Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FINANE PUBLICE
Curs universitar
Sibiu 2013
Pag. | 1
CUPRINS
Pag. 4
Prezentarea cursului
Pag. 5
Pag. 7
1.1.
Pag. 7
1.2.
Pag. 9
SISTEMUL BUGETAR
Pag. 14
2.1.
Pag. 15
2.2.
PRINCIPIILE BUGETARE
Pag. 16
2.3.
Pag. 23
2.4
PROCEDURA BUGETAR
Pag. 26
Pag. 36
3.1.
Pag. 37
3.2.
Pag. 38
3.3.
Pag. 43
3.4.
Pag. 43
3.4.1.
Pag. 45
3.4.2.
Pag. 48
3.4.3.
Pag. 50
3.4.4.
Pag. 54
3.4.5.
Asigurrile sociale
Pag. 56
3.4.6.
Pag. 59
3.4.7.
Pag. 61
Pag. 72
4.1.
Pag. 73
4.2.
Pag. 76
4.3.
Pag. 78
CAPITOLUL 1
CAPITOLUL 2
CAPITOLUL 3
CAPITOLUL 4
Pag. | 2
4.4
ELEMENTELE IMPOZITELOR
Pag. 78
4.5.
CLASIFICAREA IMPOZITELOR
Pag. 80
4.6.
Pag. 81
4.7.
CODUL FSCAL
Pag. 81
4.8.
IMPOZITELE DIRECTE
Pag. 87
4.9.
IMPOZITELE INDIRECTE
Pag. 96
EVAZIUNEA FISCAL
Pag. 114
5.1.
Pag. 115
5.2.
PRACTICA FISCAL
Pag. 119
5.3.
Pag. 121
5.4.
Pag. 126
5.5.
Pag. 129
Pag. 133
6.1.
Pag. 135
6.2.
Pag. 139
6.3.
Pag. 141
6.4.
Pag. 142
6.5.
DATORIA PUBLIC
Pag. 145
Pag. 156
CAPITOLUL 5
CAPITOLUL 6
CAPITOLUL 7
FINANCIAR
7.1.
Pag. 158
7.2.
Pag. 159
7.3.
7.4.
Pag. 162
7.5.
Pag. 165
7.6.
Pag. 168
7.7.
ECHILIBRUL FINANCIAR
Pag. 168
7.8.
Pag. 169
Pag. 162
Pag. 179
Pag. | 3
Pag. | 4
riguros
de
b)
c)
VII.
VIII.
IX.
X.
OBIECTIVE
Definirea conceptului de finane publice; Prezentarea obiectului de studiu i
a funciilor finanelor publice;
Competene
Identificarea deosebirilor dintre finanele publice si cele private.
Cunoaterea obiectului de studiu i a rolului finanelor publice exercitat prin
intermediul celor dou funcii principale .
REZUMAT
Finanele publice constituie un sistem de relaii economice prin intermediul
crora se asigur formarea si repartizarea fondurilor de resurse financiare
publice n scopul dezvoltrii economice si sociale a statului, precum si al
satisfacerii celorlalte nevoi sociale.
Misiunea social a finanelor publice se nfptuiete prin funciile pe care le
exercit si anume: funcia de repartitie si funcia de control.
1.1. CONCEPTUL, OBIECTUL DE STUDIU I ROLUL
PUBLICE
FINANELOR
Finanele publice constituie o component important a vieii socialeconomice a fiecruii stat. Impactul lor asupra economiei naionale se
manifest n procesul de redistribuire a Produsului Intren Brut, n modul
Pag. | 7
finanele
publice
sunt
asociate
cu
resursele,
cheltuielile,
mprumuturile, datoria statului, a unittilor administrativ-teritoriale,
si ale altor institutii de drept public;
trsturi caracteristice :
- transferul de valoare se realizeaz sub form bneasc de la entiti fizice
i juridice (contribuabili, pltitori) ctre bugetul general consolidat pe de o
parte, iar pe de alt parte de la acesta ctre beneficiari (utilizatori) directi si
indireci de credite bugetare;
- transferul de valoare nu presupune o contraprestaie direct, imediat sau
individualizat din partea statului;
- transferul de valoare se realizeaz, de regul, cu titlu nerambursabil.
Rolul finanelor publice este acela de a identifica metode, tehnici, soluii,
care prin mecanisme financiare funcionale i instituii abilitate s asigure
statului resursele financiare publice necesare pentru susinerea activitilor
de interes general, pentru ndeplinirea funciilor i atribuiilor conferite prin
lege.
n evolua lor istoric funciile statului modern au crescut n complexitate
producnd mutaii majore asupra concepiei clasice despre finanele publice,
cu determinare asupra rolului intervenionist al statului n economie, n
societate n general.
1.2. FUNCIILE FINANELOR PUBLICE
Pentru realizarea rolului finanelor publice, de importan major pentru
orice societate indiferent de gradul ei de dezvoltare, acestea ndeplinesc
anumite functii care vizeaz procesul de colectare, alocare i de control al
utilizrii resurselor financiare publice.
Literatura de specialitate recunoate unanim finanelor publice dou funcii
de baz i anume : funcia de repartiie si funcia de control.
I. Funcia de repartiie a finanelor publice
n exercitarea funciei de repartitie, finanele publice parcurg dou etape
distincte etapa de constituire i etapa de repartizare, prima influennd-o
direct pe a doua.
Constituirea resurselor financiare publice
se realizeaz pe seama
prelevrilor bugetare de la contribuabili, din mai multe surse: impozite, taxe,
contribuii pentru asigurri sociale, contribuii pentru asigurri de sntate,
amenzi, dobnzi, penaliti, vrsminte din profitul regiilor autonome, etc.
n acest proces, de constituire a fondurilor publice, particip toate entitile
economice provenind din: sectorul public, privat, mixt, ONG-uri i populaia,
n proporii diferite, n funcie de potenialul fiscal, de capacitatea
contributiv.
Etapa de distribuire a fondurilor pe beneficiari (utilizatori) de credite
bugetare, persoane fizice sau juridice, este precedat de inventarierea i
evaluarea, n expresie bneasc, a nevoilor sociale din perioada de referin.
Dup inventariere i evaluare, distribuirea efectiv implic alocarea
cheltuielilor publice pe destinaii n funcie de prioritile bugetare
Pag. | 9
institutiile statului;
c) analiza n dinamic a cursului valutar.
6)
Principalul
rol
al
a) de a ncuraja munca n echip;
finantelor
publice
este:
Pag. | 13
CAPITOLUL 2
SISTEMUL BUGETAR
OBIECTIVE
Definirea conceptului de buget general consolidat; Identificarea
componentelor bugetului general consolidat; Cunoasterea principiilor
bugetare; Analiza construciilor bugetare; Cunoaterea etapelor derulrii
procedurii bugetare.
COMPETENE
nsuirea cunotinelor ce privesc componentele sistemului bugetar, a
principiilor bugetare aplicabile n construcia bugetelor la nivelul
administraiei publice centrale sau locale. Dobndirea unor cunotine ce
privesc etapele procesului bugetar, calendarul bugetar, metodele i tehnicile
de dimensionare a indicatorilor bugetari, relaiile interinstituionale
funcionale in procesul bugetar.
REZUMAT
Procesul bugetar reprezint ansamblul aciunilor i msurilor ntreprinse de
instituiile competente ale statului, n scopul concretizrii politicii financiare
aplicate de autoritatea guvernamental.
Bugetul de stat poate fi definit sub dou aspecte:
-sub aspect juridic, prevede si reglementeaz, n form legislativ,
cheltuielile si resursele statului;
-sub aspect economic, exprim relatiile economice n form bneasc, ce
iau nastere n procesul repartitiei produsului intern brut, n conformitate cu
obiectivele de politic economic, social si financiare ale fiecrei perioade.
Bugetul general consolidat cuprinde : bugetul de stat, bugetele
comunitilor locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul fondurilor
speciale,bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj, bugetul creditelor
interne si externe, bugetul Trezoreriei Statului.
Legea finantelor publice 500/2002 definete bugetul general consolidat ca
fiind ansamblul tuturor bugetelor componente ale sistemului bugetar,
agregate si consolidate pentru a forma un ntreg .
n derularea procesului bugetar este reglementat prin lege aplicarea unor
principii bugetare ce privete constituirea i alocarea resurselor financiare
publice.
Conceptul de constructii bugetare moderne, presupune folosirea unor
tehnici de previziune si a unor analize macroeconomice care s permit
evidentierea impactului economic, social si politic al optiunilor care s
asigure resursele financiare n volumul necesar acoperirii cheltuielilor
publice.
Procedura bugetar reprezint ansamblul actelor si operatiunilor privind
Pag. | 14
principiul universalittii;
principiul unittii;
principiul publicittii.
1. Principiul universalittii
Acest principiu prevede ca:
- Veniturile si cheltuielile publice s fie nscrise n bugetul de stat cu sumele
lor globale;
- Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume,
cu exceptia donatiilor si sponsorizrilor care au stabilite destinatii distincte;
- Veniturile si cheltuielile publice s se realizeze numai n cadrul bugetului
public, prin componentele acestuia.
