Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLASA A IX-A
NOTĂ DE PREZENTARE
Curriculum-ul şcolar pentru limba şi literatura română pentru clasa a IX-a a fost elaborat
1
Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Curriculum Naţional pentru
învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, Bucureşti, Editura Corint, 1998, pp. 15 – 16.
2
Idem, pp. 17 – 18, 23 – 24.
Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare
şi III. Concepte operaţionale.
Domeniul Literatură este conceput cu o dominantă pentru fiecare an de studiu. În clasa a IX-
a, dominanta este Literatura şi viaţa. Plăcerea textului.
Domeniul Literatură propune trei module: 1. Lumea cărţilor, 2. Ficţiune şi realitate şi
3. Literatura şi alte arte.
Un element de noutate al prezentului curriculum îl constituie redefinirea conţinuturilor
învăţării pentru studiul literaturii române. Acestea nu mai reprezintă un corpus de texte, ci
recomandă moduri de a lucra cu textul (unghiuri, perspective, tehnici de abordare; de
exemplu, în clasa a IX-a: prin prisma temei tratate, a raportului ficţiune-realitate, a limbajului
artistic al literaturii în comparaţie cu cel al altor arte). În acest sens, se recomandă evitarea
tratării conţinuturilor propuse ca elemente de teorie literară. Este util ca profesorii să ţină
seama de corelarea conţinuturilor învăţării cu obiectivele de referinţă şi cu activităţile de
învăţare.
Structura modulară permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime
pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea
abordării acestora, structurarea unităţilor didactice). În anumite cazuri, sunt date recomandări
explicite, care solicită integrarea conţinuturilor respective în alte module.
În actualul curriculum se specifică, pentru domeniul Literatură, doar numărul minimal de
texte (pentru clasa a IX-a: 12 texte la punctul 1, 6 texte la punctul 2, 3 texte la punctul 3),
distribuţia în module, tipurile de texte recomandate în cadrul fiecărui modul. Profesorii (şi
autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate.
În alegerea textelor se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare modul de
conţinuturi, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării
intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor
selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul
disponibil.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege alte texte, care nu
figurează în această listă.
Se va studia obligatoriu, pe parcursul celor patru ani de liceu, cel puţin câte o operă
reprezentativă aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale,
Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail
Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Călinescu,
Eugen Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu. Lista minimală a autorilor propuşi pentru
studiul în liceu are în vedere un canon de cel mai larg consens, începând cu marii clasici până
la perioada contemporană.
Se recomandă ca între textele selectate pentru studiu să fie incluse şi scrieri din literatura
universală - bineînţeles, în traducere românească -, nedepăşind 10% din totalul textelor.
Este bine să se acorde atenţie, în măsura posibilităţilor, studiului unor texte integrale, atât
lirice, cât şi narative. Evident, lucrul acesta nu exclude recursul la texte fragmentare, în
special în cazul speciilor literare de mari dimensiuni (roman, dramă etc.).
Acolo unde consideră necesar, profesorul poate lărgi numărul de texte pentru studiu. De
asemenea, pot fi incluse texte suplimentare cu caracter ilustrativ.
Categoriile de conţinuturi propuse au în vedere:
1. în domeniul “Literatură”:
cultivarea plăcerii de a citi, stimularea disponibilităţii de a se confrunta în mod reflexiv cu
problematica literaturii, a capacităţii de a formula şi de a argumenta propriile puncte de vedere
în raport cu textul literar;
I. LITERATURĂ
1. Lumea cărţilor
Se recomandă studierea unor grupaje tematice, urmărind tratarea diferită a unor teme literare
din punctul de vedere al concepţiilor şi al atitudinilor exprimate, al modalităţilor de expresie
şi al reacţiilor pe care textele le provoacă cititorilor.
Teme propuse:
La alegere: Adolescenţa sau Joc şi joacă
La alegere: Familia sau Şcoala
Iubirea
La alegere: Aventură, călătorie sau Lumi fantastice (SF inclusiv)
Scene din viaţa de ieri şi de azi
La alegere: Confruntări etice şi civice sau Personalităţi, exemple, modele
Se vor studia, integral sau fragmentar, cel puţin două texte literare pentru fiecare temă, de
preferinţă din epoci diferite. Se vor alege, în ansamblu, atât scrieri în proză, cât şi în versuri.
Între textele selectate pentru studiu se pot include şi texte din literatura universală.
De exemplu:
pentru tema Adolescenţa: M. Eminescu, Fiind băiet...; Ionel Teodoreanu, La Medeleni; Mircea
Eliade, Romanul adolescentului miop; o povestire de Radu Cosaşu din ciclul Supravieţuiri;
Sallinger, De veghe în lanul de secară etc.
pentru tema Joc şi joacă: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Nina Cassian, Poezii în limba
spargă; Tudor Arghezi, Prefaţă la Ţara piticilor, Mircea Cărtărescu, Orbitor; Simona Popescu,
Exuvii, Mark Twain, Tom Sawyer, Lewis Caroll, Alice în ţara minunilor etc.
pentru tema Familia: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Marin Preda, Moromeţii; Ioan Slavici,
Mara, Fănuş Neagu, Vară buimacă etc.
pentru tema Şcoala: C. Negruzzi, Cum am învăţat româneşte; Ion Ghica, Şcoala acum 50 de ani; I.
L. Caragiale, Bacalaureat, Triumful talentului, Un pedagog de şcoală nouă; D. R. Popescu,
Leul albastru; Ioan Groşan, Marea amărăciune; James Joyce, Portretul artistului în tinereţe etc.
pentru tema Iubirea: G. Galaction, De la noi la Cladova; G. Ibrăileanu, Adela; Mircea Eliade,
Maitreyi; Radu Petrescu, Matei Iliescu; Mircea Cărtărescu, Travesti; Shakespeare, Romeo şi
Julieta; poezii de M. Eminescu (Dorinţa, Floare albastră, Sara pe deal etc.), G. Coşbuc
(Mânioasă, Nu te-ai priceput, Rea de plată etc.), Lucian Blaga (Nu-mi presimţi, Lumina raiului,
Izvorul nopţii etc.), Tudor Arghezi (Creion, Morgenstimmung etc.), poezii de Ion Minulescu,
Nichita Stănescu (Adolescenţi pe mare etc.), Mircea Cărtărescu (Când ai nevoie de dragoste,
Poema chiuvetei, Mica elegie etc.) etc.
pentru tema Aventură, călătorie: Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte; Panait Istrati, Chira
Chiralina; Jean Bart, Europolis; Radu Tudoran, Toate pânzele sus; M. Sadoveanu, Zodia
cancerului; Alexandre Dumas, Cei trei muschetari; E. Hemingway, Bătrânul şi marea etc.
pentru tema Lumi fantastice: Mircea Eliade, 12.000 de capete de vite; Ov. S. Crohmălniceanu,
Istorii insolite; V. Voiculescu, Şarpele Aliodor; povestiri de Vladimir Colin (Broasca etc.),
poezii de Leonid Dimov; Jules Verne, 20.000 de leghe sub mări; H. G. Wells, Oul de cristal;
Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a fost elaborată în cadrul
unei paradigme a disciplinei pentru această etapă de şcolarizare, avându-se în vedere următoarele:
1. Reorientarea studiului limbii şi literaturii române în liceu printr-o proiectare curriculară
modernă
Programa de limba şi literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a pune accent pe latura
formativă a învăţării, având ca scop formarea unor elevi capabili să se raporteze la cultură autonom,
reflexiv, critic şi creativ.
Ţinând seama de valorile caracteristice unei societăţi deschise, pluraliste, actuala programă
oferă posibilităţi de opţiune în privinţa textelor de studiat, a modalităţilor de studiu adecvate.
2. Stabilirea competenţelor generale ale disciplinei la nivel liceal, plecând de la Finalităţile
nivelurilor de învăţământ şi obiectivele ciclurilor curriculare
Actuala programă propune ca finalitate a studiului limbii şi literaturii române cultivarea plăcerii
de a citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi de a produce o gamă variată de
texte, însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare.
3. Proiectarea conţinuturilor învăţării în funcţie de paradigma adoptată.
Conţinuturile sunt proiectate în corelaţie cu un set de competenţe specifice pentru fiecare clasă.
Conţinuturile disciplinei au fost gândite în raport cu o dominantă pentru fiecare an de studiu.
4. Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat, capabil să armonizeze complexitatea
obiectului de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia.
Programa propune o îmbinare a formării în vederea folosirii instrumentelor de lucru cu textul şi
a studiului descriptiv al literaturii române.
5. Stimularea aportului creativ al specialiştilor (profesori, autori de manuale şi de auxiliare
şcolare) şi al elevilor la studierea disciplinei.
Programa pune la îndemâna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii lor la catedră,
lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat, ci şi a
integrării conţinuturilor şi a proiectării parcursului didactic. În acest fel, profesorii (autorii de manuale
ş.a.) pot găsi modalităţile optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii şi al
literaturii române la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor.
3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar
sau nonliterar
VALORI ŞI ATITUDINI
SUGESTII METODOLOGICE
Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare şi III.
Concepte operaţionale.
În domeniul Literatură, clasa a X-a constituie, împreună cu clasa a XI-a, o etapă centrală, în care se
urmăreşte familiarizarea elevilor cu: principalele tipuri de texte literare; noţiunile şi tehnicile de
analiză şi de interpretare menite să înlesnească înţelegerea textelor epice, dramatice şi lirice, în proză
sau în versuri; repere de ordin istoric care să ajute la formarea unei viziuni de ansamblu asupra
literaturii române.
În clasa a X-a se va studia Proza, iar în clasa a XI-a se vor studia Dramaturgia, Poezia şi unele
repere fundamentale referitoare la Epoci culturale şi ideologii literare în literatura română, această
din urmă secţiune servindu-se în principal de textele studiate anterior.
Clasa a XII-a este destinată Studiului aprofundat al literaturii.
Maniera de prezentare a conţinuturilor permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile
optime pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea
abordării acestora, structurarea unităţilor didactice).
În clasa a X-a se vor studia minimum 10 texte de proză la profilurile sau specializările care au
prevăzute numai 3 ore pe săptămână şi minimum 14 texte la profilurile sau specializările care au
prevăzute 4 ore pe săptămână. Recomandările pentru cele din urmă sunt marcate cu asterisc (*).
Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate.
În alegerea textelor se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare listă minimală, de
următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură
generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse
pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Programa oferă sugestii, cu titlu de exemplificare, menite să ajute opţiunile profesorilor.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege alţi autori sau alte texte,
care nu figurează în aceste liste. Din lista autorilor canonici (Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L.
Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu. Mihail
Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita
Stănescu) se va studia obligatoriu, în clasa a X-a, câte un text aparţinând următorilor autori: Ion
Creangă, Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu.
I. LITERATURĂ
1. PROZĂ
Proza narativă. Structura textului narativ
- Comunicarea în textul narativ; instanţele comunicării
- Perspectiva narativă
- Tehnici de construcţie a subiectului
- Personajele
Limbajul prozei narative
- Modalităţi ale narării
- Vorbirea naratorului şi vorbirea personajelor
- Registre stilistice
1.1. Specii narative. Repere istorice
1.1.1.*Forme incipiente ale prozei literare
- *istoriografia medievală (cronica, letopiseţul, legenda istorică sau proza savantă) –
cel puţin un text
Sugestii pentru alegerea textelor:
Grigore Ureche (“Letopiseţul ţării Moldovei”); Miron Costin (“De neamul moldovenilor”);
Ion Neculce (“O samă de cuvinte”); “Letopiseţul Cantacuzinesc”; “Cronica Bălenilor”;
Dimitrie Cantemir (“Descrierea Moldovei”, “Istoria ieroglifică”); “Învăţăturile lui Neagoe
Basarab către fiul său Teodosie”.
1.1.3 Romanul
- romanul de până la al doilea război mondial – cel puţin trei texte
- romanul de după al doilea război mondial – cel puţin două texte
1.2. *Estomparea graniţelor dintre speciile tradiţionale ale prozei - cel puţin un text
Sugestii pentru alegerea textelor:
Urmuz (“Pâlnia şi Stamate”); Mircea Horia Simionescu (“Ingeniosul bine temperat”); Mircea
Nedelciu (proză scurtă din volumul “Aventuri într-o curte interioară”); Ştefan Agopian (“Manualul
întâmplărilor”); Ioan Groşan (“Caravana cinematografică”) etc.
Studiul limbii române se axează pe două coordonate: (a) normativă şi (b) funcţională, având ca
obiectiv deprinderea elevilor de a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în producerea şi
receptarea textelor orale şi scrise.
Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori,
integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. De asemenea, integrarea conţinuturilor de
limbă şi comunicare în manualul de literatură sau, dimpotrivă, conceperea unui manual diferit pentru
aceste conţinuturi va fi exclusiv opţiunea autorilor de manuale. Se recomandă, totuşi, folosirea ca
texte-suport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul „Literatură“, ca şi stabilirea
de corelaţii între diverse discipline având ca obiect folosirea limbajului (retorică, stilistică, pragmatică
etc.).
Apariţia unui anumit element de conţinut în programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu în
manual. Se recomandă abordarea acestor elemente prin modalităţile care permit înţelegerea
fenomenului respectiv: exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte etc. Aspectele teoretice vor fi reduse
la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.
A. Dialogul (tipuri)
-discuţia (*masă rotundă); *interviul (*interviul mass-media, *interviul de angajare)
B. Monologul (tipuri)
-descrierea orală
Niveluri de constituire a mesajului oral. Rolul elementelor verbale şi paraverbale (ton, pauză, intonaţie
etc.)
a) fonetic
-pronunţarea corectă (pronunţii hipercorecte)
Redactarea de texte (referat, eseu, comentariu, analiză, paralelă, cerere, proces-verbal, *memoriu
de activitate, curriculum vitae, formulare tipizate etc.)
Niveluri de constituire a textului scris:
a) ortografic şi de punctuaţie
-norme ortografice
-norme de punctuaţie
b) stilistic
-stil direct şi stil indirect
-stil indirect liber
-tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie, prolixitate, organizarea discursului prin parataxă
sau prin hipotaxă etc.)
-utilizarea stilurilor funcţionale
-folosirea registrelor limbii (arhaic, popular, regional, colocvial, argou, jargon)
• În domeniul Literatură:
·1. proză - accepţii ale termenului; tipologie (proză narativă, oratorică etc.); genul epic; instanţele
comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); perspectiva narativă (punctul de vedere
/ viziunea / focalizarea), naraţiune la persoana I şi la persoana a III-a; tipuri de naratori
(narator omniscient, narator-personaj, narator “martor” etc.); naraţiunea din perspectiva
personajului (monologul interior, *fluxul conştiinţei, *personajul-reflector); construcţia
subiectului (acţiune; secvenţă narativă; episod; intrigă; conflict; relaţii temporale şi spaţiale);
construcţia discursului narativ (povestire în ramă, alternanţă, înlănţuire, incipit, final, elipsă,
pauză descriptivă); personaj literar şi persoană, tipuri de personaje (principal, secundar,
episodic; *protagonist şi antagonist; “caractere”, personaje “tipice” etc.); modalităţi ale narării
(povestire şi relatare, rezumat, scenă etc.); vorbire directă şi indirectă; stilul indirect liber;
registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.)
1.1.1 *cronica / letopiseţul – caracteristici; legenda istorică – caracteristici
forme ale exprimării orale: dialog (discuţia, *masa rotundă, *interviul); monologul (descrierea orală);
elemente paraverbale (ton, pauză, intonaţie); pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie); forme
flexionare ale verbului, adjective fără grade de comparaţie, numerale; elemente de relaţie (prepoziţii,
conjuncţii, pronume relative); unităţi frazeologice; etimologia populară, hipercorectitudinea; sens
denotativ şi conotativ; calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie etc.);
elemente non-verbale ale comunicării (privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care
comunică); tipuri de texte (referat, eseu, comentariu, analiză, paralelă, proces-verbal, *memoriu de
activitate, curriculum vitae, cerere, formulare tipizate); stil direct, stil indirect, stil indirect liber;
stilurile funcţionale; registrele stilistice ale limbii (arhaic, popular, regional, colocvial, argou, jargon)
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
2
Conţinuturile marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.
SUGESTII METODOLOGICE
Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare
şi III. Concepte operaţionale.
În domeniul Literatură, în clasa a XI-a, se vor studia: Dramaturgia (Structura textului
dramatic, Limbajul dramaturgiei, Specii dramatice, ∗Estomparea graniţelor dintre speciile
dramatice tradiţionale), Poezia (Structura textului poetic, Limbajul poeziei, Repere ale
evoluţiei poeziei româneşti) şi Epoci şi ideologii literare.
În acest context se vor parcurge minimum 25 de texte pentru filierele unde limba şi
literatura română se studiază 3 ore pe săptămână, respectiv 29 de texte pentru filierele unde această
disciplină se studiază 4 ore pe săptămână. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care
le consideră potrivite cerinţelor formulate. Se sugerează aplicarea de teste iniţiale în vederea stabilirii
nivelului de cunoştinţe ale colectivelor de elevi, astfel încât profesorii să poată decide selectarea
celor mai adecvate texte pentru studiu.
În alegerea textelor se va ţine seama, de asemenea, de următoarele criterii generale:
accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor;
atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul
întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Programa oferă sugestii, cu titlu de exemplificare, menite să ajute opţiunile profesorilor.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (şi) alţi autori sau
alte texte, care nu figurează în aceste liste. Din lista autorilor canonici se va studia obligatoriu, în
clasa a XI-a, cel puţin câte un text aparţinând următorilor autori: I. L. Caragiale, Mihai Eminescu,
George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Titu Maiorescu şi
E. Lovinescu.
Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi
suplimentare în corelaţie cu textele studiate. Pentru ilustrare pot fi recomandate şi scrieri din
literatura universală în traducere românească.
2. POEZIA
Se recomandă studierea unor texte de istorie, critică sau teorie literară, a unor scrieri de
doctrină literară (manifeste poetice, arte poetice etc.) care să servească la integrarea în contexte mai
largi (curente şi epoci literare sau culturale etc.) a operelor studiate. Este, de asemenea, recomandabil
ca aceste contextualizări să facă trimitere şi la scrieri în proză şi dramatice studiate anterior. Textele
din această secţiune pot fi grupate separat sau inserate în relaţie cu scrierile literare propuse
pentru studiu în clasa a XI-a (de exemplu: Dacia literară, în corelaţie cu poezia paşoptistă).
3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar
Competenţe specifice Conţinuturi
3.1. Construirea unei argumentaţii scrise/ orale - tehnici de argumentare; argumentarea
pe o temă dată judecăţilor de valoare; formularea de
contraargumente
1
Conţinuturile marcate cu aterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.
SUGESTII METODOLOGICE
În domeniul Literatură, în clasa a XII-a, se propun următoarele module de conţinuturi ale
învăţării: Studiul aprofundat al literaturii şi Dezbateri, sistematizări. Se urmăreşte, în principal,
abilitarea elevilor pentru examenul de bacalaureat. În acest sens, programa propune studiul unui număr
redus de texte, cu accent pe aprofundarea tehnicilor de analiză, de interpretare şi de discutare a
literaturii. Programa lasă o marjă largă de opţiune profesorilor şi autorilor de manuale pentru a putea
îmbogăţi şi sintetiza parcursul didactic al predării - învăţării literaturii în liceu. Activităţile didactice
vor fi orientate prioritar spre consolidarea capacităţilor elevilor de exprimare scrisă şi orală pe teme
din domeniul literaturii române.
În programă se specifică, pentru domeniul Literatură, doar numărul minim de texte (9-11,
pentru clasa a XII-a) şi tipurile de texte recomandate. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege
textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. Pentru alegerea textelor se recomandă
testarea prealabilă a claselor la care acestea urmează să fie studiate.
În alegerea textelor se va ţine seama, de asemenea, de următoarele criterii generale:
accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor;
atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul
întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Programa oferă sugestii, cu titlu de exemplificare, menite să ajute opţiunile profesorilor.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (şi) alţi autori sau alte texte,
care nu figurează în aceste liste. Se va studia obligatoriu, pe parcursul clasei a XII-a, cel puţin câte un
text aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu, G. Călinescu, Marin Preda.
Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi
suplimentare în corelaţie cu textele studiate. Pentru ilustrare se pot recomanda şi scrieri din literatura
universală în traducere românească.
Literatură
1. Studiul aprofundat al literaturii
2. Dezbateri, sistematizări
- fundamentele literaturii române (originea şi evoluţia limbii române, racordări ale culturii
române la cultura europeană: Umanismul, Iluminismul);
- tendinţe de autodefinire în cultura română: „literatură naţională“ şi „literatură populară“ (epoca
paşoptistă), „specific naţional“ (G. Ibrăileanu ş.a.); „matrice stilistică“, „spaţiu mioritic“
(Lucian Blaga); „autohtonism“, „dacism“, „ortodoxism“, „sincronism“, „modernism“,
„europenism“, „protocronism“ etc.; dezbateri contemporane pe această temă: „noi şi ceilalţi“,
„complexe culturale“ etc.
- *critica literară; funcţiile şi speciile criticii (studiul critic, monografia, eseul critic, cronica
literară, polemici critice etc. - Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, E.
Aceste conţinuturi se vor realiza în corelaţie cu textele literare parcurse. Autorii de manuale şi
profesorii vor planifica dispunerea acestor conţinuturi de-a lungul întregului an şcolar, ele având un
caracter aplicativ.