IOSIF MOLDOVAN

FINANE PUBLICE
Curs universitar
Sibiu 2013

pentru nvmnt la distan

Pag. | 1

CUPRINS

Ghid de utilizare a cursului

Pag. 4

Prezentarea cursului

Pag. 5

STIINA FINANELOR PUBLICE - CONCEPT I FUNCII

Pag. 7

1.1.

CONCEPTUL, OBIECTUL DE STUDIU I ROLUL

FINANTELOR PUBLICE

Pag. 7

1.2.

FUNCIILE FINANELOR PUBLICE

Pag. 9

SISTEMUL BUGETAR

Pag. 14

2.1.

COMPONENTELE BUGETULUI PUBLIC

Pag. 15

2.2.

PRINCIPIILE BUGETARE

Pag. 16

2.3.

METODE DE ESTIMARE A INDICATORILOR BUGETARI

Pag. 23

2.4

PROCEDURA BUGETAR

Pag. 26

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Pag. 36

3.1.

CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE

Pag. 37

3.2.

NIVELUL, STRUCTURA SI DINAMICA CHELTUIELILOR

PUBLICE

Pag. 38

3.3.

FACTORII CARE INFLUENTEAZ NIVELUL CHELTUIELILOR

PUBLICE

Pag. 43

3.4.

CHELTUIELI PUBLICE PENTRU ACTIUNI SOCIALCULTURALE

Pag. 43

3.4.1.

Cheltuielile publice pentru nvtmnt

Pag. 45

3.4.2.

Cheltuieli publice pentru cultur, culte si actiuni cu

activitatea sportiv si de tineret

Pag. 48

3.4.3.

Cheltuielile publice pentru sntate

Pag. 50

3.4.4.

Cheltuielile publice pentru securitate social

Pag. 54

3.4.5.

Asigurrile sociale

Pag. 56

3.4.6.

Cheltuielile publice pentru obiective i aciuni economice

Pag. 59

3.4.7.

Cheltuielile pentru servicii publice generale, ordine public,

siguran naional i aprare

Pag. 61

SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Pag. 72

4.1.

RESURSELE FINANCIARE PUBLICE sI FACTORII CARE

INFLUENTEAZ NIVELUL ACESTORA

Pag. 73

4.2.

STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Pag. 76

4.3.

IMPOZITELE DEFINIRE I CARACTERISTICI. FUNCII

Pag. 78

CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 2

CAPITOLUL 3

CAPITOLUL 4

Pag. | 2

4.4

ELEMENTELE IMPOZITELOR

Pag. 78

4.5.

CLASIFICAREA IMPOZITELOR

Pag. 80

4.6.

PRINCIPII FISCALE, PRESIUNE FISCAL

Pag. 81

4.7.

CODUL FSCAL

Pag. 81

4.8.

IMPOZITELE DIRECTE

Pag. 87

4.9.

IMPOZITELE INDIRECTE

Pag. 96

EVAZIUNEA FISCAL

Pag. 114

5.1.

CONCEPTUL DE EVAZIUNE FISCAL, FUNCIA EVAZIUNII

FISCALE

Pag. 115

5.2.

PRACTICA FISCAL

Pag. 119

5.3.

DEFINIREA I MODALITI DE RECURGERE LA EVAZIUNE

FISCAL

Pag. 121

5.4.

CAUZE, MANIFESTRI I EFECTE ALE EVAZIUNII FISCALE

Pag. 126

5.5.

MODALITTI DE DIMENSIONARE A EVAZIUNII FISCALE

Pag. 129

MPRUMUTURILE DE STAT. DATORIA PUBLIC.

DATORIA EXTERN

Pag. 133

6.1.

ELEMENTELE TEHNICE ALE MPRUMUTURILOR PUBLICE

Pag. 135

6.2.

OPERATIUNILE AFERENTE MPRUMUTURILOR PUBLICE

Pag. 139

6.3.

TIPOLOGIA MPRUMUTURILOR PUBLICE

Pag. 141

6.4.

DESTINATIA I ROLUL MPRUMUTURILOR PUBLICE

Pag. 142

6.5.

DATORIA PUBLIC

Pag. 145

TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE. ECHILIBRUL

Pag. 156

CAPITOLUL 5

CAPITOLUL 6

CAPITOLUL 7

FINANCIAR
7.1.

CONCEPTUL DE TREZORERIE A FINANTELOR PUBLICE

Pag. 158

7.2.

Pag. 159

7.3.

