UNIVERSITATEA BIOTERRA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGROTURISTIC SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ SI AGROTURISM

PREGĂTIRE PENTRU EXAMENUL DE DIPLOMĂ
SINTEZE SI INTREBARI GRILA
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE DIPLOMĂ

(Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate )

BUCURESTI 2012

Editura Bioterra

Cuprins PARTEA I PRINCIPII GENERALE AGROTURISTICE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI

5-16

1.1. Definirea agroturismului şi turismului rural 1.2. Ce este o pensiune agroturistică? 1.3. Ce fel de turişti vă pot trece pragul? 1.4. Amplasarea exterioară 1.5. Construcţii şi dotări 1.6. Procedura de clasificare 1.7. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda 1.8. Gestiunea financiară 1.9. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor 1.10. Publicitatea şi promovarea în agroturism 1.11. Importanţa parteneriatelor în agroturism 1.12. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor 1.13. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni

PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR VEGETALE
2.1. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu 2.2. Examinarea şi analiza calităţii pâinii 2.3. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor 2.4. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere 2.5. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal 2.6. Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile 2.7. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole 2.8. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare 2.9. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe 2.10. Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare 2.11.Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice 2.12. Examinarea, analiza şi controlul calităţii vinului 2.13. Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă 2.14. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof 2.15. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină 2.16. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate, ardei, castraveţi 2.17. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase PARTEA a III-a

17-43

44-57

EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE
3.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte 3.2. Examinarea şi analiza calităţii laptelui 3.3. Exminarea şi analiza calităţii smântânii 3.4. Examinarea şi analiza calităţii untului 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui 3.8. Examinarea şi analiza calităţii ouălor 3.9. Examinarea şi analiza calităţii mierii 3.10. Examinarea şi analiza calităţii cărnii 3.11. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor 3.12 Examinarea şi analiza conservelor

2

PARTEA a-IV-a 58-76 ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4.1.Aspecte generale privind alimentaţia publică, norme de bază privind igiena alimentaţiei 4.1.1. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor 4.1.2. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor 4.1.3. Norme privind desfacerea produselor alimentare 4.1.4. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare 4.1.5. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar 4.2. Organizarea activitaţii din restaurant 4.2.1. Aranjarea salonului restaurant 4.2.2. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 4.2.3. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă 4.3.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4.3.1. Vase, ustensile, utilaje 4. 3. 2. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 4.3.3. Întreţinerea ustensilelor, dispozitivelor, instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit 4.4. Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4.4.1. Clientul unitaţii de alimentaţie publică 4.4.2. Asigurarea satisfacţiei clientului 4.4.3. Comunicarea cu clientul PARTEA a-V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR 77-93 METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI
PARTEA a-VI-a TESTE PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINŢELOR

94-188

Ecologie şi protecţia plantelor Genetica şi ameliorarea plantelor Economie generala Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole Tehnologia creşterii animalelor Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism Informatică aplicată Relaţii economice internaţionale Tehnologia prelucrării produselor vegetale Tehnologia prelucrării produselor de origine animală Principii şi metode de conservare a produselor alimentare Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publică Contabilitate şi evidenţă computerizată Tehnică şi artă culinară Bazele alimentaţiei raţionale

3

Combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor Producerea. circulaţia şi legislaţia semintelor Management Analiză şi gestiune Asigurări şi reasigurări Oenologie şi legislaţia viei şi vinului Agroturism Marketing Tehnici de comunicare şi negociere Bibliografie 189 4 .

agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor care. agrement. pentru o anumită perioadă determinată. tranzacţii sau afaceri. cât şi activitatea economică. distracţie etc. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat. cultura şi arta ţărănească. vin în mediul rural pentru relaxare. Iata diferenţele dintre cele două: 5 . pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi. Ce este o pensiune agroturistică? Pensiunea agroturistica este o pensiune in care cazarea. 1. masa si celelalte servicii turistice se bazeaza pe „produse si activitati agrozootehnice”. De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiţii derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate. de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie. în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea potenţialului economic al acestora. cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale.2. pensiune.). Din punct de vedere al spaţiului de cazare (al asigurării bazei materiale). odihnă. sport. cure terapeutice.PARTEA I PRINCIPII GENERALE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE Definirea agroturismului şi turismului rural Definirea agroturismului. prestări de servicii. are la bază necesitatea găsirii de soluţii pentru gospodăriile rurale. agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească. agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura. Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti. precum şi multe alte activităţi specifice. Din punct de vedere al divertismentului. de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora).

care oglindesc caracteristicile constructive. Cu prima ocazie cand veti ajunge acolo. decisive sau complementare. • obiective . activitati. Amplasarea exterioară Suntem convinsi ca gospodaria dvs este cel mai frumos loc din lume. Vor sa incerce intotdeauna specialitati culinare locale.1. treceti de cateva ori cu privirea toti vecinii.4. cat mai multe si mai variate. 1. Construcţii şi dotări Daca pentru exterior sunteti responsabili fata de aspectul pensiunii dvs. Sunt interesati in special de schimburile interumane. cautati locuri ferite de surse de poluare si de orice elemente care ar pune in pericol sanatatea turistilor.3. Oriunde veti construi sau amenaja pensiunea. Aceste nevoi specifice fiecărei categorii de turişti pot fi grupate in nevoi de baza. cu aceiasi recomandare sa pastrati si aratati turistilor specificul local. Ce fel de turişti pot trece pragul? Este cunoscut ca Dumneavoastra dispuneti de anumite venituri pentru a va construi sau amenaja pensiunea si aveti anumite pretentii si reguli. traditii. toate gradinile. pe care le vreti respectate in pensiunea dvs. dupa cum urmeaza: 1. este foarte importanta aceasta privire de ansamblu.5. si in continuare o sa va spunem de ce. trebuie sa va decideti ce fel de turisti vreti sa primiti. respectiv 10 camere. toata privelistea care va inconjoara. va veti desfasura activitatea in functie de un anumit numar de margarete. dotarile si calitatea serviciilor pe care le oferiti. proprietari sau viitori proprietari de pensiuni. Dumneavoastra. si in functie de aceasta. in interior lucrurile stau un pic diferit. Pentru aceasta 6 . fie ca este in sat sau in mijlocul naturii. aici puteti sa va puneti imaginatia la treaba si sa faceti cum va place dvs si cum credeti ca le va place turistilor. decorati-o cu cat mai multe flori si elemente decorative traditionale. Pensiunea turistica din mediul rural poate avea o capacitate de cazare de maxim 30 de locuri. Iata cateva categorii de turisti si caracteristicile lor : • tinerii • adultii • varstnicii • cupluri cu copii • grupuri de adulti • grupuri de tineri • tineri cu cortul • turisti cu obiective precise • turistii romani turistii straini – vor sa vadă tot ce nu au ei in tara lor .

iar legislatia romaneasca acorda conditii specifice. iata care sunt criteriile minime pe care trebuie sa le îndepliniţi pentru fiecare numar de margarete in parte: * criterii necesare doar pentru pensiuni de 1-2 margarete ‫ ٭٭‬criterii necesare doar pentru pensiuni de 3-5 margarete Pentru camerele in locuinte familiale (deci in casa fermierului) puteti obtine un numar maxim de 3 margarete. 510/ 2002. 7 .structura de cazare se pot obtine un numar de margarete intre 1 si 5. Potrivit ordinului nr.

o gazda buna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: • SA AIBE OSPITALITATE NATURALA. -schita privind structura. si va prezentam aspectele cele mai importante ale fiecareia mentionate de cei ce le practica deja: Persoana Fizica Autorizata (PFA). trebuie sa va clasificati. -avize şi autorizatii legale: PSI. de mediu şi protectia muncii.7.(2). indiferent ca au fost tineri sau batrani. vor verifica daca pensiunea dvs indeplineste criteriile legale si vor acorda un „certificat de clasificare” . Procedura de clasificare In scopul protectiei turistilor. Societăţi cu Răspundere Limitată (SRL). 1. adica trebuie sa obtineti un « certificat de clasificare » si. serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai in structuri de primire turistica clasificate. Aceasta este o calitate ce trebuie neaparat mentinuta si pusa in valoare. ACEL “DAR DE A PRIMI “. • SA ASCULTE CERINTELE TURISTILOR PENTRU A SE PUTEA ADAPTA LA ACESTEA. conform legii. trebuie sa solicitati aceasta avizare cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea celor 3 ani de la emiterea autorizatiei sau de la ultima viza. sanitar-veterinara. sanitara. respectiv alegerea unei forme juridice prin care sa va desfasurati activitatea. un numar de margarete. dupa caz. -copie dupa actul doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. al. PASUL 4: Specialisti din cadrul MTCT – DGAC insotiti de specialisti din cadrul consiliilor judetene locale sau asociatii profesionale de turism. o data cu el. sigla acestuia. 8 . » art 1. Asadar. Societatea comerciala (SC): PASUL 2: Intocmirea unui dosar care sa cuprinda urmatoarele documente: -certificat constatator de la registrul Comertului din care sa rezulte obiectul de activitate şi structura actionariatului. cu minim 60 de zile inainte de darea in folosinta a structurilor de cazare sau alimentatie. în exteriorul clădirii. -schita privind amplasarea şi adresa unitatii. respectiv din 3 in 3 ani este necesara aplicarea vizei pe autorizatia de functionare. eliberate de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor. Ce trebuie sa faceti ca sa va clasificati ? PASUL 1 : Autorizarea persoanelor fizice. -Certificatul de Inregistrare la Registrul Comertului a PFA. Insa pe linga acest aspect.6. amplasarea şi nominalizarea camerelor şi a spatiilor de alimentatie. Exista trei forme principale de autorizare.1. însemnele privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare se expun. -actul constitutiv (pentru SC) sau autorizatia de functionare (in cazul PFA). -aviz specific privind amplasamentul şi functionalitatea obiectivului. au marturisit ca romanii sunt ospitalieri si prietenosi. PASUL 5 : Reclasificarea pensiunilor deja clasificate. -cerere de eliberare a certificatului de clasificare . Constructiilor si Turismului. HG nr 1328 din 27 dec 2001. SRL sau SC ( in functie de ce ati ales dvs mai sus). -certificat de inmatriculare. la loc vizibil. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda Toti turistii. in functie de conditiile de mai sus. si indiferent de nationalitate. Constructiilor si Turismului – Directia Generala de Autorizare şi Control (MTCT – DGAC). in prezenta dvs. Placheta cuprinzând menţiunea "clasificat de Ministerul Turismului". pentru ca pensiunea dvs sa functioneze legal. PASUL 3: Documentatia de clasificare se trasmite reprezentantului zonal al Ministerului Transporturilor.

Constructiilor si Turismului. etc. etc). sau “va rugam sa pastrati linistea dupa ora 22. • pretul pe camera sau persoana/noapte si pensiunea completa (daca se ofera) sau pretul de sedere / saptamana. Daca aveti incalzire cu lemne. pe perete. de exemplu: “va rugam sa folositi cosurile de gunoi din camere si gradina”. Oricum pentru procedura de clasificare trebuie sa detineti un act doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. dulceata. precizati in cat timp o sa fie calda apa la baie. mai ales in cele legate de preturi si conditii de cazare. 9 . • unde pot fi gasiti proprietarii peste zi: numere de telefon sau adresa.• SA FIE CAPABIL SA VORBEASCA DESPRE VIATA SATULUI SI A REGIUNII IN GENERAL SI DESPRE EXPLOATATIA SA IN MOD SPECIAL. farmacia. trebuie sa fiti clari si precisi in informatiile pe cale le oferiti. • SA FIE DISPONIBIL PENTRU O IMPLICARE PERSONALA IN ACTIVITATE. Politie. activitatile si obiectivele turistice ce pot fi vazute in regiune . tuica. Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor. Salvare. • mijloace de transport/orare . • SA VEGHEZE LA CURATENIA CASEI. Una dintre cele mai bune metode de invatare in acest moment in Romania este sa participati la schimburi de experienta cu alti proprietari de pensiuni din regiunea dvs sau din alte regiuni. Precizati ceea ce exista sau nu la dvs in pensiune. care fac turism rural de mai multa vreme si va pot spune mai multe din experienta lor.00 seara”. • SA FIE CAPABIL SA-SI ORGANIZEZE MUNCA IN FUNCTIE DE MOMENTELE PE CARE TREBUIE SA LE PETREACA CU TURISTII. o lista cu urmatoarele elemente : • reguli de respectat. Felul cum comunicati cu turistii este foarte important. • SA FIE PREZENTA DOAR CAT ESTE NEVOIE . adresa si numarul de telefon: magazinul de alimente. dispensarul. va recomandam sa afisati in camere. • SA GATEASCA BINE SI CU PLACERE . service auto. eliberat de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor. • numere de telefon utile: Ministerul Turismului. de exemplu. Pentru a evita inconvenientele. • SA FIE UN BUN ANIMATOR AL MESELOR SI ACTIVITATILOR PE CARE LE ORGANIZEAZA. Pompieri. • activitatile oferite de gazda in gospodarie. Formarea profesionala specifica in turism rural si agroturism este un alt aspect important in activitatea turistica. • servicii din apropiere. • pretul produselor de vinzare (branza.

etc) -cheltuieli directe : lumina. durata sederii sau perioadele anului. cereti un pret mai mic in cazul in care o singura persoana va inchiriaza camera. Astfel puteti acorda preturi speciale sau reduceri de pret pentru diferite categorii de turisti. precum şi în perioadele de solicitare mai redusă”. cladiri. studenti. care vrea sa tina cat mai mult in regiune turistii ce-i trec pragul si sa aduca altii. etc -cheltuieli indirecte : investitia in cladire si dotari. sau daca stabiliti pretul pe camera de doua paturi. pe persoana sau pe camera de 2 persoane. spalat. pentru a fi o gazda buna. publicitatea -salarii si asigurari (acolo unde este cazul) -comisioane (in cazul in care plata se face prin banca) -amortizarea (aparatura. Legislatia actuala prevede ca: "agentii economici detinători de structuri de primire turistice şi institutiile de cultură pot acorda facilităti şi reduceri de tarife şi de taxe pentru grupuri de turişti şi pentru militari. fie in scop de UobservareU. Aveti ocazia sa promovati tuica pe care o faceti sau delicatesele culinare. Si foarte important: agentii economici detinători de structuri de primire turistice sunt obligati să stabilească tarife de cazare unice nediscriminatorii atât pentru turiştii români. masina. etc) Apoi calculati veniturile care le obtineti din cazare. in mod special pentru copii. Multe gazde se intreaba ce vor turistii sa manance ? Pentru ca sunt in Romania. magarii si nou-nascutii sunt foarte interesante. masa si alte servicii oferite turistilor : Beneficiul dumneavoastra (adica cu ce ramaneti in mana) se calculeaza astfel: Beneficiu = venituri – cheltuieli – impozite Preturile se calculeaza. incluzand micul dejun. • stabiliti cine din familie va prezenta ferma. • cati oameni lucreaza pe exploatatie. cu diverse animale domestice. • mesajul general pe care vreti sa-l transmiteti turistilor despre ferma dvs. • alte aspecte pe care le considerati importante… 10 . masa. tarifele sunt considerate maximale şi se vor afişa în mod vizibil la receptia structurii de primire turistice. cât şi pentru cei străini 1. respectiv : -materia prima (de exemplu pentru gatit. etc)? Calculati mai intai cheltuielile care trebuie sa fie facute exclusiv din activitatea de turism. Gestiunea financiară Cum se calculeaza pretul serviciilor pe care le prestati turistilor (cazare. in general. fie UpedagogicU (pentru grupuri de scolari care va viziteaza exploatatia sau fac parte dintr-o tabara specifica). Turistii straini sunt interesati de fermele de mici dimensiuni existente la noi. Obervarea si implicarea turistilor in activitatile agricole (cultivarea pamantului si cresterea animalelor) este. • tipul de productie agricola. elevi. Conform legii. incalzirea. la fel si pentru a treia persoana. va sfatuim sa le oferiti produse traditionale din zona respectiva. ziarişti. Una dintre conditiile prezentate mai sus. ceea ce sta la baza agroturismului. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor Acestea fac parte din „recuzita” unui proprietar de pensiune. pensionari.8. Intr-o astfel de ferma (cel mai des intilnita in satele romanesti) caii. apa. este o activitate pe care sa o propuneti turistilor.1. este sa le vorbiti turistilor despre exploatatia si ferma dvs si anume: • istoricul fermei si al familiei. Produsele din gospodaria proprie trebuie acopere 40% din mesele oferite turistilor.9. sa o mentineti curata si ordonata. fie de UimplicareU. Trebuie insa sa fiti putin mai atenti cu modul in care arata gospodaria dvs.

hărţi. Exista multe forme care se practica: • Exploatarea si prelucrarea lemnului (in special in zonele montane) • Auraritul ( Muntii Apuseni) • Olaritul si centrele de olarit • Cojocaritul • Torsul • Tesutul • Si altele. 1. presa scrisă) si internet. având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute. cu zonele de atracţie. promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare şi anume: • înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice..). fie unor categorii bine identificate de clienţi.ACTIVITATI TRADITIONALE SI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER Mestesugurile sunt. cină) şi felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări. alţi agenţi economici interesaţi.promovarea imaginii... cât şi păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de intermediari. ruine.10. avându-se în vedere următoarele elemente: • situarea gospodăriei în vatra satului. mese în familie. comuna din care face parte gospodăria. etc). De asemenea. • câte mese pot fi asigurate (mic dejun. mese oficiale. . • promovarea prin mass-media (audio-vizuală. forme de relief interesante. • terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă.. • dacă sunt admise animalele turiştilor. • promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste. cu atat mai interesante)etc. La nivelul gospodăriilor acesta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile. muzee. literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două direcţii: . • informaţii privind preţul cazării. fie întregului public. instalatii traditionale (mori de apa. În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul. pive. prânz. • pajişti pentru jocuri. • informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice). al mesei şi al serviciilor etc. şezlonguri. Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări. ghiduri etc. • condiţii de cazare şi confort. din ce in ce mai putine si speram ca nu le vom vedea in cativa ani numai la muzeu. ele pot fi culturale (biserici. botezuri etc.. • informaţii despre gospodărie. cetati. interne sau străine. • tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante. viltori. Publicitatea şi promovarea în agroturism Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor noi clienţi. care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare. OBIECTIVE TURISTICE SI INFORMAREA TURISTICA Obiectivele turistice sunt acele puncte de atractie care pot fi interesante pentru cineva care va viziteaza regiunea. din pacate. cu cat mai functionabile pentru demonstratii. naturale (zone protejate.). mese pentru evenimente familiale – nunţi. 11 .promovarea vânzărilor. banchete.

număr de locuri de cazare în fiecare cameră. agroturism în Bucovina. ce poate orienta un potenţial turistic. creativitatea. produse agroalimentare specifice). de exemplu. Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii generale. dotări amenajări. sărbători locale. În cadrul activităţii de promovare a turismului rural şi a agroturismului. . comună. drumuri şi căi de acces. care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă. se pot constitui două-trei grupe de gospodării care se vor specializa într-o anumită direcţie de valorificare: . posibilităţi de încălzire. meşteşuguri. zonă agroturistică. agenţiile care se ocupă de agroturism preocupându-se să facă reclamă acestor gospodării. La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. agroturism în Oltenia). împletituri. că într-o zonă este bine reprezentată producţia pomicolă.materiale ce conţin informaţii generale. un îndrumar agroturistic. La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice turismului rural (agroturismului): .. durata călătoriei.una dintre grupe se va specializa în efecturarea curelor de fructe. un rol important poate fi jucat de promovarea unor produse agricole. elemente de inedit care pot fi întâlnite etc. zona respectivă: mijloace de transport. La acest nivel. 12 . felul acestora.prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor).materiale ce conţin informaţii de detaliu.). situaţia este diferită.• schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele.prezentarea modului în care se poate ajunge în satul.organizarea de mese. distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe. promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu. fructe sau alte produse specifice. în vederea degustării fructelor. amplasarea gospodăriei. cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul. Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: . informaţiile oferite vor fi de ordin general. în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu. .prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere. La nivelul de sat. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. Indiferent de prezentare. cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri. prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului. Presupunând. posibilităţi de ameliorare cu apă (caldă şi / sau rece). materialele publicitare elaborate se pot clasifica în: . pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri. felul acestora. manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi). alte informaţii despre gospodărie (număr de animale. . La nivel naţional există un ghid. . urmând ca amănuntele să fie oferite de lista agenţiilor teritoriale. moteluri). .organizarea unor expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături. vase de lut etc. suprafaţa de teren a gospodăriei) etc. pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant. cu adresele şi numerele lor de telefon. După caracterul informaţiilor pe care le conţin. care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului. originalitatea. • alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat.publicitatea făcută cu prilejul unor târguri.

htm www. s-a modificat in ultima vreme. gem..suceava.ro/turism/agroturism. mediu de afaceri. dulceaţă). această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră. humor. a relatiei dintre agricultura si turism. • Exista un risc de abandonare a activitatilor agricole si deci.ecovalahia.posibilitatea introducerii unor formulare pentru rezervare. s-a “modernizat” nefiresc si fortat: • A crescut costul vietii pentru comunitatea dvs (datorita exploziei turistice. cu reţete tradiţionale. • Aveti deja probleme de trafic si de parcare. tipice zonei respective (peltea.suceava. specific. Alte adrese utile:H www. În ultimii ani. .suceava.org/links/Travel www. înlocuiesc cu succes pliantele publicitare şi reclamele în revistele de specialitate din ţară şi din străinătate. .ro/rural www.html http://onelinemedia.ro www. 13 • . nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare. adica Primaria si Consiliul Local din comuna • Cu asociatii de agroturism Cum va poate ajuta o asociatie:  Actiune si initiativa locala.agroturism. gospodăriile. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni”.  Uniformizarea serviciilor la un standard comun si semnalizare comuna. Importanţa parteneriatelor în agroturism Sa presupunem ca in regiunea dvs deja au aparut cateva dintre aspectele de mai jos : • Resursele din zona sunt exploatate nerational si au aparut deja probleme de mediu. pentru care se vor obţine preţuri corespunzătoare unui produs obţinut în condiţii manufacturiere. Printre facilităţile oferite de acest mijloc de promovare se numără şi: .ro www.ro http://romania. având un rol deosebit de important în atragerea turiştilor străini. • Modul de viata local.  Serviciu comun de rezervare.  Mijloc deosebit de informare. prin care puteti sa negociati. prin materiale informative si prin prezenta la targuri de turism.RoTravel.antrec.turism. sa imbunatatiti sau sa modificati aspectele agroturistice care nu sunt favorabile activitatii dvs : legislatie.sv.  Asistenta in realizarea proiectului dvs personal.com 1. • Fermierii nu cunosc legislatia si un pot beneficia de pregatire specifica in agroturism.agrotour.  Promovare in presa. vor beneficia de facilităţile enumerate. Casele. potrivit căreia clienţii care vor veni.ro.o altă grupă de gospodării va fi sprijinită în prelucrarea industrială. Cu cine puteti sa faceti parteneriate ? Cu administratia locala.  Formare de specialitate sau legatura cu organismele creditate.11. mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un pliant. fermele. acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti. total se vinde mai scump).roUH. vilele.  Mijloc de relationare cu alte regiuni si proprietari de pensiuni agroturistice .chestionare interactive pentru a putea studia direcţiile de orientare ale pieţei turistice rurale.ro (conţine o legătură care duce la adresa www. cele doua conditii de baza pentru a practica agroturism. având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite.ro/agroturism/agroturism. etc .softride. HUwww.Site-urile dorna.ro etc.

T.R.R. A.R. Asociatia Nationala pentru Turism Rural.C. Alti posibili parteneri: . Site-ul A. ▪ de a transmite informaţii legate de turismul rural întregii reţele ANTREC şi instituţiilor implicate în mod direct sau indirect în promovarea şi dezvoltarea turismului rural.C.C.E. apolitică. ANTREC a fost desemnată pentru alegerea acţiunilor de promovare şi marketing.T.pentru petrecerea timpului liber . ofertele filialelor A.N. cu o ofertă diversă.firme de consultanta . cu autoritatea administratiei publice centrale in turism.C. circulatia turistilor pe diverse destinatii turistice rurale. ▪ de a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate. . cu un numar de 3500 membri – proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 de localitati. . . etc.R.E. A. Amenajarea punctelor de vinzare si informare.C. 1. atât pe plan intern (regional şi naţional). Ecologic si Cultural (ANTREC). dezvoltarea si promovarea intereselor turismului rural in cooperare si colaborare.12. cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană. proiectul prevăzând crearea unei reţele naţionale concepute ca un sistem integrat şi computerizat.pentru publicitate si promovare (agentii de turism.R. etc) .hanuri si restaurante . Agentia Nationala a Zonei Montane si Federatia Româna pentru Dezvoltare Montana. Acest mod de asociere este foarte important pentru ca va da posibilitatea cea mai concreta si imediata de a actiona alaturi de alti proprietari de pensiuni agroturistice pentru rezolvarea problemelor comune. insotite de pictograme. imagini ale pensiunilor turistice care sunt membre A.E. Organizaţia are in prezent o reţea de 31 de filiale (din cele 41 de judete din tara). Ecologic şi Cultural din România. realizeaza periodic anchete privind nivelul de satisfactie al turistilor privind serviciile oferite de pensiunile turistice rurale. constau in reprezentarea. ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural.N. cât şi extern (târguri şi burse de turism).antrec. Atributiile A. În cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului în România. incluse în reţea. un calendar al manifestarilor culturale cat si noutati din presa.. .www.E. firme de publicitate.. are urmatorele atributii: ▪ de a identifica şi promova potenţialul turistic rural. care tin strict de agroturism.comercianti (producatori de produse locale.N. etc.E.T. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor Dupa 1990 masurile privind constituirea si întarirea cadrului organizatoric necesar stimularii turismului rural s-au concretizat în constituirea unor organizatii neguvernamentale ce au drept scop dezvoltarea acestei forme de turism si anume.N.T.R.T.T. 14 .N. non-profit.E. conform statutului. cursuri de scurtă şi lungă durată. prin mijloace mass-media. . ▪ de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde. membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES).alte pensiuni (daca capacitatea dvs de cazare este depasita sau pentru schimburi de experienta) . ▪ de a participa la evenimentele importante specifice.N. agenţii de turism rural prin seminarii. .ro .ofera informatii despre activitatea asociatiei. in primul rand. schimburi de experienţă între ANTREC şi organizaţii similare din ţară şi străinătate.C. a luat fiinta in anul 1994 si este o organizaţie neguvernamentală.

conform prevederilor legale. ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice. Tirajul revistei este intre 3. A contribuit la întârzierea acţiunilor de strămutare a gospodăriilor ţărăneşti. In afara de organizatiile amintite. a iniţiat propuneri legislative ce au contribuit la înlăturarea vidului existent în domeniu. • dreptul de a fi inclusi. Pe parcursul celor 17 ani de activitate. • obligatia de a functiona numai in structuri de primire turistica clasificate. exista si alte organizatii si autoritati implicate in dezvoltarea turismului rural si agroturismului. apoi a desfăşurat acţiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor româneşti. Revista lunara " Vacante la tara" este o publicatie lunara a Asociatiei Nationale de Turism Rural. in vederea adaptarii politicii si strategiei din domeniul turismului rural la cerintele pietei. conform legii: DREPTURI • dreptul de a presta si comercializa servicii turistice. Constructiilor si Turismului si Ministerului Agriculturii. Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains” a fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti de campania de sistematizare a satelor iniţiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate şi cătune.Rezultatele acestor anchete sunt comunicate catre presa si transmise ministerului coordonator. cat si proprietarilor de pensiuni agroturistice din reteaua A. din partea Ministerului Turismului si a institutiilor din subordinea sa. De asemenea. • dreptul de a beneficia de facilitati acordate de stat si de alte organisme si organizatii. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Ecologic si Cultural si are ca scop principal promovarea turismului rural. la cerere. in functie de solicitari. Federaţia Româna pentru Dezvoltare Montană – infiintata in anul 1991. 15 .C. ANTREC şi-a demonstrat iniţiativa şi capacitatea sa organizatorică în crearea unei reţele viabile în această parte a Europei.000-5.R. in forma vizibila si clara.N. • dreptul de a primi asistenta de specialitate si informatii generale. cei care doresc sa inceapa o afacere in turismul rural vor putea gasi in paginile revistei multe informatii utile. După 1990 asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi ajutorul umanitar. conform certificatului de clasificare. BLIGATII • obligatia de a presta serviciile turistice la nivelul categoriei unitatii pe care o detineti. • obligatia de a afisa. privind stategia si programele de dezvoltare ale turismului. in scopul stimularii activitatii de turism.000 exemplare/numar. celor care vor sa calatoreasca prin satele romanesti. in programele de pregatire profesionala initiate de Ministerul Turismului • dreptul de a participa la actiunile de promovare (nationala si internationala) si sa fiti inclusi in cataloage.13. ce functioneaza in cadrul Ministerului Transporturilor. A creat o politică şi un management propriu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului în România. corespunzator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva. lista serviciilor si a tarifelor practicate. Revista este destinata atat turistilor. aveti urmatoarele drepturi si obligatii. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni Ca si agenti economici cu activitate in turism. aflată în adevărată competiţie cu ţări cu o veche tradiţie în acest domeniu.E. 1.T. in conditiile legii. • dreptul de a obtine certificatul de clasificare si reclasificarea pentru fiecare unitate proprie care presteaza servicii turistice. • obligatia de a functiona numai cu personal clasificat. • obligatia de a informa turistii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le pastati.

excursii. masa. • obligatia de a proteja bunurile turistilor impotriva deteriorarii sau furtului si sa sigurati despagubirea acestora in cazul aparitiei unor prejudicii.• obligatia de a asigura protectia turistilor care utilizeaza serviciile turistice ale dvs: cazare. proprietarii de pensiuni agroturistice trebuie să ţină cont de următoarele etape: 16 . etc. • obligatia de a realiza publicitate proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice. conform legii. in scopul protejarii calitatii produsului turistic romanesc.. In concluzie. • obligatia de a realiza exploatarea patrimoniului turistic. in acelasi timp asigurand protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator.

care depind în mare măsură de conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicile lui coloidale. fabricate de o singura echipă. ale învelişului bobului şi stratului aleuronic. conţinand nuanţa cu nuanţa particule cenuşie alb de taraţa şi şi cu gălbuie. Dacă aceste ultime părţi sunt prezente în făina. Condiţiile de luare a probelor pentru analiză. crescută. conţinutul în gluten.PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI VEGETALE ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR 2. triticale sau secara. în linii generale. cu scopul de a dezagrega componentele anatomice ale bobului şi de a desparţi prin cernere parţile endospermului. cu mare valoare nutritivă. condiţionate în prealabil. specific făinii. fără miros de mucegai. precum şi normele privind indicatorii de calitate a diferitelor sortimente de pâine sunt reglementate prin standarde şi norme interne. 2. poroasă şi uşor digerabilă. din zdrobirea boabelor. îi comunică acesteia o mai mare sensibilitate în timpul conservării şi înrăutăţesc însuşirile de panificaţie ale făinii.1. eventual în amestec cu alte făinuri de leguminoase sau cartofi. Cele mai importante însuşiri de panificatie ale fainurilor de grâu sunt: • Capacitatea de hidratare a făinii.m). Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu Produsele finale rezultate din măcinarea grâului sunt de diferite feluri : făinuri. Proprietăţi senzoriale ale făinurilor Condiţii de calitate Caracteristici Grupa de făina albă Făina Făina Făina semialbă neagră dietetica Tip Superioara Tip Tip Făina Făina Făina 480 Tip ooo 55o 650 semialba neagra dietetica CuloareAlb gălbui cu nuanţa slab cenuşiu şi cu Alb Cenuşiu Roşcat aspect particule fine de taraţe gălbui cu deschis. endosperm urme conţinand vizibile particule de taraţe de taraţe Miros Placut. Insuşirile de panificaţie ale făinii de grâu. greutatea hectolitrica. • Proprietaţile elastico – vâscoase ale aluatului. nici amar nici acru. corespunzatoare consistenţei standard a aluatului (0. fără scraşnet la mestecare. de parţile mai puţin nutritive. • Puterea de fermentare a făinurilor. făina furajeră şi tarată. 17 . de încins sau alt miros străin. uniformitatea şi mărimea boabelor. Examinarea şi analiza calităţii pâinii Prin denumirea de pâine se înţelege produsul obţinut prin coacerea unui aluat dospit din faina de grâu. Verificarea calitaţii pâinii se face pe loturi.5 khf. Proprietaţile de panificaţie ale făinurilor de grâu determină aptitudinea acestora de a produce un aluat normal şi o paine de buna calitate. Procesul tehnologic de măcinare a grâului constă. coaptă în acelaşi fel. analizele şi metoda de efectuare a acestora. sticlozitatea. puţin dulceag. grişuri. de aceiaşi greutate pe bucată.2. Valoarea de măciniş a grâului se apreciază în funcţie de urmatorii factori: Umiditatea. Gust Normal. iar prin lot se inţelege cantitatea maxima de 10 tone pâine. irimic.

Structura şi aspectul miezului se controlează prin examinarea pâinii în secţiune. pătrată). apoi se taie şi se examinează miezul acestora. Prezenţa unor pori mici de formă rotundă indică o porozitate insuficient dezvoltată.Verificarea calităţii pâinii constă în:  examinarea aspectului general al lotului. • neelastic (nu revine la starea iniţială). Analiza fizico . dulceag şi slab acrişor. sfaramicioasă). Deasemenea se urmaresc proprietaţile mecanice ale miezului: elasticitatea (prin apăsare uşoara cu degetul pe suprafaţa miezului în aşa fel încat să nu se distrugă structura porilor). • rezistenţa cojii (moale. Aprecierea aspectului şi starii miezului. uniform distribuiţi. . 0 18 . . înclinaţi la 45 . cu pereţi fini. o regularitate a formei şi se notează forma normală sau incorectă cu indicarea defectelor de formă. Verificarea se face pe o probă de 10 pâini luate la întâmplare din diferite părţi ale lotului. cenuşiu. Aroma se determină mirosind miezul. crăpată. Aprecierea senzorială a calităţii pâinii Pe cale organoleptică se apreciază aspectul exterior al pâinii. elastică. gălbui. rezistenţa opusa de miez la apasare. a semnelor de alterare microbiană. spectul exterior al pâinii se stabileste examinand pâini intregi. dens.chimica se face asupra unei pâini luate din lot la cel putin 3 ore şi la cel mult 20 ore de la scoaterea pâinii din cuptor. lipicios etc.grosimea cojii superioare şi inferioare. lucioasă. arsă. • aspectul general al cojii (netedă. aplatizat). volumul. uniformă).  verificarea masei pe bucată. El poate fi : normal. acru. Bucaţile de pâine veche găsite în miez se consideră corpuri străine. sfărămicios.  analiza fizico -chimică (umiditate. corespunzatoare sortului de pâine controlat. moale. cleios. uniform). • elastic (revine încet). simetria formei. In probă se admit maxim 2 pâini care nu corespund standardului. Aprecierea gustului şi mirosului (aroma). amar. Aprecierea aspectului exterior al pâinii. Dacă miezul opune o rezistenţa mare la apasarea cu degetul şi se deformează puţin el este compact. semnele de alterare microbiană şi prezenţa corpurilor straine.aspectul general al miezului (uniform. dură. Se mai poate constata prezenţa corpurilor străine prin scrâşnitul în dinţi. plăcut. aciditate. fără goluri sau vacuole. Se au in vedere urmatoarele aspecte: • volumul pâinii (bombat. sau prezintă urme sau cocoloaşe). Masa unei pâini poate avea o abatere limita de 1-3 %. mirosul. crescut. conţinut în sare). gustul. nesărat. elasticitatea şi porozitatea miezului. urmarindu-se simetria. Pentru aprecierea acestora se examinează probele întregi. • culoarea cojii (normală.  analiza senzorială. culoarea şi structura cojii. Se controlează : . După timpul de revenire în urma unei apasări uşoare miezul se clasifică in: • foarte elastic (revine imediat). Se controleaza dacă miezul este uscat la pipăire. Gustul se stabileşte gustând din miez şi coajă.culoarea miezului (alb. Structura porozitaţii O pâine de calitate bună are porii ovali.

la apăsarea cu degetul miezul revine mai încet la starea iniţială. culoarea este uniformă şi atragătoare. produs bine crescut în volum (bine dezvoltat). caracteristic produsului bine copt. are incheietura slabă. mai ales in parţile laterale sau prezintă parţi prea brunificate. Produsul nu are forma stabilita. starea coaja pâinii de vatră se produce un sunet deschis. Produsul prezintă resturi de aluat necopt. neplatizat sau bombat. fără crăpături sau defecte. coaja nu ese crocantă. la pâinea semialbă şi culoare gălbuie. si 0……. dar este asimetrică. are miezului miezul elastic. Produsul are coaja albicioasă. lungă sau cu împletituri). volumul simetrică. de 0……. prezintă parţi prea brune sau prea palide. prin presare miezul se deformează ireversibil şi se fărămiţează uşor prin secţionare. datorita coacerii insuficiente. pâinea albă. astfel încat la lovire în coacere. Produsul prezintă forma stabilită.6 Gradul Produsul este bine copt. iar volumul este suficient de crescut. este inestetic lovit de lopată. la tăiere lama cuţitului rămâne curata iar miezul nu se fărămiţează. şi aspectul curat.4 Forma corecta (rotundă. fiind puţin moale. estetică. astfel încat la lovire în coaja pâinii de vatră se produce un sunet înăbuşit. prezinta crăpături de 1 cm laţime şi 5cm lungime sau prezintă lipituri mai mari de 2 cm fiecare. Produsul este bine copt. astfel încat la apasarea cu degetul revine imediat la sarea iniţială. nelucioasă (mată sau cu urme de făină). mai mari decat ¼ din suprafaţa cojii. 2 2 Puncte acordate 4 2 0 4 2 0 6 3 0 19 . coaja crocantă.4 Produsul are coaja frumos rumenită de la brun de Culoarea aspectul cojii nuci până la brun-roşcat. Produsul are coaja nerumenită uniform. suprafaţa cojii este netedă. deformat de vatră. are suprafaţa încreţită sau coaja murdară. miezul are culoare uniformă.la pâinea neagră de la brun auriu la brun deschis. dovedind grija cu care a fost produsului lucrat produsul. suprafaţa aspră. prin metoda scării de punctaj Caracteristica Scara de Descrierea caracteristicilor produsului senzoriala punctaj examinat Forma si 0…….Evaluarea calităţii senzoriale a pâinii. pezintă crăpături sub 1cm laţime şi sub 5 cm lungime sau prezintă 1-2 lipituri de cca 2cm fiecare coajă. are coaja uşor moale. dovedind că a fost lucrată îngrijit. este aplatizat. lucioasă.

placută caracteristică pâinii bine fermentate şi bine coapte. iar pe masură ce calitatea scade. Evaluarea rezultatelor examinării senzoriale a pâinii Defectele pâinii Defectele pâinii pot apărea de la materia primă.4 Gustul 0……. care hotărăsc calitatea generală a acestuia. Când produsul controlat este de calitate superioară se acordă punctaj maxim. Gustul produsului este bun . se reduce în mod corespunzator şi punctajul. fad ori sărat.6 Aroma 0……. fără nuanţe straine. Aceste defecte sunt multiple şi pentru evitarea lor trebuie cunoscute cauzele care le produc. Lipseşte. Pentru fiecare din acesti indici se acordă un anumit punctaj. 20 . caracteristic sortimentului. 2 2 6 2 0 4 2 0 6 4 0 Pentru o gradare calitativă a produselor de panificaţie în scopul stimulării unei calităţi superioare s-a introdus metoda aprecierii calităţii pe baza unei scheme de 30 puncte. destul de bun. placut. însă prezintă până la 3 goluri de mărime pâna la 1cm în secţiune. îmbinandu-se examenul organoleptic cu cel fizico-chimic. cât şi măsurile ce trebuie luate pentru a le preveni. iar porozitatea este foarte redusă Produsul prezintă aroma pronuţată. Această schemă cuprinde indicii principali de calitate ai produsului. Produsul prezintă goluri mari în secţiune. slab acrişordulceag. Produsul are porozitatea miezului neuniformă prezintă până la 4 goluri de marime până la 2cm în secţiune. Treptele de apreciere a calităţii senzoriale a pâinii se stabilesc în funcţie de punctajul obţinut şi pe baza acestora se determină nivelul de calitate a produsului. Produsul prezintă gust satisfacător. Produsul prezintă gust acru pronunţat. de la procesul tehnologic nerespectat sau datorită păstrării şi transportului necorespunzător.Porozitatea miezului structura porilor şi 0…….6 Produsul are porozitatea miezului uniformă şi structura porilor fina. Produsul prezinta aroma slab pronunţată.

Defecte de formă scurtă sau coacerea s-a făcut într-un cuptor prea incins Pâinea este pra bombată S-a folosit în fabricaţie faina cu însuşiri slabe de Pâinea este prea lăţită panificaţie. Defectele cojii S-a folosit făina nematurizată. Pâinea are gust nesărat S-a omis introducerea sării.Defectele pâinii coapte şi cauzele care le provoacă Defectele pâinii Cauzele care le provoacă Aluatul a fost prea dens. Coacerea s-a efectuat într-un mediu avand o cantitate exagerata de abur. timpul de coacere a fost de scurta durataă sau nu s-a folosit la coacere destul abur (deloc). Culoarea defectoasă a cojii Culoarea deschisă a cojii S-a folosit făina “tare la foc” . 3. lateral S-a folosit aluat prea moale. Pâinea are gust dulce S-a folosit plamădeală nefermentată. s-a facut aluat prea legat sau aluatul a fermentat prea mult. 2. Aluatul s-a facut prea moale sau dospirea a fost prelungită prea mult. In timpul coacerii s-a introdus în cuptor prea puţin sau prea mult abur. S-a făcut plămadeala mica sau s-a condus fermentaţia la cald. dospirea finala a fost de scurtă durată şi coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea încins. Coaja lipicioasă Fermentaţia a fost de scurtă durată sau s-a folosit Crăpăturile cojii (la suprafaţă şi plămădeala nematurizată. Culoarea închisă a cojii S-a copt aluatul în cuptor rece. Defecte de volum S-a folosit făina slabă sau veche. La dospirea finală aluatul a prins coajă. timpul de coacere a fost de lungă durată. Cuptorul nu coace uniform sau s-a stropit pâinea Coaja prea groasa şi tare neglijent. Pâinea are gust sărat S-a pus prea multa sare din cauza făinii slabe sau a neglijenţei în preparare. Aluatul fermentat prea mult. 4. S-a efectuat coacerea într-un cuptor rece. S-a folosit un cuptor rece. provenită din cereale încolţite sau făină (plată) încinsă. Nu s-a pus sare în aluat. Dospirea a fost de scurtă durată şi s-a făcut la cald sau cuptorul a fost prea încins. Defecte de gust S-a folosit plamădeala veche sau s-a condus Pâinea are gust acru fermentaţia la cald. 21 . Coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea rece. a avut o dospire de durată prea 1. S-a folosit un cuptor prea încins S-a folosit făina din cereale încolţite sau făina cu gluten slab. S-a efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. S-au aşezat bucaţile de aluat prea apropiate de vatră. Culoarea neuniformă a cojii S-a folosit făina provenită din cereale încolţite sau s-a Băşici dulci sau arse ale cojii efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. Pâinea are volum mic S-a făcut un aluat dens (prea legat).

prin fabricarea pâinii de 22 . S-a facut un aluat prea moale care contine apa nelegată. S-a efectuat coacerea într-un timp prea scurt. fie că pătrund în pâine prin crăpăturile 0 pâinii. larg răspândite în aer. Mirosul devine respingător. S-a folosit făina cu putere de hidratare redusă. Miezul prea sfărâmicios S-a făcut dospirea finală de scurta durată S-a folosit făina grişată sau “tare la foc”. deoarece temperatura în miez nu atinge 100 C. Bolile pâinii Bolile pâinii se datoresc microorganismelor care nu sunt distruse prin coacere (sporii rezistă). Timpul de coacere a fost prea scurt. Băşici şi goluri în miez S-a folosit plamădeală trecută (glutenul s-a ros). Defectele miezului Desprinderea miezului de coajă S-a folosit făina slabă sau provenită din cereale încolţite. S-a format un aluat prea legat şi insuficient fermentat. S-a facut modelarea cu prea multa făină. S-a folosit plămădeală nematurată. S-a folosit un cuptor prea încins. pe plante şi într-o oarecare cantitate în orice făină. S-a facut un aluat prea legat sau insuficient maturat Pori mari şi neregulaţi (aciditate mică). S-a folosit făina nematurată sau alterată. S-a facut fermentaţia de prea lungă durată din cauza conducerii la rece a fermentaţiei. Principalele surse ale contaminării pot fi făina şi apa. Boala întinderii – sau boala cartofilor este produsă de bacteriile de tip mesentericus şi subtilis. buna coacere a pâinii. Dospirea finală a fost de scurtă durată sau aluatul a fost prea moale. precum şi starea neigienică a brutăriilor. plămădeală nematurată şi în cantitate redusă. Crăpături în miez Transport necorespunzator (pâini îngramădite). S-a folosit făina rece sau s-a condus fermentaţia la rece. Anotimpul cald favorizează această boală care se caracterizează prin degradarea miezului care devine lipicios şi se întinde în filamente subţiri. Straturi compacte în mijlocul Fermentaţie insuficientă. S-a facut un aluat prea moale sau insuficient maturat. Miez umed şi lipicios Depozitare necorespunzatoare (pâini îngramădite).5. de fructe putrezite. sau s-a făcut un aluat prea legat. Culoarea roşcată sau închisa S-a folosit făina infestata cu gândaci acarieni sau (cenuşie) a miezului) provenită din grâu atacat de gargariţe. Pâinea trebuie scoasă din consum. Cauzele sunt identice ca la punctul de mai sus. datorită cuptorului care a fost prea rece sau neglijenţei cocătorului. Pentru preîntâmpinarea acestei boli se pot lua o serie de măsuri: desfăşurarea procesului tehnologic în perfectă stare de igienă. miezului de Culoare închisă S-a folosit un cuptor prea încins. Pori prea mici refăcându-se gelatinizarea completă a amidonului. S-a folosit prea multă făina la modelare. sol. Timpul de coacere a fost prea lung.

). Aspergilius niger (neagră –brună) şi altele. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor Verificarea calităţii pastelor făinoase se face pe loturi. alimentaţiei şi pădurilor. mirosul. albă cu o nuanţă galbenă pentru pastele obişnuite şi galbenă uniformă pentru pastele cu ouă. care se dezvoltă la 25 C şi care la 40 C este distrusă. Culoare Uniformă. Această boală este cauzată de diverse mucegaiuri ce formează colonii de culori diferite : Monilia candida (albă-crem). Proprietăţile senzoriale ale pâinii Caracteristici exterior general coaja Aspect miez(în secţiune) Pâine alba format rumenă.dimensiuni mici. gustul şi infestarea.3. 23 . Acestea degradează glucidele şi unele proteine din pâine până la compuşi simpli. Pâinea trebuie scoasă din consum. în ruptura aspect sticlos. caracteristic pâinii bine coapte. cu gust neplăcut. prin examinarea unei porţiuni de probă şi mai ales a fărămiturilor. revine imediat la starea iniţială). Oospora variabilis (albă). 0 0 şi această boală duce la scoaterea pâinii atacate din consum. Plăcut. Pentru a stabili calitatea. de rânced etc. Plăcută. culoarea. 2. Miros şi gust Caracteristic. urât mirositori. pastele făinoase trebuie să corespundă condiţiilor minime specificate în tabelul urmator: Caracteristici senzoriale ale pastelor făinoase Caracteristici Condiţii de admisibilitate Aspect Suprafaţa netedă.brun deschis rumenă. fără cocoloaşe sau urme de făina neframântată.). Aspergilius glaucus (verde deschis sau brun). Boala creţoasă se recunoaşte după apariţia unor pete albe cu aspect de cretă. caracteristcă pâinii bine coapte. Infestare Nu se admite prezenţa insectelor şi arahnidelor în nici un stadiu de dezvoltare.3 %) sau acetic (0. Din punct de vedere organoleptic. Aspergilius flavus (galbenă-verde). al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind condiţiile de calitate a grâului şi a făinii de grâu din import.brun până la roşcat Pâine dietetica neaplatizat cu asperităţi (rugoasă) brun roşcat Aroma Gust masa cu pori neumed la masa cu pori masa cu pori fini. răcirea pâinii fierbinţi într-o încăpere bine ventilată şi adăugarea în aluat a unei cantităţi mici de acid lactic (0. La aprecierea pastelor făinoase pe cale senzorială se determină aspectul.galben auriu Pâine Pâine neagra semialba Condiţii de admitere specific sortimentului rumenă. Se va indica numarul de insecte sau arahnide vii sau moarte găsite. mată şi fără urme de făina neframantată. fără scrâşnet datorat impurităţilor minerale (pământ.121. se examineaza mai întai starea generala a lotului. fără gust acru sau amar. ORDIN nr.1 %) . fară miros şi gust strain. Pâinea mucegăita este toxică şi trebuie scoasă din consum şi distrusă. fără miros străin (de mucegai. nisip etc. reprezentând colonii de Endomyces fibuligernb sau de Monilia variabilis. Mucegăirea pâinii – este o boală destul de frecventă. uniformi uniformi uniformi palpare Elastic (după o uşoară apasare. Boala sangerie – este provocată de apariţia unor colonii de culoare roşie purpurie ale bacteriei Microcoocus prodigiosus. Constatarea infestarii se face cu ajutorul unei lupe care măreşte de minim 5 ori. iar apoi se procedeaza la examenul organoleptic şi fizico – chimic.011/570/356 din 2001 al ministrului agriculturii.

etc. Verificarea calitaţii biscuiţilor (ca produs finit) se face pe loturi. fără goluri Caracteristic a biscuiţilor şi cremei utilizate Aspect exterior Suprafaţa Suprafaţa netedă. Determinarea aspectului.sau netedă. Proprietăţiile organoleptice ale biscuiţilor sunt redate in tabelul de mai jos: Proprietăţile organoleptice ale biscuiţilor Biscuiţi Biscuiţi Caracteristici glutenoşi zaharoşi Condiţii admise Biscuiţi glazuraţi Biscuiţi umpluţi Suprafaţa capacelor netedă. grade .0 ori 4.5 3. La biscuiţii cu unt şi ouă şi la biscuiţii condimentaţi se admite suprafaţa mată. % max. Periodic se verifică conţinutul în proteine. 0 13. structură uniformă fără goluri Bine copt. băşici şiîn cremă.fără arsuri. din proba medie.2 3.0 ori Comportarea la fierbere După fierbere să fie elastice şi să nu se lipească între ele. conţinutul în oua. cu crema bine repartizată între capace. Calitatea biscuiţilor Pentru exprimarea calităţii biscuiţilor au fost selecţionate principalele caracteristici senzoriale şi fizico – chimice specifice. exterioară suprafaţa semilucioasă.5 ori 4. Bine copt. mată. iar apoi se procedează la examenul organoleptic şi fizico – chimic. La început se examinează starea generală a lotului. sarcina de rupere la încovoiere.fără goluri. cu rugoasă nearsă fără desen funcţie de băşici cu desen specific suprafaţa specific glazurii.0 13.acoperit a total sau prţial Aspect în secţiune Bine copt stratificare uniformă şi Bine copt . Se mai fac urmatoarele determinari: defectele admise. maxim 3. cenuşă insolubilă în acid clorhidric.Caracteristici fizico – chimice ale pastelor făinoase Caracteristici Paste obişnuite Paste extra Paste super Apa. crema omogenă uniform repartizată între capace. culorii. 13. min. gustului şi consistenţei se face senzorial asupra biscuţilor întregi. creşterea volumului după fierbere. cu contur regulat al glazurii Culoare Galben Galbenă până la Caracteristica aurie până galben brună biscuiţilor şi la brună uniformă glazurii utilizate uniformă 24 . 2.o Aciditate.2 Creşterea în volum la fierbere.lucioasă exterioară Suprafaţa sau mată. semilucioasă sau mată. şi conţinutul în pesticide.

grame. 14 14 Boabe mai mari de 2. max. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere Pentru fabricarea berii. Se recomandă orz cu greutatea absolută între 37 si 50 g. %. pentru a nu crea dificultăţi la malţificare. Germinaţia fără limită de timp .4. %min. Greutatea hectolitrică pentru orzul de bere este între 60 şi 72 kg. % min. 95 90 Substante proteice. crema onctuoasă Miros şi gust Corpuri straine Infestare 2. 85 80 Energia germinativă (dupa72 ore). Foarte important este ca materialul supus prelucrării să aparţină unui singur soi. Proprietăţile senzoriale ale orzului de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orz Orzoaica Aspect Caracteristic orzului şi orzoaicei sănătoase Culoare Galben ca paiul. să fie fără seminţe de buruieni. Trebuie să aibă puritate. Important este grosimea învelişului. Mărimea şi greutatea boabelor. fără mucegai. Cu cât învelişul este mai subţire.5 mm O. La un orz bun energia de germinare este aproximativ egală cu capacitatea de germinaţie. placut. min 42 40 Corpuri straine. % max.făra miros şi gust strain Lipsă Lipsă Crocanţi sau feagezi în funcţie de biscuiţii folosiţi. fără miros de încins sau de mucegai Gust Specific dulceag: nu admite gust amar sau acru Proprietăţi fizice şi chimice pentru orzul de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orzoaica Orz Masa a 1000 boabe. miros proaspăt de pâie. cu atât extractul este mai mare. fără jumătăţi de boabe alterate. 11 11. Fragezi nesfărâmicioşi. uţor glazura sfărâmicios onctuoasă Placuţe.Consistenţa Crocanti Crocanţi. Energia de germinate înseamnă numarul de boabe germinate simultan la intervale de timp determinate (3 zile).5 Infestare cu dăunătorii depozitelor (exemplare Nu se admite adulte vii) 25 .minim 90 %. Orzul este mai bun pentru obţinerea malţului dacă greutatea a 1000 boabe este mai ridicată. fără pete sau varfuri negre Miros Specific. orzul trebuie să aibă culoarea alb – gălbuie. 4 4 Umiditate % max. Capacitatea de germinare.

