UNIVERSITATEA BIOTERRA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGROTURISTIC SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ SI AGROTURISM

PREGĂTIRE PENTRU EXAMENUL DE DIPLOMĂ
SINTEZE SI INTREBARI GRILA
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE DIPLOMĂ

(Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate )

BUCURESTI 2012

Editura Bioterra

Cuprins PARTEA I PRINCIPII GENERALE AGROTURISTICE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI

5-16

1.1. Definirea agroturismului şi turismului rural 1.2. Ce este o pensiune agroturistică? 1.3. Ce fel de turişti vă pot trece pragul? 1.4. Amplasarea exterioară 1.5. Construcţii şi dotări 1.6. Procedura de clasificare 1.7. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda 1.8. Gestiunea financiară 1.9. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor 1.10. Publicitatea şi promovarea în agroturism 1.11. Importanţa parteneriatelor în agroturism 1.12. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor 1.13. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni

PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR VEGETALE
2.1. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu 2.2. Examinarea şi analiza calităţii pâinii 2.3. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor 2.4. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere 2.5. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal 2.6. Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile 2.7. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole 2.8. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare 2.9. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe 2.10. Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare 2.11.Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice 2.12. Examinarea, analiza şi controlul calităţii vinului 2.13. Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă 2.14. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof 2.15. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină 2.16. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate, ardei, castraveţi 2.17. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase PARTEA a III-a

17-43

44-57

EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE
3.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte 3.2. Examinarea şi analiza calităţii laptelui 3.3. Exminarea şi analiza calităţii smântânii 3.4. Examinarea şi analiza calităţii untului 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui 3.8. Examinarea şi analiza calităţii ouălor 3.9. Examinarea şi analiza calităţii mierii 3.10. Examinarea şi analiza calităţii cărnii 3.11. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor 3.12 Examinarea şi analiza conservelor

2

PARTEA a-IV-a 58-76 ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4.1.Aspecte generale privind alimentaţia publică, norme de bază privind igiena alimentaţiei 4.1.1. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor 4.1.2. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor 4.1.3. Norme privind desfacerea produselor alimentare 4.1.4. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare 4.1.5. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar 4.2. Organizarea activitaţii din restaurant 4.2.1. Aranjarea salonului restaurant 4.2.2. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 4.2.3. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă 4.3.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4.3.1. Vase, ustensile, utilaje 4. 3. 2. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 4.3.3. Întreţinerea ustensilelor, dispozitivelor, instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit 4.4. Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4.4.1. Clientul unitaţii de alimentaţie publică 4.4.2. Asigurarea satisfacţiei clientului 4.4.3. Comunicarea cu clientul PARTEA a-V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR 77-93 METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI
PARTEA a-VI-a TESTE PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINŢELOR

94-188

Ecologie şi protecţia plantelor Genetica şi ameliorarea plantelor Economie generala Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole Tehnologia creşterii animalelor Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism Informatică aplicată Relaţii economice internaţionale Tehnologia prelucrării produselor vegetale Tehnologia prelucrării produselor de origine animală Principii şi metode de conservare a produselor alimentare Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publică Contabilitate şi evidenţă computerizată Tehnică şi artă culinară Bazele alimentaţiei raţionale

3

Combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor Producerea. circulaţia şi legislaţia semintelor Management Analiză şi gestiune Asigurări şi reasigurări Oenologie şi legislaţia viei şi vinului Agroturism Marketing Tehnici de comunicare şi negociere Bibliografie 189 4 .

vin în mediul rural pentru relaxare. Din punct de vedere al divertismentului.2. cultura şi arta ţărănească.PARTEA I PRINCIPII GENERALE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE Definirea agroturismului şi turismului rural Definirea agroturismului. odihnă. precum şi multe alte activităţi specifice. Iata diferenţele dintre cele două: 5 . de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie. distracţie etc. pensiune. 1. în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea potenţialului economic al acestora. cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească. agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor care. De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiţii derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate. pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi. agrement. agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura. prestări de servicii. tranzacţii sau afaceri. pentru o anumită perioadă determinată. Din punct de vedere al spaţiului de cazare (al asigurării bazei materiale). cât şi activitatea economică. sport. are la bază necesitatea găsirii de soluţii pentru gospodăriile rurale. masa si celelalte servicii turistice se bazeaza pe „produse si activitati agrozootehnice”. dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale.). de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora). Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti. cure terapeutice. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat. Ce este o pensiune agroturistică? Pensiunea agroturistica este o pensiune in care cazarea.

si in functie de aceasta. aici puteti sa va puneti imaginatia la treaba si sa faceti cum va place dvs si cum credeti ca le va place turistilor. cautati locuri ferite de surse de poluare si de orice elemente care ar pune in pericol sanatatea turistilor. cat mai multe si mai variate. • obiective . Cu prima ocazie cand veti ajunge acolo. Sunt interesati in special de schimburile interumane. treceti de cateva ori cu privirea toti vecinii. proprietari sau viitori proprietari de pensiuni. toate gradinile. Dumneavoastra. Amplasarea exterioară Suntem convinsi ca gospodaria dvs este cel mai frumos loc din lume. decorati-o cu cat mai multe flori si elemente decorative traditionale. dotarile si calitatea serviciilor pe care le oferiti. traditii. va veti desfasura activitatea in functie de un anumit numar de margarete. este foarte importanta aceasta privire de ansamblu. fie ca este in sat sau in mijlocul naturii. Pensiunea turistica din mediul rural poate avea o capacitate de cazare de maxim 30 de locuri. dupa cum urmeaza: 1. Vor sa incerce intotdeauna specialitati culinare locale. Aceste nevoi specifice fiecărei categorii de turişti pot fi grupate in nevoi de baza. Iata cateva categorii de turisti si caracteristicile lor : • tinerii • adultii • varstnicii • cupluri cu copii • grupuri de adulti • grupuri de tineri • tineri cu cortul • turisti cu obiective precise • turistii romani turistii straini – vor sa vadă tot ce nu au ei in tara lor . cu aceiasi recomandare sa pastrati si aratati turistilor specificul local.4. 1. Pentru aceasta 6 . pe care le vreti respectate in pensiunea dvs.5. care oglindesc caracteristicile constructive. Ce fel de turişti pot trece pragul? Este cunoscut ca Dumneavoastra dispuneti de anumite venituri pentru a va construi sau amenaja pensiunea si aveti anumite pretentii si reguli.1. si in continuare o sa va spunem de ce. Construcţii şi dotări Daca pentru exterior sunteti responsabili fata de aspectul pensiunii dvs. activitati. decisive sau complementare.3. Oriunde veti construi sau amenaja pensiunea. trebuie sa va decideti ce fel de turisti vreti sa primiti. respectiv 10 camere. in interior lucrurile stau un pic diferit. toata privelistea care va inconjoara.

structura de cazare se pot obtine un numar de margarete intre 1 si 5. Potrivit ordinului nr. 510/ 2002. iata care sunt criteriile minime pe care trebuie sa le îndepliniţi pentru fiecare numar de margarete in parte: * criterii necesare doar pentru pensiuni de 1-2 margarete ‫ ٭٭‬criterii necesare doar pentru pensiuni de 3-5 margarete Pentru camerele in locuinte familiale (deci in casa fermierului) puteti obtine un numar maxim de 3 margarete. 7 . iar legislatia romaneasca acorda conditii specifice.

Exista trei forme principale de autorizare. dupa caz. • SA ASCULTE CERINTELE TURISTILOR PENTRU A SE PUTEA ADAPTA LA ACESTEA. -certificat de inmatriculare. Societatea comerciala (SC): PASUL 2: Intocmirea unui dosar care sa cuprinda urmatoarele documente: -certificat constatator de la registrul Comertului din care sa rezulte obiectul de activitate şi structura actionariatului. respectiv alegerea unei forme juridice prin care sa va desfasurati activitatea. in functie de conditiile de mai sus. Procedura de clasificare In scopul protectiei turistilor. la loc vizibil. » art 1. -cerere de eliberare a certificatului de clasificare . cu minim 60 de zile inainte de darea in folosinta a structurilor de cazare sau alimentatie. însemnele privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare se expun. conform legii. si indiferent de nationalitate. pentru ca pensiunea dvs sa functioneze legal. si va prezentam aspectele cele mai importante ale fiecareia mentionate de cei ce le practica deja: Persoana Fizica Autorizata (PFA). respectiv din 3 in 3 ani este necesara aplicarea vizei pe autorizatia de functionare. 1. serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai in structuri de primire turistica clasificate. eliberate de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor. 8 .1. sanitara. -schita privind structura. sanitar-veterinara. de mediu şi protectia muncii. -aviz specific privind amplasamentul şi functionalitatea obiectivului. -actul constitutiv (pentru SC) sau autorizatia de functionare (in cazul PFA). ACEL “DAR DE A PRIMI “.7. au marturisit ca romanii sunt ospitalieri si prietenosi. trebuie sa va clasificati. sigla acestuia. Aceasta este o calitate ce trebuie neaparat mentinuta si pusa in valoare. Ce trebuie sa faceti ca sa va clasificati ? PASUL 1 : Autorizarea persoanelor fizice. trebuie sa solicitati aceasta avizare cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea celor 3 ani de la emiterea autorizatiei sau de la ultima viza. amplasarea şi nominalizarea camerelor şi a spatiilor de alimentatie. indiferent ca au fost tineri sau batrani. vor verifica daca pensiunea dvs indeplineste criteriile legale si vor acorda un „certificat de clasificare” . -copie dupa actul doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. Constructiilor si Turismului – Directia Generala de Autorizare şi Control (MTCT – DGAC). Asadar. Constructiilor si Turismului. PASUL 3: Documentatia de clasificare se trasmite reprezentantului zonal al Ministerului Transporturilor. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda Toti turistii. al. o gazda buna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: • SA AIBE OSPITALITATE NATURALA. un numar de margarete. -schita privind amplasarea şi adresa unitatii. o data cu el. adica trebuie sa obtineti un « certificat de clasificare » si. SRL sau SC ( in functie de ce ati ales dvs mai sus). -Certificatul de Inregistrare la Registrul Comertului a PFA. Insa pe linga acest aspect. PASUL 5 : Reclasificarea pensiunilor deja clasificate.6.(2). Societăţi cu Răspundere Limitată (SRL). in prezenta dvs. -avize şi autorizatii legale: PSI. în exteriorul clădirii. Placheta cuprinzând menţiunea "clasificat de Ministerul Turismului". HG nr 1328 din 27 dec 2001. PASUL 4: Specialisti din cadrul MTCT – DGAC insotiti de specialisti din cadrul consiliilor judetene locale sau asociatii profesionale de turism.

• pretul pe camera sau persoana/noapte si pensiunea completa (daca se ofera) sau pretul de sedere / saptamana. • pretul produselor de vinzare (branza. farmacia. precizati in cat timp o sa fie calda apa la baie. • mijloace de transport/orare . • SA GATEASCA BINE SI CU PLACERE . • numere de telefon utile: Ministerul Turismului. Una dintre cele mai bune metode de invatare in acest moment in Romania este sa participati la schimburi de experienta cu alti proprietari de pensiuni din regiunea dvs sau din alte regiuni. tuica. Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor. • unde pot fi gasiti proprietarii peste zi: numere de telefon sau adresa. care fac turism rural de mai multa vreme si va pot spune mai multe din experienta lor. etc. activitatile si obiectivele turistice ce pot fi vazute in regiune . trebuie sa fiti clari si precisi in informatiile pe cale le oferiti. dulceata. pe perete. o lista cu urmatoarele elemente : • reguli de respectat. Constructiilor si Turismului. Salvare. • servicii din apropiere. Oricum pentru procedura de clasificare trebuie sa detineti un act doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. mai ales in cele legate de preturi si conditii de cazare.00 seara”. Daca aveti incalzire cu lemne. etc). adresa si numarul de telefon: magazinul de alimente. Pentru a evita inconvenientele. service auto. • activitatile oferite de gazda in gospodarie. • SA FIE UN BUN ANIMATOR AL MESELOR SI ACTIVITATILOR PE CARE LE ORGANIZEAZA. Precizati ceea ce exista sau nu la dvs in pensiune. Politie. eliberat de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor.• SA FIE CAPABIL SA VORBEASCA DESPRE VIATA SATULUI SI A REGIUNII IN GENERAL SI DESPRE EXPLOATATIA SA IN MOD SPECIAL. • SA FIE CAPABIL SA-SI ORGANIZEZE MUNCA IN FUNCTIE DE MOMENTELE PE CARE TREBUIE SA LE PETREACA CU TURISTII. • SA VEGHEZE LA CURATENIA CASEI. de exemplu. Formarea profesionala specifica in turism rural si agroturism este un alt aspect important in activitatea turistica. 9 . sau “va rugam sa pastrati linistea dupa ora 22. dispensarul. va recomandam sa afisati in camere. • SA FIE DISPONIBIL PENTRU O IMPLICARE PERSONALA IN ACTIVITATE. • SA FIE PREZENTA DOAR CAT ESTE NEVOIE . Pompieri. de exemplu: “va rugam sa folositi cosurile de gunoi din camere si gradina”. Felul cum comunicati cu turistii este foarte important.

ceea ce sta la baza agroturismului.9. Gestiunea financiară Cum se calculeaza pretul serviciilor pe care le prestati turistilor (cazare. Una dintre conditiile prezentate mai sus. • stabiliti cine din familie va prezenta ferma. fie UpedagogicU (pentru grupuri de scolari care va viziteaza exploatatia sau fac parte dintr-o tabara specifica). tarifele sunt considerate maximale şi se vor afişa în mod vizibil la receptia structurii de primire turistice. masa si alte servicii oferite turistilor : Beneficiul dumneavoastra (adica cu ce ramaneti in mana) se calculeaza astfel: Beneficiu = venituri – cheltuieli – impozite Preturile se calculeaza. cereti un pret mai mic in cazul in care o singura persoana va inchiriaza camera. Conform legii. respectiv : -materia prima (de exemplu pentru gatit. in mod special pentru copii. Obervarea si implicarea turistilor in activitatile agricole (cultivarea pamantului si cresterea animalelor) este.8. apa. Produsele din gospodaria proprie trebuie acopere 40% din mesele oferite turistilor. fie de UimplicareU. cât şi pentru cei străini 1. studenti. in general. spalat. este sa le vorbiti turistilor despre exploatatia si ferma dvs si anume: • istoricul fermei si al familiei. este o activitate pe care sa o propuneti turistilor. etc) Apoi calculati veniturile care le obtineti din cazare. Si foarte important: agentii economici detinători de structuri de primire turistice sunt obligati să stabilească tarife de cazare unice nediscriminatorii atât pentru turiştii români. • cati oameni lucreaza pe exploatatie. Intr-o astfel de ferma (cel mai des intilnita in satele romanesti) caii. sa o mentineti curata si ordonata. Aveti ocazia sa promovati tuica pe care o faceti sau delicatesele culinare. pensionari. la fel si pentru a treia persoana. Legislatia actuala prevede ca: "agentii economici detinători de structuri de primire turistice şi institutiile de cultură pot acorda facilităti şi reduceri de tarife şi de taxe pentru grupuri de turişti şi pentru militari. sau daca stabiliti pretul pe camera de doua paturi. pe persoana sau pe camera de 2 persoane. • tipul de productie agricola. Turistii straini sunt interesati de fermele de mici dimensiuni existente la noi. precum şi în perioadele de solicitare mai redusă”. magarii si nou-nascutii sunt foarte interesante. cladiri. Astfel puteti acorda preturi speciale sau reduceri de pret pentru diferite categorii de turisti. fie in scop de UobservareU. etc)? Calculati mai intai cheltuielile care trebuie sa fie facute exclusiv din activitatea de turism. masina. • alte aspecte pe care le considerati importante… 10 .1. Trebuie insa sa fiti putin mai atenti cu modul in care arata gospodaria dvs. publicitatea -salarii si asigurari (acolo unde este cazul) -comisioane (in cazul in care plata se face prin banca) -amortizarea (aparatura. va sfatuim sa le oferiti produse traditionale din zona respectiva. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor Acestea fac parte din „recuzita” unui proprietar de pensiune. etc -cheltuieli indirecte : investitia in cladire si dotari. incalzirea. ziarişti. cu diverse animale domestice. • mesajul general pe care vreti sa-l transmiteti turistilor despre ferma dvs. incluzand micul dejun. etc) -cheltuieli directe : lumina. elevi. Multe gazde se intreaba ce vor turistii sa manance ? Pentru ca sunt in Romania. pentru a fi o gazda buna. care vrea sa tina cat mai mult in regiune turistii ce-i trec pragul si sa aduca altii. masa. durata sederii sau perioadele anului.

Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări.ACTIVITATI TRADITIONALE SI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER Mestesugurile sunt. botezuri etc. cu zonele de atracţie. cină) şi felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări. avându-se în vedere următoarele elemente: • situarea gospodăriei în vatra satului. al mesei şi al serviciilor etc. 11 .promovarea vânzărilor. • promovarea prin mass-media (audio-vizuală. • informaţii privind preţul cazării. • terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă. . instalatii traditionale (mori de apa.). OBIECTIVE TURISTICE SI INFORMAREA TURISTICA Obiectivele turistice sunt acele puncte de atractie care pot fi interesante pentru cineva care va viziteaza regiunea. etc). comuna din care face parte gospodăria.. din pacate. 1. din ce in ce mai putine si speram ca nu le vom vedea in cativa ani numai la muzeu. De asemenea. • informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice). muzee. Exista multe forme care se practica: • Exploatarea si prelucrarea lemnului (in special in zonele montane) • Auraritul ( Muntii Apuseni) • Olaritul si centrele de olarit • Cojocaritul • Torsul • Tesutul • Si altele. • tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante. ruine. promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare şi anume: • înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice. literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două direcţii: . şezlonguri. fie unor categorii bine identificate de clienţi. mese oficiale. viltori.. cu atat mai interesante)etc. • pajişti pentru jocuri. ghiduri etc. În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul. La nivelul gospodăriilor acesta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile.. Publicitatea şi promovarea în agroturism Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor noi clienţi. pive. • câte mese pot fi asigurate (mic dejun. forme de relief interesante. • condiţii de cazare şi confort. ele pot fi culturale (biserici. • promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste.promovarea imaginii.. cu cat mai functionabile pentru demonstratii. mese pentru evenimente familiale – nunţi. hărţi. care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare.). alţi agenţi economici interesaţi.. naturale (zone protejate. cetati.10. fie întregului public. presa scrisă) si internet. interne sau străine. • dacă sunt admise animalele turiştilor. având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute. banchete. prânz. • informaţii despre gospodărie. cât şi păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de intermediari. mese în familie.

fructe sau alte produse specifice. posibilităţi de încălzire.organizarea de mese. meşteşuguri. Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: .materiale ce conţin informaţii generale. alte informaţii despre gospodărie (număr de animale. în vederea degustării fructelor.prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor).).una dintre grupe se va specializa în efecturarea curelor de fructe. urmând ca amănuntele să fie oferite de lista agenţiilor teritoriale. zona respectivă: mijloace de transport. moteluri). . felul acestora. La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului. promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu.. agroturism în Oltenia). dotări amenajări. În cadrul activităţii de promovare a turismului rural şi a agroturismului. . .publicitatea făcută cu prilejul unor târguri. creativitatea. că într-o zonă este bine reprezentată producţia pomicolă. în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu. La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice turismului rural (agroturismului): . Presupunând. suprafaţa de teren a gospodăriei) etc. pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri. elemente de inedit care pot fi întâlnite etc. un rol important poate fi jucat de promovarea unor produse agricole.prezentarea modului în care se poate ajunge în satul. La acest nivel. informaţiile oferite vor fi de ordin general. agenţiile care se ocupă de agroturism preocupându-se să facă reclamă acestor gospodării. Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii generale. amplasarea gospodăriei. După caracterul informaţiilor pe care le conţin. agroturism în Bucovina. La nivel naţional există un ghid. 12 . posibilităţi de ameliorare cu apă (caldă şi / sau rece). cu adresele şi numerele lor de telefon. materialele publicitare elaborate se pot clasifica în: . cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul. drumuri şi căi de acces. un îndrumar agroturistic. ce poate orienta un potenţial turistic.organizarea unor expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături. . comună. . produse agroalimentare specifice). care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă.• schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele. La nivelul de sat. felul acestora. manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi). de exemplu. Indiferent de prezentare.materiale ce conţin informaţii de detaliu. durata călătoriei. • alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat.prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere. împletituri. cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri. se pot constitui două-trei grupe de gospodării care se vor specializa într-o anumită direcţie de valorificare: . prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului. sărbători locale. număr de locuri de cazare în fiecare cameră. pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant. originalitatea. vase de lut etc. zonă agroturistică. materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. situaţia este diferită.

Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni”.  Uniformizarea serviciilor la un standard comun si semnalizare comuna.antrec. 13 • .  Mijloc deosebit de informare. În ultimii ani. acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti. nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare.RoTravel.Site-urile dorna. mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un pliant.turism. HUwww. cele doua conditii de baza pentru a practica agroturism.posibilitatea introducerii unor formulare pentru rezervare.  Serviciu comun de rezervare. gospodăriile.  Asistenta in realizarea proiectului dvs personal. vilele. Alte adrese utile:H www.. potrivit căreia clienţii care vor veni.com 1.agroturism.chestionare interactive pentru a putea studia direcţiile de orientare ale pieţei turistice rurale.html http://onelinemedia. înlocuiesc cu succes pliantele publicitare şi reclamele în revistele de specialitate din ţară şi din străinătate. • Aveti deja probleme de trafic si de parcare. Cu cine puteti sa faceti parteneriate ? Cu administratia locala. etc .suceava. având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite. vor beneficia de facilităţile enumerate. Importanţa parteneriatelor în agroturism Sa presupunem ca in regiunea dvs deja au aparut cateva dintre aspectele de mai jos : • Resursele din zona sunt exploatate nerational si au aparut deja probleme de mediu.agrotour. s-a “modernizat” nefiresc si fortat: • A crescut costul vietii pentru comunitatea dvs (datorita exploziei turistice. a relatiei dintre agricultura si turism. humor. sa imbunatatiti sau sa modificati aspectele agroturistice care nu sunt favorabile activitatii dvs : legislatie. această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră. • Modul de viata local. prin materiale informative si prin prezenta la targuri de turism.  Formare de specialitate sau legatura cu organismele creditate.sv. • Exista un risc de abandonare a activitatilor agricole si deci. dulceaţă). adica Primaria si Consiliul Local din comuna • Cu asociatii de agroturism Cum va poate ajuta o asociatie:  Actiune si initiativa locala. . pentru care se vor obţine preţuri corespunzătoare unui produs obţinut în condiţii manufacturiere. gem.ro/rural www.ro etc.ecovalahia.ro http://romania.  Mijloc de relationare cu alte regiuni si proprietari de pensiuni agroturistice .ro www.org/links/Travel www.suceava. • Fermierii nu cunosc legislatia si un pot beneficia de pregatire specifica in agroturism.ro/turism/agroturism.ro. tipice zonei respective (peltea. mediu de afaceri. Printre facilităţile oferite de acest mijloc de promovare se numără şi: . s-a modificat in ultima vreme. prin care puteti sa negociati.o altă grupă de gospodării va fi sprijinită în prelucrarea industrială.11. specific.suceava. Casele.ro (conţine o legătură care duce la adresa www.ro www.htm www. având un rol deosebit de important în atragerea turiştilor străini. . fermele.softride. total se vinde mai scump).  Promovare in presa.roUH.ro/agroturism/agroturism. cu reţete tradiţionale.

non-profit.N.hanuri si restaurante . Acest mod de asociere este foarte important pentru ca va da posibilitatea cea mai concreta si imediata de a actiona alaturi de alti proprietari de pensiuni agroturistice pentru rezolvarea problemelor comune.C.R. ▪ de a transmite informaţii legate de turismul rural întregii reţele ANTREC şi instituţiilor implicate în mod direct sau indirect în promovarea şi dezvoltarea turismului rural. cu autoritatea administratiei publice centrale in turism. imagini ale pensiunilor turistice care sunt membre A.pentru publicitate si promovare (agentii de turism. atât pe plan intern (regional şi naţional). un calendar al manifestarilor culturale cat si noutati din presa.alte pensiuni (daca capacitatea dvs de cazare este depasita sau pentru schimburi de experienta) .R. ▪ de a participa la evenimentele importante specifice. prin mijloace mass-media. circulatia turistilor pe diverse destinatii turistice rurale. incluse în reţea. constau in reprezentarea.N. schimburi de experienţă între ANTREC şi organizaţii similare din ţară şi străinătate.C. care tin strict de agroturism. În cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului în România.T. . membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES). cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană.T.E.12. .N.www. ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural. 14 .T. cu o ofertă diversă.N. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor Dupa 1990 masurile privind constituirea si întarirea cadrului organizatoric necesar stimularii turismului rural s-au concretizat în constituirea unor organizatii neguvernamentale ce au drept scop dezvoltarea acestei forme de turism si anume. Ecologic şi Cultural din România.T. ANTREC a fost desemnată pentru alegerea acţiunilor de promovare şi marketing.C. 1. realizeaza periodic anchete privind nivelul de satisfactie al turistilor privind serviciile oferite de pensiunile turistice rurale. apolitică.firme de consultanta . ▪ de a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate. a luat fiinta in anul 1994 si este o organizaţie neguvernamentală.E. dezvoltarea si promovarea intereselor turismului rural in cooperare si colaborare. ▪ de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde. are urmatorele atributii: ▪ de a identifica şi promova potenţialul turistic rural. etc.. A.N. conform statutului. cu un numar de 3500 membri – proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 de localitati. etc) . Ecologic si Cultural (ANTREC). Agentia Nationala a Zonei Montane si Federatia Româna pentru Dezvoltare Montana.C.T. .antrec.R. Atributiile A. . etc.C.ro .E.pentru petrecerea timpului liber .N.E.R. ofertele filialelor A. Amenajarea punctelor de vinzare si informare.. Organizaţia are in prezent o reţea de 31 de filiale (din cele 41 de judete din tara). Alti posibili parteneri: . Asociatia Nationala pentru Turism Rural. A.ofera informatii despre activitatea asociatiei. cât şi extern (târguri şi burse de turism).comercianti (producatori de produse locale.E. . insotite de pictograme. in primul rand. firme de publicitate.T.C.R. proiectul prevăzând crearea unei reţele naţionale concepute ca un sistem integrat şi computerizat.E. . cursuri de scurtă şi lungă durată.R. Site-ul A. agenţii de turism rural prin seminarii.

Rezultatele acestor anchete sunt comunicate catre presa si transmise ministerului coordonator. conform certificatului de clasificare. privind stategia si programele de dezvoltare ale turismului. • dreptul de a primi asistenta de specialitate si informatii generale. După 1990 asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi ajutorul umanitar. Revista lunara " Vacante la tara" este o publicatie lunara a Asociatiei Nationale de Turism Rural. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. • dreptul de a obtine certificatul de clasificare si reclasificarea pentru fiecare unitate proprie care presteaza servicii turistice. apoi a desfăşurat acţiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor româneşti.000 exemplare/numar. • dreptul de a beneficia de facilitati acordate de stat si de alte organisme si organizatii. 15 . • dreptul de a fi inclusi.R. cei care doresc sa inceapa o afacere in turismul rural vor putea gasi in paginile revistei multe informatii utile. ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice. exista si alte organizatii si autoritati implicate in dezvoltarea turismului rural si agroturismului. A contribuit la întârzierea acţiunilor de strămutare a gospodăriilor ţărăneşti. A creat o politică şi un management propriu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului în România.E. Revista este destinata atat turistilor. conform legii: DREPTURI • dreptul de a presta si comercializa servicii turistice. cat si proprietarilor de pensiuni agroturistice din reteaua A. ce functioneaza in cadrul Ministerului Transporturilor. in conditiile legii. • obligatia de a informa turistii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le pastati. celor care vor sa calatoreasca prin satele romanesti. • obligatia de a functiona numai in structuri de primire turistica clasificate. Pe parcursul celor 17 ani de activitate.000-5. in functie de solicitari. corespunzator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva. conform prevederilor legale. in forma vizibila si clara.N. Federaţia Româna pentru Dezvoltare Montană – infiintata in anul 1991. 1. Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains” a fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti de campania de sistematizare a satelor iniţiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate şi cătune. Ecologic si Cultural si are ca scop principal promovarea turismului rural. ANTREC şi-a demonstrat iniţiativa şi capacitatea sa organizatorică în crearea unei reţele viabile în această parte a Europei. din partea Ministerului Turismului si a institutiilor din subordinea sa.13. Constructiilor si Turismului si Ministerului Agriculturii. • obligatia de a functiona numai cu personal clasificat. in scopul stimularii activitatii de turism. in vederea adaptarii politicii si strategiei din domeniul turismului rural la cerintele pietei.T.C. in programele de pregatire profesionala initiate de Ministerul Turismului • dreptul de a participa la actiunile de promovare (nationala si internationala) si sa fiti inclusi in cataloage. In afara de organizatiile amintite. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni Ca si agenti economici cu activitate in turism. BLIGATII • obligatia de a presta serviciile turistice la nivelul categoriei unitatii pe care o detineti. lista serviciilor si a tarifelor practicate. De asemenea. • obligatia de a afisa. aveti urmatoarele drepturi si obligatii. a iniţiat propuneri legislative ce au contribuit la înlăturarea vidului existent în domeniu. la cerere. Tirajul revistei este intre 3. aflată în adevărată competiţie cu ţări cu o veche tradiţie în acest domeniu.

masa. in acelasi timp asigurand protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator. proprietarii de pensiuni agroturistice trebuie să ţină cont de următoarele etape: 16 .. • obligatia de a realiza publicitate proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice. • obligatia de a realiza exploatarea patrimoniului turistic. conform legii. excursii. • obligatia de a proteja bunurile turistilor impotriva deteriorarii sau furtului si sa sigurati despagubirea acestora in cazul aparitiei unor prejudicii. etc.• obligatia de a asigura protectia turistilor care utilizeaza serviciile turistice ale dvs: cazare. in scopul protejarii calitatii produsului turistic romanesc. In concluzie.

eventual în amestec cu alte făinuri de leguminoase sau cartofi. poroasă şi uşor digerabilă. irimic. precum şi normele privind indicatorii de calitate a diferitelor sortimente de pâine sunt reglementate prin standarde şi norme interne. care depind în mare măsură de conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicile lui coloidale. 2. de încins sau alt miros străin. Dacă aceste ultime părţi sunt prezente în făina. specific făinii. analizele şi metoda de efectuare a acestora. triticale sau secara. de parţile mai puţin nutritive. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu Produsele finale rezultate din măcinarea grâului sunt de diferite feluri : făinuri. îi comunică acesteia o mai mare sensibilitate în timpul conservării şi înrăutăţesc însuşirile de panificaţie ale făinii. conţinutul în gluten. cu scopul de a dezagrega componentele anatomice ale bobului şi de a desparţi prin cernere parţile endospermului.2. • Proprietaţile elastico – vâscoase ale aluatului.m). sticlozitatea. 17 .1. puţin dulceag.5 khf. fabricate de o singura echipă. Cele mai importante însuşiri de panificatie ale fainurilor de grâu sunt: • Capacitatea de hidratare a făinii. Valoarea de măciniş a grâului se apreciază în funcţie de urmatorii factori: Umiditatea. crescută. fără scraşnet la mestecare. ale învelişului bobului şi stratului aleuronic. corespunzatoare consistenţei standard a aluatului (0. Gust Normal. endosperm urme conţinand vizibile particule de taraţe de taraţe Miros Placut.PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI VEGETALE ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR 2. în linii generale. Examinarea şi analiza calităţii pâinii Prin denumirea de pâine se înţelege produsul obţinut prin coacerea unui aluat dospit din faina de grâu. făina furajeră şi tarată. de aceiaşi greutate pe bucată. iar prin lot se inţelege cantitatea maxima de 10 tone pâine. din zdrobirea boabelor. grişuri. uniformitatea şi mărimea boabelor. Procesul tehnologic de măcinare a grâului constă. coaptă în acelaşi fel. greutatea hectolitrica. cu mare valoare nutritivă. nici amar nici acru. Proprietaţile de panificaţie ale făinurilor de grâu determină aptitudinea acestora de a produce un aluat normal şi o paine de buna calitate. Insuşirile de panificaţie ale făinii de grâu. Verificarea calitaţii pâinii se face pe loturi. fără miros de mucegai. condiţionate în prealabil. • Puterea de fermentare a făinurilor. Proprietăţi senzoriale ale făinurilor Condiţii de calitate Caracteristici Grupa de făina albă Făina Făina Făina semialbă neagră dietetica Tip Superioara Tip Tip Făina Făina Făina 480 Tip ooo 55o 650 semialba neagra dietetica CuloareAlb gălbui cu nuanţa slab cenuşiu şi cu Alb Cenuşiu Roşcat aspect particule fine de taraţe gălbui cu deschis. conţinand nuanţa cu nuanţa particule cenuşie alb de taraţa şi şi cu gălbuie. Condiţiile de luare a probelor pentru analiză.

gustul. înclinaţi la 45 . Verificarea se face pe o probă de 10 pâini luate la întâmplare din diferite părţi ale lotului.  verificarea masei pe bucată. Structura porozitaţii O pâine de calitate bună are porii ovali.Verificarea calităţii pâinii constă în:  examinarea aspectului general al lotului. • neelastic (nu revine la starea iniţială). spectul exterior al pâinii se stabileste examinand pâini intregi. Aprecierea gustului şi mirosului (aroma). Se au in vedere urmatoarele aspecte: • volumul pâinii (bombat. nesărat. sau prezintă urme sau cocoloaşe). dulceag şi slab acrişor.chimica se face asupra unei pâini luate din lot la cel putin 3 ore şi la cel mult 20 ore de la scoaterea pâinii din cuptor. culoarea şi structura cojii. Pentru aprecierea acestora se examinează probele întregi. sfărămicios. elasticitatea şi porozitatea miezului. cu pereţi fini. acru. pătrată). Se mai poate constata prezenţa corpurilor străine prin scrâşnitul în dinţi. Aprecierea aspectului exterior al pâinii.aspectul general al miezului (uniform. uniformă).grosimea cojii superioare şi inferioare. crescut. cleios. gălbui. mirosul. Se controleaza dacă miezul este uscat la pipăire. plăcut. amar. • culoarea cojii (normală. Prezenţa unor pori mici de formă rotundă indică o porozitate insuficient dezvoltată. El poate fi : normal. Se controlează : . aplatizat).culoarea miezului (alb. • rezistenţa cojii (moale. 0 18 . elastică. Aprecierea aspectului şi starii miezului. Dacă miezul opune o rezistenţa mare la apasarea cu degetul şi se deformează puţin el este compact. arsă. moale. • elastic (revine încet). simetria formei. Bucaţile de pâine veche găsite în miez se consideră corpuri străine. După timpul de revenire în urma unei apasări uşoare miezul se clasifică in: • foarte elastic (revine imediat). In probă se admit maxim 2 pâini care nu corespund standardului. Masa unei pâini poate avea o abatere limita de 1-3 %. Analiza fizico . dură. Aprecierea senzorială a calităţii pâinii Pe cale organoleptică se apreciază aspectul exterior al pâinii. . Gustul se stabileşte gustând din miez şi coajă. Aroma se determină mirosind miezul. volumul. urmarindu-se simetria.  analiza fizico -chimică (umiditate. uniform). Structura şi aspectul miezului se controlează prin examinarea pâinii în secţiune. uniform distribuiţi. o regularitate a formei şi se notează forma normală sau incorectă cu indicarea defectelor de formă. semnele de alterare microbiană şi prezenţa corpurilor straine. Deasemenea se urmaresc proprietaţile mecanice ale miezului: elasticitatea (prin apăsare uşoara cu degetul pe suprafaţa miezului în aşa fel încat să nu se distrugă structura porilor). rezistenţa opusa de miez la apasare. . fără goluri sau vacuole. a semnelor de alterare microbiană. aciditate. dens. lucioasă. cenuşiu. corespunzatoare sortului de pâine controlat. crăpată. • aspectul general al cojii (netedă. conţinut în sare). apoi se taie şi se examinează miezul acestora. sfaramicioasă). lipicios etc.  analiza senzorială.

astfel încat la lovire în coacere. de 0……. dovedind că a fost lucrată îngrijit. neplatizat sau bombat. fiind puţin moale. are incheietura slabă. produs bine crescut în volum (bine dezvoltat). este aplatizat. Produsul are coaja nerumenită uniform. caracteristic produsului bine copt. prin metoda scării de punctaj Caracteristica Scara de Descrierea caracteristicilor produsului senzoriala punctaj examinat Forma si 0……. deformat de vatră.la pâinea neagră de la brun auriu la brun deschis. iar volumul este suficient de crescut. Produsul nu are forma stabilita. si 0……. starea coaja pâinii de vatră se produce un sunet deschis. la tăiere lama cuţitului rămâne curata iar miezul nu se fărămiţează. dovedind grija cu care a fost produsului lucrat produsul.6 Gradul Produsul este bine copt. lucioasă. Produsul prezintă resturi de aluat necopt. la pâinea semialbă şi culoare gălbuie. estetică. coaja crocantă. 2 2 Puncte acordate 4 2 0 4 2 0 6 3 0 19 . miezul are culoare uniformă. Produsul prezintă forma stabilită. mai mari decat ¼ din suprafaţa cojii. pezintă crăpături sub 1cm laţime şi sub 5 cm lungime sau prezintă 1-2 lipituri de cca 2cm fiecare coajă.4 Forma corecta (rotundă. şi aspectul curat. are coaja uşor moale. Produsul are coaja albicioasă. prin presare miezul se deformează ireversibil şi se fărămiţează uşor prin secţionare. datorita coacerii insuficiente. culoarea este uniformă şi atragătoare. are suprafaţa încreţită sau coaja murdară. prezinta crăpături de 1 cm laţime şi 5cm lungime sau prezintă lipituri mai mari de 2 cm fiecare. nelucioasă (mată sau cu urme de făină). mai ales in parţile laterale sau prezintă parţi prea brunificate. fără crăpături sau defecte. la apăsarea cu degetul miezul revine mai încet la starea iniţială. astfel încat la apasarea cu degetul revine imediat la sarea iniţială. astfel încat la lovire în coaja pâinii de vatră se produce un sunet înăbuşit. suprafaţa aspră. Produsul este bine copt.Evaluarea calităţii senzoriale a pâinii. prezintă parţi prea brune sau prea palide. suprafaţa cojii este netedă. este inestetic lovit de lopată. dar este asimetrică. coaja nu ese crocantă.4 Produsul are coaja frumos rumenită de la brun de Culoarea aspectul cojii nuci până la brun-roşcat. volumul simetrică. pâinea albă. lungă sau cu împletituri). are miezului miezul elastic.

Aceste defecte sunt multiple şi pentru evitarea lor trebuie cunoscute cauzele care le produc. iar porozitatea este foarte redusă Produsul prezintă aroma pronuţată. Când produsul controlat este de calitate superioară se acordă punctaj maxim.6 Aroma 0…….Porozitatea miezului structura porilor şi 0……. Produsul prezintă gust satisfacător. Lipseşte. Gustul produsului este bun . destul de bun. Evaluarea rezultatelor examinării senzoriale a pâinii Defectele pâinii Defectele pâinii pot apărea de la materia primă. caracteristic sortimentului. se reduce în mod corespunzator şi punctajul. îmbinandu-se examenul organoleptic cu cel fizico-chimic. Pentru fiecare din acesti indici se acordă un anumit punctaj. Produsul prezintă gust acru pronunţat.4 Gustul 0……. Produsul prezinta aroma slab pronunţată. Treptele de apreciere a calităţii senzoriale a pâinii se stabilesc în funcţie de punctajul obţinut şi pe baza acestora se determină nivelul de calitate a produsului. care hotărăsc calitatea generală a acestuia. iar pe masură ce calitatea scade. 2 2 6 2 0 4 2 0 6 4 0 Pentru o gradare calitativă a produselor de panificaţie în scopul stimulării unei calităţi superioare s-a introdus metoda aprecierii calităţii pe baza unei scheme de 30 puncte. de la procesul tehnologic nerespectat sau datorită păstrării şi transportului necorespunzător. 20 . Această schemă cuprinde indicii principali de calitate ai produsului. însă prezintă până la 3 goluri de mărime pâna la 1cm în secţiune. fad ori sărat. cât şi măsurile ce trebuie luate pentru a le preveni. Produsul are porozitatea miezului neuniformă prezintă până la 4 goluri de marime până la 2cm în secţiune. Produsul prezintă goluri mari în secţiune. placută caracteristică pâinii bine fermentate şi bine coapte.6 Produsul are porozitatea miezului uniformă şi structura porilor fina. slab acrişordulceag. placut. fără nuanţe straine.

Defecte de volum S-a folosit făina slabă sau veche. S-a folosit un cuptor rece. S-a efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. Nu s-a pus sare în aluat. La dospirea finală aluatul a prins coajă. Pâinea are gust dulce S-a folosit plamădeală nefermentată.Defectele pâinii coapte şi cauzele care le provoacă Defectele pâinii Cauzele care le provoacă Aluatul a fost prea dens. dospirea finala a fost de scurtă durată şi coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea încins. Aluatul fermentat prea mult. 2. In timpul coacerii s-a introdus în cuptor prea puţin sau prea mult abur. Culoarea închisă a cojii S-a copt aluatul în cuptor rece. 4. 3. Cuptorul nu coace uniform sau s-a stropit pâinea Coaja prea groasa şi tare neglijent. S-a folosit un cuptor prea încins S-a folosit făina din cereale încolţite sau făina cu gluten slab. S-au aşezat bucaţile de aluat prea apropiate de vatră. Defecte de formă scurtă sau coacerea s-a făcut într-un cuptor prea incins Pâinea este pra bombată S-a folosit în fabricaţie faina cu însuşiri slabe de Pâinea este prea lăţită panificaţie. 21 . Pâinea are volum mic S-a făcut un aluat dens (prea legat). Aluatul s-a facut prea moale sau dospirea a fost prelungită prea mult. Defectele cojii S-a folosit făina nematurizată. Coaja lipicioasă Fermentaţia a fost de scurtă durată sau s-a folosit Crăpăturile cojii (la suprafaţă şi plămădeala nematurizată. s-a facut aluat prea legat sau aluatul a fermentat prea mult. Culoarea defectoasă a cojii Culoarea deschisă a cojii S-a folosit făina “tare la foc” . provenită din cereale încolţite sau făină (plată) încinsă. S-a efectuat coacerea într-un cuptor rece. timpul de coacere a fost de scurta durataă sau nu s-a folosit la coacere destul abur (deloc). timpul de coacere a fost de lungă durată. Pâinea are gust nesărat S-a omis introducerea sării. Defecte de gust S-a folosit plamădeala veche sau s-a condus Pâinea are gust acru fermentaţia la cald. Coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea rece. Pâinea are gust sărat S-a pus prea multa sare din cauza făinii slabe sau a neglijenţei în preparare. a avut o dospire de durată prea 1. S-a făcut plămadeala mica sau s-a condus fermentaţia la cald. Culoarea neuniformă a cojii S-a folosit făina provenită din cereale încolţite sau s-a Băşici dulci sau arse ale cojii efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. Coacerea s-a efectuat într-un mediu avand o cantitate exagerata de abur. Dospirea a fost de scurtă durată şi s-a făcut la cald sau cuptorul a fost prea încins. lateral S-a folosit aluat prea moale.

prin fabricarea pâinii de 22 . Crăpături în miez Transport necorespunzator (pâini îngramădite). S-a facut un aluat prea moale care contine apa nelegată. fie că pătrund în pâine prin crăpăturile 0 pâinii. Straturi compacte în mijlocul Fermentaţie insuficientă. Bolile pâinii Bolile pâinii se datoresc microorganismelor care nu sunt distruse prin coacere (sporii rezistă). Pentru preîntâmpinarea acestei boli se pot lua o serie de măsuri: desfăşurarea procesului tehnologic în perfectă stare de igienă. larg răspândite în aer. S-a folosit făina rece sau s-a condus fermentaţia la rece. S-a folosit făina cu putere de hidratare redusă. Boala întinderii – sau boala cartofilor este produsă de bacteriile de tip mesentericus şi subtilis. Anotimpul cald favorizează această boală care se caracterizează prin degradarea miezului care devine lipicios şi se întinde în filamente subţiri. Principalele surse ale contaminării pot fi făina şi apa. Timpul de coacere a fost prea lung. Dospirea finală a fost de scurtă durată sau aluatul a fost prea moale. S-a facut un aluat prea legat sau insuficient maturat Pori mari şi neregulaţi (aciditate mică). datorită cuptorului care a fost prea rece sau neglijenţei cocătorului. S-a facut fermentaţia de prea lungă durată din cauza conducerii la rece a fermentaţiei. Pori prea mici refăcându-se gelatinizarea completă a amidonului. precum şi starea neigienică a brutăriilor. miezului de Culoare închisă S-a folosit un cuptor prea încins. pe plante şi într-o oarecare cantitate în orice făină. Mirosul devine respingător. S-a folosit prea multă făina la modelare. deoarece temperatura în miez nu atinge 100 C. S-a efectuat coacerea într-un timp prea scurt. Băşici şi goluri în miez S-a folosit plamădeală trecută (glutenul s-a ros). Culoarea roşcată sau închisa S-a folosit făina infestata cu gândaci acarieni sau (cenuşie) a miezului) provenită din grâu atacat de gargariţe.5. S-a folosit plămădeală nematurată. S-a format un aluat prea legat şi insuficient fermentat. sau s-a făcut un aluat prea legat. S-a facut un aluat prea moale sau insuficient maturat. Timpul de coacere a fost prea scurt. Pâinea trebuie scoasă din consum. Miezul prea sfărâmicios S-a făcut dospirea finală de scurta durată S-a folosit făina grişată sau “tare la foc”. S-a facut modelarea cu prea multa făină. S-a folosit făina nematurată sau alterată. Cauzele sunt identice ca la punctul de mai sus. de fructe putrezite. Defectele miezului Desprinderea miezului de coajă S-a folosit făina slabă sau provenită din cereale încolţite. plămădeală nematurată şi în cantitate redusă. sol. S-a folosit un cuptor prea încins. Miez umed şi lipicios Depozitare necorespunzatoare (pâini îngramădite). buna coacere a pâinii.

Această boală este cauzată de diverse mucegaiuri ce formează colonii de culori diferite : Monilia candida (albă-crem).dimensiuni mici. uniformi uniformi uniformi palpare Elastic (după o uşoară apasare.galben auriu Pâine Pâine neagra semialba Condiţii de admitere specific sortimentului rumenă. fără cocoloaşe sau urme de făina neframântată.). ORDIN nr. Mucegăirea pâinii – este o boală destul de frecventă. revine imediat la starea iniţială). alimentaţiei şi pădurilor. fară miros şi gust strain. Aspergilius glaucus (verde deschis sau brun). în ruptura aspect sticlos. Aspergilius flavus (galbenă-verde). Plăcut. Pentru a stabili calitatea.brun până la roşcat Pâine dietetica neaplatizat cu asperităţi (rugoasă) brun roşcat Aroma Gust masa cu pori neumed la masa cu pori masa cu pori fini.1 %) . Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor Verificarea calităţii pastelor făinoase se face pe loturi. Boala sangerie – este provocată de apariţia unor colonii de culoare roşie purpurie ale bacteriei Microcoocus prodigiosus. Plăcută. fără scrâşnet datorat impurităţilor minerale (pământ. fără gust acru sau amar. mată şi fără urme de făina neframantată. albă cu o nuanţă galbenă pentru pastele obişnuite şi galbenă uniformă pentru pastele cu ouă. Pâinea trebuie scoasă din consum. Miros şi gust Caracteristic. culoarea. se examineaza mai întai starea generala a lotului. 23 . cu gust neplăcut. răcirea pâinii fierbinţi într-o încăpere bine ventilată şi adăugarea în aluat a unei cantităţi mici de acid lactic (0. caracteristcă pâinii bine coapte. reprezentând colonii de Endomyces fibuligernb sau de Monilia variabilis. pastele făinoase trebuie să corespundă condiţiilor minime specificate în tabelul urmator: Caracteristici senzoriale ale pastelor făinoase Caracteristici Condiţii de admisibilitate Aspect Suprafaţa netedă.011/570/356 din 2001 al ministrului agriculturii. Din punct de vedere organoleptic. Se va indica numarul de insecte sau arahnide vii sau moarte găsite.). Pâinea mucegăita este toxică şi trebuie scoasă din consum şi distrusă. mirosul.3. 0 0 şi această boală duce la scoaterea pâinii atacate din consum. Acestea degradează glucidele şi unele proteine din pâine până la compuşi simpli. iar apoi se procedeaza la examenul organoleptic şi fizico – chimic. Aspergilius niger (neagră –brună) şi altele. Proprietăţile senzoriale ale pâinii Caracteristici exterior general coaja Aspect miez(în secţiune) Pâine alba format rumenă. Culoare Uniformă. Boala creţoasă se recunoaşte după apariţia unor pete albe cu aspect de cretă. nisip etc. gustul şi infestarea. de rânced etc. Oospora variabilis (albă). La aprecierea pastelor făinoase pe cale senzorială se determină aspectul.3 %) sau acetic (0. fără miros străin (de mucegai. urât mirositori. al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind condiţiile de calitate a grâului şi a făinii de grâu din import. Constatarea infestarii se face cu ajutorul unei lupe care măreşte de minim 5 ori. caracteristic pâinii bine coapte.121.brun deschis rumenă. Infestare Nu se admite prezenţa insectelor şi arahnidelor în nici un stadiu de dezvoltare. care se dezvoltă la 25 C şi care la 40 C este distrusă. prin examinarea unei porţiuni de probă şi mai ales a fărămiturilor. 2.

