Parintele Arsenie Boca - Fost-A Om Trimis de Dumnezeu

pi ri ntel e
Arseni e Boca este un caz uni c i n toati i stori a

Bi ser i ci i noast r e, car e n- a mai cunoscut pr eol i
sau ci l ugdr i
cu o at 6t de mar e i nf l uen! 5 asupr a popor ul ui
cr edi nci os ca
sf i nl i a sa. Ni ci chi ar sf i nl i i canoni zal i
mai r ecent nu se
bucur i at at de mul t de ci nst i r ea cr edi nci ogi l or ,
ca
pdr i nt el e
Ar seni e. Acest a est e semnul cel mai evi dent al sf i nl eni ei cu
car e l - a i ncununat Dumnezeu. Ci nst i ndu- l ca sf 6nt gi che_
mandu- l i n r ugi ci une, cr edi nci ogi i se bucur d de aj ut or ul l ui .
Cr ed cd scr i er i l e ni ci unui PSr i nt e duhovni cesc, cont empo-
ran cu Pdri ntel e Arseni e, nu se bucurd de atAta i nteres, ca
scr i er i l e sal e. Lucr ul acest a est e i ar i gi un semn al sf i nt eni ei
vi el i i sal e.
ieS Serofim loontd,
Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale gi de Nord
Di nt r e mul t el e i coane adi post i t e pe i conost asul evl a-
vi ei popul ar e, i n Ar deal gi nu doar , chi pul Pi r i nt el ui Ar seni e
Boca est e de depar t e cel mai apr oape de i ni ma pl i ni de
r 6vni evanghel i cd a popor ul ui . Fi e cd ur ci cr east a de
mi r easmd cer eascd a Pr i sl opul ui , f i e i n l ent i l a de pi at r i a
Fer est r ei Fagi r agul ui , i n punt ea de i st or i e a DensuSul ui or i
i n l uci r ea de geni u a f i l i gr anul ui t eol ogi c de l a Dr i gi nescu,
Pi r i nt el e Ar seni e Boca r espi r d cu t i ne. Si ml i ocr ot i r ea l ui ,
modul l ui de a se odi hni i n Duhul Sf Ant . O si ml i
9i
daci nu
egt i cont empor an l a modul t empor al ,
pent r u ci Duhul Sf Ant
f ace pe Sf i nt i i Si i mer eu cont empor ani i n duh
9i
adevi r cu
t ot i cei r 6vni t or i si bucur osi de cdut ar ea sf i nl eni ei .
3
lrr
N
ur
z
E
D
o
o
!
!3
:
-
c,
F
=
o
F
rrl
o
U-
, {
, ( )
o
CA
ru
z.
lrl
$)
v
q)
q)
{)
g
t-
N
?arint'ele
ARg E N I E b0 C A
FOST-A OM
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin
Necula
TRIMIS de DUMNEZEU
PS.rintele Arsenie Boca
FOST:AOM
TRIMIS DEDUMNEZEU
Volum rcalizat
de Romeo Petrasciuc
,
Apare cu binecuvintarea
ips
p"
LAURENTTU srREzA
Arhiepiscopul Sibiului
gi Mitropolitul Ardealului
Consilieri editoriali:
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula
Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea
Redactor:
Raluca Toderel
Coperti:
Constanta Abalasei-Donosa
Fost-a om trimis de Dumnezelvt..
Cartea aceasta este inci o minune a Pirintelui Arse-
nie Boca. Dupi volumul ,,Sftntul Ardealului", apirut nu
cu multi. vreme in urmi in cadrul Editurii Agnos, mirtu-
riile pe care le vegi regisi aici s-au orAnduit de la sine intre
copertele unei noi cirEi.
Fost-a om trimis de Dumnezeu e mai mult decit o
culegere de interviuri; e un dialog legitim cu cei care,
ajungi, intr-un fel sau altul, in conjuncfle cu Pirintele
Arsenie, nu pot si nu dea seami
;i
celorlal$ de ceea ce
adesea le spunea Sfdntul din inimi de Ardeal: calea Orro-
doxiei nu e imposibili. Ci tocmai acest imposibil e Cd,ea
de a ajunge biruitori la Hristos!
De aceea, Ortodoxia gi-a redefinit, inci o dati, la
vremea incercirii, mirturia de jertfb si credincio;ie, prin
covir;itoarea prezenti a Pirintelui Arsenie. Ca un or-
ganism cibernetic, ce igi semnifici;i resemnifici mereu
confinuturile, prin bogigia harismelor pe care, din vreme
in vreme, Dumnezeu le diruie;te unor oameni, pentru
a-L inlocui, a-I face voia Sa intre semeni.
. Am cunoscut, cu acest prilej, oameni cu adevirat mi-
nunati, suflete fremiti.nd de dragoste si credinciogie. Lor
li se datoreazd. aceastd. carte. Fie doar pentru atat,
;i
de-
mersul si-a implinit sensul.
Jin
si le multumesc autorilor
acestui volum, fhri de care dimensiunea hagiografici a
Pirintelui Arsenie ar fi fost ceva mai siriciti in detalii-
6 P,irintele Arsenie Boca
-le ce o instructureazi. Multumesc, totodati, Constantei
Abalagei Donosa penrru generozitatea cu care a rispuns
invitatiei de a ni se ali.tura, prin realizarea coperrei acestei
culegeri de mi.rturii.
Cirgii acesteia ii vor urma altele... Pentru ci Pirin-
tele Arsenie e in continui lucrare. Si mulgi, tot mai mulqi
credinciosi dau mirturie despre aceasra.
Viaga
-
o srim cu totii
-
e o cale, nu o destinatie.
Pirintele Arsenie, prin viata sa, a reusir si descifrez e harta
spre aceasri Destinatie. Fie-ne, de aceea, indrumitor qi
sprijin pe Cale, fieci.ruia dintre noi...
Romeo PETRA$CIUC
profefi l l
Cind Dumnezeu iubegte un popot'
trimite
Dintre multele icoane adipostite pe iconostasul evla-
viei populare, in Ardeal si nu doar, chipul Pirintelui fu-
senie Boca este de departe cel mai aproape de inima plini
de rAvni evanghelici a poporului. Fie ci. urci creasta de
mireasmi cereasci a Prislopului, fie in lentila de piatri a
Ferestrei Figira;ului, in puntea de istorie a Densqului
ori in lucirea de geniu a filigranului teologic de la Drigi-
nescu, Pirintele Arsenie Boca respiri cu tine. Sim! ocro-
tirea lui, modul lui de a se odihni in Duhul Sfint. O simEi
;i
daci nu e;ti contemporan la modul temporal, pentru
ci Duhul Sflnt ii face pe Sfingii Sii mereu contemporani
in duh gi adevir cu tofi cei rivnitori si bucurogi de ciu-
tarea sfinteniei. Iati-i indemnul:
,,Desivi.rgirea
gi iubirea
de vrijma;i nu sunt nici mi.car sfaturi evanghelice; sunt
porunci. Prin urmare, cu implinirea sau neimplinirea
lor, stim sau cidem din cregtinism. Si nu descurajeze ni-
meni; fiecare pe misura sa, pe care trebuie si o ajungi. Pe
ce cunoa;tem aceasta? Pe cele ce ni se intAmpli; pe cele ce
ne virt fieci.ruia si le trecem, tin6.nd seami de aceste doui
porunci. Providenta conlucri cu noi pentru desivArsirea
noastri: prin toate imprejuririle grele, din care nu pu-
tem iegi teferi decit lepidindu-ne de noi in;ine, ducind
o cruce in fiecare zi gi imbiagi cu potrivnici, plini de uri,
capabili si. ne dezlege de viaga aceasta. Daci nu intelegem
8 Pirintele Arsenie Boca
teserea Providengei, care urmereste desivi.rsirea noastri.,
prin tot felul de incerciri inevitabile, atunci cidem in pi_
rerea ci. desivirgirea noastri trebuie si ne-o facem noi.
ceea ce e o trufie ftri seamin. in.r.m.nim
desivirqirea
intr-o problemi' (Pi.rintele
Arsenie Boca,
,,porunca
desiv6.r;irii", in vol. Cuuinte uii, Dana,2006, p. l2G). De
aici importanfa unor atari volume de mirturii,
din ca_
pacitatea interlocutorilor
de a
lese
pe firul transparentei
Duhului sfhnt icoana Pi.rintelui. Nevoia unor astfel de
interludii in bucuroasa pi.rtfuie cu
pirintele
Arsenie tine
de o harismi uitati de noi, a memoriei care reinc arcd, ni_
dejdea. Cum minunar ne spune Icosul Rusaliilor:
,,Grab_
nici. si statornici mi.ngAiere robilor Tii dile, Iisuse, ci.nd
se intristeazi. duhurile noasffe. Nu pirisi sufletele noasrre
in necazuri, nu Te depirta de cugetele noastre in primej_
dii, ci pururea ne intdmpini. pe noi. Apropi.-t. d. ,roi,
apropie-te, Cel ce esti pretutindenea; precum
;i
cu Apos_
tolii Tii ai fost pururea, asa si cu noi, cei ce Te dorim,
une;te-Te, indurate; ca fiind unigi cu Tine, si liudim
si
si slivim pe Duhul cel Sfrnt".
pentru
ci., la vremea inne_
bunirii atee a unei mari pirti din Europa,
pirintele
ne_a
fost diruit drept statornici mAng6.iere. Cum minunar se
exprimi Aspazia cea oteliti in Duhul ribdirii prigoanei:
Pdrintele Arsenie ma priuea cu ue;nicia!
Prietenului meu Romeo
petrasciuc
ii revine onoarea
aceasta de a recupera fibre de vitralii, de a le reda cititoru_
lui si rugitorului roman. Nu e vorba, nici in cartea aceas-
ta, nici in cea intitulati, dupi. adevdr,
pdrintele
Arsenie
B o c a.,, Sft ntu I Arde a lu lu i
" (Agnos,
20 | Z), de texte arseni_
ene ffaforate din materialul existent ori cunoscut aI ope_
rei Pdrintelui. Ci de modul in care a marcar vieqi, a biiuit
Fost-a orn trimis de Durnnezeu 9
indoieli ori a tratat anemii sufletesti. Un fel deManual de
Pastorald, deloc scolastic si deloc pentru
;colari,
dar nici
simplist, pistrA.nd in taina cuvintelor rosrite o serie de
tri.iri de nerostit. in satele Fi.gira;ului ori ale
lirii
BArsei,
in tronul Arhieresc centrat pe Minel Europa, in ri.coarea
unei viegi
-
cum sunt doui. minunate icoane feminine in
volumul de fagi
-,
in vietile povestitorilor mi.rturisitori,
Pi.rintele este viu, este parre integranti. a lucririi Duhului
Sf6.nt in via;a Tirii. Sub neguri, un soare.
Nu este cuprinsi. nici in obiectivul lucrS.rii acesteia si
nici in materialele cuprinse deja intr-un al treilea volum
de interviuri (care va apLrea in cur6.nd) vreo dorinti. de
exacerbare a chipului duhovnicesc al Pirintelui Arsenie
Boca. Pirintele nu poate fi impus insi. teologiei viitorului,
vie;ii duhovnicegti a Bisericii, doar cu reactii emotionale.
Or, astfel de pietre de preg, decantate in timp si reasezare
in memoria nidijduitoare a unui popor siri.cit de valori,
nu pot prinde decit bine. in Hristos, a cid rAndurile des-
pre oamenii Lui, care au suspendat nebunia ucigi.toare de
s.uflet, confirmi.nd lucrarea Duhului Sfhnt in Neamul ro-
m6.nesc, nu poate fi decAt nidijduitoare. Arheologia pro-
pusi de Romeo Petrasciuc in satele si orasele noastre, in
ministiri ori locuri insingurate, e obligatorie. Generatiile
celor ce l-au cunoscut pe Pirintele sunt tot mai risfirate,
diluate in marea vietii, parte rimAnind drept mirturie,
parte trecAnd pragul vesniciei, mirturisiti de Hristos ca
prieteni ai Sii. Sunt inci filoane de diamant duhovnicesc
neexplorate de interogatia omului tinir. Togi sunt gazde
excelente, dispuse oricAnd si vorbeasci despre Pi.rintele.
E o bucurie pentru ei pretuirea Bisericii! Ei nu au nevo-
ie de confirmiri. Pentru ei, Pirintele Arsenie Boca este
grabnica si statornica mingi.iere a Duhului Sfbnt.
t 0 P,irintele Arsenie Boca
-
EranEvoie de inci o astfel de carte? intr-o lume a gA.l-
cevilor neingelepte, a injuriturilor murdare si a academis-
melor mediocre, mai mult decit oricind! E nevoie mereu
si. rispundem generatiilor viitoare povesrea Neamului
romi.nesc in Duhul Sfrnt. E nevoie mereu de rugiciunea
celor ce ne sunt mirturie dinaintea Altarului Ceresc des-
pre sfinEenia firii noastre, ca Neam gi ca
Jhri.
Ortodoxia
rimAne, pentru vesnicie; Bucuria sufletelor cutremurate
de forga Evangheliei, care nu sunt dispuse si uite prin
cine le-a venit Darea de sus si m6.ntuirea sufletelor.
in coasta de lumini a Prislopului, arenr, Pirintele
Arsenie ne astepti.. Cartea aceasra, mirturie pe Cale!
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin NECULA
iPS Serafim
Joanti,
Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale gi de Nord
,,Pr.
Arsenie Boca, un mare sfint
diruit de Dumnezeu neamului nostru"
.
Pirintele Arsenie Boca e pretuit, cu evlavie
9i
deose-
biti cinstire,
;i
in diaspora romineasci, atit de credincio-
sii romini pribegind intre neamuri, cAt;i de credinciogii
altor popoare. Deja unele din scrierile Pirintelui fusenie
circuli traduse in diferite graiuri
9i
dincolo de fruntariile
Rominiei, iar tot mai mulgi care au luat contact cu via;a
;i
invigiturile Pirintelui Arsenie se indreapti in pelerinaj
spre Prislop.
Despre acest fapt, cit
;i
despre mirturia personali
a intilnirii, oarecindva, cu Pirintele Arsenie Boca, l-am
rugat si ne vorbeasci pe indtpreasfinEitul Serafim, Mi-
tropolitul Germaniei, Europei Centrale;i de Nord.
t z P,irintele Ars enie B oca
,,Pihintele
Arsenie Boca este un caz unic
in toati. istoria Bisericii noastre"
inaltpreasfnyite Parinte Mitropolit, af urea sd Va in-
uit inn-o zond a eukuiei poporului romhn, in care se re-
gdsesc tot mai mulyi dintre credincio;ii Bisericii noastre.
$i
md refer aici k preyuirea, cinstirea adusa Parintelui Arsenie
Boca.
$tiu
ca Pdrintele Arsenie
face
parte din sinaxarul de
mdrturisitori ai inchisorilor comuniste atit de drag
/
su-
fletului
inahpreasfnpiei Voaste. De unde aceastd emulapie
duhouniceascd in jurul acestui Sfknt al Ardzalului, cum tl
recunosc deja mulyi dinne credincio;i?
Plrintele Arsenie Boca esre un caz unic in toati istoria
Bisericii noastre, care n-a mai cunoscut preogi sau cilugiri
cu o atat de mare influengi asupra poporului credincios
ca Sfintia Sa. Nici chiar sfingii canonizaEi mai recenr nu se
bucuri atAt de mult de cinstirea credinciosilor, ca Pirinte-
le Arsenie. Acesta este semnul cel mai evident aI sfinteniei
cu care l-a incununat Dumnezeu. CinstinduJ ca sfrnt si
chemindu-l in rugiciune, credinciosii se bucuri de ajuto-
rul lui. Altfel n-ar veni cu miile in pelerinaj la mormintul
siu. Totodati., ei se folosesc de invigitura Pi.rintelui ri.ma-
si in manuscris, dar publicati, dupi. ciderea comunismu-
lui, in zeci de mii de exemplare. Cred ci scrierile niciunui
Pirinte duhovnicesc, contemporan cu Pirintele Arsenie,
nu se bucuri de atita interes, ca scrierile sale. Lucrul aces-
ta este iarisi un semn al sfinteniei vietii sale.
Fost-a orn trirnis de Durnnezeu 13
serica nu s-a
Pronuntat
incd, tnspre manifestari aielinstirii
aduse, indeosebi, sfnyilor?
Nu este deloc suspecti cinstirea Pirintelui fusenie
inainte de a fi recunoscut oficial ca sfbnt, deoarece pro-
cesul canonizirii unui sfrnt incepe tocmai cu cinstirea pe
care poporul credincios i-o acordi inainte de proclama-
rea sa de citre Biserici.. Credinciogii recunosc semnele
sfinteniei inainte de canonizare. Ei constate puterea de
mijlocire inaintea lui Dumnezeu, Care implinegte cere-
rile adresate sfintului respectiv, dupi cum vid minunile
sivArgite de Dumnezeu prin rugiciunile lui sau moagtele
rimase de la eI... Atunci cAnd autoritatea bisericeasci,
adici Sfrntul Sinod al unei Biserici locale, cum este Bise-
rica noastri, constati ci evlavia populari fagi de un sfint
este autentici gi ci via;a
;i
scrierile lui sunt conforme cu
Tladigia Bisericii, il,,canonizeazt', adici il recomandi in-
tregii Biserici ca si fie cinstit ca atare. Un sfint nu devine
sfh.nt prin canonizare, ci prin harul lui Dumnezeu care-i
incununeazi.viaEapetrecut5. in rugiciune
;i
post, in lupta
,,pa.ri
la sALnge"
(Evrei 12, 4) impotriva picatului gi im-
plinirea binelui faEi de semeni. Totugi cei mai mulgi sfingi
rimAn anonimi, deci necanonizaEi de Biserici. Numirul
acestora este mult mai mare decAt al celor canonizati.
Tocmai de aceea Biserica a rinduit ,,Duminica
tuturor
sfin'gilor"
(prima Duminici dupi Pogorirea Duhului
Sfint), pentru ca si-i cinsteasci
Pe
togi cei sfingiEi de Du-
hul Sfhnt.
Nu e ,,suspectd" AceAstd migrare a accepliei populare,
dinspre preyuire a unui Pdrinte asupra sfnyeniei cdruia Bi-
Fost-a orn trimis de Dumnezeu 15
rS.bdarea lor se mintuiesc. N-am inteles decA.t tirziut
Prea
tArziu, citi dreptate avea Pirintele in privinta nagterii de
copii. Cici, iati, poporul nostru gi dte poPoare cre;tine se
sting, incetul cu incetul, din cauza sciderii drastice a na-
talitigii. Sociologii dovedesc ci in cA.teva generagii, cresti-
nii vor rcprezentao mici. minoritate in Europa, care de la
inceputul ei
;i
pini de curAnd a fost in intregime cregtini!
Mulyi dintre cei care l-au cunoscut pe Pdrintele Arse-
nie
faya
cdtre
fayd
rndrturisesc
faptul
cd au trdit adeuarate
minuni in prezenla sa. Ce tl
fi'cea
cu adeudrat ,,special"
pe
Pdrintele Arsenie?
Pi.rintele Arsenie a fost un duhovnic mare, care s-a
distins de ceilalgi mari duhovnici contemporani cu el
tocmai prin capacitatea sa deosebiti de a cunoaste psi-
hologia umani gi de a pitrunde, cu darul lui Dumnezeu,
in sufletul omului. Era un om foarte realist
;i ;tia
prea
bine ci nu ne putem ,,iuci'cu
legile pe care Dumnezeu
le-a pus in naturi gi in firea omului. El stia, de asemenea,
ci'firea omului este inclinati spre incllcarea legilor lui
Dumnezeu si spre compromisuri, cu gindul ci ',merge
gi a;a"
;i
ci,,Dumnezeu este bun gi iarti'. in aceasti pri-
vingi, gi.ndirea Pirintelui s-ar rezuma astfel: intr-adevir,
Dumnezeu este bun gi iarti pe oricine se intoarce de la
picat, oricit de multe
;i
de mari ar fi picatele, dar ier-
tarei lui Dumnezeu nu inseamni ci suntem absolvigi de
suferinEa pentru picatele sivA.rsite. El repeta mereu ci
,,nici
un picat nu ri.mAne neispS;it"
(curi;it) prin sufe-
ringi. Existi o
,,lege"
a comPensagiei, potrivit cireia,,ceea
ce seamini omul aceea va gi secerd' (Galateni 5,7). O:ri-
ce fapti affage dupi sine o risplati. Numai ci cei mai
14 Pdrintele Arsenie Boca
,,Pi.rintele
Arsenie a fost un duhovnic mare
L-ati cunoscut personal pe Parintele Arsenie Boca. V-ap
ruga sd rememorati acele momente.
L-am cunoscut pe Pirintele Arsenie la biserica din
Driginescu, unde am fost de doui ori. Auzisem multe
despre dAnsul de la Pirintii din mAni.stirea Brincovea-
nu si de la multi credinciosi din zona Fi.gira;ului, unde
m-am ni.scut. intAlnirea mea cu Pirintele Arsenie n-a
avut nimic spectaculos. L-am intrebat citeva lucruri pri-
vitoare la calea pe care s-o urmez (eram atunci student
la Teologie). Mi-a rispuns destul de lapidar, dar cu mare
realism, punAndu-mi in fagi greutitile pe care le voi in-
tAmpina ca preor necisitorit. Se referea mai cu seami.la
luptele interioare la care trebuie si. faci faEi un monah.
$tiam
ci Pirintele nu recomandi. usor calea cilugiriei.
Dar sti.nd in biserici mai mult timp gi admirA.nd pic-
tura, eram totodati. arent la cuvintele Pirintelui adresate
celorlalti credinciosi care se plingeau de necazurile lor.
Auzisem ci Sfingia Sa pune mare accent pe fidelitatea in
familie si pe nasterea de copii. il ascultam deci intrebAnd
la rAnd pe cei prezenti (indeosebi femei):
,,Ti,r. cdyi copii
Ai?", ,,DAr tu?",
,,DAr ttt.?"... Rdspunsul, il bi.nuiti, era:
unul, doi sau trei. Pirintele intreba mai depart e; Dar cei-
lalyi unde sunt? Pentru ca ror el si. ri.spun dd: Md, sd
;tiyi
ca Dumnezeu ud da de lucru cu doi copii cAt cu zece, dacd
i-atif auutpe tlli ciyi trebuia sd-i aueti!Pentru ca ayift.cut
auorturi sau u-ati
ferit
sd mai auepi copii, iatd, acum ud
pktili pdcatele.
$i
le spunea si nu se plingi. de necazuri
pentru c5.le meriti; ele sunt consecinra picatelor, iar prin
mulgi nu
$tiu
si faci legi.tura intre pi.cat si suferinti, mai
cu seami. atunci cdnd suferinta nu vine imediat dupi si_
virsirea picatului. Cici intre seminat si secerar esre un
timp destul de lung. Totugi suferinta nu trebuie inteleasi
ca pedeapsi a lui Dumnezeu (Care
nu pedepseste pe ni-
meni), ci drept consecinga logici si naturali a picatului.
Dumnezeu iarti vina picatului, dar ingdduie suferinta
pentru ca prin ea omul
si se smereasci;i si invete si nu
mai sivArseasci picatul. Daci n-am suferi pentru picate,
am picitui la nesfrrsit.
$i
n-am inviEa nimic din reali_
tatea tristi, a picatului. Mai muk, ne-am obignui cu el,
incit nici nu l-am mai recunoaste ca picat. CAnd insi su_
ferim din cavzapicatului, atunci incercim si ne ferim de
a mai picitui. Pirintele cunostea deci foarte bine cercul
vicios al pi"catului, descris de autorii ascetici din vechi_
me: pli.cerea picatului re arunci. in bratele suferintei, de
care, vrdnd si scapi, reperi pi.catul, penrru ca si gqti din
nou pli.cerea. De aceea era necruliror cu picatul, mai cu
seami cu pi.catele referitoare la trup.
Dupi cum se stie, Pdrintele Arsenie avea un fel al siu
de a se adresa la persoana a doua, cu
,,tu", iar cuvintele
sale erau ca niste sentinte de judecati,
ceea ce impresiona
pe oameni si, frrd indoiali, ffezeain ei o frici sfinti
,
frica
de picat, ceea ce nu putea fi decAt un cistig duhovnicesc
pentru fiecare. Pirintele a fost diruit de Dumnezeu cu o
minte foarte lucidi. si cu un spirit inainte vizitor.
prin
harul lui Dumnezeu gi prin experienta vietii sale, el ci-
tea usor in sufletele oamenilor
;i
uneori le spunea mai
inainte anumite picate. Pentru ci omul are un compor-
tament specific fiecirui pdcat. intr-un fel sunt trisiturile
si reactia unui desfr6.nat, altele ale unui lacom de avutie
sau de mincare, altele ale unui om mAndru...
'Picatul
se
inscrie deci in firea noastri, pe care o marcheazi in toate
manifesti.rile ei, mai cu seami in privire.
,,P5.rintele
Arsenie a fost un om drept
gi ftri compromisuri"
Ce V-a rdmas ,,mostenire", pentru aremurile de mai
tkrziu, din aceastd intllnire? Stiu eu, un cuuint, un gest, o
reaclie anume a Pdrintelui?...
Tocmai ceea ce am spus pini. acum: insistenga asupra
familiei lisati de Dumnezeu pentru nastere de prunci gi
nu pentru desfrinare (practicati atunci c6.nd se eviti prin
orice mijloace nagterea). Copiii inseamni cea mai mare
binecuvA.ntare pentru o familie, cici ei inti.resc dragostea
si armonia in familie, o fac indestructibili. Cu fiecare
nastere, sini.tatea unei mame se innoieste si se intireste,
tocmai pentru ci dAnd viati., se impirti;egte ea insfui de
tot mai multi viagi. Pirintele spune ci o femeie ajunge
la deplini sinS.tate numai de la trei-patru nagteri in sus.
Pe de alti parte, limitarea numi.rului de copii pe mo-
tive materiale este un semn de necredinti in Pronia lui
Dumnezeu, Care Se ingrijegte de fiecare fiingi pe care El
o trimite in lume. Totul este si credem si si ne lisem in
grija lui Dumnezeu si si nu facem calcule: cu ce-i vom
hririi gi imbrica sau cum ii vom cre;te? (cf. Matei 6,31).
Pi.ginii, cu care aseamini Mi.ntuitorul in acest verser pe
cei ce igi fac griji exagerate despre viaga lor
;i
a copiilor
lor, ne sunt superiori noui, crestinilor, in privinga na;te-
rii de copii. Cici la necre;tini nu se stie, in general, de
avorturi sau de mijloace care si impiedice nagterea.
De asemenea, am inteles pentru prima oari de la
- Pirintele legltura srrAnsi, ca de la cauzi,la efect, dintre
picat gi suferinti, ata cum am spus deja.
$i
ci. trebuie si
suporrim, flri si ne plingem sau si dim vina pe algii,
suferingele care vin prin mila lui Dumnezeu din cavza
picatelor personale si nu ale altora (dqi
plrintele
vorbea,
chiar cu insistenti, gi de
,,mo;tenirea" picd.toasi primiti
de la pirintii trupe;ti sau chiar de la bunici). Am remar-
cat la Pirintele Arsenie mila fagi de oameni, pe care-i
mustra pentru multimea picatelor, cu durere in suflet.
$tiu
ci Pirintele flcea siesi cuvintele Mintuitorului gi zi-
cea uneori:
,,PAni cAnd vi voi ribda?" (Matei
17, 17). De
asemenea, iubirea fagi de poporul siu, pe care-l vedea ci
se indreapti spre pieire, din cauzalmpu;inirii copiilor.
Are
;i
,,umbre" aceastd
fgurd
luminoasd a
pdrintelui
Arsenie?
$i
md g,Lndesc acum, de pildA, la acea perioadd in
cnre, reuenit din pqc,irie, Pdrintele Arsenie nu
;i-a
reluat
slujirea preoyeascd. De;i, se spune, intre altele, cd ar
f fost
oprit, infapt, de la slujire.
Cum uedeyi inabpreasfnyia Voastrd dcest e?hod din
uiaya Parintelui Arsenie?
Pirintele Arsenie a fost un om drept gi fr.ri. compro-
misuri. Un mog inflexibil. (S-a
niscut in Thra motilor,
despre care se stie ci sunt foarte drepgi gi hotirigi). De-
sigur ci nu existi om fhrl de picat. Si Pirintele Arsenie
va fi avut pacatele si neputinEele lui. Dar ceea ce contea-
zi inaintea lui Dumnezeu nu este picatul, ci pociinga
pentru pi.cate. Thadigia Bisericii cunoagre pici.togi notorii
care, prin poci.int5., au devenit mari sfinEi. Noi, cei multi,
nu gtim nici picatele Pirintelui Arsenie, nici pocS.inta lui.
Fost-a onz trimis de Dumnezeu 19
Noi gtim doar atit, ci Pi.rintele Arsenie a ajugal-ig timpul
viegii gi ajuti gi dupi moartea sa nenumiraEi credinciogi
care se roagi lui ca unui sfhnt. CineJ acuzi. de un lucru
sau de altul se pune in postura fuiseilor din Evanghelia
orbului din nagtere, care se striduiau si-l convingi ci Ii-
sus este un picitos. Fiind un om lipsit de viclegug, orbul
ii rusineazi pe farisei cu logica sa simpli: ,,Daci
este pi-
citos, nu gtiu. Un lucru gtiu: ci eram orb gi acum vid"
(Ioan
9, 25).4a am putea spune gi noi. Una gtim: Pi-
rintele Arsenie se bucuri de cinstea unui sfhnt din partea
unei mari mulEimi de credinciogi, care se folosesc de ru-
giciunile gi de invi;itura lui. Si acest lucru este de ajuns!
Cei care cauti ,,umbre"
in viaga Pirintelui fusenie
ar trebui si vadi in acestea mai degrabi lumini. De pil-
di, unii
(care vor fi aceia, numai Dumnezeu ii
;tie)
nu
ingeleg de ce Pirintele Arsenie nu s-a intors in ministire
dupi,1964, cind toEi de;inugii politici au fost amnisti-
agi, mai cu seami. cL era apreciat de Patriarhul
Justinian.
Rispunsul este foarte simplu: Pirintele Arsenie nu era un
calugir oarecare; el devenise un simbol al credinEei intr-o
vreme cind puterea atee se stri.duia si gteargi orice urmi
de credinES. sau, pentru ci aceasta era imposibil, si-i inre-
gimenteze pe toli oamenii Bisericii in ascultare. Pirintele
nu putea accepta aceasta
;i
flcind un simplu calcul i;i
didea searna ci mai mult poate ajuta poporul rimAnind
iq lume, decAt intorcindu-se in ministire. Cu siguranti
ci intorcindu-se in ministire, lumea l-ar fi impresurat
din toate pi4ile
;i
ar fi ajuns din nou in pqcirie sau
chiar exilat, cum a fost cazul arhicunoscut al Pirintelui
Gheorghe Calciu. Se gtie ci dosarul Pirintelui fusenie
la Securitate are 1200 de pagini gi ci urmirirea sa a fost
20
p,irintele
Arsenie Boca
_
incheiati doar cu o luni. inainte de moartea sa, desi, din
catrza unei paralizii, n-a mai putut iegi din casi in ultimii
doi ani ai viegii.
Firi indoial6. ci, cea mai mare suferinti si, in acelasi
timp, umilingi a Pirintelui a fost aceea de a nu mai fi
putur sluji Sfhnta Liturghie ca preor, pina la moarrea
sa. Din mai multe mirrurii se
;tie
ci SfinEia Sa a primit
aceastd cruce si a pur(at-o cu demnitate. A acceptat totul
penrru ca lucrarea sa discreti de indrumare a credincio-
silor si nu sufere. Mi. uimegte respectul
pirintelui
Ar-
senie fati de ierarhia bisericeasci, pe care n-a criticat_o
,,Ziua canonizS.rii Pirintelui Arsenie
poate fi o zi a schimbi.rii la fagi a RomAniei',
Cine este, pentu inaltpreasfnyia Voastrd,
pdrintele
Ar-
senie Boca?
(Jn
mare sfbnt diruit de Dumnezeu neamului nos-
tru in vremuri de cumpini., care pun in pericol existenta
noastri. insfui ca popor, din cauza lipsei de credingi gi a
inmulgirii picatelor deosebit de grave, ca avorrurile, fe-
rirea de a avea copii, pirisirea girii... Nu mi indoiesc
de faptul ci recunoasrerea
oficiali a sfinteniei
pirinte-
Fost-a om trimis de Dumnezeu 2I
lui Arsenie va intiri credinga in popor, mai cu seami in
ce privegte rostul gi valoarea familiei. De aceea a;tept
;i
eu cu neribdare, impreuni cu nenumiratii credincio;i
care-l cinstesc, ziua canonizirii Pirintelui Arsenie, care
poare fi o zi a schimbirii la fagi a Rominiei.
ii putt* cere ajutorul, ne putem ruga Parintelui Arsenie?
Bineingeles! Lucrul acesta il fac deja mii de credinciogi
care merg in pelerinaj la mormAntul Pirintelui de la Pris-
lop. Cu siguranti ci acqti credincio;i se roagi;i acasi Pi-
rintelui ca si mijloceasci pentru ei inaintea lui Dumnezeu.
Se
face
resimyit Parintele Arsenie
;i
in diaspora
Pe
care
o arhipastoriyi?
Tot ce se petrece in
Jhri
pe linie duhovniceasci are
ecouri gi in Diaspora. Pirintele Arsenie a intrat in con-
;tiinga
multor credinciogi de aici ca sfhnt. Acegtia citesc
cirEile Pirintelui sau mirturiile despre el, se roagi lui sau
merg in pelerinaj la Prislop. Unii mi-au relatat adevirate
minuni care s-au peffecut cu ei la mormAntul Pirintelui.
Am auzit gi de la PirinEii si maicile de Ia Prislop cazuri
de minuni petrecute aici. Picat ci toate acestea nu se
consemneazi cu martori si ci.t mai detaliat, pentru ca si
fie probe la dosarul de canonizare. Prin parohiile noas-
tre circuli. de asemenea un film ziditor despre Pi.rintele
Arsenie. L-am vi.zut si eu de mai multe ori impreuni cu
credinciosii din diferite parohii
;i
am remarcat pe fegele
multora lacrimi de bucurie sau poate de poci.ingi.
Un indemn
Pentru
cei care il cinstesc, la modul cel mai
,,cinstit"
;i
eulauios pe Pdrintele Arsenie?
Si-Lcinsteasci si mai mult gi si. vorbeasci despre el,
-frcindu-l
cunoscut la c6.t mai mulgi. Si se roage lui din
toati. inima si, mai ales, si urmeze indemnurile PS.rintelui
de a pizi poruncile lui Dumnezeu. Toti trebuie si. ascul-
tim de Dumnezeu, daci vrem si. ne meargi. bine in viati.
si si ne m6.ntuim.
Pirintele spunea adeseori: Md, uoi ureyi ca Dumnezeu
sa ascube de uoi;i nu uo,i de El.inu-adevir, noi cerem me-
reu lui Dumnezeu sinitate, izbLvire de vrijmasi, reusiti
in viagi. .., Fafi, si ne gi.ndim ci. rocmai prin cele ce sufe-
rim ne curitim de picate si ne apropiem de Dumnezeu.
Suferinta este o mare taini si o mare binecuvint are, dacd,
o acceptim cu credingi si o purtim cu ri.bdare. De aceea,
dupi fiecare rugiciune de cerere, ar trebui si spunem ca
gi Mintuitorul in gridina Ghetsimani: Dar nu uoia Mea,
ci uoia Th sd se irnplineasca (Luca 22, 42).
Vd mulyumesc!
Aspazia Ogel Petrescu
Roman, Neamg
,,Pirintele
Arsenie mi privea cu vegnicia!"
'
fucultind-o pe fupazia O;el Petrescu istorisind
despre Pi.rintele Arsenie Boca, triiegti acut acel cople;itor
sentiment ci ascul;i sfingii vorbind despre sfingi... Dupi
14 ani de temniEi grea
;i
aproaPe 90 de viagi, fupazia
Ogel Petres cu sfd.eazd., cu o seninitate seducitoare' toate
incercirile disperate ale celor de oarecind de a-i oprima
credinga in Dumnezeu
;i
iubirea penffu aproapele. Cu
fiecare cuvint, distinsa doamni Aspazia cucere;te
;i
di-
ruiegte putere, iubire, parte din Dumnezeu. '.
Aspazia Ogel Petrescu s-a niscut in 9 decembrie
1923, in Cotul Ostrigei, nu departe de Cerniu;i, Ucrai-
na. Dupi ce termini cursurile gcolii primare, in FAnti-
nele, tinira Aspazia se inscrie la un liceu din localitatea
Balgi. Dupi. numai un rrimestru insi, se imbolniveste
;i
se intoarce acasi.. intre 1935-1940, urmeazd".trrr,lril.
liceului ortodox de fete Elena Doamna, din Cerniuti.
Din cauza frimAntirilor politice si sociale, isi intre-
rupe in mai multe rinduri studiile. in 18 martie 1944,
impreuni cu familia, Aspazia se refugiazi in gari, la
Oristie, unde igi reia,studiile. intre 1944-1g48, urmeazi.
cursurile Facultitii de Litere si Filozofie ale Universitigii
din Cluj. Aici il are profesor, intre altii, pe Lucian Blaga,
fiind una din cele mai apreciate studente ale sale.
intr e | 9 46
-
| 9 48, Aspazia lucr eazi. ca dactilo grafb, in
cadrul Centului de Studll Tiansiluane, aflarpe atunci sub
conducerea academicianului Silviu Dragomir. in data
de 9 iulie 1948, cu numai citeva zile inaintea sustinerii
ultimelor examene, studenta Aspazia Otel Petrescu este
arestati de securisti, pentru activitate contra sigurantei
statului, prin apartenenra sa la Miscarea Legionari si la
FORS (Frdyia
Ortodoxd Romhna Studenyeasca). Este con-
damnati. la zece ani de temniti. grea, in inchisorile din
Mislea, Dumbriveni qi Miercurea Ciuc.
in 1958, cu pugin inainte de a fi eliberati, Aspazia
Otel Petrescu primeste o noui. condamnare, de inci pa-
tru ani. Astfel, intre 1958- 1962, va rrece din nou prin in-
chisorile comuniste din Mislea
, Jilava,
Botosani
;i
Arad.
Dupi eliberare, se stabileste in ora;ul Roman (NeamE).
Dupi 1989, mirturisitoareaAspazia
Ogel Perrescu e
mereu prezenti la comemoririle martirilor
;i
mucenici-
lor din temnitele comunisre, in media si viaga literari.
Alituri de alte femei implicate in recuperarea memoriei
celor care au suferit in pugciriile comuniste, Aspazia este
Fost-a om trirnis de Dumnezeu 25
organizatoarea Paraclisului de la inchisoarea Mislea, fosti
ministire ortodoxi de maici. Paraclisul, sfinEit in ziua
de 12 noiembrie 1994, este locul cel mai de seami unde
sunt pomenite tinerele gi femeile care au pitimit in in-
chisorile comuniste.
Parte din acest cumplit urcug spre inviere, Aspazia
Ogel Petrescu a consemnat-o in volumele: Snigat'am
catre Tine, Doamne..., Cu Hristos tn celuld, Crucea de h
Miercurea Ciuc
;i
Paraclisul Na;terea Maicii Domnului,
Adusu-mi-am aminte etc.
Am ajuns la Aspazia Ogel Petrescu intr-o seari aple-
catl.tirziu inspre noaPte... Mi agtepta, in cisuga ei pri-
mitoare, inconjurati de sfinti, icoane mirturisitoare cu
martirii inchisorilor comuniste, mult alb gi duruti lu-
mini. O prezenti care impune nu doar resPect, ci
;i
o
covirgitoare admiragie.
$i
un interlocutor de luciditate
poetici uimitoare, in tot ceea ce
Poveste;te,
in tot ceea ce
rememoreazd,. Adicd, re-triire, tresirire extatici la orice
reinti.lnire
cu Cerul, cu oamenii din el.
,,Doamne,
di-mi gi un duhovnic!..."
DoamndAspazia, a; urea sd aducem in discuyie,
Pentru
senrut ACeAstA, un subiect extrem de drag sufl'etului d-uoas-
trd...
$i
md refer acum la Pdrintele Arsenie Boca, Sfdntul
chre u-a ,,n7rmht"
in cea mai mare parte uiepuirea...
Da, a;a e. Pentru ci prin Pirintele Arsenie, pe care
l-am cunoscut in imprejuriri cu totul miraculoase
(;i nu
exagerez cind spun lucrul acesta!), Bunul Dumnezeu a
vrut si mi pregiteasci pentru inchisoare.
Cum l-ayi cunoscut pe Pdrintele Arsenie? Cum ayi ajuns
la Sfnyia Sa?
Eram studenti in anul IV la Cluj. Aveam o oarecare
pregitire religioasi de acasi. Ficind parte din Miscarea
Legionari, avearn o disciplini religioasi foarte bine pusi
la punct, care si-a gi.sit incununarea in timpul srudentiei,
prin implicarea mea intr-o societare studengeasci crestini,
numiti FORS, ceea cd insemna Frdlio Ortodoxa Romind
Studenpeasca. Noi eram copiii.FOR-ului, de fapt. Ardealul
era foarte bine organizat din puncr de vedere religios, mai
ales in ceea ce priveste tineretul. in cadrul,FORS-ului, am
cunoscut citeva personaliti.ti care mi-au marcat parcursul.
Ce
facuhate
ati terminat?
Litere;i filozofie. La Litere, flceam limbi si literatu-
ri romini, cu Dimitrie Popovici, care era un foarte mare
comparatist. Ca atare, fusese profesor la Sorbona zece ani
de zlle. A venit in tari numai din patriotism
-
a fost che-
mat, pentru ci se eliberase caredra si a renuntatla pozigia
pe care o avea in Franta si care era, desigur, meritorie, si
a venit in tari. Un foarte mare profesor! El l-a creat si
pe academicianul Dimitrie Vatamaniuc. Un om care srie
si studieze o problemi pAni in adAncime, pini in toate
implica;iile ei.lga era! Foarte meticulos.
Deci, eu eram in anul IV si flceam parte din co-
mitetul FORS-ului, cu o responsabilitate mici fa;i de
celelalte. Dar aceastS, prezentd. in comitetul FORS-ului
mi-a dat posibilitatea si. cunosc ci;iva oameni de mare
stil, cum era Pirintele Ananial, Pirintele Florea MurEan,
rMitropolitul
Barrolomeu Anania de mai tArziu al Mitropoliei
Clujului, Albei, Criganei gi Maramuresului (1921--2011).
care aqi murit in inchisoare gi care facea paite iit gt,r-
pul de preoti care avea griji de noi; duhovnicul nostru
era Pi.rintele Oancea... Dar Pirintele Florea Muregan se
ocupa de noi tot atat de aproape ca
;i
Pi.rintele Oancea.
Nicolae Colan2, de asemenea, care a fost un arhiereu de
o foarte inalti culturi, un om de o mare finege spirituali'!
$i
foarte modest! Venea la
;edinEele
noastre de studengi
aproape in fiecare sAmbiti. Ele se gineau si.mbiti seara'
dupi vecernie.
Ahe nume de aleasd amintire?...
Bineingeles, profesorii no;tri. Eu am fbcut parte din
generalia fericiti care a avut, intr-adevir, profesori de
foarte inalti clasi. Lucian Blaga, printre allii. Eu flceam
filozofia culturii, deci era-m studenta sa. Liviu Rusu, D.
D. Ro;ca... Oameni cu nume sonore. Academician Sil-
viu Dragomir mi-a fost director la institutul la care am
lucrat; un om de un caracter
;i
de o dragoste de patrie
cum rar am intAlnit! S-a vizut, de fapt,
;i
din scrierea lui
piincipali, care a fost Aurarn lancu.
Deci eram intr-o atmosferi spirituali de inalti clasi.
Am avut aceasti fericire, alituri de toati generatia mea,
de altfel!
$i,
intre aceste
fguri
luminoase ale acelei uremi, a in'
ceput sd se prof.leze u.n nume, cel al Pdrintelui Arsenie'..
Da, eram deci in anul IV. Cind incepe povestea cu
Pirintele Arsenie, eram la inceputul lunii ianuarie,
9i
eu
eram intr-un mare impas. Prietenii
Pe
care mi-i cigtiga-
sem prin FORS au fost Zorica LaEcu (maica Teodosia de
2Mitropolitul
Nicolae Colan al Ardealului
(1893-1967).
-
mai tirZiu) gi Silviu Iovan, arunci, care era doctorand in
teologie si care a devenir, mai tirziu, Pirintele Ioan Io-
van3. Noi, sA.mbita, la gedintele pe care le dneam, in afari
de cAntecele care se cdntau, poeziile care se recitau, ptoze-
le care se prezentau de citre actori renumiti, trebuia nea-
parat si. citim si un eseu prezentat de un student, care si"
ridice probleme. Problemele respecrive erau discutate si
pe urmi limurite de duhovnicii nostri. Eu eram cenzori.,
asta era menirea mea in acest comitet, aceea de a corecta
aceste recenzii din punct de vedere al literaturii romAne,
pentru cI ele rimAneau in dosarul societitii gi trebuiau si
fie corecte, cum trebuie. Din puncr de vedere teologic,
le corecta Pirintele Anania. i.r mom.rrtul in ."r. ,r., .r"
eseu, noi trebuia sI ne ingrijim ca punctul acela, de 45
de minute, si. fie ocupat cu ceva. Si, cum s-a nimerit,
intr-adevir, si n-avem lucrare atunci, am prezentat eu
o lucrare de specialitate
-
ci nu mi ridicam la un nivel
care nu era de nasul meu. Si aceasta a fost lisus Hristos
ogl;ndlt in poezia cultd romineasca. Mie mi s-a pirut ci e
destul de limitati tema
-
mi-am limitat subieciul
-,
dar
a fost vasr. Au trebuit doui
;edinge.
La prima sedinti, a
fost lumea obi;nuitl. La a doua, a fost sala arhiplini., au
stat colegi si in picioare, ci. nu mai aveau locuri in binci,
de;i gedinga se dnea in sala cea mai mare a Universititii.
Lucrarea, intr-adevi.r, a avur succes.
$i
datoriti ei i-am
cunoscut pe Zorica;i pe Silviu Iovan, care mi-au devenit
prieteni. Pot si spun lucrul acesta!...
Zorica;tia de la mine ci mI aflu intr-un impas sufle-
tesc. Thtal meu f).cuse
-
imi pare riu ci trebuie si spun
3
Pr. Ioan Iovan de la Ministirea
i ntemni gat al i nchi sori l or comuni ste.
lucrul acesta, dar trebuie si explic impasul in sirie
-
o
migirie mare; mama nu merita in niciun caz o aseme-
nea chestiune, si noi, care o divinizam pe mama
-
fratele
meu gi cu mine
-,
am rimas stupefiagi ci tata a putut
si faci un asemenea gest. Mama l-a iertat. Thta
;i-a
dat
seama intr-un tirziu gi gi-a recunoscut gre;eala, dar eu
n-am putut si-l iert. N-am putut siJ iert!Asa, din guri.
qi mintal, ziceam ci l-am iertat. Daci cei in cauzi l-au
iertat, eu de ce sa nu o fac?! Dar eu nu-l puteam ierta! Nu
puteam sa inteleg cum un invi.ti.tor de talia tatei a putut
si. faci o asemenea chestie! Era, pentru mine, o chestiune
mai presus decAt un picat fhcut, un picat oarecare. Nu
puteam si imi explic cum un dascal de talia atei, care a
fost un foarte bun inviEitor, a putut si faci aga ceva! Un
om care, cum si spun, ne
linea
noui lecgii de morali, fbri
ca el insqi si poati da un exemplu bun. Nu puteam! Din
inima mea nu l-am putut ierta decit foarte tA.rziu!
$tiam
atunci deja, atit prin educatia mea legiona-
ri,. cit mai ales prin educatia generali, ci. noui. nu ne
era permis si facem compromisuri, tirguri. Eram foarte-
foarte sever admonestati daci ftceam o chesde din asta
scaldati.. Da e da! Nu e nu!Thebuia si fii foarte hotirAt;i
foarte clar in acgiunile tale. Prin urmare, nu m-am spove-
dit;i nu m-am impirti;it, pentru ci gtiam ci nu este co-
rect fall, de MAntuitorul.
$i
asta a durat patru ani de zile.
