Gelurile, lacurile, pastele de dinti

Caria dentara apare dupa eruptia dintilor in rezultatul

contactului direct al alimentelor cu suprafata dintelui, rolul
principal revine hidratilor de carbon (zaharului) .Profilaxia
cariei dentare urmareste asigurarea starii de sanatate a
cavitatii bucale si cuprinde un complex de metode care duc la
cresterea rezistentei tesuturilor dure dentare si combaterea
factorilor agresori cariogeni.Un factor important in profilaxia
cariei dentare are alimentatia rationala, care cuprinde masuri
profilactice prenatale (pina la nastere) si post natale (dupa
nastere).

Fluorul constituie un mijloc de prevenire activa a cariei

dentare, incorporarea sa in smaltul dentar permitindu-i
acestuia sa reziste atacului acid. Aproape 90% dintre adultii
care in copilarie au urmat un tratament cu fluor prezinta o
dantura mai putin predispusa la carii. Practic, fluorul ajuta ca
dintii sa se mineralizeze. De asemenea, contribuie la intarirea
punctelor vulnerabile de pe suprafata dintilor, care, in timp, ar
putea duce la aparitia cariilor.

fluorizare local prin periaj cu paste de dini fluorate;

fluorizare local prin cltiri orale;
fluorizare local prin aplicaii topice.

Aplicarea topic a fluorurilor n prevenirea cariilor a fost introdus

n practic n ultimii 50 de ani. Aplicarea se realizeaz prin
pensulare dup periajul profesional al dinilor i izolare ct mai
eficient. ndeprtarea plcii bacteriene i a peliculei dobndite de
la suprafaa smalului, precum i izolarea, uscarea corect a
dintelui garanteaz eficiena fluorizrii topice.
S-a constatat oprirea
din evoluie a leziunilor carioase incipiente dup aplicarea topic a
compuilor fluorului. Remarcabil este i creterea rezistenei fa
de atacurile acide ulterioare. Aceast rezisten este superioar
comparativ cu cea a smalului vecin.n prezent se folosesc
urmtoarele tipuri de preparate:

Fluorura de sodiu neutral a fost experimentat de Knutson

(1942) prin badijonarea dinilor cu NaF 2% timp de 3-8 min,
de 3 ori pe an. Reducerea DMFS dup aplicarea topic a Na F
variaz de la 9-58%, iar reducerea medie a incidenei cariei
constituie 29%. n prezent NaF este mai puin utilizat,
comparativ cu ali compui, care sunt mai simpli n utilizare,
dar exercit un efect cariopreventiv mai important.
Combinaia dintre fluorura de sodiu 75% i glicerin 25% este
cunoscut sub denumirea de Nafestezin.

Fluorura de staniu n concentraie de 1% , aplicat de 2 ori pe

an, reduce caria cu 37 %, efectul meninndu-se 5 ani de la
ncetarea aplicrilor. Dezavantajul acestor aplicaii este c
apar pigmentaii brune pe smalul tratat.Pentru a mri
eficiena acestor geluri n prezent ele pot fi aplicate n
gutiere speciale. Astfel, prin evitarea contactului cu saliva
concentraia lor se menine constant un timp ndelungat.

Aminofluorurile sunt compuii obinui prin legarea fluorului anorganic (HF) cu poriunea amin a
compusului organic.Aminofluorurile difer de ali compui organici de tipul [ hydrocarbons
fluoridated] a crei fluorur este direct ataat de ionul de carbon.
Experienele de laborator au confirmat eficiena aminofluorurilor: reducerea solubilitii smalului,
majorarea cantitii ionilor de fluor depozitai n smal, reducerea vitezei de acumulare a plcii
bacteriene i, n ultim instan, prevenirea cariei experimentale.
Eficiena cariopreventiv a aminofluorurilor a fost testat n cursul cercetrilor clinice: utilizarea
pastelor de dini la periajul dentar, a apelor de gur i a gelurilor prin aplicri topice.
Rezultatele numeroaselor studii de aplicare topic a soluiilor, gelurilor, pastelor sau lacurilor
fluorate au demonstrat c vehicolele fluorurilor influeneaz eficiena clinic a remediilor
cariopreventive .
Apele de gur fluorate se utilizeaz pentru cltirea gurii.

Concentaiile sunt urmtoarele:

0,05% NaF pentru cltirea zilnic
0,2% NaF pentru cltirea sptmnal
0,1% SnF2 pentru cltirea zilnic
0,4% AmF pentru cltirea zilnic
0,2% AmF pentru cltirea sptmnal.