% max. min. Calitatea biscuiţilor Pentru exprimarea calităţii biscuiţilor au fost selecţionate principalele caracteristici senzoriale şi fizico – chimice specifice.5 3. 2. semilucioasă sau mată. exterioară suprafaţa semilucioasă. creşterea volumului după fierbere. La început se examinează starea generală a lotului. Determinarea aspectului. culorii. maxim 3. structură uniformă fără goluri Bine copt. Verificarea calitaţii biscuiţilor (ca produs finit) se face pe loturi. gustului şi consistenţei se face senzorial asupra biscuţilor întregi.Caracteristici fizico – chimice ale pastelor făinoase Caracteristici Paste obişnuite Paste extra Paste super Apa.acoperit a total sau prţial Aspect în secţiune Bine copt stratificare uniformă şi Bine copt . grade .sau netedă.0 13.2 Creşterea în volum la fierbere. băşici şiîn cremă. mată. cenuşă insolubilă în acid clorhidric. crema omogenă uniform repartizată între capace. cu rugoasă nearsă fără desen funcţie de băşici cu desen specific suprafaţa specific glazurii. sarcina de rupere la încovoiere.0 ori Comportarea la fierbere După fierbere să fie elastice şi să nu se lipească între ele. din proba medie. şi conţinutul în pesticide. etc. cu contur regulat al glazurii Culoare Galben Galbenă până la Caracteristica aurie până galben brună biscuiţilor şi la brună uniformă glazurii utilizate uniformă 24 .0 ori 4.o Aciditate.2 3. Proprietăţiile organoleptice ale biscuiţilor sunt redate in tabelul de mai jos: Proprietăţile organoleptice ale biscuiţilor Biscuiţi Biscuiţi Caracteristici glutenoşi zaharoşi Condiţii admise Biscuiţi glazuraţi Biscuiţi umpluţi Suprafaţa capacelor netedă. Periodic se verifică conţinutul în proteine. 13. iar apoi se procedează la examenul organoleptic şi fizico – chimic. Bine copt. cu crema bine repartizată între capace. conţinutul în oua. La biscuiţii cu unt şi ouă şi la biscuiţii condimentaţi se admite suprafaţa mată. 0 13.fără goluri. Se mai fac urmatoarele determinari: defectele admise.5 ori 4. fără goluri Caracteristic a biscuiţilor şi cremei utilizate Aspect exterior Suprafaţa Suprafaţa netedă.lucioasă exterioară Suprafaţa sau mată.fără arsuri.

făra miros şi gust strain Lipsă Lipsă Crocanţi sau feagezi în funcţie de biscuiţii folosiţi. Trebuie să aibă puritate. crema onctuoasă Miros şi gust Corpuri straine Infestare 2. 95 90 Substante proteice. Se recomandă orz cu greutatea absolută între 37 si 50 g. cu atât extractul este mai mare.5 Infestare cu dăunătorii depozitelor (exemplare Nu se admite adulte vii) 25 . fără miros de încins sau de mucegai Gust Specific dulceag: nu admite gust amar sau acru Proprietăţi fizice şi chimice pentru orzul de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orzoaica Orz Masa a 1000 boabe. Fragezi nesfărâmicioşi. Proprietăţile senzoriale ale orzului de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orz Orzoaica Aspect Caracteristic orzului şi orzoaicei sănătoase Culoare Galben ca paiul. %min. fără jumătăţi de boabe alterate.4. fără pete sau varfuri negre Miros Specific. 11 11. să fie fără seminţe de buruieni. Cu cât învelişul este mai subţire. placut. Capacitatea de germinare.minim 90 %. max. 14 14 Boabe mai mari de 2. %. grame. Mărimea şi greutatea boabelor. 85 80 Energia germinativă (dupa72 ore).Consistenţa Crocanti Crocanţi. Greutatea hectolitrică pentru orzul de bere este între 60 şi 72 kg.5 mm O. Important este grosimea învelişului. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere Pentru fabricarea berii. orzul trebuie să aibă culoarea alb – gălbuie. Foarte important este ca materialul supus prelucrării să aparţină unui singur soi. Energia de germinate înseamnă numarul de boabe germinate simultan la intervale de timp determinate (3 zile). Germinaţia fără limită de timp . miros proaspăt de pâie. % min. fără mucegai. Orzul este mai bun pentru obţinerea malţului dacă greutatea a 1000 boabe este mai ridicată. uţor glazura sfărâmicios onctuoasă Placuţe. La un orz bun energia de germinare este aproximativ egală cu capacitatea de germinaţie. % max. 4 4 Umiditate % max. pentru a nu crea dificultăţi la malţificare. min 42 40 Corpuri straine.

3 Alb nr. Aceste impurităţi provin din aparatură şi conductele fabricilor de zahăr. Zahărul bucăţi . particulele însa să nu depăşească mărimea de 0.3 mm. 4 Condiţii de admisibilitate Culoare Albă Albăcu ă la slab gălbuie. zahărul turnat este lucios . cu cristale de aceeaşi mărime şi formă. Zahărul tos devine mat când .1 Alb nr. turnat sau presat.8 x 10. zahărul presat dă o cantitate mai mare de spărturi şi pudră în timpul manipulării şi al transportului. nelipicioase. Cristalele pot fi neuniforme şi cu margini nepronunţate când cristalizarea zemii a decurs anormal. fără impurităţi.8 mm. din diferite motive. Proprietăţile senzoriale ale zahărului Cristal Caracteristici Tip de zahăr cristal Metode de verificare Alb nr. cel presat poate fi mat. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal Zahărul trebuie să îndeplineasca o serie de caracteristici de calitate senzoriale şi fizico – chimice. Zahărul bucăţi turnat se sfărâmă mai greu decat cel presat. 2 Alb nr. fină. care curg liber 26 .Zahărul are gust dulce. pentru zahăr presat 22 x 22 x 8 mm. curate. STAS 110 uniform neaglomerate. care curg liber calibrate. Bucăţile de zahăr sunt de culoare albă. fară miros sau gust străin. nelipicioase. cu stralucire stralucire caracteristică caracteristică Aspect în stare solidă Cristale uscate. neaglomerate. uscate şi nelipicioase. mată.Proprietăţile senzoriale ale berii 2. Zahărul tos are culoare albă lucioasă. 22 x 26. datorită coroziunii metalelor din care sunt confecţionate.5.8 x 10. fără pete sau impurităţi. Cristale uscate. de aceea.5 x 8 mm. cristalele sunt modificate sau sunt acoperite cu zahăr praf (provenit din manipularea necorespunzatoare a zahărului). Aglomerările de cristale au loc cănd zahărul are o umiditate prea ridicată sau a fost umezit ulterior. se prezintă în bucăţi cu dimensiunile: pentru zahăr turnat 24 x 26 x 8 mm. 10. resturi de sfoară sau scame). fără impuritaţi mecanice (praf. Nu se admite să formeze conglomerate. uscată şi nelipicioasă. Se admit 3 mg la kg produs impurităţi metalice. Zahărul praf (farin) se prezintă ca o pulbere albă.

Caracteristicile senzoriale pe care trebuie sa le îndeplinească margarina se referă la aspect (lucios şi uscat în secţiunea proaspăt tăiată).tulbure. de ulei hidrogenat 0 .cu flocoane.6.La grăsimi solide se adaugă: 0 . atât în stare solidă. Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile Examenul senzorial al uleiurilor şi grăsimilor vegetale Proprietăţi Aspect Mod de caracterizare Limita de notare Evaluare prin puncte Corespunzator sau necorespunzator Foarte bun 10. de rânced. Ca excepţie. 0 . 0 27 . Rezultatul analizei se exprimă prin punctajul mediu ponderat pe baza căruia se face Caracterizare Ulei proaspăt. cu gust foarte slab iritant. cât şi în soluţie 2. fără corpuri Miros şi gust corpuri straine Dulce. săpunos. iute. cu impurităţi mecanice. fără deficienţe Ulei depozitat. consistenţa la 15 C (onctoasă.Aspect în soluţie 25% Soluţie limpede. prezenţa petelor sau straturi diferit colorate Fără miros. străin. plăcut. amar. gust amar. de rânced.9 Bun 8-7 Accept abil 6 Necores punzător 5-0 12-0 Culoare Limpede.20 Miros 20-19 18-16 15-13 Gust Neutru specific materiei prime.20 inţepător. înţepător. compactă.emulsionat cu sediment. rânced). Nuanţa şi intensitatea culorii. gust neutral sau miros şi gust slab specific Ulei aproape proaspat Ulei depozitat. nesfărămicioasă). miros şi gust (aromat. metalic. iritant. fara miros şi gust străin. aproape imperceptibil Nota 6 5 4 3 2 0-1 evaluarea caracteristicilor senzoriale ale produsului şi încadrarea acestuia în trepte de calitate. culoare (specifică tipului).10 omogenitatea culorii. miros caracteristic materiei prime. specific de ulei hidrogenat 20-19 18-16 15-13 12-0 Scara de apreciere a gustului uleiurilor şi grăsimilor Nota 10 Caracterizare Gust slab şi iritant Ulei cu gust iritant şi început de 9 râncezire 8 Ulei cu gust aspru şi foarte slab 7 rânced Ulei slab rânced Ulei rânced Ulei foarte rânced Standardul de uleiuri şi grăsimi vegetale stabileşte metoda de determinare a caracteristicilor senzoriale cu ajutorul scării de punctaj. în compoziţia margarinei trebuie să se regăsească amidon de cartofi 2 % şi puţin ulei de susan . fără sediment si Soluţie stărine limpede.

Insuşiri de calitate ale unor margarine obţinute din uleiuri de floarea. Determinarea densităţii pulpei Fructele cântărite mai sus se scufundă într-un vas de sticlă. fără urme de boli. Pentru pere : orice formă dar regulată. 5. După ce proba a fost dusă în laborator. La mere. globuloase. sănătoase. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare Fructele supuse acestei probe trebuie să fie mature. tartinabilitate şi mod de topire până la 80٢m până la 8٢m Dimensiunile cristalelor (la sfarşitul perioadei de păstrare) 2.8. 2. 2. din proba medie recoltată din teren este de 30 bucăţi la sâmburoase şi 20 bucăţi la seminţoase. putem calcula densitatea pulpei (cu 4 zecimale). iar la seminţoase de 5 kg. fără proeminenţe. Aprecierea calităţii gustative Este o probă obligatorie în aprecierea calităţii fructului.7. gutui.soarelui Indici de calitate Probe martor în ulei Probe martor în ulei fluid+ulei intersterificat+uleifluid+ulei hidrogenat hidrogenat Caracteristici aspect grişat dupa 20 Nu apar modificari dupa 30 zile după de zile organoleptice pastrare la temperaturi aspect făinos dupa 10 alternante(5◦C şi 20◦C) zile Imbunataţite faţă de martor Consistenţa. luate la întâmplare din lot. Aprecierea mărimii fructului Cu ajutorul unui şubler se fac aprecieri ale dimensiunilor care apoi se împart la numărul total de fructe examinate pentru a afla mărimea medie.) 7. 4. fără reziduri de substanţe toxice şi au aspect tipic de soi. scara de notare este de la 1 la 40 pe elemente de calitate astfel : Aspectul exterior al fructului a) Forma fructului Apreciate pozitiv : Pentru mere : regulate. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole Elementele importante ce concură la realizarea calităţii fructelor sunt: 1. pere. Calculul procentului de sâmburi şi greutatea fructului Se face cântărind sâmburii de la toate fructele şi determinând apoi procentul lor din greutatea fructelor anterior determinată. insecte sau vătămări mecanice. Cunoscând greutatea şi volumul. Aprecierea formei fructului şi notarea acesteia în caietul de observaţii . gât scurt şi gros. şi se măsoară volumul de apă dislocat de fructe (ce poate utiliza dispozitivul Stehman). 6. se încep determinările. dacă se poate gradat. nedeshidratate. Alcătuirea probei medii de fructe pentru aprecierea calităţii acestora La sâmburoase proba medie este de 3 kg. 8. Se face cu ajutorul unei fişe de degustare. 3. Numărul de fructe supus analizei. Recoltarea fructelor se face din partea exterioară şi mijlocie a coroanei. Determinări biochimice (substanţa uscată şi aciditatea etc. Aprecierea greutăţii medii a fructelor Se face prin cântărirea celor 30 respectiv 20 fructe şi calcularea mediei greutăţii lor. 28 . pieliţă întinsă. fără neregularităţi.

mălăieţe. Rezultatele obţinute. în care : x = conţinutul în zahăr. Există tabele de calcul cu ajutorul cărora se face trecerea de la substanţa uscată la conţinutul în zahăr. În lipsa lor conţinutul în zahăr se determină cu ajutorul formulei : X = n x 4. aşchioasă. iar pentru pere. făinoase. metoda fiind orientativă. crocantă. c) Culoarea Pozitiv : uniformă . spălăcită. Negativ : fără expresivitate. deschis colorată. Negativ : neuniformă. Ea ajută la aprecierea comparativă a probelor din teren. cu iz străin.Apreciate negativ : formele neregulate. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe Metoda folosită cel mai des este cea refractometrică bazată pe determinarea indicelui de refracţie. fără zone de sticlozitate sau cu coloroide. Apreciate negativ : consistenţă moale. de diferite nuanţe. gâtul prea lung şi subţire. seacă. untoasă. respingător. fină. plăcut. nu sunt însă foarte exacte. e) Aroma Pozitiv : Aromate fin. nearomate cu iz ierbos sau miros respingător. n = cifra citită la refractometru 29 . plăcută.9. 11-15 = gusturi superioare. d) Gustul Pozitiv : armonios (aciditate-zahăr).25 .5. Tipicitatea mărimii fructului (1-3) Apreciate pozitiv : caracterele considerate de soi. Negativ : slab aromate. b) Suculentă Pozitiv : pulpa suculentă sau pozitiv de suculentă. cu infiltraţii colorate intens sau verde. dulce-acidulat. cu scloroide grosiere zone de sticlozitate. lipsit de astringenţă. Se ia în considerare greutatea medie a 50 fructe care trebuie să fie apreciate astfel: Fişa de apreciere a mărimii fructului Fructe mere pere note Fructe mici Sub 85g Sub 110g 1 Fructe mijlocii 85-125g 110-200g 2 Fructe mari Peste 125g Peste 200g 3 Caracterele pulpei a) Consistenţa Apreciate pozitiv: consistenţa fermă sau mijlocie. 2. bazată pe remarca următoare : conţinutul în zahăr este mai mare când valoarea substanţei uscate citită la refractometru este mai mare. plăcut. neplăcut. cu cavităţile calicială şi pedunculară prea mari (adânci). Negativ : pulpe excesiv de suculentă (la pere) sau slab suculentă. astringent. 1. albă sau galbenă. 6-10 = gusturi bune. prea închis colorată. prea acru sau prea dulce. Apreciate negativ : fructele prea mici sau prea mari.2. fade.5 = gusturi inferioare. prea dură. fondantă. taninos. Cu ajutorul unui aparat numit refractometru se poate determina rapid conţinutul în substanţă uscată a fructului apoi indirect conţinutul în zahăr.

Se iau 10 cm suc filtrat se diluează cu apă distilată în volum de 150 cm într-un Erlemnayer de 250 cm .2 şi scăzând câte 0. . se supune presării pentru a extrage sucul şi cu o baghetă de sticlă se pun 2-3 picături din probă pe suprafaţa prismei. Se face în final media citirilor individuale sau se face presarea tuturor fructelor printr-un storcator . Se decantează şi se transferă proba fără particule de pulpă într-un alt vas.Fig.greutatea ciorchinelui (rahisului). . adăugând pentru fiecare 3 C peste 20 C . După citirea probei se curăţă prisma cu un burete umed sau cu o vată cu alcool şi se usucă bine înaintea altei citiri.greutatea seminţelor.Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice Principiul lucrării: Lucrarea constă din determinarea următoarelor elemente fizicomecanice a strugurilor: . analiza făcându-se din sucul rezultat. Întrucât refractorul este gradat pentru temperatura de 20 C se aplică anumite corecţii de temperatură.10. În această soluţie se pun 2-3 picături de fenolftaleină şi se agită. Cantitatea de apă să fie egală la toate probele. Se potriveşte meniscul soluţiei de NaOH în biuretă la o diviziune clară şi se notează apoi cantitatea de NaOH (N/10). filtrat sau decantat. 0 0 0 0 0 2. .2 pentru fiecare 3 C sub 20 C. Linia de demarcare a celor două câmpuri refractometrice se aduce la 0 cu ajutorul unei şurubelniţe din dotarea aparatului.volumul mustului. . .greutatea pieliţelor din tescovină. . Se taie longitudinal în 4 fiecare fruct. Rezultatul se raportează la 100 cm . 30 . .câte 0.00679). Se ia o probă din fructul de analizat cu ajutorul sondei din dotare. Se închide capacul şi se fixează bine. Porţiunile tăiate (câte o pătrime din două părţi opuse) se zdrobesc în mojar sau cu o presă şi sucul colectat se filtrează printr-un tifon dublu.volumul bacelor. 3 3 3 3 3 2. Calculul acidităţii se face astfel: cm NaOH(N/10) x factorul soluţiei de NaOH x echivalentul în acid malic (0. Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare Din recolta analizata se alege o probă medie de 25-50 fructe.greutatea totală a strugurilor.greutatea tescovinei.1.11.greutatea bacelor (boabelor). cu ajutorul apei distilate. Refractometru de teren impreuna cu anexele lui Modul de lucru Se reglează refractometrul la punctul 0. Se repetă determinarea pentru siguranţă.folosită până la aducerea lichidului la roz palid.

• Se determină volumul bacelor prin introducerea acestora într-un cilindru gradat în care în prealabil se toarnă o anumită cantitate de apă distilată. • Indicele de structură a strugurelui = Greutatea boabelor/greutatea ciorchinilor.balantă sau cântar electronic. ca urmare a condiţiilor pedo-climatice variabile. se numără şi se cântăresc. • Se cântăreste ciorchinele (rahisul). . se separă tescovina şi se cântăreste. a condiţiilor de depozitare şi de transport etc. • Se efectuează presarea şi se colectează mustul. . • Se separă seminţele din tescovină de pieliţe. se 31 . Examinarea. • Se numără bacele şi se cântăresc. • Bacele se zdrobesc manual şi se introduc în presa de laborator.forfecuţe şi pensete. cele bolnave de cele sănătoase.apă distilată. • Prin diferenţă se determină greutatea pieliţelor. biologice.presă (teasc) de laborator. şi măsura în care vinul răspunde pretenţiilor senzoriale ale consumatorilor avizaţi. • Se separă bacele sănătoase de cele afectate de mucegai sau deteriorate ca urmare a transportului şi se recântăresc separat. Tehnica de lucru: • Se cântăreşte un strugure întreg cu ajutorul unei balanţe sau a unui cântar electronic. • Bacele se scot din apă şi se lasă câteva minute la zvântat pe o hârtie de filtru sau o sugativă. . • Rezultatele obţinute prin determinările succesive a 10 ciorchini centralizează. Stabilirea cu exactitate a raportului existent între părtile componente oferă informaţii importante viticultorului şi comerciantului în ceea ce priveşte calitatea produsului. .tifon. .hârtie de filtru sau sugativă.Scopul lucrării: Unitătile uvologice reprezentate de părţile componente ale unui strugure înregistrează variaţii cantitative şi calitative de la un an la altul.chimice. 2. a soiului. • Se desface presa. fizico . . Ustensile şi materiale necesare: . • Indicele de randament = greutatea mustului / greutatea tescovinei (pieliţe + seminţe). • Se cântăresc bacele separat.cilindri gradaţi de 500-1000 ml. analiza şi controlul calităţii vinului Calitatea vinului este dată de ansamblul însuşirilor senzoriale. • Mustul rezultat se măsoară cu ajutorul unui cilindru gradat. de la o podgorie la alta şi uneori chiar de la un lot de struguri la altul. • Se detaşează bacele (boabele) de ciorchine prin decupare cu ajutorul unei forfecute de la baza bureletului.12. • Indicele de boabe = numărul de bace la 100 g strugure.

buchet (intensitate. uşoare şi noi. • vinuri aromate (muscaturi) cu respectarea ordinii de calitate şi de vechime. vechimea aproximativă. 32 . Stabilitate fizico-chimica . culoarea. mirosul şi aroma vinului.Criterii pentru imaginea completă a calităţii vinului Caracteristici senzoriale Componente Aspect (limpezime. soi Origine si autenticitate Sortiment de soiuri An de exceptie Imbuteliat. degajare de CO . eventual cutii pentru sticle Temperatura de servire a vinului Prezentare pentru consum Formare. uşoare şi noi. • vinuri albe de masă uşoare şi vechi. Vinurile se degustă astfel: întai cele albe. deoarece fumatul reduce mult sensibilitatea gustului. • vinuri spumoase şi vermuturi.podgorie Indicatie de origine.limpezimii. . pentru vinurile albe şi 15 – 16 C pentru cele roşii. degustătorul nu trebuie să fie fumator. în camere liniştite. calitatea paharului 2 Analiza senzorială ocupa un loc principal în aprecierea calităţii vinurilor. • vinuri roşii alcoolice şi vechi. întai cele tinere şi apoi cele vechi. De regulă. Prin degustare se determină gustul. • vinuri albe alcoolice şi noi.aromei. capsula. Organoleptic se apreciază şi culoarea vinului. persistenta). varsat Eleganta ambalajului Prezentare la vanzare sticla.gustului. conţinutul în alcool. Absenta activitatilor bacteriene sau enzimatice. Degustarea se recomandă a se face la 13 – 15 C. • vinuri albe fine. . alcoolice şi vechi. Raportul normal al compusilor vinului Neutralizarea fortifiantilor Absenta rezidurilor de pesticide Naturalete si igienitate Absenta antisepticilor interzisi Limite acceptabile pentru compusii care pot pune probleme de sanatate Abundenta factorilor vitaminici sau a altor compusi Loc de producere . • vinuri de desert (licoroase) in aceeaşi ordine. • vinuri roşii uşoare şi vechi. Caracteristici senzoriale aroma.culorii. Între degustări se fac pauze şi se servesc mere sau puţină pâine.opacitatii. . • vinuri roşii. Ordinea în care se face degustarea vinurilor este următoarea: • vinuri albe de masă. culoare) Miros. eticheta. contraeticheta. Respectarea temperaturii de degustare este necesară pentru ca toate caracteristicile senzoriale ale vinului să poată fi apreciate la adevărata lor valoare. denumire. • vinuri roşii alcoolice şi noi. apoi cele roşii şi la urma cele dulci. Armome Stabilitatea . izolate de mirosuri 0 0 străine.

Cu 10 puncte se consideră vinul excepţional. roz sau rosu. Pentru examinarea aromei se execută o mişcare de rotaţie pentru a umezi pereţii paharului. cu 9 aproape perfect. 6 de calitate mijlocie. la 20 C. Tot acum se observă eventualele semne ale unor boli şi defecte ale vinului. exprimat în procente de volum. bine evoluat la vinurile fara gust strain vechi. In prealabil. fara gust tipic podgoriei. strain zonei de producere. Se determină picnometric sau alcoolmetric. vinurile cu grad alcoolic de 13 – 14 şi bine fermentate au un conţinut redus de zahăr. limpiditatea . Analiza vinurilor mai cuprinde determinarea aciditaţii titrabile. Trebuie evitată turnarea de la înăltime deoarece contribuie la aerisirea vinurilor şi pierderea aromei. Vinurile se depozitează în încăperi răcoroase. Limpede fara Limpede-cristalin. din atmosferă de la suprafaţa paharului. pentru a se pune în suspensie eventualele impurităţi mai mult sau mai puţin grosiere. Metoda ebuliometrică nu poate fi aplicată decât vinurilor cu extract sub 30 g/l . Aspect Culoare Miros Gust cudenumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) Limpede-cristalin. brusc. buchetul şi tipul vinului se notează de la 1 la 10. pentru arealul de Placut. vinului din pahar i se imprimă o mişcare de rotaţie. aroma caracteristica Soiului (buchet la fara miros strain pentru vinurile vinurile valorificate cu vechi). sau producere si pentru soi. pana la 1/3 din inaltimea paharului. a acidităţii volatile şi a extractului. 7 bun.Culoarea. cu temperatură de 7 – 15 C si umiditatea relativă de 70 – 78 %. Aroma caracteristica Caracteristic de vin. alb-galbui. 33 . care dau opalescenţă şi tulbureala vinurilor. Gustul poate indica eventual adaosul de apă (prin reducerea acidităţii). Concentraţia alcoolică a unui vin reprezintă conţinutul de alcool etilic. Analiza vinurilor. pot sediment fara sediment avea o depunere de culoare pe peretii sticlei sediment. paharul cu pereţii umeziţi de vin se încălzeşte uşor în palmă. Paharul se îndreaptă apoi spre sursa de lumină pentru aprecierea gradului de limpiditate şi a culorii. curate. Aroma vinului se analizează inspirând de câteva ori. fara miros strain. tipic Placut. aerisite. de la 5 la 0 vin defectuos în diferite stadii. Vinur Alb-verzui. în scopul măririi suprafeţei de evaporare şi degajării buchetului. de aceea gustul dulceag poate arăta o îndulcire artificială. In continuare. caracteristica tipului de vin si vechimii Caracteristic de vin. galben-verzui pana la galben-auriu. 8 excelent. fara gust strain Tehnica degustării vinurilor Vinul se toarnă încet pe marginea paharului tinut inclinat spre sticla. invechite in sticla. armonios. fara miros strain denumire de soi Placut. armonios. 0 0 0 Proprietăţile senzoriale ale vinului Conditii de admisibilitate Proprietati senzoriale Vinuri de consum curent Vinuri de calitate superioara (VS) Vinuri cu denumire de origine controlata vinuri (DOC). Vinurile rosii. fara sediment. Obisnuit.

.13. care variază de la soi la soi. 2. se încălzeşte şi işi pierde proprietaţile iniţiale.2 minute. se soarbe mai întai o cantitate mică de vin (5..Pentru examinarea gustului. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Importanţa prezentei lucrări constă în însuşirea de examinare a principalelor calităţi culinare ale unor soiuri de masă de cartof. Se soarbe apoi o cantitate de aproximativ 15 ml. vitamine etc. Însuşirile culinare se determină după o scară de bonitare aprobată de “Asociaţia Europeană de Cercetări Stiinţifice în cultura cartofului” în funcţie de care soiurile de cartof de masă. se grupează în mai multe grupe. conţinutul în fosfor. senzaţiile slăbesc în intensitate. probă care se trece din partea anterioară în cea posterioară a cavitaţii bucale. aspectul şi consistenţa pulpei. Câteva din soiurile de masă cultivate la noi în ţară. I.. culoarea. Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă Întrebuinţarea pe scară largă în alimentaţie a cartofului se bazează pe calităţile culinare ale tuberculilor. gradul de brunificare al pulpei. deoarece organele de simţ ale gustului şi mirosului obosesc repede.10 ml). -alte aprecieri.. astfel încât să se umezească întreaga suprafaţă a limbii. iar proba ţinută. la ora actuală sunt prezentate în tabelul următor: Soiuri de cartofi de masă cultivati la noi în ţară Ostara Sirtoma Olanda Soiuri timpurii Jaerla Cobler Olanda -“Carpatin Autohton -“Urgenţa Olanda Soiuri semitimpurii Bintje Braşoveanu Autohton -“bună Desiree Olanda Colina Autohton Semitârzii bună Măgura Autohton Merkur Germania Târzii Ora Germania Târzii Bună Mijlocie Bună Bună Foarte Bună Foarte Mare Bună Bună Prin calitate in afară de aspectul comercial al tuberculilor trebuie să se înţeleagă complexul de caracteristici morfologice şi însuşiri biochimice care definesc în final valoarea alimentară a caracterului. după cum se va vedea pe parcursul lucrării practice. -aprecierea însuşirilor culinare. amidon. Incercarea probei nu trebuie să dureze mai mult de 1. 34 . care serveşte la încercarea prealabilă şi la spălarea gurii de proba anterioară. Caracteristicile de calitate pe care le urmărim la soiurile de masă sunt legate de comportarea la fierbere a tuberculilor. prea mult în cavitatea bucală. Etapele care se parcurg în scopul aprecierii calitative a soiurilor de masă la cartof se pot grupa astfel : -examinarea fenotipică a tuberculilor.

L. chiar şi mecanizat. = 115-130 .conţinut în proteine .consitenţa pulpei -nota generală=notele 9+1 1+12+13 . Indicele de lungime este mărimea care exprimă forma tuberculilor şi care reprezintă lungimea tuberculului exprimată în procente faţă de lăţimea acestuia. Forma tuberculilor Este indicată forma rotundă sau oval-rotundă pentru că se curăţă mai uşor. grosime.Examinarea fenotipică a tuberculilor Aspectul fenotipic influenţează mult direcţia de întrebuinţare a acestora. lăţime. cu ochiuri superficiale.aşezarea ochilor .culoarea pulpei . alterându-se mai greu. reniformă etc.lung-ovală – I.clasa în care se încadrează .înegrirea pulpei crude . 2.% din amidon .iainozitatea .=100-115 .raportul dintre N proteică şi K O 2 alte aprecieri Observaţii 35 .L.conţinutul în fosfor . Tuberculii preferaţi sunt cei de mărime mijlocie. nu sunt preferaţi cartofii cu exerescenţe sau adâncituri. În ansamblu.mărimea tuberculilor . Din punct de vedere al calităţii. de formă regulată.rotundă – când indicele de lungime are valoarea 100 .foarte lungă – I.structura amidonului .comportare la fierbere . alungit-ovală. Mărimea tuberculilor Este invers proporţională cu numărul lor la cuib.umiditatea pulpei fierte .rotund-ovală – I.% din coji . Forma tuberculilor are o condiţionare genetică dar este influenţată mult şi de condiţiile de mediu. Forma tuberculilor se apreciază după cele 3 dimensiuni : lungime.gustul . un soi bun de masă trebuie să aibă tuberculi uniformi ca mărime.forma tuberculilor . IL = Ln Ux 100 Lt în care: IL= indice de lungime Ln = lungimea tuberculului Lt = lăţimea tuberculului După acest indice deosebim următoarele forme : . = peste 200 Aprecierea insuşirilor culinare la cartof Soiul Aspectul tuberculilor însişiri culinare . care se păstrază în bune condiţii. sau cu o suprafaţă rugoasă.L. Se mai întâlnesc soiuri cu formă ovală.culoarea cojii .durata de fierbere . 1.

nesfărâmicioşi.structură puţin fină. 2. 4. Comportarea la fierbere a tuberculilor Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 astfel : Nota 1 – tuberculii nu se sfărâmă rămânând întregi. 3. soiurile de cartof se încadrează în următoarele 4 tipuri: a) Soiuri pentru salată: . 4 – structură grosieră.conţinut mijlociu sau ridicat de amidon .14. spălaţi de pământ . Structura amidonului Se determină prin degustare acordându-se note de la 1 la 4 astfel: Nota : 1 – structură foarte fină. Se curăţă de coajă. 3 .conţinut mijlociu de amidon. aşezaţi cât mai superficial şi mici. Culoarea cojii şi pentru mişcarea Sunt preferate astfel soiurile care au un număr mai redus de schimburi. Repartizarea. Din punct de vedere al rezistenţei la fierbere a tuberculilor.3. iar prin diferenţă se determină cantitatea de pulpă folosită. Momentul când tuberculii sunt fierţi se determină prin introducerea unei corp subtire fin în pulpă . 2 – structură fină. . . Nota 2 – tuberculii se sfărâmă puţin.pulpă consistentă.nu se sfărâmă la fiert. 2. 36 . Se vor face următoarele observaţii: 1. . Comportarea la fierbere este determinată de conţinutul în amidon şi amilopectină. mai ales la suprafaţă. se simte amidon mult şi grăunţos. Se determină astfel. mărimea şi aşezarea ochilor Prezintă importanţă atât pentru facilitatea curăţatului mecanic cât pierderilor la curăţat. Pentru aceasta se recoltează din fiecare soi probe de tuberculi de mărime mijlocie. Pentru ca un soi de masă să fie considerat de calitate superioară trebuie să aibă o durată de fierbere cât mai scurtă. Durata de fierbere a tuberculilor Tuberculii curăţaţi sau cu coajă se pun la fiet într-un vas acoperit notând ora începerii şi terminării fierberii. untos la degustare. se iau tuberculii. curăţaţi.pulpă consistentă: . Observaţie : Curăţarea cojii trebuie făcută de aceeaşi persoană pentru toate probele supuse analizei şi cât mai uniform. sănătoşi. la degustare se simte puţin amidon. Rezultatele se exprimă procentual.. Când aceasta pătrunde cu uşurinţă. fără vătămări mecanice. se cântăresc. Un conţinut mai ridicat de amidon. c) Soiuri pentru piure : . Fiecare probă trebuie să fie constituită din 12 tuberculi. b) Soiuri pentru prăjit: . se cântăreşte din nou. . fierberea este încheiată. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Proba prin care se determină aceste însuşiri se numeşte proba la fiert a tuberculilor. de la 17 minute . repartizaţi Este o caracteristică de soi ce se poate aprecia la tuberculii perfect curaţi. se simte amidon mult la degustare.pulpă consistentă. Durata de fierbere variază în funcţie de soi. numărul. dar scăzut de amilopectină atrage după sine o sfărâmare rapidă a tuberculilor. uniform. Poate fi galbenă sau roz.prezintă conţinut redus de amidon sau conţinut redus spre mijlociu.parţial sfărâmicioasă. la 27 minute . Procentul de coji Condiţionează randamentul de pulpă. 4. se şterg cu o cârpă umedă pentru îndepărtarea resturilor de pămânrt.

Nota 10 probelor la care pulpa a luat culoarea negricioasă intens. făinozitatea redusă. Una din ele va servi pentru determinare şi în ea se mai adaugă 1-2 mm soluţie perhidrol (0. Aspect .mat. 3 3 37 . După scurgerea acestui timp se apreciază prin bonitarea gradului de înnegrire cu note de la 1 la 10. 6. Nota : 1. În funcţie de notele obţinute la comportarea la fierbere.5. structura amidonului este fină. prin tăiere în felii sau jumătăţi. reacţie catalizată de fier. pulpa este consistentă. în funcţie de aspectul pe care îl au în secţiune. cu amidon fin indică o umiditate mare. Făinozitatea Se apreciază tot prin bonitare cu note de la 1 la 4 funcţie de structura amidonului şi umiditate. Astfel dacă umiditatea este ridicată. Nota : 2 .99 C mijlocii 15-17. structura amidonului. se taie pulpa în felii de 3-4 grosime (de la mai mulţi tuberculi).99 B bune 10-14. Făinozitate redusă – dată de o structură fină a amidonului şi o umiditate ridicată.5-1%). cu ajutorul probelor de laborator. Aprecierile se fac după 24 ore prin acelaşi sistem de bonitare. structură grosiră a amidonului. Clasa de calitate a soiului analizat Clasa Calitati culinare Nota generala A foarte bune 5-9. 7. Aprecieri asemănătoare se pot efectua şi asupra sucului crud extras din pulpa unei probe medii. Nota 1 se acordă probelor care după 4 ore nu au început să se înnegrească şi pulpa îşi păstrează culoarea iniţială. Făinozitate mare – determinată de o umiditate scăzută. Din sucul extras de la o probă se pun câte 2-3 picături în 2 eprubete mici. aspectul lucios.lucios (prezenţa apei) indică o pulpă cu umiditate ridicată. structură a amidonului. descoperite şi se lasă la aer pentru 4 ore. Consistenţa pulpei Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 prin tăierea în felii. înecăcioase la mâncat. uscat. grosieră. În general. plăcute la mâncat. Pentru aprecierea acestei calităţi. Înnegrirea pulpei crude şi a sucului crud Pulpa de cartof curăţată sau tăiată felii trebuie să-şi menţină un timp cât mai îndelungat culoarea normală. Se aşează pe plăci de sticlă sau cutii Petri. Această înegrire nu afectează gustul dar dă un aspect neplăcut pulpei şi se datoreşte exidării tirozinei şi trecerii ei în melanină.soiurile cu umiditate redusă. Umiditatea tuberculilor fierţi Se apreciază după fierbere. cu pulpa uscată. Consistenţa pulpei este corelată cu umiditatea acesteia. iar cea de-a doua eprubetă va servi ca martor şi în ea se mai adaugă o cantitate egală de apă distilată (1-2 mm ).soiurile cu umiditate ridicată.99 D slabe Peste 18 Alte aprecieri 1. Umiditatea pulpei se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4. făinozitatea şi consistenţa pulpei se calculează nota generală prin însumarea notelor pentru calităţile de mai sus şi astfel se stabileşte clasa în care se încadrează soiul conform indicaţiilor din tabelul de mai jos. fără să se înnegrească. indică pulpă cu umiditate redusă. Aspect .

ale păstăilor şi ale boabelor.pentru gust neplăcut. ori pot fi indiferente. prin comparaţie cu un soi recunoscut ca fiind bun la gust. Analiza calităţii în laborator. Aprecierile asupra culorii se fac cu note de la 1 la 6. Nota: 3 – pentru gust potrivit.de păstăi sterile /planta Nr.de păstăi bolnave /planta Lungimea medie a unei păstăi Grosimea medie a unei păstăi Forma păstăii Numărul mediu de boabe Lăţimea medie a unei păstăi Nr. Culoarea pulpei Nu prezintă importanţă pentru calităţile culinare. 2. raportul între K şi N proteic.culoarea pulpei gălbui. Se apreciază organoloptic. Ne interesează. Nota : 3 – culoarea pulpei alb-gălbui. Fişă de analiză calităţii la fasolea de gradină Nr. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină Lucrarea are scopul de a ajuta la cunoaşterea caracterelor şi însuşirilor ce stau la baza anlizării modului de apreciere calităţii la fasolea de gradină . Conţinutul în fosfor (P) ridicat din grăuncioarele de amidon este în corelaţie directă cu însuşirile gustative. Gustul Însuşire importantă pentru soiurile culinare. Nota : 6 – culoarea pulpei galben intens. 5. Nota : 1 – culoarea pulpei albă. Soiurile cu calităţi 2 culinare foarte bune şi bune au acest raport în favoarea potasiului (K O). Conţinutul în substanţe proteice ridicat se corelează negativ cu calităţile gustative. de boabe pe plantă Lungimea bobului Lăţimea bobului Mărimea bobului Forma bobului Culoarea bobului Înălţimea Greutatea boabelor pe plantă Culoarea hilului Greutatea a 1000 boabe. Nota :1 – pentru gust foarte bun. Nota:4 . sub acest aspect. 4. Nota : 2 – pentru gust bun. Notele de apreciere sunt între 1 şi 4. Analiza păstăii Analiza bobului 38 .15. Nota : 5 – culoarea pulpei galben. Se fac observaţii asupra principalelor caractere ale plantei. Nota : 2 – culoarea pulpei alb murdar. Se poate face imediat după recoltare sau mai târziu chiar în timpul iernii când dispunem de mai mult timp.2. străin. Pentru a nu se sfărâma plantele în timpul manipulării. total de păstăi /planta Nr. 3. După desfacerea snopilor se efectuează analiza plantă cu plantă. snopii se scufundă pentru câteva secunde într-un vas cu apă după care se lasă să se scurgă. însă consumatorii pot prefera o culoare sau alta. Toate datele se înregistrează în fişa de analiză a calitatii. Nota : 4 .

pentru a nu se denatura culoarea specifică soiului. ierbos sau amar Aroma (pe 5 -10 pulpa cu aromă pulpa slab aromată. de consum. pulpei crocantă. pulpa înmuiată. Consistenţa pulpei. plăcută. defecte interioare. cu urme de îngrăşăminte. aspru. mărimea (pentru aprecierea generală). formă. care permite o cuantificare a rezultatelor şi deci o mai bună apreciere este metoda punctajului (punctelor). prin comparaţie cu mostre de referinţă. • forma se apreciază vizual. acrişoară. mărime. aroma. elipsoidală. făinoasă (de exemplu. zbârcit. tronconică. tehnologică) se apreciază după consistenţă. Gradul de maturare (de recoltare. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate. fină la mazăre). forma. suculenta pulpei. culoarea şi aspectul exterior. piriformă etc). murdare. cu aţe (de exemplu. calibrator şi se exprimă în mm sau prin cântărire (grame/bucată sau număr de bucăţi la kg). fad. Starea de sănătate şi de curăţenie se apreciază vizual. cu analize chimice. iute (de fructe) plăcută exemplu. examenul senzorial este completat. cu măsurări. la fasole). ardei. suculenta pulpei. • culoarea şi aspectul exterior (neted. puţin suculentă (pe 5 -10 fructe) (veştedă) sau lipsită de suculentă (de exemplu. lucios. sau cu miros străin. pentru unele caracteristici. specifică nespecific soiului soiului O metodă mai perfecţionată de apreciere a calităţii produselor. neplăcut. culoare etc): • mărimea (calibrul) se verifică prin măsurare cu riglă. la tomate) Gustul (pe 5 -10 pulpa dulce. castraveţi Calitatea legumelor proaspete se apreciază în principal în baza caracteristicilor senzoriale. sticloasă (de exemplu. gust şi aromă. cântăriri şi. la tomate) Suculenta pulpei pulpa suculentă. starea de sănătate şi curăţenie. de pesticide etc.) se apreciază vizual. gustul şi aroma se apreciază senzorial conform condiţiilor arătate în tabelul de mai jos: Însuşirile senzoriale pozitive şi negative ale legumelor Caracteristica Se consideră ca însuşiri: Pozitive Negative Consistenţa pulpa compactă. Starea de prospeţime se apreciază prin gradul de turgescenţă şi după aspectul legumei. gustul. stabilindu-se procentajul de legume atacate de boli sau dăunători. mat. Uniformitatea de soi rezultă din stabilirea proporţiei de legume corespunzătoare caracteristicilor de bază ale soiului (mărime. mărimea şi compoziţia chimică. mulaje sau planşe şi se exprimă prin termeni sugestivi (sferică. în unele cazuri. pulpa cu gust astringent. mulaje sau planşe colorate. Caracteristicile legumelor proaspete se apreciază: • pe întregul lot de legume: autenticitatea şi uniformitatea soiului.16. pe cât posibil la lumină naturală. cu ţesuturi groase.2. In acelaşi scop pot fi folosite şi descrierile din standarde şi din literatura de specialitate. crăpat etc. în cazuri speciale. plăcută pulpa apoasă. prea dură. cu miros de iarbă fructe) pronunţată sau fină. fuziformă. Analiza senzorială prin metoda punctajului reprezintă o astfel de metodă care este aplicată pe 39 . defecte ascunse. starea de prospeţime şi gradul de maturare. şubler. • pe probe luate din lot: consistenţa pulpei. la ardei dulce). Autenticitatea şi uniformitatea soiului se apreciază prin compararea aspectului produsului cu acela al produsului tip reprezentat prin mostre de referinţă.

pentru calitatea extra sunt necesare minimum 55 puncte. aceştia preferă căpăţânile cu o formă cât mai apropiată de cea rotundă. la calitatea I intre 33 si 54 de puncte. • prezenţa nitraţilor şi eventual a nitriţilor proveniţi din îngrăşăminte. ardeilor şi castraveţilor. Variază cu soiul de la : înalt ascuţită până la turtită. în condiţiile în care culturile de legume sunt irigate cu ape reziduale. este destul de mult influenţată de condiţiile climatice. • prezenţa unor bacterii şi mucegaiuri care pot infecta legumele în câmp. 40 . Forma căpăţânii. iar la calitatea a II-a intre 11 şi 32 puncte. capia) 150 Castraveţi Tomate 200 150 Sera 400 - 2. La legume se apreciază calitatea lor prin măsurători senzoriale şi fizice conform STAS 6441-78. suferă o alungire evidentă când sunt cultivate mai la sud (23 latitudine N).larg cu bune rezultate. În ceea ce priveşte preferinţa consumatorilor. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână Elementele după care se face analiza calitaii la varza în faza de căpăţână sunt: 1. cu condiţia ca nici una din aceste însuşiri să nu fie mai mică decît 1. gogoşar. • prezenţa unor microorganisme patogene şi a unor paraziţi. deşi este determinată genetic. Această trăsătură. 0 0 cu frunze subţiri şi fine ceea ce înseamnă o calitate bună. acordandu-se următoarele puncte conform tabelului de mai jos: Specificarea Mărimea Forma tipică soiului Culoarea si luciul pieliţei Starea pieliţei Uniformitate de soi Culoarea pulpei Consistenţa pulpei Suculenta pulpei Gradul de maturare Gustul Aroma Legume 5-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 8-1 5-1 In cazul tomatelor.17. cu o compactitate mare. Limite maxime de azotaţi din unele legume şi fructe (mg/kg produs) Produsul Cultivate în: Câmp Ardei (ardei gras. în cursul manipulărilor sau în timpul păstrării lor. Astfel soiurile care la o întindere de 43 N formează căpăţâni rotunde. Calitatea igienica a legumelor proaspete Calitatea igienică a legumelor proaspete este determinată de: • prezenţa /absenţa pesticidelor (insecticidelor) folosite pentru combaterea unor dăunători şi care pot rămâne în legume.

2. Lungimea coceanului . Coceanul este partea din tulpină aflată la suprafaţa solului, până la căpăţână. Lungimea lui variază la majoritatea soiurilor între 5 şi 40 cm, de regulă mai mare la soiurile mai târzii. În alegerea de elite se preferă plantele care au o lungime a coceanului între 10 şi 15 cm. O lungime mai redusă înseamnă murdărirea frunzelor de la bază care se vor atinge de pământ sau chiar putrezirea acestora. Coceanul prea lung, mai ales în terenuri uşoare sau la irigaţii puternice nu poate susţine căpăţâna, care se va culca la pământ.
3. Lungimea cotorului. Cotorul este porţiunea de tulpină ce se găseşte în interiorul

căpăţânii. Dimensiunele acestuia sunt mai importante pentru ameliorare decât lungimea coceanului exterior. Din punct de vedere al lungimii cotorului în raport cu căpăţâna soiurile sunt împărţite în mai multe grupe de calitate. În ansamblu lungimea cotorului variază între 25 şi 90% din lungimea căpăţânii.În analiza calitatii se urmăreşte ca lungimea cotorului să fie sub 60% din lungimea căpăţânii. De altfel, majoritatea soiurilor din cultură au lungimea cotorului între 6075% din lungimea căpăţânii. 4. Greutatea căpăţânii Este un element de calitate urmărit în mod deosebit de consumatori. Această cerinţă este justificată datorită faptului că aceste căpăţâni compacte sau altfel spus îndesate, prezintă frunze mai subţiri, mai fine, mai albe, iar pentru murat oferă avantajul unei bune aşezări în butoi. Şi în ceea ce priveşte capacitatea de păstrare în depozit, verzele mai îndesate rezistă mai bine în timp. Pentru aprecierea acestei caracteristici de calitate nu este suficientă simpla apreciere cu mâna a căpăţânii. Indicaţii mai precise privind compactitatea căpăţânilor se obţin calculând densitatea lor prin stabilirea raportului dintre greutate şi volum. Volumul căpăţânilor se calculează după formula : V = I ⋅ L 1/2 ; din care: I = înălţimea căpăţânii; L = lăţimea căpăţânii, măsurată în punctul cel mai lung (Φ); La valorile aflate prin aplicarea formulei se fac nişte corecţii prin înmulţirea cu anumiţi indici, astfel: Volumul x 0,95 la căpăţânile în formă de balon şi la cele înalt ascuţite. Volumul x 0,90 la căpăţânile cu formă foarte ascuţită. Greutatea se află prin cântărire, iar apoi se aplică formula de aflare a densităţii : D = G/V Se aleg acele elite care prezintă căpăţânile cu cea mai mare densitate. 5. Perioada de maturare Este un aspect important din punct de vedere al eşalonării consumului, pe piaţă trebuind să se găsescă varză de calitate o perioadă de timp cât mai mare. În funcţie de maturarea căpăţânilor soiurile de varză s-au împărţit în 4 grupe : timpurii, semitimpurii, semitârzii şi târzii. Perioada de maturare este legată de numărul frunzelor şi de viteza de creştere. Astfel soiurile timpurii au frunze mai puţine şi o viteză mai mare de creştere. Alegerea elitelor după perioada de maturare a căpăţânii, se face ţinând seama de: compactitate, corelaţie albicioasă sau uşor gălbuie a frunzelor ce învelesc căpăţâna. Lucrarea se încredinţează unui specialist în domeniu, cu suficientă experienţă, care poate aprecia corect care căpăţâni au ajuns la maturitate la un moment dat şi care nu. Este bine ca alegerea să se facă în 2 etape : I. – bonitatea plantelor când încep să învelească căpăţâna; II.- bonitatea plantelor când au atins maturitatea de consum.
2

6. Rezistenţa la crăpare Se urmăreşte în mod special la soiurile timpurii, mai sensibile, dar şi la cele tardive. Se cultivă în mod special parcele din care vor fi alese elitele rezistente la crăpare. În aceste parcele plantele se lasă să vegeteze mai departe şi după atingerea maturităţii se consum. Se marchează şi se aleg ca seminceri plantele care nu crapă sau care crapă cât mai târziu.
41

Eventual acestea se înmulţesc pe cale vegetativă în vederea obţinerii de noi generaţii rezistente la crăpare. 7. Capacitatea de păstrare
Pierderile în timpul păstrării sunt cauzate de uscarea sau putrezirea frunzelor exterioare, evaporării apei din ţesuturi şi transformărilor pe care le suferă unele substanţe organice prin respiraţie . În condiţiile în care varza albă se păstrează într-un local răcoros timp de cca 4 luni

pierderile obişnuite nu trebui să depăşească 10-15%. Pentru alegerea căpăţânilor, cu o capacitate mai mare de păstrare, conţinutul în substanţă uscată, care poate servi ca punct de plecare în aprecierea acestei trăsături de calitate. Astfel, observaţiile arată faptul că există o corelaţie pozitivă între conţinutul în substanţă uscată şi rezistenţa la păstrare. De asemeni, tot din observaţiile practice s-au putut trage concluzii referitoare la faptul că se păstrează mai bine căpăţânile cu o formă rotundă şi mai compacte faţă de cele afânate şi mai ascuţite. Aprecierile definitive, în scopul alegerii de elite se fac însă în urma înregistrării pierderilor în greutate pe o anumită durată de păstrare. 8.Gustul reprezintă un alt element important pentru consum şi deci un element definitoriu în alegerea de elite. Degustările se fac la varza proaspătă, dar şi în stare prelucrată. Varza proaspătă trebuie să fie fragedă, să nu fie iute şi să nu aibă nici un gust străin. Observaţiile se înscriu în fişe de apreciere . 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase Scopul lucrării este de a cunoaşte modul în care se apreciază principalele caracteristici şi însuşiri de calitate la morcov si radacinoase. Elementele după care se apreciaza calitatea la morcov sunt caracteristice rădăcinilor. Alegerea elitelor se face după ce rădăcinile s-au recoltat şi s-au aşezat în rânduri pe o suprafaţă plană de teren sau pe masa de laborator. Se iau în considerare următoarele : 1. Forma rădăcinilor În funcţie de soi aceasta poate fi : - rotund-turtită (Carote de Paris); - conic-trunchiată ; - conic-alungită ; - fusiformă ; - cilindrică . Cele mai apropiate sunt formele cilindrice şi conice care au cel mai mare volum şi rădăcini mai puternice, dezgropându-se mai bine. Se pot observa în paralel 2 categorii de rădăcini: unele cu neregularităţi strâmbe de nedorit şi una cu formă dreaptă, netedă, regulată. Acestea sunt de preferat pentru că se recoltează fără pierderi, se curăţă mai uşor . Pe lângă observarea formei se ţine cont şi de felul în care se prezintă baza rădăcinii şi vârful acesteia. Se preferă rădăcinile la care baza (locul de prindere al rozetei de frunze) este dreaptă sau bombată, fără “umeri” în jurul locului de prindere al frunzelor şi cele cu vârful rădăcinii scurt şi gros . 2. Lungimea rădăcinii Deşi sunt de dorit soiurile cu rădăcini mai lungi, care au şi producţii mai mari, totuşi lungimea este limitată de greutăţile ce se întâmpină la scoaterea lor şi la faptul că la manipulare şi transport cele prea lungi se rup uşor. Se preferă ca limite lungimea 22 şi 24 cm. 3. Culoarea rădăcinii Se cunosc soiuri cu rădăcini galbene-portocalii, portocalii-roşiatice, albe sau chiar violete. Consumatorii preferă culoarea galben – roşiatică deoarece aceasta denotă un conţinut mai mare de carotonoizi (în mod special α şi β caroten). Soiurile aflate în cultură la noi se caracterizează printr-un conţinut în caroten cuprins între 6 şi 12 mg/10 g s.u. Peste acest conţinut rădăcina de morcov devine lipsită de frăgezime.