NFIINAREA TREZORERIEI STATULUI-NECESITATE I

IMPORTAN
IMPORTANA ORGANIZRII TREZORERIEI STATULUI

7.4.

FUNCTIILE DE BAZ ALE TREZORERIEI

Pag. 162

7.5.

FUNCIILE ACTUALE ALE TREZORERIEI STATULUI

Pag. 165

7.6.

ORGANIZAREA I FUNCIILE TREZORERIEI N PROFIL

TERITORIAL

Pag. 168

7.7.

ECHILIBRUL FINANCIAR

Pag. 168

7.8.

PENTAGONUL MACROSTABILIZRII - INSTRUMENT DE

Pag. 169

Pag. 162

ANALIZ A ECHILIBRULUI FINANCIAR

BIBLIOGRAFIE

Pag. 179

Pag. | 3

GHID DE UTILIZARE A CURSULUI

tiina finanelor publice este chemat s ofere studentilor ca specialisti n

devenire si specialistilor n general, celor din administraia public n
special, cunotinte despre finanele publice ale Romniei i ale altor ri cu
economie de pia dezvoltat, n curs de dezvoltare sau n tranzitie.
Ne propunem s abordm n acest curs, componentele tiinei finanelor
publice, probleme ale teoriei finanelor, mecanismul i politicile financiare,
structura i nivelul cheltuielilor publice, posibilitile de acoperire ale
acestora prin constituirea, alocarea i controlul utilizrii resurselor
financiare publice, n cadrul unui proces bugetar complex care se deruleaz
cu respectarea unor principii i reguli bine definite i reglementate prin acte
normative.
Este important cunoasterea tiinei finantelor publice, avnd n vedere c
aceasta reprezint componenta major a activitilor social-economice a
oricrui nucleu funcional din structura instituional-administrativ a
societtii romneti. n fapt, cu ajutorul finanelor publice utiliznd metode
i tehnici financiare specifice se constituie i se aloc la dispoziia
autoritilor publice centrale i locale, a instituiilor publice, resurse
financiare care pot ajunge pn la 40% din volumul produsului intern brut
al unui stat.
Impactul finanelor publice asupra economiei naionale sau locale este
determinat de procesul redistribuirii produsului intern brut pe care-l
genereaz i l controleaz n derularea lui.
n statele mileniului trei, politicile fiscale, bugetare, monetare sau valutare
adoptate de orice guvern produc efecte n primul rnd n plan intern,
naional, dar influeneaz i asupra relaiilor cu celelalte state. Dac sunt
luate n considerare de exemplu numai politicile fiscale sub aspectul
tratamentului fiscal al investitorilor strini n determinarea unui anumit
comportament al acestora fa de economia naional, afirmaia de mai sus
este pe deplin justificat.
Importana studierii finanelor publice ca tiin, rezid i din faptul c la
nivelul comunitilor locale sau la nivel naional trebuie contientizat faptul
c niciunde nu se poate consuma mai mult dect se produce, iar cnd acest
lucru se ntmpl, progresul social-economic este periclitat, mpovrarea i
srcia populatiei sunt consecine inevitabile n condiiile n care nivelul
datoriei publice nu este inut sub control.
Cunoaterea i folosirea riguroas a unor prghii financiare corecte, a unei
politici financiare sntoase poate constitui garania relansrii creterii
economice, realizarea echilibrului economico-social n Romnia, att de mult
dorit.

Pag. | 4

Cursul pe care-l prezentm este o sintez a cursului Finane publice, comun

nvmntului la forma de zi i la forma de nvmnt la distan i este
destinat studenilor de la forma de nvmnt la distan (ID), fiind necesar
diseminrii, nsuirii i evalurii cunotinelor acumulate. Este astfel realizat
nct s rspund unei structuri conforme cu standardele i procedurile
utilizate n nvmntul naional i internaional, adresndu-se nvrii
individuale pe baze interactive. Parcurgerea cursului cu respectarea unor
recomandri asigur reinerea informaiilor de baz, nelegerea proceselor
economice prezentate i aplicarea cunotinelor dobndite n activitatea
practic curent.
Cursul este structurat pe 7 capitole de studiu cu un numr delimitat de
termeni de referin (cuvinte-cheie) i poate fi parcurs i nsuit printr-un
efort continuu de concentrare intelectual care s nu depeasc 2-6 ore
(intervalul se refer la coninutul de idei al modulului de studiu i nu ia n
calcul ntrebrile recapitulative, temele pentru acas, testele de autoevaluare
sau pe cele de evaluare).
Procedura de nvare
Utilizarea cursului reclam respectarea unui program
autoinstruire i a unor reguli de baz dintre care menionm :

