-2006-

Cuprins
Capitolul 1: Rata dobnzii ............................................... Error: Reference source not found
1.1Generaliti ........................................................... Error: Reference source not found
1.2 Factorii de influen a ratei dobnzii ................ Error: Reference source not found
1.3 Riscul ratelor de dobnd .................................. Error: Reference source not found
Capitolul 2.Teorii privind dobnda ................................. Error: Reference source not found
2.1.Teorii monetare asupra dobnzii ....................... Error: Reference source not found
2.1.1. Teoria preferinei pentru liciditate .............. Error: Reference source not found
2.1.2.Teoria fondurilor de !"pru"ut ...................... Error: Reference source not found
2.2.Teoriile pure sau ale capitalului real ................. Error: Reference source not found
2.2.1.Teoria abstinenei dobnzii#teoria $a%tept&rii'( ....... Error: Reference source not
found
2.2.2.Teoria capitalului ........................................... Error: Reference source not found
2.2.).Teoria profitului ............................................. Error: Reference source not found
2.2.*.Teorii privind inflaia %i nivelul ratei dobnzii ........ Error: Reference source not
found
Bibliorafie.... ...........................................................................................................
......... Error: Reference source not found

Capitolul 1! Rata dobnzii
1.1Generaliti
Rata dobnzii este un feno"en de pia&. Este preul pl&tit pentru a dispune ti"p de
un an de 100 unit&i "onetare. Ea reprezint& raportul procentual dintre "&ri"ea absolut&
a dobnzii anuale pl&tite %i creditul acordat. +&ri"ea dobnzii totale este direct
proporional& cu "&ri"ea creditului acordat, durata lui !n ani %i rata dobnzii. +&ri"ea
dobnzii se stabile%te pe pia& !n funcie de cererea %i oferta de capital, %i depinde de o
serie de factori econo"ici %i politici, cu" ar fi "&ri"ea procesului inflaionist. -in cauza
acestui proces, s-a trecut de la dobnda fi.&, la dobnda variabil&, care se calculeaz&
periodic #de re/ul& la ) luni( !n funcie de evoluia dobnzii pe pia&. 0n felul acesta
creditorul se apar& de pierderea care ar rezulta pentru el din fi.area unei dobnzi
nesci"bate la acordarea creditului !ntr-o perioad& de ascensiune a dobnzii.
0n siste"ul bancar se practic&
1
:
dobnda simpl - este folosit& atunci cnd perioadele pentru care se calculeaz&
aceasta sunt "ai "ici de un an1 !n acest caz dobanda aferent& se !ncaseaz& #nu se
capitalizeaz&(
dobnda compus - este folosit& atunci cnd perioadele pentru care se calculeaz&
aceasta sunt "ai "ari de un an1 !n acest caz dobnda se capitalizeaz& #se plate%te
dobnd& la dob&nd&(
-in cauza inflaiei vo" !ntlni rata nominal a dobnzii #dobnda cuvenit& prin
contractul de credit( %i rata real a dobnzii .
0n condiiile !n care, de pild&, rata no"inal& a dobnzii este de 20 3, iar rata
inflaiei este de *03, rata dobnzii reale va reprezenta 4,1* 3 #dobnda real& pozitiv&(,
ceea ce !nsea"n& c& se recupereaz& puterea de cu"p&rare a capitalului an/a5at %i o su"&
ce reprezint& dobnda real&, de di"ensiuni "ult di"inuate, !n raport de nivelul no"inal.
1
Rotaru, Constantin, ,,+ana/e"entul perfor"anei bancare', Editura E.pert, 6ucure%ti, 2001, p. 1*0
2
-i"potriv&, !n cazul !n care rata no"inal& a dobnzii este de 203, iar rata inflaiei este
de 703, rata dobnzii reale va reprezenta - 16,663 #sau altfel spus dobnda real&
ne/ativ& de 16,663(, ceea ce evideniaz& nu nu"ai lipsa oric&rui profit pe sea"a acestei
operaiuni, dar %i o pierdere substanial& din puterea de cu"p&rare a capitalului avansat.
1.2 Factorii de influen a ratei dobnzii
Rata dobnzii este o "&ri"e variabil& !n ti"p. 8ivelul %i dina"ica ei sunt
rezultatul aciunii conco"itente, conver/ente %i contradictorii, a "ai "ultor factori
/enerali %i specifici, cu influene directe sau indirecte cu" sunt: rata profitului, raportul
dintre cererea %i oferta de capital de !"pru"ut, riscul pentru cel ce acord& capital de
!"pru"ut, inflaia, durata creditului, politica /uvernului
2
.
Rata dobnzii este !n strns& le/atur& cu rata profitului, trebuind s& fie "ai "ic&
dect aceasta. 0n caz contrar, !ntreprinz&torii nu vor an/a5a credite deoarece, din
valorificarea lor prin investiii, ar trebui s& consu"e !ntre/ul profit sau ciar "ai "ult
pentru a pl&ti dobnda, ceea ce ar face nerentabil& activitatea lor.
Cererea %i oferta de capital de !"pru"ut este un factor cu aciune a"pl& %i direct&
asupra ratei dobnzii. -ac& presupune" c& ave" situaia unei piee cu concuren&
perfect&, cre%terea cererii de capital atra/e o ridicare a ratei dobnzii %i invers1 nivelul
dobnzii, !n ur"a confrunt&rii cererii %i ofertei de capital este dat de punctul de intersecie
dintre curba cererii %i ofertei de capital de !"pru"ut. 9unctul de intersecie unde cererea
este e/al& cu oferta deter"in& dobnda de ecilibru.
Riscul pentru cel ce acorda capitalul de !"pru"ut este un alt factor care
influeneaz& nivelul dobnzii. Cu ct posibilitatea return&rii capitalului de !"pru"ut este
"ai "are, cu att riscul este "ai "ic %i rata dobnzii "ai redus&. -i"potriv&, cu ct
riscul este "ai "are, cu att %i dobnda este "ai ridicat&.
:nflaia, de re/ul&, deter"in& "a5orarea ratei dobnzii, !n vederea co"pens&rii
reducerii puterii de cu"p&rare a banilor. :nflaia !ns& poate duce %i la sporirea ofertei
capitalului de !"pru"ut, avnd !n acest caz ca efect tendina de sc&dere a ratei dobnzii.
2
Rotaru, Constantin, ,,+ana/e"entul perfor"anei bancare', Editura E.pert, 6ucure%ti, 2001, p. 1**
)
9olitica /uvernului poate influena !ntr-un sens sau altul evoluia ratei dobnzii.
;tunci cnd pe piaa capitalului de !"pru"ut se "anifest& puternic factorii care
acioneaz& !n direcia cre%terii ratei dobnzii, /uvernul poate interveni !n sensul stop&rii
acestui proces, stabilind un plafon "a.i" al ratei dobnzii. Efectele pot fi !ns&
contradictorii. <olicitanii de credite !%i vor spori cererile !n condiiile unei dobnzi "ai
reduse, ofertanii !ns& care se v&d descura5ai de reducerea ratei dobnzii vor "ic%ora
oferta de credit, ceea ce se va concretiza !ntr-o cerere de credite de !"pru"ut
nesatisfacut&, !n condiiile !n care e.ist& disponibilit&i b&ne%ti !n econo"ie.
Rata dobnzii depinde %i de con5unctura econo"ic&. 0n perioadele de relansare
econo"ic&, pentru sti"ularea investiiilor, rata dobnzii scade, !n ti"p ce !n perioade de
recesiune aceasta cre%te.
=nul din cli%eele politicienilor de pe toate "eridianele este acela c& rata dobnzii este
prea ridicat&, fapt care descura5eaz& investiiile %i cre%terea econo"ic&. 9otrivit lui 8.
>&c&roiu, ?!n condiiile !n care esti"&" o inflaie anual& de @3, dobnzile anuale la
depozite ar trebui s& se situeze !ntre 103-113, iar cele la credite s& fie !n 5urul a 163'. 0n
replic&, unii banceri au ar&tat c& nivelul actul al dobnzilor ine cont de rata inflaiei %i
de politica 68R %i a +inisterului de Ainane. 9roble"a ?corectitudini' ratei dobnzii este
e.tre" de i"portant& %i adesea insuficient tratat& !n analizele econo"ice. 9entru a se
deter"ina rata dobnzii, trebuie avute !n vedere ur"&toarele consideraii:
Contrar opticii convenionale, ar trebui spus de la bun !nceput c& rata dobnzii nu este
fi.at& de b&nci. Rata dobnzii nu este rezultatul "ecanic al unor factori care, !n ulti"&
instan&, in de voina unui o" sau a unei instituii. -obnda este un feno"en social
"ult "ai co"ple.. 0n "od funda"ental ea reflect& "odul !n care indivizii apreciaz&
bunurile prezente !n raport cu bunurile viitoare. ;ltfel spus, rata dobnzii rezult& din
preferina societ&ii pentru consu"ul i"ediat !n dauna econo"isirii #consu"ului
viitor(. Cu ct indivizii pun un pre "ai "are pe consu", adic& pe bunurile prezente,
cu att bunurile viitoare au o i"portan& "ai "ic&. :nvers, cu ct societatea preuie%te
"ai "ult viitorul %i, !n consecin&, econo"ise%te o parte "ai "are din venit, cu att
bunurile viitoare sunt "ai i"portante fa& de cele prezente. 0n ter"eni "onetari, o
preferin& te"poral& ridicat& se traduce printr-o rat& ridicat& a dobnzii, deoarece
indivizii nu sunt dispu%i s& renune la, s& zice", 100 de unit&i "onetare #u.".( !n
*
prezent dect contra unei re"uneraii se"nificative. -in contr&, !ntr-o societate !n
care preferina te"poral& este sc&zut&, oa"enii sunt /ata s& sci"be 100 u." ast&zi
contra 100 de u." !n viitor plus un "ic c%ti/. Ca o concluzie a celor spuse, rata
dobnzii este rezultatul interaciunii a "ilioane de indivizi, fiecare cu preferina lui
subiectiv& de consu" %i econo"isire. -ac& rata dobnzii este !n ocii unora prea
ridicat& atunci de acest fapt nu sunt responsabile b&ncile, ci populaia, care nu
econo"ise%te att de "ult pe ct ar vrea respectivii anali%ti.