Fluidele au fost primele i n decurs de muli ani au fost utilizate n

calitate de vehicol de baz al fluorurilor n remediile
cariopreventive. Se aplic soluiile de 2%fluorur de sodiu, 1-2%
fluorur de staniu, 1% aminofluorur -ELMEX sau 1,23%
fosfofluorur acidulat. Soluiile fluorate sunt efective n reducerea
ratei cariei dentare. ns aplicarea topic a soluiilor este o msur
preventiv migloas, care necesit mult timp i, n ultim
instan, aplicrile soluiilor fluorate sunt costisitoare n
comparaie cu beneficiul obinut. Din aceast cauz au fost
elaborate alte vehicole ale fluorurilor, care pot fi aplicate mai
simplu, economisind timpul specialitilor.

Gelurile fluorate sunt preparate prin adugarea substanelor

care mresc viscozitatea compoziiei la preparatele fluorate.
Avantajul utilizrii gelurilor este posibilitatea aplicrii lor n
gutiere, care permit o economie considerabil de timp. Se
utilizeaz gelurile de 1,23-2%fluorur de sodiu, 1-2% fluorur
de staniu, 0,4-1% aminofluorur ELMEX (ph 5,9) sau 1,23%
fosfofluorur acidulat.

Lacurile fluorate. Pentru a preveni cedarea imediat, fluorurile au fost incorporate n

lacuri, care au proprietatea de a adera la smal timp ndelungat i asigur eliminarea
lent a fluorului. Acest fapt majoreaz durata interaciunii fluorului cu smalul fr a
mri numrul aplicrilor topice.
Lacul Duraphat conine NaF (2,2 % F), iar lacul Fluor-Protector (0,7% F) conine
fluoruri organice. Studiile in vitro, efectuate de Edenholm au elucidat c dup aplicrile
topice a lacurilor fluorate concentraia fluorului la profunzimea 2-5 mm de la suprafaa
smalului s-a majorat de la 1,000 ppm F pn la 5,000 ppm F (Duraphat) i 7,000 ppm
F (Fluor Protector). Dup meninerea n saliva sintetic n decurs de 1 sptmn
concentraia fluorului n smalul dinilor prelucrat cu Durophat a constituit 3500 ppm F,
iar n smalul dinilor prelucrat cu Fluor Protector- 5,500 ppm F.
Arends i Scheethof au constatat c aplicarea lacului fluorat inhib decalcificarea
smalului i formarea cariei incipiente n condiii in vitro. n studiile clinice, efectuate de
Koch i Petersson au constatat o reducere cu 75% a cariei dup aplicarea topic de 2 ori
pe an a lacului fluorat. ns un ir de autori au concis c aplicarea topic a lacurilor
fluorate nu sunt mai eficiente n prevenirea cariei dentare, comparativ cu aplicrile
gelurilor fluorate.
Lacurile fluorate au fost utilizate de A.I.Rbakov i coautorii, 1973; Maiwald,
Geiger, 1973; Maiwald, 1974 i Stamm, 1975. Autorii au constatat eficiena
cariopreventiv nalt a lacurilor i au recomandat aplicrile lacurilor F n calitate de
remedii preventive pentru aplicarea larg.

Fluidele se aplic prin pensulare sau prin aplicarea buretelor de vat umezite n
preparatele fluorate.
Gelurile se aplic prin pensulare sau n gutiere.
Lacurile fluorate se aplic prin pensulare.

Aplicarea topic a gelurilor fluorate n gutiere

Gutierele comercializate sau prefabricate asigur o nchidere marginal astfel, ca gelul
s nu reflueze n cavitatea gurii n timpul aplicrii.
n prezent se utilizeaz urmtoarea tehnic de aplicare a gelurilor fluorate:
- curirea tuturor feelor dentare cu ajutorul unei paste neabrazive, suprafeele proximale
fiind curate cu ajutorul firului necerat sau a periuelor interdentare;
- interiorul gutierelor se cptuete cu hrtie absorbant;
- n gutier se aplic circa 2-2,5 ml gel;
- se aplic gutiera, saliva meninndu-se sub aspiraie timp de 5 sau 15 minute, apoi
gutiera se ndeprteaz, iar pacientul este invitat s scuipe; se menine aspiraia salivar
timp de 10 minute; subiectul se va abine timp de jumtate de or de a clti gura, de a se
alimenta sau de a-i peria dinii.

Inflamatiile gingivale si cariile sunt afectiunile bucale cel mai

des intalnite in randul populatiei. Aceasta patologie este
generata in mare masura de prezenta placii bacteriene care
poate duce la aparitia cariilor, tartrului si a inflamatiilor
gingivale. Tartrul in sine poate inrautati starea gingiilor,
devenind prin aceasta mai mult decat o simpla problema
estetica. Pastele de dinti pot reduce incidenta cariilor, a
tartrului si a placii bacteriene, contribuind semnificativ prin
aceasta la o buna sanatate orala a populatiei.