P. 1
121.doc

121.doc

|Views: 152|Likes:
Published by scama313
121
121

More info:

Published by: scama313 on Jul 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/13/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA BIOTERRA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGROTURISTIC SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ SI AGROTURISM

PREGĂTIRE PENTRU EXAMENUL DE DIPLOMĂ
SINTEZE SI INTREBARI GRILA
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE DIPLOMĂ

(Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate )

BUCURESTI 2012

Editura Bioterra

Cuprins PARTEA I PRINCIPII GENERALE AGROTURISTICE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI

5-16

1.1. Definirea agroturismului şi turismului rural 1.2. Ce este o pensiune agroturistică? 1.3. Ce fel de turişti vă pot trece pragul? 1.4. Amplasarea exterioară 1.5. Construcţii şi dotări 1.6. Procedura de clasificare 1.7. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda 1.8. Gestiunea financiară 1.9. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor 1.10. Publicitatea şi promovarea în agroturism 1.11. Importanţa parteneriatelor în agroturism 1.12. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor 1.13. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni

PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR VEGETALE
2.1. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu 2.2. Examinarea şi analiza calităţii pâinii 2.3. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor 2.4. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere 2.5. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal 2.6. Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile 2.7. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole 2.8. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare 2.9. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe 2.10. Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare 2.11.Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice 2.12. Examinarea, analiza şi controlul calităţii vinului 2.13. Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă 2.14. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof 2.15. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină 2.16. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate, ardei, castraveţi 2.17. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase PARTEA a III-a

17-43

44-57

EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE
3.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte 3.2. Examinarea şi analiza calităţii laptelui 3.3. Exminarea şi analiza calităţii smântânii 3.4. Examinarea şi analiza calităţii untului 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui 3.8. Examinarea şi analiza calităţii ouălor 3.9. Examinarea şi analiza calităţii mierii 3.10. Examinarea şi analiza calităţii cărnii 3.11. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor 3.12 Examinarea şi analiza conservelor

2

PARTEA a-IV-a 58-76 ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4.1.Aspecte generale privind alimentaţia publică, norme de bază privind igiena alimentaţiei 4.1.1. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor 4.1.2. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor 4.1.3. Norme privind desfacerea produselor alimentare 4.1.4. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare 4.1.5. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar 4.2. Organizarea activitaţii din restaurant 4.2.1. Aranjarea salonului restaurant 4.2.2. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 4.2.3. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă 4.3.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4.3.1. Vase, ustensile, utilaje 4. 3. 2. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 4.3.3. Întreţinerea ustensilelor, dispozitivelor, instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit 4.4. Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4.4.1. Clientul unitaţii de alimentaţie publică 4.4.2. Asigurarea satisfacţiei clientului 4.4.3. Comunicarea cu clientul PARTEA a-V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR 77-93 METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI
PARTEA a-VI-a TESTE PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINŢELOR

94-188

Ecologie şi protecţia plantelor Genetica şi ameliorarea plantelor Economie generala Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole Tehnologia creşterii animalelor Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism Informatică aplicată Relaţii economice internaţionale Tehnologia prelucrării produselor vegetale Tehnologia prelucrării produselor de origine animală Principii şi metode de conservare a produselor alimentare Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publică Contabilitate şi evidenţă computerizată Tehnică şi artă culinară Bazele alimentaţiei raţionale

3

Combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor Producerea. circulaţia şi legislaţia semintelor Management Analiză şi gestiune Asigurări şi reasigurări Oenologie şi legislaţia viei şi vinului Agroturism Marketing Tehnici de comunicare şi negociere Bibliografie 189 4 .

agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor care.). în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea potenţialului economic al acestora. precum şi multe alte activităţi specifice. odihnă. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat. vin în mediul rural pentru relaxare. distracţie etc. Ce este o pensiune agroturistică? Pensiunea agroturistica este o pensiune in care cazarea. 1. Din punct de vedere al divertismentului. cultura şi arta ţărănească. pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi. Din punct de vedere al spaţiului de cazare (al asigurării bazei materiale). cât şi activitatea economică. cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. pensiune. de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie. Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti. dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale. agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească. are la bază necesitatea găsirii de soluţii pentru gospodăriile rurale. sport. Iata diferenţele dintre cele două: 5 .PARTEA I PRINCIPII GENERALE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE Definirea agroturismului şi turismului rural Definirea agroturismului. agrement. De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiţii derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate. cure terapeutice. de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora).2. tranzacţii sau afaceri. agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura. prestări de servicii. pentru o anumită perioadă determinată. masa si celelalte servicii turistice se bazeaza pe „produse si activitati agrozootehnice”.

Pentru aceasta 6 . toata privelistea care va inconjoara. si in functie de aceasta. proprietari sau viitori proprietari de pensiuni. activitati. este foarte importanta aceasta privire de ansamblu. Vor sa incerce intotdeauna specialitati culinare locale. treceti de cateva ori cu privirea toti vecinii. cu aceiasi recomandare sa pastrati si aratati turistilor specificul local. • obiective . Aceste nevoi specifice fiecărei categorii de turişti pot fi grupate in nevoi de baza. dupa cum urmeaza: 1.4. Ce fel de turişti pot trece pragul? Este cunoscut ca Dumneavoastra dispuneti de anumite venituri pentru a va construi sau amenaja pensiunea si aveti anumite pretentii si reguli. decorati-o cu cat mai multe flori si elemente decorative traditionale. care oglindesc caracteristicile constructive. fie ca este in sat sau in mijlocul naturii. respectiv 10 camere. cautati locuri ferite de surse de poluare si de orice elemente care ar pune in pericol sanatatea turistilor. Amplasarea exterioară Suntem convinsi ca gospodaria dvs este cel mai frumos loc din lume. decisive sau complementare. traditii. cat mai multe si mai variate. Pensiunea turistica din mediul rural poate avea o capacitate de cazare de maxim 30 de locuri.5. si in continuare o sa va spunem de ce. trebuie sa va decideti ce fel de turisti vreti sa primiti. aici puteti sa va puneti imaginatia la treaba si sa faceti cum va place dvs si cum credeti ca le va place turistilor.1. Sunt interesati in special de schimburile interumane. toate gradinile. 1. va veti desfasura activitatea in functie de un anumit numar de margarete. Iata cateva categorii de turisti si caracteristicile lor : • tinerii • adultii • varstnicii • cupluri cu copii • grupuri de adulti • grupuri de tineri • tineri cu cortul • turisti cu obiective precise • turistii romani turistii straini – vor sa vadă tot ce nu au ei in tara lor . Oriunde veti construi sau amenaja pensiunea. in interior lucrurile stau un pic diferit. Construcţii şi dotări Daca pentru exterior sunteti responsabili fata de aspectul pensiunii dvs. pe care le vreti respectate in pensiunea dvs. Cu prima ocazie cand veti ajunge acolo. dotarile si calitatea serviciilor pe care le oferiti.3. Dumneavoastra.

510/ 2002. iar legislatia romaneasca acorda conditii specifice. Potrivit ordinului nr. 7 . iata care sunt criteriile minime pe care trebuie sa le îndepliniţi pentru fiecare numar de margarete in parte: * criterii necesare doar pentru pensiuni de 1-2 margarete ‫ ٭٭‬criterii necesare doar pentru pensiuni de 3-5 margarete Pentru camerele in locuinte familiale (deci in casa fermierului) puteti obtine un numar maxim de 3 margarete.structura de cazare se pot obtine un numar de margarete intre 1 si 5.

adica trebuie sa obtineti un « certificat de clasificare » si. PASUL 3: Documentatia de clasificare se trasmite reprezentantului zonal al Ministerului Transporturilor. o data cu el. serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai in structuri de primire turistica clasificate. au marturisit ca romanii sunt ospitalieri si prietenosi. însemnele privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare se expun. -copie dupa actul doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism.1. Ce trebuie sa faceti ca sa va clasificati ? PASUL 1 : Autorizarea persoanelor fizice. Societăţi cu Răspundere Limitată (SRL). » art 1. dupa caz. 8 . in functie de conditiile de mai sus. Societatea comerciala (SC): PASUL 2: Intocmirea unui dosar care sa cuprinda urmatoarele documente: -certificat constatator de la registrul Comertului din care sa rezulte obiectul de activitate şi structura actionariatului. sanitara. -Certificatul de Inregistrare la Registrul Comertului a PFA. -actul constitutiv (pentru SC) sau autorizatia de functionare (in cazul PFA). cu minim 60 de zile inainte de darea in folosinta a structurilor de cazare sau alimentatie. in prezenta dvs. Placheta cuprinzând menţiunea "clasificat de Ministerul Turismului". în exteriorul clădirii.7. -avize şi autorizatii legale: PSI. Exista trei forme principale de autorizare. conform legii. amplasarea şi nominalizarea camerelor şi a spatiilor de alimentatie. pentru ca pensiunea dvs sa functioneze legal. Aceasta este o calitate ce trebuie neaparat mentinuta si pusa in valoare. sigla acestuia. PASUL 4: Specialisti din cadrul MTCT – DGAC insotiti de specialisti din cadrul consiliilor judetene locale sau asociatii profesionale de turism. si va prezentam aspectele cele mai importante ale fiecareia mentionate de cei ce le practica deja: Persoana Fizica Autorizata (PFA). trebuie sa solicitati aceasta avizare cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea celor 3 ani de la emiterea autorizatiei sau de la ultima viza. de mediu şi protectia muncii. Constructiilor si Turismului – Directia Generala de Autorizare şi Control (MTCT – DGAC). -cerere de eliberare a certificatului de clasificare . respectiv alegerea unei forme juridice prin care sa va desfasurati activitatea. vor verifica daca pensiunea dvs indeplineste criteriile legale si vor acorda un „certificat de clasificare” . la loc vizibil. Constructiilor si Turismului. Asadar. SRL sau SC ( in functie de ce ati ales dvs mai sus). -schita privind structura. indiferent ca au fost tineri sau batrani. Procedura de clasificare In scopul protectiei turistilor. respectiv din 3 in 3 ani este necesara aplicarea vizei pe autorizatia de functionare. ACEL “DAR DE A PRIMI “. eliberate de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor. • SA ASCULTE CERINTELE TURISTILOR PENTRU A SE PUTEA ADAPTA LA ACESTEA. sanitar-veterinara. PASUL 5 : Reclasificarea pensiunilor deja clasificate. 1.(2). o gazda buna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: • SA AIBE OSPITALITATE NATURALA. -aviz specific privind amplasamentul şi functionalitatea obiectivului. un numar de margarete. Insa pe linga acest aspect. si indiferent de nationalitate. trebuie sa va clasificati. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda Toti turistii. al. -schita privind amplasarea şi adresa unitatii.6. HG nr 1328 din 27 dec 2001. -certificat de inmatriculare.

• unde pot fi gasiti proprietarii peste zi: numere de telefon sau adresa. care fac turism rural de mai multa vreme si va pot spune mai multe din experienta lor. • pretul pe camera sau persoana/noapte si pensiunea completa (daca se ofera) sau pretul de sedere / saptamana. Politie. tuica. trebuie sa fiti clari si precisi in informatiile pe cale le oferiti. Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor.• SA FIE CAPABIL SA VORBEASCA DESPRE VIATA SATULUI SI A REGIUNII IN GENERAL SI DESPRE EXPLOATATIA SA IN MOD SPECIAL. farmacia. dispensarul. mai ales in cele legate de preturi si conditii de cazare. o lista cu urmatoarele elemente : • reguli de respectat. Constructiilor si Turismului. • servicii din apropiere. • SA GATEASCA BINE SI CU PLACERE . Oricum pentru procedura de clasificare trebuie sa detineti un act doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. • SA FIE PREZENTA DOAR CAT ESTE NEVOIE . dulceata. Precizati ceea ce exista sau nu la dvs in pensiune. • pretul produselor de vinzare (branza. Pompieri. service auto. 9 . etc). sau “va rugam sa pastrati linistea dupa ora 22. Felul cum comunicati cu turistii este foarte important. Una dintre cele mai bune metode de invatare in acest moment in Romania este sa participati la schimburi de experienta cu alti proprietari de pensiuni din regiunea dvs sau din alte regiuni. pe perete. • mijloace de transport/orare . va recomandam sa afisati in camere. • SA VEGHEZE LA CURATENIA CASEI. Formarea profesionala specifica in turism rural si agroturism este un alt aspect important in activitatea turistica. adresa si numarul de telefon: magazinul de alimente. precizati in cat timp o sa fie calda apa la baie. • SA FIE UN BUN ANIMATOR AL MESELOR SI ACTIVITATILOR PE CARE LE ORGANIZEAZA. etc. eliberat de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor.00 seara”. Daca aveti incalzire cu lemne. Salvare. • SA FIE CAPABIL SA-SI ORGANIZEZE MUNCA IN FUNCTIE DE MOMENTELE PE CARE TREBUIE SA LE PETREACA CU TURISTII. de exemplu: “va rugam sa folositi cosurile de gunoi din camere si gradina”. de exemplu. activitatile si obiectivele turistice ce pot fi vazute in regiune . • SA FIE DISPONIBIL PENTRU O IMPLICARE PERSONALA IN ACTIVITATE. • numere de telefon utile: Ministerul Turismului. • activitatile oferite de gazda in gospodarie. Pentru a evita inconvenientele.

durata sederii sau perioadele anului.9. incluzand micul dejun. etc) Apoi calculati veniturile care le obtineti din cazare.1. fie UpedagogicU (pentru grupuri de scolari care va viziteaza exploatatia sau fac parte dintr-o tabara specifica). magarii si nou-nascutii sunt foarte interesante. Trebuie insa sa fiti putin mai atenti cu modul in care arata gospodaria dvs. pentru a fi o gazda buna. ziarişti. • mesajul general pe care vreti sa-l transmiteti turistilor despre ferma dvs. cu diverse animale domestice. ceea ce sta la baza agroturismului. Una dintre conditiile prezentate mai sus. in mod special pentru copii. fie in scop de UobservareU. Legislatia actuala prevede ca: "agentii economici detinători de structuri de primire turistice şi institutiile de cultură pot acorda facilităti şi reduceri de tarife şi de taxe pentru grupuri de turişti şi pentru militari. etc) -cheltuieli directe : lumina. • tipul de productie agricola. Astfel puteti acorda preturi speciale sau reduceri de pret pentru diferite categorii de turisti. la fel si pentru a treia persoana. studenti. Gestiunea financiară Cum se calculeaza pretul serviciilor pe care le prestati turistilor (cazare. • stabiliti cine din familie va prezenta ferma. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor Acestea fac parte din „recuzita” unui proprietar de pensiune. Produsele din gospodaria proprie trebuie acopere 40% din mesele oferite turistilor. etc)? Calculati mai intai cheltuielile care trebuie sa fie facute exclusiv din activitatea de turism. etc -cheltuieli indirecte : investitia in cladire si dotari. masa si alte servicii oferite turistilor : Beneficiul dumneavoastra (adica cu ce ramaneti in mana) se calculeaza astfel: Beneficiu = venituri – cheltuieli – impozite Preturile se calculeaza. va sfatuim sa le oferiti produse traditionale din zona respectiva.8. Multe gazde se intreaba ce vor turistii sa manance ? Pentru ca sunt in Romania. cereti un pret mai mic in cazul in care o singura persoana va inchiriaza camera. sau daca stabiliti pretul pe camera de doua paturi. elevi. fie de UimplicareU. cât şi pentru cei străini 1. Obervarea si implicarea turistilor in activitatile agricole (cultivarea pamantului si cresterea animalelor) este. tarifele sunt considerate maximale şi se vor afişa în mod vizibil la receptia structurii de primire turistice. Si foarte important: agentii economici detinători de structuri de primire turistice sunt obligati să stabilească tarife de cazare unice nediscriminatorii atât pentru turiştii români. • alte aspecte pe care le considerati importante… 10 . precum şi în perioadele de solicitare mai redusă”. Intr-o astfel de ferma (cel mai des intilnita in satele romanesti) caii. pe persoana sau pe camera de 2 persoane. respectiv : -materia prima (de exemplu pentru gatit. incalzirea. spalat. care vrea sa tina cat mai mult in regiune turistii ce-i trec pragul si sa aduca altii. Aveti ocazia sa promovati tuica pe care o faceti sau delicatesele culinare. pensionari. este o activitate pe care sa o propuneti turistilor. sa o mentineti curata si ordonata. in general. masa. este sa le vorbiti turistilor despre exploatatia si ferma dvs si anume: • istoricul fermei si al familiei. • cati oameni lucreaza pe exploatatie. publicitatea -salarii si asigurari (acolo unde este cazul) -comisioane (in cazul in care plata se face prin banca) -amortizarea (aparatura. Conform legii. Turistii straini sunt interesati de fermele de mici dimensiuni existente la noi. cladiri. apa. masina.

naturale (zone protejate. De asemenea.. • informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice). fie întregului public. instalatii traditionale (mori de apa. presa scrisă) si internet. • informaţii despre gospodărie. cu cat mai functionabile pentru demonstratii.10. promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare şi anume: • înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice. • tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante. banchete. prânz. În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul. • câte mese pot fi asigurate (mic dejun. alţi agenţi economici interesaţi. Exista multe forme care se practica: • Exploatarea si prelucrarea lemnului (in special in zonele montane) • Auraritul ( Muntii Apuseni) • Olaritul si centrele de olarit • Cojocaritul • Torsul • Tesutul • Si altele. • dacă sunt admise animalele turiştilor. 1. hărţi. fie unor categorii bine identificate de clienţi. botezuri etc. mese în familie. şezlonguri. cu atat mai interesante)etc. pive. ele pot fi culturale (biserici. OBIECTIVE TURISTICE SI INFORMAREA TURISTICA Obiectivele turistice sunt acele puncte de atractie care pot fi interesante pentru cineva care va viziteaza regiunea. • condiţii de cazare şi confort. cină) şi felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări. La nivelul gospodăriilor acesta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile. literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două direcţii: .). avându-se în vedere următoarele elemente: • situarea gospodăriei în vatra satului. al mesei şi al serviciilor etc. comuna din care face parte gospodăria.). • pajişti pentru jocuri. Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări.promovarea imaginii. Publicitatea şi promovarea în agroturism Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor noi clienţi. interne sau străine. viltori. muzee. care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare. mese pentru evenimente familiale – nunţi..ACTIVITATI TRADITIONALE SI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER Mestesugurile sunt.promovarea vânzărilor. forme de relief interesante. cât şi păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de intermediari. mese oficiale. din pacate. • informaţii privind preţul cazării. având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute. • promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste.. ruine. 11 . cu zonele de atracţie. din ce in ce mai putine si speram ca nu le vom vedea in cativa ani numai la muzeu. ghiduri etc. • terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă. . etc).. • promovarea prin mass-media (audio-vizuală. cetati..

comună. materialele publicitare elaborate se pot clasifica în: . pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant. cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul. La nivel naţional există un ghid. care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului. durata călătoriei. ce poate orienta un potenţial turistic. • alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat. materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. posibilităţi de ameliorare cu apă (caldă şi / sau rece). felul acestora. agroturism în Oltenia).materiale ce conţin informaţii de detaliu. creativitatea.• schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele. Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii generale. elemente de inedit care pot fi întâlnite etc. urmând ca amănuntele să fie oferite de lista agenţiilor teritoriale. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. drumuri şi căi de acces. posibilităţi de încălzire. 12 . amplasarea gospodăriei. număr de locuri de cazare în fiecare cameră. La nivelul de sat. agenţiile care se ocupă de agroturism preocupându-se să facă reclamă acestor gospodării. .organizarea unor expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături. de exemplu. în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu.prezentarea modului în care se poate ajunge în satul. La acest nivel. originalitatea.una dintre grupe se va specializa în efecturarea curelor de fructe. La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice turismului rural (agroturismului): . . produse agroalimentare specifice). .materiale ce conţin informaţii generale. În cadrul activităţii de promovare a turismului rural şi a agroturismului. La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu.. cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri. cu adresele şi numerele lor de telefon. că într-o zonă este bine reprezentată producţia pomicolă. alte informaţii despre gospodărie (număr de animale. Indiferent de prezentare. manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi). . zonă agroturistică. moteluri).prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor).publicitatea făcută cu prilejul unor târguri. care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă. un rol important poate fi jucat de promovarea unor produse agricole. Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: . împletituri. Presupunând. se pot constitui două-trei grupe de gospodării care se vor specializa într-o anumită direcţie de valorificare: . fructe sau alte produse specifice. prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului. După caracterul informaţiilor pe care le conţin. zona respectivă: mijloace de transport.organizarea de mese. informaţiile oferite vor fi de ordin general. meşteşuguri. vase de lut etc. un îndrumar agroturistic.). situaţia este diferită. promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu. distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe. agroturism în Bucovina. felul acestora. în vederea degustării fructelor. pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri. suprafaţa de teren a gospodăriei) etc.prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere. dotări amenajări. . sărbători locale.

mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un pliant.com 1. fermele.htm www. Importanţa parteneriatelor în agroturism Sa presupunem ca in regiunea dvs deja au aparut cateva dintre aspectele de mai jos : • Resursele din zona sunt exploatate nerational si au aparut deja probleme de mediu. potrivit căreia clienţii care vor veni.ro (conţine o legătură care duce la adresa www.suceava.chestionare interactive pentru a putea studia direcţiile de orientare ale pieţei turistice rurale. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni”.suceava. a relatiei dintre agricultura si turism. • Exista un risc de abandonare a activitatilor agricole si deci.  Uniformizarea serviciilor la un standard comun si semnalizare comuna.  Asistenta in realizarea proiectului dvs personal. HUwww. s-a “modernizat” nefiresc si fortat: • A crescut costul vietii pentru comunitatea dvs (datorita exploziei turistice. gospodăriile.turism. dulceaţă).posibilitatea introducerii unor formulare pentru rezervare. această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră. Alte adrese utile:H www. .ro/agroturism/agroturism. sa imbunatatiti sau sa modificati aspectele agroturistice care nu sunt favorabile activitatii dvs : legislatie.RoTravel.org/links/Travel www.  Promovare in presa.  Formare de specialitate sau legatura cu organismele creditate. mediu de afaceri. având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite.ro http://romania. vor beneficia de facilităţile enumerate.html http://onelinemedia.agroturism. humor.ro/turism/agroturism. Printre facilităţile oferite de acest mijloc de promovare se numără şi: . • Modul de viata local. nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare. cu reţete tradiţionale.o altă grupă de gospodării va fi sprijinită în prelucrarea industrială.ecovalahia. 13 • . Casele.ro/rural www. gem. total se vinde mai scump). • Fermierii nu cunosc legislatia si un pot beneficia de pregatire specifica in agroturism. pentru care se vor obţine preţuri corespunzătoare unui produs obţinut în condiţii manufacturiere. • Aveti deja probleme de trafic si de parcare..ro. adica Primaria si Consiliul Local din comuna • Cu asociatii de agroturism Cum va poate ajuta o asociatie:  Actiune si initiativa locala. cele doua conditii de baza pentru a practica agroturism.Site-urile dorna.ro etc.softride.agrotour. tipice zonei respective (peltea. având un rol deosebit de important în atragerea turiştilor străini. În ultimii ani.  Mijloc deosebit de informare.sv. înlocuiesc cu succes pliantele publicitare şi reclamele în revistele de specialitate din ţară şi din străinătate. s-a modificat in ultima vreme.  Serviciu comun de rezervare.antrec.suceava. specific. prin materiale informative si prin prezenta la targuri de turism. etc .ro www.11.  Mijloc de relationare cu alte regiuni si proprietari de pensiuni agroturistice . Cu cine puteti sa faceti parteneriate ? Cu administratia locala.ro www. prin care puteti sa negociati. acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti.roUH. . vilele.

E.hanuri si restaurante . Asociatia Nationala pentru Turism Rural.ro . prin mijloace mass-media. incluse în reţea. membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES). non-profit. cu autoritatea administratiei publice centrale in turism. imagini ale pensiunilor turistice care sunt membre A.R. 1. etc.T. A.R. Alti posibili parteneri: . Agentia Nationala a Zonei Montane si Federatia Româna pentru Dezvoltare Montana. 14 . ANTREC a fost desemnată pentru alegerea acţiunilor de promovare şi marketing. realizeaza periodic anchete privind nivelul de satisfactie al turistilor privind serviciile oferite de pensiunile turistice rurale. A.C.R. cât şi extern (târguri şi burse de turism)..C. ofertele filialelor A. in primul rand. Site-ul A. cursuri de scurtă şi lungă durată.E.firme de consultanta .E. etc) .E. proiectul prevăzând crearea unei reţele naţionale concepute ca un sistem integrat şi computerizat.N.N. Organizaţia are in prezent o reţea de 31 de filiale (din cele 41 de judete din tara). cu un numar de 3500 membri – proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 de localitati. dezvoltarea si promovarea intereselor turismului rural in cooperare si colaborare. are urmatorele atributii: ▪ de a identifica şi promova potenţialul turistic rural. .N.C.T. În cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului în România.R.N. agenţii de turism rural prin seminarii.pentru publicitate si promovare (agentii de turism. a luat fiinta in anul 1994 si este o organizaţie neguvernamentală. etc.C. ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural. .12. Atributiile A. care tin strict de agroturism. un calendar al manifestarilor culturale cat si noutati din presa. . cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană.E.alte pensiuni (daca capacitatea dvs de cazare este depasita sau pentru schimburi de experienta) . conform statutului.comercianti (producatori de produse locale. Ecologic si Cultural (ANTREC). Amenajarea punctelor de vinzare si informare. ▪ de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde. ▪ de a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate.pentru petrecerea timpului liber . circulatia turistilor pe diverse destinatii turistice rurale.ofera informatii despre activitatea asociatiei.R.T.N.T.N. Ecologic şi Cultural din România.C. Acest mod de asociere este foarte important pentru ca va da posibilitatea cea mai concreta si imediata de a actiona alaturi de alti proprietari de pensiuni agroturistice pentru rezolvarea problemelor comune.C. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor Dupa 1990 masurile privind constituirea si întarirea cadrului organizatoric necesar stimularii turismului rural s-au concretizat în constituirea unor organizatii neguvernamentale ce au drept scop dezvoltarea acestei forme de turism si anume. ▪ de a transmite informaţii legate de turismul rural întregii reţele ANTREC şi instituţiilor implicate în mod direct sau indirect în promovarea şi dezvoltarea turismului rural. . firme de publicitate. constau in reprezentarea. apolitică. . cu o ofertă diversă.E. schimburi de experienţă între ANTREC şi organizaţii similare din ţară şi străinătate. ▪ de a participa la evenimentele importante specifice. insotite de pictograme.T.R.T. . atât pe plan intern (regional şi naţional).antrec..www.

Revista lunara " Vacante la tara" este o publicatie lunara a Asociatiei Nationale de Turism Rural. Pe parcursul celor 17 ani de activitate. 15 .T. cat si proprietarilor de pensiuni agroturistice din reteaua A. Tirajul revistei este intre 3. celor care vor sa calatoreasca prin satele romanesti. Ecologic si Cultural si are ca scop principal promovarea turismului rural. exista si alte organizatii si autoritati implicate in dezvoltarea turismului rural si agroturismului. cei care doresc sa inceapa o afacere in turismul rural vor putea gasi in paginile revistei multe informatii utile. • dreptul de a primi asistenta de specialitate si informatii generale. A contribuit la întârzierea acţiunilor de strămutare a gospodăriilor ţărăneşti. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. in functie de solicitari. la cerere. • dreptul de a obtine certificatul de clasificare si reclasificarea pentru fiecare unitate proprie care presteaza servicii turistice. In afara de organizatiile amintite.000 exemplare/numar. • obligatia de a afisa. aflată în adevărată competiţie cu ţări cu o veche tradiţie în acest domeniu. din partea Ministerului Turismului si a institutiilor din subordinea sa. • obligatia de a functiona numai cu personal clasificat.N.E. BLIGATII • obligatia de a presta serviciile turistice la nivelul categoriei unitatii pe care o detineti. apoi a desfăşurat acţiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor româneşti. De asemenea.C. conform prevederilor legale. Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains” a fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti de campania de sistematizare a satelor iniţiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate şi cătune. Revista este destinata atat turistilor. • obligatia de a functiona numai in structuri de primire turistica clasificate. A creat o politică şi un management propriu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului în România. Federaţia Româna pentru Dezvoltare Montană – infiintata in anul 1991. in programele de pregatire profesionala initiate de Ministerul Turismului • dreptul de a participa la actiunile de promovare (nationala si internationala) si sa fiti inclusi in cataloage. a iniţiat propuneri legislative ce au contribuit la înlăturarea vidului existent în domeniu. corespunzator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni Ca si agenti economici cu activitate in turism. in conditiile legii. • obligatia de a informa turistii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le pastati.13. Constructiilor si Turismului si Ministerului Agriculturii. in forma vizibila si clara.000-5. lista serviciilor si a tarifelor practicate. conform legii: DREPTURI • dreptul de a presta si comercializa servicii turistice. aveti urmatoarele drepturi si obligatii. privind stategia si programele de dezvoltare ale turismului. ANTREC şi-a demonstrat iniţiativa şi capacitatea sa organizatorică în crearea unei reţele viabile în această parte a Europei. in scopul stimularii activitatii de turism. După 1990 asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi ajutorul umanitar.R.Rezultatele acestor anchete sunt comunicate catre presa si transmise ministerului coordonator. ce functioneaza in cadrul Ministerului Transporturilor. • dreptul de a fi inclusi. • dreptul de a beneficia de facilitati acordate de stat si de alte organisme si organizatii. in vederea adaptarii politicii si strategiei din domeniul turismului rural la cerintele pietei. 1. conform certificatului de clasificare. ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice.

etc. proprietarii de pensiuni agroturistice trebuie să ţină cont de următoarele etape: 16 . • obligatia de a realiza publicitate proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice. • obligatia de a realiza exploatarea patrimoniului turistic. In concluzie. in scopul protejarii calitatii produsului turistic romanesc. excursii. in acelasi timp asigurand protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator.• obligatia de a asigura protectia turistilor care utilizeaza serviciile turistice ale dvs: cazare. masa.. conform legii. • obligatia de a proteja bunurile turistilor impotriva deteriorarii sau furtului si sa sigurati despagubirea acestora in cazul aparitiei unor prejudicii.

ale învelişului bobului şi stratului aleuronic. • Puterea de fermentare a făinurilor. coaptă în acelaşi fel. fără scraşnet la mestecare. puţin dulceag. făina furajeră şi tarată. de aceiaşi greutate pe bucată. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu Produsele finale rezultate din măcinarea grâului sunt de diferite feluri : făinuri. care depind în mare măsură de conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicile lui coloidale. 17 . Procesul tehnologic de măcinare a grâului constă. precum şi normele privind indicatorii de calitate a diferitelor sortimente de pâine sunt reglementate prin standarde şi norme interne. fabricate de o singura echipă. poroasă şi uşor digerabilă. cu mare valoare nutritivă. crescută. conţinand nuanţa cu nuanţa particule cenuşie alb de taraţa şi şi cu gălbuie.m). eventual în amestec cu alte făinuri de leguminoase sau cartofi. Proprietaţile de panificaţie ale făinurilor de grâu determină aptitudinea acestora de a produce un aluat normal şi o paine de buna calitate. sticlozitatea. Examinarea şi analiza calităţii pâinii Prin denumirea de pâine se înţelege produsul obţinut prin coacerea unui aluat dospit din faina de grâu. de încins sau alt miros străin. Cele mai importante însuşiri de panificatie ale fainurilor de grâu sunt: • Capacitatea de hidratare a făinii. Gust Normal. iar prin lot se inţelege cantitatea maxima de 10 tone pâine. Verificarea calitaţii pâinii se face pe loturi. specific făinii.2.5 khf. din zdrobirea boabelor.PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI VEGETALE ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR 2. Valoarea de măciniş a grâului se apreciază în funcţie de urmatorii factori: Umiditatea. fără miros de mucegai. Condiţiile de luare a probelor pentru analiză. Dacă aceste ultime părţi sunt prezente în făina. irimic. analizele şi metoda de efectuare a acestora. în linii generale. uniformitatea şi mărimea boabelor. condiţionate în prealabil. nici amar nici acru. grişuri. triticale sau secara.1. greutatea hectolitrica. Proprietăţi senzoriale ale făinurilor Condiţii de calitate Caracteristici Grupa de făina albă Făina Făina Făina semialbă neagră dietetica Tip Superioara Tip Tip Făina Făina Făina 480 Tip ooo 55o 650 semialba neagra dietetica CuloareAlb gălbui cu nuanţa slab cenuşiu şi cu Alb Cenuşiu Roşcat aspect particule fine de taraţe gălbui cu deschis. conţinutul în gluten. cu scopul de a dezagrega componentele anatomice ale bobului şi de a desparţi prin cernere parţile endospermului. 2. • Proprietaţile elastico – vâscoase ale aluatului. endosperm urme conţinand vizibile particule de taraţe de taraţe Miros Placut. corespunzatoare consistenţei standard a aluatului (0. îi comunică acesteia o mai mare sensibilitate în timpul conservării şi înrăutăţesc însuşirile de panificaţie ale făinii. Insuşirile de panificaţie ale făinii de grâu. de parţile mai puţin nutritive.

uniform). fără goluri sau vacuole. Gustul se stabileşte gustând din miez şi coajă. plăcut.  analiza fizico -chimică (umiditate. dulceag şi slab acrişor. crescut. cenuşiu. uniform distribuiţi.  analiza senzorială. semnele de alterare microbiană şi prezenţa corpurilor straine. Structura porozitaţii O pâine de calitate bună are porii ovali.grosimea cojii superioare şi inferioare. moale. lucioasă. gustul.culoarea miezului (alb. Analiza fizico . Se mai poate constata prezenţa corpurilor străine prin scrâşnitul în dinţi. cu pereţi fini. urmarindu-se simetria. Se au in vedere urmatoarele aspecte: • volumul pâinii (bombat. Prezenţa unor pori mici de formă rotundă indică o porozitate insuficient dezvoltată. 0 18 . Bucaţile de pâine veche găsite în miez se consideră corpuri străine. spectul exterior al pâinii se stabileste examinand pâini intregi. volumul. lipicios etc. Deasemenea se urmaresc proprietaţile mecanice ale miezului: elasticitatea (prin apăsare uşoara cu degetul pe suprafaţa miezului în aşa fel încat să nu se distrugă structura porilor). . Se controleaza dacă miezul este uscat la pipăire. • culoarea cojii (normală. culoarea şi structura cojii. . uniformă). dens. arsă. Verificarea se face pe o probă de 10 pâini luate la întâmplare din diferite părţi ale lotului. In probă se admit maxim 2 pâini care nu corespund standardului. sfaramicioasă). simetria formei. Aprecierea senzorială a calităţii pâinii Pe cale organoleptică se apreciază aspectul exterior al pâinii. sau prezintă urme sau cocoloaşe). sfărămicios. rezistenţa opusa de miez la apasare. • aspectul general al cojii (netedă.  verificarea masei pe bucată. a semnelor de alterare microbiană. El poate fi : normal. • elastic (revine încet). Aprecierea aspectului şi starii miezului. Masa unei pâini poate avea o abatere limita de 1-3 %. Dacă miezul opune o rezistenţa mare la apasarea cu degetul şi se deformează puţin el este compact. corespunzatoare sortului de pâine controlat. aplatizat). o regularitate a formei şi se notează forma normală sau incorectă cu indicarea defectelor de formă.aspectul general al miezului (uniform. cleios. • neelastic (nu revine la starea iniţială). mirosul. După timpul de revenire în urma unei apasări uşoare miezul se clasifică in: • foarte elastic (revine imediat). Se controlează : . Aprecierea gustului şi mirosului (aroma). Pentru aprecierea acestora se examinează probele întregi. pătrată). apoi se taie şi se examinează miezul acestora. nesărat. amar. gălbui. elastică.Verificarea calităţii pâinii constă în:  examinarea aspectului general al lotului. crăpată.chimica se face asupra unei pâini luate din lot la cel putin 3 ore şi la cel mult 20 ore de la scoaterea pâinii din cuptor. înclinaţi la 45 . • rezistenţa cojii (moale. Aroma se determină mirosind miezul. acru. aciditate. elasticitatea şi porozitatea miezului. conţinut în sare). Aprecierea aspectului exterior al pâinii. dură. Structura şi aspectul miezului se controlează prin examinarea pâinii în secţiune.

iar volumul este suficient de crescut. Produsul are coaja nerumenită uniform.Evaluarea calităţii senzoriale a pâinii. de 0……. caracteristic produsului bine copt. Produsul prezintă resturi de aluat necopt. prin metoda scării de punctaj Caracteristica Scara de Descrierea caracteristicilor produsului senzoriala punctaj examinat Forma si 0…….4 Produsul are coaja frumos rumenită de la brun de Culoarea aspectul cojii nuci până la brun-roşcat. este inestetic lovit de lopată. suprafaţa cojii este netedă.6 Gradul Produsul este bine copt. deformat de vatră.la pâinea neagră de la brun auriu la brun deschis. suprafaţa aspră. fără crăpături sau defecte. Produsul este bine copt. dar este asimetrică. astfel încat la apasarea cu degetul revine imediat la sarea iniţială. prezinta crăpături de 1 cm laţime şi 5cm lungime sau prezintă lipituri mai mari de 2 cm fiecare. produs bine crescut în volum (bine dezvoltat). astfel încat la lovire în coacere. prin presare miezul se deformează ireversibil şi se fărămiţează uşor prin secţionare. lucioasă. miezul are culoare uniformă. volumul simetrică. dovedind grija cu care a fost produsului lucrat produsul. mai ales in parţile laterale sau prezintă parţi prea brunificate. Produsul are coaja albicioasă. astfel încat la lovire în coaja pâinii de vatră se produce un sunet înăbuşit. lungă sau cu împletituri). are coaja uşor moale. 2 2 Puncte acordate 4 2 0 4 2 0 6 3 0 19 . la apăsarea cu degetul miezul revine mai încet la starea iniţială. prezintă parţi prea brune sau prea palide. are suprafaţa încreţită sau coaja murdară. mai mari decat ¼ din suprafaţa cojii. pâinea albă. coaja crocantă. starea coaja pâinii de vatră se produce un sunet deschis. culoarea este uniformă şi atragătoare. si 0……. pezintă crăpături sub 1cm laţime şi sub 5 cm lungime sau prezintă 1-2 lipituri de cca 2cm fiecare coajă. este aplatizat. dovedind că a fost lucrată îngrijit. neplatizat sau bombat.4 Forma corecta (rotundă. Produsul nu are forma stabilita. fiind puţin moale. estetică. are miezului miezul elastic. Produsul prezintă forma stabilită. nelucioasă (mată sau cu urme de făină). coaja nu ese crocantă. la pâinea semialbă şi culoare gălbuie. şi aspectul curat. are incheietura slabă. datorita coacerii insuficiente. la tăiere lama cuţitului rămâne curata iar miezul nu se fărămiţează.

6 Produsul are porozitatea miezului uniformă şi structura porilor fina. placut. iar pe masură ce calitatea scade. care hotărăsc calitatea generală a acestuia. Treptele de apreciere a calităţii senzoriale a pâinii se stabilesc în funcţie de punctajul obţinut şi pe baza acestora se determină nivelul de calitate a produsului. Produsul prezintă goluri mari în secţiune. Această schemă cuprinde indicii principali de calitate ai produsului. îmbinandu-se examenul organoleptic cu cel fizico-chimic. placută caracteristică pâinii bine fermentate şi bine coapte. de la procesul tehnologic nerespectat sau datorită păstrării şi transportului necorespunzător.4 Gustul 0……. 20 . 2 2 6 2 0 4 2 0 6 4 0 Pentru o gradare calitativă a produselor de panificaţie în scopul stimulării unei calităţi superioare s-a introdus metoda aprecierii calităţii pe baza unei scheme de 30 puncte. cât şi măsurile ce trebuie luate pentru a le preveni. Produsul prezinta aroma slab pronunţată. fără nuanţe straine.Porozitatea miezului structura porilor şi 0……. Produsul are porozitatea miezului neuniformă prezintă până la 4 goluri de marime până la 2cm în secţiune. Produsul prezintă gust satisfacător. Pentru fiecare din acesti indici se acordă un anumit punctaj. Când produsul controlat este de calitate superioară se acordă punctaj maxim. destul de bun. iar porozitatea este foarte redusă Produsul prezintă aroma pronuţată. Lipseşte. se reduce în mod corespunzator şi punctajul. slab acrişordulceag. Produsul prezintă gust acru pronunţat. caracteristic sortimentului. fad ori sărat. însă prezintă până la 3 goluri de mărime pâna la 1cm în secţiune. Gustul produsului este bun . Aceste defecte sunt multiple şi pentru evitarea lor trebuie cunoscute cauzele care le produc. Evaluarea rezultatelor examinării senzoriale a pâinii Defectele pâinii Defectele pâinii pot apărea de la materia primă.6 Aroma 0…….

Defecte de formă scurtă sau coacerea s-a făcut într-un cuptor prea incins Pâinea este pra bombată S-a folosit în fabricaţie faina cu însuşiri slabe de Pâinea este prea lăţită panificaţie. Pâinea are volum mic S-a făcut un aluat dens (prea legat). timpul de coacere a fost de scurta durataă sau nu s-a folosit la coacere destul abur (deloc).Defectele pâinii coapte şi cauzele care le provoacă Defectele pâinii Cauzele care le provoacă Aluatul a fost prea dens. Nu s-a pus sare în aluat. Culoarea neuniformă a cojii S-a folosit făina provenită din cereale încolţite sau s-a Băşici dulci sau arse ale cojii efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. Dospirea a fost de scurtă durată şi s-a făcut la cald sau cuptorul a fost prea încins. Pâinea are gust dulce S-a folosit plamădeală nefermentată. Defecte de volum S-a folosit făina slabă sau veche. Coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea rece. S-a folosit un cuptor prea încins S-a folosit făina din cereale încolţite sau făina cu gluten slab. Defectele cojii S-a folosit făina nematurizată. In timpul coacerii s-a introdus în cuptor prea puţin sau prea mult abur. dospirea finala a fost de scurtă durată şi coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea încins. Pâinea are gust nesărat S-a omis introducerea sării. S-a efectuat coacerea într-un cuptor rece. Culoarea defectoasă a cojii Culoarea deschisă a cojii S-a folosit făina “tare la foc” . provenită din cereale încolţite sau făină (plată) încinsă. Cuptorul nu coace uniform sau s-a stropit pâinea Coaja prea groasa şi tare neglijent. 3. 2. 21 . S-a făcut plămadeala mica sau s-a condus fermentaţia la cald. S-a efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. Culoarea închisă a cojii S-a copt aluatul în cuptor rece. Defecte de gust S-a folosit plamădeala veche sau s-a condus Pâinea are gust acru fermentaţia la cald. 4. Aluatul fermentat prea mult. timpul de coacere a fost de lungă durată. Aluatul s-a facut prea moale sau dospirea a fost prelungită prea mult. lateral S-a folosit aluat prea moale. La dospirea finală aluatul a prins coajă. Coacerea s-a efectuat într-un mediu avand o cantitate exagerata de abur. s-a facut aluat prea legat sau aluatul a fermentat prea mult. S-a folosit un cuptor rece. S-au aşezat bucaţile de aluat prea apropiate de vatră. Pâinea are gust sărat S-a pus prea multa sare din cauza făinii slabe sau a neglijenţei în preparare. a avut o dospire de durată prea 1. Coaja lipicioasă Fermentaţia a fost de scurtă durată sau s-a folosit Crăpăturile cojii (la suprafaţă şi plămădeala nematurizată.

S-a facut fermentaţia de prea lungă durată din cauza conducerii la rece a fermentaţiei. Principalele surse ale contaminării pot fi făina şi apa. Pentru preîntâmpinarea acestei boli se pot lua o serie de măsuri: desfăşurarea procesului tehnologic în perfectă stare de igienă. S-a folosit plămădeală nematurată. Dospirea finală a fost de scurtă durată sau aluatul a fost prea moale. S-a folosit făina cu putere de hidratare redusă. prin fabricarea pâinii de 22 . buna coacere a pâinii. plămădeală nematurată şi în cantitate redusă.5. Crăpături în miez Transport necorespunzator (pâini îngramădite). Straturi compacte în mijlocul Fermentaţie insuficientă. S-a folosit făina rece sau s-a condus fermentaţia la rece. deoarece temperatura în miez nu atinge 100 C. S-a folosit un cuptor prea încins. Cauzele sunt identice ca la punctul de mai sus. S-a facut un aluat prea moale care contine apa nelegată. sol. pe plante şi într-o oarecare cantitate în orice făină. S-a efectuat coacerea într-un timp prea scurt. Timpul de coacere a fost prea scurt. sau s-a făcut un aluat prea legat. de fructe putrezite. Miez umed şi lipicios Depozitare necorespunzatoare (pâini îngramădite). Defectele miezului Desprinderea miezului de coajă S-a folosit făina slabă sau provenită din cereale încolţite. Miezul prea sfărâmicios S-a făcut dospirea finală de scurta durată S-a folosit făina grişată sau “tare la foc”. Anotimpul cald favorizează această boală care se caracterizează prin degradarea miezului care devine lipicios şi se întinde în filamente subţiri. S-a folosit făina nematurată sau alterată. Timpul de coacere a fost prea lung. Culoarea roşcată sau închisa S-a folosit făina infestata cu gândaci acarieni sau (cenuşie) a miezului) provenită din grâu atacat de gargariţe. miezului de Culoare închisă S-a folosit un cuptor prea încins. S-a facut modelarea cu prea multa făină. Pori prea mici refăcându-se gelatinizarea completă a amidonului. Băşici şi goluri în miez S-a folosit plamădeală trecută (glutenul s-a ros). precum şi starea neigienică a brutăriilor. Mirosul devine respingător. S-a facut un aluat prea legat sau insuficient maturat Pori mari şi neregulaţi (aciditate mică). Bolile pâinii Bolile pâinii se datoresc microorganismelor care nu sunt distruse prin coacere (sporii rezistă). fie că pătrund în pâine prin crăpăturile 0 pâinii. S-a folosit prea multă făina la modelare. Boala întinderii – sau boala cartofilor este produsă de bacteriile de tip mesentericus şi subtilis. larg răspândite în aer. datorită cuptorului care a fost prea rece sau neglijenţei cocătorului. S-a facut un aluat prea moale sau insuficient maturat. Pâinea trebuie scoasă din consum. S-a format un aluat prea legat şi insuficient fermentat.

). iar apoi se procedeaza la examenul organoleptic şi fizico – chimic. fără miros străin (de mucegai. fără cocoloaşe sau urme de făina neframântată. răcirea pâinii fierbinţi într-o încăpere bine ventilată şi adăugarea în aluat a unei cantităţi mici de acid lactic (0. revine imediat la starea iniţială).galben auriu Pâine Pâine neagra semialba Condiţii de admitere specific sortimentului rumenă. albă cu o nuanţă galbenă pentru pastele obişnuite şi galbenă uniformă pentru pastele cu ouă.1 %) . mirosul. alimentaţiei şi pădurilor. Plăcut. Plăcută. fără scrâşnet datorat impurităţilor minerale (pământ. se examineaza mai întai starea generala a lotului. Oospora variabilis (albă). Miros şi gust Caracteristic.3 %) sau acetic (0. Pâinea trebuie scoasă din consum. Boala sangerie – este provocată de apariţia unor colonii de culoare roşie purpurie ale bacteriei Microcoocus prodigiosus. Acestea degradează glucidele şi unele proteine din pâine până la compuşi simpli. Infestare Nu se admite prezenţa insectelor şi arahnidelor în nici un stadiu de dezvoltare. La aprecierea pastelor făinoase pe cale senzorială se determină aspectul. reprezentând colonii de Endomyces fibuligernb sau de Monilia variabilis. urât mirositori. 2. Pâinea mucegăita este toxică şi trebuie scoasă din consum şi distrusă.). 23 . pastele făinoase trebuie să corespundă condiţiilor minime specificate în tabelul urmator: Caracteristici senzoriale ale pastelor făinoase Caracteristici Condiţii de admisibilitate Aspect Suprafaţa netedă.121.brun deschis rumenă. în ruptura aspect sticlos. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor Verificarea calităţii pastelor făinoase se face pe loturi. fără gust acru sau amar.011/570/356 din 2001 al ministrului agriculturii. al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind condiţiile de calitate a grâului şi a făinii de grâu din import. nisip etc. Boala creţoasă se recunoaşte după apariţia unor pete albe cu aspect de cretă. caracteristic pâinii bine coapte. Aspergilius flavus (galbenă-verde). Aspergilius niger (neagră –brună) şi altele. Proprietăţile senzoriale ale pâinii Caracteristici exterior general coaja Aspect miez(în secţiune) Pâine alba format rumenă.dimensiuni mici. Aspergilius glaucus (verde deschis sau brun). Din punct de vedere organoleptic.brun până la roşcat Pâine dietetica neaplatizat cu asperităţi (rugoasă) brun roşcat Aroma Gust masa cu pori neumed la masa cu pori masa cu pori fini. de rânced etc. 0 0 şi această boală duce la scoaterea pâinii atacate din consum. Culoare Uniformă. Se va indica numarul de insecte sau arahnide vii sau moarte găsite. ORDIN nr. mată şi fără urme de făina neframantată. fară miros şi gust strain. culoarea. gustul şi infestarea. uniformi uniformi uniformi palpare Elastic (după o uşoară apasare.3. Pentru a stabili calitatea. Constatarea infestarii se face cu ajutorul unei lupe care măreşte de minim 5 ori. Mucegăirea pâinii – este o boală destul de frecventă. caracteristcă pâinii bine coapte. Această boală este cauzată de diverse mucegaiuri ce formează colonii de culori diferite : Monilia candida (albă-crem). prin examinarea unei porţiuni de probă şi mai ales a fărămiturilor. cu gust neplăcut. care se dezvoltă la 25 C şi care la 40 C este distrusă.