6&ncile acioneaz& ca inter"ediar !n tranzaciile bunuri prezente B bunuri viitoare. 0n
virtutea acestei funcii b&ncile !%i opresc o "ar5&, care s& acopere riscul operaiunilor
de inter"ediere. ;ceast& "ar5&, care st& la baza profitului bancar se stabile%te pe
pia&, ca %i rata dobnzii, prin concurena dintre b&nci. Cu ct nu"&rul b&ncilor este
"ai ridicat, cu att rata profitului obinut& de acestea va sc&dea, ceea ce va reduce
diferena dintre rata dobnzii la depozite %i rata dobnzii la credite. -in acest punct de
vedere, o posibil& e.plicaie pentru rata !nalt& a dobnzii active !n ara nostr& este
insuficienta concuren& din industria bancar& ro"neasc&. -ar, pentru acest fapt,
iar&%i responsabile nu sunt b&ncile, ci statul, care prin re/le"ent&ri stufoase sufoc&
practic libera intrare pe pia& a unor noi concureni.
=n alt factor i"portant !n stabilirea nivelului dobnzii pe pia& este rata anticipat& a
deprecierii "onedei. Cu ct este "ai "are rata inflaiei, cu att este "ai ridicat& rata
dobnzii. -ac& un individ este pre/&tit s& renune la 100 u." ast&zi !n sci"bul a 102
u.". peste un an, cu si/uran& el nu va "ai face tranzacia dac& se a%teapt& ca puterea
de cu"p&rare a banilor s& scad& la 5u"&tate !n ur"&torul an. 0n sci"b, va pretinde o
dobnd& care s& co"penseze pierderea a%teptat& a valorii unit&ii "onetare %i s&-i
ofere c%ti/ul ?real' de 23. -in p&cate, nici aceast& consideraie nu 5oac& !n favoarea
reducerii ratei dobnzii !n Ro"nia.
8u !n ulti"ul rnd, rata dobnzii din econo"ie este afectat& de intervenia direct& a
/uvernului asupra pieei creditului. 0n Ro"nia, statul s-a !"pru"utat "asiv de la
b&nci %i de la populaie pentru a acoperi deficitul bu/etar. ;ceast& politic& a sec&tuit
oferta de !"pru"uturi, iar investitorii privai au r&"as, !n consecin&, f&r& astfel de
resurse. 8u-i de "irare c& oa"enii de afaceri s-au plns ani la rnd de politica a%a-zis
restrictiv& a b&ncilor, dar b&ncile nu au f&cut altceva dect s&-%i ur"eze propriile
2
interese, acordnd !"pru"uturi peste !"pru"uturi /uvernului, f&r& ca sacul f&r& fund
al acestuia s& fie vreodat& u"plut. 0n prezent, statul !%i finaneaz& celtuielile atr&/nd
fonduri la o rat& a dobnzii de 143-173.
1.3 Riscul ratelor de dobnd
Riscul ratei dobnzii !l constituie riscul pierderilor la care este supus& o banc& !n
ur"a "odific&rii ratelor dobnzii. ;cest risc apare cnd activele b&ncii #creditele,
investiiile etc.( devin scadente sau ale c&ror preuri noi se stabilesc !n alt& perioad& de
ti"p dect la pasivele b&ncii #depozitele, !"pru"uturile( care reprezint& sursa de
"i5loace pentru active. Aluctuaiile ratei dobnzii pot afecta profitul unei b&nci, valoarea
econo"ic& de baz& a activelor, pasivelor %i posturile e.trabilaniere ale b&ncii.
<copul diri5&rii riscului ratei dobnzii este:
-e a obine un venit net aferent dobnzii stabil %i de a opti"iza profitul b&ncii, !n
acela%i ti"p "enionnd capitalul nor"ativ total1
-e a controla nivelul ratei dobnzii %i al riscului ter"enelor de scaden& la o
banc&1
-e a "enine o liciditate suficient&.
;naliza diferenelor de scaden& B un siste" unic pentru evaluarea %i diri5area
riscului ratei dobnzii. ;naliza diferenelor de scaden& stabile%te riscul la care este supus
venitul net aferent dobnzii, ca rezultat al "odific&rii ratelor dobnzii.
Rapoartele cu privire la analiza diferenelor indic& su"a activelor %i pasivelor
sensibile la rata dobnzii ale unei b&nci #att posturile bilaniere ct %i e.trabilaniere( al
c&ror pre va fi stabilit din nou !n decursul unei perioade specificate de ti"p. 9entru a
stabili valoarea riscului la care este supus profitul b&ncii, este necesar ca !n fiecare
perioad& din activele sensibile la rata dobnzii de sc&zut pasivele sensibile la rata
dobnzii pentru a obine $diferena' de la stabilirea noilor preuri pentru acea perioad&.
;ceast& diferen& poate fi !n"ulit& la o "odificare presupus& a ratelor dobnzii pentru a
6
obine o apro.i"aie a "odific&rii venitului net aferent dobnzii care este o consecin& a
unei fluctuaii a ratei dobnzii. 0n cazul !n care pasivele dep&%esc activele !n perioada dat&
de ti"p se obine o diferen& ne/ativ&, ceea ce !nsea"n& c& o "a5orare a ratelor dobnzii
pe pia& ar putea cauza o reducere a venitului net aferent dobnzii. 0n cazul !n care
activele dep&%esc pasivele !n perioada data de ti"p se obine o diferen& pozitiv& %i
!nsea"n& c& venitul net aferent dobnzii al b&ncii se poate di"inua ca rezultat al
"ic%or&rii ratei dobnzii pe pia&.
Capitolul 2.Teorii pri"ind dobnda
-up& cu" sunt luai sau nu factorii "onetari !n 5udec&ile asupra coninutului %i
i"pactului asupra econo"iei ,teoriile privitoare la dobnd& se structureaz& ,!n principal ,
!n dou& "ari /rupe:
teorii pure sau ale capitalului real care nu in sea"a de i"plicaiile
factorilor "onetari asupra di"ensiunii %i evoluiei dobnzii 1
teorii "onetare care consider& factorii r&spunz&tori de for"area dobnzii1
1.Teoriile pure sau ale capitalului real care nu in sea"a de i"plicaiile
factorilor "onetari asupra di"ensiunii %i evoluiei dobnzii .Este vorba aici de : teoria
productivit&ii %i a folosirii capitalului ,teoriile privind costul for"&rii capitalului,teoria
rarit&ii capitalului ,teoria riscului ,dobnda ca i"pozit asupra profitului.
a.Teoria producti"itii #i folosirii capitalului consider& capitalul ca fiind
!nzestrat cu o putere #capacitate ( care atunci cnd este folosit poate /enera un prisos ,un
$ceva '"ai "are dect s-a consu"at.9artea ne/ativ& a teoriei const& !n incapacitatea de a
e.plica aceste valene ale capitalului atunci cnd este utilizat .
b.Teoriile pri"ind costul formrii capitalului au co"un faptul c& e.plicarea
dobnzii se face cu a5utorul abstinenei .;stfel teoriile a%tept&rii %i sacrificiului #+arsall
%i +c>ane( consider& structura capitalului ca fiind o acu"ulare !n ti"p a rezultatelor ,o
a"nare a consu"urilor c&tre un viitor !ndep&rtat ,!n scopul obinerii unor rezultate
superioare 1 teoriile profitului #Aiser ,Ceiter ,6oDn ,6oEerD ( !%i spri5in& "otivaiile pe
4
factorul ti"p, considernd "ai avanta5os a a"na folosirea capitalului pentru ca
satisfacia s& fie "ai "are.
c.Teoriile raritii capitalurilor #Cassel,Cild,<ar/ent( ,considernd c& dobnda
decur/e din raritatea capitalurilor ,constat& c& %i dobnda poate influena acu"ularea
capitalului %i deci rata rarit&ii acestuia.
d.Teoriile riscului #Falliani( lea/& e.istena %i di"ensiunea dobnzii de e.istena
unui risc de pierdere total& sau parial& a capitalului ,sc&pnd , cu sau f&r& voie ,din
5udec&i c& riscul nu constituie cauza esenial& a dobnzii.
2.Teoriile monetare asupra dobnzii .Este vorba cu deosebire ,de teoria
fondurilor de !"pru"ut %i teoria preferinei pentru liciditate a lui GeHnes.
a.Teoria fondurilor de $mprumut #IicDs,Robertson ,Jlin(.0n opinia
susin&torilor acestei teorii ,dobnda este deter"inat& de ecilibrul dintre partea de venit
a unei &ri folosit& pentru investiii %i cea pentru consu" ,sau dintre cererea %i oferta de
fonduri de !"pru"ut .0n ter"ini %tiinifici,dobnda reprezint& re"unerarea f&cut& pentru
fondurile !"pru"utate.
b.Teoria preferinei pentru lic%iditate a lui GeHnes care invoc& "ai "ulte
aspecte:
econo"iile sunt o funcie a veniturilor ,iar fiecare variaie a cererii de
econo"ii constituie cauza unei "odific&ri de acela%i sens a ofertei de
econo"ii1
funcia "onetar& este considerat& ca deter"inant& pentru dobnd&1
rata dobnzii se stabile%te pe baza ecilibrului dintre cererea %i oferta de
"oned&1cererea de "oned& deconspirnd preferina pentru liciditate1
ori/inea preferinei pentru liciditate o reprezint& cunoscutele "otive
tranzacionale,de precauie %i de speculaie 1
"otivul esenial al preferinei pentru liciditate este cel speculativ.Ca
ur"are ,dup& GeHnes ,caracteristic unei econo"ii "onetare este tendina
de descre%tere a ratei dobnzii.
