ACCIDENTOLOGIE

1.1

Concept Fundamental

Termenul de accidentologie a fost creat acum treizeci de ani de ctre un grup de

cercettori francezi pentru a individualiza o activitate confundat adesea cu traumatologia. Pe
cnd aceasta din urm se ocup de faza final a accidentului n care se produc leziuni,
accidentologia studiaz etapele precedente, pornind de la urcarea la volan.
Se are n vedere astfel evidenierea factorilor de risc, frecvena manifestrii lor n
situaii bine precizate, influena cantitativ i calitativ a lor asupra producerii accidentelor,
independena lor i legturile cauzale cu diferite caracteristici ale traficului rutier, etc.
1.2. Cunoaterea factorilor de risc.
Conducerea auto implic o adaptare continu i permanent la o infinitate de situaii
diferite de trafic i nu poate fi comparat de pild cu conducerea unui tren sau supravegherea
unei instalaii industriale. Un accident rutier nu trebuie redus la un simplu element, ntruct la
producerea lui au contribuit o multitudine de cauze care au legturi reciproce. Aadar,
reducerea riscului de accident nu se poate obine numai prin eliminarea unei cauze considerate
drept principal, ci trebuie luat n considerare ntregul potenial al aspectelor care au favorizat
producerea evenimentului.
Cunoaterea factorilor de risc nu impune obligatoriu i luarea msurilor de evitare fr
a se analiza n prealabil eficiena lor, dar i costurile ce revin. Procesul este mai complex
ntruct implic activitatea coordonat a mai multor specialiti:
-

medicul indic frecvena factorilor de risc;

inginerii analizeaz i elaboreaz soluiile tehnice eficace de reducere a riscului;

finanitii estimeaz costurile i, n final, se ia decizia politic de aplicare n

practic.

De pild, se tie c alcoolul este un factor important de risc. Accidentologia, prin

mijloacele sale specifice de calcul, stabilete c o alcoolemie de 0,8 g/l multiplic de 4 ori
riscul de a provoca un accident n comparaie cu o alcoolemie nul. Tot aa s-a stabilit c
purtarea centurii de siguran implic reducerea de 2,4 ori a numrului de accidentai mortal.
Aceste valori au determinat decizia politic de impunere prin lege a limitei penale a
alcoolemiei de 0,8 g/l sau de purtare obligatorie a centurii de siguran.

1.3. Surse precare de informaii

Accidentologia se bazeaz pe studiul statistic al accidentelor i al diverselor cauze i
condiii care au contribuit la producerea lor.
Cele mai multe informaii snt furnizate de Poliia Rutier i Asociaia Romn
pentru Transporturi Rutiere Internaionale, care editeaz anual un buletin intitulat Dinamica
Accidentelor Grave de Circulaie, dar obiectivul principal al acestui buletin este de a furniza
un bilan descriptiv, nu explicaii i evaluri ale factorilor de risc.
O alt baz de informaii este alctuit de societile de asigurri. Datele furnizate
sunt, ca i cele menionate anterior, descriptive i nu explicative, obiectivul urmrit fiind
adaptarea primelor de asigurare la diverse situaii de risc i nu de a preveni producerea
accidentelor.
n fine, o alt surs de informaii const n datele obinute de primriile marilor
orae prin comisiile care se ocup de sistematizarea reelei de strzi i de circulaie.
Obiectivul acestora este identificarea factorilor de risc particulari regiunii administrate,
n spe evidenierea unor zone periculoase i propunerea unor msuri adecvate. Comisiile
regionale au o metodologie proprie i nu una complet i universal caracteristic
accidentologiei. Pe de alt parte, mijloacele materiale ale acestor comisii snt reduse i astfel
nu pot contribui la o epidemiologie naional a accidentelor.
Romnia nu dispune de o instituie specializat.

Practica internaional arat c

studiile accidentologice pot fi elaborate numai de echipe constituite ntre constructorii i

reparatorii de autovehicule pe de o parte i structuri asociate compuse din ingineri i medici
pe de alt parte.
n Romnia nu exist deocamdat de o instituie specializat n cercetri
accidentologice, cu toate c lipsa ei ncepe s se fac simit. Tangent, asemenea sarcini au
fost preluate parial i nepermanent de ctre Parteneriatul Global pentru Sigurana RutierGRSP, prin implicarea unor organizaii neguvernamentale autohtone.
SE poate afirma c i n Romnia accidentele rutiere au devenit o problem cu adnci
implicaii sociale, care reclam neaprat studii accidentologice adaptate condiiilor de
dezvoltare specifice. Avem n vedere n acest sens c, de pild, n anul 2002 (pentru care
exist ultimul buletin statistic al accidentelor), din cele 6.909 accidente rutiere grave, au
rezultat 5.469 de rnii grav cu incapacitate de munc i un numr de 2.354 de mori, ceea ce
nseamn c zilnic sau produs 19 accidente grave, au fost rnii grav 15 oameni i au murit
nc circa 7 oameni.