Avantajele respectrii acestui principiu sunt :
- cunoaterea ct mai exact si real a volumului total al veniturilor si
cheltuielilor publice;
- cunoaterea corelaiei care exist ntre anumite venituri si cheltuieli care se
afl n conexiune direct;
- asigurarea posibilittilor de control al Parlamentului asupra cuantumului
total al veniturilor si cheltuielilor publice.
Aplicare strict a principiului universalittii confer bugetului public
caracterul de buget brut.
Bugetul brut evidentiaz suma dimensiunilor globale reprezentnd ncasrile
de venituri publice sau acoperirea cheltuielilor publice.
Legtura dintre bugetul public si bugetul institutiei publice este dat de
diferenta dintre cheltuielile (mai mari) si veniturile proprii (mai mici),
respectiv soldul cheltuielilor. n aceste conditii, aplicarea principiului
universalittii bazat pe legturile per sold confer bugetului caracteristica de
buget net.
Bugetul public net evidentiaz suma soldurilor reprezentnd vrsminte din
venituri sau acoperirea cheltuielilor.
2. Principiul unitii
Acest principiu presupune ca veniturile si cheltuielile publice s fie nscrise
ntr-un singur document, pentru a asigura utilizarea eficient i
monitorizarea fondurilor publice. Astfel, bugetul public, prin unicitatea
documentului, asigur a prezentare de ansamblu i deci o cunoatere clar
a situaiei finantelor publice, adic a surselor de venituri i a destinatiei
cheltuielilor, precum si a formei echilibrate sau deficitare a bugetului.
Pag. | 17
2001 -3,3%
2002 -2,7%
2003 -2,3%
2004 -1,1%
2005 -0,8%
2006 -1,7%
2007 -2,4%
2008 - 4.8 %
------------------------------------8. Principiul publicittii
Acest principiu presupune ca bugetul public s fie adus la cunostinta opiniei
publice prin mijloacele de publicitate. Bugetul statului este cunoscut prin
masssmedia nc din faza de proiect si n timpul dezbaterilor parlamentare.
2.2.1 Principii, reguli si responsabiliti la nivelul finanelor publice
locale
Principiile bugetare care trebuie respectate n construcia bugetelor la
nivelul administraiei publice locale sunt reglementate prin Legea finanelor
publice locale nr.273 din 2006. Sunt aplicabile i la acest nivel principiile
prezentate mai sus, inclusiv cel al neafectrii, nereglementat n actul
normativ citat,cu unele particulariti dar i alte principii specifice.
Principiile comune sunt:
Pag. | 20
3. Principiul proportionalitii
Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa fie
proportionale cu responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale
stabilite prin lege.
4. Principiul consultrii
Autoritatile administraiei publice locale, prin structurile asociative ale
acestora, trebuie sa fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor
financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale.
Reguli bugetare
n procesul bugetar la nivelul finanelor publice locale sunt instituite i
se respect sub rzerva sancionrii urmtoarele reguli :
Sunt interzise pli direct din veniturile incasate, cu exceptia cazurilor
in care legea prevede altfel.
Cheltuielile bugetare au destinaie precis i limitat fiind determinate
de autorizrile coninute in legi speciale si in legile bugetare anuale.
Cheltuielile nu pot fi prevzute n buget si nici nu pot fi angajate si
efectuate, dac nu exist baza legal pentru acestea.
Nicio cheltuial din fonduri publice locale nu poate fi angajat,
ordonantat si platit dac nu este aprobat, potrivit legii, si daca nu
are prevederi bugetare si surse de finantare.
Pentru fluidizarea i eficientizarea procesului bugetar, dup aprobarea
bugetelor locale pot fi aprobate acte normative incidente asupra acestora (
hotrri de consilii locale, dispoziii ale ordonatorilor de credite), dar numai cu
precizarea surselor de acoperire a reducerii veniturilor sau a majorrii
cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat
bugetele locale respective.
Competentele si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice
locale in procesul bugetar:
n derularea procesului bugetar la nivel local rolul principal l dein
autoritatile alese ale administraiei publice locale care au urmatoarele
competene si responsabiliti in ceea ce privete finanele publice locale:
a) elaborarea si aprobarea bugetelor locale, in conditii de echilibru
bugetar, la termenele stabilite prin calendarul bugetar.
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmrirea si incasarea impozitelor
si taxelor locale, precum si a oricaror alte venituri ale unitatilor
administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, in con)
administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica si privata a
unitatilor administrativ-teritoriale;
f) contractarea direct de imprumuturi interne si externe, pe termen
scurt, mediu si lung, si urmrirea achitarii la scaden a obligatiilor de plata
rezultate din acestea;
g) garantarea de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt,
mediu si lung, si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata
rezultate din imprumuturile respective de catre beneficiarii din subordine;
Pag. | 22
nu
rspund
unor
cerinte
moderne
ale
PLANIFICARE
PROGRAMARE
BUGETARE
urmtor i estimri pentru urmtorii trei ani i limita sumelor din taxa
pe valoarea adugat pentru echilibrarea bugetelor locale elaborat de
Ministerul Finanelor Publice.
asigurare drepturilor cetteneti conferite prin lege cu privire la
nvmnt, sntate, cultur, art, ocrotire social, ordine
public, protecia mediului nconjurtor, etc.;
stimularea prin politici fiscale a activittii operatorilor economici
care manifest spirit ntreprinztor, concomitent cu retragerea
subveniilor acordate pentru unele activitti economice ineficiente;
asigurarea resurselor financiare necesare susinerii unor politici ce
privesc securitatea i sigurana naional;
cerina ca bugetul de stat dincolo de disputele politice, s
reprezinte un factor stabilizator n economia naional, capabil s
asigure corelarea necesitilor interne cu resursele disponibile ;
Bugetul de stat se aprob de Parlament - pn cel mai trziu cu trei zile
nainte de expirarea exercitiului bugetar curent - pe ansamblu, pe capitole,
articole si pe ministere si celelalte instituii centrale i locale de stat.
n cazul de excepie n care bugetul de stat nu se aprob la termenul
precizat mai sus, este reglementat posibilitate alocrii i utilizrii resurselor
financiare publice n limita nivelului creditelor bugetare alocate n anul
anterior.
n ceea ce privete coninutul legii de aprobare a bugetului de stat anual,
potrivit dispozitiilor Legii finantelor publice, aceasta trebuie s specifice si s
prevad:
Procedura
executiei
bugetare
comport
urmtoarele
faze:
. repartizare pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare;
. executia de cas a bugetului sau operatiunile de trezorerie;
societtilor
4.
Metoda
bugetizare
baz
zero,
se
fundamenteaz
pe:
a) alegerea unor combinatii de programe care s minimizeze costurile
determinate de realizarea unui anumit obiectiv, n conditiile impuse de
nivelul resurselor;
b) rationalizarea alegerilor bugetare;
c) identificarea finalittilor pe orizontal, pentru fiecare domeniu de
activitate
5. Din punct de vedere al structurii bugetului, partea de venituri bugetare
cuprinde:
a) venituri curente, venituri din capital;
6. Etapele procesului bugetar se refer la:
a) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, executia bugetului;
b) ncheierea executiei bugetare, controlul executiei bugetare, aprobarea
executiei bugetare;
c) toate cele de mai sus.
APLICATIE PRACTIC
1. Pe baza datelor din tabelul de mai jos, s se determine;
a) soldul curent;
b) soldul de capital;
c) soldul total.
-Miliarde leiVENITURI an N
Venituri fiscale
326698,7
Venituri nefiscale
24409,3
386,6
Donatii si sponsorizri
246,4
CHELTUIELI an N
Cheltuieli de personal
58174,1
81119,0
167891
Pag. | 33
Cheltuieli de capital
36548,5
44609,9
mprumuturi acordate
978,1
-Miliarde lei-
VENITURI an N
Venituri fiscale
400000
Venituri nefiscale
26400
392
Donatii si sponsorizri
412
CHELTUIELI an N
Cheltuieli de personal
292000
194000
26900
Pag. | 34
Cheltuieli de capital
6970
3600
mprumuturi acordate
26300
Sursa: Raport privind proiectul bugetului de stat pe anul 2003, Ministerul Finantelor Publice
TEME DE CAS
-
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
Manolescu, Ghe., Buget: abordare economic i financiar, Ed. Economic,
1997
Moldovan I - Finane Publice i Autonomie Local, Ed. Continent Sibiu 2002
Moteanu, T., Buget i trezorerie public, Ed. DU, Style, Bucure ti, 2000
Pag. | 35
CAPITOLUL 3
SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE
OBIECTIVE
Definirea conceptului de cheltuieli publice;
Cunoasterea criteriilor de clasificare ale cheltuielilor publice;
Identificarea nivelului, structurii si dinamicii cheltuielilor publice;
Analiza factorilor care influenteaz cresterea cheltuielilor publice;
Analiza principalelor categorii de cheltuieli publice, dup clasificatia
functional.