Patrir ani! Deci patru ani de zile eu nu m-am spovedit,
nu m-am impirti"sit! Mergeam la biserici, imi ficeam
examenul de constiinti regulat, conform educagiei legio-
nare, imi luam pedepsele pe care le meritam pentru nefl-
cutele fXcute, dar nu m-am spovedit;i nu m-am impir-
tfuit.
$i
chestiunea asta a devenit din ce in ce mai gravl,
Recea (1922-2008), un alt
pentru cd,, dacd. nu ai sprijinul Mi.ntuitorului, riti.cirile
tunt mult mai la indemAni. Eram foarte incurcati;i mi
g6,ndeam ci trebuie neapi.rat si mi. duc si mi. spovedesc.
insi de data asta se punea problema duhovnicului. imi
dldeam searna ci am probleme, ci. eu ridic probleme de
constiinte, probleme de mintuire, deci trebuia si am pe
cineva care si mi. descurce din tot hiEigul acesta in care
singuri mi bi.gasem. Si nu mi puteam hoti.ri la nimeni...
Pi.rintele Florea Muresan mi. renra, dar era prea se-
ver,
;i
eu simteam
-
nu stiu de ce, dar intuiam
-
ci trebu-
ie neapirat si. mi impi.rti.sesc! Habar n-aveam ci o si fiu
arestati, ci o si. fac inchisoare, dar simtearn, aveam aceas-
ti. intuitie ci. trebuie si fiu in reguli cu mine! Or, stiam
ci Pirintele Muresan este foarte sever si o si-mi dea vreo
patru-cinci ani canon de neimpirtisire pentru cei cel pu-
tin patru ani pe care ii tri.isem eu asa. Si mi-era frici de
Pirintele Muresan
-
deci am renuntat la el. Cineva mi-a
sugerat si mi. duc la Pirintele Arsenie. Eu gtiam despre
Pirintele Arsenie deja de la colegii FORS-igti, care mereu
petreceau micar una din vacanre la Simbita, fie de Pasti,
fie de Criciun. De obicei, astea erau preferate; in vacanta
mare, mai putin. Dar de Pasti, de obicei, giseai acolo
studenti de la toate facultigile din
1ari. $i ;tiam
de la ei
ci Pirintele esre un foarte iscusit duhovnic. Dar
;i
de el
imi era frici.
$i,
aflAndu-m5. in situatia asra, am inuat,
la inceput de ianuarie, in biserica universiti.tii, o biserici
atipici, in sensul cd. era o biserici ortodoxi, cu altar, cu
icoane pictate, insd avea si un caracter cumva catolic, prin
faptul ci. avea si statui.
$i
pe mine mi impresiona foarte
mult o Pieta, care erao copie dupd, Pieta lui Michelange-
lo, in care Maica Domnului oferi Tiupul Mintuitorului
Fost-a om trimis de Dumnezeu 3l
pogorAt de pe Cruce, incununat gi chinuit, spre.salvare
celor care veneau si se roage la aceasti. statuie.
$i
de ce m5.
impresiona pe mine statuia? Pentru ci miinile
;i
picioa-
rele Mi.ntuitorului erau roase de multele siruturi pe care
le-au primit de-a lungul veacurilor, biserica fiind foarte
veche.
$i
am ingenuncheat pe oratoriu
-
practic, o bin-
cu!i, care era in fata statuii, ciptqiti., ca si stai comod
cu genunchii pe ea
-,
ca si mi rog.
$i
am consratat ci
lAngi mine era o femeie de vreo treizeci-patruzeci de ani,
care plAngea zguduitor! I se zguduiau umerii si, in negti-
re, cu mAna dreapti, m6.ng6.ia chipul MAntuitorului. M-a
impresionat atit de mult durerea vi.diti a acestei femei,
incAt am simtit acea compasiune caldi pe care o cere, de
fapt, Mi.ntuitorul, pentru aproapele nostru. Si imediat
am inceput si mi rog gi am zis Doarnne, daca rugaciunea
mea Are ureo noimd, Te rog prime;te-o
;i
ajut-o pe aceasta
femeie
atdt de nefericita. M-am gindit ci, probabil, cineva
foarte iubit este bolnav sau este intr-o imprejurare grea,
de vreme ce este atit de zguduiti de emotie. Am simgit
atuirci ci rugiciunea mea are forEi.! Eu nu am harul rugi.-
ciunii, imi pare foarte riu, dar Dumnezeu nu mi l-a dat
(gtie El de ce nu mi l-a dat, probabil ca si mi nevoiesc
eu;i si ajung acolo), dar am avut momente in viata mea
cind am simtit ci, intr-adevir, mi rog! E vorba de acea
legi.turl puternici si incredere nesfhrsiti pe care o ai in
Bunul Dumnezeu... Si, fiindci am simtit ci rugiciunea
mea are forti, am zis Doamne, dd-mi
fi
un duhounic!$ti-
am ci e atAt de puternici gi de sinceri. rugiciunea mea,
incit va fi ascultati..
Dupi un timp, am iesit din biserici.;i am dat nas in
nas cu Zorica. Ea imi spune:
-
Mii, bine ci re-am intilnir! Vin de la tine de aca-
si. Du--te repede, fi-gi bagajul, ci in seara asra plecim
la Simbita.
$i
eu am intrebat:
-
Cum? Aga, dintr-odati?
$i
ea imi rispunde:
-
Pii n-ai spus ru cd vrei un duhovnic?
Eu i-am spus:
-
Ba da, dar ce, am eu curaj si mi duc la un duhov-
nic ca Pirintele Arsenie?!
-
Bun, Zorica, mergem!
,,De ce te-ai speriat?
Nu aga ai cerut si. mi cuno$ti?"
Ayi pornit,
4adar
inspre cdutarea duhounicului...
Da. Am plecat seara si am ajuns la Bragov in toiul
nopgii. Nu aveam legituri cu Voila, garalacare trebuia si
ajungem. Pini la Voila era halta Simbita de
Jos,
unde se
oprea, ca la orice halti, trenul, numai daci era cineva care
si coboare. Deci noi trebuia si luim biletul pani la voila
gi, la SAmbira, cu pugin inainte de Voila, am fi cobor6.t.
Am dormit cu coatele pe o masi gchioapi acolo,
in gari. Era anul 1948, dar se simgeau inci urmel e fiz_
boiului. in orice caz, linia.r" ,r..l..,rificati, trenurile
mergeau ca vai de lume, mai erau si auto-motoare, care
mergeau dup5. ceasul lor propriu.
Fost-a orn trirnis de Dumnezeu 33
in sfrr;it, noi am reusit si ajungem in zori-zilei la
Simbita de
Jos...
Ajunse acolo, disperare! Niciun mijloc pentru a ajun-
ge la Simbita de Sus!
$i
erau vreo sase-fapte kilometri
de mers pe jos, intr-o iarni. foarte grea, plin5. de nimegi,
in plin codru, in plin munte, doui fete niuce... Despre
mine se spunea ci sunt o persoani destul de socotiti,
destul de ponderati si mi gindeam cum o si facem, cum
o si ajungem acolo.
Zorica mi-a spus:
-
Tu fh ce vrei. Daci vrei, te intorci; eu nu mi supir.
Dar eu mi duc, pentru ci Pirintele m-a chemat.
Mirati, am intrebat:
-
Cum te-a chemat Pirintele? Ti-a scris?
Dar ea mi-a rlspuns:
-
Nu, m-a chemat!
!,i.co;espondau
t9-lqp_-4tic. Aveau o legituri atit de
sginsi
Ei
de deosebiti., incit Pirintele purea.$#i.
tra_nsmi-
ti gAndulci trebuie si se prezinte la Simbita. Pirintele o
salvase pe Zofica. Practic, o nlscuse a doua oarl,. Zorica
avea un handicap groaznic; nu
$du
cum se cheami. boala
asta, niciodati nu-i tin minte numele. Creierul nu coor-
dona neurovegetativul, deci toate migcirile mugchilor ei
erau alandala, nu primeau ordinele de la creier, nu erau
disciplinate.
$i
miinile ei mergeau alandala, si picioarele
mergeau dandala, si mugchii fetei aveau anumire con-
torsiuni. imi pare foarte riu ci trebuie si spun cL era,
pur gi simplu, dezagreabili pentru cine o vedea prima
dati. Cine o cunogtea, insi, nu putea si nu o iubeasci! O
inteligentS. sclipitoare, un talent nemaipomenit! GAndigi-
vi ci despre ea un om ca Dimitrie Popovici a spus ci,
daci.
qineva
a arins vreodati cerul poeziei pure
-
poezia
pur5., deziderar la care purini poeti au ajuns
-,
atunci
acea persoani este domnisoaraZofica Latcu! Ea a atins
acest cer! intr-adevir, poezia ei este minunati! Atit de
simpli si at6.t de profundi si atit de frumoasi in simpli-
tatea ei!
$i
mi uitam la ea, a;a, gi mi gindeam cum o si
meargi ea, in hdul acesta, prin nimetii aceia. Ea avea
un devotament nemgipomenit penrru Pirintele Arsenie,
cum intr-adevi.r, numai pentru Mintuitorul tiu pogi si-l
ai, pentru izbivitorul riu, pentru Cel pe care-L simd cu
toate fibrele ci este Mintuitorul tiu! Acesta era senti-
mentul ei pentru Pirintele Arsenie Boca, pentru ci el a
scos-o din revolta ei! Era foarte revoltati. Era, dupi cum
am spus, o fiin;i cu o inteligenti sclipitoare. A putut si
studieze si greaca, si latina, pinl la limita de a fi solicitati
ca asistenti universitari.... Ea a rcfuzat si. fie asistenti la
aceste doui.limbi clasice, penrru ci i-a spus profesorului:
Cum o sa md prezint asa tnfaya studenyilor? Vd dapi seamt
ca eu nu pot sd profesez de la catedra!$i totugi talentul pe
care-l avea ea si frumusetea ei de catactet, bunitatea ei,
toate aceste daruri nemaipomenite erau prinse intr-un
trup atit de nenorocit, atit de pocit, atAt de aiurea! Si,
penuu ea, a fost foarte greu si fie reconvertiti., recistiga-
ti. Dar drumul a fost frcut scurr, fulgeritor, datoriti ge-
niului Arsenie Boca. Si, de aceea,qi relagia dintre ei era ca
aceea dintre fiu gi pirinte, dar ridicagi la potenta cea mai
mare. Cred ci ingelegeEi ce vreau si spun. Si, intr-adevir,
acest sentiment i-a dat ei putere si meargi prin nimetii
aceia, in iarna aceea grea din ianuarie 1948, incit eu,
cu valize putine, atleticd gi cerebrali, cum eram porecliti
de colegii mei, abia mi tineam de ea. Mergea... zbura,
Fost-a om trimis de Dumnezeu 35
nu altceva! Mergea citre Pirintele ei
;i
gtia ci Pilintele a
chemat-o, cL are nevoie de ea. Se lucra atunci la Fihcalie
si era o controversi intre Pirintele Stiniloae gi Pirintele
Arsenie pe un cuvint, pe ingelesul unui cuvAnt. Nu-mi
aduc aminte care era cuvintul grecesc, dar stiu cd, avea
mai multe interpreti.ri posibile. in textul acela, mergeau
vreo trei-patru sensuri gi acestor preoli inalti le era greu
si. se hoti.rasci asupra sensului exact. PS.rintele Stiniloae
era pentru unul, gi Pirintele Arsenie era pentru celilalt.
Zorica trebuia si fie arbitru intre ei gi si spuni care e
sensul cel bun. AmAndoi erau foarte siguri ci. ea avea fi-
nefea talentului care lucreazd. dupi legile lui, care sunt
altele decit cele ale simplei cunoagteri. E o cunoa;tere
profetici. Nu exagerez dacl, spun lucrul acesta. Atit
fn
minte, ci Pirintele Arsenie avea dreptate, si nu pentru ci
Zorica ginea atAt de mult la SfinEia Sa, ci pentru ci aga
era! Si, intr-adevi.r, si Pirintele Stiniloae a recunoscut ci
se potrivegte cel mai bine acel ingeles. Deci pentru aceasta
o chemase.
Api ajuns la S,irnbdta...
Da. Am ajuns la Simbi.ta gi am intrat in buci.tirie.
Zofica m-a li.sat balti acolo
;i
a zbughit-o la Pirintele, si
vadi de ce a fost chemati. Riminind eu acolo, miicuga,
care de obicei fbcea mincarea, atunci tocmai spila vasele.
^ u I
Ci, degi ajunsesem in zorii zilei in SAmbita de Sus, pAni
am stribitut noi togi nimelii aceia, s-a ficut tArziu.
$i
maica mi-a dat si mie un lighean cu api, si mi spil, ci
aritam ca vai de noi amAndoui! Dupi calitoria in tre-
nul acela cu cirbuni, cu fum, cu mizeria care era inci
dupi. rizboi, care inci se simtea, nu aveam cum si aritim
-
prea bine. Eu m-am spalat frumos si mi-am zis: Hai sa
md pieptdn Aveam pirul creg si foarte lung; ll purtam in
coade. De obicei, il purtam pe cap, dar, fiind cre!, avea
narodul de pir obiceiul si sari. din impletituri
;i
era ca
un p5.mituf, a;a, dindu-mi un aspecr de mare dezordine,
de gleampit.
$i
mi-am zis Hai sa md pieptdn strlns, cd
poate o sd stea acolo, k hcul lui. Si, cum mi piepti.nam eu
gi imi impleteam coada, am inceput si pling.
plangeam
cumsecade, gospodiregte! Maica s-a uitat ciudat la mine
si, la urmi., s-a inseninat gi a spus:
-
$tiu
de ce plAngegi!Agi vorbit cu
pi.rintele!
Deci pentru ea era un fenomen obisnuit... Eu foarte
tirziu am invigat ci. Piringii care reugesc si te puni in
conract direct cu Dumnezeireate fac si plingi. Adici nu
pogi si ai acest contact decit plingind. Tiebuie si. te pu_
rifici, ca si fii in stare si primegti un asemenea flash.
$i
maica stia lucrul acesta.
I-am rispuns:
-
Maici, nu! N-am star de vorbi cu
pirintele.
,,,4s
vrea eu si stau de vorbi cu Pirintele"
-
ziceam eu, in
gindul meu, dar ei nu i-am spus.
pentru
ci, pe drum, in
timp ce Zoricaimi povestea despre
pirintele
gi despre cit
este el de bun duhovnic, eu mi gindeam: DoAmne, ce-ar
f
sd nu md prezinte Zorica:
,,(fite,
pdrinte,
yi-am adus o
pdcatoasi; ai grijd de ea!" Mi gindeam ci ar fi frumos
si.-l cunosc eu, si gtiu singuri ci este, intr-adevir, el
pi-
rintele Arsenie, despre care se spune!
$i
"m
ftcut aceasti
rugiciune. Din nou, am zis: Doamne, dncd are ureo noimd
rugiciunea mea, Te rog, ascuhd-mi-o!$iam lisat la o parte
gandul. Acum, cind maica mi-a zis: Ai stat d, uorba ro
Pdrintele!, am zis in gindul meu: A; ureA eu sd stau de
uorba cu Pdrintele!, dar maicii nu i-am spus nimic..altceva
decAt ci nu-l cunosc, nu gdu cum arati.
$i
"-
adlugat:
-
Daci ar veni acum in faga mea, nu gtiu daci ag re-
cunoa{te ci este Pirintele!
Dar ea a rimas pulin contrariati
9i
pe urmi a zis:
-
Da, stiu, stiu ce s-a intimplat! Zoricai-a vorbit Pi-
rintelui despre tine gi, in clipa in care ai inceput si plingi,
Pirintele te-a vizut!
Pentru mine, limbajul acesta era neobignuit. La Sim-
bita, era la ordinea zilei, dar pentru mine era ciudat!.
M-am gindit cd'.. maica asta e pulin a;a... Cum m-a ud-
zut Pdrintele? Nu m-a udzut! Nu, nici uorbd sd md uad^d!
Eu mi-am vizut mai departe de plins. N-am incetat
a plinge tot timpul acesta cit vi povestesc si simteam
cum mi se innoadi lacrimile in barbi, dar nu mi puteam
opri! Era insi un pli.ns care imi frcea bine! Mi simEeam
bine! imi pdreabine ci pling, daci,aEimai vizut a;a ceva!
$i
vine, in timpul acesta, un cilugir, un frate
;i
imi spune:
-
Dumneavoastri sunteti domnisoara Otel?
ii rispund:
-
Da, eu sunt!
El continui indati:
-
Pii, soraZorica a zis si. o afteptali in chilie, ci vine
si eecurAnd cu Pirintele, si vi cunoattefi.
Zorica avea chilia ei, dar nu pentru ci. Pirintele ar fi
vrut neapirat si-i faci onoarea unei chilii, ci pentru ci
Pirintele avea agezimintele dupi canoanele de la Sfrn-
tul Munte gi, deci, pe un pat in care a dormit o femeie,
nu mai putea dormi un cilugir. Deci in chilia in care
ea dormea ori de cite ori mergea acolo nu intra niciun
calugir, decit ca si faci. focul
!i
si faca curitenie. Ceea
ce a si fbcut acest frate, de dtfel, pentru ci am gisit doui
paturi a;ternute frumos, pregitite. insi chilia, plini de
fum! Plini de fum!
$i
fratele imi spune:
-
Nu te supira, sori., ci. asta nu dureazi.mult. Asa se
intimpli cind o sobi. e multi vreme nefolositi.
pann
isi
face tirajul, fumul iese afard. insi. eu am deschis g."-.ri,
uite, geamul este larg deschis. Pistreazi.-ti paltonul...
Eu venisem cu paltonul pe umeri, ci in bucitirie
mi-l scosesem, bineinteles. Aveam
9i
un fular legat sub
barbi, asa, ca la baba cloanta cotoroanra, penffu ci maica
si am inceput si investighez peisajul, si vid unde sunt,
tirea aceasta! Era un simbol de puritate peste tot, care nu
putea decit si imi mireasci emotia!
Deci eu imivedeam de admirareapeisajului gi de plans...
Emogia mea a fost miriti de imprejurimi. Am venit
cu ochii mai aproape, pe ministire. Ministire brinco-
veneasci veche, cu stilul ei bri.ncovenesc, insi destul de
micugi, cici catedrala de acum e ftcuti de Mitropolitul
Antonie, degi mi se pare ci e pistrati
9i
biserica veche.
N-am mai fost de atunci la Simbita, sPre ru;inea mea.
N-am mai reugit si ajung acolo! La Pirintele n-am vrut
si merg, cind m-am eliberat, ca si nu duc cohorta de
securisti dupi mine pe capul Pirintelui; aia-i mai trebuia!
Dar nici dupi aceea, dupi 1989, nu l-am ciutat. Pentru
mine, Pirintele a rimas cel de atunci, care a fost provi-
denEial trimis de Dumnezeu, casi-mi dea putere
Pentru
ceea ce aveam de parcurs.
Am privit spre bisericugi
;i
spre izvorul t5.mi.duirii.
Era o fhntini in care izvora api numai in ziua de Izvorul
Timiduirii; numai atunci curgea api in aceasti fhntAni,
;i
apa era fbcitoare de minuni, bineingeles. Vindeca
-
nu
pe oricine, insi. Probabil pe cei care credeau in puterea
d'e vindecare a apei. Izvorasul era intr-un fel de micugi
clidire
-
nu chiar un paraclis, ci mai pulin decAt un pa-
raclis, insi ceva mai mult decAt o troiEi, de pildi. Intre
aceste doui clidiri, Pirintele a;ezase o cruce sculptati de
el insusi, care, pe lAngi faptul ci era foarte frumoasi
-
Pirintele era foarte talentat, ftcuse Belle fute-le
-,
avea
bra;ele egale. De obicei, bragul perpendicular este mult
mai inalt decAt cel orizontal. Fiindci era aga insi, igi di-
dea impresia ci s-a arezat in genunchi si se roagi. Deci o
cruce care sti. la o margine de biserici in genunchi si se
roagL! Iar in faga ei era a;a-zisul tdmlier. Pi.rintele adu-
sese un copac foarte scorburos, mare; un trunchi de co-
Fost'a om trirnis de Dumnezeu 4l
tia albi. imbricat in alb, foarte subEire, foartd?ralt. Un
birbat deosebit de frumos! Foarte frumos! O frumuse-
!e
care nu e piminteani! Nu puteai si-i spui un barbat
frumos.
Puteai si spui un bArbat sclnteieton snalucitorin
toati inflfigarea lui. Era foarte aProaPe de mine, mi pri-
vea foarte de aproape, serios gi atent. Dar ceea ce m-a
speriat pe mine nu era seriozitatea cu care mi privea, ci
privirea in sine. Ochii... Erau de un albastru'.. Cind au-
zeam cintecul acela nenorocit Un albasnw inf.nit,ziceam
ci, totugi, asa erau ochii Pirintelui! Nu aveau spate! Era o
privire cu prelungire undeva departe. Aga cum se pierdea
in vastitatea cerului fumul albistrui, tot a.;a' privirea Pi-
rintelui nu avea obstacol de care si se opreasci.
$i
era de
o luminozitate
;i
de o cilduri nemaipomenite! Simgeai
fiorul acela de sfingenie care te stribate din cap pini in
picioare! E un lucru care te sperie, mai ales cind vii
-
cum spunea Pirintele mai pe urmi
-
din Vauihnul care
se inhoalbd k uoi!Cind veneai din Babilon...
$i
ziceam:
Doamne Dumnezeule, unde am uenit eu? Mi-a pierit tot
cirrajul! imi ziceam; La ce om Arn uenit eu? La un 0m cnre
md priue;te cu infnitul!Md priue;te cu ue;nicia!
Pi.rintele a continuat:
-
De ce te-ai speriat? Nu a;a ai cerut si mi cunogti?
Ei, cind a mai spus gi lucrul acesta, m-am topit cu
totul! Am zis: Doamne, DoAmne, nu md l^isa! Da-mi cu-
mj! SimEeam, pur gi simplu, ci mi dezagreg! Mi-am sim-
git, intr-o clipiti, in clipa ^ceea, toati. nevrednicia, dar
mi-am simgit gi talangii; am
;tiut
gi talangii pe care mi
i-a dat Dumnezeu gi pe care am obligagia si nu-i ingrop,
ci s5.-i dezvolt,
;i
eram uluiti, ci nu era unul singur. In
acelagi timp, am simgit o spaimi nemaipomenitS'! in clipa
pac, mare cit masa asta, daci nu gi mai mare. Un copac
mare
-de
tot! Scobise mai mult scorbura din trunchi gi il
ciptugise cu metal si in cazanul ista, ci nu stiu cum si-l
numesc altfel, ardeau permanent cirbuni, mangan ftcut
de cilugi.ri gi, pe acegti cirbuni permanenr aprinsi, erau
intotdeauna maldire de smirni, timiie gi risini parfu-
mati., culeasi din pd.dure.
$i,
in momentul in care eu am
ajuns aici cu povestea, era deja spre amurg, cind narura
sti. Nu stiu daci agi observat vreodati.lucrul acesra, insi
este un momenr din ziua in declin cind, dintr-odati,
se face o lin$te desivirgiti! E momentul
-
o secundi, o
frinturi de clipi!
-
in care narura spune somn u;or Cre-
atorului ei! Cind ea se inchin5., i;i spune rugi.ciunea de
seari. Era exacr momentul acesta!
$i
din timiier se ri-
dica, in lin\tea asta desivirgiti
-
nu se clinteste nicio
frunzd.in momenrul acela!-, fumul drept in sus. Un fum
albastru, parfumar, care umplea toati. valea de miros de
ti.mA.ie
9i
de smirni gi care se urca drept
;i
se pierdea in
vastitatea cerului. Era ceva cum nu pot si vi spun! Sera-
fic, de-a dreptul!
Si, in atmosfera aceasta, in care eu imi vedeam, deci,
de admirarea peisalului gi de plins, aud o voce foarte blin-
di, cu un accent puternic ardelenesc, care mi intreabi:
-
No, ce s-o intAmplat?
Eu m-am intors, si vid de unde vine vocea si m-am
speriat! M-am speriat atir de tare, incit era si cad pe
spate! Dar Pi.rintele
-
ci el era
-
previ.zuse lucrul acesta,
pentru ci mina lui indati m-a atins si m-a redresar, m-a
adus direct pe picioare inapoi.
De ce m-am speriat eu? Lingi mine era o silueti
inalti, imbricati in alb. Pirintele purra de multe ori ran-
42 P,irintele Ars enie B oca
aceea, Jni-am vizut intr-o strifulgerare de secundi, de
clipi, nu pot si vi spun, doar doui gregeli care erau, la
ofa aceea, esentiale in viata mea. Le-am vLzut clar si am
zis: Daca nu le-ai
f
auut, ai
f
putut sa stai
frumos
tn
faya
Parintelui! Cu ele, nu;tiu cum ai sdfaci...
$i
Pirintele mi-a spus in conrinuare:
-
Deci asa ai vrut si mi. cunosti... Eu sunt acela si
sunt pregi.tit si. te ajur si rupi zapisul cu nenumitul gi si
mergi pe Calea care se cheami Adevi.r
;i
Viagi, Care este
Mintuitorul nostru. Deci ne vom imprieteni cu MAntu-
itorul nostru. Te voi ajuta! Dar nu trebuie si-gi fie frici!
Ti'ebuie sI gtii ci, daci. incepi un asrfel de drum, incepi o
cursi cu obstacole. Va trebui si ai curaj, ca si. poti si treci
peste aceste obstacole. Viaga noasrri. dintre cele doui ca-
pete
-
nastere si moarte
-
este un test. Este o cursi. cu
obstacole. Este o cursi. cu examene, pe care noi le putem
lua sau le putem pierde. Pentru asta, iti trebuie curaj.
Chiar daci pe undeva mai este cite o gre;eali...
Si atunci am luat conracr cu felul Pdrintelui de a vor-
bi, cu totul neobisnuit! Pirintele vorbea pulin, nu era
sfhtos, cum era Pirintele Cleopa, de pildi, la care nu se
mai terminau vorbble. Nu! Nu era sfhtos! Vorbea pugin.
Eu am zis ci cuvintele Pirintelui nu sunr cuvinte pe care
si le percepi cu intelesul lor semanric. Erau cuuinte-por-
tret. Te fbceau si vezi. Si vezi ceva, nu numai si auzi si
si intelegi cu minrea, ci si vezi. Si vezi cu inima, si vezi
cu sufletul. Si vezi printr-o categorie de cunoagrere care
mai tirziu mi-am dat seama cL se nume;te iubire. Deci si
cunosti prin iubire, nu prin ra[iune.
Pirintele iti vorbea cu aceste cuvinte, care veneau din
iubire, din profunzimea iubirii, gi nu din ratiune. Deci
Fost-a orn trintis de Durnnezeu
cuvintele nu erau produse ragionale, ci erau produse afec-
tive.
$i
eu am zis cd. cuvintele Pirintelui sunt cuuinte-
?zrtret.
El imi sublinia deci ci esengialul este curajul gi ci
gregeala este in spatele curajului. Ea este periculoasi in
misura in care ai lasitatea si nu te iei la lupti cu ea gi si
nu ai curajul si o infrAngi sau micar si lupgi impotriva ei.
$i
a zis apoi Pi.rintele:
-
O si vii la cini, o si mai stim de vorbi si vom ve-
dea ce facem. Facem un plan pentru viitor.
$i
a plecat...
Am rimas... Si Zorica aga m-a gisit, cum m-a lisat
Pi.rintele: in faga geamului, cu paltonul pe umeri. N-am
inchis geamul, nu nimic! Iegise fumul de mult.
$i
mi intreabi:
-
Ce-i cu tine? L-am ciutat pe Pirintele si;i-l aduc,
dar a dispirut.
$i
ii spun:
-
A dispirut, pentru ci a fost aici gi l-am vlzut.
Si i-am povestit. Iar eazice:.
'
-
A venit singur la tine! Daci n-a; fi eu ucenica Pi-
rintelui, ag fi geloasi pe tine!
$i
a continuat:
-
Cit e;ti aici, eu tin si iti atrag atenlia, si nu spui ci
nu
fi-am
spus: si nu gA.ndesti niciodati nimic riu in aceas-
ti incipere, ci gi se poate intAmpla un lucru neplicut.
.Dar
eu m-am gindit: uorbelte
;i
Zorica la
fel
ca mai-
ca, Aiured.
$i
chiar i-am spus:
-
Ce poate si mi se intimple nepli.cut in prezenga unui
om atat de deosebit? Ci parci e atet de mult! E sfintenie!
Pe urmi, am descifrat care era, de fapt, harul Pirinte-
lui fusenie: puterea de a-f sugera prezen\^Mintuitorului.
43
$iam
intrebat-o pe Zorica:
-
Cum si mi se intimple riu?
Si in clipa aia m-am asezat pe pat. Nu gtiu ce m$care
gregiti am fIcut, dar am venit cu capul in tiblia patului,
de am vLzut stele verzi!
Si Zorica mi-a spus:
-
Eu ti-am atras atentia! Si nu zici cd, nu d-am spus!
Spune drept ce ai gindit!
$i
i-am spus ci m-am gindit cum si mi se intAmple
ceva riu?!
-
Am luat in derizoriu atentionarea ta, n-arn luat-o
deloc in serios si uite ci mi s-a aritat ci aga e... Am fost
chemati la ordine!
La cini., Zorica a discutat tot timpul cu
pirintele
pe
temele acesrea de Filocalie, penrru care venise. Eu ascul-
tam si tot mai mult mi convingeam ci
pirintele
vorbeste
altfel decAt ceilalgi. Prin sublinierile si pauzele pe care le
punea intre cuvinte igi sugera mult mai mult decit cu-
v6.ntul in sine. Deci ftcea cuvintul si fie viu, si aibi for-
gi, si aibi putere limuritoare.
$i
stiteam cu m6.inile pe
tiblia mesei si ascultam.
Deodati, Pirintele s-a intors spre mine si mi-a spus:
-
Acuma, si vorbim de ale noasrre! Uite ce e: ai si vii
in Siptimina Mare, penrru ci trebuie un pic de pregi_
tire. Dar iEi promit ci te voi spovedi si te voi impirtigi.
Deci vei veni in timp ce noi vom face rugiciunile pentru
SiptimAna Mare gi pogi si te pregitesti.
$i
te voi spovedi
si te voi impirtisi. Vom termina cu pactul cu necuratul.
Dar pentru asta nu trebuie si fii aga sfioasi! Si;tii ci sfi-
ala nu intotdeauna esre o virrure. De obicei, arati buni-
cuviinti
;i
buni educatie, dar uneori mai arati si lasitate.
Or, trebuie de fiecare dati. c6.nd te apuci o slibiciune din
asta si te ginde;ti ci Mi.ntuitorul ne-a zis:
,,indrizniti!
Eu am biruit lumea!". Deci ia curaj!
Apoi, ni s-a adresat amindurora, zicindu-ne:
-
Mai lisaEi;i voi din timp in timp Vavilonul ila care
se inhoalbi.la voi cu tot felul de ispite gi veniEi de luagi de
aici curaj gi o guri de aer duhovnicesc.
Si mi-am zis Uite ce bine a defnit Parintele toatd
ambianya asta nemaipomenitd, pe care nu
ltidm
cum sd o
botez. intr-adevir, metafora cea mai acoperitoar e era udz-
duh duhounicesc, Aer duhounicesc, sdndtate duhouniceascd.
,,Zeci
de mii de oameni plangand la prefacere!"
$i
* venit cu Zofica, in Siptimina Mare. De fapt,
am ajuns cu doui zile inainte, ca si prindem gi Floriile;
asta a fost doringa Zoricli, si eu nu m-am impotrivit.
intre timp, FORS-i;tii mei s-au speriat ci voi rim6.ne si
eu. Zorica era hotiri.ti sI rimini la ministire, deci ho-
tiriti si. intre in monahism, si colegii credeau ci ea are o
atit de mare influenti asupra mea, incit m-a determinat
;i
pe mine si merg cu ea.
$i
au convins-o pe fosta mea
directoare de liceu, care era solia rectorului universitigii
gi care imi pistrase prietenie, si mi puni si promit cu
mApa pe Biblie ci micar in una din zilele de Patti voi fi
cu mama, acasa.
Mi-a spus:
-
$tiu
ci ai de gAnd si mergi pe la ministire, pe la
munte. E foarte frumos primivara acolo, dar tu si-mi
promigi ci. vei fi micar una din cele trei zile de Pasti cu
mama ta, acasi.
-4{ry
S-a gindit ea asa, cL dacd. eu voi fi acolo, nu voi ri-
mine la mini.stire. Deci trebuia si mi intorc la mama.
Si i-am promis, pentru ci, intr-adevi.r, n-aveam niciun
gind atunci si rimin la ministire.
Nu vi pot spune ce duminici de Florii am avut!
N-am mai tri.it niciuna ca aceea, nici de atunci gi nici
pAni. atunci, bineinteler. in anul acela, Pagtile cideau in
2 mai, deci vi putefi imagina ci era foarte frumos: era
sfhrsit de primivari. Slujba s-a flcut afari,
-
nici nu se
putea si se faci in bisericura aceea mici. Venise lumea
de pe lume, fiind atdt de frumos afari. Cred cd, erau zeci
de mii de oameni, nu exagerez! CAt de uitai in toate di-
rectiile, pini in profunzime, pAni in codrii care urcau
de acolo spre munre, erau rot oameni! Toti preogii
-
ia-
ri.si, erau vreo 4-5 preoti in soborul de la SAmbira
-
erau
in vesminte albe gi au slujit nemaipomenit! Pirintele a
ginut slujba, erau doui. strane, una cu studente, gi una
cu studenti, care di.deau rispunsurile. CAntau studentii,
cintau preolii, cintau calugi.rii, cintau pisirile in ni;-
te triluri minunate... Fluierau niste mierle si niste grauri
galbeni care au fluierul atAt de frumos si de puternic!
$i
vi putegi inchipui ium risunau roate, pentru ci aerul de
primivari are o rezonanti deosebiti. Un cocof care cinti
cucurigu primivara ci.nti cu totul altfel decit in alt ano-
timp. Era o minune! Simteai cu adevirat ci. toari narura
se roagi si cAnti Osana!Era un triumf... emorionanr! Ce
sa spun. . .
Un fenomen care s-a intimplat si care se repeta des-
tul de des la Simbita era ci Pirintele, in timpul epiclezei,
plAngea. Se spunea
-
eu nu stiu lucrul acesra direct, dar
spun ce stiau toti enoriasii
-
ci Pirintele, in momentul
cind rostegte formulele epiclezei, vedea aievea
"Cum
Se
jertfqte MAntuitorul.
$i
plingea! in voce nu se simgea
emofia Pirintelui. Vocea era la fel de fermi; nu o voce
foarte spectaculari, dar foarte peneuanti, pitrunzi-
toare. Aproape duri, ai fi putut spune. fupri, in orice
caz. N-avea meandre din acestea bizantine,
floricele.
Era
imnul clar, aproape sever. Se vedea insi ci plAnge, ci i
se zguduiau umerii.
$i,
atunci, toati biserica plingea!
Imaginagi-vi zeci de mii de oameni plingind la prefa-
cere! Deci Pirintele avea puterea si le insufle tiria
Jertfei
MAntuitorului. De fapt, niciodati nu te pofi apropia de
Divinitate alfel decAt plAngind. Asta am experimentat-o
de-a lungul viegii: ori de cite ori am avut octzia si simt
suflul divin, de fiecare dati a trebuit si plAng.
$i
a;a se
intimpli cu oricine!
Pirintele, dupi Florii, mi-a spus:
-
Te consemnez la chilie. Ai si stai trei zile acolo
-
luni, margi si miercuri. Miercuri dupi-masi ai si vii si ai
si te spovedegd, si joi te vom impirtfui.
$i
eu am zis in sinea mea: Oare Parintele e atit de sigur
ca ma ua tmparta;i?! Eu am d.e spus athtea lucruri... in pa-
tru ani de zih, ckte s-au adunat!Si cite mi se deslugeau...
in chilie, mi-a zis:
-
Am si-gi dau canonul de rugiciuni pe care trebuie
si-l faci, dar fiindci o si-gi rimA.nd foarte mult timp si, ca
si nu te plictise;ti, am si-gi dau si citegti ceva ce eu am
inceput si scriu si o si-mi spui, din punctul tiu de vedere
literar;i filozoficesc, ce nu gi se pare ci e potrivit acolo.
$i
eu mi gi.ndeam:
-
Vai de mine! Eu si-mi dau cu pirerea despre ce
spune Pirintele?! Nici vorbi de aga ceva!
Mi-a dat Cararea impdrdyiei,la care tocmai incepuse
Pi.rintele si. lucreze si pe care o avea lucrati in creion;
in creion am citit-o! M-a impresionat atit de mult cum
spunea:
,,Cuvintele acestea sunt culese din lacrimile care
au curs la picioarele noastre. Pirerile de ri.u... Si pentru ca
si nu se mai faci pricini pentru asemenea pireri de riu,
noi, pirintii, ne-am gindit si scriem niste sfaturi, ca oa-
menii si nu mai fie atra;i in cursa celui riu si si nu mai fie
atAta suferingi din neascultarea omului". Foarte frumoasi
introducerea! Apoi, discuta pe larg, explica pe larg ce a in-
semnat pi.catul lui David Proorocul. Stii povestea... Ceea
ce am retinut din ce explica Pirintele extraordinar de bine
era cd. metanoiA, adici. intoarcerea noastri din pi.cat spre
viata curati, nu este numai dintr-o parte
-
fecunoasterea
picatului si pirerea de riu -, ci are
;i
cealdti parte
-
ispi-
sirea. Deci o metdnoie completi.
$i
mi intrebam: Oare ce
cAnon o sd-rni dza Pdrintele,i
$tiam
ci. urmeazi, canonul...
Dar nu mi-a dat niciun canon.
$tia
ci vine canonul cel
mare, inchisoarea. Nu era nevoie si-mi dea altul in plus.
Dar eu nu stiam atunci toati chestiunea asta.
Miercuri m-am prezentat, intr-adevir, la spovedanie.
Mi-a fost destul de qor si. lipsesc in primele zile, de;i
sunt cele mai frumoase slujbe in Siptimi.na Mare si sunt
imnuri care mie imi plac deosebit de mult! Cdmara Ta,
M,Lntuitorul meu, o udd impodobitd... E atit de frumos!
$i
iatd, Mirele uine in miezul nopyii...Toate imnurile sunt
foarte frumoase! Cu noi este Dumnezeu- nicinu mai vor-
besc despre imnul acesra, c re a fost ca un fel de imn al
inchisorilor, dupi aia.
Miercuri am avut curq. M-am asezat frumugel in
fata Pirintelui, am ascultat Molina si i-am dat drumul.
$i
am tot spus gi am tor spus. Am turuit... Piii-ntele nu
m-a intrerupt niciodati gi eu mi miram de ce nu mi
intrerupe. Ci;tiam ci, atunci cidd oamenii incep si vor-
beasci
;i
despre vaci;i despre cas5., Pi.rintele ii intrerupe
si Ie spune: Nu, spune aia care aificut-o, nu astd! Nu te
uaita de ce
li
se inttmpk! Vaitd-te de ce
faci
tu
;i
d.e ce
faci
tu ahora!$tiam ci intervine in felul acesta gi
;tiam
ci, la
sfhrsit, dupi ce spuneai ge
aveai de spus, spunea: Dar aia
de ce nu ai spus-o? Cd
;i
aia ai
ficut-o ;i
aia ai
ficut-o.
De
ce nu le-ai spus?
$i
didea canon foarte sever pentru toate.
Vai, era foarte sever! Pe mine nu m-a intrerupt, nu m-a
intrebat. M-a lisat si spun. O singuri dati s-a ridicat, ca
si deschidi fereastra. Se fb.cuse foarte cald in inciperea
aia mici in care ne spovedea. Probabil se intrecuserS. cu
focul fragii, ca si nu-i fie frig Pirintelui. Atit a fost: s-a
ridicat, ca si. deschidi fereastra. M-a intrebat apoi ceva
in legituri cugazdele la care eu stiream atunci si cu care
erau, intr-adevir, niste probleme. M-a intrebat despre
tata;i mi-a spus ci este grav ce se intimpli cu el;i ci si-l
trimit la el, daci vreau si fie salvat.
$i
m-a mai intrebat o
singuri chesdune, pe care i-o spusesem, ci sunt tentati
si. intru in monahism.
$i
Pi.rintele m-a intrebat:
-
Cit de hotiriti. egti ru si faci pasul ista?
Stia ci nuJ voi face, probabil.
_
$i
eu am zis:
-
Nouizeci si noui la suti, Pirinte.
Si Pirintele a zis:
-
Dar procentul acela, unu la suti, cum se traduce?
Si eu am spus:
-
Pirinte, mi-e tea-mi ci nu asta este chemarea mea,
ci nu pentru asta m-a scos Dumnezeu din nefiingi, ci
50 P,i.rintele Arsenie Boca
misiunea pe care a gindit-o pentru mine este cu totul
alta gi ci este o semelie, o trufie din partea mea si aleg eu
drumul pe care trebuie siJ parcurg.
Mi gAndeam ci cel mai bine ar fi, poate, ca, pur gi sim-
plu, si. mi supun la ceea ce-mi va da Domnul pe parcurs.
Si el a spus:
-
Mii, fati, procentul ista al tiu de indoiali valo-
reazi, cit cele nouizeci
9i
noui de procente de hotirire
ale tde. Deci noi trebuie si.-L intrebim pe MLntuitorul,
intr-adevir, ce trebuie si faci tu, fiindci ai aceasti. indoia-
li. Daci rS.spunsul va fi ci trebuie sL intri in monahism,
trebuie si. ai certitudinea suti la suti ci. asra vrea Dom-
nul, nu ci tu vrei lucrul ista. Ci asta vrea Domnul de
la tine si ci. te-a condus la gindul i.sta. Tir mi-ai spus ci
in anumite imprejuriri ale viegii tale Maica Domnului a
fost marele tiu arbitru. Pii hai sL o intrebim! Uite, ai si.
te rogi tu
;i
am si mi. rog
;i
eu gi, la Adormirea Maicii
Domnului, ai si vii din nou aici gi o si aflim rS.spunsul.
Si te asigur eu ci. va fi atit de clar, incit nu vei mai avea
nicio indoiali. Dar si gtii ci. va trebui si asculgi ceea ce
va spune Maica Domnului ci. trebuie si faci. Ne va da de
ttire,
ne va spune'cumva. Ne va spune ati.t de clar, incit
va fi limpede pentru amindoi. Pentru mine, ca pirinte
duhovnicesc, si pentru tine, ca fiid. duhovniceasci, va fi
clar ce este de flcut. Deci rimine si ne vedem laAdormi-
re.
$i
mAine vii;i te impirtigesc.
Deci m-a impirtigit in
Joia
Mare. Pirintele avea rA.n-
duiala de la Sfhntul Munte tinuti cu foarte mare srricte-
te. inainte de a intra in Denii, spila picioarele ucenicilor
lui gi, dupi. ce iesea din Denii, frcea ultima masi, pe care
o mai minca tot soborul care, pini duminici diminea-
Fost-a orn trimis de Durnnezeu 5l
gi, nu mai m6.nca nimic. Deci vineri gi s6"mbiti.era post
negru. La Liturghia de simbiti, vocile lor erau deja atit
de transparente, din cauza nemfurcirii, incit aveai im-
presia ci nigte ingeri cinti, cu nigte clopogei de argint,
nu oameni!
$i
Pirintele ne-a invitat Ia aceasti masi' pe
Zorica. si pe mine. Era atit de multi lume deosebiti pe
care ar fi putut si o cheme din miile de oameni care erau
acolo, dar ne-a chemat pe noi doui. Eu am inEeles de ce
a chemat-o pe Zorica- pentru ci ea intra in monahism,
pentru ci era un pas foarte important
Pe
care il fbcea
;i
care merita si fie celebrat in felul acesta. Dar pe mine?
De ce mi chema pe mine? Tirziude tot, cA.nd am pus eu
lucrurile capit la capit mi-am zis ci. Pi'rintele gtia ci toati
tineregea mea e ceruti de MAntuitorul
-
toati, inueagi
tinereEea mea
-
gi, ca atare, meritam gi eu si fiu alituri de
Zorica. Dar atunci am rimas foarte uluiti!
,,Trebuie
si inveEi
.
cum se
fine
o faciri in furtun5'..."
itt to"pt." aceea' era o furtuni cum numai in mungi
se putea vedea! Si gti;i ci in noapteaaceea a nins atit de
tare gi a fost un ger atAt de puternic, ci pidurile, a doua
zi, rrfutau ca toamna tirziu. Ruginite, pur
9i
simplu! Au
clzut frunzele in toati zona aceea gi au crescut apoi dtele
noi, dar fructe nu s-au mai fl.cut. lqa vijelie a fost! Viscol,
pur gi simplu!
$i
era vintul atit de puternic, ci s5'lcii-
le plangitoare, care erau infrunzite, cu amenti, amenlii
inflorigi
-
era sfhrgit de aprilie, sfbrgit de primivari!
-
miturau cu coroanele lor, pur gi simplu, aleea pe care ele
o mi.rgineau
;i
care ducea la arhondaric. Pirintele, ce si
faci.? S-a dus, a luar un sfe;nic, din sfegnic a luat o lumA-
nare
-
o vid si azi inaintea ochilor! Era destul de mare si
destul de groasi, deci avea o flaciri destul de consistenti.
$i
a zis:
-
Eu merg inaintea voastri., merg pe marginea aleii,
ca si vi luminez aleea, si nu vi scrintiti picioarele pe aici.
Era un intuneric
-
vi puteti imagina! Bubuia, pur;i
simplu, muntele de furtuni!
$i
Pi.rintele s-a asezar in faEa
noastri. gi ginea lumAriarea intr-o parre, ca si ne lumineze
noui aleea. Noi calcam in strichini, de uluigi ce eram!
Togi ceilalgi erau obi;nuid cu atmosfera asta de neobis-
nuit, de miracol, dar nici chiar ei, care erau obignuigi, de
mirare nu mai pureau si calce ca lumea. Eu, cel pulin,
eram cu ochii numai la luminare. Flacira se invirtejea,
fhcea adevirate tumbe; mergea in dreapta, mergea in
stanga, in sus, in jos, dar de fiecare dati venea
;i
ci.dea pe
lumAnare.
$i
eu imi ziceam: uite, acu;i se stinge!Aca$ se
stingelYedeam cum pleaci flacLrasi vine iara;i inapoi. Se
invirtea..., dar de fiecare dati. cidea inapoi pe fitil!
$i
aga
am ajuns... Era o distanti destul de mare de la biserici
pi.ni la arhondaric. Am mers luminati acolo. Si Zorica,
cuprinsi si ea de emotie, n-are ce face si-mi spune:
-
Nu-i asa,Pazi, cl-i ca-n poezia mea Rdpire?
Si eu am spus:
-
Da, Zorica!
$i
mi-a venit imediat versul in mine:
$i-atit
era cd_
rarea de
ferbintu,
/ ca tainic g,ind imi stdruia tn minte /
sd nu-mi atirne haina jos, tn jar. intr-adevi.r, aveam im-
presia ci mergem prin flicirile acelei luminiri si ci vom
ajunge cu bine.
$i
luminagi!
Asa am ajuns. Pirintele s-a oprit pe prima rreapri
-
erau doui sau trei trepte. Arhondaricul avea pe toati
lungimea lui un cerdac si in cerdacul acela urcai pedoui
sau trei trepte.
Pirintele s-a oprit pe prima;i a zis:
-
Vh.luminez eu intrarea. Mergeti direct in uapezd..
$i
togi fragii, tot soborul s-a prelins prin faga Pirin-
telui,
;i
Pirintele le-a luminat. Noi am ajuns ultimele,
pentru ci eram ultimele din coloani., ci eram muieri, gi
aga era a;ezimintul, aga era canonul.
Cind am ajuns in dreptul Pirintelui, Pirintele a luat
luminarea si a spus:
-
Tir.
luminarea asta si nu te mai mira atit!
Eu am luat luminarea, cum si spun, ca o somnam-
buli, ca un automat;i am ocrotit-o, ca si nu se stingi.
$i
totu;i, eram pe treapti, in fa;i aveam arhondaricul, care
era o pavlzi, oarecum, deci aveam numai dintr-o parte
vintul, dar lumAnarea s-a stins imediat! Nu gtiu daci a
ars cinci secunde.