n final, precizm c cifrele menionate se refer numai la cei mori sau cu rni
produse ca urmare imediat a accidentelor.
Accidentologia se refer ns i la cei care au dobndit afeciuni sau au decedat ca
urmare a polurii chimice a mediului de ctre autovehicule. Dup cum arat datele statistice
din rile dezvoltate, numrul deceselor datorate polurii l depete sensibil pe cel al
decedailor direct prin accidente rutiere, iar cheltuielile pentru tratarea afeciunilor cauzate de
poluare snt de cteva ori mai mari dect cele referitoare la vindecarea i protecia rniilor n
accidente.
1.4

Zone predispuse la accidente rutiere

n evoluia autovehiculelor rutiere s-ar putea defini dou perioade distincte prin prisma
numrului i gravitii accidentelor. Prima perioad, cam de prin anul 1890, cnd a nceput s
se ntrevad importana automobilului, i pn prin anii 1970 a fost caracterizat prin
creterea numeric, n special dup rzboi, a parcului de autovehicule, dar i a accidentelor
rutiere.
n cea de a doua perioad, de dup 1970, societatea s-a mobilizat, au nceput cercetri
tiinifice axate concret pe reducerea numrului i gravitii accidentelor, susinute de
importante resurse financiare.

A aprut astfel o nou disciplin tiinific, denumit

accidentologie rutier, s-a constituit o reea de institute de cercetri n domeniu n

principalele state dezvoltate, care s-a extins apoi i n rile din Comunitatea European.
Dup cum bine se tie, accidentul de circulaie se datoreaz n proporie mai mare de 90 la
sut factorului uman, n special conductorului auto. Astfel s-au elaborat noi metode de
ameliorare care, n ciuda reducerii unor exigene, au condus la scderea masiv a numrului
de accidente. Este suficient s dm n acest sens cteva exemple edificatoare: n Germania
mureau n accidente rutiere 21.653 de oameni n 1970, 15.050 n 1980, 11.046 n 1990,
pentru ca n 2000 s se ajung la 7.503 mori, deci la circa o treime fa de 1970; situaii
asemntoare a u fost remarcate i n Frana, Anglia etc.
Se pune firesc ntrebarea: cum s-a ajuns la asemenea performane chiar n condiiile
n care parcul de autovehicule s-a mrit considerabil?
Explicaiile snt furnizate de efectele unor msuri luate asupra construciei
autovehiculelor, dar mai ales asupra infrastructurii rutiere.
n ara noastr, asemenea preocupri nc nu snt coordonate de o instituie specializat
i de aceea ne confruntm cu multe necazuri.
Dar s dm un exemplu de o posibil cercetare accidentologic. Exist lng Suceava
Drumul European E85 spre municipiul Falticeni sau drumul Suceava Botoani, localitataile
7

Salcea si Dumbraveni, predispus la "acumularea" unui numr mare de accidente mortale i

grave, produse aproximativ pe un acelai tronson de osea, pe timp de noapte sau chiar zi . Ar
trebui s se evalueze numrul morilor i rniilor grav pe ultimii doi-trei ani, apoi s se
stabileasc cheltuielile fcute cu nmormntrile sau spitalizrile rniilor, dar i cele asociate
punerii n aciune i instrumentrii cercetrilor judiciare aferente.

