UNIVERSITATEA BIOTERRA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGROTURISTIC SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ SI AGROTURISM

PREGĂTIRE PENTRU EXAMENUL DE DIPLOMĂ
SINTEZE SI INTREBARI GRILA
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE DIPLOMĂ

(Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate )

BUCURESTI 2012

Editura Bioterra

Cuprins PARTEA I PRINCIPII GENERALE AGROTURISTICE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI

5-16

1.1. Definirea agroturismului şi turismului rural 1.2. Ce este o pensiune agroturistică? 1.3. Ce fel de turişti vă pot trece pragul? 1.4. Amplasarea exterioară 1.5. Construcţii şi dotări 1.6. Procedura de clasificare 1.7. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda 1.8. Gestiunea financiară 1.9. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor 1.10. Publicitatea şi promovarea în agroturism 1.11. Importanţa parteneriatelor în agroturism 1.12. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor 1.13. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni

PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR VEGETALE
2.1. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu 2.2. Examinarea şi analiza calităţii pâinii 2.3. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor 2.4. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere 2.5. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal 2.6. Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile 2.7. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole 2.8. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare 2.9. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe 2.10. Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare 2.11.Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice 2.12. Examinarea, analiza şi controlul calităţii vinului 2.13. Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă 2.14. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof 2.15. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină 2.16. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate, ardei, castraveţi 2.17. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase PARTEA a III-a

17-43

44-57

EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE
3.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte 3.2. Examinarea şi analiza calităţii laptelui 3.3. Exminarea şi analiza calităţii smântânii 3.4. Examinarea şi analiza calităţii untului 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui 3.8. Examinarea şi analiza calităţii ouălor 3.9. Examinarea şi analiza calităţii mierii 3.10. Examinarea şi analiza calităţii cărnii 3.11. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor 3.12 Examinarea şi analiza conservelor

2

PARTEA a-IV-a 58-76 ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4.1.Aspecte generale privind alimentaţia publică, norme de bază privind igiena alimentaţiei 4.1.1. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor 4.1.2. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor 4.1.3. Norme privind desfacerea produselor alimentare 4.1.4. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare 4.1.5. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar 4.2. Organizarea activitaţii din restaurant 4.2.1. Aranjarea salonului restaurant 4.2.2. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 4.2.3. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă 4.3.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4.3.1. Vase, ustensile, utilaje 4. 3. 2. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 4.3.3. Întreţinerea ustensilelor, dispozitivelor, instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit 4.4. Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4.4.1. Clientul unitaţii de alimentaţie publică 4.4.2. Asigurarea satisfacţiei clientului 4.4.3. Comunicarea cu clientul PARTEA a-V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR 77-93 METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI
PARTEA a-VI-a TESTE PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINŢELOR

94-188

Ecologie şi protecţia plantelor Genetica şi ameliorarea plantelor Economie generala Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole Tehnologia creşterii animalelor Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism Informatică aplicată Relaţii economice internaţionale Tehnologia prelucrării produselor vegetale Tehnologia prelucrării produselor de origine animală Principii şi metode de conservare a produselor alimentare Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publică Contabilitate şi evidenţă computerizată Tehnică şi artă culinară Bazele alimentaţiei raţionale

3

Combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor Producerea. circulaţia şi legislaţia semintelor Management Analiză şi gestiune Asigurări şi reasigurări Oenologie şi legislaţia viei şi vinului Agroturism Marketing Tehnici de comunicare şi negociere Bibliografie 189 4 .

2. Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti.PARTEA I PRINCIPII GENERALE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE Definirea agroturismului şi turismului rural Definirea agroturismului. Din punct de vedere al divertismentului. Din punct de vedere al spaţiului de cazare (al asigurării bazei materiale). cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie. Iata diferenţele dintre cele două: 5 . pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi. sport. masa si celelalte servicii turistice se bazeaza pe „produse si activitati agrozootehnice”. distracţie etc. cultura şi arta ţărănească. agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor care. Ce este o pensiune agroturistică? Pensiunea agroturistica este o pensiune in care cazarea. agrement. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat. precum şi multe alte activităţi specifice. odihnă. vin în mediul rural pentru relaxare. pensiune. dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale. cure terapeutice. în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea potenţialului economic al acestora. De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiţii derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate. pentru o anumită perioadă determinată. 1. prestări de servicii. agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească.). tranzacţii sau afaceri. are la bază necesitatea găsirii de soluţii pentru gospodăriile rurale. de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora). cât şi activitatea economică. agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura.

• obiective . cautati locuri ferite de surse de poluare si de orice elemente care ar pune in pericol sanatatea turistilor. Sunt interesati in special de schimburile interumane. Pentru aceasta 6 . si in continuare o sa va spunem de ce. este foarte importanta aceasta privire de ansamblu. cat mai multe si mai variate. aici puteti sa va puneti imaginatia la treaba si sa faceti cum va place dvs si cum credeti ca le va place turistilor. decisive sau complementare. care oglindesc caracteristicile constructive. decorati-o cu cat mai multe flori si elemente decorative traditionale. dotarile si calitatea serviciilor pe care le oferiti. Vor sa incerce intotdeauna specialitati culinare locale. dupa cum urmeaza: 1. toate gradinile. cu aceiasi recomandare sa pastrati si aratati turistilor specificul local. pe care le vreti respectate in pensiunea dvs.5. traditii.1. Iata cateva categorii de turisti si caracteristicile lor : • tinerii • adultii • varstnicii • cupluri cu copii • grupuri de adulti • grupuri de tineri • tineri cu cortul • turisti cu obiective precise • turistii romani turistii straini – vor sa vadă tot ce nu au ei in tara lor . proprietari sau viitori proprietari de pensiuni. toata privelistea care va inconjoara. Pensiunea turistica din mediul rural poate avea o capacitate de cazare de maxim 30 de locuri. Construcţii şi dotări Daca pentru exterior sunteti responsabili fata de aspectul pensiunii dvs. Ce fel de turişti pot trece pragul? Este cunoscut ca Dumneavoastra dispuneti de anumite venituri pentru a va construi sau amenaja pensiunea si aveti anumite pretentii si reguli. activitati. fie ca este in sat sau in mijlocul naturii. Oriunde veti construi sau amenaja pensiunea.4. in interior lucrurile stau un pic diferit. Cu prima ocazie cand veti ajunge acolo. Amplasarea exterioară Suntem convinsi ca gospodaria dvs este cel mai frumos loc din lume. trebuie sa va decideti ce fel de turisti vreti sa primiti. si in functie de aceasta. Aceste nevoi specifice fiecărei categorii de turişti pot fi grupate in nevoi de baza. va veti desfasura activitatea in functie de un anumit numar de margarete. Dumneavoastra. treceti de cateva ori cu privirea toti vecinii. 1.3. respectiv 10 camere.

510/ 2002. 7 .structura de cazare se pot obtine un numar de margarete intre 1 si 5. Potrivit ordinului nr. iata care sunt criteriile minime pe care trebuie sa le îndepliniţi pentru fiecare numar de margarete in parte: * criterii necesare doar pentru pensiuni de 1-2 margarete ‫ ٭٭‬criterii necesare doar pentru pensiuni de 3-5 margarete Pentru camerele in locuinte familiale (deci in casa fermierului) puteti obtine un numar maxim de 3 margarete. iar legislatia romaneasca acorda conditii specifice.

-aviz specific privind amplasamentul şi functionalitatea obiectivului. vor verifica daca pensiunea dvs indeplineste criteriile legale si vor acorda un „certificat de clasificare” . -schita privind structura. si indiferent de nationalitate. o gazda buna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: • SA AIBE OSPITALITATE NATURALA. al. Procedura de clasificare In scopul protectiei turistilor. un numar de margarete. -Certificatul de Inregistrare la Registrul Comertului a PFA. adica trebuie sa obtineti un « certificat de clasificare » si. de mediu şi protectia muncii. • SA ASCULTE CERINTELE TURISTILOR PENTRU A SE PUTEA ADAPTA LA ACESTEA. Constructiilor si Turismului – Directia Generala de Autorizare şi Control (MTCT – DGAC). si va prezentam aspectele cele mai importante ale fiecareia mentionate de cei ce le practica deja: Persoana Fizica Autorizata (PFA). PASUL 5 : Reclasificarea pensiunilor deja clasificate. 8 . cu minim 60 de zile inainte de darea in folosinta a structurilor de cazare sau alimentatie. Insa pe linga acest aspect. Societatea comerciala (SC): PASUL 2: Intocmirea unui dosar care sa cuprinda urmatoarele documente: -certificat constatator de la registrul Comertului din care sa rezulte obiectul de activitate şi structura actionariatului. amplasarea şi nominalizarea camerelor şi a spatiilor de alimentatie. PASUL 4: Specialisti din cadrul MTCT – DGAC insotiti de specialisti din cadrul consiliilor judetene locale sau asociatii profesionale de turism. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda Toti turistii. ACEL “DAR DE A PRIMI “. HG nr 1328 din 27 dec 2001. Ce trebuie sa faceti ca sa va clasificati ? PASUL 1 : Autorizarea persoanelor fizice. 1. -schita privind amplasarea şi adresa unitatii. sanitara. Asadar. Constructiilor si Turismului. dupa caz.1. PASUL 3: Documentatia de clasificare se trasmite reprezentantului zonal al Ministerului Transporturilor. -certificat de inmatriculare. -avize şi autorizatii legale: PSI. -copie dupa actul doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai in structuri de primire turistica clasificate.6. Exista trei forme principale de autorizare. respectiv din 3 in 3 ani este necesara aplicarea vizei pe autorizatia de functionare. -actul constitutiv (pentru SC) sau autorizatia de functionare (in cazul PFA). » art 1. sanitar-veterinara. eliberate de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor. SRL sau SC ( in functie de ce ati ales dvs mai sus). -cerere de eliberare a certificatului de clasificare . Placheta cuprinzând menţiunea "clasificat de Ministerul Turismului". trebuie sa solicitati aceasta avizare cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea celor 3 ani de la emiterea autorizatiei sau de la ultima viza. o data cu el. respectiv alegerea unei forme juridice prin care sa va desfasurati activitatea. la loc vizibil. în exteriorul clădirii. însemnele privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare se expun. Aceasta este o calitate ce trebuie neaparat mentinuta si pusa in valoare. trebuie sa va clasificati. au marturisit ca romanii sunt ospitalieri si prietenosi. in prezenta dvs. conform legii. in functie de conditiile de mai sus.(2). Societăţi cu Răspundere Limitată (SRL).7. indiferent ca au fost tineri sau batrani. pentru ca pensiunea dvs sa functioneze legal. sigla acestuia.

• SA GATEASCA BINE SI CU PLACERE . mai ales in cele legate de preturi si conditii de cazare. pe perete. trebuie sa fiti clari si precisi in informatiile pe cale le oferiti.• SA FIE CAPABIL SA VORBEASCA DESPRE VIATA SATULUI SI A REGIUNII IN GENERAL SI DESPRE EXPLOATATIA SA IN MOD SPECIAL. • numere de telefon utile: Ministerul Turismului. de exemplu: “va rugam sa folositi cosurile de gunoi din camere si gradina”. Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor. sau “va rugam sa pastrati linistea dupa ora 22. • pretul produselor de vinzare (branza. • pretul pe camera sau persoana/noapte si pensiunea completa (daca se ofera) sau pretul de sedere / saptamana. • SA FIE DISPONIBIL PENTRU O IMPLICARE PERSONALA IN ACTIVITATE. Precizati ceea ce exista sau nu la dvs in pensiune. • unde pot fi gasiti proprietarii peste zi: numere de telefon sau adresa. • mijloace de transport/orare . Formarea profesionala specifica in turism rural si agroturism este un alt aspect important in activitatea turistica. 9 . o lista cu urmatoarele elemente : • reguli de respectat. Pentru a evita inconvenientele. Daca aveti incalzire cu lemne. dulceata. etc. Una dintre cele mai bune metode de invatare in acest moment in Romania este sa participati la schimburi de experienta cu alti proprietari de pensiuni din regiunea dvs sau din alte regiuni. adresa si numarul de telefon: magazinul de alimente. eliberat de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor. • SA FIE PREZENTA DOAR CAT ESTE NEVOIE . Salvare. etc). va recomandam sa afisati in camere. care fac turism rural de mai multa vreme si va pot spune mai multe din experienta lor. farmacia. • SA FIE CAPABIL SA-SI ORGANIZEZE MUNCA IN FUNCTIE DE MOMENTELE PE CARE TREBUIE SA LE PETREACA CU TURISTII. de exemplu. Politie. tuica. Pompieri. • servicii din apropiere. Constructiilor si Turismului. • SA FIE UN BUN ANIMATOR AL MESELOR SI ACTIVITATILOR PE CARE LE ORGANIZEAZA. • SA VEGHEZE LA CURATENIA CASEI. service auto. precizati in cat timp o sa fie calda apa la baie. activitatile si obiectivele turistice ce pot fi vazute in regiune . Felul cum comunicati cu turistii este foarte important.00 seara”. Oricum pentru procedura de clasificare trebuie sa detineti un act doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. • activitatile oferite de gazda in gospodarie. dispensarul.

tarifele sunt considerate maximale şi se vor afişa în mod vizibil la receptia structurii de primire turistice. etc) Apoi calculati veniturile care le obtineti din cazare. in mod special pentru copii.8. fie in scop de UobservareU. in general. va sfatuim sa le oferiti produse traditionale din zona respectiva. sau daca stabiliti pretul pe camera de doua paturi. elevi. Aveti ocazia sa promovati tuica pe care o faceti sau delicatesele culinare. Intr-o astfel de ferma (cel mai des intilnita in satele romanesti) caii. respectiv : -materia prima (de exemplu pentru gatit. Multe gazde se intreaba ce vor turistii sa manance ? Pentru ca sunt in Romania. Conform legii. fie UpedagogicU (pentru grupuri de scolari care va viziteaza exploatatia sau fac parte dintr-o tabara specifica). cereti un pret mai mic in cazul in care o singura persoana va inchiriaza camera. incluzand micul dejun. Legislatia actuala prevede ca: "agentii economici detinători de structuri de primire turistice şi institutiile de cultură pot acorda facilităti şi reduceri de tarife şi de taxe pentru grupuri de turişti şi pentru militari. Turistii straini sunt interesati de fermele de mici dimensiuni existente la noi. Obervarea si implicarea turistilor in activitatile agricole (cultivarea pamantului si cresterea animalelor) este.1. ziarişti. Gestiunea financiară Cum se calculeaza pretul serviciilor pe care le prestati turistilor (cazare. Una dintre conditiile prezentate mai sus. cladiri. masa si alte servicii oferite turistilor : Beneficiul dumneavoastra (adica cu ce ramaneti in mana) se calculeaza astfel: Beneficiu = venituri – cheltuieli – impozite Preturile se calculeaza. • alte aspecte pe care le considerati importante… 10 . la fel si pentru a treia persoana. apa. care vrea sa tina cat mai mult in regiune turistii ce-i trec pragul si sa aduca altii. etc) -cheltuieli directe : lumina. precum şi în perioadele de solicitare mai redusă”. incalzirea. • mesajul general pe care vreti sa-l transmiteti turistilor despre ferma dvs. masa. masina. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor Acestea fac parte din „recuzita” unui proprietar de pensiune. studenti. magarii si nou-nascutii sunt foarte interesante. spalat. este sa le vorbiti turistilor despre exploatatia si ferma dvs si anume: • istoricul fermei si al familiei. Astfel puteti acorda preturi speciale sau reduceri de pret pentru diferite categorii de turisti. sa o mentineti curata si ordonata. pentru a fi o gazda buna. ceea ce sta la baza agroturismului. • tipul de productie agricola. etc)? Calculati mai intai cheltuielile care trebuie sa fie facute exclusiv din activitatea de turism.9. pensionari. Si foarte important: agentii economici detinători de structuri de primire turistice sunt obligati să stabilească tarife de cazare unice nediscriminatorii atât pentru turiştii români. cu diverse animale domestice. publicitatea -salarii si asigurari (acolo unde este cazul) -comisioane (in cazul in care plata se face prin banca) -amortizarea (aparatura. fie de UimplicareU. Produsele din gospodaria proprie trebuie acopere 40% din mesele oferite turistilor. este o activitate pe care sa o propuneti turistilor. Trebuie insa sa fiti putin mai atenti cu modul in care arata gospodaria dvs. pe persoana sau pe camera de 2 persoane. durata sederii sau perioadele anului. cât şi pentru cei străini 1. • stabiliti cine din familie va prezenta ferma. • cati oameni lucreaza pe exploatatie. etc -cheltuieli indirecte : investitia in cladire si dotari.

ele pot fi culturale (biserici. În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul. literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două direcţii: . şezlonguri. cină) şi felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări.. pive. • câte mese pot fi asigurate (mic dejun. ghiduri etc. • informaţii privind preţul cazării. promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare şi anume: • înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice. fie întregului public.10. alţi agenţi economici interesaţi. • dacă sunt admise animalele turiştilor. din pacate. hărţi. viltori. • promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste. cât şi păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de intermediari. comuna din care face parte gospodăria. cu cat mai functionabile pentru demonstratii.. Exista multe forme care se practica: • Exploatarea si prelucrarea lemnului (in special in zonele montane) • Auraritul ( Muntii Apuseni) • Olaritul si centrele de olarit • Cojocaritul • Torsul • Tesutul • Si altele. care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare. • condiţii de cazare şi confort.promovarea imaginii.ACTIVITATI TRADITIONALE SI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER Mestesugurile sunt. • promovarea prin mass-media (audio-vizuală.promovarea vânzărilor. • informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice). al mesei şi al serviciilor etc. instalatii traditionale (mori de apa. De asemenea.). fie unor categorii bine identificate de clienţi. ruine.. cu zonele de atracţie. La nivelul gospodăriilor acesta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile. Publicitatea şi promovarea în agroturism Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor noi clienţi. avându-se în vedere următoarele elemente: • situarea gospodăriei în vatra satului. naturale (zone protejate.. muzee. OBIECTIVE TURISTICE SI INFORMAREA TURISTICA Obiectivele turistice sunt acele puncte de atractie care pot fi interesante pentru cineva care va viziteaza regiunea. cu atat mai interesante)etc. botezuri etc. presa scrisă) si internet. 1. . Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări. • tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante. forme de relief interesante.. etc). prânz. interne sau străine. mese pentru evenimente familiale – nunţi. • terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă. din ce in ce mai putine si speram ca nu le vom vedea in cativa ani numai la muzeu. având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute. • informaţii despre gospodărie. cetati. mese în familie.). mese oficiale. 11 . • pajişti pentru jocuri. banchete.

materiale ce conţin informaţii generale. posibilităţi de ameliorare cu apă (caldă şi / sau rece). meşteşuguri. zona respectivă: mijloace de transport. împletituri. un îndrumar agroturistic. sărbători locale. promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu.organizarea de mese. agenţiile care se ocupă de agroturism preocupându-se să facă reclamă acestor gospodării. număr de locuri de cazare în fiecare cameră. La nivelul de sat. suprafaţa de teren a gospodăriei) etc. care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă.prezentarea modului în care se poate ajunge în satul. că într-o zonă este bine reprezentată producţia pomicolă. vase de lut etc. . care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului.materiale ce conţin informaţii de detaliu. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. un rol important poate fi jucat de promovarea unor produse agricole. ce poate orienta un potenţial turistic. produse agroalimentare specifice).• schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele. distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe. se pot constitui două-trei grupe de gospodării care se vor specializa într-o anumită direcţie de valorificare: . în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu. moteluri). La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice turismului rural (agroturismului): . agroturism în Oltenia). pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri. creativitatea. pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant. Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: . Indiferent de prezentare.publicitatea făcută cu prilejul unor târguri.una dintre grupe se va specializa în efecturarea curelor de fructe. Presupunând. • alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat. cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri. amplasarea gospodăriei. felul acestora. cu adresele şi numerele lor de telefon. cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul. dotări amenajări. La nivel naţional există un ghid. prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului.organizarea unor expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături. zonă agroturistică. de exemplu.prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor). . . Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii generale. urmând ca amănuntele să fie oferite de lista agenţiilor teritoriale. drumuri şi căi de acces. fructe sau alte produse specifice.. elemente de inedit care pot fi întâlnite etc. agroturism în Bucovina. posibilităţi de încălzire. alte informaţii despre gospodărie (număr de animale. materialele publicitare elaborate se pot clasifica în: . materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. în vederea degustării fructelor. După caracterul informaţiilor pe care le conţin. manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi). . felul acestora. La acest nivel. La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. . 12 . situaţia este diferită. comună. În cadrul activităţii de promovare a turismului rural şi a agroturismului.prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere. durata călătoriei. originalitatea. informaţiile oferite vor fi de ordin general.).

softride. cele doua conditii de baza pentru a practica agroturism.ro/turism/agroturism.  Uniformizarea serviciilor la un standard comun si semnalizare comuna. această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră. total se vinde mai scump). cu reţete tradiţionale.roUH. adica Primaria si Consiliul Local din comuna • Cu asociatii de agroturism Cum va poate ajuta o asociatie:  Actiune si initiativa locala. Casele. mediu de afaceri.suceava. pentru care se vor obţine preţuri corespunzătoare unui produs obţinut în condiţii manufacturiere. În ultimii ani.suceava.turism. tipice zonei respective (peltea.com 1.ro.Site-urile dorna.chestionare interactive pentru a putea studia direcţiile de orientare ale pieţei turistice rurale.html http://onelinemedia.ro www.  Mijloc deosebit de informare.htm www.  Asistenta in realizarea proiectului dvs personal. vilele.agroturism. înlocuiesc cu succes pliantele publicitare şi reclamele în revistele de specialitate din ţară şi din străinătate. .posibilitatea introducerii unor formulare pentru rezervare.  Mijloc de relationare cu alte regiuni si proprietari de pensiuni agroturistice . a relatiei dintre agricultura si turism. . 13 • . • Aveti deja probleme de trafic si de parcare. având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite. etc . prin materiale informative si prin prezenta la targuri de turism. gem.. sa imbunatatiti sau sa modificati aspectele agroturistice care nu sunt favorabile activitatii dvs : legislatie. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni”. nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare. • Fermierii nu cunosc legislatia si un pot beneficia de pregatire specifica in agroturism.antrec.ro (conţine o legătură care duce la adresa www. Cu cine puteti sa faceti parteneriate ? Cu administratia locala.11. specific.o altă grupă de gospodării va fi sprijinită în prelucrarea industrială. potrivit căreia clienţii care vor veni.ro www. fermele.sv.suceava. având un rol deosebit de important în atragerea turiştilor străini. Alte adrese utile:H www. acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti.ecovalahia. Printre facilităţile oferite de acest mijloc de promovare se numără şi: . vor beneficia de facilităţile enumerate.  Promovare in presa.ro/rural www.agrotour. s-a “modernizat” nefiresc si fortat: • A crescut costul vietii pentru comunitatea dvs (datorita exploziei turistice.org/links/Travel www.ro etc.ro http://romania.  Formare de specialitate sau legatura cu organismele creditate. • Modul de viata local. Importanţa parteneriatelor în agroturism Sa presupunem ca in regiunea dvs deja au aparut cateva dintre aspectele de mai jos : • Resursele din zona sunt exploatate nerational si au aparut deja probleme de mediu.RoTravel. humor. dulceaţă). HUwww. • Exista un risc de abandonare a activitatilor agricole si deci. mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un pliant. s-a modificat in ultima vreme.  Serviciu comun de rezervare.ro/agroturism/agroturism. gospodăriile. prin care puteti sa negociati.

insotite de pictograme. etc. realizeaza periodic anchete privind nivelul de satisfactie al turistilor privind serviciile oferite de pensiunile turistice rurale.pentru petrecerea timpului liber .12.comercianti (producatori de produse locale.E. cât şi extern (târguri şi burse de turism). un calendar al manifestarilor culturale cat si noutati din presa.C.. Acest mod de asociere este foarte important pentru ca va da posibilitatea cea mai concreta si imediata de a actiona alaturi de alti proprietari de pensiuni agroturistice pentru rezolvarea problemelor comune. etc.alte pensiuni (daca capacitatea dvs de cazare este depasita sau pentru schimburi de experienta) .antrec.E.E. Asociatia Nationala pentru Turism Rural. ofertele filialelor A.R. 1. incluse în reţea.R. Alti posibili parteneri: .C. apolitică. cu autoritatea administratiei publice centrale in turism. circulatia turistilor pe diverse destinatii turistice rurale.firme de consultanta .C. care tin strict de agroturism.E.C.ofera informatii despre activitatea asociatiei.N. are urmatorele atributii: ▪ de a identifica şi promova potenţialul turistic rural. .R.N.E. ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural.N. Site-ul A.pentru publicitate si promovare (agentii de turism. schimburi de experienţă între ANTREC şi organizaţii similare din ţară şi străinătate. ▪ de a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate. ANTREC a fost desemnată pentru alegerea acţiunilor de promovare şi marketing.N. . În cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului în România. atât pe plan intern (regional şi naţional).R. Atributiile A. cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană. in primul rand. a luat fiinta in anul 1994 si este o organizaţie neguvernamentală. membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES). ▪ de a transmite informaţii legate de turismul rural întregii reţele ANTREC şi instituţiilor implicate în mod direct sau indirect în promovarea şi dezvoltarea turismului rural.T. non-profit. cu o ofertă diversă.ro . agenţii de turism rural prin seminarii. . etc) .T.R.T. cursuri de scurtă şi lungă durată..T. dezvoltarea si promovarea intereselor turismului rural in cooperare si colaborare. Organizaţia are in prezent o reţea de 31 de filiale (din cele 41 de judete din tara). . prin mijloace mass-media. .hanuri si restaurante . conform statutului.C. . firme de publicitate.T. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor Dupa 1990 masurile privind constituirea si întarirea cadrului organizatoric necesar stimularii turismului rural s-au concretizat în constituirea unor organizatii neguvernamentale ce au drept scop dezvoltarea acestei forme de turism si anume.www. A. Agentia Nationala a Zonei Montane si Federatia Româna pentru Dezvoltare Montana. constau in reprezentarea.N. ▪ de a participa la evenimentele importante specifice. 14 . cu un numar de 3500 membri – proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 de localitati.E. ▪ de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde.N. imagini ale pensiunilor turistice care sunt membre A. A. Ecologic şi Cultural din România. Ecologic si Cultural (ANTREC).C. proiectul prevăzând crearea unei reţele naţionale concepute ca un sistem integrat şi computerizat.R. Amenajarea punctelor de vinzare si informare.T.

A creat o politică şi un management propriu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului în România. Revista este destinata atat turistilor. a iniţiat propuneri legislative ce au contribuit la înlăturarea vidului existent în domeniu. Ecologic si Cultural si are ca scop principal promovarea turismului rural. apoi a desfăşurat acţiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor româneşti. • obligatia de a informa turistii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le pastati. • dreptul de a primi asistenta de specialitate si informatii generale. conform prevederilor legale. privind stategia si programele de dezvoltare ale turismului. Constructiilor si Turismului si Ministerului Agriculturii. corespunzator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva. din partea Ministerului Turismului si a institutiilor din subordinea sa.13.N. ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice.000 exemplare/numar. in scopul stimularii activitatii de turism. ce functioneaza in cadrul Ministerului Transporturilor. Revista lunara " Vacante la tara" este o publicatie lunara a Asociatiei Nationale de Turism Rural. ANTREC şi-a demonstrat iniţiativa şi capacitatea sa organizatorică în crearea unei reţele viabile în această parte a Europei. conform certificatului de clasificare. conform legii: DREPTURI • dreptul de a presta si comercializa servicii turistice. aflată în adevărată competiţie cu ţări cu o veche tradiţie în acest domeniu. aveti urmatoarele drepturi si obligatii. Pe parcursul celor 17 ani de activitate.Rezultatele acestor anchete sunt comunicate catre presa si transmise ministerului coordonator. exista si alte organizatii si autoritati implicate in dezvoltarea turismului rural si agroturismului. 15 . Tirajul revistei este intre 3.C. • dreptul de a fi inclusi. Padurilor si Dezvoltarii Rurale.000-5. la cerere. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni Ca si agenti economici cu activitate in turism. lista serviciilor si a tarifelor practicate. • dreptul de a obtine certificatul de clasificare si reclasificarea pentru fiecare unitate proprie care presteaza servicii turistice. In afara de organizatiile amintite. cei care doresc sa inceapa o afacere in turismul rural vor putea gasi in paginile revistei multe informatii utile. Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains” a fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti de campania de sistematizare a satelor iniţiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate şi cătune. in forma vizibila si clara. in conditiile legii. Federaţia Româna pentru Dezvoltare Montană – infiintata in anul 1991.R. in functie de solicitari.E. • obligatia de a afisa. De asemenea. • dreptul de a beneficia de facilitati acordate de stat si de alte organisme si organizatii. BLIGATII • obligatia de a presta serviciile turistice la nivelul categoriei unitatii pe care o detineti. in vederea adaptarii politicii si strategiei din domeniul turismului rural la cerintele pietei. A contribuit la întârzierea acţiunilor de strămutare a gospodăriilor ţărăneşti. in programele de pregatire profesionala initiate de Ministerul Turismului • dreptul de a participa la actiunile de promovare (nationala si internationala) si sa fiti inclusi in cataloage. După 1990 asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi ajutorul umanitar. 1. cat si proprietarilor de pensiuni agroturistice din reteaua A. celor care vor sa calatoreasca prin satele romanesti. • obligatia de a functiona numai cu personal clasificat.T. • obligatia de a functiona numai in structuri de primire turistica clasificate.

etc.. • obligatia de a realiza exploatarea patrimoniului turistic. proprietarii de pensiuni agroturistice trebuie să ţină cont de următoarele etape: 16 . in acelasi timp asigurand protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator. In concluzie. excursii. in scopul protejarii calitatii produsului turistic romanesc. • obligatia de a proteja bunurile turistilor impotriva deteriorarii sau furtului si sa sigurati despagubirea acestora in cazul aparitiei unor prejudicii. • obligatia de a realiza publicitate proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice. conform legii. masa.• obligatia de a asigura protectia turistilor care utilizeaza serviciile turistice ale dvs: cazare.

17 . poroasă şi uşor digerabilă. Dacă aceste ultime părţi sunt prezente în făina. făina furajeră şi tarată. crescută. fără scraşnet la mestecare. de aceiaşi greutate pe bucată. care depind în mare măsură de conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicile lui coloidale. Insuşirile de panificaţie ale făinii de grâu.1. iar prin lot se inţelege cantitatea maxima de 10 tone pâine. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu Produsele finale rezultate din măcinarea grâului sunt de diferite feluri : făinuri. Cele mai importante însuşiri de panificatie ale fainurilor de grâu sunt: • Capacitatea de hidratare a făinii. sticlozitatea. Verificarea calitaţii pâinii se face pe loturi. conţinand nuanţa cu nuanţa particule cenuşie alb de taraţa şi şi cu gălbuie. uniformitatea şi mărimea boabelor. de parţile mai puţin nutritive. din zdrobirea boabelor.PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI VEGETALE ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR 2. Examinarea şi analiza calităţii pâinii Prin denumirea de pâine se înţelege produsul obţinut prin coacerea unui aluat dospit din faina de grâu. Gust Normal. coaptă în acelaşi fel. nici amar nici acru. irimic. îi comunică acesteia o mai mare sensibilitate în timpul conservării şi înrăutăţesc însuşirile de panificaţie ale făinii. precum şi normele privind indicatorii de calitate a diferitelor sortimente de pâine sunt reglementate prin standarde şi norme interne. fabricate de o singura echipă. eventual în amestec cu alte făinuri de leguminoase sau cartofi. condiţionate în prealabil. grişuri. triticale sau secara. • Puterea de fermentare a făinurilor. endosperm urme conţinand vizibile particule de taraţe de taraţe Miros Placut.5 khf. corespunzatoare consistenţei standard a aluatului (0. Proprietaţile de panificaţie ale făinurilor de grâu determină aptitudinea acestora de a produce un aluat normal şi o paine de buna calitate. puţin dulceag. greutatea hectolitrica. analizele şi metoda de efectuare a acestora. conţinutul în gluten. ale învelişului bobului şi stratului aleuronic. Valoarea de măciniş a grâului se apreciază în funcţie de urmatorii factori: Umiditatea. Procesul tehnologic de măcinare a grâului constă. • Proprietaţile elastico – vâscoase ale aluatului. fără miros de mucegai. de încins sau alt miros străin. cu scopul de a dezagrega componentele anatomice ale bobului şi de a desparţi prin cernere parţile endospermului.2. cu mare valoare nutritivă.m). Condiţiile de luare a probelor pentru analiză. 2. specific făinii. în linii generale. Proprietăţi senzoriale ale făinurilor Condiţii de calitate Caracteristici Grupa de făina albă Făina Făina Făina semialbă neagră dietetica Tip Superioara Tip Tip Făina Făina Făina 480 Tip ooo 55o 650 semialba neagra dietetica CuloareAlb gălbui cu nuanţa slab cenuşiu şi cu Alb Cenuşiu Roşcat aspect particule fine de taraţe gălbui cu deschis.

• rezistenţa cojii (moale. Masa unei pâini poate avea o abatere limita de 1-3 %. apoi se taie şi se examinează miezul acestora. acru.culoarea miezului (alb. gustul. dens. • neelastic (nu revine la starea iniţială). plăcut. Aprecierea aspectului şi starii miezului. rezistenţa opusa de miez la apasare. uniformă). Structura porozitaţii O pâine de calitate bună are porii ovali. cenuşiu. elastică. Bucaţile de pâine veche găsite în miez se consideră corpuri străine.  analiza senzorială. simetria formei. moale. dulceag şi slab acrişor. crescut. Deasemenea se urmaresc proprietaţile mecanice ale miezului: elasticitatea (prin apăsare uşoara cu degetul pe suprafaţa miezului în aşa fel încat să nu se distrugă structura porilor).chimica se face asupra unei pâini luate din lot la cel putin 3 ore şi la cel mult 20 ore de la scoaterea pâinii din cuptor. aciditate. In probă se admit maxim 2 pâini care nu corespund standardului. sfaramicioasă). amar. a semnelor de alterare microbiană. volumul. crăpată. lipicios etc. Analiza fizico . După timpul de revenire în urma unei apasări uşoare miezul se clasifică in: • foarte elastic (revine imediat). Aroma se determină mirosind miezul.  analiza fizico -chimică (umiditate. . dură. pătrată). • elastic (revine încet). • culoarea cojii (normală. Verificarea se face pe o probă de 10 pâini luate la întâmplare din diferite părţi ale lotului. sau prezintă urme sau cocoloaşe). El poate fi : normal. aplatizat). nesărat. înclinaţi la 45 . Se controleaza dacă miezul este uscat la pipăire. • aspectul general al cojii (netedă. culoarea şi structura cojii. Se mai poate constata prezenţa corpurilor străine prin scrâşnitul în dinţi. Prezenţa unor pori mici de formă rotundă indică o porozitate insuficient dezvoltată. Aprecierea gustului şi mirosului (aroma). sfărămicios. Se controlează : . uniform).aspectul general al miezului (uniform. o regularitate a formei şi se notează forma normală sau incorectă cu indicarea defectelor de formă. semnele de alterare microbiană şi prezenţa corpurilor straine. 0 18 . Aprecierea senzorială a calităţii pâinii Pe cale organoleptică se apreciază aspectul exterior al pâinii. Aprecierea aspectului exterior al pâinii.grosimea cojii superioare şi inferioare. cu pereţi fini. fără goluri sau vacuole. gălbui. urmarindu-se simetria. lucioasă. uniform distribuiţi. Dacă miezul opune o rezistenţa mare la apasarea cu degetul şi se deformează puţin el este compact. Pentru aprecierea acestora se examinează probele întregi. Se au in vedere urmatoarele aspecte: • volumul pâinii (bombat.Verificarea calităţii pâinii constă în:  examinarea aspectului general al lotului. spectul exterior al pâinii se stabileste examinand pâini intregi. elasticitatea şi porozitatea miezului. arsă.  verificarea masei pe bucată. corespunzatoare sortului de pâine controlat. . conţinut în sare). mirosul. Gustul se stabileşte gustând din miez şi coajă. Structura şi aspectul miezului se controlează prin examinarea pâinii în secţiune. cleios.

caracteristic produsului bine copt. volumul simetrică. starea coaja pâinii de vatră se produce un sunet deschis. Produsul are coaja nerumenită uniform. pâinea albă. suprafaţa cojii este netedă. datorita coacerii insuficiente. culoarea este uniformă şi atragătoare.4 Forma corecta (rotundă. suprafaţa aspră. produs bine crescut în volum (bine dezvoltat). Produsul este bine copt.4 Produsul are coaja frumos rumenită de la brun de Culoarea aspectul cojii nuci până la brun-roşcat. de 0……. nelucioasă (mată sau cu urme de făină). astfel încat la lovire în coacere. fiind puţin moale. si 0……. prin metoda scării de punctaj Caracteristica Scara de Descrierea caracteristicilor produsului senzoriala punctaj examinat Forma si 0……. prezintă parţi prea brune sau prea palide. dar este asimetrică. la pâinea semialbă şi culoare gălbuie. deformat de vatră. dovedind grija cu care a fost produsului lucrat produsul. şi aspectul curat. miezul are culoare uniformă. prin presare miezul se deformează ireversibil şi se fărămiţează uşor prin secţionare. fără crăpături sau defecte. astfel încat la lovire în coaja pâinii de vatră se produce un sunet înăbuşit. are suprafaţa încreţită sau coaja murdară. pezintă crăpături sub 1cm laţime şi sub 5 cm lungime sau prezintă 1-2 lipituri de cca 2cm fiecare coajă. are coaja uşor moale. prezinta crăpături de 1 cm laţime şi 5cm lungime sau prezintă lipituri mai mari de 2 cm fiecare. Produsul prezintă resturi de aluat necopt. astfel încat la apasarea cu degetul revine imediat la sarea iniţială. Produsul nu are forma stabilita.6 Gradul Produsul este bine copt. coaja crocantă. Produsul are coaja albicioasă. 2 2 Puncte acordate 4 2 0 4 2 0 6 3 0 19 . neplatizat sau bombat. mai mari decat ¼ din suprafaţa cojii. coaja nu ese crocantă. estetică. lungă sau cu împletituri).Evaluarea calităţii senzoriale a pâinii. este inestetic lovit de lopată. are miezului miezul elastic. dovedind că a fost lucrată îngrijit. la tăiere lama cuţitului rămâne curata iar miezul nu se fărămiţează. este aplatizat. lucioasă. Produsul prezintă forma stabilită. la apăsarea cu degetul miezul revine mai încet la starea iniţială. mai ales in parţile laterale sau prezintă parţi prea brunificate.la pâinea neagră de la brun auriu la brun deschis. iar volumul este suficient de crescut. are incheietura slabă.

placută caracteristică pâinii bine fermentate şi bine coapte.4 Gustul 0……. Această schemă cuprinde indicii principali de calitate ai produsului.6 Aroma 0…….6 Produsul are porozitatea miezului uniformă şi structura porilor fina. Produsul prezintă gust acru pronunţat. Lipseşte. Evaluarea rezultatelor examinării senzoriale a pâinii Defectele pâinii Defectele pâinii pot apărea de la materia primă. Treptele de apreciere a calităţii senzoriale a pâinii se stabilesc în funcţie de punctajul obţinut şi pe baza acestora se determină nivelul de calitate a produsului. 20 . fad ori sărat. iar porozitatea este foarte redusă Produsul prezintă aroma pronuţată. Gustul produsului este bun . destul de bun. care hotărăsc calitatea generală a acestuia. Când produsul controlat este de calitate superioară se acordă punctaj maxim. Aceste defecte sunt multiple şi pentru evitarea lor trebuie cunoscute cauzele care le produc. fără nuanţe straine. caracteristic sortimentului. iar pe masură ce calitatea scade. placut. Produsul are porozitatea miezului neuniformă prezintă până la 4 goluri de marime până la 2cm în secţiune. cât şi măsurile ce trebuie luate pentru a le preveni.Porozitatea miezului structura porilor şi 0……. de la procesul tehnologic nerespectat sau datorită păstrării şi transportului necorespunzător. Produsul prezinta aroma slab pronunţată. Produsul prezintă goluri mari în secţiune. îmbinandu-se examenul organoleptic cu cel fizico-chimic. însă prezintă până la 3 goluri de mărime pâna la 1cm în secţiune. Produsul prezintă gust satisfacător. se reduce în mod corespunzator şi punctajul. 2 2 6 2 0 4 2 0 6 4 0 Pentru o gradare calitativă a produselor de panificaţie în scopul stimulării unei calităţi superioare s-a introdus metoda aprecierii calităţii pe baza unei scheme de 30 puncte. slab acrişordulceag. Pentru fiecare din acesti indici se acordă un anumit punctaj.

Pâinea are gust nesărat S-a omis introducerea sării. dospirea finala a fost de scurtă durată şi coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea încins. a avut o dospire de durată prea 1. S-a efectuat coacerea într-un cuptor rece. Culoarea închisă a cojii S-a copt aluatul în cuptor rece. Defecte de formă scurtă sau coacerea s-a făcut într-un cuptor prea incins Pâinea este pra bombată S-a folosit în fabricaţie faina cu însuşiri slabe de Pâinea este prea lăţită panificaţie. Pâinea are volum mic S-a făcut un aluat dens (prea legat). Aluatul fermentat prea mult. Coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea rece. timpul de coacere a fost de scurta durataă sau nu s-a folosit la coacere destul abur (deloc). In timpul coacerii s-a introdus în cuptor prea puţin sau prea mult abur. s-a facut aluat prea legat sau aluatul a fermentat prea mult. La dospirea finală aluatul a prins coajă. Culoarea defectoasă a cojii Culoarea deschisă a cojii S-a folosit făina “tare la foc” . Cuptorul nu coace uniform sau s-a stropit pâinea Coaja prea groasa şi tare neglijent.Defectele pâinii coapte şi cauzele care le provoacă Defectele pâinii Cauzele care le provoacă Aluatul a fost prea dens. Nu s-a pus sare în aluat. S-au aşezat bucaţile de aluat prea apropiate de vatră. 21 . Defectele cojii S-a folosit făina nematurizată. Culoarea neuniformă a cojii S-a folosit făina provenită din cereale încolţite sau s-a Băşici dulci sau arse ale cojii efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. S-a efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. Aluatul s-a facut prea moale sau dospirea a fost prelungită prea mult. S-a folosit un cuptor prea încins S-a folosit făina din cereale încolţite sau făina cu gluten slab. 3. Defecte de volum S-a folosit făina slabă sau veche. 2. timpul de coacere a fost de lungă durată. provenită din cereale încolţite sau făină (plată) încinsă. lateral S-a folosit aluat prea moale. S-a folosit un cuptor rece. Coacerea s-a efectuat într-un mediu avand o cantitate exagerata de abur. S-a făcut plămadeala mica sau s-a condus fermentaţia la cald. Defecte de gust S-a folosit plamădeala veche sau s-a condus Pâinea are gust acru fermentaţia la cald. Pâinea are gust sărat S-a pus prea multa sare din cauza făinii slabe sau a neglijenţei în preparare. Pâinea are gust dulce S-a folosit plamădeală nefermentată. Coaja lipicioasă Fermentaţia a fost de scurtă durată sau s-a folosit Crăpăturile cojii (la suprafaţă şi plămădeala nematurizată. Dospirea a fost de scurtă durată şi s-a făcut la cald sau cuptorul a fost prea încins. 4.

S-a folosit plămădeală nematurată. deoarece temperatura în miez nu atinge 100 C. Straturi compacte în mijlocul Fermentaţie insuficientă. Boala întinderii – sau boala cartofilor este produsă de bacteriile de tip mesentericus şi subtilis. Defectele miezului Desprinderea miezului de coajă S-a folosit făina slabă sau provenită din cereale încolţite. S-a format un aluat prea legat şi insuficient fermentat. Crăpături în miez Transport necorespunzator (pâini îngramădite). precum şi starea neigienică a brutăriilor. prin fabricarea pâinii de 22 . miezului de Culoare închisă S-a folosit un cuptor prea încins. S-a folosit prea multă făina la modelare. Cauzele sunt identice ca la punctul de mai sus. Pori prea mici refăcându-se gelatinizarea completă a amidonului. Pentru preîntâmpinarea acestei boli se pot lua o serie de măsuri: desfăşurarea procesului tehnologic în perfectă stare de igienă. pe plante şi într-o oarecare cantitate în orice făină. datorită cuptorului care a fost prea rece sau neglijenţei cocătorului. S-a facut un aluat prea moale care contine apa nelegată. Miez umed şi lipicios Depozitare necorespunzatoare (pâini îngramădite). Timpul de coacere a fost prea lung. Mirosul devine respingător. Timpul de coacere a fost prea scurt. sol. S-a folosit făina nematurată sau alterată. S-a facut modelarea cu prea multa făină. de fructe putrezite. Bolile pâinii Bolile pâinii se datoresc microorganismelor care nu sunt distruse prin coacere (sporii rezistă). Culoarea roşcată sau închisa S-a folosit făina infestata cu gândaci acarieni sau (cenuşie) a miezului) provenită din grâu atacat de gargariţe. Anotimpul cald favorizează această boală care se caracterizează prin degradarea miezului care devine lipicios şi se întinde în filamente subţiri. Băşici şi goluri în miez S-a folosit plamădeală trecută (glutenul s-a ros). Dospirea finală a fost de scurtă durată sau aluatul a fost prea moale. plămădeală nematurată şi în cantitate redusă. S-a folosit făina rece sau s-a condus fermentaţia la rece. Pâinea trebuie scoasă din consum. fie că pătrund în pâine prin crăpăturile 0 pâinii. Miezul prea sfărâmicios S-a făcut dospirea finală de scurta durată S-a folosit făina grişată sau “tare la foc”. S-a facut fermentaţia de prea lungă durată din cauza conducerii la rece a fermentaţiei. S-a folosit un cuptor prea încins. S-a facut un aluat prea legat sau insuficient maturat Pori mari şi neregulaţi (aciditate mică). S-a facut un aluat prea moale sau insuficient maturat. S-a efectuat coacerea într-un timp prea scurt. sau s-a făcut un aluat prea legat. Principalele surse ale contaminării pot fi făina şi apa. larg răspândite în aer. S-a folosit făina cu putere de hidratare redusă.5. buna coacere a pâinii.

0 0 şi această boală duce la scoaterea pâinii atacate din consum. se examineaza mai întai starea generala a lotului. al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind condiţiile de calitate a grâului şi a făinii de grâu din import. care se dezvoltă la 25 C şi care la 40 C este distrusă. Această boală este cauzată de diverse mucegaiuri ce formează colonii de culori diferite : Monilia candida (albă-crem). în ruptura aspect sticlos. pastele făinoase trebuie să corespundă condiţiilor minime specificate în tabelul urmator: Caracteristici senzoriale ale pastelor făinoase Caracteristici Condiţii de admisibilitate Aspect Suprafaţa netedă. Culoare Uniformă. caracteristic pâinii bine coapte. iar apoi se procedeaza la examenul organoleptic şi fizico – chimic. Plăcută.). Acestea degradează glucidele şi unele proteine din pâine până la compuşi simpli. gustul şi infestarea.brun deschis rumenă. fără cocoloaşe sau urme de făina neframântată. ORDIN nr.121. Proprietăţile senzoriale ale pâinii Caracteristici exterior general coaja Aspect miez(în secţiune) Pâine alba format rumenă. uniformi uniformi uniformi palpare Elastic (după o uşoară apasare. caracteristcă pâinii bine coapte. 23 . Din punct de vedere organoleptic. fără gust acru sau amar. răcirea pâinii fierbinţi într-o încăpere bine ventilată şi adăugarea în aluat a unei cantităţi mici de acid lactic (0. Pentru a stabili calitatea. Boala creţoasă se recunoaşte după apariţia unor pete albe cu aspect de cretă. mirosul. prin examinarea unei porţiuni de probă şi mai ales a fărămiturilor. Oospora variabilis (albă). Boala sangerie – este provocată de apariţia unor colonii de culoare roşie purpurie ale bacteriei Microcoocus prodigiosus. nisip etc. cu gust neplăcut. Aspergilius glaucus (verde deschis sau brun).galben auriu Pâine Pâine neagra semialba Condiţii de admitere specific sortimentului rumenă. fară miros şi gust strain.brun până la roşcat Pâine dietetica neaplatizat cu asperităţi (rugoasă) brun roşcat Aroma Gust masa cu pori neumed la masa cu pori masa cu pori fini. Plăcut.3. reprezentând colonii de Endomyces fibuligernb sau de Monilia variabilis. culoarea. Pâinea mucegăita este toxică şi trebuie scoasă din consum şi distrusă. Pâinea trebuie scoasă din consum. urât mirositori. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor Verificarea calităţii pastelor făinoase se face pe loturi. Aspergilius flavus (galbenă-verde). La aprecierea pastelor făinoase pe cale senzorială se determină aspectul.011/570/356 din 2001 al ministrului agriculturii.).3 %) sau acetic (0. de rânced etc. Se va indica numarul de insecte sau arahnide vii sau moarte găsite. Infestare Nu se admite prezenţa insectelor şi arahnidelor în nici un stadiu de dezvoltare. Mucegăirea pâinii – este o boală destul de frecventă. Miros şi gust Caracteristic. 2.1 %) . alimentaţiei şi pădurilor. Constatarea infestarii se face cu ajutorul unei lupe care măreşte de minim 5 ori. mată şi fără urme de făina neframantată. fără miros străin (de mucegai. revine imediat la starea iniţială). albă cu o nuanţă galbenă pentru pastele obişnuite şi galbenă uniformă pentru pastele cu ouă. fără scrâşnet datorat impurităţilor minerale (pământ. Aspergilius niger (neagră –brună) şi altele.dimensiuni mici.

grade .0 ori 4.sau netedă.5 3. culorii. cenuşă insolubilă în acid clorhidric. structură uniformă fără goluri Bine copt. Periodic se verifică conţinutul în proteine. băşici şiîn cremă. creşterea volumului după fierbere.fără goluri.2 3. 2.0 ori Comportarea la fierbere După fierbere să fie elastice şi să nu se lipească între ele. maxim 3. fără goluri Caracteristic a biscuiţilor şi cremei utilizate Aspect exterior Suprafaţa Suprafaţa netedă. semilucioasă sau mată. conţinutul în oua. Se mai fac urmatoarele determinari: defectele admise.2 Creşterea în volum la fierbere. din proba medie.0 13. Proprietăţiile organoleptice ale biscuiţilor sunt redate in tabelul de mai jos: Proprietăţile organoleptice ale biscuiţilor Biscuiţi Biscuiţi Caracteristici glutenoşi zaharoşi Condiţii admise Biscuiţi glazuraţi Biscuiţi umpluţi Suprafaţa capacelor netedă.o Aciditate. Calitatea biscuiţilor Pentru exprimarea calităţii biscuiţilor au fost selecţionate principalele caracteristici senzoriale şi fizico – chimice specifice. Bine copt. gustului şi consistenţei se face senzorial asupra biscuţilor întregi. cu rugoasă nearsă fără desen funcţie de băşici cu desen specific suprafaţa specific glazurii. cu crema bine repartizată între capace. iar apoi se procedează la examenul organoleptic şi fizico – chimic. şi conţinutul în pesticide. etc. min. crema omogenă uniform repartizată între capace. sarcina de rupere la încovoiere. La biscuiţii cu unt şi ouă şi la biscuiţii condimentaţi se admite suprafaţa mată. cu contur regulat al glazurii Culoare Galben Galbenă până la Caracteristica aurie până galben brună biscuiţilor şi la brună uniformă glazurii utilizate uniformă 24 .Caracteristici fizico – chimice ale pastelor făinoase Caracteristici Paste obişnuite Paste extra Paste super Apa.lucioasă exterioară Suprafaţa sau mată. exterioară suprafaţa semilucioasă. mată. 13.5 ori 4.fără arsuri. % max. La început se examinează starea generală a lotului.acoperit a total sau prţial Aspect în secţiune Bine copt stratificare uniformă şi Bine copt . Determinarea aspectului. Verificarea calitaţii biscuiţilor (ca produs finit) se face pe loturi. 0 13.

