-------------------------------------------- Teza de licenta -----------------------------------------

Cuprins
Nr.Pag. ___________________________________________________________________

Cuvant inainte Introducere 6

Capitolul I
Religia geto-dacilor A. Caracteristica religiei geto-dace B. Nemurirea la traco-geto-daci si atingeri cu crestinismul 8 8 10

Capitolul II
Raspandirea crestinismului in Imperiul Roman in secolele I-III A. Raspandirea crestinismului prin Apostoli B. "ersecutiile contra crestinilor din secolele I-II C. Romanizarea $aciei si crestinarea geto-daco-romanilor 1 1! 1# 1%

Capitolul III
Inceputul vietii crestine pe teritoriul $aciei si &c't(iei )inor A. &*antul Apostol Andrei+ propovaduitorul ,vang(eliei la geto-daco-romani B. Inceputurile crestinismului in provinciile dacice C. )arturii lingvistice pentru vec(imea crestinismului la romani 0 ! -

-----------------------------------------Teza de licenta---------------------------------------------

$. )arturii ar(eologice privind inceputul crestinismului la romani !1

Capitolul IV
&piritualitatea in &c't(ia )inor A. )ona(ismul do.rogean in secolul al I/-lea B. )artiri crestini in tinuturile dunarene !# !0

Capitolul V
Teologi daco-romani mai de seama A. &*antul Ioan Casian
a1 Viata .1 Opera

#1 #! #6 #0 #%0

B. &*antul Niceta de Remesiana

a1 Viata .1 Opera

C. $ionisie ,2iguul
a1Viata .1Opera

Capitolul VI
,piscopia Tomisului + cea dintai unitate .isericeasca A. Inceputul e2istentei orasului Tomis si a episcopiei tomitane B. ,piscopi mai de seama Concluzie Bi.liogra*ie generala %! %% %60

----------------------------------Teza de licenta-----------------------------------------------

Cuvant inainte
$espre inceputurile crestinismului pe teritoriul tarii noastre si in special pe teritoriul care a *ost vec(ea provincie $acia lui Traian s-a mai scris +si s-a scris destul de mult. In aceasta lucrare am vrut sa arat evolutia procesului de evang(elizare pe aceste locuri+ proces legat si de procesul de romanizare+ continuarea crestinismului pe teritoriul $o.rogei strans legat de cel rasaritean si apoi de *ormare a poporului roman. ,ste necesar de a demonstra ca teritoriul provinciei $acia nu a *acut e2ceptie in ce priveste inceputurile crestinismului in raport cu celelalte provincii sau regiuni ale Imperiului Roman. In acest conte2t tre.uie aratat *ondul documentar ar(eologic in legatura cu crestinismul pe teritoriul provinciilor dacice si apoi pe acelasi teritoriu pana la anul 60 d.3. 4Acest *enomen social si spiritual din lumea romana a aparut + s-a raspandit si dezvoltat si pe teritoriul dacic+ maturizarea sa pe acelasi teritoriu dupa a.andonarea lui de catre romani s-a *acut in stransa legatura cu continuarea procesului de romanizare si apoi cu rezistenta si continuitatea de viata a daco-romanilor in epoca migratiilor.,volutia crestinismului este indisolu.il legata de nasterea si *ormarea poporului roman in spatiul carpatic.51 Crestinismul are+ pentru poporul roman+ un rol determinant in procesul etnogenezei romanilor.Cum a*irma istoricul ar(eolog Radu /ulpe6 4Noi suntem romani *iindca suntem crestini si crestini *iindca suntem romani.5 Toata straduinta in aceasta lucrare+ pentru o mai .una cunoastere a devenirii noastre+ a inceputului crestinismului nostru si a originii noastre daco-romane.

7777777777777777777777777
1 N.8udea+I.8(iurco+ 4$in istoria crestinismului la romani5+,ditura ,piscopiei 9rtodo2e a 9radiei+ 9radea+1-88+p.1%- 0 R./ulpe +5Romanitate si crestinism-coordonate ale etnogenezei 4 +in 4$e la $unare la )are5 )arturii istorice si monumente de arta crestina+8alati+1-00 p.

---------------------------------Teza de licenta-------------------------------------------------------

Introducere
4)inunate sunt lucrurile Tale $oamne+toate intru intelepciune le-ai *acut 4:"salmi 10!+ %1 ; zice psalmistul.&i noi +privind peste istoria Bisericii Romane+putem spune acelasi lucru6 )inunat a lucrat $umnezeu in Biserica &a din sanul poporului roman.5Caci cu adevarat minunat a *ost *aptul ca in momentul in care am aparut ca popor in istorie+am aparut si ca crestini.Aceasta pentru ca vremea de impreunare a dacilor cu romanii+din care s-a nascut neamul romanesc+a *ost si vremea de increstinare a stramosilor nostri.1 "oporul roman s-a nascut+s-a dezvoltat si a ramas un popor romanic. Istoria poporului roman este ingemanata de la nasterea sa ca popor daco-roman+ cu istoria crestinismului ortodo2 si nu putem intelege istoria poporului roman *ara cunoasterea istoriei crestinismului ortodo2 romanesc. Crestinismul daco-roman a aparut si s-a a*irmat odata cu cucerirea $aciei de catre romani +care a *ost inclusa in mediul de cultura si civilizatie romana. Am.ele procese +de romanizare si de crestinare +s-au inc(eiat in a doua <umatate a secolului al /I-lea+ inainte de convetuirea cu slavii. 9rganizat in Biserica+ crestinismul a *ost+ de la inceput+ un *actor de coeziune sociala+ unind pe oameni de di*erite varste+ clase sociale si etnii di*erite+ in du(ul aceleiasi religii revelate+ carora le-a dat o noua orientare de viata+o noua gandire si o noua conceptie a relatiilor dintre ei+ o noua lege+ legea evang(elica+ legea iu.irii+ care a devenit+ pentru poporul roman + legeaomeniei. =enomenul social si spiritual care a *ost crestinismul a inglo.at in *aza sa initiala intr-un singur .loc cele mai tipice si in acelasi timp+ cele mai importante trasaturi ale lumii romane. Aparitia+ dezvoltarea si raspandirea acestei religii intr-un anumit loc pe teritoriul Imperiului Roman+ indica limpede ca societatea care a acceptat-o purta in sine toate trasaturile economice+ sociale si spirituale mai caracteristice ale lumii romane.Crestinismul la romani+ care ne caracterizeaza in istorie ca popor indatoritor si tolerant *ata de semenii de orice religie si neam ar *i altoit pe un *ond traco-dac. Istoricul Nicolae Iorga spunea6 4Avem o mostenire traca,si tracii au lasat ceva in sufletul nostru, o credinta entuziasta in dainuirea vietii dincolo de hotarele aceleia pe care o traim, o sete de nemurire. $in antic(itate +&tra.on:6!i.3-1-d.31 a*irma6 4 Este un lucru de
77777777777777777777777777777777777 1 I.".&. Nicolae+ )itropolitul Ardealului+ 4Biserica 9rtodo2a Romana+una si aceeasi in toate timpurile5+ &i.iu+ 1-68+p.0-8. "r.I. Ionescu+ 4Inceputul crestinismului romanesc daco-roman5+ ,ditura >niversitatii din Bucuresti + Bucuresti+ 1--8+p.6

-----------------------------------Teza de licenta--------------------------------------------

care nimeni nu se poate indoi si care rasare din toata istoria dacilor; ravna religioasa a fost, de cand lumea, caracterul precumpanitor al firii lor.! Istoriogra*ia romaneasca sustine argumentat ca in perioada ocupatiei romane in cele trei provincii dacice au *ost implantate + s-au dezvoltat si s-au des*asurat toate *enomenele speci*ice ale vietii economice+ sociale+ politice si spirituale romane. $eci+daca crestinismul a aparut si s-a mani*estat si aici inca din timpul e2istentei provinciei+ *aptul a *ost o necesitate+ o urmare a dezvoltarii sociale. /."arvan a *ost primul istoric care a *acut legatura intre aceste doua procese6 4Romanismul si crestinismul nostru scria el sunt insusite in chip firesc , incet si sigur in Dacia lui Traian # ?a noi+romanii+ crestinismul si romanitatea au constituit dintru inceput coordonatele *undamentale ale etnogenezei poporului nostru. Istoricul R./ulpe e2prima aceeasi idee6 4Poporul nostru nu poate preciza data cand a fost crestinat,el s a nascut crestin in mod spontan, natural, odata cu formarea romanitatii sale.!tramosii nostri nu au primit crestinismul oficial, asa cum il vor primi mai tarziu alte popoare invecinate, ci l au acceptat ca o consecinta fireasca a comunitatii de lim"a si civilizatie romana.# ?a constatari similare a<unge si pro*esorul )ircea "acurariu+ autor al unei sinteze a istoriei Bisericii Romane 9rtodo2e6 4$uvintele de origine latina din terminologia "isericeasca arata ca increstinarea daco getilor s a facut concomitent cu romanizarea lor.6 Crestinismul a avut un rol important in conssolidarea si promovarea romanitatii in $acia. ,l a *ost un element constitutiv in *ormarea poporului roman. Adaugam ca este vor.a de crestinismul ortodo2+ *ara enclave eretice sau sectante. 9rtodo2ia se identi*ica cu romanitatea si romanitatea cu 9rtodo2ia. Romanii sunt singurul popor neo-latin de credinta ortodo2a si singurii ortodocsi de origine latina.

77777777777777777777777777777777 # N. 8udea+ I.8(iurco+ 4op.cit5 + p. 0 % R./ulpe+ 4op.cit5 + p. 8-!0 6 "r. ). "acurariu+ 4Istoria Bisericii 9rtodo2e Romane5 +Bucuresti+ 1-80+ p.!

CAPITOLUL I Religia geto-dacilor

8eto-dacii *aceau parte din marea *amilie a tracilor.Cunoasterea civilizatiei geto-dace a *acut progrese considera.ile in ultimii ani.?a *el ca in toate civilizatiile stravec(i si antice+ religia a avut un rol special in mentinerea si cultivarea virtutiilor la geto-daci+ a valorilor lor morale+ a sperantei in nemurire si a cinstirii inaintasilor.Cele mai vec(i izvoare pentru cunasterea religiei geto-dacilor+ le-au constituit multa vreme unele *ragmente literare de la 3erodot si &tra.o.Astazi insa a*irmatiile istoricilor despre religia si o.iceiurile religioase ale geto-dacilor sunt intemeiate pe numeroase descoperiri ar(eologice. /arietatea divinitatilor adorate in $acia o*era un adevarat mozaic+ neantalnit su. acest aspect in alte provincii ale Imperiului.1

A.

Caracteristica religiei geto-dace

$acii si 8etii ca popoare tracice+ la inceput venerau pe zeul &a.azius + care era zeul veseliei+ al vinului si al inspiratiilor poetice si pro*etice. In urma cercetarilor mai noi s-a a<uns la concluzia ca geto-dacii credeau intr-un zeu suprem+ reprezentat ca persoana .ar.ateasca. Acest zeu este stapanul cerului+ al apelor si al pamantului. Numele adevarat al divinitatii supreme geto-dace pare sa ramana in continuare necunoscut+ daca nu se accepta opinia scriitorilor antici ca acesta ar *i *ost 8e.eleizis. $ar oricare ar *i *ost numele stravec(ial divinitatii supreme geto-dace+ acel nume a *ost inlocuit cu acela de @amol2es+ in perioada mai noua+ monoteista. In*ormatiile privitoare la @amol2es sunt oscilante. $e aici si intre.area6 un zeu-pro*et sau un pro*et divinizat. &criitorii greci considera pe @amol2es ca pe o *iinta umana modesta+ tri.utara intelepciunii grecesti+de care s-a *olosit de aceasta intelepciune atat pentru a reanoi viata spirituala a poporului propriu+ cat si pentru a *i divinizat de popor!. Asa ni-l prezinta si 3erodot si &tra.o. $in istorisirile lor a*lam ca @amol2es a *ost ro. al lui "'t(agoras si cu acest prile< a invatat de la *ilozo* unele stiinte ale cerului+
777777777777777777777777777777777 1 $.Tudor + in 4Istoria Romaniei5 +vol. I+ Bucuresti+ ,ditura Academiei Repu.licii "opulare Romane. 1-60+ p. #!-. "r. dr. A. &tan+ "ro*. dr. R. Rus 4Istoria Religiilor5+ ,ditura Institutului Bi.lic si de )isiune al Bisericii 9rtodo2e Romane+ Bucuresti+ 1--1+p. 161-16 .

! 4I.idem5+ p.16 .

altele si le-a insusit de la egipteni+ caci a pri.egit si prin acele locuri. $upa ce s-a intors in patrie+ el a castigat o mare trecere inaintea mai marilor si neamului sau+ deslusindu-le acestora semnele ceresti.In cele din urma+ l-a induplecat pe rege sa impartaseasca domnia cu el+ intrucat este in stare sa vesteasca vrerea zeilor.?a inceput el a *ost ales mare preot al celui mai venerat zeu de-al lor+ iar dupa un timp+ a *ost socotit el insusi zeu. # ,l invata pe oameni ca nu vor muri+ ci vor merge intr-un loc anume unde vor trai pururi si vor avea parte de toate .unatatile. $upa un timp a disparut din mi<locultracilor+ s-a retras intr-o pestera inaccesi.ila altora si a trait acolo timp de trei ani. In al patrulea an+ el a aparut zicand ca a inviat si ast*el+ @amol2es+ *acu vrednice de crezare invataturile lui.% &e pare ca nu mult dupa aceasta+ la $aci si la 8eti disparura toate celelalte divinitati+ mai ramanand singur @almo2es+ venerat ca principiu al .inelui. &e mai temeau insa si de principiul cel rau+ care era in continua lupta cu cel .un. Iar acesta:cel rau1 era venerat ca zeu al *urtunilor+al vi<eliilor si al cerului tul.urat+ precum si ca zeu al raz.oiului si al distrugerii. ?ui @amol2es+ la *iecare cinci ani+ ii trimiteau cate un sol ca sa-i spuna pasurile poporului sau+ adica ii aduceau <ert*e omenesti. 6 Impresia lasata de relatarile cu privire la 4trimiterea5 unui sol catre @almol2es+ prin aruncare in var*urile sulitelor+ a *ost aceea ca principalul sacri*iciu al geto-dacilor era sacri*iciul uman. Aceasta este insa o eroare. Audecand astazi dupa locasurile de cult geto-dace si dupa inventarul lor este sigur ca au e2istat si <ert*e de animale+ deoarece divinitatea suprema in reprezentari este insotita de animale si pasari. 8ri<a lor pentru anumite aspecte ale vietii de zi cu zi+ pentru sanatate+ puteau sa ocazioneze <ert*e mult mai putin costisitoare. Indeplinirea ritului raz.oic al aruncarii unui om in sulite se *acea numai in cazul cand geto-dacii se a*lau la mare stramtoare si doreau sa trimita un sol la divinitatea lor. Insa 4trimiterea solului5 nu se *acea in *iecare an +ci o singura data la cinci ani. $e aceea este de neconceput ca aceasta sa *i *ost o <ert*a o.isnuita+ de zi cu zi. Iar intreaga viata religioasa a geto-dacilor a inlaturat sacri*iciile umane de odinioara+ care poate e2istau in stravec(ime si la geto-daci.0

77777777777777777777777777777777 # Ion 3. Crisan+ 4&piritualitatea geto-dacilor5 + ,ditura Al.atros +Bucuresti+ 1-86+ p.1-- 0. % "r. A. &tan+ R. Rus+ 4op.ci*5 + p.16!. 6 $r.N.?upu+ 4Religia stramosilor5 + Tipogra*ia &eminarului 8reco-catolic+ Bla<+ 1-!%+ p.-. 0 "r. A.&tan + R.Rus+ 4op.cit5+ p.16#.

B.

Ne urirea la traco-geto-daci si atingeri cu crestinis ul

Credinta in nemurire este raspandita la numeroase popoare. &e stie ca geto-dacii ca si tracii credeau in nemurirea su*letului+ .a c(iar ca au descoperit modul de a continua e2istenta dupa moarte. &e poate spune ca daca visul nu este o simpla incercare de. evadare din mizeria pe care o suportam aici+ pe pamant sau o *ictiune proprie copilariei umanitatii+ acest vis este+totusi+la noi toti+ o *orta care impinge spiritul uman *ara incetare inainte+ *ara de s*arsit+ spre o eternitate aici+ pe pamant+ sau in alta parte+ unde omul se va .ucura de tot ce este mai .un si mai *rumos. /iata omeneasca de aici doreste cu ardoare sa *ie prelungita. ,ste o prelungire a vietii su*letului si a trupului sau numai a su*letului+in *unctie de evolutia religiei respective. Nemurirea duce la unele religii la indumnezeire si este un alt nume pentru mantuire sau pentru rascumparare.8 9.tinerea nemuririimantuirii implica o multime de e*orturi din partea omului+ unite cu (arul divin+ e*orturi care disting o asemenea nemurire de cea insusita numai de cea prin initieri+ care+ in ma<oritatea cazurilor sunt pura magie. Nemurirea-mantuirea de grad superior cere dreptate+ intelepciune si o capacitate de renuntare pana la <ert*a vietii personale. Credinta in nemurire a *acut sa se vor.easca *oarte mult despre geto-daci. Nemurirea a *ost cand laudata+ cand atacata+*iindca se spunea cs oamenii care voiesc gloria nu o o.tin decat daca istoria ii *ace nemuritori si nu in *elul in care aceasta nemurire era propusa de catre 4traditia lui @amol2es5-. 8etii aveau doua metode de o.tinere a nemuririi."rima era de trimitere a mesagerului la @amol2es prin arincarea unui get in var*urile lanciilor. Trimiterea mesagerului la @amol2es era izvor si *orta de nemurire si sim.olizeaza+ *ara indoiala+ rectualizarea raporturilor directe intre geti si zeul lor. Al doilea *el de o.tinere a nemuririi se re*era la clasele superioare ale geto-dacilor. $e aceasta .ene*iciau doar cei initiati in misterele lui @amol2es+care invatau ca cei care erau cu @amol2es nu ar muri+ ci s-ar .ucura de toate .ucuriile raiului zamol2ean care era acolo unde se a*la zeul lor.?a *el se a*irma ca ei nu vor muri+ ci ca isi vor sc(im.a numai domiciliul.10 Ast*el nemurirea sau indumnezeirea devine un important punct de intalnire intre zamol2ism si crestinism. "e pamantul pe care se propaga credinta in nemurirea zamol2iana+ vin misionarii Bisericii sa predice invierea-nemurirea crestinilor.
777777777777777777777777777 8 "r.pro*.dr.I.8.Coman+ 4&criitori .isericestidin epoca straromana5 +,ditura Institutului Bi.lic si de )isiune al I.B.9.R.+ Bucuresti+ 1-0-+p. 0- 1.

- 4I.idem5 +p. 0- 1.
10 4I.idem5+p. %- -.

10

Nemurirea traco-geto-daca a constituit o caracteristica de prima importanta a unui vec(i si mare popor+ cunoscut mai ales pentru ca stia sa-si acorde indumnezeirea11. ?egatura generatiilor prin credinta in nemurire a contri.uit mult la trecerea de la spiritualitatea geto-dacilor la aceea a urmasilor lor+ care sunt romanii. Nemurirea getica devine nemurire crestina prin trans*ormari pro*unde+ in care es(atologia+ initierea+ascetismul+ viata si cultul misionarilor crestini. Trans*ormarea nemuririi getice in nemurire crestina a avut loc tocmai in perioada de *ormare a poporului roman+ cand acesta a*ost crestinat. $aca cultul lui @amol2es si nemurirea sa s-au predat la o increstinare totala este pentru ca e2istau o suma de trasaturi de apropiere si complementaritate a acestor religii1 .

77777777777777777777777777 11 4I.idem5 +p.%!. 1 4I.idem5 +p.%#-%%.

11

CAPITOLUL II Raspandirea crestinis ului in I periul Ro an in secolele I-III dupa !ristos

In acest capitol doresc sa arat situatia crestinismului timpuriu in aceasta perioada+ sa arat cum s-a dezvoltat si raspandit aceasta credinta pe intreg teritoriul Imperiului Roman+ devenind cel mai popular dintre cultele e2istente. In al doilea rand vreau sa arat ca de *apt statul roman nu a dus deloc o politica toleranta+ .inevoitoare+ *ata de crestinism. $ar cu toate acestea persecutarea crestinilor insa nu a oprit deloc inaintarea si raspandirea crestinismului. In al treilea rand vreau sa arat ca in acest conte2t provinciile din $acia nu au *ost si nu puteau ramane izolate de procesul general de evang(elizare. Ccrestinismul a *ost o religie *undamentala+di*erita de oricare dintre cultele din statul roman. ,l nu a putut deveni religie a statului printr-un decret sau printr-o (otarare+ ci s-a impus incetul cu incetul+ treptat+ printr-o convertire generala a populatieiv 1. ?a inaltarea )antuitorului la ceruri +credinciosii ?ui *ormau doua grupuri6 unul la Ierusalim+ in numar de 1 0 :%apte &,&#1 si altul la 8alileia+ peste %00 :' $orinteni &#,(1 cu totii asteptand 4sa *ie .otezati cu $u(ul &*ant5 :%apte &,#1. ?a Ierusalim+Apostolii s-au suit impreuna cu =ecioara )aria in incaperea de sus+ unde se adunau de o.icei+ si au completat numarul lor+ alegand prin sorti+ in locul lui Iuda Iscarioteanul+ pe )atia+ unul dintre credinciosii care urmarisera tot timpul cuvantul si activitatea )antuitorului:%apte&,)(1 . ?a originea Bisericii Crestine+ in*iintata de &*intii Apostoli dupa invatatura si puterea )antuitorului+ sta un *apt e2traordinar6 pogorarea &*antului $u( asupra lor+ in *orma de lim.i de *oc: %apte),*1+ si au inceput sa vor.easca in alte lim.i. Apostolii predicau in deose.i la templu+ iar cuvantul lor era intarit prin minunile pe care le *aceau. Numarul crestinilor sporea zilnic . Apoi Apostolii sunt arestati+ adusi inaintea &inedriului si cercetati cu privire la puterea lor+ dar sunt eli.erati:%apte+,& )*1. ?a Roma+capitala Imperiului Roman+ crestinismul s-a raspandit mai intai datorita 4romanilor in trecere5 si prozelitilor din diaspora care participasera la sar.atoarea Cincizecimii. $e aici avem o dovada evidenta ca
7777777777777777777777777777 1 N.8udea +I.8iurco+ 4op.cit5+ p.- . N.?upu+ 4op.cit5+ p.11.

crestinismul patrunsese in capitala Imperiului cu mult inainte ca Apostolii "etru si "avel sa *i sosit la Roma:=apte 8+1%1.!

A.

Raspindirea crestinis ului prin Apostoli

?a sar.atoarea Cincizecimii+ &*intii Apostoli se a*lau cu totii adunati la Ierusalim.$e la aceasta data incepe activitatea misionara a &*intilor Apostoli in lume. $upa uciderea ar(idiaconului &te*an si prigonirea de catre &aul+ multi crestini au parasit Ierusalimul. Apostolii n-au parasit insa cu totii 9rasul &*ant.# "#antul Apostol Iaco$ al lui %evedeu& a ramas la Ierusalim predicand pana la moartea sa martirica. ,l a *ost ucis de Irod Agripa in anul ##+ *iind primul Apostol martir:%apte&),)1. In locul sau este ales Iaco. cel )ic+ dar si acesta in anul 61este ucis cu pietre.% "#antul Apostol Ioan& #iul lui %evedeu& a ramas la Ierusalim pana la moartea =ecioarei )aria+ pe care )antuitorul a lasat-o in gri<a lui. Traditia .isericeasca cunoaste ca &*antul ,vang(elist Ioan a predicat cuvantul $omnului in provincia romana Asia "roconsulara+ in deose.i in capitala acesteia+ la ,*es. ?a .atranete+ se e2ileaza pe insula "atmos din )area ,gee+ in anul -6+ unde scrie Apocalipsa. ,l a murit se moarte naturala in timpul imparatului Traian6. $espre ceilalti apostoli avem date din scrierile lui ,use.iu. "#antul Apostol To a& a plecat in "artia + apoi in India+ unde a murit ca martir+ strapuns cu lancea. $espre "#antul Apostol si 'vang(elist )atei& traditia spune ca a predicat mai intai in "alestina+ unde a scris si ,vang(elia. A plecat apoi in Ara.ia + &iria+ a<ungand pana in "ersia+ iar la s*arsit a mers in ,tiopia+ unde a murit ca martir+ *iind taiat cu *ierastraul. "#antul Apostol Bartolo eu a propovaduit in Ara.ia de &ud. "#antul Apostol *ilip a predicat cuvantul $omnului impreuna cu doua *iice ale sale+ care aveau darul pro*etiei+ la Ierapolis+ in =rigia+ unde ar *i murit ca martir 0. "#antul Apostol Andrei& cum a*lam din traditia crestina+ a predicat mai intai in provinciile Asiei )ici+ Capadocia+ 8alatia+ "ont si in regiunile care se intind pana la $unare. $upa marturiile lui 9rigen si ,use.iu+ el a predicat in &citia+ prin care poate *i inteleasa regiunea de la nordul )arii Negre +
7777777777777777777777777777777777 ! "r.pro*.dr. I.Ramureanu+ 4Istoria Bisericii >niversale5+ ,ditura InstitutuluiBi.lic si de )isiune al Bisericii 9rtodo2e Romane+ Bucuresti+1-- +p. #- 6. # 4I.idem5+ p. 8. % 4I.idem5 p. 8- -.

6 4I.idem5 p. --!0.
0 4I.idem5 p.!0-!1.7

1!

numita &c't(ia )a<or sau mai sigur in &c't(ia )inor sau $acia "ontica:$o.rogea1+ incetatile 3istria+ Tomis:Constanta1+ Callatis:)angalia1. $upa traditie+ &*antul Andrei a mers la Bizant+ iar de aici a plecat in 8recia+ unde a murit ca martir+ in orasul "atras+ *iind rastignit pe o cruce in *orma de + 8.

B.

Persecutiile contra crestinilor& din secolele I-II

"ropovaduirea crestina a intimpinat de la inceput unele piedici si greutati. "ersecutiile indurate de crestini din partea autoritatilor romane si ale multimii pagane au *ost *oarte grele+ de lunga durata si au pus Biserica in grea cumpana. ,le au inceput in anul 6# su. imparatul Nero si au durat pana in anul !1!+ cand imparatul Constantin cel )are a pu.licat edictul de toleranta religioasa+ de la )ilan. "ersecutiile nu au *ost continui+ dar au durat mai mult de o <umatate din timpul aratat -. "rimul imparat persecutor e socotit Nero,-.-/01& iar prima persecutie sangeroasa a *ost in anul 6#+ cand crestinii au *ost invinuiti pe nedrept de ioncendiul Romei. "ersecutia a *ost de o cruzime inspaimantatoare . Nero+ care era autorul principal al acestui dezastru+ temandu-se de *uria poporului revoltat+ arunca vina pe crestini. Aceasta persecutie ; dupa cum sustin unii autori ; s-a e2tins in intreg Imperiul+ ceea ce inseamna ca in intreg imperiul se a*lau crestini 10. $upa traditia crestina+ au murit la Roma ca martiri+ &*intii Apostoli "etru si "avel+ dupa toata pro.a.ilitatea+ in anul 60. &u. Vespasian si Titus,/2-031 Biserica crestina in Imperiul Roman se .ucura de pace deplina 11. &u. imparatul 4o itian,03-2/1& persecutiile incep iarasi. >na din cauze a *ost re*uzul crestinilor de a plati impozitul perceput de la iudei+ dupa daramarea templului din Ierusalim+ in anul 00+ crestinii declarand ca ei nu sunt evrei. In aceasta persecutie au murit persoane no.ile+ dintre care unele rude ale imparatului. $upa traditie asu*erit si &*antul ,vang(elist Ioan+ *iind e2ilat in anul -6 in insula "atmos+ unde a scris Apocalipsa 1 . Al treilea persecutor este imparatul Traian,20-3351. ,l da contra crestinilor cel dintai rescript. Rescriptul acesta are o importanta considera.ila+ caci el va servi ca norma in urmarirea si pedepsirea crestinilor pana la $eciu: #-- %11. In persecutiile lui Traian a murit si papa &*antul
7777777777777777777777777 8 4Idem5+ p.!0. - 4Idem5 +p.%6. 10 N.?upu + 4op.cit5 +p.1 -1!. 114Idem5 +p.1!. 1 "r. I.Ramureanu+ 4op.cit5 +p.%8

1#

Clement Romanul si &*antul Ignatiu episcopul Antio(iei 1!. Iata deci care era situatia crestinismului in Imperiul Roman. Iar cand Traian a cucerit $acia+ a adus aici+ din toate provinciile o multime mare de oameni pentru a cultiva campiile si a locui cetatile. "rintre aceasta multime nu e a.surd de a crede ca erau si crestini+care pe aceste plaiuri dezvoltanduse+ au mai inmultit numarul crestinilor 1#. $upa Traian s-au perindat mai multi imparati persecutori dintre care6 "epti iu "ever ,326-7331.,l a interzis propaganda crestina+ iar in urma acestei masuri au su*erit multi crestini. )a8i Tracul ,76--7601 a poruncit inca de la inceputul domniei uciderea 4conducatorilor Bisericii + vinovati de invatatura cea dupa ,vang(elie5. 4eciu ,7.2-7-31 este cel dintai imparat roman care pu.lica un edict general contra crestinismului+ avand aplicare in tot imperiul+ cu intentia de a des*iinta crestinismul. Valerian ,7-6-7/91 a dat un edict in anul %0 prin care desc(ide un raz.oi neandurat+ contra Bisericii. Crestinii erau o.ligati la sacri*icii+ iar adunarile interzise su. pedeapsa cu moartea. &u. imparatii 4iodletian ,70.-69-1& :aleriu ,726-69-1& )a8i ian !ercule ,70/-6951 si Constantiu C(lor ,726-69/1& Biserica a su*erit cea mai grea persecutie. Acesti imparati+ in *runte cu $iocletian+ au dat contra crestinilor patru edicte de persecutie+ prin care decretau daramarea locasurilor de cult crestine+ interzicerea adunarilor crestine+ arderea cartilor de rugaciune si a ar(ivelor crestine+ pedepsirea clericilor si a crestinilor care nu apostaziau de la credinta in 3ristos 1%. Intre anii !0!-!0% au *ost numerosi martiri in tot Imperiul Roman+ mai ales in provinciile sud-dunarene. Aceste persecutii s-au e2tins si in $acia si &citia+ ceea ce con*irma o comunitate crestina de<a e2istenta pe aceste teritorii.

C. Ro ani;area 4aciei si crestinarea geto-dacoro anilor.

Cucerirea $aciei de catre romani+ inc(eiata la anul 106 d. 3.+desc(ide o noua epoca in istoria societatii omenesti de pe teritoriul tarii noastre. Ca

777777777777777777777777 1! 4Idem5 +p.%8-%-. 1# N.?upu+ 4op..cit5 +p.16. 1% "r. I.Ramureanu+ 4op.cit5 +p.60-6 .

1%

urmare a in*rangerii dacilor+ romanii se instapanesc pe cea mai mare parte a tinuturilor locuite de acestia. &tatul dac este des*iintat+ iar teritoriul lui este alipit imperiului+ *iind organizat ca provincie romana. "rin actul cuceririi $aciei de catre romani+ dezvoltarea stralucita a culturii daco-getice este .rusc intrerupta. Cultura romana se impune pe tot cuprinsul provinciei. Timp de 16% de ani cat dureaza stapanirea romana in $acia :106- 011+ istoria provinciei intemeiata de Traian la nordul $unarii se des*asoara in cadrul Imperiului Roman+ constituind un capitol din istoria acestuia.9 dezvoltare independenta a culturii si societatii geto-dacice continua numai in regiunile peri*erice ale $aciei+ ramase in a*ara cuceririi romane+ in tinuturile dacilor li.eri 16. &tapanirea romana s-a instaurat pe pamantul $aciei prin violenta+ pe calea armelor+ si s-a mentinut tot timpul spri<inindu-se pe o armata numeroasa si pe un puternic sistem de aparare. Cu toate acestea+ ea nu a avut un caracter distructiv. $impotriva+ stapanirea romana in $acia a insemnat o dezvoltare a societatii. /iata materiala si spirituala este ridicata la o treapta superioara. &-a dezvoltat si economia provinciei. &e intemeiaza orase+ se construiesc drumuri+ se ridica cladiri din ppiatra si caramida+ se e2ploateaza .ogatiile pamantului 10. ca si in alte colonii romane+ in*lorirea vietii economicepromovata cu consecventa de stapanirea romana+ aconstituit un puternic mi<loc de atragere a populatiei auto(tone la romanizare. "rocesul de romanizare a $aciei a *ost intens si rapid. ?a romanizare+ in primul rand au contri.uit venirea a numerosi colonisti romani. "opulatia daca nu s-a izolat de acesti colonisti romani+ ci a trait in cadrul civilizatiei romane aduse de ei in $acia+ *apt dovedit de descoperirile ar(eologice. ?im.a dacilor+ cu graiurile ei di*erentiate de la o regiune la alta+ nu constituia o stavila in *ata lim.ii latine+ dimpotriva nevoile zilnice ale populatiei locale si ale colonistilor impuneau cu necesitate *olosirea unei lim.i comune+ lim.a inteleasa de toti+ si aceasta nu putea *i decat lim.a latina+ care era lim.a administratiei+ a armatei+ a <ustitiei si avietii social-economice. Intensitatea *olosirii lim.ii latine este ilustrata de numarul mare de inscriptii descoperite pe teritoriul *ostei $acii. Nici religia dacilor nu constituia un *actor de izolare+ deoarece inca inainte sde cucerirea lor+ se *acuse o apropiere intre divinitatile dacilor li.eri si cele greco-romane 18. Ca in tot Imperiul Roman+ on rol de seama in romanizarea $aciei l-au avut trupele romane+ in ma<oritate provenind din provinciile occidentale supuse de mai multa vreme romanizariiB lagarele militare constituiau+ prin lunga durata de serviciu+ nu numai scoli de lim.a latina pentru soldati+ dar
777777777777777777777777777 16 $.Tudor+ in5Istoria Romaniei5 +p.##%-##6. 10 4Idem5 + p.#%0-#%8. 18 N.&toicescu+ 4Continuitatea romanilor5 +p.108-10-.

16

impreuna cu nelipsitele 4cana.ae5 din prea<mma lor+ si adevarate *ocare de raspandire al graiului simplu latinesc. Asezarea normala a veteranilor in regiunile unde au servit+ incuscririle cu .astinasii continuau si dadeau caracter de perpetuitate acestei actiuni. Numarul veteranilor asezati in $acia tre.uia sa *i *ost considera.il+ de vreme ce in lim.a romana+ notiunea de om in varsta+ cu multi ani+ este e2primata tocmai de acest cuvant. =iindca .atran nu-i altceva decat 4veteranus5modi*icat dupa regulile lim.ii romane 1-. In $acia romana asimilarea a *ost rapida si completa. &e poate a*irma ca pe la <umatatea secolului al III-lea+ deci inainte de retragerea legiunilor+ $acia era o tara deplin romanizata. Romanismul a .iruit in $acia *iindca el a castigat pe auto(toni. $aca romanii nu iz.uteau sa castige pentru civilizatia si cultura lor pe daci+ s-ar *i intamplat si aici ceea ce s-a intamplat in "anonia si in Britania+ adica disparea treptat romanismul. "entru ca numai cu *unctionarii si cu oameni veniti din alta parte nu poti imprima unui tinut un nou aspect+ tre.uie sa ai neaparat si concursul .astinasilor+ care sa se simta atrasi de acesta noua viata. $acia a *ost romanizata e*ectiv+ creandu-se o populatie daco-romana+ care a constituit nucleul singurului popor romanic in estul romanitatii 0. In timpul procesului de romanizare unii dintre soldatii legiunilor romane+ dintre colonisti si negustori impamanteniti in $acia+ multi dintre ei veniti din "alestina+&iria si din provinciile Asiei )ici unde crestinismul era cunoscut de la s*arsitul secolului I+ erau crestini. &e stie ca legiunea a /-a )acedoneana a *ost adusa din "alestina + mai intai in sudul $unarii si asezata mai tarziu la Turda. $in Asia )ica si sudul $unarii au venit in $acia multi crestini ca sa scape de prigoanele dezlantuite de imparatii romani impotriva lor. )ai tarziu gotii au adus prizonieri din Asia )ica. $e alt*el legaturile dintre Nordul si &udul $unarii sunt *oarte vec(i. Inca inainte de 3ristos+ daco-getii din Nordul $unarii aveau relatii stranse cu tracii din &udul $unarii cu care erau de acelasi neam. &i dupa cucerirea tracilor si dacilor de catre romani si romanizarea lor+ deci in vremea crestinarii+ intre daco-romanii din nord si traco-romanii din sud s-au pastrat legaturile stravec(i. Acei crestini :soldati+ negustori+ prizioneri+ colonisti1 au propovaduit si raspandit crestinismul in *orma lui rasariteana+ adica asa cum era el la Ierusalim+ Ale2andria+ Antio(ia. Iar 9rigen din Ale2andria sria in anul #8 ca crestinismul a prins si intre daci si sciti 1. Intrucat li.ertatea practicarii crestinismului nu *usese inca recunoscuta o*iciala+ se poate spune ca retragarea administratiei romane din $acia a usurat raspandirea noii religii
77777777777777777777777777777 1- 4Idem5 +p.10-. 0 4Idem5 +p.110-111. 1 I.".&. Nicolae+ 4Biserica 9rtodo2a Romana5 +p.--10

10

care nu mai era persecutata de autoritati. In plus dupa retragerea legiunilor si a administratiei+ s-a des*iintat si cultul imparatului+ ast*el incat populatia daco-romana a *ost li.era sa im.ratiseze crestinismul. In aceasta vreme :secolele II-III1+ marea ma<oritate a locuitorilor $aciei erau inca pagani+ dupa cum o dovedeste c(iar acest termen din lim.a romana+ derivandu-l din latinul 4paganus5 care inseamna 4locuitor al satului5 :de le paganus C sat1B populatia rurala la care se re*era acest termen s-a crestinat deci mai tarziu+ si anume in secolul al I/-lea si la inceputul celui de-al /-lea + odata cu pu.licarea edictului de toleranta religioasa de la )ilan de Constantin cel )are+ in !1!. In cetatile si centrele mai populate+ crestinismul a patruns repede+ datorita mi<loacelor de comunicatie si sc(im.ului de idei dintre oameni. ,nclave de paganism au ramas insa in localitatile si satele mai indepartate de orase. ?a geto-daco-romani crestinismul a patruns insa din secolul I+ prin predica &*antului Apostol Andrei si a ucenicilor &*antului Apostol "avel. "oporul roman+ rezultat deci din *uziunea geto-dacilor cu romanii din sudul si nordul $unarii+ apare in istorie + de la inceput+ ca popor romanic si crestin+ adica poporul geto-daco-roman. "rocesul de *ormare si crestinarea geto-daco-romanilor a *ost comple2 si indelungat si a durat de la *inele secolului I si pana la secolul al I/-lea !. 9 dovada puternica pentru vec(imea crestinismului in $acia inainte se 01 sunt cele doua inscriptii pastrate din acest timp. "rima este din anul !% si este sapata pe un sarco*ag de piatra din Napoca :Clu<1. Ca inscriptia este crestina o dovedeste monogramul in semnul crucii+ care in nici un caz nu se punea pe un mormant pagan+ ci crestin. 9 alta inscriptie crestina este cea a*lata in secolul trecut+ la 18%8+ la Turda-"otaisa+ insemnat centru roman in $acia. "e piatra este gravata o cora.ie su. un ar.ore+ avand in var* o pasare. Alaturi este o *igura .ar.ateasca cu un caine si pe umar un miel B pe cora.ie e scris cu caractere grecesti si prescurtat6 Iisus 3ristos =iul lui $umnezeu. Cora.ia inseamna Biserica lui 3ristos+ .ar.atul cu mielul pe umeri este )antuitorul cu lumea pierduta ale carei pacate le-a luat pe umerii sai+ pasarea e $u(ul &*ant care la Botezul $omnului s-a aratat in c(ip de porum.el. Toate acestea dovedesc ca este o inscriptie crestina. "e .aza inscriptiilor crestine descoperite pana acum s-a dovedit ca crestinismul a *ost cunoscut si raspandit in $acia inca din vremea stapanirii romane aici #. "atrunderea crestinismului la populatia geto-daco-romana de la sudul si nordul $unarii a *ost inlesnita in .una parte de religia traco-geto-dacilor+ care+ prin unele din trasaturile ei spirituale si morale+ se apropia de inaltele invataturi crestine. $eci n-a *ost greu ca neamul traco-geto-dacilor+ care
77777777777777777777777777777777777 N.&toicescu+ 4op.cit5 +p.1#8-1#-. ! "r. I.Ramureanu+ 4op.cit5 D p.10-. # N./. "antea+ 4?egea stramoseasca5+ Bucuresti+1-!# p.1!.

18

credeau in nemurirea su*letului si duceau o viata plina de renuntari si in*ranari+ sa treaca la crestinism+ iar unii dintre ei sa im.ratiseze c(iar viata calugareasca recomandata de Iisus 3ristos si &*antul Apostol "avel %. In concluzie putem spune ca originea romana a crestinismului dacoroman+ pastrarea si raspandirea lui pe .aza populara prin institutiile strict locale in vremea popoarelor in migratiune si organizarea ierar(iei .isericesti proprii cand ierar(ia laica a trecut la crearea statelor romanesti+ demonstreaza o per*ecta unitate etnica si o continuitate de cultura+ mereu in dezvoltare 6.

7777777777777777777777777777777777777 % "r.pro*. I.Ramureanu+ 4 Noi consideratiuni privind patrunderea crestinismului la traco-geto-daci5 in 9rtodo2ia+anul EE/I+ nr.1 + 1-0#+ p.166-168. 6 N. &toicescu+ 4op.cit5 + p.1%8.

1-

CAPITOLUL III Inceputul vietii crestine pe teritoriul 4aciei si "c<t(iei )inor A. "#antul Apostol Andrei& propovaduitorul 'vang(eliei la geto-daco-ro ani

?a geto-daco-romani+ stamosii romanilor+ care sunt cel mai vec(i popor crestin din ,uropa+ dupa greci si romani+ crestinismul a patruns inca din secolul I+ prin predica &*antului Apostol Andrei 1. &*antul Apostol Andrei+ desi era iudeu de neam+ a propovaduit intro parte a pamantului romanesc+ la stramosii nostri geto-daci+ si anume pe teritoriile situate pe tarmul apusean al )arii Negre. ,ra *rate al lui &imon "etru care s-a numarat+ de asemenea+ printre cei doisprezece Apostoli ai $omnului+amandoi *iind *iii pescarului Iona. ,rau originari din Betsaida+ localitate situata pe tarmul lacului 8(enizaret+ din provincia 8alileea+ in nordul Tarii &*inte. Amandoi au *ost pescari alaturi de tatal lor. Amandoi sau numarat printre ucenicii s*antului Ioan Botezatorul+ ascultand timp indelungat predicile acestuia in pustiul Iordanului+ cu indemnuri la pocainta si cu proorocia despre venirea )antuitorului. $e la acesta a auzit Andrei cuvintele6'ata mielul lui Dumnezeu, $el ce ridica pacatul lumii,'oan &,)-.. A *ost si el martor+ alaturi de alti ucenici+ la .otezul $omnului si la cunoscuta convor.ire dintre Iisus si Ioan+ intarindu-se in convingerea ca Acesta era )esia Cel prezis de prooroci. A doua zi dupa .otezul $omnului in Iordan+ Ioan Botezatorul statea pe tarmul acestui cu doi dintre ucenicii lui+ Andrei si Ioan+ carora le spune din nou6 4'ata mielul lui Dumnezeu5. Auzind aceasta marturisire+ cei doi ucenici au pornit dupa Iisus+ in dorinta de a-? cunoaste. Iisus i-a o.servat si i-a intre.at6 4 $e cautati /, la care ei au zis6 0'nvatatorule, unde locuiesti F5. ,l le-a zis6 41eniti si veti vedea5. Au mers deci si au vazut unde locuia si au ramas la ,l in ziua aceea ,'oan &,*-1. Andrei a anuntat apoi pe *ratele sau &imon "etru ca 4 a gasit pe 2esia 4 :'oan &,+&1. C(emarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai tarziu. ,ste relatata de &*antul Apostol si ,vang(elist )atei prin cuvintele6 4 Pe cand ,'isus. um"la pe langa 2area 3alileii a vazut doi frati, pe !imon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mrea4a in mare,caci
77777777777777777777777777777771 "r.I.Ramureanu+ 4I.B.>.5 + p.10-.

erau pescari, si le a zis5 1eniti dupa 2ine si va voi face pescari de oameni. 'ar ei , indata lasand mre4ele, au mers dupa El.5:)atei #+18- 01. &*intele ,vang(elii mai pomenesc pe s*antul Andrei doar de doua ori6 la inmultirea painilor+ dincolo de )area 8alileii+ cand el a instiintat pe )antuitorul ca acolo in multime era un .aiat care avea cinci paini de orz si doi pesti:Ioan 6+8--1+ iar a doua oara+ dupa invierea lui ?azar cand impreuna cu =ilip au instiintat pe $omnul ca niste elini+ veniti din Ierusalim cu prile<iul sar.atoririi "astelui iudaic+ voiau sa-? vada:Ioan 1 + 0- 1. Alaturi de ceilalti ucenici+ a *ost trimis si Andrei de catre )antuitorul la propovaduire. ?-a insotit pe )antuitorul pe drumurile Tarii &*inte+ a *ost martor la minunile pe care le-a savarsit Iisus 3ristos+ a ascultat cuvintele &ale de invatatura si para.olele pe care le-a rostit in *ata multimilor+a su*erit alaturi de ceilalti Apostoli atunci cand )antuitorul a *ost prins+ <udecat+c(inuit si apoi rastignit ps cruce6 4&-a .ucurat alaturi de ei cand au primit porunca predicarii ,vang(eliei la toate neamurile5.:)atei 8+1-1. In urma poruncii $omnului+ de a vesti ,vang(elia la toate neamurile+ dupa pogorarea $u(ului &*ant si intemeierea Bisericii crestine la Ierusalim+ in ziua Cincizecimii+ &*intii Apostoli si apoi ucenicii lor+ au inceput sa predice noua invatatura adusa in lume de )antuitorul Iisus 3ristos. "otrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri crestine+ s*antul Apostol Andrei a *ost primul propovaduitor al ,vang(eliei la geto-daci+ in teritoriul dintre $unare si )area Neagra+ dar si in teritoriile de dinncolo de "rut+ in nordul )arii Negre. $ar pana a<unge aici el a predicat in Asia )ica+ de unde s-a indreptat spre regiunile amintite de la )area Neagra. Traditia despre predica s*antului Apostol Andrei in &citia apare in cateva lucrari scrise in primelle veacuri crestine+ de pilda+ in lucrarea 4$espre Apostoli5 a lui 3ipolit Romanul+ mort in timpul persecutiei imparatului $ecius: #-- %11+ iar in secolul al I/-lea+ in 4Istoria Bisericeasca5 a episcopullui ,use.iu de Cezareea "alestinei:!!-1 care preluase de la un alt mare teolog + 9rigen din Ale2andria. Iata ce scrie ,use.iu6 4&*intii Apostoli ai )antuitorului+ precum si ucenicii lor+ s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. $upa traditie lui i-au cazut sortii sa mearga in "artia+ lui Andrei in &citia+ luiIoan in Asia.5 $e alt*el+ din epistola s*antului Apostol "avel reiese ca si scitiii au putut auzi cuvantul lui $umnezeu:Coloseni !+111. Traditia ca s*antul Apostol Andrei a predicat la sciti a *ost preluata si de alti scriitori .isericesti. $e pilda+ calugarul ,pi*anie+in secolul al /IIIlea+ in 4/iata &*antului Apostol Andrei5+ scria ca intre popoarele evang(elizate de el se numarau si scitii.
77777777777777777777777777777 "r.pro*.dr. )."acurariu+ 4&*intii daco-romani si romani5 + ,ditura )itropolia )oldovei si Bucovinei+ Iasi 1--#+ p. 1-- 0.

In asa numitul 4&ina2ar al Bisericii constantinopolitane5 se preciza ca acest apostol a predicat in "ont+ Tracia si &citia. In acelasi &ina2ar se a*la o alta stire+ potrivit careia+ s*antul Andrei ar *i (irotonit ca episcop de 9d'ssos sau 9dessos :/arna de azi+ in Bulgaria1 pe un ucenic al sau cu numele Amplias+ pe care Biserica 9rtodo2a il praznuieste in *iecare an la !1octom.rie. )ult mai tarziu+ scriitorul .izantin Nic(i*or Calist :secolul al EI/-lea1 scria ca s*antul apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei )ici :Capadocia+ 8alatia si Bitinia1 4in pustiurile scitice5+ care puteau *i situate *ie in &citia )are :sudul *ostei >niuni &ovietice1+ *ie &citia )ica sau $acia "ontica+ locuita de greci+ romani si geto-daci. $e alt*el+ istoricii .isericesti rusi socotesc ca s*antul apostol Andrei a predicat si in nordul )arii Negre !. Invatatul mitropolit $oso*tei al )oldovei+ in cartea sa 4/iata si petrecerea s*intilor5 +scria ca apostolului Andrei i-a revenit prin sorti Bitinia si )area Neagra si partile "ropontului+ 3alcedonului si /izanteia+ unde este acum Tarigradul+ Tracia si )acedonia+ Tesalia si sosind la $unare+ ce-i zic $o.rogea si altele ce sunt pe $unare+ si acestea toate le-a um.lat5 #. In sri<inul ,vang(elizarii teritoriilor de pe tarmul apusean al )arii Negre de catre s*antul Andrei vin si unele colinde + legende si o.iceiuri din $o.rogea si din stanga "rutului+ adica din Basara.ia+ care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. >na din aceste colinde pomeneste de 4sc(itul sau manastirea 4 lui Andrei+ la care veneau $ece.al si Traian+ cel din urma ascultand si slu<.a savarsita acolo. ,2ista apoi cateva denumiri de ape si locuri ca 4"araiasul &*antului Andrei5 + 4Apa &*antului5 sau 4"estera &*antului Andrei5 + care se vede si azi in (otarul comunei Ion Corvei+ in apropiere de granita romano-.ulgara. =ara indoiala ca s*antul apostol Andrei nu s-a marginit numai la predicarea ,vang(eliei si la .otezul celor pe care i-a adus la 3ristos+ ci el a (irotonit pe unii dintre ei episcopi si preoti+ asa cum *acea si s*antul apostol "avel in calatoriile sale misionare. Numai asa se poate e2plica *aptul ca cea mai vec(e episcopie cunoscuta pe teritoriul tarii noastre este la Tomis. ,piscopii peste care 4si-a pus mainile5 s*antul apostol Andrei au (irotonit la randul lor alti episcopi+ preoti sau diaconi pentru noile comunitati crestine de la "ontul ,u2in+ ca sa se asigure 4succesiunea5 neantrerupta a preotiei si care au devenit propovaduitori ai noii credinte ; prin predica si .otez- in randul auto(tonilor geto-daci+ iaar mai tarziu dacoromani. Avand in vedere caracterul misionar al crestinismului din primele veacuri se poate sustine ca unii dintre cei increstinati de s*antul apostol "avel si ucenicii sai in "eninsula Balcanica+ dar si dintre cei increstinati de
7777777777777777777777777777 ! 4Idem5 +p. 1. # 4Idem5 +p. .

s*antul apostol Andrei in zona apuseana a )arii Negre + au dus 4vestea cea .una5 despre Iisus 3ristos cel inviat si in nordul $unarii+ deci in $acia propriu-zisa+ cunoscute *iind legaturile care a2istau intre locuitorii de pe am.ele maluri ale $unarii. "rin episcopii+ preotii si misionarii veniti din sudul $unarii si din 9rientul Apropiat+ ca si printre cei din randul localnicilor+ invatatura crestina si-a castigat noi adepti+ incat in secolul al I/lea se poate vor.i de ogeneralizare a invataturii crestine nu numai in provincia &citia )inor+ci si in teritoriile nord-dunarene locuite acum de daco-romani+ denumiti apoi romani. In provincia &citia )ica vigoarea crestinismului este dovedita de numarul mare de martiri de la s*arsitul secolului III si inceputul celui urmator+ ca si de organizarea .isericeasca temeinica ce e2ista aici in secolul al I/-lea cu o episcopie la Tomis ; devenita apoi ar(iepiscopie -+ de teologii de prestigiu care au activat aici+ de numarul mare de .azilici care s-au construit in marile cetati de pe tarmul apusean al )arii Negre in secolele I/-/I+ de multele o.iecte cu caracter crestin din aceeasi parioada descoperite aici %. &*antul Apostol Andrei+ dupa ce a predicat la noi+ a trecut prin )acedonia+ Tesalia+ a<ungand in orasul "atras :8recia1. Acolo a su*erit moarte martirica. >nii *i2eaza martiriul sau in timpul lui Nero+ altii in timpul lui $omitian. &*antul Apostol Andrei se .ucura de o cinstire deose.ita in Bisericile rusa +greaca si romana+ datorita *aptului ca a predicat pe teritoriile care tin astazi de aceste Biserici. "atriar(ia ecumenica din Constantinopol il socoteste c(iar ca intemeitor al acestui 4&caun Apostolic5. &e cuvine ca Biserica 9rtodo2a Romana sa-l cinsteasca si mai mult si sa-l considere nu numai ca 4cel dintai c(emat la apostolie5 ci si ca pe cel dintai propovaduitor al ,vang(eliei la stramosii nostri+ ca pe un Apostol al neamului nostru+al 9rtodo2iei romanesti+ iar crestinismul romanesc ar tre.ui considerat ca *iind de origine apostolica.

B.

Inceputul crestinis ului in provinciile dacice

Nu e2ista a.solut nici un izvor literar care sa permita localizarea in provinciile dacice a unor activitati sau comunitati crestine. ,ste *oarte adevarat ca sunt numerosi scriitori crestini dupa mi<locul secolului al II-lea care *ac a*irmatii cu valoare generala in legatura cu raspandirea crestinismului+ cu teritoriul cucerit de crestinism. Aceste a*irmatii sunt *oarta vagi+ *oarte su.iective in acelasi timp+ dar nu tre.uiesc desconsiderate cu totul+ pentru ca asa cum se re*era la intreg Imperiul+ pot sa se *i re*erit si la provinciile dacice. Irineu vor.este de raspandirea crestinismului in 8ermania

&pania+ la celti+ in 9rient+ in ,gipt+ in ?i.ia si in centrul lumii. Iustin scria6 4Nu e2ista neam la care sa nu se *aca rugaciuni in numele lui 3ristos5 B Tertulian spune6 4&i cele ale sarmatilor+ dacilor+ germanilor+ scitilor si ale altor multor neamuriG in toate aceste locuri stapaneste numele lui 3ristos care a venit5 B 9rigen spunea6 4Ce sa mai spunem de .ritani+ sau de germani care locuiesc langa ocean + ori de .ar.arii daci+ sarmati si sciti dintre care dinte cei mai multi nu au auzit inca cuvantul ,vang(eliei5. &i mai e2ista si alte a*irmatii de *elul acesta+ mai toate indicand raspandirea cuvantului ,vang(eliei 4pe tot intinsul lumii romane5+ 4pana la capatul pamantului5. $esigur pre*erintele+ asa cum spuneam+ sunt generale. "e .aza lor nu se poate vor.i de e2istenta unui crestinism in provinciile $acia+ dar ceea ce este *oarte adevarat nu se poate nici nega cu totul 0. $escoperirile ar(eologice cu caracter crestin din epoca provinciilor contemporane cu in*ormatiile scrise sunt inca putine. ,le constau in di*erite o.iecte6 vase cu cruci incizate+ amulete crestine propriu-zise si gnostice+ vase ornamentate cu pesti incizati dupa ardere+ vase si o.iecte 4crestinate5+ capace+ caramizi+ inele din metal si monumente vec(i. Tocmai din cauza numarului redus al acestor descoperiri nu li s-a acordat o importanta deose.ita. ,le e2ista+ insa sunt asemanatoare cu cele din alte provincii ale Imperiului Roman+ unde de asemenea numarul lor este redus. &-ar parea deci ca din acest punct de vedere provinciile dacice nu *ac nici o e2ceptie de la situatia generala. &i asa cum nu se neaga si nu se poate nega pentru 8ermania In*erior sau Britania sau oricare alta provincie de granita din ,uropa e2istenta crestinismului in secolele II-III+ asa nu se poate nega nici pentru cele trei $acii. Asa cum din multimea nenumarata a cultelor pagane din $acia unele sunt atestate numai de unul sau doua o.iecte+ totusi e2istenta cultului respectiv este considerata posi.ila si acceptata+ asa si prezenta celor cateva o.iecte crestine tre.uie acceptata si interpretata in sensul e2istentei acestei religii 8. ?a descoperirile crestine propriu-zise se adauga insa in cele trei $acii si cateva o.iecte apartinand sectei gnosticilor crestine unele+ si cele mai multe dunt talismane+ altele sunt piese *inerareB unele sunt gnostice sigure+ altele sugereaza numai mediul gnostic. $escoperirile gnostice au aparut mai ales in orase si asezari mari si totdeauna acolo unde se cunosc prezente ale unor orientali si mai ales unde sunt si descoperiri crestine propriu-ziseB o.iectele gnostice din cele trei $acii se inscriu in cadrul general al talismanelor si produselor gnostice din Imperiu6 sim.olistica+*ormulele+ reprezentarile sunt cele o.isnuite. 8ruparea si numarul descoperirilor gnostice sugereaza e2istenta unor comunitati tot atat de .ine inc(egate ca si
77777777777777777777777777777 0 N. 8udea+ I.8(iurco+ 4$in istoria crestinismuluiG5 +p.---100. 8 4Idem5+ p.100-101.

cele crestine si mai ales vietuind alaturi de cele crestine propriu-zise. Aceasta coe2istenta+ a gnosticilor crestini cu crestinii propriu-zisi nu *ace decat sa sustina posi.ilitatea e2istentei unui crestinism puternic inca din timpul provinciei. "rezenta elementelor gnostice este considerata ca atare+ de marea ma<oritate a specialistilor -. Ne vom permite acum si aici un mic e2curs in care vom incerca sa e2plicam pe scurt esenta datelor in legatura cu gnosticismul crestin. 8nosticismul a *ost una din ereziile crestinismului timpuriu si cea mai importanta+ a *ost activa in secolele II-III d.3. 8reseala lor a *ost aceea ca s-au a.atut de la punctele de .aza ale adevarurilor revelate de ,vang(elie. In loc sa dea o teologie *ilozo*ica+ gnosticii au creat o *ilozo*ie *antastica cu aspect teologic. 8nosticii a*irmau ca lumea nu a *ost creata de divinitate+ ci de un intermediar intre divinitate si lumeB 3ristos nu era de natura divinaB ei repudiau iudaismul si nu luptau impotriva paganismului. Adeptii acestei erezii urmareau cunoasterea divinitatii+ legaturile dintre materie si divinitate+ respingeau partile din Noul Testament si ,vang(elii in care apareau elemente iudaice si proslaveau din aversiune *ata de iudaism tot ce se respingea in cartea =acerii 10. 9 parte din acei intermediari intre divinitate si lumea pamanteana+ numiti si eoni creatori+ erau reprezentati pe talismane su. *orma unor persoane cu anatomie *antastica+ (eteroclita. >neori talismanele aveau numai inscriptii ca.alistice+ ininteligi.ile+ in care se regasesc radacini de cuvinte grecesti+e.raice+ copte. &e considera ca amuletele gnostice posedau puteri miraculoase+ in*luentau planetele si con*ereau purtatorului sanatate+ putere si a.ilitatea de a a<unge la gnosis ; cunoasterea suprema. In secta .asilidenilor ; una din cele mai raspandite secte gnostice ; magia era la mare cinste. $intre reprezentari+ cea mai cunoscuta este a lui A.rasa2 :a carui litere transcrise cu valoarea numerica a literelor grecesti 1- -100- 00-1-60 dadeau numarul !6% care reprezenta cerul1 11. 8nosticismul a pierit in ritm lent+ *iind atacat puternic de teologia ortodo2a in cazul in care a *ost vor.a despre cele doua comunitati. $escoperirile sugereaza ca cele doua comunitati au convetuit o vreme. $eci daca consideram e2istenta comunitatilor gnostice eretice alaturi de cele crestine propriu-zise+ tre.uie sa acceptam ca in provinciile dacice intre s*arsitul secolului al II-lea si s*arsitul secolului al III-lea d.3. crestinismul *acuse progrese+ comunitatile se mani*estau desc(is si e2istentta lor se *acea de<a simtita. $in acest punct de vedere+ al inelului de aur gasit+ se constituie un castig important. $esi de provenienta nesigura :undeva in <udetul Bistrita1 prin inscriptia ei6 0E36 !72 %8A3E8872 '61'! $69TRA PER1ER!6! $R'!T'A96!+ piatra de inel de turcoaz+ atesta pro.a.il
7777777777777777777777777777 - 4Idem5 + p.10. 10 8(e. /ladutescu+ 4=ilozo*ia primelor secole crestine5 +,ditura 1--%+p. 8-!8. 11 N. 8udea+ I.8(iurco+ 4op.cit.5 + p.10 -10!. ,nciclopedica+ Bucuresti

atitudinea paganilor daco-romani *ata de crestinii daco-romani. H. 3oredt s-a gandit ca piesa ar putea data din timpul unor perioade de persecutii 1 . Iata deci ca se contureaza cateva lucruri destul de clare6 a1 pe teritoriul provinciilor $acia+ in cateva orase mari+ importante centre mestesugaresti si comerciale+ au *ost descoperite o.iecte crestine cu cele mai vec(i sim.oluri caracteristice crestinismuluiB aceste o.iecte sunt din domenii di*erite ale vietii+ cele mai multe constituind o.iecte de uz personal :inele+ vase +capace de vase+ vase 4puri*icate5 prin prezenta unor sim.oluri si c(iar monumente *unerare vec(i1B numarul si gruparea acestori descoperiri sugereaza de asemenea e2istenta unor grupuri de crestini+ a unor comunitati crestine. $1 in acelasi timp se constata cam in aceleasi asezari prezenta unor eretici gnostici+ numarul si gruparea acestor descoperiri sugereaza de asemenea e2istenta unor comunitati gnostice. c1 prezenta simultana a descoperirilor crestine propriu-zise si crestine eretice in aceleasi localitati+ *aptul ca ulterior comunitatile crestine se vor dezvolta larg tocmai in aceleasi localitati+ ne *ace sa credem ca crestinismul constituia in provinciile dacice inca incepand de la s*arsitul secolului al II-lea o realitate sociala. d1 c(iar *aptul ca s-au descoperit o.iecte re*lectand pozitia anticrestina a populatiei pagane inca in marea ma<oritate+ constituie o con*irmatie importanta a e2istentei crestinilor. e1 crestinismul *acuse progrese importante pe teritoriul statului roman+ era de<a organizat+ ierar(izat+ practica o politica misionara activa+ se raspandise pe tot intinsul Imperiului Roman +avand comunitati puternice si .ine organizate in principalele orase. #1 nu e2ista deci nici un motiv sustinut cu argumente care sa ne *aca sa credem ca provinciile $acia ar *i putut constitui o e2ceptie in acest sens. "ornind de la aceste constatari tre.uie sa a.andonam ipoteza vec(e dupa care e2istenta crestinismului nu a *ost posi.ila in provinciile dacice+ ca acesti crestini straini:orientali+ egipteni1erau izolati si nu s-au mani*estat1!. C(iar daca elementele crestine initial au venit din 9rient :&iria+ ,gipt+ Iudeea1 si au *ost la inceput+ sa zicem+ izolate+ in raport cu masa mare a populatiei daco-romane+ procesul nu a putut *i in $acia di*erit+ mai lent ca in alta parte.
7777777777777777777777777 1 4Idem5 +p.10%.

1! 4Idem5+ p.10%-106.

Nu tre.uie uitat ca in $acia au venit colonisti si deci credinciosii crestini puteau veni nu numai din 9rient. $acia isi avea si ea orientalii eiB daca va *i *ost aici crestinism ori gnosticism inainte de anul 00+ el putea veni de-a dreptul de la izvor. 4,2portul5 de crestinism din 9rient spre vestul ,uropei a *ost un *enomen general in secolele I-III d.3. nu numai ca miscare de populatie+ ci si ca politica misionara. Nu se mai poate a*irma+ asa cum *aceau sustinatorii vec(ii ipoteze+ ca acesti crestini nu au <ucat nici un rol in convertirea dacoromanilor. Nu se mai poate sustine acum nici *aptul ca erau izolati+ caci descoperirile crestine mai vec(i :gnostice si propriu-zise deopotriva1 arata comunitati puternice si relativ numeroase. &i de *apt in conditiile cand crestinismul primitiv s-a raspandit pe .aza de prozelitism+ termenul 4crestini izolati5 apare destul de ne*iresc. Nici unul din contraargumentele aduse mai demult nu mai are valoare operatorie1#. )odul in care s-a dezvoltat si raspandit crestinismul in provinciile dacice pornind de la nucleul acesta de 4orientali5 nu poate *i considerat ca un rezultat al importului de crestinism ; si nici nu a *ost nicaieri in vreuna din provinciile Imperiului Roman. $in contra+ dezvoltarea comunitatilor crestine daco-romane din aceste nuclee a *ost urmarea naturala a conditiilor economice+ sociale interne+ a *aptului ca in cele trei $acii situatia era identica cu cea din provinciile europene de granita+ ca evolutia cultelor pagane a urmat acelasi curs. Nici nu s-ar *i putut dezvolta mai departe acest crestinism 4oriental5+ daca nu ar *i *ost preluat insusit de reprezentantii ma<oritatii populatiei provinciilor dacice. Nu mai poate *i vor.a nici de 4orientali5+ asa cum se sustinea. >n atare punct de vedere neaga intr-un *el toate realitatile romanitatii din $acia+ o *ustreaza de toate caracteristicile esentiale ale dezvoltarii sale in *orme romane. $ar nu se mai poate sustine nici ca crestinismul daco-roman a *ost in parte opera misionarilor veniti indeose.i din dreapta $unarii+ unde e2istau numeroase episcopii ce cautau sa raspandeasca noua credinta sau in general a misionarismului tarziu1%. )isionarismul are+ in cazul crestinismului daco-roman+ doua aspecte principale."rimul+ in ordine cronologica+ si cel mai important este misionarismul ca activitate individuala si spontana la inceput si apoi strict interna a Bisericii. Initial acest misionarism s-a nascut din credinta+ uneori *anatica+ si a impins la castigarea de noi aderenti con*orm prescriptiilor generale ale ,vang(eliei. "e aceasta cale au *ost raspandite initial o serie de carti s*inte+ o.iecte legate de cult :mai ales de o*icierea lui si de .otez1+ talismane. >n ast*el de misionarism individual si spontan poate *i pus pe seama oricarui crestin plecat din comunitatea sa si instalat in alta parte+ apoi
77777777777777777777777777777777 1# 4Idem5 +p.106-100 1% 4Idem5 +p.100-108.

poate *i pus pe seama predicatorilor ratacitori+ a 4invatatorilor5 si mai tarziu a calugarilor misionari. >n ast*el de misionarism s-a nascut si s-a dezvoltat papralel cu Biserica crestina din Imperiul Roman+ a *ost practicat in c(ip permanent si *ara nici o indoiala s-a di*uzat si spre $acia. "e aceasta cale tre.uie sa *i a<uns aici primele o.iecte crestine propriu-zise si cele gnostice. Nu tre.uie insa sa e2ageram valoarea acestei cai de di*uzare sau mai e2act spus nu tre.uie sa-i acordam un rol determinant. )isionarii au adus aici numai *ermentul crestin+caci societatea daco-romana la care venea acest *erment era pregatita pentru a-l dezvolta 16. Cel de-al doilea tip de misionarism este acela diri<at politic+ cand convertirea avea un scop .ine determinat+ care coincidea cu anumite interese politice. Ast*el de activitati+care presupun o cola.orare intre Imperiu si Biserica+ si au avut inceputul intr-o perioada tarzie+ mai pro.a.il in secolul al /-lea cand Biserica crestina a devenit aliata statului+ cand interesele ei erau si cele ale statului. >n ast*el de misionarism a *ost interpretat mai ales spre grupele sau popoarele .ar.are+ care tre.uiau linistite+ paci*icate+ pe aceasta cale+ integrate in politica e2terna a Imperiului. Aproape toti misionarii cunoscuti sau presupusi a *i *ost activi in zona $unarii de Aos au practicat acest tip de misionarism+ indi*erent de *aptul ca ei erau sau nu intotdeauna constienti de implicatiile lui politice. In acest conte2t nu se poate sa nu amintim numele lor+ *ie ei din )oesia II+ *ie din &citia )ica :Ioan Casian+ $ionisie ,2iguul+ /asile cel )are+ >l*ila1 sua din $acia Ripensis :Niceta de Remesiana1. C(iar daca astazi nu se cunosc legaturi directe intre activitatea lor si crestinatatea daco-romana+ este posi.il ca actiunile lor+*ie direct+ *ie prin alti misionari sa se *i re*lectat si asupra daco-romanilor de la nordul $unarii. "e aceasta cale au putut a<unge si vor *i a<uns in zonele locuite de alogenii de la nordul $unarii o serie de o.iecte crestine. $in pacate ele nu au aparut pana acum in zonele masiv locuite de .ar.ari. In sc(im. au aparut numeroase si variate asemenea produse in zonele locuite de daco-romani+ ceea ce s-ar putea e2plica *ie prin activitatea cu scop general a misionarilor+ *ie prin misionarism diri<at acum anume si spre aceasta populatie. In acest din urma caz+ avem de-a *ace cu o *ateta putin di*erita a misionarismului+ aceea de intretinere si organizare a *lacarii credintei la comunitatile de<a e2istente 10. Cat de mare a *ost numarul crestinilor din provinciile dacice este acum greu de precizat. "rovinciile $acia inscriindu-se intre acele teritorii unde crestinii nu intrecusera inca in numar populatia pagana. Intre aceste provincii se numara si toate celelalte provincii romane de granita din ,uropa. Crestinismul daco-roman s-a nascut ca un *enomen social intern pe teritoriul provinciilor dacice+ in c(ip natural+ asa cum s-a nascut in toate
7777777777777777777777777777777 16 4Idem5 +p.108-10-. 10 4Idem5 +p.10-.

provinciile europene de granita. Inceputurile lui pot *i puse la s*arsitul secolului al II-lea ; inceputul secolului al III-lea+ indi*erent cat de 4izolati5 vor *i *ost crestinii din provinciile dacice+ indi*erent cat de mic va *i *ost numarul lor. ,volutia lui+ declansata de *ermentul oriental+ a*ost determinata de conditiile economice si sociale+de evolutia cultelor religioase din provincie. ,l nu a *ost nici urmarea unei transplantari+ nici a unei conversiuni impuse+ nici rezultatul unui misionarism organizat. A *ost un crestinism popular+ raspandit in paturile sarace+ care s-a des*asurat si dezvoltat apoi lent+ prin contact direct 4de la om la om5. $ensitatea descoperirilor+ locul si intensitatea des*asurarii vietii religioase crestine+ in perioada care a urmat a.andonarii provinciilor+ nici nu puteau *i atat de puternice+ daca nu ar *i e2istat o .aza serioasa+ daca nu ar *i e2istat precedente certe ale procesului de evang(elizare in timpul provinciei 18.

C. )arturii lingvistice pentru vec(i ea crestinis ului la ro ani.

Argumentul cel mai puternic pentru vec(imea crestinismului la dacoromani+ sunt cuvintele crestine de origine latina pastrate pana astazi in lim.a romaneasca+ in care se desemneaza notiunile de capetenie ale religiei crestine 1-. Toti cercetatorii ; istorici+ *ilologi si teologi ; sunt de acord ca notiunile de .aza ale credintei crestine sunt redate in lim.a noastra prin cuvintele de origine latina. Argumentul lingvistic constituie o dovada in plus in ce priveste patrunderea crestinismului la noi inca din perioada stapanirii $aciei de catre romani si in cea imediat urmatoare+ caci termenii de organizare .isericeasca i-am imprumutat mai tarziu de la slavi. ?ucrul este e2plica.il daca ne gandim la *aptul ca in toate provinciile romane cuprinse su. numele de Ilir'cum+ inclusiv in $acia nord-dunareana+ invatatura crestina a *ost propovaduita in lim.a latina. Terminologia crestina de origine latina din lim.a noastra arata ca aproape toate numirile de .aza ale credintei si unele *orme ale cultului crestin au *ost create pana in secolul al I/-lea. ,ste semni*icativ *aptul ca in rugaciunea 4Tatal nostru5 peste -0I din cuvinte sunt de origine latina. Acelasi lucru il o.servam si in 4&im.ilul credintei5 +*ormulat la primele doua sinoade ecumenice din anii ! % si !81.

77777777777777777777777777777 18 4Idem5 + p. 10--110. 1- N. /. "intea+ 4?egea &tramoseasca5 +p. 10.

Cercetand aceste cuvinte putem constata ca unele din ele au *ost preluate din lumea romana pagana+ dar au primit un nou sens+ al credintei crestine+ iar altele au *ost create pe loc+ anume pentru e2primarea notiunii de credinta 0. Cuvantul "iserica deriva din latinescul "asilica+ la randul sau *ormat din grecescul ==imparat si =casa+ adica casa imparateasca. $eci din acest cuvant+ la inceput de origine greceasca+ trecut apoi in lim.a latina s-a *ormat si cel romanesc de .iserica. Cu timpul+ notiunea s-a e2tins de la lacasul de cult asupra intregii comunitati crestine. Alt cuvant+ Dumnezeu+ provine din Domine Deus+ iar in vec(ea *orma populara *ara i+ Domne Deus+ vec(e invocatie pagana+ adaptata si de crestini pentru unicul lor $umnezeu. Alt cuvant latin este duminica+ si provine din dies dominica+ adica ziua $omnului+ termen care a inlocuit sar.atoarea saptamanala dies solis :ziua soarelui1. %loriile ; poarta numele unei sar.atori pagane de primavara+ %loralia+ adica sar.atoarea+ care se praznuia primavara apropiata ca data de Intrarea )antuitorului in Ierusalim. Rusaliile ; nume de la sar.atoarea pagina Rosalia+ ziua pomenirii mortilor praznuita primavara cand in*loreau tranda*irii+ zi apropiata cu cea a "ogorarii $u(ului &*ant+ de aceea crestinii daco-romani i-au atri.uit numele vec(ii sar.atori pagane. Cuvantul sar"atoare deriva din dies servatoria+ prescurtare din conservatoria+ zi inc(inata zeilor care aparau pe om trupeste si su*leteste. Cultul zeilor pazitori s-a mostenit intr-o alta *orma si in crestinism+ in cultul s*intilor si al martirilor+ considerati si ei ca aparatori ai credinciosului. Cuvantul crestin deriva din latina ; chrestianus . acest cuvant e *oarte vec(i+ caci de indata ce cineva im.ratisa noua religie era numit chrestinus. Tre.uie aratat *aptul ca pana astazi+ in unele parti ale tarii+ cuvantul crestin+ ca si roman+ sunt sinonime cu cel de sot+ .ar.at. /er.ul a .oteza deriva din latinescul .aptisto+-are+ la randul sau derivat din grecescul cu*und in apa. >nii termeni de credinta au *ost *auriti pe loc+ cu a<utorul poporului de lim.a latina. Terminologia crestina de origine latina din lim.a noastra este cel mai .un argument pentru o crestinare a populatiei daco-romane pana in secolul al I/-lea 1. 4$eci procesul de increstinare al stramosilor nostri s-a indeplinit in acelasi timp cu procesul de *ormatiune+ de unde ne-a ramas pana astazi e2presia *oarte caracteristica si adevarata pentru acest *apt istoric6un crestin de roman5 + iar terminologia crestina de origine latina+ cu modi*icarile
77777777777777777777777777777 0 "r. )ircea "acurariu+ 4Istoria Bisericii 9rtodo2e Romane5 +vol. I+ ,ditura Institutului Bi.lic si de )isiune al B.9.R. +Bucuresti+1-- + p.0 . 1 4Idem5 +p.0 -80. N. /. "antea+ 4op.cit5 +p.1-.

!0

proprii *oneticii romanesti+ pune mai presus de orice indoiala ca romanii au primit crestinismul in *orma latina !+ deci duce la *ormarea poporului roman.

4.

)arturii ar(eologice privind inceputul crestinis ului la ro ani

In privinta mult discutatei pro.lama a continuitatii crestinismului la romani+ semni*icative sunt o.iectele paleocrestine din secolul al I/-lea+ unele din secolul al /-lea+ descoperite in di*erite localitati+ mai ales in *ostele orase romane. ,le dovedesc atat vec(imea crestinismilui la noi+ cat si continuitatea populatiei daco-romane de lim.a latina #. Izvoarele literare lipsesc sau cele care e2ista pentru aceasta perioada nu ne dau in*ormatii nici macar in legatura cu teritoriile care au intrat su. ocupatie romana. Acesta este motivul pentru care rezultatul cercetarilor si descoperirile ar(eologice constituie singurele in*ormatii+ cu toata di*icultatea de a le interpreta corect. &a vedem cum se prezinta situatia in prima suta de ani dupa a.andonarea provinciilor $acia si cum poate *i interpretata prezenta si circulatia o.iectelor crestine6 numarul descoperirilor si o.iectelor paleocrestine este mult mai mare decat epoca precedenta+ ceea ce in c(ip evident sugereaza pe de-o parte intensi*icarea procesului de evang(elizare acolo unde descoperirile apar in continuare+ pe de alta parte o raspandire a lor acolo unde descoperirile se a*la mai departe de centrele de traditie crestina %. Caracterul crestin al o.iectelor din secolul al I/-lea nu mai poate *i pus in discutie 6. Cel mai reprezentativ monument paleocrestin daco-roman a *ost descoperit in anul 100%+ nu departe de comuna Biertan+ <ud. &i.iu+ la radacina unui copac taiat din padurea 4C(inedru5. Astazi o.iectul se a*la in muzeul BruJental din &i.iu. 9.iectul sacru este con*ectionat din .ronz si se compune dintr-ota.ula ansata si un disc prevazut cu doua ansete de *i2are. Ta.ula contine inscriptia 4,89 @,N9/I>& /9T>) "9&>I5 + adica 4,u @enovius am pus aceasta danie5 + dispusa pe trei randuri+ iar discul reda monogramul constantinian al lui 3ristos+ inscris intr-un cerc 0.
7777777777777777777777777777 ! 4Idem5 +p. !. # "r.). "acurariu+ 4op.cit.5 +p.-6. % N. 8udea+ I.8(iurco+ 4op.cit.5p.11--1 0. 6 4Idem5 +p. 1. 0 N.Branga+ 4Cand si de unde patrunde crestinismul in $acia F5 + "e marginea unor vestigii din muzeul BruJental+ in )itropolia Ardealului+ anul E/I+nr.11-1 + 1-01+ p.88#.

!1

Alt o.iect paleocrestin s-a descoperit in apropiere de ruinele *ostului castru roman de la "orolissum+ si este un vas cu inscriptie si sim.oluri crestine+ impreuna cu alte *ragmente ceramice si piese de *ier si .ronz+ apartinand secolului al I/-lea . "ro.a.il era un disc+ pe a carui parte interioara centrala se poate distinge clar monograma criptogra*ica a lui 3ristos+ inscrisa intr-un patrulater de *orma trapezoidala. &pre una din .azele trapezului se a*la incizate sim.oluri crestine6 un pom si o pasare. Alaturi apar alte cateva semne si paini. "e e2teriorul laturilor trapezului se gaseste inscriptia6 4,89G/I>& sau >?>& G/9TG"G5. "rin 18!0-18#0+ in minele "otaisei romane+ s-a descoperit o gema de oni2 de *orma ovala cu dimensiunile de circa 1+1 ;1 +! cm. si are pe ea sculptata scena 4Bunului "astor5. "e un mic postament este in*atisat un .ar.at in picioare+ redat din *ata+ im.racat in tunica. "e umeri poarta un miel+ caruia ii tine picioarele cu mana stanga iar dreapta si-o reazima pe sold. ?a picioarele sale sta un alt miel+ cu privirea in sus+ spre .ar.at. In marginea stanga a gemei+ pe un mic piedestal+ se inaltta un mic copac cu doua ramuri+ inclinate deasupra .ar.atului+ pe o ramura *iind o pasare. In partea dreapta a gemei se vede o cora.ie din care cade un om in apa+ in *ata unui monstru marin gata sa-l ing(ita. Inn <urul cora.iei se disting literele grecesti . &im.olismul acestor scene este usor de e2plicat. 9mul cu mieii este 4Bunul "astor5 :)antuitorul1+ motiv intalnit si pe alte monumente crestine :picturi din catacom.e+sarco*age +geme1+ pasarea este porum.elul+sim.olul $u(ului &*ant+ omul care cade din cora.ie si monstrul marin sim.olizeaza pe Iona ing(itit de c(it.In s*arsit+ criptograma crestina+ intalnita pe numeroase o.iecte paleocrestine+ tre.uie citita ast*el6 4Iisus 3ristos+ =iul lui $umnezeu )antuitorul5+ iar cuvantul inseamna peste+ acesta *iind unul din sim.olurile crestine din primele secole. 8ema dateaza tot din secolul al I/lea d.3.+ dupa unii ar(eologi c(iar din secolul al III-lea. ,ste un e2emplu destul de rar avand grupate la un loc atatea scene+ dar si cu o minunata e2ecutie te(nica+ provenind pro.a.il din Rasaritul crestin grecesc. Aceasta piesa a disparut pro.a.il in cursul revolutiei din 18#8+ asa ca o cunoastem dintr-o descriere contemporana. In Transilvania s-au descoperit si cateva opaite paleocrestine+ pe care se a*la imprimat semnul crucii. $e pilda doua opaite la Apulum 8. >nul dintre opaite poarta pe discul adancit o cruce in relie*+ decorata cu rom.uri+ iar pe c(enarul acestuia un sir de cinci cercuri concentrice alterand cu rom.uri. Ast*el de opaite se cunosc in secolul I/-lea in A*rica de Nord+ Italia si "anonia de unde s-au raspandit si in alte provincii ale Imperiului Roman. 9paitul de la Apulum este considerat de provenienta italica -.
777777777777777777777777777777 0 pro*.C.C.8iurgescu+ 4Insemnatatea iscriptiei crestine in lim.a latina de la Biertan5+ in )itropolia 9lteniei+ anul EEII+ nr.%-6+ 1-00+ Craiova+p.#0!-#0%.. 8 "r. )ircea "acurariu+ 4Istoria Bisericii 9rtodo2e Romane5 +p.-0---.

- I. Barnea+ 4Noi consideratii privind monumentele crestine din $acia5 + in 4Indrumator pastoral5 nr.1+1--0+ Al.a Iulia+ p.111.

&-au mai descoperit un opait la $e<+ un opait de .ronz la "orolissum+ alt opait de lut+ se pare un produs al unui ceramist daco-roman+ azi in muzeul din $eva !0. "e langa aceste o.iecte importante+ pentru datarea crestinismului timpuriu pe aceste pamanturi+ au *ost scoase la iveala importante monumente din perioada paleocrestina. In urma sapaturilor ar(eologice au *ost gasite in cetatea 3istria :in $o.rogea1 trei .asilici toate avand acelasi plan+ trei nave si o a.sida+ toate datand din secolele /-/I. Alta .asilica a *ost descoperita in $inogetia si ea datand de prin secolul al I/-lea. >n important monument eate .asilica din &ucidava in 9ltenia+ ea 4*iind prima .asilica descoperita in $acia Traiana5si datand din secolul al I/-lea ! . 9.iectele si monumentele paleocrestine descoperite mai sus constituie o marturie puternica in spri<inul tezei continuitatii populatiei romanice in $acia carpatica dupa retragerea lui Aurelian. In acelasi timp ele sunt o marturie ca invatatura crestina avea in secolul al I/-lea radacini adanc in*ipte in pamantul in care traim. Toti istoricii si ar(eologii admit ca dupaa Constantin cel )are+ adica dupa !1!+ se poate vor.i de o generalizare a crestinismului in lumea daco-romana din sudul $unarii !!.

777777777777777777777777777777777 !0 "r. ). "acurariu+ 4op.cit5 +p.--. !1 C. ?. Baluta+ 49 lucerna paleocrestina din $acia5 +in Apulum+ /I+ 1-06+ p.6 . ! I. Barnea+ 4)onumente de arta crestina descoperite pe teritoriul Repu.licii "opulare Romane5 +in &tudii Teologice+ nr.%-6 +mai-iunie+ 1-%8+ p. 80- -8. !! "r. ). "acurariu+ 4op.cit5 +p.10!.

!!

CAPITOLUL IV "piritualitatea in "c<t(ia )inor

Intre provinciile tarii noastre+ $o.rogea reprezinta pionierul in cele ale credintei crestine. Aici a propovaduit &*antul Apostol Andrei+ punand inceputul primelor comunitati+ aici sunt cunoscuti primii episcopi si tot de aici provin cele mai multe vestigii ar(eologice cu caracter crestin.

A. )ona(is ul do$rogean in secolul al IV-lea

)ona(ismul a constituit o.iectul de studiu a numerosilor cercetatori.)otivele acestor initiative au avut ca punct de plecare+ in principal+ dorinta de a e2plica cauzele ce au determinat aparitia acestei miscari in perioada vec(e+ apoi cunoasterea etapelor ei de dezvoltare+ precum si rolul pe care societatea mona(ala l-a <ucat in istoria Bisericii. &tudiiile e*ectuate de-a lungul timpului au dus la concluzia ca mona(ismul nu este altceva decat asceza primelor comunitati crestine trans*erate in pustiu sau mai precis+ intr-un cadru ce o*era conditii optime anga<arii totale in e*ortul spre desavarsire. &e a*irma in acelasi timp+ in urma unor cercetari recente+ ca mona(ismul nu este o creatie pur egipteana+ ci el a aparut in mai multe puncte ale crestinatatii ; ,gipt+ "alestina+ &iria+ )esopotamia ; independente unele de altele. ,tapele coagularii sale ca miscare religioasa aparte se intind de-a lungul primelor trei veacuri+ in prima parte a secolului al I/-lea avand loc institutionalizarea sa. In ceea ce priveste provincia romana &c't(ia )inor+ tre.uie precizat dintru inceput *aptul ca ea a o*erit conditii prielnice vietii mona(ale. "e langa vec(imea comunitatii crestine istro-pontice+ de origine apostolica+ caracteristica a tuturor provinciilor in care mona(ismul a aparut timpuriu+ se evidentieaza si unele trasaturi de ordin local ce au putut inlesni dezvoltarea vietuirii ascetice. "rima dintre ele priveste conditiile geogra*ice ; vegetatia si relie*ul provinciei ; *avora.ile raspandirii miscarii mona(ale intre $unare si )are.Acest *apt este relatat magistrtal de &*antul Ioan Casian+ originar din c(iar &citia )inor. In convor.irile sale cu parintii pustiei+ el a*irma despre locurille sale natale ca6 4G.au intinderi+ singuratati si paduri care puteau nu

!#

numai sa-l incante pe mona(+ dar c(iar sa-i daruiasca cele mai .une conditii de viata5. &unt apoi unii istorici care sustin ca mentalitatea si atitudinea populatiei geto- dacice *ata de traiul ascetic au spri<init raspandirea mona(ismului crestin in randurile stramosilor nostri c(iar de la inceput. ,i aduc in spri<inul acestei a*irmatii pasa<e din opera istoricului evreu Iosi* =laviu :secolul I d.3.1si a *ilozo*ului stoic "oseidonius+ ale carui relatari au *ost inregistrate de geogra*ul grac &tra.o :sec. I d.3.1+ pasa<e ce ilustreaza aprecierea de care se .ucura traiul ascetic in randurile geto-dacilor. $esc(iderea populatiei istro-pontice *ata de vietuirea mona(ala crestina tre.uie privita insa cu oarecare rezerve. In secolul al treilea+ aceasta populatie cunoaste de<a un intens proces de romanizare+ proces care ii va *i produs modi*icari su.stantiale si in privinta modului de receptare a traiului ascetic. "utem totusi presupune ca elementul ascetic odata patruns in &c't(ia )inor+ *ie prin misionarii veniti din 9rient+ *ie prin mi<locirea legaturilor economice ; care *acilitau sc(im.ul de in*ormatii ; va cunoaste aici o rapida dezvoltare. =aptul este important pentru mai .una apreciere si intelegere a evolutiei mona(ismului do.rogean de-a lungul secolului al I/-lea. "ana la s*arsitul secolului al III-lea nu mai avem nici o in*ormatie de ordin documenta sau antropologic care sa ateste e2istenta vietii ascetice crestine in tinutul istro-pontic. "rimele stiri documentare despre mona(ismul do.rogean ne sunt o*erite de te2tul (ag(iogra*ic al patimirii s*intilor Astion si ,pictet. Important este insa *aptul ca in acest te2t (ag(iogra*ic intalnim pentru prima data termenul 4mona(5 legat de provincia $o.rogea. Numele lui Astion este insotit nu mai putin de cinci ori ; cate o data la inceput si la s*arsit si de trei ori in cuprinsul documeentului ; de apelativul 4mona(5. $eci in anul 86-!0! s*antului Astion ii este atri.uita calitatea de 4mona(51. I.".&. Nestor /ornicescu a*irma ca calitatea de mona( a lui Astion este desigur un adaos dintr-o epoca ulterioara. ,l accepta insa *aptul ca ,pictet si Astion traiau in castitate+*orma o.isnuita de atunci a ascezei crestine . Te2tul (ag(iogra*ic o*era numeroase in*ormatii despre cei doi mucenici+ permitand ilustrarea si evidentierea principalelor caracteristici ale traiului lor. $e aici deducem ca ei erau necasatoriti+ nicaieri nu e#ste amintita o *emeie care sa coa.iteze impreuna cu ei+ iar despre s*antul ,pictet se spune ca aveea o educatie aleasa si ducea o viata plina de evlavie si nepri(anita+ caci de mic copil+ punandu-se in slu<.a $omnului se intarea in toate invataturile lui 3ristos. ,i renuntasera apoi la avere im.ratisand saracia de .una voie. ,pictet nu a pregetat a-i recomanda lui Astion parasirea tuturor celor lumesti inca de la prima intalnire6 4/ino asadar+ *iule si lasa-le pe cele
777777777777777777777777777777777 1 dr. Ionut 3olu.eanu+ 4)ona(ismul do.roggean in secolul al I/-lea5+in revista &*antul Apostol Andrei+ anul III++ nr.%+ 1- -+ p.- --!.

!%

dr. Nestor /ornicescu+ Ar(iepiscop si )itropolit+ 4>na dintre primele scrieri ale literaturii romane stravec(i 6patimirea s*intilor ,pictet si Asttion5 +in )itropolia 9lteniei+1-8-+ nr.1+ p.61.

soocotite de pret in aceasta lume+ caci toate acestea care se vad acum + sunt trecatoare si pieritoare5. )ai tarziu+ s*antul Astionii cere+ la randul mamei sale+ ca partea de avere care i se cuvine sa o imparta saracilor. Cat priveste activitatea s*intilor ,pictet si Astion era concentrata pe rugaciune si misiune+ la *el in inc(isoare *iind+ au priveg(eat si s-au rugat. ?a *el propovaduirea credintei crestine este a*irmata indirect+ prin misiunea pe care o des*asoara cu orice prile< !. ?ocuinta lor a *ost locali2ata in a*ara castrului roman+ in cartierul marinarilor+ deci la marginea societatii. 9ri +acest *apt coro.orat cu trasaturile ascetice ; castitatea+ saracia+ascultarea+ viata in rugaciune ; ne determina sa-i incadram pa s*intii ,pictet si Astion in categoria ascetilor traitori la marginea ssocietatii. &*intii Astion si ,pictet sunt+ deci+ primii mona(i+ asceti traitori atestati documentar in perioada anilor 86-!0! pe teritoriul $o.rogei. )odul de vietuire al s*intilor ,pictet si Astion pare a nu *i *ost o e2ceptie in teritoriul dintre $unare si )area Neagra. In*ormatiile ar(eologice si documentare dovedesc ca in provincia istro-pontica vietuiau in aceeasi perioada de timp+ la cumpana secolelor III-I/si alti asceti crestini. In prima <umatate a secolului al I/-lea+ mona(ismul crestin se a*irma in cadrul Bisericii+ *iind acceptata ca societate religioasa aparte. "e teritoriul $o.rogei+ mona(ismul institutionalizat este atestat sigur la mi<locul secolului al I/-lea. ,l este legat de activitatea lui Audius+ calugar din )esopotamia+ care a *ost e2ilat in tinutul istro-pontic de catre imparatul Constantius al II-lea :!!0-!611+ *iul lui Constantin cel )are:!0%-!!01. ,2ilul a *ost determinat de tul.urarile pe care Audius si adeptii sai le produceau in Biserica datorita rigorismului vietii lor #. Ne punem insa intre.area6 manastirile audienilor au *ost primele ast*el de asezaminte in*iintate in $o.rogea sau la data e2ilarii lui Audius+ in provincia istropontica e2istau de<a unele locasuri de cuviosie ortodo2eF In aceasta privinta un raspuns *erm+ .azat pe in*ormatii documentare clare+ nu poate *i dat. "utem insa intui starea vietii mona(ale din $o.rogea la aceasta data+ analizand evolutia vietii religioase de aici de-a lungul primei <umatati a secolului al I/-lea. Inca inainte de edictul de la )ediolanum din !1!+ in provincie e2ista o Biserica puternica+ .ine organizata+ avand in *runte un ierar(. Aceasta+ alaturi de nimarul mare de martiri do.rogeni din perioada persecutiilor dovedesc larga raspandire a crestinismului+ atat in mediul ur.an cat si in mediul rural %. In a doua <umatate a secolului al I/-lea+ e2istenta manastirilor ortodo2e pe teritoriul $o.rogei nu mai poate *i pusa su. semnul intre.arii.
777777777777777777777777777777777

!6

! Actul martiric al &*intilor ,pictet si Astion+ pastrat intr-o copie in lim.a latina din secolul al E/-lea+ a *ost pu.licat la noi in editie .ilingva:te2t latin-roman16 4$espre &*intii ,pictet si Astion )ona(ul+ martiri din &c't(ia5 :traducere de pro*. $. "opescu1 in )itropolia 9lteniei+1-8-+ nr.1+ p.0%-110. # dr.I. 3olu.eanu+ 4art.cit.5 +p.-6--8. % 4Idem5 +p.--.

&apaturile ar(eologice din ultimii ani au scos la lumina ruine ale unora dintre vec(ile locasuri de cuviosie+ con*irmand veridicitatea in*ormatiilor documentare ce atestau e2istenta vietii mona(ale. Nu departe de antica cetate romana I.ida+ azi &lava Rusa+ cercetatorii au scos la supra*ata ruinele unui important comple2 mona(al paleocrestin+ primul de acest *el ; prin vec(ime si ar(itectura sa ; de pe teritoriul $o.rogei. /aloarea acestei descoperiri este cu atat mai mare+ cu cat *aza de inceput a comple2ului a *ost datata de ar(eologi din a doua <umatate a secolului al I/-lea. $esi comple2ul mona(al a *ost permanent e2tins de-a lungul timpului+ dimensiunile sale+ daca le raportam la restul locasurilor de cuviosie din 9rient+ au ramas modeste+ *apt care i-a determinat pe istorici sa presupuna ca numarul calugarilor care au virtuit aici a *ost destul de mic. ,i considera insa ca *oarte pro.a.il+ acest comple2 mona(al era doar unul din multele ast*el de manastiri care e2istau la acea vreme in provincia &c't(ia 6.

B.

)artiri crestini in tinuturile dunarene

>nul dintre pilonii puternici care au sustinut si sustin spiritualitatea crestina a &c't(iei )inor au *ost numerosii martiri su. $iocletian si su. ?icinius+ mai ales soldati dar si credinciosi de toate categoriile+ inclusiv clerici+ pe care i-a dat aceasta provincie 0. Cel mai insemnat oras din provincia romana &c't(ia )inor era Tomisul+ Constanta de azi+ considerat o 4metropola5 a provinciei. Aici a luat *iinta si cea mai vec(e episcopie daco-romana+ cu ierar(i invatati care au scris lucrari teologice ori au participat la di*erite sinoade ecumenice si locale. In cursul persecutiilor lui $iocletian+ )a2imian+ 8aleriu si ?iciniu+ Tomisul a dat cel mai mare numar de martiri. >nii istorici socotesc ca ar *i *ost peste 60 de martiri. ,ste greu sa-i pomenim pe toti+ de aceea ne vom margini la cei mai de seama dintre ei. )artirologiile apusene + precum si sina2arele din )ineiele ortodo2e+ pomenesc pe episcopul ,*rem al Tomisului care ar *i patimit aici intr-o zi de 0 martie+ pro.a.il in !0#. se spune cum ca el ar *i *ost trimis aici de catre patriar(ul ,rmon al Ierusalimului+ cu cativa ani inainte. "entru ca n-a voit sa <ert*easca zeilor+ a *ost decapitat. /ec(ile sina2are grecesti si )ineiele ortodo2e pomenesc+ la 1! septem.rie+ sase martiri care au patimit la Tomis su. imparatul ?iciniu+ prin anii ! 0-! !6 )acro.iu+ 8ordian+ Ili+ @otic+ ?ucian si /alerian. )acro.iu si

!0

8ordian erau doi tineri originari din Asia )ica si care serveau la curtea imparateasca a lui ?iciniu. Au *ost inlaturati din slu<.a lor+ pentru ca se 777777777777777777777
6 4Idem5 +p.108-10-. 0 "r.pro*. I.8(e.Coman+ 4&piritualitatea patristica in &c't(ia )inor5 +in 9rtodo2ia+ anul EEIE. + aprilieiunie+ 1-00+ p.160.

marturisisera crestini+ *iind e2ilati tocmai la Tomis. Aici au asistat la interogatoriul care s-a luat crestinilor Ili+ @otic si ?ucian+ care au *ost condamnati la decapitare. )acro.iu si 8ordian au impartasit o soarta asemanatoare+ *iind arsi in *oc+ din porunca guvernatorului provinciei )oesia In*erior. $espre alerian se spune ca ar *i murit mai pe urma+ plangand pe mormintele *ratilor de su*erinta. )artirologiile apusene pomenesc+ la si ! ianuarie ca martiri in Tomis pe trei *rati6 Arg(eu+ Narcis si )arcelin+ morti toti in cursul persecutiei lui ?iciniu. "rimii doi au *ost ucisi prin taierea capului cu sa.ia+ intrucat au re*uzat inrolarea lor in armata romana repaganizata de impararul ?iciniu. Cel mic+ )arcelin+ a *ost aruncat in mare. Trupul sau a *ost insa adus de valuri la tarm+ iar un crestin l-a dus in ascuns la casa saB acolo au avut loc apoi multe vindecari minunate. >nii istorici socotesc ca ei ar *i *ost *iii unui episcop de la Tomis. Intre centrele importante din &citia )ica se numara si orasul A2iopolis:langa Cernavoda1+ port pe malul drept al $unarii . "ersecutiile dezlantuite impotriva crestinilor de imparatul $iocletian si coregentii sai+ apoi continuate de ?iciniu+ au *acut multe victime in randul crestinilor de aici+ ale caror nume sunt consemnate in di*erite acte martirice. $in randul martirilor care au patimit aici+ pomenim doar trei+ care sunt mai .ine cunoscuti. ,ste vor.a de martirii C(iril+ C(indeas si Tasius+ ale caror nume sunt pomenite si intr-o inscriptie descoperita aici+ in anul 1-#0. &*antul C(iril era *oarte mult cinstit in A2iopolis. &e crede ca pe mormantul lui s-ar *i ridicat o .azilica ale carei ruine se mai vad si astazi. Tot asa de cunoscut era si mormantul lui C(indeas+ un s*ant local+ pro.a.il un dacoroman. In privinta lui Tasius+ multi istorici socotesc ca este una si aceeasi persoana cu ostasul martir $asius+ despre care 4actul sau martiric5 arata ca ar *i patimit in cetatea $urostorum+ in ziua de 0 noiem.rie !0#. Acesti istorici cred ca el ar *i su*erit martiriul la A2iopolis+ iar mai tarziu i-au *ost asezate moastele+ pentru o vreme in $urostorum 8. >n alt s*ant martir de origine traco- daca este si $adas sau $ada+ din satul 9zovia+ din sudul $o.rogei+ unde i s-a taiat capul la 8 aprilie !0#+ martirizat impreuna cu s*intii )a2im si Kuintilian+ sar.atoriti impreuna la 8 aprilie -. In septem.rie 1-01 s-a *acut o descoperire de mare insemnatate+ care pune si mai multa lumina vec(imea si vigoarea crestinismului daco-roman.

!8

,ste vor.a de o .azilica paleocrestina avand trei nave si o a.sida semicirculara :altarul1+ descoperita in comuna Niculitel din <ud. Tulcea+ la
777777777777777777777777777777777 8 "r. )ircea "acurariu+ 4&*inti daco-romani si romani5 +p.!0-!-. - I. Ionescu+ 4Inceputurile crestinismuluiG5 +p.1! .

vreo 10 Jm.de vec(ea cetate romana Noviodunum. /aloarea acestei .azilici sta in cripta sa cu moaste de martiri+ de *orma patrata. In interior s-a a*lat o racla de lemn asezata pe pavimentul de piatra+ in care erau moastele a patru martiri.In interior+ pe peretele din stanga intrarii+ a *ost zgariat in mortalul crud o inscriptie in greceste6 4)artirii lui 3ristos5+ iar pe peretele din dreapta apare din nou cuvantul 4martiri5 +precum si numele lor6 @otiJos+ Attlos+ Hamasis si =ilippos. In anii urmatori+ continuandu-se cercetarile ar(eologice+ su. nivelul acestei cripte s-au mai descoperit resturi din trupurile altori martiri ale caror nume nu se cunosc. "e o lespede de calcar se a*la o inscriptie+ ccu urmatoprul cuprins6 4Aici si acolo :se a*la1 sangele martirilor5. Ar(eologii care s-au ocupat de aceste descoperiri de la Niculitel n-au putut sta.ili data si timpul patimirii acestor sase martiri. Cei mai multi socotesc ca au *ost martirizati in localitatea invecinata Noviodunum :azi orasul Isaccea1+ *ie in cursul persecutiei lui $iocletian prin anii !0!-!0#+ *ie in timpul imparatului ?iciniu+ care a luat mai multe masuri impotriva crestinilor+ prin anii !1--! #. "oate cei doi+ necunoscuti+ ssa *i patimit si mai devreme. )artirologiul numit 4sirian5 pomeneste de ucenicul =ilippos in ziua de # iunie+ iar martirologiul numit 4ieronimian5il mentioneaza pe toti la aceeasi data adaugand si alte nume6 Kuirinus+ Iulia+ &aturninus+ &aldunus+ Ninnita+ =urtunia si alti %+ ale caror nume sunt notate. &-ar putea ca intre ei sa *i *ost si cei doi martiri necunoscuti descoperiti la Niculitel. Numele primilor trei sunt orientate6 primul+ cel de =ilippos+ spre Bi.lie+ iar celelalte sunt latine+ deci ar *i niste localnici daco-romani. In a doua <umatate a secolului al I/-lea+ pe locul in care au *ost ingropati s-a ridicat o .azilica in scopul cinstirii lor in *iecare an. "ro.a.il+ acest lacas de inc(inare paleocrestin ; sau vreo manastire care se va *i ridicat mai tarziu ; a dat satuluinumele de )anastiresti+ care este intalnit ion cateva izvoare medievale. Bazilica de la Niculitel prezinta o mare insemnatate pentru istoria Bisericii noastre+ pentru ca aici s-au pastrat singurrele moaste de martiri din perioada paleocrestina descoperite pe teritoriul Romaniei. Astazi+ moastele sunt asezate spre cinstire in .iserica manastirii Cocos situata in apropiere 10. $aca tinem seama de marele numar de martiri care si-au varsat sangele pe pamantul &c't(iei )inor+ pamant s*intit prin acest sange si prin (arul lui $umnezeu+ care a *acut si continua sa *aca din madularele
!-

martirilor 4arme ale dreptatii si ale luminii5+ urmeaza ca $o.rogea este o cetate .inecuvantata a martirilor prin du(ul (ristic 11.
77777777777777777777777777777 10 "r. )ircea "acurariu+ 4Idem5 +p.!--#0. 11 "r. 8(e. Coman+ 4op.cit.5p.16!.

Numarul martirilor este insa mult mai mare+ dupa cum a*lam din )artirologii sau din )ineie+ dar de multe ori stirile nu sunt sigure+ in ceea ce priveste data si locul patimirii. "resupunem ca multi dintre ei erau dacoromani. &a-i rugam sa ceara lui 3ristos $omnul+ pentru care au patimit+ pacea si mila &a+ pentru intreg neamul romanesc de pretutindeni si sa-i cinstim 1 .

#0

77777777777777777777777777777777 1 "r. ). "acurariu+ 4Idem5 +p.!8.

CAPITOLUL V
Teologi daco-ro ani A. "#antul Ioan Casian ai de sea a

a1 /iata
&*antul Ioan Casian este unul dintre scriitorii si ascetii latini de marca ai secolului I/-/. Izvoarele principale asupra vietii sale sunt propriile sale opere1 si prezentarea de catre cel mai vec(i .iogra* al sau+ 8(enadie de )arsilia+ ca *iindde natiune scita. $upa indelungi ocolisuri care au situat originea lui Casian *ie in "rovence :8alia1 din cauza admira.ilei lim.i latine+ *ie in &iria+ *ie in "alestina :&c't(opolis1+ se revine acum la indicatia precisa a lui 8(enadie+ care era aproape contemporan a lui Casian locuind in acelasi oras :)arsilia1 si avand pro.a.il legaturi cu rude+ ucenici etc.+care cunoscusera de aproape pe Ioan Casian. Cinci din sapte manuscrise au *ormula 6 4natione sc't(ia5 +in te2tul lui 8(enadie. Casian insusi marturiseste episcopului Castor din 8alia ca el era un strain pentru aceasta tara. =ara sa dea amanunte asupra locului sau de nastere+ Casian declara ca proprietatea *unciara a stramosilor sai era un tinut *rumos+ placut la vedere si cu intinderi singuraticeB prin locurile retrase ale padurilor si impre<urimile sale+ acest tinut incanta pe un mona( si in acelasi timp putea o*eri multe mi<loace de trai . In 1-1 invatatul ar(eolog /asile "arvan a descoperit in padurea satului &erimet :numit azi Casian+ pe valea raului Casimcea1 doua inscriptii care pomeneau de 4(otarele Cassienilor5 . Inseamna ca invatatul calugar purta numele locului natal. Nascut pe la anul !60+ intr-o *amilie de oameni de *runte+ a primit o educatie aleasa intr-una din renumitele cetati grecesti de pe tarmul apusean al "ontului ,u2in+ poate la Tomis+ cunostea .ine cultura greaca si latina. &e pare ca a intrat de tanar intr-o asezare mona(ala din regiune+ inde a do.andit si o pregatire teologica !. Ioan Casian a primit a intinsa si *rumoasa cultura clasica+ cum el insusi o marturiseste in 4Colatiunea a EI/-a5+ staruinta pedagogului si lectura continua l-au *acut sa-si insuseasca productiile poetice ale antic(itatii+ legendele si istoria raz.oaielor pana intr-atat+ incat ii veneau in minte c(iar
#1

777777777777777777777777
1 "r. I. 8(e. Coman+ 4&criitori .isericesti din epoca straromana5 +p. 10. Idem+ 4Contri.utia scriitorilor patristici din &c't(ia )inor ; $o.rogea la patrimoniul ecumenismului crestin in secolele al I/-lea ; /I-lea5 +in 9rtodo2ia+ anul EE+ nr.1+ianuarie-martie+ 1-68+p.6. ! "r. ). "acurariu+ 4&*inti daco-romaniG5 +p.%!.

in timpul rugaciunii si al cantarilor. Casian a *ost initiat din vreme in marii clasici latini+ /irgiliu+ 3oratiu+ "ersiu+ &allustiu+ Cicero+ a caror arta literara l-a in*luentat decisiv#.In <urul anului !80+ insotit de sora sa si de un prieten cu numele 8(erman+- pe care mai tarziu il va numi 4s*ant5- porneste intr-o lunga calatorie in Rasarit+ pentru a cunoaste ?ocurile &*inte+ in care a trait si a invatat )antuitorul Isus 3ristos. Cei doi tineri daco-roman+ Ioan si 8(erman+ s-au asezat intr-o manastire langa Betleem+ nu departe de pestera unde &-a nascut )antuitorul. $upa cinci ani+ deci prin!8%+ dorind sa do.indeasca noi cunostinte si a se intari in virtute+ cei doi mona(i se indreapta spre pustiul ,giptului+ acolo unde traisera marii5parinti ai pustiei5."avel din Te.a+ Antonie cel )are+ "a(omie cel )are+ alcatuitorii primelor rinduieli de viata mona(ala+ unde au ramas sapte ani. A urmat o scurta reintoarcere la Betleem+ dupa careau mai stat cativa ani in ,gipt+in continua cautare a izvoarelor desavarsirii du(ovnicesti% . ,i cercetau indeose.i pustiul ascetic+ unde se nevoiau cei mai im.unatatiti avvi.In ,gipt cei doi prietenidaco-romani au vizitat nu numai vietuitoriidin pustiul ascetic+ ci si comunitatile de la "anep(isis+ T(ennesis si H(ellia+ asezandu-se cand intr-in loc+ cand in altul si intrand in legatura cu parinti sau ana(oreti vestiti ca6 C(anemon+ Iose*+ Nesteros+ "iam+ A.raam+ )oise+ "anu*rie+ A*alan. Nu e e2clus ca ei sa *i vizitat si pe ,vrag(ie "onticul+ origenist de marca+ radiind =ilocalia marelui invatator ale2andrin+ desi o dovada indiscuta.ila nu avem nici in operele lui+ nici in ce au scris alti autori patristici despre el 6. &iliti de anumite tul.urari create intre calugari in <urul anului #00 cei doi prieteni+ Ioan si 8(erman+ vin la Constantinopol+ unde pastorea atunci ca ar(iepiscop marele dascal si cuvantator &*antul Ioan 8ura de Aur. Acesta l-a si (irotonit pe Ioan Casian intru diacon+ *apt pentru care marturisea mai tarziu ca i se socoteste ca 4ucenic5. Nici n-a avut avut parte de linistea la care ravnea+ pentru ca in anul #0# marele sau parinte du(ovnicesc a *ost arestat si trimis in e2il in Armenia+ unde a si murit in #00. Intristat de cele intamplate+ in anul #0% Casian si 8(erman au plecat la Roma+ prezentand papei Inocentiu I rugamintea clerului si a credinciosilor din Constantinopol de a-l a<uta pe s*antul Ioan 8ura de Aur. )i<locirea lor n-a avut insa nici o urmare. In aceasta situatie cei doi raman un timp la Roma. $upa sederea lor aici nu mai avem nici o stire despre 8(erman. "ro.a.il a murit aici+ in *osta capitala a Imperiului Roman.
#

Ioan Casian a plecat apoi singur la )arsilia+ in sudul Italiei+ unde a *ost (irotonit preot si a intemeiat doua manastiri+ una de calugari si alta de calugarite+ in <urul anului #1%. ?e-a dat aceleasi randuieli de viata pe care le
7777777777777777777777777777777777 # "r.I. 8(e. Coman+ 4&criitori .isericesti din epoca straromana5 +p. 0. % "r. )."acurariu+ 4Idem5+ p.%!. 6 "r. I. 8(e. Coman+ 4Idem5 +p. .

cunoscusera el la Betleem si in pustiurile ,gipului. Acolo a si murit pro.a.il in anul #!% 0.

.1 9pera
Ioan Casian este primul mare creator de gandire teologica si morala din partile noastre 8. Contactele s*antului Ioan Casian cu oamenii du(ovnicesti ai "alestinei+ ,giptului+ Italiei si 8aliei i-au creat o considera.ila dimensiune spirituala in secolele I/ si /+ dimensiune de care Biserica .ene*icieaza si astazi. Cele doua mari pro.leme cercetate de s*antul Ioan Casian6 11lupta contra pacatului si .iruinta asupra lui prin organizarea tuturor e*orturilor pentru im.unatatirea spirituala si 1mentinerea cu tarie a invataturii sinoadelor ecumenice+ ca 3ristos e om adevarat si $umnezeu adevarat si ne desc(ide calea spre realizarea desavarsirii+ constituie cele doua coloane de sustinere si izvoare de alimentare ale spiritului ecumenic al epocii noastre. 9perele literare ale s*antului Ioan Casian sunt+ in cea mai mare parte+ e2presia vie a preocuparilor sale personale si mai ales a dorului dupa desavarsire si ortodo2ie a mediului mona(al si .isericesc pe care el l-a *recventat in anii tineretii sale -. $eci s*antul Ioan Casian poate *i enumerat printre cei mai productivi inn iata de o.ste si despre remediile celor opt pacate principale5 si 4Convor.iri cu parintii5 se ocupa de desavarsirea crestina+ in timp ce 4$espre intruparea $omnului5 cuprinde *rumoase pagini de (ristologie+ com.atand erezia nestoriana si dezvoltand pe larg pe larg teologia ortodo2a10. &*antul Ioan Casian apara (ristologia ortodo2a cu a.ilitate+ citand idei sau te2te din ideologia lui Nestorie si spri<inindu-si sustinerea cu te2te din &*anta &criptura si din &*intii "arinti 11. "rima lucrare a sa intitulata $espre asezamintele manastiresti cu viata de o.ste si despre remediile celor opt pacate principale5 este scrisa la rugamintea episcopului Castor de la Apta Iulia+ in 8alia Nar.oneza+ care in*iintase o manastire in epar(ia sa 1 . ?ucrarea este scrisa pe la anul # 0 si este impartita in 1 carti. $upa titlu+ lucrarea e impartita in doua parti.
77777777777777777777777777777777

#!

0 "r. )."acurariu+ 4Idem5 +p.%# 8 "r. I.8(e.Coman 4Izvoarele ortodo2iei romanesti in crestinismul daco-romani5 +in 9rtodo2ia+ anul EEEIII+ nr.!+ 1-81+ p.!#!. - "r. I..8(e.Coman+ 4&criitori .isericesti din epoca straromana5 +p. #- % 10 idem+ 4Contri.utia scriitorilor G5+in 9rtodo2ia+ anul EE+ nr.1+ 1-68+p.1!. 11 Idem+ 4Izvoarele ortodo2iei romanesti in crestinismul daco-roman5 +in 9rtodo2ia+ anul EEEIII+ nr.!+ 1-81+ p.!#!. 1 Idem+ 4&criitori .isericesti din epoca straromana5 +p. %.

"rima parte+ *ormata din patru carti+relateazaregulile mona(ale propriuzise si organizarea manas'irilor din "alestina si ,gipt. A doua parte+ *ormata din opt carti+ invata pe mona( cum sa lupte impotriva celor opt pacate principale6 lacomia+ des*ranarea+iu.irea de arginti+ mania+ tristetea+ trandavia+ slava desarta si mandria 1!. Aceasta carte a s*antului Ioan Casian a avut un rol covarsitor in organizarea si orientarea mona(ismului apusean din epoca patristica. Aceasta carte a <ucat in Apus rolul pe care 4Regulile &*antului /asile cel )are5 le-au <ucat in Rasarit. Analiza si critica celor opt pacate capitale sunt *acute cu minte si mana de magistru. Adancimea+ precizia si *rumusetea analizelor se datoresc e2perientei indelungate a autorului+ contactul cu atatia calugari dar si talentul sau magistral in arta scrisului. "atru insusiri impodo.esc aceste produse ale s*antului Ioan Casian6 11 priceperea du(ovniceasca o.tinuta prin e2perientaB 1 stilul ec(ili.rat+ lipsit de a*ectareB !1 inventia de cuvinte cu sensul cel mai adecvat #1 dinamismul lim.ii+ conceputa nu ca o simpla ornamentatie+ ci ca ve(icul al actiunii 1#. A doua carte ; si cea mai importanta lucrare a s*antului Ioan Casian ; este 4Convor.iri cu parintii5 + care cuprinde # de carti si este scrisa intre anii # 0-# -. In aceasta carte se ocupa de menirea mona(ului si de lupta sa spre desavarsire 1%. Aceasta lucrare relateaza convor.irile pe care autorul si prietenul sau 8(erman le-au avut cu cei mai vestiti pustnici ai ,giptului in ultimii 1% ani ai secolului al I/-lea. Convor.irile sunt impartite in trei grupe+ dupa cele trei centre manastiresti principale pe care s*antul Ioan Casian le-a vizitat in ,gipt 16. Bogatia+ varietatea si *olosul e2ceptional al acestor # de convor.iri+ *ac ca ele sa *ie citite si meditate de mii de calugari ai lumii crestine. ,le au *ormat una din cele mai vec(i si cele mai apreciate editii ale "atericului+ *iind *olosite nu numai de calugari+ ci si de credinciosii o.isnuiti. Nu e2ista aspecte ale vietii mona(ale sau morale + care sa nu *ie analizate cu atentie si sa nu primeasca dezlegarea cuvenita. Intre.arile puse+ cel mai adesea de 8(erman+ primesc raspunsuri adanc gandite de catre ddi*eeriti avvi carora li se adreseaza. Conlatiunile sunt si raman o colectie de con*erinte despre desavarsire+ in care pacatul e com.atut *ara ragaz prin virtutea contrara 10.

##

77777777777777777777777777777 1! "r. )."acurariu+ 4&*inti daco-romaniG5+p.%#. 1# "r. I.8(e.Coman+ 4I.idem5 +p. !0. 1% "r. )."acurariu+ 4I.idem5 +p.%%. 16 "r. I.8(e.Coman+ 4I.idem5 +p. ! 10 4I.idem5 +p. #!.

>ltima lucrare a sa 4$espre intruparea $omnului+ contra lui Nestorie5 este scrisa in anul # --#!0 si contine 0 carti in care com.ate pe ereticul Nestorie. ,l aduce marturii din &*anta &criptura si din scrierile unor &*inti "arinti ca 3ristos-$umnezeu &-a nascut din &*anta =ecioara )aria+ care tre.uie sa *ie ast*el socotita ca 4Nascatoare de $umnezeu5 sau 4)aica $omnului5 18+ si nu numai 4Nascatoare de 3ristos5 +cum o numea Nestorie+ su. prete2t ca 4nimeni nu cunoaste pe cineva mai vec(i ca sine5+ adica ca &*anta =ecioara )aria nu putea sa nasca pe $umnezeu+ care e2ista din vecie. &*antul Ioan Casian invoca te2tele .i.lice prin care se e2prima divinitatea lui Iisus 3ristos si unde deci era implicat cali*icativul de )aica a $omnului pentru &*anta )aria. In aceasta lucrare s*antul Ioan Casian arata ca dumnezeirea n-a *ost in*uzata sau acordata mai tarziu lui Iisus+ ci Acesta s-a nascut ca $umnezeu de la inceput. ,l a *ost si este $umnezeu in cer si pe pamant in sanul mamei si in nastere 1-. ?ucrarea s*antului Ioan are meritul de a *i prezentat pentru prima data Apusului doctrina lui Nestorie si de a *i supus-o unei critici stranse. Aceasta lucrare reprezinta un pas inainte in teologia de lim.a latina a secolului al /lea. 9pera cuprinde material .i.lic si patristic .ogat+ analize interesante manuite cu un spirit viu si atragator 0. 9perele literare ale s*antului Ioan Casian+ unele dintre cele mai interesante si mai cautate in secolele I/-/+ ridica serii de pro.leme mari pentru spiritualitatea si teologia patristica. )eritul de seama al lucrarilor dedicate mona(ismului si aparitiilor acestuia catre desavarsire este ca autorul dezvolta tot timpul temele pe realitatea *aptelor. ,l analizeaza+ <udeca si aprecieaza critic pro.lemele+ pe .aza e2perientei. Cercetarile literare si ar(eologice recente indica o legatura din ce in ce mai stransa intre institutiile si elementele de spiritualitate din &c't(ia )inor ca6 manastiri+.azilici+ inscriptii+ cruci+ numeroase sim.oluri crestine pe ceramica descoperite in sapaturi+ atitudini si sustineri ale episcopilor din Tomis pe de o parte si caracterele speci*ice operei s*antului Ioan Casian pe de alta parte6 pretuire si dragoste pentru Biserica din Constantinopol si conducatorului ei+ s*antul Ioan 8ura de Aur+ pe care Teotim I de Tomis l-a cunoscut si l-a aparat de acuzatiile venite din partea lui Teo*il al Ale2andriei. ?egatura stransa timp de aproape % ani+ dintre s*antul Ioan Casian si s*antul Ioan 8ura de Aur si in*luenta puternica pe care acesta din urma a e2ercitat-o asupra 4scitului5 continua de *apt legaturi mai vec(i ale Bisericii Bizantine cu Biserica din
#%

&c't(ia )inor si con*irma+ indirect+ nationalitatea 4scitica5 a s*antului Ioan Casian+ atestata *ormal de 8(enadie 1.
7777777777777777777777777777777 18 "r. )."acurariu+ 4I.idem5 +p.%% 1- "r. I.8(e.Coman+ 4I.idem5 +p. ##- #%. 0 4I.idem5 +p. #0. 1 4I.idem5 +p. #0- #8.

$esi a trait departe de patria sa+ Biserica 9rtodo2a Romana il revendica pe s*antul Ioan Casian+ atat pentru originea sa daco-romana+ cat si pentru .ogata sa mostenire culturala si spirituala+ cu toate ca aceasta apartine intregii Biserici crestine. $e alt*el+ intreaga traditie .isericeasca de pretutindeni il cunoaste si su. numele de 4Casian Romanul5 .

B. "#antul Niceta de Re esiana a1 /iata

"oporul roman si lim.a romana s-au *ormat pe o intinsa arie geogra*ica+ cuprinzand nu numai teritoriile din nordul $unarii+ adica $acia de alta data+ ci si teritoriile din sudul marelui *luviu+ din Bulgaria si Iugoslavia de astazi. In tot acest intins teritoriu+ stapanit pe atunci de Imperiul Roman+ invatatura crestina a *ost cunoscuta inca din 4veacul apostolic5 continuand apoi cu veacurile urmatoare. "e la inceputul secolului al I/-lea+ in provinciile romane din sudul $unarii e2istau vre-o #0 de scaune episcopale+ cu ierar(i de seama+ dintre care unii au luat parte la lucrarile primelor sinoade ecumenice ori au scris lucrari de teologie prin care au aparat dreapta credinta in *ata unor invataturi gresite. In provincia $acia )editeranea era un scaun episcopal in orasul Remesiana+ pe locul caruia se a*la azi satul sar.esc Bela "elanJa+ la vreo !0 Jm de orasul Nis+ catre granita cu Bulgaria. Aceasta epar(ie a *ost pastorita de un mare teolog si ierar( cu viata s*anta cu numele de Niceta !. $atele privind persoana s*antului Niceta de Remesiana au *ost multa vreme controversate+ iar locul si data nasterii acestui s*ant .ar.at nu ne sunt cunoscute #. &e cunosc anumite *apte din viata si lucrarea sa du(ovniceasca din doua poeme pe care i le-a inc(inat un prieten al sau+ s*antul "aulin din Nola+ oras din Italia in apropiere de Napoli. &*antul Niceta i-a *acut doua vizite in anii !-8 si #0 + cand a avut prile<iul sa-i in*atiseze *elurite lucruri din epar(ia pe care o carmuia. Impresionat de cunostintele teologice si de viata du(ovniceasca a lui Niceta+ la plecare s*antul "aulin i-a dedicat+de *iecare data+ cate un poem de o mare *rumusete literara. $in aceste poeme a*lam ca *sntul Niceta isi des*asura activitatea in indepartata $acie+ unde 4.ar.arii invata sa cante prin tine pe 3ristos cu inima romana si sa traiasca

#6

puri in pace senina5. $in aceste cuvinte desprindem ca Niceta predica in lim.a latina+ savarsind si o lucrare de 4romanizare5 printre numeroasele tri.uri 4.ar.are5 a*late acolo. &*antul "aulin mentiona si popoarele care puteau sa-l numeasca pe Niceta 4parinte5.
77777777777777777777777777 "r. ). "acurariu + 4I.idem5+ p.%%. ! 4I.idem5 +p.%8. # $r. Nicolae ?upu+ 4Religia strmosilor5 +p.61.

Asadar sunt pomeniti scitii+ getii si dacii+ toti locuind in aceleasi parti ale Remesianei. $e aici se desprinde ca Remesiana era pamantul natal al lui Niceta+ deci el era un daco-roman din provincia $acia )editeranea. Cele doua calatorii in Italia+ activitatea sa misionara+ precum si s*intenia vietii lui il arata ca pe un ierar( de seama apartinator crestinismului daco-roman. A trecut la cele vesnice dupa anul #1#+ cand era pomenit pentru ultima oara intr-om scrisoare a luui Inocentiu I+ episcopul Romei %.

.1 9pera
Intinsa si indelungata activitate misionara a s*antului Niceta presupune si mi<loace de lucru adecvate. A*ara de predica vor.ita el a ela.orat o seama de opere scrise necesare misiunii. 9pera pincipala a lui Niceta este un 4Cate(ism5 destinat candidatilor la .otez si intitulat 4 8i"elli instructionis5 C carticele de invatatura+ in numar de sase. $intre ele+ prima trateaza despre *elul in care tre.uie sa se comporte candidatii care doresc sa a<unga la (arul .otezuluiB a doua trateaza 4$espre erorile paganismului5 + cartea a treia trateaza 4$espre credinta intr-o singura maiestate5B cartea a patra e indreptata 4Impotriva (oroscopului5B cartea a cincea trateaza 4$espre &im.olul credintei5B si a sasea 4$espre <ert*a )ielului pascal5 6. Cate(ismul s*antului Niceta e una din cele mai vec(i si interesante talmaciri ale &im.olului de Credinta apostolic si un monument de arta cate(etica. &u.stantial+ adanc+ clar+ organizat+ sistematic+ usor si atragator+ acest cate(ism im.ratiseaza punctele principale ale credintei crestine si a *ost unul din cele mai raspandite si mai apreciate mi<loace de lucru in vec(ea Biserica. ,l poate servi si astazi ca model sau cel putin ca izvor de inspiratie pentru cate(etii nostri. &*antul Niceta s-a inspirat uneori din cate(ezele s*intilor C(iril al Ierusalimului si Ioan 8ura de Aur si din operele dogmatice ale s*intilor /asile cel )are si 8rigorie Teologul. Cate(ismul nicetan e in intregime asimilat de invatamantul cate(etic si teologic al Bisericii 9rtodo2e Romane 0. A doua categorie de opere ale s*antului Niceta cuprinde doua predici strans legate una de alta. "rima6 4 De vigiliis servorum Dei5C $espre priveg(erea ro.ilor lui $umnezeu si 4De psalmodial "ono5C $espre *oloasele cantarii in psalmi. 4$espre priveg(erea ro.ilor lui $umnezeu5 e
#0

scrisa in noua capitole si motiveaza si recomanda priveg(erea religioasa introdusa de curand in Biserica si avand loc ca slu<.a .isericeasca de noapte vineri seara si sam.ata seara.
77777777777777777777777777777 % "r. ). "acurariu+ 4I.idem5 +p.%8-60. 6 "r. I.8(e.Coman+ 4I.idem5 +p.1! -1!!. 0 4I.idem5 +p.1#0-1#8.

Autorul recunoaste ca $umnezeu a lasat ziua pentru munca si noaptea pentru odi(na+ dar noteaza ca sunt multi oameni care rup o parte din noapte pentru munca sau pentru castig :Prov.*&,&*1. $aca cel ce priveg(eaza pentru a-si acoperi nevoile de (rana si im.racaminte nu e criticat+ ci e laudat+ e de mirare ca se gasesc unii care sa considere s*anta priveg(ere ca inutila sau importuna. Aceasta slu<.a de noapte ; zice s*antul Niceta ; este ca o puri*icare a celor cinci zile si a celor cinci nopti in care noi ne ingreuiem cu trupul sau suntem uzati de cele ale lumii. =oloasele priveg(erii sunt nenumarate+ dar nimeni nu le simte asa de .ine ca acela care gusta priveg(erea. ?a s*arsit s*antul Niceta atrage atentia ca priveg(erea sa nu *ie numai *ormala+ cine priveg(eaza cu oc(ii+ sa priveg(eze si cu inima+ iar cine se roaga cu du(ul+ sa se roage si cu mintea. Aceasta *rumoasa predica+ plina de idei+ de s*aturi+ e .ine sa *ie cunoscuta de cercurile noastre mona(ale si de toti cei ce nu se impaca cu slu<.ele de noapte 8. "redica 4$espre *oloasele cantarii in psalmi5 este tinuta in .iserrica+ in *ata credinciosilor. Noua cuvantare trateaza despre *oloasele cantarii de imne si psalmi -. Aici el raspunde celor care respingeau cantarea psalmilor+ aratand ca de *apt+ prin ei erau cantate 4tainele lui 3ristos5 +*apt pentru care el staruia ca ei sa *ie cantati si pe mai departe la s*intele slu<.e. ,l dadea si anumite indrumari cu privire la tinuta crestinului scriind6 4Cand se canta+ toti sa cante+ la rugaciune+ toti sa se roage+ cand se citeste sa se *aca liniste+ ca toti sa auda la *el ceea ce citeste lectorul+ iar unii rugandu-se cu voce tare+ sa *aca zgomot. $aca sosesti mai tarziu+ in timp ce se citeste+ adora numai pe $omnul+ inc(inate si asculta cu atentie5. ,ste de presupus ca s*antul Niceta a *olosit cantarea psalmilor in lucrarea sa misionara !0. &-au mai pastrat cateva opere+ dar sunt de autenticitate indoielnica. >nii cercetatori le atri.uie s*antului Niceta+ altii insa le atri.uie altor scriitori patristici. Cert este insa ca s*antul Niceta de Remesiana a *ost si ramane prin viata sa de ierar(+prin opera sa misionara si teologica+ prin relatiile sale+ prin puritatea si *rumusetea lim.ii sale latine+prin lucrarea sa adanca de romanizare a .astinasilor si a migratorilor+ intr-o vasta zona de la $unarea de Aos+ unul din *actorii de unitate si continuitate a populatiei daco-romane din sudul $unari+ cu repercusiuni asupra populatiilor de la nordul $unarii.
#8

9rtodo2ia romaneasca a primit prin stramosii ei daco-romani si prin generatiile lor urmatoare pana azi+ credinta si doctrina teologica *ara
7777777777777777777777777777 8 4I.idem5 +p.1#8-1%0. - 4I.idem5 +p.1%1. !0 "r. )."acurariu+ 4op.cit.5 +p.%-.

sc(im.are la s*antul Niceta+ in *runte cu invatatura despre invierea mortilor pe care el insusi o sor.ise din &*anta &criptura si o mostenise drept credinta in nemurire de la 4getii cei nemuritori5. Claritatea gandirii teologice la romani vine+ in mare masura+ de la s*antul Niceta. $ulceata slu<.elor si a cazaniilor ortodo2iei romanesti care a dat nastere+ se pare+ cuvantului 4privig(ere5+ se prelinge+ pro.a.il tot de la el. Impletirea teologiei cu *ilocalia+ in ortodo2ia noastra+ e o traditie spirituala care urca pana la s*antul Niceta+ s*antul Ioan Casian+ Teotim I+ care toti se straduiesc pentru desavarsire. ,i au pus pe su*letul poporului roman o pecete spirituala care nu se va sterge niciodata6 nemurirea getica crestinata+,vang(elitatea si romanitatea !1.

C. a1

4ionisie '8iguul sau cel " erit /iata

>n alt scriitor .isericesc din epoca straromana+ apare la un secol dupa s*antul Ioan Casian si s*antul Niceta de Remesiana. ,l se numeste $ionisie ,2iguul si s-a nascut in <urul anului #00 ! . $e origine daco-romana+ nascut in &c't(ia )inor con*orm spusei lui Cassiodor+ .iogra*ul si prietenul sau+ care precizeaza ca *iind 4de neam scit+ dar de maniere intru totul romane+ *oarte priceput in am.ele lim.i+ cunoscator per*ect al &*intei &cripturi si al $ogmaticii5 !!. $ionisie insusi in pre*ata uneia din traducerile sale+ prezenta &citia drept patria sa. ,l ne da in*ormatii pretioase asupra acestei 4&citii ingrozitoare prin *rig si prin .ar.ari+ dar care+ totdeauna a ridicat oameni plini de caldura si minunati prin .landetea tinutei lor. Ca este asa+ eu o stiu+ zice $ionisie ; nu numai printr-o cunoastere directa+ de la nasterea mea+ ci si prin e2perienta+ intrucat acolo s-a produs renasterea mai multor oameni+ pe care am *ost invrednicit sa-i vad ducand o viata cereasca5 !#. $ionisie cel )ic intrase de tanar in mona(ism+ intr-una din manastirile do.rogene de unde venea si s*antul Ioan Casian+ unde a primit o educatie .isericeasca si literara de inalt nivel !%. Intr-o alta pre*ata+ isi arata recunostinta *ata de un episcop cu numele "etru+ pentru .ine*acerile si

#-

stradaniile pe care le-a depus ca sa-l indrume in copilaria sa. "resupunem ca este vor.a de un episcop din Tomis+care ii va *i urmat in scaun lui Teotim II.
7777777777777777777777777777777 !1 "r. I.8(e.Coman+ 4I.idem5 +p.10#. ! Idem+ 4&citii Ioan Casian si $ionisie cel )ic si legatura lor cu lumea mediterana5 + in &tudii Teologice+ anul EE/II+ nr.!-#+ 1-0%+Bucuresti+ p.1-%. !! "r. $r. 8(e. $ragulin+ 4Ieromona(ul $ionisie &meritul+ ,2iguus sau cel )ic+ incercare de intregire .io-.i.liogra*ica5 +in &tudii Teologice+ anul EEE/II+ nr.0-8+ 1-8%+ p.% !. !# "r. I.8(e.Coman+ 4art.cit5 +p.1-6. !% Idem+ 4&criitori .isericestiG5 +p. 68

Apoi + $ionisie pleaca din &c't(ia )inor in 9rient+ iar de acolo in Constantinopol+ poate si in calitate de *iu al epar(iei Tomisului. ,l s-a sta.ilit intr-o manastire din Constantinopol+ de unde in anul #-6 a *ost c(emat la Roma+ traind o vreme in manastirea &*anta Anastasia. A *ost (irotonit preot !6. $ionidie a stat si a lucrat la Roma in cancelaria papala su. zece papi+ de la Anastasie II pana la /irgiliu !0. Aici a tradus din greceste+ a predicat+ a instruit pe altii. &pre s*arsitul vietii se pare ca s-a retras in manastirea /ivarium+ din Cala.ria+ intemeiata de prietenul si admiratorul sau Cassiodor+ retras si el acolo. &e pare ca $ionisie a murit in anul %#% !8. Iata o precizare care ne-a lasat-o Cassiodor despre $ionisie6 4acesta a predat dialectica si a petrecut multi ani invatand in Biserica. ,ra mare cunoscator al &*intei &cripturi+ neantrecut in manuirea lim.ilor greaca si latina+ traducand *luent dintr-una intr-alta+ era intelept si simplu+ invatat si smerit+ cu vor.a putina+ *eciorelnic+ .land+ plangand cand auzea vor.e de veselie nepotrivite+ postitor *ara sa osandeasca pe cei care mancau+ manca rar si atunci mancari o.isnuite+ stia sa se a.tina in mi<locul placerilor+ la mesele trupesti stia sa aduca intotdeauna mancari du(ovnicesti+ dar participa si la conversatii ne.isericesti.,ra un ortodo2 desavarsit si atasat intru totul 4randuielilor parintesti5 +pro.a.il celor din manastirea do.rogeana de unde venea. Raspundea stralucit la orice intre.are i se punea5 !-.

.1 9pera
$ionisie ,2iguul a *ost acela care a *acut servicii considera.ile ecumenismului crestin prin opera sa de teolog+ de traducator+ de critic si de creator #0. ,l a slu<it 9rtodo2ia mai ales prin traducerea canoanelor primelor patru sinoade ecumenice+ in lim.a latina+ pentru Biserica Romei din operele (ristologice ale s*antului C(iril al Ale2andriei din opera *ilozo*ica a s*antului 8rigore de N'ssa+ din aceea a lui "roclos al Constantinopolului+ din lucrarile ascetice ale 9rientului+ scriind la multe din aceste opere pre*ete de un deose.it interes istoric+ dogmatic+ *ilozo*ic si literar #1.

%0

$ionisie este solicitat si de compatriotii sai+ adica calugarii sciti+ si de alti oameni ai Bisericii si ai mona(ismului ca sa traduca. )entionam dintre acestia pe episcopul &te*an de &alona si papa 3ormisdas+ pe preotii Iulian+
77777777777777777777777777777 !6 "r. ). "acurariu+ 4I.B.9.R.5 +p.1% -1%!. !0 "r. I.8(e.Coman+ 4I.idem5 +p. 6-. !8 "r. )."acurariu+ 4I.idem5 +p.1%!. !- "r. I.8(e.Coman+ 4I.nidem5 +p. 6-- 00 #0 "r. I.8(e.Coman+ 4Contri.utia scriitorilor patristiciG5+in 9rtodo2ia+1-68+ p.1#. #1 Idem+ 4Izvoarele 9rtodo2iei romanestiG5+in 9rtodo2ia+ 1-81+ p.!##.

=elician+ "astor si 8audentiu. ,l traduce din s*intii parinti 8rigore de N'ssa+ C(iril al Ale2andriei+ "roclus+ apoi canoanele sinoadelor ecumenice in doua editii+ editeaza 4Decretalele pontificale5 si traduce .iogra*ii pretuite si cerute de mona(i ca6 4Descoperirea capului !fantului 'oan :otezatorul5 + 4Pocainta minunata a !fintei Thaisia5 + 41iata !fantului Pahomie5. A scris lucrari de cronologie6 4$arte despre Paste5+ 4Argumente pascale5+ doua scrisori 4De raatione Paschae5. &e atri.uie lui $ionisie si culeegerea unei impresionante colectii de te2te patristice din =ericitul Augustin si s*intii Am.rozie+ Ilarrie+ Ciprian+ Atanasie+ 8rigorie de Nazianz+ /asile cel )are+ 8rrigore de N'ssa+ te2te re*eritoaree la diverse pro.leme teologice+ indeose.i trinitare si (ristologice # . A mai tradus si 4 Epistola &; contra lui 9estorie cu cele &) Anatemattisme si 0Epistolele +# +( ale lui $hiril al Ale<andriei 5. )ai are o colectie de canoane ale sinoadelor de o importanta considera.ila pentru dreptul canonic al Bisericii Apusene #!. 9 lucrare importanta este 4Despre crearea omului5 tradusa de la 8rigorie de N'ssa. I se atri.uie si o colectie de te2te patristice sau *lorilegii din lucrarile marilor "arinti .isericesti de pana la el. "rin *lorilegiul 4E<empla !anctorum Patrum5 alcatuit din o suta de pasa<e re*eritoare la pro.leme trinitare si (ristologice+ e2trase din opt mari parinti ai Bisericii+ $ionisie nu numai ca o*erea teologiei cele mai ortodo2e solutii in disputele cu ereticii+dar si crea si intarea uin lant spirirual care lega cele trei continente intre ele6 Asia :prin parinti capadocieni1+ A*rica :prin s*intii Atanasie+ Ciprian si =ericitul Augustin1 si ,uropa :prin s*intii Ilarie si Am.rozie1 ##. $ionisie a avut iin acelasi timp si .ogate cunostinte de astronomie si calendaristica+ caci el a calculat si a *i2at cronologia erei crestine+ propunand ca sa nu se mai numere anii erei vremii sale de la $iocletian+ ci de la intruparea $omnului #%. ,l a luat ca punct de plecare nasterea lui 3ristos+ care a *i2at-o la anul 0%# 4a. >r.e condita5. =i2and-o insa in anul 0%# in loc de 0#-+ a comis o eroare de cinci ani. )otivul propunerii sale de a se numara anii incepand de la nasterea lui 3ristos si nu de la $iocletian+ este mai intai ca acest imparat persecutase pe crestini+ care nu mai voiau sa-i perpetueze memoria in istoria lorB in al doilea rand Intruparea $omnului Iisus 3ristos+ inceputul sperantei crestine+ tre.uia sa *ie mai .ine cunoscut+ iar cauza
%1

mantuirii oamenilor+ adica patimirea Rascumparatorului+ sa *ie mai mult pusa in lumina #6. Rezulta ca daco-romanul $ionisie ,2iguul a *ost un mare teolog+ preocupat de pro.lemele dogmatice care *ramantau atunci Biserica+ canonist+
77777777777777777777777777777 # Idem+ 4&criitori .isericestiG5+p. 0!- 0#. #! Idem+ 4Contri.utia scriitorilor patristiciG5+in 9rtodo2ia+ 1-68+ p.1# ## Idem 4Izvoarele 9rtodo2iei romanestiG5+ in 9rtodo2ia+ 1-81+p.!## #% Idem+ 4&citii Ioan Casian si $ionisie cel )icG5+ in &.T.+1-0%+ p.1-0. #6 Idem+ 4Contri.utia scriitorilor patristiciG5+ in 9rtodo2ia+ 1-68+ p.1#-1%.

traducator+ dar in acelasi timp un om de culturapro*ana+ cu alese cunostinte de calendaristica si astronomie+ caruia i se datoreaza 4sistemul cronologic crestin5 *olosit azi in toata lumea #0. Tre.uie mentionat *aptul ca in cateva cercetari recente se incearca identi*icarea lui $ionisie ,2iguul cu acel 4$ionisie "seudo-Areopagitul5+ caruia i se atri.uie cunoscutele lucrari mistice6 4$espre numele divine5+ 4Despre teologia mistica, 0Despre ierarhia cereasca si 0Despre ierarhia "isericeasca5+ la care se adauga un numar de zece 4!crisori5 #8.

7777777777777777777777777777777777 #0 "r. )."acurariu+ 4I.B.9.R.5 +p.1%# #8 "r.dr. 8(e.I.$ragulin+ 4Identitatea lui $ionisie "seudo-Areopagitul cu ieromona(ul $ionisie &meritul :,2iguul15+ ,ditura )itropoliei 9lteniei+ Craiova+ 1--1+ p.!01-!06.

CAPITOLUL VI
-

'piscopia To isului& cea dintai unitate $isericeasca

A. Inceputul e8istentei orasului To is si a episcopiei to itane

4Cetatea pontica5 Tomis este una dintre stravec(ile asezari de pe tarmul vestit al "ontului ,u2in+ )area Neagra de azi. =ondatorii ei au *ost o seama de colonisti care+ in cautarea unor mai .une vaduri comerciale+ au plecat din cetatea )iletului. $e la in*iintare+ importanta economica si politica a cetatii Tomis continua sa cresca. In anii -- 8 i.d.3. cetatea Tomisului cade su. dominatie romana. $in clipa instaurarii noii stapaniri romane+ in viata cetatii avea sa inceapa o noua era+ caci aceasta stapanire a cautat sa *aca din Tomis cea mai de seama asezare din viitoarea provincie &c't(ia )inor. &e socoteste ca in*lorirea Tomisului a inceput in timpul imparatului Claudiu :#1-%#1+ a crescut in vremea imparatilor din dinastia =lavilor :6---61+ si a urcat pe cea mai inalta culme in zilele imparatilor Antonini :-6-1- 1. Tomisul era in acele vremuri un adevarat centru politic si administrativ al intregii $acii de langa )are. In a*ara de aceasta+ in cadrul imperiului cu care era prieten si aliat+ Tomisul si-a pastrat autonomia+ mentinandu-si vec(ile institutii traditionale grecesti. "e la <umatatea secolului al III-lea+ Imperiul Roman incepe sa se destrame+ *iind zdrucinat de rascoale interne si mai ales de presiunea popoarelor in migratie. Acest lucru s-a *acut simtit si in viata cetatii Tomis. Cetatea a tre.uit sa *aca *ata numeroaselor atacuri ale .ar.arilor. In secolul al II-lea+ cand imparatul $iocletian : 8#-!0%1 a reorganizat Imperiul+ a *acut din &citia o provincie aparte ; &c't(ia )inor+ iar din Tomis capitala acesteia1. Cam in vremea cand orasul Tomis pasea spre epoca cea mai in*loritoare a istoriei sale+ din Tara &*anta plecau in lume Apostolii si ucernicii
%!

)antuitorului spre a vesti cuvantul ,vang(eliei. Cu timpul+ noua invatatura s-a *acut auzita si in partile locuite azi de romani+ deci si in metropola &citiei )ici+ resedinta de mai apoi a ,piscopiei Tomisului .

777777777777777777777777777777 1 "r. N. &er.anescu+ 41600 de ani de la prima marturie documentara despre e2istenta ,piscopiei Tomisului5 +in B.9.R.+ anul ?EEE/II+ nr.--10+ septem.rie-octom.rie+ 1-6-+ p.-66--00. 4I.idem65 +p.-08.

Numarul din ce in ce mai sporit al crestinilor din &c't(ia )inor+ *aptele .isericesti de aici si mai ales in*lorirea la care a<unsese .atrana ei capitala+ reclamau pentru aceasta provincie in*iintarea unei episcopii. Cu vremea+ aceasta a si *ost in*iintata+ avand drept resedinta insasi metropola tinutului+ adica stralucita cetate Tomis. ,ste cea mai vec(e institutie superioara .isericeasca de pe teritoriul patriei noastre cunoscuta pana acum. Aurisdictia ei se va *i intins+ desigur+ peste intreaga provincie si poate ca si peste crestinii a*lati dincoace de $unare+ adica in sudul )oldovei si in rasaritul )unteniei pana spre arcul carpatic !. "ro.lema crestinismului in &c't(ia )inor+ a patrunderii lui in primele secole+ apoi a *ormei organizatorice adoptate+ anume a unirii comunitatilor in*iintate intr-un singur episcopat ori in mai multe si a momentului cand s-a produs aceasta sc(im.are *undamentala a *ost a.ordata de literatura istorica destul de *recventa #. Nu cunoastem data si impre<urarile in care a luat *iinta ,piscopia Tomisului+ insa este atestata documentar a.ia in anul !6-. N-ar *i e2clus ca insusi s*antul Apostol Andrei sa *i (irotonit un episcop pentru Tomis. Inainte de aceasta data sunt amintiti unii episcopi la Tomis+ dar in izvoare mai putin sigure. $e pilda in actul patimirii &*intilor mucenici ,pictet si Astion la 3alm'ris se relateaza ca parintii celui din urma au pornit de undeva din Rasarit in cautarea *iului lor plecat de acsa impreuna cu preotul ,pictet. A<ungand la 3alm'ris si a*land de moartea lor martirica s-au increstinat si ei+ *iind cate(izati de preotul Bonosus si .otezati de episcopul locului+ ,vang(elicus %. Aceste *apte sunt printre cele dintai 4dovezi ale crestinismului in $o.rogea5 +si totodata pro.e ca 4religia crestina era de<a destul de raspandita in aceasta provincie la *inele secolului al III-lea+ deoarece se *ace misiune nu numai de un preot+ ci si de un episcop+ a carui resedinta era *ara indoiala Tomis5. In acelasi timp+ dupa altii+ acest ierar( ,vang(elicus+ este primul episcop al Tomisului cunoscut. $upa ,vang(elicus in aceeasi 4perioada legendara5+despre care a *ost cuvantul mai sus+ ,piscopia Tomisului ar *i *ost pastorita de unul cu numele ,*rem. $espre el se *ace amintire in sina2arul zilei de 0 martie+ unde se poate citi acest *ragment6 4?a saisprezece ani ai imparatiei lui $iocletian ;
%#

deci prin anul !00 - +trimitand preas*antul episcopul Ierusalimului ,rmon+ episcopi pre la .ogate lim.i ca sa propovaduiasca apostoleaste cuvantul si sa marturiseasca pre 3ristos+ *ost-au trimisi de dansul si acesti purtatori de $umnezeu parintii nostri+ in tara Tavrosc(it(ilor+ insa ,*rem la &c't(iaG5 +
777777777777777777777777777777777 ! 4I.idem5 +p.-- . # "r. dr. ,m. "opescu+ 49rganizarea eclesiastica a provinciei &c't(ia )inor in secolele I/-/I5 +in &tudii Teologice+ anul EEEII+ nr.0-10+ 1-80+ p.%-0. % "r. )."acurariu+ in 4I.B.9.R.5 +p.1#!.

unde a si su*erit moarte de martir+ in timpul prigoanei lui $iocletian. $aca intr-adevar se poate a*irma ca in anul !00 Biserica din cetatea &*anta era condusa de un ierar( ,rmon+ care a pastorit pana in anul !1#B este cel mai greu de precizat insa catre care 4&c't(ie5 va *i *ost trimis episcopul martir ,*rem. In secolul al E/II-lea patriar(ul $ositei al Ierusalimului+ socotea ca aceasta ar *i &citia )ica+ de vreme ce a*irma ca gri<a ierar(ului ierusalimitean+ pomenit aici+ *ata de locuitorii de la $unarea de Aos constituie cea dintai legatura legatura .isericeasca dintre lumea crestina din Tara &*anta si indepartatii stramosi ai romanilor de azi. >nii cercetatori desc(id sirul episcopilor tomitani c(iar cu acest ,*rem. In acelasi timp insa altii se indoiesc de pastoria lui la Tomis nu numai pentru *aptul ca este amintit doar in unele sina2are grecesti tarzii ; deci 4izvoare legendare5 ; ci si pentru ca in cuprinsul sina2arelor in cauza nu se vor.este de *el despre acest oras. In alte sina2are insa+ numele orasului Tomis apare legat de numele altor episcopi martiri care ar *i pastorit aici tot in 4perioada legendara5 si pe care unii ii socotesc ca *acand parte din ierar(ii acestei cetati 6. Actele martirice pomenesc pe episcopii ,vang(elicus+ ,*rem si Tit. Istoricul ,use.iu de Cezareea "alestinei scria ca la lucrarile primului &inod ecumenic de la Niceea din anul ! %+ 4nici sc(itanul nu lipsea din ceata5+ adica episcopul din provincia &citia )ica. &e crede ca numele lui era )arcu. $upa el se mai cunoaste un alt episcop in cetatea Tomis a.ia in anul !6-+ anume /etranion sau Bretanion 0. $intre acesti ierar(i tomitani culesi de prin martirologii+ oarecare credit se acorda numai lui ,vang(elicus+ pe care unii il socotesc cu adevarat persoana reala si-l insereaza in sirul episcopilor cetatii Tomis 8.

B.

'piscopi

ai de sea a

"rimul episcop de Tomis+ a carui e2istenta nu poate *i pusa la indoiala+ a *ost /etranion+ care a pastorit la Tomis in cea de-a doua <umatate a secolului al I/-lea si cu care episcopia acestei cetati iese de-a .inelea din perioada socotita legendara si plina de ipoteze+ si paseste singur in istorie+ ocupandu-si un loc .ine meritat in paginile scrise ale acesteia. Caci+ pe cat se
%%

stie + acest ierar( este primul episcop de Tomis atestat cu siguranta de documentele istorice+ caruia i se cunoaste si numele. In acelasi timp+ data atestarii sale documentare+ anul !6-+ este si prima data istorica a con*irmarii
77777777777777777777777777777777 6 "r. N.&er.anescu+ 4art.cit5+ p.--!---%. 0 "r. )."acurariu+ 4&*inti daco-romaniG5+ p.#8. 8 "r. N.&er.anescu+ 4art.cit5 +p.--6.

indiscuta.ile a e2istentei scaunului episcopal din Tomis -. )ai mult ca sigur ca urmasul s*antului Bretanion pe scunul episcopal din Tomis a *ost 4Terontius Tomensis5. $upa &inod+ potrivit unei (otarari a imparatului Teodosie :!0--!-%1+ in *iecare provincie a imperiului+ episcopii mai de seama aveau indatorirea sa veg(eze la pastrarea curatei 9rtodo2ii. In acest scop legea teodosiana cerea ca episcopii oraselor din Tracia si &c't(ia )inor sa stea in comuniune cu episcopul Terentius din Tomis si )artirius al )arcianopolis. Nu se stie cat timp dupa sinod Terentius a mai condus Biserica &c't(iei. "astoria lui incetase de<a in anul !- + caci acum episcopia Tomisului avea de<a un alt episcop+ pe s*antul Teotim. Acesta era scit de neam+ nume ce in provincia &c't(ia )inor de atunci pare mai de gra.a sa indice pe un scito-dac. In acest caz+ el a putut *i un auto(ton+ un localnic. =ace parte din generatia s*antului Ioan 8ura de Aur+ cu care de alt*el a si *ost in stranse legaturi de prietenie. Nu se stie nici cand s-a nascut si nici cand a murit. "entru prima data este amintit in anul !- + cand =ericitul Ieronim+ trecandu-l printre scriitorii veacului al I/-lea+ scria despre el in istoria sa literara6 0Teotim episcopul de Tomis in !citia a pu"licat in forma de dialog si in stilul vechii elocinte opere scurte si comantice. Aud ca mai scrie si altele. In acest an+ !- + deci el era episcop ceea ce arata ca pastoria sa incepuse de mai inainte. In acelasi timp+ marturia =ericitului Ieronim inlesneste presupunerea ca atunci Teotim era 4un om in *loarea varstei5 sau poate c(iar 4in pragul .atranetii510. "astoria sa a *ost tul.urata de atacurile (unilor+ care au a<uns pana in apropierea Tomisului. Teotim+ ca un .un parinte su*letesc al credinciosilor tomitani le-a *ost de mare a<utor in momentele grele prin care treceau+ stiind sa im.lanzeasca pe (uni o*erindu-le di*erite daruri si ospete+ *apt Lentru care acestia il socoteau drept un 4zeu al romanilor5. ,piscopul Teotim a incercat sa *aca si misionarism printre (uni 11. Nu se stie cat a mai pastorit Teotim I in scaunul episcopal de la Tomis. Tinand seama de curatia vietii sale+ de lucrarea sa misionara+ dar mai ales de ravna pentru apararea dreptei credinte+ Biserica l-a trecut in randul s*intilor 1 .

%6

$upa s*antul Teotim+ in sirul episcopilor de Tomis istoria pune inainte numele lui Timotei+ despre care nu se poate spune daca este sau nu si urmas imediat. Acesta este permanent in legatura cu lucrarile &inoddului al III-lea ,cumenic de la ,*es din anul #!1+la care a *ost condamnata invatatura

77777777777777777777777777777777 - 4I.idem5 +p.---B la *el I.8(e. Coman+ 4Izvoarele 9rtodo2iei Romanesti in crestinismul daco-roman5+ in 9rtodo2ia+ anul EEEIII+ nr.!+ 1-81+ p.!# . 10 "r. N. &er.anescu+ 4art.cit.5 +p.1008-100-. 11 "r. ). "acurariu+ 4I.B.9.R.5 +p.1#%-1#6. 1 4I.idem5 +p.1#0.

gresita a lui Nestorie si la care imparatul Teodosie al II-lea :#08-#%01 l-a po*tit si pe el ca pe unul ce in Tomis+ metropola lui pontica+ pastorea peste o epar(ie 4care se .ucura de un trecut atat de insemnat si numara atatia episcopi s*inti si invatati5 1!. Nu se cunostea cum si cand s-a s*arsit pastoria sa. =oarte pro.a.il+ urmasul sau in scaunul episcopal a *ost episcopul Ioan+ care a pastorit inainte de anul ##8 si care a luat parte activa la discutiile teologice ale vremii. $in aceasta pricina a si stat+ se pare+ mai mult in Constantinopol. A *ost un ierar( invatat. )arius )ercator+ scriitor latin traitor pe vremea sa in Constantinopol+ vor.este despre el 4ca de unul din cei mai .uni teologi ai timpului5 si ca de unul din 4cei mai aprigi adversari ai nestorianismului si euti(ianismului5+ care+ spre deose.ire de altii+ care ca si el au *ost prinsi in discutiile teologice ale acelei epoci+ n-a com.atut o greseala pentru ca apoi sa cada el insusi in greseala com.atuta. $impotriva+ el s-a mentinut totdeauna pe linia invataturii ortodo2e adevarate. A *ost si scriitor de talent+ care+ prin carti scrise in lim.a latina sau numai talmacite din greceste in latineste a com.atut nestorianismul si euti(ianismul+ adica mono*izismul+ care in zilele sale tocmai incepea 1#. "astoria vladicai Ioan n-a *ost prea lunga+ el parasind scaunul episcopal+ poate prin moarte+ in cursul anului ##8 sau cel mai tarziu in ##-. ?ui i-a urmat episcopul Ale2andru+ al carui episcopat incepe la vremea cand Biserrica crestina a pasit la condamnarea invataturii lui ,uti(ie+ care sustinea ca in persoana lui Iisus 3ristos a *ost numai o singura *ire :mono*izismul1 1%. "astoria lui Ale2andru n-a *ost lunga pentru ca in anul #%8 episcopuia Tomisului avea un nou titular+ pe Teotim II. Acesta apare tot in legatura cu *ramantarile pricinuite de mono*izism. A.ia in deceniul al IIlea al secolului al /I-lea+ intalnim un nou episcop cu numele "aternus. Numele lui apare in inscriptia unui disc de argint aurit+ re*acut inainte de anul 1%18. pro.a.il a apartinut catedralei episcopale din Tomis+ de unde+ prin secolul al /II-lea+ a *ost luat ; poate de avari ; si ingropat in )alaia "erescepina+ langa "oltava in >craina :descoperit in 1-1 + azi in muzeul ,rmita<1. $ar numele lui "aternus se leaga mai ales de anumite dispute (ristologice ale vremii. Intre altele+ izvoarele scrise istorice pomenesc de
%0

actiunea asa numitilor 4caalugari sciti5+ care cereau ca Biserica sa accepte *ormula lor teologica6 4>nul din &*anta Treime a patimit in trup5. ,piscopul lor canonic+ "aternus+ a avut rezerve *ata de *ormula marturisita de ei si poate c(iar va *i luat masuri impotriva lor 16.
777777777777777777777777777777777777 1! "r. N.&er.anescu+ 4I.idem5 +p.101!. 1# 4I.idem5 +p.101%. 1% "r. N. &er.anescu+ 4art.cit5 +p.1016. 16 "r. )."acururiu+ 4I.idem5+ p.1#0-1#8.

$in zilele in*loririi Bisericii crestine din &c't(ia )inor istoria a pastrat numele episcopului /alentinian de Tomis+ care ca si inintasii sai a *ost prins in valtoarea disputelor teologice ale vremii. 9data cu aceasta *igura de seama a vremii+ se inc(eie si datele pe care istoria le poate pune acum la indemana cercetatorilor in lergatura cu stravec(ea episcopie din cetatea Tomis+ caci /alentinian este cel din urma episcop tomitan pe care il cunoastem azi. $esi de la mi<locul secolului al /I-lea stirile istorice privitoare la ,piscopia Tomisului lipsesc+ totusi s-ar putea ca ea sa *i *iintat aici cel putin pana lla *inele secolului al /II-lea+ cand si aceasta cetate a *ost distrusa de avari si .ulgari+ care rand pe rand au cucerit-o. 9data cu distrugerea orasului+ scaunul episcopal se va *i mutat in alta parte+ intr-un loc mai putin e2pus par<olirii migratorilor. Caci este de neanc(ipuit ca o provincie atat de intinsa ca &c't(ia )inor+ in care in acel timp se gaseau destiu crestini+ si a carei episcopie <ucase+ dupa cum s-a vazut+ un rol atat de insemnat in lumea ortodo2a+ sa *i ramas *ara scaun episcopal 10. "rintr-o ast*el de variata activitate+ ,piscopia din Tomis reprezinta unul din cele mai de seama monumente nu numai din istoria vec(iului crestinism romanesc+ dar si din istoria stravec(ii noastre culturi+ care s-ar cuveni sa *ie si mai mult luat in seama 18.

%8

7777777777777777777777777777777777 10 "r. N.&er.anescu+ 4I.idem5 +p.10 !-10 #. 18 4I.idem5 +p.10 6.

Conclu;ie
"rin aceasta lucrare am dorit sa arat ca crestinismul a patruns in $acia din primele trei secole ale erei noastre+ iar in $o.rogea de azi+ din a doua <umatate a secolului I+ iar invatatura crestina s-a raspandit prin zelul misionar al primilor crestini+ care au sadit-o in su*letele semenilor nu numai prin puterea cuvantului+ ci mai ales prin e2emplul vietii lor si uneori c(iar prin sangele varsat pentru ea. &i *iind adus de colonisti+ militari sau negustori+ crestinismul a aparut in provinciile dacice asa cum s-a 4nascut5 el+ asa cum a aparut in celelalte provincii ale Imperiului Roman si a continuat sa e2iste in stransa legatura cu patriar(ia de Constantinopol+ imprumutand ritul .izantin. Nasterea si evolutia crestinismului pe teritoriul $aciei a stat in stransa legatura cu romanizarea+ .a c(iar am putea spune ca a depins intru totul de ea. "oporul nostru s-a nascut crestin in mod spontan+ natural+ odata cu *ormarea romanitatii sale+ la a carei desavarsire crestinismul popular si-a adus contri.utia cea mai de seama. "atrimoniul geto-dacic+ daco-roman si crestin asa de .ogat aratat de documente si pastrat *iresc in propria noastra viata si spiritualitate atesta din plin continuitatea poporului roman pe pamantul vec(ii $acii. &piritualitatea este strans legata si de pamantul din care iesim si in care intram. Inscriptiile+ oasele mucenicilor de su. imparatii persecutori+ cultul mortilor+ te2te ale autorilor patristici de la $unarea de Aos si dinspre )area Neagra sunt+ pentru perioada secolelor III-/I+ tot atatea certi*icate de unitate si de continuitate a vietii daco-romanilor si a urmasilor acestora pe meleagurile de azi ale tarii noastre. )isionarii+ episcopii si Biserica ingeneral au devenit elemente de rezistenta si sta.ilitate. ?im.a latina si credinta ortodo2a au constituit si constituie cei mai puternici *actori ai crestinismului romanitatii noastre. &piritualitatea crestina a &c't(iei )inor se caracterizeaza printr-un remarca.il nivel si .ogatie de credinta ortodo2a prezente la toate nivelurile credinciosilor. ,ste o ortodo2ie dinamica+ in continua crestere+ umpland viata si viziunea crestinilor din aceasta regiune. 9rtodo2ia a *ost tot timpul

%-

alaturi de poporul roman+ l-a invatat sa scrie+ i-a inaltat .azilici+ inscriptii si opere de arta nemuritoare+ l-a aparat si l-a incura<at in momentele critice. "entru noi+ romanii+ patrimoniul spiritual geto-dacic+ inseamna nu numai *rumusetea si .ogatia lim.ii in care intra tot universul cu posi.ilitatile in*inite ale gandirii si mani*estarile spiritului uman+ ci si toata no.letea su*letului stramosilor+ cu datinile+ dragostea de tara+ vite<ia in apararea mostenirii+ capacitatea de a construi si omenia *ata de toti.

BIBLIO:RA*I' :'N'RALA
Bi.lia sau &*anta &criptura+ ,ditura Institutului Bi.lic si de )isiune al Bisericii 9rtodo2e Romane+ Bucuresti+ 1--0. I. Barnea+ 4Noi consideratii privind monumentele crestine din $acia5+ in 4Indrumator "astoral5+ Al.a Iulia+ nr.1+ 1-00. I. Barnea+ 4)onumente de arta crestina descoperite pe teritoriul Repu.licii "opulare Romane5+ in &tudii Teologice5+ anul E+ nr.%-6+ maiiunie+ 1-%8. N. Branga+ 4Cand si unde patrunde crestinismul in $aciaF5. "e marginea unor vestigii din muzeul BruJental+ in 4)itropolia Ardealului5+ anul E/I+ nr.11-1 + noiem.rie-decem.rie+ 1-01. "r. pro*. Ioan 8(e. Coman+ 4Izvoarele 9rtodo2iei romanesti in crestinismul daco-roman5+ in 49rtodo2ia5+ anul EEEIII+ nr.!+ iulieseptem.rie+ 1-81. "r. pro*. Ioan 8(e. Coman+ 4&piritualitatea patristica in &c't(ia )inor. 9rtodo2ia credintei5+ in 49rtodo2ia5+ anul EEIE+ nr. + aprilie-iunie+ 1-00. "r. pro*. Ioan 8(e. Coman+ 4Contri.utia scriitorilor patristici din &c't(ia )inor ; $o.rogea+ la patrimoniulecumenismului crestin din secolele al I/-lea ; al /-lea5+ in 49rtodo2ia5+ anul EE+ nr.1+ ianuariemartie+ 1-68.

60

"r. pro*. Ioan 8(e. Coman+ 4&criitori .isericesti din epoca straromana5+ ,ditura Institutului Bi.lic si de )isiune al Bisericii 9rtodo2e Romane+ Bucuresti+ 1-0-. "r. pro*. Ioan 8(e. Coman+ 4&citii Ioan Casian si $ionisie cel )ic si legaturile lor cu lumea mediteraneeana5 +in 4&tudii Teologice5 +anul EE/II+nr.!-#+ martie-aprilie+ 1-0%. Ion 3. Crisan+ 4&piritualitatea geto-dacilor5+,ditura Al.atros+ Bucuresti + 1-86. N.$anila+ 4Consideratii asupra noilor materiale ar(eologice paleocrestine din Transilvania5+in 4B.9.R.5+anul C+nr.0-8+iulie-august+1-8 . N. $anila+ 49paite paleocrestine din $acia5+ in 4Biserica 9rtodo2a Rommana5+anul CI/+ nr.!-#+ martie-aprilie+ 1-86. "r. dr. 8(eorg(e I. $ragulin+ 4Identitatea lui $ionisie "seudoAreopagitul cu ieromona(ul $ionisie &meritul :,2iguul15+ ,ditura )itropoliei 9lteniei+ Craiova+ 1--1. "r. dr. 8(eorg(e I. $ragulin+ 4Ieromona(ul $ionisie &meritul+ 4,2iguus5 sau 4cel )ic5 :apro2. #00-%%015 +in 4&tudii Teologice5 +anul EEEII+ nr.0-8+ iulie-octom.rie+ 1-8%. "r. dr. 8(eorg(e I. $ragulin si Augustin $ragulin+ 4Cercetari asupra operei lui $ionisie ,2iguul si indeose.i asupra celei necunoscute pana acum5+in 4)itropolia 9lteniei5 +anul E?+ nr.%+ mai-iunie+ 1-88. "r. C. C. 8iurgescu+ 4Insemnatatea inscriptiei crestine in lim.a latina de la Biertan :<ud. &i.iu15 +in 4)itropolia 9lteniei5+ anul EEII+ nr.%-6+ maiiunie+ 1-00. Nicolae 8udea si Ioan 8(iurco+ 4$in istoria crestinismului la romani. )arturii ar(eologice5 +,ditura ,piscopiei 9rtodo2e a 9radei+ 9radea+ 1-88. $r. Ionut 3olu.eanu+ 4)ona(ismul do.rogean in secolul al I/-lea5+ in 4Revista de Teologie &*antul Apostol Andrei5+ ,ditura ,uropolis+ Constanta+ anul III+nr.%+ iulie-decem.rie+ 1---. Ioan Ionescu+ 4Inceputurile crestinismului romanesc daco-roman5+ ,ditura >niversitatii din Bucuresti+ 1--8.
61

Ioan Ionescu+ 4"riviri asupra cuvintelor cu sens religios din *ondul principalle2ical al lim.ii romane5+ in 4)itropolia 9lteniei5 + anul /III+ nr. 6-0+iunie-iulie+ 1-%6. Ioan Ionescu+ 4"ro.lema gemelor gnostice descoperite pe teritoriul Romaniei5+ in 4)itropolia 9lteniei5 + anul EE/+ nr. 1- + ianuarie*e.ruarie+1-0!. Nicolae Iorga+ 4Conceptia romaneasca a 9rtodo2iei5+ Bucuresti+ 1-#0. &te*an ?upsa+ 4Crestinismul romanesc a *ost de la inceput ortodo25+ in 4&tudii Teologice5+ anul I+ nr.--10+ septem.rie-octom.rie+ 1-#-. $r. Nicolae ?upu+ 4Religia stramosilor5+ Tipogra*ia &eminarului grecocatolic+ Bla<+ 1-!%. I.".&. Nicolae+ )itropolitul Ardealului+ 4Biserica 9rtodo2a Romana. >na si aceeasi in toate timpurile5+ &i.iu+ 1-68. N./. "antea+ 4?egea stramoseasca5+ Bucuresti+ 1-68. "r. pro*. dr. )ircea "acurariu+ 4Istoria Bisericii 9ertodo2e Romane5+ &i.iu+ 1-0 . "r. pro*. dr. )ircea "acurariu+ 4Istoria Bisericii 9rtodo2e Romane5+ vol.I+ Bucuresti+ 1-80. "r. pro*. dr. )ircea "acurariu+ 4&*inti daco-romani si romani5+ ,ditura )itropoliei si Bucovinei+ Iasi+ 1--#. Ale2andru "opa+ 4>rme crestine la Apulum in epoca postromana5+ in 4Indrumator "astoral5+ vol I+ Al.a Iulia. 1-00. "ro*. $. "opescu+ 4$espre &*intii ,pictet si Astion )ona(ul+ martirii din &c't(ia5+ in 4)ittropolia 9lteniei5+ anul E?/+ nr.1+ ianuarie-*e.ruarie+ 1-8-. "ro*. dr. ,milian "opescu+ 49rganizarea ,clesiastica a provinciei &c't(ia )inor in secolele I/-/I5+ in 4&tudii Teologice5+ anul EEEII+ nr. 0-8+ iuliedecem.rie+ 1-80.

"r. pro*. Ioan Ramureanu+ 4Istoria Bisericii >niversale5+ ,ditura Institutului Bi.lic si de )isiune al Bisericii 9rtodo2e Romane+ Bucuresti+1-- .

6!

6#