riguros

de

1. Parcurgerea i nelegerea n ordinea logic a temelor de studiu pe

capitole .
2. Fiecare capitol conine teste de evaluare i de autoevaluare pe care
studenii trebuie s le rezolve, cu scopul evalurii nivelului de
nelegere al fenomenelor i proceselor bugetare i financiar-fiscale
prezentate.
3. ntrebrile de autocontrol i testele de evaluare nu sunt de
perspicacitatei de aceea nu trebuie rezolvate contra cronometru.
Rezolvarea acestora depinde de rigurozitatea acumulrii cunotinelor.
4. Ordinea logic de studiu este urmtoarea:

se citesc obiectivele i competenele pe capitole

se citesc termenii de referin (cuvintele cheie)
se parcurg ideile principale n rezumat
se parcurge coninutul dezvoltat de idei din capitol
se parcurge bibliografia recomandat
se rspunde la ntrebrile recapitulative, revznd, dac este necesar,
coninutul dezvoltat de idei din capitolul studiat
se efectueaz testul de autoevaluare i se verific, prin confruntare cu
rspunsurile date, corectitudinea rspunsurilor
se efectueaz testul de evaluare i/sau tema pentru acas sau de
control (dup caz)
5. Nu este recomandabil s se parcurg mai mult de un capitol pe zi,
pentru a nu se ngreuna nsuirea temeinic i structura logic a
materiei. n funcie de programul de timp al studentului, studiul poate
Pag. | 5

fi fracionat pe mai multe zile, dedicnd cel puin dou ore pe zi

nvrii efective.
PREZENTAREA CURSULUI
Manualul de studiu Finane publice reprezint o sintez realizat n
manier interactiv a cursului corespondent utilizat la forma de nvmnt
de zi.
I.

Obiectul i obiectivele cursului Finane publice:

Obiectul cursului este dedicat diseminrii n scopul cunoaterii i nsuirii

metodelor, tehnicilor, procedurilor i normelor juridice ce reglementeat
relaiile economico-financiare de formare, alocare i de utilizare a resurselor
financiare publice.
Obiective :
Obiectivul propus, este cunoaterea i nsuirea de ctre studeni a modului
de derulare a circulaiei fluxurilor financiare ctre i de la bugetul general
consolidat, n raport de intercondiionalitate cu pltitorii de obligaii bugetare
i cu utilizatorii direci sau indireci de credite bugetare .
Obiective principale:
a)

nelegerea mecanismelor, metodelor i tehnicilor specifice,

reglementrilor ce guverneaz domeniul vast al finanelor publice.

b)

Abordarea sistemic a problematicii ce privete rolul finaneelor

publice, cheltuielile ce pot fi angajate de sectorul public, resursele
financiare la care se poate apela, necesitatea i condiiile n care se pot
angaja mprumuturi de stat, abordri ce privesc evaziunea fiscal,
cadrul instituional de derulare al procesului bugetar precum i
instituii cu atribuii n domeniul finanelor publice.
Educarea n scopul formrii unei atitudini i a unui limbaj specific
finanelor n general, finanelor publice n special.

c)

II. Descrierea structurii cursului:

Cursul este structurat n conformitate cu rigorile studiului individual
(autoinstruire) pe apte capitole, construite ntr-o structur logic, uor
accesibil. Structura fiecrui capitol este urmtoarea:
I.
II.
III.
IV.
V.
VI.

Obiective (rezultatele ateptate ale temei)

Competenele dobndite de student (utilitatea temei pentru student)
Rezumatul ideilor principale
Coninutul temei de studiu
Cuvinte cheie(termeni de referin)
ntrebri recapitulative
Pag. | 6

VII.
VIII.
IX.
X.

Teste gril de autoevaluare,

Teste gril de evaluare,
Teme de cas
Bibliografia selectiv

Problematica prezentat n curs constituie bibliografia general minim

obligatorie pentru dobndirea unor cunotine necesare n domeniul finanelor
publice. Sunt diseminate
informaiile necesare pentru nelegerea i
nsuirea noiunilor fundamentale ale disciplinei.
III. Bibliografia general este prezentat la sfritul cursului
IV. Pentru realizarea unor studii tiinifice, a temelor pentru acas, a temelor
de control, a lucrrii de licen precum i pentru aprofundarea disciplinei
studentul se va adresa pentru bibliografie suplimentar tutorelui de
disciplin. Propuneri de teme se vor face i n cadrul cursurilor de sintez. Se
accept i propuneri de teme sau studii din parea studenilor n relaie cu
domeniile de activitate i preocuprile de studiu i cercetare al acestora.
CAPITOLUL 1
TIINA FINANELOR PUBLICE - CONCEPT I FUNCII

