UNIVERSITATEA BIOTERRA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGROTURISTIC SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ SI AGROTURISM

PREGĂTIRE PENTRU EXAMENUL DE DIPLOMĂ
SINTEZE SI INTREBARI GRILA
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE DIPLOMĂ

(Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate )

BUCURESTI 2012

Editura Bioterra

Cuprins PARTEA I PRINCIPII GENERALE AGROTURISTICE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI

5-16

1.1. Definirea agroturismului şi turismului rural 1.2. Ce este o pensiune agroturistică? 1.3. Ce fel de turişti vă pot trece pragul? 1.4. Amplasarea exterioară 1.5. Construcţii şi dotări 1.6. Procedura de clasificare 1.7. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda 1.8. Gestiunea financiară 1.9. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor 1.10. Publicitatea şi promovarea în agroturism 1.11. Importanţa parteneriatelor în agroturism 1.12. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor 1.13. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni

PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR VEGETALE
2.1. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu 2.2. Examinarea şi analiza calităţii pâinii 2.3. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor 2.4. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere 2.5. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal 2.6. Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile 2.7. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole 2.8. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare 2.9. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe 2.10. Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare 2.11.Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice 2.12. Examinarea, analiza şi controlul calităţii vinului 2.13. Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă 2.14. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof 2.15. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină 2.16. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate, ardei, castraveţi 2.17. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase PARTEA a III-a

17-43

44-57

EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE
3.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte 3.2. Examinarea şi analiza calităţii laptelui 3.3. Exminarea şi analiza calităţii smântânii 3.4. Examinarea şi analiza calităţii untului 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui 3.8. Examinarea şi analiza calităţii ouălor 3.9. Examinarea şi analiza calităţii mierii 3.10. Examinarea şi analiza calităţii cărnii 3.11. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor 3.12 Examinarea şi analiza conservelor

2

PARTEA a-IV-a 58-76 ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4.1.Aspecte generale privind alimentaţia publică, norme de bază privind igiena alimentaţiei 4.1.1. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor 4.1.2. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor 4.1.3. Norme privind desfacerea produselor alimentare 4.1.4. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare 4.1.5. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar 4.2. Organizarea activitaţii din restaurant 4.2.1. Aranjarea salonului restaurant 4.2.2. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 4.2.3. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă 4.3.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4.3.1. Vase, ustensile, utilaje 4. 3. 2. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 4.3.3. Întreţinerea ustensilelor, dispozitivelor, instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit 4.4. Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4.4.1. Clientul unitaţii de alimentaţie publică 4.4.2. Asigurarea satisfacţiei clientului 4.4.3. Comunicarea cu clientul PARTEA a-V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR 77-93 METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI
PARTEA a-VI-a TESTE PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINŢELOR

94-188

Ecologie şi protecţia plantelor Genetica şi ameliorarea plantelor Economie generala Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole Tehnologia creşterii animalelor Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism Informatică aplicată Relaţii economice internaţionale Tehnologia prelucrării produselor vegetale Tehnologia prelucrării produselor de origine animală Principii şi metode de conservare a produselor alimentare Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publică Contabilitate şi evidenţă computerizată Tehnică şi artă culinară Bazele alimentaţiei raţionale

3

Combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor Producerea. circulaţia şi legislaţia semintelor Management Analiză şi gestiune Asigurări şi reasigurări Oenologie şi legislaţia viei şi vinului Agroturism Marketing Tehnici de comunicare şi negociere Bibliografie 189 4 .

cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. Din punct de vedere al spaţiului de cazare (al asigurării bazei materiale). cure terapeutice.PARTEA I PRINCIPII GENERALE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE Definirea agroturismului şi turismului rural Definirea agroturismului. odihnă. pensiune. Ce este o pensiune agroturistică? Pensiunea agroturistica este o pensiune in care cazarea. Iata diferenţele dintre cele două: 5 . pentru o anumită perioadă determinată. de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie. sport. agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura. dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale. 1. tranzacţii sau afaceri. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat. în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea potenţialului economic al acestora. de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora). agrement. pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi. are la bază necesitatea găsirii de soluţii pentru gospodăriile rurale. agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească. De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiţii derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate. Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti. Din punct de vedere al divertismentului. cât şi activitatea economică.2. precum şi multe alte activităţi specifice. agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor care.). masa si celelalte servicii turistice se bazeaza pe „produse si activitati agrozootehnice”. prestări de servicii. vin în mediul rural pentru relaxare. cultura şi arta ţărănească. distracţie etc.

Oriunde veti construi sau amenaja pensiunea. respectiv 10 camere. trebuie sa va decideti ce fel de turisti vreti sa primiti. va veti desfasura activitatea in functie de un anumit numar de margarete. si in continuare o sa va spunem de ce. toata privelistea care va inconjoara. decorati-o cu cat mai multe flori si elemente decorative traditionale. si in functie de aceasta. dupa cum urmeaza: 1. fie ca este in sat sau in mijlocul naturii.1. Construcţii şi dotări Daca pentru exterior sunteti responsabili fata de aspectul pensiunii dvs. Iata cateva categorii de turisti si caracteristicile lor : • tinerii • adultii • varstnicii • cupluri cu copii • grupuri de adulti • grupuri de tineri • tineri cu cortul • turisti cu obiective precise • turistii romani turistii straini – vor sa vadă tot ce nu au ei in tara lor . Amplasarea exterioară Suntem convinsi ca gospodaria dvs este cel mai frumos loc din lume. Dumneavoastra.3.4. Aceste nevoi specifice fiecărei categorii de turişti pot fi grupate in nevoi de baza. treceti de cateva ori cu privirea toti vecinii. cu aceiasi recomandare sa pastrati si aratati turistilor specificul local. Ce fel de turişti pot trece pragul? Este cunoscut ca Dumneavoastra dispuneti de anumite venituri pentru a va construi sau amenaja pensiunea si aveti anumite pretentii si reguli.5. cat mai multe si mai variate. • obiective . toate gradinile. care oglindesc caracteristicile constructive. in interior lucrurile stau un pic diferit. este foarte importanta aceasta privire de ansamblu. pe care le vreti respectate in pensiunea dvs. dotarile si calitatea serviciilor pe care le oferiti. Pentru aceasta 6 . Cu prima ocazie cand veti ajunge acolo. Pensiunea turistica din mediul rural poate avea o capacitate de cazare de maxim 30 de locuri. 1. traditii. Vor sa incerce intotdeauna specialitati culinare locale. cautati locuri ferite de surse de poluare si de orice elemente care ar pune in pericol sanatatea turistilor. proprietari sau viitori proprietari de pensiuni. activitati. aici puteti sa va puneti imaginatia la treaba si sa faceti cum va place dvs si cum credeti ca le va place turistilor. Sunt interesati in special de schimburile interumane. decisive sau complementare.

structura de cazare se pot obtine un numar de margarete intre 1 si 5. Potrivit ordinului nr. iata care sunt criteriile minime pe care trebuie sa le îndepliniţi pentru fiecare numar de margarete in parte: * criterii necesare doar pentru pensiuni de 1-2 margarete ‫ ٭٭‬criterii necesare doar pentru pensiuni de 3-5 margarete Pentru camerele in locuinte familiale (deci in casa fermierului) puteti obtine un numar maxim de 3 margarete. iar legislatia romaneasca acorda conditii specifice. 7 . 510/ 2002.

Aceasta este o calitate ce trebuie neaparat mentinuta si pusa in valoare. ACEL “DAR DE A PRIMI “. pentru ca pensiunea dvs sa functioneze legal. serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai in structuri de primire turistica clasificate. Societăţi cu Răspundere Limitată (SRL). -aviz specific privind amplasamentul şi functionalitatea obiectivului. dupa caz. SRL sau SC ( in functie de ce ati ales dvs mai sus). -cerere de eliberare a certificatului de clasificare . la loc vizibil. al. respectiv alegerea unei forme juridice prin care sa va desfasurati activitatea. Placheta cuprinzând menţiunea "clasificat de Ministerul Turismului". Constructiilor si Turismului – Directia Generala de Autorizare şi Control (MTCT – DGAC). si va prezentam aspectele cele mai importante ale fiecareia mentionate de cei ce le practica deja: Persoana Fizica Autorizata (PFA). o data cu el. si indiferent de nationalitate. Procedura de clasificare In scopul protectiei turistilor. HG nr 1328 din 27 dec 2001. -Certificatul de Inregistrare la Registrul Comertului a PFA. Societatea comerciala (SC): PASUL 2: Intocmirea unui dosar care sa cuprinda urmatoarele documente: -certificat constatator de la registrul Comertului din care sa rezulte obiectul de activitate şi structura actionariatului. Asadar. respectiv din 3 in 3 ani este necesara aplicarea vizei pe autorizatia de functionare. • SA ASCULTE CERINTELE TURISTILOR PENTRU A SE PUTEA ADAPTA LA ACESTEA. o gazda buna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: • SA AIBE OSPITALITATE NATURALA. de mediu şi protectia muncii. cu minim 60 de zile inainte de darea in folosinta a structurilor de cazare sau alimentatie. Constructiilor si Turismului. un numar de margarete. PASUL 3: Documentatia de clasificare se trasmite reprezentantului zonal al Ministerului Transporturilor. -avize şi autorizatii legale: PSI. -schita privind structura. indiferent ca au fost tineri sau batrani. trebuie sa solicitati aceasta avizare cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea celor 3 ani de la emiterea autorizatiei sau de la ultima viza. însemnele privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare se expun. in functie de conditiile de mai sus. -schita privind amplasarea şi adresa unitatii. PASUL 4: Specialisti din cadrul MTCT – DGAC insotiti de specialisti din cadrul consiliilor judetene locale sau asociatii profesionale de turism. conform legii. -copie dupa actul doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. în exteriorul clădirii.6. Exista trei forme principale de autorizare. -certificat de inmatriculare.7. adica trebuie sa obtineti un « certificat de clasificare » si. sanitar-veterinara. PASUL 5 : Reclasificarea pensiunilor deja clasificate. eliberate de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor. vor verifica daca pensiunea dvs indeplineste criteriile legale si vor acorda un „certificat de clasificare” . sanitara. trebuie sa va clasificati. Insa pe linga acest aspect.(2). » art 1. in prezenta dvs. 8 . Ce trebuie sa faceti ca sa va clasificati ? PASUL 1 : Autorizarea persoanelor fizice. sigla acestuia. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda Toti turistii. au marturisit ca romanii sunt ospitalieri si prietenosi.1. 1. amplasarea şi nominalizarea camerelor şi a spatiilor de alimentatie. -actul constitutiv (pentru SC) sau autorizatia de functionare (in cazul PFA).

Pentru a evita inconvenientele. Una dintre cele mai bune metode de invatare in acest moment in Romania este sa participati la schimburi de experienta cu alti proprietari de pensiuni din regiunea dvs sau din alte regiuni. • SA FIE PREZENTA DOAR CAT ESTE NEVOIE . • SA FIE CAPABIL SA-SI ORGANIZEZE MUNCA IN FUNCTIE DE MOMENTELE PE CARE TREBUIE SA LE PETREACA CU TURISTII. de exemplu. Salvare. adresa si numarul de telefon: magazinul de alimente. • unde pot fi gasiti proprietarii peste zi: numere de telefon sau adresa. Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor. Pompieri. • mijloace de transport/orare . etc). tuica. • SA VEGHEZE LA CURATENIA CASEI. • pretul produselor de vinzare (branza. • numere de telefon utile: Ministerul Turismului. service auto. sau “va rugam sa pastrati linistea dupa ora 22. mai ales in cele legate de preturi si conditii de cazare. o lista cu urmatoarele elemente : • reguli de respectat. Felul cum comunicati cu turistii este foarte important. activitatile si obiectivele turistice ce pot fi vazute in regiune .• SA FIE CAPABIL SA VORBEASCA DESPRE VIATA SATULUI SI A REGIUNII IN GENERAL SI DESPRE EXPLOATATIA SA IN MOD SPECIAL. • SA GATEASCA BINE SI CU PLACERE . dulceata. Oricum pentru procedura de clasificare trebuie sa detineti un act doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. precizati in cat timp o sa fie calda apa la baie. • SA FIE UN BUN ANIMATOR AL MESELOR SI ACTIVITATILOR PE CARE LE ORGANIZEAZA. Formarea profesionala specifica in turism rural si agroturism este un alt aspect important in activitatea turistica. care fac turism rural de mai multa vreme si va pot spune mai multe din experienta lor. eliberat de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor. va recomandam sa afisati in camere. • activitatile oferite de gazda in gospodarie. farmacia. Politie. de exemplu: “va rugam sa folositi cosurile de gunoi din camere si gradina”. etc. • pretul pe camera sau persoana/noapte si pensiunea completa (daca se ofera) sau pretul de sedere / saptamana.00 seara”. pe perete. • servicii din apropiere. Daca aveti incalzire cu lemne. • SA FIE DISPONIBIL PENTRU O IMPLICARE PERSONALA IN ACTIVITATE. Constructiilor si Turismului. 9 . dispensarul. Precizati ceea ce exista sau nu la dvs in pensiune. trebuie sa fiti clari si precisi in informatiile pe cale le oferiti.

• alte aspecte pe care le considerati importante… 10 . precum şi în perioadele de solicitare mai redusă”. Multe gazde se intreaba ce vor turistii sa manance ? Pentru ca sunt in Romania. in general. Si foarte important: agentii economici detinători de structuri de primire turistice sunt obligati să stabilească tarife de cazare unice nediscriminatorii atât pentru turiştii români. Aveti ocazia sa promovati tuica pe care o faceti sau delicatesele culinare. • stabiliti cine din familie va prezenta ferma.8. spalat. cereti un pret mai mic in cazul in care o singura persoana va inchiriaza camera. studenti. tarifele sunt considerate maximale şi se vor afişa în mod vizibil la receptia structurii de primire turistice. sa o mentineti curata si ordonata. • tipul de productie agricola. pensionari. ceea ce sta la baza agroturismului. fie UpedagogicU (pentru grupuri de scolari care va viziteaza exploatatia sau fac parte dintr-o tabara specifica). este o activitate pe care sa o propuneti turistilor. incluzand micul dejun. Gestiunea financiară Cum se calculeaza pretul serviciilor pe care le prestati turistilor (cazare. magarii si nou-nascutii sunt foarte interesante. cât şi pentru cei străini 1. Turistii straini sunt interesati de fermele de mici dimensiuni existente la noi. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor Acestea fac parte din „recuzita” unui proprietar de pensiune. durata sederii sau perioadele anului. la fel si pentru a treia persoana. Legislatia actuala prevede ca: "agentii economici detinători de structuri de primire turistice şi institutiile de cultură pot acorda facilităti şi reduceri de tarife şi de taxe pentru grupuri de turişti şi pentru militari. ziarişti. cladiri. pentru a fi o gazda buna. Produsele din gospodaria proprie trebuie acopere 40% din mesele oferite turistilor. etc) -cheltuieli directe : lumina.9. elevi. etc)? Calculati mai intai cheltuielile care trebuie sa fie facute exclusiv din activitatea de turism.1. Astfel puteti acorda preturi speciale sau reduceri de pret pentru diferite categorii de turisti. in mod special pentru copii. masa si alte servicii oferite turistilor : Beneficiul dumneavoastra (adica cu ce ramaneti in mana) se calculeaza astfel: Beneficiu = venituri – cheltuieli – impozite Preturile se calculeaza. este sa le vorbiti turistilor despre exploatatia si ferma dvs si anume: • istoricul fermei si al familiei. sau daca stabiliti pretul pe camera de doua paturi. fie de UimplicareU. • cati oameni lucreaza pe exploatatie. • mesajul general pe care vreti sa-l transmiteti turistilor despre ferma dvs. Intr-o astfel de ferma (cel mai des intilnita in satele romanesti) caii. cu diverse animale domestice. publicitatea -salarii si asigurari (acolo unde este cazul) -comisioane (in cazul in care plata se face prin banca) -amortizarea (aparatura. va sfatuim sa le oferiti produse traditionale din zona respectiva. apa. Trebuie insa sa fiti putin mai atenti cu modul in care arata gospodaria dvs. incalzirea. Obervarea si implicarea turistilor in activitatile agricole (cultivarea pamantului si cresterea animalelor) este. masa. etc -cheltuieli indirecte : investitia in cladire si dotari. respectiv : -materia prima (de exemplu pentru gatit. Una dintre conditiile prezentate mai sus. Conform legii. etc) Apoi calculati veniturile care le obtineti din cazare. care vrea sa tina cat mai mult in regiune turistii ce-i trec pragul si sa aduca altii. masina. fie in scop de UobservareU. pe persoana sau pe camera de 2 persoane.

mese oficiale. ruine.. instalatii traditionale (mori de apa.ACTIVITATI TRADITIONALE SI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER Mestesugurile sunt. • pajişti pentru jocuri. hărţi. şezlonguri. mese pentru evenimente familiale – nunţi. avându-se în vedere următoarele elemente: • situarea gospodăriei în vatra satului. viltori. cu zonele de atracţie.). etc). care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare. Publicitatea şi promovarea în agroturism Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor noi clienţi. • terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă. mese în familie. forme de relief interesante. • promovarea prin mass-media (audio-vizuală.).. din ce in ce mai putine si speram ca nu le vom vedea in cativa ani numai la muzeu. cât şi păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de intermediari. presa scrisă) si internet. comuna din care face parte gospodăria. având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute. promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare şi anume: • înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice. La nivelul gospodăriilor acesta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile.. • promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste. • tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante. cetati. Exista multe forme care se practica: • Exploatarea si prelucrarea lemnului (in special in zonele montane) • Auraritul ( Muntii Apuseni) • Olaritul si centrele de olarit • Cojocaritul • Torsul • Tesutul • Si altele. alţi agenţi economici interesaţi. • câte mese pot fi asigurate (mic dejun.10. • condiţii de cazare şi confort. din pacate. cu atat mai interesante)etc. . • dacă sunt admise animalele turiştilor. ghiduri etc. În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul.promovarea imaginii. muzee. banchete. al mesei şi al serviciilor etc. 11 . • informaţii despre gospodărie. fie întregului public. cu cat mai functionabile pentru demonstratii. fie unor categorii bine identificate de clienţi. ele pot fi culturale (biserici. • informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice). literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două direcţii: . Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări.. naturale (zone protejate. • informaţii privind preţul cazării.. pive. interne sau străine. 1. prânz.promovarea vânzărilor. De asemenea. OBIECTIVE TURISTICE SI INFORMAREA TURISTICA Obiectivele turistice sunt acele puncte de atractie care pot fi interesante pentru cineva care va viziteaza regiunea. botezuri etc. cină) şi felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări.

. 12 . moteluri). . meşteşuguri. promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu. situaţia este diferită. . fructe sau alte produse specifice. Presupunând.publicitatea făcută cu prilejul unor târguri. cu adresele şi numerele lor de telefon. • alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat.. un rol important poate fi jucat de promovarea unor produse agricole.organizarea de mese. La acest nivel. se pot constitui două-trei grupe de gospodării care se vor specializa într-o anumită direcţie de valorificare: .• schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele. agroturism în Oltenia). La nivelul de sat. comună. În cadrul activităţii de promovare a turismului rural şi a agroturismului. posibilităţi de ameliorare cu apă (caldă şi / sau rece).materiale ce conţin informaţii de detaliu. materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii generale. pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri. durata călătoriei. produse agroalimentare specifice). creativitatea. urmând ca amănuntele să fie oferite de lista agenţiilor teritoriale. pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant. agenţiile care se ocupă de agroturism preocupându-se să facă reclamă acestor gospodării. care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului. posibilităţi de încălzire. La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri. care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă. amplasarea gospodăriei. originalitatea. . zonă agroturistică. felul acestora. că într-o zonă este bine reprezentată producţia pomicolă. ce poate orienta un potenţial turistic. manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi). de exemplu. agroturism în Bucovina. împletituri. zona respectivă: mijloace de transport. materialele publicitare elaborate se pot clasifica în: .prezentarea modului în care se poate ajunge în satul. Indiferent de prezentare. cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul. alte informaţii despre gospodărie (număr de animale.materiale ce conţin informaţii generale.organizarea unor expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături. în vederea degustării fructelor. vase de lut etc. un îndrumar agroturistic.prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere. După caracterul informaţiilor pe care le conţin.una dintre grupe se va specializa în efecturarea curelor de fructe. informaţiile oferite vor fi de ordin general. număr de locuri de cazare în fiecare cameră.). dotări amenajări. distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe. drumuri şi căi de acces.prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor). elemente de inedit care pot fi întâlnite etc. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului. felul acestora. La nivel naţional există un ghid. . Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: . în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu. La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice turismului rural (agroturismului): . suprafaţa de teren a gospodăriei) etc. sărbători locale.

ro www. gospodăriile.  Serviciu comun de rezervare.ro/agroturism/agroturism.ro http://romania. adica Primaria si Consiliul Local din comuna • Cu asociatii de agroturism Cum va poate ajuta o asociatie:  Actiune si initiativa locala. a relatiei dintre agricultura si turism. s-a “modernizat” nefiresc si fortat: • A crescut costul vietii pentru comunitatea dvs (datorita exploziei turistice. . cele doua conditii de baza pentru a practica agroturism. prin materiale informative si prin prezenta la targuri de turism.agrotour. pentru care se vor obţine preţuri corespunzătoare unui produs obţinut în condiţii manufacturiere. • Exista un risc de abandonare a activitatilor agricole si deci. acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti. humor. specific. • Fermierii nu cunosc legislatia si un pot beneficia de pregatire specifica in agroturism. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni”. Alte adrese utile:H www. • Modul de viata local.  Asistenta in realizarea proiectului dvs personal. Casele.ro/rural www. gem.agroturism. prin care puteti sa negociati. mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un pliant.htm www. dulceaţă).  Uniformizarea serviciilor la un standard comun si semnalizare comuna. având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite.ro. nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare.chestionare interactive pentru a putea studia direcţiile de orientare ale pieţei turistice rurale.posibilitatea introducerii unor formulare pentru rezervare.softride. vilele. sa imbunatatiti sau sa modificati aspectele agroturistice care nu sunt favorabile activitatii dvs : legislatie.ro etc. În ultimii ani.11.ecovalahia. Printre facilităţile oferite de acest mijloc de promovare se numără şi: . • Aveti deja probleme de trafic si de parcare. potrivit căreia clienţii care vor veni.  Mijloc deosebit de informare. această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră.suceava.  Formare de specialitate sau legatura cu organismele creditate.  Promovare in presa.antrec. total se vinde mai scump). având un rol deosebit de important în atragerea turiştilor străini.org/links/Travel www. mediu de afaceri. cu reţete tradiţionale.com 1. s-a modificat in ultima vreme. tipice zonei respective (peltea. fermele.  Mijloc de relationare cu alte regiuni si proprietari de pensiuni agroturistice .ro (conţine o legătură care duce la adresa www.RoTravel.suceava. 13 • . HUwww. . înlocuiesc cu succes pliantele publicitare şi reclamele în revistele de specialitate din ţară şi din străinătate.ro/turism/agroturism. etc .sv. Cu cine puteti sa faceti parteneriate ? Cu administratia locala.ro www.o altă grupă de gospodării va fi sprijinită în prelucrarea industrială.turism.roUH..Site-urile dorna.suceava. vor beneficia de facilităţile enumerate.html http://onelinemedia. Importanţa parteneriatelor în agroturism Sa presupunem ca in regiunea dvs deja au aparut cateva dintre aspectele de mai jos : • Resursele din zona sunt exploatate nerational si au aparut deja probleme de mediu.

T. Organizaţia are in prezent o reţea de 31 de filiale (din cele 41 de judete din tara).E.T.hanuri si restaurante . Acest mod de asociere este foarte important pentru ca va da posibilitatea cea mai concreta si imediata de a actiona alaturi de alti proprietari de pensiuni agroturistice pentru rezolvarea problemelor comune. A.C. firme de publicitate. ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural. dezvoltarea si promovarea intereselor turismului rural in cooperare si colaborare.N. non-profit. cu autoritatea administratiei publice centrale in turism.C. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor Dupa 1990 masurile privind constituirea si întarirea cadrului organizatoric necesar stimularii turismului rural s-au concretizat în constituirea unor organizatii neguvernamentale ce au drept scop dezvoltarea acestei forme de turism si anume.R. cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană. cât şi extern (târguri şi burse de turism).T.C. ▪ de a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate.C. proiectul prevăzând crearea unei reţele naţionale concepute ca un sistem integrat şi computerizat. cu un numar de 3500 membri – proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 de localitati. 14 . . a luat fiinta in anul 1994 si este o organizaţie neguvernamentală. conform statutului. apolitică. Site-ul A.N. .R. Atributiile A. ▪ de a participa la evenimentele importante specifice..E.N.C. schimburi de experienţă între ANTREC şi organizaţii similare din ţară şi străinătate. etc) . Ecologic si Cultural (ANTREC). atât pe plan intern (regional şi naţional). are urmatorele atributii: ▪ de a identifica şi promova potenţialul turistic rural. in primul rand. ANTREC a fost desemnată pentru alegerea acţiunilor de promovare şi marketing. Alti posibili parteneri: . 1. circulatia turistilor pe diverse destinatii turistice rurale. imagini ale pensiunilor turistice care sunt membre A.T.pentru publicitate si promovare (agentii de turism.pentru petrecerea timpului liber . Amenajarea punctelor de vinzare si informare. Agentia Nationala a Zonei Montane si Federatia Româna pentru Dezvoltare Montana.comercianti (producatori de produse locale. etc. etc.antrec.alte pensiuni (daca capacitatea dvs de cazare este depasita sau pentru schimburi de experienta) . ▪ de a transmite informaţii legate de turismul rural întregii reţele ANTREC şi instituţiilor implicate în mod direct sau indirect în promovarea şi dezvoltarea turismului rural.ro . constau in reprezentarea. Ecologic şi Cultural din România. . prin mijloace mass-media. ofertele filialelor A.T. . cu o ofertă diversă.N. A.C. membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES).R. Asociatia Nationala pentru Turism Rural. un calendar al manifestarilor culturale cat si noutati din presa. care tin strict de agroturism.E. .T.R..N.E. realizeaza periodic anchete privind nivelul de satisfactie al turistilor privind serviciile oferite de pensiunile turistice rurale. .E. insotite de pictograme. agenţii de turism rural prin seminarii. ▪ de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde. incluse în reţea. În cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului în România.E.ofera informatii despre activitatea asociatiei.12.R.R. cursuri de scurtă şi lungă durată.N.firme de consultanta .www.

• dreptul de a primi asistenta de specialitate si informatii generale. cei care doresc sa inceapa o afacere in turismul rural vor putea gasi in paginile revistei multe informatii utile. in scopul stimularii activitatii de turism. apoi a desfăşurat acţiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor româneşti.R. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni Ca si agenti economici cu activitate in turism. la cerere. lista serviciilor si a tarifelor practicate. Pe parcursul celor 17 ani de activitate.Rezultatele acestor anchete sunt comunicate catre presa si transmise ministerului coordonator. Constructiilor si Turismului si Ministerului Agriculturii. din partea Ministerului Turismului si a institutiilor din subordinea sa. In afara de organizatiile amintite.C. A contribuit la întârzierea acţiunilor de strămutare a gospodăriilor ţărăneşti. a iniţiat propuneri legislative ce au contribuit la înlăturarea vidului existent în domeniu. cat si proprietarilor de pensiuni agroturistice din reteaua A.T. Revista este destinata atat turistilor. Tirajul revistei este intre 3.000 exemplare/numar. A creat o politică şi un management propriu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului în România. ce functioneaza in cadrul Ministerului Transporturilor.N. celor care vor sa calatoreasca prin satele romanesti. conform legii: DREPTURI • dreptul de a presta si comercializa servicii turistice. După 1990 asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi ajutorul umanitar. 15 . in functie de solicitari. in vederea adaptarii politicii si strategiei din domeniul turismului rural la cerintele pietei. Revista lunara " Vacante la tara" este o publicatie lunara a Asociatiei Nationale de Turism Rural. exista si alte organizatii si autoritati implicate in dezvoltarea turismului rural si agroturismului.E. aflată în adevărată competiţie cu ţări cu o veche tradiţie în acest domeniu.13. De asemenea. • dreptul de a fi inclusi. Ecologic si Cultural si are ca scop principal promovarea turismului rural. 1. in conditiile legii. conform certificatului de clasificare. • obligatia de a afisa. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. in forma vizibila si clara. • dreptul de a beneficia de facilitati acordate de stat si de alte organisme si organizatii.000-5. ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice. • obligatia de a functiona numai cu personal clasificat. privind stategia si programele de dezvoltare ale turismului. • obligatia de a informa turistii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le pastati. • obligatia de a functiona numai in structuri de primire turistica clasificate. Federaţia Româna pentru Dezvoltare Montană – infiintata in anul 1991. Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains” a fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti de campania de sistematizare a satelor iniţiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate şi cătune. ANTREC şi-a demonstrat iniţiativa şi capacitatea sa organizatorică în crearea unei reţele viabile în această parte a Europei. BLIGATII • obligatia de a presta serviciile turistice la nivelul categoriei unitatii pe care o detineti. aveti urmatoarele drepturi si obligatii. conform prevederilor legale. corespunzator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva. in programele de pregatire profesionala initiate de Ministerul Turismului • dreptul de a participa la actiunile de promovare (nationala si internationala) si sa fiti inclusi in cataloage. • dreptul de a obtine certificatul de clasificare si reclasificarea pentru fiecare unitate proprie care presteaza servicii turistice.

excursii. • obligatia de a realiza exploatarea patrimoniului turistic. proprietarii de pensiuni agroturistice trebuie să ţină cont de următoarele etape: 16 . conform legii. etc. masa. • obligatia de a realiza publicitate proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice..• obligatia de a asigura protectia turistilor care utilizeaza serviciile turistice ale dvs: cazare. in acelasi timp asigurand protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator. In concluzie. • obligatia de a proteja bunurile turistilor impotriva deteriorarii sau furtului si sa sigurati despagubirea acestora in cazul aparitiei unor prejudicii. in scopul protejarii calitatii produsului turistic romanesc.

Cele mai importante însuşiri de panificatie ale fainurilor de grâu sunt: • Capacitatea de hidratare a făinii. iar prin lot se inţelege cantitatea maxima de 10 tone pâine. puţin dulceag. în linii generale. îi comunică acesteia o mai mare sensibilitate în timpul conservării şi înrăutăţesc însuşirile de panificaţie ale făinii. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu Produsele finale rezultate din măcinarea grâului sunt de diferite feluri : făinuri.m). Procesul tehnologic de măcinare a grâului constă. cu mare valoare nutritivă. fabricate de o singura echipă. greutatea hectolitrica. fără miros de mucegai. grişuri. eventual în amestec cu alte făinuri de leguminoase sau cartofi. de încins sau alt miros străin. Gust Normal. Valoarea de măciniş a grâului se apreciază în funcţie de urmatorii factori: Umiditatea. Proprietaţile de panificaţie ale făinurilor de grâu determină aptitudinea acestora de a produce un aluat normal şi o paine de buna calitate. din zdrobirea boabelor.5 khf. analizele şi metoda de efectuare a acestora. 2. de parţile mai puţin nutritive. endosperm urme conţinand vizibile particule de taraţe de taraţe Miros Placut. Verificarea calitaţii pâinii se face pe loturi.PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI VEGETALE ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR 2. Examinarea şi analiza calităţii pâinii Prin denumirea de pâine se înţelege produsul obţinut prin coacerea unui aluat dospit din faina de grâu. Insuşirile de panificaţie ale făinii de grâu. fără scraşnet la mestecare. care depind în mare măsură de conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicile lui coloidale. conţinutul în gluten. sticlozitatea. Proprietăţi senzoriale ale făinurilor Condiţii de calitate Caracteristici Grupa de făina albă Făina Făina Făina semialbă neagră dietetica Tip Superioara Tip Tip Făina Făina Făina 480 Tip ooo 55o 650 semialba neagra dietetica CuloareAlb gălbui cu nuanţa slab cenuşiu şi cu Alb Cenuşiu Roşcat aspect particule fine de taraţe gălbui cu deschis. corespunzatoare consistenţei standard a aluatului (0. de aceiaşi greutate pe bucată.1. uniformitatea şi mărimea boabelor. specific făinii. ale învelişului bobului şi stratului aleuronic. poroasă şi uşor digerabilă. 17 . precum şi normele privind indicatorii de calitate a diferitelor sortimente de pâine sunt reglementate prin standarde şi norme interne.2. făina furajeră şi tarată. cu scopul de a dezagrega componentele anatomice ale bobului şi de a desparţi prin cernere parţile endospermului. irimic. • Proprietaţile elastico – vâscoase ale aluatului. condiţionate în prealabil. conţinand nuanţa cu nuanţa particule cenuşie alb de taraţa şi şi cu gălbuie. Condiţiile de luare a probelor pentru analiză. crescută. • Puterea de fermentare a făinurilor. coaptă în acelaşi fel. nici amar nici acru. triticale sau secara. Dacă aceste ultime părţi sunt prezente în făina.

aciditate. Dacă miezul opune o rezistenţa mare la apasarea cu degetul şi se deformează puţin el este compact. . pătrată). • elastic (revine încet). simetria formei. Aroma se determină mirosind miezul. dens.aspectul general al miezului (uniform. elasticitatea şi porozitatea miezului. Masa unei pâini poate avea o abatere limita de 1-3 %. elastică. amar. mirosul. Se controleaza dacă miezul este uscat la pipăire. gălbui. Deasemenea se urmaresc proprietaţile mecanice ale miezului: elasticitatea (prin apăsare uşoara cu degetul pe suprafaţa miezului în aşa fel încat să nu se distrugă structura porilor). Aprecierea aspectului exterior al pâinii. Structura porozitaţii O pâine de calitate bună are porii ovali. Aprecierea senzorială a calităţii pâinii Pe cale organoleptică se apreciază aspectul exterior al pâinii. • rezistenţa cojii (moale. uniformă). Se controlează : . arsă. apoi se taie şi se examinează miezul acestora. spectul exterior al pâinii se stabileste examinand pâini intregi. . sfărămicios. plăcut. 0 18 . Bucaţile de pâine veche găsite în miez se consideră corpuri străine. sau prezintă urme sau cocoloaşe). El poate fi : normal. moale. lipicios etc. o regularitate a formei şi se notează forma normală sau incorectă cu indicarea defectelor de formă. volumul.chimica se face asupra unei pâini luate din lot la cel putin 3 ore şi la cel mult 20 ore de la scoaterea pâinii din cuptor. crăpată. • aspectul general al cojii (netedă. Verificarea se face pe o probă de 10 pâini luate la întâmplare din diferite părţi ale lotului. cenuşiu.Verificarea calităţii pâinii constă în:  examinarea aspectului general al lotului. corespunzatoare sortului de pâine controlat. Se mai poate constata prezenţa corpurilor străine prin scrâşnitul în dinţi. aplatizat). gustul.grosimea cojii superioare şi inferioare. urmarindu-se simetria.  analiza fizico -chimică (umiditate. cleios. lucioasă. • culoarea cojii (normală. conţinut în sare). dulceag şi slab acrişor. Analiza fizico . Structura şi aspectul miezului se controlează prin examinarea pâinii în secţiune. crescut.  verificarea masei pe bucată. Aprecierea aspectului şi starii miezului. Prezenţa unor pori mici de formă rotundă indică o porozitate insuficient dezvoltată. • neelastic (nu revine la starea iniţială). fără goluri sau vacuole. înclinaţi la 45 . semnele de alterare microbiană şi prezenţa corpurilor straine. uniform). nesărat. Gustul se stabileşte gustând din miez şi coajă. cu pereţi fini. dură.culoarea miezului (alb. Aprecierea gustului şi mirosului (aroma). acru. culoarea şi structura cojii. a semnelor de alterare microbiană. După timpul de revenire în urma unei apasări uşoare miezul se clasifică in: • foarte elastic (revine imediat). uniform distribuiţi. Pentru aprecierea acestora se examinează probele întregi. sfaramicioasă). In probă se admit maxim 2 pâini care nu corespund standardului.  analiza senzorială. rezistenţa opusa de miez la apasare. Se au in vedere urmatoarele aspecte: • volumul pâinii (bombat.

dar este asimetrică. este aplatizat. fără crăpături sau defecte. coaja crocantă. astfel încat la lovire în coaja pâinii de vatră se produce un sunet înăbuşit.6 Gradul Produsul este bine copt. prezintă parţi prea brune sau prea palide. iar volumul este suficient de crescut. produs bine crescut în volum (bine dezvoltat). la apăsarea cu degetul miezul revine mai încet la starea iniţială. 2 2 Puncte acordate 4 2 0 4 2 0 6 3 0 19 . pezintă crăpături sub 1cm laţime şi sub 5 cm lungime sau prezintă 1-2 lipituri de cca 2cm fiecare coajă. culoarea este uniformă şi atragătoare. coaja nu ese crocantă. neplatizat sau bombat. datorita coacerii insuficiente. mai mari decat ¼ din suprafaţa cojii.Evaluarea calităţii senzoriale a pâinii. are suprafaţa încreţită sau coaja murdară. Produsul are coaja nerumenită uniform. starea coaja pâinii de vatră se produce un sunet deschis. la pâinea semialbă şi culoare gălbuie. Produsul prezintă resturi de aluat necopt. volumul simetrică. deformat de vatră. Produsul este bine copt. astfel încat la lovire în coacere. suprafaţa aspră. suprafaţa cojii este netedă. fiind puţin moale. pâinea albă. caracteristic produsului bine copt. Produsul nu are forma stabilita. are incheietura slabă.4 Forma corecta (rotundă. nelucioasă (mată sau cu urme de făină). lucioasă. dovedind că a fost lucrată îngrijit. are miezului miezul elastic. de 0……. este inestetic lovit de lopată. estetică. Produsul are coaja albicioasă. are coaja uşor moale. prin presare miezul se deformează ireversibil şi se fărămiţează uşor prin secţionare. mai ales in parţile laterale sau prezintă parţi prea brunificate. prin metoda scării de punctaj Caracteristica Scara de Descrierea caracteristicilor produsului senzoriala punctaj examinat Forma si 0…….4 Produsul are coaja frumos rumenită de la brun de Culoarea aspectul cojii nuci până la brun-roşcat. şi aspectul curat. prezinta crăpături de 1 cm laţime şi 5cm lungime sau prezintă lipituri mai mari de 2 cm fiecare. astfel încat la apasarea cu degetul revine imediat la sarea iniţială. si 0……. dovedind grija cu care a fost produsului lucrat produsul. Produsul prezintă forma stabilită. miezul are culoare uniformă.la pâinea neagră de la brun auriu la brun deschis. lungă sau cu împletituri). la tăiere lama cuţitului rămâne curata iar miezul nu se fărămiţează.

Produsul are porozitatea miezului neuniformă prezintă până la 4 goluri de marime până la 2cm în secţiune. care hotărăsc calitatea generală a acestuia. cât şi măsurile ce trebuie luate pentru a le preveni. Această schemă cuprinde indicii principali de calitate ai produsului. Produsul prezintă gust acru pronunţat. se reduce în mod corespunzator şi punctajul. Produsul prezinta aroma slab pronunţată.4 Gustul 0……. 2 2 6 2 0 4 2 0 6 4 0 Pentru o gradare calitativă a produselor de panificaţie în scopul stimulării unei calităţi superioare s-a introdus metoda aprecierii calităţii pe baza unei scheme de 30 puncte. iar pe masură ce calitatea scade. placut. Pentru fiecare din acesti indici se acordă un anumit punctaj.6 Aroma 0……. caracteristic sortimentului. Evaluarea rezultatelor examinării senzoriale a pâinii Defectele pâinii Defectele pâinii pot apărea de la materia primă.6 Produsul are porozitatea miezului uniformă şi structura porilor fina. Gustul produsului este bun . însă prezintă până la 3 goluri de mărime pâna la 1cm în secţiune. Aceste defecte sunt multiple şi pentru evitarea lor trebuie cunoscute cauzele care le produc. Lipseşte. Produsul prezintă goluri mari în secţiune. de la procesul tehnologic nerespectat sau datorită păstrării şi transportului necorespunzător. Produsul prezintă gust satisfacător. slab acrişordulceag. placută caracteristică pâinii bine fermentate şi bine coapte. Când produsul controlat este de calitate superioară se acordă punctaj maxim. destul de bun. fără nuanţe straine. Treptele de apreciere a calităţii senzoriale a pâinii se stabilesc în funcţie de punctajul obţinut şi pe baza acestora se determină nivelul de calitate a produsului.Porozitatea miezului structura porilor şi 0……. îmbinandu-se examenul organoleptic cu cel fizico-chimic. 20 . fad ori sărat. iar porozitatea este foarte redusă Produsul prezintă aroma pronuţată.

Nu s-a pus sare în aluat. Pâinea are gust sărat S-a pus prea multa sare din cauza făinii slabe sau a neglijenţei în preparare. Defecte de formă scurtă sau coacerea s-a făcut într-un cuptor prea incins Pâinea este pra bombată S-a folosit în fabricaţie faina cu însuşiri slabe de Pâinea este prea lăţită panificaţie. Defecte de gust S-a folosit plamădeala veche sau s-a condus Pâinea are gust acru fermentaţia la cald. S-a folosit un cuptor rece. Defecte de volum S-a folosit făina slabă sau veche. provenită din cereale încolţite sau făină (plată) încinsă. Cuptorul nu coace uniform sau s-a stropit pâinea Coaja prea groasa şi tare neglijent. 3. S-a efectuat coacerea într-un cuptor rece. Dospirea a fost de scurtă durată şi s-a făcut la cald sau cuptorul a fost prea încins. Culoarea neuniformă a cojii S-a folosit făina provenită din cereale încolţite sau s-a Băşici dulci sau arse ale cojii efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. Pâinea are gust nesărat S-a omis introducerea sării. s-a facut aluat prea legat sau aluatul a fermentat prea mult. dospirea finala a fost de scurtă durată şi coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea încins.Defectele pâinii coapte şi cauzele care le provoacă Defectele pâinii Cauzele care le provoacă Aluatul a fost prea dens. Aluatul fermentat prea mult. Coacerea s-a efectuat într-un mediu avand o cantitate exagerata de abur. 21 . a avut o dospire de durată prea 1. 4. Culoarea închisă a cojii S-a copt aluatul în cuptor rece. Coaja lipicioasă Fermentaţia a fost de scurtă durată sau s-a folosit Crăpăturile cojii (la suprafaţă şi plămădeala nematurizată. timpul de coacere a fost de lungă durată. timpul de coacere a fost de scurta durataă sau nu s-a folosit la coacere destul abur (deloc). S-a folosit un cuptor prea încins S-a folosit făina din cereale încolţite sau făina cu gluten slab. Defectele cojii S-a folosit făina nematurizată. lateral S-a folosit aluat prea moale. Coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea rece. Aluatul s-a facut prea moale sau dospirea a fost prelungită prea mult. Pâinea are volum mic S-a făcut un aluat dens (prea legat). La dospirea finală aluatul a prins coajă. S-a făcut plămadeala mica sau s-a condus fermentaţia la cald. S-a efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. In timpul coacerii s-a introdus în cuptor prea puţin sau prea mult abur. S-au aşezat bucaţile de aluat prea apropiate de vatră. Pâinea are gust dulce S-a folosit plamădeală nefermentată. Culoarea defectoasă a cojii Culoarea deschisă a cojii S-a folosit făina “tare la foc” . 2.

S-a facut un aluat prea legat sau insuficient maturat Pori mari şi neregulaţi (aciditate mică). S-a folosit prea multă făina la modelare. deoarece temperatura în miez nu atinge 100 C. plămădeală nematurată şi în cantitate redusă. S-a folosit un cuptor prea încins. Boala întinderii – sau boala cartofilor este produsă de bacteriile de tip mesentericus şi subtilis. Timpul de coacere a fost prea lung. precum şi starea neigienică a brutăriilor. prin fabricarea pâinii de 22 . Defectele miezului Desprinderea miezului de coajă S-a folosit făina slabă sau provenită din cereale încolţite.5. miezului de Culoare închisă S-a folosit un cuptor prea încins. Culoarea roşcată sau închisa S-a folosit făina infestata cu gândaci acarieni sau (cenuşie) a miezului) provenită din grâu atacat de gargariţe. Pentru preîntâmpinarea acestei boli se pot lua o serie de măsuri: desfăşurarea procesului tehnologic în perfectă stare de igienă. datorită cuptorului care a fost prea rece sau neglijenţei cocătorului. Crăpături în miez Transport necorespunzator (pâini îngramădite). pe plante şi într-o oarecare cantitate în orice făină. larg răspândite în aer. S-a facut fermentaţia de prea lungă durată din cauza conducerii la rece a fermentaţiei. sau s-a făcut un aluat prea legat. S-a facut un aluat prea moale care contine apa nelegată. S-a facut modelarea cu prea multa făină. S-a folosit plămădeală nematurată. Timpul de coacere a fost prea scurt. S-a format un aluat prea legat şi insuficient fermentat. Miez umed şi lipicios Depozitare necorespunzatoare (pâini îngramădite). fie că pătrund în pâine prin crăpăturile 0 pâinii. S-a folosit făina nematurată sau alterată. S-a facut un aluat prea moale sau insuficient maturat. Bolile pâinii Bolile pâinii se datoresc microorganismelor care nu sunt distruse prin coacere (sporii rezistă). S-a folosit făina cu putere de hidratare redusă. Miezul prea sfărâmicios S-a făcut dospirea finală de scurta durată S-a folosit făina grişată sau “tare la foc”. buna coacere a pâinii. Cauzele sunt identice ca la punctul de mai sus. Dospirea finală a fost de scurtă durată sau aluatul a fost prea moale. S-a efectuat coacerea într-un timp prea scurt. Straturi compacte în mijlocul Fermentaţie insuficientă. Principalele surse ale contaminării pot fi făina şi apa. Băşici şi goluri în miez S-a folosit plamădeală trecută (glutenul s-a ros). de fructe putrezite. sol. Anotimpul cald favorizează această boală care se caracterizează prin degradarea miezului care devine lipicios şi se întinde în filamente subţiri. Mirosul devine respingător. S-a folosit făina rece sau s-a condus fermentaţia la rece. Pori prea mici refăcându-se gelatinizarea completă a amidonului. Pâinea trebuie scoasă din consum.

Proprietăţile senzoriale ale pâinii Caracteristici exterior general coaja Aspect miez(în secţiune) Pâine alba format rumenă.brun până la roşcat Pâine dietetica neaplatizat cu asperităţi (rugoasă) brun roşcat Aroma Gust masa cu pori neumed la masa cu pori masa cu pori fini. Pâinea mucegăita este toxică şi trebuie scoasă din consum şi distrusă. 2. La aprecierea pastelor făinoase pe cale senzorială se determină aspectul. Mucegăirea pâinii – este o boală destul de frecventă. Plăcut.galben auriu Pâine Pâine neagra semialba Condiţii de admitere specific sortimentului rumenă. ORDIN nr.3. Plăcută. caracteristcă pâinii bine coapte. Aspergilius glaucus (verde deschis sau brun). reprezentând colonii de Endomyces fibuligernb sau de Monilia variabilis.121. fără miros străin (de mucegai. 23 . Se va indica numarul de insecte sau arahnide vii sau moarte găsite. Boala sangerie – este provocată de apariţia unor colonii de culoare roşie purpurie ale bacteriei Microcoocus prodigiosus. fără gust acru sau amar. caracteristic pâinii bine coapte. în ruptura aspect sticlos. prin examinarea unei porţiuni de probă şi mai ales a fărămiturilor. mată şi fără urme de făina neframantată. mirosul. Pentru a stabili calitatea. al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind condiţiile de calitate a grâului şi a făinii de grâu din import. iar apoi se procedeaza la examenul organoleptic şi fizico – chimic. revine imediat la starea iniţială).).3 %) sau acetic (0. culoarea.brun deschis rumenă. uniformi uniformi uniformi palpare Elastic (după o uşoară apasare. Aspergilius flavus (galbenă-verde). 0 0 şi această boală duce la scoaterea pâinii atacate din consum. albă cu o nuanţă galbenă pentru pastele obişnuite şi galbenă uniformă pentru pastele cu ouă. fără cocoloaşe sau urme de făina neframântată. Din punct de vedere organoleptic. fară miros şi gust strain. Infestare Nu se admite prezenţa insectelor şi arahnidelor în nici un stadiu de dezvoltare. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor Verificarea calităţii pastelor făinoase se face pe loturi. nisip etc. Aspergilius niger (neagră –brună) şi altele. cu gust neplăcut.). Pâinea trebuie scoasă din consum. Boala creţoasă se recunoaşte după apariţia unor pete albe cu aspect de cretă. Oospora variabilis (albă).dimensiuni mici. alimentaţiei şi pădurilor. Constatarea infestarii se face cu ajutorul unei lupe care măreşte de minim 5 ori. urât mirositori. de rânced etc. care se dezvoltă la 25 C şi care la 40 C este distrusă. Miros şi gust Caracteristic. gustul şi infestarea. Această boală este cauzată de diverse mucegaiuri ce formează colonii de culori diferite : Monilia candida (albă-crem). fără scrâşnet datorat impurităţilor minerale (pământ. se examineaza mai întai starea generala a lotului. pastele făinoase trebuie să corespundă condiţiilor minime specificate în tabelul urmator: Caracteristici senzoriale ale pastelor făinoase Caracteristici Condiţii de admisibilitate Aspect Suprafaţa netedă. Culoare Uniformă.1 %) . Acestea degradează glucidele şi unele proteine din pâine până la compuşi simpli.011/570/356 din 2001 al ministrului agriculturii. răcirea pâinii fierbinţi într-o încăpere bine ventilată şi adăugarea în aluat a unei cantităţi mici de acid lactic (0.