5 ori 4.2 3. exterioară suprafaţa semilucioasă. maxim 3. structură uniformă fără goluri Bine copt. Bine copt.sau netedă. semilucioasă sau mată. iar apoi se procedează la examenul organoleptic şi fizico – chimic. Proprietăţiile organoleptice ale biscuiţilor sunt redate in tabelul de mai jos: Proprietăţile organoleptice ale biscuiţilor Biscuiţi Biscuiţi Caracteristici glutenoşi zaharoşi Condiţii admise Biscuiţi glazuraţi Biscuiţi umpluţi Suprafaţa capacelor netedă. 13. crema omogenă uniform repartizată între capace. cu rugoasă nearsă fără desen funcţie de băşici cu desen specific suprafaţa specific glazurii.o Aciditate. % max. culorii. din proba medie. Determinarea aspectului. etc. Se mai fac urmatoarele determinari: defectele admise. mată.Caracteristici fizico – chimice ale pastelor făinoase Caracteristici Paste obişnuite Paste extra Paste super Apa.fără goluri.fără arsuri. La început se examinează starea generală a lotului. conţinutul în oua.0 ori 4. sarcina de rupere la încovoiere. cu crema bine repartizată între capace. Calitatea biscuiţilor Pentru exprimarea calităţii biscuiţilor au fost selecţionate principalele caracteristici senzoriale şi fizico – chimice specifice. Verificarea calitaţii biscuiţilor (ca produs finit) se face pe loturi.0 ori Comportarea la fierbere După fierbere să fie elastice şi să nu se lipească între ele.2 Creşterea în volum la fierbere. Periodic se verifică conţinutul în proteine. şi conţinutul în pesticide.lucioasă exterioară Suprafaţa sau mată. fără goluri Caracteristic a biscuiţilor şi cremei utilizate Aspect exterior Suprafaţa Suprafaţa netedă. min. La biscuiţii cu unt şi ouă şi la biscuiţii condimentaţi se admite suprafaţa mată.5 3.acoperit a total sau prţial Aspect în secţiune Bine copt stratificare uniformă şi Bine copt . creşterea volumului după fierbere. băşici şiîn cremă. cenuşă insolubilă în acid clorhidric.0 13. gustului şi consistenţei se face senzorial asupra biscuţilor întregi. cu contur regulat al glazurii Culoare Galben Galbenă până la Caracteristica aurie până galben brună biscuiţilor şi la brună uniformă glazurii utilizate uniformă 24 . 0 13. 2. grade .

5 Infestare cu dăunătorii depozitelor (exemplare Nu se admite adulte vii) 25 .4. Cu cât învelişul este mai subţire. Capacitatea de germinare. grame. 4 4 Umiditate % max. % max. pentru a nu crea dificultăţi la malţificare. La un orz bun energia de germinare este aproximativ egală cu capacitatea de germinaţie. 85 80 Energia germinativă (dupa72 ore). miros proaspăt de pâie. min 42 40 Corpuri straine. max. Se recomandă orz cu greutatea absolută între 37 si 50 g. 14 14 Boabe mai mari de 2. Fragezi nesfărâmicioşi. crema onctuoasă Miros şi gust Corpuri straine Infestare 2. Mărimea şi greutatea boabelor. orzul trebuie să aibă culoarea alb – gălbuie. %. fără mucegai. Energia de germinate înseamnă numarul de boabe germinate simultan la intervale de timp determinate (3 zile). Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere Pentru fabricarea berii.minim 90 %. Trebuie să aibă puritate. cu atât extractul este mai mare.Consistenţa Crocanti Crocanţi. Greutatea hectolitrică pentru orzul de bere este între 60 şi 72 kg. fără miros de încins sau de mucegai Gust Specific dulceag: nu admite gust amar sau acru Proprietăţi fizice şi chimice pentru orzul de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orzoaica Orz Masa a 1000 boabe. fără jumătăţi de boabe alterate. uţor glazura sfărâmicios onctuoasă Placuţe. Orzul este mai bun pentru obţinerea malţului dacă greutatea a 1000 boabe este mai ridicată. să fie fără seminţe de buruieni. %min. Important este grosimea învelişului. Germinaţia fără limită de timp .5 mm O. 11 11. fără pete sau varfuri negre Miros Specific. Foarte important este ca materialul supus prelucrării să aparţină unui singur soi.făra miros şi gust strain Lipsă Lipsă Crocanţi sau feagezi în funcţie de biscuiţii folosiţi. placut. % min. Proprietăţile senzoriale ale orzului de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orz Orzoaica Aspect Caracteristic orzului şi orzoaicei sănătoase Culoare Galben ca paiul. 95 90 Substante proteice.

STAS 110 uniform neaglomerate.5 x 8 mm.Proprietăţile senzoriale ale berii 2.1 Alb nr. Zahărul bucăţi . fără impurităţi. Aglomerările de cristale au loc cănd zahărul are o umiditate prea ridicată sau a fost umezit ulterior.3 mm. care curg liber calibrate. turnat sau presat. din diferite motive. particulele însa să nu depăşească mărimea de 0. care curg liber 26 . Bucăţile de zahăr sunt de culoare albă. zahărul presat dă o cantitate mai mare de spărturi şi pudră în timpul manipulării şi al transportului. pentru zahăr presat 22 x 22 x 8 mm. de aceea. 4 Condiţii de admisibilitate Culoare Albă Albăcu ă la slab gălbuie. Zahărul bucăţi turnat se sfărâmă mai greu decat cel presat. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal Zahărul trebuie să îndeplineasca o serie de caracteristici de calitate senzoriale şi fizico – chimice. se prezintă în bucăţi cu dimensiunile: pentru zahăr turnat 24 x 26 x 8 mm. Zahărul praf (farin) se prezintă ca o pulbere albă. fină. Proprietăţile senzoriale ale zahărului Cristal Caracteristici Tip de zahăr cristal Metode de verificare Alb nr. nelipicioase.8 x 10. fără impuritaţi mecanice (praf. 22 x 26. datorită coroziunii metalelor din care sunt confecţionate.8 x 10. Cristalele pot fi neuniforme şi cu margini nepronunţate când cristalizarea zemii a decurs anormal. nelipicioase. mată. resturi de sfoară sau scame). zahărul turnat este lucios . fără pete sau impurităţi. Zahărul tos devine mat când . uscate şi nelipicioase. Nu se admite să formeze conglomerate. Cristale uscate. 3 Alb nr.5. uscată şi nelipicioasă. cel presat poate fi mat. cu stralucire stralucire caracteristică caracteristică Aspect în stare solidă Cristale uscate. cu cristale de aceeaşi mărime şi formă. fară miros sau gust străin. curate. neaglomerate. Se admit 3 mg la kg produs impurităţi metalice. Zahărul tos are culoare albă lucioasă.8 mm.Zahărul are gust dulce. cristalele sunt modificate sau sunt acoperite cu zahăr praf (provenit din manipularea necorespunzatoare a zahărului). 10. Aceste impurităţi provin din aparatură şi conductele fabricilor de zahăr. 2 Alb nr.

fara miros şi gust străin.6. compactă. străin. rânced). gust neutral sau miros şi gust slab specific Ulei aproape proaspat Ulei depozitat. specific de ulei hidrogenat 20-19 18-16 15-13 12-0 Scara de apreciere a gustului uleiurilor şi grăsimilor Nota 10 Caracterizare Gust slab şi iritant Ulei cu gust iritant şi început de 9 râncezire 8 Ulei cu gust aspru şi foarte slab 7 rânced Ulei slab rânced Ulei rânced Ulei foarte rânced Standardul de uleiuri şi grăsimi vegetale stabileşte metoda de determinare a caracteristicilor senzoriale cu ajutorul scării de punctaj.20 Miros 20-19 18-16 15-13 Gust Neutru specific materiei prime. plăcut.10 omogenitatea culorii. cu gust foarte slab iritant. 0 27 .20 inţepător. de ulei hidrogenat 0 .Aspect în soluţie 25% Soluţie limpede. 0 . iute. Nuanţa şi intensitatea culorii. Rezultatul analizei se exprimă prin punctajul mediu ponderat pe baza căruia se face Caracterizare Ulei proaspăt. miros caracteristic materiei prime.cu flocoane. Caracteristicile senzoriale pe care trebuie sa le îndeplinească margarina se referă la aspect (lucios şi uscat în secţiunea proaspăt tăiată). Ca excepţie. amar. fără deficienţe Ulei depozitat. fără sediment si Soluţie stărine limpede. consistenţa la 15 C (onctoasă. prezenţa petelor sau straturi diferit colorate Fără miros. miros şi gust (aromat. în compoziţia margarinei trebuie să se regăsească amidon de cartofi 2 % şi puţin ulei de susan . de rânced. cât şi în soluţie 2. iritant. metalic.emulsionat cu sediment. înţepător. Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile Examenul senzorial al uleiurilor şi grăsimilor vegetale Proprietăţi Aspect Mod de caracterizare Limita de notare Evaluare prin puncte Corespunzator sau necorespunzator Foarte bun 10. gust amar. de rânced. fără corpuri Miros şi gust corpuri straine Dulce. atât în stare solidă. culoare (specifică tipului). săpunos.La grăsimi solide se adaugă: 0 . nesfărămicioasă). aproape imperceptibil Nota 6 5 4 3 2 0-1 evaluarea caracteristicilor senzoriale ale produsului şi încadrarea acestuia în trepte de calitate.tulbure. cu impurităţi mecanice.9 Bun 8-7 Accept abil 6 Necores punzător 5-0 12-0 Culoare Limpede.

Recoltarea fructelor se face din partea exterioară şi mijlocie a coroanei. gutui. La mere. 2.Insuşiri de calitate ale unor margarine obţinute din uleiuri de floarea.8. iar la seminţoase de 5 kg. Determinarea densităţii pulpei Fructele cântărite mai sus se scufundă într-un vas de sticlă. se încep determinările. După ce proba a fost dusă în laborator. globuloase.) 7. sănătoase. scara de notare este de la 1 la 40 pe elemente de calitate astfel : Aspectul exterior al fructului a) Forma fructului Apreciate pozitiv : Pentru mere : regulate. gât scurt şi gros.7. fără proeminenţe. 2. şi se măsoară volumul de apă dislocat de fructe (ce poate utiliza dispozitivul Stehman). dacă se poate gradat. Se face cu ajutorul unei fişe de degustare. 4. fără reziduri de substanţe toxice şi au aspect tipic de soi. nedeshidratate. Numărul de fructe supus analizei. din proba medie recoltată din teren este de 30 bucăţi la sâmburoase şi 20 bucăţi la seminţoase. putem calcula densitatea pulpei (cu 4 zecimale). 5. pieliţă întinsă. Aprecierea mărimii fructului Cu ajutorul unui şubler se fac aprecieri ale dimensiunilor care apoi se împart la numărul total de fructe examinate pentru a afla mărimea medie. Determinări biochimice (substanţa uscată şi aciditatea etc. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole Elementele importante ce concură la realizarea calităţii fructelor sunt: 1. fără neregularităţi. pere. 28 . fără urme de boli. Cunoscând greutatea şi volumul. luate la întâmplare din lot. Calculul procentului de sâmburi şi greutatea fructului Se face cântărind sâmburii de la toate fructele şi determinând apoi procentul lor din greutatea fructelor anterior determinată. Aprecierea calităţii gustative Este o probă obligatorie în aprecierea calităţii fructului. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare Fructele supuse acestei probe trebuie să fie mature. 3. tartinabilitate şi mod de topire până la 80٢m până la 8٢m Dimensiunile cristalelor (la sfarşitul perioadei de păstrare) 2. 8. 6.soarelui Indici de calitate Probe martor în ulei Probe martor în ulei fluid+ulei intersterificat+uleifluid+ulei hidrogenat hidrogenat Caracteristici aspect grişat dupa 20 Nu apar modificari dupa 30 zile după de zile organoleptice pastrare la temperaturi aspect făinos dupa 10 alternante(5◦C şi 20◦C) zile Imbunataţite faţă de martor Consistenţa. Aprecierea formei fructului şi notarea acesteia în caietul de observaţii . Alcătuirea probei medii de fructe pentru aprecierea calităţii acestora La sâmburoase proba medie este de 3 kg. Pentru pere : orice formă dar regulată. insecte sau vătămări mecanice. Aprecierea greutăţii medii a fructelor Se face prin cântărirea celor 30 respectiv 20 fructe şi calcularea mediei greutăţii lor.

crocantă. 6-10 = gusturi bune. nearomate cu iz ierbos sau miros respingător. Negativ : pulpe excesiv de suculentă (la pere) sau slab suculentă. neplăcut. Negativ : slab aromate. c) Culoarea Pozitiv : uniformă . dulce-acidulat. Tipicitatea mărimii fructului (1-3) Apreciate pozitiv : caracterele considerate de soi. astringent. de diferite nuanţe.9. mălăieţe. Rezultatele obţinute. b) Suculentă Pozitiv : pulpa suculentă sau pozitiv de suculentă. respingător. deschis colorată.2. untoasă. 2. gâtul prea lung şi subţire. 1. Negativ : fără expresivitate.5 = gusturi inferioare. Cu ajutorul unui aparat numit refractometru se poate determina rapid conţinutul în substanţă uscată a fructului apoi indirect conţinutul în zahăr. cu infiltraţii colorate intens sau verde. Apreciate negativ : consistenţă moale. Ea ajută la aprecierea comparativă a probelor din teren. seacă. plăcut. bazată pe remarca următoare : conţinutul în zahăr este mai mare când valoarea substanţei uscate citită la refractometru este mai mare. 11-15 = gusturi superioare. e) Aroma Pozitiv : Aromate fin. prea dură. fină. nu sunt însă foarte exacte. cu cavităţile calicială şi pedunculară prea mari (adânci). prea închis colorată. n = cifra citită la refractometru 29 . cu iz străin. în care : x = conţinutul în zahăr. plăcută. metoda fiind orientativă. Se ia în considerare greutatea medie a 50 fructe care trebuie să fie apreciate astfel: Fişa de apreciere a mărimii fructului Fructe mere pere note Fructe mici Sub 85g Sub 110g 1 Fructe mijlocii 85-125g 110-200g 2 Fructe mari Peste 125g Peste 200g 3 Caracterele pulpei a) Consistenţa Apreciate pozitiv: consistenţa fermă sau mijlocie. spălăcită. făinoase. fade. taninos. d) Gustul Pozitiv : armonios (aciditate-zahăr).Apreciate negativ : formele neregulate. plăcut. fără zone de sticlozitate sau cu coloroide.25 . lipsit de astringenţă. albă sau galbenă. În lipsa lor conţinutul în zahăr se determină cu ajutorul formulei : X = n x 4. fondantă. prea acru sau prea dulce.5. iar pentru pere. aşchioasă. cu scloroide grosiere zone de sticlozitate. Apreciate negativ : fructele prea mici sau prea mari. Negativ : neuniformă. Există tabele de calcul cu ajutorul cărora se face trecerea de la substanţa uscată la conţinutul în zahăr. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe Metoda folosită cel mai des este cea refractometrică bazată pe determinarea indicelui de refracţie.

.greutatea ciorchinelui (rahisului).11. .2 pentru fiecare 3 C sub 20 C. .Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice Principiul lucrării: Lucrarea constă din determinarea următoarelor elemente fizicomecanice a strugurilor: . filtrat sau decantat. Se iau 10 cm suc filtrat se diluează cu apă distilată în volum de 150 cm într-un Erlemnayer de 250 cm . Se potriveşte meniscul soluţiei de NaOH în biuretă la o diviziune clară şi se notează apoi cantitatea de NaOH (N/10).câte 0. . Se taie longitudinal în 4 fiecare fruct. analiza făcându-se din sucul rezultat.greutatea tescovinei.folosită până la aducerea lichidului la roz palid. Se repetă determinarea pentru siguranţă. .greutatea totală a strugurilor. Se decantează şi se transferă proba fără particule de pulpă într-un alt vas.greutatea bacelor (boabelor). Porţiunile tăiate (câte o pătrime din două părţi opuse) se zdrobesc în mojar sau cu o presă şi sucul colectat se filtrează printr-un tifon dublu. cu ajutorul apei distilate. Se închide capacul şi se fixează bine. Calculul acidităţii se face astfel: cm NaOH(N/10) x factorul soluţiei de NaOH x echivalentul în acid malic (0. se supune presării pentru a extrage sucul şi cu o baghetă de sticlă se pun 2-3 picături din probă pe suprafaţa prismei. Cantitatea de apă să fie egală la toate probele. Linia de demarcare a celor două câmpuri refractometrice se aduce la 0 cu ajutorul unei şurubelniţe din dotarea aparatului.10.greutatea pieliţelor din tescovină.Fig.volumul mustului.1. Întrucât refractorul este gradat pentru temperatura de 20 C se aplică anumite corecţii de temperatură. Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare Din recolta analizata se alege o probă medie de 25-50 fructe. 30 . 0 0 0 0 0 2. După citirea probei se curăţă prisma cu un burete umed sau cu o vată cu alcool şi se usucă bine înaintea altei citiri. În această soluţie se pun 2-3 picături de fenolftaleină şi se agită. Se ia o probă din fructul de analizat cu ajutorul sondei din dotare. Rezultatul se raportează la 100 cm . adăugând pentru fiecare 3 C peste 20 C .volumul bacelor. . Se face în final media citirilor individuale sau se face presarea tuturor fructelor printr-un storcator .2 şi scăzând câte 0. 3 3 3 3 3 2.greutatea seminţelor. Refractometru de teren impreuna cu anexele lui Modul de lucru Se reglează refractometrul la punctul 0.00679). .

tifon. .apă distilată.Scopul lucrării: Unitătile uvologice reprezentate de părţile componente ale unui strugure înregistrează variaţii cantitative şi calitative de la un an la altul. de la o podgorie la alta şi uneori chiar de la un lot de struguri la altul. biologice. cele bolnave de cele sănătoase. analiza şi controlul calităţii vinului Calitatea vinului este dată de ansamblul însuşirilor senzoriale.balantă sau cântar electronic. • Se cântăresc bacele separat. .12. • Indicele de boabe = numărul de bace la 100 g strugure.chimice.cilindri gradaţi de 500-1000 ml. • Mustul rezultat se măsoară cu ajutorul unui cilindru gradat. • Se detaşează bacele (boabele) de ciorchine prin decupare cu ajutorul unei forfecute de la baza bureletului. • Bacele se scot din apă şi se lasă câteva minute la zvântat pe o hârtie de filtru sau o sugativă. . Stabilirea cu exactitate a raportului existent între părtile componente oferă informaţii importante viticultorului şi comerciantului în ceea ce priveşte calitatea produsului.hârtie de filtru sau sugativă. ca urmare a condiţiilor pedo-climatice variabile. şi măsura în care vinul răspunde pretenţiilor senzoriale ale consumatorilor avizaţi. • Se determină volumul bacelor prin introducerea acestora într-un cilindru gradat în care în prealabil se toarnă o anumită cantitate de apă distilată.presă (teasc) de laborator. • Bacele se zdrobesc manual şi se introduc în presa de laborator. • Prin diferenţă se determină greutatea pieliţelor. se numără şi se cântăresc. • Se cântăreste ciorchinele (rahisul). se 31 . • Se desface presa. • Se separă bacele sănătoase de cele afectate de mucegai sau deteriorate ca urmare a transportului şi se recântăresc separat. • Rezultatele obţinute prin determinările succesive a 10 ciorchini centralizează. fizico . . • Se numără bacele şi se cântăresc. Ustensile şi materiale necesare: . • Se separă seminţele din tescovină de pieliţe. • Indicele de randament = greutatea mustului / greutatea tescovinei (pieliţe + seminţe). se separă tescovina şi se cântăreste. . a soiului. Tehnica de lucru: • Se cântăreşte un strugure întreg cu ajutorul unei balanţe sau a unui cântar electronic. a condiţiilor de depozitare şi de transport etc. 2. • Indicele de structură a strugurelui = Greutatea boabelor/greutatea ciorchinilor. • Se efectuează presarea şi se colectează mustul. .forfecuţe şi pensete. Examinarea.

• vinuri albe de masă uşoare şi vechi.aromei. • vinuri roşii uşoare şi vechi. Organoleptic se apreciază şi culoarea vinului. eventual cutii pentru sticle Temperatura de servire a vinului Prezentare pentru consum Formare. conţinutul în alcool. calitatea paharului 2 Analiza senzorială ocupa un loc principal în aprecierea calităţii vinurilor.gustului. contraeticheta. buchet (intensitate. persistenta). culoarea. deoarece fumatul reduce mult sensibilitatea gustului. Vinurile se degustă astfel: întai cele albe. apoi cele roşii şi la urma cele dulci.culorii. izolate de mirosuri 0 0 străine. Între degustări se fac pauze şi se servesc mere sau puţină pâine. . mirosul şi aroma vinului. • vinuri roşii alcoolice şi vechi. . Raportul normal al compusilor vinului Neutralizarea fortifiantilor Absenta rezidurilor de pesticide Naturalete si igienitate Absenta antisepticilor interzisi Limite acceptabile pentru compusii care pot pune probleme de sanatate Abundenta factorilor vitaminici sau a altor compusi Loc de producere . alcoolice şi vechi. pentru vinurile albe şi 15 – 16 C pentru cele roşii. De regulă. 32 . denumire. Ordinea în care se face degustarea vinurilor este următoarea: • vinuri albe de masă. • vinuri aromate (muscaturi) cu respectarea ordinii de calitate şi de vechime. • vinuri de desert (licoroase) in aceeaşi ordine. Absenta activitatilor bacteriene sau enzimatice.podgorie Indicatie de origine.opacitatii. soi Origine si autenticitate Sortiment de soiuri An de exceptie Imbuteliat. uşoare şi noi. Stabilitate fizico-chimica . Armome Stabilitatea . culoare) Miros. • vinuri albe alcoolice şi noi. uşoare şi noi. degajare de CO .Criterii pentru imaginea completă a calităţii vinului Caracteristici senzoriale Componente Aspect (limpezime. degustătorul nu trebuie să fie fumator. • vinuri roşii. întai cele tinere şi apoi cele vechi. • vinuri roşii alcoolice şi noi. capsula. varsat Eleganta ambalajului Prezentare la vanzare sticla. eticheta. • vinuri spumoase şi vermuturi. vechimea aproximativă. . • vinuri albe fine. în camere liniştite. Degustarea se recomandă a se face la 13 – 15 C. Respectarea temperaturii de degustare este necesară pentru ca toate caracteristicile senzoriale ale vinului să poată fi apreciate la adevărata lor valoare.limpezimii. Caracteristici senzoriale aroma. Prin degustare se determină gustul.

pentru a se pune în suspensie eventualele impurităţi mai mult sau mai puţin grosiere. din atmosferă de la suprafaţa paharului.Culoarea. sau producere si pentru soi. limpiditatea . 0 0 0 Proprietăţile senzoriale ale vinului Conditii de admisibilitate Proprietati senzoriale Vinuri de consum curent Vinuri de calitate superioara (VS) Vinuri cu denumire de origine controlata vinuri (DOC). caracteristica tipului de vin si vechimii Caracteristic de vin. aroma caracteristica Soiului (buchet la fara miros strain pentru vinurile vinurile valorificate cu vechi). strain zonei de producere. fara gust strain Tehnica degustării vinurilor Vinul se toarnă încet pe marginea paharului tinut inclinat spre sticla. fara gust tipic podgoriei. Limpede fara Limpede-cristalin. Metoda ebuliometrică nu poate fi aplicată decât vinurilor cu extract sub 30 g/l . Gustul poate indica eventual adaosul de apă (prin reducerea acidităţii). Obisnuit. invechite in sticla. In continuare. pana la 1/3 din inaltimea paharului. Pentru examinarea aromei se execută o mişcare de rotaţie pentru a umezi pereţii paharului. pentru arealul de Placut. exprimat în procente de volum. Cu 10 puncte se consideră vinul excepţional. aerisite. Aroma caracteristica Caracteristic de vin. In prealabil. tipic Placut. Analiza vinurilor. vinurile cu grad alcoolic de 13 – 14 şi bine fermentate au un conţinut redus de zahăr. curate. fara miros strain denumire de soi Placut. 8 excelent. Tot acum se observă eventualele semne ale unor boli şi defecte ale vinului. 33 . vinului din pahar i se imprimă o mişcare de rotaţie. Aroma vinului se analizează inspirând de câteva ori. cu 9 aproape perfect. galben-verzui pana la galben-auriu. paharul cu pereţii umeziţi de vin se încălzeşte uşor în palmă. Analiza vinurilor mai cuprinde determinarea aciditaţii titrabile. brusc. Vinur Alb-verzui. a acidităţii volatile şi a extractului. Paharul se îndreaptă apoi spre sursa de lumină pentru aprecierea gradului de limpiditate şi a culorii. 7 bun. armonios. roz sau rosu. Concentraţia alcoolică a unui vin reprezintă conţinutul de alcool etilic. Vinurile rosii. la 20 C. alb-galbui. Trebuie evitată turnarea de la înăltime deoarece contribuie la aerisirea vinurilor şi pierderea aromei. în scopul măririi suprafeţei de evaporare şi degajării buchetului. care dau opalescenţă şi tulbureala vinurilor. 6 de calitate mijlocie. Aspect Culoare Miros Gust cudenumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) Limpede-cristalin. Vinurile se depozitează în încăperi răcoroase. pot sediment fara sediment avea o depunere de culoare pe peretii sticlei sediment. armonios. bine evoluat la vinurile fara gust strain vechi. Se determină picnometric sau alcoolmetric. de la 5 la 0 vin defectuos în diferite stadii. buchetul şi tipul vinului se notează de la 1 la 10. de aceea gustul dulceag poate arăta o îndulcire artificială. fara sediment. cu temperatură de 7 – 15 C si umiditatea relativă de 70 – 78 %. fara miros strain.

Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă Întrebuinţarea pe scară largă în alimentaţie a cartofului se bazează pe calităţile culinare ale tuberculilor. -alte aprecieri. culoarea. iar proba ţinută.. I.2 minute... senzaţiile slăbesc în intensitate. se grupează în mai multe grupe. Câteva din soiurile de masă cultivate la noi în ţară. care serveşte la încercarea prealabilă şi la spălarea gurii de proba anterioară.. -aprecierea însuşirilor culinare. prea mult în cavitatea bucală.10 ml).13. conţinutul în fosfor. Incercarea probei nu trebuie să dureze mai mult de 1. Caracteristicile de calitate pe care le urmărim la soiurile de masă sunt legate de comportarea la fierbere a tuberculilor. care variază de la soi la soi. 2. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Importanţa prezentei lucrări constă în însuşirea de examinare a principalelor calităţi culinare ale unor soiuri de masă de cartof. gradul de brunificare al pulpei. amidon. 34 . astfel încât să se umezească întreaga suprafaţă a limbii. deoarece organele de simţ ale gustului şi mirosului obosesc repede.Pentru examinarea gustului. după cum se va vedea pe parcursul lucrării practice. se încălzeşte şi işi pierde proprietaţile iniţiale. vitamine etc. Etapele care se parcurg în scopul aprecierii calitative a soiurilor de masă la cartof se pot grupa astfel : -examinarea fenotipică a tuberculilor. Se soarbe apoi o cantitate de aproximativ 15 ml. la ora actuală sunt prezentate în tabelul următor: Soiuri de cartofi de masă cultivati la noi în ţară Ostara Sirtoma Olanda Soiuri timpurii Jaerla Cobler Olanda -“Carpatin Autohton -“Urgenţa Olanda Soiuri semitimpurii Bintje Braşoveanu Autohton -“bună Desiree Olanda Colina Autohton Semitârzii bună Măgura Autohton Merkur Germania Târzii Ora Germania Târzii Bună Mijlocie Bună Bună Foarte Bună Foarte Mare Bună Bună Prin calitate in afară de aspectul comercial al tuberculilor trebuie să se înţeleagă complexul de caracteristici morfologice şi însuşiri biochimice care definesc în final valoarea alimentară a caracterului. se soarbe mai întai o cantitate mică de vin (5. aspectul şi consistenţa pulpei. Însuşirile culinare se determină după o scară de bonitare aprobată de “Asociaţia Europeană de Cercetări Stiinţifice în cultura cartofului” în funcţie de care soiurile de cartof de masă. probă care se trece din partea anterioară în cea posterioară a cavitaţii bucale.

foarte lungă – I.L. Indicele de lungime este mărimea care exprimă forma tuberculilor şi care reprezintă lungimea tuberculului exprimată în procente faţă de lăţimea acestuia.conţinut în proteine . În ansamblu. Forma tuberculilor Este indicată forma rotundă sau oval-rotundă pentru că se curăţă mai uşor. Se mai întâlnesc soiuri cu formă ovală. reniformă etc.culoarea cojii . lăţime.raportul dintre N proteică şi K O 2 alte aprecieri Observaţii 35 . Tuberculii preferaţi sunt cei de mărime mijlocie. IL = Ln Ux 100 Lt în care: IL= indice de lungime Ln = lungimea tuberculului Lt = lăţimea tuberculului După acest indice deosebim următoarele forme : .% din amidon . 2.L.durata de fierbere . alungit-ovală.gustul . un soi bun de masă trebuie să aibă tuberculi uniformi ca mărime. chiar şi mecanizat.structura amidonului . Din punct de vedere al calităţii. nu sunt preferaţi cartofii cu exerescenţe sau adâncituri.înegrirea pulpei crude . = 115-130 . = peste 200 Aprecierea insuşirilor culinare la cartof Soiul Aspectul tuberculilor însişiri culinare . sau cu o suprafaţă rugoasă. grosime. Forma tuberculilor se apreciază după cele 3 dimensiuni : lungime.rotund-ovală – I.conţinutul în fosfor .% din coji .Examinarea fenotipică a tuberculilor Aspectul fenotipic influenţează mult direcţia de întrebuinţare a acestora. Forma tuberculilor are o condiţionare genetică dar este influenţată mult şi de condiţiile de mediu.forma tuberculilor . 1.comportare la fierbere .=100-115 . Mărimea tuberculilor Este invers proporţională cu numărul lor la cuib.rotundă – când indicele de lungime are valoarea 100 . alterându-se mai greu.culoarea pulpei .lung-ovală – I.umiditatea pulpei fierte . cu ochiuri superficiale.aşezarea ochilor .iainozitatea .mărimea tuberculilor .L. care se păstrază în bune condiţii.clasa în care se încadrează . de formă regulată.consitenţa pulpei -nota generală=notele 9+1 1+12+13 .

c) Soiuri pentru piure : . . Procentul de coji Condiţionează randamentul de pulpă. se cântăresc. sănătoşi. Se curăţă de coajă. Structura amidonului Se determină prin degustare acordându-se note de la 1 la 4 astfel: Nota : 1 – structură foarte fină. Un conţinut mai ridicat de amidon. b) Soiuri pentru prăjit: . Nota 2 – tuberculii se sfărâmă puţin.prezintă conţinut redus de amidon sau conţinut redus spre mijlociu. Poate fi galbenă sau roz. 4.structură puţin fină. se simte amidon mult la degustare. fără vătămări mecanice.pulpă consistentă. Momentul când tuberculii sunt fierţi se determină prin introducerea unei corp subtire fin în pulpă . mai ales la suprafaţă. 2. dar scăzut de amilopectină atrage după sine o sfărâmare rapidă a tuberculilor.nesfărâmicioşi. Din punct de vedere al rezistenţei la fierbere a tuberculilor. iar prin diferenţă se determină cantitatea de pulpă folosită.conţinut mijlociu sau ridicat de amidon . soiurile de cartof se încadrează în următoarele 4 tipuri: a) Soiuri pentru salată: . Comportarea la fierbere este determinată de conţinutul în amidon şi amilopectină. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Proba prin care se determină aceste însuşiri se numeşte proba la fiert a tuberculilor. Durata de fierbere a tuberculilor Tuberculii curăţaţi sau cu coajă se pun la fiet într-un vas acoperit notând ora începerii şi terminării fierberii. la 27 minute . numărul. 4. mărimea şi aşezarea ochilor Prezintă importanţă atât pentru facilitatea curăţatului mecanic cât pierderilor la curăţat. .parţial sfărâmicioasă. aşezaţi cât mai superficial şi mici. se cântăreşte din nou. la degustare se simte puţin amidon. Culoarea cojii şi pentru mişcarea Sunt preferate astfel soiurile care au un număr mai redus de schimburi. Se determină astfel.pulpă consistentă. Pentru ca un soi de masă să fie considerat de calitate superioară trebuie să aibă o durată de fierbere cât mai scurtă. 36 .conţinut mijlociu de amidon. 4 – structură grosieră. 3. untos la degustare. Se vor face următoarele observaţii: 1. se simte amidon mult şi grăunţos. 3 . Durata de fierbere variază în funcţie de soi. 2. Pentru aceasta se recoltează din fiecare soi probe de tuberculi de mărime mijlocie.pulpă consistentă: . se iau tuberculii. de la 17 minute . uniform. . 2 – structură fină.. Repartizarea. Când aceasta pătrunde cu uşurinţă. curăţaţi. se şterg cu o cârpă umedă pentru îndepărtarea resturilor de pămânrt. Observaţie : Curăţarea cojii trebuie făcută de aceeaşi persoană pentru toate probele supuse analizei şi cât mai uniform.3.14. Fiecare probă trebuie să fie constituită din 12 tuberculi.nu se sfărâmă la fiert. spălaţi de pământ . . fierberea este încheiată. repartizaţi Este o caracteristică de soi ce se poate aprecia la tuberculii perfect curaţi. Rezultatele se exprimă procentual. Comportarea la fierbere a tuberculilor Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 astfel : Nota 1 – tuberculii nu se sfărâmă rămânând întregi.

structura amidonului. fără să se înnegrească. prin tăiere în felii sau jumătăţi. Din sucul extras de la o probă se pun câte 2-3 picături în 2 eprubete mici. Umiditatea tuberculilor fierţi Se apreciază după fierbere. Astfel dacă umiditatea este ridicată. Una din ele va servi pentru determinare şi în ea se mai adaugă 1-2 mm soluţie perhidrol (0. făinozitatea redusă. Aspect .5. uscat. cu amidon fin indică o umiditate mare. cu pulpa uscată.99 C mijlocii 15-17. Consistenţa pulpei Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 prin tăierea în felii. grosieră. în funcţie de aspectul pe care îl au în secţiune. se taie pulpa în felii de 3-4 grosime (de la mai mulţi tuberculi).soiurile cu umiditate ridicată. Nota 10 probelor la care pulpa a luat culoarea negricioasă intens. iar cea de-a doua eprubetă va servi ca martor şi în ea se mai adaugă o cantitate egală de apă distilată (1-2 mm ). Clasa de calitate a soiului analizat Clasa Calitati culinare Nota generala A foarte bune 5-9.99 D slabe Peste 18 Alte aprecieri 1. În funcţie de notele obţinute la comportarea la fierbere. 3 3 37 . După scurgerea acestui timp se apreciază prin bonitarea gradului de înnegrire cu note de la 1 la 10. Făinozitatea Se apreciază tot prin bonitare cu note de la 1 la 4 funcţie de structura amidonului şi umiditate. Înnegrirea pulpei crude şi a sucului crud Pulpa de cartof curăţată sau tăiată felii trebuie să-şi menţină un timp cât mai îndelungat culoarea normală. Nota : 2 .5-1%). Se aşează pe plăci de sticlă sau cutii Petri. indică pulpă cu umiditate redusă. Nota : 1. structură grosiră a amidonului. descoperite şi se lasă la aer pentru 4 ore. cu ajutorul probelor de laborator. Nota 1 se acordă probelor care după 4 ore nu au început să se înnegrească şi pulpa îşi păstrează culoarea iniţială. Făinozitate mare – determinată de o umiditate scăzută. În general. Umiditatea pulpei se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4. Aspect . Pentru aprecierea acestei calităţi.lucios (prezenţa apei) indică o pulpă cu umiditate ridicată. Aprecieri asemănătoare se pot efectua şi asupra sucului crud extras din pulpa unei probe medii. Această înegrire nu afectează gustul dar dă un aspect neplăcut pulpei şi se datoreşte exidării tirozinei şi trecerii ei în melanină.mat. Făinozitate redusă – dată de o structură fină a amidonului şi o umiditate ridicată. înecăcioase la mâncat. 7.soiurile cu umiditate redusă. structură a amidonului.99 B bune 10-14. Consistenţa pulpei este corelată cu umiditatea acesteia. pulpa este consistentă. Aprecierile se fac după 24 ore prin acelaşi sistem de bonitare. plăcute la mâncat. aspectul lucios. făinozitatea şi consistenţa pulpei se calculează nota generală prin însumarea notelor pentru calităţile de mai sus şi astfel se stabileşte clasa în care se încadrează soiul conform indicaţiilor din tabelul de mai jos. reacţie catalizată de fier. 6. structura amidonului este fină.

însă consumatorii pot prefera o culoare sau alta. Pentru a nu se sfărâma plantele în timpul manipulării. Nota : 3 – culoarea pulpei alb-gălbui. Aprecierile asupra culorii se fac cu note de la 1 la 6. Culoarea pulpei Nu prezintă importanţă pentru calităţile culinare. 3. Nota:4 . Nota : 5 – culoarea pulpei galben. Se apreciază organoloptic. Nota: 3 – pentru gust potrivit. Ne interesează. 5. ale păstăilor şi ale boabelor. prin comparaţie cu un soi recunoscut ca fiind bun la gust.2. 4.de păstăi sterile /planta Nr.de păstăi bolnave /planta Lungimea medie a unei păstăi Grosimea medie a unei păstăi Forma păstăii Numărul mediu de boabe Lăţimea medie a unei păstăi Nr. Nota : 1 – culoarea pulpei albă. raportul între K şi N proteic. Fişă de analiză calităţii la fasolea de gradină Nr. Gustul Însuşire importantă pentru soiurile culinare. sub acest aspect. Analiza păstăii Analiza bobului 38 .culoarea pulpei gălbui. Nota : 2 – culoarea pulpei alb murdar. străin. Soiurile cu calităţi 2 culinare foarte bune şi bune au acest raport în favoarea potasiului (K O). Nota : 6 – culoarea pulpei galben intens. total de păstăi /planta Nr. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină Lucrarea are scopul de a ajuta la cunoaşterea caracterelor şi însuşirilor ce stau la baza anlizării modului de apreciere calităţii la fasolea de gradină . Nota : 4 . Conţinutul în fosfor (P) ridicat din grăuncioarele de amidon este în corelaţie directă cu însuşirile gustative. Se fac observaţii asupra principalelor caractere ale plantei. Nota :1 – pentru gust foarte bun. Se poate face imediat după recoltare sau mai târziu chiar în timpul iernii când dispunem de mai mult timp. de boabe pe plantă Lungimea bobului Lăţimea bobului Mărimea bobului Forma bobului Culoarea bobului Înălţimea Greutatea boabelor pe plantă Culoarea hilului Greutatea a 1000 boabe. Notele de apreciere sunt între 1 şi 4. După desfacerea snopilor se efectuează analiza plantă cu plantă.pentru gust neplăcut. ori pot fi indiferente. snopii se scufundă pentru câteva secunde într-un vas cu apă după care se lasă să se scurgă. 2. Conţinutul în substanţe proteice ridicat se corelează negativ cu calităţile gustative. Analiza calităţii în laborator. Toate datele se înregistrează în fişa de analiză a calitatii. Nota : 2 – pentru gust bun.15.

) se apreciază vizual. culoare etc): • mărimea (calibrul) se verifică prin măsurare cu riglă. elipsoidală. gustul şi aroma se apreciază senzorial conform condiţiilor arătate în tabelul de mai jos: Însuşirile senzoriale pozitive şi negative ale legumelor Caracteristica Se consideră ca însuşiri: Pozitive Negative Consistenţa pulpa compactă. crăpat etc. calibrator şi se exprimă în mm sau prin cântărire (grame/bucată sau număr de bucăţi la kg). specifică nespecific soiului soiului O metodă mai perfecţionată de apreciere a calităţii produselor. In acelaşi scop pot fi folosite şi descrierile din standarde şi din literatura de specialitate. cu urme de îngrăşăminte. mulaje sau planşe colorate. cu măsurări. sau cu miros străin. defecte ascunse. Consistenţa pulpei. plăcută pulpa apoasă. aspru. ierbos sau amar Aroma (pe 5 -10 pulpa cu aromă pulpa slab aromată. gustul. starea de sănătate şi curăţenie. starea de prospeţime şi gradul de maturare. Caracteristicile legumelor proaspete se apreciază: • pe întregul lot de legume: autenticitatea şi uniformitatea soiului. pulpa cu gust astringent. pulpei crocantă. la fasole). mat. în unele cazuri. puţin suculentă (pe 5 -10 fructe) (veştedă) sau lipsită de suculentă (de exemplu. examenul senzorial este completat. cu analize chimice. iute (de fructe) plăcută exemplu. stabilindu-se procentajul de legume atacate de boli sau dăunători. Gradul de maturare (de recoltare. castraveţi Calitatea legumelor proaspete se apreciază în principal în baza caracteristicilor senzoriale. cu aţe (de exemplu. fad. cu ţesuturi groase. • forma se apreciază vizual. Analiza senzorială prin metoda punctajului reprezintă o astfel de metodă care este aplicată pe 39 . şubler. suculenta pulpei.16. plăcută. Uniformitatea de soi rezultă din stabilirea proporţiei de legume corespunzătoare caracteristicilor de bază ale soiului (mărime. prea dură. prin comparaţie cu mostre de referinţă. pulpa înmuiată. defecte interioare. • pe probe luate din lot: consistenţa pulpei. de pesticide etc. la tomate) Gustul (pe 5 -10 pulpa dulce. lucios. forma. tehnologică) se apreciază după consistenţă. mărimea (pentru aprecierea generală). mărime. cu miros de iarbă fructe) pronunţată sau fină. în cazuri speciale. fină la mazăre). făinoasă (de exemplu. aroma. care permite o cuantificare a rezultatelor şi deci o mai bună apreciere este metoda punctajului (punctelor). culoarea şi aspectul exterior. fuziformă. suculenta pulpei. cântăriri şi. formă. Starea de sănătate şi de curăţenie se apreciază vizual. neplăcut. pentru a nu se denatura culoarea specifică soiului. ardei. acrişoară. Starea de prospeţime se apreciază prin gradul de turgescenţă şi după aspectul legumei.2. gust şi aromă. la ardei dulce). • culoarea şi aspectul exterior (neted. tronconică. zbârcit. pe cât posibil la lumină naturală. pentru unele caracteristici. piriformă etc). sticloasă (de exemplu. mulaje sau planşe şi se exprimă prin termeni sugestivi (sferică. de consum. murdare. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate. Autenticitatea şi uniformitatea soiului se apreciază prin compararea aspectului produsului cu acela al produsului tip reprezentat prin mostre de referinţă. la tomate) Suculenta pulpei pulpa suculentă. mărimea şi compoziţia chimică.

cu condiţia ca nici una din aceste însuşiri să nu fie mai mică decît 1. acordandu-se următoarele puncte conform tabelului de mai jos: Specificarea Mărimea Forma tipică soiului Culoarea si luciul pieliţei Starea pieliţei Uniformitate de soi Culoarea pulpei Consistenţa pulpei Suculenta pulpei Gradul de maturare Gustul Aroma Legume 5-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 8-1 5-1 In cazul tomatelor. 40 . • prezenţa unor bacterii şi mucegaiuri care pot infecta legumele în câmp. în cursul manipulărilor sau în timpul păstrării lor. 0 0 cu frunze subţiri şi fine ceea ce înseamnă o calitate bună.larg cu bune rezultate. Astfel soiurile care la o întindere de 43 N formează căpăţâni rotunde. capia) 150 Castraveţi Tomate 200 150 Sera 400 - 2. pentru calitatea extra sunt necesare minimum 55 puncte. ardeilor şi castraveţilor. • prezenţa unor microorganisme patogene şi a unor paraziţi. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână Elementele după care se face analiza calitaii la varza în faza de căpăţână sunt: 1. În ceea ce priveşte preferinţa consumatorilor. este destul de mult influenţată de condiţiile climatice. aceştia preferă căpăţânile cu o formă cât mai apropiată de cea rotundă.17. Calitatea igienica a legumelor proaspete Calitatea igienică a legumelor proaspete este determinată de: • prezenţa /absenţa pesticidelor (insecticidelor) folosite pentru combaterea unor dăunători şi care pot rămâne în legume. gogoşar. Variază cu soiul de la : înalt ascuţită până la turtită. Această trăsătură. Limite maxime de azotaţi din unele legume şi fructe (mg/kg produs) Produsul Cultivate în: Câmp Ardei (ardei gras. la calitatea I intre 33 si 54 de puncte. suferă o alungire evidentă când sunt cultivate mai la sud (23 latitudine N). • prezenţa nitraţilor şi eventual a nitriţilor proveniţi din îngrăşăminte. iar la calitatea a II-a intre 11 şi 32 puncte. La legume se apreciază calitatea lor prin măsurători senzoriale şi fizice conform STAS 6441-78. cu o compactitate mare. deşi este determinată genetic. în condiţiile în care culturile de legume sunt irigate cu ape reziduale. Forma căpăţânii.

2. Lungimea coceanului . Coceanul este partea din tulpină aflată la suprafaţa solului, până la căpăţână. Lungimea lui variază la majoritatea soiurilor între 5 şi 40 cm, de regulă mai mare la soiurile mai târzii. În alegerea de elite se preferă plantele care au o lungime a coceanului între 10 şi 15 cm. O lungime mai redusă înseamnă murdărirea frunzelor de la bază care se vor atinge de pământ sau chiar putrezirea acestora. Coceanul prea lung, mai ales în terenuri uşoare sau la irigaţii puternice nu poate susţine căpăţâna, care se va culca la pământ.
3. Lungimea cotorului. Cotorul este porţiunea de tulpină ce se găseşte în interiorul

căpăţânii. Dimensiunele acestuia sunt mai importante pentru ameliorare decât lungimea coceanului exterior. Din punct de vedere al lungimii cotorului în raport cu căpăţâna soiurile sunt împărţite în mai multe grupe de calitate. În ansamblu lungimea cotorului variază între 25 şi 90% din lungimea căpăţânii.În analiza calitatii se urmăreşte ca lungimea cotorului să fie sub 60% din lungimea căpăţânii. De altfel, majoritatea soiurilor din cultură au lungimea cotorului între 6075% din lungimea căpăţânii. 4. Greutatea căpăţânii Este un element de calitate urmărit în mod deosebit de consumatori. Această cerinţă este justificată datorită faptului că aceste căpăţâni compacte sau altfel spus îndesate, prezintă frunze mai subţiri, mai fine, mai albe, iar pentru murat oferă avantajul unei bune aşezări în butoi. Şi în ceea ce priveşte capacitatea de păstrare în depozit, verzele mai îndesate rezistă mai bine în timp. Pentru aprecierea acestei caracteristici de calitate nu este suficientă simpla apreciere cu mâna a căpăţânii. Indicaţii mai precise privind compactitatea căpăţânilor se obţin calculând densitatea lor prin stabilirea raportului dintre greutate şi volum. Volumul căpăţânilor se calculează după formula : V = I ⋅ L 1/2 ; din care: I = înălţimea căpăţânii; L = lăţimea căpăţânii, măsurată în punctul cel mai lung (Φ); La valorile aflate prin aplicarea formulei se fac nişte corecţii prin înmulţirea cu anumiţi indici, astfel: Volumul x 0,95 la căpăţânile în formă de balon şi la cele înalt ascuţite. Volumul x 0,90 la căpăţânile cu formă foarte ascuţită. Greutatea se află prin cântărire, iar apoi se aplică formula de aflare a densităţii : D = G/V Se aleg acele elite care prezintă căpăţânile cu cea mai mare densitate. 5. Perioada de maturare Este un aspect important din punct de vedere al eşalonării consumului, pe piaţă trebuind să se găsescă varză de calitate o perioadă de timp cât mai mare. În funcţie de maturarea căpăţânilor soiurile de varză s-au împărţit în 4 grupe : timpurii, semitimpurii, semitârzii şi târzii. Perioada de maturare este legată de numărul frunzelor şi de viteza de creştere. Astfel soiurile timpurii au frunze mai puţine şi o viteză mai mare de creştere. Alegerea elitelor după perioada de maturare a căpăţânii, se face ţinând seama de: compactitate, corelaţie albicioasă sau uşor gălbuie a frunzelor ce învelesc căpăţâna. Lucrarea se încredinţează unui specialist în domeniu, cu suficientă experienţă, care poate aprecia corect care căpăţâni au ajuns la maturitate la un moment dat şi care nu. Este bine ca alegerea să se facă în 2 etape : I. – bonitatea plantelor când încep să învelească căpăţâna; II.- bonitatea plantelor când au atins maturitatea de consum.
2

6. Rezistenţa la crăpare Se urmăreşte în mod special la soiurile timpurii, mai sensibile, dar şi la cele tardive. Se cultivă în mod special parcele din care vor fi alese elitele rezistente la crăpare. În aceste parcele plantele se lasă să vegeteze mai departe şi după atingerea maturităţii se consum. Se marchează şi se aleg ca seminceri plantele care nu crapă sau care crapă cât mai târziu.
41

Eventual acestea se înmulţesc pe cale vegetativă în vederea obţinerii de noi generaţii rezistente la crăpare. 7. Capacitatea de păstrare
Pierderile în timpul păstrării sunt cauzate de uscarea sau putrezirea frunzelor exterioare, evaporării apei din ţesuturi şi transformărilor pe care le suferă unele substanţe organice prin respiraţie . În condiţiile în care varza albă se păstrează într-un local răcoros timp de cca 4 luni

pierderile obişnuite nu trebui să depăşească 10-15%. Pentru alegerea căpăţânilor, cu o capacitate mai mare de păstrare, conţinutul în substanţă uscată, care poate servi ca punct de plecare în aprecierea acestei trăsături de calitate. Astfel, observaţiile arată faptul că există o corelaţie pozitivă între conţinutul în substanţă uscată şi rezistenţa la păstrare. De asemeni, tot din observaţiile practice s-au putut trage concluzii referitoare la faptul că se păstrează mai bine căpăţânile cu o formă rotundă şi mai compacte faţă de cele afânate şi mai ascuţite. Aprecierile definitive, în scopul alegerii de elite se fac însă în urma înregistrării pierderilor în greutate pe o anumită durată de păstrare. 8.Gustul reprezintă un alt element important pentru consum şi deci un element definitoriu în alegerea de elite. Degustările se fac la varza proaspătă, dar şi în stare prelucrată. Varza proaspătă trebuie să fie fragedă, să nu fie iute şi să nu aibă nici un gust străin. Observaţiile se înscriu în fişe de apreciere . 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase Scopul lucrării este de a cunoaşte modul în care se apreciază principalele caracteristici şi însuşiri de calitate la morcov si radacinoase. Elementele după care se apreciaza calitatea la morcov sunt caracteristice rădăcinilor. Alegerea elitelor se face după ce rădăcinile s-au recoltat şi s-au aşezat în rânduri pe o suprafaţă plană de teren sau pe masa de laborator. Se iau în considerare următoarele : 1. Forma rădăcinilor În funcţie de soi aceasta poate fi : - rotund-turtită (Carote de Paris); - conic-trunchiată ; - conic-alungită ; - fusiformă ; - cilindrică . Cele mai apropiate sunt formele cilindrice şi conice care au cel mai mare volum şi rădăcini mai puternice, dezgropându-se mai bine. Se pot observa în paralel 2 categorii de rădăcini: unele cu neregularităţi strâmbe de nedorit şi una cu formă dreaptă, netedă, regulată. Acestea sunt de preferat pentru că se recoltează fără pierderi, se curăţă mai uşor . Pe lângă observarea formei se ţine cont şi de felul în care se prezintă baza rădăcinii şi vârful acesteia. Se preferă rădăcinile la care baza (locul de prindere al rozetei de frunze) este dreaptă sau bombată, fără “umeri” în jurul locului de prindere al frunzelor şi cele cu vârful rădăcinii scurt şi gros . 2. Lungimea rădăcinii Deşi sunt de dorit soiurile cu rădăcini mai lungi, care au şi producţii mai mari, totuşi lungimea este limitată de greutăţile ce se întâmpină la scoaterea lor şi la faptul că la manipulare şi transport cele prea lungi se rup uşor. Se preferă ca limite lungimea 22 şi 24 cm. 3. Culoarea rădăcinii Se cunosc soiuri cu rădăcini galbene-portocalii, portocalii-roşiatice, albe sau chiar violete. Consumatorii preferă culoarea galben – roşiatică deoarece aceasta denotă un conţinut mai mare de carotonoizi (în mod special α şi β caroten). Soiurile aflate în cultură la noi se caracterizează printr-un conţinut în caroten cuprins între 6 şi 12 mg/10 g s.u. Peste acest conţinut rădăcina de morcov devine lipsită de frăgezime.

