HERNIA DIAFRAGMATICA: patrunderea unui viscer abdominal in
cavitatea toracica printr-un orificiu diafragmatic preformat sau
posttraumatic
EVENTRATIA DIAFRAGMATICA: proeminenta anormala a diafragmului in torace prin atrofia fibrelor musculare dar fara sa existe o solutie de continuitate
HERNIILE DIAFRAGMATICE SE IMPART IN : 1. TRAUMATICE 2. NETRAUMATICE: -CONGENITALE -DOBANDITE MECANISME: -DIRECT -INDIRECT
ANATOMIE PATOLOGICA: -caracteristic este absenta sacului -mai frecvente pe hemidiafragmul stang -cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul esofagian -foarte rar apare ruptura ambelor cupole -foarte rar hernia dubla diafragmatica si intercostala(Moreaux)
Ruptura diafragmatica A: imagine CT cu stomac herniat in torace(ST) ; B, C: CT imagine mai caudal ce arata ruptura hemidiafragmului ETAPELE EVOLUTIVE(CARTER SI GUISEFFI)
I.ETAPA ACUTA -dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic -interventie chirurgicala de urgenta II.ETAPA CRONICA -oligosimptomatica -dureaza luni-ani -bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoza , palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese -diagnostic radiologic III.ETAPA COMPLICATIILOR -strangularea Calea de abord de obicei toracica , rar mixta
Ruptura diafragmatica se sutureaza cu fire neresorbabile
In defectele mari e necesara protezarea
Sparturile periferice se rezolva prin reinserarea diafragmului I.CONGENITALE
II.DOBANDITE DIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA INTRAUTERINA DIN: -septul transvers -mezenterul dorsal -pliurile pleuro-peritoneale -peretele lateral
HERNIILE EMBRIONARE: apar inaintea formarii seroaselor pleurala si peritoneala
HERNIILE FETALE: se produc prin oprirea dezvoltarii partii dorsale a diafragmului in luna a III-a
TRATAMENTUL CHIRURGICAL SE FACE INDATA CE S-A PUS DIAGNOSTICUL Hernii Hernii hiatale hiatale prin alunecare prin alunecare Hernii Hernii hiatale paraesofagiene hiatale paraesofagiene Tratament chirurgical Tratament pe cale clasica sau laparoscopica
Recalibrarea hiatusului esofagian - sutura pilierilor -sutur+alloplastie Fundoplicatur - Nissen - Dor - Toupet Alte operatii: gastropexie, diversie duodenala, gastrectomie + Nissen A A B B C C Operaia Operaia Nissen Nissen Seciunea vaselor Seciunea vaselor scurte scurte Seciunea membranei Seciunea membranei freno freno- -esofagiene esofagiene Disecia pilierului Disecia pilierului drept drept A A B B C C A. A. Crearea ferestrei Crearea ferestrei retro retro- -esofagiene esofagiene B. B. Sutura Sutura pilierilor pilierilor C. C. Fundoplicatur Nissen Fundoplicatur Nissen A A B B C C Operaia Operaia Toupet Toupet A. A. Sutura valvei la Sutura valvei la marginea dreapt a marginea dreapt a esofagului esofagului B. B. Sutura valvei la Sutura valvei la pilierul drept pilierul drept C. C. Aspect final Aspect final A A B B Operaia Dor Operaia Dor A. A. Fixarea valvei la Fixarea valvei la pilierul drept pilierul drept B. B. Aspect final Aspect final A A B B C C Variante tehnice Variante tehnice A, B. Reperarea marii A, B. Reperarea marii tuberoziti tuberoziti C. La C. La retroesofagian retroesofagian autostatic autostatic reglabil Bolnav Imagine radiologic Bolnav Imagine intraoperatorie Cura Cura chirurgical a herniei chirurgical a herniei hiatale hiatale procedeu procedeu alloplastic alloplastic , tehnica deschis , tehnica deschis ANATOMIE PATOLOGICA se produc intre insertiile fibritendinoase ale diafragmului pe xifoid si la nivelul insertiilor musculare ale diafragmului pe coasta a VII-a ; pot fi uni-sau bilaterale si se pot asocia cu lipsa de dezvoltare a xifoidului
TRATAMENTUL de obicei pe cale abdominala ETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile posttraumatice Cauze: -sclerozarea marginilor defectului -volvularea organelor herniate -aderente De obicei apare dupa un efort care creste presiunea intraabdominala CLINICA -semne de ocluzie -dureri toraco-abdominale -hematemeza in cazul strangularii stomacului -dispnee -zgomote hidroaerice toracice -matitate in baza hemotoracelui DIAGNOSTICUL -explorari radiologice
TRATAMENT -chirurgical de urgenta -interventie prin toracofrenolaparatomie
PROGNOSTIC GRAV
DEFINITIE: ridicarea permanenta a unui hemidiafragm sau a unei parti din acesta fara existenta unei solutii de continuitate
Poate fi congenitala sau dobandita
Poate apare ca fenomen secundar in cazul unor boli care afecteaza nervul frenic SE PRODUC PRIN RIDICAREA ANORMALA A HEMIDIAFRAGMULUI STANG
DE OBICEI VISCERELE AFECTATE SUNT STOMACUL SI COLONUL SEMNELE DIGESTIVE:
Dureri epigastrice postprandiale
Varsaturi alimentare
Balonare
Daca este jenat tranzitul prin cardie apar si semne esofagiene: -durere retrosternala -disfagie -sialoree SEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuata postprandial SEMNELE CARDIACE:
EXAMENUL RADIOLOGIC: ascensionarea hemidiafragmului cu contur pastrat
IRIGOGRAFIA SI TRANZIRUL BARITAT : diagnostic diferential cu hernia diafragmatica Ascensionarea hemidiafragmului drept la persoane cu predispozitie congenitala
Favorizate de efort fizic repetat si obezitate
Intereseaza mai ales regiunea antero-mediala
Cele mai afectate ficatul si colonul transvers CLINICA: -frecvent asimptomatice -rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuse DIAGNOSTICUL radiologic TRATAMENT: -bine tolerate nu au indicatie chirugicala -la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardio-respiratorie -pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor eventrate sau pe cale toracica daca se adreseaza doar relaxarii.