42

Un element de calitate deosebit de important este şi cel legat de aspectul fasciculelor de
lemn sau altfel spus “inima morcovului”, care trebuie să aibă o nuanţă cât mai apropiată de cea a

ţesutului parenchimatos al liberului. 4. Suprafaţa rădăcinii Este foarte importantă îndeosebi pentru soiurile culinare, la care ea trebuie să fie cât mai netedă, fără adâncituri şi excrescenţe. Aşa cum am mai arătat o rădăcină cât mai netedă uşurează curăţatul şi face ca pierderile să fie mai mici. 5. Indicele de calitate Notat cu “I”, este reprezentat de raportul dintre diametrul exterior al rădăcinii (D), şi diametrul “inimii” (d). Acest raport important în aprecierea cantităţii de substanţe de rezervă depuse în rădăcină, deoarece ne dă indicaţii în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al liberului secundar (ţesut în care se acumulează aceste substanţe de rezervă). Acest indice ( i = D/d) se exprimă în valori relative şi se foloseşte pentru a se putea compara rădăcinile între ele din punct de vedere calitativ. Sunt preferate şi deci au calităţi superioare rădăcinile cu un indice de calitate cât mai ridicat. Nu se poate considera însă foarte favorabil nici un diametru al “inimii” prea mic, aceasta atrăgând după sine micşorarea frunzişului şi slăbirea rezistenţei mecanice a rădăcinii. Indicele de calitate se apreciază la 10-15 rădăcini din acelaşi soi sau familie, care se vor secţiona cu un briceag la jumătate din lungimea lor. Calitatea rădăcinilor poate fi apreciată şi după raportul în greutate dintre inimă şi restul ţesuturilor. În alegerea elitelor se mai ţine seama , în afară de aspectele menţionate şi de următoarele : - rădăcinile să fie rezistente la crăpare; - să nu ramifice; - să nu aibă o aromă prea pronunţată care le face să devină neplăcute, mai ales pentru consumul în stare proaspătă. Aprecierea intensităţii aromei se face prin degustare în comparaţie la mai multe soiuri. Se reţin soiurile cu aromă mai puţin pronunţată. Alte elemente importante în aprecierea elitelor : - rădăcinile să-şi păstreze culoarea şi prelucrarea tehnică (uscare, conservare etc.); - să se poată păstra bine peste iarnă. Aceste aprecieri se completează întotdeauna cu rezultatele analizelor de laborator privind : - conţinutul în zahăr; - vitamine; - substanţă uscată etc. Observaţiile se înregistrează în fişe speciale de apreciere.

43

lapte smântânit. fără să formeze o vână groasă. cu un gust si miros plăcut. . . consistenta. . dacă curge uşor în fir continuu.se va avea în vedere o bună omogenizare înainte de orice determinări efectuate pe lapte. cu nuanţă alb-gălbuie în cazul laptelui normalizat şi albă cu nuanţă uşor albăstruie. La fiecare lot se efectuează: verificarea ambalării(ambalajului).în cazul ambalajelor de desfacere se ia aleator un număr de ambalaje în funcţie de numărul total al ambalajelor. este considerat corespunzător laptele care se prezintă sub forma unui lichid omogen lipsit de impurităţi si de sediment. de la aceeaşi mulsoare sau de la acelaşi număr de mulsori ca şi proba în litigiu (este bine ca probele în caz de litigiu să fie recoltate în prezenţa unui martor).recoltarea se face cel mai târziu la 3 zile de la semnalarea litigiului. de la aceeaşi vacă sau de la acelaşi lot de vaci. Se analizează turnând laptele dintr-un vas în altul şi se observă dacă laptele este omogen. Pregătirea probelor de lapte pentru examenul organoleptic . dulceag. Vizează condiţiile de admisibilitate pentru aspect. fără gust si miros străin. de prelucrare industrială şi în unităţile de desfacere. uniformă pentru laptele smântânit.se are în vedere alimentaţia animalelor (dacă a suferit sau nu modificări). miros si gust. 2.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte Controlul sanitar veterinar al laptelui se face la locul de producţie. Proprietăţi organoleptice. Nu se admite adăugarea de substanţe conservante. lapte dublu 3 44 . . Recoltarea probelor : Controlul laptelui la locul de producţie se face pentru a cunoaşte calitatea laptelui respectiv. Astfel. de aceeaşi categorie livrat în acelaşi fel de ambalaj. vâscoasă sau mucilaginoasă). Examinarea şi analiza calităţii laptelui Verificarea calităţii laptelui de consum se face pe loturi.în cazul ambalajelor de transport se ia aleator 5% din numărul ambalajelor dar nu mai puţin de 3%.pentru depistarea unor germeni din (apte. lotul este format din conţinutul unei cisterne. se recoltează probe individual şi în cazuri speciale. neutralizante sau alte substanţe străine de compoziţia normala a laptelui. uniforma. când trebuie să se ţină cont de următoarele: . de la fiecare sfert (jumătate) în parte. dar mai ales în cazuri de litigiu. . direct în recipientul de recoltare (steril). Standardul de ramura STR 2323 . Culoarea normală a laptelui este albă. examenul organoleptic şi analiza chimică. cu o consistenţă fluida (nu se admite consistenta filantă. Examenul organoleptic 1. defect cunoscut sub numele de lapte gros(în cazul cu aciditate crescută).mulgerea va fi efectuată complet şi în aceleaşi condiţii ca şi cea de la care s-a obţinut laptele în litigiu. 3. Culoare Se observă la lumina directă a zilei sau la lumina artificială de 80 de lucşi. prin lot se inţelege cantitatea maximă de 15000 L lapte.în cazul cisternelor se omogenizează produsul şi se ia o probă de 500 cm .88 se refera la semifabricatul lapte integral pasteurizat destinat industrializării.PARTEA a III -a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE 3. de culoare alba cu nuanţa uşor gălbuie. În cazul laptelui livrat în cisterne.nuanţa albăstruie: lapte cu un conţinut mic de grăsime. după ce s-au asigurat în prealabil dezinfecţia ugerului şi mâinilor mulgătorului. Abateri de culoare: . Aspectul şi consistenţa Aspectul laptelui permite aprecierea prospeţimii şi igienii sale. .2. caracteristic laptelui proaspăt. în unităţile de colectare. culoare. fără sediment.

şi de la animale sănătoase este dulceag(dat de lactoză). îngheţată. 3. diferit nuanţată: laptele colostral în primele 3-5 zile după fătare. Mirosul laptelui normal trebuie să fie plăcut. 45 . Pentru a reduce la minimum evaporarea în timpul amestecării. dulceag.culoare gri murdar: lapte excesiv de impurificat. Această proprietate dispare în special în condiţii de falsificare cu apă. mucegăită.3. . vasul cu proba trebuie să fie descoperit foarte puţin. gust amar (alimentaţia cu furaje conservate defectuos). Apariţia unor defecte de gust poate fi datorată următoarelor condiţii: gust acru (peste 19°T). de la vacile în perioada de estru şi de la vacile cu mamite). Înainte de analiză proba se răceşte la 20°C +/. Pentru analiza consistenţei se observă modul de curgere. Gustul laptelui proaspăt muls în condiţii corespunzătoare de igienă. Aspectul şi culoarea se analizează în cilindru de sticlă incoloră. Proprietăţile organoleptice ale smântânii Caracteristici 11BCalitatea I Calitatea a ll-a Aspectul Consistenţa Fără impurităţi mecanice sedimente. puţin pronunţat. cu defecte pronunţate de miros şi gust şi cea care are aspect spumos în masă. laptele din perioada de repaos mamar. produsul se menţine un timp în gură.Gustul Pentru perceperea gustului.2°C. gust sărat (laptele de la sfârşitul perioadei de lactaţie. fără nici o lactică. . cu aromă plăcută dată în special de grăsime şi proteine. gust de săpun (când laptele este păstrat timp îndelungat la temperaturi de sub 10°C.falsificat prin smântânire şi adaos de apă. Loco furnizor =13-19 °T Loco fabrică = 17-26°T Loco furnizor = 17-26 °T Loco fabrică = 23-34 °T Aciditatea este în funcţie de conţinutul de grăsime în %. uniformă în toată masa Plăcut. poate avea rare Fluidă. neîngheţată şi fără Fără impurităţi mecanice Poate prezenta cristale de gheaţă Puţin vâscoasă. 4. poate prezenta nuanţe nuanţă de miros sau gust străin slabe de miros şi gust de furaje Aciditatea °T max.Mirosul Pentru aprecierea mirosului laptele se încălzeşte într-un recipient la 50-60°Cpentru laptele crud integral iar pentru laptele tratat termic aprecierea mirosului se face la temperatura de 20°C. caracteristic Caracteristic de fermentaţie Mirosul şi gustul smântânii proaspete. şi de lapte fiert în cazul laptelui tratat termic. Exminarea şi analiza calităţii smântânii Pregătirea probelor: Proba de laborator se aduce la temperatura de 40°C prin încălzirea pe baie de apă şi semenţine la această temperatură 15 minute pentru a permite degajarea bulelor de gaz din smântână apoi se omogenizează conţinutul prin amestecare cu o baghetă de sticlă. fără aglomeraţii de grăsime aglomeraţii de grăsime şi şi substanţe proteice substanţe proteice Culoarea Albă până la slab gălbuie. în contact cu întreaga suprafaţă a limbii şi apoi se înghite. Smântână care are aciditate peste limitele calităţii a II-a se refuză Se refuză: smântână murdară. smântânire ori fierbere. Examenul organoleptic. 3. Pentru laptele pasteurizat – gustul specific de lapte fiert. Nu se admit alte mirosuri străine. turnând smântâna dintr-un vas în altul.culoare gălbuie. specific speciei de la care provine în cazul laptelui crud integral.

suficient de nucă proaspătă. suficient de compactă. cu date inscripţionate lizibil supraf. Se efectuează o rotaţie de 360° şi se retrage sonda. cu slabe striuri Mai puţin onctuoasă nesfărâ. Examinarea şi analiza calităţii untului Untul este produsul lactat de tip emulsie (apă şi materie grasă). recoltarea se face din 10% din ambalajele lotului. în suprafaţă şi în secţiune Albă sau galben uniform. uşor perceptibil. rare urme izol. Din proba medie omogenizată se constituie proba de laborator de 250g pe care se fac analizele organoleptic. Plăcut. Pentru examenul organoleptic probele se iau după ce s-au analizat şi înregistrat datele inscripţionate de pe ambalaj. obţinut prin procedee fizice şi cu constituenţi de origine lactată. nesfărâmicioasă Fad.omogenă. prezentat în acelaşi tip de ambalaj. fără imp. continuă fără pe picături de apă vizibile rare picături de apă vizibile şi goluri mici şi goluri de aer. de exprimată satisfăcătoare caramelizat sau alte nuanţe slab exprimate 46 . luciu uniform caracteristic. omogenă. şi după ce s-a îndepărtat materialul de ambalare. fără de aromat. miros acru.4. Gust Plăcut. uşor acrişor. Calitatea untului de diferite tipuri Caracteristici Aspectul ambalajului Extra Superior Calitatea l Calitatea II Curat. Prelevarea probelor se realizează folosind ustensile conform STAS 9535/2-75 . dar nu mai puţin de 3.sondă de inox şi deversarea în recipiente pentru probe.îndreptându-se spre colţul opus. micioasă. impurităţi picături mici de apă tulbure şi goluri mici de aer. compactă. fără fisuri. fără de aer. fără gusturi străine şi Consistenţă Onctuoasă. fără gusturi gusturi străine străine Miros Fără aromă. nedeformat. în toată masa. aroma de miez Satisfăcător. de impuritati Aspect secţiune Culoare Albă gălbuie. lotul cântărind maximum 5000 kg unt de acelaşi tip şi aceeaşi calitate. Când untul este ambalat în pachete cu greutatea de până la 200g se recoltează pachete întregi în proporţie de 2% din numărul pachetelor care formează lotul dar nu mai puţin de 2 şi nu mai mult de 5. cu luciu alb sau mat. cu aromă bine Cu aromă perceptibilă. Cu ajutorul unei spatule se transferă tronsonul de unt din porţiunea luată în recipientul pentru probe. până la galben uniform deschis.3. Se introduce sonda oblic în blocul de unt la 8-10cm de margine. Constituirea probei Când untul este ambalat în blocuri.

În urma aprecierii organoleptice untul poate prezenta defecte de miros şi gust (mucegai
sau drojdii, acru sau brânzos, amar, metalic, de rânced, de peşte etc); de aspect (datorită repartizării neuniforme a apei în timpul malaxării)ş de consistenţă (unt prea moale sau

sfărâmicios); de culoare (unt marmorat, intens colorat). 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor
Brânzeturile constituie o categorie deosebită a produselor lactate şi reprezintă unele din

cele mai valoroase produse alimentare. Brânzeturile sunt produse ce se obţin prin coagularea enzimatică sau acidă a laptelui, urmată de prelucrarea tehnologică a coagulului format prin diferite procedee(fizice, chimice şi microbilogice). Ambalare şi modul de prezentare Brânzeturile pot fi ambalate şi prezentate în putini de lemn, sau cutii de material plastic. Brânzeturile de tip caşcaval se prezintă sub formă rotundă, dreptunghiulară, triunghilară, de diferite mărimi, ambalate în vid sau sub formă de batoane, triunghiuri, cum sunt brânzeturile topite. Controlul de calitate se face pe loturi de acelaşi sortiment şi aceeaşi calitate de brânzeturi. Recoltarea probelor La brânza proaspătă de vaci se deschid 10% din ambalajele care formează lotul (maxim 500 kg, în cazula mbalajelor de desfacere şi maximum 1000kg în cazul ambalajelor de transport). Pentru brânzeturile cu consistenţă moale se iau probe din cel puţin trei locuri diferite ale masei de brânză, tăindu-se bucăţi mici. Din proba medie se recoltează 200-300g, care constituie proba de laborator. Pentru celelalte brânzeturi probele se prelevează cu sonda metalică astfel încât proba să fie recoltată din toate suprafeţele bucăţii de brânză, cantitatea fiind de 300g. Dacă lotul este format din ambalaje mici, pachete până la 300g, se recoltează 2% din numărul unităţilor de ambalaj dar nu mai putin de 2 şi nu mai mult de 5. Sonda se introduce oblic spre centrul bucăţii. Proba de laborator se mărunţeşte şi se omogenizează în mojar. În cazul brânzeturilor cu coajă, aceasta se îndepărtează şi apoi se prelevează proba. În cazul brânzei telemea ambalată în butoaie se recoltează o felie dintr-o bucată de la suprafaţă şi una dintr-o bucată din profunzime şi 200-300ml de saramură. Examenul organoleptic la brânza cu pastă moale 1. Aspectul: masă omogenă,prezenţa sau absenţa scurgerilor libere de zer, existenţa sau nu a mucegaiurilor şi impurităţilor; 2. Consistenţa Se stabilesc caracteristicile pastei în funcţie de sortiment (moale, untoasă, nesfărâmicioasă); 3. Culoarea Apreciindu-se nuanţa de culoare la suprafaţă cât şi în profunzime precum şi uniformitatea ei. 4. Mirosul şi gustul Se apreciază aroma şi gustul care trebuie să fie caracteristice sortimentului şi se depistează nuanţele nespecifice sau străine (acru,amar, de drojdie de mucegai etc.) Examenul organoleptic la brânza cu pastă tare 1. Aspectul exterior: observându-se dacă forma bucăţilor este caracteristică conform sortimentului sau prezintă deformări. Se apreciază culoarea cojii, prezenţa sau absenţa crăpăturilor, uniformitatea stratului de parafină. 2. Aspectul pe secţiune Aprecierea se face pe secţiune proaspătă, urmărindu-se omogenitatea miezului, prezenţa sau absenţa ochiurilor de fermentare(coagul buretos, cavernos sau orb);

47

3. Consistenţa miezului Se examinează elasticitatea pastei (cauciucoasa, sfărâmicioasă sau nisipoasă). 4. Culoarea miezului Se observă nuanţa de culoare şi uniformitatea ei. 5. Mirosul şi gustul Se apreciază dacă sunt caracteristice tipului de brânză, dacă sunt suficient de expresive sau dacă prezintă unele defecte (caşcavalul Penteleu). Caracteristicile organoleptice ale caşcavalului Penteleu Coaja acoperă numai faţa laterală, este de culoare cenuşiu deschis, netedă, curată, fără crăpături; se admit pe coajă urme şi pete de mucegai. Roţile se pot prezenta acoperite cu o peliculă protectoare uniform repartizată. Se admit, la maximum 5 % din lot, roţi cu uşoare denivelări, uşoare urme de răzuire, crăpături la suprafaţă. Miez curat, omogen, fără ochiuri, se admit spaţii libere sub formă alungită. Uniformă în toată masa; pentru caşcavalul din lapte de vacă, din lapte de bivoliţă sau în amestec, culoare albă până la galben deschis; pentru
caşcavalul din lapte de oaie, culoare albă gălbuie până la galben-

Aspect exterior

Aspect pe secţiune

Culoarea miezului

cenuşiu-deschis Consistenţa miezului Miros şi gust Elastică, la rupere se desface în fâşii. Plăcute, caracteristice brânzeturilor opărite şi maturate; fără miros sau gust străin; caşcavalul din lapte de oaie trebuie să aibă miros şi gust specific brânzeturilor din lapte de oaie.

Produsele lactate acide se fabrică din lapte de vacă, oaie, capră, bivoliţă sau în amestec, din lapte integral sau degresat, prin utilizarea culturilor bacteriene ca “maia” şi printr-o tratare tehnologică specifică fiecărui produs în parte. Ca rezultat al dezvoltării în laptele materie primă a microorganismelor introduse (în condiţii casnice acţionează microflora spontană), are loc fermentarea lactozei cu formarea de acid lactic, sub acţiunea căruia cazeina din lapte coagulează, formând coagulul caracteristic pentru aceste produse. 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 1. Pregătirea probelor Probele de lapte acidofil şi lapte bătut se omogenizează prin răsturnări repetate ale buteliilor şi se aduc la 20+/- 2°C. Probele de iaurt şi lactofruct se omogenizeaza prin amestecarea conţinutului cu o spatulă sau baghetă şi se aduc la 20+/-2°C. Probele de kefir se încălzesc pe baia de apă la 40-45°C, amestecând cu o baghetă timp de 10 minute pentru eliminarea bioxidului de carbon, apoi se răcesc la 20+/-2°C.

48

3. Analiza organoleptică a iaurtului Gras Slab Tipul Foarte gras Coagul consistent, Coagul de consistenţă potrivită, fără bule Aspect şi cremos, fără bule de de gaz şi fără să elimine zer. La consistenţă gaz şi fără să rupereaspect de porţelan. Se admite elimine zer. La eliminarea a minimum 5% zer. rupere aspect de porţelan. Se admite eliminarea a 2% din zer. Culoare Alb de lapte sau cu nuanţă slab gălbuie. Miros şi gust Specific de iaurt din lapte de vacă, plăcut acrişor, fără gust sau miros străin (amar, rânced, de mucegai). Pentru realizarea analizei organoleptice se vor respecta indicaţiile specificate la analiza laptelui de consum. Culoarea se analizează la lumina directă a zilei. Mirosul şi gustul se apreciază după ce produsul a fost adus la 8-12°C. 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui La aprecierea calităţii peştelui proaspăt se urmăreşte stabilirea prospeţimii, dar şi a mărimii (prin determinarea lungimii şi a masei) şi stării de îngrăşare a peştelui. Probele sunt supuse examenului organoleptic, iar în cazul de incertitudini aupra rezultatului se recurge şi la examenul fizico-chimic (care nu trebuie să dureze mai mult de 4 ore). Proba de laborator, în cazul examenului organoleptic. Este formată din minimum doua exemplare din fiecare ambalaj sau cca. 250 g pentru peştele mărunt. Proba pentru examenul fizico-chimic trebuie să fie de minimum 250 g, reprezentând mai multe exemplare, un exemplar sau felii, în funcţie de masa exemplarelor din lot. Pentru aprecierea prospeţimii prin examinare organoleptica se analizează urmatoarele caracteristici: 1. Aspectul general Peştele proaspăt are un aspect metalic, este strălucitor şi prezintă o
culoare bine exprimată, specifică. Pe măsura alterării devine mat, îşi pierde luciul, culoarea se

închide şi îşi reduce mobilitatea în unitatea de ambalaj. 2. Mobilitatea Peştele prospăt la cea mai mică atingere se mişcă (masă în mişcare). 3. Aspectul gurii închisă, cu excepţia peştilor răpitori, la peştele proaspăt şi întredeschisă sau deschisă la peştele alterat. 4. Aspectul ochilor limpezi, proeminenţi, strălucitori, cu corneea transparenţă, umplu bine orbitele la peştele proaspăt. Pe măsura evoluţiei în timp ochii îşi pierd strălucirea şi limpiditatea, se retrag sub nivelul orbitei, corneea devine mată, albicioasă. 5. Aspectul branhiilor La peştii prospeţi branhiile sunt roşii, cu nuanţe caracteristice speciei, strălucitoare, umectate, fără mucozităţi. Operculii ce astupă cavităţile branhiale sunt elastici şi bine lipsiţi de branhii. Peştii alteraţi prezintă branhii de culoare inchisă, acoperite de mucozităţi, cu miros neplăcut, operculii sunt îndepărtaţi de branhii şi se desfac uşor. 6. Aspectul pielii şi al solzilor Peştele proaspăt are pielea lucioasa de culoare naturală, solzii lucioşi, bine fixaţi. Pe măsura evoluţiei spre alterare, pielea işi pierde strălucirea, se acoperă cu un strat mucilaginos, urât mirositor, se desprinde uşor de muşchi. Solzii şi aripioarele se detaşează cu uşurinţă şi îşi pierd luciul(devin întunecaţi). 7. Aspectul anusului Retractat la peştele proaspăt, concav şi albicios, dar pe măsura alterării devine proeminent şi capata o nuanţa roşiatică. 8. Aspectul muşchilor Bine legaţi de coloana vertebrală, tari, elastici, de culoare albcenuşie sau uşor roşcată, netezi şi stralucitori. Pe măsura alterarii devin moi, işi pierd luciul, capătă o culoare mai închisă(cenuşiu-murdară), se desprind cu uşurinţă de vertebre, prezintă un miros neplăcut. Pentru a aprecia culoarea cărnii se realizează o secţiune transversală în partea cea mai groasă a corpului peştelui.
49

de mucegai. Interpretare: Oul proaspăt până al 14 zile ia poziţie orizontală cu axul său tinde spre vertical. la prezenta unor eventuale crapaturi sau deformari ale cojii. de putred. aspectul cojii. prin descompunerea fosfaţilor conţinuţi de mucusul de pe solzi. Asemănător se prezintă şi spinarea. Aceasta oferă date asupra prospeţimii oului până la 30 de zile. alternând cu albuşul lichid. fără lichid. porii nefiind vizibili. formează un lichid tulbure. De la 4zile la 30 de zile. In cazul peştelui mare. Pe măsura alterării carnea devine moale şi inelastică 11. cu miros caracteristic. la 21 zile formează un unghi de 70-75°. Se formează pe măsura învechirii peştelui. Numărul total al ouălor recoltate nu va fi mai mare de 100. se împlântă în muşchi răsucind de câteva ori şi apoi se scoate şi se apreciază mirosul imediat. substanţe minerale valoroase (P. Se iau la intâmplare 10% din ambalajele loturilor şi din locuri diferite ale acestora. un număr de ouă. Mirosul se determină asupra mucusului acoperitor şi aupra cărnii. la capătul rotund al oului. Pe măsura învechirii işi pierd luciul. Oul este alcătuit din coajă străbătută de pori (mai numeroşi în capătul rotund). conţinând toţi aminoacizii. după cum urmează: câte 12 oua din ambalaje de 360 de oua. de petrol). Ouăle care au coaja prezintă anomalii sau crăpături se sortează la ouă cu defecte. 50 . Ca. mai putin densă la peştele de mare.9. capătă miros puternic de peşte. Fe). Probat în apa de robinet. stabilirea mirosului se face folosind un cuţit rotund sau un beţişor ascuţit din lemn. starea de prospeţime a oului poate fi apreciată după marimea unghiului format între axul longitudinal al oului astfel: la 7 zile formează un unghi de 20-25°. gălbenuşul 32% şi coaja 11% din masa oului. Examenul calităţii ouălor Examinarea pe oul ca atare La ouă. aspectul conţinutului. între degetul mare şi cel arătator. Densitatea oului este in medie de 1. la 30 de zile formează un unghi de 90°.8. la 15 zile formează un un unghi de 45°. 10. Se identifică mirosurile străine (de acru. Este nesesizabil. vitamine. sau chiar cafenie. cu ajutorul căruia se face o incizie superficială în corpul peştelui. Recoltarea probelor se face pe loturi.080. Examinarea şi analiza calităţii ouălor Oul este un aliment esenţial pentru om. Aspectul viscerelor La peştele proaspăt sunt strălucitoare. de rânced. abia perceptibil la peştele proaspăt. galbenă-inchis. porii fiind vizibili faţă de ouale vechi care au coaja lucioasă. între cele două membrane cochiliare se gaseşte camera cu aer. Carnea trebuie să prezinte elasticitate: la apăsare nu rămâne amprenta. cu eliberare de trimetilamină(un compus cu miros de peşte). Se determină prin apărarea părţilor laterale ale peştilor. albuşul dens. câte 16 oua din ambalaje de 480 de ouă. Culoarea cojii ouălor de găină poate fi: albă. se refera la aprecierea spectului si culorii cojii. Mod de lucru: oule din proba de examinat se introduc pe rând într-un vas de sticlă. Ouăle care au peste 30 de zile se ridică la suprafaţa apei. acoperită cu o cuticulă protectoare. 3. Albuşul reprezintă 57%. Pentru comercializare se admit maximum 0. uneori cu pete. se apreciază forma. galbenă-deschis. neplăcut.5% ouă ciocnite sau cu gălbenuşul parţial scurs. La peştele mic se examinează o tăietură transversală proaspătă. de mâl. Consistenţa cărnii este densă şi suculentă la peştele de apă dulce. cu valoare biologică maximă a proteinei în gălbenuş. Examenul exterior al oului. în special complexul B. Proba densităţii ouălor Principiul se bazează pe scăderea densităţii oului odată cu învechirea. sub coajă aflându-se cele două membrane cochiliere permeabile. bine individualizate. urmărindu-se poziţia axului lor longitudinal faţă de fundul vasului. învelit în membrană vitelină şi menţinut în echilibru în masa albuşului prin cele doua şalaze (benzi de albuş dens). gălbenuşul sferic. Ouale prospete au coaja cu aspect rugos. greutatea prin determinarea densităţii.

nu spumeaza. plasat langa sferic şi aşezat central camera de aer.2. Recoltarea probelor Examenul se face pe loturi. Pentru recoltarea probelor se dechid 10% din numarul ambalajelor ce compun lotul. recomandat pentru copii. de pădure). Aceasta se omogenizează. persoane în varstă. atingând cu vârful ascuţit fundul vasului. miere de origine animal (mierea de mana de padure). Galbenusul mai alb si galbenusul are mai putin elastic. Examenul organoleptic constă în aprecierea însuşirilor organoleptice ale mierii florale şi extraflorale: culoarea. in farfurie. faţă de partea interioară a vasului şi partea superioară a apei. Camera de aer mică. Sunt opace. la galben roşcat (roiere poliflora). oul tot în poziţie verticală atinge cu varful bont suprafaţă apei. Factori de apreciere Oua proaspete Oua alterate Aspectul exterior Coaja are nuanţe cenusii. I. miscarile face miscari limitate sunt puternice si se percep.9. Mana este produsul excretat (excremente ce conţin zaharuri în cantiate mare). Culoarea la sorturile de miere romaneşti variază de la alb incolor(miere superioră de salcâm) la galben-auriu (miere de salcâm cal.5. din ea se recoltează 250 g miere pentru examenul de laborator. se membrana intacta. la 3-5 zile oul în poziţie verticală pluteşte între două ape. este imprastie cand se varsa omogena. uniformă. După materia primă de provenienţă mierea se împarte în: miere de origine vegetală (miere de nectar sau flori). dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 7. oul are poziţie verticală. Examinarea şi analiza calităţii mierii Singurele produse naturale ce conţin în mod natural o cantitate de zaharuri sunt mierea şi laptele. sportivi. Mierea este principalul rezultat al activităţii albinelor ce constituie un aliment energetic valoros(3150 kcal/kg miere). depăşind-o cu atat mai mult cu cât este mai vechi. la brun închis până la negru (miere de mană. albusul este bate greu. prin lot inţelegandu-se cantitatea de 1000 kg miere de aceeaşi calitate. 51 . camera de Sunt transparente. Mod de lucru: Introducerea ouălor din probă de analiză (pe rând) în vasul cu soluţia de clorură de sodiu (NaCl) în concentraţie de 12%. puritate şi aspectul. gazele ies prin porii cojii Din cauza eliminarii apei Avand consistenta si CO3 deplasarea gelatinoasa si camera de galbenusului este mai aer mica. în acelaşi fel de ambalaj. mirosul. aer marita (1. Gălbenuşul excentric. Proba medie din fiecare ambalaj deschis este de cca. Au partea interna a cojii Degaja miros inchis. la 6-7 zile. Coaja lucioasa fara pete Clatinatul Incercarea la transparenta (OVOSCOP) Examinarea spargere 3. de floarea-soarelui).5 cm). la egală distanţă între fundul vasului şi suprafaţă apei. dupa gelatinos. galbenusul accentuata. Galbenusul neregulat si max 1 cm.Proba în apă sărată Oferă date asupra prospeţimii oului până la 8 zile. de unele insecte parazitare ale vegetaţiei lemnoase sau ierboase. gustul. Interpretare: la 1-3 zile. Se alb-curat. care la rândul ei poate fi mierea monofloră sau polifloră. 250g miere. uşor asimilabil. omogen. 1. urmărindu-se poziţia (care întotdeauna este verticală). consistenţa.

Aspectul se apreciaza dupa gradul de transparenţă pe care il prezinta o probă de miere întrodusă într-o eprubetă de sticlă incoloră şi examinată la lumina directa a zilei. observând prezenţa unor fragmente de cadavre de albine. fluidă la mierea de salcâm (în care predomină fructoză) şi este vascoasă sau cristalizată la mierea de floarea soarelui. ea putând cristaliza atât în faguri. Mierea de pădure are o consistenţă fluidă. De menţionat că.2. Puritatea se apreciază odata cu culoarea. vâscoasă. 52 . Consistenţa: În funcţie de raportul fructoză/glucoză. Mirosul şi gustul fiecărui sortiment de miere florală se caracterizează prin plăcut. 3. dulce. 5. cu aromă specifică. de ceruri etc. cristalizarea (zaharisirea) este o proprietate a mierii naturale. 4. de rapiţă (în care predomină glucoza). gustul astringent. consistenţa este omogenă. căt şi ca miere extasă.

roscata Miere floarea soarelui Miere zmeuris Miere izma de Galbena auire. fara uniform. dulce. se admite si mai putin vascoasa Uniforma: fluida. vascoasa. 53 . fara dulce cristalizare cristalizare Aroma de flori de tei. unform. galben deschis. Aroma specifica. placuta. I si II Miere salcam de Aproape incolora. galbena portocalie de Galbena roscata galbena verzuie de Galbena verzuie Fluida sau Fluida sau Caracteristica mierii vascoasa vascoasa de salcam. vascoasa sau fin cristalizata Galbena Uniforma: fluida. vascoasa. vascoasa. placuta. pronuntata. Uniforma: bruna inchis fluida sau vascoasa cu cristale fine Uniforma: fluida. dulce. vascoasa. sau cristalizata Miere conifere de Bruna Rubinie Aroma placuta. specifica. dulce specifica placuta. usor astringenta Miere faneata deal Miere poliflora de Galbena de Galbena Bruna Bruna Aroma dulce Aroma dulce placuta. inchis pana sau cristalizata la bruna Brunaroscata Brunaroscata Uniforma: fluida.PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI ALE MIERII Sortimentul Culoarea Calitatea I Calitatea II Galbena inchis Consistenta Calitatea I Calitatea II Aroma: gust si miros cal. dulce Bruna. dulce Aroma placuta. sau cristalizata Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: se vascoasa admite cristalizata fin Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: vascoasa fara fara cristalizare cristalizare. galben aurie Miere de tei Galben portocalie. caracteristica Placuta. specifica. sau fin cristalizata Uniforma: fluida.

culoarea este mata si mai Carne alterata Suprafata poate fi uscata sau umeda si lipicioasa. caracteristicile bulionului. Examinarea şi analiza calităţii cărnii Noţiunea de „carne comercializabilă” înseamnă părţile componente ale „carcasei” (corpul animalului sacrificat. Factori de apreciere Carne proaspata Carne relativ proaspata La suprafata carnea prezinta uneori o pelicula uscata. ţesutul adipos. In sectiune este lucioasa. aspect mat si consistenta Suprafetele articulare sunt micsorata. Mirosul de mucegai lipseste in straturi profunde. Examinarea caracteristicilor organoleptice se face pe carnea caldă. cenusii. repede si complet. In sectiune este suprafata cat si in sectiune. Grasimea cu caracteristic speciei.10. acoperite cu mucus abundent. miros. Examenul organoleptic se face cu scopul aprecierii stadiului de prospeţime şi calitatea cărnii. semicarcase. desori acopeita cu pete de mucegai. Din punct de vedere al consumatorului carnea este de calitate superioară cand conţinutul în grasime este minim şi prezintă o fragezime. cenusii. Carnea este ferma si Carnea este moale atat la elastica. Lichidul sinovial este tulbure. Grosimea cu aspect mat si coloratie cenusie murdara. Tendoanele sunt moi. tulbure. neaerisita. Nu lasa amprenta revenind destul de amprenta. Consistenta Miros si gust de rancezeala. vase sanguine şi limfatice. un mucus lipicios. speciei si regiunii musculare O hartie de filtru aplicata pe respective. Examenul organoleptic Se realizează pe bucaţele de carne (carcase întregi. usor umeda. fara a fi lipicioasa. mica. Suprafetele articulare sunt acoperite cu mucus. Sucul muscular este si este limpede. micsorata. Usor acid sau mucegai. flaxuri. Miros de putregai atat la suprafata cat si in straturile profunde. jupuit. Sucul muscular sectiune nu absoarbe multa se obtine cu multa greutate umiditate. aponevroze.3. 54 . si umede. eviscerat. vase. Uneori este decolorata alteori find cenusie sau verzuie. (tendoane. compacta. La suprafata culoarea este cenusie sau verzuie. aspectul şi caracteristicile grăsimii. Lichidul sinovial este tulbure. sferturi de carcase) luate din lot conform standardelor şi normelor tehnice interne ale produselor respective şi constă în aprecierea următoarelor caracteristici: aspect. fără cap şi extremităţile membrelor) şi anume muşchii scheletici. Aspect exterior Culoare Consistenta Miros inchisa in comparatie cu carnea proaspata. Atat la suprafata cat si in sectiune intipariturile ce se formeaza sunt persistente. Lichidul ceva mai moi. ligamente) fascii. La suprafata carnea are La suprafata si in sectiune culoarea roz pana la rosu. aromă şi suculenţă ridicată. caracteristicile maduvei oaselor. Uneori se pot observa coloratia si gustul normal pete de mucegai. mate sau chiar sinovial este limpede. filete nervoase. Cateodata la suprafata se simte Placut si specific fiecarei un miros greu de carne specii. Tendoanele sunt netede si lucioase. culoare. in cantitate Grasimea cu consistenta. La suprafata carnea prezinta alteori este partial acoperita cu o pelicula uscata. carnea congelată şi carnea decongelată. In sectiune de culoare caracteristica este umeda fara a fi lipicioasa. In sectiune este umeda si lipicioasa. consistenţă.

membrana nedeteriorată Preparate semiafumate Membrana întreagă.Usor dezlipita de marginea Maduva oaselor Umple in intregime canalul medular. La suprafata se separa un strat compact sau insule mari de grasime. Nr. Mai moale si mai Nu umple tot canalul inchisa la culoare decat maduva proaspata. negricios. medular. cu depozite de mucegai. salamuri semiafumate. Consistenta mult micsorata. un strat uscat albicios pulverulent şi uniform. Tulbure. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor Produsele obţinute prin prelucrarea cărnii în funcţie de procesul tehnologic şi de durata de păstrare. afumate uscate şi 55 . aderenta la compozitie. Verificarea calităţii semipreparatelor din carne (mai laes la cele crude) se face prin aprecierea aceloraşi caracteristici de calitate ca şi la carnea refrigerată. detaşeaza uşor poate fi crapată. Miros ranced si de mucegai. Criterii de apreciere Proaspete Prospaturi Suprafata curată. se şi lipicioasă. Sectiune este lucioasa. La suprafata grasimea se separa sub forma de picaturi mici uneori cu miros ranced. Periostul inchis la culoare. Preparate crude. Alterate 1 Aspectul exterior (membrana) Membrana umedă. Membrana bine uscată. nelipicioasa. limpede si placut aromat. osului. pastrează urmele sforilor cu care a fost legat. Bulionul dupa fierbere si sedimentare Transparent. murdar cu flacoane. uneori coperită de un strat albicios de mucegai. adeseori Tulbure. examinarea organoleptică particularizează anumite caracteristici pentru principalele tipuri de preparate: specialităţi. prospături. Elastica de culoare si o consistenta normala. de culoare caramizie deschisa. se clasifică în doua grupe: semipreparate şi preparate din carne. cu miros si gust placut.11. La suprafata aproape nu se observa picaturi de grasime. 3. salamuri crude. curată. cu gust putin placut sau chiar usor ranced . Sectiunea este mata uneori cenusie. curată. de bună calitate. Având în vedere diversitatea preparatelor din carne.

Placut. capace uşor concave. Specifice fiecarui sortiment Goluri în compoziţie. aglomerari de apa sau grăsime. şi fără gust sau miros străin. fără aglomerari de metal Perfectă. fără goluri uscate de aer sau aglomerari de grăsime topită. suculentă. tocătura cu miros putred. fără gusturi semiafumate străine. Preparate crude. fără goluri de aer. acumulari de apă şi grasime sub membrane. fără pete la inchirieri Cutii defecte care se elimina de la consum Funduri bombate. Compoziţie lucioasă. Prospături culoare uniformă. fără deformari Uniform presat pe toată întinderea circumferinţei sale Suficient de lată. culoare roşie. fără goluri de aer. afumate uscate Plăcut. elastica. neuniformă Cutii scurse.12 Examinarea şi analiza conservelor Nr crt. slanina cu miros rânced. mosaic (salam de Sibiu).2 Amestecul pe secţiune 3 Miros şi gust Masa compoziţiei perfect legată şi uniformă. consistenţa densă. crude. 1 Criterii de apreciere Cutii normale bune pentru a fi date in consum Cilindrică sau paralelipipedică. dar elastică cu Preparate masa aderentă la inveliş. Masa uniform Preparate amestecată. ruginite sau cu pierderi de conţinut. 3. la deschidere elimină gaze. Falţ neuniform dinţat Cu pete. consistenţa tare dar elastică. uniformă şi lucioasă. perfect semiafumate legată. consistenţa semitare. Forma 2 3 4 Faltul Lipitura Etanşeitatea 56 . afumate si roşie rubinie. cu pete de scurgere. specific produsului Preparate proaspat. cu aroma de afumat şi de condimente. caracteristic Prospături produsului şi condimentelor folosite . Membrana cu miros de încins. fisurate. turtite.

forma lipiturii. a punctelor şi petelor de rugina (aspectul tablei şi al falţului). închise ermetic şi stabilizate prin sterilizare. verificarea ermeticităţii (prin proba cufundării în apă incalzită la 95°C). Pentru conservele din carne. exitenţa aglomerărilor de aliaj).Conservele sunt produse alimentare ambalate în recipienţi rezistenţi şi impermeabili. ca şi în cazul celorlalte sortimente de conserve sterilizate . a fisurilor sau pierderilor de conţinut. controlul sterilitaţii (proba termostatării) şi examinarea aspectului interior al recipienţilor (prezenţa petelor de marmorare. 57 . aspectul lipiturii. Verficarea recipienţilor metalici în care se ambalează produsele constă în examinarea aspectului exterior. examinarea atât a recipienţilor pentru stabilirea posibilitatilor de păstrare în timp. temperatura obisnuita de sterilizare este de 117-124°C. etichetarea. la temperaturi mai mari de 100°C. culoarea acestora. Aprecierea calitaţii conservelor sterilizate din carne necesită. cât şi a conţinutului pentru verificarea concordanţei cu normele de calitate în vigoare. prezenţa bombajului (forma capacelor).marcarea. a deformărilor mecanice.

spălarea şi dezinfecţia ustensilelor. culoare) şi fizico-chimice. grupurile sanitare pentru personalul din aceste sectoare. Pentru păstrarea igienica a echipamentului sanitar de protecţie a alimentelor şi a îmbrăcămintei personale. preparare şi anexe. cu suprafeţe netede şi care să nu modifice proprietăţile organoleptice (gust. la intrarea în canalele de aer sau alte orificii. În încăperile de producţie şi de păstrare a alimentelor. trebuie sa fie dotate cu spaţii frigorifice pentru păstrarea materiilor prime. 58 . a semifabricatelor şi a produselor finite uşor alterabile. pereţii trebuie să fie impermeabilizaţi prin faianţare (1. trebuie amenajate încăperi pentru efectuarea operaţiunilor pregătitoare (preliminare) bunei desfăşurări a procesului tehnologic cum ar fi: • spaţii pentru curăţirea şi spălarea materiilor prime. trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de apă calda si rece curenta. dulapuri sau încăperi vestiar sistem filtru. Distribuţia apei calde si reci. Toate unităţile. ambalajelor şi altele. pentru curăţirea. iar ferestrele ( după caz si uşile) vor fi prevăzute cu site pentru a putea împiedica pătrunderea muştelor. miros. Aspecte generale privind alimentaţia publică. Dotarea cu ustensile si utilaje. norme de bază privind igiena alimentaţiei Unităţile care produc. se vor folosi vestiare. prepară sau depozitează alimente sau care servesc mâncăruri gătite. unde vor fi montate robinete. cu pavimentul lavabil prevăzute cu instalaţii de apa şi canal sau rigole de scurgere. În unităţi. Pe lângă încăperile de producţie şi anexele specifice. • spaţii distincte pentru păstrarea materialelor de curăţenie şi dezinfecţie. trebuie sa fie asigurata in toate spatiile de producţie.1. să nu cedeze substanţe chimice peste limitele admise şi să nu afecteze valoarea nutritivă a produselor alimentare prelucrate. Toate unităţile trebuie aprovizionate cu materiale pentru întreţinerea curăţeniei şi pentru efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie. trebuie să fie separate de restul personalului unităţii din motive lesne de înţeles. se va face numai în recipiente confecţionate din materiale rezistente prevăzute cu capace şi uşor lavabile.80 m) sau cu vopsele de ulei. se va face în încăperi sau boxe special destinate acestui scop. Colectarea şi evacuarea reziduurilor solide sau lichide. Depozitarea acestor recipiente.PARTEA a-IV-a ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4. durata de păstrare şi cantitatea produselor destinate a fi depozitate şi prelucrate. pe unde ar putea pătrunde rozătoarele. Acestea trebuie sa fie confecţionate din materiale care sa se poată curata uşor. Volumul spaţiului frigorific se stabileşte în funcţie de natura. iar pavimentul să fie prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canal. care se realizează în interiorul spaţiului frigorific. vor fi prevăzute plase de sârma deasa de oţel. Toate unităţile trebuie sa fie prevăzute cu sisteme de îndepărtare igienica a reziduurilor. volumul si specificul procesului tehnologic. In toate încăperile de producţie şi anexe. se va face ţinându-se seama de natura. Spaţiile frigorifice vor fi dotate cu termometre şi cu sisteme de înregistrare grafică a temperaturii.

ouăle de găina cu coaja intactă (cele cu coajă sparta vor fi aruncate) se spală şi se dezinfectează intr-o soluţie de cloramina (1%) sau bromocet 59 . vor fi recondiţionate sau scoase din folosinţa. la 12 ore. topor. cu funduri de lemn marcate. funcţionează pe baza autorizaţiei sanitare. • este interzisa prepararea prin incorporarea grăsimilor ce au fost folosite la prăjire. Funcţionarea instalaţiilor frigorifice trebuie asigurata in permanenţă. legumelor si peştelui (inclusiv operaţiunile de preparare a cărnii si peştelui crud) se vor efectua in încăperi sau compartimente separate de operaţiunile finale ale preparării acestor produse. este permisă numai cu avizul scris al organelor sanitar-veterinare. etc. vor asigura în mod corespunzător spălarea şi dezinfecţia autovehiculelor după fiecare transport. Unităţile care utilizează mijloacele auto pentru transportul alimentelor. presiune). iar pentru carnea de porc. • înainte de a fi folosite. servesc. unitatea respectiva va solicita o noua autorizaţie sanitara.) si cu bazine racordate la instalaţia de apa calda si rece. Autorizaţia sanitara se vizează anual (12 luni calendaristice). se va face numai in măsura stricta a posibilităţilor de conservare la frig. etc). Materiile prime si produsele finite se vor prelucra pe mese sau pe funduri de lemn diferite si marcate vizibil (carne crudă. este necesar examenul de trichina. prelucrează. cârnaţi sau pasta de mici. Introducerea la cazan a cărnii provenite din gospodăriile agrozootehnice sau din sectorul particular. se efectuează intr-un spaţiu destinat numai acestor operaţiuni. • este interzisă amestecarea mâncărurilor de la un prânz la altul.). transporta si desfac alimente. legume crude. depozitează. • este obligatorie respectarea tuturor fazelor prevăzute în procesele de fabricaţie. In caz de schimbarea condiţiilor. In acest sens: • este interzisă realizarea produselor neavizate favorabil de Ministerul Sănătăţii. precum şi a parametrilor tehnologici specifici (temperatura.1.1. preparare chiftele. In procesul tehnologic de realizare a preparatelor culinare trebuie să se ţina cont de faptul că: • este interzisă amestecarea tocăturilor crude cu tocăturile prăjite. cu ustensile (maşina de tocat. peste crud. legume fierte. Spaţiul va fi dotat cu butuc. Aprovizionarea cu alimente uşor alterabile. • operaţiunile de prelucrare a cărnii. carne fiartă. peste fiert. etc. 4. precum si la instalaţia de canalizare. • se interzice folosirea repetata a grăsimilor alimentare in operaţiunile de prăjire. Toate operaţiunile legate de prepararea cărnii crude (tranşare.Toate unităţile care produc. trebuie să corespundă condiţiilor prevăzute în STAS-uri sau în normele interne de calitate şi în normele de igiena. tocare. cuţite. • utilajele si ustensilele vor fi revizuite periodic si cele găsite uzate sau degradate. Temperatura realizată în interior va fi înregistrată pe diagrama spaţiului frigorific la fiecare 8 ore sau după caz. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor Materiile prime folosite la prepararea culinara. fiecărui produs in scopul asigurării calităţii sanitare si a valorii nutritive.

contaminarea chimica. La prepararea produselor de carne "tip sângerete" şi a maionezei pe lângă măsurile generale de igiena.D). având asigurate după caz temperatura. în stive. In spaţiile de depozitare. periodic se va face un triaj al acestor produse. Este interzis să se supraaglomereze spaţiile frigorifice şi să se introducă produse care nu necesită păstrarea la frig sau produse alterate. Periodic se vor efectua acţiuni de dezinsecţie. in funcţie de natura produsului. sau cu suspiciune de depreciere calitativă sau de alterare. precum şi produse nealimentare. îndepărtându-se cele cu modificări ale conţinutului sau ale ambalajului. alimentele vor fi păstrate in depozite. dup ă care se clătesc cu apa rece. iar la recepţia alimentelor. sau cele cu modificări organoleptice.(1%) timp de 10 minute.D. Este interzis sa se introducă in spaţiile de depozitare produse in ambalaje murdare sau materiale şi substanţe cu miros pătrunzător ori cu acţiune nociva asupra omului şi alimentelor. separate. la o temperatură care să nu depăşească +5° C. va fi asigurată protecţia alimentelor împotriva insectelor şi rozătoarelor. • legumele şi fructele care se consumă crude. etc. datorita toxicităţii lor. se vor spala sub curent continuu de apă potabilă. impurificarea cu praf. Produsul finit se păstrează 24 ore la 4° C. rânduri sau grupe. precum şi accesul persoanelor care au sarcina să controleze starea produselor depozitate. distanţate astfel încât să se asigure o buna ventilaţie. degradarea. opărite. cu substanţe sau mirosuri străine. In cazul depozitării alimentelor pe durată mai lungă. încăperi. se vor lua următoarele măsuri: • produsele de carne "tip sângerete" vor fi tratate termic la o temperatură de minim 80°C. Aşezarea alimentelor trebuie să se facă pe grătare sau rafturi. se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit. vor fi dotate cu aparatura necesara determinării microclimatului (termometre si higrometre). timp de cel puţin 20 minute. 4. prevăzute cu capace şi etichete. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor Depozitarea şi păstrarea alimentelor trebuie să se facă în condiţii care să prevină: alterarea. Deasemenea. Alimentele uşor alterabile trebuie sa fie păstrate în spatii frigorifice.1. spaţii amenajate cu destinaţie specială. contaminarea biologică (microorganisme ). 60 . pe sortimente. este interzisă introducerea materiei prime în ambalajele în care a fost transportată pâna la unitate. In încăperile de producţie şi de prelucrare culinară. Aceste spaţii. este interzis accesul persoanelor străine şi animalelor. este interzisă. pe o durata limitată. în recipiente curate. • păstrarea mâncărurilor gătite in încăperi calde şi vase descoperite. Unitatea trebuie să ţină evidenţa produselor realizate pe baza de maioneză şi va păstra probe. In unităţi este interzisă folosirea ouălelor de raţă. • pentru maioneză. sp ălarea şi dezinfecţia se efectuează intr-un spaţiu separat de activitatea culinară. se foloseşte numai gălbenuşul de ou fiert tare (10 minute).2. umiditatea şi ventilaţia stabilite prin standarde şi norme interne pentru produsele respective. la temperatura de 4°C. Produsul finit se păstrează numai 48 de ore. Probele de mâncare vor fi păstrate timp de 48 ore la +4° C în spaţii frigorifice. In acest scop. dezinfecţie şi deratizare (D.

organoleptice. admise). Personalul.4. dezinfectare ). ustensilelor şi suprafeţelor de lucru. • să nu fie infestate (infectate). • să nu fie contaminate cu agenţi bacterieni.1. Norme privind desfacerea produselor alimentare In unităţi trebuie să se asigure condiţii de depozitare.D (dezinsectare. înainte şi după terminarea programului de lucru.D. culoare ). precum şi valoarea nutritivă. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare In unităţi se vor lua toate masurile de întreţinere a curăţeniei. culoare sau gust. cât şi a ambalajelor. nu va fi folosit la manipularea alimentelor sau pentru alte activităţi. 4. miros de putrefacţie. degradare şi contaminare atât a produselor transportate. echipamentul de lucru fiind absolut necesar. fermentaţie. Alimentele vor fi însoţite.3. Întreţinerea igienica a locului de munca. proprietăţile fizico-chimice şi bacteriologice. pe tot timpul transportului. va cuprinde următoarele operaţiuni: • curăţirea mecanica a resturilor alimentare. Instalaţiile frigorifice trebuie să fie în permanenta stare de funcţionare. efectuarea curăţeniei se poate face şi de personalul folosit la prepararea hranei.50° C cu adaos de sodă (1-2%). se efectuează în funcţie de perisabilitatea produselor. Pentru a fi date în consum.4. care să asigure pe toata durata transportului păstrarea caracteristicilor nutritive. • • să nu conţină substanţe neautorizate de Ministerul Sănătăţii sau substanţe să nu prezinte miros sau pete de mucegai ( cu excepţia mucegaiurilor selecţionate. a utilajelor. râncezire sau alt miros străin de natura produsului). materiale şi substanţe necesare pentru executarea corecta a acestor operaţiuni.1. cu detergent 61 . fizicochimice şi microbiologice. pentru a preveni contaminarea alimentelor şi se vor asigura în permanentă. insectelor. produsele trebuie să corespundă următoarelor caracteristici generale: • să nu prezinte semne organoleptice de alterare (modificare de consistenţă. precum şi protecţia împotriva prafului. • să nu fie falsificate. repartizat pentru întreţinerea spaţiilor în care se prelucrează alimentele şi se pregăteşte hrana. deratizare. astfel încât produsele să nu-şi modifice proprietăţile organoleptice (miros. La recepţia alimentelor se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit. purtând însă echipament diferit de cel destinat protecţiei sanitare a alimentelor şi respectând masurile de igiena individuală. de documentele care să certifice că produsele respective au fost recepţionate conform actelor normative în vigoare şi îşi păstrează integral calitatea pâna la destinaţie. rozătoarelor şi a oricăror altor posibilităţi de poluare. sau cele cu modificări organoleptice sau cu suspiciunea de depreciere calitativă sau de alterare. numai cu mijloace autorizate sanitar sau sanitar-veterinar. In blocurile alimentare. chimice autorizate dar peste limitele admise. • spălarea mecanica cu apă caldă la 40 . expunere şi manipulare. gust. de efectuare a operaţiunilor D. • să nu conţină corpuri străine peste limitele admise de normele de igienă. Transportul alimentelor către punctele de desfacere.