OBIECTIVE
Definirea conceptului de finane publice; Prezentarea obiectului de studiu i
a funciilor finanelor publice;
Competene
Identificarea deosebirilor dintre finanele publice si cele private.
Cunoaterea obiectului de studiu i a rolului finanelor publice exercitat prin
intermediul celor dou funcii principale .
REZUMAT
Finanele publice constituie un sistem de relaii economice prin intermediul
crora se asigur formarea si repartizarea fondurilor de resurse financiare
publice n scopul dezvoltrii economice si sociale a statului, precum si al
satisfacerii celorlalte nevoi sociale.
Misiunea social a finanelor publice se nfptuiete prin funciile pe care le
exercit si anume: funcia de repartitie si funcia de control.
1.1. CONCEPTUL, OBIECTUL DE STUDIU I ROLUL
PUBLICE

FINANELOR

Finanele publice constituie o component important a vieii socialeconomice a fiecruii stat. Impactul lor asupra economiei naionale se
manifest n procesul de redistribuire a Produsului Intren Brut, n modul
Pag. | 7

concret de realizare a acestui proces. Evoluia proceselor economice la nivel

macro sau micro sunt influenate de mrimea prelevrilor obligatorii la
bugetul general consolidat dimensionate ca procent din Produsul Intern
Brut.
n sens larg, finanele publice cuprind relaii social-economice bneti
prin intermediul crora instituiile publice i constituie i utilizeaz
fondurile de resurse financiare publice.
Finanele publice au aprut si evoluat n condiiile existenei omului, pe
msura angajrii acestuia n sustinerea statului care la rndul lui i apra
interesele.
Finae publice, finane private
Dei n ambele cazuri se discut de fluxuri financiare derulate n cadrul
unor circuite economice, exist deosebir importantei ntre finanele publice
si cele private, astfel:

finanele
publice
sunt
asociate
cu
resursele,
cheltuielile,
mprumuturile, datoria statului, a unittilor administrativ-teritoriale,
si ale altor institutii de drept public;

finanele private cuprind resursele, cheltuielile, mprumuturile,

creanele de ncasat si obligaiile de plat ale agenilor economici,
bncilor, societtilor de asigurare cu capital privat.

finanele publice sunt destinate, n principal, satisfacerii unor nevoi

de interes general, finanele private sunt destinate susinerii unor
activiti economice private pentru realizarea de venituri ;

Obiectul de studiu al finanelor publice

Este important de cunoscut obiectul de studiu al finanelor publice deoarece
acesta o individualizeaz n raport cu alte tiine economice. El este dat de:

relaiile economice care se manifest n procesul constituirii si

repartizrii fondurilor bugetare si extrabugetare ale autorittilor si
instituiilor publice;

metodele de gestionare a resurselor financiare publice cu norme i

reguli specifice;

metodele de constatare, stabilire, urmrire si ncasare a veniturilor

fiscale i nefiscale;

metodele de dimensionare i repartizare a cheltuielilor publice;

modalittile de utilizare a fondurilor bugetare si extrabugetare;

metode i tehnici de organizare si exercitare a controlului financiar fiscal;

gestionarea datoriei publice;

programarea prioritilor bugetare;

analiza eficienei si eficacitii utilizrii resurselor financiare publice.

Sfera de cuprindere a finanelor publice este dat de relaiile bneti care
presupun un transfer valoric de produs intern brut care are urmtoarele
Pag. | 8