;%adar ,o cantitate "are de liciditate %i cu un cost redus este posibil& !n
condiiile unei rate reduse a dobnzii %i invers,o liciditate "ai "ic& cantitativ ,sau cu un
cost "ai "are !%i are ori/inea !ntr-o rat& a dobnzii "ai "are.
7
Relaia dintre dobnda no"inal& %i cea real& este un ele"ent esenial al teoriilor
conte"porane asupra dobnzii ,avnd ca susin&tor pe +ilton Aried"an .Teoriile
conte"porane pornesc de la constatarea c& rata dobnzii no"inale !%i "enine tendina de
cre%tere ,ciar !n condiiile !n care rata de cre%tere a "asei "onetare revine la nivelul
anterior ,iar preurile !nceteaz& a "ai cre%te.
0n "o"entul !n care rata de cre%tere a "asei "onetare dep&%e%te rate de cre%tere a
produsului intern ,cererea de bunuri %i servicii devine e.cedentar& %i anticip& inflaia.Ca
ur"are,deponenii vor solicita o dobnd& no"inal& cel puin e/al& cu rata real& a
dobnzii ,"a5orat& cu rata anticipat& a inflaiei .Ka rndul lor, debitorii vor fi dispu%i s&
pl&teasc& dobnzi "a5orate,deoarece %tiu c& sporirea preutilor le va accesa plata acesteia.
2.1.Teorii monetare asupra dobnzii
Teoriile dobnzii !%i !ndreapt& atenia asupra forelor 'reale' ale productivit&ii .
;ciunea autorit&ilor "onetare !n ulti"ele decenii %i absena %o"a5ului au di"inuat
considerabil i"pactul forelor reale prezentat de teoria neoclasic&. -rept rezultat,
econo"i%tii au abandonat pista teoriilor reale ale dobnzii. Teoria dobnzii este fie o
teorie a preferinelor pentru liciditate, !n care rata b&neasc& a dobnzii depinde de
cererea %i oferta stocului de bani %i aciuni, fie o teorie a fondurilor !"pru"utabile, !n
care rata b&neasc& a dobnzii depinde de cererea %i oferta fondurilor totale !"pru"utate.
<-a su/erat uneori conflictul dintre teoriile reale %i "onetare ale dobnzii. 0n concordan&
cu teoriile reale, dobnda este produsul capitalului %i un rezultat al abstinenei de la
consu"ul prezent.
)
Confor" teoriilor "onetariste, dobnda este preul banilor %i rezultatul parial al
licidit&ii. ;cestea sunt e.plicaiile asupra c&rora se !ndreapt& conflictul !n
/eneral.GeHnes !nsu%i a fost !ncura5at !n interpretarea sa, cnd a constatat c& dobnda nu
este un rezultat al a%tept&rii, ci un rezultat al netezauriz&rii banilor.
)

+arinescu, 9aul, ?Teoria ecilibrului econo"ic %i i"plicaiile sale practice',ed.Codecs,2006,
@
Considernd echilibrul general, constat&" c& dobnda acioneaz& si"ultan, dup&
cu" arat& -.I. Robertson, asupra 'celor trei "ar/ini' ale deciziilor: de consu", de
investire %i de portofoliu. Cu alte cuvinte, reflect& produsul pur al capitalului %i
co"penseaz& sacrificiul licidit&ii.
Kund !n considerare influena enor"& a autorit&ilor "onetare asupra ratei
dobnzii !n zilele noastre, ne !ntreb&" ct& i"portan& trebuie s& acord&" teoriilor reale
ale dobnzii. 9atinDin ofer& un tip de r&spuns la aceast& proble"&. J teorie real&
deter"in& rata dobnzii pe piaa "&rfurilor, !n ti"p ce o teorie "onetar& o deter"in& fie
pe piaa aciunilor, fie pe piaa banilor.
9ute" spune c& este un feno"en real, dac& se co"port& ca un pre relativ %i este
un feno"en "onetar, dac& se co"port& ca un pre absolut. +odific&rile cantit&ii de bani
%i preferinele licidit&ii las& preurile relative invariabile %i rata dobnzii invariabil&.
9e de alt& parte, "odific&rile tenice care afecteaz& producia capitalului %i
"odific&rile preferinei de ti"p care afecteaz& deciziile de econo"isire altereaz& preurile
relative, precu" %i rata dobnzii.
Aorele care afecteaz& preurile absolute !n ti"p au efect redus asupra ratei
dobnzii pe durat& lun/& de ti"p. 9ute" concide c& rata dobnzii, pe ter"en lun/, este
!n esen& o proble"& a factorilor reali.
Rata dobnzii !n siste"ul GeHnesian nu este deter"inat& de cantitatea de bani %i
stadiul licidit&ii, ci de forele 'reale' e.pri"ate !n raportul investiii - cerere %i funcie
de consu". 9e scurt, econo"i%tii clasici au ne/li5at influena forelor "onetare asupra
ratei dobnzii, dar pro/resul analitic real s-a realizat cnd ei au respins ipoteza c&
e.plicaiile asupra ratei dobnzii se pun !n eviden& sin/ure sub for"a cantit&ii de bani.
IicDs este considerat adev&ratul fondator al ideii confor" c&reia cererea de bani
este pur %i si"plu un aspect al proble"ei de ale/ere a portofoliului opti" de active
de"onstrnd c& banii deinui parial sub for"a de depozit de valoare trebuie considerai
un fel de activ de capital. -eci, ecuaia cererii de bani trebuie s& includ& !ntrea/a avuie %i
ratele a%teptate ale venitului asupra activelor ne"onetare ca variabile e.plicative. 9entru
c& indivizii pot opta pentru p&strarea portofoliilor averii sub for"& de Cas, variabila
avuiei reprezint& restricia bu/etului deinerilor de bani. :ndivizii !%i opti"izeaz&
balanele lor de portofoliu prin co"pararea veniturilor.
10
IicDs trateaz& cererea de bani ca pe o proble"& a ecilibrului banilor de rtie
!ntre activele analizate !n teoria cererii ordinare !ntr-o lucrare intitulat& 'J su/estie pentru
si"plificarea teoriei banilor' publicat& cu un an !naintea apariiei 'Teoriei /enerale'.
0n acest conte.t, lucrarea lui GeHnes poate fi construit& parial pe o respin/ere a
tradiiei !n do"eniul cantit&ii despre care a scris LicDsell care "eniona c& econo"ia
opereaz& !n condiiile ocup&rii totale a locurilor de "unc&.GeHnes %i-a !ndreptat atenia
asupra ideilor teoriei cantit&ii, considernd preurile fi.e iar producia fle.ibil&.
El !nlocuie%te '"ecanis"ul direct' al teoriei cantit&ii cu un nou "ecanis" de
a5ustare ne"onetar&, "ultiplicatorul . 9rincipala i"plicaie politic& a teoriei GeHnesiene,
superioritatea politicii fiscale fa& de cea "onetar& !n co"baterea depresiunilor
econo"ice - contrasteaz& cu rolul "ana/e"entului "onetar din scrierile teoreticienilor
cantit&ii.
Teoria lui GeHnes asupra dobnzii rectific& totu%i for"ularea cererii de bani !n
spiritul teoriei tradiionale a cantit&ii separnd cererea de bani !n dou& p&ri distincte:
cererea de tranzacii pentru balane cas active1
cererea speculativ& de balane cas inactive.
Cantitatea total& de bani cerut& variaz& invers proporional cu rata dobnzii1 pentru
cererea speculativ& de bani este o funcie a relaiei dintre rata curent& a dobnzii %i rata
'nor"al&' #a%teptat& sau "eninut& per"anent( a dobnzii.
9entru pri"a oar& !n istoria /ndirii econo"ice, rata dobnzii este apreciat& ca un cost
al deinerilor de bani cas.
+ilton Aried"an a fost cel care a condus analiza lui IicDs asupra activului de capital,
la concluzia lo/ic& specificnd cu precizie restriciile %i variabilele costului de
oportunitate care intr& !n funcia cererii de bani a unei /ospod&rii %i care includ:
avuia sau venitul per"anent-valoarea actual& a !ncas&rilor viitoare a%teptate de la
toate sursele de venit1
c%ti/urile personale sau venitul realizat pe sea"a propriet&ii reale %i a activelor
financiare.
Ca %i IicDs, Aried"an a considerat avuia ca pe o restricie de bu/et %i potenial
!nlocuibil& cu depozite cas !n balana de rtii "onetare a individului astfel !nct locul
unei sin/ure variabile a dobnzii din ecuaia GeHnesian& a preferinelor licidit&ii, a fost
11
luat de o list& de variabile relative ale venitului. #Aor"ularea funciei cererii de bani a fost
realizat& !n lucrarea 'Teoria cantit&ii de bani. J refor"ulare'(.
GeHnes a ar&tat c& politica "onetar& este relativ ineficient& !n sti"ularea
activit&ii econo"ice iar Aried"an a su/erat c& atta ti"p ct banii sunt substituibili, nu
nu"ai cu aciuni, ci %i cu o /a"& lar/& de "&rfuri %i servicii, "odific&rile cantit&ii de
bani se vor resfrn/e asupra pieei "&rfurilor consu"atorilor %i produc&torilor ad&u/nd
efectul direct al celtuielilor la efectul indirect al instituiilor. Ct ti"p le/&turile dintre
bani %i celtuieli sunt nu"eroase, "odificarea "onetar& poate influena preurile %i
veniturile no"inale.
2.1.1. Teoria preferinei pentru lichiditate
Teoria preferinei pentru liciditate a fost dezvolatat& de c&tre Mon +aHnard
GeHnes,!n cadrul acesteia ,ecilibrul ratei dobnzii stabilindu-se !n ter"enii cererii %i
ofertei de "oned&.
9unctul de pornire al acestei analize !l constituie considerarea a dou& cate/orii
principale de active preferate de populaie pentru conservarea averii : banii %i titlurile
pieei de capital.
9e ansa"blul econo"iei ,cantitatea total& de avere trebuie s& fie e/al& cu
cantitatea de obli/aiuni oferite plus cantitatea de "oned& oferit&.-e ase"enea ,cantitatea
de obli/aiuni %i de "oned& pe care populaia dore%te s& le dein& #%i care reprezint&
cererea( trebuie s& fie e/ale cu su"a total& a averii deinute.