42

Un element de calitate deosebit de important este şi cel legat de aspectul fasciculelor de
lemn sau altfel spus “inima morcovului”, care trebuie să aibă o nuanţă cât mai apropiată de cea a

ţesutului parenchimatos al liberului. 4. Suprafaţa rădăcinii Este foarte importantă îndeosebi pentru soiurile culinare, la care ea trebuie să fie cât mai netedă, fără adâncituri şi excrescenţe. Aşa cum am mai arătat o rădăcină cât mai netedă uşurează curăţatul şi face ca pierderile să fie mai mici. 5. Indicele de calitate Notat cu “I”, este reprezentat de raportul dintre diametrul exterior al rădăcinii (D), şi diametrul “inimii” (d). Acest raport important în aprecierea cantităţii de substanţe de rezervă depuse în rădăcină, deoarece ne dă indicaţii în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al liberului secundar (ţesut în care se acumulează aceste substanţe de rezervă). Acest indice ( i = D/d) se exprimă în valori relative şi se foloseşte pentru a se putea compara rădăcinile între ele din punct de vedere calitativ. Sunt preferate şi deci au calităţi superioare rădăcinile cu un indice de calitate cât mai ridicat. Nu se poate considera însă foarte favorabil nici un diametru al “inimii” prea mic, aceasta atrăgând după sine micşorarea frunzişului şi slăbirea rezistenţei mecanice a rădăcinii. Indicele de calitate se apreciază la 10-15 rădăcini din acelaşi soi sau familie, care se vor secţiona cu un briceag la jumătate din lungimea lor. Calitatea rădăcinilor poate fi apreciată şi după raportul în greutate dintre inimă şi restul ţesuturilor. În alegerea elitelor se mai ţine seama , în afară de aspectele menţionate şi de următoarele : - rădăcinile să fie rezistente la crăpare; - să nu ramifice; - să nu aibă o aromă prea pronunţată care le face să devină neplăcute, mai ales pentru consumul în stare proaspătă. Aprecierea intensităţii aromei se face prin degustare în comparaţie la mai multe soiuri. Se reţin soiurile cu aromă mai puţin pronunţată. Alte elemente importante în aprecierea elitelor : - rădăcinile să-şi păstreze culoarea şi prelucrarea tehnică (uscare, conservare etc.); - să se poată păstra bine peste iarnă. Aceste aprecieri se completează întotdeauna cu rezultatele analizelor de laborator privind : - conţinutul în zahăr; - vitamine; - substanţă uscată etc. Observaţiile se înregistrează în fişe speciale de apreciere.

43

caracteristic laptelui proaspăt. Examinarea şi analiza calităţii laptelui Verificarea calităţii laptelui de consum se face pe loturi.în cazul ambalajelor de transport se ia aleator 5% din numărul ambalajelor dar nu mai puţin de 3%. . fără să formeze o vână groasă.pentru depistarea unor germeni din (apte. de la fiecare sfert (jumătate) în parte. . .se va avea în vedere o bună omogenizare înainte de orice determinări efectuate pe lapte. Se analizează turnând laptele dintr-un vas în altul şi se observă dacă laptele este omogen. 3.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte Controlul sanitar veterinar al laptelui se face la locul de producţie. dacă curge uşor în fir continuu. Astfel. cu un gust si miros plăcut. Vizează condiţiile de admisibilitate pentru aspect.în cazul cisternelor se omogenizează produsul şi se ia o probă de 500 cm . Culoare Se observă la lumina directă a zilei sau la lumina artificială de 80 de lucşi. cu nuanţă alb-gălbuie în cazul laptelui normalizat şi albă cu nuanţă uşor albăstruie. se recoltează probe individual şi în cazuri speciale.recoltarea se face cel mai târziu la 3 zile de la semnalarea litigiului. În cazul laptelui livrat în cisterne. defect cunoscut sub numele de lapte gros(în cazul cu aciditate crescută). vâscoasă sau mucilaginoasă). de prelucrare industrială şi în unităţile de desfacere. 2. La fiecare lot se efectuează: verificarea ambalării(ambalajului). cu o consistenţă fluida (nu se admite consistenta filantă. culoare. Standardul de ramura STR 2323 . Aspectul şi consistenţa Aspectul laptelui permite aprecierea prospeţimii şi igienii sale. Recoltarea probelor : Controlul laptelui la locul de producţie se face pentru a cunoaşte calitatea laptelui respectiv. Nu se admite adăugarea de substanţe conservante.mulgerea va fi efectuată complet şi în aceleaşi condiţii ca şi cea de la care s-a obţinut laptele în litigiu. prin lot se inţelege cantitatea maximă de 15000 L lapte. neutralizante sau alte substanţe străine de compoziţia normala a laptelui. direct în recipientul de recoltare (steril). în unităţile de colectare. . de la aceeaşi vacă sau de la acelaşi lot de vaci. de culoare alba cu nuanţa uşor gălbuie.în cazul ambalajelor de desfacere se ia aleator un număr de ambalaje în funcţie de numărul total al ambalajelor.PARTEA a III -a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE 3. uniformă pentru laptele smântânit. fără gust si miros străin. dar mai ales în cazuri de litigiu. miros si gust.nuanţa albăstruie: lapte cu un conţinut mic de grăsime. . dulceag. Proprietăţi organoleptice.se are în vedere alimentaţia animalelor (dacă a suferit sau nu modificări). când trebuie să se ţină cont de următoarele: . Examenul organoleptic 1. lotul este format din conţinutul unei cisterne. este considerat corespunzător laptele care se prezintă sub forma unui lichid omogen lipsit de impurităţi si de sediment. lapte smântânit. consistenta. Pregătirea probelor de lapte pentru examenul organoleptic .88 se refera la semifabricatul lapte integral pasteurizat destinat industrializării. de la aceeaşi mulsoare sau de la acelaşi număr de mulsori ca şi proba în litigiu (este bine ca probele în caz de litigiu să fie recoltate în prezenţa unui martor). examenul organoleptic şi analiza chimică. după ce s-au asigurat în prealabil dezinfecţia ugerului şi mâinilor mulgătorului. uniforma. de aceeaşi categorie livrat în acelaşi fel de ambalaj. .2. lapte dublu 3 44 . fără sediment. Culoarea normală a laptelui este albă. Abateri de culoare: .

Pentru a reduce la minimum evaporarea în timpul amestecării. gust de săpun (când laptele este păstrat timp îndelungat la temperaturi de sub 10°C. fără nici o lactică. Pentru analiza consistenţei se observă modul de curgere. 3. Loco furnizor =13-19 °T Loco fabrică = 17-26°T Loco furnizor = 17-26 °T Loco fabrică = 23-34 °T Aciditatea este în funcţie de conţinutul de grăsime în %. turnând smântâna dintr-un vas în altul. . de la vacile în perioada de estru şi de la vacile cu mamite).falsificat prin smântânire şi adaos de apă. vasul cu proba trebuie să fie descoperit foarte puţin. poate avea rare Fluidă. şi de la animale sănătoase este dulceag(dat de lactoză). cu defecte pronunţate de miros şi gust şi cea care are aspect spumos în masă. . Apariţia unor defecte de gust poate fi datorată următoarelor condiţii: gust acru (peste 19°T). puţin pronunţat.culoare gri murdar: lapte excesiv de impurificat. Înainte de analiză proba se răceşte la 20°C +/. în contact cu întreaga suprafaţă a limbii şi apoi se înghite. şi de lapte fiert în cazul laptelui tratat termic. fără aglomeraţii de grăsime aglomeraţii de grăsime şi şi substanţe proteice substanţe proteice Culoarea Albă până la slab gălbuie. Pentru laptele pasteurizat – gustul specific de lapte fiert. Smântână care are aciditate peste limitele calităţii a II-a se refuză Se refuză: smântână murdară. caracteristic Caracteristic de fermentaţie Mirosul şi gustul smântânii proaspete. Exminarea şi analiza calităţii smântânii Pregătirea probelor: Proba de laborator se aduce la temperatura de 40°C prin încălzirea pe baie de apă şi semenţine la această temperatură 15 minute pentru a permite degajarea bulelor de gaz din smântână apoi se omogenizează conţinutul prin amestecare cu o baghetă de sticlă. Gustul laptelui proaspăt muls în condiţii corespunzătoare de igienă. poate prezenta nuanţe nuanţă de miros sau gust străin slabe de miros şi gust de furaje Aciditatea °T max.2°C. Examenul organoleptic. dulceag. 45 . Mirosul laptelui normal trebuie să fie plăcut. laptele din perioada de repaos mamar. cu aromă plăcută dată în special de grăsime şi proteine. Nu se admit alte mirosuri străine. Aspectul şi culoarea se analizează în cilindru de sticlă incoloră. 3.culoare gălbuie. neîngheţată şi fără Fără impurităţi mecanice Poate prezenta cristale de gheaţă Puţin vâscoasă. smântânire ori fierbere. diferit nuanţată: laptele colostral în primele 3-5 zile după fătare. gust amar (alimentaţia cu furaje conservate defectuos). uniformă în toată masa Plăcut. produsul se menţine un timp în gură. Această proprietate dispare în special în condiţii de falsificare cu apă. Proprietăţile organoleptice ale smântânii Caracteristici 11BCalitatea I Calitatea a ll-a Aspectul Consistenţa Fără impurităţi mecanice sedimente.Mirosul Pentru aprecierea mirosului laptele se încălzeşte într-un recipient la 50-60°Cpentru laptele crud integral iar pentru laptele tratat termic aprecierea mirosului se face la temperatura de 20°C. specific speciei de la care provine în cazul laptelui crud integral. 4. gust sărat (laptele de la sfârşitul perioadei de lactaţie.Gustul Pentru perceperea gustului.3. îngheţată. mucegăită.

cu aromă bine Cu aromă perceptibilă. micioasă. uşor acrişor. fără de aer. nesfărâmicioasă Fad. fără imp. fără gusturi străine şi Consistenţă Onctuoasă. aroma de miez Satisfăcător.îndreptându-se spre colţul opus. de exprimată satisfăcătoare caramelizat sau alte nuanţe slab exprimate 46 . nedeformat. impurităţi picături mici de apă tulbure şi goluri mici de aer. în toată masa. în suprafaţă şi în secţiune Albă sau galben uniform. Pentru examenul organoleptic probele se iau după ce s-au analizat şi înregistrat datele inscripţionate de pe ambalaj. uşor perceptibil. lotul cântărind maximum 5000 kg unt de acelaşi tip şi aceeaşi calitate. cu slabe striuri Mai puţin onctuoasă nesfărâ. Când untul este ambalat în pachete cu greutatea de până la 200g se recoltează pachete întregi în proporţie de 2% din numărul pachetelor care formează lotul dar nu mai puţin de 2 şi nu mai mult de 5. recoltarea se face din 10% din ambalajele lotului. Se efectuează o rotaţie de 360° şi se retrage sonda. fără de aromat. dar nu mai puţin de 3. cu luciu alb sau mat. de impuritati Aspect secţiune Culoare Albă gălbuie. Din proba medie omogenizată se constituie proba de laborator de 250g pe care se fac analizele organoleptic. fără fisuri. suficient de compactă. Se introduce sonda oblic în blocul de unt la 8-10cm de margine.3. fără gusturi gusturi străine străine Miros Fără aromă. şi după ce s-a îndepărtat materialul de ambalare. Calitatea untului de diferite tipuri Caracteristici Aspectul ambalajului Extra Superior Calitatea l Calitatea II Curat. luciu uniform caracteristic. Cu ajutorul unei spatule se transferă tronsonul de unt din porţiunea luată în recipientul pentru probe. Prelevarea probelor se realizează folosind ustensile conform STAS 9535/2-75 . obţinut prin procedee fizice şi cu constituenţi de origine lactată. miros acru. Plăcut.4. până la galben uniform deschis. Gust Plăcut.omogenă. Examinarea şi analiza calităţii untului Untul este produsul lactat de tip emulsie (apă şi materie grasă). continuă fără pe picături de apă vizibile rare picături de apă vizibile şi goluri mici şi goluri de aer. Constituirea probei Când untul este ambalat în blocuri.sondă de inox şi deversarea în recipiente pentru probe. compactă. prezentat în acelaşi tip de ambalaj. rare urme izol. cu date inscripţionate lizibil supraf. omogenă. suficient de nucă proaspătă.

În urma aprecierii organoleptice untul poate prezenta defecte de miros şi gust (mucegai
sau drojdii, acru sau brânzos, amar, metalic, de rânced, de peşte etc); de aspect (datorită repartizării neuniforme a apei în timpul malaxării)ş de consistenţă (unt prea moale sau

sfărâmicios); de culoare (unt marmorat, intens colorat). 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor
Brânzeturile constituie o categorie deosebită a produselor lactate şi reprezintă unele din

cele mai valoroase produse alimentare. Brânzeturile sunt produse ce se obţin prin coagularea enzimatică sau acidă a laptelui, urmată de prelucrarea tehnologică a coagulului format prin diferite procedee(fizice, chimice şi microbilogice). Ambalare şi modul de prezentare Brânzeturile pot fi ambalate şi prezentate în putini de lemn, sau cutii de material plastic. Brânzeturile de tip caşcaval se prezintă sub formă rotundă, dreptunghiulară, triunghilară, de diferite mărimi, ambalate în vid sau sub formă de batoane, triunghiuri, cum sunt brânzeturile topite. Controlul de calitate se face pe loturi de acelaşi sortiment şi aceeaşi calitate de brânzeturi. Recoltarea probelor La brânza proaspătă de vaci se deschid 10% din ambalajele care formează lotul (maxim 500 kg, în cazula mbalajelor de desfacere şi maximum 1000kg în cazul ambalajelor de transport). Pentru brânzeturile cu consistenţă moale se iau probe din cel puţin trei locuri diferite ale masei de brânză, tăindu-se bucăţi mici. Din proba medie se recoltează 200-300g, care constituie proba de laborator. Pentru celelalte brânzeturi probele se prelevează cu sonda metalică astfel încât proba să fie recoltată din toate suprafeţele bucăţii de brânză, cantitatea fiind de 300g. Dacă lotul este format din ambalaje mici, pachete până la 300g, se recoltează 2% din numărul unităţilor de ambalaj dar nu mai putin de 2 şi nu mai mult de 5. Sonda se introduce oblic spre centrul bucăţii. Proba de laborator se mărunţeşte şi se omogenizează în mojar. În cazul brânzeturilor cu coajă, aceasta se îndepărtează şi apoi se prelevează proba. În cazul brânzei telemea ambalată în butoaie se recoltează o felie dintr-o bucată de la suprafaţă şi una dintr-o bucată din profunzime şi 200-300ml de saramură. Examenul organoleptic la brânza cu pastă moale 1. Aspectul: masă omogenă,prezenţa sau absenţa scurgerilor libere de zer, existenţa sau nu a mucegaiurilor şi impurităţilor; 2. Consistenţa Se stabilesc caracteristicile pastei în funcţie de sortiment (moale, untoasă, nesfărâmicioasă); 3. Culoarea Apreciindu-se nuanţa de culoare la suprafaţă cât şi în profunzime precum şi uniformitatea ei. 4. Mirosul şi gustul Se apreciază aroma şi gustul care trebuie să fie caracteristice sortimentului şi se depistează nuanţele nespecifice sau străine (acru,amar, de drojdie de mucegai etc.) Examenul organoleptic la brânza cu pastă tare 1. Aspectul exterior: observându-se dacă forma bucăţilor este caracteristică conform sortimentului sau prezintă deformări. Se apreciază culoarea cojii, prezenţa sau absenţa crăpăturilor, uniformitatea stratului de parafină. 2. Aspectul pe secţiune Aprecierea se face pe secţiune proaspătă, urmărindu-se omogenitatea miezului, prezenţa sau absenţa ochiurilor de fermentare(coagul buretos, cavernos sau orb);

47

3. Consistenţa miezului Se examinează elasticitatea pastei (cauciucoasa, sfărâmicioasă sau nisipoasă). 4. Culoarea miezului Se observă nuanţa de culoare şi uniformitatea ei. 5. Mirosul şi gustul Se apreciază dacă sunt caracteristice tipului de brânză, dacă sunt suficient de expresive sau dacă prezintă unele defecte (caşcavalul Penteleu). Caracteristicile organoleptice ale caşcavalului Penteleu Coaja acoperă numai faţa laterală, este de culoare cenuşiu deschis, netedă, curată, fără crăpături; se admit pe coajă urme şi pete de mucegai. Roţile se pot prezenta acoperite cu o peliculă protectoare uniform repartizată. Se admit, la maximum 5 % din lot, roţi cu uşoare denivelări, uşoare urme de răzuire, crăpături la suprafaţă. Miez curat, omogen, fără ochiuri, se admit spaţii libere sub formă alungită. Uniformă în toată masa; pentru caşcavalul din lapte de vacă, din lapte de bivoliţă sau în amestec, culoare albă până la galben deschis; pentru
caşcavalul din lapte de oaie, culoare albă gălbuie până la galben-

Aspect exterior

Aspect pe secţiune

Culoarea miezului

cenuşiu-deschis Consistenţa miezului Miros şi gust Elastică, la rupere se desface în fâşii. Plăcute, caracteristice brânzeturilor opărite şi maturate; fără miros sau gust străin; caşcavalul din lapte de oaie trebuie să aibă miros şi gust specific brânzeturilor din lapte de oaie.

Produsele lactate acide se fabrică din lapte de vacă, oaie, capră, bivoliţă sau în amestec, din lapte integral sau degresat, prin utilizarea culturilor bacteriene ca “maia” şi printr-o tratare tehnologică specifică fiecărui produs în parte. Ca rezultat al dezvoltării în laptele materie primă a microorganismelor introduse (în condiţii casnice acţionează microflora spontană), are loc fermentarea lactozei cu formarea de acid lactic, sub acţiunea căruia cazeina din lapte coagulează, formând coagulul caracteristic pentru aceste produse. 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 1. Pregătirea probelor Probele de lapte acidofil şi lapte bătut se omogenizează prin răsturnări repetate ale buteliilor şi se aduc la 20+/- 2°C. Probele de iaurt şi lactofruct se omogenizeaza prin amestecarea conţinutului cu o spatulă sau baghetă şi se aduc la 20+/-2°C. Probele de kefir se încălzesc pe baia de apă la 40-45°C, amestecând cu o baghetă timp de 10 minute pentru eliminarea bioxidului de carbon, apoi se răcesc la 20+/-2°C.

48

3. Analiza organoleptică a iaurtului Gras Slab Tipul Foarte gras Coagul consistent, Coagul de consistenţă potrivită, fără bule Aspect şi cremos, fără bule de de gaz şi fără să elimine zer. La consistenţă gaz şi fără să rupereaspect de porţelan. Se admite elimine zer. La eliminarea a minimum 5% zer. rupere aspect de porţelan. Se admite eliminarea a 2% din zer. Culoare Alb de lapte sau cu nuanţă slab gălbuie. Miros şi gust Specific de iaurt din lapte de vacă, plăcut acrişor, fără gust sau miros străin (amar, rânced, de mucegai). Pentru realizarea analizei organoleptice se vor respecta indicaţiile specificate la analiza laptelui de consum. Culoarea se analizează la lumina directă a zilei. Mirosul şi gustul se apreciază după ce produsul a fost adus la 8-12°C. 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui La aprecierea calităţii peştelui proaspăt se urmăreşte stabilirea prospeţimii, dar şi a mărimii (prin determinarea lungimii şi a masei) şi stării de îngrăşare a peştelui. Probele sunt supuse examenului organoleptic, iar în cazul de incertitudini aupra rezultatului se recurge şi la examenul fizico-chimic (care nu trebuie să dureze mai mult de 4 ore). Proba de laborator, în cazul examenului organoleptic. Este formată din minimum doua exemplare din fiecare ambalaj sau cca. 250 g pentru peştele mărunt. Proba pentru examenul fizico-chimic trebuie să fie de minimum 250 g, reprezentând mai multe exemplare, un exemplar sau felii, în funcţie de masa exemplarelor din lot. Pentru aprecierea prospeţimii prin examinare organoleptica se analizează urmatoarele caracteristici: 1. Aspectul general Peştele proaspăt are un aspect metalic, este strălucitor şi prezintă o
culoare bine exprimată, specifică. Pe măsura alterării devine mat, îşi pierde luciul, culoarea se

închide şi îşi reduce mobilitatea în unitatea de ambalaj. 2. Mobilitatea Peştele prospăt la cea mai mică atingere se mişcă (masă în mişcare). 3. Aspectul gurii închisă, cu excepţia peştilor răpitori, la peştele proaspăt şi întredeschisă sau deschisă la peştele alterat. 4. Aspectul ochilor limpezi, proeminenţi, strălucitori, cu corneea transparenţă, umplu bine orbitele la peştele proaspăt. Pe măsura evoluţiei în timp ochii îşi pierd strălucirea şi limpiditatea, se retrag sub nivelul orbitei, corneea devine mată, albicioasă. 5. Aspectul branhiilor La peştii prospeţi branhiile sunt roşii, cu nuanţe caracteristice speciei, strălucitoare, umectate, fără mucozităţi. Operculii ce astupă cavităţile branhiale sunt elastici şi bine lipsiţi de branhii. Peştii alteraţi prezintă branhii de culoare inchisă, acoperite de mucozităţi, cu miros neplăcut, operculii sunt îndepărtaţi de branhii şi se desfac uşor. 6. Aspectul pielii şi al solzilor Peştele proaspăt are pielea lucioasa de culoare naturală, solzii lucioşi, bine fixaţi. Pe măsura evoluţiei spre alterare, pielea işi pierde strălucirea, se acoperă cu un strat mucilaginos, urât mirositor, se desprinde uşor de muşchi. Solzii şi aripioarele se detaşează cu uşurinţă şi îşi pierd luciul(devin întunecaţi). 7. Aspectul anusului Retractat la peştele proaspăt, concav şi albicios, dar pe măsura alterării devine proeminent şi capata o nuanţa roşiatică. 8. Aspectul muşchilor Bine legaţi de coloana vertebrală, tari, elastici, de culoare albcenuşie sau uşor roşcată, netezi şi stralucitori. Pe măsura alterarii devin moi, işi pierd luciul, capătă o culoare mai închisă(cenuşiu-murdară), se desprind cu uşurinţă de vertebre, prezintă un miros neplăcut. Pentru a aprecia culoarea cărnii se realizează o secţiune transversală în partea cea mai groasă a corpului peştelui.
49

se apreciază forma. sau chiar cafenie. la 21 zile formează un unghi de 70-75°. cu ajutorul căruia se face o incizie superficială în corpul peştelui. Densitatea oului este in medie de 1. prin descompunerea fosfaţilor conţinuţi de mucusul de pe solzi.8. Ouale prospete au coaja cu aspect rugos. Recoltarea probelor se face pe loturi. galbenă-deschis. Proba densităţii ouălor Principiul se bazează pe scăderea densităţii oului odată cu învechirea. Examenul calităţii ouălor Examinarea pe oul ca atare La ouă. galbenă-inchis. Interpretare: Oul proaspăt până al 14 zile ia poziţie orizontală cu axul său tinde spre vertical. formează un lichid tulbure. 3. gălbenuşul sferic. Pe măsura alterării carnea devine moale şi inelastică 11. aspectul conţinutului. Este nesesizabil. între cele două membrane cochiliare se gaseşte camera cu aer. 10. la 30 de zile formează un unghi de 90°. în special complexul B. Albuşul reprezintă 57%. Ca. gălbenuşul 32% şi coaja 11% din masa oului. Consistenţa cărnii este densă şi suculentă la peştele de apă dulce. Numărul total al ouălor recoltate nu va fi mai mare de 100. starea de prospeţime a oului poate fi apreciată după marimea unghiului format între axul longitudinal al oului astfel: la 7 zile formează un unghi de 20-25°. porii nefiind vizibili. aspectul cojii. de mâl. fără lichid. câte 16 oua din ambalaje de 480 de ouă. Examinarea şi analiza calităţii ouălor Oul este un aliment esenţial pentru om. Culoarea cojii ouălor de găină poate fi: albă. cu eliberare de trimetilamină(un compus cu miros de peşte). Oul este alcătuit din coajă străbătută de pori (mai numeroşi în capătul rotund). uneori cu pete. Se formează pe măsura învechirii peştelui. Asemănător se prezintă şi spinarea. Examenul exterior al oului. 50 . mai putin densă la peştele de mare. In cazul peştelui mare. Se iau la intâmplare 10% din ambalajele loturilor şi din locuri diferite ale acestora. cu valoare biologică maximă a proteinei în gălbenuş. Pe măsura învechirii işi pierd luciul. bine individualizate. se refera la aprecierea spectului si culorii cojii. De la 4zile la 30 de zile. Se determină prin apărarea părţilor laterale ale peştilor. stabilirea mirosului se face folosind un cuţit rotund sau un beţişor ascuţit din lemn. albuşul dens. la prezenta unor eventuale crapaturi sau deformari ale cojii. vitamine. Mod de lucru: oule din proba de examinat se introduc pe rând într-un vas de sticlă. Ouăle care au coaja prezintă anomalii sau crăpături se sortează la ouă cu defecte. porii fiind vizibili faţă de ouale vechi care au coaja lucioasă. un număr de ouă. cu miros caracteristic. de putred. sub coajă aflându-se cele două membrane cochiliere permeabile. acoperită cu o cuticulă protectoare. Fe). alternând cu albuşul lichid. de rânced. Pentru comercializare se admit maximum 0. la capătul rotund al oului. abia perceptibil la peştele proaspăt.5% ouă ciocnite sau cu gălbenuşul parţial scurs. substanţe minerale valoroase (P. după cum urmează: câte 12 oua din ambalaje de 360 de oua. se împlântă în muşchi răsucind de câteva ori şi apoi se scoate şi se apreciază mirosul imediat. conţinând toţi aminoacizii. urmărindu-se poziţia axului lor longitudinal faţă de fundul vasului. Ouăle care au peste 30 de zile se ridică la suprafaţa apei. învelit în membrană vitelină şi menţinut în echilibru în masa albuşului prin cele doua şalaze (benzi de albuş dens). de mucegai. capătă miros puternic de peşte.9. Carnea trebuie să prezinte elasticitate: la apăsare nu rămâne amprenta.080. la 15 zile formează un un unghi de 45°. Probat în apa de robinet. Aceasta oferă date asupra prospeţimii oului până la 30 de zile. Se identifică mirosurile străine (de acru. La peştele mic se examinează o tăietură transversală proaspătă. între degetul mare şi cel arătator. Aspectul viscerelor La peştele proaspăt sunt strălucitoare. greutatea prin determinarea densităţii. de petrol). neplăcut. Mirosul se determină asupra mucusului acoperitor şi aupra cărnii.

in farfurie.Proba în apă sărată Oferă date asupra prospeţimii oului până la 8 zile. Pentru recoltarea probelor se dechid 10% din numarul ambalajelor ce compun lotul. galbenusul accentuata. faţă de partea interioară a vasului şi partea superioară a apei. depăşind-o cu atat mai mult cu cât este mai vechi. prin lot inţelegandu-se cantitatea de 1000 kg miere de aceeaşi calitate. persoane în varstă. omogen. 51 . mirosul. la brun închis până la negru (miere de mană. se membrana intacta. nu spumeaza. la 3-5 zile oul în poziţie verticală pluteşte între două ape. Galbenusul neregulat si max 1 cm. uniformă. Au partea interna a cojii Degaja miros inchis.9. oul tot în poziţie verticală atinge cu varful bont suprafaţă apei. Gălbenuşul excentric. camera de Sunt transparente.2. Camera de aer mică. dupa gelatinos. din ea se recoltează 250 g miere pentru examenul de laborator. de pădure). care la rândul ei poate fi mierea monofloră sau polifloră. După materia primă de provenienţă mierea se împarte în: miere de origine vegetală (miere de nectar sau flori). puritate şi aspectul. la 6-7 zile. Proba medie din fiecare ambalaj deschis este de cca. aer marita (1. Mana este produsul excretat (excremente ce conţin zaharuri în cantiate mare). gustul.5 cm). Coaja lucioasa fara pete Clatinatul Incercarea la transparenta (OVOSCOP) Examinarea spargere 3. oul are poziţie verticală. Mierea este principalul rezultat al activităţii albinelor ce constituie un aliment energetic valoros(3150 kcal/kg miere). 1. Examinarea şi analiza calităţii mierii Singurele produse naturale ce conţin în mod natural o cantitate de zaharuri sunt mierea şi laptele. gazele ies prin porii cojii Din cauza eliminarii apei Avand consistenta si CO3 deplasarea gelatinoasa si camera de galbenusului este mai aer mica. uşor asimilabil. Galbenusul mai alb si galbenusul are mai putin elastic. sportivi. consistenţa. este imprastie cand se varsa omogena. Mod de lucru: Introducerea ouălor din probă de analiză (pe rând) în vasul cu soluţia de clorură de sodiu (NaCl) în concentraţie de 12%. Aceasta se omogenizează. recomandat pentru copii. în acelaşi fel de ambalaj. Examenul organoleptic constă în aprecierea însuşirilor organoleptice ale mierii florale şi extraflorale: culoarea. Se alb-curat.5. I. de floarea-soarelui). albusul este bate greu. plasat langa sferic şi aşezat central camera de aer. dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 7. Interpretare: la 1-3 zile. la galben roşcat (roiere poliflora). miscarile face miscari limitate sunt puternice si se percep. Factori de apreciere Oua proaspete Oua alterate Aspectul exterior Coaja are nuanţe cenusii. Recoltarea probelor Examenul se face pe loturi. miere de origine animal (mierea de mana de padure). atingând cu vârful ascuţit fundul vasului. Culoarea la sorturile de miere romaneşti variază de la alb incolor(miere superioră de salcâm) la galben-auriu (miere de salcâm cal. la egală distanţă între fundul vasului şi suprafaţă apei. 250g miere. urmărindu-se poziţia (care întotdeauna este verticală). Sunt opace. de unele insecte parazitare ale vegetaţiei lemnoase sau ierboase.

De menţionat că. observând prezenţa unor fragmente de cadavre de albine. căt şi ca miere extasă. de rapiţă (în care predomină glucoza). ea putând cristaliza atât în faguri. fluidă la mierea de salcâm (în care predomină fructoză) şi este vascoasă sau cristalizată la mierea de floarea soarelui. 3. Mierea de pădure are o consistenţă fluidă. de ceruri etc. cu aromă specifică. Mirosul şi gustul fiecărui sortiment de miere florală se caracterizează prin plăcut. vâscoasă. consistenţa este omogenă.2. Puritatea se apreciază odata cu culoarea. gustul astringent. Consistenţa: În funcţie de raportul fructoză/glucoză. cristalizarea (zaharisirea) este o proprietate a mierii naturale. dulce. 52 . Aspectul se apreciaza dupa gradul de transparenţă pe care il prezinta o probă de miere întrodusă într-o eprubetă de sticlă incoloră şi examinată la lumina directa a zilei. 5. 4.

se admite si mai putin vascoasa Uniforma: fluida. sau cristalizata Miere conifere de Bruna Rubinie Aroma placuta. vascoasa. roscata Miere floarea soarelui Miere zmeuris Miere izma de Galbena auire. unform. vascoasa. specifica. inchis pana sau cristalizata la bruna Brunaroscata Brunaroscata Uniforma: fluida. sau fin cristalizata Uniforma: fluida. pronuntata. dulce specifica placuta. vascoasa. usor astringenta Miere faneata deal Miere poliflora de Galbena de Galbena Bruna Bruna Aroma dulce Aroma dulce placuta. caracteristica Placuta. fara uniform. sau cristalizata Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: se vascoasa admite cristalizata fin Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: vascoasa fara fara cristalizare cristalizare. Aroma specifica. dulce Bruna. dulce Aroma placuta. dulce. Uniforma: bruna inchis fluida sau vascoasa cu cristale fine Uniforma: fluida. vascoasa. galbena portocalie de Galbena roscata galbena verzuie de Galbena verzuie Fluida sau Fluida sau Caracteristica mierii vascoasa vascoasa de salcam. 53 .PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI ALE MIERII Sortimentul Culoarea Calitatea I Calitatea II Galbena inchis Consistenta Calitatea I Calitatea II Aroma: gust si miros cal. galben deschis. specifica. dulce. fara dulce cristalizare cristalizare Aroma de flori de tei. I si II Miere salcam de Aproape incolora. placuta. vascoasa sau fin cristalizata Galbena Uniforma: fluida. placuta. galben aurie Miere de tei Galben portocalie.

Tendoanele sunt moi. Atat la suprafata cat si in sectiune intipariturile ce se formeaza sunt persistente. Aspect exterior Culoare Consistenta Miros inchisa in comparatie cu carnea proaspata. cenusii.10. sferturi de carcase) luate din lot conform standardelor şi normelor tehnice interne ale produselor respective şi constă în aprecierea următoarelor caracteristici: aspect. ligamente) fascii. Tendoanele sunt netede si lucioase. aponevroze. cenusii. vase. Din punct de vedere al consumatorului carnea este de calitate superioară cand conţinutul în grasime este minim şi prezintă o fragezime. Examinarea caracteristicilor organoleptice se face pe carnea caldă. Miros de putregai atat la suprafata cat si in straturile profunde. Uneori este decolorata alteori find cenusie sau verzuie. consistenţă. eviscerat. Lichidul sinovial este tulbure. tulbure. speciei si regiunii musculare O hartie de filtru aplicata pe respective. Examinarea şi analiza calităţii cărnii Noţiunea de „carne comercializabilă” înseamnă părţile componente ale „carcasei” (corpul animalului sacrificat. aromă şi suculenţă ridicată. caracteristicile bulionului. Carnea este ferma si Carnea este moale atat la elastica. si umede. Mirosul de mucegai lipseste in straturi profunde. fara a fi lipicioasa. Factori de apreciere Carne proaspata Carne relativ proaspata La suprafata carnea prezinta uneori o pelicula uscata. Lichidul ceva mai moi. 54 . La suprafata carnea prezinta alteori este partial acoperita cu o pelicula uscata. mica. mate sau chiar sinovial este limpede. Cateodata la suprafata se simte Placut si specific fiecarei un miros greu de carne specii. acoperite cu mucus abundent. aspectul şi caracteristicile grăsimii. culoare. Consistenta Miros si gust de rancezeala. filete nervoase. usor umeda. Sucul muscular sectiune nu absoarbe multa se obtine cu multa greutate umiditate. In sectiune de culoare caracteristica este umeda fara a fi lipicioasa. Examenul organoleptic Se realizează pe bucaţele de carne (carcase întregi. compacta. un mucus lipicios. repede si complet. miros. In sectiune este lucioasa. culoarea este mata si mai Carne alterata Suprafata poate fi uscata sau umeda si lipicioasa. micsorata. Suprafetele articulare sunt acoperite cu mucus. Grasimea cu caracteristic speciei. aspect mat si consistenta Suprafetele articulare sunt micsorata. Sucul muscular este si este limpede. In sectiune este umeda si lipicioasa. (tendoane. jupuit. semicarcase. La suprafata carnea are La suprafata si in sectiune culoarea roz pana la rosu. ţesutul adipos. In sectiune este suprafata cat si in sectiune. caracteristicile maduvei oaselor. desori acopeita cu pete de mucegai. Examenul organoleptic se face cu scopul aprecierii stadiului de prospeţime şi calitatea cărnii. La suprafata culoarea este cenusie sau verzuie. flaxuri. vase sanguine şi limfatice. carnea congelată şi carnea decongelată. Grosimea cu aspect mat si coloratie cenusie murdara. Uneori se pot observa coloratia si gustul normal pete de mucegai. in cantitate Grasimea cu consistenta. Nu lasa amprenta revenind destul de amprenta.3. Usor acid sau mucegai. Lichidul sinovial este tulbure. fără cap şi extremităţile membrelor) şi anume muşchii scheletici. neaerisita.

detaşeaza uşor poate fi crapată. de culoare caramizie deschisa. Consistenta mult micsorata. Mai moale si mai Nu umple tot canalul inchisa la culoare decat maduva proaspata. cu gust putin placut sau chiar usor ranced . salamuri semiafumate. negricios. pastrează urmele sforilor cu care a fost legat. prospături. de bună calitate. Alterate 1 Aspectul exterior (membrana) Membrana umedă. La suprafata aproape nu se observa picaturi de grasime. se clasifică în doua grupe: semipreparate şi preparate din carne. 3. curată. cu depozite de mucegai. Tulbure. Membrana bine uscată. La suprafata se separa un strat compact sau insule mari de grasime. osului.11. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor Produsele obţinute prin prelucrarea cărnii în funcţie de procesul tehnologic şi de durata de păstrare.Usor dezlipita de marginea Maduva oaselor Umple in intregime canalul medular. Miros ranced si de mucegai. Verificarea calităţii semipreparatelor din carne (mai laes la cele crude) se face prin aprecierea aceloraşi caracteristici de calitate ca şi la carnea refrigerată. Sectiune este lucioasa. Criterii de apreciere Proaspete Prospaturi Suprafata curată. Elastica de culoare si o consistenta normala. se şi lipicioasă. medular. salamuri crude. Nr. membrana nedeteriorată Preparate semiafumate Membrana întreagă. aderenta la compozitie. Periostul inchis la culoare. cu miros si gust placut. La suprafata grasimea se separa sub forma de picaturi mici uneori cu miros ranced. murdar cu flacoane. Bulionul dupa fierbere si sedimentare Transparent. un strat uscat albicios pulverulent şi uniform. Sectiunea este mata uneori cenusie. Având în vedere diversitatea preparatelor din carne. Preparate crude. curată. examinarea organoleptică particularizează anumite caracteristici pentru principalele tipuri de preparate: specialităţi. afumate uscate şi 55 . nelipicioasa. limpede si placut aromat. uneori coperită de un strat albicios de mucegai. adeseori Tulbure.

afumate uscate Plăcut. Membrana cu miros de încins. fără gusturi semiafumate străine. perfect semiafumate legată. Prospături culoare uniformă. consistenţa semitare. afumate si roşie rubinie. acumulari de apă şi grasime sub membrane.12 Examinarea şi analiza conservelor Nr crt. Specifice fiecarui sortiment Goluri în compoziţie. suculentă. specific produsului Preparate proaspat. ruginite sau cu pierderi de conţinut. Compoziţie lucioasă. mosaic (salam de Sibiu). Falţ neuniform dinţat Cu pete. elastica. Placut. cu aroma de afumat şi de condimente. neuniformă Cutii scurse. cu pete de scurgere. turtite. fără pete la inchirieri Cutii defecte care se elimina de la consum Funduri bombate. Masa uniform Preparate amestecată. crude. 1 Criterii de apreciere Cutii normale bune pentru a fi date in consum Cilindrică sau paralelipipedică. capace uşor concave. fără deformari Uniform presat pe toată întinderea circumferinţei sale Suficient de lată. şi fără gust sau miros străin. fără goluri uscate de aer sau aglomerari de grăsime topită. la deschidere elimină gaze. Forma 2 3 4 Faltul Lipitura Etanşeitatea 56 . tocătura cu miros putred. culoare roşie. fără goluri de aer. fără aglomerari de metal Perfectă. slanina cu miros rânced. uniformă şi lucioasă. fisurate.2 Amestecul pe secţiune 3 Miros şi gust Masa compoziţiei perfect legată şi uniformă. Preparate crude. caracteristic Prospături produsului şi condimentelor folosite . 3. fără goluri de aer. aglomerari de apa sau grăsime. dar elastică cu Preparate masa aderentă la inveliş. consistenţa tare dar elastică. consistenţa densă.

etichetarea. Verficarea recipienţilor metalici în care se ambalează produsele constă în examinarea aspectului exterior. exitenţa aglomerărilor de aliaj). a deformărilor mecanice. Pentru conservele din carne. la temperaturi mai mari de 100°C. cât şi a conţinutului pentru verificarea concordanţei cu normele de calitate în vigoare. verificarea ermeticităţii (prin proba cufundării în apă incalzită la 95°C). aspectul lipiturii. prezenţa bombajului (forma capacelor). 57 . a punctelor şi petelor de rugina (aspectul tablei şi al falţului). examinarea atât a recipienţilor pentru stabilirea posibilitatilor de păstrare în timp.marcarea. Aprecierea calitaţii conservelor sterilizate din carne necesită. controlul sterilitaţii (proba termostatării) şi examinarea aspectului interior al recipienţilor (prezenţa petelor de marmorare. a fisurilor sau pierderilor de conţinut.Conservele sunt produse alimentare ambalate în recipienţi rezistenţi şi impermeabili. temperatura obisnuita de sterilizare este de 117-124°C. ca şi în cazul celorlalte sortimente de conserve sterilizate . închise ermetic şi stabilizate prin sterilizare. culoarea acestora. forma lipiturii.

Volumul spaţiului frigorific se stabileşte în funcţie de natura. durata de păstrare şi cantitatea produselor destinate a fi depozitate şi prelucrate.80 m) sau cu vopsele de ulei. Toate unităţile trebuie sa fie prevăzute cu sisteme de îndepărtare igienica a reziduurilor. pe unde ar putea pătrunde rozătoarele. Spaţiile frigorifice vor fi dotate cu termometre şi cu sisteme de înregistrare grafică a temperaturii. prepară sau depozitează alimente sau care servesc mâncăruri gătite. trebuie să fie separate de restul personalului unităţii din motive lesne de înţeles. miros. pentru curăţirea. trebuie amenajate încăperi pentru efectuarea operaţiunilor pregătitoare (preliminare) bunei desfăşurări a procesului tehnologic cum ar fi: • spaţii pentru curăţirea şi spălarea materiilor prime. pereţii trebuie să fie impermeabilizaţi prin faianţare (1. preparare şi anexe. a semifabricatelor şi a produselor finite uşor alterabile. unde vor fi montate robinete. ambalajelor şi altele. Depozitarea acestor recipiente. Toate unităţile trebuie aprovizionate cu materiale pentru întreţinerea curăţeniei şi pentru efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie. care se realizează în interiorul spaţiului frigorific. cu suprafeţe netede şi care să nu modifice proprietăţile organoleptice (gust. • spaţii distincte pentru păstrarea materialelor de curăţenie şi dezinfecţie. iar pavimentul să fie prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canal. spălarea şi dezinfecţia ustensilelor. vor fi prevăzute plase de sârma deasa de oţel. Dotarea cu ustensile si utilaje. In toate încăperile de producţie şi anexe. se va face ţinându-se seama de natura. grupurile sanitare pentru personalul din aceste sectoare. 58 . trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de apă calda si rece curenta. Pe lângă încăperile de producţie şi anexele specifice. În unităţi. trebuie sa fie asigurata in toate spatiile de producţie. Pentru păstrarea igienica a echipamentului sanitar de protecţie a alimentelor şi a îmbrăcămintei personale. se va face în încăperi sau boxe special destinate acestui scop.PARTEA a-IV-a ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4. Toate unităţile. iar ferestrele ( după caz si uşile) vor fi prevăzute cu site pentru a putea împiedica pătrunderea muştelor. se vor folosi vestiare. la intrarea în canalele de aer sau alte orificii. trebuie sa fie dotate cu spaţii frigorifice pentru păstrarea materiilor prime. În încăperile de producţie şi de păstrare a alimentelor. Colectarea şi evacuarea reziduurilor solide sau lichide. Acestea trebuie sa fie confecţionate din materiale care sa se poată curata uşor. volumul si specificul procesului tehnologic. Distribuţia apei calde si reci. cu pavimentul lavabil prevăzute cu instalaţii de apa şi canal sau rigole de scurgere. dulapuri sau încăperi vestiar sistem filtru. norme de bază privind igiena alimentaţiei Unităţile care produc.1. culoare) şi fizico-chimice. se va face numai în recipiente confecţionate din materiale rezistente prevăzute cu capace şi uşor lavabile. Aspecte generale privind alimentaţia publică. să nu cedeze substanţe chimice peste limitele admise şi să nu afecteze valoarea nutritivă a produselor alimentare prelucrate.

precum si la instalaţia de canalizare. unitatea respectiva va solicita o noua autorizaţie sanitara. • este interzisa prepararea prin incorporarea grăsimilor ce au fost folosite la prăjire. etc). Funcţionarea instalaţiilor frigorifice trebuie asigurata in permanenţă. este necesar examenul de trichina. cu funduri de lemn marcate. presiune). Unităţile care utilizează mijloacele auto pentru transportul alimentelor. depozitează. se va face numai in măsura stricta a posibilităţilor de conservare la frig. servesc. Introducerea la cazan a cărnii provenite din gospodăriile agrozootehnice sau din sectorul particular. legumelor si peştelui (inclusiv operaţiunile de preparare a cărnii si peştelui crud) se vor efectua in încăperi sau compartimente separate de operaţiunile finale ale preparării acestor produse. 4. Aprovizionarea cu alimente uşor alterabile. ouăle de găina cu coaja intactă (cele cu coajă sparta vor fi aruncate) se spală şi se dezinfectează intr-o soluţie de cloramina (1%) sau bromocet 59 . vor asigura în mod corespunzător spălarea şi dezinfecţia autovehiculelor după fiecare transport. trebuie să corespundă condiţiilor prevăzute în STAS-uri sau în normele interne de calitate şi în normele de igiena. Autorizaţia sanitara se vizează anual (12 luni calendaristice).Toate unităţile care produc. prelucrează. Materiile prime si produsele finite se vor prelucra pe mese sau pe funduri de lemn diferite si marcate vizibil (carne crudă.1. In caz de schimbarea condiţiilor. legume crude. In acest sens: • este interzisă realizarea produselor neavizate favorabil de Ministerul Sănătăţii. iar pentru carnea de porc.) si cu bazine racordate la instalaţia de apa calda si rece. tocare. • operaţiunile de prelucrare a cărnii. • utilajele si ustensilele vor fi revizuite periodic si cele găsite uzate sau degradate. • este obligatorie respectarea tuturor fazelor prevăzute în procesele de fabricaţie. legume fierte.). transporta si desfac alimente. peste fiert. carne fiartă. topor. peste crud. • înainte de a fi folosite. precum şi a parametrilor tehnologici specifici (temperatura.1. etc. cuţite. Spaţiul va fi dotat cu butuc. In procesul tehnologic de realizare a preparatelor culinare trebuie să se ţina cont de faptul că: • este interzisă amestecarea tocăturilor crude cu tocăturile prăjite. este permisă numai cu avizul scris al organelor sanitar-veterinare. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor Materiile prime folosite la prepararea culinara. preparare chiftele. cu ustensile (maşina de tocat. • se interzice folosirea repetata a grăsimilor alimentare in operaţiunile de prăjire. fiecărui produs in scopul asigurării calităţii sanitare si a valorii nutritive. Toate operaţiunile legate de prepararea cărnii crude (tranşare. cârnaţi sau pasta de mici. funcţionează pe baza autorizaţiei sanitare. vor fi recondiţionate sau scoase din folosinţa. • este interzisă amestecarea mâncărurilor de la un prânz la altul. Temperatura realizată în interior va fi înregistrată pe diagrama spaţiului frigorific la fiecare 8 ore sau după caz. etc. se efectuează intr-un spaţiu destinat numai acestor operaţiuni. la 12 ore.

Produsul finit se păstrează 24 ore la 4° C. va fi asigurată protecţia alimentelor împotriva insectelor şi rozătoarelor. • pentru maioneză. datorita toxicităţii lor. precum şi accesul persoanelor care au sarcina să controleze starea produselor depozitate. la o temperatură care să nu depăşească +5° C. alimentele vor fi păstrate in depozite. vor fi dotate cu aparatura necesara determinării microclimatului (termometre si higrometre). sau cele cu modificări organoleptice. încăperi. contaminarea biologică (microorganisme ). • păstrarea mâncărurilor gătite in încăperi calde şi vase descoperite. Deasemenea. In cazul depozitării alimentelor pe durată mai lungă. se vor lua următoarele măsuri: • produsele de carne "tip sângerete" vor fi tratate termic la o temperatură de minim 80°C. rânduri sau grupe. pe o durata limitată. pe sortimente. iar la recepţia alimentelor. este interzisă. timp de cel puţin 20 minute. • legumele şi fructele care se consumă crude. Este interzis să se supraaglomereze spaţiile frigorifice şi să se introducă produse care nu necesită păstrarea la frig sau produse alterate. Probele de mâncare vor fi păstrate timp de 48 ore la +4° C în spaţii frigorifice.D. se foloseşte numai gălbenuşul de ou fiert tare (10 minute). In unităţi este interzisă folosirea ouălelor de raţă. se vor spala sub curent continuu de apă potabilă. In acest scop. 4. periodic se va face un triaj al acestor produse. se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit. Unitatea trebuie să ţină evidenţa produselor realizate pe baza de maioneză şi va păstra probe. la temperatura de 4°C. La prepararea produselor de carne "tip sângerete" şi a maionezei pe lângă măsurile generale de igiena. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor Depozitarea şi păstrarea alimentelor trebuie să se facă în condiţii care să prevină: alterarea. Este interzis sa se introducă in spaţiile de depozitare produse in ambalaje murdare sau materiale şi substanţe cu miros pătrunzător ori cu acţiune nociva asupra omului şi alimentelor. degradarea. Alimentele uşor alterabile trebuie sa fie păstrate în spatii frigorifice. Periodic se vor efectua acţiuni de dezinsecţie. In spaţiile de depozitare. distanţate astfel încât să se asigure o buna ventilaţie. în stive. in funcţie de natura produsului. separate. dup ă care se clătesc cu apa rece.1. Aceste spaţii. este interzisă introducerea materiei prime în ambalajele în care a fost transportată pâna la unitate. etc. Aşezarea alimentelor trebuie să se facă pe grătare sau rafturi. In încăperile de producţie şi de prelucrare culinară. sau cu suspiciune de depreciere calitativă sau de alterare.D).(1%) timp de 10 minute. îndepărtându-se cele cu modificări ale conţinutului sau ale ambalajului. este interzis accesul persoanelor străine şi animalelor. cu substanţe sau mirosuri străine. dezinfecţie şi deratizare (D. umiditatea şi ventilaţia stabilite prin standarde şi norme interne pentru produsele respective. contaminarea chimica. spaţii amenajate cu destinaţie specială. Produsul finit se păstrează numai 48 de ore. precum şi produse nealimentare. 60 . opărite. impurificarea cu praf. în recipiente curate. având asigurate după caz temperatura.2. prevăzute cu capace şi etichete. sp ălarea şi dezinfecţia se efectuează intr-un spaţiu separat de activitatea culinară.