(1-2%) sau cu amestec sodă-detergent. trebuie sa fie supus unui control medical permanent după cum urmează: • lunar: examen medical general şi dermato-venerian. va purta echipament de protecţie sanitara a alimentelor la urcarea pe platforma autovehiculului şi la toate operaţiunile în care vine în contact direct cu alimentele şi va avea asupra lui în permanentă carnetul de sănătate. Frigiderele vor fi dezgheţate periodic. îndepărtându-se apa de la topire. la distribuţia hranei gata preparate. • zvântarea. după ce au fost scoase alimentele şi îndepărtate resturile alimentare. Conducerea unităţii. întregul personal va fi supus examenului medical. 62 . fistule anale. Examenul medical consta în: • examen medical general. apoi se şterge in interior şi exterior cu o soluţie de bromocet ( l % ). prin personalul delegat. precum şi repartizarea acestora la pregătirea hranei. fiind excluşi bolnavii cu furunculoza. Personalul care asigura transportul şi manipularea alimentelor uşor alterabile şi a pâinii. • semestrial: examen serologic (BW). • examen serologic. rinite purulenţe. etc. trebuie să efectueze obligatoriu controlul medical periodic stabilit de M. transportul sau desfacerea produselor alimentare sub forma de materii prime. semifabricate sau produse finite. este obligata să asigure prezentarea personalului la efectuarea controlului medical periodic în termenele stabilite de instrucţiunile M. Personalul care se ocupa cu mânuirea.S. Recipientele în care se colectează reziduurile. • trimestrial: examen pulmonar şi coproparazitologic. Atunci când se constată îmbolnăvirea uneia sau mai multor persoane din blocul alimentar. trebuie să se facă numai în baza examenelor medicale efectuate în prealabil şi cu avizul favorabil al medicului. Personalul repartizat pentru lucrul la bucătărie va fi controlat obligatoriu înaintea începerii lucrului. • clătirea cu apa rece. se spală cu apa caldă sodată in amestec cu detergent şi se dezinfectează cu o soluţie clorigenă 5-10% după fiecare golire. să organizeze controlul stării de igiena a personalului. panariţii.1. var cloros 1-2% sau bromocet 1-2 %).S. • examen radiologie (pulmonar). 0 4. Întregul personal care participă în mod direct la primirea şi prelucrarea alimentelor. Se spală cu apă caldă şi detergent. Pereţii impermeabilizaţi şi pavimentul. • urmează dezinfectia cu soluţii clorigene (cloramina 1-2%. prepararea.5. se vor spală cu apă caldă cu sau fără detergent şi se vor dezinfecta periodic cu soluţii clorigene sau cu bromocet.. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar Angajarea personalului permanent in unităţi. iar la începerea lucrului. • examen coprologic (salmonella).

în special după folosirea W . Responsabilul blocului alimentar şi cadrele sanitare nu vor admite la lucru persoane cu ţinuta necorespunzatoare. etc. un echipament de protecţie sanitară a alimentelor care să corespundă următoarelor cerinţe: • să acopere îmbrăcămintea şi părul capului.să se supună vaccinărilor în condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii.Principalele reguli igienico-sanitare. • să fie din material alb sau de culoare deschisă. Persoanele care potrivit reglementarilor în vigoare au dreptul să controleze calitatea hranei. să fie folosit cu respectarea următoarelor condiţii: . iar la W .C-ului. se vor asigura săpun şi prosoape de preferat de hârtie.să aibă unghiile tăiate si parul strâns sub boneta. fiind interzis a se lua acasă sau în alta parte. . . • purtarea obligatorie a echipamentului special şi de protecţie pe timpul lucrului (halat.să anunţe în cazul când au febra. Personalul din sectorul alimentar este obligat sa poarte in raport cu specificul locului de munca. cu echipamentul sanitar de protec ţie a alimentelor.să fie îmbrăcat numai în timpul lucrului si numai pentru operaţiunile care necesita protecţia sanitară a alimentelor.să nu intre in W. . ). perie pentru mâini şi prosoape personale curate. la intrarea în bucătărie vor îmbracă obligatoriu halate albe curate. hârtie igienică. călcat si reparat prin grija unităţii. • spălarea pe mâini cu apă caldă şi săpun folosind peria specială pentru mâini atât la începerea lucrului cât şi la înapoierea de la grupurile sanitare. sort.C. • tăierea scurta a unghiilor pentru a se evita strângerea sub acestea a microbilor şi ouălor de paraziţi intestinali. .să-şi spele mâinile cu apa şi săpun. Ei răspund de instruirea personalului şi de aplicarea întocmai a regulilor sanitaro-igienice în spaţiile unde se realizează preparatele culinare.să fie în permanenţă curat şi bine întreţinut. Pentru întreţinerea igienei individuale a personalului în toate unităţile. Lucrătorii sunt obligaţi înainte de începerea lucrului: .să-şi spele mâinile cu apa şi săpun înainte de începerea lucrului şi ori de cate ori este necesar în cursul activităţii. In acest scop la fiecare bucătărie va fi amenajată o chiuvetă care va fi dotată in permanenţa cu săpun.C.să fie spălat. care va fi întotdeauna curat şi apretat. 63 . . obligatorii pentru întreg personalul care vine în contact cu produsele alimentare sunt următoarele: • efectuarea zilnica a unui duş şi schimbarea lenjeriei de cel puţin 2 ori pe săptămâna. boneta sau coafat. . tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii (cutanate) şi să nu-şi reia activitatea decât după primirea avizului medical. • să poată fi întreţinut curat prin spălare. . • să fie impermeabil în părţile care vin în contact cu umezeala. Echipamentul de protecţie sanitară a alimentelor.

produse de cofetărie şi patiserie. şi masa nu trebuie să se clatine. De regulă nu se aşează la o masă mai mult de trei piese la 64 . Dacă este necesar folosirea mai multor feţe de masă pentru acoperirea unei mese.2.Aranjarea furculiţelor. 4. Deasemenea. h) Scrumierele . spre centrul mesei. în ordinea servirii vinurilor şi a celorlalte băuturi. restul se va aduce odată cu servirea preparatelor (oliviera. în cadrul căreia se îmbină activitatea de producţie cu activitatea de desfacere. e) Şervetul de pânză se aşează pliat pe farfurie sau uneori triunghi ori plic. d) Aranjarea cuţitelor. pentru a se evita eventuale pătări a feţei de masă sau a clientului. Restaurantul este prevăzut cu spaţii corespunzătoare pentru depozitare.trebuie să nu fie ciobite. lingurilor şi linguriţelor se face în funcţie de meniul stabilit. cuţitelor şi lingurilor pentru toate preparatele cu excepţia desertului. Aranjarea salonului restaurant: a) Mesele se aşează în aşa fel încât să se poată circula printre ele fără a deranja ceilalţi consumatori. j) Scaunele trebuie aranjate ca să se poată folosi uşor de către client încât să nu lovească masa. perpendicular faţă de marginea mesei.2. 4. fiind dotat adecvat şi dispunând de personal necesar pentru producţie şi deservire. prin formaţii orchestrale şi solişti vocali. şi cele patru colţuri s ă fie egal ă fa ţă de pardoseală. Acestea nu trebuie să stânjenească clienţii a se vedea între ei.2. g) Solniţa şi serviciul de piper se aranjează de la început pe masă. furculiţelor. producţie şi deservire. c) Aranjarea farfuriilor. programe artistice. băuturi alcoolice şi nealcoolice. trebuie să se aibă grijă ca suprapunerea lor să fie mai puţin vizibilă.4.1. restaurantul asigură condiţii de destindere şi reconfortare a clienţilor. acestea se aranjează cu monograma restaurantului în faţă. respectând regulile de bază ale mise-en. Furculiţele se aşează la stânga iar cuţitele şi lingurile se aşează la dreapta farfuriei de bază. i) Aranjarea florilor. b) Feţele de mas ă trebuiesc aranjate cu marginile egale la fiecare parte a mesei. bolul cu usturoi). f) Aranjarea paharelor se face începând de la vârful cuţitului mare. seri distractive etc. la distanţă de 1-2 cm distanţă de marginea mesei. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 1.2. Excepţii fac cuţitul se care se aşează la stânga şi furculiţa de stridii la dreapta. Scrumiera se aduce la masă după servirea felurilor principale de mâncare. în raport cu categoria şi gradul său de confort.place-ului. Este interzis a se folosi pahare ciobite sau crăpate. Pentru aceasta se utilizează vaza sau ghivece mici. punând la dispoziţia clienţilor preparate de bucătărie calde şi reci. acestea putând crea accidente. Organizarea activitaţii din restaurant Restaurantul este unitatea de alimentaţie publică. De regulă se pune o scrumieră la 2 persoane. excepţie fiind când clienţii vor să fumeze imediat ce s-au aşezat la masă. Dacă se foloseşte un singur pahar acesta se pune la vârful cuţitului mare.

Cuţitul mare şi furculiţa se pot pune jumătate sub farfurie. Obiectele căzute trebuie imediat ridicate şi înlocuite. Nu se pun direct pe faţa de masă. Alcătuirea unui meniu: Pentru alcătuirea unui meniu trebuie să se ţină seamă de următoarea ordine de prezentare şi servire: . 2. astfel: furculiţele cu mânerul spre stânga. iar primele din exterior vor fi tacâmurile pentru gustare. pâine. cu mâna dreaptă.stânga. apoi bărbaţii (ultimul fiind cel care comandă). farfuria cu preparatul culinar se prezintă clientului pe partea stângă. Când clientul mănâncă peşte. dulciuri şi fructe se aşează în faţa farfuriei de bază paralel cu marginea mesei. pentru a servi cu ele. La copii se înlocuieşte tacâmul mare cu tacâmuri de desert. în cazul unui meniu bogat tacâmul pentru desert se aşează pe farfurie încrucişat. capac). gustări reci 65 . 4. Paharele se transportă pe tavă. 10. Furculiţele se aşează cu vârful dinţilor în sus.Tacâmurile pentru desert. Apa. Lângă farfuria de bază va fi aşezat tacâmul mare pentru felul de mâncare principal (friptura). precum şi între tacâmuri. Când clientul fumează se schimbă scrumiera de câte ori este nevoie. cuţitele şi lingurile pentru brânzeturi. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă Personalul de serviciu trebuie să cunoască regulile elementare de servire la masă a clientului: 1. vinul. fructe. aşezate pe un şervet de pânză. indiferent dacă sunt la dreapta. acesta se transportă pe o farfurie de desert. pentru a putea fi folosite cu uşurinţă şi a nu incomoda clienţii. băuturile răcoritoare. De multe ori pentru a se evita folosirea greşită a unor tacâmuri de către clienţi se recomandă aşezarea pe rând a acestora. 4. tacâmuri) şi se curăţă masa de firimiturile de pâine. cuţitele şi lingurile cu mânerul spre dreapta.3. Acest principiu este valabil pentru toate tacâmurile. În funcţie de meniul servit. pui.alimente care deschid apetitul şi uşurează secreţia tubului gastric (ciorbe. adică în direcţia în care se prind cu mâna stângă sau dreaptă. excepţie făcând atunci când se duce un pahar. Ospătarii trebuie să servească la masă prima dată femeile indiferent dacă este o masă de familie sau oficială. Furculiţele. 3. Copii vor fi serviţi la urmă excepţie fac copii mici neastâmpăraţi.2. Se ţine seamă să se păstreze o mică distanţă faţă de marginea mesei. ultima servită fiind cea care comandă sau gazda. 3. (tot ce înseamnă băuturi) se servesc pe partea dreaptă a clientului. cafeaua etc. ospătarul trebuie să aducă ia masă bolul cu apă şi un şervet de pânză.Tacâmurile se aşează la o masă comandată în raport cu folosirea lor de către client. stânga sau în faţa farfuriei de bază. 11. nici la debarasat. Platoul. 2. înainte de a se tranşa (porţiona). cuţitele cu tăişul lamei spre interior (farfurie) iar lingurile şi linguriţele cu partea concavă (căuş) în sus. Nu se introduc degetele în pahar nici la aranjat.Poziţia tacâmurilor. Aceasta se face cu ajutorul altei scrumiere (suport. sticlele se pun pe o tavă sau pe un suport. Cănile. în acest scop tacâmurile se aduc la masă pe o farfurie suport. Înainte de a se servi desertul se debarasează totul după masă (pahare. lamele cuţitelor fiind sub furculiţe iar acestea cu dinţii în sus. 4. la dreapta sau în faţa farfuriei.

Unele produse de patiserie (colţunaşi. pateurile) pot fi servite şi la gustarea rece şi la antreu. legume.). cofetărie. sau pescărie. felul principal de mâncare (friptură la grătar (cuptor) sau mâncare gătită). Cafeaua se mai poate servi la masă la cererea clientului. Cina (orientativ) Supă Pescărie Friptură la cuptor cu legume Fructe In meniurile obişnuite nu se introduc vinurile şi celelalte băuturi care însoţesc mâncărurile.). 66 . Mic dejun A) B) Ceai cu lămâie Cafea cu lapte Unt Iaurt Miere Dulceaţă Şuncă Dulceaţă Crudităţi Omleta Chifle Sucuri Brânzeturi Brânzeturi 2. produse de patiserie şi cofetărie. 3.salată.alimente răcoritoare ce uşurează munca tubului digestiv (fructe. 5. cafea. . fructe 3. Ciupercile macaroanele pot fi servite şi la antreuri şi la garnituri. . Dejun (orientativ) Gustări calde sau reci Pescărie sau antreuri Friptura (grătar-cuptor) + garnitura şi salată Sote de legume Brânzeturi Patiserie.brânzeturi şi fructe. gustări calde şi reci: supe. antreuri. peşte etc. Ordinea de servire a unui meniu este următoare: 1. ciorbe.alimente furnizoare de calorii şi regeneratoare (carne. supe etc. creme. legume verzi). 2. Un meniu orientativ pentru cele trei mese arată cam aşa: 1. creme.şi calde. deoarece se apreciază că ar semăna cu masă de banchet. 4.

utilaje Furcheta .este realizată din oţel cositorit.tavă din tabla neagra .3.cratiţe cu capacitate cuprinsă între l si 50 litri. lungimea lamei variind între 20-100 mm. pentru scos carnea fiartă din marmite şi din oţel inoxidabil cu mâner de lemn. Lingura . laboratoare de preparate reci.3. Construcţia maşinii: Batiul sau corpul maşinii poate fi executat din fonta sau oţel. sub forma unui cilindru. Şpaclul este format dintr-o lama triunghiulara fixata de un mâner de lemn . pentru întors fripturile în timpul frigerii lor. La partea inferioara a cilindrului. Strecurătoarea este confecţionată dintr-o plasă de sârmă montată pe o rama metalică. Acesta este folosit pentru întins aluaturile ce se prepara în bucătarii.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4. .tavă pentru cuptor de dimensiuni diferite. Linguriţele pentru sos sunt confecţionate de obicei din tablă cositorită şi sunt folosite la uns fripturile cu sos în timpul frigerii cât şi la transvazarea sosurilor din vasele de gătit în farfurii.4.tigaie cu coada cu diametrul între 200-280 mm. atunci când se porţionează preparatele în vederea distribuirii lor. jambonul etc. este mai răspândită în ţara noastră.1. prevăzut cu doua mânere. Cuţitul pentru curăţat solzi este prevăzut cu o lama curbă cu ajutorul căreia se smulg cu uşurinţă solzii de peşte. laboratoarele de cofetărie şi patiserie. laboratoare de cofetării şi in unele secţii ale oficiului de distribuţie a preparatelor. ce constituie structura de rezistenţă a sitei propriu-zise şi de care este fixat mânerul strecurătorii. Sucitorul sau mendeneaua este executata din lemn de fag sau carpen. . Maşina de curăţat cartofi şi rădăcinoase Este utilizata pentru spălarea şi curăţarea cartofilor şi a rădăcinoaselor în vederea prelucrării lor termice. este 67 . Vase. cât si pentru tranşat. 4. Cuţitele au o mare întrebuinţare în bucătărie. Ea prezintă la partea superioara pâlnia de alimentare prin care cartofii şi rădăcinoasele sunt introduse în cilindrul maşinii. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 1. El este prevăzut cu o lama flexibila şi îngusta cu lungimea între 170 si 350 mm. Vase intrebuinţate la pregatirea meniului: . în funcţie de operaţia ce urmează a fi executată.2. Cuţitul de tăiat caşcaval poate fi prevăzut cu un singur mâner sau cu doua mânere. . este folosita pentru desprins preparatele din tigăi şi tăvi în timpul prăjirii.pentru sos este executată în doua variante: cu căuş lateral şi căuş central. ustensile. căptuşit în interior cu un strat abraziv. Cuţitul tocător sau de bucătărie-are o mare întrebuinţare în bucătarii la mărunţirea cărnii şi a legumelor. Cuţitele pentru zarzavat sunt executate în mai multe variante.3. Maşina cu batiul din fonta de forma cilindrica. Cuţitul pentru tranşat este utilizat la tranşat fripturile.pentru coacerea foietajului. Lungimea lamei variază între 160 mm si 360 mm.

Apa adusă în permanentă prin conducta spală legumele şi evacuează reziduurile rezultate. plasat în interiorul batiului. pune în mişcare de rotaţie discul abraziv. Evacuarea din cilindru a cartofilor şi a rădăcinoaselor curăţate se face printr-o uşiţă cu mâner şi cu un jgheab de alunecare a cartofilor şi a rădăcinoaselor. . care antrenează legumele. se deschide robinetul de alimentare a maşinii de apă. cât şi de la automatul de protecţie. . Sub pâlnia de alimentare se găseşte o ţeavă pentru racordarea la reţeaua de apa. dintr-o secţie în alta. Motorul electric. 2. se măreşte jetul de apă se lasă maşina să funcţioneze în gol.robot mobil. Din punct de vedere constructiv.robot de cofetărie. Maşina menajeră universală ( robotul ) Maşina menajera universala se foloseşte în bucătărie. se pune în mişcare discul abraziv. se închide uşita. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare în laboratoarele de cofetărie. Funcţionarea maşinii: înainte de începerea operaţiilor de curăţare a cartofilor si a rădăcinoaselor. montat pe peretele cilindrului. în laboratoare de cofetărie şi patiserie. curăţindu-le. în momentul când legumele sunt curăţate. La terminarea lucrului. prin angrenajul cilindric. După terminarea curăţirii legumelor.montat un disc abraziv. în vederea intrării lor in fabricaţie. într-o mişcare de rotaţie izbindu-se alternativ de peretele abraziv şi de discul abraziv. 68 . Maşina mai este prevăzuta cu un mecanism de acţionare manuală pentru cazul defectării motorului electric sau întreruperii curentului electric. laboratoare de preparate reci. prin învârtirea manivelei. In funcţie de operaţiile pe care le executa. se cuplează angrenajul conic şi cu ajutorul mecanismului de acţionare manuala. fără a opri motorul sau admisia apei. Lucratorul care supraveghează trebuie să aibă grija ca. Evacuarea apei folosite si a reziduurilor se face printr-un cot de scurgere. Se face proba de funcţionare in gol a maşinii declanşându-se mai întâi automatul de protecţie împotriva pornirilor accidentale DITV ( montat pe unul din pereţii sălii de lucru ). în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrat materii prime folosite in bucătărie. maşinile menajere se clasifică astfel: . robotii se clasifica astfel: .robot fix care are o poziţie bine determinata în cadrul locului de munca. Se toarnă în pâlnia de alimentare o cantitate de 9-10 kg de legume care au fost în prealabil alese. .robot universal în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare atât în laboratoarele de bucătărie cât şi în cele de cofetărie. maşina se opreşte atât de la butonul de oprire. In cazul întreruperii curentului electric în timpul lucrului. să deschidă usiţa de evacuare şi să golească cilindrul.robot de bucătărie. se alimentează din nou maşina şi se continua funcţionarea. care se poate deplasa. După golirea maşinii. fiind fixat cu şuruburi de fundaţie. până ce toate resturile de legume au fost evacuate. şi apoi se apasă pe butonul de pornire. Durata de curăţare a unei încărcaturi de cartofi variază între 2-4 minute. executând un mare număr de operaţii de prelucrare a unor materii prime. se verifica starea de curăţenie a maşinii precum si dacă în cilindru nu se mai găsesc pietricele sau bucăţi de metal care ar putea distruge abrazivul.

care se montează cu ajutorul piuliţei. prevăzut la partea superioară cu plite din fontă. în funcţie de dimensiuni.nu viciază atmosfera. rezemate pe o rama metalică. . roşii. Bara de protecţie care împrejmuieşte maşina. Dispozitivele de lucru specifice de bucătărie: .disc cu cuţite curbe ( grosimea feliei tăiate este de 4 mm ). 4.nu necesită investiţii mari la instalare. Discurile pot fi de diferite forme: . asigurând condiţii igienice de lucru. cadrul metalic este acoperit cu o tabla emailată albă. Se pot adaugă: dispozitivul de stors fructe. care sunt încălzite cu rezistente electrice. conductele se ramifica alimentând fiecare arzător cu gaz metan. cu unul sau doua cuptoare. 3. tăiat legume. Echipamentul electric al maşinilor de gătit se compune din: . Maşina de gătit cu combustibil gazos Este construita dintr-un schelet metalic. Maşinile electrice sunt prevăzute cu bare de protecţie.maşina de tocat carne: se fixează la axul orizontal. se ridică carcasa şi se înlocuieşte discul. Discurile tăietoare se fixează pe ax. în funcţie de scopul urmărit. care permite atingerea temperaturii dorite. fiecare având comutator separat.dispozitivul de tăiat legume: se fixează şi se asigura de suprafaţa frontala a robotului cu ajutorul piuliţei. etc. de unde sunt evacuaţi în timp prin deşurubarea pâlniei. în partea inferioara se găsesc unul sau mai multe cuptoare electrice. 69 . Arborele orizontal permite montarea dispozitivelor pentru tocat carnea. castraveţi. datorita multiplelor avantaje pe care le prezintă: . este folosită şi pentru admisia gazului metan. care antrenează in mişcare de rotaţie doi arbori. In partea inferioara. în care se găseşte greutatea grupului motor. maşina fiind prevăzută cu posibilitatea aprinderii fiecărui arzător separat. Sistemul de transmisie se găseşte în interiorul carcasei care are în partea superioara montat mecanismul de împingere a legumelor şi pâlnia de alimentare. stors fructe. măcinat condimente. La partea inferioara a batiului se găsesc montate doua braţe de susţinere în consolă. între bare şi plită rămânând un spaţiu izolator de 20 mm. etc. care are două cuţite dreptunghiulare. pâlnii de spriţat cârnaţii.comutatorul de reglare cu contoare de semnalizare şi cheie. pâlnia fiind prevăzuta în interior cu melc conic. Maşina de gătit electrica: este solicitata din ce în ce mai mult. Pentru fixare se foloseşte piuliţa care strânge carcasa maşinii de tocat carne.dispozitivul de stors fructe: este format dintr-o pâlnie. aşezate echidistant de centrul discului.Robotul fix: este construit din corpul maşinii sau batiul. se deşurubează piuliţele. Partea superioara este formata dintr-un număr de plite electrice. Pornind de la conducta centrala. plasate. Cojile şi sâmburii se aduna în partea cu conicitate mică. fie deasupra şi dedesubtul cuptorului. fiind folosit pentru tăiat cartofi. malaxat. . pâine. . .disc pentru tăiat legume ( grosimea feliei tăiate este de 2 mm ). fie pe cei doi pereţi laterali. 5. care primeşte mişcarea de rotaţie de la axul maşinii. La partea inferioara a pâlniei se găsesc orificii prin care se scurg sucurile obţinute. fiind prevăzut. unul vertical şi celalalt orizontal. iar pentru schimbarea lor. Arborele vertical antrenează în mişcare de rotaţie dispozitivele de bătut creme. amestecat.

Construcţia sistemului de alimentare a flăcărilor de veghe este astfel realizat încât. cu câte o hotă de absorbţie. 70 . Pentru aprinderea arzătoarelor. In cazul maşinilor de gătit încălzite cu gaz metan. celelalte se pot aprinde automat. de sursa de încălzire şi de destinaţia lor. care permite atingerea temperaturii dorite în cuptor. în cazul debitului de gaze. Pentru cuptor exista în plus şi un ventil electromagnetic cu termocuplu. instalaţia de alimentare şi ardere este automatizată şi protejată împotriva stingerii accidentale a flăcării de la arzător. robinetul flăcării de veghe. la simpla rotire a robinetului respectiv. se deschide mai întâi întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. Pentru încălzirea plitei electrice la temperatura dorita. La terminarea lucrului. Pentru încălzirea cuptorului.. sau gurile de absorbţie. Funcţionarea maşinilor de gătit depinde de soluţia adoptată. care arata că elementul component se găseşte sub tensiune. se aprinde arzătorul dorit. Pentru a se evita îmbolnăvirile profesionale s-a adoptat soluţia echipării maşinii de gătit. 6. abur sau curent electric. rezultate din arderea combustibilului şi vapori de apă cu grăsimi care se degaja de la produsele ce se prepară. . Cuptorul este utilizat în bucătarii şi laboratoare centrale de cofetării şi patiserii. sunt: arzătoare de tip inelar. care închide conducta de gaz în mod automat. având şapte trepte. care permite controlul temperaturii în permanentă. arzătoare de tip "U". arzătoare de tip "pipă". după care se acţionează comutatorul de semnalizare şi cheia. când temperatura a scăzut sub limita admisă.termostatul cu tub capilar. . se închide mai ales robinetul arzătorului principal. la poziţia dorita. cuptoarele pot fi: din cărămida sau metalice. după aprinderea oricărui arzător de plite.întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. apoi robinetul de capăt al instalaţiei de gaz şi. Arzătoarele. termostatul întrerupând automat curentul şi readucându-1 în circuit. montata deasupra maşinii de gătit. Aceste utilaje se clasifica în funcţie: de construcţie. care întrerupe curentul electric de alimentare în cazul unor defecţiuni. la locul de exploatare. Din punct de vedere constructiv. Toate maşinile de gătit indiferent de modul de încălzire. După aprinderea lămpii de semnalizare cu neon. Butoanele arzătoarelor sunt prevăzute cu doua poziţii de lucru: maxim şi economic care se aşează în poziţia dorita. iar dimensiunile hotei trebuie să depăşească cu minimum 200 mm dimensiunile sobei. Hota de absorbţie a gazului. după care. Preîncălzirea cuptorului durează 10-15 minute. se aprinde mai întâi flacăra de veghe.lampa de semnalizare cu neon. are rolul de a favoriza eliminarea gazelor şi a aburilor rezultaţi în procesul de pregătire termica. După destinaţie pot fi: cuptoare de bucătărie sau de patiserie şi cofetărie. în funcţie de operaţiile tehnologice ce se executa. numai după aceea.selectomatul cu cheie. atunci când tensiunea maşinii depăşeşte 24 v.000 mm faţă de pardoseală. folosite frecvent în construcţia maşinilor de gătit. prin simpla deschidere a robinetului. . Cuptoarele metalice pot fi încălzite cu: gaz metan. emană gaze nocive. în circa 3-5 minute plită atinge temperatura dorită. 7. sunt plasate la minim 2. Hotele. se reglează termostatul cu tub capilar la poziţia dorită şi se deschide selectomatul cu cheia.

Cele care prezintă astfel de defecţiuni sunt predate mecanicului de întreţinere. se reasamblează şi se depozitează. Funcţionarea cuptoarelor: La cuptoarele cu gaze. In părţile inferioare ale uşilor se găsesc mai multe orificii care permit intrarea aerului în camera de ardere. având suporţi din oţel. de veghe. 5 % săpun pastă sau numai detergenţi ). După spălare vasele se şterg cu cârpe bine stoarse şi se depozitează în etajera pentru vasele curate. se va alege cel mai economic regim de funcţionare. măcinat nuci.Cuptoarele metalice. Cuptoarele electrice: au aceleaşi elemente constructive. etc. personalul folosit la aceste operaţii poartă în mod obligatoriu mânuşi. Întreţinerea ustensilelor. robinetul de capăt al instalaţiei se închide numai după ce au fost închise robinetele de la cuptoare. 2. pentru recondiţionare. se spală fiecare piesa în parte. Ustensilele din tablă sau sârma cositorită se verifica după fiecare întrebuinţare daca nu au urme de rugina. etc.3. La cuptoarele electrice. Ustensile din tablă de cupru (cazanele. adică rezistenţele electrice. în care s-a dizolvat un detergent. apoi se şterg cu cârpe uscate din bumbac. în care s-a pus ţeava de preaplin şi s-a dat drumul la apa fierbinte. 3 .Dispozitivele se spală la fel ca si ustensilele. iar spălarea lor se face folosindu-se următorul procedeu: în una dintre cuvele spălătorului de vase se pregăteşte o savonadă (apa fierbinte cu 5 % soda calcinata şi. In tot timpul lucrului. 4. Cuţitele cu mânere scorojite sau crăpate vor fi scoase din uz si trimise la reparat. Vasele de gătit în care au rămas resturi alimentare carbonizate sunt introduse în cuva de degresare cu abur a spălătorului degresor. Instrumentele tăietoare se degresează în apa fierbinte. iar maşinile de tocat carne. încălzite cu gaz metan. In cazul în care se constata ca lipseşte stratul de cositor. îmbrăcat in exterior cu o tabla emailată. Pentru ascuţirea tăişurilor se folosesc polizoare. sorţuri şi cizme de cauciuc. Vasele de gătit întrebuinţate se depozitează pe etajera pentru vase murdare. 1. cu trei poziţii (maxim. Tobele se găsesc montate în interiorul scheletului şi constau dintr-o camera de tablă neagră sau emailată. se freacă cu o lavetă sau cu un burete de plastic pentru desprinderea resturilor de mâncare. După spălare vasul se clăteşte în a doua cuva a spălătorului. economic si oprit). Pentru a se evita degradarea mânerelor este interzis să se lase cuţitele mult timp în apa. La partea inferioară a tobelor se găsesc uşile izolate. cu deosebire la sursa de încălzire. care se montează la robot. se şterg cu cârpe uscate de bumbac şi se depozitează pe etajere sau în dulapurile şi sertarele meselor de lucru. iar la partea inferioara a cuptorului se găsesc butoanele de pornire tip cheie. prevăzute cu mânere. După degresare ele se spală cu apa caldă curentă. instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit După întrebuinţare. ele sunt scoase din uz. sunt construite dintr-un schelet metalic. se demontează. 4.) trebuie să fie bine cositorite în interior. îndepărtându-se resturile de alimente.3. Se înmoaie vasul în soluţie. dacă în locurile de îmbinare s-au produs dezlipiri sau dacă au apărut îndoituri ale marginilor. operaţia de ascuţire. ustensilele se spală cu apa fierbinte. făcându-se numai de o persoana calificată. 71 . care sunt plasate în interiorul tobelor. până la recositorire. inclusiv robinetul pentru flacăra de gaz. dispozitivelor.

Fiecare client este unic. reprezintă aria de competenţă ce cuprinde relaţiile dintre lucrător şi client.4.) Nevoile psihologice ale clientului Ambianţă .gradul de ospitalitate: atitudinea.plăcută. Atmosferă . având drept scop satisfacţia clientului.4. băutură) Spălătorie Posibilităţi de relaxare (salon-club. amplasare.mâncare. grija personalului faţă de client (eficienţa nu presupune întotdeauna amabilitate. terenuri.) . şi totuşi diferite.Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4.Promptitudine . solicitudine). piscină etc. Asigurarea satisfacţiei clientului Pensiunile sunt asemănătoare ca dotări. terasă. cel care îi satisface dorinţele. grădină. De ce este important clientul? Clientul tău reprezintă sensul şi scopul afacerii tale.Solicitudine . fax etc.1. Ceea ce le diferenţiază reprezintă relaţia personal-client. linişte Pat confortabil Posibilităţi de alimentaţie (preparare. . Prin faptul că revine şi/ sau recomandă pensiunea altor persoane. Grija pentru client. chiar dacă asemănătoare.dimensiunea senzorială. Nevoile materiale ale clientului Acces relativ uşor (amplasarea pensiunii) Acces uşor la cameră (dispunerea spaţiilor) Siguranţa în cameră (sistem de închidere fiabil) Curăţenia şi dezinfecţia camerei şi a băii Temperatură adecvată. 4.Eficienţă Ce nu vrea să ştie clientul despre tine? . curte. luminozitate. . are propria personalitate. amenajărilor şi design-ului (orientare. servire . grătar. deferentă. deci aşteptări şi nevoi sensibil diferite.Serviciul cu adevărat „bun" este acela pe care îl aşteaptă clientul.4.) Mijloace de comunicaţie (telefon.Că lucrezi peste program . Ce aşteaptă clientul de la tine? . relaxantă datorată stilului. colorit etc.Reprezintă modalitatea de satisfacere a nevoilor clienţilor de către lucrătorii specializaţi. facilităţi. contribuie la continuarea şi dezvoltarea afacerii.Că ai probleme personale Serviciul . Clientul unitaţii de alimentaţie publică Ospitalitatea este procesul care presupune anticiparea şi satisfacerea nevoilor clienţilor.Este parte constitutivă a ospitalităţii.Că eşti obosit .2. luminozitate. 72 .4.

Tehnici de comunicare: capacitatea de a asculta. Ce nu este important pentru el . Solicitudinea lucrătorului: grijă. tarife. statut social. un rol esenţial îl au aptitudinile de relaţionare interumană. îngrijit pieptănat (coafat). Ea se conturează în primele trei minute. Igiena personală Părul: să fie curat. clienţi).Pentru a cunoaşte temeinic dorinţele clientului. gesturi. strâns. Care sunt variabilele după care alege (confort. dorinţelor. Ce şi-ar dori în afara serviciilor oferite. Prima impresie Prima impresie are o importanţă covârşitoare în formarea imaginii despre locul respectiv. Precizia şi promptitudinea prestării serviciului. Se ştie că un client mulţumit îşi transmite impresiile. în momentul în care te vede. pentru a se vedea faţa. lucrătorul trebuie să se considere a fi în locul clientului. în timp ce un client nemulţumit influenţează negativ decizia a 9-10 persoane. dacă este lung. Comportamentul faţă de client contribuie hotărâtor la formarea impresiei clientului. Cum afli dacă serviciile oferite sunt cele aşteptate de client? Prin discuţii cu clienţii. Este important ce oferi clientului. de a răspunde. Acest mesaj se conturează din elementele verbale şi nonverbale ale comunicării. Cerinţele care trebuie îndeplinite pentru ca un serviciu să se situeze la un înalt nivel calitativ Cunoaşterea cu precizie a nevoilor. Prin intermediul chestionarelor de opinie.cunoştinţe şi abilităţi pentru a presta serviciul.3. Clientul care vine la pensiunea ta. servicii de calitate. atitudini adaptate situaţiei şi personalităţii interlocutorului (şefi. va dăinui şi pe care o va transmite şi altora. Accesibilitatea serviciului (modalitate simplă de a-l solicita) . trebuie să simtă că tu eşti acolo special pentru el. mai ales. „în papucii lui". adică: . Care este lucrul cel mai important pentru el . . Obţinerea satisfacţiei clientului şi a încrederii acestuia în profesionalismul lucrătorului. atmosferă. Află de la client: Ce înseamnă pentru el un serviciu bun . Competenţa lucrătorului . 4. pentru a-i oferi un sejur agreabil. influenţând pozitiv 4-5 persoane. clientul şi-a făcut o idee clară despre importanţa acordată curăţeniei şi igienei în unitatea respectivă. Comunicarea cu clientul Pentru desfăşurarea activităţii în domeniul ospitalităţii.4. de a explica etc. exigenţelor clientului . a acelei stări care va rămâne. colegi şi. dar şi cum oferi. ochii. raport calitate-preţ). convenienţe. consideraţie.Tehnologia serviciului . expresii. abilitatea de a răspunde solicitărilor folosind cuvinte. Existenţa instrumentelor şi materialelor necesare. Existenţa şi manifestarea dorinţei de a răspunde solicitărilor . amabilitate. 73 . Dacă eşti neîngrijit şi murdar.

neconvenţional. axile. machiajul . Privirea conferă fizionomiei cele mai expresive trăsături.discret. sentimentele. realizat cu gust. • Este însoţit. în funcţie de situaţie. de alte şi zâmbetul formule de politeţe. 74 . care exprimă solicitudine. în masă • Căscatul • Privitul ceasului • Joaca cu bijuteriile • Trosnirea degetelor • Legănatul de pe un picior pe altul • Ticurile (mişcări ale mâinilor. dorinţa de a fi de folos. mustaţa: îngrijite. Aspectul personal Machiaj discret Parfum discret Manşete şi gulere curate Bijuterii fără exces Ţinută impecabilă Taior / haină bine croit(ă) şi călcat(ă) Cămaşa /bluza bine călcată Nasturi bine cusuţi Pantaloni bine croiţi şi călcaţi Incălţăminte curăţată şi lustruită. când este posibil. de numele clientului şi. picioarelor. Controlează-te şi evită! • Masarea nasului şi a bărbiei • Trecerea degetelor prin păr • Sprijinirea capului în mâini (fruntea sau bărbia) • Scărpinatul • Roaderea unghiilor • Bătaia cu piciorul în podea • Bătaia cu degetele. demnă • prietenoasă. nerăbdare. ospitalieră • îndatoritoare.curat. dispoziţia.Barba. Mâinile: curate. unghiile îngrijite. pixul etc. Expresia feţei trădează starea de spirit. cheia. cordial. în stare bună Atitudinea • îngrijită (controlată) • elegantă. plictiseală) Salutul • Este cald. Mirosuri personale: Atenţie la respiraţie. exprimă bucuria de a primi oaspeţi. picioare! Tenul . capului care denotă o stare de nervozitate.

Tipuri de întrebări Pentru a clarifica sau confirma Doriţi. Gesturile • Să fie discrete. de a-i înţelege solicitările şi de a le rezolva. împrumutat. • Sunt binevenite pentru a indica direcţia. • Creează o stare de bine. dar amintirea lui poate dura o viaţă. decât cei care şi l-au pierdut pe al lor. • Este ca un fulger. Zâmbetul • Exprimă generozitate. este un semn de prietenie. cu emfază. îmbogăţeşte atât pe cel care îl primeşte. de ce să nu-l oferiţi pe al dumneavoastră? • Nimeni nu are mai multă nevoie de un zâmbet. dorinţa de a-l asculta. • Nu trebuie folosite excesiv.Braţele îndoite la piept Comunicarea verbală Ascultarea activă • Acordă-i clientului toată atenţia.Privirea • Este important să priveşti în ochi pe cel din fata ta.Desk-ul (biroul) recepţiei . exprimându-ţi. • Nu poate fi cumpărat. cât şi pe cel care îl dăruieşte. • Marchează anumite momente ale vorbirii. deci. bucuria pentru cei trişti. el aparţine fiecăruia şi poate fi doar dăruit. furat. • Dacă unii nu-şi pot oferi zâmbetul lor. dacă este cazul. supăraţi. două camere cu pat dublu? Pentru a cere permisiunea Imi permiteţi o sugestie? Pentru a oferi posibilitatea de a alege Doriţi o cameră cu două paturi sau cu pat dublu? • Intrebări deschise (la care nu se poate răspunde cu da sau nu) Când aţi dori să vi se servească mic-dejunul? Cât timp aveţi la dispoziţie? Unde v-ar plăcea să staţi la cină? 75 . • Sunt anumite „bariere" care pot delimita spaţiul: . accentuând sensul cuvintelor. • Este odihna pentru cei osteniţi. interlocutorul tău se va simţi agresat şi va face un pas înapoi. • Notează. • Manifestă interes pentru ceea ce spune. reţinute. speranţa pentru cei descumpăniţi. Distanţa • Dacă te apropii prea mult. • Nu-l întrerupe! • Punctează şi reţine elementele importante. amplasarea.

dar nu în mod mecanic. de a-l expedia. • Intensitatea (volumul) vocii Dacă vorbeşti prea tare. Dacă este prea rece arată indiferenţă. • Atitudinea rece. • Intensitatea vocii Dacă vorbeşti prea înalt. parcă ar deranja • Refuzul de a răspunde. respect. 76 .) Aptitudini şi calităţi necesare pentru formarea unui comportament profesional adecvat: Responsabilitate. amabilitate. • Tratarea diferenţiată a clienţilor (un client aşteaptă pentru că i s-a acordat prioritate altui client). golite de conţinut. dai impresia de complicitate. răbdare. • Exprimă-te clar (colocvial. instabilitate. iniţiativă. la un alt coleg pentru a-i rezolva problema. • Dicţia Pronunţă clar. voinţă. simplu). fără a ţine seama de problema clientului • Transferul clientului la un alt departament. fără exagerări). Exprimarea (parametri interni. de a ajuta clientul • Manifestarea tendinţei de a scăpa de client. • Evită ticurile verbale! (Deci. direct). nu expedia interlocutorul. de conţinut) • Foloseşte numele interlocutorului. Greşeli în comportamentul faţă de client • Tratarea clientului cu apatie. lipsă de interes. simulare. sociabilitate. nu-i aşa? M-aţi înţeles? OK! etc. corectitudine. discreţie. • Exprimă-te concis (fară multe adjective. precis.Cum vorbeşti? (parametrii externi) • Tonul Dacă este prea cald denotă o familiaritate exagerată. • Fii convingător (fii un ajutor real. • Ritmul Dacă vorbeşti prea rar. Dacă vorbeşti prea repede. pari nesigur. exprimi nelinişte. • Exprimă-te corect. dai impresia unui nevrotic. prea lent eşti plictisitor. Dacă vorbeşti în registrul grav. distantă • Tratarea cu superioritate • Atitudinea mecanică. Dacă vorbeşti prea încet. generozitate. fără a ţine seama de personalitatea clientului • Abordarea de tip robot. rişti să nu fi înţeles şi să dai impresia interlocutorului că vrei să-l expediezi. dinamism. • Foloseşte formule de politeţe adecvate. solicitudine. articulează bine cuvintele. vocea poate da impresia de agresivitate. dai impresia de stupiditate sau aroganţă. nu te grăbi). • Fii credibil (oferă informaţii corecte. dai impresia de falsitate.

în teoria şi practica afacerilor din economia de piaţă nu se întâlnea conceptul de „plan de afaceri". având implicaţii şi riscuri foarte mari. o importanţă din ce în ce mai mare o prezintă noile programe legate de afaceri. un plan de afaceri corect redactat trebuie să conţină o analiză detaliată a firmei. 5. p. concepere şi dezvoltare a unor proiecte privind crearea unei noi firme. De aceea. cum şi în ce condiţii?). a unui nou produs şi/sau a unui nou serviciu. Un plan de afaceri eficient investighează. ceea ce presupune a organiza şi a conduce oamenii.. distribuţie). pentru întreprinzător afacerea propusă? Dar pentru investitor(i)? Dar pentru salariaţii firmei? Poate fi realizată în mod eficient afacerea nou creată? Au piaţă de desfacere asigurată produsele şi/sau serviciile create prin noua afacere? Pot fi recuperate. putem afirma că a demara o nouă afacere este un act deosebit de complex. rezultatele anticipate. Deci. investiţiile necesare şi recuperarea acestora.). la nivelul firmei. precum şi aspectele financiare ale viitoarei afaceri (incluzând venitul estimat. Dacă la sfârşitul anilor 1970. în cele mai mici detalii. a dezvolta activitatea firmei printr-un plan de acţiune structurală şi a mobiliza întreaga echipă pentru a reuşi în acţiunile întreprinse. Orice plan de afaceri bine conceput şi realizat trebuie să răspundă unor întrebări fundamentale cum sunt : Este complet „pachetul" care prezintă noua afacere? Va fi afacerea propusă atractivă pentru potenţialii posesori de capital de risc? Ce şanse de succes are afacerea propusă? Ce avantaje competitive prezintă.Partea a V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI În întreaga lume a afacerilor. pentru o anumită perioadă de timp. Noţiune şi caracteristici Planul de afaceri se referă fie la promovarea unei firme noi. a produsului şi/sau a serviciului nou creat. promovare. piaţa estimată. cât şi Banca Mondială au introdus seturi de criterii obligatorii pentru evaluarea cererilor de creditare pe baza planurilor de afaceri. 86 77 . Concret. fie la lansarea unui proiect important în cadrul unei firme existente. D. profitul urmărit etc. 2001. metodele de producţie utilizate. deoarece proiectează obiectivele întreprinzătorului şi metodele cu ajutorul cărora acesta le va realiza şi prezintă. politicile de marketing urmărite (referitoare la preţ. Planul de afaceri constituie documentul care sintetizează rezultatele activităţilor de cercetare. la începutul anilor 1990 nici o bancă nu accepta deschiderea unei finanţări pentru o nouă afacere fără prezentarea unui plan bine întocmit.1. Bucureşti. fezabilitatea afacerii. în timp relativ scurt (când. pe termen lung. Managementul afacerilor. fondurile financiare investite în noua firmă/noul produs/noul serviciu? Poate fi condusă eficient activitatea viitoare a firmei nou create (sau a celei existente)? 1 1 Popescu. Editura Economică. aceasta se materializează în planul de afaceri. Solicitarea de a dispune de un plan de afaceri corespunzător realizat s-a răspândit şi în practica financiară internaţională în asemenea măsură încât atât Fondul Monetar Internaţional.

cât şi la cel de prezentare a acestuia. În ceea ce priveşte modul de redactare a unui plan de afaceri specialiştii au identificat câteva principii.planul de afaceri este cel care facilitează comunicarea.3. . . realizare. a noii idei de afaceri. un studiu de fezabilitate. Necesitatea elaborării planului de afaceri Planul de afaceri reprezintă o schemă de acţiune construită logic şi presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii respective. conducere şi control al afacerii. .planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa şansele de succes ale afacerii în curs. permiţând întreprinzătorului să îşi concentreze energia pentru atingerea obiectivelor propuse. agenţi de creditare. identificarea celor mai eficiente soluţii. care se referă atât la modul de redactare a planului de afaceri. Pornind de la obiectivele stabilite. . Realizarea unui plan de afaceri necesită atât timp. efectuarea propunerilor de finanţare etc.planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare. . către mediul ambiant al firmei. de regulă. distincte. capabil să îi permită acestuia comunicarea propriilor idei.) nu îl agreează.capitolele şi paragrafele să fie clare. 5.5. op. dar rezultatul obţinut evidenţiază. putem afirma că planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii. reprezentând. Toată munca depusă pentru întocmirea lui se poate dovedi total inutilă dacă persoanele cărora li se adresează planul (investitori. grupate pe tematici şi bine delimitate spaţial. societăţi de investiţii. cât şi efort şi bani. p. bănci. diferenţa dintre succes şi eşec.planul de afaceri facilitează menţinerea direcţiilor de acţiune stabilite. . este necesară luarea în considerare a două aspecte fundamentale. Drept conse-cinţă.redactarea acestui document permite întreprinzătorului să realizeze o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri şi nu să se concentreze numai asupra unor aspecte particulare ale acesteia.se constituie într-un instrument de lucru al întreprinzătorului. D..formulările şi frazele să fie scurte şi să conţină o singură idee. Concluzionând. pentru a fi uşor de urmărit.reprezintă baza de conducere a noii afaceri.2.. . parteneri de afaceri etc. cit. acţionari. în vederea obţinerii acordului de finanţare a acesteia. 2 2 Popescu. . practic. 87 78 . Elemente recomandabil a fi respectate la elaborarea unui plan de afaceri Prezentarea planului de afaceri este la fel de importantă ca şi elaborarea lui.planul de afaceri furnizează scheme detaliate ale activităţilor implicate de noua afacere. reguli şi sugestii : . planul de afaceri cuprinde toate etapele şi resursele de care întreprinzătorul are nevoie pentru a le realiza într-o perioadă de timp determinată. după cum urmează: . Dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui plan de afaceri menţionăm: .este un „dispozitiv" de evaluare a schimbărilor care trebuie efectuate în cadrul unei firme.