% max. Trebuie să aibă puritate. min 42 40 Corpuri straine. Important este grosimea învelişului. fără miros de încins sau de mucegai Gust Specific dulceag: nu admite gust amar sau acru Proprietăţi fizice şi chimice pentru orzul de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orzoaica Orz Masa a 1000 boabe. Fragezi nesfărâmicioşi. fără jumătăţi de boabe alterate. %. 14 14 Boabe mai mari de 2.făra miros şi gust strain Lipsă Lipsă Crocanţi sau feagezi în funcţie de biscuiţii folosiţi. crema onctuoasă Miros şi gust Corpuri straine Infestare 2. Mărimea şi greutatea boabelor. Energia de germinate înseamnă numarul de boabe germinate simultan la intervale de timp determinate (3 zile). Proprietăţile senzoriale ale orzului de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orz Orzoaica Aspect Caracteristic orzului şi orzoaicei sănătoase Culoare Galben ca paiul. Greutatea hectolitrică pentru orzul de bere este între 60 şi 72 kg. La un orz bun energia de germinare este aproximativ egală cu capacitatea de germinaţie. % min.4. 95 90 Substante proteice. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere Pentru fabricarea berii. 11 11. uţor glazura sfărâmicios onctuoasă Placuţe. Se recomandă orz cu greutatea absolută între 37 si 50 g. miros proaspăt de pâie. Germinaţia fără limită de timp . Cu cât învelişul este mai subţire. Foarte important este ca materialul supus prelucrării să aparţină unui singur soi. 85 80 Energia germinativă (dupa72 ore). %min.minim 90 %. Capacitatea de germinare. placut.5 mm O. max. cu atât extractul este mai mare. Orzul este mai bun pentru obţinerea malţului dacă greutatea a 1000 boabe este mai ridicată. grame. pentru a nu crea dificultăţi la malţificare. fără mucegai.5 Infestare cu dăunătorii depozitelor (exemplare Nu se admite adulte vii) 25 . să fie fără seminţe de buruieni. orzul trebuie să aibă culoarea alb – gălbuie. fără pete sau varfuri negre Miros Specific. 4 4 Umiditate % max.Consistenţa Crocanti Crocanţi.

mată.8 x 10. fără pete sau impurităţi. nelipicioase. STAS 110 uniform neaglomerate.Zahărul are gust dulce. Zahărul tos devine mat când .5. 10. resturi de sfoară sau scame).8 mm. cu cristale de aceeaşi mărime şi formă.3 mm. Nu se admite să formeze conglomerate. fină. Se admit 3 mg la kg produs impurităţi metalice. datorită coroziunii metalelor din care sunt confecţionate. 22 x 26. Zahărul bucăţi turnat se sfărâmă mai greu decat cel presat. cu stralucire stralucire caracteristică caracteristică Aspect în stare solidă Cristale uscate.8 x 10. turnat sau presat. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal Zahărul trebuie să îndeplineasca o serie de caracteristici de calitate senzoriale şi fizico – chimice. Aceste impurităţi provin din aparatură şi conductele fabricilor de zahăr. uscată şi nelipicioasă. fără impuritaţi mecanice (praf. 2 Alb nr. cel presat poate fi mat. din diferite motive. uscate şi nelipicioase. se prezintă în bucăţi cu dimensiunile: pentru zahăr turnat 24 x 26 x 8 mm.1 Alb nr. zahărul presat dă o cantitate mai mare de spărturi şi pudră în timpul manipulării şi al transportului. curate. zahărul turnat este lucios . Zahărul praf (farin) se prezintă ca o pulbere albă. Proprietăţile senzoriale ale zahărului Cristal Caracteristici Tip de zahăr cristal Metode de verificare Alb nr. pentru zahăr presat 22 x 22 x 8 mm. nelipicioase.5 x 8 mm. 3 Alb nr. Cristalele pot fi neuniforme şi cu margini nepronunţate când cristalizarea zemii a decurs anormal. cristalele sunt modificate sau sunt acoperite cu zahăr praf (provenit din manipularea necorespunzatoare a zahărului). Cristale uscate. fară miros sau gust străin. 4 Condiţii de admisibilitate Culoare Albă Albăcu ă la slab gălbuie. Bucăţile de zahăr sunt de culoare albă. care curg liber 26 . Zahărul bucăţi . particulele însa să nu depăşească mărimea de 0. fără impurităţi. Zahărul tos are culoare albă lucioasă. care curg liber calibrate.Proprietăţile senzoriale ale berii 2. de aceea. neaglomerate. Aglomerările de cristale au loc cănd zahărul are o umiditate prea ridicată sau a fost umezit ulterior.

cât şi în soluţie 2. gust amar. fără corpuri Miros şi gust corpuri straine Dulce. metalic.20 inţepător. iritant. specific de ulei hidrogenat 20-19 18-16 15-13 12-0 Scara de apreciere a gustului uleiurilor şi grăsimilor Nota 10 Caracterizare Gust slab şi iritant Ulei cu gust iritant şi început de 9 râncezire 8 Ulei cu gust aspru şi foarte slab 7 rânced Ulei slab rânced Ulei rânced Ulei foarte rânced Standardul de uleiuri şi grăsimi vegetale stabileşte metoda de determinare a caracteristicilor senzoriale cu ajutorul scării de punctaj. în compoziţia margarinei trebuie să se regăsească amidon de cartofi 2 % şi puţin ulei de susan . iute. amar. culoare (specifică tipului). Rezultatul analizei se exprimă prin punctajul mediu ponderat pe baza căruia se face Caracterizare Ulei proaspăt. miros caracteristic materiei prime. săpunos. fara miros şi gust străin. străin. fără deficienţe Ulei depozitat. atât în stare solidă.Aspect în soluţie 25% Soluţie limpede.cu flocoane. miros şi gust (aromat. 0 . Nuanţa şi intensitatea culorii. cu gust foarte slab iritant. Ca excepţie. de ulei hidrogenat 0 . Caracteristicile senzoriale pe care trebuie sa le îndeplinească margarina se referă la aspect (lucios şi uscat în secţiunea proaspăt tăiată). Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile Examenul senzorial al uleiurilor şi grăsimilor vegetale Proprietăţi Aspect Mod de caracterizare Limita de notare Evaluare prin puncte Corespunzator sau necorespunzator Foarte bun 10. plăcut.tulbure. fără sediment si Soluţie stărine limpede. rânced). gust neutral sau miros şi gust slab specific Ulei aproape proaspat Ulei depozitat. cu impurităţi mecanice. aproape imperceptibil Nota 6 5 4 3 2 0-1 evaluarea caracteristicilor senzoriale ale produsului şi încadrarea acestuia în trepte de calitate. compactă.emulsionat cu sediment.10 omogenitatea culorii.La grăsimi solide se adaugă: 0 . de rânced. nesfărămicioasă).20 Miros 20-19 18-16 15-13 Gust Neutru specific materiei prime. înţepător. de rânced.9 Bun 8-7 Accept abil 6 Necores punzător 5-0 12-0 Culoare Limpede.6. prezenţa petelor sau straturi diferit colorate Fără miros. consistenţa la 15 C (onctoasă. 0 27 .

Aprecierea greutăţii medii a fructelor Se face prin cântărirea celor 30 respectiv 20 fructe şi calcularea mediei greutăţii lor. Recoltarea fructelor se face din partea exterioară şi mijlocie a coroanei. gutui. gât scurt şi gros. Alcătuirea probei medii de fructe pentru aprecierea calităţii acestora La sâmburoase proba medie este de 3 kg. scara de notare este de la 1 la 40 pe elemente de calitate astfel : Aspectul exterior al fructului a) Forma fructului Apreciate pozitiv : Pentru mere : regulate. nedeshidratate. fără urme de boli. Pentru pere : orice formă dar regulată. Aprecierea formei fructului şi notarea acesteia în caietul de observaţii . şi se măsoară volumul de apă dislocat de fructe (ce poate utiliza dispozitivul Stehman). 3. sănătoase.8. La mere.Insuşiri de calitate ale unor margarine obţinute din uleiuri de floarea. 2. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare Fructele supuse acestei probe trebuie să fie mature. tartinabilitate şi mod de topire până la 80٢m până la 8٢m Dimensiunile cristalelor (la sfarşitul perioadei de păstrare) 2. globuloase.7. Se face cu ajutorul unei fişe de degustare. Numărul de fructe supus analizei. 2. se încep determinările. fără neregularităţi. din proba medie recoltată din teren este de 30 bucăţi la sâmburoase şi 20 bucăţi la seminţoase.) 7. putem calcula densitatea pulpei (cu 4 zecimale). Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole Elementele importante ce concură la realizarea calităţii fructelor sunt: 1. iar la seminţoase de 5 kg. luate la întâmplare din lot. fără reziduri de substanţe toxice şi au aspect tipic de soi. fără proeminenţe. insecte sau vătămări mecanice. Cunoscând greutatea şi volumul. 8. Calculul procentului de sâmburi şi greutatea fructului Se face cântărind sâmburii de la toate fructele şi determinând apoi procentul lor din greutatea fructelor anterior determinată. 28 . Determinarea densităţii pulpei Fructele cântărite mai sus se scufundă într-un vas de sticlă. Aprecierea mărimii fructului Cu ajutorul unui şubler se fac aprecieri ale dimensiunilor care apoi se împart la numărul total de fructe examinate pentru a afla mărimea medie. Aprecierea calităţii gustative Este o probă obligatorie în aprecierea calităţii fructului. Determinări biochimice (substanţa uscată şi aciditatea etc.soarelui Indici de calitate Probe martor în ulei Probe martor în ulei fluid+ulei intersterificat+uleifluid+ulei hidrogenat hidrogenat Caracteristici aspect grişat dupa 20 Nu apar modificari dupa 30 zile după de zile organoleptice pastrare la temperaturi aspect făinos dupa 10 alternante(5◦C şi 20◦C) zile Imbunataţite faţă de martor Consistenţa. După ce proba a fost dusă în laborator. 5. 6. pere. 4. dacă se poate gradat. pieliţă întinsă.

albă sau galbenă. iar pentru pere. Există tabele de calcul cu ajutorul cărora se face trecerea de la substanţa uscată la conţinutul în zahăr. neplăcut. plăcută. Apreciate negativ : consistenţă moale. e) Aroma Pozitiv : Aromate fin. plăcut. untoasă. n = cifra citită la refractometru 29 . d) Gustul Pozitiv : armonios (aciditate-zahăr). 11-15 = gusturi superioare.5 = gusturi inferioare. nearomate cu iz ierbos sau miros respingător. nu sunt însă foarte exacte. seacă. c) Culoarea Pozitiv : uniformă . prea dură. Tipicitatea mărimii fructului (1-3) Apreciate pozitiv : caracterele considerate de soi. astringent. fină. deschis colorată. prea acru sau prea dulce. făinoase. cu iz străin. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe Metoda folosită cel mai des este cea refractometrică bazată pe determinarea indicelui de refracţie. Se ia în considerare greutatea medie a 50 fructe care trebuie să fie apreciate astfel: Fişa de apreciere a mărimii fructului Fructe mere pere note Fructe mici Sub 85g Sub 110g 1 Fructe mijlocii 85-125g 110-200g 2 Fructe mari Peste 125g Peste 200g 3 Caracterele pulpei a) Consistenţa Apreciate pozitiv: consistenţa fermă sau mijlocie. bazată pe remarca următoare : conţinutul în zahăr este mai mare când valoarea substanţei uscate citită la refractometru este mai mare. cu cavităţile calicială şi pedunculară prea mari (adânci). taninos. 2. fondantă. lipsit de astringenţă. gâtul prea lung şi subţire. 6-10 = gusturi bune. dulce-acidulat. respingător.Apreciate negativ : formele neregulate. în care : x = conţinutul în zahăr. cu infiltraţii colorate intens sau verde.25 . 1. de diferite nuanţe. spălăcită. cu scloroide grosiere zone de sticlozitate. plăcut. b) Suculentă Pozitiv : pulpa suculentă sau pozitiv de suculentă. Ea ajută la aprecierea comparativă a probelor din teren. Negativ : slab aromate. Cu ajutorul unui aparat numit refractometru se poate determina rapid conţinutul în substanţă uscată a fructului apoi indirect conţinutul în zahăr.2. crocantă.5. prea închis colorată. metoda fiind orientativă. Negativ : pulpe excesiv de suculentă (la pere) sau slab suculentă. Negativ : fără expresivitate. Apreciate negativ : fructele prea mici sau prea mari. fade. mălăieţe. aşchioasă. În lipsa lor conţinutul în zahăr se determină cu ajutorul formulei : X = n x 4. Negativ : neuniformă.9. fără zone de sticlozitate sau cu coloroide. Rezultatele obţinute.

. Refractometru de teren impreuna cu anexele lui Modul de lucru Se reglează refractometrul la punctul 0. Se potriveşte meniscul soluţiei de NaOH în biuretă la o diviziune clară şi se notează apoi cantitatea de NaOH (N/10).Fig.volumul mustului. . Se iau 10 cm suc filtrat se diluează cu apă distilată în volum de 150 cm într-un Erlemnayer de 250 cm . Întrucât refractorul este gradat pentru temperatura de 20 C se aplică anumite corecţii de temperatură.greutatea tescovinei. Se face în final media citirilor individuale sau se face presarea tuturor fructelor printr-un storcator . Se taie longitudinal în 4 fiecare fruct.greutatea pieliţelor din tescovină. După citirea probei se curăţă prisma cu un burete umed sau cu o vată cu alcool şi se usucă bine înaintea altei citiri.2 şi scăzând câte 0.00679). Rezultatul se raportează la 100 cm . Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare Din recolta analizata se alege o probă medie de 25-50 fructe. . .11. Linia de demarcare a celor două câmpuri refractometrice se aduce la 0 cu ajutorul unei şurubelniţe din dotarea aparatului. 0 0 0 0 0 2. se supune presării pentru a extrage sucul şi cu o baghetă de sticlă se pun 2-3 picături din probă pe suprafaţa prismei. filtrat sau decantat.2 pentru fiecare 3 C sub 20 C. cu ajutorul apei distilate. În această soluţie se pun 2-3 picături de fenolftaleină şi se agită.1. . 30 . Se repetă determinarea pentru siguranţă.greutatea seminţelor. Se decantează şi se transferă proba fără particule de pulpă într-un alt vas. 3 3 3 3 3 2. Calculul acidităţii se face astfel: cm NaOH(N/10) x factorul soluţiei de NaOH x echivalentul în acid malic (0.câte 0. analiza făcându-se din sucul rezultat. Se ia o probă din fructul de analizat cu ajutorul sondei din dotare.10.greutatea ciorchinelui (rahisului). . Porţiunile tăiate (câte o pătrime din două părţi opuse) se zdrobesc în mojar sau cu o presă şi sucul colectat se filtrează printr-un tifon dublu.greutatea totală a strugurilor. adăugând pentru fiecare 3 C peste 20 C . Cantitatea de apă să fie egală la toate probele. .volumul bacelor.greutatea bacelor (boabelor).folosită până la aducerea lichidului la roz palid.Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice Principiul lucrării: Lucrarea constă din determinarea următoarelor elemente fizicomecanice a strugurilor: . Se închide capacul şi se fixează bine.

Tehnica de lucru: • Se cântăreşte un strugure întreg cu ajutorul unei balanţe sau a unui cântar electronic. . • Se numără bacele şi se cântăresc. • Se cântăresc bacele separat. a soiului. • Se separă bacele sănătoase de cele afectate de mucegai sau deteriorate ca urmare a transportului şi se recântăresc separat. • Bacele se zdrobesc manual şi se introduc în presa de laborator. ca urmare a condiţiilor pedo-climatice variabile.apă distilată. • Se separă seminţele din tescovină de pieliţe. analiza şi controlul calităţii vinului Calitatea vinului este dată de ansamblul însuşirilor senzoriale. • Se efectuează presarea şi se colectează mustul. se 31 . .hârtie de filtru sau sugativă. . • Indicele de randament = greutatea mustului / greutatea tescovinei (pieliţe + seminţe). • Indicele de boabe = numărul de bace la 100 g strugure. se separă tescovina şi se cântăreste. • Mustul rezultat se măsoară cu ajutorul unui cilindru gradat.12. Examinarea. Stabilirea cu exactitate a raportului existent între părtile componente oferă informaţii importante viticultorului şi comerciantului în ceea ce priveşte calitatea produsului. • Se desface presa. 2. fizico .forfecuţe şi pensete. biologice.presă (teasc) de laborator. • Bacele se scot din apă şi se lasă câteva minute la zvântat pe o hârtie de filtru sau o sugativă. . de la o podgorie la alta şi uneori chiar de la un lot de struguri la altul. • Rezultatele obţinute prin determinările succesive a 10 ciorchini centralizează. Ustensile şi materiale necesare: .tifon. cele bolnave de cele sănătoase.balantă sau cântar electronic. • Se detaşează bacele (boabele) de ciorchine prin decupare cu ajutorul unei forfecute de la baza bureletului. .chimice. se numără şi se cântăresc. • Prin diferenţă se determină greutatea pieliţelor. • Se cântăreste ciorchinele (rahisul). • Indicele de structură a strugurelui = Greutatea boabelor/greutatea ciorchinilor. a condiţiilor de depozitare şi de transport etc. .cilindri gradaţi de 500-1000 ml.Scopul lucrării: Unitătile uvologice reprezentate de părţile componente ale unui strugure înregistrează variaţii cantitative şi calitative de la un an la altul. • Se determină volumul bacelor prin introducerea acestora într-un cilindru gradat în care în prealabil se toarnă o anumită cantitate de apă distilată. şi măsura în care vinul răspunde pretenţiilor senzoriale ale consumatorilor avizaţi.

• vinuri roşii alcoolice şi noi. • vinuri albe fine. • vinuri spumoase şi vermuturi. soi Origine si autenticitate Sortiment de soiuri An de exceptie Imbuteliat. buchet (intensitate. conţinutul în alcool. pentru vinurile albe şi 15 – 16 C pentru cele roşii. • vinuri aromate (muscaturi) cu respectarea ordinii de calitate şi de vechime. • vinuri roşii. mirosul şi aroma vinului. uşoare şi noi. degajare de CO . Armome Stabilitatea . . culoare) Miros. Ordinea în care se face degustarea vinurilor este următoarea: • vinuri albe de masă. capsula. culoarea. întai cele tinere şi apoi cele vechi. denumire. degustătorul nu trebuie să fie fumator. apoi cele roşii şi la urma cele dulci. în camere liniştite. . Între degustări se fac pauze şi se servesc mere sau puţină pâine. • vinuri albe de masă uşoare şi vechi. alcoolice şi vechi. calitatea paharului 2 Analiza senzorială ocupa un loc principal în aprecierea calităţii vinurilor. Stabilitate fizico-chimica .culorii. • vinuri roşii uşoare şi vechi. Prin degustare se determină gustul. Absenta activitatilor bacteriene sau enzimatice. • vinuri de desert (licoroase) in aceeaşi ordine. . De regulă. eticheta. eventual cutii pentru sticle Temperatura de servire a vinului Prezentare pentru consum Formare.limpezimii. deoarece fumatul reduce mult sensibilitatea gustului. Caracteristici senzoriale aroma. Organoleptic se apreciază şi culoarea vinului. Degustarea se recomandă a se face la 13 – 15 C.aromei. Respectarea temperaturii de degustare este necesară pentru ca toate caracteristicile senzoriale ale vinului să poată fi apreciate la adevărata lor valoare.opacitatii. Raportul normal al compusilor vinului Neutralizarea fortifiantilor Absenta rezidurilor de pesticide Naturalete si igienitate Absenta antisepticilor interzisi Limite acceptabile pentru compusii care pot pune probleme de sanatate Abundenta factorilor vitaminici sau a altor compusi Loc de producere . Vinurile se degustă astfel: întai cele albe. persistenta). • vinuri albe alcoolice şi noi. • vinuri roşii alcoolice şi vechi. 32 . varsat Eleganta ambalajului Prezentare la vanzare sticla. vechimea aproximativă. contraeticheta.podgorie Indicatie de origine.Criterii pentru imaginea completă a calităţii vinului Caracteristici senzoriale Componente Aspect (limpezime.gustului. uşoare şi noi. izolate de mirosuri 0 0 străine.

strain zonei de producere. Pentru examinarea aromei se execută o mişcare de rotaţie pentru a umezi pereţii paharului. paharul cu pereţii umeziţi de vin se încălzeşte uşor în palmă. Concentraţia alcoolică a unui vin reprezintă conţinutul de alcool etilic. Vinurile rosii. la 20 C. pana la 1/3 din inaltimea paharului. vinului din pahar i se imprimă o mişcare de rotaţie. bine evoluat la vinurile fara gust strain vechi. Limpede fara Limpede-cristalin. care dau opalescenţă şi tulbureala vinurilor.Culoarea. buchetul şi tipul vinului se notează de la 1 la 10. limpiditatea . în scopul măririi suprafeţei de evaporare şi degajării buchetului. caracteristica tipului de vin si vechimii Caracteristic de vin. sau producere si pentru soi. fara gust strain Tehnica degustării vinurilor Vinul se toarnă încet pe marginea paharului tinut inclinat spre sticla. Vinur Alb-verzui. fara gust tipic podgoriei. galben-verzui pana la galben-auriu. pot sediment fara sediment avea o depunere de culoare pe peretii sticlei sediment. invechite in sticla. Paharul se îndreaptă apoi spre sursa de lumină pentru aprecierea gradului de limpiditate şi a culorii. Analiza vinurilor mai cuprinde determinarea aciditaţii titrabile. alb-galbui. Aroma caracteristica Caracteristic de vin. armonios. cu 9 aproape perfect. pentru arealul de Placut. In prealabil. tipic Placut. brusc. 33 . 8 excelent. din atmosferă de la suprafaţa paharului. pentru a se pune în suspensie eventualele impurităţi mai mult sau mai puţin grosiere. Tot acum se observă eventualele semne ale unor boli şi defecte ale vinului. cu temperatură de 7 – 15 C si umiditatea relativă de 70 – 78 %. fara sediment. 0 0 0 Proprietăţile senzoriale ale vinului Conditii de admisibilitate Proprietati senzoriale Vinuri de consum curent Vinuri de calitate superioara (VS) Vinuri cu denumire de origine controlata vinuri (DOC). Vinurile se depozitează în încăperi răcoroase. armonios. fara miros strain. 7 bun. Aroma vinului se analizează inspirând de câteva ori. Cu 10 puncte se consideră vinul excepţional. a acidităţii volatile şi a extractului. roz sau rosu. Aspect Culoare Miros Gust cudenumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) Limpede-cristalin. curate. 6 de calitate mijlocie. Se determină picnometric sau alcoolmetric. Trebuie evitată turnarea de la înăltime deoarece contribuie la aerisirea vinurilor şi pierderea aromei. exprimat în procente de volum. Obisnuit. In continuare. Gustul poate indica eventual adaosul de apă (prin reducerea acidităţii). aroma caracteristica Soiului (buchet la fara miros strain pentru vinurile vinurile valorificate cu vechi). Metoda ebuliometrică nu poate fi aplicată decât vinurilor cu extract sub 30 g/l . Analiza vinurilor. aerisite. de aceea gustul dulceag poate arăta o îndulcire artificială. fara miros strain denumire de soi Placut. vinurile cu grad alcoolic de 13 – 14 şi bine fermentate au un conţinut redus de zahăr. de la 5 la 0 vin defectuos în diferite stadii.

2 minute. vitamine etc. senzaţiile slăbesc în intensitate. care serveşte la încercarea prealabilă şi la spălarea gurii de proba anterioară. Etapele care se parcurg în scopul aprecierii calitative a soiurilor de masă la cartof se pot grupa astfel : -examinarea fenotipică a tuberculilor. iar proba ţinută. la ora actuală sunt prezentate în tabelul următor: Soiuri de cartofi de masă cultivati la noi în ţară Ostara Sirtoma Olanda Soiuri timpurii Jaerla Cobler Olanda -“Carpatin Autohton -“Urgenţa Olanda Soiuri semitimpurii Bintje Braşoveanu Autohton -“bună Desiree Olanda Colina Autohton Semitârzii bună Măgura Autohton Merkur Germania Târzii Ora Germania Târzii Bună Mijlocie Bună Bună Foarte Bună Foarte Mare Bună Bună Prin calitate in afară de aspectul comercial al tuberculilor trebuie să se înţeleagă complexul de caracteristici morfologice şi însuşiri biochimice care definesc în final valoarea alimentară a caracterului. Însuşirile culinare se determină după o scară de bonitare aprobată de “Asociaţia Europeană de Cercetări Stiinţifice în cultura cartofului” în funcţie de care soiurile de cartof de masă. -aprecierea însuşirilor culinare.Pentru examinarea gustului.. Incercarea probei nu trebuie să dureze mai mult de 1. -alte aprecieri.. 34 .. care variază de la soi la soi. astfel încât să se umezească întreaga suprafaţă a limbii. culoarea. Caracteristicile de calitate pe care le urmărim la soiurile de masă sunt legate de comportarea la fierbere a tuberculilor.10 ml). se grupează în mai multe grupe. prea mult în cavitatea bucală. se încălzeşte şi işi pierde proprietaţile iniţiale. amidon.13. gradul de brunificare al pulpei.. probă care se trece din partea anterioară în cea posterioară a cavitaţii bucale. Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă Întrebuinţarea pe scară largă în alimentaţie a cartofului se bazează pe calităţile culinare ale tuberculilor. aspectul şi consistenţa pulpei. se soarbe mai întai o cantitate mică de vin (5. Câteva din soiurile de masă cultivate la noi în ţară. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Importanţa prezentei lucrări constă în însuşirea de examinare a principalelor calităţi culinare ale unor soiuri de masă de cartof. deoarece organele de simţ ale gustului şi mirosului obosesc repede. Se soarbe apoi o cantitate de aproximativ 15 ml. conţinutul în fosfor. 2. I. după cum se va vedea pe parcursul lucrării practice.

= 115-130 .gustul .comportare la fierbere .lung-ovală – I.L. IL = Ln Ux 100 Lt în care: IL= indice de lungime Ln = lungimea tuberculului Lt = lăţimea tuberculului După acest indice deosebim următoarele forme : . Forma tuberculilor are o condiţionare genetică dar este influenţată mult şi de condiţiile de mediu. alterându-se mai greu.rotund-ovală – I.mărimea tuberculilor .raportul dintre N proteică şi K O 2 alte aprecieri Observaţii 35 .umiditatea pulpei fierte .% din coji . Forma tuberculilor Este indicată forma rotundă sau oval-rotundă pentru că se curăţă mai uşor. Mărimea tuberculilor Este invers proporţională cu numărul lor la cuib. 2.durata de fierbere .L.L.culoarea cojii . cu ochiuri superficiale.culoarea pulpei . un soi bun de masă trebuie să aibă tuberculi uniformi ca mărime.clasa în care se încadrează .înegrirea pulpei crude . care se păstrază în bune condiţii. nu sunt preferaţi cartofii cu exerescenţe sau adâncituri.forma tuberculilor . Se mai întâlnesc soiuri cu formă ovală. lăţime. de formă regulată. chiar şi mecanizat. reniformă etc. Forma tuberculilor se apreciază după cele 3 dimensiuni : lungime.% din amidon .structura amidonului . grosime. Tuberculii preferaţi sunt cei de mărime mijlocie.foarte lungă – I. Indicele de lungime este mărimea care exprimă forma tuberculilor şi care reprezintă lungimea tuberculului exprimată în procente faţă de lăţimea acestuia.iainozitatea .=100-115 .conţinut în proteine .conţinutul în fosfor . 1. = peste 200 Aprecierea insuşirilor culinare la cartof Soiul Aspectul tuberculilor însişiri culinare .Examinarea fenotipică a tuberculilor Aspectul fenotipic influenţează mult direcţia de întrebuinţare a acestora. În ansamblu.rotundă – când indicele de lungime are valoarea 100 .aşezarea ochilor . Din punct de vedere al calităţii. alungit-ovală. sau cu o suprafaţă rugoasă.consitenţa pulpei -nota generală=notele 9+1 1+12+13 .

Un conţinut mai ridicat de amidon. Comportarea la fierbere este determinată de conţinutul în amidon şi amilopectină. . Se determină astfel. fără vătămări mecanice. mărimea şi aşezarea ochilor Prezintă importanţă atât pentru facilitatea curăţatului mecanic cât pierderilor la curăţat.prezintă conţinut redus de amidon sau conţinut redus spre mijlociu. Durata de fierbere a tuberculilor Tuberculii curăţaţi sau cu coajă se pun la fiet într-un vas acoperit notând ora începerii şi terminării fierberii. 2. Comportarea la fierbere a tuberculilor Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 astfel : Nota 1 – tuberculii nu se sfărâmă rămânând întregi.nesfărâmicioşi.conţinut mijlociu de amidon. la 27 minute . de la 17 minute . Poate fi galbenă sau roz. Momentul când tuberculii sunt fierţi se determină prin introducerea unei corp subtire fin în pulpă . se simte amidon mult la degustare. 3 .3. Culoarea cojii şi pentru mişcarea Sunt preferate astfel soiurile care au un număr mai redus de schimburi. spălaţi de pământ . aşezaţi cât mai superficial şi mici. Se curăţă de coajă. Pentru ca un soi de masă să fie considerat de calitate superioară trebuie să aibă o durată de fierbere cât mai scurtă. fierberea este încheiată. repartizaţi Este o caracteristică de soi ce se poate aprecia la tuberculii perfect curaţi.parţial sfărâmicioasă. Durata de fierbere variază în funcţie de soi. Din punct de vedere al rezistenţei la fierbere a tuberculilor.nu se sfărâmă la fiert. Se vor face următoarele observaţii: 1. dar scăzut de amilopectină atrage după sine o sfărâmare rapidă a tuberculilor. Procentul de coji Condiţionează randamentul de pulpă. Nota 2 – tuberculii se sfărâmă puţin. mai ales la suprafaţă. 3. Repartizarea. Structura amidonului Se determină prin degustare acordându-se note de la 1 la 4 astfel: Nota : 1 – structură foarte fină. Pentru aceasta se recoltează din fiecare soi probe de tuberculi de mărime mijlocie. se simte amidon mult şi grăunţos. numărul. . c) Soiuri pentru piure : . uniform. . . la degustare se simte puţin amidon. b) Soiuri pentru prăjit: . curăţaţi. soiurile de cartof se încadrează în următoarele 4 tipuri: a) Soiuri pentru salată: . iar prin diferenţă se determină cantitatea de pulpă folosită. untos la degustare. Observaţie : Curăţarea cojii trebuie făcută de aceeaşi persoană pentru toate probele supuse analizei şi cât mai uniform. 2. Fiecare probă trebuie să fie constituită din 12 tuberculi.. se cântăresc.conţinut mijlociu sau ridicat de amidon .structură puţin fină. 4 – structură grosieră. se cântăreşte din nou. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Proba prin care se determină aceste însuşiri se numeşte proba la fiert a tuberculilor. 2 – structură fină. 4.14.pulpă consistentă: . Când aceasta pătrunde cu uşurinţă. sănătoşi. 4.pulpă consistentă.pulpă consistentă. se iau tuberculii. se şterg cu o cârpă umedă pentru îndepărtarea resturilor de pămânrt. 36 . Rezultatele se exprimă procentual.

După scurgerea acestui timp se apreciază prin bonitarea gradului de înnegrire cu note de la 1 la 10. Una din ele va servi pentru determinare şi în ea se mai adaugă 1-2 mm soluţie perhidrol (0. iar cea de-a doua eprubetă va servi ca martor şi în ea se mai adaugă o cantitate egală de apă distilată (1-2 mm ). În funcţie de notele obţinute la comportarea la fierbere. pulpa este consistentă. înecăcioase la mâncat. fără să se înnegrească.soiurile cu umiditate ridicată.mat. Din sucul extras de la o probă se pun câte 2-3 picături în 2 eprubete mici. 3 3 37 . Umiditatea tuberculilor fierţi Se apreciază după fierbere. structură grosiră a amidonului. Înnegrirea pulpei crude şi a sucului crud Pulpa de cartof curăţată sau tăiată felii trebuie să-şi menţină un timp cât mai îndelungat culoarea normală. Consistenţa pulpei Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 prin tăierea în felii.99 B bune 10-14. structură a amidonului. Pentru aprecierea acestei calităţi. 7. Făinozitate redusă – dată de o structură fină a amidonului şi o umiditate ridicată. aspectul lucios. descoperite şi se lasă la aer pentru 4 ore. Consistenţa pulpei este corelată cu umiditatea acesteia. Făinozitate mare – determinată de o umiditate scăzută. cu amidon fin indică o umiditate mare. Aspect . în funcţie de aspectul pe care îl au în secţiune. În general. cu pulpa uscată. Astfel dacă umiditatea este ridicată. uscat. făinozitatea şi consistenţa pulpei se calculează nota generală prin însumarea notelor pentru calităţile de mai sus şi astfel se stabileşte clasa în care se încadrează soiul conform indicaţiilor din tabelul de mai jos. Această înegrire nu afectează gustul dar dă un aspect neplăcut pulpei şi se datoreşte exidării tirozinei şi trecerii ei în melanină. Umiditatea pulpei se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4.99 D slabe Peste 18 Alte aprecieri 1. se taie pulpa în felii de 3-4 grosime (de la mai mulţi tuberculi).5.99 C mijlocii 15-17. 6. Nota 1 se acordă probelor care după 4 ore nu au început să se înnegrească şi pulpa îşi păstrează culoarea iniţială. Nota 10 probelor la care pulpa a luat culoarea negricioasă intens. Nota : 2 . structura amidonului este fină. Aprecieri asemănătoare se pot efectua şi asupra sucului crud extras din pulpa unei probe medii. plăcute la mâncat. Aspect . grosieră. Clasa de calitate a soiului analizat Clasa Calitati culinare Nota generala A foarte bune 5-9.soiurile cu umiditate redusă. indică pulpă cu umiditate redusă. structura amidonului. cu ajutorul probelor de laborator. Nota : 1. făinozitatea redusă. Se aşează pe plăci de sticlă sau cutii Petri. reacţie catalizată de fier. prin tăiere în felii sau jumătăţi.lucios (prezenţa apei) indică o pulpă cu umiditate ridicată.5-1%). Făinozitatea Se apreciază tot prin bonitare cu note de la 1 la 4 funcţie de structura amidonului şi umiditate. Aprecierile se fac după 24 ore prin acelaşi sistem de bonitare.

Conţinutul în fosfor (P) ridicat din grăuncioarele de amidon este în corelaţie directă cu însuşirile gustative.pentru gust neplăcut. Nota : 6 – culoarea pulpei galben intens. sub acest aspect. însă consumatorii pot prefera o culoare sau alta. Ne interesează.de păstăi bolnave /planta Lungimea medie a unei păstăi Grosimea medie a unei păstăi Forma păstăii Numărul mediu de boabe Lăţimea medie a unei păstăi Nr. Nota:4 . raportul între K şi N proteic. snopii se scufundă pentru câteva secunde într-un vas cu apă după care se lasă să se scurgă. Analiza calităţii în laborator. Nota : 3 – culoarea pulpei alb-gălbui.2. 3. După desfacerea snopilor se efectuează analiza plantă cu plantă.15. 2. Se fac observaţii asupra principalelor caractere ale plantei. 4. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină Lucrarea are scopul de a ajuta la cunoaşterea caracterelor şi însuşirilor ce stau la baza anlizării modului de apreciere calităţii la fasolea de gradină . ori pot fi indiferente. Nota : 5 – culoarea pulpei galben. ale păstăilor şi ale boabelor. Analiza păstăii Analiza bobului 38 . Culoarea pulpei Nu prezintă importanţă pentru calităţile culinare. de boabe pe plantă Lungimea bobului Lăţimea bobului Mărimea bobului Forma bobului Culoarea bobului Înălţimea Greutatea boabelor pe plantă Culoarea hilului Greutatea a 1000 boabe. Pentru a nu se sfărâma plantele în timpul manipulării. Nota : 4 . Nota :1 – pentru gust foarte bun. 5.culoarea pulpei gălbui. Conţinutul în substanţe proteice ridicat se corelează negativ cu calităţile gustative. prin comparaţie cu un soi recunoscut ca fiind bun la gust. Gustul Însuşire importantă pentru soiurile culinare. Nota : 2 – culoarea pulpei alb murdar. Aprecierile asupra culorii se fac cu note de la 1 la 6. Fişă de analiză calităţii la fasolea de gradină Nr. Se poate face imediat după recoltare sau mai târziu chiar în timpul iernii când dispunem de mai mult timp. Nota : 1 – culoarea pulpei albă. străin.de păstăi sterile /planta Nr. Nota : 2 – pentru gust bun. Notele de apreciere sunt între 1 şi 4. Nota: 3 – pentru gust potrivit. Toate datele se înregistrează în fişa de analiză a calitatii. Se apreciază organoloptic. Soiurile cu calităţi 2 culinare foarte bune şi bune au acest raport în favoarea potasiului (K O). total de păstăi /planta Nr.

) se apreciază vizual. Starea de sănătate şi de curăţenie se apreciază vizual. în cazuri speciale. prin comparaţie cu mostre de referinţă. pulpa înmuiată. la tomate) Suculenta pulpei pulpa suculentă. la tomate) Gustul (pe 5 -10 pulpa dulce. mărimea (pentru aprecierea generală). Caracteristicile legumelor proaspete se apreciază: • pe întregul lot de legume: autenticitatea şi uniformitatea soiului. lucios. sau cu miros străin. Uniformitatea de soi rezultă din stabilirea proporţiei de legume corespunzătoare caracteristicilor de bază ale soiului (mărime. forma. mărimea şi compoziţia chimică. gustul. piriformă etc). murdare. Autenticitatea şi uniformitatea soiului se apreciază prin compararea aspectului produsului cu acela al produsului tip reprezentat prin mostre de referinţă. făinoasă (de exemplu. In acelaşi scop pot fi folosite şi descrierile din standarde şi din literatura de specialitate. starea de sănătate şi curăţenie. fad. starea de prospeţime şi gradul de maturare. pentru a nu se denatura culoarea specifică soiului. cu ţesuturi groase. mulaje sau planşe şi se exprimă prin termeni sugestivi (sferică. cu aţe (de exemplu. mărime. pulpei crocantă. neplăcut. cântăriri şi. pulpa cu gust astringent.2. crăpat etc. defecte ascunse. de consum. sticloasă (de exemplu. plăcută. prea dură. elipsoidală. • pe probe luate din lot: consistenţa pulpei. cu urme de îngrăşăminte. Gradul de maturare (de recoltare. specifică nespecific soiului soiului O metodă mai perfecţionată de apreciere a calităţii produselor. zbârcit. plăcută pulpa apoasă. aroma. pentru unele caracteristici. cu analize chimice. Consistenţa pulpei. formă. puţin suculentă (pe 5 -10 fructe) (veştedă) sau lipsită de suculentă (de exemplu. la fasole). gustul şi aroma se apreciază senzorial conform condiţiilor arătate în tabelul de mai jos: Însuşirile senzoriale pozitive şi negative ale legumelor Caracteristica Se consideră ca însuşiri: Pozitive Negative Consistenţa pulpa compactă. Analiza senzorială prin metoda punctajului reprezintă o astfel de metodă care este aplicată pe 39 . fuziformă. acrişoară. • forma se apreciază vizual. castraveţi Calitatea legumelor proaspete se apreciază în principal în baza caracteristicilor senzoriale. calibrator şi se exprimă în mm sau prin cântărire (grame/bucată sau număr de bucăţi la kg). suculenta pulpei. examenul senzorial este completat. mat. Starea de prospeţime se apreciază prin gradul de turgescenţă şi după aspectul legumei. defecte interioare. ardei. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate. cu măsurări. mulaje sau planşe colorate. care permite o cuantificare a rezultatelor şi deci o mai bună apreciere este metoda punctajului (punctelor). şubler. stabilindu-se procentajul de legume atacate de boli sau dăunători. iute (de fructe) plăcută exemplu. ierbos sau amar Aroma (pe 5 -10 pulpa cu aromă pulpa slab aromată. suculenta pulpei. fină la mazăre). aspru. • culoarea şi aspectul exterior (neted. gust şi aromă. culoarea şi aspectul exterior. tehnologică) se apreciază după consistenţă. la ardei dulce). în unele cazuri. pe cât posibil la lumină naturală.16. de pesticide etc. cu miros de iarbă fructe) pronunţată sau fină. culoare etc): • mărimea (calibrul) se verifică prin măsurare cu riglă. tronconică.

ardeilor şi castraveţilor. • prezenţa unor microorganisme patogene şi a unor paraziţi. gogoşar. pentru calitatea extra sunt necesare minimum 55 puncte. Astfel soiurile care la o întindere de 43 N formează căpăţâni rotunde. iar la calitatea a II-a intre 11 şi 32 puncte. capia) 150 Castraveţi Tomate 200 150 Sera 400 - 2. În ceea ce priveşte preferinţa consumatorilor. în condiţiile în care culturile de legume sunt irigate cu ape reziduale. cu o compactitate mare. în cursul manipulărilor sau în timpul păstrării lor. acordandu-se următoarele puncte conform tabelului de mai jos: Specificarea Mărimea Forma tipică soiului Culoarea si luciul pieliţei Starea pieliţei Uniformitate de soi Culoarea pulpei Consistenţa pulpei Suculenta pulpei Gradul de maturare Gustul Aroma Legume 5-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 8-1 5-1 In cazul tomatelor. Calitatea igienica a legumelor proaspete Calitatea igienică a legumelor proaspete este determinată de: • prezenţa /absenţa pesticidelor (insecticidelor) folosite pentru combaterea unor dăunători şi care pot rămâne în legume. Variază cu soiul de la : înalt ascuţită până la turtită. • prezenţa unor bacterii şi mucegaiuri care pot infecta legumele în câmp. • prezenţa nitraţilor şi eventual a nitriţilor proveniţi din îngrăşăminte. este destul de mult influenţată de condiţiile climatice. deşi este determinată genetic.larg cu bune rezultate. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână Elementele după care se face analiza calitaii la varza în faza de căpăţână sunt: 1. la calitatea I intre 33 si 54 de puncte. aceştia preferă căpăţânile cu o formă cât mai apropiată de cea rotundă. suferă o alungire evidentă când sunt cultivate mai la sud (23 latitudine N).17. Limite maxime de azotaţi din unele legume şi fructe (mg/kg produs) Produsul Cultivate în: Câmp Ardei (ardei gras. 0 0 cu frunze subţiri şi fine ceea ce înseamnă o calitate bună. Această trăsătură. La legume se apreciază calitatea lor prin măsurători senzoriale şi fizice conform STAS 6441-78. 40 . cu condiţia ca nici una din aceste însuşiri să nu fie mai mică decît 1. Forma căpăţânii.

2. Lungimea coceanului . Coceanul este partea din tulpină aflată la suprafaţa solului, până la căpăţână. Lungimea lui variază la majoritatea soiurilor între 5 şi 40 cm, de regulă mai mare la soiurile mai târzii. În alegerea de elite se preferă plantele care au o lungime a coceanului între 10 şi 15 cm. O lungime mai redusă înseamnă murdărirea frunzelor de la bază care se vor atinge de pământ sau chiar putrezirea acestora. Coceanul prea lung, mai ales în terenuri uşoare sau la irigaţii puternice nu poate susţine căpăţâna, care se va culca la pământ.
3. Lungimea cotorului. Cotorul este porţiunea de tulpină ce se găseşte în interiorul

căpăţânii. Dimensiunele acestuia sunt mai importante pentru ameliorare decât lungimea coceanului exterior. Din punct de vedere al lungimii cotorului în raport cu căpăţâna soiurile sunt împărţite în mai multe grupe de calitate. În ansamblu lungimea cotorului variază între 25 şi 90% din lungimea căpăţânii.În analiza calitatii se urmăreşte ca lungimea cotorului să fie sub 60% din lungimea căpăţânii. De altfel, majoritatea soiurilor din cultură au lungimea cotorului între 6075% din lungimea căpăţânii. 4. Greutatea căpăţânii Este un element de calitate urmărit în mod deosebit de consumatori. Această cerinţă este justificată datorită faptului că aceste căpăţâni compacte sau altfel spus îndesate, prezintă frunze mai subţiri, mai fine, mai albe, iar pentru murat oferă avantajul unei bune aşezări în butoi. Şi în ceea ce priveşte capacitatea de păstrare în depozit, verzele mai îndesate rezistă mai bine în timp. Pentru aprecierea acestei caracteristici de calitate nu este suficientă simpla apreciere cu mâna a căpăţânii. Indicaţii mai precise privind compactitatea căpăţânilor se obţin calculând densitatea lor prin stabilirea raportului dintre greutate şi volum. Volumul căpăţânilor se calculează după formula : V = I ⋅ L 1/2 ; din care: I = înălţimea căpăţânii; L = lăţimea căpăţânii, măsurată în punctul cel mai lung (Φ); La valorile aflate prin aplicarea formulei se fac nişte corecţii prin înmulţirea cu anumiţi indici, astfel: Volumul x 0,95 la căpăţânile în formă de balon şi la cele înalt ascuţite. Volumul x 0,90 la căpăţânile cu formă foarte ascuţită. Greutatea se află prin cântărire, iar apoi se aplică formula de aflare a densităţii : D = G/V Se aleg acele elite care prezintă căpăţânile cu cea mai mare densitate. 5. Perioada de maturare Este un aspect important din punct de vedere al eşalonării consumului, pe piaţă trebuind să se găsescă varză de calitate o perioadă de timp cât mai mare. În funcţie de maturarea căpăţânilor soiurile de varză s-au împărţit în 4 grupe : timpurii, semitimpurii, semitârzii şi târzii. Perioada de maturare este legată de numărul frunzelor şi de viteza de creştere. Astfel soiurile timpurii au frunze mai puţine şi o viteză mai mare de creştere. Alegerea elitelor după perioada de maturare a căpăţânii, se face ţinând seama de: compactitate, corelaţie albicioasă sau uşor gălbuie a frunzelor ce învelesc căpăţâna. Lucrarea se încredinţează unui specialist în domeniu, cu suficientă experienţă, care poate aprecia corect care căpăţâni au ajuns la maturitate la un moment dat şi care nu. Este bine ca alegerea să se facă în 2 etape : I. – bonitatea plantelor când încep să învelească căpăţâna; II.- bonitatea plantelor când au atins maturitatea de consum.
2

6. Rezistenţa la crăpare Se urmăreşte în mod special la soiurile timpurii, mai sensibile, dar şi la cele tardive. Se cultivă în mod special parcele din care vor fi alese elitele rezistente la crăpare. În aceste parcele plantele se lasă să vegeteze mai departe şi după atingerea maturităţii se consum. Se marchează şi se aleg ca seminceri plantele care nu crapă sau care crapă cât mai târziu.
41

Eventual acestea se înmulţesc pe cale vegetativă în vederea obţinerii de noi generaţii rezistente la crăpare. 7. Capacitatea de păstrare
Pierderile în timpul păstrării sunt cauzate de uscarea sau putrezirea frunzelor exterioare, evaporării apei din ţesuturi şi transformărilor pe care le suferă unele substanţe organice prin respiraţie . În condiţiile în care varza albă se păstrează într-un local răcoros timp de cca 4 luni

pierderile obişnuite nu trebui să depăşească 10-15%. Pentru alegerea căpăţânilor, cu o capacitate mai mare de păstrare, conţinutul în substanţă uscată, care poate servi ca punct de plecare în aprecierea acestei trăsături de calitate. Astfel, observaţiile arată faptul că există o corelaţie pozitivă între conţinutul în substanţă uscată şi rezistenţa la păstrare. De asemeni, tot din observaţiile practice s-au putut trage concluzii referitoare la faptul că se păstrează mai bine căpăţânile cu o formă rotundă şi mai compacte faţă de cele afânate şi mai ascuţite. Aprecierile definitive, în scopul alegerii de elite se fac însă în urma înregistrării pierderilor în greutate pe o anumită durată de păstrare. 8.Gustul reprezintă un alt element important pentru consum şi deci un element definitoriu în alegerea de elite. Degustările se fac la varza proaspătă, dar şi în stare prelucrată. Varza proaspătă trebuie să fie fragedă, să nu fie iute şi să nu aibă nici un gust străin. Observaţiile se înscriu în fişe de apreciere . 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase Scopul lucrării este de a cunoaşte modul în care se apreciază principalele caracteristici şi însuşiri de calitate la morcov si radacinoase. Elementele după care se apreciaza calitatea la morcov sunt caracteristice rădăcinilor. Alegerea elitelor se face după ce rădăcinile s-au recoltat şi s-au aşezat în rânduri pe o suprafaţă plană de teren sau pe masa de laborator. Se iau în considerare următoarele : 1. Forma rădăcinilor În funcţie de soi aceasta poate fi : - rotund-turtită (Carote de Paris); - conic-trunchiată ; - conic-alungită ; - fusiformă ; - cilindrică . Cele mai apropiate sunt formele cilindrice şi conice care au cel mai mare volum şi rădăcini mai puternice, dezgropându-se mai bine. Se pot observa în paralel 2 categorii de rădăcini: unele cu neregularităţi strâmbe de nedorit şi una cu formă dreaptă, netedă, regulată. Acestea sunt de preferat pentru că se recoltează fără pierderi, se curăţă mai uşor . Pe lângă observarea formei se ţine cont şi de felul în care se prezintă baza rădăcinii şi vârful acesteia. Se preferă rădăcinile la care baza (locul de prindere al rozetei de frunze) este dreaptă sau bombată, fără “umeri” în jurul locului de prindere al frunzelor şi cele cu vârful rădăcinii scurt şi gros . 2. Lungimea rădăcinii Deşi sunt de dorit soiurile cu rădăcini mai lungi, care au şi producţii mai mari, totuşi lungimea este limitată de greutăţile ce se întâmpină la scoaterea lor şi la faptul că la manipulare şi transport cele prea lungi se rup uşor. Se preferă ca limite lungimea 22 şi 24 cm. 3. Culoarea rădăcinii Se cunosc soiuri cu rădăcini galbene-portocalii, portocalii-roşiatice, albe sau chiar violete. Consumatorii preferă culoarea galben – roşiatică deoarece aceasta denotă un conţinut mai mare de carotonoizi (în mod special α şi β caroten). Soiurile aflate în cultură la noi se caracterizează printr-un conţinut în caroten cuprins între 6 şi 12 mg/10 g s.u. Peste acest conţinut rădăcina de morcov devine lipsită de frăgezime.