13.2 3. Calitatea biscuiţilor Pentru exprimarea calităţii biscuiţilor au fost selecţionate principalele caracteristici senzoriale şi fizico – chimice specifice. crema omogenă uniform repartizată între capace. Se mai fac urmatoarele determinari: defectele admise. culorii. cu crema bine repartizată între capace.5 3. structură uniformă fără goluri Bine copt. % max.0 13.o Aciditate. gustului şi consistenţei se face senzorial asupra biscuţilor întregi.fără goluri. cenuşă insolubilă în acid clorhidric. creşterea volumului după fierbere. semilucioasă sau mată.2 Creşterea în volum la fierbere.5 ori 4. La început se examinează starea generală a lotului. Periodic se verifică conţinutul în proteine. 0 13. cu rugoasă nearsă fără desen funcţie de băşici cu desen specific suprafaţa specific glazurii.0 ori 4.fără arsuri.acoperit a total sau prţial Aspect în secţiune Bine copt stratificare uniformă şi Bine copt . şi conţinutul în pesticide. băşici şiîn cremă. maxim 3. La biscuiţii cu unt şi ouă şi la biscuiţii condimentaţi se admite suprafaţa mată. iar apoi se procedează la examenul organoleptic şi fizico – chimic.0 ori Comportarea la fierbere După fierbere să fie elastice şi să nu se lipească între ele. etc. min. cu contur regulat al glazurii Culoare Galben Galbenă până la Caracteristica aurie până galben brună biscuiţilor şi la brună uniformă glazurii utilizate uniformă 24 . Determinarea aspectului. fără goluri Caracteristic a biscuiţilor şi cremei utilizate Aspect exterior Suprafaţa Suprafaţa netedă.lucioasă exterioară Suprafaţa sau mată. grade . mată.Caracteristici fizico – chimice ale pastelor făinoase Caracteristici Paste obişnuite Paste extra Paste super Apa. din proba medie. sarcina de rupere la încovoiere.sau netedă. Bine copt. Verificarea calitaţii biscuiţilor (ca produs finit) se face pe loturi. conţinutul în oua. Proprietăţiile organoleptice ale biscuiţilor sunt redate in tabelul de mai jos: Proprietăţile organoleptice ale biscuiţilor Biscuiţi Biscuiţi Caracteristici glutenoşi zaharoşi Condiţii admise Biscuiţi glazuraţi Biscuiţi umpluţi Suprafaţa capacelor netedă. 2. exterioară suprafaţa semilucioasă.

miros proaspăt de pâie. crema onctuoasă Miros şi gust Corpuri straine Infestare 2. fără mucegai.Consistenţa Crocanti Crocanţi. % min. Orzul este mai bun pentru obţinerea malţului dacă greutatea a 1000 boabe este mai ridicată. Energia de germinate înseamnă numarul de boabe germinate simultan la intervale de timp determinate (3 zile). Foarte important este ca materialul supus prelucrării să aparţină unui singur soi. Capacitatea de germinare. 14 14 Boabe mai mari de 2.5 mm O. fără pete sau varfuri negre Miros Specific. să fie fără seminţe de buruieni. min 42 40 Corpuri straine.făra miros şi gust strain Lipsă Lipsă Crocanţi sau feagezi în funcţie de biscuiţii folosiţi. grame. % max. Trebuie să aibă puritate. Proprietăţile senzoriale ale orzului de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orz Orzoaica Aspect Caracteristic orzului şi orzoaicei sănătoase Culoare Galben ca paiul. pentru a nu crea dificultăţi la malţificare. fără jumătăţi de boabe alterate. 11 11. 85 80 Energia germinativă (dupa72 ore). Fragezi nesfărâmicioşi. fără miros de încins sau de mucegai Gust Specific dulceag: nu admite gust amar sau acru Proprietăţi fizice şi chimice pentru orzul de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orzoaica Orz Masa a 1000 boabe.minim 90 %. orzul trebuie să aibă culoarea alb – gălbuie. uţor glazura sfărâmicios onctuoasă Placuţe. 4 4 Umiditate % max. Greutatea hectolitrică pentru orzul de bere este între 60 şi 72 kg. %. placut. Cu cât învelişul este mai subţire. max. 95 90 Substante proteice.5 Infestare cu dăunătorii depozitelor (exemplare Nu se admite adulte vii) 25 . cu atât extractul este mai mare. Germinaţia fără limită de timp . Important este grosimea învelişului. La un orz bun energia de germinare este aproximativ egală cu capacitatea de germinaţie. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere Pentru fabricarea berii. Se recomandă orz cu greutatea absolută între 37 si 50 g. %min.4. Mărimea şi greutatea boabelor.

fără impurităţi. cel presat poate fi mat. 22 x 26. zahărul turnat este lucios . Proprietăţile senzoriale ale zahărului Cristal Caracteristici Tip de zahăr cristal Metode de verificare Alb nr. Aglomerările de cristale au loc cănd zahărul are o umiditate prea ridicată sau a fost umezit ulterior.Proprietăţile senzoriale ale berii 2. turnat sau presat. Aceste impurităţi provin din aparatură şi conductele fabricilor de zahăr. Se admit 3 mg la kg produs impurităţi metalice. cristalele sunt modificate sau sunt acoperite cu zahăr praf (provenit din manipularea necorespunzatoare a zahărului). 4 Condiţii de admisibilitate Culoare Albă Albăcu ă la slab gălbuie. mată. fină. datorită coroziunii metalelor din care sunt confecţionate. STAS 110 uniform neaglomerate. se prezintă în bucăţi cu dimensiunile: pentru zahăr turnat 24 x 26 x 8 mm. fără impuritaţi mecanice (praf. cu cristale de aceeaşi mărime şi formă. nelipicioase. Zahărul praf (farin) se prezintă ca o pulbere albă. de aceea. neaglomerate. Zahărul tos devine mat când . Bucăţile de zahăr sunt de culoare albă. nelipicioase. uscată şi nelipicioasă. Zahărul bucăţi turnat se sfărâmă mai greu decat cel presat. Nu se admite să formeze conglomerate. fară miros sau gust străin. Cristale uscate. cu stralucire stralucire caracteristică caracteristică Aspect în stare solidă Cristale uscate. 10.8 x 10.8 mm. resturi de sfoară sau scame).3 mm. zahărul presat dă o cantitate mai mare de spărturi şi pudră în timpul manipulării şi al transportului. pentru zahăr presat 22 x 22 x 8 mm.Zahărul are gust dulce. Zahărul bucăţi .8 x 10. 2 Alb nr. care curg liber 26 . din diferite motive.1 Alb nr.5 x 8 mm. 3 Alb nr. uscate şi nelipicioase. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal Zahărul trebuie să îndeplineasca o serie de caracteristici de calitate senzoriale şi fizico – chimice. particulele însa să nu depăşească mărimea de 0.5. care curg liber calibrate. curate. fără pete sau impurităţi. Cristalele pot fi neuniforme şi cu margini nepronunţate când cristalizarea zemii a decurs anormal. Zahărul tos are culoare albă lucioasă.

Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile Examenul senzorial al uleiurilor şi grăsimilor vegetale Proprietăţi Aspect Mod de caracterizare Limita de notare Evaluare prin puncte Corespunzator sau necorespunzator Foarte bun 10.tulbure. Ca excepţie. Nuanţa şi intensitatea culorii.20 inţepător. cât şi în soluţie 2. fără sediment si Soluţie stărine limpede.La grăsimi solide se adaugă: 0 . cu impurităţi mecanice. înţepător. cu gust foarte slab iritant. nesfărămicioasă). aproape imperceptibil Nota 6 5 4 3 2 0-1 evaluarea caracteristicilor senzoriale ale produsului şi încadrarea acestuia în trepte de calitate. rânced). compactă.Aspect în soluţie 25% Soluţie limpede. atât în stare solidă. plăcut. culoare (specifică tipului).cu flocoane. de ulei hidrogenat 0 .10 omogenitatea culorii. miros şi gust (aromat. amar.20 Miros 20-19 18-16 15-13 Gust Neutru specific materiei prime. consistenţa la 15 C (onctoasă. metalic. gust amar. 0 . 0 27 . iute.9 Bun 8-7 Accept abil 6 Necores punzător 5-0 12-0 Culoare Limpede. specific de ulei hidrogenat 20-19 18-16 15-13 12-0 Scara de apreciere a gustului uleiurilor şi grăsimilor Nota 10 Caracterizare Gust slab şi iritant Ulei cu gust iritant şi început de 9 râncezire 8 Ulei cu gust aspru şi foarte slab 7 rânced Ulei slab rânced Ulei rânced Ulei foarte rânced Standardul de uleiuri şi grăsimi vegetale stabileşte metoda de determinare a caracteristicilor senzoriale cu ajutorul scării de punctaj.6. în compoziţia margarinei trebuie să se regăsească amidon de cartofi 2 % şi puţin ulei de susan . prezenţa petelor sau straturi diferit colorate Fără miros. Rezultatul analizei se exprimă prin punctajul mediu ponderat pe baza căruia se face Caracterizare Ulei proaspăt. fără corpuri Miros şi gust corpuri straine Dulce. gust neutral sau miros şi gust slab specific Ulei aproape proaspat Ulei depozitat. săpunos. iritant. străin.emulsionat cu sediment. fără deficienţe Ulei depozitat. Caracteristicile senzoriale pe care trebuie sa le îndeplinească margarina se referă la aspect (lucios şi uscat în secţiunea proaspăt tăiată). de rânced. fara miros şi gust străin. de rânced. miros caracteristic materiei prime.

După ce proba a fost dusă în laborator. Alcătuirea probei medii de fructe pentru aprecierea calităţii acestora La sâmburoase proba medie este de 3 kg. 2. Aprecierea mărimii fructului Cu ajutorul unui şubler se fac aprecieri ale dimensiunilor care apoi se împart la numărul total de fructe examinate pentru a afla mărimea medie. fără proeminenţe. fără neregularităţi. insecte sau vătămări mecanice.Insuşiri de calitate ale unor margarine obţinute din uleiuri de floarea. dacă se poate gradat. se încep determinările. 28 .) 7. şi se măsoară volumul de apă dislocat de fructe (ce poate utiliza dispozitivul Stehman). Pentru pere : orice formă dar regulată. pieliţă întinsă. Aprecierea calităţii gustative Este o probă obligatorie în aprecierea calităţii fructului. din proba medie recoltată din teren este de 30 bucăţi la sâmburoase şi 20 bucăţi la seminţoase. 4. tartinabilitate şi mod de topire până la 80٢m până la 8٢m Dimensiunile cristalelor (la sfarşitul perioadei de păstrare) 2. putem calcula densitatea pulpei (cu 4 zecimale). Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare Fructele supuse acestei probe trebuie să fie mature. fără urme de boli. 2. 3.soarelui Indici de calitate Probe martor în ulei Probe martor în ulei fluid+ulei intersterificat+uleifluid+ulei hidrogenat hidrogenat Caracteristici aspect grişat dupa 20 Nu apar modificari dupa 30 zile după de zile organoleptice pastrare la temperaturi aspect făinos dupa 10 alternante(5◦C şi 20◦C) zile Imbunataţite faţă de martor Consistenţa. gât scurt şi gros. 8. luate la întâmplare din lot. fără reziduri de substanţe toxice şi au aspect tipic de soi. 6. sănătoase. Calculul procentului de sâmburi şi greutatea fructului Se face cântărind sâmburii de la toate fructele şi determinând apoi procentul lor din greutatea fructelor anterior determinată. Recoltarea fructelor se face din partea exterioară şi mijlocie a coroanei. scara de notare este de la 1 la 40 pe elemente de calitate astfel : Aspectul exterior al fructului a) Forma fructului Apreciate pozitiv : Pentru mere : regulate. gutui. Aprecierea formei fructului şi notarea acesteia în caietul de observaţii .8. Aprecierea greutăţii medii a fructelor Se face prin cântărirea celor 30 respectiv 20 fructe şi calcularea mediei greutăţii lor. nedeshidratate. Se face cu ajutorul unei fişe de degustare. Numărul de fructe supus analizei. Determinarea densităţii pulpei Fructele cântărite mai sus se scufundă într-un vas de sticlă. Determinări biochimice (substanţa uscată şi aciditatea etc.7. La mere. Cunoscând greutatea şi volumul. 5. pere. iar la seminţoase de 5 kg. globuloase. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole Elementele importante ce concură la realizarea calităţii fructelor sunt: 1.

Negativ : neuniformă. plăcută. 6-10 = gusturi bune. untoasă.2. plăcut. Negativ : fără expresivitate. gâtul prea lung şi subţire. prea închis colorată. fină. fade. cu infiltraţii colorate intens sau verde. metoda fiind orientativă.5.25 . aşchioasă. Există tabele de calcul cu ajutorul cărora se face trecerea de la substanţa uscată la conţinutul în zahăr. 2. c) Culoarea Pozitiv : uniformă . seacă. de diferite nuanţe. n = cifra citită la refractometru 29 . b) Suculentă Pozitiv : pulpa suculentă sau pozitiv de suculentă. spălăcită. În lipsa lor conţinutul în zahăr se determină cu ajutorul formulei : X = n x 4. 1. Negativ : slab aromate. iar pentru pere. albă sau galbenă. d) Gustul Pozitiv : armonios (aciditate-zahăr). Se ia în considerare greutatea medie a 50 fructe care trebuie să fie apreciate astfel: Fişa de apreciere a mărimii fructului Fructe mere pere note Fructe mici Sub 85g Sub 110g 1 Fructe mijlocii 85-125g 110-200g 2 Fructe mari Peste 125g Peste 200g 3 Caracterele pulpei a) Consistenţa Apreciate pozitiv: consistenţa fermă sau mijlocie. Apreciate negativ : fructele prea mici sau prea mari. deschis colorată.5 = gusturi inferioare. prea acru sau prea dulce. prea dură. Ea ajută la aprecierea comparativă a probelor din teren. bazată pe remarca următoare : conţinutul în zahăr este mai mare când valoarea substanţei uscate citită la refractometru este mai mare. 11-15 = gusturi superioare. cu iz străin.Apreciate negativ : formele neregulate. e) Aroma Pozitiv : Aromate fin. nu sunt însă foarte exacte.9. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe Metoda folosită cel mai des este cea refractometrică bazată pe determinarea indicelui de refracţie. dulce-acidulat. taninos. neplăcut. crocantă. Negativ : pulpe excesiv de suculentă (la pere) sau slab suculentă. fondantă. cu scloroide grosiere zone de sticlozitate. Cu ajutorul unui aparat numit refractometru se poate determina rapid conţinutul în substanţă uscată a fructului apoi indirect conţinutul în zahăr. fără zone de sticlozitate sau cu coloroide. lipsit de astringenţă. mălăieţe. respingător. Rezultatele obţinute. Apreciate negativ : consistenţă moale. astringent. plăcut. nearomate cu iz ierbos sau miros respingător. cu cavităţile calicială şi pedunculară prea mari (adânci). făinoase. în care : x = conţinutul în zahăr. Tipicitatea mărimii fructului (1-3) Apreciate pozitiv : caracterele considerate de soi.

Se decantează şi se transferă proba fără particule de pulpă într-un alt vas. . .volumul bacelor.volumul mustului. filtrat sau decantat.folosită până la aducerea lichidului la roz palid.greutatea seminţelor. 3 3 3 3 3 2. Se face în final media citirilor individuale sau se face presarea tuturor fructelor printr-un storcator . . . se supune presării pentru a extrage sucul şi cu o baghetă de sticlă se pun 2-3 picături din probă pe suprafaţa prismei. Linia de demarcare a celor două câmpuri refractometrice se aduce la 0 cu ajutorul unei şurubelniţe din dotarea aparatului. Porţiunile tăiate (câte o pătrime din două părţi opuse) se zdrobesc în mojar sau cu o presă şi sucul colectat se filtrează printr-un tifon dublu. Cantitatea de apă să fie egală la toate probele. . Refractometru de teren impreuna cu anexele lui Modul de lucru Se reglează refractometrul la punctul 0.2 pentru fiecare 3 C sub 20 C.1. După citirea probei se curăţă prisma cu un burete umed sau cu o vată cu alcool şi se usucă bine înaintea altei citiri.greutatea totală a strugurilor. 0 0 0 0 0 2. Se potriveşte meniscul soluţiei de NaOH în biuretă la o diviziune clară şi se notează apoi cantitatea de NaOH (N/10).11.2 şi scăzând câte 0.greutatea pieliţelor din tescovină. Se taie longitudinal în 4 fiecare fruct. Rezultatul se raportează la 100 cm . Întrucât refractorul este gradat pentru temperatura de 20 C se aplică anumite corecţii de temperatură. Calculul acidităţii se face astfel: cm NaOH(N/10) x factorul soluţiei de NaOH x echivalentul în acid malic (0.câte 0. 30 . cu ajutorul apei distilate. Se iau 10 cm suc filtrat se diluează cu apă distilată în volum de 150 cm într-un Erlemnayer de 250 cm .Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice Principiul lucrării: Lucrarea constă din determinarea următoarelor elemente fizicomecanice a strugurilor: . .00679). Se ia o probă din fructul de analizat cu ajutorul sondei din dotare.Fig. În această soluţie se pun 2-3 picături de fenolftaleină şi se agită.10.greutatea tescovinei. analiza făcându-se din sucul rezultat. Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare Din recolta analizata se alege o probă medie de 25-50 fructe.greutatea ciorchinelui (rahisului). Se închide capacul şi se fixează bine. Se repetă determinarea pentru siguranţă. .greutatea bacelor (boabelor). adăugând pentru fiecare 3 C peste 20 C .

• Se separă bacele sănătoase de cele afectate de mucegai sau deteriorate ca urmare a transportului şi se recântăresc separat. • Indicele de boabe = numărul de bace la 100 g strugure.cilindri gradaţi de 500-1000 ml. • Mustul rezultat se măsoară cu ajutorul unui cilindru gradat.hârtie de filtru sau sugativă. fizico . Ustensile şi materiale necesare: . analiza şi controlul calităţii vinului Calitatea vinului este dată de ansamblul însuşirilor senzoriale. . • Se determină volumul bacelor prin introducerea acestora într-un cilindru gradat în care în prealabil se toarnă o anumită cantitate de apă distilată. biologice. a soiului.apă distilată. Examinarea. • Se separă seminţele din tescovină de pieliţe.forfecuţe şi pensete.balantă sau cântar electronic.tifon. • Se numără bacele şi se cântăresc. 2. • Se cântăresc bacele separat.12. . . • Indicele de structură a strugurelui = Greutatea boabelor/greutatea ciorchinilor. de la o podgorie la alta şi uneori chiar de la un lot de struguri la altul. • Bacele se scot din apă şi se lasă câteva minute la zvântat pe o hârtie de filtru sau o sugativă.Scopul lucrării: Unitătile uvologice reprezentate de părţile componente ale unui strugure înregistrează variaţii cantitative şi calitative de la un an la altul. • Bacele se zdrobesc manual şi se introduc în presa de laborator. • Se desface presa. • Rezultatele obţinute prin determinările succesive a 10 ciorchini centralizează. .chimice. se 31 . • Se efectuează presarea şi se colectează mustul. • Se cântăreste ciorchinele (rahisul). şi măsura în care vinul răspunde pretenţiilor senzoriale ale consumatorilor avizaţi. se separă tescovina şi se cântăreste. • Se detaşează bacele (boabele) de ciorchine prin decupare cu ajutorul unei forfecute de la baza bureletului. • Prin diferenţă se determină greutatea pieliţelor. ca urmare a condiţiilor pedo-climatice variabile. . • Indicele de randament = greutatea mustului / greutatea tescovinei (pieliţe + seminţe).presă (teasc) de laborator. a condiţiilor de depozitare şi de transport etc. Tehnica de lucru: • Se cântăreşte un strugure întreg cu ajutorul unei balanţe sau a unui cântar electronic. . cele bolnave de cele sănătoase. Stabilirea cu exactitate a raportului existent între părtile componente oferă informaţii importante viticultorului şi comerciantului în ceea ce priveşte calitatea produsului. se numără şi se cântăresc.

în camere liniştite. Între degustări se fac pauze şi se servesc mere sau puţină pâine. • vinuri albe alcoolice şi noi. • vinuri roşii alcoolice şi vechi. buchet (intensitate. calitatea paharului 2 Analiza senzorială ocupa un loc principal în aprecierea calităţii vinurilor. izolate de mirosuri 0 0 străine. Respectarea temperaturii de degustare este necesară pentru ca toate caracteristicile senzoriale ale vinului să poată fi apreciate la adevărata lor valoare. Caracteristici senzoriale aroma. • vinuri spumoase şi vermuturi.Criterii pentru imaginea completă a calităţii vinului Caracteristici senzoriale Componente Aspect (limpezime. • vinuri de desert (licoroase) in aceeaşi ordine. . alcoolice şi vechi. apoi cele roşii şi la urma cele dulci. Prin degustare se determină gustul. Degustarea se recomandă a se face la 13 – 15 C.limpezimii. Ordinea în care se face degustarea vinurilor este următoarea: • vinuri albe de masă. eventual cutii pentru sticle Temperatura de servire a vinului Prezentare pentru consum Formare. varsat Eleganta ambalajului Prezentare la vanzare sticla. • vinuri albe de masă uşoare şi vechi. deoarece fumatul reduce mult sensibilitatea gustului.gustului. uşoare şi noi. Vinurile se degustă astfel: întai cele albe. . Armome Stabilitatea . • vinuri aromate (muscaturi) cu respectarea ordinii de calitate şi de vechime.culorii. Stabilitate fizico-chimica . Absenta activitatilor bacteriene sau enzimatice. uşoare şi noi. degustătorul nu trebuie să fie fumator. 32 . capsula. • vinuri albe fine. vechimea aproximativă.aromei. întai cele tinere şi apoi cele vechi.opacitatii. culoarea.podgorie Indicatie de origine. Raportul normal al compusilor vinului Neutralizarea fortifiantilor Absenta rezidurilor de pesticide Naturalete si igienitate Absenta antisepticilor interzisi Limite acceptabile pentru compusii care pot pune probleme de sanatate Abundenta factorilor vitaminici sau a altor compusi Loc de producere . soi Origine si autenticitate Sortiment de soiuri An de exceptie Imbuteliat. denumire. • vinuri roşii alcoolice şi noi. persistenta). contraeticheta. eticheta. Organoleptic se apreciază şi culoarea vinului. De regulă. pentru vinurile albe şi 15 – 16 C pentru cele roşii. culoare) Miros. conţinutul în alcool. . • vinuri roşii. mirosul şi aroma vinului. degajare de CO . • vinuri roşii uşoare şi vechi.

galben-verzui pana la galben-auriu. Aroma vinului se analizează inspirând de câteva ori. paharul cu pereţii umeziţi de vin se încălzeşte uşor în palmă. pentru a se pune în suspensie eventualele impurităţi mai mult sau mai puţin grosiere. bine evoluat la vinurile fara gust strain vechi. armonios. Se determină picnometric sau alcoolmetric. curate. Metoda ebuliometrică nu poate fi aplicată decât vinurilor cu extract sub 30 g/l . aerisite. vinului din pahar i se imprimă o mişcare de rotaţie. caracteristica tipului de vin si vechimii Caracteristic de vin. sau producere si pentru soi. de la 5 la 0 vin defectuos în diferite stadii. Vinur Alb-verzui. pot sediment fara sediment avea o depunere de culoare pe peretii sticlei sediment. pentru arealul de Placut. vinurile cu grad alcoolic de 13 – 14 şi bine fermentate au un conţinut redus de zahăr. Gustul poate indica eventual adaosul de apă (prin reducerea acidităţii). 6 de calitate mijlocie. roz sau rosu. Aspect Culoare Miros Gust cudenumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) Limpede-cristalin. de aceea gustul dulceag poate arăta o îndulcire artificială. din atmosferă de la suprafaţa paharului. Trebuie evitată turnarea de la înăltime deoarece contribuie la aerisirea vinurilor şi pierderea aromei. Vinurile rosii. 7 bun. limpiditatea . fara gust strain Tehnica degustării vinurilor Vinul se toarnă încet pe marginea paharului tinut inclinat spre sticla. strain zonei de producere. Tot acum se observă eventualele semne ale unor boli şi defecte ale vinului. fara miros strain denumire de soi Placut. fara gust tipic podgoriei. fara sediment. buchetul şi tipul vinului se notează de la 1 la 10. In continuare. Cu 10 puncte se consideră vinul excepţional. cu temperatură de 7 – 15 C si umiditatea relativă de 70 – 78 %. care dau opalescenţă şi tulbureala vinurilor. Analiza vinurilor. 0 0 0 Proprietăţile senzoriale ale vinului Conditii de admisibilitate Proprietati senzoriale Vinuri de consum curent Vinuri de calitate superioara (VS) Vinuri cu denumire de origine controlata vinuri (DOC). pana la 1/3 din inaltimea paharului. în scopul măririi suprafeţei de evaporare şi degajării buchetului. fara miros strain. la 20 C. Vinurile se depozitează în încăperi răcoroase. alb-galbui. a acidităţii volatile şi a extractului. 8 excelent. Concentraţia alcoolică a unui vin reprezintă conţinutul de alcool etilic. Paharul se îndreaptă apoi spre sursa de lumină pentru aprecierea gradului de limpiditate şi a culorii. aroma caracteristica Soiului (buchet la fara miros strain pentru vinurile vinurile valorificate cu vechi). Pentru examinarea aromei se execută o mişcare de rotaţie pentru a umezi pereţii paharului. cu 9 aproape perfect. Obisnuit. exprimat în procente de volum. armonios.Culoarea. In prealabil. brusc. 33 . Analiza vinurilor mai cuprinde determinarea aciditaţii titrabile. Aroma caracteristica Caracteristic de vin. invechite in sticla. Limpede fara Limpede-cristalin. tipic Placut.

. Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă Întrebuinţarea pe scară largă în alimentaţie a cartofului se bazează pe calităţile culinare ale tuberculilor. Se soarbe apoi o cantitate de aproximativ 15 ml. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Importanţa prezentei lucrări constă în însuşirea de examinare a principalelor calităţi culinare ale unor soiuri de masă de cartof. vitamine etc. se soarbe mai întai o cantitate mică de vin (5. conţinutul în fosfor. -aprecierea însuşirilor culinare. culoarea. 34 .. Însuşirile culinare se determină după o scară de bonitare aprobată de “Asociaţia Europeană de Cercetări Stiinţifice în cultura cartofului” în funcţie de care soiurile de cartof de masă. iar proba ţinută.. prea mult în cavitatea bucală. I.. Etapele care se parcurg în scopul aprecierii calitative a soiurilor de masă la cartof se pot grupa astfel : -examinarea fenotipică a tuberculilor. după cum se va vedea pe parcursul lucrării practice. se încălzeşte şi işi pierde proprietaţile iniţiale. deoarece organele de simţ ale gustului şi mirosului obosesc repede.13. Incercarea probei nu trebuie să dureze mai mult de 1. amidon. se grupează în mai multe grupe. aspectul şi consistenţa pulpei.10 ml). 2. gradul de brunificare al pulpei. senzaţiile slăbesc în intensitate. probă care se trece din partea anterioară în cea posterioară a cavitaţii bucale.Pentru examinarea gustului. care serveşte la încercarea prealabilă şi la spălarea gurii de proba anterioară. care variază de la soi la soi. astfel încât să se umezească întreaga suprafaţă a limbii. Câteva din soiurile de masă cultivate la noi în ţară.2 minute. la ora actuală sunt prezentate în tabelul următor: Soiuri de cartofi de masă cultivati la noi în ţară Ostara Sirtoma Olanda Soiuri timpurii Jaerla Cobler Olanda -“Carpatin Autohton -“Urgenţa Olanda Soiuri semitimpurii Bintje Braşoveanu Autohton -“bună Desiree Olanda Colina Autohton Semitârzii bună Măgura Autohton Merkur Germania Târzii Ora Germania Târzii Bună Mijlocie Bună Bună Foarte Bună Foarte Mare Bună Bună Prin calitate in afară de aspectul comercial al tuberculilor trebuie să se înţeleagă complexul de caracteristici morfologice şi însuşiri biochimice care definesc în final valoarea alimentară a caracterului. Caracteristicile de calitate pe care le urmărim la soiurile de masă sunt legate de comportarea la fierbere a tuberculilor. -alte aprecieri.

L.% din amidon .=100-115 .durata de fierbere .rotundă – când indicele de lungime are valoarea 100 . În ansamblu.consitenţa pulpei -nota generală=notele 9+1 1+12+13 .structura amidonului .clasa în care se încadrează . 1. Forma tuberculilor are o condiţionare genetică dar este influenţată mult şi de condiţiile de mediu. sau cu o suprafaţă rugoasă. cu ochiuri superficiale. lăţime.conţinut în proteine . Din punct de vedere al calităţii. Mărimea tuberculilor Este invers proporţională cu numărul lor la cuib. Forma tuberculilor Este indicată forma rotundă sau oval-rotundă pentru că se curăţă mai uşor.comportare la fierbere .% din coji .înegrirea pulpei crude .forma tuberculilor .foarte lungă – I. = 115-130 . un soi bun de masă trebuie să aibă tuberculi uniformi ca mărime.raportul dintre N proteică şi K O 2 alte aprecieri Observaţii 35 . Se mai întâlnesc soiuri cu formă ovală.conţinutul în fosfor .lung-ovală – I.umiditatea pulpei fierte .Examinarea fenotipică a tuberculilor Aspectul fenotipic influenţează mult direcţia de întrebuinţare a acestora. IL = Ln Ux 100 Lt în care: IL= indice de lungime Ln = lungimea tuberculului Lt = lăţimea tuberculului După acest indice deosebim următoarele forme : . = peste 200 Aprecierea insuşirilor culinare la cartof Soiul Aspectul tuberculilor însişiri culinare .rotund-ovală – I.aşezarea ochilor . de formă regulată. alungit-ovală. chiar şi mecanizat. alterându-se mai greu. care se păstrază în bune condiţii. Tuberculii preferaţi sunt cei de mărime mijlocie.culoarea pulpei .iainozitatea .gustul .L. Indicele de lungime este mărimea care exprimă forma tuberculilor şi care reprezintă lungimea tuberculului exprimată în procente faţă de lăţimea acestuia. grosime. 2.mărimea tuberculilor .L. Forma tuberculilor se apreciază după cele 3 dimensiuni : lungime. reniformă etc. nu sunt preferaţi cartofii cu exerescenţe sau adâncituri.culoarea cojii .

sănătoşi. 36 . Se determină astfel. b) Soiuri pentru prăjit: . se cântăresc.pulpă consistentă: . repartizaţi Este o caracteristică de soi ce se poate aprecia la tuberculii perfect curaţi. c) Soiuri pentru piure : .pulpă consistentă. Repartizarea.parţial sfărâmicioasă. soiurile de cartof se încadrează în următoarele 4 tipuri: a) Soiuri pentru salată: . la degustare se simte puţin amidon.14. de la 17 minute . 2. 3. fierberea este încheiată. . curăţaţi. Durata de fierbere a tuberculilor Tuberculii curăţaţi sau cu coajă se pun la fiet într-un vas acoperit notând ora începerii şi terminării fierberii. Un conţinut mai ridicat de amidon. Poate fi galbenă sau roz. Se vor face următoarele observaţii: 1. 2. Comportarea la fierbere a tuberculilor Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 astfel : Nota 1 – tuberculii nu se sfărâmă rămânând întregi. Durata de fierbere variază în funcţie de soi. Culoarea cojii şi pentru mişcarea Sunt preferate astfel soiurile care au un număr mai redus de schimburi. fără vătămări mecanice. numărul.prezintă conţinut redus de amidon sau conţinut redus spre mijlociu. 4. Procentul de coji Condiţionează randamentul de pulpă. Comportarea la fierbere este determinată de conţinutul în amidon şi amilopectină. Pentru ca un soi de masă să fie considerat de calitate superioară trebuie să aibă o durată de fierbere cât mai scurtă. iar prin diferenţă se determină cantitatea de pulpă folosită. se iau tuberculii.. Rezultatele se exprimă procentual. 2 – structură fină. aşezaţi cât mai superficial şi mici. Observaţie : Curăţarea cojii trebuie făcută de aceeaşi persoană pentru toate probele supuse analizei şi cât mai uniform. la 27 minute .conţinut mijlociu sau ridicat de amidon . se cântăreşte din nou.conţinut mijlociu de amidon. 4. Pentru aceasta se recoltează din fiecare soi probe de tuberculi de mărime mijlocie. .structură puţin fină.3.nu se sfărâmă la fiert. Fiecare probă trebuie să fie constituită din 12 tuberculi. spălaţi de pământ . Structura amidonului Se determină prin degustare acordându-se note de la 1 la 4 astfel: Nota : 1 – structură foarte fină. Nota 2 – tuberculii se sfărâmă puţin. se şterg cu o cârpă umedă pentru îndepărtarea resturilor de pămânrt. untos la degustare. Se curăţă de coajă. Din punct de vedere al rezistenţei la fierbere a tuberculilor. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Proba prin care se determină aceste însuşiri se numeşte proba la fiert a tuberculilor. mai ales la suprafaţă. 3 . . 4 – structură grosieră. Momentul când tuberculii sunt fierţi se determină prin introducerea unei corp subtire fin în pulpă . Când aceasta pătrunde cu uşurinţă. dar scăzut de amilopectină atrage după sine o sfărâmare rapidă a tuberculilor. . se simte amidon mult şi grăunţos. se simte amidon mult la degustare.pulpă consistentă.nesfărâmicioşi. uniform. mărimea şi aşezarea ochilor Prezintă importanţă atât pentru facilitatea curăţatului mecanic cât pierderilor la curăţat.

soiurile cu umiditate redusă. Aprecieri asemănătoare se pot efectua şi asupra sucului crud extras din pulpa unei probe medii.soiurile cu umiditate ridicată.99 C mijlocii 15-17. 6. descoperite şi se lasă la aer pentru 4 ore.99 B bune 10-14. Această înegrire nu afectează gustul dar dă un aspect neplăcut pulpei şi se datoreşte exidării tirozinei şi trecerii ei în melanină. prin tăiere în felii sau jumătăţi. Pentru aprecierea acestei calităţi. plăcute la mâncat. Făinozitate redusă – dată de o structură fină a amidonului şi o umiditate ridicată. 7. fără să se înnegrească. Nota : 2 . Clasa de calitate a soiului analizat Clasa Calitati culinare Nota generala A foarte bune 5-9. structura amidonului.99 D slabe Peste 18 Alte aprecieri 1. reacţie catalizată de fier. Înnegrirea pulpei crude şi a sucului crud Pulpa de cartof curăţată sau tăiată felii trebuie să-şi menţină un timp cât mai îndelungat culoarea normală. Consistenţa pulpei este corelată cu umiditatea acesteia. Umiditatea tuberculilor fierţi Se apreciază după fierbere. făinozitatea redusă. structura amidonului este fină. indică pulpă cu umiditate redusă. Una din ele va servi pentru determinare şi în ea se mai adaugă 1-2 mm soluţie perhidrol (0. aspectul lucios. Din sucul extras de la o probă se pun câte 2-3 picături în 2 eprubete mici. Nota : 1. grosieră.5. În funcţie de notele obţinute la comportarea la fierbere. se taie pulpa în felii de 3-4 grosime (de la mai mulţi tuberculi). Aprecierile se fac după 24 ore prin acelaşi sistem de bonitare. pulpa este consistentă. Aspect . Consistenţa pulpei Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 prin tăierea în felii. După scurgerea acestui timp se apreciază prin bonitarea gradului de înnegrire cu note de la 1 la 10. Făinozitate mare – determinată de o umiditate scăzută. cu amidon fin indică o umiditate mare. structură grosiră a amidonului. Aspect . Umiditatea pulpei se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4. Se aşează pe plăci de sticlă sau cutii Petri.mat. 3 3 37 . uscat.lucios (prezenţa apei) indică o pulpă cu umiditate ridicată. Astfel dacă umiditatea este ridicată. în funcţie de aspectul pe care îl au în secţiune. Nota 1 se acordă probelor care după 4 ore nu au început să se înnegrească şi pulpa îşi păstrează culoarea iniţială.5-1%). În general. cu pulpa uscată. înecăcioase la mâncat. făinozitatea şi consistenţa pulpei se calculează nota generală prin însumarea notelor pentru calităţile de mai sus şi astfel se stabileşte clasa în care se încadrează soiul conform indicaţiilor din tabelul de mai jos. Nota 10 probelor la care pulpa a luat culoarea negricioasă intens. Făinozitatea Se apreciază tot prin bonitare cu note de la 1 la 4 funcţie de structura amidonului şi umiditate. cu ajutorul probelor de laborator. iar cea de-a doua eprubetă va servi ca martor şi în ea se mai adaugă o cantitate egală de apă distilată (1-2 mm ). structură a amidonului.

Nota : 6 – culoarea pulpei galben intens. Nota : 2 – culoarea pulpei alb murdar.2. Soiurile cu calităţi 2 culinare foarte bune şi bune au acest raport în favoarea potasiului (K O). Aprecierile asupra culorii se fac cu note de la 1 la 6. Se apreciază organoloptic.15. Analiza păstăii Analiza bobului 38 . Toate datele se înregistrează în fişa de analiză a calitatii. Nota : 4 . Conţinutul în substanţe proteice ridicat se corelează negativ cu calităţile gustative. 2.culoarea pulpei gălbui. Analiza calităţii în laborator. sub acest aspect. Se poate face imediat după recoltare sau mai târziu chiar în timpul iernii când dispunem de mai mult timp. 4. Nota : 1 – culoarea pulpei albă.de păstăi sterile /planta Nr. Notele de apreciere sunt între 1 şi 4. total de păstăi /planta Nr. raportul între K şi N proteic. Nota: 3 – pentru gust potrivit. snopii se scufundă pentru câteva secunde într-un vas cu apă după care se lasă să se scurgă. de boabe pe plantă Lungimea bobului Lăţimea bobului Mărimea bobului Forma bobului Culoarea bobului Înălţimea Greutatea boabelor pe plantă Culoarea hilului Greutatea a 1000 boabe. 5. ale păstăilor şi ale boabelor. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină Lucrarea are scopul de a ajuta la cunoaşterea caracterelor şi însuşirilor ce stau la baza anlizării modului de apreciere calităţii la fasolea de gradină . Culoarea pulpei Nu prezintă importanţă pentru calităţile culinare.pentru gust neplăcut. 3. După desfacerea snopilor se efectuează analiza plantă cu plantă. prin comparaţie cu un soi recunoscut ca fiind bun la gust. Nota:4 . Nota :1 – pentru gust foarte bun. ori pot fi indiferente. însă consumatorii pot prefera o culoare sau alta. Nota : 2 – pentru gust bun. Nota : 3 – culoarea pulpei alb-gălbui. Pentru a nu se sfărâma plantele în timpul manipulării. Se fac observaţii asupra principalelor caractere ale plantei. Conţinutul în fosfor (P) ridicat din grăuncioarele de amidon este în corelaţie directă cu însuşirile gustative. străin. Ne interesează. Nota : 5 – culoarea pulpei galben.de păstăi bolnave /planta Lungimea medie a unei păstăi Grosimea medie a unei păstăi Forma păstăii Numărul mediu de boabe Lăţimea medie a unei păstăi Nr. Gustul Însuşire importantă pentru soiurile culinare. Fişă de analiză calităţii la fasolea de gradină Nr.

care permite o cuantificare a rezultatelor şi deci o mai bună apreciere este metoda punctajului (punctelor). In acelaşi scop pot fi folosite şi descrierile din standarde şi din literatura de specialitate. suculenta pulpei. pentru unele caracteristici. Analiza senzorială prin metoda punctajului reprezintă o astfel de metodă care este aplicată pe 39 . prin comparaţie cu mostre de referinţă. mărime. calibrator şi se exprimă în mm sau prin cântărire (grame/bucată sau număr de bucăţi la kg). Gradul de maturare (de recoltare. lucios. zbârcit. fuziformă. suculenta pulpei. gustul. Autenticitatea şi uniformitatea soiului se apreciază prin compararea aspectului produsului cu acela al produsului tip reprezentat prin mostre de referinţă. tronconică. mulaje sau planşe şi se exprimă prin termeni sugestivi (sferică. la ardei dulce). făinoasă (de exemplu. gustul şi aroma se apreciază senzorial conform condiţiilor arătate în tabelul de mai jos: Însuşirile senzoriale pozitive şi negative ale legumelor Caracteristica Se consideră ca însuşiri: Pozitive Negative Consistenţa pulpa compactă. sau cu miros străin. cu urme de îngrăşăminte. stabilindu-se procentajul de legume atacate de boli sau dăunători. fină la mazăre). cântăriri şi. starea de prospeţime şi gradul de maturare. specifică nespecific soiului soiului O metodă mai perfecţionată de apreciere a calităţii produselor. crăpat etc. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate. Uniformitatea de soi rezultă din stabilirea proporţiei de legume corespunzătoare caracteristicilor de bază ale soiului (mărime. sticloasă (de exemplu. gust şi aromă. murdare. şubler. defecte interioare. la tomate) Suculenta pulpei pulpa suculentă. elipsoidală. mulaje sau planşe colorate. acrişoară. ierbos sau amar Aroma (pe 5 -10 pulpa cu aromă pulpa slab aromată. neplăcut. • culoarea şi aspectul exterior (neted. pentru a nu se denatura culoarea specifică soiului. ardei. la fasole). puţin suculentă (pe 5 -10 fructe) (veştedă) sau lipsită de suculentă (de exemplu. Caracteristicile legumelor proaspete se apreciază: • pe întregul lot de legume: autenticitatea şi uniformitatea soiului. Starea de prospeţime se apreciază prin gradul de turgescenţă şi după aspectul legumei. la tomate) Gustul (pe 5 -10 pulpa dulce. iute (de fructe) plăcută exemplu.2. mărimea şi compoziţia chimică. plăcută. piriformă etc). formă. fad. cu analize chimice. culoarea şi aspectul exterior. cu măsurări. defecte ascunse. cu aţe (de exemplu. mărimea (pentru aprecierea generală). cu ţesuturi groase. culoare etc): • mărimea (calibrul) se verifică prin măsurare cu riglă. tehnologică) se apreciază după consistenţă. aroma. castraveţi Calitatea legumelor proaspete se apreciază în principal în baza caracteristicilor senzoriale. pulpa cu gust astringent. mat. Starea de sănătate şi de curăţenie se apreciază vizual. aspru. forma. de consum.) se apreciază vizual. plăcută pulpa apoasă. în cazuri speciale.16. pe cât posibil la lumină naturală. pulpa înmuiată. în unele cazuri. Consistenţa pulpei. cu miros de iarbă fructe) pronunţată sau fină. prea dură. examenul senzorial este completat. de pesticide etc. • pe probe luate din lot: consistenţa pulpei. • forma se apreciază vizual. pulpei crocantă. starea de sănătate şi curăţenie.

Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână Elementele după care se face analiza calitaii la varza în faza de căpăţână sunt: 1. aceştia preferă căpăţânile cu o formă cât mai apropiată de cea rotundă. În ceea ce priveşte preferinţa consumatorilor.larg cu bune rezultate. 40 .17. Variază cu soiul de la : înalt ascuţită până la turtită. capia) 150 Castraveţi Tomate 200 150 Sera 400 - 2. • prezenţa unor bacterii şi mucegaiuri care pot infecta legumele în câmp. Forma căpăţânii. acordandu-se următoarele puncte conform tabelului de mai jos: Specificarea Mărimea Forma tipică soiului Culoarea si luciul pieliţei Starea pieliţei Uniformitate de soi Culoarea pulpei Consistenţa pulpei Suculenta pulpei Gradul de maturare Gustul Aroma Legume 5-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 8-1 5-1 In cazul tomatelor. în condiţiile în care culturile de legume sunt irigate cu ape reziduale. în cursul manipulărilor sau în timpul păstrării lor. deşi este determinată genetic. Calitatea igienica a legumelor proaspete Calitatea igienică a legumelor proaspete este determinată de: • prezenţa /absenţa pesticidelor (insecticidelor) folosite pentru combaterea unor dăunători şi care pot rămâne în legume. Limite maxime de azotaţi din unele legume şi fructe (mg/kg produs) Produsul Cultivate în: Câmp Ardei (ardei gras. Această trăsătură. cu condiţia ca nici una din aceste însuşiri să nu fie mai mică decît 1. • prezenţa nitraţilor şi eventual a nitriţilor proveniţi din îngrăşăminte. suferă o alungire evidentă când sunt cultivate mai la sud (23 latitudine N). este destul de mult influenţată de condiţiile climatice. iar la calitatea a II-a intre 11 şi 32 puncte. pentru calitatea extra sunt necesare minimum 55 puncte. cu o compactitate mare. Astfel soiurile care la o întindere de 43 N formează căpăţâni rotunde. • prezenţa unor microorganisme patogene şi a unor paraziţi. 0 0 cu frunze subţiri şi fine ceea ce înseamnă o calitate bună. ardeilor şi castraveţilor. la calitatea I intre 33 si 54 de puncte. gogoşar. La legume se apreciază calitatea lor prin măsurători senzoriale şi fizice conform STAS 6441-78.

2. Lungimea coceanului . Coceanul este partea din tulpină aflată la suprafaţa solului, până la căpăţână. Lungimea lui variază la majoritatea soiurilor între 5 şi 40 cm, de regulă mai mare la soiurile mai târzii. În alegerea de elite se preferă plantele care au o lungime a coceanului între 10 şi 15 cm. O lungime mai redusă înseamnă murdărirea frunzelor de la bază care se vor atinge de pământ sau chiar putrezirea acestora. Coceanul prea lung, mai ales în terenuri uşoare sau la irigaţii puternice nu poate susţine căpăţâna, care se va culca la pământ.
3. Lungimea cotorului. Cotorul este porţiunea de tulpină ce se găseşte în interiorul

căpăţânii. Dimensiunele acestuia sunt mai importante pentru ameliorare decât lungimea coceanului exterior. Din punct de vedere al lungimii cotorului în raport cu căpăţâna soiurile sunt împărţite în mai multe grupe de calitate. În ansamblu lungimea cotorului variază între 25 şi 90% din lungimea căpăţânii.În analiza calitatii se urmăreşte ca lungimea cotorului să fie sub 60% din lungimea căpăţânii. De altfel, majoritatea soiurilor din cultură au lungimea cotorului între 6075% din lungimea căpăţânii. 4. Greutatea căpăţânii Este un element de calitate urmărit în mod deosebit de consumatori. Această cerinţă este justificată datorită faptului că aceste căpăţâni compacte sau altfel spus îndesate, prezintă frunze mai subţiri, mai fine, mai albe, iar pentru murat oferă avantajul unei bune aşezări în butoi. Şi în ceea ce priveşte capacitatea de păstrare în depozit, verzele mai îndesate rezistă mai bine în timp. Pentru aprecierea acestei caracteristici de calitate nu este suficientă simpla apreciere cu mâna a căpăţânii. Indicaţii mai precise privind compactitatea căpăţânilor se obţin calculând densitatea lor prin stabilirea raportului dintre greutate şi volum. Volumul căpăţânilor se calculează după formula : V = I ⋅ L 1/2 ; din care: I = înălţimea căpăţânii; L = lăţimea căpăţânii, măsurată în punctul cel mai lung (Φ); La valorile aflate prin aplicarea formulei se fac nişte corecţii prin înmulţirea cu anumiţi indici, astfel: Volumul x 0,95 la căpăţânile în formă de balon şi la cele înalt ascuţite. Volumul x 0,90 la căpăţânile cu formă foarte ascuţită. Greutatea se află prin cântărire, iar apoi se aplică formula de aflare a densităţii : D = G/V Se aleg acele elite care prezintă căpăţânile cu cea mai mare densitate. 5. Perioada de maturare Este un aspect important din punct de vedere al eşalonării consumului, pe piaţă trebuind să se găsescă varză de calitate o perioadă de timp cât mai mare. În funcţie de maturarea căpăţânilor soiurile de varză s-au împărţit în 4 grupe : timpurii, semitimpurii, semitârzii şi târzii. Perioada de maturare este legată de numărul frunzelor şi de viteza de creştere. Astfel soiurile timpurii au frunze mai puţine şi o viteză mai mare de creştere. Alegerea elitelor după perioada de maturare a căpăţânii, se face ţinând seama de: compactitate, corelaţie albicioasă sau uşor gălbuie a frunzelor ce învelesc căpăţâna. Lucrarea se încredinţează unui specialist în domeniu, cu suficientă experienţă, care poate aprecia corect care căpăţâni au ajuns la maturitate la un moment dat şi care nu. Este bine ca alegerea să se facă în 2 etape : I. – bonitatea plantelor când încep să învelească căpăţâna; II.- bonitatea plantelor când au atins maturitatea de consum.
2

6. Rezistenţa la crăpare Se urmăreşte în mod special la soiurile timpurii, mai sensibile, dar şi la cele tardive. Se cultivă în mod special parcele din care vor fi alese elitele rezistente la crăpare. În aceste parcele plantele se lasă să vegeteze mai departe şi după atingerea maturităţii se consum. Se marchează şi se aleg ca seminceri plantele care nu crapă sau care crapă cât mai târziu.
41

Eventual acestea se înmulţesc pe cale vegetativă în vederea obţinerii de noi generaţii rezistente la crăpare. 7. Capacitatea de păstrare
Pierderile în timpul păstrării sunt cauzate de uscarea sau putrezirea frunzelor exterioare, evaporării apei din ţesuturi şi transformărilor pe care le suferă unele substanţe organice prin respiraţie . În condiţiile în care varza albă se păstrează într-un local răcoros timp de cca 4 luni

pierderile obişnuite nu trebui să depăşească 10-15%. Pentru alegerea căpăţânilor, cu o capacitate mai mare de păstrare, conţinutul în substanţă uscată, care poate servi ca punct de plecare în aprecierea acestei trăsături de calitate. Astfel, observaţiile arată faptul că există o corelaţie pozitivă între conţinutul în substanţă uscată şi rezistenţa la păstrare. De asemeni, tot din observaţiile practice s-au putut trage concluzii referitoare la faptul că se păstrează mai bine căpăţânile cu o formă rotundă şi mai compacte faţă de cele afânate şi mai ascuţite. Aprecierile definitive, în scopul alegerii de elite se fac însă în urma înregistrării pierderilor în greutate pe o anumită durată de păstrare. 8.Gustul reprezintă un alt element important pentru consum şi deci un element definitoriu în alegerea de elite. Degustările se fac la varza proaspătă, dar şi în stare prelucrată. Varza proaspătă trebuie să fie fragedă, să nu fie iute şi să nu aibă nici un gust străin. Observaţiile se înscriu în fişe de apreciere . 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase Scopul lucrării este de a cunoaşte modul în care se apreciază principalele caracteristici şi însuşiri de calitate la morcov si radacinoase. Elementele după care se apreciaza calitatea la morcov sunt caracteristice rădăcinilor. Alegerea elitelor se face după ce rădăcinile s-au recoltat şi s-au aşezat în rânduri pe o suprafaţă plană de teren sau pe masa de laborator. Se iau în considerare următoarele : 1. Forma rădăcinilor În funcţie de soi aceasta poate fi : - rotund-turtită (Carote de Paris); - conic-trunchiată ; - conic-alungită ; - fusiformă ; - cilindrică . Cele mai apropiate sunt formele cilindrice şi conice care au cel mai mare volum şi rădăcini mai puternice, dezgropându-se mai bine. Se pot observa în paralel 2 categorii de rădăcini: unele cu neregularităţi strâmbe de nedorit şi una cu formă dreaptă, netedă, regulată. Acestea sunt de preferat pentru că se recoltează fără pierderi, se curăţă mai uşor . Pe lângă observarea formei se ţine cont şi de felul în care se prezintă baza rădăcinii şi vârful acesteia. Se preferă rădăcinile la care baza (locul de prindere al rozetei de frunze) este dreaptă sau bombată, fără “umeri” în jurul locului de prindere al frunzelor şi cele cu vârful rădăcinii scurt şi gros . 2. Lungimea rădăcinii Deşi sunt de dorit soiurile cu rădăcini mai lungi, care au şi producţii mai mari, totuşi lungimea este limitată de greutăţile ce se întâmpină la scoaterea lor şi la faptul că la manipulare şi transport cele prea lungi se rup uşor. Se preferă ca limite lungimea 22 şi 24 cm. 3. Culoarea rădăcinii Se cunosc soiuri cu rădăcini galbene-portocalii, portocalii-roşiatice, albe sau chiar violete. Consumatorii preferă culoarea galben – roşiatică deoarece aceasta denotă un conţinut mai mare de carotonoizi (în mod special α şi β caroten). Soiurile aflate în cultură la noi se caracterizează printr-un conţinut în caroten cuprins între 6 şi 12 mg/10 g s.u. Peste acest conţinut rădăcina de morcov devine lipsită de frăgezime.