-ac& se noteaz& :-oferta de titluri cu Jt1
-oferta de "oned& cu J"1
-cererea de titluri cu Ct1
-cererea de "oned& cu C"1
<e poate scrie : JtNJ"OCtNC"
-ac& se separ& ter"enii "onetari de cei care e.pri"& titluri,atunci:
Jt-CtOC"-J",
12
ceea ce !nsea"n& c& ,dac& piaa "onetar& este !n ecilibru ,respectiv cerera de "oned&
este e/al& cu oferta de "oned&#C"OJ"( ,se va produce un ecilibru %i pe piaa
obli/aiunilor,respective JtOCt.
-eter"inarea ratei dobnzii !n condiii de ecilibru ur"eaz& acela%i
raiona"ent ,att prin luarea !n considerare a cererii %i ofertei de titluri ,precu" %i prin
scrierea ecuaiei cererii %i ofertei de "oned&.
;cest "odel al preferinei pentru liciditate ,care analizeaz& piaa
"onetar&,reprezint& ecivalentul analizei caracteristice pieei obli/aiunilor.
0n practic&,abordarea difer&, !ntruct lund !n considerare doar dou& tipuri de
active,"oneda %i obli/ainile ,preferina pentru liciditate i/nor& orice efecte ale ratei
dobnzii asupra activelor reale.
+odelul preferinei pentru liciditate deter"in& nivelul ratei dobnzii pornind de
la analiza unor factori precu" :"odific&ri ale veniturilor,nivelul preurilor %i oferta de
"oned&.
9otrivit definiiei date "onedei de M.+.GeHnes ,!n structura acesteia sunt incluse
nu"erarul #care nu produce dobnd& ( %i depozitele la vedere #care sunt purt&toarele unor
niveluri sc&zute ale dobnzii(. ;stfel, se presupune c& "oneda prezint& o rat& a
rentabilit&ii e/al& cu rata dob&nzii rd .-ac& aceast& rat& cre%te,atunci rata de rentabilitate
a depozitelor scade ,co"parative cu rentabilitatea obli/aiunilor %i ,potrivit teoriei,cererea
de "oned& se di"inueaz&.
*
;stfel ,se poate constata c& !ntre cererea de "oned& %i rata dobnzii e.ist& o
relaie ne/ativ&.-ac& se utilizeaz& conceptual cost de oportunitate,care define%te nivelul
dobnzii la care se renun& prin nedeinerea de active#obli/aiuni( ,atunci nivelul acesteia
cre%te dac& rata dobnzii la obli/aiuni cre%te .;stfel,banii sunt "ai puin preferai,iar
cantitatea oferit& trebuie s& scad&.
;plicarea practic& a "odelului preferinei pentru liciditate necesit& cunoa%terea
"odului !n care diferite variabile ,precu" nivelul veniturilor %i preurilor ,influeneaz&
"odific&ri !n nivelul ratei dobnzii.pentru evidenierea efectelor unui factor asupra ratei
dobnzii se consider& c& toi ceilali r&"n constani.
*
-ardac,8icolae16arbu,Teodora-?+oned&,b&nci %i politici "onetare',ed.9eda/o/ic&,6uc.,2002,p.14@
1)
9otrivit analizei lui GeHnes ,cererea pentru "oned& este deter"inat& de doi
factori:
a.nivelul veniturilor1
b.nivelul preurilor1
a. Efectul veniturilor se "anifest& !n ur"&toarele situaii:
atunci cnd econo"ia se afl& !n e.pansiune %i nivelul veniturilor
spore%te,populaia va "anifesta o preferin& pentru deinerea de "oned& ,
ca rezerv& a valorii1
!n acelea%i condiii de cre%tere econo"ic& ,populaia realizeaz& un volu"
"ai "are de tranzacii utiliznd "oneda ,de unde rezult& preferina pentru
deinerea acestui tip de active1
rezult& c& un nivel !nalt al veniturilor /enereaz& cre%terea cererii de
"oned& 1din punct de vedere /rafic ,influena acestui factor se traduce
printr-o deplasare a curbei cererii de "oned& spre dreapta.
b. 8ivelul preurilor .9entru a de"onstra efectul acestei variabile,GeHnes ia !n
considerare cantitatea de "oned& care poate fi aciziionat& .;tunci cnd
nivelul preurilor cre%te,cu aceea%i cantitate de "oned& se va aciziiona un
volu" "ai sc&zut de bunuri %i servicii.
9entru restabilirea ecilibrului ,populaia va prefera s& dein& o cantitate de
"oned& #!n e.presie no"inal&( "ai "are.
Concluzia este ur"&toarea:cre%terea nivelului preurilor conduce la cre%terea
cererii de "oned&.
Aactorii de influen& asupra ofertei de "oned& : oferta de "oned& %i "odific&rile
produse !n nivelul acesteia reprezint& un process co"ple. care i"plic& participarea b&ncii
centrale ,a b&ncilor de depozit #co"erciale( %i a altor instituii ale pieei "onetare.
0n cadrul analizei preferinei pentru liciditate este luat& !n considerare "a5orarea
ofertei de "oned& ,produs& ca ur"are a aciunilor b&ncii de e"isiune.Ka "odul
/eneral,orice "a5orare a ofertei de "oned& ,diri5at& de banca central& ,conduce la
deplasarea curbei ofertei spre dreapta.
1*
;naliza preferinei pentru liciditate %i a "odului de influenare a ratei dobanzii
prezint& i"portan& practic& ,!ntruct pe baza acestor aspecte este posibil de evaluat care
sunt efectele politicii "onetare asupra ratei dobnzii.
Concluziile desprinse !n ur"a analizei teoriei preferinei pentru liciditate pot
for"ulate astfel:
atunci cnd veniturile sporesc ,!n perioadele de e.pansiune econo"ic&,
nivelul ratei dobnzii cre%te #!n condiiile "eninerii constante a celorlalte
variabile(.=n ase"enea r&spuns al ratei dobnzii la variaia veniturilor este
prezentat !n fi/ur&.
Ai/ 1.:nfluena veniturilor asupra ratei dobnzii
0n perioada de cre%tere econo"ic& cererea de "oned& se deplaseaz& spre dreapta
de la C"1 la C"2.Rata dobnzii ,ca punct de ecilibru ,se "odific& de la rd1 la rd2.
;tunci cnd nivelul preurilor spore%te ,!n condiiile !n care oferta de
"oned& %i alte variabile econo"ice r&"n constante ,rata dobnzii
!nre/istreaz& o cre%tere.
Cantitate de "oned&
Rata
dobnzii
rd2
rd1
P
C"1
C"2
Jferta de
"oned&
J"
2
1
12
Ai/ .2. :nfluena preurilor asupra ratei dobnzii
Cererea de "oned& se deplaseaz& de la C"1 la C"2 ,iar ecilibrul ratei dobnzii
se deplaseaz& de la rd1 la rd2.
+odific&rile !n nivelul ofertei de "oned& influeneaz& nivelul ratei
dobnzii astfel:atunci cnd oferta de "oned& spore%te #toate celelalte
variabile r&"nnd constante( ,rata dobnzii descre%te.
;cela%i efect se obine atunci cnd banca central& "a5orez& oferta de "oned&
prin cu"p&rare de obli/aiuni.Rezultatul se concretizeaz& prin deplasarea spre stn/a a
ofertei de oli/aiuni ,ceea ce antreneaz& un decline al ratei dobnzii.
Cantitate de "oned&
Rata
dobnzii
rd2
rd1
P
C"1
C"2
Jferta de
"oned&
J"
2
1
16
Ai/ .).+odificarea ratei dobnzii ca r&spuns la "odificarea ofertei de "oned&
;tunci cnd oferta de "oned& spore%te ,de la J"1 la J"2 ,ecilibrul ratei
dobnzii se stabile%te dela rd1 la rd2.
Concluzia desprins& din reprezentarea /rafic&,respectiv cre%terea ofertei de
"oned& antreneaz& di"inuarea ratei dobnzii ,are i"portante i"plicaii asupra politicii
"onetare ,!n special, %i asupra politicii !n /eneral ,fiind frecvente cazurile !n care
politicienii au susinut o cre%tere rapid& a ofertei de "oned& ,cu scopul diri5&rii ratei
dobnzii.
J contribuie i"portant& la analiza corelaiei dintre cre%terea ofertei de "oned&
%i di"inuarea ratei dobnzii ,revine lui +illton Aried"an.
0n opinia sa ,r&spunsul ratei dobnzii ,prin di"inuarea nivelului ,!n condiiile !n
care oferta de "oned& spore%te ,reprezint& efectul liciditate .
Rata inflaiei anticipate reprezint& ,de ase"enea ,un factor de influen& asupra
ecilibrului ratei dobnzii.;stfel,"a5orarea nivelului ratei inflaiei /enereaz& o sporire a
cantit&ii de "oned& cerut& %i,!n continuare ,o "a5orare a ratei dobnzii.
Cantitate de "oned&
Rata
dobnzii
rd1
rd2
J"2 J"1
2
1
14
-e%i se poate considera c& sporirea preurilor %i "a5orarea inflaiei /enereaz&
acelasi efect asupra ofertei de "oned& %i asupra nivelului ratei dobnzii ,totui !ntre cei
doi factori e.ist& o diferen& esenial& ,din punct de vedere al efectelor .;stfel,efectele
antrenate de "a5orarea preurilor !nceteaz& dup& ce ,cre%terea acestora stopeaz& ,!n ti"p
ce,!n cazul inflaiei ,efectele continu& o perioad& "ai !ndelun/at& de ti"p.
2.1.2.Teoria fondurilor de mprumut
Econo"i%tii clasici %i neoclasici au acordat atenia cuvenit& dobnzii elabornd
teorii care,fie definesc dobnda ,fie identific& factorii care detre"in& nivelul acesteia.