42

Un element de calitate deosebit de important este şi cel legat de aspectul fasciculelor de
lemn sau altfel spus “inima morcovului”, care trebuie să aibă o nuanţă cât mai apropiată de cea a

ţesutului parenchimatos al liberului. 4. Suprafaţa rădăcinii Este foarte importantă îndeosebi pentru soiurile culinare, la care ea trebuie să fie cât mai netedă, fără adâncituri şi excrescenţe. Aşa cum am mai arătat o rădăcină cât mai netedă uşurează curăţatul şi face ca pierderile să fie mai mici. 5. Indicele de calitate Notat cu “I”, este reprezentat de raportul dintre diametrul exterior al rădăcinii (D), şi diametrul “inimii” (d). Acest raport important în aprecierea cantităţii de substanţe de rezervă depuse în rădăcină, deoarece ne dă indicaţii în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al liberului secundar (ţesut în care se acumulează aceste substanţe de rezervă). Acest indice ( i = D/d) se exprimă în valori relative şi se foloseşte pentru a se putea compara rădăcinile între ele din punct de vedere calitativ. Sunt preferate şi deci au calităţi superioare rădăcinile cu un indice de calitate cât mai ridicat. Nu se poate considera însă foarte favorabil nici un diametru al “inimii” prea mic, aceasta atrăgând după sine micşorarea frunzişului şi slăbirea rezistenţei mecanice a rădăcinii. Indicele de calitate se apreciază la 10-15 rădăcini din acelaşi soi sau familie, care se vor secţiona cu un briceag la jumătate din lungimea lor. Calitatea rădăcinilor poate fi apreciată şi după raportul în greutate dintre inimă şi restul ţesuturilor. În alegerea elitelor se mai ţine seama , în afară de aspectele menţionate şi de următoarele : - rădăcinile să fie rezistente la crăpare; - să nu ramifice; - să nu aibă o aromă prea pronunţată care le face să devină neplăcute, mai ales pentru consumul în stare proaspătă. Aprecierea intensităţii aromei se face prin degustare în comparaţie la mai multe soiuri. Se reţin soiurile cu aromă mai puţin pronunţată. Alte elemente importante în aprecierea elitelor : - rădăcinile să-şi păstreze culoarea şi prelucrarea tehnică (uscare, conservare etc.); - să se poată păstra bine peste iarnă. Aceste aprecieri se completează întotdeauna cu rezultatele analizelor de laborator privind : - conţinutul în zahăr; - vitamine; - substanţă uscată etc. Observaţiile se înregistrează în fişe speciale de apreciere.

43

în cazul ambalajelor de transport se ia aleator 5% din numărul ambalajelor dar nu mai puţin de 3%.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte Controlul sanitar veterinar al laptelui se face la locul de producţie. fără gust si miros străin. fără să formeze o vână groasă. cu nuanţă alb-gălbuie în cazul laptelui normalizat şi albă cu nuanţă uşor albăstruie. . de prelucrare industrială şi în unităţile de desfacere. La fiecare lot se efectuează: verificarea ambalării(ambalajului). cu un gust si miros plăcut. culoare. miros si gust.PARTEA a III -a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE 3. de la fiecare sfert (jumătate) în parte. 2.se are în vedere alimentaţia animalelor (dacă a suferit sau nu modificări). 3. dulceag. . Se analizează turnând laptele dintr-un vas în altul şi se observă dacă laptele este omogen.în cazul cisternelor se omogenizează produsul şi se ia o probă de 500 cm . dar mai ales în cazuri de litigiu.mulgerea va fi efectuată complet şi în aceleaşi condiţii ca şi cea de la care s-a obţinut laptele în litigiu. examenul organoleptic şi analiza chimică.88 se refera la semifabricatul lapte integral pasteurizat destinat industrializării. Culoarea normală a laptelui este albă.în cazul ambalajelor de desfacere se ia aleator un număr de ambalaje în funcţie de numărul total al ambalajelor. dacă curge uşor în fir continuu. neutralizante sau alte substanţe străine de compoziţia normala a laptelui. Standardul de ramura STR 2323 . cu o consistenţă fluida (nu se admite consistenta filantă. se recoltează probe individual şi în cazuri speciale. lotul este format din conţinutul unei cisterne.pentru depistarea unor germeni din (apte. de la aceeaşi vacă sau de la acelaşi lot de vaci. vâscoasă sau mucilaginoasă).nuanţa albăstruie: lapte cu un conţinut mic de grăsime. Vizează condiţiile de admisibilitate pentru aspect. . Nu se admite adăugarea de substanţe conservante. în unităţile de colectare. Aspectul şi consistenţa Aspectul laptelui permite aprecierea prospeţimii şi igienii sale. de la aceeaşi mulsoare sau de la acelaşi număr de mulsori ca şi proba în litigiu (este bine ca probele în caz de litigiu să fie recoltate în prezenţa unui martor). uniforma. Recoltarea probelor : Controlul laptelui la locul de producţie se face pentru a cunoaşte calitatea laptelui respectiv. . . . de aceeaşi categorie livrat în acelaşi fel de ambalaj. de culoare alba cu nuanţa uşor gălbuie. Culoare Se observă la lumina directă a zilei sau la lumina artificială de 80 de lucşi. consistenta. când trebuie să se ţină cont de următoarele: . defect cunoscut sub numele de lapte gros(în cazul cu aciditate crescută). caracteristic laptelui proaspăt.recoltarea se face cel mai târziu la 3 zile de la semnalarea litigiului. În cazul laptelui livrat în cisterne. fără sediment. lapte dublu 3 44 . Proprietăţi organoleptice. este considerat corespunzător laptele care se prezintă sub forma unui lichid omogen lipsit de impurităţi si de sediment. după ce s-au asigurat în prealabil dezinfecţia ugerului şi mâinilor mulgătorului.2.se va avea în vedere o bună omogenizare înainte de orice determinări efectuate pe lapte. prin lot se inţelege cantitatea maximă de 15000 L lapte. Abateri de culoare: . direct în recipientul de recoltare (steril). Pregătirea probelor de lapte pentru examenul organoleptic . Examenul organoleptic 1. Astfel. uniformă pentru laptele smântânit. lapte smântânit. Examinarea şi analiza calităţii laptelui Verificarea calităţii laptelui de consum se face pe loturi.

Apariţia unor defecte de gust poate fi datorată următoarelor condiţii: gust acru (peste 19°T). vasul cu proba trebuie să fie descoperit foarte puţin.3. de la vacile în perioada de estru şi de la vacile cu mamite).culoare gri murdar: lapte excesiv de impurificat.Gustul Pentru perceperea gustului. dulceag. Nu se admit alte mirosuri străine.Mirosul Pentru aprecierea mirosului laptele se încălzeşte într-un recipient la 50-60°Cpentru laptele crud integral iar pentru laptele tratat termic aprecierea mirosului se face la temperatura de 20°C. Aspectul şi culoarea se analizează în cilindru de sticlă incoloră. Pentru laptele pasteurizat – gustul specific de lapte fiert.falsificat prin smântânire şi adaos de apă. şi de la animale sănătoase este dulceag(dat de lactoză).2°C. produsul se menţine un timp în gură. diferit nuanţată: laptele colostral în primele 3-5 zile după fătare. Pentru a reduce la minimum evaporarea în timpul amestecării. şi de lapte fiert în cazul laptelui tratat termic. Pentru analiza consistenţei se observă modul de curgere. . poate prezenta nuanţe nuanţă de miros sau gust străin slabe de miros şi gust de furaje Aciditatea °T max. gust amar (alimentaţia cu furaje conservate defectuos). laptele din perioada de repaos mamar. turnând smântâna dintr-un vas în altul.culoare gălbuie. 45 . fără aglomeraţii de grăsime aglomeraţii de grăsime şi şi substanţe proteice substanţe proteice Culoarea Albă până la slab gălbuie. caracteristic Caracteristic de fermentaţie Mirosul şi gustul smântânii proaspete. Această proprietate dispare în special în condiţii de falsificare cu apă. neîngheţată şi fără Fără impurităţi mecanice Poate prezenta cristale de gheaţă Puţin vâscoasă. cu aromă plăcută dată în special de grăsime şi proteine. cu defecte pronunţate de miros şi gust şi cea care are aspect spumos în masă. Exminarea şi analiza calităţii smântânii Pregătirea probelor: Proba de laborator se aduce la temperatura de 40°C prin încălzirea pe baie de apă şi semenţine la această temperatură 15 minute pentru a permite degajarea bulelor de gaz din smântână apoi se omogenizează conţinutul prin amestecare cu o baghetă de sticlă. 4. Proprietăţile organoleptice ale smântânii Caracteristici 11BCalitatea I Calitatea a ll-a Aspectul Consistenţa Fără impurităţi mecanice sedimente. Gustul laptelui proaspăt muls în condiţii corespunzătoare de igienă. Smântână care are aciditate peste limitele calităţii a II-a se refuză Se refuză: smântână murdară. mucegăită. uniformă în toată masa Plăcut. . gust sărat (laptele de la sfârşitul perioadei de lactaţie. poate avea rare Fluidă. Loco furnizor =13-19 °T Loco fabrică = 17-26°T Loco furnizor = 17-26 °T Loco fabrică = 23-34 °T Aciditatea este în funcţie de conţinutul de grăsime în %. îngheţată. smântânire ori fierbere. fără nici o lactică. Examenul organoleptic. în contact cu întreaga suprafaţă a limbii şi apoi se înghite. gust de săpun (când laptele este păstrat timp îndelungat la temperaturi de sub 10°C. Înainte de analiză proba se răceşte la 20°C +/. puţin pronunţat. 3. Mirosul laptelui normal trebuie să fie plăcut. 3. specific speciei de la care provine în cazul laptelui crud integral.

Din proba medie omogenizată se constituie proba de laborator de 250g pe care se fac analizele organoleptic. continuă fără pe picături de apă vizibile rare picături de apă vizibile şi goluri mici şi goluri de aer. fără imp. Constituirea probei Când untul este ambalat în blocuri. miros acru. prezentat în acelaşi tip de ambalaj.sondă de inox şi deversarea în recipiente pentru probe. luciu uniform caracteristic.3. fără de aer. în toată masa. Când untul este ambalat în pachete cu greutatea de până la 200g se recoltează pachete întregi în proporţie de 2% din numărul pachetelor care formează lotul dar nu mai puţin de 2 şi nu mai mult de 5. omogenă. aroma de miez Satisfăcător. fără fisuri. în suprafaţă şi în secţiune Albă sau galben uniform. obţinut prin procedee fizice şi cu constituenţi de origine lactată. uşor acrişor. rare urme izol. Se introduce sonda oblic în blocul de unt la 8-10cm de margine. lotul cântărind maximum 5000 kg unt de acelaşi tip şi aceeaşi calitate. Plăcut. suficient de nucă proaspătă. cu slabe striuri Mai puţin onctuoasă nesfărâ. dar nu mai puţin de 3. fără de aromat. cu luciu alb sau mat. Prelevarea probelor se realizează folosind ustensile conform STAS 9535/2-75 .îndreptându-se spre colţul opus. Gust Plăcut. până la galben uniform deschis. Calitatea untului de diferite tipuri Caracteristici Aspectul ambalajului Extra Superior Calitatea l Calitatea II Curat. fără gusturi străine şi Consistenţă Onctuoasă. Examinarea şi analiza calităţii untului Untul este produsul lactat de tip emulsie (apă şi materie grasă). impurităţi picături mici de apă tulbure şi goluri mici de aer. cu date inscripţionate lizibil supraf. cu aromă bine Cu aromă perceptibilă. nesfărâmicioasă Fad. nedeformat. de exprimată satisfăcătoare caramelizat sau alte nuanţe slab exprimate 46 . şi după ce s-a îndepărtat materialul de ambalare. compactă. uşor perceptibil. recoltarea se face din 10% din ambalajele lotului. Se efectuează o rotaţie de 360° şi se retrage sonda. fără gusturi gusturi străine străine Miros Fără aromă.4. micioasă. suficient de compactă. Cu ajutorul unei spatule se transferă tronsonul de unt din porţiunea luată în recipientul pentru probe. Pentru examenul organoleptic probele se iau după ce s-au analizat şi înregistrat datele inscripţionate de pe ambalaj. de impuritati Aspect secţiune Culoare Albă gălbuie.omogenă.

În urma aprecierii organoleptice untul poate prezenta defecte de miros şi gust (mucegai
sau drojdii, acru sau brânzos, amar, metalic, de rânced, de peşte etc); de aspect (datorită repartizării neuniforme a apei în timpul malaxării)ş de consistenţă (unt prea moale sau

sfărâmicios); de culoare (unt marmorat, intens colorat). 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor
Brânzeturile constituie o categorie deosebită a produselor lactate şi reprezintă unele din

cele mai valoroase produse alimentare. Brânzeturile sunt produse ce se obţin prin coagularea enzimatică sau acidă a laptelui, urmată de prelucrarea tehnologică a coagulului format prin diferite procedee(fizice, chimice şi microbilogice). Ambalare şi modul de prezentare Brânzeturile pot fi ambalate şi prezentate în putini de lemn, sau cutii de material plastic. Brânzeturile de tip caşcaval se prezintă sub formă rotundă, dreptunghiulară, triunghilară, de diferite mărimi, ambalate în vid sau sub formă de batoane, triunghiuri, cum sunt brânzeturile topite. Controlul de calitate se face pe loturi de acelaşi sortiment şi aceeaşi calitate de brânzeturi. Recoltarea probelor La brânza proaspătă de vaci se deschid 10% din ambalajele care formează lotul (maxim 500 kg, în cazula mbalajelor de desfacere şi maximum 1000kg în cazul ambalajelor de transport). Pentru brânzeturile cu consistenţă moale se iau probe din cel puţin trei locuri diferite ale masei de brânză, tăindu-se bucăţi mici. Din proba medie se recoltează 200-300g, care constituie proba de laborator. Pentru celelalte brânzeturi probele se prelevează cu sonda metalică astfel încât proba să fie recoltată din toate suprafeţele bucăţii de brânză, cantitatea fiind de 300g. Dacă lotul este format din ambalaje mici, pachete până la 300g, se recoltează 2% din numărul unităţilor de ambalaj dar nu mai putin de 2 şi nu mai mult de 5. Sonda se introduce oblic spre centrul bucăţii. Proba de laborator se mărunţeşte şi se omogenizează în mojar. În cazul brânzeturilor cu coajă, aceasta se îndepărtează şi apoi se prelevează proba. În cazul brânzei telemea ambalată în butoaie se recoltează o felie dintr-o bucată de la suprafaţă şi una dintr-o bucată din profunzime şi 200-300ml de saramură. Examenul organoleptic la brânza cu pastă moale 1. Aspectul: masă omogenă,prezenţa sau absenţa scurgerilor libere de zer, existenţa sau nu a mucegaiurilor şi impurităţilor; 2. Consistenţa Se stabilesc caracteristicile pastei în funcţie de sortiment (moale, untoasă, nesfărâmicioasă); 3. Culoarea Apreciindu-se nuanţa de culoare la suprafaţă cât şi în profunzime precum şi uniformitatea ei. 4. Mirosul şi gustul Se apreciază aroma şi gustul care trebuie să fie caracteristice sortimentului şi se depistează nuanţele nespecifice sau străine (acru,amar, de drojdie de mucegai etc.) Examenul organoleptic la brânza cu pastă tare 1. Aspectul exterior: observându-se dacă forma bucăţilor este caracteristică conform sortimentului sau prezintă deformări. Se apreciază culoarea cojii, prezenţa sau absenţa crăpăturilor, uniformitatea stratului de parafină. 2. Aspectul pe secţiune Aprecierea se face pe secţiune proaspătă, urmărindu-se omogenitatea miezului, prezenţa sau absenţa ochiurilor de fermentare(coagul buretos, cavernos sau orb);

47

3. Consistenţa miezului Se examinează elasticitatea pastei (cauciucoasa, sfărâmicioasă sau nisipoasă). 4. Culoarea miezului Se observă nuanţa de culoare şi uniformitatea ei. 5. Mirosul şi gustul Se apreciază dacă sunt caracteristice tipului de brânză, dacă sunt suficient de expresive sau dacă prezintă unele defecte (caşcavalul Penteleu). Caracteristicile organoleptice ale caşcavalului Penteleu Coaja acoperă numai faţa laterală, este de culoare cenuşiu deschis, netedă, curată, fără crăpături; se admit pe coajă urme şi pete de mucegai. Roţile se pot prezenta acoperite cu o peliculă protectoare uniform repartizată. Se admit, la maximum 5 % din lot, roţi cu uşoare denivelări, uşoare urme de răzuire, crăpături la suprafaţă. Miez curat, omogen, fără ochiuri, se admit spaţii libere sub formă alungită. Uniformă în toată masa; pentru caşcavalul din lapte de vacă, din lapte de bivoliţă sau în amestec, culoare albă până la galben deschis; pentru
caşcavalul din lapte de oaie, culoare albă gălbuie până la galben-

Aspect exterior

Aspect pe secţiune

Culoarea miezului

cenuşiu-deschis Consistenţa miezului Miros şi gust Elastică, la rupere se desface în fâşii. Plăcute, caracteristice brânzeturilor opărite şi maturate; fără miros sau gust străin; caşcavalul din lapte de oaie trebuie să aibă miros şi gust specific brânzeturilor din lapte de oaie.

Produsele lactate acide se fabrică din lapte de vacă, oaie, capră, bivoliţă sau în amestec, din lapte integral sau degresat, prin utilizarea culturilor bacteriene ca “maia” şi printr-o tratare tehnologică specifică fiecărui produs în parte. Ca rezultat al dezvoltării în laptele materie primă a microorganismelor introduse (în condiţii casnice acţionează microflora spontană), are loc fermentarea lactozei cu formarea de acid lactic, sub acţiunea căruia cazeina din lapte coagulează, formând coagulul caracteristic pentru aceste produse. 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 1. Pregătirea probelor Probele de lapte acidofil şi lapte bătut se omogenizează prin răsturnări repetate ale buteliilor şi se aduc la 20+/- 2°C. Probele de iaurt şi lactofruct se omogenizeaza prin amestecarea conţinutului cu o spatulă sau baghetă şi se aduc la 20+/-2°C. Probele de kefir se încălzesc pe baia de apă la 40-45°C, amestecând cu o baghetă timp de 10 minute pentru eliminarea bioxidului de carbon, apoi se răcesc la 20+/-2°C.

48

3. Analiza organoleptică a iaurtului Gras Slab Tipul Foarte gras Coagul consistent, Coagul de consistenţă potrivită, fără bule Aspect şi cremos, fără bule de de gaz şi fără să elimine zer. La consistenţă gaz şi fără să rupereaspect de porţelan. Se admite elimine zer. La eliminarea a minimum 5% zer. rupere aspect de porţelan. Se admite eliminarea a 2% din zer. Culoare Alb de lapte sau cu nuanţă slab gălbuie. Miros şi gust Specific de iaurt din lapte de vacă, plăcut acrişor, fără gust sau miros străin (amar, rânced, de mucegai). Pentru realizarea analizei organoleptice se vor respecta indicaţiile specificate la analiza laptelui de consum. Culoarea se analizează la lumina directă a zilei. Mirosul şi gustul se apreciază după ce produsul a fost adus la 8-12°C. 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui La aprecierea calităţii peştelui proaspăt se urmăreşte stabilirea prospeţimii, dar şi a mărimii (prin determinarea lungimii şi a masei) şi stării de îngrăşare a peştelui. Probele sunt supuse examenului organoleptic, iar în cazul de incertitudini aupra rezultatului se recurge şi la examenul fizico-chimic (care nu trebuie să dureze mai mult de 4 ore). Proba de laborator, în cazul examenului organoleptic. Este formată din minimum doua exemplare din fiecare ambalaj sau cca. 250 g pentru peştele mărunt. Proba pentru examenul fizico-chimic trebuie să fie de minimum 250 g, reprezentând mai multe exemplare, un exemplar sau felii, în funcţie de masa exemplarelor din lot. Pentru aprecierea prospeţimii prin examinare organoleptica se analizează urmatoarele caracteristici: 1. Aspectul general Peştele proaspăt are un aspect metalic, este strălucitor şi prezintă o
culoare bine exprimată, specifică. Pe măsura alterării devine mat, îşi pierde luciul, culoarea se

închide şi îşi reduce mobilitatea în unitatea de ambalaj. 2. Mobilitatea Peştele prospăt la cea mai mică atingere se mişcă (masă în mişcare). 3. Aspectul gurii închisă, cu excepţia peştilor răpitori, la peştele proaspăt şi întredeschisă sau deschisă la peştele alterat. 4. Aspectul ochilor limpezi, proeminenţi, strălucitori, cu corneea transparenţă, umplu bine orbitele la peştele proaspăt. Pe măsura evoluţiei în timp ochii îşi pierd strălucirea şi limpiditatea, se retrag sub nivelul orbitei, corneea devine mată, albicioasă. 5. Aspectul branhiilor La peştii prospeţi branhiile sunt roşii, cu nuanţe caracteristice speciei, strălucitoare, umectate, fără mucozităţi. Operculii ce astupă cavităţile branhiale sunt elastici şi bine lipsiţi de branhii. Peştii alteraţi prezintă branhii de culoare inchisă, acoperite de mucozităţi, cu miros neplăcut, operculii sunt îndepărtaţi de branhii şi se desfac uşor. 6. Aspectul pielii şi al solzilor Peştele proaspăt are pielea lucioasa de culoare naturală, solzii lucioşi, bine fixaţi. Pe măsura evoluţiei spre alterare, pielea işi pierde strălucirea, se acoperă cu un strat mucilaginos, urât mirositor, se desprinde uşor de muşchi. Solzii şi aripioarele se detaşează cu uşurinţă şi îşi pierd luciul(devin întunecaţi). 7. Aspectul anusului Retractat la peştele proaspăt, concav şi albicios, dar pe măsura alterării devine proeminent şi capata o nuanţa roşiatică. 8. Aspectul muşchilor Bine legaţi de coloana vertebrală, tari, elastici, de culoare albcenuşie sau uşor roşcată, netezi şi stralucitori. Pe măsura alterarii devin moi, işi pierd luciul, capătă o culoare mai închisă(cenuşiu-murdară), se desprind cu uşurinţă de vertebre, prezintă un miros neplăcut. Pentru a aprecia culoarea cărnii se realizează o secţiune transversală în partea cea mai groasă a corpului peştelui.
49

formează un lichid tulbure. Examenul exterior al oului. porii fiind vizibili faţă de ouale vechi care au coaja lucioasă. fără lichid. Probat în apa de robinet. aspectul conţinutului. mai putin densă la peştele de mare.8. se apreciază forma. Ouăle care au coaja prezintă anomalii sau crăpături se sortează la ouă cu defecte. între degetul mare şi cel arătator. greutatea prin determinarea densităţii. cu ajutorul căruia se face o incizie superficială în corpul peştelui. sau chiar cafenie. Mod de lucru: oule din proba de examinat se introduc pe rând într-un vas de sticlă. câte 16 oua din ambalaje de 480 de ouă. Ouăle care au peste 30 de zile se ridică la suprafaţa apei. Densitatea oului este in medie de 1. de mucegai. 50 . Este nesesizabil. de petrol). la 21 zile formează un unghi de 70-75°. între cele două membrane cochiliare se gaseşte camera cu aer. învelit în membrană vitelină şi menţinut în echilibru în masa albuşului prin cele doua şalaze (benzi de albuş dens). bine individualizate. porii nefiind vizibili. Fe). sub coajă aflându-se cele două membrane cochiliere permeabile. Pentru comercializare se admit maximum 0. cu eliberare de trimetilamină(un compus cu miros de peşte). Asemănător se prezintă şi spinarea. Proba densităţii ouălor Principiul se bazează pe scăderea densităţii oului odată cu învechirea. 3. Numărul total al ouălor recoltate nu va fi mai mare de 100. după cum urmează: câte 12 oua din ambalaje de 360 de oua. 10. Se iau la intâmplare 10% din ambalajele loturilor şi din locuri diferite ale acestora. Mirosul se determină asupra mucusului acoperitor şi aupra cărnii. acoperită cu o cuticulă protectoare. Se formează pe măsura învechirii peştelui. alternând cu albuşul lichid. galbenă-inchis. aspectul cojii. Aceasta oferă date asupra prospeţimii oului până la 30 de zile. capătă miros puternic de peşte. se împlântă în muşchi răsucind de câteva ori şi apoi se scoate şi se apreciază mirosul imediat. la capătul rotund al oului. uneori cu pete. la prezenta unor eventuale crapaturi sau deformari ale cojii. Ouale prospete au coaja cu aspect rugos.080. Albuşul reprezintă 57%. De la 4zile la 30 de zile. Se determină prin apărarea părţilor laterale ale peştilor. de rânced. urmărindu-se poziţia axului lor longitudinal faţă de fundul vasului. vitamine. un număr de ouă.9. stabilirea mirosului se face folosind un cuţit rotund sau un beţişor ascuţit din lemn. în special complexul B. neplăcut. Recoltarea probelor se face pe loturi. Examinarea şi analiza calităţii ouălor Oul este un aliment esenţial pentru om. abia perceptibil la peştele proaspăt. Pe măsura învechirii işi pierd luciul. cu miros caracteristic. albuşul dens. galbenă-deschis. Culoarea cojii ouălor de găină poate fi: albă. la 15 zile formează un un unghi de 45°. gălbenuşul 32% şi coaja 11% din masa oului. substanţe minerale valoroase (P. conţinând toţi aminoacizii. In cazul peştelui mare. Se identifică mirosurile străine (de acru. se refera la aprecierea spectului si culorii cojii. gălbenuşul sferic. de putred. Carnea trebuie să prezinte elasticitate: la apăsare nu rămâne amprenta. Oul este alcătuit din coajă străbătută de pori (mai numeroşi în capătul rotund). la 30 de zile formează un unghi de 90°. Interpretare: Oul proaspăt până al 14 zile ia poziţie orizontală cu axul său tinde spre vertical. Ca. La peştele mic se examinează o tăietură transversală proaspătă.5% ouă ciocnite sau cu gălbenuşul parţial scurs. prin descompunerea fosfaţilor conţinuţi de mucusul de pe solzi. Consistenţa cărnii este densă şi suculentă la peştele de apă dulce. Examenul calităţii ouălor Examinarea pe oul ca atare La ouă. starea de prospeţime a oului poate fi apreciată după marimea unghiului format între axul longitudinal al oului astfel: la 7 zile formează un unghi de 20-25°. Pe măsura alterării carnea devine moale şi inelastică 11. de mâl. Aspectul viscerelor La peştele proaspăt sunt strălucitoare. cu valoare biologică maximă a proteinei în gălbenuş.

51 . 250g miere. miere de origine animal (mierea de mana de padure). Pentru recoltarea probelor se dechid 10% din numarul ambalajelor ce compun lotul. de floarea-soarelui). După materia primă de provenienţă mierea se împarte în: miere de origine vegetală (miere de nectar sau flori). atingând cu vârful ascuţit fundul vasului. se membrana intacta. uşor asimilabil.9. dupa gelatinos. in farfurie. nu spumeaza. Mod de lucru: Introducerea ouălor din probă de analiză (pe rând) în vasul cu soluţia de clorură de sodiu (NaCl) în concentraţie de 12%. Examenul organoleptic constă în aprecierea însuşirilor organoleptice ale mierii florale şi extraflorale: culoarea. aer marita (1. sportivi. Mana este produsul excretat (excremente ce conţin zaharuri în cantiate mare). Proba medie din fiecare ambalaj deschis este de cca. mirosul. la 6-7 zile. uniformă. dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 7. gazele ies prin porii cojii Din cauza eliminarii apei Avand consistenta si CO3 deplasarea gelatinoasa si camera de galbenusului este mai aer mica. Examinarea şi analiza calităţii mierii Singurele produse naturale ce conţin în mod natural o cantitate de zaharuri sunt mierea şi laptele. depăşind-o cu atat mai mult cu cât este mai vechi. persoane în varstă. oul tot în poziţie verticală atinge cu varful bont suprafaţă apei. oul are poziţie verticală. Galbenusul neregulat si max 1 cm. de pădure). I. care la rândul ei poate fi mierea monofloră sau polifloră. faţă de partea interioară a vasului şi partea superioară a apei.5 cm). Culoarea la sorturile de miere romaneşti variază de la alb incolor(miere superioră de salcâm) la galben-auriu (miere de salcâm cal. miscarile face miscari limitate sunt puternice si se percep. prin lot inţelegandu-se cantitatea de 1000 kg miere de aceeaşi calitate.Proba în apă sărată Oferă date asupra prospeţimii oului până la 8 zile. în acelaşi fel de ambalaj. Camera de aer mică. este imprastie cand se varsa omogena. urmărindu-se poziţia (care întotdeauna este verticală). Factori de apreciere Oua proaspete Oua alterate Aspectul exterior Coaja are nuanţe cenusii. 1.2. albusul este bate greu. gustul. Interpretare: la 1-3 zile. Galbenusul mai alb si galbenusul are mai putin elastic. la galben roşcat (roiere poliflora). la egală distanţă între fundul vasului şi suprafaţă apei. consistenţa. Coaja lucioasa fara pete Clatinatul Incercarea la transparenta (OVOSCOP) Examinarea spargere 3. la 3-5 zile oul în poziţie verticală pluteşte între două ape. Sunt opace. la brun închis până la negru (miere de mană. din ea se recoltează 250 g miere pentru examenul de laborator. Aceasta se omogenizează. Se alb-curat. omogen.5. Au partea interna a cojii Degaja miros inchis. de unele insecte parazitare ale vegetaţiei lemnoase sau ierboase. plasat langa sferic şi aşezat central camera de aer. Mierea este principalul rezultat al activităţii albinelor ce constituie un aliment energetic valoros(3150 kcal/kg miere). recomandat pentru copii. camera de Sunt transparente. Gălbenuşul excentric. puritate şi aspectul. galbenusul accentuata. Recoltarea probelor Examenul se face pe loturi.

vâscoasă. de rapiţă (în care predomină glucoza). căt şi ca miere extasă. de ceruri etc. Mierea de pădure are o consistenţă fluidă. dulce. observând prezenţa unor fragmente de cadavre de albine. 4. consistenţa este omogenă. gustul astringent. cu aromă specifică.2. 5. De menţionat că. Mirosul şi gustul fiecărui sortiment de miere florală se caracterizează prin plăcut. 3. ea putând cristaliza atât în faguri. Puritatea se apreciază odata cu culoarea. Aspectul se apreciaza dupa gradul de transparenţă pe care il prezinta o probă de miere întrodusă într-o eprubetă de sticlă incoloră şi examinată la lumina directa a zilei. fluidă la mierea de salcâm (în care predomină fructoză) şi este vascoasă sau cristalizată la mierea de floarea soarelui. Consistenţa: În funcţie de raportul fructoză/glucoză. 52 . cristalizarea (zaharisirea) este o proprietate a mierii naturale.

fara dulce cristalizare cristalizare Aroma de flori de tei. specifica. dulce Aroma placuta. se admite si mai putin vascoasa Uniforma: fluida.PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI ALE MIERII Sortimentul Culoarea Calitatea I Calitatea II Galbena inchis Consistenta Calitatea I Calitatea II Aroma: gust si miros cal. vascoasa. sau cristalizata Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: se vascoasa admite cristalizata fin Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: vascoasa fara fara cristalizare cristalizare. vascoasa sau fin cristalizata Galbena Uniforma: fluida. caracteristica Placuta. usor astringenta Miere faneata deal Miere poliflora de Galbena de Galbena Bruna Bruna Aroma dulce Aroma dulce placuta. galben deschis. dulce specifica placuta. pronuntata. dulce. vascoasa. galbena portocalie de Galbena roscata galbena verzuie de Galbena verzuie Fluida sau Fluida sau Caracteristica mierii vascoasa vascoasa de salcam. specifica. galben aurie Miere de tei Galben portocalie. 53 . placuta. I si II Miere salcam de Aproape incolora. vascoasa. dulce Bruna. Uniforma: bruna inchis fluida sau vascoasa cu cristale fine Uniforma: fluida. inchis pana sau cristalizata la bruna Brunaroscata Brunaroscata Uniforma: fluida. sau cristalizata Miere conifere de Bruna Rubinie Aroma placuta. fara uniform. Aroma specifica. roscata Miere floarea soarelui Miere zmeuris Miere izma de Galbena auire. sau fin cristalizata Uniforma: fluida. vascoasa. placuta. unform. dulce.

Uneori se pot observa coloratia si gustul normal pete de mucegai. tulbure. Nu lasa amprenta revenind destul de amprenta. fara a fi lipicioasa. flaxuri. filete nervoase. Mirosul de mucegai lipseste in straturi profunde. repede si complet. fără cap şi extremităţile membrelor) şi anume muşchii scheletici. ligamente) fascii. Tendoanele sunt netede si lucioase. un mucus lipicios. cenusii. miros. Carnea este ferma si Carnea este moale atat la elastica. semicarcase. neaerisita. Sucul muscular sectiune nu absoarbe multa se obtine cu multa greutate umiditate. (tendoane. Lichidul sinovial este tulbure. In sectiune este umeda si lipicioasa. Consistenta Miros si gust de rancezeala. Examenul organoleptic se face cu scopul aprecierii stadiului de prospeţime şi calitatea cărnii. jupuit. Grosimea cu aspect mat si coloratie cenusie murdara. eviscerat. vase sanguine şi limfatice. mica. Sucul muscular este si este limpede. La suprafata culoarea este cenusie sau verzuie. Grasimea cu caracteristic speciei.3. Factori de apreciere Carne proaspata Carne relativ proaspata La suprafata carnea prezinta uneori o pelicula uscata. Tendoanele sunt moi. In sectiune este suprafata cat si in sectiune. usor umeda. Usor acid sau mucegai. Aspect exterior Culoare Consistenta Miros inchisa in comparatie cu carnea proaspata. aspectul şi caracteristicile grăsimii. in cantitate Grasimea cu consistenta. compacta. micsorata. Din punct de vedere al consumatorului carnea este de calitate superioară cand conţinutul în grasime este minim şi prezintă o fragezime. In sectiune de culoare caracteristica este umeda fara a fi lipicioasa. caracteristicile maduvei oaselor. cenusii. Lichidul ceva mai moi. mate sau chiar sinovial este limpede. aponevroze.10. aromă şi suculenţă ridicată. culoarea este mata si mai Carne alterata Suprafata poate fi uscata sau umeda si lipicioasa. culoare. La suprafata carnea prezinta alteori este partial acoperita cu o pelicula uscata. Examinarea şi analiza calităţii cărnii Noţiunea de „carne comercializabilă” înseamnă părţile componente ale „carcasei” (corpul animalului sacrificat. 54 . ţesutul adipos. sferturi de carcase) luate din lot conform standardelor şi normelor tehnice interne ale produselor respective şi constă în aprecierea următoarelor caracteristici: aspect. Atat la suprafata cat si in sectiune intipariturile ce se formeaza sunt persistente. La suprafata carnea are La suprafata si in sectiune culoarea roz pana la rosu. carnea congelată şi carnea decongelată. Uneori este decolorata alteori find cenusie sau verzuie. Miros de putregai atat la suprafata cat si in straturile profunde. aspect mat si consistenta Suprafetele articulare sunt micsorata. desori acopeita cu pete de mucegai. Lichidul sinovial este tulbure. si umede. consistenţă. Examenul organoleptic Se realizează pe bucaţele de carne (carcase întregi. caracteristicile bulionului. speciei si regiunii musculare O hartie de filtru aplicata pe respective. vase. In sectiune este lucioasa. Suprafetele articulare sunt acoperite cu mucus. acoperite cu mucus abundent. Cateodata la suprafata se simte Placut si specific fiecarei un miros greu de carne specii. Examinarea caracteristicilor organoleptice se face pe carnea caldă.

Membrana bine uscată. Consistenta mult micsorata. membrana nedeteriorată Preparate semiafumate Membrana întreagă. murdar cu flacoane. Elastica de culoare si o consistenta normala. aderenta la compozitie. 3. pastrează urmele sforilor cu care a fost legat. limpede si placut aromat. cu gust putin placut sau chiar usor ranced . Sectiunea este mata uneori cenusie. Preparate crude. se clasifică în doua grupe: semipreparate şi preparate din carne. curată. Miros ranced si de mucegai. La suprafata aproape nu se observa picaturi de grasime. de bună calitate. La suprafata grasimea se separa sub forma de picaturi mici uneori cu miros ranced. Alterate 1 Aspectul exterior (membrana) Membrana umedă. negricios. Mai moale si mai Nu umple tot canalul inchisa la culoare decat maduva proaspata. Bulionul dupa fierbere si sedimentare Transparent. Periostul inchis la culoare. Sectiune este lucioasa. salamuri crude. cu depozite de mucegai. adeseori Tulbure. un strat uscat albicios pulverulent şi uniform. detaşeaza uşor poate fi crapată. Tulbure. uneori coperită de un strat albicios de mucegai. prospături. cu miros si gust placut. se şi lipicioasă. Criterii de apreciere Proaspete Prospaturi Suprafata curată. curată. La suprafata se separa un strat compact sau insule mari de grasime. de culoare caramizie deschisa. osului. medular. examinarea organoleptică particularizează anumite caracteristici pentru principalele tipuri de preparate: specialităţi. nelipicioasa. Având în vedere diversitatea preparatelor din carne.11. Nr. salamuri semiafumate.Usor dezlipita de marginea Maduva oaselor Umple in intregime canalul medular. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor Produsele obţinute prin prelucrarea cărnii în funcţie de procesul tehnologic şi de durata de păstrare. Verificarea calităţii semipreparatelor din carne (mai laes la cele crude) se face prin aprecierea aceloraşi caracteristici de calitate ca şi la carnea refrigerată. afumate uscate şi 55 .

fără gusturi semiafumate străine. perfect semiafumate legată. neuniformă Cutii scurse. Forma 2 3 4 Faltul Lipitura Etanşeitatea 56 . consistenţa semitare.2 Amestecul pe secţiune 3 Miros şi gust Masa compoziţiei perfect legată şi uniformă. fără goluri de aer. afumate si roşie rubinie. Prospături culoare uniformă. Falţ neuniform dinţat Cu pete. şi fără gust sau miros străin. Placut. fără aglomerari de metal Perfectă. Specifice fiecarui sortiment Goluri în compoziţie. fără pete la inchirieri Cutii defecte care se elimina de la consum Funduri bombate. slanina cu miros rânced. fără goluri uscate de aer sau aglomerari de grăsime topită. capace uşor concave. Preparate crude. uniformă şi lucioasă. Masa uniform Preparate amestecată. crude.12 Examinarea şi analiza conservelor Nr crt. afumate uscate Plăcut. tocătura cu miros putred. suculentă. cu pete de scurgere. acumulari de apă şi grasime sub membrane. ruginite sau cu pierderi de conţinut. elastica. Compoziţie lucioasă. cu aroma de afumat şi de condimente. dar elastică cu Preparate masa aderentă la inveliş. turtite. fără deformari Uniform presat pe toată întinderea circumferinţei sale Suficient de lată. consistenţa densă. 1 Criterii de apreciere Cutii normale bune pentru a fi date in consum Cilindrică sau paralelipipedică. specific produsului Preparate proaspat. culoare roşie. fisurate. 3. consistenţa tare dar elastică. fără goluri de aer. mosaic (salam de Sibiu). aglomerari de apa sau grăsime. caracteristic Prospături produsului şi condimentelor folosite . Membrana cu miros de încins. la deschidere elimină gaze.

aspectul lipiturii. temperatura obisnuita de sterilizare este de 117-124°C. ca şi în cazul celorlalte sortimente de conserve sterilizate . închise ermetic şi stabilizate prin sterilizare. controlul sterilitaţii (proba termostatării) şi examinarea aspectului interior al recipienţilor (prezenţa petelor de marmorare. forma lipiturii. exitenţa aglomerărilor de aliaj). culoarea acestora.Conservele sunt produse alimentare ambalate în recipienţi rezistenţi şi impermeabili. prezenţa bombajului (forma capacelor). a deformărilor mecanice. Verficarea recipienţilor metalici în care se ambalează produsele constă în examinarea aspectului exterior. Aprecierea calitaţii conservelor sterilizate din carne necesită. cât şi a conţinutului pentru verificarea concordanţei cu normele de calitate în vigoare. verificarea ermeticităţii (prin proba cufundării în apă incalzită la 95°C). etichetarea. Pentru conservele din carne. la temperaturi mai mari de 100°C. a fisurilor sau pierderilor de conţinut. 57 . a punctelor şi petelor de rugina (aspectul tablei şi al falţului).marcarea. examinarea atât a recipienţilor pentru stabilirea posibilitatilor de păstrare în timp.

pentru curăţirea. culoare) şi fizico-chimice. prepară sau depozitează alimente sau care servesc mâncăruri gătite. spălarea şi dezinfecţia ustensilelor. În încăperile de producţie şi de păstrare a alimentelor. grupurile sanitare pentru personalul din aceste sectoare. In toate încăperile de producţie şi anexe. Distribuţia apei calde si reci. se va face ţinându-se seama de natura. Pe lângă încăperile de producţie şi anexele specifice. Acestea trebuie sa fie confecţionate din materiale care sa se poată curata uşor. care se realizează în interiorul spaţiului frigorific. cu pavimentul lavabil prevăzute cu instalaţii de apa şi canal sau rigole de scurgere. trebuie amenajate încăperi pentru efectuarea operaţiunilor pregătitoare (preliminare) bunei desfăşurări a procesului tehnologic cum ar fi: • spaţii pentru curăţirea şi spălarea materiilor prime. Toate unităţile trebuie sa fie prevăzute cu sisteme de îndepărtare igienica a reziduurilor. a semifabricatelor şi a produselor finite uşor alterabile. Toate unităţile. se vor folosi vestiare. cu suprafeţe netede şi care să nu modifice proprietăţile organoleptice (gust. unde vor fi montate robinete. • spaţii distincte pentru păstrarea materialelor de curăţenie şi dezinfecţie.80 m) sau cu vopsele de ulei. trebuie sa fie dotate cu spaţii frigorifice pentru păstrarea materiilor prime.PARTEA a-IV-a ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4. dulapuri sau încăperi vestiar sistem filtru. pereţii trebuie să fie impermeabilizaţi prin faianţare (1. Dotarea cu ustensile si utilaje. miros. Spaţiile frigorifice vor fi dotate cu termometre şi cu sisteme de înregistrare grafică a temperaturii. iar pavimentul să fie prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canal. trebuie să fie separate de restul personalului unităţii din motive lesne de înţeles. durata de păstrare şi cantitatea produselor destinate a fi depozitate şi prelucrate. trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de apă calda si rece curenta. se va face numai în recipiente confecţionate din materiale rezistente prevăzute cu capace şi uşor lavabile. Depozitarea acestor recipiente. iar ferestrele ( după caz si uşile) vor fi prevăzute cu site pentru a putea împiedica pătrunderea muştelor. vor fi prevăzute plase de sârma deasa de oţel. În unităţi. pe unde ar putea pătrunde rozătoarele. norme de bază privind igiena alimentaţiei Unităţile care produc. să nu cedeze substanţe chimice peste limitele admise şi să nu afecteze valoarea nutritivă a produselor alimentare prelucrate. volumul si specificul procesului tehnologic. se va face în încăperi sau boxe special destinate acestui scop. la intrarea în canalele de aer sau alte orificii. Toate unităţile trebuie aprovizionate cu materiale pentru întreţinerea curăţeniei şi pentru efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie. Volumul spaţiului frigorific se stabileşte în funcţie de natura. Aspecte generale privind alimentaţia publică. 58 . preparare şi anexe. Colectarea şi evacuarea reziduurilor solide sau lichide. Pentru păstrarea igienica a echipamentului sanitar de protecţie a alimentelor şi a îmbrăcămintei personale.1. trebuie sa fie asigurata in toate spatiile de producţie. ambalajelor şi altele.

presiune). Aprovizionarea cu alimente uşor alterabile. • este interzisa prepararea prin incorporarea grăsimilor ce au fost folosite la prăjire. depozitează. carne fiartă. vor fi recondiţionate sau scoase din folosinţa. este necesar examenul de trichina. fiecărui produs in scopul asigurării calităţii sanitare si a valorii nutritive. etc). etc. ouăle de găina cu coaja intactă (cele cu coajă sparta vor fi aruncate) se spală şi se dezinfectează intr-o soluţie de cloramina (1%) sau bromocet 59 . Unităţile care utilizează mijloacele auto pentru transportul alimentelor. • este obligatorie respectarea tuturor fazelor prevăzute în procesele de fabricaţie. legume crude. etc. Spaţiul va fi dotat cu butuc. precum şi a parametrilor tehnologici specifici (temperatura. Materiile prime si produsele finite se vor prelucra pe mese sau pe funduri de lemn diferite si marcate vizibil (carne crudă. cu funduri de lemn marcate. Autorizaţia sanitara se vizează anual (12 luni calendaristice). se efectuează intr-un spaţiu destinat numai acestor operaţiuni. cuţite. se va face numai in măsura stricta a posibilităţilor de conservare la frig. precum si la instalaţia de canalizare. servesc. cu ustensile (maşina de tocat. Funcţionarea instalaţiilor frigorifice trebuie asigurata in permanenţă.Toate unităţile care produc. • înainte de a fi folosite. • utilajele si ustensilele vor fi revizuite periodic si cele găsite uzate sau degradate. peste crud. In procesul tehnologic de realizare a preparatelor culinare trebuie să se ţina cont de faptul că: • este interzisă amestecarea tocăturilor crude cu tocăturile prăjite. este permisă numai cu avizul scris al organelor sanitar-veterinare. unitatea respectiva va solicita o noua autorizaţie sanitara. topor. In acest sens: • este interzisă realizarea produselor neavizate favorabil de Ministerul Sănătăţii. • este interzisă amestecarea mâncărurilor de la un prânz la altul. tocare. prelucrează. transporta si desfac alimente. legume fierte. • se interzice folosirea repetata a grăsimilor alimentare in operaţiunile de prăjire.). iar pentru carnea de porc. peste fiert. In caz de schimbarea condiţiilor. cârnaţi sau pasta de mici. Introducerea la cazan a cărnii provenite din gospodăriile agrozootehnice sau din sectorul particular. trebuie să corespundă condiţiilor prevăzute în STAS-uri sau în normele interne de calitate şi în normele de igiena. funcţionează pe baza autorizaţiei sanitare. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor Materiile prime folosite la prepararea culinara. Toate operaţiunile legate de prepararea cărnii crude (tranşare.) si cu bazine racordate la instalaţia de apa calda si rece.1. Temperatura realizată în interior va fi înregistrată pe diagrama spaţiului frigorific la fiecare 8 ore sau după caz.1. vor asigura în mod corespunzător spălarea şi dezinfecţia autovehiculelor după fiecare transport. preparare chiftele. legumelor si peştelui (inclusiv operaţiunile de preparare a cărnii si peştelui crud) se vor efectua in încăperi sau compartimente separate de operaţiunile finale ale preparării acestor produse. • operaţiunile de prelucrare a cărnii. la 12 ore. 4.