COMPETENE
Cunoaterea domeniilor , activitilor, aciunilor care se pot finana n
sistemul cheltuielilor publice, factorii specifici care influeneaz nivelul
acestora i sursele de finanare cu particularitile pe domenii, n funcie de
politicile promovate. nsuirea i creerea aptitudinilor necesare pentru
recurgerea la utilizarea indicatorilor de analiz a evoluiei nivelului
cheltuielilor publice pe domenii de alocare.
REZUMAT
Cheltuielile publice exprim relatii economico-sociale n form
bneasc manifestate ntre stat pe de o parte si persoane fizice sau
juridice, pe de alt parte, in procesul repartizrii si utilizrii resurselor
financiare publice n scopul ndeplinirii functiilor statului.
Cheltuielile publice se realizeaz prin plti efectuate de catre institutii ale
statului, pe baza unor reguli stabilite prin lege, pentru ndeplinirea
diferitelor obiective ale politicii statului.
Aceste obiective pot fi legate de: servicii publice generale, actiuni socialculturale, aparare, ordine public, actiuni economice, etc.
Cheltuielile publice se materializeaz n utilitti (bunuri) publice,
semipublice, precum si a altor sectoare si domenii de activitate strns legate
de interesele generale ale membrilor societtii.
n acest cadru, din punctul de vedere al modului de acoperire cu resurse
financiare publice, bunurile se mpart n:
Bunuri publice al cror consum individual nu genereaz, de regul,
sustragerea de la consumul lor a altor indivizi (pacea, securitatea
comunittilor, iluminatul public), iar consumul lor este neconcurential;
Bunuri mixte (semipublice) ce au pronuntat caracter privat, dar implic o
alocare de resurse publice, care schimb de fapt conditiile de competitie de
pe piat (servicii de transport, servicii medicale - cu excludere, parcuri
publice, sli publice de sport - fr excludere);
Cheltuielile publice se clasific dup mai multe criterii, dintre care cele mai
importante sunt: cel administrativ, economic, functional, financiar, dup
Pag. | 36
2. Asigurri sociale
3. Asigurrile sociale pentru sntate
4. Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice, pentru protectia
mediului si pentru cercetare-dezvoltare
5. Cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine public, sigurant
national si aprare
In functie de anumite criterii de grupare a cheltuielilor publice distingem mai
multe clasificatii dupa cum urmeaza:
a. Clasificatia administrativ - foloseste drept criteriu institutiile prin
intermediul crora se realizeaz cheltuielile publice.
b. Clasificatia economic
1. cheltuieli curente (de functionare), cheltuieli ale serviciilor publice sau
administrative i cheltuieli de transfer (de redistribuire)
2. cheltuieli de capital (cu caracter de investitii)
c.
Clasificatia
functional
foloseste
drept
criteriu
domeniile,
sectoarele de activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare
publice
domeniul
Pag. | 37
d. Clasificatia financiar
n functie de momentul n care se efectueaz si de modul n care
afecteaz resursele financiare publice, cheltuielile publice se grupeaz
n:
cheltuieli definitive
cheltuieli temporare
Pag. | 38
Pag. | 39
n care:
- cre terea nominal absolut a cheltuielilor publice, n perioada 1
fat de perioada 0
Cnp 1 , Cnp 0 - cheltuieli publice ale perioadei curente (1) si perioadei de
baz (0) exprimate n preturi curente
creterea real absolut a cheltuielilor publice, n perioada 1 fat
de perioada 0
Crp 1 , Crp 0 s cheltuieli publice ale perioadei curente (1) si perioadei de
baz (0) exprimate n preturi constante
Comparaia cheltuielilor exprimate n preuri curente (creterea nominal)
poate da o imagine deformat, dac n perioada analizat a avut loc o
depreciere monetar, care a dus la creterea nominal a cheltuielilor, sau o
criz economic, o criz monetar care s determine scderea preturilor i,
respectiv, reducerea nominal a cheltuielilor.
Pag. | 40
- Cp/loc0
4. Modificarea structurii cheltuielilor publice
- gsCpi 0
- modificarea ponderii cheltuielilor publice ale gruprii si n totalul
cheltuielilor publice
n perioada considerat, ponderea unor grupri de cheltuieli n totalul
acestora a crescut, n timp ce ponderea altora a sczut, n functie de
obiectivele urmrite.
5. Indicatorul privind corespondenta dintre creterea cheltuielilor
publice si creterea PIB
k = Icp1/0 - IPIB 1/0
n care,
k - coeficientul de corespondent dintre cre terea cheltuielilor publice si cre
terea PIB
Icp1/0 - indicele cre terii cheltuielilor publice IPIB 1/0 - indicele cre terii PIB
6. Elasticitatea cheltuielilor publice fat de PIB
Acest indicator
modificarea PIB.
msoar
amploarea
reactiei
cheltuielilor
publice
la
ecp = (
Cp0 si
referint
PIB si
referint
FACTORII
PUBLICE
Tendinta
general
CARE
de
INFLUENEAZ
cretere
NIVELUL
cheltuielilor
CHELTUIELILOR
publice
face necesar
Pag. | 42
Pag. | 44
scop lucrativ,
nerambursabile.
donaii,
finanri
externe
rambursabile
sau
Pag. | 57
3.4.6. CHELTUIELILE
ECONOMICE
PUBLICE
PENTRU
OBIECTIVE
SI
ACTIUNI
expozitii.
5. Avansurile rambursabile reprezint o form de ajutor financiar public
prin care se acord ntre 20% si 50% din valoarea realizrii unor actiuni de
prospectare si prezentare n strintate a unor produse noi. Acest avans se
restituie bugetului de stat din ncasrile obtinute la vnzarea n strintate a
noilor produse.
Formele indirecte ale ajutoarelor financiare publice sunt:
-avantajele fiscale acordate de autorittile publice agentilor economici cu
scopul de a stimula, cointeresa i incuraja activitile economice. Ele se mai
cunosc si sub denumirea de cheltuieli fiscale pentru c au un efect financiar
asemntor cu subventiile sau alocatiile bugetare.
-garantarea mprumuturilor bancare
n cazul n care beneficiarul unui mprumut nu i onoreaz obligatia fat de
banca creditoare, statul este obligat s efectueze rambursarea pe seama
resurselor bugetare.
Pe lng cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice resursele
financiare publice se aloc pe domenii distincte cum sunt : cheltuielile
publice pentru industrie,transporturi, drumuri, gospodrie comunal si
locuinte sociale; cheltuieli publice pentru agricultur; cheltuieli publice
pentru protectia mediului; cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare
3.4.7. CHELTUIELILE PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE, ORDINE
PUBLIC, SIGURANT NAIONAL l APRARE
n orice stat exist instituii publice care au rolul s asigure functionarea n
bune condiii a administraiei publice centrale i locale, care asigur ordinea
public intern, securitatea civil etc. Existenta lor reprezint un rspuns la
necesittile publice de asigurare a structurilor si aparatului de stat care,
pentru activitatea specific, contribuie la dezvoltarea economic, social, la
desfurarea activitilor n toate domeniile.
Serviciile publice generale satisfac necesitti publice cu caracter indivizibil si
costul lor este suportat de ntreaga societate, n principal pe seama
resurselor bugetare.
Autoritatea public general se realizeaz prin institutii ale puterii si
administratiei publice centrale i locale, n cadrul crora se cuprind:
institutia prezidential;
institutiile puterii legislative centrale si locale (parlamente, unica
merale sau bicamerale;
consilii sau autoritti locale);
institutiile puterii judectoresti;
institutii
publice
cu
rol
executiv,
centrale
si
locale
(guvern,
Pag. | 61
juridice
- Cp/loc0.
- gsCpi 0;
b) ecp = (
c) k = Icp1/0 / IPIB 1/0
9. Factorii demografici, factorii economici, factorii sociali, urbanizarea,
factorii militari, factorii de ordin istoric, factorii politici reprezint factori care
influenteaz cresterea cheltuielilor publice?
a) fals;
b) adevrat.
10. Cheltuielile destinate actiunilor social-culturale sunt acoperite din surse
interne sau externe, publice sau private, printre care:
a) ajutorul financiar extern;
b) cotizatiile
juridice;
si
contributiile
suportate
de
persoane
fizice
sau
c) veniturile populatiei;
d) fondurile bugetare;
e) amenzi si penalitti;
f) fondurile proprii ale institutiilor publice;
g) veniturile realizate de institutii social-cultural.
Pag. | 66
de:
d) Fondul Cinematografic;
a) fonduri alocate din buget;
b) cotizatii de asigurri de sntate;
c) resurse ale populatiei;
d) fondul cinematografic
e) fonduri externe;
f) fondul de pensii.
4. Activitatea de ocrotire a snttii se concretizeaz n mai mult categorii de
efecte. Care dintre urmtoarele sunt adevrate:
a) efecte politice;
b) efecte istorice;
c) efecte medicale;
d) efecte sociale;
e) efecte economice.
