MANEVRA NAVEI DE ESUARE

VOLUNTARA.PRECAUTII LA
ESUAREA
VOLUNTARA.ACTIUNI CE
TREBUIE INTREPRINSE LA
ESUAREA IMINENTA SI DUPA
ESUARE.DEZESUAREA NAVEI
1. Generalitati
Prin esuare se intelege asezarea unei nave pe fundul
apei, intr-un loc a carui adancime a apei este mai mica
decat pescajul navei.
Esuarea poate fi:
Fortata de imprejurari:
grave erori de navigatie si de conducere a navei;
avarii ale instalatiilor de guvernare si de propulsie;
conditii hidrometeorologice grele
Voluntara (voita) cand se efectueaza intentionat
pentru a se evita scufundarea navei
Cele mai frecvente situatii de esuare a navei sunt:
cand navigatia se efectueaza pe baza de flerul
marinaresc,nestiintific;

cand nava se afla in zone apropiate de tarmuri
necunoscute fara a se lua masuri preventive sau nu
se consulta avizele pentru navigatori si cartile pilot
care fac referiri la zonele respective.

Pentru a se reduce probabilitatea producerii esuarii
navei este important sa se indeplineasca urmatoarele
conditii:

intarirea observarii vizuale si radioelectronice pentru
mentinerea distantei optime fata de zonele
periculoase de manevra
deplasarea navei cu viteza de siguranta deasupra
fundului
cunoasterea si folosirea eficienta a calitatilor evolutive
ale navei(giratie, inertie, viteza)
cunoasterea factorilor de mediu relevanti pentru
manevra navei (elemente climatice, hidrologice si
oceanografice) si contracararea efectelor distructive
ale actiunii lor.
Pregatirea echipajului navei pentru indeplinirea ferma a
rolului pentru mentinerea vitalitatii navei (antrenamente
si exercitii de rol).

Situatiile (fazele) esuarii :
cand pericolul de esuare este vizibil si timpul permite
lurea masurilor adecvate pentru inlaturarea lui
cand pericolul de seuare este observat la o distanta
mica si astfel nava nu mai poate evita esuarea
cand doar se constata ca nava a esuat si masurile de
evitare sunt tardive

2.Masuri ce trebuie luate pentru evitarea esuarii
navei
La constatarea pericolului iminent de esuare trebuie luate,
obligatoriu, urmatoarele masuri:

intarirea observarii prin toate mijloacele(radiotehnice si
vizuale);
determinarea foarte precisa a pozitiei navei;
reducerea vitezei navei la limita minima sau chiar
stoparea masinii;
filarea ancorei cu o lungime de lant care sa
depaseasca cu putin pescajul navei;
sondarea adancimii apei in jurul navei cu barca sau
salupa;
franarea inaintarii navei prin punerea ferma a masinii
pe mars inapoi pentru reducerea efectelor ciocnirii
dintre corpul navei si obstacol;
ancorarea navei pentru a-i stopa inaintarea(in zone
inguste de trecere , cand exista pericolul esuarii navei
cu pupa , se va fundarisi ancora din bordul expus
esuarii concomitent cu punerea carmei in acelasi bord
pentru ca nava sa se orienteze cu pupa spre larg si
cu prova spre zona cu adancime mica)

Cand in prova navei se semnaleaza adancimi mici,
periculoase, se va proceda la punerea de urgenta a
masinii pe mars inapoi, pastrand aceeasi directie de
deplasare insa in sens opus (nu se va proceda la giratii
cu nava pentru a evita esuarea).
Daca nava se indreapta spre o zona care prezinta
pericol de esuare, iar vantul si valurile actioneaza din
pupa navei , se va fundarisi obligatoriu si ancora din
pupa (ancorotul) pentru a opri deriva pupei spre locul cu
adancime mica.