$i
i-am intors Pirintelui luminarea
9i
i-am zis:
-
Pirinte, s-a stins! Nu pot eu si
Ein
luminarea...
'$i
Pirintele mi-a zis:
-
Yezi ci trebuie si invegi cum se gine o flaciri in
vAnt, o flaciri in furtuni.
A mai spus:
-
Nu e usor si
Eii
o lumini in furtuni, dar se inva;i.
Cum era obiceiul lui: ce era esenfial spunea aga, ugor.
Si a continuat:
-
Se invaEi., si stii ci. se invagi.!
Si i-am spus:
-
Pirinte, nu cred ci am si ajung vreodati si fiu o
ducitoare de lumini. Nu... Nu, nu!Adici nu era de na-
sul meu.
SiZorica a intervenit si a spus:
-
Vedegi, Pi.rinte, ci a inceput si vorbeasci si ea ca
la SAmbita?! Adici a inteles ci eu am inceput si in;eleg
cum se petrec lucrurile acolo.
$i
Pirintele ne-a spus:
-
Poftim, intrati iniuntru si luagi loc la masa staregului.
Pirintele era stareg. Ei au intrat tofi, dar eu am gter-
pelit-o in bucitirie. Mi-am zis Cum sd md duc eu, sd stau
Acolo, cu Pdrintele
;i'
cu topi pdrinpii?lM-am simtit, din-
tr-odati, iarisi, asa mici., nesemnificativi
;i
nevrednici.!
Practic, nevrednici de o asemenea onoare. M-am dus la
buciti.rie. Acolo mi astepta maica cu strichinuga de mi.n-
care de prune; ftcea o mA.ncare de prune nemaipomeniti!
$i,
cum prinsese drag de mine
-
ea simgea ci Pirintele
are o atenlie deosebitS. pentru mine
-,
mi bucuram si
de atentia ei.
$i
intotdeauna imi spunea: Lasd, nu mdnca
acolo, k comun,
;i
uino aici, cd Arn ea o strdchinuyd, pen-
tru tine, pus,i d.eoparte. Dar mie imi plicea foarte mult si
mincarea de la comun. Aproape intotdeauna era numai
salati de cartofi cu ceapi, frri. ulei. Dar niciodati. nu mi
s-a pirut salata de cartofi mai buni ca acolo! Si m6.ncam
toti studengii de-a vdma, acolo, salati de cartofi.
Nici n-am apucar si zic: Blagosloue;te, MaicdlMaica
imi spusese deja bund seara;i pusese deja mina pe stri-
chinugi, s5. vie si-mi aduci, si m-am pomenit cu
pLrin-
tele lA.ngi mine! De data aceasta, cu vocea foarte aspri,
duri chiar.
M-a intrebat:
-
Eu unde ti-am spus si. mergi?
Eu, ce si fac? M-am flcut mititici.
-
mai mititici.
decit mi simteam
-
si am zis:
-
Pi.rinte, dar n-am indrdznit...
Fost-a o7n trirnis de Durnnezeu 55
$i
el imi spune:
-
Dar eu
!i-am
spus si te duci acolo, nu
!i-am
sPus
si vii aici! Pii si;tii ci la mS.nistire se face ascultare. Nu
se discuti ce spune pirintele duhovnic! Se executi! Deci,
mergi acolo, lingl. Zorica.
Am mers. Pirintele a spus rugiciunea; n-am auzit
niciodati, niciun preot rostind astfel o rugiciune! A fost
de binecuvintare a mesei, dar cu totul altfel decit cea
ob$nuiti. Adici a sPus rugS.ciunea ob$nuiti, dar pe
urmi mi-am dat seama, dupi ani de zile, dupi. ce m-am
eliberat gi am primit rugiciunea Pirintelui, aceea care
circul5. tipi.riti, cL era rugiciunea pe care a sPus-o atunci,
dupi rugiciunea de binecuvAntare a bucatelor. Cu aceea;i
manieri a Pirintelui de a sublinia cuvintele la care noi
trebuia si fim atenfi. Si ziceam in sinea meal- Doamne, ce
Proltstd
amfost!Sd lipsesc eu d'e la o asemenet rugdciune!...
Dupi ce noi am mincat, Pi.rintele a vorbit cu sobo-
rul lui, foarte intim gi cald, foarte apropiat. Le spunea:
Mdi, Mdi,la togi, ata, cafraEi intr-adevir buni.
'
$i,
la sf6.rgit, zice:
-
Ei, acum si sti.m gi noi de vorbi, ci avem o soco-
teali. Eu
!i-a-
mai spus
-
nu?
-
ci la ministire se face
ascultare. Tu ai frcut o neascultare gi, ca atare' eu trebuie
si te canonesc.
$i
m-am gindit si-gi dau urmitorul ca-
non: eu m-am gindit si-i duc
Pe
tofi creitinii 5'9tia care
au venit si-gi faci Pagtile aici, si-i duc la chilia mea, ci
tot voiau ei s-o vadi.
(Se ajungea foarte greu acolo. Era o
panti foarte piepti;i, aga..) M-am gindit ci cine o si vrea
si vini o si vini. A doua inviere o facem la chilia mea,
;i
tu n-ai si fii acolo!Ai si rimii in biserici!
Eu n-am zis nimic, bineingeles.
Fost-a orn trirnis de Dumnezeu 57
-
De data asta, era foarte gravl., si gtii! Ci primadati
ai fhcut neascultarea din sfiali., din negtiingi. Dar acum
stiai precis cAt de grav pilcat este neascultarea de duhov-
nic. Deci premeditat ai vrut si faci aceasti neascultare. Si
cind? Lao zi, doui dupi ce te-ai impirti.git! Pii se poate?!
Ei, dupi ce mi-a tras o morali, asazdravilni, mi-a zis:
-
Uite, vezi, Pirintele a previlzut ci ai si faci lucrul
ista gi sunt
;i
eu canonit, din cauza ta, pentru ci nici eu
nu am si fiu de fagi, pentru ci am canon de la Pirintele
si stau cu tine pAni. ci.nd Pi.rintele se intoarce.
Apoi, Pirintele mi-a zis:
-
Haide si stim aici, pe bincuta asta
-
era o bi.ncugi
l6.ngi biserici
-;i
eu am si-gi povestesc ceva, ca si treaci
vremea. Si mi-a povestit viegile SfinEilor Didim
;i
Teodo-
ra.
$i
in momentul in care el spunea:
,,$i uite a;a au fost
condqi la moarte cei doi mucenici, cu imnuri
9i
cu lu-
mini.ri aprinse...", in clipa aceea s-a despicat intunericul
din faga noastri! Noi eram cu ochii pe pidure, cici intre
timp se fbcuse intuneric. Pirintele a povestit pe lung po-
vestea, ca si mi tini concentrati acolo. S-a despicat deo-
dati intunericul gi a apirut in falia de lumini Pirintele
Arsenie! Era in picioare, venea in fruntea convoiului, dar
nu se vedea convoiul; se vedea numai o fbclie mare, pe
care o avea in mAni; mare, aproape cit dA.nsul de inalti!
Era luminat deci in intregime. Imaginagi-vi: intuneric gi
numai aceaste auri de lumini oval5., in care era incadrat
exact Perintele, imbricat in odiidii albe, cum slujise ve-
cernia. Si, in spatele lui, convoiul, care era format numai
din fe;e! Fege de oameni, luminate. Aveau luminiri mici
care, cum le gineau, nu le luminau decit capul. Restul
era intuneric. Deci imaginagi-vi un roi nesfi"r;it de fege
,,ln
clpa aceea
s-a despicat intunericul din faga noastri!"
Pirintele a plecat, dar eu am zis in sinea mea: At,4ta
rdu, ca n-am sd ma duc! Parca ce? Eu am sa stau
frumu-
;el
dupa biserica pina cind conuoiul se indepdrteazd
;i
pe
urmd, tiptil-tiptil, ma duc;i eu, ci,altfel nu gtiam drumul.
NuJ
;tia
nimeni; il
;tiau
numai cei mai apropiagi de Pi-
rintele.
$i
zic: C,ind'ajunge coloana acolo, md bag;i eu
repede prin mulyime,
/
Pdrintele n-o sd;tie cd eu sunt dco-
lo.Togi;riam civa fi o predici deosebiti;i asa a si fost!
Pirintele a vorbit despre venirea comunismului in tari
;i
despre consecintele lui, exact asa cum s-a intAmplat!
Profegie fhcuti inclusiv cu pustiul care avea si. se astearni
in ministiri! Eu am lipsit de la aceasti predici, pentru ci,
in momentul cind am dat eu cor dupi biserici, pentru a
mi lua tiptil-tiptil dupi convoi, dau nas in nas cu Pirin-
tele Iustin, care era unul din preogii soborului! Pi.rintele
Arsenie, fiindci avea enorm de mulgi spovediti, n-avea
cum sL se ocupe de togi dintr-odati.. Si atunci ii repartiza
pe la ceilalgi preoti, care trebuiau si-i urmi.reasci., pentru
ci. Pirintele nu te lisa de capul tiu, asa. Odati venit la el,
trebuia si mergi pe cd.rare. Si te urmirea sau iti comunica
ce avea de comunicat prin acqti pirinEi.
$i
pe mine mi
repartizase Pirintelui Iustin.
$i
Pirintele Iustin imi spune:
-
Sori Aspazia, nu cumva te bate gindul si. mai faci
o neascultare?
$i
eu am recunoscut:
-
Ba da, Pirinte, chiar aga am avut in gindl
Dar el mi-a spus:
luminate.
$i
tot convoiul acesta cAntA.nd Hristos a inuiat!
Vh spun: nu existi metafori sau penel care si poati si
cuprindi un asemenea peisaj! Era cutremuritor, coplegi-
tor! Noi am rlmas muti o bucati de vreme. Si Pi.rintele
Iustin, care avea totugi alt curaj, a punctat momentul
;i
a sPus:
-Yezi,
soriAspazia, cum risplitegte Dumnezeu as-
cultarea?! N-am ascultat noi predica Pirintelui de la chi-
lie, dar niciunul dih cei care au ascultat aceasti predici
n-a avut bucuria unui astfel de spectacol!
Dumnezeiesc, pur;i simplu! Zice:
-
Nu-i aga, sori, ci. ai vizut cum este int6.mpinat
Domnul Savaot in cer de norul ista de fete luminate cAn-
t6lnd Skud Thtdlui tn Ceruri?!
A trebuit si. recunosc ci, intr-adevir, aga era si ci,
mergi.nd acolo, a; fi fbcut o foarte mare gregeali.
,,Cel
ce vrea si scadi la crucea lui mai mult adaugi" :
A doua zi, a mai fost o lntimplare nostimi. Cred
ci agi auzit de lacurile de la SA.mbita. Erau doui lacuri:
unul curgea in celilalt printr-o cascadi. Chestiunea era
aranjatd. de Pirintele, in gri.dini. Studentii au sipat acele
lacuri.
$i
cum sunt in congtiinla mea ele rimase? Era pri-
mivari si erau inflorite genfianele pe mal. Malurile erau
tivite cu gentiane.
$i
aceste maluri cu gengianele albastru
inchis se oglindeau in lac. Tot in lac se oglindea gi cerul
;i
aveai impresia ci sunt doi ochi alba;tri mirginigi de
sprincene inchise la culoare si ci te priveste cerul prin-
tre sprincene. Nu pot si vi spun... Numai un esret ca
Pirintele putea si conceapi aga o frumusete! Si acolo, la
lacuri, imi diduse intilnire Leonida Plimidealia, u care
mi imprietenisem intre timp si care a fost ca un fel de
ocrotitor al meu. El, singur, afa, s-a agezat in aceasti pos-
turi, pentru cd. studen;ii, a;a cum sunt birbagii tineri, de
obicei, au, asa, un fel de aroganEi fagi de femei, gi acegtia
de la Bucuregti nu puteau si suporte gindul ci o muiere
s-a apucat si faci filozofie gi inci cu Lucian Blaga!
$i
mi
inghesuiau cu intrebiri din filozofia lui Blaga, care mai
de care mai grele, ca si. mi. prindi intr-o capcani, in care
si-mi spuni: Degeaba! N-ai ce cduta acoh!$i Leonida imi
lua intotdeauna apirarea...
Acum, el imi di.duse intilnire pe lacuri si, in acela;i
timp, un alt student, Toma, imi diduse tot intAlnire pe
lacuri.
$i
mi gindeam cum si fac? Si-i dau intii unuia o
ori gi, apoi, in continuare celuilalt alti ori? Zic: Ce-i asta?
Abia m-am spouedit
;i
uite ce
fac... $i
atunci le-am dat la
amAndoi la aceeagi ori. Dar nu s-au supirat. Toma
-
ce-
lildt student ciruia ii didusem gi lui intA.lnire la lacuri
-
a fost pugin debusolat, dar Leonida a rAs gi a spus: Numai
un.cap ca al tdu putea sdfacd a;a o chestie!Si s-a amuzat...
Dar ce-a fost pentru ei, cind veneau fiecare, unul dintr-o
parte gi celS.ldt din cealalti parte, exact la aceeasi or5.,
foarte punctuali, intAlnindu-se ei gi eu stand in spate gi
amuzi.ndu-mi de cum se intilnesc ei unul cu celilalt,
nu pot si vi spun! Dar m-au luat intre ei gi ne-am intors
impreuni spre biserici.. Deci eu eram in mijloc, gi unul
era de-a dreapta, gi altul de-a stinga. Cind si intrim in
curtea bisericii
-
ci lacurile erau mai sus
-,
l-am vlzut pe
Pirintele. Era o cisugi
-
casa stuparului, aga i se spunea
-
unde stitea fratele care avea griji de stupi. Si Pirintele
a
Mitropolitul Antonie Plimidedi al fudealului, de mai tArziu. . .
era-acolo cu o droaie de copii in jurul lui. Unul ii era in
spinare, ceilalgi lAngi el; era, pur si simplu, o grimadi de
copchii peste Pirintele. Copiii istia erau copiii care fuse-
seri ingrijigi de Pirintele in timpul foametei din 1947.
$i
copiii au rimas atit de indrigostigi de Pirintele, incA.t
n-au vrut si plece cAnd au venit pi.ringii apoi si ii ia acasi!
N-au vrut si plece! Si, ca si plece, piringii le-au promis
ci vor veni in fiecare an, si.-l vadi pe Pirintele. A;a ci,
la Pa;ti, intotdeauna, copiii erau acolo; piringii se tineau
de cuvAnt, ci altfel era jale de ei!
$i
acum ei tocmai so-
siseri cu un camion si erau ciucure pe Pirintele.
$i,
din
nou, Pirintele ni L-a sugerat pe Mintuitorul. Togi trei
am avut in fagi tabloul cu Lasayi copiii sd uina la Mine si
nu-i goniyi!
Pi.rintele ne-a oprit
;i
a spus:
-
Aspazia, stai ci trebuie si-gi dau un sfat. Sfatul du-
hovnicului pentru toati viafa ta.
$i
sfatul lui m-a cutremurat atunci! Nu prea l-am
inteles, dar pe parcurs l-am inteles foarte bine. Suna asa:
Cel ce urea sd scada k uuceA lui mai mub adauga.
$i
am
ingeles pe parcursul viegii ci, intr-adevir, aga se intim-
pli, ci noi avem de dat anumite teste gi ci testele acelea
trebuie date. Fac parte din planul mare de mintuire al
Pirintelui Ve;nic
;i
trebuie fhcute. Tir pogi si ceri si fii
izbivit la un anumir moment de ele, dar ele se transferi
la momentul urmitor, care vine cu incercarea lui, plus
cea care vine din urmi, care trebuie fhcuti.. Pentru ci,
daci nu o faci, nu o indeplinesti, egti cu examenul clzut.
Cu ce te prezingi la mintuire, la
Judecata
de Apoi?
$i,
in afari de asta, insqi faptul de a cere aminare nu este
un picat, dar este un pi.cat ci o ceri altfel decit cum a
Fost-a om trimis de Durnnezeu 6l
cerut-o Mintuitorul.
$i
Mintuitorul S-a cutre-murat de
jertfa ce-L a;tepta! Dar a zis De este cu putinld, sd treaca
de k Mine paharul acestd... Deci insusi faptul ci tu ceri,
de la tine, acea putere si te treaci peste incercarea respec-
tivi este deja in sine un adaos la crucea pe care trebuie si
o duci. Deci e o neascultare in plus. Sfatul Pirintelui era
deci, intr-adevir, foarte bun gi esenlial!
Apoi, mi-a mai zis:
-
fu mai vrea si-gi spun ceva, dar asta nu tine de
duhovnicia noastri. Mi. simt indemnat si-1i mai dau un
sfat: si te fere;ti de Toma!
Toma, siracul, s-a flcut alb! De ce o fi zis Pirintele
lucrul acesta?
$i
Leonida, gi Toma, gi eu ne-am gindit ci
probabil Toma se simtise pulin legat de mine, pulin in-
drigostit, si Pirintele nu admitea lucrul ista. N-am gisit
alti explicagie...
Dar Pirintele i-a lisat lui Leonida;ansa si ne explice
chesdunea, ci, dupi ce ne-am indepirtat de acolo, Leo-
nida i-a spus:
-
Stai linistit, ci nu la tine s-a referit Pi.rintele! Pirin-
tele Arsenie stie ci Aspazia este o persoani cerebrali
9i
ci
are probleme cu judecata.
$i
Pirintele dispreguie;te cumva
ratiunea, degi este un dar mare aI lui Dumnezeu. Dar spu-
ne ci mai mult ne incurci decit ne ajuti, pentru ci ra;iu-
nea nu poate si ingeleagi si nu poate si accepte miracolul.
'
$i
exemplul ci aga se lntimpli lucrul acesta este
Apostolul Toma, care rational nu putea si admiti minu-
nea invierii si care nu s-a lisat pini cind n-a avut proba.
Deci a fost incapabil si accepte miracolul! Asta este hiba
ragiunii!
$i
Pirintele Arsenie i-a atras atenlia si se fereasci
de aceste rationamente, ci sunt neplicute Mintuitorului.
Mi-a mai zis atunci Pirintele ceva:
-Yezi
ci ai promis
-
de;i eu nu-i spusesem, ba mai
mult, gi uitasem de lucrul acesra!
-
pe Cartea Sfbnti ci
una din zile o vei petrece impreuni cu mama ta. Deci
miine dimineagi, de dimineagi,"r., vii gi-Ei iei binecu-
vintare de la mine, ci eu sunt treazla ora aceea. La cinci
dimineaga, vii gi-gi iei binecuvintare pentru plecare, pen-
tru ci este singura posibilitate de a mai ajunge acolo, la
tine, in muntii ceilalgi
-
in mungii Sebegului erau pirintii
mei, deci aveam drum de parcurs
-
ca si fii totugi micar
seara, la masa de seari, acasi. Pasca de marli seara si o iei
cu mama ta, ci altfel egti sperjur!
$i
m-am prezentat dimineaga, cu noaptea in cap, la
Pirintele. El mi aftepra exact pe scara pe care stituse cu
lumAnarea gi imi diduse luminarea si-mi spusese ci tre-
buie si;in o lumini in furtuni. Eu n-am inteles atunci ce
inseamni., dar si faci inchisoare sub comunisti si si nu-ti
pierzi mingile exact asta insemna! Si-gi gii firea, si-gi gii .
lumina, si n-o lagi vinturatl de vijeliile perseculiei, ale
prigoanei, care a fost cumpliti, ce si mai vorbim!...
Pi.rintele avea epitrahilul, l-a pus pe cregtetul meu
;i
m-a binecuvintat:
-
Dumnezeu si.-ti ajute, copili! Si-gi ajute Dumne-
zeu! Dumnezeu si.-ti ajute!
$i
mi-a dat binecuvintarea sa in diferite tonuri, de
nu gtiu cite ori. Eu eram coplesiti de emogie; n-am sesi-
zat ci, este un lucru cu totul neobisnuit, ca un preot si-gi
dea atitea binecuvAntiri.
Leonida mi insotise, era cu mine, acolo, pentru ci
spusese ci e foarte dimineagi si ci nu e bine si merg sin-
guri prin pidure. M-a insotit pAni la cursi.
$i
pe drum
mi-a spus:
-
Mii, tu ai numirat cite binecuvintiri gi-a'dat Pi-
rintele Arsenie?
$i
eu am spus:
-
Nu! Dar trebuia si le numi.r?
El mi-a rispuns:
-
Nu trebuia si le numeri, dar gie nu
!i
se pare ciudat
ca un preot s5.-;i dea atitea binecuvi.ntiri gi in arerea ro-
nuri? Tu stii ce inseamni sublinierile Pi.rintelui...
$i
eu zic:
-
Dar eu nu-mi dau seama care este intelesul acestui
lucru intr-adevir neobisnuit.
$i
Leonida spune:
-
Eu gi-l spun gi si nu iei asta ca lipsi de educagie
din partea mea, ci eu stiu ci nu-i frumos si-gi spun ceea
ce-fi spun, dar gi-o spun cu un anumir scop: ru ai si ai
mai multe situagii limiti.. Tu erai acolo, ingenuncheari gi
cu epitrahilul in cap gi n-ai putut si vezi chipul Pi.rinte-
lui, dar eu l-am vlzut: era de o tristete infiniti! Cum nu
l-am vizut niciodati pe Pirintele de ami.rit! Deci pe tine
te agteapti citeva situagii limiti. CAte binecuvintiri
Ei-a
dat Pirintele, prin atS.tea chestii grele ai si treci.
$i
eu iEi
spun lucrul acesta nu pentru ci sunt insensibil si vreau
neapi.rat si.-gi provoc un goc, ci igi spun lucrul acesra ca,
atunci cind vei fi in aceste imprejuri.ri, si-gi aduci aminte
ci Pirintele Arsenie te-a binecuvintat gi ci vor trece!
6 . ^ l v
Si, intr-adevir, a;a a fost!
Am primit, dupi aceea, de la PS.rintele Iustin o scri-
soare in care spunea: Din incredinlarea pdrintelui tau du-
hounic, iyi spun cd pe data de 20 iulie sd
fi
pregdtitd, cd te
duc kVladimire;ti. Era ministirea in care intrase Zorica.
V5. puteEi da seama!
64 Pd.rintele Arsenie Boca
Nu mai spun ci am mai avut un miracol intre timp.
Pirintele, cind mi-am luat binecuv6.ntarea, mi-a zis:
-
Uite, iqi dau si o scrisoare, si. i-o duci Pirintelui
Iovan. Nu stiu cum ai si faci...
Dar eu am zis:
-
Ba mi-e foarte ugor, ci stiu ci Pirintele Iovan lo-
cuie;te la mitropolie gi mi, duc acolo
;i-i
duc scrisoarea!
Cind i-am dus Pirintelui Ioan scrisoarea, Pirintele
mi-a spus:
-
Stai pulin, Aspazia, stai si citesc ce scrie Pirintele.
Poate e ceva ce
line
de tine si trebuie si-gi spun. Si fii pe
loc, si nu te mai caut...
A citit scrisoarea si am vizut ci Pirintele Ioan este
foarte, foarte emolionat. A pus scrisoarea deoparte
9i
pri-
vea undeva in gol, cu ochii total in lumini;i, la urmi,
imi spune:
-Aspazia,
fii fericiti, ci. qti prima care afli.lucrul aces-
ta: Pirintele Arsenie mi. cheami duhovnic la Madimiresti!:
Cu ceva timp inainte, Pirintele Ioan imi spusese ci.
nu
;tie
sigur inci ce si faci: si se cilugireasci sau si se
faci preot de mir. Zicea: Se apropie anul cind ua trebui sd
inchei dactoratut- dar n-a mai apucat, cd.l-a trimis Pirin-
tele la Madimire;ti. Tot cu Pirintele Ioan am prezentar
demisia Zoricili, unde a fost iarigi un miracol.
Eu i-am spus:
-
Eu merg cu tine la profesorul Pasca; Pasca era cel
care venise pe postul lui Sextil Puscariu, la dictionar,
unde Zorica lucra.
Si am adiugat:
-
Nu au s-o lase pe Zorica si-;i dea demisia, pentru
ci n-au alt inlocuitor pentru etimologiile grecegti si latine.
Ea era preparatoare la dictionar pe aceste doui pro-
bleme. Dar el imi spune:
-
Cind e vorba de Madimiregti gi de Pi.rintele Arse-
nie
;i
de toate lucrurile care se intAmpli., fii siguri ci o
si aprobe!
Si, intr-adevir, aga a fost! Cind am prezentat cererea,
profesorul, care mi cunostea foarte bine, ci aveam note
foarte bune la el
;i
el avea pirere buni despre mine, s-a
uitat inti.i a;a lung la mine, s-a uitat la hirtie, s-a ridicat
in picioare gi a mai citit-o o datl
-
o citise deja o dari,
stAnd la birou, a doua oari. s-a ridicat in picioare
-,
a scos
stiloul gi a semnat.
$i
Pirintele Ioan mi-a zis:
-Ji-am
spus? Ti-am spus!
,,De
Adormirea Maicii Domnului
eram in inchisoare deja"
Si Zorica a rimas acolo, la Vladimiresti! Toate cele-
lalte le-a uanjat, pe urmi., Ioan pentru ea. Si, dupi acesre
evenimente, am primit scrisoarea de la Pirintele Iustin, in
care imi spunea si merg acolo.
$i
imi spunea aga: Parin-
tele iyi cere sa-yi dai toate examenele
-
eu aveam examenele
de anul IV pe care trebuia si le dau, gi mai aveam si niste
auxiliare. Auxiliarele noi le aveam la alegere; le dideam
la inceput sau la sfhr;it de an. Eu mi-am lisat citeva la
sf6,rgit
;i
foarte riu am frcut ci le-am lisat, ci la sfhrsit
era mai greu, pentru ci erau examene de latini, de nu
mai stiu ce, pe care intre timp le uitai... Daci le dideai la
inceput, era mai bine.
$i
mi gindeam: Doamne, cum Am
sa le dau pe toate?! Spunea in scriso are: Tb prezinti cu toate
exalnenele date
;i,
dacd se poate,
fi
cu cel de licenyd. Dacd
nu, iyi iei tot materialul pentru licenpd
/
lumezi acolo.Deci
Plrintele se gribea foarte tare.
$i
mi intrebam: Oare de
ce? Oare a primit Parintele rdspuns de la Maica Domnului?
Oare de ce md duce acolo? Pe urmi, Pirintele Iustin mi-a
dat explicagia: Pdrintele presimte cd uor
f
tulburdri
foarte
mari
;i
urea sd te puna la adapost;i, inainte de a primi rds-
punsul de la Maica Domnului, te a;azn tntr-un loc in care
crede cd ueif la addpost.
Dar n-a fost si fie aga, pentru ci in 9 iulie am fost
arestati. Deci unde? Pini la 20 iulie mai erau zile...
$i
rispunsul Maicii Domnului a fost clar: de Adormirea
Maicii Domnului eram in inchisoare deja, eram deja in
pline anchete. Deci era clar: Dumnezeu m-a chemat la
jertft,, si nu la monahism.
,,De
ce te frimAngi atAta?
Asta mai trebuia s5. faci!"
Nu l-am mai vizut pe Pi.rintele Arsenie decAt in vis.
Eu am fost asezati
-
cred ci si acesta a fost unul din
supliciile prin care a trebuit si trec
;i
cu care foarte greu
m-arn obi;nuit
-
in celula deasupra cireia era camera de
bitaie. Patruzeci de zile am locuit acolo. Si auzeam toare
vaietele, toate plA.nsetele, roate torturile pe care le ftceau
i.ia. Eram trei persoane in situatia asta. Una dintre ele
era cipitanul Capoti, ruda Pirintelui Capoti, care
;i
el
a venit lingi. fratele lui, in inchisoare, si care, din cauza
asta, mi-a ariltat o duiogie deosebiti. Ori de cAte ori mer-
gea la Majalahonda, imi trimitea de acolo ilustrata cu
semniturile celor prezenti gi imi spunea asa, cu calduri:
Fost-a om trimis de Durnnezeu 67
Mdi, Pazi!Pe numele mic...
$i,
intr-o noapte> am avut
impresia ci-l aud pe tata plingind.
$i
spunea: Nu mai
da, nu md bate, cd n-am
ftcut
toate lucrurile astea! Nu
trebuie sd recunosc!
Pentru ci ce se intAmpla? Pe comunigti nu-i intere-
sa adevirul! Pe comunisti ii interesa si inchidi cit mai
mulgi din oponengi.
$i
atunci ei instrumentau citeva
elemente pe care [e prindeau de ici, de colo si formau
un proces gi te biteau, ca si intri in schema lor. Ci era
adevirat sau nu, asta nu conta. Ti.ebuia si intri in schema
aia, ca si fii pedepsit conform gradului de periculozitate
pe care ti-l acordau ei.
$i
omul acesta era bitut pentru asa
ceva
9i
el nu intelegea ci, pini la urmi., va trebui si ac-
cepte. Ci n-aveai ce si faci! Nu se putea rezista! N-aveai
decAt doui solutii: s-accepli sau si mori! Erau persoane
de foarte mare curaj, care au murit in be.tii, iar ceilald au
cedat. PAn5.la urmi., au zis: Scrie acolo ce urei despre mine
;i
ksd-md in pace!intelegeau ci trebuie si faci aceasti.
inchisoare si o f5.ceau, gindind cd, o
fac
nu pentru ca urei
tu, ci pentru ci probabil ca tebuie sa o
fac. $i
foarte mulgi,
deci, au acceptat.
$i
eu am fost unul dintre ei. Din feri-
cire, eu n-a trebuit si trec prin foarte multe bitii, pentru
ci Dumnezeu mi-a arLtat ce trebuie si spun si am spus
exact cit trebuia. Acesta a fost un alt miracol, o alti po-
veste. Dar sunt siguri ci de la Pirintele Arsenie mi s-a
tras!
$i
atunci, mi s-a pi.rut ci omul acela torturat este
tata, care spunea: Nu pot sa recunosc!$i eu
;tiam
si i-am
si spus tatei: Sa gii ca tu epti tnt-o
foarte
mare primejdie!
El era in munti, la 1400 m altitudine, in Mungii Sebe-
sului, la o gcoali.
$i
i-am spus: Wi
f
pus tn legaturd cu
rezistenya din munyi!M-a intrebat: ce-i aia, rezistenga din
munli? Si atunci eu i-am povestit, i-am spus: Uite, s-ar
putea
;i
eu safu drestatd, s-ar putea
fi
eu sa uin cu un gru?
de studenyi pentru aceastd rezistenyd! Noi, cei cdre suntem
oPonenli comunismului, ne retragem in munti... Se spera
atunci cd. va fr un nou rizboi anti-bolsevic in care noi
ar fi trebuit si fim de foarte mare folos. Ceea ce nu s-a
intimplat, dupi cum se gtie...
$i
eu mi-am zis Probabil
cd pe tata, gasindu-l director la 1400 ahitudine, in rnunyi,
refugiat, tl uor arestb Indatd... Tata a fost voluntar in Pri-
mul Rizboi Mondial gi, din cauza aceasra, a fost scutit de
al Doilea Rizboi Mondial, fiindci avea rini din Primul
Rizboi. A flcut parte din detagamentul de elevi voluntari
basarabeni, care au luptat la Mirisegti. Deci avea toare
chestiile acestea, de care puteau si.J inhage. Ei erau siguri
ci e oponent al lor; si si era, de fapt. Asa era, firi. si fi fost
inrolat in Miscare. Si atunci am ingenuncheat;i am spus:
Doamne, daca trebuie sdfacd;i tata tnchisoare, da-mi mie
anii lui, ca oricum el e batr,Ln, rdnit
-
avea foarte grave
probleme cu inima, de asta a;i murit. Zic: Eu oricurn am
deficut ani mulyi de inchisoare, a;a cd, dacd rnaifac chTiua
in plus, n-are nimic. Dd-mi-i mie!
$i
m-am lini;tit dupi ce am ftcut rugi.ciunea. indati
s-a linistit
;i
birbatul respectiv; fie ci a lesinat, fie ci au
obosit iia si-l tot bati.. A ticut, in orice caz. Dar, dupi
aceea, am atipit pugin si pe urmi m-am trezit si au ince-
put frimAnti.rile: Dar daca eu mi-arn cerut oshnda? Cum
uin sd cer eu chestii defelul,lsta? Doar Dumnezeu stie ce are
deftcut! Dar dacd S-a supdrat pe mine si eu m-am osdndit?
Dacd, in loc sa-l saluez pe tAtA, m-dm ingropat pe mine si
mai muh?!
$i
au inceput tulburi.rile gi nelinistea. Osteniti de
ginduri
-
daci asa, daci altfel, daci pe dincolo
-,
xD
alipit, cred. Pentru ci m-am pomenit dintr-odati.intr-o
biserici. foarte mare, foarte frumoasi, pictati foarte fru-
mos. Era plini de lumini; lumina venea dinspre altar. Eu
am trecut din pronaos in naos, m-am apropiat de altar,
dar nu foarte mult.
$i,
in altar, dintr-odati, a api.rut, in
plini lumini, Pirintele Arsenie, exact aga cum apiruse
in noaptea cAnd venea dinspre chilie! Foarte senin, m-a
privit cu ochii lui frumogi, de cer infinit si mi-a spus:
-
De ce te frimingi atAta? Asta trebuia si faci! Asta
mai trebuia si faci!
Pentru ci, in momentul in care eu am cerut osA.ndi
pentru tata, am simtit ci l-am iertat. Atunci am simgit ci,
intr-adevir, l-am iertat
;i
ci sunt in stare si jertfesc din
viata mea atit cit trebuie, caviata lui si fie salvati. Asta
era adevirata iertare!
$i
mi-a spus Pirintele:
-
Asta mai trebuia si faci! Thti.l tiu va fi absolvit,
pentru c5. n-ai idee ce putere are inaintea lui Dumne-
zeu rugiciunea copilului care-;i asumi greseala pirintelui
care' l-a niscut;i l-a crescut!
,,r4.tAtea
cruci mi s-au pirut
ci toate una s-au ftcut..."
Asta a fost ultima dati cAnd l-am vi.zut pe Pirintele!
Frumos... Pirintele, cAnd i-a dat luminarea Zoricli, i-a
spus:
line
tu luminarea astd, cd tot aduni tu tot
felul
de
ciurucuri. Maica Teodosia a pistrat tot ce ii amintea de
Pirintele, tot ce era in legituri cu el, cum era gi lumina-
rea aceasta, lumina care iJ sugera exact... A fost ca o an-
ti-profe;ie a acestui fenomen al ei din poezia Rapire. CL
era tot aga cineva care venea, o lua de mini, o conducea
prin intuneric si o aducea in plini lumini
;i
atunci ea a
vlzut cZ. toati lumina asta venea de la Mintuitorul
;i
se
termina spunind:
,,$i
n-am
;tiut
c-aceasta e iubire, / Si
treci din moarte-n nemurire / cu mina strinsi-n mina
Altcuiva". Ahcuiua scris cu litere mari, ca si se ingeleagi
ci e Mintuitorul.
$i
Pirintele i-a,,zis: ipi dau aceastd lumhnare, penta
ca ai scris
foarte
muh dapre cruci. Este una din poeziile
fantastice al,e ZoricLi. in citeva strofe, intr-o simplitate
absolut clasici
-
aga cum numai o cunosci.toare a limbi-
lor clasice a putut sd. realizeze
-,
scrie ea despre ideea asta
ci, in Crucea Mintuitorului, sunt cuprinse toate crucile
noastre.
$i
ci, in momentul in care noi ne insqim pro-
pria noastri cruce, de fapt il despovirim pe Mintuitorul
de a duce gi crucea noastri. Ne-o ducem noi.
$i
de aici
vine mi.ntuirea noastri, prin cruce, prin Golgota. Ci nu
poli s5. urci pe Tabor, daci. nu treci prin Golgota. Sensul
suferin;ei... Ea il prinde foarte simplu in aceasti poezi-
oari., spunAnd a;a:
,,Spre
ti.rimul celilalt / e locu-nchis
cu gard inalt, / Dar am vdzut printre uluci / atatea cruci,
atitea cruci!" Si le descrie pe fiecare: una e pompoasi,
frumoasi, alta e modesti... Mi rog, nu toate au aceleagi
dimensiuni
;i
nici acela;i aspect, dar toate cerneau lu-
mini peste tintirimul acesta.
$i
spune ea, la un moment
dat:
,i.titea
cruci mi s-au pirut ci toate una s-au flcuq /
O Cruce mare stri.lucea, sub greul ei, un Om zilcea. lTu
cum de pogi si le mai duci? / AtAtea cruci, atitea cruci..."
in ac.rt vers, Tu cum de poyi sd le mai duci giin celilalt, O
Cruce mAre s-a fhcut din toate, se ascunde, spunea Pirin-
tele Arsenie, toati teologia crestinismului. in cA.teva ver-
Fost-a orn trimis de Dumnezeu 7l
suri atit de simple, dar care, intr-adevir, iEi adug lqc-rimi
in ochi, cind le citeqti.
Am plecat de la Doamna fupazia tirziu, in noapte.
Peste odiiga cu mireasmi de mirt se a,gternuse o lumini dia-
fani, incandescenti... Sunt momente in care, efectiv, simgi
Cerul chemind a Vegnicie
;i
sufletul tanjind a dor mistu-
itor de Dumnezeu. Doamna Aspazia ehfuizitit gi hiruiti
spre aceasta... Iar mirturia ei e cople;itor de pilduitoare.
Pr. Nicolae Bordagiu
Bucuregti
,,Am
fost cu adevirat cucerit
de personalitatea Pirintelui Arsenie Boca"
Risfoind cu nesag paginile dosarelor intocmite de
Securitate pe numele Pirintelui Arsenie Boca, obsesiv
apirea un nume, relationat mereu cu cel al Pirintelui Ar-
senie: Nicolae Bordagiu. Ba mai mult, aproape doui.zeci
de alte dosare individuale purrau marca aceluiasi Nicolae
Bordasiu. Am tot incercar si vid cine se ascunde in spate-
le acestui nume
;i
dincolo de paginile dosarelor. A;a am
ajuns Ia... Pr. Nicolae Bordasiu.
Pr. Nicolae e una din figurile luminoase si extrem de
sensibile ale Bucurestiului. Niscut in22 mai 1924,la Sa-
bolciu (Bihor),
dintr-o familie de preot, el insusi urmea-
zd. facultatea de teologie, punAndu-se cu totul in sluiba
lui Dumnezeu si a semenilor sii. Face parte, in tinereqe,
din Migcarea Rugul Aprins, alituri de Arhim. Benedict
Ghiug, Pr. Sandu Tudor, Roman Braga, Valeriu Srreinu,
Andrei Scrima etc. infiinte azl, in timpul studentiei, .,4sa-
ciayia Tineretului Ortodox Studenpesc. Pentru activitatea si
incredintirile sale religioase, manifestate in cadrul acestei
asociatii si nu numai, este pus sub urmirire de Securitate.
Se ascunde, vreme de
;apte
ani, in mun{i ori in locali-
tigile bihorene, primind o condamnare, in lipsi, de 20
de ani. Este gi,sit de Securitate in 1955. Executi noui
ani de temnigi. grea, in inchisorile din Timisoara,Jilava,
Constanta, Oradea si Aiud.
LJrmeazi, dupi eliberare, un lung periplu de intAm-
pliri, in care permanent simte binecuvintarea lui Dumne-
zeu. Studiazi la Paris, unde ii cunoasre pe Pr. Vrgil Gheor-
ghiu, Pr. Olivier Clement, Michel Evdokimov, Eugen Io-
nescu, Emil Cioran etc. Revenit in gari, prin mijlocirea si
prietenia cu Patriarhul Iustinian Marina, este numit pro-
fesor la seminarul teologic din Bucuresti si preot paroh la
Biserica Silvestru. Printre cei foarte apropia;i ai Pirintelui,
se numiri Pr. Dumitru Sti.niloae, Pr. Constantin Gderiu,
Mitropolitul Antonie Plimideali, Mitropolirul Valeriu
Anania, Pr. Ioan Iovan de la Ministirea Recea etc.
insi. o pretuire cu totul deosebiti o poarti Pirintelui
Arsenie Boca. Iar povestea lor e seducitoare...
Pr. Nicolae Bordagiu gi Pr. Arsenie Boca
L-am inti.lnit pe Pirintele Nicolae Borda;iu in cisu-
ga sa de o ospitalitate covirsitoare din Bucuresti. La cei
aproape 90 de ani ai sii, Pirintele Nicolae este nu doar o
lectie vie de martiriu, ci si de vivacitare a slujirii.
Lam rugat pe Pirintele si ne istoriseasci, asa cum
doar el stie si o faci., din pirtigia sa duhovniceasci cu
Pirintele Arsenie Boca.
,,Pirintele
Stiniloae s-a mutat de la Sibiu la Bucu-
resti. Eu il cunogteam din auzite, fiindci. Preasfintitul
Nicolae Popovici, inci de cind eram elev de liceu, imi
vorbea despre Sfingia Sa;i mi-a dat si citesc din scrierile
sale. Mai ales celor pe ii eram apropiagi ne di.dea si citim
articole din revista Glndirea. in felul acesra, ne-am apro-
piat mult de pirintele Stiniloae.
$i
Preasfingitul Nicolae
Popovici a fost foarte apropiat de Pirintele Sti.niloae. Au
fost impreuni la studii in Grecia, au fost impreuni la
studii in Germania,
9i
il aprecia foarte mult! Au fost gi
colegi de profesorat la Academia Andreiand din Sibiu,
cum se numea atunci Facultatea de Teologie, incit Prea-
sfingitul Nicolae ne vorbea despre atmosfera academici
de la Sibiu, de cei care erau acolo gi, mai ales, despre
forma noui pe care Mitropolitul Nicolae Balan voia si o
dea vieEii monahale prin ceea ce a inten;ionat si realize-
ze la Mi.nistirea Simbita de Sus, unde s-au inchinoviat,
ca
;i
calugiri, Pi.rintele Arsenie Boca, Pirintele Serafim
Popescu
;i
algii care mai erau acolo
;i
despre care Prea-
sfin;itul Nicolae Popovici ne-a vorbit cite ceva. Cind
Pirintele Sti.niloae a venit la Bucuresti, noi, cei care
eram la Rugul Aprins, l-am sprijinit foarte mult si l-am
f).cut si vini cu noi la R"S"I Aprins.
$i
Pi.rintele Bene-
dict, care era asistent la Catedra de Mistici, a venit si el.
Tot atunci, s-a intimplat ci Pirintele Stiniloae a reusit
si editeze
-
micar ci erau vremuri grele
-
si si tipireasci
primul volum din Filocalie, ceea ce a fost un eveniment
de spiritualitate aparte. Si, ca si poati. fi tipirit, Preasfin-
gitul Nicolae Popovici a plitit inainte valoarea a 100 de
exemplare, pe care le-a luat pentru parohiile din eparhie.
Si, atunci cind a iqit, am vlzut;i desenul acela frumos
d copertii, pe care amvLzut ci l-a ficut Pirintele Arsenie
Boca.
$i,
ca studengi, sigur ci eram curiosi gi noi si. aflim
cine e Pi.rintele Arsenie Boca.
$i
l-am rugat pe Pirintele
Stiniloae si ne spuni cite ceva.
$i
ne-a spus, intr-adevir.
Daa pAni nu vezi cu ochii, nu crezi cAt de frumoase si
de mari sunt lucrurile! Ba s-a inti.mplat ci mai aveam o
colegi, Irina, care era colegi de an cu viitorul mitropolit,
pe atunci studentul Nicolae Corneanu gi care era o buni.
crettini, care cunogtea foarte bine Mini.stirea Simbita
gi pe Pirintele Arsenie gi de la ea am aflat foarte multe
aminunte despre viaga de la Simbita, incAt a crescut gi
in noi dorinta de a merge si vedem cu ochii nogtri mi-
nunet de la Stmbdta. A;a consideram atunci aceasti re-
vigorare a viegii spirituale din jurul Ministirii Simbita,
pe care o aseminam, oarecum, cu cea dela, RugulAprins,
de la Bucuresti, de la Ministirea Antim, dar unde nu
era amploarea si popularitatea pe care le avea viaEa de la
SAmbita. Am hotirit deci si organizim o excursie gi am
ftcut drumul la Simbita la inceputul unei vacange de
vari, cind am mers un grup destul de miri;or, in care
era si Leonida Plimideall, era Dometie Manolache, era
pirintele de mai tirziu Constantin Voicescu qi mai erau
mulEi algii...
$i
mi-a plicut foarte mult la Simbita! Atunci l-am
cunoscut viu si natural pe Pirintele fusenie Boca. Se vor-
beau multe despre Pirintele Arsenie, intre care
;i
faptul
ci nu-i poti ascunde nimic, ci
;tie
tot ce faci.
$i
aveam
un coleg
-
Dumnezeu si-l odihneasci!
-,
Sandu Bucescu.
Era coleg de teologie gi mai tirziu a fost pictor de bise-
rici.
$i
el fuma. Aflind insi ci in ministire la Simbita
nu e bine si fumezi, ci nu-i convine Pirintelui, el, care
fuma, degi n-ag putea spune ci. era un impitimit al tu-
tunului, a hotirit si fumeze numai cu noi, pe ascuns.
$i,
cum stiteam noi intr-un grup, pe o banci, am vizut
de departe ci vine Pi.rintele Arsenie spre noi.
$i
atunci
Sandu Bucescu si-a stins gigara si a aruncat-o. El era un
tip tare glumeg si mucdit si ne spune: Ei, acum sd-l uad
dacd md prinde ca am
fumat!Dar
Pirintele, care era la
o distanti buni. de noi, incALt e exclus si. fi auzit, cind a
ajuns in dreptul nostru
-
nu stiu daci venea anume pen-
tru noi sau trecea intimpli.tor, dar nu era insotit de lume
-,
ne-a zis Ei, de-Acum,
frate
Bucescu, ia sd aedem cit ai
fumat
s u cum aifumat... Cand am auzit, rogi am rimas
deosebit de surpringi, ci. noi tocmai despre asta vorbise-
rim
;i
chiar atunci si ne spuni Pirintele ci a fumat!...
Cu aceasti introducere in relafile dintre noi gi Pirintele,
am fost cu adevirat cucerit de personalitatea SfinEiei Sale.
L-am auzit atunci de multe ori vorbind si am vizut si cit
de mult este iubit de lume, fiindci. mergea lumea puhoi
dupi dAnsul. Iegea din biserici sau de acasi si cum iesea in
lume, cum se ftcea cArd de oameni, care-l insoEeau, incit
era parci. un magnet care atrage in jurul lui tot gi aduni!
Impresionant a fost inci;i faptul ci omul nu triieste
numai cu piine, dar gi cu piine! Si ministirea avea rere-
nuri care trebuiau lucrate. Si atunci aveau fAn cosit, care
trebuia intors si adunat.
$i
Pi.rintele Arsenie zice: Ei, acum
sa ne ducem sd adundm
flnul. $i
cred ci vreo citeva sute
de oameni au pornit dupi dinsul... Am rimas tare impre-
sionat de aceasti putere de atragere a multimii, dar gi de
dragostea pe care poporul o manifesta fa;i de Pirintele!
Am stat de vorbi, sigur, cu Pirintele, care avea,
-o-are-
cum, idee despre fiecare dintre noi.
$tia
ci am venit acolo
de la Bucure;ti, cu atit mai mult cu cit Pirintele Stini-
loae voia si. realizeze o legituri intre grupul de la Antim
;i
grupul de la Simbita.
$i,
cum noi eram de la Antim,
gi Pirintele a fost interesat si ne cunoasci. Cit am srat pe
acolo, aproape in fiecare seari am stat cite pulin de vorbi
cu SfinEia Sa, in grup, toti laolalti.
Asta a fost prima noastri. viziti.la Simbi.ta. A doua
oard. a fost in anul urmitor, cind tot aga, ne-am adunat
in grup mai mare gi ne-am dus la Simbita. imi aminresc
de aceasta, pentru ci acolo l-am reintAlnit, dupi multi.
vreme, pe pirintele Ioan Iovan. El terminase facultatea,
venise la S6.mbita, stitea de vorbi. cu Pirintele Arsenie,
;i
noi, care veniserim de la Bucuresti, eram gizduiEi intr-o
micuti. cabani, un fel de suri, unde am dormit cu togii
pe fhn. Si Pirintele l-a adus gi pe studentul de atunci Ioan
Iovan gi ni l-a prezenrar. Eu m-am bucurat foarte mult,
fiindci Ioan Silviu Iovan, srudentul de atunci, era colegul
meu de liceu, de dinainte de 1940, prietenul meu din
copilS.rie si era botezat de bunica mea. Era din satul de
unde era tata de origine,
;i
bunicii mei erau gard in gard
cu casa parohiali unde locuia pirintele Gavriil Iovan, ra-
til lui Silviu Iovan. Si ne-am bucurat ci ne-am revizut!
