qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiop asdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx Cauzele si Efectele cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn Fenomenului Inflationist mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz xcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe

rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz xcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn mrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA FACULTATEA DE MANAGEMENTMARKETING SPECIALIZAREA MANAGEMENT Florea Vlad Grupa 301 Mihalache Florentina An universitar 2012-2013

Cuprins

Inflatia definitie, forme si cauze

Inflaia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei ri, reprezentat de o cretere generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a monedei naionale. Inflaia este un indicator final, care arat la sfrsit de an fiscal dac politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alturi de politicile Bncii Centrale, se coordoneaz i conduc la o stabilitate a preurilor de consum.

Formele inflaiei sunt:

Inflaia trtoare (sau linitit ! presupune creterea preurilor pn la ma". 3%# Inflaia rapid ! cnd ritmul anual de cretere a preurilor se apropie de 10%# Inflaia galopant ! cnd creterea preurilor depete 10% anual# Inflaia moderat ! reprezint creterea anual a preurilor cu 1 !30%. $efiniia inflaiei moderate a fost propus de ctre %udiger $ornbusch, profesor la &I' i (tanle) *ischer, primul vice+director e"ecutiv al FMI, n ,--.# Criza inflaionist ! reprezint acea perioad de timp, de cel puin doi ani, pe parcursul creia rata anual a inflaiei depete "0%. $efiniia crizei inflaioniste a fost propus de ctre &ichael Bruno i /illiam 0asterl), economiti la Banca Mondial, n ,--1# #iperinflaia ! reprezint creterea preurilor de peste 0% pe lun. $efiniia hiperinflaiei a fost formulat pentru prima dat de ctre 2hillip Cagan, profesor la Columbia 3niversit), n ,-45. 6iperinflaia ncepe n luna n care creterea pre urilor depete 478 i se termin, dac rata creterii preurilor scade sub 478 i timp de un an se menine sub acest nivel. $up ali autori, hiperinflaia presupune o rat medie anual de 1$000% i peste acest nivel.

Cauzele inflatiei:
0"ista doua tipuri principale de cauze ale inflatiei9 1. Cauza monetara inflaie prin moned ! emisiunea e"cesiv de moned peste oferta real de bunuri i servicii# 2. Cauze nemonetare inflaie prin cerere ! e"cedentul de cerere agregat peste oferta agregat# inflaie prin costuri ! creterea costurilor de producie, independent de cererea agregat#
3

inflaia importat creterea preurilor peste grani mrete valoarea importului, care n cazul mijloacelor de producie (materii prime, utilaje, maini, energie duce la creterea costurilor i a preurilor bunurilor economice produse anterior# inflaia prin structuri se datoreaz: structurii oligopoliste sau monopoliste a economiei, care mpiedic manifestarea concurenei i ca atare practicarea unor preuri ridicate.

Infla%ia &nemonetar' nu e infla%ie (i e )enefic pentru economie

Infla;ia produs de cerere < ofert de bunuri nu poate fi infla%ie pentru c9 = >u poate fi o cre?tere continu de pre;uri# = >u poate fi o cre?tere generalizat cu o mas monetar constant (dac unele pre;uri cresc, altele ar trebui s scad . = Cre?terea de pre;uri generat de pia; este un fenomen natural care se *ntmpl mereu ?i are efecte )enefice pentru mediul economic deoarece9 ! 'ransmite o informa%ie corect (i foarte util pentru cei care consum bunuri ?i servicii dar ?i pentru cei care produc bunuri ?i servicii# ! 0ste important pentru a estima corect profita)ilitatea +iitoare a oricrui demers antreprenorial (cultiv cartofi sau nu # ! *r volatilitatea pre;urilor nu am percepe corect raritatea unor resurse sau preferin%ele mai intense ale consumatorilor pentru anumite resurse# @n acest conte"t, se pot sintetiza trei forme istorice ale fenomenului infla;ionist. ,rima form a infla;iei a fost cea monetaro!)neasc, care s+a manifestat sub forma devalorizrii mascate a monedelor din metale pre;ioase, prin punerea n circula;ie a unor monede false, cu o greutate mai mic sau un con;inut n aur mai redus dect cele oficiale. 0lementele definitorii ale acestei forme de infla;ie au fost9 con;inutul real n aur al monedelor metalice era mai mic dect con;inutul nominal, deci s+a separat con;inutul nominal de cel real al monedelor# transformarea e"isten;ei+aur n aparen;+aur a monedei# aglomerarea circula;iei cu monede ieftine fr valoare deplin, toate acestea conducnd la scderea puterii de cumprare a acestora. Cea de!a doua form a infla;iei a fost infla%ia )anilor de -rtie con+erti)ili *n aur , care s+a manifestat n perioada trecerii de la feudalism la capitalism, cnd statele europene au nceput s nlture haosul monetar medieval, crend sisteme na;ionale prin emiterea biletelor de banc cu acoperire deplin n aur. (+a urmrit crearea unor sisteme bne?ti stabile, care s asigure o circula;ie monetar normal (sntoas . Cantitatea banilor de hrtie se limita la aurul pe care ace?ti bani l reprezentau n circula;ie. Aceast coresponden; dintre cantitatea de aur e"istent n depozitele bncilor de emisiune ?i volumul bancnotelor din circula;ie asigura optimizarea sau echilibrul circula;iei bne?ti ntr+o economie. @n aceast situa;ie, cel pu;in temporar, infla;ia nu putea s apar, ea neavnd baz de desf?urare. $up o anumit perioad ns, s+a creat un dezechilibru ntre mrimea depozitelor de aur+moned, care era n func;ie de produc;ia de metal pre;ios sau de posibilit;ile fiecrei ;ri de a procura aurul monetar, ?i cantitatea de semne monetare (bilete de banc emise, care era dependent de volumul tranzac;iilor. Infla;ia de acest gen aprea atunci cnd cantitatea banilor de hrtie aflat n circula;ie devenea e"cedentar fa; de cea care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar ?i etalonul aur (cantitatea de aur aferent unei unit;i monetare .
4