42

Un element de calitate deosebit de important este şi cel legat de aspectul fasciculelor de
lemn sau altfel spus “inima morcovului”, care trebuie să aibă o nuanţă cât mai apropiată de cea a

ţesutului parenchimatos al liberului. 4. Suprafaţa rădăcinii Este foarte importantă îndeosebi pentru soiurile culinare, la care ea trebuie să fie cât mai netedă, fără adâncituri şi excrescenţe. Aşa cum am mai arătat o rădăcină cât mai netedă uşurează curăţatul şi face ca pierderile să fie mai mici. 5. Indicele de calitate Notat cu “I”, este reprezentat de raportul dintre diametrul exterior al rădăcinii (D), şi diametrul “inimii” (d). Acest raport important în aprecierea cantităţii de substanţe de rezervă depuse în rădăcină, deoarece ne dă indicaţii în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al liberului secundar (ţesut în care se acumulează aceste substanţe de rezervă). Acest indice ( i = D/d) se exprimă în valori relative şi se foloseşte pentru a se putea compara rădăcinile între ele din punct de vedere calitativ. Sunt preferate şi deci au calităţi superioare rădăcinile cu un indice de calitate cât mai ridicat. Nu se poate considera însă foarte favorabil nici un diametru al “inimii” prea mic, aceasta atrăgând după sine micşorarea frunzişului şi slăbirea rezistenţei mecanice a rădăcinii. Indicele de calitate se apreciază la 10-15 rădăcini din acelaşi soi sau familie, care se vor secţiona cu un briceag la jumătate din lungimea lor. Calitatea rădăcinilor poate fi apreciată şi după raportul în greutate dintre inimă şi restul ţesuturilor. În alegerea elitelor se mai ţine seama , în afară de aspectele menţionate şi de următoarele : - rădăcinile să fie rezistente la crăpare; - să nu ramifice; - să nu aibă o aromă prea pronunţată care le face să devină neplăcute, mai ales pentru consumul în stare proaspătă. Aprecierea intensităţii aromei se face prin degustare în comparaţie la mai multe soiuri. Se reţin soiurile cu aromă mai puţin pronunţată. Alte elemente importante în aprecierea elitelor : - rădăcinile să-şi păstreze culoarea şi prelucrarea tehnică (uscare, conservare etc.); - să se poată păstra bine peste iarnă. Aceste aprecieri se completează întotdeauna cu rezultatele analizelor de laborator privind : - conţinutul în zahăr; - vitamine; - substanţă uscată etc. Observaţiile se înregistrează în fişe speciale de apreciere.

43

uniformă pentru laptele smântânit. dar mai ales în cazuri de litigiu.nuanţa albăstruie: lapte cu un conţinut mic de grăsime. caracteristic laptelui proaspăt. 2. . Culoarea normală a laptelui este albă.88 se refera la semifabricatul lapte integral pasteurizat destinat industrializării. de culoare alba cu nuanţa uşor gălbuie. Culoare Se observă la lumina directă a zilei sau la lumina artificială de 80 de lucşi. lapte dublu 3 44 . după ce s-au asigurat în prealabil dezinfecţia ugerului şi mâinilor mulgătorului. La fiecare lot se efectuează: verificarea ambalării(ambalajului). Examenul organoleptic 1. de la fiecare sfert (jumătate) în parte. fără sediment. prin lot se inţelege cantitatea maximă de 15000 L lapte. Aspectul şi consistenţa Aspectul laptelui permite aprecierea prospeţimii şi igienii sale.pentru depistarea unor germeni din (apte. Se analizează turnând laptele dintr-un vas în altul şi se observă dacă laptele este omogen.se are în vedere alimentaţia animalelor (dacă a suferit sau nu modificări).2.recoltarea se face cel mai târziu la 3 zile de la semnalarea litigiului. este considerat corespunzător laptele care se prezintă sub forma unui lichid omogen lipsit de impurităţi si de sediment. dacă curge uşor în fir continuu. direct în recipientul de recoltare (steril). cu o consistenţă fluida (nu se admite consistenta filantă.în cazul ambalajelor de desfacere se ia aleator un număr de ambalaje în funcţie de numărul total al ambalajelor.mulgerea va fi efectuată complet şi în aceleaşi condiţii ca şi cea de la care s-a obţinut laptele în litigiu. lapte smântânit. . Standardul de ramura STR 2323 . fără să formeze o vână groasă. lotul este format din conţinutul unei cisterne.în cazul cisternelor se omogenizează produsul şi se ia o probă de 500 cm . cu un gust si miros plăcut.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte Controlul sanitar veterinar al laptelui se face la locul de producţie. Examinarea şi analiza calităţii laptelui Verificarea calităţii laptelui de consum se face pe loturi. defect cunoscut sub numele de lapte gros(în cazul cu aciditate crescută). de la aceeaşi mulsoare sau de la acelaşi număr de mulsori ca şi proba în litigiu (este bine ca probele în caz de litigiu să fie recoltate în prezenţa unui martor). În cazul laptelui livrat în cisterne. dulceag. . . de prelucrare industrială şi în unităţile de desfacere. de la aceeaşi vacă sau de la acelaşi lot de vaci.în cazul ambalajelor de transport se ia aleator 5% din numărul ambalajelor dar nu mai puţin de 3%. Proprietăţi organoleptice. vâscoasă sau mucilaginoasă). 3. examenul organoleptic şi analiza chimică.PARTEA a III -a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE 3. Abateri de culoare: . neutralizante sau alte substanţe străine de compoziţia normala a laptelui. se recoltează probe individual şi în cazuri speciale. culoare. miros si gust. când trebuie să se ţină cont de următoarele: . Nu se admite adăugarea de substanţe conservante. Recoltarea probelor : Controlul laptelui la locul de producţie se face pentru a cunoaşte calitatea laptelui respectiv. . uniforma. Vizează condiţiile de admisibilitate pentru aspect. fără gust si miros străin. . Pregătirea probelor de lapte pentru examenul organoleptic . de aceeaşi categorie livrat în acelaşi fel de ambalaj. în unităţile de colectare. cu nuanţă alb-gălbuie în cazul laptelui normalizat şi albă cu nuanţă uşor albăstruie. Astfel. consistenta.se va avea în vedere o bună omogenizare înainte de orice determinări efectuate pe lapte.

şi de la animale sănătoase este dulceag(dat de lactoză). gust de săpun (când laptele este păstrat timp îndelungat la temperaturi de sub 10°C. . Mirosul laptelui normal trebuie să fie plăcut.culoare gălbuie. turnând smântâna dintr-un vas în altul.Mirosul Pentru aprecierea mirosului laptele se încălzeşte într-un recipient la 50-60°Cpentru laptele crud integral iar pentru laptele tratat termic aprecierea mirosului se face la temperatura de 20°C. 4.Gustul Pentru perceperea gustului. Gustul laptelui proaspăt muls în condiţii corespunzătoare de igienă. vasul cu proba trebuie să fie descoperit foarte puţin. Examenul organoleptic. fără aglomeraţii de grăsime aglomeraţii de grăsime şi şi substanţe proteice substanţe proteice Culoarea Albă până la slab gălbuie. smântânire ori fierbere. Înainte de analiză proba se răceşte la 20°C +/. 45 . de la vacile în perioada de estru şi de la vacile cu mamite).2°C. 3. Aspectul şi culoarea se analizează în cilindru de sticlă incoloră. diferit nuanţată: laptele colostral în primele 3-5 zile după fătare. şi de lapte fiert în cazul laptelui tratat termic. laptele din perioada de repaos mamar. produsul se menţine un timp în gură. fără nici o lactică. Pentru analiza consistenţei se observă modul de curgere. Această proprietate dispare în special în condiţii de falsificare cu apă. îngheţată. cu defecte pronunţate de miros şi gust şi cea care are aspect spumos în masă. specific speciei de la care provine în cazul laptelui crud integral. Loco furnizor =13-19 °T Loco fabrică = 17-26°T Loco furnizor = 17-26 °T Loco fabrică = 23-34 °T Aciditatea este în funcţie de conţinutul de grăsime în %. uniformă în toată masa Plăcut. Apariţia unor defecte de gust poate fi datorată următoarelor condiţii: gust acru (peste 19°T). Proprietăţile organoleptice ale smântânii Caracteristici 11BCalitatea I Calitatea a ll-a Aspectul Consistenţa Fără impurităţi mecanice sedimente. mucegăită. dulceag. Exminarea şi analiza calităţii smântânii Pregătirea probelor: Proba de laborator se aduce la temperatura de 40°C prin încălzirea pe baie de apă şi semenţine la această temperatură 15 minute pentru a permite degajarea bulelor de gaz din smântână apoi se omogenizează conţinutul prin amestecare cu o baghetă de sticlă.falsificat prin smântânire şi adaos de apă.3. gust amar (alimentaţia cu furaje conservate defectuos). neîngheţată şi fără Fără impurităţi mecanice Poate prezenta cristale de gheaţă Puţin vâscoasă. Nu se admit alte mirosuri străine.culoare gri murdar: lapte excesiv de impurificat. în contact cu întreaga suprafaţă a limbii şi apoi se înghite. 3. gust sărat (laptele de la sfârşitul perioadei de lactaţie. . cu aromă plăcută dată în special de grăsime şi proteine. Pentru laptele pasteurizat – gustul specific de lapte fiert. Pentru a reduce la minimum evaporarea în timpul amestecării. puţin pronunţat. caracteristic Caracteristic de fermentaţie Mirosul şi gustul smântânii proaspete. Smântână care are aciditate peste limitele calităţii a II-a se refuză Se refuză: smântână murdară. poate prezenta nuanţe nuanţă de miros sau gust străin slabe de miros şi gust de furaje Aciditatea °T max. poate avea rare Fluidă.

micioasă. compactă. Prelevarea probelor se realizează folosind ustensile conform STAS 9535/2-75 . impurităţi picături mici de apă tulbure şi goluri mici de aer. cu date inscripţionate lizibil supraf.omogenă. cu aromă bine Cu aromă perceptibilă. şi după ce s-a îndepărtat materialul de ambalare. recoltarea se face din 10% din ambalajele lotului. rare urme izol. suficient de nucă proaspătă. Plăcut. miros acru. Gust Plăcut. lotul cântărind maximum 5000 kg unt de acelaşi tip şi aceeaşi calitate. Examinarea şi analiza calităţii untului Untul este produsul lactat de tip emulsie (apă şi materie grasă). Se introduce sonda oblic în blocul de unt la 8-10cm de margine. aroma de miez Satisfăcător.îndreptându-se spre colţul opus. cu luciu alb sau mat. continuă fără pe picături de apă vizibile rare picături de apă vizibile şi goluri mici şi goluri de aer. uşor perceptibil. nedeformat. Din proba medie omogenizată se constituie proba de laborator de 250g pe care se fac analizele organoleptic. Când untul este ambalat în pachete cu greutatea de până la 200g se recoltează pachete întregi în proporţie de 2% din numărul pachetelor care formează lotul dar nu mai puţin de 2 şi nu mai mult de 5. de impuritati Aspect secţiune Culoare Albă gălbuie. uşor acrişor. fără de aromat. obţinut prin procedee fizice şi cu constituenţi de origine lactată. Pentru examenul organoleptic probele se iau după ce s-au analizat şi înregistrat datele inscripţionate de pe ambalaj. în toată masa. fără fisuri. fără gusturi gusturi străine străine Miros Fără aromă. Constituirea probei Când untul este ambalat în blocuri. cu slabe striuri Mai puţin onctuoasă nesfărâ. până la galben uniform deschis. prezentat în acelaşi tip de ambalaj. luciu uniform caracteristic. Calitatea untului de diferite tipuri Caracteristici Aspectul ambalajului Extra Superior Calitatea l Calitatea II Curat.3. Cu ajutorul unei spatule se transferă tronsonul de unt din porţiunea luată în recipientul pentru probe.sondă de inox şi deversarea în recipiente pentru probe. fără imp. de exprimată satisfăcătoare caramelizat sau alte nuanţe slab exprimate 46 . omogenă. fără gusturi străine şi Consistenţă Onctuoasă. dar nu mai puţin de 3. în suprafaţă şi în secţiune Albă sau galben uniform. Se efectuează o rotaţie de 360° şi se retrage sonda.4. fără de aer. suficient de compactă. nesfărâmicioasă Fad.

În urma aprecierii organoleptice untul poate prezenta defecte de miros şi gust (mucegai
sau drojdii, acru sau brânzos, amar, metalic, de rânced, de peşte etc); de aspect (datorită repartizării neuniforme a apei în timpul malaxării)ş de consistenţă (unt prea moale sau

sfărâmicios); de culoare (unt marmorat, intens colorat). 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor
Brânzeturile constituie o categorie deosebită a produselor lactate şi reprezintă unele din

cele mai valoroase produse alimentare. Brânzeturile sunt produse ce se obţin prin coagularea enzimatică sau acidă a laptelui, urmată de prelucrarea tehnologică a coagulului format prin diferite procedee(fizice, chimice şi microbilogice). Ambalare şi modul de prezentare Brânzeturile pot fi ambalate şi prezentate în putini de lemn, sau cutii de material plastic. Brânzeturile de tip caşcaval se prezintă sub formă rotundă, dreptunghiulară, triunghilară, de diferite mărimi, ambalate în vid sau sub formă de batoane, triunghiuri, cum sunt brânzeturile topite. Controlul de calitate se face pe loturi de acelaşi sortiment şi aceeaşi calitate de brânzeturi. Recoltarea probelor La brânza proaspătă de vaci se deschid 10% din ambalajele care formează lotul (maxim 500 kg, în cazula mbalajelor de desfacere şi maximum 1000kg în cazul ambalajelor de transport). Pentru brânzeturile cu consistenţă moale se iau probe din cel puţin trei locuri diferite ale masei de brânză, tăindu-se bucăţi mici. Din proba medie se recoltează 200-300g, care constituie proba de laborator. Pentru celelalte brânzeturi probele se prelevează cu sonda metalică astfel încât proba să fie recoltată din toate suprafeţele bucăţii de brânză, cantitatea fiind de 300g. Dacă lotul este format din ambalaje mici, pachete până la 300g, se recoltează 2% din numărul unităţilor de ambalaj dar nu mai putin de 2 şi nu mai mult de 5. Sonda se introduce oblic spre centrul bucăţii. Proba de laborator se mărunţeşte şi se omogenizează în mojar. În cazul brânzeturilor cu coajă, aceasta se îndepărtează şi apoi se prelevează proba. În cazul brânzei telemea ambalată în butoaie se recoltează o felie dintr-o bucată de la suprafaţă şi una dintr-o bucată din profunzime şi 200-300ml de saramură. Examenul organoleptic la brânza cu pastă moale 1. Aspectul: masă omogenă,prezenţa sau absenţa scurgerilor libere de zer, existenţa sau nu a mucegaiurilor şi impurităţilor; 2. Consistenţa Se stabilesc caracteristicile pastei în funcţie de sortiment (moale, untoasă, nesfărâmicioasă); 3. Culoarea Apreciindu-se nuanţa de culoare la suprafaţă cât şi în profunzime precum şi uniformitatea ei. 4. Mirosul şi gustul Se apreciază aroma şi gustul care trebuie să fie caracteristice sortimentului şi se depistează nuanţele nespecifice sau străine (acru,amar, de drojdie de mucegai etc.) Examenul organoleptic la brânza cu pastă tare 1. Aspectul exterior: observându-se dacă forma bucăţilor este caracteristică conform sortimentului sau prezintă deformări. Se apreciază culoarea cojii, prezenţa sau absenţa crăpăturilor, uniformitatea stratului de parafină. 2. Aspectul pe secţiune Aprecierea se face pe secţiune proaspătă, urmărindu-se omogenitatea miezului, prezenţa sau absenţa ochiurilor de fermentare(coagul buretos, cavernos sau orb);

47

3. Consistenţa miezului Se examinează elasticitatea pastei (cauciucoasa, sfărâmicioasă sau nisipoasă). 4. Culoarea miezului Se observă nuanţa de culoare şi uniformitatea ei. 5. Mirosul şi gustul Se apreciază dacă sunt caracteristice tipului de brânză, dacă sunt suficient de expresive sau dacă prezintă unele defecte (caşcavalul Penteleu). Caracteristicile organoleptice ale caşcavalului Penteleu Coaja acoperă numai faţa laterală, este de culoare cenuşiu deschis, netedă, curată, fără crăpături; se admit pe coajă urme şi pete de mucegai. Roţile se pot prezenta acoperite cu o peliculă protectoare uniform repartizată. Se admit, la maximum 5 % din lot, roţi cu uşoare denivelări, uşoare urme de răzuire, crăpături la suprafaţă. Miez curat, omogen, fără ochiuri, se admit spaţii libere sub formă alungită. Uniformă în toată masa; pentru caşcavalul din lapte de vacă, din lapte de bivoliţă sau în amestec, culoare albă până la galben deschis; pentru
caşcavalul din lapte de oaie, culoare albă gălbuie până la galben-

Aspect exterior

Aspect pe secţiune

Culoarea miezului

cenuşiu-deschis Consistenţa miezului Miros şi gust Elastică, la rupere se desface în fâşii. Plăcute, caracteristice brânzeturilor opărite şi maturate; fără miros sau gust străin; caşcavalul din lapte de oaie trebuie să aibă miros şi gust specific brânzeturilor din lapte de oaie.

Produsele lactate acide se fabrică din lapte de vacă, oaie, capră, bivoliţă sau în amestec, din lapte integral sau degresat, prin utilizarea culturilor bacteriene ca “maia” şi printr-o tratare tehnologică specifică fiecărui produs în parte. Ca rezultat al dezvoltării în laptele materie primă a microorganismelor introduse (în condiţii casnice acţionează microflora spontană), are loc fermentarea lactozei cu formarea de acid lactic, sub acţiunea căruia cazeina din lapte coagulează, formând coagulul caracteristic pentru aceste produse. 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 1. Pregătirea probelor Probele de lapte acidofil şi lapte bătut se omogenizează prin răsturnări repetate ale buteliilor şi se aduc la 20+/- 2°C. Probele de iaurt şi lactofruct se omogenizeaza prin amestecarea conţinutului cu o spatulă sau baghetă şi se aduc la 20+/-2°C. Probele de kefir se încălzesc pe baia de apă la 40-45°C, amestecând cu o baghetă timp de 10 minute pentru eliminarea bioxidului de carbon, apoi se răcesc la 20+/-2°C.

48

3. Analiza organoleptică a iaurtului Gras Slab Tipul Foarte gras Coagul consistent, Coagul de consistenţă potrivită, fără bule Aspect şi cremos, fără bule de de gaz şi fără să elimine zer. La consistenţă gaz şi fără să rupereaspect de porţelan. Se admite elimine zer. La eliminarea a minimum 5% zer. rupere aspect de porţelan. Se admite eliminarea a 2% din zer. Culoare Alb de lapte sau cu nuanţă slab gălbuie. Miros şi gust Specific de iaurt din lapte de vacă, plăcut acrişor, fără gust sau miros străin (amar, rânced, de mucegai). Pentru realizarea analizei organoleptice se vor respecta indicaţiile specificate la analiza laptelui de consum. Culoarea se analizează la lumina directă a zilei. Mirosul şi gustul se apreciază după ce produsul a fost adus la 8-12°C. 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui La aprecierea calităţii peştelui proaspăt se urmăreşte stabilirea prospeţimii, dar şi a mărimii (prin determinarea lungimii şi a masei) şi stării de îngrăşare a peştelui. Probele sunt supuse examenului organoleptic, iar în cazul de incertitudini aupra rezultatului se recurge şi la examenul fizico-chimic (care nu trebuie să dureze mai mult de 4 ore). Proba de laborator, în cazul examenului organoleptic. Este formată din minimum doua exemplare din fiecare ambalaj sau cca. 250 g pentru peştele mărunt. Proba pentru examenul fizico-chimic trebuie să fie de minimum 250 g, reprezentând mai multe exemplare, un exemplar sau felii, în funcţie de masa exemplarelor din lot. Pentru aprecierea prospeţimii prin examinare organoleptica se analizează urmatoarele caracteristici: 1. Aspectul general Peştele proaspăt are un aspect metalic, este strălucitor şi prezintă o
culoare bine exprimată, specifică. Pe măsura alterării devine mat, îşi pierde luciul, culoarea se

închide şi îşi reduce mobilitatea în unitatea de ambalaj. 2. Mobilitatea Peştele prospăt la cea mai mică atingere se mişcă (masă în mişcare). 3. Aspectul gurii închisă, cu excepţia peştilor răpitori, la peştele proaspăt şi întredeschisă sau deschisă la peştele alterat. 4. Aspectul ochilor limpezi, proeminenţi, strălucitori, cu corneea transparenţă, umplu bine orbitele la peştele proaspăt. Pe măsura evoluţiei în timp ochii îşi pierd strălucirea şi limpiditatea, se retrag sub nivelul orbitei, corneea devine mată, albicioasă. 5. Aspectul branhiilor La peştii prospeţi branhiile sunt roşii, cu nuanţe caracteristice speciei, strălucitoare, umectate, fără mucozităţi. Operculii ce astupă cavităţile branhiale sunt elastici şi bine lipsiţi de branhii. Peştii alteraţi prezintă branhii de culoare inchisă, acoperite de mucozităţi, cu miros neplăcut, operculii sunt îndepărtaţi de branhii şi se desfac uşor. 6. Aspectul pielii şi al solzilor Peştele proaspăt are pielea lucioasa de culoare naturală, solzii lucioşi, bine fixaţi. Pe măsura evoluţiei spre alterare, pielea işi pierde strălucirea, se acoperă cu un strat mucilaginos, urât mirositor, se desprinde uşor de muşchi. Solzii şi aripioarele se detaşează cu uşurinţă şi îşi pierd luciul(devin întunecaţi). 7. Aspectul anusului Retractat la peştele proaspăt, concav şi albicios, dar pe măsura alterării devine proeminent şi capata o nuanţa roşiatică. 8. Aspectul muşchilor Bine legaţi de coloana vertebrală, tari, elastici, de culoare albcenuşie sau uşor roşcată, netezi şi stralucitori. Pe măsura alterarii devin moi, işi pierd luciul, capătă o culoare mai închisă(cenuşiu-murdară), se desprind cu uşurinţă de vertebre, prezintă un miros neplăcut. Pentru a aprecia culoarea cărnii se realizează o secţiune transversală în partea cea mai groasă a corpului peştelui.
49

Pentru comercializare se admit maximum 0. Ca. alternând cu albuşul lichid. la 30 de zile formează un unghi de 90°. mai putin densă la peştele de mare. de mâl. cu miros caracteristic. Oul este alcătuit din coajă străbătută de pori (mai numeroşi în capătul rotund). Ouăle care au peste 30 de zile se ridică la suprafaţa apei. se împlântă în muşchi răsucind de câteva ori şi apoi se scoate şi se apreciază mirosul imediat. abia perceptibil la peştele proaspăt. albuşul dens. Recoltarea probelor se face pe loturi. Este nesesizabil. de putred. fără lichid. învelit în membrană vitelină şi menţinut în echilibru în masa albuşului prin cele doua şalaze (benzi de albuş dens). în special complexul B. Examenul calităţii ouălor Examinarea pe oul ca atare La ouă. Mirosul se determină asupra mucusului acoperitor şi aupra cărnii. de rânced. Culoarea cojii ouălor de găină poate fi: albă. urmărindu-se poziţia axului lor longitudinal faţă de fundul vasului. aspectul cojii. la capătul rotund al oului. Probat în apa de robinet.5% ouă ciocnite sau cu gălbenuşul parţial scurs. conţinând toţi aminoacizii. Ouale prospete au coaja cu aspect rugos. sau chiar cafenie. între cele două membrane cochiliare se gaseşte camera cu aer. Albuşul reprezintă 57%. Examinarea şi analiza calităţii ouălor Oul este un aliment esenţial pentru om. 10. cu eliberare de trimetilamină(un compus cu miros de peşte). acoperită cu o cuticulă protectoare. Consistenţa cărnii este densă şi suculentă la peştele de apă dulce. după cum urmează: câte 12 oua din ambalaje de 360 de oua. Proba densităţii ouălor Principiul se bazează pe scăderea densităţii oului odată cu învechirea. 50 . Interpretare: Oul proaspăt până al 14 zile ia poziţie orizontală cu axul său tinde spre vertical. formează un lichid tulbure. un număr de ouă. porii fiind vizibili faţă de ouale vechi care au coaja lucioasă. Densitatea oului este in medie de 1. cu valoare biologică maximă a proteinei în gălbenuş. gălbenuşul 32% şi coaja 11% din masa oului. de petrol). la 21 zile formează un unghi de 70-75°. capătă miros puternic de peşte. Aspectul viscerelor La peştele proaspăt sunt strălucitoare. Examenul exterior al oului. starea de prospeţime a oului poate fi apreciată după marimea unghiului format între axul longitudinal al oului astfel: la 7 zile formează un unghi de 20-25°. galbenă-deschis. stabilirea mirosului se face folosind un cuţit rotund sau un beţişor ascuţit din lemn. Aceasta oferă date asupra prospeţimii oului până la 30 de zile. Fe). de mucegai. la prezenta unor eventuale crapaturi sau deformari ale cojii.9. se apreciază forma. gălbenuşul sferic. 3. Se identifică mirosurile străine (de acru. aspectul conţinutului. prin descompunerea fosfaţilor conţinuţi de mucusul de pe solzi. câte 16 oua din ambalaje de 480 de ouă. Mod de lucru: oule din proba de examinat se introduc pe rând într-un vas de sticlă.8. substanţe minerale valoroase (P. la 15 zile formează un un unghi de 45°. neplăcut. Ouăle care au coaja prezintă anomalii sau crăpături se sortează la ouă cu defecte. Carnea trebuie să prezinte elasticitate: la apăsare nu rămâne amprenta. Se determină prin apărarea părţilor laterale ale peştilor. porii nefiind vizibili. cu ajutorul căruia se face o incizie superficială în corpul peştelui. bine individualizate. Asemănător se prezintă şi spinarea. In cazul peştelui mare. galbenă-inchis. La peştele mic se examinează o tăietură transversală proaspătă. Pe măsura alterării carnea devine moale şi inelastică 11. între degetul mare şi cel arătator. greutatea prin determinarea densităţii.080. sub coajă aflându-se cele două membrane cochiliere permeabile. uneori cu pete. se refera la aprecierea spectului si culorii cojii. vitamine. Pe măsura învechirii işi pierd luciul. De la 4zile la 30 de zile. Numărul total al ouălor recoltate nu va fi mai mare de 100. Se formează pe măsura învechirii peştelui. Se iau la intâmplare 10% din ambalajele loturilor şi din locuri diferite ale acestora.

Mierea este principalul rezultat al activităţii albinelor ce constituie un aliment energetic valoros(3150 kcal/kg miere). I. Examinarea şi analiza calităţii mierii Singurele produse naturale ce conţin în mod natural o cantitate de zaharuri sunt mierea şi laptele.5. Gălbenuşul excentric. la 6-7 zile. Galbenusul mai alb si galbenusul are mai putin elastic. recomandat pentru copii. oul tot în poziţie verticală atinge cu varful bont suprafaţă apei. mirosul. Proba medie din fiecare ambalaj deschis este de cca. consistenţa. in farfurie. 1. Pentru recoltarea probelor se dechid 10% din numarul ambalajelor ce compun lotul. la egală distanţă între fundul vasului şi suprafaţă apei. galbenusul accentuata. Se alb-curat. plasat langa sferic şi aşezat central camera de aer. Camera de aer mică. la galben roşcat (roiere poliflora). omogen. atingând cu vârful ascuţit fundul vasului. uşor asimilabil. sportivi. Coaja lucioasa fara pete Clatinatul Incercarea la transparenta (OVOSCOP) Examinarea spargere 3. Sunt opace. de pădure). de floarea-soarelui). Interpretare: la 1-3 zile. miere de origine animal (mierea de mana de padure). care la rândul ei poate fi mierea monofloră sau polifloră. aer marita (1. la 3-5 zile oul în poziţie verticală pluteşte între două ape. de unele insecte parazitare ale vegetaţiei lemnoase sau ierboase. gustul. depăşind-o cu atat mai mult cu cât este mai vechi. 250g miere. dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 7. Examenul organoleptic constă în aprecierea însuşirilor organoleptice ale mierii florale şi extraflorale: culoarea. este imprastie cand se varsa omogena.9. dupa gelatinos. Galbenusul neregulat si max 1 cm. din ea se recoltează 250 g miere pentru examenul de laborator. După materia primă de provenienţă mierea se împarte în: miere de origine vegetală (miere de nectar sau flori). Culoarea la sorturile de miere romaneşti variază de la alb incolor(miere superioră de salcâm) la galben-auriu (miere de salcâm cal. la brun închis până la negru (miere de mană. gazele ies prin porii cojii Din cauza eliminarii apei Avand consistenta si CO3 deplasarea gelatinoasa si camera de galbenusului este mai aer mica. oul are poziţie verticală. Mod de lucru: Introducerea ouălor din probă de analiză (pe rând) în vasul cu soluţia de clorură de sodiu (NaCl) în concentraţie de 12%. faţă de partea interioară a vasului şi partea superioară a apei. Recoltarea probelor Examenul se face pe loturi. 51 . miscarile face miscari limitate sunt puternice si se percep. uniformă. Au partea interna a cojii Degaja miros inchis. Factori de apreciere Oua proaspete Oua alterate Aspectul exterior Coaja are nuanţe cenusii. prin lot inţelegandu-se cantitatea de 1000 kg miere de aceeaşi calitate. în acelaşi fel de ambalaj. Mana este produsul excretat (excremente ce conţin zaharuri în cantiate mare). puritate şi aspectul. persoane în varstă.5 cm).Proba în apă sărată Oferă date asupra prospeţimii oului până la 8 zile.2. camera de Sunt transparente. Aceasta se omogenizează. albusul este bate greu. se membrana intacta. nu spumeaza. urmărindu-se poziţia (care întotdeauna este verticală).

52 . cristalizarea (zaharisirea) este o proprietate a mierii naturale. dulce. cu aromă specifică. Puritatea se apreciază odata cu culoarea. 4.2. 3. Mierea de pădure are o consistenţă fluidă. observând prezenţa unor fragmente de cadavre de albine. de ceruri etc. fluidă la mierea de salcâm (în care predomină fructoză) şi este vascoasă sau cristalizată la mierea de floarea soarelui. Consistenţa: În funcţie de raportul fructoză/glucoză. căt şi ca miere extasă. De menţionat că. Aspectul se apreciaza dupa gradul de transparenţă pe care il prezinta o probă de miere întrodusă într-o eprubetă de sticlă incoloră şi examinată la lumina directa a zilei. gustul astringent. vâscoasă. Mirosul şi gustul fiecărui sortiment de miere florală se caracterizează prin plăcut. de rapiţă (în care predomină glucoza). consistenţa este omogenă. 5. ea putând cristaliza atât în faguri.

galben aurie Miere de tei Galben portocalie. I si II Miere salcam de Aproape incolora. se admite si mai putin vascoasa Uniforma: fluida. vascoasa. vascoasa. dulce specifica placuta. vascoasa.PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI ALE MIERII Sortimentul Culoarea Calitatea I Calitatea II Galbena inchis Consistenta Calitatea I Calitatea II Aroma: gust si miros cal. fara dulce cristalizare cristalizare Aroma de flori de tei. Aroma specifica. fara uniform. sau cristalizata Miere conifere de Bruna Rubinie Aroma placuta. sau fin cristalizata Uniforma: fluida. inchis pana sau cristalizata la bruna Brunaroscata Brunaroscata Uniforma: fluida. unform. galben deschis. usor astringenta Miere faneata deal Miere poliflora de Galbena de Galbena Bruna Bruna Aroma dulce Aroma dulce placuta. dulce Aroma placuta. Uniforma: bruna inchis fluida sau vascoasa cu cristale fine Uniforma: fluida. sau cristalizata Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: se vascoasa admite cristalizata fin Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: vascoasa fara fara cristalizare cristalizare. vascoasa sau fin cristalizata Galbena Uniforma: fluida. pronuntata. galbena portocalie de Galbena roscata galbena verzuie de Galbena verzuie Fluida sau Fluida sau Caracteristica mierii vascoasa vascoasa de salcam. specifica. vascoasa. dulce Bruna. placuta. dulce. placuta. caracteristica Placuta. dulce. specifica. 53 . roscata Miere floarea soarelui Miere zmeuris Miere izma de Galbena auire.

3. neaerisita. Grasimea cu caracteristic speciei. tulbure. Mirosul de mucegai lipseste in straturi profunde. vase. 54 . Consistenta Miros si gust de rancezeala. Examenul organoleptic Se realizează pe bucaţele de carne (carcase întregi. sferturi de carcase) luate din lot conform standardelor şi normelor tehnice interne ale produselor respective şi constă în aprecierea următoarelor caracteristici: aspect. fără cap şi extremităţile membrelor) şi anume muşchii scheletici. Carnea este ferma si Carnea este moale atat la elastica. Sucul muscular sectiune nu absoarbe multa se obtine cu multa greutate umiditate. Grosimea cu aspect mat si coloratie cenusie murdara. aspectul şi caracteristicile grăsimii. mica. ligamente) fascii. flaxuri.10. fara a fi lipicioasa. La suprafata carnea prezinta alteori este partial acoperita cu o pelicula uscata. micsorata. Sucul muscular este si este limpede. aromă şi suculenţă ridicată. Examenul organoleptic se face cu scopul aprecierii stadiului de prospeţime şi calitatea cărnii. In sectiune de culoare caracteristica este umeda fara a fi lipicioasa. mate sau chiar sinovial este limpede. vase sanguine şi limfatice. aponevroze. desori acopeita cu pete de mucegai. Tendoanele sunt netede si lucioase. Din punct de vedere al consumatorului carnea este de calitate superioară cand conţinutul în grasime este minim şi prezintă o fragezime. compacta. Lichidul ceva mai moi. eviscerat. si umede. In sectiune este umeda si lipicioasa. un mucus lipicios. in cantitate Grasimea cu consistenta. culoare. repede si complet. caracteristicile maduvei oaselor. Suprafetele articulare sunt acoperite cu mucus. (tendoane. acoperite cu mucus abundent. In sectiune este suprafata cat si in sectiune. carnea congelată şi carnea decongelată. Lichidul sinovial este tulbure. consistenţă. cenusii. culoarea este mata si mai Carne alterata Suprafata poate fi uscata sau umeda si lipicioasa. Miros de putregai atat la suprafata cat si in straturile profunde. Atat la suprafata cat si in sectiune intipariturile ce se formeaza sunt persistente. La suprafata culoarea este cenusie sau verzuie. Examinarea şi analiza calităţii cărnii Noţiunea de „carne comercializabilă” înseamnă părţile componente ale „carcasei” (corpul animalului sacrificat. usor umeda. Uneori este decolorata alteori find cenusie sau verzuie. Cateodata la suprafata se simte Placut si specific fiecarei un miros greu de carne specii. Factori de apreciere Carne proaspata Carne relativ proaspata La suprafata carnea prezinta uneori o pelicula uscata. miros. filete nervoase. Aspect exterior Culoare Consistenta Miros inchisa in comparatie cu carnea proaspata. semicarcase. cenusii. La suprafata carnea are La suprafata si in sectiune culoarea roz pana la rosu. In sectiune este lucioasa. aspect mat si consistenta Suprafetele articulare sunt micsorata. Usor acid sau mucegai. jupuit. ţesutul adipos. Nu lasa amprenta revenind destul de amprenta. Examinarea caracteristicilor organoleptice se face pe carnea caldă. Uneori se pot observa coloratia si gustul normal pete de mucegai. caracteristicile bulionului. Tendoanele sunt moi. Lichidul sinovial este tulbure. speciei si regiunii musculare O hartie de filtru aplicata pe respective.

La suprafata grasimea se separa sub forma de picaturi mici uneori cu miros ranced. Verificarea calităţii semipreparatelor din carne (mai laes la cele crude) se face prin aprecierea aceloraşi caracteristici de calitate ca şi la carnea refrigerată. negricios. Elastica de culoare si o consistenta normala.11. Membrana bine uscată. Mai moale si mai Nu umple tot canalul inchisa la culoare decat maduva proaspata. nelipicioasa. cu depozite de mucegai. afumate uscate şi 55 . se clasifică în doua grupe: semipreparate şi preparate din carne. limpede si placut aromat. se şi lipicioasă. Criterii de apreciere Proaspete Prospaturi Suprafata curată. Preparate crude. Nr. Miros ranced si de mucegai. uneori coperită de un strat albicios de mucegai. detaşeaza uşor poate fi crapată. curată. de culoare caramizie deschisa. Consistenta mult micsorata. murdar cu flacoane. medular.Usor dezlipita de marginea Maduva oaselor Umple in intregime canalul medular. curată. pastrează urmele sforilor cu care a fost legat. Sectiune este lucioasa. Sectiunea este mata uneori cenusie. cu gust putin placut sau chiar usor ranced . de bună calitate. La suprafata se separa un strat compact sau insule mari de grasime. aderenta la compozitie. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor Produsele obţinute prin prelucrarea cărnii în funcţie de procesul tehnologic şi de durata de păstrare. membrana nedeteriorată Preparate semiafumate Membrana întreagă. examinarea organoleptică particularizează anumite caracteristici pentru principalele tipuri de preparate: specialităţi. salamuri crude. Tulbure. Alterate 1 Aspectul exterior (membrana) Membrana umedă. un strat uscat albicios pulverulent şi uniform. La suprafata aproape nu se observa picaturi de grasime. Periostul inchis la culoare. adeseori Tulbure. 3. cu miros si gust placut. prospături. salamuri semiafumate. osului. Având în vedere diversitatea preparatelor din carne. Bulionul dupa fierbere si sedimentare Transparent.

fără goluri de aer. consistenţa semitare. mosaic (salam de Sibiu). tocătura cu miros putred. cu pete de scurgere. perfect semiafumate legată. Masa uniform Preparate amestecată. aglomerari de apa sau grăsime. dar elastică cu Preparate masa aderentă la inveliş. afumate si roşie rubinie. la deschidere elimină gaze. cu aroma de afumat şi de condimente. caracteristic Prospături produsului şi condimentelor folosite . afumate uscate Plăcut. şi fără gust sau miros străin. 1 Criterii de apreciere Cutii normale bune pentru a fi date in consum Cilindrică sau paralelipipedică. capace uşor concave. fisurate. neuniformă Cutii scurse. elastica. Prospături culoare uniformă. consistenţa densă. fără pete la inchirieri Cutii defecte care se elimina de la consum Funduri bombate. acumulari de apă şi grasime sub membrane. turtite. culoare roşie. consistenţa tare dar elastică. specific produsului Preparate proaspat. uniformă şi lucioasă. Membrana cu miros de încins. ruginite sau cu pierderi de conţinut.2 Amestecul pe secţiune 3 Miros şi gust Masa compoziţiei perfect legată şi uniformă. fără goluri de aer.12 Examinarea şi analiza conservelor Nr crt. Placut. Preparate crude. Forma 2 3 4 Faltul Lipitura Etanşeitatea 56 . fără goluri uscate de aer sau aglomerari de grăsime topită. fără gusturi semiafumate străine. 3. slanina cu miros rânced. fără aglomerari de metal Perfectă. fără deformari Uniform presat pe toată întinderea circumferinţei sale Suficient de lată. suculentă. Falţ neuniform dinţat Cu pete. Specifice fiecarui sortiment Goluri în compoziţie. crude. Compoziţie lucioasă.

Verficarea recipienţilor metalici în care se ambalează produsele constă în examinarea aspectului exterior. Aprecierea calitaţii conservelor sterilizate din carne necesită. forma lipiturii. Pentru conservele din carne. cât şi a conţinutului pentru verificarea concordanţei cu normele de calitate în vigoare. aspectul lipiturii. ca şi în cazul celorlalte sortimente de conserve sterilizate . verificarea ermeticităţii (prin proba cufundării în apă incalzită la 95°C). etichetarea.marcarea. examinarea atât a recipienţilor pentru stabilirea posibilitatilor de păstrare în timp. controlul sterilitaţii (proba termostatării) şi examinarea aspectului interior al recipienţilor (prezenţa petelor de marmorare. culoarea acestora. 57 . la temperaturi mai mari de 100°C. închise ermetic şi stabilizate prin sterilizare. a deformărilor mecanice. a punctelor şi petelor de rugina (aspectul tablei şi al falţului). a fisurilor sau pierderilor de conţinut. exitenţa aglomerărilor de aliaj). temperatura obisnuita de sterilizare este de 117-124°C.Conservele sunt produse alimentare ambalate în recipienţi rezistenţi şi impermeabili. prezenţa bombajului (forma capacelor).

1. la intrarea în canalele de aer sau alte orificii. Colectarea şi evacuarea reziduurilor solide sau lichide. se va face numai în recipiente confecţionate din materiale rezistente prevăzute cu capace şi uşor lavabile. iar ferestrele ( după caz si uşile) vor fi prevăzute cu site pentru a putea împiedica pătrunderea muştelor. să nu cedeze substanţe chimice peste limitele admise şi să nu afecteze valoarea nutritivă a produselor alimentare prelucrate. Toate unităţile. trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de apă calda si rece curenta. Pe lângă încăperile de producţie şi anexele specifice.PARTEA a-IV-a ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4. spălarea şi dezinfecţia ustensilelor. In toate încăperile de producţie şi anexe. Volumul spaţiului frigorific se stabileşte în funcţie de natura.80 m) sau cu vopsele de ulei. Aspecte generale privind alimentaţia publică. culoare) şi fizico-chimice. Dotarea cu ustensile si utilaje. Toate unităţile trebuie aprovizionate cu materiale pentru întreţinerea curăţeniei şi pentru efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie. Spaţiile frigorifice vor fi dotate cu termometre şi cu sisteme de înregistrare grafică a temperaturii. În unităţi. se va face ţinându-se seama de natura. preparare şi anexe. trebuie amenajate încăperi pentru efectuarea operaţiunilor pregătitoare (preliminare) bunei desfăşurări a procesului tehnologic cum ar fi: • spaţii pentru curăţirea şi spălarea materiilor prime. cu pavimentul lavabil prevăzute cu instalaţii de apa şi canal sau rigole de scurgere. • spaţii distincte pentru păstrarea materialelor de curăţenie şi dezinfecţie. miros. grupurile sanitare pentru personalul din aceste sectoare. Toate unităţile trebuie sa fie prevăzute cu sisteme de îndepărtare igienica a reziduurilor. trebuie să fie separate de restul personalului unităţii din motive lesne de înţeles. a semifabricatelor şi a produselor finite uşor alterabile. norme de bază privind igiena alimentaţiei Unităţile care produc. se va face în încăperi sau boxe special destinate acestui scop. trebuie sa fie asigurata in toate spatiile de producţie. dulapuri sau încăperi vestiar sistem filtru. vor fi prevăzute plase de sârma deasa de oţel. În încăperile de producţie şi de păstrare a alimentelor. unde vor fi montate robinete. cu suprafeţe netede şi care să nu modifice proprietăţile organoleptice (gust. pe unde ar putea pătrunde rozătoarele. Pentru păstrarea igienica a echipamentului sanitar de protecţie a alimentelor şi a îmbrăcămintei personale. pentru curăţirea. prepară sau depozitează alimente sau care servesc mâncăruri gătite. iar pavimentul să fie prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canal. volumul si specificul procesului tehnologic. ambalajelor şi altele. durata de păstrare şi cantitatea produselor destinate a fi depozitate şi prelucrate. Acestea trebuie sa fie confecţionate din materiale care sa se poată curata uşor. Depozitarea acestor recipiente. trebuie sa fie dotate cu spaţii frigorifice pentru păstrarea materiilor prime. 58 . pereţii trebuie să fie impermeabilizaţi prin faianţare (1. se vor folosi vestiare. care se realizează în interiorul spaţiului frigorific. Distribuţia apei calde si reci.

In acest sens: • este interzisă realizarea produselor neavizate favorabil de Ministerul Sănătăţii.Toate unităţile care produc. Introducerea la cazan a cărnii provenite din gospodăriile agrozootehnice sau din sectorul particular. legume fierte. legumelor si peştelui (inclusiv operaţiunile de preparare a cărnii si peştelui crud) se vor efectua in încăperi sau compartimente separate de operaţiunile finale ale preparării acestor produse. cu ustensile (maşina de tocat. carne fiartă. • înainte de a fi folosite. se va face numai in măsura stricta a posibilităţilor de conservare la frig. prelucrează.) si cu bazine racordate la instalaţia de apa calda si rece. vor fi recondiţionate sau scoase din folosinţa. In procesul tehnologic de realizare a preparatelor culinare trebuie să se ţina cont de faptul că: • este interzisă amestecarea tocăturilor crude cu tocăturile prăjite. etc. vor asigura în mod corespunzător spălarea şi dezinfecţia autovehiculelor după fiecare transport. peste fiert. cârnaţi sau pasta de mici. este permisă numai cu avizul scris al organelor sanitar-veterinare. Autorizaţia sanitara se vizează anual (12 luni calendaristice). Toate operaţiunile legate de prepararea cărnii crude (tranşare. etc). precum şi a parametrilor tehnologici specifici (temperatura. depozitează. • este interzisă amestecarea mâncărurilor de la un prânz la altul. este necesar examenul de trichina. transporta si desfac alimente. legume crude. trebuie să corespundă condiţiilor prevăzute în STAS-uri sau în normele interne de calitate şi în normele de igiena. Aprovizionarea cu alimente uşor alterabile. • utilajele si ustensilele vor fi revizuite periodic si cele găsite uzate sau degradate. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor Materiile prime folosite la prepararea culinara. cu funduri de lemn marcate. In caz de schimbarea condiţiilor. Funcţionarea instalaţiilor frigorifice trebuie asigurata in permanenţă. presiune). Temperatura realizată în interior va fi înregistrată pe diagrama spaţiului frigorific la fiecare 8 ore sau după caz. Materiile prime si produsele finite se vor prelucra pe mese sau pe funduri de lemn diferite si marcate vizibil (carne crudă. tocare. Spaţiul va fi dotat cu butuc. se efectuează intr-un spaţiu destinat numai acestor operaţiuni. servesc. • este interzisa prepararea prin incorporarea grăsimilor ce au fost folosite la prăjire.1. etc.). Unităţile care utilizează mijloacele auto pentru transportul alimentelor. precum si la instalaţia de canalizare. preparare chiftele. funcţionează pe baza autorizaţiei sanitare. • este obligatorie respectarea tuturor fazelor prevăzute în procesele de fabricaţie. topor. la 12 ore. 4. ouăle de găina cu coaja intactă (cele cu coajă sparta vor fi aruncate) se spală şi se dezinfectează intr-o soluţie de cloramina (1%) sau bromocet 59 . fiecărui produs in scopul asigurării calităţii sanitare si a valorii nutritive. iar pentru carnea de porc. • se interzice folosirea repetata a grăsimilor alimentare in operaţiunile de prăjire. • operaţiunile de prelucrare a cărnii. unitatea respectiva va solicita o noua autorizaţie sanitara. peste crud. cuţite.1.

60 . încăperi. In spaţiile de depozitare. sau cele cu modificări organoleptice. pe o durata limitată. va fi asigurată protecţia alimentelor împotriva insectelor şi rozătoarelor. Aşezarea alimentelor trebuie să se facă pe grătare sau rafturi. precum şi accesul persoanelor care au sarcina să controleze starea produselor depozitate. etc. • păstrarea mâncărurilor gătite in încăperi calde şi vase descoperite. sp ălarea şi dezinfecţia se efectuează intr-un spaţiu separat de activitatea culinară. se foloseşte numai gălbenuşul de ou fiert tare (10 minute). în recipiente curate. este interzisă introducerea materiei prime în ambalajele în care a fost transportată pâna la unitate. Produsul finit se păstrează 24 ore la 4° C. impurificarea cu praf. periodic se va face un triaj al acestor produse. • legumele şi fructele care se consumă crude. opărite. sau cu suspiciune de depreciere calitativă sau de alterare. Este interzis sa se introducă in spaţiile de depozitare produse in ambalaje murdare sau materiale şi substanţe cu miros pătrunzător ori cu acţiune nociva asupra omului şi alimentelor. dup ă care se clătesc cu apa rece. contaminarea chimica. îndepărtându-se cele cu modificări ale conţinutului sau ale ambalajului. separate. In încăperile de producţie şi de prelucrare culinară.2. rânduri sau grupe. Periodic se vor efectua acţiuni de dezinsecţie. în stive. datorita toxicităţii lor. se vor lua următoarele măsuri: • produsele de carne "tip sângerete" vor fi tratate termic la o temperatură de minim 80°C. timp de cel puţin 20 minute. Este interzis să se supraaglomereze spaţiile frigorifice şi să se introducă produse care nu necesită păstrarea la frig sau produse alterate. Aceste spaţii. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor Depozitarea şi păstrarea alimentelor trebuie să se facă în condiţii care să prevină: alterarea. in funcţie de natura produsului. La prepararea produselor de carne "tip sângerete" şi a maionezei pe lângă măsurile generale de igiena. • pentru maioneză. Alimentele uşor alterabile trebuie sa fie păstrate în spatii frigorifice. In unităţi este interzisă folosirea ouălelor de raţă. Unitatea trebuie să ţină evidenţa produselor realizate pe baza de maioneză şi va păstra probe. precum şi produse nealimentare. având asigurate după caz temperatura. pe sortimente. alimentele vor fi păstrate in depozite. este interzisă. cu substanţe sau mirosuri străine. distanţate astfel încât să se asigure o buna ventilaţie.(1%) timp de 10 minute. se vor spala sub curent continuu de apă potabilă. se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit. la temperatura de 4°C. 4.1.D. la o temperatură care să nu depăşească +5° C. Produsul finit se păstrează numai 48 de ore. iar la recepţia alimentelor. Deasemenea. In acest scop. este interzis accesul persoanelor străine şi animalelor. dezinfecţie şi deratizare (D. In cazul depozitării alimentelor pe durată mai lungă.D). contaminarea biologică (microorganisme ). degradarea. prevăzute cu capace şi etichete. vor fi dotate cu aparatura necesara determinării microclimatului (termometre si higrometre). umiditatea şi ventilaţia stabilite prin standarde şi norme interne pentru produsele respective. spaţii amenajate cu destinaţie specială. Probele de mâncare vor fi păstrate timp de 48 ore la +4° C în spaţii frigorifice.