Cit am fost cu Ardealul cedat, el a rimas acolo, iar eu am
fost dincoace, astfel ci nu ne-am inti.lnit niciodati. Din
aceasti a doua intilnire, imi amintesc de aceasti clipi,
cAnd Pi.rintele Arsenie nu stia ci sunrem atit de apropiagi
gi aga de bine cunoscuti.
Dintre toti cei care eram atunci la mini.stire, eu am
plecat la Bucuresti mai devreme. Leonida Plimideali si
78 P,i.rintele Arsenie Boca
cu alqii au rimas in continuare acolo si au lucrat la lacul
de la ministire qi au avut timp si. se cunoasci. mai bine si
au stat mai mult de povesti."
,,De
ce afi venit si. mi ciutaEi, PS.rinte?"
De atunci, Pirintele Nicolae s-a vizut in alte citeva
rinduri cu Pi.rintele Arsenie Boca. insi. una dintre expe-
riente e cu totul speciali.
,",{. venit anul 1948, cAnd, in
luna mai, s-au produs o seami de arestiri in studentime
;i
ne-am risipit care incotro. Eu am triit arunci iari.si o
minune: in timp ce togi colegii, cunoscutii si prietenii
mei au fost arestati, eu am avut manifestarea buni.ti.gii
lui Dumnezeu, Care gtia ce avea si. se intimple cu al-
gii... Cind intram in Facultatea de Teologie, Secretarul de
atunci al Faculti.gii, Dumnezeu si-l odihneasci., Pirintele
Nicolae Angelescu, m-a avertizat ci sunt ciutat pentru
arestare de poligie.
$i
mi-a spus: Du-te unde-i uedea cu.
ochii.
$i,
de arunci, a inceput calvarul!Am plecat si intii:
am fost socat, dezorientat, dar mai apoi mi-am revenit si
m-am dus la rude, la Timisoara, cu g6.ndul si trec grani-
ga.
$i
tot stiteam
;i
studiam posibilitatea plecirii clandes-
tine, desigur, pini c6.nd, intr-o zi, cind eram singur in
casi la rudele la care stiteam, am vd.zur in faga ferestrelor
ci se misci. o umbri. Erau niste jaluzele prin care se pu-
tea vedea pulin. Si, c6.nd m-am uitat, Pirintele fusenie
la usa fugarului de la Timisoara! Am fost atAt de socat si
surprins! Ce cauti Pi.rintele Arsenie aici?
I-am deschis, desigur. Era imbri.cat in sutani., in ti-
nuta cilugireasci
9i
mi temeam si nu atragi atentia oa-
menilor prin prezenga lui. Casa in care stiteam era la un
col; de stradi, cu vizibilitate si pe o parte, gi pe cealalti.
$i
de la vecini se vedea... Deci, cind l-am vi.zut,.am des-
chis usa. A venit Pirintele iniuntru. Am rimas surprins
gi apoi l-am intrebat: De ce ati uenit sd rnd cdutayi, Pdrin-
te? Mi-a ri.spuns: Ca sa te duc la mdndstire. Si a inceput
si-mi explice ci. a primit incredintarea episcopului de la
Arad, si. reorganizeze Prislopul.
$i
el s-a gindit si faci
o ministire cu oameni care sunt, oarecum, orientagi in
teologie, cam cum era la Simbita. Oameni cu studii teo-
logice, oameni cu credinti, oameni devotagi.
$i
s-a dus gi
a vorbit cu Leonida Plimideali. Si a acceprat.
$i,
o dati
cu el, si Stelian Manolache. Pe ei doi ii avea deja acolo gi
ei l-au indemnat pe Pirintele si. mi caute
;i
pe mine, s5.
mi aduci.la ministire.
De mine nu stia absolut nimeni! Dar Pirintele Arse-
nie s-a dus acasi.la tatal meu. Sigur, nu era singurul care
stia
-
mai gtia gi cumnatul meu
-
dar nu stia multi lume
despre mine. Si tatil meu, care-l gtia pe Pirintele Arsenie
din istorisirile mele, cAnd l-a vilzut ci. a venit
;i
cum era
ingrijorat de situatia mea;i cum Pirintele i-a vorbit a;a de
fruhros ci. va face o mi.nistire
;i
ci ei garantau oarecum ci.
nu vom fi deranjagi de nimeni
-
ci ista era mirajul
;i
pen-
tru Antonie,
;i
pentru Dometie, ci nu vom fi deranjaEi
de nimeni
-
a fost convins, avAnd oricum inci dinainre
incredere in Pi.rintele, si-i spuni unde mi poate gisi.
$i
Pirintele Arsenie a venit la Timisoara gi m-a gisit acolo.
?-
ln timp ce noi povesteam;i ascultam eu relatirile Pi-
rintelui, au venit rudele mele acasi gi, cind l-au vizut pe
Pirintele acolo, s-au cutremurat! Conventia intre familia
mea;i ei a fost ci ei mi tin acolo ascuns, ca si-mi pregi-
tesc fuga peste granigi, dar cu o conditie: si nu mi stie
nimeni! Si nu stie nimeni unde sunt ascuns. Or acum.
daci
;i
un calugir oarecare a aflat unde sunr, mi-au spus:
De mhine pleci!Nu i-am spus Pirintelui Arsenie faptul
acesta, ci" ei m-au chemat deoparte, in timp ce era Pi.-
rintele la ei, si m-au intrebat cine e si ce cauti aici. Se
temeau ci e al doilea fugar care a venit cu mine si nu
voiau si mai tini. pe cineva. Le-am spus ci nu, nu e fugar
ca mine. Le-am spus de ce a venit, dar mi-au rispuns: O
data cu el, pleci;i tu!Pentru mine, a fost atit de greu! Nu
i-am spus Pi.rintelui situatia in care mi puneau, dar i-am
spus ci la ministire nu mi" duc, pentru ci. eu nu cred in
ceea ce i s-a promis, ci mi poate acoperi si pe mine si pe
algii care ar veni acolo. Ci aceasta este pricina penffu care
nu mi duc la ministire, ci eu voi continua si rimAn fu-
gar sau si plec, daci voi putea. Ne-am despirgit in clipele
acelea. Asta era, nu stiu, pfin 1949, cred, primivara. Nu
mai t i n mi nt e bi ne. . .
Si nu ne-am mai revlzut, apoi, pAni dupi ce au tre-
cut anii de inchisoare."
,,Arestarea
a fost
o adevirati binefacere pentru mine..."
De aici, Pirintele Nicolae Bordasiu continui. sirul
lung si greu al peregrinirilor, cu Securitatea mereu pe
urmele sale.
,,Datoriti. Pirintelui Arsenie
-
isi continui Pirintele
Nicolae istorisirea
-,
am plecat de la Timigoara si am stat
ascuns in pi.rgile oridene, pini. c6.nd, tor cu voia Bunului
Dumnezeu, am ajuns in inchisoare, insi. Fari a fi tri.dat si
Fari a mi prezenta singur, ci a fost un aranjament in asa
fel, incAt nimeni nu mi are pe constiinri si pe nimeni nu
Fost-a om trimis de Durnnezeu
am pe corytiinfi. Am fost arestat prin dezvaluir.ile.unui
prieten, cel mai bun prieten din fragedi copili.rie
-
era
consS.tean cu mine si ajunsese medicul penitenciarului
din Timi;oara
-
care, cu foarte bun5. intenrie, a incercat
si-mi faci buletin, si pot iegi in lume
;i
a ajuns astfel si el,
siracul, in mina celorlalgi. Dar eu nu-i reprosez nicioda-
ti aceasta! DimpotrivLt. Zic ci a fost voia lui Dumnezeu
si mAna lui Dumnezeu a lucrat in asa fel, incA.t eu nu-i
reprosez niciodati nimic! I-am spus
;i
lui
-
ne-am inteles
dupi aceea, pentru ci. el era mustrat de congtiinti, ci eu
am fost capturat de Securitate si, impreuni cu mine, gi
altii care au avut de suferit, dar i-am spus ci nu trebuie
si-l mustre congriinla deloc, fiindci a fost o minunati
inti.mplare, ca si ajung in aceasti srare. Eu ajunsesem,
din punct de vedere nervos, la o asemenea epuizare, incit
mi pindeau multe ispitiri rele."
L-am intrebat pe Pi.rintele Nicolae cum a rezisrar,
vreme de gapte ani, presiunilor prigonitorilor gi statutului
de fugar.
',,Dragul
meu, pentru mine a fost greu, ci. n-aveam
libertate. Pentru cei care mi-au deschis uga, a fost greu,
pentru cd aveau constiinta ci. deschid uga pugciriei pen-
tru ei. Dar nimeni niciodati nu m-a refuzat! Si aici se
arati. eroismul si puterea sufleteasci a rominilor, fiindci
nu toti mi-au fost rude. Ce-ag mai sublinia inci este ero-
ismul copiilor cu care am avut de lucru. Au fost copii,
care erau in clasa I, a II-a primari gi care totqi au
ttiut
si pi"streze secretul in asa fel, incAt, prin copii, nimeni,
niciodati n-a aflat despre existenga mea. Mai degrabi au
aflat unii de la oameni mari, care, din compasiune sau
ca si-mi giseasci inci un sprijin, vorbeau cu algii despre
8l
82 P,ir i nte le Ars e n ie B o ca
mine. Sau au fost intA"mpliri de alti. naturi: bunioari,
stateam rnff-o
Pfimavara
catre soare sl ml-am scos mal-
nile pe fereastri, ca si mi bucur de caldura soarelui, si un
vecin, care era- in podul grajdului
;i
care privea de acolo
inspre casa unde eram eu, avilzut;i a fost socat de faptul
ci se invirt n{te mAini in faga soarelui, dar nu a mers si.
spuni nimi.nui, ci l-a intrebat pe unchiul meu, la care
eram gi.zduit, spunAndu-i ce avizut. Si, atunci, unchiul
nu a avut incotro";i i-a dezvS.luit adevirul, spuni.ndu-i:
De-acum, poli safaci ce urei cu noi... Dar omul a avut atit
de puternici dragostea cre;tini, incit n-a ftcut riu, ci a
ciutat si ajute o persoani aflatd, in situatia aceasta, inc6.r
mi-au devenit ei api.ritori in orice imprejurare, dupi ace-
ea, cit am mai stat in locul acela.
Iar copiii..., ce si mai spun?!A fost, intre altii, intr-o
familie unde am glzduit, un copil, elev de gcoali primari,
din Moldova. CAnd a fost foametea acolo, au fost adusi
mai multi in pi4ile celelalte, si familia aceasta l-a luat si.
pe acest copil, si-l creasci alituri de unul al lor. Eu nu:
puteam si stau in casi cu ei f).ri. si gtie de mine. Ficeam
lectii cu el si cu biiatul gazdei. Dar copilul acesta nicio-
dati n-a povestit la nimeni! Dimpotrivi, veneau pentru
mine cu tot felul de informatii din sat, din lume... Ce
gtiau
;i
ei si-mi spuni.! Pentru mine a fost o bucurie ci ii
simteam atAt de apropiagi
;i
de calzi suflete;te. in timpul
acesta, am avut si eu o preocupare, ci ii ajutam si. igi faci.
lecfile. Ne petreceam timpul in forma aceasta impreuni!
Insi cei
;apte
ani pe care i-am petrecut ca fugar au fost
foarte grei. Foarte grei!Ajungeam uneori atAt de neuroas-
teniat, incA.t mi ispitea gAndul sinuciderii! Dar intotdeau-
na a venit Dumnezeu cu un sprijin oarecare si, in final, cu
arestarea cate a fost o adevi.rati binefacere pentru mine."
Fost-a orn trirnis de Duntnezeu 83
,,Nu
pot si-I mulpmesc destul lui DumneT.rr!..."
Urmeazd. arestarea si procesul. care au loc la Timi-
goara. in cadrul aceluia;i proces, este audiat gi Pirintele
Arsenie Boca, pentru vizita sa flcuti tini.rului Nicolae
Borda;iu, vreme in urmi, la Timisoara. Pugini lume
;tie
ci prima arestare a Pirintelui Arsenie Boca se datoreazi;i
acestui fapt. Una dintre cele mai grave acLLze din dosarul
Pi"rintelui Arsenie, la acea vreme, a fost tocmai aceasti
prietenie cu
fugarul
Nicolae Borda;iu.
Despre aceasti perioadi, a inchisorii, Pirintele Nicolae
Borda;iu vorbqte cu sfiali de cuget si foarte multi discre-
de.
,,Nu
pot si-I mulgumesc destul lui Dumnezeu, pentru
ci totdeauna mi-a dat posibilitatea si stau undeva unde
nu pot spune ci am avut linbte deplini
-
pentru ci. frica
a fost totdeauna impreunS. cu mine
-,
dar unde totqi o
depa;eam, o puteam suporta! Si, cind am ajuns in vremea
in care mi-a fost prea greu si mai suport, atunci a venit
arestarea si am intrat in inchisoare.
$i
vremea aceasta de in-
chisoare a fost precedati intAi de ancheta de la Securitate.
Cum oricine igi poate inchipui, cAnd te ia Securita-
tea la ancheti, te ia de la vremea cAnd ai inceput, gi pAni
unde ai ajuns in momentul in care ai fost prins.
$i
a;a,
au ajuns si le intrebe
;i
pe rudele mele de la Timigoara
cAt am stat la ei, de ce m-au tinut si de ce m-au alungat.
$i
as.tfel au ajuns si afle ci Pirintele Arsenie m-a vizitat
c6.nd eram la Timisoara. Aga s-a inti.mplat cd,, in octom-
brie 1955, Pirintele Arsenie a fost arestat de Securitatea
din Timigoara
;i
adus la ancheti., ca si.-l intrebe ce legi-
turi a avut cu acelt dufman al poporului, care eram eu."
_
.Cum
de era Pirintele Arsenie singur
gi cum de a gtiut acel om si mi duci acolo?!"
De acest episod al condamnirii de laTimigoara se lea-
gi o alti intAmplare minunati cu Pirintele Arsenie Boca.
,,De
la Securitate, cind s-a incheiat ancheta
-
ne spu-
ne Pirintele Nicolae
-,
am fost dus la Penitenciar. Pi.rin-
tele Arsenie era
;i
el arestat si astepta eliberarea, dupi ce
s-a incheiat anchett.
Ca in toate inchisorile, paza era destul de aspri.. Eu,
fiindci nu eram condamnat, ci doar mi indreptam spre
condamnare, eram tinut singur intr-o cameri. Si in fieca-
re inchisoare existi asa-zisul prograrn, in cadrul ciruia toti
deginuEii ies afari. din cameri
-
nu tofi odati, desigur, ci
fiecare pe rind
-,
isi duc vasul cu resturile netrebuitoare
si isi aduc vas cu api. Acestea se produc la anumite ore.
$i,
intr-una din zile, gardianul vine
;i-mi
deschide re-
pede qa si zice: Ia-yi tineta gi te^du la spdktorlEu eram
surprins, ci nu era in program. In plus, fusesem deja cu
tineta gi-am de;ertat-o, am spilat-o si m-am intors. Dar
el iar mi-a zis: Ia-yi tineta repede
;i
te du la spdlatorlin spl-
litor, care era la qapitul unui coridor, in timpul cind era
programul obisnuit, ferestrele erau inchise cu jaluzele, ca
si nu poti vedea nimic. Am luat repede, uimit, rineta,
m-am dus la spalitor, unde, de data aceasta, ferestrele
erau larg deschise! Eu, care imi spilasem rineta, ce si fac?!
M-am uitat pe geam afari...
$i
p. cine am vLzut in cur-
tea de plimbare?! Pe Pirintele Arsenie! Vl putegi inchipui
ce-a fost pentru mine?! Mi-am explicat atunci de ce a
trebuit si vin repede
;i,
dupi ce mi-am satisfrcut aceasri
bucurie, mi-am luat tineta gi eram in continuare uimit...
Fost-a om trimis de Durnnezeu
Nici gardianul nu mi-a zis o vorbi, nimic, ca;i ctim-n-ar
gti nimic! Mi-am fhcut treaba;i m-am dus inapoi."
L-am intrebat pe Pi.rintele Nicblae cum de Pirintele
Arsenie era singur, acolo. Rispunsul Sfingiei Sale a venit
firesc de prompt:
,;Asta
este
;i
marea mea intrebare! Cum
de era Pirintele singur
;i
cum de a
;tiut
acel om si mi
duci acolo?!"
$i,
in continuarea acestei idei, Pirintele Nicolae mai
puncteaz| cAteva aspecte:
,,Stind
acolo, eu aflasem de
Ia colegul meu de celuli., un detinut care i;i avea rolul
lui acolo, cd., dacd. vrei si-i faci bine unui pugciria;, si-l
propui ca martor la proces, ca sil scogi din inchisoare,
si mai schimbe mediul, si se mai deplaseze de aici, de
acolo.
$i
atunci am numit si eu o seami de colegi despre
care gtiam ci sunt inch\i si i-am invocat acolo, spunind
ci am avut o problemi cu ei, cumva, ca si-i fac pe an-
chetatori si-i aduci, si. verifice.
$i
unul din acqtia
-
de
unde a gtiut el celula in care sunt eu inchis nu gtiu!
-,
intr-o zi a venit
;i
a deschis ferestruica din ugi, care se
nume;te vizet6.,;i mi-a vorbit, mi-a spus ci Pirintele Ar-
senie e acolo, ci a venit la ancheti..
$i
am rimas surprins:
de unde
;tia
el unde si mi giseasci? Este o taini pe care
n-am dezlegat-o niciodati! Pireri... sunt. Diferite. Dar
numai Dumnezeu gtie care este reditatea,
;i
aceasta aratl
ci., pini. gi acolo, in mediul acela, exista o formi de ma-
nifestare a credingei
;i
a sentimentelor tale romAnesti sau
de compasiune. inci.t eu, mult m-am bucurat vizindu-l
pe Pirintele Arsenie.
$tiam
ci e inchis, nici nu puteam
exclude si nu fie anchetat, dupi ce a venit la mine, la
Timisoara! N-avea cum si nu fie inchis in penitenciar
-
asta nu mi g6.ndeam
-,
insi, dupi cite gtiu, n-a stat prea
85
mult.
$i
nici n-a avut ce si spuni. Daci ar fi fost si fie
condamnat, ar fi fost poate pentru omisiune de denunt.
Dar a vrut Dumnezeu si se schimbe pufln atmosfera si
n-a fost Pi"rintele condamnat
;i
pentru asta".
,,Aiudul
a fost cu adevirat
o universitate spirituali!"
L-am rugat pe
"Pr.
Nicolae si ne istoriseasci pugin
despre vreme petrecuti. in inchisoare...
,,Dupi
arestare, cred ci am petrecut vreo trei ani
pAni si ajung la Aiud. Tiei din totalul de noui,. Am fost,
intAi, pentru proces, la Oradea. De la Oradea, la
Jilava;
de la
Jilava,
la Constanfa; de la Constanga, din nou la
Jilava,
iar la Oradea;i, la sfArgit, am ajuns
;i
laAiud.
Se spunea despre inchisori ci sunt uniuersitdpi. Aiu-
dul a fost cu adevirat o universitate spirituali! E adevirat
ci.-s foarte greu de dus anii de inchisoare, daci nu ai cre-
din;i. Unii au derapat. Dar este iarisi adevirat cd. eu nu
am trecut prin epoca grea de depersonalizare, cum a fost
Pitegtiul sau Gherla sau Aiudul, mai tirziu. Cind eu am
ajuns, deja trecuse epoca reeducirilor si, pentru aceasta,
nu pot eu si-I mulgumesc Bunului Dumnezeu niciodati
indeajuns, pentru ci" atunci, prin preotul acela de la fa-
cultate, prin secretar, m-a avertizat si am putut fugi.
La Aiud..., iari;i pot si. spun ci. Dumnezeu S-a mi-
lostivit de mine! N-am avut parre de tovarfui de celuli.
imposibili sau riu-voirori sau mai stiu eu cum. Dimpo-
trivi! Pentru mine, a fost o binefacere! N-am prea srar
mult cu intelectuali. Am stat majoritatea timpului cu
oameni cu studii medii sau mai pufin, incit de multe
ori ajungeam si fiu cel mai gcolit dintre.cei cu care erarn.
Fost-a om trirrtis de Durnnezeu
Si, pentru a umple timpul, ag putea spune ci, in'timpul
inchisorii, am fost un mare romancier, un mare poves-
titor... Umpleam timpul oamenilor, ca si. nu se plicti-
seasci, incercind si-i captivez in ascultare.
$i-am
invigat
;i
religie, si francezi, gi istorie si tot ce se putea. La un
moment dat, am ajuns in inchisoare, acolo, la Aiud, cu
un tinir, la vremea cind a fost arestat, ci de-acum anii au
trecut, cu un om in floarea virstei, un cioban de la Ocna
Sibiului pe care, in timpul cAt a stat impreuni. cu mine,
l-am ajutat in asa fel, incit gi eu am invigat de la el, dar el
mai mult de la mine!A invi.gat limba francezi-, matema-
tici, romini, incit a putut si vorbeasci limba francezl.
dupi ce a ie;it de acolo.
$i
a ajuns primar in ora;ul lui
intr-o bucati de vreme.
$i
a infri;it ora;ul siu cu un orag
din Franga
9i
c6.nd a venit in viziti primarul oragului din
Franga, el i-a
Einut
discurs in limba francezl. Da! Aces-
tea sunt minunile
(Jniuersitdpii
Penitenciare care a fost la
Aiud!
$i
mai sunt multe alte intimpliri frumoase..."
Pirintele Nicolae se lasi destul de greu descusutdesprc
perioada petrecuti in inchisoare. Cunosci.ndu-l fagi citre
fagi, igi dai seama firesc de eleganga cu care simte s5. treacd"
peste aceste aspecte. Ceea ce inundi, din fiecare cuv6.nt,
din fiecare gest, tresirire a Pirintelui Nicolae, e seninita-
tea gi profunzimea acelor oameni ai lui Dumnezeu care,
de fiecare datl., facdin suferingi binecuvintare, din fieca-
re intAlnire cu ei inci gi inci o minune a lui Dumnezeu
pistriti pentru noi pentru vremuri de restri;te.
Revederea cu Pirintele Arsenie
A venit si ziua eliberirii. Nicolae Borda;iu lucreazi'
ca muncitor, apoi ca tehnician la Institutul Ioan Canta-
87
cuzino, unde a ftcut parte din colectivul care a preparat
p.tttni intA.ia oari in Rominia gama globulini din sAnge
retro-placentar.
,,Venind
in lumea liberi a Bucuresriului, Bunul
Dumnezeu nu m-a piri.sit si mi-a dat din nou ajutor, isi
continui povestirea Pirintele Nicolae. Dupi cum vi spu-
neam, am intrat si. muncesc la Institutul Cantacuzino,
fiindci aveam studii de farmacie. Dar, penrru ci aveam
tiniclteaua, cum se itce, de coadi
-
faptul ci am fost degi-
nut politic
-
a frcut si fiu incadrar la.munca de jos, dupi
ce in douS.locuri pAni. atunci fusesem rcfuzat. Ajungind
si am, de acum, si un loc de munc5., aveam si o locuin-
gi, am inceput si-mi caut si eu prierenii, pe cei pe care
ii gtiam.
$i
am intilnit familia Mitropolitului Antonie.
Am aflat unde sti dinsul si am ajuns si-l intAlnesc dupi
o vreme, ciutA.nd si-i fac si surpriza prezentei. N-am fh-
cut vestiti inainte venirea mea
-
le-am spus si pirintilor
lui, care mi. cunosteau si care cunosreau toate relatiile
noastre, si nu ii spuni nimic
-
si ne-am intAlnit! Sigur
ci ne-am bucurat mult... El era arunci lucritor la fabrica
de mase plastice gi i-am spus
;i
eu cum am ajuns si unde
am ajuns. Si el zicea: Ne ajutd Dumnezeu... incet, incet!
Mi. rog... De la el am aflat cd, si Pi.rintele Arsenie esre in
Bucure;ti, dar nu mi-a putut spune unde. Mi-a promis
insi ci ii va spune despre prezenra mea. Dar rot atunci
mi-a spus ci, daci vreau si-l vid, si merg la Biserica Bo-
teanu, unde se duce cu regularitate. L-am urmirit atunci,
ca si-l vid.
$i,
intr-adevir, l-am vi.zut intr-o duminici!
Era si Maica Zamfira,Julieta Constantinescu... in prima
duminici, eram destul de emotionat si nu m-am prezen-
tat. Dar, dupi. aceea, mi. rog, era oricum o datorie a mea
Fost-a orrt trirnis de Dumnezeu 89
si fiu eu cel care mi prezint, si stie ei intAi ci am-venit.
Ne-am bucurat mult ci. ne-am revizut! Nu s-a supirat pe
mine fiindci. a ajuns in inchisoare la-Timigoara. A inteles
ci. acesta e mersul anchetei... Si m-a sprijinit mult moral
in timpul acesta, fiindci Pirintele era o personditate pu-
ternici.. Spun
9i
eu ca fratele Bucescu de altidati: inainte
de a gindi,
;tia
ce ai de spus.
Am fost impreuni. multi vreme, p6.ni cind drumu-
rile viegii ii fac pe unii oameni si se duci intr-o parte, iar
pe algii, intr-alta. Pirintele a avut o locuinti unde era mai
greu de accesat, fiindci era urmirit. Si, cum autorititile
comuniste ciutau intotdeauna si faci o alti organizare
si cum
ttiam
ci unii au fost condamnagi din nou pen-
tru reorganizare, pentru uneltire contra ordinii sociale,
ne vedeam mai rar. Si, apoi, a ajuns la Prislop, unde au
ajuns o seami de miicute care au fost colege de facultate
cu mine.
$i
stare;i era Miicuga Drighi;i Ana, care mi-a
fost colegi de facultate. Eu le-am sprijinit mult. Si pe
Maica Mihaela Ghisoiu, si pe Hurducaciu... Nu le mai
sdu acum numele toate... Am sprijinit cAnd a fost pro-
blema cu recuperarea ciminului de bitrA.ni al Ministirii
de la Prislop, unele cunogtinte mi-au adus memoriul
9i
eu l-am fbcut si. ajungi unde trebuie...
$i
in multe alte
lucriri din acestea.
Pirintele, intr-o vreme, a lucrat la Institutul Biblic,
la Ateliere, si lucra la emaili.ri de icoane
;i
de lucruri din
acestea si, cAnd avea nevoie de cite o substangi mai deo-
sebiti, ca si. mai incerce cite ceva, eu eram la Institutul
Cantacuzino, unde aveam chimicale
;i
legituri cu fur-
nizori de chimicale gi l-am ajutat si poati gisi citeodati
ceva reactivi sau mai stiu eu de ce avea nevoie, pini. cAnd
s-a rRutat de tot. Am fost si eu la Prislop, cred, o dati
cit a triit, cAt a fost comunitatea acolo.
$i,
apoi, am im-
bi.trAnit, am obosit... Am fost doar dupi ce a murit si-i
vdd morm6.ntul, si mi rog si. mi sprijine pe mai departe,
fiindci m-a ajutat mult in viagi."
,,R5.bdare. $i
Dumnezea igi va ajuta! "
L-am rugat pe Pirintele Nicolae si ne mai puncteze
cAte ceva din acea perioadi in care se afla in imediata
vecinitate a Pirintelui Arsenie Boca.
,,inainte
de toate,
cind lucra la Institutul Biblic
;i
cAnd eu eram simplu
muncitor si nu prea vedeam drumul viegii
-
continui
Pirintele Nicolae
-,
m-am dus iar la Pirintele Arsenie.
Eu eram oarecum dezorientat. in Institutul acela nu-mi
giseam locul, desi am fost sprijinit foarte mult. Am fost
inclus in echipe de cercetare gtiingifici., incit, la un mo-
ment dat, am fost intr-un colectiv foarte restrA.ns, care a"
sintetizat gama globulini. romAneasci
;i
sAnge retro-pla-
centar. futa a fost o lucrare extraordinari atunci! Dar in
mine tot doringa de a sluji in Biserici stipinea.
$i,
ci.nd ii
spuneam Pirintelui, imi zicea: Rdbdare.
$i
Dumnezeu ipi
ua ajuta!Si, intr-adevLr, a venit momentul in care si pot
intra la teologie, la seminar. Si, cind am fost hirotonit
preot, m-am dus pentru binecuvintare la Pirintele Ar-
senie. imbritigarea plini de cilduri si bucuria de a avea
posibilitatea de a fi slujitor am simtit ci o impi.rtfue;te
cu mine si Pirintele. Cu blagoslovenia Pirintelui Arsenie,
am mers foarte bucuros si cu incredere in slujirea preo-
Eeasci.
Acesta a fost unul din momentele frumoase ale
intilnirilor noasrre.
Fost-a on't. trimis de Durnnezeu 91
Ce si mai spun?... Cind lucra la altarul de laBrserica
Elefterie, gin minte ci il vedeam atit de preocupat si atAt
de dornic si o arate lumii pe Maica Domnului nu aga,
prin ti.ria culorilor, prin ceea ce in mod obisnuit oamenii
vi.d, ci prin striveziul picturii, s-o vadi oamenii pe Maica
Domnului in toati frumusegea si duiogia ei de mami a
intregii lumi!
$i
era atunci nu taciturn, dar era preocupat
;i-l
vedeai cum priveste parci. dincolo de zare, ca si vadi
ceva ce noi nu putem vedea... Cind lucra la aceasti pictu-
ri., era foarte mult preocupat de aceasta.
$i,
daci veneam
cu vreo intrebare, cind ne intilneam cu o ocazie oafecare,
cu delicatege nezicea si revenim cu o alti. ocazie.
$i
il res-
pectam si il stimam
;i
apreciam tot dorul acesta de a fi cel
care diruiegte fieci.ruia ceva din sufletul lui."
De ani buni, Pirintele Nicolae Bordasiu slujqte la
Biserica Sfintul Siluestru dinBucure;ti, fiind numit paroh
aici, dupi mutarea la cele vesnice a Pi.rintelui Constan-
tin Galeriu, in august 2003. Mereu inconjurat de tineri,
indrumS.tor duhovnicesc al unei comunitigi de excepEie,
Pirintele Nicolae covir;qte cu discregia, sinceritatea gi
vigoarea sa pirinteasci. De aceea, intilnirea cu el este mai
mult decit o bucurie. E o binecuvintare.
$i
inci un mod
al lui Dumnezeu de a ne mirturisi ci ne iubegte, cu vre-
me si ftri vreme. Si, mai ales, prin oamenii pe care inci
ii mai lasi intre noi, pentru a vedea staueziul Cerului...
Pr. Serafim Bidili
Ministire a Ca;iel, Cluj
,,P5.rinte
Arsenie,
roagi.-te lui Dumnezeu pentru noi..."
La Pi.rintele Serafim Bidili, la Cigiel, nu poti ajunge
decAt cu ingenunchere de gind gi bucurie. Silfuluiti in
inima unei poienite sihastre din tinurul Clujului, Mi-
nistirea Cigiel despici Cerul cu suplegea unor neincerate
rugi, ce se inalti de aici de ani si ani, rupti cu totul de
iuresul lumii.
Pirintele Serafim vine dinspre Alba, ca descendenti
pimAnteasci. S-a niscur in satul Deal, comuna Cdlnic,
in 1948. Vreme de 20 de ani e inviti.tor la RAmet, pen-
tru ca apoi si se duci la mini.stire
;i
si se inscrie, la in-
demnul Pirintelui Arsenie Boca, la facultatea de teologie.
Este calugirit apoi la Ministirea Izbuc, dupi. care primii
trei ani ii sluje;te lui Dumnezeula li,caqurile sfinte din
Fost-a orn trimis de Duntnezeu
93
preajma Oradiei, pentru ca mai apoi si se sratorniceasci
la Ministirea Cisiel, unde e si in prezent.
Cind am ajuns la Cagiel, ziua srpogora deja inspre
seari. Pirintele Serafim era
-
asa cum il gise;ti mai me-
reu
-
la spovedit. Vecernia era pe sfrrsite, iar maicile se
retrigeau in continui rugiciune. La o vreme, intreaga
obgte a mi.nistirii se orinduia intr-o minunati procesiu-
ne in jurul ministirii, av6.nd in frunte prapori
;i
pe brage
o icoani purtand chipul Pirintelui Arsenie Boca.
Ne-am retras in chilia Pirintelui Serafim si l-am ru-
gat si ne spuni. cite ceva despre Pirintele Arsenie Boca.
Pirintele Arsenie Boca gi durerile oamenilor
Cu glasul plin de emotie si cutremur, Pirintele Sera-
fim i;i incepe istorisirea, cum altfel, decit cu fireasca ru-
giciune:
,,P5.rinte
Arsenie, roagi.-te lui Dumnezeu penrru
noi, c5. ai Duh Sfbnt. Pentru rugi.ciunile Ni.scitoarei de
Dumnezeu si ale tuturor Sfingilor, Amin.
M-a invrednicit Bunul Dumnezeu si il cunosc pe
Pirintelui Arsenie si si. merg de multe ori la Sfintia Sa,
cind picta la Driginescu. Cu ocazia acelor vizite, am
avut si niste discu;ii cu Pi.rintele;
;i
personal, si am auzit
;i
ce discuta in Biserici, cu oamenii".
De ani de zile, in scaunul spovedaniei, in inima Pi-
rintelui.Serafim s-au frAnt multime de dureri si suferinte.
De aceea,
;i
de aceasti dati, ar vteasi ne vorbeasci, pen-
tru inceput, despre cauzele suferingelor oamenilor, asa
cum le-a auzit el de la Pi.rintele Arsenie:
,,Eu
mi gAndesc ci ar fi bine acum si scot in evidengi
un cuvint al P5.rintelui Arsenie despre durerile oamenilor.
Aceste dureri ale oamenilor, Pirintele Arsenie le-o
t l l
clasat in patru: betegugul trupului, vrajba in casi, paguba
in curte si in agoniseali
;i
copiii indriciti, neascultitori,
necredinciosi si desfrinagi. Pirintele cauti si arate prici-
nile acestor patru dureri ale oamenilor.
La betegugul trupului, arati. Pirintele trei pricini
pentru care se imbolnive;te trupul:
1. De otrivuri in lipsa postului; carnea este o otravi
si se mistuie tot cu djutorul unei otrivi, fierea.
2. Din na;tere, pentru ci fie mama, fie tata nu a fost
ueaz cind s-a zimislit copilul.
3. Din desfrAnare, pentru ci trec misura cuveniti
;i
incep si-i doari spatele, spinarea,
;alele,
slibesc nervii,
devin iugi gi neri.bditori. Si aceasta, pentru ci nu si-au
infrinat poftele (puterile).
A doua durere este vraiba in casi, care vine din pi-
catele flcute. Si-aici, la vrajba din casi, arati Pirintele
Arsenie opt feluri de picate:
1. Daci cisitoria s-a inceput cu stengul, adici. cu
desfrAnarea.
2. Daci, sotii tri.iesc in cisitorie nelegitimi. sau fhri
cununie bisericeasci..
3. Din curvii"nemirturisite, flcute inainte sau dupi
cisi.torie. Astfel, au intrat intr-o casi noui cu o pecete
driceasc5. pe trupul si sufletul lor si, pentru ci. nu s-au
mirturisit, acel picat are si le spargi. casa, tocmai pen-
tru ci nu au omorit pe diavolul care este cel care f!,cea
acest lucru.
4. Licomia de avere a unui pirinte care qi-a mi.ritat
fata sau si-a cd.si.torit feciorul, numai ca si obginS. avere.
O asemenea cisitorie nu tine, pentru ci s-a fhcut cu o
lucrare a diavolului.
Fost-a om trirnis de Duntnezeu 95
5. Nepotrivirea de virsti. O diferengi mare de vdrsti
este un picat inaintea lui Dumnezeu, pentru ci este ne-
potrivire; spre exemplu, ce poate face o fati tiniri. in faga
unui om in toati firea?
6. Din negrija de suflet a celor din casi, din negrija
de spovedanie, de Sfrnta impirtiganie gi de rAnduieli-
le Bisericii, care sunt poruncile lui Dumnezeu. Fiindci,
daci nu le pizesc pe acestea, le pi.zesc pe ale diavolului,
;i
astfel nu pot si aibi.linigte.
7. Citnd nu se
line
post. Cei ce se umplu de minie
sunt cei plini de fiere, care se inmulteste in corpul omu-
lui atunci ci.nd manA.nci multi. carne si nu postqte; plini
de mAnie, sar in cap celuilalt.
8. DesfrAnarea sofilor, adici nu respectd. zilele: Mier-
curea, Vinerea, Duminica, si.rbitorile de peste an si pos-
turile intregi. Daci nu gin de r6.nduiali, bate Dumnezeu
nerAnduiala. ca si se faci. rAnduiali.
A treia durere a oamenilor este paguba in curte, pa-
guba in agonisedi
-
iati, pricinile penrru care Dumne-
zeu aduce pedeapsa asupra avutului nostru:
1. Unii din oameni i;i dricuie lucrurile pe care le au,
;i
atunci si nu se mire daci li se implinegte cuvintul spus,
cici di Dumnezeu dupi cuvintul lor.
L. LVCTeAZA rJumlnlca. L)ACA L)UmneZeU nU a lucrat
Duminica, nici gie nu igi este ingiduir s5.lucrezi, si daci
2. Lucreazd, Duminica. Daci Dumnezeu lucrat
vei lucra, vei pierde nu numai ceea ce ai lucrat Duminica,
ci si cgea ce ai lucrat in cursul siptimAnii. Si nu ascultagi
de sfatul niminui cAnd este vorba de cinstirea Duminicii.
Fiecare i;i are socoteala lui, tu ai un suflet. Qaqi
_y?
vgpi
vr9me1;_1_gpri api cu blfet (periolda lui sa-t4r"r).
3. Cel ce se uiti. la agoniseala sa ca la ochii din cap
;i-a
lipit inima de lucruri pieritoare. Dar Dumnezeu a dat
inima nu ca si ti-o impotmolesti cu gunoiul lumii, ci ca si
- !
gi-o indrepgi spre Thtal Cel din Ceruri. Pe El si-L iubim,
de El si ne lipim inima, cici neaseminati este plata pe care
ne-o di Dumnezeu, fagi de cea dati, de lume. De aceea,
nu-gi lipi inima nici de propriii tii copii, cici de vei pitimi
durere in cele iubite peste misuri, cine ta va mingAia?
4. Ai cumpirat din mini rea, din mAni pitimasi,
din mini care a furat sau de la unul care a curvit. De
aceea, inainte de a o a'mesteca cu ale tale, di-i puEini api.
sfintiti., cici picatele trec
;i
asupra pimintului pe care
calci
;i
asupra vitelor.
Cind a fost izgonitAdam din Rai, Dumnezeu a bles-
temat pimintul:
,,Pentru
ci ai ascultat de glasul feme-
ii tale si ai mincat din pomul din care ti-am poruncit
numai din acela sa nu maninci gi ai mAncat dintr-insul,
blestemat si. fie pimintul intru lucrurile tale. intru neca-
zuri vei mi.nca dintr-insul in toate zilele vietii tale. Spini
;i
pllimidi iti va rodi gie
;i
te vei hrini cu iarba pimin-
tului. in sudoarea fegei tale i;i vei m6.nca piinea ta, pini
c6.nd te vei intoarce in pimintul din care e$ti luat; ci
pimAnt e;ti gi in pimdnr te vei inroarce" (Facere
3, 17-
19). Iar femeii i-azis,,Voi inmulti mereu necazurile tale
si suspinul tiu; in dureri vei na;te copiii
;i
birbatul tiu
va fi intoarcerea ta si el te va stipini" (Facere
3, 16). O
greseali a noastri. atdrni asupra intregii averi.
5. Cineva se tine de vriji asupra ta, iar ru nu ai ocro-
tirea lui Dumnezeu asupra ta. Cine lucreazi. cu diavolul
are puteri asupra ta, pentru ci nu ai ocrotirea lui Dum-
nezeu. Ca si nu mai poate lucra duhurile rele, curigq-
te-gi trupul tiu prin posr, fI sfe;tanie, pune-ti o Sfb.nta
Cruce in curte gi roagi-te lui Dumnezeu si te ocroreasci..
Fost-a om trirnis de Dunnezeu
g7
6. in curtea in care srai sau pe pimintul pe crre-l
lucrezi agasi jyriminle, blesteme sau^nedreptate. Si luagi
seama, si. nu tiia;i o brazdi din pimintql
_qgfg
gu_ este
{
vostru, c5.ci aduce m9-1fq. Se poate insi si fie asupra cur-
di tale si alte picate: poate ai cumpirat aceasti curte cu
bani munciti intr-o vreme cind triiai in desfri.nare. De
ace;ti bani, de;i i-ai muncit, nu te vei folosi, cici asupra
lor apasi picatele de cind i-ai muncit si Dumnezeu lasi
sa.te mugte gerpii pe care ii ascunzi pini te vei mirturisi.
7. Apasi blestemele piringilor sau ale altuia asupra
casei tde si asupra ta sau, ce este
;i
mai des, copiii lepi-
d.agi
;i
ingropati ici-colo. Lepi.darea copiilor este un picat
strigitor la cer.
8. Avem picate din tinerete sau mai pe urmi si nu
le-am ispfuit, ci nu-i destul si.le spui sub patrafir, trebuie
si le gi ispa;egti, de buni voie; ci de nu, vine bitaia lui
Dumnezeu asupra ta;i peste tot lucrul miinilor tale.
$i
ultima durere a oamenilor, copiii indricifi, neas-
cultitori, necredinciogi gi desfrAnali. Aici sunt numai
trei mcitive:
1. Piringii nu au p5.zit postul
;i
nu s-au purur infrina
de la poftele trupesti, gi aga au cilcat zilele gi timpurile
neingiduite: Miercurea, Vinerea, Duminica, sirbitorile
de peste an si posturile intregi. Togi copiii care rezulti
sunt neascultitori si indiri.trricj, pentru ci nici piringii
lor nu au ascultat de poruncile lui Dumnezeu de a pLzi
zilele sfinte.
2. Mamele nu s-au pinitpinala curitie deplini;i aga
se nasc copii plini de bube si pot muri.
$i
daci in vremea
aceea tata a mai fost gi beat, se naste un copil care va fi
slibinog fie cu mintea, fie cu trupul, fie cu amindoui.
3.i.r-r v.r9r1re"-4 sarcinii nu te-ai pizit de bi.rbat; de aici
mul;i copii se nasc mor-ti sau mor de tineri sau, daci
tri.iesc, alunqci. in curvie,
Pentru
ci s-a intipirit pecetea
curveasci pe ei inci din pintecele mamei lor.
Se gisesc acestea in Sfrnta Scripturi, cici toate prin
cite trece mama in vremea celor 9 luni de sarcini" fie
bune, fie rele, se intipiresc in copil. CAnd va cregte mare'
toate ii vor ri.siri in'cale.
Roadele curviei piringilor se vi.d ca in oglindi in
. . r I f I t -
comportarea copiilor lor: fetele cu fusta scurte sau, mai
grav, cu buricul gol; biiegii
;i
chiar birbagii cu belciuge
in urechi.
Deci, dupi cum vedem, peste mina intinsi. a milei
lui Dumnezeu se poate da pAni gi cu copita; insi. impo-
triva urgiei mAniei Lui nu se mai poate face nimic.
Ce minunat arat| Pirintele durerile de care se plAng
oamenii
;i
pricinile lor! Omul ajunge si le cunoasci, se
smeregte, se mirturiseste, se ciie;te, face canon gi se ridi-
ci. si pedeapsa!"
",,Schimbi-1i
viaga!"
L-am intrebat pe Pirintele Serafim daci, din experi-
enta sa de duhovnic, regisegte aceste cauze in lumea in
care triim.
,,Da,
dragul meu! Necazurile ii aduc pe oameni la
Dumnezeu. lga se si zice: necazurile rn-au adus la Tine.
$i,
prin aceste necazuri, Domnul vrea ca omul si. i;i vini
in sine, cum gi-o venit in sine fiul risipitor prin necazu-
rile pe care le-a intAmpinat.
$i,
atunci c6.nd are necazuri,
omul vine la Biseric5., se smeregte, igi cunoagte picatele gi
Fost-a orn trimis de Durnnezeu
le mirturisegte, imediat. Daci spovedania e sinceri., qom-
pleti, cu pirere de riu si, mai ales, daci preotul ii aplici
un canon, adici o oprire de la impirti.sanie o perioadi,
si in perioada asta el di dovadi ci. gine de canon
-
adici
merge la biserici, posteste, are un program de rugiciune,
citeste cirgile lui Dumnezeu, inlocuind mass-media, care
este impotriva Bisericii noastre ortodoxe, citegte Sfrnta
ScripturS", face milostenie
-,
atunci Dumnezeu vede ne-
vointa lui... Daci omul face un pas, Dumnezeu face o
mie.
$i
foarte multe cazuri s-au rezolvat printr-o schim-
6are totali. nu numai in viaga sufleteasci a omului, ci gi in
familia lui, in roate.
$i,
tocmai de aceea, Pirintele Arsenie
insisti mult asupra picatelor. De aceea le-a aritat Pilin-
tele picatele oamenilor!
De exemplu, si vi zic un caz concret. A venit o feme-
ie, biata de ea, si zice:
-
Pirinte, eu am alergat la doctori si-ntr-un oras, si-n
celilalt, pentru sinitatea mea.
$i
nu am reqit! Ylzind
treaba asta, am inceput si merg si la biserici.. imi spu-
neau unii: Mdi, mai incearcd;i cu Dumnezeu,
;i
cu sluji-
torii Bisericii, ca uezi cd cu doctorii pi-ai risipit toyi banii;i
n-ai niciun rezuhat!
Si mergea femeia la biserici, spunea cAteva picate,
preorul ii frcea o cruce pe cap
-
cum se practici in unele
locuri, ca si nu pierdem timp mult
-
gi didea dezlegare
la impilti.ganie gi nici atunci n-avea rezultate. Mergea la
alt preot. Se spovedea, ii mai didea si faci
;i
acela nis-
te rugiciuni, si posteasci. Nici atunci nu avea rezultat!
Mergea la altul...
$i
aga, rAnd pe rAnd, a ajuns
;i
aici,
Dumnezeu si fie liudat!
I-am spus:
99
-
Draga mea cregtini, trebuie si spui picatele toa-
te. PS.catul mirturisit este un sarpe care iese din tine.
$i,
dupi ce faci mi.rturisirea completi, sinceri gi cu pirere
de riu, ar trebui si primegti un canon.
-
Pi.rinte, fac! Ci de togi am ascultat...
$i
ea gi-o spus picatele. Am ajutat-o si eu, ci. a;a e bine.
Spuneam: Uite, pdcatul 'dsta l-aificut? Pe asta l-aificut?
Si i-am spus:
-
Si nu te rqinezi! Eu te ajut, ca si fie sterse toate.
$i
femeia a fost sinceri si a mirturisit complet toate
picatele. Si i-am spus:
-
Pentru ci nu esti pe moarte, ar trebui matale si
primegti un canon. Si canonul e pentru un an de zile.
lqa obignuiesc: cA.nd o gi.tat omul de spovedit,
m-asez la masi si scriu canonul.
l. Pirisirea pi.catelor
-
asazicea si Pi.rintele: Schim-
ba-fi uiala! Deci pi.risirea picatelor...
2. Participarea la Sfb.nta Liturghie duminicile
;i
in
sirbitori; ci era pensionari gi putea si i;i permiti. Era si-
ni.toasi cu trupul, nu avea boli care si opreasci de la post.
3. Mincare de post; lunea, miercurea, vinerea, cele
patru posturi pe an.
Si-ntreb:
-
Po;i?
-
Da, Pirinte! N-am eu problemi cu hrana. Stoma-
cul mi-e bun...
4. Si citegti cirgi sfinte. Un pic din Sfrnta Scripturi
-
cAte un capitol din Noul Testament
-,
apoi viata Sfb.n-
tului din fiecare zi, cl-l cinstesti astfel gi gisqti inviEituri
a;a de minunate acolo
;i
te folosesti mult!Afli multe de
acolo, ci SfinEii PirinEi sunt duhovnicii. si povituitorii
Fost-a om trirnis de Durnnezeu 101
care nu ne amagesc, nu ne insali. Ne mustra do"r, ,pr.
indreptare,
;i
ne mingiie gi ne imbiqli.teazi..