Transportul alimentelor către punctele de desfacere. pentru a preveni contaminarea alimentelor şi se vor asigura în permanentă. fizicochimice şi microbiologice. râncezire sau alt miros străin de natura produsului).4.50° C cu adaos de sodă (1-2%). de documentele care să certifice că produsele respective au fost recepţionate conform actelor normative în vigoare şi îşi păstrează integral calitatea pâna la destinaţie. • • să nu conţină substanţe neautorizate de Ministerul Sănătăţii sau substanţe să nu prezinte miros sau pete de mucegai ( cu excepţia mucegaiurilor selecţionate. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare In unităţi se vor lua toate masurile de întreţinere a curăţeniei.1. chimice autorizate dar peste limitele admise. • să nu fie falsificate. efectuarea curăţeniei se poate face şi de personalul folosit la prepararea hranei. care să asigure pe toata durata transportului păstrarea caracteristicilor nutritive. Instalaţiile frigorifice trebuie să fie în permanenta stare de funcţionare.3. expunere şi manipulare. Întreţinerea igienica a locului de munca. fermentaţie. cu detergent 61 . degradare şi contaminare atât a produselor transportate. In blocurile alimentare. înainte şi după terminarea programului de lucru. purtând însă echipament diferit de cel destinat protecţiei sanitare a alimentelor şi respectând masurile de igiena individuală. se efectuează în funcţie de perisabilitatea produselor. dezinfectare ). rozătoarelor şi a oricăror altor posibilităţi de poluare. a utilajelor. Personalul.1. Norme privind desfacerea produselor alimentare In unităţi trebuie să se asigure condiţii de depozitare. precum şi protecţia împotriva prafului. • spălarea mecanica cu apă caldă la 40 . numai cu mijloace autorizate sanitar sau sanitar-veterinar. nu va fi folosit la manipularea alimentelor sau pentru alte activităţi. culoare sau gust. ustensilelor şi suprafeţelor de lucru. miros de putrefacţie. La recepţia alimentelor se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit. Pentru a fi date în consum. echipamentul de lucru fiind absolut necesar. astfel încât produsele să nu-şi modifice proprietăţile organoleptice (miros. 4. Alimentele vor fi însoţite. deratizare. materiale şi substanţe necesare pentru executarea corecta a acestor operaţiuni.4. • să nu conţină corpuri străine peste limitele admise de normele de igienă. gust. sau cele cu modificări organoleptice sau cu suspiciunea de depreciere calitativă sau de alterare. culoare ).D. pe tot timpul transportului. • să nu fie contaminate cu agenţi bacterieni.D (dezinsectare. cât şi a ambalajelor. proprietăţile fizico-chimice şi bacteriologice. produsele trebuie să corespundă următoarelor caracteristici generale: • să nu prezinte semne organoleptice de alterare (modificare de consistenţă. organoleptice. de efectuare a operaţiunilor D. va cuprinde următoarele operaţiuni: • curăţirea mecanica a resturilor alimentare. • să nu fie infestate (infectate). repartizat pentru întreţinerea spaţiilor în care se prelucrează alimentele şi se pregăteşte hrana. admise). insectelor. precum şi valoarea nutritivă.

• examen serologic. • urmează dezinfectia cu soluţii clorigene (cloramina 1-2%. Personalul care se ocupa cu mânuirea. semifabricate sau produse finite. după ce au fost scoase alimentele şi îndepărtate resturile alimentare. la distribuţia hranei gata preparate.1.S. îndepărtându-se apa de la topire.. trebuie să se facă numai în baza examenelor medicale efectuate în prealabil şi cu avizul favorabil al medicului. se spală cu apa caldă sodată in amestec cu detergent şi se dezinfectează cu o soluţie clorigenă 5-10% după fiecare golire. var cloros 1-2% sau bromocet 1-2 %). Pereţii impermeabilizaţi şi pavimentul. Frigiderele vor fi dezgheţate periodic. prin personalul delegat. panariţii. trebuie să efectueze obligatoriu controlul medical periodic stabilit de M.(1-2%) sau cu amestec sodă-detergent. etc. Recipientele în care se colectează reziduurile. 0 4. • examen coprologic (salmonella).5. • clătirea cu apa rece. fistule anale. • semestrial: examen serologic (BW). iar la începerea lucrului. Atunci când se constată îmbolnăvirea uneia sau mai multor persoane din blocul alimentar. prepararea. Conducerea unităţii. să organizeze controlul stării de igiena a personalului. Se spală cu apă caldă şi detergent. trebuie sa fie supus unui control medical permanent după cum urmează: • lunar: examen medical general şi dermato-venerian. • trimestrial: examen pulmonar şi coproparazitologic. va purta echipament de protecţie sanitara a alimentelor la urcarea pe platforma autovehiculului şi la toate operaţiunile în care vine în contact direct cu alimentele şi va avea asupra lui în permanentă carnetul de sănătate. 62 . rinite purulenţe. este obligata să asigure prezentarea personalului la efectuarea controlului medical periodic în termenele stabilite de instrucţiunile M. se vor spală cu apă caldă cu sau fără detergent şi se vor dezinfecta periodic cu soluţii clorigene sau cu bromocet. întregul personal va fi supus examenului medical. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar Angajarea personalului permanent in unităţi. precum şi repartizarea acestora la pregătirea hranei. transportul sau desfacerea produselor alimentare sub forma de materii prime. • zvântarea. apoi se şterge in interior şi exterior cu o soluţie de bromocet ( l % ). Examenul medical consta în: • examen medical general.S. Personalul care asigura transportul şi manipularea alimentelor uşor alterabile şi a pâinii. • examen radiologie (pulmonar). Întregul personal care participă în mod direct la primirea şi prelucrarea alimentelor. Personalul repartizat pentru lucrul la bucătărie va fi controlat obligatoriu înaintea începerii lucrului. fiind excluşi bolnavii cu furunculoza.

• purtarea obligatorie a echipamentului special şi de protecţie pe timpul lucrului (halat.să fie îmbrăcat numai în timpul lucrului si numai pentru operaţiunile care necesita protecţia sanitară a alimentelor. • spălarea pe mâini cu apă caldă şi săpun folosind peria specială pentru mâini atât la începerea lucrului cât şi la înapoierea de la grupurile sanitare. • tăierea scurta a unghiilor pentru a se evita strângerea sub acestea a microbilor şi ouălor de paraziţi intestinali. .să-şi spele mâinile cu apa şi săpun.să aibă unghiile tăiate si parul strâns sub boneta. In acest scop la fiecare bucătărie va fi amenajată o chiuvetă care va fi dotată in permanenţa cu săpun. Pentru întreţinerea igienei individuale a personalului în toate unităţile. Persoanele care potrivit reglementarilor în vigoare au dreptul să controleze calitatea hranei. un echipament de protecţie sanitară a alimentelor care să corespundă următoarelor cerinţe: • să acopere îmbrăcămintea şi părul capului. se vor asigura săpun şi prosoape de preferat de hârtie. iar la W . care va fi întotdeauna curat şi apretat. . ).să nu intre in W. . sort. la intrarea în bucătărie vor îmbracă obligatoriu halate albe curate. fiind interzis a se lua acasă sau în alta parte. Echipamentul de protecţie sanitară a alimentelor.să anunţe în cazul când au febra. Responsabilul blocului alimentar şi cadrele sanitare nu vor admite la lucru persoane cu ţinuta necorespunzatoare.să se supună vaccinărilor în condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii. perie pentru mâini şi prosoape personale curate. 63 . tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii (cutanate) şi să nu-şi reia activitatea decât după primirea avizului medical. în special după folosirea W . • să fie din material alb sau de culoare deschisă. Ei răspund de instruirea personalului şi de aplicarea întocmai a regulilor sanitaro-igienice în spaţiile unde se realizează preparatele culinare. obligatorii pentru întreg personalul care vine în contact cu produsele alimentare sunt următoarele: • efectuarea zilnica a unui duş şi schimbarea lenjeriei de cel puţin 2 ori pe săptămâna.să fie spălat. etc. boneta sau coafat. .să fie în permanenţă curat şi bine întreţinut. hârtie igienică.C-ului. Lucrătorii sunt obligaţi înainte de începerea lucrului: . • să poată fi întreţinut curat prin spălare.Principalele reguli igienico-sanitare. călcat si reparat prin grija unităţii. .C. . cu echipamentul sanitar de protec ţie a alimentelor. să fie folosit cu respectarea următoarelor condiţii: .să-şi spele mâinile cu apa şi săpun înainte de începerea lucrului şi ori de cate ori este necesar în cursul activităţii. Personalul din sectorul alimentar este obligat sa poarte in raport cu specificul locului de munca. • să fie impermeabil în părţile care vin în contact cu umezeala. .C.

Organizarea activitaţii din restaurant Restaurantul este unitatea de alimentaţie publică. Restaurantul este prevăzut cu spaţii corespunzătoare pentru depozitare. în cadrul căreia se îmbină activitatea de producţie cu activitatea de desfacere. j) Scaunele trebuie aranjate ca să se poată folosi uşor de către client încât să nu lovească masa. spre centrul mesei. 4. şi masa nu trebuie să se clatine. şi cele patru colţuri s ă fie egal ă fa ţă de pardoseală. h) Scrumierele . restaurantul asigură condiţii de destindere şi reconfortare a clienţilor. e) Şervetul de pânză se aşează pliat pe farfurie sau uneori triunghi ori plic.Aranjarea furculiţelor. seri distractive etc. restul se va aduce odată cu servirea preparatelor (oliviera. trebuie să se aibă grijă ca suprapunerea lor să fie mai puţin vizibilă. acestea putând crea accidente. programe artistice. la distanţă de 1-2 cm distanţă de marginea mesei. Aranjarea salonului restaurant: a) Mesele se aşează în aşa fel încât să se poată circula printre ele fără a deranja ceilalţi consumatori.4. Dacă este necesar folosirea mai multor feţe de masă pentru acoperirea unei mese. bolul cu usturoi).2. b) Feţele de mas ă trebuiesc aranjate cu marginile egale la fiecare parte a mesei.place-ului. Scrumiera se aduce la masă după servirea felurilor principale de mâncare.trebuie să nu fie ciobite. Dacă se foloseşte un singur pahar acesta se pune la vârful cuţitului mare. Acestea nu trebuie să stânjenească clienţii a se vedea între ei. prin formaţii orchestrale şi solişti vocali. i) Aranjarea florilor. furculiţelor. Deasemenea. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 1. pentru a se evita eventuale pătări a feţei de masă sau a clientului. De regulă nu se aşează la o masă mai mult de trei piese la 64 . acestea se aranjează cu monograma restaurantului în faţă. Furculiţele se aşează la stânga iar cuţitele şi lingurile se aşează la dreapta farfuriei de bază.2. cuţitelor şi lingurilor pentru toate preparatele cu excepţia desertului. respectând regulile de bază ale mise-en. 4. în raport cu categoria şi gradul său de confort.2. excepţie fiind când clienţii vor să fumeze imediat ce s-au aşezat la masă. c) Aranjarea farfuriilor. d) Aranjarea cuţitelor.2. punând la dispoziţia clienţilor preparate de bucătărie calde şi reci. fiind dotat adecvat şi dispunând de personal necesar pentru producţie şi deservire. producţie şi deservire. lingurilor şi linguriţelor se face în funcţie de meniul stabilit. în ordinea servirii vinurilor şi a celorlalte băuturi.1. Este interzis a se folosi pahare ciobite sau crăpate. De regulă se pune o scrumieră la 2 persoane. Excepţii fac cuţitul se care se aşează la stânga şi furculiţa de stridii la dreapta. f) Aranjarea paharelor se face începând de la vârful cuţitului mare. băuturi alcoolice şi nealcoolice. g) Solniţa şi serviciul de piper se aranjează de la început pe masă. produse de cofetărie şi patiserie. perpendicular faţă de marginea mesei. Pentru aceasta se utilizează vaza sau ghivece mici.

La copii se înlocuieşte tacâmul mare cu tacâmuri de desert. 2.stânga. 3. pui. în acest scop tacâmurile se aduc la masă pe o farfurie suport. Acest principiu este valabil pentru toate tacâmurile. Ospătarii trebuie să servească la masă prima dată femeile indiferent dacă este o masă de familie sau oficială. Înainte de a se servi desertul se debarasează totul după masă (pahare. Paharele se transportă pe tavă. stânga sau în faţa farfuriei de bază. tacâmuri) şi se curăţă masa de firimiturile de pâine. indiferent dacă sunt la dreapta.Tacâmurile pentru desert. Se ţine seamă să se păstreze o mică distanţă faţă de marginea mesei. De multe ori pentru a se evita folosirea greşită a unor tacâmuri de către clienţi se recomandă aşezarea pe rând a acestora. (tot ce înseamnă băuturi) se servesc pe partea dreaptă a clientului.Tacâmurile se aşează la o masă comandată în raport cu folosirea lor de către client. Lângă farfuria de bază va fi aşezat tacâmul mare pentru felul de mâncare principal (friptura). Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă Personalul de serviciu trebuie să cunoască regulile elementare de servire la masă a clientului: 1. vinul. ultima servită fiind cea care comandă sau gazda. cu mâna dreaptă. Când clientul fumează se schimbă scrumiera de câte ori este nevoie.2. fructe. Cănile. nici la debarasat. 4. acesta se transportă pe o farfurie de desert. cuţitele şi lingurile pentru brânzeturi. Furculiţele se aşează cu vârful dinţilor în sus. precum şi între tacâmuri. Apa. dulciuri şi fructe se aşează în faţa farfuriei de bază paralel cu marginea mesei. apoi bărbaţii (ultimul fiind cel care comandă). Când clientul mănâncă peşte. Nu se pun direct pe faţa de masă. În funcţie de meniul servit. cuţitele cu tăişul lamei spre interior (farfurie) iar lingurile şi linguriţele cu partea concavă (căuş) în sus. sticlele se pun pe o tavă sau pe un suport. Copii vor fi serviţi la urmă excepţie fac copii mici neastâmpăraţi. Furculiţele. Aceasta se face cu ajutorul altei scrumiere (suport. înainte de a se tranşa (porţiona). pâine. cafeaua etc. 4. 2. lamele cuţitelor fiind sub furculiţe iar acestea cu dinţii în sus. astfel: furculiţele cu mânerul spre stânga. aşezate pe un şervet de pânză.alimente care deschid apetitul şi uşurează secreţia tubului gastric (ciorbe. iar primele din exterior vor fi tacâmurile pentru gustare. Alcătuirea unui meniu: Pentru alcătuirea unui meniu trebuie să se ţină seamă de următoarea ordine de prezentare şi servire: . pentru a putea fi folosite cu uşurinţă şi a nu incomoda clienţii. farfuria cu preparatul culinar se prezintă clientului pe partea stângă. ospătarul trebuie să aducă ia masă bolul cu apă şi un şervet de pânză.3. Obiectele căzute trebuie imediat ridicate şi înlocuite. 10. capac). pentru a servi cu ele. excepţie făcând atunci când se duce un pahar. 4. Cuţitul mare şi furculiţa se pot pune jumătate sub farfurie.Poziţia tacâmurilor. Platoul. Nu se introduc degetele în pahar nici la aranjat. în cazul unui meniu bogat tacâmul pentru desert se aşează pe farfurie încrucişat. la dreapta sau în faţa farfuriei. băuturile răcoritoare. gustări reci 65 . 11. cuţitele şi lingurile cu mânerul spre dreapta. 3. adică în direcţia în care se prind cu mâna stângă sau dreaptă.

legume. cafea.). produse de patiserie şi cofetărie. antreuri. 4. Cafeaua se mai poate servi la masă la cererea clientului. 66 .alimente răcoritoare ce uşurează munca tubului digestiv (fructe. Un meniu orientativ pentru cele trei mese arată cam aşa: 1. felul principal de mâncare (friptură la grătar (cuptor) sau mâncare gătită). Ordinea de servire a unui meniu este următoare: 1. Unele produse de patiserie (colţunaşi. Ciupercile macaroanele pot fi servite şi la antreuri şi la garnituri. sau pescărie. legume verzi). 5. . 2. . gustări calde şi reci: supe. Cina (orientativ) Supă Pescărie Friptură la cuptor cu legume Fructe In meniurile obişnuite nu se introduc vinurile şi celelalte băuturi care însoţesc mâncărurile. Mic dejun A) B) Ceai cu lămâie Cafea cu lapte Unt Iaurt Miere Dulceaţă Şuncă Dulceaţă Crudităţi Omleta Chifle Sucuri Brânzeturi Brânzeturi 2. pateurile) pot fi servite şi la gustarea rece şi la antreu.brânzeturi şi fructe. cofetărie. fructe 3. ciorbe. creme. Dejun (orientativ) Gustări calde sau reci Pescărie sau antreuri Friptura (grătar-cuptor) + garnitura şi salată Sote de legume Brânzeturi Patiserie.şi calde.salată. creme. peşte etc.). deoarece se apreciază că ar semăna cu masă de banchet. 3.alimente furnizoare de calorii şi regeneratoare (carne. supe etc.

Sucitorul sau mendeneaua este executata din lemn de fag sau carpen. Maşina cu batiul din fonta de forma cilindrica.este realizată din oţel cositorit. 4.tavă pentru cuptor de dimensiuni diferite. căptuşit în interior cu un strat abraziv.pentru coacerea foietajului. El este prevăzut cu o lama flexibila şi îngusta cu lungimea între 170 si 350 mm. pentru întors fripturile în timpul frigerii lor. Lingura . cât si pentru tranşat. pentru scos carnea fiartă din marmite şi din oţel inoxidabil cu mâner de lemn. . Lungimea lamei variază între 160 mm si 360 mm. Cuţitele pentru zarzavat sunt executate în mai multe variante. Maşina de curăţat cartofi şi rădăcinoase Este utilizata pentru spălarea şi curăţarea cartofilor şi a rădăcinoaselor în vederea prelucrării lor termice. laboratoarele de cofetărie şi patiserie. sub forma unui cilindru. Vase. este 67 . atunci când se porţionează preparatele în vederea distribuirii lor. Strecurătoarea este confecţionată dintr-o plasă de sârmă montată pe o rama metalică. laboratoare de preparate reci. jambonul etc. este folosita pentru desprins preparatele din tigăi şi tăvi în timpul prăjirii.tavă din tabla neagra . lungimea lamei variind între 20-100 mm. laboratoare de cofetării şi in unele secţii ale oficiului de distribuţie a preparatelor. Vase intrebuinţate la pregatirea meniului: . Ea prezintă la partea superioara pâlnia de alimentare prin care cartofii şi rădăcinoasele sunt introduse în cilindrul maşinii.3.tigaie cu coada cu diametrul între 200-280 mm. Cuţitul de tăiat caşcaval poate fi prevăzut cu un singur mâner sau cu doua mânere.3.4. Construcţia maşinii: Batiul sau corpul maşinii poate fi executat din fonta sau oţel. în funcţie de operaţia ce urmează a fi executată. ustensile. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 1. Cuţitul tocător sau de bucătărie-are o mare întrebuinţare în bucătarii la mărunţirea cărnii şi a legumelor.pentru sos este executată în doua variante: cu căuş lateral şi căuş central.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4.cratiţe cu capacitate cuprinsă între l si 50 litri. La partea inferioara a cilindrului. Acesta este folosit pentru întins aluaturile ce se prepara în bucătarii. . prevăzut cu doua mânere.2. Linguriţele pentru sos sunt confecţionate de obicei din tablă cositorită şi sunt folosite la uns fripturile cu sos în timpul frigerii cât şi la transvazarea sosurilor din vasele de gătit în farfurii. Cuţitul pentru curăţat solzi este prevăzut cu o lama curbă cu ajutorul căreia se smulg cu uşurinţă solzii de peşte. Cuţitele au o mare întrebuinţare în bucătărie. utilaje Furcheta . Cuţitul pentru tranşat este utilizat la tranşat fripturile. ce constituie structura de rezistenţă a sitei propriu-zise şi de care este fixat mânerul strecurătorii. este mai răspândită în ţara noastră. Şpaclul este format dintr-o lama triunghiulara fixata de un mâner de lemn . .3.1.

Durata de curăţare a unei încărcaturi de cartofi variază între 2-4 minute. In funcţie de operaţiile pe care le executa. Evacuarea din cilindru a cartofilor şi a rădăcinoaselor curăţate se face printr-o uşiţă cu mâner şi cu un jgheab de alunecare a cartofilor şi a rădăcinoaselor. La terminarea lucrului. pune în mişcare de rotaţie discul abraziv. Apa adusă în permanentă prin conducta spală legumele şi evacuează reziduurile rezultate. Se toarnă în pâlnia de alimentare o cantitate de 9-10 kg de legume care au fost în prealabil alese. se pune în mişcare discul abraziv. In cazul întreruperii curentului electric în timpul lucrului. se închide uşita.robot de bucătărie. în momentul când legumele sunt curăţate. fiind fixat cu şuruburi de fundaţie. plasat în interiorul batiului. Maşina menajeră universală ( robotul ) Maşina menajera universala se foloseşte în bucătărie. prin învârtirea manivelei. maşinile menajere se clasifică astfel: .robot mobil. montat pe peretele cilindrului. fără a opri motorul sau admisia apei. robotii se clasifica astfel: . Din punct de vedere constructiv. şi apoi se apasă pe butonul de pornire. . Sub pâlnia de alimentare se găseşte o ţeavă pentru racordarea la reţeaua de apa. maşina se opreşte atât de la butonul de oprire. într-o mişcare de rotaţie izbindu-se alternativ de peretele abraziv şi de discul abraziv. Lucratorul care supraveghează trebuie să aibă grija ca. în vederea intrării lor in fabricaţie. După golirea maşinii. să deschidă usiţa de evacuare şi să golească cilindrul. până ce toate resturile de legume au fost evacuate.robot fix care are o poziţie bine determinata în cadrul locului de munca. Se face proba de funcţionare in gol a maşinii declanşându-se mai întâi automatul de protecţie împotriva pornirilor accidentale DITV ( montat pe unul din pereţii sălii de lucru ). cât şi de la automatul de protecţie. care antrenează legumele. se deschide robinetul de alimentare a maşinii de apă. Motorul electric. curăţindu-le.robot universal în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare atât în laboratoarele de bucătărie cât şi în cele de cofetărie. executând un mare număr de operaţii de prelucrare a unor materii prime. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrat materii prime folosite in bucătărie. dintr-o secţie în alta. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare în laboratoarele de cofetărie. în laboratoare de cofetărie şi patiserie.montat un disc abraziv. se cuplează angrenajul conic şi cu ajutorul mecanismului de acţionare manuala. laboratoare de preparate reci. 2. . se verifica starea de curăţenie a maşinii precum si dacă în cilindru nu se mai găsesc pietricele sau bucăţi de metal care ar putea distruge abrazivul. . După terminarea curăţirii legumelor. care se poate deplasa. Maşina mai este prevăzuta cu un mecanism de acţionare manuală pentru cazul defectării motorului electric sau întreruperii curentului electric. Evacuarea apei folosite si a reziduurilor se face printr-un cot de scurgere. 68 . prin angrenajul cilindric.robot de cofetărie. se alimentează din nou maşina şi se continua funcţionarea. Funcţionarea maşinii: înainte de începerea operaţiilor de curăţare a cartofilor si a rădăcinoaselor. se măreşte jetul de apă se lasă maşina să funcţioneze în gol.

care antrenează in mişcare de rotaţie doi arbori. 69 . Maşina de gătit electrica: este solicitata din ce în ce mai mult. . roşii. maşina fiind prevăzută cu posibilitatea aprinderii fiecărui arzător separat. se ridică carcasa şi se înlocuieşte discul. pâlnia fiind prevăzuta în interior cu melc conic. se deşurubează piuliţele.comutatorul de reglare cu contoare de semnalizare şi cheie. 4.nu viciază atmosfera.Robotul fix: este construit din corpul maşinii sau batiul. de unde sunt evacuaţi în timp prin deşurubarea pâlniei. care se montează cu ajutorul piuliţei. Echipamentul electric al maşinilor de gătit se compune din: . care sunt încălzite cu rezistente electrice. . fiecare având comutator separat.dispozitivul de tăiat legume: se fixează şi se asigura de suprafaţa frontala a robotului cu ajutorul piuliţei. La partea inferioara a batiului se găsesc montate doua braţe de susţinere în consolă. . între bare şi plită rămânând un spaţiu izolator de 20 mm. datorita multiplelor avantaje pe care le prezintă: . prevăzut la partea superioară cu plite din fontă. unul vertical şi celalalt orizontal. amestecat. malaxat. care are două cuţite dreptunghiulare. Maşinile electrice sunt prevăzute cu bare de protecţie. etc. în partea inferioara se găsesc unul sau mai multe cuptoare electrice. castraveţi. fie deasupra şi dedesubtul cuptorului. Se pot adaugă: dispozitivul de stors fructe. conductele se ramifica alimentând fiecare arzător cu gaz metan. Discurile tăietoare se fixează pe ax. care permite atingerea temperaturii dorite. în care se găseşte greutatea grupului motor.disc cu cuţite curbe ( grosimea feliei tăiate este de 4 mm ). în funcţie de scopul urmărit. care primeşte mişcarea de rotaţie de la axul maşinii. La partea inferioara a pâlniei se găsesc orificii prin care se scurg sucurile obţinute.disc pentru tăiat legume ( grosimea feliei tăiate este de 2 mm ). cu unul sau doua cuptoare. Cojile şi sâmburii se aduna în partea cu conicitate mică. pâlnii de spriţat cârnaţii. fie pe cei doi pereţi laterali. rezemate pe o rama metalică. Maşina de gătit cu combustibil gazos Este construita dintr-un schelet metalic. Dispozitivele de lucru specifice de bucătărie: . iar pentru schimbarea lor. în funcţie de dimensiuni. etc. asigurând condiţii igienice de lucru. măcinat condimente. aşezate echidistant de centrul discului. pâine. tăiat legume. fiind folosit pentru tăiat cartofi. Arborele vertical antrenează în mişcare de rotaţie dispozitivele de bătut creme. Pentru fixare se foloseşte piuliţa care strânge carcasa maşinii de tocat carne. plasate. Partea superioara este formata dintr-un număr de plite electrice. cadrul metalic este acoperit cu o tabla emailată albă. 3. 5. Pornind de la conducta centrala.nu necesită investiţii mari la instalare. Arborele orizontal permite montarea dispozitivelor pentru tocat carnea. stors fructe. Bara de protecţie care împrejmuieşte maşina. fiind prevăzut. . In partea inferioara.dispozitivul de stors fructe: este format dintr-o pâlnie. Discurile pot fi de diferite forme: . este folosită şi pentru admisia gazului metan.maşina de tocat carne: se fixează la axul orizontal. Sistemul de transmisie se găseşte în interiorul carcasei care are în partea superioara montat mecanismul de împingere a legumelor şi pâlnia de alimentare.

termostatul cu tub capilar. având şapte trepte. . arzătoare de tip "U". instalaţia de alimentare şi ardere este automatizată şi protejată împotriva stingerii accidentale a flăcării de la arzător. 7. după aprinderea oricărui arzător de plite. arzătoare de tip "pipă". la locul de exploatare. după care. Aceste utilaje se clasifica în funcţie: de construcţie. emană gaze nocive. După destinaţie pot fi: cuptoare de bucătărie sau de patiserie şi cofetărie. sunt plasate la minim 2.selectomatul cu cheie. Construcţia sistemului de alimentare a flăcărilor de veghe este astfel realizat încât. rezultate din arderea combustibilului şi vapori de apă cu grăsimi care se degaja de la produsele ce se prepară. 6. Pentru încălzirea cuptorului. Preîncălzirea cuptorului durează 10-15 minute. care întrerupe curentul electric de alimentare în cazul unor defecţiuni. numai după aceea. se aprinde mai întâi flacăra de veghe. Cuptoarele metalice pot fi încălzite cu: gaz metan. Butoanele arzătoarelor sunt prevăzute cu doua poziţii de lucru: maxim şi economic care se aşează în poziţia dorita. cuptoarele pot fi: din cărămida sau metalice. la simpla rotire a robinetului respectiv. După aprinderea lămpii de semnalizare cu neon. Pentru a se evita îmbolnăvirile profesionale s-a adoptat soluţia echipării maşinii de gătit. care permite atingerea temperaturii dorite în cuptor. de sursa de încălzire şi de destinaţia lor. Din punct de vedere constructiv. apoi robinetul de capăt al instalaţiei de gaz şi. în circa 3-5 minute plită atinge temperatura dorită. Cuptorul este utilizat în bucătarii şi laboratoare centrale de cofetării şi patiserii. se închide mai ales robinetul arzătorului principal. Pentru cuptor exista în plus şi un ventil electromagnetic cu termocuplu. sau gurile de absorbţie. La terminarea lucrului. celelalte se pot aprinde automat. Pentru încălzirea plitei electrice la temperatura dorita. Pentru aprinderea arzătoarelor. cu câte o hotă de absorbţie. la poziţia dorita. Arzătoarele.lampa de semnalizare cu neon. abur sau curent electric.întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. se deschide mai întâi întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. termostatul întrerupând automat curentul şi readucându-1 în circuit. . Hotele. are rolul de a favoriza eliminarea gazelor şi a aburilor rezultaţi în procesul de pregătire termica. Toate maşinile de gătit indiferent de modul de încălzire.. care închide conducta de gaz în mod automat. când temperatura a scăzut sub limita admisă. folosite frecvent în construcţia maşinilor de gătit. 70 . robinetul flăcării de veghe. se aprinde arzătorul dorit. . Hota de absorbţie a gazului. care arata că elementul component se găseşte sub tensiune. în funcţie de operaţiile tehnologice ce se executa. In cazul maşinilor de gătit încălzite cu gaz metan. montata deasupra maşinii de gătit. sunt: arzătoare de tip inelar. atunci când tensiunea maşinii depăşeşte 24 v.000 mm faţă de pardoseală. se reglează termostatul cu tub capilar la poziţia dorită şi se deschide selectomatul cu cheia. după care se acţionează comutatorul de semnalizare şi cheia. care permite controlul temperaturii în permanentă. iar dimensiunile hotei trebuie să depăşească cu minimum 200 mm dimensiunile sobei. prin simpla deschidere a robinetului. în cazul debitului de gaze. Funcţionarea maşinilor de gătit depinde de soluţia adoptată.

inclusiv robinetul pentru flacăra de gaz. 1. 5 % săpun pastă sau numai detergenţi ). După degresare ele se spală cu apa caldă curentă. Pentru a se evita degradarea mânerelor este interzis să se lase cuţitele mult timp în apa. se spală fiecare piesa în parte. cu deosebire la sursa de încălzire. Ustensilele din tablă sau sârma cositorită se verifica după fiecare întrebuinţare daca nu au urme de rugina. dispozitivelor. se va alege cel mai economic regim de funcţionare. operaţia de ascuţire. adică rezistenţele electrice. cu trei poziţii (maxim. îmbrăcat in exterior cu o tabla emailată. Instrumentele tăietoare se degresează în apa fierbinte. Cuptoarele electrice: au aceleaşi elemente constructive. robinetul de capăt al instalaţiei se închide numai după ce au fost închise robinetele de la cuptoare. de veghe. Funcţionarea cuptoarelor: La cuptoarele cu gaze. După spălare vasul se clăteşte în a doua cuva a spălătorului. Se înmoaie vasul în soluţie. iar maşinile de tocat carne. Întreţinerea ustensilelor. 3 . pentru recondiţionare. In tot timpul lucrului. In cazul în care se constata ca lipseşte stratul de cositor. La partea inferioară a tobelor se găsesc uşile izolate. instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit După întrebuinţare. Vasele de gătit în care au rămas resturi alimentare carbonizate sunt introduse în cuva de degresare cu abur a spălătorului degresor. iar spălarea lor se face folosindu-se următorul procedeu: în una dintre cuvele spălătorului de vase se pregăteşte o savonadă (apa fierbinte cu 5 % soda calcinata şi. având suporţi din oţel. în care s-a dizolvat un detergent. 4.3. în care s-a pus ţeava de preaplin şi s-a dat drumul la apa fierbinte. ustensilele se spală cu apa fierbinte.Dispozitivele se spală la fel ca si ustensilele. sunt construite dintr-un schelet metalic. se şterg cu cârpe uscate de bumbac şi se depozitează pe etajere sau în dulapurile şi sertarele meselor de lucru. făcându-se numai de o persoana calificată. Tobele se găsesc montate în interiorul scheletului şi constau dintr-o camera de tablă neagră sau emailată. dacă în locurile de îmbinare s-au produs dezlipiri sau dacă au apărut îndoituri ale marginilor. măcinat nuci.3. ele sunt scoase din uz. încălzite cu gaz metan. Pentru ascuţirea tăişurilor se folosesc polizoare. etc. In părţile inferioare ale uşilor se găsesc mai multe orificii care permit intrarea aerului în camera de ardere. iar la partea inferioara a cuptorului se găsesc butoanele de pornire tip cheie. Ustensile din tablă de cupru (cazanele.) trebuie să fie bine cositorite în interior. economic si oprit).Cuptoarele metalice. personalul folosit la aceste operaţii poartă în mod obligatoriu mânuşi. 2. prevăzute cu mânere. sorţuri şi cizme de cauciuc. se demontează. Cuţitele cu mânere scorojite sau crăpate vor fi scoase din uz si trimise la reparat. 4. 71 . îndepărtându-se resturile de alimente. După spălare vasele se şterg cu cârpe bine stoarse şi se depozitează în etajera pentru vasele curate. Cele care prezintă astfel de defecţiuni sunt predate mecanicului de întreţinere. se freacă cu o lavetă sau cu un burete de plastic pentru desprinderea resturilor de mâncare. La cuptoarele electrice. etc. care sunt plasate în interiorul tobelor. se reasamblează şi se depozitează. apoi se şterg cu cârpe uscate din bumbac. care se montează la robot. Vasele de gătit întrebuinţate se depozitează pe etajera pentru vase murdare. până la recositorire.

facilităţi.4. luminozitate. contribuie la continuarea şi dezvoltarea afacerii. chiar dacă asemănătoare. are propria personalitate. Atmosferă .Că lucrezi peste program .Promptitudine . . solicitudine). băutură) Spălătorie Posibilităţi de relaxare (salon-club. amenajărilor şi design-ului (orientare.Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4. amplasare.Că ai probleme personale Serviciul .gradul de ospitalitate: atitudinea. luminozitate. Nevoile materiale ale clientului Acces relativ uşor (amplasarea pensiunii) Acces uşor la cameră (dispunerea spaţiilor) Siguranţa în cameră (sistem de închidere fiabil) Curăţenia şi dezinfecţia camerei şi a băii Temperatură adecvată.Solicitudine . reprezintă aria de competenţă ce cuprinde relaţiile dintre lucrător şi client.) Nevoile psihologice ale clientului Ambianţă .4. având drept scop satisfacţia clientului. cel care îi satisface dorinţele. Clientul unitaţii de alimentaţie publică Ospitalitatea este procesul care presupune anticiparea şi satisfacerea nevoilor clienţilor. colorit etc. şi totuşi diferite. terenuri. deferentă.Eficienţă Ce nu vrea să ştie clientul despre tine? .Reprezintă modalitatea de satisfacere a nevoilor clienţilor de către lucrătorii specializaţi. Ceea ce le diferenţiază reprezintă relaţia personal-client. Prin faptul că revine şi/ sau recomandă pensiunea altor persoane. relaxantă datorată stilului. terasă.Că eşti obosit .4. grija personalului faţă de client (eficienţa nu presupune întotdeauna amabilitate. grătar. 4.4.plăcută. Asigurarea satisfacţiei clientului Pensiunile sunt asemănătoare ca dotări. Grija pentru client.1. fax etc.2. curte.) .mâncare. linişte Pat confortabil Posibilităţi de alimentaţie (preparare. 72 .dimensiunea senzorială. servire . Fiecare client este unic.) Mijloace de comunicaţie (telefon. grădină. . De ce este important clientul? Clientul tău reprezintă sensul şi scopul afacerii tale. deci aşteptări şi nevoi sensibil diferite. Ce aşteaptă clientul de la tine? .Este parte constitutivă a ospitalităţii. piscină etc.Serviciul cu adevărat „bun" este acela pe care îl aşteaptă clientul.

„în papucii lui". influenţând pozitiv 4-5 persoane.Pentru a cunoaşte temeinic dorinţele clientului. un rol esenţial îl au aptitudinile de relaţionare interumană. atitudini adaptate situaţiei şi personalităţii interlocutorului (şefi. raport calitate-preţ). servicii de calitate. Solicitudinea lucrătorului: grijă. pentru a-i oferi un sejur agreabil. trebuie să simtă că tu eşti acolo special pentru el. Dacă eşti neîngrijit şi murdar. de a răspunde. 4. de a explica etc. adică: . dar şi cum oferi.4. expresii.Tehnologia serviciului . Accesibilitatea serviciului (modalitate simplă de a-l solicita) . Clientul care vine la pensiunea ta. Competenţa lucrătorului . 73 . tarife. Cum afli dacă serviciile oferite sunt cele aşteptate de client? Prin discuţii cu clienţii. Află de la client: Ce înseamnă pentru el un serviciu bun . Care este lucrul cel mai important pentru el . Prin intermediul chestionarelor de opinie. în momentul în care te vede. în timp ce un client nemulţumit influenţează negativ decizia a 9-10 persoane. mai ales. pentru a se vedea faţa. Existenţa şi manifestarea dorinţei de a răspunde solicitărilor . Acest mesaj se conturează din elementele verbale şi nonverbale ale comunicării. . lucrătorul trebuie să se considere a fi în locul clientului. îngrijit pieptănat (coafat). Ce şi-ar dori în afara serviciilor oferite. dacă este lung. clienţi). Ce nu este important pentru el .cunoştinţe şi abilităţi pentru a presta serviciul. statut social. convenienţe. Precizia şi promptitudinea prestării serviciului. Se ştie că un client mulţumit îşi transmite impresiile. Care sunt variabilele după care alege (confort. va dăinui şi pe care o va transmite şi altora. Comportamentul faţă de client contribuie hotărâtor la formarea impresiei clientului. amabilitate. abilitatea de a răspunde solicitărilor folosind cuvinte. Cerinţele care trebuie îndeplinite pentru ca un serviciu să se situeze la un înalt nivel calitativ Cunoaşterea cu precizie a nevoilor. consideraţie. Obţinerea satisfacţiei clientului şi a încrederii acestuia în profesionalismul lucrătorului. exigenţelor clientului . gesturi. clientul şi-a făcut o idee clară despre importanţa acordată curăţeniei şi igienei în unitatea respectivă. Ea se conturează în primele trei minute. ochii. colegi şi. a acelei stări care va rămâne.3. Este important ce oferi clientului. Igiena personală Părul: să fie curat. Existenţa instrumentelor şi materialelor necesare. strâns. Comunicarea cu clientul Pentru desfăşurarea activităţii în domeniul ospitalităţii. dorinţelor. atmosferă.Tehnici de comunicare: capacitatea de a asculta. Prima impresie Prima impresie are o importanţă covârşitoare în formarea imaginii despre locul respectiv.

Privirea conferă fizionomiei cele mai expresive trăsături. când este posibil. picioarelor. Mâinile: curate. demnă • prietenoasă. în masă • Căscatul • Privitul ceasului • Joaca cu bijuteriile • Trosnirea degetelor • Legănatul de pe un picior pe altul • Ticurile (mişcări ale mâinilor. machiajul . care exprimă solicitudine. Controlează-te şi evită! • Masarea nasului şi a bărbiei • Trecerea degetelor prin păr • Sprijinirea capului în mâini (fruntea sau bărbia) • Scărpinatul • Roaderea unghiilor • Bătaia cu piciorul în podea • Bătaia cu degetele. picioare! Tenul . Expresia feţei trădează starea de spirit. unghiile îngrijite. plictiseală) Salutul • Este cald. Aspectul personal Machiaj discret Parfum discret Manşete şi gulere curate Bijuterii fără exces Ţinută impecabilă Taior / haină bine croit(ă) şi călcat(ă) Cămaşa /bluza bine călcată Nasturi bine cusuţi Pantaloni bine croiţi şi călcaţi Incălţăminte curăţată şi lustruită. 74 . în stare bună Atitudinea • îngrijită (controlată) • elegantă. de alte şi zâmbetul formule de politeţe. Mirosuri personale: Atenţie la respiraţie. mustaţa: îngrijite. în funcţie de situaţie. pixul etc. capului care denotă o stare de nervozitate. dispoziţia. dorinţa de a fi de folos.Barba. cordial.curat. neconvenţional. ospitalieră • îndatoritoare. sentimentele. axile. cheia.discret. nerăbdare. de numele clientului şi. exprimă bucuria de a primi oaspeţi. • Este însoţit. realizat cu gust.

de ce să nu-l oferiţi pe al dumneavoastră? • Nimeni nu are mai multă nevoie de un zâmbet. • Notează. supăraţi. Distanţa • Dacă te apropii prea mult. două camere cu pat dublu? Pentru a cere permisiunea Imi permiteţi o sugestie? Pentru a oferi posibilitatea de a alege Doriţi o cameră cu două paturi sau cu pat dublu? • Intrebări deschise (la care nu se poate răspunde cu da sau nu) Când aţi dori să vi se servească mic-dejunul? Cât timp aveţi la dispoziţie? Unde v-ar plăcea să staţi la cină? 75 . interlocutorul tău se va simţi agresat şi va face un pas înapoi. furat.Privirea • Este important să priveşti în ochi pe cel din fata ta. deci. decât cei care şi l-au pierdut pe al lor. • Sunt binevenite pentru a indica direcţia.Desk-ul (biroul) recepţiei . Tipuri de întrebări Pentru a clarifica sau confirma Doriţi. amplasarea. dorinţa de a-l asculta. • Nu poate fi cumpărat. • Sunt anumite „bariere" care pot delimita spaţiul: . împrumutat. • Nu trebuie folosite excesiv.Braţele îndoite la piept Comunicarea verbală Ascultarea activă • Acordă-i clientului toată atenţia. speranţa pentru cei descumpăniţi. dacă este cazul. bucuria pentru cei trişti. reţinute. • Nu-l întrerupe! • Punctează şi reţine elementele importante. • Dacă unii nu-şi pot oferi zâmbetul lor. • Marchează anumite momente ale vorbirii. de a-i înţelege solicitările şi de a le rezolva. • Este ca un fulger. cu emfază. exprimându-ţi. este un semn de prietenie. Gesturile • Să fie discrete. îmbogăţeşte atât pe cel care îl primeşte. cât şi pe cel care îl dăruieşte. Zâmbetul • Exprimă generozitate. dar amintirea lui poate dura o viaţă. • Creează o stare de bine. • Este odihna pentru cei osteniţi. el aparţine fiecăruia şi poate fi doar dăruit. accentuând sensul cuvintelor. • Manifestă interes pentru ceea ce spune.

simplu). dai impresia de complicitate. pari nesigur. corectitudine. nu te grăbi). dai impresia de falsitate. Dacă vorbeşti prea încet. solicitudine. • Dicţia Pronunţă clar. dai impresia unui nevrotic. la un alt coleg pentru a-i rezolva problema. nu expedia interlocutorul. golite de conţinut. nu-i aşa? M-aţi înţeles? OK! etc. • Fii credibil (oferă informaţii corecte. instabilitate. vocea poate da impresia de agresivitate. de conţinut) • Foloseşte numele interlocutorului. fără a ţine seama de personalitatea clientului • Abordarea de tip robot. exprimi nelinişte. voinţă. generozitate. fără exagerări). Dacă este prea rece arată indiferenţă.) Aptitudini şi calităţi necesare pentru formarea unui comportament profesional adecvat: Responsabilitate. Dacă vorbeşti în registrul grav. Dacă vorbeşti prea repede. • Fii convingător (fii un ajutor real. rişti să nu fi înţeles şi să dai impresia interlocutorului că vrei să-l expediezi. precis. parcă ar deranja • Refuzul de a răspunde. dai impresia de stupiditate sau aroganţă. de a-l expedia. • Atitudinea rece. dinamism. lipsă de interes. discreţie. de a ajuta clientul • Manifestarea tendinţei de a scăpa de client. • Tratarea diferenţiată a clienţilor (un client aşteaptă pentru că i s-a acordat prioritate altui client). respect. Greşeli în comportamentul faţă de client • Tratarea clientului cu apatie. • Ritmul Dacă vorbeşti prea rar. distantă • Tratarea cu superioritate • Atitudinea mecanică. răbdare.Cum vorbeşti? (parametrii externi) • Tonul Dacă este prea cald denotă o familiaritate exagerată. dar nu în mod mecanic. prea lent eşti plictisitor. direct). • Intensitatea (volumul) vocii Dacă vorbeşti prea tare. amabilitate. • Foloseşte formule de politeţe adecvate. Exprimarea (parametri interni. 76 . • Evită ticurile verbale! (Deci. articulează bine cuvintele. sociabilitate. • Exprimă-te concis (fară multe adjective. • Exprimă-te clar (colocvial. • Intensitatea vocii Dacă vorbeşti prea înalt. iniţiativă. • Exprimă-te corect. simulare. fără a ţine seama de problema clientului • Transferul clientului la un alt departament.

fie la lansarea unui proiect important în cadrul unei firme existente. fezabilitatea afacerii. Deci. a dezvolta activitatea firmei printr-un plan de acţiune structurală şi a mobiliza întreaga echipă pentru a reuşi în acţiunile întreprinse. metodele de producţie utilizate. având implicaţii şi riscuri foarte mari. piaţa estimată. cum şi în ce condiţii?). Solicitarea de a dispune de un plan de afaceri corespunzător realizat s-a răspândit şi în practica financiară internaţională în asemenea măsură încât atât Fondul Monetar Internaţional. promovare. Un plan de afaceri eficient investighează. 86 77 . Concret. Orice plan de afaceri bine conceput şi realizat trebuie să răspundă unor întrebări fundamentale cum sunt : Este complet „pachetul" care prezintă noua afacere? Va fi afacerea propusă atractivă pentru potenţialii posesori de capital de risc? Ce şanse de succes are afacerea propusă? Ce avantaje competitive prezintă. Editura Economică. în cele mai mici detalii. un plan de afaceri corect redactat trebuie să conţină o analiză detaliată a firmei. la începutul anilor 1990 nici o bancă nu accepta deschiderea unei finanţări pentru o nouă afacere fără prezentarea unui plan bine întocmit. deoarece proiectează obiectivele întreprinzătorului şi metodele cu ajutorul cărora acesta le va realiza şi prezintă. pentru întreprinzător afacerea propusă? Dar pentru investitor(i)? Dar pentru salariaţii firmei? Poate fi realizată în mod eficient afacerea nou creată? Au piaţă de desfacere asigurată produsele şi/sau serviciile create prin noua afacere? Pot fi recuperate.. politicile de marketing urmărite (referitoare la preţ. profitul urmărit etc. Bucureşti. ceea ce presupune a organiza şi a conduce oamenii. 2001.Partea a V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI În întreaga lume a afacerilor. fondurile financiare investite în noua firmă/noul produs/noul serviciu? Poate fi condusă eficient activitatea viitoare a firmei nou create (sau a celei existente)? 1 1 Popescu. 5. De aceea. distribuţie). în timp relativ scurt (când. cât şi Banca Mondială au introdus seturi de criterii obligatorii pentru evaluarea cererilor de creditare pe baza planurilor de afaceri. concepere şi dezvoltare a unor proiecte privind crearea unei noi firme. precum şi aspectele financiare ale viitoarei afaceri (incluzând venitul estimat. pentru o anumită perioadă de timp.). a unui nou produs şi/sau a unui nou serviciu. a produsului şi/sau a serviciului nou creat. rezultatele anticipate. aceasta se materializează în planul de afaceri. pe termen lung. Dacă la sfârşitul anilor 1970. p. Managementul afacerilor. la nivelul firmei. putem afirma că a demara o nouă afacere este un act deosebit de complex. Planul de afaceri constituie documentul care sintetizează rezultatele activităţilor de cercetare. D. Noţiune şi caracteristici Planul de afaceri se referă fie la promovarea unei firme noi.1. în teoria şi practica afacerilor din economia de piaţă nu se întâlnea conceptul de „plan de afaceri". investiţiile necesare şi recuperarea acestora. o importanţă din ce în ce mai mare o prezintă noile programe legate de afaceri.

grupate pe tematici şi bine delimitate spaţial. p. .planul de afaceri furnizează scheme detaliate ale activităţilor implicate de noua afacere.. distincte. cât şi la cel de prezentare a acestuia. societăţi de investiţii.este un „dispozitiv" de evaluare a schimbărilor care trebuie efectuate în cadrul unei firme. conducere şi control al afacerii.) nu îl agreează. în vederea obţinerii acordului de finanţare a acesteia. 5. capabil să îi permită acestuia comunicarea propriilor idei.planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa şansele de succes ale afacerii în curs. cit.reprezintă baza de conducere a noii afaceri. identificarea celor mai eficiente soluţii.planul de afaceri facilitează menţinerea direcţiilor de acţiune stabilite. Toată munca depusă pentru întocmirea lui se poate dovedi total inutilă dacă persoanele cărora li se adresează planul (investitori.formulările şi frazele să fie scurte şi să conţină o singură idee. un studiu de fezabilitate. Drept conse-cinţă. Pornind de la obiectivele stabilite. realizare. planul de afaceri cuprinde toate etapele şi resursele de care întreprinzătorul are nevoie pentru a le realiza într-o perioadă de timp determinată. de regulă. Realizarea unui plan de afaceri necesită atât timp. bănci. pentru a fi uşor de urmărit. Concluzionând. D.5. În ceea ce priveşte modul de redactare a unui plan de afaceri specialiştii au identificat câteva principii. putem afirma că planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii. . Elemente recomandabil a fi respectate la elaborarea unui plan de afaceri Prezentarea planului de afaceri este la fel de importantă ca şi elaborarea lui. . diferenţa dintre succes şi eşec. către mediul ambiant al firmei. care se referă atât la modul de redactare a planului de afaceri. este necesară luarea în considerare a două aspecte fundamentale.2. 87 78 . .. .se constituie într-un instrument de lucru al întreprinzătorului. Necesitatea elaborării planului de afaceri Planul de afaceri reprezintă o schemă de acţiune construită logic şi presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii respective. practic. permiţând întreprinzătorului să îşi concentreze energia pentru atingerea obiectivelor propuse. op.redactarea acestui document permite întreprinzătorului să realizeze o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri şi nu să se concentreze numai asupra unor aspecte particulare ale acesteia. a noii idei de afaceri. . 2 2 Popescu. cât şi efort şi bani. reprezentând. dar rezultatul obţinut evidenţiază.planul de afaceri este cel care facilitează comunicarea.planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare. după cum urmează: . acţionari. agenţi de creditare.3. reguli şi sugestii : . efectuarea propunerilor de finanţare etc.capitolele şi paragrafele să fie clare. . . Dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui plan de afaceri menţionăm: . parteneri de afaceri etc.

