11.

TOLERANELE I ABATERILE GEOMETRICE

11.1 Suprafee i profile adiace!e.
In desenele de execuie ale pieselor se sugereaz prin simboluri si reprezentri grafice
formele si dimensiunile suprafeelor ideale sau geometrice. Procedeele tehnologice utilizate in mod
practic la executarea pieselor conduce inevitabil la obinerea unor suprafee reale diferite de cele
geometrice. In categoria abaterilor de forma se includ numai abaterile ce apar la macrogeometria
suprafeelor si sunt repetabile la intervale comparabile cu dimensiunile de gabarit ale pieselor.
Principalele cauze generatoare de abateri de form sunt: imperfeciunile mainilor-unelte,
imperfeciunile de construcie si poziionare ale sculelor, deformaiile elastice in sistemul scula -
piesa - dispozitiv - main, neuniformitatea procesului de achiere ca urmare a variaiei adaosului
de prelucrare sau avansului, uzura progresiv a sculelor etc.
tudiul amnunit al abaterilor suprafeelor d posibilitatea cunoaterii i limitrii acestora
astfel !nc"t piesele s corespund din punct de vedere funcional.
#oiunile sunt definite in $% &'()-(* +%bateri i tolerane geometrice. $erminologie,.
- "uprafaa real# este considerata suprafaa ce separ materialul piesei de mediul
!ncon-urtor.
- "uprafaa efec!i$# este suprafaa pusa in evidenta cu mi-loacele de msurare. .ste
apropiata de suprafaa reala astfel !nc"t in studiul practic al formei pieselor ea va fi luat !n
considerare.
- "uprafaa adiace!# e"!e o "uprafa# ide!ic# cu "uprafaa %eo&e!ric# 'repre(e!a!#
) de"e*+ !a%e!# la "uprafaa efec!i$a di"pre par!ea e,!erioara &a!erialului pie"ei "i
ae(a!a a"!fel )c-! di"!a!a &a,i&a paa la "uprafaa efec!i$# "a ai.# cea &ai &ic# $aloare
po"i.il#.
/esigur c studiul global al unei suprafee este deosebit de complex. Pentru simplificare se
vor utiliza profilele obinute prin secionarea pieselor cu plane de .diferite orientri. 0ai mult,
suprafaa si profilul vor fi limitate in spaiu la "uprafaa de referia si respectiv lu%i&ea de
referi#, !ntinderi !n limitele crora se determin abaterea de form sau poziie.
/enumirile profilelor sunt similare cu cele ale suprafeelor intersectate cu plane.
/rofilul adiace! e"!e profilul de aceeai for&# cu profilul %eo&e!ric+ !a%e! la
profilul efec!i$ di"pre par!ea e,!erioar# &a!erialului pie"ei "i ae(a! a"!fel )c-! di"!a!a
&a,i&a &#"ura!a paa la profilul efec!i$+ i li&i!ele lu%i&ii de referia+ "a fie &ii&#.
1ntruc"t marea ma-oritate a pieselor !nt"lnite in practic sunt mrginite de suprafee simple,
plane, cilindrice sau sferice, sunt definite in $% noiunile de2 dreapt adiacent, plan adiacent,
cilindru adiacent, cerc adiacent, iar pentru cazul general suprafa adiacent i profil adiacent de
form dat.
11.1.1. 0reap!# adiace!#.
/reapta adiacent este dreapta tangent profilului efectiv de partea opus materialului piesei
si aezata astfel !nc"t distanta maxima pana la profilul efectiv sa aib valoarea cea mai mic
posibil, aa cum se sugereaz !n figura. 33.3. /intre toate tangentele %, numai una satisface
condiia impus distanei h
max
. este dreapta %
3
a crei distan maxim, h
3
este cea mai mic dintre
toate.
3
0reap!a adiace!# e"!e .ie de!er&ia!# ca for&#+ dar are po(iia depede!# de
profilul i &a!erialul pie"ei
4ig. 33.3. /reapt adiacent 4ig. 33.5. Plan adiacent
11.1.1. /la adiace!.