5. Si ai un program de rugiciune. Din Psaltire si
cite;ti, ci egti pensionari., apoi rugiciunile din fiecare zi,
Paraclisul, mai zici Tatdl nostru.
Pirintele Arsenie recomanda si zici de zece ori Thtal
nlstot, ca si pogi face fagi la ispite,
;i
si Faci 100 de meta-
nii, pentru sinitatea sufleteasci si trupeasci.. Iar cine nu
poate face 100, Pravila Bisericii Ortodoxe arati ci si se
citeasci. Psalmul 54.
Si un picug de milostenie, ci nu e nimeni chiar atit
de lipsit, incit si nu poati intinde mina cit de cit. Ci
spunea Pirintele Arsenie: Oamenii din Lisa-s pdcato;i, dar
au pdrte bund, cdfac milostenie.
$i
asta-i ajutd...
$i
femeia o plecat cu punctele scrise;i am zis:
-
Si incerci, dupi puterea matale, si le respecgi.
$i
mai vii, din cAnd in cAnd, la spovedanie si, peste un an,
daci gii de canon, dupi puterile matale, primesti
;i
im-
pi.rtisania, ci matale nu ai primit canon pentru picate
pA.ni acum gi nu a fost de efect spovedania pe care ai
flcut-o gi impirtigania pe care ai luat-o. Oarecum puteai
si faci si matale ceva, dar n-ai fbcut, aga ci trebuie o alifie
pentru rani.
$i
asta este canonul! Oprire, un an, gi si te
tii de canon.
Si,.intr-adevir, o trecut timpul, s-o mai spovedit,
dupi un an s-a impirtigit gi
-
Dumnezeu si fie slivit gi
liudat!
-
gi-a primit si sinitatea trupeasci
;i
a
;i
sporit in
triirea Ortodoxiei, in practicarea invititurilor Bisericii
noastre Ortodoxe!
A fost gi un rispuns minunat, pentru ci era pensio-
nari gi voia si-si vlndi apartamentul.
$i
l-o vlndut, de
102 Ptirintele Arsenie Boca
-.
s-o miret toli cu ce pre! mare l-o dar si o cumpi.rat o case
si o rimas
;i
cu bani.
$i,
dupi mult timp, o murir, zicind:
Doamne lisuse Hristos, miluie;te-rnd pe mine, pacatoasa!
Iati ce inseamni si aplici un canon!
Pirintele Arsenie nu didea impi.rtfuania la prima
spovedanie la nimeni. Voia si vadi daci acela are un pi-
cu! de spor, de inaintare in viaga duhovniceasci. Si, deci,
de aceea, unii oameni, in ziua de astizi, se spovedesc gi nu
au rezultate; pentru ci nu e spovedania completi;i pen-
tru ci nici n-o fbcut cit de cit ceva. inteleg si dai impir-
tfuania la omul care e pe moarte, si nu plece din lumea
asta neimpirtd;it. Si pe urmi. faci Liturghii, parastase,
milostenii... Dar daci e si.nitos. trebuie si faci ceva!"
Datoriti Pirintelui Arsenie s-a inscris la teologie
Despre prima intA.lnire cu PirinteleArsenie Boca, Pi.-
rintele Serafim vorbeste cu extrem de multi griji gi bucu-
rie. Oamenii din satul si.u mergeau mereu gi-l ajutau pe
Pirintele Arsenie, pe cAnd era la MinS.stirile Simbita gi
Prislop. Auzind vorbindu-se mereu de bine de Pirintele,
a vrut
;i
el si il cunoasci. Pentru ci, isi aminteste Pirin-
tele Serafim si c5.:
,,LJn
frate de-al mamei mele, cA.nd s-o
dus la Pirintele, i-o zis acesta si nu mai bea vin.
$i,
cAnd
o ajuns acasi gi o pus paharul la guri, aga i-o mirosit, ci
pur gi simplu nu i-o mai trebuit. Era cinstit si respectat ca
un Sfh.nt Pirintele de oamenii din satul nostru!"
Si fi avut undeva spre 30 de ani Pirintele Serafim
cind a plecat spre Pirintele Arsenie...
,,Pot si. zic cl. din cigi oameni ai lui Dumnezeu am
cunoscut, unul mai plin de Duh Sfrnt nu am inti.lnit.
Prima dati. l-am intilnit pe Pirintele Arsenie la Drigi-
nescu;i m-a impresionat, ci atunci cind mi-o venil-mie
rindul, mi-o spus in fagi pi.catele. Eu nici n-am realizat!
Era ceva trecut pentru mine... Ce mi-a zis Pi.rintele era
trecut de mult.
$i,
dupi aceea, mi-a zis si fac teologia.
$i
pe mine m-o blocat ceva; nu m-am supi.rat de pi.catele
pe care mi le-a zis, pentru c5. Sfingia Sa a fost un om care
mi-a aritat ceea ce eu uitasem despre cine sunt eu, despre
ce hram port. Dar d doilea lucru pe care mi l-a spus, si
care m-a dat peste ca;p, a fost sfatul ca eu si fac teologia.
Nu-mi trecuse prin cap treaba asta!
imi amintesc ci fa;a ii stralucea de nu te puteai uita
la dAnsul!lqa radia faga de lumini! Era indumnezeit.
Am plecat derutat de la Pirintele din cauza sfatului
si urmez teologia.
$i
mi s-a spus de citre alEii, cAnd am iqit din biserici:
-
Mei, daci nu egti mulfumit, du-te inapoi!
$i
spune-i...
Eu nu puteam si accept treaba asta cu teologia. Ie-
sisem din biserici. vreo zece metri, cam pAni la poarti,
dar m-am gAndit c5., dacd. mi s-o spus si mi. duc inapoi,
ar fi.bine si merg. Deschid qa de la biserici si Pirinte-
le, care era cu un cap mai mare decit togi, m-o vizut.
Eu m-am uitat la Pirintele gi-n gandul meu mi-am zis:
Parintele mie mi-o zis! Sunt atAlia oameni care afteaPtd,
trebuie sa arn bunul simy;i sd nu mai am pretenlii...
$i
am
inchis-o gi am plecat. Dar, cind eram iar la poarti, aud
qa deschizAndu-se. Cind colo, cine era? Pirintele o lisat
toil oamenii in Biserici
;i
a venit la mine, si mi limu-
reasci., si-gi susflni. punctul de vedere. Pirintele a venit
si-mi mai puni inci n\te cuvinte in mintea mea, ca si
mi ajute si ingeleg, si accept ideea. imi spunea si merg
la mi.nistire, si fac teologia.
$i
eu i-am spus ci nu se prea
potriveste asta cu planurile mele... Dar Pirintele avea un
dar maie: cunogtea ce gindegti, gtia rrecutul, viitorul. Te
citea si ii stralucea faEa, de nu te puteai uita la el!
in gindul meu am zis: Nu mi-am strAns bani
5i
tebu-
ie bani sa
fac
o
;coala.
Pirintele mi-a spus:
-
Mi, tu igi pui problema ci n-ai bani? Are mama ta!
Mi-a spus asta frri. si gtie de la mine ci tatil a fost
miner si a trecut la cele vesnice si mama mea a avut pen-
sie, deci mi putea intre;ine, pentru ci fratele meu era
cisitorit;i surorile mele erau la ministire. Deci, marna,
din pensie mi putea tine. La acest cuv6.nt al Pirintelui
ci mi poate ajuta mama mea, m-am opus a doua oari,
spunind ci nu sunt in stare si invig limbi striine.
Pi.rintele imi rispunde si la aceasti impotrivire a mea:
-
Ce, acum iti pui problema ci tu nu poti inviga
limbi striine? Iaca, invegi!
Eu m-am impotrivit si a treia oari, spunAnd ci nu
sunt aga de;tept. ..
Pi,rintele strigi la mine:
-
Mi, tu n-auzi ci trebuie si pleci de acolo?
Nu prea l-am ascultat eu pe Pirintele. Mergeam pe la
dinsul
;i
de fiecare dati imi zicea:
-
Mi, de ce vii la mine, daci tu nu asculEi? Si te
duci la mini.stire! Mi, acum te duci la Pirintele Cleopa
gi spui: Pdrintele Arsenie Boca m-a timis la Sfnyia ta sd
ma primiyi la mdndstire.
Cu inti.rziere mare am ftcut ce o zis Pirintele, si merg
la ministire. Dupi 8 ani! De aceeazic: eu nu l-am ascultat!
Deci, cu toati impotrivirea mea, s-a implinit cuvAn-
tul Pirintelui Arsenie. Eram la hram la Afteia, cind a
Fost-a om trimis de Dumnezeu
venit inalrul Andrei, de sirbitoarea Sfngii impdrditCon-
stantin;i Elena si mi-a zis:
-
Frate Nicolae, ag vrea si te sfirigesc diacon la hram.
Cu ingiduinga lui Dumnezeu am primit diaconia
si la citeva luni preoEia
;i
am fhcut teologia, cum a zis
Plrintele. Astfel, am fost sprijinit de rugiciunile Pirin-
telui Arsenie. in primul rind de harul lui Dumnezeu, al
Maicii Domnului, de ocrotirea ingerilor;i a sfingilor, dar
poviguit de Pirintele Arsenie..."
,,Pirintele
era urmS.rit
de Securitate pretutindeni"
L-am rugat pe Pirintele Serafim si ne spuni citeva
dintre int6.mplS.rile sau cuvintele memorabile triite sau
auzite in preajma Pirintelui Arsenie.
Cind am fost la Driginescu, unde picta Pirintele,
dinsul a stat de vorbi cu fiecare, deci, a stat de vorbi;i
cu mine. L-am intrebat:
-
Pirinte, pe ce si pun accent? Pe Psaltire, pe acatiste,
pe Doamne lisuse.. ., pe cirgi sfinte?... Cam asta e rindu-
iala mea de rugi.ciune.
Pirintele a zis:
-
Mi, dar cine ti-a spus si faci asta? Zi rugiciunea
minEii gi Tatal nostru,la care te poli gindi toatl.zhn.
Apoi am plecat in Gara de Nord, ca si venim acasi,
gi deodati mama meazice:
-
Mii, Pirintele o urcat in trenul nostru, in vago-
nul celi.lalt.
Si, trecind prin vagon, am ajuns la el.
$i
ata eram
de bucuros! Era Pi.rintele Arsenie, pe scaun, gi oameni
105
civili, ac_olo. Erau securigti multi, care il urmi.reau.
$i
era
un oarecare tani.r care gi-a pus un pardesiu in cuier, chiar
la geam, lAngi Pirintele.
$i
eu, asa, bucuros, mi-am zis:
Acum o sd am timp sa uorbesc cu Parintele!Dar n-am pu-
tut si vorbesc niciun cuvint. Parci mi oprea o putere, o
forgi, nevLzuti;i absolut nimic n-am putut si spun! Dar
mi-am adus aminte de Pirintele care mi-o zis de rugi-
ciunea mingii
;i
de Thtdl nosnu,la care si mi gindesc.
$i
am inceput si pun in practici rugiciunea Tatal nostru.
$i
cind am gitat rugiciunea, zicind in gind
-
poare m-a
ajutat gi Pirintele, cu darul pe careJ avea
-,
Pirintele s-o
intors cu capul gi o incuviinEat. Si-atunci am realizat cd.
Pirintele are darul clarviziunii
;i;tie.
Mai mergem un picu1, si Pirintele incepe si puni.
mina, de sus pini jos, pe pardesiul care era agilat lingi
el. Cind o terminat Pirintele de pus, dupi cAteva mi-
nute, o incetinit trenul, gi omul si-o luat pardesiul, ci o
trebuit si coboare.
$i
radia de bucurie cind l-o luat pe el,
ci, uite, l-o binecuvintat Pirintele, o pus mAna pe e1...
Omul o coborit, noi am mers mai departe.
$i
am reaJizat
ci., intr-adevit Pirintele era urmirit de Securitate pretu-
tindeni, dar chiar
;i
atunci putea, cu darul care era peste
el, si ajute;i si-l facd.pe om bucuros gi si-l foloseasci.
,,Mi,
di-mi un pic de timAie..."
Un cuvint interesant pe care mi l-a zis Pirintele fu-
senie si pe care poate ci.ar fi bine si-l zic, pentru ci sfatu-
rile SfinEilor se adreseazi tuturor oamenilor, iar Pirintele
e un Sfhnt! Eu il consider Sfrnt! Zice ciltre mine:
-
Mi, ori vrei, ori nu vrei, Dumnezeu e cu tine!
Fost-a om trirnis de Durnnezeu r07
$i
au trecut foarte mulgi ani, in care eu am uitar de
cuvintul acesta al Pirintelui.
$i
maica mea
-
Doamne,
odihne;te-o!
-,
intr-o buni zi, imi spirne:
-
Mii, copile, ce curaj ti-o dat
Eie
Pirintele! Ce ni-
dejde
Ei-o
dat gie Pirintele cind gi-o zis cL: Ori urei, ori nu
urei, Dumnezeu e cu tine!
Asta a fost un cuvint de incurajare, de imbi.rbitare,
dar care e pentru tofi oamenii! Ci cuvintele lui Dumne-
zeu gi ale Sfingilor sunt valabile pentru toati lumea, nu
numai pentru mine sau pentru un om.
$i
cum interpretez eu prima parte: Dacd urei, Dum'
nezeu e cu tine. Vrei si mergi la Biserici? Iati, e deschisi
Biserica, pogi si mergi. Nu gi-e teami. ci pogi fi pedepsit
sau persecutat. Vrei si te spovedegti? Sunt preogi. Vrei si
postegti? Iati, pogi si mininci mincare vegetariani, poEi
si postegti. Vrei si faci o milostenie? Nimeni nu-i atit
de sirac, si nu poati oferi un zimbet sau un cuvint sau
o rugiciune pentru cineva, ci
;i
aia e milostenie. Vrei
si faci o excursie, un pelerinaj la vreo mi.ni.stire? Iati.,
Dumnezeu e cu tine! Deci la orice lucru, Dumnezeu e cu
tine. Ci zicea Pirintele Arsenie cL. Dumnezeu iube;te pe
cel mai mare phcdtus mai muh dtcht iube;te cel mai mare
Sfdnt pe Dumnezeu. Dragostea lui Dumnezeu depigegte
dragostea noastri!
$i
acum, gi partea cealalti. Nu vrei si la;i curvugagu-
rile? Nu le lisa, dar nici nu te mira dacd.vezi ci egti tati gi
plitegti pensie alimentari. Iati, pentru o plicere scurti,
Dumnezeu e cu tine, ci te pedepse;te aici. Nu vrei si laqi
carnea? Ci sunt oameni care nu pot trii ftri carne nici in
Vinerea Mare... Pii, Dumnezeu ingiduie ca grisimea si
se depuni, caroseria si nu mai meargi bine
;i
un medic
igi va zicg: Matale ai ni;te rezubate dezastruoase! Daca urei
-sd
nu mergx k Ala mulyi, trebuie sa respecyi releta: pdine
prajitd, ceni, cutAre, cutAre, cutare.Iati, Dumnezeu e cu
tine! Nu vrei si la;i tigara? Ci. sunt oameni care zic: Pd-
rinte, dintre toate pdcatele, numai yigara n-o pot ksa!
Ei, nu! Nu vrei si o lagi! Ci a;a
Ei
s-o invi.lat singele
cu nicotina gi nu vrei. Pii, te duci la medic gi afli ci nu
merge bine cu ciile respiratorii.
$i
medicul zice: Pai,
/
la
horn, dacd se depune, se astupd. Matale yi-ar mai trebui la
sicriu patru cuie, la matale patru cartufe dE pigdri
;i,
gata,
sunt infundate cu totul!
Vrei si mergi la iia mulgi? Dumnezeu e cu tine! Nu
vrei si te smeregti, si-gi spovedegti picatele? Ci. Thonul
milostivirii lui Dumnezeu este Thina Spovedaniei. Nu
vrei si te smeregti? Te spovedesti la medicul psihiatru sau
la psiholog, ci a;a-i mai nou, in ziua de azi. Dar dezlegare
de picate n-ai. Iati.! Nu vrei si postegti? Di Dumnezeu
vremurile astea in care am ajuns noi, cu lipsuri, cu neca-
zuri,
;i
poste;ti vrAnd-nevrAnd.
intr-o vreme, la pomelnic, ll pomeneam
;i
pe Parin-
tele Arsenie luptdtorul, ci. nu era trecut la ceilal;i.
$i
apoi,
eu, cu toati evlavia asta a mea, arn uitat si-l mai trec si au
fost ani intregi in care nu l-am mai pomenit. O inceput
apoi peste mine nigte boli, niste ispite
;i
nu mai ieseam
din ele.
Si, intr-o noapte, l-am visat pe Pirintele Arsenie
care zice:
-
Mi, di-mi un pic de timiie.
Nu cred in vise! Ci Pirintele Cleopa a si scris o carre
Despre uise si uedenii...
$i
chiar daci-s adevirate, nu tre-
buie si ne lui.m dupi ele, ca si nu cidem in ingelare. Dar
eu totqi am interpretat, cu mintea mea, ci uite, eu.
Lem
lasat pe Pdrintele Arsenie!$i timiia e rugiciune...
$i
am
inceput si mi rog iari la Pirintele Arsenie si mi ajute,
a;a picitos cum eram.
,,M5.,
mi duc si vorbesc cu sfinEii"
Pirintele Arsenie stitea de vorbi cu oamenii si zicea:
,,Mi,
mi duc si vorbesc cu sfindi". Iati cine a fost Pi-
rintele Arsenie: un om care a vorbit nu numai pentru un
om, ci pentru toati omenirea, ci a vorbit tot de la Dum-
nezeu, pe care-L avea in inimi si care-i stipinea mintea
;i
viaga.
Pirintele Arsenie nu era aspru cu oamenii, ci cu pi-
catele! Cu picatele! Chiar si mie mi-o zis in faEi picatele,
dar prin asta m-o frcut si realizez intr-o clipi ceea ce nu
realizasem o viati. Deci Pirintele ura picatele, nu pe om.
Pe om il iubea foarte mult!
.
,Peni
aici am fost cu tine!"
Dupi cum stiti, zilnic merg oameni din toati
lara
gi din toati lumea la morm6.ntul Pirintelui Arsenie.
$i
le este de folos. Mulgi mi-au zis ce bine le-a fost la mor-
mint.
$i
chiar gi eu, de exemplu, am avut o astfel de
experiengi, cind a trebuit si fac o conferingi despre Pi-
rintele Arsenie. Am trecut pe la mormint gi dupi aceea
am plecat la Deva, unde era conferinta. Si, ci.nd am venit
de la conferinti, am venit cu trenul pini in Dej, din Dej
cu un taxi gi, cAnd am intrat pe poarta mini.stirii, a;a,
inapoi, la intoarcere, am auzit la ureche: Pind aici amfost
cu tine!Dar chiar am simtit ocrotirea Pirintelui!
Mi-au flcut cadou oamenii o icoani cu Pirintele Ar-
senie. Eri chiar il consider Sfhnt; si mi ierte Dumnezeu,
daci mi gribesc. La vremea potriviti. va veni gi canoni-
zarea, deci cred ci nu e o gregeali daci. noi il simgim gi il
cinstim ca pe un Sfbnt.
,,Regret
toati viaga
ci. nu am indriznit.si il vid pe Pirintele Arsenie"
Stiti, cred, ci la inceput, la Ministirea Simbita, au
fost trei preogi: Pirintele Arsenie, Pirintele Serafim Po-
pescu;i un anume Pirinte Mihail.
$i,
acestui Pirinte Mi-
hail, Pirintele Arsenie i-a spus:
-
Si-gi cumperi o casi;i si o iei cu tine pe desfrinata
Maria, si lucrezi la sufletul ei, ca si vini acolo, unde, in
harul lui Dumnezeu, mergem gi noi.
$i
deci Pi.rintele acesta, Mihail, era intr-un si.tuc,
Rod, dintre
Jina
gi Poiana Sibiului. Si-a cumpirat acolo o
cisu;i gi a adus-o pe Maria desfrinata in ea. Apoi, Pirin-
tele a inceput si. fie tot mai ciutat de piringii si credin-
cio;ii din satul nostru, dar si din alte sate. insi Pi.rintele
nu voia nicicum si plece de acolo, nu mergea niciieri. O
venit frate-si.u, care era trimis de neamuri, s5.-l cheme:
-
Si mergi, si te vadi.
Zicea:
-
Nu merg!Numai mort!
-Nu
uebuie si mergi... Te luim cu ma;ina din curte
gi indati ajungi acasi.
-
Numai cu prapori mi. duce de aici!
$i
n-o mers Pirintele. Deci Pirintele o stat acolo, in
cisuli. Din dragoste gi din respect pentru Pirintele Mi-
Fost-a om trimis de Durnnezeu lll
hail, care era de talia Pirintelui Arsenie, am mers
;i-Eu,
cu mama- Doamne, odihnegte-o!-, si cu dgi credinciogi
si.-l vedem pe Pirintele Mihail. Ba uneori mergeam gi
singur. Am mers gi singur!
Dupi ci;iva ani, aceasti Marie a ajuns la aga sfinge-
nie, ci mama mea i-a dus dimente, gi ea a zis:
-
Doamne, dar Dumnezeu te-a trimis pe matale, si
aduci toate. Uite,
9i
asta, gi dta. Dar de unde ai gtiut tu?
Ea avea evlavie la Sftntul Nicolae gi, din lacrimi, pe
podea, avlzutmama mea chipul Sfrntului Ierarh Nicolae.
Si, dupi ce a murit Maria aceasta, Pirintele s-a dus
cu nigte femei gi le-a ariltat:
-
Uite, aici este mir.
Si, intr-adevir, mir o iegit din mormintul ei! Dintr-o
desfrinati.
lqa era Pirintele acesta, Mihail, cd., daci. te duceai la
dAnsul pentru cuvAnt de folos, nu deschidea uga imediat.
$i
eu, cum e felul meu mai indrizneg, ziceam:
-
Pirinte, am mers cinci ore pe jos!
-'lasi,
mii, si nu fim tot cu graba... Si ne mai
9i
rugim!
$i
Pirintele se ruga pentru cei care veneau
;i
abia
dupi aceea le deschidea geamul sau uga.
$i,
daci aveam
nigte cartofi sau pAine gi mergeam si i le ducem, zicea:
-
Nu primesc, ci am. Acum dagi la si.raci.
lqa viagi de ascet a dus Pirintele acesta, Mihail!
Odati, s-a intimplat si merg gi singur la Pirintele
Mihail.
$i
cind dau si plec din curre, imi spune:
-
Vrei si stai de vorbi cu Pirintele Arsenie Boca?
$i
eu
-
prostul de mine! Prost de miliarde de ori!
-,
am zis:
-
Ba nu!
ll2 P,irintele Arsenie Boca
Regret toati viafa ci. nu am indriznit si il vid pe Pi-
-rintele
Arsenie atunci! Cit triiesc eu regret refuzul ofertei
pe care mi-a fh.cut-o Pirintele Mihail! Dacl. ziceam Da,
ar fi zis: No, haide cu mine. VL dagi seama ce prostie am
fhcut?!,Asta-s eu...
Dinspre Ci;iel, lumea se vede mai buni, mai frumoa-
si, mai luminoasi... Am plecat tdrziu in noapte de aici,
in binecuvintarea vizuti a Pd.rintelui Serafim gi in linigtea
ticuti, de o sfingenie mistuitoare, a binecuvintirii Pirin-
telui Arsenie. inci un mirturisitor al minunilor Pi.rintelui
Arsenie. Si inci o nidejde de rugitor citre Pirintele...
Maica Glicheria Curtean
Ocna Sibiului, Sibiu
Pirintele Arsenie Boca
gi intilnirea care i-a schimbat viafa
Maica Glicheria locuieste, impreuni cu ucenicaAde-
la, in.Ocna Sibiului. itttr-o cisugi retrasi. de iuresul unei
lumi in care nu i;i gisegte nicicum locul. De zeci de ani,
de cind mAna lungi a comunismului a alungat-o din
mi.nistirea Bistriga, dupl22 de ani de viagi monahali, la
indemnul Pirintelui Arsenie Boca a ales si iqi poarte cu
sine calugi.ria, retrasi de lume, in imediata vecinitate a
bisericuEei din locditate.
Acum, maica Glicheria are aproape 90 de ani gi un
neostoit tezaur de amintiri. Cindva, pe aceste meleaguri,
l-a intA.lnit pentru prima oari. pe Pirintele Arsenie. Lui
ii datoreazi,, de altfel, si intrarea in monahism, la foarte
pulini vreme dupi aceasti minunati intAlnire.
ll4 P,irintele Arsenie Boca
S-a niscut pe 19 iLLlie 1925, aici, in Ocna Sibiului,
-dintr-o
Frumoasi familie cu zece copii. Maria Curtean,
pe numele de fati, inci din fragedi pruncie se
;tie
in
biserici, alituri de ai sii gi de pirintele Rosca, parohul de
atunci. Mai apoi, pirintelui paroh i se va adiuga un alt
mirturisitor al lui Hristos, pi.rintele Miron Mihi.ilescu,
de vrednici amintire gi pomenire.
De micd, in biserica satului
De ministirea Simbita gi de Pirintele Arsenie Boca
Maica Glicheria avea si afle intii din istorisirile celor
din Ocna.
,,Mama
Pirintelui Ioan Ici, cu care eram rudi, locu-
iainLazaret5, in Sibiu. Ea mi-a spus: Eu, cind arn urut
sd ma tmpdrta;esc, tn Postul Pa;tilor, k Parintele Arsenie
BocA, Am udzut pe lisus in Sftntul Potir. A;a a zis mama
Pirintelui Ici.
$i
a continuat: Gata!Md duc acum acasd
/
o duc pe
fata
cea mai mare la mdndstire. O dus-o la Mi-
nistirea Bistriga de VAlcea. Si eu am intrebat: Dar cum?
Te pogi duce doar a;a, k rndndstire? Ce trebuie sd ai?Pentru
c5.;i eu voiam si intru in mlni.stire. Ea mi-a rispuns: Sl
ai material de rochie"lungd, neagrd, chrpd neagra,
Prosoape,
papuci... Ca, apoi, k mandstire, dacd are ob;tea, c,knd te
tmbracd de te
face
sord sau maica, iyi d^d restul. Mi-a dat
ceva materiale, de le-am pus la Sfhntul Altar, acolo, sub
icoanele lui Iisus, a Maicii Domnului, la Sfintul Ioan,
la SfAntul Nicolae.
$i,
atunci, ea, dacl o zis asa, eu am
intrebat:
$i
chiar pot sd ma duc?Iar ea mi-a spus: Da, poti!
Dar du-te tntli, dr uezi. incearcd."
5
Cartier aI Sibiului.
Fost-a on-t trirnis de Dumnezeu ll5
Gindul slujirii depline, in monahism, a tinereiMa-
ria incepea si se contureze ca o lume de vis, in care si se
apropie tot mai mult de Hristos, de8iserica Sa.
Yizind dragostea sa pentru Biserici, Pi.rintele Rogca
ii incredingeazi. diferite ascultiri. Una dintre ele era
9i
aceea de a quta la treburile necesare gridinigei de care se
ocupa Pirintele, impreuni cu citeva credincioase si de a
avea gryi., duminici dimineagi, de fetele de la gcoali., cu
care venea impreuni la biserici.
,,Eram
cam prin clasa
a
;aptea,
aveam vreo 14 ani, ne spune Maica Glicheria.
Mergeam la biserici. Ficeam gimnastici. duminica dimi-
neala, iar apoi veneam cu rindul la biserici: fetele, pe o
parte, biiegii, pe alti parte, citre altar,
9i
pe urmi toati
lumea. A9a era aici, in Ocna, unde avea fiecare strana lui.
Iar eu trebuia si am griji de rindul fetelor, ca nu cumva
si plece vreuna din ele si si nu mai vini la biserici."
Dupi o vreme, la biserici, alituri de Pirintele Rog-
ca, igi incepe slujirea un ,,pirinte
nou", venit aici
,,ca
si
il cunoasci oamenii
9i
ca si ri.mini preot in sat", dupi
cum. ne spune Maica; Ocna Sibiului avAnd, pe atunci,
trei parohii, dintre care una vacanti. Acum il intAlnq-
te, pentru prima oari, pe Pirintele Miron Mihiilescu.
Maica Glicheria isi amintegte de fiecare dati cu multi
bucurie de acel episod.
,,in ac." duminici, aici, in colg,
lAngi cimiru;i, cAnd am venit de la;coali, ca si intru in
biserici, il vid pe Pirintele Ro;ca, pirintele cel bitrAn,
imprerrni cu Pirintele Mihiilescu. Sirut mina pirintelui
Rogca, apoi o sirut pe cea a pirintelui Mihiilescu, dar
pi.rintele Ro;ca zice indati:
-
Asta-i fata noastri! Mami-sa ne face piine gi bobo-
log gi lapte. Ea ni le di pe gratis. Thti-siu ne lucri locurile
qi ne aduce lemne din pidure pe gratis.
Atunci, Pirintele Mihiilescu a stat si se uite, si mi
-
cunoas& bi ne. . . "
Din aceasti inti.lnire se va infiripa apoi o frumoasi
conlucrare cu Pirintele Miron Mihiilescu.
,,Odati
-
igi
continui Maica Glicheria povestirea
-,
mergeam la sora
mea mai mare
;i
pe stradi m-am intilnit cu pirintele
Mihi.ilescu. Zice citre mine: Cind te duci acasd, in-
treabd-i pe mamd-ta
;i
pe tatd-tdu daca nu te lasd sd aii
sd stai k noi, plnd nC gisim o seruitoare. Eu m-am dus
acasi;i am zis mamei ce mi-a spus Pirinrele Mihi.ilescu.
$i
mi-a zis mama: Eu te kt dmga mamii, dar du-te
;i-l
intreabd
$
pe tatd-tdu. M-am dus la tata.Tataflcea litura
la porci intr-o gileati, in curre. Te duci
-
a zis tata
-,
dar
fird
bani, pLnd i;i gdseste o seruitoAre."
Astfel, vreme de opt ani
-
de la 14 pinlla22 de ani,
pini cind s-a dus la ministire, Maica Glicheria va fi par-
re din familia Pirintelui Miron Mihiilescu.
Vedenia Pirintelui Arsenie
Pentru Ocna Sibiului gi pentru comunirarea parohi-
ali adunati in jurul Plrintelui Miron Mihiilescu insi, va
rimine mereu vie in inimile credincio;ilor slrbitoarea
aceea de demult in care, in bisericuga lor, a venit Pirintele
Arsenie Boca. Si fi fost prin anii 1943-1944...
,,Pirintele Arsenie, cind o fost aici
-
isi amintegre cu
sfioasi. emofie Maica Glicheria
-,
s-o adunat lume multi.
Pirintele Mihiilescu se gria cu Pirintele Arsenie inci de
la facultate, de la Sibiu. Eu indati. am spus cd, gata, vreau
si eu si vorbesc cu dinsul. Si fac cumva si. pot vorbi...
Dimineaga, o venit in bucitirie Pirintele si se spele la
Fost-a orn trimis de Dumnezeu t 17
chiuveti, pe fagi, pe mAini. Atunci i-am spus ci vgqau si
merg la mI.nistire.
Pirintele Arsenie m-o intrebac
-
Da, mi? Dar piringii vor si te lase?
Eu imediat i-am zis:
-
Da, P5.rinte!
$i
el mi-a zis:
-
Apoi, mai vii pe la SAmbi.ta si mai stim de vorbi.
Bine?"
Pirintele Arsenie a innoptat, dupi. ore in gir de spo-
vedanie, in casa parohiali. Doamna preoteasi
-
igi amin-
tegte Maica
-
ii diduse de griji si. ii pregiteasci patul
Pi.rintelui, si ii puni cele mai frumoase agternuturi
;i
perna cea mai moale... A doua zi dimineaEi, intrind in
cameri., tinira Maria descoperi cu uimire ci a;ternutul
Pirintelui era intocmai cum il lisase... Pirintele Arsenie
petrecuse inci o noapte in rugiciune.
Ocnenii de aici mai povestesc o intA.mplare cu totul
cutremuri.toare legati de acele momente in care Pirin-
tele Arsenie a ajuns in bisericuga lor. La slujba de sim-
biti seari, Pirintele Arsenie, imbricat intr-o reverendi.
albi gi incins cu o curea lati, igi incepe cuvintul cu Iubigi
credincio;i, dupi care urmeazl. o pauzi. nefireasc5... . Cu
ochii sii de un inconfundabil albastru afintili spre cer,
Pirintele nu mai putea rosti nici un cuvint. A adormit
Pdrinlele, se auzi glasul unei bitrine ceva mai din spate.
Nu, nu! Are o uiziune..., gopti cu emogie altcineva. Linis-
tea e stripunsi insi, in mugenia ei indefiniti, de glasul de
clopot al Pi.rintelui Arsenie:
-
IubiEi fii duhovnice$ti, meine vi voi spune ce am
vizut acum.
I 18 P,irintele Arsenie Boca
Duminici dimineata, lume de pe lume la biserica
,
din Ocna! Vestea vedeniei Pirintelui fhcuse inconjurul
satului, ba chiar se rispindise ca fulgerul gi dincolo de el.
Mul;ime de oameni, cu mic cu mare, se adunasera la bi-
serici. De la Sibiu veniseri special miligieni gi ciuili, aler-
tagi de puhoiul de oameni care se abituse spre biserici.
La momentul predicii, Pirintele Arsenie, stri.fulge-
rAnd cu ochii sii Cerul si pogorAnd apoi privirea spre
multimea de credinciosi, igi incepe cuvi.ntul! lqa cum
promisese, rosteste apoi cutremurat cum a vdzut cobo-
rind din cer sapte coroane de aur pe capul unor siteni, pe
coroane scriind ceva cu slove de foc... Dupi cAreva mo-
mente de ricere, Pirintele gi-a plecat privirea si a dat si se
retragi. in zadar au insistat sitenii ca Pirintele si le spuni
ce anume scria si pe capul cui se asezaseri, coroanele.
La doar citeva luni mai tirziu, in Ocna Sibiului
erau aresrati
;apte
siteni, oameni harnici si credinciosi,
care nu se vor mai intoarce niciodati in sat, gisindu_gi
ob;tescul sfhr;it fie la Canal, fie in beciurile de anchetl.
Purtind insi cu ei, asa cum ii vizuse
pirintele
Arsenie,
cununa muceniciei si a suferintei pentru Hristos...
,,Daci e loc in sufete, e loc
Ai
ln ci.ruti'
Din acea scurti convorbire cu Pirinrele Arsenie, ti-
nerei Maria ii va risuna de acum mereu in suflet indem-
nul Pirintelui: Apoi, mai uii pe la Sdmbdta si mai stdm de
uorbd. La doar citeva duminici mai tArziu, impreuni
cu
Pirintele Miron, se indreapti spre Ministirea Simbi.ta.
,,Ne-am dus cu rrenul, istoriseste Maica Glicheria.
Cind am ie;it din tren, si mergem, si urcim acolo, spre
Fost-a om trirnis de Durnnezeu ll9
S6.mbi.ta, unul cu ciluga mergea ci.tre ministire. C-u ci.-
ruga plini de oameni. Erau vreo 15 km de fhcut pAni la
ministire. Omul cu ciruga a oprit;i ne-a zis:
-
Urcagi-vi, Pi.rinte.
Dar Pirintele a zis:
-
Pii, ai ciru;a plini! Nu mai e loc!
Omul a rispuns:
-
Daci. e loc in suflete, e loc;i in ciruti..
Ne-am urcat;i
;edeam
unul in poali la celalalt, de
nu mai era loc deloc! Pe fiecare margine de ci.rugi. se-
deam, ca s5. ne duci la Simbita."
,,Cine
vi udi v5. gi usci'
La Sfinta Liturghie, curtea ministirii abia reugea si.
cuprindi multimea de credinciosi! Pirintele Arsenie isi
incepe predica: Iubiyii mei
fi
sufl,ete;ti...,,$i numai ce o
inceput o ploaie
-
isi aminteste Maica Glicheria
-,
ziua
in amiaza mare, dupi Sfrnta Liturghie! Dar Pirintele
zice: Nu ud
fe fricd,
md'! Cd. avea obicei de zicea md' qi la
partea femeiasci. Tot a;a zicea: Nu udfefricd, md', cd cine
ua ud^d ud pi uscd. Cind o terminat predica, eram uscari,
degi, cAnd o inceput-o, eram uzi
;i-n
papuci,
;i
sub cor-
don!
$i
cimaga era udi! Iar cind o terminat, am inceput
si rAdem unul cu altul, spunind: No, uite! No, uite!'
[n
ace" zi, reuseste si schimbe doar ci.teva vorbe cu
Pirintele Arsenie:
,,-
Pi.rinte, as vrea si mi duc la ministire.
-
Da, mi? Dar piringii vor si te lase?
I-am spus ci da. El mi-a ri.spuns:
-
Pii, mai vii pe la Simbita
9i
apoi mai stim de vorbi.
t20 P,irintele Ars enie Boca
I-am spus ci da, voi mai merge. De arunci, am ince-
-put si tdt merg, ci de-acum eram mai miri;oari."
,,Cineva
de la Ocna Sibiului!"
intr-adevir, de acum, tinira Maria il va ciuta mereu,
in ristimpuri de restrigte sufleteasci, pe Pirintele Arse-
nie, fie singuri, fie cu diferite prilejuri in care grupuri de
credinciosi urcau spre,m5.ni.stire.
La un momenr dat, ajunge singuri la S6.mbita.
,,Toc-
mai se flcuse priveghere acolo si toati lumea era la bise-
rici. Pe atunci nu erau becuri prin curtea ministirii...
M-am dus atunci numai eu singuri.
$i,
dupi priveghere,
m-am culcat pe iarbi, mi-am pus frgul sub mine gi plasa
sub cap. Nici nu stiam cine trece prin jurul meu, pe lingi
mine, ci era noapte, intuneric.
$i
numai ce vine Pirintele
Arsenie! Cilca, asa cum trece preorul cu Sfintele Daruri
peste bolnavi.
$i
striga:
-
Cineva de la Ocna Sibiului! Cineva de la Ocna
Sibiului!
Eu tot auzeam
9i
mi minunam
Ei
ziceam: Doamne,
ci gtiam doar ci numai eu singuri. m-am dus.
$i
iar zicea:
-
Cineva de la Ocna Sibiului!
Cind o ajuns aproape de mine, zic:
-
Eu!
Si Pirintele zice:
-
Hai, scoali-te, de acolo, si nu ri.cesti, cd. ai apd.la
plimAni! Du-te acolo, sus, in
9op.
in gop, pe fbn, mai erau vreo
;ase
femei. Am fbcut
ascultare si m-am culcat acolo..."
Fost-a om trirnis de Durnnezeu I2l
,,Te
duci la ministirea Bistriga de Mlcea?-.
in rrara anului 1947, Maica Gliclreria ajunge din nou
la Ministirea Simbita, de aceasti dati insogiti de Pirin-
tele Mihi.ilescu.
,,Odati,
Pirintele Mihiilescu mi-a zis: Haide sd mer-
gem k Stmbdta!No, ne-am dus.
$i
Pirintele ne-o impir-
tit si ne spovedim 32 de persoane la preotul cutare,32la
cutare, 32la alul. Eu eram intr-o chiliugi gi m-am gAn-
dft: Lasd, cd stau pina k urmd, sd intre inthi cei bAtrAni.
Pirintele Mihiilescu era pe acolo, pe la Sfrntul Altar.
$i
numai ce vine Pirintele Mihiilescu gi-mi zice:
-
Hai, ci te agteapti Pirintele Arsenie.
$i
mi duc. Pirintele Arsenie gedea pe o bincuEi, lAn-
gi chilia dinsului. imi zice:
-
No, hai, ia loc, aritindu-mi si ged lingi Sfingia Sa.
No, mi, tu vrei si. te duci la mi.nS.stire?
-
Da, Pirinte.
-
$i
piringii vor si te lase?
.
Da, Pirinte.
-
No, mi. Te duci pe data de 23 august la minis-
tirea Bistriga de VA.lcea. Acolo faci gi gcoali, si cilugirie.
-
Pirinte, eu vreau pentru cilugirie. Nu cumva si
mi. dea afari., ci. n-am stiut la vreun examen...
-
Da, mi', da'acolo faci gi gcoali, gi calugirie!, mi-a
spus pirintele, zi.mbind.
Atunci gandeam ci poate mi-a lumina cumva Dum-
nezeu mintea, si. nu cumva si nu stiu si si mi dea afari..
Si zic:
-
Pi.rinte, mai e una care vrea si meargi la mini.stire.
-
Pii spune-i si la aia.
-
$i
mai sunt doui, Pi.rinte.
Spune-le gi la alea.
No, le-am spus gi lor gi apoi ne-am dus la Ministire, la
Bistriga. Ele nici nu l-or cunoscut pe Pirintele Arsenie..."
Mama Olga
La 23 august, Maria intri. pe porlile Mini.stirii Bis-
trita. Avea doar 22 de"ani... Va descoperi aici un tiram
cu totul minunat, cu oameni
;i
triiri pe care doar o via;i
diruiti deplin lui Dumnezeu le poate atinge.
,,Cind
ne-am dus si riminem in ministire
-
reme-
moreazS.Maica Glicheria acele mirifice clipe
-,
mai int6.i
uei zile ne-a li.sat si ne ducem si vizitim ministirile din
jur. Ne-am dus
;i
la pe;tera unde o fost ascuns Sftntul
Grigorie Decapolitul, sus, in munte, si ne-a explicat cum
a fost atunci. Sfhntul a fost dus acolo, in pesteri, si i-au
dus ve;minte si toate vasele sfinte, ca si le ascundi acolo,
si le pi.zeasci. de turci. Unde l-au bigat pe Sfhntul, nici
piianjenii nu s-au apropiat!"
Mini.stirea Bistrita, pe atunci, era un adevS.rat locas
de alinare, nu doar" sufleteasci, ci gi trupeasci., pentru
sute, mii de credinciogi
;i
oameni afla;i in grea nevoie.
Sute de copii orfani si-au gisit aici adipostire si dragostea
maicilor. Si toate acestea, pentru ci un om, Mama Olga,
aga cum o numeau maicile de aici pe stare[a mini.stirii
gi un duhovnic, Pirintele Arsenie Boca, au vrut cu tot
dinadinsul sl il facA pe Hristos cit mai vizibil si in intAm-
pinarea durerilor oamenilor.
Obgtea ministirii avea pe atunci undeva la 700 de
suflete.
,,Eram
peste 700 de persoane
-
ne spune Maica
Fost-a orn trirnis de Durrtnezeu r23
Glicheria
-,
peste 400 gisite la pragul porfii, cu biletul
in fa;e, abandonate de pirinEi la poarta ministirii. Ne-a
spus mama Olga.
$i
noi eram peste 300 trimise de Pirin-
tele Arsenie, de noui ne zicea shmbetine, ci de la SAmbi-
ta erarn trimise. Am invitat si.lucrez covor oltenesc, am
invitat si fac de mAncare. Thebuia si facem noui.spre-
zece cuptoare de p6.ine, de azi dimineagi, pAni mAine
dimineagi. Si noaptea lucram! Nouisprezece cuptoare
de piine!Theizeci
;i
doui de mimiligi, dimineata, ca si
aibi la amiazi. o mici buci;ici, fiecare. Erau
;i
copii, gi
gemene,
;i
biiegi. Cind gisea maica portirili vreun co-
pil la poarti, il lua si ii spunea mamei Olga. Ascultarea
noastrd. era ci trebuia si-i cregtem, si avem griji de ei.
Ba aveam treabi gi prin gridini. M-a invigat pirintele
duhovnic cum si altoiesc pomi: meri, peri, pruni. Cum
si facem aia, cum si facem cealalti. La bucitirie, ne-a
invi.gat cum si facem mimiligi in tuci; cit roata caru-
lui era tuciul de mare.
$i
mestecai mi.miligoaia... Ne-o
mai inviEat si lucrim la covoare, si friminti.m piine...
Fr5.rrrintai, apoi mergeai gi mestecai mimi.liga. Un du-
te-vino continuu.
$i
mama Olga a ajuns de plingea pe alei gi inapoi: Ce
le dau mline k 700 suflete de mincare?
La un moment dat, nu mai aveam nimic. Nici fiini
de gr6.u, nici de milai. Nu mai aveam virf de lemn, cu ce
si facem la cuptor, la bucitirie. Pli.ngea mama Olga: Ce
le dau? Ce le dau?Noaptea, dupi priveghere
-
ci am fbcut
intii vecernia, apoi am fb.cut slujba Sfintului Maslu, iar
noaptea am ftcut priveghere
-,
trebuia si mergem si ne
culcim, cAnd deodati ne zice cineva:
-
Haidegi, ci a venit un camion cu saci de milai!
Erau saci de l0 kilograme, de 15 kilograme.
$i
cami-
onul eia plin de milai, de ftini de grAu! be-o mai adus,
Doamne? De toate!..."
Maica Glicheria
Dupi patru-cinci ani de vietuire si ascultare, ucenica
Maria va fi chemati in cinul monahal.
,,Cind
m-am ci-
lugirit, eram 16 percoane pe listi., ca si ne cilugireasci
in sAmbi.ta ce urma. Dar au venit patru maici, patru pro-
fesoare care ftcuseri. teologia la Sibiu: maica Timoreea,
maica Nicodima, maica Apolinaria si maica Paisia. Ele
erau profesoare.
$i
mama Olga a zis:
-
Tlebuie si le c5.lugi.resc pe ele intii, sAmbita asta, si
apoi vi calugiresc pe voi, ln s6.mbita urmi.toare.
$i
q" ne-a cilugS.rit pe noi.
$i
ne-a spus mama Olga cum ne pune numele. Zice:
-
Daci te vid prin curre, mi gA.ndesc: La asta sd-i pun
numelt, cknd aoi cdlugdri-o, a{a, k ceahhd, aga... DacE imi
aduc aminte de cum te-am numit atunci, rimii cu nume-
le ila pini.la cilugirie. Daci nu, mi. gAndesc la alt nume.
Si a;a ne-a cS.lugirit, eu primind numele Glicheria.
Acum, daci ne:o cilugirit, fiecare cu ascultirile ei..."
Maica Domnului, grabnicS. ajutitoare
Aici, in ministire, Maicii Glicheria ii va fi dat si
vadi. minuni dupi minuni. Am rugat-o pe maici si ne
istoriseasci. micar unele dintre ele...
,,Mama Olga m-o trimis, ci eram bolnavi, la un
schit.
$i
acolo era;i un fel de spital, in care erau cilu-
giri, calugirite, oameni simpli, preofi, preotese, oameni
Fost-a lrn triTnis de Durnnezeu 125
din sate. Si, daci m-am dus acolo, mama Olga n-o purut
si-mi dea decit 50 lei, ci. atunci toati lumea numai 50
lei cipita. Si-mi zice:
-
LJite, iti dau banii de drum pini acolo.
$i,
daci ajungi
acolo, si scrii acasi., la piringi, poate reu$esc ei si-Ei trimiti
nigte bani, ca si ai de cazare, de masi si de tratament.
$i
m-am dus. CAnd am ajuns acolo, m-am apucat sL
scriu.
$i
imi trimite mama scrisoare: Draga mamii, tmi
pare
foarte
rdu, dar uite, chiar acum A murit Anuya, sopia
fratelui
rneu mai mare,
;i
ne-o tebuit h inmormintare si
numai 50 lei ne-o dat ca ajutor.
Eu am primit gi am citit scrisoarea la masi. Citeam
gi plA.ngeam si nu mi-o mai trebuit mincare. Un preot de
la Snagov, impreuni. cu un bi.trin, se tot uitau la mine
;i
se tot intrebau ce-o fi cu mine de nu mlninc. Toati
lumea minca de amiazi, numai eu nu mA.ncam, citeam
;i
plAngeam. Mi tot intrebam ce si fac.
M-am dus la maica stare[i de la schit si i-am spus:
-
Maici starefi, uite, am primit scrisoare de acasi, ci
nu air bani, ci o murit sotia unchiului meu gi numai 50 de
lei au primit, care le-au trebuit penrru inmormAntare.
$i
nu au bani si-mi trimiti pentru rratament, penrru masi...