3. Manevra de esuare voluntara a navei.Actiuni
imediate momentului esuarii


In caz de forta majora, cand nava manevreaza in
preajma coastei si exista pericolul de scufundare sau de
rasturnare, Comandantul poate lua decizia esuarii
voluntare a navei in scopul salvarii echipajului a navei si
a marfii
Locul esuarii trebuie, pe cat posibil, sa fie adapostit iar
natura fundului apei sa fie favorabila, pentru a nu se
deteriora corpul navei
Pentru salvarea ulterioara a navei prin dezesuare, trebuie
sa fie luate urmatoarele masuri:
In baza Hartii si a Cartii pilot, va fi ales un loc de esuare
pe tarmuri cu nisip sau argila, fara funduri dure (stanci,
pietre, corali) si fara brizanti puternici


Cand nu se cunoaste cu precizie natura fundului, nava
va fi guvernata cu prova direct spre mal, cu viteza
minima.
Daca vantul bate dinspre larg spre coasta, nava va fi
esuata dupa ce in prealabil a fundarisit ancora, esuarea
petrecandu-se prin filarea lantului ancorei fundarisite.
Nava poate fi esuata si cu bordul de-a lungul coastei, in
special, in situatii de salvare sau atunci cand se doreste
obturarea unei gauri de apa aparuta in carena navei,
procedandu-se astfel:
deplasarea navei in raport cu linia coastei se va face
cu viteza minima si intr-un unghi cat mai mic;
la locul de esuare se va fundarisi ancora dinspre larg
tinandu-se cont de lungimea lantului de ancora, de
punctul stabilit pentru esuare inlaturand posibilitatea
pierderii lantului;
In orice situatie de esuare se vor anunta navele din
preajma prin mesaje de pericol, se va cere asistenta iar
pozitia navei va fi semnalizata conform COLREG, si se
vor lua urmatoarele masuri:
inspectarea imediata a navei-vizuala si prin sonde-la
toate magaziile, tancurile de marfa si la celelalte
tancuri ale navei precum si a tuturor celorlalte
compartimente;
inchiderea portilor etanse si verificarea existentei sau
lipsei gaurilor de apa si altor avarii;
astuparea gaurilor de apa(daca acestea exista) cu
chesoane de ciment, dopuri, pene, paiete de
vitalitate, cu luarea masurilor de consolidare si
inchidere a compartimentelor cu asemenea avarii;
intocmirea unei schite cu sondajele efectuate in jurul
navei, stabilind natura fundului apei, a locului de
contact intre corpul navei si fundul apei, a starii elicei
si adirectiei optime de iesire a navei pe timpul
manevrei de dezesuare;
luarea masurilor concrete de eliminare a cauzelor
care au determinat decizia de esuare voluntara a
navei;
determinare directiei si fortei vantului care daca bate
dinspre uscat (obstacol) va determina scaderea
nivelului apei si, respectiv, cresterea nivelului fata de
cel normal, daca bate dinspre larg;
calcularea nivelului mareei in momentul esuarii navei
si a sensului curentului de maree (cea mai grava
situatie de esuare, in zonele cu maree, se
inregistreaza la ora mareei inalte la sizigii si cu vant
dinspre larg);
nava esuata poate fi avariata destul de grav de
actiunea mareei;
combinata cu cea a vantului si valurilor;
pe timpul transbordarii marfurilor la o alta nava se va
proceda la umplerea progresiva a tancurilor de balast
pentru mentinerea navei esuate in aceleasi conditii ca
cele initiale si urmand ca tancurile sa fie debalastate
la operatiunea de dezesuare;
4. Dezesuarea navei
O nava trebuie dezesuata cat mai urgent posibil intrucat
intarzierea realizarii acestei operatiuni poate crea mari
probleme la recuperarea ei
Manevra de dezesuare se poate realiza cu forte proprii
sau cu asistenta din exterior

1. Dezesuarea navei fara gaura de apa
Se petrece de regula cand nava se deplaseaza cu viteza
mica intr-o zona unde fundul apei este argilos,malos sau
nisipos
Procedee:
A) Dezesuarea cu ajutorul fortelor de propulsie si de
guvernare- se realizeaza prin punerea masinii pe viteza
inapoi si apoi inainte si a carmei banda dr.(stg.)
B) Dezesuarea prin inclinare si prin schimbare de asieta
se realizeaza dupa ce s-a luat hotararea in acest sens in
urma studierii amanuntite a schitei cu pozitia navei
esuate, prin:
Deplasarea de greutati(transferul de marfa , combustibil ,
lichide la bord)
Debarcarea de greutati (marfa)
Ambarcare de greutati (apa de balast)

C) Dezesuarea prin balansare se realizeaza prin
deplasarea oamenilor din echipaj , dintr-un bord in
celalalt al navei , la semnal , in mod organizat(la navele
mici), sau prin transferul de lichide ,alternativ , in
tancurile dispuse simetric in bordurile navei(la celelalte
nave).In zonele cu maree manevra incepe odata cu
terminarea refluxului.

