Sunteți pe pagina 1din 4

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_euratom_ro.

htm
http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm http://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/facts/euint/html/ei_003.ro.html

Scurt istoric al constituirii Uniunii Europene Ideea crerii unei urope unite datea! de secole" #ns abia dup cel de-al doilea r!boi mondial s-au format premisele necesare demarrii unui proces de integrare european. $ele dou r!boaie mondiale au dus la rena%terea pacifismului %i con%tienti!area pericolului na&ionalismului agresi'. (n alt moti' care a stat la ba!a procesului de integrare european a fost dorin&a statelor uropei )ccidentale de a-%i restabili po!i&iile economice afectate de r!boi. *n plus" o necesitate 'ital pentru statele care au suferit #nfr#ngere +#n primul r#nd ,ermania" #mpr&it #n c#te'a !one de ocupa&ie- a de'enit restabilirea propriilor po!i&ii politice %i a autorit&ii pe plan interna&ional. $onsolidarea for&elor statelor europene era '!ut %i drept un pas important #n opunerea influen&ei cresc#nde a (niunii .o'ietice asupra uropei )ccidentale. /a!ele procesului de integrare europeana - care a dus la apari&ia actualei structuri a (niunii uropene 0 au fost puse in 1950 de ctre 1ean 2onnet" pe atunci %ef al )rgani!a&iei 3a&ionale a 4lanificrii din 5ran&a si 6obert .chuman" ministrul de externe al 5ran&ei. 1ean 2onnet a propus ca produc&ia de crbune %i o&el a 5ran&ei %i ,ermaniei s fie administrat de un organism comun. Ideea a fost preluata de 6obert .chuman" care mers mai departe %i a propus crearea unei comunit&i de interese pa%nice dintre 5ran&a si ,ermania" deschisa si altor state europene. 7stfel se dorea eliminarea ri'alit&ilor existente #ntre 5ran&a %i ,ermania pri'ind !onele strategice ale 6uhr-ului %i .aar-ului" unificarea eforturilor de reconstruc&ie a statelor europene" a cror economie fusese puternic afectata de cel de-al doilea r!boi mondial" %i crearea condi&iilor care ar duce a e'itarea pe 'iitor a r!boaielor #n uropa. 4lanul propus de 6obert .chuman" ulterior denumit Planul Schuman" 'i!a 8plasarea produc&iei germane %i france!e de crbune %i o&el #n m9inile unei autorit&i supreme comune de supra'eghere +7utoritate .uprem- ... la care se pot altura alte state europene:. *n aprilie 1951 ; state 0 5ran&a" 6epublica 5ederal ,ermania" Italia" /elgia" )landa %i <uxemburg - au semnat Tratatul de la Paris de constituire a primei organi!a&ii europene Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO). =e%i $ $) #%i #ncepe acti'itatea #n >?@A" 4ia&a $omun a $rbunelui %i )&elului de'ine func&ional #ncep#nd cu anul 1953" c#nd cele %ase state fondatoare #nltur barierele 'amale %i restric&iile cantitati'e la o&el %i crbune. *n 1952 statele $ $) semnea! un tratat prin care #nfiin&ea! Comunitatea European de Aprare (CEA). 7ceast ini&iati' e%uea! ca urmare a refu!ului 4arlamentului 5ran&ei de a ratifica tratatul. 7cest e%ec a afectat negati' procesul de integrare european. 6elansarea ideei de integrare european se petrece #n 1955" c#nd la $onferin&a de la 2essina" cei %ase membri ai $ $) au aBuns la conclu!ia c producti'itatea %i bunstarea economic este unica solu&ie de supra'ie&uire a uropei de Cest 'is-a-'is de /locul de st. $a urmare" s-a decis crearea Comunitii Economice Europene (CEE) %i a Comunitii Europene pentru Energia Atomic (EUROATOM) " instituite prin semnarea #n 195 a celor dou Tratate de la Roma. 4re'ederile din cadrul Tratatului de la Roma (Tratatul CEE) erau semnificati'e pentru 'iitorul economic %i social al uropei. )biecti'ul principal al Dratatului era crearea treptat a unei pie!e comune" prin instituirea" #n primul r#nd" a unei uniuni "amale +anularea barierelor 'amale #n calea circula&iei bunurilor %i crearea unui tarif 'amal extern comun-. *n al doilea r#nd" pia&a comun presupunea %i liberali!area altor

sectoare +cum ar fi libera circula&ie a persoanelor" capitalului %i ser'iciilor- %i stabilirea unor politici comune #n domenii strategice +agricultur" comer&" transport %i concuren&- ce ar permite o intensificare a acti'it&ii economice a statelor membre. $a urmare" #n 19#$" $ a'ea deBa #ncheiat uniunea "amal% %i a'ea o pia!% agricol% comun%. .copul (6)7D)2-ului era controlul energiei atomice %i folosirea ei #n scopuri pa%nice. Ini&ial" $ $)" $ %i (67D)2" a'eau structuri institu&ionale proprii" de%i foarte asemntoare. =up intrarea #n 'igoare a Tratatului de fuziune a celor trei Comuniti Europene +19# - se constituie un singur $onsiliu %i o singur $omisie a $omunit&ii uropene" care #mpreun cu 4arlamentul uropean %i $urtea de 1usti&ie a $ +a cror acti'itate de la formare 'i!a toate cele trei comunit&i- au creat o nou structur institu&ional 0 $omunitatea uropean. *n mod curent" s-a folosit denumirea de $omunitate conomic uropean +$ - %i adesea 8cei ;:. (n nou institut al $omunit&ii - $onsiliul uropean - care reunea %efii de state %i gu'erne 0a fost creat #n 19 &' iar #n 19 9 au a'ut loc primele alegeri #n 4arlamentul uropean. *nc la etapa pregtirii Tratatelor de la Roma" unele state 'est-europene au reac&ionat circumspect la noua ini&iati' federalist de integrare economico-social. $a urmare" 7ustria" 2area /ritanie" =anemarca" 3or'egia" 4ortugalia" .uedia %i l'e&ia au creat #n 19#0 Asociaia European a i!erului Schim! (AE S)" care a'ea drept scop doar crearea unei !one de comer& liber #ntre &rile membre. (lterior" succesele economice #nregistrate de $omunitatea uropean au determinat mai multe state membre 7 <. s solicite aderarea la $ " ceea ce a dus treptat la destrmarea Asociaiei Europeane a i!erului Schim!. *n urmtoarele dou decenii" $ se extinde geografic de mai multe ori: # e$tindere: 19 3 - =anemarca" Irlanda %i 2area /ritanie ## e$tindere: 19$1 - ,recia ### e$tindere: 19$# 0 .pania %i 4ortugalia #% e$tindere: 1995 0 7ustria" 5inlanda %i .uedia % e$tindere: 200& 0 $ipru" 2alta" <etonia" <ituania" stonia" .lo'enia" .lo'acia" $ehia" 4olonia" (ngaria 7profundarea integrrii europene +prin extinderea ariilor politicilor comune %i consolidarea caracterului suprana&ional al $omunit&ii uropene- solicita %i un suport Buridic adec'at acestui proces continuu. $a urmare" Dratatul $ a fost amendat de c9te'a ori %i suplimentat prin Tratatul &niunii Europene" p9n la consolidarea sa final #ntr-o $onstitu&ie. 7stfel" #n 19$# &rile membre au semnat un nou document Buridic 0 Actul &nic European (A&E) - care a intrat #n 'igoare la 1 iulie 19$ . 7ctul stabilea reali!area pie!ei unice +o no&iune ce caracteri!ea! un proces mai profund de integrare dec#t no&iunea de 8pia& comun:- p9n la 3> decembrie >??A" pre'!9nd libera circula&ie a bunurilor" ser'iciilor" capitalului %i persoanelor pe tot cuprinsul $omunit&ii" precum %i implementarea a noi politici comune %i a coe!iunii economice %i sociale. *n 1992" &rile membre ale $ au considerat c exist premisele necesare efecturii pasului hotr9tor #n 'ederea crerii unei uniuni politice" economice %i monetare. le au semnat un nou tratat 0 Tratatul de la 'aastricht +)landa- 0 care a intrat #n 'igoare la 1 noiem(rie 1993. 7cesta a modificat %i a extins Tratatul de la Roma +>?@E-" pun#nd ba!a legal pentru noua structura a Uniunii Europene +noua denumire a $omunit&ii uropene-. $onform Tratatului de la 'aastricht" Uniunea Europea (UE) #nsemna" pe de o parte men&inerea %i extinderea ac(uis-ului +totalitatea tratatelor %i a actelor legislati'e- $omunit&ii uropene %i" pe de alt parte noi forme de cooperare #n domeniul 4oliticii xterne %i de .ecuritate $omun

+4 .$- %i al 1usti&iei %i 7facerilor Interne +17I-. 7stfel" conform imaginii comune despre ( " prin Dratatul de la 2aastricht aceasta de'ine o construc&ie cu trei piloni:

Uniunea European% /E/0' /EE' Euroatom 1olitica E.tern% -i +e Securitate /omun% /ooperarea 2n +omeniul 3usti!iei -i *facerilor 4nterne

4rin Tratatul asupra &niunii Europene este creat cet&enia european %i se instituie uniunea economic %i monetar. (rmtorul pas #n aprofundarea integrrii europene a fost fcut prin semnarea la 2 octom(rie 199 a Tratatului de la Amsterdam" ratificat la 1 mai 1999. Dratatul pre'edea unele modificri #n structura institu&iilor ( " introducerea postului $omisarului uropean pentru rela&iile externe %i" ctre >???" introducerea monedei unice europene. Dot #n 199 " este adoptat )*gen+a 2000 , pentru o Europ% mai puternic% -i mai e.tins%)' care tratea! reforma institu&ional a ( " pre!int 'i!iunea asupra extinderii ( %i opiniile $omisiei uropene cu pri'ire la cererile de aderare la ( ale !ece &ri central europene. <a 1 ianuarie 1999 are loc lansarea monedei unice europene #n >> state europene care au #ndeplinit criteriile de con'ergen& +5ran&a" ,ermania" )landa" /elgia" <uxemburg" 7ustria" Italia" .pania" 4ortugalia" 5inlanda" Irlanda-. Iar #n 2002 moneda european intr #n circula&ie #n >A state membre ale ( " #nlocuind monedele na&ionale %i cre#nd astfel Fona uro +2area /ritanie" =anemarca %i .uedia #nc nu au adoptat moneda uro-. *n 'ederea reali!rii reformelor institu&ionale necesare procesului de extindere a (niunii uropene" la 2# fe(ruarie 2001 este semnat Tratatul de la )isa" intrat #n 'igoare la 1 fe(ruarie 2003. Dratatul se axa pe urmtoarele trei chestiuni importante: - reformele interne ale ( +au fost modificate principiile %i procedura de luare a deci!iilor cu o maBoritate calificat prin introducerea posibilit&ii blocrii deci!iei de ctre minoritate" limitarea dreptului de 'eto #n 3@ de domenii legislati'e- aderarea noilor membri din uropa $entral %i de st la ( +li se ofer locuri %i 'oturi #n institu&iile ( %i sunt redistribuite locurile #ntre 8'echii: membri- de!'oltarea %i consolidarea unei politici externe %i de securitate comune. *n plus" Dratatul pre'edea %i #nfiin&area unei noi structuri #n domeniul cooperrii Budiciare pe probleme de criminalitate - 8 uroBust: )dat cu Dratatul de la 3isa a fost elaborat %i o *eclaraie asupra +iitorului &niunii Europene" prin care se lansa o de!batere general asupra de!'oltrii 'iitoare a (niunii %i care implica at#t statele membre" c#t %i statele candidate. 7ceast de!batere a fost urmat de con'ocarea unei $on'eni&ii uropene" care a elaborat un proiect de Dratat $onstitu&ional al ( . $on'en&ia repre!enta un for al >0@ repre!entan&i ai

institutelor europene" gu'ernelor" parlamentelor na&ionale ale statelor membre %i 'iitorilor membri. =up #ndelungi de!bateri" la 1$ iulie 2003 $on'en&ia a pre!entat pre%edintelui $onsiliului uropean de la 6oma proiectul Constituiei &niunii Europene. *n continuare" textul proiectului a fost discutat de ctre $onferin&a Intergu'ernamental a statelor membre ( " care la 29 octom(rie 200&"la 6oma" a adoptat 'arianta final a proiectului $onstitu&iei uropene. 4entru a intra #n 'igoare" $onstitu&ia trebuie ratificat de ctre toate statele membre ale (niunii uropene.