-
Maici, du-te in schit. Du-te in schit;i roagi-te la
icoana Maicii Domnului, ci e ftcitoare de minuni.
M-am dus
;i
am inceput si pling acolo, la icoani.,
la Maica Domnului.
$i
cind am iegit de acolo, preotul
acela, care se tot uita, impreuni cu cel mai in virsti, erau
pe bLncugi langi bisericuEs. gi mi cheami:
-
Maici, te rog frumos, hai numai un pic. Ce-ai ft-
cut, ci. si la masi am vizut ci. n-ai mincat. Citeai gi plan-
geai. Acum iarigi plangi. Ce-ai piEit?
-
Ce si zic... Nu pot si spun.
-
Hai, maici, spune, maici! Hai in chilie la noi
;i
sPune-ne.
Le-am spus apoi ci mama Olga n-o purut si-mi dea
decAt 50 de lei, banii de drum, si acum trebuia si plitesc
tratamentul, masa;i drumul inapoi, pe urmi.
-
Maici, eu sunt stare! la Snagov, imi spune Pirinte-
le. Eu am si dau telefon la mini.stirea mea, si-mi trimiti
mie bani, ca sa-gi pot da.
I-am spus ci 50 de lei mi-a dat mama Olga. S-o uitat
Pirintele acela ce tratament fac, cit costi. masa, a socotit
si mi-o dat de mi-a rimas... Uite, acolo, si azi am o slpu-
nieri pe care am cumpirat-o atunci, cu patru lei.
Au venit preoli, calugiri, de ne-au condus pani la
gard,,latren.
$i
PS.rintele acesra mi-o luat biletul. Mi-a luat
biletul!
$i
el a plitit;i rraramenrul,
;i
masa,
;i
cazarea!"
intoarsi la mi.nistire, ajunge in plini sesiune de exa-
mene,la seminarul pe care il urma la Ministirea Horezu:
,,!in minte ci maica srarefi de la Horezu, unde fb-
ceam liceul si seminarul, zicea:
-
Si venigi, ci mAine aveli tezl. la Istoria Bisericii
Uniuersale.
Eu, cind am venir cu banii iia, am ajuns la ora parru
dimineata in mindstire. Am pus o
leri
capul pe perni, ci
la cinci a fost scularea. O sunar gi eu le-am spus colegelor:
-
Uite ce am visat: am visat ci ne di la Istoria Bisericii
Uniuersale minunile ce le-a frcut Sfrntul Apostol Pavel. Hai
si ne uiti.m la harti. si si vedem pe unde, cum a cilitorit.
$i,
uitAndu-ne la harti., a venir maica ce rispundea
de noi in clasi.
-
Ce facegi acolo?
Fost-a orn trirnis de Dumnezeu r27
-
Ne uitim la cilitoriile SfAntului Apostol Pavel, si
vedem minunile ce le-a fbcut.
-
Ei, dragi, ila nu-i subiect de tezilt Tlecegi la loc.
Ne-am dus la loc, dupi care o sunat de ceai. Am
mers la ceai gi apoi a sunar de clasi. Am intrat in clasi gi
numai ce vine cu plicul maica. Desface plicul. Primul su-
biect: Cdktoriile Sftntului Apostol Pauel;i minunile sale.
Spune maica:
-
No, ce era si fac? De unde era si. stiu?
A fost chiar ce am visar!..."
Izbivirea din boali
,,Odati, m-a trimis mama Olga la un spital, fiindci
erarn tare bolnavi. A venit Mama Olga cu Pirintele in
chilie. Si zice mama Olga:
-
Pirinte, aici e Maica Glicheria bolnavi..
Iar P5.rintele Arsenie zice:
-
Frici ti-i de moarre, mi?
'-
Nu mi-e fricl, Pirinte!
-
Si nu-gi fie frici, mi.
$i
eu am trecur prin
mortii, mi, si am scipat. Voie buni, miJVoie buni,
Voie buni, mi!
Mi-o zis a;a de uei ori. Cind o plecat, m-am sculat
din pat si nu m-o mai durut nimica..."
Covoarele Maicii Glicheria
Una din ascultlrile Maicii Glicheria, la Ministirea Bis-
triga, era
9i
aceea de a gese covoare. Ne povesteste, de atunci,
una din bucuriile izvodite gi din truda acestei munci.
faga
mi!
,,in
mi.nistire, am lucrat, la un moment dat, la un
-
covor oltenesc, cu culori naturale de pe oaie; albi, nea-
gri, maro, gri, cum era oaia.
$i,
numai cevine odati marna Olgala mine gi-mi zice:
-
Tir ai lucrat covorul ila cu culori naturale?
-
Da, mami Olga.
-
Trebuie si te duci la Pitegti, la fabrica de la Pitegti.
Ci noi lucram pentru fabrica aceea.
$i
mi gindeam: Mai, cine;tie ce uaf. Poate md amen-
deazd, poate n-amftcut ureo
floricica
bine...
Cind mi duc la fabrici, directorul mi intreabi:
-
Dumneavoastri aEi frcut acest covor?
-
Da.
Mi-o dat 200 de lei in mini, mi-o dat insigni si
mi-o dat diplomi. Si, cind am venir, i-am dat mamei
Olga banii, dar ea mi-a zis:
-
fine-i
tu. Agtia-s pentru dne."
Cu Securitatea, la schit
O alti ascultare a Maicii Glicheria, dupi o vreme,
e si aceea de a se ingriji de noul schit, Sftntul
$tefan,
saligluit undeva in buza pidurii, aparginitor Mi.nistirii
Hurezi.
$i
de aici maica pisueazl o intimplare cu zi de
pateric.
,,Maica stareli de la Hurezi, Mihaela Gh\oiu, uce-
nici a Pirintelui Arsenie Boca, a zis mamei Olga si mi
lase si. mi duc la schit, la Sfdntul
$ttfo".Noi
lucram la
covor, in atelier.
$i
chiar ne intrebam: Acum pe cine pune
la schit, dacd tl resfnyerc? Pentru ci o venit episcopul, de
l-o resfintit. Maica de la Hurezi imi tot spusese: Eu ureau
Fost-a orn trimis de Dumnezeu r29
sd uii tu, sd stai acolo, cd maicile astea, ale mandstirii, pe
urmd
fac
schitul de sine. Fiecare urea sd-;i
fac,i
acolo cotep
pentru porci, pentu gdini, de parcd schitul arf al ei.
$i,
la masi., fiindci discutam despre cine va merge la
schit, eu am zis:
-
Ba ci eu nu m-ag duce.
Chiar atunci a intrat Maica de la Hurezi.
-
Unde nu te-ai duce, Glicheria?
-
Pii, maici, sunt patru pa;i
;i
ii pidure. Mi-i frici!
Daci. dau de cineva?
La masi, la aniazd,, venise si episcopul.
-
Preasfingite
-
zice Maica Mihaela
-,
astizi o fost
vorba ci pe cine pun la schit, acum ci l-agi resfingit. Gli-
cheria o zis ci ea nu s-ar duce.
-
De ce? Ia spune de ce!, mi intreabi Preasfingitul.
-
Pii, patru pqi
;i
e pidurea. Mi-e frici! Daci dau
de cineva?
Mi-o zis una din maici
-
maica Maria Tavd.- ci vine
si ea cu mine.
$i ry"
am plecat la schit.
Era
intr-o simbiti, cind ne schimbam intre noi, cele
doui maici. Cind eram de rind la bucit5.rie si la cuptor,
cum ftceam cu siptimina, atunci, simbita, eu spalam la
nigte giini din care flcusem supi, si dau la pisici., de care
era nevoie pentru;oareci. Ci in cimp sunt mulEi...
$i
o venit un securist, in civil, cu un copil gi zice:
-Nu
gtigi pe cineva care poate si descuie la schit? Am
vrut si-l vid... Nu gtiEi cine are cheile?
-
Ba da... Le am eu.
No, m-am dus, i-am deschis, o intrat in biserici aco-
lo, in schit. S-o uitat, asa, ca silbaticul gi cind o iqit, zice:
-
Ce zicegi dumneavoastri de conducerea
lirii?
Eu zic:
-
Daci-i buni, ii pentru mAntuirea noastri. Daci-i
rea, e pentru picatele noastre.
Ala o plecat. Eu m-am dus
;i
i-am zis la maica starefi.
-
Vai, maici, dar cum ti-a luminat Dumnezeu min-
tea!, mi-a spus Maica Mihaela. Eu dau telefon la miligie,
si gtii. Va fi vreun securist, ci a venit cu maqina miliqiei."
Din nou, ajutor de la Sfin$
Alti.dat5., la Mi.nistire la Bistrita, i se ftcuse o cangre-
ni urAti tare la picior. Tiei dintre fetele crescute de mama
Olga ajunseseri doctorite. La sfatul lor, Maica Glicheria
trebuia si se interneze de urgenfi la Cluj, Tirgu Mure;
sau Bucuregti.
$i
au trimis-o la mama Olga, pentru bilet
de voie.
Rispunsul Maicii Glicheria a fost insi cA.t se poare
de categoric:
,-
Da' ce, si mi duc la spital si-mi taie piciorul!?
Noi il avem aici pe Sfbntul Grigorie Decapolitul!
M-au dus la infirmerie, continui Maica Glicheria.
A doua zi era priznuit SfAntul Ierarh Spiridon, pe 12
decembrie. Toati lumea era la priveghere. Eu, la infir-
merie, singuri, am citit Acatistele Maicii Domnului, al
Sfbntului Spiridon si al Sfrntului Grigorie Decapolitul.
$i,
dupi citeva zile, m-am dat jos din pat;i m-am dus la
masi, Ia amiazl,. DoctoriEele s-au minunat: Vai, da' cum
te-ai
ficut
bine?!... LJite asa, m-au ajutat Maica Domnu-
lui, SfAntul Grigorie, Sfhntul Spiridon. Si m-am dus la
biserici. Si maica crAsnici m-a rugat s-o ajut si curete in
altar, unde vS.rsase pugin ulei. Am curigat pe jos si am fre-
Fost-a orrt trimis de Duntnezeu l3l
cat podeaua din intreaga biserici. Si e mare bisericade la
Mini.stirea Bistrita!Am dat slavi lui Dumnezeu
;i,
dupi.
doui siptimAni, n-am mai stiut care e piciorul bolnav."
? - n v . | ^ .
ln gari, cu PS.rintele Arsenie
Anul 1959. Prin Decretul 410, acel document legis-
lativ de tristi amintire, care vizain mod direct viaEa mo-
nahali., sute, mii de monahi vor fi alungaEi din ministiri,
intr-un diabolic proces de represiune.
$i
Maica Glicheria
este nevoiti si piriseasc5. minisdrea, care ii fusese adi-
post si familie vreme de 18 ani.
$i
unde si alerge dupi.
sfat
;i
alinare, daci nu la Pirintele Arsenie?!
Pini s5. ajungi insi.la Dri.ginescu
-
Pirintele fusese
gi el deja alungat din mini.stire
-,
Maica Glicheria mai
are parte de o minune.
,,La
Ocna, Pirintele Miron Mihiilescu fbcea Sfhnta
Liturghie in fiecare dimineagi.. Cind putearn, mergeam
si ne cuminecim cu Trupul
;i
Si.ngele Domnului. Eram
odati impreuni. cu o alti maici.. Si ea fusese la ministire
gi era atunci, la fel ca mine, alungati in lume. Ne-am dus
in gari la Sibiu, ca si luim trenul citre Ocna. Si mergem
la biserici, si ne impi.rtfuim. in gari., l-amzilritpe Pirin-
tele Arsenie, in dreptul ultimului ghigeu. isi luase bilet de
uen si stitea retras. Ne-am apropiat de Sfingia sa, insi.,
de la distan;i, Pi.rintele ne-a zis: Fdrd gesturi,
fird
gesturi!
Adici, ftri si-i cerem blagoslovenie gi si.-i sirutim mina.
A gtiut ci am fost la m6.nistire, ci suntem calugirige,
chiar daci nu mai eram imbricate in haine monahale.
-
Vregi si-mi spuneli ceva?, ne-a intrebat Pirintele.
-
Da.
Haidegi acolo, unde se vind ziare.
-
Pi.rinte, am fost la ministire si am plecat cu Decre-
tul gi ne e tare greu.
Ne-am plins fiecare de acest mare necaz. Dar n-am
apucat si vorbim mult, ci ne-a zis:
-
Mi, mie-mi vine trenul, ci eu merg la Figira;. Da'
firi gesturi.
Am inEeles ci. nu voia si. atragS. atenlia asupra sa. S-a
urcat in tren. A deschis geamul
;i
pini dincolo de pod
ne-a tot frcut cu mina.
$i
i-am flcut gi noi cu mina.
$i
ne-am simEit mAngiiate."
,,Sunt
multe cuiere de haine negre in ministiri
9i
mul$ cilugiri in afarf'
Dar pentru a primi sfat gi indrumare directi de la Pi-
rintele Arsenie, Maica Glicheria il cauti la Driginescu.
,,M-am
dus la Driginescu, ne spune Maica. Biserica
era incuiati. M-am dus la casa parohiali, la Pirintele Bu-
nescu, care avea nigte ciini tare-tare mari, de mi-era tot
frici si nu mi mu;te. M-am dus, am ciocinit la usi. qi o
venit doamna preoteasi Bunescu.
-
Ce doriEi?, mi intreabi doamna preoteasi.
-
Vreau cu Pirintele Arsenie.
Ea se duce si-l cheami:
-
Pi.rinte, veniEi un pic.
Pirintele Arsenie cind m-o vizut, micar c5. nu eram
cu scufie, zice:
-
Ia loc, maici.
inainte si apuc sd. incep si povestesc, cioc5.ne un om
la uqi.. Pirintele deschide.
Fost-a ont trimis de Durnnezeu r33
-
Ce, mi, ati venit impreuni?, il intreabi Pirintele.
Dar ila zice:
-
Nu, ci n-o cunosc.
Nici eu nu-l cunosteam.
-
Mi, ai venit impreuni cu solia;i cu fetiga?
N-am ingeles intii de o zis da ori ba, dar parc5. ar fi
zis da. N-am ingeles... Dar Pirintele a continuat:
-
Mi, pini se duce de
;apte
ori la usa cimirii
9i
nu
gtie de ce s-o dus, mi, igi pierde mintea, mi! De ce nu
lisa;i copiii si. vini pe lume?
$i
tu gi-o pierzi, mi! Si te
laqi de biuturi
;i
de fumat!
$i
lisaEi copiii si vini la rind.
Ala r-o dus supirat, iar Pirintele mi-a spus:
-
No, hai, maici, spune-mi acum de ce qti supirati.
I-am spus ci a trebuit si plec din ministire
;i
ci nu
stiu ce si fac acum. Si caut alti mindstire, unde si incerc
si. mi primeasci sau si mi, angajez undeva in Sibiu, unde
am primit;i un apartament, la bloc.
-
Pi.rinte, ce si fac? Unde si mi duc?
-
Mi
-
lmi spune Pi.rintele Arsenie
-,
dar eu n-am
plecit din ministire inaintea voastri, mi? Cind m-au
dezbrlcat, am zis:
faca
ce-o sa
faca...
Mi, n-are niciun
rost, mi! Nu lisa un loc sigut pentru un loc nesigur.
Mi, pe mine nu mi cheamS.la Simbita? Dar numai ca
magazioner. Cu intririle;i cu ie;irile. Mi, is multe cuie-
re de haine negre in mi.nistiri gi mulgi calugiri in afari..
Nu toEi din ministire se mintuiesc, nici togi din lume
se osAndesc. Nu lisa un loc sigur, pentru un loc nesigur!
$i,
daci aga mi-a spus Pirintele Arsenie, n-am vrut si
mai incerc si mi mai duc inapoi la vreo mi.ni.stire."
insi dorul de ministire si de rinduiala unei vieEi rit-
mate liturgic, pini in cele mai mici cute ale sufletului,
ii va rimi.ne mereu in inimi Maicii Glicheria. Cindva,
-dupi
ani si ani, mistuiti de dor, se duce la una din cele
mai mari vetre monahale din Oltenia.
,+{m zis unei maici ci.ndva:
-
Maici, daci pot, cA.nd pot si viu, mi primesti?
-
Maici., chilii avem destule!Tineret am primit
;i-n
zilele astea. Dar n-avem loc in cimitir, ci. cimitiru-i mic.
E numai de douizeci si doui. de persoane si sunt douizeci
gi trei de persoane care merg cu bi.gul, gArbove. N-avem
loc in cimitir!
$i
mi gindeam la mama Olga, ci ea o primit pe toa-
ti lumea, desi avea 700 de capete.
$i
acum, daci. o murir,
o dus-o de o inmormA.ntat-o singuri, in afara ministirii,
numai ea singuri, acolo."
,,ii
curg."o lacrimi mari pe feEd,..!'
Tot din aceasti perioadi cumpliti., a pribegiei din
ministire inspre lume, Maica Glicheria igi mai aminreste
un moment induiositor.
,,Inainte si pleci.m din ministire, imputernicitul
Ministerului ne supraveghea.
$i
noi i-am zis:
-
Domnule, darn-avem unde s5. ne ducem!
-
Daci n-aveti unde, mergeti si vi spAnzurati.
$i
atunci s-a inti.mplat de am fost la o biserici in
Sibiu gi era acolo actualul Patriarh Daniel.
$i
cAnd i-am
spus ci am fost vreme de 18 ani la ministire si ci acum
ne-o dat afard.cuDecretul lui Gheorghiu-Dej, l-am intre-
bat;i pe el unde si. mergem, ci n-avem unde si mergem
;i
ci omul acela ne-o zis si mergem si ne spinzurim.
-
No, maici, no
-
mi-a spus Preafericitul
-,
si.-ti
spun gi eu.
$i
la mine o venit securigtii in biserici, in
catedrali, unde am slujit, si mi-au zisl. De astdzin*mai
ai uoie sd sluje;ti!
$i
de atunci nu a mai putut si slujeasci.
$i
ii curgeau
lacrimi mari pe fagi..."
,,M-am
uitat in toate pirgile!
Pirintele Arsenie dispiruse..."
Reveniti in Sibiu, Maica Glicheria locuieste o vreme
la Ocna, la unul din fragii sii, dupi care, fiindci locuinta
nu avea decAt o cameri
;i
legiuitorii nu ii dideau voie si
locuiasci aici, se muti intr-una din dependinEele bisericii
Dintre brazi, din Sibiu. Avea acolo o chilie micd., cu o
dormezi
;i
cAteva icoane... Suficienti pentru a fi mereu
aproape de biserici, de Dumnezeu. Aici se ingrijeste de
curigenia in biserici, de asigurarea prescurilor
;i
de tot
ceea ce e nevoie in casa lui Dumnezeu.
insi, cum regimul comunist nu concepea nicicum ca
cineva si. duci o viagi de monah, mai ales in lume, e ne-
voiti si. se angaleze. int6.i, la o frbricugi de haine
-
imbrd-
camintea-, apoi la fabrica 13 Decembrie, o fabfici ce pro-
ducea genfi, saco;e, curele..., de unde se va;i pensiona.
Pe c6.nd lucra la fabrica 13 Decembrie,Maica Gliche-
ria are parte de o cu totul neasteptati intilnire.
,,Eu,
odati, eram in faga girii gi voiam si mi duc la
serviciu.
$i
o venit Pirintele Arsenie si m-o intrebat:
-
Ce agtepgi?
-
Tioleul.
-
Dar unde vrei si te duci?
-
Pii vreau si mi duc la serviciu.
Dar abia cA.nd am zis asta am vizut ci este Pirintele
fusenie lAngi mine.
$i
zice:
136 Pi.rintele Arsenie Bocn
-
Unde lucrezi?
-
La fabrici...
Dar pini si zic: ...h 13 Decembrie, n-a mai fost!
M-am uitat in toate pirgile!Am intrat in gari., m-am ui-
tat pe peron..., n-o fost!
$i
era Pi.rintele Arsenie!"
,,Mi,
si nu faci raze Roentgen"
in tot acest timp,'iut"i." Glicheria, cind prind ea o zi-
doui liberi, alerga Ia Driginescu. Am rugat-o pe Maici si
ne spuni cAte ceva din acele peregriniri la Pirintele fusenie.
,,M-am
dus la Driginescu. Cind m-am dus, Pirin-
tele a iqit din Sfrntul Altar, in curte. Era insogit de
;ase
oameni. Eu eram in biserici, dar daci am vizut ci a des-
chis uga gi a iegit; am iegit gi eu din biserici.
$i
cAnd mi vede, la distangi, zice:
-
Mii, aga semeni cu cineva! Bun5., evlavioasi
9i
in-
teligenti!
Se referea la mama sa... Mi-o dat
;i
o pozi, dar am
dat-o la cineva, si o tragi la xerox gi nu mi-a mai dat-o gi
s-o pripidit. Mi-a dat-o, ca si o am de amintire...
-
Pi.rinte, mi dor picioarele de nu mai pot!, ii spun
eu. Am pinteni...
-
Mi, si nu faci raze Roentgen, mi, ci ataci si ce-i
bun din organism, nu numai ce-i riu.
Pirintele
;tia
deja ci eu fhcusem aceste rue..."
,,Mi,
ar fi bun un pic de lapte de bivoli..."
Odati, cind eram la Driginescu, a venit un biiat
cu mina legati cu un prosop. Mai erau acolo vreo cigiva
oameni.
$i
Pirintele Arsenie, cind l-o vdzut ci o intrat
pe poarti, a zis:
-
Ar fi tare bun un pic de lapte de bivoli, mi, dar ce
si-i faci?
Eu mi gAndeam: Donmne, iartd-ma! Vine omul cu
mhna tn ghips
;i
Parintele sPune de kpte de biuola!
Cind s-a mai apropiat ala un pic, Pirintele a zis iar:
-
Me, ar fi tare bun un pic de lapte de bivoli, dar ce
si-i faci?
-
Da, Pirinte, dar uite ci mi-o rupt mina.
-
Da, mi? Dar tu i-ai dat in cap!
$i
in cap se consi-
deri ci ai dat ca si-l ucizi!
$i-apoi?
-
$i-apoi
ila m-o dat in judecati gi a trebuit si-mi vAnd
bivola, care-mi didea lapte, ca si-i plitesc la ila, la tribunal.
.Hai,
mi, Mihai mi,
hai mi, ci de cAnd te a$tePt!"
Altidati, tocmai ie;eam de la fabrici'. Era o bruti'rie
acolo unde se ftcea pAine de casi, bituti de coaji.
$i
*
intrat, pentru ci pe geam scria Auem piine de casd.
$i
dupi mine vin doi domni.
$i
mi intreabi:
-
Nu se di pAine?
Zic:
-
Scrie ci au, dar inci n-au inceput si dea.
Atunci, cei doi au inceput si vorbeasci unul cu ce-
lllalt. Zice:
-
Mii, am avut un prieten, Mihai, care tot venea la
mine plingAnd, ci togi doctorii i-au spus ci are cancer. O
fost la Bucuregti, o fost la Mediag, o fost la Cluj, o fost la
togi doctorii. Togi i-au spus ci. are cancer. Eu nu
;tiam
ce
s5. mi fac cu el, miJ Dar am auzit cd. e un om care spune
-
dinaintd de toate.
Eu mi intrebam ci cine o fi...
-
Dar mi gAndeam ci ce, am eu bani si.le dau ca si-i
spuie ci are cancer? Dar pini la urmi tor arn mers. Omul
ista sti dincolo de Bucure;ti, la Driginescu.
CAnd am avzit, mi-am dat seama cL era vorba de
Pirintele Arsenie.
Apoi, acela a conrinuat:
-
Cind am mers, mi,
;i
am intrat pe poarti., omul
iJa
-
ci pe timpul lui Ceausescu n-o vrut si zicd, cd, era
cilugir sau preot, dar nici pe nume nu voia sl-i zici,
-,
omul ila o ie;it din biserici., din clopotniEi.
$i
cAnd am
intrat pe poarti, i-o zis: Hai, md, Mihai ma, hai md, cd de
cind te astept!Ma, ai reusit sd-l aduci? Md, sd nu te duci la
doctori, md, cd;tii ce-pi spun? Sapa;i lopata!Ma, n-ai can-
cer md! Sa te la;i de bdutura
fi
defumat;i sd l^dsayi copiii sd
uina la rhnd. Sd nufacd chiuretaje neuasta!
$i
zicea omul acela:
-
Mi, si vezi ci de acum nu-l mai doare deloc, mi.!
Numai de c6.nd i-o spus...
,,Du-te,
mi., mai repede acasi,
ci gi-o murit biiatul..."
La un moment dat, Pirintele era sus, pe scheli, la
biserici. la Driginescu,
;i
picta.
$i
o venit dimineata, la
sase, cineva care si vadi dac5. sunt oameni; cum veneau
mereu zeci de oameni la Pirintele... Si Pirintele noaptea
picta mai bine, ci ziua se mai intireau vopselele, ci. era
mereu lume multi.
Fost-a om trirnis de Duntnezeu 139
Si Pi.rintele, de pe scheli, zice, fard. nici mi.car si se
uite la el:
-
Ce-i, mi, ai venit si mi verifici? Du-te, mi, mai
repede acasi, ci gi-o murit biiatul.
Ala doar de acasi venea, cu masina, securistul! S-o
dus acasi omul:
-
Tir, e adevirat ci o murit biiatul?!
-
Da, mi! Cind m-am dus sil scol, si se duci la
gcoali, l-am gisit mort in pat.
-
Tu, si.-mi spuie mie unul de pe scheli!
$i
securistul acela o venit la inmormi,ntarea Pirintelui
;i
o spus a;a, de l-o auzit gi Pirintele Bunescu: Pdrinte,
$
cei
ce te-au cunoscut
;i
cei ce nu te-Au cunoscut dccit prin alyii
;i
cei ce te-au urit, astdzi au uenit la inmorm,Lntaret ta, Pdrinte.
Asta, ci.nd o murit Pi.rintele Arsenie.
La un moment dat, o dat Ceaugeasca telefon siJ
aduci pe Pi.rintele Arsenie. Unul stitea paznic la u;i, gi
altul a intrat la el.
$i
Pi.rintele a zis:
-
Da;i, mi., dagi, ci;i-n voi va da!
$i
seful vostru va
zbura nu prea curind.
Ala care o dat, ila o cizut jos, mort! Ala de la ugi,
paznicul, a dat telefon la Ceauseasca
;i
i-a zis:
-
Uite ce s-o intAmplat cu ila, ci, o clzutjos, mort.
-
imbricatil si duceti-l inapoi de unde l-ati adus,
adici de la Sinaia.
Apoi, Pirintele, dupi citeva zi\e, o murit. Acestea le
gtiu dp la Pirintele Bunescu, de la Drigi.nescu.
.Mi,
te-ai uitat la trup, nu la sufet!"
Cend eram tot la Driginescu, Pirintele Arsenie si-a
pus un sciunel la strani.. Stitea acolo si a spus si vini
r40 Pdrintele Arsenie Boca
acolo pe rand fiecare, si. vorbeasci.. Era prin biserici un
-copil
handicapat,
$chiop,
care se tot plimba. Mai intii,
s-au dus la Pi.rintele un preot impreuni cu preoteasa.
$i
deodati Pirintele s-a sculat in picioare si a zis:
-
Me, eu am si vi spun tare, ca si nu mai punegi
toti aceleasi intrebiri. Voi si-mi spuneti incer, iar eu vi
rispund tare.
indati, Pirintele a continuat:
-
De ce l-agi adus'a;a, mi? a intrebat Pirintele, refe-
rindu-se la copilul handicapat din Biserici.
-
Nu i.sta-i al nostru, Pi.rinte.
-
Mi, de ce l-ai adus pe lume asa?
Adici i-au spus Pirintelui ci au un copil handicapat,
dar nu eradfa, ci era altul. Dar Pirintele i-a intrebat de ce
l-au adus a;a pe lume.
-
Mi, te-ai uitat la trup, nu la suflet! Ci prima la
care te-ai gindit o fost mai buni. Dar aia era mai buni.
la suflet, iar asta era mai frumoasi la chip, dar mai rea la
suflet, m5.. O frcut chiuretqe... Mi, cigi copii agi fi avut?
Pentru iia pe care i-ati bigat de vii in pim6.nt, pentru iia
l-agi fbcut pe ista asa, handicapat.
,,De
ce nu ne-ai l5.sat, mami,
si venim pe lume?"
Au venit odati la Pirintele n\te profesoare. Si Pilin-
tele le-o intrebat:
-
Cigi ani ai?
-Treizeci
si trei.
-
$i
cigi copii ai fi avut?
-Treizeci
si doi.
Fost-a om trirnis de Dumnezeu l4l
Dar eu m5. gindeam: Doamne iartd-md, doar ry-g-pu-
tut auea copii de la un an. Nu imi dideam seama atunci
ce inseamni si faci avort, cum e cu asta.
Cealalti zice:
-
Am visat, Pirinre, ci doi copii m5. intrebau: De
ce nu ne-ai ldsat, mama, sd uenim pe lume? Cd ne
ftceam
Preoli,
ne
ficearn
tf"!i...
I-au spus asta copiii din groapi, in vis.
,,Du-te
repede [a tren, si nu scapi primul tren!"
O femeie din Sibiu avea o fetigi gi era gravidi cu al
doilea copil. Dar sotului nu ii plicea ci o vedea ci tot
merge la biserici duminica, cu copiluta aia de m6.ni.. O
ducea si o aducea, uneori o ducea in brate. Si-mi zice
femeia aceea ci birbatul o pirisit-o, o plecar la alta, cu
care o fhcut o copili
;i
o rdmas cu ea. Si era femeia aia
cam silbatici, de o fb.cut chiuretaje;i alte rele.
$i
mimica
aceea mi intreba pe mine:
-
Maici, eu mi duc la mama
-
care stirea nu departe
de Bircuresti
-
gi-ag vrea si mi duc si pini la Drigi.nescu,
la Pirintele Arsenie. Spune-mi cum si mi duc, cu ce rre-
buie si mi. duc.
$i
i-am spus atunci, cigtiam.
$i
s-o dus. Pi.rintele, cum
o vi.zut-o ci o intrat in curtea bisericii, acolo, a strigat:
-
Mi, du-te repede acasi.! Du-te repede la ffen, sd nu
scapi primul tren!
-
Pii, Pirinte...
-
Du-te repede, si nu scapi primul tren! Ai auzit?!
Du-te repede!
Ea s-o supirat... De ce cu ea nu voia si. stea de vorbi
deloc? S-o dus, gi-o luat bilet gi, cum s-o urcat in tren, o
142 P,irinte le Ars en ie B o ca
plecat trenul!A ajuns noaptea la ora unu in gari.,la Sibiu.
-
O luat un maxi-taxi, ci atunci afa era, gi s-o dus acasi. Cum
o intrat in casi, i s-o rupt apa. O dat telefon dupi salvare,
o venit salvarea, o dus-o la spital. La ora patru o niscut un
copilag sinitos, de mai mare dragul! Daci nu pleca atunci
cind i-a spus Pirintele, pierdea copilul pe drum, cine;tie
pe unde. De aia o trimis-o Pirintele.
$i-atunci
i-o pi.rut
bine ei ci n-o ri.mas si ci o ascultat de el.
,,Hai,
ft-gi cruce!"
. l v I
Altidati, a intrat o vrijitoare in biserici;i i-o zis Pi.-
rintele, care cunogtea omul gi dupi fagi:
-
De ce ai venit?
-
Am vrut si vi vid.
-
Da? Ia fh-f cruce!
-
Nu! Nu-mi fac!
-
Ia fI-Ei cruce!
-
Nu-mi fac!
-
Hai, fh-gi cruce!
-
Nu!
Atunci, Pirintele le-a zis oamenilor:
-
Luagi-o
9i
ducegi-o afarl., cd. ea e cu satana! Nu vrea
si-gi faci cruce, pentru ci e cu satana. Daci face cruce, il
arde crucea pe satana.
,,\Ad
stelele! \Ad stelele!..."
O venit la Pirintele odati o mami cu o fati handica-
pati.
$i
ii spunea mama Pi.rintelui ci.fata ei nu isi poate
face cruce. Pi.rintele a zis si.-si lase mAna in mAna lui si i-a
Fost-a orn trimis de Durnnezeu r43
cerut si-si faci. cruce. insi. fata zicea ci.nu poare, Pirinte-
le i-a spus inci. o dati si. i;i faci cruce si fata si-a flcut!
$i
din clipa aceea s-a vindecat!
Altidati a venir la Pirintele Arsenie un om orb. Nu
vedea nimic. Si Pirintele l-a fhcut si. vadi. Era seari si
imi amintesc ca acum cum striga omul de bucuriel. Vad
stelele! Vad stelele!...
,Mi,
tu fumezi?"
A venit la Pirintele odati un om, Gheorghe Gheor-
ghe, gi Pirintele l-a intrebat:
-
Mi, tu fumezi?
-
Nu, Pirinte, nu fumez!
-
Nu fumezi, mL?
-
Nu, Pirinte!
-
Mi, hai spune: fumezi?
-
Nu fumez!
-
Ia bagi. m6.na in buzunarul stAng de la pantaloni si
scoate pachetul de
fgi.ri,
Amiral-ul.
$i
cAnd o bigat omul mAna in buzunarul stA.ng, o vi-
ztrt tottl.lumea ci Pi.rintele
;tia
gi cum se cheami.
flgirile
pe care le fumeazd.
,,Da'
cu slS.nina din straigi ce faci?"
Un alt birbat a venit la Pirintele, in postul Pastelui.
$i
Pirintele l-a intrebat:
-
Mi, tu postesti, mi?
-
Da, Pirinte!
-
Deci postesti, mi?
-
Da, Pi.rinte, postesc!
Poctegti tot postul?
-
Da!
-
Da' cu slinina din straiti ce faci?
Lapte blestemat
S-o dus una la Pirintele gi i-o zis:
-
Pirinte, v-am adus nigte lapte gi unt.
-
Prima dati du-te;i unge untul pe stilp.
CAnd s-o dus femeia, de acolo or iegit gopirlii.
$i
Pirintele a zis:
-Yezi,
intii ai blestemat laptele acesta, apoi ai venit
si mi-l dai.
$i
n-o vrut si primeasci laptele acela...
La turnat ciment, cu PS.rintele Arsenie
Or venit de la Madimiregti, cindva, nigte surori.
Maica Veronica murise deja. Maica Veronica
;i
Pirintele
Ioan Iovan de la Recea erau tare credinciogi. Multe mi-
nuni s-au frcut...
$i
mi-au povestit maicile urmitoarele:
Odati, acolo, la'Madimiregti, cind triia inci. Maica
Veronica, maicile voiau si toarne ciment pe lingi chilii
;i
si faci o poteci pini la biserici., pentru ci atunci cind
era noroi intrai in biserici tot inglodat.
$i
atunci s-au
hoti.rit si toarne ciment.
Un Plrinte stitea afezat undeva lingi chilia maicii
Veronica. Avea pe cap o pilirie,
;i
maicile se intrebau:
Cine o
f
pdkriosul asta? Ce a;teaptd.i Se gindeau ci. ag-
teapti si vorbeasci cu maica...
Fost-a om trinis de Durnnezeu 145
Dar el le-a intrebat:
-
Ce vreti si facegi?
-
Vrem si turni.m ciment.
-
Aducegi-mi o vani., un vas.
$i
aduce;i-mi api.
Pirintele o desftcut cimentul si o ftcut preparatul
acela si o turnar cimentul peste tot, pini la amiazd,.
Apoi, maicile i-au zis:
-
PoftiEi acum la masi.
-
Nu, aducegi-mi numai o bucigici de pi.ine si un
pahar cu vin.
A luat bucatele, le-o binecuvintat, o mu;car o buci-
fci
de pAine, a luat o inghiEituri de vin... Dar maicile tot
insistau si vini la masi. Cind au revenir si il cheme iar
la masi, Pirintele... niciieri!
$i
nici ci l-au mai vizut de
atunci! Apoi gi-or dat seama ci a fost Pi.rintele Arsenie...
Arhim. Paisie Tinca
Ministirea Simbdta fu Sus,Brasov
,
,,Pi.rintele
Arsenie era un om deosebit"
Ministirea Brincoveanu de la Simbita de Sus pis-
treazL inci mirturisitori ai vremilor in care Pi.rintele
Arsenie Boca slujea aici, adunind mulgimi de oameni
in jurul sfbntului lica; din inima munflor Figilagului'
Despre acei ani, bitrinii de aici vorbesc cu duioasi nos-
talgie, ca despre o vreme in care Dumnezeu cilca aievea
pe aceste tirimuri.
Unul dintre cei care l-au cunoscut, in aceasti ministi-
re, pe Pirintele Arsenie Boca, este gi Arhimandritul Paisie
Tinca Petru. Prin bunivoinga Pirintelui Ilarion
(Jrs,
stareg
al acestei vetre monahale, am ajuns la Pirintele Paisie.
Aflat pe patul de suferingi, Pirintele Paisie, cu gea-
mul deschis spre inal;imi, asculta slujbavecerniei. Un pi-
rinte c6.t o rugiciune gi o suferingi. cAt o binecuvintare...
Pirintele Paisie s-a niscur la 21 august 793I,-h,Iz-
vorul Muresului. La vA.rsta de 16 ani vine la Ministirea
SAmbi.ta, unde il intAlneste pe Pr. Arsenie Boca. Aici, la
aceasti ministire, va rimine apoi pini in prezent. Ur-
meazi. seminarul teolo gic la Cluj (l
9 5 3
-
| 9 5 8), facultatea
de teologie la Sibiu (1964-1968), lucrindu-si mintuirea
in Ministirea BrAncoveanu.
Publicl o serie de volume de autor, mirturisindu-gi
de fiecare dati credinciosia si pretuirea faEi de Dumne-
zeu, de Biserici si de aproapele.
,,Era
foarte cS.utat gi preguit de oameni"
L-am rugat pe Pirintele Paisie Tinca sd ne rispundi
la cA.teva intrebiri despre acele vremuri.
Preacuuioase Pdrinte, ce ud mai amintiyi din acele ure-
muri de inceput de mdndstire, cind, uenind aici, la Shmbd-
ta, l-ayi intilnit pe Parintele Arsenie Boca?
Pirintele Arsenie era un om deosebit. Stiteam adesea
de vorbi cu el, atunci cind se purea. Pentru ci era foarte
ciutat.
$i
el m-a apreciat, pentru ci eu nu erarn un om pe
care si il impresioneze oricine. Nu, nu m-a impresionat
pe mine nimeni aga de tare. Ci mereu imi spuneam ci, e
un lucru pamintesc acestA, orice se intimpla... Desigur, cu
ingiduinga lui Dumnezeu. Doar sunrem frcugi d.b,r--
nezeu si Dumnezeu le dirijeazd. pe toare in lumea asta.
Nu suntem nimic ca oameni. Omul este un lucru contin-
gent... Azi este si miine nu mai e... in Moartea lui Fulger se
spune:
,,De
rupi din codru-o ri.murea, / Ce-i pasi codrului
de ea? I Ce-i pasi unei lumi intregi / De moartea mea?..."
r48 Parintele Arsenie Boca
Acesta a fost felul meu de a fi... De a nu mi lisa prea
uqor impresionat...
Dar tot trebuie sa
f fost
oameni care sd ua
f
pus pe
ginduri... Sau sd udf impresionat mai mult decdt allii, nu?
Eu am avut si mai am momente cAnd observ de la
distangi anumite lucruri. Dar nu intotdeauna... De fapt,
Pirintele Arsenie Boca mi-a spus cindva, demuh: Mai,
acela$ duh e si in mirue,
fi
in tine. Ori eu, ori tu...lqa imi
spunea! Ci aceeagi lucrare preo;easci o am
;i
eu' pe care
o are si el.
Si zicea:
-
Eu igi spun, pentru ci gtiu ci nu te increzi in oa-
meni. Dar si nu-ti vini gAnduri de mindrie ci ai fi ci-
neva, pentru ci igi dai seama ci omul e mirginit, nu e
nemirginit, cum sunt Puterile Cere;ti.
De fapt, nici Puterile Cere;ti
-
nici Sfin;ii, nici inge-
rii
-
nu sunt atot;tiutoare. Doar Dumnezeu, Persoanele
Sfintei Tieimi sunt atot$tiutoare.
Dar Pi.rintele Arsenie era un om deosebit.
$i
era
foarte ciutat;i preguit de oameni.
Erapi aici cind a uenit Pdrintele Arsenie la Mdnastire
la Shmbdta?
Nu. Eu am venit in1947. Pi.rintele venise mai inain-
te, pe la inceputul anilor 1940. Pirintele Arsenie o venit
odati cu Pirintele Serafim.
Cum era ca stdre! Pdrintele? Cum l-ayi perceput atunci?
Pi.rintele Arsenie, atunci, in 1947, nu mai era staret.
Atunci era deia Pirintele Serafim staret.. Dupi un timp,
Fost-a om trirnis de Dutnnezeu 149
prin 1948, Pirintele Arsenie o plecat de aici la mi.nistirea
Prislop, de fapt.
Pirintele Arsenie nu suferea gi nici nu impunea cilu-
girilor un lucru oarecare. El spunea: Doar de aia o uenit
in manastire, ca sa se conformeze rinduielii de aici. Dacd
nu se conformeazd el singur nu poate
f
obligat de ahul.
$i
a;a;i era! PAni am stat aici cu el, o mulgime de cilugiri
tot veneau gi stiteau c6.te o luni-doui gi dupi aceea ple-
cau; gi iara;i veneau algii...
Pirintele Serafim nu ii lisa pe tofl si plece cind voiau
ei, ci plecau unii tulburagi, daci ii lisa.
$i
le zicea: Mai
stAi, cA sa te lini;tepti.
$i
dupd ce te uei lini;ti, sd pleci.
$i-apoi
mai stiteau citeva zile
;i
dupi aceea plecau linistiti.
Ci aga spunea Pirintele Serafim:
-
Mii, noi trebuie si avem griji si nu pierdem sufle-
tele! Chiar daci nu le vom mAntui
-
ci nu togi cei din mi-
nistire se mi.ntuiesc
-,
nu avem voie si smintim sufletele!
Aceasta era ideea Pirintelui Serafim, care tinea mult
la suflete si mereu zicea, cind pleca vreunul dintre ei:
Mdi" aici e uorba de un suflet!
Oricum, dupi ce pleca unul, a doua zivenea.altul in
loc.
$i
stitea;i ila o vreme
;i
iarigi pleca...
Pr. Arsenie Boca gi Sf. Efrem Sirul
Se uorbegte de perioada aceea cd uenea lumefoarte mul-
ta aici, k Skmbdta, sd ascuhe predicile Parintelui Arsenie...
Da. Am stat
;i
eu la predicile Pirintelui. Asta a fost
mai inainte, prin 1945 sau 1946. Vorbea la altarul din
pidure.
$i
ii plicea lui si istoriseasci din vietile sfingilor.
150 P,irinte le Ars e nie B o c a
Si ne vorbea, de multe ori, despre Sfhntul Efrem Sirul,
-
nlzdrifaniile pe care le ficea cind era copil
;i
pe care,
dupi aceea, le-o plitit, de era si.-gi piardi viaga, cAnd o
fost invinuit ci a furat oile de la nigte ciobani.
Si ne spunea Pirintele Arsenie cum l-au trimis pe
Sfhntul Efrem pirin;ii lui la opt kilometri de sat, la nigte
rude de-ale lui.
$i
ciobanii l-au oprit, ca si nu se duci
noaptea, c5. en tilrziu. L-au oprit acolo, la turmi gi, in
noaptea aceea, lupii au risipit oile, si ciobanii au zis ci el
o adus hoti care le-au furat. L-au bigat la inchisoare, a
fost invinuit de hogie! L-au ginut acolo mai mult timp.
Dupi aceea, cAnd s-a implinit vremea, ingerul Domnu-
lui i-a spus din ce cauzi,. Ci el spunea:
-
Eu n-am furat! Nimic nu stiu de ceea ce mi invi-
nuiesc aici.
Dar ingerul Domnului i-a spus:
-
Dar adu-gi aminte ci ai ucis o vaci la un om sirac.
Omul acela sirac l-o intrebat tocmai pe el de vaci,
pentru ci o ciuta. Dar el l-o certat pe omul sirac:
-
Dar ce, igi pizesc eu vaca?
Degi el o ucisese...
Peste noapte, v?ca o fost m6.ncati de lupi, si ingerul
Domnului i-a spus:
-
Pentru asta esti inchis acum! Ci la Dumnezeu ni-
mic nu se trece cu vederea.
Dupi ce era siJ tragi. pe roati, o fost chemat judeci-
torul la masi.
$i,
pini s-o schimbat judecitorul, o venit
un alt judecitor, care sti.tuse in casi la piringii lui Efrem
Sirul
;i
care-l cunostea pe biiat, pe Efrem. Acela, dupi ce
o venit, la vreo doui zile, o intrebat:
-
Mai e cineva aici. sub arest?
I s-a rispuns:
-
Da, mai e un teni.r.
-
Adu-I.
L-o adus la el, legat fedele;.
$i,
cind l-o vi.zut, l-o cu-
noscut imediat, dar fard. si arate niminui ci il cunoagte.
Dupi aceea,l-au dezlegat, au pregitit roata, si.-l tragi,
dar judecitorul a zis:
-
Daci recunogti ci n-ai ftcut, atunci indati te eliberez.
$i
l-o eliberat judecitorul. Iar cind o plecat de acolo,
Efrem s-a urcat in mungi, la o ministire, si s-a flcut ci-
lugir acolo. El le povestea la cilugiri intimplirile lui din
copilirie gi ce o pigit atunci.
Pirintelui Arsenie Boca, deci, ii plS.cea mult si spuni
intimplarea asta, ci era din viaga unui Sfhnt...
Cum era ca preot Parintele Arsenie? Ca duhounic.
Slujea mai rar. De spovedit tot cam rar spovedea.
Spouedea rar pentru cd era urmdrit?
.
Da, pentru ci era urmirit. Lumea se ingrimidea tare
la el, aici. Venea lume multi, iar Pi.rintele ii punea pe
togi la treabi. Pe aleea ce duce citre biserici o pus atunci
girqi, au ftcut aleea, cu sArmi ghimpati, ca si nu calce
oamenii iarba prin gr5.dini.
Cu studengii
-
ci veneau mul;i studengi de pe la
Bucuregti, de pe la Facultatea de Teologie
-
iarigi ftcea
multe. Pe ei ii punea de biteau girqii gi trigeau sA'rma
ghimpati, de o ingridit pe acolo aleea, ca si nu calce
oamenii iarba.
A mai fbcut, apoi, un pod peste Valea Simbetei, ci
Mitropolitul Balan o luat terenul de peste Valea Simbe-
tei, ca si lirgeasci incinta mini.stirii. Ci, atunci, minis-
_tirea
avea 100 de hectare de pidure in muntele ista, de
aici. AmAndoui dealurile acestea apartineau ministirii.
Vd amintiyi lucruri mai deosebite din aremeA aceea? Se
uorbe;te de anumite minuni care se
?eteceau
aici, la md-
ndstire, prin lucrarea Pdrintelui Arsenie.
in special, Pirintele Arsenie le spunea oamenilor tre-
cutul lor. Era gi o preecupare oarecum cultivati a Pirin-
telui. Eu am gisit in biblioteci. un caiet unde erau multe
schige frcute de Pi.rintele Arsenie. in schigele acelea, erau
desenati ochi de oameni si cu trisi.turile ochilor. Si, apoi,
scria ci trlsitura cutare arati. ceva anume din viaga omu-
lui. Deci cine purta tri.situra respectivi. probabil ci avea
;i
insusirea aceea pe care o arita Pirintele...
Wnea atunci Securitatea pe aici? Va
ftceau
probleme
din cauza Parintelui?
Da, toati ziua veneau pe aici.
imi amintesc ci eram prin anul II sau III la Institut si
am venit odati pe tren si acolo am intAlnit, in comparti-
ment, un om care mi-a povestit despre viaga lui in vremea
aceea, prin 1947, cam de cind venisem eu in mini.stire.
Si zice:
-
Aici, la Figirag, m-o adus pe mine si mi-o dat o
funcgie importanti. Si o mai adus un tigan cu patru clase
primare, un om simplu. L-au pus prefect. Si mi-au zis:
Wzi, cd dsta e prost, dar matale rdspunzi de tot ce e aici. Ca
dsta e prost, n-are deckt patru clase. De-abia stie scrie.
Tig*d
acela era securistul care se ocupa si de ministire.