• • să nu conţină substanţe neautorizate de Ministerul Sănătăţii sau substanţe să nu prezinte miros sau pete de mucegai ( cu excepţia mucegaiurilor selecţionate. Instalaţiile frigorifice trebuie să fie în permanenta stare de funcţionare. Norme privind desfacerea produselor alimentare In unităţi trebuie să se asigure condiţii de depozitare. degradare şi contaminare atât a produselor transportate. sau cele cu modificări organoleptice sau cu suspiciunea de depreciere calitativă sau de alterare. culoare sau gust. insectelor. cât şi a ambalajelor. materiale şi substanţe necesare pentru executarea corecta a acestor operaţiuni. gust. dezinfectare ). chimice autorizate dar peste limitele admise. a utilajelor.D (dezinsectare. miros de putrefacţie. se efectuează în funcţie de perisabilitatea produselor. nu va fi folosit la manipularea alimentelor sau pentru alte activităţi. va cuprinde următoarele operaţiuni: • curăţirea mecanica a resturilor alimentare. In blocurile alimentare. fermentaţie. purtând însă echipament diferit de cel destinat protecţiei sanitare a alimentelor şi respectând masurile de igiena individuală. rozătoarelor şi a oricăror altor posibilităţi de poluare. care să asigure pe toata durata transportului păstrarea caracteristicilor nutritive. astfel încât produsele să nu-şi modifice proprietăţile organoleptice (miros. ustensilelor şi suprafeţelor de lucru.1. • să nu fie infestate (infectate). efectuarea curăţeniei se poate face şi de personalul folosit la prepararea hranei. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare In unităţi se vor lua toate masurile de întreţinere a curăţeniei. admise). echipamentul de lucru fiind absolut necesar.50° C cu adaos de sodă (1-2%).3. pe tot timpul transportului.D. expunere şi manipulare. proprietăţile fizico-chimice şi bacteriologice. numai cu mijloace autorizate sanitar sau sanitar-veterinar. Pentru a fi date în consum. produsele trebuie să corespundă următoarelor caracteristici generale: • să nu prezinte semne organoleptice de alterare (modificare de consistenţă. înainte şi după terminarea programului de lucru. 4. • spălarea mecanica cu apă caldă la 40 . precum şi protecţia împotriva prafului. repartizat pentru întreţinerea spaţiilor în care se prelucrează alimentele şi se pregăteşte hrana. râncezire sau alt miros străin de natura produsului). Transportul alimentelor către punctele de desfacere.4. Alimentele vor fi însoţite.1. • să nu fie contaminate cu agenţi bacterieni. fizicochimice şi microbiologice. precum şi valoarea nutritivă. Personalul. pentru a preveni contaminarea alimentelor şi se vor asigura în permanentă. La recepţia alimentelor se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit.4. cu detergent 61 . organoleptice. culoare ). de efectuare a operaţiunilor D. deratizare. • să nu fie falsificate. de documentele care să certifice că produsele respective au fost recepţionate conform actelor normative în vigoare şi îşi păstrează integral calitatea pâna la destinaţie. • să nu conţină corpuri străine peste limitele admise de normele de igienă. Întreţinerea igienica a locului de munca.

• urmează dezinfectia cu soluţii clorigene (cloramina 1-2%. precum şi repartizarea acestora la pregătirea hranei. îndepărtându-se apa de la topire. • examen radiologie (pulmonar). Atunci când se constată îmbolnăvirea uneia sau mai multor persoane din blocul alimentar. • zvântarea. Examenul medical consta în: • examen medical general. fiind excluşi bolnavii cu furunculoza. etc. este obligata să asigure prezentarea personalului la efectuarea controlului medical periodic în termenele stabilite de instrucţiunile M. Frigiderele vor fi dezgheţate periodic. fistule anale. Recipientele în care se colectează reziduurile. Pereţii impermeabilizaţi şi pavimentul. Personalul care asigura transportul şi manipularea alimentelor uşor alterabile şi a pâinii. Întregul personal care participă în mod direct la primirea şi prelucrarea alimentelor. Personalul repartizat pentru lucrul la bucătărie va fi controlat obligatoriu înaintea începerii lucrului. • semestrial: examen serologic (BW). rinite purulenţe. 62 . se vor spală cu apă caldă cu sau fără detergent şi se vor dezinfecta periodic cu soluţii clorigene sau cu bromocet. prepararea. se spală cu apa caldă sodată in amestec cu detergent şi se dezinfectează cu o soluţie clorigenă 5-10% după fiecare golire. apoi se şterge in interior şi exterior cu o soluţie de bromocet ( l % ).(1-2%) sau cu amestec sodă-detergent. trebuie să se facă numai în baza examenelor medicale efectuate în prealabil şi cu avizul favorabil al medicului. • examen coprologic (salmonella).5. transportul sau desfacerea produselor alimentare sub forma de materii prime. 0 4. prin personalul delegat. Personalul care se ocupa cu mânuirea. panariţii. trebuie să efectueze obligatoriu controlul medical periodic stabilit de M. iar la începerea lucrului. întregul personal va fi supus examenului medical. trebuie sa fie supus unui control medical permanent după cum urmează: • lunar: examen medical general şi dermato-venerian. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar Angajarea personalului permanent in unităţi.. • clătirea cu apa rece. • trimestrial: examen pulmonar şi coproparazitologic. • examen serologic. Se spală cu apă caldă şi detergent.1. la distribuţia hranei gata preparate.S. semifabricate sau produse finite. Conducerea unităţii.S. var cloros 1-2% sau bromocet 1-2 %). va purta echipament de protecţie sanitara a alimentelor la urcarea pe platforma autovehiculului şi la toate operaţiunile în care vine în contact direct cu alimentele şi va avea asupra lui în permanentă carnetul de sănătate. să organizeze controlul stării de igiena a personalului. după ce au fost scoase alimentele şi îndepărtate resturile alimentare.

. • tăierea scurta a unghiilor pentru a se evita strângerea sub acestea a microbilor şi ouălor de paraziţi intestinali. Persoanele care potrivit reglementarilor în vigoare au dreptul să controleze calitatea hranei. perie pentru mâini şi prosoape personale curate. boneta sau coafat. un echipament de protecţie sanitară a alimentelor care să corespundă următoarelor cerinţe: • să acopere îmbrăcămintea şi părul capului.C. 63 .să-şi spele mâinile cu apa şi săpun. • purtarea obligatorie a echipamentului special şi de protecţie pe timpul lucrului (halat. la intrarea în bucătărie vor îmbracă obligatoriu halate albe curate. sort.să fie spălat. fiind interzis a se lua acasă sau în alta parte.să-şi spele mâinile cu apa şi săpun înainte de începerea lucrului şi ori de cate ori este necesar în cursul activităţii. etc.Principalele reguli igienico-sanitare.să anunţe în cazul când au febra. hârtie igienică.să se supună vaccinărilor în condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii. se vor asigura săpun şi prosoape de preferat de hârtie. Ei răspund de instruirea personalului şi de aplicarea întocmai a regulilor sanitaro-igienice în spaţiile unde se realizează preparatele culinare.C. . să fie folosit cu respectarea următoarelor condiţii: . călcat si reparat prin grija unităţii.să aibă unghiile tăiate si parul strâns sub boneta. In acest scop la fiecare bucătărie va fi amenajată o chiuvetă care va fi dotată in permanenţa cu săpun. Responsabilul blocului alimentar şi cadrele sanitare nu vor admite la lucru persoane cu ţinuta necorespunzatoare. • spălarea pe mâini cu apă caldă şi săpun folosind peria specială pentru mâini atât la începerea lucrului cât şi la înapoierea de la grupurile sanitare. . Lucrătorii sunt obligaţi înainte de începerea lucrului: . cu echipamentul sanitar de protec ţie a alimentelor. în special după folosirea W . Echipamentul de protecţie sanitară a alimentelor. . • să poată fi întreţinut curat prin spălare. Personalul din sectorul alimentar este obligat sa poarte in raport cu specificul locului de munca.să nu intre in W. • să fie impermeabil în părţile care vin în contact cu umezeala. • să fie din material alb sau de culoare deschisă. . obligatorii pentru întreg personalul care vine în contact cu produsele alimentare sunt următoarele: • efectuarea zilnica a unui duş şi schimbarea lenjeriei de cel puţin 2 ori pe săptămâna.să fie în permanenţă curat şi bine întreţinut. Pentru întreţinerea igienei individuale a personalului în toate unităţile.să fie îmbrăcat numai în timpul lucrului si numai pentru operaţiunile care necesita protecţia sanitară a alimentelor. care va fi întotdeauna curat şi apretat. tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii (cutanate) şi să nu-şi reia activitatea decât după primirea avizului medical. . ). .C-ului. iar la W .

f) Aranjarea paharelor se face începând de la vârful cuţitului mare. în ordinea servirii vinurilor şi a celorlalte băuturi. trebuie să se aibă grijă ca suprapunerea lor să fie mai puţin vizibilă. Scrumiera se aduce la masă după servirea felurilor principale de mâncare. băuturi alcoolice şi nealcoolice. producţie şi deservire. în cadrul căreia se îmbină activitatea de producţie cu activitatea de desfacere. 4. De regulă nu se aşează la o masă mai mult de trei piese la 64 . j) Scaunele trebuie aranjate ca să se poată folosi uşor de către client încât să nu lovească masa. Aranjarea salonului restaurant: a) Mesele se aşează în aşa fel încât să se poată circula printre ele fără a deranja ceilalţi consumatori. seri distractive etc. punând la dispoziţia clienţilor preparate de bucătărie calde şi reci. 4. şi masa nu trebuie să se clatine. e) Şervetul de pânză se aşează pliat pe farfurie sau uneori triunghi ori plic. produse de cofetărie şi patiserie. Este interzis a se folosi pahare ciobite sau crăpate. lingurilor şi linguriţelor se face în funcţie de meniul stabilit. acestea putând crea accidente. pentru a se evita eventuale pătări a feţei de masă sau a clientului. fiind dotat adecvat şi dispunând de personal necesar pentru producţie şi deservire.trebuie să nu fie ciobite.2. furculiţelor. Acestea nu trebuie să stânjenească clienţii a se vedea între ei. Pentru aceasta se utilizează vaza sau ghivece mici. restaurantul asigură condiţii de destindere şi reconfortare a clienţilor. Excepţii fac cuţitul se care se aşează la stânga şi furculiţa de stridii la dreapta. şi cele patru colţuri s ă fie egal ă fa ţă de pardoseală.place-ului. Furculiţele se aşează la stânga iar cuţitele şi lingurile se aşează la dreapta farfuriei de bază. în raport cu categoria şi gradul său de confort. acestea se aranjează cu monograma restaurantului în faţă.4.2. De regulă se pune o scrumieră la 2 persoane. Deasemenea. bolul cu usturoi). restul se va aduce odată cu servirea preparatelor (oliviera. Dacă se foloseşte un singur pahar acesta se pune la vârful cuţitului mare. perpendicular faţă de marginea mesei. programe artistice. i) Aranjarea florilor. c) Aranjarea farfuriilor. g) Solniţa şi serviciul de piper se aranjează de la început pe masă. respectând regulile de bază ale mise-en. excepţie fiind când clienţii vor să fumeze imediat ce s-au aşezat la masă. d) Aranjarea cuţitelor. b) Feţele de mas ă trebuiesc aranjate cu marginile egale la fiecare parte a mesei.2. h) Scrumierele . Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 1. spre centrul mesei. Organizarea activitaţii din restaurant Restaurantul este unitatea de alimentaţie publică. la distanţă de 1-2 cm distanţă de marginea mesei.1. prin formaţii orchestrale şi solişti vocali. Restaurantul este prevăzut cu spaţii corespunzătoare pentru depozitare. cuţitelor şi lingurilor pentru toate preparatele cu excepţia desertului.Aranjarea furculiţelor. Dacă este necesar folosirea mai multor feţe de masă pentru acoperirea unei mese.2.

pentru a putea fi folosite cu uşurinţă şi a nu incomoda clienţii. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă Personalul de serviciu trebuie să cunoască regulile elementare de servire la masă a clientului: 1. Paharele se transportă pe tavă. excepţie făcând atunci când se duce un pahar. Nu se pun direct pe faţa de masă. 2.stânga. Lângă farfuria de bază va fi aşezat tacâmul mare pentru felul de mâncare principal (friptura). astfel: furculiţele cu mânerul spre stânga. 2.Tacâmurile pentru desert. 10.Poziţia tacâmurilor. Cuţitul mare şi furculiţa se pot pune jumătate sub farfurie. sticlele se pun pe o tavă sau pe un suport. iar primele din exterior vor fi tacâmurile pentru gustare. adică în direcţia în care se prind cu mâna stângă sau dreaptă. Când clientul mănâncă peşte. La copii se înlocuieşte tacâmul mare cu tacâmuri de desert. Apa. apoi bărbaţii (ultimul fiind cel care comandă). nici la debarasat. dulciuri şi fructe se aşează în faţa farfuriei de bază paralel cu marginea mesei. pentru a servi cu ele. fructe. Cănile. la dreapta sau în faţa farfuriei. 11. aşezate pe un şervet de pânză.3. 3. ultima servită fiind cea care comandă sau gazda. capac). cuţitele şi lingurile cu mânerul spre dreapta. Se ţine seamă să se păstreze o mică distanţă faţă de marginea mesei. Alcătuirea unui meniu: Pentru alcătuirea unui meniu trebuie să se ţină seamă de următoarea ordine de prezentare şi servire: . Copii vor fi serviţi la urmă excepţie fac copii mici neastâmpăraţi. Obiectele căzute trebuie imediat ridicate şi înlocuite. cu mâna dreaptă. acesta se transportă pe o farfurie de desert. gustări reci 65 . pâine. precum şi între tacâmuri. De multe ori pentru a se evita folosirea greşită a unor tacâmuri de către clienţi se recomandă aşezarea pe rând a acestora. pui. băuturile răcoritoare. cafeaua etc. Acest principiu este valabil pentru toate tacâmurile. 3. vinul. ospătarul trebuie să aducă ia masă bolul cu apă şi un şervet de pânză. cuţitele şi lingurile pentru brânzeturi. Ospătarii trebuie să servească la masă prima dată femeile indiferent dacă este o masă de familie sau oficială. indiferent dacă sunt la dreapta. în cazul unui meniu bogat tacâmul pentru desert se aşează pe farfurie încrucişat. Nu se introduc degetele în pahar nici la aranjat. Furculiţele se aşează cu vârful dinţilor în sus. Platoul. înainte de a se tranşa (porţiona). 4. (tot ce înseamnă băuturi) se servesc pe partea dreaptă a clientului.2. lamele cuţitelor fiind sub furculiţe iar acestea cu dinţii în sus. farfuria cu preparatul culinar se prezintă clientului pe partea stângă. stânga sau în faţa farfuriei de bază. 4. cuţitele cu tăişul lamei spre interior (farfurie) iar lingurile şi linguriţele cu partea concavă (căuş) în sus.alimente care deschid apetitul şi uşurează secreţia tubului gastric (ciorbe. 4. tacâmuri) şi se curăţă masa de firimiturile de pâine. Înainte de a se servi desertul se debarasează totul după masă (pahare.Tacâmurile se aşează la o masă comandată în raport cu folosirea lor de către client. În funcţie de meniul servit. în acest scop tacâmurile se aduc la masă pe o farfurie suport. Furculiţele. Când clientul fumează se schimbă scrumiera de câte ori este nevoie. Aceasta se face cu ajutorul altei scrumiere (suport.

produse de patiserie şi cofetărie. Un meniu orientativ pentru cele trei mese arată cam aşa: 1. 2. legume. cafea.). Unele produse de patiserie (colţunaşi.alimente furnizoare de calorii şi regeneratoare (carne. creme. gustări calde şi reci: supe. cofetărie. fructe 3. peşte etc. pateurile) pot fi servite şi la gustarea rece şi la antreu. sau pescărie. antreuri.salată.şi calde.brânzeturi şi fructe. Ordinea de servire a unui meniu este următoare: 1. Cafeaua se mai poate servi la masă la cererea clientului. 66 . creme. ciorbe.).alimente răcoritoare ce uşurează munca tubului digestiv (fructe. Mic dejun A) B) Ceai cu lămâie Cafea cu lapte Unt Iaurt Miere Dulceaţă Şuncă Dulceaţă Crudităţi Omleta Chifle Sucuri Brânzeturi Brânzeturi 2. . supe etc. 4. 5. Cina (orientativ) Supă Pescărie Friptură la cuptor cu legume Fructe In meniurile obişnuite nu se introduc vinurile şi celelalte băuturi care însoţesc mâncărurile. 3. legume verzi). . deoarece se apreciază că ar semăna cu masă de banchet. Dejun (orientativ) Gustări calde sau reci Pescărie sau antreuri Friptura (grătar-cuptor) + garnitura şi salată Sote de legume Brânzeturi Patiserie. felul principal de mâncare (friptură la grătar (cuptor) sau mâncare gătită). Ciupercile macaroanele pot fi servite şi la antreuri şi la garnituri.

sub forma unui cilindru. laboratoarele de cofetărie şi patiserie. Sucitorul sau mendeneaua este executata din lemn de fag sau carpen.tavă din tabla neagra . căptuşit în interior cu un strat abraziv. Şpaclul este format dintr-o lama triunghiulara fixata de un mâner de lemn . este folosita pentru desprins preparatele din tigăi şi tăvi în timpul prăjirii. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 1. Acesta este folosit pentru întins aluaturile ce se prepara în bucătarii.2.pentru coacerea foietajului. ce constituie structura de rezistenţă a sitei propriu-zise şi de care este fixat mânerul strecurătorii. Vase intrebuinţate la pregatirea meniului: . în funcţie de operaţia ce urmează a fi executată. Lungimea lamei variază între 160 mm si 360 mm.4. El este prevăzut cu o lama flexibila şi îngusta cu lungimea între 170 si 350 mm.este realizată din oţel cositorit. pentru întors fripturile în timpul frigerii lor.pentru sos este executată în doua variante: cu căuş lateral şi căuş central. . utilaje Furcheta . Cuţitul pentru tranşat este utilizat la tranşat fripturile. cât si pentru tranşat. Maşina cu batiul din fonta de forma cilindrica. jambonul etc. Ea prezintă la partea superioara pâlnia de alimentare prin care cartofii şi rădăcinoasele sunt introduse în cilindrul maşinii. laboratoare de cofetării şi in unele secţii ale oficiului de distribuţie a preparatelor. Cuţitele pentru zarzavat sunt executate în mai multe variante.3. . Cuţitele au o mare întrebuinţare în bucătărie.tavă pentru cuptor de dimensiuni diferite.3. Construcţia maşinii: Batiul sau corpul maşinii poate fi executat din fonta sau oţel. ustensile. este mai răspândită în ţara noastră.1. laboratoare de preparate reci. este 67 . . Cuţitul de tăiat caşcaval poate fi prevăzut cu un singur mâner sau cu doua mânere.tigaie cu coada cu diametrul între 200-280 mm. prevăzut cu doua mânere. 4. Linguriţele pentru sos sunt confecţionate de obicei din tablă cositorită şi sunt folosite la uns fripturile cu sos în timpul frigerii cât şi la transvazarea sosurilor din vasele de gătit în farfurii.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4.cratiţe cu capacitate cuprinsă între l si 50 litri. Cuţitul tocător sau de bucătărie-are o mare întrebuinţare în bucătarii la mărunţirea cărnii şi a legumelor. La partea inferioara a cilindrului. lungimea lamei variind între 20-100 mm. Cuţitul pentru curăţat solzi este prevăzut cu o lama curbă cu ajutorul căreia se smulg cu uşurinţă solzii de peşte.3. Strecurătoarea este confecţionată dintr-o plasă de sârmă montată pe o rama metalică. Lingura . pentru scos carnea fiartă din marmite şi din oţel inoxidabil cu mâner de lemn. Maşina de curăţat cartofi şi rădăcinoase Este utilizata pentru spălarea şi curăţarea cartofilor şi a rădăcinoaselor în vederea prelucrării lor termice. Vase. atunci când se porţionează preparatele în vederea distribuirii lor.

prin angrenajul cilindric. 2. se deschide robinetul de alimentare a maşinii de apă. într-o mişcare de rotaţie izbindu-se alternativ de peretele abraziv şi de discul abraziv. Motorul electric. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrat materii prime folosite in bucătărie. care se poate deplasa.robot de bucătărie. . se cuplează angrenajul conic şi cu ajutorul mecanismului de acţionare manuala. executând un mare număr de operaţii de prelucrare a unor materii prime. se închide uşita. şi apoi se apasă pe butonul de pornire. cât şi de la automatul de protecţie. Maşina mai este prevăzuta cu un mecanism de acţionare manuală pentru cazul defectării motorului electric sau întreruperii curentului electric. maşina se opreşte atât de la butonul de oprire. robotii se clasifica astfel: .robot fix care are o poziţie bine determinata în cadrul locului de munca. să deschidă usiţa de evacuare şi să golească cilindrul.robot mobil. Durata de curăţare a unei încărcaturi de cartofi variază între 2-4 minute. se verifica starea de curăţenie a maşinii precum si dacă în cilindru nu se mai găsesc pietricele sau bucăţi de metal care ar putea distruge abrazivul. se măreşte jetul de apă se lasă maşina să funcţioneze în gol. 68 . In cazul întreruperii curentului electric în timpul lucrului. Evacuarea apei folosite si a reziduurilor se face printr-un cot de scurgere. dintr-o secţie în alta. Lucratorul care supraveghează trebuie să aibă grija ca.robot universal în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare atât în laboratoarele de bucătărie cât şi în cele de cofetărie. se pune în mişcare discul abraziv. în momentul când legumele sunt curăţate. Sub pâlnia de alimentare se găseşte o ţeavă pentru racordarea la reţeaua de apa. După golirea maşinii.montat un disc abraziv. Se toarnă în pâlnia de alimentare o cantitate de 9-10 kg de legume care au fost în prealabil alese. . Din punct de vedere constructiv. După terminarea curăţirii legumelor. maşinile menajere se clasifică astfel: . până ce toate resturile de legume au fost evacuate. Apa adusă în permanentă prin conducta spală legumele şi evacuează reziduurile rezultate. plasat în interiorul batiului. montat pe peretele cilindrului. Maşina menajeră universală ( robotul ) Maşina menajera universala se foloseşte în bucătărie. în laboratoare de cofetărie şi patiserie. care antrenează legumele. prin învârtirea manivelei. pune în mişcare de rotaţie discul abraziv.robot de cofetărie. La terminarea lucrului. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare în laboratoarele de cofetărie. Se face proba de funcţionare in gol a maşinii declanşându-se mai întâi automatul de protecţie împotriva pornirilor accidentale DITV ( montat pe unul din pereţii sălii de lucru ). se alimentează din nou maşina şi se continua funcţionarea. . Funcţionarea maşinii: înainte de începerea operaţiilor de curăţare a cartofilor si a rădăcinoaselor. Evacuarea din cilindru a cartofilor şi a rădăcinoaselor curăţate se face printr-o uşiţă cu mâner şi cu un jgheab de alunecare a cartofilor şi a rădăcinoaselor. în vederea intrării lor in fabricaţie. fiind fixat cu şuruburi de fundaţie. In funcţie de operaţiile pe care le executa. laboratoare de preparate reci. curăţindu-le. fără a opri motorul sau admisia apei.

conductele se ramifica alimentând fiecare arzător cu gaz metan. . Pornind de la conducta centrala. care se montează cu ajutorul piuliţei.maşina de tocat carne: se fixează la axul orizontal.nu viciază atmosfera. care primeşte mişcarea de rotaţie de la axul maşinii. fiecare având comutator separat. 3. maşina fiind prevăzută cu posibilitatea aprinderii fiecărui arzător separat. 5. Se pot adaugă: dispozitivul de stors fructe. Pentru fixare se foloseşte piuliţa care strânge carcasa maşinii de tocat carne. se deşurubează piuliţele. care permite atingerea temperaturii dorite. între bare şi plită rămânând un spaţiu izolator de 20 mm. Maşina de gătit electrica: este solicitata din ce în ce mai mult. roşii. castraveţi. prevăzut la partea superioară cu plite din fontă. pâlnii de spriţat cârnaţii. este folosită şi pentru admisia gazului metan. cu unul sau doua cuptoare. se ridică carcasa şi se înlocuieşte discul. Discurile pot fi de diferite forme: . cadrul metalic este acoperit cu o tabla emailată albă. care are două cuţite dreptunghiulare. etc. etc. Bara de protecţie care împrejmuieşte maşina. Arborele vertical antrenează în mişcare de rotaţie dispozitivele de bătut creme. plasate. Arborele orizontal permite montarea dispozitivelor pentru tocat carnea. Discurile tăietoare se fixează pe ax. .Robotul fix: este construit din corpul maşinii sau batiul.dispozitivul de stors fructe: este format dintr-o pâlnie. stors fructe. pâlnia fiind prevăzuta în interior cu melc conic. de unde sunt evacuaţi în timp prin deşurubarea pâlniei.dispozitivul de tăiat legume: se fixează şi se asigura de suprafaţa frontala a robotului cu ajutorul piuliţei. fie pe cei doi pereţi laterali.nu necesită investiţii mari la instalare. Dispozitivele de lucru specifice de bucătărie: .disc cu cuţite curbe ( grosimea feliei tăiate este de 4 mm ).disc pentru tăiat legume ( grosimea feliei tăiate este de 2 mm ). . în funcţie de scopul urmărit. Cojile şi sâmburii se aduna în partea cu conicitate mică. măcinat condimente. iar pentru schimbarea lor.comutatorul de reglare cu contoare de semnalizare şi cheie. rezemate pe o rama metalică. Partea superioara este formata dintr-un număr de plite electrice. Maşinile electrice sunt prevăzute cu bare de protecţie. 69 . La partea inferioara a pâlniei se găsesc orificii prin care se scurg sucurile obţinute. La partea inferioara a batiului se găsesc montate doua braţe de susţinere în consolă. asigurând condiţii igienice de lucru. care antrenează in mişcare de rotaţie doi arbori. Sistemul de transmisie se găseşte în interiorul carcasei care are în partea superioara montat mecanismul de împingere a legumelor şi pâlnia de alimentare. în funcţie de dimensiuni. în partea inferioara se găsesc unul sau mai multe cuptoare electrice. . în care se găseşte greutatea grupului motor. 4. care sunt încălzite cu rezistente electrice. tăiat legume. Maşina de gătit cu combustibil gazos Este construita dintr-un schelet metalic. fiind prevăzut. pâine. datorita multiplelor avantaje pe care le prezintă: . fiind folosit pentru tăiat cartofi. fie deasupra şi dedesubtul cuptorului. aşezate echidistant de centrul discului. In partea inferioara. unul vertical şi celalalt orizontal. amestecat. Echipamentul electric al maşinilor de gătit se compune din: . malaxat.

Pentru încălzirea plitei electrice la temperatura dorita. sau gurile de absorbţie. care arata că elementul component se găseşte sub tensiune. Din punct de vedere constructiv. Pentru cuptor exista în plus şi un ventil electromagnetic cu termocuplu. atunci când tensiunea maşinii depăşeşte 24 v. termostatul întrerupând automat curentul şi readucându-1 în circuit. folosite frecvent în construcţia maşinilor de gătit. cu câte o hotă de absorbţie. Pentru a se evita îmbolnăvirile profesionale s-a adoptat soluţia echipării maşinii de gătit. Hotele. Pentru aprinderea arzătoarelor. se aprinde mai întâi flacăra de veghe. . Arzătoarele. la poziţia dorita. abur sau curent electric. se aprinde arzătorul dorit. în circa 3-5 minute plită atinge temperatura dorită. se deschide mai întâi întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. în cazul debitului de gaze. iar dimensiunile hotei trebuie să depăşească cu minimum 200 mm dimensiunile sobei. rezultate din arderea combustibilului şi vapori de apă cu grăsimi care se degaja de la produsele ce se prepară. la locul de exploatare. arzătoare de tip "pipă". după care. In cazul maşinilor de gătit încălzite cu gaz metan. Toate maşinile de gătit indiferent de modul de încălzire. se închide mai ales robinetul arzătorului principal. celelalte se pot aprinde automat. Construcţia sistemului de alimentare a flăcărilor de veghe este astfel realizat încât. Funcţionarea maşinilor de gătit depinde de soluţia adoptată. având şapte trepte.000 mm faţă de pardoseală. Cuptorul este utilizat în bucătarii şi laboratoare centrale de cofetării şi patiserii. . 7.lampa de semnalizare cu neon. care închide conducta de gaz în mod automat.. care permite controlul temperaturii în permanentă. montata deasupra maşinii de gătit. Hota de absorbţie a gazului. Preîncălzirea cuptorului durează 10-15 minute. . instalaţia de alimentare şi ardere este automatizată şi protejată împotriva stingerii accidentale a flăcării de la arzător. are rolul de a favoriza eliminarea gazelor şi a aburilor rezultaţi în procesul de pregătire termica.întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. în funcţie de operaţiile tehnologice ce se executa. după care se acţionează comutatorul de semnalizare şi cheia. după aprinderea oricărui arzător de plite. apoi robinetul de capăt al instalaţiei de gaz şi. După aprinderea lămpii de semnalizare cu neon. Pentru încălzirea cuptorului. robinetul flăcării de veghe. 70 . Aceste utilaje se clasifica în funcţie: de construcţie.termostatul cu tub capilar. cuptoarele pot fi: din cărămida sau metalice.selectomatul cu cheie. La terminarea lucrului. 6. numai după aceea. care permite atingerea temperaturii dorite în cuptor. prin simpla deschidere a robinetului. se reglează termostatul cu tub capilar la poziţia dorită şi se deschide selectomatul cu cheia. arzătoare de tip "U". care întrerupe curentul electric de alimentare în cazul unor defecţiuni. emană gaze nocive. sunt plasate la minim 2. de sursa de încălzire şi de destinaţia lor. la simpla rotire a robinetului respectiv. După destinaţie pot fi: cuptoare de bucătărie sau de patiserie şi cofetărie. Butoanele arzătoarelor sunt prevăzute cu doua poziţii de lucru: maxim şi economic care se aşează în poziţia dorita. Cuptoarele metalice pot fi încălzite cu: gaz metan. sunt: arzătoare de tip inelar. când temperatura a scăzut sub limita admisă.

1. până la recositorire. Cele care prezintă astfel de defecţiuni sunt predate mecanicului de întreţinere. Ustensile din tablă de cupru (cazanele. având suporţi din oţel.3. Vasele de gătit în care au rămas resturi alimentare carbonizate sunt introduse în cuva de degresare cu abur a spălătorului degresor. ustensilele se spală cu apa fierbinte. apoi se şterg cu cârpe uscate din bumbac. 4. Pentru ascuţirea tăişurilor se folosesc polizoare. dacă în locurile de îmbinare s-au produs dezlipiri sau dacă au apărut îndoituri ale marginilor. Funcţionarea cuptoarelor: La cuptoarele cu gaze. se şterg cu cârpe uscate de bumbac şi se depozitează pe etajere sau în dulapurile şi sertarele meselor de lucru. Cuţitele cu mânere scorojite sau crăpate vor fi scoase din uz si trimise la reparat. La cuptoarele electrice. Ustensilele din tablă sau sârma cositorită se verifica după fiecare întrebuinţare daca nu au urme de rugina. de veghe. iar la partea inferioara a cuptorului se găsesc butoanele de pornire tip cheie. 4. Întreţinerea ustensilelor. 2. 71 . Cuptoarele electrice: au aceleaşi elemente constructive. iar spălarea lor se face folosindu-se următorul procedeu: în una dintre cuvele spălătorului de vase se pregăteşte o savonadă (apa fierbinte cu 5 % soda calcinata şi. După degresare ele se spală cu apa caldă curentă. cu trei poziţii (maxim. etc. inclusiv robinetul pentru flacăra de gaz. instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit După întrebuinţare.) trebuie să fie bine cositorite în interior. se spală fiecare piesa în parte. ele sunt scoase din uz. iar maşinile de tocat carne. măcinat nuci. se freacă cu o lavetă sau cu un burete de plastic pentru desprinderea resturilor de mâncare. Se înmoaie vasul în soluţie. robinetul de capăt al instalaţiei se închide numai după ce au fost închise robinetele de la cuptoare. personalul folosit la aceste operaţii poartă în mod obligatoriu mânuşi. economic si oprit). sunt construite dintr-un schelet metalic. După spălare vasul se clăteşte în a doua cuva a spălătorului. Vasele de gătit întrebuinţate se depozitează pe etajera pentru vase murdare. sorţuri şi cizme de cauciuc. In părţile inferioare ale uşilor se găsesc mai multe orificii care permit intrarea aerului în camera de ardere. etc.Dispozitivele se spală la fel ca si ustensilele. făcându-se numai de o persoana calificată. în care s-a dizolvat un detergent. cu deosebire la sursa de încălzire. încălzite cu gaz metan. După spălare vasele se şterg cu cârpe bine stoarse şi se depozitează în etajera pentru vasele curate. care sunt plasate în interiorul tobelor. La partea inferioară a tobelor se găsesc uşile izolate. îmbrăcat in exterior cu o tabla emailată.Cuptoarele metalice. în care s-a pus ţeava de preaplin şi s-a dat drumul la apa fierbinte. se va alege cel mai economic regim de funcţionare. In cazul în care se constata ca lipseşte stratul de cositor. operaţia de ascuţire. dispozitivelor. care se montează la robot. Instrumentele tăietoare se degresează în apa fierbinte. 5 % săpun pastă sau numai detergenţi ). In tot timpul lucrului. se reasamblează şi se depozitează. Tobele se găsesc montate în interiorul scheletului şi constau dintr-o camera de tablă neagră sau emailată. pentru recondiţionare. îndepărtându-se resturile de alimente. Pentru a se evita degradarea mânerelor este interzis să se lase cuţitele mult timp în apa. prevăzute cu mânere.3. adică rezistenţele electrice. 3 . se demontează.

servire .Promptitudine . Prin faptul că revine şi/ sau recomandă pensiunea altor persoane. are propria personalitate.Reprezintă modalitatea de satisfacere a nevoilor clienţilor de către lucrătorii specializaţi. Ce aşteaptă clientul de la tine? . luminozitate. terenuri. facilităţi.Eficienţă Ce nu vrea să ştie clientul despre tine? . având drept scop satisfacţia clientului.Solicitudine .4. contribuie la continuarea şi dezvoltarea afacerii. De ce este important clientul? Clientul tău reprezintă sensul şi scopul afacerii tale. grătar. Fiecare client este unic. 72 .) Nevoile psihologice ale clientului Ambianţă . solicitudine). terasă.4.mâncare. deferentă. Ceea ce le diferenţiază reprezintă relaţia personal-client. Grija pentru client.) . amenajărilor şi design-ului (orientare. fax etc. băutură) Spălătorie Posibilităţi de relaxare (salon-club.4.Că eşti obosit .Că ai probleme personale Serviciul . amplasare.Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4. relaxantă datorată stilului. grădină. 4.Serviciul cu adevărat „bun" este acela pe care îl aşteaptă clientul. piscină etc. şi totuşi diferite.4. linişte Pat confortabil Posibilităţi de alimentaţie (preparare. Asigurarea satisfacţiei clientului Pensiunile sunt asemănătoare ca dotări. Atmosferă .plăcută. grija personalului faţă de client (eficienţa nu presupune întotdeauna amabilitate. luminozitate. .2. chiar dacă asemănătoare. colorit etc. cel care îi satisface dorinţele. Clientul unitaţii de alimentaţie publică Ospitalitatea este procesul care presupune anticiparea şi satisfacerea nevoilor clienţilor. .dimensiunea senzorială.1.) Mijloace de comunicaţie (telefon. curte. Nevoile materiale ale clientului Acces relativ uşor (amplasarea pensiunii) Acces uşor la cameră (dispunerea spaţiilor) Siguranţa în cameră (sistem de închidere fiabil) Curăţenia şi dezinfecţia camerei şi a băii Temperatură adecvată.gradul de ospitalitate: atitudinea.Că lucrezi peste program . reprezintă aria de competenţă ce cuprinde relaţiile dintre lucrător şi client.Este parte constitutivă a ospitalităţii. deci aşteptări şi nevoi sensibil diferite.

strâns. trebuie să simtă că tu eşti acolo special pentru el.4. dar şi cum oferi. Obţinerea satisfacţiei clientului şi a încrederii acestuia în profesionalismul lucrătorului. pentru a-i oferi un sejur agreabil. exigenţelor clientului . colegi şi. consideraţie. îngrijit pieptănat (coafat). tarife. Cum afli dacă serviciile oferite sunt cele aşteptate de client? Prin discuţii cu clienţii.Tehnici de comunicare: capacitatea de a asculta. gesturi. în momentul în care te vede. Cerinţele care trebuie îndeplinite pentru ca un serviciu să se situeze la un înalt nivel calitativ Cunoaşterea cu precizie a nevoilor.cunoştinţe şi abilităţi pentru a presta serviciul. influenţând pozitiv 4-5 persoane. expresii. Comunicarea cu clientul Pentru desfăşurarea activităţii în domeniul ospitalităţii. Care este lucrul cel mai important pentru el . Ce şi-ar dori în afara serviciilor oferite.Pentru a cunoaşte temeinic dorinţele clientului. va dăinui şi pe care o va transmite şi altora. Existenţa instrumentelor şi materialelor necesare. Clientul care vine la pensiunea ta. Solicitudinea lucrătorului: grijă. pentru a se vedea faţa. 73 . Acest mesaj se conturează din elementele verbale şi nonverbale ale comunicării. adică: . atitudini adaptate situaţiei şi personalităţii interlocutorului (şefi. dorinţelor.3. Este important ce oferi clientului. Accesibilitatea serviciului (modalitate simplă de a-l solicita) . Ea se conturează în primele trei minute. . Comportamentul faţă de client contribuie hotărâtor la formarea impresiei clientului. clientul şi-a făcut o idee clară despre importanţa acordată curăţeniei şi igienei în unitatea respectivă. Igiena personală Părul: să fie curat. 4. Prin intermediul chestionarelor de opinie. ochii. Se ştie că un client mulţumit îşi transmite impresiile. a acelei stări care va rămâne. abilitatea de a răspunde solicitărilor folosind cuvinte. convenienţe. Existenţa şi manifestarea dorinţei de a răspunde solicitărilor . de a explica etc. Află de la client: Ce înseamnă pentru el un serviciu bun . amabilitate. clienţi). statut social. Ce nu este important pentru el . Prima impresie Prima impresie are o importanţă covârşitoare în formarea imaginii despre locul respectiv. dacă este lung. lucrătorul trebuie să se considere a fi în locul clientului. Care sunt variabilele după care alege (confort. servicii de calitate. în timp ce un client nemulţumit influenţează negativ decizia a 9-10 persoane. mai ales.Tehnologia serviciului . raport calitate-preţ). Precizia şi promptitudinea prestării serviciului. atmosferă. Dacă eşti neîngrijit şi murdar. „în papucii lui". un rol esenţial îl au aptitudinile de relaţionare interumană. de a răspunde. Competenţa lucrătorului .

de numele clientului şi. • Este însoţit. în funcţie de situaţie. în stare bună Atitudinea • îngrijită (controlată) • elegantă. Expresia feţei trădează starea de spirit. Aspectul personal Machiaj discret Parfum discret Manşete şi gulere curate Bijuterii fără exces Ţinută impecabilă Taior / haină bine croit(ă) şi călcat(ă) Cămaşa /bluza bine călcată Nasturi bine cusuţi Pantaloni bine croiţi şi călcaţi Incălţăminte curăţată şi lustruită. nerăbdare. ospitalieră • îndatoritoare. cordial. pixul etc. Privirea conferă fizionomiei cele mai expresive trăsături. cheia. dorinţa de a fi de folos. care exprimă solicitudine.Barba. plictiseală) Salutul • Este cald. unghiile îngrijite. exprimă bucuria de a primi oaspeţi. de alte şi zâmbetul formule de politeţe. mustaţa: îngrijite. demnă • prietenoasă. în masă • Căscatul • Privitul ceasului • Joaca cu bijuteriile • Trosnirea degetelor • Legănatul de pe un picior pe altul • Ticurile (mişcări ale mâinilor.curat. sentimentele. axile. realizat cu gust. neconvenţional. Mâinile: curate. Controlează-te şi evită! • Masarea nasului şi a bărbiei • Trecerea degetelor prin păr • Sprijinirea capului în mâini (fruntea sau bărbia) • Scărpinatul • Roaderea unghiilor • Bătaia cu piciorul în podea • Bătaia cu degetele. capului care denotă o stare de nervozitate. Mirosuri personale: Atenţie la respiraţie. 74 .discret. machiajul . picioarelor. dispoziţia. picioare! Tenul . când este posibil.

furat. el aparţine fiecăruia şi poate fi doar dăruit. de a-i înţelege solicitările şi de a le rezolva. accentuând sensul cuvintelor. reţinute. dar amintirea lui poate dura o viaţă. • Creează o stare de bine. cu emfază. • Manifestă interes pentru ceea ce spune. cât şi pe cel care îl dăruieşte. Gesturile • Să fie discrete.Desk-ul (biroul) recepţiei . supăraţi. dacă este cazul. • Marchează anumite momente ale vorbirii. • Este ca un fulger. interlocutorul tău se va simţi agresat şi va face un pas înapoi.Braţele îndoite la piept Comunicarea verbală Ascultarea activă • Acordă-i clientului toată atenţia. bucuria pentru cei trişti. • Nu poate fi cumpărat. • Dacă unii nu-şi pot oferi zâmbetul lor. exprimându-ţi. speranţa pentru cei descumpăniţi. împrumutat. • Nu-l întrerupe! • Punctează şi reţine elementele importante. • Notează. Zâmbetul • Exprimă generozitate. decât cei care şi l-au pierdut pe al lor. • Este odihna pentru cei osteniţi.Privirea • Este important să priveşti în ochi pe cel din fata ta. îmbogăţeşte atât pe cel care îl primeşte. amplasarea. deci. • Sunt binevenite pentru a indica direcţia. două camere cu pat dublu? Pentru a cere permisiunea Imi permiteţi o sugestie? Pentru a oferi posibilitatea de a alege Doriţi o cameră cu două paturi sau cu pat dublu? • Intrebări deschise (la care nu se poate răspunde cu da sau nu) Când aţi dori să vi se servească mic-dejunul? Cât timp aveţi la dispoziţie? Unde v-ar plăcea să staţi la cină? 75 . • Sunt anumite „bariere" care pot delimita spaţiul: . • Nu trebuie folosite excesiv. de ce să nu-l oferiţi pe al dumneavoastră? • Nimeni nu are mai multă nevoie de un zâmbet. Distanţa • Dacă te apropii prea mult. dorinţa de a-l asculta. Tipuri de întrebări Pentru a clarifica sau confirma Doriţi. este un semn de prietenie.

Exprimarea (parametri interni. dinamism. direct). amabilitate. dai impresia de stupiditate sau aroganţă. pari nesigur. dai impresia unui nevrotic. răbdare. articulează bine cuvintele. instabilitate. fără a ţine seama de problema clientului • Transferul clientului la un alt departament. vocea poate da impresia de agresivitate. • Tratarea diferenţiată a clienţilor (un client aşteaptă pentru că i s-a acordat prioritate altui client). Dacă vorbeşti în registrul grav. Dacă este prea rece arată indiferenţă. • Exprimă-te clar (colocvial.Cum vorbeşti? (parametrii externi) • Tonul Dacă este prea cald denotă o familiaritate exagerată. golite de conţinut. de a ajuta clientul • Manifestarea tendinţei de a scăpa de client. corectitudine. solicitudine. Greşeli în comportamentul faţă de client • Tratarea clientului cu apatie. • Intensitatea vocii Dacă vorbeşti prea înalt. voinţă. • Exprimă-te corect. simplu). • Fii convingător (fii un ajutor real. distantă • Tratarea cu superioritate • Atitudinea mecanică. • Intensitatea (volumul) vocii Dacă vorbeşti prea tare. dar nu în mod mecanic. 76 . sociabilitate. • Dicţia Pronunţă clar. de conţinut) • Foloseşte numele interlocutorului. iniţiativă. • Exprimă-te concis (fară multe adjective. nu expedia interlocutorul. nu-i aşa? M-aţi înţeles? OK! etc.) Aptitudini şi calităţi necesare pentru formarea unui comportament profesional adecvat: Responsabilitate. exprimi nelinişte. fără a ţine seama de personalitatea clientului • Abordarea de tip robot. Dacă vorbeşti prea încet. dai impresia de falsitate. prea lent eşti plictisitor. • Evită ticurile verbale! (Deci. rişti să nu fi înţeles şi să dai impresia interlocutorului că vrei să-l expediezi. • Atitudinea rece. nu te grăbi). discreţie. precis. respect. Dacă vorbeşti prea repede. dai impresia de complicitate. la un alt coleg pentru a-i rezolva problema. simulare. parcă ar deranja • Refuzul de a răspunde. generozitate. • Foloseşte formule de politeţe adecvate. • Ritmul Dacă vorbeşti prea rar. • Fii credibil (oferă informaţii corecte. fără exagerări). de a-l expedia. lipsă de interes.

). aceasta se materializează în planul de afaceri. piaţa estimată. investiţiile necesare şi recuperarea acestora. promovare. Editura Economică. Managementul afacerilor. la începutul anilor 1990 nici o bancă nu accepta deschiderea unei finanţări pentru o nouă afacere fără prezentarea unui plan bine întocmit. a unui nou produs şi/sau a unui nou serviciu. Deci. Solicitarea de a dispune de un plan de afaceri corespunzător realizat s-a răspândit şi în practica financiară internaţională în asemenea măsură încât atât Fondul Monetar Internaţional. la nivelul firmei. pentru o anumită perioadă de timp.1. pentru întreprinzător afacerea propusă? Dar pentru investitor(i)? Dar pentru salariaţii firmei? Poate fi realizată în mod eficient afacerea nou creată? Au piaţă de desfacere asigurată produsele şi/sau serviciile create prin noua afacere? Pot fi recuperate. ceea ce presupune a organiza şi a conduce oamenii. p. Concret. 2001. Dacă la sfârşitul anilor 1970. Un plan de afaceri eficient investighează. 5. pe termen lung. cum şi în ce condiţii?). cât şi Banca Mondială au introdus seturi de criterii obligatorii pentru evaluarea cererilor de creditare pe baza planurilor de afaceri. fie la lansarea unui proiect important în cadrul unei firme existente. Noţiune şi caracteristici Planul de afaceri se referă fie la promovarea unei firme noi. în timp relativ scurt (când. Planul de afaceri constituie documentul care sintetizează rezultatele activităţilor de cercetare. distribuţie). rezultatele anticipate. a dezvolta activitatea firmei printr-un plan de acţiune structurală şi a mobiliza întreaga echipă pentru a reuşi în acţiunile întreprinse. deoarece proiectează obiectivele întreprinzătorului şi metodele cu ajutorul cărora acesta le va realiza şi prezintă. Bucureşti. o importanţă din ce în ce mai mare o prezintă noile programe legate de afaceri. politicile de marketing urmărite (referitoare la preţ. precum şi aspectele financiare ale viitoarei afaceri (incluzând venitul estimat.. Orice plan de afaceri bine conceput şi realizat trebuie să răspundă unor întrebări fundamentale cum sunt : Este complet „pachetul" care prezintă noua afacere? Va fi afacerea propusă atractivă pentru potenţialii posesori de capital de risc? Ce şanse de succes are afacerea propusă? Ce avantaje competitive prezintă. în teoria şi practica afacerilor din economia de piaţă nu se întâlnea conceptul de „plan de afaceri". fezabilitatea afacerii. profitul urmărit etc.Partea a V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI În întreaga lume a afacerilor. D. metodele de producţie utilizate. 86 77 . având implicaţii şi riscuri foarte mari. un plan de afaceri corect redactat trebuie să conţină o analiză detaliată a firmei. fondurile financiare investite în noua firmă/noul produs/noul serviciu? Poate fi condusă eficient activitatea viitoare a firmei nou create (sau a celei existente)? 1 1 Popescu. concepere şi dezvoltare a unor proiecte privind crearea unei noi firme. în cele mai mici detalii. a produsului şi/sau a serviciului nou creat. De aceea. putem afirma că a demara o nouă afacere este un act deosebit de complex.

planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa şansele de succes ale afacerii în curs. agenţi de creditare. conducere şi control al afacerii. grupate pe tematici şi bine delimitate spaţial. . . parteneri de afaceri etc. de regulă.formulările şi frazele să fie scurte şi să conţină o singură idee. reguli şi sugestii : . . care se referă atât la modul de redactare a planului de afaceri. un studiu de fezabilitate. 5.2. În ceea ce priveşte modul de redactare a unui plan de afaceri specialiştii au identificat câteva principii. cât şi efort şi bani. către mediul ambiant al firmei. reprezentând. capabil să îi permită acestuia comunicarea propriilor idei. societăţi de investiţii. distincte.redactarea acestui document permite întreprinzătorului să realizeze o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri şi nu să se concentreze numai asupra unor aspecte particulare ale acesteia.planul de afaceri facilitează menţinerea direcţiilor de acţiune stabilite. practic.3. Dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui plan de afaceri menţionăm: .planul de afaceri este cel care facilitează comunicarea. permiţând întreprinzătorului să îşi concentreze energia pentru atingerea obiectivelor propuse. a noii idei de afaceri. diferenţa dintre succes şi eşec. . cit. bănci. Concluzionând. Realizarea unui plan de afaceri necesită atât timp. acţionari. 2 2 Popescu.planul de afaceri furnizează scheme detaliate ale activităţilor implicate de noua afacere. identificarea celor mai eficiente soluţii. 87 78 . după cum urmează: . p..este un „dispozitiv" de evaluare a schimbărilor care trebuie efectuate în cadrul unei firme. D. Elemente recomandabil a fi respectate la elaborarea unui plan de afaceri Prezentarea planului de afaceri este la fel de importantă ca şi elaborarea lui. putem afirma că planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii. .. în vederea obţinerii acordului de finanţare a acesteia. op. realizare.reprezintă baza de conducere a noii afaceri.5.planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare. este necesară luarea în considerare a două aspecte fundamentale. planul de afaceri cuprinde toate etapele şi resursele de care întreprinzătorul are nevoie pentru a le realiza într-o perioadă de timp determinată. Necesitatea elaborării planului de afaceri Planul de afaceri reprezintă o schemă de acţiune construită logic şi presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii respective. efectuarea propunerilor de finanţare etc. cât şi la cel de prezentare a acestuia.se constituie într-un instrument de lucru al întreprinzătorului.) nu îl agreează. Pornind de la obiectivele stabilite. dar rezultatul obţinut evidenţiază. . pentru a fi uşor de urmărit. .capitolele şi paragrafele să fie clare. . Toată munca depusă pentru întocmirea lui se poate dovedi total inutilă dacă persoanele cărora li se adresează planul (investitori. Drept conse-cinţă.