D). Aşezarea alimentelor trebuie să se facă pe grătare sau rafturi. 60 . Produsul finit se păstrează 24 ore la 4° C. sp ălarea şi dezinfecţia se efectuează intr-un spaţiu separat de activitatea culinară. In încăperile de producţie şi de prelucrare culinară. distanţate astfel încât să se asigure o buna ventilaţie.D. In spaţiile de depozitare. in funcţie de natura produsului. precum şi produse nealimentare. prevăzute cu capace şi etichete. pe o durata limitată. este interzis accesul persoanelor străine şi animalelor. Aceste spaţii. la temperatura de 4°C. datorita toxicităţii lor. Produsul finit se păstrează numai 48 de ore. degradarea. dezinfecţie şi deratizare (D.1. In unităţi este interzisă folosirea ouălelor de raţă. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor Depozitarea şi păstrarea alimentelor trebuie să se facă în condiţii care să prevină: alterarea. separate. sau cu suspiciune de depreciere calitativă sau de alterare. Este interzis sa se introducă in spaţiile de depozitare produse in ambalaje murdare sau materiale şi substanţe cu miros pătrunzător ori cu acţiune nociva asupra omului şi alimentelor. • păstrarea mâncărurilor gătite in încăperi calde şi vase descoperite. vor fi dotate cu aparatura necesara determinării microclimatului (termometre si higrometre). spaţii amenajate cu destinaţie specială. timp de cel puţin 20 minute. Deasemenea. rânduri sau grupe. umiditatea şi ventilaţia stabilite prin standarde şi norme interne pentru produsele respective.2. 4. contaminarea biologică (microorganisme ). alimentele vor fi păstrate in depozite. încăperi.(1%) timp de 10 minute. se vor spala sub curent continuu de apă potabilă. • legumele şi fructele care se consumă crude. se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit. In acest scop. Este interzis să se supraaglomereze spaţiile frigorifice şi să se introducă produse care nu necesită păstrarea la frig sau produse alterate. opărite. având asigurate după caz temperatura. contaminarea chimica. pe sortimente. • pentru maioneză. la o temperatură care să nu depăşească +5° C. îndepărtându-se cele cu modificări ale conţinutului sau ale ambalajului. cu substanţe sau mirosuri străine. impurificarea cu praf. este interzisă. dup ă care se clătesc cu apa rece. Alimentele uşor alterabile trebuie sa fie păstrate în spatii frigorifice. In cazul depozitării alimentelor pe durată mai lungă. Probele de mâncare vor fi păstrate timp de 48 ore la +4° C în spaţii frigorifice. Unitatea trebuie să ţină evidenţa produselor realizate pe baza de maioneză şi va păstra probe. în stive. etc. sau cele cu modificări organoleptice. precum şi accesul persoanelor care au sarcina să controleze starea produselor depozitate. La prepararea produselor de carne "tip sângerete" şi a maionezei pe lângă măsurile generale de igiena. iar la recepţia alimentelor. se vor lua următoarele măsuri: • produsele de carne "tip sângerete" vor fi tratate termic la o temperatură de minim 80°C. periodic se va face un triaj al acestor produse. în recipiente curate. Periodic se vor efectua acţiuni de dezinsecţie. este interzisă introducerea materiei prime în ambalajele în care a fost transportată pâna la unitate. va fi asigurată protecţia alimentelor împotriva insectelor şi rozătoarelor. se foloseşte numai gălbenuşul de ou fiert tare (10 minute).

nu va fi folosit la manipularea alimentelor sau pentru alte activităţi. ustensilelor şi suprafeţelor de lucru. chimice autorizate dar peste limitele admise.3. • spălarea mecanica cu apă caldă la 40 . In blocurile alimentare.4. • să nu conţină corpuri străine peste limitele admise de normele de igienă. 4. cu detergent 61 . Transportul alimentelor către punctele de desfacere.D. • • să nu conţină substanţe neautorizate de Ministerul Sănătăţii sau substanţe să nu prezinte miros sau pete de mucegai ( cu excepţia mucegaiurilor selecţionate.1. culoare ). Instalaţiile frigorifice trebuie să fie în permanenta stare de funcţionare. Norme privind desfacerea produselor alimentare In unităţi trebuie să se asigure condiţii de depozitare. se efectuează în funcţie de perisabilitatea produselor. degradare şi contaminare atât a produselor transportate. va cuprinde următoarele operaţiuni: • curăţirea mecanica a resturilor alimentare. deratizare. rozătoarelor şi a oricăror altor posibilităţi de poluare.4. miros de putrefacţie. culoare sau gust. numai cu mijloace autorizate sanitar sau sanitar-veterinar. Alimentele vor fi însoţite. pentru a preveni contaminarea alimentelor şi se vor asigura în permanentă. dezinfectare ). La recepţia alimentelor se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit. repartizat pentru întreţinerea spaţiilor în care se prelucrează alimentele şi se pregăteşte hrana. fermentaţie. fizicochimice şi microbiologice. insectelor. pe tot timpul transportului. organoleptice.50° C cu adaos de sodă (1-2%). astfel încât produsele să nu-şi modifice proprietăţile organoleptice (miros. efectuarea curăţeniei se poate face şi de personalul folosit la prepararea hranei. admise). râncezire sau alt miros străin de natura produsului). expunere şi manipulare. sau cele cu modificări organoleptice sau cu suspiciunea de depreciere calitativă sau de alterare. precum şi valoarea nutritivă. • să nu fie contaminate cu agenţi bacterieni. de efectuare a operaţiunilor D.D (dezinsectare. purtând însă echipament diferit de cel destinat protecţiei sanitare a alimentelor şi respectând masurile de igiena individuală. precum şi protecţia împotriva prafului. Pentru a fi date în consum. înainte şi după terminarea programului de lucru. Personalul. de documentele care să certifice că produsele respective au fost recepţionate conform actelor normative în vigoare şi îşi păstrează integral calitatea pâna la destinaţie. care să asigure pe toata durata transportului păstrarea caracteristicilor nutritive. Întreţinerea igienica a locului de munca. a utilajelor. gust. materiale şi substanţe necesare pentru executarea corecta a acestor operaţiuni. echipamentul de lucru fiind absolut necesar.1. • să nu fie infestate (infectate). proprietăţile fizico-chimice şi bacteriologice. produsele trebuie să corespundă următoarelor caracteristici generale: • să nu prezinte semne organoleptice de alterare (modificare de consistenţă. cât şi a ambalajelor. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare In unităţi se vor lua toate masurile de întreţinere a curăţeniei. • să nu fie falsificate.

• examen radiologie (pulmonar). Conducerea unităţii. panariţii. • clătirea cu apa rece. semifabricate sau produse finite. Frigiderele vor fi dezgheţate periodic. Întregul personal care participă în mod direct la primirea şi prelucrarea alimentelor. Recipientele în care se colectează reziduurile. apoi se şterge in interior şi exterior cu o soluţie de bromocet ( l % ). fiind excluşi bolnavii cu furunculoza. fistule anale. după ce au fost scoase alimentele şi îndepărtate resturile alimentare. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar Angajarea personalului permanent in unităţi. Se spală cu apă caldă şi detergent. întregul personal va fi supus examenului medical. Atunci când se constată îmbolnăvirea uneia sau mai multor persoane din blocul alimentar. se vor spală cu apă caldă cu sau fără detergent şi se vor dezinfecta periodic cu soluţii clorigene sau cu bromocet. la distribuţia hranei gata preparate. • urmează dezinfectia cu soluţii clorigene (cloramina 1-2%. 62 . trebuie să se facă numai în baza examenelor medicale efectuate în prealabil şi cu avizul favorabil al medicului. Personalul care asigura transportul şi manipularea alimentelor uşor alterabile şi a pâinii. Personalul repartizat pentru lucrul la bucătărie va fi controlat obligatoriu înaintea începerii lucrului. va purta echipament de protecţie sanitara a alimentelor la urcarea pe platforma autovehiculului şi la toate operaţiunile în care vine în contact direct cu alimentele şi va avea asupra lui în permanentă carnetul de sănătate. Pereţii impermeabilizaţi şi pavimentul. trebuie sa fie supus unui control medical permanent după cum urmează: • lunar: examen medical general şi dermato-venerian. transportul sau desfacerea produselor alimentare sub forma de materii prime. • trimestrial: examen pulmonar şi coproparazitologic. iar la începerea lucrului. var cloros 1-2% sau bromocet 1-2 %). este obligata să asigure prezentarea personalului la efectuarea controlului medical periodic în termenele stabilite de instrucţiunile M.1. • semestrial: examen serologic (BW). prin personalul delegat. se spală cu apa caldă sodată in amestec cu detergent şi se dezinfectează cu o soluţie clorigenă 5-10% după fiecare golire. • examen coprologic (salmonella). trebuie să efectueze obligatoriu controlul medical periodic stabilit de M. Examenul medical consta în: • examen medical general. îndepărtându-se apa de la topire.S. etc. Personalul care se ocupa cu mânuirea..(1-2%) sau cu amestec sodă-detergent. să organizeze controlul stării de igiena a personalului. prepararea. • examen serologic.5. • zvântarea. 0 4. precum şi repartizarea acestora la pregătirea hranei.S. rinite purulenţe.

să fie în permanenţă curat şi bine întreţinut. cu echipamentul sanitar de protec ţie a alimentelor.să se supună vaccinărilor în condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii. boneta sau coafat. Lucrătorii sunt obligaţi înainte de începerea lucrului: .să-şi spele mâinile cu apa şi săpun înainte de începerea lucrului şi ori de cate ori este necesar în cursul activităţii. In acest scop la fiecare bucătărie va fi amenajată o chiuvetă care va fi dotată in permanenţa cu săpun.să anunţe în cazul când au febra. se vor asigura săpun şi prosoape de preferat de hârtie. călcat si reparat prin grija unităţii. • să poată fi întreţinut curat prin spălare. obligatorii pentru întreg personalul care vine în contact cu produsele alimentare sunt următoarele: • efectuarea zilnica a unui duş şi schimbarea lenjeriei de cel puţin 2 ori pe săptămâna. . • să fie din material alb sau de culoare deschisă. . • să fie impermeabil în părţile care vin în contact cu umezeala.să aibă unghiile tăiate si parul strâns sub boneta. care va fi întotdeauna curat şi apretat. sort. Responsabilul blocului alimentar şi cadrele sanitare nu vor admite la lucru persoane cu ţinuta necorespunzatoare. . hârtie igienică. Persoanele care potrivit reglementarilor în vigoare au dreptul să controleze calitatea hranei. • tăierea scurta a unghiilor pentru a se evita strângerea sub acestea a microbilor şi ouălor de paraziţi intestinali. . . perie pentru mâini şi prosoape personale curate.să fie îmbrăcat numai în timpul lucrului si numai pentru operaţiunile care necesita protecţia sanitară a alimentelor. iar la W .să fie spălat.să-şi spele mâinile cu apa şi săpun.Principalele reguli igienico-sanitare. Pentru întreţinerea igienei individuale a personalului în toate unităţile. etc.C. tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii (cutanate) şi să nu-şi reia activitatea decât după primirea avizului medical. ). • spălarea pe mâini cu apă caldă şi săpun folosind peria specială pentru mâini atât la începerea lucrului cât şi la înapoierea de la grupurile sanitare. în special după folosirea W . Ei răspund de instruirea personalului şi de aplicarea întocmai a regulilor sanitaro-igienice în spaţiile unde se realizează preparatele culinare. fiind interzis a se lua acasă sau în alta parte. 63 .C-ului. la intrarea în bucătărie vor îmbracă obligatoriu halate albe curate. Personalul din sectorul alimentar este obligat sa poarte in raport cu specificul locului de munca. • purtarea obligatorie a echipamentului special şi de protecţie pe timpul lucrului (halat. .să nu intre in W. să fie folosit cu respectarea următoarelor condiţii: . .C. un echipament de protecţie sanitară a alimentelor care să corespundă următoarelor cerinţe: • să acopere îmbrăcămintea şi părul capului. Echipamentul de protecţie sanitară a alimentelor.

spre centrul mesei. trebuie să se aibă grijă ca suprapunerea lor să fie mai puţin vizibilă. j) Scaunele trebuie aranjate ca să se poată folosi uşor de către client încât să nu lovească masa. restaurantul asigură condiţii de destindere şi reconfortare a clienţilor. Excepţii fac cuţitul se care se aşează la stânga şi furculiţa de stridii la dreapta. şi cele patru colţuri s ă fie egal ă fa ţă de pardoseală. Dacă este necesar folosirea mai multor feţe de masă pentru acoperirea unei mese. Deasemenea.2. d) Aranjarea cuţitelor. prin formaţii orchestrale şi solişti vocali. e) Şervetul de pânză se aşează pliat pe farfurie sau uneori triunghi ori plic. fiind dotat adecvat şi dispunând de personal necesar pentru producţie şi deservire. în ordinea servirii vinurilor şi a celorlalte băuturi. acestea se aranjează cu monograma restaurantului în faţă. în cadrul căreia se îmbină activitatea de producţie cu activitatea de desfacere. excepţie fiind când clienţii vor să fumeze imediat ce s-au aşezat la masă. b) Feţele de mas ă trebuiesc aranjate cu marginile egale la fiecare parte a mesei. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 1.1. cuţitelor şi lingurilor pentru toate preparatele cu excepţia desertului. programe artistice. g) Solniţa şi serviciul de piper se aranjează de la început pe masă. pentru a se evita eventuale pătări a feţei de masă sau a clientului. Acestea nu trebuie să stânjenească clienţii a se vedea între ei. Este interzis a se folosi pahare ciobite sau crăpate. Furculiţele se aşează la stânga iar cuţitele şi lingurile se aşează la dreapta farfuriei de bază. Aranjarea salonului restaurant: a) Mesele se aşează în aşa fel încât să se poată circula printre ele fără a deranja ceilalţi consumatori. 4. 4.trebuie să nu fie ciobite.2. restul se va aduce odată cu servirea preparatelor (oliviera.place-ului.4. băuturi alcoolice şi nealcoolice. Restaurantul este prevăzut cu spaţii corespunzătoare pentru depozitare. produse de cofetărie şi patiserie. la distanţă de 1-2 cm distanţă de marginea mesei. De regulă nu se aşează la o masă mai mult de trei piese la 64 . perpendicular faţă de marginea mesei. Dacă se foloseşte un singur pahar acesta se pune la vârful cuţitului mare. seri distractive etc.2. f) Aranjarea paharelor se face începând de la vârful cuţitului mare. lingurilor şi linguriţelor se face în funcţie de meniul stabilit. c) Aranjarea farfuriilor. furculiţelor. bolul cu usturoi). respectând regulile de bază ale mise-en. Pentru aceasta se utilizează vaza sau ghivece mici. Organizarea activitaţii din restaurant Restaurantul este unitatea de alimentaţie publică. acestea putând crea accidente. De regulă se pune o scrumieră la 2 persoane. Scrumiera se aduce la masă după servirea felurilor principale de mâncare. h) Scrumierele .2. i) Aranjarea florilor. în raport cu categoria şi gradul său de confort. producţie şi deservire. şi masa nu trebuie să se clatine.Aranjarea furculiţelor. punând la dispoziţia clienţilor preparate de bucătărie calde şi reci.

Alcătuirea unui meniu: Pentru alcătuirea unui meniu trebuie să se ţină seamă de următoarea ordine de prezentare şi servire: . ospătarul trebuie să aducă ia masă bolul cu apă şi un şervet de pânză. cuţitele şi lingurile pentru brânzeturi. cuţitele cu tăişul lamei spre interior (farfurie) iar lingurile şi linguriţele cu partea concavă (căuş) în sus. 3. Apa. în cazul unui meniu bogat tacâmul pentru desert se aşează pe farfurie încrucişat.Tacâmurile se aşează la o masă comandată în raport cu folosirea lor de către client. 10. tacâmuri) şi se curăţă masa de firimiturile de pâine. lamele cuţitelor fiind sub furculiţe iar acestea cu dinţii în sus.stânga. indiferent dacă sunt la dreapta. acesta se transportă pe o farfurie de desert. Acest principiu este valabil pentru toate tacâmurile. astfel: furculiţele cu mânerul spre stânga. De multe ori pentru a se evita folosirea greşită a unor tacâmuri de către clienţi se recomandă aşezarea pe rând a acestora.Tacâmurile pentru desert. Nu se introduc degetele în pahar nici la aranjat. vinul. 11. Platoul. Se ţine seamă să se păstreze o mică distanţă faţă de marginea mesei. iar primele din exterior vor fi tacâmurile pentru gustare. 4. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă Personalul de serviciu trebuie să cunoască regulile elementare de servire la masă a clientului: 1. 2. În funcţie de meniul servit. Cuţitul mare şi furculiţa se pot pune jumătate sub farfurie. farfuria cu preparatul culinar se prezintă clientului pe partea stângă. pui. precum şi între tacâmuri. Când clientul mănâncă peşte. Înainte de a se servi desertul se debarasează totul după masă (pahare. 2. 4. Când clientul fumează se schimbă scrumiera de câte ori este nevoie. Obiectele căzute trebuie imediat ridicate şi înlocuite. excepţie făcând atunci când se duce un pahar. nici la debarasat. 3. Aceasta se face cu ajutorul altei scrumiere (suport.3. pâine. Copii vor fi serviţi la urmă excepţie fac copii mici neastâmpăraţi. Paharele se transportă pe tavă. cuţitele şi lingurile cu mânerul spre dreapta. la dreapta sau în faţa farfuriei. în acest scop tacâmurile se aduc la masă pe o farfurie suport. stânga sau în faţa farfuriei de bază. pentru a putea fi folosite cu uşurinţă şi a nu incomoda clienţii.Poziţia tacâmurilor. cafeaua etc. (tot ce înseamnă băuturi) se servesc pe partea dreaptă a clientului. apoi bărbaţii (ultimul fiind cel care comandă). La copii se înlocuieşte tacâmul mare cu tacâmuri de desert. Lângă farfuria de bază va fi aşezat tacâmul mare pentru felul de mâncare principal (friptura).alimente care deschid apetitul şi uşurează secreţia tubului gastric (ciorbe. băuturile răcoritoare. capac). 4. înainte de a se tranşa (porţiona). cu mâna dreaptă. sticlele se pun pe o tavă sau pe un suport. gustări reci 65 . adică în direcţia în care se prind cu mâna stângă sau dreaptă. Furculiţele. Nu se pun direct pe faţa de masă. fructe. ultima servită fiind cea care comandă sau gazda.2. Cănile. Furculiţele se aşează cu vârful dinţilor în sus. aşezate pe un şervet de pânză. pentru a servi cu ele. Ospătarii trebuie să servească la masă prima dată femeile indiferent dacă este o masă de familie sau oficială. dulciuri şi fructe se aşează în faţa farfuriei de bază paralel cu marginea mesei.

produse de patiserie şi cofetărie.brânzeturi şi fructe. 2. Cafeaua se mai poate servi la masă la cererea clientului.salată. ciorbe. Dejun (orientativ) Gustări calde sau reci Pescărie sau antreuri Friptura (grătar-cuptor) + garnitura şi salată Sote de legume Brânzeturi Patiserie. Unele produse de patiserie (colţunaşi.). supe etc.). peşte etc. . deoarece se apreciază că ar semăna cu masă de banchet. Cina (orientativ) Supă Pescărie Friptură la cuptor cu legume Fructe In meniurile obişnuite nu se introduc vinurile şi celelalte băuturi care însoţesc mâncărurile. Un meniu orientativ pentru cele trei mese arată cam aşa: 1. 3. felul principal de mâncare (friptură la grătar (cuptor) sau mâncare gătită). Ciupercile macaroanele pot fi servite şi la antreuri şi la garnituri. 66 . Ordinea de servire a unui meniu este următoare: 1. antreuri. fructe 3. legume. cafea. 4. creme. pateurile) pot fi servite şi la gustarea rece şi la antreu. creme. gustări calde şi reci: supe.şi calde.alimente răcoritoare ce uşurează munca tubului digestiv (fructe. .alimente furnizoare de calorii şi regeneratoare (carne. cofetărie. Mic dejun A) B) Ceai cu lămâie Cafea cu lapte Unt Iaurt Miere Dulceaţă Şuncă Dulceaţă Crudităţi Omleta Chifle Sucuri Brânzeturi Brânzeturi 2. sau pescărie. legume verzi). 5.

ce constituie structura de rezistenţă a sitei propriu-zise şi de care este fixat mânerul strecurătorii. este 67 . .1.4. utilaje Furcheta . atunci când se porţionează preparatele în vederea distribuirii lor.2. laboratoare de cofetării şi in unele secţii ale oficiului de distribuţie a preparatelor.tavă pentru cuptor de dimensiuni diferite. cât si pentru tranşat.pentru coacerea foietajului. Vase intrebuinţate la pregatirea meniului: . Lungimea lamei variază între 160 mm si 360 mm. Cuţitul tocător sau de bucătărie-are o mare întrebuinţare în bucătarii la mărunţirea cărnii şi a legumelor. Cuţitele pentru zarzavat sunt executate în mai multe variante. . Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 1.3. este folosita pentru desprins preparatele din tigăi şi tăvi în timpul prăjirii.pentru sos este executată în doua variante: cu căuş lateral şi căuş central. Strecurătoarea este confecţionată dintr-o plasă de sârmă montată pe o rama metalică. Şpaclul este format dintr-o lama triunghiulara fixata de un mâner de lemn . laboratoare de preparate reci. . Construcţia maşinii: Batiul sau corpul maşinii poate fi executat din fonta sau oţel. jambonul etc. Cuţitul pentru curăţat solzi este prevăzut cu o lama curbă cu ajutorul căreia se smulg cu uşurinţă solzii de peşte.este realizată din oţel cositorit. pentru întors fripturile în timpul frigerii lor. Acesta este folosit pentru întins aluaturile ce se prepara în bucătarii.3. Vase.tigaie cu coada cu diametrul între 200-280 mm.cratiţe cu capacitate cuprinsă între l si 50 litri. pentru scos carnea fiartă din marmite şi din oţel inoxidabil cu mâner de lemn. ustensile. Sucitorul sau mendeneaua este executata din lemn de fag sau carpen. căptuşit în interior cu un strat abraziv. în funcţie de operaţia ce urmează a fi executată. Lingura . sub forma unui cilindru. prevăzut cu doua mânere.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4. La partea inferioara a cilindrului. 4. Linguriţele pentru sos sunt confecţionate de obicei din tablă cositorită şi sunt folosite la uns fripturile cu sos în timpul frigerii cât şi la transvazarea sosurilor din vasele de gătit în farfurii. Maşina cu batiul din fonta de forma cilindrica. laboratoarele de cofetărie şi patiserie.tavă din tabla neagra . Maşina de curăţat cartofi şi rădăcinoase Este utilizata pentru spălarea şi curăţarea cartofilor şi a rădăcinoaselor în vederea prelucrării lor termice. El este prevăzut cu o lama flexibila şi îngusta cu lungimea între 170 si 350 mm. este mai răspândită în ţara noastră. Ea prezintă la partea superioara pâlnia de alimentare prin care cartofii şi rădăcinoasele sunt introduse în cilindrul maşinii. Cuţitul de tăiat caşcaval poate fi prevăzut cu un singur mâner sau cu doua mânere. lungimea lamei variind între 20-100 mm.3. Cuţitul pentru tranşat este utilizat la tranşat fripturile. Cuţitele au o mare întrebuinţare în bucătărie.

se închide uşita. se măreşte jetul de apă se lasă maşina să funcţioneze în gol. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrat materii prime folosite in bucătărie. Lucratorul care supraveghează trebuie să aibă grija ca. Funcţionarea maşinii: înainte de începerea operaţiilor de curăţare a cartofilor si a rădăcinoaselor. In cazul întreruperii curentului electric în timpul lucrului. Evacuarea din cilindru a cartofilor şi a rădăcinoaselor curăţate se face printr-o uşiţă cu mâner şi cu un jgheab de alunecare a cartofilor şi a rădăcinoaselor.robot fix care are o poziţie bine determinata în cadrul locului de munca. curăţindu-le. dintr-o secţie în alta. Maşina mai este prevăzuta cu un mecanism de acţionare manuală pentru cazul defectării motorului electric sau întreruperii curentului electric. pune în mişcare de rotaţie discul abraziv. Se toarnă în pâlnia de alimentare o cantitate de 9-10 kg de legume care au fost în prealabil alese.montat un disc abraziv. In funcţie de operaţiile pe care le executa. prin angrenajul cilindric. Motorul electric.robot universal în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare atât în laboratoarele de bucătărie cât şi în cele de cofetărie. După terminarea curăţirii legumelor. montat pe peretele cilindrului. .robot de bucătărie. . Se face proba de funcţionare in gol a maşinii declanşându-se mai întâi automatul de protecţie împotriva pornirilor accidentale DITV ( montat pe unul din pereţii sălii de lucru ). până ce toate resturile de legume au fost evacuate. în momentul când legumele sunt curăţate. cât şi de la automatul de protecţie. să deschidă usiţa de evacuare şi să golească cilindrul. prin învârtirea manivelei. fiind fixat cu şuruburi de fundaţie. în vederea intrării lor in fabricaţie. Sub pâlnia de alimentare se găseşte o ţeavă pentru racordarea la reţeaua de apa. se verifica starea de curăţenie a maşinii precum si dacă în cilindru nu se mai găsesc pietricele sau bucăţi de metal care ar putea distruge abrazivul. robotii se clasifica astfel: . în laboratoare de cofetărie şi patiserie. Maşina menajeră universală ( robotul ) Maşina menajera universala se foloseşte în bucătărie. maşinile menajere se clasifică astfel: . 68 . executând un mare număr de operaţii de prelucrare a unor materii prime. maşina se opreşte atât de la butonul de oprire. Evacuarea apei folosite si a reziduurilor se face printr-un cot de scurgere. Din punct de vedere constructiv. . După golirea maşinii. Apa adusă în permanentă prin conducta spală legumele şi evacuează reziduurile rezultate. Durata de curăţare a unei încărcaturi de cartofi variază între 2-4 minute. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare în laboratoarele de cofetărie. plasat în interiorul batiului. care se poate deplasa. se cuplează angrenajul conic şi cu ajutorul mecanismului de acţionare manuala. se deschide robinetul de alimentare a maşinii de apă.robot de cofetărie. laboratoare de preparate reci. se pune în mişcare discul abraziv.robot mobil. se alimentează din nou maşina şi se continua funcţionarea. care antrenează legumele. fără a opri motorul sau admisia apei. 2. La terminarea lucrului. într-o mişcare de rotaţie izbindu-se alternativ de peretele abraziv şi de discul abraziv. şi apoi se apasă pe butonul de pornire.

cadrul metalic este acoperit cu o tabla emailată albă. prevăzut la partea superioară cu plite din fontă. La partea inferioara a batiului se găsesc montate doua braţe de susţinere în consolă. stors fructe. malaxat. unul vertical şi celalalt orizontal. plasate. etc.dispozitivul de tăiat legume: se fixează şi se asigura de suprafaţa frontala a robotului cu ajutorul piuliţei. este folosită şi pentru admisia gazului metan. asigurând condiţii igienice de lucru. . In partea inferioara. care sunt încălzite cu rezistente electrice.disc cu cuţite curbe ( grosimea feliei tăiate este de 4 mm ). Se pot adaugă: dispozitivul de stors fructe. maşina fiind prevăzută cu posibilitatea aprinderii fiecărui arzător separat. . de unde sunt evacuaţi în timp prin deşurubarea pâlniei. pâlnia fiind prevăzuta în interior cu melc conic. se ridică carcasa şi se înlocuieşte discul. pâlnii de spriţat cârnaţii. Arborele orizontal permite montarea dispozitivelor pentru tocat carnea. în care se găseşte greutatea grupului motor. se deşurubează piuliţele. Maşina de gătit cu combustibil gazos Este construita dintr-un schelet metalic.nu viciază atmosfera. Maşina de gătit electrica: este solicitata din ce în ce mai mult. care permite atingerea temperaturii dorite. Pentru fixare se foloseşte piuliţa care strânge carcasa maşinii de tocat carne. aşezate echidistant de centrul discului. în funcţie de scopul urmărit. iar pentru schimbarea lor. Bara de protecţie care împrejmuieşte maşina. în funcţie de dimensiuni. fie deasupra şi dedesubtul cuptorului. Arborele vertical antrenează în mişcare de rotaţie dispozitivele de bătut creme. între bare şi plită rămânând un spaţiu izolator de 20 mm.comutatorul de reglare cu contoare de semnalizare şi cheie. 3.Robotul fix: este construit din corpul maşinii sau batiul. Pornind de la conducta centrala. conductele se ramifica alimentând fiecare arzător cu gaz metan. care primeşte mişcarea de rotaţie de la axul maşinii. Sistemul de transmisie se găseşte în interiorul carcasei care are în partea superioara montat mecanismul de împingere a legumelor şi pâlnia de alimentare. 5. fiecare având comutator separat. 4. Discurile tăietoare se fixează pe ax. amestecat. fiind prevăzut.disc pentru tăiat legume ( grosimea feliei tăiate este de 2 mm ). Dispozitivele de lucru specifice de bucătărie: .dispozitivul de stors fructe: este format dintr-o pâlnie. care se montează cu ajutorul piuliţei. în partea inferioara se găsesc unul sau mai multe cuptoare electrice. Maşinile electrice sunt prevăzute cu bare de protecţie. Partea superioara este formata dintr-un număr de plite electrice. Cojile şi sâmburii se aduna în partea cu conicitate mică. La partea inferioara a pâlniei se găsesc orificii prin care se scurg sucurile obţinute. cu unul sau doua cuptoare. care are două cuţite dreptunghiulare. pâine.nu necesită investiţii mari la instalare. castraveţi. fie pe cei doi pereţi laterali. rezemate pe o rama metalică. roşii.maşina de tocat carne: se fixează la axul orizontal. fiind folosit pentru tăiat cartofi. datorita multiplelor avantaje pe care le prezintă: . 69 . Discurile pot fi de diferite forme: . Echipamentul electric al maşinilor de gătit se compune din: . etc. măcinat condimente. . care antrenează in mişcare de rotaţie doi arbori. . tăiat legume.

Preîncălzirea cuptorului durează 10-15 minute. Hotele. numai după aceea. iar dimensiunile hotei trebuie să depăşească cu minimum 200 mm dimensiunile sobei.000 mm faţă de pardoseală. în cazul debitului de gaze. de sursa de încălzire şi de destinaţia lor. Construcţia sistemului de alimentare a flăcărilor de veghe este astfel realizat încât. 7. Funcţionarea maşinilor de gătit depinde de soluţia adoptată. abur sau curent electric. In cazul maşinilor de gătit încălzite cu gaz metan.selectomatul cu cheie. după aprinderea oricărui arzător de plite. se reglează termostatul cu tub capilar la poziţia dorită şi se deschide selectomatul cu cheia. arzătoare de tip "U". Arzătoarele. se aprinde arzătorul dorit. după care. se aprinde mai întâi flacăra de veghe. care permite atingerea temperaturii dorite în cuptor. montata deasupra maşinii de gătit. Toate maşinile de gătit indiferent de modul de încălzire. prin simpla deschidere a robinetului. după care se acţionează comutatorul de semnalizare şi cheia. în funcţie de operaţiile tehnologice ce se executa. Pentru încălzirea plitei electrice la temperatura dorita. care arata că elementul component se găseşte sub tensiune. Aceste utilaje se clasifica în funcţie: de construcţie. La terminarea lucrului.întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. folosite frecvent în construcţia maşinilor de gătit. la poziţia dorita. Pentru cuptor exista în plus şi un ventil electromagnetic cu termocuplu. care închide conducta de gaz în mod automat. arzătoare de tip "pipă". termostatul întrerupând automat curentul şi readucându-1 în circuit. sunt plasate la minim 2. Hota de absorbţie a gazului. Pentru a se evita îmbolnăvirile profesionale s-a adoptat soluţia echipării maşinii de gătit. se închide mai ales robinetul arzătorului principal. având şapte trepte. . când temperatura a scăzut sub limita admisă. care permite controlul temperaturii în permanentă. 70 . se deschide mai întâi întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale.lampa de semnalizare cu neon.. în circa 3-5 minute plită atinge temperatura dorită. După aprinderea lămpii de semnalizare cu neon. la locul de exploatare. 6. Pentru aprinderea arzătoarelor. Cuptoarele metalice pot fi încălzite cu: gaz metan. la simpla rotire a robinetului respectiv. cuptoarele pot fi: din cărămida sau metalice. sunt: arzătoare de tip inelar. care întrerupe curentul electric de alimentare în cazul unor defecţiuni. robinetul flăcării de veghe. Pentru încălzirea cuptorului. atunci când tensiunea maşinii depăşeşte 24 v. .termostatul cu tub capilar. rezultate din arderea combustibilului şi vapori de apă cu grăsimi care se degaja de la produsele ce se prepară. apoi robinetul de capăt al instalaţiei de gaz şi. sau gurile de absorbţie. emană gaze nocive. cu câte o hotă de absorbţie. După destinaţie pot fi: cuptoare de bucătărie sau de patiserie şi cofetărie. Butoanele arzătoarelor sunt prevăzute cu doua poziţii de lucru: maxim şi economic care se aşează în poziţia dorita. are rolul de a favoriza eliminarea gazelor şi a aburilor rezultaţi în procesul de pregătire termica. Din punct de vedere constructiv. . instalaţia de alimentare şi ardere este automatizată şi protejată împotriva stingerii accidentale a flăcării de la arzător. Cuptorul este utilizat în bucătarii şi laboratoare centrale de cofetării şi patiserii. celelalte se pot aprinde automat.

dacă în locurile de îmbinare s-au produs dezlipiri sau dacă au apărut îndoituri ale marginilor. Pentru a se evita degradarea mânerelor este interzis să se lase cuţitele mult timp în apa. iar spălarea lor se face folosindu-se următorul procedeu: în una dintre cuvele spălătorului de vase se pregăteşte o savonadă (apa fierbinte cu 5 % soda calcinata şi. 71 . personalul folosit la aceste operaţii poartă în mod obligatoriu mânuşi. robinetul de capăt al instalaţiei se închide numai după ce au fost închise robinetele de la cuptoare. se spală fiecare piesa în parte. pentru recondiţionare. în care s-a pus ţeava de preaplin şi s-a dat drumul la apa fierbinte. în care s-a dizolvat un detergent. adică rezistenţele electrice. ele sunt scoase din uz. La cuptoarele electrice. iar la partea inferioara a cuptorului se găsesc butoanele de pornire tip cheie. sunt construite dintr-un schelet metalic. 3 .Cuptoarele metalice. care se montează la robot. etc. prevăzute cu mânere. până la recositorire. Funcţionarea cuptoarelor: La cuptoarele cu gaze. sorţuri şi cizme de cauciuc. Se înmoaie vasul în soluţie. După spălare vasele se şterg cu cârpe bine stoarse şi se depozitează în etajera pentru vasele curate. măcinat nuci.3. se şterg cu cârpe uscate de bumbac şi se depozitează pe etajere sau în dulapurile şi sertarele meselor de lucru. ustensilele se spală cu apa fierbinte. După spălare vasul se clăteşte în a doua cuva a spălătorului. instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit După întrebuinţare. etc. 5 % săpun pastă sau numai detergenţi ). Vasele de gătit în care au rămas resturi alimentare carbonizate sunt introduse în cuva de degresare cu abur a spălătorului degresor.Dispozitivele se spală la fel ca si ustensilele. economic si oprit). Vasele de gătit întrebuinţate se depozitează pe etajera pentru vase murdare. cu deosebire la sursa de încălzire. se demontează. de veghe. Cele care prezintă astfel de defecţiuni sunt predate mecanicului de întreţinere. apoi se şterg cu cârpe uscate din bumbac. având suporţi din oţel. Ustensile din tablă de cupru (cazanele.) trebuie să fie bine cositorite în interior. Întreţinerea ustensilelor. se va alege cel mai economic regim de funcţionare. Cuptoarele electrice: au aceleaşi elemente constructive. Pentru ascuţirea tăişurilor se folosesc polizoare. După degresare ele se spală cu apa caldă curentă. inclusiv robinetul pentru flacăra de gaz. iar maşinile de tocat carne. se freacă cu o lavetă sau cu un burete de plastic pentru desprinderea resturilor de mâncare. se reasamblează şi se depozitează. In părţile inferioare ale uşilor se găsesc mai multe orificii care permit intrarea aerului în camera de ardere. 1. încălzite cu gaz metan. Instrumentele tăietoare se degresează în apa fierbinte. 2. 4. făcându-se numai de o persoana calificată.3. îndepărtându-se resturile de alimente. îmbrăcat in exterior cu o tabla emailată. 4. cu trei poziţii (maxim. Tobele se găsesc montate în interiorul scheletului şi constau dintr-o camera de tablă neagră sau emailată. Ustensilele din tablă sau sârma cositorită se verifica după fiecare întrebuinţare daca nu au urme de rugina. operaţia de ascuţire. La partea inferioară a tobelor se găsesc uşile izolate. care sunt plasate în interiorul tobelor. Cuţitele cu mânere scorojite sau crăpate vor fi scoase din uz si trimise la reparat. dispozitivelor. In tot timpul lucrului. In cazul în care se constata ca lipseşte stratul de cositor.

4.Promptitudine . grătar. curte. Ceea ce le diferenţiază reprezintă relaţia personal-client.Serviciul cu adevărat „bun" este acela pe care îl aşteaptă clientul. Nevoile materiale ale clientului Acces relativ uşor (amplasarea pensiunii) Acces uşor la cameră (dispunerea spaţiilor) Siguranţa în cameră (sistem de închidere fiabil) Curăţenia şi dezinfecţia camerei şi a băii Temperatură adecvată. Asigurarea satisfacţiei clientului Pensiunile sunt asemănătoare ca dotări. servire .mâncare. . Ce aşteaptă clientul de la tine? .gradul de ospitalitate: atitudinea.Eficienţă Ce nu vrea să ştie clientul despre tine? . fax etc. De ce este important clientul? Clientul tău reprezintă sensul şi scopul afacerii tale. linişte Pat confortabil Posibilităţi de alimentaţie (preparare. grija personalului faţă de client (eficienţa nu presupune întotdeauna amabilitate.4.Solicitudine .Că lucrezi peste program . colorit etc. şi totuşi diferite. băutură) Spălătorie Posibilităţi de relaxare (salon-club.) Nevoile psihologice ale clientului Ambianţă . solicitudine). având drept scop satisfacţia clientului. deferentă. luminozitate. luminozitate. 4. amenajărilor şi design-ului (orientare. relaxantă datorată stilului. amplasare. chiar dacă asemănătoare. Atmosferă .2.dimensiunea senzorială.) Mijloace de comunicaţie (telefon.) . terenuri.Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4.1. Clientul unitaţii de alimentaţie publică Ospitalitatea este procesul care presupune anticiparea şi satisfacerea nevoilor clienţilor. cel care îi satisface dorinţele.Este parte constitutivă a ospitalităţii.plăcută. deci aşteptări şi nevoi sensibil diferite.Reprezintă modalitatea de satisfacere a nevoilor clienţilor de către lucrătorii specializaţi. facilităţi.4.Că eşti obosit . reprezintă aria de competenţă ce cuprinde relaţiile dintre lucrător şi client. Grija pentru client. grădină. contribuie la continuarea şi dezvoltarea afacerii. Fiecare client este unic. .4.Că ai probleme personale Serviciul . are propria personalitate. Prin faptul că revine şi/ sau recomandă pensiunea altor persoane. 72 . terasă. piscină etc.

atitudini adaptate situaţiei şi personalităţii interlocutorului (şefi. ochii. atmosferă. expresii. .3. gesturi. mai ales. Care este lucrul cel mai important pentru el . Se ştie că un client mulţumit îşi transmite impresiile. Precizia şi promptitudinea prestării serviciului. consideraţie. Ce şi-ar dori în afara serviciilor oferite.Tehnici de comunicare: capacitatea de a asculta.4. Care sunt variabilele după care alege (confort. clientul şi-a făcut o idee clară despre importanţa acordată curăţeniei şi igienei în unitatea respectivă. Acest mesaj se conturează din elementele verbale şi nonverbale ale comunicării. Prima impresie Prima impresie are o importanţă covârşitoare în formarea imaginii despre locul respectiv. în timp ce un client nemulţumit influenţează negativ decizia a 9-10 persoane. Dacă eşti neîngrijit şi murdar. Ea se conturează în primele trei minute. pentru a se vedea faţa. Igiena personală Părul: să fie curat. raport calitate-preţ).cunoştinţe şi abilităţi pentru a presta serviciul. dar şi cum oferi. adică: . trebuie să simtă că tu eşti acolo special pentru el. convenienţe. Cum afli dacă serviciile oferite sunt cele aşteptate de client? Prin discuţii cu clienţii. statut social. Solicitudinea lucrătorului: grijă. de a răspunde. 73 . Este important ce oferi clientului.Tehnologia serviciului . influenţând pozitiv 4-5 persoane. Existenţa şi manifestarea dorinţei de a răspunde solicitărilor . Prin intermediul chestionarelor de opinie. va dăinui şi pe care o va transmite şi altora. Ce nu este important pentru el . abilitatea de a răspunde solicitărilor folosind cuvinte. de a explica etc. Obţinerea satisfacţiei clientului şi a încrederii acestuia în profesionalismul lucrătorului. dorinţelor. pentru a-i oferi un sejur agreabil. 4. Accesibilitatea serviciului (modalitate simplă de a-l solicita) . strâns. îngrijit pieptănat (coafat).Pentru a cunoaşte temeinic dorinţele clientului. Existenţa instrumentelor şi materialelor necesare. exigenţelor clientului . Comportamentul faţă de client contribuie hotărâtor la formarea impresiei clientului. „în papucii lui". lucrătorul trebuie să se considere a fi în locul clientului. amabilitate. un rol esenţial îl au aptitudinile de relaţionare interumană. Clientul care vine la pensiunea ta. în momentul în care te vede. tarife. servicii de calitate. Cerinţele care trebuie îndeplinite pentru ca un serviciu să se situeze la un înalt nivel calitativ Cunoaşterea cu precizie a nevoilor. dacă este lung. clienţi). a acelei stări care va rămâne. Află de la client: Ce înseamnă pentru el un serviciu bun . Comunicarea cu clientul Pentru desfăşurarea activităţii în domeniul ospitalităţii. colegi şi. Competenţa lucrătorului .

unghiile îngrijite. în stare bună Atitudinea • îngrijită (controlată) • elegantă. picioarelor. • Este însoţit. Mirosuri personale: Atenţie la respiraţie. nerăbdare. sentimentele.discret. Mâinile: curate. în funcţie de situaţie. plictiseală) Salutul • Este cald. neconvenţional. de numele clientului şi. când este posibil. ospitalieră • îndatoritoare. 74 . cordial. exprimă bucuria de a primi oaspeţi. machiajul . mustaţa: îngrijite. Expresia feţei trădează starea de spirit. dorinţa de a fi de folos. capului care denotă o stare de nervozitate. în masă • Căscatul • Privitul ceasului • Joaca cu bijuteriile • Trosnirea degetelor • Legănatul de pe un picior pe altul • Ticurile (mişcări ale mâinilor. Controlează-te şi evită! • Masarea nasului şi a bărbiei • Trecerea degetelor prin păr • Sprijinirea capului în mâini (fruntea sau bărbia) • Scărpinatul • Roaderea unghiilor • Bătaia cu piciorul în podea • Bătaia cu degetele. picioare! Tenul . Privirea conferă fizionomiei cele mai expresive trăsături. pixul etc. Aspectul personal Machiaj discret Parfum discret Manşete şi gulere curate Bijuterii fără exces Ţinută impecabilă Taior / haină bine croit(ă) şi călcat(ă) Cămaşa /bluza bine călcată Nasturi bine cusuţi Pantaloni bine croiţi şi călcaţi Incălţăminte curăţată şi lustruită.Barba. de alte şi zâmbetul formule de politeţe. care exprimă solicitudine. realizat cu gust. demnă • prietenoasă.curat. dispoziţia. axile. cheia.

exprimându-ţi. amplasarea. deci.Desk-ul (biroul) recepţiei .Braţele îndoite la piept Comunicarea verbală Ascultarea activă • Acordă-i clientului toată atenţia. de ce să nu-l oferiţi pe al dumneavoastră? • Nimeni nu are mai multă nevoie de un zâmbet. el aparţine fiecăruia şi poate fi doar dăruit. • Nu trebuie folosite excesiv. • Sunt binevenite pentru a indica direcţia. • Notează. Tipuri de întrebări Pentru a clarifica sau confirma Doriţi. Distanţa • Dacă te apropii prea mult. dar amintirea lui poate dura o viaţă. • Nu-l întrerupe! • Punctează şi reţine elementele importante. decât cei care şi l-au pierdut pe al lor. Zâmbetul • Exprimă generozitate. • Nu poate fi cumpărat. • Creează o stare de bine. supăraţi. speranţa pentru cei descumpăniţi. de a-i înţelege solicitările şi de a le rezolva. • Sunt anumite „bariere" care pot delimita spaţiul: . • Marchează anumite momente ale vorbirii. cu emfază. reţinute. • Este ca un fulger. bucuria pentru cei trişti. îmbogăţeşte atât pe cel care îl primeşte. • Dacă unii nu-şi pot oferi zâmbetul lor.Privirea • Este important să priveşti în ochi pe cel din fata ta. • Este odihna pentru cei osteniţi. este un semn de prietenie. două camere cu pat dublu? Pentru a cere permisiunea Imi permiteţi o sugestie? Pentru a oferi posibilitatea de a alege Doriţi o cameră cu două paturi sau cu pat dublu? • Intrebări deschise (la care nu se poate răspunde cu da sau nu) Când aţi dori să vi se servească mic-dejunul? Cât timp aveţi la dispoziţie? Unde v-ar plăcea să staţi la cină? 75 . dacă este cazul. dorinţa de a-l asculta. împrumutat. cât şi pe cel care îl dăruieşte. interlocutorul tău se va simţi agresat şi va face un pas înapoi. accentuând sensul cuvintelor. • Manifestă interes pentru ceea ce spune. Gesturile • Să fie discrete. furat.

iniţiativă. nu-i aşa? M-aţi înţeles? OK! etc. respect. simplu). Dacă vorbeşti prea încet.) Aptitudini şi calităţi necesare pentru formarea unui comportament profesional adecvat: Responsabilitate. Greşeli în comportamentul faţă de client • Tratarea clientului cu apatie. dai impresia de falsitate. fără a ţine seama de problema clientului • Transferul clientului la un alt departament. fără a ţine seama de personalitatea clientului • Abordarea de tip robot. • Fii convingător (fii un ajutor real. dai impresia de complicitate. • Evită ticurile verbale! (Deci. • Exprimă-te corect. simulare. amabilitate. • Atitudinea rece. • Ritmul Dacă vorbeşti prea rar. lipsă de interes. nu te grăbi). vocea poate da impresia de agresivitate. de conţinut) • Foloseşte numele interlocutorului. • Dicţia Pronunţă clar. exprimi nelinişte. Dacă este prea rece arată indiferenţă.Cum vorbeşti? (parametrii externi) • Tonul Dacă este prea cald denotă o familiaritate exagerată. precis. • Exprimă-te concis (fară multe adjective. articulează bine cuvintele. fără exagerări). corectitudine. parcă ar deranja • Refuzul de a răspunde. • Intensitatea (volumul) vocii Dacă vorbeşti prea tare. pari nesigur. de a ajuta clientul • Manifestarea tendinţei de a scăpa de client. 76 . discreţie. dinamism. rişti să nu fi înţeles şi să dai impresia interlocutorului că vrei să-l expediezi. voinţă. • Fii credibil (oferă informaţii corecte. dai impresia unui nevrotic. dai impresia de stupiditate sau aroganţă. Exprimarea (parametri interni. instabilitate. Dacă vorbeşti în registrul grav. • Intensitatea vocii Dacă vorbeşti prea înalt. dar nu în mod mecanic. răbdare. nu expedia interlocutorul. solicitudine. golite de conţinut. • Tratarea diferenţiată a clienţilor (un client aşteaptă pentru că i s-a acordat prioritate altui client). distantă • Tratarea cu superioritate • Atitudinea mecanică. sociabilitate. Dacă vorbeşti prea repede. direct). generozitate. • Foloseşte formule de politeţe adecvate. prea lent eşti plictisitor. • Exprimă-te clar (colocvial. de a-l expedia. la un alt coleg pentru a-i rezolva problema.

fie la lansarea unui proiect important în cadrul unei firme existente. putem afirma că a demara o nouă afacere este un act deosebit de complex. ceea ce presupune a organiza şi a conduce oamenii. Dacă la sfârşitul anilor 1970. Solicitarea de a dispune de un plan de afaceri corespunzător realizat s-a răspândit şi în practica financiară internaţională în asemenea măsură încât atât Fondul Monetar Internaţional. aceasta se materializează în planul de afaceri. având implicaţii şi riscuri foarte mari. fondurile financiare investite în noua firmă/noul produs/noul serviciu? Poate fi condusă eficient activitatea viitoare a firmei nou create (sau a celei existente)? 1 1 Popescu. a dezvolta activitatea firmei printr-un plan de acţiune structurală şi a mobiliza întreaga echipă pentru a reuşi în acţiunile întreprinse. Un plan de afaceri eficient investighează. Editura Economică. cât şi Banca Mondială au introdus seturi de criterii obligatorii pentru evaluarea cererilor de creditare pe baza planurilor de afaceri. pe termen lung. De aceea. Managementul afacerilor. D. la începutul anilor 1990 nici o bancă nu accepta deschiderea unei finanţări pentru o nouă afacere fără prezentarea unui plan bine întocmit. p..1. piaţa estimată. deoarece proiectează obiectivele întreprinzătorului şi metodele cu ajutorul cărora acesta le va realiza şi prezintă. un plan de afaceri corect redactat trebuie să conţină o analiză detaliată a firmei. în timp relativ scurt (când. a unui nou produs şi/sau a unui nou serviciu.Partea a V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI În întreaga lume a afacerilor. fezabilitatea afacerii. Concret. politicile de marketing urmărite (referitoare la preţ. promovare. Planul de afaceri constituie documentul care sintetizează rezultatele activităţilor de cercetare. profitul urmărit etc. investiţiile necesare şi recuperarea acestora. Noţiune şi caracteristici Planul de afaceri se referă fie la promovarea unei firme noi. rezultatele anticipate. Deci. la nivelul firmei. precum şi aspectele financiare ale viitoarei afaceri (incluzând venitul estimat. Orice plan de afaceri bine conceput şi realizat trebuie să răspundă unor întrebări fundamentale cum sunt : Este complet „pachetul" care prezintă noua afacere? Va fi afacerea propusă atractivă pentru potenţialii posesori de capital de risc? Ce şanse de succes are afacerea propusă? Ce avantaje competitive prezintă. cum şi în ce condiţii?). a produsului şi/sau a serviciului nou creat. metodele de producţie utilizate. 86 77 . în teoria şi practica afacerilor din economia de piaţă nu se întâlnea conceptul de „plan de afaceri". 2001. Bucureşti. concepere şi dezvoltare a unor proiecte privind crearea unei noi firme. pentru întreprinzător afacerea propusă? Dar pentru investitor(i)? Dar pentru salariaţii firmei? Poate fi realizată în mod eficient afacerea nou creată? Au piaţă de desfacere asigurată produsele şi/sau serviciile create prin noua afacere? Pot fi recuperate. distribuţie).). o importanţă din ce în ce mai mare o prezintă noile programe legate de afaceri. în cele mai mici detalii. 5. pentru o anumită perioadă de timp.

cât şi la cel de prezentare a acestuia.planul de afaceri este cel care facilitează comunicarea. p. pentru a fi uşor de urmărit. permiţând întreprinzătorului să îşi concentreze energia pentru atingerea obiectivelor propuse. În ceea ce priveşte modul de redactare a unui plan de afaceri specialiştii au identificat câteva principii. op. după cum urmează: . . 5. Realizarea unui plan de afaceri necesită atât timp. este necesară luarea în considerare a două aspecte fundamentale.) nu îl agreează. cit. conducere şi control al afacerii.capitolele şi paragrafele să fie clare.3.planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare. Dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui plan de afaceri menţionăm: . . acţionari.formulările şi frazele să fie scurte şi să conţină o singură idee. bănci. a noii idei de afaceri.reprezintă baza de conducere a noii afaceri. . reprezentând.redactarea acestui document permite întreprinzătorului să realizeze o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri şi nu să se concentreze numai asupra unor aspecte particulare ale acesteia.5. un studiu de fezabilitate. care se referă atât la modul de redactare a planului de afaceri.planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa şansele de succes ale afacerii în curs. către mediul ambiant al firmei. Toată munca depusă pentru întocmirea lui se poate dovedi total inutilă dacă persoanele cărora li se adresează planul (investitori.planul de afaceri furnizează scheme detaliate ale activităţilor implicate de noua afacere. dar rezultatul obţinut evidenţiază. în vederea obţinerii acordului de finanţare a acesteia.este un „dispozitiv" de evaluare a schimbărilor care trebuie efectuate în cadrul unei firme. putem afirma că planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii. practic. Necesitatea elaborării planului de afaceri Planul de afaceri reprezintă o schemă de acţiune construită logic şi presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii respective. .. identificarea celor mai eficiente soluţii. diferenţa dintre succes şi eşec. cât şi efort şi bani.se constituie într-un instrument de lucru al întreprinzătorului.planul de afaceri facilitează menţinerea direcţiilor de acţiune stabilite. . agenţi de creditare. . planul de afaceri cuprinde toate etapele şi resursele de care întreprinzătorul are nevoie pentru a le realiza într-o perioadă de timp determinată. Elemente recomandabil a fi respectate la elaborarea unui plan de afaceri Prezentarea planului de afaceri este la fel de importantă ca şi elaborarea lui. . Concluzionând. D. reguli şi sugestii : . 2 2 Popescu. realizare. .. parteneri de afaceri etc. efectuarea propunerilor de finanţare etc. societăţi de investiţii. Drept conse-cinţă. 87 78 . Pornind de la obiectivele stabilite. grupate pe tematici şi bine delimitate spaţial. de regulă.2. capabil să îi permită acestuia comunicarea propriilor idei. distincte.