Confor" teoriei ,participanii pe pia& sunt: persoane fizice ,persoane 5uridice ,
/uvernul %i investitorii str&ini.Teoria define%te fondurile de !"pru"ut ca totalitatea
disponibilit&ilor pe care le ofer& cei care dau cu !"pru"ut %i nevoia de credite a
solicitanilor.
8ivelul ratei dobnzii este deter"inat de punctul de intersecie ?i' #punctul de
ecilibru( al cererii %i ofertei fondurilor de !"pru"ut.Cererea de credite este deter"inat&
de nevoia de bani a tuturor participanilor pe pia&.Jferta reprezint& disponibilul celor
care dau cu !"pu"ut.
17
Ai/.*.Cadrul fondurilor de !"pru"ut
J Boferta de fonduri
C Bcererea de fonduri
Curba cererii de fonduri are o evoluie descresc&toare ,deoarece solicitanii de
fonduri prefer& su"e "ari de fonduri de !"pru"ut la un nivel sc&zut al ratei dobnzii.
Curba oferetei de fonduri are o evoluie cresc&toare ,indicnd faptul c& ,cei care
ofer& fondurile sunt dispu%i s& ofere la un nivel ridicat al ratei dobnzii.>olu"ul ofertei
%i al cererii fondurilor de !"pru"ut este deter"inat de o serie de factori care influeneaz&
co"porta"entul participanilor pe pia& astfel:
Jferta de fonduri de !"pru"ut:
9ersoanele fizice pot avea e.ces de venituri fa& de celtuielile pentru
bunurile de consu" sau pot s&-%i reduc& su"ele de bani !n cas prin
transfor"area acestora !n active financiare cu /rad ridicat de liciditate
sau vor s&-%i investeasc& stocul de bo/&ie !n active financiare ,fie
econo"isirea !n prezent pentru celtuielile viitoare cu s&n&tatea ,aciziii
de bunuri1
Rata
dobnzii
3
J
C
Q
lei
Aonduri de !"pru"ut
i
1@
Jferta de fonduri de !"pru"ut ale persoanelor fizice este
deter"inat& de nivelul ratei de recuperare a investiiei !n active financiare
fa& de c%ti/urile pro/nozate din investiiile reale %i /radul de risc pe
care-l co"port& investiiile financiare.8u este suficient ca un activ
financiar s& ofere un c%ti/ "ai "are dac& probabilitatea de a-l recupera
este e.tre" de sc&zut&. -eci ,oferta de fonduri de !"pru"ut ale
persoanelor fizice variaz& a%adar cu c%ti/urile pro/nozate ,variabilitatea
c%ti/ului #ca o "&sur& a riscului( nevoile pentru celtuielile viitoare %i
bo/&ia lor total&.
9ersoanele 5uridice au deseori e.ces de cas #care apare datorit& unor
nepotriviri dintre flu.urile de venituri %i celtuieli( pe care-l investesc !n
vederea fructific&rii .Aactorul deter"inant al ofertei de fonduri de
!"pru"ut a persoanelor 5uridice este "&ri"ea c&%ti/ului pro/nozat a5ustat
cu riscul pe care-l co"port& investiiile financiare fa& de investiiile
reale.
Fuvernul afecteaz& oferta de fonduri ,fie "&rind-o ,fie "ic%ornd-o .
+ic%orarea ofertei de fonduri se realizeaz& prin vnzarea titlurilor de
valoare de c&tre stat,iar "&ri"ea ofertei de fonduri se realizeaz& prin
r&scu"p&rarea titlurilor ,influennd astfel cre%terea "asei "onetare .
Cre%terea "asei "onetare duce la cre%terea volu"ului fondurilor
disponibile pentru consu" %i econo"ii.
:nvestitorii str&ini v&d !n titlurile de valoare ale unei &ri alternative la
titlurile de valoare proprii ,interne.-ac& c%ti/urile pro/nozate a5ustate cu
riscul pe care-l co"port& titlurile unei &ri sunt "ai "ari dect !n propria
ar& ,atunci fondurile de !"pru"ut "i/reaz& spre ara respectiv& %i
astfel,investitorii str&ini "&resc oferta de fonduri de !"pru"ut.
Cererea de fonduri de !"pru"ut:
9ersoanele fizice !"pru"ut& pentru a.%i cu"p&ra bunuri de folosin&
!ndelun/at&,f&cnd apel "ai "ult la credite !n condiiile cnd costul
creditului le este accesibil.;pelarea la credite pentru auto"obile %i
20
locuine este deter"inat& !n pri"ul rnd de "&ri"ea avansului %i a ratelor
lunare %i "ai puin de costul creditului.
9ersoanele 5uridice !"pru"ut& pentru a.%i finana nevoile de stocuri ,fie
pentru realizarea unor investiii.
>olu"ul creditului pe care-l pot !"pru"uta depinde de cas-floE-ul intern
/enerat de activitatea !ntreprinderii.-ac& cas-floE-ul este "are,ei vor
!"pru"uta "ai puin dect dac& cas-floE-ul este "ic.
Fuvernul este ?clientul se"nificativ'.
<tatul face apel la !"pru"uturi fie pentru finanarea dezecilibrelor
bu/etare te"porare ca ur"are a necorel&rii veniturilor cu celtuielile,fie
pentru realizarea unor investiii productive sau pentru acoperirea deficitului
bu/etar.0"pru"uturile statului sunt contractate att pe piaa intern& ,ct %i
pe piaa e.tern&.0"pru"utirle statului nu sunt sensibile la rata dobnzii ,
deoarece celtuielile trebuie efectuate indiferent de costul creditului.
:nvestitorii str&ini caut& cele "ai ieftine surse de fonduri.
Aondurile sunt puse la dispoziia investitorilor str&ini de c&tre instituiile
financiar-bancare naionale.
-e cele "ai "ulte ori,!"pru"uturile sunt solicitate de !ntreprinderile
str&ine care acioneaz& pe teritoriul statului creditor.
-up& teoria fondurilor de !"pru"ut,nivelul dobnzii este deter"inat de punctul
de ecilibru dintre cererea %i oferta de fonduri de !"pru"ut.
8ivelul ratei dobnzii va cre%te cnd cererea pentru fonduri de !"pru"ut
devanseaz& oferta de fonduri %i va sc&pa cnd cererea de fonduri de !"pru"ut scade fa&
de oferta de fonduri de !"pru"ut.
9roble"a care se pune este aceea de a deter"ina cauzele care deter"in&
sci"b&rile !n cererea %i oferta de fonduri de !"pru"ut.
E.a"in!nd curbele C %i J din fi/ura .). se constat& c& orice sci"bare !n
nivelul ratei dobnzii deter"in& o "i%care de-a lun/ul curbelor C%i J.
;stfel ,sci"b&rile !n nivelul ratei dobnzii antreneaz& sci"b&ri !n volu"ul
cererii sau volu"ul ofertei de fonduri.Jrice factor care afecteaz& oferta de fonduri de
21
!"pru"ut va deter"ina o deplasare a curbei J.Jrice factor care afecteaz& cererea pentru
fondurile de !"pru"ut va deter"ina o deplasare a curbei C.
0n situaia !n care statul otar&%te cre%terea celtuielilor pentru investiii !n
infrastructura ora%elor,aceast& cre%tere va fi finanat& prin e"isiuni de titluri de stat pe
ter"en lun/.:"pactul acestui !"pu"ut de stat asupra volu"ului fondurilor de !"pru"ut
poate fi evideniat print-o cre%tere a cererii fondurilor de !"pru"ut de la Q la Q1 %i deci o
deplasare a curbei cererii de fonduri de !"pru"ut de la C la C1 #!n condiiile !n care
co"porta"entul celorlali participani pe pia& r&"ne constant( %i ridicarea punctului de
ecilibru al ratei dobnzii de la i la i1.
2

Ai/ .2.Cre%terea celtuielilor statului
2
<toica,+aricica-?+ana/e"ent bancar',ed.Econo"ic&,1@@@,p.77
Rata
dobnzii
3
J
C
Q
lei
Aonduri de !"pru"ut
i
C1
Q1
i1
22
;cest e.e"plu de"onstreaz& utilitatea aplic&rii teoriei fondurilor de !"pru"ut !n
previziunea sau e.plicarea tendinelor !n evoluia ratei dobnzii prin sci"b&rile !n
cererea fondurilor de !"pru"ut fa& de oferta fondurilor de !"pru"ut.
;plicarea teoriei !ns& i"pune o analiz& atent& a co"porta"entului celorlali
participani pe pia&.
2.2.Teoriile pure sau ale capitalului real
2.2.1.Teoria abstinenei dobnzii(teoria ateptrii)
Teoria abstinenei nu este o teorie co"plet& despre dobnd&.Ea este o teorie a
ofertei de econo"ii %i nu se dezvolt& !n raport cu cererea de investiii.+ill a preluat ideea
teoriei abstinenei de la 8assau <enior ,dar i-a !"bun&t&it for"ularea.
<enior spunea,despre econo"ii,c& sunt realizate !n condiiile costului constant
subiectiv1el i/nor& co"plet diferenele individuale de la utilizarea curent& a veniturilor
care !ndureaz& pe individual econo" ce dispune de venituri "ari .Teza $reco"pensei
pentru abstinen& 'su/ereaz& o 5ustificare obi%nuit& venitului rentir %i "uli scriitori
"oderni "ar.i%ti interpretez& !nc& teoria abstinenei ca !nse"nnd e.act aceasta.-ar
pro/ra"ul rezervei de econo"ii este reprezentat pozitiv,dar nu perfect orizontal,iar rata
dobnzii /uvernat& de preul de ofert& "ar/inal al abstinenei.0ntr-o econo"ie
bo/at&,acest sacrificiu "ar/inal este "ic %i dep&%e%te cu si/uran& rata necesar& care
conduce la econo"iile "a5orit&ii indivizilor.+&ri"ea venitului rentier ,cu" clarific&
+ill,const& din surplusurile "ar/inale ,$rentele' pure ricardiene,care sporesc f&r& ca
individual s& depun& vreun efort.8u e.ist& ni"ic !n aceast& teorie care s& 5ustifice dreptul
de posesiune privat& asupra propriet&ii.-ac& abstinena necesit& acu"ularea
capitalului,societatea !n ansa"blu poart& povara acesteia.