Plan adiacent este planul tangent la suprafaa efectiv in exteriorul materialului piesei si
aezat astfel !nc"t pe suprafaa de referina, distanta maxim p"n la suprafaa efectiv sa aib
valoarea cea mai mic aa cum se sugereaz !n figura. 33.5.
11.1.2. Cerc adiace!.
6erc adiacent este cercul tangent cu diametrul minim circumscris unui arbore ca !n
figura. 33.', a sau cu diametru maxim !nscris intr-un aleza- ca !n figura. 33.' ,b.
4ig. 33.'. 6erc adiacent, a--la arbore i b--la aleza-.
11.1.3.Cilidru adiace!.
6ilindru adiacent este cilindrul de diametru minim ,tangent la suprafaa efectiv de partea
opus materialului piesei. Pentru arbori aa cum se poate vedea !n figura 33.) ,a este cilindrul cu
diametrul minim !n care mai ptrunde arborele pe lungimea de referin, iar pentru aleza-e
7figura.33.). ,b8 este cilindrul cu diametrul maxim, ce mai poate fi introdus in aleza-.
5
4ig. 33.).6ilindru adiacent2 a--la arbore i b--la aleza-.
11.1.A.a!eri i !olerae %eo&e!rice.
11.1.1. A.a!eri %eo&e!rice.
%baterea de form este abaterea formei suprafeei reale fat de forma suprafeei nominale sau
abaterea formei profilului real fat de forma profilului nominal i se exprim prin mrimea
distantei maxime msurat intre suprafaa efectiva si suprafaa adiacenta, respectiv intre profilul
efectiv si profilul adiacent. 9a msurarea abaterii de form nu se ia in considerare rugozitatea
suprafeei.
%baterea limita de forma reprezint valoarea maxima a abaterii de form.
11.1.1. Toleraa de for&#.
$oleranta de form este zona determinat de abaterea limit de form, cu alte cuvinte este
spaiul dintre suprafaa sau profilul adiacent si suprafaa sau profilul echidistant situat la distana
egal cu abaterea limit , de partea materialului piesei.
e impune observaia ca suprafaa adiacent, respectiv profilul adiacent limiteaz de o
singur parte materialul piesei av"nd rolul hotr"tor asupra -ocului ce se obine la asamblarea
pieselor.
11.2.Cla"ificarea i "i&.oli(area a.a!erilor i !oleraelor %eo&e!rice.
/up tipul suprafeei sau profilului abaterile de geometrice !nt"lnite in practic au denumiri
i simboluri consacrate. 1n $% &'(*:3-(* sunt prezentate toate toleranele geometrice !mpreun
cu simbolurile grafice cu care se !nscriu !n desenele de execuie ale pieselor. 1n tabelul 33.3.se
prezint clasificarea toleranelor geometrice !mpreun cu simbolurile lor grafice.
1n continuare se vor definii toate toleranele !mpreun cu abaterile aferente.
11.3. A.a!eri i !olerae de for&#.
11.3.1. A.a!ere de la rec!ilii!a!e
%baterea de la rectilinitate 7nerectilinitatea8 este distana maxim dintre profilul efectiv si
dreapta adiacent, in limitele lungimii de referina2 distana maxim ,h
3
, din figura 33.3. $olerana
de la rectilinitate

apare ca zona dintre dreapta adiacent, %
3
i o dreapt paralel , la distana egal
cu abaterea limit situat !nspre materialul piesei Pentru a se !ncadra !n toleran profilul efectiv al
piesei trebuie s se !nscrie !n acest spaiu pe toat lungimea de referin.