trsturi caracteristice :
- transferul de valoare se realizeaz sub form bneasc de la entiti fizice
i juridice (contribuabili, pltitori) ctre bugetul general consolidat pe de o
parte, iar pe de alt parte de la acesta ctre beneficiari (utilizatori) directi si
indireci de credite bugetare;
- transferul de valoare nu presupune o contraprestaie direct, imediat sau
individualizat din partea statului;
- transferul de valoare se realizeaz, de regul, cu titlu nerambursabil.
Rolul finanelor publice este acela de a identifica metode, tehnici, soluii,
care prin mecanisme financiare funcionale i instituii abilitate s asigure
statului resursele financiare publice necesare pentru susinerea activitilor
de interes general, pentru ndeplinirea funciilor i atribuiilor conferite prin
lege.
n evolua lor istoric funciile statului modern au crescut n complexitate
producnd mutaii majore asupra concepiei clasice despre finanele publice,
cu determinare asupra rolului intervenionist al statului n economie, n
societate n general.
1.2. FUNCIILE FINANELOR PUBLICE
Pentru realizarea rolului finanelor publice, de importan major pentru
orice societate indiferent de gradul ei de dezvoltare, acestea ndeplinesc
anumite functii care vizeaz procesul de colectare, alocare i de control al
utilizrii resurselor financiare publice.
Literatura de specialitate recunoate unanim finanelor publice dou funcii
de baz i anume : funcia de repartiie si funcia de control.
I. Funcia de repartiie a finanelor publice
n exercitarea funciei de repartitie, finanele publice parcurg dou etape
distincte etapa de constituire i etapa de repartizare, prima influennd-o
direct pe a doua.
Constituirea resurselor financiare publice
se realizeaz pe seama
prelevrilor bugetare de la contribuabili, din mai multe surse: impozite, taxe,
contribuii pentru asigurri sociale, contribuii pentru asigurri de sntate,
amenzi, dobnzi, penaliti, vrsminte din profitul regiilor autonome, etc.
n acest proces, de constituire a fondurilor publice, particip toate entitile
economice provenind din: sectorul public, privat, mixt, ONG-uri i populaia,
n proporii diferite, n funcie de potenialul fiscal, de capacitatea
contributiv.
Etapa de distribuire a fondurilor pe beneficiari (utilizatori) de credite
bugetare, persoane fizice sau juridice, este precedat de inventarierea i
evaluarea, n expresie bneasc, a nevoilor sociale din perioada de referin.
Dup inventariere i evaluare, distribuirea efectiv implic alocarea
cheltuielilor publice pe destinaii n funcie de prioritile bugetare
Pag. | 9

prestabilite n programele de guvernare, pe domenii ca: nvmnt,

sntate, cultur, aprare, asigurri sociale i protectie social, ordine
public, aciuni economice, etc.
Ambele etape ale funciei de repartiie se realizeaz n procesul de distribuire
i redistribuire a avuiei nationale, care are loc ntre persoane fizice i
juridice, pe de o parte i stat, pe de alt parte.
II. Funcia de control a finanelor publice
Resursele financiare publice reprezint o parte nsemnat din produsul
intern brut ceea ce conduce la necesitatea existenei unui control riguros n
procesul de constituire i de distribuire al acestora.
Funcia de control a finanelor publice este strns legat de funcia de
repartiie, dar are o sfer de manifestare mai larg, deoarece n exercitarea
acestei funcii, este controlat att modul de constituire i de repartizare a
fondurilor publice, ct i modul de utilizare a acestora in prcesul bugetar.
Necesitatea funciei de control se justific prin faptul c resursele financiare
publice, colectate la buget i aflate la dispoziia statului, aparin ntregii
societi. Din aceast perspectiv, se recunoate c funcia de control are o
sfer larg de manifestare, cuprinznd toate domeniile vieii economicosociale care in de sectorul public i privat si anume: activitatea economic,
educativ, cultur, ocrotirea sntii, protectie social, mentinerea ordinii
publice, aprare national, promovarea relaiilor internaionale cu alte state
sau cu diverse instituii i organisme internaionale etc.
Instituiile de control ale statului urmresc ncasarea ritmic si n
cuantumul prevzut a veniturilor statului, instaurarea si meninerea
disciplinei financiare, precum si controlul ncadrrii n limite rezonabile a
evaziunii fiscale.
Obiectivele funciei de control a finanelor publice, sunt:
- exprimarea n form bneasc a efortului financiar al statului, pentru
ndeplinirea atribuiilor i funciilor sale;
- analiza eficacitii utilizrii efortului financiar alocat.
- verificarea modului n care beneficiarii de credite bugetare utilizeaz
sumele alocate de la buget si le consum efectiv pentru obiectivele crora leau fost destinate n raport cu atribuiile conferite prin lege, n condiii de
eficien, eficacitate si performan economic.
CUVINTE CHEIE
finante publice, resurse financiare publice, constituirea fondurilor,
distribuirea fondurilor pe beneficiari, repartitie, bugetu general
consolidat
INTREBRI RECAPITULATIVE
1. Ce sunt finanele publice?
Pag. | 10

2. n ce const obiectul de studiu al finantelor publice?