. treia form a infla;iei este cea contemporan ?i anume infla%ia )anilor de -rtie necon+erti)ili *n aur$ Infla;ia contemporan const n deprecierea banilor de hrtie ?i a banilor de credit, care se e"prim prin cre?terea generalizat a pre;urilor ?i prin lipsa de ncredere a agen;ilor economici n moneda e"istent# ea este e"presia unui dezechilibru dintre banii deprecia;i ?i nevoile circula;iei bunurilor economice

Inflatia contemporana si moneda fiduciara

$aca acceptam definitia inflatiei ca fiind un volum de bani ce nu poate fi acoperit de bunuri atunci inflatia contemporana ar trebui sa fie (si este de fapt cea mai volatila inflatie istorica. B mare cauza a inflatiei contemporane este moneda fiduciara. / moned fiduciar (de la cuvntul din latin fides9 CncredereD este o moned (sau mai general, un instrument financiar a crei valoare se )azeaz pe *ncrederea pu)licului *n +aloarea sa, chiar i atunci cnd materia care este suportul acestei monede (moned metalic, bancnot, moned electronic sau altele are o valoare (ca i materie cunoscut ca fiind cu mult mai sczut dect valoarea nominal (facial care i+a fost atribuit. Cu alte cuvinte, publicul este ncredinat c o bancnot cu valoarea nominal de ,77 de lei valoreaz chiar ,77 de lei i, prin urmare, cu aceti ,77 de lei poi cumpra, n orice moment, un bun al crui pre este de ,77 de lei, dei valoarea n sine a foliei tiprite de polimer este foarte ndeprtat de valoarea nominal gravat pe cele dou fee ale bancnotei. Astzi, cea mai mare parte a monedelor naionale, incluznd aici 0uro (creat pornind de la monedele fiduciare naionale i $olarul american (care nu mai este convertibil n aur de la ncheierea Acordurilor de la Bretton /oods, din ,-E, sunt monede fiduciare.