Proprietăţile senzoriale ale zahărului Cristal Caracteristici Tip de zahăr cristal Metode de verificare Alb nr.8 mm. fără pete sau impurităţi. cristalele sunt modificate sau sunt acoperite cu zahăr praf (provenit din manipularea necorespunzatoare a zahărului). fară miros sau gust străin. zahărul turnat este lucios . Nu se admite să formeze conglomerate. resturi de sfoară sau scame).1 Alb nr. cu cristale de aceeaşi mărime şi formă. care curg liber 26 . Bucăţile de zahăr sunt de culoare albă. 2 Alb nr.5.Zahărul are gust dulce. care curg liber calibrate. 22 x 26.Proprietăţile senzoriale ale berii 2. cel presat poate fi mat.5 x 8 mm. Se admit 3 mg la kg produs impurităţi metalice. fără impuritaţi mecanice (praf. 3 Alb nr. 10. STAS 110 uniform neaglomerate.8 x 10.3 mm. din diferite motive. Zahărul bucăţi turnat se sfărâmă mai greu decat cel presat. Zahărul tos devine mat când . uscată şi nelipicioasă. Cristalele pot fi neuniforme şi cu margini nepronunţate când cristalizarea zemii a decurs anormal. Zahărul praf (farin) se prezintă ca o pulbere albă. nelipicioase. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal Zahărul trebuie să îndeplineasca o serie de caracteristici de calitate senzoriale şi fizico – chimice. neaglomerate. turnat sau presat. nelipicioase. pentru zahăr presat 22 x 22 x 8 mm. Zahărul tos are culoare albă lucioasă. Aglomerările de cristale au loc cănd zahărul are o umiditate prea ridicată sau a fost umezit ulterior. Aceste impurităţi provin din aparatură şi conductele fabricilor de zahăr. uscate şi nelipicioase. curate. de aceea. Zahărul bucăţi . fină. cu stralucire stralucire caracteristică caracteristică Aspect în stare solidă Cristale uscate. mată. fără impurităţi. zahărul presat dă o cantitate mai mare de spărturi şi pudră în timpul manipulării şi al transportului.8 x 10. 4 Condiţii de admisibilitate Culoare Albă Albăcu ă la slab gălbuie. datorită coroziunii metalelor din care sunt confecţionate. Cristale uscate. particulele însa să nu depăşească mărimea de 0. se prezintă în bucăţi cu dimensiunile: pentru zahăr turnat 24 x 26 x 8 mm.

Caracteristicile senzoriale pe care trebuie sa le îndeplinească margarina se referă la aspect (lucios şi uscat în secţiunea proaspăt tăiată). fara miros şi gust străin.20 Miros 20-19 18-16 15-13 Gust Neutru specific materiei prime.tulbure. Ca excepţie.Aspect în soluţie 25% Soluţie limpede. fără corpuri Miros şi gust corpuri straine Dulce. de rânced. gust amar. aproape imperceptibil Nota 6 5 4 3 2 0-1 evaluarea caracteristicilor senzoriale ale produsului şi încadrarea acestuia în trepte de calitate. 0 27 . iritant. plăcut.9 Bun 8-7 Accept abil 6 Necores punzător 5-0 12-0 Culoare Limpede. prezenţa petelor sau straturi diferit colorate Fără miros. specific de ulei hidrogenat 20-19 18-16 15-13 12-0 Scara de apreciere a gustului uleiurilor şi grăsimilor Nota 10 Caracterizare Gust slab şi iritant Ulei cu gust iritant şi început de 9 râncezire 8 Ulei cu gust aspru şi foarte slab 7 rânced Ulei slab rânced Ulei rânced Ulei foarte rânced Standardul de uleiuri şi grăsimi vegetale stabileşte metoda de determinare a caracteristicilor senzoriale cu ajutorul scării de punctaj. Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile Examenul senzorial al uleiurilor şi grăsimilor vegetale Proprietăţi Aspect Mod de caracterizare Limita de notare Evaluare prin puncte Corespunzator sau necorespunzator Foarte bun 10. cu gust foarte slab iritant. înţepător. Rezultatul analizei se exprimă prin punctajul mediu ponderat pe baza căruia se face Caracterizare Ulei proaspăt. iute. compactă. 0 . de ulei hidrogenat 0 . consistenţa la 15 C (onctoasă. cât şi în soluţie 2. străin. culoare (specifică tipului). fără sediment si Soluţie stărine limpede. atât în stare solidă. amar. Nuanţa şi intensitatea culorii. rânced).cu flocoane. miros şi gust (aromat.emulsionat cu sediment. metalic. fără deficienţe Ulei depozitat.10 omogenitatea culorii.La grăsimi solide se adaugă: 0 . gust neutral sau miros şi gust slab specific Ulei aproape proaspat Ulei depozitat. miros caracteristic materiei prime. de rânced. săpunos.6. în compoziţia margarinei trebuie să se regăsească amidon de cartofi 2 % şi puţin ulei de susan . cu impurităţi mecanice. nesfărămicioasă).20 inţepător.

) 7. Cunoscând greutatea şi volumul. Se face cu ajutorul unei fişe de degustare. 8. gutui. 2. fără reziduri de substanţe toxice şi au aspect tipic de soi. Aprecierea formei fructului şi notarea acesteia în caietul de observaţii . 28 . nedeshidratate. şi se măsoară volumul de apă dislocat de fructe (ce poate utiliza dispozitivul Stehman). Aprecierea mărimii fructului Cu ajutorul unui şubler se fac aprecieri ale dimensiunilor care apoi se împart la numărul total de fructe examinate pentru a afla mărimea medie. 3. iar la seminţoase de 5 kg. dacă se poate gradat. Calculul procentului de sâmburi şi greutatea fructului Se face cântărind sâmburii de la toate fructele şi determinând apoi procentul lor din greutatea fructelor anterior determinată. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare Fructele supuse acestei probe trebuie să fie mature.soarelui Indici de calitate Probe martor în ulei Probe martor în ulei fluid+ulei intersterificat+uleifluid+ulei hidrogenat hidrogenat Caracteristici aspect grişat dupa 20 Nu apar modificari dupa 30 zile după de zile organoleptice pastrare la temperaturi aspect făinos dupa 10 alternante(5◦C şi 20◦C) zile Imbunataţite faţă de martor Consistenţa. globuloase.7. Numărul de fructe supus analizei. putem calcula densitatea pulpei (cu 4 zecimale).Insuşiri de calitate ale unor margarine obţinute din uleiuri de floarea. din proba medie recoltată din teren este de 30 bucăţi la sâmburoase şi 20 bucăţi la seminţoase. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole Elementele importante ce concură la realizarea calităţii fructelor sunt: 1. scara de notare este de la 1 la 40 pe elemente de calitate astfel : Aspectul exterior al fructului a) Forma fructului Apreciate pozitiv : Pentru mere : regulate. insecte sau vătămări mecanice. Pentru pere : orice formă dar regulată. 5. Aprecierea calităţii gustative Este o probă obligatorie în aprecierea calităţii fructului.8. gât scurt şi gros. La mere. pere. Aprecierea greutăţii medii a fructelor Se face prin cântărirea celor 30 respectiv 20 fructe şi calcularea mediei greutăţii lor. Alcătuirea probei medii de fructe pentru aprecierea calităţii acestora La sâmburoase proba medie este de 3 kg. Recoltarea fructelor se face din partea exterioară şi mijlocie a coroanei. pieliţă întinsă. tartinabilitate şi mod de topire până la 80٢m până la 8٢m Dimensiunile cristalelor (la sfarşitul perioadei de păstrare) 2. Determinarea densităţii pulpei Fructele cântărite mai sus se scufundă într-un vas de sticlă. sănătoase. 2. 4. După ce proba a fost dusă în laborator. 6. fără proeminenţe. fără neregularităţi. se încep determinările. fără urme de boli. luate la întâmplare din lot. Determinări biochimice (substanţa uscată şi aciditatea etc.

Există tabele de calcul cu ajutorul cărora se face trecerea de la substanţa uscată la conţinutul în zahăr. d) Gustul Pozitiv : armonios (aciditate-zahăr). dulce-acidulat. c) Culoarea Pozitiv : uniformă . prea acru sau prea dulce. În lipsa lor conţinutul în zahăr se determină cu ajutorul formulei : X = n x 4. iar pentru pere. Negativ : fără expresivitate. mălăieţe. 2. gâtul prea lung şi subţire. taninos. nearomate cu iz ierbos sau miros respingător. deschis colorată. 1. fără zone de sticlozitate sau cu coloroide. metoda fiind orientativă. prea dură. cu cavităţile calicială şi pedunculară prea mari (adânci).25 . astringent. nu sunt însă foarte exacte. Apreciate negativ : consistenţă moale. neplăcut. prea închis colorată.9. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe Metoda folosită cel mai des este cea refractometrică bazată pe determinarea indicelui de refracţie. Tipicitatea mărimii fructului (1-3) Apreciate pozitiv : caracterele considerate de soi.5 = gusturi inferioare. în care : x = conţinutul în zahăr. 6-10 = gusturi bune. Se ia în considerare greutatea medie a 50 fructe care trebuie să fie apreciate astfel: Fişa de apreciere a mărimii fructului Fructe mere pere note Fructe mici Sub 85g Sub 110g 1 Fructe mijlocii 85-125g 110-200g 2 Fructe mari Peste 125g Peste 200g 3 Caracterele pulpei a) Consistenţa Apreciate pozitiv: consistenţa fermă sau mijlocie. cu iz străin. respingător. plăcut. Ea ajută la aprecierea comparativă a probelor din teren. plăcută. cu infiltraţii colorate intens sau verde. Cu ajutorul unui aparat numit refractometru se poate determina rapid conţinutul în substanţă uscată a fructului apoi indirect conţinutul în zahăr.Apreciate negativ : formele neregulate. de diferite nuanţe. b) Suculentă Pozitiv : pulpa suculentă sau pozitiv de suculentă. Negativ : slab aromate. Rezultatele obţinute. Apreciate negativ : fructele prea mici sau prea mari. seacă. crocantă. lipsit de astringenţă. untoasă. 11-15 = gusturi superioare. fină.5. fondantă. e) Aroma Pozitiv : Aromate fin. Negativ : pulpe excesiv de suculentă (la pere) sau slab suculentă. Negativ : neuniformă. spălăcită. bazată pe remarca următoare : conţinutul în zahăr este mai mare când valoarea substanţei uscate citită la refractometru este mai mare. albă sau galbenă.2. plăcut. n = cifra citită la refractometru 29 . cu scloroide grosiere zone de sticlozitate. aşchioasă. făinoase. fade.

.Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice Principiul lucrării: Lucrarea constă din determinarea următoarelor elemente fizicomecanice a strugurilor: . Se face în final media citirilor individuale sau se face presarea tuturor fructelor printr-un storcator . Calculul acidităţii se face astfel: cm NaOH(N/10) x factorul soluţiei de NaOH x echivalentul în acid malic (0. 30 . . cu ajutorul apei distilate. Întrucât refractorul este gradat pentru temperatura de 20 C se aplică anumite corecţii de temperatură.1. adăugând pentru fiecare 3 C peste 20 C . se supune presării pentru a extrage sucul şi cu o baghetă de sticlă se pun 2-3 picături din probă pe suprafaţa prismei. Se iau 10 cm suc filtrat se diluează cu apă distilată în volum de 150 cm într-un Erlemnayer de 250 cm . filtrat sau decantat.2 şi scăzând câte 0.Fig.greutatea bacelor (boabelor).greutatea totală a strugurilor. Porţiunile tăiate (câte o pătrime din două părţi opuse) se zdrobesc în mojar sau cu o presă şi sucul colectat se filtrează printr-un tifon dublu. .folosită până la aducerea lichidului la roz palid. .2 pentru fiecare 3 C sub 20 C. .volumul mustului. Cantitatea de apă să fie egală la toate probele.11.volumul bacelor. 0 0 0 0 0 2.00679). După citirea probei se curăţă prisma cu un burete umed sau cu o vată cu alcool şi se usucă bine înaintea altei citiri. Se taie longitudinal în 4 fiecare fruct.greutatea pieliţelor din tescovină. Se repetă determinarea pentru siguranţă.greutatea seminţelor. Se închide capacul şi se fixează bine. 3 3 3 3 3 2.greutatea tescovinei. Rezultatul se raportează la 100 cm . Se decantează şi se transferă proba fără particule de pulpă într-un alt vas. Refractometru de teren impreuna cu anexele lui Modul de lucru Se reglează refractometrul la punctul 0. Se ia o probă din fructul de analizat cu ajutorul sondei din dotare. . În această soluţie se pun 2-3 picături de fenolftaleină şi se agită. Linia de demarcare a celor două câmpuri refractometrice se aduce la 0 cu ajutorul unei şurubelniţe din dotarea aparatului. Se potriveşte meniscul soluţiei de NaOH în biuretă la o diviziune clară şi se notează apoi cantitatea de NaOH (N/10). .greutatea ciorchinelui (rahisului). Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare Din recolta analizata se alege o probă medie de 25-50 fructe.10. analiza făcându-se din sucul rezultat.câte 0.

apă distilată. • Se determină volumul bacelor prin introducerea acestora într-un cilindru gradat în care în prealabil se toarnă o anumită cantitate de apă distilată. Ustensile şi materiale necesare: .hârtie de filtru sau sugativă. • Se cântăreste ciorchinele (rahisul). .forfecuţe şi pensete. • Indicele de boabe = numărul de bace la 100 g strugure.12. • Se separă seminţele din tescovină de pieliţe. se 31 . . de la o podgorie la alta şi uneori chiar de la un lot de struguri la altul. biologice. ca urmare a condiţiilor pedo-climatice variabile. a condiţiilor de depozitare şi de transport etc.Scopul lucrării: Unitătile uvologice reprezentate de părţile componente ale unui strugure înregistrează variaţii cantitative şi calitative de la un an la altul. 2. analiza şi controlul calităţii vinului Calitatea vinului este dată de ansamblul însuşirilor senzoriale.balantă sau cântar electronic. • Bacele se scot din apă şi se lasă câteva minute la zvântat pe o hârtie de filtru sau o sugativă. • Bacele se zdrobesc manual şi se introduc în presa de laborator. • Se detaşează bacele (boabele) de ciorchine prin decupare cu ajutorul unei forfecute de la baza bureletului. se separă tescovina şi se cântăreste.presă (teasc) de laborator. • Prin diferenţă se determină greutatea pieliţelor.cilindri gradaţi de 500-1000 ml. • Indicele de randament = greutatea mustului / greutatea tescovinei (pieliţe + seminţe). • Rezultatele obţinute prin determinările succesive a 10 ciorchini centralizează. fizico .tifon. • Se cântăresc bacele separat. cele bolnave de cele sănătoase. . . se numără şi se cântăresc. Examinarea. • Se separă bacele sănătoase de cele afectate de mucegai sau deteriorate ca urmare a transportului şi se recântăresc separat. . • Se numără bacele şi se cântăresc. şi măsura în care vinul răspunde pretenţiilor senzoriale ale consumatorilor avizaţi. Stabilirea cu exactitate a raportului existent între părtile componente oferă informaţii importante viticultorului şi comerciantului în ceea ce priveşte calitatea produsului. • Indicele de structură a strugurelui = Greutatea boabelor/greutatea ciorchinilor. • Se desface presa. • Mustul rezultat se măsoară cu ajutorul unui cilindru gradat. . Tehnica de lucru: • Se cântăreşte un strugure întreg cu ajutorul unei balanţe sau a unui cântar electronic.chimice. a soiului. • Se efectuează presarea şi se colectează mustul.

vechimea aproximativă. . • vinuri aromate (muscaturi) cu respectarea ordinii de calitate şi de vechime. uşoare şi noi. Ordinea în care se face degustarea vinurilor este următoarea: • vinuri albe de masă. • vinuri roşii alcoolice şi noi. Caracteristici senzoriale aroma. apoi cele roşii şi la urma cele dulci.gustului. . întai cele tinere şi apoi cele vechi. • vinuri roşii uşoare şi vechi. izolate de mirosuri 0 0 străine.Criterii pentru imaginea completă a calităţii vinului Caracteristici senzoriale Componente Aspect (limpezime. eventual cutii pentru sticle Temperatura de servire a vinului Prezentare pentru consum Formare. Organoleptic se apreciază şi culoarea vinului. Degustarea se recomandă a se face la 13 – 15 C. Armome Stabilitatea . în camere liniştite. uşoare şi noi. denumire. • vinuri roşii alcoolice şi vechi. . capsula. Respectarea temperaturii de degustare este necesară pentru ca toate caracteristicile senzoriale ale vinului să poată fi apreciate la adevărata lor valoare. culoarea. pentru vinurile albe şi 15 – 16 C pentru cele roşii. Între degustări se fac pauze şi se servesc mere sau puţină pâine. • vinuri albe fine. • vinuri albe de masă uşoare şi vechi.aromei. eticheta. varsat Eleganta ambalajului Prezentare la vanzare sticla. conţinutul în alcool. culoare) Miros. Absenta activitatilor bacteriene sau enzimatice. De regulă. contraeticheta. • vinuri spumoase şi vermuturi.opacitatii. • vinuri albe alcoolice şi noi.culorii. 32 . • vinuri de desert (licoroase) in aceeaşi ordine. Prin degustare se determină gustul. degustătorul nu trebuie să fie fumator. persistenta). Vinurile se degustă astfel: întai cele albe. • vinuri roşii. deoarece fumatul reduce mult sensibilitatea gustului. degajare de CO . mirosul şi aroma vinului. alcoolice şi vechi. soi Origine si autenticitate Sortiment de soiuri An de exceptie Imbuteliat. Stabilitate fizico-chimica . calitatea paharului 2 Analiza senzorială ocupa un loc principal în aprecierea calităţii vinurilor. Raportul normal al compusilor vinului Neutralizarea fortifiantilor Absenta rezidurilor de pesticide Naturalete si igienitate Absenta antisepticilor interzisi Limite acceptabile pentru compusii care pot pune probleme de sanatate Abundenta factorilor vitaminici sau a altor compusi Loc de producere .limpezimii.podgorie Indicatie de origine. buchet (intensitate.

In prealabil. caracteristica tipului de vin si vechimii Caracteristic de vin. cu temperatură de 7 – 15 C si umiditatea relativă de 70 – 78 %. în scopul măririi suprafeţei de evaporare şi degajării buchetului. din atmosferă de la suprafaţa paharului. pentru arealul de Placut. fara gust strain Tehnica degustării vinurilor Vinul se toarnă încet pe marginea paharului tinut inclinat spre sticla. fara sediment. paharul cu pereţii umeziţi de vin se încălzeşte uşor în palmă. fara miros strain. care dau opalescenţă şi tulbureala vinurilor. Paharul se îndreaptă apoi spre sursa de lumină pentru aprecierea gradului de limpiditate şi a culorii. Metoda ebuliometrică nu poate fi aplicată decât vinurilor cu extract sub 30 g/l . la 20 C. brusc. Aroma caracteristica Caracteristic de vin. aroma caracteristica Soiului (buchet la fara miros strain pentru vinurile vinurile valorificate cu vechi). limpiditatea . alb-galbui. vinului din pahar i se imprimă o mişcare de rotaţie. vinurile cu grad alcoolic de 13 – 14 şi bine fermentate au un conţinut redus de zahăr. In continuare. 0 0 0 Proprietăţile senzoriale ale vinului Conditii de admisibilitate Proprietati senzoriale Vinuri de consum curent Vinuri de calitate superioara (VS) Vinuri cu denumire de origine controlata vinuri (DOC). strain zonei de producere. Limpede fara Limpede-cristalin. fara gust tipic podgoriei. invechite in sticla. 6 de calitate mijlocie. curate. Aspect Culoare Miros Gust cudenumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) Limpede-cristalin. Trebuie evitată turnarea de la înăltime deoarece contribuie la aerisirea vinurilor şi pierderea aromei. Pentru examinarea aromei se execută o mişcare de rotaţie pentru a umezi pereţii paharului. Gustul poate indica eventual adaosul de apă (prin reducerea acidităţii).Culoarea. a acidităţii volatile şi a extractului. Aroma vinului se analizează inspirând de câteva ori. Analiza vinurilor mai cuprinde determinarea aciditaţii titrabile. pot sediment fara sediment avea o depunere de culoare pe peretii sticlei sediment. Concentraţia alcoolică a unui vin reprezintă conţinutul de alcool etilic. 33 . 7 bun. buchetul şi tipul vinului se notează de la 1 la 10. Se determină picnometric sau alcoolmetric. Vinurile rosii. 8 excelent. armonios. galben-verzui pana la galben-auriu. roz sau rosu. Obisnuit. de aceea gustul dulceag poate arăta o îndulcire artificială. Vinurile se depozitează în încăperi răcoroase. Tot acum se observă eventualele semne ale unor boli şi defecte ale vinului. Cu 10 puncte se consideră vinul excepţional. pana la 1/3 din inaltimea paharului. aerisite. de la 5 la 0 vin defectuos în diferite stadii. cu 9 aproape perfect. Analiza vinurilor. sau producere si pentru soi. pentru a se pune în suspensie eventualele impurităţi mai mult sau mai puţin grosiere. exprimat în procente de volum. armonios. fara miros strain denumire de soi Placut. bine evoluat la vinurile fara gust strain vechi. tipic Placut. Vinur Alb-verzui.

probă care se trece din partea anterioară în cea posterioară a cavitaţii bucale.2 minute. I. amidon. 34 . Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Importanţa prezentei lucrări constă în însuşirea de examinare a principalelor calităţi culinare ale unor soiuri de masă de cartof. deoarece organele de simţ ale gustului şi mirosului obosesc repede. gradul de brunificare al pulpei..10 ml). Se soarbe apoi o cantitate de aproximativ 15 ml. aspectul şi consistenţa pulpei. culoarea. -aprecierea însuşirilor culinare. 2. vitamine etc. prea mult în cavitatea bucală. se încălzeşte şi işi pierde proprietaţile iniţiale. iar proba ţinută. Caracteristicile de calitate pe care le urmărim la soiurile de masă sunt legate de comportarea la fierbere a tuberculilor.Pentru examinarea gustului. care serveşte la încercarea prealabilă şi la spălarea gurii de proba anterioară.13. se grupează în mai multe grupe. la ora actuală sunt prezentate în tabelul următor: Soiuri de cartofi de masă cultivati la noi în ţară Ostara Sirtoma Olanda Soiuri timpurii Jaerla Cobler Olanda -“Carpatin Autohton -“Urgenţa Olanda Soiuri semitimpurii Bintje Braşoveanu Autohton -“bună Desiree Olanda Colina Autohton Semitârzii bună Măgura Autohton Merkur Germania Târzii Ora Germania Târzii Bună Mijlocie Bună Bună Foarte Bună Foarte Mare Bună Bună Prin calitate in afară de aspectul comercial al tuberculilor trebuie să se înţeleagă complexul de caracteristici morfologice şi însuşiri biochimice care definesc în final valoarea alimentară a caracterului.. -alte aprecieri. Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă Întrebuinţarea pe scară largă în alimentaţie a cartofului se bazează pe calităţile culinare ale tuberculilor.. Incercarea probei nu trebuie să dureze mai mult de 1. Câteva din soiurile de masă cultivate la noi în ţară. astfel încât să se umezească întreaga suprafaţă a limbii.. Însuşirile culinare se determină după o scară de bonitare aprobată de “Asociaţia Europeană de Cercetări Stiinţifice în cultura cartofului” în funcţie de care soiurile de cartof de masă. care variază de la soi la soi. conţinutul în fosfor. se soarbe mai întai o cantitate mică de vin (5. după cum se va vedea pe parcursul lucrării practice. senzaţiile slăbesc în intensitate. Etapele care se parcurg în scopul aprecierii calitative a soiurilor de masă la cartof se pot grupa astfel : -examinarea fenotipică a tuberculilor.

lăţime. Se mai întâlnesc soiuri cu formă ovală.L.% din coji . de formă regulată.conţinut în proteine .conţinutul în fosfor . un soi bun de masă trebuie să aibă tuberculi uniformi ca mărime. 2.structura amidonului . care se păstrază în bune condiţii.comportare la fierbere .Examinarea fenotipică a tuberculilor Aspectul fenotipic influenţează mult direcţia de întrebuinţare a acestora.înegrirea pulpei crude . cu ochiuri superficiale.% din amidon .culoarea pulpei .durata de fierbere . Din punct de vedere al calităţii.rotund-ovală – I.iainozitatea . nu sunt preferaţi cartofii cu exerescenţe sau adâncituri.culoarea cojii .raportul dintre N proteică şi K O 2 alte aprecieri Observaţii 35 .gustul .L. Tuberculii preferaţi sunt cei de mărime mijlocie.consitenţa pulpei -nota generală=notele 9+1 1+12+13 .clasa în care se încadrează . În ansamblu. alterându-se mai greu. Forma tuberculilor se apreciază după cele 3 dimensiuni : lungime.lung-ovală – I. Mărimea tuberculilor Este invers proporţională cu numărul lor la cuib. Indicele de lungime este mărimea care exprimă forma tuberculilor şi care reprezintă lungimea tuberculului exprimată în procente faţă de lăţimea acestuia.rotundă – când indicele de lungime are valoarea 100 .=100-115 . 1.forma tuberculilor .umiditatea pulpei fierte . = 115-130 . Forma tuberculilor Este indicată forma rotundă sau oval-rotundă pentru că se curăţă mai uşor.aşezarea ochilor . = peste 200 Aprecierea insuşirilor culinare la cartof Soiul Aspectul tuberculilor însişiri culinare . sau cu o suprafaţă rugoasă.L. alungit-ovală. chiar şi mecanizat. reniformă etc. grosime.mărimea tuberculilor . IL = Ln Ux 100 Lt în care: IL= indice de lungime Ln = lungimea tuberculului Lt = lăţimea tuberculului După acest indice deosebim următoarele forme : . Forma tuberculilor are o condiţionare genetică dar este influenţată mult şi de condiţiile de mediu.foarte lungă – I.

nesfărâmicioşi. la degustare se simte puţin amidon. Repartizarea. numărul. Se vor face următoarele observaţii: 1. 36 . 4. 2 – structură fină.. curăţaţi.parţial sfărâmicioasă. se cântăreşte din nou. Pentru ca un soi de masă să fie considerat de calitate superioară trebuie să aibă o durată de fierbere cât mai scurtă. se cântăresc. untos la degustare.pulpă consistentă. 3 . Durata de fierbere variază în funcţie de soi. fără vătămări mecanice.prezintă conţinut redus de amidon sau conţinut redus spre mijlociu.pulpă consistentă. Momentul când tuberculii sunt fierţi se determină prin introducerea unei corp subtire fin în pulpă . Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Proba prin care se determină aceste însuşiri se numeşte proba la fiert a tuberculilor. Comportarea la fierbere este determinată de conţinutul în amidon şi amilopectină. de la 17 minute . Observaţie : Curăţarea cojii trebuie făcută de aceeaşi persoană pentru toate probele supuse analizei şi cât mai uniform. mai ales la suprafaţă. iar prin diferenţă se determină cantitatea de pulpă folosită. uniform. Comportarea la fierbere a tuberculilor Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 astfel : Nota 1 – tuberculii nu se sfărâmă rămânând întregi. sănătoşi. Nota 2 – tuberculii se sfărâmă puţin.nu se sfărâmă la fiert.pulpă consistentă: .conţinut mijlociu sau ridicat de amidon . repartizaţi Este o caracteristică de soi ce se poate aprecia la tuberculii perfect curaţi.14. se şterg cu o cârpă umedă pentru îndepărtarea resturilor de pămânrt. Rezultatele se exprimă procentual. Structura amidonului Se determină prin degustare acordându-se note de la 1 la 4 astfel: Nota : 1 – structură foarte fină. Din punct de vedere al rezistenţei la fierbere a tuberculilor. 2. soiurile de cartof se încadrează în următoarele 4 tipuri: a) Soiuri pentru salată: . Un conţinut mai ridicat de amidon. . 4 – structură grosieră. 3. Durata de fierbere a tuberculilor Tuberculii curăţaţi sau cu coajă se pun la fiet într-un vas acoperit notând ora începerii şi terminării fierberii. se simte amidon mult şi grăunţos. se iau tuberculii. Pentru aceasta se recoltează din fiecare soi probe de tuberculi de mărime mijlocie. Când aceasta pătrunde cu uşurinţă. Se determină astfel. spălaţi de pământ . mărimea şi aşezarea ochilor Prezintă importanţă atât pentru facilitatea curăţatului mecanic cât pierderilor la curăţat. . Fiecare probă trebuie să fie constituită din 12 tuberculi. dar scăzut de amilopectină atrage după sine o sfărâmare rapidă a tuberculilor. Procentul de coji Condiţionează randamentul de pulpă. aşezaţi cât mai superficial şi mici. Se curăţă de coajă. fierberea este încheiată. Poate fi galbenă sau roz. 2. la 27 minute . c) Soiuri pentru piure : . Culoarea cojii şi pentru mişcarea Sunt preferate astfel soiurile care au un număr mai redus de schimburi. 4.structură puţin fină. .conţinut mijlociu de amidon.3. b) Soiuri pentru prăjit: . se simte amidon mult la degustare. .

99 B bune 10-14. Pentru aprecierea acestei calităţi. Aprecieri asemănătoare se pot efectua şi asupra sucului crud extras din pulpa unei probe medii. se taie pulpa în felii de 3-4 grosime (de la mai mulţi tuberculi).5-1%).99 C mijlocii 15-17. Făinozitate mare – determinată de o umiditate scăzută. fără să se înnegrească. Făinozitatea Se apreciază tot prin bonitare cu note de la 1 la 4 funcţie de structura amidonului şi umiditate. Din sucul extras de la o probă se pun câte 2-3 picături în 2 eprubete mici. Nota : 2 . făinozitatea şi consistenţa pulpei se calculează nota generală prin însumarea notelor pentru calităţile de mai sus şi astfel se stabileşte clasa în care se încadrează soiul conform indicaţiilor din tabelul de mai jos. în funcţie de aspectul pe care îl au în secţiune. Astfel dacă umiditatea este ridicată. Umiditatea tuberculilor fierţi Se apreciază după fierbere. cu ajutorul probelor de laborator. Clasa de calitate a soiului analizat Clasa Calitati culinare Nota generala A foarte bune 5-9. structura amidonului. Consistenţa pulpei Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 prin tăierea în felii. Făinozitate redusă – dată de o structură fină a amidonului şi o umiditate ridicată. structură a amidonului. cu pulpa uscată. reacţie catalizată de fier. Aspect .mat. În general. indică pulpă cu umiditate redusă. În funcţie de notele obţinute la comportarea la fierbere. structură grosiră a amidonului. Înnegrirea pulpei crude şi a sucului crud Pulpa de cartof curăţată sau tăiată felii trebuie să-şi menţină un timp cât mai îndelungat culoarea normală. Această înegrire nu afectează gustul dar dă un aspect neplăcut pulpei şi se datoreşte exidării tirozinei şi trecerii ei în melanină. Nota 10 probelor la care pulpa a luat culoarea negricioasă intens. iar cea de-a doua eprubetă va servi ca martor şi în ea se mai adaugă o cantitate egală de apă distilată (1-2 mm ). Aspect . descoperite şi se lasă la aer pentru 4 ore. prin tăiere în felii sau jumătăţi. Nota : 1. 7. făinozitatea redusă. Consistenţa pulpei este corelată cu umiditatea acesteia. grosieră. structura amidonului este fină. plăcute la mâncat. Se aşează pe plăci de sticlă sau cutii Petri.lucios (prezenţa apei) indică o pulpă cu umiditate ridicată. uscat.soiurile cu umiditate redusă. Aprecierile se fac după 24 ore prin acelaşi sistem de bonitare. pulpa este consistentă. Una din ele va servi pentru determinare şi în ea se mai adaugă 1-2 mm soluţie perhidrol (0.soiurile cu umiditate ridicată. Nota 1 se acordă probelor care după 4 ore nu au început să se înnegrească şi pulpa îşi păstrează culoarea iniţială. înecăcioase la mâncat. Umiditatea pulpei se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4. aspectul lucios. 6. După scurgerea acestui timp se apreciază prin bonitarea gradului de înnegrire cu note de la 1 la 10. cu amidon fin indică o umiditate mare.5.99 D slabe Peste 18 Alte aprecieri 1. 3 3 37 .

raportul între K şi N proteic. Nota :1 – pentru gust foarte bun. Analiza păstăii Analiza bobului 38 . total de păstăi /planta Nr. însă consumatorii pot prefera o culoare sau alta. Notele de apreciere sunt între 1 şi 4. După desfacerea snopilor se efectuează analiza plantă cu plantă. 5. sub acest aspect. Analiza calităţii în laborator. Pentru a nu se sfărâma plantele în timpul manipulării. Toate datele se înregistrează în fişa de analiză a calitatii. Nota: 3 – pentru gust potrivit. Culoarea pulpei Nu prezintă importanţă pentru calităţile culinare. 3. Nota:4 .pentru gust neplăcut. 4. Nota : 4 . Fişă de analiză calităţii la fasolea de gradină Nr. Gustul Însuşire importantă pentru soiurile culinare. Nota : 2 – culoarea pulpei alb murdar. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină Lucrarea are scopul de a ajuta la cunoaşterea caracterelor şi însuşirilor ce stau la baza anlizării modului de apreciere calităţii la fasolea de gradină . Conţinutul în substanţe proteice ridicat se corelează negativ cu calităţile gustative. Ne interesează. ori pot fi indiferente. Se poate face imediat după recoltare sau mai târziu chiar în timpul iernii când dispunem de mai mult timp.2. Aprecierile asupra culorii se fac cu note de la 1 la 6. 2.de păstăi bolnave /planta Lungimea medie a unei păstăi Grosimea medie a unei păstăi Forma păstăii Numărul mediu de boabe Lăţimea medie a unei păstăi Nr. Nota : 1 – culoarea pulpei albă. Nota : 5 – culoarea pulpei galben. Se fac observaţii asupra principalelor caractere ale plantei.15. prin comparaţie cu un soi recunoscut ca fiind bun la gust. Soiurile cu calităţi 2 culinare foarte bune şi bune au acest raport în favoarea potasiului (K O). Nota : 6 – culoarea pulpei galben intens.de păstăi sterile /planta Nr. Nota : 2 – pentru gust bun. Nota : 3 – culoarea pulpei alb-gălbui. Conţinutul în fosfor (P) ridicat din grăuncioarele de amidon este în corelaţie directă cu însuşirile gustative. de boabe pe plantă Lungimea bobului Lăţimea bobului Mărimea bobului Forma bobului Culoarea bobului Înălţimea Greutatea boabelor pe plantă Culoarea hilului Greutatea a 1000 boabe.culoarea pulpei gălbui. străin. ale păstăilor şi ale boabelor. snopii se scufundă pentru câteva secunde într-un vas cu apă după care se lasă să se scurgă. Se apreciază organoloptic.

zbârcit. piriformă etc). • forma se apreciază vizual. gustul. Analiza senzorială prin metoda punctajului reprezintă o astfel de metodă care este aplicată pe 39 . cu aţe (de exemplu. sticloasă (de exemplu.16. care permite o cuantificare a rezultatelor şi deci o mai bună apreciere este metoda punctajului (punctelor). elipsoidală. starea de prospeţime şi gradul de maturare. pe cât posibil la lumină naturală. fuziformă. tehnologică) se apreciază după consistenţă. lucios. • culoarea şi aspectul exterior (neted. Uniformitatea de soi rezultă din stabilirea proporţiei de legume corespunzătoare caracteristicilor de bază ale soiului (mărime. mărimea şi compoziţia chimică. formă. şubler. cu ţesuturi groase. pentru a nu se denatura culoarea specifică soiului. cântăriri şi. suculenta pulpei. la tomate) Gustul (pe 5 -10 pulpa dulce. la tomate) Suculenta pulpei pulpa suculentă. Consistenţa pulpei. fină la mazăre). cu urme de îngrăşăminte. pulpei crocantă. gust şi aromă. crăpat etc. prin comparaţie cu mostre de referinţă. mulaje sau planşe colorate. cu miros de iarbă fructe) pronunţată sau fină. făinoasă (de exemplu. specifică nespecific soiului soiului O metodă mai perfecţionată de apreciere a calităţii produselor. neplăcut. la fasole). examenul senzorial este completat. castraveţi Calitatea legumelor proaspete se apreciază în principal în baza caracteristicilor senzoriale. aspru. în unele cazuri. sau cu miros străin. gustul şi aroma se apreciază senzorial conform condiţiilor arătate în tabelul de mai jos: Însuşirile senzoriale pozitive şi negative ale legumelor Caracteristica Se consideră ca însuşiri: Pozitive Negative Consistenţa pulpa compactă. plăcută pulpa apoasă. Autenticitatea şi uniformitatea soiului se apreciază prin compararea aspectului produsului cu acela al produsului tip reprezentat prin mostre de referinţă. • pe probe luate din lot: consistenţa pulpei. ardei. pulpa înmuiată. Caracteristicile legumelor proaspete se apreciază: • pe întregul lot de legume: autenticitatea şi uniformitatea soiului. stabilindu-se procentajul de legume atacate de boli sau dăunători. calibrator şi se exprimă în mm sau prin cântărire (grame/bucată sau număr de bucăţi la kg).2. tronconică. iute (de fructe) plăcută exemplu.) se apreciază vizual. murdare. prea dură. în cazuri speciale. de consum. In acelaşi scop pot fi folosite şi descrierile din standarde şi din literatura de specialitate. defecte interioare. Starea de prospeţime se apreciază prin gradul de turgescenţă şi după aspectul legumei. starea de sănătate şi curăţenie. culoare etc): • mărimea (calibrul) se verifică prin măsurare cu riglă. Starea de sănătate şi de curăţenie se apreciază vizual. ierbos sau amar Aroma (pe 5 -10 pulpa cu aromă pulpa slab aromată. aroma. puţin suculentă (pe 5 -10 fructe) (veştedă) sau lipsită de suculentă (de exemplu. de pesticide etc. Gradul de maturare (de recoltare. mărime. la ardei dulce). culoarea şi aspectul exterior. suculenta pulpei. forma. mat. pentru unele caracteristici. cu analize chimice. plăcută. defecte ascunse. pulpa cu gust astringent. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate. mulaje sau planşe şi se exprimă prin termeni sugestivi (sferică. mărimea (pentru aprecierea generală). acrişoară. cu măsurări. fad.

acordandu-se următoarele puncte conform tabelului de mai jos: Specificarea Mărimea Forma tipică soiului Culoarea si luciul pieliţei Starea pieliţei Uniformitate de soi Culoarea pulpei Consistenţa pulpei Suculenta pulpei Gradul de maturare Gustul Aroma Legume 5-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 8-1 5-1 In cazul tomatelor. aceştia preferă căpăţânile cu o formă cât mai apropiată de cea rotundă. La legume se apreciază calitatea lor prin măsurători senzoriale şi fizice conform STAS 6441-78.larg cu bune rezultate. 40 . În ceea ce priveşte preferinţa consumatorilor. suferă o alungire evidentă când sunt cultivate mai la sud (23 latitudine N). capia) 150 Castraveţi Tomate 200 150 Sera 400 - 2. Limite maxime de azotaţi din unele legume şi fructe (mg/kg produs) Produsul Cultivate în: Câmp Ardei (ardei gras. cu o compactitate mare. iar la calitatea a II-a intre 11 şi 32 puncte. gogoşar. Calitatea igienica a legumelor proaspete Calitatea igienică a legumelor proaspete este determinată de: • prezenţa /absenţa pesticidelor (insecticidelor) folosite pentru combaterea unor dăunători şi care pot rămâne în legume. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână Elementele după care se face analiza calitaii la varza în faza de căpăţână sunt: 1. • prezenţa unor bacterii şi mucegaiuri care pot infecta legumele în câmp. pentru calitatea extra sunt necesare minimum 55 puncte.17. în condiţiile în care culturile de legume sunt irigate cu ape reziduale. cu condiţia ca nici una din aceste însuşiri să nu fie mai mică decît 1. este destul de mult influenţată de condiţiile climatice. Variază cu soiul de la : înalt ascuţită până la turtită. 0 0 cu frunze subţiri şi fine ceea ce înseamnă o calitate bună. Această trăsătură. ardeilor şi castraveţilor. • prezenţa nitraţilor şi eventual a nitriţilor proveniţi din îngrăşăminte. Forma căpăţânii. Astfel soiurile care la o întindere de 43 N formează căpăţâni rotunde. la calitatea I intre 33 si 54 de puncte. deşi este determinată genetic. în cursul manipulărilor sau în timpul păstrării lor. • prezenţa unor microorganisme patogene şi a unor paraziţi.

2. Lungimea coceanului . Coceanul este partea din tulpină aflată la suprafaţa solului, până la căpăţână. Lungimea lui variază la majoritatea soiurilor între 5 şi 40 cm, de regulă mai mare la soiurile mai târzii. În alegerea de elite se preferă plantele care au o lungime a coceanului între 10 şi 15 cm. O lungime mai redusă înseamnă murdărirea frunzelor de la bază care se vor atinge de pământ sau chiar putrezirea acestora. Coceanul prea lung, mai ales în terenuri uşoare sau la irigaţii puternice nu poate susţine căpăţâna, care se va culca la pământ.
3. Lungimea cotorului. Cotorul este porţiunea de tulpină ce se găseşte în interiorul

căpăţânii. Dimensiunele acestuia sunt mai importante pentru ameliorare decât lungimea coceanului exterior. Din punct de vedere al lungimii cotorului în raport cu căpăţâna soiurile sunt împărţite în mai multe grupe de calitate. În ansamblu lungimea cotorului variază între 25 şi 90% din lungimea căpăţânii.În analiza calitatii se urmăreşte ca lungimea cotorului să fie sub 60% din lungimea căpăţânii. De altfel, majoritatea soiurilor din cultură au lungimea cotorului între 6075% din lungimea căpăţânii. 4. Greutatea căpăţânii Este un element de calitate urmărit în mod deosebit de consumatori. Această cerinţă este justificată datorită faptului că aceste căpăţâni compacte sau altfel spus îndesate, prezintă frunze mai subţiri, mai fine, mai albe, iar pentru murat oferă avantajul unei bune aşezări în butoi. Şi în ceea ce priveşte capacitatea de păstrare în depozit, verzele mai îndesate rezistă mai bine în timp. Pentru aprecierea acestei caracteristici de calitate nu este suficientă simpla apreciere cu mâna a căpăţânii. Indicaţii mai precise privind compactitatea căpăţânilor se obţin calculând densitatea lor prin stabilirea raportului dintre greutate şi volum. Volumul căpăţânilor se calculează după formula : V = I ⋅ L 1/2 ; din care: I = înălţimea căpăţânii; L = lăţimea căpăţânii, măsurată în punctul cel mai lung (Φ); La valorile aflate prin aplicarea formulei se fac nişte corecţii prin înmulţirea cu anumiţi indici, astfel: Volumul x 0,95 la căpăţânile în formă de balon şi la cele înalt ascuţite. Volumul x 0,90 la căpăţânile cu formă foarte ascuţită. Greutatea se află prin cântărire, iar apoi se aplică formula de aflare a densităţii : D = G/V Se aleg acele elite care prezintă căpăţânile cu cea mai mare densitate. 5. Perioada de maturare Este un aspect important din punct de vedere al eşalonării consumului, pe piaţă trebuind să se găsescă varză de calitate o perioadă de timp cât mai mare. În funcţie de maturarea căpăţânilor soiurile de varză s-au împărţit în 4 grupe : timpurii, semitimpurii, semitârzii şi târzii. Perioada de maturare este legată de numărul frunzelor şi de viteza de creştere. Astfel soiurile timpurii au frunze mai puţine şi o viteză mai mare de creştere. Alegerea elitelor după perioada de maturare a căpăţânii, se face ţinând seama de: compactitate, corelaţie albicioasă sau uşor gălbuie a frunzelor ce învelesc căpăţâna. Lucrarea se încredinţează unui specialist în domeniu, cu suficientă experienţă, care poate aprecia corect care căpăţâni au ajuns la maturitate la un moment dat şi care nu. Este bine ca alegerea să se facă în 2 etape : I. – bonitatea plantelor când încep să învelească căpăţâna; II.- bonitatea plantelor când au atins maturitatea de consum.
2

6. Rezistenţa la crăpare Se urmăreşte în mod special la soiurile timpurii, mai sensibile, dar şi la cele tardive. Se cultivă în mod special parcele din care vor fi alese elitele rezistente la crăpare. În aceste parcele plantele se lasă să vegeteze mai departe şi după atingerea maturităţii se consum. Se marchează şi se aleg ca seminceri plantele care nu crapă sau care crapă cât mai târziu.
41

Eventual acestea se înmulţesc pe cale vegetativă în vederea obţinerii de noi generaţii rezistente la crăpare. 7. Capacitatea de păstrare
Pierderile în timpul păstrării sunt cauzate de uscarea sau putrezirea frunzelor exterioare, evaporării apei din ţesuturi şi transformărilor pe care le suferă unele substanţe organice prin respiraţie . În condiţiile în care varza albă se păstrează într-un local răcoros timp de cca 4 luni

pierderile obişnuite nu trebui să depăşească 10-15%. Pentru alegerea căpăţânilor, cu o capacitate mai mare de păstrare, conţinutul în substanţă uscată, care poate servi ca punct de plecare în aprecierea acestei trăsături de calitate. Astfel, observaţiile arată faptul că există o corelaţie pozitivă între conţinutul în substanţă uscată şi rezistenţa la păstrare. De asemeni, tot din observaţiile practice s-au putut trage concluzii referitoare la faptul că se păstrează mai bine căpăţânile cu o formă rotundă şi mai compacte faţă de cele afânate şi mai ascuţite. Aprecierile definitive, în scopul alegerii de elite se fac însă în urma înregistrării pierderilor în greutate pe o anumită durată de păstrare. 8.Gustul reprezintă un alt element important pentru consum şi deci un element definitoriu în alegerea de elite. Degustările se fac la varza proaspătă, dar şi în stare prelucrată. Varza proaspătă trebuie să fie fragedă, să nu fie iute şi să nu aibă nici un gust străin. Observaţiile se înscriu în fişe de apreciere . 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase Scopul lucrării este de a cunoaşte modul în care se apreciază principalele caracteristici şi însuşiri de calitate la morcov si radacinoase. Elementele după care se apreciaza calitatea la morcov sunt caracteristice rădăcinilor. Alegerea elitelor se face după ce rădăcinile s-au recoltat şi s-au aşezat în rânduri pe o suprafaţă plană de teren sau pe masa de laborator. Se iau în considerare următoarele : 1. Forma rădăcinilor În funcţie de soi aceasta poate fi : - rotund-turtită (Carote de Paris); - conic-trunchiată ; - conic-alungită ; - fusiformă ; - cilindrică . Cele mai apropiate sunt formele cilindrice şi conice care au cel mai mare volum şi rădăcini mai puternice, dezgropându-se mai bine. Se pot observa în paralel 2 categorii de rădăcini: unele cu neregularităţi strâmbe de nedorit şi una cu formă dreaptă, netedă, regulată. Acestea sunt de preferat pentru că se recoltează fără pierderi, se curăţă mai uşor . Pe lângă observarea formei se ţine cont şi de felul în care se prezintă baza rădăcinii şi vârful acesteia. Se preferă rădăcinile la care baza (locul de prindere al rozetei de frunze) este dreaptă sau bombată, fără “umeri” în jurul locului de prindere al frunzelor şi cele cu vârful rădăcinii scurt şi gros . 2. Lungimea rădăcinii Deşi sunt de dorit soiurile cu rădăcini mai lungi, care au şi producţii mai mari, totuşi lungimea este limitată de greutăţile ce se întâmpină la scoaterea lor şi la faptul că la manipulare şi transport cele prea lungi se rup uşor. Se preferă ca limite lungimea 22 şi 24 cm. 3. Culoarea rădăcinii Se cunosc soiuri cu rădăcini galbene-portocalii, portocalii-roşiatice, albe sau chiar violete. Consumatorii preferă culoarea galben – roşiatică deoarece aceasta denotă un conţinut mai mare de carotonoizi (în mod special α şi β caroten). Soiurile aflate în cultură la noi se caracterizează printr-un conţinut în caroten cuprins între 6 şi 12 mg/10 g s.u. Peste acest conţinut rădăcina de morcov devine lipsită de frăgezime.