articularea cuvintelor şi precizia gramaticală a exprimărilor sunt fundamentale şi creează o impresie favorabilă. cât şi pe cele psihologice (lipsa motivaţiei şi dezinteresul pentru interlocutor. respectiv stabilirea misiunii. 5. concis şi la obiect. jena olfactivă. format A4. inconfortul locului de desfăşurare a întrevederii. cât şi greşelile gramaticale. . . . Abordarea corectă a unui plan de afaceri trebuie să urmărească: .încercaţi să intuiţi cât mai corect starea de spirit a interlocutorului. a obiectivelor urmărite şi a avantajului competitiv al produsului sau serviciului nou realizat.depăşiţi rapid atât „filtrele" fiziologice (oboseala. debit moderat etc. . emoţia. respectiv stabilirea strategiei adecvate pentru realizarea obiectivelor. prejudecăţile etc. . . Referitor la modul de prezentare a planului de afaceri. atent tehnoredactate. . verbele dinamice).4. mijloacelor de realizare a obiectivelor propuse în următorii ani etc. utilizaţi expresii şi exprimări variate (spre exemplu. .previziunile financiare şi realismul acestora. pentru a prezenta eficient ideile.) printr-o reală colaborare cu interlocutorii.suficienta cercetare şi dezvoltare a produsului. 79 .vorbiţi calm. Etapele elaborării şi conţinutul unui plan de afaceri Pentru realizarea unui plan de afaceri eficient este necesară cunoaşterea unor elemente caracteristice firmei (în cazul în care afacerea urmează a se desfăşura în cadrul ei). dificultatea de a vedea.abilitatea întreprinzătorului (şi a echipei de apartenenţă a acestuia) de a face ca planul de afaceri să „meargă". se menţionează faptul că acesta implică o foarte bună cunoaştere a regulilor şi principiilor aplicabile unei asemenea conjuncturi. banala şi chiar penibila exprimare „planuri de viitor"). respectiv a unor date aferente istoricului firmei misiunii acesteia.cel mai important: transpuneţi-vă întotdeauna în locul interlocutorului! Prezentarea planului de afaceri trebuie să ofere o susţinere vizuală pentru aspectele „cheie" ale planului.fiţi simplu şi direct. strategiei şi obiectivelor urmărite. precum şi o mobilizare totală .analiza-diagnostic a situaţiei economico-financiare a firmei. citi sau înţelege o imagine).din partea întreprinzătorului. firma.. în mediul ambiant.validitatea cercetărilor de piaţă.mai ales psihologică . ne permitem să vă sugerăm respectarea strictă a următoarelor elemente ale exprimării: .limitaţi „volumul" planului de afaceri la maximum 25-30 de pagini. . evitaţi atât pleonasmele (cum ar fi atât de uzuala.identificarea şi stabilirea poziţiei pe care ar dori să se situeze. .folosiţi mijloace audiovizuale adecvate. adecvate obiectivelor urmărite.prioritatea relativă a obiectivelor. .- evitaţi prezentarea unor fapte neadevărate şi relevaţi ceea ce gândiţi cu adevărat despre aspectele cele mai importante ale planului de afaceri. precum şi credibilitate. . . .abordaţi mijloace psihice adecvate: volum mediu. indispoziţia.determinarea modalităţilor concrete de a ajunge în situaţia dorită. iar întreprinzătorul trebuie să fie foarte bine pregătit şi să răspundă unor întrebări specifice privind: . În acest context.

ce canale de distribuţie vor fi utilizate etc.96 80 . . care vor fi potenţialii concurenţi. nevoile şi doleanţele 3 exprimate de aceştia). specialişti. în cazul în care vi se solicită (şi este nu numai util. care să surprindă aspecte specifice ale afacerii..nu este suficientă numai cunoaşterea completă a unei afaceri. în capitole distincte. p.1994. Astfel. asamblarea şi comercializarea de calculatoare pe piaţa internă şi internaţională. următoarele elemente: . . În cadrul celei de-a doua etape. 20 . Ghidul întreprinzătorului particular. un exemplu de format-tip pentru un plan de afaceri. vă recomandăm să aveţi în vedere. . cit. managementul afacerii . dar şi eficient să fiţi bine pregătiţi pentru aceasta!) prezentarea propriului plan de afaceri. pentru a-i convinge. care este cota de piaţă estimată.piaţă . sistematizarea datelor şi a informaţiilor se va realiza în funcţie de scopul pentru care se întocmeşte planul de afaceri. D. simplu şi concis. p.obiectivele stabilite trebuie să fie clare şi convingătoare. .descrierea detaliată a procesului de producţie (în cazul realizării unui produs nou). în situaţia în care planul de afaceri se întocmeşte pentru obţinerea unui împrumut bancar. respectiv: Etapa I: culegerea datelor şi a informaţiilor necesare. Allen (coord. precum şi previziunile financiare de recuperare a lor.planul de afaceri trebuie să fie cuprinzător.). planul de afaceri va avea o structură mult mai simplă. Spre exemplu. pentru elaborarea conţinutului oricărui plan de afaceri este necesară redactarea următoarelor elemente componente : 4 3 4 J.1. În cadrul primei etape. Op.Specialiştii apreciază că întocmirea unui plan de afaceri pertinent presupune parcurgerea a două etape. Ed. se vor culege o serie de date şi informaţii despre: . ca finalitate.provenienţa şi utilizarea acestora.căror clienţi li se va adresa viitoarea afacere (respectiv. cea mai eficientă modalitate de elaborare a acestuia prezintă răspunsuri şi soluţii la o serie de întrebări şi probleme care pot apărea în cadrul capitolelor sale. precum şi întrebările şi modalităţile de elucidare a aspectelor considerate ca fiind cele mai importante..planul de afaceri trebuie să fie adaptat necesităţilor pentru care a fost elaborat. Elementele componente ale unui plan de afaceri Practic. . cine va urmări şi conduce afacerea (manageri. 38-39 Popescu. comparativ cu situaţia în care afacerea ar avea.secretul reuşitei unui plan de afaceri constă în concentrarea eforturilor şi atragerea resurselor disponibile (interne şi/sau externe) pentru atingerea a obiectivelor propuse. în mod special.afacere .determinarea cu claritate a ceea ce se doreşte a se realiza.este recomandabilă prezentarea structurată a ideilor. este foarte important şi modul în care aceasta este prezentată partenerilor de afaceri.4. .Tehnică. Etapa a II-a: sistematizarea acestora. alte persoane din întreprindere). 5.. vor fi necesare informaţii cât mai complete despre întreprinzător şi despre echipa de conducere a viitoarei firme. urmat de detalierea fiecărei componente a acestuia. În continuare. fondurile financiare necesare . dacă afacerea propusă constă în deschiderea unui mic magazin. Indiferent de forma sau de componentele alese pentru realizarea unui plan de afaceri.

conform datelor de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (producţie. de stat. În acest context. respectiv: instituţiile de creditare (pentru acordarea de împrumuturi). De aceea. deci. Acest capitol al planului de afaceri are o importanţă deosebită.dacă viitoarea afacere este o societate comercială pe acţiuni. Descrierea afacerii.A.datele de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi la Direcţia Generală a Finanţelor Publice. în esenţă.4.A. retehnologizării.care este produsul/serviciul cel mai dorit? 81 .1. străin)? . deşi este prima componentă a acestuia.C.C.1. care este numărul acţionarilor şi cine sunt aceştia? De asemenea.L. – societate pe acţiuni. este recomandabil ca întocmirea sintezei planului de afaceri să se realizeze după elaborarea întregului plan. S.L.când a fost înfiinţată firma şi de către cine? . investitorii (în vederea dezvoltării. printre principalele întrebări la care trebuie să se găsească răspuns amintim: .ce produse/servicii doresc să cumpere aceştia? .societate în nume colectiv.R. S. societate cu răspundere limitată. Sinteza planului de afaceri nu trebuie să depăşească 3-5 pagini ca formă de redactare şi maximum 5 minute ca prezentare orală. „Valoarea" acestuia este apreciată.U. comerţ.4.C.2.5. servicii.care este forma juridică de constituire a firmei (S. atunci şi restul documentului poate fi încredinţat spre analiză persoanelor în drept. în funcţie de sinteza prezentată. Dacă aceasta suscită suficient interes. . Este. S.care este specificul activităţii desfăşurate de către întreprindere. De aceea. S. absolut firesc ca.R. înainte de a decide asupra colaborării cu firma. S.S.4. . mai ales în situaţiile în care este utilizat pentru contactarea unor noi potenţiali parteneri de afaceri. . în cadrul acestui capitol trebuie formulate răspunsuri la următoarele întrebări: . în primul rând.societate cu răspundere limitată cu asociat unic.care este natura capitalului societăţii (particular.A.N.societate în comandită simplă)? .1.unde se află sediul şi/sau filialele firmei? .există contracte de colaborare sau societăţi mixte create cu parteneri străini? . 5. declararea scopului pentru care a fost întocmit. agricultură)? 5. .din perspectiva proprietarului: ce produse/servicii credeţi că veţi putea vinde? ce produse/servicii credeţi că vă vor aduce cel mai mare profit? . Iată de ce este necesară găsirea unor relaţii logice între modalităţile în care este percepută afacerea de către proprietarul ei şi cele în care cred viitorii potenţiali clienţi că ar trebui să acţioneze firma respectivă pentru a le putea satisface exigenţele şi/sau doleanţele. construcţii. Prezentarea firmei. Să nu uităm faptul că planul de afaceri prezentat de noi poate fi unul dintre sutele sau chiar miile de planuri propuse şi evaluate de către instituţiile de creditare abilitate.societate în comandită pe acţiuni. Sinteza planului de afaceri. potenţialii viitori parteneri de afaceri trebuie să cunoască persoanele care le solicită ajutorul şi să se convingă de faptul că acestea prezintă garanţia realizării profitului.3.1. fuzionării firmei). . clienţii (pentru realizarea unor contracte pe termene mediu sau lung) etc.din perspectiva clienţilor: . Acest document reprezintă un element „vital" al planului de afaceri şi include. cum sunt reprezentaţi ei în consiliul de administraţie? . În această etapă trebuie să se precizeze ce doleanţe ale viitorilor potenţiali clienţi doreşte firma să satisfacă.

Dacă răspunsurile la aceste întrebări vor fi convergente, se presupune că afacerea propusă are şanse mari de reuşită. De asemenea, menţionăm faptul că descrierea afacerii poate fi abordată şi din perspectiva a două componente fundamentale ale strategiei unei firme, respectiv: misiunea firmei şi obiectivele strategice ale acesteia. Astfel, misiunea firmei reprezintă o „proiecţie" a ceea ce îşi propune aceasta să devină, pe termen mediu şi lung. Declararea misiunii firmei are rolul de a „oferi" salariaţilor, clienţilor şi acţionarilor săi atât o „identitate" distinctă, cât şi o mai bună înţelegere a direcţiilor de evoluţie a acesteia, deoarece pune faţă în faţă două probleme fundamentale: ce este actualmente firma şi ce ar trebui ea să devină. Formularea misiunii firmei implică luarea în considerare a trei elemente determinante: mediul său ambiant, resursele interne disponibile şi clienţii potenţiali. Obiectivele strategice ale firmei reprezintă totalitatea rezultatelor pe care aceasta doreşte să le obţină prin realizarea misiunilor asumate. Ele constituie, astfel, puncte esenţiale de referinţă pentru urmărirea evoluţiei activităţii firmei. 5.4.1.4. Viitoarea echipă managerială şi resursele umane ale firmei. Această secţiune a planului de afaceri este foarte importantă atât pentru viitorii parteneri de afaceri, cât şi pentru managerul firmei. În primul caz, instituţiile de creditare, investitorii etc. examinează, cu maximum de atenţie, calităţile şi experienţa celor care conduc afacerea. In acest sens, o afacere „slabă", dar condusă de o echipă managerială foarte bună este mai sigură şi, deci, preferabilă uneia promiţătoare, dar condusă de o echipă de manageri de „mâna a doua". În cel deal doilea caz, planul de afaceri poate constitui un adevărat „ghid" pentru acţiunile viitoare ale întreprinzătorului. Informaţiile necesare completării acestui capitol al planului de afaceri provin din răspunsul la următoarele întrebări: - care este structura organizatorică a firmei? - cine va conduce afacerea? - câţi angajaţi are firma? - care este politica firmei în domeniul resurselor umane? - sunt prevăzute concedieri/angajări de noi persoane? - este necesară specializarea personalului existent? Dacă nu, se prevăd angajări de personal specializat? Care sunt sursele de recrutare vizate? - care va fi programul de lucru al angajaţilor? - ce metode de motivare a angajaţilor se vor utiliza? - este necesară folosirea consultanţilor externi? Dacă da, la care? În vederea completării tuturor informaţiilor necesare elaborării acestei secţiuni a planului de afaceri, se parcurg următoarele faze: - întocmirea unei liste cu persoanele din cadrul echipei manageriale a firmei; - prezentarea, pentru fiecare membru al echipei manageriale, a unui curriculum vitae; - prezentarea structurii şi a numărului resurselor umane ale viitoarei firmei, inclusiv a colaboratorilor.
5

5 Cf. O. Nicolescu şi I. Verboncu, Management, Ed. Economică, 1999, p. 183, Peter Drucker identifică şapte tipuri de obiective strategice: 1. poziţia pe piaţă a firmei; 2. inovarea; 3. productivitatea; 4. resursele financiare si logistice; 5. profitul; 6. atitudinea şi performanţele angajaţilor; 7. responsabilitatea publică a firmei.

82

5.4.1.5. Definirea stării de spirit marketing. Pentru orice plan de afaceri, definirea pieţei reprezintă componenta cea mai importantă şi, totodată, cel mai dificil de elaborat. Aceasta trebuie să ia în considerare următoarele elemente: piaţa (pieţele) „ţintă"; concurenţii actuali şi potenţiali, strategia de marketing propusă, principalele avantaje competitive ale produselor sau serviciilor propuse. a) Pieţele -„ţintă" ale unei firme sunt reprezentate de clienţii potenţiali ai firmei. Pentru a identifica o piaţă-„ţintă" este necesară realizarea unei „segmentări" a pieţei. Identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa ne oferă „cheia" înţelegerii modului în care firma urmează să îşi adapteze dinamic activitatea la cerinţele pieţei. Pătrunderea pe aceste pieţe presupune găsirea combinaţiei optime a următoarelor variabile ale mixului de marketing: produsul/serviciul, preţul, distribuţia şi promovarea acestuia. b) Concurenţii actuali şi cei potenţiali. Pentru a putea avea o imagine cât mai exactă asupra situaţiei tuturor concurenţilor cu care se va confrunta firma, se apreciază că este necesară identificarea acestora. În general, situaţiile concurenţiale ale unei firme pot fi: concurenţă frontală directă (când şi alte firme au aceeaşi „percepţie", atât asupra unei nevoi a clientelei, cât şi asupra concepţiei produsului, poziţiei pe care acesta urmează să o ocupe pe piaţă, promovării lui etc); concurenţă frontală prin variante (percepţia asupra nevoilor clienţilor este identică, în schimb diferă mult concepţia, poziţionarea şi promovarea produsului); concurenţă de substituţie închisă (cererea este instabilă, clienţii având posibilitatea să îşi schimbe modalitatea de satisfacere a nevoii). Cele mai uzuale întrebări care apar în cadrul acestui capitol pot fi: Care simt principalii dumneavoastră concurenţi? Ce calitate au produsele/serviciile lor? Ce reputaţie au concurenţii? Care sunt clienţii acestora ? Sunt fideli? Care este reţeaua de distribuţie utilizată? Cât de mare este segmentul de piaţă deţinut de aceştia? Identificarea concurenţilor actuali şi a celor potenţiali este urmată de o analiză a lor, respectiv de: - stabilire a elementelor capabile să genereze şi/sau să amplifice succesul firmei pe piaţă: mijloace de producţie noi şi/ sau modernizate, metode de muncă avansate; resurse umane specializate, apartenenţa la un grup industrial şi/sau comercial puternic dezvoltat, un patron dinamic etc. - determinare a principalelor restricţii impuse firmelor concurente, restricţii care pot fi: un singur client, un singur furnizor, o anumită reglementare, localizarea firmei în raport cu piaţa, o reţea de distribuţie deficitar condusă etc. - analiză a rezultatelor obţinute de concurenţi până în prezent, respectiv analiza următoarelor elemente: cifra de afaceri pe produs şi/sau pe gamă de produse, volumul vânzărilor şi influenţa sa asupra nivelului preţurilor de vânzare practicate, situaţia resurselor umane disponibile, investiţiile efectuate şi influenţa acestora asupra volumului producţiei şi costurilor de producţie etc. - prefigurare a viitorului firmelor concurente, realizabilă cu ajutorul cataloagelor
6

şi/sau al documentaţiilor de specialitate, al spoturilor publicitare ale produselor

şi/sau ale firmei, al articolelor apărute în presă, al reportajelor de televiziune privind firma etc.
Structurate după criterii specifice modului de manifestare a cererii, cum sunt: natura cump ărătorului (persoană fizică sau juridică), nivelul veniturilor, comportamentul cumpărătorului etc
6

83

c) Strategia de marketing. Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing este
necesară luarea în considerare a două elemente: poziţia firmei în mediul concurenţial şi

perspectivele domeniului său de activitate. d) Principalele avantaje competitive ale produselor/serviciilor propuse, respectiv realizarea unor produse/servicii superioare pentru clienţii cărora se adresează, comparativ cu cele ale firmelor concurente (preţ scăzut, calitate superioară, caracteristici noi, servicii post-vânzare etc.). 5.4.1.6. Prezentarea produselor/serviciilor. În cadrul acestui capitol este necesară identificarea principalelor caracteristici socioeconomice ale produselor/ serviciilor propuse, fapt care presupune identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări: Care este produsul/serviciul propus? Ce necesitate satisface acesta (nevoie vitală, modă etc.)? Care sunt principalii furnizori şi ce proporţie de materii prime asigură ei? Există contracte pe termen lung privind asigurarea cu materii prime şi materiale? Care este forma juridică de constituire a furnizorilor principali? Există posibilitatea intervenţiei anumitor factori perturbatori în procesul de aprovizionare (privatizarea furnizorilor, fuzionarea cu alte firme, schimbarea domeniului de activitate etc.)? Există şi alte surse disponibile de furnizare a materiilor prime? Care este modalitatea de plată cerută de furnizori? La ce preţuri va fi vândut produsul/serviciul propus? Care este profitul previzional pentru produsul/serviciul respectiv? 5.4.1.7. Informaţii financiare. Unul dintre cele mai importante scopuri ale unui plan de afaceri este acela de a prezenta rezultatele financiare prognozate pentru activitatea care se va desfăşura. Planul de afaceri trebuie deci să arate viitorilor investitori sau creditorilor de ce este eficient să investească în afacerea propusă, să le prezinte schema de recuperare a fondurilor etc. în general, informaţiile financiare sunt grupate pe următoarele capitole: a) Informaţii financiare privind activitatea trecută a firmei. Acest capitol trebuie să ofere date şi informaţii care să permită o analiză economico-financiară a situaţiei firmei, respectiv: - bilanţurile contabile pe ultimii trei ani; - situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii trei ani; - contul de profit sau pierdere pentru ultimii trei ani; - situaţia creditelor existente (dacă este cazul); - calculul indicatorilor de bonitate. b) Planul de finanţare a afacerii şi previziunile financiare privind perioada de rambursare a creditului. Finanţarea afacerii se asigură fie din capitalul propriu (caz în care este necesară prezentarea calculului amortismentului), fie din credite bancare (situaţie în care se va prezenta graficul de rambursare a creditelor). Pentru întocmirea sa sunt necesare unele date, ca: - estimarea contului de profit sau pierdere pentru anul în curs şi viitorii trei ani; - fluxul de numerar previzionat pentru perioada următoare (trei ani) şi situaţia veniturilor şi a cheltuielilor atât pentru afacerea propusă, cât şi pentru întreaga activitate a firmei. Fluxul de numerar va oferi o imagine de ansamblu asupra

84

Volumul valoric al producţiei = producţia exerciţiului (Qe) Qe = ∑ qp . Op. Menţionăm faptul că. . în funcţie de diferitele preţuri ale produsului propus..analiza pragului de rentabilitate. Cifra de afaceri (CA) = total încasări pentru produse şi/sau servicii vândute. D. Dan Popescu. Printre informaţiile care sunt prezentate amintim: . bilanţul previzionat pentru următorii trei ani. 5. Aceasta reprezintă acea rată de actualizare pentru care venitul net actualizat este egal cu zero. p. 2.5.5. ponderate cu preţurile unitare ale acestora. Afacerea este viabilă din punct de vedere financiar dacă valoarea ratei interne de rentabilitate financiară este egală cu sau mai mică decât valoarea rentabilităţii marginale a capitalului (costul de substituţie a capitalului).calculul ratei curente a lichidităţii. Univ. opiniază că un plan de afaceri include o serie întreagă de indicatori. reamintim faptul că pragul de rentabilitate a unei firme reprezintă acel nivel al activităţii de la care firma începe să obţină profit. Venituri totale (V) = venituri din exploatare (Ve) + venituri financiare (Vf). dr. . V . c) lnformaţii privind activitatea viitoare a firmei. dobânzi. Acestea sunt necesare pentru aprecierea viabilităţii financiare a unei afaceri sau investiţii. Menţionăm. Prof. 3. titluri de plasament.. provizioane.tuturor disponibilităţilor băneşti la începutul perioadei de referinţă. diferenţe de curs valutar. In acest context. e f 7 Popescu. . inclusiv a veniturilor şi a cheltuielilor previzionate.rezultate din activităţi financiare (participată şi alte imobilizări financiare. Calculul acestui indicator presupune determinarea nivelului minim al producţiei pentru care sunt acoperite costurile şi pentru care profitul este zero. pentru primul an.calculul ratei interne de rentabilitate financiară a investiţiei. unde: V . 97 85 .suma cantităţilor tuturor produselor sau serviciilor executate sau prestate în perioada exerciţiului. alte venituri financiare). grupaţi după cum urmează : 7 3.rezultate din activitatea propriu-zisă. faptul că volumului producţiei astfel determinat şi se poate aplica un „test de sensibilitate". inclusiv creanţe. - acesta va fi prezentat în fiecare lună. INDICATORI UTILIZAŢI ÎN CONŢINUTUL UNUI PLAN DE AFACERI Reputatul specialist în managementul afacerilor.1 Indicatori de volum ai activităţii economico-financiare 1. de asemenea. cit. unde: n 1 ∑ qp .calculul serviciului previzionat al datoriei.

Fondul mediu scriptic anual de salarii (F ): F = S x N .numărul mediu scriptic de muncitori. Rata profitului (r ): r =CTpx100 r =CApx100 r =Vpx100 N. Cp .unde: 4.2 Rate de eficienţă 10. rp3 .. p p1 p2 p3 p1 p2 11. Cheltuieli totale (CT) = cheltuieli de exploatare (Ce) + cheltuieli financiare (Cf). Rata rentabilităţii economice (R ): R = Cpermpbx100 . B. p p m c m 9. N. unde: Sap . r . plata unor dobânzi.salariul mediu scriptic anual al unui angajat. s s ap p w s ca fs s ca 5. unde: N .indicele de creştere a cifrei medii anuale de afaceri. I . Cf . Ifs — indicele de creştere a fondului mediu scriptic anual de salarii.profitul net.numărul mediu scriptic de personal. Productivitatea medie anuală (Wa): WaCAx100 . Profitul (p): p = V .cheltuieli cu desfăşurarea activităţii propriu-zise. 5. unde: N . n Rata rentabilităţii financiare (R ): R =Cppnx100 unde: f f . Numărul mediu scriptic de personal (Np): N = N + N .CT =Np 7. p .rata rentabilităţii costurilor. unde: Iw . titluri de plasament.indicele de creştere a productivităţii medii anuale. Cperm – capital permanent = Cp + împrumuturi pe termen mediu şi lung + provizionare pentru riscuri şi cheltuieli).rata rentabilităţii comerciale (a cifrei de afaceri)..: relaţiile de calcul de mai sus sunt întâlnite şi sub denumirile: r . 12.cheltuieli financiare (pierderi generate de participaţii. B.: atenţie la respectarea corelaţiilor fundamentale! I > I şi I > I .numărul mediu scriptic al persoanelor cu funcţii de conducere.rata rentabilităţii veniturilor.5. I . 8.capitalul propriu = capital social + fonduri proprii (fonduri de rezervă + fonduri de investiţii + profit nevărsat şi neprelevat).indicele de creştere a salariului mediu scriptic anual. Nc . Cheltuieli totale la 1000 lei producţie (C1000): C1000=Qe CT x 1000 6. e e b 86 . unde: P .profitul brut (rezultatul exerciţiului financiar). diferenţe de curs valutar etc). e C .

: referitor la rentabilitatea activelor. p V 14.active circulante (stocuri. Po ObligatiiCAx360 . se mai pot calcula şi: r . Ac .3. respectiv datoriile formate în relaţiile acesteia cu furnizorii.4 Rate de echilibru financiar 19. respectiv: tmi rs = V = StocuriCAx100 . B. P . a At mp .active fixe (imobilizate).13. C . N. 16. în care: Af . 18.drepturi băneşti ale firmei. cu propriii salariaţi. Viteza de rotaţie a stocurilor (V ).conturi de regularizare. Rata de finanţare a activelor circulante (R ): R = FRAcx100 . Rate de gestiune financiară 15.active totale = Af + Ac + Cr + Pro. realizabile în/la termene diferite.Af.obligaţii pe termen scurt. Rata rentabilităţii activelor (Ra): Ra PnAtx100 . Viteza de rotaţie a stocurilor materiale (V ): rs rsm Vrsm = Stocurimateriale x360 CA ac 5. disponibilităţi şi plasamente).obligaţii pe termen mediu şi/sau lung. Rata de finanţare a stocurilor (R ): ac fs R = StocuriFRx100 fs 8 Are aceeaşi relaţie de calcul ca şi rata rentabilităţii economice 87 . unde: FR -fondul de rulment = Cperm .rotaţia activelor: t r ro a = r = V. unde: Obligaţii . Rata dividendelor (R ) : d 8 R = CpermPbx100 d 5. creanţe. O . Perioada de încasare a creanţelor (R ): îc R = CreanteCAx360 unde: Creanţe . Obligaţiile pot fi: Os .5.marja de profit: m = Pn. cu acţionarii şi cu bugetul statului). 20.prime pentru rambursarea obligaţiilor. 17. unde: A .5. Perioada de plată a obligaţiilor (Po): îc .datoriile firmei către terţi.

Rata lichidităţii imediate (R ): R = Plasamente +Disponibilx100 li Os 5.21. Rata activelor circulante (R ): R = Ac x100 28. Rata stocurilor (R ): At ac ac At = Im obilizaricorporalex At = s R = StocuriAtx100 29.(Ric): Ric . Rata imobilizărilor (R ): i Ri Im obilizari At = x100 100 if . 33. Materii prime (R ): Rmp = Materiipri mex100 30.5. 22. Rlr=Creante+ Disponibilx100 Os li 23. Cperm . Rata stabilităţii financiare (Rsf): R = Cpermx100 . Rata lichidităţii curente (Rlc) sau a fondului de rulment (RFR) Rlc OsAcx100 .(R ): Rif Im obilizarif inanciarex100 27. Rata disponibilităţilor (Rdisp): Rdisp=Disponibilitatix100 .5 Rate de structură a activului 24. 25.pasive totale = împrumuturi + datorii asimilate + furnizori + creditori + alte datorii. Rata creanţelor comerciale (R ): s mp At cc Rcc = Clientix100 At 31. Rata autonomiei financiare globale (R ): sf afg Rafg = x100 . At 5. unde: Pt Pt . 26. Rata autonomiei financiare la termen (Raft): R =Cp aft Cp x100 . Rata imobilizărilor corporale (terenuri + mijloace fixe) .6 Rate de structură a pasivului 32. Rata imobilizărilor financiare (titluri imobiliare) . Rata lichidităţii rapide (Rlr): Rlr = Ac−Stocurix Os = 100 . Pt 34.5.

88 .

Cheltuieli fond de rezervă 7. . Cumpărări de active fixe 2.I (ieşiri de numerar). Venituri din vânzări mii lei 3.cheltuieli variabile. IEŞIRI DE NUMERAR 1. dobânzi. Clienţi şi conturi asimilate mii lei 7. Rate.M. Fluxul de numerar (FN) = totalul intrărilor şi al ieşirilor de numerar în decursul unei perioade determinate (de regulă. dobânzi. Rata de îndatorare la termen (Rît): Rît = Otml x100 Cperm 5. Aport suplimentar de capital de la asociaţi mii lei 6. credite TOTAL IEŞIRI DE NUMERAR EXISTENT (CASH) ANULUI LA SFÂRŞITUL mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei 89 .preţul de vânzare.5. TVA de plată 9. TVA colectată mii lei 4. mediu sau lung mii lei TOTAL NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei f n B. TVA de încasat mii lei 5. v 38.cheltuieli fixe. Impozit pe profit 10. Dividende 11.7 Alţi indicatori Ch fixe 37. un an): FN = N (numerar influx) . Cheltuieli financiare (creanţe. provizioane) 6. gî gî t 36. Existent (cash) la începutul anului mii lei 2.var. Ch. var Ch. PERIOADA FLUXUL DE NUMERAR U.datorii totale ale firmei.fixe . plasamente. Ch. unde: Pt D . ( i) A. NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei 1. împrumuturi pe termen scurt. diferenţe de curs valutar. Costuri de producţie (exclusiv amortizări) 4.35. Pragul de rentabilitate (Pr): Pr . Furnizori şi conturi asimilate 8. Rata globală de îndatorare (R ): R =Dtx100 . x100 . unde =Pv− P . Cheltuieli suportate din venituri 5. Plăţi pentru investiţii 3.

) . nume. comerţ. Descrierea proiectului pentru care se solicită creditul . Date de identificare a agentului economic . preţ. calitate. alte forme) 5. SRL. comerţ exterior) . de stat.date tehnice cu privire la mijloacele fixe din proprietatea agentului economic 4. revista Idei de afaceri nr.personalul (număr total salariaţi. data naşterii. pliante. clădiri existente . experienţă) . SNC. ponderea valorică în total aprovizionări.descrierea sumară a procesului tehnologic actual .3.principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite (preţ. „Cum se întocmeşte un plan de afaceri". modul de asigurare cu utilităţi (energie. abur etc. stare civilă) 2.conducerea (funcţia. servicii. participare la târguri/expoziţii. ponderea valorică în total aprovizionări. ponderea în total vânzări) . 4(9)/1994. acţionari principali (nume. străin) . nume şi adresă furnizor. broşuri. Conducerea/personalul agentului economic .numele agentului economic . apă. impactul asupra mediului 5. adresă.2.concurenţi potenţiali (nume. forma de proprietate) . forma de proprietate.data înregistrării la Registrul Comerţului . Lupu. prenume.Exemplul 1: PLANUL DE AFACERI metodologia Băncii Române de Dezvoltare 1. Descrierea activităţii curente . date cunoscute cu privire la aceştia) poziţia produselor/serviciilor agentului economic comparativ cu cele ale concurenţilor (produs.) 5. SCS. publicitate.reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia noii oferte pe piaţă . adresă. 90 .tipul activităţii (producţie. studii.principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă.asociaţi.produsele/serviciile . adresă. forma de proprietate etc.forma juridică de constituire (SA.descrierea procesului tehnologic: 5.întocmirea graficului de realizare a investiţiei .produsele/serviciile 9 - principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă.modificările necesare în structura şi numărul personalului angajat 9 Sursa: M. grafic de atingere a capacităţilor . adresă. calitate: ieftin/comparabil/scump) . angro) . construcţii. prenume. telefon.modificările necesare la echipamente.1. JV) . nume. Piaţa actuală .cum se va realiza desfacerea produselor (reţea proprie de magazine. caracteristici noi) .activitatea de promovare a vânzărilor (reclamă. din care: direct productiv) 3. direct detailiştilor.descrierea investiţiei în contextul procesului tehnologic prezentat anterior .concurenţi (nume. SCA. produs) .clienţi (nume.natura capitalului (particular.

6. Geralach. depozite în lei sau valută.scurtă prezentare a produselor/serviciilor 2. p.graficele de rambursare a creditelor fluxul de numerar şi situaţia veniturilor şi cheltuielilor pe proiect şi pe total activitate 9.serviciul datoriei previzionat 10. Firma . adresă. gaj cu deposedare sau fără deposedare în condiţiile art.concurenţi potenţiali 7.perspective 10 şi a Sursa: R. scrisori de garanţie. 92-95 10 91 . Sumar .modul în care finanţarea solicitată va duce la îmbunătăţirea activităţii .clienţi potenţiali (nume.indicatori de bonitate 8.raportul active curente/pasive curente previzionat . F.identificarea beneficiilor clienţilor . Garantarea creditului . . vânzări prevăzute) .bilanţurile contabile pe ultimii doi ani .garanţii personale (cauţiune).garanţii reale (ipotecă.cum vor fi rambursate împrumuturile . Muth. Informaţii financiare privind activitatea viitoare a agentului economic .situaţia veniturilor şi cheltuielilor în ultimii doi ani . Planul de afaceri. Informaţii financiare privind activitatea trecută a agentului economic . H. 480 din Codul Comercial). Exemplul 2: PLANUL DE AFACERI : metodologie destinată obţinerii unei potenţiale finanţări 1. H.câştigul celor care investesc în capitalul social şi indicarea modului momentului în care ei îşi pot vinde investiţiile 3. coediţie a Casei de editură Capital şi a Editurii Expert. 1997.accentuarea aspectelor manageriale .situaţia creditelor deja existente . Bucureşti. Lloyd.scurt istoric .rata internă de rentabilitate financiară a proiectului . Planul de finanţare a investiţiei şi previziunile financiare pentru perioada de rambursare a creditului .motivele pentru care este necesară finanţarea .obiectivele şi valorile principale . Date privind piaţa şi promovarea vânzării produsului/serviciului . asigurări cesionate în favoarea băncii). Propunerea .calculul amortismentului .caracteristicile principale ale medului de funcţionare . bunurile care urmează a fi procurate din credit.estimare pentru anul în curs .scurtă prezentare a tuturor secţiunilor planului . P.

structura societăţii comerciale sau a grupului şi a fiecărei activităţi principale . felul concurenţei. canale de distribuţie 7. metode de vânzare 3. reclamă 6. amplasamentul şi infrastructura 6. Managementul . contabilă şi de control . puncte de desfacere 4. garanţii pentru produse 9.sistemul de informare a conducerii .managementul financiar . previziuni) 3. istoricul evoluţiei activităţii firmei 2. Marketing şi distribuţie 1. principalele contracte de vânzări 8.politici de personal şi de salarizare 9. puncte forte şi slabe în zona concurenţială 6. Produse şi pieţe 1. filială de acelaşi rang) 8.echipa conducerii superioare . preţ 4. calitate 5. asigurarea calităţii 7. Operaţiuni 1. şi structura legături funcţionale cu alte societăţi comerciale (spre exemplu.ponderea resurselor manageriale . pieţele principale şi detalii ale acestora (ponderea pe piaţă. perspective 7. achiziţii şi rularea materialelor 3. capacitatea de utilizare a utilajelor 5.funcţiile financiară. Organizare . tendinţe în trecut. nivelul stocurilor 7. efectul finanţării solicitate asupra activităţii 6.analiza performanţelor financiare din trecut . Planul financiar .tendinţe financiare 92 .situaţia financiară actuală . servicii pentru clienţi 10. principalele produse cu ponderea respectivă în totalul vânzărilor 2. mesajul pentru vânzări 5. factorii principali de succes pe piaţă 2.4. tehnologia de producţie şi descrierea procesului tehnologic 4. forţa de muncă 9. obiective privind piaţa şi vânzările 5.evoluţia carierelor managerilor principali .programe existente şi propuse pentru dezvoltarea managementului 8.

Anexe .personal .modele de contracte .CV al principalilor manageri .produse . situaţia veniturilor şi fluxul de lichidităţi 10.pieţe .broşuri de prezentare a societăţii comerciale 93 . ale bilanţurilor. pe cinci ani.funcţionare .performanţe financiare din anii precedenţi .- bugetul de casă.scheme de organizare . în decursul unui an previziuni. lunar.tehnologie .

9. 2 94 . 6. Biocenoza reprezintă: a) cel mai simplu nivel de organizare al materiei vii. b) ploile acide. Surse de poluare naturala sunt: a) erupţiile vulcanice. Relaţiile trofice reprezintă: a) relaţiile de nutriţie ce se stabilesc intre speciile unei biocenoze. b) gazelor rare. c) relaţiile de cooperare. 8. c) CO siCO. 7. c) nu afectează structura şi funcţionalitatea ecosistemelor naturale. in care una asigura protecţia celeilalte. c) legaturile dintre speciile unei biocenoze care asigura capacitatea de adapatre. Biotopul este format din: a) totalitatea flintelor vii dintr-un anumit habitat.PARTEA VI-a INTREBARI GRILA PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR Ecologie si protecţia mediului 1. c) pătrunderea radiaţiilor ultraviolete. c) mediul sau locul de viata al unei biocenoze. 4. b) fixarea azotului din aer. c) multiplicarea bacteriilor chemosintetizatoare. b) totalitatea factorilor biotici dintr-un ecosistem. b) populaţia oricărei specii grupata laolaltă cu alte populaţii ale altor specii. b) relaţiile de nutriţie. c) mediul edafic si antropic de creştere al oricărei vieţuitoare. Intensificarea efectului de sera este determinata de acumularea in atmosfera a unor cantităţi mari de: a) O3 si O2. Ploile acide determina: a) distrugerea stratului de ozon b) distrugerea descompunatorilor solului c) distrugerea tuturor organismelor acvatice. 3. Procesul de fotosinteza asigura : a) conversia energiei solare in energia chimica a substanţelor organice nou sintetizate. 10. Transportul de energie intr-un ecosistem se realizează prin: a) relaţiile de transport dintre anumite specii. b) dispersia gazelor nocive din atmosfera. b) relaţiile dintre doua specii. c) efectul de sera. 5. Pesticidele: a) se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice b) sunt biodegradabile si nu afectează sănătatea omului. Stratul de ozon limitează: a) formarea efectului de sera . 2.

b) energia din biomasa vegetala. c) energie din biomasa animala. Distrugerea stratului de ozon este cauzata de: a) freon b) metan c) amoniac 16. sulfuric b) ac. Eroziunea solului este cauzata de: a) defrişări b) plantarea de arbori pe pantele abrupte c) efectul de sera 17.11. In Marea Neagra. Rezervaţia Biosferei din tara noastră este: a) Parcul Naţional Retezat b) Delta Dunării c) Pădurea Letea 15. 14. Organismele bentonice trăiesc: a) pe fundul marilor şi oceanelor b) in masa apei c) in stratul superficial al apei 12. la adâncimi de peste 200 m exista cantităţi mari de: a) H2S b) C02 c) NH3 13. Energia vitala pentru funcţionarea unui ecosistem de câmpie este: a) energie luminoasa. c) o formaţiune vegetala plutitoare. carbonic c) ac. b) un tip de grind. clorhidric 18. Detergenţii nebiodegradabili: a) sunt descompuşi de enzime b) distrug flora bacteriana c) scad toxicitatea generala a mediului 19. Plaurul este: a) o zona inundabila in Delta Dunării. Ploile acide sunt determinate de acizi corozivi ca: a) ac. 95 . Contaminarea apelor cu substata organica in descompunere in general duce la: a) creşterea concentraţiei de oxigen dizolvat b) scăderea concentraţiei de oxigen dizolvat c) scăderea concentraţiei de H2S 20.

a două soiuri sau a două linii consangvinizate. Hibridarea interspecifică o întâlnim atunci când se încrucişează: a. descendenţa se realizează: a. descendenţa sexuată a unei plante autogame. a unui hibrid folosit ca mamă. 8.1. partenogeneză). 6. planta mamă castrată şi izolată se polenizează cu polenul recoltat de la genitorul tată. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. c. plantele care se înmulţesc numai vegetativ. 5. unui hibrid folosit ca mamă cu un soi sau o linie consangvinizată.d Hibridarea. b. cu un soi sau o linie consangvinizată. Ce este clonul sau şuşa: a. c. a doi hibrizi simpli. indivizi din specii diferite aparţinând aceluiaşi gen. 4. b. c. plantele la care organele florale sexuale nu sunt normal formate. b. plantele autogame cât şi la cele alogame. fie numai prin gameţi masculi (androgeneză). b. c. prin castrarea plantei mame care apoi se polenizează liber. specii şi chiar genuri diferite. Principii de genetică La plantele cu reproducere vegetativă . soiuri ale aceleaşi specii. Hibridarea naturală se realizează: a. 3. Hibridarea dublă reprezintă încrucişarea: a. 96 . Hibridarea artificială forţată are loc când: a. prin fecundare cu polen străin. planta mamă castrată şi izolată se polenizează sub izolator cu inflorescenţe ale soiului tată. 2. prin polenizare cu polen propriu. indivizi din genuri diferite. c. c. c. planta mamă castrată se polenizează liber. b. b. prin polenizarea genitorului matern cu polen de la alt soi. principala sursă de variabilitate genetică şi de obţinere a soiurilor noi. pe seama unui singur individ. a doi hibrizi simpli. b. provenit de la alte soiuri. descendenţa sexuată a unei plante alogame. are loc la: a. descendenţa vegetativă a unui singur indivi. 7. Hibridarea simplă reprezintă încrucişarea: a. c. b. fie a celor femeli (ginogeneză. cu ajutorul vântului sau insectelor.

care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu acelaşi genitor comun numit tester. c. b vitalitate crescută. descendenţa consangvină a unor plante autogame. 11. 1 12. cu polenul altor hibrizi. sau cu un soi. c vitalitate aproximativ egală cu a genitorilor din care provin. repetată a doi genitori din specii diferite. autofecundarea plantelor autogame. Heterosisul determină: a. ca urmare a încrucişării între forme apropiate genetic. la soiurile consolidate genetic. descendenţa consangvină. b. Linia consangvinizată reprezintă: a. polenizarea hibrizilor F . . timp de mai multe generaţii succesive a unei singure plante alogame. menţinerea la aceeaşi valoare a vigorii hibrizilor F1 cu a genitorilor. obţinuţi prin înmulţire vegetativă.9. c. hibridare ciclică (tip top-cross). Hibridarea triplă reprezintă încrucişarea: a. totalitatea indivizilor cu caractere asemănătoare. c. în urma încrucişării între forme diferite genetic. c. începând cu generaţia F2. b. Capacitatea combinativă generală se determină prin: a. la hibrizii F1. motiv pentru care nu pot fi folosite direct în producţie. b. hibridarea ciclică. b. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu mai mulţi genitori. care se reflectă direct asupra producţiei. b. 16. 97 14 15. Consangvinizarea reprezintă: a. autofecundarea forţată cu polen a plantelor alogame. încrucişarea repetată a genitorilor hibridului F cu un alt soi valoros sau linie consangvinizată. de la o plantă. scăderea vigorii hibrizilor în descendenţă. încrucişarea repetată de 5-6 ori a hibridului F1. Liniile consangvine au în general: a vitalitate redusă. c. Efectul heterosis se manifestă pregnant: a. creşterea vigorii hibrizilor F1. sau încrucişarea între indivizi înrudiţi. b. încrucişarea repetată între genitorii hibridului F . b. 13. cu unul dintr părinţi. unui hibrid folosit ca mamă cu o linie consangvinizată. unui hibrid folosit ca mamă cu un alt hibrid. c. datorită segregării caracaterelor. Retroîncrucişarea (backcross. hibridarea regresivă) constă în: a. c. 1 1 10. hibridarea liniilor consangvinizate între ele.

c. nu modifică baza ereditară genetică a hibrizilor. 24. numai la plantele autogame. b. atât la plantele autogame cât şi la cele alogame. b. 98 . 21. 23. în generaţia F . Prin hibridarea formelor mutante între ele sau cu alte forme (soiuri): a. b. se înregistrează o creştere a rezistenţei plantelor la anumiţi factori de mediu. creşte considerabil masa vegetativă. c. 22. favorabile sau productive. se utilizează: a. 1 1 3 20. c. Efectul heterosis este: a.17. în generaţia F2. b. b. Se face prin autopolenizarea normală în cadrul florii. nu este influenţat de numărul de gene în stare heterozigotă. Contribuie la eliminarea totală sau parţială a castrării artificiale a plantelor mamă. c. Necesită castrarea artificială a plantelor mamă. sporeşte producţia de seminţe şi respectiv producţia de fructe. Autopoliploidia reprezintă: a. 1 19. c. sunt stabile şi prezintă fenotipuri superioare ambilor genitori. b. Marea majoritate a mutaţiilor sunt: a. se înregistrează o creştere a rezistenţei la anumiţi factori de mediu. 1 18. Formele transgresive ce se obţin prin hibridarea transgresivă apar: a. servind ca bază ulterioară de ameliorare. menţinerea constantă a numărului de cromozomi. c. Metoda hibridării convergente care constă în încrucişarea în paralel a hibridului F atât cu un părinte cât şi cu celălalt timp de 4-6 generaţii. direct proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. variabilitatea nu este influenţată. dăunătoare sau letale. Heterosisul reproductiv se întâlneşte în cazurile când în generaţia F : a. c. se reduce gradul de variabilitate a populaţiilor. în generaţia F . 25. numai la plantele alogame. b. invers proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. fără aport de polen din afară. sporeşte productivitatea de seminţe şi respectiv producţia de fructe. b. c. se ridică şi mai mult gradul de variabilitate a populaţiilor. creşte considerabil masa vegetativă. reducerea garniturii proprii de cromozomi la jumătate. c. sunt instabile şi sunt inferioare caracterelor genitorilor. b. Folosirea liniilor consangvinizate androsterile ca genitori materni în producerea de seminţe hibride: a. Heterosisul somatic se întâlneşte în cazurile când în F la plante: a. multiplicarea garniturii proprii de cromozomi cu un număr de multiplicare superior lui 2.

b. backcross b. 27. menţinerea constantă a numărului de cromozomi. fie patern. Transferul unei gene recesive se face prin: a. 99 . dublarea numărului de cromozomi. Genitor patern. c. numeroase biotipuri. 2 biotipuri. reducerea numărului de cromozomi. urmată de: a. Pentru transferul plasmogenelor este obligatoriu ca donatorul să fie: a. c. b. c. Fie genitor matern. Soiurile monoliniare sunt alcătuite din: a. un singur biotip. 29. Allopoliploidia reprezintă încrucişarea între specii sau genuri diferite. încrucişare întâmplătoare. autofecundare.26. b. Genitor matern. 28. c.

b) utilizarea (prin consum) a factorilor de producţie. c) sporul de cheltuieli totale necesitate de creşterea cu o unitate a producţiei. c) atât valorică. b) care sunt cele mai mici. b) producţia să se diversifice calitativ. c) producţia să se obţină cu costuri mici în condiţiile menţinerii sau creşterii calităţii. b) reducerea costurilor până la cel mai mic nivel posibil.Principii de Economie Generală 1. c) cantitatea necesară dintr-un factor de producţie pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor. în sens generic. 6. Costurile fixe sunt acelea: a) care se modifică odată cu volumul producţiei. 4. c) care sunt diferite de la o perioadă de timp la alta. b) costul de producţie cel mai mare. astfel ca producţia să rămână constantă. Consumul capitalului circulant se face sub formă: a) de cotă de amortizare. b) care se modifică odată cu volumul producţiei. 8. 5. c) care nu se modifică odată cu volumul producţiei. măsoară: a) gradul de rentabilitate al utilizării anumitor factori de producţie în forme diferite de combinare. Costurile variabile sunt acelea: a) care nu se modifică odată cu volumul producţiei. Substituirea factorilor de producţie în activitatea economică trebuie să se facă astfel încât: a) producţia să crească în orice condiţii. c) raţionalitatea folosirii resurselor ca factori de producţie. 3. 100 . b) o modalitate de creştere a profitului. 2. b) în exclusivitate valorică (bănească). c) alegerea celor mai bune metode de management şi marketing. 7. Costul. Principalii factori necesari pentru creşterea eficienţei şi sporirea forţei competitive a agenţilor economici sunt: a) creşterea costurilor în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. cât şi fizică (materială). Rata marginală de substituţie reprezintă: a) o combinare a factorilor de producţie. Costul marginal reprezintă: a) costul de producţie cel mai mic.

c) poate să crească. c) creşterea productivităţii. b) rentabilitatea activităţii economice depinde în mare măsură de abilităţile managerului. b) randamentul capitalului. Reducerea duratei timpului de muncă are la bază: a) reducerea productivităţii. c) eminamente subiectiv. Care din următoarele enunţuri consideraţi că este corect ? a) raţionalitatea generează eficienţă economică. 11. c) găsirea acelui program de achiziţii şi de consum care să-i asigure cea mai mare satisfacţie posibilă cu ajutorul venitului său limitat. 101 . c) este pozitivă şi descrescătoare. cum evoluează productivitatea marginală ? a) creşte. c) rodnicia sau randamentul factorilor de producţie. Esenţa alegerii consumului raţional constă în: a) satisfacerea tuturor trebuinţelor. 16. Când utilitatea marginală este pozitivă şi descrescătoare. 10. independent de consumator.9. 14. să scadă sau să rămână constantă. în general. Aprecierea utilităţii bunurilor de consumatori are un caracter: a) obiectiv. atât obiectiv. b) preţul bunului economic respectiv. b) satisfacerea normală a celor mai stringente trebuinţe. b) plusul de producţie faţă de perioada anterioară. b) scade. b) creşte cu o rată descrescătoare. reprezintă: a) producţia obţinută de o firmă într-un timp dat. c) proprietăţile sau caracteristicile bunului economic. Productivitatea marginală a factorilor de producţie ne arată: a) randamentul pământului. 13. Productivitatea. b) dublu. Când productivitatea medie a muncii creşte. 15. 12. utilitatea medie evoluează astfel: a) creşte. Baza utilităţii unui bun. 14. c) echilibrul economic aparţine numai firmelor rentabile. b) creşterea utilităţii bunurilor. cât şi subiectiv. c) sporul de rezultate obţinut prin creşterea cu o unitate a unuia (sau a fiecărui) factor de producţie. o reprezintă: a) estetica bunului economic respectiv. în sens generic.

