Sunteți pe pagina 1din 19

Curs nr.

Ereditatea

Mediul

Educatia

Acest autor pune la baza teoriei lui asupra personalitii felul n care pulsiunile libidinale evolueaz pe parcursul vieii individului uman, nc de la naterea acestuia i pn la maturizarea lui. Dezvoltarea uman este descris n stadii, fiecare stadiu avnd la baz un conflict specific. Dac acesta nu este rezolvat pozitiv, individul dezvolt un complex care-l va fixa n stadiul respectiv. Freud identific urmtoarele stadii de maturizare a fiinei umane (i implicit a pulsiunii sexuale): Stadiul oral. Energia libidinal n aceast perioad este legat de gur, de alimentaie i indirect de mam, cci ea este cea care hrnete. ncercrile de nrcare dau natere conflictului. n funcie de felul cum are loc nrcarea, individul va reui s depeasc conflictul sau s rmn fixat n acest stadiu. Cel care rmne fixat n stadiul oral va manifesta, n perioada adult a vieii, trsturi specifice unei personaliti orale - dependen sau agresivitate (ostilitate, probleme cu conduita alimentar i cu achiziia i posesia de bunuri). Stadiul anal (2-3 ani). Libidoul este focalizat asupra prii inferioare a aparatului digestiv i anume, asupra defecaiei. Conflictul apare n perioada antrenrii autocontrolului sfincterian. Dac acest antrenament este realizat adecvat, copilul va reui s dezvolte o bun capacitate de a se controla i stpni. Dac nu, n viaa adult a individului, apare o fixare n acest stadiu, cu corelatele psihice i comportamentale specifice: comportament obsesivo-compulsiv, nevoie exagerat de ordine sau dezordine exagerat i nepsare fa de propria persoan.

Stadiul falic (3-5 ani). Energia libidinal trece la regiunea genital. Copiii se masturbeaz i au jocuri erotice. Conflictul ia natere din atracia fa de printele de sex opus i respingerea printelui de acelai sex (complexul Oedip/Electra). Rezolvarea pozitiv a conflictului conduce la identificarea cu printele de acelai sex i la trecerea n incontient a impulsurilor sexuale fa de printele de sex opus. Incapacitatea rezolvrii conflictului d natere fie unei personaliti fr control internalizat, fie unei personaliti autopunitive. Perioada de laten (6-12, 13 ani). Energia libidinal este ntrun fel de adormire, iar copilul i dezvolt o serie de capaciti legate de integrarea n mediul colar i social. Stadiul genital (adolescena). Energia libidinal nu mai este fixat autoerotic, ci se fixeaz asupra unui obiect din afar. Acum este perioada n care se formeaz capacitatea de-a dezvolta i ntreine relaii cu persoanele de sex opus. Indivizii sntoi vor fi capabili s se comporte astfel nct s fie acceptai ca parteneri de cuplu.

Comportamentul copiilor in timpul mesei, precum si mofturile pe care acestia le fac atunci cand vad unele alimente in farfurie nu sunt neaparat intentionate si nici nu se datoreaza proastei cresteri. Oamenii, si animalele prezinta o dispozitie genetica de a respinge anumite mancaruri, in special legumele si fructele, fenomen cunoscut, in termeni stiintifici, ca "neofobie fata de mancare". Cercetatorii considera ca acest comportament alimentar selectiv a fost folosit in trecut ca avantaj evolutiv, pentru evitarea expunerii la mancaruri posibil toxice.

Evolutia noastra ne-a oferit diferite moduri in care putem alege alimentele de care avem nevoie. Unele dintre aceste moduri implica preferinte fundamentale de gust cu care ne-am nascut. Altele implica mecanisme de invatare a preferintelor pentru anumite alimente si a aversiunii fata de altele. Aroma alimentelor este un factor important in preferintele noastre alimentare. Aroma contine atat componente ale gustului, cat si ale mirosului. Gustul pe care il are o mancare este foarte important. Oamenii vin pe lume cu anumite inclinatii native sau aversiuni pentru anumite gusturi. Producatorii de alimente speculeaza predispozitia noastra nativa fata de dulce pentru a crea alimente care incita la consumul in exces.
6

Explicatia pentru atractia fata de alimentele dulci poate fi gasita in trecutul evolutiei noastre. Ingerarea de alimente dulci era un mod excelent de a obtine calorii si caloriile nu erau prea numeroase in trecutul nostru evolutiv. Un alt mod de dezvoltare al preferintelor alimentare este cel al invatarii sociale sau individuale. Experimentarea unor consecinte pozitive, hranitoare la ingerarea unui aliment duce treptat la dezvoltarea placerii pentru gustul respectiv. Asocierile gust aliment pot sta la baza dezvoltarii preferintelor pentru gusturi care initial nu ne plac, ca alcoolul sau cafeaua. Efectele pozitive psihologice sau fizice ale alcoolului sau cafelei ne pot determina sa dezvoltam o preferinta pentru aceste alimente, chiar daca initial nu ne-a placut. Acelasi tip de proces poate functiona si in directia opusa, producand aversiune fata de un anumit aliment.

Sanatatea fizica genereaza starea de echilibru la nivel mental si emotional si o minte curata, calma, aduce cu sine o stare fizica buna. Nu este nici un dubiu asupra faptului ca starea de sanatate emotionala si mentala poate fi asigurata de o buna nutritie. Atat de interdependente sunt sanatatea corpului fizic si a celui emotional si mental incat nu putem face o afirmatie de genul: este sanatos dar intro stare de depresie sau este schizofrenic dar perfect sanatos fizic.

Calitatea sangelui determina calitatea gandurilor noastre. Ca si alte organe, creierul primeste oxigen si nutrienti prin sistemul circulator. Daca sangele este retras din creier, starea de inconstienta apare, iar apoi survine starea de deces. Cand oxigenul este insuficient, devenim apatici, avem dureri de cap, si ne scade atentia. Procesele mentale sunt incetinite si devenim confuzi. Anumite alimente ne fac iritabili sau deprimati. Alte mancaruri ii fac pe copii, si alaturi de ei si pe parinti, nervosi, galagiosi si hiperactivi

Alimentele care ne influeneaz negativ starea mentala si emotionala pot actiona in 2 feluri: prin lipsa nutrientilor vitali .Consumarea zaharului alb va determina eliberarea de catre organism a rezervelor de vitamine B si va conduce la o stare de depresie nervoasa, in timp ce, mancand fructe, sangele va asimila carbohidratii naturali si mineralele organice care sunt favorabile activitatii mentale. prin producerea de substante toxice. In fiecare zi milioane de oameni ingereaza diferite alimente sau substante fara nici o valoare nutritiva. Mai mult, aceste non alimente nu numai ca nu furnizeaza organismului nutrientii necesari, dar, pentru a fi metabolizate, corpul este nevoit sa foloseasca din rezervele de nutrienti ale sale.

10

Dintre substanele toxice, cel mai mare jefuitor este considerat zaharul alb. Cauzeaza rabufniri emotionale mai ales la copii si adolescenti. Starile agitate, vandalismul si absenteismul din scoli poate fi pus pe seama consumului excesiv de alimente fastfood si bauturi carbogazoase. La adulti ele cauzeaza boli cronice la nivelul sangelui care se manifesta prin diabet sau hipoglicemie. Acesti oameni deseori au perioade de depresii, iritabilitate si atacuri nervoase. Aceste stari afecteaza de fiecare data sistemul nervos rezultand in stari mentale, care se manifesta prin simptome ca: dureri de cap, oboseala, insomnie, etc

11

Efectele alimentatiei asupra mintii - studiate inca de acum multe mii de ani, de filosofii din Orient. De exemplu, in Bhagavad Gita alimentele se clasifica in 3 feluri:

alimente pure (sattvic) - fructe, vegetale, care calmeaza si linistesc mintea, crescand claritatea acesteia; recomandate in special pentru starile de meditatie si de crestere spirituala alimente stimulante (rajasic) - condimente, carne, oua - creeaza pasiune animala si cauzeaza o stare a mintii agitata, nesatisfacatoare, contribuind la tulburari nervoase si la izbucniri emotionale alimente impure (tamasic) - alimente procesate, conservate, mucegaite, care scad capacitatea de gandire, amortesc simturile si contribuie la suferinta mentala cronica, accelereaza procesul de imbatranire si cauzeaza moarte prematura.

J. I. Rodale in cartea Dieta si razboiul a facut o corelatie intre tarile care au tendinta catre razboi si cele care au tendinta catre pace pe baza
caracteristicilor dietei acestor popoare si a concluzionat ca, atitudinea mai apropiata de razboi si agresiune este specifica populatiilor mari consumatoare de zahar, carne si amidon. De-a lungul istoriei, nomazii mancatori de carne sunt cei care au facut razboaiele impotriva triburilor de agricultori si pastori, care erau populatii pasnice.

12

sa ne asiguram o stare mentala si emotionala echilibrata, sa ne asiguram o alimentatie sanatoasa, suplimentele nutritive, alimentele preparate termic, produsele din carne, conservele si semi-preparatele, zaharul alb, uleiurile rafinate, sarea, trebuie eliminate din dieta noastra, ele fiind in cea mai mare parte consumatori de nutrienti, si nu furnizori, orice substanta toxica introdusa in corp va actiona in sensul dereglarii echilibrului emotional si mental, intr-o masura mai mare sau mai mica, intr-o perioada de timp mai scurta sau mai lunga, conducand la depresii si stari de nervozitate, afectand sistemul nervos, sa preparam mancarea intr-o stare armonioasa, sa servim mancarea intr-un mediu armonios, intr-o dispozitie calma si relaxata, numai atunci cand apare senzatia de foame. Nu este indicat sub nici o forma sa consumam alimente ca substitut pentru dereglarile noastre emotionale sau mentale, pentru stimulare, sau ca mijloc de a scapa de probleme si, nici dupa anumite retete general valabile.

13

Realizarea armoniei in viata este posibila doar prin comunicare constienta si echilibru intre cele 3 corpuri - fizic, psihic si mental Din acest punct de vedere, a manca natural, respectiv a purifica corpul fizic si in acelasi timp a ne pastra acelasi mental si psihic incarcat, va crea un dezechilibru care poate conduce la renuntarea la alimentatie naturala, datorata lipsei constientei actului alimentar. Totusi, daca actionam in paralel si pentru echilibrarea celorlalte dimensiuni, prin auto-educatie si constientizare, prin recunoastere si continuitate, permitem armonizarea intregului corp, dezechilibrele nemaiputand avea loc.
14

Hiperactivitatea Studiile ofera concluzii care nu demonstreaza o legatura profunda intre alimente si comportamentul unui individ. Exista copii care manifesta o energie debordanta in urma consumarii anumitor mancaruri, un fapt destul de periculos pentru sanatate in anumite cazuri. Eliminarea din alimentatie a produselor care au efecte negative asupra organismului si consumul lor dupa o perioada de pauza poate sa fie o solutie avantajoasa. Cercetarile arata ca nivelul de zahar din alimente nu influenteaza comportamentul unei persoane. O dieta adecvata poate sa influenteze comportamentul unui copil insa este posibil ca schimbarea sa fie explicata prin simplul control al alimentatiei. Hiperactivitatea la copii poate sa apara in urma consumului de cofeina si poate fi evitata prin reducerea consumului de alimente care contin aceasta substanta.

15

2. Sindromul oboselii cronice Doar cativa pacienti demonstreaza o schimbare in comportament dupa adoptarea unei diete speciale. Multi pacienti evita consumarea anumitor alimente, adoptand o dieta necorespunzatoare si accentuandu-si starea de oboseala.

16

Hipoglicemia Hipoglicemia nu apare in urma unei alimentatii lipsite de rutina ci din cauza diabetului. Studiile arata ca oboseala nu se accentueaza atunci cand nivelul de glucoza din sange scade. Uneori poate fi provocata de o intoleranta alimentara. Multi doctori considera ca reactia organismului la un aliment nu are drept cauza hipoglicemia. Desi exista multe tipuri de teste ce pot fi realizate pentru a diagnostica o alergie, multe dintre ele nu sunt recunoscute stiintific. Dietele severe nu sunt recomandate in cazul copiilor.

17

4. Alergia si sistemul imunitar Sistemul imunitar nu este cauza aparitiei unei alergii. Daca un copil este alergic la oua (ii apar eczeme, transpira, respira greu, ameteste, lesina) atunci nu i se vor face vaccinuri impotriva gripei sau a altor cateva boli. Vaccinarea impotriva rubeolei se poate realiza doar sub supravegherea atenta a medicului. Reactia alergica la acest vaccin este foarte rara.
18

Un studiu recent realizat de Oxfam International a evidentiat tendintele alimentare populare de pe tot globul, inclusiv pareri cu privire la alimentele preferate, ingrijorari privind alimentele si schimbarea dietelor. Un total de 16,422 de persoane cu varsta peste 16 ani au participat la sondaj. Ele proveneau din 17 tari, incluzand Australia, Brazilia, Germania, Ghana, Guatemala, India, Kenya, Mexic, Olanda, Pakistan, Filipine, Rusia, Africa de Sud, Spania, Tanzania, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Pizza a fost catalogata ca produsul alimentar cele mai preferat in Statele Unite; a fost ales de 15,2% din respondenti. O tendinta remarcabila a fost popularitatea produselor alimentare chinezesti in tarile latino-americane. Mancarea chinezeasca, cotata pe locul al doilea intre favorite in Mexic, a fost selectata de 7,1%, iar pe locul al treilea intre favorite in Guatemala, preferata de 6,4%. Rezultatele din sondaj arata ca pastele, carnea si orezul sunt primele trei preferinte alimentare in lume.

19