42

Un element de calitate deosebit de important este şi cel legat de aspectul fasciculelor de
lemn sau altfel spus “inima morcovului”, care trebuie să aibă o nuanţă cât mai apropiată de cea a

ţesutului parenchimatos al liberului. 4. Suprafaţa rădăcinii Este foarte importantă îndeosebi pentru soiurile culinare, la care ea trebuie să fie cât mai netedă, fără adâncituri şi excrescenţe. Aşa cum am mai arătat o rădăcină cât mai netedă uşurează curăţatul şi face ca pierderile să fie mai mici. 5. Indicele de calitate Notat cu “I”, este reprezentat de raportul dintre diametrul exterior al rădăcinii (D), şi diametrul “inimii” (d). Acest raport important în aprecierea cantităţii de substanţe de rezervă depuse în rădăcină, deoarece ne dă indicaţii în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al liberului secundar (ţesut în care se acumulează aceste substanţe de rezervă). Acest indice ( i = D/d) se exprimă în valori relative şi se foloseşte pentru a se putea compara rădăcinile între ele din punct de vedere calitativ. Sunt preferate şi deci au calităţi superioare rădăcinile cu un indice de calitate cât mai ridicat. Nu se poate considera însă foarte favorabil nici un diametru al “inimii” prea mic, aceasta atrăgând după sine micşorarea frunzişului şi slăbirea rezistenţei mecanice a rădăcinii. Indicele de calitate se apreciază la 10-15 rădăcini din acelaşi soi sau familie, care se vor secţiona cu un briceag la jumătate din lungimea lor. Calitatea rădăcinilor poate fi apreciată şi după raportul în greutate dintre inimă şi restul ţesuturilor. În alegerea elitelor se mai ţine seama , în afară de aspectele menţionate şi de următoarele : - rădăcinile să fie rezistente la crăpare; - să nu ramifice; - să nu aibă o aromă prea pronunţată care le face să devină neplăcute, mai ales pentru consumul în stare proaspătă. Aprecierea intensităţii aromei se face prin degustare în comparaţie la mai multe soiuri. Se reţin soiurile cu aromă mai puţin pronunţată. Alte elemente importante în aprecierea elitelor : - rădăcinile să-şi păstreze culoarea şi prelucrarea tehnică (uscare, conservare etc.); - să se poată păstra bine peste iarnă. Aceste aprecieri se completează întotdeauna cu rezultatele analizelor de laborator privind : - conţinutul în zahăr; - vitamine; - substanţă uscată etc. Observaţiile se înregistrează în fişe speciale de apreciere.

43

se are în vedere alimentaţia animalelor (dacă a suferit sau nu modificări). Culoare Se observă la lumina directă a zilei sau la lumina artificială de 80 de lucşi. Astfel. Vizează condiţiile de admisibilitate pentru aspect. . miros si gust. vâscoasă sau mucilaginoasă). . se recoltează probe individual şi în cazuri speciale. lapte dublu 3 44 . dacă curge uşor în fir continuu. uniformă pentru laptele smântânit. consistenta. La fiecare lot se efectuează: verificarea ambalării(ambalajului). cu nuanţă alb-gălbuie în cazul laptelui normalizat şi albă cu nuanţă uşor albăstruie. Pregătirea probelor de lapte pentru examenul organoleptic . neutralizante sau alte substanţe străine de compoziţia normala a laptelui. este considerat corespunzător laptele care se prezintă sub forma unui lichid omogen lipsit de impurităţi si de sediment. . În cazul laptelui livrat în cisterne. de aceeaşi categorie livrat în acelaşi fel de ambalaj.recoltarea se face cel mai târziu la 3 zile de la semnalarea litigiului. de la aceeaşi vacă sau de la acelaşi lot de vaci. de la fiecare sfert (jumătate) în parte. Proprietăţi organoleptice.pentru depistarea unor germeni din (apte. Culoarea normală a laptelui este albă.PARTEA a III -a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE 3. defect cunoscut sub numele de lapte gros(în cazul cu aciditate crescută). lotul este format din conţinutul unei cisterne. de culoare alba cu nuanţa uşor gălbuie. Standardul de ramura STR 2323 . uniforma.mulgerea va fi efectuată complet şi în aceleaşi condiţii ca şi cea de la care s-a obţinut laptele în litigiu. examenul organoleptic şi analiza chimică. dar mai ales în cazuri de litigiu. fără sediment.în cazul ambalajelor de transport se ia aleator 5% din numărul ambalajelor dar nu mai puţin de 3%. . 2. Examenul organoleptic 1. Se analizează turnând laptele dintr-un vas în altul şi se observă dacă laptele este omogen.în cazul cisternelor se omogenizează produsul şi se ia o probă de 500 cm . dulceag. de prelucrare industrială şi în unităţile de desfacere. cu un gust si miros plăcut.2. prin lot se inţelege cantitatea maximă de 15000 L lapte. fără gust si miros străin. fără să formeze o vână groasă. după ce s-au asigurat în prealabil dezinfecţia ugerului şi mâinilor mulgătorului. în unităţile de colectare. de la aceeaşi mulsoare sau de la acelaşi număr de mulsori ca şi proba în litigiu (este bine ca probele în caz de litigiu să fie recoltate în prezenţa unui martor).se va avea în vedere o bună omogenizare înainte de orice determinări efectuate pe lapte. . Nu se admite adăugarea de substanţe conservante. direct în recipientul de recoltare (steril). 3. caracteristic laptelui proaspăt. .1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte Controlul sanitar veterinar al laptelui se face la locul de producţie. Abateri de culoare: . Examinarea şi analiza calităţii laptelui Verificarea calităţii laptelui de consum se face pe loturi.nuanţa albăstruie: lapte cu un conţinut mic de grăsime. cu o consistenţă fluida (nu se admite consistenta filantă. Recoltarea probelor : Controlul laptelui la locul de producţie se face pentru a cunoaşte calitatea laptelui respectiv. când trebuie să se ţină cont de următoarele: .în cazul ambalajelor de desfacere se ia aleator un număr de ambalaje în funcţie de numărul total al ambalajelor. culoare. lapte smântânit. Aspectul şi consistenţa Aspectul laptelui permite aprecierea prospeţimii şi igienii sale.88 se refera la semifabricatul lapte integral pasteurizat destinat industrializării.

vasul cu proba trebuie să fie descoperit foarte puţin. fără aglomeraţii de grăsime aglomeraţii de grăsime şi şi substanţe proteice substanţe proteice Culoarea Albă până la slab gălbuie.Mirosul Pentru aprecierea mirosului laptele se încălzeşte într-un recipient la 50-60°Cpentru laptele crud integral iar pentru laptele tratat termic aprecierea mirosului se face la temperatura de 20°C.2°C. Smântână care are aciditate peste limitele calităţii a II-a se refuză Se refuză: smântână murdară. neîngheţată şi fără Fără impurităţi mecanice Poate prezenta cristale de gheaţă Puţin vâscoasă. Apariţia unor defecte de gust poate fi datorată următoarelor condiţii: gust acru (peste 19°T). gust de săpun (când laptele este păstrat timp îndelungat la temperaturi de sub 10°C. gust amar (alimentaţia cu furaje conservate defectuos). gust sărat (laptele de la sfârşitul perioadei de lactaţie. şi de lapte fiert în cazul laptelui tratat termic. produsul se menţine un timp în gură.culoare gri murdar: lapte excesiv de impurificat. cu defecte pronunţate de miros şi gust şi cea care are aspect spumos în masă. 3. Înainte de analiză proba se răceşte la 20°C +/. Gustul laptelui proaspăt muls în condiţii corespunzătoare de igienă. poate avea rare Fluidă. turnând smântâna dintr-un vas în altul.3. specific speciei de la care provine în cazul laptelui crud integral. Loco furnizor =13-19 °T Loco fabrică = 17-26°T Loco furnizor = 17-26 °T Loco fabrică = 23-34 °T Aciditatea este în funcţie de conţinutul de grăsime în %. fără nici o lactică. caracteristic Caracteristic de fermentaţie Mirosul şi gustul smântânii proaspete. Pentru analiza consistenţei se observă modul de curgere. Proprietăţile organoleptice ale smântânii Caracteristici 11BCalitatea I Calitatea a ll-a Aspectul Consistenţa Fără impurităţi mecanice sedimente. îngheţată. Mirosul laptelui normal trebuie să fie plăcut. Nu se admit alte mirosuri străine. Pentru a reduce la minimum evaporarea în timpul amestecării. Această proprietate dispare în special în condiţii de falsificare cu apă.Gustul Pentru perceperea gustului. puţin pronunţat. mucegăită.falsificat prin smântânire şi adaos de apă. Pentru laptele pasteurizat – gustul specific de lapte fiert. Exminarea şi analiza calităţii smântânii Pregătirea probelor: Proba de laborator se aduce la temperatura de 40°C prin încălzirea pe baie de apă şi semenţine la această temperatură 15 minute pentru a permite degajarea bulelor de gaz din smântână apoi se omogenizează conţinutul prin amestecare cu o baghetă de sticlă. . Aspectul şi culoarea se analizează în cilindru de sticlă incoloră. 3. de la vacile în perioada de estru şi de la vacile cu mamite). şi de la animale sănătoase este dulceag(dat de lactoză).culoare gălbuie. poate prezenta nuanţe nuanţă de miros sau gust străin slabe de miros şi gust de furaje Aciditatea °T max. uniformă în toată masa Plăcut. laptele din perioada de repaos mamar. Examenul organoleptic. 45 . cu aromă plăcută dată în special de grăsime şi proteine. dulceag. . smântânire ori fierbere. diferit nuanţată: laptele colostral în primele 3-5 zile după fătare. în contact cu întreaga suprafaţă a limbii şi apoi se înghite. 4.

Prelevarea probelor se realizează folosind ustensile conform STAS 9535/2-75 . Când untul este ambalat în pachete cu greutatea de până la 200g se recoltează pachete întregi în proporţie de 2% din numărul pachetelor care formează lotul dar nu mai puţin de 2 şi nu mai mult de 5. continuă fără pe picături de apă vizibile rare picături de apă vizibile şi goluri mici şi goluri de aer. fără de aromat. Se efectuează o rotaţie de 360° şi se retrage sonda. Plăcut. rare urme izol. Din proba medie omogenizată se constituie proba de laborator de 250g pe care se fac analizele organoleptic. de exprimată satisfăcătoare caramelizat sau alte nuanţe slab exprimate 46 .îndreptându-se spre colţul opus.3. luciu uniform caracteristic. nedeformat. Calitatea untului de diferite tipuri Caracteristici Aspectul ambalajului Extra Superior Calitatea l Calitatea II Curat. Gust Plăcut. Cu ajutorul unei spatule se transferă tronsonul de unt din porţiunea luată în recipientul pentru probe. impurităţi picături mici de apă tulbure şi goluri mici de aer. omogenă. uşor perceptibil. fără gusturi străine şi Consistenţă Onctuoasă. în suprafaţă şi în secţiune Albă sau galben uniform. suficient de compactă. miros acru. de impuritati Aspect secţiune Culoare Albă gălbuie. şi după ce s-a îndepărtat materialul de ambalare. Pentru examenul organoleptic probele se iau după ce s-au analizat şi înregistrat datele inscripţionate de pe ambalaj. micioasă. Se introduce sonda oblic în blocul de unt la 8-10cm de margine.sondă de inox şi deversarea în recipiente pentru probe. fără gusturi gusturi străine străine Miros Fără aromă. compactă. cu aromă bine Cu aromă perceptibilă.4. în toată masa. până la galben uniform deschis. cu date inscripţionate lizibil supraf. prezentat în acelaşi tip de ambalaj. aroma de miez Satisfăcător. suficient de nucă proaspătă. dar nu mai puţin de 3. uşor acrişor. obţinut prin procedee fizice şi cu constituenţi de origine lactată. Constituirea probei Când untul este ambalat în blocuri.omogenă. lotul cântărind maximum 5000 kg unt de acelaşi tip şi aceeaşi calitate. fără fisuri. cu slabe striuri Mai puţin onctuoasă nesfărâ. nesfărâmicioasă Fad. fără de aer. Examinarea şi analiza calităţii untului Untul este produsul lactat de tip emulsie (apă şi materie grasă). cu luciu alb sau mat. fără imp. recoltarea se face din 10% din ambalajele lotului.

În urma aprecierii organoleptice untul poate prezenta defecte de miros şi gust (mucegai
sau drojdii, acru sau brânzos, amar, metalic, de rânced, de peşte etc); de aspect (datorită repartizării neuniforme a apei în timpul malaxării)ş de consistenţă (unt prea moale sau

sfărâmicios); de culoare (unt marmorat, intens colorat). 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor
Brânzeturile constituie o categorie deosebită a produselor lactate şi reprezintă unele din

cele mai valoroase produse alimentare. Brânzeturile sunt produse ce se obţin prin coagularea enzimatică sau acidă a laptelui, urmată de prelucrarea tehnologică a coagulului format prin diferite procedee(fizice, chimice şi microbilogice). Ambalare şi modul de prezentare Brânzeturile pot fi ambalate şi prezentate în putini de lemn, sau cutii de material plastic. Brânzeturile de tip caşcaval se prezintă sub formă rotundă, dreptunghiulară, triunghilară, de diferite mărimi, ambalate în vid sau sub formă de batoane, triunghiuri, cum sunt brânzeturile topite. Controlul de calitate se face pe loturi de acelaşi sortiment şi aceeaşi calitate de brânzeturi. Recoltarea probelor La brânza proaspătă de vaci se deschid 10% din ambalajele care formează lotul (maxim 500 kg, în cazula mbalajelor de desfacere şi maximum 1000kg în cazul ambalajelor de transport). Pentru brânzeturile cu consistenţă moale se iau probe din cel puţin trei locuri diferite ale masei de brânză, tăindu-se bucăţi mici. Din proba medie se recoltează 200-300g, care constituie proba de laborator. Pentru celelalte brânzeturi probele se prelevează cu sonda metalică astfel încât proba să fie recoltată din toate suprafeţele bucăţii de brânză, cantitatea fiind de 300g. Dacă lotul este format din ambalaje mici, pachete până la 300g, se recoltează 2% din numărul unităţilor de ambalaj dar nu mai putin de 2 şi nu mai mult de 5. Sonda se introduce oblic spre centrul bucăţii. Proba de laborator se mărunţeşte şi se omogenizează în mojar. În cazul brânzeturilor cu coajă, aceasta se îndepărtează şi apoi se prelevează proba. În cazul brânzei telemea ambalată în butoaie se recoltează o felie dintr-o bucată de la suprafaţă şi una dintr-o bucată din profunzime şi 200-300ml de saramură. Examenul organoleptic la brânza cu pastă moale 1. Aspectul: masă omogenă,prezenţa sau absenţa scurgerilor libere de zer, existenţa sau nu a mucegaiurilor şi impurităţilor; 2. Consistenţa Se stabilesc caracteristicile pastei în funcţie de sortiment (moale, untoasă, nesfărâmicioasă); 3. Culoarea Apreciindu-se nuanţa de culoare la suprafaţă cât şi în profunzime precum şi uniformitatea ei. 4. Mirosul şi gustul Se apreciază aroma şi gustul care trebuie să fie caracteristice sortimentului şi se depistează nuanţele nespecifice sau străine (acru,amar, de drojdie de mucegai etc.) Examenul organoleptic la brânza cu pastă tare 1. Aspectul exterior: observându-se dacă forma bucăţilor este caracteristică conform sortimentului sau prezintă deformări. Se apreciază culoarea cojii, prezenţa sau absenţa crăpăturilor, uniformitatea stratului de parafină. 2. Aspectul pe secţiune Aprecierea se face pe secţiune proaspătă, urmărindu-se omogenitatea miezului, prezenţa sau absenţa ochiurilor de fermentare(coagul buretos, cavernos sau orb);

47

3. Consistenţa miezului Se examinează elasticitatea pastei (cauciucoasa, sfărâmicioasă sau nisipoasă). 4. Culoarea miezului Se observă nuanţa de culoare şi uniformitatea ei. 5. Mirosul şi gustul Se apreciază dacă sunt caracteristice tipului de brânză, dacă sunt suficient de expresive sau dacă prezintă unele defecte (caşcavalul Penteleu). Caracteristicile organoleptice ale caşcavalului Penteleu Coaja acoperă numai faţa laterală, este de culoare cenuşiu deschis, netedă, curată, fără crăpături; se admit pe coajă urme şi pete de mucegai. Roţile se pot prezenta acoperite cu o peliculă protectoare uniform repartizată. Se admit, la maximum 5 % din lot, roţi cu uşoare denivelări, uşoare urme de răzuire, crăpături la suprafaţă. Miez curat, omogen, fără ochiuri, se admit spaţii libere sub formă alungită. Uniformă în toată masa; pentru caşcavalul din lapte de vacă, din lapte de bivoliţă sau în amestec, culoare albă până la galben deschis; pentru
caşcavalul din lapte de oaie, culoare albă gălbuie până la galben-

Aspect exterior

Aspect pe secţiune

Culoarea miezului

cenuşiu-deschis Consistenţa miezului Miros şi gust Elastică, la rupere se desface în fâşii. Plăcute, caracteristice brânzeturilor opărite şi maturate; fără miros sau gust străin; caşcavalul din lapte de oaie trebuie să aibă miros şi gust specific brânzeturilor din lapte de oaie.

Produsele lactate acide se fabrică din lapte de vacă, oaie, capră, bivoliţă sau în amestec, din lapte integral sau degresat, prin utilizarea culturilor bacteriene ca “maia” şi printr-o tratare tehnologică specifică fiecărui produs în parte. Ca rezultat al dezvoltării în laptele materie primă a microorganismelor introduse (în condiţii casnice acţionează microflora spontană), are loc fermentarea lactozei cu formarea de acid lactic, sub acţiunea căruia cazeina din lapte coagulează, formând coagulul caracteristic pentru aceste produse. 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 1. Pregătirea probelor Probele de lapte acidofil şi lapte bătut se omogenizează prin răsturnări repetate ale buteliilor şi se aduc la 20+/- 2°C. Probele de iaurt şi lactofruct se omogenizeaza prin amestecarea conţinutului cu o spatulă sau baghetă şi se aduc la 20+/-2°C. Probele de kefir se încălzesc pe baia de apă la 40-45°C, amestecând cu o baghetă timp de 10 minute pentru eliminarea bioxidului de carbon, apoi se răcesc la 20+/-2°C.

48

3. Analiza organoleptică a iaurtului Gras Slab Tipul Foarte gras Coagul consistent, Coagul de consistenţă potrivită, fără bule Aspect şi cremos, fără bule de de gaz şi fără să elimine zer. La consistenţă gaz şi fără să rupereaspect de porţelan. Se admite elimine zer. La eliminarea a minimum 5% zer. rupere aspect de porţelan. Se admite eliminarea a 2% din zer. Culoare Alb de lapte sau cu nuanţă slab gălbuie. Miros şi gust Specific de iaurt din lapte de vacă, plăcut acrişor, fără gust sau miros străin (amar, rânced, de mucegai). Pentru realizarea analizei organoleptice se vor respecta indicaţiile specificate la analiza laptelui de consum. Culoarea se analizează la lumina directă a zilei. Mirosul şi gustul se apreciază după ce produsul a fost adus la 8-12°C. 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui La aprecierea calităţii peştelui proaspăt se urmăreşte stabilirea prospeţimii, dar şi a mărimii (prin determinarea lungimii şi a masei) şi stării de îngrăşare a peştelui. Probele sunt supuse examenului organoleptic, iar în cazul de incertitudini aupra rezultatului se recurge şi la examenul fizico-chimic (care nu trebuie să dureze mai mult de 4 ore). Proba de laborator, în cazul examenului organoleptic. Este formată din minimum doua exemplare din fiecare ambalaj sau cca. 250 g pentru peştele mărunt. Proba pentru examenul fizico-chimic trebuie să fie de minimum 250 g, reprezentând mai multe exemplare, un exemplar sau felii, în funcţie de masa exemplarelor din lot. Pentru aprecierea prospeţimii prin examinare organoleptica se analizează urmatoarele caracteristici: 1. Aspectul general Peştele proaspăt are un aspect metalic, este strălucitor şi prezintă o
culoare bine exprimată, specifică. Pe măsura alterării devine mat, îşi pierde luciul, culoarea se

închide şi îşi reduce mobilitatea în unitatea de ambalaj. 2. Mobilitatea Peştele prospăt la cea mai mică atingere se mişcă (masă în mişcare). 3. Aspectul gurii închisă, cu excepţia peştilor răpitori, la peştele proaspăt şi întredeschisă sau deschisă la peştele alterat. 4. Aspectul ochilor limpezi, proeminenţi, strălucitori, cu corneea transparenţă, umplu bine orbitele la peştele proaspăt. Pe măsura evoluţiei în timp ochii îşi pierd strălucirea şi limpiditatea, se retrag sub nivelul orbitei, corneea devine mată, albicioasă. 5. Aspectul branhiilor La peştii prospeţi branhiile sunt roşii, cu nuanţe caracteristice speciei, strălucitoare, umectate, fără mucozităţi. Operculii ce astupă cavităţile branhiale sunt elastici şi bine lipsiţi de branhii. Peştii alteraţi prezintă branhii de culoare inchisă, acoperite de mucozităţi, cu miros neplăcut, operculii sunt îndepărtaţi de branhii şi se desfac uşor. 6. Aspectul pielii şi al solzilor Peştele proaspăt are pielea lucioasa de culoare naturală, solzii lucioşi, bine fixaţi. Pe măsura evoluţiei spre alterare, pielea işi pierde strălucirea, se acoperă cu un strat mucilaginos, urât mirositor, se desprinde uşor de muşchi. Solzii şi aripioarele se detaşează cu uşurinţă şi îşi pierd luciul(devin întunecaţi). 7. Aspectul anusului Retractat la peştele proaspăt, concav şi albicios, dar pe măsura alterării devine proeminent şi capata o nuanţa roşiatică. 8. Aspectul muşchilor Bine legaţi de coloana vertebrală, tari, elastici, de culoare albcenuşie sau uşor roşcată, netezi şi stralucitori. Pe măsura alterarii devin moi, işi pierd luciul, capătă o culoare mai închisă(cenuşiu-murdară), se desprind cu uşurinţă de vertebre, prezintă un miros neplăcut. Pentru a aprecia culoarea cărnii se realizează o secţiune transversală în partea cea mai groasă a corpului peştelui.
49

mai putin densă la peştele de mare. cu miros caracteristic. Numărul total al ouălor recoltate nu va fi mai mare de 100. porii nefiind vizibili. de mucegai. galbenă-deschis. Consistenţa cărnii este densă şi suculentă la peştele de apă dulce. de mâl.8. Ouăle care au coaja prezintă anomalii sau crăpături se sortează la ouă cu defecte. la prezenta unor eventuale crapaturi sau deformari ale cojii. stabilirea mirosului se face folosind un cuţit rotund sau un beţişor ascuţit din lemn. vitamine. bine individualizate. neplăcut. De la 4zile la 30 de zile. Aspectul viscerelor La peştele proaspăt sunt strălucitoare. între cele două membrane cochiliare se gaseşte camera cu aer. uneori cu pete. In cazul peştelui mare. Carnea trebuie să prezinte elasticitate: la apăsare nu rămâne amprenta. Pe măsura învechirii işi pierd luciul. greutatea prin determinarea densităţii. Probat în apa de robinet. gălbenuşul 32% şi coaja 11% din masa oului. cu valoare biologică maximă a proteinei în gălbenuş. de petrol). între degetul mare şi cel arătator. porii fiind vizibili faţă de ouale vechi care au coaja lucioasă. formează un lichid tulbure. substanţe minerale valoroase (P. starea de prospeţime a oului poate fi apreciată după marimea unghiului format între axul longitudinal al oului astfel: la 7 zile formează un unghi de 20-25°. gălbenuşul sferic. Se determină prin apărarea părţilor laterale ale peştilor. abia perceptibil la peştele proaspăt. Aceasta oferă date asupra prospeţimii oului până la 30 de zile. Se formează pe măsura învechirii peştelui. Examenul exterior al oului. la 21 zile formează un unghi de 70-75°. albuşul dens. prin descompunerea fosfaţilor conţinuţi de mucusul de pe solzi. Ouale prospete au coaja cu aspect rugos. la capătul rotund al oului. se apreciază forma. Ouăle care au peste 30 de zile se ridică la suprafaţa apei. Interpretare: Oul proaspăt până al 14 zile ia poziţie orizontală cu axul său tinde spre vertical. sau chiar cafenie. se refera la aprecierea spectului si culorii cojii. conţinând toţi aminoacizii. un număr de ouă.5% ouă ciocnite sau cu gălbenuşul parţial scurs. în special complexul B. sub coajă aflându-se cele două membrane cochiliere permeabile. Albuşul reprezintă 57%. Asemănător se prezintă şi spinarea. alternând cu albuşul lichid. Culoarea cojii ouălor de găină poate fi: albă. la 30 de zile formează un unghi de 90°. Pentru comercializare se admit maximum 0. Examinarea şi analiza calităţii ouălor Oul este un aliment esenţial pentru om. învelit în membrană vitelină şi menţinut în echilibru în masa albuşului prin cele doua şalaze (benzi de albuş dens). La peştele mic se examinează o tăietură transversală proaspătă. Mod de lucru: oule din proba de examinat se introduc pe rând într-un vas de sticlă. Recoltarea probelor se face pe loturi. Proba densităţii ouălor Principiul se bazează pe scăderea densităţii oului odată cu învechirea. Pe măsura alterării carnea devine moale şi inelastică 11. 10. capătă miros puternic de peşte. se împlântă în muşchi răsucind de câteva ori şi apoi se scoate şi se apreciază mirosul imediat. de putred. Fe). Este nesesizabil. după cum urmează: câte 12 oua din ambalaje de 360 de oua. aspectul conţinutului. 50 . de rânced. Examenul calităţii ouălor Examinarea pe oul ca atare La ouă.9. Se identifică mirosurile străine (de acru. câte 16 oua din ambalaje de 480 de ouă. Se iau la intâmplare 10% din ambalajele loturilor şi din locuri diferite ale acestora. Oul este alcătuit din coajă străbătută de pori (mai numeroşi în capătul rotund). cu eliberare de trimetilamină(un compus cu miros de peşte). cu ajutorul căruia se face o incizie superficială în corpul peştelui. Ca. acoperită cu o cuticulă protectoare. 3. la 15 zile formează un un unghi de 45°. galbenă-inchis. aspectul cojii. Mirosul se determină asupra mucusului acoperitor şi aupra cărnii. Densitatea oului este in medie de 1. urmărindu-se poziţia axului lor longitudinal faţă de fundul vasului.080. fără lichid.

51 .2. persoane în varstă. mirosul. uşor asimilabil. la egală distanţă între fundul vasului şi suprafaţă apei. Se alb-curat. Recoltarea probelor Examenul se face pe loturi. se membrana intacta. sportivi. in farfurie. recomandat pentru copii. Interpretare: la 1-3 zile. După materia primă de provenienţă mierea se împarte în: miere de origine vegetală (miere de nectar sau flori). la brun închis până la negru (miere de mană. Sunt opace. consistenţa. gazele ies prin porii cojii Din cauza eliminarii apei Avand consistenta si CO3 deplasarea gelatinoasa si camera de galbenusului este mai aer mica. de floarea-soarelui). albusul este bate greu. prin lot inţelegandu-se cantitatea de 1000 kg miere de aceeaşi calitate. gustul. Galbenusul neregulat si max 1 cm. uniformă. Proba medie din fiecare ambalaj deschis este de cca. galbenusul accentuata.Proba în apă sărată Oferă date asupra prospeţimii oului până la 8 zile. oul tot în poziţie verticală atinge cu varful bont suprafaţă apei. I. Coaja lucioasa fara pete Clatinatul Incercarea la transparenta (OVOSCOP) Examinarea spargere 3. de unele insecte parazitare ale vegetaţiei lemnoase sau ierboase. la 3-5 zile oul în poziţie verticală pluteşte între două ape. miere de origine animal (mierea de mana de padure). Factori de apreciere Oua proaspete Oua alterate Aspectul exterior Coaja are nuanţe cenusii. nu spumeaza. de pădure).9. Au partea interna a cojii Degaja miros inchis. Mod de lucru: Introducerea ouălor din probă de analiză (pe rând) în vasul cu soluţia de clorură de sodiu (NaCl) în concentraţie de 12%. Mana este produsul excretat (excremente ce conţin zaharuri în cantiate mare). care la rândul ei poate fi mierea monofloră sau polifloră. Mierea este principalul rezultat al activităţii albinelor ce constituie un aliment energetic valoros(3150 kcal/kg miere). miscarile face miscari limitate sunt puternice si se percep. camera de Sunt transparente. din ea se recoltează 250 g miere pentru examenul de laborator. Culoarea la sorturile de miere romaneşti variază de la alb incolor(miere superioră de salcâm) la galben-auriu (miere de salcâm cal. este imprastie cand se varsa omogena. Pentru recoltarea probelor se dechid 10% din numarul ambalajelor ce compun lotul. dupa gelatinos. omogen. 1. Camera de aer mică.5. plasat langa sferic şi aşezat central camera de aer. Aceasta se omogenizează. depăşind-o cu atat mai mult cu cât este mai vechi. puritate şi aspectul.5 cm). faţă de partea interioară a vasului şi partea superioară a apei. Gălbenuşul excentric. urmărindu-se poziţia (care întotdeauna este verticală). Galbenusul mai alb si galbenusul are mai putin elastic. dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 7. oul are poziţie verticală. la galben roşcat (roiere poliflora). la 6-7 zile. atingând cu vârful ascuţit fundul vasului. aer marita (1. 250g miere. Examenul organoleptic constă în aprecierea însuşirilor organoleptice ale mierii florale şi extraflorale: culoarea. în acelaşi fel de ambalaj. Examinarea şi analiza calităţii mierii Singurele produse naturale ce conţin în mod natural o cantitate de zaharuri sunt mierea şi laptele.

gustul astringent. vâscoasă. observând prezenţa unor fragmente de cadavre de albine. 5. Mirosul şi gustul fiecărui sortiment de miere florală se caracterizează prin plăcut. fluidă la mierea de salcâm (în care predomină fructoză) şi este vascoasă sau cristalizată la mierea de floarea soarelui. 3. Consistenţa: În funcţie de raportul fructoză/glucoză. cu aromă specifică. De menţionat că. Mierea de pădure are o consistenţă fluidă. ea putând cristaliza atât în faguri. consistenţa este omogenă.2. 4. de ceruri etc. căt şi ca miere extasă. Aspectul se apreciaza dupa gradul de transparenţă pe care il prezinta o probă de miere întrodusă într-o eprubetă de sticlă incoloră şi examinată la lumina directa a zilei. Puritatea se apreciază odata cu culoarea. 52 . cristalizarea (zaharisirea) este o proprietate a mierii naturale. de rapiţă (în care predomină glucoza). dulce.

I si II Miere salcam de Aproape incolora. vascoasa. fara uniform. specifica. placuta. vascoasa. galben deschis. dulce. specifica.PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI ALE MIERII Sortimentul Culoarea Calitatea I Calitatea II Galbena inchis Consistenta Calitatea I Calitatea II Aroma: gust si miros cal. vascoasa. galben aurie Miere de tei Galben portocalie. pronuntata. usor astringenta Miere faneata deal Miere poliflora de Galbena de Galbena Bruna Bruna Aroma dulce Aroma dulce placuta. unform. placuta. vascoasa sau fin cristalizata Galbena Uniforma: fluida. Uniforma: bruna inchis fluida sau vascoasa cu cristale fine Uniforma: fluida. dulce. sau cristalizata Miere conifere de Bruna Rubinie Aroma placuta. sau fin cristalizata Uniforma: fluida. se admite si mai putin vascoasa Uniforma: fluida. roscata Miere floarea soarelui Miere zmeuris Miere izma de Galbena auire. sau cristalizata Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: se vascoasa admite cristalizata fin Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: vascoasa fara fara cristalizare cristalizare. dulce specifica placuta. fara dulce cristalizare cristalizare Aroma de flori de tei. inchis pana sau cristalizata la bruna Brunaroscata Brunaroscata Uniforma: fluida. dulce Bruna. galbena portocalie de Galbena roscata galbena verzuie de Galbena verzuie Fluida sau Fluida sau Caracteristica mierii vascoasa vascoasa de salcam. dulce Aroma placuta. Aroma specifica. vascoasa. 53 . caracteristica Placuta.

fara a fi lipicioasa. Uneori este decolorata alteori find cenusie sau verzuie. aponevroze. In sectiune de culoare caracteristica este umeda fara a fi lipicioasa. cenusii. Carnea este ferma si Carnea este moale atat la elastica. repede si complet. Consistenta Miros si gust de rancezeala. miros. Miros de putregai atat la suprafata cat si in straturile profunde. fără cap şi extremităţile membrelor) şi anume muşchii scheletici. neaerisita. culoare. Examinarea caracteristicilor organoleptice se face pe carnea caldă. 54 . consistenţă. Examenul organoleptic se face cu scopul aprecierii stadiului de prospeţime şi calitatea cărnii. Atat la suprafata cat si in sectiune intipariturile ce se formeaza sunt persistente. Lichidul sinovial este tulbure. (tendoane. Uneori se pot observa coloratia si gustul normal pete de mucegai. Grosimea cu aspect mat si coloratie cenusie murdara. Grasimea cu caracteristic speciei. un mucus lipicios. Cateodata la suprafata se simte Placut si specific fiecarei un miros greu de carne specii. Usor acid sau mucegai. vase. caracteristicile maduvei oaselor. aspectul şi caracteristicile grăsimii. Lichidul sinovial este tulbure. In sectiune este suprafata cat si in sectiune. cenusii. Lichidul ceva mai moi. sferturi de carcase) luate din lot conform standardelor şi normelor tehnice interne ale produselor respective şi constă în aprecierea următoarelor caracteristici: aspect. flaxuri. Aspect exterior Culoare Consistenta Miros inchisa in comparatie cu carnea proaspata. Tendoanele sunt moi.10. mica. aromă şi suculenţă ridicată. mate sau chiar sinovial este limpede. semicarcase. In sectiune este umeda si lipicioasa. La suprafata carnea are La suprafata si in sectiune culoarea roz pana la rosu. tulbure. Factori de apreciere Carne proaspata Carne relativ proaspata La suprafata carnea prezinta uneori o pelicula uscata. acoperite cu mucus abundent. in cantitate Grasimea cu consistenta. ţesutul adipos. jupuit. Examenul organoleptic Se realizează pe bucaţele de carne (carcase întregi. aspect mat si consistenta Suprafetele articulare sunt micsorata. Sucul muscular sectiune nu absoarbe multa se obtine cu multa greutate umiditate. Examinarea şi analiza calităţii cărnii Noţiunea de „carne comercializabilă” înseamnă părţile componente ale „carcasei” (corpul animalului sacrificat. vase sanguine şi limfatice. si umede. compacta. La suprafata carnea prezinta alteori este partial acoperita cu o pelicula uscata. ligamente) fascii. filete nervoase. In sectiune este lucioasa. Mirosul de mucegai lipseste in straturi profunde. La suprafata culoarea este cenusie sau verzuie. Suprafetele articulare sunt acoperite cu mucus. Din punct de vedere al consumatorului carnea este de calitate superioară cand conţinutul în grasime este minim şi prezintă o fragezime. Tendoanele sunt netede si lucioase. caracteristicile bulionului. desori acopeita cu pete de mucegai. carnea congelată şi carnea decongelată. Nu lasa amprenta revenind destul de amprenta. usor umeda. Sucul muscular este si este limpede. culoarea este mata si mai Carne alterata Suprafata poate fi uscata sau umeda si lipicioasa. micsorata. speciei si regiunii musculare O hartie de filtru aplicata pe respective. eviscerat.3.

Nr. Alterate 1 Aspectul exterior (membrana) Membrana umedă.11. Periostul inchis la culoare. Miros ranced si de mucegai. 3. murdar cu flacoane. Criterii de apreciere Proaspete Prospaturi Suprafata curată. detaşeaza uşor poate fi crapată. Mai moale si mai Nu umple tot canalul inchisa la culoare decat maduva proaspata. de bună calitate. Consistenta mult micsorata. medular.Usor dezlipita de marginea Maduva oaselor Umple in intregime canalul medular. Preparate crude. pastrează urmele sforilor cu care a fost legat. Având în vedere diversitatea preparatelor din carne. curată. Sectiunea este mata uneori cenusie. cu depozite de mucegai. osului. Tulbure. La suprafata aproape nu se observa picaturi de grasime. uneori coperită de un strat albicios de mucegai. membrana nedeteriorată Preparate semiafumate Membrana întreagă. La suprafata se separa un strat compact sau insule mari de grasime. Elastica de culoare si o consistenta normala. afumate uscate şi 55 . cu miros si gust placut. adeseori Tulbure. La suprafata grasimea se separa sub forma de picaturi mici uneori cu miros ranced. curată. prospături. de culoare caramizie deschisa. un strat uscat albicios pulverulent şi uniform. se şi lipicioasă. limpede si placut aromat. salamuri semiafumate. se clasifică în doua grupe: semipreparate şi preparate din carne. Bulionul dupa fierbere si sedimentare Transparent. nelipicioasa. aderenta la compozitie. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor Produsele obţinute prin prelucrarea cărnii în funcţie de procesul tehnologic şi de durata de păstrare. negricios. salamuri crude. examinarea organoleptică particularizează anumite caracteristici pentru principalele tipuri de preparate: specialităţi. Sectiune este lucioasa. Verificarea calităţii semipreparatelor din carne (mai laes la cele crude) se face prin aprecierea aceloraşi caracteristici de calitate ca şi la carnea refrigerată. Membrana bine uscată. cu gust putin placut sau chiar usor ranced .

perfect semiafumate legată.2 Amestecul pe secţiune 3 Miros şi gust Masa compoziţiei perfect legată şi uniformă. şi fără gust sau miros străin. turtite. specific produsului Preparate proaspat. consistenţa densă. fără goluri de aer. 3. capace uşor concave. Forma 2 3 4 Faltul Lipitura Etanşeitatea 56 . fără goluri de aer. acumulari de apă şi grasime sub membrane. dar elastică cu Preparate masa aderentă la inveliş. Placut. fără gusturi semiafumate străine. elastica. 1 Criterii de apreciere Cutii normale bune pentru a fi date in consum Cilindrică sau paralelipipedică. fără goluri uscate de aer sau aglomerari de grăsime topită. fără pete la inchirieri Cutii defecte care se elimina de la consum Funduri bombate. Membrana cu miros de încins.12 Examinarea şi analiza conservelor Nr crt. Preparate crude. cu pete de scurgere. cu aroma de afumat şi de condimente. fisurate. la deschidere elimină gaze. fără deformari Uniform presat pe toată întinderea circumferinţei sale Suficient de lată. Prospături culoare uniformă. Masa uniform Preparate amestecată. fără aglomerari de metal Perfectă. crude. slanina cu miros rânced. afumate uscate Plăcut. caracteristic Prospături produsului şi condimentelor folosite . tocătura cu miros putred. uniformă şi lucioasă. consistenţa tare dar elastică. ruginite sau cu pierderi de conţinut. Compoziţie lucioasă. mosaic (salam de Sibiu). Specifice fiecarui sortiment Goluri în compoziţie. neuniformă Cutii scurse. afumate si roşie rubinie. Falţ neuniform dinţat Cu pete. consistenţa semitare. culoare roşie. aglomerari de apa sau grăsime. suculentă.

aspectul lipiturii. Aprecierea calitaţii conservelor sterilizate din carne necesită. a fisurilor sau pierderilor de conţinut. cât şi a conţinutului pentru verificarea concordanţei cu normele de calitate în vigoare. Verficarea recipienţilor metalici în care se ambalează produsele constă în examinarea aspectului exterior.Conservele sunt produse alimentare ambalate în recipienţi rezistenţi şi impermeabili. 57 . temperatura obisnuita de sterilizare este de 117-124°C. a deformărilor mecanice. ca şi în cazul celorlalte sortimente de conserve sterilizate . la temperaturi mai mari de 100°C. Pentru conservele din carne. controlul sterilitaţii (proba termostatării) şi examinarea aspectului interior al recipienţilor (prezenţa petelor de marmorare.marcarea. etichetarea. a punctelor şi petelor de rugina (aspectul tablei şi al falţului). închise ermetic şi stabilizate prin sterilizare. prezenţa bombajului (forma capacelor). verificarea ermeticităţii (prin proba cufundării în apă incalzită la 95°C). culoarea acestora. forma lipiturii. exitenţa aglomerărilor de aliaj). examinarea atât a recipienţilor pentru stabilirea posibilitatilor de păstrare în timp.

care se realizează în interiorul spaţiului frigorific. volumul si specificul procesului tehnologic. Colectarea şi evacuarea reziduurilor solide sau lichide. Toate unităţile trebuie sa fie prevăzute cu sisteme de îndepărtare igienica a reziduurilor. se va face în încăperi sau boxe special destinate acestui scop. ambalajelor şi altele. iar pavimentul să fie prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canal. pe unde ar putea pătrunde rozătoarele. să nu cedeze substanţe chimice peste limitele admise şi să nu afecteze valoarea nutritivă a produselor alimentare prelucrate. cu pavimentul lavabil prevăzute cu instalaţii de apa şi canal sau rigole de scurgere. se va face ţinându-se seama de natura. In toate încăperile de producţie şi anexe. trebuie amenajate încăperi pentru efectuarea operaţiunilor pregătitoare (preliminare) bunei desfăşurări a procesului tehnologic cum ar fi: • spaţii pentru curăţirea şi spălarea materiilor prime. norme de bază privind igiena alimentaţiei Unităţile care produc. dulapuri sau încăperi vestiar sistem filtru. Acestea trebuie sa fie confecţionate din materiale care sa se poată curata uşor. Dotarea cu ustensile si utilaje. Pentru păstrarea igienica a echipamentului sanitar de protecţie a alimentelor şi a îmbrăcămintei personale. vor fi prevăzute plase de sârma deasa de oţel. Volumul spaţiului frigorific se stabileşte în funcţie de natura. la intrarea în canalele de aer sau alte orificii. Depozitarea acestor recipiente. culoare) şi fizico-chimice. pereţii trebuie să fie impermeabilizaţi prin faianţare (1. se va face numai în recipiente confecţionate din materiale rezistente prevăzute cu capace şi uşor lavabile. • spaţii distincte pentru păstrarea materialelor de curăţenie şi dezinfecţie. trebuie sa fie dotate cu spaţii frigorifice pentru păstrarea materiilor prime. trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de apă calda si rece curenta. spălarea şi dezinfecţia ustensilelor. unde vor fi montate robinete. preparare şi anexe. În încăperile de producţie şi de păstrare a alimentelor. Distribuţia apei calde si reci. prepară sau depozitează alimente sau care servesc mâncăruri gătite. durata de păstrare şi cantitatea produselor destinate a fi depozitate şi prelucrate. iar ferestrele ( după caz si uşile) vor fi prevăzute cu site pentru a putea împiedica pătrunderea muştelor. 58 . Toate unităţile trebuie aprovizionate cu materiale pentru întreţinerea curăţeniei şi pentru efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie. pentru curăţirea. Aspecte generale privind alimentaţia publică. În unităţi. cu suprafeţe netede şi care să nu modifice proprietăţile organoleptice (gust. trebuie sa fie asigurata in toate spatiile de producţie. Toate unităţile.PARTEA a-IV-a ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4. se vor folosi vestiare. a semifabricatelor şi a produselor finite uşor alterabile.1. miros.80 m) sau cu vopsele de ulei. Pe lângă încăperile de producţie şi anexele specifice. Spaţiile frigorifice vor fi dotate cu termometre şi cu sisteme de înregistrare grafică a temperaturii. trebuie să fie separate de restul personalului unităţii din motive lesne de înţeles. grupurile sanitare pentru personalul din aceste sectoare.

). este necesar examenul de trichina. etc.) si cu bazine racordate la instalaţia de apa calda si rece. Materiile prime si produsele finite se vor prelucra pe mese sau pe funduri de lemn diferite si marcate vizibil (carne crudă. In caz de schimbarea condiţiilor. Introducerea la cazan a cărnii provenite din gospodăriile agrozootehnice sau din sectorul particular. transporta si desfac alimente. cuţite. precum şi a parametrilor tehnologici specifici (temperatura. tocare. vor asigura în mod corespunzător spălarea şi dezinfecţia autovehiculelor după fiecare transport. 4. unitatea respectiva va solicita o noua autorizaţie sanitara. funcţionează pe baza autorizaţiei sanitare. legumelor si peştelui (inclusiv operaţiunile de preparare a cărnii si peştelui crud) se vor efectua in încăperi sau compartimente separate de operaţiunile finale ale preparării acestor produse. precum si la instalaţia de canalizare. In procesul tehnologic de realizare a preparatelor culinare trebuie să se ţina cont de faptul că: • este interzisă amestecarea tocăturilor crude cu tocăturile prăjite.1. • este interzisă amestecarea mâncărurilor de la un prânz la altul. legume fierte. se va face numai in măsura stricta a posibilităţilor de conservare la frig. Unităţile care utilizează mijloacele auto pentru transportul alimentelor. Aprovizionarea cu alimente uşor alterabile. • este interzisa prepararea prin incorporarea grăsimilor ce au fost folosite la prăjire. • utilajele si ustensilele vor fi revizuite periodic si cele găsite uzate sau degradate. este permisă numai cu avizul scris al organelor sanitar-veterinare. la 12 ore. preparare chiftele. Toate operaţiunile legate de prepararea cărnii crude (tranşare. • este obligatorie respectarea tuturor fazelor prevăzute în procesele de fabricaţie. Autorizaţia sanitara se vizează anual (12 luni calendaristice). carne fiartă. Spaţiul va fi dotat cu butuc. etc. fiecărui produs in scopul asigurării calităţii sanitare si a valorii nutritive.Toate unităţile care produc. prelucrează. peste crud. Temperatura realizată în interior va fi înregistrată pe diagrama spaţiului frigorific la fiecare 8 ore sau după caz. servesc. etc). trebuie să corespundă condiţiilor prevăzute în STAS-uri sau în normele interne de calitate şi în normele de igiena. depozitează. topor. presiune). peste fiert. ouăle de găina cu coaja intactă (cele cu coajă sparta vor fi aruncate) se spală şi se dezinfectează intr-o soluţie de cloramina (1%) sau bromocet 59 . • operaţiunile de prelucrare a cărnii. legume crude. cu ustensile (maşina de tocat. se efectuează intr-un spaţiu destinat numai acestor operaţiuni. vor fi recondiţionate sau scoase din folosinţa. In acest sens: • este interzisă realizarea produselor neavizate favorabil de Ministerul Sănătăţii. cârnaţi sau pasta de mici.1. • înainte de a fi folosite. Funcţionarea instalaţiilor frigorifice trebuie asigurata in permanenţă. • se interzice folosirea repetata a grăsimilor alimentare in operaţiunile de prăjire. cu funduri de lemn marcate. iar pentru carnea de porc. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor Materiile prime folosite la prepararea culinara.

pe sortimente. Deasemenea. se vor lua următoarele măsuri: • produsele de carne "tip sângerete" vor fi tratate termic la o temperatură de minim 80°C. Produsul finit se păstrează numai 48 de ore. impurificarea cu praf.D. este interzisă. Este interzis sa se introducă in spaţiile de depozitare produse in ambalaje murdare sau materiale şi substanţe cu miros pătrunzător ori cu acţiune nociva asupra omului şi alimentelor. având asigurate după caz temperatura. Unitatea trebuie să ţină evidenţa produselor realizate pe baza de maioneză şi va păstra probe. vor fi dotate cu aparatura necesara determinării microclimatului (termometre si higrometre). 4. sau cu suspiciune de depreciere calitativă sau de alterare. cu substanţe sau mirosuri străine. Este interzis să se supraaglomereze spaţiile frigorifice şi să se introducă produse care nu necesită păstrarea la frig sau produse alterate. contaminarea biologică (microorganisme ).D). iar la recepţia alimentelor. In încăperile de producţie şi de prelucrare culinară. La prepararea produselor de carne "tip sângerete" şi a maionezei pe lângă măsurile generale de igiena. rânduri sau grupe. dup ă care se clătesc cu apa rece. Aceste spaţii. la o temperatură care să nu depăşească +5° C. umiditatea şi ventilaţia stabilite prin standarde şi norme interne pentru produsele respective. se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit. • păstrarea mâncărurilor gătite in încăperi calde şi vase descoperite. opărite. Probele de mâncare vor fi păstrate timp de 48 ore la +4° C în spaţii frigorifice. prevăzute cu capace şi etichete. separate. îndepărtându-se cele cu modificări ale conţinutului sau ale ambalajului. periodic se va face un triaj al acestor produse. la temperatura de 4°C. precum şi accesul persoanelor care au sarcina să controleze starea produselor depozitate. contaminarea chimica. Aşezarea alimentelor trebuie să se facă pe grătare sau rafturi. spaţii amenajate cu destinaţie specială.2. va fi asigurată protecţia alimentelor împotriva insectelor şi rozătoarelor. sau cele cu modificări organoleptice. Produsul finit se păstrează 24 ore la 4° C. Alimentele uşor alterabile trebuie sa fie păstrate în spatii frigorifice. etc. Periodic se vor efectua acţiuni de dezinsecţie. în stive. se foloseşte numai gălbenuşul de ou fiert tare (10 minute). datorita toxicităţii lor. în recipiente curate. alimentele vor fi păstrate in depozite. 60 . degradarea. In spaţiile de depozitare. In cazul depozitării alimentelor pe durată mai lungă. pe o durata limitată. timp de cel puţin 20 minute.1. încăperi. distanţate astfel încât să se asigure o buna ventilaţie. • legumele şi fructele care se consumă crude. se vor spala sub curent continuu de apă potabilă. In acest scop. In unităţi este interzisă folosirea ouălelor de raţă. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor Depozitarea şi păstrarea alimentelor trebuie să se facă în condiţii care să prevină: alterarea. precum şi produse nealimentare.(1%) timp de 10 minute. este interzis accesul persoanelor străine şi animalelor. dezinfecţie şi deratizare (D. in funcţie de natura produsului. este interzisă introducerea materiei prime în ambalajele în care a fost transportată pâna la unitate. • pentru maioneză. sp ălarea şi dezinfecţia se efectuează intr-un spaţiu separat de activitatea culinară.

culoare sau gust. Alimentele vor fi însoţite.D (dezinsectare. purtând însă echipament diferit de cel destinat protecţiei sanitare a alimentelor şi respectând masurile de igiena individuală. Transportul alimentelor către punctele de desfacere. culoare ). rozătoarelor şi a oricăror altor posibilităţi de poluare. pe tot timpul transportului. degradare şi contaminare atât a produselor transportate. insectelor. dezinfectare ). înainte şi după terminarea programului de lucru. proprietăţile fizico-chimice şi bacteriologice. se efectuează în funcţie de perisabilitatea produselor. organoleptice. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare In unităţi se vor lua toate masurile de întreţinere a curăţeniei. • să nu fie falsificate. va cuprinde următoarele operaţiuni: • curăţirea mecanica a resturilor alimentare. produsele trebuie să corespundă următoarelor caracteristici generale: • să nu prezinte semne organoleptice de alterare (modificare de consistenţă.4. nu va fi folosit la manipularea alimentelor sau pentru alte activităţi. • să nu fie contaminate cu agenţi bacterieni. Personalul. expunere şi manipulare. Întreţinerea igienica a locului de munca.4. miros de putrefacţie. fermentaţie. care să asigure pe toata durata transportului păstrarea caracteristicilor nutritive. Instalaţiile frigorifice trebuie să fie în permanenta stare de funcţionare. • spălarea mecanica cu apă caldă la 40 . repartizat pentru întreţinerea spaţiilor în care se prelucrează alimentele şi se pregăteşte hrana. precum şi protecţia împotriva prafului. precum şi valoarea nutritivă. fizicochimice şi microbiologice. a utilajelor. chimice autorizate dar peste limitele admise. de efectuare a operaţiunilor D. deratizare. • să nu fie infestate (infectate). efectuarea curăţeniei se poate face şi de personalul folosit la prepararea hranei. cât şi a ambalajelor.50° C cu adaos de sodă (1-2%). râncezire sau alt miros străin de natura produsului). 4.1. Norme privind desfacerea produselor alimentare In unităţi trebuie să se asigure condiţii de depozitare. admise). pentru a preveni contaminarea alimentelor şi se vor asigura în permanentă. gust. numai cu mijloace autorizate sanitar sau sanitar-veterinar. In blocurile alimentare. • • să nu conţină substanţe neautorizate de Ministerul Sănătăţii sau substanţe să nu prezinte miros sau pete de mucegai ( cu excepţia mucegaiurilor selecţionate. Pentru a fi date în consum.D. sau cele cu modificări organoleptice sau cu suspiciunea de depreciere calitativă sau de alterare. echipamentul de lucru fiind absolut necesar. de documentele care să certifice că produsele respective au fost recepţionate conform actelor normative în vigoare şi îşi păstrează integral calitatea pâna la destinaţie. ustensilelor şi suprafeţelor de lucru. cu detergent 61 . materiale şi substanţe necesare pentru executarea corecta a acestor operaţiuni. astfel încât produsele să nu-şi modifice proprietăţile organoleptice (miros. • să nu conţină corpuri străine peste limitele admise de normele de igienă. La recepţia alimentelor se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit.3.1.

