FIZIOLOGIE - TERMENI

medicina

FIZIOLOGIE

Secretia esofagiana -mucoasa -favorizeaza deglutitia -sunt prezente: - glande mucoase simple 636h77g - glande mucoase complexe (portiunea inferioara spre stomac), acestea previn exfolierea mucoasei si protejeaza impotriva sucului gastric care ar putea reflua la acest nivel -inervatia de la nivelul tubilor este intrinseca - prin aportul plexurilor (2 principale) 636h77g 636h77g 636h77g -plexuri ganglionare la nivelul carora se elimina substantele ce realizeaza o reactie peptidazica

ALTE DOCUMENTE
Cercetari si rezultate obtinute n domeniul alelopatiei EFECTUL RADIATIILOR LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL: SARCINA ECTOPICA EFLEURAGE Greata matinala Fobii si frici Sfaturi pentru viitoarele mamici, sfaturi pentru fiecare luna de sarcina ACTINOMICOZA Factorii de risc in hipertensiunea arteriala Manevrarea bolnavului - parte integrata a tehnicilor de ingrijire

Cautare

-sistemul APUD 9amino precursor uptake decarboxilation) Plexul Awerbarch -submucos -controleaza pe langa reflexe secretorii si unele motorii:-stimulare mecanica 636h77g 636h77g 636h77g stimulare chimica (o serie ce componente stimuleaza o serie de reflexe) 636h77g -

-in cadrul inervatiei intrinseci isi exercita actiunea sistemului nervos simpatic si cel parasimpatic S.N. simpatic- n. vag -fibre adrenergice eferente 636h77g -fibre adrenergice aferente - alti mediatori decat acetilcolina

636h77g relaxarea 636h77g 636h77g 636h77g decat acetilcolina 636h77g - actiune mai redusa Sucul gastric

636h77g

636h77g

- determina

- nn. Splahnici - fibre adrenergice aferente 636h77g 636h77g - fibre adrenergice eferente - fibre colinergice aferente - alti mediatori

636h77g

636h77g

636h77g

- produs de secretie al glandelor tubare prezente in mucoasa: 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g -alcatuire: -99% apa -1% reziduu uscat- 0,6 % substante anorganice - HCl 636h77g - 0,4 % substante organice axintice/gastrice: in proportie de 75% pilorice: in proportie de 20% - in apropierea antrului piloric cardiale - in proportie de 5% pH-ul:- 1,5-2,5 la adult 4,5-5,5 la copilul pana la un an dupa care vireaza spre pH acid (densitatea): 1002-1004, redusa

-substantele anorganice: - cationi: Na, P, Ca 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g - anioni: PO4N2- , SO4 - saruri: NaCl, Na2CO3

636h77g -substante organice reprezentate de pepsine in numar de 3: Igelabinaza, II- facorul intrinsec Castle, III- B12 GLANDELE OXINTICE:

-localizate pe suprafata interna a capului si a fundului stomacului -secreta HCl, pepsinogen, factorul intrinsec si mucus prin 3 tipuri de celule: 636h77g 636h77g -mucoase/gatului glandei se secreta mucus+ pepsinogen -peptice/principale se secreta pepsinogen-

636h77g 636h77g contin hemogene?- sisteme de activitate proteolitica militanta? (se indeparteaza o parte considerata inactiva si ramane cea activa), acest sistem se gaseste si la nivelul sistemelor coagulant si proteolitic 636h77g 636h77g produce in lipsa lor) GLANDE RETINOLICE -localizate in partea antrala -secreta mucus pentru proteinele mucoase pilorice: pepsinogen si gastrina( principal- regleaza secretia gastrica) -epiteliul glandelor antrale fundice - celule endocrine apartinand sistemuluiAPUD si care indeplinesc o dubla functie:secreta amine: -catecolamine (adrenalina si noradrenalina) 636h77g -serotonine -celule parietale/axinticeelibereaza HCl + facorul intrinsec 636h77g rol: in hematopoieza (nu se

secreta hormoni polipeptidici -la polul apical: microvilozitati spre lumenul glandei, acestea sunt in contact cu substantele dizolvate- celulele se comporta ca un adevarat receptor si ca o celula endocrina( deoarece receptioneaza si elibereaza o serie de celule care actioneaza la distanta); dintre aceste tipuri de celule endoteliale: 636h77g celule enterocrmatide- se elibereaza serotonina