'
)
11.3.1A.a!ere de la p1ai!a!e
%batere de la p3anitate 7neplanitate8 este distana maxim !ntre planul adiacent si suprafaa
efectiv a piesei2 distana maxim, h
max
din figura. 33.5 . !n limitele suprafeei de referina. $olerana
la planitate este spaiul cuprins intre planul adiacent si un plan paralel, la distanta egal cu abaterea
limit situat !n partea dinspre materialul piesei.
11.3.2.A.a!ere de la circulari!a!e.
%baterea de la circularitate este distana maxim dintre profilul efectiv si cercul adiacent.
$oleranta la circularitate este coroana circular cuprins !ntre cercul adiacent si un cerc concentric
ce intersecteaz materialul piesei astfel !nc"t diferena razelor sa fie egal cu abaterea limit.
4ormele cele mai des !nt"lnite ale abaterii de la circularitate sunt ovalitatea, poligonalitatea si
forma de spiral prezentate !n figura 33.*.
4ig.33.*. %bateri de la circularitate2 a-- ovalitatea, b --poligonalitatea i c --forma de spiral.
;valitatea 7figura. 33.* ,a 8 apare c"nd profilul efectiv este asemntor unei elipse.
/iametrul cercului adiacent este egal cu axa mare, d
max
astfel !nc"t abaterea de la circularitate este
semidiferena axelor. 0rimea ovalitii este prin definiie diferena diametrelor extreme, deci
dublul abaterii de la circularitate.
Poligonalitatea 7figura. 33.*, b8 este determinat de un profil efectiv aproximativ poligonal.
e observ ca ovalitatea este un caz particular de poligonalitate. Pentru un numr impar de laturi
sau pentru un numr relativ mare de laturi, abaterea de la circularitate nu poate fi pus in evident
prin msurarea diametrului !n diferite poziii unghiulare. In aceste cazuri este necesar trasarea
profilogramei la o scar mult mrita.
4orma de spirala 7figura 33.*, c 8 apare la piesele rectificate cu avans radial. /ac poriunea
de racordare a capetelor spiralei arhimedice este scurt, la msurarea diametrelor apare o variaie
brusca de diametru in poziii apropiate, iar dac poriunea de racordare este tot o spirala i se !ntinde
p"n la -umtate din lungimea profilului efectiv, diametrul rm"ne constant in orice poziie s-ar
msura 7profilul seamn cu o cardioid8. Punerea in eviden a abaterii de la circularitate poate fi
fcuta numai prin trasarea profilogramei.
*
11.3.3. A.a!erea de la cilidrici!a!e
%baterea de la cilindricitate este distana maxim dintre cilindrul adiacent si suprafaa
efectiv !n limitele lungimii de referin. /ar cum cilindrul adiacent este o suprafaa greu de
materializat, !n practic se are in vedere ca abaterea de la cilindricitate se compune din abaterea de
la circularitate !n seciune transversal i din abaterea profilului longitudinal median. /rept profil
longitudinal adiacent se consider perechea de drepte adiacente paralele astfel !nc"t distanta intre
ele sa fie minim 7 a se revedea figura. 33.) 8.
4ig.33.<. %bateri de la cilindricitate2 a--conicitatea, b --forma de butoi ,
c --forma de ,a, i d--curbarea axei .
4ormele deosebite ale abaterii de la cilindricitate sunt prezentate !n figura 33.<..le sunt:
- coici!a!ea, in cazul cind generatoarele profilului longitudinal nu sunt paralele 7figura. 33.<,a8.