5. va purta echipament de protecţie sanitara a alimentelor la urcarea pe platforma autovehiculului şi la toate operaţiunile în care vine în contact direct cu alimentele şi va avea asupra lui în permanentă carnetul de sănătate. etc. după ce au fost scoase alimentele şi îndepărtate resturile alimentare. precum şi repartizarea acestora la pregătirea hranei. Întregul personal care participă în mod direct la primirea şi prelucrarea alimentelor. • semestrial: examen serologic (BW). 0 4. Personalul care asigura transportul şi manipularea alimentelor uşor alterabile şi a pâinii. • clătirea cu apa rece.S.(1-2%) sau cu amestec sodă-detergent. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar Angajarea personalului permanent in unităţi. fistule anale. trebuie sa fie supus unui control medical permanent după cum urmează: • lunar: examen medical general şi dermato-venerian. transportul sau desfacerea produselor alimentare sub forma de materii prime. se vor spală cu apă caldă cu sau fără detergent şi se vor dezinfecta periodic cu soluţii clorigene sau cu bromocet.S. var cloros 1-2% sau bromocet 1-2 %). fiind excluşi bolnavii cu furunculoza. prin personalul delegat. • examen coprologic (salmonella). Recipientele în care se colectează reziduurile. Atunci când se constată îmbolnăvirea uneia sau mai multor persoane din blocul alimentar. Personalul repartizat pentru lucrul la bucătărie va fi controlat obligatoriu înaintea începerii lucrului. la distribuţia hranei gata preparate. întregul personal va fi supus examenului medical. • urmează dezinfectia cu soluţii clorigene (cloramina 1-2%. trebuie să efectueze obligatoriu controlul medical periodic stabilit de M. • trimestrial: examen pulmonar şi coproparazitologic. să organizeze controlul stării de igiena a personalului.1. semifabricate sau produse finite. este obligata să asigure prezentarea personalului la efectuarea controlului medical periodic în termenele stabilite de instrucţiunile M. rinite purulenţe. se spală cu apa caldă sodată in amestec cu detergent şi se dezinfectează cu o soluţie clorigenă 5-10% după fiecare golire. • examen serologic. panariţii. Personalul care se ocupa cu mânuirea. apoi se şterge in interior şi exterior cu o soluţie de bromocet ( l % ).. • zvântarea. • examen radiologie (pulmonar). îndepărtându-se apa de la topire. Conducerea unităţii. prepararea. Pereţii impermeabilizaţi şi pavimentul. 62 . Se spală cu apă caldă şi detergent. trebuie să se facă numai în baza examenelor medicale efectuate în prealabil şi cu avizul favorabil al medicului. Examenul medical consta în: • examen medical general. Frigiderele vor fi dezgheţate periodic. iar la începerea lucrului.

sort. . • să poată fi întreţinut curat prin spălare.să fie spălat. Responsabilul blocului alimentar şi cadrele sanitare nu vor admite la lucru persoane cu ţinuta necorespunzatoare. • să fie impermeabil în părţile care vin în contact cu umezeala. 63 . Personalul din sectorul alimentar este obligat sa poarte in raport cu specificul locului de munca. să fie folosit cu respectarea următoarelor condiţii: . tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii (cutanate) şi să nu-şi reia activitatea decât după primirea avizului medical.C. • spălarea pe mâini cu apă caldă şi săpun folosind peria specială pentru mâini atât la începerea lucrului cât şi la înapoierea de la grupurile sanitare. In acest scop la fiecare bucătărie va fi amenajată o chiuvetă care va fi dotată in permanenţa cu săpun. călcat si reparat prin grija unităţii. Ei răspund de instruirea personalului şi de aplicarea întocmai a regulilor sanitaro-igienice în spaţiile unde se realizează preparatele culinare. etc. Persoanele care potrivit reglementarilor în vigoare au dreptul să controleze calitatea hranei.să nu intre in W. .să fie îmbrăcat numai în timpul lucrului si numai pentru operaţiunile care necesita protecţia sanitară a alimentelor. fiind interzis a se lua acasă sau în alta parte. • să fie din material alb sau de culoare deschisă. . cu echipamentul sanitar de protec ţie a alimentelor. • purtarea obligatorie a echipamentului special şi de protecţie pe timpul lucrului (halat.să fie în permanenţă curat şi bine întreţinut. care va fi întotdeauna curat şi apretat. . Echipamentul de protecţie sanitară a alimentelor.C-ului.să se supună vaccinărilor în condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii. perie pentru mâini şi prosoape personale curate. hârtie igienică. Lucrătorii sunt obligaţi înainte de începerea lucrului: .Principalele reguli igienico-sanitare. la intrarea în bucătărie vor îmbracă obligatoriu halate albe curate. . boneta sau coafat.să-şi spele mâinile cu apa şi săpun. un echipament de protecţie sanitară a alimentelor care să corespundă următoarelor cerinţe: • să acopere îmbrăcămintea şi părul capului.C.să-şi spele mâinile cu apa şi săpun înainte de începerea lucrului şi ori de cate ori este necesar în cursul activităţii. . obligatorii pentru întreg personalul care vine în contact cu produsele alimentare sunt următoarele: • efectuarea zilnica a unui duş şi schimbarea lenjeriei de cel puţin 2 ori pe săptămâna. ).să anunţe în cazul când au febra.să aibă unghiile tăiate si parul strâns sub boneta. Pentru întreţinerea igienei individuale a personalului în toate unităţile. • tăierea scurta a unghiilor pentru a se evita strângerea sub acestea a microbilor şi ouălor de paraziţi intestinali. iar la W . în special după folosirea W . se vor asigura săpun şi prosoape de preferat de hârtie. .

Dacă se foloseşte un singur pahar acesta se pune la vârful cuţitului mare. g) Solniţa şi serviciul de piper se aranjează de la început pe masă. i) Aranjarea florilor. Aranjarea salonului restaurant: a) Mesele se aşează în aşa fel încât să se poată circula printre ele fără a deranja ceilalţi consumatori.trebuie să nu fie ciobite.2. De regulă se pune o scrumieră la 2 persoane. respectând regulile de bază ale mise-en. fiind dotat adecvat şi dispunând de personal necesar pentru producţie şi deservire. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 1.4. şi masa nu trebuie să se clatine. la distanţă de 1-2 cm distanţă de marginea mesei. excepţie fiind când clienţii vor să fumeze imediat ce s-au aşezat la masă. bolul cu usturoi). 4. De regulă nu se aşează la o masă mai mult de trei piese la 64 . seri distractive etc. restaurantul asigură condiţii de destindere şi reconfortare a clienţilor.2. Restaurantul este prevăzut cu spaţii corespunzătoare pentru depozitare. în raport cu categoria şi gradul său de confort. Pentru aceasta se utilizează vaza sau ghivece mici. Excepţii fac cuţitul se care se aşează la stânga şi furculiţa de stridii la dreapta. băuturi alcoolice şi nealcoolice. spre centrul mesei. trebuie să se aibă grijă ca suprapunerea lor să fie mai puţin vizibilă. perpendicular faţă de marginea mesei. h) Scrumierele . în cadrul căreia se îmbină activitatea de producţie cu activitatea de desfacere. Scrumiera se aduce la masă după servirea felurilor principale de mâncare. programe artistice. c) Aranjarea farfuriilor.2. pentru a se evita eventuale pătări a feţei de masă sau a clientului. prin formaţii orchestrale şi solişti vocali. cuţitelor şi lingurilor pentru toate preparatele cu excepţia desertului. acestea se aranjează cu monograma restaurantului în faţă. Acestea nu trebuie să stânjenească clienţii a se vedea între ei.2. 4.place-ului.Aranjarea furculiţelor. lingurilor şi linguriţelor se face în funcţie de meniul stabilit. în ordinea servirii vinurilor şi a celorlalte băuturi. Organizarea activitaţii din restaurant Restaurantul este unitatea de alimentaţie publică. Dacă este necesar folosirea mai multor feţe de masă pentru acoperirea unei mese. punând la dispoziţia clienţilor preparate de bucătărie calde şi reci. j) Scaunele trebuie aranjate ca să se poată folosi uşor de către client încât să nu lovească masa. Este interzis a se folosi pahare ciobite sau crăpate.1. furculiţelor. restul se va aduce odată cu servirea preparatelor (oliviera. produse de cofetărie şi patiserie. producţie şi deservire. f) Aranjarea paharelor se face începând de la vârful cuţitului mare. b) Feţele de mas ă trebuiesc aranjate cu marginile egale la fiecare parte a mesei. Furculiţele se aşează la stânga iar cuţitele şi lingurile se aşează la dreapta farfuriei de bază. acestea putând crea accidente. e) Şervetul de pânză se aşează pliat pe farfurie sau uneori triunghi ori plic. Deasemenea. d) Aranjarea cuţitelor. şi cele patru colţuri s ă fie egal ă fa ţă de pardoseală.

Platoul. cuţitele şi lingurile pentru brânzeturi.stânga. Când clientul mănâncă peşte. 4. Alcătuirea unui meniu: Pentru alcătuirea unui meniu trebuie să se ţină seamă de următoarea ordine de prezentare şi servire: . Obiectele căzute trebuie imediat ridicate şi înlocuite. Paharele se transportă pe tavă. capac). 11. ospătarul trebuie să aducă ia masă bolul cu apă şi un şervet de pânză. Lângă farfuria de bază va fi aşezat tacâmul mare pentru felul de mâncare principal (friptura). Nu se introduc degetele în pahar nici la aranjat. dulciuri şi fructe se aşează în faţa farfuriei de bază paralel cu marginea mesei. adică în direcţia în care se prind cu mâna stângă sau dreaptă. băuturile răcoritoare. Ospătarii trebuie să servească la masă prima dată femeile indiferent dacă este o masă de familie sau oficială. Cănile.Tacâmurile se aşează la o masă comandată în raport cu folosirea lor de către client. indiferent dacă sunt la dreapta. la dreapta sau în faţa farfuriei. gustări reci 65 . Furculiţele se aşează cu vârful dinţilor în sus. 3. cafeaua etc. fructe. Furculiţele. în cazul unui meniu bogat tacâmul pentru desert se aşează pe farfurie încrucişat. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă Personalul de serviciu trebuie să cunoască regulile elementare de servire la masă a clientului: 1. De multe ori pentru a se evita folosirea greşită a unor tacâmuri de către clienţi se recomandă aşezarea pe rând a acestora. stânga sau în faţa farfuriei de bază. ultima servită fiind cea care comandă sau gazda. 4. farfuria cu preparatul culinar se prezintă clientului pe partea stângă. pentru a putea fi folosite cu uşurinţă şi a nu incomoda clienţii. Apa. tacâmuri) şi se curăţă masa de firimiturile de pâine. 3. pentru a servi cu ele.Poziţia tacâmurilor. vinul. (tot ce înseamnă băuturi) se servesc pe partea dreaptă a clientului. Aceasta se face cu ajutorul altei scrumiere (suport. aşezate pe un şervet de pânză. Când clientul fumează se schimbă scrumiera de câte ori este nevoie. Cuţitul mare şi furculiţa se pot pune jumătate sub farfurie. în acest scop tacâmurile se aduc la masă pe o farfurie suport. iar primele din exterior vor fi tacâmurile pentru gustare. În funcţie de meniul servit. excepţie făcând atunci când se duce un pahar. sticlele se pun pe o tavă sau pe un suport. pâine. Acest principiu este valabil pentru toate tacâmurile. La copii se înlocuieşte tacâmul mare cu tacâmuri de desert. înainte de a se tranşa (porţiona). 2. pui. 4. 2. Nu se pun direct pe faţa de masă.3. cuţitele şi lingurile cu mânerul spre dreapta. Înainte de a se servi desertul se debarasează totul după masă (pahare.Tacâmurile pentru desert. nici la debarasat. Copii vor fi serviţi la urmă excepţie fac copii mici neastâmpăraţi. apoi bărbaţii (ultimul fiind cel care comandă). precum şi între tacâmuri. lamele cuţitelor fiind sub furculiţe iar acestea cu dinţii în sus.2. cuţitele cu tăişul lamei spre interior (farfurie) iar lingurile şi linguriţele cu partea concavă (căuş) în sus. Se ţine seamă să se păstreze o mică distanţă faţă de marginea mesei. astfel: furculiţele cu mânerul spre stânga.alimente care deschid apetitul şi uşurează secreţia tubului gastric (ciorbe. cu mâna dreaptă. acesta se transportă pe o farfurie de desert. 10.

salată. sau pescărie. gustări calde şi reci: supe.). Ciupercile macaroanele pot fi servite şi la antreuri şi la garnituri. peşte etc. cofetărie. Cafeaua se mai poate servi la masă la cererea clientului. fructe 3. Un meniu orientativ pentru cele trei mese arată cam aşa: 1. deoarece se apreciază că ar semăna cu masă de banchet. . Unele produse de patiserie (colţunaşi. 5. Ordinea de servire a unui meniu este următoare: 1. ciorbe. 3. legume verzi).brânzeturi şi fructe. antreuri. supe etc. creme.şi calde. Mic dejun A) B) Ceai cu lămâie Cafea cu lapte Unt Iaurt Miere Dulceaţă Şuncă Dulceaţă Crudităţi Omleta Chifle Sucuri Brânzeturi Brânzeturi 2.).alimente răcoritoare ce uşurează munca tubului digestiv (fructe. 2. creme. felul principal de mâncare (friptură la grătar (cuptor) sau mâncare gătită). produse de patiserie şi cofetărie. pateurile) pot fi servite şi la gustarea rece şi la antreu. 66 .alimente furnizoare de calorii şi regeneratoare (carne. cafea. legume. 4. . Dejun (orientativ) Gustări calde sau reci Pescărie sau antreuri Friptura (grătar-cuptor) + garnitura şi salată Sote de legume Brânzeturi Patiserie. Cina (orientativ) Supă Pescărie Friptură la cuptor cu legume Fructe In meniurile obişnuite nu se introduc vinurile şi celelalte băuturi care însoţesc mâncărurile.

cratiţe cu capacitate cuprinsă între l si 50 litri. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 1. sub forma unui cilindru. Acesta este folosit pentru întins aluaturile ce se prepara în bucătarii. Cuţitul pentru tranşat este utilizat la tranşat fripturile. Cuţitul de tăiat caşcaval poate fi prevăzut cu un singur mâner sau cu doua mânere.3. pentru întors fripturile în timpul frigerii lor. Lingura . El este prevăzut cu o lama flexibila şi îngusta cu lungimea între 170 si 350 mm.3. atunci când se porţionează preparatele în vederea distribuirii lor. Maşina cu batiul din fonta de forma cilindrica.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4. laboratoarele de cofetărie şi patiserie.este realizată din oţel cositorit. ce constituie structura de rezistenţă a sitei propriu-zise şi de care este fixat mânerul strecurătorii. Lungimea lamei variază între 160 mm si 360 mm.tavă din tabla neagra . . Linguriţele pentru sos sunt confecţionate de obicei din tablă cositorită şi sunt folosite la uns fripturile cu sos în timpul frigerii cât şi la transvazarea sosurilor din vasele de gătit în farfurii. . Cuţitele pentru zarzavat sunt executate în mai multe variante. ustensile.tigaie cu coada cu diametrul între 200-280 mm. pentru scos carnea fiartă din marmite şi din oţel inoxidabil cu mâner de lemn. jambonul etc. Vase intrebuinţate la pregatirea meniului: . Ea prezintă la partea superioara pâlnia de alimentare prin care cartofii şi rădăcinoasele sunt introduse în cilindrul maşinii. laboratoare de cofetării şi in unele secţii ale oficiului de distribuţie a preparatelor. lungimea lamei variind între 20-100 mm. Construcţia maşinii: Batiul sau corpul maşinii poate fi executat din fonta sau oţel. La partea inferioara a cilindrului.pentru coacerea foietajului. utilaje Furcheta . este 67 . Cuţitul pentru curăţat solzi este prevăzut cu o lama curbă cu ajutorul căreia se smulg cu uşurinţă solzii de peşte.3. . Vase. Strecurătoarea este confecţionată dintr-o plasă de sârmă montată pe o rama metalică.2. căptuşit în interior cu un strat abraziv. Cuţitul tocător sau de bucătărie-are o mare întrebuinţare în bucătarii la mărunţirea cărnii şi a legumelor. este folosita pentru desprins preparatele din tigăi şi tăvi în timpul prăjirii. Cuţitele au o mare întrebuinţare în bucătărie. prevăzut cu doua mânere.pentru sos este executată în doua variante: cu căuş lateral şi căuş central. este mai răspândită în ţara noastră. laboratoare de preparate reci. în funcţie de operaţia ce urmează a fi executată. cât si pentru tranşat.4.1. 4. Sucitorul sau mendeneaua este executata din lemn de fag sau carpen.tavă pentru cuptor de dimensiuni diferite. Maşina de curăţat cartofi şi rădăcinoase Este utilizata pentru spălarea şi curăţarea cartofilor şi a rădăcinoaselor în vederea prelucrării lor termice. Şpaclul este format dintr-o lama triunghiulara fixata de un mâner de lemn .

2. Se toarnă în pâlnia de alimentare o cantitate de 9-10 kg de legume care au fost în prealabil alese. se verifica starea de curăţenie a maşinii precum si dacă în cilindru nu se mai găsesc pietricele sau bucăţi de metal care ar putea distruge abrazivul. plasat în interiorul batiului. prin învârtirea manivelei. . cât şi de la automatul de protecţie. Maşina mai este prevăzuta cu un mecanism de acţionare manuală pentru cazul defectării motorului electric sau întreruperii curentului electric. şi apoi se apasă pe butonul de pornire. Apa adusă în permanentă prin conducta spală legumele şi evacuează reziduurile rezultate. executând un mare număr de operaţii de prelucrare a unor materii prime.robot de bucătărie. se alimentează din nou maşina şi se continua funcţionarea. în laboratoare de cofetărie şi patiserie. laboratoare de preparate reci. Lucratorul care supraveghează trebuie să aibă grija ca. se închide uşita. Evacuarea din cilindru a cartofilor şi a rădăcinoaselor curăţate se face printr-o uşiţă cu mâner şi cu un jgheab de alunecare a cartofilor şi a rădăcinoaselor. se pune în mişcare discul abraziv. . 68 . montat pe peretele cilindrului. In funcţie de operaţiile pe care le executa. care antrenează legumele. fiind fixat cu şuruburi de fundaţie. In cazul întreruperii curentului electric în timpul lucrului. se măreşte jetul de apă se lasă maşina să funcţioneze în gol. prin angrenajul cilindric. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrat materii prime folosite in bucătărie. . Funcţionarea maşinii: înainte de începerea operaţiilor de curăţare a cartofilor si a rădăcinoaselor. se cuplează angrenajul conic şi cu ajutorul mecanismului de acţionare manuala. După golirea maşinii. Se face proba de funcţionare in gol a maşinii declanşându-se mai întâi automatul de protecţie împotriva pornirilor accidentale DITV ( montat pe unul din pereţii sălii de lucru ). dintr-o secţie în alta. maşinile menajere se clasifică astfel: . Evacuarea apei folosite si a reziduurilor se face printr-un cot de scurgere.robot mobil. într-o mişcare de rotaţie izbindu-se alternativ de peretele abraziv şi de discul abraziv. în vederea intrării lor in fabricaţie. Sub pâlnia de alimentare se găseşte o ţeavă pentru racordarea la reţeaua de apa.robot universal în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare atât în laboratoarele de bucătărie cât şi în cele de cofetărie. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare în laboratoarele de cofetărie. maşina se opreşte atât de la butonul de oprire. care se poate deplasa.montat un disc abraziv.robot de cofetărie. pune în mişcare de rotaţie discul abraziv. în momentul când legumele sunt curăţate. Maşina menajeră universală ( robotul ) Maşina menajera universala se foloseşte în bucătărie. fără a opri motorul sau admisia apei. Durata de curăţare a unei încărcaturi de cartofi variază între 2-4 minute. Din punct de vedere constructiv. robotii se clasifica astfel: . După terminarea curăţirii legumelor. Motorul electric. până ce toate resturile de legume au fost evacuate. La terminarea lucrului. curăţindu-le. să deschidă usiţa de evacuare şi să golească cilindrul.robot fix care are o poziţie bine determinata în cadrul locului de munca. se deschide robinetul de alimentare a maşinii de apă.

La partea inferioara a pâlniei se găsesc orificii prin care se scurg sucurile obţinute. plasate. în funcţie de dimensiuni.nu viciază atmosfera. 4. Arborele orizontal permite montarea dispozitivelor pentru tocat carnea. fiind folosit pentru tăiat cartofi. fiind prevăzut. care permite atingerea temperaturii dorite. castraveţi.dispozitivul de tăiat legume: se fixează şi se asigura de suprafaţa frontala a robotului cu ajutorul piuliţei. . roşii. fie pe cei doi pereţi laterali.comutatorul de reglare cu contoare de semnalizare şi cheie. pâlnii de spriţat cârnaţii. conductele se ramifica alimentând fiecare arzător cu gaz metan. cadrul metalic este acoperit cu o tabla emailată albă.Robotul fix: este construit din corpul maşinii sau batiul. Maşinile electrice sunt prevăzute cu bare de protecţie. care primeşte mişcarea de rotaţie de la axul maşinii. 5. în funcţie de scopul urmărit. tăiat legume. La partea inferioara a batiului se găsesc montate doua braţe de susţinere în consolă. prevăzut la partea superioară cu plite din fontă. Discurile tăietoare se fixează pe ax. pâlnia fiind prevăzuta în interior cu melc conic. între bare şi plită rămânând un spaţiu izolator de 20 mm. unul vertical şi celalalt orizontal. Dispozitivele de lucru specifice de bucătărie: . maşina fiind prevăzută cu posibilitatea aprinderii fiecărui arzător separat. în care se găseşte greutatea grupului motor. Discurile pot fi de diferite forme: . . Se pot adaugă: dispozitivul de stors fructe. Cojile şi sâmburii se aduna în partea cu conicitate mică. . aşezate echidistant de centrul discului. Arborele vertical antrenează în mişcare de rotaţie dispozitivele de bătut creme. Maşina de gătit cu combustibil gazos Este construita dintr-un schelet metalic. se ridică carcasa şi se înlocuieşte discul. iar pentru schimbarea lor. rezemate pe o rama metalică. care are două cuţite dreptunghiulare. 69 . fie deasupra şi dedesubtul cuptorului. Echipamentul electric al maşinilor de gătit se compune din: . Sistemul de transmisie se găseşte în interiorul carcasei care are în partea superioara montat mecanismul de împingere a legumelor şi pâlnia de alimentare.dispozitivul de stors fructe: este format dintr-o pâlnie. amestecat. Maşina de gătit electrica: este solicitata din ce în ce mai mult. Pentru fixare se foloseşte piuliţa care strânge carcasa maşinii de tocat carne. Pornind de la conducta centrala. stors fructe. Partea superioara este formata dintr-un număr de plite electrice. se deşurubează piuliţele. Bara de protecţie care împrejmuieşte maşina.disc pentru tăiat legume ( grosimea feliei tăiate este de 2 mm ). de unde sunt evacuaţi în timp prin deşurubarea pâlniei. etc. . asigurând condiţii igienice de lucru.disc cu cuţite curbe ( grosimea feliei tăiate este de 4 mm ). care se montează cu ajutorul piuliţei. măcinat condimente. care sunt încălzite cu rezistente electrice. datorita multiplelor avantaje pe care le prezintă: .nu necesită investiţii mari la instalare. este folosită şi pentru admisia gazului metan. fiecare având comutator separat. care antrenează in mişcare de rotaţie doi arbori. pâine.maşina de tocat carne: se fixează la axul orizontal. 3. în partea inferioara se găsesc unul sau mai multe cuptoare electrice. etc. malaxat. In partea inferioara. cu unul sau doua cuptoare.

Funcţionarea maşinilor de gătit depinde de soluţia adoptată. cu câte o hotă de absorbţie. care arata că elementul component se găseşte sub tensiune. are rolul de a favoriza eliminarea gazelor şi a aburilor rezultaţi în procesul de pregătire termica. Hota de absorbţie a gazului.000 mm faţă de pardoseală. Butoanele arzătoarelor sunt prevăzute cu doua poziţii de lucru: maxim şi economic care se aşează în poziţia dorita. de sursa de încălzire şi de destinaţia lor. după care. în cazul debitului de gaze. prin simpla deschidere a robinetului. emană gaze nocive. Arzătoarele. numai după aceea. 7. In cazul maşinilor de gătit încălzite cu gaz metan. când temperatura a scăzut sub limita admisă. Cuptorul este utilizat în bucătarii şi laboratoare centrale de cofetării şi patiserii.selectomatul cu cheie. iar dimensiunile hotei trebuie să depăşească cu minimum 200 mm dimensiunile sobei. . Cuptoarele metalice pot fi încălzite cu: gaz metan. sau gurile de absorbţie.. Pentru încălzirea cuptorului. . Aceste utilaje se clasifica în funcţie: de construcţie. Pentru încălzirea plitei electrice la temperatura dorita. Pentru cuptor exista în plus şi un ventil electromagnetic cu termocuplu. arzătoare de tip "U". robinetul flăcării de veghe. care permite controlul temperaturii în permanentă. care întrerupe curentul electric de alimentare în cazul unor defecţiuni. Din punct de vedere constructiv. la simpla rotire a robinetului respectiv. arzătoare de tip "pipă". care închide conducta de gaz în mod automat. termostatul întrerupând automat curentul şi readucându-1 în circuit. după care se acţionează comutatorul de semnalizare şi cheia. abur sau curent electric. 6. .lampa de semnalizare cu neon. la locul de exploatare. rezultate din arderea combustibilului şi vapori de apă cu grăsimi care se degaja de la produsele ce se prepară. se aprinde arzătorul dorit. se închide mai ales robinetul arzătorului principal. cuptoarele pot fi: din cărămida sau metalice. atunci când tensiunea maşinii depăşeşte 24 v. se reglează termostatul cu tub capilar la poziţia dorită şi se deschide selectomatul cu cheia. La terminarea lucrului. sunt: arzătoare de tip inelar. care permite atingerea temperaturii dorite în cuptor. folosite frecvent în construcţia maşinilor de gătit. 70 . După destinaţie pot fi: cuptoare de bucătărie sau de patiserie şi cofetărie. apoi robinetul de capăt al instalaţiei de gaz şi. în circa 3-5 minute plită atinge temperatura dorită. se deschide mai întâi întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. Preîncălzirea cuptorului durează 10-15 minute.termostatul cu tub capilar. după aprinderea oricărui arzător de plite. instalaţia de alimentare şi ardere este automatizată şi protejată împotriva stingerii accidentale a flăcării de la arzător. Pentru aprinderea arzătoarelor. Toate maşinile de gătit indiferent de modul de încălzire. Pentru a se evita îmbolnăvirile profesionale s-a adoptat soluţia echipării maşinii de gătit. Hotele. celelalte se pot aprinde automat. având şapte trepte. sunt plasate la minim 2. în funcţie de operaţiile tehnologice ce se executa. După aprinderea lămpii de semnalizare cu neon. Construcţia sistemului de alimentare a flăcărilor de veghe este astfel realizat încât. montata deasupra maşinii de gătit. la poziţia dorita.întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. se aprinde mai întâi flacăra de veghe.

în care s-a pus ţeava de preaplin şi s-a dat drumul la apa fierbinte. se va alege cel mai economic regim de funcţionare. 71 . Pentru ascuţirea tăişurilor se folosesc polizoare. 5 % săpun pastă sau numai detergenţi ). La partea inferioară a tobelor se găsesc uşile izolate. 2.) trebuie să fie bine cositorite în interior. care se montează la robot. 3 . de veghe. se reasamblează şi se depozitează. măcinat nuci. economic si oprit). Vasele de gătit în care au rămas resturi alimentare carbonizate sunt introduse în cuva de degresare cu abur a spălătorului degresor. iar maşinile de tocat carne. se spală fiecare piesa în parte. 1. Cele care prezintă astfel de defecţiuni sunt predate mecanicului de întreţinere. In părţile inferioare ale uşilor se găsesc mai multe orificii care permit intrarea aerului în camera de ardere. încălzite cu gaz metan. Se înmoaie vasul în soluţie. Instrumentele tăietoare se degresează în apa fierbinte. Pentru a se evita degradarea mânerelor este interzis să se lase cuţitele mult timp în apa. Ustensilele din tablă sau sârma cositorită se verifica după fiecare întrebuinţare daca nu au urme de rugina. îmbrăcat in exterior cu o tabla emailată. prevăzute cu mânere. sorţuri şi cizme de cauciuc.3. inclusiv robinetul pentru flacăra de gaz. se freacă cu o lavetă sau cu un burete de plastic pentru desprinderea resturilor de mâncare. Întreţinerea ustensilelor. operaţia de ascuţire. în care s-a dizolvat un detergent. După spălare vasele se şterg cu cârpe bine stoarse şi se depozitează în etajera pentru vasele curate. pentru recondiţionare.Cuptoarele metalice. adică rezistenţele electrice. In tot timpul lucrului. apoi se şterg cu cârpe uscate din bumbac. cu deosebire la sursa de încălzire. etc. Funcţionarea cuptoarelor: La cuptoarele cu gaze. îndepărtându-se resturile de alimente. 4. Cuptoarele electrice: au aceleaşi elemente constructive. instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit După întrebuinţare. După spălare vasul se clăteşte în a doua cuva a spălătorului. care sunt plasate în interiorul tobelor. personalul folosit la aceste operaţii poartă în mod obligatoriu mânuşi. dispozitivelor. sunt construite dintr-un schelet metalic. iar spălarea lor se face folosindu-se următorul procedeu: în una dintre cuvele spălătorului de vase se pregăteşte o savonadă (apa fierbinte cu 5 % soda calcinata şi. După degresare ele se spală cu apa caldă curentă. se demontează. făcându-se numai de o persoana calificată. dacă în locurile de îmbinare s-au produs dezlipiri sau dacă au apărut îndoituri ale marginilor. iar la partea inferioara a cuptorului se găsesc butoanele de pornire tip cheie. Ustensile din tablă de cupru (cazanele. etc. In cazul în care se constata ca lipseşte stratul de cositor. Cuţitele cu mânere scorojite sau crăpate vor fi scoase din uz si trimise la reparat. ele sunt scoase din uz. Vasele de gătit întrebuinţate se depozitează pe etajera pentru vase murdare. având suporţi din oţel. robinetul de capăt al instalaţiei se închide numai după ce au fost închise robinetele de la cuptoare. 4. ustensilele se spală cu apa fierbinte. cu trei poziţii (maxim. Tobele se găsesc montate în interiorul scheletului şi constau dintr-o camera de tablă neagră sau emailată. până la recositorire.Dispozitivele se spală la fel ca si ustensilele. La cuptoarele electrice.3. se şterg cu cârpe uscate de bumbac şi se depozitează pe etajere sau în dulapurile şi sertarele meselor de lucru.

solicitudine). chiar dacă asemănătoare. amenajărilor şi design-ului (orientare.4. grădină.) Mijloace de comunicaţie (telefon. băutură) Spălătorie Posibilităţi de relaxare (salon-club. Nevoile materiale ale clientului Acces relativ uşor (amplasarea pensiunii) Acces uşor la cameră (dispunerea spaţiilor) Siguranţa în cameră (sistem de închidere fiabil) Curăţenia şi dezinfecţia camerei şi a băii Temperatură adecvată. Clientul unitaţii de alimentaţie publică Ospitalitatea este procesul care presupune anticiparea şi satisfacerea nevoilor clienţilor.Că lucrezi peste program .) .Solicitudine .Este parte constitutivă a ospitalităţii. având drept scop satisfacţia clientului.) Nevoile psihologice ale clientului Ambianţă .Că eşti obosit .Promptitudine .dimensiunea senzorială. Ceea ce le diferenţiază reprezintă relaţia personal-client. 72 . terasă. şi totuşi diferite. deferentă. Grija pentru client.4. Fiecare client este unic. deci aşteptări şi nevoi sensibil diferite.plăcută. fax etc. Asigurarea satisfacţiei clientului Pensiunile sunt asemănătoare ca dotări. Ce aşteaptă clientul de la tine? . servire . are propria personalitate. luminozitate. contribuie la continuarea şi dezvoltarea afacerii.gradul de ospitalitate: atitudinea. grija personalului faţă de client (eficienţa nu presupune întotdeauna amabilitate.Reprezintă modalitatea de satisfacere a nevoilor clienţilor de către lucrătorii specializaţi.1. luminozitate.Serviciul cu adevărat „bun" este acela pe care îl aşteaptă clientul. facilităţi. colorit etc.2.4. . . 4. grătar. cel care îi satisface dorinţele.Că ai probleme personale Serviciul . De ce este important clientul? Clientul tău reprezintă sensul şi scopul afacerii tale. piscină etc. amplasare. reprezintă aria de competenţă ce cuprinde relaţiile dintre lucrător şi client. terenuri. Prin faptul că revine şi/ sau recomandă pensiunea altor persoane.4. curte. Atmosferă .Eficienţă Ce nu vrea să ştie clientul despre tine? . linişte Pat confortabil Posibilităţi de alimentaţie (preparare.mâncare.Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4. relaxantă datorată stilului.

Competenţa lucrătorului .Tehnologia serviciului . Ea se conturează în primele trei minute. tarife. în timp ce un client nemulţumit influenţează negativ decizia a 9-10 persoane. adică: . Precizia şi promptitudinea prestării serviciului. strâns. în momentul în care te vede. Existenţa şi manifestarea dorinţei de a răspunde solicitărilor . dorinţelor. abilitatea de a răspunde solicitărilor folosind cuvinte. Clientul care vine la pensiunea ta. lucrătorul trebuie să se considere a fi în locul clientului. mai ales.cunoştinţe şi abilităţi pentru a presta serviciul. expresii. Comunicarea cu clientul Pentru desfăşurarea activităţii în domeniul ospitalităţii. amabilitate. Solicitudinea lucrătorului: grijă. „în papucii lui". convenienţe. raport calitate-preţ). clienţi). Cum afli dacă serviciile oferite sunt cele aşteptate de client? Prin discuţii cu clienţii. Prin intermediul chestionarelor de opinie. Comportamentul faţă de client contribuie hotărâtor la formarea impresiei clientului.4. clientul şi-a făcut o idee clară despre importanţa acordată curăţeniei şi igienei în unitatea respectivă. Care este lucrul cel mai important pentru el . Igiena personală Părul: să fie curat. gesturi. ochii. pentru a-i oferi un sejur agreabil. Cerinţele care trebuie îndeplinite pentru ca un serviciu să se situeze la un înalt nivel calitativ Cunoaşterea cu precizie a nevoilor. Ce nu este important pentru el . trebuie să simtă că tu eşti acolo special pentru el.3. de a răspunde. a acelei stări care va rămâne. . un rol esenţial îl au aptitudinile de relaţionare interumană. Prima impresie Prima impresie are o importanţă covârşitoare în formarea imaginii despre locul respectiv. colegi şi. Este important ce oferi clientului. dar şi cum oferi. atitudini adaptate situaţiei şi personalităţii interlocutorului (şefi. statut social. exigenţelor clientului . Accesibilitatea serviciului (modalitate simplă de a-l solicita) . Obţinerea satisfacţiei clientului şi a încrederii acestuia în profesionalismul lucrătorului. Ce şi-ar dori în afara serviciilor oferite. Află de la client: Ce înseamnă pentru el un serviciu bun . va dăinui şi pe care o va transmite şi altora. atmosferă. Se ştie că un client mulţumit îşi transmite impresiile. pentru a se vedea faţa.Pentru a cunoaşte temeinic dorinţele clientului. Dacă eşti neîngrijit şi murdar. consideraţie. de a explica etc. Care sunt variabilele după care alege (confort. servicii de calitate.Tehnici de comunicare: capacitatea de a asculta. 4. Existenţa instrumentelor şi materialelor necesare. 73 . îngrijit pieptănat (coafat). Acest mesaj se conturează din elementele verbale şi nonverbale ale comunicării. dacă este lung. influenţând pozitiv 4-5 persoane.

neconvenţional. Expresia feţei trădează starea de spirit. realizat cu gust.curat. sentimentele.discret. machiajul .Barba. axile. în masă • Căscatul • Privitul ceasului • Joaca cu bijuteriile • Trosnirea degetelor • Legănatul de pe un picior pe altul • Ticurile (mişcări ale mâinilor. Controlează-te şi evită! • Masarea nasului şi a bărbiei • Trecerea degetelor prin păr • Sprijinirea capului în mâini (fruntea sau bărbia) • Scărpinatul • Roaderea unghiilor • Bătaia cu piciorul în podea • Bătaia cu degetele. Aspectul personal Machiaj discret Parfum discret Manşete şi gulere curate Bijuterii fără exces Ţinută impecabilă Taior / haină bine croit(ă) şi călcat(ă) Cămaşa /bluza bine călcată Nasturi bine cusuţi Pantaloni bine croiţi şi călcaţi Incălţăminte curăţată şi lustruită. Privirea conferă fizionomiei cele mai expresive trăsături. în stare bună Atitudinea • îngrijită (controlată) • elegantă. ospitalieră • îndatoritoare. picioare! Tenul . Mirosuri personale: Atenţie la respiraţie. care exprimă solicitudine. pixul etc. unghiile îngrijite. cheia. 74 . demnă • prietenoasă. cordial. de alte şi zâmbetul formule de politeţe. Mâinile: curate. capului care denotă o stare de nervozitate. dorinţa de a fi de folos. în funcţie de situaţie. plictiseală) Salutul • Este cald. dispoziţia. exprimă bucuria de a primi oaspeţi. când este posibil. mustaţa: îngrijite. • Este însoţit. picioarelor. de numele clientului şi. nerăbdare.

de ce să nu-l oferiţi pe al dumneavoastră? • Nimeni nu are mai multă nevoie de un zâmbet. interlocutorul tău se va simţi agresat şi va face un pas înapoi. • Sunt anumite „bariere" care pot delimita spaţiul: . el aparţine fiecăruia şi poate fi doar dăruit. • Notează. Tipuri de întrebări Pentru a clarifica sau confirma Doriţi.Desk-ul (biroul) recepţiei . dar amintirea lui poate dura o viaţă.Privirea • Este important să priveşti în ochi pe cel din fata ta. Distanţa • Dacă te apropii prea mult. împrumutat. de a-i înţelege solicitările şi de a le rezolva. furat. două camere cu pat dublu? Pentru a cere permisiunea Imi permiteţi o sugestie? Pentru a oferi posibilitatea de a alege Doriţi o cameră cu două paturi sau cu pat dublu? • Intrebări deschise (la care nu se poate răspunde cu da sau nu) Când aţi dori să vi se servească mic-dejunul? Cât timp aveţi la dispoziţie? Unde v-ar plăcea să staţi la cină? 75 . accentuând sensul cuvintelor. • Dacă unii nu-şi pot oferi zâmbetul lor. • Nu-l întrerupe! • Punctează şi reţine elementele importante. îmbogăţeşte atât pe cel care îl primeşte. deci. decât cei care şi l-au pierdut pe al lor. Zâmbetul • Exprimă generozitate. reţinute. exprimându-ţi. supăraţi. • Nu trebuie folosite excesiv. Gesturile • Să fie discrete. dorinţa de a-l asculta. speranţa pentru cei descumpăniţi.Braţele îndoite la piept Comunicarea verbală Ascultarea activă • Acordă-i clientului toată atenţia. cu emfază. • Marchează anumite momente ale vorbirii. amplasarea. • Manifestă interes pentru ceea ce spune. • Creează o stare de bine. • Nu poate fi cumpărat. • Este ca un fulger. dacă este cazul. este un semn de prietenie. • Este odihna pentru cei osteniţi. cât şi pe cel care îl dăruieşte. • Sunt binevenite pentru a indica direcţia. bucuria pentru cei trişti.

dai impresia de complicitate. Dacă vorbeşti în registrul grav. • Evită ticurile verbale! (Deci. dinamism. iniţiativă. direct). parcă ar deranja • Refuzul de a răspunde. golite de conţinut. de a-l expedia. dai impresia de stupiditate sau aroganţă. Dacă vorbeşti prea repede. prea lent eşti plictisitor. dar nu în mod mecanic. nu-i aşa? M-aţi înţeles? OK! etc. • Exprimă-te clar (colocvial. Dacă este prea rece arată indiferenţă. instabilitate. • Intensitatea (volumul) vocii Dacă vorbeşti prea tare. pari nesigur. simulare. de a ajuta clientul • Manifestarea tendinţei de a scăpa de client. articulează bine cuvintele. distantă • Tratarea cu superioritate • Atitudinea mecanică. • Intensitatea vocii Dacă vorbeşti prea înalt. solicitudine. sociabilitate. fără a ţine seama de personalitatea clientului • Abordarea de tip robot. • Fii convingător (fii un ajutor real. generozitate. amabilitate. fără a ţine seama de problema clientului • Transferul clientului la un alt departament. • Atitudinea rece. dai impresia unui nevrotic. de conţinut) • Foloseşte numele interlocutorului. rişti să nu fi înţeles şi să dai impresia interlocutorului că vrei să-l expediezi. Dacă vorbeşti prea încet. • Tratarea diferenţiată a clienţilor (un client aşteaptă pentru că i s-a acordat prioritate altui client).Cum vorbeşti? (parametrii externi) • Tonul Dacă este prea cald denotă o familiaritate exagerată. nu expedia interlocutorul. simplu). • Exprimă-te concis (fară multe adjective. lipsă de interes. • Ritmul Dacă vorbeşti prea rar. • Foloseşte formule de politeţe adecvate. discreţie.) Aptitudini şi calităţi necesare pentru formarea unui comportament profesional adecvat: Responsabilitate. voinţă. • Exprimă-te corect. exprimi nelinişte. • Dicţia Pronunţă clar. fără exagerări). nu te grăbi). dai impresia de falsitate. Greşeli în comportamentul faţă de client • Tratarea clientului cu apatie. vocea poate da impresia de agresivitate. corectitudine. Exprimarea (parametri interni. la un alt coleg pentru a-i rezolva problema. răbdare. precis. • Fii credibil (oferă informaţii corecte. respect. 76 .

având implicaţii şi riscuri foarte mari. pe termen lung. un plan de afaceri corect redactat trebuie să conţină o analiză detaliată a firmei. o importanţă din ce în ce mai mare o prezintă noile programe legate de afaceri. politicile de marketing urmărite (referitoare la preţ. cum şi în ce condiţii?). a dezvolta activitatea firmei printr-un plan de acţiune structurală şi a mobiliza întreaga echipă pentru a reuşi în acţiunile întreprinse. Un plan de afaceri eficient investighează. 86 77 . pentru întreprinzător afacerea propusă? Dar pentru investitor(i)? Dar pentru salariaţii firmei? Poate fi realizată în mod eficient afacerea nou creată? Au piaţă de desfacere asigurată produsele şi/sau serviciile create prin noua afacere? Pot fi recuperate. piaţa estimată. Editura Economică. D. Managementul afacerilor. Concret. putem afirma că a demara o nouă afacere este un act deosebit de complex. Bucureşti. fie la lansarea unui proiect important în cadrul unei firme existente. Orice plan de afaceri bine conceput şi realizat trebuie să răspundă unor întrebări fundamentale cum sunt : Este complet „pachetul" care prezintă noua afacere? Va fi afacerea propusă atractivă pentru potenţialii posesori de capital de risc? Ce şanse de succes are afacerea propusă? Ce avantaje competitive prezintă. pentru o anumită perioadă de timp.1. la nivelul firmei. Dacă la sfârşitul anilor 1970. distribuţie).Partea a V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI În întreaga lume a afacerilor. profitul urmărit etc. promovare. concepere şi dezvoltare a unor proiecte privind crearea unei noi firme. 2001. aceasta se materializează în planul de afaceri. De aceea. fondurile financiare investite în noua firmă/noul produs/noul serviciu? Poate fi condusă eficient activitatea viitoare a firmei nou create (sau a celei existente)? 1 1 Popescu. fezabilitatea afacerii. în timp relativ scurt (când. a produsului şi/sau a serviciului nou creat. Noţiune şi caracteristici Planul de afaceri se referă fie la promovarea unei firme noi. p. investiţiile necesare şi recuperarea acestora. metodele de producţie utilizate. la începutul anilor 1990 nici o bancă nu accepta deschiderea unei finanţări pentru o nouă afacere fără prezentarea unui plan bine întocmit. precum şi aspectele financiare ale viitoarei afaceri (incluzând venitul estimat.. în cele mai mici detalii. Planul de afaceri constituie documentul care sintetizează rezultatele activităţilor de cercetare. ceea ce presupune a organiza şi a conduce oamenii. rezultatele anticipate. 5.). cât şi Banca Mondială au introdus seturi de criterii obligatorii pentru evaluarea cererilor de creditare pe baza planurilor de afaceri. Solicitarea de a dispune de un plan de afaceri corespunzător realizat s-a răspândit şi în practica financiară internaţională în asemenea măsură încât atât Fondul Monetar Internaţional. Deci. a unui nou produs şi/sau a unui nou serviciu. în teoria şi practica afacerilor din economia de piaţă nu se întâlnea conceptul de „plan de afaceri". deoarece proiectează obiectivele întreprinzătorului şi metodele cu ajutorul cărora acesta le va realiza şi prezintă.

acţionari. realizare. . . diferenţa dintre succes şi eşec. Dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui plan de afaceri menţionăm: . în vederea obţinerii acordului de finanţare a acesteia.) nu îl agreează. dar rezultatul obţinut evidenţiază. a noii idei de afaceri. efectuarea propunerilor de finanţare etc. distincte. permiţând întreprinzătorului să îşi concentreze energia pentru atingerea obiectivelor propuse. op. după cum urmează: .planul de afaceri este cel care facilitează comunicarea. pentru a fi uşor de urmărit.5. . putem afirma că planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii.planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare. planul de afaceri cuprinde toate etapele şi resursele de care întreprinzătorul are nevoie pentru a le realiza într-o perioadă de timp determinată. Toată munca depusă pentru întocmirea lui se poate dovedi total inutilă dacă persoanele cărora li se adresează planul (investitori.este un „dispozitiv" de evaluare a schimbărilor care trebuie efectuate în cadrul unei firme. Necesitatea elaborării planului de afaceri Planul de afaceri reprezintă o schemă de acţiune construită logic şi presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii respective. este necesară luarea în considerare a două aspecte fundamentale. 87 78 . parteneri de afaceri etc. .reprezintă baza de conducere a noii afaceri.capitolele şi paragrafele să fie clare. reguli şi sugestii : . cât şi efort şi bani. Realizarea unui plan de afaceri necesită atât timp.3. societăţi de investiţii. . 2 2 Popescu. care se referă atât la modul de redactare a planului de afaceri.planul de afaceri furnizează scheme detaliate ale activităţilor implicate de noua afacere. p. capabil să îi permită acestuia comunicarea propriilor idei.redactarea acestui document permite întreprinzătorului să realizeze o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri şi nu să se concentreze numai asupra unor aspecte particulare ale acesteia.planul de afaceri facilitează menţinerea direcţiilor de acţiune stabilite. cit. reprezentând. conducere şi control al afacerii. Elemente recomandabil a fi respectate la elaborarea unui plan de afaceri Prezentarea planului de afaceri este la fel de importantă ca şi elaborarea lui. Pornind de la obiectivele stabilite. D.planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa şansele de succes ale afacerii în curs.formulările şi frazele să fie scurte şi să conţină o singură idee.. Concluzionând. . Drept conse-cinţă. grupate pe tematici şi bine delimitate spaţial. cât şi la cel de prezentare a acestuia. practic.. În ceea ce priveşte modul de redactare a unui plan de afaceri specialiştii au identificat câteva principii.2. bănci. . 5. către mediul ambiant al firmei. agenţi de creditare. de regulă. un studiu de fezabilitate.se constituie într-un instrument de lucru al întreprinzătorului. identificarea celor mai eficiente soluţii. .