c) mărimea veniturilor obţinute din vânzarea producţiei. b) care sunt de strictă necesitate. b) utilitate economică are orice bun de care cineva are nevoie.17. Când numărul de doze (cantitatea) consumate dintr-un bun creşte. c) toate răspunsurile sunt corecte. b) scăderea costurilor de producţie. Arătaţi care din aprecierile de mai jos privind utilitatea economică sunt corecte: a) utilitatea economică este o trăsătură a oricărui bun liber sau economic. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte elasticitatea cererii: a) creşterea ofertei pe piaţă. b) cererea este mai mare decât oferta. c) a căror cerere se modifică într-o măsură mai mare decât se modifică preţul lor. Bunurile cu cerere elastică sunt acelea: a) a căror cerere se modifică în funcţie de preţ. Cererea de bunuri şi servicii depinde de: a) necesităţile de consum. Preţul de echilibru este influenţat de: a) creşterea veniturilor cumpărătorilor. dar descrescătoare. b) descrescătoare. c) modificarea cererii în funcţie de anumiţi factori. c) utilitate economică au toate bunurile de care cineva are nevoie. b) nivelul profitului obţinut de unitatea economică. utilitatea economică totală resimţită de un consumator. este în mod normal: a) crescătoare. utilitatea totală resimţită de către un consumator prin mărirea cantităţii consumate din bunul respectiv: a) creşte. 20. inclusiv producătorul sau posesorul său. 18. c) reprezintă toată gama de acţiuni prin care cumpărătorii şi vânzătorii intră în contact şi schimbă bunuri şi servicii. c) preţul de echilibru al factorilor de producţie. indiferent de locul unde se desfăşoară tranzacţiile. c) rămâne neschimbată. 21. 22. 102 . Care din afirmaţiile de mai jos definesc mai complet noţiunea de piaţă: a) este un loc unde se fac tranzacţii. Principalii factori care influenţează elasticitatea cererii sunt: a) modificarea preţului bunurilor şi serviciilor şi mărimea venitului real al consumatorilor. 19. Când utilitatea marginală a bunului "x" este pozitivă. b) puterea de cumpărare a individului. b) este o bursă. b) scade. 25. c) descreşte când utilitatea marginală este descrescătoare. 24. pe care nu le deţine şi pe care trebuie să le cumpere. 23.

c) gradul de competitivitate. 28. Criteriul major al eficienţei la nivelul unităţii economice este: a) maximizarea profitului. c) maximizarea volumului de bunuri economice. 103 . c) sunt două forme de venit care revin unor posesori de factori de producţie diferiţi. Starea de echilibru economic este atunci: a) când suma totală a încasărilor din vânzări este cea mai mare.26. este cea: a) golită de mărfuri. b) maximizarea preţului de vânzare. iar costurile salariale se reduc. Salariul se deosebeşte de profit prin aceea că: a) salariul este mai mic decât profitul.bine. c) volumul capitalului folosit creşte mai mult faţă de sporirea masei profitului. În care din situaţiile de mai jos activitatea întreprinzătorului este rentabilă: a) întreprinderea nu înregistrează nici pierderi nici profituri. iar diferenţele dintre ele sunt considerate normale. 34. b) întreprinderea înregistrează profituri mici. 29. b) profitul este un venit. 35. c) costul este egal cu preţul. Rata profitului creşte atunci când: a) masa profitului scade mai încet comparativ cu reducerea costurilor materiale şi salariale. 30.. Pragul minim al rentabilităţii este dat de: a) costul mai mare ca preţul. de mărfuri. c) o formă a echilibrului financiar. între acestea şi eforturile depuse. Profitul se aseamănă cu dobânda şi renta prin aceea că: a) are aceeaşi mărime..plină. Piaţa care funcţionează .. c) . b) costul este mai mic decât preţul. b) când cererea este egală cu oferta. c) este obţinut de toţi agenţii economici. Echilibrul economic valoric exprimă: a) rentabilitatea agenţilor economici. b) în care cererea este egală cu oferta. 31.. c) întreprinderea obţine profituri mari. b) diferenţa dintre încasări şi cheltuieli. b) concordanţa relativă între diferite structuri valorice ale rezultatelor economice. Rata profitului arată: a) gradul de rentabilitate al capitalului utilizat. 32. 33. b) dimensiunile profitului şi ale cheltuielilor materiale rămân constante. b) este un venit. c) când veniturile sunt egale cu cheltuielile. 27.

c) masa monetară < suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. c) şomaj tehnologic. c) cererea de muncă < oferta de muncă. 40. 104 . dar neocupată / populaţia aptă de muncă ocupată)x100. Care din enunţurile de mai jos la consideraţi corecte pentru a ilustra inflaţia: a) creşterea preţurilor mai rapidă decât a salariului nominal. 41. c) creşterea numerarului aflat în circulaţie. b) modificarea structurilor economice. Care din următoarele forme de şomaj pot fi atribuite înlocuirii vechilor tehnologii (retehnologizării): a) şomaj sezonier. b) (numărul şomerilor / populaţia ocupată) x 100. c) (populaţia aptă şi neocupată/populaţia aptă şi ocupată)x100. 38.36. Care din relaţiile de mai jos exprimă gradul de ocupare a populaţiei apte de muncă dintr-o ţară: a) (populaţia aptă de muncă ocupată/populaţia totală)x100. Costurile sociale ale tranziţiei la economia de piaţă reprezintă: a) impozitele suplimentare pe care populaţia. b) creşterea puterii de cumpărare a unităţii monetare. În care din situaţiile de mai jos există şomaj? a) cererea de muncă > oferta de muncă. chiar sacrificiile pe care populaţia trebuie să le accepte în perioada de tranziţie. Creşterea rapidă şi de aceeaşi mărime a veniturilor tuturor agenţilor economici şi a preţurilor bunurilor de consum şi a serviciilor oferite pe piaţă are ca rezultat: a) reducerea puterii de cumpărare a unităţii monetare. toţi agenţii economici trebuie să le suporte în perioada tranziţiei. b)şomaj structural. b) (populaţia aptă de muncă. b) cheltuieli suplimentare pe care le va angaja bugetul de stat. b) masa monetară > suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. c) creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. 43. b) creşterea indicelui preţurilor mai rapidă decât a veniturilor băneşti medii pe locuitor. 37. c) crizele (ciclurile) economice. c) (populaţia ocupată / populaţia aptă de muncă) x 100. 39. În care din situaţiile următoare apare inflaţia ? a) masa monetară = suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. Şomajul ciclic este cauzat de: a) schimbarea vechilor tehnici. 44. c) renunţările. 42. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata şomajului? a) (numărul persoanelor apte şi neocupate/populaţia totală)x100. b) cererea de muncă = oferta de muncă.

totale şi producţia obţinută (CT/Q). Consumul variabil mediu. fiind supus unui proces de uzură. producţia totală (ΣQ) şi cantitatea totală de muncă utilizată (ΣL). ca parte a consumului global: a. 52. produsul fiind neapărat necesar consumatorului. se modifică în raport cu modificarea volumului de producţie. făcând obiectul investiţiei de lungă durată. b. aleatoriu. Aprecierea utilităţii economice a unui produs are un caracter: a. 47.45. în cadrul fiecărui ciclu de producţie. producţia obţinută (ΣQ) şi capitalul tehnic utilizat (ΣK). c) sporirea eficienţei economice şi reorientarea investiţiilor pe ramuri (spre cele mai rentabile). Diminuarea costurilor sociale ale tranziţiei la economia de piaţă presupune în special: a) creşterea veniturilor băneşti ale întregii populaţii. este calculat ca raport între costurile: a. fixe globale şi producţia obţinută (CF/Q). recuperarea cheltuielilor făcându-se treptat. se înregistrează atât în expresie fizică cât şi valorică (bănească). nu se înregistrează. 48. c. costurile variabile medii (Cvm). exprimată prin numărul de salariaţi sau ore de muncă. b. în rezultatele producţiei. fiind formate din costuri fixe şi variabile. se înregistrează numai în expresie bănească. b. nu se consumă deloc în procesul de producţie. se consumă treptat. b) "îngheţarea" preţurilor bunurilor de consum şi a tarifelor la servicii. 105 . Evoluţia costului marginal (Cm). depinzând de raportul pe care fiecare consumator îl stabileşte între cantitatea determinată din bunul respectiv şi nevoile sale. utilitatea ne fiind legată de nevoile consumatorului. b. eminamente selectiv. costurile fixe medii (CFM). participând la mai multe cicluri de producţie. c. ce formează costul variabil mediu (Cvm). rămân relativ neschimbate faţă de modificarea volumului de producţie. se referă la întreaga producţie. Pentru calcularea productivităţii medii a muncii se face raportul între: a. c. variabile globale şi producţia obţinută (CV/Q). definit sub forma sporului de cheltuieli totale (CT). eminamente obiectiv. costurile variabile totale medii (CTM). prin consumarea sa. 49. c. c. 50. Capitalul circulant: a. producţia obţinută (ΣQ) şi suprafaţa totală agricolă. se include integral în forma materială şi bănească a bunurilor din care este format. b. c. c. 46. necesitate de creşterea consumului de factori de producţie pentru a spori cu o unitate producţia (ΔQ) depinde de: a. Consumul capitalului fix: a. Consumurile fixe. 51. b. b.

preţul de vânzare şi costul produselor (serviciilor). Profitul admis reprezintă: a. 55. 56. c. costul planificat al produselor şi cel realizat. instituţionalizarea unei mărimi a profitului care se stabileşte de decizia autorităţilor şi de politica fiscală a statului. c. egal cu volumul costurilor. cantitatea de mijloace financiare ce rezultă în urma vânzărilor produselor care să permită reluarea ciclului de producţie. atrage după sine o modificare mai mare a cererii lor. Rata profitului se calculează ca raport procentual între: a. c. produce o modificare în mai mică măsură a cererii lor. determină modificarea în aceeaşi mărime a cererii lor. mai mic decât volumul costurilor. b. b.53 Bunurile cu cerere elastică sunt cele la care o modificare de o anumită mărime a preţului: a. b. c. 106 . c. mai mare decât volumul costurilor. provenite dintr-o activitate. Profitul se determină ca diferenţa între: a. 57. b. b. preţul de vânzare planificat şi cel realizat al unui produs. masa profitului şi capitalul folosit. 54. hotărârea fiecărui consiliu de administraţie al societăţilor comerciale. venitul total obţinut şi capitalul folosit. veniturile şi cheltuielile totale ale întreprinderii. Pragul minim al rentabilităţii unei firme este atins atunci când volumul încasărilor este: a.

b) orezul. b) orz şi mei. b) azotul. c) turte de orz. c) glucidele. b) dezvoltare a rădăcinilor. dar de 20%. 5. c) combina în agregat cu grapa cu discuri (GD). c) climă rece şi umedă. 4. rezultată din hibridarea dintre: a) grâu şi orz. Definiţi care ramură a ştiinţelor agronomice se ocupă cu studiul plantelor de câmp: a) Agrotehnica. 9. 10. b) proteinele. c) creştere în greutate a boabelor. de 80% b) nu. Arătura la grâu se face cu: a) plugul în agregat cu grapa stelată (GS).Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole 1. 2. c) grâu şi secară. Triticola este o cereală nouă. Înfrăţirea este procesul biologic al cerealelor de: a) ramificare a tulpinii. b) Pedologia. Care este principala componentă chimică la bobul de grâu şi în ce procent: a) lipidele. b) climă călduroasă şi umedă. c) rapiţa. Respectarea rotaţiei tehnologice la cultura de orz asigură sau nu sporuri de recoltă a) da. Folosirea orzului în alimentaţia omului se face sub forma: a) făină de orz. Secara se cultivă în bune condiţii de: a) climă calduroasă. 7. Numiţi cel mai important element nutritiv al fertilizării pe solurile din România: a) potasiu. 8. 6. 11. b) combinatorul. 107 . Care este principalul produs rezultat din cultivarea orzului pentru om: a) boabele b) fulgii de ovaz.sunt sub limită. b) arpacaş. 3. c) borul. c) da. c) Fitotehnia. Care dintre culturile agricole pot valorifica şi terenurile săraturoase din lunci. c) făina de ovaz. a) orzul.

c) înundarea. b) papaveraceae. 15. c) 1 aprilie.65%. pentru consum direct. 14.din ce categorie fitotehnică face parte: a) plante tuberculizere si rădăcinoase.10 septembrie. Cartoful. cultura de mazăre după alte leguminoase: a) pentru a evita riscul excesului de azot. c) 60%. 16.12. b) 25 august. Din ce cauză nu se recomandă. la leguminoase se numeşte: a) spic. Cum se numeşte operaţiunea de separare a fibrelor de pe tulpinele de in si cânepă: a) smuls. c) calatidiu. 17. c) fabaceae. 19. 18. c) combic. Tutunul cărei familii geobotanice aparţine: a) solanacee. b) hardpan. b) păstaie. b) 50%. b) turte. 108 . b) plante textile. 20. b) lunca Siretului. în asolament. Cât reprezintă partea lemnoasă din tulpina de cânepă? a) 60% . c) seminţe. c) Lunca Dunării şi sudul extrem. c) cereale. Care este zona ecologică favorabilă pentru cultura bumbacului în ţara noastră: a) Dobrogea. b) topit. Care este sistemul de irigaţie utilizat în cultivarea orezului: a) aspersiunea. b) pentru a combate mai bine buruienile. b) brazde. Fructul. Care este epoca optimă de semănat la soia. 13. 21. Cum se numesc resturile de inflorescenţe de la floarea soarelui şi la ce pot fi folosite: a) calatidii. c) pentru a evita efectul remanent al erbicidelor.20 aprilie. 22. în sudul ţarii: a) 15 septembrie-10 octombrie. în industria alimentară. ca furaj. Denumiţi orizontul dur de sol care influenţeaza negativ sistemul radicular al plantelor: a) crusta. c) cotonizare.

bobul. mazărea. Metodele de executare a arăturii sunt: a. la cormană. 29. utilizate cu efect sedativ în industria farmaceutică: a)codeina şi papaverina. porumbul. Grâul. sorgul pentru furaj. b) morfina şi derivatele. Prin desimea plantelor se înţelege: a. distanţele de plantare sau semănare minime la care o cultură poate creşte normal. care germinează şi dau germeni normali. sorgul dur. sfecla de zahăr. porumbul. 25. lucerna. b. lupinul. b. Grâul. fasolea.23. c. Care sunt cele 4 specii de sorg cultivat: a)sorgul de Sudan. soia. 27. b. rapiţa. pe două direcţii perpendiculare. calitatea pe care trebuie să o aibă seminţele de a nu conţine corpuri străine. Plantele leguminoase pentru boabe sunt. b. umiditate şi aeraţie. c. fasolea. orezul. Culturile agricole rezistente la secetă sunt: a. c. c. ovăzul. Borceagul. Puritatea seminţelor reprezintă: a. soia. inul. în lături. c. ovăzul. sorgul bicolor. Care sunt două dintre substanţele biochimice ale macului.. 31. numărul de seminţe din 100 seminţe pure. sorgul zaharat. orzul. Culturile agricole care se seamănă primăvara devreme. pepenele verde. fasolea. c. trifoiul. tutunul (plantare). c) sorgul European. porumbul. b. 30. sfecla. floarea soarelui. secara. apoi pe celelalte. 28. sorgul. inul. soia. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a fi semănat. numărul de plante de pe suprafaţa de un metru pătrat sau de un ha. soia. sorgul pentru mături. când sunt puse în condiţii optime de temperatură. numărul de ramificaţii laterale care îndesesc planta. iarba de Sudan. pe sărite. mazărea. sorgul bicolor. b. 109 . Culturile agricole care se recoltează toamna sunt: a. b. a. meiul. în epoca I-a. 26. ricinul. c. b) sorgul pentru boabe. cânepa pentru sămânţă. sunt: a. meiul. trifoiul. orezul. mazărea. dovleacul. orzul. sorgul vulgare. c) capsulele şi seminţele. 24. sorgul pentru boabe. inul. Floarea soarelui. sorgul Oriental. cânepa. mai întâi pe locurile joase ale parcelei.

Adâncimea la care pătrund în sol piesele active ale grapei variază între: a. Efectul maxim al tăvălugirii în scopul tasării stratului de la suprafaţa solului. pentru a strânge resturile vegetale. b. lucrarea superficială a solului cu plugul sau grapa cu discuri. 36. b. pentru a afâna solul şi a favoriza creşterea lăstarilor plantelor. b. Arătura de vară se face după următoarele culturi: a. mărunţirea şi aşezarea stratului de sol de la suprafaţă. 39. se obţine când solul este: a. 38. 14-16 cm. sfeclă. rapiţă. b. vara. c. numărul de seminţe din 100 de seminţe pure care germinează când sunt puse în condiţii optime de temperatură. b. 18-20 cm. după ultima coasă. c. pentru a pregăti recolta din anul următor. 37. la o umiditate normală. soia. porumb. cartofi. 17-22 cm. umiditate şi aeraţie. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a se semăna. 22-30 cm.). iar uneori după coasă. 16-20 cm. calitatea pe care o au seminţele de a nu conţine corpuri străine. 3-12 cm. afânarea solului toamna. 34. c. 110 33. Arătura adânca de toamnă se execută la: a. umed. distrugerea crustei. floarea soarelui. orz etc. b. . distrugerea buruienilor şi afânarea solului. Adâncimea arăturii de vară pentru semănăturile de toamnă. b. 41. c o dată cu recoltarea plantei premergătoare. 21-30 cm. imediat după recoltarea culturii de vară (grâu. este de: a. deschiderea de rigole la udarea pe brazde sau muşuroirea unor culturi.32. 12-17 cm. Lucernierele. c. Dezmiriştirea înseamnă: a. borceaguri. grâu. b. 35. 14-16 cm. uscat. Autenticitatea seminţelor reprezintă: a. trifoiştile şi pajiştile se grăpează: a. Cultivatoarele echipate cu organe active de tip rariţă sunt folosite pentru: a. afânarea solului primăvara înainte de semănat. b. orz. 40. c. c. c. c. Arătura de vară se face: a după recoltarea plantei premergătoare. b înainte de recoltarea plantei premergătoare. c. toamna. primăvara. după semănăturile de toamnă.

în timpul unui an. 48. nu mai pot alimenta planta. 49. c. floarea soarelui. seminţele dacă nu sunt selectate în prealabil. 50. Selectivitatea erbicidelor înseamnă distrugerea prin selecţie: a. se înfiinţează toamna. la începutul primăverii. Monocultura înseamnă amplasarea: a. b. Buruienile perene (pirul. a buruienilor numai în perioada de primăvara. Mazărea. 45 46. costreiul. care prin distrugere. 5-7 cm. rădăcini fasciculate trasante. mazărea. trifoiul. rizomi sau tulpini subterane cu muguri din care pornesc lăstari. c. Masa hectolitrică (MH) a seminţelor reprezintă: a.a) au în pământ: a. 43. 51. c. numai a plantelor tinere. floarea soarelui. porumbul. b. ovăzul. pe o parcelă. porumbul. trifoi) este de : a. în timpul aceluiaşi an. b. rădăcini pivotante c. b. coada calului ş. Culturile succesive. greutatea în kilograme a unui volum de 0. urmează imediat după recoltarea altor culturi la sfârşitul primăverii sau începutul verii. Culturile agricole care se recoltează la jumătatea verii sunt: a. 3-5 cm. borceagul. c. acţionează asupra rădăcinilor.42. soia. fasolea. b. b. b. Culturile prăşitoare (care se seamănă la distanţe mai mari între rânduri) sunt: a. cartoful. lăsând nevătămate pe altele. după recoltarea culturilor de toamnă. din produsul analizat. solul. c. Sursa cea mai importantă de îmburuienare o reprezintă: a. Adâncimea de semănare a seminţelor mici (lucernă. bobul. factorii naturali: vântul. greutatea în grame a o mie de seminţe. a unor plante. c. b. 44. pe aceiaşi parcelă. bozul. distrug ţesuturile plantelor. inul de fuior.1 mc. inul de fuior. greutatea în kilograme a unui volum de 10 litri. lucerna. c. b. 2-3 cm. animalele. ca urmare a atingerii directe cu plantele. b. c. sfecla de zahăr. ricinul. 111 . a două culturi pe o parcelă. mai mulţi ani la rând. precipitaţiile. aceleiaşi culturi. pătrund în plantă. Erbicidele de contact acţionează asupra buruienilor astfel: a. 47. unei singure culturi. mazărea. sfecla. sistemic şi distrug toate organele vegetative. denumite şi culturi duble sau culturi de mirişte: a. c. din produsul analizat. cerealele păioase. se înfiinţează în anul următor.

3. c. oul. Proteinele de origine animală provenite din lapte. ouă sunt indispensabile în alimentaţia omului pentru că: a. asigurând rezistenţa organismului faţă de unele boli. asigurarea tracţiunii în agricultură pe drumurile greu accesibile. Lăptişorul de matcă este un produs: a. intensifică procesele metabolice din organism. are o încărcătură microbiologică mai mică. c. c. Care este produsul de origine animală care are cel mai mare indice chimic din punct de vedere alimentar: a.Tehnologia cresterii animalelor 1. de neînlocuit pentru toate categoriile de consumatori. florei din care este cules polenul. b. Cabalinele sunt o specie de animale care pot fi crescute şi exploatate pentru: a. b. 4 5 6 7 112 . completarea varietăţii de specii. sursă de energie pentru organism. Carnea şi preparatele din carne sunt indispensabile în hrana omului şi în anumite situaţii pot constitui: a. 2. b. atracţie pentru turişti şi o sursă semnificativă pentru cei se ocupă de agroturism. prezenţei hidraţilor de carbon. Laptele este aliment foarte valoros pentru om deoarece: a. rezultat din prelucrarea mierii. multiplelor subproduse ce se obţin din ea. c. b. microelementelor şi a vitaminelor. b. pericol pentru o categorie de consumatori. scopuri de producţie. energetică şi plastică datorită: a. carne. potenţează şi echilibrează raţia. satisfac senzaţia de saţietate. laptele. cu valoare biologică. de secreţie a glandelor salivare faringiene a albinelor lucrătoare. este un aliment complet. miere. îi creşte valoarea biologică. a macroelementelor minerale. b. b. derivatele acestora. carnea. c. menţinând starea de sănătate a organismului uman. c. Mierea constituie un aliment natural foarte hrănitor. sportive şi medicale. c. al glandelor excretoare al trântorilor. este produs alimentar accesibil ca preţ unitar pentru orice categorie de cumpărători.

pe timp de 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru producţie. c. Valoarea nutritivă a furajelor se exprimă prin: a. coeficientul de digestibilitate. cantitatea de energie rezultată în urma consumului. 12. necesarul de substanţe nutritive al unui animal . b. prin păşunat şi la iesle. Din ce sunt constituite resursele secundare din agricultură ce intră în raţia animalelor de fermă: a. frunze şi colete de sfeclă. praful de cretă. vreji de leguminoase. sunt: a. pleavă. cunoaşterea scopului pentru care este întocmită raţia şi principiile nutritive ale raţiei b. b. Biostimulatorii. c. capitule de floarea soarelui. borhotul de spirt. ciocălăi de porumb. sub formă de plantă întreagă imediat sau la câteva ore după recoltare şi sub formă tocată. apa. cunoaşterea surselor de hrană. c. hrana. nutreţuri de origine minerală. c. 113 . condiţiile de întreţinere şi exploatare. borhotul de amidon. minerală şi vitaminică. furajele concentrate. cabaline): a. tescovina. b. melasa. Care sunt reziduurile alimentare industriale ce pot intra în calculul raţiei furajere: a. calculul necesarului de hrană. nivelul constant în hrănirea unui animal. tăiţeii de sfeclă. lucernă. b. c. coceni de porumb. aditivi furajeri. paie de cereale. 10. şproturile. Elementele fundamentale pentru alimentaţia raţională a animalelor sunt: a. c. substanţele corectoare de gust şi miros. Norma de hrană la animale reprezintă: a. 9. 13. substanţe azotate neproteice. c. tulpini uscate de porumb. prin recoltare şi însilozare. antioxidanţii etc. Sub ce formă se administrează furajele verzi în hrana animalelor de talie mare(bovine. spărturi rezultate în urma selectării boabelor de cereale. b. alimentaţia pe bază de norme şi principiile întocmirii raţiilor de hrană. lianţii. enzimele. 11. b. sfeclă furajeră. borhotul de bere. valoarea energetică. proteică.8. 14.

economică. cu procent de grăsime şi total kg grăsime pe lactaţie. fibroase 25%. masă verde la discreţie. să satisfacă cerinţele în substanţe nutritive. Cum se calculează în necesarul de hrană. Care sunt principalele caractere de lapte ale principalelor specii şi rase de animale exploatate în această direcţie: a. masă verde 70-80%. fibroase 2 kg şi 1-2 kg concentrate. Care sunt condiţiile de bază ale unei raţii optime: a. concentrate 25-55%. greutatea corporală. c. suculente 25-35%. 18. pentru fiecare litru de lapte. b fibroase 36-45%. calculând 1. longevitatea productivă şi viteza de muls. fibroase 25-35%. suculente 25-35%.) pentru vacile de lapte: a. cantitatea de furaje ce trebuie administrate unui animal în 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru obţinerea diferitelor producţii economice. producţie totală de lapte exprimată în kg. b.47 S. concentrate 20-40%. săţioasă. 21. concentrate 10-25%. Care sunt verigile tehnico-manageriale ale exploatării vacilor de lapte: a. substanţa uscată (S. de lapte pe lactaţie normală şi totală. să fie echilibrată în toţi principii nutritivi. Ce se înţelege prin raţia de hrană la animale: a. c. raportând necesarul la producţia de lapte. dezvoltarea glandelor mamare. pe lactaţie normală şi totală. concentrate 25%. echilibrată.U. întreţinerea la nivelul parametrilor de confort. fibroase 5-10%. cunoaşterea structurii rasei. c. să fie alcătuită dintr-o gamă diversificată de furaje şi să fie economică. să provină din surse nepoluate. îmbinarea aspectelor tehnice cu structura fondului genetic. total kg. suculente 10-25%. să fie economică. pentru 100 kg greutate corporală şi 0.U. mulsul raţional. masă verde 50%. cantitatea de furaje pentru sporul mediu zilnic. înmulţind coeficientul de 1. să nu dăuneze sănătăţii. c. b. concentrate 15-25%. 19. comportament de muls. % de grăsime. c. alimentaţia raţională.05 cu greutatea corporală. c. 114 . În sezonul de vară care este ponderea sortimentelor de furaje în raţia furajeră pentru vacile de lapte: a. 16. b. b.15. vârsta introducerii în producţie. viteză de muls.46 kg S. b. 20. 17. cantitatea de furaje necesară unui animal pentru creştere şi dezvoltare. b.U. c. În sezonul de iarnă pentru vacile de lapte structura raţiei este: a fibroase 10-35%.

cu întreţinerea legată şi la păşune.20 m. cu întreţinerea legată. stabulaţie liberă cu furajare la padoc. 26. b. c. Sistemele de întreţinere şi exploatare a vacilor de lapte pot fi: a. c. Mulsul mecanic se poate introduce la efectivele de vaci. b. fibroase şi concentrate completată cu necesarul de apă. standul de staţionare 1. alee de furajare centrală de 2. Care sunt cerinţele generale ale sistemului de întreţinere petru vacile şi bivoliţele de lapte: a. În sistemul de întreţinere al oilor în lactaţie. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte.22. c. completată cu necesarul de apă. masă verde şi concentrate completată cu necesarul de apă. iesle pentru furaje 0. masă verde cosită. stabulaţie liberă. furajare la padoc. aşezare pe 2 sau 4 rânduri. având conformaţia ugerului corespunzătoare pentru mulsul mecanic. a cantităţii de lapte muls. 115 . furajarea eficientă din punct de vedere economic poate fi: a.3 m. b. b. asigurarea unui ritm biologic intens. Ce rol are eliminarea primelor 2-3 jeturi de lapte din fiecare mamelor şi colectarea acestora într-un recipient separat decât cel de muls propriu zis: a. a unor fluxuri tehnologice raţionale şi a eficienţei economice. a cerinţelor de confort şi igienă. fermele nu au forţă de muncă suficientă Care este carnea animală cu conţinutul cel mai scăzut în lipide: a.40 m . evacuarea gunoiului de grajd manuală. c. liberă şi mixtă.10-0. 27. b. cu întreţinere la păşune. asigurarea tuturor condiţiilor de zoo-igienă pentru obţinerea unor producţii de lapte calitativ superioare. b. 28. c. întreţinere legată: a. masă verde. asigurarea parametrilor optimi de microclimat din adăpost. 3 23. carnea de pasăre. potenţial productiv maxim. în stabulaţie permanentă. corespund din punct de vedere al stării de sănătate. pentru pregătirea ugerului în vederea mulsului. prevenirea îmbolnăvirilor. 24. femelele provin din rase specializate pentru producţia de lapte. b. 25. bivoliţe şi capre dacă: a.75-1. carnea de oaie. stimulează ejecţia laptelui. c. reduce riscul de îmbolnăvire a glandei mamare şi reduce gradul de poluare cu microorganisme saprofite sau patogene. carnea de porc. c.

cu producţia cea mai mare pe o perioadă de lactaţie: a.29. provenienţa furajelor). 14 luni. Ţurcană. b. mărimea şi amplasarea foselor de colectare a dejecţiilor. 18 luni. creşterea. c. legislaţia U. Care este vârsta la care vacile pentru lapte pot începe procesul de reproducţie: a. 305 zile. c) obiectivele privind bunăstarea şi protecţia animalelor din punct de vedere sanitar veterinar. b) tehnologiile de creştere şi exploatare a animalelor de fermă în funcţie de specie şi rasă. pune accent pe: a) distanţa faţa de spaţiul locuibil. pentru întreţinere şi producţie. c) pe elementele de construcţie a adăposturilor în funcţie de specie si vârstă. 33. b. 24 luni.. c. c. b. pe timp de 24 ore. c. Ţigaie. exploatarea şi valorificarea animalelor cu eficienţă economică. cantitatea de furaje necesară unui animal pe timp de o lună. b. c) de a le selecţiona şi a le folosi în scopuri economice. c. 250 zile. 24 luni. 30. Prin “norma de hrană” în alimentaţia animalelor se înţelege: a. cantitatea de substanţe nutritive al unui animal pe durata unui an. Brună. tehnologia furajării (asigurarea V. 34. 116 . performanţa în dotările cu echipamente tehnologice etc. 12 luni. b. Bălţată cu negru românească. 35. Bălţată românească.E. 36. b. Care sunt obiectivele unui management performant privind tehnologia creşterii animalelor? a) asigurarea strictă a tehnologiei de furajare şi îngrijire. Care este durata lactaţiei normale la vacile pentru lapte: a.N. 37. în privinţa protecţiei mediului. 280 zile. c. În tehnologia creşterii animalelor de fermă. Care este vârsta la care cabalinele pot fi luate în considerare pentru echitaţie: a. 32. 18 luni. Numiţi dintre rasele româneşti de oi. Spancă. respectarea programului de îngrijire şi exploatare. Numiţi rasa românească de vaci pentru lapte. pe cea cu producţia cea mai mare de lapte: a. b) asigurarea parametrilor tehnologici privind construcţiile adecvate speciei. necesarul de substanţe nutritive al unui animal. cunoaşterea comportamentului (etogramei) are scop în urmatoarele direcţii: a) decizii manageriale corecte la selectarea. 31. În tehnologia de adăpostire a animalelor de fermă în sistem gospodăresc. b) de a preveni unele accidente pe perioada de creştere şi exploatare.

În tehnologia creşterii tineretului cabalin se urmăreşte: a) obţinerea unui tineret viguros pentru muncă. necesar de lizina 1. P. c) pentru formarea de herghelii şi depozite. 35%. 41.1-0. agrement sau scopuri medicale în funcţie de rasă.6 m/sec. În tehnologia creşterii tineretului porcin soluţia optimă este de a asigura: a) t= 28/24°C. 39.6 m/sec.5-0.2-2. Temperatura optimă în adăposturi (maternitate) pentru scroafe cu purcei trebuie să fie: a) 12-15°C. c) furajarea la padoc şi staţionarea în adăpost. sport. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte în sistem legat: a) stabulaţie liberă cu furajare la padoc. Care este densitatea în substanţe alternative de creştere pentru păsările ouătoare potrivit legislatiei U. Necesarul de energie de hrană pentru producţia de ouă de găină se stabileşte în funcţie de : a) greutatea corporală. Care este norma de substanţe nutritive pentru vaca de lapte cu o greutate corporală de 600kg si 25kg lapte/zi: SU/Kg UN PD/g Ca/g P/g NaCl/g a) 17 15 1560 90 70 70.3-0.3 m şi 2 alei de serviciu. c) 22°C. b) 10 10 90 30 50 50. 117 . b) asigurare numerică a căilor de tracţiune în agricultura şi zonele greu accesibile.: a) 9-12cap/m . b) 15cap/m .B. c) 60 zile. b) intensitatea ouatului. 43.38.B. 42. 40. 2 2 2 44.75%. c) 11 5.B. 45.. La ce vârstă se înţarcă purceii: a) 25-28 zile. b) 18°C. c) 7cap/m . c) producţia zilnică de masă-ou. viteza curenţilor de aer 0. viteza curenţilor de aer 0. viteza curenţilor de aer 0.3-1.0% şi P. c) 24-28°C. lizina 0. 40%.3m/sec. b) 35 zile.6 360 30 30 90.E. b) aşezarea pe 2-4 rânduri cu dispunerea centrală a aleei de furajare de 2. 10%. b) 18-22°C. lizina 2.5 si P.

65-1.75m. 6. c) dependinţe. c) 1. 5. b) complexul de productie. Pregatirea termică a diferitelor preparate culinare în puţină grăsime fără să se rumenească se referă la: a) gratinare. b) exogene. Serviciul de agrement face parte din categoria serviciilor: a) suplimentare. c) în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională. se numesc: a) alimente principale. b) 1. c) auxiliare. livrari sunt servicii: a) endogene. Restaurantele de categorie lux şi categoria I cu pondere turistică internaţională trebuie să traduca denumirile produselor astfel: a) într-o limbă straină. b) în limba engleză. Alimentele folosite ca materii prime în structura retetelor cu un rol important în realizarea şi obţinerea preparatului din care fac parte condimentele. Serviciile legate de produs reprezentate de retuşuri. 2. b) de bază. b) marinare. 118 . b) mirodenii. Personalul care realizează servirea consumatorilor trebuie să aiba o înalţime potrivită între: a) 1. 3. 7.Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism 1. coloranţii.78m. esenţele etc. reparaţii. c) alimente complementare. 4. c) sotare. c) extracomerciale.. Unităţile clasice şi specializate cu activitaţi de producţie ce funcţionează cu secţii de producţie culinară cu toate dependinţele şi anexele necesare desfăşurării activitaţilor tehnologice sunt reprezentate de: a) bucataria centrală.70m.60-1.75-1.

13.servicii pentru turismul de vânatoare fac parte din categoria serviciilor: a) complementare. Serviciile prestate în cadrul unor forme de turism ca de exemplu tratamente balneo-medicale. 15. c) rezervarea. c) 25°C-26°C. 10. c) produs turistic. de locul şi momentul în care sunt prestate este: a) intangibilitatea. b) 22°C-23°C. b) cu caracter special. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de vară trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. 14.comodităţi şi produse realizate de diverse ramuri industriale specifice. 11. b) 20-30%. Caracteristica serviciilor ce semnifică imposibilitatea repetării acestora. c) 25°C-26°C. b) perisabilitatea. c) variabilitatea. depinzând de persoana care le realizează. b) 22°C-23°C. Serviciile hoteliere cu plata la cererea clienţilor a principalelor mese din zi sau a unor comenzi ocazionale în camerele hotelurilor sunt reprezentate de: a) serviciul de etaj.valorificate în cadrul unei ambianţe specifice create de factori naturali înt. servicii pentru turismul de congrese. b) primirea reclamaţiilor turiştilor. 12. În cadrul serviciului de recepţie sunt incluse următoarele activităţi: a) primirea turiştilor şi închirierea spaţiilor de cazare. Umiditatea în spaţiile de cazare şi holuri trebuie să fie cuprinsă între: a) 30-60%. în mod identic.o anumita regiune poartă denumirea de: a) ofertă turistică. c) room-service. grupate in diferite variante într-un tot unic. c) nespecifice. 9. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de iarnă trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. b) serviciul tehnic. c) 50-60%. b) resursa turistică. 119 . Ansamblul de servicii.8.

c) supraveghetoarei. 21. cărămida. b) restaurantelor cu specific. c) apa. b) deşeurile. b)nemateriale. b) de afaceri. 23. b) servicii pentru populaţie. c)alte servicii. 19. 18. c) alte unităţi de alimentaţie publică. Localurile axate în principal pe servirea de băuturi sunt: a)barul. 17. Resursa cea mai des utilizată de către industria ospitalitaţii este: a) energia. realizate din structuri de lemn. Serviciile care satisfac nevoile producţiei materiale ori sunt faze ale acestui proces se numesc: a) servicii de producţie. c) servicii publice. Portarul. Diversele tipuri de servicii practicate in restaurante şi hoteluri fac parte din categoria serviciilor: a) de comerţ. c) colective.16.usier face parte din personalul de hol şi este subordonat: a) şefului de recepţie. beton. 22. Activitatea de agrement este o activitate prestatoare de servicii pentru populaţie şi face parte din categoria serviciilor: a)materiale. in condiţiile unor amenajări şi dotări adecvate fiecărui profil ce face parte din categoria: a) restaurantelor specializate. b)restaurantul. c) bungalowuri. 20. c)zahanaua. cu o arhitectură specifică zonei de amplasare şi funcţionează în clădiri independente se referă la: a) vile. b) cabane. b) managerului. Hanul este o unitate gastronomica ce pune la dispoziţia clientelei un sortiment specific de preparate si bauturi. 120 . Unităţile de cazare turistică cu o capacitate de cazare relativ redusă (10-12 camere).

26. 121 . b)produse turistice.fară a se concretiza în produse de sine statatoare le asociem definirii: a) produselor. fiind în general specifice prestaţiilor suplimentare se numesc: a) servicii turistice spontane. c) servicii specifice. c) servicii turistice. 27. c) oficialitaţile corespunzator funcţiilor. Serviciile ce sunt solicitate în momentul în care turistul ia contact cu oferta. Elementele ofertei turistice referitoare la resurse naturale. c) elemente complementare. b) servicii turistice ferme. b) doamnele şi apoi domnii corespunzator funcţiilor. Activitaţile care satisfac anumite necesitaţi sociale sau individuale. 28. prioritate avand doamnele.socio-culturale.24. umane. Ansamblul de activitaţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplaseaza şi în legatura cu aceasta poarta denumirea de: a) servicii. b)de bază. 29. c) serviciilor pentru populaţie. apoi domnii în funcţie de vârsta. 25. tehnologice pot fi încadrate la: a) elemente atractive. Serviciul de ghid face parte din categoria serviciilor: a)suplimentare. În cadrul meselor oficiale prioritate în servirea la masă o au: a) doamnele. b) elemente funcţionale. c)comerciale. apoi domnii în funcţie de vârsta. b) serviciilor.

2. 6. c. descrisă printr-un simbol sau grup de simboluri. performanţele funcţionale ale acestora şi include echipamentele implicate in culegerea. materii prime şi materiale b. analiză şi control. fluxurile informaţionale. totalitatea procedurile şi modul de tratare a informaţiilor Rolul sistemul informaţional este de a oferi: a. descrierea unor entităţi faptice ale activităţii umane. b. 7. b. ca şi componentă a sistemului informaţional. cunoaştere şi raportare. b. prognoze. utilizarea metodelor moderne de modelare. c. valori culturale şi spirituale. asigurarea bazei informaţionale necesară pentru derularea eficientă a procesului managerial şi a proceselor operaţionale în cadrul unei întreprinderi. indicatorii realizaţi. rolul pe care îl au informaţiile în stabilirea obiectivelor într-o anumită perioadă de timp. exprimată fie letric fie numeric (sistem de cifre binare). elemente de cunoaştere managerului pentru o conducere eficientă. capital. c. b. reprezintă: a. totalitatea datelor. factorii naturali. b. informaţii despre posibilitatea comercializării serviciilor oferite de firmă. de comandă. 3. procedurile şi modul de tratare a informaţiilor. planificare şi prognoză. actualitatea şi deci oportunitatea folosirii unor informaţii în luarea unei decizii. 4. drumul pe care îl parcurge informaţia între emiţător şi destinatar. b. b. rezultate valorice ca urmare a prestării serviciilor c. de comunicare asupra unor fapte. bit/s. cerinţelor conducerii” se referă la: a. înregistrarea. reglare. informaţiile. determină: a. Mijloacele de tratare a informaţiilor ca şi componenta tehnico-materiale a sistemului informaţional. totalitatea datelor. informaţiilor şi relaţiilor interumane. Data. cibernetice. baza de date aflată la îndemâna sistemului de conducere. împiedicarea pătrunderii în sistemul informaţional a unui număr de informaţii mai mare decât sunt necesare. Principiul “subordonarea conceperii şi funcţionării sistemului informaţional. 5. Sistemul informaţional este definit ca: a. modul de sistematizare şi organizare a informaţiilor. indicatori de realizat. 4. informaţii asupra structurilor din subordine. variabilele de ieşire pot conţine a. creşterea ponderii cunoştinţelor informaţionale în procesul formării managerului. economice şi statistice în preluarea informaţiilor. evenimente sau idei. cantitatea de informaţii ce se transmite pe linie în unitatea de timp. simulare. c. Fluxul informaţional reprezintă: a. transmiterea şi stocarea informaţiilor.Informatica aplicata 1 În cadrul sistemului cibernetic privind informatizarea activităţii din domeniul turismului rural. c. c. c. forţă de muncă. Principalele tipuri de informaţii sunt: a. prelucrarea. de dirijare. 122 .

baza de date. nivelul de producţie asigurat. admiterea unui număr de informaţii corespunzător puterii de stocare a calculatorului. b. de a obţine un sistem de operare adaptat unei configuraţii a sistemului de calcul. sistemul de gestiune a bazei de date. de prelucrare a imaginilor. măsura în care se asigură satisfacerea cerinţelor de informaţii. cunoaşterea gradului de cuprindere a informaţiilor în baza de date. 12. dispozitivele şi echipamentele componente ale unui sistem de calcul. o concepere modulară a sistemului informaţional care să permită modificări în compartimentele sale. textelor. c. testarea şi experimentarea acestuia. cantitatea de date/informaţii vehiculată. b. c. c. potenţialii utilizatori ai unui sistem integrat. formulelor. este necesar: a.8. posibilitatea sistematizării informaţiilor în fişiere şi foldere. 11. prin fişiere separate. c. memoria rezidentă a sistemului. datelor. Pentru implementarea sistemului informaţional integrat trebuie să se realizeze în prealabil: a. calculatorul. Principalele caracteristici de care trebuie să se ţină seama când se realizează proiectarea sistemelor informative integrate sunt: a. b. caracteristici tehnico-economice. . c. b. b. c. Calitatea procedurii informaţionale este dată de: a. Pentru a conferi sistemului informaţional o flexibilitate ridicată prin parametrii săi constructivi şi funcţionali. totalitatea programelor care există pe sistemul de calcul împreună cu documentaţia aferentă. Sistemul informativ integrat cuprinde: a. b. comunicaţiile. 13. 10. caracterul operaţional. conducerea. repartizarea informaţiilor pe fişiere. hardware. condiţiile de exploatare. economicitate. organizarea informaţiilor pe fiecare produs sau serviciu în parte. flexibilitate în optimizarea proceselor de producţie. listelor. programele aplicative şi viteza de operare a lor. viteza de accesare a informaţiilor. gradul de formalizare. b. care nu au caracter numeric. facilităţile oferite pentru rezolvarea diferitelor probleme. programe de aplicaţii (software). costul ciclului de viaţă al sistemului. Funcţionarea eficientă a sistemului informativ integrat este determinată de următorii factori: a. să ofere sistemului informaţional de comunicare un suport informatic/informaţional de calitate în vederea elaborării deciziilor pentru tratarea distribuită a datelor/informaţiilor. sistemul de calcul. controlul. c. 123 9. 14. modularitatea. fără a influenţa negativ ansamblul său. Scopul realizării sistemului informaţional al unei ferme vegetale este: a.

volumul de informaţii. b. Funcţionarea sistemului informaţional pe baza principiilor esenţiale condiţionează existenţa a. înregistrarea informaţiilor pe suporţii tehnici utilizaţi. subsisteme de ieşire. calitatea proceselor de tratare a informaţiei. în care proiectarea unitară a bazei de date este esenţială Prin resurse de producţie se înţelege: a. ieşirea din sistemul informaţional a datelor prin ştergerea lor. întreaga bază materială a unei societăţi comerciale. transformarea datelor în informaţii şi rezolvă problema prelucrării lor pentru care a fost proiectat. c. b. pregătirea operatorului în direcţia utilizării informaţiilor c. transmiterea efectivă a informaţiilor către şi la punctele unde sunt necesare. c. Software de aplicaţii este alcătuit din: a. unui sistem managerial unic. calităţile de stocare şi operare a informaţiilor de către sistemul operaţional b. factorul uman şi stocurile existente.15. programe şi proceduri automate pentru rezolvarea problemelor specifice unui anumit domeniu. 21 22 . b. sistem managerial cantitativ 124 16. 19. c. posibilităţile de producţie. în concordanţă cu diferitele etape ale procesului managerial poate fi reprezentat prin: a. Calitatea informaţiei este dată de: a.materială a sistemului informaţional este reprezentată de: a. b. 20. Componenta tehnico . Subsistemul de ieşire. b. părţile componente ale sistemului informaţional integrat. care urmează să intre în procesul de prelucrare. unui sistem managerial raţional şi eficient. c. subsisteme de intrare. b. component al unui sistem informaţional realizează: a. b. c. potenţialul natural. pe o anumită perioadă a unei societăţi comerciale. subsisteme de prelucrare. material. baza de date organizată pe fişiere şi foldere. 17. c. şase faze. trei faze. c. conform ultimelor inventare întocmite. Structura sistemului informativ al unei ferme vegetale cuprinde: a. 18. patru faze. financiar şi uman de care dispune o societate la un moment dat. mijloacele de tratare a informaţiilor. Fluxul informaţional. transformarea datelor în informaţii şi rezolvarea problemelor de prelucrare.

calculatorul. b. compartimentele de management şi relaţii cu alte societăţi comerciale . redundanţa. b. informaţii necesare fundamentării deciziilor. c. b. supraîncărcarea canalelor de comunicare. legăturile între compartimentele fermei. independenţa de componentele hardware şi protecţia datelor. abilităţile şi modul de decizie al managerului. 29. accesul rapid la datele stocate. implementare şi verificare. financiar-contabilitate. 28. c. distorsiunea. c. informaţii privind structura personalului. Ciclul de viaţă al unui sistemul informatic integrat cuprinde: a. 125 . b. c. operatorul şi sistemele de calcul utilizate. printr-o simulare. transformarea datelor în informaţii şi prelucrarea propriu-zisă a acestora. comunicaţiile. b. c. reducerea timpului de acces şi utilizarea unor calculatoare performante. 26. direct şi la nivel de ansamblu. b. produc ţie. instalarea şi scoaterea din uz. personal. legătura operativă între manager şi subordonaţi. 30. informaţii necesare aprovizionării cu combustibili. componentă a sistemului informaţional al fermei vegetale asigură: a. b. compartimentele de cercetare-dezvoltare. perioada de proiectare. utilizarea unor programe performante.T. 25. 27. utilizarea unor algoritmi de căutare optimi. stocarea unui volum cât mai mare de date şi protecţia acestora. Subsistemul de prelucrare. perioada conceperii. In cadrul unei ferme vegetale prin intermediul unui sistem informatic integrat se obţin: a. Obiectivele generale urmărite la crearea unei baze de date sunt: a.23 Principalele deficienţe ale unui sistem informaţional sunt: a. modificarea continuă a programelor utilizate. 24. b. c. proiectarea. Factorii principali care determină funcţionarea eficientă a unui sistem informatic integrat sunt: a. Componentele unei baze de date pentru o fermă vegetală cuprind: a. perioada de comercializare La nivelul unei ferme vegetale experimentarea unui sistem informatic se recomandă a fi făcută: a. controlul şi conducerea. c. uzura morală a sistemelor de calcul. filtrajul. c. comercial. indirect cu personal de înaltă calificare în domeniu I. indirect. compartimentele de aprovizionare şi desfacere.

la o instituţie de asigurare din ţara exportatorului 7. echitate) va fi în dezacord cu sistemul de valori specifice acelei ţări.I. Sistemul conturilor de evidenţă (evidence accounts) se utilizează. Scopul principal. deoarece : a) vor exista costuri mari de oportunitate pentru majoritatea populaţiei b) costurile de tranzacţionare vor fi ridicate c) grupurile de interese vor fi puternice 5. Într-un contract de vânzare internaţională.R.D. la o instituţie de asigurare din ţara sa c) importator. Este o tactică de influenţare folosită în cazul negocierii cooperative: a) disimularea informaţiei b) apelul normativ pozitiv c) argumentarea pozitivă 6. eficienţă. în cazul: a) operaţiunilor de prospectare b) leasingului c) cumpărărilor induse 126 . Resursele B. economic. al reformei proprietăţii. se constituie din: a) resurse proprii şi surse atrase de pe pieţele financiare b) împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale c) cotele părţi vărsate de ţările membre 4. clauza “livrare prin promptă expediţie” presupune: a) expedierea mărfurilor se face în primele 10 zile de la încheierea contractului b) expedierea mărfurilor se face în primele 30 de zile de la deschiderea acreditivului documentar c) mărfurile sunt transportate pe cale maritimă 8. asigurarea se realizează de către: a) importator. Performanţele economice ale unei ţări vor fi reduse dacă setul de combinaţie dintre cele trei “megabunuri” (libertate. Între factorii care au limitat însuşirea de către ţările în dezvoltare a valorii adăugate în cadru naţional s-a numărat şi: a) creşterea preţului internaţional la produsele exportate de către ele b) reinvestirea pe plan local a profitului de către firmele străine din aceste ţări c) creşterea sensibilă şi continuă a preţurilor de import 3. de regulă. În cazul creditului cumpărător. la o instituţie de asigurare din ţara sa b) banca exportatorului.Relatii economice internaţionale 1. este : a) crearea clasei de mijloc b) repararea unor nedreptăţi istorice c) maximizarea eficienţei alocative şi productive 2.

poliţa de asigurare. poliţa de asigurare 12.C. În cazul operaţiunilor de prelucrare în lohn. În licitaţiile de vînzare condiţia de livrare uzuală este: a) CIP b) FOB c) EXW 11. mai mulţi reprezentanţi permanenţi cu statut de funcţionari internaţionali b) pentru ca reuniunile Consiliului Ministerial să se desfăşoare trebuie să fie prezenţi cel puţin 12 miniştri naţionali c) chiar de la lansarea sa Comunitatea Europeană a fost expresia solidarităţii de facto…. 127 . conosamentul. Printre caracteristicile mecanismului O.M. la organismele comunitare. conosamentul. Care din următoarele planuri reprezintă un plan operaţional: a) lărgirea cotei de piaţă b) diversificarea gamei de produse c) programul de pregătire a unei achiziţii 13. O caracteristică a deciziilor programate o constituie faptul că: a) necesită timp relativ mare de soluţionare b) sunt bine structurate c) sunt imprevizibile 14. certificatul de calitate b) factura externă. Este corectă afirmaţia: a) fiecare ţară membră a UE are. Principalele documente necesare pentru utilizarea unui acreditiv în cazul unei livrări pe cale maritimă sunt: a) factura externă..9. certificatul de calitate c) factura externă. Este corectă următoarea afirmaţie: a) primele de export se folosesc pentru a rentabiliza activitatea unor firme b) regimul de draw-back este o măsură de stimulare a exporturilor de natură bugetară c) creditul furnizor se asigură şi cel cumpărător se garantează 15. comercializarea produselor finite pe piaţa externă este realizată: a) de către ordonator (cel care dă comanda) sub marca sa b) de către ordonator sub marca executantului c) de către executant (vânzătorul de manoperă) sub marca sa 10. de soluţionare a diferendelor regăsim: a) în proces sunt implicate direct guvernele şi cele mai importante organizaţii nonguvernamentale b) compensarea pierderilor suferite de anumiţi parteneri este de regulă cerută şi trebuie acordată c) capacitatea de punere în aplicare a rezultatelor la care ajunge panelul de experţi este asimetrică 16.