6onicitatea este, prin definiie, diferena diametrelor extreme raportate la lungimea pe axe dintre
seciunile in care s-au msurat diametrele. %ltfel spus, conicitatea este variaia diametrului cu
deplasarea de 3 mm in lungul axei 7capitolul (.3.8. %baterea de form de la cilindricitate este
semidiferena diametrelor extreme si nu depinde de lungimea piesei.1n mod greit se consider
aceast conicitate numai diferena diametrelor extreme2
- for&a de .u!oi, daca generatoarele sunt curbe si diametrul minim apare la unul din capete
ca !n figura 33.* b2
- for&a 4a5+ daca profilul efectiv are generatoarele curbe,.concave i diametrul maxim
apare la unul din capete ca !n figura 33.<, c2
<
- cur.area a,ei+ dac locul geometric al centrelor seciunilor transversale este o linie curb
7axa de simetrie a suprafeei este curbat ca !n

figura 33.<, d.8
I ca(ul coici!#ii+ for&a .u!oi "i for&a 4a5+ a.a!erea de la cilidrici!a!e apare ca
"e&idiferea dia&e!relor e,!re&e. I ca(ul cur.#rii a,ei dia&e!rul d
6
e"!e co"!a! ) lu%ul
a,ei. I ace"! ca( a.a!erea de la cilidrici!a!e apare ca a.a!ere &a,i&# de la rec!ilii!a!e a
%eera!oarei.
Toloraa de la cilidrici!a!e apare ca "paiul di!re cilidrul adiace! "i u cilidru
coa,ial ce i!er"ec!ea(# &a!erialul pie"ei a"!fel )c-! diferea ra(elor "# fie e%al# cu a.a!erea
li&i!#.
11.3.7.A.a!erea de la for&a da!# a profilului.
%baterea de la forma dat a profilului, este distana maxim dintre profilul adiacent de form
dat i profilul efectiv !n limitele lungimii de referin. /e obicei profilul dat este o curb compus
din mai multe curbe simple sau o curb definit prin puncte discrete la care se prescriu
coordonatele.
11.3.8. A.a!erea de la for&a da!# a "uprafeei.
%baterea de la forma dat a suprafeei este distana maxim dintre suprafaa efectiv i
suprafaa adiacent de form dat !n limitele suprafeei de referin.
Toleraele de for&# ale "uprafeelor !re.uie "a "e %#"ea"c# ) i!eriorul c-&pului de
!olera# pe!ru di&e"iuea care li&i!ea(# )!iderea pie"ei.
11.7.Toleraele i a.a!erile de orie!are.
11.7.1. A.a!eri de la paraleli"&.
%baterea de la paralelism, este diferena !ntre distana maxim si minim pe direcie normal
la baza de referina dintre aceasta i profilul sau suprafaa adiacent, !n limitele lungimii sau
suprafeei de referina.
9i%. 11.:.0rep!e coplaare. 9i%. 11.;.0rep!e oarecare. 9i%. 11.<.O dreap!# i u pla.
%baterea de la paralelism poate apare intre doua drepte 7axe8, o dreapt i un plan sau !ntre
dou plane 6"nd dreptele7axele8 sunt coplanare, figura 33.&, abaterea de la paralelism este diferena
!ntre =
max
si =
min
!n limitele lungimii de referin. $olerana la paralelism apare ca suprafaa cuprins
intre dou drepte paralele cu baza distanate cu abaterea limit.
&
/ac dreptele sunt cuprinse !n spaiu, figura 33.(. msurarea se face !n dou plane
perpendiculare P
x
si P
=
, fiecare conin"nd cate una din drepte, >
3
si respectiv >
5
. %baterea de la
paralelism intre dreptele >
3
si >
5
este suma geometric a abaterilor %Pl
x
si %Pl
=
msurata !n raport
cu intersecia celor doua plane >
'.
In acest caz tolerana apare cu spaiul cuprins !n interiorul unei
prisme dreptunghiulare cu muchiile paralele cu baza de referina si de seciune transversal, %Pl
x
limit i %Pl
=
limit sau ca spaiul interior unui cilindru paralel cu baza de referina de diametru egal
cu abaterea limit.
Pentru aprecierea abaterii de la paralelism intre o dreapt 7axa8 i un plan, figura 33.? se va
considera proiecia dreptei pe planul respectiv.
/reapta si proiecia ei determina un plan perpendicular. %baterea de la paralelism intre o
dreapt i un plan este identic cu abaterea de la paralelism a dou drepte !n plan.