636h77g celule argirofile - se elibereaza -somatostatine (care au functie dubla:hormoni pemtru GH si hormoni care se gasesc la nivelul pancreasului) 636h77g 636h77g noradrenalina) 636h77g -histamina -dopamina (pancreasul: adrenalina si

636h77g celule de tip D 636h77g 636h77g 636h77g catecolamine

-encefaline- eliberate la nivelul unor

celule A- enteroglucagon- celule A like (elibereaza enteroglucagonul) -enterocromatina like -prezenta la nivelul mucoasei fundice 636h77g 636h77g -secreta

636h77g 636h77g nu vin in contact direct cu lumenul digestiv 636h77g 636h77g

636h77g

-celule inchise care

celule G- se gasesc in portiunea antrala -secreta: gastrina, ACTH, endorfine, encefaline

Secretia glandelor oxintice: HCl, mucus si pepsinogen HCl: - prima data pus in evidenta in 1962 de Hollander 636h77g -celulele parietale o data stimulate determina formarea unei solutii de HCl izotonic? La un pH 0,8 636h77g sangele arterial 636h77g 636h77g 636h77g HCl 636h77g -se formeaza la nivelulvilozitatilor intestinale si la nivelul celulelor parietale- condus la exterior -concentratia atomilor de H: 3x 10 la putererea 6 mai mare decat

-constanta endogena: ~1500 kal/l HCl Ratia alimentara:2500 Pentru mentinerea functiei alimenatre este nevoie de 1100-1200 kal/l

Lumen extracelular CO HCO K Na Cl Cl H2O K Na

Celule parietale CO + H2O

Lumen al canaliculului H (155 mEq/l) K (15 mEq/l) K Na (13 mEq/l) Cl(173 mEq/l) H2O

HCO +CO +OH+H 636h77g 636h77g Na 636h77g Cl osmoza

CO2-din metabolism si sange -sub actiunea anhidrazei carbonice si a oxidrilului (oxidare apei) - anion bicarbonic => extracelular anionul de Cl intra in celula, va fi secretat in lumen si deci, va fi transportat activ datorita pompei de Cl din lumen, Na -activ introdus din lumen - se creaza un potential negativ pana la 1, care va favoriza: diferentierea ionului de K si a ionului de Na in canalicul si obtinerea de Na si K -apa care hidrolizeaza ionul de H secretat activ la nivelul de canalicul 636h77g -prin pompa ionului de H- ioni de K atepazodependent- ionul de Na reabsorbit activ prin pompa de Na, iar ionul de Na+K diferentiati in canalicul sunt reabsorbit. 636h77g -ionul de /h le ia locul=> formarea unei.....de HCl

H2O-trece prin osmoza in canalicul deoarece la nivelul canaliculului contine: Na2Cl (15mEq/l), K (3mEq/l) si HCl(103 mEq/l) Rolul HCl: - asigura denaturarea proteinelor 636h77g 636h77g -transforma Fe3+ in Fe2+ -estimeaza eliberarea de secretina (duoden)

636h77g

-efect bactericid

Cantitativ se gaseste: 2,5-3,5 /1000 636h77g 636h77g 0,9-1,5 /1000 1-2g/ 1000

-celulele parietale - acid max- secretie crescuta de HCl/ ioni de H; 42-43 mEq/l Substante organice:-enzime pepsine (I-III)-foarte activ la pH 1,3-2,8 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g -pH>5 se inactiveaza -pepsine de tipuri diferite, dar care au aceeasi functie -sunt secretate de celule peptidice + mucoase -sunt inactive la secretie -active in prezenta de HCl si pepsina (anteria famate)

endopeptidaza-digestia estimata la sugar 636h77g -fractiune de pepsinogen

labfermentul/renina gastrica-coagularea laptelui->paracazeinat->paracazeinat de Ca 636h77g 636h77g copii deoarece pH-ul (4,5-5,6) este mai acid lipaza gastrica-pH 5,5- la copil tributrinaza 636h77g copil => AG+gliceride partiale 636h77g 636h77g -hidrolizeaza 25% din lipidele laptelui la -prezenta sa e constanta la adulti si

636h77g

-nu necesita activare

gelatinaza-scindarea proteoglicanilor (compusi ai sistemelor biologice) 636h77g -desface gelatina

lizozimul- scindarea glucidelor

636h77g 636h77g

-pH optim~5 -distruge capsulele bacteriene

ureeaza -a celulelor mucoase si a bacteriilor din sucul gastric FACTORUL INTRINSEC/ MUCOPROTEIC -favorizeaza absorbtia vitaminei B12 (factor extrinsec) -ambii factori sunt necesari -lipsa B12duce la aparitia anemiei permicioase-numarul de hematii este scazut mult, cantitate mare de hemoglobina STIMULARE GASTRINICA/COLINERGICA -cresterea secretiei de facor intrinsec paralel cu cresterea secretiei gastrice -compusul factor intrinsec+vitamina B12->rapid distrus de mediul acid, de aceea se elibereaza de 100-200 de ori mai mult decat e necesar REGLAREA HCl LA NIVELUL CELULELOR PARIETALE -celulele oxintice -sunt prevazute cu numerosi receptori de membrana 636h77g -rol in reglarea secretiei de HCl

RECEPTORI: -muscarinici 636h77g -gastrici 636h77g -histaminici (H1) 636h77g -stematostaminici 636h77g -prostaglandinici Mecanismul de stimulare a celulelor parietale se realizeaza prin intermediul unui mesager secund care activeaza o proteinkinaza- prin intermediul pompei de H-K=>asigura rafluxul de ioni de k in lumen Acetilcolina -ca modulator al parasimpaticului 636h77g -creste cantitatea ionilor de Ca prin intermediul fosfatidil inozitolului (iP3) care activeaza proteinkinaza

MUCINA -mucoproteina secretata de celulele gatului, fundului si pilorului -tapeteaza mucoasa gastrica pe o portiune de 1-1,5 mm -reactiv alcalin/neutra -proteaza mecanica+chimica (100 ml mucus/4,5 mii) -pepsina din mucus inactiva REGLAREA SECRETIEI DE SUC GASTRIC -se secreta - in cantitati reduse interdigestiv - in cantitati maxime in fazele digestive -secretie bazala 5-10% din valoarea secretiilor stimulate -efectul activitatii inferioare nervoase si umorale care poate sa stimuleze/scada secretia TONUSUL VAGAL -factor prim pentru secretia bazala -..psihica creste secretia bazala Reglarea nervoasa:- inferior de la periferie migreaza la centru pe cai senzitive 636h77g - de la centru prin sistemul limbic la glandele gastrice pe calea nn vagi care determina o secretie acida bogata in enzime proteolitice -semnalele de la receptorii optic, auditiv, gustativ, mecanoreceptor->din stomac/intestin ->merg la n dorsal al vagului de unde pleaca prin eferente vagale si elibereaza de acetilcolinacu activre directa la nivelul celulei oxintice/ eliberarea unei peptide eliberatoare de gastrina(PEG/GRP) ->merg la nivelul glandei pilorice S.N.simpatic joaca un rol inhibitor 636h77g vasculara - direct pe celulele parietale 636h77g -indirect inferior- motricitatea

-stimularea nervoasa se realizeaza prin: 636h77g >stomac) 636h77g plexuri Tipuri de stimulare care determina aparitia reflexelor: -digestia stomacului -stimuli tactili de la suprafata mucoasei -stimuli chimici: -AA, peptide, derivate din proteine Reglarea umorala: -prin intermediul acetilcolinei, gastrinei si histaminei GASTRINA -Gregor+Tracy-> 1964-eliberat din mucoasa antrala 636h77g -existenta celulelor G- Mac Guicon (le evidentiaza) -reflexe scurte-reflexe locale-colinergice inframurale; mediator-> -reflexe lungi- reflexe vago-vagale(mucoasa-> bulb(n. dorsal) -

-exista 3 tipuri: -big gastrina: 43 AA 636h77g 636h77g -little gastrina: 11 AA, cea mai activa -minigastrina: 14 AA

- e eliberata prin reflexe vago-vagale si locale prin prezenta peptidelor, AA si a ionilor de Ca -eliberata la nivelul celulei G prezente la nivelul pilorului, antrului si duodenului proximal -pentru activarea sa biologica -este suficienta prezenta unui tetrapeptid - carboxil terminal 636h77g care se adauga alanina 5 AA 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g -preparatele comerciale care se utilizeaza: pentagastrina la

636h77g 636h77g -4 ori secretia gastrica 636h77g 636h77g -2 ori secretia de enzime

636h77g

636h77g

-4 cai de eliberare a gastrinei: - vagala 636h77g 636h77g 636h77g 1. Eliberare vagala: -secretia de gastrina care se realizeaza prin celulele G e de natura colinergica dar se poate realiza si prin mecanisme necolinergice- transmitere peptidergica prin intermediul bombezinei 2. Digestia gastrica: -locala /a antrului determina eliberarea de gastrina, iar substantele ganglioplezice impiedica transmiterea semnalelor de distensie se prezinta la nivel gastric a plexurilor murale care fac legatura intre regiunea antralasi respectiv G deoarece reflexele locale colinesterazei sunt blocate de acropina -prin intermediul acestora se realizeaza o secretie eficace la nivel gastric HISTAMINA -prezenta in conidtii normale in cantitati scazute -determina stimularea acida- cofactor prin actiunea enzimei de tipul H2( cinetidina), care blocheaza formarea de acid carbonic -descrisa la 1920- Popielski -eliberata la nivelul bazofilelor, mastocitelor, plachetelor/trombocitelor, celulelor enterocromatine -ionii de Ca- favorizeaza eliberarea histaminei -creste volumul sucului gastric -creste volumul ionilor de H TESTUL MAXIMAL KAY -se urmareste determinarea unei secretii moderate de pepsina si factor intrinsec -efect:- asimilarea de acid gastric 636h77g 636h77g 636h77g - distensia gastrica -stimulare umorala - stimulare alimentara

-producerea de pepsina mai multa decat la gastrina ACETILCOLINA -creste secretia prin toate tipurile de celule din glandele gastrice -creste secretia de pepsinogen, gastrina si mucus -eliberata la nivelul terminatiilor nervoase parasimpatice in apropierea celulelor parietale gastrice si musculare, stimuleaza direct celulele parietale prin cuplarea su receptori de tip muscarini=> favorizeaza secretia de ioni de H -creste eliberarea de gastrina si probabil de histamina -stimuleaza pepsina si factorul intrinsec -ionii de Ca stimuleaza eliberarea de acetilcolina -activarea anionilor de Ca se realizeaza cu alti factori:VIP, ATP, prostaglandine (scaderea concentratiei AG+glicerol) care blocheaza transportul la nivelul sinapselor Stimularea umorala: Stimulare alimentara: -prin administrarea de proteine intragastrice cand se ..distensia si acetilcolina - creste secretia gastrica; cantitatea de secretie care se realizeaza prin G: ~200 ml/h-> scade decat stimularea nervoasa ~500 ml/h -eliberarea de gastrina:- inf-> inhibitor prin mecanismul de feed-back cand pH< 2,5-3 -aciditatea - blocheaza secretia gastrinei prin celulele G - determina un reflux nervos inhibitor ca mecanism de protectie pentru evitare aparitiei ulcerului peptic pentru mentinerea unui pH optim pentru functia enzimei peptice (se vorbeste despre existenta unui Sacteril-cobacellum pillorum) Mecanism de actiune al gastrinei: -gastrina actioneaza prin: eliberarea de acetilcolina/histamine -confosm Teoriei lui Cade- acetilcolina si gastrina duc la formarea si eliberarea de His ca mediator final comun, pentru stimularea celulei parietale 636h77g - determina o actiune in serie bombezina+ionii de Ca-> determina eliberarea de gastrina

Efecte fiziologice: -gastrina determina:-stimularea/cresterea secretiei de HCl si pepsina 636h77g pancreatici 636h77g 636h77g - puternic stimulant -al musculaturii digestive 636h77g -al evacuarii digestive -stimularea enzimelor pancreasului/ eliberarea hormonilor

-undele peristaltice joaca un rol important dar gastrina reduce motilitatea, nu lasa sa treaca in duoden decat o mica cantitate de acid (se elibereaza numai 7 ml de acid gastric) FAZELE SECRETIEI GASTRICE Activitatea secretiei gastrice Excitant cortical 636h77g Excitant receptor gustativ 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g mucus, pepsina 636h77g Sc. Emisferelor cerebrale 636h77g Bulb 636h77g celule epiteliale, 636h77g 636h77g Hipotalamus

Vag

636h77g

636h77g

celule principale 636h77g 636h77g Celule parietale Alimente in mucoasa antrala 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g G His 636h77g 636h77g 636h77g 636h77g Acetilcolina 636h77g

Glanda duodenala 636h77g

636h77g 636h77g 636h77g 636h77g Enterogastron 636h77g

636h77g 636h77g Efect inhibitor asupra celulelor parietale Fazele secretiei gastrice: -precede patrunderea alimentelor in stomac mecanismul reflexului conditionat

- faza psihica care e declansata de un complex de factori care actioneaza disparat/sumar la nivelul receptorilor olfactivi, auditivi, vizulai determinand apetitul; un rol important il are scoarta cerebrala care determina impulsuri care merg spre nucleul dorsal al vagului mecanismul reflexului neconditionat -vizeaza prezenta alimentelor in cavitatea bucala producand gustul si masticatia -trimite impulsuri pe calea n. gustativ catre nucleul dorsal al vagului -participarea umorala e mediata de acetilcolina si de G (mediata tot pe cale vagala) -impulsurile neurogenice: -de la amigdala c. limbic de la hipotalamus au demonstrat ca exista 636h77g 636h77g -un centru de legare al secretiei gastrice -un centru care vizeaza ingestia de alimente

-asigura 1/5 din secretia gastrica FAZA GASTRICA: -se realizeaza odata cu patrunderea alimentelor in stomac mecanismul nervos al fazei:stimuleaza reflexele -lungi: vago-vagale 636h77g scurte intramurale polinergice 636h77g 636h77g 636h77g -

mecanismul umoral:- legatde secretia si actiunea gastrinei

636h77g stau alimentele in stomac

-se asigura ~2/3 din secretia gastrica pe o perioada de 3-4 h cat

FAZA INTESTINALA:-vizeaza prezenta alimentelor la nivelul duodenului mecanismul nervos:- prezenta gastrinei intestinala evidentiata de Erasmus se elibereaza la nivelul mucoasei duodenale in urma distensiei prin stimuli chimici FACTORI INTESTINALI INHIBITORI: -pentru secretia gastrica apar atunci cand limbul ajunge deja in intestinul deja plin-> se declanseaza o serie de reflexe enterogastrice transmise pe calea plexurilor intramurale a nn. splanhnici, datorita distensiei intestinului -prezenta acidului in portiunea superioara a intestinului -prezenta produsului de natura lipidica, a grasimii, a compusului de natura hipo/hipersomatice /orice alt factor declanseaza o serie de hormoni intestinali -secretina si colecistokinina se opun secretiei gastrice -peptidul gastroinhibitor (GIP), V.I.P. si somatostatina inhiba mobilitatea si secretia gastrica -enterogastronul din mucoasa duodenala are rol inhibitor asupra motilitatii gastrice In perioada interdigestiva: - secreta doar cativa ml de acid gastric->neoxintic care are un mucus cu putina pepsina si acid are putin sau deloc, alcatuirea acidului fiind data de prezenta CO2 -stimuli emotionali -cresc secretia gastrica la 15 ml/h - crestere a aciditatii cu activitate peptica foarte importanta