Reserve Fractionale = inflatie exponentiala

@n general, se crede c atunci cnd depunem banii la bnci, acestea i mprumut cu dobnd pentru a mpr;i cu noi o parte din profituri. >imic nu poate fi mai departe de adevrF Bncile nu mprumut din depozite. Acestea sunt pstrate ca rezerve pentru cazurile de pierderi sau pentru cantitatea de numerar necesar zilnic. Bncile dau cu mprumut din depozite multiplicate prin practicarea sistemului de rezerve frac;ionare. $e e"emplu, dac depozitezi ,77.777 de dolari, banca pstreaz o parte din ace?tia ca rezerv, iar restul i d cu mprumut. $ac rata rezervelor minime obligatorii este de ,78, banca re;ine ,7.777 de dolari ca rezerve, iar restul de -7.777 de dolari sunt mprumuta;i. Caracteristic sistemului de rezerve frac;ionare este faptul c practic to;i banii sunt crea;i din datorie, ceea ce nseamn c to;i banii mprumuta;i aduc bncii o dobnd. 2roblema este ns c bncile, prin fiecare nou mprumut, creeaz creditul principal, dar nu ?i banii pentru plata dobnzilor. 2lata acestora trebuie s se fac prin contractarea de noi mprumuturi, iar dobnzile aferente acestor noi datorii vor putea fi achitate, la rndul lor, prin alte mprumuturi. Acest fapt conduce la ncheierea unui Ccontract imposibilG Htermenii contractului sunt imposibil de respectatI, n care nu e"ist niciodat suficien;i bani pentru a restitui creditele fr a lua alte mprumuturi. $e e"emplu, dac mprumutm ,.777 de dolari pentru un an la o rat a dobnzii de ,78, va trebui s pltim napoi ,.,77 de dolari. Cei ,.777 de dolari au fost injecta;i n economie prin primul mprumut, dar nu ?i cei ,77 de dolari care reprezint dobnda. Altcineva trebuie s mprumute cei ,77 de dolari, dar va avea de restituit, mpreun cu dobnda, ,,7 dolari# a?adar, altcineva trebuie s mprumute ,7 dolari ?i a?a mai departe. Cu ct este mai mare rata dobnzii, cu att este mai invalid contractul ,.

Efectele Inflatiei
0fectele infla;iei se manifest ndeosebi n domeniul socio+economic ?i sunt n general foarte nefavorabile. 0numerate succint acesteaar fi9 JCre?te nesiguran;a tranzac;iilor economice# JCresc cheltuielile, consumul neproductiv n detrimentuleconomiilor ca urmare a pierderii treptate a puterii decumprare a monedei. @n condi;ii de infla;ie, economisirea considerat ca o virtute nregistreaz o decdere datorit anticipa;iilor pesimiste pe care le fac subiec;ii economici n legtur cu evolu;ia pre;urilor de la o perioad la alta. $atorit cre?terii rapide a pre;urilor, individul prefer s cheltuiasc mai mult n prezent, nefiind sigur c n viitor economisirea unei pr;i din venitul actual i va aduce aceea?i satisfac;ie. Infla;ia incit subiec;ii economici s cheltuiasc, nu s economiseasc. B infla;ie persistent, altereaz sistemul de economisire ntr+ att nct creditul bancar devine singura surs de venit ceea ce agraveaz ?i mai mult fenomenul infla;ionist# JInfla;ia redistribuie deformat veniturile prin dereglarea mecanismului de stabilire al pre;urilor. Infla;ia realizeaz o diferen;iere economic inechitabil. 2rocesul poate fi observat prin compararea situa;iilor categoriilor sociale cuvenituri fi"e cu cele ale categoriilor cu venituri variabile. 2rin mecanismul ei rigid de redistribuire, infla;ia realizeaz cea mai mare diferen;iere social n defavoarea categoriilor sociale cu venituri fi"e# JInfla;ia srce?te pe cei slabi ?i mbog;e?te pe cei puternici. Cei mai slabi sunt n general btrni. Cei mai mul;i sunt la pensie sau aproape de data pensionrii. *i"itatea veniturilor lor pe de+o parte (pensia sau modestaeconomie ct ?i imposibilitatea de a se organiza pe de alt parte ca grup social i face s resimt drastic efectele infla;iei. Ka aceasta se adaug ?i puterea lor fizic ?i psihic redusn fa;a schimbrilor ?i vicisitudinilor perioadei infla;ioniste. 'ineretul este n general avantajat.'inerii nu dispun de economii, din contr ei sunt n generaldebitori ?i cei avantaja;i de infla;ie, ei au resurse fizice ?i psihice suficiente pentru a putea plia fenomenului infla;ionist# J(e constat o cre?tere a fenomenului de corup;ie ?i ngeneral a fenomenelor antisociale, deoarece de cele maimulte ori infla;ia se suprapune cu perioade de recesiune economic.

0ate concrete
11 2 1 3 de acum 113 ani3
In anul L7,L, preturile erau de L1 de ori mai mari decat cele din ,-77. Cu alte cuvinte, un dolar cumpara o valoare in bunuri de L1 de ori mai mica acum decat in ,-77, adica L1 de dolari de azi au valoarea unui dolar de acum ,,. ani. 'oate acestea desi rata medie a inflatiei pe acesti ,,. ani este de .8.