5. Analiza cost-beneficiu de determinare a eficientei economice a cheltuielilor
publice const n:
a) compararea costurilor diferitelor servicii cu rezultatele exprimate n
bani ale acestora;
b)
compararea
costurilor
serviciilor
cu
eficacitatea
acestora;
c) integrarea si compararea costului serviciului respectiv n utilitatea
acestuia;
6. Cheltuielile publice pentru securitate social cuprind cheltuieli pentru
acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii urmtoarelor categorii de
persoane:
a) salariati;
b) btrni;
c) invalizi;
d) handicapati;
e) omeri;
f) copii;
g) tineri;
h) femei;
i) toate cele de mai sus.
Pag. | 68
pierderii
e) contributivitatea;
f) egalitatea;
g) scutirea de impozite si taxe a pensiilor;
h) toate cele de mai sus si altele.
9. Suma anual a contributiilor pentru asigurrile sociale se determin
folosindu-se formula:
a) Sc = venituri impozabile x cota procentual a contributiilor pentru
asigurrile sociale;
b) Sc = fond total de salarii x cota procentual a contributiilor pentru
asigurrile sociale;
c) Sc = fond total de salarii x impozit pe salarii.
10. Sectorul public cuprinde:
a) ntreprinderile cu capital majoritar privat n care decizia apartine
patronului;
b) ntreprinderile cu capital strin ce beneficiaz de anumite facilitti fiscale;
c) ntreprinderile cu capital majoritar de stat n care puterea de decizie
o detine statul.
11. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt false:
a) principalele forme directe de finantare a cheltuielilor pentru
obiective
si actiuni economice sunt: subventiile; investitiile;
mprumuturile cu
dobnd subventionat; ajutoarele financiare pentru difuzarea de informatii;
avansurile rambursabile;
Pag. | 69
Anul n
Anul n+1
Pag. | 70
1200500
1690030
457800
682000
45
48
S se determine:
-total cheltuieli publice ;
-modificarea nominal absolut si relativ a cheltuielilor publice generale;
-modificarea real absolut si relativ a cheltuielilor publice generale;
-modificarea nominal si real, absolut si relativ, a volumului mediu al
cheltuielilor publice generale pe locuitor;
-modificarea nominal absolut a ponderii cheltuielilor publice n PIB;
-coeficientul de devansare a cheltuielilor publice.
TEME DE CAS
-Indicatorii de analiz ai evoluiei cheltuielilor publice ( cu studiu de caz
pentru o perioad la alegere);
-Factori caree influeneaz nivelul cheltuielilor publice ( cu studiu de caz pe
domenii specifice);
-Necesitatea clasificrii cheltuielilor publice;
-Influena politicilor sociale asupra nivelului cheltuielilor publice;
-Rolul cheltuielilor publice pentru obiective i aciuni economice
-Influena fondurilor structurale asupra cheltuielilor publice;
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Moldovan.I ,Finane publice i autonomie local, Ed. Continent, Sibiu 2002
Moldovan.I ,Finane publice i dezvoltare regional, Ed. ULBSibiu 2008
Mosteanu, T., Finante publice: note de curs =I (coordonator) seminar, Ed.
Tribuna Economic, Bucure ti, 2002 Mo=teanu, T., Cmpeanu, Finante
publice: teste gril, Ed.E.M., Stoian, A., Tribuna Economic, Bucure ti, 2003
Mo=teanu, T., Buget =i trezorerie public, Ed. DU, Style, Bucureti, 2000
Raportul privind bugetul de stat pe anul 2008, Guvernul Romniei, Ministrul
Finantelor Publice
Pag. | 71
CAPITOLUL 4
RESURSELE FINANCIARE PUBLICE
OBIECTIVE
Definirea conceptului de resurse financiare publice;
Definirea conceptului de impozit i coninutul acestora;
Cunoasterea clasificrii impozitelor si a principiilor fiscale;
Analiza impozitelor directe si indirecte ;
COMPETENE
Identificarea factorilor care influenteaz nivelul resurselor financiare publice;
Cunoaterea structurii resurselor financiare publice ca elemente de
fundamentare a veniturilor bugetare ;
nsuirea elmentelor distinctive a impozitelor cu influen asupra clasificrii
acestora i asupra problematicii generate de instituirea lor ;
Fundamentarea sistemului fiscal pe tipuri de impozite ;
REZUMAT
Resursele financiare publice includ resursele administratiei de stat centrale si
locale, resursele asigurrilor sociale de stat si resursele instituiilor publice
autonome. Creterea relativ a volumului resurselor financiare publice a
fcut posibil amplificarea cheltuielilor publice, dar evolutia n corelaie
direct a celor doi indicatori este determinat de o multitudine de factori
economici,monetari, sociali, politici, demografici etc.
n Romnia, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii
economice, n conformitate cu structura sistemului bugetar . Este funcional
un sistem fiscal bine conturat, transformat i modernizat dup anul 1990 n
condiiile trecerii economiei romneti la economia de pia. Sistemul fiscal
romnesc se afl n proces de armonizare cu cel al Uniunii Europene n
condiiile n care ncepnd cu 1 ianuarie 2007 Romnia este stat membru al
acesteia.
Potrivit prevederilor Legii privind finanele publice, resursele financiare
publice se constituie si se gestioneaz printr-un sistem unitar de bugete, i
anume: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale,
bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor
institutii cu caracter autonom, n condiiile asigurrii echilibrului financiar.
4.1.
RESURSELE
FINANCIARE
PUBLICE
INFLUENEAZ NIVELUL ACESTORA
FACTORII
CARE
Pag. | 77
4.3. IMPOZITELE
SISTEMULUI FISCAL
DEFINIRE
CARACTERISTICI.
FUNCIILE
Pag. | 78
Corduneanu C., Sistemul fiscal n tiina finanelor, Editura Codecs, Bucureti, 1998 , pp. 110-115
Pag. | 81
aducerea
la
un
nivel
ct
mai
sczut
evaziunii
fiscale.
Evitarea impunerii de dou sau mai multe ori a acelea si baze impozabile
este o preocupare care se manifest mai ales la nivel international si
rezolvarea ei este dat de ncheierea de convenii bilaterale sau multilaterale
de evitare a dublei impuneri sau a impunerii multiple.
n efortul de modernizare a sistemului fiscal, a reconstruciei acestuia dup
1989,trebuie remacate demersurile fcute pentru evitarea impunerilor n
cascad. Astfel, impozitul pe circulatia mrfurilor a fost nlocuit cu taxa pe
valoarea adugat care are specific faptul c, din punct de vedere al
dperatorului economic afecteaz numai valoarea nou creat de acesta.
De asemenea, reglementrile fiscale au urmrit evitarea impunerii multiple
a profitului, stabilindu-se c dividendele ncasate de la persoane juridice
romne nu se supun impozitului pe profit la unitatea care le ncaseaz,
deoarece ele sau pltit dintr-un profit net, adic un profit care a suportat
deja impozitul pe profit i impozitul pe dividende.
Venituri totale
C
Venit maxim
C - cota optim
impunere
Cota de
Curba lui Laffer se mparte n dou zone: n zona din stnga, denumit
normal si admisibil, reducerea asietei prelevrilor obligatorii este
inferioar creterii ratei de presiune fiscal. Pe de alt parte, n zona din
dreapta, denumit zona inadmisibil, orice cretere a presiunii fiscale nu
este suficient pentru a compensa reducerea asietei pe care o provoac,
rezultnd o diminuare a sumelor ncasate la bugetul general consolidat.
Totui, curba Laffer, rmne o reprezentare pur teoretic care nu permite
identificarea cu exactitate a mrimii pragului de impozitare, la care
presiunea fiscal poate fi considerat excesiv. Acest prag este variabil n
funcie de state si circumstante diferite, astfel nct la o rat a presiunii
fiscale dat un stat se poate afle n stnga sau n dreapta pragului maxim.
4.7 Codul fiscal
Un rol important n eficientizarea sistemului fiscal romnesc, dup
evenimentele din 1989, l are promulgarea n anul 2003 a Legii nr.571
privind aprobarea codului fiscal. Prin acest act normativ s-a stabilit cadrul
legal pentru instituirea impozitelor i taxelor care se constituie venituri la
Pag. | 86
Impozitul pe dividende
Cota parte din profitul obtinut de societtile comerciale ce se va plti fiecrui
actionar sau asociat constituie, conform Legii privind societtile comerciale,
dividend. Dividendul poate fi definit ca orice distribuire, n bani sau n
natur, n favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza
bilantului contabil anual si a contului de profit i pierderi, proportional cu
cota de participare la capitalul social.
Impozitul pe dividend este datorat de asociatii sau actionarii societtilor
comerciale beneficiari de dividende. Subiectii impunerii pot fi att persoane
fizice, ct si persoane juridice, romne sau strine, indiferent de provenienta
si natura capitalului social al societtilor comerciale distribuitoare a
dividendelor.
Cota de impunere
Impozitul pe dividende se stabilete prin aplicarea unei cote de impozit de
10% asupra dividendului brut pltit ctre o persoan juridic romn.
Nivelul cotei de impunere este redus n raport cu cel practicat n alte tri,
urmrindu-se stimularea dezvoltrii activitilor economice, la stabilirea lui
avndu-se n vedere conveniilele internationale ncheiate de Romnia (n
multe din cele peste 50 de conventii pentru evitarea dublei impuneri
ncheiate de Romnia cu alte state s-a prevzut impozitarea la surs a
Pag. | 92
dividendelor).