4. în mediul ambiant. .validitatea cercetărilor de piaţă.prioritatea relativă a obiectivelor. ne permitem să vă sugerăm respectarea strictă a următoarelor elemente ale exprimării: . format A4. respectiv stabilirea misiunii.. .abilitatea întreprinzătorului (şi a echipei de apartenenţă a acestuia) de a face ca planul de afaceri să „meargă". concis şi la obiect. precum şi o mobilizare totală . cât şi greşelile gramaticale.fiţi simplu şi direct. Etapele elaborării şi conţinutul unui plan de afaceri Pentru realizarea unui plan de afaceri eficient este necesară cunoaşterea unor elemente caracteristice firmei (în cazul în care afacerea urmează a se desfăşura în cadrul ei). banala şi chiar penibila exprimare „planuri de viitor").previziunile financiare şi realismul acestora.articularea cuvintelor şi precizia gramaticală a exprimărilor sunt fundamentale şi creează o impresie favorabilă.din partea întreprinzătorului. debit moderat etc.abordaţi mijloace psihice adecvate: volum mediu. cât şi pe cele psihologice (lipsa motivaţiei şi dezinteresul pentru interlocutor. indispoziţia.- evitaţi prezentarea unor fapte neadevărate şi relevaţi ceea ce gândiţi cu adevărat despre aspectele cele mai importante ale planului de afaceri. firma. atent tehnoredactate. . . Abordarea corectă a unui plan de afaceri trebuie să urmărească: . . jena olfactivă. 5.suficienta cercetare şi dezvoltare a produsului.cel mai important: transpuneţi-vă întotdeauna în locul interlocutorului! Prezentarea planului de afaceri trebuie să ofere o susţinere vizuală pentru aspectele „cheie" ale planului.determinarea modalităţilor concrete de a ajunge în situaţia dorită. . a obiectivelor urmărite şi a avantajului competitiv al produsului sau serviciului nou realizat. inconfortul locului de desfăşurare a întrevederii. precum şi credibilitate. . mijloacelor de realizare a obiectivelor propuse în următorii ani etc.mai ales psihologică . . citi sau înţelege o imagine). . verbele dinamice). adecvate obiectivelor urmărite. . se menţionează faptul că acesta implică o foarte bună cunoaştere a regulilor şi principiilor aplicabile unei asemenea conjuncturi. emoţia.) printr-o reală colaborare cu interlocutorii.încercaţi să intuiţi cât mai corect starea de spirit a interlocutorului. iar întreprinzătorul trebuie să fie foarte bine pregătit şi să răspundă unor întrebări specifice privind: . În acest context. . Referitor la modul de prezentare a planului de afaceri.identificarea şi stabilirea poziţiei pe care ar dori să se situeze. . strategiei şi obiectivelor urmărite. .limitaţi „volumul" planului de afaceri la maximum 25-30 de pagini. 79 .folosiţi mijloace audiovizuale adecvate.vorbiţi calm.analiza-diagnostic a situaţiei economico-financiare a firmei. . prejudecăţile etc. respectiv stabilirea strategiei adecvate pentru realizarea obiectivelor.depăşiţi rapid atât „filtrele" fiziologice (oboseala. dificultatea de a vedea. utilizaţi expresii şi exprimări variate (spre exemplu. respectiv a unor date aferente istoricului firmei misiunii acesteia. evitaţi atât pleonasmele (cum ar fi atât de uzuala. pentru a prezenta eficient ideile.

care vor fi potenţialii concurenţi. p. care este cota de piaţă estimată.planul de afaceri trebuie să fie adaptat necesităţilor pentru care a fost elaborat. Op. . . D. În continuare.Tehnică. specialişti.1994.). dacă afacerea propusă constă în deschiderea unui mic magazin. se vor culege o serie de date şi informaţii despre: . ce canale de distribuţie vor fi utilizate etc. în mod special. care să surprindă aspecte specifice ale afacerii. în cazul în care vi se solicită (şi este nu numai util.provenienţa şi utilizarea acestora. . . asamblarea şi comercializarea de calculatoare pe piaţa internă şi internaţională. p.descrierea detaliată a procesului de producţie (în cazul realizării unui produs nou). precum şi previziunile financiare de recuperare a lor. precum şi întrebările şi modalităţile de elucidare a aspectelor considerate ca fiind cele mai importante.1.. comparativ cu situaţia în care afacerea ar avea. .96 80 . următoarele elemente: . cit. simplu şi concis.piaţă . managementul afacerii . Astfel.căror clienţi li se va adresa viitoarea afacere (respectiv. Indiferent de forma sau de componentele alese pentru realizarea unui plan de afaceri. Elementele componente ale unui plan de afaceri Practic. alte persoane din întreprindere). ca finalitate. un exemplu de format-tip pentru un plan de afaceri. Spre exemplu.este recomandabilă prezentarea structurată a ideilor. dar şi eficient să fiţi bine pregătiţi pentru aceasta!) prezentarea propriului plan de afaceri. Allen (coord.afacere . respectiv: Etapa I: culegerea datelor şi a informaţiilor necesare. 20 .planul de afaceri trebuie să fie cuprinzător... În cadrul primei etape.4. pentru elaborarea conţinutului oricărui plan de afaceri este necesară redactarea următoarelor elemente componente : 4 3 4 J.secretul reuşitei unui plan de afaceri constă în concentrarea eforturilor şi atragerea resurselor disponibile (interne şi/sau externe) pentru atingerea a obiectivelor propuse. vă recomandăm să aveţi în vedere.obiectivele stabilite trebuie să fie clare şi convingătoare. vor fi necesare informaţii cât mai complete despre întreprinzător şi despre echipa de conducere a viitoarei firme. nevoile şi doleanţele 3 exprimate de aceştia).nu este suficientă numai cunoaşterea completă a unei afaceri. în situaţia în care planul de afaceri se întocmeşte pentru obţinerea unui împrumut bancar. 38-39 Popescu.determinarea cu claritate a ceea ce se doreşte a se realiza. cine va urmări şi conduce afacerea (manageri. . este foarte important şi modul în care aceasta este prezentată partenerilor de afaceri. în capitole distincte. pentru a-i convinge. Etapa a II-a: sistematizarea acestora. cea mai eficientă modalitate de elaborare a acestuia prezintă răspunsuri şi soluţii la o serie de întrebări şi probleme care pot apărea în cadrul capitolelor sale. În cadrul celei de-a doua etape. 5. sistematizarea datelor şi a informaţiilor se va realiza în funcţie de scopul pentru care se întocmeşte planul de afaceri. fondurile financiare necesare . urmat de detalierea fiecărei componente a acestuia. Ed. Ghidul întreprinzătorului particular.Specialiştii apreciază că întocmirea unui plan de afaceri pertinent presupune parcurgerea a două etape. planul de afaceri va avea o structură mult mai simplă.

R. S.datele de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi la Direcţia Generală a Finanţelor Publice. agricultură)? 5. cum sunt reprezentaţi ei în consiliul de administraţie? . care este numărul acţionarilor şi cine sunt aceştia? De asemenea. deci. declararea scopului pentru care a fost întocmit. în esenţă. fuzionării firmei). Sinteza planului de afaceri. Descrierea afacerii.4. Acest document reprezintă un element „vital" al planului de afaceri şi include. S.societate în comandită simplă)? .A. 5. Acest capitol al planului de afaceri are o importanţă deosebită. investitorii (în vederea dezvoltării.dacă viitoarea afacere este o societate comercială pe acţiuni. În această etapă trebuie să se precizeze ce doleanţe ale viitorilor potenţiali clienţi doreşte firma să satisfacă. În acest context.4. Iată de ce este necesară găsirea unor relaţii logice între modalităţile în care este percepută afacerea de către proprietarul ei şi cele în care cred viitorii potenţiali clienţi că ar trebui să acţioneze firma respectivă pentru a le putea satisface exigenţele şi/sau doleanţele. Sinteza planului de afaceri nu trebuie să depăşească 3-5 pagini ca formă de redactare şi maximum 5 minute ca prezentare orală. Să nu uităm faptul că planul de afaceri prezentat de noi poate fi unul dintre sutele sau chiar miile de planuri propuse şi evaluate de către instituţiile de creditare abilitate. – societate pe acţiuni.societate în comandită pe acţiuni. de stat. .C.1.A. potenţialii viitori parteneri de afaceri trebuie să cunoască persoanele care le solicită ajutorul şi să se convingă de faptul că acestea prezintă garanţia realizării profitului. conform datelor de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (producţie. clienţii (pentru realizarea unor contracte pe termene mediu sau lung) etc. Prezentarea firmei.societate în nume colectiv. S.L.care este natura capitalului societăţii (particular. Este.N. . atunci şi restul documentului poate fi încredinţat spre analiză persoanelor în drept.din perspectiva proprietarului: ce produse/servicii credeţi că veţi putea vinde? ce produse/servicii credeţi că vă vor aduce cel mai mare profit? . „Valoarea" acestuia este apreciată.societate cu răspundere limitată cu asociat unic. deşi este prima componentă a acestuia.ce produse/servicii doresc să cumpere aceştia? .există contracte de colaborare sau societăţi mixte create cu parteneri străini? . retehnologizării.care este specificul activităţii desfăşurate de către întreprindere.R. străin)? . De aceea.care este produsul/serviciul cel mai dorit? 81 . S. construcţii. . înainte de a decide asupra colaborării cu firma.L.2. Dacă aceasta suscită suficient interes. este recomandabil ca întocmirea sintezei planului de afaceri să se realizeze după elaborarea întregului plan.din perspectiva clienţilor: . societate cu răspundere limitată. S. respectiv: instituţiile de creditare (pentru acordarea de împrumuturi).C.C. comerţ.care este forma juridică de constituire a firmei (S.U. absolut firesc ca. în funcţie de sinteza prezentată. mai ales în situaţiile în care este utilizat pentru contactarea unor noi potenţiali parteneri de afaceri.3.1. printre principalele întrebări la care trebuie să se găsească răspuns amintim: .unde se află sediul şi/sau filialele firmei? .A.1. .1. De aceea. .când a fost înfiinţată firma şi de către cine? . servicii. în primul rând.S. în cadrul acestui capitol trebuie formulate răspunsuri la următoarele întrebări: .5.4.

Dacă răspunsurile la aceste întrebări vor fi convergente, se presupune că afacerea propusă are şanse mari de reuşită. De asemenea, menţionăm faptul că descrierea afacerii poate fi abordată şi din perspectiva a două componente fundamentale ale strategiei unei firme, respectiv: misiunea firmei şi obiectivele strategice ale acesteia. Astfel, misiunea firmei reprezintă o „proiecţie" a ceea ce îşi propune aceasta să devină, pe termen mediu şi lung. Declararea misiunii firmei are rolul de a „oferi" salariaţilor, clienţilor şi acţionarilor săi atât o „identitate" distinctă, cât şi o mai bună înţelegere a direcţiilor de evoluţie a acesteia, deoarece pune faţă în faţă două probleme fundamentale: ce este actualmente firma şi ce ar trebui ea să devină. Formularea misiunii firmei implică luarea în considerare a trei elemente determinante: mediul său ambiant, resursele interne disponibile şi clienţii potenţiali. Obiectivele strategice ale firmei reprezintă totalitatea rezultatelor pe care aceasta doreşte să le obţină prin realizarea misiunilor asumate. Ele constituie, astfel, puncte esenţiale de referinţă pentru urmărirea evoluţiei activităţii firmei. 5.4.1.4. Viitoarea echipă managerială şi resursele umane ale firmei. Această secţiune a planului de afaceri este foarte importantă atât pentru viitorii parteneri de afaceri, cât şi pentru managerul firmei. În primul caz, instituţiile de creditare, investitorii etc. examinează, cu maximum de atenţie, calităţile şi experienţa celor care conduc afacerea. In acest sens, o afacere „slabă", dar condusă de o echipă managerială foarte bună este mai sigură şi, deci, preferabilă uneia promiţătoare, dar condusă de o echipă de manageri de „mâna a doua". În cel deal doilea caz, planul de afaceri poate constitui un adevărat „ghid" pentru acţiunile viitoare ale întreprinzătorului. Informaţiile necesare completării acestui capitol al planului de afaceri provin din răspunsul la următoarele întrebări: - care este structura organizatorică a firmei? - cine va conduce afacerea? - câţi angajaţi are firma? - care este politica firmei în domeniul resurselor umane? - sunt prevăzute concedieri/angajări de noi persoane? - este necesară specializarea personalului existent? Dacă nu, se prevăd angajări de personal specializat? Care sunt sursele de recrutare vizate? - care va fi programul de lucru al angajaţilor? - ce metode de motivare a angajaţilor se vor utiliza? - este necesară folosirea consultanţilor externi? Dacă da, la care? În vederea completării tuturor informaţiilor necesare elaborării acestei secţiuni a planului de afaceri, se parcurg următoarele faze: - întocmirea unei liste cu persoanele din cadrul echipei manageriale a firmei; - prezentarea, pentru fiecare membru al echipei manageriale, a unui curriculum vitae; - prezentarea structurii şi a numărului resurselor umane ale viitoarei firmei, inclusiv a colaboratorilor.
5

5 Cf. O. Nicolescu şi I. Verboncu, Management, Ed. Economică, 1999, p. 183, Peter Drucker identifică şapte tipuri de obiective strategice: 1. poziţia pe piaţă a firmei; 2. inovarea; 3. productivitatea; 4. resursele financiare si logistice; 5. profitul; 6. atitudinea şi performanţele angajaţilor; 7. responsabilitatea publică a firmei.

82

5.4.1.5. Definirea stării de spirit marketing. Pentru orice plan de afaceri, definirea pieţei reprezintă componenta cea mai importantă şi, totodată, cel mai dificil de elaborat. Aceasta trebuie să ia în considerare următoarele elemente: piaţa (pieţele) „ţintă"; concurenţii actuali şi potenţiali, strategia de marketing propusă, principalele avantaje competitive ale produselor sau serviciilor propuse. a) Pieţele -„ţintă" ale unei firme sunt reprezentate de clienţii potenţiali ai firmei. Pentru a identifica o piaţă-„ţintă" este necesară realizarea unei „segmentări" a pieţei. Identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa ne oferă „cheia" înţelegerii modului în care firma urmează să îşi adapteze dinamic activitatea la cerinţele pieţei. Pătrunderea pe aceste pieţe presupune găsirea combinaţiei optime a următoarelor variabile ale mixului de marketing: produsul/serviciul, preţul, distribuţia şi promovarea acestuia. b) Concurenţii actuali şi cei potenţiali. Pentru a putea avea o imagine cât mai exactă asupra situaţiei tuturor concurenţilor cu care se va confrunta firma, se apreciază că este necesară identificarea acestora. În general, situaţiile concurenţiale ale unei firme pot fi: concurenţă frontală directă (când şi alte firme au aceeaşi „percepţie", atât asupra unei nevoi a clientelei, cât şi asupra concepţiei produsului, poziţiei pe care acesta urmează să o ocupe pe piaţă, promovării lui etc); concurenţă frontală prin variante (percepţia asupra nevoilor clienţilor este identică, în schimb diferă mult concepţia, poziţionarea şi promovarea produsului); concurenţă de substituţie închisă (cererea este instabilă, clienţii având posibilitatea să îşi schimbe modalitatea de satisfacere a nevoii). Cele mai uzuale întrebări care apar în cadrul acestui capitol pot fi: Care simt principalii dumneavoastră concurenţi? Ce calitate au produsele/serviciile lor? Ce reputaţie au concurenţii? Care sunt clienţii acestora ? Sunt fideli? Care este reţeaua de distribuţie utilizată? Cât de mare este segmentul de piaţă deţinut de aceştia? Identificarea concurenţilor actuali şi a celor potenţiali este urmată de o analiză a lor, respectiv de: - stabilire a elementelor capabile să genereze şi/sau să amplifice succesul firmei pe piaţă: mijloace de producţie noi şi/ sau modernizate, metode de muncă avansate; resurse umane specializate, apartenenţa la un grup industrial şi/sau comercial puternic dezvoltat, un patron dinamic etc. - determinare a principalelor restricţii impuse firmelor concurente, restricţii care pot fi: un singur client, un singur furnizor, o anumită reglementare, localizarea firmei în raport cu piaţa, o reţea de distribuţie deficitar condusă etc. - analiză a rezultatelor obţinute de concurenţi până în prezent, respectiv analiza următoarelor elemente: cifra de afaceri pe produs şi/sau pe gamă de produse, volumul vânzărilor şi influenţa sa asupra nivelului preţurilor de vânzare practicate, situaţia resurselor umane disponibile, investiţiile efectuate şi influenţa acestora asupra volumului producţiei şi costurilor de producţie etc. - prefigurare a viitorului firmelor concurente, realizabilă cu ajutorul cataloagelor
6

şi/sau al documentaţiilor de specialitate, al spoturilor publicitare ale produselor

şi/sau ale firmei, al articolelor apărute în presă, al reportajelor de televiziune privind firma etc.
Structurate după criterii specifice modului de manifestare a cererii, cum sunt: natura cump ărătorului (persoană fizică sau juridică), nivelul veniturilor, comportamentul cumpărătorului etc
6

83

c) Strategia de marketing. Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing este
necesară luarea în considerare a două elemente: poziţia firmei în mediul concurenţial şi

perspectivele domeniului său de activitate. d) Principalele avantaje competitive ale produselor/serviciilor propuse, respectiv realizarea unor produse/servicii superioare pentru clienţii cărora se adresează, comparativ cu cele ale firmelor concurente (preţ scăzut, calitate superioară, caracteristici noi, servicii post-vânzare etc.). 5.4.1.6. Prezentarea produselor/serviciilor. În cadrul acestui capitol este necesară identificarea principalelor caracteristici socioeconomice ale produselor/ serviciilor propuse, fapt care presupune identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări: Care este produsul/serviciul propus? Ce necesitate satisface acesta (nevoie vitală, modă etc.)? Care sunt principalii furnizori şi ce proporţie de materii prime asigură ei? Există contracte pe termen lung privind asigurarea cu materii prime şi materiale? Care este forma juridică de constituire a furnizorilor principali? Există posibilitatea intervenţiei anumitor factori perturbatori în procesul de aprovizionare (privatizarea furnizorilor, fuzionarea cu alte firme, schimbarea domeniului de activitate etc.)? Există şi alte surse disponibile de furnizare a materiilor prime? Care este modalitatea de plată cerută de furnizori? La ce preţuri va fi vândut produsul/serviciul propus? Care este profitul previzional pentru produsul/serviciul respectiv? 5.4.1.7. Informaţii financiare. Unul dintre cele mai importante scopuri ale unui plan de afaceri este acela de a prezenta rezultatele financiare prognozate pentru activitatea care se va desfăşura. Planul de afaceri trebuie deci să arate viitorilor investitori sau creditorilor de ce este eficient să investească în afacerea propusă, să le prezinte schema de recuperare a fondurilor etc. în general, informaţiile financiare sunt grupate pe următoarele capitole: a) Informaţii financiare privind activitatea trecută a firmei. Acest capitol trebuie să ofere date şi informaţii care să permită o analiză economico-financiară a situaţiei firmei, respectiv: - bilanţurile contabile pe ultimii trei ani; - situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii trei ani; - contul de profit sau pierdere pentru ultimii trei ani; - situaţia creditelor existente (dacă este cazul); - calculul indicatorilor de bonitate. b) Planul de finanţare a afacerii şi previziunile financiare privind perioada de rambursare a creditului. Finanţarea afacerii se asigură fie din capitalul propriu (caz în care este necesară prezentarea calculului amortismentului), fie din credite bancare (situaţie în care se va prezenta graficul de rambursare a creditelor). Pentru întocmirea sa sunt necesare unele date, ca: - estimarea contului de profit sau pierdere pentru anul în curs şi viitorii trei ani; - fluxul de numerar previzionat pentru perioada următoare (trei ani) şi situaţia veniturilor şi a cheltuielilor atât pentru afacerea propusă, cât şi pentru întreaga activitate a firmei. Fluxul de numerar va oferi o imagine de ansamblu asupra

84

alte venituri financiare). Calculul acestui indicator presupune determinarea nivelului minim al producţiei pentru care sunt acoperite costurile şi pentru care profitul este zero. - acesta va fi prezentat în fiecare lună. Volumul valoric al producţiei = producţia exerciţiului (Qe) Qe = ∑ qp . .rezultate din activitatea propriu-zisă. Menţionăm. Dan Popescu.calculul ratei curente a lichidităţii. Printre informaţiile care sunt prezentate amintim: . unde: n 1 ∑ qp . Menţionăm faptul că.. Cifra de afaceri (CA) = total încasări pentru produse şi/sau servicii vândute.5. V . Aceasta reprezintă acea rată de actualizare pentru care venitul net actualizat este egal cu zero. Univ. diferenţe de curs valutar..suma cantităţilor tuturor produselor sau serviciilor executate sau prestate în perioada exerciţiului.analiza pragului de rentabilitate. Afacerea este viabilă din punct de vedere financiar dacă valoarea ratei interne de rentabilitate financiară este egală cu sau mai mică decât valoarea rentabilităţii marginale a capitalului (costul de substituţie a capitalului). reamintim faptul că pragul de rentabilitate a unei firme reprezintă acel nivel al activităţii de la care firma începe să obţină profit. cit. dr. ponderate cu preţurile unitare ale acestora.tuturor disponibilităţilor băneşti la începutul perioadei de referinţă. . INDICATORI UTILIZAŢI ÎN CONŢINUTUL UNUI PLAN DE AFACERI Reputatul specialist în managementul afacerilor. . opiniază că un plan de afaceri include o serie întreagă de indicatori. titluri de plasament. dobânzi. D. Prof. grupaţi după cum urmează : 7 3. pentru primul an. de asemenea. Op.calculul serviciului previzionat al datoriei.rezultate din activităţi financiare (participată şi alte imobilizări financiare.1 Indicatori de volum ai activităţii economico-financiare 1. inclusiv a veniturilor şi a cheltuielilor previzionate. în funcţie de diferitele preţuri ale produsului propus. In acest context. 2. p. e f 7 Popescu. 5. bilanţul previzionat pentru următorii trei ani. provizioane. 3. c) lnformaţii privind activitatea viitoare a firmei. unde: V . Acestea sunt necesare pentru aprecierea viabilităţii financiare a unei afaceri sau investiţii. 97 85 . Venituri totale (V) = venituri din exploatare (Ve) + venituri financiare (Vf).5. faptul că volumului producţiei astfel determinat şi se poate aplica un „test de sensibilitate". inclusiv creanţe.calculul ratei interne de rentabilitate financiară a investiţiei.

capitalul propriu = capital social + fonduri proprii (fonduri de rezervă + fonduri de investiţii + profit nevărsat şi neprelevat).2 Rate de eficienţă 10. N. s s ap p w s ca fs s ca 5. Fondul mediu scriptic anual de salarii (F ): F = S x N .indicele de creştere a cifrei medii anuale de afaceri. Cheltuieli totale la 1000 lei producţie (C1000): C1000=Qe CT x 1000 6. Profitul (p): p = V . Nc .. titluri de plasament.cheltuieli financiare (pierderi generate de participaţii. unde: N . diferenţe de curs valutar etc).: atenţie la respectarea corelaţiilor fundamentale! I > I şi I > I . Cf . plata unor dobânzi.rata rentabilităţii costurilor. r . p . Cheltuieli totale (CT) = cheltuieli de exploatare (Ce) + cheltuieli financiare (Cf). 8. 12.cheltuieli cu desfăşurarea activităţii propriu-zise. Cperm – capital permanent = Cp + împrumuturi pe termen mediu şi lung + provizionare pentru riscuri şi cheltuieli).indicele de creştere a productivităţii medii anuale..CT =Np 7. unde: Sap . Cp . Numărul mediu scriptic de personal (Np): N = N + N . 5. n Rata rentabilităţii financiare (R ): R =Cppnx100 unde: f f .salariul mediu scriptic anual al unui angajat. unde: N . Ifs — indicele de creştere a fondului mediu scriptic anual de salarii.: relaţiile de calcul de mai sus sunt întâlnite şi sub denumirile: r .indicele de creştere a salariului mediu scriptic anual.unde: 4. Rata rentabilităţii economice (R ): R = Cpermpbx100 . p p m c m 9. Rata profitului (r ): r =CTpx100 r =CApx100 r =Vpx100 N. unde: Iw . e C .numărul mediu scriptic de muncitori.rata rentabilităţii veniturilor. Productivitatea medie anuală (Wa): WaCAx100 . e e b 86 . I . p p1 p2 p3 p1 p2 11.rata rentabilităţii comerciale (a cifrei de afaceri).profitul brut (rezultatul exerciţiului financiar).profitul net. I .5.numărul mediu scriptic al persoanelor cu funcţii de conducere. B. B. rp3 . unde: P .numărul mediu scriptic de personal.

Rata de finanţare a activelor circulante (R ): R = FRAcx100 .datoriile firmei către terţi. unde: FR -fondul de rulment = Cperm .rotaţia activelor: t r ro a = r = V.: referitor la rentabilitatea activelor.3.obligaţii pe termen scurt. Rata de finanţare a stocurilor (R ): ac fs R = StocuriFRx100 fs 8 Are aceeaşi relaţie de calcul ca şi rata rentabilităţii economice 87 . realizabile în/la termene diferite. 16.Af. Po ObligatiiCAx360 .conturi de regularizare. Rata dividendelor (R ) : d 8 R = CpermPbx100 d 5.4 Rate de echilibru financiar 19. O .5.marja de profit: m = Pn. Viteza de rotaţie a stocurilor materiale (V ): rs rsm Vrsm = Stocurimateriale x360 CA ac 5. unde: A .drepturi băneşti ale firmei. Perioada de plată a obligaţiilor (Po): îc . cu acţionarii şi cu bugetul statului). Obligaţiile pot fi: Os . N. Rate de gestiune financiară 15. 20. Ac .prime pentru rambursarea obligaţiilor.active totale = Af + Ac + Cr + Pro. creanţe. Viteza de rotaţie a stocurilor (V ).active circulante (stocuri. în care: Af . a At mp .13. cu propriii salariaţi. 18. Rata rentabilităţii activelor (Ra): Ra PnAtx100 . B. C . 17.obligaţii pe termen mediu şi/sau lung.active fixe (imobilizate). unde: Obligaţii . disponibilităţi şi plasamente).5. respectiv datoriile formate în relaţiile acesteia cu furnizorii. se mai pot calcula şi: r . P . respectiv: tmi rs = V = StocuriCAx100 . p V 14. Perioada de încasare a creanţelor (R ): îc R = CreanteCAx360 unde: Creanţe .

Pt 34.6 Rate de structură a pasivului 32. Rata autonomiei financiare la termen (Raft): R =Cp aft Cp x100 .5. Rata lichidităţii imediate (R ): R = Plasamente +Disponibilx100 li Os 5.(R ): Rif Im obilizarif inanciarex100 27. Rata creanţelor comerciale (R ): s mp At cc Rcc = Clientix100 At 31. Materii prime (R ): Rmp = Materiipri mex100 30. Rata stabilităţii financiare (Rsf): R = Cpermx100 . Rata activelor circulante (R ): R = Ac x100 28. Rata imobilizărilor (R ): i Ri Im obilizari At = x100 100 if .5 Rate de structură a activului 24.pasive totale = împrumuturi + datorii asimilate + furnizori + creditori + alte datorii. Rata lichidităţii curente (Rlc) sau a fondului de rulment (RFR) Rlc OsAcx100 . Rata imobilizărilor corporale (terenuri + mijloace fixe) . 22. 33. Cperm .(Ric): Ric . 26. Rata disponibilităţilor (Rdisp): Rdisp=Disponibilitatix100 . Rlr=Creante+ Disponibilx100 Os li 23. Rata imobilizărilor financiare (titluri imobiliare) .5. unde: Pt Pt . Rata autonomiei financiare globale (R ): sf afg Rafg = x100 . At 5. Rata lichidităţii rapide (Rlr): Rlr = Ac−Stocurix Os = 100 .21. 25. Rata stocurilor (R ): At ac ac At = Im obilizaricorporalex At = s R = StocuriAtx100 29.

88 .

provizioane) 6.7 Alţi indicatori Ch fixe 37.M. var Ch.5.cheltuieli variabile. un an): FN = N (numerar influx) .preţul de vânzare. TVA de încasat mii lei 5. împrumuturi pe termen scurt. IEŞIRI DE NUMERAR 1. Pragul de rentabilitate (Pr): Pr . gî gî t 36. dobânzi. . Cheltuieli financiare (creanţe. Rate. Ch. Rata de îndatorare la termen (Rît): Rît = Otml x100 Cperm 5. Plăţi pentru investiţii 3. Existent (cash) la începutul anului mii lei 2. Impozit pe profit 10. unde: Pt D . TVA colectată mii lei 4. credite TOTAL IEŞIRI DE NUMERAR EXISTENT (CASH) ANULUI LA SFÂRŞITUL mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei 89 . TVA de plată 9. Ch. Cheltuieli fond de rezervă 7.cheltuieli fixe. Cumpărări de active fixe 2.I (ieşiri de numerar).var. Venituri din vânzări mii lei 3. Fluxul de numerar (FN) = totalul intrărilor şi al ieşirilor de numerar în decursul unei perioade determinate (de regulă. Furnizori şi conturi asimilate 8. Cheltuieli suportate din venituri 5. ( i) A. plasamente. NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei 1. diferenţe de curs valutar.datorii totale ale firmei. Dividende 11. dobânzi. Rata globală de îndatorare (R ): R =Dtx100 . v 38. Clienţi şi conturi asimilate mii lei 7.fixe . PERIOADA FLUXUL DE NUMERAR U. x100 . mediu sau lung mii lei TOTAL NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei f n B.35. Aport suplimentar de capital de la asociaţi mii lei 6. unde =Pv− P . Costuri de producţie (exclusiv amortizări) 4.

adresă. participare la târguri/expoziţii. caracteristici noi) .descrierea investiţiei în contextul procesului tehnologic prezentat anterior . JV) . abur etc.) . pliante. preţ. apă.numele agentului economic . telefon. produs) . ponderea valorică în total aprovizionări. SCS.descrierea procesului tehnologic: 5. adresă. studii. angro) .date tehnice cu privire la mijloacele fixe din proprietatea agentului economic 4. data naşterii. nume. stare civilă) 2.concurenţi potenţiali (nume. SRL. servicii.descrierea sumară a procesului tehnologic actual . publicitate.conducerea (funcţia.activitatea de promovare a vânzărilor (reclamă. SNC.produsele/serviciile . SCA. impactul asupra mediului 5. străin) . revista Idei de afaceri nr. clădiri existente .personalul (număr total salariaţi. prenume. comerţ.3. direct detailiştilor. date cunoscute cu privire la aceştia) poziţia produselor/serviciilor agentului economic comparativ cu cele ale concurenţilor (produs. 90 . Lupu.1.natura capitalului (particular. forma de proprietate) . adresă. prenume. forma de proprietate etc.2. comerţ exterior) .tipul activităţii (producţie. experienţă) .data înregistrării la Registrul Comerţului .reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia noii oferte pe piaţă . Conducerea/personalul agentului economic . broşuri.) 5. ponderea în total vânzări) .asociaţi. construcţii.întocmirea graficului de realizare a investiţiei .clienţi (nume. forma de proprietate. din care: direct productiv) 3. acţionari principali (nume.forma juridică de constituire (SA. Descrierea proiectului pentru care se solicită creditul .principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite (preţ. 4(9)/1994. Descrierea activităţii curente . adresă.produsele/serviciile 9 - principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă. Piaţa actuală . calitate: ieftin/comparabil/scump) . ponderea valorică în total aprovizionări. nume şi adresă furnizor.principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă. modul de asigurare cu utilităţi (energie.concurenţi (nume. calitate. de stat. „Cum se întocmeşte un plan de afaceri".cum se va realiza desfacerea produselor (reţea proprie de magazine. Date de identificare a agentului economic .modificările necesare în structura şi numărul personalului angajat 9 Sursa: M. grafic de atingere a capacităţilor .Exemplul 1: PLANUL DE AFACERI metodologia Băncii Române de Dezvoltare 1.modificările necesare la echipamente. nume. alte forme) 5.

F. depozite în lei sau valută. asigurări cesionate în favoarea băncii). Firma . 480 din Codul Comercial).estimare pentru anul în curs . Lloyd.graficele de rambursare a creditelor fluxul de numerar şi situaţia veniturilor şi cheltuielilor pe proiect şi pe total activitate 9. adresă. Garantarea creditului . Exemplul 2: PLANUL DE AFACERI : metodologie destinată obţinerii unei potenţiale finanţări 1. vânzări prevăzute) .motivele pentru care este necesară finanţarea . scrisori de garanţie. Planul de afaceri.6. Date privind piaţa şi promovarea vânzării produsului/serviciului .serviciul datoriei previzionat 10.calculul amortismentului . Propunerea . bunurile care urmează a fi procurate din credit.raportul active curente/pasive curente previzionat .scurt istoric . Muth.scurtă prezentare a produselor/serviciilor 2.perspective 10 şi a Sursa: R. Sumar .concurenţi potenţiali 7.indicatori de bonitate 8.situaţia veniturilor şi cheltuielilor în ultimii doi ani . . Planul de finanţare a investiţiei şi previziunile financiare pentru perioada de rambursare a creditului . gaj cu deposedare sau fără deposedare în condiţiile art.câştigul celor care investesc în capitalul social şi indicarea modului momentului în care ei îşi pot vinde investiţiile 3.identificarea beneficiilor clienţilor . Bucureşti. Geralach.scurtă prezentare a tuturor secţiunilor planului .modul în care finanţarea solicitată va duce la îmbunătăţirea activităţii .bilanţurile contabile pe ultimii doi ani . p. Informaţii financiare privind activitatea viitoare a agentului economic .garanţii personale (cauţiune). H.rata internă de rentabilitate financiară a proiectului . Informaţii financiare privind activitatea trecută a agentului economic .situaţia creditelor deja existente .accentuarea aspectelor manageriale .clienţi potenţiali (nume. P. H. 1997.caracteristicile principale ale medului de funcţionare . 92-95 10 91 .obiectivele şi valorile principale .cum vor fi rambursate împrumuturile .garanţii reale (ipotecă. coediţie a Casei de editură Capital şi a Editurii Expert.

previziuni) 3. Organizare . tehnologia de producţie şi descrierea procesului tehnologic 4.programe existente şi propuse pentru dezvoltarea managementului 8. filială de acelaşi rang) 8. nivelul stocurilor 7. principalele produse cu ponderea respectivă în totalul vânzărilor 2.echipa conducerii superioare . capacitatea de utilizare a utilajelor 5.politici de personal şi de salarizare 9. contabilă şi de control .funcţiile financiară. şi structura legături funcţionale cu alte societăţi comerciale (spre exemplu.ponderea resurselor manageriale . preţ 4. Marketing şi distribuţie 1. amplasamentul şi infrastructura 6. servicii pentru clienţi 10.4.managementul financiar . calitate 5. achiziţii şi rularea materialelor 3. metode de vânzare 3. puncte forte şi slabe în zona concurenţială 6. mesajul pentru vânzări 5.structura societăţii comerciale sau a grupului şi a fiecărei activităţi principale . principalele contracte de vânzări 8. asigurarea calităţii 7. felul concurenţei. garanţii pentru produse 9. factorii principali de succes pe piaţă 2.tendinţe financiare 92 . forţa de muncă 9. canale de distribuţie 7. obiective privind piaţa şi vânzările 5.sistemul de informare a conducerii . puncte de desfacere 4.evoluţia carierelor managerilor principali . Planul financiar . istoricul evoluţiei activităţii firmei 2. tendinţe în trecut. Produse şi pieţe 1. reclamă 6. Operaţiuni 1.analiza performanţelor financiare din trecut . Managementul .situaţia financiară actuală . pieţele principale şi detalii ale acestora (ponderea pe piaţă. efectul finanţării solicitate asupra activităţii 6. perspective 7.

personal . pe cinci ani.performanţe financiare din anii precedenţi .modele de contracte . ale bilanţurilor.produse . situaţia veniturilor şi fluxul de lichidităţi 10.scheme de organizare .CV al principalilor manageri .funcţionare . lunar. în decursul unui an previziuni. Anexe .- bugetul de casă.broşuri de prezentare a societăţii comerciale 93 .pieţe .tehnologie .

c) nu afectează structura şi funcţionalitatea ecosistemelor naturale. b) totalitatea factorilor biotici dintr-un ecosistem. in care una asigura protecţia celeilalte. b) fixarea azotului din aer. 3. Transportul de energie intr-un ecosistem se realizează prin: a) relaţiile de transport dintre anumite specii. Stratul de ozon limitează: a) formarea efectului de sera . b) relaţiile dintre doua specii. 2 94 . Biotopul este format din: a) totalitatea flintelor vii dintr-un anumit habitat. c) mediul sau locul de viata al unei biocenoze. b) relaţiile de nutriţie. Intensificarea efectului de sera este determinata de acumularea in atmosfera a unor cantităţi mari de: a) O3 si O2. b) ploile acide. Biocenoza reprezintă: a) cel mai simplu nivel de organizare al materiei vii. b) dispersia gazelor nocive din atmosfera. c) relaţiile de cooperare. c) mediul edafic si antropic de creştere al oricărei vieţuitoare. Procesul de fotosinteza asigura : a) conversia energiei solare in energia chimica a substanţelor organice nou sintetizate. Pesticidele: a) se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice b) sunt biodegradabile si nu afectează sănătatea omului. b) gazelor rare. 8. Ploile acide determina: a) distrugerea stratului de ozon b) distrugerea descompunatorilor solului c) distrugerea tuturor organismelor acvatice. 2. 10. c) legaturile dintre speciile unei biocenoze care asigura capacitatea de adapatre. c) pătrunderea radiaţiilor ultraviolete. c) efectul de sera. 6. 4. Relaţiile trofice reprezintă: a) relaţiile de nutriţie ce se stabilesc intre speciile unei biocenoze. 7. c) multiplicarea bacteriilor chemosintetizatoare. c) CO siCO. 5. 9. Surse de poluare naturala sunt: a) erupţiile vulcanice.PARTEA VI-a INTREBARI GRILA PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR Ecologie si protecţia mediului 1. b) populaţia oricărei specii grupata laolaltă cu alte populaţii ale altor specii.

14. clorhidric 18. Distrugerea stratului de ozon este cauzata de: a) freon b) metan c) amoniac 16. Detergenţii nebiodegradabili: a) sunt descompuşi de enzime b) distrug flora bacteriana c) scad toxicitatea generala a mediului 19. 95 . Plaurul este: a) o zona inundabila in Delta Dunării. b) energia din biomasa vegetala. Eroziunea solului este cauzata de: a) defrişări b) plantarea de arbori pe pantele abrupte c) efectul de sera 17. Organismele bentonice trăiesc: a) pe fundul marilor şi oceanelor b) in masa apei c) in stratul superficial al apei 12. Ploile acide sunt determinate de acizi corozivi ca: a) ac. c) o formaţiune vegetala plutitoare. la adâncimi de peste 200 m exista cantităţi mari de: a) H2S b) C02 c) NH3 13. Contaminarea apelor cu substata organica in descompunere in general duce la: a) creşterea concentraţiei de oxigen dizolvat b) scăderea concentraţiei de oxigen dizolvat c) scăderea concentraţiei de H2S 20. Energia vitala pentru funcţionarea unui ecosistem de câmpie este: a) energie luminoasa. sulfuric b) ac. b) un tip de grind. In Marea Neagra.11. carbonic c) ac. Rezervaţia Biosferei din tara noastră este: a) Parcul Naţional Retezat b) Delta Dunării c) Pădurea Letea 15. c) energie din biomasa animala.

3. cu ajutorul vântului sau insectelor. b. b. c. principala sursă de variabilitate genetică şi de obţinere a soiurilor noi. Principii de genetică La plantele cu reproducere vegetativă . a doi hibrizi simpli. indivizi din genuri diferite. Hibridarea simplă reprezintă încrucişarea: a. 8. planta mamă castrată se polenizează liber. c. prin polenizarea genitorului matern cu polen de la alt soi. prin polenizare cu polen propriu. c. plantele autogame cât şi la cele alogame. specii şi chiar genuri diferite. b. b. Hibridarea artificială forţată are loc când: a. c. c. provenit de la alte soiuri. b. prin fecundare cu polen străin. c.d Hibridarea. 2. a unui hibrid folosit ca mamă. indivizi din specii diferite aparţinând aceluiaşi gen. 4. soiuri ale aceleaşi specii. descendenţa se realizează: a. planta mamă castrată şi izolată se polenizează sub izolator cu inflorescenţe ale soiului tată. cu un soi sau o linie consangvinizată. Hibridarea dublă reprezintă încrucişarea: a. partenogeneză). planta mamă castrată şi izolată se polenizează cu polenul recoltat de la genitorul tată. 7. c. descendenţa vegetativă a unui singur indivi. 6. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. descendenţa sexuată a unei plante autogame. Hibridarea interspecifică o întâlnim atunci când se încrucişează: a. descendenţa sexuată a unei plante alogame. pe seama unui singur individ.1. b. c. are loc la: a. prin castrarea plantei mame care apoi se polenizează liber. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. 96 . fie numai prin gameţi masculi (androgeneză). b. Hibridarea naturală se realizează: a. fie a celor femeli (ginogeneză. a doi hibrizi simpli. unui hibrid folosit ca mamă cu un soi sau o linie consangvinizată. b. Ce este clonul sau şuşa: a. 5. plantele care se înmulţesc numai vegetativ. plantele la care organele florale sexuale nu sunt normal formate.

hibridarea liniilor consangvinizate între ele. b. obţinuţi prin înmulţire vegetativă. b. Capacitatea combinativă generală se determină prin: a. totalitatea indivizilor cu caractere asemănătoare. începând cu generaţia F2. b. la hibrizii F1. scăderea vigorii hibrizilor în descendenţă. b. datorită segregării caracaterelor. polenizarea hibrizilor F . c. c vitalitate aproximativ egală cu a genitorilor din care provin. b vitalitate crescută. Efectul heterosis se manifestă pregnant: a. b. descendenţa consangvină a unor plante autogame. autofecundarea forţată cu polen a plantelor alogame. motiv pentru care nu pot fi folosite direct în producţie. 13. Hibridarea triplă reprezintă încrucişarea: a. . la soiurile consolidate genetic. hibridarea ciclică. de la o plantă. c. creşterea vigorii hibrizilor F1. cu unul dintr părinţi. c. b. menţinerea la aceeaşi valoare a vigorii hibrizilor F1 cu a genitorilor. Heterosisul determină: a. timp de mai multe generaţii succesive a unei singure plante alogame. hibridare ciclică (tip top-cross). c. încrucişarea repetată a genitorilor hibridului F cu un alt soi valoros sau linie consangvinizată. 1 12.9. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu acelaşi genitor comun numit tester. descendenţa consangvină. Retroîncrucişarea (backcross. c. unui hibrid folosit ca mamă cu o linie consangvinizată. 16. cu polenul altor hibrizi. Consangvinizarea reprezintă: a. autofecundarea plantelor autogame. c. c. care se reflectă direct asupra producţiei. sau cu un soi. 1 1 10. încrucişarea repetată între genitorii hibridului F . Liniile consangvine au în general: a vitalitate redusă. în urma încrucişării între forme diferite genetic. repetată a doi genitori din specii diferite. b. ca urmare a încrucişării între forme apropiate genetic. 97 14 15. încrucişarea repetată de 5-6 ori a hibridului F1. 11. hibridarea regresivă) constă în: a. sau încrucişarea între indivizi înrudiţi. unui hibrid folosit ca mamă cu un alt hibrid. Linia consangvinizată reprezintă: a. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu mai mulţi genitori.

menţinerea constantă a numărului de cromozomi. multiplicarea garniturii proprii de cromozomi cu un număr de multiplicare superior lui 2. Autopoliploidia reprezintă: a. în generaţia F2. c. c. 22. se înregistrează o creştere a rezistenţei plantelor la anumiţi factori de mediu. b. c. servind ca bază ulterioară de ameliorare. atât la plantele autogame cât şi la cele alogame. în generaţia F . Heterosisul somatic se întâlneşte în cazurile când în F la plante: a. b. Formele transgresive ce se obţin prin hibridarea transgresivă apar: a. nu modifică baza ereditară genetică a hibrizilor. reducerea garniturii proprii de cromozomi la jumătate. Marea majoritate a mutaţiilor sunt: a. Metoda hibridării convergente care constă în încrucişarea în paralel a hibridului F atât cu un părinte cât şi cu celălalt timp de 4-6 generaţii.17. 25. sunt stabile şi prezintă fenotipuri superioare ambilor genitori. se ridică şi mai mult gradul de variabilitate a populaţiilor. 24. se reduce gradul de variabilitate a populaţiilor. c. b. se utilizează: a. 1 1 3 20. Folosirea liniilor consangvinizate androsterile ca genitori materni în producerea de seminţe hibride: a. b. Contribuie la eliminarea totală sau parţială a castrării artificiale a plantelor mamă. b. sporeşte producţia de seminţe şi respectiv producţia de fructe. c. Se face prin autopolenizarea normală în cadrul florii. fără aport de polen din afară. numai la plantele autogame. variabilitatea nu este influenţată. b. Efectul heterosis este: a. nu este influenţat de numărul de gene în stare heterozigotă. numai la plantele alogame. Heterosisul reproductiv se întâlneşte în cazurile când în generaţia F : a. b. 23. direct proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. favorabile sau productive. c. c. 21. se înregistrează o creştere a rezistenţei la anumiţi factori de mediu. b. dăunătoare sau letale. 1 19. creşte considerabil masa vegetativă. b. sunt instabile şi sunt inferioare caracterelor genitorilor. Necesită castrarea artificială a plantelor mamă. Prin hibridarea formelor mutante între ele sau cu alte forme (soiuri): a. în generaţia F . sporeşte productivitatea de seminţe şi respectiv producţia de fructe. c. 1 18. c. creşte considerabil masa vegetativă. 98 . invers proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă.

încrucişare întâmplătoare. fie patern. numeroase biotipuri. Soiurile monoliniare sunt alcătuite din: a. Fie genitor matern. Genitor patern. reducerea numărului de cromozomi. Pentru transferul plasmogenelor este obligatoriu ca donatorul să fie: a. c. 2 biotipuri. c. dublarea numărului de cromozomi. 27. menţinerea constantă a numărului de cromozomi. c. Transferul unei gene recesive se face prin: a. urmată de: a. 99 .26. c. 29. 28. un singur biotip. Allopoliploidia reprezintă încrucişarea între specii sau genuri diferite. autofecundare. b. b. backcross b. Genitor matern. b.

Principii de Economie Generală 1. cât şi fizică (materială). c) care nu se modifică odată cu volumul producţiei. Costurile fixe sunt acelea: a) care se modifică odată cu volumul producţiei. c) sporul de cheltuieli totale necesitate de creşterea cu o unitate a producţiei. c) cantitatea necesară dintr-un factor de producţie pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor. 5. 100 . b) o modalitate de creştere a profitului. b) reducerea costurilor până la cel mai mic nivel posibil. c) producţia să se obţină cu costuri mici în condiţiile menţinerii sau creşterii calităţii. 3. b) utilizarea (prin consum) a factorilor de producţie. 6. c) atât valorică. Substituirea factorilor de producţie în activitatea economică trebuie să se facă astfel încât: a) producţia să crească în orice condiţii. măsoară: a) gradul de rentabilitate al utilizării anumitor factori de producţie în forme diferite de combinare. b) în exclusivitate valorică (bănească). b) costul de producţie cel mai mare. astfel ca producţia să rămână constantă. c) care sunt diferite de la o perioadă de timp la alta. 4. c) alegerea celor mai bune metode de management şi marketing. b) producţia să se diversifice calitativ. Costul marginal reprezintă: a) costul de producţie cel mai mic. 2. 8. 7. Principalii factori necesari pentru creşterea eficienţei şi sporirea forţei competitive a agenţilor economici sunt: a) creşterea costurilor în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. b) care sunt cele mai mici. Consumul capitalului circulant se face sub formă: a) de cotă de amortizare. c) raţionalitatea folosirii resurselor ca factori de producţie. Costurile variabile sunt acelea: a) care nu se modifică odată cu volumul producţiei. Costul. b) care se modifică odată cu volumul producţiei. în sens generic. Rata marginală de substituţie reprezintă: a) o combinare a factorilor de producţie.

b) preţul bunului economic respectiv. Productivitatea. Aprecierea utilităţii bunurilor de consumatori are un caracter: a) obiectiv. 14. o reprezintă: a) estetica bunului economic respectiv. b) satisfacerea normală a celor mai stringente trebuinţe. c) sporul de rezultate obţinut prin creşterea cu o unitate a unuia (sau a fiecărui) factor de producţie. b) scade. b) randamentul capitalului. Reducerea duratei timpului de muncă are la bază: a) reducerea productivităţii. b) creşte cu o rată descrescătoare. Care din următoarele enunţuri consideraţi că este corect ? a) raţionalitatea generează eficienţă economică. în general. utilitatea medie evoluează astfel: a) creşte. b) rentabilitatea activităţii economice depinde în mare măsură de abilităţile managerului. b) plusul de producţie faţă de perioada anterioară. 15. 11. 10. c) rodnicia sau randamentul factorilor de producţie.9. b) dublu. 101 . c) proprietăţile sau caracteristicile bunului economic. c) echilibrul economic aparţine numai firmelor rentabile. reprezintă: a) producţia obţinută de o firmă într-un timp dat. cât şi subiectiv. c) eminamente subiectiv. Baza utilităţii unui bun. 12. atât obiectiv. b) creşterea utilităţii bunurilor. 13. 16. Productivitatea marginală a factorilor de producţie ne arată: a) randamentul pământului. c) poate să crească. Când utilitatea marginală este pozitivă şi descrescătoare. c) găsirea acelui program de achiziţii şi de consum care să-i asigure cea mai mare satisfacţie posibilă cu ajutorul venitului său limitat. Esenţa alegerii consumului raţional constă în: a) satisfacerea tuturor trebuinţelor. 14. să scadă sau să rămână constantă. c) este pozitivă şi descrescătoare. cum evoluează productivitatea marginală ? a) creşte. c) creşterea productivităţii. independent de consumator. Când productivitatea medie a muncii creşte. în sens generic.

dar descrescătoare. b) puterea de cumpărare a individului. b) este o bursă. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte elasticitatea cererii: a) creşterea ofertei pe piaţă. b) descrescătoare. b) utilitate economică are orice bun de care cineva are nevoie. Bunurile cu cerere elastică sunt acelea: a) a căror cerere se modifică în funcţie de preţ. 21. b) nivelul profitului obţinut de unitatea economică. 24. 25. este în mod normal: a) crescătoare. Când numărul de doze (cantitatea) consumate dintr-un bun creşte. indiferent de locul unde se desfăşoară tranzacţiile. c) toate răspunsurile sunt corecte. Arătaţi care din aprecierile de mai jos privind utilitatea economică sunt corecte: a) utilitatea economică este o trăsătură a oricărui bun liber sau economic. Principalii factori care influenţează elasticitatea cererii sunt: a) modificarea preţului bunurilor şi serviciilor şi mărimea venitului real al consumatorilor. 20. utilitatea economică totală resimţită de un consumator. b) scăderea costurilor de producţie. utilitatea totală resimţită de către un consumator prin mărirea cantităţii consumate din bunul respectiv: a) creşte. b) scade. b) cererea este mai mare decât oferta. c) preţul de echilibru al factorilor de producţie. 102 . 19.17. c) modificarea cererii în funcţie de anumiţi factori. c) mărimea veniturilor obţinute din vânzarea producţiei. Cererea de bunuri şi servicii depinde de: a) necesităţile de consum. c) descreşte când utilitatea marginală este descrescătoare. 18. c) rămâne neschimbată. pe care nu le deţine şi pe care trebuie să le cumpere. c) a căror cerere se modifică într-o măsură mai mare decât se modifică preţul lor. 23. 22. Când utilitatea marginală a bunului "x" este pozitivă. inclusiv producătorul sau posesorul său. Preţul de echilibru este influenţat de: a) creşterea veniturilor cumpărătorilor. Care din afirmaţiile de mai jos definesc mai complet noţiunea de piaţă: a) este un loc unde se fac tranzacţii. b) care sunt de strictă necesitate. c) reprezintă toată gama de acţiuni prin care cumpărătorii şi vânzătorii intră în contact şi schimbă bunuri şi servicii. c) utilitate economică au toate bunurile de care cineva are nevoie.

