1.

Identificarea tipului de lirism:

a)subiectiv-modalitatea de exprimare este monologul de tip confesiv(la persoana I) sau adresat
(persoana a II-a),sunt prezente marcile eului liric(proiectia autorului in text):emfatizarea (exprimarea
excesiva a persoanei I,de ex prin insotirea vb de pronumele subiect,cu rol de a intari prezenta eului
liric) ,deicticele(adv/pronume demonstrative ce nu trimit la un referat
concret:aici,acolo,ieri,azi,acela,celalalt),persoana I la pronume si verbe,exclamatiile/interogatiile
retorice.Marcile ale eului liric-pronume /adj pronominale posesive(meu,mea)/vb. la pers. I (monolog
confesiv) sau pers. II (monolog adresat),interogatii si exclamatii retorice
b)Subiectiv impersonal -absenta persoanei I,prezenta vb si pronumelor la persoana a III-a,astfel incat
desi in text se distinge o singura voce lirica ,ea este impersonala,nu lasa sa transpara sensibilitatea
autorului(Barbu,Alecs-Iarna )
c)Obiectiv- mai multe masti ale eului liric /voci lirice,vag fir epic,dialogul ca modalitate de expunere(ex
:Luc.)
2.Trasaturile limbajului poetic
a.expresivitatea -preferinta pentru folosirea cuv cu sensuri conotative ,ce intra in structura unor figuri
de stil (precum :ep. x,met. y)
b.ambiguitatea -trasatura specifica mai ales liricii moderne ,constand in posibilitatea dublei /multiplei
interpretari a unui text/unei secvente /sintagme poetice

c.sugestia -trasatura specifica liricii simboliste,care nu transmite sentimente ,ci stari vagi ,imprecise ,in
mod indirect,prin campuri semantice ,simboluri,muzicalitate sau cromatica decadenta.
d.reflecivitatea-trasatura a poeziei moderniste/neomoderniste ce presupune existenta unui public
initiat,elitist capabil a descifra aluziile livresti sau mitologice sau care se manifesta prin caracterul
meditativ/conceptual al versurilor.
3.Prozodia-se refera la trei elemente :
-masura-nr.de silabe dintr-un vers
-rima-figura fonetica ce consta in potrivirea partii finale a versurilor incepand cu vocala aceentuata
(adda-rima imbratisata,abab-rima incrucisata,aabb-rima imperecheata,aaaa-monorima,rima
masculina-silaba finala accentuata ,rima feminina -silaba finala este neaccentuata ,fara rima -vers alb)
-ritmul- trohaic(succesiunea de picioare metrice bisilabice in care prima silaba este accentuata)sau
iambic(succesiunea de picioare metrice bisilabice in care a doua silaba este
accentuata),amfibrahic(succesiunea de picioare metrice trisilabice ,accentul se pune pe silaba mediana)
4.Trasaturile descrierii literare:
-Este subiectiva ,deoarece prezinta viziunea proprie unui eu liric aflat intr-o ipostaza contemplativa
-Preferinta pentru folosirea cuv.cu sensuri conotative,ce intra in structura unor figuri de stil precum..
sau prezenta imaginilor viz/aud/olf/mot.
-La nivel morfologic ,predomina subs. si adj.(cele mai multe devenite epitete),ce compun imaginarul
poetic.
-Poetul descompune realitatea si o recompune dupa legile propriei subiectivitati.
5.Figuri de stil-se clasifica in 4 categorii ,in functie de nivelul la care se produc :
a.nivel fonetic:rima,aliteratia ,asonanta
b.nivel sintactic/de constructie-inversiunea,repetitia ,enumeratia,chiasmul(fig in X-ex:Viu floriile cu
soare/Si soarele cu Florii),paralelismul ,anafora
c.nivel semantic-epitetul ,metafora,comparatia,hiperbola,oximoronul,simbolul,personificarea
d.figuri de gandire-antiteza,alegoria,figuri retorice-exclamatia si interogatia retorica.
6.Sensurile cuvintelor:
-sens conotativ-folosirea cuv.cu sensurile figurate ,neobisnuite in context,astfel incat de cele mai
multe ori se creeaza figuri semantice precum:epitetul
,metafora,comparatia,hiperbola,oximoronul,simbolul,personificarea,oximoronul(ex: jale dulce).
-sens denotativ-sensul de baza,propriu al cuv.
8.Rolul cratimei-folosita din ratiuni prozodie,prespectiv realizarea masurii si a ridmului ,sau pentru a
marca eliziunea unei litere.
9.Linia de pauza -fie apozitie ce cuprinde o explicatie suplimentara cu rol de nuantare ,fie crearea unei
metafore explicite(in care sunt prezenti si termenul substituit ,si cel metaforic),fie izolarea unei
constructii incidente sau separarea vorbirii directe de cea indirecta.
10.Rolul punctelor de suspensie-marcheaza intreruperea sirului gandirii si o pauza afectiva ce
accentueaza sentimentele exprimate in text(melancolie,indoiala ,durere,regret)
11.Punctul-sfarsitul unei idei poetice,conturul intonational al unei propozitii enuntiative.
12.Semnul intrebarii:marcheaza conturul intonational al unui enunt interogativ,evidentiaza starea de
incertitudine sau starea meditative a eului liric (in functie de situatie) ;o adresare retorica in discursul
evocativ al unui erou din trecul istoric.
13.Virgula-separarea unei apozitii/explicatii suplimentare ,izolarea unei constructii in
vocativ,separarea a doua idei aflate in raport adversativ(daca intalnim conj dar,iar,insa,ci) sau
disjunctive(daca intalnim conjunctia sau ) ,elipsa predicatului(Mama vine,sora,nu.),construtie
incidenta (vino,zise)
14.Semnul exclamarii-marcheaza conturul intonational al unui enunt exclamativ ,dar si participarea
afectiva a autorului,accentuand sentimentele exprimate ;poate marca si adresarea directa si evocarea
unei personalitati istorice din trecut.
15.Rolul vb la conj (sa..),cond-optativ (as veni,as face) sau viitor -exprima dorinta ,proiectarea unor
sentimente in plan ireal,posibilitatea implinirii unui scenariu.
16.Rolul verbelor la imperfect(veneau,mancau,treceau)-continuitatea unei stari din trecut ,crearea unei
atmosfere ireale
17.Verbele la gerunziu -permanenta ,continuitatea ,derularea unui proces
18.Verbele la prezent -certitudinea /exprimarea unui adevar general /confera caracter de maxima.
19.Titlul-facand parte din prelectura textului,titlul anticipeaza ideea de ansamblu
a acestuia.Deasemenea ,se fac observatii referitoare la aspectul formal sau stilistic al titului.
20.Comentarea unei strofe-surprinederea ideii de ansamblu ,sesizarea modalitatii de expunere
(monolog,descriere),tipul de lirism ,discutarea proceeelor stilistice sau evidentierea campurilor
semantice,observatii la nivel prozodic(rima ,masura)