2)
0nelesul abstinenei este acela c& se depune un sacrificiu pentru $crearea'
capitalului: prin econo"isire ,noi ad&u/&" ceva la valoarea propriet&ii noastre ,lucru pe
care !l pute" realiza nu"ai prin sustra/erea de la consu" a venitului curent al
propriet&ii.-ar st&pnul actual al propriet&ii "o%tene%te averea bucurndu-se de venitul
altuia,care "anifest& abstinen&.Rezult& ,dup& <enior ,c& acest c%ti/ pe sea"a
propriet&ii "o%tenite este de natura rentei,nu a dobnzii.0n versiunea lui <enior ,
abstinena va disp&rea !ntr-o econo"ie staionar& !n care econo"iile nete sunt zero ,prin
definiie .8iciodat& pn& la +ill ,nu s-a !ntlnit noiunea de abstinen& elaborat& de
Cassel:'reco"pense pentru abinerea de la consu"ul capitalului cuiva'.
6
Ja"enii nu se vor abine de la folosirea puterii de cu"p&rare1ei co"and& nu"ai
ceea ce sunt si/uri c& vor consu"a !n viitor pentru orice cantitate dat& !n present,ei vor
insista s& c%ti/e dobnd&,iar rata dobnzii "asoar& ,!ntr-o anu"it& societate,dup& cu"
arat& +ill,'valoarea co"parativ& alocat& prezentului %i viitorului'.
2.2.2.Teoria capitalului
9otrivit lui ;da" <"it, acu"ularea capitalului este cauza principal& a
pro/resului econo"ic. <"it !nele/e prin capital un stoc de "&rfuri nefinisate care
per"ite produc&torului s& treac& peste intervalul de ti"p dintre aplicarea intr&rilor %i
apariia produciei finale. El face distincie !ntre capital fi. %i capital circulant %i atra/e
atenia asupra proporiilor diferite ale capitalului fi. de "unc& !n diverse ra"uri
industriale.;%a cu" arat& +arD 6lau/ !n Teoria economic n retrospectiv#1@@2(, la
<"it capitalul circulant este for"at din acele "&rfuri care produc un c%ti/
proprietarilor prin vinderea !n cursul unui ciclu de producie, !n contrast cu "&rfurile de
capital fi., care iau parte la procesul productiv f&r& a suferi "odific&ri. Capitalul circulant
!ncorporeaz& o cantitate din puterea de cu"p&rare care se re!ntoarce per"anent la
proprietarul lor, ct ti"p el dispune de ele1 capitalul circulant este !neles !n ter"eni reali.
Capitalul fi. include nu nu"ai instru"ente, instalaii %i cl&diri, ci %i R capitalul u"an S,
valoarea capitalului R deprinderilor dobndite %i folositoare ale tuturor "e"brilor
6
<toica,>ictor1-eaconu,9etre-?6ani %i credit',ed.Econo"ic&,6uc.,200),p.**6
2*
societ&ii S. ;cesta deriv& direct din faptul c& acest capital susine R "i5loacele de
producie ale produciei S: !nde"n&rile dobndite de "uncitori sunt R produse S prin
folosirea resurselor "ateriale.
Ka rndul lui, -avid Ricardo vorbe%te de R -iferitele proporii de capital fi. %i
circulant S, R -urata ine/al& a capitalului fi. S, R Ti"pul care trebuie s& treac& !nainte ca
produsul s& fie adus la pia& S %i R Rapiditatea cu care capitalul se re!ntoarce la st&pn S,
toate acestea venind R nu"ai o dat& S, observaie care !l face pe Ricardo R p&rintele S
teoriei austriece a capitalului.
Mon <tuart +ill a avansat patru idei funda"entale cu privire la capital:
1( &industria este limitat de capital'( prin care se !nele/e c& ocuparea
locurilor de "unc& poate fi accelerat&, dar nu prin for"area capitalului. +ill presupune
c& acest capital este pe deplin folosit, dar co"pleteaz& c& atunci cnd e.ist& capacitate !n
e.ces, /uvernele pot $crea' capital, idee ce a fost ne/at& de Ricardo cu st&ruin&.
2( ) acest capital este rezultatul economisirii *, care are le/&tur& cu a treia
idee.
)( ) capitalul( de#i este un rezultat al economisirii( este cu toate acestea
consumat *. ;ceasta este teore"a lui ;da" <"it care spune c& $econo"isirea este
celtuial& S sau privind indestructibilitatea puterii de cu"p&rare pe care o subliniaz&
le/ea pieelor elaborat& de <aH. Considerat& !n sens strict, ea i"plic& identitatea lui <aH.
-ar identitatea lui <aH nea/& posibilitatea puterii !n e.ces, care a fost de5a ad"is& de
pri"a afir"aie. J "are parte din teore"a R econo"iile se celtuiesc S a !ncura5at pe
/nditorii clasici s& i/nore R tezaurizarea R , iar !nelesul ei a fost c& econo"iile %i
investiiile deter"in& cererea total& efectiv&, precu" %i celtuielile de consu".
+ill noteaz& c& R cea "ai "are parte S a venitului anului curent se
realizeaz& !n "od obi%nuit : durata "edie a bunurilor de capital este de nu"ai circa 10
ani. ;ceasta ine cont de faptul c& &rile se refac rapid dup& r&zboaie distru/&toare1
"eseriile, cuno%tinele tenice %i cele "ai durabile construcii, r&"n !n "od obi%nuit
nedeteriorate %i per"it refacerea rapid&. ;cestei idei nu i s-a dat niciodat& atenia
cuvenit& 1 ea ar fi putut deveni o teorie co"plet& despre cauzele cre%terii econo"ice.
*( ) cererea de mrfuri nu este o cerere de for de munc'. Keslie <tepen
a descris-o odat& ca $doctrin& att de rar !neleas&, !nct !nele/erea ei co"plet& este
22
poate cel "ai bun test pentru un econo"ist'. Cannan a denu"it-o $cea "ai "are /re%eal&
!n teoria econo"ic& a ti"purilor "oderne', iar Mevons, <id/EicD %i 8icolson au fost
!"potriva ei. Ciar +arsall, care totdeauna i-a inut parte lui +ill, a fost de acord c& $ea
e.pri"& un !neles r&u $. +ill a fost condus de ideea c& nu"&rul total al locurilor de
"unc& este !n fucie de rata acu"ul&rii capitalului %i c& cererea consu"atorilor !n ti"p ce
deter"in& alocarea forei de "unc& !ntre diferite ra"uri econo"ice, influeneaz& nu"&rul
total al locurilor de "unc& date. 9rin ur"are, decizia dac& vnz&rile trebuie utilizate
pentru a reconstitui fondul de salarii depinde de an/a5ai, cererea de "&rfuri nefiind !n
"od necesar o cerere de for& de "unc&. Kund decizia de a econo"isi o anu"it& parte
de venit, sin/urul "od prin care individul poate influena direct cererea de for& de "unc&
este substituirea serviciilor cu "&rfuri destinate propriului consu". ;ceasta este o vece
idee a lui Ricardo, descris& !n capitolul despre "a%inis", unde el susine c& interesul
forei de "unc& este cel "ai bine deservit de celtuielile pentru consu" personal, care
i"plic& utilizarea cea "ai intensiv& a "uncii.
4
Garl +ar. introduce distincia !ntre capital constant %i capital variabil !n
e.plicarea "ecanis"ului cre&rii plusvalorii. Capitalul constant este cel cu care se
aciziioneaz& "i5loacele de producie, capitalul variabil cu care se cu"p&r& fora de
"unc& a "uncitorilor.
<tatul staionar este reprezentat la +ar. de R reproducia si"pl& S. 9lusvaloarea
se pare c& este pozitiv& ciar !n condiiile staionare. Critica lui +ar. privind teoria
abstinenei este sub orice nivel de acceptabilitate !ntruct noiunea preferinei de ti"p,
f&r& de care teoria este lipsit& de !neles, nu este "enionat&. Econo"isirea !n scopul
investiiilor productive e.plic& +ar., este considerat& auto"at& !n "od fals !n capitalis",
drept rezultat al concurenei !n deinerea avanta5ului ulti"elor realiz&ri ale tenicii: R <&
acu"ulezi %i iar s& acu"ulezi S. El ad"ite ceea ce deter"in& conflictul dintre R pasiunea
de a acu"ula %i dorina posesiunii S, adic& conceptul abstinenei de/izate.
<in/urul, +ar. este !"potriva doctrinei fondului de salarii, pentru c& fondul de
salarii nu este fi. sau nedeter"inat la !nceputul perioadei de producie. -octrina clasic&
care spune c& R ceea ce este econo"isit se celtuie%te S sau R se consu"& de c&tre
4
<toica,>ictor1-eaconu,9etre-?6ani %i credit',ed.Econo"ic&,6uc.,200),p.*67
26
"uncitorii productivi S este ne/at& pe baza faptului c& econo"iile sunt investite att !n
capital constant, ct %i variabil.
9rin conceptul de co"poziie or/anic& a capitalului, +ar. face deosebirea !ntre
raportul dintre capital %i fora de "unc& e.pri"at fizic %i valoric.;ici se funda"enteaz&
concepia lui +ar. privind deter"inarea salariilor reale. El evideniaz& c& att salariile
reale ct %i cele !n bani pot cre%te la nesfr%it pe perioade lun/i de ti"p ct ti"p nu
a"enin& siste"ul. Ezitarea lui +ar. privind natura funciei investiiilor arat& clar c& el
presupune la un "o"ent dat c& cre%terea salariilor conduce la stin/erea acu"ul&rii
R pentru c& sti"ulentul de a c%ti/a a disp&rut S. ;ceasta i"plic& faptul c& investiiile
depind de rata de cre%tere a profitului %i i"ediat ce ea avanseaz&, nu e.ist& nici o
proble"& !n le/&tur& cu producerea investiiei : R Rata acu"ul&rii este variabila
independent&, nu cea dependent& 1 rata salariilor este este variabila dependent& S. ;ceasta
este ur"at& !nc& o dat& de de ideea c& salariile cresc verti/inos odat& cu cre%terea
preurilor, stopnd investiiile, dup& care salariile scad din nou1 cre%terea salariilor se
confrunt& cu li"itele siste"ului capitalist, dar asi/ur&, de ase"enea, reproducia pe scar&
lar/&.