#iperinflatia din 4ermania post 551, 1617!168"

In ,-,M, rata de schimb intre marca si dolar era de M la ,. In ,-L., aceasta rata ajunsese la , bilion (,777 de miliarde la ,. $upa primul razboi mondial, prin 'ratatul de la Nersailles, Oermania a fost obligata de catre tarile castigatoare sa plateasca in rate, despagubiri de razboi in valoare de ,.L de miliarde de marci+aur, (apro"imativ L77 de miliarde de dolari in banii actuali , rata anuala fiind de L miliarde de marci aur plus L58 din valoarea e"porturilor. Aceste penalizari erau uriase, reprezentand cu mult mai mult decat totalul aurului sau devizelor detinute de catre Oermania. (ituatia s+a calmat la sfarsitul anului ,-L. cand a avut loc reforma monetara prin introducerea %entenmarP. &ulti istorici cred ca acesti ani de hiperinflatie l+au ajutat pe 6itler sa ajunga la putere, acesta speculand nemultumirea poporului german la adresa tarilor care au obligat Oermania sa plateasca despagubiri. %ata medie a inflatiei in aceasta perioada a fost de .LL8 pe luna. %ata cea mai ridicata a inflatiei a fost in octombrie ,-L., putin inainte de sfarsitul hiperinflatiei, cand preturile au crescut cu L-. 7778. In dolari, aceasta ar insemna ca ceva care costa la inceputul lunii ,Q ar fi costat L-7Q la sfarsitul lunii. $e e"emplu, in octombrie ,-L., timbrul pentru o scrisoare postala trimisa din Oermania in (3A costa L77. 777 marci# untul costa ,. 477. 777 marci<Pg, carnea+ L. 777. 777 marci, oul+57. 777 marci, painea+L77. 777 marci. 2returile se modificau atat de repede incat chelnerii schimbau preturile din meniu de mai multe ori in timpul unei mese. 3neori, clientii trebuiau sa plateasca dublul pretului afisat in meniu cand comandasera ei.

,o+esti ale e9pertilor despre -iperinflatie

Re)nes, intr+o iscusita descriere a procesului hiperinflationist din Austria de dupa al doilea razboi mondial, povesteste ca oamenii comandau L beri deodata, deoarece se incalzeau mai lent decat se scumpeau. Asemenea istorii apar in toate hiperinflatiile, cum ar fi de e"emplu, povestea femeii care isi cara banii cu un cos. Cand s+a asezat pentru o clipa, cineva i+a furat cosul, lasandu+i banii.0conomiile hiperinflationiste sunt marcate de raportari facute mai ales fata de cursul de schimb, nu fata de nivelul preturilor. Acest lucru se intampla deoarece masurarea preturilor si raportarea lor la nivelul din perioada de baza devine foarte dificila atunci cand acestea se modifica e"trem de rapid, astfel incat preturile pot fi e"primate in dolari, iar suma in moneda

locala care trebuie platita este calculata de fiecare data folosind preturile in dolari si cursul de schimb.

10

:i)liografie
1. http9<<ro.SiPipedia.org<SiPi<Infla8C18-Bie 2. http9<<ro.SiPipedia.org<SiPi<Infla8C18-BiaTimportat8CM81. 3. http9<<ro.SiPipedia.org<SiPi<Infla8C18-BiaTprinTstructuri 4. http9<<SSS.conspecte.com<&acroeconomie<inflatia.html 5. http9<<ro.SiPipedia.org<SiPi<&oned8CM81.Tfiduciar8CM81. 6. http9<<ro.SiPipedia.org<SiPi<(istemulTBrettonT/oods 7. https9<<SSS.google.ro<urlU

saVtWrctVjWXVWesrcVsWsourceVSebWcdVLWsXiVLWvedV7C$YY*jABWurlVhttp8.A 8L*8L*SSS.bnro.ro8L*$ocumentInformation.asp"8.*id$ocument 8.$,L54E8L5directKinP 8.$,WeiV.nlt3Zi1>sjNsSb15MCSASWusgVA*YjC>OE1jY4T"L&6"hN(3R0'clbB m45"Y Infla%ia (i cauzele ei monetare, Conf. univ. dr. Cristian 2[3>
. http9<<SSS.scribd.com<doc<575,-,-L<LE<0*0C'0K0+I>*KA8C48ALI0I !. http9<<businessda).ro<7.<L77-<top+,7+crize+economice< 10. http9<<SSS.ipedia.ro<hiperinflatia+E7M< 11. http9<<arX.ro<economia+acum+,77+de+ani+romania+e"porta+mai+mult+decat+importa+si+nu+

cunostea+fenomenul+inflatiei

11

12