iar întreprinzătorul trebuie să fie foarte bine pregătit şi să răspundă unor întrebări specifice privind: . În acest context. a obiectivelor urmărite şi a avantajului competitiv al produsului sau serviciului nou realizat. . respectiv a unor date aferente istoricului firmei misiunii acesteia. . precum şi o mobilizare totală . utilizaţi expresii şi exprimări variate (spre exemplu. . se menţionează faptul că acesta implică o foarte bună cunoaştere a regulilor şi principiilor aplicabile unei asemenea conjuncturi. firma. precum şi credibilitate.4.previziunile financiare şi realismul acestora. adecvate obiectivelor urmărite.prioritatea relativă a obiectivelor. debit moderat etc. Abordarea corectă a unui plan de afaceri trebuie să urmărească: . respectiv stabilirea strategiei adecvate pentru realizarea obiectivelor.abilitatea întreprinzătorului (şi a echipei de apartenenţă a acestuia) de a face ca planul de afaceri să „meargă". emoţia.mai ales psihologică .suficienta cercetare şi dezvoltare a produsului.abordaţi mijloace psihice adecvate: volum mediu. concis şi la obiect. citi sau înţelege o imagine). cât şi pe cele psihologice (lipsa motivaţiei şi dezinteresul pentru interlocutor. dificultatea de a vedea.din partea întreprinzătorului. . pentru a prezenta eficient ideile.cel mai important: transpuneţi-vă întotdeauna în locul interlocutorului! Prezentarea planului de afaceri trebuie să ofere o susţinere vizuală pentru aspectele „cheie" ale planului. .) printr-o reală colaborare cu interlocutorii. . prejudecăţile etc. . strategiei şi obiectivelor urmărite. .validitatea cercetărilor de piaţă.articularea cuvintelor şi precizia gramaticală a exprimărilor sunt fundamentale şi creează o impresie favorabilă.analiza-diagnostic a situaţiei economico-financiare a firmei. Etapele elaborării şi conţinutul unui plan de afaceri Pentru realizarea unui plan de afaceri eficient este necesară cunoaşterea unor elemente caracteristice firmei (în cazul în care afacerea urmează a se desfăşura în cadrul ei). Referitor la modul de prezentare a planului de afaceri.depăşiţi rapid atât „filtrele" fiziologice (oboseala. atent tehnoredactate. .vorbiţi calm. ne permitem să vă sugerăm respectarea strictă a următoarelor elemente ale exprimării: .identificarea şi stabilirea poziţiei pe care ar dori să se situeze. 79 . . jena olfactivă. 5. ..limitaţi „volumul" planului de afaceri la maximum 25-30 de pagini. respectiv stabilirea misiunii.determinarea modalităţilor concrete de a ajunge în situaţia dorită.folosiţi mijloace audiovizuale adecvate. cât şi greşelile gramaticale.încercaţi să intuiţi cât mai corect starea de spirit a interlocutorului. . în mediul ambiant. mijloacelor de realizare a obiectivelor propuse în următorii ani etc. format A4. . evitaţi atât pleonasmele (cum ar fi atât de uzuala.fiţi simplu şi direct. inconfortul locului de desfăşurare a întrevederii. verbele dinamice). banala şi chiar penibila exprimare „planuri de viitor"). indispoziţia. .- evitaţi prezentarea unor fapte neadevărate şi relevaţi ceea ce gândiţi cu adevărat despre aspectele cele mai importante ale planului de afaceri.

vă recomandăm să aveţi în vedere. ca finalitate. dar şi eficient să fiţi bine pregătiţi pentru aceasta!) prezentarea propriului plan de afaceri. . care vor fi potenţialii concurenţi. în cazul în care vi se solicită (şi este nu numai util. . asamblarea şi comercializarea de calculatoare pe piaţa internă şi internaţională. un exemplu de format-tip pentru un plan de afaceri. nevoile şi doleanţele 3 exprimate de aceştia). cit. fondurile financiare necesare .afacere . Elementele componente ale unui plan de afaceri Practic.1.descrierea detaliată a procesului de producţie (în cazul realizării unui produs nou). 20 . sistematizarea datelor şi a informaţiilor se va realiza în funcţie de scopul pentru care se întocmeşte planul de afaceri. . . vor fi necesare informaţii cât mai complete despre întreprinzător şi despre echipa de conducere a viitoarei firme. Op. care să surprindă aspecte specifice ale afacerii. respectiv: Etapa I: culegerea datelor şi a informaţiilor necesare.nu este suficientă numai cunoaşterea completă a unei afaceri. 38-39 Popescu.planul de afaceri trebuie să fie adaptat necesităţilor pentru care a fost elaborat.căror clienţi li se va adresa viitoarea afacere (respectiv. se vor culege o serie de date şi informaţii despre: . este foarte important şi modul în care aceasta este prezentată partenerilor de afaceri. care este cota de piaţă estimată. alte persoane din întreprindere). 5. următoarele elemente: . urmat de detalierea fiecărei componente a acestuia.. precum şi previziunile financiare de recuperare a lor. p. în situaţia în care planul de afaceri se întocmeşte pentru obţinerea unui împrumut bancar. pentru a-i convinge. simplu şi concis. Astfel.piaţă .. D. planul de afaceri va avea o structură mult mai simplă. Ed..este recomandabilă prezentarea structurată a ideilor.determinarea cu claritate a ceea ce se doreşte a se realiza. Ghidul întreprinzătorului particular. . În continuare.96 80 . În cadrul primei etape.1994. specialişti. în capitole distincte. dacă afacerea propusă constă în deschiderea unui mic magazin. pentru elaborarea conţinutului oricărui plan de afaceri este necesară redactarea următoarelor elemente componente : 4 3 4 J. managementul afacerii . Indiferent de forma sau de componentele alese pentru realizarea unui plan de afaceri.Tehnică. Allen (coord. Etapa a II-a: sistematizarea acestora.4. Spre exemplu.provenienţa şi utilizarea acestora.Specialiştii apreciază că întocmirea unui plan de afaceri pertinent presupune parcurgerea a două etape. în mod special. precum şi întrebările şi modalităţile de elucidare a aspectelor considerate ca fiind cele mai importante.secretul reuşitei unui plan de afaceri constă în concentrarea eforturilor şi atragerea resurselor disponibile (interne şi/sau externe) pentru atingerea a obiectivelor propuse. cine va urmări şi conduce afacerea (manageri. comparativ cu situaţia în care afacerea ar avea.). p.planul de afaceri trebuie să fie cuprinzător. cea mai eficientă modalitate de elaborare a acestuia prezintă răspunsuri şi soluţii la o serie de întrebări şi probleme care pot apărea în cadrul capitolelor sale. ce canale de distribuţie vor fi utilizate etc.obiectivele stabilite trebuie să fie clare şi convingătoare. În cadrul celei de-a doua etape. .

Dacă aceasta suscită suficient interes. declararea scopului pentru care a fost întocmit.5.există contracte de colaborare sau societăţi mixte create cu parteneri străini? . investitorii (în vederea dezvoltării. în cadrul acestui capitol trebuie formulate răspunsuri la următoarele întrebări: . În această etapă trebuie să se precizeze ce doleanţe ale viitorilor potenţiali clienţi doreşte firma să satisfacă.unde se află sediul şi/sau filialele firmei? . . deşi este prima componentă a acestuia. Descrierea afacerii.care este produsul/serviciul cel mai dorit? 81 . servicii. conform datelor de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (producţie.2. 5. potenţialii viitori parteneri de afaceri trebuie să cunoască persoanele care le solicită ajutorul şi să se convingă de faptul că acestea prezintă garanţia realizării profitului.4.L. absolut firesc ca.societate cu răspundere limitată cu asociat unic.societate în comandită pe acţiuni.care este specificul activităţii desfăşurate de către întreprindere.R. înainte de a decide asupra colaborării cu firma. . De aceea. Sinteza planului de afaceri nu trebuie să depăşească 3-5 pagini ca formă de redactare şi maximum 5 minute ca prezentare orală. comerţ.din perspectiva proprietarului: ce produse/servicii credeţi că veţi putea vinde? ce produse/servicii credeţi că vă vor aduce cel mai mare profit? . Sinteza planului de afaceri.S.A. „Valoarea" acestuia este apreciată. în primul rând.când a fost înfiinţată firma şi de către cine? . deci.societate în comandită simplă)? . agricultură)? 5. Este.care este forma juridică de constituire a firmei (S. S. care este numărul acţionarilor şi cine sunt aceştia? De asemenea.C. printre principalele întrebări la care trebuie să se găsească răspuns amintim: .R. S.1.4.1. Acest document reprezintă un element „vital" al planului de afaceri şi include. S. S. atunci şi restul documentului poate fi încredinţat spre analiză persoanelor în drept. De aceea. străin)? . În acest context.care este natura capitalului societăţii (particular. respectiv: instituţiile de creditare (pentru acordarea de împrumuturi). S. societate cu răspundere limitată. . retehnologizării. cum sunt reprezentaţi ei în consiliul de administraţie? .A. clienţii (pentru realizarea unor contracte pe termene mediu sau lung) etc. în esenţă.4. este recomandabil ca întocmirea sintezei planului de afaceri să se realizeze după elaborarea întregului plan.dacă viitoarea afacere este o societate comercială pe acţiuni.datele de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi la Direcţia Generală a Finanţelor Publice. mai ales în situaţiile în care este utilizat pentru contactarea unor noi potenţiali parteneri de afaceri. .C.3.L. în funcţie de sinteza prezentată. – societate pe acţiuni.C. construcţii. Acest capitol al planului de afaceri are o importanţă deosebită. fuzionării firmei).societate în nume colectiv. Prezentarea firmei. .1. de stat.A.N.1.U.ce produse/servicii doresc să cumpere aceştia? . Să nu uităm faptul că planul de afaceri prezentat de noi poate fi unul dintre sutele sau chiar miile de planuri propuse şi evaluate de către instituţiile de creditare abilitate. Iată de ce este necesară găsirea unor relaţii logice între modalităţile în care este percepută afacerea de către proprietarul ei şi cele în care cred viitorii potenţiali clienţi că ar trebui să acţioneze firma respectivă pentru a le putea satisface exigenţele şi/sau doleanţele.din perspectiva clienţilor: .

Dacă răspunsurile la aceste întrebări vor fi convergente, se presupune că afacerea propusă are şanse mari de reuşită. De asemenea, menţionăm faptul că descrierea afacerii poate fi abordată şi din perspectiva a două componente fundamentale ale strategiei unei firme, respectiv: misiunea firmei şi obiectivele strategice ale acesteia. Astfel, misiunea firmei reprezintă o „proiecţie" a ceea ce îşi propune aceasta să devină, pe termen mediu şi lung. Declararea misiunii firmei are rolul de a „oferi" salariaţilor, clienţilor şi acţionarilor săi atât o „identitate" distinctă, cât şi o mai bună înţelegere a direcţiilor de evoluţie a acesteia, deoarece pune faţă în faţă două probleme fundamentale: ce este actualmente firma şi ce ar trebui ea să devină. Formularea misiunii firmei implică luarea în considerare a trei elemente determinante: mediul său ambiant, resursele interne disponibile şi clienţii potenţiali. Obiectivele strategice ale firmei reprezintă totalitatea rezultatelor pe care aceasta doreşte să le obţină prin realizarea misiunilor asumate. Ele constituie, astfel, puncte esenţiale de referinţă pentru urmărirea evoluţiei activităţii firmei. 5.4.1.4. Viitoarea echipă managerială şi resursele umane ale firmei. Această secţiune a planului de afaceri este foarte importantă atât pentru viitorii parteneri de afaceri, cât şi pentru managerul firmei. În primul caz, instituţiile de creditare, investitorii etc. examinează, cu maximum de atenţie, calităţile şi experienţa celor care conduc afacerea. In acest sens, o afacere „slabă", dar condusă de o echipă managerială foarte bună este mai sigură şi, deci, preferabilă uneia promiţătoare, dar condusă de o echipă de manageri de „mâna a doua". În cel deal doilea caz, planul de afaceri poate constitui un adevărat „ghid" pentru acţiunile viitoare ale întreprinzătorului. Informaţiile necesare completării acestui capitol al planului de afaceri provin din răspunsul la următoarele întrebări: - care este structura organizatorică a firmei? - cine va conduce afacerea? - câţi angajaţi are firma? - care este politica firmei în domeniul resurselor umane? - sunt prevăzute concedieri/angajări de noi persoane? - este necesară specializarea personalului existent? Dacă nu, se prevăd angajări de personal specializat? Care sunt sursele de recrutare vizate? - care va fi programul de lucru al angajaţilor? - ce metode de motivare a angajaţilor se vor utiliza? - este necesară folosirea consultanţilor externi? Dacă da, la care? În vederea completării tuturor informaţiilor necesare elaborării acestei secţiuni a planului de afaceri, se parcurg următoarele faze: - întocmirea unei liste cu persoanele din cadrul echipei manageriale a firmei; - prezentarea, pentru fiecare membru al echipei manageriale, a unui curriculum vitae; - prezentarea structurii şi a numărului resurselor umane ale viitoarei firmei, inclusiv a colaboratorilor.
5

5 Cf. O. Nicolescu şi I. Verboncu, Management, Ed. Economică, 1999, p. 183, Peter Drucker identifică şapte tipuri de obiective strategice: 1. poziţia pe piaţă a firmei; 2. inovarea; 3. productivitatea; 4. resursele financiare si logistice; 5. profitul; 6. atitudinea şi performanţele angajaţilor; 7. responsabilitatea publică a firmei.

82

5.4.1.5. Definirea stării de spirit marketing. Pentru orice plan de afaceri, definirea pieţei reprezintă componenta cea mai importantă şi, totodată, cel mai dificil de elaborat. Aceasta trebuie să ia în considerare următoarele elemente: piaţa (pieţele) „ţintă"; concurenţii actuali şi potenţiali, strategia de marketing propusă, principalele avantaje competitive ale produselor sau serviciilor propuse. a) Pieţele -„ţintă" ale unei firme sunt reprezentate de clienţii potenţiali ai firmei. Pentru a identifica o piaţă-„ţintă" este necesară realizarea unei „segmentări" a pieţei. Identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa ne oferă „cheia" înţelegerii modului în care firma urmează să îşi adapteze dinamic activitatea la cerinţele pieţei. Pătrunderea pe aceste pieţe presupune găsirea combinaţiei optime a următoarelor variabile ale mixului de marketing: produsul/serviciul, preţul, distribuţia şi promovarea acestuia. b) Concurenţii actuali şi cei potenţiali. Pentru a putea avea o imagine cât mai exactă asupra situaţiei tuturor concurenţilor cu care se va confrunta firma, se apreciază că este necesară identificarea acestora. În general, situaţiile concurenţiale ale unei firme pot fi: concurenţă frontală directă (când şi alte firme au aceeaşi „percepţie", atât asupra unei nevoi a clientelei, cât şi asupra concepţiei produsului, poziţiei pe care acesta urmează să o ocupe pe piaţă, promovării lui etc); concurenţă frontală prin variante (percepţia asupra nevoilor clienţilor este identică, în schimb diferă mult concepţia, poziţionarea şi promovarea produsului); concurenţă de substituţie închisă (cererea este instabilă, clienţii având posibilitatea să îşi schimbe modalitatea de satisfacere a nevoii). Cele mai uzuale întrebări care apar în cadrul acestui capitol pot fi: Care simt principalii dumneavoastră concurenţi? Ce calitate au produsele/serviciile lor? Ce reputaţie au concurenţii? Care sunt clienţii acestora ? Sunt fideli? Care este reţeaua de distribuţie utilizată? Cât de mare este segmentul de piaţă deţinut de aceştia? Identificarea concurenţilor actuali şi a celor potenţiali este urmată de o analiză a lor, respectiv de: - stabilire a elementelor capabile să genereze şi/sau să amplifice succesul firmei pe piaţă: mijloace de producţie noi şi/ sau modernizate, metode de muncă avansate; resurse umane specializate, apartenenţa la un grup industrial şi/sau comercial puternic dezvoltat, un patron dinamic etc. - determinare a principalelor restricţii impuse firmelor concurente, restricţii care pot fi: un singur client, un singur furnizor, o anumită reglementare, localizarea firmei în raport cu piaţa, o reţea de distribuţie deficitar condusă etc. - analiză a rezultatelor obţinute de concurenţi până în prezent, respectiv analiza următoarelor elemente: cifra de afaceri pe produs şi/sau pe gamă de produse, volumul vânzărilor şi influenţa sa asupra nivelului preţurilor de vânzare practicate, situaţia resurselor umane disponibile, investiţiile efectuate şi influenţa acestora asupra volumului producţiei şi costurilor de producţie etc. - prefigurare a viitorului firmelor concurente, realizabilă cu ajutorul cataloagelor
6

şi/sau al documentaţiilor de specialitate, al spoturilor publicitare ale produselor

şi/sau ale firmei, al articolelor apărute în presă, al reportajelor de televiziune privind firma etc.
Structurate după criterii specifice modului de manifestare a cererii, cum sunt: natura cump ărătorului (persoană fizică sau juridică), nivelul veniturilor, comportamentul cumpărătorului etc
6

83

c) Strategia de marketing. Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing este
necesară luarea în considerare a două elemente: poziţia firmei în mediul concurenţial şi

perspectivele domeniului său de activitate. d) Principalele avantaje competitive ale produselor/serviciilor propuse, respectiv realizarea unor produse/servicii superioare pentru clienţii cărora se adresează, comparativ cu cele ale firmelor concurente (preţ scăzut, calitate superioară, caracteristici noi, servicii post-vânzare etc.). 5.4.1.6. Prezentarea produselor/serviciilor. În cadrul acestui capitol este necesară identificarea principalelor caracteristici socioeconomice ale produselor/ serviciilor propuse, fapt care presupune identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări: Care este produsul/serviciul propus? Ce necesitate satisface acesta (nevoie vitală, modă etc.)? Care sunt principalii furnizori şi ce proporţie de materii prime asigură ei? Există contracte pe termen lung privind asigurarea cu materii prime şi materiale? Care este forma juridică de constituire a furnizorilor principali? Există posibilitatea intervenţiei anumitor factori perturbatori în procesul de aprovizionare (privatizarea furnizorilor, fuzionarea cu alte firme, schimbarea domeniului de activitate etc.)? Există şi alte surse disponibile de furnizare a materiilor prime? Care este modalitatea de plată cerută de furnizori? La ce preţuri va fi vândut produsul/serviciul propus? Care este profitul previzional pentru produsul/serviciul respectiv? 5.4.1.7. Informaţii financiare. Unul dintre cele mai importante scopuri ale unui plan de afaceri este acela de a prezenta rezultatele financiare prognozate pentru activitatea care se va desfăşura. Planul de afaceri trebuie deci să arate viitorilor investitori sau creditorilor de ce este eficient să investească în afacerea propusă, să le prezinte schema de recuperare a fondurilor etc. în general, informaţiile financiare sunt grupate pe următoarele capitole: a) Informaţii financiare privind activitatea trecută a firmei. Acest capitol trebuie să ofere date şi informaţii care să permită o analiză economico-financiară a situaţiei firmei, respectiv: - bilanţurile contabile pe ultimii trei ani; - situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii trei ani; - contul de profit sau pierdere pentru ultimii trei ani; - situaţia creditelor existente (dacă este cazul); - calculul indicatorilor de bonitate. b) Planul de finanţare a afacerii şi previziunile financiare privind perioada de rambursare a creditului. Finanţarea afacerii se asigură fie din capitalul propriu (caz în care este necesară prezentarea calculului amortismentului), fie din credite bancare (situaţie în care se va prezenta graficul de rambursare a creditelor). Pentru întocmirea sa sunt necesare unele date, ca: - estimarea contului de profit sau pierdere pentru anul în curs şi viitorii trei ani; - fluxul de numerar previzionat pentru perioada următoare (trei ani) şi situaţia veniturilor şi a cheltuielilor atât pentru afacerea propusă, cât şi pentru întreaga activitate a firmei. Fluxul de numerar va oferi o imagine de ansamblu asupra

84

. - acesta va fi prezentat în fiecare lună. Venituri totale (V) = venituri din exploatare (Ve) + venituri financiare (Vf).. inclusiv a veniturilor şi a cheltuielilor previzionate. titluri de plasament. opiniază că un plan de afaceri include o serie întreagă de indicatori..5. în funcţie de diferitele preţuri ale produsului propus. Dan Popescu. ponderate cu preţurile unitare ale acestora.rezultate din activitatea propriu-zisă. unde: V . Prof. dr. . p. Menţionăm.analiza pragului de rentabilitate. grupaţi după cum urmează : 7 3. D. c) lnformaţii privind activitatea viitoare a firmei. .tuturor disponibilităţilor băneşti la începutul perioadei de referinţă. 5. pentru primul an. reamintim faptul că pragul de rentabilitate a unei firme reprezintă acel nivel al activităţii de la care firma începe să obţină profit. dobânzi. 2. Calculul acestui indicator presupune determinarea nivelului minim al producţiei pentru care sunt acoperite costurile şi pentru care profitul este zero. Menţionăm faptul că. Op. alte venituri financiare). unde: n 1 ∑ qp .calculul ratei curente a lichidităţii. Univ. Cifra de afaceri (CA) = total încasări pentru produse şi/sau servicii vândute.suma cantităţilor tuturor produselor sau serviciilor executate sau prestate în perioada exerciţiului. INDICATORI UTILIZAŢI ÎN CONŢINUTUL UNUI PLAN DE AFACERI Reputatul specialist în managementul afacerilor. Afacerea este viabilă din punct de vedere financiar dacă valoarea ratei interne de rentabilitate financiară este egală cu sau mai mică decât valoarea rentabilităţii marginale a capitalului (costul de substituţie a capitalului). 97 85 . 3. provizioane. de asemenea. cit.1 Indicatori de volum ai activităţii economico-financiare 1. Volumul valoric al producţiei = producţia exerciţiului (Qe) Qe = ∑ qp . e f 7 Popescu. bilanţul previzionat pentru următorii trei ani.calculul ratei interne de rentabilitate financiară a investiţiei. Acestea sunt necesare pentru aprecierea viabilităţii financiare a unei afaceri sau investiţii. V . Printre informaţiile care sunt prezentate amintim: . In acest context.rezultate din activităţi financiare (participată şi alte imobilizări financiare.calculul serviciului previzionat al datoriei.5. faptul că volumului producţiei astfel determinat şi se poate aplica un „test de sensibilitate". inclusiv creanţe. diferenţe de curs valutar. Aceasta reprezintă acea rată de actualizare pentru care venitul net actualizat este egal cu zero.

p p1 p2 p3 p1 p2 11. e C . I .numărul mediu scriptic de muncitori. N. Cperm – capital permanent = Cp + împrumuturi pe termen mediu şi lung + provizionare pentru riscuri şi cheltuieli). Cheltuieli totale la 1000 lei producţie (C1000): C1000=Qe CT x 1000 6. unde: Iw . 5. Profitul (p): p = V . Numărul mediu scriptic de personal (Np): N = N + N .indicele de creştere a salariului mediu scriptic anual. unde: P . Rata profitului (r ): r =CTpx100 r =CApx100 r =Vpx100 N. r . p p m c m 9.unde: 4. B. Ifs — indicele de creştere a fondului mediu scriptic anual de salarii.rata rentabilităţii costurilor. Rata rentabilităţii economice (R ): R = Cpermpbx100 . titluri de plasament.. unde: Sap . plata unor dobânzi.2 Rate de eficienţă 10. Cp . 12. e e b 86 .rata rentabilităţii veniturilor.salariul mediu scriptic anual al unui angajat. Nc . diferenţe de curs valutar etc). unde: N .indicele de creştere a productivităţii medii anuale. s s ap p w s ca fs s ca 5. Productivitatea medie anuală (Wa): WaCAx100 .rata rentabilităţii comerciale (a cifrei de afaceri).CT =Np 7.5. Cheltuieli totale (CT) = cheltuieli de exploatare (Ce) + cheltuieli financiare (Cf).indicele de creştere a cifrei medii anuale de afaceri. B. I . 8. unde: N . p .numărul mediu scriptic de personal.capitalul propriu = capital social + fonduri proprii (fonduri de rezervă + fonduri de investiţii + profit nevărsat şi neprelevat).: relaţiile de calcul de mai sus sunt întâlnite şi sub denumirile: r ..profitul brut (rezultatul exerciţiului financiar).cheltuieli financiare (pierderi generate de participaţii.profitul net.cheltuieli cu desfăşurarea activităţii propriu-zise.: atenţie la respectarea corelaţiilor fundamentale! I > I şi I > I . Cf .numărul mediu scriptic al persoanelor cu funcţii de conducere. Fondul mediu scriptic anual de salarii (F ): F = S x N . rp3 . n Rata rentabilităţii financiare (R ): R =Cppnx100 unde: f f .

se mai pot calcula şi: r . disponibilităţi şi plasamente).5. unde: FR -fondul de rulment = Cperm .obligaţii pe termen mediu şi/sau lung.5. Rata de finanţare a activelor circulante (R ): R = FRAcx100 . în care: Af .obligaţii pe termen scurt. unde: Obligaţii . p V 14. a At mp . Perioada de încasare a creanţelor (R ): îc R = CreanteCAx360 unde: Creanţe . 20.active totale = Af + Ac + Cr + Pro. 18. Perioada de plată a obligaţiilor (Po): îc . Ac .active circulante (stocuri. cu propriii salariaţi.3. 16. N. Rata de finanţare a stocurilor (R ): ac fs R = StocuriFRx100 fs 8 Are aceeaşi relaţie de calcul ca şi rata rentabilităţii economice 87 . Obligaţiile pot fi: Os . Rata dividendelor (R ) : d 8 R = CpermPbx100 d 5.Af. cu acţionarii şi cu bugetul statului). realizabile în/la termene diferite.prime pentru rambursarea obligaţiilor. creanţe.conturi de regularizare.active fixe (imobilizate). Po ObligatiiCAx360 . C . Viteza de rotaţie a stocurilor materiale (V ): rs rsm Vrsm = Stocurimateriale x360 CA ac 5.datoriile firmei către terţi.drepturi băneşti ale firmei. unde: A . 17. respectiv: tmi rs = V = StocuriCAx100 .rotaţia activelor: t r ro a = r = V. P . O .4 Rate de echilibru financiar 19. Rate de gestiune financiară 15.: referitor la rentabilitatea activelor. respectiv datoriile formate în relaţiile acesteia cu furnizorii.13. Rata rentabilităţii activelor (Ra): Ra PnAtx100 . Viteza de rotaţie a stocurilor (V ). B.marja de profit: m = Pn.

26. 22. Materii prime (R ): Rmp = Materiipri mex100 30. Rata disponibilităţilor (Rdisp): Rdisp=Disponibilitatix100 . Rata activelor circulante (R ): R = Ac x100 28.5. 33.5 Rate de structură a activului 24.pasive totale = împrumuturi + datorii asimilate + furnizori + creditori + alte datorii.(R ): Rif Im obilizarif inanciarex100 27. Rata imobilizărilor corporale (terenuri + mijloace fixe) .6 Rate de structură a pasivului 32. Rlr=Creante+ Disponibilx100 Os li 23. Cperm . unde: Pt Pt .(Ric): Ric .21. Rata lichidităţii rapide (Rlr): Rlr = Ac−Stocurix Os = 100 .5. Rata autonomiei financiare la termen (Raft): R =Cp aft Cp x100 . 25. Rata stabilităţii financiare (Rsf): R = Cpermx100 . Rata lichidităţii imediate (R ): R = Plasamente +Disponibilx100 li Os 5. Pt 34. Rata lichidităţii curente (Rlc) sau a fondului de rulment (RFR) Rlc OsAcx100 . Rata creanţelor comerciale (R ): s mp At cc Rcc = Clientix100 At 31. Rata stocurilor (R ): At ac ac At = Im obilizaricorporalex At = s R = StocuriAtx100 29. Rata imobilizărilor financiare (titluri imobiliare) . Rata autonomiei financiare globale (R ): sf afg Rafg = x100 . At 5. Rata imobilizărilor (R ): i Ri Im obilizari At = x100 100 if .

88 .

preţul de vânzare. Ch. Cumpărări de active fixe 2.cheltuieli fixe. Impozit pe profit 10. credite TOTAL IEŞIRI DE NUMERAR EXISTENT (CASH) ANULUI LA SFÂRŞITUL mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei 89 . Aport suplimentar de capital de la asociaţi mii lei 6. Rata globală de îndatorare (R ): R =Dtx100 . un an): FN = N (numerar influx) . TVA de plată 9. Furnizori şi conturi asimilate 8. unde: Pt D .datorii totale ale firmei. NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei 1.fixe . Costuri de producţie (exclusiv amortizări) 4. v 38. Pragul de rentabilitate (Pr): Pr . TVA colectată mii lei 4. Fluxul de numerar (FN) = totalul intrărilor şi al ieşirilor de numerar în decursul unei perioade determinate (de regulă. Ch.M. Existent (cash) la începutul anului mii lei 2. dobânzi. diferenţe de curs valutar. Cheltuieli fond de rezervă 7. ( i) A. plasamente. gî gî t 36. Plăţi pentru investiţii 3. PERIOADA FLUXUL DE NUMERAR U. TVA de încasat mii lei 5. Rate. Clienţi şi conturi asimilate mii lei 7. var Ch. Cheltuieli financiare (creanţe.I (ieşiri de numerar). dobânzi. IEŞIRI DE NUMERAR 1. Cheltuieli suportate din venituri 5.var. . unde =Pv− P . Venituri din vânzări mii lei 3. împrumuturi pe termen scurt. mediu sau lung mii lei TOTAL NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei f n B. Rata de îndatorare la termen (Rît): Rît = Otml x100 Cperm 5.35. x100 . Dividende 11.cheltuieli variabile.7 Alţi indicatori Ch fixe 37. provizioane) 6.5.

studii. adresă.2. ponderea în total vânzări) .principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite (preţ. prenume.descrierea procesului tehnologic: 5. broşuri. Descrierea activităţii curente . stare civilă) 2. telefon. acţionari principali (nume. Piaţa actuală . ponderea valorică în total aprovizionări.descrierea sumară a procesului tehnologic actual . pliante. adresă. preţ. străin) . ponderea valorică în total aprovizionări.produsele/serviciile .forma juridică de constituire (SA. adresă.concurenţi (nume. apă.3.activitatea de promovare a vânzărilor (reclamă.întocmirea graficului de realizare a investiţiei . publicitate.modificările necesare la echipamente. modul de asigurare cu utilităţi (energie.modificările necesare în structura şi numărul personalului angajat 9 Sursa: M.data înregistrării la Registrul Comerţului . abur etc. clădiri existente . Conducerea/personalul agentului economic .principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă. direct detailiştilor.Exemplul 1: PLANUL DE AFACERI metodologia Băncii Române de Dezvoltare 1.asociaţi. angro) . produs) .reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia noii oferte pe piaţă .1. servicii.natura capitalului (particular. Date de identificare a agentului economic . SCA. nume şi adresă furnizor.) . SNC. forma de proprietate etc.conducerea (funcţia.personalul (număr total salariaţi. „Cum se întocmeşte un plan de afaceri". construcţii.numele agentului economic . alte forme) 5. revista Idei de afaceri nr. grafic de atingere a capacităţilor . JV) . Lupu. experienţă) . comerţ.descrierea investiţiei în contextul procesului tehnologic prezentat anterior . de stat. SRL. data naşterii. calitate. comerţ exterior) . nume.clienţi (nume. calitate: ieftin/comparabil/scump) . participare la târguri/expoziţii. 90 .tipul activităţii (producţie. date cunoscute cu privire la aceştia) poziţia produselor/serviciilor agentului economic comparativ cu cele ale concurenţilor (produs. forma de proprietate. forma de proprietate) . impactul asupra mediului 5. 4(9)/1994.date tehnice cu privire la mijloacele fixe din proprietatea agentului economic 4.concurenţi potenţiali (nume. caracteristici noi) . prenume. nume.cum se va realiza desfacerea produselor (reţea proprie de magazine. adresă. Descrierea proiectului pentru care se solicită creditul . din care: direct productiv) 3.) 5. SCS.produsele/serviciile 9 - principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă.

situaţia veniturilor şi cheltuielilor în ultimii doi ani . Garantarea creditului . 92-95 10 91 .bilanţurile contabile pe ultimii doi ani .scurtă prezentare a produselor/serviciilor 2. H. Planul de afaceri. coediţie a Casei de editură Capital şi a Editurii Expert.concurenţi potenţiali 7. 480 din Codul Comercial). F. Firma . H. Geralach. Sumar . adresă. asigurări cesionate în favoarea băncii). bunurile care urmează a fi procurate din credit.rata internă de rentabilitate financiară a proiectului .6.raportul active curente/pasive curente previzionat .motivele pentru care este necesară finanţarea . Informaţii financiare privind activitatea viitoare a agentului economic . Bucureşti. 1997. vânzări prevăzute) .accentuarea aspectelor manageriale .garanţii reale (ipotecă.câştigul celor care investesc în capitalul social şi indicarea modului momentului în care ei îşi pot vinde investiţiile 3.graficele de rambursare a creditelor fluxul de numerar şi situaţia veniturilor şi cheltuielilor pe proiect şi pe total activitate 9. p. Lloyd.calculul amortismentului . Propunerea .garanţii personale (cauţiune). Planul de finanţare a investiţiei şi previziunile financiare pentru perioada de rambursare a creditului .caracteristicile principale ale medului de funcţionare .cum vor fi rambursate împrumuturile . scrisori de garanţie. .perspective 10 şi a Sursa: R.clienţi potenţiali (nume.indicatori de bonitate 8.estimare pentru anul în curs .scurt istoric . depozite în lei sau valută.identificarea beneficiilor clienţilor . gaj cu deposedare sau fără deposedare în condiţiile art. Muth. Date privind piaţa şi promovarea vânzării produsului/serviciului .obiectivele şi valorile principale .modul în care finanţarea solicitată va duce la îmbunătăţirea activităţii . Informaţii financiare privind activitatea trecută a agentului economic . Exemplul 2: PLANUL DE AFACERI : metodologie destinată obţinerii unei potenţiale finanţări 1.serviciul datoriei previzionat 10.situaţia creditelor deja existente . P.scurtă prezentare a tuturor secţiunilor planului .

asigurarea calităţii 7. factorii principali de succes pe piaţă 2. felul concurenţei.ponderea resurselor manageriale . previziuni) 3.sistemul de informare a conducerii . tendinţe în trecut.tendinţe financiare 92 . şi structura legături funcţionale cu alte societăţi comerciale (spre exemplu.analiza performanţelor financiare din trecut .situaţia financiară actuală . amplasamentul şi infrastructura 6. calitate 5. efectul finanţării solicitate asupra activităţii 6. perspective 7. nivelul stocurilor 7. principalele produse cu ponderea respectivă în totalul vânzărilor 2.managementul financiar . pieţele principale şi detalii ale acestora (ponderea pe piaţă.programe existente şi propuse pentru dezvoltarea managementului 8. contabilă şi de control . metode de vânzare 3. capacitatea de utilizare a utilajelor 5. Planul financiar .funcţiile financiară. reclamă 6. achiziţii şi rularea materialelor 3. Operaţiuni 1.politici de personal şi de salarizare 9. Organizare . canale de distribuţie 7.echipa conducerii superioare .structura societăţii comerciale sau a grupului şi a fiecărei activităţi principale . filială de acelaşi rang) 8. principalele contracte de vânzări 8. mesajul pentru vânzări 5. preţ 4. tehnologia de producţie şi descrierea procesului tehnologic 4. garanţii pentru produse 9. servicii pentru clienţi 10. Marketing şi distribuţie 1. puncte forte şi slabe în zona concurenţială 6.evoluţia carierelor managerilor principali .4. Produse şi pieţe 1. Managementul . puncte de desfacere 4. forţa de muncă 9. istoricul evoluţiei activităţii firmei 2. obiective privind piaţa şi vânzările 5.

- bugetul de casă.modele de contracte . situaţia veniturilor şi fluxul de lichidităţi 10.scheme de organizare .broşuri de prezentare a societăţii comerciale 93 .tehnologie . pe cinci ani. Anexe . ale bilanţurilor. lunar.funcţionare .personal .produse .CV al principalilor manageri . în decursul unui an previziuni.performanţe financiare din anii precedenţi .pieţe .

9. 3. b) ploile acide. Stratul de ozon limitează: a) formarea efectului de sera . Transportul de energie intr-un ecosistem se realizează prin: a) relaţiile de transport dintre anumite specii. b) fixarea azotului din aer. 5. c) CO siCO. c) multiplicarea bacteriilor chemosintetizatoare. in care una asigura protecţia celeilalte. Procesul de fotosinteza asigura : a) conversia energiei solare in energia chimica a substanţelor organice nou sintetizate. Relaţiile trofice reprezintă: a) relaţiile de nutriţie ce se stabilesc intre speciile unei biocenoze. b) dispersia gazelor nocive din atmosfera. b) relaţiile de nutriţie. c) mediul edafic si antropic de creştere al oricărei vieţuitoare. Ploile acide determina: a) distrugerea stratului de ozon b) distrugerea descompunatorilor solului c) distrugerea tuturor organismelor acvatice. c) efectul de sera. 2. Pesticidele: a) se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice b) sunt biodegradabile si nu afectează sănătatea omului. Biocenoza reprezintă: a) cel mai simplu nivel de organizare al materiei vii. b) gazelor rare. 8. 10. c) mediul sau locul de viata al unei biocenoze. b) totalitatea factorilor biotici dintr-un ecosistem. Surse de poluare naturala sunt: a) erupţiile vulcanice. 6. c) nu afectează structura şi funcţionalitatea ecosistemelor naturale.PARTEA VI-a INTREBARI GRILA PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR Ecologie si protecţia mediului 1. c) relaţiile de cooperare. Biotopul este format din: a) totalitatea flintelor vii dintr-un anumit habitat. b) populaţia oricărei specii grupata laolaltă cu alte populaţii ale altor specii. 4. 7. 2 94 . b) relaţiile dintre doua specii. c) legaturile dintre speciile unei biocenoze care asigura capacitatea de adapatre. Intensificarea efectului de sera este determinata de acumularea in atmosfera a unor cantităţi mari de: a) O3 si O2. c) pătrunderea radiaţiilor ultraviolete.

In Marea Neagra. c) energie din biomasa animala. Contaminarea apelor cu substata organica in descompunere in general duce la: a) creşterea concentraţiei de oxigen dizolvat b) scăderea concentraţiei de oxigen dizolvat c) scăderea concentraţiei de H2S 20. c) o formaţiune vegetala plutitoare. Plaurul este: a) o zona inundabila in Delta Dunării. Detergenţii nebiodegradabili: a) sunt descompuşi de enzime b) distrug flora bacteriana c) scad toxicitatea generala a mediului 19. b) energia din biomasa vegetala. 95 . Energia vitala pentru funcţionarea unui ecosistem de câmpie este: a) energie luminoasa. Organismele bentonice trăiesc: a) pe fundul marilor şi oceanelor b) in masa apei c) in stratul superficial al apei 12. Ploile acide sunt determinate de acizi corozivi ca: a) ac.11. 14. Eroziunea solului este cauzata de: a) defrişări b) plantarea de arbori pe pantele abrupte c) efectul de sera 17. la adâncimi de peste 200 m exista cantităţi mari de: a) H2S b) C02 c) NH3 13. b) un tip de grind. Distrugerea stratului de ozon este cauzata de: a) freon b) metan c) amoniac 16. carbonic c) ac. clorhidric 18. sulfuric b) ac. Rezervaţia Biosferei din tara noastră este: a) Parcul Naţional Retezat b) Delta Dunării c) Pădurea Letea 15.

principala sursă de variabilitate genetică şi de obţinere a soiurilor noi. specii şi chiar genuri diferite. descendenţa vegetativă a unui singur indivi. prin polenizarea genitorului matern cu polen de la alt soi. Ce este clonul sau şuşa: a. c. partenogeneză). fie a celor femeli (ginogeneză. Hibridarea artificială forţată are loc când: a. c. provenit de la alte soiuri. a unui hibrid folosit ca mamă. b. plantele la care organele florale sexuale nu sunt normal formate. Hibridarea naturală se realizează: a. 6. fie numai prin gameţi masculi (androgeneză). b. prin fecundare cu polen străin. plantele autogame cât şi la cele alogame. b. 7. c. Hibridarea dublă reprezintă încrucişarea: a. c. 2. 8. planta mamă castrată şi izolată se polenizează sub izolator cu inflorescenţe ale soiului tată. cu un soi sau o linie consangvinizată. soiuri ale aceleaşi specii. 96 .d Hibridarea. b. descendenţa sexuată a unei plante alogame. c. descendenţa se realizează: a. indivizi din specii diferite aparţinând aceluiaşi gen. planta mamă castrată se polenizează liber. prin polenizare cu polen propriu. c.1. are loc la: a. cu ajutorul vântului sau insectelor. b. a doi hibrizi simpli. b. Hibridarea simplă reprezintă încrucişarea: a. indivizi din genuri diferite. c. pe seama unui singur individ. Hibridarea interspecifică o întâlnim atunci când se încrucişează: a. 4. b. prin castrarea plantei mame care apoi se polenizează liber. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. plantele care se înmulţesc numai vegetativ. c. 3. Principii de genetică La plantele cu reproducere vegetativă . planta mamă castrată şi izolată se polenizează cu polenul recoltat de la genitorul tată. a doi hibrizi simpli. 5. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. descendenţa sexuată a unei plante autogame. unui hibrid folosit ca mamă cu un soi sau o linie consangvinizată. b.

unui hibrid folosit ca mamă cu un alt hibrid. totalitatea indivizilor cu caractere asemănătoare. b vitalitate crescută. hibridarea liniilor consangvinizate între ele. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu acelaşi genitor comun numit tester. . Linia consangvinizată reprezintă: a. care se reflectă direct asupra producţiei. menţinerea la aceeaşi valoare a vigorii hibrizilor F1 cu a genitorilor. hibridare ciclică (tip top-cross). b. c. autofecundarea plantelor autogame. creşterea vigorii hibrizilor F1. b. b. sau cu un soi. c vitalitate aproximativ egală cu a genitorilor din care provin. Consangvinizarea reprezintă: a. ca urmare a încrucişării între forme apropiate genetic. 16. timp de mai multe generaţii succesive a unei singure plante alogame. Efectul heterosis se manifestă pregnant: a. sau încrucişarea între indivizi înrudiţi. 13. polenizarea hibrizilor F . descendenţa consangvină. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu mai mulţi genitori. obţinuţi prin înmulţire vegetativă. 1 1 10. cu polenul altor hibrizi. Heterosisul determină: a. b. Liniile consangvine au în general: a vitalitate redusă. unui hibrid folosit ca mamă cu o linie consangvinizată. autofecundarea forţată cu polen a plantelor alogame. Retroîncrucişarea (backcross. la soiurile consolidate genetic. încrucişarea repetată a genitorilor hibridului F cu un alt soi valoros sau linie consangvinizată. b. motiv pentru care nu pot fi folosite direct în producţie. c. începând cu generaţia F2. 11. descendenţa consangvină a unor plante autogame. repetată a doi genitori din specii diferite. c. c. 1 12.9. 97 14 15. b. c. de la o plantă. la hibrizii F1. c. datorită segregării caracaterelor. hibridarea ciclică. hibridarea regresivă) constă în: a. în urma încrucişării între forme diferite genetic. b. scăderea vigorii hibrizilor în descendenţă. Capacitatea combinativă generală se determină prin: a. cu unul dintr părinţi. Hibridarea triplă reprezintă încrucişarea: a. încrucişarea repetată între genitorii hibridului F . încrucişarea repetată de 5-6 ori a hibridului F1. c.

Contribuie la eliminarea totală sau parţială a castrării artificiale a plantelor mamă. 21. dăunătoare sau letale. b. Autopoliploidia reprezintă: a. în generaţia F . în generaţia F2. nu modifică baza ereditară genetică a hibrizilor. Heterosisul somatic se întâlneşte în cazurile când în F la plante: a. c. Heterosisul reproductiv se întâlneşte în cazurile când în generaţia F : a. se înregistrează o creştere a rezistenţei plantelor la anumiţi factori de mediu. c. se ridică şi mai mult gradul de variabilitate a populaţiilor. 23. Formele transgresive ce se obţin prin hibridarea transgresivă apar: a. creşte considerabil masa vegetativă. c. se înregistrează o creştere a rezistenţei la anumiţi factori de mediu. sunt stabile şi prezintă fenotipuri superioare ambilor genitori. nu este influenţat de numărul de gene în stare heterozigotă. b. b. c. b. Efectul heterosis este: a. Metoda hibridării convergente care constă în încrucişarea în paralel a hibridului F atât cu un părinte cât şi cu celălalt timp de 4-6 generaţii. creşte considerabil masa vegetativă. c. c. 22. sporeşte producţia de seminţe şi respectiv producţia de fructe. variabilitatea nu este influenţată. b. b. atât la plantele autogame cât şi la cele alogame. favorabile sau productive. sporeşte productivitatea de seminţe şi respectiv producţia de fructe. c. b. în generaţia F . reducerea garniturii proprii de cromozomi la jumătate. numai la plantele alogame. 1 19. Marea majoritate a mutaţiilor sunt: a. 1 18. direct proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. menţinerea constantă a numărului de cromozomi. se reduce gradul de variabilitate a populaţiilor. c. invers proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. Se face prin autopolenizarea normală în cadrul florii. numai la plantele autogame. Necesită castrarea artificială a plantelor mamă. b. fără aport de polen din afară. se utilizează: a. 1 1 3 20. Prin hibridarea formelor mutante între ele sau cu alte forme (soiuri): a. c. 25. 98 . servind ca bază ulterioară de ameliorare. multiplicarea garniturii proprii de cromozomi cu un număr de multiplicare superior lui 2.17. sunt instabile şi sunt inferioare caracterelor genitorilor. Folosirea liniilor consangvinizate androsterile ca genitori materni în producerea de seminţe hibride: a. 24. b.

Allopoliploidia reprezintă încrucişarea între specii sau genuri diferite. reducerea numărului de cromozomi. încrucişare întâmplătoare. autofecundare.26. dublarea numărului de cromozomi. fie patern. c. c. un singur biotip. numeroase biotipuri. 99 . Soiurile monoliniare sunt alcătuite din: a. c. menţinerea constantă a numărului de cromozomi. Genitor matern. b. Pentru transferul plasmogenelor este obligatoriu ca donatorul să fie: a. backcross b. b. urmată de: a. Fie genitor matern. Genitor patern. 29. 2 biotipuri. c. 28. 27. Transferul unei gene recesive se face prin: a. b.

Substituirea factorilor de producţie în activitatea economică trebuie să se facă astfel încât: a) producţia să crească în orice condiţii. c) producţia să se obţină cu costuri mici în condiţiile menţinerii sau creşterii calităţii. b) care se modifică odată cu volumul producţiei. c) alegerea celor mai bune metode de management şi marketing. b) producţia să se diversifice calitativ. Costul. 2. astfel ca producţia să rămână constantă.Principii de Economie Generală 1. c) cantitatea necesară dintr-un factor de producţie pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor. în sens generic. b) costul de producţie cel mai mare. 6. cât şi fizică (materială). c) atât valorică. 3. Costul marginal reprezintă: a) costul de producţie cel mai mic. Consumul capitalului circulant se face sub formă: a) de cotă de amortizare. b) o modalitate de creştere a profitului. Rata marginală de substituţie reprezintă: a) o combinare a factorilor de producţie. c) care sunt diferite de la o perioadă de timp la alta. c) sporul de cheltuieli totale necesitate de creşterea cu o unitate a producţiei. 8. b) care sunt cele mai mici. 5. 7. Principalii factori necesari pentru creşterea eficienţei şi sporirea forţei competitive a agenţilor economici sunt: a) creşterea costurilor în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. Costurile variabile sunt acelea: a) care nu se modifică odată cu volumul producţiei. b) reducerea costurilor până la cel mai mic nivel posibil. c) care nu se modifică odată cu volumul producţiei. 100 . măsoară: a) gradul de rentabilitate al utilizării anumitor factori de producţie în forme diferite de combinare. 4. c) raţionalitatea folosirii resurselor ca factori de producţie. Costurile fixe sunt acelea: a) care se modifică odată cu volumul producţiei. b) în exclusivitate valorică (bănească). b) utilizarea (prin consum) a factorilor de producţie.

b) creşte cu o rată descrescătoare. 13. în sens generic. b) randamentul capitalului. c) sporul de rezultate obţinut prin creşterea cu o unitate a unuia (sau a fiecărui) factor de producţie. Baza utilităţii unui bun. c) eminamente subiectiv. Productivitatea marginală a factorilor de producţie ne arată: a) randamentul pământului. 14. b) scade. reprezintă: a) producţia obţinută de o firmă într-un timp dat. c) este pozitivă şi descrescătoare. c) rodnicia sau randamentul factorilor de producţie. 16. o reprezintă: a) estetica bunului economic respectiv. b) rentabilitatea activităţii economice depinde în mare măsură de abilităţile managerului. c) poate să crească. c) găsirea acelui program de achiziţii şi de consum care să-i asigure cea mai mare satisfacţie posibilă cu ajutorul venitului său limitat. în general. Productivitatea. 15. cum evoluează productivitatea marginală ? a) creşte. b) satisfacerea normală a celor mai stringente trebuinţe. 14. b) preţul bunului economic respectiv. Esenţa alegerii consumului raţional constă în: a) satisfacerea tuturor trebuinţelor. 101 . independent de consumator. utilitatea medie evoluează astfel: a) creşte. Când productivitatea medie a muncii creşte. să scadă sau să rămână constantă. Aprecierea utilităţii bunurilor de consumatori are un caracter: a) obiectiv. b) plusul de producţie faţă de perioada anterioară. c) proprietăţile sau caracteristicile bunului economic.9. 10. 11. Când utilitatea marginală este pozitivă şi descrescătoare. Care din următoarele enunţuri consideraţi că este corect ? a) raţionalitatea generează eficienţă economică. b) creşterea utilităţii bunurilor. b) dublu. Reducerea duratei timpului de muncă are la bază: a) reducerea productivităţii. 12. c) echilibrul economic aparţine numai firmelor rentabile. c) creşterea productivităţii. atât obiectiv. cât şi subiectiv.