$i-apoi
imi zice:
-
Ce-am tras eu cu giganul ala!
Mi-o spus multe, ci pe mine mi. gtia de la minSitire.
Si-mi zice:
-
Eu il insoteam pe giganul acela, ca si nu faci vreo
prostie pe la mi.ni.stire, pe acolo.
Si veneau securistii si asa ne injurau pe roli si ne lo-
veau! in tot felul ne frceau!
Apoi, o venit Mitropolitul Bilan si i-am spus ce se
petrece pe aici. Ci la un moment dat intraseri si prin
apartamentul Mitropolitului.
Si s-a supirat tare tiganul gi o zis:
-
M-oi duce eu la Bucuregti si voi avea eu griji si vi
dea pace de acum.
Si s-a dus la Bucure;ti
9i,
dupi aceea, nu o mai venir,
ca si se amestece in treburile ministirii.
Dar probleme directe Pdrintelui Arsenie, pe uremea
AceeA, i-au
ficut? $tiyi
ceua?
Pirintele mergea sus, de lucra la pegtera pe care a
fbcut-o. Mai ducea cAte doi-trei oameni de sipau acolo,
la piatri. Era acolo zona de partizani;i venea armata pe
aici. Venea noaptea si ne scula din somn gi flceau giligie
mare. Erau si cite zece persoane, vlijgani din iia voinici.
La un moment dat, mi-au cerut buletinul. VlzAnd
fotografia din buledn, o zis:
-
Uite, mi!
$i.o
dat fotografia de au purtar-o pe la to;i, pe acolo.
$i
pe urmi. imi zice:
-
Te sfbtuim si nu-gi inchizi viata aici, ci e pi.cat!
Datoriti acelei fotografii, asa cum era pe buletin, nu
m-au mai chinuit, nici nu m-au mai deranjat niciodati.
Pe
futialalf
ii mai pilmuiau...
Dar ce i-a impresionat la
fotografe?
Ci eram tini.r. Aveam 16 ani.
$tiyi
ceua dr cdlatoria tn Muntele Athos a Pdrintelui
Arsenie? V-a pouestit ureodatd?
Nu, Pirintele Serafim ne povestea ci Pirintele Arse-
nie s-o dus la Athos, dar zicea ci n-o stat mult acolo, ci
in Tesalonic ar fi stat,,mai mult. A fost numai in viziti. in
Athos. De acolo, apoi, a venit la ministire. I-a trimis pe
amindoi Mitropolitul Bilan, ca si puni rinduiala de la
Athos la ministire, aici.
$i
Pirintele Serafim a fost, a stat un an de zile la
Athos, acolo. Dar el nu a fost de acord cu rinduiala de
acolo, de la Athos
;i
nu a introdus-o aici.
Zicea: Mai bine mai pu1in;i mai ckr, decdt a turui
dthtea;i topi sd ayepte sd se termine odatd...
,Mii,
daci vei mai posti a$a, ifi trage clopotul..."
Dupd ce a plecat Parintele Arsenie de k Shrnbdta, h
Prislop, a rnai uenit pe aici?
Da, a mai venit. O dati, cred.
$i
a stat pini a doua
zi. Cd., atunci cind eram eu aici, stitea cind venea in zoni
mai mult la Arpa;, la o doamni, acolo, ca si scape de oa-
meni. Ci era urmirit de Securitate.
$i
doamna aceea incu-
ia poarta;i atunci oamenii nu puteau si intre. Se duceau
degeaba; bS.teau la poarti, dar nu le deschidea nimeni.
Atunci cind o venit
-
s6.mbita seara
-
o stat pi.ni. a
doua zi, iar a doua zi o plecat. Deci n-a stat prea mult...
Pdstrali ureo amintire ceuA mai personak a relayiei cu
Pdrintele Arsenie din uremea chnd se afn aici, la Mandsti-
rea Simbdta?
Dupi ce arn venit eu aici, am tinut vreo patruzeci de
zile post numai cu api si pi.ine si m-am slibit tare. Am
fugit, apoi, la pidure, din cauzaslibiciunii. Si, tot a{a, ve-
nise PS.rintele de laArpas gi m-o adus el inapoi. Si-mi zice:
-
Dar cine ti-o spus si postegti?
$i
zic:
-
Pii, Pirinte, poruncile Bisericii spun si tii toate
posturile...
Si o r6.s, zicind:
-
Mii, daci vei mai posti aga, igi trage clopotul...
$i
a ft.cut asa, cu mAna. A mai zis:
-
Acum ai noroc, esti salvat, ci esti tini.r, dar daci ai
fi mai in virsti, ar fi gata cu tine!
Era aspru Pdrintele, cum se uorbe;te?
.Pe
unii ii certa mai tare, mai direct. Pe care ii vedea
ci sunt increzuti si ci. nu merge altfel. Sau pe cine vedea
ci nu calci a cilugar, daci e vorba de cei care voiau si
intre in mi.nistire...
Ce ne puteli spune de izuorul P,irintelui Arsenie? E
chiar izuorul lui?
Nu, Pi.rintele doar l-a curi.git. Izvorul era acolo, dar
era plin de frunze si murdar. Pirintele l-a curigit.
in pegtrra din munte a altucat sd steA, mdcar o ureme?
Nu, in pesteri nu a apucat si stea.
Acolo Parintele intengiona sd se retraga?
Da, aqa voia. Voia si mute mi.ni.stirea acolo, ca si fie
mai liber de oameni.
L-ayi mai cautat si dupa ce a plecat de la Skmbdta?
Am mai fost odati, la Driginescu, cind picta acolo.
Erau multi oameni acolo, dar a stat de vorbi cu mine. M-o
intrebat cind vreau si sti.m de vorbi, acum sau mai tirziu.
Zic:
-
intii mi uit la picturi.;i dupi aceea putem vorbi.
Cit m-am uitat la picturi., Pirintele m-a observat.
$i,
c6,nd am terminat, o venit la mine si o stat aproape un
ceas de vorbi cu mine.
$i-mi
zicela un moment dat:
-
Dar doari istea le stii si tu toate, cite gi le-am spus.
Doar le cuno;ti, ci. doar ori eu, ori tu.
A;a a zis: ori eu, ori tu. Adicl, aceea;i preotie, aceeagi
slujire, cum mi-a mai spus si alti dati..
Acestea sunt parte din amintirile Pirintelui Paisie.
insemnele bitrinetii, cu ale ei grele incerciri, caute si
se silisluiasci in trupul firav al Pirintelui. Sufletul t6.nir,
suav, nu di ghes dec6.t rareori insi adumbririi de cuget.
De pe patul chiliei sale, din Minestirea Brincovenilor,
Pi.rintele Paisie se face parte, din nou, din vecernia ce
inundi, cu minunea ei, Tara Figira;ului. Acolo unde,
odinioari, Pirintele Arsenie uilgea inspre Si.mbita de
Sus Cerul...
Sora Aurelia Tinca
S,Lmbata de Sus, Brasov
,,Pi.rinte,
cine egti, Pirinte?!"
A venit pentru prima oari.la Mi.nistirea S6.mbi.ta de
Sus pe cind avea vreo 25 de ani, si il vadi
;i
ea, aievea,
pe.PS.rintele Arsenie Boca, acel Pirinte despre care roare
satele din imprejurimi vorbeau ca despre un sf6.nt. Au
trecut de atunci inci aproapeT0 de ani, iar sora Aurelia
(aga cum ii spun togi cei de aici) nu a mai plecat de la
aceasti mi.ni.stire.
Aurelia Tinca (sori
cu Pr. Paisie Tinca, de la Minis-
tirea Brhncot)eAnrl, Si.mbita de Sus) a v\zut lumina zilei
in 1920,la Izvorul Muresului. inci de mici e crescuti in
fric5. de Dumnezeu si dragoste de Biserici .in 1945, vine
la Mi.nistirea Simbita, si il intllneasci. pe Pirintele Ar-
senie Boca. Aici, ajuti la bucitirie si la alte treburi gospo-
diregti incredintate de Pr. Arsenie. Firesc, cu o ascultare
di.inuind de zeci de ani, sora Aurelia poate fi gisiti gi azi,
la cei peste
90 de ani ai sii, intotdeauna, fie in biserici,
fie la treburi, pe la bucitirie.
in momentul in care am gisit-o, pogord dinspre ve-
cernie, pe aleile inmiresmate tomnatic ale mi.nistirii.
Am rugat-o si ne intoarcem pulin impreuni, inspre
acel timp covAr;it de prezenta Pirintelui Arsenie Boca.
,,Cine $tie
ce ati auzitvoi..."
SordAurelia, cum afost intllnirea Acee*, de demuh, cu
Parintele Arsenie Boca?
Prima dati c6.nd l-am intAlnit pe Pirintele Arsenie a
fost in Postul Pagtelui, in anul 1945.
Aici, la Sdmbdta?
Da. Eu locuiam in Brasov, la;eful gi.rii, la o familie
germani.. Si acolo, de la biserici, am auzit cl,vine lumea
la SAmbita.
$i
am aflat ci vine un aurocar, un grup. Dar
eu tot nu stiam daci si merg, pAni. cAnd deodati m-am
gdndit: Hai sd merg
fi
eu!
$i-ncepe
doamna preoteasi.
-
era Pi.rintele Comsa atunci
-
si-mi spuni:
-
Au plecat. Nu mai sunt locuri la excursia asta. Dar
mergi cu trenul, daci vrei, ci nu e departe.
Eu nu cunosteam deloc drumul, dar am plecat cu
trenul.
$tiam
ci trebuie si-mi cumpir bilet pini la Voila.
Apoi, in tren, cAnd am vrut si cobor la Voila, conducto-
rul mi-a spus ci sunt si algi oameni din Bragov care merg
la mi.nistire
;i
ci vor opri
;i
in halti la Simbita.
I-am zis:
-
Dar eu am luat bilet numai pini la Voila!.Acum,
cum si merg pd.ni la SAmbita?
-
Lasi, ci nu se rup rogile de la ffen daci te mai duce
doi kilometri.
Atunci am venit deci pentru prima dati, impreuni
cu cigiva oameni de la Bra;ov. Era in anul 1945...
Cam clyi ani aueagi pe atunci?
25 de ani.
$i,
dupd ce ali ajuns k Slmbdta?
Era in Postul Pa;tilor, cAnd am venit. Cred cd. era a
cincea siptimini de Post.
Era o maici aici, care aiuta la bucitirie. Era mai bi-
trAni, aga.
Dupi Sfinta Liturghie, ii spune Pi.rintelui Arsenie gi
Pd.rintelui Serafim, de fagi cu mine:
-
Astizi a cAntat cor ingeresc in biserici.
$i
Pirintele Arsenie, care era in biserici. si stitea cu
miinile ridicate in sus, la fel ca si Pirintele Serafim, i-a
ri.spuns maicii:
-
Cine
;tie
ce agi auzit voi...
Nu voiau si spuni adevirul! Dar a fost atunci ceva
cu totul minunat!
Eu am stat atunci o siptimini;i apoi am plecat. Pe
urm5.., de Schimbareala Fagi, am venit si am rimas.
Atunci, prima datd, ayi reulit sd ua spouediyi la Parin-
tele Arsenie?
Nu, m-am spovedit la Pirintele Serafim. Pirintele
Arsenie era foarte ocupat! Lucra in ri.nd cu tofi mun-
citorii! Si piatra asta, care e in jurul bisericii, asta mici.,
Pi.rinrele Arsenie a adus-o. Pirintele o adunat-o din rAul
ila mare. Intra in api,, acolo, si aduna piaud.. Era foarte,
foarte muncitor.
Alegea oameni pe care-i chema la treabi; cd. era foar-
te, foarte multi lume. Dar toati lumea lucra! MinS"stirea
erala inceput, era inci gubredi. Pe mine si pe inci vreo
doui fete ne mai didea afari din grup. Si parci mi tot
supiram: De ce nu ne primepte
$
pe noi? Apoi, iar mi du-
ceam Ia munci" si iar mi didea afari.
$i
la un moment
dat, mi-a zis:
-
Eu pe voi vreau si vi mai crut.
A stiut ci mai avem altele de dus, probabil... Mi gi
vedea mai sli.bugi. si era lucru greu de ficut.
A doua oara ayi reu;it sa uorbiyi cu Pdrintele? Sa il cu-
noafteli mai bine?
Da. Cam un an si ceva am stat impreuni. cu dAnsul,
ci, dupi aia, in 1948, a plecat. Noi eram cu treabi multi
la bucitirie, la gospodirie. Vedeam numai cum il aglo-
mereazd,lumea pe Pi"rintele aga de tare!...
Era odati aici Pi.rintele, la casa de langi complex, si s-a
dus cu prescuri la"lume. Venea lume foarte muiti!
$i
to;i
se ingrimideau
-
asa se ingrimideau!
-
si-i sirute mina.
Eu m-am g6.ndit: Cum sd md tngrdmddesc a;a?! Sa-l
necdjesc asa?M-rm dat deoparte.
Cind o terminat cu tofi, o venit la mine si mi-o dat
mina;i mi-o zis:
-
Si triiegti!
Eu n-am indriznit si mi duc, ci n-am vrur si.-l mai
necijesc si eu...
Fost-a orn trirnis de Dumnezeu 16l
Altidati, era in riul mare, scotea piatri. Era aproape
de momentul plecirii lui de aici
;i ;tiam
ci. pleacd.f, toa-
te fetele
-
au fost foarte multe studente atunci, de la Te-
ologie
;i
de la alte facultiti; era si maica starefi. Zamfiru
si multe altele
-
au cerut sfat
;i
multe voiau si le trimiti
la ministire, la Bistrita. Numai eu am tot ri.mas, am ror
rimas. Am fost la fin in gridini si, cind s-a rerminat cu
frnul, mi-am zis: Acum il a;tept aici pe Pdrintele, chnd iese
din r,Lu,
fi
uorbesc.
$i
cind a iegit, avea un insotitor, pe
Pirintele Antonio. Cind o iesit, o zbierat la mine; a;a o
zbierat la mine:
-
intinde-o, ci te apuci ploaia!
Mi-am zis Uite, nici acum n-dm Auut noroc... Lm
fh.cut insi. ascultare si am plecat.
Am vorbit cu Pirintele la plecare, inainre de a se urca
in ci.ruti. Ultima plecare... Cind o plecat de aici. Atunci,
parci cineva m-ar fi impins de la spate: Pleacd Pdrintele
gi numai eu Am rdmas
ftra
tfnt...
$i
m-am dus, aga,
;i
am
strigat ca o disperati:
-
Pirinte, vi rog si mi trimiteti si pe mine la Bistrita.
'
Pirintele, in general, le trimitea pe roare la ministire
la Bistri;a. Sti gi se uiti la mine si-mi zice:
-
Pe tine nu te trimit.
imi venea si pling. Am strigat:
-
Dar ce si fac, Pirinte?
-
Ce si faci? Si stai, si rabzi anii viegii...
A;a ayi;iftcut, nu?
Da... Daci a;a o zis Pirintele...
CAnd a murit Pirintele Serafim, cind l-au dus la spi-
tal ultima dati,
;i
dinsul, aproape plingi.nd, mi-a spus:
162 P,irinte le Ars en ie B o c a
-
Tir si nu pleci de aici! Tir si. nu pleci de aici!
Or$icum am fost, cum n-am fost..., ca o stergitoare
de picioare, ca o seryitoare. N-am fost nu
$riu
ce. Dar gtie
Dumnezeu...
,,Pirinte,
cine va intra aici, la nunt5.?"
Se tot uorbe;te din acea perioadd de anumite minuni
pe care le
ficea
aici Pdrintele. Va amintiti lumuri d.e genul
acesta? Lucruri mai deosebite care s-au intdmpkt aici?
A iesit odat5. Pi.rintele Arsenie de la masi, dupi Cri-
ciun.
$i
era in curtea mi.nistirii un pom, un brad aruncat
de la pomul de Criciun. S-a dus Pirintele, a luat pomul
gi l-a infipt in pimint. Iarna, in pi.m6.nt ingheEat.
$i
bu-
ci.ti.reasa, care era aici
-
Victoria o chema
-,
a zis:
-
Pirinte, Pirinte, cine esti, Pirinte?
Ci o vi.zut ci. in pimi.nt ingheEat o infipt bradul...
Dar Pi.rintele i-a zis:
-
Thci, Victorio, taci, taci!
Zicea uneori Pi.rintele :
-
Dupi ce plec din lumea asta, si mi chemati, ci mai
mult vi ajut de acblo, ca de aici.
Am fost cindva si eu la Dri.gd.nescu. Chiar atunci,
picta la icoana cu Nunta din Cana.
$i
era un timp ci.nd
nu vorbea. Nu vorbea cu nimeni. Scria pe h6.rtii celor cu
care voia si vorbeasci. Atunci. eu arn inuebat:
-
Pirinte, cine va intra aici, la nunti.?
$i
mi-a ariltat ca;i cum ar spila rufele si le-ar sroarce
bine. Adici si fii bine spi.lat
;i
stors bine
;i
atunci
intra la nunti. Ci de vorbit nu vorbea.
Polr
Fost'a om trirnis de Dumnezeu 163
Nu
;tiu
prea multe, pentru ci nu sriteam mult pe
lingi Pi.rintele. Nici n-aveam timp, si era mer.bu-iircon-
jurat de oameni cu;coali multi; cu teologie, cu semina!
cu facultate.
Cum era Parintele la sluiba?
Api.i, st5.tea ca o stinci, cum zicea maica Teodora!
Stitea ca o stani de piatri., nemiscat! Slujea mai rar, ci.
in general slujea Pi.rintele Serafim cu un pirinte Mihail
Burghescu, care la urmi o mers la Sil\te. Acolo o;i mu-
rit... Au fost trei Piringi aici, la inceput.
Pi.rintele Arsenie era cu treburile multe gi cu lumea.
Thre-l mai necijea lumea!Thre, tare! insi la fiecare situa-
gie
;tia
un cuvS.nt si.le spuni...
$i
k predicd?
inainte de a pleca de la mi.nistire, a trimis lumea
acasi gi a zis cL vrea si riminl doar cei cu carte mai mul-
ti,, cd, tine nigte predici pe care nu le in;elege oricine.
Erau pentru studengi. Era cam dupi Sfantul llie gipini.la
1 august, perioada aceea in care sunt cam 10 zile.
$i-apoi
ziceau unele, mai in rAs, ci acum se aleg oile
din capre. Dar Pi.rintele le-a spus:
-
S-avegi griji, ca nu cumva cei care credegi ci rim6.-
negi, tocmai voi si plecagi!
Era o fati de pe la Sibiu, care imi rot zicea:
-
Hai si mergem si noi!
Toati lumea era chemati si meargi, doi c6.te doi, in
faga Pi.rintelui. C-aga-i alegea pe tofi.
$i-mi
zicea fata aia:
-
Hai si mergem!
Zic:
-
Eu nu mi duc! Eu n-am gcoali!
--Pii,
ce, depinde de gcoali?
-
Depinde
9i
de starea sufleteasci, dar;i de gcoali...
Dar ea a tot insistat:
-
Hai, hai, hai!...
$i
am mers cu ea la Pirintele
;i
am vrut s-o las in faga
lui gi si plec. Dar Pi.rintele o intins mina, si mi prindi
pe mine. M-a intrebat cite clase am.
-
Pii am pu!ine...
Numai patru aveam...
$i-a
zis
;i
Pirintele:
-
Cam pufin, cam pugin...
Dar eu i-am spus:
-
$i-a;a
vreau si merg acasi...
Toamna era multi treabi gi acasi.
-
$i
mai vin iara;i de Sftnta Maria...
Si mi-a zis:
-
Bine. Du-te.
$i
am plecat. Apoi, la Sfdnta Maria, am venit inapoi
la ministire, cu marna.
,,Spovedigi-vi
la Pirintele Serafim,
ci e inger in trup!"
Va mai amintiyi ce sfaturi ua dddea Parintele?
Nu spunea prea multe. in primul rind, era atent la
familiile care aveau copii. Cind o mami avea numai un
copil sau doi, Pirintele inueba:
-
Ceilalgi unde sunt?
Ficeau avorturi
;i
apoi unele veneau cu necazuri
mari.
$i
Pirintele de fiecare dati intreba:
-
Dar copiii unde sunt? Din cauza asta aveti necazuri
mari, pentru ci omorA.gi copiii!
Dumneauoastrd u-a zis ceua deosebh, cind uorbeati cu
Sfnyia Sa?
Nu. Nu vorbeam prea mult cu Pirintele. Era aga de
ocupat, ci nu indrizneam. Mi gAndeam ci daci n-am
nici gcodi, ce si caut eu la el? Auzeam ci veneau unii sau
algii, dar n-aveam timp si merg gi eu. Mi gindeam
9i
ci
n-am pricepere de a vorbi cu Pirintele, dqi el primea pe
toati lumea care venea la Sfingia Sa.
La Drdgdnescu ali maifost?
Atunci ci.nd picta la Nunta din Cana am fost de vreo
doui ori. Altidati apoi n-am mai fost...
Cum afost plecarea lui de aici?
Mitropolitul Bi.lan l-a trimis la Prislop, unde minis-
tirea era pirisiti. Aici era mare aglomeratie gi s-a gAndit
si-l trimiti. acolo, cI acolo era lipsi mare de oameni buni.
$i
acolo o inceput Pi.rintele renovarea ministirii.
$i
apoi
tot de acolo a fost
;i
inchis. A fost apoi pe la Bucure;ti,
pe la Schitul Maicilor...
Dupd ce a plecat Parintele de aici, lucrurile au rdmas k
fel?
Mai uenea lume aici?
'Venea
lume, venea. Ci gi Pirintele Serafim era un
om deosebit. Chiar Pi.rintele Arsenie a spus citre cineva:
-
Spovedigi-vi la PS.rintele Serafim, c5. e inger in trup!
Spunea Pirintele Arsenie:
-
AveEi tot ce vi trebuie acolo, la Simbita.
A fost Pirintele Serafim, pe urmi a fost Pirintele Te-
ofil. A fost destul bine gi este gi acum. Doar ci trebuie si
avem cu to;ii mai multi dragoste de Dumnezeu.
Simyipi aj utorul Pdrinte lui Arsenie?
Da! Da! il simgim!
La noi, acasi, s-a fhcut biserica rnai tirziu. Si, cind
am frcut pictura la biserici, Pirintele Arsenie de trei ori o
trimis bani acolo, pentru pictura bisericii, flri si-i ceari
nimeni.
$i
m-a chemat preoteasa de acolo gi m-a intrebat:
-
Cine-i ila care tot trimite bani?
-
P5j cine? Pirintele Arsenie!
Degi nu i-am cerut niciodati! Nici n-am vorbit despre
asta, despre biserici.. Dar Pirintele gtia unde e lipsi...
$i
acum ne ajuti mult. Zicea numai si ne gindim la
el, si-i cerem ajutorul,
;i
el va fi cu noi...
Sora Aurelia Tinca e ca o adiere de dor a unor vre-
muri de odinioari, in care sfinEii pribegeau aievea,la mo-
dul cel rnai firesc, printre oameni. Prezenga ei pe aleile
mi.nistirii ori prin ungherele bisericii de aici, cufundati
in rugS.ciune, resemnifici sensuri, cheami la conqtienti-
zare, la responsabil izare...
Teodora Biti
Tohan. Brasov
. ,
,,P5.rintele
Arsenie
m-a adus pe calea cea buni!"
Cind urci spre
Jhra
Bi.rsei, sufletul incepe si frea-
mite a vqnicie. Un tirim de basm, invesmintat in acea
lini;te patriarhali care cheami sfios la rugiciune, la in-
genunchere. De aici parci. nu mai e deci.t un pas pAni la
Dumnezeu, iar oamenii ce-i strijuiesc hotarele gtiu mai
bine ca oricine aceasta. De aceea ospitalitatea;i dragostea
lor covirses c, te fac si te simti Aclsd, te fac parte din lumea
lor"de descendengi divini, parte din dorul lor de Hristos.
Pe doamna Teodora Bigi am int6.lnit-o la Tohan, o
localitate in imediata vecinitate a Zilrnestiului (Bra;ov).
Mi se spusese ci a ffecut prin citeva momente grele in
care Pirintele Arsenie Boca i-a fost nu doar ajutor, ci
adevirat insogitor;i mijlocitor la Dumnezeu. C6.ndva, in
copilirie, il intAlnise pe Sfhntul Ardealului la o minis-
tire din Prahova. insi doar mult mai tirziu, prin pronie
divini, a descoperit ci Pirintele acela pe care il intA.lnise,
oarecindva, nu era altul decit Pi.rintele Arsenie Boca.
insi cele mai frumoase si binecuvi.ntate purtiri de
griji ale Pi.rintelui Arsenie s-au manifestat in viata sa
dupi trecerea la cele vesnice a Pirintelui Arsenie. Despre
acestea am insistat si ne istoriseasci doamna Teodora.
Niscuti la 18
,noiembrie
l95l,la Poiana Mirului
(Braqov), doamna Godora Bigi poarti necontenit cu ea
dorul acelei vremi a copili.riei, in care doar ea, ai ei gi
Dumnezeu formau universul. Saligluiti undeva pe coli-
nele mirifice ale satului, cu greu s-a desprins de copili.rie,
pentru a intra in iuregul nebun al viegii de jos, in lumea
in care cei mai mulgi dintre noi triim zi cu zi. A lucrat
in invi;imAnr, vreme de 30 de ani, fiind directoare gi
indrumitoare a copiilor din Poiana Mirului.
Discugia cu doamnaTeodora a fost una cu totul odih-
nitoare, rupti din bogigia si frumusegea acestor locuri.
,,Tiebuie
si wei!"
Doamnd Teodora, dumneauoastrd api ajuns in conjunc-
lie
cu Pdrintele Arsenie Boca int-un mod ceua mai atipic.
L-ayi cunoscut pe Sfkntul Ardealului tncd din uremea copi-
ldriei, insd abia dupa zeci de ani ali aflnt ca Parintele acela,
de d.emuh, cu cnre u-ayi intthlnit intr-o situapie speciala, a
fost
nimeni ahul decdt... Pdrintele Arsenie. Sd uedem, ua
r0g, cum s-au
Petrecut
acele bucuroase momente.
Pirintele Arsenie plecase de la Simbita, din cauzi. ci
era urmirit
-
cred eu
-
gi ajunsese pe Ia Crasna. Dar nu
stiau prea mulgi unde se afla atunci. Era de Sfh.nt4-Marie.
Ne-am dus, impreuni cu familia, gi noi la Mini.stire, la
Crasna. Ne-am dus,
;i
a doua z,t.urma si ne spovedim.
Am stat la priveghere, am urmat rAnduiala... Cu noi a
mers si o familie de tineri care erau cisitoriti, aveau co-
pii, dar nu erau cununati religios. A doua zi, acestora,
Pi.rintele le-a spus: Nu ua pot impartd;i phnd nu innayi in
cumintenielAu iegit cuno;tintele acestea ale noastre afari,
au venit si ne-au zis: Uite, nu ureA Parintele sa ne tmpdr-
ta;easca. Ne-a zis sd ne gdsim na;i..
$i
atunci ai mei si cei
care mai erau cu noi au zis: Copila asta
fi
cu bdiatul meu,
hai sa ii punem pe ei sa ud cunune.' Eram necisitoriti...
Eu eram la liceu. Cei doi s-au dus, i-au spus Pirintelui
gindul lor gi atAt a fost! Cred ci era asa, in miez de noap-
te, cind se petrecea acest episod.
$i
a venit PS.rintele de
la grupul acela mare din biserici, si vorbeasci cu noi.
$i ;tiu
ci a venit si mi-a zis: Ei,
;i
e;ti na;d!
$i
eu m-am
rusinat si am spus: Nu stiu, Parinte!Eu sunt eleua. Nu;tiu
dacd potface dsta...
$i
Pirintele a zis asa: Tiebuie sa urei!
.
Foarte interesant! Nu am
;tiut
de la cine vine cuvAn-
tul acesta, cine e Pirintele.
$i
am zis: Bine, atunci sunt na;a!Si, intr-adevir, aga
a fost. I-am cununat pe cei doi si, in timp, desi erau oa-
meni mai in vArsti decAt mine, m-au respectar de nagi.!
Veneau si aici, dupi ce m-am cisitorit, veneau mereu la
mine,
;i
imi spuneau nd;ica in sus, na;ica in jos.
Timpul a trecut... Si au divorgat oamenii acestia,
pAni la urmi. Iar el, printr-o imprejurare nefericiti, din
cauzd. ci a vrut si i;i salveze copilul dintr-o situagie grea,
a fost gi.sit vinovat si a fost dus in pugcirie. Multi vreme
nu am mai stiut nimic de el.
Dupi eliberare, s-a dus pe la o ministire prin Mol-
dova, nu gtiu exact unde. Si acolo, la acea ministire, i-ar
fi spus cineva: Sd o cauyi pe nafa ta! Sd te duci sd o caupi
pe nafa ta!
$i
a venit. M-a ci.utat. Am fost foarte impre-
sionati.
-
sogul murise de curAnd
-
cAnd l-am vizut. Era
foarte sli.bit, foarte schimbat. Mi-a povestit lucruri grele
din inchisoare
-
nu imi venea si. cred
-,
dar flceam legi-
tura cu ce am citit prin cirti.
in casi aveam o imagine cu Pirintele Arsenie.
$i
cind a dat acest fin aI meu cu ochii de Pi.rintele Arse-
nie, a zis: Uite, e Parintele care ne-A cununatlSi am spus:
Cum?!PdrinteleArsenieilEl imi spune: Da!Nu;ti1i cd u-a
binecuuhntat
$
u-a pus mdna pe cap
;i
u-a spus ceua ce tot
timpul pe drum agi repetat?... Acesta era cuvi.nrul ce mi-l
spusese: Tiebaie doar sd urei!Nu stiu de ce, mi s-a p5.rut
asa, ca un dat, si. port aceste cuvinte in suflet gi oricAnd
cred eu cd, as zice cd. nu pot sau nu. trebuie,si pot sd, zic ba
trebuie sd ureau;i se ua implini.
Aceasta a fost aducerea mea aminte in timp, prin acest
fin al meu, despre intilnirea cu Pirintele Arsenie Boca.
,,Nu
piturica trebuia s-o aduci!
Pe el trebuia siJ aduci!"
Cu siguranya, aceastd inthlnire cu Parintele Arsenie a
fost
doar un inceput al cautdrilor al unui excurs al apropie-
rii de Pdrintele
;i
al uddirii prezen,tei sale in uiaya d-uoastrd.
Da, din picate, eu l-am cunoscut mai mult intr-un
alt fel. De acolo de unde esre, de acolo mi-a vorbit, speci-
al, sufletului meu, inimii mele.
$i
poate nu sunt vrednici
Fost-a orn trirnis de Dumnezeu l7l
si vorbesc astizi cu aleasi preEuire si cu o frumuse;e de-
osebiti despre Pirintele, mai ales pentru ci
;tiu?
dAn-
sului nu i-ar plicea si. spun prea multe despre el, penrru
ci acest Sfhnt al fudealului a avut, mai inainte de roare,
multi, multi smerenie.
Din picate, l-am cunoscut
-
pentru ci aga a vrur
Dumnezeu
-
la necaz.
$i,
prin Pirintele Arsenie, Dum-
nezeu mi-a intins mina Sa. lqa L-am cunoscut eu pe
Dumnezeu! intr-un mod mai special, mai deosebit. Cred
-
din ce arn citit legat de Pd.rintele Arsenie
-,
ci. dincolo
de minunile sde, adevi.rata propovS.duire a Pirintelui a
fost relatia om
-
Dumnezeu. Aceasta cred ci este cel mai
important! Pentru mine, cel putin, aga a fost! A;a a rin-
duit Pirintele Arsenie: si. invi.g eu relatia mea, ca om, cu
Dumnezeu. Pentru ci nu eram deloc unde trebuie. Nu
eram!
$i
a trebuit si. vini. peste mine necazul, si imi dau
seama deslugit de aceasta...
Sotul meu cizuse intr-o cumpliti paralizie. N-a mai
vorbit, n-a mai mers... Dureros! Dar a avut atita tirie gi
atita bunitate, incit eu nu mai puteam si mi pling de
el. Dar, prin asra, am fost prin multe, multe spitale gi am
vizut oameni... Am vlzut atita durere! Oameni cu dureri
mult mai grele decit ale mele. Si oameni care duceau
toate aceste dureri, cu ajutorul lui Dumnezeu.
$i
aga, in
spitalul din Figira;, Pi.rintele Arsenie, pe care ftgi.rigenii
il irrbesc
-
nu por si spun ci l-au iubit, ci il iubesc din tot
sufletul!
-
a trimis o asistenti care, vizind intr-o seari ci.
i se face riu sotului (medicii i-au scos perfuziile, totul!)
mi-a zis: Gata, hai, ia ma;ina
;i
te duci cu el acasdlEu
am spus: Dar a;a ceat eu nu pot sd
fac!
De-ai yi tu unfu
locuiesc eu... Cum sd md duc in miez de noapte cu el acasd?!
L72 P,irintele Arsenie Boca
Tiebuie sd trec printr-o padure, sd urc la bloc... Cine-mi
ajutard-l duc? Eu, o
femeie,
nu pot singura. Nu se poate!
$i
nu stiu cum am ridicat ochii spre cer si am zis Doamne,
asta nu mi-o da, ca nupot s-o duc!Asta chiar nupot s-o duc!
Orice abceua...
$i,
pini la urmi, am tot rimas pe lingi el.
La un moment dat sogul fbcuse o crizd,, o cidere puter-
nici. de calciu
;i
de magneziu si i se pusese un circel, dar
aga, tare! Si eu, disperati, i-am luat piciorul, am inceput
si il masez, aga, gi ztc: Cred cd aici are ceua!
Asistenta a fost tare impresionati. de ceea ce fbceam
pentru sotul meu si mi-a zis: Doamnd, nu urei sd mergi
la S,imbdta, la izuorul Parintelui? Atunci, am zis: Ba da,
cum sd nu?!Am luat o piturici, o bucigici, a9a, de pitu-
rici gi o sticli, ca si. aduc api de la Pirintele Arsenie. Nu
;tiam
cum se procedeazi, cum si fac, nu fusesem nicio-
dati. M-am dus acolo, cu asistenta,
;i
am ajuns Ia izvor.
Nu era nimeni, nimeni, nimeni! M-a impresionat locul...
Am vi.zut icoane acolo. Ploua, ningea pe ele. Astizi s-a
amenajat, s-a ftcut, aga, un design aparte, este altceva.
Dar atunci, nu! Ploua, ningea acolo! Curgea apa...
$i
mi
gAndeam: Doamne,
;i
nu se snica? Pai dacd eu a; duce o
icoana acum Acolo, nu s-Ar strica?
M-am rugat, aga, cit m-am priceput eu... Doamna
aceasta si mai mult m-a impresionat, pentru ci ea plAn-
gea, efectiv! Se ruga acolo si plAngea!
$i
eu mi gindeam:
Doamne, daca eu nu mai pot sa pkng, ea cred cd are un
necaz muh mai mare decit al meu;i, uite, m-A adus aici...
Am luat api, am stropit gi piturica aceea cu api.,
acolo, la izvor, dupi care am plecat la masini. CAnd am
ajuns la magini., mi-am dat seama ci am uitat piturica!
Dar masina nu era mai departe decAt cAtiva metri. Imedi-
at mi-am dat seama ci nu am luat pS.turica! M-am intors
si... pi.turica nu mai era nici.ieri!Nu mai exista!--
Ne-am intors amAndoui, am ciutat peste tot... Nici
urmi de piturici!
Si ea, atunci, a spus:
-
Si;tii ci ista este un semn de la Pi.rintele Arsenie...
Eu am ris:
-
Si vini Pi.rintele Arsenie si-mi ia piturica?!... Nu
pot si cred!
Ea, atunci, a mai insistat. Dar eu am zis:
-
E o piturici.... O fi fost vreun cAine sau poare, cine
stie, vreun om care a avut nevoie de ea, deEi, la cum e,
nu poate decAt si-gi infr.soare picioarele cu ea. Aftceva, ce
si faci?! Dar zic: Nu-i nimica! ii trebuie cuiva, probabil.
De-asta nu am mai gisit-o...
$i
am plecat. Am ajuns la Fi.gd"rag. I-am dat soEului
si bea api. Asta a fost in luna august. in anul urmitor, la
1 februarie, a murit.
Cred ci. dupi pomana de 40 de zile, m-am dus pAni
la spital, si. duc ceva, acolo... Doamna aceasta, asistenta,
vreau si vi spun ci mi-a dat intre timp doui cirgi cu Pi-
rintele Arsenie, si. le citesc.
Cind mi vede, imi spune:
-
Nici acum nu crezi ci Pirintele Arsenie ti-a spus
ceva prin piturica aceea?
Si am inceput, aga, citind din cirgile primite de la ea
gi din altele, pe care mi le-am cumpirat
;i
eu
-
ci parci
Dumnezeu a vrut a;a, si mi le trimiti.
-,
si.-mi adincesc
iubirea, si-l cunosc mai bine pe Pirintele Arsenie.
$i-am
venit acasi. AjungAnd, aga, in faga iconigei, am
spus:
,,Doamne,
Pirinte Arsenie, daci am fost neqtiutoa-
174 P,irintele Arsenie B oca
re;i daci nu am luat in seami ce mi-a spus prietena mea,
micar acum, dupi. atita timp, ft-mi si. ingeleg. Spune-mi
ceva!" Am vrut ceva, aga, de necrezut!
$i
m-am rugat o
seara, doui, trei, patru, cinci...
$apte
seri!
$tigi
cum? Mi
rugam ata, cu cuvintele mele, in legea mea. Si, deodati,
aud aga:
-
Mi, nu piturica trebuia s-o aduci! Pe el! Pe el tre-
buia si-l aduci!
AtAt... Ati.t am auzit! De-atunci, m-arn linigtit! A fost
nemaipomenit! Vai, ceva..., gtigi cum?!
$i
noaptea, par-
ci, eram bucuroasi;i indurerati. indurerati, intr-un fel,
pentru ci n-am ftcut ce trebuia, dar gi bucuroasi, bucu-
roasi, de ceea ce imi di.ruise Pirintele Arsenie!
Mai trece ce mai trece timpul
;i,
intimplitor, citesc
un articol scris de un Pirinte de undeva de pe la Albac...
Parintele Dionisie lgnat...
Da, exact!
Acesta povestea o intimplare cu o femeie care fusese in
cirucior
;i,
dupi intAlnirea cu Pirintele Arsenie, s-a ridicat
din cirucior
;i
a mers pe picioarele ei! Acum respectiva
persoani este miicugi, undeva in Retezat.
$i
atunci am
in;eles eu ci am gregit. Totqi am fost a;a de bucuroasi!...
De atunci, am inceput si citesc gi Cararea imparAy*l
;i
multe, multe alte ci.rgi. Citindu-le, am ingeles cA.t de
adAnc e Pirintele!
$i
ce putere fantastici avea de a sinteti-
za cuvintele sale de invigituri! Cuvintele sale sunt atit de
minunate;i de pe inlelesul tuturor!Al tuturor! Oricine il
poate inEelege pe Pirintele Arsenie.
Fost-a om trirnis de Durnnezeu
,,Pirinte
Arsenie,
ajuti.-mi., lumineazi.-mi. . . "
La un moment dar, a trebuit si m5. duc la un exa-
men, la un concurs de directori. Tiebuia ftcuti o lucrare,
trebuia pregitit mult material... Era in anul in care so-
gul meu deja trecuse la cele vegnice. Aveam asa, o srare
de
-
cum si vi spun eu?
-
tristege. Niciodati n-am fost
singuri. Acum mi simteam singuri..
$i
trebuia si si mi
concentrez, si mi pregitesc pentru examen... Concursul
acesta era cu toti directorii
-
nu conta ci egti de gridini-
ti., ci. egti de
;coali
generali, cL e;ti de liceu. Thebuia si
stii totul, nu era nicio diferengiere.
Cu o zi inainte, nu s-au mai luat in seami lucririle.
Le-au studiat dingii, au dat o noti si gata. Ei, a doua zi
nu stiu ce s-a intimplat, dar ne-au zis cd. trebuie si ne
susginem si lucrarea. Eu lucrarea mi-o flcusem, nu era
o problemi, dar nu eram suflete;te pregititi, pentru c5.
nu stiusem ci. trebuie si o sustin. intAmplitor, aveam la
mine un exemplar, l-am risfoir pulin gi m-am dus. ina-
inte si intru, cu emotii si cu o teami, aga, cumva, am zis:
Pdrinte Arsenie, ajutd-md, lumineazd-md. sdf.u tn stare sd
suslin cum trebuie lumarea!$i am intrat.
$i-am
inceput si
vorbesc si si spun scopul pe care l-am urmirit in lucrare,
ce mi-am propus, obiectivele, cum le-am parcurs, despre
colectivul meu, despre copiii de acolo, cum ii urmirim,
cum lucri.m cu ei... Tot-tot-tot! Mi uitam, a;a, la comisie
gi aveam puterea, in timp ce vorbeam, si mi uit la ei;i si
vid ci sunt multumili.
$i
zic in mintea mea: Dar parca
eu totusi lucrurile astea nu le-am
ltiut
chiar a;a... Cum
de mi-au uenit a;a dz cursiu in minte?
$i
cum dz le spun
175
eu Acum a;a, dz rdm,in a{a de uimiyi? Ci-i vedeam cum
stiteair uimigi gi mi ascultau...
$i-mi
ziceam: Doamne!
Pdrintele meu!... in timpul acesta, al sustinerii lucririi, eu
asta gindeam
;i
totqi nu siream de la ce trebuia si spun,
aveam un fir foarte logic al expunerii.
La sfirsit, pregedinta comisiei imi zice:
-
Eu numai ati.t a; vrea si vi intreb: la Poiana Mdru-
lui funcEionagi?
-
Da, acolo, in"acel situc!
-
Si aga gridinigi aveli la Poiana Mirului?!
-
Da, sigur! V5. poftesc siveniti sivedegi cum e la noi'
la gcoali, ci este minunati si avem n$te copii minunagi!
-
$i
ii urmirigi afa, pe fiecare?
-
Da! Din promotiile mele, de la inceputul activiti.gii
mele, astizi avem medici, avem pre;edinEi de Tiibuna-
Ie...
$tiu
despre fiecare in parte ce a urmat, unde a ajuns
;i
si;tiEi ci, din gridinigi, vedeam profilul intelectual de
mai tirziu al copilului respectiv.
$i
aga se si intimpla.
$i
atunci, ea mi-a spus:
-
Gata, asta a fost!
-
Multumesc!
$i
am iegit. Dupi mine a intrat directorul dela Radu
Negru, din Figiraq, liceul pe care eu l-am absolvit. Am
stat si ne dea rezultatele. Iese directorul de la Radu Negru
si-mi zice:
-
Doamni, ce le-agi fbcut? Cei din comisie au vorbit
in continuu despre dumneavoastri!
$i
eu am zis:
-
Nu eu am vorbit, i-am vorbit...
Efectiv a;a a fost!Am dat foarte multe examene in ac-
tivitatea mea didactici. dar niciodati nu m-am descurcat
ca atunci!Vizibil am simtit ajutorul Pirintelui!Am
_vlzut,
a;a, cum curgea totul!
$i
m-am;i concentrat... Or, nu in-
totdeauna reugetti aceasta, pentru ci emogiile nu te lasi...
Si am venit acasi
;i
aga multumiti am fost! I-am
multumit Pirintelui Arsenie...
,,Pirinte
Arsenie, ft-mi cale liberi.!"
Altidati, m-am dus cu nora;i nepotica mea la nasii
lor, la Breaza de Prahova. Conduceam eu ma;ina. Am
stat acolo doui zile si ne pregiteam si plecim, si ne in-
toarcem spre casi., dar se lucra pe Posada. Era un
$antier
acolo. Cind ne-am dus, am stat acolo o
jumitate
de ori,
pini si trecem! Si au insistat arAt de mult nasii lor si mai
stim, incit s-a fbcut th,rziu.
Zic:
-
Haidegi si mergem! Haideti si mergem!
Orici.nd plecam la drum, ziceam Pdrinte, ajuta-ma sa
nu papesc ceua! insoye;te-ma in caktoria asta! Dar asra spu-
nearn in gind. Cand am plecat, am oprit pulin intr-o pia-
ti, la iesirea din localitate. O vinzitoare de la tarabi., zice;
-
Vai, ce e pe Posada aia! Am stat trei sferturi de ori!
Am urcat in ma;ini si am zis: ParinteArsenie,ft-ne cah
liberd!Nora mea s-a uitat la mine... Am pornit la drum.
Am mai povestit noi, fetita in spate a adormit si, la
un.rnoment dat, mi face atenti nora si-mi zice:
-
$tiEi
unde suntem?
-
O, suntem aproape de Predeal! Dar de Posada cAnd
am trecut?
-
Asta vi. intreb
;i
eu!
$tigi
ce ati zis la plecare?
-
Ce-am zis?
I78 P,irintele Arsenie Boca
-
Ati zis: Pdrinte Arsenie,
fi-ne
cale libera!...
-
Vai, am zis cu voce tare asta?!
-
Da, ati zis!
$i
eu m-am uitat atent la dumneavoas-
tri. Agi spus: Pdrinte Arsenie,
fi-mi
cale liberd!
$i
am trecut... Dar nici micar nu am vizut stopul,
unde au fost masinile celelalte. Nu am vizut nicio ma$i-
ni!Am trecut.
CAnd ajungem acasi, biiatul zice:
-
Mami, dar tu'iu ce vitezi ai condus?
Ci didusem telefon inainte de a pleca...
-
Nu am condus cu vitezi mare!
$i
nora mea a inceput si ridi. gi a spus:
-
O si-;i povestesc eu cum ne-a adus Pi.rinteleArsenie...
De ce am spus eu rugiciunea cu voce tare?! Sau, mai
bine zis, de ce Pirintele Arsenie a vrur si spun aceaste
rugiciune aga, de data aceasta? Pentru ci v-am spus ci
eu mereu mi rugam in gind, cA.nd plecam la drum. Eu
le mai povesteam copiilor de Pirintele Arsenie, dar ei nu
prea credeau.
$i
a vrut Pirintele Arsenie si se intimple
aceasta, spre a o lumina pe nora mea, care de atunci...
Nu mai are nicio tndoiak tn priuinya Pdrintelui...
Da, asa e! De c6.te ori vine pe aici, ia cirtile Pirintelui
Arsenie pe care le gi.seste la mine, le cite;te si nu mai are
nicio indoiali!
,,Fii
atenti.la slujbi gi lasi magina!"
Alti intimplare care m-a apropiat iarS.si mult de Pi-
rintele Arsenie a fost aceasta, pe care vreau si v-o spun! O
intimplare legati de ce a spus Sfingia Sa, ci
,,de
acolo dz
t
' l
I
il
il
undz uoif, ud uoi ajuta;i mAi mub"
, cuvinte care-qonfir-
mi, de fapt, toate acesre intimpliri ale mele!
inri.mplarea aceasra a fost deosebiti si se bazeazi
foarte mult pe relagia aceasra om
-
Dumnezeu si pe teo-
logia adinci.-adinci-adi.nci a Pirintelui. Eu cred, din tot
ce am citit, ci a fost o adevirati valoare duhovniceasci
Pirintele Arsenie!
$i
spun aceasra oricui, chiar daci am
;i
contraziceri citeodati. insi nu asra conteazi! Meriti
din plin Pirintele Arsenie aceste cuvinte! Care sunt cu
acoperire, nu sunr spuse aga, in vint!
Veneam de la o priveghere de la
$inca
Veche, de
la Pirintele Matei, care era acolo atunci. Ne intorceam
noaptea. Era o ploaie! Si erau pe drum ni;te gropi, de nu
vi. spun! Sigur ci gi de la oboseali
;i
gindindu-mi gi la
cuvintul Pirintelui, chiar acolo, spre Paltin, am luat in
plin o groapi, cu masina! Dar nu vi spun... Cu amindo-
ui. roEile! Probabil ci era-m gi eu obositi, dar era si groapa
plini cu api gi n-am vi.zut-o! N-am vizut-o, dqi le mai
gtiam eu asa, care sunt pe acel drum... Si zic citre doam-
na de lingi mine:
-
Vai, rugati-vi! Si. nu facem pani, ci n-arn putere
si desfac roara,
;i
pe ploaia asta aici stim pini dimineagi!
