ATRIBUTUL

Atributul este o funcie sintactic specifc GN, find un component

obligatoriu sau omisibil. GBLR, insistnd pe valoarea sintacticosemantic pe
care o are componentul dependent !n structura unui grup, renun la
termenul tradiional atribut "i reine urmtoarele funcii specifce GN#
determinantul, cuantifcatorul, modifcatorul, posesivul $i complementul.
Recomandare# Reinei din GBLR Funciile sintactice
specifce grupului nominal.
Exemple prototipice:
Cas de lemn.
Exemple bune.
Termeni regeni:
Nominale de toate tipurile#
1. substantive# Singura lucrare care mi-a plcut a fost a lui Drago.
. pronume# !oate acelea s-au spus de mult. "ceasta ultim a
aprut acum dou sptm#ni. "la mic $ine m#ine.
%. numeral# "m $&ut dou superbe.
Tipologie i clas de substituie
Nivel propo%iional
A. potrivit clasei gramaticale prin care se reali%ea%
&. Atributul substantival# se e'prim prin GN cu centrul
substantiv, o parte de vorbire substantivi%at "i substantiv provenit din alt
parte de vorbire#
a. atributul substantival genitival se actuali%ea% ca GN cu centru
a.&. substantive "i substitute !n genitiv ('at dar cum arat pri$it (n &are
fligranul netanatei legitimaii de mag)iar )*+ *obelul rom#nesc+ p. ,1- Nu
m ba%e% pe a,utorul aproapelui-$ a... construcii analitice, sinonime cu
genitivul# atunci cnd atributele sunt precedate de numerale sau ad,ective la
plural (diferit, numeros/muli, destui, puini-# prerea a numeroi . a doi
.c#i$a.muli profesori.
0e"i observaia nu apare !n capitolul dedicat atributului, GALR
consider, atunci cnd discut complementul indirect, c genitivele din
construciile sporti$a deintoare a titlului+ om iubitor al crilor+ ec)ipa
c#tigtoare a turneului+ sunt atribute, fapt datorat calitii nominale a
regentului !n tor.
b. atribut substantival prepo%iional e'primat prin Gprep cu centru
prepo%iie cu regim de genitiv, acu%ativ sau dativ, !n care se !ncorporea% GN
cu centru nume# b.&. !n genitiv# De&bateri asupra proiectelor europene s-au
mai fcut. Copilul din faa uii m (ntreab ce$a.$ b...!n acu%ativ ba&area pe
salariai+ (nt#lnirea cu colegii+ relele de dup r&boi+ transformarea nisipului
(n perl. (prepo%iia specifc atributiv este de- b.1. !n dativ# ne(nelegerile
datorit grabei+ re&ultatele conform ateptrilor.
c. Atribut substantival !n nominativ e'primat prin GN cu centru
nume !n N, !n urmtoarele situaii# c.&. cnd un substantiv cu funcie generic
!"i adaug un substantiv !n nominativ pentru identifcare# /raul Craio$a+ r#ul
/lt+ ora &ece+ pagina cinci.$ c... provine din transformarea unui grup cu
complement predicativ al obiectului sau cu predicativ suplimentar prin
substantivarea regentului# numirea acestui om ministru+ anga0area ei
secretar- *edeclararea ora a 1iletiului.
d. Atribut substantival datival e'primat prin GN cu centru nume !n
0# d.&. de natur livresc# preot deteptrii noastre+ $ame $ieii- d...
trimiterea de a0utoare strinilor+ oferirea de premii c#tigtorilor-
e. Atribut substantival acu%atival, e'primat prin GN cu centru nume
!n Ac, provenind dintrun complement circumstanial# renunarea o $reme la
fumat+ lsarea un timp a cererilor deoparte+ neac)itarea taxelor un an.
.. Atributul pronominal se e'prim prin pronume "i numerale "i are
aproape acelea"i subtipuri cu cel substantival#
a. atribut pronominal genitival: se e'prim prin GN cu centru
pronume (personale, relative, interogative, demonstrative, ne2otrte,
negative- sau numerale cu form ca%ual de genitiv sau prin G+rep
ec2ivalente cu prepo%iia a "i pronume/numeral !n acu%ativ# 3'emple# $orbele
lor+ $orbele ale cror ecouri se mai aud+ $orbele celorlali+ $orbele fecruia+
$orbele nimnui+ $orbele am#ndurora, respectiv, $orbele a doi dintre ei+
gsirea a ce$a important. +oate f e'primat "i prin construcie cu
semiindependentul al "i ad,ectiv pronominal# opinia alor notri.si.$otri.
b. Atributul pronominal prepoziional: se e'prim prin G+rep
!n care se !ncorporea% GN cu centru b.&. pronume personal, re4e'iv,
posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, ne2otrt, negativ precedate de
prepo%iie sau b... prin construcii formate din semiindependentul al sau cel
"i ad,ectiv posesiv, respectiv un numeral. )ele mai multe e'emple se
regsesc !n construcii comparative (student ca el2+ partitive (case dintre ale
mele, unul dintre noi, civa dintre aceia- sau in grupuri verbale transpuse,
prin substantivarea verbului (plecarea fr acetia.+ g#ndul la cei doi-. +oate
f e'primat "i prin clitic personal precedat de o locuiune prepo%iional
(pdurea din faa-i+ de 0ur (mpreuru-mi-.
c. Atributul pronominal n dativ, e'primat prin GN cu centru
pronume de urmtoarele tipuri: c.&. clitice de pronume personal "i re4e'iv !n
dativ# m#na-i st pe mas+ oc)i-i (n$#rte prin camer. c... poate f ad,unctul
unui substantiv nearticulat cu semnifcaia 5grad de rudenie /relaie social6
sau apare ca ad,unct al unui abstract verbal# nepot acestuia+ ef ie+
conferirea de medalii unora.
1. Atributul adjectival se e'prim prin GA07 avnd !n po%iie
guvernant diferite tipuri de ad,ective sau cuvinte aparinnd altor clase
gramaticale, dar care au un comportament ad,ectival#
a. ad,ectiv propriu%is, locuiuni ad,ectivale, alte pri de vorbire
ad,ectivi%ate# 3ocile $agi+ indistincte+ nu (ncetau- un brbat (n stare de orice-
frun&e $er&i i galbene+ brbat bine+ o asemenea lege+ c#ini brbai.
b. participiu# o scrisoare otr$it ctre 4itic Dragomir- bloguri
$&ute din profl+ copiii instituionali&ai+ a0utai de *estle.
c. gerun%iu ad,ectivi%at# ordine cresc#nd+ couri fumeg#nde+ rni
s#nger#nde.
d. numerale cu comportamet ad,ectival# efort !n%ecit, amndoi
copiii sau prin construcii cu cel "i numerale ordinale# cel de-al doilea copil+
cea de-a &ecea foaie- dou&eci de lei.(8 interpretarea lui dou%eci ca atribut
ad,ectival-
e. ad,ective pronominale (posesive, interogative, relative,
demonstrative, ne2otrte, negative, de !ntrire-# copilul meu+ care copil
trece strada+ acelai copil+ fecare copil+ niciun copil+ (nsui copilul.
9. Atributul verbal se e'prim prin
a. G+R3+ cu centru prep. de+ fr sau pentru+ !n care se
!ncorpore% un G: cu centru verb la infnitiv# un mod de a pri$i+ problema+
tiprirea fr a corecta este catastrofal+ pri$itul pentru a (nelege.
b. G: cu centru verb la supin# fer de clcat+ stare de pl#ns+ cura0
de in$idiat+ mersul la cules de mure.
c. 53 cu centru verb la gerun%iu6 4 (ntristea& o mam pl#ng#nd.
Este uor de recunoscut la feminin sau la plural pentru c se remarc lipsa
acordului cu regentul. 7n gerun&iu care determin un substanti$ la masculin
sau neutru singular este (ncadrat (n aceeai clas.
;. Atributul adverbial se e'prim prin GA0: cu centru adverbe
sau alte pri de vorbire cu comportament adverbial (numerale cu valoare
adverbial cardinale, ordinale adverbiale, multiplicative# mrirea de dou
ori a salariului.+ $enirea pentru prima dat- creterea (ndoit a dobn%ii- sau
G+R3+ !n care se !ncorporea% un GA0:# mersul pe acolo$ cderea de sus.
venitul tr%iu., a"e%atul a"a. +oate s fe e'primat "i prin
<nele adverbe ca aie$ea+ alene+ ane$oie pot f interpretate "i ca
atribute ad,ectivale, datorit apariiei constante neprepo%iionale "i
comportamentului de ad,. invariabil.
=. atributul inter,ecional# 8alal treab9 / tip :o:9
Nivel frastic
1 atributive relative# introduse prin pronume "i ad,ective relative,
ne2otrterelative, adverbe relative. +ronumele "i ad,ectivele retaive pot s
aib sau nu antecedent !n regent#
Cred c era $orba de sticla cu tu+ pe care o ascunsesem eu nu tiu
unde... (>i2ail ?ebastian-
;n 1<,=+ printr-o deci&ie la care nu am fost prtai+ ne-am tre&it extra-
europeni+ europeni in0ectai experimental cu un extras de dictatur asiatic.
(>Aspirina sracului6-
Dintre at#ia prieteni+ c#i am in$itat+ n-a $enit niciunul.
Datoria oricui particip e s-i pstre&e calmul.
"0utorul pentru oricine (l solicita+ (l oferea 4.
Cltoria (n orice ar strin doreti e costisitoare.
?ocul unde m-am nscut mi-e drag.
4odul cum m-a abordat nu mi-a plcut.
" trecut timpul c#nd fcea ce-i dorea.
2 atributive con,uncionale# sunt introduse prin con,uncii "i
locuiuni con,uncionale# c, s, ca .. s, dac, cum c, precum c#
;ntrebarea dac un calculator g#ndete este la fel cu (ntrebarea dac
un submarin (noat.
Croaia neag faptul c (mpiedic aderarea Slo$eniei la 7E.
Exist posibilitatea ca unul dintre noi s se retrag+ dar nu $oi f eu.
;i bate g#ndul cum c orasul nu e prea bun pentru ei.@'nternet2
)are sunt atributele corespun%toare funciilor sintactice
specifce GN, potrivit GBLR@
.. potrivit formei de reali%are#
a. simplu# > !ntristea% o mam plngnd.
b. multiplu# / $reme rece+ mo)or#t. 3in dou&eci sau cinci ele$iA6
c. comple'# / osea (ntre 1ucureti i Craio$a+ cearta dintre mine i
tata- Distana de la Bm#nt la ?un.
1. potrivit gradului de dependen fa de regent, se deosebesc#
&. atribute i%olate# sunt marcate grafc prin virgul "i
intonaional prin pau%. An acest fel pre%ena lor este facultativ !n enun.
)ele e'primate prin gerun%iu, !n momentul !n care sunt i%olate !ndeplinesc
funcia de circumstaniale#
Copilul suferind $ine la spital.
Copilul+ suferind+ $ine la spital.
.. atribute nei%olate (tipice-# prin gradul de sudur fa de un
centru nominal, acestea au un rol e'trem de important !n comunicare,
a,utnd la identifcarea denotatului sau a referentului (refereniali%are-.