20. b) nivelul profitului obţinut de unitatea economică. b) cererea este mai mare decât oferta. b) este o bursă. c) descreşte când utilitatea marginală este descrescătoare. 102 . inclusiv producătorul sau posesorul său. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte elasticitatea cererii: a) creşterea ofertei pe piaţă. Când numărul de doze (cantitatea) consumate dintr-un bun creşte. Când utilitatea marginală a bunului "x" este pozitivă. b) descrescătoare. c) a căror cerere se modifică într-o măsură mai mare decât se modifică preţul lor. indiferent de locul unde se desfăşoară tranzacţiile. b) puterea de cumpărare a individului. 23. 21. este în mod normal: a) crescătoare. b) scăderea costurilor de producţie. c) toate răspunsurile sunt corecte. c) reprezintă toată gama de acţiuni prin care cumpărătorii şi vânzătorii intră în contact şi schimbă bunuri şi servicii. pe care nu le deţine şi pe care trebuie să le cumpere. Cererea de bunuri şi servicii depinde de: a) necesităţile de consum. dar descrescătoare. Preţul de echilibru este influenţat de: a) creşterea veniturilor cumpărătorilor. 19. c) modificarea cererii în funcţie de anumiţi factori. c) utilitate economică au toate bunurile de care cineva are nevoie. utilitatea economică totală resimţită de un consumator. c) mărimea veniturilor obţinute din vânzarea producţiei. b) scade. Principalii factori care influenţează elasticitatea cererii sunt: a) modificarea preţului bunurilor şi serviciilor şi mărimea venitului real al consumatorilor. 18. utilitatea totală resimţită de către un consumator prin mărirea cantităţii consumate din bunul respectiv: a) creşte. Arătaţi care din aprecierile de mai jos privind utilitatea economică sunt corecte: a) utilitatea economică este o trăsătură a oricărui bun liber sau economic. 24. c) rămâne neschimbată. 22. Care din afirmaţiile de mai jos definesc mai complet noţiunea de piaţă: a) este un loc unde se fac tranzacţii. c) preţul de echilibru al factorilor de producţie. Bunurile cu cerere elastică sunt acelea: a) a căror cerere se modifică în funcţie de preţ. b) care sunt de strictă necesitate. 25.17. b) utilitate economică are orice bun de care cineva are nevoie.

27. Rata profitului creşte atunci când: a) masa profitului scade mai încet comparativ cu reducerea costurilor materiale şi salariale. b) dimensiunile profitului şi ale cheltuielilor materiale rămân constante. 32. 29. b) diferenţa dintre încasări şi cheltuieli.26. 34. c) maximizarea volumului de bunuri economice. 103 . b) este un venit.. c) costul este egal cu preţul. de mărfuri. c) . c) sunt două forme de venit care revin unor posesori de factori de producţie diferiţi.. b) maximizarea preţului de vânzare. Rata profitului arată: a) gradul de rentabilitate al capitalului utilizat. b) profitul este un venit. c) când veniturile sunt egale cu cheltuielile. b) întreprinderea înregistrează profituri mici. c) este obţinut de toţi agenţii economici. b) în care cererea este egală cu oferta. Profitul se aseamănă cu dobânda şi renta prin aceea că: a) are aceeaşi mărime. Salariul se deosebeşte de profit prin aceea că: a) salariul este mai mic decât profitul.bine. 33. b) concordanţa relativă între diferite structuri valorice ale rezultatelor economice. c) volumul capitalului folosit creşte mai mult faţă de sporirea masei profitului. este cea: a) golită de mărfuri. iar costurile salariale se reduc. 28. b) costul este mai mic decât preţul. b) când cererea este egală cu oferta. Starea de echilibru economic este atunci: a) când suma totală a încasărilor din vânzări este cea mai mare. 30. c) întreprinderea obţine profituri mari. Pragul minim al rentabilităţii este dat de: a) costul mai mare ca preţul. între acestea şi eforturile depuse. Piaţa care funcţionează . Criteriul major al eficienţei la nivelul unităţii economice este: a) maximizarea profitului. iar diferenţele dintre ele sunt considerate normale.. c) o formă a echilibrului financiar. c) gradul de competitivitate. 35. 31. În care din situaţiile de mai jos activitatea întreprinzătorului este rentabilă: a) întreprinderea nu înregistrează nici pierderi nici profituri. Echilibrul economic valoric exprimă: a) rentabilitatea agenţilor economici.plină..

c) masa monetară < suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. c) creşterea numerarului aflat în circulaţie. În care din situaţiile următoare apare inflaţia ? a) masa monetară = suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. b) creşterea indicelui preţurilor mai rapidă decât a veniturilor băneşti medii pe locuitor. 39. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata şomajului? a) (numărul persoanelor apte şi neocupate/populaţia totală)x100. dar neocupată / populaţia aptă de muncă ocupată)x100. b)şomaj structural. c) (populaţia ocupată / populaţia aptă de muncă) x 100. 38. b) creşterea puterii de cumpărare a unităţii monetare. Care din relaţiile de mai jos exprimă gradul de ocupare a populaţiei apte de muncă dintr-o ţară: a) (populaţia aptă de muncă ocupată/populaţia totală)x100. b) (populaţia aptă de muncă. 37. c) crizele (ciclurile) economice. c) renunţările. toţi agenţii economici trebuie să le suporte în perioada tranziţiei. 43. b) (numărul şomerilor / populaţia ocupată) x 100. c) (populaţia aptă şi neocupată/populaţia aptă şi ocupată)x100. Care din următoarele forme de şomaj pot fi atribuite înlocuirii vechilor tehnologii (retehnologizării): a) şomaj sezonier. c) creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. b) cheltuieli suplimentare pe care le va angaja bugetul de stat. 41. În care din situaţiile de mai jos există şomaj? a) cererea de muncă > oferta de muncă. b) masa monetară > suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. chiar sacrificiile pe care populaţia trebuie să le accepte în perioada de tranziţie. c) cererea de muncă < oferta de muncă. Costurile sociale ale tranziţiei la economia de piaţă reprezintă: a) impozitele suplimentare pe care populaţia. b) modificarea structurilor economice. 40. 42. b) cererea de muncă = oferta de muncă. Care din enunţurile de mai jos la consideraţi corecte pentru a ilustra inflaţia: a) creşterea preţurilor mai rapidă decât a salariului nominal. Creşterea rapidă şi de aceeaşi mărime a veniturilor tuturor agenţilor economici şi a preţurilor bunurilor de consum şi a serviciilor oferite pe piaţă are ca rezultat: a) reducerea puterii de cumpărare a unităţii monetare. Şomajul ciclic este cauzat de: a) schimbarea vechilor tehnici. 104 .36. 44. c) şomaj tehnologic.

recuperarea cheltuielilor făcându-se treptat. ce formează costul variabil mediu (Cvm). Capitalul circulant: a. b) "îngheţarea" preţurilor bunurilor de consum şi a tarifelor la servicii. 46. definit sub forma sporului de cheltuieli totale (CT). c. exprimată prin numărul de salariaţi sau ore de muncă. c. prin consumarea sa. c. b.45. în rezultatele producţiei. nu se înregistrează. Evoluţia costului marginal (Cm). c. 50. fiind formate din costuri fixe şi variabile. se înregistrează numai în expresie bănească. 47. aleatoriu. se include integral în forma materială şi bănească a bunurilor din care este format. Diminuarea costurilor sociale ale tranziţiei la economia de piaţă presupune în special: a) creşterea veniturilor băneşti ale întregii populaţii. eminamente selectiv. se consumă treptat. b. b. b. ca parte a consumului global: a. b. în cadrul fiecărui ciclu de producţie. fiind supus unui proces de uzură. c) sporirea eficienţei economice şi reorientarea investiţiilor pe ramuri (spre cele mai rentabile). producţia obţinută (ΣQ) şi capitalul tehnic utilizat (ΣK). producţia obţinută (ΣQ) şi suprafaţa totală agricolă. 48. b. este calculat ca raport între costurile: a. Consumul variabil mediu. făcând obiectul investiţiei de lungă durată. necesitate de creşterea consumului de factori de producţie pentru a spori cu o unitate producţia (ΔQ) depinde de: a. se referă la întreaga producţie. producţia totală (ΣQ) şi cantitatea totală de muncă utilizată (ΣL). costurile fixe medii (CFM). Aprecierea utilităţii economice a unui produs are un caracter: a. Pentru calcularea productivităţii medii a muncii se face raportul între: a. produsul fiind neapărat necesar consumatorului. depinzând de raportul pe care fiecare consumator îl stabileşte între cantitatea determinată din bunul respectiv şi nevoile sale. 105 . eminamente obiectiv. c. b. costurile variabile medii (Cvm). 51. fixe globale şi producţia obţinută (CF/Q). totale şi producţia obţinută (CT/Q). c. c. Consumurile fixe. 49. se înregistrează atât în expresie fizică cât şi valorică (bănească). se modifică în raport cu modificarea volumului de producţie. variabile globale şi producţia obţinută (CV/Q). nu se consumă deloc în procesul de producţie. utilitatea ne fiind legată de nevoile consumatorului. 52. Consumul capitalului fix: a. rămân relativ neschimbate faţă de modificarea volumului de producţie. participând la mai multe cicluri de producţie. costurile variabile totale medii (CTM).

c. preţul de vânzare şi costul produselor (serviciilor). b. hotărârea fiecărui consiliu de administraţie al societăţilor comerciale. mai mic decât volumul costurilor. b. mai mare decât volumul costurilor. c. egal cu volumul costurilor. venitul total obţinut şi capitalul folosit. 106 . masa profitului şi capitalul folosit.53 Bunurile cu cerere elastică sunt cele la care o modificare de o anumită mărime a preţului: a. 57. costul planificat al produselor şi cel realizat. instituţionalizarea unei mărimi a profitului care se stabileşte de decizia autorităţilor şi de politica fiscală a statului. atrage după sine o modificare mai mare a cererii lor. Profitul se determină ca diferenţa între: a. b. preţul de vânzare planificat şi cel realizat al unui produs. 56. Pragul minim al rentabilităţii unei firme este atins atunci când volumul încasărilor este: a. Profitul admis reprezintă: a. produce o modificare în mai mică măsură a cererii lor. veniturile şi cheltuielile totale ale întreprinderii. Rata profitului se calculează ca raport procentual între: a. 54. determină modificarea în aceeaşi mărime a cererii lor. provenite dintr-o activitate. b. b. c. cantitatea de mijloace financiare ce rezultă în urma vânzărilor produselor care să permită reluarea ciclului de producţie. c. c. 55.

c) grâu şi secară. c) Fitotehnia. c) făina de ovaz. b) orz şi mei. 7.Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole 1. b) orezul. 11. Arătura la grâu se face cu: a) plugul în agregat cu grapa stelată (GS). 6. b) proteinele. Respectarea rotaţiei tehnologice la cultura de orz asigură sau nu sporuri de recoltă a) da. de 80% b) nu. 5. c) rapiţa. 4. b) arpacaş. 8. Numiţi cel mai important element nutritiv al fertilizării pe solurile din România: a) potasiu. Înfrăţirea este procesul biologic al cerealelor de: a) ramificare a tulpinii. Folosirea orzului în alimentaţia omului se face sub forma: a) făină de orz. rezultată din hibridarea dintre: a) grâu şi orz. c) glucidele. b) climă călduroasă şi umedă. 10. 9. c) borul. b) combinatorul. 3. Definiţi care ramură a ştiinţelor agronomice se ocupă cu studiul plantelor de câmp: a) Agrotehnica. c) creştere în greutate a boabelor. 2. c) da. c) turte de orz. b) Pedologia. c) combina în agregat cu grapa cu discuri (GD). dar de 20%. b) azotul. Care este principalul produs rezultat din cultivarea orzului pentru om: a) boabele b) fulgii de ovaz.sunt sub limită. Secara se cultivă în bune condiţii de: a) climă calduroasă. Triticola este o cereală nouă. c) climă rece şi umedă. Care este principala componentă chimică la bobul de grâu şi în ce procent: a) lipidele. 107 . a) orzul. b) dezvoltare a rădăcinilor. Care dintre culturile agricole pot valorifica şi terenurile săraturoase din lunci.

Cartoful. b) hardpan. 18. la leguminoase se numeşte: a) spic. Denumiţi orizontul dur de sol care influenţeaza negativ sistemul radicular al plantelor: a) crusta. c) Lunca Dunării şi sudul extrem. c) fabaceae. c) cereale. c) înundarea. Cum se numesc resturile de inflorescenţe de la floarea soarelui şi la ce pot fi folosite: a) calatidii. în sudul ţarii: a) 15 septembrie-10 octombrie. b) topit. Fructul. Din ce cauză nu se recomandă.65%. 14. b) pentru a combate mai bine buruienile. cultura de mazăre după alte leguminoase: a) pentru a evita riscul excesului de azot.din ce categorie fitotehnică face parte: a) plante tuberculizere si rădăcinoase. b) papaveraceae. Care este sistemul de irigaţie utilizat în cultivarea orezului: a) aspersiunea. b) brazde. c) seminţe. 16. 108 . 20. 21. Tutunul cărei familii geobotanice aparţine: a) solanacee. 15. 17. 19. 13. b) 50%. b) păstaie. b) lunca Siretului. b) 25 august.20 aprilie. c) 1 aprilie. Care este epoca optimă de semănat la soia. în industria alimentară.12. c) 60%. 22. pentru consum direct. b) turte.10 septembrie. Care este zona ecologică favorabilă pentru cultura bumbacului în ţara noastră: a) Dobrogea. b) plante textile. c) calatidiu. c) pentru a evita efectul remanent al erbicidelor. în asolament. c) cotonizare. ca furaj. Cât reprezintă partea lemnoasă din tulpina de cânepă? a) 60% . Cum se numeşte operaţiunea de separare a fibrelor de pe tulpinele de in si cânepă: a) smuls. c) combic.

Care sunt două dintre substanţele biochimice ale macului. Metodele de executare a arăturii sunt: a. b) morfina şi derivatele. sorgul vulgare. c) sorgul European. b. Culturile agricole care se recoltează toamna sunt: a. b. Culturile agricole care se seamănă primăvara devreme. soia. trifoiul. c. când sunt puse în condiţii optime de temperatură. b. dovleacul. orezul. fasolea. Borceagul. apoi pe celelalte. meiul. numărul de seminţe din 100 seminţe pure. numărul de plante de pe suprafaţa de un metru pătrat sau de un ha. inul. floarea soarelui. sorgul pentru furaj. tutunul (plantare). orzul. c.23. mazărea. a. c. Plantele leguminoase pentru boabe sunt. porumbul. soia. 26. Care sunt cele 4 specii de sorg cultivat: a)sorgul de Sudan. 30. ovăzul. 24. care germinează şi dau germeni normali. fasolea. fasolea. sorgul pentru boabe. pe sărite.. Prin desimea plantelor se înţelege: a. soia. cânepa pentru sămânţă. sorgul Oriental. sorgul dur. Culturile agricole rezistente la secetă sunt: a. b. lupinul. 31. c) capsulele şi seminţele. sorgul pentru mături. inul. mazărea. pe două direcţii perpendiculare. 109 . c. ricinul. sfecla. c. la cormană. sunt: a. Floarea soarelui. bobul. utilizate cu efect sedativ în industria farmaceutică: a)codeina şi papaverina. calitatea pe care trebuie să o aibă seminţele de a nu conţine corpuri străine. b. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a fi semănat. sorgul bicolor. sorgul. numărul de ramificaţii laterale care îndesesc planta. b) sorgul pentru boabe. sfecla de zahăr. rapiţa. porumbul. 27. mai întâi pe locurile joase ale parcelei. secara. meiul. trifoiul. pepenele verde. 25. în lături. sorgul zaharat. orzul. Puritatea seminţelor reprezintă: a. Grâul. b. c. umiditate şi aeraţie. inul. în epoca I-a. distanţele de plantare sau semănare minime la care o cultură poate creşte normal. 28. Grâul. cânepa. sorgul bicolor. c. mazărea. soia. 29. b. iarba de Sudan. ovăzul. porumbul. lucerna. orezul.

calitatea pe care o au seminţele de a nu conţine corpuri străine. 21-30 cm. Dezmiriştirea înseamnă: a. porumb. 17-22 cm. distrugerea crustei. b. b. toamna. 39. numărul de seminţe din 100 de seminţe pure care germinează când sunt puse în condiţii optime de temperatură. 36. 14-16 cm. orz. b. imediat după recoltarea culturii de vară (grâu. b înainte de recoltarea plantei premergătoare. b. iar uneori după coasă. c. b. distrugerea buruienilor şi afânarea solului. Efectul maxim al tăvălugirii în scopul tasării stratului de la suprafaţa solului. Cultivatoarele echipate cu organe active de tip rariţă sunt folosite pentru: a. uscat. deschiderea de rigole la udarea pe brazde sau muşuroirea unor culturi. pentru a strânge resturile vegetale. vara. la o umiditate normală. b. c. este de: a. 16-20 cm. 18-20 cm. soia. primăvara. după ultima coasă. grâu. c o dată cu recoltarea plantei premergătoare. 40. umed. . c. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a se semăna. c. b. c. 14-16 cm. Arătura adânca de toamnă se execută la: a. 12-17 cm. 41. b. c. mărunţirea şi aşezarea stratului de sol de la suprafaţă. Lucernierele. 35. orz etc. floarea soarelui. pentru a afâna solul şi a favoriza creşterea lăstarilor plantelor. se obţine când solul este: a. afânarea solului toamna. 38. 110 33. pentru a pregăti recolta din anul următor. după semănăturile de toamnă. c.). Adâncimea la care pătrund în sol piesele active ale grapei variază între: a. trifoiştile şi pajiştile se grăpează: a. c. borceaguri. c. 3-12 cm. 34. afânarea solului primăvara înainte de semănat. Autenticitatea seminţelor reprezintă: a. umiditate şi aeraţie. rapiţă.32. Arătura de vară se face după următoarele culturi: a. cartofi. Arătura de vară se face: a după recoltarea plantei premergătoare. sfeclă. 22-30 cm. lucrarea superficială a solului cu plugul sau grapa cu discuri. Adâncimea arăturii de vară pentru semănăturile de toamnă. b. 37.

Masa hectolitrică (MH) a seminţelor reprezintă: a. b. rizomi sau tulpini subterane cu muguri din care pornesc lăstari. factorii naturali: vântul. rădăcini fasciculate trasante. a buruienilor numai în perioada de primăvara. mai mulţi ani la rând. seminţele dacă nu sunt selectate în prealabil. precipitaţiile. acţionează asupra rădăcinilor. 3-5 cm. ovăzul. se înfiinţează în anul următor. b. unei singure culturi. trifoiul. costreiul. floarea soarelui. urmează imediat după recoltarea altor culturi la sfârşitul primăverii sau începutul verii. care prin distrugere. animalele. 47. 50. 111 . b. pe o parcelă. Monocultura înseamnă amplasarea: a. 45 46. cerealele păioase. Erbicidele de contact acţionează asupra buruienilor astfel: a. b. din produsul analizat. distrug ţesuturile plantelor. 44. în timpul unui an. porumbul. lăsând nevătămate pe altele. c. b. pe aceiaşi parcelă. b. b. 48. numai a plantelor tinere. c. inul de fuior. aceleiaşi culturi. sfecla. greutatea în grame a o mie de seminţe. porumbul. Sursa cea mai importantă de îmburuienare o reprezintă: a. c. Culturile agricole care se recoltează la jumătatea verii sunt: a. Buruienile perene (pirul. Selectivitatea erbicidelor înseamnă distrugerea prin selecţie: a. Mazărea. inul de fuior. c. se înfiinţează toamna.a) au în pământ: a. rădăcini pivotante c. Culturile prăşitoare (care se seamănă la distanţe mai mari între rânduri) sunt: a. 49. nu mai pot alimenta planta. sistemic şi distrug toate organele vegetative. trifoi) este de : a. 2-3 cm. c. b. ricinul. greutatea în kilograme a unui volum de 10 litri. b. floarea soarelui. la începutul primăverii. lucerna. fasolea. Culturile succesive. b. greutatea în kilograme a unui volum de 0. denumite şi culturi duble sau culturi de mirişte: a. a unor plante. mazărea. c. c.42. după recoltarea culturilor de toamnă. Adâncimea de semănare a seminţelor mici (lucernă. 51. din produsul analizat. cartoful. c. c. borceagul. mazărea. 43. bobul. sfecla de zahăr.1 mc. bozul. coada calului ş. 5-7 cm. pătrund în plantă. în timpul aceluiaşi an. a două culturi pe o parcelă. ca urmare a atingerii directe cu plantele. soia. solul.

microelementelor şi a vitaminelor.Tehnologia cresterii animalelor 1. potenţează şi echilibrează raţia. c. este un aliment complet. miere. b. derivatele acestora. prezenţei hidraţilor de carbon. 4 5 6 7 112 . Mierea constituie un aliment natural foarte hrănitor. c. Laptele este aliment foarte valoros pentru om deoarece: a. b. Lăptişorul de matcă este un produs: a. intensifică procesele metabolice din organism. este produs alimentar accesibil ca preţ unitar pentru orice categorie de cumpărători. menţinând starea de sănătate a organismului uman. Cabalinele sunt o specie de animale care pot fi crescute şi exploatate pentru: a. energetică şi plastică datorită: a. pericol pentru o categorie de consumatori. b. scopuri de producţie. c. oul. cu valoare biologică. de neînlocuit pentru toate categoriile de consumatori. laptele. b. c. completarea varietăţii de specii. Carnea şi preparatele din carne sunt indispensabile în hrana omului şi în anumite situaţii pot constitui: a. Care este produsul de origine animală care are cel mai mare indice chimic din punct de vedere alimentar: a. c. îi creşte valoarea biologică. atracţie pentru turişti şi o sursă semnificativă pentru cei se ocupă de agroturism. Proteinele de origine animală provenite din lapte. b. are o încărcătură microbiologică mai mică. c. de secreţie a glandelor salivare faringiene a albinelor lucrătoare. carnea. 2. satisfac senzaţia de saţietate. al glandelor excretoare al trântorilor. sportive şi medicale. a macroelementelor minerale. b. 3. sursă de energie pentru organism. carne. rezultat din prelucrarea mierii. ouă sunt indispensabile în alimentaţia omului pentru că: a. florei din care este cules polenul. asigurând rezistenţa organismului faţă de unele boli. b. multiplelor subproduse ce se obţin din ea. asigurarea tracţiunii în agricultură pe drumurile greu accesibile. c.

sub formă de plantă întreagă imediat sau la câteva ore după recoltare şi sub formă tocată. c. 11. Care sunt reziduurile alimentare industriale ce pot intra în calculul raţiei furajere: a. hrana. valoarea energetică. c. calculul necesarului de hrană. borhotul de bere. borhotul de spirt. 9. substanţele corectoare de gust şi miros. furajele concentrate. c. cunoaşterea surselor de hrană. aditivi furajeri. apa. paie de cereale. cabaline): a. 13. b. tăiţeii de sfeclă. ciocălăi de porumb. cunoaşterea scopului pentru care este întocmită raţia şi principiile nutritive ale raţiei b. c. frunze şi colete de sfeclă. prin recoltare şi însilozare. spărturi rezultate în urma selectării boabelor de cereale. Din ce sunt constituite resursele secundare din agricultură ce intră în raţia animalelor de fermă: a. borhotul de amidon. b. prin păşunat şi la iesle. praful de cretă. b. sunt: a. cantitatea de energie rezultată în urma consumului. Biostimulatorii. sfeclă furajeră. necesarul de substanţe nutritive al unui animal . 14. c. pe timp de 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru producţie. melasa. coeficientul de digestibilitate. lianţii. Norma de hrană la animale reprezintă: a. alimentaţia pe bază de norme şi principiile întocmirii raţiilor de hrană. antioxidanţii etc. tescovina. 12. capitule de floarea soarelui. Valoarea nutritivă a furajelor se exprimă prin: a. nivelul constant în hrănirea unui animal. lucernă. nutreţuri de origine minerală. şproturile. proteică. substanţe azotate neproteice. vreji de leguminoase. condiţiile de întreţinere şi exploatare. 10. Elementele fundamentale pentru alimentaţia raţională a animalelor sunt: a. b. b.8. 113 . minerală şi vitaminică. b. c. c. pleavă. Sub ce formă se administrează furajele verzi în hrana animalelor de talie mare(bovine. enzimele. tulpini uscate de porumb. coceni de porumb.

să nu dăuneze sănătăţii. c. 20. dezvoltarea glandelor mamare. cunoaşterea structurii rasei. cantitatea de furaje pentru sporul mediu zilnic.46 kg S. fibroase 25%. producţie totală de lapte exprimată în kg. c. economică. înmulţind coeficientul de 1.U. % de grăsime. pentru 100 kg greutate corporală şi 0. cu procent de grăsime şi total kg grăsime pe lactaţie. total kg. concentrate 25%. b. vârsta introducerii în producţie. întreţinerea la nivelul parametrilor de confort. b. de lapte pe lactaţie normală şi totală. să fie echilibrată în toţi principii nutritivi. fibroase 5-10%. c. calculând 1. raportând necesarul la producţia de lapte. viteză de muls. să fie alcătuită dintr-o gamă diversificată de furaje şi să fie economică. suculente 25-35%. concentrate 15-25%. pe lactaţie normală şi totală. 17. concentrate 25-55%.47 S. Cum se calculează în necesarul de hrană. b. c. c.U. c. b. concentrate 10-25%. În sezonul de iarnă pentru vacile de lapte structura raţiei este: a fibroase 10-35%. fibroase 25-35%. masă verde 50%. comportament de muls. cantitatea de furaje necesară unui animal pentru creştere şi dezvoltare. 19. săţioasă.U. 114 . substanţa uscată (S. să provină din surse nepoluate. alimentaţia raţională. suculente 25-35%. longevitatea productivă şi viteza de muls. Care sunt principalele caractere de lapte ale principalelor specii şi rase de animale exploatate în această direcţie: a. greutatea corporală. fibroase 2 kg şi 1-2 kg concentrate. pentru fiecare litru de lapte. mulsul raţional. Care sunt verigile tehnico-manageriale ale exploatării vacilor de lapte: a. 18. să satisfacă cerinţele în substanţe nutritive. îmbinarea aspectelor tehnice cu structura fondului genetic. concentrate 20-40%. suculente 10-25%. În sezonul de vară care este ponderea sortimentelor de furaje în raţia furajeră pentru vacile de lapte: a. echilibrată.05 cu greutatea corporală. b fibroase 36-45%. Ce se înţelege prin raţia de hrană la animale: a. c. cantitatea de furaje ce trebuie administrate unui animal în 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru obţinerea diferitelor producţii economice. să fie economică. Care sunt condiţiile de bază ale unei raţii optime: a. 16. masă verde la discreţie.15. masă verde 70-80%. 21.) pentru vacile de lapte: a. b. b.

b. Sistemele de întreţinere şi exploatare a vacilor de lapte pot fi: a. 27. fibroase şi concentrate completată cu necesarul de apă.3 m. bivoliţe şi capre dacă: a. c. c. asigurarea unui ritm biologic intens. femelele provin din rase specializate pentru producţia de lapte. cu întreţinerea legată şi la păşune. c. b. 115 . b.75-1. potenţial productiv maxim. pentru pregătirea ugerului în vederea mulsului. b. b. carnea de oaie.20 m. masă verde cosită. a cerinţelor de confort şi igienă. cu întreţinere la păşune. c. 24. 26. fermele nu au forţă de muncă suficientă Care este carnea animală cu conţinutul cel mai scăzut în lipide: a. asigurarea tuturor condiţiilor de zoo-igienă pentru obţinerea unor producţii de lapte calitativ superioare. în stabulaţie permanentă. liberă şi mixtă.10-0. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte. stabulaţie liberă. evacuarea gunoiului de grajd manuală. furajarea eficientă din punct de vedere economic poate fi: a. furajare la padoc. Ce rol are eliminarea primelor 2-3 jeturi de lapte din fiecare mamelor şi colectarea acestora într-un recipient separat decât cel de muls propriu zis: a. standul de staţionare 1. aşezare pe 2 sau 4 rânduri. cu întreţinerea legată. având conformaţia ugerului corespunzătoare pentru mulsul mecanic. stimulează ejecţia laptelui.22. b. a cantităţii de lapte muls. masă verde. întreţinere legată: a. În sistemul de întreţinere al oilor în lactaţie. 3 23. iesle pentru furaje 0. carnea de pasăre. corespund din punct de vedere al stării de sănătate. masă verde şi concentrate completată cu necesarul de apă. carnea de porc. alee de furajare centrală de 2. stabulaţie liberă cu furajare la padoc. a unor fluxuri tehnologice raţionale şi a eficienţei economice. b. asigurarea parametrilor optimi de microclimat din adăpost. c. 28. c. Mulsul mecanic se poate introduce la efectivele de vaci. 25. Care sunt cerinţele generale ale sistemului de întreţinere petru vacile şi bivoliţele de lapte: a. c. completată cu necesarul de apă.40 m . prevenirea îmbolnăvirilor. reduce riscul de îmbolnăvire a glandei mamare şi reduce gradul de poluare cu microorganisme saprofite sau patogene.

Prin “norma de hrană” în alimentaţia animalelor se înţelege: a. exploatarea şi valorificarea animalelor cu eficienţă economică. 36. 37. b) de a preveni unele accidente pe perioada de creştere şi exploatare. c) obiectivele privind bunăstarea şi protecţia animalelor din punct de vedere sanitar veterinar. cunoaşterea comportamentului (etogramei) are scop în urmatoarele direcţii: a) decizii manageriale corecte la selectarea. 31. b. pune accent pe: a) distanţa faţa de spaţiul locuibil. mărimea şi amplasarea foselor de colectare a dejecţiilor. 24 luni. b) tehnologiile de creştere şi exploatare a animalelor de fermă în funcţie de specie şi rasă. b. Spancă. pe cea cu producţia cea mai mare de lapte: a. 305 zile. 280 zile. Ţigaie. Brună.. provenienţa furajelor). necesarul de substanţe nutritive al unui animal. 250 zile. Care este vârsta la care cabalinele pot fi luate în considerare pentru echitaţie: a. 33. pe timp de 24 ore. Bălţată românească. c. 30. Care este durata lactaţiei normale la vacile pentru lapte: a. c. b. pentru întreţinere şi producţie.E. performanţa în dotările cu echipamente tehnologice etc. 35. b) asigurarea parametrilor tehnologici privind construcţiile adecvate speciei. c.N.29. Numiţi dintre rasele româneşti de oi. Numiţi rasa românească de vaci pentru lapte. 116 . Care este vârsta la care vacile pentru lapte pot începe procesul de reproducţie: a. 18 luni. 18 luni. b. cu producţia cea mai mare pe o perioadă de lactaţie: a. cantitatea de substanţe nutritive al unui animal pe durata unui an. În tehnologia de adăpostire a animalelor de fermă în sistem gospodăresc. b. Care sunt obiectivele unui management performant privind tehnologia creşterii animalelor? a) asigurarea strictă a tehnologiei de furajare şi îngrijire. 14 luni. În tehnologia creşterii animalelor de fermă. 32. cantitatea de furaje necesară unui animal pe timp de o lună. c) pe elementele de construcţie a adăposturilor în funcţie de specie si vârstă. creşterea. Ţurcană. c. Bălţată cu negru românească. respectarea programului de îngrijire şi exploatare. c. 12 luni. legislaţia U. c. tehnologia furajării (asigurarea V. c) de a le selecţiona şi a le folosi în scopuri economice. b. 34. 24 luni. în privinţa protecţiei mediului.

necesar de lizina 1.75%. b) aşezarea pe 2-4 rânduri cu dispunerea centrală a aleei de furajare de 2.2-2. viteza curenţilor de aer 0.6 m/sec. c) 24-28°C.3 m şi 2 alei de serviciu. c) 7cap/m . b) 18°C. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte în sistem legat: a) stabulaţie liberă cu furajare la padoc. b) intensitatea ouatului. viteza curenţilor de aer 0.3m/sec. 10%. lizina 0. 2 2 2 44. Necesarul de energie de hrană pentru producţia de ouă de găină se stabileşte în funcţie de : a) greutatea corporală. b) 18-22°C. b) 10 10 90 30 50 50. 39. 40%. Temperatura optimă în adăposturi (maternitate) pentru scroafe cu purcei trebuie să fie: a) 12-15°C. b) 35 zile. 40. 42. b) asigurare numerică a căilor de tracţiune în agricultura şi zonele greu accesibile. lizina 2.1-0. 41.E. În tehnologia creşterii tineretului porcin soluţia optimă este de a asigura: a) t= 28/24°C. b) 15cap/m . 35%.: a) 9-12cap/m . c) producţia zilnică de masă-ou. viteza curenţilor de aer 0.B. În tehnologia creşterii tineretului cabalin se urmăreşte: a) obţinerea unui tineret viguros pentru muncă. sport.3-1. 45.5 si P. c) 11 5. Care este densitatea în substanţe alternative de creştere pentru păsările ouătoare potrivit legislatiei U.. c) 60 zile. c) furajarea la padoc şi staţionarea în adăpost. 43. Care este norma de substanţe nutritive pentru vaca de lapte cu o greutate corporală de 600kg si 25kg lapte/zi: SU/Kg UN PD/g Ca/g P/g NaCl/g a) 17 15 1560 90 70 70. 117 . agrement sau scopuri medicale în funcţie de rasă.B.3-0.6 360 30 30 90.6 m/sec.B. La ce vârstă se înţarcă purceii: a) 25-28 zile.38.0% şi P. c) 22°C. c) pentru formarea de herghelii şi depozite. P.5-0.

6.60-1. 3. se numesc: a) alimente principale. 118 . b) mirodenii. c) alimente complementare.75m. livrari sunt servicii: a) endogene. c) în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională.75-1. c) auxiliare. b) 1. Restaurantele de categorie lux şi categoria I cu pondere turistică internaţională trebuie să traduca denumirile produselor astfel: a) într-o limbă straină.65-1. Serviciile legate de produs reprezentate de retuşuri. c) extracomerciale. Pregatirea termică a diferitelor preparate culinare în puţină grăsime fără să se rumenească se referă la: a) gratinare. esenţele etc. reparaţii. b) complexul de productie. b) în limba engleză. c) 1. b) marinare.Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism 1. Alimentele folosite ca materii prime în structura retetelor cu un rol important în realizarea şi obţinerea preparatului din care fac parte condimentele. 2. b) exogene. 4. Personalul care realizează servirea consumatorilor trebuie să aiba o înalţime potrivită între: a) 1.78m. 7. Serviciul de agrement face parte din categoria serviciilor: a) suplimentare. c) dependinţe.. coloranţii. b) de bază.70m. c) sotare. Unităţile clasice şi specializate cu activitaţi de producţie ce funcţionează cu secţii de producţie culinară cu toate dependinţele şi anexele necesare desfăşurării activitaţilor tehnologice sunt reprezentate de: a) bucataria centrală. 5.

Serviciile hoteliere cu plata la cererea clienţilor a principalelor mese din zi sau a unor comenzi ocazionale în camerele hotelurilor sunt reprezentate de: a) serviciul de etaj. 15. b) perisabilitatea. Ansamblul de servicii.8. 13.comodităţi şi produse realizate de diverse ramuri industriale specifice. b) 20-30%. Caracteristica serviciilor ce semnifică imposibilitatea repetării acestora.valorificate în cadrul unei ambianţe specifice create de factori naturali înt. c) 25°C-26°C. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de vară trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. 14.o anumita regiune poartă denumirea de: a) ofertă turistică. de locul şi momentul în care sunt prestate este: a) intangibilitatea. 10. b) cu caracter special. În cadrul serviciului de recepţie sunt incluse următoarele activităţi: a) primirea turiştilor şi închirierea spaţiilor de cazare. b) primirea reclamaţiilor turiştilor. 9. 119 . în mod identic. 11. b) 22°C-23°C. depinzând de persoana care le realizează. c) 50-60%. c) variabilitatea. c) 25°C-26°C. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de iarnă trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. c) nespecifice. b) serviciul tehnic. grupate in diferite variante într-un tot unic. Serviciile prestate în cadrul unor forme de turism ca de exemplu tratamente balneo-medicale. c) produs turistic. Umiditatea în spaţiile de cazare şi holuri trebuie să fie cuprinsă între: a) 30-60%.servicii pentru turismul de vânatoare fac parte din categoria serviciilor: a) complementare. b) 22°C-23°C. 12. b) resursa turistică. c) rezervarea. servicii pentru turismul de congrese. c) room-service.

b) managerului. 20. 21. Diversele tipuri de servicii practicate in restaurante şi hoteluri fac parte din categoria serviciilor: a) de comerţ. cu o arhitectură specifică zonei de amplasare şi funcţionează în clădiri independente se referă la: a) vile. 23. beton. c)alte servicii. c) supraveghetoarei.usier face parte din personalul de hol şi este subordonat: a) şefului de recepţie. Portarul. b) de afaceri. b) restaurantelor cu specific. c) alte unităţi de alimentaţie publică. c) bungalowuri. b)nemateriale. b) servicii pentru populaţie. b)restaurantul. c)zahanaua. 120 . Activitatea de agrement este o activitate prestatoare de servicii pentru populaţie şi face parte din categoria serviciilor: a)materiale. c) apa. Hanul este o unitate gastronomica ce pune la dispoziţia clientelei un sortiment specific de preparate si bauturi. 19. 22. cărămida. 18. c) servicii publice. Localurile axate în principal pe servirea de băuturi sunt: a)barul. 17. b) cabane. in condiţiile unor amenajări şi dotări adecvate fiecărui profil ce face parte din categoria: a) restaurantelor specializate.16. b) deşeurile. Unităţile de cazare turistică cu o capacitate de cazare relativ redusă (10-12 camere). realizate din structuri de lemn. Resursa cea mai des utilizată de către industria ospitalitaţii este: a) energia. c) colective. Serviciile care satisfac nevoile producţiei materiale ori sunt faze ale acestui proces se numesc: a) servicii de producţie.

c) oficialitaţile corespunzator funcţiilor. Elementele ofertei turistice referitoare la resurse naturale. b)de bază. 25. 27. Serviciul de ghid face parte din categoria serviciilor: a)suplimentare.fară a se concretiza în produse de sine statatoare le asociem definirii: a) produselor. c) elemente complementare. c) serviciilor pentru populaţie. 26. Activitaţile care satisfac anumite necesitaţi sociale sau individuale. 28. tehnologice pot fi încadrate la: a) elemente atractive. Ansamblul de activitaţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplaseaza şi în legatura cu aceasta poarta denumirea de: a) servicii. 121 .socio-culturale. c)comerciale. 29. c) servicii turistice. b)produse turistice. prioritate avand doamnele. În cadrul meselor oficiale prioritate în servirea la masă o au: a) doamnele. apoi domnii în funcţie de vârsta. b) serviciilor. fiind în general specifice prestaţiilor suplimentare se numesc: a) servicii turistice spontane. Serviciile ce sunt solicitate în momentul în care turistul ia contact cu oferta. b) servicii turistice ferme. b) doamnele şi apoi domnii corespunzator funcţiilor. c) servicii specifice. b) elemente funcţionale. umane. apoi domnii în funcţie de vârsta.24.

cantitatea de informaţii ce se transmite pe linie în unitatea de timp. c. utilizarea metodelor moderne de modelare. Sistemul informaţional este definit ca: a. totalitatea datelor. fluxurile informaţionale. descrisă printr-un simbol sau grup de simboluri. rezultate valorice ca urmare a prestării serviciilor c. totalitatea procedurile şi modul de tratare a informaţiilor Rolul sistemul informaţional este de a oferi: a. înregistrarea. actualitatea şi deci oportunitatea folosirii unor informaţii în luarea unei decizii. asigurarea bazei informaţionale necesară pentru derularea eficientă a procesului managerial şi a proceselor operaţionale în cadrul unei întreprinderi. informaţiile. Fluxul informaţional reprezintă: a. 122 . împiedicarea pătrunderii în sistemul informaţional a unui număr de informaţii mai mare decât sunt necesare. analiză şi control. factorii naturali. determină: a. b. c. totalitatea datelor. b. b. exprimată fie letric fie numeric (sistem de cifre binare). Principalele tipuri de informaţii sunt: a. informaţii despre posibilitatea comercializării serviciilor oferite de firmă. creşterea ponderii cunoştinţelor informaţionale în procesul formării managerului. bit/s. 5. 7. ca şi componentă a sistemului informaţional. valori culturale şi spirituale. Data. capital. prelucrarea. procedurile şi modul de tratare a informaţiilor. descrierea unor entităţi faptice ale activităţii umane. 4. reprezintă: a. cibernetice. modul de sistematizare şi organizare a informaţiilor. Principiul “subordonarea conceperii şi funcţionării sistemului informaţional. c. variabilele de ieşire pot conţine a. rolul pe care îl au informaţiile în stabilirea obiectivelor într-o anumită perioadă de timp. de comunicare asupra unor fapte. reglare. evenimente sau idei. cerinţelor conducerii” se referă la: a. simulare. de dirijare. indicatorii realizaţi. drumul pe care îl parcurge informaţia între emiţător şi destinatar. materii prime şi materiale b. b. forţă de muncă. c. b. c. prognoze. economice şi statistice în preluarea informaţiilor. Mijloacele de tratare a informaţiilor ca şi componenta tehnico-materiale a sistemului informaţional. b. de comandă. cunoaştere şi raportare. 4. b. baza de date aflată la îndemâna sistemului de conducere. c. informaţiilor şi relaţiilor interumane. elemente de cunoaştere managerului pentru o conducere eficientă. 3. indicatori de realizat. 6. c. 2.Informatica aplicata 1 În cadrul sistemului cibernetic privind informatizarea activităţii din domeniul turismului rural. planificare şi prognoză. performanţele funcţionale ale acestora şi include echipamentele implicate in culegerea. transmiterea şi stocarea informaţiilor. informaţii asupra structurilor din subordine.

b. să ofere sistemului informaţional de comunicare un suport informatic/informaţional de calitate în vederea elaborării deciziilor pentru tratarea distribuită a datelor/informaţiilor. formulelor. de a obţine un sistem de operare adaptat unei configuraţii a sistemului de calcul. c. facilităţile oferite pentru rezolvarea diferitelor probleme. prin fişiere separate. Funcţionarea eficientă a sistemului informativ integrat este determinată de următorii factori: a. comunicaţiile. Pentru implementarea sistemului informaţional integrat trebuie să se realizeze în prealabil: a.8. calculatorul. costul ciclului de viaţă al sistemului. c. fără a influenţa negativ ansamblul său. b. economicitate. 11. cunoaşterea gradului de cuprindere a informaţiilor în baza de date. Scopul realizării sistemului informaţional al unei ferme vegetale este: a. controlul. 10. c. 13. hardware. Pentru a conferi sistemului informaţional o flexibilitate ridicată prin parametrii săi constructivi şi funcţionali. modularitatea. gradul de formalizare. textelor. potenţialii utilizatori ai unui sistem integrat. Principalele caracteristici de care trebuie să se ţină seama când se realizează proiectarea sistemelor informative integrate sunt: a. b. 12. o concepere modulară a sistemului informaţional care să permită modificări în compartimentele sale. c. c. testarea şi experimentarea acestuia. dispozitivele şi echipamentele componente ale unui sistem de calcul. conducerea. măsura în care se asigură satisfacerea cerinţelor de informaţii. caracterul operaţional. admiterea unui număr de informaţii corespunzător puterii de stocare a calculatorului. nivelul de producţie asigurat. organizarea informaţiilor pe fiecare produs sau serviciu în parte. datelor. flexibilitate în optimizarea proceselor de producţie. baza de date. programe de aplicaţii (software). c. de prelucrare a imaginilor. viteza de accesare a informaţiilor. b. repartizarea informaţiilor pe fişiere. listelor. care nu au caracter numeric. Sistemul informativ integrat cuprinde: a. 123 9. c. programele aplicative şi viteza de operare a lor. condiţiile de exploatare. totalitatea programelor care există pe sistemul de calcul împreună cu documentaţia aferentă. cantitatea de date/informaţii vehiculată. posibilitatea sistematizării informaţiilor în fişiere şi foldere. b. sistemul de gestiune a bazei de date. sistemul de calcul. memoria rezidentă a sistemului. este necesar: a. caracteristici tehnico-economice. Calitatea procedurii informaţionale este dată de: a. . b. b. 14.

Componenta tehnico . mijloacele de tratare a informaţiilor. subsisteme de ieşire. patru faze. Software de aplicaţii este alcătuit din: a. b. potenţialul natural.materială a sistemului informaţional este reprezentată de: a. b. 18. subsisteme de prelucrare. c. transmiterea efectivă a informaţiilor către şi la punctele unde sunt necesare. b. înregistrarea informaţiilor pe suporţii tehnici utilizaţi.15. pe o anumită perioadă a unei societăţi comerciale. în concordanţă cu diferitele etape ale procesului managerial poate fi reprezentat prin: a. b. 20. b. posibilităţile de producţie. unui sistem managerial unic. b. component al unui sistem informaţional realizează: a. şase faze. c. c. baza de date organizată pe fişiere şi foldere. b. calităţile de stocare şi operare a informaţiilor de către sistemul operaţional b. c. factorul uman şi stocurile existente. unui sistem managerial raţional şi eficient. Fluxul informaţional. c. transformarea datelor în informaţii şi rezolvarea problemelor de prelucrare. părţile componente ale sistemului informaţional integrat. Subsistemul de ieşire. Structura sistemului informativ al unei ferme vegetale cuprinde: a. c. sistem managerial cantitativ 124 16. Funcţionarea sistemului informaţional pe baza principiilor esenţiale condiţionează existenţa a. ieşirea din sistemul informaţional a datelor prin ştergerea lor. material. 19. volumul de informaţii. conform ultimelor inventare întocmite. pregătirea operatorului în direcţia utilizării informaţiilor c. în care proiectarea unitară a bazei de date este esenţială Prin resurse de producţie se înţelege: a. trei faze. întreaga bază materială a unei societăţi comerciale. transformarea datelor în informaţii şi rezolvă problema prelucrării lor pentru care a fost proiectat. 21 22 . c. financiar şi uman de care dispune o societate la un moment dat. calitatea proceselor de tratare a informaţiei. programe şi proceduri automate pentru rezolvarea problemelor specifice unui anumit domeniu. Calitatea informaţiei este dată de: a. subsisteme de intrare. care urmează să intre în procesul de prelucrare. 17.

comercial. indirect cu personal de înaltă calificare în domeniu I. Obiectivele generale urmărite la crearea unei baze de date sunt: a. legătura operativă între manager şi subordonaţi. utilizarea unor algoritmi de căutare optimi. informaţii necesare aprovizionării cu combustibili. informaţii necesare fundamentării deciziilor. financiar-contabilitate. perioada conceperii. c. reducerea timpului de acces şi utilizarea unor calculatoare performante. In cadrul unei ferme vegetale prin intermediul unui sistem informatic integrat se obţin: a. c. legăturile între compartimentele fermei. Subsistemul de prelucrare. Factorii principali care determină funcţionarea eficientă a unui sistem informatic integrat sunt: a. stocarea unui volum cât mai mare de date şi protecţia acestora. independenţa de componentele hardware şi protecţia datelor. abilităţile şi modul de decizie al managerului. c. supraîncărcarea canalelor de comunicare. b. personal. componentă a sistemului informaţional al fermei vegetale asigură: a.T. accesul rapid la datele stocate.23 Principalele deficienţe ale unui sistem informaţional sunt: a. 30. Componentele unei baze de date pentru o fermă vegetală cuprind: a. redundanţa. perioada de comercializare La nivelul unei ferme vegetale experimentarea unui sistem informatic se recomandă a fi făcută: a. b. 25. 24. filtrajul. c. calculatorul. proiectarea. indirect. b. implementare şi verificare. operatorul şi sistemele de calcul utilizate. perioada de proiectare. transformarea datelor în informaţii şi prelucrarea propriu-zisă a acestora. Ciclul de viaţă al unui sistemul informatic integrat cuprinde: a. b. c. printr-o simulare. 28. 29. controlul şi conducerea. produc ţie. 125 . instalarea şi scoaterea din uz. distorsiunea. b. b. compartimentele de aprovizionare şi desfacere. comunicaţiile. c. modificarea continuă a programelor utilizate. c. 27. compartimentele de cercetare-dezvoltare. direct şi la nivel de ansamblu. b. 26. utilizarea unor programe performante. b. compartimentele de management şi relaţii cu alte societăţi comerciale . uzura morală a sistemelor de calcul. c. informaţii privind structura personalului.

în cazul: a) operaţiunilor de prospectare b) leasingului c) cumpărărilor induse 126 . Resursele B. la o instituţie de asigurare din ţara exportatorului 7. economic. Într-un contract de vânzare internaţională.R. este : a) crearea clasei de mijloc b) repararea unor nedreptăţi istorice c) maximizarea eficienţei alocative şi productive 2. clauza “livrare prin promptă expediţie” presupune: a) expedierea mărfurilor se face în primele 10 zile de la încheierea contractului b) expedierea mărfurilor se face în primele 30 de zile de la deschiderea acreditivului documentar c) mărfurile sunt transportate pe cale maritimă 8. echitate) va fi în dezacord cu sistemul de valori specifice acelei ţări. Între factorii care au limitat însuşirea de către ţările în dezvoltare a valorii adăugate în cadru naţional s-a numărat şi: a) creşterea preţului internaţional la produsele exportate de către ele b) reinvestirea pe plan local a profitului de către firmele străine din aceste ţări c) creşterea sensibilă şi continuă a preţurilor de import 3. deoarece : a) vor exista costuri mari de oportunitate pentru majoritatea populaţiei b) costurile de tranzacţionare vor fi ridicate c) grupurile de interese vor fi puternice 5.Relatii economice internaţionale 1. la o instituţie de asigurare din ţara sa c) importator. Scopul principal. la o instituţie de asigurare din ţara sa b) banca exportatorului. Sistemul conturilor de evidenţă (evidence accounts) se utilizează. Este o tactică de influenţare folosită în cazul negocierii cooperative: a) disimularea informaţiei b) apelul normativ pozitiv c) argumentarea pozitivă 6. În cazul creditului cumpărător. de regulă. al reformei proprietăţii. asigurarea se realizează de către: a) importator. Performanţele economice ale unei ţări vor fi reduse dacă setul de combinaţie dintre cele trei “megabunuri” (libertate. eficienţă.I.D. se constituie din: a) resurse proprii şi surse atrase de pe pieţele financiare b) împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale c) cotele părţi vărsate de ţările membre 4.

poliţa de asigurare. conosamentul. mai mulţi reprezentanţi permanenţi cu statut de funcţionari internaţionali b) pentru ca reuniunile Consiliului Ministerial să se desfăşoare trebuie să fie prezenţi cel puţin 12 miniştri naţionali c) chiar de la lansarea sa Comunitatea Europeană a fost expresia solidarităţii de facto…. 127 . În cazul operaţiunilor de prelucrare în lohn. la organismele comunitare. poliţa de asigurare 12. Principalele documente necesare pentru utilizarea unui acreditiv în cazul unei livrări pe cale maritimă sunt: a) factura externă. de soluţionare a diferendelor regăsim: a) în proces sunt implicate direct guvernele şi cele mai importante organizaţii nonguvernamentale b) compensarea pierderilor suferite de anumiţi parteneri este de regulă cerută şi trebuie acordată c) capacitatea de punere în aplicare a rezultatelor la care ajunge panelul de experţi este asimetrică 16. certificatul de calitate c) factura externă. comercializarea produselor finite pe piaţa externă este realizată: a) de către ordonator (cel care dă comanda) sub marca sa b) de către ordonator sub marca executantului c) de către executant (vânzătorul de manoperă) sub marca sa 10.9.C. Este corectă următoarea afirmaţie: a) primele de export se folosesc pentru a rentabiliza activitatea unor firme b) regimul de draw-back este o măsură de stimulare a exporturilor de natură bugetară c) creditul furnizor se asigură şi cel cumpărător se garantează 15. În licitaţiile de vînzare condiţia de livrare uzuală este: a) CIP b) FOB c) EXW 11. conosamentul.M. certificatul de calitate b) factura externă. O caracteristică a deciziilor programate o constituie faptul că: a) necesită timp relativ mare de soluţionare b) sunt bine structurate c) sunt imprevizibile 14.. Printre caracteristicile mecanismului O. Este corectă afirmaţia: a) fiecare ţară membră a UE are. Care din următoarele planuri reprezintă un plan operaţional: a) lărgirea cotei de piaţă b) diversificarea gamei de produse c) programul de pregătire a unei achiziţii 13.

Creditul acordat clienţilor care au contractat împrumuturi pe piaţa internaţională. b) rata serviciului datoriei externe. a fost considerată supercentralizată şi superambiţioasă b) la finele deceniului 8.17. Nu a reprezentat un element de bază al Sistemului Monetar European. c) gardul de acoperire a plăţilor prin încasări. 24. Franşizarea reprezintă: a) transferul dreptului de folosinţă a unor mărci de fabrică şi plata preţului corespunzător. este o formă de cooperare internaţională între două firme prin care firma b) secundară (ordonator) se angajează să producă pentru cealaltă firmă un produs finit sau componente. d) 23. s-a construit un nou echilibru între transparenţă şi flexibilitate c) Directoratul General pentru Concurenţă a dovedit permanent o atitudine favorabilă faţă de marile companii 18. b) este acordat pe termen scurt. b) credit de cont curent. la momentul lansării sale în 1989: a) calcularea şi luarea în considerare a indicatorului de divergenţă b) obligaţia de a interveni nelimitat în cadrul marjelor de variaţie convenite c) alinierea periodică a monedei compozite europene la cursul dolarului American 19. c) este creditul obţinu de la bănci prin scontarea efectelor de comerţ. 22. subansamble ce urmează să fie încorporate în produsul finit. piese.Indicatorii utilizaţi în cercetarea procesului de îndatorare externă sunt: a) gradul de îndatorare externă (limita critică se consideră a fi 50%). un aranjament comercial prin care cedentul acordă beneficiarului permisiunea de b) a se folosi în afaceri de drepturi intelectuale şi materiale aparţinând cedentului. 20. c) credit de rambursare. b) valute de rezervă.Creditul de scont: a) se acordă în cazurile în care este necesară crearea anumitor depozite bancare. c) se mai numeşte şi subcontractare. c) monedă naţională 21. 128 .Unele valute puternice emise de ţări cu economie dezvoltată pot juca rolul de: a) valute convertibile. Subproducţia: a) reprezintă înţelegerea dintre firme din ţări diferite privind partajarea gamei de produse. pentru acoperirea unor cecuri. În legătură cu politica comunitară în domeniul concurenţei. iar la data scadenţei nu au suficiente mijloace de returnare a acestuia este: a) credit de scont. nu este corectă următoarea afirmaţie: a) la finele anilor 70.

25. ţară decât cea a 27. Eurocreditele: a) sunt acordate de un consorţiu de bănci. Specializarea internaţională are ca scop: a) dezvoltarea tranzacţiilor internaţionale. Know-how-ul reprezintă ansamblul cunoştinţelor tehnice: a) brevetabile. b) adaptarea potenţialului economic naţional. c) numerar. 26. b) au scadenţe între 10 – 20 ani. integrarea economiilor naţionale în organismele internaţionale. b) nebrevetabile. c) dezvoltarea valorificării resurselor naturale în vederea obţinerii de profit. a economiei interne la cerinţele pieţei mondiale. b) dezvoltarea interdependenţelor economice internaţionale. 28. c) 129 . c) presupun existenţă unei bănci coordonatoare din altă beneficiarului. Schimbarea raporturilor politice de dependenţă a contribuit la: a) dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale.

5 kgf. Scopul germinaţiei orzului pentru producerea malţului este: a – schimbarea aspectului exterior al bobului de orz b – maturarea bobului de orz c – formarea şi creşterea continutului in enzime necesare procesului de brasaj 7. Prin fierberea mustului de malţ cu hamei se extrag din acesta: a – proteine şi aminoacizi b – substanţe amare. uleiuri volatile. Gradul de extracţie al făinurilor se apreciază prin: a – determinarea conţinutului în substanţe minerale b – determinarea conţinutului în zaharuri c – determinarea conţinutului în umiditate 2.m b – cantitatea de apă pierduta de aluat în timpul coacerii c – cantitatea de ingrediente adaugată făinii la frămantare 6. etc. c – vitamine 130 . Boala întinderii este: a – boala pâinii b – boala făinii c – nu se manifestă la pâine sau făina 4. substanţe tanante.Tehnologia prelucrării produselor vegetale 1. Capacitatea de hidratare a făinurilor reprezintă: a – cantitatea de apă folosită pentru obţinerea aluatului cu consistenţă de 0. Făinurile de grâu se clasifică în funcţie de : a – gradul de extracţie b – mărimea boabelor din care au fost obţinute c – conţinutul în vitamine 5. Proprietăţile elastico-vâscoase ale aluatului depind în mare masură de : a – puterea de fermentare a făinurilor b – conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicele lui coloidale c – temperatura de coacere a aluatului 3.

uleiul brut de presă şi brochenul c . La depozitarea sfeclei de zahăr înaintea prelucrarii acesteia : a – se produc pierderi de zahăr şi modificări ale zahărului b . Stabilitatea şi spuma berii este influenţată de : a – conţinutul de proteine şi dezagregarile specifice acestora b – metoda utilizată în procesul tehnologic de uscare c – gradul de marunţire a malţului 11. Extractul mustului de malţ cuprinde: a – cantitatea de substanţe solubile care au trecut în must b – o cantitate de orz proaspăt recoltat c – numai cereale nemaltificabile 9.apa. După germinarea orzului pentru obţinerea malţului.la adaosul unor ingrediente c – în timpul fermentaţiei mustului de bere 12. Stocul tampon de sfeclă de zahar necesar prelucrării . Vinterizarea uleiurilor vegetale este operaţia: a.8. urmează: a – filtrarea malţului b– uscarea malţului c – rafinarea malţului 10. cenuşa b .Rol important asupra randamentului în zahăr îl au: a – conditiile de depozitare ale sfeclei înainte de procesare b – condiţiile de depozitare ale zahărului c – condiţiile de pregătire a semintei înainte de semănat 131 . pe vreme călduroasă.nu se produc pierderi de zahăr şi modificări ale acestuia c – are loc rafinarea zahărului 16.uleiul dublu rafinat 13. nu va depăşi capacitatea fabricii pentru: a – 5 zile b– 10 zile c – 3 zile 14. substanţa uscată . Decolorarea uleiurilor are loc : a – imediat dupa obţinerea uleiului brut de presă b – în timpul rafinarii uleiurilor c – la materia prima supusă presării 17.prin care se elimină din ulei cea mai mare parte de ceruri şi de gliceride ale acizilor graşi saturaţi b – prin care se modifică aciditatea uleiurilor c – prin care se produce desmucilaginarea uleiurilor 15. Substanţele aromate care dau buchetul berii se formează în timpul: a – germinării orzului b . prin operaţia de presare se separă: a . În tehnologia obţinerii uleiurilor vegetale.

În procesul tehnologic de obţinere a laptelui de consum. şi să elimine excesul de apă. b) microflora spontană din laptele materie primă. ca atare sau în amestec. pasteurizare. În activitatea de agroturism în sectorul de alimentaţie tradiţională se pot servi şi produse lactate acide dietetice. 6. Care este bacteria responsabilă de acidifierea smântânii şi în ce condiţii işi încetează activitatea enzimatică? a) streptococcus lactis. Ce rol are malaxarea în obţinerea untului? a) de a elimina cantitatea totală de apă din masa de grasime. şi cui se datorează defectul? a) nu. Iaurtul este sortimentul cel mai specific si mai raspândit în grupa produselor lactate acide. c) streptococcus diacetilactis. oaie. refrigerare. de temperatura crescută. c) da. c) favorizează eliminarea de dioxid de carbon. 4. c) de a uni boabele de unt într-o masă compactă. de O2 atmosferic. şi a obţine consistenţa masei de unt. cel mai frecvent pentru piaţa de consum fiind cel fabricat din lapte de vacă. condiţiilor de ambalare şi depozitare. b) din lapte de bivoliţa şi din lapte amestec de la alte specii. b) nu. 5. b) nu modifică însuşirile organoleptice ale laptelui. de a repartiza uniform. Untul este produs alimentar frecvent folosit în alimentaţie fie ca atare.Tehnologia prelucrării produselor de origine animală 1. În tehnologia traditională de obţinere a laptelui acidofil ce are la bază fermentaţia lactică? a) microflora de poluare şi bacteriile lactice din laptele materie primă.E. Dacă în urma condiţiilor de păstrare depozitare capătă gust de rânced se poate folosi. prin recondiţionare şi se datorează bacteriilor lactice. bivoliţă. lipolitice. de acţiunea directă a razelor solare. fie la preparatele culinare. 3. c) din lapte de vacă. în picături fine de apa în masa de unt. patiserie etc. implicit creşte durata de conservare a laptelui. şi 132 . tratament termic. Din ce tip de lapte materie primă se poate obţine? a) din lapte de vaca în amestec cu lapte de oaie. b) streptococcus citovarum. ce rol are pasteurizarea de tip UHT conform normelor U.: a) îmbunătăţeşte însuşirile organoleptice şi fizico-chimice ale laptelui. 2. cu veche tradiţie în ţara noastră. defectul poate fi determinat de microorganisme lipo-proteolitice. b) de a forma bobul de unt. Malaxarea reprezintă operaţia tehnologică importantă în obţinerea untului de consum. sectorul de alimentaţie publică se poate folosi smântâna fermentată ca aliment de asociere. În activitatea de agroturism. c) culturile selectionate de bacterii lactice. distruge bacilul Koch şi inactivează enzimele specifice altor microorganisme poluante.

valoarea nutritivă în funcţie de vârsta sacrificării. b) maturarea de lungă durată. jumătăţi. Care sunt însusirile tehnologice ale cărnii? a) aspect. 11.la 2 ani. b) capacitatea de reţinere a apei. Care este timpul de maturare în fluxul tehnologic de obţinere? a) maturarea de scurtă durată. 5%NaCl. 15% sare. cheddar. Care sunt metodele tehnologice de conservare a cărnii? a) metodele tehnologice de hituire. parmezan etc. Ce reprezintă tranşarea în fluxul tehnologic? a) operaţia tehnologică de secţionare a carcasei (întregi. b) operaţia tehnologică de alegere a cărnii. cuterizare. consistenţă. uscare. culoare. 2-3 luni. c) exprimă o însuşire fizico-chimică. congelare. c) operaţia tehnologică de marcare a cărnii. 35% apă. 80-90°C. b) metodele de conservare prin tratament termic (refrigerare. 10. c) metode de prelucrare în produse şi preparate din carne. c) 60% zer. microbiologia cărnii. 75-100°C. gust. 12. rata pierderilor prin maturare. 70-90°C. tehnologic. b) musculatura pulpelor de porc ce cuprinde osul femur. c) maturarea medie. păstrare. 8. pasteurizare. 9. 50% zer. oasele gambei şi primul rând de oase tarsiene. sărare. b) exprimă timpul scurs de la sacrificarea animalului în relaţie cu temperatura. 30% zer acid. b) granulele de kefir şi dublu proces de fermentare lactică şi alcoolică. fiind rezultat în urma procesului tehnologic de fabricaţie având la bază: a) dirijarea controlată a temperaturii şi duratei de fermentare. marunţire. sterilizare). c) toată musculatura trenului posterior. Din grupa brânzeturilor cu pasta tare fac parte: brânza svaiţer. 133 . Ce semnificaţie are pH-ul cărnii şi înregistrarea valorii acestuia? a) exprimă aciditatea cărnii sub raport organoleptic. sferturi). afumare. 14. în medie 4-6 luni. Care este materia primă necesară tehnologiei de fabricare a jambonului afumat fără os? a) musculatura pulpei de porc tânar de 80-100 kg (conservată) fără oase. reţinerea sau cedarea sucului. Din ce este compus lichidul de opărire a caşului în vederea obţinerii caşcavalului şi ce temperatură trebuie să aibă în momentul opăririi? a) 70% apă. 13. c) pH-ul. afumare. 1-2 luni. b) 50% apă. fierbere sau prajire si rezistenţa cărnii. Kefirul este un produs lactat dietetic. miros în funcţie de specia de la care provine.7. c) coagularea spontană a cazeinei din laptele materie primă. igienic. sare 10-12%. cu slănină şi şoriciul de acoperire. fără oasele bazinului. consumate cu placere şi de turişti.

lichefierea. filtrarea. desolzirea. b) agent de completare a valorii nutritive. c) raportul dintre carne şi oase. În tehnologia obţinerii maionezei. livrare. În procesul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte care sunt materiile auxiliare utilizate? a) legumele verzi. depunerea în fagure şi căpăcirea. depozitarea. 17. grăsimi animale. piper. c) strict legume şi condimente. sare. filtrarea. depozitare. c) agent emulsifiant. livrarea. viscere. 134 . greutatea corporală. ambalare. sortarea. 19. usturoi. Ce este desolzirea şi metodele de obţinere? a) operaţia tehnologică de scoatere a solzilor executată manual sau mecanizat. 18. ambalarea. etichetare. c) pasteurizarea. pastă de tomate. grăsimi vegetale. ce rol are gălbenuşul de ou lichid? a) agent de corectare a culorii. raportul carne-grăsime. b) recepţia. 16. c) operatia tehnologică de eviscerare efectuată manual. Care sunt fazele tehnologice de prelucrare a mierii? a) îmbibarea nectarului cu saliva albinelor. b) legume verzi si rădăcinoase.15. b) operaţia tehnologică de îndepartare a capului efectuată mecanizat. Care sunt însuşirile tehnologice ale diferitelor specii de peşti pentru obţinerea conservelor? a) lungimea si forma capului. controlul de calitate. condimente. În fluxul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte este inclusă operaţia tehnologică. făină de grâu. cupajarea. carne. agenţi de gelificare. b) caracteristicile organoleptice şi fizicochimice. cap.

Principii şi metode de conservare a produselor alimentare 1. lactice b. folosirea agenţilor de limpezire c. La prepararea marcurilor cele mai utilizate substanţe antiseptice sunt: a. NaCl c. dulceaţa c. Conservarea prin sărare a a legumelor are la bază: a. microorganismelor c. marmeladele şi unele gemuri b. activitatea bacteriilor lactice b. compotul 6. Degradarea oxidativă poate fi limitată prin: a. valori mai ridicate de 1 C 0 0 0 9. bentamina 5. zaharina 3. pectina b. colorarea alimentelor c. Crearea unui mediu anaerob de fermentare este favorabilă dezvoltării bacteriilor: a. activitatea bacteriilor acetice c. Din marcuri se fabrică: a. Conservanţii alimentari se folosesc pentru: a. 15-25 C b. Fermentarea lactică la castravete se realizează la temperatura de : a. acidul ascorbic c. peste 25 C c. bacteriilor patogene 8. SO2 cu formele sale b. concentrarea 7. 2. Cel mai utilizat agent de gelificare este: a. magiunul. scăderea temperaturii de depozitare b. suprarsarare 4. 1-10 C b. încetinirea activităţii microorganismelor b. valori mai scăzute de 1 C c. Păstrarea verzei fermentate lactic are loc la temperatura de : a. 10-12 C 0 0 0 135 . creşterii valorii nutriţionale.

Afumarea prunelor se face cu lemn din esenţă de : a. 10-20% b. Acidul acetic din oţet are efect bacteriostatic la concentraţii mai mari de: a.10. Blansarea se aplică în mod obligatoriu la deshidratarea : a. carpen c. cireş. 1% 13. brad. Concentrarea conservelor de legume se realizează cu scopul de a: a. molid. 9% c. fag. nuc 18. pe cale industrială b. 4% c. legumelor c. 4% b. 1% 11. 2 ani c. sub 1% 14. 9% c. Acidul acetic din oţet are efect bactericid la concentraţii mai mari de: a. Sarea opreşte dezvoltarea bacteriilor în concentraţii mai mari de: a. cărnii de pasare b. 0. 4% b. fructelor 16. micşora volumul de depozitare c. 8-9% c. Deshidrartarea smochinelor curmalelor şi stafidelor se realizează: a. pe cale naturală c. stejar. Sarea opreşte dezvoltarea drojdiilor în concentraţii mai mari de : a. prin arderea diverşilor combustibili 17. arţar b. 1 an 15. Durata de păstrare a produselor deshidratate este de: a. elimina apa biologică b. 3 ani b. realiza osmoza inversă 136 . piersic.6-4% b. 9% 12.

104-105 C b. 1-2 C b.55% conţinut fructe b. acidul tartaric c. siropuri c. În cadrul procesului de osmoză inversă transferul de apă are loc de la : a. – 10…-20 C b. produse hipocalorice 21. 1-7 zile 26. nu are importanţă 20.75% conţinut fructe 22 . La confierea fructelor este folosit: a. jeleuri b. solutia concentrată la cea diluată c. 0 C 0 0 0 137 . Concentrarea sucului brut natural se face la temperatura de : a. păstrarea preparatelor 25. 50-60 C 0 0 0 24. – 2-3 C c. dezosare şi sortare se realizează la temperatura de : a. 8-10 C c. Pasteurizarea are scopul de a : a. soluţia diluată la cea concentrată b. nu are importanţă 0 0 27. Operaţia de tranşare. asigura fermentarea bacteriilor lactice b.25% conţinut fructe c. zahărul b.Parametrii calitativi caracteristici dulceţurilor sunt: a. marmelade. Depozitarea. 7-14 zile b. transportul şi desfacerea carnii de pasăre congelată se realizează la temperatura de: a. . Durata maximă de păstrare a carnii refrigerate de porc este de: a. paste. zaharina 23. 30 zile c.Produsele negelificate obţinute prin concentrare tipul osmozei inverse sunt: a. asigură distrugerea formelor vegetative ale microflorei c. 100 C c.19.

Conservarea smântănii prin refrigerare constă în răcirea acesteia la : a. orizontal pe fundul vasului b. În soluţie salină oul proaspăt de o zi va sta : a. 18 luni 0 30. 1-2 C c. nu este obligatorie c. 0-6 C b.28. Refrigerarea peştelui se realizează: a. peste 6 C 0 0 0 31.aproape vertical 138 . fermentarea lactozei b. puternic înclinat c. Produsele lactate acide se obţin prin : a. Durata maximă admisă de depozitare la peşte congelat la -30 C este: a. 15 luni c. 12 luni b. la bordul navelor şi la ţarm b. păstrarea la temperaturi mari 32. în spaţiile de refrigerare 29. fermentarea lactozei sub acţiunea culturilor de bacterii lactice c.

structurali sau portanţi b – nestructurali sau neportanţi c .beton armat c . 7.greutatea proprie a elementelor de construcţii b .defecte de structură b.lemn b . Şarpanta acoperişului este compusă din : a . Structura de rezistenţă a unei clădiri se compune din : a .acţiunea cutremurelor.adâncimea de calcul c .acţiunea zapezii c .dilatare mică 8.elastici 139 . Structurile de pereţi portanţi se pot executa din : a .grinzi c . Adâncimea de fundare a construcţiilor depinde de: a .adâncimea apei freatice b .temperatura solului 9.pereţi despărtitori din rigips 5. Planşeele se pot executa din : a – beton armat b – beton simplu c – scânduri şi grinzi din lemn 6.stâlpi b . După structura de rezistenţă pereţii pot fi : a . Mortarele pentru tencuielile interioare conţin : a – apă b – pietriş c – var . Dezavantajele lemnului sunt : a. 2.profile metalice 3.popi 4.ţiglă b – jgheaburi c .Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publica 1.degradare prin putrezire c. Încărcările permanente sunt date de: a .

ţigle metalice c . Casele ecologice se pot realiza cu : a .stuf 16. Boiandrugii se pot realiza din : a – beton simplu b. Căramida plină poate fi înlocuită cu: a – cărămidă cu goluri b – bolţari c . Învelitorile se pot realiza din: a – tablă neagră b .C.beton armat 140 . Betonul simplu se realizează cu: a – apă b – pietriş c .pane c .U 15. Care din urmatoarele materiale sunt ecologice? a – lemnul b .bolovani de râu 13.10. Şarpanta din lemn a unui acoperiş conţine: a – contravântuiri b . În perioade mai friguroase se pot folosi la prepararea betonului : a – întârzietori de priză b – acceleratori de priză c – ciment alb 14. Până la ce diametru oţelul beton se livrează în colaci? a – 10 mm b – 12 mm c – 14 mm 12.calupuri de B.popi 17.cărămida din argilă arsă c – cărămida de sticlă 18.lemn ecarisat b .căramidă arsă c .placi de azbociment 11.

societate în nume colectiv. societate pe acţiuni. cheltuieli cu dobânzile. b. informaţia. procedeul contabil. active fixe. Ecuaţia de echilichilibru patrimonială este: a. furnizorii şi clienţii . Activ – Pasiv = Cheltuieli c. operaţiile prevăzute a se efectua. societate cu răspundere limitată. profitul generează întotdeauna un surplus monetar b. active circulante. active fixe.Contabilitate şi evidentă computerizată 1.. Activ = Pasiv b. Contabilitatea înregistrează: a. cu atât surplusul monetar creşte c. 7. fluxul informaţional. profitul poate fi însotit de un surplus sau deficit monetar 141 . data. c. Societatea comercială a cărui capital social se individualizează in acţiuni este: a. cu cât profitul este mai mare. Pasiv = Activ 8. b. Elementele caracteristice sistemului informaţional din punct de vedere contabil sunt: a. Care sunt cheltuielile financiare: a. echipa managerială 6. 5. active de regularizare 3. c. operaţiile economice efectuate. fluxul monetar. b. b. Activul patrimonioului cuprinde următoarele grupe : a. cheltuieli cu amenzile. decizia. 4. b. Care din următoarele categorii de utilizatori ai informaţiei contabile au acces la toate datele procurate prin ţinerea contabilităţii : a instituţiile finanţatoare. imobilizări c. mijloacele de tratare a informaţiilor. data. Care din următoarele afirmaţii este corectă : a. cheluieli salariale. active circulante. c. disponibilităţi băneşti b. active fixe. existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale. active de regularizare. c. 2. informaţia. c. informaţia.

Care din următoarele elemenete nu fac parte din stocuri a. către instituţiile bancare. c. proces . c. c. c. valoare contabilă. cost de vânzare. indirectă.verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe. b. Preţurile cu amănuntul sunt valorile la care se vând mărfurile: a. 16. c. b. către populaţie. între cost si preţ există o legatură: a. 14. c. c. cost de producţie. 15. reprezintă : a. controlul gestiunilor. comisia de inventariere. proces . 10. b. La intrarea în patrimoniu. proces . valoarea justă. între agenţii economici.verbal al Adunării Generale a Asociaţilor. La ieşirea din patrimoniu mărfurile se evaluează la: a. depunere numerar în contul de la bancă b. aducere de numerar în caserie pt. 142 . evaluarea elementelor patrimoniale. indiferentă. Inventarierea la închiderea exerciţiului se impune pentru: a. plata salarii 17.9. 13. consiliul de inventariere. şi se înregistrează în 12. Rezultatele inventarierii sunt sintetizate în: a. b. cost de achiziţie. contabil. 11. Formula contabilă 5121 banca = 531 casa. bunurile se evaluează contabilitate la: a. b. În economia de piată. valoarea de piaţă. obiecte de inventar. c. stabilirea situatiei reale a patrimoniului şi întocmirea bilanţului. directă. Inventarierea bunurilor aflate în gestiune este efectuată de: a. utilaje.verbal încheiat de comisia de inventariere. materii prime. plata contravalorii împrumutului primit de la bancă c. b. b. b.

18. După procedeul folosit, inventarierea poate fi: a. inventariere anuală şi periodică, b. inventariere totală şi prin sondaj, c. inventariere de constatare a valorilor de utilitate. 19. După intervalul de timp la care se realizează, inventariere este: a. inventariere generală şi parţială, b. inventariere de constatare a valorilor de utilitate, c. inventariere anuală şi periodică. 20. Care din următoarele enunţuri nu este adevărat: a. inventarierea se efectuează de către o comisie formată din acţionari, b. inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, c. procesul verbal privind rezultatele in inventarierii conţine propuneri pentru casarea mijloacelor fixe. 21. Formula contabilă se întocmeste pe baza principiului : a. echilibrului, b. dublei reprezentări, c. sincerităţii. 22. Pasivul patrimoniului cuprinde următoarele grupe : a. datorii, pasive de regularizare, active de regularizare, provizioane b capital propriu, ,datorii, active fixe, active circulante, c. capital propriu, provizioane, datorii, pasive de regularizare. 23. Documentele contabile oficiale sunt: a. registrele de contabilitate, b. bilanţul contabil şi registrele de contabilitate, c. documentele justificative, bilanţul contabil şi registrele de contabilitate. 24. Registrele de contabilitate sunt: a. înscrisuri întocmite în momentul efectuării operaţiei economice, b. formulare folosite pentru furnizarea informaţiilor privind starea şi mişcarea patrimoniului, c. formulare folosite pentru înregîstrarea operatiilor economice în conturi. 25. Registrele contabile obligatorii sunt: a. cartea mare, registrul jurnal şi registrul inventar, b. registrul jurnal şi registrul inventar, c. registrul inventar şi registrul de casă. 26. Indicaţi care din formulele de mai jos nu este corectă: a. rezultatul din exploatare = venituri din exploatare ± cheltuieli din exploatare, b. rezultatul financiar = venituri financiar ± cheltuieli financiar, c. rezultatul curent = rezultatul din exploatare – rezultatul financiar.

143

27. Vânzarea de mărfuri, de 800.lei, se face conform formulei contabile : a. 401 furnizori = 707 venituri din vânzare mărfuri b. 303 obiecte de inventar = 401 furnizori c. 411 clienţi = 707 venituri din vânzare mărfuri 29. Conturile de activ pot prezenta la sfârşitul perioadei de gestiune: a. sold final creditor, b. sold final debitor sau zero, c. sold final debitor sau sold final creditor. 30. Formula contabilă rezultă din: a. parcurgerea etapelor analizei contabile a operaţiei economico-financiare, b. bilanţul anual, c. inventariere. 30. Următoarele caracteristici se referă la activele imobilizate : a. se consumă la prima utilizare, transmitându-şi integral valoarea asupra rezultatelor ; b. sunt bunuri de folosintă îndelungată, valoare mai mare de 1800 lei care se recupereaza prin amortizare ; c. sunt active şi pasive care se consumă într-o perioadă mai mare de un an.

144

Tehnică şi artă culinară 1. Panada este: a) o salată; b) adaos de bază folosit la unele umpluturi; c) un sos. 2. Antreurile pot fi compuse din: a) preparate calde, cu sau fără sos; b) preparate reci: c) preparate calde sau reci, cu sau fără sos. 3. Verificarea calităţii preparatelor de bază din legume şi fructe se face prin: a) examen organoleptic; b) examen organoleptic, fizico-chimic şi microbiologic; c) examen organoleptic şi microbiologic. 4. Transformările care au loc in timpul preparărilor gustărilor din crupe: a) mărirea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; b) micşorarea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; c) nici o modificare. 5. Majoritatea defectelor constatate la tocătura prelucrată termic se remediază: a) prin condimentare; b) prin prelucrare termică corectă; c) nu pot fi remediate. 6. Din carnea de ovine se pot pregăti aceleaşi sortimente de preparate ca şi din: a) Carnea de pasăre b) Carnea de bovine şi porcine; c) Carnea vânat. 7. În decorarea preparatelor, forma recomandată pentru un preparat de culoare roşie, este: a) Triunghiulară; b) Patrată; c) Rotundă.

145

b) 30-35 minute. c) Vârf de muşchi. b) Prelucrare preliminară a peştelui congelat. Fezandarea şi marinarea sunt operaţii tehnologice specifice pentru: a) Carnea de pasăre. pentru tăiat julien şi pentru ras parmesan. b) a fost obţinut prin uscarea laptelui de vacă integral prin încălzirea picăturilor obţinute prin pulverizare. Laptele UHT (ultra heath temperature) este acel sortiment de lapte care: a) a suferit un tratament termic de încălzire la minimum 72 °C timp de 15 secunde.8. c) Carnea de bovină. c) Filetare. Pasoarul este un ustensil de bucătărie prevăzut cu: a) Un singur dispozitiv de lucru pentru pasat legume fierte.5% grăsime. c) La spart oase cu măduvă. Eviscerarea este o etapă în procesul de: a) Prelucrare preliminară a peştelui proaspăt. după care a fost racit la 2-5 °C şi ambalat. consistenţă fluidă de smîntână cu bule fine de gaz. c) Coagul fin dispersat. 9. b) Două dispozitive de lucru: pentru pasat legume fierte şi pentru ras parmesan. 11. b) Vrăbioară prelucrată la tavă sau tigaie. c) 1. cu aspect de porţelan la rupere. 14. 12. fără bule de gaz şi eliminare de zer. 13. b) 0. Caracteristicile organoleptice ale laptelui bătut sunt următoarele: a) Coagul fin.1% grăsime. Ramstecul se obţine din: a) Cotlet de porc. 16. 10. Bărdiţa este un instrument de bucătărie folosit la: a) Ascuţit cuţitele b) La mărunţirea cărnii şi a diferitelor legume. 146 . Laptele smântânit are un conţinut de grăsime de: a) 4% grăsime. omogen. c) Trei dispozitive de lucru: pentru pasat legume. c) a fost încălzit la 132 °C timp de o secunda. 15. c) 20-30 minute. b) Coagul compact. b) Carnea de vânat. Timpul de prelucrare termică pentru friptura la cuptor din carne de pasăre este: a) 15-20 minute.

Icrele de Manciuria se obţin de la: a) Morun. cu suprafaţă continuă. 23. Sufleul de vanilie face parte din categoria dulciurilor de bucătărie pe bază de: a) Ou şi lapte. cu valoare alimentară deosebită. un procent de: a) 10-15%.17. coaptă. Laptele. 25. 21. coaptă. Aspectul cărnii refrigerate. ţesutul adipos. prăjită. este un aliment de bază. Carnea este formată din următoarele ţesuturi: a) Ţesutul muscular. 18. b) Carnea prezintă suprafaţă uscată acoperită cu o peliculă fină. ţesutul epitelial. 22. ţesutul epitelial. b) 15-20%. fără strat de gheaţă. din necesarul caloric. ţesutul adipos. b) Este greu de asimilat de organism. ca şi caracteristică de prospeţime a cărnii. c) 20-25%. b) Ţesutul muscular. ţesutul conjunctiv. este următoarea: a) Friptă. 24. c) Somon. c) Aluaturi. fiartă. Ordinea digestibilităţii pentru carne. b) Salată fiartă. Salata de andive este: a) Salată crudă. Micul dejun trebuie să asigure organismului. cu strat de gheaţă. fiartă. datorită faptului că: a) Este cea mai importantă sursă de iod şi fier. c) Salată combinată. c) Prăjită. alături de ouă. friptă. friptă. c) Un sos alb. b) Fiartă. b) Nisetru. b) Preparat culinar rezultat prin fierberea extractivă a unor alimente bogate în proteine de tip colagen. în funcţie de prelucrarea termică. prăjită. este următorul: a) Carnea se prezintă sub formă de bloc compact. ţesutul nervos. b) Făinoase şi lapte. c) Carnea prezintă suprafaţă neuniformă. 147 . coaptă. c) Ţesutul muscular. 19. 20. ţesutul osos. Aspicul este: a) Un sos emulsionat rece.

29. b) Pe ultimul raft. după întrebuinţare: a) Se spală cu apă rece şi se lasă la scurs. c) Cu un aport nutritiv substanţial. c) Pe raftul din mijloc. Mixerele sunt folosite în unităţile de producţie pentru : a) Cocktail-urile pe bază de lapte şi produse derivate. b) Uşor digestibil. c) Tăierea în cuburi sau felii a cărnii şi vegetalelor. 27. b) Tocat carne. In unităţile de alimentaţie cu un singur frigider. 26. locul corect pentru carnea crudă. c) Se spală cu apă fierbinte şi se şterg cu cârpe uscate de bumbac. 28. 148 . este: a) Pe primul raft. Ustensilele de bucătărie. b) Se spală cu apă fierbinte şi se lasă la scurs.c) Este o sursă de vitamine şi săruri minerale. c) +8°C. b) +10°C. Mâncărurile reci din unităţile de alimentaţie vor fi păstrate la o temperatură de maximum: a) +12°C. Gustările sunt un preparat culinar: a) Greu digestibil. 30.

Lipidele din alimentaţia omului au şi rolul fiziologic complex de a dizolva şi de a: a. reglementând tranzitul intestinal. B6. Valoarea biologică (V. 1500 kcal/zi. 6. este: a. 1:4:1 c. de a aduce un aport substanţial de vitamine liposolubile în alimentaţie. pentru asigurarea metabolismului de bază. este reprezentată de : a. 4. Glucidele furnizează mai mult de jumătate din energia necesară în 24 h funcţionări organismului. Unitatea biostructurală a proteinelor. c. 4:1:1 b. b. transporta în organism o serie de compuşi lipofili (vitaminele A. b. c. odată cu H O şi substanţele nocive pentru digestie. 14 kcal/g. capacitate mare de absorbţie şi legare a apei. gliceride. 3500 kcal/zi. b. proteinele. 2500 kcal/zi. aminoacizi. 2.B. viteza de absorbţie în organism. E. B12. în stare de repaus şi calm emotiv este de : a. B2. Dintre sursele alimentare de lipide în gospodăriile agroturistice. c. K şi provitamina A – betacarotenul). oaie).1. cantitatea de azot reţinut în organism din totalitatea azotului absorbit. Bazele alimentaţiei raţionale Necesarul minim de energie al omului. germeni de porumb. unt. Rolul glucidelor superioare.1 kcal/g. D. floarea soarelui. F. b. b. c. c. puterea calorică exprimată în kcal/kg. P. hemi . 5. cele mai favorabile pentru organismul uman sunt cele din: a. E. Se consideră că într-o raţie alimentară echilibrată. 7. 149 . 8. 24 kcal/g. principalul component structural al materiei vii.) a calităţii proteinelor alimentare este dată de : a. lipidele şi glucidele trebuie să se afle într-un raport de: a. fibrilare (celuloze. produse din prelucrarea laptelui – smântână. fixa vitaminele hidrosolubile C. având o putere calorică de: a. transporta vitaminele de creştere din grupa B: B1. iaurt. c.celuloze) nemetabolizate în organismul uman. b. vită. 1:1:4 2 3. drenând din intestin. uleiuri vegetale din soia. 4. grăsimi animale (untură de porc. substanţe hidrocarbonate. să furnizeze o cantitate mare de energie pentru celelalte funcţii vitale. c. b.

la 0 C. îndulcirea cartofului nu este influenţată de temperatură ci de soiul din care provine. c. mărarul. legumele verdeţuri: salata. B12. din grupa B: B . b. laptele. B . coacăze . Pentru stabilirea de meniuri conforme cu necesarul caloric şi nutritiv al consumatorilor. creier. 65% trebuie sa fie poli-glucide şi numai restul 35% să fie mono. c. unt. 15. parţial. bobul. a. 13. c.betacarotenul şi vit. c. valoarea nutritivă a produselor agro-alimentare se confundă cu valoarea lor energetică (putere calorică): a. 16. a. c. Vitamina C se găseşte în: a. legumele. morcov. brânza de vacă. Fermentaţiile aerobe. A (retinol). Legumele cu conţinut mare de amidon sunt: a. 14. 12. B2. D (calciferol). carnea de găină. b. b. fasolea. la peste 6 C. ce hidrolizează amidonul şi determină acumularea de glucoză. mazărea. c. acetică. C şi P. vit. 1 2 6 12 11. alcoolică. vit. K. fructele. cartofii. B6. E. carnea de porc. carnea de vacă. lactică.9. ficat. pătrunjelul. 0 0 150 . măceşe. sparanghelul. oxalică. nuci verzi. castraveţii. K (antihemoragică). B . butirică.şi di-glucide. b. propionică. tomatele. b.H. proporţia între glucide trebuie să fie egală. b. frişcă. alte organe de porc şi vită. cca. Produse alimentare cu valoare energetică mare sunt: a. datorită stimulării activităţii enzimelor amilolitice. legume şi fructe. E (tocoferol). La ce temperaturi din timpul iernii se produce la cartofi îndulcirea. cca. lintea. cătină albă. C şi PP. b. ţelina. ardeii. nu. Vitaminele prezente în mierea de albine sunt: a. untul untura de porc.A. 65% trebuie sa fie mono-glucide şi numai restul 35% să fie poli-glucide. lămâi. desfăşurate în prezenţa oxigenului sunt. F. produse lactate. Vitaminele liposolubile sunt a. smântână. vitaminele D. B1. 17. provitamina A. uleiul de floarea soarelui. b. b. dar mai ales în ardei. 10. Din cantitatea de glucide ingerate în hrană: a. da c. B . c. c.

ca factori energetici. durabilitatea unui produs agroalimentar reprezintă o proprietate: a. c. consumul substanţelor anabolizate. 23. Valoarea nutritivă. una din componentele metabolismului se referă la: a. psihosenzorială. b. scindarea moleculelor şi eliberarea energiei consumate. conţinutul de apă. nu influenţează conţinutul de nutrienţi. această capacitate este mai mare c. transport şi păstrare a lor. Conţinutul de proteine al cerealelor este mărit de adaosul de îngrăşăminte: a. b. şi pomi fructiferi este de calitate superioară. 25. supraunitar. există o corelaţie invers proporţională între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. ecologică. cu atât se micşorează valoarea nutritivă a acestora. Lipidele.18. Din cunoaşterea valorii nutritive a diferitelor alimente se desprind următoarele principii alimentare: a. potasice În alimentaţie cu cât gradul de rafinare a cerealelor este mai mare: a. c. nu există o corelaţie între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. macroenergice. b. 22. c. procesele de sinteză a moleculelor mari. cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora 151 24. b. . b. b. c. inferioară. 20. unitar. c. calorigeni au o valoare calorică: a. nu este influenţată semnificativ. există o corelaţie directă între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. tehnico-funcţională. în sensul că: a. dublă faţă de cea a proteinelor sau glucidelor. complexe. Anabolismul. c. b. b. Precipitaţiile abundente din perioada recoltării fructelor şi legumelor acţionează asupra capacităţii de rezistenţă la manipulare. egală cu cea a proteinelor sau glucidelor. având raportul 19. Mierea de salcâm fructoză/glucoză: a. c. această capacitate este mai redusă. 21. azotoase. fosfatice. subunitar.

orice substantă. O dietă echilibrată înseamnă: a . b .Laptele reprezintă: a. 152 . b. cum ar fi fructe. rezerva lipidică şi glucidică c.poziţionarea meselor intr-un spaţiu c. uleiuri vegetale şi organisme marine 33. Alimentele bogate in fibre: a-produc stare de saţietate prelungită şi reduc riscul supraponderabilitătii b-nu produce stare de saţietate prelungită şi cresc riscul supraponderabilitătii c-nu sunt recomandate a fi consumate 32 Acizii graşi omega 3 se găsesc: a .işi menţine un raport optim intre masa corporală.nu este influenţat b. lipide.nu consumăm fructe si legume c.consumăm zilnic carne b. la un consum moderat c-o băutură răcoritoare 31. Prin consumul de legume şi fructe in stare proaspătă şi prelucrată organismul uman: a.26. glucide săruri minerale şi vitamine 30.consumăm mai multe fibre alimentare.o sursa de sporire a masei corporale a organismului uman b. berea poate fi considerată: a-o bautura puternic alcoolică b-un aliment .aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici.ajunge supraponderal 29.în peşte.în apă b . utilizată la producerea sau la prepararea unui aliment şi care va fi continută şi de produsul finit ca atare sau intr-o formă modificată. inclusiv aditivii. cereale integrale. Prin ingredient se inţelege: a . 28. Alimentaţia zilnică poate deveni mai sănătoasă dacă: a.substantele folosite in cantităti strict necesare ca solventi sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome c .un aliment recomandat a fi consumat in cantităţi mici c.un sistem complex format din proteine. Pentru omul sănătos.o dietă care permite consumul oricărui aliment in orice cantitate 27.în sucuri c .o dietă care conţine in proporţii adecvate elemente nutritive necesare sănătăţii organismului nostru.

sare c . consecinţa acţiunii unor factori nefavorabili de mediu 5.apă b . prin deschideri naturale b. Antofitele sunt: a. Bolile infecţioase ale plantelor sunt produse de: a. plante superioare 7. dăunători c. molecule c. In alimentaţie cu cât gradul de rafinare al cerealelor este mai mare: a . organisme b.34. prin perforarea membranei celulare 2. total parazită 153 . cauza îmbolnăvirii plantelor b. endemii c.lapte şi brânzeturi de tip telemea 35. Bolile care se propagă într-un ritm rapid. insecte b. epifitii b. fazele succesive în evoluţia bolilor c. sisteme acelulare 3. factori de mediu b. plante inferioare c.Virusurile pătrund în plante: a. semiparazită facultativă b. agenţi patogeni 4. Vâscul este o plantă: a. Calciu se găseşte in cantitate mare in: a .cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora Combatere integrate a bolilor si dăunătorilor 1.nu influenteaza continutul de nutrienti c .cu atât se micsorează valoarea nutritivă a acestora b . dau naştere la: a. prin încorporare pasivă c. Virusurile sunt: a. Patogeneza bolilor infecţioase ale plantelor înseamnă: a. epizotii 6. semiparazită obligată c.

Bacteriofagii sunt: a. fixează de substrat 12. Larva este un stadiu al dezvoltării: a. acumulează substanţe de rezervă 17. creşte şi năpârleşte c. Insectele holometabole au dezvoltare: a. Cloroza înseamnă că frunzele plantelor: a. bacterii fitopatogene c. se transformă prin histoliză şi histogeneză b. postmetabole 16. Zoofagii sunt: a.8. hormoni b. embrionare b. Înmulţirea asexuată a ciupercilor se realizează prin: a. se necrozează b. porţiuni de miceliu b. carenţa unor elemente nutritive 15. contopirea gameţilor 13. pigmenţi bacterieni 9. înmulţesc b. se îngălbenesc 10. organisme animale care trăiesc pe seama altor specii 154 . completă b. Agenţii patogeni induc: a. Scleroţii ciupercilor sunt: a. Pupa este un stadiu în care insecta: a. virusuri bacteriene b. se ofilesc c. hrănesc c. substanţe volatile conţinute de unele plante c. microorganisme c. organe de rezistenţă b. boli infecţioase c. complexă 19. ciupercile se: a. Diapauza înseamnă: a. virusuri entomopatogene b. substanţe chimice 11. timpul dintre inspiraţia şi expiraţia aerului 18. postembrionare c. incompletă c. organe de înmulţire c. produse de metabolism 14. spori c. boli neinfecţioase b. Fitoncidele sunt: a. Cu ajutorul sporilor. întreruperea temporară a dezvoltării insectelor c. starea de repaus a insectelor b.

insecte c. Termoterapia este o metodă de: a. eradicarea speciilor care produc pagube semnificative c. menţinerea organismelor dăunătoare sub pragul economic de dăunare 26. calendaristic b. Prin prognoză. unor factori fizici de mediu c. ciuperci fitopatogene c. insecte dăunătoare 30. unor însuşiri chimico-fiziologice ale plantelor b. pragul economic de dăunare c. fenofazele de dezvoltare ale plantelor b. excrescenţe c. Fungicidele combat: a. Epizootiile sunt: a. orificii b. lipsa unor elemente nutritive b. Galele sunt: a. Ofilirea patologică este produsă de: a. forme de rezistenţă ale ciupercilor 21. pe bază de prognoză şi avertizare 27. nodozităţi 22. evoluţia factorilor climatici în zonele ocupate de culturi agricole 28. boli b. lipsa apei din sol 155 . vaccinării plantelor 23. mediului b. mărire a rezistenţei plantelor b. distrugere a buruienilor 25. în protecţia plantelor se urmăreşte: a. Rezistenţa fiziologică a plantelor se datorează: a. organismelor utile c. antofitele b. În combaterea integrată se aplică tratamente chimice: a. după apariţia bolilor şi dăunătorilor c. Tratamentele chimice se aplică în funcţie de: a. plantelor 24. distrugere a agenţilor patogeni c. atacul unor agenţi patogeni c. eliminarea din ecosistem a organismelor dăunătoare b.20. Selectivitatea pesticidelor se referă la protejarea: a. estimarea producţiilor în funcţie de atacul bolilor şi dăunătorilor c. îmbolnăvirea plantelor 29. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor urmăreşte: a. prevederea invaziilor organismelor dăunătoare pentru aplicarea tratamentelor b.