n paralel, ar trebui

elaborate soluii tehnice ca de pild o mai bun luminare a zonei, prevederea unor treceri ale
drumului prin pasaje subterane, amplasarea unor mijloace de descurajare a vitezei etc. Costul
unor astfel de msuri ar trebui s fie stabilite de ingineri economiti i n funcie de
rentabilitate s se adopte msurile adecvate care s fie susinute apoi n aplicare de ctre
reprezentanii politici.
Costurile accidentelor produse n zone predispuse snt cu mult mai mari dect
cheltuielile aferente aplicrii unor msuri de combatere, dup cum au demonstrat-o cercetrile
efectuate n alte state. Asemenea cercetri ar fi utile i pentru alte zone din judeul nostru, i
din ar.
Despre sigurana rutiera s-a scris si s-a vorbit foarte mult, insa ne confruntam in
continuare, zilnic, cu imaginile ocante ale accidentelor grave, cu mori si ranii, multe, prea
multe, daca avem in vedere gradul redus de motorizare de la noi si parcursurile medii anuale
mici, in raport cu cele din tarile UE, indeosebi pentru autoturisme. Dinamica accidentelor
arata ca, in ultimii cinci ani, numrul accidentelor, al persoanelor rnite grav sau decedate, a
crescut si se mentine la un nivel foarte inalt, mai ales in lunile august, septembrie, octombrie
si noiembrie.
Avem un Consiliu Interministerial pentru Sigurana Rutiera unde s-au stabilit programe, sau dezbtut si uneori s-au rezolvat, de ctre ministerele si organismele sau organizaiile
implicate anumite probleme, Consiliu care insa nu poate face prea mult, fiind organism
consultativ, fr drept de decizie. Politia rutiera se lupta cu cei care nu respecta regulile de
circulatie. Toata lumea apreciaz ca sigurana rutiera este problema politiei, iar poliistul
considera ca, pentru majoritatea accidentelor, vinovai sunt participanii la trafic, conductori
auto sau pietonii, crora le aplica sanciuni. Pentru reducerea semnificativa a numrului de
victime a accidentelor si a gravitaii acestora, este insa nevoie de o abordare sistemic, sunt
necesare progrese rapide si radicale in toate domeniile conexe automobilului, care
condiioneaz cadrul in care se desfasoar traficul rutier si deci siguranta rutiera.
Politisul nu poate scrie ca au decedat oameni, din cauza existentei unei gropi pe carosabil
sau a semnalizrii rutiere extrem de rudimentare, ca un automobil a fcut o manevra
brusca din aceste motive si a provocat o coliziune, singura soluie fiind aceea ca de vina este
8

conducatorul auto care nu si-a adaptat viteza la condiiile de trafic sau meteorologice. Nu
poate da vina nici pe automobil, care nu este dotat cu sisteme moderne inteligente, capabile sa
corecteze, de exemplu, comportarea automobilului sau autotrenului la curbe strnse, la
coborari pe pante abrupte, sau care, in lipsa sistemului ABS, nu beneficiaz de un spaiu de
frnare redus, ce ar fi putut permite evitarea accidentului. In plus, inspecia tehnica periodica,
de multe ori formala, permite circulaia unor automobile cu defecte la sistemele eseniale sau
a unora care ar trebui, pur si simplu, scoase din circulaie, deoarece nu mai corespund
standardelor minime in vigoare.
Pe scurt, cauzele mari care determina la noi n ara sa avem accidente rutiere prea multe si
grave si anume drumurile proaste i parcul nvechit, intreinut necorespunzator, nu apar
evideniate niciunde n statistica accidentelor.
In ceea ce privete comportarea conducatorilor auto, pe lang oboseala la volan si
consumul de bauturi alcoolice, se pot observa si anumite atitudini daunatoare, specifice, foarte
raspandite, si anume:
utilizarea abuziva, far a exista o defeciune a automobilului, a luminilor de avarie
pentru oprirea si/sau parcarea automobilului pe banda de circulaie, care creeaz pericole si
conduce indirect la accidente grave, dei obligaia conducatorului este aceea de a
descongestiona banda de circulaie chiar si atunci cnd apare o defeciune real;
neaplicarea regulilor conduitei preventive, specifice tarilor cu tradiie in domeniul
automobilului, deoarece muli conducatori considera ca prioritatea lor este un drept absolut,
chiar daca aceasta conduce la accidentarea altor participani la trafic, si in general se
evideniaz o atitudine aroganta in trafic, care nu ne face cinste.
neutilizarea centurilor de sigurana, in general la autovehiculele utilitare si mai ales
pentru locurile din spate la autoturisme si atitudinea concilianta a poliitilor fata de aceasta
abatere, sursa importanta de rniri grave si decese.
Trebuie amintita si performanta slaba a invatamantului nostru de toate gradele, in
pregtirea teoretica si practica a celor care lucreaz n domeniile tehnice conexe
automobilului si chiar cercetarea tiinifica timida, care nu pune suficient accent pe situaia
reala si nu promoveaz soluiile optime pentru imbuntairea acestei situaii.
In concluzie, sigurana rutiera este o problema prioritara a tuturor celor implicai in
ingineria autovehiculelor i a transportului rutier, dar nu trebuie lsat la aprecierea
persoanelor neinstruite.