9entru +ar., rata dobnzii este un feno"en !n esen& "onetar, de%i dobnda
provine din profit este le/at& strns de rata de !ntoarcere a capitalului. +ar. susine c&
R rata dobnzii !n &rile capitaliste este puternic deter"inat& de condiiile care n-au ni"ic
de-a face cu profitul #!"pru"uturile /arantate de c&"&tari proprietarilor de "ari
suprafee care tr&iesc din rent& (S. Cererea de fonduri de !"pru"ut este do"inat& de
utilizarea !"pru"uturilor %i de aceea cele "ai "ulte profituri sunt replasate !n "unca
unde au fost c%ti/ate1 ciar oferta de !"pru"uturi este %i ea puin influenat& de
c%ti/urile din afaceri. ;stfel piaa !"pru"uturilor este afectat& de activitatea de afaceri
nu"ai !n ulti"ele stadii ale cre%terii verti/inoase a preurilor %i ale sc&derii lor, cnd
preferina pentru liciditate p&r&se%te piaa !"pru"uturilor, suprasaturat& de fonduri.+ai
"ult ciar, $rata natural& a dobnzii', adic& rata dobnzii este un feno"en de scurt&
durat& %i nu se "anifest& nici o tendin& spre ecilibru de lun/& durat&. Rata dobnzii
evideniaz& o tendin& secular& spre declin, nu pentru c& rata profitului tinde s& scad&, ci
pentru c& dezvoltarea instituiilor de credit %i concentrarea eficient& de econo"ii !n bani
a tuturor claselor societ&ii se afl& !n "inile bancerilor.
24
L. <t. Mevons a tratat productivitatea capitalului e.clusiv !n funcie de ti"p.
:nvestiiile au dou& di"ensiuni: cantitatea de investiii %i durata pentru care cantitatea
este investit&. Mevons afir"a c& cre%terea capitalului depinde de lun/i"ea perioadei de
investire, fapt ce se deduce din ipotezele lui. ;ceasta reprezint&, de altfel, %i esena teoriei
austriece a capitalului. -up& cu" arat& econo"istul, nivelul dobnzii depinde de raportul
dintre cre%terea produsului %i cre%terea capitalului.
2.2.3.Teoria profitului
9rofitul distribuit de co"panii se co"pune din profitul pur %i dobnda la capital.
9rofitul pur este acea plat& care revine !ntreprinz&torului pentru asu"area de risc.
0ntreprinz&torii nu ar "ai intra !n afaceri dac& nu ar spera !ntr-un c%ti/ "ai "are dect
cel care ar putea fi obinut !n "od R si/ur S prin depunerea lui la o banc&.
-e%i a" putea considera c& dobnda este un venit al capitalului "onetar, iar
profitul al capitalului real, este totu%i indrept&it s& afir"&" c& venitul de la capitalul real
include un ele"ent de dobnda.
9rofitul pur poate fi privit %i ca reco"pens& ce revine !ntreprinz&torului pentru
partea ce-i revine din activitatea de producie.>&zut astfel, profitul poate fi privit ca
surplusul care r&"&ne dup& ce au fost cu"ulate toate celtuielile de producie, inclusiv
salariile de conducere 1 aceast& abordare asu"& ipoteza c& !ntreprinz&torul nu este factor
de producie. -ar, r&"ne valabil& considerarea profitului ca plat& pentru asu"area
riscului provenit din incertitudine.
>enitul !ntreprinz&torului este rezidual, ceea ce !nsea"n& c&, spre deosebire de
salarii el poate fi ne/ativ B fir"ele pot avea profit sau pierdere.
9rofitul nor"al este profitul care corespunde condiiilor concurenei perfecte. 0n
condiii statice, profitul pur este zero. ;bia !n condiii dina"ice profitul este nenul..
9rofitul supranor"al apare in condiiile concurenei i"perfecte, de re/ula, in
cazurile specifice de "onopol. 8u este /re%it sa consider&" profitul de "onopol drept un
venit drept un venit de natura rentei, dect un profit propriu-zis, deoarece ori/inea lui este
raritatea produsului, ciar cnd aceast& raritate este creat& de "onopolistul !nsu%i.
27
0n condiii statice nu e.ist& incertudine 1 de aceea %i profitul este zero. :n condiii
dina"ice incertitudinea se "anifest& !n sensul c& !ntreprinz&torul produce cu anticipaie
fa& ce cerere %i trebuie s& treac& un interval de ti"p pentru ca deciziile !ntreprinz&torului
s& fie valide#sau nu( de pia&. :ncertitudinea este /enerat& de :
sci"b&ri !n populaie, att ca nu"&r, c&t %i ca distribuie !n ceea ce
prive%te /rupele de vrst&, cu consecine in sci"barea cererii 1
sci"b&ri ale "odei care se repercuteaz& direct asupra naturii cererii 1
cre%terea sau sc&derea venitului "onetar total sau sci"barea distribuiei
venitului !n ceea ce-i prive%te pe consu"atori 1
apariia unor for"e noi de capital care deter"in& sci"b&ri in tenica
produciei 1
i/norarea preului %i "&ri"ii rezultatelor fir"elor concurente.
;pariia %i !nsu%irea profitului pur depind de aceasta : na%terea incertitudinii,
cnd !ntreprinz&torul !%i !nsu%e%te profit pur sau di"inuarea incertitudinii, ceea ce reduce
pn& la dispariia profitul pur.
8u se poate vorbi despre o rat& /eneral& a profitului a%a cu" se vorbe%te despre
un nivel /eneral al preurilor sau un nivel /eneral al salariilor. 9rofitul, cu" s-a ar&tat
clar, depinde de "&ri"ea incertitudinii care este specific& fiec&rui do"eniu !n parte. -ar,
oriunde diferena dintre profiul pur c&%ti/at de !ntreprinz&tori survine !n aceea%i industrie
sau do"eniu de activitate, diferenele se e.plic& prin variaiile !n in/eniozitatea
antreprenorial&.
-ac& !ntr-un do"eniu de activitate se obine un profit ridicat, aceasta atra/e noi
fir"e s& investeasc& %i astfel profitul tinde s& scad&. 9entru a-%i "&ri profitul
!ntreprinz&torii pot adopta noi tenici 1 astfel !nele/e" rolul de "otor al pro/resului pe
care !l 5oac& profitul.
+ai r&"ne de v&zut dac& profitul este un cost de producie, respectiv dac& el
intr& !n pre. <alariile de conducere sunt de natura costurilor de producie.
-ac& capitalul a fost procurat sub for"& de obli/aiuni, aceasta este o celtuial&
pentru fir"& %i dobnda la acest capital este un cost de producie.
0n cazul dividendelor la societ&i pe actiuni obi%nuite distincia dintre dob&nd&
2@
%i profitul pur este "ai dificil&, dar ele"entul dobnd& este !n "od clar un cost. -ac&
!nreprinz&torii pri"esc a%a nu"itul R profit nor"al S %i aceasta este un cost de producie.
;bia cnd un profit "ai "are se datoreaz& in/eniozit&ii %i 5udec&ii novatoare a
!ntreprinz&torului !n condiii de incertitudine aceasta nu este un ele"ent de cost %i , prin
ur"are, nu influeneaz& preul "&rfii. -eci profiturile "ari nu sunt cauza, ci rezultatul
preurilor "ari care, la rndul lor, sunt rezultatul unui nivel "ai "are al cererii.
0n concluzie, !n ti"p ce renta nu este c%ti/at& prin "unc&, deoarece nici un
factor de producie nu poate obin& renta ca rezultat al propriilor lui eforturi, profitul este
reco"pensa pentru suportarea incertitudinii !n condiii pline de succes.
+ar. a respins teoria "altusian& %i a ne/at c& "unca se produce !n concordan&
cu calculele raionale ale costului. Ceea ce a pus !n locul ei este R ar"ata industrial& de
rezerv& S a %o"erilor, care nu tinde !n "od necesar s&-%i asi/ure salariul la R valoarea
capacit&ii de "unc& S. +ar. nea/& aplicabilitatea teoriei valorii forei de "unc& la
salarii, !ntruct "ecanis"ul de ecilibrare care este baza acestei teorii, nu lucreaz& pe
piaa forei de "unc&. El ne per"ite s& discut&" teoria plusvalorii de pe bazele sale f&r&
a avea vreo le/&tur& cu dificult&ile teoriei valorii forei de "unc&.
<copul lui +ar. este de a ar&ta cu" plusvaloarea, c%ti/ul f&r& "unc& al
capitalis"ului, este asi/urat& !ntr-o econo"ie !n care preurile sunt deter"inate de fore
i"personale %i c& relaia dintre patron %i "uncitor se bazeaz& "ai ales pe contractul de
"unc& dect pe statutul de "unc&. Respin/nd de la !nceput "ecanis"ul "altusian
salarii-populaie, +ar. a invocat altceva care "enine salariile sc&zute. El a /&sit cauza !n
conceptul R ofert& e.cedentar& cronic& de for& de "unc& S. ;cest e.ces de ofert&
deter"in& ca nivelul salariilor s& creasc& peste salariul de ecilibru. ;ceast& situaie se
poate "entine !ntr-o econo"ie subdezvoltat& !n care nivelul salariului de ecilibru pe
piaa forei de "unc& este sub nivelul salariului de subzisten&. 0n acest caz, nivelul
salariului se va "enine ridicat !n "od artificial prin inter"ediul tuturor conveniilor
sociale care favorizeaz& un Ssalariu "ai bun S, dar care "asceaz& %o"a5ul. ;cesta este
%o"a5ul "ar.ist: utilizarea la "a.i"u" a stocului de capital este prin ur"are insuficient&
pentru a absorbi !ntrea/a ofert& de for& de "unc&.