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit rmne unul dintre cele mai disputate impozite, datorit
faptului c influeneaz veniturile operatorilor economici i este prezentat ca
avnd efect negativ asupra capacitii de dezvoltare a intreprinderilor.
Indiferent cum este privit, impozitul pe profit reprezint cea mai important
surs de venituri a bugetului de stat.
Contribuabilii obligati s plteasc impozit pe profit sunt:
- persoane juridice romne, pentru profitul impozabil obtinut din orice
surs, att din Romnia ct i din strintate.
Fac parte din aceast categorie de contribuabili :regiile autonome,
companiile nationale, societti nationale, societti comerciale (indiferent de
forma juridic de organizare si de forma de proprietate) inclusiv cele cu
participare cu capital strin sau cu capital integral strin, societti
agricole si alte forme de asociere agricol cu personalitate juridic,
organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si de credit, fundatiile
(pentru activiti economice), asociatiile, organizatiile, trusturile, precum si
orice entitate care are statutul legal de persoan juridic romn;
- persoane juridice strine, care desfoar activitti printr-un sediu
permanent n Romnia, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu. n
acest sens, persoanele juridice strine devin subiect al impunerii atunci
cnd i desfoar activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui
sediu permanent autorizat s functioneze n Romnia, numai dup
nmatricularea acestuia la registrul comertului i nregistrarea la instituia
fiscal teritorial.
- persoanele juridice i fizice strine care desfoar activitti n Romnia
ca partener ntr-o asociere ce nu d natere unei persoane juridice, pentru
toate veniturile rezultate din activitatea desf urat n Romnia;
- asocierile dintre persoanele fizice romne si persoanele juridice
romne care nu dau natere unei persoane juridice, pentru veniturile
realizate att n Romnia ct si n strintate. n acest caz, impozitul datorat
se calculeaz, se retine si se vireaz de ctre persoana juridic;
- institutiile publice, pentru veniturile
economice desfurate n condiiile legii.
extrabugetare
din
activitti
a.
b.
c.
d.
Taxele vamale
Taxele vamale reprezint impozite indirecte percepute de ctre stat asupra
bunurilor si serviciilor atunci cnd acestea trec graniele vamale ale
Romniei. Sunt considerate un instrument de politic comercial de natur
fiscal, constituind o surs de venit pentru bugetul de stat,cu impact direct
asupra pretului produselor care fac obiectul comerului exterior. Dup 1
ianuarie 2007, dup aderarea Romniei la Uniunea European, acest venit
al bugetului de stat a sczut ca pondere n buget.
n calitate de pltitori apar agenii economici, persoane juridice i fizice
romne sau strine care introduc sau scot din ar bunuri care intr sub
incidenta codului vamal.
n obiectul taxelor vamale intr bunurile, mrfurile, prestrile de servicii,
etc. care sunt importate, cu exceptia celor care sunt scutite de la plata
taxelor vamale. n ceea ce privete bunurile importate, ele pot intra n ar n
regim vamal definitiv si n regim vamal suspensiv.
Regimurile vamale suspensive sunt operaiuni de import cu titlu temporar
care au drept efect suspendarea pltii taxelor vamale. Regimul vamal
suspensiv se solicit de ctre importatori, iar instituia vamal aprob
cererea introdus numai dac se poate asigura supravegherea si controlul
vamal suspensiv. n acest scop se fixeaz un anumit termen care poate fi
prelungit numai la cererea expres si justificat a titularului operaiunii si
cu aprobarea autorittii vamale.
Autoritatea vamal solicit, n acest caz, titularului operatiunii s constituie
o garantie din care s se ncaseze eventualele drepturi de import ce ar putea
fi datorate.
Regimul vamal suspensiv aprobat si nceteaz valabilitatea n momentul n
care mrfurile primesc un alt regim vamal. Dac importatorul nu ncheie
regimul vamal la termenul stabilit, unitatea vamal poate dispune
suspendarea din oficiu.
Sistemul de prelungire a regimului vamal suspensiv se aplic si produselor
compensatoare sau transformate, obtinute n cadrul regimurilor de
transformare activ sau pasiv ori de transformare sub control vamal.
Baza de calcul a taxelor vamale
Valoarea n vam reprezint acea valoare care constituie baza de calcul a
taxelor vamale stabilite procentual, specifice sau mixte, prevzute n tariful
vamal al Romniei.
Baza de calcul a taxelor vamale reprezint valoarea n vam transformat n
lei la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca National a Romniei.
Acest curs de schimb se utilizeaz pe toat durata sptmnii urmtoare,
pentru declaratii vamale nregistrate n cursul acelei sptmni.
Pag. | 100
Idem art.162
Pag. | 103
b) vinuri;
c) buturi fermentate, altele dect bere i vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electric.
Faptul generator al accizelor
Produsele sunt supuse accizelor n momentul producerii lor pe teritoriul
comunitar sau la momentul importului lor n teritoriul comunitar.
Exigibilitatea
Acciza este exigibil n momentul eliberrii pentru consum sau cnd se
constat pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Plata accizelor
Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plat a accizelor
este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care acciza
devine exigibil.
Baza de impozitare i calculul accizelor
Baza de impozitare difer, n funcie de felul produselor care se supun
accizelor i de proveniena lor (piaa intern sau din import).
Pentru produsele din import, baza de impozitare este dat de valoarea n
vam la care se adaug taxa vamal, comisionul vamal si alte taxe prevzute
de lege, astfel:
Baza de impozitare = valoarea n vam (pretul extern + cheltuieli conexe
parcursului extern + transport, asigurarea, manipulare) + comision vamal +
tax vamal + alte taxe n vam
n cazul n care, indiferent de modul de provenient a produselor (import sau
productie intern), acciza se percepe sub forma unei accize specifice, baza de
impozitare este dat de cantitatea lvrat. Pentru produsele petroliere baza de
calcul o reprezint cantitatea de carburanti, exprimat n tone, diferentiat
pe feluri de carburani. n cazul cafelei, baza de impozitare a accizei este
dat de cantitatea de cafea (exprimat n tone).
Taxele de timbru
Alturi de taxa pe valoarea adugat, accize, taxele vamale, taxele de timbru
sunt mobilizate la bugetul de dtat ca impozite indirecte.
Dup cum sunt
prezentate n legislatia romneasc, taxele de timbru reprezint plata
serviciilor sau lucrrilor efectuate de diferite instituii de stat, care
primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte, presteaz servicii sau
rezolv anumite interese legitime ale prtilor.
Fiind tratate ca impozite, taxele de timbru au caracter obligatoriu si sunt
Pag. | 104
notariale
sau
de
servicii
sta,
f) factori militari;
g) factori de natur financiar;
h) nici unul de mai sus;
i) toti cei de mai sus.
5. Din punctul de vedere al continutului lor economic, resursele financiare
publice sunt:
a) ctigurile tuturor agentilor economici;
b) veniturile cu caracter fiscal;
c) resursele de trezorerie;
d) resursele financiare provenind din mprumuturi publice;
e) emisiune bneasc.
6. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt false?
a) resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporar a deficitului
curent ale bugetului de stat, pentru acoperirea golurilor de cas nregistrate
la bugetele locale;
b) factorii monetari ce influenteaz evolutia resurselor financiare publice
sunt reprezentati de credit, dobnd i masa monetar;
c) ncasrile din impozite cunosc un ritm de cretere foarte ridicat si
sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice.
7. n functie de ritmicitatea ncasri lor la buget resursele financiare publice
pot fi:
a) resurse ordinare;
b) resurse extraordinare;
c) resurse financiare ale unittilor administrativ-teritoriale;
8. n structura veniturilor extraordinare se include si:
a) impozitele si taxele locale;
b) ajutoare si transferuri primite din strintate;
c) sume rezultate din lichidarea participatiilor de capital ale statului n
strintate;
d) taxele de timbru;
e) sume provenite din vnzarea unora din bunurile statului aflate n afara
granitelor trii.
Pag. | 107
d) sursa impozitului;
e) cota de impunere;
f) termenul de plat;
g) nlesniri acordate la plat;
h) sanctiuni;
i) locul n care se pltete impozitul.
15. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt false?
a) impozitele reale se stabilesc n legtur cu anumite obiecte materiale
fcndu-se abstractie de situatia personal a subiectului impozabil;
b) impozitele personale se axeaz asupra bunurilor si serviciilor ce fac
obiectul comercializrii;
c) impozitele indirecte se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri si al
prestrii unor servicii, al importului sau exportului.
16. Dup obiectul impunerii impozitele pot fi clasificate n:
a) impozite de ordine;
b) impozite pe venit;
c) impozite pe avere;
d) impozite pe consum.
17. Nivelul presiuni fiscale la care este supus o firm se calculeaz cu
formula:
a) presiunea fiscal = impozite pltite de firm / cheltuieli deductibile;
b) presiunea fiscal = impozite pltite de firm / valoarea adugat de
firm;
c) presiunea fiscal = cheltuieli deductibile / valoarea adugat de firm.