$olerana la paralelism dintre o dreapt i un plan este spaiul cuprins !ntre dou plane
paralele cu planul dat, distanate !ntre ele cu abaterea limit.
%baterea de la paralelism !ntre dou plane este diferena dintre valorile extreme ale distanelor
dintre plane msurate in cele patru colturi ale unui dreptunghi cu suprafaa egala cu suprafaa de
referina, figura 33.3@.
$olerana la paralelism dintre dou plane este similar cu cea dintre o dreapt i un plan.
11.7.1 A.a!erea de la perpediculari!a!e.
%baterea de la perpendicularitate sau abaterea de la unghiul drept este abaterea de la
paralelism intre elementul considerat i un plan sau o dreapt ce formeaz unghiul nominal de ?@
@
cu baza de referina, msurat !n limitele lungimii de referina. %baterea de la perpendicularitate nu
se msoar !n dimensiuni unghiulare !ntruc"t cea mai mic unitate de unghi , secunda, nu satisface
nevoile practice fiind si foarte greu de apreciat. Anghiul drept nominal poate fi materializat !ntre
laturile unui echer, laturile unui bloc de cale unghiulare sau de o axa de rotaie si planul determinat
de traiectoria unui punct solidar cu axa !n micare rotaie in -urul axei.
4ig. 33.3@.Plane 4ig. 33.33./ou drepte 4ig. 33.35.$olerana dreptelor
paralele. perpendiculare. perpendiculare.
%baterea de la perpendicularitate intre dou drepte are sens numai dac ele se intersecteaz,
deci dac sunt coplanare, figura 33.33. In acest caz tolerana la perpendicularitate apare ca zona
cuprins intre dou plane paralele intre ele, perpendiculare pe baza de referina si distantate cu
abaterea limita, figura 33.35 .
%baterea de la perpendicularitate !ntre o dreapt i un plan este egal cu abaterea de la
paralelism intre o dreapta si normala la plan daca planul este baza de referin, figura 33.3',a i cu
abaterea de la paralelism !ntre un plan P si planul normal pe dreapt determinat de normalele #
3
i
#
5
c"nd baza de referina este dreapta, figura 33,3'. ,b.
(
4ig. 33.3' /reapt perpendicular pe plan
In cazul c"nd baza de referina este planul, figura 33.3', a, dac exist dou plane P
x
si P
=
perpendiculare, abaterea de la perpendicularitate se poate msura separat, %Pd
x
si %Pd
=
, astfel
abaterea total este suma geometric $olerana de la perpendicularitate apare ca zona interioar a
unei piramide dreptunghiulare normal pe plan de seciune 5%Pd
xlim
B 5%Pd
=lim
sau a unui con
normal drept cu raza bazei %Pd limit.
4ig. 33.3). /ou plane perpendiculare
In cazul c"nd baza de referin este dreapta, tolerana la perpendicularitate este identic cu
cea de la perpendicularitatea !ntre dou drepte, figura 33.35.
%baterea de la perpendicularitate !ntre dou plane este egal cu abaterea de la paralelism
dintre normala pe planul baz de referina, #
3
7figura 33.3)8 i cellalt plan, P
5
sau abaterea de la
paralelism dintre normala la planul baz de referina si normala pe muchia comuna #
5
coninut !n
cellalt plan, msurat !n limitele lungimii de referin.
$olerana la perpendicularitate !ntre doua plane este spaiul cuprins intre dou plane paralele
distanate cu dublul abaterii limit i perpendiculare pe planul baz de referin
?
11.7.2. A.a!erea de la )cliare.
%baterea de la !nclinare este abaterea de la paralelism !ntre drepte sau plane ce formeaz cu
baza de referin 7dreapt sau plan8 unghiul nominal, msurat in limitele lungimii de referin.
Problemele ce se pun sunt similare cu cele de la abaterile de la perpendicularitate. .xcepie face
numai c"mpul de tolerant de la !nclinarea a doua drepte care este spaiul dintre dou conuri
coaxiale cu baza av"nd distana dintre generatoare egal cu abaterea de la !nclinare limit 71n
micare de rotaie, in -urul unei axe, o dreapt determin un con si nu un plan ca atunci c"nd
unghiul dintre ele este drept8, figura 33.3*.
4ig. 33.3*. %baterea de la !nclinare
11.8. Toleraele i a.a!erile de po(iie.
4uncionarea corect a dispozitivelor si mainilor este condiionat de poziionarea corect a
pieselor si a subansamblelor. 4aptul ca suprafeele pieselor vin in contact prin montare, conduce la
concluzia c poziiile relative ale diferitelor suprafee ale aceleiai piese trebuie sa fie c"t mai
corecte. /o(iia o&ial# a suprafeelor, axele sau planele de simetrie este indicata in desen prin
dimensiuni liniare sau unghiulare fata de alte elemente numite .a(e de referi#.
A.a!erea de po(iie este abaterea de la poziia nominal a unei suprafee, a axei ei, a unui
profil sau a unui plan simetric fat de baza de referin sau abaterea de la poziia nominala reciproc
a unei suprafee a axelor lor, a unor profile sau a planelor de simetrie.
9a aprecierea abaterilor de poziie nu se iau !n consideraie abaterile de form. 1n locul
suprafeelor sau a profilelor efective se vor considera suprafeele sau profilele adiacente respectiv
axele sau planele de simetrie ale acestora. In practica msurrii poziiile axelor sau a planelor de
simetrie pot fii determinate !n funcie de generatoare sau de suprafeele simetrice.
A.a!erea li&i!# de po(iie este valoarea maxim admis a abaterii de poziie.
Toleraa de po(iie este zona delimitat de abaterile limit de poziie.
3@
11.8.1 Toleraele "i a.a!erile de la po(iia o&ial#.
%baterea de la poziia nominal este mulimea abaterilor dimensiunilor efective fat de cele
nominale care determin poziia unei suprafee 7axe8 !n raport cu bazele de referin. 1n figura
33.3<. se prezint abaterea de la poziia nominal a unui aleza- pe suprafaa unei plci
dreptunghiulare.
4ig. 33.3<. %baterea de la poziia nominal.
Poziia nominal este dat prin coordonatele carteziene ale centrului, #
3
si #
5
in raport cu
bazele de referin 7marginile plcii8. %baterea de la poziia nominal !n acest caz este suma
geometric a abaterilor %P
P3
si %P
P5
.
$oleranta la poziia nominal este zona din -urul punctului, axei sau planului prin care este
precizata poziia nominal, delimitat de distana maxim egal cu abaterea limit.
11.8.1. A.a!erile de la coa,iali!a!e i de la coce!rici!a!e.
%baterea de la coaxialitate sau de la concentricitate este egal cu distanta maxim !ntre axele
de simetrie a dou suprafee de rotaie, msurat in limitele lungimii de referin.
/aca abaterea se msoar intr-un plan transversal pentru suprafee ce se cuprind reciproc ea
va apare ca abatere de la concentricitate sub forma de excentricitate, ,e,. 1n aceast situaie tolerana
la concentricitate apare ca interiorul unui cerc cu raza egal cu abaterea limit.
4ig.33.3&. %baterea de la coaxialitate.
33
1n cazul c"nd abaterea se msoar !n limitele lungimii de referin se va numi abatere de la
coaxialitate i dac lungimea de referin este mai scurt dec"t distana !ntre capetele limit ale
celor dou suprafee de rotaie, este necesar precizarea poziiei lungimii de referin.
%v"nd in vedere c, !n general, axele sunt dou drepte oarecare, pentru evaluarea c"t mai
riguroas a abaterii de la coaxialitate este necesar sa se precizeze poziia distantei minime 7 sau
chiar interseciei8 in raport cu limitele lungimii de referin. %stfel pot fi !nt"lnite dou cazuri
distincte: c"nd punctul de distant minim se gsete !ntre limitele lungimii de referin, figura
33.3&, a , i c"nd punctul de distan minim se gsete !n afara limitelor lungimii de referin,
figura 33.3&, b. .ste evident deosebirea intre poziiile !n cele dou cazuri dei abaterea de la
coaxialitate se consider valoarea maxim dintre h
3
si h
5
.
%baterea de la coaxialitate se prezint sub forma de fr"ngere 7necoaxialiate unghiular8
dac suprafeele de rotaie sunt cap la cap i axele se intersecteaz, ca !n figura 33.3(.a. i sub form
de necoaxialitate !ncruciat, c"nd axele sunt oarecare in spaiu, figura 33.3(.b.
4ig. 33.3(. #ecoaxialitate2 a--fr"ngere i b--!ncruciare. 4ig. 33.3?. %batere de la simetrie
$oleranta la coaxialitate se prezint sub forma unui cilindru cu raza egal cu abaterea limit,
coaxial cu baza de referin.
11.8.2. A.a!erea de la "i&e!rie.
%baterea de la simetrie este distana maxim dintre planele 7axele8 de simetrie ale elementelor
considerate, msurat in limitele lungimii de referin, figura 33.3?. %ceasta abatere are sens numai
daca cel puin o suprafa nu este de rotaie.
$olerana la simetrie apare ca zona din -urul bazei de referin la distan egal cu abaterea
limit. 1n toate cazurile !n care se pot msura distanele p"n la limite ce reprezint elementul de
simetrie, a i b valoarea abaterii este egal cu semidiferena dintre a i b luat !n modul.
11.:. Toleraa de .#!aie circular#.
11.:.1. Toleraa de .#!aie circular# radial#.
Ctaia radiala i btaia frontal sunt abateri ale suprafeelor pieselor !n micare de rotaie !n
raport cu axa de rotaie .aceste abateri nu cuprind -ocurile in lagrele de susinere.
35
Ctaia radial este diferena dintre distanta maxim si minim !ntre suprafaa efectiv si axa
de rotaie msurat pe direcia normal la generatoare ca !n figura 33.5@. $olerana la btaia radial
este o coroan circular concentric cu axa de rotaie la care diferena razelor este egal cu btaia
radial limit
4ig.33.5@.Ctaia radial. 4ig.33.53.Ctaia frontal.
11.:.1.Toleraa de .#!aie circular# fro!al#.
Ctaia frontal este abaterea de la paralelism intre un plan perpendicular pe axa de rotaie i
planul unui cerc de diametru. / dat, cum se sugereaz !n figura 33.53. Ctaia frontal este
diferena dintre valorile extreme indicate la instrumentul 6 cu direcia de msurare paralele cu axa
de rotaie la distanta /:5 de aceasta, pe parcursul unei rataii complete. Pentru eliminarea -ocului
axial se aplic de obicei o for axial, 4
a
. $olerana la btaia frontal este similar cu tolerana la
perpendicularitate intre dou drepte, figura 33.35, dar planele sunt distanate cu btaia frontal
maxim.
11.:.1.Toleraa de .#!aie !o!al# radial# i fro!al#.
Ctaia total este ca i btaia circular, numai c se evalueaz pe !ntreaga lungime a
generatoarei dac este vorba de btaia total radial sau pe toat lungimea razei la btaia total
frontal. .ste o extindere a abaterii de btaie la !ntreaga suprafa.
="crierea ) de"eele de e,ecuie "e $a face cu "i&.olurile %rafice i folo"id
drep!u%>iuri cu dou# "au !rei ca"e!e i cu "#%ea!#. = pri&a "e !rece "i&.olul a.a!erii+ ) a
doua a.a!erea li&i!# i ) a !reia ele&e!ul de referi#. .xemplele de simbolizare pot fi vzute
!n figurile '.) , *.) i *.* 7monta-e cu rulmeni i calibre8.
3'