+ar. arat& c& %o"a5ul este necesar ciar !ntr-o econo"ie avansat& pentru a evita
ca salariile s& fie !n/iite de profituri, ceea ce nu sti"uleaz& acu"ularea capitalului. -e
)0
aceea cre%terea verti/inoas& a preurilor dizolv& R ar"ata de rezerv& a %o"erilor S, iar
sc&derea preului !nt&re%te rndurile acesteia, dar cre%terea, de-a lun/ul secolelor, a
nu"&rului de locuri de "unc& este !n contradicie cu ceea ce spune +ar.. Cu alte cuvinte,
e.ist& la +ar. o idee ase"&n&toare cu cea a lui GeHnes despre R ecilibrul %o"a5ului S 1
dar nu despre ecilibrul static ca la GeHnes, ci un ecilibru dina"ic !n "i%care, care
i"plic& o cot& de cre%tere pozitiv& a capitalului %i forei de "unc&.
-escriind plusvaloarea ca R ti"p de "unc& e.propriat S, +ar. !nele/e c&
plusvaloarea nu re"unereaz& efortul productiv, adic& nu este o plat& necesar& pentru a
deter"ina continuarea produciei1 ea este "ai "ult rezultatul faptului c& "i5loacele de
producie sunt proprietate privat& !n capitalis".
+arsall prezint& !ndoial& c& fir"ele cu stoc de capital dispun de !ntreprindere,
ener/ie, scopuri unitare %i rapiditate !n aciune de a face afaceri private1 i"portana
trusturilor %i cartelelor, !n ciuda dezvolt&rii lor recente R este posibil a fi e.a/erat& S.
Jpiniile unor R scriitori a"ericani S referitoare la profituri ca R re"uner&ri ale riscului S
sunt co"b&tute pe baza faptului c& "ulte riscuri pot fi asi/urate1 +arsall !nceie
subiectul referindu-se la teoria profiturilor !n condiii de incertitudine elaborate de
Gni/t. +arsall atribuie profiturile celui de-al patrulea factor de producie, %i anu"e
R or/aniz&rii S, aran5a"entelor instituionale ale afacerilor "oderne. 0n plus, el trece !n
revist& con5unctura sau oportunitatea c%ti/urilor, care rezult& din faptul c& a/enii
econo"ici sunt "ai productivi cnd se ascociaz& !n desf&%urarea unor aciuni dect atunci
cnd lucreaz& !n "od separat.
)1
2.2.4.Teorii priind inflaia i nielul ratei dobnzii
;nali%tii consider& c& sci"b&rile !n nivelul ratei dobnzii sunt consecina
inflaiei actuale sau a inflaiei pro/nozate.E.ist& o relaie direct& !ntre nivelul ratei
dobnzii %i nivelul ratei inflaiei.Ratele dobnzii scad cnd nivelul ratei inflaiei este
"ic.-ac& rata inflaiei cre%te ,b&ncile vor avea reineri !n acordarea creditelor ,deoarece
c%ti/urile viitoare din dobnzi vor sc&dea.Clienii, di"potriv&,vor solicita "ai "ulte
credite,pentru a pl&ti o dobnd& care se devalorizeaz& !n ti"p.
0n aceast& situaie ,cererea de fonduri de !"pru"ut cre%te ,iar oferta de fonduri de
!"pru"ut scade %i deci ratele dobnzii pe pia& vor cre%te.
Ai/ .6.Rata dobnzii !n condiiile cre%terii ratei inflaiei
Rata
dobnzii
3
J1
C
Q
lei
Aonduri de !"pru"ut
i
C1
Q1
i1
J
)2
Relaia lui +r"in Fis%er
:n 17@6 Aiser a publicat un articol !n care prezenta relaiile dintre rata dobnzii
no"inale #de pia& ( %i rata dobnzii reale :
i OrNp
e
#1(
!n care : i - rata dobnzii no"inale #de pia&( 1
r B rata dobnzii reale 1
p
e
B pre"iu" de inflaie 1
Rata dobnzii reale reprezint& c%ti/ul investitorului pentru a-%i co"pensa
consu"ul a"nat.
;ceast& rata este e.-ante B!nainte ca rate inflaiei actuale s& fie cunoscut&.
9re"iu" de inflaie reprezint& c%ti/ul necesar co"pens&rii investitorilor pentru
pierderea puterii de cu"p&rare datorit& cre%terii inflaiei pe perioada investiiei.
-ac& rata real& e.-ante este constant&.atunci sci"b&rile !n nivelul ratei inflaiei
vor deter"ina sci"b&ri !n nivelul ratei dobnzii no"inale .
Cu o rat& a dobnzii e.-ante constant& ,din relaia lui Aiser rezult& c& rata
dobnzii no"inale se va "odifica !n aceea%i direcie ,cu acela%i procent al ratei inflaiei.
Relaia lui ,undell-Tobin
Relaia lui Aiser a provocat o serie de critici aduse de unii econo"i%ti.
Criticile cele "ai recente au fost cele ale lui Robert +undell %i Ma"es Tobin,care
susin c& sci"b&rile !n nivelul ratei inflaiei "odific& nivelul ratei reale e.-ante !n
direcia opus&.
-ac& rata inflaiei cre%te R r S descre%te %i invers .
))
Cre%terea ratei inflaiei di"inueaz& valoarea real& a investiiei.9entru a
contracara di"inuarea valorii investiiei ,investitorii vor trebui s& econo"iseasc& "ai
"ult.Cre%terea econoi"iilor !n condiiile cre%terii ratei inflaiei "ic%oreaz& c%ti/ul
pentru co"pensarea consu"ului a"nat %i deci rata dobnzii reale e.-ante descre%te.
:nflaia sc&zut& produce efectul opus,deoarece valoarea real& a investiiei cre%te %i
econo"iile scad.
+undell %i Tobin susin c& rata dobnzii reale e.-ante nu este constant& %i deci
rata dobnzii no"inale se sci"b& !n accea%i direcie cu rata inflaiei ,dar nu cu acela%i
procent,ci "ai "ic.
Relaia lui .arl/ Feldstein
+icel -arlH %i +artin Aeldstein au e.tins dezbaterile asupra relaiei lui Aiser
,lund !n calcul %i efectul i"pozitului pe venitul din dobnzi.
;"bii autori susin c& b&ncile sunt preocupate de ratele reale ale dobnzii,dup&
ce au fost i"pozitate %i nu de R r S din ecuaia #1( .
-up& cei doi autori, innd cont de i"pozit ,relaia lui Aiser devine :
r
a
Oi#1-t(-p
e
#2(
!n care : r
a
Brata real& e.-ante dup& i"pozit
t Brata i"pozitului
de unde iO
e
a
p
t t
r

+
1
1
1
#)(
-iferena dintre ecuaiile #1( %i #)( const& !n aceea c& luarea !n considerare a
i"pozitului are ca efect "ultiplicarea pre"iu"ului inflaiei.-ac& rata i"pozitului este
"ai "ic& dect 1003, factorul de i"pozit #
t 1
1
( va fi "ai "are dect 1,de unde rezult&
)*
c& dobnda no"inal& se "odific& "ai "ult dect se "odific& inflaia.;ceast& ipotez& este
e.tre" de fra/il&,deoarece i"pozitul se aplic& pe venitul aferent ratei dobnzii no"inale
%i cre%te odat& cu cre%terea inflaiei.
-in punct de vedere al investitorilor ,teoria le este favorabil& :ratele dobnzii
no"inale trebuie s& creasc& "ai "ult dect rata inflaiei pentru ca prin plata i"pozitului
pe venitul din dobnda no"inal& , s& nu li se "odifice %i nivelul ratei dobnzii e.-ante.
Cele trei teorii propun trei relaii diferite !ntre dobnda pieei %i inflaia a%teptat&,
dar i/nor& inflaia actual& .
Rata real& e.-post #dup& ce rata inflaiei actuale este cunoscut&( se calculeaz&
sc&znd rata inflaiei prezente#p( din rata dobnzii no"inale :
r O i-p #*(
-ar inflaia actual& poate s& fie "ai "are sau "ai "ic& dect dobnda no"inal&
%i deci rata real& e.-post poate s& fie pozitiv& sau ne/ativ&.
Ratele reale e.-post vor fi ne/ative cnd participanii pe pia& subesti"ez&
inflaia prezent& %i pozitive cnd participanii supraesti"eaz& inflaia prezent&.
-ac& se ia !n calcul %i i"pozitul ,rata real& e.-post ar trebui s& fie e/al& cu rata
dobnzii de pia& dup& i"pozit "ai puin rata inflaiei %i ar putea fi ne/ativ& %i "ai "ic&
dect R r S din relaia #*(.
:n /eneral, rata dobnzii urc& %i scade !n funcie de rata inflaiei ,ciar dac&
procentul sci"b&rilor !n rate variaz& substanial.
)2
Bibliorafie
-ardac,8icolae16arbu,Teodora B ?+oned&,b&nci %i politici "onetare' ,
ed.9eda/o/ic&, 6uc, 2002
+arinescu,9aul-?teoria ecilibrului econo"ic %i i"plicaiile sale practice' ,
ed.Codecs, 6uc., 20061
Rotaru, Constantin, ,,+ana/e"entul perfor"anei bancare', Editura E.pert,
6ucure%ti, 20011
<toica,+aricica,-?+ana/e"ent bancar', ed.Econo"ic&, 1@@@1
<toica ,Jvidiu#coordonator( 1C&praru,6o/dan1Ailipescu,-ra/o%,-?Efecte ale
inte/r&rii asupra siste"ului bancar ro"nesc',ed.=niv.';K.:.C=C;',:a%i,20021
)6
<toica,>ictor1-eaconu,9etre,- ?6ani %i credit' , ed.Econo"ic&, 6uc., 200)1
)4