18. Conform Curbei Laffer suma prelevrilor obligatorii reprezint o
functie cresctoare a ratei fiscale, dar numai pn la un anumit prag,
dup care functia devine descresctoare. Care este zona n care
reducerea asietei prelevrilor obligatorii este inferioar ratei de presiune
fiscal?
a) zona din stnga;
b) zona din dreapta;
c) punctul de maxim.
Pag. | 109
Romnia;
c) toate persoanele fizice care realizeaz venituri din orice surs.
6. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit urmtoarele institutii:
a) trezoreria statului;
b) institutiile publice;
c) unittile economice fr personalitate juridic ale organizatiilor de
nevztori;
d) unittile apartinnd cultelor religioase, pentru veniturile obtinute din
reducerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activittii de cult;
e) toate cele de mai sus;
f) nici una din cele de mai sus.
7. Veniturile supuse impozitului pe profit sunt:
a) dividendele primite de la o alt persoan juridic romn sau
strin;
b) nondiscriminarea;
c) rivalitatea
d) transparenta;
e) eficacitatea;
f) neutralitatea.
11. Taxa pe valoarea adugate datorat bugetului de stat se pltete de
ctre:
a) contribuabilii nregistrati la organele fiscale competente ca pltitori
de tax pe valoarea adugat;
b) consumatorii finali;
c) titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct;
d) persoanele fizice,
regulamentului vamal;
pentru
bunurile
introduse
tar
potrivit
teorie
Pag. | 113
CAPITOLUL 5
EVAZIUNEA FISCAL
OBIECTIVE
Definirea conceptului de evaziune fiscal;
Cunoasterea formelor de manifestare ale evaziunii fiscale;
Analiza cauzelor, manifestrilor si efectelor evaziunii fiscale;
Cunoasterea modalittilor de combatere a evaziunii fiscale.
COMPETENE
nsuirea i clarificarea conceptului de evaziune fiscal, fraud fiscal,
caracterul ilicit al evaziunii fiscale, identificarea posibilitilor de
dimensionare i analiz a evoluiei evaziunii fiscale. Identificarea i
cunoaterea unor fapte care intr n sfera evaziunii fiscale sub aspect
infracional. Asimliarea unor cunotine referitoare la optimul fiscal n
relaie direct cu necesarul de resurse financiare publice i fenomenul
evaziunii fiscale.
REZUMAT
Evaziunea fiscal a fost definit de ctre specialiti ca fiind un fenomen
economico-social care const n sustragerea total sau partial de ctre
unii contribuabili de la plata obligatiilor fat de buget, sau dup cum
spunea M. Duvereger un fenomen care desemneaz ansamblul
manifestrilor de fug din fata impozitului.
Exist mai multe moduri n care se consider c se manifest evaziunea
fiscal. Unele opinii accept urmtoarele forme de manifestare: pentru
evaziunea fiscal licit: avantajele n natur; reduceri de impozite pe profitul
reinvestit; deducerea din venituri a unor cheltuieli ca amortizarea sau fondul
de rezerv n cantitti mai mari dect justificabile economic; domicilii
stabilite n paradisuri fiscale .
Pentru evaziunea fiscal ilicit: desfurarea de activitti ce aduc venituri
clandestine care nu sunt declarate instituiilor fiscale; diminuarea masei
impozabile prin nenregistrarea si nedeclararea n totalitate a veniturilor
realizate; supradimensionarea costurilor de productie si a altor cheltuieli n
scopul diminurii venitului impozabil;
n practic, operatiunea de delimitare dintre evaziunea fiscal licit si ilicit
este acoperit de incertitudine din dou motive: interpretarea legalului i
Pag. | 114
fraudei fiscale.
De fapt din toate ncercrile de a defini acest concept se desprind clar dou
aspecte, care dau natere la dou ntrebri.
O prim ntrbare ar fi dac exist evaziune fiscal legal , care const n
minimizarea pe ci licite a datoriilor ctre buget si a doua dac exist
evaziune fiscal ilegal (sau fraud) care servete aceluiai scop dar prin
nclcarea legii fiscale.
Diferenta dintre cele dou concepte este una ce poate fi mai degrab
delimitat dac se nelege modul n care statul recurge la utilizarea
prghiilor
economico-financiare
pentru
a
determina
un
anumit
comportament operatorilor economici iar n acest caz nu putem vorbi de
evaziune fiscal legal. n al doilea caz este vorba de aplicarea legislaiei ce
privete combaterea evaziunii fiscale prin sancionarea faptelor incidente
acestei legislaii.
n Romnia, ar fi eronat s spunem c evaziunea fiscal este un fenomen
care apartine perioadei anilor 90. Este adevrat c fenomenul n cauz a
luat amploare n prima parte a ultimului deceniu al secolului trecut, dar nu
trebuie s uitm c exist referiri la acest fenomen nc din anul 1918.
Prima lege n Romnia menit s lupte mpotriva acestui fenomen a fost
promulgat n anul1929 sub denumirea de Legea pentru represiunea
evaziunii fiscale la contribuiile directe.
n prezent, n ara noastr evaziunea fiscal ocup dup coruptie locul
al doilea ca amploare n cadrul fenomenelor negative.
Potrivit Raportului anual al Consiliului Fiscal evaziunea fiscal a ajuns n anul 2012
la aproape 14% din PIB (aprox. 20 mld. euro), din care aproximativ 60% a fost generat din
TVA i 24% din contribuii sociale prin fenomenul de munc la negru.unde se regseau
1,45 milioane de salariai reprezentnd aproximativ 23% din totalul salariailor din
economie.
Evaziunea fiscal din TVA a atins un maxim de 9,6% din PIB dup majorarea cotei
standard n 2010, de la 19% la 24%, ulterior tendina a fost descendent.
n relaie direct cu amploarea evaziunii fiscale trebuie analizat i gradul de coletare
al veniturilor la buget, sens n care trebuie spus c, Romnia are una dintre cele mai mici
ponderi n PIB a veniturilor bugetare, acestea reprezentnd n anul 2012 doar 33,5% din PIB,
cu 11,9 puncte procentuale din PIB mai mici fa de media european. Colectarea veniturilor
n buget la nivelul estimat ar face ca ponderea acestora n PIB s fie peste media european.
Aceeai specialiti care au calculat acest procent ofer si explicatia
dimensiunii impresionante la care a ajuns acest fenomen. Potrivit lor,
cauzele evaziunii fiscale se regsesc n legislaia plin de lacune i n
existenta unei presiuni fiscale ridicate, neadaptat la potentialul real al
contribuabililor i nu n ultimul rnd lipsa necesarului de specialiti n
domeniul fiscal.
Aceleai surse ofer i modalitati de prevenire i limitare a evaziunea
fiscal. Acestea ar putea fi: construcia unei legislaii fiscale moderne i
fr lacune, ntrirea controlului fiscal, dezvoltarea unui sistem de
informare si consulting pentru contribuabili, etc.
Pag. | 116
totalitatea
Pag. | 119
EVAZIUNE
Zona legal
abstinena
aplicarea regimurilor fiscal de favoare
eroare
respctarea legii
Gri
Zona gri
abuz de drept
abilitate fiscal
Negru
Zona ilegal
fraud
aceluiai grup;
In cazul accizelor:
n general, forma:
a) evaziunii fiscale;
b) fraudei fiscale;
c) criminalittii economice
2. Care este diferena dintre evaziunea fiscal si frauda fiscal?
a) evaziunea fiscal reprezint o mnuire abil a legii de ctre
contribuabil pentru a diminua obligatiile privind taxele datorate, n
timp ce frauda reprezint o infractiune prin nerespectarea legii cu
privire la impozite;
b) definesc acela si lucru n totalitate;
c) frauda fiscal reprezint o mnuire abil a legii de ctre contribuabil
pentru a diminua obligatiile privind taxele datorate,
n timp ce evaziunea
reprezint o infractiune prin nerespectarea legii cu privire la impozite;
3. Cauzele care au condus la dimensiuni impresionante ale evaziunii fiscale
n Romnia au constat si constau n:
a) legislatia plin de lacune;
b) existenta unei presiuni fiscale prea ridicatei;
c) existenta unui numr prea mare de agenti economici;
d) lipsa de specialisti n domeniul fiscal
4. n stabilirea nivelului fiscal ar trebui s se tin seama de o serie de
factori, printre care:
a) performantele economice;
b) eficienta cheltuielilor publice din impozite si taxe;
c) necesittile publice reale;
d) gradul de ntelegere al contribuabililor n domeniul necesittilor bugetare;
e) stadiul democratiei;
f) toate cele de mai sus.
5. Evaziune fiscal ilicit se caracterizeaz prin:
a) avantaje n natur;
b) desfsurarea unor activitti ce aduc venituri clandestine care nu sunt
declarate organelor fiscale;
c) supradimensionarea costurilor de productie n scopul diminurii
veniturilor impozabile;
d) diminuarea masei impozabile prin nenregistrarea sau nedeclararea
unor venituri;
Pag. | 130
c) societti de baz;
d) societatea n comandit simpl;
e) societti fictive.
5. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevrate:
a) Disimularea reprezint destimularea productiei n trile n care presiune
fiscal este foarte mare;
b) Abstinenta ca modalitate de sustragere de la plata impozitelor
const n
ascunderea materiei impozabile si nedeclararea veniturilor obtinute n
strintate;
c) Societtile de baz este instalat n paradisuri fiscale si gestioneaz
portofoliile de valori mobiliare pentru societtile de grup;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una dintre cele de mai sus.
6. Dintre metodele aproximative de dimensionare a evaziunii fiscale fac
parte:
a) incantatia politic;
b) controlul sumar;
c) estimarea metodic;
d) controlul aprofundat.
TEME DE CAS
-Instituii cu atribuii n combaterea evaziunii fiscale;
-Cadrul legislativ de combatere a evaziunii fiscale;
-Despre paradisuri fiscale ;
-Societi fictive ;
-Dimensionarea evaziunii fiscale ;
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Aglietta, M., Macroeconomie financiar, Ed. CNI Coresi SA, Bucure ti, 2001
Bodea, G., Sistemul economic, ntre dezechilibru i dezvoltare, Ed. Dacia,
ClujsNapoca, 1999 Impozite i taxe, Ed. Tribuna Economic
Pag. | 132
CAPITOLUL 6
MPRUMUTURILE DE STAT. DATORIA PUBLIC. DATORIA EXTERN
OBIECTIVE
Definirea conceptului de credit public;
Identificarea elementelor tehnice ale mprumuturilor publice;
Analiza tipologiei acestor mprumuturi;
Identificarea destinatiei si rolului mprumuturilor publice;
Definirea conceptului de datorie public;
COMPETENE
Cunoaterea operatiunilor specifice, a regulilor ce trebuie respectate pentru
angajarea mprumuturilor publice;
nsuirea unor metode de analiz a datoriei publice interne si externe n
raport cu necesitile de dezvoltare ale societii la nivel macro i
microeconomic.
REZUMAT
Pentru a acoperi anumite necesiti de trezorerie sau n condiii de
dezechilibru bugetar, statul, prin intermediul guvernului, apeleaz la
mprumuturi de stat.
mprumutul de stat ia forma creditului public care reprezint o
nelegere ntre stat, pe de o parte, si persoane fizice sau juridice, pe de
alt parte, prin care cea din urm consimte s pun la dispozitia
statului o sum de bani, sub form de mprumut, pe o perioad
determinat.
Definirea i individualizarea mprumuturilor publice se realizeaz cu
ajutorul unor elemente tehnice, care sunt stabilite n actele normative pe
baza crora sunt lansate si se angajeaz, si pe care le vom analiza n
cuprinsiul acestui capitol.
Operatiunile specifice mprumuturilor publice pe care le vom trata n
continuare sunt: plasarea, conversiunea sau consolidarea i amortizarea
mprumuturilor publice.
La mprumuturi statul apeleaza fie din necesitti de trezorerie, fie din
necesitti de echilibru bugetar.
Datoria public reprezint valoarea total a angajamentelor statului, inclusiv
cheltuielile generate de acestea.
6.1. ELEMENTELE TEHNICE ALE MPRUMUTURILOR DE STAT
Pag. | 133
2.
n funcie de moneda n care se exprim distingem:
publice n moned naional;
ned strin, care poate fi a statului creditor
sau o ter moned strin;
3. n funcie de garaniile acordate de state subscriitorilor la mprumuturi,
exist:
s
Pag. | 139
pentru
contractarea
de
natiunii,
timp
ce
impozitele
stat
este
determinat
de:
b) fals.
4. Gradul de ndatorare al trii reprezint:
a) totalitatea sumelor mprumutate de stat;
b) proportia din PIB ce ar trebui alocat pentru rambursarea integral a
datoriei;
c) serviciul datoriei publice.
5. Conform metodologiei FMI datoria extern se defineste ca fiind:
a) datoria avnd o scadent initial sau prelungit mai mare de un an,
datorat nerezidentilor si rambursabil n devize strine, n bunuri sau
servicii
b) totalitatea sumelor mprumutate de administratia public
central
si local, de la persoane fizice si juridice, de pe piaa intern sau
extern, rmase de rambursat la un moment dat;
c) anuitile anuale pe care statul trebuie s e plteasc tuturor detintorilor
de creane n cont.
6. Datoria public extern si datoria extern sunt dou categorii economice
distincte sau reflect aceeasi categorie:
a) sunt dou categorii distincte;
b) exprim acela si lucru;
c) prima o include pe a doua.
7. Aparitia si extinderea datoriei externe depind de actiunea conjugat a mai
multor factori, printre care:
a) dezechilibrul dintre resursele interne si consumul intern;
b) politica economic neadecvat;
c) modificrile conjuncturale pe plan international
d) nivelul real al dobnzilor percepute la creditele externe.
e) toti cei de mai sus.
8. mprumuturile de stat se deosebesc de veniturile fiscale, deoarece:
a) mprumuturile, n general, se ramburseaz;
b) presupun un cstig - dobnd;
c) au ca scop principal formarea resurselor financiare publice;
d) reprezint prelevri obligatorii.
Pag. | 150
T0
T1
800
1300
1400
2100
125
147
Pag. | 153
T0
T1
450
680
840
960
113
142
Pag. | 155
CAPITOLUL 7
TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE. ECHILIBRUL FINANCIAR
OBIECTIVE
Definirea termenului de trezorerie a finanelor publice; Analiza celor dou
funcii de baz ale trezoreriei i a funciilor actuale ale trzoreriei n condiiile
creterii complexitii funciilor statului; Definirea conceptului de echilibru
financiar;
Analiza pentagonului macrostabilizrii, ca instrument principal al estimrii
echilibrului financiar.
COMPETENE
Dobndirea cunotinelor necesare ce privesc specificul activitilor care se
deruleaz prin Trezoreria finanelor publice . Cunoaterea funciilor
Trezoreriei statului , a suportului legislativ de organizare i funcionare carei confer cadul legal de ndeplinire a atribuiilor ce-i revin ca instituie
reprezentativ a statului n care funcioneaz economia de pia.
REZUMAT
Trezoreria finanelor piblice, din punct de vedere instituional, este serviciul
public nsrcinat cu gestiunea fondurilor financiare publice, n sensul
casieriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre
ncasrile generatoare de lichiditti si pltile exigibile, dintre veniturile
publice si cheltuielile publice, cu finanarea deficitului bugetar,
gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea concurnd la
asigurarea echilibrului monetar si a echilibrului general al economiei.
n finantele moderne, la functiile: de cas si de banc, ale trezoreriei se
adaug si cea a controlului asupra ansamblului de activitti ale statului.
Trezoreria tinde s devin un instrument de procurare a resurselor
financiare publice, alturi de resursele bugetare i de cele de mprumut.
Astzi, vorbim n mod curent de resursele de trezorerie, ca despre o
categorie special a resurselor financiare publice, care se formeaz n cadrul
activitii trezoreriei si se reflect numai n contabilitatea public.
Echilibrul financiar reprezint corelatia existent ntre resursele financiare
necesare economiei pentru ndeplinirea obiectivelor i actiunilor prevzute,
inclusiv cele pentru satisfacerea unor nevoi suplimentare.
7.1. CONCEPTUL I ISTORICUL TREZORERIEI FINANTELOR PUBLICE
Pag. | 156
LEGE nr.82/1991 - Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.265 din 27 decembrie 1991
Pag. | 157
Prin legea amintit mai sus se arta, c gestionarii publici sunt ...
administratorii, contabilii, mnuitorii de bani sau materiale publice i n
genere toi cei care administreaz, contabilizeaz sau mnuiesc bani, valori
sau materiale publice.
n contextul acestei legi, orice serviciu public care angajau, lichidau, ordonanau i mnuiau bani sau materiale publice trebuiau s aib organizat
contabilitate public. Activitatea acesteia era concentrat i controlat prin
serviciile centrale de contabilitate ale ministerelor care, la rndul lor, erau
rspunztoare n faa Ministerului Finanelor Publice i a Curii de Conturi,
pentru remiterea la termenele fixate a conturilor, situaiilor i comunicrilor
cerute.
n cursul evoluiei sale, alturi de tendinele de identificare (separarea
gestiunii fondurilor publice de cea a fondurilor domnitorului), unificarea
(Legea contabilitii publice din 29 iulie 1929 care prevedea obligativitatea
nregistrrii ca venit a tuturor ncasrilor, faptul c nici o cheltuial nu se
putea efectua direct din ncasri, i interzicea serviciilor publice de a avea
deschise conturi la bnci particulare), diversificarea funciilor sale, n
organizarea i funcionarea Trezoreriei publice, s-a impus principiul
administrativ care a determinat separarea sarcinilor i drepturilor
ordonatorului de credite de cele ale contabilului.
Un alt principiu care s-a impus, de-a lungul timpului, a fost cel al
responsabilitii personale a administratorului, contabilului i gestionarului.
n Romnia acest proces de nfiinare aTrezoreriei Statului se poate considera
ncheiat n ceea ce privete generalizarea lui la nivelul ntregii ri.
7.2 NFIINAREA TRZORERIEI STATULUI-NECESITATE I IMPORTAN
Necesitatea nfiinrii Trezoreriei Statului
Trezoreria a existat n ara noastr, naintea celui de-al doilea rzboi mondial,
ntr-o alt form dect cea existent n sistemul actual al finanelor publice.
Pn n anul 1925, pe lng Ministerul Finanelor a funcionat i o casierie
central a tezaurului, dat dup care serviciul operaiilor de trezorerie a fost
preluat de Banca Naional a Romniei.13
nfiinarea Trezoreriei Statului a devenit imperativ necesar dup
evenimentele din decembrie 1989, ca urmare a trecerii de la econmia
centralizat la o economie de pia, cu modificri majore i n domeniul
finanelor publice.
Pn n anul 1990, Banca Naional a Romniei asigura emiterea de
bancnote i monede, gestiona rezerva de aur i finana industria, comerul i
asigura execuia bugetului de stat. De asemenea, coordona i deinea
monopolul asupra celorlalte patru instituii bancare: Banca de Comer
Exterior, care finana tranzaciile cu strintatea; Banca Agricol, care
susinea financiar cooperativele agricole i ntreprinderile agricole de stat;
13
de
deciziile
luate
de
utilizeaz
mijloace
de
intervenie
economie
pstrarea disponibilittilor.
Pag. | 169
Pentagonul echilibrului
rce
SC
rs
SBC
ri
Legend
rce - rata creterii reciproce
rs - rata omajului
ri - rata inflatiei;
SBC - deficitul bugetului consolidat n produsul intern brut;
SC - soldul contului curent n produsul intern brut.
Pentagonul echilibrului este un instrument folosit in SCENARIILE DE
REDRESARE (SR) a capacittii de plat externe.
Tipuri de scenarii de redresare:
Scenarii de redresare sustenabile; Scenarii de redresare durabile. Asigurarea
concordantei dintre parametrii n sensul atingerii obiective (inte) stabilite /
resurse; asigurarea mentiunii echilibrului macroeconomic pe termen lung.
CUVINTE CHEIE
Trezorerie, Trezoreria-casier, Trezoreria-bancher, avansuri acordate de Banca
de Emisiune, goluri de trezorerie, pentagonul
macrostabilizrii, scenarii
sustenabile, echilibrul financiar, echilibrul general economic, deficit bugetar.
Pag. | 170
INTREBRI RECAPITULATIVE
1. Ce este trezoreria finantelor publice?
2. Care sunt functiile principale ale trezoreriei?
3. Analizati trezoreria n calitate de casier.
4. Analizati trezoreria n calitate de bancher.
5. Ce reprezint echilibrul financiar?
6. Care este pentagonului macrostabilizrii?
TESTE GRIL DE AUTOEVALUARE
1. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevrate:
a) Termenul de trezorerie servete la desemnarea casieriilor propriu
zise ale statului atunci cnd se vorbete de situati trezorerie sau de
deficitul trezoreriei;
b) Trezoreria, ca administratie, este serviciul public nsrcinat cu
gestiunea fondului public, n sensul casieriei, dar mai ales cu asigurarea
echilibrului permanent dintre ncasrile generatoare de lichiditti si
pltile exigibile;
c) Trezoreria este o institutie sub o autoritate unic desemnat s
asigure respectarea ansamblului de reguli specifice casieriei si
contabilittii publice;
2. Printre functiile traditionale ale Trezoreriei se regsesc:
a) functia de banc a statului;
b) functia de mentinere a echilibrului monedei si regularizarea economiei;
c) functia de casier public;
d) functia de centralizatoare a fondurilor publice;
e) functia de gestionare a fondurilor publice;
f) functia de echilibrare a ofertelor si cererilor de capital.
3. Pentru echilibrarea Trezoreriei se poate recurge la urmtoarele categorii
de resurse:
a) emisiunea de actiuni;
b) fondurile corespondentilor;
Pag. | 171
garant sau de
n bonuri de tezaur.
TESTE GRIL DE EVALUARE
1. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevrate:
a) Echilibrul general economic este expresia generalizat a echilibrului
material al economiei nationale, a echilibrului fortei de munc si a
echilibrului valoric;
b) Echilibrul financiar reprezint corelatia existent ntre resursele
financiare necesare economiei pentru ndeplinirea obiectivelor i
actiunilor prevzute, inclusiv cele pentru satisfacerea unor nevoi
suplimentare.
c) Asigurarea echilibrului financiar la nivel macroeconomic nu constituie o
necesitate n condiiile economiei de pia
2. Din categoria caracteristicilor echilibrului financiar fac parte:
a) asigurarea echilibrului financiar la nivel macroeconomic;
b) sprijinirea n principal pe resurse financiare mobilizate pe plan
national prin metode si ci diferite;
c) elaborarea mai multor variante de program, crora le corespund tot
attea variante de balante financiare, fiecare balant
prezentnd o
stare de echilibru financiar la un alt nivel dect precedentele;
d) determinarea nivelului optim la care se constituie echilibrul
financiar.
3. Care dintre urmtoarele resurse fac parte din clasificarea resurselor
financiare sub aspect economic:
a) profitul rmas la dispozitia agentilor economici;
b) disponibilittile bne ti temporare ale bugetelor administratiei locale;
c) veniturile fiscale;
d) impozitele indirecte;
e) disponibilittile bne ti ale populatiei corelate la clasele de economii;
f) partea din PIB care se mobilizeaz la fondurile publice, bugetare i
extrabugetare.
4. Sistemul Conturilor Nationale opereaz cu:
a) ntreprinderile;
c) administratiile publice; b) omerii;
Pag. | 174
Pag. | 175
x100
PIB
0
rce
x100 100 6,60%
indicelede pret
PIB1 x100
rce =PIB 0 Indicele pret
100 = - 6,60%
r5 = Numr omeri / Populatia ocupat x 100 = 12,2%
rI = Indicele preturilor - 100% = 38%
Soldul bugetului consolidat = Venituri publice consolidate - Cheltuieli
publice consolidate = 82 miliarde - 104 miliarde =- 22 miliarde unitti
monetare
SBC = Soldul bugetului consolidat / PIB1 x 100 = - 3,80%
Soldul curent = Exporturi - Importuri = - 7 miliarde unitti monetare
SC = Soldul curent / PIB1 x 100 = - 1,20%
APLICATIE PROPUS PENTRU REZOLVARE
1. Pe baza datelor de mai jos, furnizate de Ministerul de Finante n sectiunea
Dezvoltri macroeconomice externe, s se ntocmeasc pentagoanele
macrostabilizrii pentru urmtoarele state i s se realizeze analize
comparative ntre cele dou superputeri.
A. SUA anul N
Rata de cretere economic = 2,3%
Rata omajului = 5%
Rata inflatiei = 2,1%
Soldul bugetului consolidat n PIB = 0,8% Contul curent = - 446 mld. USD
B. UE anul N
Rata de cretere economic = 1,5%
Rata omajului = 7,5%
Rata inflatiei = 1,8%
Pag. | 177
Soldul bugetului consolidat n PIB = - 1,3% Contul curent = - 20,5 mld. USD
TEME DE CAS
Istoricul Trezoreriei statului
Operaiuni specifice care se deruleaz prin Trezoreria statului
Structura teritorial a trezoreriei statului (Cadrul institutional)
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
Aglietta, M., Macroeconomie financiar, Ed. CNI Coresi SA, Bucureti,
2001
Bodea, G., Sistemul economic, ntre dezechilibru i dezvoltare, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca, 1999
Vcrel, I., (coordonator) Finante publice, Ed. Didactic si Pedagogic
R.A., Bucureti, 2002
Legea privind finante publice nr. 500/2002, publicat n MO Partea I
nr. 579/13.08.2002
Buletin Economic i Administrativ, Ed. Tribuna Economic
Finante publice i Contabilitate, Revist editat de Ministerul
Finantelor Publice
Tribuna economic (colectie), Ed. Tribuna Economic
Pag. | 178
BIBLIOGRAFIE GENERAL
12. Moldovan Iosif Sibiu, 2002- Finane Publice i Autonomie Local, Ed. Continent
13. Ptrcanu L. Sub trei dictaturi Editura Forum Bucureti 1945.
14. Popescu, Dan Istoria gndirii economice, Editura Continent, Sibiu, 1999.
15. Popescu, Dan Identitatea global a dezvoltrii cteva restricii i semnificaii
spre un instrumentar adecvat relaiilor de pia Conferina tiinific
internaional Integrarea Romniei n structurile euroatlantice, Sibiu, 1999.
16. Ricardo, David Despre principiile economiei politice i impunerii, vol, I i II,
Editura Academiei Bucureti, 1959.
17. Smith A. Avuia naiunilor, Editura Academiei Bucureti, 1965
18. Slvescu Victor La situation conomique de la Roumanie et sa capacit de
paiement, Bucarest, 1934
19. Toffler, A. Power Schift Puterea n micare, Editura Antet, Bucureti 1995
20. Tulai C. i alii Finanele i controlul financiar n actualitate Editura Dimitrie
Cantemir Trgu-Mure 1998.
Pag. | 179
teorie
practic
Editura
tiinific
Pag. | 180