29. c) este obţinut de toţi agenţii economici. b) dimensiunile profitului şi ale cheltuielilor materiale rămân constante. iar costurile salariale se reduc. În care din situaţiile de mai jos activitatea întreprinzătorului este rentabilă: a) întreprinderea nu înregistrează nici pierderi nici profituri. b) în care cererea este egală cu oferta. b) întreprinderea înregistrează profituri mici. este cea: a) golită de mărfuri. Profitul se aseamănă cu dobânda şi renta prin aceea că: a) are aceeaşi mărime. c) întreprinderea obţine profituri mari. b) diferenţa dintre încasări şi cheltuieli.. 32. b) concordanţa relativă între diferite structuri valorice ale rezultatelor economice.. Pragul minim al rentabilităţii este dat de: a) costul mai mare ca preţul. c) maximizarea volumului de bunuri economice. b) când cererea este egală cu oferta. c) sunt două forme de venit care revin unor posesori de factori de producţie diferiţi. 30. Starea de echilibru economic este atunci: a) când suma totală a încasărilor din vânzări este cea mai mare. de mărfuri. Rata profitului arată: a) gradul de rentabilitate al capitalului utilizat. iar diferenţele dintre ele sunt considerate normale. c) volumul capitalului folosit creşte mai mult faţă de sporirea masei profitului. c) gradul de competitivitate. Criteriul major al eficienţei la nivelul unităţii economice este: a) maximizarea profitului. 31. b) costul este mai mic decât preţul.plină. c) o formă a echilibrului financiar. 103 . c) costul este egal cu preţul. 35. b) profitul este un venit. 33. Echilibrul economic valoric exprimă: a) rentabilitatea agenţilor economici. b) este un venit.. b) maximizarea preţului de vânzare. c) . 27.26. 28. Piaţa care funcţionează . 34. Salariul se deosebeşte de profit prin aceea că: a) salariul este mai mic decât profitul. Rata profitului creşte atunci când: a) masa profitului scade mai încet comparativ cu reducerea costurilor materiale şi salariale. c) când veniturile sunt egale cu cheltuielile. între acestea şi eforturile depuse.bine..

b) modificarea structurilor economice. dar neocupată / populaţia aptă de muncă ocupată)x100. b) masa monetară > suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. Creşterea rapidă şi de aceeaşi mărime a veniturilor tuturor agenţilor economici şi a preţurilor bunurilor de consum şi a serviciilor oferite pe piaţă are ca rezultat: a) reducerea puterii de cumpărare a unităţii monetare. c) cererea de muncă < oferta de muncă. c) masa monetară < suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. 44. b) cheltuieli suplimentare pe care le va angaja bugetul de stat. În care din situaţiile de mai jos există şomaj? a) cererea de muncă > oferta de muncă. toţi agenţii economici trebuie să le suporte în perioada tranziţiei. 104 . Costurile sociale ale tranziţiei la economia de piaţă reprezintă: a) impozitele suplimentare pe care populaţia. c) creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. c) şomaj tehnologic. b) creşterea indicelui preţurilor mai rapidă decât a veniturilor băneşti medii pe locuitor. b) cererea de muncă = oferta de muncă. 40. 38. c) creşterea numerarului aflat în circulaţie. 39. b) (populaţia aptă de muncă. chiar sacrificiile pe care populaţia trebuie să le accepte în perioada de tranziţie. b) (numărul şomerilor / populaţia ocupată) x 100. Care din relaţiile de mai jos exprimă gradul de ocupare a populaţiei apte de muncă dintr-o ţară: a) (populaţia aptă de muncă ocupată/populaţia totală)x100. 43. c) (populaţia ocupată / populaţia aptă de muncă) x 100. 37. c) renunţările. c) (populaţia aptă şi neocupată/populaţia aptă şi ocupată)x100. Care din următoarele forme de şomaj pot fi atribuite înlocuirii vechilor tehnologii (retehnologizării): a) şomaj sezonier. b)şomaj structural. 42. Care din enunţurile de mai jos la consideraţi corecte pentru a ilustra inflaţia: a) creşterea preţurilor mai rapidă decât a salariului nominal. În care din situaţiile următoare apare inflaţia ? a) masa monetară = suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. 41. b) creşterea puterii de cumpărare a unităţii monetare. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata şomajului? a) (numărul persoanelor apte şi neocupate/populaţia totală)x100.36. Şomajul ciclic este cauzat de: a) schimbarea vechilor tehnici. c) crizele (ciclurile) economice.

b. Consumurile fixe. c) sporirea eficienţei economice şi reorientarea investiţiilor pe ramuri (spre cele mai rentabile). c. Diminuarea costurilor sociale ale tranziţiei la economia de piaţă presupune în special: a) creşterea veniturilor băneşti ale întregii populaţii. eminamente obiectiv. se include integral în forma materială şi bănească a bunurilor din care este format. c. b. ce formează costul variabil mediu (Cvm). prin consumarea sa. 48. producţia obţinută (ΣQ) şi capitalul tehnic utilizat (ΣK). în rezultatele producţiei. variabile globale şi producţia obţinută (CV/Q). în cadrul fiecărui ciclu de producţie. c. b) "îngheţarea" preţurilor bunurilor de consum şi a tarifelor la servicii. Pentru calcularea productivităţii medii a muncii se face raportul între: a. producţia totală (ΣQ) şi cantitatea totală de muncă utilizată (ΣL). costurile variabile medii (Cvm). nu se consumă deloc în procesul de producţie. b. este calculat ca raport între costurile: a. 50. Consumul capitalului fix: a. b. se referă la întreaga producţie. fiind formate din costuri fixe şi variabile. producţia obţinută (ΣQ) şi suprafaţa totală agricolă. totale şi producţia obţinută (CT/Q). costurile fixe medii (CFM). aleatoriu. rămân relativ neschimbate faţă de modificarea volumului de producţie. Evoluţia costului marginal (Cm). Consumul variabil mediu. 105 . ca parte a consumului global: a. 51. depinzând de raportul pe care fiecare consumator îl stabileşte între cantitatea determinată din bunul respectiv şi nevoile sale. c. 46. utilitatea ne fiind legată de nevoile consumatorului. participând la mai multe cicluri de producţie. 49. se înregistrează numai în expresie bănească. exprimată prin numărul de salariaţi sau ore de muncă. recuperarea cheltuielilor făcându-se treptat. necesitate de creşterea consumului de factori de producţie pentru a spori cu o unitate producţia (ΔQ) depinde de: a. Capitalul circulant: a. produsul fiind neapărat necesar consumatorului. c. costurile variabile totale medii (CTM). 52. b. se modifică în raport cu modificarea volumului de producţie. 47.45. se consumă treptat. nu se înregistrează. fixe globale şi producţia obţinută (CF/Q). fiind supus unui proces de uzură. c. b. eminamente selectiv. Aprecierea utilităţii economice a unui produs are un caracter: a. se înregistrează atât în expresie fizică cât şi valorică (bănească). b. definit sub forma sporului de cheltuieli totale (CT). c. făcând obiectul investiţiei de lungă durată.

Profitul se determină ca diferenţa între: a. 55. hotărârea fiecărui consiliu de administraţie al societăţilor comerciale. b. preţul de vânzare planificat şi cel realizat al unui produs. Profitul admis reprezintă: a. 56. c. cantitatea de mijloace financiare ce rezultă în urma vânzărilor produselor care să permită reluarea ciclului de producţie. mai mic decât volumul costurilor. b. Rata profitului se calculează ca raport procentual între: a. Pragul minim al rentabilităţii unei firme este atins atunci când volumul încasărilor este: a. b. provenite dintr-o activitate. preţul de vânzare şi costul produselor (serviciilor).53 Bunurile cu cerere elastică sunt cele la care o modificare de o anumită mărime a preţului: a. c. b. 54. 106 . mai mare decât volumul costurilor. atrage după sine o modificare mai mare a cererii lor. instituţionalizarea unei mărimi a profitului care se stabileşte de decizia autorităţilor şi de politica fiscală a statului. costul planificat al produselor şi cel realizat. 57. masa profitului şi capitalul folosit. determină modificarea în aceeaşi mărime a cererii lor. egal cu volumul costurilor. produce o modificare în mai mică măsură a cererii lor. c. c. venitul total obţinut şi capitalul folosit. c. b. veniturile şi cheltuielile totale ale întreprinderii.

b) climă călduroasă şi umedă. c) borul. b) orz şi mei. Respectarea rotaţiei tehnologice la cultura de orz asigură sau nu sporuri de recoltă a) da. Arătura la grâu se face cu: a) plugul în agregat cu grapa stelată (GS). c) rapiţa. Numiţi cel mai important element nutritiv al fertilizării pe solurile din România: a) potasiu. 107 . Folosirea orzului în alimentaţia omului se face sub forma: a) făină de orz. Care este principala componentă chimică la bobul de grâu şi în ce procent: a) lipidele. c) Fitotehnia. c) creştere în greutate a boabelor. de 80% b) nu. c) climă rece şi umedă. Înfrăţirea este procesul biologic al cerealelor de: a) ramificare a tulpinii. Triticola este o cereală nouă. 4. c) grâu şi secară. c) turte de orz. 3. c) combina în agregat cu grapa cu discuri (GD). 10. rezultată din hibridarea dintre: a) grâu şi orz. c) făina de ovaz. dar de 20%. c) glucidele. 5. 11. Care este principalul produs rezultat din cultivarea orzului pentru om: a) boabele b) fulgii de ovaz. b) proteinele. Care dintre culturile agricole pot valorifica şi terenurile săraturoase din lunci. b) orezul. b) combinatorul. b) arpacaş. b) dezvoltare a rădăcinilor. 2. 7. b) azotul.Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole 1. 8. a) orzul. 9. Secara se cultivă în bune condiţii de: a) climă calduroasă.sunt sub limită. Definiţi care ramură a ştiinţelor agronomice se ocupă cu studiul plantelor de câmp: a) Agrotehnica. b) Pedologia. c) da. 6.

pentru consum direct. b) turte. 16. c) 1 aprilie. b) brazde. ca furaj. Care este zona ecologică favorabilă pentru cultura bumbacului în ţara noastră: a) Dobrogea. b) hardpan. Denumiţi orizontul dur de sol care influenţeaza negativ sistemul radicular al plantelor: a) crusta. c) cereale. Cum se numeşte operaţiunea de separare a fibrelor de pe tulpinele de in si cânepă: a) smuls. 19. b) papaveraceae. Cum se numesc resturile de inflorescenţe de la floarea soarelui şi la ce pot fi folosite: a) calatidii. în sudul ţarii: a) 15 septembrie-10 octombrie. în asolament. Cât reprezintă partea lemnoasă din tulpina de cânepă? a) 60% . b) pentru a combate mai bine buruienile. 17. Tutunul cărei familii geobotanice aparţine: a) solanacee. b) lunca Siretului. 21. b) 25 august. 14.12. c) pentru a evita efectul remanent al erbicidelor. c) calatidiu. în industria alimentară.din ce categorie fitotehnică face parte: a) plante tuberculizere si rădăcinoase. Cartoful.20 aprilie. c) fabaceae. Care este sistemul de irigaţie utilizat în cultivarea orezului: a) aspersiunea. cultura de mazăre după alte leguminoase: a) pentru a evita riscul excesului de azot.65%. Din ce cauză nu se recomandă. 15. b) plante textile. b) 50%. c) seminţe. 18. 20. 22. b) păstaie. 108 . c) combic. Care este epoca optimă de semănat la soia. b) topit. c) Lunca Dunării şi sudul extrem. c) cotonizare. 13.10 septembrie. c) 60%. c) înundarea. la leguminoase se numeşte: a) spic. Fructul.

iarba de Sudan. dovleacul. Borceagul. orezul. Culturile agricole care se recoltează toamna sunt: a. 28. mazărea. ovăzul. b. mazărea. b. b. mazărea. c. lupinul. sorgul bicolor. porumbul. sorgul Oriental.23. sorgul pentru mături. sorgul pentru boabe. c. numărul de seminţe din 100 seminţe pure. utilizate cu efect sedativ în industria farmaceutică: a)codeina şi papaverina. Culturile agricole care se seamănă primăvara devreme. apoi pe celelalte. 31. sorgul pentru furaj. Grâul. sunt: a. pe sărite. sorgul. c) capsulele şi seminţele. fasolea. care germinează şi dau germeni normali. Floarea soarelui. ovăzul. soia. c. b. fasolea. meiul. b. lucerna. b) morfina şi derivatele. inul. în epoca I-a. c) sorgul European. c. 24. Care sunt două dintre substanţele biochimice ale macului. sorgul vulgare. cânepa. Metodele de executare a arăturii sunt: a. 30. c. ricinul. soia. a. distanţele de plantare sau semănare minime la care o cultură poate creşte normal. sorgul bicolor. Culturile agricole rezistente la secetă sunt: a. mai întâi pe locurile joase ale parcelei.. pepenele verde. numărul de ramificaţii laterale care îndesesc planta. calitatea pe care trebuie să o aibă seminţele de a nu conţine corpuri străine. 26. soia. fasolea. la cormană. inul. inul. Prin desimea plantelor se înţelege: a. secara. 29. bobul. Grâul. în lături. umiditate şi aeraţie. 27. tutunul (plantare). rapiţa. sorgul dur. sfecla de zahăr. b. orzul. porumbul. porumbul. c. 25. numărul de plante de pe suprafaţa de un metru pătrat sau de un ha. sfecla. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a fi semănat. Care sunt cele 4 specii de sorg cultivat: a)sorgul de Sudan. trifoiul. orzul. Plantele leguminoase pentru boabe sunt. floarea soarelui. meiul. b. trifoiul. sorgul zaharat. b) sorgul pentru boabe. orezul. c. pe două direcţii perpendiculare. Puritatea seminţelor reprezintă: a. cânepa pentru sămânţă. când sunt puse în condiţii optime de temperatură. soia. 109 .

este de: a. 41. umiditate şi aeraţie. Efectul maxim al tăvălugirii în scopul tasării stratului de la suprafaţa solului. Adâncimea arăturii de vară pentru semănăturile de toamnă. la o umiditate normală. pentru a afâna solul şi a favoriza creşterea lăstarilor plantelor. 39. c. imediat după recoltarea culturii de vară (grâu. 18-20 cm. c. soia. calitatea pe care o au seminţele de a nu conţine corpuri străine. b. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a se semăna. mărunţirea şi aşezarea stratului de sol de la suprafaţă. se obţine când solul este: a. b. Adâncimea la care pătrund în sol piesele active ale grapei variază între: a. c. iar uneori după coasă. afânarea solului toamna. 34. grâu. porumb. vara. c. 14-16 cm. . 38. Arătura de vară se face după următoarele culturi: a. c. rapiţă. 17-22 cm. b. pentru a strânge resturile vegetale. toamna. primăvara.). c. 110 33. 3-12 cm. c. c. uscat. Lucernierele. pentru a pregăti recolta din anul următor. Arătura de vară se face: a după recoltarea plantei premergătoare. b. floarea soarelui. b.32. afânarea solului primăvara înainte de semănat. c o dată cu recoltarea plantei premergătoare. b înainte de recoltarea plantei premergătoare. umed. 16-20 cm. 12-17 cm. 22-30 cm. distrugerea crustei. orz. borceaguri. după ultima coasă. 37. numărul de seminţe din 100 de seminţe pure care germinează când sunt puse în condiţii optime de temperatură. orz etc. 21-30 cm. 40. b. cartofi. sfeclă. c. lucrarea superficială a solului cu plugul sau grapa cu discuri. b. distrugerea buruienilor şi afânarea solului. b. deschiderea de rigole la udarea pe brazde sau muşuroirea unor culturi. trifoiştile şi pajiştile se grăpează: a. după semănăturile de toamnă. Arătura adânca de toamnă se execută la: a. Autenticitatea seminţelor reprezintă: a. 35. Dezmiriştirea înseamnă: a. 14-16 cm. b. Cultivatoarele echipate cu organe active de tip rariţă sunt folosite pentru: a. 36.

Sursa cea mai importantă de îmburuienare o reprezintă: a. 49. Monocultura înseamnă amplasarea: a. sfecla de zahăr. porumbul. care prin distrugere. 44. c. sfecla.42. floarea soarelui. fasolea. ricinul. porumbul. b. seminţele dacă nu sunt selectate în prealabil. lucerna. Selectivitatea erbicidelor înseamnă distrugerea prin selecţie: a. Erbicidele de contact acţionează asupra buruienilor astfel: a. rădăcini fasciculate trasante. Culturile agricole care se recoltează la jumătatea verii sunt: a. c. mazărea. trifoiul. 5-7 cm. solul. 47. Masa hectolitrică (MH) a seminţelor reprezintă: a. se înfiinţează toamna. lăsând nevătămate pe altele.1 mc. după recoltarea culturilor de toamnă. b. urmează imediat după recoltarea altor culturi la sfârşitul primăverii sau începutul verii. se înfiinţează în anul următor.a) au în pământ: a. precipitaţiile. mai mulţi ani la rând. 51. b. rădăcini pivotante c. ovăzul. pe aceiaşi parcelă. în timpul aceluiaşi an. Adâncimea de semănare a seminţelor mici (lucernă. costreiul. aceleiaşi culturi. nu mai pot alimenta planta. c. 3-5 cm. c. ca urmare a atingerii directe cu plantele. greutatea în kilograme a unui volum de 10 litri. 111 . b. coada calului ş. a unor plante. 43. 45 46. trifoi) este de : a. a buruienilor numai în perioada de primăvara. la începutul primăverii. inul de fuior. cerealele păioase. pătrund în plantă. sistemic şi distrug toate organele vegetative. animalele. mazărea. în timpul unui an. Culturile prăşitoare (care se seamănă la distanţe mai mari între rânduri) sunt: a. b. c. inul de fuior. rizomi sau tulpini subterane cu muguri din care pornesc lăstari. Buruienile perene (pirul. bobul. c. factorii naturali: vântul. numai a plantelor tinere. cartoful. floarea soarelui. pe o parcelă. c. din produsul analizat. 2-3 cm. greutatea în grame a o mie de seminţe. greutatea în kilograme a unui volum de 0. b. c. c. acţionează asupra rădăcinilor. 50. a două culturi pe o parcelă. b. distrug ţesuturile plantelor. unei singure culturi. b. Culturile succesive. soia. b. denumite şi culturi duble sau culturi de mirişte: a. bozul. din produsul analizat. 48. Mazărea. b. borceagul.

este un aliment complet. sursă de energie pentru organism. laptele. intensifică procesele metabolice din organism. b. Lăptişorul de matcă este un produs: a. Cabalinele sunt o specie de animale care pot fi crescute şi exploatate pentru: a. Laptele este aliment foarte valoros pentru om deoarece: a. energetică şi plastică datorită: a. de neînlocuit pentru toate categoriile de consumatori. menţinând starea de sănătate a organismului uman. rezultat din prelucrarea mierii. florei din care este cules polenul. c. oul. c. prezenţei hidraţilor de carbon. Carnea şi preparatele din carne sunt indispensabile în hrana omului şi în anumite situaţii pot constitui: a. c. atracţie pentru turişti şi o sursă semnificativă pentru cei se ocupă de agroturism. b. scopuri de producţie. derivatele acestora. microelementelor şi a vitaminelor. cu valoare biologică. completarea varietăţii de specii. b. 2. c. potenţează şi echilibrează raţia. b. carnea. ouă sunt indispensabile în alimentaţia omului pentru că: a. asigurarea tracţiunii în agricultură pe drumurile greu accesibile. satisfac senzaţia de saţietate. Care este produsul de origine animală care are cel mai mare indice chimic din punct de vedere alimentar: a. de secreţie a glandelor salivare faringiene a albinelor lucrătoare. Proteinele de origine animală provenite din lapte.Tehnologia cresterii animalelor 1. carne. asigurând rezistenţa organismului faţă de unele boli. 3. miere. sportive şi medicale. b. c. 4 5 6 7 112 . c. a macroelementelor minerale. pericol pentru o categorie de consumatori. b. Mierea constituie un aliment natural foarte hrănitor. b. are o încărcătură microbiologică mai mică. îi creşte valoarea biologică. al glandelor excretoare al trântorilor. multiplelor subproduse ce se obţin din ea. c. este produs alimentar accesibil ca preţ unitar pentru orice categorie de cumpărători.

lucernă. lianţii. ciocălăi de porumb. substanţe azotate neproteice. Norma de hrană la animale reprezintă: a. Elementele fundamentale pentru alimentaţia raţională a animalelor sunt: a. aditivi furajeri. borhotul de bere. spărturi rezultate în urma selectării boabelor de cereale. condiţiile de întreţinere şi exploatare. b. paie de cereale. 10. c. frunze şi colete de sfeclă. c. tulpini uscate de porumb. valoarea energetică. Valoarea nutritivă a furajelor se exprimă prin: a. furajele concentrate. c. c. cunoaşterea scopului pentru care este întocmită raţia şi principiile nutritive ale raţiei b. pe timp de 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru producţie. apa. Din ce sunt constituite resursele secundare din agricultură ce intră în raţia animalelor de fermă: a. b. minerală şi vitaminică. 13. tăiţeii de sfeclă. prin păşunat şi la iesle. melasa. proteică. nivelul constant în hrănirea unui animal. Sub ce formă se administrează furajele verzi în hrana animalelor de talie mare(bovine. praful de cretă. Biostimulatorii. substanţele corectoare de gust şi miros. tescovina. c. b. 12. b. c. borhotul de spirt. 9. 11. alimentaţia pe bază de norme şi principiile întocmirii raţiilor de hrană. antioxidanţii etc. coceni de porumb. coeficientul de digestibilitate. enzimele.8. pleavă. cunoaşterea surselor de hrană. sub formă de plantă întreagă imediat sau la câteva ore după recoltare şi sub formă tocată. 113 . nutreţuri de origine minerală. capitule de floarea soarelui. sfeclă furajeră. vreji de leguminoase. hrana. sunt: a. Care sunt reziduurile alimentare industriale ce pot intra în calculul raţiei furajere: a. prin recoltare şi însilozare. şproturile. necesarul de substanţe nutritive al unui animal . borhotul de amidon. calculul necesarului de hrană. cabaline): a. b. 14. cantitatea de energie rezultată în urma consumului. c. b.

masă verde 70-80%.) pentru vacile de lapte: a. suculente 25-35%. alimentaţia raţională. cantitatea de furaje pentru sporul mediu zilnic. concentrate 25%.U. c. 20. longevitatea productivă şi viteza de muls. să nu dăuneze sănătăţii. fibroase 25%. c. fibroase 5-10%. cantitatea de furaje ce trebuie administrate unui animal în 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru obţinerea diferitelor producţii economice. înmulţind coeficientul de 1. să fie alcătuită dintr-o gamă diversificată de furaje şi să fie economică. cu procent de grăsime şi total kg grăsime pe lactaţie. să satisfacă cerinţele în substanţe nutritive. Care sunt condiţiile de bază ale unei raţii optime: a. b. 114 . 16. substanţa uscată (S. c. b.47 S. b.46 kg S. pentru fiecare litru de lapte. calculând 1. c. În sezonul de iarnă pentru vacile de lapte structura raţiei este: a fibroase 10-35%.15. masă verde la discreţie.U. c.U. concentrate 20-40%. 19. b. total kg. economică. suculente 10-25%. Ce se înţelege prin raţia de hrană la animale: a. concentrate 25-55%. Care sunt principalele caractere de lapte ale principalelor specii şi rase de animale exploatate în această direcţie: a. Care sunt verigile tehnico-manageriale ale exploatării vacilor de lapte: a. masă verde 50%. greutatea corporală. mulsul raţional. concentrate 10-25%. să fie economică. Cum se calculează în necesarul de hrană. cunoaşterea structurii rasei. întreţinerea la nivelul parametrilor de confort. 18. pentru 100 kg greutate corporală şi 0. cantitatea de furaje necesară unui animal pentru creştere şi dezvoltare. viteză de muls. b. concentrate 15-25%. 21. % de grăsime. dezvoltarea glandelor mamare. raportând necesarul la producţia de lapte. să provină din surse nepoluate. echilibrată. fibroase 25-35%. îmbinarea aspectelor tehnice cu structura fondului genetic. pe lactaţie normală şi totală. b. săţioasă. c. c. 17. comportament de muls. În sezonul de vară care este ponderea sortimentelor de furaje în raţia furajeră pentru vacile de lapte: a. să fie echilibrată în toţi principii nutritivi.05 cu greutatea corporală. producţie totală de lapte exprimată în kg. de lapte pe lactaţie normală şi totală. b fibroase 36-45%. suculente 25-35%. fibroase 2 kg şi 1-2 kg concentrate. vârsta introducerii în producţie.

în stabulaţie permanentă. a unor fluxuri tehnologice raţionale şi a eficienţei economice. cu întreţinerea legată. asigurarea tuturor condiţiilor de zoo-igienă pentru obţinerea unor producţii de lapte calitativ superioare. carnea de pasăre. masă verde. completată cu necesarul de apă. carnea de porc. 28. întreţinere legată: a. c. b. b. potenţial productiv maxim. c. c. bivoliţe şi capre dacă: a. c. b. Sistemele de întreţinere şi exploatare a vacilor de lapte pot fi: a. reduce riscul de îmbolnăvire a glandei mamare şi reduce gradul de poluare cu microorganisme saprofite sau patogene.40 m . alee de furajare centrală de 2. având conformaţia ugerului corespunzătoare pentru mulsul mecanic. În sistemul de întreţinere al oilor în lactaţie. stabulaţie liberă. iesle pentru furaje 0. Mulsul mecanic se poate introduce la efectivele de vaci. c. masă verde şi concentrate completată cu necesarul de apă. cu întreţinere la păşune. prevenirea îmbolnăvirilor. furajare la padoc. fibroase şi concentrate completată cu necesarul de apă. stimulează ejecţia laptelui. c. furajarea eficientă din punct de vedere economic poate fi: a. b. asigurarea parametrilor optimi de microclimat din adăpost. aşezare pe 2 sau 4 rânduri.3 m. b. asigurarea unui ritm biologic intens. liberă şi mixtă. 115 . c. femelele provin din rase specializate pentru producţia de lapte. 24. 3 23. a cerinţelor de confort şi igienă. fermele nu au forţă de muncă suficientă Care este carnea animală cu conţinutul cel mai scăzut în lipide: a. 27. 26. masă verde cosită. carnea de oaie. corespund din punct de vedere al stării de sănătate. b. b.10-0. stabulaţie liberă cu furajare la padoc.75-1. Ce rol are eliminarea primelor 2-3 jeturi de lapte din fiecare mamelor şi colectarea acestora într-un recipient separat decât cel de muls propriu zis: a. evacuarea gunoiului de grajd manuală. cu întreţinerea legată şi la păşune.20 m.22. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte. 25. Care sunt cerinţele generale ale sistemului de întreţinere petru vacile şi bivoliţele de lapte: a. standul de staţionare 1. a cantităţii de lapte muls. pentru pregătirea ugerului în vederea mulsului.

Care este vârsta la care vacile pentru lapte pot începe procesul de reproducţie: a. Care sunt obiectivele unui management performant privind tehnologia creşterii animalelor? a) asigurarea strictă a tehnologiei de furajare şi îngrijire.N. pune accent pe: a) distanţa faţa de spaţiul locuibil. performanţa în dotările cu echipamente tehnologice etc. c.E. 34. c) obiectivele privind bunăstarea şi protecţia animalelor din punct de vedere sanitar veterinar. Numiţi dintre rasele româneşti de oi. b. 18 luni. 24 luni.29. 24 luni. 305 zile. c) pe elementele de construcţie a adăposturilor în funcţie de specie si vârstă. cantitatea de substanţe nutritive al unui animal pe durata unui an. 31. Prin “norma de hrană” în alimentaţia animalelor se înţelege: a. c. necesarul de substanţe nutritive al unui animal. c. 18 luni. 280 zile. pe cea cu producţia cea mai mare de lapte: a. 250 zile. mărimea şi amplasarea foselor de colectare a dejecţiilor. b) tehnologiile de creştere şi exploatare a animalelor de fermă în funcţie de specie şi rasă. Spancă. în privinţa protecţiei mediului. cu producţia cea mai mare pe o perioadă de lactaţie: a. În tehnologia creşterii animalelor de fermă. Bălţată cu negru românească. c) de a le selecţiona şi a le folosi în scopuri economice. Care este durata lactaţiei normale la vacile pentru lapte: a. 33. 12 luni. provenienţa furajelor). c.. b. b) asigurarea parametrilor tehnologici privind construcţiile adecvate speciei. legislaţia U. 30. 116 . b. Brună. creşterea. Ţigaie. 14 luni. Numiţi rasa românească de vaci pentru lapte. tehnologia furajării (asigurarea V. exploatarea şi valorificarea animalelor cu eficienţă economică. Bălţată românească. b. cantitatea de furaje necesară unui animal pe timp de o lună. b) de a preveni unele accidente pe perioada de creştere şi exploatare. b. c. 36. pentru întreţinere şi producţie. 37. c. Care este vârsta la care cabalinele pot fi luate în considerare pentru echitaţie: a. pe timp de 24 ore. cunoaşterea comportamentului (etogramei) are scop în urmatoarele direcţii: a) decizii manageriale corecte la selectarea. 32. respectarea programului de îngrijire şi exploatare. b. 35. Ţurcană. În tehnologia de adăpostire a animalelor de fermă în sistem gospodăresc.

E.3m/sec.3-0.5-0.B. Care este norma de substanţe nutritive pentru vaca de lapte cu o greutate corporală de 600kg si 25kg lapte/zi: SU/Kg UN PD/g Ca/g P/g NaCl/g a) 17 15 1560 90 70 70. b) aşezarea pe 2-4 rânduri cu dispunerea centrală a aleei de furajare de 2. c) furajarea la padoc şi staţionarea în adăpost. viteza curenţilor de aer 0.38. 40%. c) 7cap/m . b) 18-22°C. sport. P. viteza curenţilor de aer 0. c) pentru formarea de herghelii şi depozite. b) intensitatea ouatului. c) 60 zile. b) 18°C. necesar de lizina 1.3 m şi 2 alei de serviciu. Care este densitatea în substanţe alternative de creştere pentru păsările ouătoare potrivit legislatiei U. La ce vârstă se înţarcă purceii: a) 25-28 zile. 40.3-1. 43.5 si P. b) 10 10 90 30 50 50.6 360 30 30 90.: a) 9-12cap/m . În tehnologia creşterii tineretului cabalin se urmăreşte: a) obţinerea unui tineret viguros pentru muncă. 2 2 2 44. b) asigurare numerică a căilor de tracţiune în agricultura şi zonele greu accesibile. viteza curenţilor de aer 0.2-2. b) 35 zile.1-0.B. 45. 10%. Temperatura optimă în adăposturi (maternitate) pentru scroafe cu purcei trebuie să fie: a) 12-15°C.75%..6 m/sec. lizina 0.6 m/sec. c) 22°C. c) 24-28°C. În tehnologia creşterii tineretului porcin soluţia optimă este de a asigura: a) t= 28/24°C. 39. c) 11 5. lizina 2. 117 . agrement sau scopuri medicale în funcţie de rasă. 42. 41.0% şi P. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte în sistem legat: a) stabulaţie liberă cu furajare la padoc. 35%. c) producţia zilnică de masă-ou.B. b) 15cap/m . Necesarul de energie de hrană pentru producţia de ouă de găină se stabileşte în funcţie de : a) greutatea corporală.

118 . c) 1. coloranţii.65-1. Restaurantele de categorie lux şi categoria I cu pondere turistică internaţională trebuie să traduca denumirile produselor astfel: a) într-o limbă straină. Serviciul de agrement face parte din categoria serviciilor: a) suplimentare. 6. Alimentele folosite ca materii prime în structura retetelor cu un rol important în realizarea şi obţinerea preparatului din care fac parte condimentele. c) sotare. c) extracomerciale.Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism 1. c) auxiliare. reparaţii.78m. livrari sunt servicii: a) endogene. c) în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională. b) exogene. 5. 3. b) 1. c) alimente complementare. Pregatirea termică a diferitelor preparate culinare în puţină grăsime fără să se rumenească se referă la: a) gratinare. b) în limba engleză.75-1. Personalul care realizează servirea consumatorilor trebuie să aiba o înalţime potrivită între: a) 1. b) de bază.. se numesc: a) alimente principale. Unităţile clasice şi specializate cu activitaţi de producţie ce funcţionează cu secţii de producţie culinară cu toate dependinţele şi anexele necesare desfăşurării activitaţilor tehnologice sunt reprezentate de: a) bucataria centrală. esenţele etc. 7. Serviciile legate de produs reprezentate de retuşuri.75m. b) mirodenii.70m. 4. b) complexul de productie. b) marinare.60-1. c) dependinţe. 2.

Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de iarnă trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. c) room-service. b) resursa turistică. 10. b) 22°C-23°C. 13.servicii pentru turismul de vânatoare fac parte din categoria serviciilor: a) complementare.o anumita regiune poartă denumirea de: a) ofertă turistică. b) primirea reclamaţiilor turiştilor. servicii pentru turismul de congrese. depinzând de persoana care le realizează. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de vară trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. Umiditatea în spaţiile de cazare şi holuri trebuie să fie cuprinsă între: a) 30-60%. c) nespecifice. b) 22°C-23°C. c) 25°C-26°C. 9. c) rezervarea. 14. Ansamblul de servicii. 12. Caracteristica serviciilor ce semnifică imposibilitatea repetării acestora. c) variabilitatea. b) serviciul tehnic. de locul şi momentul în care sunt prestate este: a) intangibilitatea.comodităţi şi produse realizate de diverse ramuri industriale specifice. 15. c) produs turistic.8. în mod identic. grupate in diferite variante într-un tot unic.valorificate în cadrul unei ambianţe specifice create de factori naturali înt. c) 25°C-26°C. Serviciile hoteliere cu plata la cererea clienţilor a principalelor mese din zi sau a unor comenzi ocazionale în camerele hotelurilor sunt reprezentate de: a) serviciul de etaj. b) cu caracter special. Serviciile prestate în cadrul unor forme de turism ca de exemplu tratamente balneo-medicale. 119 . b) 20-30%. b) perisabilitatea. c) 50-60%. În cadrul serviciului de recepţie sunt incluse următoarele activităţi: a) primirea turiştilor şi închirierea spaţiilor de cazare. 11.

Portarul. 22. b) managerului. b) cabane. b) deşeurile. c)alte servicii.usier face parte din personalul de hol şi este subordonat: a) şefului de recepţie. Serviciile care satisfac nevoile producţiei materiale ori sunt faze ale acestui proces se numesc: a) servicii de producţie. b) restaurantelor cu specific. in condiţiile unor amenajări şi dotări adecvate fiecărui profil ce face parte din categoria: a) restaurantelor specializate. b) servicii pentru populaţie. cu o arhitectură specifică zonei de amplasare şi funcţionează în clădiri independente se referă la: a) vile. Diversele tipuri de servicii practicate in restaurante şi hoteluri fac parte din categoria serviciilor: a) de comerţ. c) servicii publice. Activitatea de agrement este o activitate prestatoare de servicii pentru populaţie şi face parte din categoria serviciilor: a)materiale. beton. 23. 20. Resursa cea mai des utilizată de către industria ospitalitaţii este: a) energia. 17. Localurile axate în principal pe servirea de băuturi sunt: a)barul. b)nemateriale. 21. c)zahanaua. c) alte unităţi de alimentaţie publică. c) bungalowuri. 18. b)restaurantul. c) supraveghetoarei. 19. 120 . c) colective. cărămida.16. Unităţile de cazare turistică cu o capacitate de cazare relativ redusă (10-12 camere). realizate din structuri de lemn. b) de afaceri. Hanul este o unitate gastronomica ce pune la dispoziţia clientelei un sortiment specific de preparate si bauturi. c) apa.

c) elemente complementare. c) servicii turistice. Serviciile ce sunt solicitate în momentul în care turistul ia contact cu oferta. c) serviciilor pentru populaţie. Serviciul de ghid face parte din categoria serviciilor: a)suplimentare. 28. 27. b)de bază. Elementele ofertei turistice referitoare la resurse naturale. umane. apoi domnii în funcţie de vârsta. c) servicii specifice. Activitaţile care satisfac anumite necesitaţi sociale sau individuale.socio-culturale. prioritate avand doamnele. b) elemente funcţionale. fiind în general specifice prestaţiilor suplimentare se numesc: a) servicii turistice spontane. 25. tehnologice pot fi încadrate la: a) elemente atractive. b) doamnele şi apoi domnii corespunzator funcţiilor.24. În cadrul meselor oficiale prioritate în servirea la masă o au: a) doamnele. b) serviciilor.fară a se concretiza în produse de sine statatoare le asociem definirii: a) produselor. apoi domnii în funcţie de vârsta. 29. b) servicii turistice ferme. Ansamblul de activitaţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplaseaza şi în legatura cu aceasta poarta denumirea de: a) servicii. c) oficialitaţile corespunzator funcţiilor. b)produse turistice. 26. 121 . c)comerciale.

indicatori de realizat. Fluxul informaţional reprezintă: a. determină: a. materii prime şi materiale b. 122 . c. factorii naturali. b. b. valori culturale şi spirituale. totalitatea datelor. drumul pe care îl parcurge informaţia între emiţător şi destinatar. ca şi componentă a sistemului informaţional. cantitatea de informaţii ce se transmite pe linie în unitatea de timp. 5. de dirijare. planificare şi prognoză. b. cunoaştere şi raportare. 2. 6. descrisă printr-un simbol sau grup de simboluri. Mijloacele de tratare a informaţiilor ca şi componenta tehnico-materiale a sistemului informaţional. descrierea unor entităţi faptice ale activităţii umane. 4. Sistemul informaţional este definit ca: a. de comunicare asupra unor fapte. actualitatea şi deci oportunitatea folosirii unor informaţii în luarea unei decizii. Data. de comandă. rolul pe care îl au informaţiile în stabilirea obiectivelor într-o anumită perioadă de timp. capital. modul de sistematizare şi organizare a informaţiilor. Principalele tipuri de informaţii sunt: a. informaţiilor şi relaţiilor interumane. economice şi statistice în preluarea informaţiilor.Informatica aplicata 1 În cadrul sistemului cibernetic privind informatizarea activităţii din domeniul turismului rural. cibernetice. totalitatea procedurile şi modul de tratare a informaţiilor Rolul sistemul informaţional este de a oferi: a. rezultate valorice ca urmare a prestării serviciilor c. exprimată fie letric fie numeric (sistem de cifre binare). creşterea ponderii cunoştinţelor informaţionale în procesul formării managerului. elemente de cunoaştere managerului pentru o conducere eficientă. baza de date aflată la îndemâna sistemului de conducere. reglare. reprezintă: a. forţă de muncă. prelucrarea. utilizarea metodelor moderne de modelare. evenimente sau idei. Principiul “subordonarea conceperii şi funcţionării sistemului informaţional. performanţele funcţionale ale acestora şi include echipamentele implicate in culegerea. simulare. analiză şi control. informaţii asupra structurilor din subordine. c. b. c. totalitatea datelor. asigurarea bazei informaţionale necesară pentru derularea eficientă a procesului managerial şi a proceselor operaţionale în cadrul unei întreprinderi. indicatorii realizaţi. 3. c. prognoze. informaţiile. cerinţelor conducerii” se referă la: a. transmiterea şi stocarea informaţiilor. c. informaţii despre posibilitatea comercializării serviciilor oferite de firmă. înregistrarea. 4. b. procedurile şi modul de tratare a informaţiilor. 7. c. variabilele de ieşire pot conţine a. b. împiedicarea pătrunderii în sistemul informaţional a unui număr de informaţii mai mare decât sunt necesare. c. bit/s. b. fluxurile informaţionale.

c. sistemul de calcul. 123 9. b. c. b. costul ciclului de viaţă al sistemului. programe de aplicaţii (software). comunicaţiile. facilităţile oferite pentru rezolvarea diferitelor probleme. Scopul realizării sistemului informaţional al unei ferme vegetale este: a. Principalele caracteristici de care trebuie să se ţină seama când se realizează proiectarea sistemelor informative integrate sunt: a. c. caracteristici tehnico-economice. modularitatea.8. baza de date. listelor. formulelor. . Pentru implementarea sistemului informaţional integrat trebuie să se realizeze în prealabil: a. gradul de formalizare. dispozitivele şi echipamentele componente ale unui sistem de calcul. prin fişiere separate. b. flexibilitate în optimizarea proceselor de producţie. cantitatea de date/informaţii vehiculată. testarea şi experimentarea acestuia. b. de a obţine un sistem de operare adaptat unei configuraţii a sistemului de calcul. sistemul de gestiune a bazei de date. repartizarea informaţiilor pe fişiere. viteza de accesare a informaţiilor. Pentru a conferi sistemului informaţional o flexibilitate ridicată prin parametrii săi constructivi şi funcţionali. măsura în care se asigură satisfacerea cerinţelor de informaţii. de prelucrare a imaginilor. c. caracterul operaţional. fără a influenţa negativ ansamblul său. conducerea. c. să ofere sistemului informaţional de comunicare un suport informatic/informaţional de calitate în vederea elaborării deciziilor pentru tratarea distribuită a datelor/informaţiilor. 12. economicitate. care nu au caracter numeric. cunoaşterea gradului de cuprindere a informaţiilor în baza de date. c. datelor. Funcţionarea eficientă a sistemului informativ integrat este determinată de următorii factori: a. 11. calculatorul. o concepere modulară a sistemului informaţional care să permită modificări în compartimentele sale. b. posibilitatea sistematizării informaţiilor în fişiere şi foldere. b. organizarea informaţiilor pe fiecare produs sau serviciu în parte. hardware. controlul. totalitatea programelor care există pe sistemul de calcul împreună cu documentaţia aferentă. nivelul de producţie asigurat. programele aplicative şi viteza de operare a lor. condiţiile de exploatare. Calitatea procedurii informaţionale este dată de: a. potenţialii utilizatori ai unui sistem integrat. admiterea unui număr de informaţii corespunzător puterii de stocare a calculatorului. 10. 14. Sistemul informativ integrat cuprinde: a. textelor. 13. este necesar: a. memoria rezidentă a sistemului. b. c.

şase faze. întreaga bază materială a unei societăţi comerciale. transmiterea efectivă a informaţiilor către şi la punctele unde sunt necesare. material. pregătirea operatorului în direcţia utilizării informaţiilor c. 19. Software de aplicaţii este alcătuit din: a. transformarea datelor în informaţii şi rezolvarea problemelor de prelucrare. c. b. părţile componente ale sistemului informaţional integrat. financiar şi uman de care dispune o societate la un moment dat. înregistrarea informaţiilor pe suporţii tehnici utilizaţi. sistem managerial cantitativ 124 16. ieşirea din sistemul informaţional a datelor prin ştergerea lor. subsisteme de intrare. c. volumul de informaţii.15. unui sistem managerial unic. Subsistemul de ieşire. patru faze. posibilităţile de producţie. trei faze. programe şi proceduri automate pentru rezolvarea problemelor specifice unui anumit domeniu. factorul uman şi stocurile existente. subsisteme de prelucrare. Calitatea informaţiei este dată de: a. c. b. baza de date organizată pe fişiere şi foldere. 20. Funcţionarea sistemului informaţional pe baza principiilor esenţiale condiţionează existenţa a. calităţile de stocare şi operare a informaţiilor de către sistemul operaţional b. unui sistem managerial raţional şi eficient. c. subsisteme de ieşire. c. c. transformarea datelor în informaţii şi rezolvă problema prelucrării lor pentru care a fost proiectat. 18. b. Structura sistemului informativ al unei ferme vegetale cuprinde: a. c.materială a sistemului informaţional este reprezentată de: a. pe o anumită perioadă a unei societăţi comerciale. Componenta tehnico . în concordanţă cu diferitele etape ale procesului managerial poate fi reprezentat prin: a. în care proiectarea unitară a bazei de date este esenţială Prin resurse de producţie se înţelege: a. component al unui sistem informaţional realizează: a. conform ultimelor inventare întocmite. potenţialul natural. Fluxul informaţional. mijloacele de tratare a informaţiilor. 17. b. calitatea proceselor de tratare a informaţiei. care urmează să intre în procesul de prelucrare. b. b. b. 21 22 .

c. 28. b. personal. printr-o simulare. indirect cu personal de înaltă calificare în domeniu I. c. Ciclul de viaţă al unui sistemul informatic integrat cuprinde: a. compartimentele de cercetare-dezvoltare. In cadrul unei ferme vegetale prin intermediul unui sistem informatic integrat se obţin: a. controlul şi conducerea. transformarea datelor în informaţii şi prelucrarea propriu-zisă a acestora. modificarea continuă a programelor utilizate. Obiectivele generale urmărite la crearea unei baze de date sunt: a. uzura morală a sistemelor de calcul. accesul rapid la datele stocate. Componentele unei baze de date pentru o fermă vegetală cuprind: a. financiar-contabilitate. perioada de proiectare. filtrajul. b. compartimentele de management şi relaţii cu alte societăţi comerciale . b. c. c. legăturile între compartimentele fermei. 26. proiectarea. 29. utilizarea unor algoritmi de căutare optimi. perioada conceperii.T. stocarea unui volum cât mai mare de date şi protecţia acestora. perioada de comercializare La nivelul unei ferme vegetale experimentarea unui sistem informatic se recomandă a fi făcută: a. comercial. b. 25. b. informaţii privind structura personalului. c. b. independenţa de componentele hardware şi protecţia datelor. Subsistemul de prelucrare. operatorul şi sistemele de calcul utilizate. produc ţie. c.23 Principalele deficienţe ale unui sistem informaţional sunt: a. utilizarea unor programe performante. reducerea timpului de acces şi utilizarea unor calculatoare performante. calculatorul. Factorii principali care determină funcţionarea eficientă a unui sistem informatic integrat sunt: a. instalarea şi scoaterea din uz. componentă a sistemului informaţional al fermei vegetale asigură: a. legătura operativă între manager şi subordonaţi. indirect. 27. redundanţa. direct şi la nivel de ansamblu. informaţii necesare aprovizionării cu combustibili. implementare şi verificare. b. informaţii necesare fundamentării deciziilor. c. abilităţile şi modul de decizie al managerului. 125 . distorsiunea. comunicaţiile. b. supraîncărcarea canalelor de comunicare. c. 24. compartimentele de aprovizionare şi desfacere. 30.

la o instituţie de asigurare din ţara exportatorului 7. asigurarea se realizează de către: a) importator.Relatii economice internaţionale 1. Resursele B.I. Între factorii care au limitat însuşirea de către ţările în dezvoltare a valorii adăugate în cadru naţional s-a numărat şi: a) creşterea preţului internaţional la produsele exportate de către ele b) reinvestirea pe plan local a profitului de către firmele străine din aceste ţări c) creşterea sensibilă şi continuă a preţurilor de import 3. de regulă. echitate) va fi în dezacord cu sistemul de valori specifice acelei ţări. este : a) crearea clasei de mijloc b) repararea unor nedreptăţi istorice c) maximizarea eficienţei alocative şi productive 2. clauza “livrare prin promptă expediţie” presupune: a) expedierea mărfurilor se face în primele 10 zile de la încheierea contractului b) expedierea mărfurilor se face în primele 30 de zile de la deschiderea acreditivului documentar c) mărfurile sunt transportate pe cale maritimă 8. Într-un contract de vânzare internaţională.R.D. În cazul creditului cumpărător. se constituie din: a) resurse proprii şi surse atrase de pe pieţele financiare b) împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale c) cotele părţi vărsate de ţările membre 4. Este o tactică de influenţare folosită în cazul negocierii cooperative: a) disimularea informaţiei b) apelul normativ pozitiv c) argumentarea pozitivă 6. în cazul: a) operaţiunilor de prospectare b) leasingului c) cumpărărilor induse 126 . la o instituţie de asigurare din ţara sa c) importator. economic. Performanţele economice ale unei ţări vor fi reduse dacă setul de combinaţie dintre cele trei “megabunuri” (libertate. al reformei proprietăţii. deoarece : a) vor exista costuri mari de oportunitate pentru majoritatea populaţiei b) costurile de tranzacţionare vor fi ridicate c) grupurile de interese vor fi puternice 5. Scopul principal. la o instituţie de asigurare din ţara sa b) banca exportatorului. eficienţă. Sistemul conturilor de evidenţă (evidence accounts) se utilizează.

comercializarea produselor finite pe piaţa externă este realizată: a) de către ordonator (cel care dă comanda) sub marca sa b) de către ordonator sub marca executantului c) de către executant (vânzătorul de manoperă) sub marca sa 10. O caracteristică a deciziilor programate o constituie faptul că: a) necesită timp relativ mare de soluţionare b) sunt bine structurate c) sunt imprevizibile 14.M. mai mulţi reprezentanţi permanenţi cu statut de funcţionari internaţionali b) pentru ca reuniunile Consiliului Ministerial să se desfăşoare trebuie să fie prezenţi cel puţin 12 miniştri naţionali c) chiar de la lansarea sa Comunitatea Europeană a fost expresia solidarităţii de facto…. certificatul de calitate c) factura externă. 127 . certificatul de calitate b) factura externă. Care din următoarele planuri reprezintă un plan operaţional: a) lărgirea cotei de piaţă b) diversificarea gamei de produse c) programul de pregătire a unei achiziţii 13.9. Printre caracteristicile mecanismului O. Este corectă afirmaţia: a) fiecare ţară membră a UE are. de soluţionare a diferendelor regăsim: a) în proces sunt implicate direct guvernele şi cele mai importante organizaţii nonguvernamentale b) compensarea pierderilor suferite de anumiţi parteneri este de regulă cerută şi trebuie acordată c) capacitatea de punere în aplicare a rezultatelor la care ajunge panelul de experţi este asimetrică 16. conosamentul. conosamentul.. la organismele comunitare. poliţa de asigurare. poliţa de asigurare 12. Este corectă următoarea afirmaţie: a) primele de export se folosesc pentru a rentabiliza activitatea unor firme b) regimul de draw-back este o măsură de stimulare a exporturilor de natură bugetară c) creditul furnizor se asigură şi cel cumpărător se garantează 15. Principalele documente necesare pentru utilizarea unui acreditiv în cazul unei livrări pe cale maritimă sunt: a) factura externă.C. În cazul operaţiunilor de prelucrare în lohn. În licitaţiile de vînzare condiţia de livrare uzuală este: a) CIP b) FOB c) EXW 11.

un aranjament comercial prin care cedentul acordă beneficiarului permisiunea de b) a se folosi în afaceri de drepturi intelectuale şi materiale aparţinând cedentului. 20. c) credit de rambursare.Unele valute puternice emise de ţări cu economie dezvoltată pot juca rolul de: a) valute convertibile. d) 23. În legătură cu politica comunitară în domeniul concurenţei. s-a construit un nou echilibru între transparenţă şi flexibilitate c) Directoratul General pentru Concurenţă a dovedit permanent o atitudine favorabilă faţă de marile companii 18. c) monedă naţională 21. b) rata serviciului datoriei externe. nu este corectă următoarea afirmaţie: a) la finele anilor 70.Creditul de scont: a) se acordă în cazurile în care este necesară crearea anumitor depozite bancare. b) valute de rezervă. 24. c) se mai numeşte şi subcontractare. c) este creditul obţinu de la bănci prin scontarea efectelor de comerţ. b) credit de cont curent. este o formă de cooperare internaţională între două firme prin care firma b) secundară (ordonator) se angajează să producă pentru cealaltă firmă un produs finit sau componente. piese. Franşizarea reprezintă: a) transferul dreptului de folosinţă a unor mărci de fabrică şi plata preţului corespunzător. subansamble ce urmează să fie încorporate în produsul finit. 128 . pentru acoperirea unor cecuri. 22. c) gardul de acoperire a plăţilor prin încasări.17. Subproducţia: a) reprezintă înţelegerea dintre firme din ţări diferite privind partajarea gamei de produse. Nu a reprezentat un element de bază al Sistemului Monetar European.Creditul acordat clienţilor care au contractat împrumuturi pe piaţa internaţională. iar la data scadenţei nu au suficiente mijloace de returnare a acestuia este: a) credit de scont. b) este acordat pe termen scurt. la momentul lansării sale în 1989: a) calcularea şi luarea în considerare a indicatorului de divergenţă b) obligaţia de a interveni nelimitat în cadrul marjelor de variaţie convenite c) alinierea periodică a monedei compozite europene la cursul dolarului American 19. a fost considerată supercentralizată şi superambiţioasă b) la finele deceniului 8.Indicatorii utilizaţi în cercetarea procesului de îndatorare externă sunt: a) gradul de îndatorare externă (limita critică se consideră a fi 50%).

26. Specializarea internaţională are ca scop: a) dezvoltarea tranzacţiilor internaţionale. c) dezvoltarea valorificării resurselor naturale în vederea obţinerii de profit. b) dezvoltarea interdependenţelor economice internaţionale. Know-how-ul reprezintă ansamblul cunoştinţelor tehnice: a) brevetabile.25. 28. b) adaptarea potenţialului economic naţional. c) presupun existenţă unei bănci coordonatoare din altă beneficiarului. c) numerar. a economiei interne la cerinţele pieţei mondiale. b) nebrevetabile. Eurocreditele: a) sunt acordate de un consorţiu de bănci. integrarea economiilor naţionale în organismele internaţionale. c) 129 . Schimbarea raporturilor politice de dependenţă a contribuit la: a) dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale. ţară decât cea a 27. b) au scadenţe între 10 – 20 ani.

Capacitatea de hidratare a făinurilor reprezintă: a – cantitatea de apă folosită pentru obţinerea aluatului cu consistenţă de 0.m b – cantitatea de apă pierduta de aluat în timpul coacerii c – cantitatea de ingrediente adaugată făinii la frămantare 6. Boala întinderii este: a – boala pâinii b – boala făinii c – nu se manifestă la pâine sau făina 4. Prin fierberea mustului de malţ cu hamei se extrag din acesta: a – proteine şi aminoacizi b – substanţe amare. uleiuri volatile. Scopul germinaţiei orzului pentru producerea malţului este: a – schimbarea aspectului exterior al bobului de orz b – maturarea bobului de orz c – formarea şi creşterea continutului in enzime necesare procesului de brasaj 7. Făinurile de grâu se clasifică în funcţie de : a – gradul de extracţie b – mărimea boabelor din care au fost obţinute c – conţinutul în vitamine 5. Gradul de extracţie al făinurilor se apreciază prin: a – determinarea conţinutului în substanţe minerale b – determinarea conţinutului în zaharuri c – determinarea conţinutului în umiditate 2.5 kgf. Proprietăţile elastico-vâscoase ale aluatului depind în mare masură de : a – puterea de fermentare a făinurilor b – conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicele lui coloidale c – temperatura de coacere a aluatului 3. etc.Tehnologia prelucrării produselor vegetale 1. substanţe tanante. c – vitamine 130 .

Extractul mustului de malţ cuprinde: a – cantitatea de substanţe solubile care au trecut în must b – o cantitate de orz proaspăt recoltat c – numai cereale nemaltificabile 9.uleiul dublu rafinat 13. prin operaţia de presare se separă: a . urmează: a – filtrarea malţului b– uscarea malţului c – rafinarea malţului 10. nu va depăşi capacitatea fabricii pentru: a – 5 zile b– 10 zile c – 3 zile 14.uleiul brut de presă şi brochenul c . La depozitarea sfeclei de zahăr înaintea prelucrarii acesteia : a – se produc pierderi de zahăr şi modificări ale zahărului b .prin care se elimină din ulei cea mai mare parte de ceruri şi de gliceride ale acizilor graşi saturaţi b – prin care se modifică aciditatea uleiurilor c – prin care se produce desmucilaginarea uleiurilor 15. Stocul tampon de sfeclă de zahar necesar prelucrării . Decolorarea uleiurilor are loc : a – imediat dupa obţinerea uleiului brut de presă b – în timpul rafinarii uleiurilor c – la materia prima supusă presării 17.8.apa. pe vreme călduroasă. În tehnologia obţinerii uleiurilor vegetale. Substanţele aromate care dau buchetul berii se formează în timpul: a – germinării orzului b . cenuşa b . substanţa uscată .la adaosul unor ingrediente c – în timpul fermentaţiei mustului de bere 12. După germinarea orzului pentru obţinerea malţului.nu se produc pierderi de zahăr şi modificări ale acestuia c – are loc rafinarea zahărului 16. Stabilitatea şi spuma berii este influenţată de : a – conţinutul de proteine şi dezagregarile specifice acestora b – metoda utilizată în procesul tehnologic de uscare c – gradul de marunţire a malţului 11.Rol important asupra randamentului în zahăr îl au: a – conditiile de depozitare ale sfeclei înainte de procesare b – condiţiile de depozitare ale zahărului c – condiţiile de pregătire a semintei înainte de semănat 131 . Vinterizarea uleiurilor vegetale este operaţia: a.

c) da.Tehnologia prelucrării produselor de origine animală 1. b) de a forma bobul de unt. cu veche tradiţie în ţara noastră. În tehnologia traditională de obţinere a laptelui acidofil ce are la bază fermentaţia lactică? a) microflora de poluare şi bacteriile lactice din laptele materie primă. Iaurtul este sortimentul cel mai specific si mai raspândit în grupa produselor lactate acide. de temperatura crescută. c) culturile selectionate de bacterii lactice. 6. b) nu modifică însuşirile organoleptice ale laptelui. distruge bacilul Koch şi inactivează enzimele specifice altor microorganisme poluante. tratament termic. pasteurizare. b) nu. 3. c) streptococcus diacetilactis. patiserie etc. c) din lapte de vacă. Malaxarea reprezintă operaţia tehnologică importantă în obţinerea untului de consum. Din ce tip de lapte materie primă se poate obţine? a) din lapte de vaca în amestec cu lapte de oaie. lipolitice. fie la preparatele culinare. În activitatea de agroturism. şi a obţine consistenţa masei de unt. b) din lapte de bivoliţa şi din lapte amestec de la alte specii. Dacă în urma condiţiilor de păstrare depozitare capătă gust de rânced se poate folosi. condiţiilor de ambalare şi depozitare. 4. în picături fine de apa în masa de unt.E. Ce rol are malaxarea în obţinerea untului? a) de a elimina cantitatea totală de apă din masa de grasime. Untul este produs alimentar frecvent folosit în alimentaţie fie ca atare. refrigerare. ce rol are pasteurizarea de tip UHT conform normelor U. implicit creşte durata de conservare a laptelui.: a) îmbunătăţeşte însuşirile organoleptice şi fizico-chimice ale laptelui. b) streptococcus citovarum. sectorul de alimentaţie publică se poate folosi smântâna fermentată ca aliment de asociere. bivoliţă. defectul poate fi determinat de microorganisme lipo-proteolitice. de a repartiza uniform. În activitatea de agroturism în sectorul de alimentaţie tradiţională se pot servi şi produse lactate acide dietetice. şi să elimine excesul de apă. ca atare sau în amestec. c) favorizează eliminarea de dioxid de carbon. Care este bacteria responsabilă de acidifierea smântânii şi în ce condiţii işi încetează activitatea enzimatică? a) streptococcus lactis. c) de a uni boabele de unt într-o masă compactă. de O2 atmosferic. 2. prin recondiţionare şi se datorează bacteriilor lactice. de acţiunea directă a razelor solare. şi 132 . În procesul tehnologic de obţinere a laptelui de consum. 5. b) microflora spontană din laptele materie primă. oaie. cel mai frecvent pentru piaţa de consum fiind cel fabricat din lapte de vacă. şi cui se datorează defectul? a) nu.

35% apă. 9. fierbere sau prajire si rezistenţa cărnii. 80-90°C. Care este timpul de maturare în fluxul tehnologic de obţinere? a) maturarea de scurtă durată.7. 2-3 luni. 12. b) capacitatea de reţinere a apei. c) operaţia tehnologică de marcare a cărnii. fiind rezultat în urma procesului tehnologic de fabricaţie având la bază: a) dirijarea controlată a temperaturii şi duratei de fermentare. 75-100°C. b) 50% apă. c) 60% zer. oasele gambei şi primul rând de oase tarsiene. miros în funcţie de specia de la care provine. c) exprimă o însuşire fizico-chimică. Care sunt însusirile tehnologice ale cărnii? a) aspect. c) pH-ul. jumătăţi. b) musculatura pulpelor de porc ce cuprinde osul femur. 11. microbiologia cărnii. c) maturarea medie. 133 . cheddar. culoare. Ce semnificaţie are pH-ul cărnii şi înregistrarea valorii acestuia? a) exprimă aciditatea cărnii sub raport organoleptic. gust. uscare. Din grupa brânzeturilor cu pasta tare fac parte: brânza svaiţer. Ce reprezintă tranşarea în fluxul tehnologic? a) operaţia tehnologică de secţionare a carcasei (întregi. b) operaţia tehnologică de alegere a cărnii. în medie 4-6 luni. tehnologic. 1-2 luni. păstrare. 10. reţinerea sau cedarea sucului. Care este materia primă necesară tehnologiei de fabricare a jambonului afumat fără os? a) musculatura pulpei de porc tânar de 80-100 kg (conservată) fără oase. c) coagularea spontană a cazeinei din laptele materie primă. valoarea nutritivă în funcţie de vârsta sacrificării. b) maturarea de lungă durată. 14. b) metodele de conservare prin tratament termic (refrigerare. consistenţă. cu slănină şi şoriciul de acoperire. Kefirul este un produs lactat dietetic. sărare. b) granulele de kefir şi dublu proces de fermentare lactică şi alcoolică. pasteurizare. congelare. 5%NaCl. cuterizare. afumare. marunţire. sferturi). igienic. 70-90°C. 15% sare. afumare. b) exprimă timpul scurs de la sacrificarea animalului în relaţie cu temperatura. c) toată musculatura trenului posterior. 50% zer. Care sunt metodele tehnologice de conservare a cărnii? a) metodele tehnologice de hituire. consumate cu placere şi de turişti. parmezan etc. 30% zer acid.la 2 ani. fără oasele bazinului. rata pierderilor prin maturare. c) metode de prelucrare în produse şi preparate din carne. sare 10-12%. 13. Din ce este compus lichidul de opărire a caşului în vederea obţinerii caşcavalului şi ce temperatură trebuie să aibă în momentul opăririi? a) 70% apă. 8. sterilizare).

b) caracteristicile organoleptice şi fizicochimice. condimente. b) legume verzi si rădăcinoase. ambalare. pastă de tomate. usturoi. filtrarea. 17. 134 . controlul de calitate. livrare. ce rol are gălbenuşul de ou lichid? a) agent de corectare a culorii. c) agent emulsifiant. carne. livrarea. 18. Care sunt însuşirile tehnologice ale diferitelor specii de peşti pentru obţinerea conservelor? a) lungimea si forma capului. piper. ambalarea. c) pasteurizarea.15. raportul carne-grăsime. b) agent de completare a valorii nutritive. depunerea în fagure şi căpăcirea. Care sunt fazele tehnologice de prelucrare a mierii? a) îmbibarea nectarului cu saliva albinelor. depozitare. c) raportul dintre carne şi oase. sare. 16. Ce este desolzirea şi metodele de obţinere? a) operaţia tehnologică de scoatere a solzilor executată manual sau mecanizat. cap. filtrarea. sortarea. 19. b) recepţia. desolzirea. grăsimi vegetale. În fluxul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte este inclusă operaţia tehnologică. În procesul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte care sunt materiile auxiliare utilizate? a) legumele verzi. greutatea corporală. cupajarea. etichetare. lichefierea. agenţi de gelificare. făină de grâu. c) operatia tehnologică de eviscerare efectuată manual. c) strict legume şi condimente. viscere. În tehnologia obţinerii maionezei. b) operaţia tehnologică de îndepartare a capului efectuată mecanizat. grăsimi animale. depozitarea.

Degradarea oxidativă poate fi limitată prin: a. Păstrarea verzei fermentate lactic are loc la temperatura de : a.Principii şi metode de conservare a produselor alimentare 1. acidul ascorbic c. 2. bacteriilor patogene 8. SO2 cu formele sale b. valori mai scăzute de 1 C c. 10-12 C 0 0 0 135 . bentamina 5. scăderea temperaturii de depozitare b. Conservanţii alimentari se folosesc pentru: a. concentrarea 7. compotul 6. microorganismelor c. marmeladele şi unele gemuri b. colorarea alimentelor c. Cel mai utilizat agent de gelificare este: a. peste 25 C c. valori mai ridicate de 1 C 0 0 0 9. suprarsarare 4. Conservarea prin sărare a a legumelor are la bază: a. folosirea agenţilor de limpezire c. creşterii valorii nutriţionale. NaCl c. zaharina 3. lactice b. dulceaţa c. activitatea bacteriilor acetice c. 15-25 C b. încetinirea activităţii microorganismelor b. Din marcuri se fabrică: a. Fermentarea lactică la castravete se realizează la temperatura de : a. magiunul. Crearea unui mediu anaerob de fermentare este favorabilă dezvoltării bacteriilor: a. La prepararea marcurilor cele mai utilizate substanţe antiseptice sunt: a. activitatea bacteriilor lactice b. 1-10 C b. pectina b.

6-4% b. Blansarea se aplică în mod obligatoriu la deshidratarea : a. Afumarea prunelor se face cu lemn din esenţă de : a. elimina apa biologică b. 9% c. stejar. 2 ani c. 8-9% c. 3 ani b. carpen c.10. nuc 18. fructelor 16. Concentrarea conservelor de legume se realizează cu scopul de a: a. 4% c. 1% 13. fag. 9% 12. Acidul acetic din oţet are efect bactericid la concentraţii mai mari de: a. Sarea opreşte dezvoltarea drojdiilor în concentraţii mai mari de : a. brad. Deshidrartarea smochinelor curmalelor şi stafidelor se realizează: a. sub 1% 14. Acidul acetic din oţet are efect bacteriostatic la concentraţii mai mari de: a. realiza osmoza inversă 136 . Durata de păstrare a produselor deshidratate este de: a. 4% b. arţar b. cireş. Sarea opreşte dezvoltarea bacteriilor în concentraţii mai mari de: a. molid. pe cale industrială b. 1 an 15. 10-20% b. micşora volumul de depozitare c. prin arderea diverşilor combustibili 17. 9% c. 4% b. pe cale naturală c. 0. 1% 11. piersic. legumelor c. cărnii de pasare b.

1-7 zile 26. solutia concentrată la cea diluată c. 50-60 C 0 0 0 24. nu are importanţă 20. 1-2 C b. transportul şi desfacerea carnii de pasăre congelată se realizează la temperatura de: a. 30 zile c. zahărul b. păstrarea preparatelor 25.25% conţinut fructe c. – 2-3 C c. siropuri c.55% conţinut fructe b. paste. nu are importanţă 0 0 27. 7-14 zile b. 0 C 0 0 0 137 . La confierea fructelor este folosit: a. Operaţia de tranşare.19. dezosare şi sortare se realizează la temperatura de : a. . asigura fermentarea bacteriilor lactice b. Pasteurizarea are scopul de a : a.Produsele negelificate obţinute prin concentrare tipul osmozei inverse sunt: a.75% conţinut fructe 22 . În cadrul procesului de osmoză inversă transferul de apă are loc de la : a. asigură distrugerea formelor vegetative ale microflorei c. – 10…-20 C b. zaharina 23. 8-10 C c. marmelade. 104-105 C b. jeleuri b. Depozitarea. acidul tartaric c. 100 C c. produse hipocalorice 21. Durata maximă de păstrare a carnii refrigerate de porc este de: a.Parametrii calitativi caracteristici dulceţurilor sunt: a. Concentrarea sucului brut natural se face la temperatura de : a. soluţia diluată la cea concentrată b.

Durata maximă admisă de depozitare la peşte congelat la -30 C este: a. 15 luni c. Conservarea smântănii prin refrigerare constă în răcirea acesteia la : a. 18 luni 0 30. orizontal pe fundul vasului b. fermentarea lactozei sub acţiunea culturilor de bacterii lactice c. păstrarea la temperaturi mari 32. 12 luni b. Refrigerarea peştelui se realizează: a. fermentarea lactozei b.aproape vertical 138 . nu este obligatorie c. la bordul navelor şi la ţarm b.28. În soluţie salină oul proaspăt de o zi va sta : a. puternic înclinat c. peste 6 C 0 0 0 31. Produsele lactate acide se obţin prin : a. 1-2 C c. în spaţiile de refrigerare 29. 0-6 C b.

Mortarele pentru tencuielile interioare conţin : a – apă b – pietriş c – var .greutatea proprie a elementelor de construcţii b . Încărcările permanente sunt date de: a . 2.ţiglă b – jgheaburi c .adâncimea apei freatice b . După structura de rezistenţă pereţii pot fi : a . 7.profile metalice 3.pereţi despărtitori din rigips 5.adâncimea de calcul c . Structura de rezistenţă a unei clădiri se compune din : a .Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publica 1.structurali sau portanţi b – nestructurali sau neportanţi c .acţiunea zapezii c .elastici 139 . Şarpanta acoperişului este compusă din : a . Dezavantajele lemnului sunt : a.dilatare mică 8.beton armat c .grinzi c .acţiunea cutremurelor.lemn b .defecte de structură b.degradare prin putrezire c.temperatura solului 9.popi 4. Planşeele se pot executa din : a – beton armat b – beton simplu c – scânduri şi grinzi din lemn 6.stâlpi b . Structurile de pereţi portanţi se pot executa din : a . Adâncimea de fundare a construcţiilor depinde de: a .

ţigle metalice c . Şarpanta din lemn a unui acoperiş conţine: a – contravântuiri b .căramidă arsă c .C.stuf 16.lemn ecarisat b .cărămida din argilă arsă c – cărămida de sticlă 18.10. Casele ecologice se pot realiza cu : a . Boiandrugii se pot realiza din : a – beton simplu b. Învelitorile se pot realiza din: a – tablă neagră b . În perioade mai friguroase se pot folosi la prepararea betonului : a – întârzietori de priză b – acceleratori de priză c – ciment alb 14. Până la ce diametru oţelul beton se livrează în colaci? a – 10 mm b – 12 mm c – 14 mm 12.popi 17.beton armat 140 .bolovani de râu 13.U 15. Căramida plină poate fi înlocuită cu: a – cărămidă cu goluri b – bolţari c .calupuri de B. Care din urmatoarele materiale sunt ecologice? a – lemnul b . Betonul simplu se realizează cu: a – apă b – pietriş c .placi de azbociment 11.pane c .

c. active de regularizare 3. echipa managerială 6. operaţiile economice efectuate. informaţia. existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale. c. active fixe. active circulante. 7.Contabilitate şi evidentă computerizată 1. Activ = Pasiv b. active fixe. b. active fixe. societate în nume colectiv. cu atât surplusul monetar creşte c. fluxul informaţional. Elementele caracteristice sistemului informaţional din punct de vedere contabil sunt: a. 4. societate cu răspundere limitată. operaţiile prevăzute a se efectua. imobilizări c. cheltuieli cu amenzile. c. 2. Care din următoarele afirmaţii este corectă : a. 5. Care sunt cheltuielile financiare: a. Ecuaţia de echilichilibru patrimonială este: a. b. informaţia. c. furnizorii şi clienţii . profitul poate fi însotit de un surplus sau deficit monetar 141 . b. informaţia. cheltuieli cu dobânzile. Contabilitatea înregistrează: a. profitul generează întotdeauna un surplus monetar b. c. cheluieli salariale. Pasiv = Activ 8. Care din următoarele categorii de utilizatori ai informaţiei contabile au acces la toate datele procurate prin ţinerea contabilităţii : a instituţiile finanţatoare. decizia. active circulante. active de regularizare. b. Societatea comercială a cărui capital social se individualizează in acţiuni este: a.. mijloacele de tratare a informaţiilor. societate pe acţiuni. fluxul monetar. procedeul contabil. disponibilităţi băneşti b. Activ – Pasiv = Cheltuieli c. data. Activul patrimonioului cuprinde următoarele grupe : a. cu cât profitul este mai mare. b. data.

15. c. directă. materii prime. proces . depunere numerar în contul de la bancă b. proces . consiliul de inventariere. b. controlul gestiunilor. 10.9. c. c. aducere de numerar în caserie pt. c. b. b. indiferentă. b. plata contravalorii împrumutului primit de la bancă c. proces . 16. La intrarea în patrimoniu. către instituţiile bancare. contabil.verbal încheiat de comisia de inventariere. bunurile se evaluează contabilitate la: a. şi se înregistrează în 12. cost de achiziţie. 13. stabilirea situatiei reale a patrimoniului şi întocmirea bilanţului. valoarea de piaţă.verbal al Adunării Generale a Asociaţilor. 14. cost de vânzare. valoarea justă. Preţurile cu amănuntul sunt valorile la care se vând mărfurile: a. c. b. Rezultatele inventarierii sunt sintetizate în: a.verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe. reprezintă : a. Care din următoarele elemenete nu fac parte din stocuri a. evaluarea elementelor patrimoniale. b. indirectă. plata salarii 17. La ieşirea din patrimoniu mărfurile se evaluează la: a. comisia de inventariere. între cost si preţ există o legatură: a. Inventarierea bunurilor aflate în gestiune este efectuată de: a. Inventarierea la închiderea exerciţiului se impune pentru: a. Formula contabilă 5121 banca = 531 casa. valoare contabilă. c. către populaţie. 11. 142 . între agenţii economici. b. c. c. cost de producţie. În economia de piată. obiecte de inventar. utilaje. b.

18. După procedeul folosit, inventarierea poate fi: a. inventariere anuală şi periodică, b. inventariere totală şi prin sondaj, c. inventariere de constatare a valorilor de utilitate. 19. După intervalul de timp la care se realizează, inventariere este: a. inventariere generală şi parţială, b. inventariere de constatare a valorilor de utilitate, c. inventariere anuală şi periodică. 20. Care din următoarele enunţuri nu este adevărat: a. inventarierea se efectuează de către o comisie formată din acţionari, b. inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, c. procesul verbal privind rezultatele in inventarierii conţine propuneri pentru casarea mijloacelor fixe. 21. Formula contabilă se întocmeste pe baza principiului : a. echilibrului, b. dublei reprezentări, c. sincerităţii. 22. Pasivul patrimoniului cuprinde următoarele grupe : a. datorii, pasive de regularizare, active de regularizare, provizioane b capital propriu, ,datorii, active fixe, active circulante, c. capital propriu, provizioane, datorii, pasive de regularizare. 23. Documentele contabile oficiale sunt: a. registrele de contabilitate, b. bilanţul contabil şi registrele de contabilitate, c. documentele justificative, bilanţul contabil şi registrele de contabilitate. 24. Registrele de contabilitate sunt: a. înscrisuri întocmite în momentul efectuării operaţiei economice, b. formulare folosite pentru furnizarea informaţiilor privind starea şi mişcarea patrimoniului, c. formulare folosite pentru înregîstrarea operatiilor economice în conturi. 25. Registrele contabile obligatorii sunt: a. cartea mare, registrul jurnal şi registrul inventar, b. registrul jurnal şi registrul inventar, c. registrul inventar şi registrul de casă. 26. Indicaţi care din formulele de mai jos nu este corectă: a. rezultatul din exploatare = venituri din exploatare ± cheltuieli din exploatare, b. rezultatul financiar = venituri financiar ± cheltuieli financiar, c. rezultatul curent = rezultatul din exploatare – rezultatul financiar.

143

27. Vânzarea de mărfuri, de 800.lei, se face conform formulei contabile : a. 401 furnizori = 707 venituri din vânzare mărfuri b. 303 obiecte de inventar = 401 furnizori c. 411 clienţi = 707 venituri din vânzare mărfuri 29. Conturile de activ pot prezenta la sfârşitul perioadei de gestiune: a. sold final creditor, b. sold final debitor sau zero, c. sold final debitor sau sold final creditor. 30. Formula contabilă rezultă din: a. parcurgerea etapelor analizei contabile a operaţiei economico-financiare, b. bilanţul anual, c. inventariere. 30. Următoarele caracteristici se referă la activele imobilizate : a. se consumă la prima utilizare, transmitându-şi integral valoarea asupra rezultatelor ; b. sunt bunuri de folosintă îndelungată, valoare mai mare de 1800 lei care se recupereaza prin amortizare ; c. sunt active şi pasive care se consumă într-o perioadă mai mare de un an.

144

Tehnică şi artă culinară 1. Panada este: a) o salată; b) adaos de bază folosit la unele umpluturi; c) un sos. 2. Antreurile pot fi compuse din: a) preparate calde, cu sau fără sos; b) preparate reci: c) preparate calde sau reci, cu sau fără sos. 3. Verificarea calităţii preparatelor de bază din legume şi fructe se face prin: a) examen organoleptic; b) examen organoleptic, fizico-chimic şi microbiologic; c) examen organoleptic şi microbiologic. 4. Transformările care au loc in timpul preparărilor gustărilor din crupe: a) mărirea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; b) micşorarea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; c) nici o modificare. 5. Majoritatea defectelor constatate la tocătura prelucrată termic se remediază: a) prin condimentare; b) prin prelucrare termică corectă; c) nu pot fi remediate. 6. Din carnea de ovine se pot pregăti aceleaşi sortimente de preparate ca şi din: a) Carnea de pasăre b) Carnea de bovine şi porcine; c) Carnea vânat. 7. În decorarea preparatelor, forma recomandată pentru un preparat de culoare roşie, este: a) Triunghiulară; b) Patrată; c) Rotundă.

145

omogen. 11. b) 0. c) 20-30 minute. 14. Bărdiţa este un instrument de bucătărie folosit la: a) Ascuţit cuţitele b) La mărunţirea cărnii şi a diferitelor legume. 9. c) Coagul fin dispersat. c) Trei dispozitive de lucru: pentru pasat legume.5% grăsime. c) a fost încălzit la 132 °C timp de o secunda. pentru tăiat julien şi pentru ras parmesan. Caracteristicile organoleptice ale laptelui bătut sunt următoarele: a) Coagul fin. 10.1% grăsime. c) Filetare. c) Vârf de muşchi. 12. 16. Pasoarul este un ustensil de bucătărie prevăzut cu: a) Un singur dispozitiv de lucru pentru pasat legume fierte. Laptele smântânit are un conţinut de grăsime de: a) 4% grăsime. cu aspect de porţelan la rupere. 15. b) Coagul compact. Timpul de prelucrare termică pentru friptura la cuptor din carne de pasăre este: a) 15-20 minute. b) 30-35 minute. Fezandarea şi marinarea sunt operaţii tehnologice specifice pentru: a) Carnea de pasăre. c) La spart oase cu măduvă. consistenţă fluidă de smîntână cu bule fine de gaz. b) Prelucrare preliminară a peştelui congelat. b) Două dispozitive de lucru: pentru pasat legume fierte şi pentru ras parmesan. b) Carnea de vânat. Eviscerarea este o etapă în procesul de: a) Prelucrare preliminară a peştelui proaspăt. 13. după care a fost racit la 2-5 °C şi ambalat. fără bule de gaz şi eliminare de zer. 146 . Laptele UHT (ultra heath temperature) este acel sortiment de lapte care: a) a suferit un tratament termic de încălzire la minimum 72 °C timp de 15 secunde. Ramstecul se obţine din: a) Cotlet de porc. b) a fost obţinut prin uscarea laptelui de vacă integral prin încălzirea picăturilor obţinute prin pulverizare. c) Carnea de bovină. b) Vrăbioară prelucrată la tavă sau tigaie. c) 1.8.

c) Un sos alb. cu strat de gheaţă.17. Aspicul este: a) Un sos emulsionat rece. b) Salată fiartă. b) Carnea prezintă suprafaţă uscată acoperită cu o peliculă fină. ca şi caracteristică de prospeţime a cărnii. coaptă. fără strat de gheaţă. fiartă. ţesutul epitelial. datorită faptului că: a) Este cea mai importantă sursă de iod şi fier. în funcţie de prelucrarea termică. este un aliment de bază. b) 15-20%. cu valoare alimentară deosebită. 18. Micul dejun trebuie să asigure organismului. c) Salată combinată. b) Ţesutul muscular. din necesarul caloric. b) Fiartă. Salata de andive este: a) Salată crudă. 22. ţesutul osos. c) Somon. ţesutul adipos. 23. Ordinea digestibilităţii pentru carne. coaptă. Icrele de Manciuria se obţin de la: a) Morun. 25. un procent de: a) 10-15%. ţesutul nervos. prăjită. cu suprafaţă continuă. c) 20-25%. Laptele. b) Preparat culinar rezultat prin fierberea extractivă a unor alimente bogate în proteine de tip colagen. 20. c) Ţesutul muscular. b) Făinoase şi lapte. c) Carnea prezintă suprafaţă neuniformă. 24. fiartă. coaptă. alături de ouă. ţesutul adipos. b) Este greu de asimilat de organism. b) Nisetru. 147 . ţesutul conjunctiv. Carnea este formată din următoarele ţesuturi: a) Ţesutul muscular. este următoarea: a) Friptă. friptă. este următorul: a) Carnea se prezintă sub formă de bloc compact. friptă. 21. Aspectul cărnii refrigerate. Sufleul de vanilie face parte din categoria dulciurilor de bucătărie pe bază de: a) Ou şi lapte. c) Aluaturi. 19. c) Prăjită. prăjită. ţesutul epitelial.

c) Tăierea în cuburi sau felii a cărnii şi vegetalelor. b) Pe ultimul raft. In unităţile de alimentaţie cu un singur frigider. Gustările sunt un preparat culinar: a) Greu digestibil. 28.c) Este o sursă de vitamine şi săruri minerale. b) +10°C. c) Se spală cu apă fierbinte şi se şterg cu cârpe uscate de bumbac. b) Uşor digestibil. b) Se spală cu apă fierbinte şi se lasă la scurs. 30. 148 . b) Tocat carne. Ustensilele de bucătărie. c) Pe raftul din mijloc. Mâncărurile reci din unităţile de alimentaţie vor fi păstrate la o temperatură de maximum: a) +12°C. 26. Mixerele sunt folosite în unităţile de producţie pentru : a) Cocktail-urile pe bază de lapte şi produse derivate. după întrebuinţare: a) Se spală cu apă rece şi se lasă la scurs. c) +8°C. 27. 29. c) Cu un aport nutritiv substanţial. este: a) Pe primul raft. locul corect pentru carnea crudă.

să furnizeze o cantitate mare de energie pentru celelalte funcţii vitale. uleiuri vegetale din soia. 14 kcal/g. 7. b. B6. c. F. 4. 6. 2. Unitatea biostructurală a proteinelor. pentru asigurarea metabolismului de bază. 1:4:1 c. Se consideră că într-o raţie alimentară echilibrată. transporta vitaminele de creştere din grupa B: B1. drenând din intestin. c. oaie). reglementând tranzitul intestinal. 4.B. b. produse din prelucrarea laptelui – smântână. Dintre sursele alimentare de lipide în gospodăriile agroturistice. 3500 kcal/zi. c. Bazele alimentaţiei raţionale Necesarul minim de energie al omului. substanţe hidrocarbonate. 24 kcal/g. K şi provitamina A – betacarotenul). transporta în organism o serie de compuşi lipofili (vitaminele A. fixa vitaminele hidrosolubile C. vită.) a calităţii proteinelor alimentare este dată de : a.1.celuloze) nemetabolizate în organismul uman. b. 5. D. în stare de repaus şi calm emotiv este de : a. b. iaurt. germeni de porumb. viteza de absorbţie în organism. 8. c. b. puterea calorică exprimată în kcal/kg. c. E. Glucidele furnizează mai mult de jumătate din energia necesară în 24 h funcţionări organismului. c. odată cu H O şi substanţele nocive pentru digestie. principalul component structural al materiei vii. Valoarea biologică (V. proteinele. 1:1:4 2 3. grăsimi animale (untură de porc. hemi . c. floarea soarelui. este reprezentată de : a. Lipidele din alimentaţia omului au şi rolul fiziologic complex de a dizolva şi de a: a. B2. lipidele şi glucidele trebuie să se afle într-un raport de: a. capacitate mare de absorbţie şi legare a apei. E. aminoacizi. cele mai favorabile pentru organismul uman sunt cele din: a.1 kcal/g. 149 . b. de a aduce un aport substanţial de vitamine liposolubile în alimentaţie. 4:1:1 b. Rolul glucidelor superioare. b. este: a. P. cantitatea de azot reţinut în organism din totalitatea azotului absorbit. 1500 kcal/zi. fibrilare (celuloze. unt. B12. 2500 kcal/zi. gliceride. având o putere calorică de: a.

castraveţii. b. Din cantitatea de glucide ingerate în hrană: a. la 0 C. cartofii. b. B . c. K (antihemoragică). măceşe. Vitaminele liposolubile sunt a. 17. lămâi. unt. B . F. laptele. ardeii. cca. vit. Vitamina C se găseşte în: a. b. acetică. c. Produse alimentare cu valoare energetică mare sunt: a. nuci verzi. smântână. Vitaminele prezente în mierea de albine sunt: a. bobul. cca. c. mazărea. b. K. 16. Pentru stabilirea de meniuri conforme cu necesarul caloric şi nutritiv al consumatorilor. C şi P. 13. E (tocoferol).şi di-glucide. uleiul de floarea soarelui. carnea de vacă. B1. da c. îndulcirea cartofului nu este influenţată de temperatură ci de soiul din care provine. 65% trebuie sa fie mono-glucide şi numai restul 35% să fie poli-glucide. 1 2 6 12 11. legumele. B6. sparanghelul. E. legumele verdeţuri: salata. frişcă. carnea de găină. a. b. proporţia între glucide trebuie să fie egală. b. coacăze . fructele. c. Legumele cu conţinut mare de amidon sunt: a. 12. 15. cătină albă. creier. desfăşurate în prezenţa oxigenului sunt. lintea. dar mai ales în ardei. b. La ce temperaturi din timpul iernii se produce la cartofi îndulcirea. a. nu. alte organe de porc şi vită. oxalică. tomatele. B2. morcov. provitamina A. ce hidrolizează amidonul şi determină acumularea de glucoză. ţelina. vitaminele D. b. butirică. c. C şi PP. 14. c. pătrunjelul. D (calciferol). c. brânza de vacă.9. din grupa B: B . valoarea nutritivă a produselor agro-alimentare se confundă cu valoarea lor energetică (putere calorică): a. lactică. A (retinol). B12. 65% trebuie sa fie poli-glucide şi numai restul 35% să fie mono. datorită stimulării activităţii enzimelor amilolitice. alcoolică. B . parţial. 0 0 150 . 10. legume şi fructe. carnea de porc. c. produse lactate. Fermentaţiile aerobe. fasolea.H. b. untul untura de porc. ficat. vit. propionică. mărarul.betacarotenul şi vit. la peste 6 C.A.

b. consumul substanţelor anabolizate. 23. b. Precipitaţiile abundente din perioada recoltării fructelor şi legumelor acţionează asupra capacităţii de rezistenţă la manipulare. cu atât se micşorează valoarea nutritivă a acestora. tehnico-funcţională. această capacitate este mai redusă. b. în sensul că: a. există o corelaţie invers proporţională între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. inferioară. supraunitar. fosfatice. procesele de sinteză a moleculelor mari. b. c. calorigeni au o valoare calorică: a. scindarea moleculelor şi eliberarea energiei consumate. Mierea de salcâm fructoză/glucoză: a. unitar. ca factori energetici. c. transport şi păstrare a lor. b. . 25. c. 20.18. conţinutul de apă. ecologică. nu există o corelaţie între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. c. Anabolismul. şi pomi fructiferi este de calitate superioară. nu este influenţată semnificativ. există o corelaţie directă între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. dublă faţă de cea a proteinelor sau glucidelor. potasice În alimentaţie cu cât gradul de rafinare a cerealelor este mai mare: a. complexe. b. Din cunoaşterea valorii nutritive a diferitelor alimente se desprind următoarele principii alimentare: a. macroenergice. una din componentele metabolismului se referă la: a. subunitar. Valoarea nutritivă. cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora 151 24. nu influenţează conţinutul de nutrienţi. 22. Lipidele. b. având raportul 19. Conţinutul de proteine al cerealelor este mărit de adaosul de îngrăşăminte: a. egală cu cea a proteinelor sau glucidelor. c. durabilitatea unui produs agroalimentar reprezintă o proprietate: a. c. această capacitate este mai mare c. 21. azotoase. psihosenzorială. c. b.

ajunge supraponderal 29. b . 152 .substantele folosite in cantităti strict necesare ca solventi sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome c . O dietă echilibrată înseamnă: a .orice substantă. lipide. b. 28. Prin consumul de legume şi fructe in stare proaspătă şi prelucrată organismul uman: a. Alimentele bogate in fibre: a-produc stare de saţietate prelungită şi reduc riscul supraponderabilitătii b-nu produce stare de saţietate prelungită şi cresc riscul supraponderabilitătii c-nu sunt recomandate a fi consumate 32 Acizii graşi omega 3 se găsesc: a . cereale integrale.o sursa de sporire a masei corporale a organismului uman b.în peşte.în sucuri c .nu este influenţat b.26.Laptele reprezintă: a.nu consumăm fructe si legume c. inclusiv aditivii.o dietă care permite consumul oricărui aliment in orice cantitate 27. Pentru omul sănătos. uleiuri vegetale şi organisme marine 33. la un consum moderat c-o băutură răcoritoare 31.işi menţine un raport optim intre masa corporală. glucide săruri minerale şi vitamine 30. Alimentaţia zilnică poate deveni mai sănătoasă dacă: a. rezerva lipidică şi glucidică c.un aliment recomandat a fi consumat in cantităţi mici c.o dietă care conţine in proporţii adecvate elemente nutritive necesare sănătăţii organismului nostru.poziţionarea meselor intr-un spaţiu c. utilizată la producerea sau la prepararea unui aliment şi care va fi continută şi de produsul finit ca atare sau intr-o formă modificată.aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici. cum ar fi fructe.consumăm zilnic carne b.în apă b . Prin ingredient se inţelege: a .consumăm mai multe fibre alimentare. berea poate fi considerată: a-o bautura puternic alcoolică b-un aliment .un sistem complex format din proteine.

lapte şi brânzeturi de tip telemea 35. Calciu se găseşte in cantitate mare in: a . plante inferioare c. Virusurile sunt: a. Patogeneza bolilor infecţioase ale plantelor înseamnă: a. fazele succesive în evoluţia bolilor c. factori de mediu b. prin deschideri naturale b. prin perforarea membranei celulare 2. dau naştere la: a. Antofitele sunt: a. insecte b. molecule c. plante superioare 7.cu atât se micsorează valoarea nutritivă a acestora b . epifitii b.apă b .cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora Combatere integrate a bolilor si dăunătorilor 1. Vâscul este o plantă: a. semiparazită obligată c. dăunători c. cauza îmbolnăvirii plantelor b. sisteme acelulare 3. Bolile care se propagă într-un ritm rapid. epizotii 6.nu influenteaza continutul de nutrienti c . agenţi patogeni 4. consecinţa acţiunii unor factori nefavorabili de mediu 5. total parazită 153 .Virusurile pătrund în plante: a. organisme b. endemii c. semiparazită facultativă b.34.sare c . In alimentaţie cu cât gradul de rafinare al cerealelor este mai mare: a . Bolile infecţioase ale plantelor sunt produse de: a. prin încorporare pasivă c.

spori c. boli neinfecţioase b. produse de metabolism 14. Scleroţii ciupercilor sunt: a.8. se ofilesc c. bacterii fitopatogene c. porţiuni de miceliu b. hormoni b. carenţa unor elemente nutritive 15. organisme animale care trăiesc pe seama altor specii 154 . microorganisme c. substanţe volatile conţinute de unele plante c. pigmenţi bacterieni 9. ciupercile se: a. Larva este un stadiu al dezvoltării: a. virusuri entomopatogene b. substanţe chimice 11. Insectele holometabole au dezvoltare: a. Cu ajutorul sporilor. acumulează substanţe de rezervă 17. virusuri bacteriene b. Fitoncidele sunt: a. organe de rezistenţă b. înmulţesc b. fixează de substrat 12. timpul dintre inspiraţia şi expiraţia aerului 18. Cloroza înseamnă că frunzele plantelor: a. Zoofagii sunt: a. creşte şi năpârleşte c. boli infecţioase c. se transformă prin histoliză şi histogeneză b. hrănesc c. Agenţii patogeni induc: a. se îngălbenesc 10. întreruperea temporară a dezvoltării insectelor c. postembrionare c. postmetabole 16. contopirea gameţilor 13. embrionare b. completă b. Diapauza înseamnă: a. starea de repaus a insectelor b. Înmulţirea asexuată a ciupercilor se realizează prin: a. Pupa este un stadiu în care insecta: a. complexă 19. se necrozează b. incompletă c. Bacteriofagii sunt: a. organe de înmulţire c.

excrescenţe c. insecte c. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor urmăreşte: a. vaccinării plantelor 23. eradicarea speciilor care produc pagube semnificative c. estimarea producţiilor în funcţie de atacul bolilor şi dăunătorilor c. eliminarea din ecosistem a organismelor dăunătoare b. mediului b. pe bază de prognoză şi avertizare 27. mărire a rezistenţei plantelor b. organismelor utile c. Selectivitatea pesticidelor se referă la protejarea: a. antofitele b. lipsa apei din sol 155 . orificii b. calendaristic b. Tratamentele chimice se aplică în funcţie de: a. atacul unor agenţi patogeni c. în protecţia plantelor se urmăreşte: a.20. Fungicidele combat: a. după apariţia bolilor şi dăunătorilor c. unor însuşiri chimico-fiziologice ale plantelor b. prevederea invaziilor organismelor dăunătoare pentru aplicarea tratamentelor b. În combaterea integrată se aplică tratamente chimice: a. boli b. Epizootiile sunt: a. forme de rezistenţă ale ciupercilor 21. Prin prognoză. distrugere a buruienilor 25. Rezistenţa fiziologică a plantelor se datorează: a. lipsa unor elemente nutritive b. Ofilirea patologică este produsă de: a. Galele sunt: a. îmbolnăvirea plantelor 29. evoluţia factorilor climatici în zonele ocupate de culturi agricole 28. pragul economic de dăunare c. menţinerea organismelor dăunătoare sub pragul economic de dăunare 26. Termoterapia este o metodă de: a. distrugere a agenţilor patogeni c. ciuperci fitopatogene c. insecte dăunătoare 30. fenofazele de dezvoltare ale plantelor b. unor factori fizici de mediu c. nodozităţi 22. plantelor 24.

b) 100 ha. b) Ordinul MAAP 257/2002 si Ordinul MAAP 327/2002. 4. Reglementare si Management al Resurselor Biotehnologice din cadrul MAAP. b) Directia Generala de Implementare. c) Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor din MAAP. 6. CIRCULATIA SI LEGISLATIA SEMINTEI 1. c) 200ha. Ce constituie contraventii la normele privind producerea.PRODUCEREA. Producerea. 156 . 2. comercializarea semintelor si a materialului saditor. 5. precum si inregistrarea soiurilor de plante sunt reglementate de : a) Ordinul MAPDR 1262/2005. Avizul de import al semintelor si materialului saditor se acorda de: a) Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor din MAAP. 7. 1 an. c) comercializarea de seminte care nu corespund normelor in vigoare. c) Ordinul MAAP 257/2002. b) Ordinul MAPDR 1263/2005. controlul si certificarea calitatii. c) Legea 266/2002. Unitatea de control la cerealele paioase pentru categoria biologica Baza. 3 ani. 3. b) inscrierea unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. a) b) c) Care este rotatia minima dupa aceeasi specie la cerealele paioase: 2 ani. Alba. prelucrarea si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte necertificate sau din loturi provenite de la agenti economici neinregistrati conform prevederilor legale in vigoare. este de maximum: a) 50 ha. Regulamentul privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor este reglementat de: a) Ordinul MAAP 769/2009. prelucrarea. Maron. a) b) c) Eticheta oficiala pentru categoria biologica Prebaza este de culoare: Alba cu diagonala violet.

persoane fizice si juridice pentru producerea. prelucrarea si/sau comercializarea semintelor si materialului saditor este reglementata de: a) Legea 266/2002. 157 . prelucrarea. Infractiunile savarsite la normele privind producerea. Prin ce document se solicita de catre operatorul economic multiplicator certificarea oficiala a culturilor seminciere: a) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de certificare a loturilor de samanta’’. controlul calitatii si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte fara documente care sa ateste calitatea si starea fitosanitara corespunzatoare pentru insamantare. b) impreuna. b) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de multiplicare’’ . b) a incalcat obligatiile ce-i revin sau nu a desfasurat activitate in domeniu timp de 3 ani consecutiv . prelucrare si comercializare a semintelor si materialului saditor se acorda: a) separat.8. controlul calitatii si comercializarea semintelor se sanctioneaza cu : a) amenda de la 340 RON la 1000 RON. Ce constituie infractiuni la normele privind producerea. anual. Autorizatiile de functionare ale operatorilor economici se vizeaza: semestrial. prelucrarea. c) amenda de la 3400 RON la 5600 RON. c) nu are viza anuala. 14. c) nu se acorda. pentru toate activitatile. nu se vizeaza. aceasta facandu-se obligatoriu de ITCSMS sau LCSMS. c) inscrierea cu intentie a unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. b) introducerea in tara de seminte fara avizul de specialitate al MAAP sau neconforme cu reglementarile in vigoare. Metodologia privind inregistrarea operatorilor economici. Autorizatiile de functionare eliberate operatorilor economici pentru activitatea de producere. 9. 10. c) Ordinul MAAP 257/2002. Autorizatia acordata in urma inregistrarii unui operator economic pentru prelucrarea semintelor poate fi retrasa temporar sau definitiv de autoritatea care a eliberat-o. 13. a) b) c) 12. daca : a) nu a desfasurat activitatea de prelucrare timp de 1 an de zile. c) nu se solicita sondarea si certificarea prin nici un act. b) Ordinul MAAP 769/2009. pe fiecare tip de activitate. 11. b) inchisoare de la 3 luni la 4 ani .

c) nu este obligatorie inregistrarea. Care este documentul oficial care se elibereaza de autoritatea oficiala pentru samanta care indeplineste toate conditiile prevazute de Legea 266/2002: a) buletin de analiza oficiala. Sunt admise la multiplicare semintele si materialul saditor din urmatoarele soiuri si hibrizi: a) cele inregistrate in Catalogul oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania. d) cele din afara Comunitatii Europene. 158 . c) document oficial de certificare a lotului oficial de samanta. 16. b) buletin de analiza partiala.15. care se multiplica pe baza de contract in vederea exportului integral. b) cele inregistrate in Cataloagele Comunitatii Europene.

manageriale. c) strategii de redresare. subsistemul metodologic. organizare. b. 8. c. de restructurare. “Comunicarea” şi “motivarea” constituie suportul. producţie. cercetare-dezvoltare. b) strategii de privatizare. Care din elementele prezentate mai jos constituie componente majore ale managementului organizaţiei? a) subsistemul organizatoric. b) subsistemul organizatoric. previziune.1. de privatizare.c. c) subsistemul organizatoric. activitate distinctă şi funcţiune a organizaţiei. consolidare. a) relaţiilor între manageri şi executanţi. c) antrenare. subsistemul informaţional. b) organizare. dezvoltare. subsistemul informaţional. 7. organizare.informaţii. funcţie a managementului si funcţie a organizaţiei. defensive. conducere. “Precizarea modalităţilor de realizare a obiectivelor” este un element de conţinut al funcţiei: a) previziune. Vă rugăm să le identificaţi: a) obiective strategice-misiune-sinergie-resurse-oameni . b) subsistemului metodologic şi decizional. 6. subsistemul decizional. Unele componente ale strategiei se află printre elementele prezentate mai jos. 5. Expresia “Începând cu 1 septembrie a. Management Arătaţi care din variantele prezentate mai jos reprezintă funcţii ale managementului firmei: a. control-evaluare. economistul Popescu de la compartimentul Contabilitate se sancţioneaza cu diminuarea salariului pe 3 luni cu 10%” este o decizie încadrată in funcţia de: a) previziune. 159 . salarizare. c) obiective strategice-misiune-resurse-modalitaţi-termene-avantaj competitiv. previziune. c) coordonare. decizia şi subsistemul motivaţional. planificare. motivare. Organizarea este: a. subsistemul informaţional. subsistemul decizional. Care din tipurile de strategii enumerate mai jos se delimitează după criterilul “dinamica obiectivelor”: a) strategii offensive. coordonare. metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii. organizare. b) obiective strategice-misiune-termene-oameni-informaţii-avantaj competitiv. funcţie a managementului şi activitate distinctă 2. c) funcţiei de coordonare şi de antrenare. 4. b) organizare. b. antrenare. previziune. c. 3.

funcţiunile. intermediare şi finale. 15. 14. atribuţiile. c) incerte. 11. b) existenţa unor circuite şi fluxuri informaţionale mai scurte. aplică şi evaluează decizia managerială” defineşte: a) actul decizional. Arătaţi care din elementele prezentate mai jos sunt informaţii delimitate după gradul de prelucrare: a) informaţii orale. b) informaţii primare. b) de risc. Postul.mijloace de tratare a informaţiilor. nivelul ierarhic şi relaţiile organizatorice. 13. b) sarcinile. dar asupra manierei în care trebuie procedat exista dubii serioase” este o caracteristică a deciziilor: a) certe. compartimentul şi ponderea ierarhică sunt componente structurale ale firmei. c) date-informaţii-circuite şi fluxuri informaţionale-proceduri informaţionale-mijloace de tratare a informaţiilor. transmiterea şi prelucrarea cu mijloace automatizate a informaţiilor. 160 . 12. b) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-obiective. 16. c) culegerea. c) sarcinile. b) date-informaţii-circuite informaţionale. c) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-sarcini. Diferenţa dintre sistemul informaţional şi sistemul informatic este dată de: a) existenţa unor informaţii specifice. b) decizii de risc. ascendente şi descendente. Ce alte subdiviziuni organizatorice cunoaşteţi din cele prezentate în continuare: a) funcţia. Care din elementele prezentate în continuare constituie principalele componente procesuale ale organizaţiei? a) funcţiii-funcţiuni-activitaţi-atribuţii. “Probabilitatea realizării obiectivului decizional este mare. b) procesul decizional.9. scrise şi audiovizuale. funcţia. 10. c) informaţii primare. Care din variantele de mai jos exprimă cel mai bine componentele sistemului informaţional? a) date-informaţii-circuite informaţionaledocumente informaţionaleproceduri informaţionale. c) decizii tactice. obiectivele individuale.documente informaţionale. “Ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte. adoptă. “ Deciziile care contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor derivate de gradul 1 sau 2” sunt: a) decizii curente. c) procesul de management.

atribuţiile lucrările. b) sistemului informaţional. c) sarcinile. 19. 22. responsabilităţile. este doar o deosebire terminologică. înregistrarea acestora în documente justificative etc. b) managerului general. competenţele. 161 . competenţele şi responsabilităţile posturilor. b) sarcinile. descrierile de funcţii şi fişele de post sunt componente ale: a) structurii organizatorice. Există vreo diferenţă între post si funcţie. execuţia şi urmărirea cheltuielilor. c) da. responsabilităţile.17. 21. 20. c) prin îmbunătăţirea pe primul plan a rezultatelor obţinute de aceştia. Dacă aţi fi managerul general al unei firme. Directorul economic transmite fiecărui compartiment elemente metodologice cu privire la elaborarea. atribuţiile. b) nu. c) ale nici unuia din cele prezentate mai sus. Regulamentul de organizare şi funcţionare. 18. Arătaţi ce tip de relaţii organizatorice există între directorul economic şi şefii compartimentelor funcţionale si operaţionale: a) de autoritate-ierarhice. “Funcţia de legătura şi filtru pentru solicitările de contacte directe. toate componentele primare ale structurii organizatorice. c) practic. pentru că ambele sunt componente ale structurii organizatorice. c) secretariatului conducerii. convorbiri telefonice etc. cum aţi proceda pentru a îmbunătăţi raporturile cu subordonaţii? a) prin organizarea de şedinţe şi punerea în discuţie a celor vinovaţi. b) posturile şi obiectivele individuale ce le caracterizează. b) prin exercitarea unui control permanent şi sancţionarea exemplară a celor cu abateri. organigrama. 23. c) de autoritate-funcţionale. ca principale componente ale structurii organizatorice? a) nu. b) de control. pentru că funcţia include mai multe posturi cu aceleaşi caracteristici generale. Ce elemente definesc un post? a) sarcinile. În organigramă sunt vizualizate: a) sarcinile.” este o funcţie a: a) managerilor executive.

stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor. managerială şi generală. c) pregătirea profesională. c) formularea misiunii. c) componenta metodologică. b) aprobării programului de implementare. b) situaţia economică a organizaţiei. b) managementului prin proiecte.24. c) un instrument de exercitare a leadership-ului. b) formularea misiunii. “ Stabilirea pentru fiecare acţiune de realizare a noului sistem managerial a unui responsabil care să posede competenţa necesară şi a unui termen precis de finalizare” este un aspect al: a) elaborarea proiectului programului de implementare a sistemului managerial. Precizaţi care din elementele evidenţiate mai jos nu constituie determinanţi ai leadershipului: a) situaţia managerială. c) managementului prin excepţii.precizarea obiectivelor strategice. 27. “Construirea de sisteme de motivare şi comunicaţii perfecţionate bazate pe încrederea reciprocă recunoscute ca atare de toţi componenţii organizaţiei” este o caracteristică a stilului de leadership: d) autocratic: e) birocratic. Care din acestea reprezintă punctul de plecare în derularea acestei etape? a) componenta decizională. exerciţii fizice” este: a) fază a mecanismului leadership-ului b) un determinant al leadership-ului. 28.stabilirea avantajului competitive. f) simbiotic. c) prezentării programului de implementare.fixarea termenelor. Vă rugam să arătaţi care din acestea prezintă logic un asemenea scenariu: a) formularea misiunii. 162 . 29.stabilirea modalităţilor strategicedimensionarea resurselor fixarea termenelor. Proiectarea / reproiectarea managerială propriu-zisă implică proiectarea/ reproiectarea componentelor sau subsistemelor manageriale. Elaborarea propriu zisă a strategiei implică un scenariu evidenţiat de una din variantele de mai jos. dietă.precizarea obiectivelor strategice. 25. 26.precizarea obiectivelor strategice. 30.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei. “Apelarea la diverse metode de diminuare a stresului leaderului bazate pe relaxare. b) componenta informaţională. “Stabilirea modalităţilor de control” este o etapă a promovării şi utilizării: a) managementului prin obiective.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei.stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor stabilirea avantajului competitive.

funcţii ale unităţii. suprafaţa fermei Exploataţiile agricole şi agroturistice sunt: a. 32. b.31. întreprinderi complexe. Funcţia financiar contabilă urmăreşte: a. Funcţia de protecţie a mediului şi consumatorului urmăreşte: a. c. c. cifra de afaceri. b. sistem economico social. factorii interni. 39. c. Funcţia de previziune. b. sistem biotehnic. Găsirea soluţiilor privind resursele financiare necesare desfăşurării activităţilor. funcţii ale unităţii şi ale managerului. forme de organizare şi funcţionare a proprietăţii asupra pământului şi altor mijloace de producţie. 37. respectarea legislaţiei în domeniu. Clasificarea unităţilor agroalimentare după mărime se face în funcţie de: a. c. Analiza tehnică a soluţiilor. c. comparaţia între legislaţia din România şi din U. funcţia unităţii şi a managerului. factorii interni şi interdependenţele cu mediul extern. sancţionarea abaterilor. sistem mecanic. numărul de produse şi servicii obţinute. c. Unitatea agroturistică este: a. Funcţia de resurse umane este: a. 34. funcţia managerului. 35. 163 . c. c. b.. c. funcţia managerului. Rezultatele activităţii unităţilor agroturistice depind de: a. Ţinerea evidenţei contabile. Funcţiile de producţie şi comercială reprezintă: a. b. 38. b. funcţia unităţii şi a managerului. 36. factorii externi.E. funcţii ale managerului. funcţia unităţii. forme de asociere b. b. 33. funcţia unităţii.planificare este: a. b.

b. c. alţi factori. b. Autoritatea formală a unui manager depinde de: a. monitor şi difuzor al informaţiilor şi purtător de cuvânt. b. cunoştinţe de specialitate. c. b. b. factori cerţi. Deciziile managerului sunt influenţate de : a. mediul general şi cel specific firmei. c. poziţia postului ocupat. c. roluri interpersonale. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. mediul perceput. aplicarea de sancţiuni. roluri informaţionale. competenţă şi răspunderi. figură centrală a unităţii. compartimentele. posturile. experienţa profesională. concordanţa care trebuie să existe între sarcini. 45. pregătirea şi experienţa managerului Factorii de producţie şi cei ai mediului ambiant sunt: a. mediul real. posturile. caracteristicile mediului ambiant. b. numărul locurilor de alimentaţie. condiţiile din unitate. 46. Obiectivul controlului îl reprezintă: a. numărul locurilor de cazare şi alimentaţie. Structura de conducere a firmei cuprinde: a. relaţiile. supravegherea aplicării legilor în vigoare.40. obiectiv. 48 49. . b. Percepţia managerului este influenţată de: a. Rolurile informaţionale ale managerului sunt: a. c. 47. nivelul ierarhic. c. 44. relaţiile dintre posturi. numărul locurilor de cazare. b. 164 41. b. mediul general. 43. roluri decizionale. c. factori de risc şi incertitudine. b. lider. Rolurile managerului de întreprinzător şi negociator sunt: a. factori de risc. 42. c. Capacitatea de producţie a unităţilor agroturistice se exprimă prin: a. c. c. mediul specific profilului firmei.

Decizia reprezintă un act deliberat: a. b. frecvenţa elaborării. clienţii şi organismele de control. 59. Extinderea producţiei. frecvenţa elaborării. 52. b. conducerii operaţionale. distribuitorii. utopist. b. b. Relaţiile de autoritate ale managerului cuprind: a. birocrat. clienţii şi organismele de control. b. c. dezvoltarea pieţei şi integrarea sunt strategii ale: a. perioadei de dezvoltare. c. un schimb bilateral de mesaje între emitent şi destinatar. producătorii. pregătirea resurselor umane. Calitatea produselor şi serviciilor interesează: a.50. posibilitatea anticipării Managementul strategic este prioritatea: a. 165 . Munca managerului poate fi eficientă în cazul practicării stilurilor de conducere: a. conducerii de vârf. 53. tehnocrat. c. perioadei de declin. timpul de acţiune. 55. producătorul şi distribuitorul. b. relaţiile cu angajaţii. 56. c. realist. 57. al unui grup de persoane. b. c. comunicare orizontală. b. 58. democrat. oportunist. b. comunicare cu alţi agenţi economici. conducerii de nivel mediu. demagog. Deciziile stringente şi flexibile au în vedere: a. Deciziile eficiente şi eficace au la bază: a. Deciziile anticipate şi imprevizibile au în vedere: a. comunicarea verticală. Comunicarea managerială reprezintă: a. un timp mai mare pentru luarea deciziei. un mesaj unilateral. 54. 51. b. c. domeniul conducerii. c. c. numărul de persoane care le emit. c. perioadei de stabilitate. existenţa unor alternative şi judecarea responsabilă a consecinţelor multiple. c. al unei persoane sau grup. al unei persoane.

costuri.planificare. 65. managerul. verificarea cantităţii şi calităţii. disponibilitatea personalului unei societăţi comerciale de a lucra cu toate resursele de care dispune pentru realizarea producţiei unei societăţi. c. schimbare a proprietarului. b. cantitate. stabilirea principalelor obiective. Construirea calităţii. resurse şi mijloace necesare producţiei. unitatea de producţie. Resursele umane în exploataţiile agricole şi agroturistice se caracterizează prin: a. de protecţia mediului ambiant. o persoană aptă de muncă. conducerea tehnică. b. 61. de personal. extern. c. verificarea cantităţii şi calităţii şi schimbare a proprietarului. De obţinere a unui venit cât mai ridicat. comercială. căile de acţiune ca şi estimarea riscurilor conjuncturale. umărul clienţilor. nivelul ierarhic. b. totalitatea personalului din care poate fi recrutată forţa de muncă a unei societăţi. planificare. b. intern. c. atestarea şi îmbunătăţirea reprezintă funcţii ale: a.60. c. c. Componentele structurii manageriale de conducere. secretariatul. c. de control. postul. compartimentul. calitate. organizare. managerului. conducerea tehnică şi financiară. de coordonare. Prin resursă umană se înţelege: a. b. financiar – contabilă. calitate. c. valorificarea superioară a acestora. cercetare – dezvoltare. definite de la simplu la complex sunt: a. 64. funcţia. 67. 62. de producţie. de dispoziţie. 68. Auditul calităţii este o formă de control: a. intern şi extern. b. 66. de producţie. previziune. b. b. 166 . sistemului de asigurare a calităţii. b. care se finalizează cu obţinerea de produse sau servicii. preţul. previziune . Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a. c. ce justifică întreaga activitate depusă. secţia. structură şi cost. împreună cu totalitatea capacităţilor sala fizice şi intelectuale pe care le poate exterioriza în procesul muncii. relaţiile. altor persoane. managerul. organizare. 63. c. compartimentul. Principalele funcţii manageriale în agroturism sunt: a. Principalele funcţii ale exploataţiilor agricole sunt: a. numărul de clienţi şi preţul. coordonare şi control. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a.

găsirea căilor şi mijloacelor de remediere a eventualelor dezechilibre. c. social. subsistemele condus. factori interni şi externi. capitalului şi forţei de muncă. administrativ.ANALIZĂ ŞI GESTIUNE 1. evaluării unor rezultate scontate prin utilizarea eficientă a resurselor disponibile. permite eliminarea deficienţelor. c. b. ocupă un loc important în procesul creşterii eficienţei economice a produselor serviciilor. b. generalizarea rezultatelor pozitive şi reglarea activităţilor tehnice. b. când intrările sunt valoric egale cu ieşirile din sistem. prevenirea fenomenelor producătoare de dezechilibre. să fie demarată numai în anumite perioade. Obiectivele analizei economice a firmelor agricole şi turistice vizează: a. b. retrospective şi previzionale pe orizont scurt. când intrările sunt valoric mai mici decât ieşirile din sistem. factori interni. axarea pe probleme clare şi reprezentative. c. b. 3. c. comerciale. informaţionale. factori externi. Rezultatele activităţii firmele agroturistice şi de alimentaţie publică depind de: a. subsistemul tehnic. Care sunt subsistemele firmei ca sistem socio-economic: a. previzionale. economic. conducător. 5. c. Analiza economica creează condiţii pentru efectuarea unor calcule: a. Rolul analizei economice derivă din faptul că: a. când intrările sunt mai mari valoric decât ieşirile din sistem. Interacţiunile care există între firmă şi mediul de afaceri dau naştere la relaţii: a. ca urmare a unor factori interni şi externi firmei. existenţa unor specialişti capabili să investigheze amplu situaţia prin metodologii specifice. c. c. 2. Principiile de bază ale analizei economice se referă la: a. informaţional şi decizional. b. 4. 7. retrospective. asigură elemente de fundamentare a deciziilor privind utilizarea mijloacelor de şi producţie. băneşti. În ce situaţie firma prezintă un risc mai mare de faliment: a. 167 . compartimentele de producţie. b. economice. 8. b. realizarea unui sistem de conducere şi organizare corespunzător situaţiilor existente în firmă şi în mediul de afaceri. materiale (cu furnizorii şi clienţii). mediu şi lung. 6. c.

b. metode specifice fenomenului analizat. cost de producţie. costul de producţie. 11. 13. numărul locurilor de cazare sau de alimentaţie publică. mediul general: b. cifra de afaceri. c. caracteristicile produsului. caracteristicile mediului ambiant.9. c. mediul generai şi cel specific firmei. cunoaşterea caracteristicilor (proprietăţilor) produsului. mediul perceput de manager. durata de recuperare a investiţiei. c. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. c. 168 . profitul net. efectului total. b. mediul real. b. profit. Eficienţa economică a firmei este exprimată de indicatorii: a. productivitatea muncii (consum de timp pentru o unitate de produs). condiţiile din firmă. al eficienţei economice. Capacitatea de producţie a unităţilor agtroturistice se exprimă prin: a. b. b. c. Analiza calităţii produselor sau serviciilor unei firme presupune: a. Eficienţa tehnică este exprimată de indicatorul: a. Deciziile managerului sunt influenţate decisiv de: a. obiectiv. prevederilor normelor sau standardului. 17. producţie totală şi veniturile sunt indicatori ai: a. al efortului total. Indicatorii producţie medie. 14. 16. indicii de calitate ai normelor şi standardelor. c. c. b. c. Pentru efectuarea unei analize eficace trebuie utilizate: a. Percepţia managerului este influenţată de: a. pregătirea şi experienţa managerului. 12. sporul obţinut la 1 kg. metode generale de analiză. b. mediul specific profilului firmei. c. rata profitului. de îngrăşământ aplicat. alţi factori. metode generale şi specifice fenomenului cu grade diferite de complexitate. 15. numărul locurilor de cazare. 10. b.

169 . schimbarea proprietarului. numărul clienţilor. Mijloacele fixe ale firmei influenţează: a. c. 19. b. c. b. costul de producţie. c. 20. b. cheltuielile de reparaţii şi productivitatea muncii. productivitatea. verificarea cantităţii. preţul.18. productivitatea muncii şi costul de producţie. numărul şi fidelitatea clienţilor. preţul şi timpul de valorificare. calitatea produselor. calităţii şi schimbarea proprietarului. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. verificare a cantităţii şi calităţii. Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a.

a) b) c) Persoana fizică sau juridică care plăteşte prima de asigurare este reprezentată de: asigurat asigurator beneficiarul asigurării Actul juridic care se încheie între asigurat şi asigurator este denumit: contract de asigurare contractant de asigurări despăgubire de asigurare Asigurarile in România pot fi: facultative obligatorii facultative şi obligatorii Care din tipurile de asigurare împlică cele mai mari riscuri? asigurările de persoane asigurările din agricultură asigurări ale animalelor 170 . a) b) c) 7. a) b) c) 3. a) b) c) 8. a) b) c) 2. a) b) c) Care din următoarele tipuri de asigurări sunt obligatorii? asigurarea de tip Casco asigurarea de viaţă asigurarea de tip RCA Care din următoarele cuvinte sunt caracteristice asigurărilor: franciza fransiza transciza Din următoarele tipuri de asigurări. Este adevărat că în cazul asigurărilor maritime există avaria particulară datorată greşelilor de navigaţie? a) adevărat b) fals c) nu există 5.Asigurări si Reasigurări 1. care devin obligatorii începând cu anul 2010: asigurările de persoane asigurările agricole asigurările de locuinţe 4. a) b) c) 6.

Suma de bani dinainte stabilită pe care asiguratul o plăteşte asiguratorului este reprezentată de: a) suma asigurată b) prima de asigurare c) norma de asigurare 13. În cazul asigurărilor de animale. Care dintre tipurile de contracte încheiate sunt adevărate? a) contractul consensual. În cazul asigurărilor maritime asigurări: a) casco b) cargo c) casco şi cargo şi al aeronavelor există următoarele tipuri de 11. În cazul altor forme de asigurare există tipurile de asigurări: dotală. aleatoriu.9. de adeziune. succesiv b) contractul cu titlu oneros. Asiguratorul are dreptul să verifice modul cum sunt intreţinute culturile agricole asigurate? a) da b) nu c) nu este cazul 15. de nupţialitate. de bună credintă c) toate tipurile prezentate 12. cât este timpul pentru ca aceasta să poată intra în vigoare? a) după 24 de ore de la data semnării contractului de asigurare b) imediat după semnarea contractului c) după 48 de ore de la data semnării contractului 171 . de natalitate? a) nu b) da c) nu este cazul 16. asiguratorul despăgubeşte proprietarul dacă acestea au pierit datorită: bătraneţii. În cazul asigurărilor auto – casco. sinalagmatic. Ce tip de asigurare face posibilă despăgubirea faţă de terţe persoane în caz de producere a unor accidente? a) asigurarea de răspundere civilă b) asigurarea de viaţă c) asigurarea de bunuri 10. lipsei furajelor sau netratarea la timp a acestora? a) da b) nu c) nu este cazul 14.

În România există societăţi de reasigurare? a) da b) nu c) nu este cazul 20. mixte 18. Care sunt societatile de asigurare din România din punct de vedere al acţionariatului? a) româneşti b) străine c) româneşti şi străine. Reasigurarea este de tipul: a) obligatorie b) facultativă c) obligatorie şi facultativă 172 .17. Asiguratorul îl despăgubeşte pe asigurat de calamităţi naturale dacă se constată că asiguratul nu a luat toate măsurile pentru diminuarea sau stoparea efectului calamităţii produse? a) da b) nu c) nu este cazul 19.

Verificarea stabilităţii vinurilor se realizează prin: a) teste de explorare b) teste de explorare şi teste de control c) analiza microbiologică 10. Deburbarea sau limpezirea mustului se realizează prin: a) fermentaţie b) centrifugare c) sedimentare-decantare şi centrifugare 4. Defectele vinurilor sunt: a) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică b) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică microbiologică c) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură microbiologică şi 173 . Recepţia strugurilor destinaţi prelucrării se realizează: a) atât cantitativ cât şi calitativ b) vizual c) numai calitativ 3. Faza de fermentare tumultoasă durează între: a) 2-5 zile b) 8-14 zile c) 1-3 zile 6. Fermentaţia malolactică constă în: a) degradarea acidului malic în acid lactic b) degradarea acidului lactic în acid malic c) degradarea alcolului etilic în acid acetic 8. Bentonizarea se realizează cu scopul de a îndeparta excesul de: a) substanţe proteice b) alcool etilic c) acizi organici 5. Butoaiele cu o capacitate mai mare de 2000 litri se numesc: a) baricuri b) budane c) căzi 2.Oenologie şi legislatia viei şi vinului 1. Pritocul vinului reprezintă operatiunea tehnologică de: a) umplere a golurilor la butoaie şi cisterne b) transvazare c) cupajare 9. Maceraţia este folosită frecvent la producerea: a) distilatelor de vin b) vinurilor aromatizate c) vinurilor roşii 7.

% alc. Vinarsul este băutură alcoolică obţinută din: a) distilat de vin învechit b) distilat de vin neînvechit c) distilat de cereale 21. exprimate în grame la litru. Vinul pelin este un vin: a) aromat b) aromatizat c) licoros 19.5 vol. Cele mai importante boli anaerobe ale vinurilor sunt: a) băloşirea şi oţetirea b) borsirea şi oţetirea c) băloşirea şi manitarea 15. Precipitarea proteinelor din vin determină: a) casarea brună b) casarea albă sau proteică c) casarea ferică 12. b) 8. existente în struguri la momentul determinării 174 . vermutul are o tărie alcoolică de: a) 16-18 vol. Floarea vinului este o boală: a) anaerobă b) aerobă c) produsă de oxigen 13. % alc. Vinul spumant conţine dioxid de carbon de origine: a) exogenă b) endogenă c) endogenă şi exogenă 16. % alc. c) 16-22 vol. Indicele gluco-acidimetric al strugurilor materie primă reprezintă: a) raportul dintre acizii organici şi glucidele existente în boabele de struguri b) raportul dintre celuloză şi amidon c) raportul dintre cantitatea de glucide (glucoză şi fructoză) şi cantitatea de acizi organici. Din categoria vinurilor de calitate superioară fac parte: a) rachiurile şi distilatele de vin b) vinurile cu denumire de origine controlată c) vinurile de masă 22.11. Remuajul are ca scop: a) eliminarea dioxidului de carbon din vin b) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop c) aducerea (strângerea) depozitului de drojdie pe dop 17. Conform legislaţiei actuale. 20. Degorjarea are ca scop: a) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop b) eliminarea dopului c) adaosul de dioxid de carbon 18. Oţetirea vinului este produsă de: a) virusuri b) bacterii c) ciuperci 14.

23. Mentiunea “Cules târziu” reprezintă pentru vinurile cu denumire de origine controlată: a) o denumire comercială b) o treaptă de calitate c) o indicaţie tehnologică referitoare la tipul de fermentaţie 26. Ce reprezintă pritocul vinului: a) operaţiunea de transvazare a vinului cu scopul de a separa vinul de drojdia depusa la fundul vasului. c) o boala anaeroba 175 . cea mai apreciata este: a) acidul citric. Zaharoza poate fi utilizată la prepararea: a) vinurilor de consum curent b) vinurilor speciale c) vinurilor cu indicaţie geografică recunoscută 29. Floarea vinului este: a) boala aeroba. Fermentaţia alcoolică a mustului este un proces biochimic de transformare a: a) glucidelor în alcool metilic b) glucidelor în alcool etilic c) glucidelor în acid tartaric 3l. % alc. învechire b) fermentare. b) bentonita. b) 10. învechire. % alc. c) 10. Dintre substanţele minerale folosite pentru limpezirea vinurilor. c) gelatina 33. c) separea boştinei de tescovina 32. b) un tratament chimic. Fazele de dezvoltare ale vinului sunt: a) formare. formare. 27. degradare c) fermentare.5 vol. Vinurile de consum curent pot avea o tărie alcoolică cuprinsă între: a) 8. maturare. % alc.5-10.5-11 vol. Vinurile de calitate superioară se obtin: a) din hibrizi b) din toate soiurile speciei Vitis vinifera c) numai din soiurile menţionate în mod expres în lege 28. Vinurile aromate fac parte din categoria vinurilor: a) speciale b) propriu-zise c) oxidative 25. b) un defect chimic.5-14 vol. Vinurile propriu-zise cu un conţinut de 0-4 g/l zahăr rezidual sunt: a) demidulci b) seci c) extrabrute 24. formare. maturare. maturare. degradare 30.

b) de consum curent. b) cantitatea de glucide rămasa nefermentată in timpul vinificării. b) eliminarea impurităţilor solide. c) vinurile efervescente si aromatizate 36. b) nu este permisa de lege. c) permisa cu condiţia respectării limitelor maxime admise în funcţie de tipul de vin. c) cantitatea de zaharoza prezenta în masa vinulu 39. Limpezirea sau deburbarea mustului reprezintă: a) eliminarea substanţelor colorante. 38.34. Zahărul rezidual din vinurile propriu-zise reprezintă: a) cantitatea de glucide adăugata in vin. b) vinurile liniştite. c) acidul tartaric. conform legislaţiei in vigoare fac parte: a) vinurile aromate. Vinurile cu indicaţie geografica recunoscuta fac parte din categoria vinurilor: a) de masa superioare. 176 . c) de calitate superioara 37. c) eliminarea dioxidului de carbon 35. conform legii: a) permisa in orice cantitate indiferent de tipul de vin. Acidul organic specific soiurilor de vita de vie destinate obţinerii vinurilor este: a) acidul malic. b) acidul acetic. Adaugarea oxidului de sulf în vin este. Din categoria vinurilor speciale.

până la 10 camere c. Resursele agroturistice antropice sunt: a. margarete 4. 4 paturi b. 7-8 margarete c. bunurile şi valorile etnografice şi etnoculturale c. Cheia c. 10 m c. ANTREC c. 2 paturi 6. Pensiunile turistice sunt structuri de primire cu o capacitate de: a. etajele de vegetaţie şi faună b. Federaţia Agricolă 10. 20% alimente din gospodaria proprie c. până la 5 camere b. Suprafaţa minimă a camerelor cu un pat la o pensiune cu 3 margarete este: a.AGROTURISM 1. steluţe c. 50% alimente din gospodarie şi din zonă b. 3 paturi c. Primele gospodării care au încercat transformarea turismului rural în agroturism au fost cele din zona: a. până la 7 camere 2. O pensiune agroturistică se clasifică cu: a. În pensiunile agroturistice sunt admise maxim: a. 1-5 margarete b. 8 m 7. stele b. 15 locuri c. Forma de organizare a pensiunilor agroturistice la nivel naţional o constituie: a. Numarul maxim de paturi simple la o pensiune cu o margaretă este : a. 9 m b. Rucăr-Bran b. 8-10 margarete 5. În pensiunile agroturistice alimentaţia bazată din surse proprii şi locale reprezintă: a. 30 locuri 3. 10 locuri b. Pensiunile turistice urbane se clasifică prin: a. ariile protejate şi factorii de cura 2 2 2 177 . Fundaţia de agroturism b. Valea Ialomiţei 9. 40% alimente din gospodarie si 40% alimente din zonă 8.

asociaţiile familiale b. 2 în 2 ani 13. Prin agroturism neorganizat se înţelege: a. Ca agenţi economici cu activitate în agroturism aveţi urmatoarele drepturi: a. intermediul localizării pensiunii b. DGAC ( Directia Generala de Autorizare si Control) b. fotografii distibuite în zone aglomerate c. Documentele necesare clasificării pensiunilor agroturistice se transmit: a. ANTREC 178 . benere. agenţii de turism. intermediul agentilor locali 18. de a construi în stilul arhitectural dorit 14. 25% din valoarea încasărilor c. practicarea turismului în ferme. Oficiului Registrului Comerţului c. 3 în 3 ani b. practicarea fără intermediul unei agenţii de turism b. reclame publicitare. sfera economica de intersectare a ofertei turistice c.11. 15 zile 12. în fiecare an c. număr redus de personal c. Prin agroturism se întelege: a. practicarea turismului la sat b. Pentru cadourile oferite turiştilor la plecare firma poate aloca : a. de a controla desfaşurarea agroturismului în zonă c. 60 de zile c. de a beneficia de facilităţi acordate conform prevederilor legale b. practicarea turismului agrico 15. plata sejurului în rate 17. combinaţia prestabilă a cel puţin 2 dintre cele 3 grupe de servicii 16. 30 de zile b. documentul prin care se atestă capacitatea de a comercializa servicii turistice b. Promovarea pensiunii se face prin: a. 5% din valoarea încasărilor b. societăţile comerciale c. activităţi desfăşurate de personae juridice în mod independent 20. sub 5% din valoarea încasărilor 19. prieteni. Documentaţia de clasificare a pensiunii se transmite ministerului înainte de a fi dată în folosinţă cu: a. Cele mai cunoscute forme de desfăşurare a agroturismului rural sunt: a. conace şi gospodarii locale c. Reclasificarea pensiunilor deja clasificate se face din: a. Licenţa de turism reprezintă: a.

Marketingul este considerat de literatura de specialitate actuală: a) o nouă optică economică. în general.MARKETING 1. b) sunt. c) o artă de a reuşi în afaceri. în general. 3. b) activitate economică. Factorii exogeni au următoarele proprietăţi: a) sunt factori uşor controlaţi de întreprindere. c) conduita firmei privind produsele şi serviciile sale. 7. factori de producţie. 8. c) informaţii privind piaţa bunurilor şi serviciilor. Cei "4P" ai marketingul reprezintă: a) factori endogeni. metode şi tehnici ştiinţifice. 5. c) toate activităţile din cadrul firmelor. c) sunt factori care nu influenţează întreprinderea. Care sunt cele trei elemente. c) principii de marketing. b) decizii privind politica comercială a firmei. c) un ansamblu bine structurat de activităţi practice. Politica de marketing reprezintă: a) un ansamblu de activităţi practice. Care din următoarele politici fac parte din cele patru componente ale mixului de marketing: a) politica de investiţii. 179 . c) politica de preţ. b) factori exogeni. ce explică conţinutul concret al marketingului: a) concepţie modernă. activitate practică şi un instrumentar de marketing specific. b) un ansamblu de metode şi tehnici moderne de studiere a pieţei. b) activitatea de comercializare şi de producţie. Care dintre următoarele activităţi clasice din cadrul unei firme sunt reorientabile prin adoptarea concepţiei de marketing: a) activitatea de cercetare-dezvoltare. 6. Specialistul în marketing oferă decidentului (managerului): a) opţiuni alternative bazate pe analiza aprofundată a pieţei produsului sau serviciului studiat. 2. 4. b) politica de personal. factori ce nu pot fi controlaţi de întreprindere. b) un ansamblu de strategii şi tactici.

Politica de preţ în economia de piaţă are ca obiectiv principal: a) acoperirea cheltuielilor de producţie şi obţinerea unui profit corespunzător. Cea mai mare parte a firmelor stabilesc nivelul preţurilor lor orientându-se în funcţie de: a) costuri. Trăsăturile ce caracterizează o strategie de preţuri se referă la: a) nivelul. c) numai baza logistică destinată distribuirii produselor. c) detaşarea produsului în cadrul unei structuri sortimentale. 14. cerere şi concurentă. 180 . 11. 12. preţul. Plasamentul (distribuţia) ca factor endogen are în vedere: a) canalele de distribuţie. logistica şi reţeaua de depozitare. c) organizarea raţională a tuturor activităţilor economice dintr-o firmă. b) numai de concurenţă. 16. 10. b) toate variabilele controlabile şi necontrolabile ale firmei. Complexitatea conceptului de marketing este pusă în evidentă prin: a) diversitatea consumatorilor şi a produselor de pe piaţă. c) satisfacerea nevoilor tuturor clienţilor. 13. b) maximizarea profitului şi a eficienţei economice. c) ofertă şi concurenţă. c) elementele tangibile şi intangibile. b) numai canalele de distribuţie. b) nivelul preţurilor practicate în cadru unei game de produse. plasamentul şi promovarea. b) îmbunătăţirea calităţii produselor.9. accesibilitatea şi diversitatea preţurilor în timp. 15. b) factorii endogeni şi exogeni. Componentele ce definesc un produs în accepţiunea de marketing sunt: a) componente corporale şi acorporale. comunicaţiile privitoare la produs şi imaginea produsului. c) nivelul minim şi maxim al preţului pentru un anumit produs. c) un mixaj care include: produsul. proceduri şi planuri. Strategia diversificării gamei de produse ale firmei urmăreşte: a) lărgirea pieţei produsului respectiv. b) numărul impresionant de definiţii întâlnite în literatura de specialitate. Un mix de marketing constă în: a) un set de politici.

17. pe măsură ce produsele se impun pe piaţă. b) toate variabilele controlate ale întreprinderii: produsul. b) o modalitate de studiere a pieţei. socială şi personală a produsului. mediul competitiv. culturii. b) lungimea. plasamentul. 20. intermediarii şi clienţii. precum şi evoluţia tehnologiei. Caracterizarea strategiei de preţuri se referă la: a) nivelul şi accesibilitatea preţurilor. 19. 181 . c) lansarea şi vânzarea cu succes a bunurilor şi/sau serviciilor. Componentele corporale ce definesc un produs în accepţiunea marketingului cuprind: a) elemente ce nu au suport material nemijlocit. legislaţiei. c) reducerea în cadrul specializării a numărului de sortimente şi produse şi creşterea calităţii acestora pentru a fi acceptate de cumpărători. promovarea. precum şi acţiuni de pregătire şi influenţare a vânzărilor prin preţuri adecvate. 21. c) sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă afectivă. preţul. 24. b) o permanentă şi complexă informare a cumpărătorilor potenţiali. b) investigaţii. distribuţie (publicitate). analize şi previziuni privind piaţa produselor. b) caracteristicile merceologice ale produsului şi ambalajului său. aria şi capacitatea. când este nevoie. 18. determinate de substanţa materială a acestora. Cercetarea de marketing trebuie să reprezinte: a) fundamentul deciziilor cu privire la produs. şi promovare 22. c) furnizorii. la diversitatea lor în timp. Politica promoţională din cadrul efortului de marketing ale întreprinderii urmăreşte: a) diversificarea sortimentului de produse pentru a acoperi un segment cât mai mare de piaţă. c) noţiuni teoretice folosite în ştiinţa marketingului. b) mărirea permanentă a preţurilor. preţ. c) scăderea continuă a preţurilor pentru a face faţă concurenţei. lăţimea şi adâncimea. Factorii endogeni ai activităţii de marketing sunt: a) cererea de consum. în rândul consumatorilor. 23. Acţiunile de promovare a unui produs au ca scop principal: a) informarea consumatorilor despre existenţa produsului pe piaţă. practicile comerciale. c) conjunctura economică. b) determinarea consumatorilor să cumpere mai multe produse. Studiile şi cercetările de marketing reprezintă: a) instrumente utile în organizarea producţiei. c) o etapă de lucru în cadrul studiilor de piaţă. Dimensiunile unui canal de distribuţie sunt: a) structura.

arie şi capacitate b) lungime. După gradul de cuprindere se deosebesc următoarele tipuri de nevoi: a) nevoi individuale.25 Câte funcţii are marketingul? a) 4 b) 5 c) 6 Care sunt factorii activităţii de marketing? a) exogeni şi endogeni b) exogeni şi introgeni c) extrogeni şi introgeni 27. De cine este dată dimensiunea pieţei? a) structură. lăţime şi adâncime c) cota de piaţă şi cifra de afaceri 31. Gradul de realizare a obiectivelor unei întreprinderi depinde de: a) factorii endogeni şi exogeni ai întreprinderii b) politicile de marketing ale întreprinderii c) variabilele mixului de marketing 32. etapa deciziei de cumpărare. etapa posterioară cumpărării b) etapa negocierii. nevoi de masă b) nevoi sociale şi nevoi personale c) nevoi socio – profesionale şi culturale 29. preţ. Investigarea pieţei şi a nevoilor de consum este o funcţie: a) premisă b) mijloc c) obiectiv 182 . După nivelul de organizare economic marketingul poate fi: d) micromarketing şi macromarketing e) minimarketing şi macromarketing f) minimarketing şi micromarketing 28. Enumeraţi etapele procesului de cumpărare: a) etapa anterioară cumpărării. plasament şi promovare 33. Factorii endogeni ai activităţii de marketing se referă la: a) nivelul cererii numărul firmelor existente pe piab) ţă c) produs. nevoi de grup. etapa achitării c) etapa discuţiilor şi etapa plăţii 30.

Principalele etape ale procesului de cumpărare sunt: a. cererea este: a. macromarketingul şi micromarketingul b. Care este semnificaţia elasticităţii cererii: a. zilnică. Marketingul abordează nevoia umană: a. Circuitul ”nevoie . nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor b. a nevoii satisfăcute c. variaţia cererii în funcţie de modificarea unuia sau mai multor factori care o determină b. a nevoii satisfăcute virtual 39. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv c. cumpărarea şi postcumpărarea c. ferma (constanta) şi spontana b. analiza ofertelor şi luarea deciziei de cumpărare 42. aspectele de ordin cantitativ şi structural al acestuia b. modificarea cu un anumit procent a factorului care influenţează cererea c. periodică şi rară 41. Cererea de mărfuri şi servicii reprezintă: a. crescătoare şi descrescătoare c. marketing social b. aspectele de ordin cantitativ şi calitativ al consumului c. consumul productiv şi neproductiv 37. totalitatea consumatorilor de pe piaţă b. nevoia de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv 38. cumpărarea propriu-zisă şi evaluarea gradului de satisfacţie a consumului b. Specializările marketingului după nivelul de organizare economică sunt: a. forma de manifestare a nevoilor în cadrul pieţei 40. Cercetarea consumului propriu-zis în marketing vizează: a. constanta.34.consum” decurge în următoarea succesiune a. variaţia anumitor factori economici în funcţie de cerere 183 . marketing ecologic 36. totalitatea mărfurilor şi serviciilor de pe piaţă c. în ansamblul ei b. precumpărarea. În funcţie de modul de luare a deciziei în procesul cumpărării. Marketingul educaţional face parte din specializarea: a. marketing intern c. marketingul bunurilor şi serviciilor 35. marketingul intern şi internaţional c.

tendinţele de durată ale pieţei în funcţie de care se elaborează strategia firmei 184 . calificarea persoanelor care efectuează cercetarea 49. aspectul şi scopul cercetării b. nemetrice (neparametrice) b. structura. lungimea. cerere elastică b. cerere inelastică 44. cerere unitară c. potenţialul de vânzare b. Principalele funcţii ale marketingului sunt: a. întâlnim: a. cota de piaţă şi cifra de afaceri 45. tipurile de consumuri c. estimarea eficienţei produselor şi a rezultatelor desfacerilor b. aria şi capacitatea c. de informare. Care sunt dimensiunile pieţei: a. Coeficienţii de consum evaluează: a. antrenarea sau nu a purtătorului de informaţii în cercetarea efectuată c. Previziunile pe termen lung se referă la: a.43. Atunci când modificarea factorului de influenţă cu un anumit procent determină o modificare procentuală mai mica a cererii. prezentarea evenimentelor sau a activităţilor care s-au produs sau care se ivesc pe piaţă c. Evaluarea proceselor de marketing în cadrul unei cercetări de marketing presupune: a. locul unde are loc cercetarea b. strângerea informaţiilor şi prelucrarea acestora c. proporţionale 48. orientările pieţei care servesc la luarea anumitor decizii b. evoluţia curentă a fenomenelor de piaţă c. categoriile ce consumatori 50. explicare şi previzionare a fenomenelor ce apar pe piaţă 47. lăţimea şi adâncimea b. metrice (parametrice) c. prezentarea cauzelor unor fenomene apărute sau în curs de apariţie 46. Scalele nominale folosite în cercetarile de marketing sunt scale: a. Principala deosebire dintre observare şi anchetă ca metode de cercetare în marketing este relevată de: a.

Dimensiunile ce caracterizează un canal de distribuţie sunt: a. analiza calităţii produselor existente în producţie şi pe piaţă 53. lăţimea şi adâncimea 185 . unei game de produse c. Tactica de marketing reprezintă: a. totalitatea activităţilor prin care o firma producătoare conferă identitate bunurilor sale c. lăţimea şi diametrul c. Modelarea produsului ca activitate a politicii de produs a firmei presupune: a. modificarea produsului din punct de vedere al formei şi structurii b. principala direcţie spre care îşi mobilează firma resurselor c. unei varietăţi de produse 54. unei linii de produse b. Sortimentele se găsesc în cadrul: a.51. conduita economică generală a firmei b. structura. lungimea. aria şi capacitatea b. modalitatea concretă de punere în aplicare a unei anumite strategii de marketing 52. lungimea.

13. din cauza lipsei de pricepere tehnică ? a) da b) nu A auzi şi a asculta este practic acelaşi lucru ? a) da b) nu Persoana care vorbeşte are întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte transmiterea clară şi corectă a ceea ce vrea să spună ? a) da b) nu Perturbaţiile din procesul de ascultare constituie o problemă esenţială în desfăşurarea procesului de comunicare ? a) da b) nu Oamenii acordă atenţie. 2. 3. atunci ei îl pot comunica în mod clar ? a) da b) nu Negociatorii greşesc de cele mai multe ori. în general. în timp ce asculţi.1. 8. 6. 9. 5. 4. 10. 11. să „dezbaţi” în minte ceea ce vorbitorul spune şi punctul lui de vedere ? a) da b) nu Mandatul de negociere este obligatoriu să fie secret ? a) da b) nu Ce loc ocupă comunicarea nonverbală între formele de comunicare ? a) primul loc b) ultimul loc c) neesenţial „Fereastra lui Johari” este : a) o lege a fizicii b) o reprezentare metafizică a sinelui c) o tehnică de negociere 186 . 7. atunci el va fi sigur mai clar decât dacă este vorbit ? a) da b) nu Dacă oamenii cunosc un lucru bine. 12. acelei informaţii auzite care are implicaţii personale pentru ei ? a) da b) nu A asculta este unul dintre lucrurile cele mai simplu de făcut – taci şi asculţi ? a) da b) nu Puterea de ascultare şi recepţionare corectă a ceea ce se spune scade atunci când nivelul de emoţii al celui care ascultă creşte ? a) da b) nu Pentru a fi un ascultător bun trebuie ca. Tehnici de comunicare şi negociere Dacă un mesaj este scris.

18. b) între 1 şi 2 ore. Care dintre eşalonările de concesii de mai jos este cea mai potrivită pe parcursul unei negocieri. c) 40-35-20-5 23.46-1. acordată în 4 etape ? a) 25-25-25-25. c) 2-3 persoane 22. ce instrumente folosiţi ? a) seducţia? b) informaţia? c) umorul? 20.22-3. b) 1. b) 3-7 persoane. având în vedere o marjă de negociere de 100 de puncte. c) 0-90 cm. Zona personală a unui om în contact cu necunoscuţii este de : a) 0. b) cel ce cumpără.60 m. O şedinţă de negociere este recomandat să dureze : a) între 1 şi 3 ore.. Care este cea mai utilă calitate a unui negociator de succes ? a) uşurinţa în exprimare b) un bun ascultător c) rezistenţă la stres 15. c) oricare 187 .22 m. Pentru a convinge partenerul de afaceri. Cine lansează oferta de vânzare sau. Care consideraţi că este mărimea cea mai eficientă a unei echipe de negociere ? a) 3-5 persoane. Pentru convingerea partenerului de negociere aveţi nevoie de : a) umor b) experienţă c) informaţii 16. Cine deschide şedinţa de negociere ? a) gazda? b) partenerul invitat? c) nu are importanţă? 21. b) 15-20-30-35. Care dintre următoarele întrebări sunt închise ? a) De ce ? b) Unde? c) Care? 19. Care dintre următoarele întrebări este deschisă ? a) Când? b) Este ? c) În ce fel? 17. de cumpărare ? a) cel ce vinde.. după caz.14. c) între 1 şi 4 ore 24.

În negocieri se recomandă să fii primul care anunţă preţul ? a) da b) nu c) nu are importanţă 26. este de regulă dezavantajat în negociere ? a) da b) nu 188 . trebuie să ceri mult” ? a) da b) nu 27. Cel care anunţă primul preţul. Este corectă expresia : „Ca să câştigi puţin.25.

14. Bucuresti. 4. Ciobanu Roxana Marilena.. Pirvulescu Mihaela. Constantinescu Dana. Neguţ Elena Lucica. Simion Cristian Ovidiu – Managementul şi marketingul produselor alimentare şi al protecţiei consumatorului (ediţie revizuită şi adăugită). Editura Cermaprint. Editura Bioterra 2oo1.Controlul produselor alimentare de origine animală. Editura Bioterra 2006. Editura Cermaprint. Bucureşti 2008. 19. Simion Cristian – coordonator . Editura Bioterra 2oo1. Bucureşti. condiţiorării şi ambalării produselor vegetale. Editura Cermaprint. Ciobanu Florin – Relaţii cu publicul şi prestări servicii în turism şi agroturism. Chelmu Sergiu Sorin. Cotianu R.Management general şi special. Corfu Gabriela – Tehnologia obtinerii produselor de origine vegetala. – Tehnologia păstrării. Constantinescu Dana Gabriela. 2007. 20.Indrumator de lucrari practice la zootehnie. Mihăilă Daniela Fănuţa. Neguţ Elena Lucica. 17. Corfu Gabriela.Controlul calităţii produselor vegetale. Constantinescu Dana . management şi legislaţie. Editura Cermaprint. 2008. Editura Bioterra Bucureşti 2002. Tanase Lavinia – Management hotelier – Note de curs.Gestiunea crizelor. Ciobanu Roxana – Management (îndrumar pentru întocmirea unui proiect de specialitate). Note de curs şi lucrări practice.Principii de Genetica şi Ameliorarea plantelor.BIBLIOGRAFIE 1. elaborarea proiectelor si a planurilor de afaceri” Editura Sitech. Bucureşti 2009. “Managementul proiectelor . Ionescu Viorel.. Bucuresti. Editura Bioterra Bucureşti 2002. Editura Cermaprint. Simion Cristian Ovidiu – coordonator. Farcaş Nicolae. Editura Cermaprint. Mihăilă Daniela. Bucuresti 2010. 16. Radu Vasilica. Simion Mariana – Operaţii unitare în industria alimentară. 9. Pirvulescu Mihaela.I. Editura Agricola. ediţia a doua revăzută si adăugită. Patrascu Iliuta . Patrascu Iliuta . 189 . Cotianu R. Bucureşti 2010.Profeanu Sandu Georgel. Simion Cristian Ovidiu. 3. Cotianu R. 2005. 2010. Ciobanu Roxana Marilena. Grigore Violeta. 8. Bucuresti. Bucuresti. 7.Managementul. Poparlan Alina. 2010. sisteme informatice.D. Bucuresti. Simion Mariana. Nicolae Ion.D.Tratat de Siguranţa Alimentară. Editura Sitech. Editura Cermaprint. Nicolae Marian.Profeanu Sandu Georgel.. 2008. 11. Editura Cermaprint. – Horticultura generala si speciala. Craiova. 13.. 2011 18.D. Constantinescu Dana. Bucuresti. 2007. 6.Tehnica si arta culinara. 2008. Editura Cermaprint. Radu Vasilica. Bucuresti. Radulescu A. Biodetecţie contaminare. Editura Cermaprint.Expertiza produselor alimentare. Strategia si managementul organizaţiei. Grigore Violeta . Constantinescu Dana . vol. Ilincuta Darius. 12. 2009. 2. 10.Agroturism Norme si Legislatie. Editura Cermaprint 2008. 15. Corfu Gabriela – Oenologie si legislatia viei si vinului. Craiova. Editura Cermaprint. Chelmu Sergiu Sorin. 5.. Constantinescu Dana Gabriela.coordonator .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful