PROBE DE AUDIT- ISA 500

Prof.univ.dr. Ana Morariu

Vicepreedinte CAFR,
cu activitile de Invmnt, admitere, pregtire
profesional continu i stagiari

ana.morariu@gmail.com
0720.316.701 sau 0745.773.793
1

Sinteza relaiilor dintre situaiile financiare i

raportul de audit

M
A
N
A
G
M
E
N
T

Bilanul contabil
Bilanul contabil
Contul de profit i pierdere
Contul de profit i pierdere
Situaia modificrilor de capital
Situaia modificrilor de capital
Situaia fluxurilor de numerar
Situaia fluxurilor de numerar
Politici contabile i note explicative
Politici contabile i note explicative

Raportul de audit
Raportul de audit

Aseriunile managementului referitoare la

Aseriunile managementului referitoare la
componenetele situaiilor financiare
componenetele situaiilor financiare

Procedurile de audit
Procedurile de audit

Probele referitoare la
Probele referitoare la
corectitudinea, obiectivitatea
corectitudinea, obiectivitatea
situaiilor financiare
situaiilor financiare

RESPONSABILITATEA AUDITORULUI
2

Scopul efecturii unui audit statutar al situaiilor financiare

individuale i consolidate

O misiune de audit angajat nu i poate ndeplini rolul su dac

echipa de audit nu nsuete n mod temeinic elementele
urmtoarelor faze:
A.
B.

C.

Obiectivele generale ale auditorului;

Responsabilitile pe care i le asum auditorul n
cursul executrii misiunii;
Obiectivele specifice pe care ncearc s le ating
auditorul.

Etape de audit

1. nelegerea obiectivelor i responsabilitilor auditului;

2. Segmentarea situaiilor financiare pe cicluri;
3. Cunoaterea declaraiilor managementului asupra conturilor;
4. Cunoaterea obiectivelor generale ale auditului privind categoriile
de operaiuni i conturi;
5. Cunoaterea obiectivelor specifice ale auditului privind categoriile
de operaiuni i conturi.

Probe de audit ISA 500

Subiecte abordate:

1. Domeniul de aplicare
2. Obiectiv
3. Definiii
4. Cerine
5. Aplicaii, exemple, studii de
caz

1. Domeniul de aplicare
cu ncepere de la 15.12.2009

-Se aplic situaiilor financiare auditate independent;

-Trateaz responsabilitatea auditorului de a concepe
proceduri de audit pentru a obine cantitatea
i
calitatea probelor;
- Opinia auditorului se bazeaz pe probe de audit
suficiente i adecvate;
Probele de audit
susinerea
opiniei
independent.

reprezint argumente veridice n

finale
din
Raportul
de
audit

(suficiena) = cantitatea probelor

(probe adecvate) = probe de calitate

De ce sunt necesare probele de audit ?

Probele de audit sunt necesare pentru a susine opinia
auditorului i raportul.
Sunt cumulative ca natur i sunt obinute urmare a
procedurilor de audit efectuate pe parcursul auditului.
S fim cu toii responsabili !
Un audit fr probe suficiente i de calitate este echivalent
cu eecul de audit i ne aparine n totalitate, adic nou
auditorilor !

2. Obiectivul auditorului
S gndeasc i s aplice proceduri de audit cu scopul de a obine suficiente
probe de audit adecvate;

Probele de audit trateaz aspecte specifice ale auditului ca de exemplu:

ISA 200 Obiective generale ale auditorului independent i desfurarea unui
audit n conformitate cu SIA
ISA 315 Identificarea i evaluarea RDSprin nelegerea entitii i a
mediului su;
ISA 330 Rspunsul auditorului la riscurile evaluat;
ISA 501 Probe de audit considerente suplimentare
pentru elemente
specifice;
ISA 505 Confirmarile externe;
ISA 520 Proceduri analitice;
ISA 530 Esantionarea in audit si alte proceduri de testare selective;
ISA 570 Principiul continuitii activitii.
ISA 580 Declaraii scrise.
8

Ce presupune suficiena i adecvarea probelor de audit

(PA)?

Msura calitii PA
=

Msura
Cantitii PA

SUFICIENA PA

Relevan & Credibilitate

Gradul de adecvare
al PA

RISCUL DE AUDIT
De cantitatea i calitatea probelor de audit obinute depinde
reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil !!!
RA = f (RDS, RDP)
9

RELAIA DINTRE RISCURI i PROBE DE AUDIT (PA)

RDP RAA RI RC -

Risc de detectare planificat

Risc de audit acceptabil
Risc inerent
Risc de control

RAA
SAU
RIxRC
RAA
RDP =
RDS
RDP =

RDP
Risc de detectare planificat
CI
- Control intern
RDS
- Risc de denaturare semnificativ
EPA - Eficacitatea unei proceduri de audit

RC este o funcie a
eficacitii proiectrii,
implementrii i meninerii
CI
La nivelul situaiilor
financiare

RI & RC
este evaluat pentru a determina
natura, momentul i ntinderea unor
proceduri de audit suplimentare

LA nivelul de afirmaie al
claselor de tranzacii, soldurilor
de conturi sau prezentrilor

RDS se gsesc la dou niveluri

RDP
Pentru un nivel dat al RAA, nivelul
RDP comport o relaie invers
proporional cu evaluarea RDS la
nivelul afirmaiilor

RDP = f (EPA)

Este legat de

natura, momentul
i ntinderea proce
durilor de audit cu
scopul de a reduce
RA

planificarea
adecvat

distribuirea
corect
a personalului
echipei de audit

Aplic scepticismul
profesional
supervizarea
i revizuirea
muncii de audit
10

Domeniul de aplicare ISA 200 i probele de audit (PA)

Isa 500 trebuie tratat n paralel cu ISA 200 i corespondena cu celelalte ISA

Rspunderea
general a
auditorului pentru
un audit conform ISA

ISA 200 trateaz

DS denaturare semnificativ

Stabilete

S Semnificativ
pct punctele
CRFA Cadrul de raportare financiar aplicat

Obiectivele generale
ale

Probe de
audit

Asigurri rezonabile
c situaiile
financiare
nu conin DS

auditorului

s exprime o opinie c
situaiile financiare sunt
prezentate din toate pct.
de vedere S conform CRFA

Explic natura i
domeniul de
aplicare al unui audit

s raporteze
cu privire la
situaiile financiare
i s comunice
aa cum o cere ISA
11

Concepte de baz n
audit
Pregtirea
Pregtirea
Situaiilor
Situaiilor
financiare
financiare

Denaturare
Denaturare
semnificati
semnificati

Raionamant
Raionamant
profesional
profesional

Pragul de
Pragul de
semnificae
semnificae

ISA 200

Sistemul
Sistemul
de control
de control
al calitii
al calitii

Cerinele etice
Cerinele etice
cu privire la
cu privire la
auditul sit. Fin.
auditul sit. Fin.

Scepticismul
Scepticismul
profesional
profesional

Auditorul evalueaz critic, circumspect

Validitatea unei probe de audit obinute i
este atent la acele probe care pun la ndo
ial credibilitatea documentelor sau declara
iile conducerii

12

DEFINIII

Probele de audit reprezint ntreaga

informaie utilizat de ctre auditor
pentru a ajunge la concluziile pe care se
bazeaz
opinia
sa,
coninnd
att
informaii preluate din contabilitate i
care au stat la baza ntocmirii situaiilor
financiare ct i alte informaii relevante
n legatur cu acestea.

13

Gradul de suficien factori de influen

Materialitatea - se refera la importanta (relevanta/

pragul de semnificatie) claselor de tranzactii si a conturilor
pentru utilizatorul informatiilor, astfel incat, cu cat
tranzactiile/pozitiile/elementele din situatiile financiare
sunt mai importante, cu atat este nevoie de o cantitate
mai mare de probe.
Riscul de denaturare - se refera la riscul (inerent) de a
exista unele erori in aplicarea regulilor contabile si la riscul
de nedetectare a acestor erori prin sistemul de control
intern, astfel incat, cu cat acest risc va fi mai mare, cu
atat vor fi cerute mai multe probe de audit.
Marimea populatiei - in cadrul unei misiuni de audit, de
multe ori este necesar sa se lucreze cu esantioane din
cadrul unor populatii statistice, nefiind posibila analizarea
tuturor elementelor (tranzactiilor, operatiunilor) dintr-o
astfel de populatie
14

Gradul de suficien factori de influen

Modul de determinare (stabilire) a esantioanelor in

audit, si alte aspecte legate de acestea sunt tratate in
standardul ISA 530, numarul probelor de audit in acest
caz depinzand de marimea si caracteristicile populatiei
analizate, astfel incat, cantitatea de probe necesare este
cu atat mai mare, cu cat populatia (numarul
tranzactiilor/operatiunilor) este mai mare.
Omogenitatea populatiei - daca populatia statistica este
omogena respectiv elementele care o formeaza au
caracteristici asemanatoare, aceasta poate fi analizata
(testata) cu ajutorul unui esantion de dimensiuni mai mici.
Calitatea probelor de audit culese - cu cat calitatea
probelor de audit este mai ridicata, cu atat numarul
acestora va putea fi mai mic.

15

Factorii care influeneaz calitatea probelor de audit financiar

Pragul de
semnificaie

Nivelul
riscului
de audit

Calitatea
probelor
de
audit

Sursa i
Credibilitatea
informaiilor

Profesionalismul
i experiena
auditorului

16

Tipologia procedurilor de audit

PROCEDURI
Proceduri de audit
DE AUDIT

Proceduri
de evaluare a
riscurilor

Cunoastere a entitii, a mediului

in care aceasta i
desfasoar activitatea
i a controlului intern

Teste
ale controalelor

Testarea eficientei sistemului de

control intern n prevenirea sau
detectarea i corectarea
denaturrilor
semnificative

Proceduri
de fond

Detectarea denaturrilor
semnificative de la nivelul
aseriunilor aplicate
de management
17

Procedurile de audit selectate i aplicate n evaluarea

calitii informaiilor contabile trebuie s verifice utilitatea
acestora, i anume existena caracteristicilor calitative ale
situaiilor financiare, respectiv:

Caracteristici
calitative
ce mresc
utilitatea inf.fin.

Caracteristici
calitative
fundamentale

RELEVANA
-valoare predictiv
i valoare de confirmare
-rol de prognoz i
de confirmare

REPREZENTAREA
FIDEL (exact)
=
Complet
Neutr
Fr erori

COMPARABILITATEA

OPORTUNITATEA

VERIFICABILITATEA

INTELIGIBILITATEA

18

Proceduri de audit pentru testarea afirmaiilor

INSPECTIA
OBSERVAREA
EXAMINAREA

PROCEDURI

INVESTIGAREA

DE

CONFIRMAREA

AUDIT

RECALCULAREA
REEFECTUAREA
REVIZUIREA
19

CONFIRMRI EXTERNE

20

Tipuri de confirmri externe

Confirmri
externe

Confirmare
Pozitiv
n alb

(se solicit informaii

de la destinatar)

(ex:1)

Confirmare
pozitiv
cu informaii
de confirmat (sunt
Incluse n formularul
de confirmare)

ex:(2)

Confirmarea
negativ.

(se rspunde
doar n cazul n
care informaiile sunt
Incorecte)

(ex:3)
21

Exemplu:
1. Confirmare pozitiva in alb prin care se solicita informatii de la
destinatar.

ANTET SC MOREXIM SA
Catre BCR Suc. Victoria
Stimati domni,
La cererea auditorilor nostri in numele SC AS AUDIT CO
v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele solduri la data
de 31.12.N:
1. Contul: ..
Moneda:.....
Sold la 31.12.N:.
2. Contul: ..
Moneda:.....
Sold la 31.12.N:.
3. Contul: ..
Moneda:.....
Sold la 31.12.N:.
Va multumesc,
DIRECTOR ECONOMIC, SEMNATURA, DATA

22

Exemplu:
2. a. Confirmare pozitiva cu informatii de confirmat incluse in formularul
de confirmare pentru intreg soldul

ANTET:SC MOREXIM S.A

Catre SC DESIGN LOTUS SA,
confirm)

(client al societatii-cel care

In legatura cu un audit al situatiilor noastre financiare, va rugam sa confirmati direct auditorilor nostri
reprezentanti ai SC AS AUDIT CO, corectitudinea soldului mentionat mai jos, sold al datoriei d-tra fata de
societatea noastra la data de 31.12.N, in suma de 114000 lei, ce reprezinta servicii effectuate conform
contract nr. 1 si facturile x1/01.09. si x2 /21.11.N. Aceasta scrisoare nu este o solicitare de achitare a
datoriei; va rugam sa nu trimiteti auditorilor avizul dumneavoastra de achitare. Va multumim anticipat pentru
un raspuns prompt la aceasta solicitare. Pentru o expediere mai comoda a raspunsului dumneavoastra veti
gasi atasat la aceasta scrisoare un plic timbrat si anteadresat

DIRECTOR ECONOMIC
SEMNATURA,
DATA :
Stampila

ATENTIE !
(fiabilitate mai scazut deoarece exist riscul ca destinatarul solicitrii s
semneze i s returneze confirmarea fr a verifica cu atenie informaiile)

23

Exemplu: (RASPUNS)
ANTET SC DESIGN LOTUS SA

Ctre, SC AS AUDIT CO

Soldul datoriei noastre comerciale fa de SC MOREXIM SA,

in suma de 100.000 lei la data de 31.12.N este corect, cu
exceptia urmatoarelor:

Factura nr.X1/21.09.N am achitat-o in data de 03.01.N+1 cu op

nr. 3251 in valoare de 114.000 lei

Data 04.01.N+1
Semnatura i tampila

24

2. b.Exemplu de scrisoare de confirmare pozitiv pentru

anumite documente
antet SC MOREXIM SA
Catre SC FABEROM SA (client al societii-cel care confirm)
Stimati domni,
La cererea auditorilor nostri SC AS AUDIT CO (societatea de audit)
v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele documente la data de 31.12.N.
DOCUMENT

DATA

EXPLICATII

SUMA n euro

Factura x

21.06.N

instalatii

11.200

Factura y

13.09.N

service instalatii

3.800

TOTAL

15.000

25

2. b.Exemplu de scrisoare de confirmare pozitiv pentru

anumite documente
(continuare)

Daca valoarea de mai sus este in conformitate cu

inregistrarile dumneavoastra, va rugam sa semnati in
spatiul corespunzator de mai jos si sa inapoiati scrisoarea
direct auditorilor nostri la numarul de fax 021/337.36.94
sau prin posta, la adresa mai sus mentionata.
Daca valoarea de mai sus nu este in conformitate cu
inregistrarile dumneavoastra va rugam sa anuntati
auditorii in mod direct, specificand si valoarea pe care o
aveti inscrisa in inregistrarile pe care le aveti, iar daca
este posibil, trimiteti-le toate detaliile in legatura cu
diferentele care exista.
Director economic,
Semntura,
tampila

26

Exemplu: (RASPUNS)

SC FABEROM SA

(client al societii-cel care confirm)

Ctre, SC AS AUDIT CO. (societatea de audit)
Documentele mai sus mentionate pentru SC MOREXIM
SA, sunt in conformitate cu inregistrarile noastre la
data de 31.12.N, cu exceptia urmatoarelor:

Data ..
Semnatura i tampila
27

3. Confirmarea negativ-AVANTAJE I DEZAVANTAJE

Confirmarea negativa prin care se solicit

destinatarului s rspund doar n cazul n care
informaiile sunt incorecte. Acest tip de confirmare
are avantajul costului cel mai mic, dar i
dezavantajul de a fi cel mai puin fiabil.
In acest caz, auditorul acord o importan
semnificativ:
-eficacitii controlului intern,
-testelor substaniale ale operaiunilor
- i procedurilor analitice.

28

3. Confirmarea negativa
-AVANTAJE SI DEZAVANTAJE (continuare)

De exemplu, pentru confirmarea creanelor clieni

este recomandabil s se utilizeze acest tip de confirmare
atunci cand soldul contului este format dintr-un
numar mare de creane de valoare mic, valoarea
combinat a riscului de control estimat si a riscului
inerent este mic, destinatarii confirmrilor prezint
credibilitate sporit, n baza experienelor anterioare
(frecvena rspunsurilor din anii trecui era mare, fapt
ce denot c se acord atenie confirmrilor).
Atenie !!!
Deci, utilizm confirmarea negativ, doar atunci cnd
firma auditat are foarte multe creane a cror debite
sunt relativ mici. Vom ine cont i de nivelurile RC i RI
dac sunt sczute.
29

3.a.Confirmarea negativa
Alegerea tipului de confirmare ce urmeaza sa fie
trimis este facut de ctre auditor, n baza
informaiilor deinute.
Se poate alege doar un singur tip, dar este facil
utilizarea unei combinaii ntre:

confirmrile negative (pentru soldurile mici)

confirmrile pozitive (pentru soldurile mari).

30

Exemplu
3.a.Confirmarea negativa

SC MOREXIM SA (antet societate auditata) Data..

CONFIRMAREA CONTULUI DE CATRE
AUDITOR

Va rugam sa cititi cu atenie afirmaia de mai jos. Dac aceasta

NU este conform evidenelor dumneavoastr contabile, v
rugm s comunicai orice abatere direct auditorilor notri de la
SC AS AUDIT CO, care efectueaz un audit al situaiilor financiare
incheiate la 31 decembrie N.
Pentru o expediere mai comod a rspunsului d-stra, vei gsi
ataat la aceast scrisoare un plic timbrat i anteadresat.
V rugm s nu trimitei avizele d-str de achitarea auditorilor
notri.
DIRECTOR ECONOMIC,
SEMNATURA,
STAMPILA,
DATA.

31

CONFIRMRI EXTERNE

Factori ce influenteaza dimensiunea esantionului

utilizat n cazul solicitrilor de confirmri:

eroarea tolerabil;

riscul inerent;

riscul de control;

riscul de detectare atins prin alte teste

substaniale;

tipul de confirmare utilizat.

32

PROCEDURI

analitice

Reprezinta probe importante si eficiente, colectate pe tot parcursul misiunii

de audit, inclusiv in etapa stabilirii termenilor angajamentului si a
planificarii, constand in evaluari ale informatiilor din situatiile financiare,
bazate pe analiza unor indicatori (evolutii, comparatii) si a unor
corelatii intre aceste informatii si/sau intre acestea si alte date / informatii
nefinanciare.

Procedurile analitice presupun de asemenea analiza (investigarea) unor

fluctuatii si/sau a unor relatii / corelatii identificate, ce nu sunt
consecvente (corelate) cu alte informatii relevante sau care se abat
in mod semnificativ de la valorile rezonabile (previzionabile).

Nivelul de asigurare (siguranta) oferit de probele colectate prin

procedurile anlitice este determinat printre altele de
masura in care sunt disponibile si ofer o siguranta a datelor si
informatiilor utilizate;
plauzabilitatea i predictibilitatea (co)relatiilor testate;
precizia (rezonabilitatea) si rigoarea analizei si investigatiilor efectuate.

33

Exemple: teste privind procedurile anaitice

Tipuri de proceduri analitice

Avantaje

Dezavantaje

1. Compararea datelor
clientului cu datele
de ramura

1. Nevoia de rigoare in
interpretarea rezultatelor
prin referinte la valorile
medii din ramura.

2. Compararea datelor

Testul 1. Compararea soldului din exercitiul curent cu cel

clientului
cu
date
similare
din
exercitiile anterioare

1. .De multe ori domeniul

de activitate al clientului nu
se incadreaza in normele de
ramura. Diferite companii
aplica metode contabile
diferite iar acest fapt
afecteaza comparabilitatea
datelor

din exercitiul precedent. Acest test consta in a include

rezultatele balantei de verificare rectificate a exercitiului anterior
intr-o coloana distincta a tabelului de calcul al balantei de verificare
din exercitiul curent. Astfel auditorul decide dintr-o faza
timpurie a auditului dac un cont ar trebui s beneficieze de
atenie sporit din cauza unei modificri semnificative.

Exemplu: Dac auditorul constat o cretere substanial

a cheltuielilor privind primele de asigurare, el ar trebui s
determine dac acest fenomen se explic printr-o cretere
a activelor n firm,
34

Exemple: teste privind procedurile analitice

Tipuri de proceduri analitice

Avantaje

Dezavantaje

2. Compararea datelor Testul 2. Compararea detaliilor unui sold

clientului
cu
date sintetic cu detalii similare din anul precedent.
similare
din Are ca efect izolarea anumitor informatii care
exerciiile anterioare trebuie examinate aprofundat si care au produs
schimbari semnficative.
Exemplu: compararea detaliilor imprumuturilor
ajunse la scadenta la 31.12.N cu cele de la
sfritul exerciiului anterior.
Exemplu: compararea totalurilor lunare din
exercitiul curent cu cel anterior pentru vnzri,
cheltuieli, comisioane si alte conturi. Auditorul
trebuie mai intai sa faca o estimare a schimbarii
sau a absentei acesteia si apoi sa treaca la
comparatii.
Dezavantaje: nu permite luarea in calcul a cresterii
sau diminuarii volumului activitatii economice si
sunt ignorate corelatiile dintre date, cum ar fi cea
35
dintre vanzari si costul bunurilor vandute.

Exemple: teste privind procedurile analitice

Tipuri de proceduri analitice

Avantaje

Dezavantaje

2. Compararea datelor Testul 3. Compararea indicatorilor si marimilor

clientului cu
similare
exerciiile
anterioare

date relative in scopul compararii cu exercitiile

din anterioare. Utilizarea pe scara larga a analizei prin

indicatori si marimi relative compenseaza dezavantajele

testelor precedente. Indicatorii financiari fundamentali
generali si comparatii interne sunt prezentate in tabelul
nr. 1. Procedurile analitice presupun utilizarea
unor indicatori financiari generali pe parcursul
planificarii auditului si al verificarii finale a
situatiilor financiare auditate.
Utilitatea indicatorilor:
- identific dificultile entitii auditate;
- prezint starea general a afacerii clientului (echilibrul
financiar,eficiena global, structura patrimonial)
- inelegerea celor mai recente evenimente produse i a
strii financiare a clientului
- abordarea situaiilor financiare din perspectiva unui
utilizator;
- Identificarea domeniilor cu probleme ce vor fi analizate
mai aprofundat si testate in cursul auditului .
36

Exemple: teste privind procedurile analitice

Tipuri de proceduri analitice

3. Compararea datelor
clientului cu
rezultatele estimative
(bugete) determinate
de client

Avantaje

Dezavantaje

Multe entitati intocmesc bugete pentru activitatea lor

si pentru rezultate financiare.

Bugetele trebuie sa fie estimari realiste.O

analiz a celor mai importante capitole din bugete in

care apar diferene ntre rezultatele bugetate i cele
efective, ar putea indic poteniale erori. Absena
abaterilor poate semnala ca probabilitatea existentei
unor erori, s fie minime.

Evaluarea riscului legat de control si testele

de audit detaliate aplicate in exerciiul curent are

ca utilitate minimizarea posibilitii ca informaiile

financiare curente s fie modificate de angajaii
clientului pentru a le adapta prevederilor legale.

37

Exemple: teste privind procedurile analitice

Tipuri de proceduri
analitice
4.

Compararea
datelor clientului
cu
rezultatele
estimative
determinate
de
auditor

Avantaje

Dezavantaje

Auditorul calculeaz soldul estimat in scopul de al compara cu soldul efectiv. In acest tip de
procedura analitica, auditorul face o estimare a
soldului pe care ar trebui sa-l aiba un cont prin
raportarea acestuia la unul sau mai multe conturi
de bilant sau de rezultate sau prin efectuarea unei
extrapolari pornind de la tendina de evoluie in
timp.
Un exemplu de utilizare a unei tendinte de
evolutie in timp ar fi atunci cand
media
temporara a ajustarilor pentru creantele incerte
ca procent din suma bruta a creantelor, este
aplicata soldului brut al creantelor la sfarsitul
anului supus auditului, cu scopul de a determina o
valoare estimata a ajustarilor aferente anului in
curs.

38

Exemple: teste privind procedurile analitice

Tipuri de proceduri
analitice
5. Compararea
datelor clientului
cu rezultatele
estimative,
utilizndu-se date
fr caracter
financiar.

Avantaje

Dezavantaje

S presupunem ca dorim s
estimm venitul total din nchirierea de
camere la un hotel pe care-l auditam i s
comparm aceasta estimare cu venitul
nregistrat. Putem determina numrul de
camere, preul pentru fiecare camer i
gradul de ocupare al hotelului.
Exemplu:

De asemeni putem estima soldul unor conturi

:salariile angajatilor din productie ( totalul
orelor lucrate x salariul orar) .
Problema principala a utilizarii informaiilor
fr caracter financiar este exactitatea
datelor.
39

2. Lichiditatea pe termen scurt

Indicatori

1. Viteza de rotatie a creantelor

(Vmrc)

2. Durata medie de incasare a

creantelor in zile (Dmic)

Formula de calcul

Cifra .de .afaceri .

Vmrc
Creante clienti .total

Semnificatia

Tendinta de evolutie a vitezei de

rotatie a creantelor clienti este utila
in evaluarea caracterului rezonabil
al ajustarilor privind creantele
incerte si litigioase

Dmic

Clienti . si .conturi .asimilate

x 360
Cifra .de .afaceri

Cresterea duratei de recuperare

a creantelor atesta puterea de
cumparare redusa si implicit
vanzari catre clienti incerti.

3. Viteza medie de rotatie a

stocurilor (Vmrs)

Vmrs

Costul .bunurilor .vandute

Valoarea .medie .a . stocurilor

Arata tendinta de evolutie a

vitezei de rotatie a stocurilor
pentru identificarea celor uzate
moral.

4. Durata medie de vanzare

(Dmv)

Dmv

Valoarea .medie .a . stocurilor

x 360
Costul .bunurilor .vandute

Arata durata in zile a stocuriloe

ce se transforma in vanzari

5. Durata medie de transformare

a stocurilor in mijloace banesti
(Dmtsmb)

Dmtsmb = (Dmv) + (Dmic) = 2 +

4

Numarul de zile in care stocurile

devin lichide

40

De reinut !

Atunci cnd indicatorii de lichiditate pe termen scurt sunt

utilizati pentru analiza performantelor obtinute de o firma
in timp, un impact semnificativ il pot avea factorii ca:
diferentele intre metodele de contabilizare a stocurilor ,
datele de inchidere ale exercitiului contabil ,
ponderea in total a vanzarilor cu plata imediata si a
vnzrilor pe credit.
3. Capacitatea de a face fata datoriilor pe termen lung
Valoarea realizabil a activelor va fi important pentru
a garanta datoriile contractate. Capacitatea de a face fa
obligatiilor de plata a dobanzilor este o functie a
capacitatii clientului auditat de a genera un flux de
trezorerie pozitiv din activitatea de exploatare atat pe
termen scurt, ct i n perspectiv.

41

Indicatori ai poziiei financiare

Indicatori

Formula de calcul

1.Solvabilitatea
generala (Sg) %

Sg

2. Indatorarea pe
termen scurt
(Its)%
3.Gradul de
indatorare

Capitaluriproprii
x 100
Datorii totale

Datorii
pe
termen
scurt
Its

x100
Total
activ

Gad =

Semnificatia
Solvab. g-l msoara
garaniile
pe
care
firma
le
ofera
creditorilor.
Ea
exprima gradul de
acoperire a datoriilor
totale ale firmei prin
capitalurile sale.
Exprima capacitatea
de plata curenta a
clientului.

Semnifica ponderea
capitaluli imprumutat
Capital
imprumutat
Gi
x100 din totalul surselor
Capital
propriu Capital
sau
permanent
de finantare proprii
sau permanente.

42

4. Indicatori ai activitatii de exploatare si de performanta

Rezolvarea problemelor financiare este imbunatatirea activitatii de exploatare.

Faptul ca investitorii si creditorii sunt interesati de rezultatele tranzactiilor
unei entitati, nu ne surprinde utilizarea unui numar mare de indicatori ai
activitatii de exploatare si a performantelor entitatii auditate
Un indicator operational si de performanta este profitul pe actiune, alti
indicatori aditionali ofera o imagine completa a activitatii de exploatare

Indicatori

Formula de calcul
Ef

Eficienta (Ef)
%

Marja bruta
procentuala
(Mb) %

Mb

Cifra .de .afaceri

x100
Im obilizari .corporale

Cifra .de .afaceri Costul .bunurilor .vandute

x100
Cifra .de .afaceri

Semnificatia
Arata daca sunt generate
suficiente venituri pentru a
justifica volumul de active
corporale utilizat.
Arata proportia in care
cifra de afaceri depaseste
cheltuielile variabile. Cand
Mb are o valoare redusa ,
arata nivel ridicat al
costurilor de fabricatie a
produselor in comparatie
cu preturile de vanzare.
43

5. Indicatori de profitabilitate

Marja
profitului
(Mp)

Mp

Pr ofit .din . exp loatare

Vanzari .nete

Semnifica proportia cu care

vanzarile deppasesc cheltuielile
variabile si fixe. O deficienta la
nivelul indicatorului arata, fie
ca veniturile in exces fata de
cheltuielile variabile sunt prea
reduse, fie ca volumul de
productie este prea scazut in
raport cu cheltuielile fixe.

Profitabilit
atea (P)

Pr ofit .din. exp loatare

Active .imobilizat e .corporal

Profitul obtinut ca urmare a

exploatarii imobilizarilor
corporale.

Concluzii:Procedurile analitice preliminare in cursul planificarii auditului au ca scop de a

determina, natura, programarea in timp si profunzimea lucrarilor de audit.
In faza de planificare, procedurile analitice ajuta auditorul sa inteleaga activitatea clientului,
evenimentele care s-au produs dupa data incheierii auditului anului precedent, identificarea sferelor
care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari eronate semnificative, ce necesita o
analiza aprofundata.
44

Exemple de informaii utilizate de auditor:

pentru determinarea pragului de semnificaie: SECIUNEA B5/1

Cifra de afaceri;
Profitul brut;
Activele totale; sau
Capitalurile proprii sau
Veniturile sau
Cheltuielile

45

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul imobilizrilorseciunea D i E

Registrul mijloacelor fixe

Calculul amortizarii

Rapoarte independente de evaluare

Facturi emise de constructori, devize lucrari in regie

Contracte de concesionare, nchiriere

Titluri de proprietate

Procese verbale ale sedintelor C.D., C.A.

Facturi, procese verbale de punere in funciune

Extrase de cont bancar

Registrul de banca

Balanta de verificare:N-1;N

Fia mijlocului fix cu duv, dnf, durata nedeterminat pentru imobilizri necorporale,
metoda de amortizare,etc.

46

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul Investiiilor finaciare-

seciunea F

(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)

Contractele cu investiiile, filialele, entitile asociate, asocierile n participaie;

titlurile de portofoliu- o clasificare corect ?

Certificatele care atest deinerea de aciuni (titluri valide de proprietate);

politicile contabile ale clientului (aplicate adecvat i consecvent pt. evaluare

Valoarea de pia pentru investiiile cotate este rezonabil;

Balana de verificare N-1, N;

veniturile, drepturile, bonusurile acordate din investiiile la care exist un drept s-au primit i s-au contabilizat
corect.

Cheltuielile aferente vnzrilor( calcul corect i reflectat n contabiitate;

Estimrile managementului pentru ajustrile de valoare

Procese verbale AGA/CD, privind autorizarea intrrilor i cedrilor de investiii

Contractele de creditare pentru a identifica investiiile acordate drept garanii.

Registrul jurnal, registrul inventar, registrul carte mare, jurnale auxiliare,

Fiele de cont,

Alte informaii.

47

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul Stocurilor i Producia n curs -

Seciunea G (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)

Contractele cu furnizorii
Contracte cu terii
Contractele pe termen lung pentru estimarea credibil a veniturilor i cheltuielilor pn
la finalizare
Facturi (aviz de nsoire a mrfurilor)
Note de intrare recepie
Nota de constatare diferene ( dac stocurile nu corespund cu datele din factur sau
avizul de nsoire a mrfurilor)
Politici contabile adecvate i consecvente privind evaluarea
Deciziile de inventariere
Listele de inventariere
Antecalculaiile de pre pentru produse finite, postcalcul
Note privind includerea costurilor ocazionate pentru producia n curs ( credibilitatea
acestor costuri)
Bonuri de consum pt darea in consum a stocurilor ce urmeaza a participa la procesul de
fabricatie.
Dispozitia de livrare se intocmeste cu ocazia eliberarii stocurilor din depozit spre a fi
vandute.
Balana de verificare N-1. N.
Alte informaii.

48

Gradul de asigurare al procedurilor de audit1

Tipul Procedurii de Audit

Inspectia activelor corporale
Reefectuarea
Recalcularea
Inspectia
inregistrarilor
Confirmarea
Revizuirea
Proceduri analitice

Gradul de asigurare

Inalt

documentelor,

Observarea
Investigarea

Mediu

Scazut

A
S
I
G
U
R
A
R
E

1 Emil Culda, CAFR, Curs de pregtire profesional, 2010

49

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul debitorilor Seciunea H
Documente necesare auditarii
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)

Analiza pe vechimi a soldurilor clienilor

Facturile aferente vnzrilor

Note de credit

Aviz de expediie

Ordine de vnzare

Jurnalul vnzrilor

Registrul de cas

Extrase de cont bancar

Registrul clienilor

Balana de verificare

Lista provizioanelor propuse

Lista plilor n avans

Formulare de aprobare a vnzrilor pe credit

Balana de verificare, N-1, N.

Alte informaii.

50

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul SOLDURILOR BANCARE i numerarul
disponibil Seciunea I (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de
Calitate, 2012)
Extrase de cont bancar lei i valut
Registru de casa lei i valut
Procese verbale ale AGA, /CD,
Lista semnturilor autorizate
Contracte de credit bancare pe termen scurt (overdraft)
Rate de schimb
Confirmri primite de la bnci
Titluri de plasament:
-aciuni cotate sau necotate;
-obligaiuni cotate sau necotate,
-bonuri de tezaur i bonuri de cas pe termen scurt
-aciuni i obligaiuni emise i rscumprate de societate;
-titluri de creane negociabile
Analiza detaliat a portofoliului de investiii, incluznd categorie,
denumire, numr, valoare
Balana de verificare, N-1,N.
Alte informaii.

51

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul creditorilor Seciunea J
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)
Note de receptie a bunurilor/Registrul notelor de receptie
Facturile aferente cumpararilor si Note de credit
Jurnalul zilnic al cumpararilor
Registrul de banca
Extrase de cont bancar
Analiza pe vechimi a soldurilor furnizorilor
Reconcilierea registrului de cumparari
Cartea mare
Fisele furnizorilor
Lista preliminarilor obligatiilor la sfarsitul anului
Contractele de leasing
Procesele verbale ale AGA/CD
Cursurile de schimb valutar
Balana contabil: N-1, N, Bilan, etc.
Alte informaii.

52

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul IMPOZITELOR Seciunea K
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)1 pentru impozitul pe profit

Registrul jurnal,
Cheltuielile decontate
Venituri,
Facturi cu servicii externe
Facturi de cumprri,
Facturi emise
Evenimente ulterioare,(achiziii i vnzri)
Venituri amnate
Cheltuieli amnate
Impozite amnat
Cheltuieli calculate(amortizri, ajustri de valoare, provizioane pentru riscuri i cheltuieli)
Rezerve legale
Dividente primite
Diferene pentru titluri de valoare, incorporate n prime de capital, rezerve
Cheltuieli de protocol
Cheltuieli cu sponsorizri
Ordine de plat
Declaraia privind impozitul pe profit
Balana contabil N, N-1
Contul de rezultat global
Calculul, profitului impozabil,
Lista cheltuelilor nedeductibiler total i/sau parial
Lista veniturilor neimpozabile
Alte informaii.
53

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul IMPOZITELOR Seciunea K
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)1 pentru tva

Jurnalul de cumprri
Jurnalul de vnzri
Deconturi de tva
Registrul jurnal
Tranzacii specifice: vnzarea cu plata n rate, tranzacii ntre consignant i
consignatar; leasing,
Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice,
Balana de verificare, N-1, N
Note de intrare de recepie
Declaraie informativ privind livrrile/prestrile i achiziiile efectuate pe teritoriul
naional
Facturi fiscale,
Bonuri fiscale,
Note contabile privind exigibilitatea tva
Declaraie privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate n cadrul proiectului
finanat din instrumente structurale
Documente de livrare la export,
Documente pentru achiziii din import
Alte documente

1 Informaiile nu sunt exhaustive

54

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul IMPOZITELOR Seciunea K
vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 20121 (continuare) angajai &
angajatori

Contractele individuale de munc,

Statul de salarii,
Concedii medicale,
Fiele de pontaj,
tate de avans,
Note contabile privind salariile, i alte obligaii sociale.
Contracte de prestri servicii,
Ordine de plat,
Note de debit,
Pensii facultative
Asigurri facultative
Balana de verificare, N-1, N
Declaraiile 112

55

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul IMPOZITELOR Seciunea K
vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 20121 (continuare) importuri

Decont privind accizele,

Declaraia vamal de import
Declaraie privind accizele aferente diferenelor de produse
accizabile transportate n regim suspensiv;
Decont privind impozitul la ieiul din producia intern,
Decizie de impunere din oficiu pentru impozitele, taxele i
contribuiile cu regim de stabilire prin autoimpunere sau
reinere la surs,
Scrisoare de transport,
Declaraie anual de venit pentru asocierile fr
personalitate juridic,
Alte informaii n circumstane date.

56

Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Datorii, Angajamente i
contingene Seciunea L
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)

Contracte de creditare,
Angajamente, giruri, cauiuni, garanii, etc
Obligaiuni pe termen lung
Titluri de mprumut
Datorii din impozit amnat
Provizioane pentru pensii,
Provizioane pentru impozite amnate
Provizioane pentru salariai,
Provizioane pentru litigii
Provizioane pentru garanii de bun execuie
acordate clienilor,
Procesele verbale ale consiliului de administraie,
Scrisori bancare,
Scrisorile avocatului,
Alte corespondene,
Legislaia i reglementrile,
Lista garaniilor oferite prin contracte,
Lista activelor garantate,
Balana contabil, N-1, N
Bilan
Alte informaii.

57

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul capitalurilor proprii, aspecte
legale i statutare Seciunea M
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012

Actul constitutiv al societii (grup)

Capitalul propriu autorizat se compar cu actul constittiv i alte rezoluii
speciale,
Extrase bancare de depunere a capitalului social
Distribuirea profitului
Procese verbale AGA,
Contracte de mprumut
Dividentele
Profitul net,
Alte cerine legale
Directorii care dein aciuni i iteresele acestora,
Lista activelor atribuite drept garanii pentru mprumuturi de la teri,
Confirmare de la Registrul comerului, ipoteci sau angajamente,
Documente de confirmare a stingerii obligaiilor, dac sunt semnificative ca
valoare,
Declaraia de impozit pe profit,
Registrul acionarilor,
Situaia micrii capitalurilor proprii: majorri sau micorri
Dividende pltite i repartizate sunt legale

58

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul Vnzrilor i veniturilor
Seciunea N
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012

Contractele de vnzare-analiza lor

Avize de expediie
Facturi emise
Jurnalul de vnzri
Venituri amnate
Balana de verificare:N-1,N
Alte informaii,
Venituri din creane imobilizate
Venituri din dobnzi,
Venituri calculate ( anularea ajustrilor, anularea provizioanelor)
Venituri din dividende
Venituri din variia stocurilor
Venituri din producia de imobilizri
Venituri din subvenii
Venituri din diferene de curs valutar
Balana contabil, N-1, N

59

Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Achiziii i Cheltuieli
Seciunea O (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012

Note de receptie a bunurilor

Registrul notelor de receptie
Facturi aferente cumpararilor
Jurnalul zilnic al cumpararilor
Note de credit
Contracte de credit
Cheltuieli amnate
Inregistrari extra-contabile
60

Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Salarii i Datorii asimilate
Seciunea P (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012-p.128/129

61

Exemple:
Informaii necesre pentru auditul Contului de profit i pierdere
Seciunea Q (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012-p.130/131

Avnd n vedere exemplele date, completai dtr ce documente solicitai clientului n etapa
de planificare, pentru auditarea contului 121
!!!!

62

Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Prile afiliate Seciunea R
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012-p.132/134

Avnd n vedere exemplele date, completai dtr ce documente solicitai clientului n etapa
de planificare, pentru auditarea Prilor
afiliate!!!!

63

Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Conformitatea cu legile i
reglementrile, Seciunea T (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de
Calitate, 2012-p.135/137

Avnd n vedere exemplele date, completai d-tr

ce documente solicitai clientului n etapa de
planificare, pentru auditarea conformitii
legilor i reglementrilor !!!!

64

Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Balana de verificare,
Seciunea U (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012-p.138)

Avnd n vedere exemplele date, completai dtr ce documente solicitai clientului n etapa
de planificare, pentru auditarea Balanei de
verificare!!!!

65

Definiii
Cum se obtin probele de audit?
1. Proceduri de evaluare a riscului; i
2. Proceduri de audit ulterioare care
cuprind:

a.Teste ale controalelor, atunci cand acestea

sunt prevazute de ISA-uri sau atunci cand
auditorul a ales sa le efectueze; i
b. Proceduri de fond, inclusiv teste de detaliu
si proceduri de fond analitice

66

3. Definiii

Denaturare O diferen ntre suma, clasificarea,

prezentarea sau dezvluirea unui element din situaiile
financiare raportat, i suma, clasificarea, prezentarea, sau
dezvluirea care este necesar a fi fcut pentru ca
elementul s fie n conformitate cu cadrul de raportare
financiar aplicabil. Denaturrile pot aprea ca urmare a
erorii sau fraudei.
Acolo unde auditorul exprim o opinie cu privire la faptul
c situaiile financiare sunt prezentate n mod corect, sub
toate aspectele semnificative, sau ofer o imagine corect
i fidel, denaturrile includ de asemenea acele ajustri de
sume, clasificri, prezentri sau dezvluiri care, n opinia
auditorului, sunt necesare pentru ca situaiile financiare s
fie prezentate in mod corect, sub toate aspectele
semnificative, sau ofer o imagine corect i fidel.

67

3. Definiii

Riscul de detectare Riscul ca

procedurile efectuate de auditor
pentru a reduce riscul de audit la un
nivel acceptabil de sczut, nu vor fi
n
msur
s
detecteze
o
denaturare care exist i care ar
putea fi semnificativ, fie individual
sau la nivel agregat mpreun cu
alte denaturri.
68

3. Definiii

Raionamentul
profesional

Aplicarea pregtirii relevante, a

cunotinelor i a experienei n
contextul
dat
de
audit,
a
contabilitii i a standardelor etice,
pentru a lua decizii n cunotin de
cauz n legtur cu procedura
adecvat
n
contextul
circumstanelor misiunii de audit.
69

3. Definiii

Scepticismul profesional O
atitudine care include o gndire
rezervat, fiind atent la condiii care
ar
putea
indica
o
posibil
denaturare datorat fraudei sau
erorii i o evaluare critic a probelor
de audit.

70

3. Definiii

Asigurare rezonabil n contextul unui

audit al situaiilor financiare, un nivel de
asigurare ridicat, dar nu absolut.
Risc de denaturare semnificativ
Riscul ca situaiile financiare s fie
denaturate
semnificativ
nainte
de
auditare.
Acesta
const
n
dou
componente, descrise dup cum urmeaz
la nivelul afirmaiilor:
71

Asigurarea rezonabil si nu absolut Factori care

limiteaza asigurarea absoluta

Utilizarea testelor;
Limitrile inerente ale controlului intern (de
exemplu, posibilitatea eludrii acestuia de
ctre conducere i a existenei unor
nelegeri secrete);
Faptul c majoritatea probelor de audit sunt
persuasive, mai degrab dect conclusive.

72

Limitrile inerente ale unui audit

Rezult fie din:

natura raportrii financiare

natura procedurilor de audit
nevoia ca auditul s fie efectuat ntr-o
perioad de timp rezonabil i la un
cost rezonabil

73

3. Definiii

Risc de denaturare semnificativ

Riscul ca situaiile financiare s fie
denaturate semnificativ nainte de
auditare. Acesta const n dou
componente, descrise dup cum
urmeaz la nivelul afirmaiilor:

74

3. Definiii

(i) Riscul inerent Susceptibilitatea unei

afirmaii cu privire la o clas de tranzacii, sold
de cont sau prezentare de a fi denaturat
semnificativ, fie individual sau n mod agregat
mpreun cu alte denaturri, nainte de a lua n
considerare orice controale legate de acestea
(ii) Riscul de control Riscul ca o denaturare
care ar putea s apar la nivelul unei afirmaii
cu privire la o clas de tranzacii, sold de cont
sau prezentare care ar putea fi semnificativ,
fie individual sau n mod agregat mpreun cu
alte denaturri, s nu poat fi prevenit, sau
detectat i corectat la timp de ctre controlul
intern al entitii.

75

DISPOZIII ETICE

Auditorul trebuie s se conformeze dispoziiilor

etice relevante, inclusiv cele referitoare la
independen, astfel :
- respectarea cerinelor relevante din prile A
i B a Codului Etic i anume :
partea
A principiile fundamentale :
integritate,
obiectivitate,
competen
profesional
i
atenia
cuvenit,
confidenialitate i comportament profesional
partea B a Codului IFAC - ilustreaz modul n
care Cadrul general conceptual trebuie aplicat
n situaii specifice

76

DISPOZIII ETICE

n cadrul unei misiuni de audit se consider a fi n

interes public, ca auditorul s fie independent de
entitatea auditat :
independen n gndire
independen n aparen

77

Controlul de calitate

De asemenea ISQC1 recomand firmelor de audit s

stabileasc i s menin propriul sistem de control al
calitii, ISA 220
- stabilete responsabilitile
partenerului misiunii n ceea ce privete dispoziiile
etice relevante.

ISA 220 recunoate faptul c echipa misiunii are

dreptul s se bazeze pe sistemul de control al calitii al
unei firme pentru a-i ndeplini responsabilitile cu
privire la procedurile de control al calitii aplicate
misiunii de audit individuale, cu excepia situaiei n
care informaia oferit de ctre firm sau teri
sugereaz contrariul.
78

Procedurile de audit selectate i aplicate n evaluarea

calitii informaiilor contabile trebuie s verifice utilitatea
acestora, i anume existena caracteristicilor calitative ale
situaiilor financiare, respectiv:

Reprezentarea fidel
Relevana,
inteligibilitatea,
Credibilitatea
comparabilitatea informaiilor.
Verificabilitatea
Oportunitatea informaiilor

79

PROCEDURI
Proceduri de audit
DE AUDIT

Proceduri
de evaluare a
riscurilor

Cunoastere a entitii, a mediului

in care aceasta i
desfasoar activitatea
i a controlului intern

Teste
ale controalelor

Testarea eficientei sistemului de

control intern n prevenirea sau
detectarea i corectarea
denaturrilor
semnificative

Proceduri
de fond

Detectarea denaturrilor
semnificative de la nivelul
aseriunilor aplicate
de management
80

Teste substaniale
ale operaiunilor,
tranzaciilor

TESTE
DE
FOND

Teste substaniale
ale
soldurilor conturilor

Proceduri
analitice

81

Testele de fond

1. Testele substaniale ale operaiunilor, tranzaciilor

- sunt utilizate pentru evaluarea tranzaciilor realizate n cadrul
organizaiei i nregistrate n rulajele debitoare/creditoare ale
conturilor. Se examineaz astfel documentele care au stat la
baza nregistrrilor.
Testele substaniale ale oldurilor conturilor
- vizeaz colectarea de elemente probante privind soldurile
conturilor n ansamblul lor, la un moment dat, dect a
tranzaciilor individuale care au condus la soldurile respective.
Procedurile analitice
- conin o serie de comparaii efectuate de auditorul financiar:

compararea informaiilor financiare curente cu cele aferente perioadelor

precedente;
compararea informaiilor financiare curente cu cele estimate de entitatea
patrimonial, regsite sub forma prognozelor i previziunilor;
compararea informaiilor financiare curente cu estimrile auditorului
financiar;
compararea informaiilor financiare curente cu cele referitoare la sectorul de
activitate al entitii patrimoniale auditate.
82

INSPECTIA
OBSERVAREA
EXAMINAREA

PROCEDURI

INVESTIGAREA

DE

CONFIRMAREA

AUDIT

RECALCULAREA
REEFECTUAREA
REVIZUIREA
83

Proceduri de audit

Inspecia const n examinarea nregistrrilor, documentelor

precum i n examinarea imobilizrilor corporale sau a altor
active.

Inspecia furnizeaz probe de audit cu grade diferite de

credibilitate:
C
R
E
D
I
B
I
L
I
T
A
T
E

probe de audit cu caracter documentar, elaborate i pstrate de teri;

probe de audit cu caracter documentar, elaborate de teri i ptrate de
entitatea auditat ; ex: Facturi de la furnizori
probe de audit cu caracter documentar, elaborate de entitatea auditat i care
circul la exterior ; ex: Facturi emise catre clienti
probe de audit cu caracter documentar, elaborate i pstrate de entitatea
84
auditat.
ex: note contabile, note de intrare receptie, bonuri de consum, etc.

Proceduri de audit

Observarea const n urmrirea unui proces sau a unei

proceduri care este efectuat de alte persoane. n acest
caz, auditorul trebuie s in cont c observarea
anumitor proceduri poate altera rezultatul acelor
proceduri. Ex. Observarea procedurilor de inventariere
de catre personalul entitatii.
Examinarea documentelor i a nregistrrilor vizeaz
analiza documentelor, urmrirea circuitului acestora,
compararea i reconcilierea lor.
Investigarea presupune realizarea unor chestionare
adresate att persoanelor din interiorul organizaiei, ct
i din exteriorul acesteia cu scopul de a obine informaii
pertinente legate de entitatea economic auditat.
85

Inspectia
(verificarea)
inregistrarilor
/
documentelor
Consta in examinarea evidentelor contabile
(contabilitatea
financiara,
contabilitatea
manageriala)
privind
tranzactiile
si
operatiunile
efectuate
precum
si
a
documentelor ce le sustin (pe suport hartie,
format electronic), avand ca finalitate
colectarea unor probe de audit cu grade
variate de credibilitate.
Inspectia imobilizarilor corporale si a altor
active
Inspectia imobilizarilor corporale si a altor
active consta in examinarea fizica 86
a
acestora, furnizand probe de audit credibile
mai ales in ceea ce priveste existena lor.

DEFINITII

Riscul de audit Riscul ca auditorul s exprime o

opinie neadecvat de audit atunci cnd situaiile
financiare sunt denaturate semnificativ. Riscul de audit
este o funcie a riscurilor de denaturare semnificativ i
a riscului de detectare.
Riscul de detectare Riscul ca procedurile efectuate
de auditor pentru a reduce riscul de audit la un nivel
acceptabil de sczut, nu vor fi n msur s detecteze o
denaturare care exist i care ar putea fi semnificativ,
fie individual sau la nivel agregat mpreun cu alte
denaturri.

Denaturare

O
diferen
ntre
suma,
clasificarea, prezentarea sau dezvluirea unui
element din situaiile financiare raportat, i suma,
clasificarea, prezentarea, sau dezvluirea care
este necesar a fi fcut pentru ca elementul s
87
fie n conformitate cu cadrul de raportare
financiar aplicabil. Denaturrile pot aprea ca

DEFINIII

Raionamentul profesional Aplicarea pregtirii

relevante, a cunotinelor i a experienei n contextul
dat de audit, a contabilitii i a standardelor etice,
pentru a lua decizii n cunotin de cauz n legtur
cu procedura adecvat n contextul circumstanelor
misiunii de audit.
Risc de denaturare semnificativ Riscul ca
situaiile financiare s fie denaturate semnificativ
nainte de auditare. Acesta const n dou
componente, descrise dup cum urmeaz la nivelul
afirmaiilor:

Riscul inerent Susceptibilitatea unei afirmaii cu

privire la o clas de tranzacii, sold de cont sau
prezentare de a fi denaturat semnificativ, fie individual
sau n mod agregat mpreun cu alte denaturri, nainte
de a lua n considerare orice controale legate de acestea
Riscul de control Riscul ca o denaturare care ar
putea s apar la nivelul unei afirmaii cu privire la o
clas de tranzacii, sold de cont sau prezentare care ar
88
putea fi semnificativ, fie individual sau n mod agregat
mpreun cu alte denaturri, s nu poat fi prevenit,
sau detectat i corectat la timp de ctre controlul
intern al entitii.

8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT

ADECVATE I RISCUL DE AUDIT

Riscul de audit este un termen tehnic legat de

procesul de auditare.
Riscul de denaturare semnificativ se gsete
la dou niveluri :
cel al situaiilor financiare n general
nivelul

de afirmaie al claselor de
soldurilor de conturi sau prezentrilor.

tranzacii,

Riscul de denaturare semnificativ la nivelul

afirmaiilor este evaluat pentru a determina
natura, momentul i ntinderea unor proceduri de
audit suplimentare i este format din dou
componente:
riscul inerent i riscul de
89
control, care exist independent de auditul
situaiilor financiare.

7. RAIONAMENTUL PROFESIONAL

Evaluarea msurii n care au fost obinute suficiente probe

de audit, i a msurii n care mai trebuie fcut ceva pentru a
atinge obiectivele ISA-urilor i prin acestea, obiectivele
generale ale auditorului;
Evaluarea conducerii n aplicarea cadrului general de
raportare financiar aplicabil;
Tragerea de concluzii pe baza probelor de audit obinute, de
exemplu evaluarea gradului de rezonabilitate a estimrilor
fcute
de ctre management n pregtirea situaiilor
financiare.

90

8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT ADECVATE

I RISCUL DE AUDIT

Cantitatea si calitatea probelor de audit

sunt
interdependente.
Suficiena
reprezint msura cantitii de probe de
audit iar adecvarea este msura calitii
probelor de audit adic relevana i
credibilitatea. De cantitatea i calitatea
probelor de audit obinute depinde
reducerea riscului de audit la un nivel
acceptabil.
RA = f (Rds, Rd)

Unde : RA = risc de audit

Rds = risc de denaturare
semnificativ
Rd = risc de detectare

91
91

8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT

ADECVATE I RISCUL DE AUDIT

Riscul

de

detectare

este

legat

de

natura,
momentul i ntinderea procedurilor auditorului pe care
le stabilete pentru a reduce riscul de audit la un nivel
acceptabil de sczut.

Reprezint deci o funcie a eficacitii unei

proceduri de audit i a aplicrii de ctre auditor
a respectivei proceduri.
Aspecte precum : planificarea adecvat,
distribuirea corect a personalului n echipa
misiunii, aplicarea scepticismului profesional i
supervizarea i revizuirea muncii de audit
efectuate, concur la creterea eficacitii unei
proceduri de audit i reduce probabilitatea c un
auditor ar putea s selecteze o procedur de audit
92
neadecvat.

Sursele probelor de audit

surse
Testele mecanismelor
de control si testele
substaniale ale
operaiunilor

Facturi
Contracte
Registrul jurnal
Registrul inventar
Inregistrri de
regularizare
Balana de
verificare intocmit
conform IAS
Situaii financiare
armonizate cu IAS

Proceduri analitice
Probe de
Probe de
audit
audit
Informaii generale

Evaluarea controlului
si auditului intern

Dosare permanente

93

Caracteristicile de calitate ale probelor de audit

Relevana
Independena sursei
Specializarea sursei
Obiectivitatea sursei
Gradul de
adecvare

Mecanisme de control
eficiente
Informarea direct a
auditorului

Calitile probelor de
audit

Forma de prezentare
Materialitatea
Gradul de
suficien

Riscul de denaturare
Mrimea populaiei
Omogenitatea populaiei
Calitatea probelor de audit

94

8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT

ADECVATE I RISCUL DE AUDIT

Opinia auditorului se refer la

situaiile financiare ca ntreg i
ca urmare auditorul nu este
responsabil pentru detectarea
denaturrilor
care
nu
sunt
semnificative
la
nivelul
situaiilor financiare ca ntreg.

95

8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT ADECVATE

I RISCUL DE AUDIT

Alte aspecte care afecteaz limitrile

inerente ale unui audit:

frauda, n special care implic conducerea

superioar sau complotul (ISA 240)

existena
i
deplintatea
relaiilor
i
tranzaciilor ntre prile afiliate (ISA
550)

situaii de nerespectare a legilor i

reglementrilor (ISA 250)

evenimente sau condiii care ar putea s

determine ncetarea activitii pe baza
principiului continuitii activitii (ISA
570)
96

V mulumesc !

ana.morariu@gmail.com

97