Nu a reprezentat un element de bază al Sistemului Monetar European. 20. la momentul lansării sale în 1989: a) calcularea şi luarea în considerare a indicatorului de divergenţă b) obligaţia de a interveni nelimitat în cadrul marjelor de variaţie convenite c) alinierea periodică a monedei compozite europene la cursul dolarului American 19. b) rata serviciului datoriei externe. este o formă de cooperare internaţională între două firme prin care firma b) secundară (ordonator) se angajează să producă pentru cealaltă firmă un produs finit sau componente. un aranjament comercial prin care cedentul acordă beneficiarului permisiunea de b) a se folosi în afaceri de drepturi intelectuale şi materiale aparţinând cedentului. 24. b) este acordat pe termen scurt.Creditul acordat clienţilor care au contractat împrumuturi pe piaţa internaţională. Franşizarea reprezintă: a) transferul dreptului de folosinţă a unor mărci de fabrică şi plata preţului corespunzător. În legătură cu politica comunitară în domeniul concurenţei.Creditul de scont: a) se acordă în cazurile în care este necesară crearea anumitor depozite bancare. 128 . d) 23. iar la data scadenţei nu au suficiente mijloace de returnare a acestuia este: a) credit de scont. s-a construit un nou echilibru între transparenţă şi flexibilitate c) Directoratul General pentru Concurenţă a dovedit permanent o atitudine favorabilă faţă de marile companii 18.17. Subproducţia: a) reprezintă înţelegerea dintre firme din ţări diferite privind partajarea gamei de produse. 22.Unele valute puternice emise de ţări cu economie dezvoltată pot juca rolul de: a) valute convertibile. c) monedă naţională 21. c) credit de rambursare. b) valute de rezervă. c) se mai numeşte şi subcontractare. a fost considerată supercentralizată şi superambiţioasă b) la finele deceniului 8. c) este creditul obţinu de la bănci prin scontarea efectelor de comerţ.Indicatorii utilizaţi în cercetarea procesului de îndatorare externă sunt: a) gradul de îndatorare externă (limita critică se consideră a fi 50%). b) credit de cont curent. pentru acoperirea unor cecuri. piese. c) gardul de acoperire a plăţilor prin încasări. nu este corectă următoarea afirmaţie: a) la finele anilor 70. subansamble ce urmează să fie încorporate în produsul finit.

integrarea economiilor naţionale în organismele internaţionale. Eurocreditele: a) sunt acordate de un consorţiu de bănci. Know-how-ul reprezintă ansamblul cunoştinţelor tehnice: a) brevetabile. ţară decât cea a 27. b) nebrevetabile. 26. Specializarea internaţională are ca scop: a) dezvoltarea tranzacţiilor internaţionale. Schimbarea raporturilor politice de dependenţă a contribuit la: a) dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale. c) dezvoltarea valorificării resurselor naturale în vederea obţinerii de profit.25. b) au scadenţe între 10 – 20 ani. c) presupun existenţă unei bănci coordonatoare din altă beneficiarului. b) adaptarea potenţialului economic naţional. 28. a economiei interne la cerinţele pieţei mondiale. c) numerar. b) dezvoltarea interdependenţelor economice internaţionale. c) 129 .

Capacitatea de hidratare a făinurilor reprezintă: a – cantitatea de apă folosită pentru obţinerea aluatului cu consistenţă de 0. c – vitamine 130 .5 kgf.Tehnologia prelucrării produselor vegetale 1. Scopul germinaţiei orzului pentru producerea malţului este: a – schimbarea aspectului exterior al bobului de orz b – maturarea bobului de orz c – formarea şi creşterea continutului in enzime necesare procesului de brasaj 7. substanţe tanante. Proprietăţile elastico-vâscoase ale aluatului depind în mare masură de : a – puterea de fermentare a făinurilor b – conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicele lui coloidale c – temperatura de coacere a aluatului 3. Făinurile de grâu se clasifică în funcţie de : a – gradul de extracţie b – mărimea boabelor din care au fost obţinute c – conţinutul în vitamine 5. Boala întinderii este: a – boala pâinii b – boala făinii c – nu se manifestă la pâine sau făina 4. Gradul de extracţie al făinurilor se apreciază prin: a – determinarea conţinutului în substanţe minerale b – determinarea conţinutului în zaharuri c – determinarea conţinutului în umiditate 2.m b – cantitatea de apă pierduta de aluat în timpul coacerii c – cantitatea de ingrediente adaugată făinii la frămantare 6. Prin fierberea mustului de malţ cu hamei se extrag din acesta: a – proteine şi aminoacizi b – substanţe amare. etc. uleiuri volatile.

uleiul dublu rafinat 13.uleiul brut de presă şi brochenul c . cenuşa b . Stabilitatea şi spuma berii este influenţată de : a – conţinutul de proteine şi dezagregarile specifice acestora b – metoda utilizată în procesul tehnologic de uscare c – gradul de marunţire a malţului 11. nu va depăşi capacitatea fabricii pentru: a – 5 zile b– 10 zile c – 3 zile 14. Vinterizarea uleiurilor vegetale este operaţia: a.apa.8. urmează: a – filtrarea malţului b– uscarea malţului c – rafinarea malţului 10. Decolorarea uleiurilor are loc : a – imediat dupa obţinerea uleiului brut de presă b – în timpul rafinarii uleiurilor c – la materia prima supusă presării 17.Rol important asupra randamentului în zahăr îl au: a – conditiile de depozitare ale sfeclei înainte de procesare b – condiţiile de depozitare ale zahărului c – condiţiile de pregătire a semintei înainte de semănat 131 .prin care se elimină din ulei cea mai mare parte de ceruri şi de gliceride ale acizilor graşi saturaţi b – prin care se modifică aciditatea uleiurilor c – prin care se produce desmucilaginarea uleiurilor 15. În tehnologia obţinerii uleiurilor vegetale.nu se produc pierderi de zahăr şi modificări ale acestuia c – are loc rafinarea zahărului 16. La depozitarea sfeclei de zahăr înaintea prelucrarii acesteia : a – se produc pierderi de zahăr şi modificări ale zahărului b . pe vreme călduroasă. Substanţele aromate care dau buchetul berii se formează în timpul: a – germinării orzului b . Extractul mustului de malţ cuprinde: a – cantitatea de substanţe solubile care au trecut în must b – o cantitate de orz proaspăt recoltat c – numai cereale nemaltificabile 9. prin operaţia de presare se separă: a . După germinarea orzului pentru obţinerea malţului. substanţa uscată . Stocul tampon de sfeclă de zahar necesar prelucrării .la adaosul unor ingrediente c – în timpul fermentaţiei mustului de bere 12.

6. b) din lapte de bivoliţa şi din lapte amestec de la alte specii. ce rol are pasteurizarea de tip UHT conform normelor U. b) nu modifică însuşirile organoleptice ale laptelui. În activitatea de agroturism. oaie. În procesul tehnologic de obţinere a laptelui de consum. implicit creşte durata de conservare a laptelui. de acţiunea directă a razelor solare. pasteurizare. de O2 atmosferic. b) streptococcus citovarum. c) da. prin recondiţionare şi se datorează bacteriilor lactice.Tehnologia prelucrării produselor de origine animală 1. patiserie etc. În activitatea de agroturism în sectorul de alimentaţie tradiţională se pot servi şi produse lactate acide dietetice. b) nu. 4.E.: a) îmbunătăţeşte însuşirile organoleptice şi fizico-chimice ale laptelui. Dacă în urma condiţiilor de păstrare depozitare capătă gust de rânced se poate folosi. refrigerare. şi a obţine consistenţa masei de unt. cel mai frecvent pentru piaţa de consum fiind cel fabricat din lapte de vacă. c) de a uni boabele de unt într-o masă compactă. b) de a forma bobul de unt. Care este bacteria responsabilă de acidifierea smântânii şi în ce condiţii işi încetează activitatea enzimatică? a) streptococcus lactis. 5. de a repartiza uniform. Untul este produs alimentar frecvent folosit în alimentaţie fie ca atare. şi 132 . b) microflora spontană din laptele materie primă. Malaxarea reprezintă operaţia tehnologică importantă în obţinerea untului de consum. Ce rol are malaxarea în obţinerea untului? a) de a elimina cantitatea totală de apă din masa de grasime. Iaurtul este sortimentul cel mai specific si mai raspândit în grupa produselor lactate acide. tratament termic. 2. şi cui se datorează defectul? a) nu. în picături fine de apa în masa de unt. şi să elimine excesul de apă. de temperatura crescută. c) culturile selectionate de bacterii lactice. c) din lapte de vacă. cu veche tradiţie în ţara noastră. sectorul de alimentaţie publică se poate folosi smântâna fermentată ca aliment de asociere. 3. c) streptococcus diacetilactis. c) favorizează eliminarea de dioxid de carbon. distruge bacilul Koch şi inactivează enzimele specifice altor microorganisme poluante. lipolitice. defectul poate fi determinat de microorganisme lipo-proteolitice. În tehnologia traditională de obţinere a laptelui acidofil ce are la bază fermentaţia lactică? a) microflora de poluare şi bacteriile lactice din laptele materie primă. ca atare sau în amestec. bivoliţă. condiţiilor de ambalare şi depozitare. Din ce tip de lapte materie primă se poate obţine? a) din lapte de vaca în amestec cu lapte de oaie. fie la preparatele culinare.

15% sare. 5%NaCl. valoarea nutritivă în funcţie de vârsta sacrificării. 70-90°C. consistenţă. fără oasele bazinului. b) metodele de conservare prin tratament termic (refrigerare. c) pH-ul. 12. Din ce este compus lichidul de opărire a caşului în vederea obţinerii caşcavalului şi ce temperatură trebuie să aibă în momentul opăririi? a) 70% apă. cu slănină şi şoriciul de acoperire. c) 60% zer. igienic. b) maturarea de lungă durată. Din grupa brânzeturilor cu pasta tare fac parte: brânza svaiţer. b) granulele de kefir şi dublu proces de fermentare lactică şi alcoolică. 14. culoare. 30% zer acid. 8. 80-90°C. sărare. Kefirul este un produs lactat dietetic. gust. b) operaţia tehnologică de alegere a cărnii. 1-2 luni.la 2 ani. b) capacitatea de reţinere a apei. b) musculatura pulpelor de porc ce cuprinde osul femur. reţinerea sau cedarea sucului. Ce reprezintă tranşarea în fluxul tehnologic? a) operaţia tehnologică de secţionare a carcasei (întregi. pasteurizare. c) toată musculatura trenului posterior. uscare. c) coagularea spontană a cazeinei din laptele materie primă.7. 133 . microbiologia cărnii. 2-3 luni. c) operaţia tehnologică de marcare a cărnii. c) maturarea medie. în medie 4-6 luni. sferturi). 10. consumate cu placere şi de turişti. Care sunt însusirile tehnologice ale cărnii? a) aspect. 9. 35% apă. c) metode de prelucrare în produse şi preparate din carne. jumătăţi. Ce semnificaţie are pH-ul cărnii şi înregistrarea valorii acestuia? a) exprimă aciditatea cărnii sub raport organoleptic. miros în funcţie de specia de la care provine. Care este materia primă necesară tehnologiei de fabricare a jambonului afumat fără os? a) musculatura pulpei de porc tânar de 80-100 kg (conservată) fără oase. c) exprimă o însuşire fizico-chimică. afumare. cuterizare. 11. 13. fiind rezultat în urma procesului tehnologic de fabricaţie având la bază: a) dirijarea controlată a temperaturii şi duratei de fermentare. fierbere sau prajire si rezistenţa cărnii. păstrare. tehnologic. marunţire. b) 50% apă. rata pierderilor prin maturare. parmezan etc. b) exprimă timpul scurs de la sacrificarea animalului în relaţie cu temperatura. afumare. 75-100°C. 50% zer. cheddar. sare 10-12%. congelare. oasele gambei şi primul rând de oase tarsiene. Care sunt metodele tehnologice de conservare a cărnii? a) metodele tehnologice de hituire. Care este timpul de maturare în fluxul tehnologic de obţinere? a) maturarea de scurtă durată. sterilizare).

carne. cap. 134 . Care sunt însuşirile tehnologice ale diferitelor specii de peşti pentru obţinerea conservelor? a) lungimea si forma capului. c) operatia tehnologică de eviscerare efectuată manual. 17. b) recepţia. livrarea. b) operaţia tehnologică de îndepartare a capului efectuată mecanizat. c) strict legume şi condimente. piper. ambalare. sare. usturoi. făină de grâu.15. În fluxul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte este inclusă operaţia tehnologică. c) pasteurizarea. ce rol are gălbenuşul de ou lichid? a) agent de corectare a culorii. greutatea corporală. filtrarea. depunerea în fagure şi căpăcirea. c) agent emulsifiant. controlul de calitate. grăsimi animale. b) agent de completare a valorii nutritive. condimente. sortarea. pastă de tomate. b) caracteristicile organoleptice şi fizicochimice. desolzirea. depozitarea. agenţi de gelificare. 19. viscere. lichefierea. În tehnologia obţinerii maionezei. Ce este desolzirea şi metodele de obţinere? a) operaţia tehnologică de scoatere a solzilor executată manual sau mecanizat. În procesul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte care sunt materiile auxiliare utilizate? a) legumele verzi. livrare. depozitare. 18. filtrarea. grăsimi vegetale. cupajarea. c) raportul dintre carne şi oase. raportul carne-grăsime. ambalarea. etichetare. b) legume verzi si rădăcinoase. 16. Care sunt fazele tehnologice de prelucrare a mierii? a) îmbibarea nectarului cu saliva albinelor.

10-12 C 0 0 0 135 . scăderea temperaturii de depozitare b. valori mai scăzute de 1 C c. 2. compotul 6. 15-25 C b. Din marcuri se fabrică: a. Păstrarea verzei fermentate lactic are loc la temperatura de : a. magiunul. NaCl c. încetinirea activităţii microorganismelor b. peste 25 C c. pectina b. valori mai ridicate de 1 C 0 0 0 9. Fermentarea lactică la castravete se realizează la temperatura de : a. activitatea bacteriilor acetice c. microorganismelor c. suprarsarare 4. activitatea bacteriilor lactice b. Cel mai utilizat agent de gelificare este: a. SO2 cu formele sale b. bacteriilor patogene 8. Conservarea prin sărare a a legumelor are la bază: a. colorarea alimentelor c. folosirea agenţilor de limpezire c. Crearea unui mediu anaerob de fermentare este favorabilă dezvoltării bacteriilor: a. Conservanţii alimentari se folosesc pentru: a. La prepararea marcurilor cele mai utilizate substanţe antiseptice sunt: a. dulceaţa c. Degradarea oxidativă poate fi limitată prin: a. bentamina 5. acidul ascorbic c. concentrarea 7. 1-10 C b. marmeladele şi unele gemuri b. creşterii valorii nutriţionale. lactice b. zaharina 3.Principii şi metode de conservare a produselor alimentare 1.

pe cale naturală c. 1% 11. cireş. micşora volumul de depozitare c.10. pe cale industrială b. Deshidrartarea smochinelor curmalelor şi stafidelor se realizează: a. 9% 12. 4% b. Sarea opreşte dezvoltarea bacteriilor în concentraţii mai mari de: a. 3 ani b. 8-9% c. 2 ani c. fag. stejar. 9% c. Concentrarea conservelor de legume se realizează cu scopul de a: a. 0. Acidul acetic din oţet are efect bactericid la concentraţii mai mari de: a. sub 1% 14. elimina apa biologică b. cărnii de pasare b. prin arderea diverşilor combustibili 17. piersic. realiza osmoza inversă 136 . 10-20% b. Afumarea prunelor se face cu lemn din esenţă de : a. fructelor 16. brad. Sarea opreşte dezvoltarea drojdiilor în concentraţii mai mari de : a. molid. carpen c. 9% c. 1% 13. 4% c. Blansarea se aplică în mod obligatoriu la deshidratarea : a. 1 an 15. 4% b. arţar b. legumelor c.6-4% b. nuc 18. Durata de păstrare a produselor deshidratate este de: a. Acidul acetic din oţet are efect bacteriostatic la concentraţii mai mari de: a.

zahărul b.19. paste.Parametrii calitativi caracteristici dulceţurilor sunt: a. În cadrul procesului de osmoză inversă transferul de apă are loc de la : a. asigura fermentarea bacteriilor lactice b. marmelade. 0 C 0 0 0 137 . Operaţia de tranşare. 7-14 zile b. soluţia diluată la cea concentrată b. 8-10 C c. jeleuri b. nu are importanţă 0 0 27. solutia concentrată la cea diluată c. La confierea fructelor este folosit: a. Pasteurizarea are scopul de a : a. 30 zile c. Depozitarea.55% conţinut fructe b. – 10…-20 C b. dezosare şi sortare se realizează la temperatura de : a. acidul tartaric c. 1-2 C b. 104-105 C b.25% conţinut fructe c. Concentrarea sucului brut natural se face la temperatura de : a. păstrarea preparatelor 25. Durata maximă de păstrare a carnii refrigerate de porc este de: a. nu are importanţă 20. .75% conţinut fructe 22 . 1-7 zile 26. – 2-3 C c.Produsele negelificate obţinute prin concentrare tipul osmozei inverse sunt: a. zaharina 23. asigură distrugerea formelor vegetative ale microflorei c. siropuri c. transportul şi desfacerea carnii de pasăre congelată se realizează la temperatura de: a. 50-60 C 0 0 0 24. 100 C c. produse hipocalorice 21.

la bordul navelor şi la ţarm b. Conservarea smântănii prin refrigerare constă în răcirea acesteia la : a. păstrarea la temperaturi mari 32. În soluţie salină oul proaspăt de o zi va sta : a. fermentarea lactozei sub acţiunea culturilor de bacterii lactice c. în spaţiile de refrigerare 29. 12 luni b. 1-2 C c. puternic înclinat c. Refrigerarea peştelui se realizează: a. Produsele lactate acide se obţin prin : a. 18 luni 0 30. peste 6 C 0 0 0 31.28. nu este obligatorie c.aproape vertical 138 . 15 luni c. 0-6 C b. fermentarea lactozei b. Durata maximă admisă de depozitare la peşte congelat la -30 C este: a. orizontal pe fundul vasului b.

Încărcările permanente sunt date de: a . Structurile de pereţi portanţi se pot executa din : a .elastici 139 . Structura de rezistenţă a unei clădiri se compune din : a .adâncimea apei freatice b .profile metalice 3.beton armat c .acţiunea zapezii c . 2. Şarpanta acoperişului este compusă din : a . Mortarele pentru tencuielile interioare conţin : a – apă b – pietriş c – var .Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publica 1.greutatea proprie a elementelor de construcţii b . Planşeele se pot executa din : a – beton armat b – beton simplu c – scânduri şi grinzi din lemn 6. Dezavantajele lemnului sunt : a.defecte de structură b. După structura de rezistenţă pereţii pot fi : a .stâlpi b .pereţi despărtitori din rigips 5.ţiglă b – jgheaburi c .lemn b . Adâncimea de fundare a construcţiilor depinde de: a .degradare prin putrezire c.acţiunea cutremurelor.adâncimea de calcul c . 7.popi 4.structurali sau portanţi b – nestructurali sau neportanţi c .temperatura solului 9.dilatare mică 8.grinzi c .

ţigle metalice c . Învelitorile se pot realiza din: a – tablă neagră b . Betonul simplu se realizează cu: a – apă b – pietriş c .beton armat 140 .bolovani de râu 13.lemn ecarisat b . Căramida plină poate fi înlocuită cu: a – cărămidă cu goluri b – bolţari c .C. În perioade mai friguroase se pot folosi la prepararea betonului : a – întârzietori de priză b – acceleratori de priză c – ciment alb 14.popi 17.pane c . Boiandrugii se pot realiza din : a – beton simplu b. Şarpanta din lemn a unui acoperiş conţine: a – contravântuiri b .10. Care din urmatoarele materiale sunt ecologice? a – lemnul b .U 15.cărămida din argilă arsă c – cărămida de sticlă 18. Casele ecologice se pot realiza cu : a .stuf 16. Până la ce diametru oţelul beton se livrează în colaci? a – 10 mm b – 12 mm c – 14 mm 12.calupuri de B.căramidă arsă c .placi de azbociment 11.

Care din următoarele categorii de utilizatori ai informaţiei contabile au acces la toate datele procurate prin ţinerea contabilităţii : a instituţiile finanţatoare. mijloacele de tratare a informaţiilor. c. b. c. active fixe. data. decizia. cheluieli salariale. informaţia. c. b. informaţia. 4. b. active fixe. c. echipa managerială 6.. Activ – Pasiv = Cheltuieli c. Care sunt cheltuielile financiare: a. Care din următoarele afirmaţii este corectă : a. Pasiv = Activ 8. Societatea comercială a cărui capital social se individualizează in acţiuni este: a. Contabilitatea înregistrează: a. Elementele caracteristice sistemului informaţional din punct de vedere contabil sunt: a. active de regularizare 3. cu atât surplusul monetar creşte c. active fixe. profitul generează întotdeauna un surplus monetar b. Activul patrimonioului cuprinde următoarele grupe : a. b. societate în nume colectiv. operaţiile prevăzute a se efectua. cheltuieli cu amenzile. active circulante. 5. fluxul informaţional. operaţiile economice efectuate. disponibilităţi băneşti b. 2. profitul poate fi însotit de un surplus sau deficit monetar 141 . furnizorii şi clienţii . societate cu răspundere limitată. fluxul monetar. data. Activ = Pasiv b. cheltuieli cu dobânzile. Ecuaţia de echilichilibru patrimonială este: a. imobilizări c. b. informaţia. societate pe acţiuni. cu cât profitul este mai mare. existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale. active de regularizare.Contabilitate şi evidentă computerizată 1. c. 7. active circulante. procedeul contabil.

valoarea de piaţă. valoarea justă. Inventarierea la închiderea exerciţiului se impune pentru: a. c. b. aducere de numerar în caserie pt. către instituţiile bancare. 14. materii prime. b. consiliul de inventariere.verbal încheiat de comisia de inventariere. Formula contabilă 5121 banca = 531 casa. valoare contabilă. c. În economia de piată. între cost si preţ există o legatură: a. cost de achiziţie. stabilirea situatiei reale a patrimoniului şi întocmirea bilanţului. indiferentă. c. Inventarierea bunurilor aflate în gestiune este efectuată de: a. b. şi se înregistrează în 12.verbal al Adunării Generale a Asociaţilor. c. bunurile se evaluează contabilitate la: a. depunere numerar în contul de la bancă b. utilaje. plata contravalorii împrumutului primit de la bancă c. c. 142 . reprezintă : a. c. c. b. 10. b. b. La ieşirea din patrimoniu mărfurile se evaluează la: a. între agenţii economici. controlul gestiunilor. cost de vânzare. către populaţie.9. 11. 13. Preţurile cu amănuntul sunt valorile la care se vând mărfurile: a.verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe. b. 16. 15. La intrarea în patrimoniu. contabil. comisia de inventariere. proces . Care din următoarele elemenete nu fac parte din stocuri a. b. obiecte de inventar. evaluarea elementelor patrimoniale. plata salarii 17. c. Rezultatele inventarierii sunt sintetizate în: a. cost de producţie. directă. proces . indirectă. proces .

18. După procedeul folosit, inventarierea poate fi: a. inventariere anuală şi periodică, b. inventariere totală şi prin sondaj, c. inventariere de constatare a valorilor de utilitate. 19. După intervalul de timp la care se realizează, inventariere este: a. inventariere generală şi parţială, b. inventariere de constatare a valorilor de utilitate, c. inventariere anuală şi periodică. 20. Care din următoarele enunţuri nu este adevărat: a. inventarierea se efectuează de către o comisie formată din acţionari, b. inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, c. procesul verbal privind rezultatele in inventarierii conţine propuneri pentru casarea mijloacelor fixe. 21. Formula contabilă se întocmeste pe baza principiului : a. echilibrului, b. dublei reprezentări, c. sincerităţii. 22. Pasivul patrimoniului cuprinde următoarele grupe : a. datorii, pasive de regularizare, active de regularizare, provizioane b capital propriu, ,datorii, active fixe, active circulante, c. capital propriu, provizioane, datorii, pasive de regularizare. 23. Documentele contabile oficiale sunt: a. registrele de contabilitate, b. bilanţul contabil şi registrele de contabilitate, c. documentele justificative, bilanţul contabil şi registrele de contabilitate. 24. Registrele de contabilitate sunt: a. înscrisuri întocmite în momentul efectuării operaţiei economice, b. formulare folosite pentru furnizarea informaţiilor privind starea şi mişcarea patrimoniului, c. formulare folosite pentru înregîstrarea operatiilor economice în conturi. 25. Registrele contabile obligatorii sunt: a. cartea mare, registrul jurnal şi registrul inventar, b. registrul jurnal şi registrul inventar, c. registrul inventar şi registrul de casă. 26. Indicaţi care din formulele de mai jos nu este corectă: a. rezultatul din exploatare = venituri din exploatare ± cheltuieli din exploatare, b. rezultatul financiar = venituri financiar ± cheltuieli financiar, c. rezultatul curent = rezultatul din exploatare – rezultatul financiar.

143

27. Vânzarea de mărfuri, de 800.lei, se face conform formulei contabile : a. 401 furnizori = 707 venituri din vânzare mărfuri b. 303 obiecte de inventar = 401 furnizori c. 411 clienţi = 707 venituri din vânzare mărfuri 29. Conturile de activ pot prezenta la sfârşitul perioadei de gestiune: a. sold final creditor, b. sold final debitor sau zero, c. sold final debitor sau sold final creditor. 30. Formula contabilă rezultă din: a. parcurgerea etapelor analizei contabile a operaţiei economico-financiare, b. bilanţul anual, c. inventariere. 30. Următoarele caracteristici se referă la activele imobilizate : a. se consumă la prima utilizare, transmitându-şi integral valoarea asupra rezultatelor ; b. sunt bunuri de folosintă îndelungată, valoare mai mare de 1800 lei care se recupereaza prin amortizare ; c. sunt active şi pasive care se consumă într-o perioadă mai mare de un an.

144

Tehnică şi artă culinară 1. Panada este: a) o salată; b) adaos de bază folosit la unele umpluturi; c) un sos. 2. Antreurile pot fi compuse din: a) preparate calde, cu sau fără sos; b) preparate reci: c) preparate calde sau reci, cu sau fără sos. 3. Verificarea calităţii preparatelor de bază din legume şi fructe se face prin: a) examen organoleptic; b) examen organoleptic, fizico-chimic şi microbiologic; c) examen organoleptic şi microbiologic. 4. Transformările care au loc in timpul preparărilor gustărilor din crupe: a) mărirea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; b) micşorarea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; c) nici o modificare. 5. Majoritatea defectelor constatate la tocătura prelucrată termic se remediază: a) prin condimentare; b) prin prelucrare termică corectă; c) nu pot fi remediate. 6. Din carnea de ovine se pot pregăti aceleaşi sortimente de preparate ca şi din: a) Carnea de pasăre b) Carnea de bovine şi porcine; c) Carnea vânat. 7. În decorarea preparatelor, forma recomandată pentru un preparat de culoare roşie, este: a) Triunghiulară; b) Patrată; c) Rotundă.

145

8. 10. b) Carnea de vânat. b) Vrăbioară prelucrată la tavă sau tigaie. Laptele smântânit are un conţinut de grăsime de: a) 4% grăsime.5% grăsime. c) Coagul fin dispersat. Caracteristicile organoleptice ale laptelui bătut sunt următoarele: a) Coagul fin. 11. c) Trei dispozitive de lucru: pentru pasat legume. Ramstecul se obţine din: a) Cotlet de porc. 13. după care a fost racit la 2-5 °C şi ambalat. b) Două dispozitive de lucru: pentru pasat legume fierte şi pentru ras parmesan.1% grăsime. omogen. Fezandarea şi marinarea sunt operaţii tehnologice specifice pentru: a) Carnea de pasăre. 14. Pasoarul este un ustensil de bucătărie prevăzut cu: a) Un singur dispozitiv de lucru pentru pasat legume fierte. 12. c) Vârf de muşchi. 16. pentru tăiat julien şi pentru ras parmesan. Timpul de prelucrare termică pentru friptura la cuptor din carne de pasăre este: a) 15-20 minute. cu aspect de porţelan la rupere. c) 1. c) a fost încălzit la 132 °C timp de o secunda. 9. c) Filetare. 15. Eviscerarea este o etapă în procesul de: a) Prelucrare preliminară a peştelui proaspăt. Bărdiţa este un instrument de bucătărie folosit la: a) Ascuţit cuţitele b) La mărunţirea cărnii şi a diferitelor legume. fără bule de gaz şi eliminare de zer. Laptele UHT (ultra heath temperature) este acel sortiment de lapte care: a) a suferit un tratament termic de încălzire la minimum 72 °C timp de 15 secunde. c) 20-30 minute. b) a fost obţinut prin uscarea laptelui de vacă integral prin încălzirea picăturilor obţinute prin pulverizare. c) La spart oase cu măduvă. consistenţă fluidă de smîntână cu bule fine de gaz. b) 30-35 minute. b) Prelucrare preliminară a peştelui congelat. 146 . b) Coagul compact. b) 0. c) Carnea de bovină.

19. cu valoare alimentară deosebită. cu strat de gheaţă. 25. în funcţie de prelucrarea termică. un procent de: a) 10-15%. este un aliment de bază. ca şi caracteristică de prospeţime a cărnii. b) Carnea prezintă suprafaţă uscată acoperită cu o peliculă fină. este următoarea: a) Friptă. Aspectul cărnii refrigerate. Carnea este formată din următoarele ţesuturi: a) Ţesutul muscular. ţesutul epitelial. coaptă. friptă. b) Făinoase şi lapte. ţesutul epitelial. din necesarul caloric. Sufleul de vanilie face parte din categoria dulciurilor de bucătărie pe bază de: a) Ou şi lapte. cu suprafaţă continuă. este următorul: a) Carnea se prezintă sub formă de bloc compact. coaptă. ţesutul nervos. b) 15-20%. c) 20-25%. datorită faptului că: a) Este cea mai importantă sursă de iod şi fier. 24. 18. b) Este greu de asimilat de organism. prăjită. 147 . b) Ţesutul muscular. b) Fiartă. c) Prăjită. ţesutul osos. prăjită. b) Preparat culinar rezultat prin fierberea extractivă a unor alimente bogate în proteine de tip colagen. b) Nisetru. fiartă. Aspicul este: a) Un sos emulsionat rece. 23. alături de ouă. Laptele. friptă. c) Un sos alb. c) Carnea prezintă suprafaţă neuniformă. Salata de andive este: a) Salată crudă. c) Aluaturi. fiartă. ţesutul adipos. fără strat de gheaţă. Icrele de Manciuria se obţin de la: a) Morun. 22. coaptă. 20. ţesutul conjunctiv. Ordinea digestibilităţii pentru carne. ţesutul adipos.17. c) Somon. b) Salată fiartă. c) Ţesutul muscular. 21. c) Salată combinată. Micul dejun trebuie să asigure organismului.

c) Se spală cu apă fierbinte şi se şterg cu cârpe uscate de bumbac. c) +8°C. Mixerele sunt folosite în unităţile de producţie pentru : a) Cocktail-urile pe bază de lapte şi produse derivate. c) Cu un aport nutritiv substanţial.c) Este o sursă de vitamine şi săruri minerale. 148 . In unităţile de alimentaţie cu un singur frigider. b) +10°C. b) Se spală cu apă fierbinte şi se lasă la scurs. c) Pe raftul din mijloc. b) Pe ultimul raft. după întrebuinţare: a) Se spală cu apă rece şi se lasă la scurs. 30. 29. 28. Ustensilele de bucătărie. b) Tocat carne. locul corect pentru carnea crudă. c) Tăierea în cuburi sau felii a cărnii şi vegetalelor. 27. 26. b) Uşor digestibil. Gustările sunt un preparat culinar: a) Greu digestibil. este: a) Pe primul raft. Mâncărurile reci din unităţile de alimentaţie vor fi păstrate la o temperatură de maximum: a) +12°C.

Rolul glucidelor superioare. K şi provitamina A – betacarotenul). P. B6. gliceride. grăsimi animale (untură de porc. b. 3500 kcal/zi. c. capacitate mare de absorbţie şi legare a apei. cele mai favorabile pentru organismul uman sunt cele din: a. c. cantitatea de azot reţinut în organism din totalitatea azotului absorbit. lipidele şi glucidele trebuie să se afle într-un raport de: a. Dintre sursele alimentare de lipide în gospodăriile agroturistice. B2. 8. b.1. b.) a calităţii proteinelor alimentare este dată de : a. produse din prelucrarea laptelui – smântână. floarea soarelui. viteza de absorbţie în organism. Unitatea biostructurală a proteinelor.celuloze) nemetabolizate în organismul uman. fibrilare (celuloze. germeni de porumb. puterea calorică exprimată în kcal/kg. Valoarea biologică (V. B12. 4. 7. 4:1:1 b. principalul component structural al materiei vii. reglementând tranzitul intestinal. drenând din intestin. c. uleiuri vegetale din soia.1 kcal/g. 1:1:4 2 3. este reprezentată de : a. b. oaie). c. 6. c. Lipidele din alimentaţia omului au şi rolul fiziologic complex de a dizolva şi de a: a. E. 2500 kcal/zi. fixa vitaminele hidrosolubile C. unt. de a aduce un aport substanţial de vitamine liposolubile în alimentaţie. pentru asigurarea metabolismului de bază. 14 kcal/g. să furnizeze o cantitate mare de energie pentru celelalte funcţii vitale. D. b. având o putere calorică de: a. hemi . 24 kcal/g. odată cu H O şi substanţele nocive pentru digestie. 149 . proteinele. 1:4:1 c. Bazele alimentaţiei raţionale Necesarul minim de energie al omului. transporta în organism o serie de compuşi lipofili (vitaminele A. 4.B. 2. substanţe hidrocarbonate. c. 1500 kcal/zi. iaurt. b. Se consideră că într-o raţie alimentară echilibrată. în stare de repaus şi calm emotiv este de : a. transporta vitaminele de creştere din grupa B: B1. aminoacizi. F. b. este: a. E. 5. c. Glucidele furnizează mai mult de jumătate din energia necesară în 24 h funcţionări organismului. vită.

15. ţelina. B . b. fasolea. 65% trebuie sa fie mono-glucide şi numai restul 35% să fie poli-glucide. valoarea nutritivă a produselor agro-alimentare se confundă cu valoarea lor energetică (putere calorică): a. 14. din grupa B: B . carnea de găină. c. ce hidrolizează amidonul şi determină acumularea de glucoză. B6. A (retinol). C şi P. 12. îndulcirea cartofului nu este influenţată de temperatură ci de soiul din care provine. cca.9. nu. B . K (antihemoragică). alcoolică. oxalică. a.H. b. cca. ficat. mărarul. bobul. E. b. ardeii. Vitaminele liposolubile sunt a. E (tocoferol). la peste 6 C. castraveţii. unt. creier. proporţia între glucide trebuie să fie egală. c. datorită stimulării activităţii enzimelor amilolitice. produse lactate. B1. parţial. legumele. B12. b. provitamina A. cartofii.A. 65% trebuie sa fie poli-glucide şi numai restul 35% să fie mono. cătină albă. Produse alimentare cu valoare energetică mare sunt: a. Vitamina C se găseşte în: a. vit.şi di-glucide. coacăze . D (calciferol). mazărea. lămâi. 10. b. c. b. legumele verdeţuri: salata. La ce temperaturi din timpul iernii se produce la cartofi îndulcirea. 0 0 150 . carnea de porc. c. măceşe. 17. Fermentaţiile aerobe. vitaminele D. Pentru stabilirea de meniuri conforme cu necesarul caloric şi nutritiv al consumatorilor. 16. c. sparanghelul. laptele. Vitaminele prezente în mierea de albine sunt: a. c. b. c. B . 1 2 6 12 11. lactică. dar mai ales în ardei. F. morcov. smântână. butirică. lintea. uleiul de floarea soarelui. tomatele. acetică. nuci verzi. c. untul untura de porc. fructele. b. 13. a. brânza de vacă. C şi PP. b. B2. pătrunjelul. K. alte organe de porc şi vită. desfăşurate în prezenţa oxigenului sunt.betacarotenul şi vit. da c. vit. frişcă. la 0 C. Din cantitatea de glucide ingerate în hrană: a. Legumele cu conţinut mare de amidon sunt: a. carnea de vacă. legume şi fructe. propionică.

procesele de sinteză a moleculelor mari. Lipidele. b. c. b. Valoarea nutritivă. c. având raportul 19. Mierea de salcâm fructoză/glucoză: a. c. . dublă faţă de cea a proteinelor sau glucidelor. nu este influenţată semnificativ. macroenergice. această capacitate este mai mare c. fosfatice. tehnico-funcţională. supraunitar. consumul substanţelor anabolizate. 21. azotoase.18. b. ecologică. şi pomi fructiferi este de calitate superioară. b. există o corelaţie invers proporţională între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. c. durabilitatea unui produs agroalimentar reprezintă o proprietate: a. b. scindarea moleculelor şi eliberarea energiei consumate. această capacitate este mai redusă. 23. psihosenzorială. c. c. există o corelaţie directă între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. nu influenţează conţinutul de nutrienţi. 20. ca factori energetici. Precipitaţiile abundente din perioada recoltării fructelor şi legumelor acţionează asupra capacităţii de rezistenţă la manipulare. unitar. nu există o corelaţie între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. b. Anabolismul. potasice În alimentaţie cu cât gradul de rafinare a cerealelor este mai mare: a. Conţinutul de proteine al cerealelor este mărit de adaosul de îngrăşăminte: a. 22. cu atât se micşorează valoarea nutritivă a acestora. cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora 151 24. b. complexe. inferioară. egală cu cea a proteinelor sau glucidelor. subunitar. 25. în sensul că: a. transport şi păstrare a lor. calorigeni au o valoare calorică: a. conţinutul de apă. Din cunoaşterea valorii nutritive a diferitelor alimente se desprind următoarele principii alimentare: a. b. una din componentele metabolismului se referă la: a. c.

o dietă care conţine in proporţii adecvate elemente nutritive necesare sănătăţii organismului nostru.orice substantă.nu este influenţat b. Prin consumul de legume şi fructe in stare proaspătă şi prelucrată organismul uman: a.în apă b . Alimentaţia zilnică poate deveni mai sănătoasă dacă: a.poziţionarea meselor intr-un spaţiu c. la un consum moderat c-o băutură răcoritoare 31.ajunge supraponderal 29. Pentru omul sănătos.aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici. O dietă echilibrată înseamnă: a .nu consumăm fructe si legume c. Alimentele bogate in fibre: a-produc stare de saţietate prelungită şi reduc riscul supraponderabilitătii b-nu produce stare de saţietate prelungită şi cresc riscul supraponderabilitătii c-nu sunt recomandate a fi consumate 32 Acizii graşi omega 3 se găsesc: a .un sistem complex format din proteine. 152 . cereale integrale.substantele folosite in cantităti strict necesare ca solventi sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome c .consumăm zilnic carne b. utilizată la producerea sau la prepararea unui aliment şi care va fi continută şi de produsul finit ca atare sau intr-o formă modificată. lipide. 28. inclusiv aditivii. Prin ingredient se inţelege: a .în peşte. berea poate fi considerată: a-o bautura puternic alcoolică b-un aliment . b.o dietă care permite consumul oricărui aliment in orice cantitate 27. uleiuri vegetale şi organisme marine 33.în sucuri c .consumăm mai multe fibre alimentare. cum ar fi fructe.Laptele reprezintă: a.26. rezerva lipidică şi glucidică c.işi menţine un raport optim intre masa corporală. glucide săruri minerale şi vitamine 30.un aliment recomandat a fi consumat in cantităţi mici c. b .o sursa de sporire a masei corporale a organismului uman b.

nu influenteaza continutul de nutrienti c . factori de mediu b. semiparazită obligată c. endemii c. Virusurile sunt: a. Bolile infecţioase ale plantelor sunt produse de: a. Calciu se găseşte in cantitate mare in: a . dau naştere la: a. prin deschideri naturale b. cauza îmbolnăvirii plantelor b. Bolile care se propagă într-un ritm rapid. prin perforarea membranei celulare 2. agenţi patogeni 4. prin încorporare pasivă c. organisme b.34. In alimentaţie cu cât gradul de rafinare al cerealelor este mai mare: a . semiparazită facultativă b. Vâscul este o plantă: a. epifitii b. insecte b. plante inferioare c.Virusurile pătrund în plante: a.lapte şi brânzeturi de tip telemea 35. Patogeneza bolilor infecţioase ale plantelor înseamnă: a. plante superioare 7. sisteme acelulare 3.sare c . Antofitele sunt: a. dăunători c. fazele succesive în evoluţia bolilor c.cu atât se micsorează valoarea nutritivă a acestora b .apă b .cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora Combatere integrate a bolilor si dăunătorilor 1. total parazită 153 . molecule c. epizotii 6. consecinţa acţiunii unor factori nefavorabili de mediu 5.

acumulează substanţe de rezervă 17. carenţa unor elemente nutritive 15. porţiuni de miceliu b. pigmenţi bacterieni 9. se necrozează b. substanţe volatile conţinute de unele plante c. completă b. embrionare b. bacterii fitopatogene c. Scleroţii ciupercilor sunt: a. ciupercile se: a. Înmulţirea asexuată a ciupercilor se realizează prin: a. incompletă c. Insectele holometabole au dezvoltare: a. organisme animale care trăiesc pe seama altor specii 154 . înmulţesc b.8. hormoni b. spori c. substanţe chimice 11. virusuri entomopatogene b. Zoofagii sunt: a. Larva este un stadiu al dezvoltării: a. hrănesc c. Cloroza înseamnă că frunzele plantelor: a. boli neinfecţioase b. produse de metabolism 14. complexă 19. se transformă prin histoliză şi histogeneză b. Diapauza înseamnă: a. microorganisme c. fixează de substrat 12. Cu ajutorul sporilor. organe de rezistenţă b. creşte şi năpârleşte c. se ofilesc c. postmetabole 16. Pupa este un stadiu în care insecta: a. Bacteriofagii sunt: a. se îngălbenesc 10. organe de înmulţire c. timpul dintre inspiraţia şi expiraţia aerului 18. boli infecţioase c. contopirea gameţilor 13. întreruperea temporară a dezvoltării insectelor c. postembrionare c. Agenţii patogeni induc: a. Fitoncidele sunt: a. virusuri bacteriene b. starea de repaus a insectelor b.

distrugere a buruienilor 25. În combaterea integrată se aplică tratamente chimice: a. ciuperci fitopatogene c. eliminarea din ecosistem a organismelor dăunătoare b. atacul unor agenţi patogeni c. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor urmăreşte: a. menţinerea organismelor dăunătoare sub pragul economic de dăunare 26. insecte dăunătoare 30. mărire a rezistenţei plantelor b. Fungicidele combat: a. evoluţia factorilor climatici în zonele ocupate de culturi agricole 28.20. nodozităţi 22. pe bază de prognoză şi avertizare 27. antofitele b. îmbolnăvirea plantelor 29. mediului b. prevederea invaziilor organismelor dăunătoare pentru aplicarea tratamentelor b. forme de rezistenţă ale ciupercilor 21. insecte c. organismelor utile c. pragul economic de dăunare c. excrescenţe c. Galele sunt: a. Rezistenţa fiziologică a plantelor se datorează: a. Prin prognoză. în protecţia plantelor se urmăreşte: a. estimarea producţiilor în funcţie de atacul bolilor şi dăunătorilor c. plantelor 24. Termoterapia este o metodă de: a. Selectivitatea pesticidelor se referă la protejarea: a. unor însuşiri chimico-fiziologice ale plantelor b. unor factori fizici de mediu c. boli b. Tratamentele chimice se aplică în funcţie de: a. vaccinării plantelor 23. calendaristic b. lipsa apei din sol 155 . lipsa unor elemente nutritive b. fenofazele de dezvoltare ale plantelor b. distrugere a agenţilor patogeni c. orificii b. Ofilirea patologică este produsă de: a. eradicarea speciilor care produc pagube semnificative c. Epizootiile sunt: a. după apariţia bolilor şi dăunătorilor c.

c) Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor din MAAP. c) comercializarea de seminte care nu corespund normelor in vigoare. CIRCULATIA SI LEGISLATIA SEMINTEI 1. b) Ordinul MAAP 257/2002 si Ordinul MAAP 327/2002. 3 ani. c) Legea 266/2002. b) Ordinul MAPDR 1263/2005. 2. b) inscrierea unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. Alba. Producerea. Avizul de import al semintelor si materialului saditor se acorda de: a) Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor din MAAP. Ce constituie contraventii la normele privind producerea. Maron. 7. 156 . b) Directia Generala de Implementare. este de maximum: a) 50 ha. Reglementare si Management al Resurselor Biotehnologice din cadrul MAAP. Unitatea de control la cerealele paioase pentru categoria biologica Baza. 3. 5. comercializarea semintelor si a materialului saditor. 4. 1 an. prelucrarea. Regulamentul privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor este reglementat de: a) Ordinul MAAP 769/2009. 6. precum si inregistrarea soiurilor de plante sunt reglementate de : a) Ordinul MAPDR 1262/2005. prelucrarea si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte necertificate sau din loturi provenite de la agenti economici neinregistrati conform prevederilor legale in vigoare.PRODUCEREA. c) Ordinul MAAP 257/2002. controlul si certificarea calitatii. b) 100 ha. a) b) c) Care este rotatia minima dupa aceeasi specie la cerealele paioase: 2 ani. a) b) c) Eticheta oficiala pentru categoria biologica Prebaza este de culoare: Alba cu diagonala violet. c) 200ha.

anual. b) inchisoare de la 3 luni la 4 ani . Autorizatiile de functionare eliberate operatorilor economici pentru activitatea de producere. Ce constituie infractiuni la normele privind producerea. c) nu se acorda. 10. b) introducerea in tara de seminte fara avizul de specialitate al MAAP sau neconforme cu reglementarile in vigoare. c) amenda de la 3400 RON la 5600 RON. prelucrarea. c) nu are viza anuala. c) inscrierea cu intentie a unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. b) Ordinul MAAP 769/2009. b) impreuna. b) a incalcat obligatiile ce-i revin sau nu a desfasurat activitate in domeniu timp de 3 ani consecutiv . c) nu se solicita sondarea si certificarea prin nici un act. 13. b) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de multiplicare’’ . persoane fizice si juridice pentru producerea. c) Ordinul MAAP 257/2002. aceasta facandu-se obligatoriu de ITCSMS sau LCSMS. 14. daca : a) nu a desfasurat activitatea de prelucrare timp de 1 an de zile. prelucrare si comercializare a semintelor si materialului saditor se acorda: a) separat. 9. 157 . Autorizatia acordata in urma inregistrarii unui operator economic pentru prelucrarea semintelor poate fi retrasa temporar sau definitiv de autoritatea care a eliberat-o. prelucrarea si/sau comercializarea semintelor si materialului saditor este reglementata de: a) Legea 266/2002. a) b) c) 12. pe fiecare tip de activitate. controlul calitatii si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte fara documente care sa ateste calitatea si starea fitosanitara corespunzatoare pentru insamantare. controlul calitatii si comercializarea semintelor se sanctioneaza cu : a) amenda de la 340 RON la 1000 RON. Infractiunile savarsite la normele privind producerea. Metodologia privind inregistrarea operatorilor economici. Prin ce document se solicita de catre operatorul economic multiplicator certificarea oficiala a culturilor seminciere: a) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de certificare a loturilor de samanta’’. 11.8. Autorizatiile de functionare ale operatorilor economici se vizeaza: semestrial. prelucrarea. pentru toate activitatile. nu se vizeaza.

Care este documentul oficial care se elibereaza de autoritatea oficiala pentru samanta care indeplineste toate conditiile prevazute de Legea 266/2002: a) buletin de analiza oficiala. care se multiplica pe baza de contract in vederea exportului integral. Sunt admise la multiplicare semintele si materialul saditor din urmatoarele soiuri si hibrizi: a) cele inregistrate in Catalogul oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania. b) buletin de analiza partiala. d) cele din afara Comunitatii Europene. 16. b) cele inregistrate in Cataloagele Comunitatii Europene.15. c) nu este obligatorie inregistrarea. 158 . c) document oficial de certificare a lotului oficial de samanta.