Dupi ceva timp, zic: cred cd totupi nu s-A int,implat
nimic. Am venit acasi., am bigat masina in garaj, cu
ugurinti... N-a fost nicio problemi.! Asta a fost vineri
spre simbiri. Simbiti primesc un telefon de la mama,
care-mi zice:
-
Si vii pin|la Poiana.
Intru in garaj, pe ambele rori aveam pani. Am cdutat
eu roti de rezervi, dar n-am gi.sit pe nimeni, n-am rezol-
vat. Mi duc la Sflnta Liturghie duminici dimineata.
$i,
la un moment dat, stiteam a;a, pe la intrare in biserici,
mai
-pe
la ugi, ci era bisericuga mai micuEi si stiteam si
nu deranjez, pentru ci nu m-am dus chiar de dimineagi,
cind se incepe.
$i,
in loc si fiu atenti la Sfinta Liturghie,
si imi fie gindul la ce se intimpli in biserici, acolo...,
nu! imi veneau in minte tot felul de ginduri; De ce aa
ficut
pana amdndoua rofile?
$i
de ce n-oi
f
ocolit groapa?
$i
acum ce
fac?
Ca dacd era numai o roAtd,
Punearn
rezer-
ua... Dar cu doud rbli cum sa ma duc eu pdnd la serui.ce?
$i
am tot fri.mA.ntat asta; niciun pic si mi gindesc la Sfinta
Liturghie! Si aceeasi voce, care mi-a spus mai demult ce
am gregit cu piturica, aud zic|.ndu-mi, deslusit:
-
Fii atenti la slujbi gi lasi ma;ina!
$i
mi duc si mi uit inspre Sf. Altar, si vid ce face
pirintele... Era momentul prefacerii Sfintelor Thine...
$i
atunci m-am intristat, m-am mfinit
;i
mi-am zis: Vai
de mine, am citit atAtea caryi
;i
tot nu arn inyeles ce e im-
Pzrtant,
intr-adeudn tn relayia cu Dumnezeu!...
$i
nu am.
inpeles prea muh ce se intimpld tn cadrul Sfntei Liturghii.
Odati, la un curs, un profesor universitar din Cluj
ne-a intrebar citi am citit Biblia
;i
ne-a dat la sfhr;it re-
zultatul. Un numir de 2-3 %o o citiseri.
$i
numai atunci
mi-am adus aminte, in Sfhnta Biserici, de acel profesor,
care ne-a spus: Daca n-api citit Biblia, n-dli citit nicio car-
te! Mmic nu ualoreaza!
$i
am venit acasi si-mi ziceam: Uite, am citit totfelul
de caryi si tot nu
ftiu
ce inseamna Sftnta Liturghie... Mi,
gAndeam ci e treaba preotului si faci acolo rugiciuni, eu
numai si.le ascult. ins5., uite ci nici aceasta n-am fost in
stare si o fac, atunci, adici si ascult. Si am ftcut acelagi
lucru pe care l-am incercat dupi ce am fost la Simbita, cu
Fost-a om trintis de Durnnezeu l 8t
piturica. Si mi-am propus a;a: Shmbdta ma duc sa md spo-
uedesc
fi
il inteb pe Parintele George sd imi spartAce este Sf
Liturghie. ii spun adcudrul! ii spun cd nu sunt instruita reli-
gios, cd nu cunosc ce tnseamnd Liiurghia. Asta este! E
foarte
rdu... Dar ureau sd;tiu, ureau sa innu fntr-o rknduiak!
$i
aga am ficut. insi, in fiecare seari, m-am si rugat:
Doamne, dd-mi, indruma-mi pa;ii, pe unde trebuie sa md
duc, cum sdfac!... Pdrinte Arsenie, ajutd-md sd tnyeleg ce e
Sf Liturghie!
Mi duc vinerea la Sfbntul Maslu. La noi, vinerea,
este Sfhntul Maslu.
$i,
in timpul Sflntului Maslu, imi
veneau tot felul de ginduri, asa: Mdi, dar de ce sunt alese
tocmai aceste Sfnte Euanghelli? Nici asta nu;tiu! Dar de ce
sunt trei pdryi? Nu yiu... Nu yiu...
Daci nu am frcut religie in scoali, pur
;i
simplu nu
am stiut o mulgime de lucruri! Era important cind venea
preotul in case, dar eu n-am avut nici a;a, in preajmi, pe ci-
neva care si mi.lumineze, si imi explice anumite lucruri...
La noi, in parohia de care aparlin, intotdeauna sunt
.doi
preoti: Pirintele Radu gi Pirintele George.
$i
Pirin-
tele Radu, cind ajung la miruit, imi zice:
-
DoamnaTeodora, arn o carte pentru dumneavoastri.
-
Da?
-
MAine veniqi la biserici?
-
Da, vin!
$i
dau si plec, dar dinsul zice:
'
-
O carte a Pirintelui fugatu, despre Sfrnta Liturghie.
Mi s-au lipit picioarele de pardoseali, cAnd am auzit!
Si zic:
-
Da. da! Vi n!
Zice:
-
Dar e pugin mai scumpi.!
-
Nu conteazi!Vin!
Am venit acasi, aga de bucuroasi!
$i
mi duc simbi-
ta.La biserici, nu era Pirintele George, cu care voiam si
vorbesc eu despre Sf. Liturghie. Nu era... Nu se potri-
vea cu planul meu. Niciodati nu se potrivesc planurile
noastre omenesti cu planurile lui Dumnezeu. Si mi-a dat
Parintele Radu cartea. Bineingeles, imediat am deschis,
si vid la Sfintele Daruri, ce gisesc acolo... N-aveam rib-
dare, pe drum! Dar o doamni era tot dupi mine si am
inchis-o. Zic: Lasa, sd ajung acasd
;i
md apuc sa o citesc!
Am venit acasi;i am citit-o de trei ori! VL spun sin-
cer cd. mi-a fost si rusine de cAte n-am
;tiut.
Pirintele
Arsenie stia ci. am nevoie de asta.
$i
de acolo, de unde e,
ce a zis? Lasd, md, p,Lnd tl gdsefti pe parintele George sd ipi
exPlice mai trece o saptamind
fi
tu tot ingrdmadita e;ti...
$tii
sd cite;ti... Lasa ca iyi trimit eu o carte!
M-am bucurat foarte mult! De atunci, nu mai indriz-
nesc si. mi. duc la orice ori la slujbi. Mi duc de la inceput,
indiferent unde as fi.
$i
numai daci, Doamne feregte, se
intimpli ceva, nu ajung de la inceput la Sfinta Liturghie!
Dar toate acestea
-
toate acestea!
-
se datoreazlP|-
rintelui Arsenie! De acolo de unde e, m-a ajutat, m-a lu-
minat si continui si o faci!
,,Lumea
deja l-a canonizat pe Pirintele Arsenie!"
M-am rugat Pirintelui
;i
mi-a ingiduit, m-a aju-
tat, dupi aceea, asa, nevrednici, si ajung la Simbita, si
ajung la Prislop... Numai la Sinaia nu am fost. Nu stiu
casa unde a murit Pirintele! De fapt, n-a murit... Iar la
mormint este ceva special! Pacea aceea pe care ne-o di de
acolo, de sus, nu o gisegti aproape niciieri in altf parte.
Am reugit si merg si sus, la Sd.mbita, la pegteri!
Cred ci lumea dejal-a canonizat pe Pirintele Arse-
nie! Ci.nd va ri.ndui Dumnezeu, va veni
;i
partea cealalti,
a consacririi de citre Biserici a sfinteniei Sfinfei Sale.
Dar pentru mine si pentru mulgi alEii, Pi.rintele e Sflntul
Ardealului, aga cum il numesc togi! Pe mine, Pirintele
Arsenie m-a adus pe calea cea buni! imi place foarte mult
cind zic uneori ci pentru inima curati a fieciruia dintre
noi a luptat Pirintele. Asta este foarte important! La asta
si ajungem!Asa cred eu...
$i
asta cred ci a fbcut Pirintele
pentru tot omul ce a vrut si. priceapi, si. ingeleagi. Nu se
poate si nu te impresioneze viata sfhnti pe care a dus-o
Pirintele Arsenie
;i
rugiciunile pe care le face pentru noi!
Si dea Dumnezeu si il cunoa;tem si mai bine pe Pi-
rintele Arsenie si, daci micar aici, pe pimAnt, unii dintre
noi n-am ajuns si ne cunoa;tem fagi ciltre fagi. (;tiind ci
este el, cum a fost cazul meu), mi.car Dincolo si reuqim
si ne intAlnim, in impiri;ia Cerurilor...
Teodora Bigi are darul de a reda, prin cuvint, ceea
ce Pirintele Arsenie fbptuie;te, cu fapta sa, in viata oa-
menilor. Iar pentru ea, intr-adevir, Pirintele Arsenie este
cel care i-a readus viaqa in sufletul siu, mereu in ci.utare.
Cu sigurangi, pentru doamna Teodora, Pi.rintele Arsenie
inci mai are cuvinte de rostit, mAni intinsi spre ajutor,
binecuvintare de di.ruit in vreme de restriqte sau sens al
bucuriei in vreme de liniqtire...
Maria Clopogel
Poiina Marului, Braqov
,,Mi-a
ri.mas in sufet,
e mereu prezent Pirintele Arsenie!..."
Am stribitut cAteva ore prin ginuturile Bra;ovului,
in sus, spre Zarnegti, pentru a ajunge la Poiana Mirului.
Aici, la ceas de seari, mi a;teptau cAgiva dintre credin-
ciogii care au avut bucuria de a-l fi cunoscut pe Pirintele
Arsenie Boca. E impresionant cAti dragoste gi ospitali-
tate emani. acesti oameni! In doar citeva ceasuri, aveam
senzagia ci. fbcAnd drumul spre Poiana Mirului m-am
reintors acasi, dupi o vreme de pribegie printre striini
qi instriiniri.
Maria Clopogel a cobord"t de undeva din culmile Po-
ienii, cale de kilometri buni, la fiica sa, pentru a ne inlesni
int6.lnirea. O viagi frumoasi;i o pildi de credinciogie.T6
de ani de trudi., insa
;i
de frumoasi slujire a lui Hristos.
Aici s-a niscut, in Poiana Mirului, gi aici a, rislas. Peste
toate necazurile si incercirile viegii, a simgit un ajutor de
nidejde: Pirintele Arsenie Boca.
Am rugat-o pe doamna Maria si ne reintoarcem,
pentru cAteva momente, in mirajul acelei vremi, in care
Dumnezeu pogora, aievea, din cind in cAnd printre oa-
meni. Iar Pirintele Arsenie Boca a fost unul din acei Oa-
meni, trimisi de Dumnezeu, pentru semenii sii...
,,Pentru ce il pui pe Ion la mo4i? Ion nu-i mort!"
Doamnd Maria, cind s-a intkmpkt int,ilnirea cu Pa-
rintele Arsenie?
L-am cunoscut pe Pirintele Arsenie a;a: in timpul
Rizboiului mergea lume multi de la noi, de la Poiana
Mirului, pe jos, pe sub munre, la Ministirea Simbita,
pentru ca auziseri de Pirintele Arsenie. La noi era Oasrea
Domnului foarte prezenrd. si ftceau aduniri. Era un bir-
bat de aici care isi lasase familia si s-a flcut frate de minis-
tire. Era Pirintele Nichita, de mai tdrziu, a;a l-au sfintit.
Sd inyeleg ca
fratele
aceste era din Oaste. . .
Da! Era in Oastea Domnului. El se ocupa aici cu
adunirile. Mai tirziu, s-a rerras la mS.nistire.
$i
a rimas
la.Pirintele Arsenie, la Simbita. A lucrat si la chilie, sus,
cu Pirintele Arsenie. Si, apoi, el aducea lume de aici la
mini,stire. ii ducea pe sub munte. Mergeau si cite 50 de
persoane odati.
Jin
minte ci eram copil cind am mers prima dati.
Erau niste ploi, potop mare, incit era si ne ia apa!
I
Pe jos mergeali?
-
Pe
ios!
Da. Eu aveam vreo 1 l-12 ani, nu mai gtiu
exact. Atunci am ajuns prima dati la Mini.stirea Simbi-
ta;i l-am vizut pe Pirintele Arsenie.
Apoi a inceput Rizboiul. Titicul a plecat in Rizboi
si, inainte de a pleca, am mers cu el la ministire. Sigur,
titicul s-a spovedit, s-a impirtfuit la ministire.
$i
Pirintele ii spunea:
-
Du-te, Ioane, lihigtit, ci tu ai si fii bine!
De la un timp insi am inceput si avem o indoiali.
Trecuseri doi ani de zlle gi nu mai stiam nimic de el. Iar
mimica i-a frcut pomani... I-a impirgit toate hainele.
N-a mai rimas nimic, nimic, nimic! Si, dupi aceea, mi.-
mica a plecat la ministire si il punea tot timpulpe titicul
la Liturghie, la morti.
Dar cind s-a dus la ministire, odati Pi.rintele i-a spus:
-
Mei, Victorio, de ce il pui pe Ion la morli? Ci Ion
nu a murit!
Fi.ri. si qtie Pirintele nimic, absolut! intr-atita lume
era acolo
-
aga se ginea lumea dupi el, era potop de oa-
meni!
-,
cum era si fie atent tocmai la pomelnicul nostru?!
Dar el a spus:
-
Pentru ce il pui pe Ion la morti? Ion nu-i mort!
A venit acasi mama
;i
a mai mers aga vreun an de
zile. A vizut ci tot nu prime;te niciun semn, nimic
-
ni-
mic nu gtiam de el!-, o inceput iar si-l puni la morti.
$i,
mergind iar la mini.stire, Pirintele a intrebat-o:
-
De ce nu-mi dai ascultare? igi iei pedeapsi! Ci Ion
nu e mort! Ion are ce-i trebuie cu el, nu moare!
A venit acasi mama gi am mers a;a mai departe, cu
speranla ci titicul triieste.
$i
a;a a fost! Dupi patru ani
de zlle, intr-o duminici, ne-am trezit cu el acasi! Era
chiar de Cuvioasa Paraschiva. Era pesre siptimd.iri sir-
bi.toarea asta
;i
aveam stabilit cu niste femei si mergem
la mi.nistire. Ci mergeam pe la Sinca Noui si de acolo
era tren pini la Figira;. Din Fi.gilas mergeam pAni la
Si.mbita de Sus si de acolo o luam pe jos.
Am mers la ministire si am ajuns cu o zi inainte, si
cu un unchi de-al meu, care era si plece in armati., ca
militar, dar nu stia cA.nd ii vine ordinul. Ne-am dus deci,
si seara ne-am pregitit si am mers la vecernie. A;a multi
lume era acolo!... Si Pi.rintele Arsenie a dat lumea la o
parte si s-a oprit in fata mea.
Si zice:
-
Na, Mario, mai plingi ci. nu vine tati-ti.u?
$i
titicul venise de doui sau de trei zile. Atunci, eu
i-am spus ci sunt foarte bucuroasi. I-am zis:
-
Pirinte, da, a venit acum, de trei-patru zile!
Si ne-o luat, ne-o chemat ini.untru, mi-o cerut si-i
povestesc cum a venit si toate intimplirile.
$tiam
insi
prea putin, pentru ci stitusem foarte pulin cu el si era
obosit, cum venise de pe drum, ci a venit mai mult pe
jos,
din Rusia.
Dar eu eram, cum v-am spus, gi cu un unchi.
$i
il
cheami Pirintele pe acest unchi si ii spune:
-
Tir vii iniuntru, te spovede;ti, ci tu ai ordinul aca-
si. De ce ai venit? Ai ordinul acasi!Tiebuie si. pleci, uite,
in cutare zi.
El imediat s-a spovedit
;i
i-a dat drumul si plece
acasi., iar acasi deja ii pregitiseri cuftrul, cum era pe
atunci... Pentru ci ai lui primiseri deja ordinul pentru
armati., aga cum i-a spus Pirintele Arsenie.
Api
fost
des la Manastire, mai apoi, sa il cautayi pe Pa-
rintele Arsenie?
Da, mergeam des si dupi aceea la ministire. Am
mers vreo cinci-sase ani la rind, cind eram copil. Se adu-
na lumea la Pirintele! Doamne, era potop de lume cind
fbcea slujbi in altar!
Se ginea lumea dupi el! imi amintesc cum scotea bo-
lovani, aga, din pidure, din munte, de sus, gi ii didea
de-a dura si venea' jos
;i
ii lua. Si erau asa de frumogi!
Si zicea Pirintele:
-
Avegi griji de istia, mi, ci
;i
igtia o si vi fie de folos
cAnd n-oi mai fi eu!
Vorbea despre acei bolovani.
Si, multi vreme, erau tot mese acolo fbcute din pie-
tre rotunde, frumoase. Erau puse gi in faga ministirii, si
acolo unde erau cele doui lacuri. Pe marginea lor erau
numai pietre din aceea rotunde, fhcute de Pi.rintele.
,,Du-te,
Pirinte, odati gi ia-gi ce wei!"
Altidati
-
era si titicul atunci de fagi
-,
Pirintele
ne-a povestit cum a venit Securitatea si il ridice gi ce s-a
intA.mplat. Lumea a incercat si faci scandal, si se opuni,
si. nu-l lase, dar Pi.rintele i-a oprit si le-a zis:
-
Nu!
Si i-a zis apoi la securistul ila:
-
Mi lisati si-mi iau o carte?
A vrut si-si ia o carte cu el! Dar n-au vrut si-l lase.
N-au vrut si.-l lase gi gata!
$i
o ori jumitate n-a plecat
ma;ina din loc! N-a putut si plece!
Fost-a orn trimis de Dumnezeu
-
Du-te, Pirinte, odati;i ia-gi ce vrei!
Si Pirintele s-a dus in chilia lui
;i
a luar cea avut de
luat si s-a urcat in masini si masina a pornit! Si el, de aco-
lo, i-a binecuvintat in urmi si a rimas lumea plingAnd.
Vh dagi seama ce durere!...
Apoi, multe au fosr, dar am mai uitat anumite lu-
cruri, ci. s-au perrecut demult, in copilirie... Unele le-am
ginut minte, dar pe altele le-am mai
;i
uitat. Si-mi aduc
aminte tot pe parcurs de anumite cuvinte, sfaturi si zic:
Uite, m4 cd Parintele ziceA Asa, Pdrintele zicea a;a...
,,De ce egti la mS.ni.stire
cu piti gi slinini-n traisti?"
Am fost gi cind l-a ficut frate de ministire pe Pi.rin-
tele Teofil Piriian.
$i
mi uitam eu, asa, fiind copil, si vid
cum citeste, fiind orb. CfteaApostolul, citea pe degete.
$i
eram curioasi, ci nu vi"zuseri.m noi pe aici asa ceva...
Pirintele Teofil era ucenicul lui gi il ginea aproape de
el. Si eu mi tot miram...
. Odati, venisem cu o femeie schioapi si am rimas o
siptimini arunci la mi.nistire, acolo. Era cam bolnivi-
cioasi, cam firavi si mimica rot spera la o minune... Astfel,
vedeam fel de fel de lucruri. Oameni amirigi care veneau...
Venise un orb, care zicea:
-
Pirinte, ce si fac? Ci-s bolnav...
-
Pii tine, mi., regim! De ce esd la mi.nistire cu piti
;i
slinini-n traisti?
Dar de unde stia Pirintele acesre lucruri? Avea harul
acesta de cunostea omul! Cunostea liuntrul omului!
$tia
ci omul acela o venir cu slinini, desi era posr, Posrul
Sfintei Mirii.
189
$i,
la un moment dat, a zis securistul:
$i
multe din acestea au mai fost...
Pirintele Arsenie a slujit gi cu Pi.rintele Serafim, cu
Pi.rintele Iustin, cu Pirintele Ioan. Pe toli i-am cunoscut.
$i
m-am gi spovedit la Pirintele Arsenie. Fiind copil, ne-a
spovedit in grup.
$i ;ine
minte cLzice:
-
Mi
-
ci a;a vorbea
-,
pe mine tata m-a bitut o
singuri dati, pentru trei lucruri: si nu fur, si nu mint si
si gtiu si.-mi aleg prietenii!
Asta mi-a ri.mas imprimat, aga, in suflet. Eram copii
multi, adunagi acolo. Daci venea atita lume
;i
fiecare i;i
lua cAte un copil, vi. dagi seama cAgi eram acolo!
La D ragan es cu, l- ali c dutat ure o datd p e Pdrinte lz Ars eni e ?
Nu. Numai mimica a fost, mimica se ducea!
Dupi ce m-am cisitorit, nu m-arn mai dus. Md.mica
a fost
;i
la Driginescu,
;i
la Bucure;ti, cind picta biserica
aceea. Odati, ea s-a dus pentru cineva si. il caute pe Pi-
rintele.
$i,
cind a ajuns, Pirintele a zis:
-
No, Vtorio, si aici m-ai gisit!
Pirintele picta in turla bisericii. Nu avea cum s-o vadd
pe mama. S-a mirat, a.;a, mama...
$i
apoi a coborAt Pirintele
si le-a dat binecuvAntarea;i a zis celui cu care venise marna:
-
Ce-ai venit la mine, mi?
A zis citre bi.iatul acela.
-
Tu caugi sinitatea gi cu gigirile in buzunar?!
L-a mustrat.
$i
i-a mai spus:
-
Daci nu lagi gigirile, mori!
$i
a;a a fost... A murit de foarte, foarte tinir.
Ne mai mustra;i inainte, dar parci la ministire nu
chiar asa. Dar ci.nd s-au dus de acolo, se spune ci a fost
mai dur. Le-a spus totul pe fagi oameniior.
Fost-a orn trirnis de Dumnezeu l9I
Si i-a spus gi sotiei acelui biiat:
-
Tir si nasti copii, si. nu cumva si-i omoii; daci vrei
si fii sinitoasi!
Era slabi, firavi acea femei,
;i
din cauzaasta l-a ci.-
utat pe Pirintele, ca si vadi ce-i spune. Dar ce si-i spuie?
Asta i-a spus!
Ea triiqte si in ziua de azi, dar el a murit de tini.r.
Foarte t6.nir a murit bi.rbatul ei...
,,Vai
de voi, c5. au si. vie pisiri cu ciocul de fier!"
Ce ne puteyi spune d.espre uremurile acelea in care
pd-
rintele Arsenie incepuse sd
fe
,,cercetat"
;i
dr Securitate?
Era o vreme foarte zbuciumati atunci si Pirintele
predica ore intregi, pi.ni noapteatirziu. Din cauza aceea
s-a si alarmat situatia, ci era lume multe si istora nu le
convenea... Intrase Securitatea asta gi ii bAntuia, ii urmi.-
rea pe togi. Ba ci-i bogat, ba ci.-i vorbe;te de riu... Aveau
mult. Li se pirea lor ci el face politici., dar n-avea el,
Pirintele, treabi cu politica.
Era pranLzdtor. El sda ce o si se intAmple. Le spunea
uneori oamenilor:
-
Mi, o si ardem, m5J
Asa zicea! Tin minte ci. odati, zicea:
-
Vai de voi, ci au si vie pisiri cu ciocul de fier!
$i
acela a fost bombardamentul. Dupi aceea abia am
in,teles noi ce au insemnat pasarile cu ciicul de
fer.
$tiu
ci o intrebam mereu pe mimica:
-
Ce inseamni, mimici, secera si ciocanul?
Noi nu sdam atunci, nu ne dideam searna de astfel
de lucruri, pe care le auzeam la Pirintele. Dar au venit gi
L92 Parintele Arsenie Boca
ne-au cotropit rqii
;i
ne-arn dat seama
;i
noi apoi despre
ce e vorba... Pentru ci de la ru;i au plecat secera si ciocanul'
Va amintiyi cum slujea?
Da!Vai, dar cum!
El era totdeauna in fruntea tuturor' Chiar qi cAnd
slujeau toli patru piringii. E vorba de Pirintele Ioan, de
Pirintele Serafim, de Pi.rintele Iustin gi de Pirintele Arse-
nie. Pe cind mergeam eu la ministire, la inceput, ei erau.
$i
apoi au venit gi algii. Nu le mai
;in
minte numele, dar
atunci ii cunoqteam bine pe toli. CAntau la strani
-
erau
vreo gase, care erau ucenicii Pirintelui Arsenie.
,,Minuni
multe erau, si gtigi"
Ayi stat dceA t)rerne, de peste o sdptamknd, apoi in ahe
cdteua rhnduri, la manastire timp rnai indelungat. Ce ua
mai amintiyi din acele perioade?
Venea lume cu oameni bolnavi de epilepsie.
$i
Pi-
rintele cobora de la altar si le punea crucea pe guri
;i,
dintr-odati, isi reveneau!futa iar am vlntt."
Era unul pe,care il
flneau
pe la mini'stire, il hrineau
cilugirii.
$i ;tigi
cum era? Tot timpul cind era Liturghia
mai in toi, avea crize! Eu nu prea imi dideam seama ce se
intimpli, fiind copil, dar auzeaLm lumea spunind: Uite,
chiar in timpul Liturghiei s-a tntkmplat iara/ sa-l apuce
crizele!$i ricnea, asa, ficea urit!
$i
Pirintele Arsenie didea lumea la o parte gi zicea:
-
Facegi loc!
Si, trecind printre oameni, se apropia de omul cel
bolnav si ii punea crucea pe guri
;i
imediat isi revenea!
Ci inainte se inclesta, asa, mult! Si era curios si, in acelagi
timp, destul de infrico;itor
;i
de cutremuriter, pentru
mine, si. vid asta...
Cite au fost, vai de minel.Ti.ticul, lucrind cu Pi.-
rintele toati" ziua,la chilie, avea gi el multe de povestit.
insi nu le mai tin minte, ce si fac... Atunci era bine daci
le scriam. Cind veneam de la ministire, intotdeauna ii
spuneam mimicii ceva nou. Minuni multe erau, si stiti.
Am saptezeci si sase de ani... Dar,
;tigi
cum... Mi-a
rimas in suflet, e mereu prezent Pirintele Arsenie! Am
fost;i la mormA.ntul lui, mi rog lui si, cind am un necaz,
il chem in ajutor;i mi ajuti!
Doamna Maria Clopotel vorbeste despre Pirinte-
le Arsenie cu respectul si pretuirea cu care rar intilnesti
pe cineva si transpuni in icoani de gind chipul vreunei
persoane dragi. Pentru ea, ca si pentru mii gi mii de al;i
rom6.ni, Pirintele Arsenie a trecur de mult in sinaxare...
MS.rturii din Poiana Mirului
(Bra;ou)
La Poiana Mi,rului, cei cAEiva credincioqi care l-au
cunoscut pe Pirintele Arsenie Boca formeazl,Ia modul
cel mai firesc, o
familie.
Togi se gtiu intre ei, se intilnesc
impreuni in sat, la muncile c6.mpului sau, mai ales, la bi-
serici, in rugiciune gi recuno;tingi
Pentru
ce le-a diruit
lor Dumnezeu, prin Pirintele'
De aceea, ajungind la oricare dintre ei, ajungi apoi
si ii cunogti pe rind, pe fiecare.
$i,
intAlnire cu intilnire,
sufletul ti se umple de bucurie sfA.nti, inima se apleaci
i nspre rugi ci une. . .
Ioan Gogonea:
,,O
intAlnire riscruce in viagi'
Ioan Gogonea are 47 de ani. Era foarte tinir cAnd
l-a ciutat pe Pirintele Arsenie. insi' acel moment i s-a
intipirit in suflet cu lux de aminunt, de semnificagie.
Se intA.mpla prin 1987...
Eu eram la o riscruce de drumuri
-
ne sPune Ioan Go-
gonea
-,
in sensul ci trebuia si iau decizia si urmez o ca-
rieri, pentru tot cursul viegii. in strifundul inimii mele, al
sufletului meu, avearn doringa de a urma o carieri militari.
Printr-o imprejurare favorabili, am ajuns la Pirintele
Arsenie. O femeie de aici, de la noi din sat, mergea la
Pirintele Arsenie.
$i
maici-mea, care era buni. prieteni
cu ea, zice: Ia-l;i pe baiatul meu. Si m-aluat gi
fdmine
si,
curios lucru, m-a dus exact
-
inci o dati vi spun
-,
m-a
dus exact, fhri si intrebe pe nimeni nici ce tren schimbi,
ce drumuri lasi., in ce starie trebuie si. coboare, pini la
Dri,gi.nescu! M-a dus exact ca;i ci.nd era o ciutiroare fi-
deli! Nu stiu daci o fi fost, intr-adevir, o ciutitoare fideli
sau de cAte ori o fi fost Pi.rintele, dar cert e ci a gtiut exact
unde si cum si mI duci. Cu o precizie care m-a uimit!
$trayi
deja de Pdrintele Arsenie?
Eu stiam ceva vag, in sensul ci Poiana Mirului, ca
asezare, e undeva la interferenta dintre
Jbra
Figirasului
gi
Jhra
BArsei, iar Tara Fi.giragului a fost in miscare, cel
pulin in perioada aceea, cind Pi.rintele Arsenie, vreme
de vreo l0 ani, s-a aflat acolo, la SAmbi.ta, si a propo-
viduit. Iar piringii pirintilor nostri erau nisre ciutitori
fervengi ai Pirintelui Arsenie. Copiii lor, piringii nostri,
auzind despre povegdle pe care piringii lor le spuneau la
gura sobei, iarna, despre Pirintele Arsenie, l-au ciutat si
ei. Pentru ci si ei, la rA.ndul lor, au avut probleme si l-au
ciutat. Numai ci., la vremea lor, nu l-au mai gisit la Sim-
bita... L-au gi.sit la Prislop, la Driginescu sau la Schitul
Maicilor.
$i
oriunde a mai fost Pi.rintele.
Am ajuns in satul Driginescu... Era o asezare din
aceasta, de cimpie, cu case mici. Pe o stradi, vi.d o bise-
ricuEi si mi se zice:
-
Asta e biserica din Drigi.nescu. Am ajuns! Uite si
casa parohiali. Uite-l
;i
pe Pi.rintele in curte!
Era gi un grup de oameni, nu prea mare. Femeia ace-
ea, cu care eram, imi zice:
196 P,irintele Arsenie B oca
-
Avem noroc! Uite, il gisegti gi pe Pi.rintele si nu-s
nici oam?ni prea mulgi; deci ne
Poate
si pe noi rezolva...
Am intrat in curte, unde am vi.zut un om a;a
-
cum
si zic?!
-
de o staturi impunitoare, inalti! Fizic, era...
bine ficut! La o virsti
-
zic eu
-
de vreo gaptezeci
9i
ceva
de ani. A;a m-am gindit eu atunci, de;i acum
Putem
face socoteala cAgi ani avea atunci.
$tim
ci Pirintele era
niscut in 1910. Lucrurile acestea se petreceau in 1987,
deci avea 77 de ani.
Am intrat in curte, deci. Ce m-a impresionat si m-a
marcat a fost felul cum era imbricat Pirintele Arsenie: era
imbricat aga
-
cum si. zic eu?
-
atipic. Nu mai intAlnisem
un om care si fie imbricat in genul in care il intAlneam
acum pe Pirintele. Parci-l vid: avea niste bocanci, din bo-
canci ii ie;eau peste ni;te pantaloni de postav nigte gosete
de lini. O haini lungi, o cima;i dbi, o cravati... Era
tuns scurt, cu o barbi scurti, ingrijiti gi nigte ochelari de
vedere.
$i
in cap
-
trebuie neapirat si vi spun, ci m-a fas-
cinat gi m-a;i derutat acest asPect!- avea un turban ficut
dintr-un fular (ceva de genul acesta) sau dintr-un
Prosop.
$i
eu am stat aga, stingher... Mi. uitam la Pirintele
cum le explici la unii
;i
la algii... Nu m-a interesat ce le
zicea, cL erau problemele lor. Ce le-o fi spus nu stiu si
oricum nu stiam atunci ci ceea ce le spune e atat de im-
portant. Cert e ci, la un moment dat, rimAne cu privirea
pe mine si zice:
-
Cu tine ce-i?
Si zic eu:
-
Pirinte, gtigi... Thici meu e cam bolnav, cu spatele...
-
Lasi, mii, asta! Spune de ce ai venit.
Era prima intrebare, de incalzire, cum ar veni. indati
intru in esenta problemei gi spun:
Fost-a orn trimis de Dutnnezeu 197
-
Pi.rinte, am terminat liceul si nu stiu in ce..parte si
o aPuc.
Eu, in sufletul meu, voiam neapirat si ajung aici, dar
voiam si confirmarea Pirintelui. Se uiti asa la mine si zice:
-
Mi, tu esti un caracter dur. Du-re la Miligie!
La care, il intreb:
-
Pi.rinte, acum si miligienii sunt pe categorii: subo-
fiteri, maistri militari si ofigeri. Pirinte, la care si mi duc?
La ce nivel?
Si zice:
-
Du-te la ofiEeri!
Ca si ajungi ofiger, in vremea respectivi, trebuia si fii
membru de partid, ca si te primeasci la examen. Tlebuia
si mi ia
;i
in armati
9i
am ftcut socoteala gi mi-am zis:
Ma, dar ca sd nu mai pierd eu un an dr zile cu ArmAtA,
rna duc la subofyeri;ifac;coala de ofTeri laftrdfrecuenyd.
Lucru care, insi, nu s-a mai intAmplat, pentru ci a venit
Revolugia si s-au schimbat roare.
$i
am ri"mas, iati, subo-
figer.
$i...
n-a fost riu!
. in dialogul pe care l-am avut, pe lingi cele pe care
le-am relatat deja, imi mai pune o intrebare:
-
Me, ce crezi tu, de exemplu, daci intr-un rizboi
pleaci niste consiteni si unul dinrre ei moare sau mor
mai multi, iar unul scapi. Ce crezi tu vizavi de faptul ci
unul scapi;i altul moare?
t.u,
natural, am ri.spuns:
-
Cel care a scipat a fost mai credincios!
in aparentS., chiar am gisit aceasri explicatie intr-o
carte care se apleca asupra acestei probleme. Si zicea aco-
lo ci oamenii, in mod natural, rispund in felul acesra
la intrebarea in discugie, crezAnd ci cei mai credinciosi
rimAn si ii ocrotegte Dumnezeu. Ot lucrurile stau
9i
nu
stau aga, in sensul ci Dumnezeu, de multe ori, il ia
Pe
om
la timpul potrivit, cind lui ii este cel mai bine. Cind e
mai pociit, cind e mai pregitit, atunci il ia.
$i
am mai avut o discuEie. imi aduc aminte chiar ci
s-a retras un pic in spate, s-a a;ezat pe o banci, m-a privit
mai insistent qi am mai avut, aga, un scurt dialog. Insi nu
mai refn ce am discutat.
$tiu
doar ci la sflr;it, lumea care
era adunati atunci s-a mirat de discutia
Pe
care am avut-o'
Dar atunci m-au uimit doui lucruri esenfiale la Pi-
rintele Arsenie. Mai intii, privirea. Era o privire care, pur
si simplu, era cagi cind te privegte infinitul! Ceva care nu
mai intAlnisem! Nu mai intilnisem o asemenea privire!
Era o privire din aceea tip laser, care trece prin tine!Adici
tu, pentru Pirintele Arsenie, erai ca o carte deschisi.
$i
simEeai lucrul acesta!
$i
atunci a fost prima datd. cAnd s-a
uitat la mine si prima dati cind am simgit nevoia si pun
capul in pimint, lucru care pentru mine era nefiresc. Si
pun eu capul in pimAnt cind cineva mi privegte?!... Ei,
atunci l-am pus in pim6"nt, pentru cd. era... ahceua!Ceva
care trecea prin mine!
$i
nu numai ci trecea prin mine,
dar trecea dincolo de mine!
Apoi, al doilea aspect care m-a uimit a fost acela cL,
dupi. ce am avut conversafia cu Pirintele gi s-au spus ul-
timele cuvinte, o femeie mi-a zis:
-
Du-te gi siruti-i mina Pirintelui.
M-am apropiat
-
instinctual m-am apropiat de Pi-
rintele
-
si i-am luat mAna sa intre ale mele, dar fbri si
mi apropii prea mult gi si. i-o cuprind cu totul in miinile
mele.
$i
atunci, acolo, parci. ceva m-a paralizat! N-am
putut si mai fac nimic! DecALt, probabil, aga, un fel de
gesticulare, ca si cind i-as siruta mAna, dar n-am putut
nici si i-o cuprind, nici si i-o sirut!
Ultimele cuvinte ale Pirintelui au fost:
-
Tir si mi mai caufi.
$i
acum du-te pini in biserici.,
si vezi pictura...
Vreau si. spun ci am plecat cu bucurie nespus de
mare, o bucurie pe care n-am mai avut-o de atunci. Ace-
ea ci l-am intAlnit pe Pirintele Arsenie!
L-api mai cdutat pe Parintele? V-ayi mai uazut?
Spre rusinea mea, nu l-am mai ciutat, ci, daci. am
intrat la Sibiu, la Scoala Militari, s-au complicat deja lu-
crurile... Eram si mai tinir, nu eram ca acum, si fiu mai
aplecat spre anumite lucruri esentiale.
Simpiyi ajutorul Parinte lui ?
Da, tocmai voiam si spun ci Pirintelui Arsenie i-am
simtit in permanenti ajutorul. Chiar sunt lucruri pe care
nu vi le pot spune, dar care mi fac si il simt permanent
prezent, aproape de mine.
Pentru mine, intS.lnirea cu Pi.rintele Arsenie a fost
o inti.lnire esentiali pentru viata mea. Pe undeva, m-a
schimbat total...
Ei, si mi-a mai spus Pirintele un lucru, la care am
stat gi m-am gindit foarte mult... Mi-a zis:
. -
Mii, tu qti brAnz6.buni, dar egti in burduf de ciine...
Am tot stat gi m-arn tot gAndit care-ibrinza gi care-i
burduful, ci., daci stai si le analizezi, sunt doui lucruri opu-
se... BrA.nza buni in burduf de ciine e o contradicEie. CAt
ar fibrinzade buni, burduful o strici!Am gisit eu o expli-
catie, asa, in felul meu, dar nu qtiu acum daci Pi.rintele s-o
fi referit exact la ceea ce m-arn gandit gi eu. Dar probabil se
refereala faptul ci. existi. ceva, o contradicgie in mine.
$i
mi-a mai spus un lucru, la final, un lucru care
mi-a rimas gi de care am
linut
cont toati viaga, dar gine
strict de intimitatea mea...
Aceasta a fost intAlnirea mea cu Pirintele Arsenie, o
intA.lnire care a fost o riscruce in viaEi, un moment cu
care rimA.i pentru totdeauna in suflet...
Susana Gogonea:
,,in
fap Pirintelui, parci nu mai aveai nici grai!..."
Susana gi Gheorghe Gogonea
-
familie de oameni
simpli, mereu primitoare de oaspegi
-
$tiu
si faci din
sila;ul lor din Poiani loc bine-plicut lui Dumnezeu.
$i
pe ei durerile si necazurile viegii i-au purtat, ani si ani in
urmi, spre Pirintele Arsenie.
Din acele amintiri, ei dau glas astizi a.gteptirilor
noastre, aducindu-ni-l pe Pirintele Arsenie aProaPe.'.
Am inceput povestirea cu doamna Susana Gogonea
care, la cei 66 de ani, i;i aminte;te cu extrem de multi
acuratefe clipele in care a reu;it si il cunoasci pe Pirin-
tele Arsenie.
Cum a1i ajuns, doamnd SusAnA, sa il cdutayi pe Pdrin-
tele Arsenie?
$i
de ce tocmai pe Parintele Arsenie?
Am avut nigte probleme ceva mai grave cu sinitatea.
$i
aveam o prieteni care, auzind ci vreau si mi ope-
rc2. mi-azis:
-
Nu te opera pini nu mergi cu mine!
Fost-a om trirnis de Durnnezeu
Ea a aflat ci la Driginescu e un preor bun.
$i
mal zts:
-
Daci. ne ducem acolo, el o si.-gi spuni.
201
mi-a
Am ajuns la Dri.ginescu.
$i,
cAnd am venit la rind,
i-am spus Pirintelui:
-
Uitati, vreau si mi. operez, ci sunt bolnavi...
Dar Pirintele a zis indati:
-
Nu! Ci mai ai copii de ftcut! Doctorii re caute-
rizeazl. gi nu mai faci copii
;i
nici nu vii mai siniroasi.
Du-gi crucea si pi.streazi.-te!
At6.t mi-a spus! Doar cuvintele acesrea.
L-ayi mai int,ilnit;i mai apoi pe Parintele?
Am mai fost o dati.
$i,
c6.nd m-am dus atunci la el,
cAnd m-a vizut, azis:
-
Ti.
n-am ce si-gi mai spun. Tie ti-am zis ce-am
avut si-gi zic...
V-a recunoscut?
Da, da!
Clnd s-a inthmplat aceasta?
Cam la vreun an de zile...
Si m-am mai dus inci o dati, dar nu l-am mai gisit.
Ce u-a impresionat, tn mod deosebit, la Parintele?
? r r .
'
ln hEa lui, parci nu mai aveai nici grai! Cand l-am vizut
de prima oari, mi s-a pirut cu adevirat ci e un preot deosebit.
fl tauta multa lume?
Vai de mine! Vai de mine! Era lume puhoi. Puhoi!
202 P,irin te le Ars e ni e B o ca
le spunea cAte ceva;i unora, gi altora, si de colea gi pani
-
veneau h rand, ii mai tot lua. Cand pe unul, cind pe altul...
Vd mai aminti1i anumite situayii concrete, la care api
fost
pdrta;d
$
pe care sd le
f
retinut in mod deosebit?
Da, da. O femeie;tia ci nu-i vine randul curAnd. Era o
femeie c:re se trigea de acolo, de prin partea locului.
$i
a zis:
-
Pirinte Preasfinte, pentru Sfin;ia Th am venit pini
aici. Spune-mi;i mie,' o vorbi...
$i
i-a rispuns Pi.rintele:
-
Ce si-;i spui? Dupi ce ai intrat in noroi, nu mai
am ce si-gi mai spui...
$i-a
gitat cu ea. A gitat cu ea! No, asta i-a spus!
Apoi au tot venit al;ii la rAnd si, dupi o vreme, noi
am plecat.
Gheorghe Gogonea:
,,Cum
e cunoscuti SfAnta Parascheva,
a$a era cunoscut gi Pi.rintele..."
Gheorghe Gogonea arc 78 de ani, insi trecerea tim-
pului nu a estompat cu nimic fascinagia sau bucuria mo-
mentului in care, impreuni ci sogia sa, Susana, ajungea
la Pirintele Arsenie.
Si il lisim insi pe el si ne spuni cum a fost acea
intAlnire cu Pirintele...
Tot h Drdganescu l-ayi cunoscut
;i
d-uoasta
?e
Pdrin-
tele Arsenie?
Tot! Eu am stat la rind mai la urmi si numai nu mai
ajungeam la Pirintele. Chiar mi-am zis la un moment
dat Eh, nu mai intru, nu mai intru!Erausi pe acolo unii
care se tot gribeau si intre, se bigau in fagi, alfi-si nu
gtiu ce...
$i
eu am stat acolo.
$i
era biserica la o sosea.
$i
lingi biserici. era;i casa,
unde era preotul acela al lor, din localitate. Si Pirintele
Arsenie locuia acolo.
$i
inaintea mea, la rind, era tot una
din Poiani, o femeie, care avea o nepoati ce triia in ne-
cununie, a$a, un dezastru.
Si tot zicea, povestea ea acolo si deodati ii spune Pi.-
rintele Arsenie a;a:
-
Mi, stop! Daci ei vor si triiasci ca giganii, lasi-i in
pace!Tir n-ai nicio vini! Lasi-i in pace, si triiascS. a;a ca
tiganii, daci ei aga i;i doresc.
Dupi aceea o venit altul. Acela avea niste bani adu-
nagi gi nu gtia ce si faci: s5. rimAni ln apartament sau
casa
si i;i cumpere casi. Pentru cL era legea aceea ci daci ai
aDartament. nu mal ar vore sa al la gari. Asta era
legea comunisti...
$i
ce si faci cu banii? S-a dus s5.-l in-
trebe pe Pirintele.
$i
Pirintele zice:
-
Mi,
Ei-a
dat statul bloc?
'
-
Mi-a dat!
-
Ai serviciu?
- Am!
-
No, stai linistit in apartament, ci nu ai de ce si-Ei
faci casi. Ci ce-ai fhcut cu ce doi copii ai ti.i? Pentru cine
si faci casi?
' Punct.
Atit i-a spus. A ticut omul...
Dupi eceea, o venit la mine. Biiatul meu voia si dea
la
$coala
de Drept, pe timpul acela.
$i,
ca si il primeasci
acolo, trebuia si intre in Securitate.lga era, trebuia si fii
subofiger de Securitate, ca si. te primeasci.la Drept.
$i
se
gi.ndea si mai urmeze o
;coali
de drept, ca si iasi ofiter
direct:$i i-am spus Pirintelui asta.
$i-mi
zice Pirintele:
-
Si stea biiatul pe ce e! Si nu se mai duci la
$coala
de Drept, ci inci puFn gi Dreptul nu va mai fi Drept!...
$i
aga a gi fost, ci a venit Revolugia
;i
s-a gitat' Gata!
$i
mi-a mai zis:
-
No, si tu... Egti bolnav, dar ai si triie;ti multi ani.
E boali domneasci; suferi cu spatele... Si mai vii pe aici!
AtAt mi-a spus.
$sta
a fost toata treaba.
$i-apoi
eu l-am intrebat pe acela cu banii, ci.ruia Pi-
rintele i-a spus si nu i;i cumpere casi,
Pentru
ci nu are
pentru cine:
-
Mi, care-i rostul, mi, si nu-ti faci casi?
$i
el mi-o zis:
-
Femeia mea o fhcut doui avorturi... Inseamni ci
nu mai am de ce face casi, ci nu am
Pentru
cine...
Pirintele a fost om inzestrat cu darul de a pti dinainte
cum s-au petrecut lucrurile.
De unde ali auzit de Parintele?
$tiapi
dt el de pe cdnd
era la Skmbata, nu?
Da, da! El a fost la S6.mbi.ta, apoi a plecat la Prislop.
Dar mai intii a fost stareg aici. Era om renumit. Cum si
nu gtii de el? Cum e cunoscuti Sfbnta Parascheva, care e
priznuitS. azi, aga era cunoscut si Pirintele... Era un fe-
nomen cunoscut, respectat! Era om insemnat, se vorbea
despre dAnsul!
Cu greu mi despart vremelnic de
familia
din Poia-
na cu meri... E deja noapte, insi cine mai are vreme si
cAntireasci timpul? De aici, mi indrept citre alte inimi
deschise citre mirturisire...
Cuprins
Fost -a om t ri mi s de Dumnezeu. . . . . . . . . . . . . . . 5
CAnd Dumnezeu iubegte un popor, ii trimite profegr....7
,,Pr.
Arsenie Boca, un mare sfAnt diruit de Dumnezeu
neamului nostrd' (iPS Serafim
Joanti)................
I I
,,Pirintele
Arsenie mi. privea cu vegnicia!" (Aspazia
O; el - Pet r escu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
,".{m
fost cu adevirat cucerit de personalitatea Pi.rinte-
lui Arsenie Boca" (Pr. Nicolae Bordagiu) ............72
,,Pi.rinte
Arsenie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi..."
(Pr. Seraf i m Bi di l i ) . . . . . . . . . . 92
Pi.rintele Arsenie Boca gi intA.lnirea care i-a schimbat
viap (Maica Glicheria Curtean) ......ll3
,,Pirintele
Arsenie era un om deosebit"
(Arhim.
Paisie
Ti nca) . . . . . . . . . . . 146
,,Pirinte,
cine qti, Pirinte? !" (Sora Aurica T nca) .......... | 57
,,Pirintele
Arsenie m-a adus pe cdea cea buni!" (Teodo-
r a Bi gi ) . . . . . . . . . 167
,,Mi-a
rimas in sufet, e mereu prezont PirinteleArsenie!"
(Mari a Cl opogel ) . . . . . . . . . . . . 184
Mi . rt uri i di n Poi ana Mi rul ui . . . . . . . . . . . . . . . . 194

Parintele Arsenie Boca - Fost-A Om Trimis de Dumnezeu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parintele Arsenie Boca - Fost-A Om Trimis de Dumnezeu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

pi ri ntel e

Arseni e Boca este un caz uni c i n toati i stori a

S-ar putea să vă placă și