Povestea lui Harap-Alb - comentariu

POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica n proza, un basm cult i a aprut n "Convorbiri literare", la 1 august 1877. Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi i motive populare, n care supranaturalul este mpletit cu realul persona elor !rneti "in #umulelii lui Creang. , $asmul povesteste peripetiile prin care trece un fiu "e crai % #arap&'lb % plecat "e l atre imparatia lui (er"e&)mparat, fratele craiului. )n "rumul sau, #arap&'lb se intalneste a curtea tatalui sau c cu un span. El nu tine seama "e povata tatalui sau si il ia pe span ca sluga. *rin viclesug, Spanul reuseste sa il surprin"a pe #arap&'lb si c+iar il "etermina sa&i ure cre"inta si ascultare. 'stfel #arap&'lb "evine sluga spanului. ,in clipa in care #arap&'lb ura cre"inta spanului viata lui "evine un calvar. Spanul il supune la grele si preme "ioase incercari urmarin" "e fapt sa&l rapuna. *rin vite ie, "emnitate, bunatate si cu a utorul primit "e la fiintele care ii vor binele, #arap&'lb reuseste sa il invinga pe Span si sa&l pe"epseasca. Ca in orice basm binele invinge raul, iar rautatea si cruzimea sunt pe"epsite. C+ipul lui #arap&'lb este familiar folclorului nostru si il intalnim sub anumite nume. Cel mai raspan"it este cel "e -at&-rumos. El este tipul eroului popular, care intruc+ipeaza toate trasaturile alese. El este cel mai mic "intre feciori craiului. .ot el se arata "e la inceput cel mai cura os "intre feciori craiului. #arap&'lb reuseste sa iasa cu bine "in toate necazurile pe care i le pricinuieste Spanul. Cu multa iscusinta reuseste sa a"uca salati "in gra"ina /rsului, sa uci"a 0cerbul batut in nestemate1, sa iasa nevatamat "in 0casa "e arama1 incinsa ca un cuptor si in final este rea"us la viata "upa ce a fost taiat "e Span. ,esi actiunea basmului se "esfasoara sub planul fantasticului, ia contine elemente legate "in viata poporului povestea se intemeiaza pe lupta "intre bine si rau. )n toate basmele binele invinge raul, lucru intalnit si in basmul #arap&'lb. Creanga imprumuta eroilor supranaturali elemente "e viata omeneasca, in speta taraneasca. Eroii "in 0*ovestea lui #arap&'lb1 "esi uni "intre ei crai, imparati, ori fiinte supranaturale, se comporta si vorbesc ai"oma oamenilor "in popor. -iul cel mic al craiului, "upa ce este pacalit "e span, o"rasla imparateasca, are calitatile omului "in popor2 istetime, vite ie, incre"ere in triumful "reptatii, omenie. *rin mila pe care #arap&'lb o manifesta cu fapturile naturii2 albine, furnici, #arap&'lb se aseamn cu

-at&-rumos. 3espectul fata "e fiintele nevinovate ale naturi constituie unul "intre elementele cele mai impresionante si acesta constitue izvorul umanismului lui Creanga. ,aca in 0'mintiri "in copilrie1 )on Creanga intro"uce mai intui numele persona elor si "upa aceea ne prezint caracterele, in 0povestea lui #arap&'lb1 Creanga "escuie intai 0apucaturile1 eroilor si "upa aceea le spune numele asa reuseste Creanga sa ni&i prezinte pe 4erila, 5c+ila, -lamanzila, *asari&6ati&6ungila. Sub aparenta unor persona e comice se ascun" cinci prieteni soli"arizati pentru "reptate. 'ceste persona e vorbesc lumii pe care o intalnim in 0'mintiri "in copilarie1. 'ici intalnim e7istenta unor elemente "e factura populara2 calatoria, petitul, muncile, proba focului, incercarea puteri, izban"a mezinului, casatoria. )ntalnim si unele elemente miraculoase2 apa vie, apa moarta, cele trei smicele. *ersona ele intalnite in 0*ovestea lui #arap&'lb1 au mentalitatea, gesturile, psi+ologia si limba ul lumii in care a copilarit si a trait autorul. *ersona ele sunt niste tarani care vorbesc in graiul mol"evenesc. Scriitorul apeleaza la o varianta gama "e mi loace artistice. E7primarea poznasa, mucalita la care nu lipseste ironia realizata prin folosirea "iminutivelor2 0buzisoare1, 0bauturica1. *rezinta oameni si scene care starnesc rasul, cum ar fi "ialogul imparatului 3os cu petitorii infometati, cearta "intre 4erila si ceilalti. *rin originalitatea sa, 0*ovestea lui #arap&'lb1 este alaturi "e 'nton *ann si "e scriitorul francez 3ableait. *roverbele si zicatorile au rolul "e a spori rapi"itatea povestiri si "e a pro"uce efecte +ilarice. Creanga este inconfun"abil prin limba . 8a oritatea cuvintelor sunt "e origine populara. /nele au forma fonetica mol"oveneasca. E7ista numeroase regionalisme in timp ce neologismele apar foarte rar. 6imba ul capata si o tenta afectiva e7primata prin inter ectii, "ativul etic. *oveste lui #arap&'lb poate fi consi"erata un mic roman "e aventuri. #arap&'lb nu va "eveni imparat "ecat "upa ce va trece prin focul unor incercari in care isi etaleaza cura ul onestitatea si intelepciunea. 9umai asa va reusi sa se gan"easca la nea unsurile celor nefericiti. )on Creanga reuseste cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti, cu comportamentul, obiceiurile, tra"itiile si limba ul ei specific.

POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica n proza, un basm cult i a aprut n "Convorbiri literare", la 1 august 1877. Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi i motive populare, n care supranaturalul este mpletit cu realul persona elor !rneti "in #umulelii lui Creang. , $er"e mprat i cere fratelui su, mpratul, s%i trimit pe cel mai viteaz "intre fiii sai, ca s%i urmeze la tron. Ca s%i pun la ncercare, mpratul se mbrac ntr% o piele "e urs i i sperie pe cei "oi fii mai mari, mezinul ns reuete sa nving proba i ob!ine ncuviin!area "e a pleca spre mpr!ia lui $er"e mprat. &ov!uit "e Sf'nt (uminic, pe care o a utase, mezinul i alege "calul, armele i )ainele, pe care le avusese tatl sau c'n" a fost el mire" i pleac la "rum "up ce primete sfaturile mpratului, ntre care acela "e a se feri "e omul sp'n. Cu toate acestea, el este pclit "e Sp'n, care, prin vicleug, l face slug. Sub amenin!area mor!ii, feciorul "e mpiat ur c nu va spune nimnui cine este "e fapt, pstr'n" taina "p'n c'n" va muri i iar va nvia". Sp'nul i " numele "e #arap%*lb, care%1 slu ete cu cre"in!, respect'n"u%i urm'ntul fcut. * uni la palatul mpratului $er"e, Sp'nul se " "rept nepotul su i, "intr%uii nemsurat orgoliu, l supune pe #arap% *lb la ncercri prime "ioase, cu speran!a ca va scpa "e el+ s%i a"uc "salu!i "in gr"ina ursului", pielea unui cerb fabulos, btut n nestemate, s o a"uc pe fata mpratului -o, ca sa se nsoare cu ea. * utat "e Sf.(uminic', "e z'na binefctoare, "e furnici i "e albine i pov!uit permanent "e calul su, #arap%*lb reuete s nving toate probele. Cei cinci prieteni fabuloi+ .c)il /"care ve"e toate i pe to!i altfel "e cum ve"e lumea cealalt+ numai pe sine nu se ve"e c't e "e lumoel."0, Setil /"fiul Secetei, nscut n zo"ia ra!elor i mpo"obit cu "arul suptului"0, /ieril /"o "i)anie "e om care se perpelea pe l'ng foc"0. 1lm'nzil /"foametea sac fr fun" sau cine mai tie ce pricopseal a 11, "e nu%l mai poate satura nici &m'ntul"0 i &sri%2!i%2ungil /"fiul sgettorului i nepotul arcaului"0 l a ut s nving pie"icile ivite n ncercarea "e a o a"uce pe fiica mpratului -o la curtea lui $er"e%mpit. *ici sunt nt'mpina!i cu toate onorurile, "ar fata mpratului -o l respinge pe Sp'n i "ezvluie celor "e fa! taina c #arap%*lb este a"evratul nepot al lui $er"e%mprat. (at n vileag. Sp'nul se repe"e ca un "c'ne turbat i reteaz capul lui #arap%*lb, "ar fala l ncon oar "cu cele trei smicele "e mr "ulce", l stropete cu ap vie i%l nvie, acesta trezm"u%se ca "up un somn greu. *lunei, calul fermecat l apuc pe Sp'n i "mi !i%l azv'rle n naltul cerului", "e un"e ca"e pe pm'nt i moare. $er"e%mprat i cstorete pe #arap%*lb cu fata lui -ou%mprat, iar la nunta lor au fost pofti!i to!i prietenii care l%au a utat n peripe!iile sale s treac probele i a fost veselie mare, "c)iar i srcimea ospta i bea3" 1inalul basmului este )iperbolizat, fiin"c veselia a !inut ani ntregi i mai !ine i acum, iar "cine se "uce acolo, be i mn'nc, ... iar cine nu, se uit i rab"". 4asmul "&ovestea lui #arap%*lb" are ca surs "e inspira!ie basmul popular, "e la care

5on Creang pstreaz motivele /cltoria, ncercarea puterii, pe!itul, probele0, persona ele fabuloase, a utoarele venite n spri inul binelui, formulele tipice i inoveaz pentru basmul cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psi)ologia i limba ul persona elor, precum i nara!iunea prin "ialog, umorul, ovialitatea i eru"i!ia paremiologic, toate acestea particulariz'n" stilul i talentul prozatorului ilustrat n "*mintiri "in copilrie". #arap%*lb, un fel "e 1t%1rumos "in basmele populare, este viteaz, rb"tor, generos, cura os, anga at cu toat convingerea n lupta mpotriva rului i mai ales este nzestrat cu arta "e a%i face prieteni. El este mereu con"us, sftuit i a utat "e o multitu"ine "e simboluri ale binelui, numai astfel reuin" s treac unele%probe, altele fiin" "epite "e bunii si prieteni, persona e fabuloase "e basm. &e "e a t parte,, #arap%*lb este flcul supus ini!ierii n e6perien!a vie!ii ctre maturizare, supus ncercrilor sor!ii "in care t'nrul trebuie s "evin apt a%i ntemeia o familie, a avea capacitatea "e a con"uce, "e a pstra un secret i "e a%i !ine cuv'ntul "at, a"ic "e a se putea integra n via!a colectivit!ii. 7rec'n" cu bine toate probele, flcul se nscrie n co"ul civiliza!iei !rneti, "emonstr'n" generozitate, buntate, inteligen!, tact, "iscre!ie, capacitatea "e a ntre!ine o familie, valorific'n" tra"i!iile motenite "e la strbuni /)ainele, armele i calul tatlui su0. 8umele persona elor constituie o particularitate a basmului lui Creang, "eoarece ele "efinesc trstura "ominant "e caracter care%1 in"ivi"ualizeaz n mo" sugestiv. Sp'nul este simbolul rului, viclean, nfricotor, agresiv i violent, av'n" ca principiu "e via! i"eea c "cea mai mare parte a oamenilor sunt "obitoace care trebuiesc !inute n fr'u". &rin ntregul su comportament, Sp'nul ilustreaz proverbul "S te fereasc (%zeu c'n" "evine fecior "e mprat", "evine arogant, "ictatorial, "eoarece "frica pzete bostnria" sau "c'n" vezi c m'!a face marazuri, s%o str'ngi "e coa" p'n mn'nc mere p"ure!e". "9eniul )umuletean este aceast capacitate e6traor"inar "e a%i lua n serios eroii, "e a le retri aventurile, "e a pune cu voluptate n fiecare propriile lui aspira!ii nerostite, slbiciuni, vicii, tulburri i uimiri, a"ic "e a crea via!. /...0 Singurele persona e negative "in opera lui sunt acelea care contrazic natura, ca, "e e6emplu, omul sp'n i omul ro." /8icolae :anolescu0