.cel mai important: transpuneţi-vă întotdeauna în locul interlocutorului! Prezentarea planului de afaceri trebuie să ofere o susţinere vizuală pentru aspectele „cheie" ale planului.fiţi simplu şi direct.suficienta cercetare şi dezvoltare a produsului. citi sau înţelege o imagine). respectiv a unor date aferente istoricului firmei misiunii acesteia. firma. utilizaţi expresii şi exprimări variate (spre exemplu. indispoziţia. adecvate obiectivelor urmărite. 5. pentru a prezenta eficient ideile. respectiv stabilirea misiunii. în mediul ambiant.validitatea cercetărilor de piaţă. . . banala şi chiar penibila exprimare „planuri de viitor"). inconfortul locului de desfăşurare a întrevederii. .prioritatea relativă a obiectivelor.mai ales psihologică . a obiectivelor urmărite şi a avantajului competitiv al produsului sau serviciului nou realizat. . concis şi la obiect. 79 . prejudecăţile etc. jena olfactivă. iar întreprinzătorul trebuie să fie foarte bine pregătit şi să răspundă unor întrebări specifice privind: . Etapele elaborării şi conţinutul unui plan de afaceri Pentru realizarea unui plan de afaceri eficient este necesară cunoaşterea unor elemente caracteristice firmei (în cazul în care afacerea urmează a se desfăşura în cadrul ei). . .identificarea şi stabilirea poziţiei pe care ar dori să se situeze. . strategiei şi obiectivelor urmărite. respectiv stabilirea strategiei adecvate pentru realizarea obiectivelor. .- evitaţi prezentarea unor fapte neadevărate şi relevaţi ceea ce gândiţi cu adevărat despre aspectele cele mai importante ale planului de afaceri.abordaţi mijloace psihice adecvate: volum mediu. . precum şi credibilitate. .abilitatea întreprinzătorului (şi a echipei de apartenenţă a acestuia) de a face ca planul de afaceri să „meargă".folosiţi mijloace audiovizuale adecvate.limitaţi „volumul" planului de afaceri la maximum 25-30 de pagini. dificultatea de a vedea.determinarea modalităţilor concrete de a ajunge în situaţia dorită.articularea cuvintelor şi precizia gramaticală a exprimărilor sunt fundamentale şi creează o impresie favorabilă.din partea întreprinzătorului. . Abordarea corectă a unui plan de afaceri trebuie să urmărească: . ne permitem să vă sugerăm respectarea strictă a următoarelor elemente ale exprimării: .vorbiţi calm. cât şi pe cele psihologice (lipsa motivaţiei şi dezinteresul pentru interlocutor.depăşiţi rapid atât „filtrele" fiziologice (oboseala. . cât şi greşelile gramaticale. atent tehnoredactate. În acest context. precum şi o mobilizare totală .) printr-o reală colaborare cu interlocutorii. se menţionează faptul că acesta implică o foarte bună cunoaştere a regulilor şi principiilor aplicabile unei asemenea conjuncturi.4.previziunile financiare şi realismul acestora.încercaţi să intuiţi cât mai corect starea de spirit a interlocutorului. verbele dinamice). debit moderat etc. . mijloacelor de realizare a obiectivelor propuse în următorii ani etc. emoţia.analiza-diagnostic a situaţiei economico-financiare a firmei. evitaţi atât pleonasmele (cum ar fi atât de uzuala. format A4. Referitor la modul de prezentare a planului de afaceri. .

care vor fi potenţialii concurenţi. Astfel. vor fi necesare informaţii cât mai complete despre întreprinzător şi despre echipa de conducere a viitoarei firme. ce canale de distribuţie vor fi utilizate etc.1994. În cadrul primei etape. dar şi eficient să fiţi bine pregătiţi pentru aceasta!) prezentarea propriului plan de afaceri. simplu şi concis. asamblarea şi comercializarea de calculatoare pe piaţa internă şi internaţională. planul de afaceri va avea o structură mult mai simplă. Allen (coord. Spre exemplu.nu este suficientă numai cunoaşterea completă a unei afaceri. În cadrul celei de-a doua etape.planul de afaceri trebuie să fie cuprinzător. sistematizarea datelor şi a informaţiilor se va realiza în funcţie de scopul pentru care se întocmeşte planul de afaceri. în mod special. comparativ cu situaţia în care afacerea ar avea. în situaţia în care planul de afaceri se întocmeşte pentru obţinerea unui împrumut bancar.obiectivele stabilite trebuie să fie clare şi convingătoare. 5.afacere . 20 . vă recomandăm să aveţi în vedere. alte persoane din întreprindere).1. fondurile financiare necesare . .. un exemplu de format-tip pentru un plan de afaceri. specialişti.secretul reuşitei unui plan de afaceri constă în concentrarea eforturilor şi atragerea resurselor disponibile (interne şi/sau externe) pentru atingerea a obiectivelor propuse. se vor culege o serie de date şi informaţii despre: .căror clienţi li se va adresa viitoarea afacere (respectiv. . nevoile şi doleanţele 3 exprimate de aceştia). cit.determinarea cu claritate a ceea ce se doreşte a se realiza. .este recomandabilă prezentarea structurată a ideilor. Indiferent de forma sau de componentele alese pentru realizarea unui plan de afaceri. urmat de detalierea fiecărei componente a acestuia.descrierea detaliată a procesului de producţie (în cazul realizării unui produs nou). precum şi previziunile financiare de recuperare a lor. Elementele componente ale unui plan de afaceri Practic.). cine va urmări şi conduce afacerea (manageri.provenienţa şi utilizarea acestora. Ghidul întreprinzătorului particular. managementul afacerii . Op.4. . Ed. care să surprindă aspecte specifice ale afacerii. în cazul în care vi se solicită (şi este nu numai util. cea mai eficientă modalitate de elaborare a acestuia prezintă răspunsuri şi soluţii la o serie de întrebări şi probleme care pot apărea în cadrul capitolelor sale. este foarte important şi modul în care aceasta este prezentată partenerilor de afaceri. D. În continuare. p. respectiv: Etapa I: culegerea datelor şi a informaţiilor necesare. ca finalitate.. 38-39 Popescu. Etapa a II-a: sistematizarea acestora. . precum şi întrebările şi modalităţile de elucidare a aspectelor considerate ca fiind cele mai importante.Tehnică. p. pentru elaborarea conţinutului oricărui plan de afaceri este necesară redactarea următoarelor elemente componente : 4 3 4 J. în capitole distincte. . pentru a-i convinge.Specialiştii apreciază că întocmirea unui plan de afaceri pertinent presupune parcurgerea a două etape. care este cota de piaţă estimată.piaţă .96 80 . următoarele elemente: .planul de afaceri trebuie să fie adaptat necesităţilor pentru care a fost elaborat.. dacă afacerea propusă constă în deschiderea unui mic magazin.

când a fost înfiinţată firma şi de către cine? . construcţii. în cadrul acestui capitol trebuie formulate răspunsuri la următoarele întrebări: .1. care este numărul acţionarilor şi cine sunt aceştia? De asemenea.din perspectiva clienţilor: . . 5.care este specificul activităţii desfăşurate de către întreprindere.A.4. S.S. .3. De aceea. Să nu uităm faptul că planul de afaceri prezentat de noi poate fi unul dintre sutele sau chiar miile de planuri propuse şi evaluate de către instituţiile de creditare abilitate.ce produse/servicii doresc să cumpere aceştia? . printre principalele întrebări la care trebuie să se găsească răspuns amintim: .datele de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi la Direcţia Generală a Finanţelor Publice.care este produsul/serviciul cel mai dorit? 81 . Acest document reprezintă un element „vital" al planului de afaceri şi include. Sinteza planului de afaceri nu trebuie să depăşească 3-5 pagini ca formă de redactare şi maximum 5 minute ca prezentare orală. clienţii (pentru realizarea unor contracte pe termene mediu sau lung) etc. cum sunt reprezentaţi ei în consiliul de administraţie? .societate cu răspundere limitată cu asociat unic. S.C. Este.există contracte de colaborare sau societăţi mixte create cu parteneri străini? .R.L.care este forma juridică de constituire a firmei (S. este recomandabil ca întocmirea sintezei planului de afaceri să se realizeze după elaborarea întregului plan. de stat.societate în nume colectiv. . declararea scopului pentru care a fost întocmit.A.N.4. . Sinteza planului de afaceri. Descrierea afacerii. agricultură)? 5. conform datelor de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (producţie. Acest capitol al planului de afaceri are o importanţă deosebită. absolut firesc ca. – societate pe acţiuni.societate în comandită pe acţiuni. atunci şi restul documentului poate fi încredinţat spre analiză persoanelor în drept.C. societate cu răspundere limitată. S.C. fuzionării firmei). deşi este prima componentă a acestuia.unde se află sediul şi/sau filialele firmei? . S.dacă viitoarea afacere este o societate comercială pe acţiuni. retehnologizării. investitorii (în vederea dezvoltării. în funcţie de sinteza prezentată.care este natura capitalului societăţii (particular.R.4. în esenţă. De aceea. Iată de ce este necesară găsirea unor relaţii logice între modalităţile în care este percepută afacerea de către proprietarul ei şi cele în care cred viitorii potenţiali clienţi că ar trebui să acţioneze firma respectivă pentru a le putea satisface exigenţele şi/sau doleanţele.A.1.societate în comandită simplă)? . Dacă aceasta suscită suficient interes.1. comerţ. Prezentarea firmei. „Valoarea" acestuia este apreciată.2. . potenţialii viitori parteneri de afaceri trebuie să cunoască persoanele care le solicită ajutorul şi să se convingă de faptul că acestea prezintă garanţia realizării profitului. străin)? .1.U. înainte de a decide asupra colaborării cu firma.5. S.L. în primul rând. În această etapă trebuie să se precizeze ce doleanţe ale viitorilor potenţiali clienţi doreşte firma să satisfacă. În acest context. mai ales în situaţiile în care este utilizat pentru contactarea unor noi potenţiali parteneri de afaceri. servicii. deci.din perspectiva proprietarului: ce produse/servicii credeţi că veţi putea vinde? ce produse/servicii credeţi că vă vor aduce cel mai mare profit? . respectiv: instituţiile de creditare (pentru acordarea de împrumuturi).

Dacă răspunsurile la aceste întrebări vor fi convergente, se presupune că afacerea propusă are şanse mari de reuşită. De asemenea, menţionăm faptul că descrierea afacerii poate fi abordată şi din perspectiva a două componente fundamentale ale strategiei unei firme, respectiv: misiunea firmei şi obiectivele strategice ale acesteia. Astfel, misiunea firmei reprezintă o „proiecţie" a ceea ce îşi propune aceasta să devină, pe termen mediu şi lung. Declararea misiunii firmei are rolul de a „oferi" salariaţilor, clienţilor şi acţionarilor săi atât o „identitate" distinctă, cât şi o mai bună înţelegere a direcţiilor de evoluţie a acesteia, deoarece pune faţă în faţă două probleme fundamentale: ce este actualmente firma şi ce ar trebui ea să devină. Formularea misiunii firmei implică luarea în considerare a trei elemente determinante: mediul său ambiant, resursele interne disponibile şi clienţii potenţiali. Obiectivele strategice ale firmei reprezintă totalitatea rezultatelor pe care aceasta doreşte să le obţină prin realizarea misiunilor asumate. Ele constituie, astfel, puncte esenţiale de referinţă pentru urmărirea evoluţiei activităţii firmei. 5.4.1.4. Viitoarea echipă managerială şi resursele umane ale firmei. Această secţiune a planului de afaceri este foarte importantă atât pentru viitorii parteneri de afaceri, cât şi pentru managerul firmei. În primul caz, instituţiile de creditare, investitorii etc. examinează, cu maximum de atenţie, calităţile şi experienţa celor care conduc afacerea. In acest sens, o afacere „slabă", dar condusă de o echipă managerială foarte bună este mai sigură şi, deci, preferabilă uneia promiţătoare, dar condusă de o echipă de manageri de „mâna a doua". În cel deal doilea caz, planul de afaceri poate constitui un adevărat „ghid" pentru acţiunile viitoare ale întreprinzătorului. Informaţiile necesare completării acestui capitol al planului de afaceri provin din răspunsul la următoarele întrebări: - care este structura organizatorică a firmei? - cine va conduce afacerea? - câţi angajaţi are firma? - care este politica firmei în domeniul resurselor umane? - sunt prevăzute concedieri/angajări de noi persoane? - este necesară specializarea personalului existent? Dacă nu, se prevăd angajări de personal specializat? Care sunt sursele de recrutare vizate? - care va fi programul de lucru al angajaţilor? - ce metode de motivare a angajaţilor se vor utiliza? - este necesară folosirea consultanţilor externi? Dacă da, la care? În vederea completării tuturor informaţiilor necesare elaborării acestei secţiuni a planului de afaceri, se parcurg următoarele faze: - întocmirea unei liste cu persoanele din cadrul echipei manageriale a firmei; - prezentarea, pentru fiecare membru al echipei manageriale, a unui curriculum vitae; - prezentarea structurii şi a numărului resurselor umane ale viitoarei firmei, inclusiv a colaboratorilor.
5

5 Cf. O. Nicolescu şi I. Verboncu, Management, Ed. Economică, 1999, p. 183, Peter Drucker identifică şapte tipuri de obiective strategice: 1. poziţia pe piaţă a firmei; 2. inovarea; 3. productivitatea; 4. resursele financiare si logistice; 5. profitul; 6. atitudinea şi performanţele angajaţilor; 7. responsabilitatea publică a firmei.

82

5.4.1.5. Definirea stării de spirit marketing. Pentru orice plan de afaceri, definirea pieţei reprezintă componenta cea mai importantă şi, totodată, cel mai dificil de elaborat. Aceasta trebuie să ia în considerare următoarele elemente: piaţa (pieţele) „ţintă"; concurenţii actuali şi potenţiali, strategia de marketing propusă, principalele avantaje competitive ale produselor sau serviciilor propuse. a) Pieţele -„ţintă" ale unei firme sunt reprezentate de clienţii potenţiali ai firmei. Pentru a identifica o piaţă-„ţintă" este necesară realizarea unei „segmentări" a pieţei. Identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa ne oferă „cheia" înţelegerii modului în care firma urmează să îşi adapteze dinamic activitatea la cerinţele pieţei. Pătrunderea pe aceste pieţe presupune găsirea combinaţiei optime a următoarelor variabile ale mixului de marketing: produsul/serviciul, preţul, distribuţia şi promovarea acestuia. b) Concurenţii actuali şi cei potenţiali. Pentru a putea avea o imagine cât mai exactă asupra situaţiei tuturor concurenţilor cu care se va confrunta firma, se apreciază că este necesară identificarea acestora. În general, situaţiile concurenţiale ale unei firme pot fi: concurenţă frontală directă (când şi alte firme au aceeaşi „percepţie", atât asupra unei nevoi a clientelei, cât şi asupra concepţiei produsului, poziţiei pe care acesta urmează să o ocupe pe piaţă, promovării lui etc); concurenţă frontală prin variante (percepţia asupra nevoilor clienţilor este identică, în schimb diferă mult concepţia, poziţionarea şi promovarea produsului); concurenţă de substituţie închisă (cererea este instabilă, clienţii având posibilitatea să îşi schimbe modalitatea de satisfacere a nevoii). Cele mai uzuale întrebări care apar în cadrul acestui capitol pot fi: Care simt principalii dumneavoastră concurenţi? Ce calitate au produsele/serviciile lor? Ce reputaţie au concurenţii? Care sunt clienţii acestora ? Sunt fideli? Care este reţeaua de distribuţie utilizată? Cât de mare este segmentul de piaţă deţinut de aceştia? Identificarea concurenţilor actuali şi a celor potenţiali este urmată de o analiză a lor, respectiv de: - stabilire a elementelor capabile să genereze şi/sau să amplifice succesul firmei pe piaţă: mijloace de producţie noi şi/ sau modernizate, metode de muncă avansate; resurse umane specializate, apartenenţa la un grup industrial şi/sau comercial puternic dezvoltat, un patron dinamic etc. - determinare a principalelor restricţii impuse firmelor concurente, restricţii care pot fi: un singur client, un singur furnizor, o anumită reglementare, localizarea firmei în raport cu piaţa, o reţea de distribuţie deficitar condusă etc. - analiză a rezultatelor obţinute de concurenţi până în prezent, respectiv analiza următoarelor elemente: cifra de afaceri pe produs şi/sau pe gamă de produse, volumul vânzărilor şi influenţa sa asupra nivelului preţurilor de vânzare practicate, situaţia resurselor umane disponibile, investiţiile efectuate şi influenţa acestora asupra volumului producţiei şi costurilor de producţie etc. - prefigurare a viitorului firmelor concurente, realizabilă cu ajutorul cataloagelor
6

şi/sau al documentaţiilor de specialitate, al spoturilor publicitare ale produselor

şi/sau ale firmei, al articolelor apărute în presă, al reportajelor de televiziune privind firma etc.
Structurate după criterii specifice modului de manifestare a cererii, cum sunt: natura cump ărătorului (persoană fizică sau juridică), nivelul veniturilor, comportamentul cumpărătorului etc
6

83

c) Strategia de marketing. Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing este
necesară luarea în considerare a două elemente: poziţia firmei în mediul concurenţial şi

perspectivele domeniului său de activitate. d) Principalele avantaje competitive ale produselor/serviciilor propuse, respectiv realizarea unor produse/servicii superioare pentru clienţii cărora se adresează, comparativ cu cele ale firmelor concurente (preţ scăzut, calitate superioară, caracteristici noi, servicii post-vânzare etc.). 5.4.1.6. Prezentarea produselor/serviciilor. În cadrul acestui capitol este necesară identificarea principalelor caracteristici socioeconomice ale produselor/ serviciilor propuse, fapt care presupune identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări: Care este produsul/serviciul propus? Ce necesitate satisface acesta (nevoie vitală, modă etc.)? Care sunt principalii furnizori şi ce proporţie de materii prime asigură ei? Există contracte pe termen lung privind asigurarea cu materii prime şi materiale? Care este forma juridică de constituire a furnizorilor principali? Există posibilitatea intervenţiei anumitor factori perturbatori în procesul de aprovizionare (privatizarea furnizorilor, fuzionarea cu alte firme, schimbarea domeniului de activitate etc.)? Există şi alte surse disponibile de furnizare a materiilor prime? Care este modalitatea de plată cerută de furnizori? La ce preţuri va fi vândut produsul/serviciul propus? Care este profitul previzional pentru produsul/serviciul respectiv? 5.4.1.7. Informaţii financiare. Unul dintre cele mai importante scopuri ale unui plan de afaceri este acela de a prezenta rezultatele financiare prognozate pentru activitatea care se va desfăşura. Planul de afaceri trebuie deci să arate viitorilor investitori sau creditorilor de ce este eficient să investească în afacerea propusă, să le prezinte schema de recuperare a fondurilor etc. în general, informaţiile financiare sunt grupate pe următoarele capitole: a) Informaţii financiare privind activitatea trecută a firmei. Acest capitol trebuie să ofere date şi informaţii care să permită o analiză economico-financiară a situaţiei firmei, respectiv: - bilanţurile contabile pe ultimii trei ani; - situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii trei ani; - contul de profit sau pierdere pentru ultimii trei ani; - situaţia creditelor existente (dacă este cazul); - calculul indicatorilor de bonitate. b) Planul de finanţare a afacerii şi previziunile financiare privind perioada de rambursare a creditului. Finanţarea afacerii se asigură fie din capitalul propriu (caz în care este necesară prezentarea calculului amortismentului), fie din credite bancare (situaţie în care se va prezenta graficul de rambursare a creditelor). Pentru întocmirea sa sunt necesare unele date, ca: - estimarea contului de profit sau pierdere pentru anul în curs şi viitorii trei ani; - fluxul de numerar previzionat pentru perioada următoare (trei ani) şi situaţia veniturilor şi a cheltuielilor atât pentru afacerea propusă, cât şi pentru întreaga activitate a firmei. Fluxul de numerar va oferi o imagine de ansamblu asupra

84

Calculul acestui indicator presupune determinarea nivelului minim al producţiei pentru care sunt acoperite costurile şi pentru care profitul este zero. p. . în funcţie de diferitele preţuri ale produsului propus. Cifra de afaceri (CA) = total încasări pentru produse şi/sau servicii vândute. titluri de plasament. Op. dr. In acest context.calculul serviciului previzionat al datoriei. Menţionăm. . diferenţe de curs valutar. inclusiv creanţe. Dan Popescu. . de asemenea. Venituri totale (V) = venituri din exploatare (Ve) + venituri financiare (Vf).calculul ratei interne de rentabilitate financiară a investiţiei.rezultate din activităţi financiare (participată şi alte imobilizări financiare.tuturor disponibilităţilor băneşti la începutul perioadei de referinţă.suma cantităţilor tuturor produselor sau serviciilor executate sau prestate în perioada exerciţiului. Aceasta reprezintă acea rată de actualizare pentru care venitul net actualizat este egal cu zero. INDICATORI UTILIZAŢI ÎN CONŢINUTUL UNUI PLAN DE AFACERI Reputatul specialist în managementul afacerilor. bilanţul previzionat pentru următorii trei ani. 2. pentru primul an.5. e f 7 Popescu. dobânzi. opiniază că un plan de afaceri include o serie întreagă de indicatori. Acestea sunt necesare pentru aprecierea viabilităţii financiare a unei afaceri sau investiţii. Printre informaţiile care sunt prezentate amintim: .rezultate din activitatea propriu-zisă. cit. V . 3. Volumul valoric al producţiei = producţia exerciţiului (Qe) Qe = ∑ qp . reamintim faptul că pragul de rentabilitate a unei firme reprezintă acel nivel al activităţii de la care firma începe să obţină profit.1 Indicatori de volum ai activităţii economico-financiare 1. faptul că volumului producţiei astfel determinat şi se poate aplica un „test de sensibilitate". D. Univ.. 5. ponderate cu preţurile unitare ale acestora. alte venituri financiare).. Prof. provizioane.5. 97 85 . unde: n 1 ∑ qp . unde: V . inclusiv a veniturilor şi a cheltuielilor previzionate. grupaţi după cum urmează : 7 3. c) lnformaţii privind activitatea viitoare a firmei.analiza pragului de rentabilitate. - acesta va fi prezentat în fiecare lună. Menţionăm faptul că. Afacerea este viabilă din punct de vedere financiar dacă valoarea ratei interne de rentabilitate financiară este egală cu sau mai mică decât valoarea rentabilităţii marginale a capitalului (costul de substituţie a capitalului).calculul ratei curente a lichidităţii.

12.numărul mediu scriptic de personal.profitul brut (rezultatul exerciţiului financiar).numărul mediu scriptic de muncitori. titluri de plasament. unde: N . I .indicele de creştere a cifrei medii anuale de afaceri. n Rata rentabilităţii financiare (R ): R =Cppnx100 unde: f f . Cperm – capital permanent = Cp + împrumuturi pe termen mediu şi lung + provizionare pentru riscuri şi cheltuieli).salariul mediu scriptic anual al unui angajat.5.indicele de creştere a salariului mediu scriptic anual. Fondul mediu scriptic anual de salarii (F ): F = S x N . B. Ifs — indicele de creştere a fondului mediu scriptic anual de salarii. 5. Cp . N. rp3 .CT =Np 7.cheltuieli financiare (pierderi generate de participaţii. e C . plata unor dobânzi.rata rentabilităţii costurilor. Rata rentabilităţii economice (R ): R = Cpermpbx100 . Numărul mediu scriptic de personal (Np): N = N + N . diferenţe de curs valutar etc).rata rentabilităţii comerciale (a cifrei de afaceri).numărul mediu scriptic al persoanelor cu funcţii de conducere. unde: P .indicele de creştere a productivităţii medii anuale.unde: 4. Profitul (p): p = V . Rata profitului (r ): r =CTpx100 r =CApx100 r =Vpx100 N.: relaţiile de calcul de mai sus sunt întâlnite şi sub denumirile: r . p p1 p2 p3 p1 p2 11.profitul net..: atenţie la respectarea corelaţiilor fundamentale! I > I şi I > I . I . unde: Sap . Cf . 8. r . unde: Iw . Nc . B. unde: N .2 Rate de eficienţă 10. s s ap p w s ca fs s ca 5..capitalul propriu = capital social + fonduri proprii (fonduri de rezervă + fonduri de investiţii + profit nevărsat şi neprelevat).cheltuieli cu desfăşurarea activităţii propriu-zise. p p m c m 9. Cheltuieli totale (CT) = cheltuieli de exploatare (Ce) + cheltuieli financiare (Cf). e e b 86 . Productivitatea medie anuală (Wa): WaCAx100 . Cheltuieli totale la 1000 lei producţie (C1000): C1000=Qe CT x 1000 6. p .rata rentabilităţii veniturilor.

Af. p V 14. Perioada de încasare a creanţelor (R ): îc R = CreanteCAx360 unde: Creanţe . Viteza de rotaţie a stocurilor (V ).rotaţia activelor: t r ro a = r = V. 17.active totale = Af + Ac + Cr + Pro.active circulante (stocuri. unde: FR -fondul de rulment = Cperm . Rata dividendelor (R ) : d 8 R = CpermPbx100 d 5.13. cu acţionarii şi cu bugetul statului).marja de profit: m = Pn. O . realizabile în/la termene diferite. 16. Obligaţiile pot fi: Os .obligaţii pe termen scurt. Rata rentabilităţii activelor (Ra): Ra PnAtx100 . Rata de finanţare a activelor circulante (R ): R = FRAcx100 .datoriile firmei către terţi. respectiv: tmi rs = V = StocuriCAx100 .4 Rate de echilibru financiar 19. 18. Viteza de rotaţie a stocurilor materiale (V ): rs rsm Vrsm = Stocurimateriale x360 CA ac 5. Rate de gestiune financiară 15. P . B. creanţe. Po ObligatiiCAx360 . Ac . C . a At mp . se mai pot calcula şi: r .: referitor la rentabilitatea activelor. în care: Af . unde: A . respectiv datoriile formate în relaţiile acesteia cu furnizorii. Rata de finanţare a stocurilor (R ): ac fs R = StocuriFRx100 fs 8 Are aceeaşi relaţie de calcul ca şi rata rentabilităţii economice 87 . Perioada de plată a obligaţiilor (Po): îc . 20.prime pentru rambursarea obligaţiilor.obligaţii pe termen mediu şi/sau lung.drepturi băneşti ale firmei. disponibilităţi şi plasamente).3.active fixe (imobilizate). unde: Obligaţii .5.5.conturi de regularizare. cu propriii salariaţi. N.

5. Rata lichidităţii imediate (R ): R = Plasamente +Disponibilx100 li Os 5. Materii prime (R ): Rmp = Materiipri mex100 30. Cperm . 33. Rata stocurilor (R ): At ac ac At = Im obilizaricorporalex At = s R = StocuriAtx100 29. 25.(R ): Rif Im obilizarif inanciarex100 27. Pt 34. Rata autonomiei financiare globale (R ): sf afg Rafg = x100 . Rata activelor circulante (R ): R = Ac x100 28.21. Rata creanţelor comerciale (R ): s mp At cc Rcc = Clientix100 At 31. Rata autonomiei financiare la termen (Raft): R =Cp aft Cp x100 . Rata imobilizărilor (R ): i Ri Im obilizari At = x100 100 if .6 Rate de structură a pasivului 32. Rlr=Creante+ Disponibilx100 Os li 23.pasive totale = împrumuturi + datorii asimilate + furnizori + creditori + alte datorii. 22.5 Rate de structură a activului 24.5. Rata imobilizărilor corporale (terenuri + mijloace fixe) .(Ric): Ric . Rata stabilităţii financiare (Rsf): R = Cpermx100 . 26. Rata lichidităţii rapide (Rlr): Rlr = Ac−Stocurix Os = 100 . Rata lichidităţii curente (Rlc) sau a fondului de rulment (RFR) Rlc OsAcx100 . At 5. Rata disponibilităţilor (Rdisp): Rdisp=Disponibilitatix100 . Rata imobilizărilor financiare (titluri imobiliare) . unde: Pt Pt .

88 .

diferenţe de curs valutar. Cheltuieli fond de rezervă 7. unde: Pt D .cheltuieli variabile. Cheltuieli financiare (creanţe.M. dobânzi. Ch. .datorii totale ale firmei. Rata de îndatorare la termen (Rît): Rît = Otml x100 Cperm 5. Ch. var Ch. Aport suplimentar de capital de la asociaţi mii lei 6. Cumpărări de active fixe 2. Plăţi pentru investiţii 3. Rata globală de îndatorare (R ): R =Dtx100 .35. unde =Pv− P . x100 . Cheltuieli suportate din venituri 5. Existent (cash) la începutul anului mii lei 2. Costuri de producţie (exclusiv amortizări) 4. Venituri din vânzări mii lei 3. Dividende 11. IEŞIRI DE NUMERAR 1. plasamente. Impozit pe profit 10. Fluxul de numerar (FN) = totalul intrărilor şi al ieşirilor de numerar în decursul unei perioade determinate (de regulă. TVA de plată 9. un an): FN = N (numerar influx) . gî gî t 36. NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei 1.7 Alţi indicatori Ch fixe 37. Clienţi şi conturi asimilate mii lei 7.var. ( i) A. provizioane) 6. TVA colectată mii lei 4. mediu sau lung mii lei TOTAL NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei f n B. Pragul de rentabilitate (Pr): Pr . împrumuturi pe termen scurt. PERIOADA FLUXUL DE NUMERAR U.5. Rate.I (ieşiri de numerar). v 38.preţul de vânzare. TVA de încasat mii lei 5.cheltuieli fixe. dobânzi. credite TOTAL IEŞIRI DE NUMERAR EXISTENT (CASH) ANULUI LA SFÂRŞITUL mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei 89 .fixe . Furnizori şi conturi asimilate 8.

principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite (preţ. ponderea valorică în total aprovizionări. din care: direct productiv) 3.conducerea (funcţia. forma de proprietate. 4(9)/1994. ponderea în total vânzări) . Piaţa actuală .clienţi (nume. forma de proprietate etc. calitate: ieftin/comparabil/scump) . impactul asupra mediului 5. publicitate. SCA. stare civilă) 2. Descrierea proiectului pentru care se solicită creditul . experienţă) .3. calitate.data înregistrării la Registrul Comerţului . pliante.tipul activităţii (producţie. SNC. „Cum se întocmeşte un plan de afaceri". SRL.Exemplul 1: PLANUL DE AFACERI metodologia Băncii Române de Dezvoltare 1. ponderea valorică în total aprovizionări.întocmirea graficului de realizare a investiţiei .activitatea de promovare a vânzărilor (reclamă. telefon. adresă. prenume.concurenţi (nume.produsele/serviciile . forma de proprietate) .date tehnice cu privire la mijloacele fixe din proprietatea agentului economic 4. adresă. data naşterii.2.cum se va realiza desfacerea produselor (reţea proprie de magazine.modificările necesare la echipamente. nume şi adresă furnizor.reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia noii oferte pe piaţă . construcţii. comerţ exterior) . comerţ. revista Idei de afaceri nr. Lupu. de stat. acţionari principali (nume. abur etc. Descrierea activităţii curente .) . studii. angro) .asociaţi. direct detailiştilor. SCS. alte forme) 5.descrierea sumară a procesului tehnologic actual . participare la târguri/expoziţii.descrierea procesului tehnologic: 5. nume.1. Date de identificare a agentului economic . date cunoscute cu privire la aceştia) poziţia produselor/serviciilor agentului economic comparativ cu cele ale concurenţilor (produs.modificările necesare în structura şi numărul personalului angajat 9 Sursa: M. 90 .descrierea investiţiei în contextul procesului tehnologic prezentat anterior .) 5. produs) . nume. Conducerea/personalul agentului economic .personalul (număr total salariaţi.concurenţi potenţiali (nume. servicii. clădiri existente . caracteristici noi) .natura capitalului (particular. adresă. preţ. adresă.numele agentului economic . apă. modul de asigurare cu utilităţi (energie. broşuri.forma juridică de constituire (SA.principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă. străin) .produsele/serviciile 9 - principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă. JV) . prenume. grafic de atingere a capacităţilor .

garanţii reale (ipotecă. Geralach.scurtă prezentare a produselor/serviciilor 2. P.motivele pentru care este necesară finanţarea .caracteristicile principale ale medului de funcţionare . p.modul în care finanţarea solicitată va duce la îmbunătăţirea activităţii . adresă. Sumar . Informaţii financiare privind activitatea trecută a agentului economic .graficele de rambursare a creditelor fluxul de numerar şi situaţia veniturilor şi cheltuielilor pe proiect şi pe total activitate 9.obiectivele şi valorile principale .serviciul datoriei previzionat 10. Planul de afaceri. bunurile care urmează a fi procurate din credit. Propunerea .calculul amortismentului . . vânzări prevăzute) . H. depozite în lei sau valută. scrisori de garanţie. Planul de finanţare a investiţiei şi previziunile financiare pentru perioada de rambursare a creditului .bilanţurile contabile pe ultimii doi ani .concurenţi potenţiali 7.rata internă de rentabilitate financiară a proiectului .situaţia creditelor deja existente .cum vor fi rambursate împrumuturile . Garantarea creditului .accentuarea aspectelor manageriale .scurt istoric . asigurări cesionate în favoarea băncii). Muth.identificarea beneficiilor clienţilor . Date privind piaţa şi promovarea vânzării produsului/serviciului . 92-95 10 91 .clienţi potenţiali (nume.scurtă prezentare a tuturor secţiunilor planului . Bucureşti.garanţii personale (cauţiune). 480 din Codul Comercial).situaţia veniturilor şi cheltuielilor în ultimii doi ani .6. F.indicatori de bonitate 8. Firma .raportul active curente/pasive curente previzionat . 1997.perspective 10 şi a Sursa: R.câştigul celor care investesc în capitalul social şi indicarea modului momentului în care ei îşi pot vinde investiţiile 3.estimare pentru anul în curs . gaj cu deposedare sau fără deposedare în condiţiile art. Lloyd. H. coediţie a Casei de editură Capital şi a Editurii Expert. Informaţii financiare privind activitatea viitoare a agentului economic . Exemplul 2: PLANUL DE AFACERI : metodologie destinată obţinerii unei potenţiale finanţări 1.

metode de vânzare 3. asigurarea calităţii 7. garanţii pentru produse 9.evoluţia carierelor managerilor principali .ponderea resurselor manageriale .politici de personal şi de salarizare 9. istoricul evoluţiei activităţii firmei 2.sistemul de informare a conducerii .programe existente şi propuse pentru dezvoltarea managementului 8. efectul finanţării solicitate asupra activităţii 6. contabilă şi de control . perspective 7. principalele produse cu ponderea respectivă în totalul vânzărilor 2. canale de distribuţie 7. calitate 5. pieţele principale şi detalii ale acestora (ponderea pe piaţă. forţa de muncă 9. Operaţiuni 1.echipa conducerii superioare . nivelul stocurilor 7. filială de acelaşi rang) 8.managementul financiar . capacitatea de utilizare a utilajelor 5. amplasamentul şi infrastructura 6. Marketing şi distribuţie 1.structura societăţii comerciale sau a grupului şi a fiecărei activităţi principale . achiziţii şi rularea materialelor 3. obiective privind piaţa şi vânzările 5. tendinţe în trecut. mesajul pentru vânzări 5.funcţiile financiară. Produse şi pieţe 1.situaţia financiară actuală . servicii pentru clienţi 10. reclamă 6. Managementul .4. Planul financiar . factorii principali de succes pe piaţă 2.analiza performanţelor financiare din trecut . principalele contracte de vânzări 8. tehnologia de producţie şi descrierea procesului tehnologic 4.tendinţe financiare 92 . felul concurenţei. Organizare . previziuni) 3. puncte de desfacere 4. şi structura legături funcţionale cu alte societăţi comerciale (spre exemplu. puncte forte şi slabe în zona concurenţială 6. preţ 4.

modele de contracte .broşuri de prezentare a societăţii comerciale 93 . în decursul unui an previziuni. situaţia veniturilor şi fluxul de lichidităţi 10. ale bilanţurilor.produse .CV al principalilor manageri .tehnologie .- bugetul de casă.performanţe financiare din anii precedenţi .funcţionare .scheme de organizare . pe cinci ani.pieţe .personal . Anexe . lunar.

9. c) legaturile dintre speciile unei biocenoze care asigura capacitatea de adapatre. c) nu afectează structura şi funcţionalitatea ecosistemelor naturale. 2. Biotopul este format din: a) totalitatea flintelor vii dintr-un anumit habitat. 3. b) gazelor rare. Pesticidele: a) se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice b) sunt biodegradabile si nu afectează sănătatea omului. c) mediul edafic si antropic de creştere al oricărei vieţuitoare. in care una asigura protecţia celeilalte. b) fixarea azotului din aer. 8. 6. c) CO siCO. b) ploile acide. b) populaţia oricărei specii grupata laolaltă cu alte populaţii ale altor specii. Intensificarea efectului de sera este determinata de acumularea in atmosfera a unor cantităţi mari de: a) O3 si O2. c) relaţiile de cooperare. 10. Procesul de fotosinteza asigura : a) conversia energiei solare in energia chimica a substanţelor organice nou sintetizate. 4. c) mediul sau locul de viata al unei biocenoze. c) pătrunderea radiaţiilor ultraviolete. 5.PARTEA VI-a INTREBARI GRILA PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR Ecologie si protecţia mediului 1. 7. 2 94 . Biocenoza reprezintă: a) cel mai simplu nivel de organizare al materiei vii. Relaţiile trofice reprezintă: a) relaţiile de nutriţie ce se stabilesc intre speciile unei biocenoze. Stratul de ozon limitează: a) formarea efectului de sera . Ploile acide determina: a) distrugerea stratului de ozon b) distrugerea descompunatorilor solului c) distrugerea tuturor organismelor acvatice. b) dispersia gazelor nocive din atmosfera. b) totalitatea factorilor biotici dintr-un ecosistem. b) relaţiile de nutriţie. c) efectul de sera. c) multiplicarea bacteriilor chemosintetizatoare. Transportul de energie intr-un ecosistem se realizează prin: a) relaţiile de transport dintre anumite specii. Surse de poluare naturala sunt: a) erupţiile vulcanice. b) relaţiile dintre doua specii.

14. Ploile acide sunt determinate de acizi corozivi ca: a) ac.11. c) o formaţiune vegetala plutitoare. sulfuric b) ac. Plaurul este: a) o zona inundabila in Delta Dunării. Rezervaţia Biosferei din tara noastră este: a) Parcul Naţional Retezat b) Delta Dunării c) Pădurea Letea 15. Contaminarea apelor cu substata organica in descompunere in general duce la: a) creşterea concentraţiei de oxigen dizolvat b) scăderea concentraţiei de oxigen dizolvat c) scăderea concentraţiei de H2S 20. Eroziunea solului este cauzata de: a) defrişări b) plantarea de arbori pe pantele abrupte c) efectul de sera 17. Energia vitala pentru funcţionarea unui ecosistem de câmpie este: a) energie luminoasa. Detergenţii nebiodegradabili: a) sunt descompuşi de enzime b) distrug flora bacteriana c) scad toxicitatea generala a mediului 19. Distrugerea stratului de ozon este cauzata de: a) freon b) metan c) amoniac 16. clorhidric 18. 95 . In Marea Neagra. carbonic c) ac. c) energie din biomasa animala. b) energia din biomasa vegetala. Organismele bentonice trăiesc: a) pe fundul marilor şi oceanelor b) in masa apei c) in stratul superficial al apei 12. b) un tip de grind. la adâncimi de peste 200 m exista cantităţi mari de: a) H2S b) C02 c) NH3 13.

3. prin polenizarea genitorului matern cu polen de la alt soi. c. c. unui hibrid folosit ca mamă cu un soi sau o linie consangvinizată. prin fecundare cu polen străin. specii şi chiar genuri diferite. 2. plantele autogame cât şi la cele alogame. descendenţa sexuată a unei plante alogame. fie a celor femeli (ginogeneză. plantele la care organele florale sexuale nu sunt normal formate. 96 . 6. a doi hibrizi simpli. planta mamă castrată şi izolată se polenizează sub izolator cu inflorescenţe ale soiului tată. cu ajutorul vântului sau insectelor. c. are loc la: a. b. principala sursă de variabilitate genetică şi de obţinere a soiurilor noi. Hibridarea naturală se realizează: a. descendenţa se realizează: a. a unui hibrid folosit ca mamă. prin polenizare cu polen propriu. Hibridarea artificială forţată are loc când: a. cu un soi sau o linie consangvinizată. planta mamă castrată şi izolată se polenizează cu polenul recoltat de la genitorul tată. c. a doi hibrizi simpli. 7. b.d Hibridarea. b. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. b. plantele care se înmulţesc numai vegetativ. c. b. Hibridarea simplă reprezintă încrucişarea: a. 8. provenit de la alte soiuri. indivizi din specii diferite aparţinând aceluiaşi gen. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. Principii de genetică La plantele cu reproducere vegetativă . b. 4. c. descendenţa vegetativă a unui singur indivi. prin castrarea plantei mame care apoi se polenizează liber. soiuri ale aceleaşi specii. descendenţa sexuată a unei plante autogame. Hibridarea interspecifică o întâlnim atunci când se încrucişează: a. Hibridarea dublă reprezintă încrucişarea: a. fie numai prin gameţi masculi (androgeneză). c. b. planta mamă castrată se polenizează liber. partenogeneză). Ce este clonul sau şuşa: a. b. pe seama unui singur individ. c. 5. indivizi din genuri diferite.1.

b. Heterosisul determină: a. Consangvinizarea reprezintă: a. b. b. în urma încrucişării între forme diferite genetic. începând cu generaţia F2. c. la hibrizii F1. 1 1 10. hibridarea ciclică. datorită segregării caracaterelor. hibridarea regresivă) constă în: a. Retroîncrucişarea (backcross. b. c. hibridare ciclică (tip top-cross). cu polenul altor hibrizi. la soiurile consolidate genetic. scăderea vigorii hibrizilor în descendenţă. c vitalitate aproximativ egală cu a genitorilor din care provin. polenizarea hibrizilor F . c. Capacitatea combinativă generală se determină prin: a. totalitatea indivizilor cu caractere asemănătoare. Linia consangvinizată reprezintă: a. timp de mai multe generaţii succesive a unei singure plante alogame. unui hibrid folosit ca mamă cu o linie consangvinizată. 11. care se reflectă direct asupra producţiei. motiv pentru care nu pot fi folosite direct în producţie. c. b. autofecundarea forţată cu polen a plantelor alogame. Liniile consangvine au în general: a vitalitate redusă. unui hibrid folosit ca mamă cu un alt hibrid. b. descendenţa consangvină a unor plante autogame. 97 14 15. c. c. Hibridarea triplă reprezintă încrucişarea: a. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu acelaşi genitor comun numit tester. încrucişarea repetată între genitorii hibridului F . menţinerea la aceeaşi valoare a vigorii hibrizilor F1 cu a genitorilor. hibridarea liniilor consangvinizate între ele. încrucişarea repetată a genitorilor hibridului F cu un alt soi valoros sau linie consangvinizată. Efectul heterosis se manifestă pregnant: a. b. de la o plantă. ca urmare a încrucişării între forme apropiate genetic. sau cu un soi. 13. . 16. 1 12.9. încrucişarea repetată de 5-6 ori a hibridului F1. sau încrucişarea între indivizi înrudiţi. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu mai mulţi genitori. obţinuţi prin înmulţire vegetativă. descendenţa consangvină. c. b vitalitate crescută. autofecundarea plantelor autogame. cu unul dintr părinţi. repetată a doi genitori din specii diferite. creşterea vigorii hibrizilor F1.

b. c. b. sporeşte productivitatea de seminţe şi respectiv producţia de fructe. c. se înregistrează o creştere a rezistenţei plantelor la anumiţi factori de mediu. b. b. 98 . 1 18. 1 1 3 20. Se face prin autopolenizarea normală în cadrul florii. Autopoliploidia reprezintă: a. c. 23. Contribuie la eliminarea totală sau parţială a castrării artificiale a plantelor mamă. b. Heterosisul reproductiv se întâlneşte în cazurile când în generaţia F : a. c. Metoda hibridării convergente care constă în încrucişarea în paralel a hibridului F atât cu un părinte cât şi cu celălalt timp de 4-6 generaţii. c. favorabile sau productive. se reduce gradul de variabilitate a populaţiilor. Marea majoritate a mutaţiilor sunt: a. în generaţia F . atât la plantele autogame cât şi la cele alogame. Necesită castrarea artificială a plantelor mamă. direct proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. Prin hibridarea formelor mutante între ele sau cu alte forme (soiuri): a. creşte considerabil masa vegetativă. invers proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. creşte considerabil masa vegetativă. 21. Heterosisul somatic se întâlneşte în cazurile când în F la plante: a. sunt instabile şi sunt inferioare caracterelor genitorilor. sporeşte producţia de seminţe şi respectiv producţia de fructe. se înregistrează o creştere a rezistenţei la anumiţi factori de mediu. c. Efectul heterosis este: a. 1 19. reducerea garniturii proprii de cromozomi la jumătate. b. fără aport de polen din afară. Folosirea liniilor consangvinizate androsterile ca genitori materni în producerea de seminţe hibride: a. dăunătoare sau letale. în generaţia F . menţinerea constantă a numărului de cromozomi. 22. multiplicarea garniturii proprii de cromozomi cu un număr de multiplicare superior lui 2. nu modifică baza ereditară genetică a hibrizilor. b. c. se utilizează: a. b. 24. sunt stabile şi prezintă fenotipuri superioare ambilor genitori. b. în generaţia F2. Formele transgresive ce se obţin prin hibridarea transgresivă apar: a. se ridică şi mai mult gradul de variabilitate a populaţiilor. c. servind ca bază ulterioară de ameliorare. variabilitatea nu este influenţată.17. nu este influenţat de numărul de gene în stare heterozigotă. c. numai la plantele autogame. numai la plantele alogame. 25.

28. un singur biotip. c. Soiurile monoliniare sunt alcătuite din: a. backcross b.26. încrucişare întâmplătoare. reducerea numărului de cromozomi. 29. 2 biotipuri. b. Genitor matern. dublarea numărului de cromozomi. Pentru transferul plasmogenelor este obligatoriu ca donatorul să fie: a. c. Allopoliploidia reprezintă încrucişarea între specii sau genuri diferite. c. autofecundare. Genitor patern. urmată de: a. c. menţinerea constantă a numărului de cromozomi. Transferul unei gene recesive se face prin: a. Fie genitor matern. b. fie patern. numeroase biotipuri. b. 27. 99 .

4. c) sporul de cheltuieli totale necesitate de creşterea cu o unitate a producţiei. c) raţionalitatea folosirii resurselor ca factori de producţie. b) utilizarea (prin consum) a factorilor de producţie. c) producţia să se obţină cu costuri mici în condiţiile menţinerii sau creşterii calităţii. b) care se modifică odată cu volumul producţiei. 7. b) în exclusivitate valorică (bănească). 6. 100 . 2. 8. Costurile variabile sunt acelea: a) care nu se modifică odată cu volumul producţiei. c) care nu se modifică odată cu volumul producţiei. măsoară: a) gradul de rentabilitate al utilizării anumitor factori de producţie în forme diferite de combinare. 3. Consumul capitalului circulant se face sub formă: a) de cotă de amortizare. c) alegerea celor mai bune metode de management şi marketing. Costul marginal reprezintă: a) costul de producţie cel mai mic. Costurile fixe sunt acelea: a) care se modifică odată cu volumul producţiei. b) reducerea costurilor până la cel mai mic nivel posibil. b) care sunt cele mai mici. b) o modalitate de creştere a profitului. b) producţia să se diversifice calitativ. astfel ca producţia să rămână constantă.Principii de Economie Generală 1. cât şi fizică (materială). Principalii factori necesari pentru creşterea eficienţei şi sporirea forţei competitive a agenţilor economici sunt: a) creşterea costurilor în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. b) costul de producţie cel mai mare. Costul. Rata marginală de substituţie reprezintă: a) o combinare a factorilor de producţie. c) atât valorică. 5. c) care sunt diferite de la o perioadă de timp la alta. în sens generic. Substituirea factorilor de producţie în activitatea economică trebuie să se facă astfel încât: a) producţia să crească în orice condiţii. c) cantitatea necesară dintr-un factor de producţie pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor.

14. b) preţul bunului economic respectiv. Aprecierea utilităţii bunurilor de consumatori are un caracter: a) obiectiv. b) satisfacerea normală a celor mai stringente trebuinţe. c) poate să crească. b) rentabilitatea activităţii economice depinde în mare măsură de abilităţile managerului. Care din următoarele enunţuri consideraţi că este corect ? a) raţionalitatea generează eficienţă economică. b) creşte cu o rată descrescătoare. c) creşterea productivităţii. 14. b) dublu. 11. 12. Reducerea duratei timpului de muncă are la bază: a) reducerea productivităţii. Productivitatea. c) găsirea acelui program de achiziţii şi de consum care să-i asigure cea mai mare satisfacţie posibilă cu ajutorul venitului său limitat. c) rodnicia sau randamentul factorilor de producţie. să scadă sau să rămână constantă. 16. 10. Baza utilităţii unui bun. o reprezintă: a) estetica bunului economic respectiv. atât obiectiv. Când utilitatea marginală este pozitivă şi descrescătoare. în sens generic. c) proprietăţile sau caracteristicile bunului economic. c) echilibrul economic aparţine numai firmelor rentabile. cum evoluează productivitatea marginală ? a) creşte. c) este pozitivă şi descrescătoare. b) randamentul capitalului. cât şi subiectiv. Productivitatea marginală a factorilor de producţie ne arată: a) randamentul pământului. b) scade. b) plusul de producţie faţă de perioada anterioară. Esenţa alegerii consumului raţional constă în: a) satisfacerea tuturor trebuinţelor. independent de consumator. 13. 101 .9. 15. c) eminamente subiectiv. c) sporul de rezultate obţinut prin creşterea cu o unitate a unuia (sau a fiecărui) factor de producţie. reprezintă: a) producţia obţinută de o firmă într-un timp dat. b) creşterea utilităţii bunurilor. utilitatea medie evoluează astfel: a) creşte. în general. Când productivitatea medie a muncii creşte.

Principalii factori care influenţează elasticitatea cererii sunt: a) modificarea preţului bunurilor şi serviciilor şi mărimea venitului real al consumatorilor. pe care nu le deţine şi pe care trebuie să le cumpere. 23. Când utilitatea marginală a bunului "x" este pozitivă. b) utilitate economică are orice bun de care cineva are nevoie. 19. Când numărul de doze (cantitatea) consumate dintr-un bun creşte. utilitatea economică totală resimţită de un consumator. 20. b) puterea de cumpărare a individului. este în mod normal: a) crescătoare. b) care sunt de strictă necesitate. c) a căror cerere se modifică într-o măsură mai mare decât se modifică preţul lor. dar descrescătoare.17. c) rămâne neschimbată. b) descrescătoare. Arătaţi care din aprecierile de mai jos privind utilitatea economică sunt corecte: a) utilitatea economică este o trăsătură a oricărui bun liber sau economic. b) scăderea costurilor de producţie. c) mărimea veniturilor obţinute din vânzarea producţiei. Bunurile cu cerere elastică sunt acelea: a) a căror cerere se modifică în funcţie de preţ. c) reprezintă toată gama de acţiuni prin care cumpărătorii şi vânzătorii intră în contact şi schimbă bunuri şi servicii. 22. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte elasticitatea cererii: a) creşterea ofertei pe piaţă. 102 . b) nivelul profitului obţinut de unitatea economică. Preţul de echilibru este influenţat de: a) creşterea veniturilor cumpărătorilor. 25. c) descreşte când utilitatea marginală este descrescătoare. b) cererea este mai mare decât oferta. b) este o bursă. c) toate răspunsurile sunt corecte. 18. c) modificarea cererii în funcţie de anumiţi factori. Care din afirmaţiile de mai jos definesc mai complet noţiunea de piaţă: a) este un loc unde se fac tranzacţii. indiferent de locul unde se desfăşoară tranzacţiile. utilitatea totală resimţită de către un consumator prin mărirea cantităţii consumate din bunul respectiv: a) creşte. b) scade. Cererea de bunuri şi servicii depinde de: a) necesităţile de consum. 24. c) utilitate economică au toate bunurile de care cineva are nevoie. c) preţul de echilibru al factorilor de producţie. 21. inclusiv producătorul sau posesorul său.

28. c) este obţinut de toţi agenţii economici. c) volumul capitalului folosit creşte mai mult faţă de sporirea masei profitului. c) când veniturile sunt egale cu cheltuielile. 34. 29. b) în care cererea este egală cu oferta. între acestea şi eforturile depuse. b) maximizarea preţului de vânzare. b) diferenţa dintre încasări şi cheltuieli.. Criteriul major al eficienţei la nivelul unităţii economice este: a) maximizarea profitului. 33.. 27. b) profitul este un venit.26. iar diferenţele dintre ele sunt considerate normale. Echilibrul economic valoric exprimă: a) rentabilitatea agenţilor economici.. 35. c) costul este egal cu preţul. Pragul minim al rentabilităţii este dat de: a) costul mai mare ca preţul. este cea: a) golită de mărfuri. iar costurile salariale se reduc.bine. de mărfuri. Piaţa care funcţionează . 103 . Rata profitului arată: a) gradul de rentabilitate al capitalului utilizat. b) dimensiunile profitului şi ale cheltuielilor materiale rămân constante. Profitul se aseamănă cu dobânda şi renta prin aceea că: a) are aceeaşi mărime. c) . 32. b) costul este mai mic decât preţul. b) întreprinderea înregistrează profituri mici. b) este un venit. c) o formă a echilibrului financiar. c) întreprinderea obţine profituri mari. În care din situaţiile de mai jos activitatea întreprinzătorului este rentabilă: a) întreprinderea nu înregistrează nici pierderi nici profituri. 31. c) gradul de competitivitate. Starea de echilibru economic este atunci: a) când suma totală a încasărilor din vânzări este cea mai mare. b) când cererea este egală cu oferta. Rata profitului creşte atunci când: a) masa profitului scade mai încet comparativ cu reducerea costurilor materiale şi salariale. c) maximizarea volumului de bunuri economice. b) concordanţa relativă între diferite structuri valorice ale rezultatelor economice..plină. Salariul se deosebeşte de profit prin aceea că: a) salariul este mai mic decât profitul. c) sunt două forme de venit care revin unor posesori de factori de producţie diferiţi. 30.

42. 40. b) cererea de muncă = oferta de muncă. c) şomaj tehnologic. Şomajul ciclic este cauzat de: a) schimbarea vechilor tehnici. 43. 38. În care din situaţiile următoare apare inflaţia ? a) masa monetară = suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. Care din relaţiile de mai jos exprimă gradul de ocupare a populaţiei apte de muncă dintr-o ţară: a) (populaţia aptă de muncă ocupată/populaţia totală)x100. b) (populaţia aptă de muncă. c) (populaţia ocupată / populaţia aptă de muncă) x 100. b) (numărul şomerilor / populaţia ocupată) x 100. b) creşterea puterii de cumpărare a unităţii monetare. 104 . 39. Care din enunţurile de mai jos la consideraţi corecte pentru a ilustra inflaţia: a) creşterea preţurilor mai rapidă decât a salariului nominal. b) cheltuieli suplimentare pe care le va angaja bugetul de stat. Costurile sociale ale tranziţiei la economia de piaţă reprezintă: a) impozitele suplimentare pe care populaţia. b) creşterea indicelui preţurilor mai rapidă decât a veniturilor băneşti medii pe locuitor. b)şomaj structural. Care din următoarele forme de şomaj pot fi atribuite înlocuirii vechilor tehnologii (retehnologizării): a) şomaj sezonier. c) cererea de muncă < oferta de muncă. c) creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. c) (populaţia aptă şi neocupată/populaţia aptă şi ocupată)x100. c) creşterea numerarului aflat în circulaţie. b) masa monetară > suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. toţi agenţii economici trebuie să le suporte în perioada tranziţiei. chiar sacrificiile pe care populaţia trebuie să le accepte în perioada de tranziţie. c) masa monetară < suma preţurilor bunurilor de pe piaţă.36. c) crizele (ciclurile) economice. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata şomajului? a) (numărul persoanelor apte şi neocupate/populaţia totală)x100. b) modificarea structurilor economice. c) renunţările. 37. Creşterea rapidă şi de aceeaşi mărime a veniturilor tuturor agenţilor economici şi a preţurilor bunurilor de consum şi a serviciilor oferite pe piaţă are ca rezultat: a) reducerea puterii de cumpărare a unităţii monetare. 41. 44. În care din situaţiile de mai jos există şomaj? a) cererea de muncă > oferta de muncă. dar neocupată / populaţia aptă de muncă ocupată)x100.

în rezultatele producţiei. c. costurile fixe medii (CFM). 51. fixe globale şi producţia obţinută (CF/Q). 47. b. se consumă treptat. Consumul capitalului fix: a. Capitalul circulant: a. 105 . c. c. utilitatea ne fiind legată de nevoile consumatorului. 46. se modifică în raport cu modificarea volumului de producţie. producţia totală (ΣQ) şi cantitatea totală de muncă utilizată (ΣL). se include integral în forma materială şi bănească a bunurilor din care este format. se înregistrează numai în expresie bănească. Diminuarea costurilor sociale ale tranziţiei la economia de piaţă presupune în special: a) creşterea veniturilor băneşti ale întregii populaţii. producţia obţinută (ΣQ) şi suprafaţa totală agricolă. aleatoriu. Consumul variabil mediu. Pentru calcularea productivităţii medii a muncii se face raportul între: a. nu se consumă deloc în procesul de producţie. c) sporirea eficienţei economice şi reorientarea investiţiilor pe ramuri (spre cele mai rentabile). fiind formate din costuri fixe şi variabile. făcând obiectul investiţiei de lungă durată. este calculat ca raport între costurile: a. participând la mai multe cicluri de producţie. producţia obţinută (ΣQ) şi capitalul tehnic utilizat (ΣK). ce formează costul variabil mediu (Cvm). c. definit sub forma sporului de cheltuieli totale (CT). b. 48. exprimată prin numărul de salariaţi sau ore de muncă. costurile variabile totale medii (CTM). Consumurile fixe. se referă la întreaga producţie. b. 49. costurile variabile medii (Cvm). b) "îngheţarea" preţurilor bunurilor de consum şi a tarifelor la servicii. totale şi producţia obţinută (CT/Q). Aprecierea utilităţii economice a unui produs are un caracter: a. b. eminamente obiectiv. variabile globale şi producţia obţinută (CV/Q). b. c. Evoluţia costului marginal (Cm). se înregistrează atât în expresie fizică cât şi valorică (bănească). produsul fiind neapărat necesar consumatorului. recuperarea cheltuielilor făcându-se treptat. fiind supus unui proces de uzură. în cadrul fiecărui ciclu de producţie. b.45. c. b. 50. nu se înregistrează. ca parte a consumului global: a. rămân relativ neschimbate faţă de modificarea volumului de producţie. c. necesitate de creşterea consumului de factori de producţie pentru a spori cu o unitate producţia (ΔQ) depinde de: a. prin consumarea sa. 52. depinzând de raportul pe care fiecare consumator îl stabileşte între cantitatea determinată din bunul respectiv şi nevoile sale. eminamente selectiv.

costul planificat al produselor şi cel realizat. Profitul admis reprezintă: a. mai mic decât volumul costurilor. Rata profitului se calculează ca raport procentual între: a. 54. atrage după sine o modificare mai mare a cererii lor. 57. c. b. c. determină modificarea în aceeaşi mărime a cererii lor. venitul total obţinut şi capitalul folosit.53 Bunurile cu cerere elastică sunt cele la care o modificare de o anumită mărime a preţului: a. provenite dintr-o activitate. Profitul se determină ca diferenţa între: a. b. c. 56. mai mare decât volumul costurilor. veniturile şi cheltuielile totale ale întreprinderii. preţul de vânzare planificat şi cel realizat al unui produs. c. 106 . egal cu volumul costurilor. Pragul minim al rentabilităţii unei firme este atins atunci când volumul încasărilor este: a. b. masa profitului şi capitalul folosit. 55. b. preţul de vânzare şi costul produselor (serviciilor). produce o modificare în mai mică măsură a cererii lor. b. cantitatea de mijloace financiare ce rezultă în urma vânzărilor produselor care să permită reluarea ciclului de producţie. hotărârea fiecărui consiliu de administraţie al societăţilor comerciale. instituţionalizarea unei mărimi a profitului care se stabileşte de decizia autorităţilor şi de politica fiscală a statului. c.

b) dezvoltare a rădăcinilor. c) glucidele. c) creştere în greutate a boabelor. c) făina de ovaz. a) orzul. b) climă călduroasă şi umedă. Secara se cultivă în bune condiţii de: a) climă calduroasă. 6. c) turte de orz.sunt sub limită. 3. c) borul. 107 . 7. Care dintre culturile agricole pot valorifica şi terenurile săraturoase din lunci. 11. 9. b) orz şi mei. dar de 20%. Care este principalul produs rezultat din cultivarea orzului pentru om: a) boabele b) fulgii de ovaz. c) combina în agregat cu grapa cu discuri (GD). Înfrăţirea este procesul biologic al cerealelor de: a) ramificare a tulpinii. Respectarea rotaţiei tehnologice la cultura de orz asigură sau nu sporuri de recoltă a) da.Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole 1. 4. Arătura la grâu se face cu: a) plugul în agregat cu grapa stelată (GS). Definiţi care ramură a ştiinţelor agronomice se ocupă cu studiul plantelor de câmp: a) Agrotehnica. Folosirea orzului în alimentaţia omului se face sub forma: a) făină de orz. de 80% b) nu. Triticola este o cereală nouă. Care este principala componentă chimică la bobul de grâu şi în ce procent: a) lipidele. 10. Numiţi cel mai important element nutritiv al fertilizării pe solurile din România: a) potasiu. 5. b) arpacaş. c) rapiţa. c) climă rece şi umedă. b) proteinele. c) grâu şi secară. b) azotul. c) Fitotehnia. b) combinatorul. 8. b) orezul. b) Pedologia. 2. c) da. rezultată din hibridarea dintre: a) grâu şi orz.

b) brazde. 18. b) 25 august. 22. 16. c) combic.10 septembrie. 17. 14. în asolament. Care este sistemul de irigaţie utilizat în cultivarea orezului: a) aspersiunea. b) topit.din ce categorie fitotehnică face parte: a) plante tuberculizere si rădăcinoase.12. în industria alimentară. c) 1 aprilie. cultura de mazăre după alte leguminoase: a) pentru a evita riscul excesului de azot. 108 . c) cereale. 13. la leguminoase se numeşte: a) spic. Tutunul cărei familii geobotanice aparţine: a) solanacee. Cât reprezintă partea lemnoasă din tulpina de cânepă? a) 60% . Cartoful. Denumiţi orizontul dur de sol care influenţeaza negativ sistemul radicular al plantelor: a) crusta. Din ce cauză nu se recomandă. c) pentru a evita efectul remanent al erbicidelor. c) fabaceae.65%. Cum se numeşte operaţiunea de separare a fibrelor de pe tulpinele de in si cânepă: a) smuls. c) cotonizare. 21. Cum se numesc resturile de inflorescenţe de la floarea soarelui şi la ce pot fi folosite: a) calatidii. Fructul. b) 50%. Care este zona ecologică favorabilă pentru cultura bumbacului în ţara noastră: a) Dobrogea. c) calatidiu. c) înundarea. în sudul ţarii: a) 15 septembrie-10 octombrie. 19. b) pentru a combate mai bine buruienile. Care este epoca optimă de semănat la soia. b) hardpan. b) păstaie.20 aprilie. b) plante textile. c) 60%. ca furaj. c) Lunca Dunării şi sudul extrem. 20. b) papaveraceae. c) seminţe. b) lunca Siretului. 15. b) turte. pentru consum direct.

sorgul zaharat. secara. mazărea. sorgul pentru mături. numărul de seminţe din 100 seminţe pure. apoi pe celelalte. meiul. în epoca I-a. fasolea. iarba de Sudan. bobul. c) capsulele şi seminţele. a. Puritatea seminţelor reprezintă: a. orezul. când sunt puse în condiţii optime de temperatură. c. b. c. orzul. sfecla. c. 109 . ovăzul. ricinul. 28. sorgul bicolor. soia. orzul. fasolea. lupinul. 25. 27. Prin desimea plantelor se înţelege: a. b) sorgul pentru boabe. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a fi semănat. Culturile agricole care se seamănă primăvara devreme. ovăzul. Metodele de executare a arăturii sunt: a. trifoiul. sorgul Oriental. porumbul. Borceagul. Floarea soarelui. mai întâi pe locurile joase ale parcelei. floarea soarelui. fasolea. distanţele de plantare sau semănare minime la care o cultură poate creşte normal. Care sunt cele 4 specii de sorg cultivat: a)sorgul de Sudan. sorgul. sorgul vulgare. sorgul pentru furaj. c) sorgul European. tutunul (plantare). sfecla de zahăr. pepenele verde. 24. la cormană. în lături. b) morfina şi derivatele. c. pe sărite. Grâul. cânepa. Culturile agricole care se recoltează toamna sunt: a. cânepa pentru sămânţă. soia. Plantele leguminoase pentru boabe sunt. soia. calitatea pe care trebuie să o aibă seminţele de a nu conţine corpuri străine. umiditate şi aeraţie. b. 30. sorgul bicolor. care germinează şi dau germeni normali. 26. b. soia. Culturile agricole rezistente la secetă sunt: a. inul. lucerna. inul. sunt: a. dovleacul. Care sunt două dintre substanţele biochimice ale macului. c. trifoiul. b. orezul. sorgul pentru boabe. utilizate cu efect sedativ în industria farmaceutică: a)codeina şi papaverina. b. rapiţa. meiul. 29. porumbul. b. mazărea. Grâul. b. sorgul dur. mazărea. porumbul. inul. pe două direcţii perpendiculare. numărul de ramificaţii laterale care îndesesc planta. c.. 31. c. numărul de plante de pe suprafaţa de un metru pătrat sau de un ha.23.

trifoiştile şi pajiştile se grăpează: a. 18-20 cm. c. c. Cultivatoarele echipate cu organe active de tip rariţă sunt folosite pentru: a. borceaguri. 3-12 cm. 14-16 cm. este de: a. 21-30 cm. b. afânarea solului primăvara înainte de semănat. 34. Arătura adânca de toamnă se execută la: a. c. 38. umiditate şi aeraţie. c. Dezmiriştirea înseamnă: a. 110 33. b. porumb. Arătura de vară se face: a după recoltarea plantei premergătoare. . b. pentru a pregăti recolta din anul următor. iar uneori după coasă. 14-16 cm.). pentru a strânge resturile vegetale. umed. c. b înainte de recoltarea plantei premergătoare. sfeclă. c o dată cu recoltarea plantei premergătoare. b. afânarea solului toamna. c. pentru a afâna solul şi a favoriza creşterea lăstarilor plantelor. uscat. 37. grâu. deschiderea de rigole la udarea pe brazde sau muşuroirea unor culturi. distrugerea buruienilor şi afânarea solului. mărunţirea şi aşezarea stratului de sol de la suprafaţă. Efectul maxim al tăvălugirii în scopul tasării stratului de la suprafaţa solului. orz. după ultima coasă. c. la o umiditate normală. 12-17 cm. 22-30 cm. c. calitatea pe care o au seminţele de a nu conţine corpuri străine. după semănăturile de toamnă. c. 35. vara. 39. b. Autenticitatea seminţelor reprezintă: a. imediat după recoltarea culturii de vară (grâu. 41. 17-22 cm. orz etc. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a se semăna. b. b. primăvara. se obţine când solul este: a. b. rapiţă. Arătura de vară se face după următoarele culturi: a. Lucernierele. floarea soarelui. Adâncimea arăturii de vară pentru semănăturile de toamnă. lucrarea superficială a solului cu plugul sau grapa cu discuri. cartofi. toamna. 40. 36. soia. b. 16-20 cm.32. numărul de seminţe din 100 de seminţe pure care germinează când sunt puse în condiţii optime de temperatură. distrugerea crustei. Adâncimea la care pătrund în sol piesele active ale grapei variază între: a.

mazărea. factorii naturali: vântul. c. c. acţionează asupra rădăcinilor. b. c. greutatea în kilograme a unui volum de 0. b. ricinul.a) au în pământ: a. numai a plantelor tinere. floarea soarelui. a unor plante. sfecla de zahăr. c. c. 111 .1 mc. trifoiul. pe o parcelă. a două culturi pe o parcelă. precipitaţiile. b. b. denumite şi culturi duble sau culturi de mirişte: a. 3-5 cm. lucerna. porumbul. 44. Monocultura înseamnă amplasarea: a. floarea soarelui. în timpul aceluiaşi an. urmează imediat după recoltarea altor culturi la sfârşitul primăverii sau începutul verii. costreiul. seminţele dacă nu sunt selectate în prealabil. Culturile succesive. 5-7 cm. pe aceiaşi parcelă. Masa hectolitrică (MH) a seminţelor reprezintă: a. mazărea. b. inul de fuior. soia. rădăcini fasciculate trasante. inul de fuior. 51. c. b. a buruienilor numai în perioada de primăvara. borceagul. 48. c. nu mai pot alimenta planta. 47. după recoltarea culturilor de toamnă.42. mai mulţi ani la rând. care prin distrugere. trifoi) este de : a. solul. b. ovăzul. ca urmare a atingerii directe cu plantele. Selectivitatea erbicidelor înseamnă distrugerea prin selecţie: a. în timpul unui an. 45 46. bobul. Culturile agricole care se recoltează la jumătatea verii sunt: a. din produsul analizat. coada calului ş. Erbicidele de contact acţionează asupra buruienilor astfel: a. b. sistemic şi distrug toate organele vegetative. se înfiinţează toamna. din produsul analizat. Adâncimea de semănare a seminţelor mici (lucernă. pătrund în plantă. Sursa cea mai importantă de îmburuienare o reprezintă: a. b. c. cerealele păioase. Culturile prăşitoare (care se seamănă la distanţe mai mari între rânduri) sunt: a. fasolea. bozul. c. 43. porumbul. lăsând nevătămate pe altele. b. se înfiinţează în anul următor. 49. aceleiaşi culturi. greutatea în kilograme a unui volum de 10 litri. Buruienile perene (pirul. 2-3 cm. greutatea în grame a o mie de seminţe. 50. animalele. rădăcini pivotante c. sfecla. Mazărea. cartoful. rizomi sau tulpini subterane cu muguri din care pornesc lăstari. unei singure culturi. la începutul primăverii. distrug ţesuturile plantelor.

scopuri de producţie. Mierea constituie un aliment natural foarte hrănitor. carnea. atracţie pentru turişti şi o sursă semnificativă pentru cei se ocupă de agroturism. c. pericol pentru o categorie de consumatori. cu valoare biologică. Proteinele de origine animală provenite din lapte. carne. microelementelor şi a vitaminelor. c. sportive şi medicale. b. Care este produsul de origine animală care are cel mai mare indice chimic din punct de vedere alimentar: a. energetică şi plastică datorită: a. c. b. potenţează şi echilibrează raţia. îi creşte valoarea biologică. intensifică procesele metabolice din organism. Cabalinele sunt o specie de animale care pot fi crescute şi exploatate pentru: a. menţinând starea de sănătate a organismului uman. miere. sursă de energie pentru organism. asigurarea tracţiunii în agricultură pe drumurile greu accesibile. 2. Laptele este aliment foarte valoros pentru om deoarece: a. prezenţei hidraţilor de carbon. laptele. oul. satisfac senzaţia de saţietate. 4 5 6 7 112 . a macroelementelor minerale. b. c. b. florei din care este cules polenul. ouă sunt indispensabile în alimentaţia omului pentru că: a. derivatele acestora. de neînlocuit pentru toate categoriile de consumatori. b. b. asigurând rezistenţa organismului faţă de unele boli.Tehnologia cresterii animalelor 1. este un aliment complet. c. al glandelor excretoare al trântorilor. Lăptişorul de matcă este un produs: a. c. 3. rezultat din prelucrarea mierii. Carnea şi preparatele din carne sunt indispensabile în hrana omului şi în anumite situaţii pot constitui: a. multiplelor subproduse ce se obţin din ea. de secreţie a glandelor salivare faringiene a albinelor lucrătoare. este produs alimentar accesibil ca preţ unitar pentru orice categorie de cumpărători. c. completarea varietăţii de specii. are o încărcătură microbiologică mai mică. b.

calculul necesarului de hrană. lucernă. Care sunt reziduurile alimentare industriale ce pot intra în calculul raţiei furajere: a. şproturile. coceni de porumb. furajele concentrate. hrana. cantitatea de energie rezultată în urma consumului. paie de cereale. b. spărturi rezultate în urma selectării boabelor de cereale. lianţii. nutreţuri de origine minerală. aditivi furajeri. sunt: a. substanţe azotate neproteice. 10. pe timp de 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru producţie.8. borhotul de bere. tescovina. proteică. apa. cunoaşterea scopului pentru care este întocmită raţia şi principiile nutritive ale raţiei b. c. ciocălăi de porumb. antioxidanţii etc. 14. alimentaţia pe bază de norme şi principiile întocmirii raţiilor de hrană. frunze şi colete de sfeclă. Elementele fundamentale pentru alimentaţia raţională a animalelor sunt: a. praful de cretă. condiţiile de întreţinere şi exploatare. pleavă. c. Norma de hrană la animale reprezintă: a. cunoaşterea surselor de hrană. Din ce sunt constituite resursele secundare din agricultură ce intră în raţia animalelor de fermă: a. 13. c. b. tăiţeii de sfeclă. prin recoltare şi însilozare. b. c. prin păşunat şi la iesle. melasa. capitule de floarea soarelui. Biostimulatorii. 9. tulpini uscate de porumb. borhotul de spirt. sfeclă furajeră. sub formă de plantă întreagă imediat sau la câteva ore după recoltare şi sub formă tocată. 11. vreji de leguminoase. valoarea energetică. cabaline): a. Valoarea nutritivă a furajelor se exprimă prin: a. borhotul de amidon. c. c. substanţele corectoare de gust şi miros. Sub ce formă se administrează furajele verzi în hrana animalelor de talie mare(bovine. nivelul constant în hrănirea unui animal. b. coeficientul de digestibilitate. c. necesarul de substanţe nutritive al unui animal . 12. b. enzimele. 113 . b. minerală şi vitaminică.

Care sunt verigile tehnico-manageriale ale exploatării vacilor de lapte: a. îmbinarea aspectelor tehnice cu structura fondului genetic. de lapte pe lactaţie normală şi totală. să fie alcătuită dintr-o gamă diversificată de furaje şi să fie economică. c. vârsta introducerii în producţie. b. să provină din surse nepoluate. greutatea corporală.U. cunoaşterea structurii rasei. fibroase 2 kg şi 1-2 kg concentrate. concentrate 20-40%. calculând 1. să satisfacă cerinţele în substanţe nutritive. masă verde la discreţie. b. suculente 25-35%. 21. cu procent de grăsime şi total kg grăsime pe lactaţie. Care sunt principalele caractere de lapte ale principalelor specii şi rase de animale exploatate în această direcţie: a. dezvoltarea glandelor mamare. fibroase 5-10%. pe lactaţie normală şi totală. masă verde 50%. viteză de muls. pentru fiecare litru de lapte. c. b.15.U. 19. În sezonul de vară care este ponderea sortimentelor de furaje în raţia furajeră pentru vacile de lapte: a. comportament de muls. fibroase 25-35%. c. masă verde 70-80%. longevitatea productivă şi viteza de muls. În sezonul de iarnă pentru vacile de lapte structura raţiei este: a fibroase 10-35%. b. total kg. c. producţie totală de lapte exprimată în kg. concentrate 25-55%. 18. cantitatea de furaje pentru sporul mediu zilnic.05 cu greutatea corporală. 16.U. 17. cantitatea de furaje necesară unui animal pentru creştere şi dezvoltare.) pentru vacile de lapte: a. b. suculente 25-35%. b fibroase 36-45%. concentrate 25%. c. concentrate 10-25%. întreţinerea la nivelul parametrilor de confort. alimentaţia raţională. mulsul raţional. Cum se calculează în necesarul de hrană. fibroase 25%. să fie economică. suculente 10-25%. concentrate 15-25%. 114 . b. înmulţind coeficientul de 1. 20. cantitatea de furaje ce trebuie administrate unui animal în 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru obţinerea diferitelor producţii economice.47 S. Care sunt condiţiile de bază ale unei raţii optime: a. săţioasă. % de grăsime. pentru 100 kg greutate corporală şi 0. economică. să fie echilibrată în toţi principii nutritivi.46 kg S. raportând necesarul la producţia de lapte. c. substanţa uscată (S. c. echilibrată. Ce se înţelege prin raţia de hrană la animale: a. să nu dăuneze sănătăţii.

având conformaţia ugerului corespunzătoare pentru mulsul mecanic. potenţial productiv maxim. evacuarea gunoiului de grajd manuală. asigurarea unui ritm biologic intens. b. întreţinere legată: a. aşezare pe 2 sau 4 rânduri. În sistemul de întreţinere al oilor în lactaţie. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte. c. carnea de oaie. completată cu necesarul de apă. asigurarea tuturor condiţiilor de zoo-igienă pentru obţinerea unor producţii de lapte calitativ superioare. cu întreţinerea legată. 3 23.40 m . stabulaţie liberă cu furajare la padoc.22. stabulaţie liberă. furajarea eficientă din punct de vedere economic poate fi: a. stimulează ejecţia laptelui. 28. b. c. b. carnea de pasăre. standul de staţionare 1. reduce riscul de îmbolnăvire a glandei mamare şi reduce gradul de poluare cu microorganisme saprofite sau patogene. 115 . prevenirea îmbolnăvirilor. c.20 m. b. b. masă verde. 24.3 m. a cantităţii de lapte muls. în stabulaţie permanentă. alee de furajare centrală de 2. c. Care sunt cerinţele generale ale sistemului de întreţinere petru vacile şi bivoliţele de lapte: a. a unor fluxuri tehnologice raţionale şi a eficienţei economice. c. corespund din punct de vedere al stării de sănătate. carnea de porc. cu întreţinerea legată şi la păşune. bivoliţe şi capre dacă: a. 25. a cerinţelor de confort şi igienă. masă verde cosită. fermele nu au forţă de muncă suficientă Care este carnea animală cu conţinutul cel mai scăzut în lipide: a. Mulsul mecanic se poate introduce la efectivele de vaci. 26. femelele provin din rase specializate pentru producţia de lapte. liberă şi mixtă. asigurarea parametrilor optimi de microclimat din adăpost. 27. Ce rol are eliminarea primelor 2-3 jeturi de lapte din fiecare mamelor şi colectarea acestora într-un recipient separat decât cel de muls propriu zis: a. b. fibroase şi concentrate completată cu necesarul de apă. cu întreţinere la păşune. furajare la padoc. masă verde şi concentrate completată cu necesarul de apă. Sistemele de întreţinere şi exploatare a vacilor de lapte pot fi: a. iesle pentru furaje 0. c. c.75-1.10-0. pentru pregătirea ugerului în vederea mulsului. b.

cantitatea de furaje necesară unui animal pe timp de o lună. În tehnologia creşterii animalelor de fermă. 12 luni. c. b. Spancă. b) asigurarea parametrilor tehnologici privind construcţiile adecvate speciei. b. pentru întreţinere şi producţie. 24 luni. cunoaşterea comportamentului (etogramei) are scop în urmatoarele direcţii: a) decizii manageriale corecte la selectarea. Care sunt obiectivele unui management performant privind tehnologia creşterii animalelor? a) asigurarea strictă a tehnologiei de furajare şi îngrijire. Brună. Care este vârsta la care vacile pentru lapte pot începe procesul de reproducţie: a. Numiţi rasa românească de vaci pentru lapte. legislaţia U. creşterea. pe cea cu producţia cea mai mare de lapte: a.29. 24 luni. cu producţia cea mai mare pe o perioadă de lactaţie: a. c. pune accent pe: a) distanţa faţa de spaţiul locuibil.E. 14 luni. c) de a le selecţiona şi a le folosi în scopuri economice. cantitatea de substanţe nutritive al unui animal pe durata unui an.. 34. în privinţa protecţiei mediului. c. c) pe elementele de construcţie a adăposturilor în funcţie de specie si vârstă. c. exploatarea şi valorificarea animalelor cu eficienţă economică. 37. 33. b) tehnologiile de creştere şi exploatare a animalelor de fermă în funcţie de specie şi rasă. performanţa în dotările cu echipamente tehnologice etc. 30. b. mărimea şi amplasarea foselor de colectare a dejecţiilor. Bălţată cu negru românească. 18 luni. 31. 32. 35. respectarea programului de îngrijire şi exploatare. Care este durata lactaţiei normale la vacile pentru lapte: a. b. necesarul de substanţe nutritive al unui animal. Care este vârsta la care cabalinele pot fi luate în considerare pentru echitaţie: a. c. Bălţată românească. În tehnologia de adăpostire a animalelor de fermă în sistem gospodăresc. 250 zile. Numiţi dintre rasele româneşti de oi. 18 luni. pe timp de 24 ore. 116 . tehnologia furajării (asigurarea V. c) obiectivele privind bunăstarea şi protecţia animalelor din punct de vedere sanitar veterinar. b) de a preveni unele accidente pe perioada de creştere şi exploatare. provenienţa furajelor). Prin “norma de hrană” în alimentaţia animalelor se înţelege: a. 280 zile. 305 zile.N. Ţigaie. c. b. Ţurcană. b. 36.

75%. lizina 2. Care este norma de substanţe nutritive pentru vaca de lapte cu o greutate corporală de 600kg si 25kg lapte/zi: SU/Kg UN PD/g Ca/g P/g NaCl/g a) 17 15 1560 90 70 70. c) 22°C. 40.6 360 30 30 90. c) 60 zile.3-0. c) producţia zilnică de masă-ou.6 m/sec.E. b) 35 zile.: a) 9-12cap/m . b) aşezarea pe 2-4 rânduri cu dispunerea centrală a aleei de furajare de 2. b) 18°C.6 m/sec. c) pentru formarea de herghelii şi depozite. lizina 0.5-0.0% şi P. b) 10 10 90 30 50 50. 39. Care este densitatea în substanţe alternative de creştere pentru păsările ouătoare potrivit legislatiei U.B. necesar de lizina 1.B.3m/sec. viteza curenţilor de aer 0. c) 7cap/m . 45. c) 11 5.B. 10%. viteza curenţilor de aer 0.2-2. b) asigurare numerică a căilor de tracţiune în agricultura şi zonele greu accesibile. 2 2 2 44. 42. c) furajarea la padoc şi staţionarea în adăpost. În tehnologia creşterii tineretului cabalin se urmăreşte: a) obţinerea unui tineret viguros pentru muncă. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte în sistem legat: a) stabulaţie liberă cu furajare la padoc.5 si P. b) intensitatea ouatului. La ce vârstă se înţarcă purceii: a) 25-28 zile.3 m şi 2 alei de serviciu. viteza curenţilor de aer 0. agrement sau scopuri medicale în funcţie de rasă. 117 . P. 43. c) 24-28°C. Temperatura optimă în adăposturi (maternitate) pentru scroafe cu purcei trebuie să fie: a) 12-15°C. 40%. În tehnologia creşterii tineretului porcin soluţia optimă este de a asigura: a) t= 28/24°C. 35%..3-1.1-0. Necesarul de energie de hrană pentru producţia de ouă de găină se stabileşte în funcţie de : a) greutatea corporală. 41. sport.38. b) 18-22°C. b) 15cap/m .

b) 1. livrari sunt servicii: a) endogene. coloranţii. 5. 118 . Alimentele folosite ca materii prime în structura retetelor cu un rol important în realizarea şi obţinerea preparatului din care fac parte condimentele. c) alimente complementare. Pregatirea termică a diferitelor preparate culinare în puţină grăsime fără să se rumenească se referă la: a) gratinare. se numesc: a) alimente principale. 2. esenţele etc. c) extracomerciale.70m. b) în limba engleză. b) mirodenii.Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism 1. c) 1. c) în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională. b) de bază. c) auxiliare. 7. 3.75m. c) dependinţe. Unităţile clasice şi specializate cu activitaţi de producţie ce funcţionează cu secţii de producţie culinară cu toate dependinţele şi anexele necesare desfăşurării activitaţilor tehnologice sunt reprezentate de: a) bucataria centrală.65-1. b) complexul de productie. 4. Restaurantele de categorie lux şi categoria I cu pondere turistică internaţională trebuie să traduca denumirile produselor astfel: a) într-o limbă straină. Serviciul de agrement face parte din categoria serviciilor: a) suplimentare. b) exogene. c) sotare. Personalul care realizează servirea consumatorilor trebuie să aiba o înalţime potrivită între: a) 1. reparaţii.. 6.75-1. b) marinare.78m.60-1. Serviciile legate de produs reprezentate de retuşuri.

Caracteristica serviciilor ce semnifică imposibilitatea repetării acestora. Umiditatea în spaţiile de cazare şi holuri trebuie să fie cuprinsă între: a) 30-60%. b) 20-30%. 11. 9. 14. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de iarnă trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. b) resursa turistică. 10. 15. 13. în mod identic. b) primirea reclamaţiilor turiştilor. Serviciile prestate în cadrul unor forme de turism ca de exemplu tratamente balneo-medicale.valorificate în cadrul unei ambianţe specifice create de factori naturali înt. c) variabilitatea. c) rezervarea.o anumita regiune poartă denumirea de: a) ofertă turistică.comodităţi şi produse realizate de diverse ramuri industriale specifice. b) serviciul tehnic. depinzând de persoana care le realizează. 12. c) 25°C-26°C. de locul şi momentul în care sunt prestate este: a) intangibilitatea. c) nespecifice. c) room-service.servicii pentru turismul de vânatoare fac parte din categoria serviciilor: a) complementare. b) perisabilitatea. grupate in diferite variante într-un tot unic. c) produs turistic. Ansamblul de servicii. Serviciile hoteliere cu plata la cererea clienţilor a principalelor mese din zi sau a unor comenzi ocazionale în camerele hotelurilor sunt reprezentate de: a) serviciul de etaj. 119 . c) 25°C-26°C. c) 50-60%. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de vară trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. b) cu caracter special.8. b) 22°C-23°C. b) 22°C-23°C. servicii pentru turismul de congrese. În cadrul serviciului de recepţie sunt incluse următoarele activităţi: a) primirea turiştilor şi închirierea spaţiilor de cazare.

Activitatea de agrement este o activitate prestatoare de servicii pentru populaţie şi face parte din categoria serviciilor: a)materiale. 19. Unităţile de cazare turistică cu o capacitate de cazare relativ redusă (10-12 camere). in condiţiile unor amenajări şi dotări adecvate fiecărui profil ce face parte din categoria: a) restaurantelor specializate. Resursa cea mai des utilizată de către industria ospitalitaţii este: a) energia.16. 18. c) apa. c) bungalowuri. c) alte unităţi de alimentaţie publică. beton. b)restaurantul. b) cabane. c) servicii publice. Serviciile care satisfac nevoile producţiei materiale ori sunt faze ale acestui proces se numesc: a) servicii de producţie. cu o arhitectură specifică zonei de amplasare şi funcţionează în clădiri independente se referă la: a) vile. b) de afaceri. 21. b) deşeurile. Localurile axate în principal pe servirea de băuturi sunt: a)barul. cărămida. 120 . b) managerului. 17. 20. 22. Hanul este o unitate gastronomica ce pune la dispoziţia clientelei un sortiment specific de preparate si bauturi. b) servicii pentru populaţie. c) colective. Diversele tipuri de servicii practicate in restaurante şi hoteluri fac parte din categoria serviciilor: a) de comerţ. c) supraveghetoarei. Portarul. c)alte servicii. 23. b) restaurantelor cu specific.usier face parte din personalul de hol şi este subordonat: a) şefului de recepţie. c)zahanaua. realizate din structuri de lemn. b)nemateriale.

tehnologice pot fi încadrate la: a) elemente atractive. Activitaţile care satisfac anumite necesitaţi sociale sau individuale. b)produse turistice. c) oficialitaţile corespunzator funcţiilor. fiind în general specifice prestaţiilor suplimentare se numesc: a) servicii turistice spontane. Serviciul de ghid face parte din categoria serviciilor: a)suplimentare. În cadrul meselor oficiale prioritate în servirea la masă o au: a) doamnele. apoi domnii în funcţie de vârsta. b) elemente funcţionale. umane. c) elemente complementare.socio-culturale. apoi domnii în funcţie de vârsta. b) doamnele şi apoi domnii corespunzator funcţiilor. b) serviciilor. prioritate avand doamnele. c)comerciale. Elementele ofertei turistice referitoare la resurse naturale. 26. 121 .24. b)de bază. c) servicii turistice. c) serviciilor pentru populaţie. Ansamblul de activitaţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplaseaza şi în legatura cu aceasta poarta denumirea de: a) servicii. b) servicii turistice ferme. 25. c) servicii specifice. Serviciile ce sunt solicitate în momentul în care turistul ia contact cu oferta.fară a se concretiza în produse de sine statatoare le asociem definirii: a) produselor. 28. 27. 29.

descrierea unor entităţi faptice ale activităţii umane. cibernetice. simulare. variabilele de ieşire pot conţine a. 7. b. b. c. cunoaştere şi raportare. Principiul “subordonarea conceperii şi funcţionării sistemului informaţional. performanţele funcţionale ale acestora şi include echipamentele implicate in culegerea. determină: a. cerinţelor conducerii” se referă la: a. c. prognoze. împiedicarea pătrunderii în sistemul informaţional a unui număr de informaţii mai mare decât sunt necesare. de comandă. factorii naturali. b. economice şi statistice în preluarea informaţiilor. b. Fluxul informaţional reprezintă: a. asigurarea bazei informaţionale necesară pentru derularea eficientă a procesului managerial şi a proceselor operaţionale în cadrul unei întreprinderi. 3. înregistrarea. transmiterea şi stocarea informaţiilor. actualitatea şi deci oportunitatea folosirii unor informaţii în luarea unei decizii. b. rolul pe care îl au informaţiile în stabilirea obiectivelor într-o anumită perioadă de timp. reglare. 4. informaţiilor şi relaţiilor interumane. c. totalitatea datelor. informaţii asupra structurilor din subordine. evenimente sau idei. fluxurile informaţionale. informaţiile. elemente de cunoaştere managerului pentru o conducere eficientă. 2. modul de sistematizare şi organizare a informaţiilor. Mijloacele de tratare a informaţiilor ca şi componenta tehnico-materiale a sistemului informaţional. ca şi componentă a sistemului informaţional. planificare şi prognoză. analiză şi control. procedurile şi modul de tratare a informaţiilor. 122 . rezultate valorice ca urmare a prestării serviciilor c. valori culturale şi spirituale. indicatori de realizat. bit/s. baza de date aflată la îndemâna sistemului de conducere. capital. indicatorii realizaţi. Data. informaţii despre posibilitatea comercializării serviciilor oferite de firmă. 5. utilizarea metodelor moderne de modelare. de dirijare. creşterea ponderii cunoştinţelor informaţionale în procesul formării managerului. totalitatea datelor. c. prelucrarea. forţă de muncă. c. reprezintă: a. 6. Sistemul informaţional este definit ca: a. cantitatea de informaţii ce se transmite pe linie în unitatea de timp. totalitatea procedurile şi modul de tratare a informaţiilor Rolul sistemul informaţional este de a oferi: a. c. descrisă printr-un simbol sau grup de simboluri. drumul pe care îl parcurge informaţia între emiţător şi destinatar. materii prime şi materiale b. 4. b. c. Principalele tipuri de informaţii sunt: a. exprimată fie letric fie numeric (sistem de cifre binare). b. de comunicare asupra unor fapte.Informatica aplicata 1 În cadrul sistemului cibernetic privind informatizarea activităţii din domeniul turismului rural.

Pentru a conferi sistemului informaţional o flexibilitate ridicată prin parametrii săi constructivi şi funcţionali. Principalele caracteristici de care trebuie să se ţină seama când se realizează proiectarea sistemelor informative integrate sunt: a. caracterul operaţional. b. organizarea informaţiilor pe fiecare produs sau serviciu în parte. viteza de accesare a informaţiilor. 10. Funcţionarea eficientă a sistemului informativ integrat este determinată de următorii factori: a. posibilitatea sistematizării informaţiilor în fişiere şi foldere. potenţialii utilizatori ai unui sistem integrat. b. b. să ofere sistemului informaţional de comunicare un suport informatic/informaţional de calitate în vederea elaborării deciziilor pentru tratarea distribuită a datelor/informaţiilor. măsura în care se asigură satisfacerea cerinţelor de informaţii. datelor. cantitatea de date/informaţii vehiculată. c. cunoaşterea gradului de cuprindere a informaţiilor în baza de date. c. 12. 123 9. c. 13. memoria rezidentă a sistemului. prin fişiere separate. costul ciclului de viaţă al sistemului. b. Scopul realizării sistemului informaţional al unei ferme vegetale este: a. facilităţile oferite pentru rezolvarea diferitelor probleme. totalitatea programelor care există pe sistemul de calcul împreună cu documentaţia aferentă. 11. o concepere modulară a sistemului informaţional care să permită modificări în compartimentele sale. de a obţine un sistem de operare adaptat unei configuraţii a sistemului de calcul. de prelucrare a imaginilor.8. textelor. programe de aplicaţii (software). formulelor. baza de date. Pentru implementarea sistemului informaţional integrat trebuie să se realizeze în prealabil: a. b. calculatorul. b. c. 14. sistemul de calcul. repartizarea informaţiilor pe fişiere. caracteristici tehnico-economice. controlul. c. b. comunicaţiile. condiţiile de exploatare. admiterea unui număr de informaţii corespunzător puterii de stocare a calculatorului. testarea şi experimentarea acestuia. gradul de formalizare. modularitatea. Calitatea procedurii informaţionale este dată de: a. c. flexibilitate în optimizarea proceselor de producţie. dispozitivele şi echipamentele componente ale unui sistem de calcul. programele aplicative şi viteza de operare a lor. este necesar: a. nivelul de producţie asigurat. care nu au caracter numeric. sistemul de gestiune a bazei de date. economicitate. . hardware. listelor. conducerea. c. fără a influenţa negativ ansamblul său. Sistemul informativ integrat cuprinde: a.

financiar şi uman de care dispune o societate la un moment dat. Fluxul informaţional. pregătirea operatorului în direcţia utilizării informaţiilor c. transmiterea efectivă a informaţiilor către şi la punctele unde sunt necesare. c. Structura sistemului informativ al unei ferme vegetale cuprinde: a. părţile componente ale sistemului informaţional integrat. 18. Componenta tehnico . Software de aplicaţii este alcătuit din: a. b. component al unui sistem informaţional realizează: a. ieşirea din sistemul informaţional a datelor prin ştergerea lor. în care proiectarea unitară a bazei de date este esenţială Prin resurse de producţie se înţelege: a. programe şi proceduri automate pentru rezolvarea problemelor specifice unui anumit domeniu. b. baza de date organizată pe fişiere şi foldere. b. factorul uman şi stocurile existente. c. calitatea proceselor de tratare a informaţiei.materială a sistemului informaţional este reprezentată de: a. c. patru faze. subsisteme de ieşire. trei faze. transformarea datelor în informaţii şi rezolvă problema prelucrării lor pentru care a fost proiectat. sistem managerial cantitativ 124 16. subsisteme de intrare. Funcţionarea sistemului informaţional pe baza principiilor esenţiale condiţionează existenţa a.15. care urmează să intre în procesul de prelucrare. c. Subsistemul de ieşire. unui sistem managerial raţional şi eficient. înregistrarea informaţiilor pe suporţii tehnici utilizaţi. Calitatea informaţiei este dată de: a. b. subsisteme de prelucrare. întreaga bază materială a unei societăţi comerciale. material. b. posibilităţile de producţie. volumul de informaţii. pe o anumită perioadă a unei societăţi comerciale. potenţialul natural. unui sistem managerial unic. şase faze. transformarea datelor în informaţii şi rezolvarea problemelor de prelucrare. 19. calităţile de stocare şi operare a informaţiilor de către sistemul operaţional b. c. conform ultimelor inventare întocmite. în concordanţă cu diferitele etape ale procesului managerial poate fi reprezentat prin: a. 20. b. 17. 21 22 . b. c. c. mijloacele de tratare a informaţiilor.

Componentele unei baze de date pentru o fermă vegetală cuprind: a. b. direct şi la nivel de ansamblu. Factorii principali care determină funcţionarea eficientă a unui sistem informatic integrat sunt: a. indirect cu personal de înaltă calificare în domeniu I. transformarea datelor în informaţii şi prelucrarea propriu-zisă a acestora. printr-o simulare. indirect. c. Obiectivele generale urmărite la crearea unei baze de date sunt: a. compartimentele de management şi relaţii cu alte societăţi comerciale . perioada conceperii. Ciclul de viaţă al unui sistemul informatic integrat cuprinde: a. abilităţile şi modul de decizie al managerului. 25. calculatorul. redundanţa. b. distorsiunea. b. c. proiectarea. c. compartimentele de cercetare-dezvoltare. stocarea unui volum cât mai mare de date şi protecţia acestora. b. perioada de comercializare La nivelul unei ferme vegetale experimentarea unui sistem informatic se recomandă a fi făcută: a.T. supraîncărcarea canalelor de comunicare. implementare şi verificare. c. b. comercial. operatorul şi sistemele de calcul utilizate.23 Principalele deficienţe ale unui sistem informaţional sunt: a. 29. informaţii privind structura personalului. informaţii necesare fundamentării deciziilor. instalarea şi scoaterea din uz. utilizarea unor programe performante. componentă a sistemului informaţional al fermei vegetale asigură: a. perioada de proiectare. 125 . 28. b. compartimentele de aprovizionare şi desfacere. c. filtrajul. c. informaţii necesare aprovizionării cu combustibili. comunicaţiile. 26. independenţa de componentele hardware şi protecţia datelor. b. legătura operativă între manager şi subordonaţi. Subsistemul de prelucrare. modificarea continuă a programelor utilizate. controlul şi conducerea. 27. personal. 30. legăturile între compartimentele fermei. c. uzura morală a sistemelor de calcul. c. produc ţie. financiar-contabilitate. b. utilizarea unor algoritmi de căutare optimi. In cadrul unei ferme vegetale prin intermediul unui sistem informatic integrat se obţin: a. accesul rapid la datele stocate. 24. reducerea timpului de acces şi utilizarea unor calculatoare performante.

al reformei proprietăţii. Scopul principal. Sistemul conturilor de evidenţă (evidence accounts) se utilizează. În cazul creditului cumpărător. este : a) crearea clasei de mijloc b) repararea unor nedreptăţi istorice c) maximizarea eficienţei alocative şi productive 2. clauza “livrare prin promptă expediţie” presupune: a) expedierea mărfurilor se face în primele 10 zile de la încheierea contractului b) expedierea mărfurilor se face în primele 30 de zile de la deschiderea acreditivului documentar c) mărfurile sunt transportate pe cale maritimă 8.I. de regulă. Este o tactică de influenţare folosită în cazul negocierii cooperative: a) disimularea informaţiei b) apelul normativ pozitiv c) argumentarea pozitivă 6. la o instituţie de asigurare din ţara sa c) importator. asigurarea se realizează de către: a) importator. Între factorii care au limitat însuşirea de către ţările în dezvoltare a valorii adăugate în cadru naţional s-a numărat şi: a) creşterea preţului internaţional la produsele exportate de către ele b) reinvestirea pe plan local a profitului de către firmele străine din aceste ţări c) creşterea sensibilă şi continuă a preţurilor de import 3. eficienţă. se constituie din: a) resurse proprii şi surse atrase de pe pieţele financiare b) împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale c) cotele părţi vărsate de ţările membre 4. deoarece : a) vor exista costuri mari de oportunitate pentru majoritatea populaţiei b) costurile de tranzacţionare vor fi ridicate c) grupurile de interese vor fi puternice 5. Resursele B.D. echitate) va fi în dezacord cu sistemul de valori specifice acelei ţări. Performanţele economice ale unei ţări vor fi reduse dacă setul de combinaţie dintre cele trei “megabunuri” (libertate. în cazul: a) operaţiunilor de prospectare b) leasingului c) cumpărărilor induse 126 . la o instituţie de asigurare din ţara exportatorului 7. economic.R.Relatii economice internaţionale 1. la o instituţie de asigurare din ţara sa b) banca exportatorului. Într-un contract de vânzare internaţională.

poliţa de asigurare. la organismele comunitare. certificatul de calitate b) factura externă. În licitaţiile de vînzare condiţia de livrare uzuală este: a) CIP b) FOB c) EXW 11. de soluţionare a diferendelor regăsim: a) în proces sunt implicate direct guvernele şi cele mai importante organizaţii nonguvernamentale b) compensarea pierderilor suferite de anumiţi parteneri este de regulă cerută şi trebuie acordată c) capacitatea de punere în aplicare a rezultatelor la care ajunge panelul de experţi este asimetrică 16. certificatul de calitate c) factura externă.. conosamentul. O caracteristică a deciziilor programate o constituie faptul că: a) necesită timp relativ mare de soluţionare b) sunt bine structurate c) sunt imprevizibile 14. conosamentul. Principalele documente necesare pentru utilizarea unui acreditiv în cazul unei livrări pe cale maritimă sunt: a) factura externă. În cazul operaţiunilor de prelucrare în lohn. Printre caracteristicile mecanismului O. Este corectă afirmaţia: a) fiecare ţară membră a UE are. poliţa de asigurare 12.9. Care din următoarele planuri reprezintă un plan operaţional: a) lărgirea cotei de piaţă b) diversificarea gamei de produse c) programul de pregătire a unei achiziţii 13.C.M. mai mulţi reprezentanţi permanenţi cu statut de funcţionari internaţionali b) pentru ca reuniunile Consiliului Ministerial să se desfăşoare trebuie să fie prezenţi cel puţin 12 miniştri naţionali c) chiar de la lansarea sa Comunitatea Europeană a fost expresia solidarităţii de facto…. Este corectă următoarea afirmaţie: a) primele de export se folosesc pentru a rentabiliza activitatea unor firme b) regimul de draw-back este o măsură de stimulare a exporturilor de natură bugetară c) creditul furnizor se asigură şi cel cumpărător se garantează 15. 127 . comercializarea produselor finite pe piaţa externă este realizată: a) de către ordonator (cel care dă comanda) sub marca sa b) de către ordonator sub marca executantului c) de către executant (vânzătorul de manoperă) sub marca sa 10.

c) monedă naţională 21.Creditul acordat clienţilor care au contractat împrumuturi pe piaţa internaţională. piese. la momentul lansării sale în 1989: a) calcularea şi luarea în considerare a indicatorului de divergenţă b) obligaţia de a interveni nelimitat în cadrul marjelor de variaţie convenite c) alinierea periodică a monedei compozite europene la cursul dolarului American 19. este o formă de cooperare internaţională între două firme prin care firma b) secundară (ordonator) se angajează să producă pentru cealaltă firmă un produs finit sau componente. s-a construit un nou echilibru între transparenţă şi flexibilitate c) Directoratul General pentru Concurenţă a dovedit permanent o atitudine favorabilă faţă de marile companii 18. d) 23.17. pentru acoperirea unor cecuri. c) gardul de acoperire a plăţilor prin încasări.Creditul de scont: a) se acordă în cazurile în care este necesară crearea anumitor depozite bancare. 20. b) este acordat pe termen scurt. b) valute de rezervă. iar la data scadenţei nu au suficiente mijloace de returnare a acestuia este: a) credit de scont. a fost considerată supercentralizată şi superambiţioasă b) la finele deceniului 8. c) credit de rambursare. c) este creditul obţinu de la bănci prin scontarea efectelor de comerţ. c) se mai numeşte şi subcontractare. un aranjament comercial prin care cedentul acordă beneficiarului permisiunea de b) a se folosi în afaceri de drepturi intelectuale şi materiale aparţinând cedentului. 22. nu este corectă următoarea afirmaţie: a) la finele anilor 70.Indicatorii utilizaţi în cercetarea procesului de îndatorare externă sunt: a) gradul de îndatorare externă (limita critică se consideră a fi 50%). În legătură cu politica comunitară în domeniul concurenţei.Unele valute puternice emise de ţări cu economie dezvoltată pot juca rolul de: a) valute convertibile. Subproducţia: a) reprezintă înţelegerea dintre firme din ţări diferite privind partajarea gamei de produse. Franşizarea reprezintă: a) transferul dreptului de folosinţă a unor mărci de fabrică şi plata preţului corespunzător. subansamble ce urmează să fie încorporate în produsul finit. Nu a reprezentat un element de bază al Sistemului Monetar European. b) credit de cont curent. b) rata serviciului datoriei externe. 24. 128 .

28. Know-how-ul reprezintă ansamblul cunoştinţelor tehnice: a) brevetabile. b) adaptarea potenţialului economic naţional. b) au scadenţe între 10 – 20 ani. 26. ţară decât cea a 27. b) nebrevetabile. integrarea economiilor naţionale în organismele internaţionale. Eurocreditele: a) sunt acordate de un consorţiu de bănci. Schimbarea raporturilor politice de dependenţă a contribuit la: a) dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale. c) dezvoltarea valorificării resurselor naturale în vederea obţinerii de profit.25. c) numerar. b) dezvoltarea interdependenţelor economice internaţionale. c) presupun existenţă unei bănci coordonatoare din altă beneficiarului. Specializarea internaţională are ca scop: a) dezvoltarea tranzacţiilor internaţionale. c) 129 . a economiei interne la cerinţele pieţei mondiale.

Prin fierberea mustului de malţ cu hamei se extrag din acesta: a – proteine şi aminoacizi b – substanţe amare. Capacitatea de hidratare a făinurilor reprezintă: a – cantitatea de apă folosită pentru obţinerea aluatului cu consistenţă de 0.Tehnologia prelucrării produselor vegetale 1.5 kgf. Făinurile de grâu se clasifică în funcţie de : a – gradul de extracţie b – mărimea boabelor din care au fost obţinute c – conţinutul în vitamine 5. Boala întinderii este: a – boala pâinii b – boala făinii c – nu se manifestă la pâine sau făina 4. c – vitamine 130 . uleiuri volatile. substanţe tanante. Gradul de extracţie al făinurilor se apreciază prin: a – determinarea conţinutului în substanţe minerale b – determinarea conţinutului în zaharuri c – determinarea conţinutului în umiditate 2.m b – cantitatea de apă pierduta de aluat în timpul coacerii c – cantitatea de ingrediente adaugată făinii la frămantare 6. Proprietăţile elastico-vâscoase ale aluatului depind în mare masură de : a – puterea de fermentare a făinurilor b – conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicele lui coloidale c – temperatura de coacere a aluatului 3. etc. Scopul germinaţiei orzului pentru producerea malţului este: a – schimbarea aspectului exterior al bobului de orz b – maturarea bobului de orz c – formarea şi creşterea continutului in enzime necesare procesului de brasaj 7.

nu va depăşi capacitatea fabricii pentru: a – 5 zile b– 10 zile c – 3 zile 14.prin care se elimină din ulei cea mai mare parte de ceruri şi de gliceride ale acizilor graşi saturaţi b – prin care se modifică aciditatea uleiurilor c – prin care se produce desmucilaginarea uleiurilor 15.la adaosul unor ingrediente c – în timpul fermentaţiei mustului de bere 12.8. pe vreme călduroasă. Vinterizarea uleiurilor vegetale este operaţia: a. substanţa uscată . În tehnologia obţinerii uleiurilor vegetale. După germinarea orzului pentru obţinerea malţului. cenuşa b . urmează: a – filtrarea malţului b– uscarea malţului c – rafinarea malţului 10.apa. Decolorarea uleiurilor are loc : a – imediat dupa obţinerea uleiului brut de presă b – în timpul rafinarii uleiurilor c – la materia prima supusă presării 17. prin operaţia de presare se separă: a . Stocul tampon de sfeclă de zahar necesar prelucrării . La depozitarea sfeclei de zahăr înaintea prelucrarii acesteia : a – se produc pierderi de zahăr şi modificări ale zahărului b .uleiul brut de presă şi brochenul c .nu se produc pierderi de zahăr şi modificări ale acestuia c – are loc rafinarea zahărului 16.Rol important asupra randamentului în zahăr îl au: a – conditiile de depozitare ale sfeclei înainte de procesare b – condiţiile de depozitare ale zahărului c – condiţiile de pregătire a semintei înainte de semănat 131 . Stabilitatea şi spuma berii este influenţată de : a – conţinutul de proteine şi dezagregarile specifice acestora b – metoda utilizată în procesul tehnologic de uscare c – gradul de marunţire a malţului 11.uleiul dublu rafinat 13. Substanţele aromate care dau buchetul berii se formează în timpul: a – germinării orzului b . Extractul mustului de malţ cuprinde: a – cantitatea de substanţe solubile care au trecut în must b – o cantitate de orz proaspăt recoltat c – numai cereale nemaltificabile 9.

c) de a uni boabele de unt într-o masă compactă. lipolitice. refrigerare. şi a obţine consistenţa masei de unt. c) streptococcus diacetilactis. b) nu. În activitatea de agroturism în sectorul de alimentaţie tradiţională se pot servi şi produse lactate acide dietetice. distruge bacilul Koch şi inactivează enzimele specifice altor microorganisme poluante. condiţiilor de ambalare şi depozitare. prin recondiţionare şi se datorează bacteriilor lactice. ce rol are pasteurizarea de tip UHT conform normelor U.Tehnologia prelucrării produselor de origine animală 1. În tehnologia traditională de obţinere a laptelui acidofil ce are la bază fermentaţia lactică? a) microflora de poluare şi bacteriile lactice din laptele materie primă. implicit creşte durata de conservare a laptelui. oaie. de a repartiza uniform. În activitatea de agroturism. bivoliţă. ca atare sau în amestec. Ce rol are malaxarea în obţinerea untului? a) de a elimina cantitatea totală de apă din masa de grasime. şi cui se datorează defectul? a) nu. Din ce tip de lapte materie primă se poate obţine? a) din lapte de vaca în amestec cu lapte de oaie. b) de a forma bobul de unt. fie la preparatele culinare. c) favorizează eliminarea de dioxid de carbon. În procesul tehnologic de obţinere a laptelui de consum. sectorul de alimentaţie publică se poate folosi smântâna fermentată ca aliment de asociere. Care este bacteria responsabilă de acidifierea smântânii şi în ce condiţii işi încetează activitatea enzimatică? a) streptococcus lactis. cel mai frecvent pentru piaţa de consum fiind cel fabricat din lapte de vacă. cu veche tradiţie în ţara noastră. 3. patiserie etc. în picături fine de apa în masa de unt. b) nu modifică însuşirile organoleptice ale laptelui. 2. 6. Untul este produs alimentar frecvent folosit în alimentaţie fie ca atare.E. de O2 atmosferic. b) streptococcus citovarum. pasteurizare. c) da. c) din lapte de vacă. 4. defectul poate fi determinat de microorganisme lipo-proteolitice. 5. de temperatura crescută. b) din lapte de bivoliţa şi din lapte amestec de la alte specii. de acţiunea directă a razelor solare.: a) îmbunătăţeşte însuşirile organoleptice şi fizico-chimice ale laptelui. b) microflora spontană din laptele materie primă. şi 132 . şi să elimine excesul de apă. Malaxarea reprezintă operaţia tehnologică importantă în obţinerea untului de consum. tratament termic. Iaurtul este sortimentul cel mai specific si mai raspândit în grupa produselor lactate acide. Dacă în urma condiţiilor de păstrare depozitare capătă gust de rânced se poate folosi. c) culturile selectionate de bacterii lactice.

congelare. miros în funcţie de specia de la care provine. Ce semnificaţie are pH-ul cărnii şi înregistrarea valorii acestuia? a) exprimă aciditatea cărnii sub raport organoleptic. jumătăţi. b) metodele de conservare prin tratament termic (refrigerare. 11. microbiologia cărnii. fiind rezultat în urma procesului tehnologic de fabricaţie având la bază: a) dirijarea controlată a temperaturii şi duratei de fermentare. b) operaţia tehnologică de alegere a cărnii. Kefirul este un produs lactat dietetic. cheddar. c) toată musculatura trenului posterior. c) pH-ul. Care sunt metodele tehnologice de conservare a cărnii? a) metodele tehnologice de hituire. 13. gust. cu slănină şi şoriciul de acoperire. c) metode de prelucrare în produse şi preparate din carne. 9. 15% sare. uscare. c) exprimă o însuşire fizico-chimică. 30% zer acid. 70-90°C. b) musculatura pulpelor de porc ce cuprinde osul femur. sare 10-12%. b) maturarea de lungă durată. rata pierderilor prin maturare. fără oasele bazinului. c) 60% zer. sferturi). 75-100°C. c) maturarea medie. b) capacitatea de reţinere a apei. afumare. în medie 4-6 luni. sterilizare). 133 . c) operaţia tehnologică de marcare a cărnii. c) coagularea spontană a cazeinei din laptele materie primă. 50% zer. Din grupa brânzeturilor cu pasta tare fac parte: brânza svaiţer. Care sunt însusirile tehnologice ale cărnii? a) aspect. Care este materia primă necesară tehnologiei de fabricare a jambonului afumat fără os? a) musculatura pulpei de porc tânar de 80-100 kg (conservată) fără oase. parmezan etc. b) exprimă timpul scurs de la sacrificarea animalului în relaţie cu temperatura. reţinerea sau cedarea sucului. cuterizare. 14. 2-3 luni. 1-2 luni.la 2 ani. 35% apă. afumare. 8. Care este timpul de maturare în fluxul tehnologic de obţinere? a) maturarea de scurtă durată. consumate cu placere şi de turişti. marunţire. fierbere sau prajire si rezistenţa cărnii. oasele gambei şi primul rând de oase tarsiene. consistenţă. igienic. 12. b) granulele de kefir şi dublu proces de fermentare lactică şi alcoolică.7. tehnologic. pasteurizare. 5%NaCl. Ce reprezintă tranşarea în fluxul tehnologic? a) operaţia tehnologică de secţionare a carcasei (întregi. culoare. sărare. valoarea nutritivă în funcţie de vârsta sacrificării. Din ce este compus lichidul de opărire a caşului în vederea obţinerii caşcavalului şi ce temperatură trebuie să aibă în momentul opăririi? a) 70% apă. b) 50% apă. 10. 80-90°C. păstrare.

grăsimi vegetale. piper. Care sunt însuşirile tehnologice ale diferitelor specii de peşti pentru obţinerea conservelor? a) lungimea si forma capului. carne. filtrarea. depunerea în fagure şi căpăcirea. filtrarea. c) raportul dintre carne şi oase. raportul carne-grăsime. grăsimi animale. b) caracteristicile organoleptice şi fizicochimice. greutatea corporală. viscere. c) agent emulsifiant. În fluxul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte este inclusă operaţia tehnologică. desolzirea. sortarea. făină de grâu. Ce este desolzirea şi metodele de obţinere? a) operaţia tehnologică de scoatere a solzilor executată manual sau mecanizat. cap. depozitarea. sare. În procesul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte care sunt materiile auxiliare utilizate? a) legumele verzi. 134 . b) recepţia. c) pasteurizarea. condimente. usturoi. etichetare. c) operatia tehnologică de eviscerare efectuată manual. depozitare. În tehnologia obţinerii maionezei. agenţi de gelificare. c) strict legume şi condimente. b) operaţia tehnologică de îndepartare a capului efectuată mecanizat. cupajarea. controlul de calitate. Care sunt fazele tehnologice de prelucrare a mierii? a) îmbibarea nectarului cu saliva albinelor. livrarea. livrare. 18. ce rol are gălbenuşul de ou lichid? a) agent de corectare a culorii. lichefierea. b) legume verzi si rădăcinoase. ambalare. 19. 16. ambalarea. b) agent de completare a valorii nutritive. pastă de tomate.15. 17.

Conservarea prin sărare a a legumelor are la bază: a. Fermentarea lactică la castravete se realizează la temperatura de : a. încetinirea activităţii microorganismelor b. 10-12 C 0 0 0 135 . dulceaţa c. folosirea agenţilor de limpezire c. La prepararea marcurilor cele mai utilizate substanţe antiseptice sunt: a. bacteriilor patogene 8. activitatea bacteriilor acetice c. Din marcuri se fabrică: a. pectina b. microorganismelor c. lactice b. marmeladele şi unele gemuri b. creşterii valorii nutriţionale. colorarea alimentelor c. Degradarea oxidativă poate fi limitată prin: a. bentamina 5. NaCl c. zaharina 3. valori mai scăzute de 1 C c. magiunul. 2. compotul 6. 1-10 C b. SO2 cu formele sale b. Păstrarea verzei fermentate lactic are loc la temperatura de : a.Principii şi metode de conservare a produselor alimentare 1. scăderea temperaturii de depozitare b. activitatea bacteriilor lactice b. valori mai ridicate de 1 C 0 0 0 9. acidul ascorbic c. Conservanţii alimentari se folosesc pentru: a. Crearea unui mediu anaerob de fermentare este favorabilă dezvoltării bacteriilor: a. 15-25 C b. concentrarea 7. Cel mai utilizat agent de gelificare este: a. peste 25 C c. suprarsarare 4.

1% 11.6-4% b. 4% b. 4% b. pe cale industrială b. 10-20% b. Afumarea prunelor se face cu lemn din esenţă de : a. 9% c. Durata de păstrare a produselor deshidratate este de: a. stejar. 0.10. arţar b. 9% 12. 3 ani b. molid. Concentrarea conservelor de legume se realizează cu scopul de a: a. Acidul acetic din oţet are efect bactericid la concentraţii mai mari de: a. cărnii de pasare b. piersic. Blansarea se aplică în mod obligatoriu la deshidratarea : a. legumelor c. Deshidrartarea smochinelor curmalelor şi stafidelor se realizează: a. cireş. brad. realiza osmoza inversă 136 . sub 1% 14. nuc 18. pe cale naturală c. 4% c. fructelor 16. 1 an 15. fag. Acidul acetic din oţet are efect bacteriostatic la concentraţii mai mari de: a. elimina apa biologică b. prin arderea diverşilor combustibili 17. 9% c. 2 ani c. micşora volumul de depozitare c. 8-9% c. Sarea opreşte dezvoltarea drojdiilor în concentraţii mai mari de : a. 1% 13. Sarea opreşte dezvoltarea bacteriilor în concentraţii mai mari de: a. carpen c.

Produsele negelificate obţinute prin concentrare tipul osmozei inverse sunt: a. Depozitarea. Operaţia de tranşare. transportul şi desfacerea carnii de pasăre congelată se realizează la temperatura de: a. asigură distrugerea formelor vegetative ale microflorei c. zahărul b. 104-105 C b.75% conţinut fructe 22 .19. . nu are importanţă 20. 0 C 0 0 0 137 . La confierea fructelor este folosit: a. 1-2 C b. 8-10 C c. 7-14 zile b. soluţia diluată la cea concentrată b. Durata maximă de păstrare a carnii refrigerate de porc este de: a. nu are importanţă 0 0 27.55% conţinut fructe b. Concentrarea sucului brut natural se face la temperatura de : a. Pasteurizarea are scopul de a : a. jeleuri b. dezosare şi sortare se realizează la temperatura de : a. 30 zile c. În cadrul procesului de osmoză inversă transferul de apă are loc de la : a. 50-60 C 0 0 0 24. 1-7 zile 26. asigura fermentarea bacteriilor lactice b. solutia concentrată la cea diluată c. acidul tartaric c. – 10…-20 C b. siropuri c. marmelade. zaharina 23.Parametrii calitativi caracteristici dulceţurilor sunt: a. 100 C c.25% conţinut fructe c. păstrarea preparatelor 25. paste. produse hipocalorice 21. – 2-3 C c.

fermentarea lactozei sub acţiunea culturilor de bacterii lactice c. la bordul navelor şi la ţarm b. Refrigerarea peştelui se realizează: a. 0-6 C b. peste 6 C 0 0 0 31. 1-2 C c. puternic înclinat c. păstrarea la temperaturi mari 32. Conservarea smântănii prin refrigerare constă în răcirea acesteia la : a. orizontal pe fundul vasului b. 12 luni b.28. nu este obligatorie c. în spaţiile de refrigerare 29. 15 luni c.aproape vertical 138 . 18 luni 0 30. Durata maximă admisă de depozitare la peşte congelat la -30 C este: a. Produsele lactate acide se obţin prin : a. fermentarea lactozei b. În soluţie salină oul proaspăt de o zi va sta : a.

ţiglă b – jgheaburi c .lemn b .temperatura solului 9.stâlpi b .structurali sau portanţi b – nestructurali sau neportanţi c . Structura de rezistenţă a unei clădiri se compune din : a .elastici 139 .degradare prin putrezire c.Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publica 1. Dezavantajele lemnului sunt : a. Şarpanta acoperişului este compusă din : a .greutatea proprie a elementelor de construcţii b .acţiunea cutremurelor.dilatare mică 8.adâncimea de calcul c . După structura de rezistenţă pereţii pot fi : a . Planşeele se pot executa din : a – beton armat b – beton simplu c – scânduri şi grinzi din lemn 6.adâncimea apei freatice b . Adâncimea de fundare a construcţiilor depinde de: a .grinzi c .defecte de structură b.popi 4. Structurile de pereţi portanţi se pot executa din : a . Încărcările permanente sunt date de: a . 2. Mortarele pentru tencuielile interioare conţin : a – apă b – pietriş c – var . 7.pereţi despărtitori din rigips 5.acţiunea zapezii c .profile metalice 3.beton armat c .

U 15. Învelitorile se pot realiza din: a – tablă neagră b .bolovani de râu 13.căramidă arsă c . În perioade mai friguroase se pot folosi la prepararea betonului : a – întârzietori de priză b – acceleratori de priză c – ciment alb 14. Căramida plină poate fi înlocuită cu: a – cărămidă cu goluri b – bolţari c . Casele ecologice se pot realiza cu : a .stuf 16.10.lemn ecarisat b .calupuri de B. Boiandrugii se pot realiza din : a – beton simplu b.placi de azbociment 11. Betonul simplu se realizează cu: a – apă b – pietriş c .C.beton armat 140 . Până la ce diametru oţelul beton se livrează în colaci? a – 10 mm b – 12 mm c – 14 mm 12. Care din urmatoarele materiale sunt ecologice? a – lemnul b .popi 17. Şarpanta din lemn a unui acoperiş conţine: a – contravântuiri b .ţigle metalice c .pane c .cărămida din argilă arsă c – cărămida de sticlă 18.

profitul poate fi însotit de un surplus sau deficit monetar 141 . 7. c. profitul generează întotdeauna un surplus monetar b. active de regularizare 3. active de regularizare. decizia. informaţia. c. Ecuaţia de echilichilibru patrimonială este: a. furnizorii şi clienţii . imobilizări c. b. c. societate pe acţiuni. cu atât surplusul monetar creşte c. cheltuieli cu amenzile. c. active circulante. Care din următoarele categorii de utilizatori ai informaţiei contabile au acces la toate datele procurate prin ţinerea contabilităţii : a instituţiile finanţatoare. b. Pasiv = Activ 8. data. echipa managerială 6.Contabilitate şi evidentă computerizată 1. 4. active fixe. active circulante. existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale. Activ = Pasiv b. Care din următoarele afirmaţii este corectă : a. Elementele caracteristice sistemului informaţional din punct de vedere contabil sunt: a. b. 5. disponibilităţi băneşti b. fluxul informaţional. societate cu răspundere limitată. Activ – Pasiv = Cheltuieli c.. b. mijloacele de tratare a informaţiilor. active fixe. cheluieli salariale. informaţia. procedeul contabil. fluxul monetar. Contabilitatea înregistrează: a. active fixe. informaţia. operaţiile prevăzute a se efectua. 2. Care sunt cheltuielile financiare: a. cheltuieli cu dobânzile. Societatea comercială a cărui capital social se individualizează in acţiuni este: a. b. cu cât profitul este mai mare. data. operaţiile economice efectuate. societate în nume colectiv. Activul patrimonioului cuprinde următoarele grupe : a. c.

14. plata salarii 17. c. materii prime. către populaţie. Inventarierea bunurilor aflate în gestiune este efectuată de: a. c.verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe. cost de vânzare. bunurile se evaluează contabilitate la: a. între cost si preţ există o legatură: a. contabil. c. valoarea de piaţă. c. b.verbal al Adunării Generale a Asociaţilor. c. depunere numerar în contul de la bancă b. Formula contabilă 5121 banca = 531 casa. Rezultatele inventarierii sunt sintetizate în: a. b. Preţurile cu amănuntul sunt valorile la care se vând mărfurile: a. Care din următoarele elemenete nu fac parte din stocuri a. cost de achiziţie. indiferentă. între agenţii economici. 16. Inventarierea la închiderea exerciţiului se impune pentru: a. b. În economia de piată. La intrarea în patrimoniu. stabilirea situatiei reale a patrimoniului şi întocmirea bilanţului. b. 142 . proces . b. b. 10. aducere de numerar în caserie pt. 15. cost de producţie. c. utilaje. proces . obiecte de inventar. 11. b. plata contravalorii împrumutului primit de la bancă c. proces . c. şi se înregistrează în 12. valoarea justă.verbal încheiat de comisia de inventariere. către instituţiile bancare. La ieşirea din patrimoniu mărfurile se evaluează la: a. evaluarea elementelor patrimoniale.9. c. indirectă. reprezintă : a. comisia de inventariere. b. controlul gestiunilor. directă. valoare contabilă. consiliul de inventariere. 13.

18. După procedeul folosit, inventarierea poate fi: a. inventariere anuală şi periodică, b. inventariere totală şi prin sondaj, c. inventariere de constatare a valorilor de utilitate. 19. După intervalul de timp la care se realizează, inventariere este: a. inventariere generală şi parţială, b. inventariere de constatare a valorilor de utilitate, c. inventariere anuală şi periodică. 20. Care din următoarele enunţuri nu este adevărat: a. inventarierea se efectuează de către o comisie formată din acţionari, b. inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, c. procesul verbal privind rezultatele in inventarierii conţine propuneri pentru casarea mijloacelor fixe. 21. Formula contabilă se întocmeste pe baza principiului : a. echilibrului, b. dublei reprezentări, c. sincerităţii. 22. Pasivul patrimoniului cuprinde următoarele grupe : a. datorii, pasive de regularizare, active de regularizare, provizioane b capital propriu, ,datorii, active fixe, active circulante, c. capital propriu, provizioane, datorii, pasive de regularizare. 23. Documentele contabile oficiale sunt: a. registrele de contabilitate, b. bilanţul contabil şi registrele de contabilitate, c. documentele justificative, bilanţul contabil şi registrele de contabilitate. 24. Registrele de contabilitate sunt: a. înscrisuri întocmite în momentul efectuării operaţiei economice, b. formulare folosite pentru furnizarea informaţiilor privind starea şi mişcarea patrimoniului, c. formulare folosite pentru înregîstrarea operatiilor economice în conturi. 25. Registrele contabile obligatorii sunt: a. cartea mare, registrul jurnal şi registrul inventar, b. registrul jurnal şi registrul inventar, c. registrul inventar şi registrul de casă. 26. Indicaţi care din formulele de mai jos nu este corectă: a. rezultatul din exploatare = venituri din exploatare ± cheltuieli din exploatare, b. rezultatul financiar = venituri financiar ± cheltuieli financiar, c. rezultatul curent = rezultatul din exploatare – rezultatul financiar.

143

27. Vânzarea de mărfuri, de 800.lei, se face conform formulei contabile : a. 401 furnizori = 707 venituri din vânzare mărfuri b. 303 obiecte de inventar = 401 furnizori c. 411 clienţi = 707 venituri din vânzare mărfuri 29. Conturile de activ pot prezenta la sfârşitul perioadei de gestiune: a. sold final creditor, b. sold final debitor sau zero, c. sold final debitor sau sold final creditor. 30. Formula contabilă rezultă din: a. parcurgerea etapelor analizei contabile a operaţiei economico-financiare, b. bilanţul anual, c. inventariere. 30. Următoarele caracteristici se referă la activele imobilizate : a. se consumă la prima utilizare, transmitându-şi integral valoarea asupra rezultatelor ; b. sunt bunuri de folosintă îndelungată, valoare mai mare de 1800 lei care se recupereaza prin amortizare ; c. sunt active şi pasive care se consumă într-o perioadă mai mare de un an.

144

Tehnică şi artă culinară 1. Panada este: a) o salată; b) adaos de bază folosit la unele umpluturi; c) un sos. 2. Antreurile pot fi compuse din: a) preparate calde, cu sau fără sos; b) preparate reci: c) preparate calde sau reci, cu sau fără sos. 3. Verificarea calităţii preparatelor de bază din legume şi fructe se face prin: a) examen organoleptic; b) examen organoleptic, fizico-chimic şi microbiologic; c) examen organoleptic şi microbiologic. 4. Transformările care au loc in timpul preparărilor gustărilor din crupe: a) mărirea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; b) micşorarea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; c) nici o modificare. 5. Majoritatea defectelor constatate la tocătura prelucrată termic se remediază: a) prin condimentare; b) prin prelucrare termică corectă; c) nu pot fi remediate. 6. Din carnea de ovine se pot pregăti aceleaşi sortimente de preparate ca şi din: a) Carnea de pasăre b) Carnea de bovine şi porcine; c) Carnea vânat. 7. În decorarea preparatelor, forma recomandată pentru un preparat de culoare roşie, este: a) Triunghiulară; b) Patrată; c) Rotundă.

145

b) 30-35 minute. c) 1. 16. c) Carnea de bovină. Eviscerarea este o etapă în procesul de: a) Prelucrare preliminară a peştelui proaspăt. Fezandarea şi marinarea sunt operaţii tehnologice specifice pentru: a) Carnea de pasăre. Timpul de prelucrare termică pentru friptura la cuptor din carne de pasăre este: a) 15-20 minute. b) a fost obţinut prin uscarea laptelui de vacă integral prin încălzirea picăturilor obţinute prin pulverizare. după care a fost racit la 2-5 °C şi ambalat. pentru tăiat julien şi pentru ras parmesan. b) 0. consistenţă fluidă de smîntână cu bule fine de gaz. c) a fost încălzit la 132 °C timp de o secunda. c) Vârf de muşchi. fără bule de gaz şi eliminare de zer. Ramstecul se obţine din: a) Cotlet de porc. c) 20-30 minute. b) Vrăbioară prelucrată la tavă sau tigaie. b) Prelucrare preliminară a peştelui congelat.5% grăsime.1% grăsime. c) Filetare. Bărdiţa este un instrument de bucătărie folosit la: a) Ascuţit cuţitele b) La mărunţirea cărnii şi a diferitelor legume. c) Trei dispozitive de lucru: pentru pasat legume.8. c) La spart oase cu măduvă. b) Două dispozitive de lucru: pentru pasat legume fierte şi pentru ras parmesan. 11. Caracteristicile organoleptice ale laptelui bătut sunt următoarele: a) Coagul fin. b) Carnea de vânat. b) Coagul compact. cu aspect de porţelan la rupere. omogen. c) Coagul fin dispersat. 10. 12. 14. 9. Laptele UHT (ultra heath temperature) este acel sortiment de lapte care: a) a suferit un tratament termic de încălzire la minimum 72 °C timp de 15 secunde. 15. Pasoarul este un ustensil de bucătărie prevăzut cu: a) Un singur dispozitiv de lucru pentru pasat legume fierte. Laptele smântânit are un conţinut de grăsime de: a) 4% grăsime. 146 . 13.

25. cu valoare alimentară deosebită. coaptă. Ordinea digestibilităţii pentru carne. 22. 147 . Salata de andive este: a) Salată crudă. b) Nisetru. c) Ţesutul muscular. Carnea este formată din următoarele ţesuturi: a) Ţesutul muscular. Micul dejun trebuie să asigure organismului. c) Somon. b) Este greu de asimilat de organism. 21. ca şi caracteristică de prospeţime a cărnii. ţesutul nervos. alături de ouă. cu strat de gheaţă. b) Făinoase şi lapte. ţesutul conjunctiv. c) Aluaturi. 18. Sufleul de vanilie face parte din categoria dulciurilor de bucătărie pe bază de: a) Ou şi lapte. prăjită. 20. c) Carnea prezintă suprafaţă neuniformă. Aspectul cărnii refrigerate. ţesutul adipos. Aspicul este: a) Un sos emulsionat rece. b) Ţesutul muscular. b) Carnea prezintă suprafaţă uscată acoperită cu o peliculă fină.17. c) Salată combinată. este următoarea: a) Friptă. ţesutul osos. cu suprafaţă continuă. datorită faptului că: a) Este cea mai importantă sursă de iod şi fier. 23. coaptă. în funcţie de prelucrarea termică. b) 15-20%. 24. un procent de: a) 10-15%. c) 20-25%. ţesutul adipos. fiartă. ţesutul epitelial. b) Preparat culinar rezultat prin fierberea extractivă a unor alimente bogate în proteine de tip colagen. ţesutul epitelial. c) Un sos alb. fără strat de gheaţă. fiartă. friptă. friptă. este următorul: a) Carnea se prezintă sub formă de bloc compact. coaptă. este un aliment de bază. din necesarul caloric. Icrele de Manciuria se obţin de la: a) Morun. b) Salată fiartă. prăjită. Laptele. b) Fiartă. c) Prăjită. 19.

b) Tocat carne. b) Se spală cu apă fierbinte şi se lasă la scurs. Ustensilele de bucătărie. In unităţile de alimentaţie cu un singur frigider. Mixerele sunt folosite în unităţile de producţie pentru : a) Cocktail-urile pe bază de lapte şi produse derivate. 30. Mâncărurile reci din unităţile de alimentaţie vor fi păstrate la o temperatură de maximum: a) +12°C. b) +10°C. după întrebuinţare: a) Se spală cu apă rece şi se lasă la scurs. 28. c) Se spală cu apă fierbinte şi se şterg cu cârpe uscate de bumbac. c) +8°C. b) Uşor digestibil. c) Tăierea în cuburi sau felii a cărnii şi vegetalelor.c) Este o sursă de vitamine şi săruri minerale. 148 . Gustările sunt un preparat culinar: a) Greu digestibil. 26. 27. c) Pe raftul din mijloc. b) Pe ultimul raft. 29. c) Cu un aport nutritiv substanţial. este: a) Pe primul raft. locul corect pentru carnea crudă.

transporta vitaminele de creştere din grupa B: B1. b. hemi . 6. produse din prelucrarea laptelui – smântână. E. capacitate mare de absorbţie şi legare a apei. este: a. 1500 kcal/zi. grăsimi animale (untură de porc. Rolul glucidelor superioare. iaurt.celuloze) nemetabolizate în organismul uman. unt. b. 2500 kcal/zi. K şi provitamina A – betacarotenul). floarea soarelui. b. b. 24 kcal/g. reglementând tranzitul intestinal. b. 4:1:1 b. Dintre sursele alimentare de lipide în gospodăriile agroturistice. Valoarea biologică (V. uleiuri vegetale din soia. este reprezentată de : a. c. 4.) a calităţii proteinelor alimentare este dată de : a. 5. b. odată cu H O şi substanţele nocive pentru digestie. 14 kcal/g. transporta în organism o serie de compuşi lipofili (vitaminele A. principalul component structural al materiei vii. cele mai favorabile pentru organismul uman sunt cele din: a. lipidele şi glucidele trebuie să se afle într-un raport de: a. c. în stare de repaus şi calm emotiv este de : a. Se consideră că într-o raţie alimentară echilibrată. gliceride. cantitatea de azot reţinut în organism din totalitatea azotului absorbit. B6. 7. c. pentru asigurarea metabolismului de bază. Unitatea biostructurală a proteinelor. drenând din intestin. puterea calorică exprimată în kcal/kg. 149 . proteinele. B12. germeni de porumb. Glucidele furnizează mai mult de jumătate din energia necesară în 24 h funcţionări organismului. având o putere calorică de: a. fixa vitaminele hidrosolubile C. 2. Bazele alimentaţiei raţionale Necesarul minim de energie al omului.B. b. aminoacizi.1 kcal/g. E. să furnizeze o cantitate mare de energie pentru celelalte funcţii vitale. Lipidele din alimentaţia omului au şi rolul fiziologic complex de a dizolva şi de a: a.1. 3500 kcal/zi. P. 4. 8. D. fibrilare (celuloze. B2. de a aduce un aport substanţial de vitamine liposolubile în alimentaţie. c. c. viteza de absorbţie în organism. oaie). substanţe hidrocarbonate. 1:4:1 c. c. F. c. vită. 1:1:4 2 3.

65% trebuie sa fie mono-glucide şi numai restul 35% să fie poli-glucide. îndulcirea cartofului nu este influenţată de temperatură ci de soiul din care provine. 13. castraveţii. c. carnea de vacă. F. pătrunjelul. 10. 14. valoarea nutritivă a produselor agro-alimentare se confundă cu valoarea lor energetică (putere calorică): a. 0 0 150 . ţelina. 12. mărarul. 15. Vitaminele prezente în mierea de albine sunt: a. 17. oxalică. B . carnea de porc. Pentru stabilirea de meniuri conforme cu necesarul caloric şi nutritiv al consumatorilor. butirică. propionică. vitaminele D. bobul. carnea de găină. b. c. Vitaminele liposolubile sunt a. 65% trebuie sa fie poli-glucide şi numai restul 35% să fie mono. tomatele. cătină albă. brânza de vacă. smântână. c. acetică. nuci verzi. nu. lămâi. untul untura de porc. B6.şi di-glucide. Produse alimentare cu valoare energetică mare sunt: a. B12. din grupa B: B . unt. c.9. datorită stimulării activităţii enzimelor amilolitice. Vitamina C se găseşte în: a. a. măceşe.H. E (tocoferol). morcov. c. K. alte organe de porc şi vită. desfăşurate în prezenţa oxigenului sunt. vit. E. K (antihemoragică). b. a. b. b. proporţia între glucide trebuie să fie egală. coacăze . C şi P. creier. sparanghelul. b. b. La ce temperaturi din timpul iernii se produce la cartofi îndulcirea. da c. b. Legumele cu conţinut mare de amidon sunt: a.A. ardeii. fasolea. b. frişcă. B1. D (calciferol). fructele. c. legumele verdeţuri: salata. alcoolică. la peste 6 C. ce hidrolizează amidonul şi determină acumularea de glucoză. lactică. b. laptele. 16. B . cartofii. C şi PP. Din cantitatea de glucide ingerate în hrană: a. c. uleiul de floarea soarelui. la 0 C. legume şi fructe. B2. cca. Fermentaţiile aerobe. provitamina A. cca. parţial.betacarotenul şi vit. c. vit. 1 2 6 12 11. mazărea. ficat. B . lintea. dar mai ales în ardei. produse lactate. A (retinol). legumele.

b. b. Precipitaţiile abundente din perioada recoltării fructelor şi legumelor acţionează asupra capacităţii de rezistenţă la manipulare. unitar. dublă faţă de cea a proteinelor sau glucidelor. 25. c. b. psihosenzorială. există o corelaţie directă între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. supraunitar. cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora 151 24. nu influenţează conţinutul de nutrienţi. consumul substanţelor anabolizate. nu există o corelaţie între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. b. această capacitate este mai redusă. durabilitatea unui produs agroalimentar reprezintă o proprietate: a. există o corelaţie invers proporţională între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. potasice În alimentaţie cu cât gradul de rafinare a cerealelor este mai mare: a. c. Anabolismul. 23. subunitar. Din cunoaşterea valorii nutritive a diferitelor alimente se desprind următoarele principii alimentare: a. ca factori energetici. egală cu cea a proteinelor sau glucidelor. procesele de sinteză a moleculelor mari. conţinutul de apă. transport şi păstrare a lor. c. b. c. c. calorigeni au o valoare calorică: a. în sensul că: a. această capacitate este mai mare c. inferioară. macroenergice. 22. . b. cu atât se micşorează valoarea nutritivă a acestora. una din componentele metabolismului se referă la: a. Mierea de salcâm fructoză/glucoză: a. ecologică. tehnico-funcţională. Lipidele. şi pomi fructiferi este de calitate superioară. b. azotoase. fosfatice. Valoarea nutritivă. c. Conţinutul de proteine al cerealelor este mărit de adaosul de îngrăşăminte: a. 21. c. scindarea moleculelor şi eliberarea energiei consumate. nu este influenţată semnificativ. având raportul 19. complexe. b.18. 20.

26.substantele folosite in cantităti strict necesare ca solventi sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome c . Alimentele bogate in fibre: a-produc stare de saţietate prelungită şi reduc riscul supraponderabilitătii b-nu produce stare de saţietate prelungită şi cresc riscul supraponderabilitătii c-nu sunt recomandate a fi consumate 32 Acizii graşi omega 3 se găsesc: a . Prin consumul de legume şi fructe in stare proaspătă şi prelucrată organismul uman: a.în apă b .în sucuri c . b .consumăm mai multe fibre alimentare. O dietă echilibrată înseamnă: a .o sursa de sporire a masei corporale a organismului uman b.işi menţine un raport optim intre masa corporală. lipide. la un consum moderat c-o băutură răcoritoare 31.în peşte. glucide săruri minerale şi vitamine 30. 152 . Prin ingredient se inţelege: a .aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici.nu este influenţat b.Laptele reprezintă: a. Pentru omul sănătos. utilizată la producerea sau la prepararea unui aliment şi care va fi continută şi de produsul finit ca atare sau intr-o formă modificată. uleiuri vegetale şi organisme marine 33. rezerva lipidică şi glucidică c.o dietă care conţine in proporţii adecvate elemente nutritive necesare sănătăţii organismului nostru.consumăm zilnic carne b.un sistem complex format din proteine. b.un aliment recomandat a fi consumat in cantităţi mici c. 28.nu consumăm fructe si legume c.o dietă care permite consumul oricărui aliment in orice cantitate 27. berea poate fi considerată: a-o bautura puternic alcoolică b-un aliment .ajunge supraponderal 29. cereale integrale.orice substantă. Alimentaţia zilnică poate deveni mai sănătoasă dacă: a. cum ar fi fructe.poziţionarea meselor intr-un spaţiu c. inclusiv aditivii.

cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora Combatere integrate a bolilor si dăunătorilor 1. prin încorporare pasivă c. agenţi patogeni 4.34. endemii c. plante inferioare c. In alimentaţie cu cât gradul de rafinare al cerealelor este mai mare: a . fazele succesive în evoluţia bolilor c. epifitii b. prin perforarea membranei celulare 2. molecule c.lapte şi brânzeturi de tip telemea 35. sisteme acelulare 3. prin deschideri naturale b.Virusurile pătrund în plante: a. factori de mediu b.sare c .cu atât se micsorează valoarea nutritivă a acestora b . Calciu se găseşte in cantitate mare in: a . semiparazită obligată c. Antofitele sunt: a.nu influenteaza continutul de nutrienti c . cauza îmbolnăvirii plantelor b. epizotii 6. Patogeneza bolilor infecţioase ale plantelor înseamnă: a. Vâscul este o plantă: a. consecinţa acţiunii unor factori nefavorabili de mediu 5.apă b . Virusurile sunt: a. plante superioare 7. dăunători c. Bolile infecţioase ale plantelor sunt produse de: a. organisme b. insecte b. dau naştere la: a. semiparazită facultativă b. Bolile care se propagă într-un ritm rapid. total parazită 153 .

ciupercile se: a. Zoofagii sunt: a. organe de înmulţire c. produse de metabolism 14. virusuri entomopatogene b. postembrionare c. porţiuni de miceliu b. spori c. Agenţii patogeni induc: a. incompletă c. Cu ajutorul sporilor. se necrozează b. Înmulţirea asexuată a ciupercilor se realizează prin: a. hrănesc c. Cloroza înseamnă că frunzele plantelor: a. fixează de substrat 12. carenţa unor elemente nutritive 15. substanţe volatile conţinute de unele plante c. boli neinfecţioase b.8. Fitoncidele sunt: a. înmulţesc b. Pupa este un stadiu în care insecta: a. Insectele holometabole au dezvoltare: a. completă b. Larva este un stadiu al dezvoltării: a. întreruperea temporară a dezvoltării insectelor c. boli infecţioase c. contopirea gameţilor 13. Scleroţii ciupercilor sunt: a. timpul dintre inspiraţia şi expiraţia aerului 18. acumulează substanţe de rezervă 17. organisme animale care trăiesc pe seama altor specii 154 . bacterii fitopatogene c. se ofilesc c. creşte şi năpârleşte c. pigmenţi bacterieni 9. organe de rezistenţă b. hormoni b. Bacteriofagii sunt: a. starea de repaus a insectelor b. complexă 19. virusuri bacteriene b. postmetabole 16. se îngălbenesc 10. se transformă prin histoliză şi histogeneză b. substanţe chimice 11. embrionare b. microorganisme c. Diapauza înseamnă: a.

Termoterapia este o metodă de: a. pragul economic de dăunare c. îmbolnăvirea plantelor 29. lipsa apei din sol 155 . Fungicidele combat: a. evoluţia factorilor climatici în zonele ocupate de culturi agricole 28. eliminarea din ecosistem a organismelor dăunătoare b. Ofilirea patologică este produsă de: a.20. organismelor utile c. fenofazele de dezvoltare ale plantelor b. mărire a rezistenţei plantelor b. Rezistenţa fiziologică a plantelor se datorează: a. calendaristic b. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor urmăreşte: a. distrugere a agenţilor patogeni c. în protecţia plantelor se urmăreşte: a. unor factori fizici de mediu c. ciuperci fitopatogene c. unor însuşiri chimico-fiziologice ale plantelor b. insecte c. mediului b. Epizootiile sunt: a. În combaterea integrată se aplică tratamente chimice: a. Prin prognoză. forme de rezistenţă ale ciupercilor 21. vaccinării plantelor 23. Selectivitatea pesticidelor se referă la protejarea: a. antofitele b. orificii b. distrugere a buruienilor 25. după apariţia bolilor şi dăunătorilor c. atacul unor agenţi patogeni c. lipsa unor elemente nutritive b. pe bază de prognoză şi avertizare 27. menţinerea organismelor dăunătoare sub pragul economic de dăunare 26. nodozităţi 22. eradicarea speciilor care produc pagube semnificative c. boli b. prevederea invaziilor organismelor dăunătoare pentru aplicarea tratamentelor b. estimarea producţiilor în funcţie de atacul bolilor şi dăunătorilor c. Galele sunt: a. excrescenţe c. insecte dăunătoare 30. plantelor 24. Tratamentele chimice se aplică în funcţie de: a.

Reglementare si Management al Resurselor Biotehnologice din cadrul MAAP. c) comercializarea de seminte care nu corespund normelor in vigoare. 2. Maron. 3. b) 100 ha. c) 200ha. precum si inregistrarea soiurilor de plante sunt reglementate de : a) Ordinul MAPDR 1262/2005. c) Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor din MAAP. Ce constituie contraventii la normele privind producerea. CIRCULATIA SI LEGISLATIA SEMINTEI 1. prelucrarea si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte necertificate sau din loturi provenite de la agenti economici neinregistrati conform prevederilor legale in vigoare.PRODUCEREA. Unitatea de control la cerealele paioase pentru categoria biologica Baza. 4. b) Directia Generala de Implementare. Regulamentul privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor este reglementat de: a) Ordinul MAAP 769/2009. 5. a) b) c) Eticheta oficiala pentru categoria biologica Prebaza este de culoare: Alba cu diagonala violet. 7. Alba. comercializarea semintelor si a materialului saditor. controlul si certificarea calitatii. b) Ordinul MAPDR 1263/2005. b) Ordinul MAAP 257/2002 si Ordinul MAAP 327/2002. 1 an. 156 . Avizul de import al semintelor si materialului saditor se acorda de: a) Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor din MAAP. c) Ordinul MAAP 257/2002. a) b) c) Care este rotatia minima dupa aceeasi specie la cerealele paioase: 2 ani. 3 ani. Producerea. prelucrarea. b) inscrierea unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. 6. c) Legea 266/2002. este de maximum: a) 50 ha.

pentru toate activitatile. prelucrarea. b) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de multiplicare’’ . prelucrarea si/sau comercializarea semintelor si materialului saditor este reglementata de: a) Legea 266/2002. controlul calitatii si comercializarea semintelor se sanctioneaza cu : a) amenda de la 340 RON la 1000 RON.8. 157 . pe fiecare tip de activitate. c) inscrierea cu intentie a unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. Ce constituie infractiuni la normele privind producerea. b) impreuna. b) introducerea in tara de seminte fara avizul de specialitate al MAAP sau neconforme cu reglementarile in vigoare. b) a incalcat obligatiile ce-i revin sau nu a desfasurat activitate in domeniu timp de 3 ani consecutiv . 9. persoane fizice si juridice pentru producerea. Autorizatiile de functionare ale operatorilor economici se vizeaza: semestrial. Autorizatia acordata in urma inregistrarii unui operator economic pentru prelucrarea semintelor poate fi retrasa temporar sau definitiv de autoritatea care a eliberat-o. prelucrare si comercializare a semintelor si materialului saditor se acorda: a) separat. c) nu se acorda. aceasta facandu-se obligatoriu de ITCSMS sau LCSMS. 13. Infractiunile savarsite la normele privind producerea. Prin ce document se solicita de catre operatorul economic multiplicator certificarea oficiala a culturilor seminciere: a) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de certificare a loturilor de samanta’’. c) nu are viza anuala. Metodologia privind inregistrarea operatorilor economici. c) Ordinul MAAP 257/2002. nu se vizeaza. prelucrarea. 11. controlul calitatii si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte fara documente care sa ateste calitatea si starea fitosanitara corespunzatoare pentru insamantare. a) b) c) 12. daca : a) nu a desfasurat activitatea de prelucrare timp de 1 an de zile. b) Ordinul MAAP 769/2009. 10. 14. b) inchisoare de la 3 luni la 4 ani . c) amenda de la 3400 RON la 5600 RON. anual. Autorizatiile de functionare eliberate operatorilor economici pentru activitatea de producere. c) nu se solicita sondarea si certificarea prin nici un act.

b) cele inregistrate in Cataloagele Comunitatii Europene. 16.15. b) buletin de analiza partiala. d) cele din afara Comunitatii Europene. care se multiplica pe baza de contract in vederea exportului integral. Sunt admise la multiplicare semintele si materialul saditor din urmatoarele soiuri si hibrizi: a) cele inregistrate in Catalogul oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania. 158 . Care este documentul oficial care se elibereaza de autoritatea oficiala pentru samanta care indeplineste toate conditiile prevazute de Legea 266/2002: a) buletin de analiza oficiala. c) nu este obligatorie inregistrarea. c) document oficial de certificare a lotului oficial de samanta.

funcţie a managementului si funcţie a organizaţiei. manageriale. b) obiective strategice-misiune-termene-oameni-informaţii-avantaj competitiv. producţie. previziune. “Comunicarea” şi “motivarea” constituie suportul. subsistemul metodologic. b) organizare. Vă rugăm să le identificaţi: a) obiective strategice-misiune-sinergie-resurse-oameni . Care din tipurile de strategii enumerate mai jos se delimitează după criterilul “dinamica obiectivelor”: a) strategii offensive. 5. motivare. c. organizare. c) antrenare. c) strategii de redresare. coordonare. metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii. subsistemul informaţional. activitate distinctă şi funcţiune a organizaţiei. planificare. economistul Popescu de la compartimentul Contabilitate se sancţioneaza cu diminuarea salariului pe 3 luni cu 10%” este o decizie încadrată in funcţia de: a) previziune. antrenare. conducere.1. 8. 7. c) coordonare. previziune. de privatizare. b) subsistemului metodologic şi decizional. Organizarea este: a. “Precizarea modalităţilor de realizare a obiectivelor” este un element de conţinut al funcţiei: a) previziune. control-evaluare. c) obiective strategice-misiune-resurse-modalitaţi-termene-avantaj competitiv. Care din elementele prezentate mai jos constituie componente majore ale managementului organizaţiei? a) subsistemul organizatoric. b. de restructurare. 159 . b) subsistemul organizatoric. cercetare-dezvoltare. Management Arătaţi care din variantele prezentate mai jos reprezintă funcţii ale managementului firmei: a. dezvoltare. subsistemul informaţional. organizare. defensive. Unele componente ale strategiei se află printre elementele prezentate mai jos. Expresia “Începând cu 1 septembrie a. b. salarizare. subsistemul decizional. c) subsistemul organizatoric. subsistemul informaţional. decizia şi subsistemul motivaţional. 6.c. c) funcţiei de coordonare şi de antrenare. 4. organizare. b) strategii de privatizare. b) organizare. a) relaţiilor între manageri şi executanţi. previziune. funcţie a managementului şi activitate distinctă 2.informaţii. consolidare. 3. subsistemul decizional. c.

Care din elementele prezentate în continuare constituie principalele componente procesuale ale organizaţiei? a) funcţiii-funcţiuni-activitaţi-atribuţii. c) incerte. 16. obiectivele individuale. “Probabilitatea realizării obiectivului decizional este mare. c) culegerea.documente informaţionale. c) decizii tactice. nivelul ierarhic şi relaţiile organizatorice. b) existenţa unor circuite şi fluxuri informaţionale mai scurte. funcţiunile. c) date-informaţii-circuite şi fluxuri informaţionale-proceduri informaţionale-mijloace de tratare a informaţiilor. transmiterea şi prelucrarea cu mijloace automatizate a informaţiilor. 15. b) de risc. c) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-sarcini. adoptă. atribuţiile. scrise şi audiovizuale. 11. c) informaţii primare. “Ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte. 160 . Care din variantele de mai jos exprimă cel mai bine componentele sistemului informaţional? a) date-informaţii-circuite informaţionaledocumente informaţionaleproceduri informaţionale. Diferenţa dintre sistemul informaţional şi sistemul informatic este dată de: a) existenţa unor informaţii specifice. “ Deciziile care contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor derivate de gradul 1 sau 2” sunt: a) decizii curente. b) decizii de risc. funcţia. 13. c) sarcinile. compartimentul şi ponderea ierarhică sunt componente structurale ale firmei. b) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-obiective. dar asupra manierei în care trebuie procedat exista dubii serioase” este o caracteristică a deciziilor: a) certe. intermediare şi finale.9. Postul. b) informaţii primare. b) sarcinile. b) date-informaţii-circuite informaţionale. Ce alte subdiviziuni organizatorice cunoaşteţi din cele prezentate în continuare: a) funcţia. 10. Arătaţi care din elementele prezentate mai jos sunt informaţii delimitate după gradul de prelucrare: a) informaţii orale. 12. b) procesul decizional. 14. c) procesul de management. ascendente şi descendente. aplică şi evaluează decizia managerială” defineşte: a) actul decizional.mijloace de tratare a informaţiilor.

atribuţiile. execuţia şi urmărirea cheltuielilor. b) sarcinile. competenţele şi responsabilităţile posturilor. 20. 22. 19.” este o funcţie a: a) managerilor executive. În organigramă sunt vizualizate: a) sarcinile. responsabilităţile. b) sistemului informaţional. cum aţi proceda pentru a îmbunătăţi raporturile cu subordonaţii? a) prin organizarea de şedinţe şi punerea în discuţie a celor vinovaţi. b) de control. pentru că funcţia include mai multe posturi cu aceleaşi caracteristici generale. c) secretariatului conducerii. c) practic. este doar o deosebire terminologică. competenţele. atribuţiile lucrările. c) sarcinile. Există vreo diferenţă între post si funcţie. organigrama.17. convorbiri telefonice etc. b) prin exercitarea unui control permanent şi sancţionarea exemplară a celor cu abateri. b) posturile şi obiectivele individuale ce le caracterizează. Regulamentul de organizare şi funcţionare. Ce elemente definesc un post? a) sarcinile. ca principale componente ale structurii organizatorice? a) nu. c) prin îmbunătăţirea pe primul plan a rezultatelor obţinute de aceştia. înregistrarea acestora în documente justificative etc. Arătaţi ce tip de relaţii organizatorice există între directorul economic şi şefii compartimentelor funcţionale si operaţionale: a) de autoritate-ierarhice. descrierile de funcţii şi fişele de post sunt componente ale: a) structurii organizatorice. pentru că ambele sunt componente ale structurii organizatorice. c) da. responsabilităţile. 18. Directorul economic transmite fiecărui compartiment elemente metodologice cu privire la elaborarea. c) ale nici unuia din cele prezentate mai sus. 161 . Dacă aţi fi managerul general al unei firme. “Funcţia de legătura şi filtru pentru solicitările de contacte directe. 21. toate componentele primare ale structurii organizatorice. 23. c) de autoritate-funcţionale. b) managerului general. b) nu.

Vă rugam să arătaţi care din acestea prezintă logic un asemenea scenariu: a) formularea misiunii.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei. Proiectarea / reproiectarea managerială propriu-zisă implică proiectarea/ reproiectarea componentelor sau subsistemelor manageriale. 30. Care din acestea reprezintă punctul de plecare în derularea acestei etape? a) componenta decizională.precizarea obiectivelor strategice.precizarea obiectivelor strategice. b) aprobării programului de implementare.precizarea obiectivelor strategice. 26. 29. c) managementului prin excepţii. c) formularea misiunii. b) formularea misiunii. f) simbiotic. c) pregătirea profesională. Elaborarea propriu zisă a strategiei implică un scenariu evidenţiat de una din variantele de mai jos.stabilirea modalităţilor strategicedimensionarea resurselor fixarea termenelor. 28. c) prezentării programului de implementare. managerială şi generală. exerciţii fizice” este: a) fază a mecanismului leadership-ului b) un determinant al leadership-ului. “Stabilirea modalităţilor de control” este o etapă a promovării şi utilizării: a) managementului prin obiective. 27. b) situaţia economică a organizaţiei. 162 . 25. “ Stabilirea pentru fiecare acţiune de realizare a noului sistem managerial a unui responsabil care să posede competenţa necesară şi a unui termen precis de finalizare” este un aspect al: a) elaborarea proiectului programului de implementare a sistemului managerial.stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor stabilirea avantajului competitive. “Construirea de sisteme de motivare şi comunicaţii perfecţionate bazate pe încrederea reciprocă recunoscute ca atare de toţi componenţii organizaţiei” este o caracteristică a stilului de leadership: d) autocratic: e) birocratic.stabilirea avantajului competitive. c) un instrument de exercitare a leadership-ului. b) componenta informaţională. “Apelarea la diverse metode de diminuare a stresului leaderului bazate pe relaxare.24. c) componenta metodologică. Precizaţi care din elementele evidenţiate mai jos nu constituie determinanţi ai leadershipului: a) situaţia managerială. b) managementului prin proiecte. dietă.fixarea termenelor.stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor.

c. c.E. întreprinderi complexe. 35. suprafaţa fermei Exploataţiile agricole şi agroturistice sunt: a. Funcţia financiar contabilă urmăreşte: a. b. sistem economico social. sistem biotehnic. c. b. funcţii ale unităţii şi ale managerului. funcţia unităţii. funcţia unităţii şi a managerului. factorii interni şi interdependenţele cu mediul extern. 32. factorii interni. Funcţiile de producţie şi comercială reprezintă: a. sancţionarea abaterilor. Găsirea soluţiilor privind resursele financiare necesare desfăşurării activităţilor. Clasificarea unităţilor agroalimentare după mărime se face în funcţie de: a. factorii externi. c. forme de asociere b. c. c. Rezultatele activităţii unităţilor agroturistice depind de: a. funcţia managerului. 36. Funcţia de resurse umane este: a. Unitatea agroturistică este: a. 37. comparaţia între legislaţia din România şi din U. sistem mecanic. cifra de afaceri. 33. 38. b. respectarea legislaţiei în domeniu. funcţia unităţii şi a managerului. b. b. funcţia managerului. b. numărul de produse şi servicii obţinute. Funcţia de protecţie a mediului şi consumatorului urmăreşte: a. c. Funcţia de previziune. b. c. forme de organizare şi funcţionare a proprietăţii asupra pământului şi altor mijloace de producţie. funcţii ale unităţii.planificare este: a. 163 . c.31. Ţinerea evidenţei contabile. 34. Analiza tehnică a soluţiilor. 39.. funcţii ale managerului. funcţia unităţii. b.

c. 45. monitor şi difuzor al informaţiilor şi purtător de cuvânt. competenţă şi răspunderi. 48 49. roluri informaţionale. experienţa profesională. c. posturile. b. c. posturile. 43. mediul general. caracteristicile mediului ambiant. b. Rolurile managerului de întreprinzător şi negociator sunt: a. c. nivelul ierarhic. factori de risc. Autoritatea formală a unui manager depinde de: a. c. Rolurile informaţionale ale managerului sunt: a. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. factori cerţi. b. c. c. Deciziile managerului sunt influenţate de : a. roluri interpersonale. numărul locurilor de cazare şi alimentaţie. cunoştinţe de specialitate. 164 41. c. mediul specific profilului firmei. aplicarea de sancţiuni. mediul real. numărul locurilor de cazare. relaţiile. Capacitatea de producţie a unităţilor agroturistice se exprimă prin: a. numărul locurilor de alimentaţie. supravegherea aplicării legilor în vigoare. factori de risc şi incertitudine. condiţiile din unitate. b. 42. concordanţa care trebuie să existe între sarcini. mediul perceput. pregătirea şi experienţa managerului Factorii de producţie şi cei ai mediului ambiant sunt: a. c. lider. alţi factori. c. b. 44. poziţia postului ocupat. relaţiile dintre posturi. Obiectivul controlului îl reprezintă: a. roluri decizionale. mediul general şi cel specific firmei. . 47. b. compartimentele. Percepţia managerului este influenţată de: a. figură centrală a unităţii.40. obiectiv. b. b. 46. b. b. Structura de conducere a firmei cuprinde: a.

c. b. frecvenţa elaborării. un schimb bilateral de mesaje între emitent şi destinatar. al unei persoane sau grup. al unui grup de persoane. utopist. c. Deciziile stringente şi flexibile au în vedere: a. democrat. producătorii. realist. 52. c. clienţii şi organismele de control. existenţa unor alternative şi judecarea responsabilă a consecinţelor multiple. dezvoltarea pieţei şi integrarea sunt strategii ale: a. Deciziile eficiente şi eficace au la bază: a. pregătirea resurselor umane. 51. perioadei de stabilitate. perioadei de dezvoltare. Munca managerului poate fi eficientă în cazul practicării stilurilor de conducere: a. b. perioadei de declin. b. comunicare orizontală. comunicarea verticală. b. c. b. producătorul şi distribuitorul. Calitatea produselor şi serviciilor interesează: a. c. tehnocrat. 53. c. c. relaţiile cu angajaţii. oportunist. comunicare cu alţi agenţi economici. birocrat. clienţii şi organismele de control. b. conducerii de nivel mediu. 56. Comunicarea managerială reprezintă: a. frecvenţa elaborării. b. al unei persoane. posibilitatea anticipării Managementul strategic este prioritatea: a. Deciziile anticipate şi imprevizibile au în vedere: a. Relaţiile de autoritate ale managerului cuprind: a. conducerii de vârf. b. domeniul conducerii. 54. Extinderea producţiei. conducerii operaţionale. un timp mai mare pentru luarea deciziei. 57. 165 . b. timpul de acţiune. Decizia reprezintă un act deliberat: a. 59. un mesaj unilateral. c. numărul de persoane care le emit. distribuitorii. c. 55. b. 58. demagog. c.50.

căile de acţiune ca şi estimarea riscurilor conjuncturale. valorificarea superioară a acestora. de producţie. managerul. calitate. 63. structură şi cost. compartimentul. de coordonare. Principalele funcţii ale exploataţiilor agricole sunt: a. 68. organizare. calitate. care se finalizează cu obţinerea de produse sau servicii. c. de producţie. altor persoane. b. previziune . schimbare a proprietarului. Prin resursă umană se înţelege: a. organizare. c. de personal. 64. b. Componentele structurii manageriale de conducere. Resursele umane în exploataţiile agricole şi agroturistice se caracterizează prin: a. cantitate. de dispoziţie. verificarea cantităţii şi calităţii. 66. previziune. de protecţia mediului ambiant. coordonare şi control. Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a. atestarea şi îmbunătăţirea reprezintă funcţii ale: a. disponibilitatea personalului unei societăţi comerciale de a lucra cu toate resursele de care dispune pentru realizarea producţiei unei societăţi. 67. b. secretariatul. c. funcţia. extern. costuri. comercială. nivelul ierarhic. b. definite de la simplu la complex sunt: a. planificare. De obţinere a unui venit cât mai ridicat. postul. numărul de clienţi şi preţul. b. Auditul calităţii este o formă de control: a. resurse şi mijloace necesare producţiei. împreună cu totalitatea capacităţilor sala fizice şi intelectuale pe care le poate exterioriza în procesul muncii. 61. totalitatea personalului din care poate fi recrutată forţa de muncă a unei societăţi. de control. b. compartimentul. Construirea calităţii. 166 . c.planificare. c. o persoană aptă de muncă. intern. c. c. Principalele funcţii manageriale în agroturism sunt: a. managerul. verificarea cantităţii şi calităţii şi schimbare a proprietarului. sistemului de asigurare a calităţii. conducerea tehnică. intern şi extern. secţia. ce justifică întreaga activitate depusă. b. 62.60. conducerea tehnică şi financiară. b. c. preţul. relaţiile. unitatea de producţie. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. c. cercetare – dezvoltare. stabilirea principalelor obiective. managerului. b. 65. umărul clienţilor. financiar – contabilă.

băneşti. administrativ. 5. compartimentele de producţie. găsirea căilor şi mijloacelor de remediere a eventualelor dezechilibre. subsistemele condus. b. realizarea unui sistem de conducere şi organizare corespunzător situaţiilor existente în firmă şi în mediul de afaceri. Principiile de bază ale analizei economice se referă la: a. conducător. 4. axarea pe probleme clare şi reprezentative. 167 . generalizarea rezultatelor pozitive şi reglarea activităţilor tehnice. factori externi. subsistemul tehnic. Care sunt subsistemele firmei ca sistem socio-economic: a. 7. prevenirea fenomenelor producătoare de dezechilibre. b. 8. social. retrospective şi previzionale pe orizont scurt. ocupă un loc important în procesul creşterii eficienţei economice a produselor serviciilor. Analiza economica creează condiţii pentru efectuarea unor calcule: a. Rolul analizei economice derivă din faptul că: a.ANALIZĂ ŞI GESTIUNE 1. c. informaţionale. factori interni. c. existenţa unor specialişti capabili să investigheze amplu situaţia prin metodologii specifice. c. când intrările sunt valoric mai mici decât ieşirile din sistem. c. informaţional şi decizional. b. 6. evaluării unor rezultate scontate prin utilizarea eficientă a resurselor disponibile. comerciale. economice. b. asigură elemente de fundamentare a deciziilor privind utilizarea mijloacelor de şi producţie. când intrările sunt mai mari valoric decât ieşirile din sistem. retrospective. c. permite eliminarea deficienţelor. când intrările sunt valoric egale cu ieşirile din sistem. economic. c. c. 3. factori interni şi externi. c. Interacţiunile care există între firmă şi mediul de afaceri dau naştere la relaţii: a. Rezultatele activităţii firmele agroturistice şi de alimentaţie publică depind de: a. b. capitalului şi forţei de muncă. ca urmare a unor factori interni şi externi firmei. materiale (cu furnizorii şi clienţii). Obiectivele analizei economice a firmelor agricole şi turistice vizează: a. să fie demarată numai în anumite perioade. b. previzionale. În ce situaţie firma prezintă un risc mai mare de faliment: a. mediu şi lung. b. b. 2.

profitul net. 14. mediul generai şi cel specific firmei. productivitatea muncii (consum de timp pentru o unitate de produs). b. condiţiile din firmă. Eficienţa tehnică este exprimată de indicatorul: a. b. mediul general: b.9. 168 . 17. pregătirea şi experienţa managerului. metode generale de analiză. 16. 10. Percepţia managerului este influenţată de: a. numărul locurilor de cazare sau de alimentaţie publică. b. 13. al eficienţei economice. metode generale şi specifice fenomenului cu grade diferite de complexitate. caracteristicile mediului ambiant. Analiza calităţii produselor sau serviciilor unei firme presupune: a. costul de producţie. mediul perceput de manager. obiectiv. efectului total. mediul specific profilului firmei. b. profit. Capacitatea de producţie a unităţilor agtroturistice se exprimă prin: a. Indicatorii producţie medie. c. al efortului total. metode specifice fenomenului analizat. c. cifra de afaceri. b. cunoaşterea caracteristicilor (proprietăţilor) produsului. 12. sporul obţinut la 1 kg. c. c. c. 15. mediul real. caracteristicile produsului. c. prevederilor normelor sau standardului. c. 11. c. Deciziile managerului sunt influenţate decisiv de: a. de îngrăşământ aplicat. numărul locurilor de cazare. b. rata profitului. Eficienţa economică a firmei este exprimată de indicatorii: a. producţie totală şi veniturile sunt indicatori ai: a. Pentru efectuarea unei analize eficace trebuie utilizate: a. indicii de calitate ai normelor şi standardelor. b. durata de recuperare a investiţiei. c. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. b. alţi factori. cost de producţie.

verificare a cantităţii şi calităţii. preţul şi timpul de valorificare. cheltuielile de reparaţii şi productivitatea muncii. calitatea produselor. Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a. numărul clienţilor. verificarea cantităţii. 20. preţul. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. schimbarea proprietarului. productivitatea. calităţii şi schimbarea proprietarului. productivitatea muncii şi costul de producţie. b. Mijloacele fixe ale firmei influenţează: a. c. c. b.18. b. c. 169 . costul de producţie. numărul şi fidelitatea clienţilor. 19.

Este adevărat că în cazul asigurărilor maritime există avaria particulară datorată greşelilor de navigaţie? a) adevărat b) fals c) nu există 5. a) b) c) 8. a) b) c) 6. a) b) c) Persoana fizică sau juridică care plăteşte prima de asigurare este reprezentată de: asigurat asigurator beneficiarul asigurării Actul juridic care se încheie între asigurat şi asigurator este denumit: contract de asigurare contractant de asigurări despăgubire de asigurare Asigurarile in România pot fi: facultative obligatorii facultative şi obligatorii Care din tipurile de asigurare împlică cele mai mari riscuri? asigurările de persoane asigurările din agricultură asigurări ale animalelor 170 . a) b) c) 7. a) b) c) 2. a) b) c) Care din următoarele tipuri de asigurări sunt obligatorii? asigurarea de tip Casco asigurarea de viaţă asigurarea de tip RCA Care din următoarele cuvinte sunt caracteristice asigurărilor: franciza fransiza transciza Din următoarele tipuri de asigurări. a) b) c) 3.Asigurări si Reasigurări 1. care devin obligatorii începând cu anul 2010: asigurările de persoane asigurările agricole asigurările de locuinţe 4.

9. sinalagmatic. cât este timpul pentru ca aceasta să poată intra în vigoare? a) după 24 de ore de la data semnării contractului de asigurare b) imediat după semnarea contractului c) după 48 de ore de la data semnării contractului 171 . de nupţialitate. În cazul asigurărilor auto – casco. Asiguratorul are dreptul să verifice modul cum sunt intreţinute culturile agricole asigurate? a) da b) nu c) nu este cazul 15. de bună credintă c) toate tipurile prezentate 12. succesiv b) contractul cu titlu oneros. de adeziune. Suma de bani dinainte stabilită pe care asiguratul o plăteşte asiguratorului este reprezentată de: a) suma asigurată b) prima de asigurare c) norma de asigurare 13. Care dintre tipurile de contracte încheiate sunt adevărate? a) contractul consensual. asiguratorul despăgubeşte proprietarul dacă acestea au pierit datorită: bătraneţii. lipsei furajelor sau netratarea la timp a acestora? a) da b) nu c) nu este cazul 14. În cazul altor forme de asigurare există tipurile de asigurări: dotală. de natalitate? a) nu b) da c) nu este cazul 16. În cazul asigurărilor maritime asigurări: a) casco b) cargo c) casco şi cargo şi al aeronavelor există următoarele tipuri de 11. În cazul asigurărilor de animale. Ce tip de asigurare face posibilă despăgubirea faţă de terţe persoane în caz de producere a unor accidente? a) asigurarea de răspundere civilă b) asigurarea de viaţă c) asigurarea de bunuri 10. aleatoriu.

Asiguratorul îl despăgubeşte pe asigurat de calamităţi naturale dacă se constată că asiguratul nu a luat toate măsurile pentru diminuarea sau stoparea efectului calamităţii produse? a) da b) nu c) nu este cazul 19.17. În România există societăţi de reasigurare? a) da b) nu c) nu este cazul 20. mixte 18. Care sunt societatile de asigurare din România din punct de vedere al acţionariatului? a) româneşti b) străine c) româneşti şi străine. Reasigurarea este de tipul: a) obligatorie b) facultativă c) obligatorie şi facultativă 172 .

Butoaiele cu o capacitate mai mare de 2000 litri se numesc: a) baricuri b) budane c) căzi 2. Bentonizarea se realizează cu scopul de a îndeparta excesul de: a) substanţe proteice b) alcool etilic c) acizi organici 5. Pritocul vinului reprezintă operatiunea tehnologică de: a) umplere a golurilor la butoaie şi cisterne b) transvazare c) cupajare 9. Faza de fermentare tumultoasă durează între: a) 2-5 zile b) 8-14 zile c) 1-3 zile 6. Deburbarea sau limpezirea mustului se realizează prin: a) fermentaţie b) centrifugare c) sedimentare-decantare şi centrifugare 4. Fermentaţia malolactică constă în: a) degradarea acidului malic în acid lactic b) degradarea acidului lactic în acid malic c) degradarea alcolului etilic în acid acetic 8. Recepţia strugurilor destinaţi prelucrării se realizează: a) atât cantitativ cât şi calitativ b) vizual c) numai calitativ 3.Oenologie şi legislatia viei şi vinului 1. Verificarea stabilităţii vinurilor se realizează prin: a) teste de explorare b) teste de explorare şi teste de control c) analiza microbiologică 10. Defectele vinurilor sunt: a) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică b) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică microbiologică c) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură microbiologică şi 173 . Maceraţia este folosită frecvent la producerea: a) distilatelor de vin b) vinurilor aromatizate c) vinurilor roşii 7.

% alc. % alc. existente în struguri la momentul determinării 174 . Vinul pelin este un vin: a) aromat b) aromatizat c) licoros 19. b) 8. Degorjarea are ca scop: a) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop b) eliminarea dopului c) adaosul de dioxid de carbon 18. Vinul spumant conţine dioxid de carbon de origine: a) exogenă b) endogenă c) endogenă şi exogenă 16. % alc. vermutul are o tărie alcoolică de: a) 16-18 vol.5 vol. 20. Remuajul are ca scop: a) eliminarea dioxidului de carbon din vin b) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop c) aducerea (strângerea) depozitului de drojdie pe dop 17. Vinarsul este băutură alcoolică obţinută din: a) distilat de vin învechit b) distilat de vin neînvechit c) distilat de cereale 21. Conform legislaţiei actuale. exprimate în grame la litru. Floarea vinului este o boală: a) anaerobă b) aerobă c) produsă de oxigen 13. Din categoria vinurilor de calitate superioară fac parte: a) rachiurile şi distilatele de vin b) vinurile cu denumire de origine controlată c) vinurile de masă 22.11. Precipitarea proteinelor din vin determină: a) casarea brună b) casarea albă sau proteică c) casarea ferică 12. c) 16-22 vol. Indicele gluco-acidimetric al strugurilor materie primă reprezintă: a) raportul dintre acizii organici şi glucidele existente în boabele de struguri b) raportul dintre celuloză şi amidon c) raportul dintre cantitatea de glucide (glucoză şi fructoză) şi cantitatea de acizi organici. Oţetirea vinului este produsă de: a) virusuri b) bacterii c) ciuperci 14. Cele mai importante boli anaerobe ale vinurilor sunt: a) băloşirea şi oţetirea b) borsirea şi oţetirea c) băloşirea şi manitarea 15.

Dintre substanţele minerale folosite pentru limpezirea vinurilor. învechire b) fermentare.5-14 vol.5 vol. Fazele de dezvoltare ale vinului sunt: a) formare. Vinurile aromate fac parte din categoria vinurilor: a) speciale b) propriu-zise c) oxidative 25.23. b) 10. Ce reprezintă pritocul vinului: a) operaţiunea de transvazare a vinului cu scopul de a separa vinul de drojdia depusa la fundul vasului. degradare 30. b) un tratament chimic. c) gelatina 33. % alc. maturare. % alc. % alc.5-10. cea mai apreciata este: a) acidul citric. c) o boala anaeroba 175 . Vinurile de calitate superioară se obtin: a) din hibrizi b) din toate soiurile speciei Vitis vinifera c) numai din soiurile menţionate în mod expres în lege 28. b) bentonita. Floarea vinului este: a) boala aeroba. Vinurile propriu-zise cu un conţinut de 0-4 g/l zahăr rezidual sunt: a) demidulci b) seci c) extrabrute 24. învechire. maturare. degradare c) fermentare. Mentiunea “Cules târziu” reprezintă pentru vinurile cu denumire de origine controlată: a) o denumire comercială b) o treaptă de calitate c) o indicaţie tehnologică referitoare la tipul de fermentaţie 26.5-11 vol. c) 10. Fermentaţia alcoolică a mustului este un proces biochimic de transformare a: a) glucidelor în alcool metilic b) glucidelor în alcool etilic c) glucidelor în acid tartaric 3l. Vinurile de consum curent pot avea o tărie alcoolică cuprinsă între: a) 8. Zaharoza poate fi utilizată la prepararea: a) vinurilor de consum curent b) vinurilor speciale c) vinurilor cu indicaţie geografică recunoscută 29. maturare. c) separea boştinei de tescovina 32. 27. formare. formare. b) un defect chimic.

b) vinurile liniştite. b) cantitatea de glucide rămasa nefermentată in timpul vinificării. conform legii: a) permisa in orice cantitate indiferent de tipul de vin. c) permisa cu condiţia respectării limitelor maxime admise în funcţie de tipul de vin. Vinurile cu indicaţie geografica recunoscuta fac parte din categoria vinurilor: a) de masa superioare. b) nu este permisa de lege. Zahărul rezidual din vinurile propriu-zise reprezintă: a) cantitatea de glucide adăugata in vin. b) acidul acetic. conform legislaţiei in vigoare fac parte: a) vinurile aromate. Limpezirea sau deburbarea mustului reprezintă: a) eliminarea substanţelor colorante. 176 . Din categoria vinurilor speciale. c) de calitate superioara 37. 38. Adaugarea oxidului de sulf în vin este.34. b) de consum curent. c) acidul tartaric. b) eliminarea impurităţilor solide. c) cantitatea de zaharoza prezenta în masa vinulu 39. c) eliminarea dioxidului de carbon 35. Acidul organic specific soiurilor de vita de vie destinate obţinerii vinurilor este: a) acidul malic. c) vinurile efervescente si aromatizate 36.

bunurile şi valorile etnografice şi etnoculturale c.AGROTURISM 1. etajele de vegetaţie şi faună b. Cheia c. 30 locuri 3. Valea Ialomiţei 9. Fundaţia de agroturism b. 8 m 7. 1-5 margarete b. Numarul maxim de paturi simple la o pensiune cu o margaretă este : a. În pensiunile agroturistice alimentaţia bazată din surse proprii şi locale reprezintă: a. 50% alimente din gospodarie şi din zonă b. Pensiunile turistice urbane se clasifică prin: a. 8-10 margarete 5. 10 locuri b. Federaţia Agricolă 10. 20% alimente din gospodaria proprie c. margarete 4. până la 7 camere 2. 7-8 margarete c. Forma de organizare a pensiunilor agroturistice la nivel naţional o constituie: a. 40% alimente din gospodarie si 40% alimente din zonă 8. 3 paturi c. ariile protejate şi factorii de cura 2 2 2 177 . În pensiunile agroturistice sunt admise maxim: a. Suprafaţa minimă a camerelor cu un pat la o pensiune cu 3 margarete este: a. stele b. O pensiune agroturistică se clasifică cu: a. Pensiunile turistice sunt structuri de primire cu o capacitate de: a. 4 paturi b. 10 m c. până la 5 camere b. ANTREC c. Rucăr-Bran b. până la 10 camere c. 9 m b. Primele gospodării care au încercat transformarea turismului rural în agroturism au fost cele din zona: a. 2 paturi 6. Resursele agroturistice antropice sunt: a. 15 locuri c. steluţe c.

Oficiului Registrului Comerţului c. benere. agenţii de turism. Prin agroturism se întelege: a. intermediul agentilor locali 18. sub 5% din valoarea încasărilor 19. ANTREC 178 .11. plata sejurului în rate 17. societăţile comerciale c. 15 zile 12. fotografii distibuite în zone aglomerate c. de a construi în stilul arhitectural dorit 14. în fiecare an c. reclame publicitare. documentul prin care se atestă capacitatea de a comercializa servicii turistice b. Documentele necesare clasificării pensiunilor agroturistice se transmit: a. Documentaţia de clasificare a pensiunii se transmite ministerului înainte de a fi dată în folosinţă cu: a. practicarea turismului la sat b. Licenţa de turism reprezintă: a. Prin agroturism neorganizat se înţelege: a. practicarea turismului agrico 15. Promovarea pensiunii se face prin: a. de a controla desfaşurarea agroturismului în zonă c. Ca agenţi economici cu activitate în agroturism aveţi urmatoarele drepturi: a. număr redus de personal c. Pentru cadourile oferite turiştilor la plecare firma poate aloca : a. 25% din valoarea încasărilor c. 3 în 3 ani b. DGAC ( Directia Generala de Autorizare si Control) b. activităţi desfăşurate de personae juridice în mod independent 20. 5% din valoarea încasărilor b. practicarea turismului în ferme. asociaţiile familiale b. 2 în 2 ani 13. de a beneficia de facilităţi acordate conform prevederilor legale b. prieteni. practicarea fără intermediul unei agenţii de turism b. intermediul localizării pensiunii b. combinaţia prestabilă a cel puţin 2 dintre cele 3 grupe de servicii 16. Cele mai cunoscute forme de desfăşurare a agroturismului rural sunt: a. 30 de zile b. Reclasificarea pensiunilor deja clasificate se face din: a. 60 de zile c. conace şi gospodarii locale c. sfera economica de intersectare a ofertei turistice c.

factori de producţie. Cei "4P" ai marketingul reprezintă: a) factori endogeni. metode şi tehnici ştiinţifice. c) conduita firmei privind produsele şi serviciile sale. Marketingul este considerat de literatura de specialitate actuală: a) o nouă optică economică. b) decizii privind politica comercială a firmei. factori ce nu pot fi controlaţi de întreprindere. c) o artă de a reuşi în afaceri. 8. b) activitatea de comercializare şi de producţie. 2. c) toate activităţile din cadrul firmelor. c) informaţii privind piaţa bunurilor şi serviciilor. b) un ansamblu de metode şi tehnici moderne de studiere a pieţei. 3. în general. 5. c) politica de preţ. b) politica de personal. 6. 7. c) un ansamblu bine structurat de activităţi practice. b) factori exogeni. Politica de marketing reprezintă: a) un ansamblu de activităţi practice.MARKETING 1. Care dintre următoarele activităţi clasice din cadrul unei firme sunt reorientabile prin adoptarea concepţiei de marketing: a) activitatea de cercetare-dezvoltare. 4. b) activitate economică. c) sunt factori care nu influenţează întreprinderea. Care sunt cele trei elemente. activitate practică şi un instrumentar de marketing specific. în general. c) principii de marketing. Factorii exogeni au următoarele proprietăţi: a) sunt factori uşor controlaţi de întreprindere. 179 . ce explică conţinutul concret al marketingului: a) concepţie modernă. b) sunt. Care din următoarele politici fac parte din cele patru componente ale mixului de marketing: a) politica de investiţii. b) un ansamblu de strategii şi tactici. Specialistul în marketing oferă decidentului (managerului): a) opţiuni alternative bazate pe analiza aprofundată a pieţei produsului sau serviciului studiat.

preţul.9. Politica de preţ în economia de piaţă are ca obiectiv principal: a) acoperirea cheltuielilor de producţie şi obţinerea unui profit corespunzător. Componentele ce definesc un produs în accepţiunea de marketing sunt: a) componente corporale şi acorporale. 14. Cea mai mare parte a firmelor stabilesc nivelul preţurilor lor orientându-se în funcţie de: a) costuri. 15. c) organizarea raţională a tuturor activităţilor economice dintr-o firmă. b) toate variabilele controlabile şi necontrolabile ale firmei. 12. accesibilitatea şi diversitatea preţurilor în timp. 13. b) numărul impresionant de definiţii întâlnite în literatura de specialitate. Strategia diversificării gamei de produse ale firmei urmăreşte: a) lărgirea pieţei produsului respectiv. Un mix de marketing constă în: a) un set de politici. b) maximizarea profitului şi a eficienţei economice. Trăsăturile ce caracterizează o strategie de preţuri se referă la: a) nivelul. c) elementele tangibile şi intangibile. b) factorii endogeni şi exogeni. c) numai baza logistică destinată distribuirii produselor. logistica şi reţeaua de depozitare. c) detaşarea produsului în cadrul unei structuri sortimentale. proceduri şi planuri. c) ofertă şi concurenţă. b) numai canalele de distribuţie. comunicaţiile privitoare la produs şi imaginea produsului. 11. b) îmbunătăţirea calităţii produselor. 180 . cerere şi concurentă. c) nivelul minim şi maxim al preţului pentru un anumit produs. b) numai de concurenţă. 10. c) un mixaj care include: produsul. 16. b) nivelul preţurilor practicate în cadru unei game de produse. Plasamentul (distribuţia) ca factor endogen are în vedere: a) canalele de distribuţie. plasamentul şi promovarea. Complexitatea conceptului de marketing este pusă în evidentă prin: a) diversitatea consumatorilor şi a produselor de pe piaţă. c) satisfacerea nevoilor tuturor clienţilor.

b) o permanentă şi complexă informare a cumpărătorilor potenţiali. c) sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă afectivă. promovarea. b) lungimea. b) determinarea consumatorilor să cumpere mai multe produse. c) furnizorii. Dimensiunile unui canal de distribuţie sunt: a) structura. lăţimea şi adâncimea. Factorii endogeni ai activităţii de marketing sunt: a) cererea de consum. 24. c) noţiuni teoretice folosite în ştiinţa marketingului. b) o modalitate de studiere a pieţei. c) conjunctura economică. precum şi evoluţia tehnologiei. Politica promoţională din cadrul efortului de marketing ale întreprinderii urmăreşte: a) diversificarea sortimentului de produse pentru a acoperi un segment cât mai mare de piaţă. c) scăderea continuă a preţurilor pentru a face faţă concurenţei. determinate de substanţa materială a acestora. preţul. Studiile şi cercetările de marketing reprezintă: a) instrumente utile în organizarea producţiei. 181 . culturii. b) investigaţii. socială şi personală a produsului. legislaţiei. precum şi acţiuni de pregătire şi influenţare a vânzărilor prin preţuri adecvate. Componentele corporale ce definesc un produs în accepţiunea marketingului cuprind: a) elemente ce nu au suport material nemijlocit. c) reducerea în cadrul specializării a numărului de sortimente şi produse şi creşterea calităţii acestora pentru a fi acceptate de cumpărători. Cercetarea de marketing trebuie să reprezinte: a) fundamentul deciziilor cu privire la produs. b) toate variabilele controlate ale întreprinderii: produsul. 20. b) caracteristicile merceologice ale produsului şi ambalajului său. 18. c) lansarea şi vânzarea cu succes a bunurilor şi/sau serviciilor. c) o etapă de lucru în cadrul studiilor de piaţă. aria şi capacitatea. distribuţie (publicitate). Caracterizarea strategiei de preţuri se referă la: a) nivelul şi accesibilitatea preţurilor. analize şi previziuni privind piaţa produselor. intermediarii şi clienţii. 19. practicile comerciale. mediul competitiv. la diversitatea lor în timp. Acţiunile de promovare a unui produs au ca scop principal: a) informarea consumatorilor despre existenţa produsului pe piaţă. b) mărirea permanentă a preţurilor. 21. 23. plasamentul. şi promovare 22.17. preţ. când este nevoie. pe măsură ce produsele se impun pe piaţă. în rândul consumatorilor.

nevoi de masă b) nevoi sociale şi nevoi personale c) nevoi socio – profesionale şi culturale 29. preţ. nevoi de grup. etapa posterioară cumpărării b) etapa negocierii. De cine este dată dimensiunea pieţei? a) structură. Enumeraţi etapele procesului de cumpărare: a) etapa anterioară cumpărării. plasament şi promovare 33.25 Câte funcţii are marketingul? a) 4 b) 5 c) 6 Care sunt factorii activităţii de marketing? a) exogeni şi endogeni b) exogeni şi introgeni c) extrogeni şi introgeni 27. lăţime şi adâncime c) cota de piaţă şi cifra de afaceri 31. etapa deciziei de cumpărare. arie şi capacitate b) lungime. Factorii endogeni ai activităţii de marketing se referă la: a) nivelul cererii numărul firmelor existente pe piab) ţă c) produs. După gradul de cuprindere se deosebesc următoarele tipuri de nevoi: a) nevoi individuale. Investigarea pieţei şi a nevoilor de consum este o funcţie: a) premisă b) mijloc c) obiectiv 182 . etapa achitării c) etapa discuţiilor şi etapa plăţii 30. După nivelul de organizare economic marketingul poate fi: d) micromarketing şi macromarketing e) minimarketing şi macromarketing f) minimarketing şi micromarketing 28. Gradul de realizare a obiectivelor unei întreprinderi depinde de: a) factorii endogeni şi exogeni ai întreprinderii b) politicile de marketing ale întreprinderii c) variabilele mixului de marketing 32.

În funcţie de modul de luare a deciziei în procesul cumpărării. periodică şi rară 41. nevoia de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv 38. Circuitul ”nevoie . variaţia anumitor factori economici în funcţie de cerere 183 . totalitatea mărfurilor şi serviciilor de pe piaţă c. forma de manifestare a nevoilor în cadrul pieţei 40. consumul productiv şi neproductiv 37.34. Care este semnificaţia elasticităţii cererii: a. a nevoii satisfăcute c. Marketingul abordează nevoia umană: a. cererea este: a. totalitatea consumatorilor de pe piaţă b. crescătoare şi descrescătoare c. marketing social b. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor b. precumpărarea. aspectele de ordin cantitativ şi calitativ al consumului c. ferma (constanta) şi spontana b. marketing intern c. modificarea cu un anumit procent a factorului care influenţează cererea c. constanta. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv c. Specializările marketingului după nivelul de organizare economică sunt: a. marketing ecologic 36.consum” decurge în următoarea succesiune a. a nevoii satisfăcute virtual 39. zilnică. cumpărarea şi postcumpărarea c. marketingul bunurilor şi serviciilor 35. Principalele etape ale procesului de cumpărare sunt: a. în ansamblul ei b. analiza ofertelor şi luarea deciziei de cumpărare 42. Marketingul educaţional face parte din specializarea: a. Cercetarea consumului propriu-zis în marketing vizează: a. variaţia cererii în funcţie de modificarea unuia sau mai multor factori care o determină b. aspectele de ordin cantitativ şi structural al acestuia b. cumpărarea propriu-zisă şi evaluarea gradului de satisfacţie a consumului b. Cererea de mărfuri şi servicii reprezintă: a. marketingul intern şi internaţional c. macromarketingul şi micromarketingul b.

nemetrice (neparametrice) b. prezentarea cauzelor unor fenomene apărute sau în curs de apariţie 46. Coeficienţii de consum evaluează: a.43. Principalele funcţii ale marketingului sunt: a. Evaluarea proceselor de marketing în cadrul unei cercetări de marketing presupune: a. întâlnim: a. Care sunt dimensiunile pieţei: a. locul unde are loc cercetarea b. tipurile de consumuri c. strângerea informaţiilor şi prelucrarea acestora c. Atunci când modificarea factorului de influenţă cu un anumit procent determină o modificare procentuală mai mica a cererii. estimarea eficienţei produselor şi a rezultatelor desfacerilor b. cota de piaţă şi cifra de afaceri 45. aspectul şi scopul cercetării b. calificarea persoanelor care efectuează cercetarea 49. orientările pieţei care servesc la luarea anumitor decizii b. metrice (parametrice) c. proporţionale 48. evoluţia curentă a fenomenelor de piaţă c. cerere inelastică 44. aria şi capacitatea c. de informare. tendinţele de durată ale pieţei în funcţie de care se elaborează strategia firmei 184 . lăţimea şi adâncimea b. categoriile ce consumatori 50. prezentarea evenimentelor sau a activităţilor care s-au produs sau care se ivesc pe piaţă c. antrenarea sau nu a purtătorului de informaţii în cercetarea efectuată c. Previziunile pe termen lung se referă la: a. Scalele nominale folosite în cercetarile de marketing sunt scale: a. lungimea. cerere elastică b. structura. potenţialul de vânzare b. cerere unitară c. Principala deosebire dintre observare şi anchetă ca metode de cercetare în marketing este relevată de: a. explicare şi previzionare a fenomenelor ce apar pe piaţă 47.

lăţimea şi diametrul c. principala direcţie spre care îşi mobilează firma resurselor c. analiza calităţii produselor existente în producţie şi pe piaţă 53. lăţimea şi adâncimea 185 . structura. Sortimentele se găsesc în cadrul: a. conduita economică generală a firmei b. Modelarea produsului ca activitate a politicii de produs a firmei presupune: a. unei varietăţi de produse 54. unei game de produse c.51. aria şi capacitatea b. lungimea. modalitatea concretă de punere în aplicare a unei anumite strategii de marketing 52. unei linii de produse b. totalitatea activităţilor prin care o firma producătoare conferă identitate bunurilor sale c. Tactica de marketing reprezintă: a. modificarea produsului din punct de vedere al formei şi structurii b. lungimea. Dimensiunile ce caracterizează un canal de distribuţie sunt: a.

să „dezbaţi” în minte ceea ce vorbitorul spune şi punctul lui de vedere ? a) da b) nu Mandatul de negociere este obligatoriu să fie secret ? a) da b) nu Ce loc ocupă comunicarea nonverbală între formele de comunicare ? a) primul loc b) ultimul loc c) neesenţial „Fereastra lui Johari” este : a) o lege a fizicii b) o reprezentare metafizică a sinelui c) o tehnică de negociere 186 . în timp ce asculţi. 7. 12. atunci ei îl pot comunica în mod clar ? a) da b) nu Negociatorii greşesc de cele mai multe ori. acelei informaţii auzite care are implicaţii personale pentru ei ? a) da b) nu A asculta este unul dintre lucrurile cele mai simplu de făcut – taci şi asculţi ? a) da b) nu Puterea de ascultare şi recepţionare corectă a ceea ce se spune scade atunci când nivelul de emoţii al celui care ascultă creşte ? a) da b) nu Pentru a fi un ascultător bun trebuie ca. 2.1. 5. 11. Tehnici de comunicare şi negociere Dacă un mesaj este scris. 3. 9. 4. 6. atunci el va fi sigur mai clar decât dacă este vorbit ? a) da b) nu Dacă oamenii cunosc un lucru bine. în general. 13. 10. din cauza lipsei de pricepere tehnică ? a) da b) nu A auzi şi a asculta este practic acelaşi lucru ? a) da b) nu Persoana care vorbeşte are întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte transmiterea clară şi corectă a ceea ce vrea să spună ? a) da b) nu Perturbaţiile din procesul de ascultare constituie o problemă esenţială în desfăşurarea procesului de comunicare ? a) da b) nu Oamenii acordă atenţie. 8.

c) oricare 187 .. b) 3-7 persoane. Pentru a convinge partenerul de afaceri. Care dintre eşalonările de concesii de mai jos este cea mai potrivită pe parcursul unei negocieri.46-1. b) 1. Care consideraţi că este mărimea cea mai eficientă a unei echipe de negociere ? a) 3-5 persoane.60 m. c) 2-3 persoane 22. Cine deschide şedinţa de negociere ? a) gazda? b) partenerul invitat? c) nu are importanţă? 21. c) 0-90 cm. c) între 1 şi 4 ore 24.22-3. de cumpărare ? a) cel ce vinde. Care dintre următoarele întrebări sunt închise ? a) De ce ? b) Unde? c) Care? 19. b) între 1 şi 2 ore. 18.14. Zona personală a unui om în contact cu necunoscuţii este de : a) 0. Care este cea mai utilă calitate a unui negociator de succes ? a) uşurinţa în exprimare b) un bun ascultător c) rezistenţă la stres 15.. Care dintre următoarele întrebări este deschisă ? a) Când? b) Este ? c) În ce fel? 17. O şedinţă de negociere este recomandat să dureze : a) între 1 şi 3 ore. b) cel ce cumpără. Pentru convingerea partenerului de negociere aveţi nevoie de : a) umor b) experienţă c) informaţii 16. b) 15-20-30-35. Cine lansează oferta de vânzare sau. acordată în 4 etape ? a) 25-25-25-25.22 m. după caz. c) 40-35-20-5 23. ce instrumente folosiţi ? a) seducţia? b) informaţia? c) umorul? 20. având în vedere o marjă de negociere de 100 de puncte.

este de regulă dezavantajat în negociere ? a) da b) nu 188 . În negocieri se recomandă să fii primul care anunţă preţul ? a) da b) nu c) nu are importanţă 26. trebuie să ceri mult” ? a) da b) nu 27. Este corectă expresia : „Ca să câştigi puţin.25. Cel care anunţă primul preţul.

Editura Bioterra 2oo1. Editura Cermaprint. Constantinescu Dana . Constantinescu Dana. Neguţ Elena Lucica. Pirvulescu Mihaela. 20. Poparlan Alina. Editura Cermaprint.. Radu Vasilica. 8. elaborarea proiectelor si a planurilor de afaceri” Editura Sitech. Editura Cermaprint.Expertiza produselor alimentare. Ciobanu Roxana Marilena. Mihăilă Daniela. Mihăilă Daniela Fănuţa. 15. Strategia si managementul organizaţiei. 16. Corfu Gabriela – Oenologie si legislatia viei si vinului.D. 189 . Editura Bioterra 2006. 6. Tanase Lavinia – Management hotelier – Note de curs. Grigore Violeta . Bucuresti. Simion Mariana.. Nicolae Marian. Corfu Gabriela – Tehnologia obtinerii produselor de origine vegetala. Editura Cermaprint 2008. 12. Editura Cermaprint. Simion Cristian Ovidiu – Managementul şi marketingul produselor alimentare şi al protecţiei consumatorului (ediţie revizuită şi adăugită). 11. 2010. Ciobanu Roxana – Management (îndrumar pentru întocmirea unui proiect de specialitate). Simion Cristian Ovidiu. 2007. Craiova. sisteme informatice.Indrumator de lucrari practice la zootehnie.D.Principii de Genetica şi Ameliorarea plantelor. 2009. Simion Cristian Ovidiu – coordonator.Agroturism Norme si Legislatie. Bucureşti 2010. Constantinescu Dana .Profeanu Sandu Georgel. Biodetecţie contaminare. “Managementul proiectelor . 2011 18. Bucureşti. Pirvulescu Mihaela. Constantinescu Dana. Simion Mariana – Operaţii unitare în industria alimentară. Simion Cristian – coordonator . Bucuresti.coordonator . Radulescu A. 2007. Bucuresti. Bucuresti. Constantinescu Dana Gabriela. Editura Cermaprint. Editura Bioterra 2oo1. Chelmu Sergiu Sorin. Ciobanu Roxana Marilena. ediţia a doua revăzută si adăugită.. Bucuresti 2010. Ciobanu Florin – Relaţii cu publicul şi prestări servicii în turism şi agroturism. 2008. Ilincuta Darius.I. 7. Editura Cermaprint. 10. Farcaş Nicolae. Radu Vasilica. Constantinescu Dana Gabriela. Editura Sitech. 2008. Cotianu R. condiţiorării şi ambalării produselor vegetale. 14.Tehnica si arta culinara. 19.. 9. Editura Cermaprint. Bucuresti.Profeanu Sandu Georgel. Cotianu R. vol. 2005. 2010. Patrascu Iliuta .Controlul calităţii produselor vegetale. Editura Agricola. Chelmu Sergiu Sorin. Editura Cermaprint..Management general şi special. Editura Bioterra Bucureşti 2002. Corfu Gabriela. management şi legislaţie. Bucuresti. 5. Grigore Violeta. Cotianu R. 3. 13. Bucureşti 2008. Bucureşti 2009. Editura Cermaprint. 17. 4.Gestiunea crizelor. Editura Cermaprint. Editura Bioterra Bucureşti 2002.Tratat de Siguranţa Alimentară. Editura Cermaprint. Nicolae Ion. – Horticultura generala si speciala.Managementul. Note de curs şi lucrări practice. Neguţ Elena Lucica. Patrascu Iliuta . – Tehnologia păstrării.D. 2008. Ionescu Viorel. 2.BIBLIOGRAFIE 1. Bucuresti.Controlul produselor alimentare de origine animală. Craiova.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful