Sancionarea concurenei neloiale

1. Consideraii generale

Aciunea n concuren neloial este n principal o aciune civil. Cu privire la natura acestei aciuni s-au exprimat opinii variate. S-a exprimat opinia c aciunea n concuren neloial este un mijloc de aprare a unui drept. G. Ripert o declara o aciune foarte curioas, n cadrul teoriei clasice a rspunderii bazate pe culp. Aciunea se sancioneaz asemenea cu o aciune

posesorie sau o aciune n revendicare. Ea este ntr-un anumit fel, o aciune real i sancioneaz un drept de proprietate. Teza potrivit creia aciunea n concuren neloial este un mijloc de aprare a fondului de comer, tez denumit i comercialist, este susinut de Tudor Popescu. Opinia dominant consider aciunea n concuren neloial o aciune n responsabilitate delictual de tip special care nu-i are temeiul n nclcarea unui drept. Rspunderea pentru actele de concuren neloial se nate n exerciiul unui drept. n cadrul rspunderii n exercitarea unui drept, L. Josseram deosebea : rspunderea pentru actele abuzive i rspunderea pentru actele excesive. n cadrul actului abuziv este vorba despre o rspundere bazat pe culp. Exerciiul unui drept este criticabil calitativ. Actul excesiv este exerciiul unui drept criticabil cantitativ.

Ca aciune n responsabilitate civil, aciunea n concuren neloial se caracterizeaz n primul rnd prin faptul de a urmrii nu att repararea unui prejudiciu, ct ncetarea sau interzicerea faptelor care constituie exerciiul excesiv al unui drept. Proeminena aciunii n ncetare a actelor de concuren neloial asupra celei n daune a condus pe unii autori s o defineasc drept o aciune negatorie. Majoritatea legislaiilor reglementeaz, n anumite cazuri sancionarea penal a concurenei neloiale.

2.

Faptele de concuren neloial

Pn la intrarea n vigoare a legii din 1991, singurul text privitor la sanciunea penal a concurenei neloiale, era art. 301 C.P. Odat cu intrarea n vigoare a legii nr. 11/ 1991 privind combaterea concurenei neloiale, art 301 C.P. ar trebui considerat implicit abrogat. n art. 1 din legea 11/1991 se proclam obligaia comercianilor de a -i exercita activitatea cu bun credin i potrivit uzanelor cinstite. n art. 2 al legii se arat c, constituie concuren neloial, orice act sau fapt contrar uzanelor cinstite n activitatea comercial sau industrial, legea sancionnd faptele de concuren neloial ca i contravenii i ca infraciuni. Potrivit art.4 din lege, constituie contravenii urmtoarele fapte: a) oferirea serviciilor de ctre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent, ori acceptarea unei asemenea oferte; b) dezvluirea de ctre salariatul unui comerciant de date secrete, privind activitatea acestuia de ctre un concurent; c) ncheierea de contracte prin care un comerciant asigur predarea unei mrfi sau executarea unei prestaii n mod avantajos cu condiia aducerii de ctre clientela altor cumprtori cu care comerciantul ar urma s ncheie contracte asemntoare;

d) ncheierea de contracte prin care cumprtorul ar urma s primeasc un premiu, care depinde exclusiv de tragere la sori sau de hazard; e) comunicarea sau rspunderea de ctre un comerciant de afirmaii mincinoase asupra unui concurent sau asupra mrfurilor sale, afirmaii de natur s duneze bunul mers al intreprinderii; f) oferirea , promiterea sau acordarea mijlocit sau nemijlocit de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentanilor acestuia pentru ca prin purtarea neloial s poat afla procedeele sale comerciale, pentru a cunoate sau folosii clientela acestuia, ori pentru a obine orice alt folos pentru sine ori pentru alt persoan n dauna unui concurent; g) comunicarea sau rspunderea n public de ctre un comerciant de afirmaii asupra ntreprinderii sale sau activitii acestuia, menite s induc n eroare i s -i creeze o situaie de favoare n dauna unor concureni; h) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legturilor stabilite cu aceast clientel n cadrul funciilor deinute anterior la acel comerciant; i) concedierea unor salariai ai unui comerciant, n scopul nfiinrii unui societi concurente, care s preia clienii acelui comerciant sau angajarea salariailor unui comercial n scopul dezorganizrii activitii sale. Ca infraciuni de concuren neloial n art.5, legea sancioneaz urmtoarele fapte: 1) ntrebuinarea unei firme, unei embleme, unor desene speciale sau a unor ambalaje de natur a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant. 2) producerea n orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea n vnzare sau vnzarea unor mrfuri purtnd meniuni false privind brevetele de invenii, originea i caracteristice mrfurilor, precum i cu privire la numele productorului sau comerciantului, n scopul de a induce n eroare pe ceilali comerciani i pe beneficiari.

3.

Rspunderea pentru faptele de concuren neloial

Potrivit art. 3 din legea 11/1991, svrirea oricreia din faptele incriminate atrage rspunderea civil contravenional sau penal a autorului.

3.1 Rspunderea civil

Potrivit art.6 din lege, cel ce svrete un act de concuren neloial, va fi obligat s nceteze sau s nlture actul i s plteasc despgubiri pentru daunele pricinuite, dup caz. Dac prin faptele de concuren neloial s-a cauzat un prejudiciu patrimonial sau moral, cel prejudiciat se va putea ndrepta mpotriva autorului cu aciune n rspundere civil. Aciunea n concuren neloial este o aciune n responsabilitate delictual special. Temeiul acestei aciuni l constiuie nclcarea unei obligaii sociale de respectare unor anumite reguli morale n raporturile de concuren, ceea ce nseamn un exerciiu excesiv al libertii de concuren. Aciunea n concuren neloial urmrete n primul rnd ncetarea sau interzicerea faptelor de concuren neloial i apoi repararea prejudiciului cauzat. Ea tinde n principal, s reprime starea de fapt a crei perpetuare ar conduce la un prejudiciu sigur, iar despgubirea se va acorda n plus, dac se va face dovad c reclamantul a suferit un prejudiciu. Datorit specificului rfaporturilor de concuren, aciunea n concuren neloial este o aciune n responsabilitate civil special. Particularitile Acesteia sunt urmtoarele: 1) existena unui act de concuren i caracterul neloial al acestei concuren; 2) existena unui interes nscut i actual, condiie a oricrei aciuni n justiie; 3) dovada prejudiciului este necesar doar pentru obinerea unei despgubiri nu i pentru admiterea aciunii;

4) reparaia urmrit va fi n principal o reparaie n natur pentru restabilirea situaiei anterioare, interzicerea svririi n viitor a actelor de concuren neloial i suprimarea sau distrugerea materialului care a servit la svrirea actel or de concuren neloial (semne distinctive, materiale publicitare); 5) dac s-a cauzat un prejudiciu, aciunea va putea avea ca obiect plata de despgubiri bneti, specificul aciunii n concuren neloial permind anularea celor dou forme de reparaiune; 6) aciunea n concuren neloial este o aciune n realizarea unui drept mbrcnd n principal forma aciunii de interzicere; 7) dreptul la aciune aparine att persoanelor fizice, ct i persoanelor juridice care exercit un drept sau o industrie, cu condiia ca ntre acestea i autorul faptelor s existe un raport de concuren, adic s exercite un comer sau o industrie identic sau similar; 8) rspunderea comerciantului i a salariatului su, care a svrit actul de concuren neloial n exerciiul atribuiilor sale, precum i a persoanelor care au cauzat mpreun prejudiciu este solidar.

3.2 Aspecte procedurale

Competena n judecarea aciunii n concuren neloial revine, potrivit art.7 din legea 11/1991, tribunalului locului svririi faptei sau a crei raz teritorial se gsete sediul prtului sau autorului faptei, n general. n lipsa unui sediu, competena revine tribunalului domiciliului prtului sau autorului faptei. Art.13 din lege dispune c aceste dispoziii se vor completa cu cele din C.P.C. i C.P.P. Legea se aplic, potrivit art.14 i strinilor care svresc acte de concuren neloial pe teritoriul Romniei. Ori de cte ori fapta de concuren neloial constituie infraciune, cel vtmat va putea promova aciunea n reparaiune, fie la instana civil competent, fie constituindu-se parte civil n procesul penal.

Instana mai nainte sesizat, va suspenda aciunea civil pn la pronunarea instanei sesizate, cu judecarea infraciunii de concuren neloial (art.19, al.2, C.P.P). Dac cel vtmat a ales instana penal el nu va putea sesiza instana civil cu o aciune n concuren neloial dect n urmtoarele cazuri potrivit art.20 C.P.P: a) cnd prin hotrrea rmas definitiv instana penal a lsat nesoluionat aciunea civil; b) cnd aciunea civil a fost exercitat din oficiu, iar paguba nu a fost integral reparat atunci pentru diferen va putea fi promovat o nou aciune; c) cnd paguba s-a nscut ori s-a descoperit dup pronunarea hotrrii de ctre instana penal; Dac instana penal judec i aciunea civil, n cadrul procesului penal, ea va putea pronuna urmtoarele soluii: a) n cazul condamnrii, achitrii sau ncetrii procesului penal, instana poate soluiona i aciunea civil sau poate dispune rejudecarea separat; b) n cazul n care pronun achitarea pentru lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infraciunii sau existena unei cauze care nltur caracterul penal al faptei, instana poate obliga la repararea daunelor conform legii civile; c) dac pronun achitarea pentru c fapta nu este prevzut de legea penal, ori ncetarea procesului penal pentru c lipsete una dintre condiiile prevzute de lege, instana penal nu soluioneaz aciunea civil, iar cel pgubit se poate adresa cu o aciune separat instanei civile. Dovada concurenei neloiale poate fi fcut prin orice mijloc de prob admis de lege. Sarcina probei revine reclamantului, conform regulii nscrise n art 116 C.civ. Potrivit art.12 din legea nr.11/1991, dreptul la aciune n concurena neloial se prescrie n termen de 1 an de la data la care cel lezat a cunoscut sau trebuia s cunoasc dauna i pe cel care a cauzat-o, ns nu mai trziu de 3 ani de la data sancionrii faptei. i prejudiciul moral va fi supus reparaiei, conform art.9 din legea nr.11/1991.

Aa cum prevede art.6 din legea nr.11/1991, cel care a svrit un act de concuren neloial va putea fi obligat la ncetarea actului i nlturarea efectelor acestuia, independent de repararea daunelor pricinuite. Pentru luarea unor msuri urgente, aciunea poate fi promovat n condiiile ordonanei prezideniale, conform art.581-582 C.P.C aa cum prevede art.9 din legea nr.11/1991. Art. 10 din Legea nr.11/1991 prevede c distanele vor putea dispune odat cu hotrrea asupra fondului, vnzarea mrfurilor sechestrate, dup distrugerea n prealabil a eventualelor meniuni false. Din suma obinut mai nti se vor plti despgubirile. Pronunnd condamnarea sau admiterea aciunii civile, instana poate dispune publicarea hotrrii n pres, pe cheltuiala autorului actului de concuren neloial, conform art.11 din legea nr.11/1991. Independent de aciunea n concuren, atingerile aduse numelui comercial, denumirii, reputaiei, ca drepturi personale nepatrimoniale, las celui vtmat deschis calea aciunii ntemeiat pe dispoziiile art.54 din Decretul nr.31/1954. Astfel, cel vtmat, poate cere ca instana s oblige pe autor la ncetarea faptei, iar n caz de refuz s-l oblige la plata unei amenzi ctre stat pentru fiecare zi de ntrziere. Instana poate dispune orice msuri menite s duc la restabilirea dreptului nclcat.

4. Convenia Uniunii de la Paris i reprimarea concurenei neloiale

Protecia strinilor mpotriva concurenei neloiale n Romnia, precum i a formelor romne n strintate se rezolv n funcie de apartenena la Convenia Uniunii de la Paris pentru protecia proprietii industriale. Convenia Uniunii de la Paris a fost ratificat de Romnia n forma revizuit la Washington prin Lege din 13.03.1924, cu efecte de la 6.10.1920. Ulterior, Romnia a ratificat i revizuirile urmtoare iar n prezent se aplic forma revizuit n 1967 la Stockholm.

Urmare a apartenenei la Uniune, intreprinderile din Romnia au dreptul la tratamentul naional i unionist pe ntregul teritoriu al Uniunii. Acelai tratament se aplic strinilor, membrii ai Uniunii, pe teritoriul Romniei. Principiul tratamentului naional nseamn asimilarea strinului resortisant al Uniunii cu naionalul, fr nici o condiiede reciprocitate. Tratamentul naional este completat cu tratamentul unionist. Principiul tratamentului unionist nseamn asigurarea unui minim de protecie tuturor resortisanilor Uniunii prin stabilirea unor reguli uniforme aplicabile pe ntregul ei teritoriu.. Art.10 bis al Conveniei dispune c rile Uniunii sunt obligate s asigure cetenilor rilor acesteia protecie efectiv mpotriva concutenei neloiale. Constituie un act de concuren neloial orice act de concuren contrar uzanelor tiute n materie industrial sau comercial. Sunt interzise potrivit art. 10 bis pct 3: a) Orice fapt de natur a avea confuzie, prin orice mijloc, cu ntreprinderea, produsele sau activitatea industrial sau comercial a unui concurent; b) Afirmaiile false, n exercitarea comerului, de natur a discredita ntreprinderea, produsele sau activitatea industrial a unui concurent; c) Indicaiile sau afirmaiile a cror folosire, n exercitarea comerului este susceptibil s induc publicul n eroare, n ceea ce privete natura, modul de fabricare, caracteristicile, aptitudinea pentru ntrebuinarea sau calitatea mrfurilor. Principiul tratamentului naional este consacrat n legislaia noastr prin Legea nr 28 /1967 privind mrcile de comer i de serviciu, legea nr.64/1991 privind brevetele de invenii, Legea nr.11/1991 privind combaterea concurenei neloiale (art.14). Dac strinul nu va putea invoca nici beneficiul Conveniei de la Paris i nici pe acela al unei Convenii bilaterale prestaia mpotriva concurenei neloiale va fi asigurat conform Legii nr.105 din 1992 privind reglementarea raporturilor de drept internaional privat. Potrivit principiului consacrat de art.2 al legii, strinii sunt asimilai cetenilor romni n ceea ce privesc drepturile civile.

Potrivit art.117 al legii preteniile de reparaii ntemeiate pe un act de concuren neloial sau pe un alt act care provoac restrngeri nelegitime liberei concurene sunt supuse legii statului pe a crui pia s-a produs rezultatul duntor. Art.118 dispune c: Poate fi aplicat, de a semenea, la cererea persoanei prejudiciate, n locul legii artate la art.117: a) legea statului de sediu al acestei persoane, dac atacul de concuren neloial a produs daune care o privesc n exclusivitate b) legea contractului dintre pri, dac actul de concuren neloial a fost svrit i a adus prejudicii raportului dintre ele; Aa cum prevede art.119 Instanele din Romnia pot acorda despgubiri, conform art.117 i art.118, ntemeiate pe o lege strin, numai n limitele stabilite de legea romn pentru prejudicii corespunztoare.

SPETA

Prin

sentinta

comerciala

nr.9775

din

19.06.2009,

pronuntata

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, in dosarul nr.11752/3/2009, s-a respins ca neintemeiata actiunea in obligare de a face formulata de reclamanta SC SC SRL in contradictoriu cu paratii SC SS SRL si GCA si a fost obligata reclamanta la plata cheltuielilor de judecata catre parati. Pentru a hotari astfel s-a retinut ca paratul GCA a fost angajat al S.C. SCS.R.L. in baza contractului individual de munca nr.211/20.01.1997, indeplinind atributii de inginer electronist, potrivit fisei postului ce i-a fost adusa la cunostinta. La data de 13.06.2005, prin procura autentificata sub nr.907 la BNP Lotus, acelasi parat a fost imputernicit pentru efectuarea operatiunilor legate de schimbare sediu social, deschidere puncte de lucru ale reclamantei, precum si de reprezentare a acesteia in fata autoritatilor, in raporturile cu tertii, scop in care putea administra

efectiv societatea . Mandatul dat a fost revocat in data de 21.11.2008, iar la data de 28.11.2008 asociatul unic al reclamantei a hotarat descarcarea de raspundere a paratului mandatar. La data de 05.01.2009 paratul GCA si-a dat demisia, desfacandu-i-se in consecinta contractul de munca prin decizia nr.1/20.01.2009. La data de 07.01.2009 paratul GCA a infiintat, in calitate de asociat unic, S.C. Sincro Systems S.R.L., cu activitate principala in domeniul comertului cu ridicata al altor masini si echipamente, iar secundara aferenta fabricarii de componente, subansamble electronice, de instrumente si dispozitive pentru masura, verificare si control etc. S-a mai retinut ca similaritatea denumirilor celor doua societati comerciale nu este de natura sa reprezinte, prin ea insasi, act de concurenta neloiala si ca nu este vorba doar despre faptul ca Oficiul Registrului Comertului de pe

langaTribunalul Bucuresti a verificat disponibilitatea si distinctivitatea denumirii societatii S.C. S S S.R.L. in momentul infiintarii. Asemanarea dintre denumirile societatilor, chiar asociata unor activitati de comercializare a unor produse provenind de la aceiasi furnizori, nu poate fi vazuta ca reprezentand practica contrara uzantelor comerciale cinstite.

Nici aparitia pe pagina web a societatii parate a produselor oferite spre comercializare, intr-o prezentare grafica asemanatoare celei de pe cea a reclamantei nu constituie practica contrara uzantelor comerciale cinstite, nefiind vorba despre secrete comerciale in sensul art.11 lit.b din acelasi act normativ, ci despre simple informatii si date tehnice puse la dispozitie oricarui comerciant de insisi producatorii dispozitivelor si utilajelor. Folosirea de catre paratul G C, in calitate de asociat unic al paratei S.C. S S S.R.L., a unui numar de telefon mobil alocat initial reclamantei, dar cu privire la care aceasta a consimtit transferul de responsabilitate catre parat, fostangajat al sau, nu este de natura sa tradeze vreun act de concurenta neloiala. Din materialul probatoriu administrat nu a rezultat in ce consta incalcarea de catre parat a indatoririlor inscrise infisa postului, care sa constituie totodata acte contrare uzantelor comerciale cinstite. Altfel spus, reclamanta nu a facut dovada existentei unor actiuni ale paratilor circumscrise utilizarii in mod neloial a unor secrete comerciale ale reclamantei; este vorba mai curand despre libera competitie si concurenta, in conditiile unei piete deschise. Reclamanta nu poate invoca in solicitarea de restrangere a capacitatii de exercitiu a paratilor aparente, similitudini, asemanari si alte concepte cu profund caracter subiectiv. Prin decizia comerciala nr.391 din 28.06.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Comerciala in dosarul nr.11752/3/2010 s-a admis apelul declarat de reclamanta impotriva sentintei comerciale nr.9775 din 19.06.2009, s-a dispus schimbarea in tot a hotararii atacate si a fost obligata parata sa-si schimbe denumirea si sa publice hotararea judecatoreasca in presa centrala (cotidian de mare tiraj) pe cheltuiala sa, precum si sa postezehotararea judecatoreasca timp de 30 de zile pe propria-i pagina web.

Celelalte capete de cerere au fost respinse ca neintemeiate.

Pentru a hotari astfel, Curtea a retinut in esenta ca apelanta - reclamanta si-a dovedit justetea celor sustinute prin cererea de chemare in judecata cu privire la efectuarea de catre intimatul-parat GCA si firma concurenta infiintata de acesta SC SC SRL a numeroase acte de concurenta neloiala, de natura a leza interesele

apelantei-reclamante prin pierderea clientelei, dezorganizarea societatii, scaderea cifrei de afaceri etc., care se subscriu prevederilor Legii nr.11/1991. Prin decizia nr.4236 din 7.12.2010 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Comerciala in dosarul nr.11753/3/2009 s-a admis recursul declarat de recurentii-parati impotriva deciziei comerciale nr.391 din 28.06.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Comerciala, s-a casat decizia recurata si s-a trimiscauza aceleiasi instante pentru rejudecare, cu motivarea ca apelantareclamanta a solicitat obligarea intimatei-parate sa-si schimbe denumirea si sa publice hotararea judecatoreasca fara a solicita si incetarea actelor

deconcurenta neloiala, aspect pe care insa instanta de apel s-a pronuntat prin hotararea data . S-a mai retinut ca ceea ce nu s-a atacat a intrat in puterea de lucru judecat si ca de altfel reclamanta s-a referit la comercializarea de produse identice si la crearea unei confuzii datorita denumirii societatii parate. In continuare s-a apreciat ca motivarea instantei de apel apare ca nefundamentata juridic, lasand nerezolvate problemele de drept din speta. Procedand la judecarea apelului dupa casare, Curtea a incuviintat si administrat proba cu expertiza tehnica judiciara in proprietate industriala. S-au depus la dosar raportul de expertiza judiciara si note scrise formulate de catre expertul judiciar desemnat in cauza, d-na P D M. In sedinta publica din 28.06.2011, Curtea a pus in discutia partilor exceptia de necompenta functionala a Sectiei comerciale, invocata de catre intimata-parata, exceptie pe care a respins-o apoi ca neintemeiata pentru considerentele retinute in incheierea de sedinta de la acea data .

S-au mai depus la dosar, note si concluzii scrise din partea d-lui S A-C, desemnat ca expert parte de catre intimata-parata. Analizand actele si lucrarile dosarului in raport cu sentinta atacata, motivele de apel invocate si decizia de indrumare si de casare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtea apreciaza ca apelul este nefondat si in temeiul articolului 296 Cod procedura civila urmeaza sa il respinga pentru urmatoarele considerente: Prin cererea de chemare in judecata s-a sustinut ca paratul G C A, fost angajat al reclamantei in perioada 1997 - 5.01.2009, a infiintat SC SC SRL cu o denumire aproape identica cu cea a reclamantei, pentru a crea confuzie in randul clientei SC S C SRL. Pentru aceasta, s-a solicitat obligarea paratei, persoana

juridica, sa-si schimbe denumirea. A mai solicitat reclamanta ca paratii sa fie obligati sa publice hotararea judecatoreasca ce urmeaza a se pronunta in cauza, in presa centrala si pe cheltuiala lor si sa o posteze timp de 30 de zile pe propria pagina web. Aceleasi solicitari se regasesc si in cuprinsul cererii de apel, reclamanta specificand faptul ca denumirea societatii parate, similara cu a sa, creeaza confuzie atat in randul furnizorilor cat si in randul clientelei SC S C SRL. Retine ca reclamanta are ca domeniu de activitate proiectarea si productia destinata automatizarilor industriale precum proiectarea si productia de termometre electronice, astfel cum apar informatiile afisate si pe pagina web a societatii (fila 84 dosar apel nr.11752/3/2009).

Din punct de vedere al obiectului de activitate, parata societate nu comercializeaza produse proprii ci efectueaza instalari de echipamente, achizitionate de la furnizori de masini si echipamente, cum reiese din contractele incheiate cu diferitii sai parteneri (filele 39 si urmatoarele din dosarul de apel nr.11752/3/2009). Si pe pagina de contract (web) a paratei se specifica faptul ca specialistii firmei ofera suport tehnic si consiliere si alegerea solutiei potrivite intrucat SC SC SRL cu domeniu principal de activitate "proiectare si realizare sisteme de achizitie de date si automatizari" detine reprezentante tehnice si comerciale prin care asigura: service-ul, interventii si livrari rapide (legate spre exemplu de sistemele de monitorizare temperatura si umiditate in industria alimentara). In acest sens este inscrisul aflat la fila 64 dosar apel nr.11752/3/2009. In raport de situatia prezentata si de decizia de indrumare si de casare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu nr.4236 din 7.12.2010, Curtea urmeaza a verifica daca denumirea societatii parate, infiintata in anul 2009 de fostul angajatal societatii reclamante, este de natura a crea confuzie in randul clientelei si in cel al furnizorilor reclamantei (infiintata in anul 1996). Mijlocul de confuzie indicat de reclamanta l-ar constitui similitudinea denumirilor societatilor. Pentru a se retine insa o manopera de inducere in eroare a publicului prin imposibilitatea de a distinge intre denumirile societatilor este necesar a se verifica si daca exista o disimulare credibila a propriei activitati de piata a autorului

confuziei, autor care ar incerca sa-si desfasoare activitatea sub aparenta semnelor distinctive ale concurentului lezat.

Cele de mai sus rezulta din continutul articolului 5 lit."a" din Legea nr.298/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, potrivit caruia constituie act deconcurenta neloiala folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, a unui desen sau model industrial, a unor topografii ale unui circuit integral, a unei embleme sau a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, dar si din imprejurarea ca orientarea consumatorului spre un anumit serviciu sau produs este determinata de anumite repere, cum ar fi spre exemplu originea marfurilor sau, in cazul de fata, activitatea agentilor economici in legatura cu care se pune problema concurentei neloiale. Retine insa ca activitatea efectiv prestata de catre SC SC SRL este diferita de activitatea desfasurata de catre reclamanta si ca denumirea S ce se regaseste in numele paratei si in cel al reclamantei (potrivit pronuntiei in limba romana) apare si in continutul denumirii altor agenti economici (filele 33-34 in dosarul

de apel nr.11752/3/2009). Prin urmare, actul de concurenta individualizat de catre reclamanta nu corespunde din punct de vedere obiectiv cu activitatea partilor din care ar putea rezulta raportul de concurenta iar particula "SYNCHRO", nefiind o marcaproprie a reclamantei (existand numeroase alte societati care o contin in denumirea lor) nu poate crea confuzie intre parti prin utilizarea ei de catre parata.

In raport de cele prezentate, Curtea nu va omologa raportul de expertiza intocmit in dosar de d-na expert P D M,expert care s-a raportat in termeni generici la obiectele de activitate declarate ale societatilor si nu la activitatea efectiv prestata de acestea, pentru a expune in final propria parere in scopul lamuririi spetei.

1. Nu a existat un esantion de persoane intervievat care sa evidentieze impactul denumirii societatilor asupra consumatorului

cu intentie mijlocie.

De altfel, utilizarea motoarelor de cautare, pe Internet, ale celor doua societati, la care face referire d-na expert, presupune cu intaietate tastarea unor litere diferite si apoi cautarea unor servicii sau produse diferite de catre cei interesati. Nu in ultimul rand retine faptul ca apelanta-reclamanta a prezentat o situatie de fapt din care reiese ca a fost contactata (apare ca in detrimentul paratei) de mai multi clienti care acceptasera insa oferte ale paratului G C. Prin urmare, potentialii clienti ai societatii parate care accesau adresa de email a paratului persoana fizica ajungeau sa se adreseze tot societatii reclamante. Nemultumirile reclamantei legate de faptul ca mai multi clienti s-au aflat in eroare crezand ca paratul G C le scrie din partea ei, ca si cand ar mai fi angajat al SC SC SRL nu justifica insa prezenta actiune in concurenta neloiala si pretentiile apelantei privind schimbarea denumirii societatii parate. Pentru considerentele expuse, avand in vedere si dispozitiile articolului 1 din Legea nr.298/2011 pentru combaterea modificarea si completarea Legii care stabileste in

nr.11/1991 privind

concurentei

neloiale

concretobligatia comerciantilor de a-si exercita activitatea potrivit uzantelor cinstite, precum si celelalte dispozitii legale invocate, Curtea in temeiul articolului 296 Cod procedura civila a respins apelul ca nefondat.
Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.197 din data 17.04.2012

BIBLIOGRAFIE
1. Adriana Corhan Dreptul Concurenei Comerciale note de curs, Ed. Europa Nova Lugoj, 1998 2. Iolanda Eminescu Concurena neleal, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1993 3. O. Cpn Dreptul Concurenei Comerciale. Concurena neloial pe piaa intern i internaional , Ed. Lumina Lex, Busscureti, 1994