4. controlul si certificarea calitatii. prelucrarea. c) Ordinul MAAP 257/2002. este de maximum: a) 50 ha. 3 ani. 156 . Regulamentul privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor este reglementat de: a) Ordinul MAAP 769/2009. 2. Maron. Unitatea de control la cerealele paioase pentru categoria biologica Baza. b) inscrierea unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. precum si inregistrarea soiurilor de plante sunt reglementate de : a) Ordinul MAPDR 1262/2005. prelucrarea si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte necertificate sau din loturi provenite de la agenti economici neinregistrati conform prevederilor legale in vigoare. 3. Reglementare si Management al Resurselor Biotehnologice din cadrul MAAP. Avizul de import al semintelor si materialului saditor se acorda de: a) Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor din MAAP. Producerea. a) b) c) Care este rotatia minima dupa aceeasi specie la cerealele paioase: 2 ani. 1 an. 7. c) Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor din MAAP. b) Ordinul MAPDR 1263/2005. Alba.PRODUCEREA. c) 200ha. a) b) c) Eticheta oficiala pentru categoria biologica Prebaza este de culoare: Alba cu diagonala violet. Ce constituie contraventii la normele privind producerea. b) Directia Generala de Implementare. 6. c) Legea 266/2002. b) 100 ha. 5. b) Ordinul MAAP 257/2002 si Ordinul MAAP 327/2002. comercializarea semintelor si a materialului saditor. c) comercializarea de seminte care nu corespund normelor in vigoare. CIRCULATIA SI LEGISLATIA SEMINTEI 1.

b) Ordinul MAAP 769/2009. pentru toate activitatile. 11. b) impreuna. pe fiecare tip de activitate. daca : a) nu a desfasurat activitatea de prelucrare timp de 1 an de zile. controlul calitatii si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte fara documente care sa ateste calitatea si starea fitosanitara corespunzatoare pentru insamantare. Autorizatia acordata in urma inregistrarii unui operator economic pentru prelucrarea semintelor poate fi retrasa temporar sau definitiv de autoritatea care a eliberat-o. a) b) c) 12. Autorizatiile de functionare eliberate operatorilor economici pentru activitatea de producere. b) introducerea in tara de seminte fara avizul de specialitate al MAAP sau neconforme cu reglementarile in vigoare. 10. Infractiunile savarsite la normele privind producerea. c) nu se acorda. nu se vizeaza. anual. 14. c) nu se solicita sondarea si certificarea prin nici un act. prelucrarea. prelucrarea si/sau comercializarea semintelor si materialului saditor este reglementata de: a) Legea 266/2002. c) inscrierea cu intentie a unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. Ce constituie infractiuni la normele privind producerea. prelucrarea. aceasta facandu-se obligatoriu de ITCSMS sau LCSMS. prelucrare si comercializare a semintelor si materialului saditor se acorda: a) separat. c) Ordinul MAAP 257/2002. 9. c) amenda de la 3400 RON la 5600 RON. Autorizatiile de functionare ale operatorilor economici se vizeaza: semestrial. controlul calitatii si comercializarea semintelor se sanctioneaza cu : a) amenda de la 340 RON la 1000 RON. 157 . Prin ce document se solicita de catre operatorul economic multiplicator certificarea oficiala a culturilor seminciere: a) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de certificare a loturilor de samanta’’. b) inchisoare de la 3 luni la 4 ani .8. b) a incalcat obligatiile ce-i revin sau nu a desfasurat activitate in domeniu timp de 3 ani consecutiv . c) nu are viza anuala. b) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de multiplicare’’ . 13. persoane fizice si juridice pentru producerea. Metodologia privind inregistrarea operatorilor economici.

c) nu este obligatorie inregistrarea. d) cele din afara Comunitatii Europene. b) buletin de analiza partiala. care se multiplica pe baza de contract in vederea exportului integral. 16. c) document oficial de certificare a lotului oficial de samanta. Care este documentul oficial care se elibereaza de autoritatea oficiala pentru samanta care indeplineste toate conditiile prevazute de Legea 266/2002: a) buletin de analiza oficiala.15. b) cele inregistrate in Cataloagele Comunitatii Europene. Sunt admise la multiplicare semintele si materialul saditor din urmatoarele soiuri si hibrizi: a) cele inregistrate in Catalogul oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania. 158 .

c. organizare. activitate distinctă şi funcţiune a organizaţiei. Management Arătaţi care din variantele prezentate mai jos reprezintă funcţii ale managementului firmei: a. planificare. subsistemul informaţional. 8. dezvoltare. subsistemul decizional. funcţie a managementului si funcţie a organizaţiei. b) strategii de privatizare. 6. control-evaluare. c. c. Organizarea este: a. producţie. a) relaţiilor între manageri şi executanţi. previziune. Care din elementele prezentate mai jos constituie componente majore ale managementului organizaţiei? a) subsistemul organizatoric. subsistemul decizional. b. 7. conducere. b) obiective strategice-misiune-termene-oameni-informaţii-avantaj competitiv. coordonare. subsistemul informaţional. organizare. previziune. c) strategii de redresare. motivare.1. decizia şi subsistemul motivaţional. c) obiective strategice-misiune-resurse-modalitaţi-termene-avantaj competitiv. b. cercetare-dezvoltare. de privatizare. antrenare. c) funcţiei de coordonare şi de antrenare. b) organizare. b) subsistemul organizatoric. previziune. c) subsistemul organizatoric. de restructurare. subsistemul informaţional. “Comunicarea” şi “motivarea” constituie suportul. “Precizarea modalităţilor de realizare a obiectivelor” este un element de conţinut al funcţiei: a) previziune. defensive. Vă rugăm să le identificaţi: a) obiective strategice-misiune-sinergie-resurse-oameni . Expresia “Începând cu 1 septembrie a. c) antrenare. Care din tipurile de strategii enumerate mai jos se delimitează după criterilul “dinamica obiectivelor”: a) strategii offensive.informaţii. 159 . manageriale. funcţie a managementului şi activitate distinctă 2. Unele componente ale strategiei se află printre elementele prezentate mai jos. consolidare. b) organizare. 5. 4. economistul Popescu de la compartimentul Contabilitate se sancţioneaza cu diminuarea salariului pe 3 luni cu 10%” este o decizie încadrată in funcţia de: a) previziune. 3. b) subsistemului metodologic şi decizional. subsistemul metodologic. metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii. organizare. c) coordonare. salarizare.

intermediare şi finale. c) culegerea. compartimentul şi ponderea ierarhică sunt componente structurale ale firmei. b) informaţii primare. Care din elementele prezentate în continuare constituie principalele componente procesuale ale organizaţiei? a) funcţiii-funcţiuni-activitaţi-atribuţii. 14. funcţiunile. c) date-informaţii-circuite şi fluxuri informaţionale-proceduri informaţionale-mijloace de tratare a informaţiilor. scrise şi audiovizuale. “Ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte. b) sarcinile. c) incerte. transmiterea şi prelucrarea cu mijloace automatizate a informaţiilor. Diferenţa dintre sistemul informaţional şi sistemul informatic este dată de: a) existenţa unor informaţii specifice. c) sarcinile. c) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-sarcini. adoptă. “Probabilitatea realizării obiectivului decizional este mare. 12. b) existenţa unor circuite şi fluxuri informaţionale mai scurte. c) decizii tactice. nivelul ierarhic şi relaţiile organizatorice. Postul. funcţia. obiectivele individuale. atribuţiile. 11. b) de risc.9. b) decizii de risc. dar asupra manierei în care trebuie procedat exista dubii serioase” este o caracteristică a deciziilor: a) certe. 10. “ Deciziile care contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor derivate de gradul 1 sau 2” sunt: a) decizii curente. c) procesul de management. 15. c) informaţii primare. b) procesul decizional. Arătaţi care din elementele prezentate mai jos sunt informaţii delimitate după gradul de prelucrare: a) informaţii orale. ascendente şi descendente. Ce alte subdiviziuni organizatorice cunoaşteţi din cele prezentate în continuare: a) funcţia. 160 . 16. 13. b) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-obiective. aplică şi evaluează decizia managerială” defineşte: a) actul decizional. Care din variantele de mai jos exprimă cel mai bine componentele sistemului informaţional? a) date-informaţii-circuite informaţionaledocumente informaţionaleproceduri informaţionale.documente informaţionale. b) date-informaţii-circuite informaţionale.mijloace de tratare a informaţiilor.

execuţia şi urmărirea cheltuielilor. Directorul economic transmite fiecărui compartiment elemente metodologice cu privire la elaborarea. b) managerului general. pentru că ambele sunt componente ale structurii organizatorice. responsabilităţile. c) secretariatului conducerii. Arătaţi ce tip de relaţii organizatorice există între directorul economic şi şefii compartimentelor funcţionale si operaţionale: a) de autoritate-ierarhice. c) sarcinile. “Funcţia de legătura şi filtru pentru solicitările de contacte directe.” este o funcţie a: a) managerilor executive. b) prin exercitarea unui control permanent şi sancţionarea exemplară a celor cu abateri. c) de autoritate-funcţionale. Există vreo diferenţă între post si funcţie. atribuţiile lucrările. c) da. competenţele şi responsabilităţile posturilor. 21. ca principale componente ale structurii organizatorice? a) nu. este doar o deosebire terminologică. convorbiri telefonice etc. cum aţi proceda pentru a îmbunătăţi raporturile cu subordonaţii? a) prin organizarea de şedinţe şi punerea în discuţie a celor vinovaţi. toate componentele primare ale structurii organizatorice. b) sistemului informaţional. b) posturile şi obiectivele individuale ce le caracterizează. responsabilităţile. 22. c) prin îmbunătăţirea pe primul plan a rezultatelor obţinute de aceştia. b) nu. Dacă aţi fi managerul general al unei firme. descrierile de funcţii şi fişele de post sunt componente ale: a) structurii organizatorice. atribuţiile. 18. Regulamentul de organizare şi funcţionare. organigrama. b) de control. 23. Ce elemente definesc un post? a) sarcinile.17. 20. înregistrarea acestora în documente justificative etc. b) sarcinile. 19. pentru că funcţia include mai multe posturi cu aceleaşi caracteristici generale. 161 . În organigramă sunt vizualizate: a) sarcinile. c) practic. c) ale nici unuia din cele prezentate mai sus. competenţele.

stabilirea avantajului competitive.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei. c) managementului prin excepţii. managerială şi generală. 30. c) formularea misiunii. exerciţii fizice” este: a) fază a mecanismului leadership-ului b) un determinant al leadership-ului.precizarea obiectivelor strategice.stabilirea modalităţilor strategicedimensionarea resurselor fixarea termenelor. b) managementului prin proiecte. 28. 162 . 26. 27. b) formularea misiunii. c) un instrument de exercitare a leadership-ului. c) componenta metodologică.24. Vă rugam să arătaţi care din acestea prezintă logic un asemenea scenariu: a) formularea misiunii. “ Stabilirea pentru fiecare acţiune de realizare a noului sistem managerial a unui responsabil care să posede competenţa necesară şi a unui termen precis de finalizare” este un aspect al: a) elaborarea proiectului programului de implementare a sistemului managerial. Elaborarea propriu zisă a strategiei implică un scenariu evidenţiat de una din variantele de mai jos. b) componenta informaţională. Precizaţi care din elementele evidenţiate mai jos nu constituie determinanţi ai leadershipului: a) situaţia managerială. c) pregătirea profesională. b) situaţia economică a organizaţiei.precizarea obiectivelor strategice. “Apelarea la diverse metode de diminuare a stresului leaderului bazate pe relaxare. Proiectarea / reproiectarea managerială propriu-zisă implică proiectarea/ reproiectarea componentelor sau subsistemelor manageriale. 25. 29. dietă.fixarea termenelor. b) aprobării programului de implementare. “Construirea de sisteme de motivare şi comunicaţii perfecţionate bazate pe încrederea reciprocă recunoscute ca atare de toţi componenţii organizaţiei” este o caracteristică a stilului de leadership: d) autocratic: e) birocratic.stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor.precizarea obiectivelor strategice. c) prezentării programului de implementare.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei. “Stabilirea modalităţilor de control” este o etapă a promovării şi utilizării: a) managementului prin obiective. Care din acestea reprezintă punctul de plecare în derularea acestei etape? a) componenta decizională.stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor stabilirea avantajului competitive. f) simbiotic.

Funcţia de resurse umane este: a. factorii interni. sistem biotehnic. Funcţiile de producţie şi comercială reprezintă: a. 38. c.. funcţia unităţii şi a managerului. b. Unitatea agroturistică este: a. c. c.planificare este: a. c. Clasificarea unităţilor agroalimentare după mărime se face în funcţie de: a. Rezultatele activităţii unităţilor agroturistice depind de: a. b. Funcţia financiar contabilă urmăreşte: a. 33. 35. 36. c.31. b. factorii interni şi interdependenţele cu mediul extern. 39. forme de asociere b. funcţia unităţii. 32. sancţionarea abaterilor. funcţia managerului. Funcţia de previziune. comparaţia între legislaţia din România şi din U.E. c. 37. b. Găsirea soluţiilor privind resursele financiare necesare desfăşurării activităţilor. suprafaţa fermei Exploataţiile agricole şi agroturistice sunt: a. funcţii ale unităţii şi ale managerului. funcţia managerului. b. forme de organizare şi funcţionare a proprietăţii asupra pământului şi altor mijloace de producţie. funcţia unităţii şi a managerului. b. b. întreprinderi complexe. c. sistem economico social. numărul de produse şi servicii obţinute. respectarea legislaţiei în domeniu. sistem mecanic. funcţii ale unităţii. factorii externi. Funcţia de protecţie a mediului şi consumatorului urmăreşte: a. b. funcţia unităţii. cifra de afaceri. c. c. Ţinerea evidenţei contabile. 34. Analiza tehnică a soluţiilor. funcţii ale managerului. 163 .

experienţa profesională. c. 44. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. c. c. c. cunoştinţe de specialitate. c. mediul perceput. alţi factori. posturile. figură centrală a unităţii. 45. numărul locurilor de cazare şi alimentaţie. b. aplicarea de sancţiuni. poziţia postului ocupat. pregătirea şi experienţa managerului Factorii de producţie şi cei ai mediului ambiant sunt: a. 46. numărul locurilor de cazare. roluri decizionale. c. mediul general şi cel specific firmei. numărul locurilor de alimentaţie. compartimentele. 48 49. Capacitatea de producţie a unităţilor agroturistice se exprimă prin: a. mediul real. competenţă şi răspunderi. lider. Rolurile managerului de întreprinzător şi negociator sunt: a. b. roluri informaţionale. mediul general. b. obiectiv. Percepţia managerului este influenţată de: a. b. c. relaţiile dintre posturi.40. monitor şi difuzor al informaţiilor şi purtător de cuvânt. Obiectivul controlului îl reprezintă: a. b. 164 41. supravegherea aplicării legilor în vigoare. Structura de conducere a firmei cuprinde: a. c. factori de risc şi incertitudine. posturile. Deciziile managerului sunt influenţate de : a. Rolurile informaţionale ale managerului sunt: a. 42. b. concordanţa care trebuie să existe între sarcini. b. mediul specific profilului firmei. b. 43. caracteristicile mediului ambiant. Autoritatea formală a unui manager depinde de: a. relaţiile. c. . factori cerţi. condiţiile din unitate. factori de risc. c. b. b. nivelul ierarhic. 47. roluri interpersonale.

c. al unui grup de persoane. timpul de acţiune. c. relaţiile cu angajaţii. domeniul conducerii. c. perioadei de declin. 55. posibilitatea anticipării Managementul strategic este prioritatea: a. 59. un mesaj unilateral. conducerii operaţionale. c. 165 . utopist. b. b. al unei persoane.50. Calitatea produselor şi serviciilor interesează: a. realist. existenţa unor alternative şi judecarea responsabilă a consecinţelor multiple. 58. pregătirea resurselor umane. clienţii şi organismele de control. Deciziile anticipate şi imprevizibile au în vedere: a. c. b. 54. c. conducerii de vârf. un schimb bilateral de mesaje între emitent şi destinatar. Deciziile eficiente şi eficace au la bază: a. b. 57. Extinderea producţiei. 51. clienţii şi organismele de control. al unei persoane sau grup. numărul de persoane care le emit. Deciziile stringente şi flexibile au în vedere: a. b. Relaţiile de autoritate ale managerului cuprind: a. comunicare cu alţi agenţi economici. frecvenţa elaborării. perioadei de dezvoltare. b. c. b. Decizia reprezintă un act deliberat: a. conducerii de nivel mediu. comunicare orizontală. b. 53. democrat. 56. perioadei de stabilitate. c. c. c. oportunist. Comunicarea managerială reprezintă: a. distribuitorii. Munca managerului poate fi eficientă în cazul practicării stilurilor de conducere: a. demagog. dezvoltarea pieţei şi integrarea sunt strategii ale: a. birocrat. producătorul şi distribuitorul. b. b. tehnocrat. producătorii. 52. comunicarea verticală. un timp mai mare pentru luarea deciziei. frecvenţa elaborării.

resurse şi mijloace necesare producţiei. verificarea cantităţii şi calităţii şi schimbare a proprietarului. nivelul ierarhic. relaţiile. planificare. de producţie. managerului. Prin resursă umană se înţelege: a. Principalele funcţii ale exploataţiilor agricole sunt: a. intern. Resursele umane în exploataţiile agricole şi agroturistice se caracterizează prin: a. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. b. de producţie. funcţia. 62. 61. financiar – contabilă. ce justifică întreaga activitate depusă. Auditul calităţii este o formă de control: a. c. numărul de clienţi şi preţul. totalitatea personalului din care poate fi recrutată forţa de muncă a unei societăţi.60. preţul. împreună cu totalitatea capacităţilor sala fizice şi intelectuale pe care le poate exterioriza în procesul muncii. extern. managerul. secţia. b. Principalele funcţii manageriale în agroturism sunt: a. conducerea tehnică. b. structură şi cost. c. de coordonare. 65. umărul clienţilor. b. stabilirea principalelor obiective. cantitate. c. b. c. sistemului de asigurare a calităţii. 68. căile de acţiune ca şi estimarea riscurilor conjuncturale. managerul. de personal. costuri. c. De obţinere a unui venit cât mai ridicat. c. calitate. altor persoane. Componentele structurii manageriale de conducere. b. valorificarea superioară a acestora. verificarea cantităţii şi calităţii. de protecţia mediului ambiant. coordonare şi control. schimbare a proprietarului. care se finalizează cu obţinerea de produse sau servicii. conducerea tehnică şi financiară. postul. de dispoziţie. c. 64. compartimentul. b. unitatea de producţie. 63.planificare. b. previziune . Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a. previziune. comercială. disponibilitatea personalului unei societăţi comerciale de a lucra cu toate resursele de care dispune pentru realizarea producţiei unei societăţi. organizare. Construirea calităţii. organizare. 67. atestarea şi îmbunătăţirea reprezintă funcţii ale: a. o persoană aptă de muncă. secretariatul. compartimentul. de control. 66. c. cercetare – dezvoltare. calitate. intern şi extern. 166 . definite de la simplu la complex sunt: a. c. b.

găsirea căilor şi mijloacelor de remediere a eventualelor dezechilibre. asigură elemente de fundamentare a deciziilor privind utilizarea mijloacelor de şi producţie. factori externi. b. b. existenţa unor specialişti capabili să investigheze amplu situaţia prin metodologii specifice. social. informaţionale. b. 8. permite eliminarea deficienţelor. c. retrospective. Interacţiunile care există între firmă şi mediul de afaceri dau naştere la relaţii: a. 6. c. În ce situaţie firma prezintă un risc mai mare de faliment: a. generalizarea rezultatelor pozitive şi reglarea activităţilor tehnice. Principiile de bază ale analizei economice se referă la: a. când intrările sunt mai mari valoric decât ieşirile din sistem. compartimentele de producţie. administrativ. 7. axarea pe probleme clare şi reprezentative. b. comerciale. capitalului şi forţei de muncă. 167 . economice. c. Rezultatele activităţii firmele agroturistice şi de alimentaţie publică depind de: a. Rolul analizei economice derivă din faptul că: a. factori interni. mediu şi lung. factori interni şi externi. c. realizarea unui sistem de conducere şi organizare corespunzător situaţiilor existente în firmă şi în mediul de afaceri. subsistemele condus. b. c. 5. conducător. când intrările sunt valoric egale cu ieşirile din sistem. evaluării unor rezultate scontate prin utilizarea eficientă a resurselor disponibile. Care sunt subsistemele firmei ca sistem socio-economic: a. b. b. 4. ca urmare a unor factori interni şi externi firmei. băneşti. prevenirea fenomenelor producătoare de dezechilibre. economic. c. Analiza economica creează condiţii pentru efectuarea unor calcule: a. Obiectivele analizei economice a firmelor agricole şi turistice vizează: a. previzionale. materiale (cu furnizorii şi clienţii). când intrările sunt valoric mai mici decât ieşirile din sistem. 2. să fie demarată numai în anumite perioade. 3. c. informaţional şi decizional.ANALIZĂ ŞI GESTIUNE 1. c. b. subsistemul tehnic. ocupă un loc important în procesul creşterii eficienţei economice a produselor serviciilor. retrospective şi previzionale pe orizont scurt.

Eficienţa economică a firmei este exprimată de indicatorii: a. c. b. c. cost de producţie. mediul specific profilului firmei. indicii de calitate ai normelor şi standardelor. Indicatorii producţie medie. cifra de afaceri. mediul real. profitul net. de îngrăşământ aplicat. metode generale şi specifice fenomenului cu grade diferite de complexitate. mediul general: b. c. 10. cunoaşterea caracteristicilor (proprietăţilor) produsului. c. c. 16. Capacitatea de producţie a unităţilor agtroturistice se exprimă prin: a. b. sporul obţinut la 1 kg. c. caracteristicile produsului. b. 17. c. Pentru efectuarea unei analize eficace trebuie utilizate: a.9. rata profitului. 11. Percepţia managerului este influenţată de: a. alţi factori. prevederilor normelor sau standardului. metode generale de analiză. 15. b. Deciziile managerului sunt influenţate decisiv de: a. metode specifice fenomenului analizat. costul de producţie. al eficienţei economice. numărul locurilor de cazare. caracteristicile mediului ambiant. 168 . c. efectului total. 12. numărul locurilor de cazare sau de alimentaţie publică. pregătirea şi experienţa managerului. 14. producţie totală şi veniturile sunt indicatori ai: a. productivitatea muncii (consum de timp pentru o unitate de produs). 13. condiţiile din firmă. b. profit. b. b. b. Eficienţa tehnică este exprimată de indicatorul: a. obiectiv. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. mediul generai şi cel specific firmei. mediul perceput de manager. durata de recuperare a investiţiei. Analiza calităţii produselor sau serviciilor unei firme presupune: a. al efortului total. c.

Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a. verificarea cantităţii. calităţii şi schimbarea proprietarului. c. c. cheltuielile de reparaţii şi productivitatea muncii. numărul şi fidelitatea clienţilor. 169 . Mijloacele fixe ale firmei influenţează: a. costul de producţie. productivitatea. c. productivitatea muncii şi costul de producţie. calitatea produselor.18. b. b. b. preţul şi timpul de valorificare. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. numărul clienţilor. 20. schimbarea proprietarului. preţul. verificare a cantităţii şi calităţii. 19.

a) b) c) 8. a) b) c) Care din următoarele tipuri de asigurări sunt obligatorii? asigurarea de tip Casco asigurarea de viaţă asigurarea de tip RCA Care din următoarele cuvinte sunt caracteristice asigurărilor: franciza fransiza transciza Din următoarele tipuri de asigurări. Este adevărat că în cazul asigurărilor maritime există avaria particulară datorată greşelilor de navigaţie? a) adevărat b) fals c) nu există 5. a) b) c) Persoana fizică sau juridică care plăteşte prima de asigurare este reprezentată de: asigurat asigurator beneficiarul asigurării Actul juridic care se încheie între asigurat şi asigurator este denumit: contract de asigurare contractant de asigurări despăgubire de asigurare Asigurarile in România pot fi: facultative obligatorii facultative şi obligatorii Care din tipurile de asigurare împlică cele mai mari riscuri? asigurările de persoane asigurările din agricultură asigurări ale animalelor 170 . care devin obligatorii începând cu anul 2010: asigurările de persoane asigurările agricole asigurările de locuinţe 4. a) b) c) 2. a) b) c) 3.Asigurări si Reasigurări 1. a) b) c) 6. a) b) c) 7.

cât este timpul pentru ca aceasta să poată intra în vigoare? a) după 24 de ore de la data semnării contractului de asigurare b) imediat după semnarea contractului c) după 48 de ore de la data semnării contractului 171 . Asiguratorul are dreptul să verifice modul cum sunt intreţinute culturile agricole asigurate? a) da b) nu c) nu este cazul 15. de bună credintă c) toate tipurile prezentate 12. de natalitate? a) nu b) da c) nu este cazul 16. În cazul asigurărilor de animale. succesiv b) contractul cu titlu oneros. sinalagmatic. În cazul asigurărilor maritime asigurări: a) casco b) cargo c) casco şi cargo şi al aeronavelor există următoarele tipuri de 11. În cazul asigurărilor auto – casco. Care dintre tipurile de contracte încheiate sunt adevărate? a) contractul consensual. Ce tip de asigurare face posibilă despăgubirea faţă de terţe persoane în caz de producere a unor accidente? a) asigurarea de răspundere civilă b) asigurarea de viaţă c) asigurarea de bunuri 10. asiguratorul despăgubeşte proprietarul dacă acestea au pierit datorită: bătraneţii. aleatoriu. de adeziune. lipsei furajelor sau netratarea la timp a acestora? a) da b) nu c) nu este cazul 14.9. Suma de bani dinainte stabilită pe care asiguratul o plăteşte asiguratorului este reprezentată de: a) suma asigurată b) prima de asigurare c) norma de asigurare 13. În cazul altor forme de asigurare există tipurile de asigurări: dotală. de nupţialitate.

Asiguratorul îl despăgubeşte pe asigurat de calamităţi naturale dacă se constată că asiguratul nu a luat toate măsurile pentru diminuarea sau stoparea efectului calamităţii produse? a) da b) nu c) nu este cazul 19. Care sunt societatile de asigurare din România din punct de vedere al acţionariatului? a) româneşti b) străine c) româneşti şi străine. Reasigurarea este de tipul: a) obligatorie b) facultativă c) obligatorie şi facultativă 172 .17. În România există societăţi de reasigurare? a) da b) nu c) nu este cazul 20. mixte 18.

Recepţia strugurilor destinaţi prelucrării se realizează: a) atât cantitativ cât şi calitativ b) vizual c) numai calitativ 3. Fermentaţia malolactică constă în: a) degradarea acidului malic în acid lactic b) degradarea acidului lactic în acid malic c) degradarea alcolului etilic în acid acetic 8. Defectele vinurilor sunt: a) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică b) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică microbiologică c) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură microbiologică şi 173 . Deburbarea sau limpezirea mustului se realizează prin: a) fermentaţie b) centrifugare c) sedimentare-decantare şi centrifugare 4. Butoaiele cu o capacitate mai mare de 2000 litri se numesc: a) baricuri b) budane c) căzi 2.Oenologie şi legislatia viei şi vinului 1. Verificarea stabilităţii vinurilor se realizează prin: a) teste de explorare b) teste de explorare şi teste de control c) analiza microbiologică 10. Bentonizarea se realizează cu scopul de a îndeparta excesul de: a) substanţe proteice b) alcool etilic c) acizi organici 5. Pritocul vinului reprezintă operatiunea tehnologică de: a) umplere a golurilor la butoaie şi cisterne b) transvazare c) cupajare 9. Faza de fermentare tumultoasă durează între: a) 2-5 zile b) 8-14 zile c) 1-3 zile 6. Maceraţia este folosită frecvent la producerea: a) distilatelor de vin b) vinurilor aromatizate c) vinurilor roşii 7.

Indicele gluco-acidimetric al strugurilor materie primă reprezintă: a) raportul dintre acizii organici şi glucidele existente în boabele de struguri b) raportul dintre celuloză şi amidon c) raportul dintre cantitatea de glucide (glucoză şi fructoză) şi cantitatea de acizi organici. c) 16-22 vol. Vinul spumant conţine dioxid de carbon de origine: a) exogenă b) endogenă c) endogenă şi exogenă 16.11. Precipitarea proteinelor din vin determină: a) casarea brună b) casarea albă sau proteică c) casarea ferică 12. Floarea vinului este o boală: a) anaerobă b) aerobă c) produsă de oxigen 13. exprimate în grame la litru. Cele mai importante boli anaerobe ale vinurilor sunt: a) băloşirea şi oţetirea b) borsirea şi oţetirea c) băloşirea şi manitarea 15. Din categoria vinurilor de calitate superioară fac parte: a) rachiurile şi distilatele de vin b) vinurile cu denumire de origine controlată c) vinurile de masă 22. % alc. b) 8. vermutul are o tărie alcoolică de: a) 16-18 vol. Degorjarea are ca scop: a) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop b) eliminarea dopului c) adaosul de dioxid de carbon 18. Remuajul are ca scop: a) eliminarea dioxidului de carbon din vin b) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop c) aducerea (strângerea) depozitului de drojdie pe dop 17. Conform legislaţiei actuale. Vinarsul este băutură alcoolică obţinută din: a) distilat de vin învechit b) distilat de vin neînvechit c) distilat de cereale 21. % alc. Oţetirea vinului este produsă de: a) virusuri b) bacterii c) ciuperci 14. existente în struguri la momentul determinării 174 . % alc. 20. Vinul pelin este un vin: a) aromat b) aromatizat c) licoros 19.5 vol.

maturare. formare. învechire.23. b) un tratament chimic. Floarea vinului este: a) boala aeroba. Fazele de dezvoltare ale vinului sunt: a) formare. maturare. degradare c) fermentare. degradare 30. formare. 27. Mentiunea “Cules târziu” reprezintă pentru vinurile cu denumire de origine controlată: a) o denumire comercială b) o treaptă de calitate c) o indicaţie tehnologică referitoare la tipul de fermentaţie 26. % alc. b) bentonita.5 vol. cea mai apreciata este: a) acidul citric. c) 10. Vinurile aromate fac parte din categoria vinurilor: a) speciale b) propriu-zise c) oxidative 25.5-14 vol. % alc. c) separea boştinei de tescovina 32. b) 10. Ce reprezintă pritocul vinului: a) operaţiunea de transvazare a vinului cu scopul de a separa vinul de drojdia depusa la fundul vasului. c) o boala anaeroba 175 . Fermentaţia alcoolică a mustului este un proces biochimic de transformare a: a) glucidelor în alcool metilic b) glucidelor în alcool etilic c) glucidelor în acid tartaric 3l. Zaharoza poate fi utilizată la prepararea: a) vinurilor de consum curent b) vinurilor speciale c) vinurilor cu indicaţie geografică recunoscută 29. maturare.5-11 vol. b) un defect chimic. c) gelatina 33. învechire b) fermentare. % alc.5-10. Vinurile propriu-zise cu un conţinut de 0-4 g/l zahăr rezidual sunt: a) demidulci b) seci c) extrabrute 24. Dintre substanţele minerale folosite pentru limpezirea vinurilor. Vinurile de calitate superioară se obtin: a) din hibrizi b) din toate soiurile speciei Vitis vinifera c) numai din soiurile menţionate în mod expres în lege 28. Vinurile de consum curent pot avea o tărie alcoolică cuprinsă între: a) 8.

c) permisa cu condiţia respectării limitelor maxime admise în funcţie de tipul de vin. 38. b) nu este permisa de lege. conform legii: a) permisa in orice cantitate indiferent de tipul de vin. b) acidul acetic. c) acidul tartaric. c) vinurile efervescente si aromatizate 36. Limpezirea sau deburbarea mustului reprezintă: a) eliminarea substanţelor colorante. c) de calitate superioara 37. conform legislaţiei in vigoare fac parte: a) vinurile aromate. b) cantitatea de glucide rămasa nefermentată in timpul vinificării. Zahărul rezidual din vinurile propriu-zise reprezintă: a) cantitatea de glucide adăugata in vin. Vinurile cu indicaţie geografica recunoscuta fac parte din categoria vinurilor: a) de masa superioare. Adaugarea oxidului de sulf în vin este. b) de consum curent. b) eliminarea impurităţilor solide. Din categoria vinurilor speciale. b) vinurile liniştite. 176 . c) eliminarea dioxidului de carbon 35. c) cantitatea de zaharoza prezenta în masa vinulu 39. Acidul organic specific soiurilor de vita de vie destinate obţinerii vinurilor este: a) acidul malic.34.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire cu o capacitate de: a. 8-10 margarete 5. 4 paturi b. 15 locuri c. stele b. Resursele agroturistice antropice sunt: a. Cheia c. 2 paturi 6. 10 m c. 10 locuri b. 40% alimente din gospodarie si 40% alimente din zonă 8. Pensiunile turistice urbane se clasifică prin: a. steluţe c. până la 10 camere c. Valea Ialomiţei 9. 50% alimente din gospodarie şi din zonă b. Rucăr-Bran b. 20% alimente din gospodaria proprie c. Numarul maxim de paturi simple la o pensiune cu o margaretă este : a. În pensiunile agroturistice sunt admise maxim: a. O pensiune agroturistică se clasifică cu: a. Suprafaţa minimă a camerelor cu un pat la o pensiune cu 3 margarete este: a. ANTREC c. 9 m b. bunurile şi valorile etnografice şi etnoculturale c.AGROTURISM 1. Primele gospodării care au încercat transformarea turismului rural în agroturism au fost cele din zona: a. 8 m 7. Forma de organizare a pensiunilor agroturistice la nivel naţional o constituie: a. etajele de vegetaţie şi faună b. 30 locuri 3. Federaţia Agricolă 10. ariile protejate şi factorii de cura 2 2 2 177 . margarete 4. 3 paturi c. 1-5 margarete b. până la 7 camere 2. În pensiunile agroturistice alimentaţia bazată din surse proprii şi locale reprezintă: a. până la 5 camere b. Fundaţia de agroturism b. 7-8 margarete c.

reclame publicitare. 30 de zile b. ANTREC 178 . 25% din valoarea încasărilor c. Licenţa de turism reprezintă: a. în fiecare an c. Prin agroturism neorganizat se înţelege: a. plata sejurului în rate 17. Cele mai cunoscute forme de desfăşurare a agroturismului rural sunt: a. activităţi desfăşurate de personae juridice în mod independent 20. de a construi în stilul arhitectural dorit 14. 5% din valoarea încasărilor b. combinaţia prestabilă a cel puţin 2 dintre cele 3 grupe de servicii 16. Oficiului Registrului Comerţului c. fotografii distibuite în zone aglomerate c. Documentele necesare clasificării pensiunilor agroturistice se transmit: a. Documentaţia de clasificare a pensiunii se transmite ministerului înainte de a fi dată în folosinţă cu: a. societăţile comerciale c. practicarea turismului agrico 15. asociaţiile familiale b. de a controla desfaşurarea agroturismului în zonă c. practicarea turismului la sat b. Reclasificarea pensiunilor deja clasificate se face din: a. practicarea fără intermediul unei agenţii de turism b.11. 3 în 3 ani b. sfera economica de intersectare a ofertei turistice c. intermediul localizării pensiunii b. practicarea turismului în ferme. prieteni. Pentru cadourile oferite turiştilor la plecare firma poate aloca : a. intermediul agentilor locali 18. Promovarea pensiunii se face prin: a. 2 în 2 ani 13. număr redus de personal c. documentul prin care se atestă capacitatea de a comercializa servicii turistice b. agenţii de turism. 60 de zile c. benere. DGAC ( Directia Generala de Autorizare si Control) b. conace şi gospodarii locale c. de a beneficia de facilităţi acordate conform prevederilor legale b. sub 5% din valoarea încasărilor 19. Prin agroturism se întelege: a. Ca agenţi economici cu activitate în agroturism aveţi urmatoarele drepturi: a. 15 zile 12.

b) un ansamblu de metode şi tehnici moderne de studiere a pieţei. c) politica de preţ. c) conduita firmei privind produsele şi serviciile sale. metode şi tehnici ştiinţifice. 5. c) informaţii privind piaţa bunurilor şi serviciilor. 4. Care sunt cele trei elemente. 6. 3. b) activitate economică. Marketingul este considerat de literatura de specialitate actuală: a) o nouă optică economică. factori de producţie. în general. Politica de marketing reprezintă: a) un ansamblu de activităţi practice. Factorii exogeni au următoarele proprietăţi: a) sunt factori uşor controlaţi de întreprindere. ce explică conţinutul concret al marketingului: a) concepţie modernă. c) sunt factori care nu influenţează întreprinderea. Specialistul în marketing oferă decidentului (managerului): a) opţiuni alternative bazate pe analiza aprofundată a pieţei produsului sau serviciului studiat. c) un ansamblu bine structurat de activităţi practice. b) politica de personal. factori ce nu pot fi controlaţi de întreprindere. c) toate activităţile din cadrul firmelor. c) o artă de a reuşi în afaceri. activitate practică şi un instrumentar de marketing specific. în general. b) activitatea de comercializare şi de producţie.MARKETING 1. b) sunt. b) un ansamblu de strategii şi tactici. Care dintre următoarele activităţi clasice din cadrul unei firme sunt reorientabile prin adoptarea concepţiei de marketing: a) activitatea de cercetare-dezvoltare. 2. 8. Cei "4P" ai marketingul reprezintă: a) factori endogeni. Care din următoarele politici fac parte din cele patru componente ale mixului de marketing: a) politica de investiţii. b) factori exogeni. b) decizii privind politica comercială a firmei. 7. 179 . c) principii de marketing.

Strategia diversificării gamei de produse ale firmei urmăreşte: a) lărgirea pieţei produsului respectiv. Componentele ce definesc un produs în accepţiunea de marketing sunt: a) componente corporale şi acorporale. 16. 14. c) satisfacerea nevoilor tuturor clienţilor. c) un mixaj care include: produsul. 10. 13. b) toate variabilele controlabile şi necontrolabile ale firmei. plasamentul şi promovarea. Trăsăturile ce caracterizează o strategie de preţuri se referă la: a) nivelul. c) ofertă şi concurenţă. Cea mai mare parte a firmelor stabilesc nivelul preţurilor lor orientându-se în funcţie de: a) costuri. c) organizarea raţională a tuturor activităţilor economice dintr-o firmă. b) îmbunătăţirea calităţii produselor. b) factorii endogeni şi exogeni. logistica şi reţeaua de depozitare. b) numai de concurenţă. 11. comunicaţiile privitoare la produs şi imaginea produsului. Complexitatea conceptului de marketing este pusă în evidentă prin: a) diversitatea consumatorilor şi a produselor de pe piaţă. 180 . c) numai baza logistică destinată distribuirii produselor. cerere şi concurentă. b) numărul impresionant de definiţii întâlnite în literatura de specialitate. preţul. proceduri şi planuri. accesibilitatea şi diversitatea preţurilor în timp. 15. 12. c) detaşarea produsului în cadrul unei structuri sortimentale. Plasamentul (distribuţia) ca factor endogen are în vedere: a) canalele de distribuţie. Politica de preţ în economia de piaţă are ca obiectiv principal: a) acoperirea cheltuielilor de producţie şi obţinerea unui profit corespunzător. b) nivelul preţurilor practicate în cadru unei game de produse. c) nivelul minim şi maxim al preţului pentru un anumit produs.9. c) elementele tangibile şi intangibile. Un mix de marketing constă în: a) un set de politici. b) maximizarea profitului şi a eficienţei economice. b) numai canalele de distribuţie.

c) sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă afectivă. practicile comerciale. legislaţiei. în rândul consumatorilor. 21. şi promovare 22. c) o etapă de lucru în cadrul studiilor de piaţă. Caracterizarea strategiei de preţuri se referă la: a) nivelul şi accesibilitatea preţurilor. c) furnizorii. b) lungimea. determinate de substanţa materială a acestora. 18. c) lansarea şi vânzarea cu succes a bunurilor şi/sau serviciilor. b) o permanentă şi complexă informare a cumpărătorilor potenţiali. intermediarii şi clienţii.17. aria şi capacitatea. când este nevoie. b) o modalitate de studiere a pieţei. 20. c) reducerea în cadrul specializării a numărului de sortimente şi produse şi creşterea calităţii acestora pentru a fi acceptate de cumpărători. Politica promoţională din cadrul efortului de marketing ale întreprinderii urmăreşte: a) diversificarea sortimentului de produse pentru a acoperi un segment cât mai mare de piaţă. c) scăderea continuă a preţurilor pentru a face faţă concurenţei. Componentele corporale ce definesc un produs în accepţiunea marketingului cuprind: a) elemente ce nu au suport material nemijlocit. c) noţiuni teoretice folosite în ştiinţa marketingului. b) caracteristicile merceologice ale produsului şi ambalajului său. c) conjunctura economică. pe măsură ce produsele se impun pe piaţă. analize şi previziuni privind piaţa produselor. lăţimea şi adâncimea. 19. Factorii endogeni ai activităţii de marketing sunt: a) cererea de consum. preţ. b) toate variabilele controlate ale întreprinderii: produsul. 23. la diversitatea lor în timp. Acţiunile de promovare a unui produs au ca scop principal: a) informarea consumatorilor despre existenţa produsului pe piaţă. mediul competitiv. Dimensiunile unui canal de distribuţie sunt: a) structura. Studiile şi cercetările de marketing reprezintă: a) instrumente utile în organizarea producţiei. plasamentul. b) determinarea consumatorilor să cumpere mai multe produse. Cercetarea de marketing trebuie să reprezinte: a) fundamentul deciziilor cu privire la produs. 24. precum şi acţiuni de pregătire şi influenţare a vânzărilor prin preţuri adecvate. promovarea. distribuţie (publicitate). b) investigaţii. 181 . b) mărirea permanentă a preţurilor. culturii. socială şi personală a produsului. preţul. precum şi evoluţia tehnologiei.

25 Câte funcţii are marketingul? a) 4 b) 5 c) 6 Care sunt factorii activităţii de marketing? a) exogeni şi endogeni b) exogeni şi introgeni c) extrogeni şi introgeni 27. arie şi capacitate b) lungime. Enumeraţi etapele procesului de cumpărare: a) etapa anterioară cumpărării. După nivelul de organizare economic marketingul poate fi: d) micromarketing şi macromarketing e) minimarketing şi macromarketing f) minimarketing şi micromarketing 28. După gradul de cuprindere se deosebesc următoarele tipuri de nevoi: a) nevoi individuale. Factorii endogeni ai activităţii de marketing se referă la: a) nivelul cererii numărul firmelor existente pe piab) ţă c) produs. etapa deciziei de cumpărare. Investigarea pieţei şi a nevoilor de consum este o funcţie: a) premisă b) mijloc c) obiectiv 182 . nevoi de grup. etapa achitării c) etapa discuţiilor şi etapa plăţii 30. preţ. lăţime şi adâncime c) cota de piaţă şi cifra de afaceri 31. De cine este dată dimensiunea pieţei? a) structură. Gradul de realizare a obiectivelor unei întreprinderi depinde de: a) factorii endogeni şi exogeni ai întreprinderii b) politicile de marketing ale întreprinderii c) variabilele mixului de marketing 32. nevoi de masă b) nevoi sociale şi nevoi personale c) nevoi socio – profesionale şi culturale 29. etapa posterioară cumpărării b) etapa negocierii. plasament şi promovare 33.

consum” decurge în următoarea succesiune a. zilnică. marketingul intern şi internaţional c. totalitatea mărfurilor şi serviciilor de pe piaţă c. marketing social b. aspectele de ordin cantitativ şi calitativ al consumului c. Principalele etape ale procesului de cumpărare sunt: a. Specializările marketingului după nivelul de organizare economică sunt: a. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv c. nevoia de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv 38. analiza ofertelor şi luarea deciziei de cumpărare 42. Care este semnificaţia elasticităţii cererii: a. cumpărarea şi postcumpărarea c. precumpărarea. consumul productiv şi neproductiv 37. Marketingul educaţional face parte din specializarea: a. marketingul bunurilor şi serviciilor 35. marketing ecologic 36. aspectele de ordin cantitativ şi structural al acestuia b. Cercetarea consumului propriu-zis în marketing vizează: a. periodică şi rară 41. marketing intern c. variaţia cererii în funcţie de modificarea unuia sau mai multor factori care o determină b. Cererea de mărfuri şi servicii reprezintă: a. constanta. Circuitul ”nevoie . cererea este: a. forma de manifestare a nevoilor în cadrul pieţei 40. Marketingul abordează nevoia umană: a. crescătoare şi descrescătoare c. în ansamblul ei b. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor b. a nevoii satisfăcute virtual 39. În funcţie de modul de luare a deciziei în procesul cumpărării. ferma (constanta) şi spontana b. variaţia anumitor factori economici în funcţie de cerere 183 . modificarea cu un anumit procent a factorului care influenţează cererea c. totalitatea consumatorilor de pe piaţă b. cumpărarea propriu-zisă şi evaluarea gradului de satisfacţie a consumului b. a nevoii satisfăcute c.34. macromarketingul şi micromarketingul b.

orientările pieţei care servesc la luarea anumitor decizii b. Scalele nominale folosite în cercetarile de marketing sunt scale: a. tipurile de consumuri c. Atunci când modificarea factorului de influenţă cu un anumit procent determină o modificare procentuală mai mica a cererii. lăţimea şi adâncimea b. aspectul şi scopul cercetării b. structura. Principalele funcţii ale marketingului sunt: a. explicare şi previzionare a fenomenelor ce apar pe piaţă 47. Principala deosebire dintre observare şi anchetă ca metode de cercetare în marketing este relevată de: a. prezentarea cauzelor unor fenomene apărute sau în curs de apariţie 46. Evaluarea proceselor de marketing în cadrul unei cercetări de marketing presupune: a. categoriile ce consumatori 50. întâlnim: a. metrice (parametrice) c. cerere elastică b. prezentarea evenimentelor sau a activităţilor care s-au produs sau care se ivesc pe piaţă c. cerere inelastică 44. estimarea eficienţei produselor şi a rezultatelor desfacerilor b. Coeficienţii de consum evaluează: a. calificarea persoanelor care efectuează cercetarea 49. aria şi capacitatea c. antrenarea sau nu a purtătorului de informaţii în cercetarea efectuată c. potenţialul de vânzare b. evoluţia curentă a fenomenelor de piaţă c. nemetrice (neparametrice) b. Previziunile pe termen lung se referă la: a. tendinţele de durată ale pieţei în funcţie de care se elaborează strategia firmei 184 . locul unde are loc cercetarea b. lungimea. proporţionale 48. strângerea informaţiilor şi prelucrarea acestora c. cerere unitară c. Care sunt dimensiunile pieţei: a. cota de piaţă şi cifra de afaceri 45.43. de informare.

unei varietăţi de produse 54. analiza calităţii produselor existente în producţie şi pe piaţă 53.51. structura. unei linii de produse b. modalitatea concretă de punere în aplicare a unei anumite strategii de marketing 52. conduita economică generală a firmei b. Modelarea produsului ca activitate a politicii de produs a firmei presupune: a. lungimea. modificarea produsului din punct de vedere al formei şi structurii b. unei game de produse c. principala direcţie spre care îşi mobilează firma resurselor c. totalitatea activităţilor prin care o firma producătoare conferă identitate bunurilor sale c. Dimensiunile ce caracterizează un canal de distribuţie sunt: a. Tactica de marketing reprezintă: a. Sortimentele se găsesc în cadrul: a. lăţimea şi adâncimea 185 . lungimea. lăţimea şi diametrul c. aria şi capacitatea b.

în general. 13. 5.1. în timp ce asculţi. 4. 10. să „dezbaţi” în minte ceea ce vorbitorul spune şi punctul lui de vedere ? a) da b) nu Mandatul de negociere este obligatoriu să fie secret ? a) da b) nu Ce loc ocupă comunicarea nonverbală între formele de comunicare ? a) primul loc b) ultimul loc c) neesenţial „Fereastra lui Johari” este : a) o lege a fizicii b) o reprezentare metafizică a sinelui c) o tehnică de negociere 186 . Tehnici de comunicare şi negociere Dacă un mesaj este scris. atunci ei îl pot comunica în mod clar ? a) da b) nu Negociatorii greşesc de cele mai multe ori. 12. 9. 7. 6. acelei informaţii auzite care are implicaţii personale pentru ei ? a) da b) nu A asculta este unul dintre lucrurile cele mai simplu de făcut – taci şi asculţi ? a) da b) nu Puterea de ascultare şi recepţionare corectă a ceea ce se spune scade atunci când nivelul de emoţii al celui care ascultă creşte ? a) da b) nu Pentru a fi un ascultător bun trebuie ca. 3. 2. 11. din cauza lipsei de pricepere tehnică ? a) da b) nu A auzi şi a asculta este practic acelaşi lucru ? a) da b) nu Persoana care vorbeşte are întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte transmiterea clară şi corectă a ceea ce vrea să spună ? a) da b) nu Perturbaţiile din procesul de ascultare constituie o problemă esenţială în desfăşurarea procesului de comunicare ? a) da b) nu Oamenii acordă atenţie. atunci el va fi sigur mai clar decât dacă este vorbit ? a) da b) nu Dacă oamenii cunosc un lucru bine. 8.

b) 3-7 persoane. c) 2-3 persoane 22. Zona personală a unui om în contact cu necunoscuţii este de : a) 0.. Care consideraţi că este mărimea cea mai eficientă a unei echipe de negociere ? a) 3-5 persoane.22-3. 18. acordată în 4 etape ? a) 25-25-25-25.46-1. Care dintre eşalonările de concesii de mai jos este cea mai potrivită pe parcursul unei negocieri. Care dintre următoarele întrebări este deschisă ? a) Când? b) Este ? c) În ce fel? 17. Pentru a convinge partenerul de afaceri. având în vedere o marjă de negociere de 100 de puncte. de cumpărare ? a) cel ce vinde. ce instrumente folosiţi ? a) seducţia? b) informaţia? c) umorul? 20. Cine deschide şedinţa de negociere ? a) gazda? b) partenerul invitat? c) nu are importanţă? 21. Pentru convingerea partenerului de negociere aveţi nevoie de : a) umor b) experienţă c) informaţii 16. c) oricare 187 .. după caz. Care dintre următoarele întrebări sunt închise ? a) De ce ? b) Unde? c) Care? 19. b) 1. c) între 1 şi 4 ore 24. Cine lansează oferta de vânzare sau.22 m. Care este cea mai utilă calitate a unui negociator de succes ? a) uşurinţa în exprimare b) un bun ascultător c) rezistenţă la stres 15.60 m. b) cel ce cumpără. c) 0-90 cm. c) 40-35-20-5 23. b) între 1 şi 2 ore. O şedinţă de negociere este recomandat să dureze : a) între 1 şi 3 ore.14. b) 15-20-30-35.

este de regulă dezavantajat în negociere ? a) da b) nu 188 . Cel care anunţă primul preţul.25. trebuie să ceri mult” ? a) da b) nu 27. În negocieri se recomandă să fii primul care anunţă preţul ? a) da b) nu c) nu are importanţă 26. Este corectă expresia : „Ca să câştigi puţin.

Simion Cristian Ovidiu – Managementul şi marketingul produselor alimentare şi al protecţiei consumatorului (ediţie revizuită şi adăugită). condiţiorării şi ambalării produselor vegetale. Editura Cermaprint. Editura Cermaprint. Bucuresti. Editura Cermaprint. Editura Cermaprint. Corfu Gabriela – Tehnologia obtinerii produselor de origine vegetala.Management general şi special. Note de curs şi lucrări practice. elaborarea proiectelor si a planurilor de afaceri” Editura Sitech. Editura Cermaprint. 2009. 2010.Gestiunea crizelor.Agroturism Norme si Legislatie. Strategia si managementul organizaţiei. sisteme informatice. Neguţ Elena Lucica. Bucuresti 2010. Patrascu Iliuta . Constantinescu Dana. Editura Cermaprint. 13.Expertiza produselor alimentare. 16. Bucureşti 2008. Editura Bioterra 2006. Bucureşti 2009. 2010. 4. Simion Cristian – coordonator . Constantinescu Dana Gabriela. 3. Corfu Gabriela. Editura Agricola. Cotianu R. Bucuresti.. Ilincuta Darius. vol. 5. Craiova. 2008. Simion Mariana – Operaţii unitare în industria alimentară. 2005. Ciobanu Roxana Marilena. Radu Vasilica.Tratat de Siguranţa Alimentară. Farcaş Nicolae. 2008.Managementul. management şi legislaţie. Bucureşti 2010. Editura Cermaprint 2008. – Horticultura generala si speciala. 2. Editura Bioterra 2oo1. Chelmu Sergiu Sorin. Bucuresti. Editura Bioterra 2oo1. Grigore Violeta. Editura Cermaprint. 2011 18. – Tehnologia păstrării. Editura Cermaprint. 20. Mihăilă Daniela Fănuţa.Tehnica si arta culinara..I. 12. 10. Constantinescu Dana Gabriela.D.. Mihăilă Daniela.. Bucuresti. Editura Cermaprint. 17. Editura Cermaprint. Bucuresti. ediţia a doua revăzută si adăugită. Nicolae Marian.. Cotianu R. Ciobanu Roxana – Management (îndrumar pentru întocmirea unui proiect de specialitate). Simion Mariana. Cotianu R. 2008. Nicolae Ion. Neguţ Elena Lucica. Simion Cristian Ovidiu – coordonator. 19.coordonator . Patrascu Iliuta . Editura Cermaprint. Pirvulescu Mihaela. Pirvulescu Mihaela. Simion Cristian Ovidiu. Bucureşti. 8.BIBLIOGRAFIE 1. Tanase Lavinia – Management hotelier – Note de curs. Editura Bioterra Bucureşti 2002.D.Profeanu Sandu Georgel. Craiova. Bucuresti.Controlul calităţii produselor vegetale. 6. Ciobanu Roxana Marilena. 2007.D. 9.Controlul produselor alimentare de origine animală. Radulescu A. Bucuresti. 15. Poparlan Alina. “Managementul proiectelor . 7. Ionescu Viorel. 189 .Principii de Genetica şi Ameliorarea plantelor. Ciobanu Florin – Relaţii cu publicul şi prestări servicii în turism şi agroturism. Biodetecţie contaminare. Constantinescu Dana. Radu Vasilica.Profeanu Sandu Georgel. 14. Constantinescu Dana . 11. 2007. Editura Bioterra Bucureşti 2002. Constantinescu Dana .Indrumator de lucrari practice la zootehnie. Editura Sitech. Corfu Gabriela – Oenologie si legislatia viei si vinului. Grigore Violeta . Chelmu Sergiu Sorin.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->