în mediul ambiant. atent tehnoredactate.folosiţi mijloace audiovizuale adecvate. cât şi greşelile gramaticale. prejudecăţile etc.abilitatea întreprinzătorului (şi a echipei de apartenenţă a acestuia) de a face ca planul de afaceri să „meargă". Referitor la modul de prezentare a planului de afaceri.fiţi simplu şi direct. Abordarea corectă a unui plan de afaceri trebuie să urmărească: . strategiei şi obiectivelor urmărite.determinarea modalităţilor concrete de a ajunge în situaţia dorită.depăşiţi rapid atât „filtrele" fiziologice (oboseala. . emoţia. precum şi credibilitate. .analiza-diagnostic a situaţiei economico-financiare a firmei. adecvate obiectivelor urmărite.4. respectiv stabilirea misiunii. . debit moderat etc. .. se menţionează faptul că acesta implică o foarte bună cunoaştere a regulilor şi principiilor aplicabile unei asemenea conjuncturi.validitatea cercetărilor de piaţă. În acest context.mai ales psihologică . dificultatea de a vedea.suficienta cercetare şi dezvoltare a produsului. citi sau înţelege o imagine).previziunile financiare şi realismul acestora.abordaţi mijloace psihice adecvate: volum mediu. 79 .încercaţi să intuiţi cât mai corect starea de spirit a interlocutorului. . Etapele elaborării şi conţinutul unui plan de afaceri Pentru realizarea unui plan de afaceri eficient este necesară cunoaşterea unor elemente caracteristice firmei (în cazul în care afacerea urmează a se desfăşura în cadrul ei). .) printr-o reală colaborare cu interlocutorii. indispoziţia. . .identificarea şi stabilirea poziţiei pe care ar dori să se situeze. format A4. 5. precum şi o mobilizare totală . . concis şi la obiect. verbele dinamice).vorbiţi calm. evitaţi atât pleonasmele (cum ar fi atât de uzuala. respectiv stabilirea strategiei adecvate pentru realizarea obiectivelor. firma. cât şi pe cele psihologice (lipsa motivaţiei şi dezinteresul pentru interlocutor.limitaţi „volumul" planului de afaceri la maximum 25-30 de pagini.articularea cuvintelor şi precizia gramaticală a exprimărilor sunt fundamentale şi creează o impresie favorabilă. utilizaţi expresii şi exprimări variate (spre exemplu. iar întreprinzătorul trebuie să fie foarte bine pregătit şi să răspundă unor întrebări specifice privind: . banala şi chiar penibila exprimare „planuri de viitor").prioritatea relativă a obiectivelor. . pentru a prezenta eficient ideile.din partea întreprinzătorului. mijloacelor de realizare a obiectivelor propuse în următorii ani etc. ne permitem să vă sugerăm respectarea strictă a următoarelor elemente ale exprimării: . inconfortul locului de desfăşurare a întrevederii. a obiectivelor urmărite şi a avantajului competitiv al produsului sau serviciului nou realizat.- evitaţi prezentarea unor fapte neadevărate şi relevaţi ceea ce gândiţi cu adevărat despre aspectele cele mai importante ale planului de afaceri.cel mai important: transpuneţi-vă întotdeauna în locul interlocutorului! Prezentarea planului de afaceri trebuie să ofere o susţinere vizuală pentru aspectele „cheie" ale planului. respectiv a unor date aferente istoricului firmei misiunii acesteia. . jena olfactivă. . . .

precum şi întrebările şi modalităţile de elucidare a aspectelor considerate ca fiind cele mai importante.Specialiştii apreciază că întocmirea unui plan de afaceri pertinent presupune parcurgerea a două etape. dar şi eficient să fiţi bine pregătiţi pentru aceasta!) prezentarea propriului plan de afaceri. Ed.Tehnică. este foarte important şi modul în care aceasta este prezentată partenerilor de afaceri. care este cota de piaţă estimată. alte persoane din întreprindere).obiectivele stabilite trebuie să fie clare şi convingătoare.este recomandabilă prezentarea structurată a ideilor. 38-39 Popescu. pentru elaborarea conţinutului oricărui plan de afaceri este necesară redactarea următoarelor elemente componente : 4 3 4 J. ce canale de distribuţie vor fi utilizate etc. Allen (coord. Spre exemplu. în capitole distincte... . cea mai eficientă modalitate de elaborare a acestuia prezintă răspunsuri şi soluţii la o serie de întrebări şi probleme care pot apărea în cadrul capitolelor sale.4. planul de afaceri va avea o structură mult mai simplă. precum şi previziunile financiare de recuperare a lor. p.96 80 . dacă afacerea propusă constă în deschiderea unui mic magazin. un exemplu de format-tip pentru un plan de afaceri. 20 . cit. cine va urmări şi conduce afacerea (manageri..provenienţa şi utilizarea acestora. comparativ cu situaţia în care afacerea ar avea.1. fondurile financiare necesare . se vor culege o serie de date şi informaţii despre: . pentru a-i convinge.descrierea detaliată a procesului de producţie (în cazul realizării unui produs nou). .1994.nu este suficientă numai cunoaşterea completă a unei afaceri. în cazul în care vi se solicită (şi este nu numai util.secretul reuşitei unui plan de afaceri constă în concentrarea eforturilor şi atragerea resurselor disponibile (interne şi/sau externe) pentru atingerea a obiectivelor propuse. vor fi necesare informaţii cât mai complete despre întreprinzător şi despre echipa de conducere a viitoarei firme.planul de afaceri trebuie să fie adaptat necesităţilor pentru care a fost elaborat. ca finalitate.afacere . . respectiv: Etapa I: culegerea datelor şi a informaţiilor necesare. În continuare. . sistematizarea datelor şi a informaţiilor se va realiza în funcţie de scopul pentru care se întocmeşte planul de afaceri. Etapa a II-a: sistematizarea acestora. În cadrul primei etape. urmat de detalierea fiecărei componente a acestuia.). asamblarea şi comercializarea de calculatoare pe piaţa internă şi internaţională. Astfel. managementul afacerii . simplu şi concis. . D. care vor fi potenţialii concurenţi. în situaţia în care planul de afaceri se întocmeşte pentru obţinerea unui împrumut bancar. Ghidul întreprinzătorului particular. Elementele componente ale unui plan de afaceri Practic. nevoile şi doleanţele 3 exprimate de aceştia). următoarele elemente: . Op. Indiferent de forma sau de componentele alese pentru realizarea unui plan de afaceri. specialişti. În cadrul celei de-a doua etape.determinarea cu claritate a ceea ce se doreşte a se realiza. 5. . vă recomandăm să aveţi în vedere.căror clienţi li se va adresa viitoarea afacere (respectiv.piaţă . în mod special.planul de afaceri trebuie să fie cuprinzător. care să surprindă aspecte specifice ale afacerii. p.

– societate pe acţiuni.care este produsul/serviciul cel mai dorit? 81 .care este specificul activităţii desfăşurate de către întreprindere.C. .C.L.1. servicii.R. în cadrul acestui capitol trebuie formulate răspunsuri la următoarele întrebări: .4. S. respectiv: instituţiile de creditare (pentru acordarea de împrumuturi).1. De aceea. „Valoarea" acestuia este apreciată. S.A. care este numărul acţionarilor şi cine sunt aceştia? De asemenea.care este natura capitalului societăţii (particular. retehnologizării.1. societate cu răspundere limitată.U. fuzionării firmei).datele de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi la Direcţia Generală a Finanţelor Publice.3.ce produse/servicii doresc să cumpere aceştia? .4. Dacă aceasta suscită suficient interes.societate în nume colectiv. .4.societate în comandită simplă)? .N.A. înainte de a decide asupra colaborării cu firma.C.din perspectiva proprietarului: ce produse/servicii credeţi că veţi putea vinde? ce produse/servicii credeţi că vă vor aduce cel mai mare profit? . În această etapă trebuie să se precizeze ce doleanţe ale viitorilor potenţiali clienţi doreşte firma să satisfacă.A.societate în comandită pe acţiuni. Să nu uităm faptul că planul de afaceri prezentat de noi poate fi unul dintre sutele sau chiar miile de planuri propuse şi evaluate de către instituţiile de creditare abilitate. atunci şi restul documentului poate fi încredinţat spre analiză persoanelor în drept. 5. Descrierea afacerii. declararea scopului pentru care a fost întocmit.1.societate cu răspundere limitată cu asociat unic. comerţ. . mai ales în situaţiile în care este utilizat pentru contactarea unor noi potenţiali parteneri de afaceri.2. S. Iată de ce este necesară găsirea unor relaţii logice între modalităţile în care este percepută afacerea de către proprietarul ei şi cele în care cred viitorii potenţiali clienţi că ar trebui să acţioneze firma respectivă pentru a le putea satisface exigenţele şi/sau doleanţele. Sinteza planului de afaceri nu trebuie să depăşească 3-5 pagini ca formă de redactare şi maximum 5 minute ca prezentare orală.din perspectiva clienţilor: .R. Acest capitol al planului de afaceri are o importanţă deosebită. agricultură)? 5. Acest document reprezintă un element „vital" al planului de afaceri şi include. în esenţă. clienţii (pentru realizarea unor contracte pe termene mediu sau lung) etc.unde se află sediul şi/sau filialele firmei? . cum sunt reprezentaţi ei în consiliul de administraţie? . construcţii. străin)? . Este. Prezentarea firmei. de stat. printre principalele întrebări la care trebuie să se găsească răspuns amintim: . în primul rând. conform datelor de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (producţie. potenţialii viitori parteneri de afaceri trebuie să cunoască persoanele care le solicită ajutorul şi să se convingă de faptul că acestea prezintă garanţia realizării profitului.S. în funcţie de sinteza prezentată. Sinteza planului de afaceri.L. S.există contracte de colaborare sau societăţi mixte create cu parteneri străini? . deşi este prima componentă a acestuia. .când a fost înfiinţată firma şi de către cine? . S. De aceea. deci.dacă viitoarea afacere este o societate comercială pe acţiuni. . absolut firesc ca.care este forma juridică de constituire a firmei (S. În acest context.5. este recomandabil ca întocmirea sintezei planului de afaceri să se realizeze după elaborarea întregului plan. investitorii (în vederea dezvoltării.

Dacă răspunsurile la aceste întrebări vor fi convergente, se presupune că afacerea propusă are şanse mari de reuşită. De asemenea, menţionăm faptul că descrierea afacerii poate fi abordată şi din perspectiva a două componente fundamentale ale strategiei unei firme, respectiv: misiunea firmei şi obiectivele strategice ale acesteia. Astfel, misiunea firmei reprezintă o „proiecţie" a ceea ce îşi propune aceasta să devină, pe termen mediu şi lung. Declararea misiunii firmei are rolul de a „oferi" salariaţilor, clienţilor şi acţionarilor săi atât o „identitate" distinctă, cât şi o mai bună înţelegere a direcţiilor de evoluţie a acesteia, deoarece pune faţă în faţă două probleme fundamentale: ce este actualmente firma şi ce ar trebui ea să devină. Formularea misiunii firmei implică luarea în considerare a trei elemente determinante: mediul său ambiant, resursele interne disponibile şi clienţii potenţiali. Obiectivele strategice ale firmei reprezintă totalitatea rezultatelor pe care aceasta doreşte să le obţină prin realizarea misiunilor asumate. Ele constituie, astfel, puncte esenţiale de referinţă pentru urmărirea evoluţiei activităţii firmei. 5.4.1.4. Viitoarea echipă managerială şi resursele umane ale firmei. Această secţiune a planului de afaceri este foarte importantă atât pentru viitorii parteneri de afaceri, cât şi pentru managerul firmei. În primul caz, instituţiile de creditare, investitorii etc. examinează, cu maximum de atenţie, calităţile şi experienţa celor care conduc afacerea. In acest sens, o afacere „slabă", dar condusă de o echipă managerială foarte bună este mai sigură şi, deci, preferabilă uneia promiţătoare, dar condusă de o echipă de manageri de „mâna a doua". În cel deal doilea caz, planul de afaceri poate constitui un adevărat „ghid" pentru acţiunile viitoare ale întreprinzătorului. Informaţiile necesare completării acestui capitol al planului de afaceri provin din răspunsul la următoarele întrebări: - care este structura organizatorică a firmei? - cine va conduce afacerea? - câţi angajaţi are firma? - care este politica firmei în domeniul resurselor umane? - sunt prevăzute concedieri/angajări de noi persoane? - este necesară specializarea personalului existent? Dacă nu, se prevăd angajări de personal specializat? Care sunt sursele de recrutare vizate? - care va fi programul de lucru al angajaţilor? - ce metode de motivare a angajaţilor se vor utiliza? - este necesară folosirea consultanţilor externi? Dacă da, la care? În vederea completării tuturor informaţiilor necesare elaborării acestei secţiuni a planului de afaceri, se parcurg următoarele faze: - întocmirea unei liste cu persoanele din cadrul echipei manageriale a firmei; - prezentarea, pentru fiecare membru al echipei manageriale, a unui curriculum vitae; - prezentarea structurii şi a numărului resurselor umane ale viitoarei firmei, inclusiv a colaboratorilor.
5

5 Cf. O. Nicolescu şi I. Verboncu, Management, Ed. Economică, 1999, p. 183, Peter Drucker identifică şapte tipuri de obiective strategice: 1. poziţia pe piaţă a firmei; 2. inovarea; 3. productivitatea; 4. resursele financiare si logistice; 5. profitul; 6. atitudinea şi performanţele angajaţilor; 7. responsabilitatea publică a firmei.

82

5.4.1.5. Definirea stării de spirit marketing. Pentru orice plan de afaceri, definirea pieţei reprezintă componenta cea mai importantă şi, totodată, cel mai dificil de elaborat. Aceasta trebuie să ia în considerare următoarele elemente: piaţa (pieţele) „ţintă"; concurenţii actuali şi potenţiali, strategia de marketing propusă, principalele avantaje competitive ale produselor sau serviciilor propuse. a) Pieţele -„ţintă" ale unei firme sunt reprezentate de clienţii potenţiali ai firmei. Pentru a identifica o piaţă-„ţintă" este necesară realizarea unei „segmentări" a pieţei. Identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa ne oferă „cheia" înţelegerii modului în care firma urmează să îşi adapteze dinamic activitatea la cerinţele pieţei. Pătrunderea pe aceste pieţe presupune găsirea combinaţiei optime a următoarelor variabile ale mixului de marketing: produsul/serviciul, preţul, distribuţia şi promovarea acestuia. b) Concurenţii actuali şi cei potenţiali. Pentru a putea avea o imagine cât mai exactă asupra situaţiei tuturor concurenţilor cu care se va confrunta firma, se apreciază că este necesară identificarea acestora. În general, situaţiile concurenţiale ale unei firme pot fi: concurenţă frontală directă (când şi alte firme au aceeaşi „percepţie", atât asupra unei nevoi a clientelei, cât şi asupra concepţiei produsului, poziţiei pe care acesta urmează să o ocupe pe piaţă, promovării lui etc); concurenţă frontală prin variante (percepţia asupra nevoilor clienţilor este identică, în schimb diferă mult concepţia, poziţionarea şi promovarea produsului); concurenţă de substituţie închisă (cererea este instabilă, clienţii având posibilitatea să îşi schimbe modalitatea de satisfacere a nevoii). Cele mai uzuale întrebări care apar în cadrul acestui capitol pot fi: Care simt principalii dumneavoastră concurenţi? Ce calitate au produsele/serviciile lor? Ce reputaţie au concurenţii? Care sunt clienţii acestora ? Sunt fideli? Care este reţeaua de distribuţie utilizată? Cât de mare este segmentul de piaţă deţinut de aceştia? Identificarea concurenţilor actuali şi a celor potenţiali este urmată de o analiză a lor, respectiv de: - stabilire a elementelor capabile să genereze şi/sau să amplifice succesul firmei pe piaţă: mijloace de producţie noi şi/ sau modernizate, metode de muncă avansate; resurse umane specializate, apartenenţa la un grup industrial şi/sau comercial puternic dezvoltat, un patron dinamic etc. - determinare a principalelor restricţii impuse firmelor concurente, restricţii care pot fi: un singur client, un singur furnizor, o anumită reglementare, localizarea firmei în raport cu piaţa, o reţea de distribuţie deficitar condusă etc. - analiză a rezultatelor obţinute de concurenţi până în prezent, respectiv analiza următoarelor elemente: cifra de afaceri pe produs şi/sau pe gamă de produse, volumul vânzărilor şi influenţa sa asupra nivelului preţurilor de vânzare practicate, situaţia resurselor umane disponibile, investiţiile efectuate şi influenţa acestora asupra volumului producţiei şi costurilor de producţie etc. - prefigurare a viitorului firmelor concurente, realizabilă cu ajutorul cataloagelor
6

şi/sau al documentaţiilor de specialitate, al spoturilor publicitare ale produselor

şi/sau ale firmei, al articolelor apărute în presă, al reportajelor de televiziune privind firma etc.
Structurate după criterii specifice modului de manifestare a cererii, cum sunt: natura cump ărătorului (persoană fizică sau juridică), nivelul veniturilor, comportamentul cumpărătorului etc
6

83

c) Strategia de marketing. Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing este
necesară luarea în considerare a două elemente: poziţia firmei în mediul concurenţial şi

perspectivele domeniului său de activitate. d) Principalele avantaje competitive ale produselor/serviciilor propuse, respectiv realizarea unor produse/servicii superioare pentru clienţii cărora se adresează, comparativ cu cele ale firmelor concurente (preţ scăzut, calitate superioară, caracteristici noi, servicii post-vânzare etc.). 5.4.1.6. Prezentarea produselor/serviciilor. În cadrul acestui capitol este necesară identificarea principalelor caracteristici socioeconomice ale produselor/ serviciilor propuse, fapt care presupune identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări: Care este produsul/serviciul propus? Ce necesitate satisface acesta (nevoie vitală, modă etc.)? Care sunt principalii furnizori şi ce proporţie de materii prime asigură ei? Există contracte pe termen lung privind asigurarea cu materii prime şi materiale? Care este forma juridică de constituire a furnizorilor principali? Există posibilitatea intervenţiei anumitor factori perturbatori în procesul de aprovizionare (privatizarea furnizorilor, fuzionarea cu alte firme, schimbarea domeniului de activitate etc.)? Există şi alte surse disponibile de furnizare a materiilor prime? Care este modalitatea de plată cerută de furnizori? La ce preţuri va fi vândut produsul/serviciul propus? Care este profitul previzional pentru produsul/serviciul respectiv? 5.4.1.7. Informaţii financiare. Unul dintre cele mai importante scopuri ale unui plan de afaceri este acela de a prezenta rezultatele financiare prognozate pentru activitatea care se va desfăşura. Planul de afaceri trebuie deci să arate viitorilor investitori sau creditorilor de ce este eficient să investească în afacerea propusă, să le prezinte schema de recuperare a fondurilor etc. în general, informaţiile financiare sunt grupate pe următoarele capitole: a) Informaţii financiare privind activitatea trecută a firmei. Acest capitol trebuie să ofere date şi informaţii care să permită o analiză economico-financiară a situaţiei firmei, respectiv: - bilanţurile contabile pe ultimii trei ani; - situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii trei ani; - contul de profit sau pierdere pentru ultimii trei ani; - situaţia creditelor existente (dacă este cazul); - calculul indicatorilor de bonitate. b) Planul de finanţare a afacerii şi previziunile financiare privind perioada de rambursare a creditului. Finanţarea afacerii se asigură fie din capitalul propriu (caz în care este necesară prezentarea calculului amortismentului), fie din credite bancare (situaţie în care se va prezenta graficul de rambursare a creditelor). Pentru întocmirea sa sunt necesare unele date, ca: - estimarea contului de profit sau pierdere pentru anul în curs şi viitorii trei ani; - fluxul de numerar previzionat pentru perioada următoare (trei ani) şi situaţia veniturilor şi a cheltuielilor atât pentru afacerea propusă, cât şi pentru întreaga activitate a firmei. Fluxul de numerar va oferi o imagine de ansamblu asupra

84

Calculul acestui indicator presupune determinarea nivelului minim al producţiei pentru care sunt acoperite costurile şi pentru care profitul este zero. Op. Afacerea este viabilă din punct de vedere financiar dacă valoarea ratei interne de rentabilitate financiară este egală cu sau mai mică decât valoarea rentabilităţii marginale a capitalului (costul de substituţie a capitalului). Acestea sunt necesare pentru aprecierea viabilităţii financiare a unei afaceri sau investiţii. e f 7 Popescu. c) lnformaţii privind activitatea viitoare a firmei. In acest context. - acesta va fi prezentat în fiecare lună. V .rezultate din activităţi financiare (participată şi alte imobilizări financiare.calculul ratei interne de rentabilitate financiară a investiţiei. Aceasta reprezintă acea rată de actualizare pentru care venitul net actualizat este egal cu zero. Venituri totale (V) = venituri din exploatare (Ve) + venituri financiare (Vf).. de asemenea. ponderate cu preţurile unitare ale acestora. D. în funcţie de diferitele preţuri ale produsului propus. Cifra de afaceri (CA) = total încasări pentru produse şi/sau servicii vândute.tuturor disponibilităţilor băneşti la începutul perioadei de referinţă. Printre informaţiile care sunt prezentate amintim: .calculul ratei curente a lichidităţii.1 Indicatori de volum ai activităţii economico-financiare 1.calculul serviciului previzionat al datoriei. reamintim faptul că pragul de rentabilitate a unei firme reprezintă acel nivel al activităţii de la care firma începe să obţină profit. 5.analiza pragului de rentabilitate. INDICATORI UTILIZAŢI ÎN CONŢINUTUL UNUI PLAN DE AFACERI Reputatul specialist în managementul afacerilor. 2.. . 3. Dan Popescu. inclusiv creanţe.rezultate din activitatea propriu-zisă.5. pentru primul an. unde: V . titluri de plasament. provizioane. Volumul valoric al producţiei = producţia exerciţiului (Qe) Qe = ∑ qp . . . alte venituri financiare).5. opiniază că un plan de afaceri include o serie întreagă de indicatori. Menţionăm faptul că.suma cantităţilor tuturor produselor sau serviciilor executate sau prestate în perioada exerciţiului. Menţionăm. Prof. faptul că volumului producţiei astfel determinat şi se poate aplica un „test de sensibilitate". p. diferenţe de curs valutar. dr. 97 85 . bilanţul previzionat pentru următorii trei ani. inclusiv a veniturilor şi a cheltuielilor previzionate. unde: n 1 ∑ qp . dobânzi. Univ. cit. grupaţi după cum urmează : 7 3.

Cheltuieli totale (CT) = cheltuieli de exploatare (Ce) + cheltuieli financiare (Cf). unde: N . s s ap p w s ca fs s ca 5. Cperm – capital permanent = Cp + împrumuturi pe termen mediu şi lung + provizionare pentru riscuri şi cheltuieli). e e b 86 . B. Cp .numărul mediu scriptic al persoanelor cu funcţii de conducere. p . unde: Sap .CT =Np 7.salariul mediu scriptic anual al unui angajat.profitul net. I .indicele de creştere a salariului mediu scriptic anual. 8. N..rata rentabilităţii costurilor. Productivitatea medie anuală (Wa): WaCAx100 .rata rentabilităţii veniturilor. p p1 p2 p3 p1 p2 11. n Rata rentabilităţii financiare (R ): R =Cppnx100 unde: f f .5.: atenţie la respectarea corelaţiilor fundamentale! I > I şi I > I . e C .indicele de creştere a productivităţii medii anuale.unde: 4.. Cheltuieli totale la 1000 lei producţie (C1000): C1000=Qe CT x 1000 6.cheltuieli cu desfăşurarea activităţii propriu-zise.numărul mediu scriptic de muncitori.cheltuieli financiare (pierderi generate de participaţii. Ifs — indicele de creştere a fondului mediu scriptic anual de salarii. rp3 .2 Rate de eficienţă 10. Fondul mediu scriptic anual de salarii (F ): F = S x N . titluri de plasament. diferenţe de curs valutar etc).rata rentabilităţii comerciale (a cifrei de afaceri). B. Rata profitului (r ): r =CTpx100 r =CApx100 r =Vpx100 N.: relaţiile de calcul de mai sus sunt întâlnite şi sub denumirile: r . r . I . plata unor dobânzi. Nc . Profitul (p): p = V . Numărul mediu scriptic de personal (Np): N = N + N . 5.capitalul propriu = capital social + fonduri proprii (fonduri de rezervă + fonduri de investiţii + profit nevărsat şi neprelevat). 12. unde: P .indicele de creştere a cifrei medii anuale de afaceri. Cf .profitul brut (rezultatul exerciţiului financiar). Rata rentabilităţii economice (R ): R = Cpermpbx100 . unde: N . p p m c m 9.numărul mediu scriptic de personal. unde: Iw .

P . Rata dividendelor (R ) : d 8 R = CpermPbx100 d 5. Rate de gestiune financiară 15.conturi de regularizare. 16. Perioada de încasare a creanţelor (R ): îc R = CreanteCAx360 unde: Creanţe . Obligaţiile pot fi: Os . respectiv: tmi rs = V = StocuriCAx100 . Rata de finanţare a activelor circulante (R ): R = FRAcx100 . Ac .active totale = Af + Ac + Cr + Pro.Af.5.5. respectiv datoriile formate în relaţiile acesteia cu furnizorii. disponibilităţi şi plasamente). 20. O . unde: A .datoriile firmei către terţi.4 Rate de echilibru financiar 19. Rata de finanţare a stocurilor (R ): ac fs R = StocuriFRx100 fs 8 Are aceeaşi relaţie de calcul ca şi rata rentabilităţii economice 87 .obligaţii pe termen scurt. p V 14.13. 17. 18.active circulante (stocuri.rotaţia activelor: t r ro a = r = V. a At mp . realizabile în/la termene diferite. C . Viteza de rotaţie a stocurilor materiale (V ): rs rsm Vrsm = Stocurimateriale x360 CA ac 5. în care: Af . Viteza de rotaţie a stocurilor (V ).marja de profit: m = Pn. creanţe. B. Rata rentabilităţii activelor (Ra): Ra PnAtx100 . cu propriii salariaţi. Po ObligatiiCAx360 . cu acţionarii şi cu bugetul statului). unde: FR -fondul de rulment = Cperm .3.active fixe (imobilizate). Perioada de plată a obligaţiilor (Po): îc .obligaţii pe termen mediu şi/sau lung.prime pentru rambursarea obligaţiilor.: referitor la rentabilitatea activelor.drepturi băneşti ale firmei. unde: Obligaţii . N. se mai pot calcula şi: r .

22. Rata stocurilor (R ): At ac ac At = Im obilizaricorporalex At = s R = StocuriAtx100 29. Materii prime (R ): Rmp = Materiipri mex100 30.5. Rlr=Creante+ Disponibilx100 Os li 23. Rata creanţelor comerciale (R ): s mp At cc Rcc = Clientix100 At 31.5 Rate de structură a activului 24. Rata lichidităţii rapide (Rlr): Rlr = Ac−Stocurix Os = 100 .pasive totale = împrumuturi + datorii asimilate + furnizori + creditori + alte datorii.(R ): Rif Im obilizarif inanciarex100 27. Rata stabilităţii financiare (Rsf): R = Cpermx100 . At 5. 26.(Ric): Ric . 25. Rata imobilizărilor corporale (terenuri + mijloace fixe) . Rata imobilizărilor financiare (titluri imobiliare) . Pt 34. Rata autonomiei financiare la termen (Raft): R =Cp aft Cp x100 . Rata lichidităţii curente (Rlc) sau a fondului de rulment (RFR) Rlc OsAcx100 . 33. Rata disponibilităţilor (Rdisp): Rdisp=Disponibilitatix100 . Rata imobilizărilor (R ): i Ri Im obilizari At = x100 100 if . unde: Pt Pt .6 Rate de structură a pasivului 32. Rata autonomiei financiare globale (R ): sf afg Rafg = x100 . Rata activelor circulante (R ): R = Ac x100 28. Cperm .5. Rata lichidităţii imediate (R ): R = Plasamente +Disponibilx100 li Os 5.21.

88 .

Cheltuieli fond de rezervă 7. Fluxul de numerar (FN) = totalul intrărilor şi al ieşirilor de numerar în decursul unei perioade determinate (de regulă. Cheltuieli suportate din venituri 5. Clienţi şi conturi asimilate mii lei 7.fixe . credite TOTAL IEŞIRI DE NUMERAR EXISTENT (CASH) ANULUI LA SFÂRŞITUL mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei 89 . v 38. plasamente.7 Alţi indicatori Ch fixe 37. Costuri de producţie (exclusiv amortizări) 4. Ch. unde =Pv− P . TVA colectată mii lei 4. Pragul de rentabilitate (Pr): Pr . ( i) A.var.preţul de vânzare. dobânzi. Plăţi pentru investiţii 3. TVA de plată 9. Existent (cash) la începutul anului mii lei 2. TVA de încasat mii lei 5. PERIOADA FLUXUL DE NUMERAR U. var Ch. . Cheltuieli financiare (creanţe.datorii totale ale firmei.5. provizioane) 6. x100 .I (ieşiri de numerar). Rata de îndatorare la termen (Rît): Rît = Otml x100 Cperm 5. Ch. diferenţe de curs valutar. NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei 1. Cumpărări de active fixe 2. IEŞIRI DE NUMERAR 1. Impozit pe profit 10.M.cheltuieli variabile. un an): FN = N (numerar influx) . împrumuturi pe termen scurt. Rate. mediu sau lung mii lei TOTAL NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei f n B.35. Aport suplimentar de capital de la asociaţi mii lei 6. unde: Pt D . Venituri din vânzări mii lei 3. gî gî t 36. Rata globală de îndatorare (R ): R =Dtx100 . Dividende 11.cheltuieli fixe. Furnizori şi conturi asimilate 8. dobânzi.

prenume.tipul activităţii (producţie.conducerea (funcţia. comerţ exterior) . calitate. ponderea în total vânzări) . Date de identificare a agentului economic . stare civilă) 2.natura capitalului (particular. 90 .clienţi (nume. SCA.principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă. ponderea valorică în total aprovizionări.descrierea investiţiei în contextul procesului tehnologic prezentat anterior . broşuri. abur etc.cum se va realiza desfacerea produselor (reţea proprie de magazine.întocmirea graficului de realizare a investiţiei .activitatea de promovare a vânzărilor (reclamă. nume şi adresă furnizor. Descrierea proiectului pentru care se solicită creditul .numele agentului economic . telefon. data naşterii.produsele/serviciile . ponderea valorică în total aprovizionări. angro) . construcţii. impactul asupra mediului 5. caracteristici noi) .concurenţi potenţiali (nume. servicii.Exemplul 1: PLANUL DE AFACERI metodologia Băncii Române de Dezvoltare 1.concurenţi (nume. modul de asigurare cu utilităţi (energie. clădiri existente . de stat.descrierea sumară a procesului tehnologic actual . comerţ. pliante.1. forma de proprietate etc. acţionari principali (nume. forma de proprietate.modificările necesare în structura şi numărul personalului angajat 9 Sursa: M. din care: direct productiv) 3. adresă. grafic de atingere a capacităţilor .data înregistrării la Registrul Comerţului . 4(9)/1994. alte forme) 5.forma juridică de constituire (SA. participare la târguri/expoziţii.produsele/serviciile 9 - principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă. SRL.2. revista Idei de afaceri nr. adresă. adresă.principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite (preţ.) .descrierea procesului tehnologic: 5. Descrierea activităţii curente . calitate: ieftin/comparabil/scump) . produs) . adresă. preţ. prenume. direct detailiştilor.asociaţi. străin) . nume.) 5. nume. SCS.date tehnice cu privire la mijloacele fixe din proprietatea agentului economic 4. Lupu. publicitate.3.personalul (număr total salariaţi. Piaţa actuală . forma de proprietate) . SNC.reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia noii oferte pe piaţă . date cunoscute cu privire la aceştia) poziţia produselor/serviciilor agentului economic comparativ cu cele ale concurenţilor (produs. studii. experienţă) . apă. JV) . Conducerea/personalul agentului economic . „Cum se întocmeşte un plan de afaceri".modificările necesare la echipamente.

modul în care finanţarea solicitată va duce la îmbunătăţirea activităţii . adresă.6.scurtă prezentare a tuturor secţiunilor planului . Informaţii financiare privind activitatea viitoare a agentului economic . Lloyd.scurt istoric .indicatori de bonitate 8. Muth. 1997.identificarea beneficiilor clienţilor . Date privind piaţa şi promovarea vânzării produsului/serviciului .calculul amortismentului . depozite în lei sau valută. Exemplul 2: PLANUL DE AFACERI : metodologie destinată obţinerii unei potenţiale finanţări 1.caracteristicile principale ale medului de funcţionare . Sumar .situaţia veniturilor şi cheltuielilor în ultimii doi ani . H. Propunerea .accentuarea aspectelor manageriale . Garantarea creditului . Planul de finanţare a investiţiei şi previziunile financiare pentru perioada de rambursare a creditului . bunurile care urmează a fi procurate din credit.clienţi potenţiali (nume.câştigul celor care investesc în capitalul social şi indicarea modului momentului în care ei îşi pot vinde investiţiile 3.obiectivele şi valorile principale . H. asigurări cesionate în favoarea băncii). 480 din Codul Comercial).perspective 10 şi a Sursa: R.estimare pentru anul în curs .concurenţi potenţiali 7.situaţia creditelor deja existente .bilanţurile contabile pe ultimii doi ani . Firma .garanţii personale (cauţiune). Informaţii financiare privind activitatea trecută a agentului economic . coediţie a Casei de editură Capital şi a Editurii Expert. F. 92-95 10 91 . P.serviciul datoriei previzionat 10.graficele de rambursare a creditelor fluxul de numerar şi situaţia veniturilor şi cheltuielilor pe proiect şi pe total activitate 9. gaj cu deposedare sau fără deposedare în condiţiile art. vânzări prevăzute) .motivele pentru care este necesară finanţarea . scrisori de garanţie. Geralach.rata internă de rentabilitate financiară a proiectului .scurtă prezentare a produselor/serviciilor 2. Bucureşti. p.cum vor fi rambursate împrumuturile . .garanţii reale (ipotecă.raportul active curente/pasive curente previzionat . Planul de afaceri.

calitate 5. Organizare . puncte de desfacere 4.echipa conducerii superioare . principalele produse cu ponderea respectivă în totalul vânzărilor 2. mesajul pentru vânzări 5.evoluţia carierelor managerilor principali . servicii pentru clienţi 10. Planul financiar . reclamă 6. Marketing şi distribuţie 1. amplasamentul şi infrastructura 6. istoricul evoluţiei activităţii firmei 2. Produse şi pieţe 1. canale de distribuţie 7. achiziţii şi rularea materialelor 3. felul concurenţei. factorii principali de succes pe piaţă 2.funcţiile financiară. capacitatea de utilizare a utilajelor 5. nivelul stocurilor 7. principalele contracte de vânzări 8. filială de acelaşi rang) 8.politici de personal şi de salarizare 9. garanţii pentru produse 9. asigurarea calităţii 7. forţa de muncă 9.situaţia financiară actuală . obiective privind piaţa şi vânzările 5. metode de vânzare 3.tendinţe financiare 92 . contabilă şi de control .structura societăţii comerciale sau a grupului şi a fiecărei activităţi principale . tendinţe în trecut.analiza performanţelor financiare din trecut . puncte forte şi slabe în zona concurenţială 6. previziuni) 3.ponderea resurselor manageriale . perspective 7.managementul financiar . Managementul . şi structura legături funcţionale cu alte societăţi comerciale (spre exemplu. tehnologia de producţie şi descrierea procesului tehnologic 4. pieţele principale şi detalii ale acestora (ponderea pe piaţă.4. preţ 4.programe existente şi propuse pentru dezvoltarea managementului 8. efectul finanţării solicitate asupra activităţii 6. Operaţiuni 1.sistemul de informare a conducerii .

- bugetul de casă. lunar.tehnologie .personal .pieţe .modele de contracte . în decursul unui an previziuni. situaţia veniturilor şi fluxul de lichidităţi 10.CV al principalilor manageri . Anexe .produse . ale bilanţurilor.funcţionare . pe cinci ani.performanţe financiare din anii precedenţi .scheme de organizare .broşuri de prezentare a societăţii comerciale 93 .

Transportul de energie intr-un ecosistem se realizează prin: a) relaţiile de transport dintre anumite specii. b) totalitatea factorilor biotici dintr-un ecosistem. c) relaţiile de cooperare. Relaţiile trofice reprezintă: a) relaţiile de nutriţie ce se stabilesc intre speciile unei biocenoze. 6. c) CO siCO. c) mediul edafic si antropic de creştere al oricărei vieţuitoare. b) dispersia gazelor nocive din atmosfera. c) legaturile dintre speciile unei biocenoze care asigura capacitatea de adapatre. Ploile acide determina: a) distrugerea stratului de ozon b) distrugerea descompunatorilor solului c) distrugerea tuturor organismelor acvatice. c) nu afectează structura şi funcţionalitatea ecosistemelor naturale. Intensificarea efectului de sera este determinata de acumularea in atmosfera a unor cantităţi mari de: a) O3 si O2. 7. 4. Stratul de ozon limitează: a) formarea efectului de sera . 3. Pesticidele: a) se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice b) sunt biodegradabile si nu afectează sănătatea omului. b) ploile acide. c) efectul de sera. b) relaţiile dintre doua specii. 5. b) populaţia oricărei specii grupata laolaltă cu alte populaţii ale altor specii.PARTEA VI-a INTREBARI GRILA PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR Ecologie si protecţia mediului 1. c) mediul sau locul de viata al unei biocenoze. 9. Surse de poluare naturala sunt: a) erupţiile vulcanice. Procesul de fotosinteza asigura : a) conversia energiei solare in energia chimica a substanţelor organice nou sintetizate. 8. 10. b) fixarea azotului din aer. 2 94 . c) multiplicarea bacteriilor chemosintetizatoare. b) gazelor rare. 2. in care una asigura protecţia celeilalte. Biotopul este format din: a) totalitatea flintelor vii dintr-un anumit habitat. b) relaţiile de nutriţie. Biocenoza reprezintă: a) cel mai simplu nivel de organizare al materiei vii. c) pătrunderea radiaţiilor ultraviolete.

Rezervaţia Biosferei din tara noastră este: a) Parcul Naţional Retezat b) Delta Dunării c) Pădurea Letea 15. Ploile acide sunt determinate de acizi corozivi ca: a) ac. sulfuric b) ac. carbonic c) ac. c) o formaţiune vegetala plutitoare.11. 14. b) un tip de grind. 95 . Detergenţii nebiodegradabili: a) sunt descompuşi de enzime b) distrug flora bacteriana c) scad toxicitatea generala a mediului 19. la adâncimi de peste 200 m exista cantităţi mari de: a) H2S b) C02 c) NH3 13. b) energia din biomasa vegetala. c) energie din biomasa animala. Contaminarea apelor cu substata organica in descompunere in general duce la: a) creşterea concentraţiei de oxigen dizolvat b) scăderea concentraţiei de oxigen dizolvat c) scăderea concentraţiei de H2S 20. clorhidric 18. Eroziunea solului este cauzata de: a) defrişări b) plantarea de arbori pe pantele abrupte c) efectul de sera 17. Energia vitala pentru funcţionarea unui ecosistem de câmpie este: a) energie luminoasa. Distrugerea stratului de ozon este cauzata de: a) freon b) metan c) amoniac 16. Plaurul este: a) o zona inundabila in Delta Dunării. In Marea Neagra. Organismele bentonice trăiesc: a) pe fundul marilor şi oceanelor b) in masa apei c) in stratul superficial al apei 12.

8. b. Hibridarea simplă reprezintă încrucişarea: a. planta mamă castrată şi izolată se polenizează cu polenul recoltat de la genitorul tată. descendenţa sexuată a unei plante autogame. partenogeneză). indivizi din specii diferite aparţinând aceluiaşi gen. a unui hibrid folosit ca mamă. fie numai prin gameţi masculi (androgeneză). c. plantele autogame cât şi la cele alogame. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. provenit de la alte soiuri. Hibridarea artificială forţată are loc când: a. Hibridarea dublă reprezintă încrucişarea: a. 4. c. b. Ce este clonul sau şuşa: a. b. 5. prin fecundare cu polen străin. c. c. indivizi din genuri diferite. descendenţa se realizează: a. soiuri ale aceleaşi specii. a doi hibrizi simpli. b. 2. are loc la: a. prin polenizare cu polen propriu. descendenţa vegetativă a unui singur indivi. prin polenizarea genitorului matern cu polen de la alt soi. cu ajutorul vântului sau insectelor. c. c. Principii de genetică La plantele cu reproducere vegetativă . specii şi chiar genuri diferite. Hibridarea interspecifică o întâlnim atunci când se încrucişează: a. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. a doi hibrizi simpli. b. c. b. planta mamă castrată se polenizează liber. 6. pe seama unui singur individ. b. fie a celor femeli (ginogeneză. descendenţa sexuată a unei plante alogame. principala sursă de variabilitate genetică şi de obţinere a soiurilor noi. 7. plantele care se înmulţesc numai vegetativ. cu un soi sau o linie consangvinizată. b. plantele la care organele florale sexuale nu sunt normal formate. unui hibrid folosit ca mamă cu un soi sau o linie consangvinizată. planta mamă castrată şi izolată se polenizează sub izolator cu inflorescenţe ale soiului tată. 3. prin castrarea plantei mame care apoi se polenizează liber. Hibridarea naturală se realizează: a.d Hibridarea. 96 . c.1.

c. repetată a doi genitori din specii diferite.9. încrucişarea repetată a genitorilor hibridului F cu un alt soi valoros sau linie consangvinizată. obţinuţi prin înmulţire vegetativă. b. în urma încrucişării între forme diferite genetic. hibridarea liniilor consangvinizate între ele. Consangvinizarea reprezintă: a. 16. b. hibridarea regresivă) constă în: a. polenizarea hibrizilor F . 13. b. unui hibrid folosit ca mamă cu un alt hibrid. sau cu un soi. Heterosisul determină: a. b. încrucişarea repetată de 5-6 ori a hibridului F1. Hibridarea triplă reprezintă încrucişarea: a. 97 14 15. hibridare ciclică (tip top-cross). b vitalitate crescută. b. unui hibrid folosit ca mamă cu o linie consangvinizată. motiv pentru care nu pot fi folosite direct în producţie. b. datorită segregării caracaterelor. menţinerea la aceeaşi valoare a vigorii hibrizilor F1 cu a genitorilor. de la o plantă. c. Efectul heterosis se manifestă pregnant: a. cu unul dintr părinţi. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu mai mulţi genitori. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu acelaşi genitor comun numit tester. care se reflectă direct asupra producţiei. Retroîncrucişarea (backcross. c. 1 1 10. ca urmare a încrucişării între forme apropiate genetic. Capacitatea combinativă generală se determină prin: a. cu polenul altor hibrizi. c vitalitate aproximativ egală cu a genitorilor din care provin. c. 11. timp de mai multe generaţii succesive a unei singure plante alogame. hibridarea ciclică. . autofecundarea forţată cu polen a plantelor alogame. descendenţa consangvină a unor plante autogame. descendenţa consangvină. Liniile consangvine au în general: a vitalitate redusă. c. creşterea vigorii hibrizilor F1. încrucişarea repetată între genitorii hibridului F . Linia consangvinizată reprezintă: a. începând cu generaţia F2. 1 12. c. c. totalitatea indivizilor cu caractere asemănătoare. scăderea vigorii hibrizilor în descendenţă. b. la soiurile consolidate genetic. la hibrizii F1. sau încrucişarea între indivizi înrudiţi. autofecundarea plantelor autogame.

reducerea garniturii proprii de cromozomi la jumătate. Heterosisul reproductiv se întâlneşte în cazurile când în generaţia F : a. Se face prin autopolenizarea normală în cadrul florii. c. multiplicarea garniturii proprii de cromozomi cu un număr de multiplicare superior lui 2. 1 18. c. b. c. direct proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. nu este influenţat de numărul de gene în stare heterozigotă. b. se reduce gradul de variabilitate a populaţiilor. c. în generaţia F . b. c. invers proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. b. Metoda hibridării convergente care constă în încrucişarea în paralel a hibridului F atât cu un părinte cât şi cu celălalt timp de 4-6 generaţii. c. c. se utilizează: a. 23. Formele transgresive ce se obţin prin hibridarea transgresivă apar: a. c. 1 1 3 20. 1 19. nu modifică baza ereditară genetică a hibrizilor. atât la plantele autogame cât şi la cele alogame. Efectul heterosis este: a. b. 98 . 21. dăunătoare sau letale. sporeşte productivitatea de seminţe şi respectiv producţia de fructe. b. Folosirea liniilor consangvinizate androsterile ca genitori materni în producerea de seminţe hibride: a. c. numai la plantele autogame. în generaţia F . numai la plantele alogame. Heterosisul somatic se întâlneşte în cazurile când în F la plante: a. se înregistrează o creştere a rezistenţei la anumiţi factori de mediu. Prin hibridarea formelor mutante între ele sau cu alte forme (soiuri): a. în generaţia F2. Necesită castrarea artificială a plantelor mamă. b. Autopoliploidia reprezintă: a. Contribuie la eliminarea totală sau parţială a castrării artificiale a plantelor mamă. se ridică şi mai mult gradul de variabilitate a populaţiilor. fără aport de polen din afară. servind ca bază ulterioară de ameliorare. b. sporeşte producţia de seminţe şi respectiv producţia de fructe. creşte considerabil masa vegetativă. se înregistrează o creştere a rezistenţei plantelor la anumiţi factori de mediu. sunt instabile şi sunt inferioare caracterelor genitorilor.17. sunt stabile şi prezintă fenotipuri superioare ambilor genitori. 22. variabilitatea nu este influenţată. b. Marea majoritate a mutaţiilor sunt: a. 24. menţinerea constantă a numărului de cromozomi. creşte considerabil masa vegetativă. favorabile sau productive. 25.

Allopoliploidia reprezintă încrucişarea între specii sau genuri diferite. 27. autofecundare. Genitor matern. c. b. Soiurile monoliniare sunt alcătuite din: a. b. c. menţinerea constantă a numărului de cromozomi. numeroase biotipuri. fie patern. Transferul unei gene recesive se face prin: a. 2 biotipuri. reducerea numărului de cromozomi. Pentru transferul plasmogenelor este obligatoriu ca donatorul să fie: a. b. 29.26. dublarea numărului de cromozomi. c. urmată de: a. Genitor patern. backcross b. un singur biotip. încrucişare întâmplătoare. 99 . 28. Fie genitor matern. c.

Principalii factori necesari pentru creşterea eficienţei şi sporirea forţei competitive a agenţilor economici sunt: a) creşterea costurilor în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. în sens generic. c) sporul de cheltuieli totale necesitate de creşterea cu o unitate a producţiei. Consumul capitalului circulant se face sub formă: a) de cotă de amortizare. b) care se modifică odată cu volumul producţiei. Costul marginal reprezintă: a) costul de producţie cel mai mic. b) care sunt cele mai mici. 6. b) costul de producţie cel mai mare. b) în exclusivitate valorică (bănească). c) atât valorică. 8. c) raţionalitatea folosirii resurselor ca factori de producţie. c) alegerea celor mai bune metode de management şi marketing. b) reducerea costurilor până la cel mai mic nivel posibil. 100 . c) producţia să se obţină cu costuri mici în condiţiile menţinerii sau creşterii calităţii. Costul. 4. c) care sunt diferite de la o perioadă de timp la alta. b) o modalitate de creştere a profitului. 7. Costurile variabile sunt acelea: a) care nu se modifică odată cu volumul producţiei. Rata marginală de substituţie reprezintă: a) o combinare a factorilor de producţie. 3. astfel ca producţia să rămână constantă. 5. Substituirea factorilor de producţie în activitatea economică trebuie să se facă astfel încât: a) producţia să crească în orice condiţii. b) producţia să se diversifice calitativ. c) cantitatea necesară dintr-un factor de producţie pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor. cât şi fizică (materială). Costurile fixe sunt acelea: a) care se modifică odată cu volumul producţiei. măsoară: a) gradul de rentabilitate al utilizării anumitor factori de producţie în forme diferite de combinare.Principii de Economie Generală 1. 2. b) utilizarea (prin consum) a factorilor de producţie. c) care nu se modifică odată cu volumul producţiei.

c) echilibrul economic aparţine numai firmelor rentabile. Când productivitatea medie a muncii creşte. în general. 13. reprezintă: a) producţia obţinută de o firmă într-un timp dat. independent de consumator. c) poate să crească. Esenţa alegerii consumului raţional constă în: a) satisfacerea tuturor trebuinţelor. o reprezintă: a) estetica bunului economic respectiv.9. 16. c) eminamente subiectiv. c) găsirea acelui program de achiziţii şi de consum care să-i asigure cea mai mare satisfacţie posibilă cu ajutorul venitului său limitat. Reducerea duratei timpului de muncă are la bază: a) reducerea productivităţii. b) randamentul capitalului. c) rodnicia sau randamentul factorilor de producţie. Productivitatea. b) creşte cu o rată descrescătoare. 14. c) proprietăţile sau caracteristicile bunului economic. Productivitatea marginală a factorilor de producţie ne arată: a) randamentul pământului. Baza utilităţii unui bun. b) dublu. Aprecierea utilităţii bunurilor de consumatori are un caracter: a) obiectiv. b) plusul de producţie faţă de perioada anterioară. 10. cum evoluează productivitatea marginală ? a) creşte. 11. 101 . utilitatea medie evoluează astfel: a) creşte. Care din următoarele enunţuri consideraţi că este corect ? a) raţionalitatea generează eficienţă economică. 14. c) sporul de rezultate obţinut prin creşterea cu o unitate a unuia (sau a fiecărui) factor de producţie. în sens generic. atât obiectiv. b) creşterea utilităţii bunurilor. b) scade. 15. c) creşterea productivităţii. să scadă sau să rămână constantă. b) satisfacerea normală a celor mai stringente trebuinţe. 12. cât şi subiectiv. c) este pozitivă şi descrescătoare. b) preţul bunului economic respectiv. Când utilitatea marginală este pozitivă şi descrescătoare. b) rentabilitatea activităţii economice depinde în mare măsură de abilităţile managerului.

21. 22. indiferent de locul unde se desfăşoară tranzacţiile. Arătaţi care din aprecierile de mai jos privind utilitatea economică sunt corecte: a) utilitatea economică este o trăsătură a oricărui bun liber sau economic. c) utilitate economică au toate bunurile de care cineva are nevoie. Care din afirmaţiile de mai jos definesc mai complet noţiunea de piaţă: a) este un loc unde se fac tranzacţii. este în mod normal: a) crescătoare. b) utilitate economică are orice bun de care cineva are nevoie. b) scăderea costurilor de producţie. c) toate răspunsurile sunt corecte. c) modificarea cererii în funcţie de anumiţi factori. 102 . 20. c) mărimea veniturilor obţinute din vânzarea producţiei. 25. b) cererea este mai mare decât oferta. Când numărul de doze (cantitatea) consumate dintr-un bun creşte. b) scade. utilitatea economică totală resimţită de un consumator. Cererea de bunuri şi servicii depinde de: a) necesităţile de consum. Principalii factori care influenţează elasticitatea cererii sunt: a) modificarea preţului bunurilor şi serviciilor şi mărimea venitului real al consumatorilor. b) este o bursă. b) care sunt de strictă necesitate. c) preţul de echilibru al factorilor de producţie. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte elasticitatea cererii: a) creşterea ofertei pe piaţă. dar descrescătoare. Când utilitatea marginală a bunului "x" este pozitivă. 24. b) descrescătoare. c) a căror cerere se modifică într-o măsură mai mare decât se modifică preţul lor. inclusiv producătorul sau posesorul său. 19. b) puterea de cumpărare a individului. c) rămâne neschimbată. utilitatea totală resimţită de către un consumator prin mărirea cantităţii consumate din bunul respectiv: a) creşte.17. 23. Bunurile cu cerere elastică sunt acelea: a) a căror cerere se modifică în funcţie de preţ. c) reprezintă toată gama de acţiuni prin care cumpărătorii şi vânzătorii intră în contact şi schimbă bunuri şi servicii. Preţul de echilibru este influenţat de: a) creşterea veniturilor cumpărătorilor. c) descreşte când utilitatea marginală este descrescătoare. b) nivelul profitului obţinut de unitatea economică. pe care nu le deţine şi pe care trebuie să le cumpere. 18.

34. iar diferenţele dintre ele sunt considerate normale. Rata profitului creşte atunci când: a) masa profitului scade mai încet comparativ cu reducerea costurilor materiale şi salariale.plină.. b) când cererea este egală cu oferta. 28..26. Piaţa care funcţionează . c) când veniturile sunt egale cu cheltuielile. de mărfuri. Rata profitului arată: a) gradul de rentabilitate al capitalului utilizat. Criteriul major al eficienţei la nivelul unităţii economice este: a) maximizarea profitului. 31. c) . 35. c) maximizarea volumului de bunuri economice. iar costurile salariale se reduc. b) profitul este un venit. b) maximizarea preţului de vânzare. b) diferenţa dintre încasări şi cheltuieli. b) concordanţa relativă între diferite structuri valorice ale rezultatelor economice. Profitul se aseamănă cu dobânda şi renta prin aceea că: a) are aceeaşi mărime. Echilibrul economic valoric exprimă: a) rentabilitatea agenţilor economici. c) sunt două forme de venit care revin unor posesori de factori de producţie diferiţi. b) dimensiunile profitului şi ale cheltuielilor materiale rămân constante.. c) gradul de competitivitate. b) întreprinderea înregistrează profituri mici. 33. În care din situaţiile de mai jos activitatea întreprinzătorului este rentabilă: a) întreprinderea nu înregistrează nici pierderi nici profituri. între acestea şi eforturile depuse. Pragul minim al rentabilităţii este dat de: a) costul mai mare ca preţul. 30. b) în care cererea este egală cu oferta.bine.. 32. 27. b) costul este mai mic decât preţul. Starea de echilibru economic este atunci: a) când suma totală a încasărilor din vânzări este cea mai mare. c) volumul capitalului folosit creşte mai mult faţă de sporirea masei profitului. este cea: a) golită de mărfuri. c) este obţinut de toţi agenţii economici. 103 . c) costul este egal cu preţul. b) este un venit. 29. Salariul se deosebeşte de profit prin aceea că: a) salariul este mai mic decât profitul. c) o formă a echilibrului financiar. c) întreprinderea obţine profituri mari.

Care din următoarele forme de şomaj pot fi atribuite înlocuirii vechilor tehnologii (retehnologizării): a) şomaj sezonier. 43. b) (populaţia aptă de muncă. În care din situaţiile de mai jos există şomaj? a) cererea de muncă > oferta de muncă. b)şomaj structural. c) crizele (ciclurile) economice. b) creşterea puterii de cumpărare a unităţii monetare.36. c) creşterea numerarului aflat în circulaţie. 41. Costurile sociale ale tranziţiei la economia de piaţă reprezintă: a) impozitele suplimentare pe care populaţia. c) renunţările. 39. 104 . b) (numărul şomerilor / populaţia ocupată) x 100. c) cererea de muncă < oferta de muncă. Şomajul ciclic este cauzat de: a) schimbarea vechilor tehnici. 42. 37. b) cererea de muncă = oferta de muncă. c) creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. 38. 40. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata şomajului? a) (numărul persoanelor apte şi neocupate/populaţia totală)x100. chiar sacrificiile pe care populaţia trebuie să le accepte în perioada de tranziţie. c) (populaţia aptă şi neocupată/populaţia aptă şi ocupată)x100. c) masa monetară < suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. b) cheltuieli suplimentare pe care le va angaja bugetul de stat. 44. b) creşterea indicelui preţurilor mai rapidă decât a veniturilor băneşti medii pe locuitor. c) şomaj tehnologic. Care din relaţiile de mai jos exprimă gradul de ocupare a populaţiei apte de muncă dintr-o ţară: a) (populaţia aptă de muncă ocupată/populaţia totală)x100. b) masa monetară > suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. În care din situaţiile următoare apare inflaţia ? a) masa monetară = suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. c) (populaţia ocupată / populaţia aptă de muncă) x 100. dar neocupată / populaţia aptă de muncă ocupată)x100. Creşterea rapidă şi de aceeaşi mărime a veniturilor tuturor agenţilor economici şi a preţurilor bunurilor de consum şi a serviciilor oferite pe piaţă are ca rezultat: a) reducerea puterii de cumpărare a unităţii monetare. b) modificarea structurilor economice. toţi agenţii economici trebuie să le suporte în perioada tranziţiei. Care din enunţurile de mai jos la consideraţi corecte pentru a ilustra inflaţia: a) creşterea preţurilor mai rapidă decât a salariului nominal.

Consumul capitalului fix: a. 48. nu se consumă deloc în procesul de producţie. se referă la întreaga producţie. producţia totală (ΣQ) şi cantitatea totală de muncă utilizată (ΣL). 51. se include integral în forma materială şi bănească a bunurilor din care este format. Consumurile fixe. producţia obţinută (ΣQ) şi capitalul tehnic utilizat (ΣK). c. 50. c) sporirea eficienţei economice şi reorientarea investiţiilor pe ramuri (spre cele mai rentabile). c. b. 52. depinzând de raportul pe care fiecare consumator îl stabileşte între cantitatea determinată din bunul respectiv şi nevoile sale. nu se înregistrează. Evoluţia costului marginal (Cm). se consumă treptat. recuperarea cheltuielilor făcându-se treptat. fixe globale şi producţia obţinută (CF/Q). definit sub forma sporului de cheltuieli totale (CT). Aprecierea utilităţii economice a unui produs are un caracter: a. costurile fixe medii (CFM). costurile variabile medii (Cvm). Diminuarea costurilor sociale ale tranziţiei la economia de piaţă presupune în special: a) creşterea veniturilor băneşti ale întregii populaţii. făcând obiectul investiţiei de lungă durată. exprimată prin numărul de salariaţi sau ore de muncă. prin consumarea sa. b) "îngheţarea" preţurilor bunurilor de consum şi a tarifelor la servicii. Capitalul circulant: a. b. c. Pentru calcularea productivităţii medii a muncii se face raportul între: a. totale şi producţia obţinută (CT/Q). ce formează costul variabil mediu (Cvm). utilitatea ne fiind legată de nevoile consumatorului. produsul fiind neapărat necesar consumatorului. ca parte a consumului global: a. eminamente obiectiv.45. costurile variabile totale medii (CTM). se înregistrează numai în expresie bănească. producţia obţinută (ΣQ) şi suprafaţa totală agricolă. în cadrul fiecărui ciclu de producţie. b. 47. fiind formate din costuri fixe şi variabile. c. b. aleatoriu. participând la mai multe cicluri de producţie. 105 . este calculat ca raport între costurile: a. 46. b. necesitate de creşterea consumului de factori de producţie pentru a spori cu o unitate producţia (ΔQ) depinde de: a. eminamente selectiv. b. fiind supus unui proces de uzură. în rezultatele producţiei. se înregistrează atât în expresie fizică cât şi valorică (bănească). variabile globale şi producţia obţinută (CV/Q). b. c. rămân relativ neschimbate faţă de modificarea volumului de producţie. c. Consumul variabil mediu. c. 49. se modifică în raport cu modificarea volumului de producţie.

Profitul se determină ca diferenţa între: a. hotărârea fiecărui consiliu de administraţie al societăţilor comerciale. b. egal cu volumul costurilor. instituţionalizarea unei mărimi a profitului care se stabileşte de decizia autorităţilor şi de politica fiscală a statului. costul planificat al produselor şi cel realizat. preţul de vânzare şi costul produselor (serviciilor). cantitatea de mijloace financiare ce rezultă în urma vânzărilor produselor care să permită reluarea ciclului de producţie. determină modificarea în aceeaşi mărime a cererii lor. c. venitul total obţinut şi capitalul folosit. provenite dintr-o activitate. masa profitului şi capitalul folosit. Rata profitului se calculează ca raport procentual între: a. b. produce o modificare în mai mică măsură a cererii lor. veniturile şi cheltuielile totale ale întreprinderii. preţul de vânzare planificat şi cel realizat al unui produs. b. 56. mai mare decât volumul costurilor. b.53 Bunurile cu cerere elastică sunt cele la care o modificare de o anumită mărime a preţului: a. c. c. 106 . Profitul admis reprezintă: a. mai mic decât volumul costurilor. b. 54. atrage după sine o modificare mai mare a cererii lor. 57. 55. c. Pragul minim al rentabilităţii unei firme este atins atunci când volumul încasărilor este: a. c.

c) turte de orz. b) orz şi mei. 2. dar de 20%. c) borul. 10. Folosirea orzului în alimentaţia omului se face sub forma: a) făină de orz. c) glucidele. 11. 8. Care dintre culturile agricole pot valorifica şi terenurile săraturoase din lunci. Care este principalul produs rezultat din cultivarea orzului pentru om: a) boabele b) fulgii de ovaz. 5. Definiţi care ramură a ştiinţelor agronomice se ocupă cu studiul plantelor de câmp: a) Agrotehnica. b) Pedologia. c) Fitotehnia. Numiţi cel mai important element nutritiv al fertilizării pe solurile din România: a) potasiu. c) rapiţa. c) grâu şi secară. 4. c) combina în agregat cu grapa cu discuri (GD). b) arpacaş. b) dezvoltare a rădăcinilor. b) proteinele. 3. b) orezul.sunt sub limită. Secara se cultivă în bune condiţii de: a) climă calduroasă. Respectarea rotaţiei tehnologice la cultura de orz asigură sau nu sporuri de recoltă a) da. Triticola este o cereală nouă. a) orzul. de 80% b) nu. 6. b) azotul. c) climă rece şi umedă.Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole 1. Care este principala componentă chimică la bobul de grâu şi în ce procent: a) lipidele. c) făina de ovaz. 7. Înfrăţirea este procesul biologic al cerealelor de: a) ramificare a tulpinii. 9. 107 . rezultată din hibridarea dintre: a) grâu şi orz. b) combinatorul. c) da. c) creştere în greutate a boabelor. b) climă călduroasă şi umedă. Arătura la grâu se face cu: a) plugul în agregat cu grapa stelată (GS).

b) pentru a combate mai bine buruienile.20 aprilie. 15. pentru consum direct. Cât reprezintă partea lemnoasă din tulpina de cânepă? a) 60% . în asolament. în industria alimentară. 20. c) cotonizare. b) plante textile. c) combic. Care este sistemul de irigaţie utilizat în cultivarea orezului: a) aspersiunea. la leguminoase se numeşte: a) spic. Cum se numeşte operaţiunea de separare a fibrelor de pe tulpinele de in si cânepă: a) smuls. Care este zona ecologică favorabilă pentru cultura bumbacului în ţara noastră: a) Dobrogea.12. b) turte. Cum se numesc resturile de inflorescenţe de la floarea soarelui şi la ce pot fi folosite: a) calatidii.10 septembrie. ca furaj. Tutunul cărei familii geobotanice aparţine: a) solanacee. c) pentru a evita efectul remanent al erbicidelor. cultura de mazăre după alte leguminoase: a) pentru a evita riscul excesului de azot. 17. 22. 19. Care este epoca optimă de semănat la soia. b) 50%. b) 25 august. 18. b) păstaie. c) calatidiu. Fructul. c) Lunca Dunării şi sudul extrem. 13. 14. b) brazde. Din ce cauză nu se recomandă. c) cereale. b) papaveraceae. în sudul ţarii: a) 15 septembrie-10 octombrie.din ce categorie fitotehnică face parte: a) plante tuberculizere si rădăcinoase. b) hardpan. c) 60%. c) seminţe. Denumiţi orizontul dur de sol care influenţeaza negativ sistemul radicular al plantelor: a) crusta. c) 1 aprilie. b) topit. c) înundarea. 108 . c) fabaceae. Cartoful. 16. b) lunca Siretului. 21.65%.

Floarea soarelui.23. bobul. cânepa pentru sămânţă. ricinul. când sunt puse în condiţii optime de temperatură. 109 . mazărea. inul. inul. apoi pe celelalte. c. 30. soia. 25. tutunul (plantare). meiul. c. Culturile agricole rezistente la secetă sunt: a. b) sorgul pentru boabe. fasolea. iarba de Sudan. ovăzul. Care sunt cele 4 specii de sorg cultivat: a)sorgul de Sudan. Care sunt două dintre substanţele biochimice ale macului. soia. Plantele leguminoase pentru boabe sunt. 31. pe sărite. c. meiul. a. Metodele de executare a arăturii sunt: a. orezul. ovăzul. b. inul. numărul de plante de pe suprafaţa de un metru pătrat sau de un ha. calitatea pe care trebuie să o aibă seminţele de a nu conţine corpuri străine. sorgul pentru boabe. fasolea. numărul de ramificaţii laterale care îndesesc planta. soia. Grâul. b) morfina şi derivatele. umiditate şi aeraţie. rapiţa. b. Grâul. sfecla. sorgul dur. mazărea. c. sorgul bicolor. Culturile agricole care se recoltează toamna sunt: a. distanţele de plantare sau semănare minime la care o cultură poate creşte normal. trifoiul. orzul. trifoiul. orezul. pe două direcţii perpendiculare. sorgul pentru mături. orzul. floarea soarelui. mai întâi pe locurile joase ale parcelei. în lături. c.. sorgul pentru furaj. cânepa. c. utilizate cu efect sedativ în industria farmaceutică: a)codeina şi papaverina. sorgul. 24. sunt: a. secara. porumbul. 27. Prin desimea plantelor se înţelege: a. sorgul zaharat. c) sorgul European. numărul de seminţe din 100 seminţe pure. c) capsulele şi seminţele. dovleacul. care germinează şi dau germeni normali. sfecla de zahăr. 26. Borceagul. Puritatea seminţelor reprezintă: a. c. b. în epoca I-a. porumbul. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a fi semănat. lucerna. lupinul. porumbul. b. b. sorgul bicolor. b. la cormană. soia. mazărea. Culturile agricole care se seamănă primăvara devreme. sorgul Oriental. 28. b. 29. pepenele verde. fasolea. sorgul vulgare.

la o umiditate normală. după ultima coasă. Arătura de vară se face: a după recoltarea plantei premergătoare. 22-30 cm. afânarea solului toamna. b înainte de recoltarea plantei premergătoare. porumb. 16-20 cm. pentru a afâna solul şi a favoriza creşterea lăstarilor plantelor. c. imediat după recoltarea culturii de vară (grâu. c. distrugerea buruienilor şi afânarea solului. b. . primăvara. b. calitatea pe care o au seminţele de a nu conţine corpuri străine. c. b. soia. c. c. pentru a strânge resturile vegetale. b. 18-20 cm. c. Dezmiriştirea înseamnă: a. 37. distrugerea crustei.32. umiditate şi aeraţie. floarea soarelui. grâu. 14-16 cm. borceaguri. 110 33. Adâncimea arăturii de vară pentru semănăturile de toamnă. 40. 35. b. mărunţirea şi aşezarea stratului de sol de la suprafaţă. c o dată cu recoltarea plantei premergătoare. 36. uscat. sfeclă. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a se semăna. numărul de seminţe din 100 de seminţe pure care germinează când sunt puse în condiţii optime de temperatură. 17-22 cm. Arătura adânca de toamnă se execută la: a. trifoiştile şi pajiştile se grăpează: a. umed. după semănăturile de toamnă. 21-30 cm. iar uneori după coasă. 34. Lucernierele. pentru a pregăti recolta din anul următor. orz etc. Cultivatoarele echipate cu organe active de tip rariţă sunt folosite pentru: a. Arătura de vară se face după următoarele culturi: a. vara.). deschiderea de rigole la udarea pe brazde sau muşuroirea unor culturi. Autenticitatea seminţelor reprezintă: a. 12-17 cm. 14-16 cm. b. 39. lucrarea superficială a solului cu plugul sau grapa cu discuri. se obţine când solul este: a. este de: a. c. b. c. 41. afânarea solului primăvara înainte de semănat. 38. Adâncimea la care pătrund în sol piesele active ale grapei variază între: a. rapiţă. orz. b. Efectul maxim al tăvălugirii în scopul tasării stratului de la suprafaţa solului. b. cartofi. c. 3-12 cm. toamna.

mazărea. pătrund în plantă. 5-7 cm. din produsul analizat. la începutul primăverii. solul. greutatea în kilograme a unui volum de 10 litri. nu mai pot alimenta planta. b. rădăcini pivotante c. Buruienile perene (pirul. 48. se înfiinţează în anul următor. Culturile prăşitoare (care se seamănă la distanţe mai mari între rânduri) sunt: a. 51. pe o parcelă. rizomi sau tulpini subterane cu muguri din care pornesc lăstari. coada calului ş. b. c. trifoiul. Masa hectolitrică (MH) a seminţelor reprezintă: a. sfecla de zahăr. ovăzul. Monocultura înseamnă amplasarea: a. floarea soarelui. fasolea. bobul. lucerna. se înfiinţează toamna. factorii naturali: vântul. precipitaţiile. în timpul aceluiaşi an. c. denumite şi culturi duble sau culturi de mirişte: a. cerealele păioase. 3-5 cm. Culturile agricole care se recoltează la jumătatea verii sunt: a. a buruienilor numai în perioada de primăvara. c.1 mc. a unor plante. mazărea. sistemic şi distrug toate organele vegetative. soia. Mazărea. urmează imediat după recoltarea altor culturi la sfârşitul primăverii sau începutul verii. b.a) au în pământ: a. cartoful. sfecla. floarea soarelui. b. c. 45 46. borceagul. c. 43. porumbul. Erbicidele de contact acţionează asupra buruienilor astfel: a. mai mulţi ani la rând. Sursa cea mai importantă de îmburuienare o reprezintă: a. unei singure culturi. Adâncimea de semănare a seminţelor mici (lucernă. în timpul unui an. pe aceiaşi parcelă. animalele. trifoi) este de : a. după recoltarea culturilor de toamnă. lăsând nevătămate pe altele. inul de fuior. porumbul. c. 47. b. 50. c. distrug ţesuturile plantelor. Culturile succesive. greutatea în kilograme a unui volum de 0. bozul. 111 . c. 2-3 cm.42. costreiul. ricinul. acţionează asupra rădăcinilor. c. a două culturi pe o parcelă. b. care prin distrugere. numai a plantelor tinere. b. inul de fuior. ca urmare a atingerii directe cu plantele. Selectivitatea erbicidelor înseamnă distrugerea prin selecţie: a. seminţele dacă nu sunt selectate în prealabil. rădăcini fasciculate trasante. din produsul analizat. b. greutatea în grame a o mie de seminţe. 44. 49. aceleiaşi culturi. b. b.

asigurând rezistenţa organismului faţă de unele boli. c.Tehnologia cresterii animalelor 1. completarea varietăţii de specii. c. Proteinele de origine animală provenite din lapte. menţinând starea de sănătate a organismului uman. este un aliment complet. Mierea constituie un aliment natural foarte hrănitor. atracţie pentru turişti şi o sursă semnificativă pentru cei se ocupă de agroturism. scopuri de producţie. potenţează şi echilibrează raţia. Laptele este aliment foarte valoros pentru om deoarece: a. oul. b. sportive şi medicale. are o încărcătură microbiologică mai mică. 3. Care este produsul de origine animală care are cel mai mare indice chimic din punct de vedere alimentar: a. carnea. de neînlocuit pentru toate categoriile de consumatori. c. Cabalinele sunt o specie de animale care pot fi crescute şi exploatate pentru: a. derivatele acestora. c. al glandelor excretoare al trântorilor. energetică şi plastică datorită: a. a macroelementelor minerale. asigurarea tracţiunii în agricultură pe drumurile greu accesibile. prezenţei hidraţilor de carbon. 2. miere. cu valoare biologică. florei din care este cules polenul. b. b. intensifică procesele metabolice din organism. b. îi creşte valoarea biologică. b. microelementelor şi a vitaminelor. b. carne. este produs alimentar accesibil ca preţ unitar pentru orice categorie de cumpărători. laptele. pericol pentru o categorie de consumatori. c. rezultat din prelucrarea mierii. b. sursă de energie pentru organism. Lăptişorul de matcă este un produs: a. c. ouă sunt indispensabile în alimentaţia omului pentru că: a. satisfac senzaţia de saţietate. c. Carnea şi preparatele din carne sunt indispensabile în hrana omului şi în anumite situaţii pot constitui: a. multiplelor subproduse ce se obţin din ea. de secreţie a glandelor salivare faringiene a albinelor lucrătoare. 4 5 6 7 112 .

cunoaşterea scopului pentru care este întocmită raţia şi principiile nutritive ale raţiei b. b. c. prin recoltare şi însilozare. furajele concentrate. melasa. spărturi rezultate în urma selectării boabelor de cereale. borhotul de bere. ciocălăi de porumb. c.8. pleavă. nutreţuri de origine minerală. sunt: a. antioxidanţii etc. Din ce sunt constituite resursele secundare din agricultură ce intră în raţia animalelor de fermă: a. substanţe azotate neproteice. cunoaşterea surselor de hrană. 11. 13. sub formă de plantă întreagă imediat sau la câteva ore după recoltare şi sub formă tocată. coeficientul de digestibilitate. şproturile. 9. substanţele corectoare de gust şi miros. Care sunt reziduurile alimentare industriale ce pot intra în calculul raţiei furajere: a. 113 . coceni de porumb. Elementele fundamentale pentru alimentaţia raţională a animalelor sunt: a. borhotul de amidon. Valoarea nutritivă a furajelor se exprimă prin: a. b. 12. calculul necesarului de hrană. borhotul de spirt. c. praful de cretă. c. enzimele. cantitatea de energie rezultată în urma consumului. tulpini uscate de porumb. frunze şi colete de sfeclă. lianţii. c. 10. pe timp de 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru producţie. prin păşunat şi la iesle. tăiţeii de sfeclă. cabaline): a. paie de cereale. aditivi furajeri. condiţiile de întreţinere şi exploatare. sfeclă furajeră. Sub ce formă se administrează furajele verzi în hrana animalelor de talie mare(bovine. c. Norma de hrană la animale reprezintă: a. nivelul constant în hrănirea unui animal. apa. tescovina. b. Biostimulatorii. necesarul de substanţe nutritive al unui animal . lucernă. hrana. minerală şi vitaminică. 14. b. alimentaţia pe bază de norme şi principiile întocmirii raţiilor de hrană. b. valoarea energetică. b. c. proteică. vreji de leguminoase. capitule de floarea soarelui.

suculente 25-35%.15. 17. total kg.47 S.46 kg S. viteză de muls. fibroase 25-35%. raportând necesarul la producţia de lapte. să provină din surse nepoluate. c. b fibroase 36-45%. înmulţind coeficientul de 1. Ce se înţelege prin raţia de hrană la animale: a. b. cunoaşterea structurii rasei.) pentru vacile de lapte: a.05 cu greutatea corporală. c. c. calculând 1. cantitatea de furaje ce trebuie administrate unui animal în 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru obţinerea diferitelor producţii economice.U. de lapte pe lactaţie normală şi totală. îmbinarea aspectelor tehnice cu structura fondului genetic. 20. substanţa uscată (S. fibroase 25%. vârsta introducerii în producţie. pentru fiecare litru de lapte. să fie alcătuită dintr-o gamă diversificată de furaje şi să fie economică. greutatea corporală. c. 16. pentru 100 kg greutate corporală şi 0. % de grăsime. masă verde la discreţie. fibroase 5-10%. săţioasă. În sezonul de vară care este ponderea sortimentelor de furaje în raţia furajeră pentru vacile de lapte: a. b. comportament de muls. 18. Care sunt verigile tehnico-manageriale ale exploatării vacilor de lapte: a.U. 19. b. masă verde 70-80%. mulsul raţional. fibroase 2 kg şi 1-2 kg concentrate. cu procent de grăsime şi total kg grăsime pe lactaţie. să nu dăuneze sănătăţii. să satisfacă cerinţele în substanţe nutritive. Cum se calculează în necesarul de hrană. b. longevitatea productivă şi viteza de muls. alimentaţia raţională. dezvoltarea glandelor mamare. pe lactaţie normală şi totală. concentrate 25-55%. c. producţie totală de lapte exprimată în kg. 21.U. să fie economică. Care sunt condiţiile de bază ale unei raţii optime: a. cantitatea de furaje pentru sporul mediu zilnic. să fie echilibrată în toţi principii nutritivi. întreţinerea la nivelul parametrilor de confort. b. echilibrată. economică. c. concentrate 25%. suculente 10-25%. 114 . Care sunt principalele caractere de lapte ale principalelor specii şi rase de animale exploatate în această direcţie: a. b. concentrate 10-25%. suculente 25-35%. În sezonul de iarnă pentru vacile de lapte structura raţiei este: a fibroase 10-35%. masă verde 50%. concentrate 15-25%. cantitatea de furaje necesară unui animal pentru creştere şi dezvoltare. concentrate 20-40%. c.

b. 24. carnea de porc. 3 23. alee de furajare centrală de 2. b. prevenirea îmbolnăvirilor. stimulează ejecţia laptelui. evacuarea gunoiului de grajd manuală. stabulaţie liberă. pentru pregătirea ugerului în vederea mulsului. asigurarea unui ritm biologic intens. cu întreţinere la păşune. cu întreţinerea legată. 27. asigurarea parametrilor optimi de microclimat din adăpost.22. a unor fluxuri tehnologice raţionale şi a eficienţei economice. întreţinere legată: a. masă verde şi concentrate completată cu necesarul de apă. liberă şi mixtă. furajarea eficientă din punct de vedere economic poate fi: a. Mulsul mecanic se poate introduce la efectivele de vaci. b. masă verde. a cantităţii de lapte muls. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte. c. fibroase şi concentrate completată cu necesarul de apă. c. iesle pentru furaje 0. corespund din punct de vedere al stării de sănătate. masă verde cosită.40 m . b. reduce riscul de îmbolnăvire a glandei mamare şi reduce gradul de poluare cu microorganisme saprofite sau patogene. completată cu necesarul de apă. 28.20 m. cu întreţinerea legată şi la păşune. b. c. În sistemul de întreţinere al oilor în lactaţie.3 m. carnea de pasăre. bivoliţe şi capre dacă: a. furajare la padoc. c. Sistemele de întreţinere şi exploatare a vacilor de lapte pot fi: a. având conformaţia ugerului corespunzătoare pentru mulsul mecanic. potenţial productiv maxim. Care sunt cerinţele generale ale sistemului de întreţinere petru vacile şi bivoliţele de lapte: a. standul de staţionare 1.75-1. 25. b. stabulaţie liberă cu furajare la padoc. b. aşezare pe 2 sau 4 rânduri. c. 26. c. carnea de oaie. Ce rol are eliminarea primelor 2-3 jeturi de lapte din fiecare mamelor şi colectarea acestora într-un recipient separat decât cel de muls propriu zis: a. a cerinţelor de confort şi igienă. fermele nu au forţă de muncă suficientă Care este carnea animală cu conţinutul cel mai scăzut în lipide: a.10-0. 115 . în stabulaţie permanentă. asigurarea tuturor condiţiilor de zoo-igienă pentru obţinerea unor producţii de lapte calitativ superioare. femelele provin din rase specializate pentru producţia de lapte. c.

Brună. pentru întreţinere şi producţie. tehnologia furajării (asigurarea V. performanţa în dotările cu echipamente tehnologice etc. respectarea programului de îngrijire şi exploatare. Care este durata lactaţiei normale la vacile pentru lapte: a. în privinţa protecţiei mediului. Spancă. c. b. b. b. b.29. c. b) tehnologiile de creştere şi exploatare a animalelor de fermă în funcţie de specie şi rasă. În tehnologia de adăpostire a animalelor de fermă în sistem gospodăresc. Prin “norma de hrană” în alimentaţia animalelor se înţelege: a. 31. 37. 14 luni. În tehnologia creşterii animalelor de fermă. cantitatea de substanţe nutritive al unui animal pe durata unui an. Bălţată cu negru românească. Bălţată românească. creşterea. 32. pe cea cu producţia cea mai mare de lapte: a. Care este vârsta la care vacile pentru lapte pot începe procesul de reproducţie: a. Care este vârsta la care cabalinele pot fi luate în considerare pentru echitaţie: a. pune accent pe: a) distanţa faţa de spaţiul locuibil. pe timp de 24 ore. c) pe elementele de construcţie a adăposturilor în funcţie de specie si vârstă. c. Care sunt obiectivele unui management performant privind tehnologia creşterii animalelor? a) asigurarea strictă a tehnologiei de furajare şi îngrijire. 250 zile. 280 zile.N. Ţurcană. c. Ţigaie. cantitatea de furaje necesară unui animal pe timp de o lună. 305 zile. 116 . cu producţia cea mai mare pe o perioadă de lactaţie: a. provenienţa furajelor). 12 luni. legislaţia U. c. 18 luni. c. mărimea şi amplasarea foselor de colectare a dejecţiilor. b. 24 luni. 35. necesarul de substanţe nutritive al unui animal.E. 18 luni. cunoaşterea comportamentului (etogramei) are scop în urmatoarele direcţii: a) decizii manageriale corecte la selectarea. c) obiectivele privind bunăstarea şi protecţia animalelor din punct de vedere sanitar veterinar. 33. b) de a preveni unele accidente pe perioada de creştere şi exploatare.. 34. Numiţi rasa românească de vaci pentru lapte. b) asigurarea parametrilor tehnologici privind construcţiile adecvate speciei. 30. 36. exploatarea şi valorificarea animalelor cu eficienţă economică. Numiţi dintre rasele româneşti de oi. c) de a le selecţiona şi a le folosi în scopuri economice. 24 luni. b.

: a) 9-12cap/m . 45. b) 35 zile.3-1. 117 . c) 11 5. 42. sport.1-0. b) 15cap/m . b) 18°C.6 360 30 30 90. c) 24-28°C. La ce vârstă se înţarcă purceii: a) 25-28 zile. Care este norma de substanţe nutritive pentru vaca de lapte cu o greutate corporală de 600kg si 25kg lapte/zi: SU/Kg UN PD/g Ca/g P/g NaCl/g a) 17 15 1560 90 70 70. 39.3m/sec.E.6 m/sec.5 si P. b) aşezarea pe 2-4 rânduri cu dispunerea centrală a aleei de furajare de 2. 40. lizina 0..75%.B. c) pentru formarea de herghelii şi depozite. viteza curenţilor de aer 0. 10%. Care este densitatea în substanţe alternative de creştere pentru păsările ouătoare potrivit legislatiei U. 35%. 2 2 2 44. 43.0% şi P. c) producţia zilnică de masă-ou. 41.38. necesar de lizina 1.3-0. 40%.3 m şi 2 alei de serviciu. c) furajarea la padoc şi staţionarea în adăpost. viteza curenţilor de aer 0. Temperatura optimă în adăposturi (maternitate) pentru scroafe cu purcei trebuie să fie: a) 12-15°C. c) 60 zile. În tehnologia creşterii tineretului porcin soluţia optimă este de a asigura: a) t= 28/24°C.6 m/sec. b) 10 10 90 30 50 50.B.B. agrement sau scopuri medicale în funcţie de rasă. c) 7cap/m . Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte în sistem legat: a) stabulaţie liberă cu furajare la padoc. În tehnologia creşterii tineretului cabalin se urmăreşte: a) obţinerea unui tineret viguros pentru muncă. viteza curenţilor de aer 0. b) 18-22°C. lizina 2.5-0. c) 22°C. b) asigurare numerică a căilor de tracţiune în agricultura şi zonele greu accesibile. P. Necesarul de energie de hrană pentru producţia de ouă de găină se stabileşte în funcţie de : a) greutatea corporală. b) intensitatea ouatului.2-2.

6. b) mirodenii. Personalul care realizează servirea consumatorilor trebuie să aiba o înalţime potrivită între: a) 1.75-1. 118 .60-1. c) alimente complementare. 7. c) în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională. Pregatirea termică a diferitelor preparate culinare în puţină grăsime fără să se rumenească se referă la: a) gratinare.75m. c) extracomerciale. b) complexul de productie.Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism 1. livrari sunt servicii: a) endogene. coloranţii.70m.. b) marinare. Serviciile legate de produs reprezentate de retuşuri. c) auxiliare. b) exogene. Alimentele folosite ca materii prime în structura retetelor cu un rol important în realizarea şi obţinerea preparatului din care fac parte condimentele. c) sotare. c) 1. Restaurantele de categorie lux şi categoria I cu pondere turistică internaţională trebuie să traduca denumirile produselor astfel: a) într-o limbă straină. b) de bază. b) 1. reparaţii. 5.65-1. Serviciul de agrement face parte din categoria serviciilor: a) suplimentare. c) dependinţe. 2. se numesc: a) alimente principale. 4. 3. Unităţile clasice şi specializate cu activitaţi de producţie ce funcţionează cu secţii de producţie culinară cu toate dependinţele şi anexele necesare desfăşurării activitaţilor tehnologice sunt reprezentate de: a) bucataria centrală. b) în limba engleză. esenţele etc.78m.

b) 20-30%. c) variabilitatea. c) 50-60%.8. b) perisabilitatea. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de iarnă trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. 13. c) rezervarea. 9. c) 25°C-26°C.o anumita regiune poartă denumirea de: a) ofertă turistică. de locul şi momentul în care sunt prestate este: a) intangibilitatea. c) produs turistic. Caracteristica serviciilor ce semnifică imposibilitatea repetării acestora. Ansamblul de servicii. În cadrul serviciului de recepţie sunt incluse următoarele activităţi: a) primirea turiştilor şi închirierea spaţiilor de cazare. b) resursa turistică. b) 22°C-23°C.valorificate în cadrul unei ambianţe specifice create de factori naturali înt. 119 . 14. depinzând de persoana care le realizează. 10. c) nespecifice. Serviciile prestate în cadrul unor forme de turism ca de exemplu tratamente balneo-medicale. c) 25°C-26°C. în mod identic.comodităţi şi produse realizate de diverse ramuri industriale specifice.servicii pentru turismul de vânatoare fac parte din categoria serviciilor: a) complementare. Serviciile hoteliere cu plata la cererea clienţilor a principalelor mese din zi sau a unor comenzi ocazionale în camerele hotelurilor sunt reprezentate de: a) serviciul de etaj. grupate in diferite variante într-un tot unic. servicii pentru turismul de congrese. b) primirea reclamaţiilor turiştilor. Umiditatea în spaţiile de cazare şi holuri trebuie să fie cuprinsă între: a) 30-60%. c) room-service. 11. 12. 15. b) cu caracter special. b) serviciul tehnic. b) 22°C-23°C. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de vară trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C.

cărămida. c) supraveghetoarei. Unităţile de cazare turistică cu o capacitate de cazare relativ redusă (10-12 camere). b)nemateriale. b) de afaceri. 23. b) servicii pentru populaţie. Resursa cea mai des utilizată de către industria ospitalitaţii este: a) energia. Activitatea de agrement este o activitate prestatoare de servicii pentru populaţie şi face parte din categoria serviciilor: a)materiale. b) managerului. b) restaurantelor cu specific. in condiţiile unor amenajări şi dotări adecvate fiecărui profil ce face parte din categoria: a) restaurantelor specializate. beton. c) colective. c)alte servicii. 120 . c) servicii publice. 17. realizate din structuri de lemn.16.usier face parte din personalul de hol şi este subordonat: a) şefului de recepţie. 22. 20. b) cabane. Localurile axate în principal pe servirea de băuturi sunt: a)barul. c) bungalowuri. 19. 18. Diversele tipuri de servicii practicate in restaurante şi hoteluri fac parte din categoria serviciilor: a) de comerţ. b) deşeurile. b)restaurantul. Hanul este o unitate gastronomica ce pune la dispoziţia clientelei un sortiment specific de preparate si bauturi. c) apa. 21. Portarul. c)zahanaua. cu o arhitectură specifică zonei de amplasare şi funcţionează în clădiri independente se referă la: a) vile. Serviciile care satisfac nevoile producţiei materiale ori sunt faze ale acestui proces se numesc: a) servicii de producţie. c) alte unităţi de alimentaţie publică.

b) serviciilor. b) doamnele şi apoi domnii corespunzator funcţiilor. Elementele ofertei turistice referitoare la resurse naturale. Serviciile ce sunt solicitate în momentul în care turistul ia contact cu oferta. 28. fiind în general specifice prestaţiilor suplimentare se numesc: a) servicii turistice spontane. În cadrul meselor oficiale prioritate în servirea la masă o au: a) doamnele. b)produse turistice. 26. c) servicii turistice. tehnologice pot fi încadrate la: a) elemente atractive. c) oficialitaţile corespunzator funcţiilor. Serviciul de ghid face parte din categoria serviciilor: a)suplimentare. 27.socio-culturale. c) servicii specifice. b) servicii turistice ferme. apoi domnii în funcţie de vârsta. c)comerciale. umane. apoi domnii în funcţie de vârsta. 121 . Ansamblul de activitaţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplaseaza şi în legatura cu aceasta poarta denumirea de: a) servicii. c) elemente complementare. b)de bază. Activitaţile care satisfac anumite necesitaţi sociale sau individuale. b) elemente funcţionale.fară a se concretiza în produse de sine statatoare le asociem definirii: a) produselor. c) serviciilor pentru populaţie. prioritate avand doamnele. 29. 25.24.

b. 122 . cantitatea de informaţii ce se transmite pe linie în unitatea de timp. b. performanţele funcţionale ale acestora şi include echipamentele implicate in culegerea. c. b. rezultate valorice ca urmare a prestării serviciilor c. c. reglare. reprezintă: a. c. informaţiile. rolul pe care îl au informaţiile în stabilirea obiectivelor într-o anumită perioadă de timp. Sistemul informaţional este definit ca: a. descrierea unor entităţi faptice ale activităţii umane. evenimente sau idei. de dirijare. valori culturale şi spirituale. procedurile şi modul de tratare a informaţiilor. Mijloacele de tratare a informaţiilor ca şi componenta tehnico-materiale a sistemului informaţional. Principiul “subordonarea conceperii şi funcţionării sistemului informaţional. bit/s. transmiterea şi stocarea informaţiilor. 5. actualitatea şi deci oportunitatea folosirii unor informaţii în luarea unei decizii. 4. forţă de muncă. 4. de comandă. capital. fluxurile informaţionale. cibernetice. factorii naturali. 6. baza de date aflată la îndemâna sistemului de conducere. c. totalitatea datelor. informaţiilor şi relaţiilor interumane. modul de sistematizare şi organizare a informaţiilor. totalitatea procedurile şi modul de tratare a informaţiilor Rolul sistemul informaţional este de a oferi: a. prelucrarea. planificare şi prognoză. materii prime şi materiale b. b. 7. elemente de cunoaştere managerului pentru o conducere eficientă. c. înregistrarea. ca şi componentă a sistemului informaţional. variabilele de ieşire pot conţine a. b. prognoze. utilizarea metodelor moderne de modelare. 2. Principalele tipuri de informaţii sunt: a. economice şi statistice în preluarea informaţiilor. simulare. c. informaţii despre posibilitatea comercializării serviciilor oferite de firmă. creşterea ponderii cunoştinţelor informaţionale în procesul formării managerului. analiză şi control. cerinţelor conducerii” se referă la: a. c. indicatori de realizat. exprimată fie letric fie numeric (sistem de cifre binare). b.Informatica aplicata 1 În cadrul sistemului cibernetic privind informatizarea activităţii din domeniul turismului rural. Data. totalitatea datelor. indicatorii realizaţi. 3. determină: a. cunoaştere şi raportare. asigurarea bazei informaţionale necesară pentru derularea eficientă a procesului managerial şi a proceselor operaţionale în cadrul unei întreprinderi. descrisă printr-un simbol sau grup de simboluri. drumul pe care îl parcurge informaţia între emiţător şi destinatar. Fluxul informaţional reprezintă: a. b. de comunicare asupra unor fapte. împiedicarea pătrunderii în sistemul informaţional a unui număr de informaţii mai mare decât sunt necesare. informaţii asupra structurilor din subordine.

baza de date. o concepere modulară a sistemului informaţional care să permită modificări în compartimentele sale. fără a influenţa negativ ansamblul său. 12. 11. c. b. Sistemul informativ integrat cuprinde: a. 123 9. prin fişiere separate. nivelul de producţie asigurat. c. formulelor. admiterea unui număr de informaţii corespunzător puterii de stocare a calculatorului. hardware. testarea şi experimentarea acestuia. este necesar: a. de prelucrare a imaginilor. controlul. textelor. b. b. 10. care nu au caracter numeric. b. caracterul operaţional. potenţialii utilizatori ai unui sistem integrat. Scopul realizării sistemului informaţional al unei ferme vegetale este: a. dispozitivele şi echipamentele componente ale unui sistem de calcul. b. să ofere sistemului informaţional de comunicare un suport informatic/informaţional de calitate în vederea elaborării deciziilor pentru tratarea distribuită a datelor/informaţiilor. c. posibilitatea sistematizării informaţiilor în fişiere şi foldere. cantitatea de date/informaţii vehiculată. 14. cunoaşterea gradului de cuprindere a informaţiilor în baza de date. Pentru a conferi sistemului informaţional o flexibilitate ridicată prin parametrii săi constructivi şi funcţionali. b. organizarea informaţiilor pe fiecare produs sau serviciu în parte. totalitatea programelor care există pe sistemul de calcul împreună cu documentaţia aferentă. gradul de formalizare. c. sistemul de calcul. conducerea. economicitate. 13. repartizarea informaţiilor pe fişiere. b. c. datelor. listelor. calculatorul. facilităţile oferite pentru rezolvarea diferitelor probleme. Calitatea procedurii informaţionale este dată de: a. caracteristici tehnico-economice.8. programe de aplicaţii (software). viteza de accesare a informaţiilor. Principalele caracteristici de care trebuie să se ţină seama când se realizează proiectarea sistemelor informative integrate sunt: a. programele aplicative şi viteza de operare a lor. măsura în care se asigură satisfacerea cerinţelor de informaţii. flexibilitate în optimizarea proceselor de producţie. c. memoria rezidentă a sistemului. condiţiile de exploatare. c. comunicaţiile. . sistemul de gestiune a bazei de date. de a obţine un sistem de operare adaptat unei configuraţii a sistemului de calcul. Pentru implementarea sistemului informaţional integrat trebuie să se realizeze în prealabil: a. costul ciclului de viaţă al sistemului. modularitatea. Funcţionarea eficientă a sistemului informativ integrat este determinată de următorii factori: a.

subsisteme de prelucrare.15. părţile componente ale sistemului informaţional integrat. unui sistem managerial unic. c. b. subsisteme de intrare. c. Structura sistemului informativ al unei ferme vegetale cuprinde: a. 17. potenţialul natural. patru faze. unui sistem managerial raţional şi eficient. b. baza de date organizată pe fişiere şi foldere. Software de aplicaţii este alcătuit din: a. c. financiar şi uman de care dispune o societate la un moment dat. transformarea datelor în informaţii şi rezolvarea problemelor de prelucrare. b. întreaga bază materială a unei societăţi comerciale. 20. în concordanţă cu diferitele etape ale procesului managerial poate fi reprezentat prin: a. în care proiectarea unitară a bazei de date este esenţială Prin resurse de producţie se înţelege: a. calitatea proceselor de tratare a informaţiei. 19. Funcţionarea sistemului informaţional pe baza principiilor esenţiale condiţionează existenţa a. b. c. transformarea datelor în informaţii şi rezolvă problema prelucrării lor pentru care a fost proiectat. trei faze. Fluxul informaţional. posibilităţile de producţie. transmiterea efectivă a informaţiilor către şi la punctele unde sunt necesare. mijloacele de tratare a informaţiilor. b. programe şi proceduri automate pentru rezolvarea problemelor specifice unui anumit domeniu. factorul uman şi stocurile existente. care urmează să intre în procesul de prelucrare. volumul de informaţii. calităţile de stocare şi operare a informaţiilor de către sistemul operaţional b. pe o anumită perioadă a unei societăţi comerciale. conform ultimelor inventare întocmite. subsisteme de ieşire. ieşirea din sistemul informaţional a datelor prin ştergerea lor. c. sistem managerial cantitativ 124 16. 21 22 . component al unui sistem informaţional realizează: a. b. Calitatea informaţiei este dată de: a. 18. pregătirea operatorului în direcţia utilizării informaţiilor c. şase faze. b. Subsistemul de ieşire. c. înregistrarea informaţiilor pe suporţii tehnici utilizaţi.materială a sistemului informaţional este reprezentată de: a. material. c. Componenta tehnico .

calculatorul. reducerea timpului de acces şi utilizarea unor calculatoare performante. utilizarea unor programe performante. implementare şi verificare. informaţii necesare fundamentării deciziilor. b. 24. perioada de comercializare La nivelul unei ferme vegetale experimentarea unui sistem informatic se recomandă a fi făcută: a. legăturile între compartimentele fermei. perioada de proiectare. 125 . Subsistemul de prelucrare. 25. In cadrul unei ferme vegetale prin intermediul unui sistem informatic integrat se obţin: a. controlul şi conducerea. compartimentele de management şi relaţii cu alte societăţi comerciale . b. accesul rapid la datele stocate. Factorii principali care determină funcţionarea eficientă a unui sistem informatic integrat sunt: a. compartimentele de cercetare-dezvoltare. operatorul şi sistemele de calcul utilizate. distorsiunea. c. abilităţile şi modul de decizie al managerului.23 Principalele deficienţe ale unui sistem informaţional sunt: a.T. 30. transformarea datelor în informaţii şi prelucrarea propriu-zisă a acestora. indirect. instalarea şi scoaterea din uz. c. independenţa de componentele hardware şi protecţia datelor. Componentele unei baze de date pentru o fermă vegetală cuprind: a. 28. proiectarea. printr-o simulare. produc ţie. indirect cu personal de înaltă calificare în domeniu I. b. b. c. perioada conceperii. 29. Obiectivele generale urmărite la crearea unei baze de date sunt: a. personal. redundanţa. c. informaţii privind structura personalului. b. componentă a sistemului informaţional al fermei vegetale asigură: a. modificarea continuă a programelor utilizate. direct şi la nivel de ansamblu. b. filtrajul. informaţii necesare aprovizionării cu combustibili. c. 26. c. b. c. b. stocarea unui volum cât mai mare de date şi protecţia acestora. supraîncărcarea canalelor de comunicare. legătura operativă între manager şi subordonaţi. financiar-contabilitate. c. 27. utilizarea unor algoritmi de căutare optimi. comercial. uzura morală a sistemelor de calcul. comunicaţiile. Ciclul de viaţă al unui sistemul informatic integrat cuprinde: a. compartimentele de aprovizionare şi desfacere.

Într-un contract de vânzare internaţională. Resursele B. al reformei proprietăţii. în cazul: a) operaţiunilor de prospectare b) leasingului c) cumpărărilor induse 126 . Scopul principal. Între factorii care au limitat însuşirea de către ţările în dezvoltare a valorii adăugate în cadru naţional s-a numărat şi: a) creşterea preţului internaţional la produsele exportate de către ele b) reinvestirea pe plan local a profitului de către firmele străine din aceste ţări c) creşterea sensibilă şi continuă a preţurilor de import 3. se constituie din: a) resurse proprii şi surse atrase de pe pieţele financiare b) împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale c) cotele părţi vărsate de ţările membre 4. Este o tactică de influenţare folosită în cazul negocierii cooperative: a) disimularea informaţiei b) apelul normativ pozitiv c) argumentarea pozitivă 6. clauza “livrare prin promptă expediţie” presupune: a) expedierea mărfurilor se face în primele 10 zile de la încheierea contractului b) expedierea mărfurilor se face în primele 30 de zile de la deschiderea acreditivului documentar c) mărfurile sunt transportate pe cale maritimă 8.D. la o instituţie de asigurare din ţara sa c) importator. asigurarea se realizează de către: a) importator. Performanţele economice ale unei ţări vor fi reduse dacă setul de combinaţie dintre cele trei “megabunuri” (libertate. În cazul creditului cumpărător. la o instituţie de asigurare din ţara sa b) banca exportatorului. este : a) crearea clasei de mijloc b) repararea unor nedreptăţi istorice c) maximizarea eficienţei alocative şi productive 2. echitate) va fi în dezacord cu sistemul de valori specifice acelei ţări. eficienţă. la o instituţie de asigurare din ţara exportatorului 7.R.Relatii economice internaţionale 1. economic.I. deoarece : a) vor exista costuri mari de oportunitate pentru majoritatea populaţiei b) costurile de tranzacţionare vor fi ridicate c) grupurile de interese vor fi puternice 5. Sistemul conturilor de evidenţă (evidence accounts) se utilizează. de regulă.

M. Principalele documente necesare pentru utilizarea unui acreditiv în cazul unei livrări pe cale maritimă sunt: a) factura externă. O caracteristică a deciziilor programate o constituie faptul că: a) necesită timp relativ mare de soluţionare b) sunt bine structurate c) sunt imprevizibile 14. conosamentul. la organismele comunitare. poliţa de asigurare. comercializarea produselor finite pe piaţa externă este realizată: a) de către ordonator (cel care dă comanda) sub marca sa b) de către ordonator sub marca executantului c) de către executant (vânzătorul de manoperă) sub marca sa 10.. În cazul operaţiunilor de prelucrare în lohn. 127 . Care din următoarele planuri reprezintă un plan operaţional: a) lărgirea cotei de piaţă b) diversificarea gamei de produse c) programul de pregătire a unei achiziţii 13.9. Printre caracteristicile mecanismului O. certificatul de calitate b) factura externă.C. În licitaţiile de vînzare condiţia de livrare uzuală este: a) CIP b) FOB c) EXW 11. Este corectă următoarea afirmaţie: a) primele de export se folosesc pentru a rentabiliza activitatea unor firme b) regimul de draw-back este o măsură de stimulare a exporturilor de natură bugetară c) creditul furnizor se asigură şi cel cumpărător se garantează 15. certificatul de calitate c) factura externă. mai mulţi reprezentanţi permanenţi cu statut de funcţionari internaţionali b) pentru ca reuniunile Consiliului Ministerial să se desfăşoare trebuie să fie prezenţi cel puţin 12 miniştri naţionali c) chiar de la lansarea sa Comunitatea Europeană a fost expresia solidarităţii de facto…. Este corectă afirmaţia: a) fiecare ţară membră a UE are. poliţa de asigurare 12. de soluţionare a diferendelor regăsim: a) în proces sunt implicate direct guvernele şi cele mai importante organizaţii nonguvernamentale b) compensarea pierderilor suferite de anumiţi parteneri este de regulă cerută şi trebuie acordată c) capacitatea de punere în aplicare a rezultatelor la care ajunge panelul de experţi este asimetrică 16. conosamentul.

Creditul de scont: a) se acordă în cazurile în care este necesară crearea anumitor depozite bancare. 20. iar la data scadenţei nu au suficiente mijloace de returnare a acestuia este: a) credit de scont. s-a construit un nou echilibru între transparenţă şi flexibilitate c) Directoratul General pentru Concurenţă a dovedit permanent o atitudine favorabilă faţă de marile companii 18. b) este acordat pe termen scurt. a fost considerată supercentralizată şi superambiţioasă b) la finele deceniului 8. c) gardul de acoperire a plăţilor prin încasări. b) credit de cont curent. b) valute de rezervă. este o formă de cooperare internaţională între două firme prin care firma b) secundară (ordonator) se angajează să producă pentru cealaltă firmă un produs finit sau componente. piese. c) monedă naţională 21.Indicatorii utilizaţi în cercetarea procesului de îndatorare externă sunt: a) gradul de îndatorare externă (limita critică se consideră a fi 50%). un aranjament comercial prin care cedentul acordă beneficiarului permisiunea de b) a se folosi în afaceri de drepturi intelectuale şi materiale aparţinând cedentului. c) se mai numeşte şi subcontractare. Subproducţia: a) reprezintă înţelegerea dintre firme din ţări diferite privind partajarea gamei de produse. Franşizarea reprezintă: a) transferul dreptului de folosinţă a unor mărci de fabrică şi plata preţului corespunzător. În legătură cu politica comunitară în domeniul concurenţei.Creditul acordat clienţilor care au contractat împrumuturi pe piaţa internaţională. la momentul lansării sale în 1989: a) calcularea şi luarea în considerare a indicatorului de divergenţă b) obligaţia de a interveni nelimitat în cadrul marjelor de variaţie convenite c) alinierea periodică a monedei compozite europene la cursul dolarului American 19. pentru acoperirea unor cecuri. Nu a reprezentat un element de bază al Sistemului Monetar European. 22. d) 23.Unele valute puternice emise de ţări cu economie dezvoltată pot juca rolul de: a) valute convertibile. 24. subansamble ce urmează să fie încorporate în produsul finit. b) rata serviciului datoriei externe.17. c) este creditul obţinu de la bănci prin scontarea efectelor de comerţ. 128 . c) credit de rambursare. nu este corectă următoarea afirmaţie: a) la finele anilor 70.

Specializarea internaţională are ca scop: a) dezvoltarea tranzacţiilor internaţionale. b) nebrevetabile. ţară decât cea a 27. a economiei interne la cerinţele pieţei mondiale. Know-how-ul reprezintă ansamblul cunoştinţelor tehnice: a) brevetabile. integrarea economiilor naţionale în organismele internaţionale. 28. b) au scadenţe între 10 – 20 ani. c) presupun existenţă unei bănci coordonatoare din altă beneficiarului. 26. c) dezvoltarea valorificării resurselor naturale în vederea obţinerii de profit. b) dezvoltarea interdependenţelor economice internaţionale.25. Schimbarea raporturilor politice de dependenţă a contribuit la: a) dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale. c) numerar. Eurocreditele: a) sunt acordate de un consorţiu de bănci. b) adaptarea potenţialului economic naţional. c) 129 .

uleiuri volatile. Proprietăţile elastico-vâscoase ale aluatului depind în mare masură de : a – puterea de fermentare a făinurilor b – conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicele lui coloidale c – temperatura de coacere a aluatului 3. Prin fierberea mustului de malţ cu hamei se extrag din acesta: a – proteine şi aminoacizi b – substanţe amare. Scopul germinaţiei orzului pentru producerea malţului este: a – schimbarea aspectului exterior al bobului de orz b – maturarea bobului de orz c – formarea şi creşterea continutului in enzime necesare procesului de brasaj 7. Făinurile de grâu se clasifică în funcţie de : a – gradul de extracţie b – mărimea boabelor din care au fost obţinute c – conţinutul în vitamine 5.m b – cantitatea de apă pierduta de aluat în timpul coacerii c – cantitatea de ingrediente adaugată făinii la frămantare 6. etc. Boala întinderii este: a – boala pâinii b – boala făinii c – nu se manifestă la pâine sau făina 4. c – vitamine 130 .Tehnologia prelucrării produselor vegetale 1. Capacitatea de hidratare a făinurilor reprezintă: a – cantitatea de apă folosită pentru obţinerea aluatului cu consistenţă de 0. Gradul de extracţie al făinurilor se apreciază prin: a – determinarea conţinutului în substanţe minerale b – determinarea conţinutului în zaharuri c – determinarea conţinutului în umiditate 2.5 kgf. substanţe tanante.

uleiul dublu rafinat 13.apa.nu se produc pierderi de zahăr şi modificări ale acestuia c – are loc rafinarea zahărului 16.Rol important asupra randamentului în zahăr îl au: a – conditiile de depozitare ale sfeclei înainte de procesare b – condiţiile de depozitare ale zahărului c – condiţiile de pregătire a semintei înainte de semănat 131 . După germinarea orzului pentru obţinerea malţului.la adaosul unor ingrediente c – în timpul fermentaţiei mustului de bere 12. La depozitarea sfeclei de zahăr înaintea prelucrarii acesteia : a – se produc pierderi de zahăr şi modificări ale zahărului b . Substanţele aromate care dau buchetul berii se formează în timpul: a – germinării orzului b . Extractul mustului de malţ cuprinde: a – cantitatea de substanţe solubile care au trecut în must b – o cantitate de orz proaspăt recoltat c – numai cereale nemaltificabile 9.uleiul brut de presă şi brochenul c . Stabilitatea şi spuma berii este influenţată de : a – conţinutul de proteine şi dezagregarile specifice acestora b – metoda utilizată în procesul tehnologic de uscare c – gradul de marunţire a malţului 11. Stocul tampon de sfeclă de zahar necesar prelucrării . pe vreme călduroasă. cenuşa b . prin operaţia de presare se separă: a . În tehnologia obţinerii uleiurilor vegetale. urmează: a – filtrarea malţului b– uscarea malţului c – rafinarea malţului 10. Decolorarea uleiurilor are loc : a – imediat dupa obţinerea uleiului brut de presă b – în timpul rafinarii uleiurilor c – la materia prima supusă presării 17.prin care se elimină din ulei cea mai mare parte de ceruri şi de gliceride ale acizilor graşi saturaţi b – prin care se modifică aciditatea uleiurilor c – prin care se produce desmucilaginarea uleiurilor 15.8. Vinterizarea uleiurilor vegetale este operaţia: a. nu va depăşi capacitatea fabricii pentru: a – 5 zile b– 10 zile c – 3 zile 14. substanţa uscată .

c) din lapte de vacă. b) streptococcus citovarum. 3. lipolitice. defectul poate fi determinat de microorganisme lipo-proteolitice. patiserie etc. În activitatea de agroturism. 6. în picături fine de apa în masa de unt. tratament termic. oaie. b) microflora spontană din laptele materie primă. şi 132 . În tehnologia traditională de obţinere a laptelui acidofil ce are la bază fermentaţia lactică? a) microflora de poluare şi bacteriile lactice din laptele materie primă. prin recondiţionare şi se datorează bacteriilor lactice. cu veche tradiţie în ţara noastră. c) streptococcus diacetilactis. b) de a forma bobul de unt. Iaurtul este sortimentul cel mai specific si mai raspândit în grupa produselor lactate acide. În procesul tehnologic de obţinere a laptelui de consum. bivoliţă. implicit creşte durata de conservare a laptelui. b) din lapte de bivoliţa şi din lapte amestec de la alte specii. Din ce tip de lapte materie primă se poate obţine? a) din lapte de vaca în amestec cu lapte de oaie. c) da.Tehnologia prelucrării produselor de origine animală 1. c) favorizează eliminarea de dioxid de carbon. refrigerare. cel mai frecvent pentru piaţa de consum fiind cel fabricat din lapte de vacă. şi a obţine consistenţa masei de unt. Malaxarea reprezintă operaţia tehnologică importantă în obţinerea untului de consum. c) culturile selectionate de bacterii lactice. În activitatea de agroturism în sectorul de alimentaţie tradiţională se pot servi şi produse lactate acide dietetice. ca atare sau în amestec. Dacă în urma condiţiilor de păstrare depozitare capătă gust de rânced se poate folosi.: a) îmbunătăţeşte însuşirile organoleptice şi fizico-chimice ale laptelui. c) de a uni boabele de unt într-o masă compactă. Untul este produs alimentar frecvent folosit în alimentaţie fie ca atare. de O2 atmosferic. Care este bacteria responsabilă de acidifierea smântânii şi în ce condiţii işi încetează activitatea enzimatică? a) streptococcus lactis. 5. Ce rol are malaxarea în obţinerea untului? a) de a elimina cantitatea totală de apă din masa de grasime. de temperatura crescută. 4. şi să elimine excesul de apă. şi cui se datorează defectul? a) nu. pasteurizare. sectorul de alimentaţie publică se poate folosi smântâna fermentată ca aliment de asociere. b) nu modifică însuşirile organoleptice ale laptelui. de acţiunea directă a razelor solare. distruge bacilul Koch şi inactivează enzimele specifice altor microorganisme poluante. 2. b) nu. de a repartiza uniform. condiţiilor de ambalare şi depozitare.E. ce rol are pasteurizarea de tip UHT conform normelor U. fie la preparatele culinare.

consumate cu placere şi de turişti. sterilizare).7. 2-3 luni. valoarea nutritivă în funcţie de vârsta sacrificării. fierbere sau prajire si rezistenţa cărnii. 5%NaCl. 1-2 luni. păstrare. sare 10-12%. c) operaţia tehnologică de marcare a cărnii. 75-100°C. Care sunt metodele tehnologice de conservare a cărnii? a) metodele tehnologice de hituire. 11. Din ce este compus lichidul de opărire a caşului în vederea obţinerii caşcavalului şi ce temperatură trebuie să aibă în momentul opăririi? a) 70% apă. 70-90°C. 30% zer acid. afumare. Care este timpul de maturare în fluxul tehnologic de obţinere? a) maturarea de scurtă durată. b) operaţia tehnologică de alegere a cărnii. culoare. Din grupa brânzeturilor cu pasta tare fac parte: brânza svaiţer. b) 50% apă. c) maturarea medie. b) metodele de conservare prin tratament termic (refrigerare. 133 . reţinerea sau cedarea sucului. Ce semnificaţie are pH-ul cărnii şi înregistrarea valorii acestuia? a) exprimă aciditatea cărnii sub raport organoleptic. microbiologia cărnii. consistenţă. marunţire.la 2 ani. b) capacitatea de reţinere a apei. cuterizare. fiind rezultat în urma procesului tehnologic de fabricaţie având la bază: a) dirijarea controlată a temperaturii şi duratei de fermentare. tehnologic. cu slănină şi şoriciul de acoperire. Care sunt însusirile tehnologice ale cărnii? a) aspect. c) toată musculatura trenului posterior. Ce reprezintă tranşarea în fluxul tehnologic? a) operaţia tehnologică de secţionare a carcasei (întregi. jumătăţi. 80-90°C. în medie 4-6 luni. 15% sare. Care este materia primă necesară tehnologiei de fabricare a jambonului afumat fără os? a) musculatura pulpei de porc tânar de 80-100 kg (conservată) fără oase. afumare. sferturi). 8. congelare. c) 60% zer. 10. c) exprimă o însuşire fizico-chimică. b) musculatura pulpelor de porc ce cuprinde osul femur. miros în funcţie de specia de la care provine. pasteurizare. rata pierderilor prin maturare. cheddar. sărare. c) metode de prelucrare în produse şi preparate din carne. b) maturarea de lungă durată. parmezan etc. gust. 35% apă. 50% zer. b) exprimă timpul scurs de la sacrificarea animalului în relaţie cu temperatura. uscare. 12. igienic. 9. 13. c) pH-ul. Kefirul este un produs lactat dietetic. b) granulele de kefir şi dublu proces de fermentare lactică şi alcoolică. fără oasele bazinului. c) coagularea spontană a cazeinei din laptele materie primă. oasele gambei şi primul rând de oase tarsiene. 14.

condimente. grăsimi animale. sortarea. grăsimi vegetale. b) recepţia. etichetare. ce rol are gălbenuşul de ou lichid? a) agent de corectare a culorii. c) raportul dintre carne şi oase. b) legume verzi si rădăcinoase. agenţi de gelificare. c) strict legume şi condimente. cap. 16. b) operaţia tehnologică de îndepartare a capului efectuată mecanizat. ambalarea. desolzirea.15. controlul de calitate. pastă de tomate. Care sunt fazele tehnologice de prelucrare a mierii? a) îmbibarea nectarului cu saliva albinelor. b) caracteristicile organoleptice şi fizicochimice. sare. c) agent emulsifiant. 18. depunerea în fagure şi căpăcirea. b) agent de completare a valorii nutritive. lichefierea. ambalare. depozitare. carne. În procesul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte care sunt materiile auxiliare utilizate? a) legumele verzi. filtrarea. usturoi. În tehnologia obţinerii maionezei. filtrarea. c) operatia tehnologică de eviscerare efectuată manual. făină de grâu. 17. Care sunt însuşirile tehnologice ale diferitelor specii de peşti pentru obţinerea conservelor? a) lungimea si forma capului. 19. raportul carne-grăsime. piper. În fluxul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte este inclusă operaţia tehnologică. c) pasteurizarea. Ce este desolzirea şi metodele de obţinere? a) operaţia tehnologică de scoatere a solzilor executată manual sau mecanizat. cupajarea. livrare. viscere. greutatea corporală. depozitarea. 134 . livrarea.

activitatea bacteriilor acetice c. lactice b. zaharina 3. peste 25 C c. marmeladele şi unele gemuri b. acidul ascorbic c. valori mai scăzute de 1 C c. colorarea alimentelor c. folosirea agenţilor de limpezire c. creşterii valorii nutriţionale. 1-10 C b. suprarsarare 4. compotul 6. microorganismelor c. pectina b. activitatea bacteriilor lactice b. scăderea temperaturii de depozitare b. Conservanţii alimentari se folosesc pentru: a. 2. Din marcuri se fabrică: a. concentrarea 7. dulceaţa c. Conservarea prin sărare a a legumelor are la bază: a. 15-25 C b. Cel mai utilizat agent de gelificare este: a. 10-12 C 0 0 0 135 . încetinirea activităţii microorganismelor b.Principii şi metode de conservare a produselor alimentare 1. Fermentarea lactică la castravete se realizează la temperatura de : a. bacteriilor patogene 8. La prepararea marcurilor cele mai utilizate substanţe antiseptice sunt: a. NaCl c. magiunul. SO2 cu formele sale b. bentamina 5. Crearea unui mediu anaerob de fermentare este favorabilă dezvoltării bacteriilor: a. Degradarea oxidativă poate fi limitată prin: a. valori mai ridicate de 1 C 0 0 0 9. Păstrarea verzei fermentate lactic are loc la temperatura de : a.

Sarea opreşte dezvoltarea drojdiilor în concentraţii mai mari de : a. 4% b. Durata de păstrare a produselor deshidratate este de: a.10. 1% 13. Afumarea prunelor se face cu lemn din esenţă de : a. cărnii de pasare b. 4% c. prin arderea diverşilor combustibili 17. piersic. 9% c. stejar. 9% c. 4% b. Blansarea se aplică în mod obligatoriu la deshidratarea : a. Acidul acetic din oţet are efect bacteriostatic la concentraţii mai mari de: a.6-4% b. Concentrarea conservelor de legume se realizează cu scopul de a: a. micşora volumul de depozitare c. arţar b. pe cale naturală c. Deshidrartarea smochinelor curmalelor şi stafidelor se realizează: a. pe cale industrială b. molid. 1% 11. 9% 12. brad. realiza osmoza inversă 136 . Acidul acetic din oţet are efect bactericid la concentraţii mai mari de: a. nuc 18. 0. legumelor c. 1 an 15. cireş. carpen c. 2 ani c. sub 1% 14. fag. fructelor 16. Sarea opreşte dezvoltarea bacteriilor în concentraţii mai mari de: a. 8-9% c. 3 ani b. elimina apa biologică b. 10-20% b.

zaharina 23. Depozitarea. transportul şi desfacerea carnii de pasăre congelată se realizează la temperatura de: a. soluţia diluată la cea concentrată b. asigura fermentarea bacteriilor lactice b. nu are importanţă 0 0 27. acidul tartaric c. – 10…-20 C b. În cadrul procesului de osmoză inversă transferul de apă are loc de la : a. . asigură distrugerea formelor vegetative ale microflorei c. 30 zile c. 8-10 C c. La confierea fructelor este folosit: a. Pasteurizarea are scopul de a : a. – 2-3 C c. jeleuri b. păstrarea preparatelor 25. Durata maximă de păstrare a carnii refrigerate de porc este de: a. solutia concentrată la cea diluată c.19. Concentrarea sucului brut natural se face la temperatura de : a. Operaţia de tranşare. 100 C c. zahărul b.Parametrii calitativi caracteristici dulceţurilor sunt: a. marmelade.75% conţinut fructe 22 .55% conţinut fructe b. dezosare şi sortare se realizează la temperatura de : a.25% conţinut fructe c. 104-105 C b. 50-60 C 0 0 0 24. nu are importanţă 20. 1-7 zile 26. 1-2 C b. produse hipocalorice 21. 7-14 zile b.Produsele negelificate obţinute prin concentrare tipul osmozei inverse sunt: a. paste. siropuri c. 0 C 0 0 0 137 .

păstrarea la temperaturi mari 32. Durata maximă admisă de depozitare la peşte congelat la -30 C este: a.28. fermentarea lactozei b. nu este obligatorie c. 0-6 C b. Refrigerarea peştelui se realizează: a. 18 luni 0 30. peste 6 C 0 0 0 31. 1-2 C c. În soluţie salină oul proaspăt de o zi va sta : a. orizontal pe fundul vasului b. puternic înclinat c. Produsele lactate acide se obţin prin : a. la bordul navelor şi la ţarm b. în spaţiile de refrigerare 29. 15 luni c.aproape vertical 138 . Conservarea smântănii prin refrigerare constă în răcirea acesteia la : a. fermentarea lactozei sub acţiunea culturilor de bacterii lactice c. 12 luni b.

profile metalice 3.degradare prin putrezire c.popi 4. Structurile de pereţi portanţi se pot executa din : a . Şarpanta acoperişului este compusă din : a . 2.adâncimea de calcul c .acţiunea cutremurelor.greutatea proprie a elementelor de construcţii b .structurali sau portanţi b – nestructurali sau neportanţi c .beton armat c .grinzi c . Mortarele pentru tencuielile interioare conţin : a – apă b – pietriş c – var .ţiglă b – jgheaburi c .pereţi despărtitori din rigips 5. Încărcările permanente sunt date de: a . Planşeele se pot executa din : a – beton armat b – beton simplu c – scânduri şi grinzi din lemn 6. După structura de rezistenţă pereţii pot fi : a . Structura de rezistenţă a unei clădiri se compune din : a .Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publica 1.temperatura solului 9.dilatare mică 8.adâncimea apei freatice b .lemn b . Dezavantajele lemnului sunt : a. Adâncimea de fundare a construcţiilor depinde de: a .elastici 139 .defecte de structură b. 7.acţiunea zapezii c .stâlpi b .

În perioade mai friguroase se pot folosi la prepararea betonului : a – întârzietori de priză b – acceleratori de priză c – ciment alb 14.popi 17. Căramida plină poate fi înlocuită cu: a – cărămidă cu goluri b – bolţari c .placi de azbociment 11.cărămida din argilă arsă c – cărămida de sticlă 18.ţigle metalice c .calupuri de B. Boiandrugii se pot realiza din : a – beton simplu b. Betonul simplu se realizează cu: a – apă b – pietriş c .stuf 16.C.beton armat 140 .10. Care din urmatoarele materiale sunt ecologice? a – lemnul b . Şarpanta din lemn a unui acoperiş conţine: a – contravântuiri b . Învelitorile se pot realiza din: a – tablă neagră b . Până la ce diametru oţelul beton se livrează în colaci? a – 10 mm b – 12 mm c – 14 mm 12.bolovani de râu 13.lemn ecarisat b .U 15.căramidă arsă c .pane c . Casele ecologice se pot realiza cu : a .

2. Care sunt cheltuielile financiare: a. procedeul contabil. active circulante. 5. informaţia. Activ – Pasiv = Cheltuieli c. c. active fixe. active de regularizare 3. c. mijloacele de tratare a informaţiilor.. societate cu răspundere limitată. profitul poate fi însotit de un surplus sau deficit monetar 141 . c.Contabilitate şi evidentă computerizată 1. c. furnizorii şi clienţii . disponibilităţi băneşti b. Activul patrimonioului cuprinde următoarele grupe : a. cheltuieli cu amenzile. cheltuieli cu dobânzile. echipa managerială 6. data. existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale. informaţia. Care din următoarele afirmaţii este corectă : a. cheluieli salariale. b. Societatea comercială a cărui capital social se individualizează in acţiuni este: a. b. Contabilitatea înregistrează: a. b. 4. b. Elementele caracteristice sistemului informaţional din punct de vedere contabil sunt: a. societate pe acţiuni. active fixe. Pasiv = Activ 8. fluxul informaţional. societate în nume colectiv. 7. imobilizări c. fluxul monetar. operaţiile economice efectuate. cu atât surplusul monetar creşte c. active fixe. b. Care din următoarele categorii de utilizatori ai informaţiei contabile au acces la toate datele procurate prin ţinerea contabilităţii : a instituţiile finanţatoare. Activ = Pasiv b. informaţia. active de regularizare. Ecuaţia de echilichilibru patrimonială este: a. cu cât profitul este mai mare. c. operaţiile prevăzute a se efectua. profitul generează întotdeauna un surplus monetar b. data. decizia. active circulante.

Rezultatele inventarierii sunt sintetizate în: a. consiliul de inventariere.verbal încheiat de comisia de inventariere. evaluarea elementelor patrimoniale. obiecte de inventar. 14. La intrarea în patrimoniu. bunurile se evaluează contabilitate la: a. Inventarierea bunurilor aflate în gestiune este efectuată de: a. indiferentă. Preţurile cu amănuntul sunt valorile la care se vând mărfurile: a. aducere de numerar în caserie pt. 15. proces . către instituţiile bancare. cost de vânzare. c. plata salarii 17. În economia de piată. b. c. controlul gestiunilor. b. plata contravalorii împrumutului primit de la bancă c. c. b. b. 142 . cost de achiziţie. contabil. între cost si preţ există o legatură: a. b. b. valoare contabilă. 10. b. c. 16. către populaţie. c. stabilirea situatiei reale a patrimoniului şi întocmirea bilanţului. şi se înregistrează în 12.9. La ieşirea din patrimoniu mărfurile se evaluează la: a. proces . Formula contabilă 5121 banca = 531 casa. directă. Inventarierea la închiderea exerciţiului se impune pentru: a. comisia de inventariere. c. reprezintă : a. proces . între agenţii economici.verbal al Adunării Generale a Asociaţilor. 13. c. indirectă.verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe. 11. Care din următoarele elemenete nu fac parte din stocuri a. valoarea de piaţă. depunere numerar în contul de la bancă b. utilaje. valoarea justă. cost de producţie. c. b. materii prime.

18. După procedeul folosit, inventarierea poate fi: a. inventariere anuală şi periodică, b. inventariere totală şi prin sondaj, c. inventariere de constatare a valorilor de utilitate. 19. După intervalul de timp la care se realizează, inventariere este: a. inventariere generală şi parţială, b. inventariere de constatare a valorilor de utilitate, c. inventariere anuală şi periodică. 20. Care din următoarele enunţuri nu este adevărat: a. inventarierea se efectuează de către o comisie formată din acţionari, b. inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, c. procesul verbal privind rezultatele in inventarierii conţine propuneri pentru casarea mijloacelor fixe. 21. Formula contabilă se întocmeste pe baza principiului : a. echilibrului, b. dublei reprezentări, c. sincerităţii. 22. Pasivul patrimoniului cuprinde următoarele grupe : a. datorii, pasive de regularizare, active de regularizare, provizioane b capital propriu, ,datorii, active fixe, active circulante, c. capital propriu, provizioane, datorii, pasive de regularizare. 23. Documentele contabile oficiale sunt: a. registrele de contabilitate, b. bilanţul contabil şi registrele de contabilitate, c. documentele justificative, bilanţul contabil şi registrele de contabilitate. 24. Registrele de contabilitate sunt: a. înscrisuri întocmite în momentul efectuării operaţiei economice, b. formulare folosite pentru furnizarea informaţiilor privind starea şi mişcarea patrimoniului, c. formulare folosite pentru înregîstrarea operatiilor economice în conturi. 25. Registrele contabile obligatorii sunt: a. cartea mare, registrul jurnal şi registrul inventar, b. registrul jurnal şi registrul inventar, c. registrul inventar şi registrul de casă. 26. Indicaţi care din formulele de mai jos nu este corectă: a. rezultatul din exploatare = venituri din exploatare ± cheltuieli din exploatare, b. rezultatul financiar = venituri financiar ± cheltuieli financiar, c. rezultatul curent = rezultatul din exploatare – rezultatul financiar.

143

27. Vânzarea de mărfuri, de 800.lei, se face conform formulei contabile : a. 401 furnizori = 707 venituri din vânzare mărfuri b. 303 obiecte de inventar = 401 furnizori c. 411 clienţi = 707 venituri din vânzare mărfuri 29. Conturile de activ pot prezenta la sfârşitul perioadei de gestiune: a. sold final creditor, b. sold final debitor sau zero, c. sold final debitor sau sold final creditor. 30. Formula contabilă rezultă din: a. parcurgerea etapelor analizei contabile a operaţiei economico-financiare, b. bilanţul anual, c. inventariere. 30. Următoarele caracteristici se referă la activele imobilizate : a. se consumă la prima utilizare, transmitându-şi integral valoarea asupra rezultatelor ; b. sunt bunuri de folosintă îndelungată, valoare mai mare de 1800 lei care se recupereaza prin amortizare ; c. sunt active şi pasive care se consumă într-o perioadă mai mare de un an.

144

Tehnică şi artă culinară 1. Panada este: a) o salată; b) adaos de bază folosit la unele umpluturi; c) un sos. 2. Antreurile pot fi compuse din: a) preparate calde, cu sau fără sos; b) preparate reci: c) preparate calde sau reci, cu sau fără sos. 3. Verificarea calităţii preparatelor de bază din legume şi fructe se face prin: a) examen organoleptic; b) examen organoleptic, fizico-chimic şi microbiologic; c) examen organoleptic şi microbiologic. 4. Transformările care au loc in timpul preparărilor gustărilor din crupe: a) mărirea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; b) micşorarea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; c) nici o modificare. 5. Majoritatea defectelor constatate la tocătura prelucrată termic se remediază: a) prin condimentare; b) prin prelucrare termică corectă; c) nu pot fi remediate. 6. Din carnea de ovine se pot pregăti aceleaşi sortimente de preparate ca şi din: a) Carnea de pasăre b) Carnea de bovine şi porcine; c) Carnea vânat. 7. În decorarea preparatelor, forma recomandată pentru un preparat de culoare roşie, este: a) Triunghiulară; b) Patrată; c) Rotundă.

145

c) 20-30 minute.8. pentru tăiat julien şi pentru ras parmesan. c) Coagul fin dispersat. 14. c) Filetare. b) 0. cu aspect de porţelan la rupere. Bărdiţa este un instrument de bucătărie folosit la: a) Ascuţit cuţitele b) La mărunţirea cărnii şi a diferitelor legume. Fezandarea şi marinarea sunt operaţii tehnologice specifice pentru: a) Carnea de pasăre. b) Vrăbioară prelucrată la tavă sau tigaie. b) a fost obţinut prin uscarea laptelui de vacă integral prin încălzirea picăturilor obţinute prin pulverizare. Ramstecul se obţine din: a) Cotlet de porc. Pasoarul este un ustensil de bucătărie prevăzut cu: a) Un singur dispozitiv de lucru pentru pasat legume fierte. c) Vârf de muşchi. 16. c) 1. c) Carnea de bovină. 15. Eviscerarea este o etapă în procesul de: a) Prelucrare preliminară a peştelui proaspăt. b) 30-35 minute. 146 . 10. b) Coagul compact. după care a fost racit la 2-5 °C şi ambalat. Laptele smântânit are un conţinut de grăsime de: a) 4% grăsime. c) a fost încălzit la 132 °C timp de o secunda. Caracteristicile organoleptice ale laptelui bătut sunt următoarele: a) Coagul fin. consistenţă fluidă de smîntână cu bule fine de gaz. c) Trei dispozitive de lucru: pentru pasat legume. 12. omogen. Timpul de prelucrare termică pentru friptura la cuptor din carne de pasăre este: a) 15-20 minute.1% grăsime.5% grăsime. Laptele UHT (ultra heath temperature) este acel sortiment de lapte care: a) a suferit un tratament termic de încălzire la minimum 72 °C timp de 15 secunde. b) Două dispozitive de lucru: pentru pasat legume fierte şi pentru ras parmesan. fără bule de gaz şi eliminare de zer. 11. b) Prelucrare preliminară a peştelui congelat. 13. c) La spart oase cu măduvă. 9. b) Carnea de vânat.

c) Prăjită. Ordinea digestibilităţii pentru carne. prăjită.17. Carnea este formată din următoarele ţesuturi: a) Ţesutul muscular. b) Făinoase şi lapte. 20. 25. 19. b) Salată fiartă. fiartă. ţesutul conjunctiv. fără strat de gheaţă. Sufleul de vanilie face parte din categoria dulciurilor de bucătărie pe bază de: a) Ou şi lapte. c) 20-25%. un procent de: a) 10-15%. ca şi caracteristică de prospeţime a cărnii. ţesutul osos. Aspectul cărnii refrigerate. în funcţie de prelucrarea termică. ţesutul epitelial. din necesarul caloric. ţesutul adipos. cu valoare alimentară deosebită. ţesutul epitelial. 18. Icrele de Manciuria se obţin de la: a) Morun. alături de ouă. b) Fiartă. friptă. este următorul: a) Carnea se prezintă sub formă de bloc compact. Aspicul este: a) Un sos emulsionat rece. cu suprafaţă continuă. c) Aluaturi. ţesutul nervos. c) Carnea prezintă suprafaţă neuniformă. friptă. 21. c) Somon. b) Preparat culinar rezultat prin fierberea extractivă a unor alimente bogate în proteine de tip colagen. coaptă. b) Ţesutul muscular. b) Carnea prezintă suprafaţă uscată acoperită cu o peliculă fină. coaptă. Micul dejun trebuie să asigure organismului. este următoarea: a) Friptă. 23. fiartă. prăjită. 24. c) Un sos alb. 22. c) Ţesutul muscular. Salata de andive este: a) Salată crudă. b) Nisetru. ţesutul adipos. este un aliment de bază. b) 15-20%. cu strat de gheaţă. coaptă. 147 . Laptele. c) Salată combinată. datorită faptului că: a) Este cea mai importantă sursă de iod şi fier. b) Este greu de asimilat de organism.

26. b) Pe ultimul raft. Mâncărurile reci din unităţile de alimentaţie vor fi păstrate la o temperatură de maximum: a) +12°C. locul corect pentru carnea crudă. 148 . b) Tocat carne. b) Se spală cu apă fierbinte şi se lasă la scurs. c) Se spală cu apă fierbinte şi se şterg cu cârpe uscate de bumbac. c) Cu un aport nutritiv substanţial. c) Pe raftul din mijloc. b) +10°C. 28. Gustările sunt un preparat culinar: a) Greu digestibil. 30. In unităţile de alimentaţie cu un singur frigider. c) Tăierea în cuburi sau felii a cărnii şi vegetalelor. 27. Ustensilele de bucătărie. după întrebuinţare: a) Se spală cu apă rece şi se lasă la scurs. 29.c) Este o sursă de vitamine şi săruri minerale. b) Uşor digestibil. Mixerele sunt folosite în unităţile de producţie pentru : a) Cocktail-urile pe bază de lapte şi produse derivate. c) +8°C. este: a) Pe primul raft.

1500 kcal/zi. 8. 5. Lipidele din alimentaţia omului au şi rolul fiziologic complex de a dizolva şi de a: a. pentru asigurarea metabolismului de bază. K şi provitamina A – betacarotenul). c. F. lipidele şi glucidele trebuie să se afle într-un raport de: a. 4:1:1 b. Unitatea biostructurală a proteinelor. gliceride. 6. Se consideră că într-o raţie alimentară echilibrată. Dintre sursele alimentare de lipide în gospodăriile agroturistice. D. puterea calorică exprimată în kcal/kg. grăsimi animale (untură de porc. odată cu H O şi substanţele nocive pentru digestie. c. fixa vitaminele hidrosolubile C. produse din prelucrarea laptelui – smântână. b. E.celuloze) nemetabolizate în organismul uman. germeni de porumb. cele mai favorabile pentru organismul uman sunt cele din: a. 4. iaurt. 2500 kcal/zi. Valoarea biologică (V. b. 149 . 2. c.1 kcal/g. E. să furnizeze o cantitate mare de energie pentru celelalte funcţii vitale. transporta vitaminele de creştere din grupa B: B1. oaie). b. 3500 kcal/zi. B2. este: a. b. de a aduce un aport substanţial de vitamine liposolubile în alimentaţie.B.1. Bazele alimentaţiei raţionale Necesarul minim de energie al omului. 7. este reprezentată de : a. 24 kcal/g. transporta în organism o serie de compuşi lipofili (vitaminele A. substanţe hidrocarbonate. 1:1:4 2 3. fibrilare (celuloze. proteinele.) a calităţii proteinelor alimentare este dată de : a. c. c. principalul component structural al materiei vii. P. b. c. vită. reglementând tranzitul intestinal. b. b. 4. Glucidele furnizează mai mult de jumătate din energia necesară în 24 h funcţionări organismului. c. 1:4:1 c. floarea soarelui. cantitatea de azot reţinut în organism din totalitatea azotului absorbit. 14 kcal/g. drenând din intestin. unt. uleiuri vegetale din soia. B6. Rolul glucidelor superioare. având o putere calorică de: a. B12. viteza de absorbţie în organism. capacitate mare de absorbţie şi legare a apei. în stare de repaus şi calm emotiv este de : a. hemi . aminoacizi.

cca. ficat. B6.9. la 0 C. 15. cca.A. bobul. c. desfăşurate în prezenţa oxigenului sunt. uleiul de floarea soarelui. K. butirică. vitaminele D. Pentru stabilirea de meniuri conforme cu necesarul caloric şi nutritiv al consumatorilor. măceşe. Produse alimentare cu valoare energetică mare sunt: a. provitamina A. b. 13. c. c. creier. Vitamina C se găseşte în: a. a. Din cantitatea de glucide ingerate în hrană: a. lintea.betacarotenul şi vit.H. C şi PP. 17. E. 10. da c. nu. laptele. proporţia între glucide trebuie să fie egală. Vitaminele liposolubile sunt a. Legumele cu conţinut mare de amidon sunt: a. produse lactate. fructele. cătină albă. frişcă. 12. c. legumele verdeţuri: salata. C şi P. La ce temperaturi din timpul iernii se produce la cartofi îndulcirea. fasolea. unt. carnea de vacă. b. untul untura de porc. c. Fermentaţiile aerobe. B12. pătrunjelul. mazărea. 65% trebuie sa fie poli-glucide şi numai restul 35% să fie mono. legumele. 16. b. B . carnea de porc. B . alte organe de porc şi vită. b. smântână. c. D (calciferol). cartofii. lămâi. morcov. 0 0 150 . 14. nuci verzi. din grupa B: B . B1. B2. valoarea nutritivă a produselor agro-alimentare se confundă cu valoarea lor energetică (putere calorică): a.şi di-glucide. legume şi fructe. A (retinol). a. c. acetică. alcoolică. brânza de vacă. îndulcirea cartofului nu este influenţată de temperatură ci de soiul din care provine. castraveţii. c. K (antihemoragică). b. coacăze . tomatele. vit. sparanghelul. la peste 6 C. b. b. vit. F. b. carnea de găină. ardeii. E (tocoferol). 1 2 6 12 11. oxalică. ce hidrolizează amidonul şi determină acumularea de glucoză. mărarul. parţial. lactică. ţelina. Vitaminele prezente în mierea de albine sunt: a. dar mai ales în ardei. b. datorită stimulării activităţii enzimelor amilolitice. 65% trebuie sa fie mono-glucide şi numai restul 35% să fie poli-glucide. propionică. B .

c. complexe. c. Mierea de salcâm fructoză/glucoză: a. potasice În alimentaţie cu cât gradul de rafinare a cerealelor este mai mare: a. fosfatice. 22. inferioară. scindarea moleculelor şi eliberarea energiei consumate. macroenergice. c. c. psihosenzorială. această capacitate este mai mare c. procesele de sinteză a moleculelor mari. b. în sensul că: a. cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora 151 24. transport şi păstrare a lor. Lipidele. consumul substanţelor anabolizate. există o corelaţie directă între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. cu atât se micşorează valoarea nutritivă a acestora. Din cunoaşterea valorii nutritive a diferitelor alimente se desprind următoarele principii alimentare: a. nu este influenţată semnificativ. b. Precipitaţiile abundente din perioada recoltării fructelor şi legumelor acţionează asupra capacităţii de rezistenţă la manipulare. c. ecologică. ca factori energetici. b. dublă faţă de cea a proteinelor sau glucidelor. c. 23. c. b. şi pomi fructiferi este de calitate superioară. subunitar. supraunitar. această capacitate este mai redusă. nu influenţează conţinutul de nutrienţi. b. tehnico-funcţională. durabilitatea unui produs agroalimentar reprezintă o proprietate: a. b. b. calorigeni au o valoare calorică: a. există o corelaţie invers proporţională între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. egală cu cea a proteinelor sau glucidelor. conţinutul de apă. 25. . 21. unitar. una din componentele metabolismului se referă la: a. azotoase. Conţinutul de proteine al cerealelor este mărit de adaosul de îngrăşăminte: a. Anabolismul. Valoarea nutritivă. 20. având raportul 19. nu există o corelaţie între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. b.18.

uleiuri vegetale şi organisme marine 33. Prin ingredient se inţelege: a .poziţionarea meselor intr-un spaţiu c. Pentru omul sănătos. inclusiv aditivii.aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici.în sucuri c .un aliment recomandat a fi consumat in cantităţi mici c. berea poate fi considerată: a-o bautura puternic alcoolică b-un aliment .substantele folosite in cantităti strict necesare ca solventi sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome c .nu este influenţat b.în peşte.orice substantă. glucide săruri minerale şi vitamine 30. b. la un consum moderat c-o băutură răcoritoare 31.în apă b . lipide.Laptele reprezintă: a.o dietă care permite consumul oricărui aliment in orice cantitate 27. cum ar fi fructe.consumăm mai multe fibre alimentare.26. Prin consumul de legume şi fructe in stare proaspătă şi prelucrată organismul uman: a.o dietă care conţine in proporţii adecvate elemente nutritive necesare sănătăţii organismului nostru.consumăm zilnic carne b. O dietă echilibrată înseamnă: a . Alimentaţia zilnică poate deveni mai sănătoasă dacă: a. cereale integrale. 28. b . utilizată la producerea sau la prepararea unui aliment şi care va fi continută şi de produsul finit ca atare sau intr-o formă modificată.un sistem complex format din proteine. 152 .nu consumăm fructe si legume c.o sursa de sporire a masei corporale a organismului uman b. rezerva lipidică şi glucidică c. Alimentele bogate in fibre: a-produc stare de saţietate prelungită şi reduc riscul supraponderabilitătii b-nu produce stare de saţietate prelungită şi cresc riscul supraponderabilitătii c-nu sunt recomandate a fi consumate 32 Acizii graşi omega 3 se găsesc: a .işi menţine un raport optim intre masa corporală.ajunge supraponderal 29.

endemii c. epizotii 6. dăunători c. Bolile care se propagă într-un ritm rapid. prin încorporare pasivă c. Calciu se găseşte in cantitate mare in: a . Virusurile sunt: a. consecinţa acţiunii unor factori nefavorabili de mediu 5. prin perforarea membranei celulare 2. Patogeneza bolilor infecţioase ale plantelor înseamnă: a. prin deschideri naturale b. dau naştere la: a. insecte b. Bolile infecţioase ale plantelor sunt produse de: a. epifitii b. molecule c. In alimentaţie cu cât gradul de rafinare al cerealelor este mai mare: a . agenţi patogeni 4. factori de mediu b.Virusurile pătrund în plante: a.cu atât se micsorează valoarea nutritivă a acestora b .34. organisme b.lapte şi brânzeturi de tip telemea 35.sare c .cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora Combatere integrate a bolilor si dăunătorilor 1. fazele succesive în evoluţia bolilor c. cauza îmbolnăvirii plantelor b. total parazită 153 . semiparazită facultativă b. sisteme acelulare 3.nu influenteaza continutul de nutrienti c . semiparazită obligată c. plante inferioare c. Antofitele sunt: a. plante superioare 7.apă b . Vâscul este o plantă: a.

Larva este un stadiu al dezvoltării: a. Pupa este un stadiu în care insecta: a. acumulează substanţe de rezervă 17. întreruperea temporară a dezvoltării insectelor c. carenţa unor elemente nutritive 15. produse de metabolism 14. organisme animale care trăiesc pe seama altor specii 154 . se ofilesc c. se transformă prin histoliză şi histogeneză b. organe de rezistenţă b. substanţe chimice 11. Bacteriofagii sunt: a. Cu ajutorul sporilor. hormoni b. Scleroţii ciupercilor sunt: a. incompletă c. boli infecţioase c. porţiuni de miceliu b. virusuri bacteriene b.8. postembrionare c. fixează de substrat 12. creşte şi năpârleşte c. pigmenţi bacterieni 9. se necrozează b. Fitoncidele sunt: a. bacterii fitopatogene c. completă b. Zoofagii sunt: a. ciupercile se: a. starea de repaus a insectelor b. Cloroza înseamnă că frunzele plantelor: a. hrănesc c. timpul dintre inspiraţia şi expiraţia aerului 18. organe de înmulţire c. embrionare b. microorganisme c. complexă 19. boli neinfecţioase b. spori c. se îngălbenesc 10. Înmulţirea asexuată a ciupercilor se realizează prin: a. postmetabole 16. substanţe volatile conţinute de unele plante c. Agenţii patogeni induc: a. înmulţesc b. virusuri entomopatogene b. Insectele holometabole au dezvoltare: a. contopirea gameţilor 13. Diapauza înseamnă: a.

unor factori fizici de mediu c. nodozităţi 22. orificii b. lipsa apei din sol 155 . insecte dăunătoare 30. plantelor 24. Epizootiile sunt: a. vaccinării plantelor 23. atacul unor agenţi patogeni c. Termoterapia este o metodă de: a. forme de rezistenţă ale ciupercilor 21. unor însuşiri chimico-fiziologice ale plantelor b. ciuperci fitopatogene c. Selectivitatea pesticidelor se referă la protejarea: a. distrugere a buruienilor 25. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor urmăreşte: a. Prin prognoză. Ofilirea patologică este produsă de: a. Tratamentele chimice se aplică în funcţie de: a. lipsa unor elemente nutritive b. estimarea producţiilor în funcţie de atacul bolilor şi dăunătorilor c. prevederea invaziilor organismelor dăunătoare pentru aplicarea tratamentelor b. boli b. În combaterea integrată se aplică tratamente chimice: a. organismelor utile c. excrescenţe c.20. evoluţia factorilor climatici în zonele ocupate de culturi agricole 28. Galele sunt: a. îmbolnăvirea plantelor 29. pe bază de prognoză şi avertizare 27. eliminarea din ecosistem a organismelor dăunătoare b. Fungicidele combat: a. pragul economic de dăunare c. insecte c. antofitele b. în protecţia plantelor se urmăreşte: a. distrugere a agenţilor patogeni c. după apariţia bolilor şi dăunătorilor c. Rezistenţa fiziologică a plantelor se datorează: a. menţinerea organismelor dăunătoare sub pragul economic de dăunare 26. fenofazele de dezvoltare ale plantelor b. mărire a rezistenţei plantelor b. mediului b. eradicarea speciilor care produc pagube semnificative c. calendaristic b.

6. 7. c) 200ha. b) Ordinul MAPDR 1263/2005. 1 an. prelucrarea si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte necertificate sau din loturi provenite de la agenti economici neinregistrati conform prevederilor legale in vigoare. Maron. Alba. Ce constituie contraventii la normele privind producerea. 2. CIRCULATIA SI LEGISLATIA SEMINTEI 1. c) Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor din MAAP.PRODUCEREA. 3. c) Ordinul MAAP 257/2002. c) Legea 266/2002. b) Directia Generala de Implementare. a) b) c) Eticheta oficiala pentru categoria biologica Prebaza este de culoare: Alba cu diagonala violet. Regulamentul privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor este reglementat de: a) Ordinul MAAP 769/2009. Avizul de import al semintelor si materialului saditor se acorda de: a) Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor din MAAP. precum si inregistrarea soiurilor de plante sunt reglementate de : a) Ordinul MAPDR 1262/2005. Unitatea de control la cerealele paioase pentru categoria biologica Baza. controlul si certificarea calitatii. 3 ani. 5. a) b) c) Care este rotatia minima dupa aceeasi specie la cerealele paioase: 2 ani. b) Ordinul MAAP 257/2002 si Ordinul MAAP 327/2002. c) comercializarea de seminte care nu corespund normelor in vigoare. Producerea. b) inscrierea unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. este de maximum: a) 50 ha. prelucrarea. b) 100 ha. 4. 156 . Reglementare si Management al Resurselor Biotehnologice din cadrul MAAP. comercializarea semintelor si a materialului saditor.

nu se vizeaza. b) inchisoare de la 3 luni la 4 ani . prelucrarea si/sau comercializarea semintelor si materialului saditor este reglementata de: a) Legea 266/2002. daca : a) nu a desfasurat activitatea de prelucrare timp de 1 an de zile. prelucrarea. a) b) c) 12. 157 . b) Ordinul MAAP 769/2009. prelucrare si comercializare a semintelor si materialului saditor se acorda: a) separat. 14. controlul calitatii si comercializarea semintelor se sanctioneaza cu : a) amenda de la 340 RON la 1000 RON. controlul calitatii si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte fara documente care sa ateste calitatea si starea fitosanitara corespunzatoare pentru insamantare. persoane fizice si juridice pentru producerea. b) impreuna. pe fiecare tip de activitate. c) nu se solicita sondarea si certificarea prin nici un act. 9. Prin ce document se solicita de catre operatorul economic multiplicator certificarea oficiala a culturilor seminciere: a) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de certificare a loturilor de samanta’’. Autorizatiile de functionare ale operatorilor economici se vizeaza: semestrial. Autorizatia acordata in urma inregistrarii unui operator economic pentru prelucrarea semintelor poate fi retrasa temporar sau definitiv de autoritatea care a eliberat-o. prelucrarea. pentru toate activitatile. aceasta facandu-se obligatoriu de ITCSMS sau LCSMS. b) a incalcat obligatiile ce-i revin sau nu a desfasurat activitate in domeniu timp de 3 ani consecutiv . c) inscrierea cu intentie a unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. c) amenda de la 3400 RON la 5600 RON. b) introducerea in tara de seminte fara avizul de specialitate al MAAP sau neconforme cu reglementarile in vigoare. Metodologia privind inregistrarea operatorilor economici. Ce constituie infractiuni la normele privind producerea. 13. 10. 11. c) nu se acorda. anual. c) Ordinul MAAP 257/2002. Autorizatiile de functionare eliberate operatorilor economici pentru activitatea de producere. b) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de multiplicare’’ . Infractiunile savarsite la normele privind producerea.8. c) nu are viza anuala.

c) nu este obligatorie inregistrarea. Sunt admise la multiplicare semintele si materialul saditor din urmatoarele soiuri si hibrizi: a) cele inregistrate in Catalogul oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania. 16. care se multiplica pe baza de contract in vederea exportului integral. b) cele inregistrate in Cataloagele Comunitatii Europene. 158 . b) buletin de analiza partiala. d) cele din afara Comunitatii Europene. Care este documentul oficial care se elibereaza de autoritatea oficiala pentru samanta care indeplineste toate conditiile prevazute de Legea 266/2002: a) buletin de analiza oficiala.15. c) document oficial de certificare a lotului oficial de samanta.

Unele componente ale strategiei se află printre elementele prezentate mai jos. coordonare. de privatizare. Expresia “Începând cu 1 septembrie a. subsistemul informaţional. economistul Popescu de la compartimentul Contabilitate se sancţioneaza cu diminuarea salariului pe 3 luni cu 10%” este o decizie încadrată in funcţia de: a) previziune. salarizare. c) coordonare.c. 6. organizare. cercetare-dezvoltare. c) strategii de redresare. b) obiective strategice-misiune-termene-oameni-informaţii-avantaj competitiv. b) subsistemul organizatoric. c. subsistemul informaţional. dezvoltare. subsistemul metodologic. “Precizarea modalităţilor de realizare a obiectivelor” este un element de conţinut al funcţiei: a) previziune. subsistemul informaţional. subsistemul decizional. motivare. organizare. previziune. Management Arătaţi care din variantele prezentate mai jos reprezintă funcţii ale managementului firmei: a. producţie. 159 . funcţie a managementului si funcţie a organizaţiei. antrenare. Organizarea este: a. b. Care din elementele prezentate mai jos constituie componente majore ale managementului organizaţiei? a) subsistemul organizatoric. activitate distinctă şi funcţiune a organizaţiei. b) subsistemului metodologic şi decizional. planificare. funcţie a managementului şi activitate distinctă 2. Vă rugăm să le identificaţi: a) obiective strategice-misiune-sinergie-resurse-oameni . 7. c. decizia şi subsistemul motivaţional. previziune. 8. c) subsistemul organizatoric. defensive. b. de restructurare. previziune. 3. b) organizare. a) relaţiilor între manageri şi executanţi. 4. “Comunicarea” şi “motivarea” constituie suportul. control-evaluare. metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii.1. b) strategii de privatizare. c) funcţiei de coordonare şi de antrenare. subsistemul decizional. c) obiective strategice-misiune-resurse-modalitaţi-termene-avantaj competitiv.informaţii. b) organizare. manageriale. c) antrenare. consolidare. 5. Care din tipurile de strategii enumerate mai jos se delimitează după criterilul “dinamica obiectivelor”: a) strategii offensive. organizare. conducere.

aplică şi evaluează decizia managerială” defineşte: a) actul decizional. Arătaţi care din elementele prezentate mai jos sunt informaţii delimitate după gradul de prelucrare: a) informaţii orale. c) informaţii primare. transmiterea şi prelucrarea cu mijloace automatizate a informaţiilor. c) sarcinile. dar asupra manierei în care trebuie procedat exista dubii serioase” este o caracteristică a deciziilor: a) certe. atribuţiile. obiectivele individuale. 16. c) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-sarcini. 14. 15. b) sarcinile. adoptă. 12. c) date-informaţii-circuite şi fluxuri informaţionale-proceduri informaţionale-mijloace de tratare a informaţiilor. nivelul ierarhic şi relaţiile organizatorice. c) decizii tactice. “ Deciziile care contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor derivate de gradul 1 sau 2” sunt: a) decizii curente. c) procesul de management. 13. b) date-informaţii-circuite informaţionale. funcţia. Ce alte subdiviziuni organizatorice cunoaşteţi din cele prezentate în continuare: a) funcţia. ascendente şi descendente. c) incerte.mijloace de tratare a informaţiilor. b) procesul decizional. b) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-obiective. compartimentul şi ponderea ierarhică sunt componente structurale ale firmei. c) culegerea. “Ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte. intermediare şi finale. Care din elementele prezentate în continuare constituie principalele componente procesuale ale organizaţiei? a) funcţiii-funcţiuni-activitaţi-atribuţii.9. 11. b) existenţa unor circuite şi fluxuri informaţionale mai scurte. scrise şi audiovizuale. 10. funcţiunile. b) informaţii primare. b) decizii de risc. Diferenţa dintre sistemul informaţional şi sistemul informatic este dată de: a) existenţa unor informaţii specifice. b) de risc.documente informaţionale. “Probabilitatea realizării obiectivului decizional este mare. Care din variantele de mai jos exprimă cel mai bine componentele sistemului informaţional? a) date-informaţii-circuite informaţionaledocumente informaţionaleproceduri informaţionale. Postul. 160 .

pentru că funcţia include mai multe posturi cu aceleaşi caracteristici generale. competenţele şi responsabilităţile posturilor. organigrama. 20. responsabilităţile. “Funcţia de legătura şi filtru pentru solicitările de contacte directe. 18. responsabilităţile. atribuţiile. Dacă aţi fi managerul general al unei firme. b) managerului general. atribuţiile lucrările. b) prin exercitarea unui control permanent şi sancţionarea exemplară a celor cu abateri. c) prin îmbunătăţirea pe primul plan a rezultatelor obţinute de aceştia. competenţele. Există vreo diferenţă între post si funcţie. c) de autoritate-funcţionale. 22. b) nu. 21. Arătaţi ce tip de relaţii organizatorice există între directorul economic şi şefii compartimentelor funcţionale si operaţionale: a) de autoritate-ierarhice. execuţia şi urmărirea cheltuielilor. înregistrarea acestora în documente justificative etc. 161 . 19. Directorul economic transmite fiecărui compartiment elemente metodologice cu privire la elaborarea. b) sistemului informaţional. ca principale componente ale structurii organizatorice? a) nu. Ce elemente definesc un post? a) sarcinile. Regulamentul de organizare şi funcţionare. În organigramă sunt vizualizate: a) sarcinile. pentru că ambele sunt componente ale structurii organizatorice. 23. b) de control. c) sarcinile.17. c) practic. toate componentele primare ale structurii organizatorice. c) ale nici unuia din cele prezentate mai sus. descrierile de funcţii şi fişele de post sunt componente ale: a) structurii organizatorice. cum aţi proceda pentru a îmbunătăţi raporturile cu subordonaţii? a) prin organizarea de şedinţe şi punerea în discuţie a celor vinovaţi. c) da. b) posturile şi obiectivele individuale ce le caracterizează. b) sarcinile. c) secretariatului conducerii. convorbiri telefonice etc.” este o funcţie a: a) managerilor executive. este doar o deosebire terminologică.

Elaborarea propriu zisă a strategiei implică un scenariu evidenţiat de una din variantele de mai jos. c) managementului prin excepţii. 30. dietă. c) formularea misiunii. b) componenta informaţională. 28. “ Stabilirea pentru fiecare acţiune de realizare a noului sistem managerial a unui responsabil care să posede competenţa necesară şi a unui termen precis de finalizare” este un aspect al: a) elaborarea proiectului programului de implementare a sistemului managerial. 29.24. Proiectarea / reproiectarea managerială propriu-zisă implică proiectarea/ reproiectarea componentelor sau subsistemelor manageriale. b) situaţia economică a organizaţiei.fixarea termenelor. “Apelarea la diverse metode de diminuare a stresului leaderului bazate pe relaxare.precizarea obiectivelor strategice. 26. b) formularea misiunii. “Construirea de sisteme de motivare şi comunicaţii perfecţionate bazate pe încrederea reciprocă recunoscute ca atare de toţi componenţii organizaţiei” este o caracteristică a stilului de leadership: d) autocratic: e) birocratic. “Stabilirea modalităţilor de control” este o etapă a promovării şi utilizării: a) managementului prin obiective. b) managementului prin proiecte.stabilirea avantajului competitive.precizarea obiectivelor strategice. c) componenta metodologică.stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor stabilirea avantajului competitive. Vă rugam să arătaţi care din acestea prezintă logic un asemenea scenariu: a) formularea misiunii.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei.precizarea obiectivelor strategice. Care din acestea reprezintă punctul de plecare în derularea acestei etape? a) componenta decizională.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei. c) un instrument de exercitare a leadership-ului. managerială şi generală. 27. c) pregătirea profesională.stabilirea modalităţilor strategicedimensionarea resurselor fixarea termenelor. f) simbiotic. Precizaţi care din elementele evidenţiate mai jos nu constituie determinanţi ai leadershipului: a) situaţia managerială. b) aprobării programului de implementare. 162 . exerciţii fizice” este: a) fază a mecanismului leadership-ului b) un determinant al leadership-ului.stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor. c) prezentării programului de implementare. 25.

respectarea legislaţiei în domeniu. c. funcţia unităţii şi a managerului. comparaţia între legislaţia din România şi din U. funcţia managerului. forme de organizare şi funcţionare a proprietăţii asupra pământului şi altor mijloace de producţie. c. 34. 33. c. numărul de produse şi servicii obţinute. factorii externi. 32. Rezultatele activităţii unităţilor agroturistice depind de: a. Găsirea soluţiilor privind resursele financiare necesare desfăşurării activităţilor. sistem biotehnic. c. Funcţia de protecţie a mediului şi consumatorului urmăreşte: a. 35. întreprinderi complexe. 36. b. b. Unitatea agroturistică este: a. b.E. funcţia unităţii. b. funcţia unităţii. 38. sancţionarea abaterilor. funcţii ale unităţii. factorii interni.31. cifra de afaceri. Funcţiile de producţie şi comercială reprezintă: a.. b. 37. factorii interni şi interdependenţele cu mediul extern.planificare este: a. funcţia unităţii şi a managerului. 39. Analiza tehnică a soluţiilor. b. suprafaţa fermei Exploataţiile agricole şi agroturistice sunt: a. c. funcţia managerului. sistem mecanic. Funcţia de previziune. c. sistem economico social. Funcţia de resurse umane este: a. forme de asociere b. b. b. 163 . funcţii ale unităţii şi ale managerului. Funcţia financiar contabilă urmăreşte: a. Clasificarea unităţilor agroalimentare după mărime se face în funcţie de: a. funcţii ale managerului. c. Ţinerea evidenţei contabile. c. c.

40. c. roluri decizionale. factori cerţi. supravegherea aplicării legilor în vigoare. posturile. mediul real. b. 46. Capacitatea de producţie a unităţilor agroturistice se exprimă prin: a. caracteristicile mediului ambiant. Rolurile informaţionale ale managerului sunt: a. roluri informaţionale. 48 49. factori de risc şi incertitudine. aplicarea de sancţiuni. 43. numărul locurilor de cazare şi alimentaţie. Structura de conducere a firmei cuprinde: a. lider. 164 41. relaţiile dintre posturi. b. c. mediul specific profilului firmei. numărul locurilor de alimentaţie. b. nivelul ierarhic. c. mediul perceput. Rolurile managerului de întreprinzător şi negociator sunt: a. figură centrală a unităţii. b. relaţiile. c. cunoştinţe de specialitate. roluri interpersonale. Deciziile managerului sunt influenţate de : a. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. experienţa profesională. Obiectivul controlului îl reprezintă: a. b. 47. 45. mediul general. compartimentele. factori de risc. competenţă şi răspunderi. alţi factori. b. b. c. c. . obiectiv. c. pregătirea şi experienţa managerului Factorii de producţie şi cei ai mediului ambiant sunt: a. b. Percepţia managerului este influenţată de: a. b. c. 42. condiţiile din unitate. posturile. poziţia postului ocupat. c. mediul general şi cel specific firmei. concordanţa care trebuie să existe între sarcini. c. 44. numărul locurilor de cazare. b. monitor şi difuzor al informaţiilor şi purtător de cuvânt. Autoritatea formală a unui manager depinde de: a.

demagog. un timp mai mare pentru luarea deciziei. clienţii şi organismele de control. al unei persoane. b. b. posibilitatea anticipării Managementul strategic este prioritatea: a. Deciziile anticipate şi imprevizibile au în vedere: a. perioadei de declin. b. dezvoltarea pieţei şi integrarea sunt strategii ale: a. 57. b. frecvenţa elaborării. tehnocrat. 53. existenţa unor alternative şi judecarea responsabilă a consecinţelor multiple. 56. b. conducerii de vârf. Deciziile eficiente şi eficace au la bază: a. Munca managerului poate fi eficientă în cazul practicării stilurilor de conducere: a. comunicarea verticală. frecvenţa elaborării. distribuitorii. c. al unui grup de persoane.50. 165 . c. birocrat. 58. clienţii şi organismele de control. b. relaţiile cu angajaţii. c. perioadei de dezvoltare. Extinderea producţiei. numărul de persoane care le emit. c. c. comunicare orizontală. c. un schimb bilateral de mesaje între emitent şi destinatar. c. b. Calitatea produselor şi serviciilor interesează: a. Decizia reprezintă un act deliberat: a. Deciziile stringente şi flexibile au în vedere: a. producătorul şi distribuitorul. c. b. al unei persoane sau grup. conducerii operaţionale. perioadei de stabilitate. pregătirea resurselor umane. b. Relaţiile de autoritate ale managerului cuprind: a. c. 51. timpul de acţiune. 59. democrat. oportunist. 54. 55. Comunicarea managerială reprezintă: a. realist. utopist. comunicare cu alţi agenţi economici. c. producătorii. 52. conducerii de nivel mediu. b. domeniul conducerii. un mesaj unilateral.

66. preţul. secţia. cercetare – dezvoltare. nivelul ierarhic. managerul. cantitate. extern. intern. 67. relaţiile. secretariatul. conducerea tehnică şi financiară. costuri. b. o persoană aptă de muncă. c. calitate. 62. Principalele funcţii ale exploataţiilor agricole sunt: a. Componentele structurii manageriale de conducere. b. b. 166 . b. c. totalitatea personalului din care poate fi recrutată forţa de muncă a unei societăţi. b. Prin resursă umană se înţelege: a. structură şi cost. organizare. financiar – contabilă. căile de acţiune ca şi estimarea riscurilor conjuncturale. schimbare a proprietarului. b. c. managerului. 61. numărul de clienţi şi preţul. de producţie. c. b. c. c. de producţie. 63. valorificarea superioară a acestora. Resursele umane în exploataţiile agricole şi agroturistice se caracterizează prin: a. Principalele funcţii manageriale în agroturism sunt: a. De obţinere a unui venit cât mai ridicat. Construirea calităţii. previziune . managerul. previziune. conducerea tehnică. stabilirea principalelor obiective. comercială. verificarea cantităţii şi calităţii şi schimbare a proprietarului. umărul clienţilor. b. 64. intern şi extern. compartimentul. planificare. resurse şi mijloace necesare producţiei. coordonare şi control. 65. de coordonare. Auditul calităţii este o formă de control: a. funcţia. altor persoane. verificarea cantităţii şi calităţii. compartimentul. b. disponibilitatea personalului unei societăţi comerciale de a lucra cu toate resursele de care dispune pentru realizarea producţiei unei societăţi. de dispoziţie. postul. Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a. ce justifică întreaga activitate depusă. de control. 68. atestarea şi îmbunătăţirea reprezintă funcţii ale: a. de protecţia mediului ambiant. c. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. împreună cu totalitatea capacităţilor sala fizice şi intelectuale pe care le poate exterioriza în procesul muncii. sistemului de asigurare a calităţii. calitate. c. c. definite de la simplu la complex sunt: a.60. care se finalizează cu obţinerea de produse sau servicii. organizare.planificare. unitatea de producţie. de personal.

materiale (cu furnizorii şi clienţii). retrospective şi previzionale pe orizont scurt. când intrările sunt valoric mai mici decât ieşirile din sistem. compartimentele de producţie. b. subsistemele condus. 3. b. c. Rezultatele activităţii firmele agroturistice şi de alimentaţie publică depind de: a. informaţional şi decizional. realizarea unui sistem de conducere şi organizare corespunzător situaţiilor existente în firmă şi în mediul de afaceri. b. c. c. 7. c. b. găsirea căilor şi mijloacelor de remediere a eventualelor dezechilibre. 6. 167 . Care sunt subsistemele firmei ca sistem socio-economic: a. informaţionale. conducător. Interacţiunile care există între firmă şi mediul de afaceri dau naştere la relaţii: a. când intrările sunt mai mari valoric decât ieşirile din sistem. 5. mediu şi lung. generalizarea rezultatelor pozitive şi reglarea activităţilor tehnice. Principiile de bază ale analizei economice se referă la: a. să fie demarată numai în anumite perioade. axarea pe probleme clare şi reprezentative. băneşti. În ce situaţie firma prezintă un risc mai mare de faliment: a. capitalului şi forţei de muncă. 4. Obiectivele analizei economice a firmelor agricole şi turistice vizează: a. Analiza economica creează condiţii pentru efectuarea unor calcule: a. prevenirea fenomenelor producătoare de dezechilibre. 2. economice.ANALIZĂ ŞI GESTIUNE 1. evaluării unor rezultate scontate prin utilizarea eficientă a resurselor disponibile. factori externi. c. ocupă un loc important în procesul creşterii eficienţei economice a produselor serviciilor. retrospective. b. permite eliminarea deficienţelor. economic. c. factori interni şi externi. Rolul analizei economice derivă din faptul că: a. b. subsistemul tehnic. comerciale. c. asigură elemente de fundamentare a deciziilor privind utilizarea mijloacelor de şi producţie. ca urmare a unor factori interni şi externi firmei. administrativ. b. factori interni. existenţa unor specialişti capabili să investigheze amplu situaţia prin metodologii specifice. c. 8. social. când intrările sunt valoric egale cu ieşirile din sistem. previzionale. b.

Eficienţa tehnică este exprimată de indicatorul: a. Capacitatea de producţie a unităţilor agtroturistice se exprimă prin: a. c. sporul obţinut la 1 kg. productivitatea muncii (consum de timp pentru o unitate de produs). 12. b. numărul locurilor de cazare. cunoaşterea caracteristicilor (proprietăţilor) produsului. caracteristicile produsului. Pentru efectuarea unei analize eficace trebuie utilizate: a. c. metode generale de analiză. c. numărul locurilor de cazare sau de alimentaţie publică. Percepţia managerului este influenţată de: a. cifra de afaceri. mediul real. 168 . c. 10. c. b. condiţiile din firmă. alţi factori. profit. b. durata de recuperare a investiţiei. b.9. 13. cost de producţie. Indicatorii producţie medie. b. Analiza calităţii produselor sau serviciilor unei firme presupune: a. 15. c. c. rata profitului. costul de producţie. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. c. mediul general: b. de îngrăşământ aplicat. metode specifice fenomenului analizat. mediul generai şi cel specific firmei. Deciziile managerului sunt influenţate decisiv de: a. 16. pregătirea şi experienţa managerului. mediul perceput de manager. 14. producţie totală şi veniturile sunt indicatori ai: a. 17. obiectiv. c. Eficienţa economică a firmei este exprimată de indicatorii: a. al efortului total. b. metode generale şi specifice fenomenului cu grade diferite de complexitate. b. indicii de calitate ai normelor şi standardelor. profitul net. caracteristicile mediului ambiant. b. prevederilor normelor sau standardului. al eficienţei economice. mediul specific profilului firmei. efectului total. 11.

c.18. schimbarea proprietarului. cheltuielile de reparaţii şi productivitatea muncii. b. preţul. productivitatea muncii şi costul de producţie. numărul şi fidelitatea clienţilor. verificare a cantităţii şi calităţii. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. verificarea cantităţii. costul de producţie. productivitatea. b. preţul şi timpul de valorificare. 20. Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a. c. calităţii şi schimbarea proprietarului. 19. Mijloacele fixe ale firmei influenţează: a. numărul clienţilor. calitatea produselor. 169 . c. b.

a) b) c) 2. care devin obligatorii începând cu anul 2010: asigurările de persoane asigurările agricole asigurările de locuinţe 4. a) b) c) 6. a) b) c) 8. a) b) c) Persoana fizică sau juridică care plăteşte prima de asigurare este reprezentată de: asigurat asigurator beneficiarul asigurării Actul juridic care se încheie între asigurat şi asigurator este denumit: contract de asigurare contractant de asigurări despăgubire de asigurare Asigurarile in România pot fi: facultative obligatorii facultative şi obligatorii Care din tipurile de asigurare împlică cele mai mari riscuri? asigurările de persoane asigurările din agricultură asigurări ale animalelor 170 . a) b) c) 3.Asigurări si Reasigurări 1. a) b) c) Care din următoarele tipuri de asigurări sunt obligatorii? asigurarea de tip Casco asigurarea de viaţă asigurarea de tip RCA Care din următoarele cuvinte sunt caracteristice asigurărilor: franciza fransiza transciza Din următoarele tipuri de asigurări. a) b) c) 7. Este adevărat că în cazul asigurărilor maritime există avaria particulară datorată greşelilor de navigaţie? a) adevărat b) fals c) nu există 5.

Suma de bani dinainte stabilită pe care asiguratul o plăteşte asiguratorului este reprezentată de: a) suma asigurată b) prima de asigurare c) norma de asigurare 13.9. În cazul asigurărilor de animale. Asiguratorul are dreptul să verifice modul cum sunt intreţinute culturile agricole asigurate? a) da b) nu c) nu este cazul 15. succesiv b) contractul cu titlu oneros. de adeziune. de natalitate? a) nu b) da c) nu este cazul 16. În cazul asigurărilor maritime asigurări: a) casco b) cargo c) casco şi cargo şi al aeronavelor există următoarele tipuri de 11. Care dintre tipurile de contracte încheiate sunt adevărate? a) contractul consensual. sinalagmatic. Ce tip de asigurare face posibilă despăgubirea faţă de terţe persoane în caz de producere a unor accidente? a) asigurarea de răspundere civilă b) asigurarea de viaţă c) asigurarea de bunuri 10. În cazul asigurărilor auto – casco. de nupţialitate. aleatoriu. asiguratorul despăgubeşte proprietarul dacă acestea au pierit datorită: bătraneţii. lipsei furajelor sau netratarea la timp a acestora? a) da b) nu c) nu este cazul 14. de bună credintă c) toate tipurile prezentate 12. În cazul altor forme de asigurare există tipurile de asigurări: dotală. cât este timpul pentru ca aceasta să poată intra în vigoare? a) după 24 de ore de la data semnării contractului de asigurare b) imediat după semnarea contractului c) după 48 de ore de la data semnării contractului 171 .

Care sunt societatile de asigurare din România din punct de vedere al acţionariatului? a) româneşti b) străine c) româneşti şi străine. mixte 18. Reasigurarea este de tipul: a) obligatorie b) facultativă c) obligatorie şi facultativă 172 .17. Asiguratorul îl despăgubeşte pe asigurat de calamităţi naturale dacă se constată că asiguratul nu a luat toate măsurile pentru diminuarea sau stoparea efectului calamităţii produse? a) da b) nu c) nu este cazul 19. În România există societăţi de reasigurare? a) da b) nu c) nu este cazul 20.

Defectele vinurilor sunt: a) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică b) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică microbiologică c) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură microbiologică şi 173 . Faza de fermentare tumultoasă durează între: a) 2-5 zile b) 8-14 zile c) 1-3 zile 6. Maceraţia este folosită frecvent la producerea: a) distilatelor de vin b) vinurilor aromatizate c) vinurilor roşii 7. Bentonizarea se realizează cu scopul de a îndeparta excesul de: a) substanţe proteice b) alcool etilic c) acizi organici 5. Butoaiele cu o capacitate mai mare de 2000 litri se numesc: a) baricuri b) budane c) căzi 2.Oenologie şi legislatia viei şi vinului 1. Recepţia strugurilor destinaţi prelucrării se realizează: a) atât cantitativ cât şi calitativ b) vizual c) numai calitativ 3. Verificarea stabilităţii vinurilor se realizează prin: a) teste de explorare b) teste de explorare şi teste de control c) analiza microbiologică 10. Fermentaţia malolactică constă în: a) degradarea acidului malic în acid lactic b) degradarea acidului lactic în acid malic c) degradarea alcolului etilic în acid acetic 8. Pritocul vinului reprezintă operatiunea tehnologică de: a) umplere a golurilor la butoaie şi cisterne b) transvazare c) cupajare 9. Deburbarea sau limpezirea mustului se realizează prin: a) fermentaţie b) centrifugare c) sedimentare-decantare şi centrifugare 4.

11. % alc. Degorjarea are ca scop: a) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop b) eliminarea dopului c) adaosul de dioxid de carbon 18. Conform legislaţiei actuale. Cele mai importante boli anaerobe ale vinurilor sunt: a) băloşirea şi oţetirea b) borsirea şi oţetirea c) băloşirea şi manitarea 15. Vinul spumant conţine dioxid de carbon de origine: a) exogenă b) endogenă c) endogenă şi exogenă 16. vermutul are o tărie alcoolică de: a) 16-18 vol. exprimate în grame la litru. 20. Precipitarea proteinelor din vin determină: a) casarea brună b) casarea albă sau proteică c) casarea ferică 12. Vinarsul este băutură alcoolică obţinută din: a) distilat de vin învechit b) distilat de vin neînvechit c) distilat de cereale 21. % alc. existente în struguri la momentul determinării 174 . Floarea vinului este o boală: a) anaerobă b) aerobă c) produsă de oxigen 13. Oţetirea vinului este produsă de: a) virusuri b) bacterii c) ciuperci 14. Vinul pelin este un vin: a) aromat b) aromatizat c) licoros 19.5 vol. c) 16-22 vol. Remuajul are ca scop: a) eliminarea dioxidului de carbon din vin b) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop c) aducerea (strângerea) depozitului de drojdie pe dop 17. Din categoria vinurilor de calitate superioară fac parte: a) rachiurile şi distilatele de vin b) vinurile cu denumire de origine controlată c) vinurile de masă 22. Indicele gluco-acidimetric al strugurilor materie primă reprezintă: a) raportul dintre acizii organici şi glucidele existente în boabele de struguri b) raportul dintre celuloză şi amidon c) raportul dintre cantitatea de glucide (glucoză şi fructoză) şi cantitatea de acizi organici. % alc. b) 8.

Floarea vinului este: a) boala aeroba. % alc. c) 10. c) o boala anaeroba 175 . cea mai apreciata este: a) acidul citric. Mentiunea “Cules târziu” reprezintă pentru vinurile cu denumire de origine controlată: a) o denumire comercială b) o treaptă de calitate c) o indicaţie tehnologică referitoare la tipul de fermentaţie 26. maturare. % alc. Vinurile de consum curent pot avea o tărie alcoolică cuprinsă între: a) 8. Vinurile propriu-zise cu un conţinut de 0-4 g/l zahăr rezidual sunt: a) demidulci b) seci c) extrabrute 24. degradare 30. c) separea boştinei de tescovina 32. b) bentonita. formare. Fazele de dezvoltare ale vinului sunt: a) formare. maturare. b) un defect chimic. Fermentaţia alcoolică a mustului este un proces biochimic de transformare a: a) glucidelor în alcool metilic b) glucidelor în alcool etilic c) glucidelor în acid tartaric 3l. Dintre substanţele minerale folosite pentru limpezirea vinurilor. învechire b) fermentare. maturare. învechire. Vinurile de calitate superioară se obtin: a) din hibrizi b) din toate soiurile speciei Vitis vinifera c) numai din soiurile menţionate în mod expres în lege 28. % alc.23.5 vol. b) un tratament chimic.5-10. Ce reprezintă pritocul vinului: a) operaţiunea de transvazare a vinului cu scopul de a separa vinul de drojdia depusa la fundul vasului.5-11 vol. formare. Zaharoza poate fi utilizată la prepararea: a) vinurilor de consum curent b) vinurilor speciale c) vinurilor cu indicaţie geografică recunoscută 29. b) 10. c) gelatina 33. 27. Vinurile aromate fac parte din categoria vinurilor: a) speciale b) propriu-zise c) oxidative 25. degradare c) fermentare.5-14 vol.

b) de consum curent. b) nu este permisa de lege. Vinurile cu indicaţie geografica recunoscuta fac parte din categoria vinurilor: a) de masa superioare. b) cantitatea de glucide rămasa nefermentată in timpul vinificării. Zahărul rezidual din vinurile propriu-zise reprezintă: a) cantitatea de glucide adăugata in vin. Adaugarea oxidului de sulf în vin este. conform legii: a) permisa in orice cantitate indiferent de tipul de vin. b) vinurile liniştite. c) cantitatea de zaharoza prezenta în masa vinulu 39. conform legislaţiei in vigoare fac parte: a) vinurile aromate. c) permisa cu condiţia respectării limitelor maxime admise în funcţie de tipul de vin. b) acidul acetic. c) de calitate superioara 37. Acidul organic specific soiurilor de vita de vie destinate obţinerii vinurilor este: a) acidul malic. c) eliminarea dioxidului de carbon 35. c) acidul tartaric. 38. c) vinurile efervescente si aromatizate 36. 176 . b) eliminarea impurităţilor solide. Limpezirea sau deburbarea mustului reprezintă: a) eliminarea substanţelor colorante.34. Din categoria vinurilor speciale.

stele b. 8-10 margarete 5. Rucăr-Bran b.AGROTURISM 1. 9 m b. Valea Ialomiţei 9. Resursele agroturistice antropice sunt: a. O pensiune agroturistică se clasifică cu: a. 7-8 margarete c. Pensiunile turistice sunt structuri de primire cu o capacitate de: a. 40% alimente din gospodarie si 40% alimente din zonă 8. Numarul maxim de paturi simple la o pensiune cu o margaretă este : a. Cheia c. 8 m 7. Forma de organizare a pensiunilor agroturistice la nivel naţional o constituie: a. Federaţia Agricolă 10. ariile protejate şi factorii de cura 2 2 2 177 . Fundaţia de agroturism b. În pensiunile agroturistice sunt admise maxim: a. Suprafaţa minimă a camerelor cu un pat la o pensiune cu 3 margarete este: a. margarete 4. până la 5 camere b. 3 paturi c. 4 paturi b. 2 paturi 6. steluţe c. 50% alimente din gospodarie şi din zonă b. etajele de vegetaţie şi faună b. 30 locuri 3. până la 10 camere c. 20% alimente din gospodaria proprie c. 10 locuri b. În pensiunile agroturistice alimentaţia bazată din surse proprii şi locale reprezintă: a. bunurile şi valorile etnografice şi etnoculturale c. 1-5 margarete b. Primele gospodării care au încercat transformarea turismului rural în agroturism au fost cele din zona: a. Pensiunile turistice urbane se clasifică prin: a. 15 locuri c. 10 m c. până la 7 camere 2. ANTREC c.

practicarea turismului la sat b. 5% din valoarea încasărilor b. agenţii de turism. de a controla desfaşurarea agroturismului în zonă c. DGAC ( Directia Generala de Autorizare si Control) b. sub 5% din valoarea încasărilor 19. Prin agroturism se întelege: a. 2 în 2 ani 13. combinaţia prestabilă a cel puţin 2 dintre cele 3 grupe de servicii 16. 15 zile 12. 60 de zile c. intermediul agentilor locali 18. 25% din valoarea încasărilor c. Ca agenţi economici cu activitate în agroturism aveţi urmatoarele drepturi: a. documentul prin care se atestă capacitatea de a comercializa servicii turistice b. fotografii distibuite în zone aglomerate c. de a beneficia de facilităţi acordate conform prevederilor legale b. plata sejurului în rate 17.11. sfera economica de intersectare a ofertei turistice c. 30 de zile b. Pentru cadourile oferite turiştilor la plecare firma poate aloca : a. practicarea turismului agrico 15. de a construi în stilul arhitectural dorit 14. activităţi desfăşurate de personae juridice în mod independent 20. societăţile comerciale c. benere. intermediul localizării pensiunii b. ANTREC 178 . prieteni. reclame publicitare. Promovarea pensiunii se face prin: a. Documentele necesare clasificării pensiunilor agroturistice se transmit: a. Reclasificarea pensiunilor deja clasificate se face din: a. Cele mai cunoscute forme de desfăşurare a agroturismului rural sunt: a. Oficiului Registrului Comerţului c. practicarea fără intermediul unei agenţii de turism b. 3 în 3 ani b. practicarea turismului în ferme. Documentaţia de clasificare a pensiunii se transmite ministerului înainte de a fi dată în folosinţă cu: a. în fiecare an c. număr redus de personal c. Prin agroturism neorganizat se înţelege: a. Licenţa de turism reprezintă: a. conace şi gospodarii locale c. asociaţiile familiale b.

b) sunt. metode şi tehnici ştiinţifice. c) toate activităţile din cadrul firmelor. factori ce nu pot fi controlaţi de întreprindere. c) principii de marketing. activitate practică şi un instrumentar de marketing specific. 7. 5. c) un ansamblu bine structurat de activităţi practice. b) decizii privind politica comercială a firmei. c) informaţii privind piaţa bunurilor şi serviciilor. Politica de marketing reprezintă: a) un ansamblu de activităţi practice. în general. c) sunt factori care nu influenţează întreprinderea. Care din următoarele politici fac parte din cele patru componente ale mixului de marketing: a) politica de investiţii. c) o artă de a reuşi în afaceri. c) conduita firmei privind produsele şi serviciile sale. 179 . Factorii exogeni au următoarele proprietăţi: a) sunt factori uşor controlaţi de întreprindere. b) un ansamblu de metode şi tehnici moderne de studiere a pieţei. Cei "4P" ai marketingul reprezintă: a) factori endogeni. c) politica de preţ. Care sunt cele trei elemente.MARKETING 1. 3. 4. în general. b) activitatea de comercializare şi de producţie. Specialistul în marketing oferă decidentului (managerului): a) opţiuni alternative bazate pe analiza aprofundată a pieţei produsului sau serviciului studiat. ce explică conţinutul concret al marketingului: a) concepţie modernă. 6. b) activitate economică. b) un ansamblu de strategii şi tactici. b) factori exogeni. Marketingul este considerat de literatura de specialitate actuală: a) o nouă optică economică. Care dintre următoarele activităţi clasice din cadrul unei firme sunt reorientabile prin adoptarea concepţiei de marketing: a) activitatea de cercetare-dezvoltare. factori de producţie. 2. 8. b) politica de personal.

12. c) elementele tangibile şi intangibile. c) numai baza logistică destinată distribuirii produselor. Cea mai mare parte a firmelor stabilesc nivelul preţurilor lor orientându-se în funcţie de: a) costuri. c) un mixaj care include: produsul. Plasamentul (distribuţia) ca factor endogen are în vedere: a) canalele de distribuţie. preţul. accesibilitatea şi diversitatea preţurilor în timp. Politica de preţ în economia de piaţă are ca obiectiv principal: a) acoperirea cheltuielilor de producţie şi obţinerea unui profit corespunzător. b) factorii endogeni şi exogeni. cerere şi concurentă. 13. b) maximizarea profitului şi a eficienţei economice. Componentele ce definesc un produs în accepţiunea de marketing sunt: a) componente corporale şi acorporale. c) detaşarea produsului în cadrul unei structuri sortimentale. Complexitatea conceptului de marketing este pusă în evidentă prin: a) diversitatea consumatorilor şi a produselor de pe piaţă. b) nivelul preţurilor practicate în cadru unei game de produse. 15. 11. Strategia diversificării gamei de produse ale firmei urmăreşte: a) lărgirea pieţei produsului respectiv. Un mix de marketing constă în: a) un set de politici. 14. b) numărul impresionant de definiţii întâlnite în literatura de specialitate. c) organizarea raţională a tuturor activităţilor economice dintr-o firmă. 10. c) ofertă şi concurenţă. 16. logistica şi reţeaua de depozitare. proceduri şi planuri. b) numai de concurenţă. b) toate variabilele controlabile şi necontrolabile ale firmei. 180 . b) numai canalele de distribuţie.9. Trăsăturile ce caracterizează o strategie de preţuri se referă la: a) nivelul. c) satisfacerea nevoilor tuturor clienţilor. comunicaţiile privitoare la produs şi imaginea produsului. b) îmbunătăţirea calităţii produselor. plasamentul şi promovarea. c) nivelul minim şi maxim al preţului pentru un anumit produs.

21. b) o modalitate de studiere a pieţei. Acţiunile de promovare a unui produs au ca scop principal: a) informarea consumatorilor despre existenţa produsului pe piaţă. b) mărirea permanentă a preţurilor. determinate de substanţa materială a acestora. 20. culturii. în rândul consumatorilor. Dimensiunile unui canal de distribuţie sunt: a) structura. 18. plasamentul. b) o permanentă şi complexă informare a cumpărătorilor potenţiali. distribuţie (publicitate). şi promovare 22. c) lansarea şi vânzarea cu succes a bunurilor şi/sau serviciilor. 181 . b) determinarea consumatorilor să cumpere mai multe produse. socială şi personală a produsului. c) noţiuni teoretice folosite în ştiinţa marketingului. b) caracteristicile merceologice ale produsului şi ambalajului său. c) scăderea continuă a preţurilor pentru a face faţă concurenţei. analize şi previziuni privind piaţa produselor. preţul. practicile comerciale. legislaţiei. precum şi evoluţia tehnologiei. Politica promoţională din cadrul efortului de marketing ale întreprinderii urmăreşte: a) diversificarea sortimentului de produse pentru a acoperi un segment cât mai mare de piaţă. Componentele corporale ce definesc un produs în accepţiunea marketingului cuprind: a) elemente ce nu au suport material nemijlocit. 23. 24. 19. c) sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă afectivă. Cercetarea de marketing trebuie să reprezinte: a) fundamentul deciziilor cu privire la produs. Factorii endogeni ai activităţii de marketing sunt: a) cererea de consum. Caracterizarea strategiei de preţuri se referă la: a) nivelul şi accesibilitatea preţurilor. c) furnizorii. c) reducerea în cadrul specializării a numărului de sortimente şi produse şi creşterea calităţii acestora pentru a fi acceptate de cumpărători.17. lăţimea şi adâncimea. promovarea. b) toate variabilele controlate ale întreprinderii: produsul. la diversitatea lor în timp. c) conjunctura economică. pe măsură ce produsele se impun pe piaţă. când este nevoie. c) o etapă de lucru în cadrul studiilor de piaţă. b) investigaţii. precum şi acţiuni de pregătire şi influenţare a vânzărilor prin preţuri adecvate. aria şi capacitatea. intermediarii şi clienţii. preţ. mediul competitiv. b) lungimea. Studiile şi cercetările de marketing reprezintă: a) instrumente utile în organizarea producţiei.

După gradul de cuprindere se deosebesc următoarele tipuri de nevoi: a) nevoi individuale. Gradul de realizare a obiectivelor unei întreprinderi depinde de: a) factorii endogeni şi exogeni ai întreprinderii b) politicile de marketing ale întreprinderii c) variabilele mixului de marketing 32. nevoi de masă b) nevoi sociale şi nevoi personale c) nevoi socio – profesionale şi culturale 29. Enumeraţi etapele procesului de cumpărare: a) etapa anterioară cumpărării. preţ. etapa posterioară cumpărării b) etapa negocierii. După nivelul de organizare economic marketingul poate fi: d) micromarketing şi macromarketing e) minimarketing şi macromarketing f) minimarketing şi micromarketing 28. lăţime şi adâncime c) cota de piaţă şi cifra de afaceri 31. plasament şi promovare 33. Factorii endogeni ai activităţii de marketing se referă la: a) nivelul cererii numărul firmelor existente pe piab) ţă c) produs. Investigarea pieţei şi a nevoilor de consum este o funcţie: a) premisă b) mijloc c) obiectiv 182 . arie şi capacitate b) lungime. etapa achitării c) etapa discuţiilor şi etapa plăţii 30. nevoi de grup. De cine este dată dimensiunea pieţei? a) structură.25 Câte funcţii are marketingul? a) 4 b) 5 c) 6 Care sunt factorii activităţii de marketing? a) exogeni şi endogeni b) exogeni şi introgeni c) extrogeni şi introgeni 27. etapa deciziei de cumpărare.

În funcţie de modul de luare a deciziei în procesul cumpărării. totalitatea mărfurilor şi serviciilor de pe piaţă c. Marketingul educaţional face parte din specializarea: a. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor b. cumpărarea şi postcumpărarea c. Marketingul abordează nevoia umană: a.consum” decurge în următoarea succesiune a. Care este semnificaţia elasticităţii cererii: a. variaţia cererii în funcţie de modificarea unuia sau mai multor factori care o determină b. cumpărarea propriu-zisă şi evaluarea gradului de satisfacţie a consumului b. marketingul bunurilor şi serviciilor 35. cererea este: a.34. crescătoare şi descrescătoare c. în ansamblul ei b. nevoia de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv 38. Cererea de mărfuri şi servicii reprezintă: a. consumul productiv şi neproductiv 37. Principalele etape ale procesului de cumpărare sunt: a. constanta. Cercetarea consumului propriu-zis în marketing vizează: a. Specializările marketingului după nivelul de organizare economică sunt: a. ferma (constanta) şi spontana b. variaţia anumitor factori economici în funcţie de cerere 183 . zilnică. totalitatea consumatorilor de pe piaţă b. marketingul intern şi internaţional c. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv c. aspectele de ordin cantitativ şi structural al acestuia b. forma de manifestare a nevoilor în cadrul pieţei 40. modificarea cu un anumit procent a factorului care influenţează cererea c. Circuitul ”nevoie . analiza ofertelor şi luarea deciziei de cumpărare 42. periodică şi rară 41. a nevoii satisfăcute c. marketing intern c. marketing social b. macromarketingul şi micromarketingul b. aspectele de ordin cantitativ şi calitativ al consumului c. marketing ecologic 36. precumpărarea. a nevoii satisfăcute virtual 39.

tendinţele de durată ale pieţei în funcţie de care se elaborează strategia firmei 184 . cerere inelastică 44. potenţialul de vânzare b. tipurile de consumuri c. Scalele nominale folosite în cercetarile de marketing sunt scale: a. structura. lungimea. prezentarea evenimentelor sau a activităţilor care s-au produs sau care se ivesc pe piaţă c. Care sunt dimensiunile pieţei: a. prezentarea cauzelor unor fenomene apărute sau în curs de apariţie 46. cerere elastică b. antrenarea sau nu a purtătorului de informaţii în cercetarea efectuată c. strângerea informaţiilor şi prelucrarea acestora c. proporţionale 48. cerere unitară c.43. Coeficienţii de consum evaluează: a. nemetrice (neparametrice) b. cota de piaţă şi cifra de afaceri 45. întâlnim: a. locul unde are loc cercetarea b. lăţimea şi adâncimea b. Principala deosebire dintre observare şi anchetă ca metode de cercetare în marketing este relevată de: a. explicare şi previzionare a fenomenelor ce apar pe piaţă 47. aspectul şi scopul cercetării b. evoluţia curentă a fenomenelor de piaţă c. aria şi capacitatea c. calificarea persoanelor care efectuează cercetarea 49. categoriile ce consumatori 50. Previziunile pe termen lung se referă la: a. Atunci când modificarea factorului de influenţă cu un anumit procent determină o modificare procentuală mai mica a cererii. estimarea eficienţei produselor şi a rezultatelor desfacerilor b. Principalele funcţii ale marketingului sunt: a. de informare. Evaluarea proceselor de marketing în cadrul unei cercetări de marketing presupune: a. metrice (parametrice) c. orientările pieţei care servesc la luarea anumitor decizii b.

analiza calităţii produselor existente în producţie şi pe piaţă 53. Dimensiunile ce caracterizează un canal de distribuţie sunt: a. totalitatea activităţilor prin care o firma producătoare conferă identitate bunurilor sale c.51. Sortimentele se găsesc în cadrul: a. unei varietăţi de produse 54. lăţimea şi adâncimea 185 . lăţimea şi diametrul c. principala direcţie spre care îşi mobilează firma resurselor c. unei game de produse c. structura. aria şi capacitatea b. conduita economică generală a firmei b. modificarea produsului din punct de vedere al formei şi structurii b. modalitatea concretă de punere în aplicare a unei anumite strategii de marketing 52. lungimea. unei linii de produse b. Tactica de marketing reprezintă: a. Modelarea produsului ca activitate a politicii de produs a firmei presupune: a. lungimea.

3. 11. în timp ce asculţi. 9. 5. 6. 4. în general. 8.1. Tehnici de comunicare şi negociere Dacă un mesaj este scris. 10. să „dezbaţi” în minte ceea ce vorbitorul spune şi punctul lui de vedere ? a) da b) nu Mandatul de negociere este obligatoriu să fie secret ? a) da b) nu Ce loc ocupă comunicarea nonverbală între formele de comunicare ? a) primul loc b) ultimul loc c) neesenţial „Fereastra lui Johari” este : a) o lege a fizicii b) o reprezentare metafizică a sinelui c) o tehnică de negociere 186 . atunci el va fi sigur mai clar decât dacă este vorbit ? a) da b) nu Dacă oamenii cunosc un lucru bine. 7. 2. atunci ei îl pot comunica în mod clar ? a) da b) nu Negociatorii greşesc de cele mai multe ori. 13. acelei informaţii auzite care are implicaţii personale pentru ei ? a) da b) nu A asculta este unul dintre lucrurile cele mai simplu de făcut – taci şi asculţi ? a) da b) nu Puterea de ascultare şi recepţionare corectă a ceea ce se spune scade atunci când nivelul de emoţii al celui care ascultă creşte ? a) da b) nu Pentru a fi un ascultător bun trebuie ca. 12. din cauza lipsei de pricepere tehnică ? a) da b) nu A auzi şi a asculta este practic acelaşi lucru ? a) da b) nu Persoana care vorbeşte are întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte transmiterea clară şi corectă a ceea ce vrea să spună ? a) da b) nu Perturbaţiile din procesul de ascultare constituie o problemă esenţială în desfăşurarea procesului de comunicare ? a) da b) nu Oamenii acordă atenţie.

b) cel ce cumpără. de cumpărare ? a) cel ce vinde.. c) 2-3 persoane 22.22-3. Care dintre eşalonările de concesii de mai jos este cea mai potrivită pe parcursul unei negocieri. având în vedere o marjă de negociere de 100 de puncte. c) 0-90 cm. Care dintre următoarele întrebări sunt închise ? a) De ce ? b) Unde? c) Care? 19. după caz.46-1. b) 15-20-30-35. O şedinţă de negociere este recomandat să dureze : a) între 1 şi 3 ore..14. Cine deschide şedinţa de negociere ? a) gazda? b) partenerul invitat? c) nu are importanţă? 21. Pentru a convinge partenerul de afaceri. Care dintre următoarele întrebări este deschisă ? a) Când? b) Este ? c) În ce fel? 17. ce instrumente folosiţi ? a) seducţia? b) informaţia? c) umorul? 20. 18. c) 40-35-20-5 23. Cine lansează oferta de vânzare sau. Care consideraţi că este mărimea cea mai eficientă a unei echipe de negociere ? a) 3-5 persoane. Zona personală a unui om în contact cu necunoscuţii este de : a) 0. acordată în 4 etape ? a) 25-25-25-25. b) 3-7 persoane. b) 1. c) între 1 şi 4 ore 24.22 m. Care este cea mai utilă calitate a unui negociator de succes ? a) uşurinţa în exprimare b) un bun ascultător c) rezistenţă la stres 15. b) între 1 şi 2 ore. c) oricare 187 .60 m. Pentru convingerea partenerului de negociere aveţi nevoie de : a) umor b) experienţă c) informaţii 16.

În negocieri se recomandă să fii primul care anunţă preţul ? a) da b) nu c) nu are importanţă 26.25. este de regulă dezavantajat în negociere ? a) da b) nu 188 . Este corectă expresia : „Ca să câştigi puţin. trebuie să ceri mult” ? a) da b) nu 27. Cel care anunţă primul preţul.

.Managementul. 19. Ciobanu Roxana Marilena.Profeanu Sandu Georgel.Tratat de Siguranţa Alimentară. 12.Gestiunea crizelor. Mihăilă Daniela.Indrumator de lucrari practice la zootehnie. Editura Cermaprint. Corfu Gabriela. elaborarea proiectelor si a planurilor de afaceri” Editura Sitech. Ciobanu Florin – Relaţii cu publicul şi prestări servicii în turism şi agroturism. Bucureşti 2010. – Tehnologia păstrării. Grigore Violeta. Constantinescu Dana. Nicolae Marian. Editura Cermaprint. Grigore Violeta . 2008. 15.Expertiza produselor alimentare. Chelmu Sergiu Sorin. Bucureşti 2008. Editura Bioterra 2oo1. 11.Management general şi special. Radulescu A. Biodetecţie contaminare.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Cermaprint. 2008. Pirvulescu Mihaela.Agroturism Norme si Legislatie. Editura Cermaprint. Tanase Lavinia – Management hotelier – Note de curs. condiţiorării şi ambalării produselor vegetale. “Managementul proiectelor . 10. sisteme informatice. Simion Cristian – coordonator .Tehnica si arta culinara. Editura Bioterra Bucureşti 2002. Corfu Gabriela – Tehnologia obtinerii produselor de origine vegetala. Editura Cermaprint. Bucuresti. 16. Bucuresti. Constantinescu Dana Gabriela. Bucuresti. Constantinescu Dana Gabriela. Strategia si managementul organizaţiei. 2011 18. Ilincuta Darius. Simion Mariana – Operaţii unitare în industria alimentară. Bucuresti. Radu Vasilica. Neguţ Elena Lucica. Editura Sitech. Patrascu Iliuta . Constantinescu Dana. 189 . Cotianu R. Editura Cermaprint 2008.D. Editura Agricola.D. Patrascu Iliuta . management şi legislaţie. 4. 2009.. Editura Bioterra 2006. Editura Cermaprint. vol. Cotianu R. Editura Bioterra Bucureşti 2002.D. Editura Cermaprint. Craiova. 2007. 3. – Horticultura generala si speciala. 2007. Radu Vasilica.. Ionescu Viorel. 20. Editura Cermaprint. Poparlan Alina. Constantinescu Dana .Controlul calităţii produselor vegetale.Profeanu Sandu Georgel. 6. Ciobanu Roxana Marilena. Bucureşti 2009. Simion Cristian Ovidiu – Managementul şi marketingul produselor alimentare şi al protecţiei consumatorului (ediţie revizuită şi adăugită). Simion Cristian Ovidiu – coordonator.. Simion Cristian Ovidiu. Ciobanu Roxana – Management (îndrumar pentru întocmirea unui proiect de specialitate). Bucuresti.Controlul produselor alimentare de origine animală.coordonator . 2005.I.Principii de Genetica şi Ameliorarea plantelor. 8. Editura Cermaprint. 2010. Note de curs şi lucrări practice. 5. Cotianu R. Craiova. 2. Editura Cermaprint. 14. Bucureşti. Bucuresti 2010. ediţia a doua revăzută si adăugită. 17. Neguţ Elena Lucica. Corfu Gabriela – Oenologie si legislatia viei si vinului. Editura Cermaprint. Bucuresti. 2010. Farcaş Nicolae. 7. Constantinescu Dana . Pirvulescu Mihaela. Mihăilă Daniela Fănuţa. 9. Nicolae Ion.. Editura Bioterra 2oo1. 13. Bucuresti. Simion Mariana. 2008. Chelmu Sergiu Sorin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful