UNIVERSITATEA BIOTERRA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGROTURISTIC SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ SI AGROTURISM

PREGĂTIRE PENTRU EXAMENUL DE DIPLOMĂ
SINTEZE SI INTREBARI GRILA
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE DIPLOMĂ

(Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate )

BUCURESTI 2012

Editura Bioterra

Cuprins PARTEA I PRINCIPII GENERALE AGROTURISTICE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI

5-16

1.1. Definirea agroturismului şi turismului rural 1.2. Ce este o pensiune agroturistică? 1.3. Ce fel de turişti vă pot trece pragul? 1.4. Amplasarea exterioară 1.5. Construcţii şi dotări 1.6. Procedura de clasificare 1.7. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda 1.8. Gestiunea financiară 1.9. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor 1.10. Publicitatea şi promovarea în agroturism 1.11. Importanţa parteneriatelor în agroturism 1.12. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor 1.13. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni

PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR VEGETALE
2.1. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu 2.2. Examinarea şi analiza calităţii pâinii 2.3. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor 2.4. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere 2.5. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal 2.6. Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile 2.7. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole 2.8. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare 2.9. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe 2.10. Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare 2.11.Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice 2.12. Examinarea, analiza şi controlul calităţii vinului 2.13. Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă 2.14. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof 2.15. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină 2.16. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate, ardei, castraveţi 2.17. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase PARTEA a III-a

17-43

44-57

EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE
3.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte 3.2. Examinarea şi analiza calităţii laptelui 3.3. Exminarea şi analiza calităţii smântânii 3.4. Examinarea şi analiza calităţii untului 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui 3.8. Examinarea şi analiza calităţii ouălor 3.9. Examinarea şi analiza calităţii mierii 3.10. Examinarea şi analiza calităţii cărnii 3.11. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor 3.12 Examinarea şi analiza conservelor

2

PARTEA a-IV-a 58-76 ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4.1.Aspecte generale privind alimentaţia publică, norme de bază privind igiena alimentaţiei 4.1.1. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor 4.1.2. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor 4.1.3. Norme privind desfacerea produselor alimentare 4.1.4. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare 4.1.5. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar 4.2. Organizarea activitaţii din restaurant 4.2.1. Aranjarea salonului restaurant 4.2.2. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 4.2.3. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă 4.3.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4.3.1. Vase, ustensile, utilaje 4. 3. 2. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 4.3.3. Întreţinerea ustensilelor, dispozitivelor, instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit 4.4. Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4.4.1. Clientul unitaţii de alimentaţie publică 4.4.2. Asigurarea satisfacţiei clientului 4.4.3. Comunicarea cu clientul PARTEA a-V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR 77-93 METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI
PARTEA a-VI-a TESTE PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINŢELOR

94-188

Ecologie şi protecţia plantelor Genetica şi ameliorarea plantelor Economie generala Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole Tehnologia creşterii animalelor Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism Informatică aplicată Relaţii economice internaţionale Tehnologia prelucrării produselor vegetale Tehnologia prelucrării produselor de origine animală Principii şi metode de conservare a produselor alimentare Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publică Contabilitate şi evidenţă computerizată Tehnică şi artă culinară Bazele alimentaţiei raţionale

3

circulaţia şi legislaţia semintelor Management Analiză şi gestiune Asigurări şi reasigurări Oenologie şi legislaţia viei şi vinului Agroturism Marketing Tehnici de comunicare şi negociere Bibliografie 189 4 .Combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor Producerea.

prestări de servicii. Din punct de vedere al spaţiului de cazare (al asigurării bazei materiale). odihnă.2. cât şi activitatea economică.). agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor care. agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească. pentru o anumită perioadă determinată. Din punct de vedere al divertismentului. în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea potenţialului economic al acestora. cultura şi arta ţărănească. agrement. agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura. cure terapeutice. vin în mediul rural pentru relaxare. tranzacţii sau afaceri. Ce este o pensiune agroturistică? Pensiunea agroturistica este o pensiune in care cazarea. pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi. Iata diferenţele dintre cele două: 5 .PARTEA I PRINCIPII GENERALE PRIVIND INFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE Definirea agroturismului şi turismului rural Definirea agroturismului. De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiţii derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate. pensiune. are la bază necesitatea găsirii de soluţii pentru gospodăriile rurale. 1. masa si celelalte servicii turistice se bazeaza pe „produse si activitati agrozootehnice”. cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. distracţie etc. dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale. de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie. de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora). Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti. precum şi multe alte activităţi specifice. sport. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat.

si in continuare o sa va spunem de ce. care oglindesc caracteristicile constructive. toate gradinile. Amplasarea exterioară Suntem convinsi ca gospodaria dvs este cel mai frumos loc din lume. Sunt interesati in special de schimburile interumane. cat mai multe si mai variate. traditii. activitati. Cu prima ocazie cand veti ajunge acolo.3. Pensiunea turistica din mediul rural poate avea o capacitate de cazare de maxim 30 de locuri. va veti desfasura activitatea in functie de un anumit numar de margarete. Aceste nevoi specifice fiecărei categorii de turişti pot fi grupate in nevoi de baza. Construcţii şi dotări Daca pentru exterior sunteti responsabili fata de aspectul pensiunii dvs. si in functie de aceasta. 1. Vor sa incerce intotdeauna specialitati culinare locale.1. decisive sau complementare.5. este foarte importanta aceasta privire de ansamblu. dupa cum urmeaza: 1. proprietari sau viitori proprietari de pensiuni. dotarile si calitatea serviciilor pe care le oferiti. Pentru aceasta 6 . fie ca este in sat sau in mijlocul naturii. Dumneavoastra. cautati locuri ferite de surse de poluare si de orice elemente care ar pune in pericol sanatatea turistilor. in interior lucrurile stau un pic diferit. Ce fel de turişti pot trece pragul? Este cunoscut ca Dumneavoastra dispuneti de anumite venituri pentru a va construi sau amenaja pensiunea si aveti anumite pretentii si reguli. trebuie sa va decideti ce fel de turisti vreti sa primiti. Iata cateva categorii de turisti si caracteristicile lor : • tinerii • adultii • varstnicii • cupluri cu copii • grupuri de adulti • grupuri de tineri • tineri cu cortul • turisti cu obiective precise • turistii romani turistii straini – vor sa vadă tot ce nu au ei in tara lor . treceti de cateva ori cu privirea toti vecinii. • obiective . toata privelistea care va inconjoara. Oriunde veti construi sau amenaja pensiunea. decorati-o cu cat mai multe flori si elemente decorative traditionale. pe care le vreti respectate in pensiunea dvs. aici puteti sa va puneti imaginatia la treaba si sa faceti cum va place dvs si cum credeti ca le va place turistilor.4. respectiv 10 camere. cu aceiasi recomandare sa pastrati si aratati turistilor specificul local.

7 .structura de cazare se pot obtine un numar de margarete intre 1 si 5. iar legislatia romaneasca acorda conditii specifice. iata care sunt criteriile minime pe care trebuie sa le îndepliniţi pentru fiecare numar de margarete in parte: * criterii necesare doar pentru pensiuni de 1-2 margarete ‫ ٭٭‬criterii necesare doar pentru pensiuni de 3-5 margarete Pentru camerele in locuinte familiale (deci in casa fermierului) puteti obtine un numar maxim de 3 margarete. Potrivit ordinului nr. 510/ 2002.

Insa pe linga acest aspect. cu minim 60 de zile inainte de darea in folosinta a structurilor de cazare sau alimentatie. Aceasta este o calitate ce trebuie neaparat mentinuta si pusa in valoare. SRL sau SC ( in functie de ce ati ales dvs mai sus). dupa caz. si va prezentam aspectele cele mai importante ale fiecareia mentionate de cei ce le practica deja: Persoana Fizica Autorizata (PFA). in functie de conditiile de mai sus. respectiv din 3 in 3 ani este necesara aplicarea vizei pe autorizatia de functionare. însemnele privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare se expun. la loc vizibil. -cerere de eliberare a certificatului de clasificare . amplasarea şi nominalizarea camerelor şi a spatiilor de alimentatie. trebuie sa va clasificati. -actul constitutiv (pentru SC) sau autorizatia de functionare (in cazul PFA). -avize şi autorizatii legale: PSI. un numar de margarete.1. -aviz specific privind amplasamentul şi functionalitatea obiectivului. Societatea comerciala (SC): PASUL 2: Intocmirea unui dosar care sa cuprinda urmatoarele documente: -certificat constatator de la registrul Comertului din care sa rezulte obiectul de activitate şi structura actionariatului. PASUL 4: Specialisti din cadrul MTCT – DGAC insotiti de specialisti din cadrul consiliilor judetene locale sau asociatii profesionale de turism. respectiv alegerea unei forme juridice prin care sa va desfasurati activitatea. Constructiilor si Turismului – Directia Generala de Autorizare şi Control (MTCT – DGAC). sanitara. o gazda buna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: • SA AIBE OSPITALITATE NATURALA. Placheta cuprinzând menţiunea "clasificat de Ministerul Turismului".6.(2). eliberate de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor. PASUL 3: Documentatia de clasificare se trasmite reprezentantului zonal al Ministerului Transporturilor. vor verifica daca pensiunea dvs indeplineste criteriile legale si vor acorda un „certificat de clasificare” . HG nr 1328 din 27 dec 2001. -certificat de inmatriculare. indiferent ca au fost tineri sau batrani. au marturisit ca romanii sunt ospitalieri si prietenosi. PASUL 5 : Reclasificarea pensiunilor deja clasificate. conform legii. Exista trei forme principale de autorizare. • SA ASCULTE CERINTELE TURISTILOR PENTRU A SE PUTEA ADAPTA LA ACESTEA. adica trebuie sa obtineti un « certificat de clasificare » si. Constructiilor si Turismului. Societăţi cu Răspundere Limitată (SRL). Asadar. -Certificatul de Inregistrare la Registrul Comertului a PFA. Ce trebuie sa faceti ca sa va clasificati ? PASUL 1 : Autorizarea persoanelor fizice. sanitar-veterinara. 1. in prezenta dvs. Procedura de clasificare In scopul protectiei turistilor. al. trebuie sa solicitati aceasta avizare cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea celor 3 ani de la emiterea autorizatiei sau de la ultima viza. o data cu el. în exteriorul clădirii. -schita privind amplasarea şi adresa unitatii. serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai in structuri de primire turistica clasificate. 8 . pentru ca pensiunea dvs sa functioneze legal. -copie dupa actul doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească gazda Toti turistii. ACEL “DAR DE A PRIMI “. sigla acestuia. » art 1. de mediu şi protectia muncii. si indiferent de nationalitate. -schita privind structura.7.

• unde pot fi gasiti proprietarii peste zi: numere de telefon sau adresa. care fac turism rural de mai multa vreme si va pot spune mai multe din experienta lor. etc). Precizati ceea ce exista sau nu la dvs in pensiune. eliberat de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale şi de Ministerul Transporturilor.• SA FIE CAPABIL SA VORBEASCA DESPRE VIATA SATULUI SI A REGIUNII IN GENERAL SI DESPRE EXPLOATATIA SA IN MOD SPECIAL. o lista cu urmatoarele elemente : • reguli de respectat. • mijloace de transport/orare . farmacia. activitatile si obiectivele turistice ce pot fi vazute in regiune . • SA FIE CAPABIL SA-SI ORGANIZEZE MUNCA IN FUNCTIE DE MOMENTELE PE CARE TREBUIE SA LE PETREACA CU TURISTII. trebuie sa fiti clari si precisi in informatiile pe cale le oferiti. pe perete. Pompieri. • SA FIE UN BUN ANIMATOR AL MESELOR SI ACTIVITATILOR PE CARE LE ORGANIZEAZA. Oricum pentru procedura de clasificare trebuie sa detineti un act doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism. de exemplu. 9 . Politie. precizati in cat timp o sa fie calda apa la baie. Pentru a evita inconvenientele. etc. • pretul pe camera sau persoana/noapte si pensiunea completa (daca se ofera) sau pretul de sedere / saptamana. dispensarul. • numere de telefon utile: Ministerul Turismului. dulceata. Daca aveti incalzire cu lemne. • servicii din apropiere. service auto. sau “va rugam sa pastrati linistea dupa ora 22. • SA FIE DISPONIBIL PENTRU O IMPLICARE PERSONALA IN ACTIVITATE. • pretul produselor de vinzare (branza. adresa si numarul de telefon: magazinul de alimente. Felul cum comunicati cu turistii este foarte important. • SA FIE PREZENTA DOAR CAT ESTE NEVOIE . Formarea profesionala specifica in turism rural si agroturism este un alt aspect important in activitatea turistica. • SA GATEASCA BINE SI CU PLACERE .00 seara”. de exemplu: “va rugam sa folositi cosurile de gunoi din camere si gradina”. va recomandam sa afisati in camere. tuica. • SA VEGHEZE LA CURATENIA CASEI. Constructiilor si Turismului. Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor. Una dintre cele mai bune metode de invatare in acest moment in Romania este sa participati la schimburi de experienta cu alti proprietari de pensiuni din regiunea dvs sau din alte regiuni. mai ales in cele legate de preturi si conditii de cazare. Salvare. • activitatile oferite de gazda in gospodarie.

este o activitate pe care sa o propuneti turistilor. Conform legii. cladiri. spalat. incluzand micul dejun. sau daca stabiliti pretul pe camera de doua paturi. Trebuie insa sa fiti putin mai atenti cu modul in care arata gospodaria dvs. Si foarte important: agentii economici detinători de structuri de primire turistice sunt obligati să stabilească tarife de cazare unice nediscriminatorii atât pentru turiştii români. elevi. fie de UimplicareU. • tipul de productie agricola. tarifele sunt considerate maximale şi se vor afişa în mod vizibil la receptia structurii de primire turistice. sa o mentineti curata si ordonata. studenti. Intr-o astfel de ferma (cel mai des intilnita in satele romanesti) caii. etc) -cheltuieli directe : lumina. • alte aspecte pe care le considerati importante… 10 . Produsele din gospodaria proprie trebuie acopere 40% din mesele oferite turistilor. cereti un pret mai mic in cazul in care o singura persoana va inchiriaza camera. pentru a fi o gazda buna.1. Legislatia actuala prevede ca: "agentii economici detinători de structuri de primire turistice şi institutiile de cultură pot acorda facilităti şi reduceri de tarife şi de taxe pentru grupuri de turişti şi pentru militari. precum şi în perioadele de solicitare mai redusă”. masa si alte servicii oferite turistilor : Beneficiul dumneavoastra (adica cu ce ramaneti in mana) se calculeaza astfel: Beneficiu = venituri – cheltuieli – impozite Preturile se calculeaza. Aveti ocazia sa promovati tuica pe care o faceti sau delicatesele culinare. Multe gazde se intreaba ce vor turistii sa manance ? Pentru ca sunt in Romania. in general. cât şi pentru cei străini 1. apa. la fel si pentru a treia persoana. este sa le vorbiti turistilor despre exploatatia si ferma dvs si anume: • istoricul fermei si al familiei. cu diverse animale domestice. incalzirea. masa. masina. pe persoana sau pe camera de 2 persoane. va sfatuim sa le oferiti produse traditionale din zona respectiva. care vrea sa tina cat mai mult in regiune turistii ce-i trec pragul si sa aduca altii. in mod special pentru copii. Obervarea si implicarea turistilor in activitatile agricole (cultivarea pamantului si cresterea animalelor) este. • mesajul general pe care vreti sa-l transmiteti turistilor despre ferma dvs. publicitatea -salarii si asigurari (acolo unde este cazul) -comisioane (in cazul in care plata se face prin banca) -amortizarea (aparatura. ceea ce sta la baza agroturismului. Gestiunea financiară Cum se calculeaza pretul serviciilor pe care le prestati turistilor (cazare. Turistii straini sunt interesati de fermele de mici dimensiuni existente la noi. • stabiliti cine din familie va prezenta ferma.9. • cati oameni lucreaza pe exploatatie.8. fie UpedagogicU (pentru grupuri de scolari care va viziteaza exploatatia sau fac parte dintr-o tabara specifica). Astfel puteti acorda preturi speciale sau reduceri de pret pentru diferite categorii de turisti. ziarişti. magarii si nou-nascutii sunt foarte interesante. respectiv : -materia prima (de exemplu pentru gatit. Alte servicii pe care le puteţi oferi turiştilor Acestea fac parte din „recuzita” unui proprietar de pensiune. etc) Apoi calculati veniturile care le obtineti din cazare. fie in scop de UobservareU. etc)? Calculati mai intai cheltuielile care trebuie sa fie facute exclusiv din activitatea de turism. etc -cheltuieli indirecte : investitia in cladire si dotari. durata sederii sau perioadele anului. Una dintre conditiile prezentate mai sus. pensionari.

care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare. 11 . ghiduri etc.promovarea imaginii.. având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute. avându-se în vedere următoarele elemente: • situarea gospodăriei în vatra satului. • condiţii de cazare şi confort.. din pacate. ruine. comuna din care face parte gospodăria. • terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă. • dacă sunt admise animalele turiştilor. interne sau străine.ACTIVITATI TRADITIONALE SI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER Mestesugurile sunt. . fie întregului public.). fie unor categorii bine identificate de clienţi. forme de relief interesante.. instalatii traditionale (mori de apa. presa scrisă) si internet.. • promovarea prin mass-media (audio-vizuală. Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări. • câte mese pot fi asigurate (mic dejun. cină) şi felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări. mese oficiale. şezlonguri. De asemenea. 1. banchete. cetati.10.). cu zonele de atracţie. literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două direcţii: .. hărţi. promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare şi anume: • înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice. OBIECTIVE TURISTICE SI INFORMAREA TURISTICA Obiectivele turistice sunt acele puncte de atractie care pot fi interesante pentru cineva care va viziteaza regiunea. • informaţii despre gospodărie. • informaţii privind preţul cazării. mese pentru evenimente familiale – nunţi. botezuri etc. alţi agenţi economici interesaţi. La nivelul gospodăriilor acesta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile. etc). al mesei şi al serviciilor etc.promovarea vânzărilor. Publicitatea şi promovarea în agroturism Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor noi clienţi. • informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice). naturale (zone protejate. În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul. ele pot fi culturale (biserici. • promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste. viltori. mese în familie. • tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante. • pajişti pentru jocuri. prânz. din ce in ce mai putine si speram ca nu le vom vedea in cativa ani numai la muzeu. pive. cu atat mai interesante)etc. cât şi păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de intermediari. Exista multe forme care se practica: • Exploatarea si prelucrarea lemnului (in special in zonele montane) • Auraritul ( Muntii Apuseni) • Olaritul si centrele de olarit • Cojocaritul • Torsul • Tesutul • Si altele. cu cat mai functionabile pentru demonstratii. muzee.

felul acestora. zona respectivă: mijloace de transport. amplasarea gospodăriei. La acest nivel. prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului. situaţia este diferită. produse agroalimentare specifice). materialele publicitare elaborate se pot clasifica în: . fructe sau alte produse specifice. comună. pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant. dotări amenajări. pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri. informaţiile oferite vor fi de ordin general. cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri. alte informaţii despre gospodărie (număr de animale. creativitatea. În cadrul activităţii de promovare a turismului rural şi a agroturismului. După caracterul informaţiilor pe care le conţin. La nivel naţional există un ghid.una dintre grupe se va specializa în efecturarea curelor de fructe. împletituri.publicitatea făcută cu prilejul unor târguri. agroturism în Oltenia). agenţiile care se ocupă de agroturism preocupându-se să facă reclamă acestor gospodării.organizarea unor expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături. manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi). distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe. zonă agroturistică.). în vederea degustării fructelor. La nivelul de sat. sărbători locale. se pot constitui două-trei grupe de gospodării care se vor specializa într-o anumită direcţie de valorificare: . care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului. posibilităţi de încălzire. . • alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat. . cu adresele şi numerele lor de telefon. în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu. urmând ca amănuntele să fie oferite de lista agenţiilor teritoriale. meşteşuguri. vase de lut etc. agroturism în Bucovina. Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: .• schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele. ce poate orienta un potenţial turistic. .prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere.prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor).materiale ce conţin informaţii de detaliu. moteluri). Presupunând. promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu. care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă. La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice turismului rural (agroturismului): .prezentarea modului în care se poate ajunge în satul. elemente de inedit care pot fi întâlnite etc. drumuri şi căi de acces. . durata călătoriei. un rol important poate fi jucat de promovarea unor produse agricole. . La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. că într-o zonă este bine reprezentată producţia pomicolă. felul acestora..organizarea de mese. suprafaţa de teren a gospodăriei) etc. materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii generale. posibilităţi de ameliorare cu apă (caldă şi / sau rece). Indiferent de prezentare. de exemplu. originalitatea. număr de locuri de cazare în fiecare cameră. 12 .materiale ce conţin informaţii generale. cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul. un îndrumar agroturistic.

tipice zonei respective (peltea. HUwww.suceava. având un rol deosebit de important în atragerea turiştilor străini.  Mijloc de relationare cu alte regiuni si proprietari de pensiuni agroturistice . • Aveti deja probleme de trafic si de parcare.roUH. etc . această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră.  Mijloc deosebit de informare.ro. . s-a modificat in ultima vreme.posibilitatea introducerii unor formulare pentru rezervare. gospodăriile. În ultimii ani. mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un pliant. Alte adrese utile:H www. Printre facilităţile oferite de acest mijloc de promovare se numără şi: . vor beneficia de facilităţile enumerate. vilele. prin materiale informative si prin prezenta la targuri de turism.agrotour. Casele. cele doua conditii de baza pentru a practica agroturism.ro etc.RoTravel.htm www.  Uniformizarea serviciilor la un standard comun si semnalizare comuna.11. fermele.. pentru care se vor obţine preţuri corespunzătoare unui produs obţinut în condiţii manufacturiere. 13 • . Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni”. • Fermierii nu cunosc legislatia si un pot beneficia de pregatire specifica in agroturism.com 1.  Formare de specialitate sau legatura cu organismele creditate.org/links/Travel www.ro www. având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite.html http://onelinemedia. potrivit căreia clienţii care vor veni.suceava.  Promovare in presa.ro/rural www. • Modul de viata local.  Serviciu comun de rezervare. mediu de afaceri.ro (conţine o legătură care duce la adresa www.softride. a relatiei dintre agricultura si turism. înlocuiesc cu succes pliantele publicitare şi reclamele în revistele de specialitate din ţară şi din străinătate. specific.agroturism. gem.o altă grupă de gospodării va fi sprijinită în prelucrarea industrială.Site-urile dorna. adica Primaria si Consiliul Local din comuna • Cu asociatii de agroturism Cum va poate ajuta o asociatie:  Actiune si initiativa locala.ro/turism/agroturism.sv. sa imbunatatiti sau sa modificati aspectele agroturistice care nu sunt favorabile activitatii dvs : legislatie. s-a “modernizat” nefiresc si fortat: • A crescut costul vietii pentru comunitatea dvs (datorita exploziei turistice. cu reţete tradiţionale. humor. acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti. . prin care puteti sa negociati.  Asistenta in realizarea proiectului dvs personal.ro www.turism. dulceaţă). Cu cine puteti sa faceti parteneriate ? Cu administratia locala.suceava. total se vinde mai scump).ro http://romania. • Exista un risc de abandonare a activitatilor agricole si deci. nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare.chestionare interactive pentru a putea studia direcţiile de orientare ale pieţei turistice rurale. Importanţa parteneriatelor în agroturism Sa presupunem ca in regiunea dvs deja au aparut cateva dintre aspectele de mai jos : • Resursele din zona sunt exploatate nerational si au aparut deja probleme de mediu.ro/agroturism/agroturism.antrec.ecovalahia.

E. atât pe plan intern (regional şi naţional). are urmatorele atributii: ▪ de a identifica şi promova potenţialul turistic rural. .T. in primul rand. insotite de pictograme. prin mijloace mass-media.N. proiectul prevăzând crearea unei reţele naţionale concepute ca un sistem integrat şi computerizat. imagini ale pensiunilor turistice care sunt membre A.alte pensiuni (daca capacitatea dvs de cazare este depasita sau pentru schimburi de experienta) . Site-ul A. 14 .C. Agentia Nationala a Zonei Montane si Federatia Româna pentru Dezvoltare Montana..N.pentru publicitate si promovare (agentii de turism. etc) . cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană. . ▪ de a participa la evenimentele importante specifice. Ecologic si Cultural (ANTREC).N. realizeaza periodic anchete privind nivelul de satisfactie al turistilor privind serviciile oferite de pensiunile turistice rurale. un calendar al manifestarilor culturale cat si noutati din presa. incluse în reţea. constau in reprezentarea.R.R.T. . Alti posibili parteneri: .R.C. ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural. Asociatia Nationala pentru Turism Rural.E. .antrec.E.C. schimburi de experienţă între ANTREC şi organizaţii similare din ţară şi străinătate.. Acest mod de asociere este foarte important pentru ca va da posibilitatea cea mai concreta si imediata de a actiona alaturi de alti proprietari de pensiuni agroturistice pentru rezolvarea problemelor comune.12.pentru petrecerea timpului liber .C.N. ▪ de a transmite informaţii legate de turismul rural întregii reţele ANTREC şi instituţiilor implicate în mod direct sau indirect în promovarea şi dezvoltarea turismului rural. În cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului în România. cu o ofertă diversă.N.ofera informatii despre activitatea asociatiei.E. cât şi extern (târguri şi burse de turism).T. cu un numar de 3500 membri – proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 de localitati. ofertele filialelor A.N. apolitică. membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES).comercianti (producatori de produse locale.T. A.ro . agenţii de turism rural prin seminarii.T.E.firme de consultanta . ▪ de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde. etc. circulatia turistilor pe diverse destinatii turistice rurale.R. .www.R. Ecologic şi Cultural din România.hanuri si restaurante . firme de publicitate. Amenajarea punctelor de vinzare si informare.C.E. cu autoritatea administratiei publice centrale in turism. etc. Organizaţia are in prezent o reţea de 31 de filiale (din cele 41 de judete din tara). .R. A. 1. Organizaţiile de agroturism şi turism rural din România şi atribuţiile lor Dupa 1990 masurile privind constituirea si întarirea cadrului organizatoric necesar stimularii turismului rural s-au concretizat în constituirea unor organizatii neguvernamentale ce au drept scop dezvoltarea acestei forme de turism si anume. non-profit. care tin strict de agroturism. a luat fiinta in anul 1994 si este o organizaţie neguvernamentală. ANTREC a fost desemnată pentru alegerea acţiunilor de promovare şi marketing.T. cursuri de scurtă şi lungă durată. conform statutului. Atributiile A. ▪ de a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate.C. dezvoltarea si promovarea intereselor turismului rural in cooperare si colaborare.

in scopul stimularii activitatii de turism.C.Rezultatele acestor anchete sunt comunicate catre presa si transmise ministerului coordonator. Constructiilor si Turismului si Ministerului Agriculturii. A contribuit la întârzierea acţiunilor de strămutare a gospodăriilor ţărăneşti. In afara de organizatiile amintite. ce functioneaza in cadrul Ministerului Transporturilor.000-5.R. Pe parcursul celor 17 ani de activitate. la cerere. in forma vizibila si clara. • dreptul de a fi inclusi. Revista este destinata atat turistilor. corespunzator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva.E. Federaţia Româna pentru Dezvoltare Montană – infiintata in anul 1991.13. • dreptul de a primi asistenta de specialitate si informatii generale. • dreptul de a obtine certificatul de clasificare si reclasificarea pentru fiecare unitate proprie care presteaza servicii turistice. • obligatia de a informa turistii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le pastati. din partea Ministerului Turismului si a institutiilor din subordinea sa. • dreptul de a beneficia de facilitati acordate de stat si de alte organisme si organizatii. privind stategia si programele de dezvoltare ale turismului. 1. 15 . conform prevederilor legale. conform legii: DREPTURI • dreptul de a presta si comercializa servicii turistice. cat si proprietarilor de pensiuni agroturistice din reteaua A. • obligatia de a functiona numai cu personal clasificat. apoi a desfăşurat acţiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor româneşti. in functie de solicitari. ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice. cei care doresc sa inceapa o afacere in turismul rural vor putea gasi in paginile revistei multe informatii utile. După 1990 asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi ajutorul umanitar. lista serviciilor si a tarifelor practicate. in vederea adaptarii politicii si strategiei din domeniul turismului rural la cerintele pietei. BLIGATII • obligatia de a presta serviciile turistice la nivelul categoriei unitatii pe care o detineti. • obligatia de a functiona numai in structuri de primire turistica clasificate. ANTREC şi-a demonstrat iniţiativa şi capacitatea sa organizatorică în crearea unei reţele viabile în această parte a Europei.N. celor care vor sa calatoreasca prin satele romanesti. a iniţiat propuneri legislative ce au contribuit la înlăturarea vidului existent în domeniu. in conditiile legii. aveti urmatoarele drepturi si obligatii.000 exemplare/numar. • obligatia de a afisa. Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains” a fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti de campania de sistematizare a satelor iniţiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate şi cătune. exista si alte organizatii si autoritati implicate in dezvoltarea turismului rural si agroturismului.T. aflată în adevărată competiţie cu ţări cu o veche tradiţie în acest domeniu. Ecologic si Cultural si are ca scop principal promovarea turismului rural. conform certificatului de clasificare. in programele de pregatire profesionala initiate de Ministerul Turismului • dreptul de a participa la actiunile de promovare (nationala si internationala) si sa fiti inclusi in cataloage. Drepturile şi obligaţiile legale ale proprietarilor de pensiuni Ca si agenti economici cu activitate in turism. Tirajul revistei este intre 3. De asemenea. Revista lunara " Vacante la tara" este o publicatie lunara a Asociatiei Nationale de Turism Rural. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. A creat o politică şi un management propriu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului în România.

proprietarii de pensiuni agroturistice trebuie să ţină cont de următoarele etape: 16 . • obligatia de a proteja bunurile turistilor impotriva deteriorarii sau furtului si sa sigurati despagubirea acestora in cazul aparitiei unor prejudicii.• obligatia de a asigura protectia turistilor care utilizeaza serviciile turistice ale dvs: cazare. etc. in acelasi timp asigurand protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator. excursii.. In concluzie. in scopul protejarii calitatii produsului turistic romanesc. • obligatia de a realiza exploatarea patrimoniului turistic. masa. conform legii. • obligatia de a realiza publicitate proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice.

puţin dulceag. conţinand nuanţa cu nuanţa particule cenuşie alb de taraţa şi şi cu gălbuie. Insuşirile de panificaţie ale făinii de grâu.PARTEA a II – a EXAMINAREA ŞI VEGETALE ANALIZA CALITAŢII PRODUSELOR 2. fără scraşnet la mestecare. de aceiaşi greutate pe bucată. uniformitatea şi mărimea boabelor. precum şi normele privind indicatorii de calitate a diferitelor sortimente de pâine sunt reglementate prin standarde şi norme interne. fabricate de o singura echipă. endosperm urme conţinand vizibile particule de taraţe de taraţe Miros Placut. specific făinii. de încins sau alt miros străin. analizele şi metoda de efectuare a acestora. 17 . • Proprietaţile elastico – vâscoase ale aluatului. care depind în mare măsură de conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicile lui coloidale. fără miros de mucegai.5 khf. poroasă şi uşor digerabilă. Dacă aceste ultime părţi sunt prezente în făina. coaptă în acelaşi fel. eventual în amestec cu alte făinuri de leguminoase sau cartofi. ale învelişului bobului şi stratului aleuronic. Valoarea de măciniş a grâului se apreciază în funcţie de urmatorii factori: Umiditatea. Examinarea şi analiza calităţii la făinurile de grâu Produsele finale rezultate din măcinarea grâului sunt de diferite feluri : făinuri.2. Proprietăţi senzoriale ale făinurilor Condiţii de calitate Caracteristici Grupa de făina albă Făina Făina Făina semialbă neagră dietetica Tip Superioara Tip Tip Făina Făina Făina 480 Tip ooo 55o 650 semialba neagra dietetica CuloareAlb gălbui cu nuanţa slab cenuşiu şi cu Alb Cenuşiu Roşcat aspect particule fine de taraţe gălbui cu deschis. greutatea hectolitrica. în linii generale. iar prin lot se inţelege cantitatea maxima de 10 tone pâine. Cele mai importante însuşiri de panificatie ale fainurilor de grâu sunt: • Capacitatea de hidratare a făinii. Gust Normal. Procesul tehnologic de măcinare a grâului constă. îi comunică acesteia o mai mare sensibilitate în timpul conservării şi înrăutăţesc însuşirile de panificaţie ale făinii. condiţionate în prealabil. Examinarea şi analiza calităţii pâinii Prin denumirea de pâine se înţelege produsul obţinut prin coacerea unui aluat dospit din faina de grâu. corespunzatoare consistenţei standard a aluatului (0.1. sticlozitatea. din zdrobirea boabelor. Condiţiile de luare a probelor pentru analiză. conţinutul în gluten. de parţile mai puţin nutritive. grişuri. Verificarea calitaţii pâinii se face pe loturi. irimic. triticale sau secara. 2. Proprietaţile de panificaţie ale făinurilor de grâu determină aptitudinea acestora de a produce un aluat normal şi o paine de buna calitate. făina furajeră şi tarată. cu scopul de a dezagrega componentele anatomice ale bobului şi de a desparţi prin cernere parţile endospermului. cu mare valoare nutritivă. • Puterea de fermentare a făinurilor.m). crescută. nici amar nici acru.

Verificarea calităţii pâinii constă în:  examinarea aspectului general al lotului. aplatizat). acru. cu pereţi fini. dură. elastică. înclinaţi la 45 . Se au in vedere urmatoarele aspecte: • volumul pâinii (bombat. Prezenţa unor pori mici de formă rotundă indică o porozitate insuficient dezvoltată. Aprecierea senzorială a calităţii pâinii Pe cale organoleptică se apreciază aspectul exterior al pâinii. fără goluri sau vacuole. Se controlează : . culoarea şi structura cojii. lucioasă. Masa unei pâini poate avea o abatere limita de 1-3 %. cenuşiu.culoarea miezului (alb.grosimea cojii superioare şi inferioare. Gustul se stabileşte gustând din miez şi coajă. Se mai poate constata prezenţa corpurilor străine prin scrâşnitul în dinţi. 0 18 . lipicios etc. sau prezintă urme sau cocoloaşe). Se controleaza dacă miezul este uscat la pipăire. aciditate. Aroma se determină mirosind miezul. dulceag şi slab acrişor. Dacă miezul opune o rezistenţa mare la apasarea cu degetul şi se deformează puţin el este compact. simetria formei. cleios. El poate fi : normal. Verificarea se face pe o probă de 10 pâini luate la întâmplare din diferite părţi ale lotului. . • neelastic (nu revine la starea iniţială). mirosul. sfaramicioasă). moale. gălbui. uniform distribuiţi. crescut. Aprecierea aspectului şi starii miezului. Structura porozitaţii O pâine de calitate bună are porii ovali. Bucaţile de pâine veche găsite în miez se consideră corpuri străine. spectul exterior al pâinii se stabileste examinand pâini intregi. amar. urmarindu-se simetria. a semnelor de alterare microbiană.  analiza senzorială. uniform). o regularitate a formei şi se notează forma normală sau incorectă cu indicarea defectelor de formă. • culoarea cojii (normală. • aspectul general al cojii (netedă. volumul.  analiza fizico -chimică (umiditate.aspectul general al miezului (uniform. arsă. corespunzatoare sortului de pâine controlat. Structura şi aspectul miezului se controlează prin examinarea pâinii în secţiune. sfărămicios. In probă se admit maxim 2 pâini care nu corespund standardului. rezistenţa opusa de miez la apasare. . elasticitatea şi porozitatea miezului. plăcut. Deasemenea se urmaresc proprietaţile mecanice ale miezului: elasticitatea (prin apăsare uşoara cu degetul pe suprafaţa miezului în aşa fel încat să nu se distrugă structura porilor).chimica se face asupra unei pâini luate din lot la cel putin 3 ore şi la cel mult 20 ore de la scoaterea pâinii din cuptor. semnele de alterare microbiană şi prezenţa corpurilor straine. • elastic (revine încet). Aprecierea gustului şi mirosului (aroma). crăpată. Pentru aprecierea acestora se examinează probele întregi. pătrată). conţinut în sare). apoi se taie şi se examinează miezul acestora. Analiza fizico . nesărat. • rezistenţa cojii (moale. dens. uniformă). gustul. Aprecierea aspectului exterior al pâinii. După timpul de revenire în urma unei apasări uşoare miezul se clasifică in: • foarte elastic (revine imediat).  verificarea masei pe bucată.

volumul simetrică. lucioasă.la pâinea neagră de la brun auriu la brun deschis. suprafaţa aspră. produs bine crescut în volum (bine dezvoltat). caracteristic produsului bine copt. culoarea este uniformă şi atragătoare. astfel încat la lovire în coaja pâinii de vatră se produce un sunet înăbuşit. are suprafaţa încreţită sau coaja murdară. are miezului miezul elastic. miezul are culoare uniformă. prezintă parţi prea brune sau prea palide. coaja nu ese crocantă. şi aspectul curat. pâinea albă.6 Gradul Produsul este bine copt.Evaluarea calităţii senzoriale a pâinii. are coaja uşor moale. Produsul este bine copt. astfel încat la apasarea cu degetul revine imediat la sarea iniţială. iar volumul este suficient de crescut. este aplatizat. dar este asimetrică. mai ales in parţile laterale sau prezintă parţi prea brunificate. prin presare miezul se deformează ireversibil şi se fărămiţează uşor prin secţionare. este inestetic lovit de lopată. prin metoda scării de punctaj Caracteristica Scara de Descrierea caracteristicilor produsului senzoriala punctaj examinat Forma si 0……. la tăiere lama cuţitului rămâne curata iar miezul nu se fărămiţează. datorita coacerii insuficiente. si 0……. estetică. lungă sau cu împletituri). coaja crocantă. nelucioasă (mată sau cu urme de făină). Produsul nu are forma stabilita. prezinta crăpături de 1 cm laţime şi 5cm lungime sau prezintă lipituri mai mari de 2 cm fiecare. Produsul are coaja nerumenită uniform. starea coaja pâinii de vatră se produce un sunet deschis. neplatizat sau bombat. fiind puţin moale.4 Produsul are coaja frumos rumenită de la brun de Culoarea aspectul cojii nuci până la brun-roşcat. deformat de vatră. dovedind grija cu care a fost produsului lucrat produsul. Produsul prezintă resturi de aluat necopt. la pâinea semialbă şi culoare gălbuie. fără crăpături sau defecte. suprafaţa cojii este netedă. 2 2 Puncte acordate 4 2 0 4 2 0 6 3 0 19 . la apăsarea cu degetul miezul revine mai încet la starea iniţială. are incheietura slabă. pezintă crăpături sub 1cm laţime şi sub 5 cm lungime sau prezintă 1-2 lipituri de cca 2cm fiecare coajă. dovedind că a fost lucrată îngrijit. de 0……. mai mari decat ¼ din suprafaţa cojii. astfel încat la lovire în coacere. Produsul prezintă forma stabilită. Produsul are coaja albicioasă.4 Forma corecta (rotundă.

Produsul are porozitatea miezului neuniformă prezintă până la 4 goluri de marime până la 2cm în secţiune. placută caracteristică pâinii bine fermentate şi bine coapte. însă prezintă până la 3 goluri de mărime pâna la 1cm în secţiune.6 Produsul are porozitatea miezului uniformă şi structura porilor fina. de la procesul tehnologic nerespectat sau datorită păstrării şi transportului necorespunzător. îmbinandu-se examenul organoleptic cu cel fizico-chimic. Produsul prezintă gust acru pronunţat.Porozitatea miezului structura porilor şi 0……. iar porozitatea este foarte redusă Produsul prezintă aroma pronuţată. care hotărăsc calitatea generală a acestuia. placut. se reduce în mod corespunzator şi punctajul. Când produsul controlat este de calitate superioară se acordă punctaj maxim. Treptele de apreciere a calităţii senzoriale a pâinii se stabilesc în funcţie de punctajul obţinut şi pe baza acestora se determină nivelul de calitate a produsului. Evaluarea rezultatelor examinării senzoriale a pâinii Defectele pâinii Defectele pâinii pot apărea de la materia primă. Pentru fiecare din acesti indici se acordă un anumit punctaj. cât şi măsurile ce trebuie luate pentru a le preveni. slab acrişordulceag. Această schemă cuprinde indicii principali de calitate ai produsului. iar pe masură ce calitatea scade. destul de bun.4 Gustul 0……. caracteristic sortimentului. Produsul prezinta aroma slab pronunţată. 2 2 6 2 0 4 2 0 6 4 0 Pentru o gradare calitativă a produselor de panificaţie în scopul stimulării unei calităţi superioare s-a introdus metoda aprecierii calităţii pe baza unei scheme de 30 puncte. Aceste defecte sunt multiple şi pentru evitarea lor trebuie cunoscute cauzele care le produc. Produsul prezintă gust satisfacător. fad ori sărat. Produsul prezintă goluri mari în secţiune. fără nuanţe straine.6 Aroma 0……. Lipseşte. 20 . Gustul produsului este bun .

2. a avut o dospire de durată prea 1. Aluatul fermentat prea mult. S-au aşezat bucaţile de aluat prea apropiate de vatră. S-a efectuat coacerea într-un cuptor rece. In timpul coacerii s-a introdus în cuptor prea puţin sau prea mult abur. Defecte de formă scurtă sau coacerea s-a făcut într-un cuptor prea incins Pâinea este pra bombată S-a folosit în fabricaţie faina cu însuşiri slabe de Pâinea este prea lăţită panificaţie. Culoarea neuniformă a cojii S-a folosit făina provenită din cereale încolţite sau s-a Băşici dulci sau arse ale cojii efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. Culoarea defectoasă a cojii Culoarea deschisă a cojii S-a folosit făina “tare la foc” . timpul de coacere a fost de scurta durataă sau nu s-a folosit la coacere destul abur (deloc). Cuptorul nu coace uniform sau s-a stropit pâinea Coaja prea groasa şi tare neglijent. La dospirea finală aluatul a prins coajă. Pâinea are gust dulce S-a folosit plamădeală nefermentată. Coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea rece. Pâinea are gust nesărat S-a omis introducerea sării. S-a făcut plămadeala mica sau s-a condus fermentaţia la cald. Coaja lipicioasă Fermentaţia a fost de scurtă durată sau s-a folosit Crăpăturile cojii (la suprafaţă şi plămădeala nematurizată. Pâinea are gust sărat S-a pus prea multa sare din cauza făinii slabe sau a neglijenţei în preparare. dospirea finala a fost de scurtă durată şi coacerea s-a efectuat într-un cuptor prea încins. 21 . Coacerea s-a efectuat într-un mediu avand o cantitate exagerata de abur.Defectele pâinii coapte şi cauzele care le provoacă Defectele pâinii Cauzele care le provoacă Aluatul a fost prea dens. 3. Defecte de gust S-a folosit plamădeala veche sau s-a condus Pâinea are gust acru fermentaţia la cald. 4. Aluatul s-a facut prea moale sau dospirea a fost prelungită prea mult. lateral S-a folosit aluat prea moale. Culoarea închisă a cojii S-a copt aluatul în cuptor rece. timpul de coacere a fost de lungă durată. S-a efectuat coacerea într-un cuptor prea încins. Nu s-a pus sare în aluat. s-a facut aluat prea legat sau aluatul a fermentat prea mult. S-a folosit un cuptor rece. Defecte de volum S-a folosit făina slabă sau veche. provenită din cereale încolţite sau făină (plată) încinsă. Defectele cojii S-a folosit făina nematurizată. Dospirea a fost de scurtă durată şi s-a făcut la cald sau cuptorul a fost prea încins. S-a folosit un cuptor prea încins S-a folosit făina din cereale încolţite sau făina cu gluten slab. Pâinea are volum mic S-a făcut un aluat dens (prea legat).

S-a folosit plămădeală nematurată. Miez umed şi lipicios Depozitare necorespunzatoare (pâini îngramădite). pe plante şi într-o oarecare cantitate în orice făină. Miezul prea sfărâmicios S-a făcut dospirea finală de scurta durată S-a folosit făina grişată sau “tare la foc”. buna coacere a pâinii. Straturi compacte în mijlocul Fermentaţie insuficientă. Cauzele sunt identice ca la punctul de mai sus. plămădeală nematurată şi în cantitate redusă. S-a facut fermentaţia de prea lungă durată din cauza conducerii la rece a fermentaţiei. S-a folosit făina nematurată sau alterată. S-a facut un aluat prea moale care contine apa nelegată. S-a facut un aluat prea moale sau insuficient maturat. Băşici şi goluri în miez S-a folosit plamădeală trecută (glutenul s-a ros). deoarece temperatura în miez nu atinge 100 C. Timpul de coacere a fost prea lung. de fructe putrezite. miezului de Culoare închisă S-a folosit un cuptor prea încins. Dospirea finală a fost de scurtă durată sau aluatul a fost prea moale. precum şi starea neigienică a brutăriilor. sol. prin fabricarea pâinii de 22 . S-a format un aluat prea legat şi insuficient fermentat. S-a folosit prea multă făina la modelare. S-a folosit făina cu putere de hidratare redusă. Bolile pâinii Bolile pâinii se datoresc microorganismelor care nu sunt distruse prin coacere (sporii rezistă). Crăpături în miez Transport necorespunzator (pâini îngramădite). datorită cuptorului care a fost prea rece sau neglijenţei cocătorului. Anotimpul cald favorizează această boală care se caracterizează prin degradarea miezului care devine lipicios şi se întinde în filamente subţiri. Pâinea trebuie scoasă din consum. fie că pătrund în pâine prin crăpăturile 0 pâinii. S-a facut modelarea cu prea multa făină. S-a efectuat coacerea într-un timp prea scurt. sau s-a făcut un aluat prea legat. Mirosul devine respingător. larg răspândite în aer. S-a folosit făina rece sau s-a condus fermentaţia la rece. S-a facut un aluat prea legat sau insuficient maturat Pori mari şi neregulaţi (aciditate mică). Culoarea roşcată sau închisa S-a folosit făina infestata cu gândaci acarieni sau (cenuşie) a miezului) provenită din grâu atacat de gargariţe. Defectele miezului Desprinderea miezului de coajă S-a folosit făina slabă sau provenită din cereale încolţite.5. Pori prea mici refăcându-se gelatinizarea completă a amidonului. S-a folosit un cuptor prea încins. Boala întinderii – sau boala cartofilor este produsă de bacteriile de tip mesentericus şi subtilis. Principalele surse ale contaminării pot fi făina şi apa. Timpul de coacere a fost prea scurt. Pentru preîntâmpinarea acestei boli se pot lua o serie de măsuri: desfăşurarea procesului tehnologic în perfectă stare de igienă.

mată şi fără urme de făina neframantată.011/570/356 din 2001 al ministrului agriculturii. Pâinea mucegăita este toxică şi trebuie scoasă din consum şi distrusă. caracteristcă pâinii bine coapte. Examinarea şi controlul calităţii pastelor făinoase şi al biscuiţilor Verificarea calităţii pastelor făinoase se face pe loturi. 23 . fără scrâşnet datorat impurităţilor minerale (pământ. care se dezvoltă la 25 C şi care la 40 C este distrusă. Plăcut. în ruptura aspect sticlos. de rânced etc. cu gust neplăcut.brun deschis rumenă. Boala creţoasă se recunoaşte după apariţia unor pete albe cu aspect de cretă. Constatarea infestarii se face cu ajutorul unei lupe care măreşte de minim 5 ori. fără gust acru sau amar.3 %) sau acetic (0. gustul şi infestarea. Miros şi gust Caracteristic.dimensiuni mici. albă cu o nuanţă galbenă pentru pastele obişnuite şi galbenă uniformă pentru pastele cu ouă.121. pastele făinoase trebuie să corespundă condiţiilor minime specificate în tabelul urmator: Caracteristici senzoriale ale pastelor făinoase Caracteristici Condiţii de admisibilitate Aspect Suprafaţa netedă.1 %) . se examineaza mai întai starea generala a lotului. fără miros străin (de mucegai. alimentaţiei şi pădurilor. La aprecierea pastelor făinoase pe cale senzorială se determină aspectul. Pentru a stabili calitatea. al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind condiţiile de calitate a grâului şi a făinii de grâu din import. Proprietăţile senzoriale ale pâinii Caracteristici exterior general coaja Aspect miez(în secţiune) Pâine alba format rumenă. iar apoi se procedeaza la examenul organoleptic şi fizico – chimic. uniformi uniformi uniformi palpare Elastic (după o uşoară apasare. culoarea.). fară miros şi gust strain. Aspergilius flavus (galbenă-verde). fără cocoloaşe sau urme de făina neframântată. răcirea pâinii fierbinţi într-o încăpere bine ventilată şi adăugarea în aluat a unei cantităţi mici de acid lactic (0. revine imediat la starea iniţială). Aspergilius niger (neagră –brună) şi altele. Această boală este cauzată de diverse mucegaiuri ce formează colonii de culori diferite : Monilia candida (albă-crem). urât mirositori. Plăcută. 2. Culoare Uniformă. Din punct de vedere organoleptic. Mucegăirea pâinii – este o boală destul de frecventă. Se va indica numarul de insecte sau arahnide vii sau moarte găsite.brun până la roşcat Pâine dietetica neaplatizat cu asperităţi (rugoasă) brun roşcat Aroma Gust masa cu pori neumed la masa cu pori masa cu pori fini. reprezentând colonii de Endomyces fibuligernb sau de Monilia variabilis. ORDIN nr. Infestare Nu se admite prezenţa insectelor şi arahnidelor în nici un stadiu de dezvoltare. Aspergilius glaucus (verde deschis sau brun).galben auriu Pâine Pâine neagra semialba Condiţii de admitere specific sortimentului rumenă.). Pâinea trebuie scoasă din consum. nisip etc. Acestea degradează glucidele şi unele proteine din pâine până la compuşi simpli.3. Boala sangerie – este provocată de apariţia unor colonii de culoare roşie purpurie ale bacteriei Microcoocus prodigiosus. mirosul. 0 0 şi această boală duce la scoaterea pâinii atacate din consum. caracteristic pâinii bine coapte. Oospora variabilis (albă). prin examinarea unei porţiuni de probă şi mai ales a fărămiturilor.

Bine copt. structură uniformă fără goluri Bine copt. Determinarea aspectului.0 ori Comportarea la fierbere După fierbere să fie elastice şi să nu se lipească între ele.lucioasă exterioară Suprafaţa sau mată.5 3. cu crema bine repartizată între capace. culorii. maxim 3. Verificarea calitaţii biscuiţilor (ca produs finit) se face pe loturi.2 Creşterea în volum la fierbere. şi conţinutul în pesticide. 2. exterioară suprafaţa semilucioasă.o Aciditate. min.Caracteristici fizico – chimice ale pastelor făinoase Caracteristici Paste obişnuite Paste extra Paste super Apa. semilucioasă sau mată. 0 13. iar apoi se procedează la examenul organoleptic şi fizico – chimic. conţinutul în oua. etc. mată. cu rugoasă nearsă fără desen funcţie de băşici cu desen specific suprafaţa specific glazurii.fără goluri. La început se examinează starea generală a lotului. crema omogenă uniform repartizată între capace.fără arsuri. Proprietăţiile organoleptice ale biscuiţilor sunt redate in tabelul de mai jos: Proprietăţile organoleptice ale biscuiţilor Biscuiţi Biscuiţi Caracteristici glutenoşi zaharoşi Condiţii admise Biscuiţi glazuraţi Biscuiţi umpluţi Suprafaţa capacelor netedă. % max. cenuşă insolubilă în acid clorhidric.2 3. fără goluri Caracteristic a biscuiţilor şi cremei utilizate Aspect exterior Suprafaţa Suprafaţa netedă. creşterea volumului după fierbere.0 13. Calitatea biscuiţilor Pentru exprimarea calităţii biscuiţilor au fost selecţionate principalele caracteristici senzoriale şi fizico – chimice specifice. băşici şiîn cremă.5 ori 4. 13.0 ori 4. La biscuiţii cu unt şi ouă şi la biscuiţii condimentaţi se admite suprafaţa mată. Periodic se verifică conţinutul în proteine. sarcina de rupere la încovoiere. grade . gustului şi consistenţei se face senzorial asupra biscuţilor întregi.acoperit a total sau prţial Aspect în secţiune Bine copt stratificare uniformă şi Bine copt . din proba medie.sau netedă. Se mai fac urmatoarele determinari: defectele admise. cu contur regulat al glazurii Culoare Galben Galbenă până la Caracteristica aurie până galben brună biscuiţilor şi la brună uniformă glazurii utilizate uniformă 24 .

%min.minim 90 %. să fie fără seminţe de buruieni. crema onctuoasă Miros şi gust Corpuri straine Infestare 2. fără pete sau varfuri negre Miros Specific. fără miros de încins sau de mucegai Gust Specific dulceag: nu admite gust amar sau acru Proprietăţi fizice şi chimice pentru orzul de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orzoaica Orz Masa a 1000 boabe. Cu cât învelişul este mai subţire. 95 90 Substante proteice. fără mucegai. uţor glazura sfărâmicios onctuoasă Placuţe. Foarte important este ca materialul supus prelucrării să aparţină unui singur soi.4. pentru a nu crea dificultăţi la malţificare. Proprietăţile senzoriale ale orzului de bere Caracteristici Conditii de admisibilitate Orz Orzoaica Aspect Caracteristic orzului şi orzoaicei sănătoase Culoare Galben ca paiul. fără jumătăţi de boabe alterate. 85 80 Energia germinativă (dupa72 ore). Se recomandă orz cu greutatea absolută între 37 si 50 g. Energia de germinate înseamnă numarul de boabe germinate simultan la intervale de timp determinate (3 zile). placut. 11 11. % max. max. Greutatea hectolitrică pentru orzul de bere este între 60 şi 72 kg.Consistenţa Crocanti Crocanţi. Examinarea şi analiza calităţii la orzul de bere Pentru fabricarea berii. Fragezi nesfărâmicioşi. miros proaspăt de pâie. 14 14 Boabe mai mari de 2. %. Capacitatea de germinare. grame. % min. orzul trebuie să aibă culoarea alb – gălbuie. Trebuie să aibă puritate.5 Infestare cu dăunătorii depozitelor (exemplare Nu se admite adulte vii) 25 .făra miros şi gust strain Lipsă Lipsă Crocanţi sau feagezi în funcţie de biscuiţii folosiţi. Germinaţia fără limită de timp .5 mm O. 4 4 Umiditate % max. Mărimea şi greutatea boabelor. min 42 40 Corpuri straine. Important este grosimea învelişului. cu atât extractul este mai mare. La un orz bun energia de germinare este aproximativ egală cu capacitatea de germinaţie. Orzul este mai bun pentru obţinerea malţului dacă greutatea a 1000 boabe este mai ridicată.

Zahărul tos are culoare albă lucioasă. fără pete sau impurităţi.8 x 10.Zahărul are gust dulce.8 mm. Examinarea şi analiza calităţii la zahărul Cristal Zahărul trebuie să îndeplineasca o serie de caracteristici de calitate senzoriale şi fizico – chimice. turnat sau presat. Se admit 3 mg la kg produs impurităţi metalice. Nu se admite să formeze conglomerate. fară miros sau gust străin. curate.5. 10. care curg liber 26 .5 x 8 mm. zahărul presat dă o cantitate mai mare de spărturi şi pudră în timpul manipulării şi al transportului. Aglomerările de cristale au loc cănd zahărul are o umiditate prea ridicată sau a fost umezit ulterior. uscate şi nelipicioase. care curg liber calibrate. Zahărul bucăţi .1 Alb nr. 4 Condiţii de admisibilitate Culoare Albă Albăcu ă la slab gălbuie. cu stralucire stralucire caracteristică caracteristică Aspect în stare solidă Cristale uscate. Cristale uscate. STAS 110 uniform neaglomerate. Bucăţile de zahăr sunt de culoare albă. Cristalele pot fi neuniforme şi cu margini nepronunţate când cristalizarea zemii a decurs anormal. Aceste impurităţi provin din aparatură şi conductele fabricilor de zahăr. fără impurităţi. cu cristale de aceeaşi mărime şi formă. 3 Alb nr. cristalele sunt modificate sau sunt acoperite cu zahăr praf (provenit din manipularea necorespunzatoare a zahărului). Zahărul bucăţi turnat se sfărâmă mai greu decat cel presat. 2 Alb nr. pentru zahăr presat 22 x 22 x 8 mm.Proprietăţile senzoriale ale berii 2. se prezintă în bucăţi cu dimensiunile: pentru zahăr turnat 24 x 26 x 8 mm. uscată şi nelipicioasă. particulele însa să nu depăşească mărimea de 0. din diferite motive. neaglomerate. datorită coroziunii metalelor din care sunt confecţionate. de aceea.8 x 10. cel presat poate fi mat. fină. zahărul turnat este lucios . fără impuritaţi mecanice (praf. nelipicioase. mată. nelipicioase. Proprietăţile senzoriale ale zahărului Cristal Caracteristici Tip de zahăr cristal Metode de verificare Alb nr. resturi de sfoară sau scame). Zahărul praf (farin) se prezintă ca o pulbere albă. 22 x 26.3 mm. Zahărul tos devine mat când .

de rânced. culoare (specifică tipului). Examinarea şi analiza calităţii a uleiurilor vegetale comestibile Examenul senzorial al uleiurilor şi grăsimilor vegetale Proprietăţi Aspect Mod de caracterizare Limita de notare Evaluare prin puncte Corespunzator sau necorespunzator Foarte bun 10. prezenţa petelor sau straturi diferit colorate Fără miros. fără deficienţe Ulei depozitat. gust amar. cu gust foarte slab iritant. atât în stare solidă. miros caracteristic materiei prime.tulbure.9 Bun 8-7 Accept abil 6 Necores punzător 5-0 12-0 Culoare Limpede. amar.20 Miros 20-19 18-16 15-13 Gust Neutru specific materiei prime. Caracteristicile senzoriale pe care trebuie sa le îndeplinească margarina se referă la aspect (lucios şi uscat în secţiunea proaspăt tăiată). de rânced. cât şi în soluţie 2.10 omogenitatea culorii. fara miros şi gust străin. cu impurităţi mecanice. plăcut. Ca excepţie. înţepător. 0 27 . fără corpuri Miros şi gust corpuri straine Dulce. miros şi gust (aromat. aproape imperceptibil Nota 6 5 4 3 2 0-1 evaluarea caracteristicilor senzoriale ale produsului şi încadrarea acestuia în trepte de calitate. specific de ulei hidrogenat 20-19 18-16 15-13 12-0 Scara de apreciere a gustului uleiurilor şi grăsimilor Nota 10 Caracterizare Gust slab şi iritant Ulei cu gust iritant şi început de 9 râncezire 8 Ulei cu gust aspru şi foarte slab 7 rânced Ulei slab rânced Ulei rânced Ulei foarte rânced Standardul de uleiuri şi grăsimi vegetale stabileşte metoda de determinare a caracteristicilor senzoriale cu ajutorul scării de punctaj.6. străin.cu flocoane. săpunos. gust neutral sau miros şi gust slab specific Ulei aproape proaspat Ulei depozitat. nesfărămicioasă). rânced). 0 . iritant. fără sediment si Soluţie stărine limpede. de ulei hidrogenat 0 . metalic.La grăsimi solide se adaugă: 0 . în compoziţia margarinei trebuie să se regăsească amidon de cartofi 2 % şi puţin ulei de susan .20 inţepător.emulsionat cu sediment. Rezultatul analizei se exprimă prin punctajul mediu ponderat pe baza căruia se face Caracterizare Ulei proaspăt. Nuanţa şi intensitatea culorii. iute. consistenţa la 15 C (onctoasă. compactă.Aspect în soluţie 25% Soluţie limpede.

Cunoscând greutatea şi volumul. şi se măsoară volumul de apă dislocat de fructe (ce poate utiliza dispozitivul Stehman). Pentru pere : orice formă dar regulată. din proba medie recoltată din teren este de 30 bucăţi la sâmburoase şi 20 bucăţi la seminţoase. sănătoase. putem calcula densitatea pulpei (cu 4 zecimale). fără reziduri de substanţe toxice şi au aspect tipic de soi. 6. Aprecierea calităţii gustative Este o probă obligatorie în aprecierea calităţii fructului. Se face cu ajutorul unei fişe de degustare. tartinabilitate şi mod de topire până la 80٢m până la 8٢m Dimensiunile cristalelor (la sfarşitul perioadei de păstrare) 2. Aprecierea formei fructului şi notarea acesteia în caietul de observaţii .Insuşiri de calitate ale unor margarine obţinute din uleiuri de floarea. 8. fără proeminenţe. Calculul procentului de sâmburi şi greutatea fructului Se face cântărind sâmburii de la toate fructele şi determinând apoi procentul lor din greutatea fructelor anterior determinată.soarelui Indici de calitate Probe martor în ulei Probe martor în ulei fluid+ulei intersterificat+uleifluid+ulei hidrogenat hidrogenat Caracteristici aspect grişat dupa 20 Nu apar modificari dupa 30 zile după de zile organoleptice pastrare la temperaturi aspect făinos dupa 10 alternante(5◦C şi 20◦C) zile Imbunataţite faţă de martor Consistenţa. fără urme de boli. luate la întâmplare din lot. insecte sau vătămări mecanice.) 7. 3. se încep determinările. Numărul de fructe supus analizei. Determinări biochimice (substanţa uscată şi aciditatea etc. Determinarea densităţii pulpei Fructele cântărite mai sus se scufundă într-un vas de sticlă. scara de notare este de la 1 la 40 pe elemente de calitate astfel : Aspectul exterior al fructului a) Forma fructului Apreciate pozitiv : Pentru mere : regulate.8. pieliţă întinsă. Aprecierea mărimii fructului Cu ajutorul unui şubler se fac aprecieri ale dimensiunilor care apoi se împart la numărul total de fructe examinate pentru a afla mărimea medie. Alcătuirea probei medii de fructe pentru aprecierea calităţii acestora La sâmburoase proba medie este de 3 kg. pere. 2. gât scurt şi gros. 4. 2. Aprecierea greutăţii medii a fructelor Se face prin cântărirea celor 30 respectiv 20 fructe şi calcularea mediei greutăţii lor. Metodologia de apreciere a calităţii fructelor prin degustare Fructele supuse acestei probe trebuie să fie mature. gutui. dacă se poate gradat. Examinarea calităţii şi analiza fructelor la speciile pomicole Elementele importante ce concură la realizarea calităţii fructelor sunt: 1. 5. nedeshidratate. globuloase. La mere. Recoltarea fructelor se face din partea exterioară şi mijlocie a coroanei. După ce proba a fost dusă în laborator. 28 . fără neregularităţi.7. iar la seminţoase de 5 kg.

dulce-acidulat. 2. n = cifra citită la refractometru 29 . În lipsa lor conţinutul în zahăr se determină cu ajutorul formulei : X = n x 4. în care : x = conţinutul în zahăr. metoda fiind orientativă. plăcută. fină. d) Gustul Pozitiv : armonios (aciditate-zahăr). Există tabele de calcul cu ajutorul cărora se face trecerea de la substanţa uscată la conţinutul în zahăr. c) Culoarea Pozitiv : uniformă . prea închis colorată. crocantă. Rezultatele obţinute. Negativ : slab aromate. Apreciate negativ : fructele prea mici sau prea mari. prea dură. Apreciate negativ : consistenţă moale. untoasă.25 . Ea ajută la aprecierea comparativă a probelor din teren. Negativ : fără expresivitate. iar pentru pere. neplăcut. bazată pe remarca următoare : conţinutul în zahăr este mai mare când valoarea substanţei uscate citită la refractometru este mai mare. e) Aroma Pozitiv : Aromate fin. nearomate cu iz ierbos sau miros respingător. albă sau galbenă. prea acru sau prea dulce. seacă. 6-10 = gusturi bune. fondantă. cu scloroide grosiere zone de sticlozitate. Se ia în considerare greutatea medie a 50 fructe care trebuie să fie apreciate astfel: Fişa de apreciere a mărimii fructului Fructe mere pere note Fructe mici Sub 85g Sub 110g 1 Fructe mijlocii 85-125g 110-200g 2 Fructe mari Peste 125g Peste 200g 3 Caracterele pulpei a) Consistenţa Apreciate pozitiv: consistenţa fermă sau mijlocie. Negativ : pulpe excesiv de suculentă (la pere) sau slab suculentă. nu sunt însă foarte exacte. mălăieţe. deschis colorată. cu infiltraţii colorate intens sau verde.5. taninos. cu iz străin. fade. lipsit de astringenţă. de diferite nuanţe. respingător. 1. 11-15 = gusturi superioare.2. Negativ : neuniformă. gâtul prea lung şi subţire.9. făinoase. b) Suculentă Pozitiv : pulpa suculentă sau pozitiv de suculentă. cu cavităţile calicială şi pedunculară prea mari (adânci). Tipicitatea mărimii fructului (1-3) Apreciate pozitiv : caracterele considerate de soi. spălăcită.Apreciate negativ : formele neregulate. aşchioasă. plăcut. fără zone de sticlozitate sau cu coloroide. Metodologia de lucru pentru determinarea conţinutului de zahăr din fructe Metoda folosită cel mai des este cea refractometrică bazată pe determinarea indicelui de refracţie. Cu ajutorul unui aparat numit refractometru se poate determina rapid conţinutul în substanţă uscată a fructului apoi indirect conţinutul în zahăr.5 = gusturi inferioare. astringent. plăcut.

Examinarea şi analiza calităţii strugurilor prin determinări fizico-mecanice Principiul lucrării: Lucrarea constă din determinarea următoarelor elemente fizicomecanice a strugurilor: . În această soluţie se pun 2-3 picături de fenolftaleină şi se agită. Se decantează şi se transferă proba fără particule de pulpă într-un alt vas.00679). Linia de demarcare a celor două câmpuri refractometrice se aduce la 0 cu ajutorul unei şurubelniţe din dotarea aparatului. Se închide capacul şi se fixează bine. 30 . .folosită până la aducerea lichidului la roz palid. Se taie longitudinal în 4 fiecare fruct. .greutatea ciorchinelui (rahisului). .câte 0. Metodologia de lucru pentru determinarea acidităţii sucului de fructe prin titrare Din recolta analizata se alege o probă medie de 25-50 fructe.volumul mustului.2 şi scăzând câte 0. analiza făcându-se din sucul rezultat. adăugând pentru fiecare 3 C peste 20 C . Porţiunile tăiate (câte o pătrime din două părţi opuse) se zdrobesc în mojar sau cu o presă şi sucul colectat se filtrează printr-un tifon dublu. Cantitatea de apă să fie egală la toate probele. cu ajutorul apei distilate. Se repetă determinarea pentru siguranţă. 3 3 3 3 3 2.greutatea bacelor (boabelor). Se ia o probă din fructul de analizat cu ajutorul sondei din dotare.Fig. Se potriveşte meniscul soluţiei de NaOH în biuretă la o diviziune clară şi se notează apoi cantitatea de NaOH (N/10).greutatea totală a strugurilor. . Calculul acidităţii se face astfel: cm NaOH(N/10) x factorul soluţiei de NaOH x echivalentul în acid malic (0.greutatea seminţelor. Rezultatul se raportează la 100 cm . Refractometru de teren impreuna cu anexele lui Modul de lucru Se reglează refractometrul la punctul 0. După citirea probei se curăţă prisma cu un burete umed sau cu o vată cu alcool şi se usucă bine înaintea altei citiri. 0 0 0 0 0 2.2 pentru fiecare 3 C sub 20 C. .greutatea pieliţelor din tescovină.11. . . Se iau 10 cm suc filtrat se diluează cu apă distilată în volum de 150 cm într-un Erlemnayer de 250 cm . filtrat sau decantat. se supune presării pentru a extrage sucul şi cu o baghetă de sticlă se pun 2-3 picături din probă pe suprafaţa prismei.greutatea tescovinei. Întrucât refractorul este gradat pentru temperatura de 20 C se aplică anumite corecţii de temperatură.1. Se face în final media citirilor individuale sau se face presarea tuturor fructelor printr-un storcator .volumul bacelor.10.

• Se numără bacele şi se cântăresc. . • Bacele se zdrobesc manual şi se introduc în presa de laborator. . . . ca urmare a condiţiilor pedo-climatice variabile. Examinarea. de la o podgorie la alta şi uneori chiar de la un lot de struguri la altul. • Indicele de structură a strugurelui = Greutatea boabelor/greutatea ciorchinilor. • Se determină volumul bacelor prin introducerea acestora într-un cilindru gradat în care în prealabil se toarnă o anumită cantitate de apă distilată.12. • Se separă bacele sănătoase de cele afectate de mucegai sau deteriorate ca urmare a transportului şi se recântăresc separat. biologice. şi măsura în care vinul răspunde pretenţiilor senzoriale ale consumatorilor avizaţi. se separă tescovina şi se cântăreste.Scopul lucrării: Unitătile uvologice reprezentate de părţile componente ale unui strugure înregistrează variaţii cantitative şi calitative de la un an la altul.hârtie de filtru sau sugativă.cilindri gradaţi de 500-1000 ml. • Se efectuează presarea şi se colectează mustul. se numără şi se cântăresc. • Se cântăreste ciorchinele (rahisul).tifon. cele bolnave de cele sănătoase. Stabilirea cu exactitate a raportului existent între părtile componente oferă informaţii importante viticultorului şi comerciantului în ceea ce priveşte calitatea produsului. 2.presă (teasc) de laborator. • Se separă seminţele din tescovină de pieliţe. se 31 . a soiului. Ustensile şi materiale necesare: .balantă sau cântar electronic. • Bacele se scot din apă şi se lasă câteva minute la zvântat pe o hârtie de filtru sau o sugativă. • Se cântăresc bacele separat.apă distilată. fizico . • Prin diferenţă se determină greutatea pieliţelor. • Indicele de randament = greutatea mustului / greutatea tescovinei (pieliţe + seminţe). a condiţiilor de depozitare şi de transport etc. • Se detaşează bacele (boabele) de ciorchine prin decupare cu ajutorul unei forfecute de la baza bureletului. • Rezultatele obţinute prin determinările succesive a 10 ciorchini centralizează. • Mustul rezultat se măsoară cu ajutorul unui cilindru gradat. • Se desface presa.forfecuţe şi pensete. .chimice. analiza şi controlul calităţii vinului Calitatea vinului este dată de ansamblul însuşirilor senzoriale. Tehnica de lucru: • Se cântăreşte un strugure întreg cu ajutorul unei balanţe sau a unui cântar electronic. . • Indicele de boabe = numărul de bace la 100 g strugure.

apoi cele roşii şi la urma cele dulci. capsula. întai cele tinere şi apoi cele vechi. alcoolice şi vechi. soi Origine si autenticitate Sortiment de soiuri An de exceptie Imbuteliat. Degustarea se recomandă a se face la 13 – 15 C.gustului. Respectarea temperaturii de degustare este necesară pentru ca toate caracteristicile senzoriale ale vinului să poată fi apreciate la adevărata lor valoare.opacitatii. Ordinea în care se face degustarea vinurilor este următoarea: • vinuri albe de masă. Vinurile se degustă astfel: întai cele albe. culoarea. denumire. eventual cutii pentru sticle Temperatura de servire a vinului Prezentare pentru consum Formare. . Stabilitate fizico-chimica . uşoare şi noi.podgorie Indicatie de origine. . culoare) Miros. • vinuri albe alcoolice şi noi. conţinutul în alcool. uşoare şi noi. persistenta). în camere liniştite. buchet (intensitate. • vinuri aromate (muscaturi) cu respectarea ordinii de calitate şi de vechime.culorii.aromei. Între degustări se fac pauze şi se servesc mere sau puţină pâine.Criterii pentru imaginea completă a calităţii vinului Caracteristici senzoriale Componente Aspect (limpezime.limpezimii. Prin degustare se determină gustul. • vinuri albe fine. calitatea paharului 2 Analiza senzorială ocupa un loc principal în aprecierea calităţii vinurilor. • vinuri roşii uşoare şi vechi. • vinuri de desert (licoroase) in aceeaşi ordine. varsat Eleganta ambalajului Prezentare la vanzare sticla. . izolate de mirosuri 0 0 străine. Armome Stabilitatea . pentru vinurile albe şi 15 – 16 C pentru cele roşii. • vinuri spumoase şi vermuturi. • vinuri albe de masă uşoare şi vechi. vechimea aproximativă. Raportul normal al compusilor vinului Neutralizarea fortifiantilor Absenta rezidurilor de pesticide Naturalete si igienitate Absenta antisepticilor interzisi Limite acceptabile pentru compusii care pot pune probleme de sanatate Abundenta factorilor vitaminici sau a altor compusi Loc de producere . mirosul şi aroma vinului. contraeticheta. degajare de CO . • vinuri roşii. • vinuri roşii alcoolice şi vechi. eticheta. • vinuri roşii alcoolice şi noi. Absenta activitatilor bacteriene sau enzimatice. deoarece fumatul reduce mult sensibilitatea gustului. De regulă. Organoleptic se apreciază şi culoarea vinului. Caracteristici senzoriale aroma. degustătorul nu trebuie să fie fumator. 32 .

Metoda ebuliometrică nu poate fi aplicată decât vinurilor cu extract sub 30 g/l . armonios. pentru arealul de Placut. Gustul poate indica eventual adaosul de apă (prin reducerea acidităţii). galben-verzui pana la galben-auriu. cu temperatură de 7 – 15 C si umiditatea relativă de 70 – 78 %. fara gust tipic podgoriei. care dau opalescenţă şi tulbureala vinurilor. Pentru examinarea aromei se execută o mişcare de rotaţie pentru a umezi pereţii paharului. 0 0 0 Proprietăţile senzoriale ale vinului Conditii de admisibilitate Proprietati senzoriale Vinuri de consum curent Vinuri de calitate superioara (VS) Vinuri cu denumire de origine controlata vinuri (DOC). 33 . Cu 10 puncte se consideră vinul excepţional. 8 excelent. fara sediment. fara gust strain Tehnica degustării vinurilor Vinul se toarnă încet pe marginea paharului tinut inclinat spre sticla. Vinur Alb-verzui. vinului din pahar i se imprimă o mişcare de rotaţie. bine evoluat la vinurile fara gust strain vechi. Paharul se îndreaptă apoi spre sursa de lumină pentru aprecierea gradului de limpiditate şi a culorii. Trebuie evitată turnarea de la înăltime deoarece contribuie la aerisirea vinurilor şi pierderea aromei. In continuare. alb-galbui. a acidităţii volatile şi a extractului. Obisnuit. brusc. caracteristica tipului de vin si vechimii Caracteristic de vin. Aroma caracteristica Caracteristic de vin. 7 bun. curate. de la 5 la 0 vin defectuos în diferite stadii. de aceea gustul dulceag poate arăta o îndulcire artificială. fara miros strain denumire de soi Placut. Concentraţia alcoolică a unui vin reprezintă conţinutul de alcool etilic. Vinurile rosii. In prealabil. strain zonei de producere. din atmosferă de la suprafaţa paharului. în scopul măririi suprafeţei de evaporare şi degajării buchetului. exprimat în procente de volum. sau producere si pentru soi. aroma caracteristica Soiului (buchet la fara miros strain pentru vinurile vinurile valorificate cu vechi). vinurile cu grad alcoolic de 13 – 14 şi bine fermentate au un conţinut redus de zahăr. buchetul şi tipul vinului se notează de la 1 la 10. Limpede fara Limpede-cristalin. pot sediment fara sediment avea o depunere de culoare pe peretii sticlei sediment. invechite in sticla. Tot acum se observă eventualele semne ale unor boli şi defecte ale vinului. aerisite. la 20 C. paharul cu pereţii umeziţi de vin se încălzeşte uşor în palmă. Aroma vinului se analizează inspirând de câteva ori. pentru a se pune în suspensie eventualele impurităţi mai mult sau mai puţin grosiere. pana la 1/3 din inaltimea paharului. tipic Placut. 6 de calitate mijlocie. fara miros strain. limpiditatea . roz sau rosu. Analiza vinurilor mai cuprinde determinarea aciditaţii titrabile. Aspect Culoare Miros Gust cudenumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) Limpede-cristalin. armonios. Se determină picnometric sau alcoolmetric. Analiza vinurilor. cu 9 aproape perfect.Culoarea. Vinurile se depozitează în încăperi răcoroase.

. gradul de brunificare al pulpei. Etapele care se parcurg în scopul aprecierii calitative a soiurilor de masă la cartof se pot grupa astfel : -examinarea fenotipică a tuberculilor. care variază de la soi la soi. amidon. Însuşirile culinare se determină după o scară de bonitare aprobată de “Asociaţia Europeană de Cercetări Stiinţifice în cultura cartofului” în funcţie de care soiurile de cartof de masă. se încălzeşte şi işi pierde proprietaţile iniţiale.. la ora actuală sunt prezentate în tabelul următor: Soiuri de cartofi de masă cultivati la noi în ţară Ostara Sirtoma Olanda Soiuri timpurii Jaerla Cobler Olanda -“Carpatin Autohton -“Urgenţa Olanda Soiuri semitimpurii Bintje Braşoveanu Autohton -“bună Desiree Olanda Colina Autohton Semitârzii bună Măgura Autohton Merkur Germania Târzii Ora Germania Târzii Bună Mijlocie Bună Bună Foarte Bună Foarte Mare Bună Bună Prin calitate in afară de aspectul comercial al tuberculilor trebuie să se înţeleagă complexul de caracteristici morfologice şi însuşiri biochimice care definesc în final valoarea alimentară a caracterului. prea mult în cavitatea bucală. iar proba ţinută. aspectul şi consistenţa pulpei. conţinutul în fosfor.. Incercarea probei nu trebuie să dureze mai mult de 1.Pentru examinarea gustului. culoarea. -alte aprecieri. se grupează în mai multe grupe. probă care se trece din partea anterioară în cea posterioară a cavitaţii bucale. 34 . -aprecierea însuşirilor culinare. deoarece organele de simţ ale gustului şi mirosului obosesc repede.2 minute. care serveşte la încercarea prealabilă şi la spălarea gurii de proba anterioară. se soarbe mai întai o cantitate mică de vin (5. Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Importanţa prezentei lucrări constă în însuşirea de examinare a principalelor calităţi culinare ale unor soiuri de masă de cartof.13. senzaţiile slăbesc în intensitate. vitamine etc.10 ml). Examinarea si aprecierea calitatii la soiurile de cartofi pentru masă Întrebuinţarea pe scară largă în alimentaţie a cartofului se bazează pe calităţile culinare ale tuberculilor.. I. după cum se va vedea pe parcursul lucrării practice. 2. astfel încât să se umezească întreaga suprafaţă a limbii. Se soarbe apoi o cantitate de aproximativ 15 ml. Caracteristicile de calitate pe care le urmărim la soiurile de masă sunt legate de comportarea la fierbere a tuberculilor. Câteva din soiurile de masă cultivate la noi în ţară.

Indicele de lungime este mărimea care exprimă forma tuberculilor şi care reprezintă lungimea tuberculului exprimată în procente faţă de lăţimea acestuia. În ansamblu.raportul dintre N proteică şi K O 2 alte aprecieri Observaţii 35 .iainozitatea .culoarea pulpei . = peste 200 Aprecierea insuşirilor culinare la cartof Soiul Aspectul tuberculilor însişiri culinare .clasa în care se încadrează .Examinarea fenotipică a tuberculilor Aspectul fenotipic influenţează mult direcţia de întrebuinţare a acestora.consitenţa pulpei -nota generală=notele 9+1 1+12+13 .lung-ovală – I.gustul .structura amidonului .umiditatea pulpei fierte . cu ochiuri superficiale. reniformă etc.% din coji . de formă regulată.L. un soi bun de masă trebuie să aibă tuberculi uniformi ca mărime. Din punct de vedere al calităţii. Tuberculii preferaţi sunt cei de mărime mijlocie. grosime.L.conţinutul în fosfor . alungit-ovală. sau cu o suprafaţă rugoasă.aşezarea ochilor . Forma tuberculilor are o condiţionare genetică dar este influenţată mult şi de condiţiile de mediu.=100-115 . IL = Ln Ux 100 Lt în care: IL= indice de lungime Ln = lungimea tuberculului Lt = lăţimea tuberculului După acest indice deosebim următoarele forme : .foarte lungă – I. Forma tuberculilor Este indicată forma rotundă sau oval-rotundă pentru că se curăţă mai uşor.rotundă – când indicele de lungime are valoarea 100 . = 115-130 . nu sunt preferaţi cartofii cu exerescenţe sau adâncituri.% din amidon . care se păstrază în bune condiţii.conţinut în proteine . Se mai întâlnesc soiuri cu formă ovală. 1.culoarea cojii . Mărimea tuberculilor Este invers proporţională cu numărul lor la cuib.forma tuberculilor .înegrirea pulpei crude .mărimea tuberculilor .L.comportare la fierbere . lăţime.rotund-ovală – I.durata de fierbere . 2. alterându-se mai greu. chiar şi mecanizat. Forma tuberculilor se apreciază după cele 3 dimensiuni : lungime.

14. .prezintă conţinut redus de amidon sau conţinut redus spre mijlociu. Se vor face următoarele observaţii: 1. spălaţi de pământ . 4. 2. Rezultatele se exprimă procentual. c) Soiuri pentru piure : .nu se sfărâmă la fiert. Când aceasta pătrunde cu uşurinţă. Procentul de coji Condiţionează randamentul de pulpă.conţinut mijlociu de amidon. Structura amidonului Se determină prin degustare acordându-se note de la 1 la 4 astfel: Nota : 1 – structură foarte fină. . Repartizarea. 3 . dar scăzut de amilopectină atrage după sine o sfărâmare rapidă a tuberculilor. Fiecare probă trebuie să fie constituită din 12 tuberculi. Pentru aceasta se recoltează din fiecare soi probe de tuberculi de mărime mijlocie. se cântăresc. Din punct de vedere al rezistenţei la fierbere a tuberculilor. Poate fi galbenă sau roz. Un conţinut mai ridicat de amidon. 3. se simte amidon mult la degustare.pulpă consistentă: . Aprecierea însuşirilor culinare la cartof Proba prin care se determină aceste însuşiri se numeşte proba la fiert a tuberculilor.pulpă consistentă. Se curăţă de coajă. 36 .parţial sfărâmicioasă. repartizaţi Este o caracteristică de soi ce se poate aprecia la tuberculii perfect curaţi. 4 – structură grosieră. soiurile de cartof se încadrează în următoarele 4 tipuri: a) Soiuri pentru salată: . fără vătămări mecanice. Culoarea cojii şi pentru mişcarea Sunt preferate astfel soiurile care au un număr mai redus de schimburi. . mărimea şi aşezarea ochilor Prezintă importanţă atât pentru facilitatea curăţatului mecanic cât pierderilor la curăţat. de la 17 minute . Momentul când tuberculii sunt fierţi se determină prin introducerea unei corp subtire fin în pulpă . . 2 – structură fină. se şterg cu o cârpă umedă pentru îndepărtarea resturilor de pămânrt. uniform. 4. untos la degustare. Durata de fierbere variază în funcţie de soi. curăţaţi.structură puţin fină. se simte amidon mult şi grăunţos. Durata de fierbere a tuberculilor Tuberculii curăţaţi sau cu coajă se pun la fiet într-un vas acoperit notând ora începerii şi terminării fierberii. la 27 minute . la degustare se simte puţin amidon. Nota 2 – tuberculii se sfărâmă puţin. b) Soiuri pentru prăjit: . Pentru ca un soi de masă să fie considerat de calitate superioară trebuie să aibă o durată de fierbere cât mai scurtă. Comportarea la fierbere a tuberculilor Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 astfel : Nota 1 – tuberculii nu se sfărâmă rămânând întregi.nesfărâmicioşi. se cântăreşte din nou. Comportarea la fierbere este determinată de conţinutul în amidon şi amilopectină.pulpă consistentă. mai ales la suprafaţă. fierberea este încheiată. se iau tuberculii. sănătoşi..conţinut mijlociu sau ridicat de amidon .3. iar prin diferenţă se determină cantitatea de pulpă folosită. numărul. Observaţie : Curăţarea cojii trebuie făcută de aceeaşi persoană pentru toate probele supuse analizei şi cât mai uniform. 2. Se determină astfel. aşezaţi cât mai superficial şi mici.

Nota 1 se acordă probelor care după 4 ore nu au început să se înnegrească şi pulpa îşi păstrează culoarea iniţială. reacţie catalizată de fier. înecăcioase la mâncat. Făinozitate redusă – dată de o structură fină a amidonului şi o umiditate ridicată. aspectul lucios. cu pulpa uscată. Făinozitatea Se apreciază tot prin bonitare cu note de la 1 la 4 funcţie de structura amidonului şi umiditate. cu amidon fin indică o umiditate mare. Făinozitate mare – determinată de o umiditate scăzută.soiurile cu umiditate ridicată. Această înegrire nu afectează gustul dar dă un aspect neplăcut pulpei şi se datoreşte exidării tirozinei şi trecerii ei în melanină. structura amidonului. făinozitatea redusă.lucios (prezenţa apei) indică o pulpă cu umiditate ridicată.mat. plăcute la mâncat. structură a amidonului. 7. Aspect . Consistenţa pulpei este corelată cu umiditatea acesteia.99 D slabe Peste 18 Alte aprecieri 1. descoperite şi se lasă la aer pentru 4 ore. prin tăiere în felii sau jumătăţi. Se aşează pe plăci de sticlă sau cutii Petri. Aprecierile se fac după 24 ore prin acelaşi sistem de bonitare. Consistenţa pulpei Se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4 prin tăierea în felii.5. În funcţie de notele obţinute la comportarea la fierbere. Una din ele va servi pentru determinare şi în ea se mai adaugă 1-2 mm soluţie perhidrol (0. Înnegrirea pulpei crude şi a sucului crud Pulpa de cartof curăţată sau tăiată felii trebuie să-şi menţină un timp cât mai îndelungat culoarea normală. făinozitatea şi consistenţa pulpei se calculează nota generală prin însumarea notelor pentru calităţile de mai sus şi astfel se stabileşte clasa în care se încadrează soiul conform indicaţiilor din tabelul de mai jos. grosieră. cu ajutorul probelor de laborator. Nota : 1. fără să se înnegrească. Nota 10 probelor la care pulpa a luat culoarea negricioasă intens. Nota : 2 . Aspect . Astfel dacă umiditatea este ridicată. Umiditatea tuberculilor fierţi Se apreciază după fierbere. structura amidonului este fină.99 B bune 10-14. 3 3 37 . Aprecieri asemănătoare se pot efectua şi asupra sucului crud extras din pulpa unei probe medii. iar cea de-a doua eprubetă va servi ca martor şi în ea se mai adaugă o cantitate egală de apă distilată (1-2 mm ).soiurile cu umiditate redusă. Clasa de calitate a soiului analizat Clasa Calitati culinare Nota generala A foarte bune 5-9. În general. Umiditatea pulpei se apreciază prin bonitare cu note de la 1 la 4.99 C mijlocii 15-17. După scurgerea acestui timp se apreciază prin bonitarea gradului de înnegrire cu note de la 1 la 10. Din sucul extras de la o probă se pun câte 2-3 picături în 2 eprubete mici. Pentru aprecierea acestei calităţi. pulpa este consistentă.5-1%). uscat. în funcţie de aspectul pe care îl au în secţiune. structură grosiră a amidonului. 6. se taie pulpa în felii de 3-4 grosime (de la mai mulţi tuberculi). indică pulpă cu umiditate redusă.

După desfacerea snopilor se efectuează analiza plantă cu plantă. 5. Nota:4 . Culoarea pulpei Nu prezintă importanţă pentru calităţile culinare. Analiza calităţii în laborator. prin comparaţie cu un soi recunoscut ca fiind bun la gust. Nota : 2 – pentru gust bun. Ne interesează. Nota : 4 . ale păstăilor şi ale boabelor. Toate datele se înregistrează în fişa de analiză a calitatii.pentru gust neplăcut. Nota: 3 – pentru gust potrivit. Soiurile cu calităţi 2 culinare foarte bune şi bune au acest raport în favoarea potasiului (K O). de boabe pe plantă Lungimea bobului Lăţimea bobului Mărimea bobului Forma bobului Culoarea bobului Înălţimea Greutatea boabelor pe plantă Culoarea hilului Greutatea a 1000 boabe. Nota : 5 – culoarea pulpei galben. Nota :1 – pentru gust foarte bun. 4. Conţinutul în substanţe proteice ridicat se corelează negativ cu calităţile gustative.de păstăi sterile /planta Nr. 3. snopii se scufundă pentru câteva secunde într-un vas cu apă după care se lasă să se scurgă. Nota : 6 – culoarea pulpei galben intens. total de păstăi /planta Nr. raportul între K şi N proteic. ori pot fi indiferente. Examinarea şi aprecierea calităţii la fasolea de grădină Lucrarea are scopul de a ajuta la cunoaşterea caracterelor şi însuşirilor ce stau la baza anlizării modului de apreciere calităţii la fasolea de gradină . însă consumatorii pot prefera o culoare sau alta. Se apreciază organoloptic. Nota : 1 – culoarea pulpei albă.15. Se poate face imediat după recoltare sau mai târziu chiar în timpul iernii când dispunem de mai mult timp. Aprecierile asupra culorii se fac cu note de la 1 la 6.2. sub acest aspect. Pentru a nu se sfărâma plantele în timpul manipulării. Fişă de analiză calităţii la fasolea de gradină Nr.de păstăi bolnave /planta Lungimea medie a unei păstăi Grosimea medie a unei păstăi Forma păstăii Numărul mediu de boabe Lăţimea medie a unei păstăi Nr. Notele de apreciere sunt între 1 şi 4. Nota : 3 – culoarea pulpei alb-gălbui. 2. Conţinutul în fosfor (P) ridicat din grăuncioarele de amidon este în corelaţie directă cu însuşirile gustative. Nota : 2 – culoarea pulpei alb murdar. Se fac observaţii asupra principalelor caractere ale plantei.culoarea pulpei gălbui. străin. Gustul Însuşire importantă pentru soiurile culinare. Analiza păstăii Analiza bobului 38 .

gustul.) se apreciază vizual. ardei. la tomate) Gustul (pe 5 -10 pulpa dulce. pe cât posibil la lumină naturală. acrişoară. aspru. castraveţi Calitatea legumelor proaspete se apreciază în principal în baza caracteristicilor senzoriale. cu miros de iarbă fructe) pronunţată sau fină. Gradul de maturare (de recoltare. defecte ascunse. la tomate) Suculenta pulpei pulpa suculentă. lucios. • pe probe luate din lot: consistenţa pulpei. cu măsurări. elipsoidală. prin comparaţie cu mostre de referinţă. crăpat etc. formă. murdare. cântăriri şi. forma. culoarea şi aspectul exterior. stabilindu-se procentajul de legume atacate de boli sau dăunători. piriformă etc). mulaje sau planşe colorate. plăcută pulpa apoasă. făinoasă (de exemplu. specifică nespecific soiului soiului O metodă mai perfecţionată de apreciere a calităţii produselor. plăcută. Caracteristicile legumelor proaspete se apreciază: • pe întregul lot de legume: autenticitatea şi uniformitatea soiului. mărimea (pentru aprecierea generală). • forma se apreciază vizual. fad. fină la mazăre). • culoarea şi aspectul exterior (neted. şubler. Consistenţa pulpei. suculenta pulpei. Autenticitatea şi uniformitatea soiului se apreciază prin compararea aspectului produsului cu acela al produsului tip reprezentat prin mostre de referinţă. cu aţe (de exemplu.2. pulpei crocantă. culoare etc): • mărimea (calibrul) se verifică prin măsurare cu riglă. pentru a nu se denatura culoarea specifică soiului. tehnologică) se apreciază după consistenţă. Examinarea şi aprecierea calităţii a legumelor proaspete tomate. zbârcit.16. mărimea şi compoziţia chimică. de pesticide etc. mulaje sau planşe şi se exprimă prin termeni sugestivi (sferică. puţin suculentă (pe 5 -10 fructe) (veştedă) sau lipsită de suculentă (de exemplu. Starea de sănătate şi de curăţenie se apreciază vizual. gustul şi aroma se apreciază senzorial conform condiţiilor arătate în tabelul de mai jos: Însuşirile senzoriale pozitive şi negative ale legumelor Caracteristica Se consideră ca însuşiri: Pozitive Negative Consistenţa pulpa compactă. sticloasă (de exemplu. cu ţesuturi groase. iute (de fructe) plăcută exemplu. Uniformitatea de soi rezultă din stabilirea proporţiei de legume corespunzătoare caracteristicilor de bază ale soiului (mărime. în cazuri speciale. pulpa înmuiată. tronconică. prea dură. de consum. mat. în unele cazuri. pentru unele caracteristici. pulpa cu gust astringent. Starea de prospeţime se apreciază prin gradul de turgescenţă şi după aspectul legumei. starea de sănătate şi curăţenie. suculenta pulpei. defecte interioare. gust şi aromă. la ardei dulce). calibrator şi se exprimă în mm sau prin cântărire (grame/bucată sau număr de bucăţi la kg). mărime. care permite o cuantificare a rezultatelor şi deci o mai bună apreciere este metoda punctajului (punctelor). fuziformă. examenul senzorial este completat. neplăcut. starea de prospeţime şi gradul de maturare. cu urme de îngrăşăminte. aroma. cu analize chimice. sau cu miros străin. In acelaşi scop pot fi folosite şi descrierile din standarde şi din literatura de specialitate. la fasole). ierbos sau amar Aroma (pe 5 -10 pulpa cu aromă pulpa slab aromată. Analiza senzorială prin metoda punctajului reprezintă o astfel de metodă care este aplicată pe 39 .

• prezenţa unor bacterii şi mucegaiuri care pot infecta legumele în câmp. Variază cu soiul de la : înalt ascuţită până la turtită. cu condiţia ca nici una din aceste însuşiri să nu fie mai mică decît 1. capia) 150 Castraveţi Tomate 200 150 Sera 400 - 2. acordandu-se următoarele puncte conform tabelului de mai jos: Specificarea Mărimea Forma tipică soiului Culoarea si luciul pieliţei Starea pieliţei Uniformitate de soi Culoarea pulpei Consistenţa pulpei Suculenta pulpei Gradul de maturare Gustul Aroma Legume 5-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 6-1 5-1 5-1 8-1 5-1 In cazul tomatelor. pentru calitatea extra sunt necesare minimum 55 puncte. aceştia preferă căpăţânile cu o formă cât mai apropiată de cea rotundă. deşi este determinată genetic. În ceea ce priveşte preferinţa consumatorilor. Astfel soiurile care la o întindere de 43 N formează căpăţâni rotunde. • prezenţa nitraţilor şi eventual a nitriţilor proveniţi din îngrăşăminte. Examinarea şi analiza calităţii la varza pentru căpăţână Elementele după care se face analiza calitaii la varza în faza de căpăţână sunt: 1. 0 0 cu frunze subţiri şi fine ceea ce înseamnă o calitate bună. La legume se apreciază calitatea lor prin măsurători senzoriale şi fizice conform STAS 6441-78. suferă o alungire evidentă când sunt cultivate mai la sud (23 latitudine N). în cursul manipulărilor sau în timpul păstrării lor.17. Această trăsătură. Calitatea igienica a legumelor proaspete Calitatea igienică a legumelor proaspete este determinată de: • prezenţa /absenţa pesticidelor (insecticidelor) folosite pentru combaterea unor dăunători şi care pot rămâne în legume. la calitatea I intre 33 si 54 de puncte.larg cu bune rezultate. gogoşar. este destul de mult influenţată de condiţiile climatice. Forma căpăţânii. 40 . ardeilor şi castraveţilor. cu o compactitate mare. iar la calitatea a II-a intre 11 şi 32 puncte. în condiţiile în care culturile de legume sunt irigate cu ape reziduale. Limite maxime de azotaţi din unele legume şi fructe (mg/kg produs) Produsul Cultivate în: Câmp Ardei (ardei gras. • prezenţa unor microorganisme patogene şi a unor paraziţi.

2. Lungimea coceanului . Coceanul este partea din tulpină aflată la suprafaţa solului, până la căpăţână. Lungimea lui variază la majoritatea soiurilor între 5 şi 40 cm, de regulă mai mare la soiurile mai târzii. În alegerea de elite se preferă plantele care au o lungime a coceanului între 10 şi 15 cm. O lungime mai redusă înseamnă murdărirea frunzelor de la bază care se vor atinge de pământ sau chiar putrezirea acestora. Coceanul prea lung, mai ales în terenuri uşoare sau la irigaţii puternice nu poate susţine căpăţâna, care se va culca la pământ.
3. Lungimea cotorului. Cotorul este porţiunea de tulpină ce se găseşte în interiorul

căpăţânii. Dimensiunele acestuia sunt mai importante pentru ameliorare decât lungimea coceanului exterior. Din punct de vedere al lungimii cotorului în raport cu căpăţâna soiurile sunt împărţite în mai multe grupe de calitate. În ansamblu lungimea cotorului variază între 25 şi 90% din lungimea căpăţânii.În analiza calitatii se urmăreşte ca lungimea cotorului să fie sub 60% din lungimea căpăţânii. De altfel, majoritatea soiurilor din cultură au lungimea cotorului între 6075% din lungimea căpăţânii. 4. Greutatea căpăţânii Este un element de calitate urmărit în mod deosebit de consumatori. Această cerinţă este justificată datorită faptului că aceste căpăţâni compacte sau altfel spus îndesate, prezintă frunze mai subţiri, mai fine, mai albe, iar pentru murat oferă avantajul unei bune aşezări în butoi. Şi în ceea ce priveşte capacitatea de păstrare în depozit, verzele mai îndesate rezistă mai bine în timp. Pentru aprecierea acestei caracteristici de calitate nu este suficientă simpla apreciere cu mâna a căpăţânii. Indicaţii mai precise privind compactitatea căpăţânilor se obţin calculând densitatea lor prin stabilirea raportului dintre greutate şi volum. Volumul căpăţânilor se calculează după formula : V = I ⋅ L 1/2 ; din care: I = înălţimea căpăţânii; L = lăţimea căpăţânii, măsurată în punctul cel mai lung (Φ); La valorile aflate prin aplicarea formulei se fac nişte corecţii prin înmulţirea cu anumiţi indici, astfel: Volumul x 0,95 la căpăţânile în formă de balon şi la cele înalt ascuţite. Volumul x 0,90 la căpăţânile cu formă foarte ascuţită. Greutatea se află prin cântărire, iar apoi se aplică formula de aflare a densităţii : D = G/V Se aleg acele elite care prezintă căpăţânile cu cea mai mare densitate. 5. Perioada de maturare Este un aspect important din punct de vedere al eşalonării consumului, pe piaţă trebuind să se găsescă varză de calitate o perioadă de timp cât mai mare. În funcţie de maturarea căpăţânilor soiurile de varză s-au împărţit în 4 grupe : timpurii, semitimpurii, semitârzii şi târzii. Perioada de maturare este legată de numărul frunzelor şi de viteza de creştere. Astfel soiurile timpurii au frunze mai puţine şi o viteză mai mare de creştere. Alegerea elitelor după perioada de maturare a căpăţânii, se face ţinând seama de: compactitate, corelaţie albicioasă sau uşor gălbuie a frunzelor ce învelesc căpăţâna. Lucrarea se încredinţează unui specialist în domeniu, cu suficientă experienţă, care poate aprecia corect care căpăţâni au ajuns la maturitate la un moment dat şi care nu. Este bine ca alegerea să se facă în 2 etape : I. – bonitatea plantelor când încep să învelească căpăţâna; II.- bonitatea plantelor când au atins maturitatea de consum.
2

6. Rezistenţa la crăpare Se urmăreşte în mod special la soiurile timpurii, mai sensibile, dar şi la cele tardive. Se cultivă în mod special parcele din care vor fi alese elitele rezistente la crăpare. În aceste parcele plantele se lasă să vegeteze mai departe şi după atingerea maturităţii se consum. Se marchează şi se aleg ca seminceri plantele care nu crapă sau care crapă cât mai târziu.
41

Eventual acestea se înmulţesc pe cale vegetativă în vederea obţinerii de noi generaţii rezistente la crăpare. 7. Capacitatea de păstrare
Pierderile în timpul păstrării sunt cauzate de uscarea sau putrezirea frunzelor exterioare, evaporării apei din ţesuturi şi transformărilor pe care le suferă unele substanţe organice prin respiraţie . În condiţiile în care varza albă se păstrează într-un local răcoros timp de cca 4 luni

pierderile obişnuite nu trebui să depăşească 10-15%. Pentru alegerea căpăţânilor, cu o capacitate mai mare de păstrare, conţinutul în substanţă uscată, care poate servi ca punct de plecare în aprecierea acestei trăsături de calitate. Astfel, observaţiile arată faptul că există o corelaţie pozitivă între conţinutul în substanţă uscată şi rezistenţa la păstrare. De asemeni, tot din observaţiile practice s-au putut trage concluzii referitoare la faptul că se păstrează mai bine căpăţânile cu o formă rotundă şi mai compacte faţă de cele afânate şi mai ascuţite. Aprecierile definitive, în scopul alegerii de elite se fac însă în urma înregistrării pierderilor în greutate pe o anumită durată de păstrare. 8.Gustul reprezintă un alt element important pentru consum şi deci un element definitoriu în alegerea de elite. Degustările se fac la varza proaspătă, dar şi în stare prelucrată. Varza proaspătă trebuie să fie fragedă, să nu fie iute şi să nu aibă nici un gust străin. Observaţiile se înscriu în fişe de apreciere . 2.18.Examinarea şi aprecierea calităţii la morcov- rădăcinoase Scopul lucrării este de a cunoaşte modul în care se apreciază principalele caracteristici şi însuşiri de calitate la morcov si radacinoase. Elementele după care se apreciaza calitatea la morcov sunt caracteristice rădăcinilor. Alegerea elitelor se face după ce rădăcinile s-au recoltat şi s-au aşezat în rânduri pe o suprafaţă plană de teren sau pe masa de laborator. Se iau în considerare următoarele : 1. Forma rădăcinilor În funcţie de soi aceasta poate fi : - rotund-turtită (Carote de Paris); - conic-trunchiată ; - conic-alungită ; - fusiformă ; - cilindrică . Cele mai apropiate sunt formele cilindrice şi conice care au cel mai mare volum şi rădăcini mai puternice, dezgropându-se mai bine. Se pot observa în paralel 2 categorii de rădăcini: unele cu neregularităţi strâmbe de nedorit şi una cu formă dreaptă, netedă, regulată. Acestea sunt de preferat pentru că se recoltează fără pierderi, se curăţă mai uşor . Pe lângă observarea formei se ţine cont şi de felul în care se prezintă baza rădăcinii şi vârful acesteia. Se preferă rădăcinile la care baza (locul de prindere al rozetei de frunze) este dreaptă sau bombată, fără “umeri” în jurul locului de prindere al frunzelor şi cele cu vârful rădăcinii scurt şi gros . 2. Lungimea rădăcinii Deşi sunt de dorit soiurile cu rădăcini mai lungi, care au şi producţii mai mari, totuşi lungimea este limitată de greutăţile ce se întâmpină la scoaterea lor şi la faptul că la manipulare şi transport cele prea lungi se rup uşor. Se preferă ca limite lungimea 22 şi 24 cm. 3. Culoarea rădăcinii Se cunosc soiuri cu rădăcini galbene-portocalii, portocalii-roşiatice, albe sau chiar violete. Consumatorii preferă culoarea galben – roşiatică deoarece aceasta denotă un conţinut mai mare de carotonoizi (în mod special α şi β caroten). Soiurile aflate în cultură la noi se caracterizează printr-un conţinut în caroten cuprins între 6 şi 12 mg/10 g s.u. Peste acest conţinut rădăcina de morcov devine lipsită de frăgezime.

42

Un element de calitate deosebit de important este şi cel legat de aspectul fasciculelor de
lemn sau altfel spus “inima morcovului”, care trebuie să aibă o nuanţă cât mai apropiată de cea a

ţesutului parenchimatos al liberului. 4. Suprafaţa rădăcinii Este foarte importantă îndeosebi pentru soiurile culinare, la care ea trebuie să fie cât mai netedă, fără adâncituri şi excrescenţe. Aşa cum am mai arătat o rădăcină cât mai netedă uşurează curăţatul şi face ca pierderile să fie mai mici. 5. Indicele de calitate Notat cu “I”, este reprezentat de raportul dintre diametrul exterior al rădăcinii (D), şi diametrul “inimii” (d). Acest raport important în aprecierea cantităţii de substanţe de rezervă depuse în rădăcină, deoarece ne dă indicaţii în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al liberului secundar (ţesut în care se acumulează aceste substanţe de rezervă). Acest indice ( i = D/d) se exprimă în valori relative şi se foloseşte pentru a se putea compara rădăcinile între ele din punct de vedere calitativ. Sunt preferate şi deci au calităţi superioare rădăcinile cu un indice de calitate cât mai ridicat. Nu se poate considera însă foarte favorabil nici un diametru al “inimii” prea mic, aceasta atrăgând după sine micşorarea frunzişului şi slăbirea rezistenţei mecanice a rădăcinii. Indicele de calitate se apreciază la 10-15 rădăcini din acelaşi soi sau familie, care se vor secţiona cu un briceag la jumătate din lungimea lor. Calitatea rădăcinilor poate fi apreciată şi după raportul în greutate dintre inimă şi restul ţesuturilor. În alegerea elitelor se mai ţine seama , în afară de aspectele menţionate şi de următoarele : - rădăcinile să fie rezistente la crăpare; - să nu ramifice; - să nu aibă o aromă prea pronunţată care le face să devină neplăcute, mai ales pentru consumul în stare proaspătă. Aprecierea intensităţii aromei se face prin degustare în comparaţie la mai multe soiuri. Se reţin soiurile cu aromă mai puţin pronunţată. Alte elemente importante în aprecierea elitelor : - rădăcinile să-şi păstreze culoarea şi prelucrarea tehnică (uscare, conservare etc.); - să se poată păstra bine peste iarnă. Aceste aprecieri se completează întotdeauna cu rezultatele analizelor de laborator privind : - conţinutul în zahăr; - vitamine; - substanţă uscată etc. Observaţiile se înregistrează în fişe speciale de apreciere.

43

3. caracteristic laptelui proaspăt.în cazul ambalajelor de desfacere se ia aleator un număr de ambalaje în funcţie de numărul total al ambalajelor. cu nuanţă alb-gălbuie în cazul laptelui normalizat şi albă cu nuanţă uşor albăstruie. Pregătirea probelor de lapte pentru examenul organoleptic . miros si gust.2. Aspectul şi consistenţa Aspectul laptelui permite aprecierea prospeţimii şi igienii sale. Se analizează turnând laptele dintr-un vas în altul şi se observă dacă laptele este omogen. direct în recipientul de recoltare (steril). culoare. Proprietăţi organoleptice. fără să formeze o vână groasă. de la fiecare sfert (jumătate) în parte. Examinarea şi analiza calităţii laptelui Verificarea calităţii laptelui de consum se face pe loturi. defect cunoscut sub numele de lapte gros(în cazul cu aciditate crescută).nuanţa albăstruie: lapte cu un conţinut mic de grăsime. La fiecare lot se efectuează: verificarea ambalării(ambalajului). examenul organoleptic şi analiza chimică.se are în vedere alimentaţia animalelor (dacă a suferit sau nu modificări). Nu se admite adăugarea de substanţe conservante. dar mai ales în cazuri de litigiu.se va avea în vedere o bună omogenizare înainte de orice determinări efectuate pe lapte.PARTEA a III -a EXAMINAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII LA PRODUSELE ANIMALE 3. fără gust si miros străin. lapte smântânit. Abateri de culoare: . este considerat corespunzător laptele care se prezintă sub forma unui lichid omogen lipsit de impurităţi si de sediment. Examenul organoleptic 1.pentru depistarea unor germeni din (apte. uniforma. . Vizează condiţiile de admisibilitate pentru aspect. .în cazul ambalajelor de transport se ia aleator 5% din numărul ambalajelor dar nu mai puţin de 3%. în unităţile de colectare.88 se refera la semifabricatul lapte integral pasteurizat destinat industrializării.mulgerea va fi efectuată complet şi în aceleaşi condiţii ca şi cea de la care s-a obţinut laptele în litigiu.recoltarea se face cel mai târziu la 3 zile de la semnalarea litigiului. de la aceeaşi mulsoare sau de la acelaşi număr de mulsori ca şi proba în litigiu (este bine ca probele în caz de litigiu să fie recoltate în prezenţa unui martor). se recoltează probe individual şi în cazuri speciale. Recoltarea probelor : Controlul laptelui la locul de producţie se face pentru a cunoaşte calitatea laptelui respectiv. dacă curge uşor în fir continuu. lapte dublu 3 44 . Standardul de ramura STR 2323 . de prelucrare industrială şi în unităţile de desfacere. lotul este format din conţinutul unei cisterne. . Culoare Se observă la lumina directă a zilei sau la lumina artificială de 80 de lucşi. după ce s-au asigurat în prealabil dezinfecţia ugerului şi mâinilor mulgătorului.1 Analiza şi controlul laptelui şi produselor din lapte Controlul sanitar veterinar al laptelui se face la locul de producţie. 2. neutralizante sau alte substanţe străine de compoziţia normala a laptelui. de aceeaşi categorie livrat în acelaşi fel de ambalaj. prin lot se inţelege cantitatea maximă de 15000 L lapte. dulceag. uniformă pentru laptele smântânit. de culoare alba cu nuanţa uşor gălbuie. când trebuie să se ţină cont de următoarele: . fără sediment. consistenta. Astfel. Culoarea normală a laptelui este albă. În cazul laptelui livrat în cisterne.în cazul cisternelor se omogenizează produsul şi se ia o probă de 500 cm . . vâscoasă sau mucilaginoasă). . . de la aceeaşi vacă sau de la acelaşi lot de vaci. cu un gust si miros plăcut. cu o consistenţă fluida (nu se admite consistenta filantă.

2°C. cu defecte pronunţate de miros şi gust şi cea care are aspect spumos în masă. 3. . uniformă în toată masa Plăcut. dulceag. gust amar (alimentaţia cu furaje conservate defectuos). laptele din perioada de repaos mamar. poate prezenta nuanţe nuanţă de miros sau gust străin slabe de miros şi gust de furaje Aciditatea °T max. şi de la animale sănătoase este dulceag(dat de lactoză).falsificat prin smântânire şi adaos de apă. produsul se menţine un timp în gură. Pentru a reduce la minimum evaporarea în timpul amestecării. Smântână care are aciditate peste limitele calităţii a II-a se refuză Se refuză: smântână murdară. Gustul laptelui proaspăt muls în condiţii corespunzătoare de igienă. cu aromă plăcută dată în special de grăsime şi proteine.Mirosul Pentru aprecierea mirosului laptele se încălzeşte într-un recipient la 50-60°Cpentru laptele crud integral iar pentru laptele tratat termic aprecierea mirosului se face la temperatura de 20°C. Nu se admit alte mirosuri străine. Pentru laptele pasteurizat – gustul specific de lapte fiert. Mirosul laptelui normal trebuie să fie plăcut. Apariţia unor defecte de gust poate fi datorată următoarelor condiţii: gust acru (peste 19°T). vasul cu proba trebuie să fie descoperit foarte puţin. gust de săpun (când laptele este păstrat timp îndelungat la temperaturi de sub 10°C.culoare gălbuie. turnând smântâna dintr-un vas în altul. Exminarea şi analiza calităţii smântânii Pregătirea probelor: Proba de laborator se aduce la temperatura de 40°C prin încălzirea pe baie de apă şi semenţine la această temperatură 15 minute pentru a permite degajarea bulelor de gaz din smântână apoi se omogenizează conţinutul prin amestecare cu o baghetă de sticlă. 45 .culoare gri murdar: lapte excesiv de impurificat. îngheţată. poate avea rare Fluidă. în contact cu întreaga suprafaţă a limbii şi apoi se înghite. 4.3. diferit nuanţată: laptele colostral în primele 3-5 zile după fătare. Această proprietate dispare în special în condiţii de falsificare cu apă. specific speciei de la care provine în cazul laptelui crud integral. de la vacile în perioada de estru şi de la vacile cu mamite). mucegăită. Examenul organoleptic. puţin pronunţat.Gustul Pentru perceperea gustului. fără aglomeraţii de grăsime aglomeraţii de grăsime şi şi substanţe proteice substanţe proteice Culoarea Albă până la slab gălbuie. neîngheţată şi fără Fără impurităţi mecanice Poate prezenta cristale de gheaţă Puţin vâscoasă. smântânire ori fierbere. . Pentru analiza consistenţei se observă modul de curgere. şi de lapte fiert în cazul laptelui tratat termic. Loco furnizor =13-19 °T Loco fabrică = 17-26°T Loco furnizor = 17-26 °T Loco fabrică = 23-34 °T Aciditatea este în funcţie de conţinutul de grăsime în %. Proprietăţile organoleptice ale smântânii Caracteristici 11BCalitatea I Calitatea a ll-a Aspectul Consistenţa Fără impurităţi mecanice sedimente. Aspectul şi culoarea se analizează în cilindru de sticlă incoloră. caracteristic Caracteristic de fermentaţie Mirosul şi gustul smântânii proaspete. fără nici o lactică. 3. gust sărat (laptele de la sfârşitul perioadei de lactaţie. Înainte de analiză proba se răceşte la 20°C +/.

obţinut prin procedee fizice şi cu constituenţi de origine lactată. cu slabe striuri Mai puţin onctuoasă nesfărâ. în suprafaţă şi în secţiune Albă sau galben uniform. nedeformat. omogenă. fără fisuri. impurităţi picături mici de apă tulbure şi goluri mici de aer. uşor acrişor. în toată masa. Se introduce sonda oblic în blocul de unt la 8-10cm de margine. cu aromă bine Cu aromă perceptibilă. Cu ajutorul unei spatule se transferă tronsonul de unt din porţiunea luată în recipientul pentru probe. fără imp. cu luciu alb sau mat. dar nu mai puţin de 3. Când untul este ambalat în pachete cu greutatea de până la 200g se recoltează pachete întregi în proporţie de 2% din numărul pachetelor care formează lotul dar nu mai puţin de 2 şi nu mai mult de 5. compactă. suficient de nucă proaspătă. recoltarea se face din 10% din ambalajele lotului. prezentat în acelaşi tip de ambalaj. Se efectuează o rotaţie de 360° şi se retrage sonda. de impuritati Aspect secţiune Culoare Albă gălbuie. miros acru. rare urme izol. cu date inscripţionate lizibil supraf. lotul cântărind maximum 5000 kg unt de acelaşi tip şi aceeaşi calitate. aroma de miez Satisfăcător. Pentru examenul organoleptic probele se iau după ce s-au analizat şi înregistrat datele inscripţionate de pe ambalaj. Calitatea untului de diferite tipuri Caracteristici Aspectul ambalajului Extra Superior Calitatea l Calitatea II Curat. nesfărâmicioasă Fad. Examinarea şi analiza calităţii untului Untul este produsul lactat de tip emulsie (apă şi materie grasă). fără de aer.îndreptându-se spre colţul opus. Plăcut. şi după ce s-a îndepărtat materialul de ambalare. Prelevarea probelor se realizează folosind ustensile conform STAS 9535/2-75 .4. fără de aromat. uşor perceptibil. fără gusturi străine şi Consistenţă Onctuoasă. Din proba medie omogenizată se constituie proba de laborator de 250g pe care se fac analizele organoleptic. micioasă. continuă fără pe picături de apă vizibile rare picături de apă vizibile şi goluri mici şi goluri de aer. Constituirea probei Când untul este ambalat în blocuri. Gust Plăcut.sondă de inox şi deversarea în recipiente pentru probe. de exprimată satisfăcătoare caramelizat sau alte nuanţe slab exprimate 46 . până la galben uniform deschis.3. luciu uniform caracteristic. fără gusturi gusturi străine străine Miros Fără aromă.omogenă. suficient de compactă.

În urma aprecierii organoleptice untul poate prezenta defecte de miros şi gust (mucegai
sau drojdii, acru sau brânzos, amar, metalic, de rânced, de peşte etc); de aspect (datorită repartizării neuniforme a apei în timpul malaxării)ş de consistenţă (unt prea moale sau

sfărâmicios); de culoare (unt marmorat, intens colorat). 3.5. Examinarea şi analiza calităţii brânzeturilor
Brânzeturile constituie o categorie deosebită a produselor lactate şi reprezintă unele din

cele mai valoroase produse alimentare. Brânzeturile sunt produse ce se obţin prin coagularea enzimatică sau acidă a laptelui, urmată de prelucrarea tehnologică a coagulului format prin diferite procedee(fizice, chimice şi microbilogice). Ambalare şi modul de prezentare Brânzeturile pot fi ambalate şi prezentate în putini de lemn, sau cutii de material plastic. Brânzeturile de tip caşcaval se prezintă sub formă rotundă, dreptunghiulară, triunghilară, de diferite mărimi, ambalate în vid sau sub formă de batoane, triunghiuri, cum sunt brânzeturile topite. Controlul de calitate se face pe loturi de acelaşi sortiment şi aceeaşi calitate de brânzeturi. Recoltarea probelor La brânza proaspătă de vaci se deschid 10% din ambalajele care formează lotul (maxim 500 kg, în cazula mbalajelor de desfacere şi maximum 1000kg în cazul ambalajelor de transport). Pentru brânzeturile cu consistenţă moale se iau probe din cel puţin trei locuri diferite ale masei de brânză, tăindu-se bucăţi mici. Din proba medie se recoltează 200-300g, care constituie proba de laborator. Pentru celelalte brânzeturi probele se prelevează cu sonda metalică astfel încât proba să fie recoltată din toate suprafeţele bucăţii de brânză, cantitatea fiind de 300g. Dacă lotul este format din ambalaje mici, pachete până la 300g, se recoltează 2% din numărul unităţilor de ambalaj dar nu mai putin de 2 şi nu mai mult de 5. Sonda se introduce oblic spre centrul bucăţii. Proba de laborator se mărunţeşte şi se omogenizează în mojar. În cazul brânzeturilor cu coajă, aceasta se îndepărtează şi apoi se prelevează proba. În cazul brânzei telemea ambalată în butoaie se recoltează o felie dintr-o bucată de la suprafaţă şi una dintr-o bucată din profunzime şi 200-300ml de saramură. Examenul organoleptic la brânza cu pastă moale 1. Aspectul: masă omogenă,prezenţa sau absenţa scurgerilor libere de zer, existenţa sau nu a mucegaiurilor şi impurităţilor; 2. Consistenţa Se stabilesc caracteristicile pastei în funcţie de sortiment (moale, untoasă, nesfărâmicioasă); 3. Culoarea Apreciindu-se nuanţa de culoare la suprafaţă cât şi în profunzime precum şi uniformitatea ei. 4. Mirosul şi gustul Se apreciază aroma şi gustul care trebuie să fie caracteristice sortimentului şi se depistează nuanţele nespecifice sau străine (acru,amar, de drojdie de mucegai etc.) Examenul organoleptic la brânza cu pastă tare 1. Aspectul exterior: observându-se dacă forma bucăţilor este caracteristică conform sortimentului sau prezintă deformări. Se apreciază culoarea cojii, prezenţa sau absenţa crăpăturilor, uniformitatea stratului de parafină. 2. Aspectul pe secţiune Aprecierea se face pe secţiune proaspătă, urmărindu-se omogenitatea miezului, prezenţa sau absenţa ochiurilor de fermentare(coagul buretos, cavernos sau orb);

47

3. Consistenţa miezului Se examinează elasticitatea pastei (cauciucoasa, sfărâmicioasă sau nisipoasă). 4. Culoarea miezului Se observă nuanţa de culoare şi uniformitatea ei. 5. Mirosul şi gustul Se apreciază dacă sunt caracteristice tipului de brânză, dacă sunt suficient de expresive sau dacă prezintă unele defecte (caşcavalul Penteleu). Caracteristicile organoleptice ale caşcavalului Penteleu Coaja acoperă numai faţa laterală, este de culoare cenuşiu deschis, netedă, curată, fără crăpături; se admit pe coajă urme şi pete de mucegai. Roţile se pot prezenta acoperite cu o peliculă protectoare uniform repartizată. Se admit, la maximum 5 % din lot, roţi cu uşoare denivelări, uşoare urme de răzuire, crăpături la suprafaţă. Miez curat, omogen, fără ochiuri, se admit spaţii libere sub formă alungită. Uniformă în toată masa; pentru caşcavalul din lapte de vacă, din lapte de bivoliţă sau în amestec, culoare albă până la galben deschis; pentru
caşcavalul din lapte de oaie, culoare albă gălbuie până la galben-

Aspect exterior

Aspect pe secţiune

Culoarea miezului

cenuşiu-deschis Consistenţa miezului Miros şi gust Elastică, la rupere se desface în fâşii. Plăcute, caracteristice brânzeturilor opărite şi maturate; fără miros sau gust străin; caşcavalul din lapte de oaie trebuie să aibă miros şi gust specific brânzeturilor din lapte de oaie.

Produsele lactate acide se fabrică din lapte de vacă, oaie, capră, bivoliţă sau în amestec, din lapte integral sau degresat, prin utilizarea culturilor bacteriene ca “maia” şi printr-o tratare tehnologică specifică fiecărui produs în parte. Ca rezultat al dezvoltării în laptele materie primă a microorganismelor introduse (în condiţii casnice acţionează microflora spontană), are loc fermentarea lactozei cu formarea de acid lactic, sub acţiunea căruia cazeina din lapte coagulează, formând coagulul caracteristic pentru aceste produse. 3.6.Exminarea şi analiza calităţii produselor lactate acide 1. Pregătirea probelor Probele de lapte acidofil şi lapte bătut se omogenizează prin răsturnări repetate ale buteliilor şi se aduc la 20+/- 2°C. Probele de iaurt şi lactofruct se omogenizeaza prin amestecarea conţinutului cu o spatulă sau baghetă şi se aduc la 20+/-2°C. Probele de kefir se încălzesc pe baia de apă la 40-45°C, amestecând cu o baghetă timp de 10 minute pentru eliminarea bioxidului de carbon, apoi se răcesc la 20+/-2°C.

48

3. Analiza organoleptică a iaurtului Gras Slab Tipul Foarte gras Coagul consistent, Coagul de consistenţă potrivită, fără bule Aspect şi cremos, fără bule de de gaz şi fără să elimine zer. La consistenţă gaz şi fără să rupereaspect de porţelan. Se admite elimine zer. La eliminarea a minimum 5% zer. rupere aspect de porţelan. Se admite eliminarea a 2% din zer. Culoare Alb de lapte sau cu nuanţă slab gălbuie. Miros şi gust Specific de iaurt din lapte de vacă, plăcut acrişor, fără gust sau miros străin (amar, rânced, de mucegai). Pentru realizarea analizei organoleptice se vor respecta indicaţiile specificate la analiza laptelui de consum. Culoarea se analizează la lumina directă a zilei. Mirosul şi gustul se apreciază după ce produsul a fost adus la 8-12°C. 3.7. Examinarea calităţii şi aprecierea prospeţimii peştelui La aprecierea calităţii peştelui proaspăt se urmăreşte stabilirea prospeţimii, dar şi a mărimii (prin determinarea lungimii şi a masei) şi stării de îngrăşare a peştelui. Probele sunt supuse examenului organoleptic, iar în cazul de incertitudini aupra rezultatului se recurge şi la examenul fizico-chimic (care nu trebuie să dureze mai mult de 4 ore). Proba de laborator, în cazul examenului organoleptic. Este formată din minimum doua exemplare din fiecare ambalaj sau cca. 250 g pentru peştele mărunt. Proba pentru examenul fizico-chimic trebuie să fie de minimum 250 g, reprezentând mai multe exemplare, un exemplar sau felii, în funcţie de masa exemplarelor din lot. Pentru aprecierea prospeţimii prin examinare organoleptica se analizează urmatoarele caracteristici: 1. Aspectul general Peştele proaspăt are un aspect metalic, este strălucitor şi prezintă o
culoare bine exprimată, specifică. Pe măsura alterării devine mat, îşi pierde luciul, culoarea se

închide şi îşi reduce mobilitatea în unitatea de ambalaj. 2. Mobilitatea Peştele prospăt la cea mai mică atingere se mişcă (masă în mişcare). 3. Aspectul gurii închisă, cu excepţia peştilor răpitori, la peştele proaspăt şi întredeschisă sau deschisă la peştele alterat. 4. Aspectul ochilor limpezi, proeminenţi, strălucitori, cu corneea transparenţă, umplu bine orbitele la peştele proaspăt. Pe măsura evoluţiei în timp ochii îşi pierd strălucirea şi limpiditatea, se retrag sub nivelul orbitei, corneea devine mată, albicioasă. 5. Aspectul branhiilor La peştii prospeţi branhiile sunt roşii, cu nuanţe caracteristice speciei, strălucitoare, umectate, fără mucozităţi. Operculii ce astupă cavităţile branhiale sunt elastici şi bine lipsiţi de branhii. Peştii alteraţi prezintă branhii de culoare inchisă, acoperite de mucozităţi, cu miros neplăcut, operculii sunt îndepărtaţi de branhii şi se desfac uşor. 6. Aspectul pielii şi al solzilor Peştele proaspăt are pielea lucioasa de culoare naturală, solzii lucioşi, bine fixaţi. Pe măsura evoluţiei spre alterare, pielea işi pierde strălucirea, se acoperă cu un strat mucilaginos, urât mirositor, se desprinde uşor de muşchi. Solzii şi aripioarele se detaşează cu uşurinţă şi îşi pierd luciul(devin întunecaţi). 7. Aspectul anusului Retractat la peştele proaspăt, concav şi albicios, dar pe măsura alterării devine proeminent şi capata o nuanţa roşiatică. 8. Aspectul muşchilor Bine legaţi de coloana vertebrală, tari, elastici, de culoare albcenuşie sau uşor roşcată, netezi şi stralucitori. Pe măsura alterarii devin moi, işi pierd luciul, capătă o culoare mai închisă(cenuşiu-murdară), se desprind cu uşurinţă de vertebre, prezintă un miros neplăcut. Pentru a aprecia culoarea cărnii se realizează o secţiune transversală în partea cea mai groasă a corpului peştelui.
49

Albuşul reprezintă 57%. Interpretare: Oul proaspăt până al 14 zile ia poziţie orizontală cu axul său tinde spre vertical. cu ajutorul căruia se face o incizie superficială în corpul peştelui. Examenul calităţii ouălor Examinarea pe oul ca atare La ouă. Mirosul se determină asupra mucusului acoperitor şi aupra cărnii. prin descompunerea fosfaţilor conţinuţi de mucusul de pe solzi. Numărul total al ouălor recoltate nu va fi mai mare de 100. Fe). alternând cu albuşul lichid.9. Pe măsura învechirii işi pierd luciul.8. de rânced. Ouăle care au coaja prezintă anomalii sau crăpături se sortează la ouă cu defecte. un număr de ouă. Proba densităţii ouălor Principiul se bazează pe scăderea densităţii oului odată cu învechirea. De la 4zile la 30 de zile. între cele două membrane cochiliare se gaseşte camera cu aer. starea de prospeţime a oului poate fi apreciată după marimea unghiului format între axul longitudinal al oului astfel: la 7 zile formează un unghi de 20-25°. formează un lichid tulbure. se împlântă în muşchi răsucind de câteva ori şi apoi se scoate şi se apreciază mirosul imediat. Mod de lucru: oule din proba de examinat se introduc pe rând într-un vas de sticlă. se apreciază forma. porii fiind vizibili faţă de ouale vechi care au coaja lucioasă. neplăcut. Pentru comercializare se admit maximum 0. Oul este alcătuit din coajă străbătută de pori (mai numeroşi în capătul rotund). bine individualizate. la 21 zile formează un unghi de 70-75°. Ouale prospete au coaja cu aspect rugos. Asemănător se prezintă şi spinarea. de mucegai. în special complexul B.5% ouă ciocnite sau cu gălbenuşul parţial scurs. greutatea prin determinarea densităţii. la prezenta unor eventuale crapaturi sau deformari ale cojii. Aspectul viscerelor La peştele proaspăt sunt strălucitoare. 50 . urmărindu-se poziţia axului lor longitudinal faţă de fundul vasului. Este nesesizabil. substanţe minerale valoroase (P. se refera la aprecierea spectului si culorii cojii. conţinând toţi aminoacizii. Recoltarea probelor se face pe loturi. 10. gălbenuşul 32% şi coaja 11% din masa oului. Densitatea oului este in medie de 1. In cazul peştelui mare. sau chiar cafenie. fără lichid. mai putin densă la peştele de mare. între degetul mare şi cel arătator. Aceasta oferă date asupra prospeţimii oului până la 30 de zile. 3. Ca.080. de mâl. gălbenuşul sferic. la 15 zile formează un un unghi de 45°. capătă miros puternic de peşte. Carnea trebuie să prezinte elasticitate: la apăsare nu rămâne amprenta. învelit în membrană vitelină şi menţinut în echilibru în masa albuşului prin cele doua şalaze (benzi de albuş dens). uneori cu pete. de putred. Examenul exterior al oului. aspectul cojii. Se formează pe măsura învechirii peştelui. sub coajă aflându-se cele două membrane cochiliere permeabile. galbenă-deschis. Ouăle care au peste 30 de zile se ridică la suprafaţa apei. vitamine. după cum urmează: câte 12 oua din ambalaje de 360 de oua. La peştele mic se examinează o tăietură transversală proaspătă. cu eliberare de trimetilamină(un compus cu miros de peşte). Consistenţa cărnii este densă şi suculentă la peştele de apă dulce. abia perceptibil la peştele proaspăt. Probat în apa de robinet. de petrol). stabilirea mirosului se face folosind un cuţit rotund sau un beţişor ascuţit din lemn. Se identifică mirosurile străine (de acru. cu miros caracteristic. cu valoare biologică maximă a proteinei în gălbenuş. Se iau la intâmplare 10% din ambalajele loturilor şi din locuri diferite ale acestora. acoperită cu o cuticulă protectoare. Examinarea şi analiza calităţii ouălor Oul este un aliment esenţial pentru om. porii nefiind vizibili. aspectul conţinutului. la 30 de zile formează un unghi de 90°. galbenă-inchis. Culoarea cojii ouălor de găină poate fi: albă. câte 16 oua din ambalaje de 480 de ouă. albuşul dens. Pe măsura alterării carnea devine moale şi inelastică 11. Se determină prin apărarea părţilor laterale ale peştilor. la capătul rotund al oului.

puritate şi aspectul. plasat langa sferic şi aşezat central camera de aer. Examenul organoleptic constă în aprecierea însuşirilor organoleptice ale mierii florale şi extraflorale: culoarea. I. mirosul. Mod de lucru: Introducerea ouălor din probă de analiză (pe rând) în vasul cu soluţia de clorură de sodiu (NaCl) în concentraţie de 12%. Factori de apreciere Oua proaspete Oua alterate Aspectul exterior Coaja are nuanţe cenusii. la 6-7 zile. la brun închis până la negru (miere de mană. Mana este produsul excretat (excremente ce conţin zaharuri în cantiate mare).9. Camera de aer mică.Proba în apă sărată Oferă date asupra prospeţimii oului până la 8 zile. prin lot inţelegandu-se cantitatea de 1000 kg miere de aceeaşi calitate. camera de Sunt transparente. 250g miere. Galbenusul neregulat si max 1 cm. Se alb-curat.5. galbenusul accentuata. Coaja lucioasa fara pete Clatinatul Incercarea la transparenta (OVOSCOP) Examinarea spargere 3. dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 7. Recoltarea probelor Examenul se face pe loturi. de unele insecte parazitare ale vegetaţiei lemnoase sau ierboase. este imprastie cand se varsa omogena. Sunt opace. uşor asimilabil. nu spumeaza. atingând cu vârful ascuţit fundul vasului. 51 . gazele ies prin porii cojii Din cauza eliminarii apei Avand consistenta si CO3 deplasarea gelatinoasa si camera de galbenusului este mai aer mica. uniformă. gustul. După materia primă de provenienţă mierea se împarte în: miere de origine vegetală (miere de nectar sau flori). omogen. din ea se recoltează 250 g miere pentru examenul de laborator. 1. de floarea-soarelui). Culoarea la sorturile de miere romaneşti variază de la alb incolor(miere superioră de salcâm) la galben-auriu (miere de salcâm cal. dupa gelatinos.2. Au partea interna a cojii Degaja miros inchis. se membrana intacta. Mierea este principalul rezultat al activităţii albinelor ce constituie un aliment energetic valoros(3150 kcal/kg miere). consistenţa. în acelaşi fel de ambalaj. albusul este bate greu. persoane în varstă. Pentru recoltarea probelor se dechid 10% din numarul ambalajelor ce compun lotul. la 3-5 zile oul în poziţie verticală pluteşte între două ape. faţă de partea interioară a vasului şi partea superioară a apei. Examinarea şi analiza calităţii mierii Singurele produse naturale ce conţin în mod natural o cantitate de zaharuri sunt mierea şi laptele. la egală distanţă între fundul vasului şi suprafaţă apei. sportivi. Galbenusul mai alb si galbenusul are mai putin elastic. oul tot în poziţie verticală atinge cu varful bont suprafaţă apei. care la rândul ei poate fi mierea monofloră sau polifloră. Proba medie din fiecare ambalaj deschis este de cca. aer marita (1. recomandat pentru copii. miere de origine animal (mierea de mana de padure). Gălbenuşul excentric. de pădure). urmărindu-se poziţia (care întotdeauna este verticală).5 cm). la galben roşcat (roiere poliflora). Aceasta se omogenizează. miscarile face miscari limitate sunt puternice si se percep. in farfurie. Interpretare: la 1-3 zile. depăşind-o cu atat mai mult cu cât este mai vechi. oul are poziţie verticală.

2. dulce. Mirosul şi gustul fiecărui sortiment de miere florală se caracterizează prin plăcut. gustul astringent. Aspectul se apreciaza dupa gradul de transparenţă pe care il prezinta o probă de miere întrodusă într-o eprubetă de sticlă incoloră şi examinată la lumina directa a zilei. căt şi ca miere extasă. de rapiţă (în care predomină glucoza). Consistenţa: În funcţie de raportul fructoză/glucoză. cu aromă specifică. ea putând cristaliza atât în faguri. Puritatea se apreciază odata cu culoarea. 52 . 5. vâscoasă. de ceruri etc. Mierea de pădure are o consistenţă fluidă. observând prezenţa unor fragmente de cadavre de albine. De menţionat că. 4. cristalizarea (zaharisirea) este o proprietate a mierii naturale. fluidă la mierea de salcâm (în care predomină fructoză) şi este vascoasă sau cristalizată la mierea de floarea soarelui. consistenţa este omogenă. 3.

Uniforma: bruna inchis fluida sau vascoasa cu cristale fine Uniforma: fluida. 53 . Aroma specifica. fara dulce cristalizare cristalizare Aroma de flori de tei. unform. usor astringenta Miere faneata deal Miere poliflora de Galbena de Galbena Bruna Bruna Aroma dulce Aroma dulce placuta. fara uniform. dulce Bruna. placuta. placuta. vascoasa. inchis pana sau cristalizata la bruna Brunaroscata Brunaroscata Uniforma: fluida. se admite si mai putin vascoasa Uniforma: fluida. sau cristalizata Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: se vascoasa admite cristalizata fin Uniforma: Fluida sau fluida sau vascoasa: vascoasa fara fara cristalizare cristalizare. I si II Miere salcam de Aproape incolora. dulce specifica placuta. roscata Miere floarea soarelui Miere zmeuris Miere izma de Galbena auire. galben aurie Miere de tei Galben portocalie. vascoasa sau fin cristalizata Galbena Uniforma: fluida. dulce Aroma placuta. galben deschis. dulce. vascoasa. sau cristalizata Miere conifere de Bruna Rubinie Aroma placuta. specifica.PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI ALE MIERII Sortimentul Culoarea Calitatea I Calitatea II Galbena inchis Consistenta Calitatea I Calitatea II Aroma: gust si miros cal. vascoasa. pronuntata. specifica. caracteristica Placuta. sau fin cristalizata Uniforma: fluida. vascoasa. dulce. galbena portocalie de Galbena roscata galbena verzuie de Galbena verzuie Fluida sau Fluida sau Caracteristica mierii vascoasa vascoasa de salcam.

si umede. acoperite cu mucus abundent. Lichidul sinovial este tulbure. Tendoanele sunt moi. Grasimea cu caracteristic speciei. neaerisita.3. flaxuri. sferturi de carcase) luate din lot conform standardelor şi normelor tehnice interne ale produselor respective şi constă în aprecierea următoarelor caracteristici: aspect. ţesutul adipos. La suprafata culoarea este cenusie sau verzuie. Examinarea caracteristicilor organoleptice se face pe carnea caldă. repede si complet. aspectul şi caracteristicile grăsimii. ligamente) fascii. caracteristicile bulionului. In sectiune este umeda si lipicioasa. (tendoane. Examinarea şi analiza calităţii cărnii Noţiunea de „carne comercializabilă” înseamnă părţile componente ale „carcasei” (corpul animalului sacrificat. Grosimea cu aspect mat si coloratie cenusie murdara. Aspect exterior Culoare Consistenta Miros inchisa in comparatie cu carnea proaspata. aspect mat si consistenta Suprafetele articulare sunt micsorata. filete nervoase. 54 . Tendoanele sunt netede si lucioase. In sectiune este suprafata cat si in sectiune. aponevroze. Sucul muscular sectiune nu absoarbe multa se obtine cu multa greutate umiditate. speciei si regiunii musculare O hartie de filtru aplicata pe respective. un mucus lipicios. aromă şi suculenţă ridicată. In sectiune este lucioasa. cenusii. carnea congelată şi carnea decongelată. La suprafata carnea are La suprafata si in sectiune culoarea roz pana la rosu. In sectiune de culoare caracteristica este umeda fara a fi lipicioasa. Examenul organoleptic se face cu scopul aprecierii stadiului de prospeţime şi calitatea cărnii. miros. Uneori se pot observa coloratia si gustul normal pete de mucegai. La suprafata carnea prezinta alteori este partial acoperita cu o pelicula uscata. fără cap şi extremităţile membrelor) şi anume muşchii scheletici. culoare. vase. Lichidul sinovial este tulbure. Usor acid sau mucegai. Lichidul ceva mai moi. Sucul muscular este si este limpede. Din punct de vedere al consumatorului carnea este de calitate superioară cand conţinutul în grasime este minim şi prezintă o fragezime. consistenţă. mica. in cantitate Grasimea cu consistenta.10. desori acopeita cu pete de mucegai. Carnea este ferma si Carnea este moale atat la elastica. Mirosul de mucegai lipseste in straturi profunde. micsorata. Miros de putregai atat la suprafata cat si in straturile profunde. eviscerat. Suprafetele articulare sunt acoperite cu mucus. Factori de apreciere Carne proaspata Carne relativ proaspata La suprafata carnea prezinta uneori o pelicula uscata. Consistenta Miros si gust de rancezeala. culoarea este mata si mai Carne alterata Suprafata poate fi uscata sau umeda si lipicioasa. usor umeda. fara a fi lipicioasa. Examenul organoleptic Se realizează pe bucaţele de carne (carcase întregi. cenusii. vase sanguine şi limfatice. Cateodata la suprafata se simte Placut si specific fiecarei un miros greu de carne specii. semicarcase. mate sau chiar sinovial este limpede. caracteristicile maduvei oaselor. Nu lasa amprenta revenind destul de amprenta. tulbure. Uneori este decolorata alteori find cenusie sau verzuie. Atat la suprafata cat si in sectiune intipariturile ce se formeaza sunt persistente. jupuit. compacta.

Tulbure. cu gust putin placut sau chiar usor ranced . membrana nedeteriorată Preparate semiafumate Membrana întreagă. Alterate 1 Aspectul exterior (membrana) Membrana umedă. osului. Miros ranced si de mucegai. Bulionul dupa fierbere si sedimentare Transparent. cu miros si gust placut. salamuri crude. de culoare caramizie deschisa. Sectiunea este mata uneori cenusie. uneori coperită de un strat albicios de mucegai. Având în vedere diversitatea preparatelor din carne. Examinarea şi aprecierea calităţii mezelurilor Produsele obţinute prin prelucrarea cărnii în funcţie de procesul tehnologic şi de durata de păstrare. aderenta la compozitie. medular. detaşeaza uşor poate fi crapată. Elastica de culoare si o consistenta normala. Nr. Preparate crude.11. nelipicioasa. salamuri semiafumate. La suprafata se separa un strat compact sau insule mari de grasime. limpede si placut aromat. Mai moale si mai Nu umple tot canalul inchisa la culoare decat maduva proaspata. Criterii de apreciere Proaspete Prospaturi Suprafata curată. Sectiune este lucioasa. un strat uscat albicios pulverulent şi uniform. prospături. Consistenta mult micsorata. curată. adeseori Tulbure. Periostul inchis la culoare. murdar cu flacoane. negricios. 3. se şi lipicioasă. La suprafata grasimea se separa sub forma de picaturi mici uneori cu miros ranced. pastrează urmele sforilor cu care a fost legat. Membrana bine uscată. de bună calitate. cu depozite de mucegai. examinarea organoleptică particularizează anumite caracteristici pentru principalele tipuri de preparate: specialităţi. Verificarea calităţii semipreparatelor din carne (mai laes la cele crude) se face prin aprecierea aceloraşi caracteristici de calitate ca şi la carnea refrigerată. La suprafata aproape nu se observa picaturi de grasime. curată.Usor dezlipita de marginea Maduva oaselor Umple in intregime canalul medular. se clasifică în doua grupe: semipreparate şi preparate din carne. afumate uscate şi 55 .

mosaic (salam de Sibiu). fără goluri uscate de aer sau aglomerari de grăsime topită.12 Examinarea şi analiza conservelor Nr crt. capace uşor concave. Compoziţie lucioasă. fără pete la inchirieri Cutii defecte care se elimina de la consum Funduri bombate. aglomerari de apa sau grăsime. perfect semiafumate legată. crude. specific produsului Preparate proaspat. ruginite sau cu pierderi de conţinut. culoare roşie. 1 Criterii de apreciere Cutii normale bune pentru a fi date in consum Cilindrică sau paralelipipedică. tocătura cu miros putred. afumate uscate Plăcut. Masa uniform Preparate amestecată. elastica. fisurate. Prospături culoare uniformă. la deschidere elimină gaze. Falţ neuniform dinţat Cu pete. fără gusturi semiafumate străine. fără deformari Uniform presat pe toată întinderea circumferinţei sale Suficient de lată. Placut. suculentă. cu aroma de afumat şi de condimente. consistenţa tare dar elastică. afumate si roşie rubinie. consistenţa semitare. Membrana cu miros de încins. dar elastică cu Preparate masa aderentă la inveliş. Forma 2 3 4 Faltul Lipitura Etanşeitatea 56 . fără goluri de aer. şi fără gust sau miros străin. cu pete de scurgere.2 Amestecul pe secţiune 3 Miros şi gust Masa compoziţiei perfect legată şi uniformă. caracteristic Prospături produsului şi condimentelor folosite . fără aglomerari de metal Perfectă. fără goluri de aer. 3. Preparate crude. Specifice fiecarui sortiment Goluri în compoziţie. uniformă şi lucioasă. neuniformă Cutii scurse. acumulari de apă şi grasime sub membrane. turtite. consistenţa densă. slanina cu miros rânced.

Conservele sunt produse alimentare ambalate în recipienţi rezistenţi şi impermeabili. închise ermetic şi stabilizate prin sterilizare. prezenţa bombajului (forma capacelor). Pentru conservele din carne. exitenţa aglomerărilor de aliaj). a deformărilor mecanice. forma lipiturii. a punctelor şi petelor de rugina (aspectul tablei şi al falţului). ca şi în cazul celorlalte sortimente de conserve sterilizate . etichetarea. verificarea ermeticităţii (prin proba cufundării în apă incalzită la 95°C). aspectul lipiturii. Aprecierea calitaţii conservelor sterilizate din carne necesită. controlul sterilitaţii (proba termostatării) şi examinarea aspectului interior al recipienţilor (prezenţa petelor de marmorare. examinarea atât a recipienţilor pentru stabilirea posibilitatilor de păstrare în timp. a fisurilor sau pierderilor de conţinut. la temperaturi mai mari de 100°C. Verficarea recipienţilor metalici în care se ambalează produsele constă în examinarea aspectului exterior. temperatura obisnuita de sterilizare este de 117-124°C. culoarea acestora. 57 . cât şi a conţinutului pentru verificarea concordanţei cu normele de calitate în vigoare.marcarea.

iar pavimentul să fie prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canal. Distribuţia apei calde si reci. la intrarea în canalele de aer sau alte orificii. Toate unităţile trebuie sa fie prevăzute cu sisteme de îndepărtare igienica a reziduurilor. culoare) şi fizico-chimice. • spaţii distincte pentru păstrarea materialelor de curăţenie şi dezinfecţie. miros.80 m) sau cu vopsele de ulei. În unităţi. spălarea şi dezinfecţia ustensilelor. Pe lângă încăperile de producţie şi anexele specifice. durata de păstrare şi cantitatea produselor destinate a fi depozitate şi prelucrate. In toate încăperile de producţie şi anexe. Pentru păstrarea igienica a echipamentului sanitar de protecţie a alimentelor şi a îmbrăcămintei personale. cu suprafeţe netede şi care să nu modifice proprietăţile organoleptice (gust. se va face ţinându-se seama de natura. să nu cedeze substanţe chimice peste limitele admise şi să nu afecteze valoarea nutritivă a produselor alimentare prelucrate. Toate unităţile. Acestea trebuie sa fie confecţionate din materiale care sa se poată curata uşor. trebuie sa fie asigurata in toate spatiile de producţie. 58 . preparare şi anexe. pentru curăţirea. pereţii trebuie să fie impermeabilizaţi prin faianţare (1.1. ambalajelor şi altele. Toate unităţile trebuie aprovizionate cu materiale pentru întreţinerea curăţeniei şi pentru efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie. se va face în încăperi sau boxe special destinate acestui scop. prepară sau depozitează alimente sau care servesc mâncăruri gătite. se va face numai în recipiente confecţionate din materiale rezistente prevăzute cu capace şi uşor lavabile. trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de apă calda si rece curenta. dulapuri sau încăperi vestiar sistem filtru. Colectarea şi evacuarea reziduurilor solide sau lichide. Depozitarea acestor recipiente. unde vor fi montate robinete.PARTEA a-IV-a ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA 4. trebuie amenajate încăperi pentru efectuarea operaţiunilor pregătitoare (preliminare) bunei desfăşurări a procesului tehnologic cum ar fi: • spaţii pentru curăţirea şi spălarea materiilor prime. pe unde ar putea pătrunde rozătoarele. care se realizează în interiorul spaţiului frigorific. În încăperile de producţie şi de păstrare a alimentelor. norme de bază privind igiena alimentaţiei Unităţile care produc. Spaţiile frigorifice vor fi dotate cu termometre şi cu sisteme de înregistrare grafică a temperaturii. trebuie să fie separate de restul personalului unităţii din motive lesne de înţeles. trebuie sa fie dotate cu spaţii frigorifice pentru păstrarea materiilor prime. grupurile sanitare pentru personalul din aceste sectoare. Dotarea cu ustensile si utilaje. volumul si specificul procesului tehnologic. iar ferestrele ( după caz si uşile) vor fi prevăzute cu site pentru a putea împiedica pătrunderea muştelor. se vor folosi vestiare. a semifabricatelor şi a produselor finite uşor alterabile. Aspecte generale privind alimentaţia publică. Volumul spaţiului frigorific se stabileşte în funcţie de natura. cu pavimentul lavabil prevăzute cu instalaţii de apa şi canal sau rigole de scurgere. vor fi prevăzute plase de sârma deasa de oţel.

vor fi recondiţionate sau scoase din folosinţa. In procesul tehnologic de realizare a preparatelor culinare trebuie să se ţina cont de faptul că: • este interzisă amestecarea tocăturilor crude cu tocăturile prăjite.1. fiecărui produs in scopul asigurării calităţii sanitare si a valorii nutritive.Toate unităţile care produc. Norme privind producţia şi prepararea alimentelor Materiile prime folosite la prepararea culinara. Funcţionarea instalaţiilor frigorifice trebuie asigurata in permanenţă. • operaţiunile de prelucrare a cărnii. la 12 ore. cu funduri de lemn marcate. peste crud. transporta si desfac alimente. • utilajele si ustensilele vor fi revizuite periodic si cele găsite uzate sau degradate. presiune). se va face numai in măsura stricta a posibilităţilor de conservare la frig. trebuie să corespundă condiţiilor prevăzute în STAS-uri sau în normele interne de calitate şi în normele de igiena. tocare. depozitează. In acest sens: • este interzisă realizarea produselor neavizate favorabil de Ministerul Sănătăţii. Temperatura realizată în interior va fi înregistrată pe diagrama spaţiului frigorific la fiecare 8 ore sau după caz. vor asigura în mod corespunzător spălarea şi dezinfecţia autovehiculelor după fiecare transport.1. • se interzice folosirea repetata a grăsimilor alimentare in operaţiunile de prăjire. preparare chiftele. legume fierte. unitatea respectiva va solicita o noua autorizaţie sanitara. prelucrează. precum si la instalaţia de canalizare. cuţite. Introducerea la cazan a cărnii provenite din gospodăriile agrozootehnice sau din sectorul particular. etc). In caz de schimbarea condiţiilor. este necesar examenul de trichina. precum şi a parametrilor tehnologici specifici (temperatura. etc. cu ustensile (maşina de tocat. Materiile prime si produsele finite se vor prelucra pe mese sau pe funduri de lemn diferite si marcate vizibil (carne crudă. servesc. peste fiert. legumelor si peştelui (inclusiv operaţiunile de preparare a cărnii si peştelui crud) se vor efectua in încăperi sau compartimente separate de operaţiunile finale ale preparării acestor produse. funcţionează pe baza autorizaţiei sanitare. • este interzisa prepararea prin incorporarea grăsimilor ce au fost folosite la prăjire. cârnaţi sau pasta de mici. legume crude. iar pentru carnea de porc. • este interzisă amestecarea mâncărurilor de la un prânz la altul. Aprovizionarea cu alimente uşor alterabile. ouăle de găina cu coaja intactă (cele cu coajă sparta vor fi aruncate) se spală şi se dezinfectează intr-o soluţie de cloramina (1%) sau bromocet 59 . Unităţile care utilizează mijloacele auto pentru transportul alimentelor. carne fiartă.). • este obligatorie respectarea tuturor fazelor prevăzute în procesele de fabricaţie. topor. Spaţiul va fi dotat cu butuc. Toate operaţiunile legate de prepararea cărnii crude (tranşare. etc. Autorizaţia sanitara se vizează anual (12 luni calendaristice). 4. este permisă numai cu avizul scris al organelor sanitar-veterinare. • înainte de a fi folosite.) si cu bazine racordate la instalaţia de apa calda si rece. se efectuează intr-un spaţiu destinat numai acestor operaţiuni.

in funcţie de natura produsului. Alimentele uşor alterabile trebuie sa fie păstrate în spatii frigorifice. contaminarea biologică (microorganisme ). este interzisă introducerea materiei prime în ambalajele în care a fost transportată pâna la unitate. 4. spaţii amenajate cu destinaţie specială.2. etc. opărite. Norme privind depozitarea şi păstrarea alimentelor Depozitarea şi păstrarea alimentelor trebuie să se facă în condiţii care să prevină: alterarea. dezinfecţie şi deratizare (D. precum şi produse nealimentare. In cazul depozitării alimentelor pe durată mai lungă. In încăperile de producţie şi de prelucrare culinară. se vor spala sub curent continuu de apă potabilă. sp ălarea şi dezinfecţia se efectuează intr-un spaţiu separat de activitatea culinară. vor fi dotate cu aparatura necesara determinării microclimatului (termometre si higrometre). pe sortimente. • păstrarea mâncărurilor gătite in încăperi calde şi vase descoperite. la temperatura de 4°C. datorita toxicităţii lor. având asigurate după caz temperatura. Produsul finit se păstrează numai 48 de ore. separate. la o temperatură care să nu depăşească +5° C. se foloseşte numai gălbenuşul de ou fiert tare (10 minute). distanţate astfel încât să se asigure o buna ventilaţie. îndepărtându-se cele cu modificări ale conţinutului sau ale ambalajului. prevăzute cu capace şi etichete. • legumele şi fructele care se consumă crude. alimentele vor fi păstrate in depozite. Aceste spaţii. pe o durata limitată. în stive. cu substanţe sau mirosuri străine.D).D. Produsul finit se păstrează 24 ore la 4° C. • pentru maioneză. Aşezarea alimentelor trebuie să se facă pe grătare sau rafturi. In acest scop. precum şi accesul persoanelor care au sarcina să controleze starea produselor depozitate. periodic se va face un triaj al acestor produse. In spaţiile de depozitare. iar la recepţia alimentelor. se vor lua următoarele măsuri: • produsele de carne "tip sângerete" vor fi tratate termic la o temperatură de minim 80°C. sau cu suspiciune de depreciere calitativă sau de alterare. 60 . în recipiente curate. timp de cel puţin 20 minute. va fi asigurată protecţia alimentelor împotriva insectelor şi rozătoarelor. degradarea. Este interzis sa se introducă in spaţiile de depozitare produse in ambalaje murdare sau materiale şi substanţe cu miros pătrunzător ori cu acţiune nociva asupra omului şi alimentelor. Probele de mâncare vor fi păstrate timp de 48 ore la +4° C în spaţii frigorifice. se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit. La prepararea produselor de carne "tip sângerete" şi a maionezei pe lângă măsurile generale de igiena. încăperi. Unitatea trebuie să ţină evidenţa produselor realizate pe baza de maioneză şi va păstra probe. umiditatea şi ventilaţia stabilite prin standarde şi norme interne pentru produsele respective. este interzis accesul persoanelor străine şi animalelor. Deasemenea.1. contaminarea chimica. In unităţi este interzisă folosirea ouălelor de raţă. dup ă care se clătesc cu apa rece. Periodic se vor efectua acţiuni de dezinsecţie.(1%) timp de 10 minute. sau cele cu modificări organoleptice. impurificarea cu praf. rânduri sau grupe. Este interzis să se supraaglomereze spaţiile frigorifice şi să se introducă produse care nu necesită păstrarea la frig sau produse alterate. este interzisă.

echipamentul de lucru fiind absolut necesar.D. Norme privind întreţinerea igienii spaţiilor în care se prepară şi consumă produse alimentare In unităţi se vor lua toate masurile de întreţinere a curăţeniei. nu va fi folosit la manipularea alimentelor sau pentru alte activităţi.1. miros de putrefacţie.4. gust. purtând însă echipament diferit de cel destinat protecţiei sanitare a alimentelor şi respectând masurile de igiena individuală. astfel încât produsele să nu-şi modifice proprietăţile organoleptice (miros. pentru a preveni contaminarea alimentelor şi se vor asigura în permanentă. precum şi protecţia împotriva prafului. efectuarea curăţeniei se poate face şi de personalul folosit la prepararea hranei. • spălarea mecanica cu apă caldă la 40 . In blocurile alimentare. proprietăţile fizico-chimice şi bacteriologice. admise). Instalaţiile frigorifice trebuie să fie în permanenta stare de funcţionare. deratizare. Întreţinerea igienica a locului de munca. La recepţia alimentelor se vor refuza produsele cu termen de garanţie depăşit.50° C cu adaos de sodă (1-2%).1. fizicochimice şi microbiologice. • • să nu conţină substanţe neautorizate de Ministerul Sănătăţii sau substanţe să nu prezinte miros sau pete de mucegai ( cu excepţia mucegaiurilor selecţionate. culoare ). pe tot timpul transportului. sau cele cu modificări organoleptice sau cu suspiciunea de depreciere calitativă sau de alterare. se efectuează în funcţie de perisabilitatea produselor. va cuprinde următoarele operaţiuni: • curăţirea mecanica a resturilor alimentare. fermentaţie. produsele trebuie să corespundă următoarelor caracteristici generale: • să nu prezinte semne organoleptice de alterare (modificare de consistenţă. înainte şi după terminarea programului de lucru. Pentru a fi date în consum. numai cu mijloace autorizate sanitar sau sanitar-veterinar. care să asigure pe toata durata transportului păstrarea caracteristicilor nutritive. repartizat pentru întreţinerea spaţiilor în care se prelucrează alimentele şi se pregăteşte hrana. culoare sau gust. • să nu fie infestate (infectate). cu detergent 61 . dezinfectare ). de efectuare a operaţiunilor D. Norme privind desfacerea produselor alimentare In unităţi trebuie să se asigure condiţii de depozitare. 4. precum şi valoarea nutritivă. • să nu conţină corpuri străine peste limitele admise de normele de igienă. cât şi a ambalajelor. insectelor. Personalul. • să nu fie contaminate cu agenţi bacterieni.3. chimice autorizate dar peste limitele admise. ustensilelor şi suprafeţelor de lucru. • să nu fie falsificate. Alimentele vor fi însoţite. Transportul alimentelor către punctele de desfacere. rozătoarelor şi a oricăror altor posibilităţi de poluare. a utilajelor. organoleptice. expunere şi manipulare.D (dezinsectare. de documentele care să certifice că produsele respective au fost recepţionate conform actelor normative în vigoare şi îşi păstrează integral calitatea pâna la destinaţie. râncezire sau alt miros străin de natura produsului).4. materiale şi substanţe necesare pentru executarea corecta a acestor operaţiuni. degradare şi contaminare atât a produselor transportate.

1. Pereţii impermeabilizaţi şi pavimentul. se spală cu apa caldă sodată in amestec cu detergent şi se dezinfectează cu o soluţie clorigenă 5-10% după fiecare golire. precum şi repartizarea acestora la pregătirea hranei. rinite purulenţe. var cloros 1-2% sau bromocet 1-2 %). trebuie să se facă numai în baza examenelor medicale efectuate în prealabil şi cu avizul favorabil al medicului. Examenul medical consta în: • examen medical general. fistule anale. Întregul personal care participă în mod direct la primirea şi prelucrarea alimentelor.S. • urmează dezinfectia cu soluţii clorigene (cloramina 1-2%. Recipientele în care se colectează reziduurile.S. semifabricate sau produse finite. după ce au fost scoase alimentele şi îndepărtate resturile alimentare. trebuie să efectueze obligatoriu controlul medical periodic stabilit de M. • clătirea cu apa rece. va purta echipament de protecţie sanitara a alimentelor la urcarea pe platforma autovehiculului şi la toate operaţiunile în care vine în contact direct cu alimentele şi va avea asupra lui în permanentă carnetul de sănătate. se vor spală cu apă caldă cu sau fără detergent şi se vor dezinfecta periodic cu soluţii clorigene sau cu bromocet. • examen coprologic (salmonella).. Norme privind personalul care îşi desfăşoară activitatea în blocul alimentar Angajarea personalului permanent in unităţi. îndepărtându-se apa de la topire. Personalul repartizat pentru lucrul la bucătărie va fi controlat obligatoriu înaintea începerii lucrului. • zvântarea. la distribuţia hranei gata preparate. iar la începerea lucrului. apoi se şterge in interior şi exterior cu o soluţie de bromocet ( l % ). Conducerea unităţii. transportul sau desfacerea produselor alimentare sub forma de materii prime.(1-2%) sau cu amestec sodă-detergent. • semestrial: examen serologic (BW). 0 4. • examen serologic. să organizeze controlul stării de igiena a personalului. etc. Se spală cu apă caldă şi detergent. panariţii. Personalul care asigura transportul şi manipularea alimentelor uşor alterabile şi a pâinii. Personalul care se ocupa cu mânuirea. este obligata să asigure prezentarea personalului la efectuarea controlului medical periodic în termenele stabilite de instrucţiunile M. prin personalul delegat. Atunci când se constată îmbolnăvirea uneia sau mai multor persoane din blocul alimentar.5. fiind excluşi bolnavii cu furunculoza. • examen radiologie (pulmonar). Frigiderele vor fi dezgheţate periodic. • trimestrial: examen pulmonar şi coproparazitologic. trebuie sa fie supus unui control medical permanent după cum urmează: • lunar: examen medical general şi dermato-venerian. întregul personal va fi supus examenului medical. prepararea. 62 .

C. .Principalele reguli igienico-sanitare. . In acest scop la fiecare bucătărie va fi amenajată o chiuvetă care va fi dotată in permanenţa cu săpun.să fie în permanenţă curat şi bine întreţinut. etc. . • tăierea scurta a unghiilor pentru a se evita strângerea sub acestea a microbilor şi ouălor de paraziţi intestinali. un echipament de protecţie sanitară a alimentelor care să corespundă următoarelor cerinţe: • să acopere îmbrăcămintea şi părul capului.C.să se supună vaccinărilor în condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii. ). obligatorii pentru întreg personalul care vine în contact cu produsele alimentare sunt următoarele: • efectuarea zilnica a unui duş şi schimbarea lenjeriei de cel puţin 2 ori pe săptămâna. să fie folosit cu respectarea următoarelor condiţii: . .să aibă unghiile tăiate si parul strâns sub boneta. la intrarea în bucătărie vor îmbracă obligatoriu halate albe curate. tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii (cutanate) şi să nu-şi reia activitatea decât după primirea avizului medical. călcat si reparat prin grija unităţii. .să-şi spele mâinile cu apa şi săpun. 63 . fiind interzis a se lua acasă sau în alta parte. Responsabilul blocului alimentar şi cadrele sanitare nu vor admite la lucru persoane cu ţinuta necorespunzatoare. Echipamentul de protecţie sanitară a alimentelor. • să poată fi întreţinut curat prin spălare. • purtarea obligatorie a echipamentului special şi de protecţie pe timpul lucrului (halat. Ei răspund de instruirea personalului şi de aplicarea întocmai a regulilor sanitaro-igienice în spaţiile unde se realizează preparatele culinare. . hârtie igienică.să nu intre in W. boneta sau coafat. Persoanele care potrivit reglementarilor în vigoare au dreptul să controleze calitatea hranei. Lucrătorii sunt obligaţi înainte de începerea lucrului: .să anunţe în cazul când au febra. cu echipamentul sanitar de protec ţie a alimentelor. Pentru întreţinerea igienei individuale a personalului în toate unităţile. • să fie din material alb sau de culoare deschisă. Personalul din sectorul alimentar este obligat sa poarte in raport cu specificul locului de munca. perie pentru mâini şi prosoape personale curate.C-ului. în special după folosirea W . • să fie impermeabil în părţile care vin în contact cu umezeala. care va fi întotdeauna curat şi apretat. iar la W . .să-şi spele mâinile cu apa şi săpun înainte de începerea lucrului şi ori de cate ori este necesar în cursul activităţii. sort.să fie spălat.să fie îmbrăcat numai în timpul lucrului si numai pentru operaţiunile care necesita protecţia sanitară a alimentelor. • spălarea pe mâini cu apă caldă şi săpun folosind peria specială pentru mâini atât la începerea lucrului cât şi la înapoierea de la grupurile sanitare. se vor asigura săpun şi prosoape de preferat de hârtie.

4. Dacă este necesar folosirea mai multor feţe de masă pentru acoperirea unei mese.2. în cadrul căreia se îmbină activitatea de producţie cu activitatea de desfacere. Aranjarea salonului restaurant: a) Mesele se aşează în aşa fel încât să se poată circula printre ele fără a deranja ceilalţi consumatori. restaurantul asigură condiţii de destindere şi reconfortare a clienţilor. acestea putând crea accidente. respectând regulile de bază ale mise-en. De regulă nu se aşează la o masă mai mult de trei piese la 64 . Restaurantul este prevăzut cu spaţii corespunzătoare pentru depozitare. c) Aranjarea farfuriilor. şi cele patru colţuri s ă fie egal ă fa ţă de pardoseală. bolul cu usturoi). excepţie fiind când clienţii vor să fumeze imediat ce s-au aşezat la masă. furculiţelor. punând la dispoziţia clienţilor preparate de bucătărie calde şi reci. acestea se aranjează cu monograma restaurantului în faţă. lingurilor şi linguriţelor se face în funcţie de meniul stabilit. f) Aranjarea paharelor se face începând de la vârful cuţitului mare.Aranjarea furculiţelor.4. băuturi alcoolice şi nealcoolice.2.2. trebuie să se aibă grijă ca suprapunerea lor să fie mai puţin vizibilă. g) Solniţa şi serviciul de piper se aranjează de la început pe masă. producţie şi deservire.1. Acestea nu trebuie să stânjenească clienţii a se vedea între ei. j) Scaunele trebuie aranjate ca să se poată folosi uşor de către client încât să nu lovească masa. perpendicular faţă de marginea mesei. Organizarea activitaţii din restaurant Restaurantul este unitatea de alimentaţie publică. Furculiţele se aşează la stânga iar cuţitele şi lingurile se aşează la dreapta farfuriei de bază. 4. produse de cofetărie şi patiserie. şi masa nu trebuie să se clatine. Deasemenea.2. i) Aranjarea florilor. seri distractive etc. restul se va aduce odată cu servirea preparatelor (oliviera. b) Feţele de mas ă trebuiesc aranjate cu marginile egale la fiecare parte a mesei. Excepţii fac cuţitul se care se aşează la stânga şi furculiţa de stridii la dreapta. Scrumiera se aduce la masă după servirea felurilor principale de mâncare. d) Aranjarea cuţitelor. la distanţă de 1-2 cm distanţă de marginea mesei. De regulă se pune o scrumieră la 2 persoane. programe artistice. în ordinea servirii vinurilor şi a celorlalte băuturi. prin formaţii orchestrale şi solişti vocali. Reguli de bază ale MISE-EN-PLACE-ului 1. fiind dotat adecvat şi dispunând de personal necesar pentru producţie şi deservire. Dacă se foloseşte un singur pahar acesta se pune la vârful cuţitului mare.trebuie să nu fie ciobite. Pentru aceasta se utilizează vaza sau ghivece mici. h) Scrumierele . Este interzis a se folosi pahare ciobite sau crăpate. pentru a se evita eventuale pătări a feţei de masă sau a clientului. în raport cu categoria şi gradul său de confort. e) Şervetul de pânză se aşează pliat pe farfurie sau uneori triunghi ori plic. spre centrul mesei.place-ului. cuţitelor şi lingurilor pentru toate preparatele cu excepţia desertului.

Copii vor fi serviţi la urmă excepţie fac copii mici neastâmpăraţi. capac). 4. ultima servită fiind cea care comandă sau gazda. cu mâna dreaptă. Când clientul fumează se schimbă scrumiera de câte ori este nevoie. fructe. 2. cuţitele şi lingurile pentru brânzeturi. Platoul.alimente care deschid apetitul şi uşurează secreţia tubului gastric (ciorbe. la dreapta sau în faţa farfuriei. 2. pentru a servi cu ele. înainte de a se tranşa (porţiona). pui. acesta se transportă pe o farfurie de desert. excepţie făcând atunci când se duce un pahar. adică în direcţia în care se prind cu mâna stângă sau dreaptă. lamele cuţitelor fiind sub furculiţe iar acestea cu dinţii în sus. Lângă farfuria de bază va fi aşezat tacâmul mare pentru felul de mâncare principal (friptura).stânga.Tacâmurile se aşează la o masă comandată în raport cu folosirea lor de către client. Acest principiu este valabil pentru toate tacâmurile. gustări reci 65 . vinul. băuturile răcoritoare. 3. 10. Cuţitul mare şi furculiţa se pot pune jumătate sub farfurie. Paharele se transportă pe tavă. dulciuri şi fructe se aşează în faţa farfuriei de bază paralel cu marginea mesei.3. apoi bărbaţii (ultimul fiind cel care comandă). cuţitele şi lingurile cu mânerul spre dreapta. indiferent dacă sunt la dreapta.Poziţia tacâmurilor. sticlele se pun pe o tavă sau pe un suport. 3. Când clientul mănâncă peşte. iar primele din exterior vor fi tacâmurile pentru gustare. 11. (tot ce înseamnă băuturi) se servesc pe partea dreaptă a clientului. Cănile. astfel: furculiţele cu mânerul spre stânga. Ospătarii trebuie să servească la masă prima dată femeile indiferent dacă este o masă de familie sau oficială. În funcţie de meniul servit. Nu se pun direct pe faţa de masă.2. aşezate pe un şervet de pânză. în cazul unui meniu bogat tacâmul pentru desert se aşează pe farfurie încrucişat. pâine. 4. La copii se înlocuieşte tacâmul mare cu tacâmuri de desert. pentru a putea fi folosite cu uşurinţă şi a nu incomoda clienţii. Obiectele căzute trebuie imediat ridicate şi înlocuite. Aceasta se face cu ajutorul altei scrumiere (suport. tacâmuri) şi se curăţă masa de firimiturile de pâine. Alcătuirea unui meniu: Pentru alcătuirea unui meniu trebuie să se ţină seamă de următoarea ordine de prezentare şi servire: . precum şi între tacâmuri. ospătarul trebuie să aducă ia masă bolul cu apă şi un şervet de pânză. cuţitele cu tăişul lamei spre interior (farfurie) iar lingurile şi linguriţele cu partea concavă (căuş) în sus. farfuria cu preparatul culinar se prezintă clientului pe partea stângă. Se ţine seamă să se păstreze o mică distanţă faţă de marginea mesei. Norme obligatorii pentru personalul care serveşte la masă Personalul de serviciu trebuie să cunoască regulile elementare de servire la masă a clientului: 1.Tacâmurile pentru desert. nici la debarasat. Înainte de a se servi desertul se debarasează totul după masă (pahare. De multe ori pentru a se evita folosirea greşită a unor tacâmuri de către clienţi se recomandă aşezarea pe rând a acestora. Nu se introduc degetele în pahar nici la aranjat. cafeaua etc. 4. Furculiţele. în acest scop tacâmurile se aduc la masă pe o farfurie suport. Furculiţele se aşează cu vârful dinţilor în sus. stânga sau în faţa farfuriei de bază. Apa.

2. creme. 66 . Cafeaua se mai poate servi la masă la cererea clientului. cafea. Cina (orientativ) Supă Pescărie Friptură la cuptor cu legume Fructe In meniurile obişnuite nu se introduc vinurile şi celelalte băuturi care însoţesc mâncărurile. Ordinea de servire a unui meniu este următoare: 1. 3. peşte etc. deoarece se apreciază că ar semăna cu masă de banchet. Ciupercile macaroanele pot fi servite şi la antreuri şi la garnituri. cofetărie. legume. Mic dejun A) B) Ceai cu lămâie Cafea cu lapte Unt Iaurt Miere Dulceaţă Şuncă Dulceaţă Crudităţi Omleta Chifle Sucuri Brânzeturi Brânzeturi 2.). creme. 5. Unele produse de patiserie (colţunaşi. . 4. . antreuri.şi calde. fructe 3. Un meniu orientativ pentru cele trei mese arată cam aşa: 1.alimente furnizoare de calorii şi regeneratoare (carne. legume verzi).alimente răcoritoare ce uşurează munca tubului digestiv (fructe.salată. Dejun (orientativ) Gustări calde sau reci Pescărie sau antreuri Friptura (grătar-cuptor) + garnitura şi salată Sote de legume Brânzeturi Patiserie. supe etc.). produse de patiserie şi cofetărie. ciorbe. felul principal de mâncare (friptură la grătar (cuptor) sau mâncare gătită). sau pescărie. gustări calde şi reci: supe.brânzeturi şi fructe. pateurile) pot fi servite şi la gustarea rece şi la antreu.

Acesta este folosit pentru întins aluaturile ce se prepara în bucătarii. prevăzut cu doua mânere.2. Vase intrebuinţate la pregatirea meniului: .1. lungimea lamei variind între 20-100 mm. este folosita pentru desprins preparatele din tigăi şi tăvi în timpul prăjirii. ustensile. pentru scos carnea fiartă din marmite şi din oţel inoxidabil cu mâner de lemn. jambonul etc.Organizarea activităţii şi dotarea bucătăriilor din sistemul de alimentaţie publică 4. Cuţitul de tăiat caşcaval poate fi prevăzut cu un singur mâner sau cu doua mânere.pentru sos este executată în doua variante: cu căuş lateral şi căuş central. atunci când se porţionează preparatele în vederea distribuirii lor. El este prevăzut cu o lama flexibila şi îngusta cu lungimea între 170 si 350 mm. Cuţitul pentru tranşat este utilizat la tranşat fripturile. Strecurătoarea este confecţionată dintr-o plasă de sârmă montată pe o rama metalică. Construcţia maşinii: Batiul sau corpul maşinii poate fi executat din fonta sau oţel.tavă din tabla neagra . pentru întors fripturile în timpul frigerii lor. La partea inferioara a cilindrului. Cuţitul tocător sau de bucătărie-are o mare întrebuinţare în bucătarii la mărunţirea cărnii şi a legumelor.pentru coacerea foietajului. în funcţie de operaţia ce urmează a fi executată. Vase. sub forma unui cilindru. cât si pentru tranşat. Cuţitul pentru curăţat solzi este prevăzut cu o lama curbă cu ajutorul căreia se smulg cu uşurinţă solzii de peşte. Lungimea lamei variază între 160 mm si 360 mm. Cuţitele pentru zarzavat sunt executate în mai multe variante. Maşina de curăţat cartofi şi rădăcinoase Este utilizata pentru spălarea şi curăţarea cartofilor şi a rădăcinoaselor în vederea prelucrării lor termice.tavă pentru cuptor de dimensiuni diferite. 4. Ea prezintă la partea superioara pâlnia de alimentare prin care cartofii şi rădăcinoasele sunt introduse în cilindrul maşinii. utilaje Furcheta .3. este mai răspândită în ţara noastră. Lingura .tigaie cu coada cu diametrul între 200-280 mm. Linguriţele pentru sos sunt confecţionate de obicei din tablă cositorită şi sunt folosite la uns fripturile cu sos în timpul frigerii cât şi la transvazarea sosurilor din vasele de gătit în farfurii. Sucitorul sau mendeneaua este executata din lemn de fag sau carpen. laboratoarele de cofetărie şi patiserie. laboratoare de cofetării şi in unele secţii ale oficiului de distribuţie a preparatelor. ce constituie structura de rezistenţă a sitei propriu-zise şi de care este fixat mânerul strecurătorii. Cuţitele au o mare întrebuinţare în bucătărie. . laboratoare de preparate reci. este 67 .este realizată din oţel cositorit.cratiţe cu capacitate cuprinsă între l si 50 litri.3. căptuşit în interior cu un strat abraziv. Utilaje folosite pentru prelucrarea primară a legumelor sau a cărnii 1. .3.4. . Şpaclul este format dintr-o lama triunghiulara fixata de un mâner de lemn . Maşina cu batiul din fonta de forma cilindrica.

Durata de curăţare a unei încărcaturi de cartofi variază între 2-4 minute. în laboratoare de cofetărie şi patiserie. După golirea maşinii. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrat materii prime folosite in bucătărie. să deschidă usiţa de evacuare şi să golească cilindrul. In funcţie de operaţiile pe care le executa. se alimentează din nou maşina şi se continua funcţionarea.robot de bucătărie. Lucratorul care supraveghează trebuie să aibă grija ca. se deschide robinetul de alimentare a maşinii de apă. şi apoi se apasă pe butonul de pornire. pune în mişcare de rotaţie discul abraziv. se închide uşita. dintr-o secţie în alta. prin angrenajul cilindric. laboratoare de preparate reci. In cazul întreruperii curentului electric în timpul lucrului.robot universal în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare atât în laboratoarele de bucătărie cât şi în cele de cofetărie. Evacuarea din cilindru a cartofilor şi a rădăcinoaselor curăţate se face printr-o uşiţă cu mâner şi cu un jgheab de alunecare a cartofilor şi a rădăcinoaselor. executând un mare număr de operaţii de prelucrare a unor materii prime. plasat în interiorul batiului. în momentul când legumele sunt curăţate. curăţindu-le. Se toarnă în pâlnia de alimentare o cantitate de 9-10 kg de legume care au fost în prealabil alese. 2.robot fix care are o poziţie bine determinata în cadrul locului de munca. robotii se clasifica astfel: . până ce toate resturile de legume au fost evacuate. se măreşte jetul de apă se lasă maşina să funcţioneze în gol. Maşina mai este prevăzuta cu un mecanism de acţionare manuală pentru cazul defectării motorului electric sau întreruperii curentului electric. După terminarea curăţirii legumelor. Sub pâlnia de alimentare se găseşte o ţeavă pentru racordarea la reţeaua de apa. fiind fixat cu şuruburi de fundaţie. Apa adusă în permanentă prin conducta spală legumele şi evacuează reziduurile rezultate. care se poate deplasa. care antrenează legumele. . . maşinile menajere se clasifică astfel: . Din punct de vedere constructiv.robot de cofetărie. maşina se opreşte atât de la butonul de oprire.robot mobil. în vederea intrării lor in fabricaţie. . Evacuarea apei folosite si a reziduurilor se face printr-un cot de scurgere. montat pe peretele cilindrului. se verifica starea de curăţenie a maşinii precum si dacă în cilindru nu se mai găsesc pietricele sau bucăţi de metal care ar putea distruge abrazivul. fără a opri motorul sau admisia apei. 68 . cât şi de la automatul de protecţie. Funcţionarea maşinii: înainte de începerea operaţiilor de curăţare a cartofilor si a rădăcinoaselor.montat un disc abraziv. La terminarea lucrului. într-o mişcare de rotaţie izbindu-se alternativ de peretele abraziv şi de discul abraziv. se pune în mişcare discul abraziv. prin învârtirea manivelei. Se face proba de funcţionare in gol a maşinii declanşându-se mai întâi automatul de protecţie împotriva pornirilor accidentale DITV ( montat pe unul din pereţii sălii de lucru ). Motorul electric. în cazul în care este echipat cu dispozitive de prelucrare necesare în laboratoarele de cofetărie. Maşina menajeră universală ( robotul ) Maşina menajera universala se foloseşte în bucătărie. se cuplează angrenajul conic şi cu ajutorul mecanismului de acţionare manuala.

se ridică carcasa şi se înlocuieşte discul. în funcţie de dimensiuni. în care se găseşte greutatea grupului motor. . de unde sunt evacuaţi în timp prin deşurubarea pâlniei. cadrul metalic este acoperit cu o tabla emailată albă. pâlnia fiind prevăzuta în interior cu melc conic. malaxat. în funcţie de scopul urmărit. se deşurubează piuliţele.Robotul fix: este construit din corpul maşinii sau batiul. 69 . castraveţi. care se montează cu ajutorul piuliţei. Discurile tăietoare se fixează pe ax. plasate. amestecat.disc cu cuţite curbe ( grosimea feliei tăiate este de 4 mm ).nu viciază atmosfera. Dispozitivele de lucru specifice de bucătărie: . este folosită şi pentru admisia gazului metan. în partea inferioara se găsesc unul sau mai multe cuptoare electrice. . roşii. maşina fiind prevăzută cu posibilitatea aprinderii fiecărui arzător separat. care permite atingerea temperaturii dorite. . 5. prevăzut la partea superioară cu plite din fontă. care antrenează in mişcare de rotaţie doi arbori. Cojile şi sâmburii se aduna în partea cu conicitate mică. fiecare având comutator separat.dispozitivul de stors fructe: este format dintr-o pâlnie. Discurile pot fi de diferite forme: . Maşinile electrice sunt prevăzute cu bare de protecţie. care primeşte mişcarea de rotaţie de la axul maşinii. pâine. pâlnii de spriţat cârnaţii. datorita multiplelor avantaje pe care le prezintă: . Echipamentul electric al maşinilor de gătit se compune din: . unul vertical şi celalalt orizontal. Pentru fixare se foloseşte piuliţa care strânge carcasa maşinii de tocat carne. Arborele vertical antrenează în mişcare de rotaţie dispozitivele de bătut creme. fie pe cei doi pereţi laterali. rezemate pe o rama metalică. fie deasupra şi dedesubtul cuptorului. . care are două cuţite dreptunghiulare.dispozitivul de tăiat legume: se fixează şi se asigura de suprafaţa frontala a robotului cu ajutorul piuliţei. Arborele orizontal permite montarea dispozitivelor pentru tocat carnea. 3. 4. etc. Maşina de gătit electrica: este solicitata din ce în ce mai mult. aşezate echidistant de centrul discului. Partea superioara este formata dintr-un număr de plite electrice. In partea inferioara. cu unul sau doua cuptoare. Se pot adaugă: dispozitivul de stors fructe. stors fructe.nu necesită investiţii mari la instalare. măcinat condimente. Sistemul de transmisie se găseşte în interiorul carcasei care are în partea superioara montat mecanismul de împingere a legumelor şi pâlnia de alimentare. Maşina de gătit cu combustibil gazos Este construita dintr-un schelet metalic. La partea inferioara a batiului se găsesc montate doua braţe de susţinere în consolă.maşina de tocat carne: se fixează la axul orizontal. conductele se ramifica alimentând fiecare arzător cu gaz metan.comutatorul de reglare cu contoare de semnalizare şi cheie. etc. asigurând condiţii igienice de lucru. care sunt încălzite cu rezistente electrice. fiind prevăzut. Bara de protecţie care împrejmuieşte maşina. Pornind de la conducta centrala. între bare şi plită rămânând un spaţiu izolator de 20 mm. tăiat legume. iar pentru schimbarea lor.disc pentru tăiat legume ( grosimea feliei tăiate este de 2 mm ). La partea inferioara a pâlniei se găsesc orificii prin care se scurg sucurile obţinute. fiind folosit pentru tăiat cartofi.

la simpla rotire a robinetului respectiv. instalaţia de alimentare şi ardere este automatizată şi protejată împotriva stingerii accidentale a flăcării de la arzător. Butoanele arzătoarelor sunt prevăzute cu doua poziţii de lucru: maxim şi economic care se aşează în poziţia dorita. Toate maşinile de gătit indiferent de modul de încălzire. se aprinde arzătorul dorit. are rolul de a favoriza eliminarea gazelor şi a aburilor rezultaţi în procesul de pregătire termica. celelalte se pot aprinde automat. în cazul debitului de gaze. se reglează termostatul cu tub capilar la poziţia dorită şi se deschide selectomatul cu cheia. Pentru a se evita îmbolnăvirile profesionale s-a adoptat soluţia echipării maşinii de gătit.întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. abur sau curent electric. după care. prin simpla deschidere a robinetului.. cuptoarele pot fi: din cărămida sau metalice. se închide mai ales robinetul arzătorului principal. cu câte o hotă de absorbţie. Pentru cuptor exista în plus şi un ventil electromagnetic cu termocuplu. când temperatura a scăzut sub limita admisă. In cazul maşinilor de gătit încălzite cu gaz metan. după care se acţionează comutatorul de semnalizare şi cheia. la locul de exploatare. . La terminarea lucrului. emană gaze nocive. arzătoare de tip "U". Pentru încălzirea plitei electrice la temperatura dorita. arzătoare de tip "pipă". atunci când tensiunea maşinii depăşeşte 24 v.000 mm faţă de pardoseală. robinetul flăcării de veghe.selectomatul cu cheie. în circa 3-5 minute plită atinge temperatura dorită.termostatul cu tub capilar. . 7. apoi robinetul de capăt al instalaţiei de gaz şi. sunt plasate la minim 2. sunt: arzătoare de tip inelar. Hotele. care închide conducta de gaz în mod automat. folosite frecvent în construcţia maşinilor de gătit. Preîncălzirea cuptorului durează 10-15 minute. După aprinderea lămpii de semnalizare cu neon. la poziţia dorita. Cuptoarele metalice pot fi încălzite cu: gaz metan. iar dimensiunile hotei trebuie să depăşească cu minimum 200 mm dimensiunile sobei. sau gurile de absorbţie. Funcţionarea maşinilor de gătit depinde de soluţia adoptată. Construcţia sistemului de alimentare a flăcărilor de veghe este astfel realizat încât. se deschide mai întâi întrerupătorul de protecţie contra tensiunilor accidentale. care arata că elementul component se găseşte sub tensiune. Aceste utilaje se clasifica în funcţie: de construcţie. numai după aceea. Din punct de vedere constructiv. termostatul întrerupând automat curentul şi readucându-1 în circuit. . se aprinde mai întâi flacăra de veghe. 70 . Arzătoarele. montata deasupra maşinii de gătit. Pentru aprinderea arzătoarelor. După destinaţie pot fi: cuptoare de bucătărie sau de patiserie şi cofetărie. care întrerupe curentul electric de alimentare în cazul unor defecţiuni. Hota de absorbţie a gazului. Cuptorul este utilizat în bucătarii şi laboratoare centrale de cofetării şi patiserii. care permite controlul temperaturii în permanentă. Pentru încălzirea cuptorului.lampa de semnalizare cu neon. 6. care permite atingerea temperaturii dorite în cuptor. în funcţie de operaţiile tehnologice ce se executa. rezultate din arderea combustibilului şi vapori de apă cu grăsimi care se degaja de la produsele ce se prepară. având şapte trepte. după aprinderea oricărui arzător de plite. de sursa de încălzire şi de destinaţia lor.

robinetul de capăt al instalaţiei se închide numai după ce au fost închise robinetele de la cuptoare. operaţia de ascuţire. apoi se şterg cu cârpe uscate din bumbac. îmbrăcat in exterior cu o tabla emailată. pentru recondiţionare. 2. cu deosebire la sursa de încălzire. Vasele de gătit întrebuinţate se depozitează pe etajera pentru vase murdare. Cele care prezintă astfel de defecţiuni sunt predate mecanicului de întreţinere. Cuţitele cu mânere scorojite sau crăpate vor fi scoase din uz si trimise la reparat. La partea inferioară a tobelor se găsesc uşile izolate. 3 . se freacă cu o lavetă sau cu un burete de plastic pentru desprinderea resturilor de mâncare. economic si oprit). 5 % săpun pastă sau numai detergenţi ). îndepărtându-se resturile de alimente. iar spălarea lor se face folosindu-se următorul procedeu: în una dintre cuvele spălătorului de vase se pregăteşte o savonadă (apa fierbinte cu 5 % soda calcinata şi. Ustensile din tablă de cupru (cazanele. iar maşinile de tocat carne. se şterg cu cârpe uscate de bumbac şi se depozitează pe etajere sau în dulapurile şi sertarele meselor de lucru. instrumentelor tăietoare şi a vaselor de gătit După întrebuinţare. se spală fiecare piesa în parte. în care s-a dizolvat un detergent. etc. măcinat nuci. până la recositorire. Pentru ascuţirea tăişurilor se folosesc polizoare. încălzite cu gaz metan. personalul folosit la aceste operaţii poartă în mod obligatoriu mânuşi.3. adică rezistenţele electrice. Vasele de gătit în care au rămas resturi alimentare carbonizate sunt introduse în cuva de degresare cu abur a spălătorului degresor. Cuptoarele electrice: au aceleaşi elemente constructive.3. în care s-a pus ţeava de preaplin şi s-a dat drumul la apa fierbinte. se va alege cel mai economic regim de funcţionare. In cazul în care se constata ca lipseşte stratul de cositor. iar la partea inferioara a cuptorului se găsesc butoanele de pornire tip cheie. care sunt plasate în interiorul tobelor. Funcţionarea cuptoarelor: La cuptoarele cu gaze. Se înmoaie vasul în soluţie. dispozitivelor. 4.Dispozitivele se spală la fel ca si ustensilele. Ustensilele din tablă sau sârma cositorită se verifica după fiecare întrebuinţare daca nu au urme de rugina. Pentru a se evita degradarea mânerelor este interzis să se lase cuţitele mult timp în apa. ustensilele se spală cu apa fierbinte. cu trei poziţii (maxim. 71 . inclusiv robinetul pentru flacăra de gaz. sorţuri şi cizme de cauciuc. După spălare vasele se şterg cu cârpe bine stoarse şi se depozitează în etajera pentru vasele curate. se demontează. După spălare vasul se clăteşte în a doua cuva a spălătorului. După degresare ele se spală cu apa caldă curentă. 1. 4.Cuptoarele metalice. In părţile inferioare ale uşilor se găsesc mai multe orificii care permit intrarea aerului în camera de ardere. La cuptoarele electrice. se reasamblează şi se depozitează. In tot timpul lucrului. prevăzute cu mânere. care se montează la robot. Instrumentele tăietoare se degresează în apa fierbinte. sunt construite dintr-un schelet metalic. Tobele se găsesc montate în interiorul scheletului şi constau dintr-o camera de tablă neagră sau emailată. ele sunt scoase din uz. etc.) trebuie să fie bine cositorite în interior. Întreţinerea ustensilelor. făcându-se numai de o persoana calificată. dacă în locurile de îmbinare s-au produs dezlipiri sau dacă au apărut îndoituri ale marginilor. având suporţi din oţel. de veghe.

) Mijloace de comunicaţie (telefon. servire . contribuie la continuarea şi dezvoltarea afacerii. linişte Pat confortabil Posibilităţi de alimentaţie (preparare. De ce este important clientul? Clientul tău reprezintă sensul şi scopul afacerii tale. Ce aşteaptă clientul de la tine? . Prin faptul că revine şi/ sau recomandă pensiunea altor persoane.) Nevoile psihologice ale clientului Ambianţă . colorit etc.Eficienţă Ce nu vrea să ştie clientul despre tine? . Clientul unitaţii de alimentaţie publică Ospitalitatea este procesul care presupune anticiparea şi satisfacerea nevoilor clienţilor. 4.4. Atmosferă . relaxantă datorată stilului.Că lucrezi peste program .Că eşti obosit . facilităţi. Asigurarea satisfacţiei clientului Pensiunile sunt asemănătoare ca dotări.2. şi totuşi diferite. Grija pentru client. terasă. grătar.4.Serviciul cu adevărat „bun" este acela pe care îl aşteaptă clientul. piscină etc. reprezintă aria de competenţă ce cuprinde relaţiile dintre lucrător şi client. chiar dacă asemănătoare. are propria personalitate. fax etc.Reguli de comportament în unitatile de alimentaţie publică 4.Solicitudine . .Că ai probleme personale Serviciul . curte. terenuri.1.gradul de ospitalitate: atitudinea.plăcută. Fiecare client este unic. luminozitate. băutură) Spălătorie Posibilităţi de relaxare (salon-club.4.Este parte constitutivă a ospitalităţii.) . amplasare.Promptitudine . cel care îi satisface dorinţele. luminozitate. grădină. Ceea ce le diferenţiază reprezintă relaţia personal-client.Reprezintă modalitatea de satisfacere a nevoilor clienţilor de către lucrătorii specializaţi. având drept scop satisfacţia clientului. grija personalului faţă de client (eficienţa nu presupune întotdeauna amabilitate. deferentă. .dimensiunea senzorială.mâncare. Nevoile materiale ale clientului Acces relativ uşor (amplasarea pensiunii) Acces uşor la cameră (dispunerea spaţiilor) Siguranţa în cameră (sistem de închidere fiabil) Curăţenia şi dezinfecţia camerei şi a băii Temperatură adecvată. deci aşteptări şi nevoi sensibil diferite. 72 .4. solicitudine). amenajărilor şi design-ului (orientare.

va dăinui şi pe care o va transmite şi altora. Existenţa şi manifestarea dorinţei de a răspunde solicitărilor .3. atitudini adaptate situaţiei şi personalităţii interlocutorului (şefi. Existenţa instrumentelor şi materialelor necesare. în momentul în care te vede. exigenţelor clientului . în timp ce un client nemulţumit influenţează negativ decizia a 9-10 persoane. consideraţie.Tehnologia serviciului . Comportamentul faţă de client contribuie hotărâtor la formarea impresiei clientului. Se ştie că un client mulţumit îşi transmite impresiile. Este important ce oferi clientului. Află de la client: Ce înseamnă pentru el un serviciu bun . Precizia şi promptitudinea prestării serviciului. dar şi cum oferi. Solicitudinea lucrătorului: grijă. Care este lucrul cel mai important pentru el . dorinţelor. Clientul care vine la pensiunea ta. 4. mai ales. Care sunt variabilele după care alege (confort. servicii de calitate.4. a acelei stări care va rămâne. convenienţe. amabilitate. tarife. colegi şi. ochii. Prin intermediul chestionarelor de opinie. îngrijit pieptănat (coafat). Competenţa lucrătorului . un rol esenţial îl au aptitudinile de relaţionare interumană. raport calitate-preţ). Dacă eşti neîngrijit şi murdar. expresii. pentru a-i oferi un sejur agreabil. Acest mesaj se conturează din elementele verbale şi nonverbale ale comunicării.Pentru a cunoaşte temeinic dorinţele clientului. Comunicarea cu clientul Pentru desfăşurarea activităţii în domeniul ospitalităţii. de a răspunde. Prima impresie Prima impresie are o importanţă covârşitoare în formarea imaginii despre locul respectiv. lucrătorul trebuie să se considere a fi în locul clientului. Accesibilitatea serviciului (modalitate simplă de a-l solicita) . gesturi. trebuie să simtă că tu eşti acolo special pentru el. clienţi). 73 . de a explica etc. .Tehnici de comunicare: capacitatea de a asculta. Ce nu este important pentru el .cunoştinţe şi abilităţi pentru a presta serviciul. clientul şi-a făcut o idee clară despre importanţa acordată curăţeniei şi igienei în unitatea respectivă. Obţinerea satisfacţiei clientului şi a încrederii acestuia în profesionalismul lucrătorului. abilitatea de a răspunde solicitărilor folosind cuvinte. dacă este lung. pentru a se vedea faţa. „în papucii lui". Cerinţele care trebuie îndeplinite pentru ca un serviciu să se situeze la un înalt nivel calitativ Cunoaşterea cu precizie a nevoilor. strâns. adică: . statut social. Cum afli dacă serviciile oferite sunt cele aşteptate de client? Prin discuţii cu clienţii. Ce şi-ar dori în afara serviciilor oferite. Igiena personală Părul: să fie curat. Ea se conturează în primele trei minute. influenţând pozitiv 4-5 persoane. atmosferă.

cheia. în funcţie de situaţie.discret.curat. în masă • Căscatul • Privitul ceasului • Joaca cu bijuteriile • Trosnirea degetelor • Legănatul de pe un picior pe altul • Ticurile (mişcări ale mâinilor. picioare! Tenul . exprimă bucuria de a primi oaspeţi. Expresia feţei trădează starea de spirit. plictiseală) Salutul • Este cald. ospitalieră • îndatoritoare. cordial. neconvenţional. pixul etc. unghiile îngrijite. sentimentele. capului care denotă o stare de nervozitate. axile.Barba. picioarelor. Aspectul personal Machiaj discret Parfum discret Manşete şi gulere curate Bijuterii fără exces Ţinută impecabilă Taior / haină bine croit(ă) şi călcat(ă) Cămaşa /bluza bine călcată Nasturi bine cusuţi Pantaloni bine croiţi şi călcaţi Incălţăminte curăţată şi lustruită. de alte şi zâmbetul formule de politeţe. Controlează-te şi evită! • Masarea nasului şi a bărbiei • Trecerea degetelor prin păr • Sprijinirea capului în mâini (fruntea sau bărbia) • Scărpinatul • Roaderea unghiilor • Bătaia cu piciorul în podea • Bătaia cu degetele. mustaţa: îngrijite. de numele clientului şi. Privirea conferă fizionomiei cele mai expresive trăsături. care exprimă solicitudine. Mirosuri personale: Atenţie la respiraţie. • Este însoţit. demnă • prietenoasă. dispoziţia. realizat cu gust. în stare bună Atitudinea • îngrijită (controlată) • elegantă. nerăbdare. dorinţa de a fi de folos. Mâinile: curate. când este posibil. 74 . machiajul .

Privirea • Este important să priveşti în ochi pe cel din fata ta. supăraţi. de a-i înţelege solicitările şi de a le rezolva. furat. • Manifestă interes pentru ceea ce spune. • Sunt anumite „bariere" care pot delimita spaţiul: . dorinţa de a-l asculta. bucuria pentru cei trişti. împrumutat. este un semn de prietenie. • Creează o stare de bine. Gesturile • Să fie discrete. de ce să nu-l oferiţi pe al dumneavoastră? • Nimeni nu are mai multă nevoie de un zâmbet. • Nu trebuie folosite excesiv. el aparţine fiecăruia şi poate fi doar dăruit. reţinute. accentuând sensul cuvintelor. • Este ca un fulger. • Marchează anumite momente ale vorbirii. dacă este cazul. deci. exprimându-ţi. • Nu poate fi cumpărat. • Dacă unii nu-şi pot oferi zâmbetul lor. cât şi pe cel care îl dăruieşte. interlocutorul tău se va simţi agresat şi va face un pas înapoi. Zâmbetul • Exprimă generozitate. cu emfază. • Sunt binevenite pentru a indica direcţia. îmbogăţeşte atât pe cel care îl primeşte. • Este odihna pentru cei osteniţi.Desk-ul (biroul) recepţiei . speranţa pentru cei descumpăniţi. dar amintirea lui poate dura o viaţă. • Nu-l întrerupe! • Punctează şi reţine elementele importante.Braţele îndoite la piept Comunicarea verbală Ascultarea activă • Acordă-i clientului toată atenţia. două camere cu pat dublu? Pentru a cere permisiunea Imi permiteţi o sugestie? Pentru a oferi posibilitatea de a alege Doriţi o cameră cu două paturi sau cu pat dublu? • Intrebări deschise (la care nu se poate răspunde cu da sau nu) Când aţi dori să vi se servească mic-dejunul? Cât timp aveţi la dispoziţie? Unde v-ar plăcea să staţi la cină? 75 . • Notează. Distanţa • Dacă te apropii prea mult. decât cei care şi l-au pierdut pe al lor. amplasarea. Tipuri de întrebări Pentru a clarifica sau confirma Doriţi.

• Atitudinea rece. 76 . fără exagerări). fără a ţine seama de personalitatea clientului • Abordarea de tip robot. Dacă vorbeşti prea încet. dai impresia unui nevrotic. lipsă de interes. solicitudine. simplu). direct). rişti să nu fi înţeles şi să dai impresia interlocutorului că vrei să-l expediezi. articulează bine cuvintele. • Evită ticurile verbale! (Deci. prea lent eşti plictisitor. • Foloseşte formule de politeţe adecvate. dinamism. iniţiativă. dai impresia de complicitate. răbdare. generozitate. dar nu în mod mecanic. nu te grăbi). la un alt coleg pentru a-i rezolva problema. Dacă vorbeşti prea repede. instabilitate. vocea poate da impresia de agresivitate. Exprimarea (parametri interni. discreţie. pari nesigur. dai impresia de falsitate. • Fii convingător (fii un ajutor real. Dacă este prea rece arată indiferenţă. nu-i aşa? M-aţi înţeles? OK! etc. amabilitate. nu expedia interlocutorul. • Tratarea diferenţiată a clienţilor (un client aşteaptă pentru că i s-a acordat prioritate altui client). • Exprimă-te corect. de a ajuta clientul • Manifestarea tendinţei de a scăpa de client. • Intensitatea vocii Dacă vorbeşti prea înalt. de conţinut) • Foloseşte numele interlocutorului. exprimi nelinişte. de a-l expedia. Dacă vorbeşti în registrul grav. • Dicţia Pronunţă clar. dai impresia de stupiditate sau aroganţă.Cum vorbeşti? (parametrii externi) • Tonul Dacă este prea cald denotă o familiaritate exagerată. distantă • Tratarea cu superioritate • Atitudinea mecanică. fără a ţine seama de problema clientului • Transferul clientului la un alt departament. • Intensitatea (volumul) vocii Dacă vorbeşti prea tare. Greşeli în comportamentul faţă de client • Tratarea clientului cu apatie. simulare. golite de conţinut. • Ritmul Dacă vorbeşti prea rar. • Exprimă-te concis (fară multe adjective. corectitudine. sociabilitate. precis. • Exprimă-te clar (colocvial.) Aptitudini şi calităţi necesare pentru formarea unui comportament profesional adecvat: Responsabilitate. • Fii credibil (oferă informaţii corecte. respect. voinţă. parcă ar deranja • Refuzul de a răspunde.

putem afirma că a demara o nouă afacere este un act deosebit de complex. Managementul afacerilor. metodele de producţie utilizate. De aceea. a dezvolta activitatea firmei printr-un plan de acţiune structurală şi a mobiliza întreaga echipă pentru a reuşi în acţiunile întreprinse. la începutul anilor 1990 nici o bancă nu accepta deschiderea unei finanţări pentru o nouă afacere fără prezentarea unui plan bine întocmit. o importanţă din ce în ce mai mare o prezintă noile programe legate de afaceri. politicile de marketing urmărite (referitoare la preţ. D. în cele mai mici detalii.1. Deci. Dacă la sfârşitul anilor 1970. profitul urmărit etc. promovare. Planul de afaceri constituie documentul care sintetizează rezultatele activităţilor de cercetare. piaţa estimată. Concret. rezultatele anticipate.. în timp relativ scurt (când. Un plan de afaceri eficient investighează. fondurile financiare investite în noua firmă/noul produs/noul serviciu? Poate fi condusă eficient activitatea viitoare a firmei nou create (sau a celei existente)? 1 1 Popescu. 2001. Noţiune şi caracteristici Planul de afaceri se referă fie la promovarea unei firme noi.). aceasta se materializează în planul de afaceri. a produsului şi/sau a serviciului nou creat. 86 77 . distribuţie). deoarece proiectează obiectivele întreprinzătorului şi metodele cu ajutorul cărora acesta le va realiza şi prezintă. pentru o anumită perioadă de timp. p. fie la lansarea unui proiect important în cadrul unei firme existente. pe termen lung. Bucureşti. un plan de afaceri corect redactat trebuie să conţină o analiză detaliată a firmei. fezabilitatea afacerii. a unui nou produs şi/sau a unui nou serviciu. la nivelul firmei. Editura Economică. având implicaţii şi riscuri foarte mari. cum şi în ce condiţii?). ceea ce presupune a organiza şi a conduce oamenii. 5. concepere şi dezvoltare a unor proiecte privind crearea unei noi firme. cât şi Banca Mondială au introdus seturi de criterii obligatorii pentru evaluarea cererilor de creditare pe baza planurilor de afaceri. în teoria şi practica afacerilor din economia de piaţă nu se întâlnea conceptul de „plan de afaceri". precum şi aspectele financiare ale viitoarei afaceri (incluzând venitul estimat.Partea a V-a ELEMENTE DE MANAGEMENTUL AFACERILOR METODOLOGIA ELABORĂRII PLANURILOR DE AFACERI În întreaga lume a afacerilor. pentru întreprinzător afacerea propusă? Dar pentru investitor(i)? Dar pentru salariaţii firmei? Poate fi realizată în mod eficient afacerea nou creată? Au piaţă de desfacere asigurată produsele şi/sau serviciile create prin noua afacere? Pot fi recuperate. investiţiile necesare şi recuperarea acestora. Solicitarea de a dispune de un plan de afaceri corespunzător realizat s-a răspândit şi în practica financiară internaţională în asemenea măsură încât atât Fondul Monetar Internaţional. Orice plan de afaceri bine conceput şi realizat trebuie să răspundă unor întrebări fundamentale cum sunt : Este complet „pachetul" care prezintă noua afacere? Va fi afacerea propusă atractivă pentru potenţialii posesori de capital de risc? Ce şanse de succes are afacerea propusă? Ce avantaje competitive prezintă.

Necesitatea elaborării planului de afaceri Planul de afaceri reprezintă o schemă de acţiune construită logic şi presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii respective. op.planul de afaceri furnizează scheme detaliate ale activităţilor implicate de noua afacere.capitolele şi paragrafele să fie clare. .se constituie într-un instrument de lucru al întreprinzătorului.redactarea acestui document permite întreprinzătorului să realizeze o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri şi nu să se concentreze numai asupra unor aspecte particulare ale acesteia. realizare.. distincte. . . diferenţa dintre succes şi eşec. cit..) nu îl agreează. cât şi efort şi bani. putem afirma că planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii.3. pentru a fi uşor de urmărit. agenţi de creditare. în vederea obţinerii acordului de finanţare a acesteia. conducere şi control al afacerii. Pornind de la obiectivele stabilite. identificarea celor mai eficiente soluţii.planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa şansele de succes ale afacerii în curs. bănci. acţionari. reguli şi sugestii : . societăţi de investiţii. permiţând întreprinzătorului să îşi concentreze energia pentru atingerea obiectivelor propuse. . . cât şi la cel de prezentare a acestuia. Realizarea unui plan de afaceri necesită atât timp. 5.este un „dispozitiv" de evaluare a schimbărilor care trebuie efectuate în cadrul unei firme. dar rezultatul obţinut evidenţiază. parteneri de afaceri etc. Elemente recomandabil a fi respectate la elaborarea unui plan de afaceri Prezentarea planului de afaceri este la fel de importantă ca şi elaborarea lui.reprezintă baza de conducere a noii afaceri. Dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui plan de afaceri menţionăm: . 2 2 Popescu. efectuarea propunerilor de finanţare etc.planul de afaceri facilitează menţinerea direcţiilor de acţiune stabilite. În ceea ce priveşte modul de redactare a unui plan de afaceri specialiştii au identificat câteva principii. planul de afaceri cuprinde toate etapele şi resursele de care întreprinzătorul are nevoie pentru a le realiza într-o perioadă de timp determinată. după cum urmează: . Drept conse-cinţă.planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare. reprezentând. a noii idei de afaceri. Concluzionând.planul de afaceri este cel care facilitează comunicarea. un studiu de fezabilitate. este necesară luarea în considerare a două aspecte fundamentale.5. de regulă. capabil să îi permită acestuia comunicarea propriilor idei. p. . . D.formulările şi frazele să fie scurte şi să conţină o singură idee. . 87 78 . Toată munca depusă pentru întocmirea lui se poate dovedi total inutilă dacă persoanele cărora li se adresează planul (investitori. practic. grupate pe tematici şi bine delimitate spaţial.2. către mediul ambiant al firmei. care se referă atât la modul de redactare a planului de afaceri.

iar întreprinzătorul trebuie să fie foarte bine pregătit şi să răspundă unor întrebări specifice privind: .din partea întreprinzătorului. atent tehnoredactate. ne permitem să vă sugerăm respectarea strictă a următoarelor elemente ale exprimării: .analiza-diagnostic a situaţiei economico-financiare a firmei. . citi sau înţelege o imagine).depăşiţi rapid atât „filtrele" fiziologice (oboseala. banala şi chiar penibila exprimare „planuri de viitor"). a obiectivelor urmărite şi a avantajului competitiv al produsului sau serviciului nou realizat.) printr-o reală colaborare cu interlocutorii. . mijloacelor de realizare a obiectivelor propuse în următorii ani etc. cât şi greşelile gramaticale. jena olfactivă. .determinarea modalităţilor concrete de a ajunge în situaţia dorită. în mediul ambiant. indispoziţia. . verbele dinamice).- evitaţi prezentarea unor fapte neadevărate şi relevaţi ceea ce gândiţi cu adevărat despre aspectele cele mai importante ale planului de afaceri. . utilizaţi expresii şi exprimări variate (spre exemplu.fiţi simplu şi direct. În acest context.limitaţi „volumul" planului de afaceri la maximum 25-30 de pagini. . respectiv stabilirea misiunii. firma.abordaţi mijloace psihice adecvate: volum mediu. . . . dificultatea de a vedea. debit moderat etc.mai ales psihologică .vorbiţi calm. .încercaţi să intuiţi cât mai corect starea de spirit a interlocutorului. format A4.validitatea cercetărilor de piaţă.articularea cuvintelor şi precizia gramaticală a exprimărilor sunt fundamentale şi creează o impresie favorabilă. respectiv stabilirea strategiei adecvate pentru realizarea obiectivelor.identificarea şi stabilirea poziţiei pe care ar dori să se situeze. Referitor la modul de prezentare a planului de afaceri. Abordarea corectă a unui plan de afaceri trebuie să urmărească: .suficienta cercetare şi dezvoltare a produsului. strategiei şi obiectivelor urmărite. emoţia. cât şi pe cele psihologice (lipsa motivaţiei şi dezinteresul pentru interlocutor. concis şi la obiect. se menţionează faptul că acesta implică o foarte bună cunoaştere a regulilor şi principiilor aplicabile unei asemenea conjuncturi.folosiţi mijloace audiovizuale adecvate.abilitatea întreprinzătorului (şi a echipei de apartenenţă a acestuia) de a face ca planul de afaceri să „meargă". precum şi o mobilizare totală .. 79 . 5.prioritatea relativă a obiectivelor. prejudecăţile etc. inconfortul locului de desfăşurare a întrevederii. precum şi credibilitate. . Etapele elaborării şi conţinutul unui plan de afaceri Pentru realizarea unui plan de afaceri eficient este necesară cunoaşterea unor elemente caracteristice firmei (în cazul în care afacerea urmează a se desfăşura în cadrul ei).cel mai important: transpuneţi-vă întotdeauna în locul interlocutorului! Prezentarea planului de afaceri trebuie să ofere o susţinere vizuală pentru aspectele „cheie" ale planului. respectiv a unor date aferente istoricului firmei misiunii acesteia. adecvate obiectivelor urmărite. evitaţi atât pleonasmele (cum ar fi atât de uzuala. . pentru a prezenta eficient ideile. .previziunile financiare şi realismul acestora. .4.

Tehnică. un exemplu de format-tip pentru un plan de afaceri.piaţă . Elementele componente ale unui plan de afaceri Practic. specialişti.1.. Spre exemplu. cea mai eficientă modalitate de elaborare a acestuia prezintă răspunsuri şi soluţii la o serie de întrebări şi probleme care pot apărea în cadrul capitolelor sale.planul de afaceri trebuie să fie adaptat necesităţilor pentru care a fost elaborat. respectiv: Etapa I: culegerea datelor şi a informaţiilor necesare. alte persoane din întreprindere). ce canale de distribuţie vor fi utilizate etc. vă recomandăm să aveţi în vedere.căror clienţi li se va adresa viitoarea afacere (respectiv. în cazul în care vi se solicită (şi este nu numai util. precum şi previziunile financiare de recuperare a lor. asamblarea şi comercializarea de calculatoare pe piaţa internă şi internaţională. În cadrul celei de-a doua etape. . . p. este foarte important şi modul în care aceasta este prezentată partenerilor de afaceri.96 80 .afacere . următoarele elemente: . 38-39 Popescu. dar şi eficient să fiţi bine pregătiţi pentru aceasta!) prezentarea propriului plan de afaceri. în capitole distincte. Ghidul întreprinzătorului particular. dacă afacerea propusă constă în deschiderea unui mic magazin. în mod special. se vor culege o serie de date şi informaţii despre: . care vor fi potenţialii concurenţi. . D.este recomandabilă prezentarea structurată a ideilor. cine va urmări şi conduce afacerea (manageri.secretul reuşitei unui plan de afaceri constă în concentrarea eforturilor şi atragerea resurselor disponibile (interne şi/sau externe) pentru atingerea a obiectivelor propuse.obiectivele stabilite trebuie să fie clare şi convingătoare. ca finalitate.1994. managementul afacerii . p. Astfel.. pentru a-i convinge. fondurile financiare necesare . simplu şi concis.Specialiştii apreciază că întocmirea unui plan de afaceri pertinent presupune parcurgerea a două etape. Allen (coord.provenienţa şi utilizarea acestora. .). 20 . Op. sistematizarea datelor şi a informaţiilor se va realiza în funcţie de scopul pentru care se întocmeşte planul de afaceri. urmat de detalierea fiecărei componente a acestuia. precum şi întrebările şi modalităţile de elucidare a aspectelor considerate ca fiind cele mai importante. . Etapa a II-a: sistematizarea acestora.descrierea detaliată a procesului de producţie (în cazul realizării unui produs nou). 5..determinarea cu claritate a ceea ce se doreşte a se realiza. care să surprindă aspecte specifice ale afacerii. în situaţia în care planul de afaceri se întocmeşte pentru obţinerea unui împrumut bancar.4. . care este cota de piaţă estimată. Indiferent de forma sau de componentele alese pentru realizarea unui plan de afaceri. planul de afaceri va avea o structură mult mai simplă. comparativ cu situaţia în care afacerea ar avea. cit. pentru elaborarea conţinutului oricărui plan de afaceri este necesară redactarea următoarelor elemente componente : 4 3 4 J. În cadrul primei etape. Ed. În continuare. nevoile şi doleanţele 3 exprimate de aceştia). vor fi necesare informaţii cât mai complete despre întreprinzător şi despre echipa de conducere a viitoarei firme.planul de afaceri trebuie să fie cuprinzător.nu este suficientă numai cunoaşterea completă a unei afaceri.

în funcţie de sinteza prezentată.R. Acest document reprezintă un element „vital" al planului de afaceri şi include. comerţ. deşi este prima componentă a acestuia. potenţialii viitori parteneri de afaceri trebuie să cunoască persoanele care le solicită ajutorul şi să se convingă de faptul că acestea prezintă garanţia realizării profitului. retehnologizării.societate în comandită pe acţiuni. este recomandabil ca întocmirea sintezei planului de afaceri să se realizeze după elaborarea întregului plan. atunci şi restul documentului poate fi încredinţat spre analiză persoanelor în drept. Să nu uităm faptul că planul de afaceri prezentat de noi poate fi unul dintre sutele sau chiar miile de planuri propuse şi evaluate de către instituţiile de creditare abilitate.1. Sinteza planului de afaceri nu trebuie să depăşească 3-5 pagini ca formă de redactare şi maximum 5 minute ca prezentare orală. investitorii (în vederea dezvoltării.datele de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi la Direcţia Generală a Finanţelor Publice.unde se află sediul şi/sau filialele firmei? . .A.C.care este forma juridică de constituire a firmei (S. În acest context.4. De aceea. servicii. printre principalele întrebări la care trebuie să se găsească răspuns amintim: .L.C. – societate pe acţiuni.ce produse/servicii doresc să cumpere aceştia? . . conform datelor de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (producţie. fuzionării firmei). Acest capitol al planului de afaceri are o importanţă deosebită.care este specificul activităţii desfăşurate de către întreprindere.1.care este natura capitalului societăţii (particular.când a fost înfiinţată firma şi de către cine? . care este numărul acţionarilor şi cine sunt aceştia? De asemenea. S. respectiv: instituţiile de creditare (pentru acordarea de împrumuturi). S. în primul rând.A.A.dacă viitoarea afacere este o societate comercială pe acţiuni.societate cu răspundere limitată cu asociat unic. Prezentarea firmei.U. Descrierea afacerii. S. Dacă aceasta suscită suficient interes.3.5. Sinteza planului de afaceri. clienţii (pentru realizarea unor contracte pe termene mediu sau lung) etc. „Valoarea" acestuia este apreciată. înainte de a decide asupra colaborării cu firma.există contracte de colaborare sau societăţi mixte create cu parteneri străini? . în cadrul acestui capitol trebuie formulate răspunsuri la următoarele întrebări: .care este produsul/serviciul cel mai dorit? 81 . S.4.1. De aceea. de stat. Iată de ce este necesară găsirea unor relaţii logice între modalităţile în care este percepută afacerea de către proprietarul ei şi cele în care cred viitorii potenţiali clienţi că ar trebui să acţioneze firma respectivă pentru a le putea satisface exigenţele şi/sau doleanţele.1. declararea scopului pentru care a fost întocmit. . societate cu răspundere limitată. S.din perspectiva proprietarului: ce produse/servicii credeţi că veţi putea vinde? ce produse/servicii credeţi că vă vor aduce cel mai mare profit? .societate în nume colectiv.2. în esenţă.S.C. absolut firesc ca.R. 5.4.din perspectiva clienţilor: .societate în comandită simplă)? . mai ales în situaţiile în care este utilizat pentru contactarea unor noi potenţiali parteneri de afaceri. . construcţii. În această etapă trebuie să se precizeze ce doleanţe ale viitorilor potenţiali clienţi doreşte firma să satisfacă. străin)? .L. Este. cum sunt reprezentaţi ei în consiliul de administraţie? . .N. agricultură)? 5. deci.

Dacă răspunsurile la aceste întrebări vor fi convergente, se presupune că afacerea propusă are şanse mari de reuşită. De asemenea, menţionăm faptul că descrierea afacerii poate fi abordată şi din perspectiva a două componente fundamentale ale strategiei unei firme, respectiv: misiunea firmei şi obiectivele strategice ale acesteia. Astfel, misiunea firmei reprezintă o „proiecţie" a ceea ce îşi propune aceasta să devină, pe termen mediu şi lung. Declararea misiunii firmei are rolul de a „oferi" salariaţilor, clienţilor şi acţionarilor săi atât o „identitate" distinctă, cât şi o mai bună înţelegere a direcţiilor de evoluţie a acesteia, deoarece pune faţă în faţă două probleme fundamentale: ce este actualmente firma şi ce ar trebui ea să devină. Formularea misiunii firmei implică luarea în considerare a trei elemente determinante: mediul său ambiant, resursele interne disponibile şi clienţii potenţiali. Obiectivele strategice ale firmei reprezintă totalitatea rezultatelor pe care aceasta doreşte să le obţină prin realizarea misiunilor asumate. Ele constituie, astfel, puncte esenţiale de referinţă pentru urmărirea evoluţiei activităţii firmei. 5.4.1.4. Viitoarea echipă managerială şi resursele umane ale firmei. Această secţiune a planului de afaceri este foarte importantă atât pentru viitorii parteneri de afaceri, cât şi pentru managerul firmei. În primul caz, instituţiile de creditare, investitorii etc. examinează, cu maximum de atenţie, calităţile şi experienţa celor care conduc afacerea. In acest sens, o afacere „slabă", dar condusă de o echipă managerială foarte bună este mai sigură şi, deci, preferabilă uneia promiţătoare, dar condusă de o echipă de manageri de „mâna a doua". În cel deal doilea caz, planul de afaceri poate constitui un adevărat „ghid" pentru acţiunile viitoare ale întreprinzătorului. Informaţiile necesare completării acestui capitol al planului de afaceri provin din răspunsul la următoarele întrebări: - care este structura organizatorică a firmei? - cine va conduce afacerea? - câţi angajaţi are firma? - care este politica firmei în domeniul resurselor umane? - sunt prevăzute concedieri/angajări de noi persoane? - este necesară specializarea personalului existent? Dacă nu, se prevăd angajări de personal specializat? Care sunt sursele de recrutare vizate? - care va fi programul de lucru al angajaţilor? - ce metode de motivare a angajaţilor se vor utiliza? - este necesară folosirea consultanţilor externi? Dacă da, la care? În vederea completării tuturor informaţiilor necesare elaborării acestei secţiuni a planului de afaceri, se parcurg următoarele faze: - întocmirea unei liste cu persoanele din cadrul echipei manageriale a firmei; - prezentarea, pentru fiecare membru al echipei manageriale, a unui curriculum vitae; - prezentarea structurii şi a numărului resurselor umane ale viitoarei firmei, inclusiv a colaboratorilor.
5

5 Cf. O. Nicolescu şi I. Verboncu, Management, Ed. Economică, 1999, p. 183, Peter Drucker identifică şapte tipuri de obiective strategice: 1. poziţia pe piaţă a firmei; 2. inovarea; 3. productivitatea; 4. resursele financiare si logistice; 5. profitul; 6. atitudinea şi performanţele angajaţilor; 7. responsabilitatea publică a firmei.

82

5.4.1.5. Definirea stării de spirit marketing. Pentru orice plan de afaceri, definirea pieţei reprezintă componenta cea mai importantă şi, totodată, cel mai dificil de elaborat. Aceasta trebuie să ia în considerare următoarele elemente: piaţa (pieţele) „ţintă"; concurenţii actuali şi potenţiali, strategia de marketing propusă, principalele avantaje competitive ale produselor sau serviciilor propuse. a) Pieţele -„ţintă" ale unei firme sunt reprezentate de clienţii potenţiali ai firmei. Pentru a identifica o piaţă-„ţintă" este necesară realizarea unei „segmentări" a pieţei. Identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa ne oferă „cheia" înţelegerii modului în care firma urmează să îşi adapteze dinamic activitatea la cerinţele pieţei. Pătrunderea pe aceste pieţe presupune găsirea combinaţiei optime a următoarelor variabile ale mixului de marketing: produsul/serviciul, preţul, distribuţia şi promovarea acestuia. b) Concurenţii actuali şi cei potenţiali. Pentru a putea avea o imagine cât mai exactă asupra situaţiei tuturor concurenţilor cu care se va confrunta firma, se apreciază că este necesară identificarea acestora. În general, situaţiile concurenţiale ale unei firme pot fi: concurenţă frontală directă (când şi alte firme au aceeaşi „percepţie", atât asupra unei nevoi a clientelei, cât şi asupra concepţiei produsului, poziţiei pe care acesta urmează să o ocupe pe piaţă, promovării lui etc); concurenţă frontală prin variante (percepţia asupra nevoilor clienţilor este identică, în schimb diferă mult concepţia, poziţionarea şi promovarea produsului); concurenţă de substituţie închisă (cererea este instabilă, clienţii având posibilitatea să îşi schimbe modalitatea de satisfacere a nevoii). Cele mai uzuale întrebări care apar în cadrul acestui capitol pot fi: Care simt principalii dumneavoastră concurenţi? Ce calitate au produsele/serviciile lor? Ce reputaţie au concurenţii? Care sunt clienţii acestora ? Sunt fideli? Care este reţeaua de distribuţie utilizată? Cât de mare este segmentul de piaţă deţinut de aceştia? Identificarea concurenţilor actuali şi a celor potenţiali este urmată de o analiză a lor, respectiv de: - stabilire a elementelor capabile să genereze şi/sau să amplifice succesul firmei pe piaţă: mijloace de producţie noi şi/ sau modernizate, metode de muncă avansate; resurse umane specializate, apartenenţa la un grup industrial şi/sau comercial puternic dezvoltat, un patron dinamic etc. - determinare a principalelor restricţii impuse firmelor concurente, restricţii care pot fi: un singur client, un singur furnizor, o anumită reglementare, localizarea firmei în raport cu piaţa, o reţea de distribuţie deficitar condusă etc. - analiză a rezultatelor obţinute de concurenţi până în prezent, respectiv analiza următoarelor elemente: cifra de afaceri pe produs şi/sau pe gamă de produse, volumul vânzărilor şi influenţa sa asupra nivelului preţurilor de vânzare practicate, situaţia resurselor umane disponibile, investiţiile efectuate şi influenţa acestora asupra volumului producţiei şi costurilor de producţie etc. - prefigurare a viitorului firmelor concurente, realizabilă cu ajutorul cataloagelor
6

şi/sau al documentaţiilor de specialitate, al spoturilor publicitare ale produselor

şi/sau ale firmei, al articolelor apărute în presă, al reportajelor de televiziune privind firma etc.
Structurate după criterii specifice modului de manifestare a cererii, cum sunt: natura cump ărătorului (persoană fizică sau juridică), nivelul veniturilor, comportamentul cumpărătorului etc
6

83

c) Strategia de marketing. Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing este
necesară luarea în considerare a două elemente: poziţia firmei în mediul concurenţial şi

perspectivele domeniului său de activitate. d) Principalele avantaje competitive ale produselor/serviciilor propuse, respectiv realizarea unor produse/servicii superioare pentru clienţii cărora se adresează, comparativ cu cele ale firmelor concurente (preţ scăzut, calitate superioară, caracteristici noi, servicii post-vânzare etc.). 5.4.1.6. Prezentarea produselor/serviciilor. În cadrul acestui capitol este necesară identificarea principalelor caracteristici socioeconomice ale produselor/ serviciilor propuse, fapt care presupune identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări: Care este produsul/serviciul propus? Ce necesitate satisface acesta (nevoie vitală, modă etc.)? Care sunt principalii furnizori şi ce proporţie de materii prime asigură ei? Există contracte pe termen lung privind asigurarea cu materii prime şi materiale? Care este forma juridică de constituire a furnizorilor principali? Există posibilitatea intervenţiei anumitor factori perturbatori în procesul de aprovizionare (privatizarea furnizorilor, fuzionarea cu alte firme, schimbarea domeniului de activitate etc.)? Există şi alte surse disponibile de furnizare a materiilor prime? Care este modalitatea de plată cerută de furnizori? La ce preţuri va fi vândut produsul/serviciul propus? Care este profitul previzional pentru produsul/serviciul respectiv? 5.4.1.7. Informaţii financiare. Unul dintre cele mai importante scopuri ale unui plan de afaceri este acela de a prezenta rezultatele financiare prognozate pentru activitatea care se va desfăşura. Planul de afaceri trebuie deci să arate viitorilor investitori sau creditorilor de ce este eficient să investească în afacerea propusă, să le prezinte schema de recuperare a fondurilor etc. în general, informaţiile financiare sunt grupate pe următoarele capitole: a) Informaţii financiare privind activitatea trecută a firmei. Acest capitol trebuie să ofere date şi informaţii care să permită o analiză economico-financiară a situaţiei firmei, respectiv: - bilanţurile contabile pe ultimii trei ani; - situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii trei ani; - contul de profit sau pierdere pentru ultimii trei ani; - situaţia creditelor existente (dacă este cazul); - calculul indicatorilor de bonitate. b) Planul de finanţare a afacerii şi previziunile financiare privind perioada de rambursare a creditului. Finanţarea afacerii se asigură fie din capitalul propriu (caz în care este necesară prezentarea calculului amortismentului), fie din credite bancare (situaţie în care se va prezenta graficul de rambursare a creditelor). Pentru întocmirea sa sunt necesare unele date, ca: - estimarea contului de profit sau pierdere pentru anul în curs şi viitorii trei ani; - fluxul de numerar previzionat pentru perioada următoare (trei ani) şi situaţia veniturilor şi a cheltuielilor atât pentru afacerea propusă, cât şi pentru întreaga activitate a firmei. Fluxul de numerar va oferi o imagine de ansamblu asupra

84

Aceasta reprezintă acea rată de actualizare pentru care venitul net actualizat este egal cu zero. p. bilanţul previzionat pentru următorii trei ani. D.1 Indicatori de volum ai activităţii economico-financiare 1. 97 85 . opiniază că un plan de afaceri include o serie întreagă de indicatori. . unde: n 1 ∑ qp . Venituri totale (V) = venituri din exploatare (Ve) + venituri financiare (Vf). Printre informaţiile care sunt prezentate amintim: . în funcţie de diferitele preţuri ale produsului propus.calculul ratei interne de rentabilitate financiară a investiţiei. V . Menţionăm. - acesta va fi prezentat în fiecare lună. 5.rezultate din activitatea propriu-zisă.. Calculul acestui indicator presupune determinarea nivelului minim al producţiei pentru care sunt acoperite costurile şi pentru care profitul este zero. grupaţi după cum urmează : 7 3. titluri de plasament.rezultate din activităţi financiare (participată şi alte imobilizări financiare. de asemenea. . Univ.5. c) lnformaţii privind activitatea viitoare a firmei. Volumul valoric al producţiei = producţia exerciţiului (Qe) Qe = ∑ qp .suma cantităţilor tuturor produselor sau serviciilor executate sau prestate în perioada exerciţiului. unde: V .. e f 7 Popescu. 2. In acest context. dr.calculul ratei curente a lichidităţii. Op. alte venituri financiare). 3. diferenţe de curs valutar. INDICATORI UTILIZAŢI ÎN CONŢINUTUL UNUI PLAN DE AFACERI Reputatul specialist în managementul afacerilor.tuturor disponibilităţilor băneşti la începutul perioadei de referinţă. Acestea sunt necesare pentru aprecierea viabilităţii financiare a unei afaceri sau investiţii. cit. faptul că volumului producţiei astfel determinat şi se poate aplica un „test de sensibilitate".analiza pragului de rentabilitate. pentru primul an. Dan Popescu.5. provizioane. Afacerea este viabilă din punct de vedere financiar dacă valoarea ratei interne de rentabilitate financiară este egală cu sau mai mică decât valoarea rentabilităţii marginale a capitalului (costul de substituţie a capitalului). Menţionăm faptul că. . Cifra de afaceri (CA) = total încasări pentru produse şi/sau servicii vândute. Prof. ponderate cu preţurile unitare ale acestora. inclusiv a veniturilor şi a cheltuielilor previzionate. inclusiv creanţe. reamintim faptul că pragul de rentabilitate a unei firme reprezintă acel nivel al activităţii de la care firma începe să obţină profit. dobânzi.calculul serviciului previzionat al datoriei.

cheltuieli cu desfăşurarea activităţii propriu-zise.profitul net. Cheltuieli totale (CT) = cheltuieli de exploatare (Ce) + cheltuieli financiare (Cf). 8.CT =Np 7. Numărul mediu scriptic de personal (Np): N = N + N .. 12. rp3 .numărul mediu scriptic de personal. plata unor dobânzi. e C . diferenţe de curs valutar etc). B.5. Nc .rata rentabilităţii costurilor. Cheltuieli totale la 1000 lei producţie (C1000): C1000=Qe CT x 1000 6. s s ap p w s ca fs s ca 5. unde: Sap . unde: N . Profitul (p): p = V . p . Fondul mediu scriptic anual de salarii (F ): F = S x N .indicele de creştere a salariului mediu scriptic anual.profitul brut (rezultatul exerciţiului financiar).: relaţiile de calcul de mai sus sunt întâlnite şi sub denumirile: r .. Cf .cheltuieli financiare (pierderi generate de participaţii. p p m c m 9. unde: N . unde: P . 5. Cperm – capital permanent = Cp + împrumuturi pe termen mediu şi lung + provizionare pentru riscuri şi cheltuieli). Productivitatea medie anuală (Wa): WaCAx100 . Cp .salariul mediu scriptic anual al unui angajat. n Rata rentabilităţii financiare (R ): R =Cppnx100 unde: f f .indicele de creştere a cifrei medii anuale de afaceri. I . I .capitalul propriu = capital social + fonduri proprii (fonduri de rezervă + fonduri de investiţii + profit nevărsat şi neprelevat). Rata profitului (r ): r =CTpx100 r =CApx100 r =Vpx100 N. Rata rentabilităţii economice (R ): R = Cpermpbx100 .numărul mediu scriptic al persoanelor cu funcţii de conducere.2 Rate de eficienţă 10. e e b 86 .rata rentabilităţii comerciale (a cifrei de afaceri). titluri de plasament. p p1 p2 p3 p1 p2 11. r .: atenţie la respectarea corelaţiilor fundamentale! I > I şi I > I .rata rentabilităţii veniturilor. B. N. unde: Iw .numărul mediu scriptic de muncitori. Ifs — indicele de creştere a fondului mediu scriptic anual de salarii.indicele de creştere a productivităţii medii anuale.unde: 4.

C . Obligaţiile pot fi: Os . cu propriii salariaţi.3. Rata de finanţare a stocurilor (R ): ac fs R = StocuriFRx100 fs 8 Are aceeaşi relaţie de calcul ca şi rata rentabilităţii economice 87 .5. unde: Obligaţii . O . respectiv datoriile formate în relaţiile acesteia cu furnizorii. 17.marja de profit: m = Pn. realizabile în/la termene diferite. p V 14. 18. Perioada de plată a obligaţiilor (Po): îc . 16. respectiv: tmi rs = V = StocuriCAx100 . Po ObligatiiCAx360 . creanţe.active totale = Af + Ac + Cr + Pro. disponibilităţi şi plasamente). Rata rentabilităţii activelor (Ra): Ra PnAtx100 . Viteza de rotaţie a stocurilor materiale (V ): rs rsm Vrsm = Stocurimateriale x360 CA ac 5.drepturi băneşti ale firmei. Rata dividendelor (R ) : d 8 R = CpermPbx100 d 5. în care: Af . Ac . P . Rata de finanţare a activelor circulante (R ): R = FRAcx100 .: referitor la rentabilitatea activelor.prime pentru rambursarea obligaţiilor. cu acţionarii şi cu bugetul statului). Perioada de încasare a creanţelor (R ): îc R = CreanteCAx360 unde: Creanţe .Af. a At mp .datoriile firmei către terţi.rotaţia activelor: t r ro a = r = V.conturi de regularizare.obligaţii pe termen scurt. unde: FR -fondul de rulment = Cperm . 20. B. Rate de gestiune financiară 15.4 Rate de echilibru financiar 19.13.obligaţii pe termen mediu şi/sau lung.active circulante (stocuri.active fixe (imobilizate). unde: A . se mai pot calcula şi: r . N.5. Viteza de rotaţie a stocurilor (V ).

At 5. Rata autonomiei financiare globale (R ): sf afg Rafg = x100 . 22.pasive totale = împrumuturi + datorii asimilate + furnizori + creditori + alte datorii. Rata lichidităţii rapide (Rlr): Rlr = Ac−Stocurix Os = 100 . Rata lichidităţii imediate (R ): R = Plasamente +Disponibilx100 li Os 5.6 Rate de structură a pasivului 32. 33. 26. Cperm .5.(Ric): Ric . Rata lichidităţii curente (Rlc) sau a fondului de rulment (RFR) Rlc OsAcx100 . Rata imobilizărilor corporale (terenuri + mijloace fixe) . Rata imobilizărilor (R ): i Ri Im obilizari At = x100 100 if . Rata activelor circulante (R ): R = Ac x100 28. Rata disponibilităţilor (Rdisp): Rdisp=Disponibilitatix100 . Rata stocurilor (R ): At ac ac At = Im obilizaricorporalex At = s R = StocuriAtx100 29.21. Rata autonomiei financiare la termen (Raft): R =Cp aft Cp x100 .5 Rate de structură a activului 24. unde: Pt Pt . Materii prime (R ): Rmp = Materiipri mex100 30. Pt 34.5. Rlr=Creante+ Disponibilx100 Os li 23. Rata stabilităţii financiare (Rsf): R = Cpermx100 .(R ): Rif Im obilizarif inanciarex100 27. 25. Rata creanţelor comerciale (R ): s mp At cc Rcc = Clientix100 At 31. Rata imobilizărilor financiare (titluri imobiliare) .

88 .

împrumuturi pe termen scurt. dobânzi. plasamente. gî gî t 36.7 Alţi indicatori Ch fixe 37. diferenţe de curs valutar. provizioane) 6. . unde =Pv− P .var. Aport suplimentar de capital de la asociaţi mii lei 6. Rata globală de îndatorare (R ): R =Dtx100 . Cumpărări de active fixe 2. Fluxul de numerar (FN) = totalul intrărilor şi al ieşirilor de numerar în decursul unei perioade determinate (de regulă. Rata de îndatorare la termen (Rît): Rît = Otml x100 Cperm 5. credite TOTAL IEŞIRI DE NUMERAR EXISTENT (CASH) ANULUI LA SFÂRŞITUL mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei 89 . Furnizori şi conturi asimilate 8. TVA de încasat mii lei 5. dobânzi. Impozit pe profit 10. Clienţi şi conturi asimilate mii lei 7. var Ch.datorii totale ale firmei.5.M. TVA colectată mii lei 4. PERIOADA FLUXUL DE NUMERAR U. Ch.preţul de vânzare. Costuri de producţie (exclusiv amortizări) 4. x100 . TVA de plată 9. Cheltuieli suportate din venituri 5. mediu sau lung mii lei TOTAL NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei f n B.cheltuieli fixe.I (ieşiri de numerar). Venituri din vânzări mii lei 3. Rate. ( i) A. Cheltuieli financiare (creanţe. Cheltuieli fond de rezervă 7. Pragul de rentabilitate (Pr): Pr . Plăţi pentru investiţii 3. NUMERAR ÎN FLUX (INTRĂRI) mii lei 1. IEŞIRI DE NUMERAR 1. v 38.cheltuieli variabile. unde: Pt D .35. un an): FN = N (numerar influx) .fixe . Ch. Existent (cash) la începutul anului mii lei 2. Dividende 11.

nume.) .principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite (preţ. forma de proprietate) .conducerea (funcţia. broşuri. direct detailiştilor. ponderea valorică în total aprovizionări. din care: direct productiv) 3. calitate: ieftin/comparabil/scump) .1. ponderea valorică în total aprovizionări.clienţi (nume. angro) .produsele/serviciile 9 - principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă. experienţă) .2. modul de asigurare cu utilităţi (energie.) 5. SCA. nume şi adresă furnizor.cum se va realiza desfacerea produselor (reţea proprie de magazine.descrierea investiţiei în contextul procesului tehnologic prezentat anterior . data naşterii. 90 . abur etc. adresă. telefon. impactul asupra mediului 5. străin) . acţionari principali (nume.produsele/serviciile . „Cum se întocmeşte un plan de afaceri". Conducerea/personalul agentului economic . Piaţa actuală .natura capitalului (particular. JV) . Descrierea proiectului pentru care se solicită creditul . Descrierea activităţii curente . adresă.întocmirea graficului de realizare a investiţiei . forma de proprietate. adresă.numele agentului economic . nume. SNC. SCS. pliante.date tehnice cu privire la mijloacele fixe din proprietatea agentului economic 4.activitatea de promovare a vânzărilor (reclamă. ponderea în total vânzări) .asociaţi.modificările necesare la echipamente.principalii furnizori de materii prime (denumire materie primă.tipul activităţii (producţie.data înregistrării la Registrul Comerţului . clădiri existente . publicitate. comerţ. de stat.concurenţi potenţiali (nume.3. SRL. alte forme) 5. caracteristici noi) . forma de proprietate etc.concurenţi (nume. construcţii. calitate.reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia noii oferte pe piaţă . revista Idei de afaceri nr.Exemplul 1: PLANUL DE AFACERI metodologia Băncii Române de Dezvoltare 1.modificările necesare în structura şi numărul personalului angajat 9 Sursa: M. stare civilă) 2. studii.forma juridică de constituire (SA.descrierea sumară a procesului tehnologic actual . participare la târguri/expoziţii. grafic de atingere a capacităţilor . date cunoscute cu privire la aceştia) poziţia produselor/serviciilor agentului economic comparativ cu cele ale concurenţilor (produs. comerţ exterior) . apă. preţ. prenume. 4(9)/1994. servicii. adresă.descrierea procesului tehnologic: 5.personalul (număr total salariaţi. prenume. Date de identificare a agentului economic . Lupu. produs) .

Muth. coediţie a Casei de editură Capital şi a Editurii Expert. Firma . Lloyd.scurtă prezentare a tuturor secţiunilor planului . bunurile care urmează a fi procurate din credit.calculul amortismentului .obiectivele şi valorile principale . gaj cu deposedare sau fără deposedare în condiţiile art. F.câştigul celor care investesc în capitalul social şi indicarea modului momentului în care ei îşi pot vinde investiţiile 3.6. Geralach. p.scurtă prezentare a produselor/serviciilor 2. 1997.garanţii reale (ipotecă. adresă. vânzări prevăzute) . scrisori de garanţie.estimare pentru anul în curs . Planul de afaceri.motivele pentru care este necesară finanţarea .cum vor fi rambursate împrumuturile . Informaţii financiare privind activitatea trecută a agentului economic .clienţi potenţiali (nume. Date privind piaţa şi promovarea vânzării produsului/serviciului . asigurări cesionate în favoarea băncii). H.perspective 10 şi a Sursa: R. Planul de finanţare a investiţiei şi previziunile financiare pentru perioada de rambursare a creditului .serviciul datoriei previzionat 10. .graficele de rambursare a creditelor fluxul de numerar şi situaţia veniturilor şi cheltuielilor pe proiect şi pe total activitate 9.caracteristicile principale ale medului de funcţionare .indicatori de bonitate 8. 480 din Codul Comercial). 92-95 10 91 .situaţia veniturilor şi cheltuielilor în ultimii doi ani .concurenţi potenţiali 7.bilanţurile contabile pe ultimii doi ani .situaţia creditelor deja existente .modul în care finanţarea solicitată va duce la îmbunătăţirea activităţii . P.raportul active curente/pasive curente previzionat .scurt istoric . Garantarea creditului . Informaţii financiare privind activitatea viitoare a agentului economic . Sumar . Bucureşti.accentuarea aspectelor manageriale .rata internă de rentabilitate financiară a proiectului .identificarea beneficiilor clienţilor . Propunerea . depozite în lei sau valută. Exemplul 2: PLANUL DE AFACERI : metodologie destinată obţinerii unei potenţiale finanţări 1. H.garanţii personale (cauţiune).

amplasamentul şi infrastructura 6. principalele produse cu ponderea respectivă în totalul vânzărilor 2. preţ 4. Planul financiar . Organizare .politici de personal şi de salarizare 9. Produse şi pieţe 1.structura societăţii comerciale sau a grupului şi a fiecărei activităţi principale .funcţiile financiară. asigurarea calităţii 7. istoricul evoluţiei activităţii firmei 2. forţa de muncă 9. garanţii pentru produse 9. previziuni) 3.tendinţe financiare 92 . reclamă 6. servicii pentru clienţi 10.ponderea resurselor manageriale .managementul financiar . contabilă şi de control . Managementul . obiective privind piaţa şi vânzările 5. metode de vânzare 3. filială de acelaşi rang) 8. Operaţiuni 1. şi structura legături funcţionale cu alte societăţi comerciale (spre exemplu. factorii principali de succes pe piaţă 2. tehnologia de producţie şi descrierea procesului tehnologic 4. principalele contracte de vânzări 8. Marketing şi distribuţie 1.programe existente şi propuse pentru dezvoltarea managementului 8. pieţele principale şi detalii ale acestora (ponderea pe piaţă.4. capacitatea de utilizare a utilajelor 5.evoluţia carierelor managerilor principali . calitate 5. canale de distribuţie 7. tendinţe în trecut. nivelul stocurilor 7. puncte forte şi slabe în zona concurenţială 6.situaţia financiară actuală . puncte de desfacere 4.echipa conducerii superioare . felul concurenţei. achiziţii şi rularea materialelor 3.analiza performanţelor financiare din trecut . efectul finanţării solicitate asupra activităţii 6. mesajul pentru vânzări 5.sistemul de informare a conducerii . perspective 7.

personal .pieţe .tehnologie . ale bilanţurilor. Anexe . pe cinci ani.scheme de organizare .modele de contracte . în decursul unui an previziuni.produse .broşuri de prezentare a societăţii comerciale 93 .performanţe financiare din anii precedenţi .CV al principalilor manageri .- bugetul de casă. lunar.funcţionare . situaţia veniturilor şi fluxul de lichidităţi 10.

8. c) mediul sau locul de viata al unei biocenoze. b) totalitatea factorilor biotici dintr-un ecosistem. 3. c) efectul de sera. Biotopul este format din: a) totalitatea flintelor vii dintr-un anumit habitat. 6. c) mediul edafic si antropic de creştere al oricărei vieţuitoare. c) CO siCO. Relaţiile trofice reprezintă: a) relaţiile de nutriţie ce se stabilesc intre speciile unei biocenoze. 2 94 . b) populaţia oricărei specii grupata laolaltă cu alte populaţii ale altor specii.PARTEA VI-a INTREBARI GRILA PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR Ecologie si protecţia mediului 1. Transportul de energie intr-un ecosistem se realizează prin: a) relaţiile de transport dintre anumite specii. b) fixarea azotului din aer. c) legaturile dintre speciile unei biocenoze care asigura capacitatea de adapatre. Procesul de fotosinteza asigura : a) conversia energiei solare in energia chimica a substanţelor organice nou sintetizate. 10. Intensificarea efectului de sera este determinata de acumularea in atmosfera a unor cantităţi mari de: a) O3 si O2. b) ploile acide. c) nu afectează structura şi funcţionalitatea ecosistemelor naturale. 9. b) gazelor rare. Pesticidele: a) se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice b) sunt biodegradabile si nu afectează sănătatea omului. b) dispersia gazelor nocive din atmosfera. b) relaţiile dintre doua specii. 7. c) multiplicarea bacteriilor chemosintetizatoare. 4. in care una asigura protecţia celeilalte. c) pătrunderea radiaţiilor ultraviolete. Surse de poluare naturala sunt: a) erupţiile vulcanice. Stratul de ozon limitează: a) formarea efectului de sera . 2. Ploile acide determina: a) distrugerea stratului de ozon b) distrugerea descompunatorilor solului c) distrugerea tuturor organismelor acvatice. c) relaţiile de cooperare. b) relaţiile de nutriţie. Biocenoza reprezintă: a) cel mai simplu nivel de organizare al materiei vii. 5.

b) un tip de grind. clorhidric 18. Contaminarea apelor cu substata organica in descompunere in general duce la: a) creşterea concentraţiei de oxigen dizolvat b) scăderea concentraţiei de oxigen dizolvat c) scăderea concentraţiei de H2S 20. Plaurul este: a) o zona inundabila in Delta Dunării. carbonic c) ac. In Marea Neagra. Ploile acide sunt determinate de acizi corozivi ca: a) ac. Detergenţii nebiodegradabili: a) sunt descompuşi de enzime b) distrug flora bacteriana c) scad toxicitatea generala a mediului 19. la adâncimi de peste 200 m exista cantităţi mari de: a) H2S b) C02 c) NH3 13. Rezervaţia Biosferei din tara noastră este: a) Parcul Naţional Retezat b) Delta Dunării c) Pădurea Letea 15. Eroziunea solului este cauzata de: a) defrişări b) plantarea de arbori pe pantele abrupte c) efectul de sera 17. sulfuric b) ac. c) o formaţiune vegetala plutitoare. b) energia din biomasa vegetala. 95 . Distrugerea stratului de ozon este cauzata de: a) freon b) metan c) amoniac 16. Organismele bentonice trăiesc: a) pe fundul marilor şi oceanelor b) in masa apei c) in stratul superficial al apei 12. Energia vitala pentru funcţionarea unui ecosistem de câmpie este: a) energie luminoasa. 14. c) energie din biomasa animala.11.

prin fecundare cu polen străin. b. Hibridarea simplă reprezintă încrucişarea: a. descendenţa sexuată a unei plante alogame.1. planta mamă castrată şi izolată se polenizează cu polenul recoltat de la genitorul tată. 2. fie a celor femeli (ginogeneză. principala sursă de variabilitate genetică şi de obţinere a soiurilor noi. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. 4. c. provenit de la alte soiuri. unui hibrid folosit ca mamă cu un soi sau o linie consangvinizată. 96 . c. indivizi din specii diferite aparţinând aceluiaşi gen. c. a unui hibrid folosit ca mamă. c. are loc la: a. descendenţa vegetativă a unui singur indivi. b. descendenţa sexuată a unei plante autogame. partenogeneză). a doi hibrizi simpli. fie numai prin gameţi masculi (androgeneză). soiuri ale aceleaşi specii. c. c. a două soiuri sau a două linii consangvinizate. b. indivizi din genuri diferite. prin polenizare cu polen propriu. 3.d Hibridarea. Hibridarea interspecifică o întâlnim atunci când se încrucişează: a. b. specii şi chiar genuri diferite. a doi hibrizi simpli. prin castrarea plantei mame care apoi se polenizează liber. 7. Hibridarea artificială forţată are loc când: a. b. b. descendenţa se realizează: a. cu un soi sau o linie consangvinizată. Hibridarea dublă reprezintă încrucişarea: a. planta mamă castrată se polenizează liber. c. 6. planta mamă castrată şi izolată se polenizează sub izolator cu inflorescenţe ale soiului tată. b. c. b. plantele autogame cât şi la cele alogame. cu ajutorul vântului sau insectelor. plantele care se înmulţesc numai vegetativ. Ce este clonul sau şuşa: a. 8. prin polenizarea genitorului matern cu polen de la alt soi. plantele la care organele florale sexuale nu sunt normal formate. Hibridarea naturală se realizează: a. Principii de genetică La plantele cu reproducere vegetativă . pe seama unui singur individ. 5.

1 12. în urma încrucişării între forme diferite genetic. scăderea vigorii hibrizilor în descendenţă. ca urmare a încrucişării între forme apropiate genetic. Efectul heterosis se manifestă pregnant: a. care se reflectă direct asupra producţiei. creşterea vigorii hibrizilor F1. c. . la hibrizii F1. c vitalitate aproximativ egală cu a genitorilor din care provin. Linia consangvinizată reprezintă: a. hibridarea liniilor consangvinizate între ele. Consangvinizarea reprezintă: a. menţinerea la aceeaşi valoare a vigorii hibrizilor F1 cu a genitorilor. c. b. b. de la o plantă. 97 14 15. 11. încrucişarea repetată de 5-6 ori a hibridului F1. încrucişarea repetată între genitorii hibridului F . b. la soiurile consolidate genetic. Capacitatea combinativă generală se determină prin: a. unui hibrid folosit ca mamă cu un alt hibrid. c. hibridare ciclică (tip top-cross). totalitatea indivizilor cu caractere asemănătoare. 16. sau cu un soi. repetată a doi genitori din specii diferite. c. sau încrucişarea între indivizi înrudiţi. cu unul dintr părinţi. datorită segregării caracaterelor. Heterosisul determină: a. Liniile consangvine au în general: a vitalitate redusă. c. obţinuţi prin înmulţire vegetativă.9. 13. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu acelaşi genitor comun numit tester. hibridarea ciclică. c. motiv pentru care nu pot fi folosite direct în producţie. care constă din încrucişarea fiecărei linii consangvinizate cu mai mulţi genitori. b. unui hibrid folosit ca mamă cu o linie consangvinizată. c. autofecundarea plantelor autogame. b. începând cu generaţia F2. timp de mai multe generaţii succesive a unei singure plante alogame. autofecundarea forţată cu polen a plantelor alogame. 1 1 10. descendenţa consangvină. b. hibridarea regresivă) constă în: a. Retroîncrucişarea (backcross. încrucişarea repetată a genitorilor hibridului F cu un alt soi valoros sau linie consangvinizată. b. polenizarea hibrizilor F . descendenţa consangvină a unor plante autogame. Hibridarea triplă reprezintă încrucişarea: a. b vitalitate crescută. cu polenul altor hibrizi.

atât la plantele autogame cât şi la cele alogame. c. b. b. Necesită castrarea artificială a plantelor mamă. direct proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. reducerea garniturii proprii de cromozomi la jumătate.17. 1 1 3 20. Marea majoritate a mutaţiilor sunt: a. c. 23. c. creşte considerabil masa vegetativă. c. Autopoliploidia reprezintă: a. 1 18. se înregistrează o creştere a rezistenţei la anumiţi factori de mediu. menţinerea constantă a numărului de cromozomi. fără aport de polen din afară. sunt stabile şi prezintă fenotipuri superioare ambilor genitori. se ridică şi mai mult gradul de variabilitate a populaţiilor. Prin hibridarea formelor mutante între ele sau cu alte forme (soiuri): a. servind ca bază ulterioară de ameliorare. c. Formele transgresive ce se obţin prin hibridarea transgresivă apar: a. în generaţia F . 1 19. creşte considerabil masa vegetativă. sporeşte productivitatea de seminţe şi respectiv producţia de fructe. sunt instabile şi sunt inferioare caracterelor genitorilor. numai la plantele alogame. 21. b. dăunătoare sau letale. c. 24. Folosirea liniilor consangvinizate androsterile ca genitori materni în producerea de seminţe hibride: a. Contribuie la eliminarea totală sau parţială a castrării artificiale a plantelor mamă. în generaţia F2. nu modifică baza ereditară genetică a hibrizilor. b. variabilitatea nu este influenţată. sporeşte producţia de seminţe şi respectiv producţia de fructe. c. multiplicarea garniturii proprii de cromozomi cu un număr de multiplicare superior lui 2. b. nu este influenţat de numărul de gene în stare heterozigotă. b. b. favorabile sau productive. Heterosisul reproductiv se întâlneşte în cazurile când în generaţia F : a. în generaţia F . 98 . numai la plantele autogame. 22. b. Se face prin autopolenizarea normală în cadrul florii. se înregistrează o creştere a rezistenţei plantelor la anumiţi factori de mediu. 25. Heterosisul somatic se întâlneşte în cazurile când în F la plante: a. Metoda hibridării convergente care constă în încrucişarea în paralel a hibridului F atât cu un părinte cât şi cu celălalt timp de 4-6 generaţii. invers proporţional cu numărul de gene în stare heterozigotă. c. se reduce gradul de variabilitate a populaţiilor. Efectul heterosis este: a. se utilizează: a. b. c.

reducerea numărului de cromozomi. încrucişare întâmplătoare. b. autofecundare. Soiurile monoliniare sunt alcătuite din: a. backcross b. Genitor patern. Pentru transferul plasmogenelor este obligatoriu ca donatorul să fie: a. Transferul unei gene recesive se face prin: a. 28. Genitor matern.26. fie patern. b. 2 biotipuri. c. 27. c. b. urmată de: a. c. Allopoliploidia reprezintă încrucişarea între specii sau genuri diferite. Fie genitor matern. un singur biotip. c. numeroase biotipuri. 29. 99 . dublarea numărului de cromozomi. menţinerea constantă a numărului de cromozomi.

c) care sunt diferite de la o perioadă de timp la alta. b) care sunt cele mai mici. 8. b) reducerea costurilor până la cel mai mic nivel posibil. Costurile variabile sunt acelea: a) care nu se modifică odată cu volumul producţiei. b) o modalitate de creştere a profitului. c) care nu se modifică odată cu volumul producţiei.Principii de Economie Generală 1. Rata marginală de substituţie reprezintă: a) o combinare a factorilor de producţie. 100 . în sens generic. astfel ca producţia să rămână constantă. Costul. c) alegerea celor mai bune metode de management şi marketing. 2. b) care se modifică odată cu volumul producţiei. b) utilizarea (prin consum) a factorilor de producţie. Consumul capitalului circulant se face sub formă: a) de cotă de amortizare. c) producţia să se obţină cu costuri mici în condiţiile menţinerii sau creşterii calităţii. 5. 6. cât şi fizică (materială). Principalii factori necesari pentru creşterea eficienţei şi sporirea forţei competitive a agenţilor economici sunt: a) creşterea costurilor în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. b) în exclusivitate valorică (bănească). 4. c) atât valorică. Costurile fixe sunt acelea: a) care se modifică odată cu volumul producţiei. c) raţionalitatea folosirii resurselor ca factori de producţie. 7. Costul marginal reprezintă: a) costul de producţie cel mai mic. b) producţia să se diversifice calitativ. 3. măsoară: a) gradul de rentabilitate al utilizării anumitor factori de producţie în forme diferite de combinare. c) sporul de cheltuieli totale necesitate de creşterea cu o unitate a producţiei. Substituirea factorilor de producţie în activitatea economică trebuie să se facă astfel încât: a) producţia să crească în orice condiţii. c) cantitatea necesară dintr-un factor de producţie pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor. b) costul de producţie cel mai mare.

16. c) proprietăţile sau caracteristicile bunului economic. c) rodnicia sau randamentul factorilor de producţie. atât obiectiv. Esenţa alegerii consumului raţional constă în: a) satisfacerea tuturor trebuinţelor. 14. utilitatea medie evoluează astfel: a) creşte. în sens generic. 14. Baza utilităţii unui bun. b) creşte cu o rată descrescătoare. b) rentabilitatea activităţii economice depinde în mare măsură de abilităţile managerului. c) poate să crească. b) satisfacerea normală a celor mai stringente trebuinţe. 13. cât şi subiectiv. independent de consumator. 11. c) creşterea productivităţii. 101 . Productivitatea marginală a factorilor de producţie ne arată: a) randamentul pământului. reprezintă: a) producţia obţinută de o firmă într-un timp dat. cum evoluează productivitatea marginală ? a) creşte. c) este pozitivă şi descrescătoare. b) creşterea utilităţii bunurilor. Care din următoarele enunţuri consideraţi că este corect ? a) raţionalitatea generează eficienţă economică. b) scade. b) dublu. c) sporul de rezultate obţinut prin creşterea cu o unitate a unuia (sau a fiecărui) factor de producţie. Când utilitatea marginală este pozitivă şi descrescătoare. 10. Când productivitatea medie a muncii creşte. c) eminamente subiectiv. Productivitatea. o reprezintă: a) estetica bunului economic respectiv. c) găsirea acelui program de achiziţii şi de consum care să-i asigure cea mai mare satisfacţie posibilă cu ajutorul venitului său limitat. Aprecierea utilităţii bunurilor de consumatori are un caracter: a) obiectiv. Reducerea duratei timpului de muncă are la bază: a) reducerea productivităţii. b) preţul bunului economic respectiv. să scadă sau să rămână constantă. 15. c) echilibrul economic aparţine numai firmelor rentabile. 12. b) plusul de producţie faţă de perioada anterioară. în general. b) randamentul capitalului.9.

Preţul de echilibru este influenţat de: a) creşterea veniturilor cumpărătorilor. c) toate răspunsurile sunt corecte. b) cererea este mai mare decât oferta. Când numărul de doze (cantitatea) consumate dintr-un bun creşte. 23. utilitatea totală resimţită de către un consumator prin mărirea cantităţii consumate din bunul respectiv: a) creşte.17. indiferent de locul unde se desfăşoară tranzacţiile. Principalii factori care influenţează elasticitatea cererii sunt: a) modificarea preţului bunurilor şi serviciilor şi mărimea venitului real al consumatorilor. b) care sunt de strictă necesitate. Bunurile cu cerere elastică sunt acelea: a) a căror cerere se modifică în funcţie de preţ. utilitatea economică totală resimţită de un consumator. Care din afirmaţiile de mai jos definesc mai complet noţiunea de piaţă: a) este un loc unde se fac tranzacţii. c) reprezintă toată gama de acţiuni prin care cumpărătorii şi vânzătorii intră în contact şi schimbă bunuri şi servicii. c) preţul de echilibru al factorilor de producţie. c) rămâne neschimbată. b) utilitate economică are orice bun de care cineva are nevoie. b) este o bursă. b) scăderea costurilor de producţie. 21. este în mod normal: a) crescătoare. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte elasticitatea cererii: a) creşterea ofertei pe piaţă. b) scade. pe care nu le deţine şi pe care trebuie să le cumpere. c) a căror cerere se modifică într-o măsură mai mare decât se modifică preţul lor. Cererea de bunuri şi servicii depinde de: a) necesităţile de consum. 19. b) puterea de cumpărare a individului. Arătaţi care din aprecierile de mai jos privind utilitatea economică sunt corecte: a) utilitatea economică este o trăsătură a oricărui bun liber sau economic. 20. 25. b) nivelul profitului obţinut de unitatea economică. c) modificarea cererii în funcţie de anumiţi factori. c) mărimea veniturilor obţinute din vânzarea producţiei. 22. b) descrescătoare. c) utilitate economică au toate bunurile de care cineva are nevoie. Când utilitatea marginală a bunului "x" este pozitivă. 24. 102 . c) descreşte când utilitatea marginală este descrescătoare. inclusiv producătorul sau posesorul său. 18. dar descrescătoare.

34. c) maximizarea volumului de bunuri economice. 30. 33. b) costul este mai mic decât preţul. b) când cererea este egală cu oferta. 35. c) întreprinderea obţine profituri mari. c) costul este egal cu preţul. c) este obţinut de toţi agenţii economici. c) sunt două forme de venit care revin unor posesori de factori de producţie diferiţi. c) volumul capitalului folosit creşte mai mult faţă de sporirea masei profitului. b) profitul este un venit.plină. b) întreprinderea înregistrează profituri mici.. c) o formă a echilibrului financiar. Profitul se aseamănă cu dobânda şi renta prin aceea că: a) are aceeaşi mărime. între acestea şi eforturile depuse.bine. c) . Starea de echilibru economic este atunci: a) când suma totală a încasărilor din vânzări este cea mai mare.. b) este un venit. c) când veniturile sunt egale cu cheltuielile. Rata profitului creşte atunci când: a) masa profitului scade mai încet comparativ cu reducerea costurilor materiale şi salariale. b) diferenţa dintre încasări şi cheltuieli. 27. b) maximizarea preţului de vânzare.26. b) în care cererea este egală cu oferta. Salariul se deosebeşte de profit prin aceea că: a) salariul este mai mic decât profitul. b) dimensiunile profitului şi ale cheltuielilor materiale rămân constante. Echilibrul economic valoric exprimă: a) rentabilitatea agenţilor economici. iar costurile salariale se reduc. Piaţa care funcţionează .. este cea: a) golită de mărfuri. 31.. 32. de mărfuri. Rata profitului arată: a) gradul de rentabilitate al capitalului utilizat. 28. În care din situaţiile de mai jos activitatea întreprinzătorului este rentabilă: a) întreprinderea nu înregistrează nici pierderi nici profituri. iar diferenţele dintre ele sunt considerate normale. Pragul minim al rentabilităţii este dat de: a) costul mai mare ca preţul. Criteriul major al eficienţei la nivelul unităţii economice este: a) maximizarea profitului. c) gradul de competitivitate. 29. b) concordanţa relativă între diferite structuri valorice ale rezultatelor economice. 103 .

37. c) renunţările. Creşterea rapidă şi de aceeaşi mărime a veniturilor tuturor agenţilor economici şi a preţurilor bunurilor de consum şi a serviciilor oferite pe piaţă are ca rezultat: a) reducerea puterii de cumpărare a unităţii monetare. 44. b) creşterea indicelui preţurilor mai rapidă decât a veniturilor băneşti medii pe locuitor. b) creşterea puterii de cumpărare a unităţii monetare. c) (populaţia ocupată / populaţia aptă de muncă) x 100. chiar sacrificiile pe care populaţia trebuie să le accepte în perioada de tranziţie. 39. În care din situaţiile următoare apare inflaţia ? a) masa monetară = suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. c) cererea de muncă < oferta de muncă. În care din situaţiile de mai jos există şomaj? a) cererea de muncă > oferta de muncă. 43. c) şomaj tehnologic. b) masa monetară > suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. 38. c) creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. c) crizele (ciclurile) economice.36. Costurile sociale ale tranziţiei la economia de piaţă reprezintă: a) impozitele suplimentare pe care populaţia. b)şomaj structural. Care din relaţiile de mai jos exprimă gradul de ocupare a populaţiei apte de muncă dintr-o ţară: a) (populaţia aptă de muncă ocupată/populaţia totală)x100. Care din enunţurile de mai jos la consideraţi corecte pentru a ilustra inflaţia: a) creşterea preţurilor mai rapidă decât a salariului nominal. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata şomajului? a) (numărul persoanelor apte şi neocupate/populaţia totală)x100. c) (populaţia aptă şi neocupată/populaţia aptă şi ocupată)x100. b) cheltuieli suplimentare pe care le va angaja bugetul de stat. toţi agenţii economici trebuie să le suporte în perioada tranziţiei. Şomajul ciclic este cauzat de: a) schimbarea vechilor tehnici. c) masa monetară < suma preţurilor bunurilor de pe piaţă. 104 . 40. b) (populaţia aptă de muncă. 41. Care din următoarele forme de şomaj pot fi atribuite înlocuirii vechilor tehnologii (retehnologizării): a) şomaj sezonier. 42. b) cererea de muncă = oferta de muncă. c) creşterea numerarului aflat în circulaţie. dar neocupată / populaţia aptă de muncă ocupată)x100. b) modificarea structurilor economice. b) (numărul şomerilor / populaţia ocupată) x 100.

Diminuarea costurilor sociale ale tranziţiei la economia de piaţă presupune în special: a) creşterea veniturilor băneşti ale întregii populaţii. este calculat ca raport între costurile: a. necesitate de creşterea consumului de factori de producţie pentru a spori cu o unitate producţia (ΔQ) depinde de: a. Consumul variabil mediu. Evoluţia costului marginal (Cm). 105 . Aprecierea utilităţii economice a unui produs are un caracter: a. exprimată prin numărul de salariaţi sau ore de muncă. Consumul capitalului fix: a. 49. producţia obţinută (ΣQ) şi suprafaţa totală agricolă. fiind formate din costuri fixe şi variabile. fixe globale şi producţia obţinută (CF/Q). se consumă treptat.45. 47. Consumurile fixe. b. costurile fixe medii (CFM). ce formează costul variabil mediu (Cvm). rămân relativ neschimbate faţă de modificarea volumului de producţie. 48. aleatoriu. se include integral în forma materială şi bănească a bunurilor din care este format. ca parte a consumului global: a. în rezultatele producţiei. b) "îngheţarea" preţurilor bunurilor de consum şi a tarifelor la servicii. recuperarea cheltuielilor făcându-se treptat. Pentru calcularea productivităţii medii a muncii se face raportul între: a. eminamente selectiv. costurile variabile medii (Cvm). c) sporirea eficienţei economice şi reorientarea investiţiilor pe ramuri (spre cele mai rentabile). nu se consumă deloc în procesul de producţie. Capitalul circulant: a. b. c. utilitatea ne fiind legată de nevoile consumatorului. definit sub forma sporului de cheltuieli totale (CT). produsul fiind neapărat necesar consumatorului. nu se înregistrează. făcând obiectul investiţiei de lungă durată. 51. producţia totală (ΣQ) şi cantitatea totală de muncă utilizată (ΣL). variabile globale şi producţia obţinută (CV/Q). b. producţia obţinută (ΣQ) şi capitalul tehnic utilizat (ΣK). fiind supus unui proces de uzură. 46. costurile variabile totale medii (CTM). c. se modifică în raport cu modificarea volumului de producţie. b. depinzând de raportul pe care fiecare consumator îl stabileşte între cantitatea determinată din bunul respectiv şi nevoile sale. în cadrul fiecărui ciclu de producţie. b. se referă la întreaga producţie. c. c. se înregistrează numai în expresie bănească. c. participând la mai multe cicluri de producţie. c. se înregistrează atât în expresie fizică cât şi valorică (bănească). eminamente obiectiv. 50. totale şi producţia obţinută (CT/Q). c. prin consumarea sa. b. 52. b.

c. provenite dintr-o activitate. Profitul se determină ca diferenţa între: a. b. b. determină modificarea în aceeaşi mărime a cererii lor. 57. veniturile şi cheltuielile totale ale întreprinderii.53 Bunurile cu cerere elastică sunt cele la care o modificare de o anumită mărime a preţului: a. c. b. egal cu volumul costurilor. 56. instituţionalizarea unei mărimi a profitului care se stabileşte de decizia autorităţilor şi de politica fiscală a statului. produce o modificare în mai mică măsură a cererii lor. c. c. costul planificat al produselor şi cel realizat. hotărârea fiecărui consiliu de administraţie al societăţilor comerciale. b. 55. mai mic decât volumul costurilor. Profitul admis reprezintă: a. mai mare decât volumul costurilor. preţul de vânzare şi costul produselor (serviciilor). b. atrage după sine o modificare mai mare a cererii lor. Pragul minim al rentabilităţii unei firme este atins atunci când volumul încasărilor este: a. venitul total obţinut şi capitalul folosit. 106 . 54. cantitatea de mijloace financiare ce rezultă în urma vânzărilor produselor care să permită reluarea ciclului de producţie. Rata profitului se calculează ca raport procentual între: a. preţul de vânzare planificat şi cel realizat al unui produs. c. masa profitului şi capitalul folosit.

3. 10. b) dezvoltare a rădăcinilor. Respectarea rotaţiei tehnologice la cultura de orz asigură sau nu sporuri de recoltă a) da. c) făina de ovaz. c) grâu şi secară. Înfrăţirea este procesul biologic al cerealelor de: a) ramificare a tulpinii. c) turte de orz.Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole 1. 11. b) combinatorul. b) climă călduroasă şi umedă. c) Fitotehnia. Definiţi care ramură a ştiinţelor agronomice se ocupă cu studiul plantelor de câmp: a) Agrotehnica. c) glucidele.sunt sub limită. c) combina în agregat cu grapa cu discuri (GD). Care dintre culturile agricole pot valorifica şi terenurile săraturoase din lunci. 2. c) borul. a) orzul. Triticola este o cereală nouă. Folosirea orzului în alimentaţia omului se face sub forma: a) făină de orz. 8. rezultată din hibridarea dintre: a) grâu şi orz. c) rapiţa. c) da. c) creştere în greutate a boabelor. b) Pedologia. b) arpacaş. b) orz şi mei. c) climă rece şi umedă. 4. Secara se cultivă în bune condiţii de: a) climă calduroasă. dar de 20%. b) azotul. b) orezul. 5. 107 . Care este principala componentă chimică la bobul de grâu şi în ce procent: a) lipidele. 6. Arătura la grâu se face cu: a) plugul în agregat cu grapa stelată (GS). b) proteinele. Care este principalul produs rezultat din cultivarea orzului pentru om: a) boabele b) fulgii de ovaz. 7. Numiţi cel mai important element nutritiv al fertilizării pe solurile din România: a) potasiu. 9. de 80% b) nu.

c) cotonizare. c) fabaceae. b) topit.65%. 108 . c) 60%. b) pentru a combate mai bine buruienile. Denumiţi orizontul dur de sol care influenţeaza negativ sistemul radicular al plantelor: a) crusta.din ce categorie fitotehnică face parte: a) plante tuberculizere si rădăcinoase. în asolament. 17. b) plante textile. Cum se numesc resturile de inflorescenţe de la floarea soarelui şi la ce pot fi folosite: a) calatidii.12. 16. Fructul. b) brazde. b) 25 august. 14. Cartoful. b) turte. 15. Din ce cauză nu se recomandă. c) calatidiu. b) păstaie.10 septembrie. 21. Cât reprezintă partea lemnoasă din tulpina de cânepă? a) 60% . în industria alimentară. c) 1 aprilie. b) hardpan. c) pentru a evita efectul remanent al erbicidelor. Cum se numeşte operaţiunea de separare a fibrelor de pe tulpinele de in si cânepă: a) smuls. c) seminţe. c) Lunca Dunării şi sudul extrem. Care este epoca optimă de semănat la soia. la leguminoase se numeşte: a) spic. c) înundarea. Tutunul cărei familii geobotanice aparţine: a) solanacee. cultura de mazăre după alte leguminoase: a) pentru a evita riscul excesului de azot. ca furaj. 20. 18. Care este zona ecologică favorabilă pentru cultura bumbacului în ţara noastră: a) Dobrogea. b) 50%. b) papaveraceae. 22. c) cereale. 19. 13. Care este sistemul de irigaţie utilizat în cultivarea orezului: a) aspersiunea. c) combic. pentru consum direct. în sudul ţarii: a) 15 septembrie-10 octombrie. b) lunca Siretului.20 aprilie.

Grâul. 109 . c. Metodele de executare a arăturii sunt: a. porumbul. Care sunt două dintre substanţele biochimice ale macului. orezul. ovăzul. fasolea. floarea soarelui. când sunt puse în condiţii optime de temperatură. 26. b) sorgul pentru boabe. b. b. sorgul pentru boabe. sorgul vulgare. calitatea pe care trebuie să o aibă seminţele de a nu conţine corpuri străine. Floarea soarelui. ovăzul. soia. b. inul. meiul. b. pe sărite. bobul. Culturile agricole rezistente la secetă sunt: a. în epoca I-a. sorgul Oriental. orzul. umiditate şi aeraţie. c. a. Grâul. numărul de ramificaţii laterale care îndesesc planta. Culturile agricole care se recoltează toamna sunt: a. sorgul pentru mături. sorgul dur. c. care germinează şi dau germeni normali. fasolea. c. apoi pe celelalte. Plantele leguminoase pentru boabe sunt. 28. b. c. numărul de plante de pe suprafaţa de un metru pătrat sau de un ha. b) morfina şi derivatele. trifoiul. c. inul. pe două direcţii perpendiculare. utilizate cu efect sedativ în industria farmaceutică: a)codeina şi papaverina. 25.23. Care sunt cele 4 specii de sorg cultivat: a)sorgul de Sudan. meiul. iarba de Sudan. dovleacul. sorgul. sorgul zaharat. pepenele verde. porumbul. orezul.. lucerna. cânepa pentru sămânţă. sunt: a. cânepa. secara. 27. trifoiul. c. la cormană. rapiţa. soia. c) sorgul European. Prin desimea plantelor se înţelege: a. porumbul. sorgul pentru furaj. numărul de seminţe din 100 seminţe pure. sorgul bicolor. mazărea. b. Borceagul. fasolea. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a fi semănat. tutunul (plantare). 29. Puritatea seminţelor reprezintă: a. orzul. distanţele de plantare sau semănare minime la care o cultură poate creşte normal. soia. sfecla de zahăr. 31. 30. lupinul. sfecla. în lături. mazărea. c) capsulele şi seminţele. inul. ricinul. mai întâi pe locurile joase ale parcelei. mazărea. soia. Culturile agricole care se seamănă primăvara devreme. sorgul bicolor. 24. b.

21-30 cm. c. 12-17 cm. 16-20 cm. distrugerea crustei. lucrarea superficială a solului cu plugul sau grapa cu discuri. primăvara. 18-20 cm. b. borceaguri. afânarea solului primăvara înainte de semănat. c. însuşirea seminţelor de a aparţine soiului sau hibridului planificat a se semăna. 3-12 cm. calitatea pe care o au seminţele de a nu conţine corpuri străine. Lucernierele. Autenticitatea seminţelor reprezintă: a. Arătura adânca de toamnă se execută la: a. 17-22 cm. uscat. după ultima coasă. afânarea solului toamna. toamna. Adâncimea arăturii de vară pentru semănăturile de toamnă. umiditate şi aeraţie. cartofi. orz. b. c. Cultivatoarele echipate cu organe active de tip rariţă sunt folosite pentru: a. grâu. Dezmiriştirea înseamnă: a. c. iar uneori după coasă. 14-16 cm. imediat după recoltarea culturii de vară (grâu. mărunţirea şi aşezarea stratului de sol de la suprafaţă. 38. porumb. vara. c. 37.32.). distrugerea buruienilor şi afânarea solului. c. b. sfeclă. Efectul maxim al tăvălugirii în scopul tasării stratului de la suprafaţa solului. 36. b înainte de recoltarea plantei premergătoare. deschiderea de rigole la udarea pe brazde sau muşuroirea unor culturi. c. c. b. Adâncimea la care pătrund în sol piesele active ale grapei variază între: a. este de: a. 22-30 cm. 14-16 cm. b. umed. 110 33. pentru a strânge resturile vegetale. floarea soarelui. b. pentru a afâna solul şi a favoriza creşterea lăstarilor plantelor. 40. la o umiditate normală. c o dată cu recoltarea plantei premergătoare. Arătura de vară se face: a după recoltarea plantei premergătoare. 39. soia. rapiţă. . c. orz etc. trifoiştile şi pajiştile se grăpează: a. pentru a pregăti recolta din anul următor. 41. 35. se obţine când solul este: a. b. b. numărul de seminţe din 100 de seminţe pure care germinează când sunt puse în condiţii optime de temperatură. Arătura de vară se face după următoarele culturi: a. 34. după semănăturile de toamnă. b.

44. 47. din produsul analizat. rizomi sau tulpini subterane cu muguri din care pornesc lăstari. la începutul primăverii. sistemic şi distrug toate organele vegetative. Buruienile perene (pirul. Culturile succesive. pe aceiaşi parcelă. b. în timpul aceluiaşi an.1 mc. trifoi) este de : a. b. 2-3 cm. b. cerealele păioase. greutatea în kilograme a unui volum de 0. soia. unei singure culturi. pe o parcelă. bozul. 48. Masa hectolitrică (MH) a seminţelor reprezintă: a. Selectivitatea erbicidelor înseamnă distrugerea prin selecţie: a. porumbul. borceagul. distrug ţesuturile plantelor. solul. c. Monocultura înseamnă amplasarea: a. b. animalele. a unor plante. greutatea în kilograme a unui volum de 10 litri. mai mulţi ani la rând. ovăzul. sfecla. 45 46. b. lucerna. inul de fuior. nu mai pot alimenta planta. după recoltarea culturilor de toamnă. floarea soarelui. Culturile agricole care se recoltează la jumătatea verii sunt: a. c. a buruienilor numai în perioada de primăvara. în timpul unui an. numai a plantelor tinere. seminţele dacă nu sunt selectate în prealabil. rădăcini pivotante c. c. c. aceleiaşi culturi. care prin distrugere. b. b. c. denumite şi culturi duble sau culturi de mirişte: a. a două culturi pe o parcelă. fasolea.a) au în pământ: a. Erbicidele de contact acţionează asupra buruienilor astfel: a. din produsul analizat. porumbul. precipitaţiile. coada calului ş. pătrund în plantă. inul de fuior. 49. ca urmare a atingerii directe cu plantele. 5-7 cm. floarea soarelui. 50. Sursa cea mai importantă de îmburuienare o reprezintă: a. costreiul. c. Mazărea. b. c. lăsând nevătămate pe altele. ricinul. 51. se înfiinţează în anul următor. mazărea. factorii naturali: vântul. Culturile prăşitoare (care se seamănă la distanţe mai mari între rânduri) sunt: a. 111 . c. se înfiinţează toamna. 43. mazărea. cartoful.42. c. sfecla de zahăr. trifoiul. b. rădăcini fasciculate trasante. Adâncimea de semănare a seminţelor mici (lucernă. 3-5 cm. acţionează asupra rădăcinilor. bobul. b. urmează imediat după recoltarea altor culturi la sfârşitul primăverii sau începutul verii. greutatea în grame a o mie de seminţe.

c. 3. 4 5 6 7 112 . asigurând rezistenţa organismului faţă de unele boli. carnea. de secreţie a glandelor salivare faringiene a albinelor lucrătoare. Cabalinele sunt o specie de animale care pot fi crescute şi exploatate pentru: a. c. Carnea şi preparatele din carne sunt indispensabile în hrana omului şi în anumite situaţii pot constitui: a. are o încărcătură microbiologică mai mică. b. oul. potenţează şi echilibrează raţia. b. b. c. miere. îi creşte valoarea biologică. pericol pentru o categorie de consumatori. atracţie pentru turişti şi o sursă semnificativă pentru cei se ocupă de agroturism. completarea varietăţii de specii. de neînlocuit pentru toate categoriile de consumatori. b. 2. al glandelor excretoare al trântorilor. este un aliment complet. Care este produsul de origine animală care are cel mai mare indice chimic din punct de vedere alimentar: a. satisfac senzaţia de saţietate. florei din care este cules polenul. c.Tehnologia cresterii animalelor 1. multiplelor subproduse ce se obţin din ea. sportive şi medicale. cu valoare biologică. derivatele acestora. energetică şi plastică datorită: a. menţinând starea de sănătate a organismului uman. Proteinele de origine animală provenite din lapte. intensifică procesele metabolice din organism. Laptele este aliment foarte valoros pentru om deoarece: a. ouă sunt indispensabile în alimentaţia omului pentru că: a. c. laptele. scopuri de producţie. este produs alimentar accesibil ca preţ unitar pentru orice categorie de cumpărători. b. b. b. sursă de energie pentru organism. rezultat din prelucrarea mierii. Mierea constituie un aliment natural foarte hrănitor. Lăptişorul de matcă este un produs: a. prezenţei hidraţilor de carbon. c. microelementelor şi a vitaminelor. asigurarea tracţiunii în agricultură pe drumurile greu accesibile. a macroelementelor minerale. c. carne.

proteică. capitule de floarea soarelui. c. borhotul de bere. coeficientul de digestibilitate. paie de cereale. b. vreji de leguminoase. 9. b. coceni de porumb. alimentaţia pe bază de norme şi principiile întocmirii raţiilor de hrană. prin recoltare şi însilozare. hrana. pleavă. lucernă. Biostimulatorii. Norma de hrană la animale reprezintă: a. prin păşunat şi la iesle. necesarul de substanţe nutritive al unui animal . b. c. pe timp de 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru producţie. b. Sub ce formă se administrează furajele verzi în hrana animalelor de talie mare(bovine. şproturile. c. 10. tescovina. frunze şi colete de sfeclă. c. 13. Valoarea nutritivă a furajelor se exprimă prin: a. cunoaşterea surselor de hrană. cabaline): a. borhotul de spirt. c. b. antioxidanţii etc. substanţe azotate neproteice. Din ce sunt constituite resursele secundare din agricultură ce intră în raţia animalelor de fermă: a. valoarea energetică. spărturi rezultate în urma selectării boabelor de cereale. ciocălăi de porumb. lianţii. minerală şi vitaminică.8. calculul necesarului de hrană. nutreţuri de origine minerală. c. praful de cretă. Care sunt reziduurile alimentare industriale ce pot intra în calculul raţiei furajere: a. tulpini uscate de porumb. furajele concentrate. 14. cantitatea de energie rezultată în urma consumului. 11. c. aditivi furajeri. condiţiile de întreţinere şi exploatare. apa. sunt: a. b. Elementele fundamentale pentru alimentaţia raţională a animalelor sunt: a. 12. cunoaşterea scopului pentru care este întocmită raţia şi principiile nutritive ale raţiei b. nivelul constant în hrănirea unui animal. tăiţeii de sfeclă. substanţele corectoare de gust şi miros. 113 . sfeclă furajeră. melasa. enzimele. sub formă de plantă întreagă imediat sau la câteva ore după recoltare şi sub formă tocată. borhotul de amidon.

producţie totală de lapte exprimată în kg. pentru 100 kg greutate corporală şi 0. mulsul raţional. fibroase 25-35%.47 S. de lapte pe lactaţie normală şi totală. pe lactaţie normală şi totală. c. b. cunoaşterea structurii rasei. greutatea corporală. suculente 25-35%. 114 .U. % de grăsime. suculente 25-35%.05 cu greutatea corporală. total kg. b. Cum se calculează în necesarul de hrană. c. fibroase 25%. cantitatea de furaje necesară unui animal pentru creştere şi dezvoltare. să nu dăuneze sănătăţii. În sezonul de iarnă pentru vacile de lapte structura raţiei este: a fibroase 10-35%. să provină din surse nepoluate. b. masă verde la discreţie. concentrate 25-55%. să fie economică. îmbinarea aspectelor tehnice cu structura fondului genetic. să satisfacă cerinţele în substanţe nutritive. b. b. concentrate 20-40%. comportament de muls. c. c. pentru fiecare litru de lapte. 20. să fie echilibrată în toţi principii nutritivi.15. raportând necesarul la producţia de lapte. concentrate 15-25%. să fie alcătuită dintr-o gamă diversificată de furaje şi să fie economică. Ce se înţelege prin raţia de hrană la animale: a. masă verde 50%. cantitatea de furaje ce trebuie administrate unui animal în 24 ore pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru obţinerea diferitelor producţii economice. c. longevitatea productivă şi viteza de muls. Care sunt principalele caractere de lapte ale principalelor specii şi rase de animale exploatate în această direcţie: a. suculente 10-25%. c. concentrate 25%. concentrate 10-25%. echilibrată.46 kg S. dezvoltarea glandelor mamare. cantitatea de furaje pentru sporul mediu zilnic. fibroase 5-10%. 16. b. întreţinerea la nivelul parametrilor de confort. 21.) pentru vacile de lapte: a. calculând 1. substanţa uscată (S. În sezonul de vară care este ponderea sortimentelor de furaje în raţia furajeră pentru vacile de lapte: a. Care sunt verigile tehnico-manageriale ale exploatării vacilor de lapte: a. 17. înmulţind coeficientul de 1. fibroase 2 kg şi 1-2 kg concentrate. vârsta introducerii în producţie. economică. masă verde 70-80%. săţioasă.U. 19. b fibroase 36-45%. c. Care sunt condiţiile de bază ale unei raţii optime: a.U. 18. viteză de muls. alimentaţia raţională. cu procent de grăsime şi total kg grăsime pe lactaţie.

asigurarea parametrilor optimi de microclimat din adăpost. 3 23. În sistemul de întreţinere al oilor în lactaţie. fermele nu au forţă de muncă suficientă Care este carnea animală cu conţinutul cel mai scăzut în lipide: a. a cerinţelor de confort şi igienă. b. standul de staţionare 1. în stabulaţie permanentă. masă verde şi concentrate completată cu necesarul de apă.10-0. având conformaţia ugerului corespunzătoare pentru mulsul mecanic. întreţinere legată: a. Ce rol are eliminarea primelor 2-3 jeturi de lapte din fiecare mamelor şi colectarea acestora într-un recipient separat decât cel de muls propriu zis: a. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte. 25. cu întreţinerea legată şi la păşune. alee de furajare centrală de 2. b.20 m. reduce riscul de îmbolnăvire a glandei mamare şi reduce gradul de poluare cu microorganisme saprofite sau patogene. prevenirea îmbolnăvirilor. carnea de pasăre. liberă şi mixtă. b. cu întreţinerea legată. completată cu necesarul de apă. pentru pregătirea ugerului în vederea mulsului. b. b. asigurarea tuturor condiţiilor de zoo-igienă pentru obţinerea unor producţii de lapte calitativ superioare. Sistemele de întreţinere şi exploatare a vacilor de lapte pot fi: a. c. carnea de porc. c. aşezare pe 2 sau 4 rânduri. masă verde cosită. 27. b. carnea de oaie. corespund din punct de vedere al stării de sănătate. 24. bivoliţe şi capre dacă: a. a cantităţii de lapte muls. 115 .22.3 m. c. b. asigurarea unui ritm biologic intens. furajarea eficientă din punct de vedere economic poate fi: a. potenţial productiv maxim. stabulaţie liberă. c. stimulează ejecţia laptelui. furajare la padoc. masă verde. a unor fluxuri tehnologice raţionale şi a eficienţei economice. cu întreţinere la păşune. iesle pentru furaje 0. 26. Care sunt cerinţele generale ale sistemului de întreţinere petru vacile şi bivoliţele de lapte: a. stabulaţie liberă cu furajare la padoc.75-1. femelele provin din rase specializate pentru producţia de lapte. fibroase şi concentrate completată cu necesarul de apă. c.40 m . evacuarea gunoiului de grajd manuală. c. Mulsul mecanic se poate introduce la efectivele de vaci. c. 28.

c. Prin “norma de hrană” în alimentaţia animalelor se înţelege: a. mărimea şi amplasarea foselor de colectare a dejecţiilor. 36. b. Numiţi dintre rasele româneşti de oi. cunoaşterea comportamentului (etogramei) are scop în urmatoarele direcţii: a) decizii manageriale corecte la selectarea. Bălţată cu negru românească. 116 . 250 zile. 12 luni. 14 luni. b. b. Care este vârsta la care cabalinele pot fi luate în considerare pentru echitaţie: a. c) pe elementele de construcţie a adăposturilor în funcţie de specie si vârstă. 35. Numiţi rasa românească de vaci pentru lapte. 32. în privinţa protecţiei mediului. pe timp de 24 ore. respectarea programului de îngrijire şi exploatare. creşterea. 305 zile. Bălţată românească. 37.E. tehnologia furajării (asigurarea V. Spancă. b. c. 30. performanţa în dotările cu echipamente tehnologice etc. exploatarea şi valorificarea animalelor cu eficienţă economică. cu producţia cea mai mare pe o perioadă de lactaţie: a. b) asigurarea parametrilor tehnologici privind construcţiile adecvate speciei. pentru întreţinere şi producţie. c. 280 zile. c. cantitatea de substanţe nutritive al unui animal pe durata unui an.. pune accent pe: a) distanţa faţa de spaţiul locuibil. 18 luni. În tehnologia creşterii animalelor de fermă. În tehnologia de adăpostire a animalelor de fermă în sistem gospodăresc. 18 luni. Care sunt obiectivele unui management performant privind tehnologia creşterii animalelor? a) asigurarea strictă a tehnologiei de furajare şi îngrijire. b. 24 luni. pe cea cu producţia cea mai mare de lapte: a. 34.29. Ţurcană. c) de a le selecţiona şi a le folosi în scopuri economice. Brună. necesarul de substanţe nutritive al unui animal. Ţigaie. Care este vârsta la care vacile pentru lapte pot începe procesul de reproducţie: a. c.N. c. b. b) de a preveni unele accidente pe perioada de creştere şi exploatare. provenienţa furajelor). 33. 24 luni. cantitatea de furaje necesară unui animal pe timp de o lună. legislaţia U. b) tehnologiile de creştere şi exploatare a animalelor de fermă în funcţie de specie şi rasă. 31. c) obiectivele privind bunăstarea şi protecţia animalelor din punct de vedere sanitar veterinar. Care este durata lactaţiei normale la vacile pentru lapte: a.

: a) 9-12cap/m . 42. b) 18°C.38. viteza curenţilor de aer 0.1-0.0% şi P.E.B. viteza curenţilor de aer 0. 39. În tehnologia creşterii tineretului cabalin se urmăreşte: a) obţinerea unui tineret viguros pentru muncă. 10%.6 360 30 30 90. 117 . lizina 0. b) intensitatea ouatului.5-0. Necesarul de energie de hrană pentru producţia de ouă de găină se stabileşte în funcţie de : a) greutatea corporală.2-2. 40. b) asigurare numerică a căilor de tracţiune în agricultura şi zonele greu accesibile. c) furajarea la padoc şi staţionarea în adăpost. b) 10 10 90 30 50 50. sport.6 m/sec. c) 11 5. 2 2 2 44.3-1.3-0. În tehnologia creşterii tineretului porcin soluţia optimă este de a asigura: a) t= 28/24°C.5 si P. Temperatura optimă în adăposturi (maternitate) pentru scroafe cu purcei trebuie să fie: a) 12-15°C.B. c) pentru formarea de herghelii şi depozite. P. Care sunt posibilităţile de organizare a unui adăpost de 100 capete vaci cu lapte în sistem legat: a) stabulaţie liberă cu furajare la padoc. c) 24-28°C.75%. agrement sau scopuri medicale în funcţie de rasă.. b) 15cap/m . c) 22°C. necesar de lizina 1.3 m şi 2 alei de serviciu. Care este norma de substanţe nutritive pentru vaca de lapte cu o greutate corporală de 600kg si 25kg lapte/zi: SU/Kg UN PD/g Ca/g P/g NaCl/g a) 17 15 1560 90 70 70.B. c) producţia zilnică de masă-ou. b) 18-22°C. viteza curenţilor de aer 0. 40%. La ce vârstă se înţarcă purceii: a) 25-28 zile. 41. 35%. 45. 43. lizina 2.6 m/sec. b) 35 zile.3m/sec. c) 7cap/m . c) 60 zile. Care este densitatea în substanţe alternative de creştere pentru păsările ouătoare potrivit legislatiei U. b) aşezarea pe 2-4 rânduri cu dispunerea centrală a aleei de furajare de 2.

Pregatirea termică a diferitelor preparate culinare în puţină grăsime fără să se rumenească se referă la: a) gratinare. b) exogene. Serviciile legate de produs reprezentate de retuşuri. c) dependinţe. c) auxiliare. Restaurantele de categorie lux şi categoria I cu pondere turistică internaţională trebuie să traduca denumirile produselor astfel: a) într-o limbă straină. Serviciul de agrement face parte din categoria serviciilor: a) suplimentare.Prestări servicii în alimentaţie publică şi agroturism 1.70m. b) mirodenii. se numesc: a) alimente principale. 5. coloranţii. 3. 118 . b) în limba engleză. c) alimente complementare. 2. reparaţii. 4. b) complexul de productie.60-1. 6. c) extracomerciale. c) 1. Alimentele folosite ca materii prime în structura retetelor cu un rol important în realizarea şi obţinerea preparatului din care fac parte condimentele. b) de bază. c) în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională. 7. b) 1.75m.65-1.. livrari sunt servicii: a) endogene. b) marinare. c) sotare.78m. esenţele etc. Unităţile clasice şi specializate cu activitaţi de producţie ce funcţionează cu secţii de producţie culinară cu toate dependinţele şi anexele necesare desfăşurării activitaţilor tehnologice sunt reprezentate de: a) bucataria centrală.75-1. Personalul care realizează servirea consumatorilor trebuie să aiba o înalţime potrivită între: a) 1.

Ansamblul de servicii. depinzând de persoana care le realizează. 11. c) room-service. 10. grupate in diferite variante într-un tot unic. 14. servicii pentru turismul de congrese. b) 22°C-23°C. c) nespecifice. c) 25°C-26°C. b) 22°C-23°C. c) 25°C-26°C. b) perisabilitatea.o anumita regiune poartă denumirea de: a) ofertă turistică. 13. b) cu caracter special. Caracteristica serviciilor ce semnifică imposibilitatea repetării acestora. 15. Umiditatea în spaţiile de cazare şi holuri trebuie să fie cuprinsă între: a) 30-60%.comodităţi şi produse realizate de diverse ramuri industriale specifice. b) 20-30%. b) resursa turistică. 119 . b) primirea reclamaţiilor turiştilor. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de iarnă trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. c) produs turistic. b) serviciul tehnic. 12. c) 50-60%. În cadrul serviciului de recepţie sunt incluse următoarele activităţi: a) primirea turiştilor şi închirierea spaţiilor de cazare.servicii pentru turismul de vânatoare fac parte din categoria serviciilor: a) complementare. Temperatura în spaţiile de cazare şi holuri pe timp de vară trebuie să fie cuprinsă între: a) 21°C-22°C. de locul şi momentul în care sunt prestate este: a) intangibilitatea. 9. în mod identic. Serviciile prestate în cadrul unor forme de turism ca de exemplu tratamente balneo-medicale. c) rezervarea.8. Serviciile hoteliere cu plata la cererea clienţilor a principalelor mese din zi sau a unor comenzi ocazionale în camerele hotelurilor sunt reprezentate de: a) serviciul de etaj.valorificate în cadrul unei ambianţe specifice create de factori naturali înt. c) variabilitatea.

beton. c) bungalowuri. c) colective. 19. c) alte unităţi de alimentaţie publică. b) restaurantelor cu specific. in condiţiile unor amenajări şi dotări adecvate fiecărui profil ce face parte din categoria: a) restaurantelor specializate. Unităţile de cazare turistică cu o capacitate de cazare relativ redusă (10-12 camere). 120 . 18. b) de afaceri. 17. c)alte servicii. realizate din structuri de lemn. b)nemateriale. c) apa. Resursa cea mai des utilizată de către industria ospitalitaţii este: a) energia. Diversele tipuri de servicii practicate in restaurante şi hoteluri fac parte din categoria serviciilor: a) de comerţ. cărămida. Activitatea de agrement este o activitate prestatoare de servicii pentru populaţie şi face parte din categoria serviciilor: a)materiale. 20. 23. cu o arhitectură specifică zonei de amplasare şi funcţionează în clădiri independente se referă la: a) vile. 22. Hanul este o unitate gastronomica ce pune la dispoziţia clientelei un sortiment specific de preparate si bauturi. b)restaurantul. b) servicii pentru populaţie. c) supraveghetoarei. c) servicii publice. Portarul. c)zahanaua. 21. Serviciile care satisfac nevoile producţiei materiale ori sunt faze ale acestui proces se numesc: a) servicii de producţie.16. Localurile axate în principal pe servirea de băuturi sunt: a)barul. b) cabane. b) deşeurile. b) managerului.usier face parte din personalul de hol şi este subordonat: a) şefului de recepţie.

b) servicii turistice ferme.socio-culturale.24. b) elemente funcţionale. 26. c)comerciale. În cadrul meselor oficiale prioritate în servirea la masă o au: a) doamnele. apoi domnii în funcţie de vârsta. Activitaţile care satisfac anumite necesitaţi sociale sau individuale. prioritate avand doamnele. b) serviciilor. 25. umane. apoi domnii în funcţie de vârsta. Ansamblul de activitaţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplaseaza şi în legatura cu aceasta poarta denumirea de: a) servicii. tehnologice pot fi încadrate la: a) elemente atractive. c) elemente complementare. 29. c) servicii specifice. 28. c) servicii turistice. c) oficialitaţile corespunzator funcţiilor. 121 . 27. fiind în general specifice prestaţiilor suplimentare se numesc: a) servicii turistice spontane. b)de bază. Elementele ofertei turistice referitoare la resurse naturale. c) serviciilor pentru populaţie. b)produse turistice. Serviciile ce sunt solicitate în momentul în care turistul ia contact cu oferta. Serviciul de ghid face parte din categoria serviciilor: a)suplimentare.fară a se concretiza în produse de sine statatoare le asociem definirii: a) produselor. b) doamnele şi apoi domnii corespunzator funcţiilor.

b. 3. c. descrierea unor entităţi faptice ale activităţii umane. determină: a. informaţii despre posibilitatea comercializării serviciilor oferite de firmă. descrisă printr-un simbol sau grup de simboluri. factorii naturali. analiză şi control. c. Principiul “subordonarea conceperii şi funcţionării sistemului informaţional. forţă de muncă. planificare şi prognoză. împiedicarea pătrunderii în sistemul informaţional a unui număr de informaţii mai mare decât sunt necesare. totalitatea datelor. indicatorii realizaţi. elemente de cunoaştere managerului pentru o conducere eficientă. rezultate valorice ca urmare a prestării serviciilor c. 4. informaţiilor şi relaţiilor interumane. actualitatea şi deci oportunitatea folosirii unor informaţii în luarea unei decizii. de comunicare asupra unor fapte. evenimente sau idei. de comandă. cantitatea de informaţii ce se transmite pe linie în unitatea de timp. b. performanţele funcţionale ale acestora şi include echipamentele implicate in culegerea. informaţiile. fluxurile informaţionale. totalitatea procedurile şi modul de tratare a informaţiilor Rolul sistemul informaţional este de a oferi: a. ca şi componentă a sistemului informaţional. b. reglare. Principalele tipuri de informaţii sunt: a. 7. cibernetice. 6. totalitatea datelor.Informatica aplicata 1 În cadrul sistemului cibernetic privind informatizarea activităţii din domeniul turismului rural. c. simulare. b. c. Mijloacele de tratare a informaţiilor ca şi componenta tehnico-materiale a sistemului informaţional. valori culturale şi spirituale. prognoze. materii prime şi materiale b. bit/s. economice şi statistice în preluarea informaţiilor. 2. informaţii asupra structurilor din subordine. prelucrarea. creşterea ponderii cunoştinţelor informaţionale în procesul formării managerului. înregistrarea. transmiterea şi stocarea informaţiilor. cunoaştere şi raportare. 5. b. cerinţelor conducerii” se referă la: a. c. reprezintă: a. 122 . exprimată fie letric fie numeric (sistem de cifre binare). rolul pe care îl au informaţiile în stabilirea obiectivelor într-o anumită perioadă de timp. Sistemul informaţional este definit ca: a. modul de sistematizare şi organizare a informaţiilor. baza de date aflată la îndemâna sistemului de conducere. c. 4. asigurarea bazei informaţionale necesară pentru derularea eficientă a procesului managerial şi a proceselor operaţionale în cadrul unei întreprinderi. c. capital. Fluxul informaţional reprezintă: a. de dirijare. b. procedurile şi modul de tratare a informaţiilor. Data. drumul pe care îl parcurge informaţia între emiţător şi destinatar. variabilele de ieşire pot conţine a. indicatori de realizat. b. utilizarea metodelor moderne de modelare.

flexibilitate în optimizarea proceselor de producţie. este necesar: a. hardware. 10.8. 11. cantitatea de date/informaţii vehiculată. memoria rezidentă a sistemului. Funcţionarea eficientă a sistemului informativ integrat este determinată de următorii factori: a. fără a influenţa negativ ansamblul său. caracterul operaţional. Pentru a conferi sistemului informaţional o flexibilitate ridicată prin parametrii săi constructivi şi funcţionali. Calitatea procedurii informaţionale este dată de: a. prin fişiere separate. de a obţine un sistem de operare adaptat unei configuraţii a sistemului de calcul. b. sistemul de gestiune a bazei de date. 13. Sistemul informativ integrat cuprinde: a. modularitatea. Principalele caracteristici de care trebuie să se ţină seama când se realizează proiectarea sistemelor informative integrate sunt: a. programe de aplicaţii (software). . testarea şi experimentarea acestuia. potenţialii utilizatori ai unui sistem integrat. datelor. care nu au caracter numeric. să ofere sistemului informaţional de comunicare un suport informatic/informaţional de calitate în vederea elaborării deciziilor pentru tratarea distribuită a datelor/informaţiilor. costul ciclului de viaţă al sistemului. textelor. formulelor. 123 9. o concepere modulară a sistemului informaţional care să permită modificări în compartimentele sale. gradul de formalizare. sistemul de calcul. organizarea informaţiilor pe fiecare produs sau serviciu în parte. b. de prelucrare a imaginilor. admiterea unui număr de informaţii corespunzător puterii de stocare a calculatorului. condiţiile de exploatare. caracteristici tehnico-economice. cunoaşterea gradului de cuprindere a informaţiilor în baza de date. c. c. c. 12. controlul. b. c. b. facilităţile oferite pentru rezolvarea diferitelor probleme. 14. nivelul de producţie asigurat. conducerea. b. b. b. măsura în care se asigură satisfacerea cerinţelor de informaţii. viteza de accesare a informaţiilor. c. baza de date. totalitatea programelor care există pe sistemul de calcul împreună cu documentaţia aferentă. listelor. dispozitivele şi echipamentele componente ale unui sistem de calcul. c. Pentru implementarea sistemului informaţional integrat trebuie să se realizeze în prealabil: a. programele aplicative şi viteza de operare a lor. repartizarea informaţiilor pe fişiere. economicitate. calculatorul. Scopul realizării sistemului informaţional al unei ferme vegetale este: a. comunicaţiile. posibilitatea sistematizării informaţiilor în fişiere şi foldere. c.

Calitatea informaţiei este dată de: a. şase faze. factorul uman şi stocurile existente. în care proiectarea unitară a bazei de date este esenţială Prin resurse de producţie se înţelege: a. mijloacele de tratare a informaţiilor. Fluxul informaţional. înregistrarea informaţiilor pe suporţii tehnici utilizaţi. baza de date organizată pe fişiere şi foldere. c. patru faze. calităţile de stocare şi operare a informaţiilor de către sistemul operaţional b. subsisteme de ieşire. b. Subsistemul de ieşire. transformarea datelor în informaţii şi rezolvarea problemelor de prelucrare. volumul de informaţii. părţile componente ale sistemului informaţional integrat. care urmează să intre în procesul de prelucrare. calitatea proceselor de tratare a informaţiei. c. 18. Software de aplicaţii este alcătuit din: a. unui sistem managerial raţional şi eficient. b. financiar şi uman de care dispune o societate la un moment dat. pregătirea operatorului în direcţia utilizării informaţiilor c. transmiterea efectivă a informaţiilor către şi la punctele unde sunt necesare. b. unui sistem managerial unic. 19. conform ultimelor inventare întocmite. pe o anumită perioadă a unei societăţi comerciale. transformarea datelor în informaţii şi rezolvă problema prelucrării lor pentru care a fost proiectat. material. c. b.15. c. 20. component al unui sistem informaţional realizează: a. 17.materială a sistemului informaţional este reprezentată de: a. 21 22 . c. sistem managerial cantitativ 124 16. Structura sistemului informativ al unei ferme vegetale cuprinde: a. subsisteme de intrare. în concordanţă cu diferitele etape ale procesului managerial poate fi reprezentat prin: a. c. subsisteme de prelucrare. b. posibilităţile de producţie. întreaga bază materială a unei societăţi comerciale. programe şi proceduri automate pentru rezolvarea problemelor specifice unui anumit domeniu. trei faze. potenţialul natural. Componenta tehnico . ieşirea din sistemul informaţional a datelor prin ştergerea lor. b. Funcţionarea sistemului informaţional pe baza principiilor esenţiale condiţionează existenţa a. b. c.

b. personal. abilităţile şi modul de decizie al managerului. legăturile între compartimentele fermei. utilizarea unor algoritmi de căutare optimi. instalarea şi scoaterea din uz. filtrajul. stocarea unui volum cât mai mare de date şi protecţia acestora. In cadrul unei ferme vegetale prin intermediul unui sistem informatic integrat se obţin: a. comunicaţiile. Factorii principali care determină funcţionarea eficientă a unui sistem informatic integrat sunt: a. accesul rapid la datele stocate. distorsiunea. direct şi la nivel de ansamblu. Obiectivele generale urmărite la crearea unei baze de date sunt: a. perioada de comercializare La nivelul unei ferme vegetale experimentarea unui sistem informatic se recomandă a fi făcută: a. 125 . 24. Componentele unei baze de date pentru o fermă vegetală cuprind: a.T. independenţa de componentele hardware şi protecţia datelor. indirect cu personal de înaltă calificare în domeniu I. uzura morală a sistemelor de calcul. c. perioada de proiectare. b. compartimentele de aprovizionare şi desfacere. perioada conceperii. Subsistemul de prelucrare. legătura operativă între manager şi subordonaţi. operatorul şi sistemele de calcul utilizate. proiectarea. produc ţie. transformarea datelor în informaţii şi prelucrarea propriu-zisă a acestora. informaţii necesare fundamentării deciziilor. c. informaţii necesare aprovizionării cu combustibili. 25. c. b. calculatorul. c. compartimentele de cercetare-dezvoltare. utilizarea unor programe performante. compartimentele de management şi relaţii cu alte societăţi comerciale . b. implementare şi verificare. redundanţa. controlul şi conducerea. indirect. c. Ciclul de viaţă al unui sistemul informatic integrat cuprinde: a. b. c. supraîncărcarea canalelor de comunicare. b. 28. reducerea timpului de acces şi utilizarea unor calculatoare performante. b. 29. 30. b. 27. c. comercial. financiar-contabilitate. c. informaţii privind structura personalului.23 Principalele deficienţe ale unui sistem informaţional sunt: a. modificarea continuă a programelor utilizate. componentă a sistemului informaţional al fermei vegetale asigură: a. printr-o simulare. 26.

al reformei proprietăţii. de regulă.I. deoarece : a) vor exista costuri mari de oportunitate pentru majoritatea populaţiei b) costurile de tranzacţionare vor fi ridicate c) grupurile de interese vor fi puternice 5. Între factorii care au limitat însuşirea de către ţările în dezvoltare a valorii adăugate în cadru naţional s-a numărat şi: a) creşterea preţului internaţional la produsele exportate de către ele b) reinvestirea pe plan local a profitului de către firmele străine din aceste ţări c) creşterea sensibilă şi continuă a preţurilor de import 3. se constituie din: a) resurse proprii şi surse atrase de pe pieţele financiare b) împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale c) cotele părţi vărsate de ţările membre 4.D. Într-un contract de vânzare internaţională.Relatii economice internaţionale 1. la o instituţie de asigurare din ţara exportatorului 7. Resursele B. la o instituţie de asigurare din ţara sa c) importator. Scopul principal. este : a) crearea clasei de mijloc b) repararea unor nedreptăţi istorice c) maximizarea eficienţei alocative şi productive 2. echitate) va fi în dezacord cu sistemul de valori specifice acelei ţări.R. economic. Este o tactică de influenţare folosită în cazul negocierii cooperative: a) disimularea informaţiei b) apelul normativ pozitiv c) argumentarea pozitivă 6. Performanţele economice ale unei ţări vor fi reduse dacă setul de combinaţie dintre cele trei “megabunuri” (libertate. Sistemul conturilor de evidenţă (evidence accounts) se utilizează. în cazul: a) operaţiunilor de prospectare b) leasingului c) cumpărărilor induse 126 . În cazul creditului cumpărător. la o instituţie de asigurare din ţara sa b) banca exportatorului. asigurarea se realizează de către: a) importator. eficienţă. clauza “livrare prin promptă expediţie” presupune: a) expedierea mărfurilor se face în primele 10 zile de la încheierea contractului b) expedierea mărfurilor se face în primele 30 de zile de la deschiderea acreditivului documentar c) mărfurile sunt transportate pe cale maritimă 8.

conosamentul. de soluţionare a diferendelor regăsim: a) în proces sunt implicate direct guvernele şi cele mai importante organizaţii nonguvernamentale b) compensarea pierderilor suferite de anumiţi parteneri este de regulă cerută şi trebuie acordată c) capacitatea de punere în aplicare a rezultatelor la care ajunge panelul de experţi este asimetrică 16. poliţa de asigurare 12.C. mai mulţi reprezentanţi permanenţi cu statut de funcţionari internaţionali b) pentru ca reuniunile Consiliului Ministerial să se desfăşoare trebuie să fie prezenţi cel puţin 12 miniştri naţionali c) chiar de la lansarea sa Comunitatea Europeană a fost expresia solidarităţii de facto…. Care din următoarele planuri reprezintă un plan operaţional: a) lărgirea cotei de piaţă b) diversificarea gamei de produse c) programul de pregătire a unei achiziţii 13. certificatul de calitate b) factura externă. Printre caracteristicile mecanismului O. poliţa de asigurare. certificatul de calitate c) factura externă. Principalele documente necesare pentru utilizarea unui acreditiv în cazul unei livrări pe cale maritimă sunt: a) factura externă. 127 .M. În cazul operaţiunilor de prelucrare în lohn.9. O caracteristică a deciziilor programate o constituie faptul că: a) necesită timp relativ mare de soluţionare b) sunt bine structurate c) sunt imprevizibile 14. În licitaţiile de vînzare condiţia de livrare uzuală este: a) CIP b) FOB c) EXW 11. Este corectă următoarea afirmaţie: a) primele de export se folosesc pentru a rentabiliza activitatea unor firme b) regimul de draw-back este o măsură de stimulare a exporturilor de natură bugetară c) creditul furnizor se asigură şi cel cumpărător se garantează 15. conosamentul. comercializarea produselor finite pe piaţa externă este realizată: a) de către ordonator (cel care dă comanda) sub marca sa b) de către ordonator sub marca executantului c) de către executant (vânzătorul de manoperă) sub marca sa 10. Este corectă afirmaţia: a) fiecare ţară membră a UE are.. la organismele comunitare.

a fost considerată supercentralizată şi superambiţioasă b) la finele deceniului 8. iar la data scadenţei nu au suficiente mijloace de returnare a acestuia este: a) credit de scont. Nu a reprezentat un element de bază al Sistemului Monetar European.17. 22. c) gardul de acoperire a plăţilor prin încasări. 20.Creditul acordat clienţilor care au contractat împrumuturi pe piaţa internaţională. d) 23. În legătură cu politica comunitară în domeniul concurenţei. Subproducţia: a) reprezintă înţelegerea dintre firme din ţări diferite privind partajarea gamei de produse. subansamble ce urmează să fie încorporate în produsul finit. b) este acordat pe termen scurt. c) este creditul obţinu de la bănci prin scontarea efectelor de comerţ. 128 . c) se mai numeşte şi subcontractare. Franşizarea reprezintă: a) transferul dreptului de folosinţă a unor mărci de fabrică şi plata preţului corespunzător. este o formă de cooperare internaţională între două firme prin care firma b) secundară (ordonator) se angajează să producă pentru cealaltă firmă un produs finit sau componente. c) credit de rambursare. la momentul lansării sale în 1989: a) calcularea şi luarea în considerare a indicatorului de divergenţă b) obligaţia de a interveni nelimitat în cadrul marjelor de variaţie convenite c) alinierea periodică a monedei compozite europene la cursul dolarului American 19.Indicatorii utilizaţi în cercetarea procesului de îndatorare externă sunt: a) gradul de îndatorare externă (limita critică se consideră a fi 50%). 24. b) credit de cont curent. piese. b) rata serviciului datoriei externe. nu este corectă următoarea afirmaţie: a) la finele anilor 70. b) valute de rezervă. c) monedă naţională 21.Creditul de scont: a) se acordă în cazurile în care este necesară crearea anumitor depozite bancare.Unele valute puternice emise de ţări cu economie dezvoltată pot juca rolul de: a) valute convertibile. pentru acoperirea unor cecuri. s-a construit un nou echilibru între transparenţă şi flexibilitate c) Directoratul General pentru Concurenţă a dovedit permanent o atitudine favorabilă faţă de marile companii 18. un aranjament comercial prin care cedentul acordă beneficiarului permisiunea de b) a se folosi în afaceri de drepturi intelectuale şi materiale aparţinând cedentului.

Know-how-ul reprezintă ansamblul cunoştinţelor tehnice: a) brevetabile. c) presupun existenţă unei bănci coordonatoare din altă beneficiarului. integrarea economiilor naţionale în organismele internaţionale. a economiei interne la cerinţele pieţei mondiale. Schimbarea raporturilor politice de dependenţă a contribuit la: a) dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale. b) au scadenţe între 10 – 20 ani. ţară decât cea a 27. c) numerar.25. b) dezvoltarea interdependenţelor economice internaţionale. c) dezvoltarea valorificării resurselor naturale în vederea obţinerii de profit. Eurocreditele: a) sunt acordate de un consorţiu de bănci. c) 129 . Specializarea internaţională are ca scop: a) dezvoltarea tranzacţiilor internaţionale. b) nebrevetabile. 28. b) adaptarea potenţialului economic naţional. 26.

Proprietăţile elastico-vâscoase ale aluatului depind în mare masură de : a – puterea de fermentare a făinurilor b – conţinutul în gluten umed al făinii şi de caracteristicele lui coloidale c – temperatura de coacere a aluatului 3. Boala întinderii este: a – boala pâinii b – boala făinii c – nu se manifestă la pâine sau făina 4. Gradul de extracţie al făinurilor se apreciază prin: a – determinarea conţinutului în substanţe minerale b – determinarea conţinutului în zaharuri c – determinarea conţinutului în umiditate 2. Scopul germinaţiei orzului pentru producerea malţului este: a – schimbarea aspectului exterior al bobului de orz b – maturarea bobului de orz c – formarea şi creşterea continutului in enzime necesare procesului de brasaj 7. c – vitamine 130 . Prin fierberea mustului de malţ cu hamei se extrag din acesta: a – proteine şi aminoacizi b – substanţe amare. uleiuri volatile.5 kgf. substanţe tanante. Făinurile de grâu se clasifică în funcţie de : a – gradul de extracţie b – mărimea boabelor din care au fost obţinute c – conţinutul în vitamine 5. etc.m b – cantitatea de apă pierduta de aluat în timpul coacerii c – cantitatea de ingrediente adaugată făinii la frămantare 6. Capacitatea de hidratare a făinurilor reprezintă: a – cantitatea de apă folosită pentru obţinerea aluatului cu consistenţă de 0.Tehnologia prelucrării produselor vegetale 1.

prin care se elimină din ulei cea mai mare parte de ceruri şi de gliceride ale acizilor graşi saturaţi b – prin care se modifică aciditatea uleiurilor c – prin care se produce desmucilaginarea uleiurilor 15. nu va depăşi capacitatea fabricii pentru: a – 5 zile b– 10 zile c – 3 zile 14.Rol important asupra randamentului în zahăr îl au: a – conditiile de depozitare ale sfeclei înainte de procesare b – condiţiile de depozitare ale zahărului c – condiţiile de pregătire a semintei înainte de semănat 131 .uleiul brut de presă şi brochenul c . Substanţele aromate care dau buchetul berii se formează în timpul: a – germinării orzului b . În tehnologia obţinerii uleiurilor vegetale.apa. Vinterizarea uleiurilor vegetale este operaţia: a.8.uleiul dublu rafinat 13. Stabilitatea şi spuma berii este influenţată de : a – conţinutul de proteine şi dezagregarile specifice acestora b – metoda utilizată în procesul tehnologic de uscare c – gradul de marunţire a malţului 11. cenuşa b . urmează: a – filtrarea malţului b– uscarea malţului c – rafinarea malţului 10. Decolorarea uleiurilor are loc : a – imediat dupa obţinerea uleiului brut de presă b – în timpul rafinarii uleiurilor c – la materia prima supusă presării 17. substanţa uscată . Extractul mustului de malţ cuprinde: a – cantitatea de substanţe solubile care au trecut în must b – o cantitate de orz proaspăt recoltat c – numai cereale nemaltificabile 9. Stocul tampon de sfeclă de zahar necesar prelucrării . pe vreme călduroasă. prin operaţia de presare se separă: a .la adaosul unor ingrediente c – în timpul fermentaţiei mustului de bere 12.nu se produc pierderi de zahăr şi modificări ale acestuia c – are loc rafinarea zahărului 16. După germinarea orzului pentru obţinerea malţului. La depozitarea sfeclei de zahăr înaintea prelucrarii acesteia : a – se produc pierderi de zahăr şi modificări ale zahărului b .

ce rol are pasteurizarea de tip UHT conform normelor U. b) microflora spontană din laptele materie primă. Iaurtul este sortimentul cel mai specific si mai raspândit în grupa produselor lactate acide. 2. sectorul de alimentaţie publică se poate folosi smântâna fermentată ca aliment de asociere. pasteurizare. cel mai frecvent pentru piaţa de consum fiind cel fabricat din lapte de vacă. cu veche tradiţie în ţara noastră. implicit creşte durata de conservare a laptelui. ca atare sau în amestec.: a) îmbunătăţeşte însuşirile organoleptice şi fizico-chimice ale laptelui. Untul este produs alimentar frecvent folosit în alimentaţie fie ca atare. În procesul tehnologic de obţinere a laptelui de consum. b) streptococcus citovarum. c) streptococcus diacetilactis. şi cui se datorează defectul? a) nu. 5.E. c) favorizează eliminarea de dioxid de carbon. şi să elimine excesul de apă. de acţiunea directă a razelor solare. În tehnologia traditională de obţinere a laptelui acidofil ce are la bază fermentaţia lactică? a) microflora de poluare şi bacteriile lactice din laptele materie primă. condiţiilor de ambalare şi depozitare. 4. c) da. fie la preparatele culinare. c) culturile selectionate de bacterii lactice. de O2 atmosferic. b) nu modifică însuşirile organoleptice ale laptelui. tratament termic. refrigerare. b) nu. şi 132 . bivoliţă. de a repartiza uniform. În activitatea de agroturism în sectorul de alimentaţie tradiţională se pot servi şi produse lactate acide dietetice. 3. prin recondiţionare şi se datorează bacteriilor lactice. În activitatea de agroturism. Care este bacteria responsabilă de acidifierea smântânii şi în ce condiţii işi încetează activitatea enzimatică? a) streptococcus lactis. b) din lapte de bivoliţa şi din lapte amestec de la alte specii. Malaxarea reprezintă operaţia tehnologică importantă în obţinerea untului de consum. patiserie etc. b) de a forma bobul de unt.Tehnologia prelucrării produselor de origine animală 1. în picături fine de apa în masa de unt. Dacă în urma condiţiilor de păstrare depozitare capătă gust de rânced se poate folosi. Din ce tip de lapte materie primă se poate obţine? a) din lapte de vaca în amestec cu lapte de oaie. c) din lapte de vacă. Ce rol are malaxarea în obţinerea untului? a) de a elimina cantitatea totală de apă din masa de grasime. distruge bacilul Koch şi inactivează enzimele specifice altor microorganisme poluante. lipolitice. 6. de temperatura crescută. şi a obţine consistenţa masei de unt. c) de a uni boabele de unt într-o masă compactă. defectul poate fi determinat de microorganisme lipo-proteolitice. oaie.

133 . valoarea nutritivă în funcţie de vârsta sacrificării. 1-2 luni. 50% zer.7. microbiologia cărnii. b) granulele de kefir şi dublu proces de fermentare lactică şi alcoolică. jumătăţi. c) maturarea medie. sferturi). oasele gambei şi primul rând de oase tarsiene. afumare. 8. Care este materia primă necesară tehnologiei de fabricare a jambonului afumat fără os? a) musculatura pulpei de porc tânar de 80-100 kg (conservată) fără oase. în medie 4-6 luni. b) maturarea de lungă durată. 70-90°C. congelare. b) 50% apă. miros în funcţie de specia de la care provine. c) pH-ul. 10. consistenţă. c) metode de prelucrare în produse şi preparate din carne. igienic. b) capacitatea de reţinere a apei. marunţire. 30% zer acid. 11. 35% apă. sare 10-12%. Kefirul este un produs lactat dietetic. Care sunt însusirile tehnologice ale cărnii? a) aspect. sterilizare).la 2 ani. c) coagularea spontană a cazeinei din laptele materie primă. consumate cu placere şi de turişti. 5%NaCl. pasteurizare. cheddar. fierbere sau prajire si rezistenţa cărnii. b) operaţia tehnologică de alegere a cărnii. 13. 2-3 luni. b) musculatura pulpelor de porc ce cuprinde osul femur. Ce reprezintă tranşarea în fluxul tehnologic? a) operaţia tehnologică de secţionare a carcasei (întregi. Care sunt metodele tehnologice de conservare a cărnii? a) metodele tehnologice de hituire. 12. b) metodele de conservare prin tratament termic (refrigerare. c) operaţia tehnologică de marcare a cărnii. Din ce este compus lichidul de opărire a caşului în vederea obţinerii caşcavalului şi ce temperatură trebuie să aibă în momentul opăririi? a) 70% apă. fiind rezultat în urma procesului tehnologic de fabricaţie având la bază: a) dirijarea controlată a temperaturii şi duratei de fermentare. uscare. 75-100°C. tehnologic. rata pierderilor prin maturare. c) toată musculatura trenului posterior. fără oasele bazinului. Care este timpul de maturare în fluxul tehnologic de obţinere? a) maturarea de scurtă durată. culoare. cu slănină şi şoriciul de acoperire. c) 60% zer. c) exprimă o însuşire fizico-chimică. b) exprimă timpul scurs de la sacrificarea animalului în relaţie cu temperatura. Ce semnificaţie are pH-ul cărnii şi înregistrarea valorii acestuia? a) exprimă aciditatea cărnii sub raport organoleptic. Din grupa brânzeturilor cu pasta tare fac parte: brânza svaiţer. cuterizare. reţinerea sau cedarea sucului. sărare. 80-90°C. afumare. parmezan etc. 14. gust. 9. 15% sare. păstrare.

controlul de calitate. depozitare. livrare. 134 . greutatea corporală. depunerea în fagure şi căpăcirea. b) legume verzi si rădăcinoase. grăsimi animale. etichetare. sare.15. livrarea. ce rol are gălbenuşul de ou lichid? a) agent de corectare a culorii. depozitarea. lichefierea. cap. carne. raportul carne-grăsime. Ce este desolzirea şi metodele de obţinere? a) operaţia tehnologică de scoatere a solzilor executată manual sau mecanizat. filtrarea. sortarea. b) recepţia. În tehnologia obţinerii maionezei. 17. c) strict legume şi condimente. ambalarea. În procesul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte care sunt materiile auxiliare utilizate? a) legumele verzi. pastă de tomate. cupajarea. Care sunt fazele tehnologice de prelucrare a mierii? a) îmbibarea nectarului cu saliva albinelor. viscere. b) caracteristicile organoleptice şi fizicochimice. Care sunt însuşirile tehnologice ale diferitelor specii de peşti pentru obţinerea conservelor? a) lungimea si forma capului. piper. desolzirea. b) operaţia tehnologică de îndepartare a capului efectuată mecanizat. c) raportul dintre carne şi oase. grăsimi vegetale. usturoi. 16. făină de grâu. ambalare. c) agent emulsifiant. c) operatia tehnologică de eviscerare efectuată manual. 18. condimente. În fluxul tehnologic de obţinere a conservelor din peşte este inclusă operaţia tehnologică. c) pasteurizarea. filtrarea. b) agent de completare a valorii nutritive. agenţi de gelificare. 19.

Cel mai utilizat agent de gelificare este: a. încetinirea activităţii microorganismelor b. pectina b. activitatea bacteriilor acetice c. Degradarea oxidativă poate fi limitată prin: a. 15-25 C b. Din marcuri se fabrică: a. valori mai ridicate de 1 C 0 0 0 9. Fermentarea lactică la castravete se realizează la temperatura de : a. creşterii valorii nutriţionale. 2. concentrarea 7. zaharina 3. Conservarea prin sărare a a legumelor are la bază: a. bacteriilor patogene 8. dulceaţa c. peste 25 C c. marmeladele şi unele gemuri b. compotul 6. La prepararea marcurilor cele mai utilizate substanţe antiseptice sunt: a. SO2 cu formele sale b.Principii şi metode de conservare a produselor alimentare 1. Conservanţii alimentari se folosesc pentru: a. 10-12 C 0 0 0 135 . Crearea unui mediu anaerob de fermentare este favorabilă dezvoltării bacteriilor: a. folosirea agenţilor de limpezire c. suprarsarare 4. microorganismelor c. 1-10 C b. magiunul. Păstrarea verzei fermentate lactic are loc la temperatura de : a. NaCl c. lactice b. acidul ascorbic c. colorarea alimentelor c. bentamina 5. activitatea bacteriilor lactice b. valori mai scăzute de 1 C c. scăderea temperaturii de depozitare b.

Concentrarea conservelor de legume se realizează cu scopul de a: a. arţar b. molid. prin arderea diverşilor combustibili 17. stejar. realiza osmoza inversă 136 . nuc 18. 9% c. legumelor c. Acidul acetic din oţet are efect bacteriostatic la concentraţii mai mari de: a. piersic. 2 ani c. elimina apa biologică b. 3 ani b. Blansarea se aplică în mod obligatoriu la deshidratarea : a. 1% 13. carpen c. Deshidrartarea smochinelor curmalelor şi stafidelor se realizează: a. 0. fructelor 16. 9% 12. 1 an 15. Acidul acetic din oţet are efect bactericid la concentraţii mai mari de: a. pe cale industrială b. fag. 4% b. 8-9% c.6-4% b. cărnii de pasare b. 1% 11. 9% c. brad. Afumarea prunelor se face cu lemn din esenţă de : a. Sarea opreşte dezvoltarea bacteriilor în concentraţii mai mari de: a. micşora volumul de depozitare c.10. pe cale naturală c. sub 1% 14. cireş. 4% c. Sarea opreşte dezvoltarea drojdiilor în concentraţii mai mari de : a. Durata de păstrare a produselor deshidratate este de: a. 4% b. 10-20% b.

păstrarea preparatelor 25. Durata maximă de păstrare a carnii refrigerate de porc este de: a. zaharina 23. transportul şi desfacerea carnii de pasăre congelată se realizează la temperatura de: a. nu are importanţă 20.Parametrii calitativi caracteristici dulceţurilor sunt: a. 7-14 zile b.19. nu are importanţă 0 0 27. 30 zile c. marmelade. 0 C 0 0 0 137 . acidul tartaric c. Pasteurizarea are scopul de a : a. În cadrul procesului de osmoză inversă transferul de apă are loc de la : a. produse hipocalorice 21. asigura fermentarea bacteriilor lactice b. Operaţia de tranşare. zahărul b.55% conţinut fructe b.25% conţinut fructe c. – 10…-20 C b.75% conţinut fructe 22 . La confierea fructelor este folosit: a. jeleuri b. siropuri c. Concentrarea sucului brut natural se face la temperatura de : a. – 2-3 C c. 1-2 C b. asigură distrugerea formelor vegetative ale microflorei c. soluţia diluată la cea concentrată b.Produsele negelificate obţinute prin concentrare tipul osmozei inverse sunt: a. 8-10 C c. Depozitarea. dezosare şi sortare se realizează la temperatura de : a. 1-7 zile 26. solutia concentrată la cea diluată c. . 50-60 C 0 0 0 24. 104-105 C b. 100 C c. paste.

Conservarea smântănii prin refrigerare constă în răcirea acesteia la : a. nu este obligatorie c. orizontal pe fundul vasului b. Durata maximă admisă de depozitare la peşte congelat la -30 C este: a. puternic înclinat c. fermentarea lactozei sub acţiunea culturilor de bacterii lactice c. Produsele lactate acide se obţin prin : a. În soluţie salină oul proaspăt de o zi va sta : a. 0-6 C b.aproape vertical 138 . 18 luni 0 30. la bordul navelor şi la ţarm b.28. 12 luni b. în spaţiile de refrigerare 29. 1-2 C c. peste 6 C 0 0 0 31. păstrarea la temperaturi mari 32. Refrigerarea peştelui se realizează: a. fermentarea lactozei b. 15 luni c.

grinzi c . Planşeele se pot executa din : a – beton armat b – beton simplu c – scânduri şi grinzi din lemn 6.ţiglă b – jgheaburi c .lemn b .elastici 139 .defecte de structură b.acţiunea cutremurelor.dilatare mică 8.temperatura solului 9. Structura de rezistenţă a unei clădiri se compune din : a .greutatea proprie a elementelor de construcţii b . 7. 2.acţiunea zapezii c . Adâncimea de fundare a construcţiilor depinde de: a . Dezavantajele lemnului sunt : a.profile metalice 3. După structura de rezistenţă pereţii pot fi : a .stâlpi b . Structurile de pereţi portanţi se pot executa din : a . Şarpanta acoperişului este compusă din : a .degradare prin putrezire c.structurali sau portanţi b – nestructurali sau neportanţi c .beton armat c .popi 4.adâncimea de calcul c .Construcţii agroturistice şi pentru alimentaţie publica 1. Mortarele pentru tencuielile interioare conţin : a – apă b – pietriş c – var .adâncimea apei freatice b . Încărcările permanente sunt date de: a .pereţi despărtitori din rigips 5.

Betonul simplu se realizează cu: a – apă b – pietriş c . Până la ce diametru oţelul beton se livrează în colaci? a – 10 mm b – 12 mm c – 14 mm 12.căramidă arsă c . Căramida plină poate fi înlocuită cu: a – cărămidă cu goluri b – bolţari c . În perioade mai friguroase se pot folosi la prepararea betonului : a – întârzietori de priză b – acceleratori de priză c – ciment alb 14. Învelitorile se pot realiza din: a – tablă neagră b . Care din urmatoarele materiale sunt ecologice? a – lemnul b .10.U 15. Şarpanta din lemn a unui acoperiş conţine: a – contravântuiri b .stuf 16.lemn ecarisat b . Casele ecologice se pot realiza cu : a .pane c .calupuri de B.cărămida din argilă arsă c – cărămida de sticlă 18.ţigle metalice c .C.bolovani de râu 13.placi de azbociment 11. Boiandrugii se pot realiza din : a – beton simplu b.popi 17.beton armat 140 .

active fixe. cheltuieli cu amenzile. echipa managerială 6. b. active fixe. cheluieli salariale. mijloacele de tratare a informaţiilor. b. b. Activ – Pasiv = Cheltuieli c. data. active circulante.. Care sunt cheltuielile financiare: a. Activul patrimonioului cuprinde următoarele grupe : a. 2. furnizorii şi clienţii . 7. Ecuaţia de echilichilibru patrimonială este: a. c. Pasiv = Activ 8. imobilizări c. procedeul contabil. fluxul informaţional. fluxul monetar. c. cheltuieli cu dobânzile. Contabilitatea înregistrează: a. Care din următoarele categorii de utilizatori ai informaţiei contabile au acces la toate datele procurate prin ţinerea contabilităţii : a instituţiile finanţatoare. c. Activ = Pasiv b. informaţia. c. active de regularizare 3. operaţiile prevăzute a se efectua. informaţia. societate cu răspundere limitată. active de regularizare. data. active circulante. b. operaţiile economice efectuate.Contabilitate şi evidentă computerizată 1. cu atât surplusul monetar creşte c. societate în nume colectiv. Elementele caracteristice sistemului informaţional din punct de vedere contabil sunt: a. 4. profitul poate fi însotit de un surplus sau deficit monetar 141 . cu cât profitul este mai mare. decizia. disponibilităţi băneşti b. Societatea comercială a cărui capital social se individualizează in acţiuni este: a. Care din următoarele afirmaţii este corectă : a. b. informaţia. c. existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale. active fixe. societate pe acţiuni. profitul generează întotdeauna un surplus monetar b. 5.

stabilirea situatiei reale a patrimoniului şi întocmirea bilanţului. 15. evaluarea elementelor patrimoniale. 10. c. cost de producţie. controlul gestiunilor. proces . cost de achiziţie. proces . Rezultatele inventarierii sunt sintetizate în: a. b. depunere numerar în contul de la bancă b. Formula contabilă 5121 banca = 531 casa. directă. aducere de numerar în caserie pt. c. 142 . materii prime. obiecte de inventar. 16. către populaţie. b. b. b. indirectă. c. b. plata contravalorii împrumutului primit de la bancă c. către instituţiile bancare. Inventarierea la închiderea exerciţiului se impune pentru: a. Care din următoarele elemenete nu fac parte din stocuri a. c. şi se înregistrează în 12. c. c.verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe. La intrarea în patrimoniu. între agenţii economici. reprezintă : a. proces . c. 14. indiferentă. între cost si preţ există o legatură: a. Preţurile cu amănuntul sunt valorile la care se vând mărfurile: a. cost de vânzare. valoarea justă. valoare contabilă. consiliul de inventariere. plata salarii 17. b. La ieşirea din patrimoniu mărfurile se evaluează la: a.verbal al Adunării Generale a Asociaţilor. valoarea de piaţă. comisia de inventariere. Inventarierea bunurilor aflate în gestiune este efectuată de: a. b. În economia de piată.verbal încheiat de comisia de inventariere. contabil. b. bunurile se evaluează contabilitate la: a.9. c. 11. utilaje. 13.

18. După procedeul folosit, inventarierea poate fi: a. inventariere anuală şi periodică, b. inventariere totală şi prin sondaj, c. inventariere de constatare a valorilor de utilitate. 19. După intervalul de timp la care se realizează, inventariere este: a. inventariere generală şi parţială, b. inventariere de constatare a valorilor de utilitate, c. inventariere anuală şi periodică. 20. Care din următoarele enunţuri nu este adevărat: a. inventarierea se efectuează de către o comisie formată din acţionari, b. inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, c. procesul verbal privind rezultatele in inventarierii conţine propuneri pentru casarea mijloacelor fixe. 21. Formula contabilă se întocmeste pe baza principiului : a. echilibrului, b. dublei reprezentări, c. sincerităţii. 22. Pasivul patrimoniului cuprinde următoarele grupe : a. datorii, pasive de regularizare, active de regularizare, provizioane b capital propriu, ,datorii, active fixe, active circulante, c. capital propriu, provizioane, datorii, pasive de regularizare. 23. Documentele contabile oficiale sunt: a. registrele de contabilitate, b. bilanţul contabil şi registrele de contabilitate, c. documentele justificative, bilanţul contabil şi registrele de contabilitate. 24. Registrele de contabilitate sunt: a. înscrisuri întocmite în momentul efectuării operaţiei economice, b. formulare folosite pentru furnizarea informaţiilor privind starea şi mişcarea patrimoniului, c. formulare folosite pentru înregîstrarea operatiilor economice în conturi. 25. Registrele contabile obligatorii sunt: a. cartea mare, registrul jurnal şi registrul inventar, b. registrul jurnal şi registrul inventar, c. registrul inventar şi registrul de casă. 26. Indicaţi care din formulele de mai jos nu este corectă: a. rezultatul din exploatare = venituri din exploatare ± cheltuieli din exploatare, b. rezultatul financiar = venituri financiar ± cheltuieli financiar, c. rezultatul curent = rezultatul din exploatare – rezultatul financiar.

143

27. Vânzarea de mărfuri, de 800.lei, se face conform formulei contabile : a. 401 furnizori = 707 venituri din vânzare mărfuri b. 303 obiecte de inventar = 401 furnizori c. 411 clienţi = 707 venituri din vânzare mărfuri 29. Conturile de activ pot prezenta la sfârşitul perioadei de gestiune: a. sold final creditor, b. sold final debitor sau zero, c. sold final debitor sau sold final creditor. 30. Formula contabilă rezultă din: a. parcurgerea etapelor analizei contabile a operaţiei economico-financiare, b. bilanţul anual, c. inventariere. 30. Următoarele caracteristici se referă la activele imobilizate : a. se consumă la prima utilizare, transmitându-şi integral valoarea asupra rezultatelor ; b. sunt bunuri de folosintă îndelungată, valoare mai mare de 1800 lei care se recupereaza prin amortizare ; c. sunt active şi pasive care se consumă într-o perioadă mai mare de un an.

144

Tehnică şi artă culinară 1. Panada este: a) o salată; b) adaos de bază folosit la unele umpluturi; c) un sos. 2. Antreurile pot fi compuse din: a) preparate calde, cu sau fără sos; b) preparate reci: c) preparate calde sau reci, cu sau fără sos. 3. Verificarea calităţii preparatelor de bază din legume şi fructe se face prin: a) examen organoleptic; b) examen organoleptic, fizico-chimic şi microbiologic; c) examen organoleptic şi microbiologic. 4. Transformările care au loc in timpul preparărilor gustărilor din crupe: a) mărirea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; b) micşorarea volumului şi a greutăţii de aproximativ 3 ori; c) nici o modificare. 5. Majoritatea defectelor constatate la tocătura prelucrată termic se remediază: a) prin condimentare; b) prin prelucrare termică corectă; c) nu pot fi remediate. 6. Din carnea de ovine se pot pregăti aceleaşi sortimente de preparate ca şi din: a) Carnea de pasăre b) Carnea de bovine şi porcine; c) Carnea vânat. 7. În decorarea preparatelor, forma recomandată pentru un preparat de culoare roşie, este: a) Triunghiulară; b) Patrată; c) Rotundă.

145

Caracteristicile organoleptice ale laptelui bătut sunt următoarele: a) Coagul fin. după care a fost racit la 2-5 °C şi ambalat. b) 0. Pasoarul este un ustensil de bucătărie prevăzut cu: a) Un singur dispozitiv de lucru pentru pasat legume fierte. c) 1. 146 . c) Filetare. b) Carnea de vânat. c) Carnea de bovină. Bărdiţa este un instrument de bucătărie folosit la: a) Ascuţit cuţitele b) La mărunţirea cărnii şi a diferitelor legume. b) Vrăbioară prelucrată la tavă sau tigaie. b) Prelucrare preliminară a peştelui congelat.8. consistenţă fluidă de smîntână cu bule fine de gaz. c) Trei dispozitive de lucru: pentru pasat legume. 14. 13. c) a fost încălzit la 132 °C timp de o secunda. c) 20-30 minute. fără bule de gaz şi eliminare de zer. 15. b) 30-35 minute. Laptele UHT (ultra heath temperature) este acel sortiment de lapte care: a) a suferit un tratament termic de încălzire la minimum 72 °C timp de 15 secunde. Laptele smântânit are un conţinut de grăsime de: a) 4% grăsime. b) Două dispozitive de lucru: pentru pasat legume fierte şi pentru ras parmesan. c) Vârf de muşchi. 9. 12. c) La spart oase cu măduvă. 11. Eviscerarea este o etapă în procesul de: a) Prelucrare preliminară a peştelui proaspăt. Ramstecul se obţine din: a) Cotlet de porc. pentru tăiat julien şi pentru ras parmesan. b) Coagul compact. b) a fost obţinut prin uscarea laptelui de vacă integral prin încălzirea picăturilor obţinute prin pulverizare. 16. Fezandarea şi marinarea sunt operaţii tehnologice specifice pentru: a) Carnea de pasăre.1% grăsime.5% grăsime. Timpul de prelucrare termică pentru friptura la cuptor din carne de pasăre este: a) 15-20 minute. cu aspect de porţelan la rupere. c) Coagul fin dispersat. 10. omogen.

24. Ordinea digestibilităţii pentru carne. 20. Salata de andive este: a) Salată crudă. ţesutul conjunctiv. b) Preparat culinar rezultat prin fierberea extractivă a unor alimente bogate în proteine de tip colagen. b) 15-20%. Sufleul de vanilie face parte din categoria dulciurilor de bucătărie pe bază de: a) Ou şi lapte. ţesutul epitelial. b) Făinoase şi lapte. Micul dejun trebuie să asigure organismului. ţesutul nervos. cu strat de gheaţă. prăjită. c) Carnea prezintă suprafaţă neuniformă. cu valoare alimentară deosebită. cu suprafaţă continuă. b) Este greu de asimilat de organism. b) Fiartă. alături de ouă. în funcţie de prelucrarea termică. 22. 18. fără strat de gheaţă. Carnea este formată din următoarele ţesuturi: a) Ţesutul muscular. c) Aluaturi. friptă. 21. 19. b) Salată fiartă. ca şi caracteristică de prospeţime a cărnii. 147 . Laptele. friptă. este următoarea: a) Friptă. ţesutul epitelial. este un aliment de bază. 23. ţesutul osos. prăjită. coaptă. c) Prăjită. c) Ţesutul muscular. c) Un sos alb. ţesutul adipos. ţesutul adipos. este următorul: a) Carnea se prezintă sub formă de bloc compact. b) Carnea prezintă suprafaţă uscată acoperită cu o peliculă fină. c) Salată combinată. datorită faptului că: a) Este cea mai importantă sursă de iod şi fier. c) 20-25%. fiartă. Aspicul este: a) Un sos emulsionat rece.17. din necesarul caloric. c) Somon. b) Nisetru. Icrele de Manciuria se obţin de la: a) Morun. Aspectul cărnii refrigerate. b) Ţesutul muscular. fiartă. coaptă. 25. un procent de: a) 10-15%. coaptă.

c) Cu un aport nutritiv substanţial. după întrebuinţare: a) Se spală cu apă rece şi se lasă la scurs. Mâncărurile reci din unităţile de alimentaţie vor fi păstrate la o temperatură de maximum: a) +12°C. Ustensilele de bucătărie. Mixerele sunt folosite în unităţile de producţie pentru : a) Cocktail-urile pe bază de lapte şi produse derivate. 30. 27. In unităţile de alimentaţie cu un singur frigider. 148 . c) Pe raftul din mijloc. Gustările sunt un preparat culinar: a) Greu digestibil. b) Tocat carne. c) Se spală cu apă fierbinte şi se şterg cu cârpe uscate de bumbac. b) +10°C. c) +8°C. b) Uşor digestibil. 29.c) Este o sursă de vitamine şi săruri minerale. c) Tăierea în cuburi sau felii a cărnii şi vegetalelor. 28. b) Se spală cu apă fierbinte şi se lasă la scurs. este: a) Pe primul raft. locul corect pentru carnea crudă. b) Pe ultimul raft. 26.

puterea calorică exprimată în kcal/kg. 24 kcal/g. 14 kcal/g. b. b. 1:4:1 c. P. b. să furnizeze o cantitate mare de energie pentru celelalte funcţii vitale. 8. 1500 kcal/zi. c. capacitate mare de absorbţie şi legare a apei. cele mai favorabile pentru organismul uman sunt cele din: a. în stare de repaus şi calm emotiv este de : a.celuloze) nemetabolizate în organismul uman. B2. transporta vitaminele de creştere din grupa B: B1. fixa vitaminele hidrosolubile C. 2500 kcal/zi. 149 . 4. c. c. oaie). produse din prelucrarea laptelui – smântână. hemi . este reprezentată de : a.) a calităţii proteinelor alimentare este dată de : a. Se consideră că într-o raţie alimentară echilibrată. lipidele şi glucidele trebuie să se afle într-un raport de: a.1. b. odată cu H O şi substanţele nocive pentru digestie. Lipidele din alimentaţia omului au şi rolul fiziologic complex de a dizolva şi de a: a. 1:1:4 2 3. proteinele. Valoarea biologică (V. având o putere calorică de: a. grăsimi animale (untură de porc. c. fibrilare (celuloze. pentru asigurarea metabolismului de bază. reglementând tranzitul intestinal. 7. F. 4. c. b. Bazele alimentaţiei raţionale Necesarul minim de energie al omului. drenând din intestin. 2. B12. E. E. principalul component structural al materiei vii. aminoacizi. D. 6. unt. viteza de absorbţie în organism. floarea soarelui. c. Dintre sursele alimentare de lipide în gospodăriile agroturistice. de a aduce un aport substanţial de vitamine liposolubile în alimentaţie. este: a. uleiuri vegetale din soia.1 kcal/g. K şi provitamina A – betacarotenul). b. cantitatea de azot reţinut în organism din totalitatea azotului absorbit. c. germeni de porumb. b.B. iaurt. B6. transporta în organism o serie de compuşi lipofili (vitaminele A. Unitatea biostructurală a proteinelor. gliceride. 4:1:1 b. Glucidele furnizează mai mult de jumătate din energia necesară în 24 h funcţionări organismului. vită. Rolul glucidelor superioare. substanţe hidrocarbonate. 3500 kcal/zi. 5.

B6. la peste 6 C. fasolea. frişcă. b. c. propionică. c. c. lintea. a. untul untura de porc. alte organe de porc şi vită. cca. mărarul. ţelina. 13. E. F. parţial. B2. sparanghelul. legumele verdeţuri: salata. ficat. produse lactate. b. B1. cartofii. 15. K. Din cantitatea de glucide ingerate în hrană: a. b. fructele. vitaminele D. castraveţii. dar mai ales în ardei. Vitaminele prezente în mierea de albine sunt: a. K (antihemoragică). uleiul de floarea soarelui. 17. c. pătrunjelul. nuci verzi. lactică. A (retinol). carnea de vacă. la 0 C. coacăze . carnea de porc. b. Pentru stabilirea de meniuri conforme cu necesarul caloric şi nutritiv al consumatorilor. B . 16. datorită stimulării activităţii enzimelor amilolitice.betacarotenul şi vit. Vitamina C se găseşte în: a. brânza de vacă. B . carnea de găină. b. nu. b.A. b. butirică. ce hidrolizează amidonul şi determină acumularea de glucoză. c. ardeii. da c. unt. creier. Legumele cu conţinut mare de amidon sunt: a. Vitaminele liposolubile sunt a. legumele. vit. acetică. 10. smântână. 1 2 6 12 11. c. oxalică. c.9. 65% trebuie sa fie poli-glucide şi numai restul 35% să fie mono. B . C şi PP. provitamina A. b. 12. legume şi fructe. din grupa B: B . desfăşurate în prezenţa oxigenului sunt. Produse alimentare cu valoare energetică mare sunt: a. Fermentaţiile aerobe. mazărea. b. a.şi di-glucide. C şi P. îndulcirea cartofului nu este influenţată de temperatură ci de soiul din care provine. proporţia între glucide trebuie să fie egală. cca. La ce temperaturi din timpul iernii se produce la cartofi îndulcirea. alcoolică. tomatele. 14. cătină albă. c. laptele. 65% trebuie sa fie mono-glucide şi numai restul 35% să fie poli-glucide. valoarea nutritivă a produselor agro-alimentare se confundă cu valoarea lor energetică (putere calorică): a. B12. lămâi. 0 0 150 . măceşe. vit. D (calciferol). E (tocoferol).H. morcov. bobul.

inferioară. 21. 23. ecologică. Lipidele. nu influenţează conţinutul de nutrienţi. Conţinutul de proteine al cerealelor este mărit de adaosul de îngrăşăminte: a. cu atât se micşorează valoarea nutritivă a acestora. b. Valoarea nutritivă. supraunitar. macroenergice. în sensul că: a. nu este influenţată semnificativ. c. 22. c. cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora 151 24. azotoase. subunitar. ca factori energetici. 25. tehnico-funcţională. 20. b. b. această capacitate este mai mare c. consumul substanţelor anabolizate.18. b. una din componentele metabolismului se referă la: a. Precipitaţiile abundente din perioada recoltării fructelor şi legumelor acţionează asupra capacităţii de rezistenţă la manipulare. având raportul 19. şi pomi fructiferi este de calitate superioară. nu există o corelaţie între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. transport şi păstrare a lor. c. există o corelaţie invers proporţională între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. b. egală cu cea a proteinelor sau glucidelor. b. . Anabolismul. această capacitate este mai redusă. calorigeni au o valoare calorică: a. conţinutul de apă. c. c. Din cunoaşterea valorii nutritive a diferitelor alimente se desprind următoarele principii alimentare: a. procesele de sinteză a moleculelor mari. există o corelaţie directă între valoarea energetică a unui produs alimentar şi valoarea lui nutritivă. b. c. c. complexe. potasice În alimentaţie cu cât gradul de rafinare a cerealelor este mai mare: a. b. fosfatice. scindarea moleculelor şi eliberarea energiei consumate. psihosenzorială. durabilitatea unui produs agroalimentar reprezintă o proprietate: a. dublă faţă de cea a proteinelor sau glucidelor. unitar. Mierea de salcâm fructoză/glucoză: a.

o dietă care permite consumul oricărui aliment in orice cantitate 27.nu consumăm fructe si legume c. glucide săruri minerale şi vitamine 30. la un consum moderat c-o băutură răcoritoare 31.orice substantă.nu este influenţat b. cereale integrale.în peşte.un sistem complex format din proteine. Prin consumul de legume şi fructe in stare proaspătă şi prelucrată organismul uman: a.un aliment recomandat a fi consumat in cantităţi mici c. berea poate fi considerată: a-o bautura puternic alcoolică b-un aliment .26.consumăm mai multe fibre alimentare. Alimentaţia zilnică poate deveni mai sănătoasă dacă: a.o sursa de sporire a masei corporale a organismului uman b. rezerva lipidică şi glucidică c. 28.aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici.Laptele reprezintă: a. 152 . utilizată la producerea sau la prepararea unui aliment şi care va fi continută şi de produsul finit ca atare sau intr-o formă modificată.în sucuri c . b. Pentru omul sănătos.o dietă care conţine in proporţii adecvate elemente nutritive necesare sănătăţii organismului nostru. inclusiv aditivii.poziţionarea meselor intr-un spaţiu c. cum ar fi fructe.işi menţine un raport optim intre masa corporală.ajunge supraponderal 29.în apă b . Alimentele bogate in fibre: a-produc stare de saţietate prelungită şi reduc riscul supraponderabilitătii b-nu produce stare de saţietate prelungită şi cresc riscul supraponderabilitătii c-nu sunt recomandate a fi consumate 32 Acizii graşi omega 3 se găsesc: a . lipide. Prin ingredient se inţelege: a .consumăm zilnic carne b.substantele folosite in cantităti strict necesare ca solventi sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome c . uleiuri vegetale şi organisme marine 33. b . O dietă echilibrată înseamnă: a .

plante superioare 7. In alimentaţie cu cât gradul de rafinare al cerealelor este mai mare: a . prin încorporare pasivă c. sisteme acelulare 3.lapte şi brânzeturi de tip telemea 35.nu influenteaza continutul de nutrienti c . molecule c. total parazită 153 . agenţi patogeni 4. insecte b. prin perforarea membranei celulare 2. dăunători c.34.Virusurile pătrund în plante: a. epizotii 6. Virusurile sunt: a. dau naştere la: a. fazele succesive în evoluţia bolilor c. epifitii b. prin deschideri naturale b.cu atât se micsorează valoarea nutritivă a acestora b . Vâscul este o plantă: a. Bolile care se propagă într-un ritm rapid. cauza îmbolnăvirii plantelor b. Antofitele sunt: a. Patogeneza bolilor infecţioase ale plantelor înseamnă: a. endemii c.sare c . semiparazită facultativă b. semiparazită obligată c.apă b . organisme b. Calciu se găseşte in cantitate mare in: a . factori de mediu b.cu atât creşte valoarea nutritivă a acestora Combatere integrate a bolilor si dăunătorilor 1. plante inferioare c. Bolile infecţioase ale plantelor sunt produse de: a. consecinţa acţiunii unor factori nefavorabili de mediu 5.

organisme animale care trăiesc pe seama altor specii 154 . Înmulţirea asexuată a ciupercilor se realizează prin: a. Fitoncidele sunt: a. Agenţii patogeni induc: a. boli neinfecţioase b. se transformă prin histoliză şi histogeneză b. virusuri entomopatogene b. microorganisme c. se ofilesc c. virusuri bacteriene b. postmetabole 16. substanţe volatile conţinute de unele plante c. organe de rezistenţă b. postembrionare c. Bacteriofagii sunt: a. Cu ajutorul sporilor. Insectele holometabole au dezvoltare: a. produse de metabolism 14. se necrozează b. ciupercile se: a. Diapauza înseamnă: a. pigmenţi bacterieni 9. porţiuni de miceliu b. boli infecţioase c. hormoni b. se îngălbenesc 10. timpul dintre inspiraţia şi expiraţia aerului 18. Cloroza înseamnă că frunzele plantelor: a. înmulţesc b. hrănesc c. contopirea gameţilor 13. organe de înmulţire c. Larva este un stadiu al dezvoltării: a. complexă 19. creşte şi năpârleşte c. starea de repaus a insectelor b. bacterii fitopatogene c.8. întreruperea temporară a dezvoltării insectelor c. fixează de substrat 12. carenţa unor elemente nutritive 15. Scleroţii ciupercilor sunt: a. substanţe chimice 11. incompletă c. Zoofagii sunt: a. Pupa este un stadiu în care insecta: a. spori c. acumulează substanţe de rezervă 17. embrionare b. completă b.

estimarea producţiilor în funcţie de atacul bolilor şi dăunătorilor c. atacul unor agenţi patogeni c. nodozităţi 22. Selectivitatea pesticidelor se referă la protejarea: a. Fungicidele combat: a. distrugere a buruienilor 25. insecte c. Termoterapia este o metodă de: a. forme de rezistenţă ale ciupercilor 21. insecte dăunătoare 30. calendaristic b. ciuperci fitopatogene c. excrescenţe c. distrugere a agenţilor patogeni c. prevederea invaziilor organismelor dăunătoare pentru aplicarea tratamentelor b. îmbolnăvirea plantelor 29. organismelor utile c. Rezistenţa fiziologică a plantelor se datorează: a. eliminarea din ecosistem a organismelor dăunătoare b. menţinerea organismelor dăunătoare sub pragul economic de dăunare 26. mărire a rezistenţei plantelor b. pe bază de prognoză şi avertizare 27. antofitele b. În combaterea integrată se aplică tratamente chimice: a. mediului b. orificii b. Ofilirea patologică este produsă de: a. unor însuşiri chimico-fiziologice ale plantelor b. Galele sunt: a. pragul economic de dăunare c. vaccinării plantelor 23. Prin prognoză. unor factori fizici de mediu c. plantelor 24. evoluţia factorilor climatici în zonele ocupate de culturi agricole 28. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor urmăreşte: a. lipsa apei din sol 155 . în protecţia plantelor se urmăreşte: a. boli b. eradicarea speciilor care produc pagube semnificative c. după apariţia bolilor şi dăunătorilor c. Epizootiile sunt: a. fenofazele de dezvoltare ale plantelor b. lipsa unor elemente nutritive b.20. Tratamentele chimice se aplică în funcţie de: a.

precum si inregistrarea soiurilor de plante sunt reglementate de : a) Ordinul MAPDR 1262/2005. b) 100 ha. b) inscrierea unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. c) Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor din MAAP. Unitatea de control la cerealele paioase pentru categoria biologica Baza. 5. a) b) c) Care este rotatia minima dupa aceeasi specie la cerealele paioase: 2 ani. Maron. Ce constituie contraventii la normele privind producerea. 3 ani. c) Ordinul MAAP 257/2002. c) Legea 266/2002. prelucrarea. 156 . c) 200ha. a) b) c) Eticheta oficiala pentru categoria biologica Prebaza este de culoare: Alba cu diagonala violet. Avizul de import al semintelor si materialului saditor se acorda de: a) Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor din MAAP. controlul si certificarea calitatii. b) Ordinul MAPDR 1263/2005. Producerea. b) Ordinul MAAP 257/2002 si Ordinul MAAP 327/2002. 6. 3. 2. b) Directia Generala de Implementare. este de maximum: a) 50 ha. comercializarea semintelor si a materialului saditor.PRODUCEREA. prelucrarea si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte necertificate sau din loturi provenite de la agenti economici neinregistrati conform prevederilor legale in vigoare. Reglementare si Management al Resurselor Biotehnologice din cadrul MAAP. 7. 4. 1 an. CIRCULATIA SI LEGISLATIA SEMINTEI 1. Alba. Regulamentul privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor este reglementat de: a) Ordinul MAAP 769/2009. c) comercializarea de seminte care nu corespund normelor in vigoare.

daca : a) nu a desfasurat activitatea de prelucrare timp de 1 an de zile. persoane fizice si juridice pentru producerea. prelucrarea si/sau comercializarea semintelor si materialului saditor este reglementata de: a) Legea 266/2002. anual. b) a incalcat obligatiile ce-i revin sau nu a desfasurat activitate in domeniu timp de 3 ani consecutiv . b) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de multiplicare’’ . b) Ordinul MAAP 769/2009. Autorizatiile de functionare ale operatorilor economici se vizeaza: semestrial. aceasta facandu-se obligatoriu de ITCSMS sau LCSMS. c) amenda de la 3400 RON la 5600 RON.8. b) impreuna. prelucrare si comercializare a semintelor si materialului saditor se acorda: a) separat. Infractiunile savarsite la normele privind producerea. Metodologia privind inregistrarea operatorilor economici. prelucrarea. Autorizatiile de functionare eliberate operatorilor economici pentru activitatea de producere. controlul calitatii si comercializarea semintelor (materialului saditor): a) comercializarea de seminte fara documente care sa ateste calitatea si starea fitosanitara corespunzatoare pentru insamantare. c) inscrierea cu intentie a unor date eronate in documentele de atestare a calitatii semintelor. c) nu se acorda. b) inchisoare de la 3 luni la 4 ani . Ce constituie infractiuni la normele privind producerea. pentru toate activitatile. 10. b) introducerea in tara de seminte fara avizul de specialitate al MAAP sau neconforme cu reglementarile in vigoare. nu se vizeaza. c) nu se solicita sondarea si certificarea prin nici un act. 9. Autorizatia acordata in urma inregistrarii unui operator economic pentru prelucrarea semintelor poate fi retrasa temporar sau definitiv de autoritatea care a eliberat-o. 11. prelucrarea. controlul calitatii si comercializarea semintelor se sanctioneaza cu : a) amenda de la 340 RON la 1000 RON. 13. c) nu are viza anuala. Prin ce document se solicita de catre operatorul economic multiplicator certificarea oficiala a culturilor seminciere: a) printr-un formular tipizat numit ’’Declaratie de certificare a loturilor de samanta’’. c) Ordinul MAAP 257/2002. pe fiecare tip de activitate. a) b) c) 12. 14. 157 .

b) buletin de analiza partiala. Care este documentul oficial care se elibereaza de autoritatea oficiala pentru samanta care indeplineste toate conditiile prevazute de Legea 266/2002: a) buletin de analiza oficiala. c) document oficial de certificare a lotului oficial de samanta. c) nu este obligatorie inregistrarea. 158 . 16. b) cele inregistrate in Cataloagele Comunitatii Europene. Sunt admise la multiplicare semintele si materialul saditor din urmatoarele soiuri si hibrizi: a) cele inregistrate in Catalogul oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania. care se multiplica pe baza de contract in vederea exportului integral.15. d) cele din afara Comunitatii Europene.

159 . c) coordonare. 5. “Comunicarea” şi “motivarea” constituie suportul. decizia şi subsistemul motivaţional. 3. Organizarea este: a. subsistemul informaţional. b) strategii de privatizare. c) antrenare. c. Care din tipurile de strategii enumerate mai jos se delimitează după criterilul “dinamica obiectivelor”: a) strategii offensive. 4. motivare. b) obiective strategice-misiune-termene-oameni-informaţii-avantaj competitiv. manageriale. c. coordonare. c) funcţiei de coordonare şi de antrenare. de privatizare. subsistemul informaţional. c) obiective strategice-misiune-resurse-modalitaţi-termene-avantaj competitiv. consolidare. funcţie a managementului si funcţie a organizaţiei. c) subsistemul organizatoric. previziune. Vă rugăm să le identificaţi: a) obiective strategice-misiune-sinergie-resurse-oameni . dezvoltare. Expresia “Începând cu 1 septembrie a. organizare. b. previziune. organizare. activitate distinctă şi funcţiune a organizaţiei. de restructurare.1. funcţie a managementului şi activitate distinctă 2. Care din elementele prezentate mai jos constituie componente majore ale managementului organizaţiei? a) subsistemul organizatoric. b) subsistemului metodologic şi decizional. Management Arătaţi care din variantele prezentate mai jos reprezintă funcţii ale managementului firmei: a. b. salarizare. 7. “Precizarea modalităţilor de realizare a obiectivelor” este un element de conţinut al funcţiei: a) previziune.informaţii. b) subsistemul organizatoric. planificare. metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii. producţie. b) organizare. economistul Popescu de la compartimentul Contabilitate se sancţioneaza cu diminuarea salariului pe 3 luni cu 10%” este o decizie încadrată in funcţia de: a) previziune. Unele componente ale strategiei se află printre elementele prezentate mai jos. subsistemul decizional. previziune. subsistemul metodologic. a) relaţiilor între manageri şi executanţi. subsistemul decizional. 8. antrenare. b) organizare. subsistemul informaţional. organizare. c) strategii de redresare. conducere.c. defensive. control-evaluare. cercetare-dezvoltare. 6.

nivelul ierarhic şi relaţiile organizatorice. 15. c) decizii tactice. b) informaţii primare. c) date-informaţii-circuite şi fluxuri informaţionale-proceduri informaţionale-mijloace de tratare a informaţiilor. ascendente şi descendente. scrise şi audiovizuale. funcţiunile. atribuţiile. c) procesul de management. 10. 160 . c) informaţii primare. obiectivele individuale. Care din elementele prezentate în continuare constituie principalele componente procesuale ale organizaţiei? a) funcţiii-funcţiuni-activitaţi-atribuţii. Care din variantele de mai jos exprimă cel mai bine componentele sistemului informaţional? a) date-informaţii-circuite informaţionaledocumente informaţionaleproceduri informaţionale. b) sarcinile. b) de risc. funcţia. Postul. c) culegerea. “ Deciziile care contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor derivate de gradul 1 sau 2” sunt: a) decizii curente. 13.mijloace de tratare a informaţiilor. c) incerte.documente informaţionale. b) existenţa unor circuite şi fluxuri informaţionale mai scurte. compartimentul şi ponderea ierarhică sunt componente structurale ale firmei. intermediare şi finale. c) sarcinile.9. 14. Ce alte subdiviziuni organizatorice cunoaşteţi din cele prezentate în continuare: a) funcţia. Arătaţi care din elementele prezentate mai jos sunt informaţii delimitate după gradul de prelucrare: a) informaţii orale. 16. c) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-sarcini. aplică şi evaluează decizia managerială” defineşte: a) actul decizional. Diferenţa dintre sistemul informaţional şi sistemul informatic este dată de: a) existenţa unor informaţii specifice. b) procesul decizional. adoptă. b) decizii de risc. b) funcţiuni-activitaţi-atribuţii-obiective. “Probabilitatea realizării obiectivului decizional este mare. b) date-informaţii-circuite informaţionale. “Ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte. 12. dar asupra manierei în care trebuie procedat exista dubii serioase” este o caracteristică a deciziilor: a) certe. 11. transmiterea şi prelucrarea cu mijloace automatizate a informaţiilor.

organigrama. 19. c) prin îmbunătăţirea pe primul plan a rezultatelor obţinute de aceştia. c) de autoritate-funcţionale. c) sarcinile. Ce elemente definesc un post? a) sarcinile. 161 . competenţele şi responsabilităţile posturilor. pentru că ambele sunt componente ale structurii organizatorice. În organigramă sunt vizualizate: a) sarcinile. pentru că funcţia include mai multe posturi cu aceleaşi caracteristici generale. “Funcţia de legătura şi filtru pentru solicitările de contacte directe. atribuţiile lucrările. 21.” este o funcţie a: a) managerilor executive. Directorul economic transmite fiecărui compartiment elemente metodologice cu privire la elaborarea. c) secretariatului conducerii. Există vreo diferenţă între post si funcţie. convorbiri telefonice etc. b) nu. c) ale nici unuia din cele prezentate mai sus. responsabilităţile. execuţia şi urmărirea cheltuielilor. toate componentele primare ale structurii organizatorice. cum aţi proceda pentru a îmbunătăţi raporturile cu subordonaţii? a) prin organizarea de şedinţe şi punerea în discuţie a celor vinovaţi. b) managerului general. 22. este doar o deosebire terminologică. b) posturile şi obiectivele individuale ce le caracterizează. b) sistemului informaţional.17. responsabilităţile. 23. ca principale componente ale structurii organizatorice? a) nu. b) prin exercitarea unui control permanent şi sancţionarea exemplară a celor cu abateri. descrierile de funcţii şi fişele de post sunt componente ale: a) structurii organizatorice. 18. b) sarcinile. Regulamentul de organizare şi funcţionare. atribuţiile. Arătaţi ce tip de relaţii organizatorice există între directorul economic şi şefii compartimentelor funcţionale si operaţionale: a) de autoritate-ierarhice. înregistrarea acestora în documente justificative etc. 20. b) de control. c) practic. c) da. Dacă aţi fi managerul general al unei firme. competenţele.

30.fixarea termenelor. c) prezentării programului de implementare. b) managementului prin proiecte. b) componenta informaţională. Elaborarea propriu zisă a strategiei implică un scenariu evidenţiat de una din variantele de mai jos.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei.24.precizarea configuraţiei de ansamblu a strategiei. c) formularea misiunii. f) simbiotic. “Stabilirea modalităţilor de control” este o etapă a promovării şi utilizării: a) managementului prin obiective. “Construirea de sisteme de motivare şi comunicaţii perfecţionate bazate pe încrederea reciprocă recunoscute ca atare de toţi componenţii organizaţiei” este o caracteristică a stilului de leadership: d) autocratic: e) birocratic. 162 .stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor stabilirea avantajului competitive.stabilirea modalitaţilor strategicedimensionarea resurselor.stabilirea modalităţilor strategicedimensionarea resurselor fixarea termenelor. Precizaţi care din elementele evidenţiate mai jos nu constituie determinanţi ai leadershipului: a) situaţia managerială. c) componenta metodologică. c) pregătirea profesională. b) formularea misiunii. 26. b) aprobării programului de implementare. 25. Care din acestea reprezintă punctul de plecare în derularea acestei etape? a) componenta decizională. 27. “Apelarea la diverse metode de diminuare a stresului leaderului bazate pe relaxare.precizarea obiectivelor strategice. “ Stabilirea pentru fiecare acţiune de realizare a noului sistem managerial a unui responsabil care să posede competenţa necesară şi a unui termen precis de finalizare” este un aspect al: a) elaborarea proiectului programului de implementare a sistemului managerial. dietă.precizarea obiectivelor strategice. 28.stabilirea avantajului competitive. managerială şi generală.precizarea obiectivelor strategice. b) situaţia economică a organizaţiei. 29. c) un instrument de exercitare a leadership-ului. c) managementului prin excepţii. Vă rugam să arătaţi care din acestea prezintă logic un asemenea scenariu: a) formularea misiunii. exerciţii fizice” este: a) fază a mecanismului leadership-ului b) un determinant al leadership-ului. Proiectarea / reproiectarea managerială propriu-zisă implică proiectarea/ reproiectarea componentelor sau subsistemelor manageriale.

numărul de produse şi servicii obţinute. sancţionarea abaterilor. întreprinderi complexe. Funcţia de resurse umane este: a. Funcţia financiar contabilă urmăreşte: a. Ţinerea evidenţei contabile. c. c. cifra de afaceri. funcţii ale unităţii. 32. funcţii ale unităţii şi ale managerului. c. Rezultatele activităţii unităţilor agroturistice depind de: a. funcţia unităţii. funcţii ale managerului. suprafaţa fermei Exploataţiile agricole şi agroturistice sunt: a. funcţia managerului. respectarea legislaţiei în domeniu. forme de asociere b.E. sistem economico social. b. sistem mecanic. funcţia unităţii. Analiza tehnică a soluţiilor. b. 163 . c. Clasificarea unităţilor agroalimentare după mărime se face în funcţie de: a. Funcţiile de producţie şi comercială reprezintă: a. factorii externi. sistem biotehnic. c. b. Funcţia de protecţie a mediului şi consumatorului urmăreşte: a. b.. comparaţia între legislaţia din România şi din U. forme de organizare şi funcţionare a proprietăţii asupra pământului şi altor mijloace de producţie. c. factorii interni şi interdependenţele cu mediul extern. Funcţia de previziune. b. b. 39. c. c. 34. b. 35. b. 37.planificare este: a. Găsirea soluţiilor privind resursele financiare necesare desfăşurării activităţilor. 36. c. funcţia managerului. Unitatea agroturistică este: a. 38. funcţia unităţii şi a managerului.31. funcţia unităţii şi a managerului. factorii interni. 33.

43. Structura de conducere a firmei cuprinde: a. numărul locurilor de cazare. Percepţia managerului este influenţată de: a. b. Deciziile managerului sunt influenţate de : a. lider. factori de risc şi incertitudine. Obiectivul controlului îl reprezintă: a. pregătirea şi experienţa managerului Factorii de producţie şi cei ai mediului ambiant sunt: a. monitor şi difuzor al informaţiilor şi purtător de cuvânt. cunoştinţe de specialitate. roluri interpersonale. 45. b. posturile. 46. 42. mediul real. 48 49. 164 41. nivelul ierarhic. experienţa profesională. c. c. factori de risc. b. mediul general şi cel specific firmei. numărul locurilor de alimentaţie. c. b. c. relaţiile. mediul perceput. c. b. Capacitatea de producţie a unităţilor agroturistice se exprimă prin: a. 47. roluri informaţionale. b. c. b. Rolurile informaţionale ale managerului sunt: a. roluri decizionale. numărul locurilor de cazare şi alimentaţie. figură centrală a unităţii. 44. factori cerţi. caracteristicile mediului ambiant. mediul specific profilului firmei. c. Autoritatea formală a unui manager depinde de: a. b. c. alţi factori. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. posturile. aplicarea de sancţiuni. c. condiţiile din unitate.40. Rolurile managerului de întreprinzător şi negociator sunt: a. . competenţă şi răspunderi. poziţia postului ocupat. b. c. b. concordanţa care trebuie să existe între sarcini. mediul general. compartimentele. relaţiile dintre posturi. obiectiv. supravegherea aplicării legilor în vigoare.

comunicare cu alţi agenţi economici. existenţa unor alternative şi judecarea responsabilă a consecinţelor multiple. utopist. 52. un timp mai mare pentru luarea deciziei. frecvenţa elaborării. b. conducerii de nivel mediu. frecvenţa elaborării. b. perioadei de declin.50. conducerii operaţionale. al unei persoane sau grup. realist. c. relaţiile cu angajaţii. producătorul şi distribuitorul. al unui grup de persoane. numărul de persoane care le emit. Relaţiile de autoritate ale managerului cuprind: a. perioadei de stabilitate. c. 165 . un mesaj unilateral. timpul de acţiune. 55. c. b. b. c. Deciziile anticipate şi imprevizibile au în vedere: a. conducerii de vârf. distribuitorii. comunicare orizontală. birocrat. 59. dezvoltarea pieţei şi integrarea sunt strategii ale: a. domeniul conducerii. b. b. al unei persoane. clienţii şi organismele de control. Deciziile eficiente şi eficace au la bază: a. c. 53. clienţii şi organismele de control. pregătirea resurselor umane. b. 54. oportunist. c. 58. tehnocrat. 56. 51. producătorii. c. posibilitatea anticipării Managementul strategic este prioritatea: a. Decizia reprezintă un act deliberat: a. demagog. b. Munca managerului poate fi eficientă în cazul practicării stilurilor de conducere: a. c. 57. Deciziile stringente şi flexibile au în vedere: a. democrat. c. b. perioadei de dezvoltare. Extinderea producţiei. b. un schimb bilateral de mesaje între emitent şi destinatar. comunicarea verticală. c. Calitatea produselor şi serviciilor interesează: a. Comunicarea managerială reprezintă: a.

Principalele funcţii ale exploataţiilor agricole sunt: a. postul. structură şi cost. b. intern şi extern. preţul. calitate. previziune . De obţinere a unui venit cât mai ridicat. calitate. schimbare a proprietarului. c. de producţie. b. 65. verificarea cantităţii şi calităţii. secţia. compartimentul. sistemului de asigurare a calităţii. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. 67. împreună cu totalitatea capacităţilor sala fizice şi intelectuale pe care le poate exterioriza în procesul muncii. de control. care se finalizează cu obţinerea de produse sau servicii. planificare. conducerea tehnică. numărul de clienţi şi preţul.planificare. Principalele funcţii manageriale în agroturism sunt: a. managerului. de coordonare. 61. organizare. b. 66. Prin resursă umană se înţelege: a. financiar – contabilă. c. c. 62. atestarea şi îmbunătăţirea reprezintă funcţii ale: a. previziune. b. b. totalitatea personalului din care poate fi recrutată forţa de muncă a unei societăţi. Auditul calităţii este o formă de control: a. coordonare şi control. Componentele structurii manageriale de conducere. altor persoane. conducerea tehnică şi financiară. c. nivelul ierarhic. valorificarea superioară a acestora. c. 64. Construirea calităţii. căile de acţiune ca şi estimarea riscurilor conjuncturale. stabilirea principalelor obiective. de producţie. resurse şi mijloace necesare producţiei. funcţia. unitatea de producţie. de protecţia mediului ambiant. de dispoziţie. relaţiile. Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a.60. definite de la simplu la complex sunt: a. b. b. disponibilitatea personalului unei societăţi comerciale de a lucra cu toate resursele de care dispune pentru realizarea producţiei unei societăţi. c. umărul clienţilor. o persoană aptă de muncă. managerul. 63. 166 . c. b. de personal. compartimentul. cantitate. costuri. ce justifică întreaga activitate depusă. organizare. extern. Resursele umane în exploataţiile agricole şi agroturistice se caracterizează prin: a. intern. managerul. c. secretariatul. verificarea cantităţii şi calităţii şi schimbare a proprietarului. c. comercială. b. 68. cercetare – dezvoltare.

b. prevenirea fenomenelor producătoare de dezechilibre. băneşti. generalizarea rezultatelor pozitive şi reglarea activităţilor tehnice. ca urmare a unor factori interni şi externi firmei. c. Obiectivele analizei economice a firmelor agricole şi turistice vizează: a. administrativ. c. conducător. informaţional şi decizional. Rezultatele activităţii firmele agroturistice şi de alimentaţie publică depind de: a. Principiile de bază ale analizei economice se referă la: a. să fie demarată numai în anumite perioade. 4. b. 167 . b.ANALIZĂ ŞI GESTIUNE 1. informaţionale. Interacţiunile care există între firmă şi mediul de afaceri dau naştere la relaţii: a. capitalului şi forţei de muncă. b. c. 5. b. c. Care sunt subsistemele firmei ca sistem socio-economic: a. realizarea unui sistem de conducere şi organizare corespunzător situaţiilor existente în firmă şi în mediul de afaceri. subsistemul tehnic. b. ocupă un loc important în procesul creşterii eficienţei economice a produselor serviciilor. factori interni. materiale (cu furnizorii şi clienţii). 6. mediu şi lung. evaluării unor rezultate scontate prin utilizarea eficientă a resurselor disponibile. economice. subsistemele condus. factori interni şi externi. c. c. c. Rolul analizei economice derivă din faptul că: a. În ce situaţie firma prezintă un risc mai mare de faliment: a. axarea pe probleme clare şi reprezentative. permite eliminarea deficienţelor. b. 8. c. retrospective. retrospective şi previzionale pe orizont scurt. existenţa unor specialişti capabili să investigheze amplu situaţia prin metodologii specifice. economic. 7. 3. b. factori externi. asigură elemente de fundamentare a deciziilor privind utilizarea mijloacelor de şi producţie. social. comerciale. Analiza economica creează condiţii pentru efectuarea unor calcule: a. 2. când intrările sunt valoric egale cu ieşirile din sistem. când intrările sunt valoric mai mici decât ieşirile din sistem. previzionale. compartimentele de producţie. găsirea căilor şi mijloacelor de remediere a eventualelor dezechilibre. când intrările sunt mai mari valoric decât ieşirile din sistem.

c. durata de recuperare a investiţiei. indicii de calitate ai normelor şi standardelor. Eficienţa economică a firmei este exprimată de indicatorii: a. b. profitul net. c. al efortului total. c. cunoaşterea caracteristicilor (proprietăţilor) produsului. 12. b. profit. Indicatorii producţie medie. b. mediul specific profilului firmei. b. 14. numărul locurilor de cazare. b. 10. cost de producţie. Pentru efectuarea unei analize eficace trebuie utilizate: a. pregătirea şi experienţa managerului. 168 . rata profitului. caracteristicile mediului ambiant. 11. Eficienţa tehnică este exprimată de indicatorul: a. 13. c. sporul obţinut la 1 kg. c. c. Analiza calităţii produselor sau serviciilor unei firme presupune: a. efectului total. numărul locurilor de cazare sau de alimentaţie publică. 17. cifra de afaceri. c. c. prevederilor normelor sau standardului. al eficienţei economice. de îngrăşământ aplicat. 15. condiţiile din firmă. Deciziile manageriale sunt influenţate de: a. alţi factori. producţie totală şi veniturile sunt indicatori ai: a. productivitatea muncii (consum de timp pentru o unitate de produs). mediul real. Deciziile managerului sunt influenţate decisiv de: a. mediul general: b. mediul generai şi cel specific firmei. costul de producţie. 16.9. metode specifice fenomenului analizat. obiectiv. mediul perceput de manager. Capacitatea de producţie a unităţilor agtroturistice se exprimă prin: a. metode generale şi specifice fenomenului cu grade diferite de complexitate. Percepţia managerului este influenţată de: a. c. b. b. caracteristicile produsului. b. metode generale de analiză.

b. c. preţul. productivitatea muncii şi costul de producţie. Mijloacele fixe ale firmei influenţează: a. b. verificarea cantităţii. 20. calitatea produselor. numărul clienţilor. c. calităţii şi schimbarea proprietarului. verificare a cantităţii şi calităţii. preţul şi timpul de valorificare. cheltuielile de reparaţii şi productivitatea muncii. c. numărul şi fidelitatea clienţilor. productivitatea.18. costul de producţie. Calitatea produselor şi serviciilor influenţează: a. schimbarea proprietarului. b. 19. Recepţia loturilor de produse agroalimentare este o operaţie de: a. 169 .

Asigurări si Reasigurări 1. a) b) c) 8. a) b) c) 2. a) b) c) Care din următoarele tipuri de asigurări sunt obligatorii? asigurarea de tip Casco asigurarea de viaţă asigurarea de tip RCA Care din următoarele cuvinte sunt caracteristice asigurărilor: franciza fransiza transciza Din următoarele tipuri de asigurări. a) b) c) 3. care devin obligatorii începând cu anul 2010: asigurările de persoane asigurările agricole asigurările de locuinţe 4. a) b) c) Persoana fizică sau juridică care plăteşte prima de asigurare este reprezentată de: asigurat asigurator beneficiarul asigurării Actul juridic care se încheie între asigurat şi asigurator este denumit: contract de asigurare contractant de asigurări despăgubire de asigurare Asigurarile in România pot fi: facultative obligatorii facultative şi obligatorii Care din tipurile de asigurare împlică cele mai mari riscuri? asigurările de persoane asigurările din agricultură asigurări ale animalelor 170 . a) b) c) 6. Este adevărat că în cazul asigurărilor maritime există avaria particulară datorată greşelilor de navigaţie? a) adevărat b) fals c) nu există 5. a) b) c) 7.

9. de adeziune. În cazul asigurărilor auto – casco. În cazul asigurărilor maritime asigurări: a) casco b) cargo c) casco şi cargo şi al aeronavelor există următoarele tipuri de 11. lipsei furajelor sau netratarea la timp a acestora? a) da b) nu c) nu este cazul 14. Asiguratorul are dreptul să verifice modul cum sunt intreţinute culturile agricole asigurate? a) da b) nu c) nu este cazul 15. de natalitate? a) nu b) da c) nu este cazul 16. sinalagmatic. succesiv b) contractul cu titlu oneros. cât este timpul pentru ca aceasta să poată intra în vigoare? a) după 24 de ore de la data semnării contractului de asigurare b) imediat după semnarea contractului c) după 48 de ore de la data semnării contractului 171 . În cazul asigurărilor de animale. Care dintre tipurile de contracte încheiate sunt adevărate? a) contractul consensual. Ce tip de asigurare face posibilă despăgubirea faţă de terţe persoane în caz de producere a unor accidente? a) asigurarea de răspundere civilă b) asigurarea de viaţă c) asigurarea de bunuri 10. de nupţialitate. Suma de bani dinainte stabilită pe care asiguratul o plăteşte asiguratorului este reprezentată de: a) suma asigurată b) prima de asigurare c) norma de asigurare 13. asiguratorul despăgubeşte proprietarul dacă acestea au pierit datorită: bătraneţii. de bună credintă c) toate tipurile prezentate 12. În cazul altor forme de asigurare există tipurile de asigurări: dotală. aleatoriu.

Asiguratorul îl despăgubeşte pe asigurat de calamităţi naturale dacă se constată că asiguratul nu a luat toate măsurile pentru diminuarea sau stoparea efectului calamităţii produse? a) da b) nu c) nu este cazul 19.17. Care sunt societatile de asigurare din România din punct de vedere al acţionariatului? a) româneşti b) străine c) româneşti şi străine. Reasigurarea este de tipul: a) obligatorie b) facultativă c) obligatorie şi facultativă 172 . mixte 18. În România există societăţi de reasigurare? a) da b) nu c) nu este cazul 20.

Verificarea stabilităţii vinurilor se realizează prin: a) teste de explorare b) teste de explorare şi teste de control c) analiza microbiologică 10. Maceraţia este folosită frecvent la producerea: a) distilatelor de vin b) vinurilor aromatizate c) vinurilor roşii 7. Fermentaţia malolactică constă în: a) degradarea acidului malic în acid lactic b) degradarea acidului lactic în acid malic c) degradarea alcolului etilic în acid acetic 8. Deburbarea sau limpezirea mustului se realizează prin: a) fermentaţie b) centrifugare c) sedimentare-decantare şi centrifugare 4. Faza de fermentare tumultoasă durează între: a) 2-5 zile b) 8-14 zile c) 1-3 zile 6.Oenologie şi legislatia viei şi vinului 1. Pritocul vinului reprezintă operatiunea tehnologică de: a) umplere a golurilor la butoaie şi cisterne b) transvazare c) cupajare 9. Recepţia strugurilor destinaţi prelucrării se realizează: a) atât cantitativ cât şi calitativ b) vizual c) numai calitativ 3. Butoaiele cu o capacitate mai mare de 2000 litri se numesc: a) baricuri b) budane c) căzi 2. Bentonizarea se realizează cu scopul de a îndeparta excesul de: a) substanţe proteice b) alcool etilic c) acizi organici 5. Defectele vinurilor sunt: a) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică b) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură fizico-chimică microbiologică c) modificări anormale rezultate în urma unor transformări de natură microbiologică şi 173 .

Degorjarea are ca scop: a) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop b) eliminarea dopului c) adaosul de dioxid de carbon 18. % alc. vermutul are o tărie alcoolică de: a) 16-18 vol.5 vol. Vinarsul este băutură alcoolică obţinută din: a) distilat de vin învechit b) distilat de vin neînvechit c) distilat de cereale 21. Floarea vinului este o boală: a) anaerobă b) aerobă c) produsă de oxigen 13. existente în struguri la momentul determinării 174 . b) 8. Oţetirea vinului este produsă de: a) virusuri b) bacterii c) ciuperci 14.11. c) 16-22 vol. Vinul spumant conţine dioxid de carbon de origine: a) exogenă b) endogenă c) endogenă şi exogenă 16. Cele mai importante boli anaerobe ale vinurilor sunt: a) băloşirea şi oţetirea b) borsirea şi oţetirea c) băloşirea şi manitarea 15. 20. % alc. Din categoria vinurilor de calitate superioară fac parte: a) rachiurile şi distilatele de vin b) vinurile cu denumire de origine controlată c) vinurile de masă 22. Conform legislaţiei actuale. Remuajul are ca scop: a) eliminarea dioxidului de carbon din vin b) eliminarea depozitului de drojdie de pe dop c) aducerea (strângerea) depozitului de drojdie pe dop 17. Vinul pelin este un vin: a) aromat b) aromatizat c) licoros 19. Indicele gluco-acidimetric al strugurilor materie primă reprezintă: a) raportul dintre acizii organici şi glucidele existente în boabele de struguri b) raportul dintre celuloză şi amidon c) raportul dintre cantitatea de glucide (glucoză şi fructoză) şi cantitatea de acizi organici. % alc. Precipitarea proteinelor din vin determină: a) casarea brună b) casarea albă sau proteică c) casarea ferică 12. exprimate în grame la litru.

maturare. Fermentaţia alcoolică a mustului este un proces biochimic de transformare a: a) glucidelor în alcool metilic b) glucidelor în alcool etilic c) glucidelor în acid tartaric 3l.5 vol. b) un defect chimic. Dintre substanţele minerale folosite pentru limpezirea vinurilor. b) 10. formare. b) un tratament chimic. Floarea vinului este: a) boala aeroba. Zaharoza poate fi utilizată la prepararea: a) vinurilor de consum curent b) vinurilor speciale c) vinurilor cu indicaţie geografică recunoscută 29. b) bentonita. Fazele de dezvoltare ale vinului sunt: a) formare. degradare c) fermentare. % alc. formare. Ce reprezintă pritocul vinului: a) operaţiunea de transvazare a vinului cu scopul de a separa vinul de drojdia depusa la fundul vasului. % alc. maturare.5-11 vol. degradare 30.5-14 vol. c) gelatina 33. cea mai apreciata este: a) acidul citric. Mentiunea “Cules târziu” reprezintă pentru vinurile cu denumire de origine controlată: a) o denumire comercială b) o treaptă de calitate c) o indicaţie tehnologică referitoare la tipul de fermentaţie 26. Vinurile de calitate superioară se obtin: a) din hibrizi b) din toate soiurile speciei Vitis vinifera c) numai din soiurile menţionate în mod expres în lege 28. % alc. învechire b) fermentare.5-10. Vinurile propriu-zise cu un conţinut de 0-4 g/l zahăr rezidual sunt: a) demidulci b) seci c) extrabrute 24. Vinurile de consum curent pot avea o tărie alcoolică cuprinsă între: a) 8. c) o boala anaeroba 175 . 27. învechire. Vinurile aromate fac parte din categoria vinurilor: a) speciale b) propriu-zise c) oxidative 25. c) separea boştinei de tescovina 32. maturare.23. c) 10.

c) eliminarea dioxidului de carbon 35. 38. Acidul organic specific soiurilor de vita de vie destinate obţinerii vinurilor este: a) acidul malic. Vinurile cu indicaţie geografica recunoscuta fac parte din categoria vinurilor: a) de masa superioare. 176 . conform legislaţiei in vigoare fac parte: a) vinurile aromate. c) de calitate superioara 37. b) nu este permisa de lege. Limpezirea sau deburbarea mustului reprezintă: a) eliminarea substanţelor colorante. c) acidul tartaric. b) vinurile liniştite. Din categoria vinurilor speciale. b) cantitatea de glucide rămasa nefermentată in timpul vinificării. conform legii: a) permisa in orice cantitate indiferent de tipul de vin. c) permisa cu condiţia respectării limitelor maxime admise în funcţie de tipul de vin. b) eliminarea impurităţilor solide. Zahărul rezidual din vinurile propriu-zise reprezintă: a) cantitatea de glucide adăugata in vin. Adaugarea oxidului de sulf în vin este. b) acidul acetic. b) de consum curent. c) cantitatea de zaharoza prezenta în masa vinulu 39. c) vinurile efervescente si aromatizate 36.34.

Suprafaţa minimă a camerelor cu un pat la o pensiune cu 3 margarete este: a. steluţe c. Federaţia Agricolă 10. Numarul maxim de paturi simple la o pensiune cu o margaretă este : a. Forma de organizare a pensiunilor agroturistice la nivel naţional o constituie: a. 30 locuri 3. ariile protejate şi factorii de cura 2 2 2 177 . până la 5 camere b. stele b. margarete 4. 1-5 margarete b. 8-10 margarete 5. 8 m 7. Valea Ialomiţei 9. 15 locuri c. 7-8 margarete c. 20% alimente din gospodaria proprie c. Primele gospodării care au încercat transformarea turismului rural în agroturism au fost cele din zona: a. Resursele agroturistice antropice sunt: a. 10 m c. etajele de vegetaţie şi faună b. În pensiunile agroturistice alimentaţia bazată din surse proprii şi locale reprezintă: a. până la 7 camere 2. 9 m b. Rucăr-Bran b. 40% alimente din gospodarie si 40% alimente din zonă 8. Fundaţia de agroturism b. 2 paturi 6. până la 10 camere c. Pensiunile turistice urbane se clasifică prin: a. ANTREC c. 10 locuri b. Cheia c. Pensiunile turistice sunt structuri de primire cu o capacitate de: a. bunurile şi valorile etnografice şi etnoculturale c. În pensiunile agroturistice sunt admise maxim: a. 4 paturi b.AGROTURISM 1. O pensiune agroturistică se clasifică cu: a. 50% alimente din gospodarie şi din zonă b. 3 paturi c.

de a controla desfaşurarea agroturismului în zonă c. intermediul localizării pensiunii b. de a beneficia de facilităţi acordate conform prevederilor legale b. Ca agenţi economici cu activitate în agroturism aveţi urmatoarele drepturi: a. 30 de zile b. Cele mai cunoscute forme de desfăşurare a agroturismului rural sunt: a. combinaţia prestabilă a cel puţin 2 dintre cele 3 grupe de servicii 16. societăţile comerciale c. documentul prin care se atestă capacitatea de a comercializa servicii turistice b.11. practicarea turismului agrico 15. 15 zile 12. Documentaţia de clasificare a pensiunii se transmite ministerului înainte de a fi dată în folosinţă cu: a. practicarea turismului în ferme. asociaţiile familiale b. activităţi desfăşurate de personae juridice în mod independent 20. Pentru cadourile oferite turiştilor la plecare firma poate aloca : a. număr redus de personal c. sub 5% din valoarea încasărilor 19. de a construi în stilul arhitectural dorit 14. intermediul agentilor locali 18. 5% din valoarea încasărilor b. 2 în 2 ani 13. agenţii de turism. Prin agroturism se întelege: a. 25% din valoarea încasărilor c. plata sejurului în rate 17. în fiecare an c. fotografii distibuite în zone aglomerate c. 60 de zile c. ANTREC 178 . practicarea turismului la sat b. Promovarea pensiunii se face prin: a. conace şi gospodarii locale c. Oficiului Registrului Comerţului c. Prin agroturism neorganizat se înţelege: a. benere. sfera economica de intersectare a ofertei turistice c. DGAC ( Directia Generala de Autorizare si Control) b. Licenţa de turism reprezintă: a. reclame publicitare. prieteni. Reclasificarea pensiunilor deja clasificate se face din: a. Documentele necesare clasificării pensiunilor agroturistice se transmit: a. practicarea fără intermediul unei agenţii de turism b. 3 în 3 ani b.

2. factori de producţie. Politica de marketing reprezintă: a) un ansamblu de activităţi practice. b) un ansamblu de metode şi tehnici moderne de studiere a pieţei. ce explică conţinutul concret al marketingului: a) concepţie modernă. c) principii de marketing. Factorii exogeni au următoarele proprietăţi: a) sunt factori uşor controlaţi de întreprindere. Cei "4P" ai marketingul reprezintă: a) factori endogeni. Care sunt cele trei elemente. b) activitatea de comercializare şi de producţie. c) toate activităţile din cadrul firmelor. factori ce nu pot fi controlaţi de întreprindere. 179 . b) politica de personal. Care dintre următoarele activităţi clasice din cadrul unei firme sunt reorientabile prin adoptarea concepţiei de marketing: a) activitatea de cercetare-dezvoltare. b) factori exogeni. Marketingul este considerat de literatura de specialitate actuală: a) o nouă optică economică. 3. Specialistul în marketing oferă decidentului (managerului): a) opţiuni alternative bazate pe analiza aprofundată a pieţei produsului sau serviciului studiat. în general. b) sunt. c) politica de preţ. în general. c) conduita firmei privind produsele şi serviciile sale. 7. c) informaţii privind piaţa bunurilor şi serviciilor. c) o artă de a reuşi în afaceri. Care din următoarele politici fac parte din cele patru componente ale mixului de marketing: a) politica de investiţii.MARKETING 1. b) decizii privind politica comercială a firmei. c) sunt factori care nu influenţează întreprinderea. b) activitate economică. c) un ansamblu bine structurat de activităţi practice. 4. 8. metode şi tehnici ştiinţifice. 5. b) un ansamblu de strategii şi tactici. 6. activitate practică şi un instrumentar de marketing specific.

b) factorii endogeni şi exogeni. b) nivelul preţurilor practicate în cadru unei game de produse. c) elementele tangibile şi intangibile. b) îmbunătăţirea calităţii produselor. comunicaţiile privitoare la produs şi imaginea produsului. b) numai canalele de distribuţie. cerere şi concurentă. 14. Strategia diversificării gamei de produse ale firmei urmăreşte: a) lărgirea pieţei produsului respectiv. c) un mixaj care include: produsul. c) numai baza logistică destinată distribuirii produselor. proceduri şi planuri. accesibilitatea şi diversitatea preţurilor în timp. Trăsăturile ce caracterizează o strategie de preţuri se referă la: a) nivelul. c) detaşarea produsului în cadrul unei structuri sortimentale. Componentele ce definesc un produs în accepţiunea de marketing sunt: a) componente corporale şi acorporale. plasamentul şi promovarea. 16. preţul. 12. c) organizarea raţională a tuturor activităţilor economice dintr-o firmă. 13. c) ofertă şi concurenţă. Un mix de marketing constă în: a) un set de politici. b) toate variabilele controlabile şi necontrolabile ale firmei. Cea mai mare parte a firmelor stabilesc nivelul preţurilor lor orientându-se în funcţie de: a) costuri. logistica şi reţeaua de depozitare. b) maximizarea profitului şi a eficienţei economice. b) numai de concurenţă. 15. Plasamentul (distribuţia) ca factor endogen are în vedere: a) canalele de distribuţie.9. Complexitatea conceptului de marketing este pusă în evidentă prin: a) diversitatea consumatorilor şi a produselor de pe piaţă. 10. 180 . Politica de preţ în economia de piaţă are ca obiectiv principal: a) acoperirea cheltuielilor de producţie şi obţinerea unui profit corespunzător. b) numărul impresionant de definiţii întâlnite în literatura de specialitate. c) satisfacerea nevoilor tuturor clienţilor. 11. c) nivelul minim şi maxim al preţului pentru un anumit produs.

preţ. 18. c) reducerea în cadrul specializării a numărului de sortimente şi produse şi creşterea calităţii acestora pentru a fi acceptate de cumpărători. b) lungimea. c) scăderea continuă a preţurilor pentru a face faţă concurenţei. Studiile şi cercetările de marketing reprezintă: a) instrumente utile în organizarea producţiei. lăţimea şi adâncimea. Politica promoţională din cadrul efortului de marketing ale întreprinderii urmăreşte: a) diversificarea sortimentului de produse pentru a acoperi un segment cât mai mare de piaţă. c) furnizorii. când este nevoie. la diversitatea lor în timp. b) determinarea consumatorilor să cumpere mai multe produse. b) o modalitate de studiere a pieţei. Factorii endogeni ai activităţii de marketing sunt: a) cererea de consum. c) sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă afectivă. promovarea. b) mărirea permanentă a preţurilor.17. c) conjunctura economică. 23. socială şi personală a produsului. determinate de substanţa materială a acestora. Caracterizarea strategiei de preţuri se referă la: a) nivelul şi accesibilitatea preţurilor. distribuţie (publicitate). precum şi evoluţia tehnologiei. pe măsură ce produsele se impun pe piaţă. c) noţiuni teoretice folosite în ştiinţa marketingului. 20. analize şi previziuni privind piaţa produselor. b) toate variabilele controlate ale întreprinderii: produsul. legislaţiei. c) o etapă de lucru în cadrul studiilor de piaţă. b) caracteristicile merceologice ale produsului şi ambalajului său. 24. aria şi capacitatea. culturii. b) investigaţii. intermediarii şi clienţii. Dimensiunile unui canal de distribuţie sunt: a) structura. mediul competitiv. Componentele corporale ce definesc un produs în accepţiunea marketingului cuprind: a) elemente ce nu au suport material nemijlocit. precum şi acţiuni de pregătire şi influenţare a vânzărilor prin preţuri adecvate. în rândul consumatorilor. Acţiunile de promovare a unui produs au ca scop principal: a) informarea consumatorilor despre existenţa produsului pe piaţă. 181 . 19. c) lansarea şi vânzarea cu succes a bunurilor şi/sau serviciilor. preţul. Cercetarea de marketing trebuie să reprezinte: a) fundamentul deciziilor cu privire la produs. b) o permanentă şi complexă informare a cumpărătorilor potenţiali. 21. practicile comerciale. plasamentul. şi promovare 22.

preţ. etapa deciziei de cumpărare. După nivelul de organizare economic marketingul poate fi: d) micromarketing şi macromarketing e) minimarketing şi macromarketing f) minimarketing şi micromarketing 28. Factorii endogeni ai activităţii de marketing se referă la: a) nivelul cererii numărul firmelor existente pe piab) ţă c) produs. De cine este dată dimensiunea pieţei? a) structură. Investigarea pieţei şi a nevoilor de consum este o funcţie: a) premisă b) mijloc c) obiectiv 182 . Enumeraţi etapele procesului de cumpărare: a) etapa anterioară cumpărării.25 Câte funcţii are marketingul? a) 4 b) 5 c) 6 Care sunt factorii activităţii de marketing? a) exogeni şi endogeni b) exogeni şi introgeni c) extrogeni şi introgeni 27. arie şi capacitate b) lungime. nevoi de grup. lăţime şi adâncime c) cota de piaţă şi cifra de afaceri 31. etapa achitării c) etapa discuţiilor şi etapa plăţii 30. etapa posterioară cumpărării b) etapa negocierii. Gradul de realizare a obiectivelor unei întreprinderi depinde de: a) factorii endogeni şi exogeni ai întreprinderii b) politicile de marketing ale întreprinderii c) variabilele mixului de marketing 32. plasament şi promovare 33. După gradul de cuprindere se deosebesc următoarele tipuri de nevoi: a) nevoi individuale. nevoi de masă b) nevoi sociale şi nevoi personale c) nevoi socio – profesionale şi culturale 29.

periodică şi rară 41. precumpărarea. constanta. marketing social b. aspectele de ordin cantitativ şi calitativ al consumului c. macromarketingul şi micromarketingul b. modificarea cu un anumit procent a factorului care influenţează cererea c. a nevoii satisfăcute c. totalitatea mărfurilor şi serviciilor de pe piaţă c. cumpărarea propriu-zisă şi evaluarea gradului de satisfacţie a consumului b. aspectele de ordin cantitativ şi structural al acestuia b. cererea este: a. marketingul bunurilor şi serviciilor 35. totalitatea consumatorilor de pe piaţă b. Cererea de mărfuri şi servicii reprezintă: a. Care este semnificaţia elasticităţii cererii: a. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv c. marketing ecologic 36.consum” decurge în următoarea succesiune a. cumpărarea şi postcumpărarea c. în ansamblul ei b. consumul productiv şi neproductiv 37. variaţia cererii în funcţie de modificarea unuia sau mai multor factori care o determină b.34. nevoia de consum-cumpărarea mărfurilor-consumul efectiv 38. nevoia de consum-cererea de consum-cumpărarea mărfurilor b. crescătoare şi descrescătoare c. Circuitul ”nevoie . a nevoii satisfăcute virtual 39. marketing intern c. zilnică. Marketingul abordează nevoia umană: a. variaţia anumitor factori economici în funcţie de cerere 183 . marketingul intern şi internaţional c. În funcţie de modul de luare a deciziei în procesul cumpărării. ferma (constanta) şi spontana b. Cercetarea consumului propriu-zis în marketing vizează: a. Specializările marketingului după nivelul de organizare economică sunt: a. forma de manifestare a nevoilor în cadrul pieţei 40. Principalele etape ale procesului de cumpărare sunt: a. Marketingul educaţional face parte din specializarea: a. analiza ofertelor şi luarea deciziei de cumpărare 42.

Care sunt dimensiunile pieţei: a. tendinţele de durată ale pieţei în funcţie de care se elaborează strategia firmei 184 . structura. Principala deosebire dintre observare şi anchetă ca metode de cercetare în marketing este relevată de: a. Atunci când modificarea factorului de influenţă cu un anumit procent determină o modificare procentuală mai mica a cererii. Previziunile pe termen lung se referă la: a. orientările pieţei care servesc la luarea anumitor decizii b. categoriile ce consumatori 50. lăţimea şi adâncimea b. cota de piaţă şi cifra de afaceri 45. Principalele funcţii ale marketingului sunt: a. evoluţia curentă a fenomenelor de piaţă c. cerere elastică b. aria şi capacitatea c. Scalele nominale folosite în cercetarile de marketing sunt scale: a. estimarea eficienţei produselor şi a rezultatelor desfacerilor b. de informare. Coeficienţii de consum evaluează: a. nemetrice (neparametrice) b. antrenarea sau nu a purtătorului de informaţii în cercetarea efectuată c. explicare şi previzionare a fenomenelor ce apar pe piaţă 47. metrice (parametrice) c. întâlnim: a. prezentarea cauzelor unor fenomene apărute sau în curs de apariţie 46. prezentarea evenimentelor sau a activităţilor care s-au produs sau care se ivesc pe piaţă c. cerere inelastică 44. Evaluarea proceselor de marketing în cadrul unei cercetări de marketing presupune: a.43. lungimea. tipurile de consumuri c. cerere unitară c. locul unde are loc cercetarea b. calificarea persoanelor care efectuează cercetarea 49. potenţialul de vânzare b. strângerea informaţiilor şi prelucrarea acestora c. aspectul şi scopul cercetării b. proporţionale 48.

Sortimentele se găsesc în cadrul: a.51. unei varietăţi de produse 54. lăţimea şi adâncimea 185 . Dimensiunile ce caracterizează un canal de distribuţie sunt: a. Modelarea produsului ca activitate a politicii de produs a firmei presupune: a. analiza calităţii produselor existente în producţie şi pe piaţă 53. aria şi capacitatea b. conduita economică generală a firmei b. modalitatea concretă de punere în aplicare a unei anumite strategii de marketing 52. Tactica de marketing reprezintă: a. lăţimea şi diametrul c. unei linii de produse b. modificarea produsului din punct de vedere al formei şi structurii b. totalitatea activităţilor prin care o firma producătoare conferă identitate bunurilor sale c. structura. lungimea. principala direcţie spre care îşi mobilează firma resurselor c. lungimea. unei game de produse c.

Tehnici de comunicare şi negociere Dacă un mesaj este scris. 2. 9. 13. 4. 10. în timp ce asculţi. 8. 12. 6. 11.1. în general. să „dezbaţi” în minte ceea ce vorbitorul spune şi punctul lui de vedere ? a) da b) nu Mandatul de negociere este obligatoriu să fie secret ? a) da b) nu Ce loc ocupă comunicarea nonverbală între formele de comunicare ? a) primul loc b) ultimul loc c) neesenţial „Fereastra lui Johari” este : a) o lege a fizicii b) o reprezentare metafizică a sinelui c) o tehnică de negociere 186 . din cauza lipsei de pricepere tehnică ? a) da b) nu A auzi şi a asculta este practic acelaşi lucru ? a) da b) nu Persoana care vorbeşte are întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte transmiterea clară şi corectă a ceea ce vrea să spună ? a) da b) nu Perturbaţiile din procesul de ascultare constituie o problemă esenţială în desfăşurarea procesului de comunicare ? a) da b) nu Oamenii acordă atenţie. atunci ei îl pot comunica în mod clar ? a) da b) nu Negociatorii greşesc de cele mai multe ori. 5. acelei informaţii auzite care are implicaţii personale pentru ei ? a) da b) nu A asculta este unul dintre lucrurile cele mai simplu de făcut – taci şi asculţi ? a) da b) nu Puterea de ascultare şi recepţionare corectă a ceea ce se spune scade atunci când nivelul de emoţii al celui care ascultă creşte ? a) da b) nu Pentru a fi un ascultător bun trebuie ca. atunci el va fi sigur mai clar decât dacă este vorbit ? a) da b) nu Dacă oamenii cunosc un lucru bine. 3. 7.

. Pentru convingerea partenerului de negociere aveţi nevoie de : a) umor b) experienţă c) informaţii 16. ce instrumente folosiţi ? a) seducţia? b) informaţia? c) umorul? 20. Cine lansează oferta de vânzare sau. b) între 1 şi 2 ore.22-3. Care consideraţi că este mărimea cea mai eficientă a unei echipe de negociere ? a) 3-5 persoane.22 m. c) 40-35-20-5 23.. Cine deschide şedinţa de negociere ? a) gazda? b) partenerul invitat? c) nu are importanţă? 21. Care dintre eşalonările de concesii de mai jos este cea mai potrivită pe parcursul unei negocieri. b) 1. Care dintre următoarele întrebări sunt închise ? a) De ce ? b) Unde? c) Care? 19. Care este cea mai utilă calitate a unui negociator de succes ? a) uşurinţa în exprimare b) un bun ascultător c) rezistenţă la stres 15.60 m. 18. după caz. c) 2-3 persoane 22. c) 0-90 cm. Care dintre următoarele întrebări este deschisă ? a) Când? b) Este ? c) În ce fel? 17.46-1. b) cel ce cumpără. acordată în 4 etape ? a) 25-25-25-25. b) 15-20-30-35. Zona personală a unui om în contact cu necunoscuţii este de : a) 0.14. c) oricare 187 . de cumpărare ? a) cel ce vinde. Pentru a convinge partenerul de afaceri. b) 3-7 persoane. c) între 1 şi 4 ore 24. având în vedere o marjă de negociere de 100 de puncte. O şedinţă de negociere este recomandat să dureze : a) între 1 şi 3 ore.

Cel care anunţă primul preţul. În negocieri se recomandă să fii primul care anunţă preţul ? a) da b) nu c) nu are importanţă 26. este de regulă dezavantajat în negociere ? a) da b) nu 188 . Este corectă expresia : „Ca să câştigi puţin.25. trebuie să ceri mult” ? a) da b) nu 27.

Editura Cermaprint. Cotianu R. Bucuresti. Ciobanu Roxana Marilena. 2008. sisteme informatice. Editura Bioterra 2oo1. Ilincuta Darius.. Bucuresti.I.. Bucureşti 2010. 15.Managementul. 2007. 189 . management şi legislaţie. Nicolae Marian. Chelmu Sergiu Sorin. Ionescu Viorel. Editura Cermaprint. Editura Cermaprint. Editura Cermaprint.BIBLIOGRAFIE 1. 12. 13. Simion Mariana – Operaţii unitare în industria alimentară. Patrascu Iliuta . Neguţ Elena Lucica. Corfu Gabriela – Tehnologia obtinerii produselor de origine vegetala. 2. 9. Strategia si managementul organizaţiei. condiţiorării şi ambalării produselor vegetale. Neguţ Elena Lucica. Radu Vasilica. Craiova.D. elaborarea proiectelor si a planurilor de afaceri” Editura Sitech.Agroturism Norme si Legislatie. Editura Bioterra Bucureşti 2002. Bucureşti 2008. Patrascu Iliuta . Editura Bioterra 2oo1. 4. 6.Gestiunea crizelor. Mihăilă Daniela. 11. 2011 18. Mihăilă Daniela Fănuţa.Expertiza produselor alimentare.Management general şi special. Bucuresti. Ciobanu Florin – Relaţii cu publicul şi prestări servicii în turism şi agroturism. Editura Sitech. Bucuresti. 16.Controlul calităţii produselor vegetale. 17. Biodetecţie contaminare. 19. 2005. 2010. Editura Cermaprint. Editura Cermaprint. Constantinescu Dana Gabriela. Grigore Violeta.. Pirvulescu Mihaela. Cotianu R. 2008. Constantinescu Dana. Editura Cermaprint.D. Editura Bioterra 2006. 14. Simion Cristian Ovidiu – Managementul şi marketingul produselor alimentare şi al protecţiei consumatorului (ediţie revizuită şi adăugită).. Simion Cristian Ovidiu – coordonator. 7. Constantinescu Dana . Editura Bioterra Bucureşti 2002. Bucuresti..Tratat de Siguranţa Alimentară. Radulescu A. Cotianu R. Note de curs şi lucrări practice.Controlul produselor alimentare de origine animală. 8. Craiova. Simion Cristian Ovidiu. Bucuresti. 2010. Editura Cermaprint 2008. Constantinescu Dana . Corfu Gabriela – Oenologie si legislatia viei si vinului. Bucuresti 2010. 20. – Tehnologia păstrării. Constantinescu Dana. Editura Agricola. Nicolae Ion. 2008. Editura Cermaprint. 5.Profeanu Sandu Georgel. Bucureşti 2009.Indrumator de lucrari practice la zootehnie. Bucuresti. ediţia a doua revăzută si adăugită. Poparlan Alina. Tanase Lavinia – Management hotelier – Note de curs. Chelmu Sergiu Sorin. 2009. Corfu Gabriela. Pirvulescu Mihaela. Editura Cermaprint. Radu Vasilica. Constantinescu Dana Gabriela. Editura Cermaprint. “Managementul proiectelor .coordonator . Grigore Violeta . 2007. Farcaş Nicolae. Ciobanu Roxana Marilena. Simion Cristian – coordonator .Profeanu Sandu Georgel. Editura Cermaprint.D. Ciobanu Roxana – Management (îndrumar pentru întocmirea unui proiect de specialitate).Principii de Genetica şi Ameliorarea plantelor. Simion Mariana.Tehnica si arta culinara. vol. 3. – Horticultura generala si speciala. Bucureşti. 10.