ACTUALITI N TEHNICILE DE MANEVRARE A BOLNAVULUI N KINETOTERAPIE

Tehnicile de manevrare cuprind modalitile de mobilizare i de transport al pacienilor realizate cu ajutorul forei kinetoterapeutului, cu sau fr ajutorul echipamentului auxiliar, n scopul schimbrii poziiei, transferului de pe un plan pe altul, transportului pacientului i pentru efectuarea kinetoterapiei. n momentul actual n lume exist tendina de a reduce la minim efortul depus de terapeut n vederea manevrrii pacientului prin folosirea echipamentului auxiliar reprezentat de dispozitive simple sau complexe, mecanice sau electrice de manevrare. nele instituii medicale sau de n!rijire chiar opteaz pentru reducerea la zero a manevrelor de ridicare a pacienilor de ctre terapeui i personalul auxiliar instituind re!ula de "zero lift# sau "no lift polic$# ridicarea pacienilor i transferul realiz%ndu&se cu ajutorul dispozitivelor mecanice sau electrice'(). *chipamentul folosit pentru ridicare i transfer cuprinde un set de chin!i, curele, centuri, hamuri, hamace prevzute cu nchiztori sau c%rli!e cu ajutorul crora se suspend de braul dispozitivului de ridicare. +entru transferul pacientului se folosete o saltea !onflabil prevzut cu m%nere pe mar!inile laterale care este introdus sub pacient i apoi umflat cu aer sub presiune, fiind apoi manevrat ca o tar!. +entru a realiza o manevrare corecta i n si!uran trebuie luate o serie de msuri ce prevd protecia pacientului, a kinetoterapeutului, precum i folosirea adecvat i corespunztoare a echipamentului auxiliar. ,inetoterapeutul trebuie s in cont de urmtoarele aspecte referitoare la si!urana proprie, a pacientului i a cole!ilor din echip poziionarea c%t mai aproape de pacient picioarele ndeprtate pentru o baz c%t mai lar! de susinere, clc%iele pe sol, v%rfurile n direcia de aciune !enunchii flectai, coloana vertebral meninut n poziie neutr evitarea micrilor combinate- flexie i rotaie sau extensie i rotaie apucarea m%nerelor dispozitivelor auxiliare cu palma orientat n sus 'n supinaie) n cazuri particulare' pacient bariatric, aparat !ipsat, etc.) se poate apela la realizarea manevrelor n echip de doi sau mai muli terapeui. +acientul trebuie s fie evaluat complet, informat n le!tur cu ceea ce i se va face i cu ceea ce va avea de fcut n cazul n care poate coopera i s&i dea consimm%ntul.n acest sens se poate folosi fia pacientului unde trebuie sa fie trecut rezultatul evalurii, tehnicile de manevrare folosite, echipamentul auxiliar i membrii echipei.

*valuarea pacientului nainte de manevrare urmrete urmtoarele aspecte

v%rsta, !reutatea, nlimea afeciunea principal i alte afeciuni coexistente status psihic- nele!erea, comunicarea, cooperarea status fizic- independent, parial dependent, dependent

existena condiiilor a!ravante care pot influena manevrarea- durere, afeciuni respiratorii, cardiovasculare, hipotensiune ortostatic, epilepsie, prezena escarelor, rnilor, edemelor, amputaiilor, protezelor, ortezelor, aparatelor !ipsate, redorilor articulare, osteoporoz avansat, pareze, paralizii, parestezii, fra!ilitate vascular, obezitate, incontinen urinar, fecal, colostomie, cicatrici operatorii, tuburi de dren. mbrcmintea i nclmintea corespunztoare' talp aderent, etc.) verificarea prin inspecie i palpare a zonelor unde se vor aplica prizele i contraprizele, respectiv echipamentul auxiliar' curele, hamuri, centuri) .ispozitivele i echipamentul auxiliar trebuie verificate nainte de nceperea manevrrii pacientului dac sunt inte!re, dac funcioneaz i trebuie puse n poziia corespunztoareblocat/deblocat, nchis/deschis, pornit/oprit, etc. TEHNICI KINETOLOGICE 0. Tehnici kinetolo!ice de baz 0.0 Tehnici akinetice 0.1 Tehnici kinetice 1. Tehnici de transfer 1. Tehnici kinet ! "ice #e $%& Tehnicile care stau la baza realizrii unui pro!ram de kinetoterapie se clasific n dou mari cate!orii- tehnici akinetice si tehnici kinetice. .in cate!oria tehnicilor akinetice fac parte- imobilizarea 'de punere n repaus, de contenie, de corecie)2 posturarea 'corectiv si de facilitare). .in cate!oria tehnicilor kinetice fac parte- tehnici kinetice statice 'contracia izometric, relaxarea muscular)2 tehnici kinetice dinamice- active 'reflexe si voluntare) si pasive 'prin traciuni, prin asisten, sub anestezie, autopasiv, pasivo&activ, prin manipulare). n afar de aceste tehnici de baz, exist tehnici speciale sau tehnici combinate, cum ar fitehnici de stretchin!, tehnici de transfer, tehnici de facilitare neuromuscular. 1.1. Tehnici %kinetice Tehnicile akinetice au dou caracteristici de baz- absena contraciilor musculare voluntare2 nu determin miscarea se!mentului.

a. 3mobilizarea 3mobilizarea se caracterizeaz prin meninerea si fixarea artificial, pentru anumite perioade de timp, a corpului n ntre!ime sau doar a unui se!ment ntr&o poziie determinat, cu sau fr ajutorul unor instalaii sau aparate. 3mobilizarea suspend, n primul r%nd, miscarea articular, ca si contracia dinamic voluntar, dar permite efectuarea contraciilor izometrice a muschilor din jurul articulaiilor respective. 3mobilizarea poate fi total, dac antreneaz ntre!ul corp, sau poate fi regional, segmentar, local, dac implic pri ale corpului. Imobilizarea total are ca scop obinerea repausului !eneral n- politraumatisme, arsuri ntinse, boli cardio&vasculare !rave, paralizii etc. Imobilizrile regionale, segmentare sau locale realizeaz imobilizarea complet a unor pri ale corpului, concomitent cu pstrarea libertii de miscare a restului or!anismului. n funcie de scopul urmrit, pot fi- imobilizare de punere n repaus 4 indicate n- traumatisme craniocerebrale, medulare, toracice, procese inflamatorii localizate 'artrite, tendinite, miozite, arsuri, flebite etc.) precum si alte procese ce determin al!ii intense de mobilizare. 3mobilizarea se face pentru se!mentul respectiv si se realizeaz pe pat, pe suporturi speciale, n esarfe, orteze etc. - imobilizare de contenie 4 const n meninerea 5cap la cap# a suprafeelor articulare sau a fra!mentelor osoase2 blocheaz un se!ment sau o parte dintr&un se!ment ntr&un sistem de fixaie extern 'aparat !ipsat, atel, plastice termomaleabile, orteze, corsete etc.). Tehnica este utilizat pentru consolidarea fracturilor, n luxaii, artrite specifice, discopatii etc. & imobilizare de corece const n mennerea pentru anumite perioade de timp a unor poziii corecte, corective sau hipercorective n vederea corectrii unor atitudini deficiente- devieri articulare prin retracturi '!enu flexum, recurbatum etc. posttraumatic, paralitic, de!enerativ etc.) deviaiiale coloanei vertebrale n plan frontal sau sa!ital 'scolioze, cifoze etc.). 3mobilizarea de corecie se realizeaz cu aceleasi sisteme ca si cea de contenie. 6upot fi corectate dec%t posturile defectuoase, care inde esuturi moi'capsul, tendon, muschi etc.). .oar c%nd osul este n cretere, anumite tipuri de imobilizare pot influena forma sa. 3mobilizrile de contenie si corecie urmeaz n !eneral unor manevre si tehnici fie ortopedo& chirur!icale, fie kinetolo!ice 'traciuni, manipulri, micri pasive sub anestezie etc.). b. +osturarea 7 +osturrile c 'ecti(e sunt cele mai utilizate n kinetolo!ia terapeutic sau de recuperare. n multe cazuri se recomand preventiv n boli a cror evoluie este previzibil, determin%nd mari disfuncionaliti 'de exemplu spondilita ankilopoietic). .in patolo!ie amintim c%teva afeciuni n care posturarea reprezint o tehnic de baz a kinetoterapiei- reumatismul inflamator cronic si n !eneral artritele, indiferent de etiolo!ie, coxartroza, lombosacral!ia cronic de cauz

mecanic, paraliziile de cauz central sau periferic, deviaiile de coloan sau ale altor se!mente etc. +osturrile corective se adreseaz doar prilor moi, al cror esut conjunctiv poate fi influenat. 8orectarea devierilor osoase nu este posibil dec%t la copii si adolesceni n crestere. neori se recomand ca postura 'mai ales cea liber) s fie adoptat dup o nclzire prealabil a respectivei zone sau, eventual, s fie aplicat n ap cald. n mare interes n recuperarea funcional l reprezint posturile seriate care se fixeaz cu orteze amovibile, pe msur ce se c%sti! din deficitul de corectat. 9e consider c noaptea este cel mai potrivit interval pentru posturi 4 imobilizri n diverse aparate, n scop corectiv sau de pstrare a amplitudinilor de miscare c%sti!ate prin kinetoterapia din timpul zilei. .in punct de vedere tehnic, posturile corective pot fi& libere 'posturi corective) sau autocorective2 :cestea sunt atitudini impuse pacientului si adoptate voluntar de acesta, pentru corectarea pro!resiv a limitrilor amplitudinilor articulare. 9unt indicate, mai ales, n hipertonii reversibile. +osturrile autocorective folosesc !reutatea unui se!ment sau a ntre!ului corp, realiz%nd posturri se!mentare, meninute prin !reutatea unui membru sau a unui se!ment al acestuia. - liber-ajutate 'prin suluri, perne, chin!i etc.) sau realizate manual2 - fixate 'posturi exterocorective2 instrumentale) cu ajutorul unor aparate sau instalaii. :cestea restabilesc mobilitatea articular utiliz%nd !reuti 'ncrcturi)- directe 'sculei de nisip, suluri, perne) plasate proximal sau distal de articulaia mobilizat2 indirecte, aplicate prin intermediul montajelor cu scripei. :ceste posturri solicit intens articulaia, de aceea se folosesc mai ales pentru articulaiile mari 4 !enunchi si sold, pentru celelalte put%nd fi chiar nefaste. ;eninerea nu depseste 0<&1= de minute. +osturri #e )%ci!it%'e- +osturrile induc efecte de facilitare asupra or!anelor interne. n vederea facilitrii unui proces fiziolo!ic perturbat de boal, poziionarea corpului ntr&o anumit postur poate reprezenta un tratament de mare valoare. Posturrile cu efect asupra aparatului cardiovascular: & :ntideclive 'proclive) faciliteaz circulaia de ntoarcere venoas si limfatic la nivelul extremitilor si au rol profilactic sau curativ n edemele de staz. & .eclive 'anti!ravitaionale) faciliteaz circulaia arterial n capilare si se obin prin meninerea extremitilor n sens !ravitaional. Posturrile cu efect asupra aparatului respirator: & +rofilactice 4 previn instalarea unor afeciuni pulmonare secundare scderii ventilaiei bazelor pulmonare si zonelor hilare. & Terapeutice, de drenaj bronsic 4 favorizeaz eliminarea secreiilor bronsice din lobii si

se!mentele pulmonare afectate n caz de- bronsite cronice, bronsiectazii, abces pulmonar etc. :socierea percuiilor toracice si a masajului vibrator creste eficiena drenajului bronsic. Posturri de drenaj biliar 1.* Tehnici kinetice 7 Tehnicile kinetice statice se caracterizeaz prin modificarea tonusului muscular fr s determine miscarea se!mentului. :. 8ontracia izometric reprezint o contracie muscular n care lun!imea fibrei musculare rm%ne constant, n timp ce tensiunea muscular atin!e valori maxime, prin activarea tuturor unitilor motorii ale !rupului muscular respectiv. 8ontracia izometric se realizeaz fr deplasarea se!mentelor, contra unei rezistene e!ale cu fora maxim a muschiului respectiv sau c%nd se lucreaz contra unei !reuti mai mari dec%t fora subiectului, dar imobile. n realitate, se produce o microdeplasare, ne!lijabil, ntre momentul cresterii tensiunii musculare si cel al relaxrii. >. ?elaxarea muscular- se realizeaz c%nd tensiunea de contracie a muschiului respectiv scade, muschiul se decontractureaz. ?elaxarea poate fi considerat ca o atenuare a tensiunii de orice natur 'nervoas, psihic, somatic) cu schimbarea centrului de atenie, de concentrare sau de efort. ?elaxarea reprezint un proces psihosomatic, pentru c se adreseaz concomitent at%t strii de tensiune muscular crescut, c%t si strii psihice tensionate, viz%nd o re!lare tonico& emoional optimal. ?elaxarea muscular poate fi& !eneral & proces n le!tur cu relaxarea psihic & local & se refer la un !rup muscular ?elaxarea ca tehnic kinetic static se refer la relaxarea local. Tehnicile 7 kinetice dinamice se realizeaz cu sau fr contracie muscular & ceea ce transeaz de la nceput diferena dintre tehnicile active si cele pasive. ;iscarea activ- reflex2 voluntar M $i!i&%'e% %cti(+ se caracterizeaz prin implicarea contraciei musculare proprii se!mentului ce se mobilizeaz. ! "iscarea activ reflex este realizat de contracii musculare reflexe, necontrolate si necomandate voluntar de pacient2 miscrile apar ca rspuns la un stimul senzitivo&senzorial n cadrul arcurilor reflexe motorii. 8ontracia reflex se poate produce prin reflexe medulare si supramedulare. #! "iscarea activ voluntar & caracteristica acestei tehnici este miscarea voluntar, comandat, ce se realizeaz prin contracie muscular si consum ener!etic. n miscarea voluntar contracia

este izotonic, dinamic, muschiul modific%ndu&si lun!imea prin apropierea sau deprtarea capetelor de inserie @biectivele urmrite prin mobilizarea activ voluntar, sunt- cresterea sau meninerea amplitudinii miscrii unei articulaii2 cresterea sau meninerea forei musculare2 recptarea sau dezvoltarea coordonrii neuromusculare2 ;odalitile tehnice de mobilizare activ voluntar sunt urmtoarele"obilizarea liber $activ pur% & miscarea este executat fr nici o intervenie facilitatoare sau opozant exterioar, n afara, eventual, a !ravitaiei. "obilizarea activ asistat 4 miscarea este ajutat de fore externe reprezentate de- !ravitaie, kinetoterapeut, montaje cu scripei etc., fr ca acestea s se substituie forei musculare mobilizatoare. ;iscarea este denumit activo-pasiv atunci c%nd pacientul iniiaz activ miscarea, ns nu o poate efectua pe toat amplitudinea, motiv pentru care este necesar intervenia unui ajutor spre finalul miscrii. .enumim miscare pasivo-activ n cazul n care pacientul nu poate iniia activ miscarea, dar odat ce este ajutat n prima parte a miscrii, execut liber restul amplitudinii de miscare. 9e utilizeaz& c%nd fora muscular este insuficient pentru a mobiliza se!mentul contra !ravitaiei2 & c%nd miscarea activ liber se produce pe direcii deviate, datorit rotaiei capetelor osoase articulare sau suferinelor neurolo!ice, care perturb comanda sau transmiterea motorie2 "obilizarea activ cu rezisten & n acest caz fora exterioar se opune parial forei mobilizatoare proprii. Tehnica mobilizrii active cu rezisten are ca obiectiv principal cresterea forei si / sau rezistenei musculare. n miscarea voluntar muschii acioneaz ca a!onisti, anta!onisti, siner!isti si fixatori. :!onistii sunt muschii care iniiaz si produc miscarea, motiv pentru care se mai numesc 5motorul primar#. :nta!onitii se opun micrii produse de a!onisti2 au deci rol frenator, reprezent%nd fr%na elastic muscular, care intervine de obicei naintea celei li!amentare sau osoase. ;uschii a!onisti si anta!onisti acioneaz totdeauna simultan, ns rolul lor este opus& c%nd a!onistii lucreaz, tensiunea lor de contracie este e!alat de relaxarea anta!onistilor, care controleaz efectuarea uniform si lin a miscrii, prin re!larea vitezei, amplitudinii si direciei2 & c%nd tensiunea anta!onistilor creste, miscarea iniial produs de a!onisti nceteaz. :stfel, prin jocul reciproc, echilibrat, dintre a!onisti si anta!onisti rezult o miscare precis coordonat. :!onistii si anta!onistii desemneaz o miscare concret, dar aciunea lor se poate inversa n funcie de !rupul muscular considerat.

&ontracia izotonic este o contracie dinamic prin care se produce modificarea lun!imii muschiului determin%nd miscarea articular. +e tot parcursul miscrii, deci al contraciei izotonice, tensiunea de contracie rm%ne aceeasi. ;odificarea lun!imii muschiului se poate face n 1 sensuri- prin apropierea capetelor sale, deci prin scurtare 'contracie dinamic concentric) si prin ndeprtarea capetelor de inserie, deci prin alun!ire, 'contracie muscular excentric). ;iscarea dinamic 'izotonic) cu rezisten este cel mai utilizat tip de efort muscular pentru cresterea forei si obinerea hipertrofiei musculare. ;iscrile active cu rezisten pot fi realizate n& curs intern, sau interiorul se!mentului de contracie & c%nd a!onistii lucreaz ntre punctele de inserie normal2 & curs extern, sau exteriorul se!mentului de contracie & c%nd a!onistii lucreaz dincolo de punctele de inserie normal, n se!mentul de contracie pentru anta!onisti. & curs medie, c%nd a!onistii au o lun!ime medie, situat la jumtatea amplitudinii maxime, pentru o miscare dat. 8ontracia izotonic poate fia!&oncentric & c%nd a!onistii nvin! rezistena extern2 muschiul se contract pentru a nvin!e o rezisten din afar, se scurteaz apropiindu&si at%t capetele de inserie, c%t si se!mentele osoase asupra crora acioneaz. :cest fel de contracie scurteaz muschiul dezvolt%ndu&i tonusul si fora. 8ontraciile concentrice se execut n& interiorul se!mentului de contracie, c%nd miscarea respectiv este iniiat din punctul zero anatomic sau din diverse un!hiuri articulare pozitive, se desfsoar n sens fiziolo!ic 'muschiul se scurteaz reusind s nvin! rezistena) si se opreste la amplitudini mai mari sau la sf%rsitul cursei. & exteriorul se!mentului de contracie, c%nd miscarea respectiv, iniiat din diverse un!hiuri articulare ale miscrii opuse, numite un!hiuri ne!ative, se desfsoar n sens fiziolo!ic si se opreste la un!hiuri articulare ne!ative mai mici sau la punctul zero anatomic. b! 'xcentric & se realizeaz c%nd a!onistii, desi se contract, sunt nvinsi de rezistena extern. 8ontracia excentric se realizeaz atunci c%nd muschiul fiind contractat si scurtat cedeaz treptat unei fore care&l ntinde si&i ndeprteaz at%t capetele de inserie, c%t si se!mentele osoase asupra crora lucreaz muschiul respectiv. +rin aciunea ei dezvolt elasticitatea si rezistena muschiului. 8ontraciile excentrice se execut n-

& interiorul se!mentului de contracie, c%nd miscarea respectiv, iniiat din diverse un!hiuri pozitive se desfsoar n sens opus celui fiziolo!ic 'rezistena extern nvin!e muschiul, care se alun!este treptat) si se opreste la un!hiuri articulare mai mici sau la punctul zero anatomic. & exteriorul se!mentului de contracie, c%nd miscarea respectiv, iniiat din punctul zero anatomic sau din diverse un!hiuri ne!ative, se desfsoar n sens opus celui fiziolo!ic si se opreste la un!hiuri ne!ative mai mari. c! Pliometric & capetele musculare se ndeprteaz, dup care se apropie ntr&un timp foarte scurt. +liometria presupune solicitarea unui muschi mai nt%i printr&o faz excentric, ls%nd apoi s se desfsoar faza concentric ce urmeaz n mod natural. n contraciile pliometrice se utilizeaz ceea ce fiziolo!ii denumesc 5ciclul ntindere 4 scurtare# '5the strech&shortenin! c$cle#). 8ontracia pliometric poate fi considerat ca fiind constituit din ( elemente& faz excentric2 & un scurt moment de izometrie2 & faz concentric. 8ontracia pliometric reprezint cea mai frecvent form de contracii n activitatea sportiv2 intervine n srituri, aler!are, flotri etc. &ontracia izokinetic este contracie dinamic, n care viteza miscrii este re!lat n asa fel nc%t rezistena aplicat miscrii este n raport cu fora aplicat pentru fiecare moment din amplitudinea unei miscri. +entru o corect izokinezie trebuie ca rezistena s varieze n funcie de lun!imea muschiului, pentru a se solicita aceeasi for. 9e realizeaz cu aparate speciale numite dinamometre. Aariantele tehnice de realizare a miscrii active contra unei rezistene sunt urmtoarele?ezistena prin scripete cu !reuti / se!mente mari de membre superioare si inferioare2 ?ezistena prin !reuti 'metode de crestere a forei muschilor .e Borme)2 ?ezistena prin arcuri sau materiale elastice '!imnastica sportiv)2 ?ezistena prin materiale maleabile ex- lut, chit, plastelin & utilizate n recuperarea m%inii si a de!etelor2 ?ezistena prin ap2 ?ezistena realizat de kinetoterapeut2 ?ezistena executat de pacient 'contrarezisten) & cu membrul sntos sau utiliz%nd propria !reutate a corpului.. ;iscarea pasiv se face cu ajutorul unei fore exterioare, subiectul nu efectueaz travaliu muscular. M $i!i&%'e% ,%-i(+ se utilizeaz n kinetolo!ia terapeutic si de recuperare. ;odaliti tehnice de realizare ale miscrii pasive!(raciunile 4 const n ntinderi ale prilor moi ale aparatului locomotor2 se fac n axul

se!mentului sau articulaiei, put%ndu&se executa manual sau prin diverse instalaii. (raciunile continue 'extensii continue) se execut cu instalaii, cu contra!reuti, arcuri, scripei, plan nclinat etc. 9unt utilizate mai ales n serviciile de ortopedie, pentru realinierea osului fracturat sau pentru deplasri ale capetelor articulare, iar n serviciile de recuperare, pentru cercetri ale articulaiilor blocate si deviate n flexie, extensie etc. n efect important al acestor traciuni este obinerea decoaptrii articulare determinate de contractura muscular puternic. +resiunea crescut intraarticular este !eneratoare de durere. 3nstalarea unei traciuni continue reduce durerea, ntinde muschii, decontract%ndu&i.:plicarea traciunii continue se face fie prin brose transosoase, fie prin benzi adezive la piele, fie prin corsete de fixaie, mansoane, !hete etc. :ceste ultime modaliti sunt metodele obisnuite n serviciile de recuperare medical. (raciunile discontinue se pot executa at%t cu m%na & de ctre kinetoterapeut, c%t si cu ajutorul unor instalaii, ntocmai ca cele continue. 9e indic n- articulaii cu redori ce nu atin! poziia anatomic2 articulaii dureroase cu contractur muscular2 discopatii & traciuni vertebrale2 procese inflamatorii articulare 4 se realizeaz traciuni cu for moderat, care au si rolul de a decoapta. (raciunile ) fixaii alternante sunt mai mult o variant a tehnicii de posturare exteroceptiv, dar se menin pe perioade mai lun!i. Tehnica se aseamn si cu ortezele pro!resive pentru corecia devierilor determinate de cicatrice retractile sau redori articulare !enerate de retracturi de esuturi moi.Traciunea nu se execut n ax, ci oblic, pe se!mentele adiacente articulaiei. >. "obilizarea forat sub anestezie este o tehnic executat n !eneral de ctre specialistul ortoped. +rin anestezie !eneral se realizeaz o bun rezoluie muscular, care permite, fr opoziie, forarea redorilor articulare, cu ruperea aderenelor din prile moi.:ceast tehnic se execut n etape succesive, la un interval de c%teva zile, fiecare etap fiind urmat de fixarea unei atele !ipsate pentru meninerea nivelului de amplitudine c%sti!at. &! "obilizarea pasiv pur asistat este cea mai obisnuit tehnic de mobilizare pasiv executat de m%inile kinetoterapeutului, n timp ce pacientul si relaxeaz voluntar musculatura. ,inetoterapeutul iniiaz, conduce si ncheie miscarea cu presiuni sau tensiuni lente, dar insistente, pentru a ajun!e la limitele reale ale mobilitii. ;iscrile pasive cu tensiuni finale atin! de obicei amplitudini mai mari dec%t miscrile active. n realizarea acestei tehnici trebuie s se aib n vedere urmtoarelea% Poziia pacientului este important at%t pentru a permite confortul si relaxarea sa, c%t si pentru o c%t mai bun abordare a se!mentului de mobilizat. +acientul este poziionat n decubit dorsal, decubit ventral sau asezat. +oziia kinetoterapeutului se schimb n funcie de articulaie, pentru a nu fi modificat cea a bolnavului, dar trebuie s fie comod, neobositoare, pentru a permite un maximum de tehnicitate si eficien. b% Prizele si contraprizele - respectiv poziia m%inii pe se!mentul care va fi mobilizat si poziia celeilalte m%ini care va fixa se!mentul imediat proximal acestuia. +riza n !eneral este distanat de articulaia de mobilizat, pentru a crea un bra de p%r!hie mai lun!. *xist si excepii- n

redorile postfractur se utilizeaz prize scurte, apropiate de articulaia respectiv, pentru a nu solicita focarul de consolidare2 n redorile de ori!ine articular se utilizeaz brae mari ale p%r!hiei, prin plasarea c%t mai distal a prizei, permi%nd realizarea unei mobilizri eficiente, fr efort. 8ontrapriza este fcut c%t mai aproape de articulaia de mobilizat, pentru o mai bun fixare. n cazul sprijinului pe un plan dur al se!mentului proximal, contrapriza poate fi abandonat sau fcut doar parial. .eoarece se!mentul care urmeaz s fie mobilizat trebuie perfect relaxat si suspendat, priza cere destul for din partea kinetoterapeutului, mai ales pentru trunchi si se!mentele !rele. .e aceea se recomand suspendarea n chin!i a se!mentului n timpul executrii mobilizrii pasive. *ora si ritmul de mobilizare C *ora aplicat de ctre kinetoterapeut la nivelul maxim de amplitudine este de obicei dozat n funcie de apariia durerii, dar si de experiena acestuia n cazurile unor pacieni cu pra!uri la durere fie prea nalte, fie prea cobor%te. C +iteza imprimat miscrii este n funcie de scopul urmrit- miscarea lent si insistent scade tonusul muscular, pe c%nd miscarea rapid creste acest tonus. C ,itmul miscrii poate fi simplu, pendular 'n 1, sau n D timpi), la capetele cursei menin%ndu&se ntinderea. C -urata unei miscri este de aproximativ 0&1 secunde, iar meninerea ntinderii la captul excursiei, de 0=&0< secunde. @ sedin de mobilizare pasiv a unei articulaii dureaz n funcie de articulaie 'la cele mari maxim 0= minute), si n funcie de suportabilitatea bolnavului. 9edina se repet de 1&( ori pe zi. *ste indicat ca, nainte de nceperea mobilizrii pasive, re!iunea de mobilizat s fie pre!tit prin cldur, masaj, electroterapie antial!ic, eventual prin infiltraii locale. .e asemenea, n timpul executrii miscrilor pasive poate fi continuat aplicarea de cldur si, din c%nd n c%nd, oprit miscarea pentru un masaj de 0&1 minute. 8%nd apar reacii locale- durere, contractur, pierdere de amplitudine sau !eneralefebr, stare de enervare sau oboseal, pauza dintre sedine va fi mai mare sau chiar se vor suspenda pentru c%teva zile. -! "obilizarea pasiv mecanic & utilizeaz diverse sisteme mecanice de mobilizare tip ,ineteck & adaptate pentru fiecare articulaie si tip de miscare n parte. :ceste aparate permit miscarea autopasiv, sau realizeaz miscarea prin motorase electrice sau prin manevrarea de ctre kinetoterapeut. '! "obilizarea autopasiv & prezint mobilizarea unui se!ment cu ajutorul altei pri a corpului, direct sau prin intermediul unor instalaii 'de obicei scripei). :ceast autoasisten este o bun metod de aplicat de ctre bolnav la domiciliu sau n intervalele dintre sedinele de kinetoterapie or!anizate la sal.

*xemplu de mobilizri autopasive& prin presiunea corpului & 'sau a unui se!ment al corpului) & de exemplu- n cazul unui picior eEuin, prin apsarea cu !reutatea corpului pe piciorul posterior etc. & prin aciunea membrului sntos & de exemplu- ntr&o hemiple!ie, pacientul, cu m%na sntoas, va mobiliza membrul superior si m%na paralizat2 & prin intermediul unei instalaii 5coard&scripete# & de exemplu- mobilizarea braului n redori de umr cu m%na opus, care tra!e de o coard prevzut cu o chin! de prins braul si trecut peste un scripete2 & prin intermediul unei instalaii de mecanoterapie mobilizat prin manivel sau roat de ctre nsusi pacient. *! "obilizarea pasivo-activ, denumit si 5mobilizare pasiv asistat activ# de bolnav, pentru a o diferenia de 5mobilizarea activ ajutat#, sau pe scurt, 5mobilizarea activo&pasiv#, prezentat n cadrul mobilizrii active. ;etoda este utilizat pentru reeducarea forei musculare, ca si pentru reeducarea unui muschi transplantat, n vederea perfecionrii noului rol pe care l va deine n lanul kinetic. n cazul unei fore musculare de valoare sub 1, c%nd muschiul se contract fr s poat deplasa se!mentul, eventual doar n afara !ravitaiei, mobilizarea pasivo&activ se indic pentru a ajuta efectuarea unei miscri sau a ntre!ii amplitudini de miscare, conserv%nd capacitatea de contracie pentru un numr mai mare de repetiii. .! "anipularea, n principiu, este o form pasiv de mobilizare, dar prin particularitile de manevrare, de tehnic, este considerat ca fc%nd parte din !rupul metodelor si tehnicilor kinetolo!ice speciale.

*. Tehnici #e t'%n-)e'

(ransferul este procedeul prin care pacientul i se modific poziia n spaiu sau se mut de pe o suprafa pe alta. n sens mai lar! noiunea include toate secvenele de miscare ce se impun at%t nainte c%t si dup realizarea transferului propriu&zis- pretransferul2 mobilizarea n pat2 poziionarea n scaunul rulant 'postransferul). 8lasificarea tipurilor de transfer se face n funcie de posibilitatea si capacitatea pacientului de a participa la aciune, de la dependent 'n care practic pacientul nu particip la transfer) p%n la independent 'n care terapeutul doar suprave!heaz si observ transferul) si de etapa de evoluie a bolii. *xist trei tipuri de tehnici pentru transfer n funcie de capacitatea pacientului de a participa la aciune-

a. (ransferurile independente n cazul realizrii lor de ctre pacient, sin!ur dup indicaiile prescrise si dup o perioad de antrenament. b! (ransferurile asistate de una sau dou persoane care ajut 'ntr&un mod anume) ca pacientul s se ridice din pat si s se aseze n scaunul rulant sau de aici pe alte suprafee 'ex. cada de baie, saltea, etc.) c! (ransferurile prin liftare sau cu scripei. 9e utilizeaz instalaii mai simple sau mai complexe pentru ridicarea pacienilor si reasezarea lor. :stfel de transferuri sunt pentru pacienii care nu au nici un fel de participare la transfer, invaliditatea lor fiind total. :stfel de transferuri se realizeaz n seciile de hidroterapie c%nd pacientul este liftat si apoi lsat n bazin sau cada de kinetoterapie. Tehnicile de transfer descrise si propun s fundamenteze c%teva principii de baz, urm%nd ca fiecare kinetoterapeut s&si adapteze tehnica la nevoile specifice ale bolnavului pe care l trateaz. 8ele mai comune tehnici de transfer sunt- pivot ortostatic $transfer prin pivotare din poziie ortostatic%, transfer cu ajutorul sc/ndurii de alunecare $sc/ndurii de transfer%0 pivot flectat $transfer prin pivotare cu genunchii flectai%0 transfer dependent de 1 persoane! :le!erea uneia sau alteia din tehnicile de transfer va urmrii realizarea transferului n condiii de maxim securitate at%t pentru pacient c%t si pentru terapeut.

T'%n-)e'.! ,%cieni! ' %-i-t%t/in#e,en#ent :cesta poate fi- din scaun rulant n pat si invers2 din scaun rulant pe masa, salteaua de tratament n sala de kinetoterapie2 din scaun pe toalet/van2 n bazinul trefl2 n bazine de reeducare a mersului2 pe cadru de mers2 la barele de mers2 pe c%rje de diferite tipuri. 8riteriile de selecie a tipului de transfer sunt urmtoarele- cunoasterea limitelor fizice ale bolnavului2 cunoasterea capacitilor de comunicare si de nele!ere a instruciunilor pe care pacientul trebuie s le urmeze n cursul transferului2 cunoasterea de ctre terapeut a miscrilor corecte si a tehnicilor de liftin!. +rincipii de utilizare a unei mecanici corecte a corpului pentru kinetoterapeut n timpul transferului- stai c/t mai aproape de pacient0 stai fa n fa n fa cu pacientul0 ndoaie genunchii, foloseste "I nu spatele20 ine coloana vertebral ntr-o poziie neutr $nu flecta sau arcui coloana vertebral%20 menine o baz larg de sprijin, clc/iele se menin tot timpul pe sol0 nu ridica mai mult dec/t poi, solicit ajutorul cuiva0 nu combina miscrile, evit rotaia n acelasi timp cu nclinarea nainte sau napoi! a. +re!tiri n vederea transferului nainte de a ncepe transferul se va ine cont de urmtoarele- ce contraindicaii de miscare are pacientul2 dac transferul se poate realiza de ctre o sin!ur persoan sau este nevoie de ajutor2 dac echipamentul din/sau n care pacientul urmeaz s fie transferat este n stare de funcionare

si n poziie blocat2 care este nlimea patului/supafeei pe care se va transfera n raport cu nlimea scaunului rulant si dac nlimea poate fi re!lat. +re!tirile n vederea transferului vor cuprinde- poziionarea scaunului rulant 'fa de suprafaa pe care se !seste pacientul) si pre!tirea lui 'blocarea, ndeprtarea suportului pentru brae, picioare, etc.)2 mobilizarea pacientului n pat ce cuprinde rosto!olirea 'rularea pe o parte) si trecerea n asezat la mar!inea patului. +oziionarea corporal corect a pacientului nainte de transfer va urmriF posturarea pelvisului F aliniamentul trunchiului F poziionarea extremitilor b. Transferul prin pivotare ortostatic :cest tip de transfer presupune ca pacientul s fie capabil s ajun! spre/n poziie ortostatic si s pivoteze pe unul sau ambele ;3. n !eneral se poate aplica nhemiple!ie/hemiparez2 reducerea !eneralizat a forei musculare2 tulburri de echilibru. c. Transferul cu ajutorul sc%ndurii de transfer :cest transfer se indic pentru acei pacieni care nu pot ncrca ;3, dar au o for si rezisten suficient la nivelul ;9- amputaii ale membrelor inferioare2 traumatisme vertebromedulare 'cu for a membrelor superioare suficient)2 hemiple!ii 'situaii particulare). d. Transferul prin pivotare cu !enunchii flectai :ceast tehnic de transfer se aplic numai atunci c%nd pacientul este incapabil s iniieze sau s menin poziia ortostatic. 9e prefer meninerea !enunchilor flectai pentru a menine o ncrcare e!al si a asi!ura un suport optim pentru extremitatea inferioar si trunchi pentru pivotare. T'%n-)e'.! ,%cieni! ' c. "'%# c'e-c.t #e #e,en#en 9e adreseaz pacienilor cu capacitate funcional minim 'ex. traumatism vertebromedular 8D) sau se aplic la persoane cu disabiliti si !reutate corporal mare. +entru aceaste cate!orii de pacieni posibilitile includa. Transferul cu ajutorul sc%ndurii de transfer :sistena oferit din partea kinetoterapeutului este maxim. ;odul n care kinetoterapeutul abordeaz pacientul n timpul transferului 'de la nivelul scapular, talie sau fesier) depind de nlimea kinetoterapeutului/pacientului, !reutatea pacientului si experiena kinetoterapeutului. Aariantele includ plasarea ambelor antebrae sau m%ini n jurul taliei, a trunchiului sau sub fese sau un antebra axilar cealalt m%n la nivel fesier/cureaua pantalonilor.

*ste contraindicat apucarea si tracionarea de la nivelul braului/braelor paralizat, put%nd cauza datorit musculaturii slbite din jurul centurii scapulare, leziuni, instabiliti, subluxaii etc.

b. Transferul asistat de 1 persoane :cest transfer este utilizat pentru pacienii neurolo!ici cu !rad crescut de dependen sau n cazul n care transferul nu se poate realiza n si!uran pentru pacient doar de c%tre o sin!ur persoan. n kinetoterapeut se plaseaz naintea pacientului iar cellalt napoia acestuia. c. Transferul la domiciliul pacientului Transferul pe fotoliu sau sofa- este la fel ca transferul din scaunul rulant n pat cu c%teva specificri- fotoliul sau scaunul rulant sunt n !eneral mai puin stabile. *ste riscant s se sprijine pe sptarul sau suportul de brae c%nd se transfer pentru c&l poate dezechilibra2 c%nd trece de pe scaun pe scaunul rulant pacientul poate folosi m%na sntoas pentru a se sprijini pe suprafaa scaunului2 asezarea pe un scaun este mai dificil dac acesta este mai jos si perna este moale. n acest caz se ajusteaz nlimea scaunului prin adu!area unei perne tari care nal si asi!ur totodat o suprafa ferm de transfer. Transferul pe toalet Transferul din scaunul rulant pe toalet este n !eneral !reu datorit spaiului redus si neadecvat din cele mai multe bi. 9caunul rulant se va aseza ntr&o poziie c%t mai convenabil, chiar l%n! sau n un!hi ascuit fa de toalet. +entru a creste si!urana pacientului se pot adapta dispozitive de asistare cum ar fi bara de sprijin. nlimea vasului de toalet trebuie ajustat prin aplicarea pe acesta a unor nltoare speciale. Transferul n van trebuie nsoit cu mult atenie ntruc%t vana este una din cele mai periculoase zone din cas 'datorit riscului de alunecare). Transferul direct din scaunul de transfer pe fundul vanei este dificil de realizat si necesit o funcie bun la nivelul membrului superior. *xist n acest sens o banc sau un scaun care se fixeaz n interiorul vanei cu dou dintre picioare. n acest caz pivotarea se realizeaz cu !enunchii flectai, pivotare ortostatic sau cu sc%ndura de alunecare.

T'%n-)e'.! c. %0.t '.! !i)t.!.i 1ec%nic nii pacieni din cauza mrimii corporale, !radului mare de disabilitate necesit utilizarea liftului mecanic pentru transfer. *xist o varietate de dispozitive mecanice de liftare care pot fi utilizate pentru pacieni cu !reutate corporal diferit c%t si pentru situaii diferitetransfer de pe o suprafa pe alta sau transferul n vana de baie sau n bazin'0).

BIBLIOGRA2IE

0. ,36*T@T*?:+3*/+GH93@TG*?:+H 8oordonatoriAasile ;arcu, ;irela .an :utori?adu >o!dan, :n!ela >ucur, ;ircea 8hiriac, .oriana 8iobanu, .ana 8ristea, ;irela .an, 3anc .orina, 3sabela Bozinc, Aasile ;arcu, +etru ;rcut, 8orina ;atei, Ioltan +asztai, *lisabeta +asztai, Aasile +%ncotan, +etru +etan, Aalentin 9erac, 8armen 9erbescu, *milian Tarcu 8ontributie ordean la realizarea proiectului 1==D ?o/=D/b/+/++ 0J <==K 8entru de pre!tire pentru oferirea unor servicii medicale, profilactice si de recuperare / Trainin! 8enter for Gealth 8are, +roph$lactic and ?ehabilitation 9ervices *.3T ?: 63A*?93TLM33 .36 @?:.*:, 1==K, pa! J(&NK. 1.http-//OOO.trainin!.hantspt.nhs.uk/documents/;ovin!PandPGandlin!PTheor$PGandout.doc (. *vidence&based +atient Gandlin!- Tasks, *Euipment and 3nterventions >$ 9usan Gi!nett, 9ue Gi!nett, *mma 8rumpton, 9ue ?uszala 8ontributor 9ue Gi!nett *dition- illustrated +ublished b$ ?outled!e, 1==( D. :lbu, 8onstantin2 Alad, Tiberiu&Beonard2 :lbu, :driana '1==D) 4 3inetoterapia pasiva, *ditura +olirom, 3asi, p. KD. <. 8ordun, ;ariana '0QQQ) 4 3inetologie "edical, *ditura :xa, >ucuresti. K. 3onescu, :drian '0QQD) 4 .imnastica medical, *ditura :BB, >ucuresti. J. ;arcu, Aasile '0QQJ) 4 #azele teoretice si practice ale exerciiilor fizice n kinetoterapie, *ditura niversitii din @radea.

N. +asztai Ioltan '1==D) 4 3inetoterapie n neuropediatrie, *ditura :rionda Q. 9ben!he, Tudor '0QQJ) 4 3inetologie profilactic, terapeutic si de recuperare, *ditura ;edical, >ucuresti. 0=. 9ben!he, Tudor '0QQQ) 4 #azele teoretice si practice ale 3inetoterapiei, *ditura ;edical, >ucuresti. 00.OOO.inte!ration.ro 01. OOO.activmobilit$.co.uk 0(. OOO.er!omedproducts.com 0D. OOO.ezlifts.com 0<. OOO. assistireland.ie 0K. OOO. medicalproductsdirect.com 0J. OOO.buckin!amhealtcare.co,uk 0N. OOO. mobilit$smart.cc