D) Dezesuarea prin folosirea sincronizata a instalatiei de
propulsie si a celei de ancorare se foloseste in acelasi
timp forta de propulsie si fortele vinciului si cabestanului
de virare a ancorelor.Pentru a multiplica forta de virare
se folosesc palancurile triple(caliornele)

E) Dezesuarea prin realizarea prealabila a deplasamentului
de esuare deplasamentul de esuare se obtine prin
descarcarea partiala a navei in alte mijloace
plutitoare(alte nave, barje etc) si , astfel , nava este pusa
in stare de plutire

Determinarea posibilitatii de dezesuare a navei

Comandantul impreuna cu staful navei trebuie sa
stabileasca daca nava proprie poate sa fie dezesuata cu
forte proprii sau sa primeasca asistenta de la alte nave
sau remorchere.Se vor face urmatoarele determinari:

Forta de reactie a fundului apei R pe suprafata de
contact cu opera vie a navei
Forta de tractiune Ft a masinii principale a navei proprii
in comparatie cu R

Forta de tractiune a unei nave care vine in ajutor in
functie de puterea motorului principal
Forta la carligul remorcherului
Greutatea marfii debarcate pentru realizarea
deplasamentului de esuare

Forta necesara pentru scoaterea navei de pe uscat F=K.R
(1) unde
K este coeficientul de frecare exprimat functie de
natura funduluisi este cuprins intre 0,18 si 0,5 (argila
subtire-piatra bruta)
R forta de reactie a fundului apei
Forta de tractiune a masinii principale a navei
Ft = k1*Ni/9V (tf),
in care:
Ni-puterea masinii (Cp)
V-viteza masinii (Nd) la puterea indicata
K1-coeficientul puterii masinii , este 1(mars inainte) si
0,8(mars inapoi)
Observatii:
o nava poate sa dezesueze singura daca Ft>F;
daca Ft<F atunci este necesara o forta suplimentara
Fs=Ft-F;
orice nava care remorcheaza poate sa realizeze o
forta de tractiune de 10kgf/Cp al masinii principale
Reactia fundului apei pe suprafata de contact cu nava
R=100(Tm-Tm)t, in care

Tm-pescajul mediu (m)al navei inainte de esuare
Tm-pescajul mediu(m) al navei imediat dupa esuare
T afundarea exprimata in tone pe centimetru de pescaj

Pescajul mediu(Tm) pe care il avea nava inainte de esuare
se afla astfel:

in baza cunoasterii:pescajului navei dupa incarcarea ei
in portul de plecare; cantitatilor de combustibili,apa
tehnica, lubrifianti, apa potabila,
alimente,bagaje,cantitatile de balast din ziua plecarii;
timpului ce a trecut din momentul plecarii navei din port
pana in momentul esuarii-se calculeaza deplasamentul
pe care il avea nava inainte de esuare ; cu valoarea
acestui deplasament se intra in scala de incarcare si se
determina Tm avut de nava in momentul esuarii
se determina Tm al navei esuate in baza pescajelor
masurate(citite) in fiecare bord la prova,centru si pupa


se determina deplasamentul de esuare intrand cu Tm
al navei esuate in scala de incarcare
forta R (de reactiune a fundului apei) se determina
facand diferenta dintre deplasamentul dinainte de
esuare si deplasamentul de esuare
Cantitatea de marfa necesar a fi descarcata pentru a aduce
nava in stare de plutire se poate determina cu relatiile:
P=(Tm-Tm)&S, sau
P=100(Tm-Tm)t1, sau
P=12(Tm-Tm)t2, unde:
P-cantitatea de marfa necesar a fi
descarcata,exprimata in tone;
&- greutatea specifica a apei
S suprafata plutirii dupa esuare
t1 moment unitar de asieta (in cm)
T2 moment unitar de asieta (in inch)
2. Dezesuarea navei (cu gaura de apa) cu
ajutorul remorcherelor
Masurile preliminarie ce se iau in vederea scoaterii navei
de pe uscat constau in:
obturarea sondelor, aerisirilor, preaplinurilor tancurilor
deteriorate;
astuparea gaurilor de apa (acolo unde-i posibil),
evacuarea apei din compartimentele inundate si
oprirea patrunderii apei in cele adiacente.
Dupa degajarea completa a navei, remorcherul are
sarcina sa asiste nava, prin remorcare, pana in primul
port.
La degajarea partiala a navei esuate, remorcherul va
contribui la degajarea completa a sa (navei) si o va
remorca pana in primul port.
In continuare se vor indeplini urmatoarele:
se vor utiliza remorci mai rezistente la rupere decat
cele obisnuite si vor fi voltate pe mai multe perechi
de babale la nava esuata;
la navele esuate avand suprafata de contact cu
fundul apei foarte intinsa, pentru dezesuarea lor va fi
folosita o centura de remorcaj sustinuta de atarnatori
in dreptul imbinarii coastelor cu traversele de punte;
remorca va fi cuplata cu centura de remorcaj prin
intermediul piesei numita laba de gascasi va fi
suficient de lunga pentru a nu se produce coliziunea
intre nava dezesuata si remorcher la degajarea ei
brusca de pe uscat.
In zonele cu maree sau curenti se respecta sistemul
Liverpool de remorcaj in vederea dezesuarii, care se
compune din urmatorul echipament:
doua parame metalice (sarme) de remorcaj (de
lungimea remorcherului) voltate la babalele de
remorcaj din prova, simetric in borduri (in dreptul
punctului giratoriu);
in asa fel incat rezultanta tuturor fortelor de tractiune
sa fie orientata pe directia pe care trebuie sa o urmeze
nava pentru a iesi de pe uscat

3. Masuri ce trebuie luate dupa dezesuare

Nava se va deplasa in zone cu ape adanci iar in
continuare se va asigura flotabilitatea si stabilitatea ei,
astfel:
se continua astuparea gaurilor de apa concomitent cu
evacuarea apei patrunsa in compartimentele care au
fost avariate(cu pompe puternice);
flotabilitatea navei dezesuate poate fi suplimentata cu
ajutorul cilindrilor sau salandelor de salvare atasate in
bordurile navei;
pe timpul remorcajului se va supraveghea continuu
echipamentul de remorcaj de la bordul navei avariate
(remorca, babalele sau centurile de remorcaj etc);
in cazul infiltrarii apei in compartimentele avariate se
va interveni de urgenta cu pompele bordului pentru
evacuarea acesteia;
o cheie de impreunare ce leaga remorca propriu-zisa,
pe care se gaseste stopa Carpenter, de sarma de
remorcaj;
cate doua parame sintetice de botare (de 15 respectiv
30 m) a sarmelor de remorcaj;
parama stopei Carpenter prinsa cu un capat pe stopa
iar cu celalalt pe tamburul vinciului de remorcaj din
pupa remorcherului.
Sistemul Liverpool permite remorcherului sa-si mentina
pozitia pe directia fortei de tractiune in conditiile
existentei unui curent sau vant pe timpul remorcajului

Cand situata cere se pot folosi mai multe remorchere
pentru degajarea navei esuate. La aceasta operatiune
se va tine cont:
natura si configuratia fundului apei pentru a determina
directia cu adancimi optime pe care trebuie scoasa
nava de pe uscat;
numarul de remorchere, puterea finala de tractiune,
si dispunerea lor.

4.Dezesuarea navelor la fluviu

Se poate afirma ca pe fluvii si pe ape interioare
problema esuarii navelor este mai frecventa, deoarece
se petrec dese schimbari ale morfologiei fundului apei
prin formarea bancurilor si a pragurilor, in perioade
scurte de timp.
Esuarea la fluviu este mai putin periculoasa pentru ca
lipsesc valurile iar fundul apei este in genereal moale
(mal, argila, nisip). Totusi la o nava esuata in aval exista
pericolul impotmolirii ei in aluviuni si materii organice
daca dezesuarea nu este facuta de urgenta.
Esuarea este grea daca nava se pune pe uscat la
navigatia in aval si este usoara daca punerea navei pe
uscat s-a petrecut in amonte.
Metodele de dezesuare se aplica functie de conditiile
concrete in care s-a produs esuarea navei respective si
pot fi:
cu mijloacele proprii(in mod similar dezesuarii la
mare);
cu ajutorul chesoanelor de salvare sau a slepurilor
speciale prevazute cu tancuri de balast (este vorba
de asa-zisa ranfluare a navei).