5. motivare. c) obiective strategice-misiune-resurse-modalitaţi-termene-avantaj competitiv. subsistemul decizional. previziune. b) subsistemul organizatoric. 4. c) antrenare. salarizare. coordonare. organizare. Unele componente ale strategiei se află printre elementele prezentate mai jos. a) relaţiilor între manageri şi executanţi. activitate distinctă şi funcţiune a organizaţiei. cercetare-dezvoltare. b) subsistemului metodologic şi decizional. b) organizare. c) strategii de redresare.1. control-evaluare. antrenare. organizare. defensive. c. manageriale. Organizarea este: a. b. consolidare. producţie.c. Vă rugăm să le identificaţi: a) obiective strategice-misiune-sinergie-resurse-oameni . c) coordonare. 8.informaţii. c. “Precizarea modalităţilor de realizare a obiectivelor” este un element de conţinut al funcţiei: a) previziune. subsistemul metodologic. b) organizare. Expresia “Începând cu 1 septembrie a. 159 . metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii. Care din elementele prezentate mai jos constituie componente majore ale managementului organizaţiei? a) subsistemul organizatoric. 3. de restructurare. previziune. subsistemul informaţional. b) strategii de privatizare. decizia şi subsistemul motivaţional. subsistemul informaţional. planificare. funcţie a managementului şi activitate distinctă 2. subsistemul informaţional. 7. de privatizare. previziune. Care din tipurile de strategii enumerate mai jos se delimitează după criterilul “dinamica obiectivelor”: a) strategii offensive. Management Arătaţi care din variantele prezentate mai jos reprezintă funcţii ale managementului firmei: a. “Comunicarea” şi “motivarea” constituie suportul. dezvoltare. organizare. b. subsistemul decizional. c) funcţiei de coordonare şi de antrenare. c) subsistemul organizatoric. economistul Popescu de la compartimentul Contabilitate se sancţioneaza cu diminuarea salariului pe 3 luni cu 10%” este o decizie încadrată in funcţia de: a) previziune. funcţie a managementului si funcţie a organizaţiei. conducere. 6. b) obiective strategice-misiune-termene-oameni-informaţii-avantaj competitiv.

ascendente şi descendente. Care din variantele de mai jos exprimă cel mai bine componentele sistemului informaţional? a) date-informaţii-circuite informaţionaledocumente informaţionaleproceduri informaţionale. b) decizii de risc. c) procesul de management. b) informaţii primare. funcţia. atribuţiile. transmiterea şi prelucrarea cu mijloace automatizate a informaţiilor. scrise şi audiovizuale.documente informaţionale. aplică şi evaluează decizia managerială” defineşte: a) actul decizional. b) de risc.mijloace de tratare a informaţiilor. 16. obiectivele individuale. 160 . c) culegerea. “Ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte. 14. Arătaţi care din elementele prezentate mai jos sunt informaţii delimitate după gradul de prelucrare: a) informaţii orale. c) sarcinile. b) date-informaţii-circuite informaţionale. c) informaţii primare. Postul. dar asupra manierei în care trebuie procedat exista dubii serioase” este o caracteristică a deciziilor: a) certe. c) date-informaţii-circuite şi fluxuri informaţionale-proceduri informaţionale-mijloace de tratare a informaţiilor. nivelul ierarhic şi relaţiile organizatorice. “ Deciziile care contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor derivate de gradul 1 sau 2” sunt: a) decizii curente. adoptă. b) procesul decizional. intermediare şi finale. b) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-obiective. c) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-sarcini. b) existenţa unor circuite şi fluxuri informaţionale mai scurte. 13. 12. compartimentul şi ponderea ierarhică sunt componente structurale ale firmei. b) sarcinile. “Probabilitatea realizării obiectivului decizional este mare. Care din elementele prezentate în continuare constituie principalele componente procesuale ale organizaţiei? a) funcţiii-funcţiuni-activitaţi-atribuţii. Ce alte subdiviziuni organizatorice cunoaşteţi din cele prezentate în continuare: a) funcţia.9. 10. 15. 11. c) decizii tactice. funcţiunile. Diferenţa dintre sistemul informaţional şi sistemul informatic este dată de: a) existenţa unor informaţii specifice. c) incerte.

b) nu.17. convorbiri telefonice etc. atribuţiile. b) managerului general. c) de autoritate-funcţionale. 21. organigrama. Există vreo diferenţă între post si funcţie. b) prin exercitarea unui control permanent şi sancţionarea exemplară a celor cu abateri. pentru că funcţia include mai multe posturi cu aceleaşi caracteristici generale. toate componentele primare ale structurii organizatorice. b) posturile şi obiectivele individuale ce le caracterizează. Directorul economic transmite fiecărui compartiment elemente metodologice cu privire la elaborarea. 161 . Ce elemente definesc un post? a) sarcinile. c) prin îmbunătăţirea pe primul plan a rezultatelor obţinute de aceştia. pentru că ambele sunt componente ale structurii organizatorice. c) ale nici unuia din cele prezentate mai sus. responsabilităţile. c) practic. ca principale componente ale structurii organizatorice? a) nu. descrierile de funcţii şi fişele de post sunt componente ale: a) structurii organizatorice. cum aţi proceda pentru a îmbunătăţi raporturile cu subordonaţii? a) prin organizarea de şedinţe şi punerea în discuţie a celor vinovaţi. 19. atribuţiile lucrările.” este o funcţie a: a) managerilor executive. Regulamentul de organizare şi funcţionare. 18. b) sistemului informaţional. înregistrarea acestora în documente justificative etc. “Funcţia de legătura şi filtru pentru solicitările de contacte directe. b) de control. 20. c) secretariatului conducerii. responsabilităţile. execuţia şi urmărirea cheltuielilor. În organigramă sunt vizualizate: a) sarcinile. Dacă aţi fi managerul general al unei firme. c) sarcinile. 22. 23. c) da. b) sarcinile. competenţele şi responsabilităţile posturilor. Arătaţi ce tip de relaţii organizatorice există între directorul economic şi şefii compartimentelor funcţionale si operaţionale: a) de autoritate-ierarhice. competenţele. este doar o deosebire terminologică.

Vă rugam să arătaţi care din acestea prezintă logic un asemenea scenariu: a) formularea misiunii. Elaborarea propriu zisă a strategiei implică un scenariu evidenţiat de una din variantele de mai jos. Precizaţi care din elementele evidenţiate mai jos nu constituie determinanţi ai leadershipului: a) situaţia managerială. “ Stabilirea pentru fiecare acţiune de realizare a noului sistem managerial a unui responsabil care să posede competenţa necesară şi a unui termen precis de finalizare” este un aspect al: a) elaborarea proiectului programului de implementare a sistemului managerial. c) un instrument de exercitare a leadership-ului. c) componenta metodologică. f) simbiotic.precizarea obiectivelor strategice.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei.stabilirea modalităţilor strategicedimensionarea resurselor fixarea termenelor. c) prezentării programului de implementare. b) aprobării programului de implementare. 30.stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor stabilirea avantajului competitive. c) pregătirea profesională.stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor.precizarea obiectivelor strategice. 29. 28. b) formularea misiunii. 25.stabilirea avantajului competitive. b) componenta informaţională. dietă. “Stabilirea modalităţilor de control” este o etapă a promovării şi utilizării: a) managementului prin obiective. 27. Care din acestea reprezintă punctul de plecare în derularea acestei etape? a) componenta decizională. “Apelarea la diverse metode de diminuare a stresului leaderului bazate pe relaxare. b) situaţia economică a organizaţiei. 26.precizarea obiectivelor strategice. “Construirea de sisteme de motivare şi comunicaţii perfecţionate bazate pe încrederea reciprocă recunoscute ca atare de toţi componenţii organizaţiei” este o caracteristică a stilului de leadership: d) autocratic: e) birocratic.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei. b) managementului prin proiecte.24.fixarea termenelor. managerială şi generală. c) formularea misiunii. exerciţii fizice” este: a) fază a mecanismului leadership-ului b) un determinant al leadership-ului. 162 . Proiectarea / reproiectarea managerială propriu-zisă implică proiectarea/ reproiectarea componentelor sau subsistemelor manageriale. c) managementului prin excepţii.

E. forme de asociere b. c. Ţinerea evidenţei contabile. Funcţia de resurse umane este: a. Funcţia financiar contabilă urmăreşte: a. comparaţia între legislaţia din România şi din U. b. b. 33. b. c. Unitatea agroturistică este: a. Funcţia de protecţie a mediului şi consumatorului urmăreşte: a. b. 35. 38. sancţionarea abaterilor. Găsirea soluţiilor privind resursele financiare necesare desfăşurării activităţilor. funcţii ale unităţii şi ale managerului. 37. factorii externi.planificare este: a. c. funcţia unităţii. Funcţiile de producţie şi comercială reprezintă: a. c. 32. funcţia managerului. forme de organizare şi funcţionare a proprietăţii asupra pământului şi altor mijloace de producţie. c. c. 36. b. 163 . funcţia unităţii şi a managerului. suprafaţa fermei Exploataţiile agricole şi agroturistice sunt: a. funcţia managerului. sistem mecanic. c. întreprinderi complexe. numărul de produse şi servicii obţinute. funcţia unităţii. sistem economico social. funcţia unităţii şi a managerului. sistem biotehnic. Analiza tehnică a soluţiilor. funcţii ale managerului. cifra de afaceri. c. b. Clasificarea unităţilor agroalimentare după mărime se face în funcţie de: a.31. respectarea legislaţiei în domeniu. Funcţia de previziune. factorii interni. c. Rezultatele activităţii unităţilor agroturistice depind de: a. funcţii ale unităţii. 39. factorii interni şi interdependenţele cu mediul extern.. 34. b. b.

b. roluri interpersonale. . factori de risc. b. b. c. figură centrală a unităţii. c. 44. b. c. monitor şi difuzor al informaţiilor şi purtător de cuvânt. factori cerţi. lider. c. supravegherea aplicării legilor în vigoare. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. numărul locurilor de alimentaţie. c. alţi factori. mediul general şi cel specific firmei. posturile. Rolurile informaţionale ale managerului sunt: a. Autoritatea formală a unui manager depinde de: a. 164 41. pregătirea şi experienţa managerului Factorii de producţie şi cei ai mediului ambiant sunt: a. compartimentele. numărul locurilor de cazare şi alimentaţie. b. 42. b.40. c. 43. c. mediul real. b. mediul specific profilului firmei. mediul perceput. Rolurile managerului de întreprinzător şi negociator sunt: a. relaţiile dintre posturi. 48 49. numărul locurilor de cazare. b. roluri informaţionale. obiectiv. caracteristicile mediului ambiant. 45. poziţia postului ocupat. factori de risc şi incertitudine. b. mediul general. Capacitatea de producţie a unităţilor agroturistice se exprimă prin: a. aplicarea de sancţiuni. b. competenţă şi răspunderi. 46. experienţa profesională. c. cunoştinţe de specialitate. concordanţa care trebuie să existe între sarcini. 47. c. posturile. c. condiţiile din unitate. Structura de conducere a firmei cuprinde: a. nivelul ierarhic. roluri decizionale. Percepţia managerului este influenţată de: a. Obiectivul controlului îl reprezintă: a. Deciziile managerului sunt influenţate de : a. relaţiile.

democrat. c. frecvenţa elaborării. c. un schimb bilateral de mesaje între emitent şi destinatar. c. 58. un timp mai mare pentru luarea deciziei. b. b. Decizia reprezintă un act deliberat: a. b.50. c. b. tehnocrat. oportunist. Deciziile stringente şi flexibile au în vedere: a. c. 53. realist. timpul de acţiune. 165 . clienţii şi organismele de control. 54. al unui grup de persoane. demagog. 52. domeniul conducerii. perioadei de stabilitate. Deciziile anticipate şi imprevizibile au în vedere: a. c. Deciziile eficiente şi eficace au la bază: a. un mesaj unilateral. b. al unei persoane. perioadei de declin. conducerii de nivel mediu. utopist. birocrat. perioadei de dezvoltare. numărul de persoane care le emit. dezvoltarea pieţei şi integrarea sunt strategii ale: a. comunicare orizontală. posibilitatea anticipării Managementul strategic este prioritatea: a. 59. producătorul şi distribuitorul. 56. Extinderea producţiei. relaţiile cu angajaţii. frecvenţa elaborării. existenţa unor alternative şi judecarea responsabilă a consecinţelor multiple. 57. b. producătorii. b. b. c. Comunicarea managerială reprezintă: a. b. c. Relaţiile de autoritate ale managerului cuprind: a. conducerii operaţionale. comunicare cu alţi agenţi economici. distribuitorii. Munca managerului poate fi eficientă în cazul practicării stilurilor de conducere: a. pregătirea resurselor umane. conducerii de vârf. comunicarea verticală. 55. al unei persoane sau grup. clienţii şi organismele de control. 51. b. Calitatea produselor şi serviciilor interesează: a. c. c.

Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. intern şi extern. unitatea de producţie. conducerea tehnică şi financiară. b. postul. b. de dispoziţie. de coordonare. De obţinere a unui venit cât mai ridicat.planificare. 61. preţul. compartimentul. de protecţia mediului ambiant. de producţie. c. sistemului de asigurare a calităţii. managerul. schimbare a proprietarului. costuri. funcţia. relaţiile. 166 . resurse şi mijloace necesare producţiei. disponibilitatea personalului unei societăţi comerciale de a lucra cu toate resursele de care dispune pentru realizarea producţiei unei societăţi. cercetare – dezvoltare. valorificarea superioară a acestora. de personal. împreună cu totalitatea capacităţilor sala fizice şi intelectuale pe care le poate exterioriza în procesul muncii. verificarea cantităţii şi calităţii. 67. organizare. 65. Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a. de control. umărul clienţilor. 62. 63. c. b. b. managerul. c. definite de la simplu la complex sunt: a. Resursele umane în exploataţiile agricole şi agroturistice se caracterizează prin: a. numărul de clienţi şi preţul. Prin resursă umană se înţelege: a. 66. intern. calitate.60. 68. c. Construirea calităţii. calitate. Principalele funcţii manageriale în agroturism sunt: a. verificarea cantităţii şi calităţii şi schimbare a proprietarului. cantitate. secretariatul. secţia. 64. nivelul ierarhic. b. ce justifică întreaga activitate depusă. c. o persoană aptă de muncă. altor persoane. c. c. Principalele funcţii ale exploataţiilor agricole sunt: a. totalitatea personalului din care poate fi recrutată forţa de muncă a unei societăţi. comercială. b. previziune. căile de acţiune ca şi estimarea riscurilor conjuncturale. managerului. planificare. stabilirea principalelor obiective. de producţie. compartimentul. previziune . coordonare şi control. financiar – contabilă. b. conducerea tehnică. structură şi cost. care se finalizează cu obţinerea de produse sau servicii. b. Auditul calităţii este o formă de control: a. c. atestarea şi îmbunătăţirea reprezintă funcţii ale: a. organizare. Componentele structurii manageriale de conducere. c. b. extern.

realizarea unui sistem de conducere şi organizare corespunzător situaţiilor existente în firmă şi în mediul de afaceri. 2. b. b. Care sunt subsistemele firmei ca sistem socio-economic: a. evaluării unor rezultate scontate prin utilizarea eficientă a resurselor disponibile. b. economic. 8. materiale (cu furnizorii şi clienţii). 7. ocupă un loc important în procesul creşterii eficienţei economice a produselor serviciilor. când intrările sunt mai mari valoric decât ieşirile din sistem. compartimentele de producţie. băneşti. informaţional şi decizional. Rolul analizei economice derivă din faptul că: a. b. economice. informaţionale. comerciale. c. c. factori externi. 4. asigură elemente de fundamentare a deciziilor privind utilizarea mijloacelor de şi producţie. b. Interacţiunile care există între firmă şi mediul de afaceri dau naştere la relaţii: a. subsistemul tehnic. retrospective şi previzionale pe orizont scurt. Analiza economica creează condiţii pentru efectuarea unor calcule: a. 6. c. prevenirea fenomenelor producătoare de dezechilibre. Principiile de bază ale analizei economice se referă la: a. previzionale. c. factori interni şi externi. administrativ. să fie demarată numai în anumite perioade. 5. mediu şi lung. c. generalizarea rezultatelor pozitive şi reglarea activităţilor tehnice. b. existenţa unor specialişti capabili să investigheze amplu situaţia prin metodologii specifice. c. retrospective. subsistemele condus. Rezultatele activităţii firmele agroturistice şi de alimentaţie publică depind de: a. permite eliminarea deficienţelor. ca urmare a unor factori interni şi externi firmei. capitalului şi forţei de muncă. 3. când intrările sunt valoric mai mici decât ieşirile din sistem. conducător. când intrările sunt valoric egale cu ieşirile din sistem. În ce situaţie firma prezintă un risc mai mare de faliment: a. b. găsirea căilor şi mijloacelor de remediere a eventualelor dezechilibre. Obiectivele analizei economice a firmelor agricole şi turistice vizează: a. axarea pe probleme clare şi reprezentative. 167 . factori interni. c. b.ANALIZĂ ŞI GESTIUNE 1. c. social.

indicii de calitate ai normelor şi standardelor. alţi factori. durata de recuperare a investiţiei. mediul perceput de manager. 10. sporul obţinut la 1 kg. al efortului total. metode generale de analiză. al eficienţei economice. metode generale şi specifice fenomenului cu grade diferite de complexitate. c. 16. mediul specific profilului firmei. costul de producţie. b. b. 13. numărul locurilor de cazare. Pentru efectuarea unei analize eficace trebuie utilizate: a. Percepţia managerului este influenţată de: a. caracteristicile produsului.9. cifra de afaceri. cunoaşterea caracteristicilor (proprietăţilor) produsului. b. b. b. profitul net. Deciziile managerului sunt influenţate decisiv de: a. metode specifice fenomenului analizat. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. mediul general: b. c. condiţiile din firmă. 12. obiectiv. mediul real. 15. de îngrăşământ aplicat. c. Analiza calităţii produselor sau serviciilor unei firme presupune: a. c. b. productivitatea muncii (consum de timp pentru o unitate de produs). c. numărul locurilor de cazare sau de alimentaţie publică. c. Capacitatea de producţie a unităţilor agtroturistice se exprimă prin: a. c. cost de producţie. 14. profit. pregătirea şi experienţa managerului. 17. c. caracteristicile mediului ambiant. efectului total. c. b. prevederilor normelor sau standardului. Indicatorii producţie medie. Eficienţa tehnică este exprimată de indicatorul: a. rata profitului. mediul generai şi cel specific firmei. 11. producţie totală şi veniturile sunt indicatori ai: a. 168 . Eficienţa economică a firmei este exprimată de indicatorii: a. b.

Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a. cheltuielile de reparaţii şi productivitatea muncii. b. numărul clienţilor. 20. c. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. costul de producţie. calitatea produselor. 169 . productivitatea. c. preţul şi timpul de valorificare. b. preţul. productivitatea muncii şi costul de producţie. c.18. calităţii şi schimbarea proprietarului. b. numărul şi fidelitatea clienţilor. verificare a cantităţii şi calităţii. 19. schimbarea proprietarului. Mijloacele fixe ale firmei influenţează: a. verificarea cantităţii.

a) b) c) 7. a) b) c) Care din următoarele tipuri de asigurări sunt obligatorii? asigurarea de tip Casco asigurarea de viaţă asigurarea de tip RCA Care din următoarele cuvinte sunt caracteristice asigurărilor: franciza fransiza transciza Din următoarele tipuri de asigurări.Asigurări si Reasigurări 1. Este adevărat că în cazul asigurărilor maritime există avaria particulară datorată greşelilor de navigaţie? a) adevărat b) fals c) nu există 5. a) b) c) 3. a) b) c) 6. a) b) c) 2. a) b) c) Persoana fizică sau juridică care plăteşte prima de asigurare este reprezentată de: asigurat asigurator beneficiarul asigurării Actul juridic care se încheie între asigurat şi asigurator este denumit: contract de asigurare contractant de asigurări despăgubire de asigurare Asigurarile in România pot fi: facultative obligatorii facultative şi obligatorii Care din tipurile de asigurare împlică cele mai mari riscuri? asigurările de persoane asigurările din agricultură asigurări ale animalelor 170 . a) b) c) 8. care devin obligatorii începând cu anul 2010: asigurările de persoane asigurările agricole asigurările de locuinţe 4.

cât este timpul pentru ca aceasta să poată intra în vigoare? a) după 24 de ore de la data semnării contractului de asigurare b) imediat după semnarea contractului c) după 48 de ore de la data semnării contractului 171 . de natalitate? a) nu b) da c) nu este cazul 16. În cazul asigurărilor maritime asigurări: a) casco b) cargo c) casco şi cargo şi al aeronavelor există următoarele tipuri de 11. de bună credintă c) toate tipurile prezentate 12. sinalagmatic. În cazul asigurărilor de animale. lipsei furajelor sau netratarea la timp a acestora? a) da b) nu c) nu este cazul 14. În cazul altor forme de asigurare există tipurile de asigurări: dotală. succesiv b) contractul cu titlu oneros. Care dintre tipurile de contracte încheiate sunt adevărate? a) contractul consensual. În cazul asigurărilor auto – casco. Asiguratorul are dreptul să verifice modul cum sunt intreţinute culturile agricole asigurate? a) da b) nu c) nu este cazul 15. Suma de bani dinainte stabilită pe care asiguratul o plăteşte asiguratorului este reprezentată de: a) suma asigurată b) prima de asigurare c) norma de asigurare 13. asiguratorul despăgubeşte proprietarul dacă acestea au pierit datorită: bătraneţii. de adeziune. aleatoriu.9. Ce tip de asigurare face posibilă despăgubirea faţă de terţe persoane în caz de producere a unor accidente? a) asigurarea de răspundere civilă b) asigurarea de viaţă c) asigurarea de bunuri 10. de nupţialitate.

Asiguratorul îl despăgubeşte pe asigurat de calamităţi naturale dacă se constată că asiguratul nu a luat toate măsurile pentru diminuarea sau stoparea efectului calamităţii produse? a) da b) nu c) nu este cazul 19. Care sunt societatile de asigurare din România din punct de vedere al acţionariatului? a) româneşti b) străine c) româneşti şi străine. Reasigurarea este de tipul: a) obligatorie b) facultativă c) obligatorie şi facultativă 172 .17. mixte 18. În România există societăţi de reasigurare? a) da b) nu c) nu este cazul 20.

Bentonizarea se realizează cu scopul de a îndeparta excesul de: a) substanţe proteice b) alcool etilic c) acizi organici 5. Recepţia strugurilor destinaţi prelucrării se realizează: a) atât cantitativ cât şi calitativ b) vizual c) numai calitativ 3. Verificarea stabilităţii vinurilor se realizează prin: a) teste de explorare b) teste de explorare şi teste de control c) analiza microbiologică 10. Faza de fermentare tumultoasă durează între: a) 2-5 zile b) 8-14 zile c) 1-3 zile 6. Maceraţia este folosită frecvent la producerea: a) distilatelor de vin b) vinurilor aromatizate c) vinurilor roşii 7. Pritocul vinului reprezintă operatiunea tehnologică de: a) umplere a golurilor la butoaie şi cisterne b) transvazare c) cupajare 9. Defectele vinurilor sunt: a) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică b) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică microbiologică c) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură microbiologică şi 173 . Fermentaţia malolactică constă în: a) degradarea acidului malic în acid lactic b) degradarea acidului lactic în acid malic c) degradarea alcolului etilic în acid acetic 8.Oenologie şi legislatia viei şi vinului 1. Deburbarea sau limpezirea mustului se realizează prin: a) fermentaţie b) centrifugare c) sedimentare-decantare şi centrifugare 4. Butoaiele cu o capacitate mai mare de 2000 litri se numesc: a) baricuri b) budane c) căzi 2.

vermutul are o tărie alcoolică de: a) 16-18 vol.5 vol. existente în struguri la momentul determinării 174 . % alc.11. Din categoria vinurilor de calitate superioară fac parte: a) rachiurile şi distilatele de vin b) vinurile cu denumire de origine controlată c) vinurile de masă 22. Conform legislaţiei actuale. c) 16-22 vol. Oţetirea vinului este produsă de: a) virusuri b) bacterii c) ciuperci 14. Precipitarea proteinelor din vin determină: a) casarea brună b) casarea albă sau proteică c) casarea ferică 12. 20. Cele mai importante boli anaerobe ale vinurilor sunt: a) băloşirea şi oţetirea b) borsirea şi oţetirea c) băloşirea şi manitarea 15. exprimate în grame la litru. Floarea vinului este o boală: a) anaerobă b) aerobă c) produsă de oxigen 13. Degorjarea are ca scop: a) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop b) eliminarea dopului c) adaosul de dioxid de carbon 18. Vinul pelin este un vin: a) aromat b) aromatizat c) licoros 19. Remuajul are ca scop: a) eliminarea dioxidului de carbon din vin b) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop c) aducerea (strângerea) depozitului de drojdie pe dop 17. b) 8. % alc. % alc. Indicele gluco-acidimetric al strugurilor materie primă reprezintă: a) raportul dintre acizii organici şi glucidele existente în boabele de struguri b) raportul dintre celuloză şi amidon c) raportul dintre cantitatea de glucide (glucoză şi fructoză) şi cantitatea de acizi organici. Vinul spumant conţine dioxid de carbon de origine: a) exogenă b) endogenă c) endogenă şi exogenă 16. Vinarsul este băutură alcoolică obţinută din: a) distilat de vin învechit b) distilat de vin neînvechit c) distilat de cereale 21.

5-11 vol. maturare.5 vol. Vinurile de calitate superioară se obtin: a) din hibrizi b) din toate soiurile speciei Vitis vinifera c) numai din soiurile menţionate în mod expres în lege 28. Vinurile aromate fac parte din categoria vinurilor: a) speciale b) propriu-zise c) oxidative 25. b) un tratament chimic. Zaharoza poate fi utilizată la prepararea: a) vinurilor de consum curent b) vinurilor speciale c) vinurilor cu indicaţie geografică recunoscută 29. Mentiunea “Cules târziu” reprezintă pentru vinurile cu denumire de origine controlată: a) o denumire comercială b) o treaptă de calitate c) o indicaţie tehnologică referitoare la tipul de fermentaţie 26. degradare c) fermentare. % alc. c) gelatina 33. b) bentonita. maturare. degradare 30. cea mai apreciata este: a) acidul citric. Floarea vinului este: a) boala aeroba. Vinurile propriu-zise cu un conţinut de 0-4 g/l zahăr rezidual sunt: a) demidulci b) seci c) extrabrute 24. învechire. 27. Fazele de dezvoltare ale vinului sunt: a) formare. c) o boala anaeroba 175 . % alc. Vinurile de consum curent pot avea o tărie alcoolică cuprinsă între: a) 8. c) 10. % alc.5-14 vol. învechire b) fermentare. formare. c) separea boştinei de tescovina 32. b) 10. Dintre substanţele minerale folosite pentru limpezirea vinurilor.23. b) un defect chimic. Ce reprezintă pritocul vinului: a) operaţiunea de transvazare a vinului cu scopul de a separa vinul de drojdia depusa la fundul vasului.5-10. formare. maturare. Fermentaţia alcoolică a mustului este un proces biochimic de transformare a: a) glucidelor în alcool metilic b) glucidelor în alcool etilic c) glucidelor în acid tartaric 3l.

conform legii: a) permisa in orice cantitate indiferent de tipul de vin. Zahărul rezidual din vinurile propriu-zise reprezintă: a) cantitatea de glucide adăugata in vin. c) acidul tartaric. 176 . Acidul organic specific soiurilor de vita de vie destinate obţinerii vinurilor este: a) acidul malic. b) eliminarea impurităţilor solide. Din categoria vinurilor speciale. c) de calitate superioara 37. Vinurile cu indicaţie geografica recunoscuta fac parte din categoria vinurilor: a) de masa superioare. c) permisa cu condiţia respectării limitelor maxime admise în funcţie de tipul de vin.34. c) eliminarea dioxidului de carbon 35. c) vinurile efervescente si aromatizate 36. 38. Limpezirea sau deburbarea mustului reprezintă: a) eliminarea substanţelor colorante. b) vinurile liniştite. b) de consum curent. b) cantitatea de glucide rămasa nefermentată in timpul vinificării. conform legislaţiei in vigoare fac parte: a) vinurile aromate. b) nu este permisa de lege. c) cantitatea de zaharoza prezenta în masa vinulu 39. b) acidul acetic. Adaugarea oxidului de sulf în vin este.

margarete 4. Pensiunile turistice urbane se clasifică prin: a. În pensiunile agroturistice alimentaţia bazată din surse proprii şi locale reprezintă: a. Valea Ialomiţei 9. 2 paturi 6. Primele gospodării care au încercat transformarea turismului rural în agroturism au fost cele din zona: a. 3 paturi c. 50% alimente din gospodarie şi din zonă b. 20% alimente din gospodaria proprie c. 40% alimente din gospodarie si 40% alimente din zonă 8. Forma de organizare a pensiunilor agroturistice la nivel naţional o constituie: a. 8 m 7. Fundaţia de agroturism b. stele b. ANTREC c. 9 m b. până la 7 camere 2. 1-5 margarete b. 4 paturi b. Pensiunile turistice sunt structuri de primire cu o capacitate de: a. 8-10 margarete 5. Resursele agroturistice antropice sunt: a. 7-8 margarete c. Suprafaţa minimă a camerelor cu un pat la o pensiune cu 3 margarete este: a. ariile protejate şi factorii de cura 2 2 2 177 .AGROTURISM 1. până la 5 camere b. O pensiune agroturistică se clasifică cu: a. 15 locuri c. Numarul maxim de paturi simple la o pensiune cu o margaretă este : a. Cheia c. Federaţia Agricolă 10. 10 m c. bunurile şi valorile etnografice şi etnoculturale c. În pensiunile agroturistice sunt admise maxim: a. până la 10 camere c. etajele de vegetaţie şi faună b. 30 locuri 3. 10 locuri b. Rucăr-Bran b. steluţe c.

DGAC ( Directia Generala de Autorizare si Control) b. în fiecare an c. Documentaţia de clasificare a pensiunii se transmite ministerului înainte de a fi dată în folosinţă cu: a. asociaţiile familiale b.11. 2 în 2 ani 13. societăţile comerciale c. de a construi în stilul arhitectural dorit 14. sub 5% din valoarea încasărilor 19. benere. 30 de zile b. 25% din valoarea încasărilor c. practicarea fără intermediul unei agenţii de turism b. Pentru cadourile oferite turiştilor la plecare firma poate aloca : a. Documentele necesare clasificării pensiunilor agroturistice se transmit: a. Cele mai cunoscute forme de desfăşurare a agroturismului rural sunt: a. practicarea turismului agrico 15. 3 în 3 ani b. practicarea turismului în ferme. practicarea turismului la sat b. Ca agenţi economici cu activitate în agroturism aveţi urmatoarele drepturi: a. conace şi gospodarii locale c. de a controla desfaşurarea agroturismului în zonă c. 60 de zile c. Licenţa de turism reprezintă: a. Prin agroturism neorganizat se înţelege: a. Promovarea pensiunii se face prin: a. de a beneficia de facilităţi acordate conform prevederilor legale b. număr redus de personal c. activităţi desfăşurate de personae juridice în mod independent 20. agenţii de turism. Reclasificarea pensiunilor deja clasificate se face din: a. fotografii distibuite în zone aglomerate c. 5% din valoarea încasărilor b. documentul prin care se atestă capacitatea de a comercializa servicii turistice b. Prin agroturism se întelege: a. 15 zile 12. intermediul localizării pensiunii b. intermediul agentilor locali 18. reclame publicitare. combinaţia prestabilă a cel puţin 2 dintre cele 3 grupe de servicii 16. plata sejurului în rate 17. sfera economica de intersectare a ofertei turistice c. Oficiului Registrului Comerţului c. ANTREC 178 . prieteni.

Specialistul în marketing oferă decidentului (managerului): a) opţiuni alternative bazate pe analiza aprofundată a pieţei produsului sau serviciului studiat. b) un ansamblu de strategii şi tactici. 179 . Politica de marketing reprezintă: a) un ansamblu de activităţi practice. c) o artă de a reuşi în afaceri.MARKETING 1. în general. Care din următoarele politici fac parte din cele patru componente ale mixului de marketing: a) politica de investiţii. c) un ansamblu bine structurat de activităţi practice. factori ce nu pot fi controlaţi de întreprindere. c) sunt factori care nu influenţează întreprinderea. b) decizii privind politica comercială a firmei. b) activitate economică. Marketingul este considerat de literatura de specialitate actuală: a) o nouă optică economică. c) toate activităţile din cadrul firmelor. factori de producţie. b) sunt. b) factori exogeni. c) principii de marketing. 4. Care dintre următoarele activităţi clasice din cadrul unei firme sunt reorientabile prin adoptarea concepţiei de marketing: a) activitatea de cercetare-dezvoltare. 3. 6. activitate practică şi un instrumentar de marketing specific. b) politica de personal. 5. ce explică conţinutul concret al marketingului: a) concepţie modernă. b) un ansamblu de metode şi tehnici moderne de studiere a pieţei. c) informaţii privind piaţa bunurilor şi serviciilor. Factorii exogeni au următoarele proprietăţi: a) sunt factori uşor controlaţi de întreprindere. c) politica de preţ. 2. metode şi tehnici ştiinţifice. c) conduita firmei privind produsele şi serviciile sale. 7. Care sunt cele trei elemente. 8. Cei "4P" ai marketingul reprezintă: a) factori endogeni. b) activitatea de comercializare şi de producţie. în general.

logistica şi reţeaua de depozitare. b) maximizarea profitului şi a eficienţei economice. proceduri şi planuri. plasamentul şi promovarea. Trăsăturile ce caracterizează o strategie de preţuri se referă la: a) nivelul. Cea mai mare parte a firmelor stabilesc nivelul preţurilor lor orientându-se în funcţie de: a) costuri. b) numărul impresionant de definiţii întâlnite în literatura de specialitate. 180 . Politica de preţ în economia de piaţă are ca obiectiv principal: a) acoperirea cheltuielilor de producţie şi obţinerea unui profit corespunzător. b) îmbunătăţirea calităţii produselor. c) organizarea raţională a tuturor activităţilor economice dintr-o firmă. c) numai baza logistică destinată distribuirii produselor. 15. c) ofertă şi concurenţă. Strategia diversificării gamei de produse ale firmei urmăreşte: a) lărgirea pieţei produsului respectiv.9. 14. b) numai de concurenţă. 11. b) factorii endogeni şi exogeni. Plasamentul (distribuţia) ca factor endogen are în vedere: a) canalele de distribuţie. 10. accesibilitatea şi diversitatea preţurilor în timp. comunicaţiile privitoare la produs şi imaginea produsului. Componentele ce definesc un produs în accepţiunea de marketing sunt: a) componente corporale şi acorporale. Complexitatea conceptului de marketing este pusă în evidentă prin: a) diversitatea consumatorilor şi a produselor de pe piaţă. Un mix de marketing constă în: a) un set de politici. 12. cerere şi concurentă. b) numai canalele de distribuţie. 13. 16. c) un mixaj care include: produsul. preţul. b) nivelul preţurilor practicate în cadru unei game de produse. c) satisfacerea nevoilor tuturor clienţilor. c) detaşarea produsului în cadrul unei structuri sortimentale. c) elementele tangibile şi intangibile. b) toate variabilele controlabile şi necontrolabile ale firmei. c) nivelul minim şi maxim al preţului pentru un anumit produs.

distribuţie (publicitate).17. b) determinarea consumatorilor să cumpere mai multe produse. b) o permanentă şi complexă informare a cumpărătorilor potenţiali. 23. b) o modalitate de studiere a pieţei. preţ. mediul competitiv. Studiile şi cercetările de marketing reprezintă: a) instrumente utile în organizarea producţiei. culturii. analize şi previziuni privind piaţa produselor. 19. c) furnizorii. practicile comerciale. preţul. precum şi acţiuni de pregătire şi influenţare a vânzărilor prin preţuri adecvate. Dimensiunile unui canal de distribuţie sunt: a) structura. c) noţiuni teoretice folosite în ştiinţa marketingului. b) investigaţii. lăţimea şi adâncimea. b) caracteristicile merceologice ale produsului şi ambalajului său. b) lungimea. precum şi evoluţia tehnologiei. aria şi capacitatea. c) conjunctura economică. 24. în rândul consumatorilor. c) sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă afectivă. Acţiunile de promovare a unui produs au ca scop principal: a) informarea consumatorilor despre existenţa produsului pe piaţă. şi promovare 22. Caracterizarea strategiei de preţuri se referă la: a) nivelul şi accesibilitatea preţurilor. Componentele corporale ce definesc un produs în accepţiunea marketingului cuprind: a) elemente ce nu au suport material nemijlocit. 18. determinate de substanţa materială a acestora. la diversitatea lor în timp. c) lansarea şi vânzarea cu succes a bunurilor şi/sau serviciilor. când este nevoie. Cercetarea de marketing trebuie să reprezinte: a) fundamentul deciziilor cu privire la produs. promovarea. 181 . 21. c) reducerea în cadrul specializării a numărului de sortimente şi produse şi creşterea calităţii acestora pentru a fi acceptate de cumpărători. pe măsură ce produsele se impun pe piaţă. b) toate variabilele controlate ale întreprinderii: produsul. Factorii endogeni ai activităţii de marketing sunt: a) cererea de consum. legislaţiei. plasamentul. socială şi personală a produsului. c) scăderea continuă a preţurilor pentru a face faţă concurenţei. c) o etapă de lucru în cadrul studiilor de piaţă. intermediarii şi clienţii. b) mărirea permanentă a preţurilor. 20. Politica promoţională din cadrul efortului de marketing ale întreprinderii urmăreşte: a) diversificarea sortimentului de produse pentru a acoperi un segment cât mai mare de piaţă.

nevoi de masă b) nevoi sociale şi nevoi personale c) nevoi socio – profesionale şi culturale 29. După gradul de cuprindere se deosebesc următoarele tipuri de nevoi: a) nevoi individuale. lăţime şi adâncime c) cota de piaţă şi cifra de afaceri 31. Enumeraţi etapele procesului de cumpărare: a) etapa anterioară cumpărării. arie şi capacitate b) lungime. Factorii endogeni ai activităţii de marketing se referă la: a) nivelul cererii numărul firmelor existente pe piab) ţă c) produs.25 Câte funcţii are marketingul? a) 4 b) 5 c) 6 Care sunt factorii activităţii de marketing? a) exogeni şi endogeni b) exogeni şi introgeni c) extrogeni şi introgeni 27. Gradul de realizare a obiectivelor unei întreprinderi depinde de: a) factorii endogeni şi exogeni ai întreprinderii b) politicile de marketing ale întreprinderii c) variabilele mixului de marketing 32. preţ. plasament şi promovare 33. După nivelul de organizare economic marketingul poate fi: d) micromarketing şi macromarketing e) minimarketing şi macromarketing f) minimarketing şi micromarketing 28. Investigarea pieţei şi a nevoilor de consum este o funcţie: a) premisă b) mijloc c) obiectiv 182 . nevoi de grup. etapa deciziei de cumpărare. De cine este dată dimensiunea pieţei? a) structură. etapa posterioară cumpărării b) etapa negocierii. etapa achitării c) etapa discuţiilor şi etapa plăţii 30.

Circuitul ”nevoie . Marketingul abordează nevoia umană: a. crescătoare şi descrescătoare c. marketing social b. consumul productiv şi neproductiv 37. Care este semnificaţia elasticităţii cererii: a. Cererea de mărfuri şi servicii reprezintă: a. analiza ofertelor şi luarea deciziei de cumpărare 42. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv c. cumpărarea şi postcumpărarea c. aspectele de ordin cantitativ şi structural al acestuia b.consum” decurge în următoarea succesiune a. în ansamblul ei b. constanta.34. marketingul bunurilor şi serviciilor 35. macromarketingul şi micromarketingul b. variaţia cererii în funcţie de modificarea unuia sau mai multor factori care o determină b. totalitatea consumatorilor de pe piaţă b. a nevoii satisfăcute virtual 39. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor b. marketingul intern şi internaţional c. Specializările marketingului după nivelul de organizare economică sunt: a. a nevoii satisfăcute c. Principalele etape ale procesului de cumpărare sunt: a. zilnică. periodică şi rară 41. marketing intern c. ferma (constanta) şi spontana b. variaţia anumitor factori economici în funcţie de cerere 183 . nevoia de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv 38. cererea este: a. modificarea cu un anumit procent a factorului care influenţează cererea c. marketing ecologic 36. totalitatea mărfurilor şi serviciilor de pe piaţă c. cumpărarea propriu-zisă şi evaluarea gradului de satisfacţie a consumului b. Marketingul educaţional face parte din specializarea: a. În funcţie de modul de luare a deciziei în procesul cumpărării. Cercetarea consumului propriu-zis în marketing vizează: a. aspectele de ordin cantitativ şi calitativ al consumului c. precumpărarea. forma de manifestare a nevoilor în cadrul pieţei 40.

Atunci când modificarea factorului de influenţă cu un anumit procent determină o modificare procentuală mai mica a cererii. aria şi capacitatea c. cerere elastică b. evoluţia curentă a fenomenelor de piaţă c. nemetrice (neparametrice) b. categoriile ce consumatori 50. Principala deosebire dintre observare şi anchetă ca metode de cercetare în marketing este relevată de: a. Previziunile pe termen lung se referă la: a. locul unde are loc cercetarea b. Principalele funcţii ale marketingului sunt: a. prezentarea evenimentelor sau a activităţilor care s-au produs sau care se ivesc pe piaţă c. întâlnim: a. cerere inelastică 44.43. Care sunt dimensiunile pieţei: a. prezentarea cauzelor unor fenomene apărute sau în curs de apariţie 46. Coeficienţii de consum evaluează: a. calificarea persoanelor care efectuează cercetarea 49. estimarea eficienţei produselor şi a rezultatelor desfacerilor b. orientările pieţei care servesc la luarea anumitor decizii b. antrenarea sau nu a purtătorului de informaţii în cercetarea efectuată c. metrice (parametrice) c. cota de piaţă şi cifra de afaceri 45. de informare. strângerea informaţiilor şi prelucrarea acestora c. explicare şi previzionare a fenomenelor ce apar pe piaţă 47. tendinţele de durată ale pieţei în funcţie de care se elaborează strategia firmei 184 . proporţionale 48. cerere unitară c. Evaluarea proceselor de marketing în cadrul unei cercetări de marketing presupune: a. Scalele nominale folosite în cercetarile de marketing sunt scale: a. lungimea. potenţialul de vânzare b. structura. aspectul şi scopul cercetării b. tipurile de consumuri c. lăţimea şi adâncimea b.

conduita economică generală a firmei b. principala direcţie spre care îşi mobilează firma resurselor c. aria şi capacitatea b. Tactica de marketing reprezintă: a. Modelarea produsului ca activitate a politicii de produs a firmei presupune: a.51. lungimea. unei linii de produse b. lăţimea şi diametrul c. unei varietăţi de produse 54. modificarea produsului din punct de vedere al formei şi structurii b. unei game de produse c. Sortimentele se găsesc în cadrul: a. structura. totalitatea activităţilor prin care o firma producătoare conferă identitate bunurilor sale c. lungimea. analiza calităţii produselor existente în producţie şi pe piaţă 53. lăţimea şi adâncimea 185 . Dimensiunile ce caracterizează un canal de distribuţie sunt: a. modalitatea concretă de punere în aplicare a unei anumite strategii de marketing 52.

să „dezbaţi” în minte ceea ce vorbitorul spune şi punctul lui de vedere ? a) da b) nu Mandatul de negociere este obligatoriu să fie secret ? a) da b) nu Ce loc ocupă comunicarea nonverbală între formele de comunicare ? a) primul loc b) ultimul loc c) neesenţial „Fereastra lui Johari” este : a) o lege a fizicii b) o reprezentare metafizică a sinelui c) o tehnică de negociere 186 . 5. atunci el va fi sigur mai clar decât dacă este vorbit ? a) da b) nu Dacă oamenii cunosc un lucru bine. 4. 8. 11. în timp ce asculţi. 10. Tehnici de comunicare şi negociere Dacă un mesaj este scris. 13. 6. 9. acelei informaţii auzite care are implicaţii personale pentru ei ? a) da b) nu A asculta este unul dintre lucrurile cele mai simplu de făcut – taci şi asculţi ? a) da b) nu Puterea de ascultare şi recepţionare corectă a ceea ce se spune scade atunci când nivelul de emoţii al celui care ascultă creşte ? a) da b) nu Pentru a fi un ascultător bun trebuie ca. 12. 3.1. 2. 7. în general. atunci ei îl pot comunica în mod clar ? a) da b) nu Negociatorii greşesc de cele mai multe ori. din cauza lipsei de pricepere tehnică ? a) da b) nu A auzi şi a asculta este practic acelaşi lucru ? a) da b) nu Persoana care vorbeşte are întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte transmiterea clară şi corectă a ceea ce vrea să spună ? a) da b) nu Perturbaţiile din procesul de ascultare constituie o problemă esenţială în desfăşurarea procesului de comunicare ? a) da b) nu Oamenii acordă atenţie.

Cine deschide şedinţa de negociere ? a) gazda? b) partenerul invitat? c) nu are importanţă? 21. ce instrumente folosiţi ? a) seducţia? b) informaţia? c) umorul? 20.46-1. de cumpărare ? a) cel ce vinde. b) 3-7 persoane. Care dintre următoarele întrebări sunt închise ? a) De ce ? b) Unde? c) Care? 19.14. c) 2-3 persoane 22. Zona personală a unui om în contact cu necunoscuţii este de : a) 0. Pentru a convinge partenerul de afaceri. Care dintre eşalonările de concesii de mai jos este cea mai potrivită pe parcursul unei negocieri.22-3. având în vedere o marjă de negociere de 100 de puncte.60 m. Care consideraţi că este mărimea cea mai eficientă a unei echipe de negociere ? a) 3-5 persoane. b) 1. Care dintre următoarele întrebări este deschisă ? a) Când? b) Este ? c) În ce fel? 17. 18. b) între 1 şi 2 ore..22 m. Pentru convingerea partenerului de negociere aveţi nevoie de : a) umor b) experienţă c) informaţii 16. c) între 1 şi 4 ore 24. acordată în 4 etape ? a) 25-25-25-25. după caz. c) 0-90 cm. b) 15-20-30-35. b) cel ce cumpără. Cine lansează oferta de vânzare sau.. c) 40-35-20-5 23. Care este cea mai utilă calitate a unui negociator de succes ? a) uşurinţa în exprimare b) un bun ascultător c) rezistenţă la stres 15. c) oricare 187 . O şedinţă de negociere este recomandat să dureze : a) între 1 şi 3 ore.

Cel care anunţă primul preţul. Este corectă expresia : „Ca să câştigi puţin. este de regulă dezavantajat în negociere ? a) da b) nu 188 . În negocieri se recomandă să fii primul care anunţă preţul ? a) da b) nu c) nu are importanţă 26.25. trebuie să ceri mult” ? a) da b) nu 27.

Cotianu R. 2011 18. Editura Cermaprint. “Managementul proiectelor . Ciobanu Roxana – Management (îndrumar pentru întocmirea unui proiect de specialitate).. Corfu Gabriela – Oenologie si legislatia viei si vinului. Simion Cristian Ovidiu – coordonator. 13. management şi legislaţie. Simion Mariana. 2. Bucuresti 2010. Bucureşti. 189 . 19. Bucureşti 2010.Profeanu Sandu Georgel. Editura Cermaprint. 2005. Editura Agricola. 20. Cotianu R. Chelmu Sergiu Sorin.Managementul.Indrumator de lucrari practice la zootehnie. Editura Sitech. 12.BIBLIOGRAFIE 1. 2007. Simion Cristian Ovidiu. Bucureşti 2009.Controlul calităţii produselor vegetale. 2007. Constantinescu Dana . Editura Cermaprint 2008. Editura Cermaprint. 2008. Editura Cermaprint. Tanase Lavinia – Management hotelier – Note de curs. Patrascu Iliuta .D. 2009. Editura Bioterra Bucureşti 2002. 2008. 15. Editura Bioterra 2oo1. Radu Vasilica. Editura Cermaprint.Gestiunea crizelor. Constantinescu Dana. Bucuresti. Mihăilă Daniela. Radu Vasilica. Poparlan Alina. 10. Bucuresti. 16. Corfu Gabriela – Tehnologia obtinerii produselor de origine vegetala.Tratat de Siguranţa Alimentară. ediţia a doua revăzută si adăugită. 5. Neguţ Elena Lucica. Mihăilă Daniela Fănuţa. Strategia si managementul organizaţiei. Bucuresti. Corfu Gabriela. Editura Bioterra 2oo1..Principii de Genetica şi Ameliorarea plantelor. Constantinescu Dana Gabriela. Editura Bioterra Bucureşti 2002. – Horticultura generala si speciala. Nicolae Marian. 4. 2008. 6. Craiova.Profeanu Sandu Georgel. elaborarea proiectelor si a planurilor de afaceri” Editura Sitech.Management general şi special. Pirvulescu Mihaela. Ionescu Viorel. Constantinescu Dana . Farcaş Nicolae. 3. Editura Cermaprint. Grigore Violeta . Bucuresti. Bucuresti. Craiova. Radulescu A. Simion Cristian Ovidiu – Managementul şi marketingul produselor alimentare şi al protecţiei consumatorului (ediţie revizuită şi adăugită). Bucuresti. Ciobanu Roxana Marilena. Ciobanu Florin – Relaţii cu publicul şi prestări servicii în turism şi agroturism.Agroturism Norme si Legislatie. Note de curs şi lucrări practice. Chelmu Sergiu Sorin. Editura Cermaprint. Cotianu R. 14.. Editura Cermaprint. Editura Cermaprint. Editura Cermaprint. Biodetecţie contaminare. vol.Tehnica si arta culinara. – Tehnologia păstrării.I. 8. Patrascu Iliuta . sisteme informatice.D. 11. Bucureşti 2008.. 2010. Editura Bioterra 2006. 9. Constantinescu Dana Gabriela. Editura Cermaprint.coordonator . Ciobanu Roxana Marilena. 7. Pirvulescu Mihaela. Neguţ Elena Lucica. 2010.Expertiza produselor alimentare. Ilincuta Darius. Nicolae Ion.. Bucuresti. Simion Cristian – coordonator . condiţiorării şi ambalării produselor vegetale.Controlul produselor alimentare de origine animală. 17. Grigore Violeta.D. Constantinescu Dana. Simion Mariana – Operaţii unitare în industria alimentară.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful