BINE ATI VENIT!

MANAGEMENTUL CALITATII

MANAGEMENTUL CALITATII

LECTOR: Luise Zeininger, MBA

AGENDA CURS
Sisteme de management Sisteme integrate Consultanta in domeniul ISO Certificarea Excelenta in management Investors in People

AGENDA ZIUA 1
Prezentari. Cele 8 principii ale managementului calitatii SMC - cerinte SMM cerinte Pauza de cafea: 30 min OH&S - cerinte HACCP - cerinte Sisteme integrate - documentatii

Principiile managementului calitatii

8 principii

Agenda
Ce este un principiu de management al calitatii Cele 8 principii

Ce este un principiu de management al calitatii?

Un PRINCIPIU DE MANAGEMENT AL CALITII este o regul sau o
convingere cuprinztoare i fundamental pentru conducerea i funcionarea unei organizaii, n scopul mbuntirii continue pe termen lung a performanei, prin orientarea ctre clieni, dar lund n considerare i

necesitile tuturor celorlalte pri interesate.

Standardul SR EN ISO 9000: 2001, defineste opt astfel de principii care au stat la baza aparitiei familiei de standarde ISO 9000 editia 2000. Acestea sunt:

Care sunt cele 8 principii?

1 Orientarea catre client 2 Leadership 3 Implicarea personalului 4 Abordarea bazata pe proces 5 Abordarea sistemica 6 Imbunatatirea continua 7 Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte 8 Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii

1. Orientarea catre client (I)

Organizaiile depind de clienii lor i, de aceea, ar trebui s neleag necesitile actuale i viitoare ale clientului, s satisfac cerinele clientului i s se strduiasc s depeasc ateptrile acestuia. Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Creterea ncasrilor i a segmentelor de pia, ca rezultat al flexibilitii i vitezei de reacie fa de oportunitile pieei Eficacitate crescut n utilizarea resurselor organizaiei pentru creterea satisfaciei clientului O loialitate mai mare a clienilor care conduce la o rennoire a relaiilor de afaceri

1. Orientarea catre client (II)

Avantajele aplicarii principiului:
Discernerea i nelegerea necesitilor i ateptrilor clientului Asigurarea c obiectivele organizaiei sunt corelate cu necesitile i ateptrile clientului Comunicarea necesitilor i ateptrilor clientului n ntreaga organizaie Msurarea satisfaciei clientului i ntreprinderea de aciuni pe baza rezultatelor Managementul metodic al relaiilor cu clientul Asigurarea, n demersul viznd satisfacerea clientelei, a unei abordri echilibrate a necesitilor i ateptrilor clienilor cu cele ale altor pri interesate (n special, proprietarii, angajaii, furnizorii, organismele financiare, colectivitile locale i societatea n ansamblul su}

2. Leadership-ul (I)
Liderii stabilesc unitatea scopului i a direciei organizaiei. Ei ar trebui s creeze i s menin un mediu intern n care persoanele s se poat implica total n ndeplinirea obiectivelor organizaiei. Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Scopurile i obiectivele organizaiei sunt nelese de personal i l motiveaz. Activitile sunt evaluate, aliniate i implementate ntr-un mod unificat. Defectele de comunicare ntre diferitele niveluri ale unei organizaii sunt reduse la minimum.

2. Leadership-ul (II)
Avantajele aplicarii principiului:
Luarea n considerare a necesitilor tuturor prilor interesate, n special, ale clienilor, angajailor, furnizorilor, organismelor financiare, colectivitilor locale i ale societii n ansamblul su Stabilirea unei viziuni clare a viitorului organizaiei Definirea unor obiective i inte realizabile Crearea i ntreinerea unor valori comune i a unor modele de comportament bazate pe echitate i etic la toate nivelurile organizaiei Construirea ncrederii i eliminarea fricii Asigurarea personalului cu resursele i formarea necesare i cu libertatea de a aciona ntr-un mod responsabil Suscitarea, ncurajarea i recunoaterea contribuiilor personalului.

3. Implicarea personalului (I)

Persoanele de pe toate nivelurile reprezint esena unei organizaii, iar implicarea lor total permite utilizarea capacitilor lor n beneficiul organizaiei. Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Personal motivat, implicat i angajat pentru organizaie Inovare i creativitate pentru ndeplinirea obiectivelor organizaiei Membrii personalului responsabili de performanele individuale ale lor Personal preocupat de a participa i de a contribui la mbuntirea continu

3. Implicarea personalului (II)

Avantajele aplicarii principiului:
Personalul nelege importana contribuiei sale i a rolului su n organizaie. Personalul identific ceea ce i frneaz performanele. Personalul accept s fie responsabilizat i s i asume partea sa de responsabilitate n rezolvarea problemelor. Personalul i evalueaz performana n raport cu scopurile i obiectivele individuale. Personalul caut n mod activ ocazii de a-i spori competena, cunotinele i experiena. Personalul i mprtete n mod liber know-how-ul i experiena. Personalul dezbate n mod deschis probleme i ntrebri.

4. Abordarea bazata pe proces (I)

Un rezultat dorit este obinut mai eficient atunci cnd activitile i resursele aferente sunt conduse ca un proces.
O activitate care utilizeaza resurse, condusa astfel incat sa permita transformarea elementelor de intrare in elemente de iesire, poate fi considerata un PROCES

Ce obtinem prin aplicarea principiului:

Costuri i durate ale ciclurilor reduse prin utilizarea eficace a resurselor Rezultate mbuntite, coerente i previzibile Concentrarea pe oportunitile de mbuntire i clasificarea dup ordinea de prioritate

4. Abordarea bazata pe proces (II)

Avanatejele aplicarii principiului:
Definirea sistematic a activitilor necesare pentru a obine un rezultat dorit Stabilirea de responsabiliti clare pentru managementul activitilor cheie Analiza i msurarea potenialului activitilor cheie Identificarea interfeelor activitilor cheie cu i ntre diferitele funcii ale organizaiei Concentrarea pe factorii care vor mbunti activitile cheie ale organizaiei, n special, resursele, metodele si echipamentele Evaluarea riscurilor, a consecinelor i a impacturilor activitilor asupra clienilor, furnizorilor i a altor pri interesate.

5. Abordarea sistemica (I)

Identificarea, ntelegerea i conducerea proceselor corelate ca un sistem contribuie la eficacitatea i eficiena organizaiei n realizarea obiectivelor sale. Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Integrarea i alinierea proceselor care vor permite s fie ndeplinite ct mai bine rezultatele dorite Capacitatea de a concentra eforturile pe procesele cheie Conferirea ctre prile interesate a ncrederii n coerena, eficacitatea i eficiena organizaiei

5. Abordarea sistemica (II)

Avantajele aplicarii principiului 5:
Structurarea sistemului pentru ndeplinirea obiectivelor organizaiei n modul cel mai eficace i eficient ntelegerea interdependenei ntre procesele sistemului Abordri structurate cu armonizarea i integrarea proceselor Asigurarea unei nelegeri mai bune a rolurilor i a responsabilitilor necesare pentru realizarea obiectivelor comune i reducerea astfel a blocajelor interfuncionale nelegerea posibilitilor organizaionale i stabilirea constrngerilor legate de resurse nainte de a aciona Fixarea i definirea modului cum ar trebui s se efectueze anumite activiti n cadrul unui sistem mbuntirea continu a sistemului prin msurri i evaluri.

6. Imbunatatirea continua (I)

mbuntirea continu a performanelor globale ale unei organizaii ar trebui s fie un obiectiv permanent al organizaiei. Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Avantaj concurenial datorit capacitilor organizaionale mbuntite Alinierea activitilor de mbuntire la toate nivelurile n raport cu obiectivele strategice ale organizaiei Flexibilitate i vitez de reacie fata de oportuniti

6. Imbunatatirea continua (II)

Avantajele aplicarii principiului:
Utilizarea unei abordri coerente cu ansamblul organizaiei n vederea mbuntirii continue a performanelor organizaiei Asigurarea formrii personalului n metodele i instrumentele de mbuntire continu mbuntirea continu a produselor, proceselor i sistemelor devine un obiectiv al fiecrei persoane din organizaie Stabilirea de scopuri pentru a orienta mbuntirea continu i de msurri pentru a-i asigura urmrirea Recunoaterea i luarea la cunotin a mbuntirilor.

7. Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte (I)

Deciziile eficace sunt bazate pe analiza datelor i informaiilor.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:

Decizii bine informate Aptitudine mai bun de a demonstra eficacitatea deciziilor anterioare prin referire la date faptice nregistrate

Creterea aptitudinii de a examina, de a pune n discuie i de a schimba opiniile i deciziile.

7. Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte (II)

Avantajele aplicarii principiului:
Garantarea c datele i informaiile sunt suficient de exacte i de fiabile Asigurarea accesului la date a celor care au nevoie de ele Analizarea datelor i informaiilor cu ajutorul unor metode valabile Luarea de decizii i ntreprinderea de aciuni bazate pe o analiz a faptelor, echilibrat prin experien i intuiie

8. Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii (I)

O organizaie i furnizorii si sunt interdependeni iar o relaie reciproc avantajoas crete capacitatea ambilor de a crea valoare.
Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Aptitudine mrit de a crea valoare pentru cele dou pri.
Flexibilitate i vitez de reacie fa de evoluia pieei sau a necesitilor i ateptrilor clientului Optimizarea costurilor i a resurselor

8. Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii (II)

Avantajele aplicarii principiului:
Stabilirea de relaii care echilibreaz ctigurile pe termen scurt i de consideraii pe termen lung Punerea n comun a ctigurilor i a resurselor cu partenerii Identificarea i alegerea furnizorilor cheie Comunicare clar i deschis mprtirea informaiilor i a planurilor de viitor Stabilirea de activiti comune de dezvoltare i de mbuntire Inspirarea, ncurajarea i recunoaterea mbuntirilor i a realizrilor furnizorilor.

SMC Sistem de Management al Calitatii SR EN ISO 9001:2001

Agenda
Ce este un SMC? Familia ISO 9000 Abordarea pe baza de proces SMC De ce ne certificam PRO si CONTRA certificare Intrebari

CE ESTE UN SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII?

Sistem de management prin care se orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea
Sistem de management = sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se realizeaza acele obiective (poate include sistem de management financiar, de mediu etc)

FAMILIA DE STANDARDE ISO 9000

SR EN ISO 9000:2006 SR EN ISO 9001:2001
Sisteme de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular Sisteme de management al calitatii Cerinte Sisteme de management al calitatii Linii directoare pentru imbunatatirea performantei

SR EN ISO 9004:2001

Abordarea bazata pe proces

Accentueaza
O activitate care utilizeaza resurse, condusa astfel incat sa permita transformarea elementelor de intrare in elemente de iesire, poate fi considerata un PROCES
importanta

*Intelegerii si satisfacerii cerintelor *Considerarii procesele in functie de valoarea adaugata *Obtinerii de rezultate de tip: performanta si eficacitate *Imbunatatirii proceselor pe baza masurarilor obiective

SMC cerinte generale

Identificarea proceselor Determinarea succesiunii si interactiunii proceselor Determinarea criteriilor pentru operarea si controlul proceselor Asigurarea disponibilitatii resurselor si informatiilor necesare operarii proceselor Monitorizarea, masurarea si analizarea proceselor

Implementarea actiunilor necesare pentru a realiza rezultatele

planificate si continua imbunatatire

SMC cerinte referitoare la documentatie

Documentatia include: Manualul calitatii Declaratii documentate ale politicii si obiectivelor calitatii Proceduri documentate Documentatia necesara pentru planificarea, operarea si controlul proceselor Inregistrari

Amploarea documentatiei depinde de:

Marimea organizatiei si tipul activitatilor Complexitatea proceselor si interactiunea Competenta personalului

IERARHIA DOCUMENTELOR SMC

MANUALUL CALITATII

PROCEDURI DE SISTEM

PROCEDURI OPERATIONALE

INSTRUCTIUNI DE LUCRU FORMULARE; INREGISTRARI

SMC responsabilitatea managementului

Angajament Orientare catre client Politica in domeniul calitatii Planificare SMC: stabilire obiective Responsabilitate, autoritate si comunicare : numire RMC, comunicare Analiza efectuata de management

SMC managementul resurselor

Asigurarea resurselor necesare Competenta, constientizare instruire resurse umane Infrastructura Mediu de lucru

SMC realizarea produsului

Planificare activitatilor Procese referitoare la relatia cu clientul: determinare cerintelor referitoare la produs, analiza, comunicarea cu clientul Proiectare si dezvoltare dupa caz Aprovizionare Productie si furnizare de servicii Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare

SMC masurare, analiza si imbunatatire

Satisfactia clientului Audit intern Monitorizare si masurare procese si produse Analiza datelor Controlul produsului neconform Actiune corectiva Actiune preventiva Imbunatatire continua

De ce ar dori firmele sa certifice SMC?

Reduce costurile prin organizarea fluxului de procese si reducerea pierderilor Reducerea costurilor prin organizarea fluxului de documente si a comunicarii interne pasaport pentru export Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat Imbunatateste imaginea publica Motivarea angajatilor Angajamentul conducerii

Cerinta autoritatilor nationale Cerinta clientilor

PRO certificare

Imbunatateste relatia cu partenerii externi Asigura oportunitati de marketing si comunicare Imbunatateste relatia cu comunitatea Recunoastere

Contra - certificare
Lipsa personalului instruit Costuri instruire, implementare, intretinere Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor Necunoasterea prevederilor legale Atitudinea las-o asa ca merge asa

Intrebari?

SMM
SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU

SR EN ISO 14001:2004

Agenda
Ce este un SMM? Seria 14000 Componentele unui SMM De ce sa ne certificam un SMM? Concluzii Intrebari

CE ESTE UN SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU

Parte a sistemului de management al unei organizatii utilizat pentru a dezvolta si implementa politica sa de mediu si a gestiona aspectele de mediu MEDIU mediul inconjurator in care functioneaza organizatia, care include aerul, apa, solul, resursele naturale, flora, fauna, oamenii si relatiile dintre acestea;
SR ISO 14004

Seria ISO 14000

ISO 14001:2004 - Sisteme de management de mediu. Cerinte cu
ghid de utilizare ISO 14004:2004 Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la principii, sisteme si tehnici de aplicare. ISO 14O20 Etichete si declaratii de mediu. Principii generale ISO 14031:1999 Management de mediu. Evaluarea performantei de mediu. Ghid ISO 14040 Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata. Principii si cadrul de lucru ISO 14050:1999 - contine definitiile termenilor fundamentali referitori la managementul de mediu

Componentele SMM conform ISO 14001:2004

Politica de mediu Analiza managementului
Imbunatatirea continua a SMM si a performantelor de mediu Definirea politicii si atasamentul fata de valorile SMM

Planificare
Stabilirea unui plan de realizare a politicii de mediu

Verificare si actiuni corective

Masurarea si evaluarea performantei de mediu

Implementare si operare
Obiective si tinte

Planificare
- Raspundere si responsabilitate: numire RMM Identificarea cerintelor legale aplicabile si a altor cerinte Identificarea aspectelor semnificative de mediu
Emisiile in atmosfera Poluarea apelor Deseuri solide Deseuri cu grad mare de risc Zgomot

Programul de implementare
ASPECT DE MEDIU element al activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei care poate interactiona cu mediul IMPACT ASUPRA MEDIULUI orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, care rezulta total sau partial din aspectele de mediu ale organizatiei

Implementare
Pentru o implementare corecta, organizatia trebuie sa: - dezvolte o politica proprie de mediu, - stabileasca obiective si tinte de mediu si un prorgam de management de mediu puna la dispozitie resurse umane, materiale si financiare asigure instruirea personalului asigure comunicarea interna si externa dupa caz, sa asigure integrarea SMM cu alte sisteme existente

Masurare si evaluare
Organizatia trebuie sa masoare, monitorizeze si sa evalueze performantele sale de mediu Conformarea cu cerintele legale si cu alte cerinte Inregistrari ale SMM
Cerinte legale si alte cerinte, conformarea cu acestea, normative, acorduri si avize, autorizatie de mediu, aspecte privind impactul de mediu, detalii despre neconformitati (accidente de mediu, reclamatii, actiuni corective si preventive); audit de mediu si analiza efectuata de management .

Auditurile SMM

Imbunatatire continua
Organizatia trebuie sa analizeze si sa imbunatateasca continuu sistemul sau de management de mediu, obiectivele imbunatatirii si performanta sa generala de mediu Analiza SMM Obiective si tinte de mediu, rezultatele auditului SMM, evaluarea indeplinirii obiectivelor, concluzii Imbunatatire continua Identificarea oportunitatilor de imbunatatire, determinarea cauzelor neconformitatilor, elaborarea unui plan de actiuni corective, compararea cu performantele altor organizatii din bransa

Cerinte de performanta de mediu

ISO 14001 nu stabileste cerinte pentru performanta de mediu peste cele stabilite de legislatia si normativele in vigoare

De ce ar dori firmele sa certifice SMM?

Reducerea incidentelor care duc la raspunderi legale Reduce costurile prin reducerea gradului de exploatare a resurselor naturale si a pierderilor din procesele curente. Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat Imbunatateste imaginea publica Motivarea angajatilor Angajamentul conducerii

Cerinta autoritatilor nationale Cerinta clientilor

PRO certificare
Dovada publica a grijii fata de mediu Reducerea riscului de mediu Imbunatateste relatia cu partenerii externi Asigura oportunitati de marketing si comunicare Imbunatateste relatia cu comunitatea Recunoastere

Contra - certificare
Lipsa personalului instruit Costuri instruire, implementare, intretinere Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor Necunoasterea prevederilor legale Atitudinea las-o asa ca merge asa

Intrebari?

OHSAS
SISTEM DE MANAGEMENT AL SANATATII SI SECURITATII OCUPATIONALE 18001:2004

AGENDA
Ce este un sistem OH&S Familia 18000 Definitii Managementul riscurilor Specificatia OHSAS 18001 Implementarea sistemului De ce sa ne certificam; PRO si CONTRA Intrebari

Ce este un sistem OH&S?

Parte a sistemului de management general care
faciliteaza managementul riscurilor OH&S asociate afacerilor organizatiei. Include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, procedurile, procesele si resursele necesare elaborarii, implementarii si mentinerii politicii OH&S a organizatiei - OHSAS 18001:2004

Familia 18000
OHSAS 18001: 2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Specificatie OHSAS 18002: 2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001

Definitii
Sanatate si securitate ocupationala conditii si factori care afecteaza starea de sanatate a angajatilor, personalului temporar angajat, personalului subcontractant, vizitatorilor si a oricarei alte persoane aflate la locul de munca Pericol = sursa sau situatie cu potential de producere de vatamari, in termeni de ranire sau imbolnavire, daune aduse proprietatii, daune aduse mediului de lucru, sau o combinatie a acestora Risc = combinatie a probabilitatii si consecintei producerii unui anumit eveniment periculos

Managementul riscurilor
Identificarea riscurilor Intelegerea implicatiilor acestora Stabilirea tolerabilitatii Control Fii pregatit Daca nu poti face nimic in acest sens ce se intampla?

OHSAS 18001

Cerinte legale si alte cerinte Asigurarea ca toate cerintele legale sunt respectate Obiective Stabilirea si mentinerea obiectivelor OH&S Programe OH&S Stabilirea si revizuirea periodica a programelor OH&S Stabilire responsabilitati, autoritati, resurse, termene

OHSAS 18001

IMPLEMENTARE SI OPERARE Structura si responsabilitate Instruire, constientizare si competenta Consultare si comunicare Controlul documentelor si datelor Control Operational Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns

OHSAS 18001
Structura si Responsabilitate Stabilire responsabilitati, autoritati, resurse, termene Numire repezentant al managementului pentru OH&S Demonstrarea angajamentului pentru implementarea OH&S

Instruire, constientizare si competenta Asigurarea ca instruirea este releventa pentru sarcini cu impact asupra sistemului OH&S Stabilirea si mentinerea unor programe de instruire

OHSAS 18001
Consultare si Comunicare Documentare si mentinere proceduri Implicarea angajatilor Controlul Datelor si Documentelor Mentinerea documentelor si datelor cerute de specificatia OHSAS Revizuirea periodica Asigurarea prezentei documentelor valabile la locurile de utilizare

OHSAS 18001
Control Operational Stabilirea masurilor de control pentru activitatile si operatiile asociate riscurilor Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns Stabilire planuri si proceduri pentru identificarea potentialului pentru incidente si situatii de urgenta Testarea periodica acolo unde este posibil Revizii periodice a planurilor si procedurilor

OHSAS 18001

VERIFICARE SI ACTIUNE CORECTIVA Monitorizarea si masurarea performantei organizatiei Acidente, incidente, neconformitati si actiuni corective si preventive Inregistrari Audit

OHSAS 18001

Monitorizarea si masurarea performantei Masurari: calitative si cantitative Indeplinirea obiectivelor Masurari proactive ale performantei Masurari reactive ale acidentelor, incidentelor, imbolnavirilor etc Calibrarea DMM-urilor - dupa caz

OHSAS 18001
Accidente, Incidente, Neconformitati, Actiuni Corective si Preventive Definirea responsibilitatilor pentru investigarea accidentelor Actiuni de reducere consecinte Initiere si finalizare actiuni corective si preventive Implementare si inregistrare schimbari ale procedurilor documentate

OHSAS 18001
Inregistrari Stabilire proceduri: reguli si metode Respectarea cerintelor de
Lizibilitate si identificare Trasabilitate Regasire usoara Protejare

OHSAS 18001
Audit Stabilire si mentinere proceduri pentru:
Determinarea conformitatii sistemului OH&S cu specificatia OHSAS 18001 Revizuirea rezultatelor auditurilor anterioare Furnizarea de informatii catre management

Auditorii trebuie sa fie independenti fata de zona auditata

OHSAS 18001
ANALIZA MANAGEMENTULUI Revizuirea sistemului OH&Spentru a asigura adecvarea si eficacitatea Mentinerea inregistrarilor analizei efectuate Documentarea schimbarilor identificate ca necesare

Implementarea OH&S
4 FACTORI DE SUCCES

Angajamentul managementului si implicarea personalului Analiza pericolelor Prevenire si Control Instruire

Implementarea OH&S
Angajamentul managementului si Implicarea personalului

Politica de siguranta trebuie sa fie o prioritate pentru toate departamentele organizatiei Incorporarea activitatilor legate de siguranta in evaluarile performantei personalului Instruirea tuturor angajatilor privind OH&S Alocare resurse adecvate sistemului OH&S Audituri ale sistemului OH&S

Implementarea OH&S
Analiza pericole

Identificarea tuturor pericolelor Luarea in consideratie a tuturor pericolelor la stabilirea politicii OH&S Utilizati matricea riscurilor in analiza

Implementarea OH&S
Prevenire si Control

Stabilirea proceduri sigure de lucru pentru angajati Controlul si eliminarea pericolelor Echipament de protectie Instruirea angajatilor Analiza accidentelor

Implementarea OH&S
Instruire

Managementul de varf bazele activitatilor si cerintelor Managementul de linie (sefi departamente) stabilire responsabilitati Responsabilii (sefii de echipe) instruire similara angajatilor cu privire la obiective Angajati cum sa evite accidentarea lor si a colegilor Evaluarea programului de instruire

De ce ar dori firmele sa certifice OH&S?

Creste increderea angajatilor Reducerea costurilor prin eliminarea potentialului de accidente Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat Imbunatateste imaginea publica Motivarea angajatilor Angajamentul conducerii

Cerinta autoritatilor nationale Cerinta clientilor

PRO certificare
Imbunatateste relatia cu angajatii Imbunatateste relatiile cu partenerii Imbunatateste relatia cu comunitatea Recunoastere

Contra - certificare
Lipsa personalului instruit Costuri implementare, intretinere Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor Necunoasterea prevederilor legale Atitudinea las-o asa ca merge asa

Intrebari?

HAZARD ANALYSIS CRITICAL CONTROL POINTS

Agenda
Legislatie in domeniu HACCP in Romania Sistemul HACCP, principii Pasii implementarii De ce sa ne certificam Intrebari

LEGISLAIA EUROPEAN PRIVITOARE LA IGIENA I ``SIGURANA`` ALIMENTELOR

Directiva Consiliului Europei 93/43/EEC din 14.06.93 cu privire la igiena Alimentelor:

elaborat de Consiliul Comunitii Europene;

bazat pe recomandrile din Codex Alimentarius referitoare la principiile generale de igien (stabilite de FAO si OMS , Roma, 1988); conine 17 articole i o anex cuprinznd 10 capitole cu cerinele aplicabile sectoarelor de preparare, procesare, fabricare, ambalare, transport, distribuie, manipulare i servire a produselor alimentare.

DEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTUL SECURITII ALIMENTARE HACCP si ISO

Conceptul original HACCP, utilizat iniial de NASA, a fost prezentat prima dat publicului n 1971 la Conferina Naional pentru Protecia Alimentelor si conine 5 etape preliminare i 7 principii; Aplicarea sistemului HACCP, aa cum a fost gndit el iniial, trebuie ns s fie susinut pe fundamentul unor proceduri care in de Managementul Calitii (vezi ISO 9001:2000); In anul 2000, a aparut Initiaiva Global pentru Sigurana Alimentelor, cu recunoaterea reciproc a patru standarde internaionale: BRC, EFSIS nr.5, Codul HACCP i IFS; Pentru reducerea numrului de standarde, ISO a pregtit dou documente: ISO 15161- Ghid de aplicare a ISO 9001:2000 n industria alimentar i a buturilor; ISO 22000- Sisteme de management al siguranei alimentelor. Cerinte pentru orice organizatie din lantul alimentar

DEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTUL SECURITII ALIMENTARE HACCP si ISO

Comisia Codex Alimentarius incorporeaz HACCP n Codul de Practici Internationale Principii Generale de Igien Alimentar (CAC/RCP 1-1969, Rev.31997, Amd.1999)
Seciunea 1. Obiective Seciunea 2. Scop, utilitate i definiii Seciunea 3. Procesarea primar Seciunea 4. ntreprinderea: proiectarea spaiilor i faciliti necesare Seciunea 5. Controlul operaiilor Seciunea 6. ntreprinderea: ntreinere i igienizare Seciunea 7. ntreprinderea: igiena personalului Seciunea 8. Transportul alimentelor Seciunea 9. Informaii despre produs i contientizarea consumatorului Seciunea 10. Educaia, instruirea. CAC/RCP 1-1969/REV. 4 2003, Cod international de practica recomandat include sistemul HACCP si ghid pentru aplicarea acestuiavv

SITUAIA IMPLEMENTRII HACCP N ROMNIA

Ord. M.S. nr. 1956/ 18 oct.1995 privind introducerea i aplicarea sistemului H.A.C.C.P. n activitatea de supraveghere a condiiilor de igien din sectorul alimentar;
Se aprob introducerea i aplicarea sistemului H.A.C.C.P. n activitatea de supraveghere a condiiilor de igien din sectorul alimentar. .. 7. Sistemul H.A.C.C.P. va fi implementat progresiv, n toate unitile din sectorul alimentar, de ctre Inspectoratele de poliie sanitar i medicin preventiv teritoriale, n termen de 1-5 ani, conform Regulamentului H.A.C.C.P. 1.

Ord. Urg. nr. 97 din 21 iun. 2001 privind reglementarea produciei, circulaiei i comercializrii alimentelor, aprobat prin Legea 57 din 16 ianuarie

2002;
Cap. III. Condiii privind producia, igiena i ambalarea alimentelor. Art. 22. Productorii de alimente, persoane fizice sau juridice, vor comercializa numai alimentele care prezint siguran, sunt salubre i apte pentru consum. .. Art. 24-25. M.A.A.P. si M.S.F. adopt prin ordin comun reglementri prin care se stabilesc condiiile privind igiena alimentelor i alte cerine obligatorii privind fabricarea i manipularea alimentelor, precum i procedurile de verificare a conformitii cu aceste cerine. Reglementrile vor stabili prevederi pentru fabricarea i manipularea alimentelor n mod igienic iar operatorii din industria alimentar trebuie s identifice i s corecteze orice faz critic pentru asigurarea securitii alimentare prin dezvoltarea sistemului propriu de analiz a riscurilor n punctele critice de control.

SITUAIA IMPLEMENTRII HACCP N ROMNIA H.G. 1198 din 24 oct. 2002 privind aprobarea Normelor de igien a produselor alimentare , publicat n M.O. 866/ 2 dec. 2002; - n vigoare de la 2 martie 2003; abrogata de HG 924/2005 incepand cu 01.10.2006
Cap. II. Condiii generale de igien a produselor alimentare. Art. 4 Unitile din sectorul alimentar trebuie s identifice activitile care sunt determinante pentru securitatea alimentar i trebuie s garanteze c procedurile de securitate corespunztoare sunt stabilite, implementate, meninute i revizuite pe baza principiilor utilizate de sistemul de analiz a riscurilor i punctelor critice de control, abreviat HACCP.

REFERENIALUL DE CERTIFICARE a sistemului HACCP standardul danez DS 30247 E:2002 Codex Alimentarius SR EN ISO 22000: 2005

SISTEMUL HACCP HACCP = Hazard Analysis. Critical Control Points

Un sistem care permite identificarea pericolelor specifice suspecte de a afecta securitatea unui produs alimentar definit i determinarea msurilor necesare pentru a asigura prevenirea sau controlul acestor pericole.

Cele 4 funcii fundamentale ale metodei HACCP

analiza pericolelor; identificarea punctelor critice;

supravegherea execuiei;
verificarea eficacitii sistemului (evaluarea performanelor);

Cele 7 principii ale HACCP

1.

Definete

2. 3.

Conduce

4. 5. 6.

Verific

7.

Identific poteniale pericole, evalueaz riscul i identific msuri preventive Determin Punctele Critice de Control (PCC) care vor elimina sau minimiza riscul Stabilete limitele critice care trebuie atinse pentru a asigura controlul PCC Stabilete un sistem de monitorizare Stabilete aciuni de corectare pentru cazul n care un PCC este scpat de sub control Stabilete documentaia i nregistrrile pentru sistem Stabilete procedurile de verificare care confirm eficacitatea HACCP

PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI HACCP Pasul 1. Definirea scopului asigurarea calitii i securitii produselor alimentare este necesar s existe dorina i angajamentul deplin al tuturor compartimentelor ntreprinderii se stabilesc termenii de referin: linia tehnologic; categoriile de pericole (microbiologice, fizice, chimice);

PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI HACCP Pasul 2. Construirea echipei HACCP numire responsabil Pasul 3. Colectarea tuturor informatiilor despre produs Descrierea caracteristicilor/proprietatilor specifice ale produsului final (grupei de produse) si a metodei de distributie (descrierea tehnica) Informatii privind utilizarea produsului SPECIFICATIA PRODUSULUI
caracteristici generale caracteristici de siguranta conditii de ambalare, etichetare, depozitare, termen de valabilitate utilizarea conform destinatiei (modul de folosire)

PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI HACCP

Pasul 4. Construirea diagramei de flux tehnologic i descrierea procesului descrierea procesului de productie pe etape

diagrame de flux
planul spatiilor de productie verificarea pe teren a diagramei de flux tehnologic

PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI HACCP

Pasul 5. Identificarea pericolelor potentiale

stabilirea listei pericolelor poteniale legate de materiile prime, materialele i ingredienii folositi;

identificarea pericolelor poteniale pentru fiecare etap a procesului tehnologic. Se pleaca de la intelegerea pericolelor legate de alimente

PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI HACCP

Pasul 6. Evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de control Efectuarea unei evaluri a probabilitii de apariie a pericolelor frecventei) i a severitii pericolelor (gravitatii); Specificarea msurilor preventive existente sau necesare pentru eliminarea sau reducerea pericolelor la un nivel acceptabil Gravitatea
Procedura de evaluare a riscului (metoda 1)

Frecventa aparitiei (in produsul final; la consum) 3 2 1 4 3 2 4 4 3

Ridicata Medie Scazuta

Scazuta

Medie

Ridicata

PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI HACCP

Pasul 7. Determinarea punctelor critice ptr. controlul acestor pericole identificate Pasul 8. Stabilirea limitelor standard (valori tinta care trebuie indeplinite pentru a ine subcontrol fiecare PCC identificat) precum si stabilirea tolerantelor Valoarea tinta + toleranta= Valoarea critica Pasul 9. Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru controlul efectiv al CCP-urilor

Exemple de limite critice

Hazard Fragment metalic Cresterea patogenului Patogen C. Botulinum

PCC Detector de metale Temperatura de control Acidificare

Limita critica Fragment mai mare de 0,5 m Nu peste 4C pH sub 4.6

PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI HACCP

Pasul 10. Stabilirea de aciuni corective, cnd apar deviaii fa de limitele critice stabilite
Pasul 11. Stabilirea unui sistem eficient de realizare si pastrare a documentaiei descriptive i a celei operaionale specificatii instructiuni proceduri formulare de inregistrare

PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI HACCP

Pasul 12. Stabilirea de metode, proceduri i teste ptr. verificarea sistemului HACCP, destinate s-i ateste conformitatea i eficacitatea Pasul 13. Revizuirea sistemului HACCP.

De ce ar dori firmele sa certifice un sistem HACCP?

Reduce costurile prin organizarea fluxului de procese si reducerea pierderilor Verificarea corectitudinii masurilor si modului de lucru Pasaport pentru export Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat Imbunatateste imaginea publica Motivarea angajatilor Angajamentul conducerii

Cerinta autoritatilor nationale Cerinta clientilor

PRO certificare
Imbunatateste relatia cu partenerii externi Asigura oportunitati de marketing si comunicare Recunoastere

Contra - certificare
Lipsa personalului instruit Costuri instruire, implementare, intretinere Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor Necunoasterea prevederilor legale Atitudinea las-o asa ca merge asa

Intrebari?

SISTEME DE MANAGEMENT

Documentatii

Agenda
Sistem de Management de Calitate Sistem de Management de Mediu Sistem de Management sanatate si securitate ocupationala HACCP Sisteme integrate

SMC
Manual 6 proceduri de sistem Declaratie de politica Declaratie de obiective Inregistrari privind furnizorii, analiza cerinte client, satisfactia clientului, analiza efectuata de management, control DMM-uri

Proceduri operationale sau de proces, instructiuni de lucru

SMM
Declaratie de politica Proceduri de sistem
aspecte de mediu cerinte legale si alte cerinte obiective, tinte , programe Instruire, comunicare controlul documentelor control operational activitati asociate aspecte de mediu semnificative pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns monitorizare si masurare - activitati cu impact semnificativ evaluarea conformarii neconformitati actiune corectiva actiune preventiva controlul inregistrarilor audit intern

Inregistrari

Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu, instructiuni de lucru

HACCP

Planul HACCP Inregistrari privind monitorizarea CCP-urilor

SISTEM INTEGRAT CALITATE-MEDIU SMCM

Manual integrat sau cu capitole separate Proceduri de sistem
aspecte de mediu cerinte legale si alte cerinte obiective, tinte , programe instruire comunicare controlul documentelor control operational activitati asociate aspecte de mediu semnificative pregatire pentur situatii de urgenta si capacitate de raspuns monitorizare si masurare - activitati cu impact semnificativ evaluarea conformarii neconformitati actiune corectiva actiune preventiva controlul inregistrarilor audit intern

Declaratie de politica Declaratii de obiective: calitate si mediu

Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu instructiuni de lucru

SISTEM INTEGRAT CALITATE-OH&S

Manual integrat sau capitole distincte Declaratie de politica Proceduri de sistem
planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului si controlul riscului cerinte legale si alte cerinte obiective si program (programe) de management OH&S instruire comunicare controlul documentelor si al datelor control operational activitati asociate riscurilor identificate pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns monitorizare si masurare - a performantei OH&S accidente, incidente neconformitati actiune corectiva actiune preventiva controlul inregistrarilor audit intern

Inregistrari privind analiza efectuata de management

SISTEM CALITATE HACCP SMCH

Manual Planul HACCP 6 proceduri de sistem Declaratie de politica Declaratie de obiective Inregistrari privind monitorizarea CCP-urilor Proceduri de igiena

Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu instructiuni de lucru

SISTEME INTEGRATE COMPLEXE

INTEGRAT CALITATE- MEDIU OHSAS INTEGRAT CALITATE - MEDIU - HACCP

Intrebari?

NE REVEDEM MINE!
AGENDA ZIUA 2:

Consultanti si consultanta Certificarea Excelenta in management Investors in people

AGENDA ZIUA 2

Consultanti si consultanta Certificarea Pauza de cafea Excelenta Investors in People

CONSULTANTI SI CONSULTANTA

Agenda
Ce este? La ce foloseste? Ce face consultantul? Cui trebuie? Cum alegem consultantul?

Ce este
Persoana de incredere care:
are pregatire si experienta relevanta respecta codul deontologic privind consultanta nu intra in conflict de interese cu clientul pastreaza confidentialitatea informatiilor la care are acces Foloseste in beneficiul clientului experienta accumulata

La ce foloseste

Economiseste timp pentru client Economiseste bani pentru client Instruieste personalul clientului

Ce face consultantul (1)

Asculta, Observa , Analizeaza , Evalueaza Recomanda, Asista , Indruma , Instruieste.

Ce face consultantul (2)

Ofera:
Indrumari privind necesarul de documente functie de
Tipul sistemului Marimea organizatiei Complexitatea proceselor Competenta personalului

Indrumari privind documentarea proceselor Indrumari privind mentinerea inregistrarilor

Ce face consultantul (3)

Analizeaza modul de control al sistemului si propune imbunatatiri Asista sau efectueaza auditul intern Elaboreaza rapoarte de audit si recomandari pentru obtinerea conformitatii Ajuta la alegerea organismului de certificare

Cui trebuie?
Tuturor organizatiilor care:
Vor sa reduca costurile proiectarii, documentarii, implementarii si certificarii unui sistem Vor sa reduca timpul necesar unui astfel de proiect Vor sa se asigure de calitatea si sustenabilitatea rezultatului Cunosc si recunosc utilitatea si oportunitatea utilizarii unui specialist Doresc sa-si dovedeasca profesionalismul

Cum alegem consultantul? (1)

Dupa experienta cu cat a avut mai multi clienti in domeniul dumneavoastra, cu atat mai bine. Sa va inspire incredere Sa asigure confidentialitatea Sa respecte termenele stabilite

Cum alegem consultantul? (2)

Dupa competenta cereti cv-uri!

Asigurati-va ca personalul cu care veti lucra are pregatire cat mai solida pentru referentialul ales.
Dupa recomandari

IMPORTANT!

Folositi experienta acestora in folosul dvs!

Lucrati in echipa cu consultantul dvs!

PENTRU MAI MULTE PRECIZARI SI DETALII SUNA UN CONSULTANT!

Intrebari?

Organism de certificare

Agenda
De unde aflam ce organisme functioneaza in Romania De unde aflam ce organism se potriveste activitatilor noastre Obtinerea certificarii Am nevoie de certificare? Ce sa aleg Ce obligatii am Ce drepturi am Ce obligatii are organismul de certificare

De unde aflam ce organisme functioneaza in Romania

De la consultant De pe site-ul RENAR www.renar.ro

Tipuri de organisme

Organisme care certifica sisteme Organisme care certifica produse Organisme care certifica laboratoare

De unde aflam ce organism se potriveste activitatilor noastre

se verifica domeniul pentru care este acreditat intern sau international se analizeaza optiunile cu consultantul se respecta cerintele unei autoritati se respecta cerintele unui/unor clienti

Am nevoie de certificare?
discutii

Ce sa aleg?
pre-audit certificare: de sistem; de produs supraveghere

Ce obligatii am?
sa respect termenele sa instruiesc echipa de auditori cu normele de PM sa le asigur echipament de PM sa le pun la dispozitie documentele relevante pentru constatarea functionarii sistemului auditat

Ce drepturi am?
sa imi fie respectat secretul documentelor sa mi se faca observatii pertinente sa refuz echipa de audit sa contest neconformitatile

Ce obligatii are organismul de certificare

sa stabileasca o echipa de audit pe domeniu sa pastreze confidentialitatea sa stabileasca neconformitati sa transmita raportul de audit

Intrebari?

EXCELENTA IN CALITATE
Cateva concepte

Agenda
Ce este calitatea? Conceptul de excelenta Principiile excelentei 5 parteneri Factori de succes Premii

CE ESTE CALITATEA

Masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci (permanente) indeplineste cerintele

Conceptul de Excelenta
Excelenta inseamna sa fii un model pentru ceilalti, adica sa fii cel mai bun, pentru ca:
esti orientat catre clienti aplici tehnici manageriale de virf obtii rezultate consistente

Principiile Excelenei (1din 2):

Viziune clara:
misiune politica strategie obiective

Orientare catre clienti:

cunoasterea necesitatilor explicite si latente stisfacerea necesitatilor

Imbunatatire continua:
masurarea si analiza rezultatelor feed-back inovare

Principiile Excelenei: (2 din 2)

Aplicarea bunelor practici manageriale:
orientare catre procese abordare convingatoare, integratoare implementare sistematica imbunatatire continua orientare catre satisfactia angajatilor motivare recompensare formare continua

Aplicarea bunelor practici in managementul resurselor umane:

Parteneriat:
cu furnizorii implicare incredere cu celelalte parti interesate (autoritati, organisme de supraveghere)

Responsabilitate etica fata de societate

5 parteneri pentru excelenta

Clienti Angajati Actionari / Proprietari Furnizori Societatea

FACTORI DE SUCCES
Orientare pe termen lung Proces permanent de imbunatatire Implicarea directa a conducerii Asigurarea satisfactiei angajatilor Asigurarea satisfactiei clientilor Management prin exemplu personal Comunicare Rabdare Rezistenta

Premii de calitate i modele

Japonia - Premiul Deming (1951) SUA - Trofeul naional pentru calitate Malcolm Baldrige - MBNQA (1988) Europa - Trofeul european pentru calitate EQA (1992) Romania - Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN (2000)

Premiul JURAN
CELE 9 CRITERII:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

LEADERSHIP RESURSE UMANE POLITICA SI STRATEGIE PARTENERIATE SI RESURSE PROCESE REZULTATE REFERITOARE LA PERSONAL REZULTATE REFERITOARE LA CLIENTI REZULTATE REFERITOARE LA SOCIETATE REZULTATE CHEIE PRIVIND PERFORMANTELE

Intrebari?

Investitori n oameni

Un instrument pentru mbuntirea activitii organizaiei

Agenda
Standardul
Exemple de succese tipice Multiple ci pentru atingerea standardelor

Procesul de derulare i sprijinul ROCA

Standardul
Ce nseamn?
De unde provin? Care sunt beneficiile? Cum se pot realiza? Ce sprijin poate oferi ROCA?

Ce nseamn?
Standard naional Indicator comparativ pentru cele mai bune practici Cadru general pentru mbuntirea activitii Flexibil, poate fi adaptat oricrui tip de organizaie

Statistici (UK) - peste 37,000 de organizaii recunoscute - 27% din fora de munc din UK - 90% rata stabilitii

Istoric
Standardul a fost elaborat de industrie pentru industrie
Are la baz cele mai bune practici ale organizaiilor naionale i europene

Reeaua de furnizare i evaluare

IIP UK - paznicul standardului Consilieri locali pregtii pentru sprijin Centre de calitate pentru evaluare Practicieni autorizai calitate asigurat

ri implicate
21 de ri europene lucreaz cu standardul Unele dintre ele deruleaz proiecte-pilot
De exemplu: Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Spania

Alte 9 ri din afara Europei utilizeaz standardul:

Australia i Noua Zeeland Canada, Insulele Bermude i Cayman Arabia Saudit i Oman Filipine i Africa de Sud

3 Principii 10 Teme
Strategia afacerii Imbunatatire continua Strategia invatare & dezvoltare

Revizuieste (analizeaza)

Planifica
Imbunatatirea performantei organizatiei

Actioneaza
Invatare & dezvoltare Eficienta managementului

Implicare & imputernicire

Recunoastere & rasplata

Standardul investitori n oameni

Standardul investitori n oameni

CE OFERA?
Un cadru general de utilizat n dezvoltarea afacerilor Integrarea forei de munc n strategia de afaceri
REVIEW Evaluarea impactului PLAN Elaborare Strategii

DO Acionai

Cadrul general

Trei principii - Planificare, aciune i analiz Zece indicatori - 39 de cerine probatorii

Trei nivele - Organizaional, de echip i individual

Exemplu de subiect Strategia de conducere i administrare

administra i dezvolta personalul angajat n mod eficient, sunt clar definite i bine nelese. 1. Top managerii pot descrie cunotinele, aptitudinile i comportamentul necesare directorilor pentru a conduce, administra i dezvolta n mod eficient personalul angajat, precum i planurile concepute n vederea asigurrii acestor capabiliti la nivelul directorilor; 2. Managerii pot descrie cunotinele, aptitudinile i comportamentul de care au nevoie pentru a conduce, administra i dezvolta n mod eficient personalul angajat; 3. Angajaii pot descrie ce ar trebui s fac directorul lor pentru a le putea asigura o conducere, administrare i dezvoltare eficient.

Indicator 4 Aptitudinile necesare directorilor pentru a conduce,

Beneficii
mbuntirea comunicrii
mbuntirea moralului i a stabilitii personalului angajat Concentrarea asupra dezvoltrii personalului angajat Sporirea gradului de satisfacie a clienilor Creterea productivitii Sporirea gradului de implicare a personalului angajat

Comentarii tipice din partea angajailor

Aceasta este ntr-adevr o organizaie bun, n care merit s lucrezi.

M simt implicat n planuri i mbuntiri.

Pot s lucrez mai bine dup cursurile de pregtire urmate.

M simt apreciat pentru contribuia mea n cadrul firmei.

Nu lucrez pentru directorul meu, ci lucrez mpreun cu el.

Tarmac (Regiunea de Sud)

Tarmac National Contracting este o firm de construcii civile i drumuri i are 125 de angajai.

Provocri Construciile civile vor trebui s fac fa lipsei forei de munc n urmtorii 5 pn la 10 ani, deoarece tot mai puine persoane se ndreapt ctre acest domeniu, iar fora de munc existent se va retrage la pensie. Firma acoper o arie geografic larg, majoritatea angajailor au rar ocazia de a se ntlni, exist pericolul izolrii i nstrinrii fa de firm. Firmele-client folosesc criterii de selecie mult mai severe, printre acestea incluzndu-se i modul n care contractorii i trateaz angajaii.

Tarmac
Aciuni (folosind cadrul general IIP)
Comunicarea i implicarea s-au mbuntit n cadrul firmei prin intermediul buletinelor informative regulate privind planurile elaborate i evoluia lor, precum i prin intermediul ntrunirilor regulate bilunare menite s asigure diseminarea celor mai bune idei i practici; Schema de evaluare a fost mbuntit pentru a furniza legturi mai bune cu obiectivele, un sprijin mai bun i oportuniti sporite de dezvoltare; Angajaii au fost ncurajai s testeze eficiena procedurilor i sistemelor.

Tarmac
Rezultatul:
O mai mare stabilitate a personalului angajat Angajaii se simt sprijinii, implicai i apreciai Exist multe alte idei care vizeaz viitoare mbuntiri i atragerea de noi angajai Acceptat de clienii cu statut de IIP

Tarmac
Implementarea standardului investitori in oameni a demarat un proces de mbuntire permanent care ne va ajuta s facem fa provocrilor din acest domeniu pe parcursul urmtorilor zece ani.

Un centru de distribuie
O firm naional de distribuie cu 1100 de angajai i multiple locaii Provocarea
O locaie avea moralul foarte sczut i, drept urmare, nivelul productivitii se situa cu mult sub cel preconizat. Dup o analiz-diagnostic, s-au fcut multe comentarii despre directorii care nu-i sprijineau angajaii i nu-i informau.

Un centru de distribuie
Aciuni
S-a elaborat un set simplu de competene manageriale mpreun cu directorii implicai i s-au susinut cursuri de instruire privind importana lor. Acest lucru a implicat studierea bunelor practici de la alte locaii, astfel nct competenele respective s poat fi incluse n set. S-au convenit obiective individuale specifice privind dezvoltarea managementului mpreun cu directorii, laolalt cu metodele de instruire necesare pentru a veni n sprijinul realizrii acestora. Directorii au o imagine clar referitoare la ceea ce ateapt firma din partea lor ca directori. Angajaii au de asemenea o imagine clar asupra acestor ateptri i au alternative de sprijin clare n cazul ivirii unor probleme.

Un centru de distribuie
Rezultatul:
Dup un an, rezultatele monitorizrii angajailor arat c moralul a crescut i a ajuns la nivelul celorlalte locaii. Toate obiectivele-int ale firmei au fost atinse. Comunicarea s-a mbuntit prin intermediul clarificrii ateptrilor, planurile i evoluia lor au fost mprtite fr team i au existat oportuniti egale de dezvoltare. Drept urmare, au existat mult mai multe idei bune privind mbuntirea activitii care ies la iveal n mod regulat.

Un centru de distribuie
Prin clarificarea bunelor practici manageriale fiecrui angajat i sprijinirea dezvoltrii managementului, s-a efectuat o enorm cotitur n ceea ce privete performanele acestei uniti acum este una dintre unitile noastre cu cele mai bune rezultate.

Multiple ci pentru atingerea standardului

De la cel mai simplu
Plan de afaceri pe o singur pagin Analize ale rezultatelor, nescrise, ns eficiente, prin utilizarea unor criterii bine nelese Efectuarea de comunicri regulate informale privind planurile i evoluia lor tuturor celor implicai Instruire i dezvoltare zilnic informal cu nelegerea clar a beneficiilor i legturilor cu obiectivele activitii comerciale Folosirea informaiilor obinute n urma evalurii i analizei la efectuarea unor viitoare mbuntiri

Multiple ci pentru atingerea standardului

La cel mai complex
Planuri de afaceri corelate la nivelul organizaiei, direciilor, departamentelor i echipelor, cu scopuri generale i valori bine clarificate i nelese de fiecare; Sistem managerial bazat pe cunotine care s asigure diseminarea cunotinelor acumulate n ntreaga organizaie; Competene manageriale pentru diferite nivele de responsabiliti; Fluxuri clare de comunicri n cadrul edinelor de echip i comunicare regulat n sistem unu-la-unu pentru a asigura consecvena implicrii i sprijinului pentru dezvoltare.

Cteva exemple (1,2)

Strategia afacerii
Analize SWOT pentru toi Obiective SMART la nivel de organizaie, de echip i individual

Strategia de instruire i dezvoltare

Att de sus n jos, ct i de jos n sus, trebuie corelate Metode bune de prioritizare i scheme de evaluare clare

Cteva exemple (3,4)

Strategii privind administrarea personalului angajat
Adaptarea sprijinului la diferitele necesiti ncurajarea exprimrii tuturor ideilor Acces corect la instruire i dezvoltare

Strategii de leadership i administrare

Un set convenit de aptitudini pentru rezultate bune Dezvoltare clar a managementului pentru a sprijini aptitudinile

Cteva exemple (5,6)

Eficiena managementului
Analize clare folosind aptitudinile Obiective clare pentru dezvoltarea managementului i sprijin prin ndrumare 360 de grade feedback

Recunoatere i rsplat
Explicarea clar a strategiei la instalare edine regulate unu-la-unu Simple mulumiri pentru lucrul bine fcut ncredere n autonomia la locul de munc Idei duse mai departe

Cteva exemple (7,8)

Implicare i mputernicire
Fiecare este inclus n procesul de planificare a afacerilor Delegarea responsabilitilor Grupuri pentru mbuntire permanent Scheme de sugestii cu metode de urmrire i continuare Adaptarea modalitilor de instalare (inclusiv schimbarea funciei) edine regulate unu-la-unu pentru continuarea instruirii Gam larg de metode menite s satisfac diferite necesiti Sprijin pentru oportuniti de aplicaii practice

Aciuni de instruire i dezvoltare

Cteva exemple (9,10)

Masurarea performantei
Msuri clare pentru performantele obinute, utilizate n mod regulat pentru monitorizarea schimbrilor legate de activiti Evaluarea utilizat pentru informare asupra viitoarei strategii

mbuntire permanent
Exemple de evaluri care au avut drept rezultat mbuntiri Angajaii neleg mbuntirile i sursele lor analize i evaluri Directorii pot da propriile lor exemple de mbuntiri aduse propriilor lor activiti

Derularea procesului
Efectuarea unei analize-diagnostic Elaborarea unui plan de aciune Actiuni de implementare Monitorizarea i analizarea evoluiei mpreun cu consilierul dvs. Convenirea unui termen de realizare i rezervarea unei evaluri Srbtorirea recunoaterii !!!

ntrebri?

COMPARATIE
ISO 9001 & IIP

CELE TREI PRINCIPII

PLANIFICA
Dezvoltarea strategiilor de imbunatatire a performnatei organizatiei

REVIZUIESTE
Evaluarea impactului asupra performantei organziatiei

ACTIONEAZA
Stabilirea masurilor de imbunatatire a performantei organizatiei

ISO 9001
Imbuntirea procesului prin ciclul PEAV/PDCA Plan, Executare (Do), Aciune (Act), Verificare (Check)

Sistemul de Management al calitii (SMC) trebuie s fie folosit pentru mbuntire continu

Planific

Execut

Rezultate

Acioneaz

Verific

SMC/ QMS

Msurarea/Monitorizarea rezultatelor n comparaie cu obiectivele stabilite Imbuntirea procesului i a modificrilor SMC dup necesiti, pentru a atinge i susine rezultatele dorite

Obiectivul mbuntirii Performana de baz

3 Principii 10 Teme
Strategia afacerii Imbunatatire continua Strategia invatare & dezvoltare

Revizuieste (analizeaza)

Planifica
Imbunatatirea performantei organizatiei

Actioneaza
Invatare & dezvoltare Eficienta managementului

Implicare & imputernicire

Recunoastere & rasplata

ISO 9001
ACTIONEAZA Evalueaza rezultatele Standardizeaza pentru a evita redundanta Imparte succesul cu alte zone Planific amonitorizari pe parcurs a solutiilor Aplica PDCA din nou daca rezultele nu sunt echilibrate Continua cu alte oportunitati de imbunatatire PLANIFICA (A) Determina zonele cu probleme Defineste standardul Defineste situatia curenta Determina diferentele Alege teluri masurabile Declara problema pentru a cauta cauzele potentiale

VERIFICA Monitorizeaza progresele implementarii planului Strange date aditionale daca e necesar Modifica planul de implementare dupa necesitati Monitorizeaza rezultatele

VERIFICA

PLANIFICA

EFECTUEAZA Dezvolta un plan de implementare a masurilor selectate Desemneaza sarcini Comunica planul Executa planul in termen si stabileste metode de urmarire

I 1 UR U L MA S S PA R E E EG AL PLANIFICA (C) C-

Cauta solutii (masuri) care sa se adrese cauzelor primare Selecteaza masurile potrivite Coordoneaza/castiga aprobarea managementului pentru a implementa masurile

PASUL 1 B-INVESTIGAREA CAUZEI

AC NE TIO AZ A

E TU FE C ZA EA

AIDE PAS UL P N T 1 R OB IFIC LE AR E M

EI

& L 4 ZA SU E A PA RDIZ CA A I E DA NIF IR AN LA TAT A P ST NA TINU BU IM CON

PLANIFICA (B) Cauta cauzele problemelor Colecteaza si analizeaza datele referitoare la problemele respective Analizeaza datele contra faptelor Selecteaza cauzele cele mai probabile Stabileste relatia cauza-efect Determina cauza de la radacina

PASUL 3 ANALIZEAZA REZULTATELE

EA 2 L AR SU NT OR PA ME RIL E U PL A S IM M

Diverse metode de recunoastere

Evaluare continua

Intreaga organizatie

Recunoastere

Building blocks

ISO 9001

Abordri diferite legate de respectarea regulilor

Recunoatere

Organisme de certificare

Evaluarea externa & Procesul de recunoastere

Planificarea evaluarii Implementare /

Imbunatatire continua
Actiuni de imbunatatire Strangerea dovezilor

Raport si Feedback

Analiza & Feedback

Consiliul de Recunoastere Panel (first

recognition (doar primaonly) data)

Recognition

ISO 9001
Imbuntire continu

Implementare i certificare/autorizare SMC

Planificare SMC

Aciuni corective/preventive

Elaborarea dcumentelor

Audit intern

Implementare

Post recunoastere
Verificari postrecunoastere

Profil

Imbunatatire continua

Revizii interne

Integrare cu alte Standarde/ Modele

ISO 9001
Audituri de supraveghere

Post certificare

Clieni

mbuntire continu

SMC Audit intern

Integrare cu alte standarde / Modele

ISO 14001; OHSAS; HACCP

Mentinerea recunoasterii
Mentinerea recunoasterii Verificare pentru mentinerea recunoasterii Recunoastere verificare post recunoastere Nu mai indeplineste cerintele standardului

Imbunatatire continua

Indeplineste cerintele standardului

Meninerea recunoaterii
Aciuni corective planificate i implementate Audit de urmrire a rezultatelor

Nu respecta Standardul
Monitorizare audituri

Certificare

mbuntire continu

Continu s respecte standardul

Factori cheie: in afara organizatiei

Investors in People UK Centrele Calitatii

Traineri licentiati

Practitioner Developers

Client
Consultant Asesori

ISO 9001
RENAR
ORGANISM DE CERTIFICARE
Legislaie

Actori cheie: din exterior

Consultant

Organizaie
Clieni Furnizori

Factori cheie: in interiorul organizatiei

Manager de varf

Investors in People Coordonator

Echipa IIP

ISO 9001

Actori cheie: n interior

MANAGEMENT LA VARF

RMC

ECHIPA SMC

ntrebri?

VA MULTUMESC !

LA REVEDERE SI MULT, MULT SUCCES!