3. Care sunt atribuiile statului incidente finantelor pblice ?
4. Care sunt funciile finanelor publice?
5. Care sunt cele dou etape a functiei de repartitie a finantelor publice?
6. n ce const funcia de control a finanelor publice?
TESTE GRIL DE AUTOEVALUARE
1) Finantele publice au aprut si au evoluat n conditiile:
a) diviziunii sociale a muncii si aparitia economiei de schimb;
b) existentei omului pe msura angajrii acestuia n sustinerea statului
care la rndul lui i apr interesele;
c) folosirea banilor n schimbul trocului.
2) ntr-un cadru mai larg, finantele publice cuprind:
a) relatiile social-economice bnesti prin mijlocirea crora institutiile
publice i constituie si utilizeaz fondurile de resurse financiare
publice;
b) operatiunile pe pietele valutare si de capital;
c) relatii economicossociale ce apar temporar datorit caracterului sezonier
al activittilor;
d) functiile si principiile de baz ale sectorului tertiar.
3) tiina finanelor publice se refer la urmtoarele categorii:
a) cheltuieli deductibile si autofinantare;
b) acreditive si cambii;
c) bugetul statului, securitate social, aprare national.
4)
Obiectul
de
studiu
al
finantelor
publice
este
dat
de:
a) metodele de constatare, stabilire, urmrire si ncasare a veniturilor
financiare publice curente;
b) gestionarea datoriei publice;
c) analiza eficientei resurselor ntreprinderii;
d) ansamblul metodelor si tehnicilor prin care firmele reuesc s-i
maximizeze profiturile.
5) Transferul valoric de produs intern brut n cadrul sferei de cuprindere a
finantelor publice se caracterizeaz prin:
a) relatiile sub form bneasc existente ntre persoane fizice sau
juridice pe de o parte, si institutiile statului pe de alt parte;
b) obtinerea dividendelor ca urmare a detinerii unui pachet de actiuni la
Pag. | 11

institutiile statului;
c) analiza n dinamic a cursului valutar.
6)
Principalul
rol
al
a) de a ncuraja munca n echip;

finantelor

publice

este:

b) de a asigura statului resursele financiare publice necesare pentru

sustinerea activittilor publice;
c) de a organiza si coordona activitatea ntreprinderilor mici si mijlocii.
TESTE GRIL DE EVALUARE
1) Funciile finanelor publice se refer la:
a) motivarea i organizarea functionarilor publici;
b) perfectionarea sistemului de economiei de piat;
c) repartitia i controlul colectrii veniturilor i al utilizrii cheltuielilor
publice alocate.
2) n prima faz a funciei de repartiie, de constituire a resurselor financiare
publice, particip:
a) agentii economici indiferent de forma de proprietate;
b) institutiile publice;
c) persoanele fizice;
d) asociatii profesionale sau nonguvernamentale.
3) Angrenarea contribuabililor n procesul constituirii resurselor financiare
publice mbrac diverse forme si anume:
a) impozite, taxe, contributii diverse;
b) regie si telecomunicatii;
c) cheltuieli profesionale.
4) Domeniile crora le sunt destinate resursele financiare publice constituite
la nivel national si local sunt urmtoarele:
a) agricultur;
b) industria constructoare de maini;
c) gospodrire comunal si locuinte, actiuni sportive si de tineret;
d) aprare national si ordine public;
Pag. | 12

e) asigurri sociale si securitate social.

5) Principalele obiective ale funciei de control a finanelor publice sunt:
a) determinarea cauzelor care au condus la creterea ratei inflatiei;
b) exprimarea n form bneasc a efortului financiar al statului,
pentru ndeplinirea functiilor sale;
c) eficacitatea efortului financiar alocat pentru diverse domenii.
TEME DE CAS
-Rolul finanelor publice n ndeplinirea funciilor statului ;
-Instituii cu atribuii n domeniul finanelor publice ;
-Rolul funciei de repartiie n realizarea resurselor financiare publice ;
-Rolul funciei de control n colectarea veniturilor bugetului general
consolidat ;
-Funcia de control i rolul acesteia n eficientizarea cheltuielilor publice ;
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Moteanu, T., Finante publice: note de curs seminar, Ed. Tribuna
Economic, Bucureti, 2002 Mosteanu, T., Cmpeanu, Finante publice:
teste gril, Ed. E.M., Stoian, A., Tribuna Economic, Bucureti, 2003

Pag. | 13

CAPITOLUL 2
SISTEMUL BUGETAR
OBIECTIVE
Definirea conceptului de buget general consolidat; Identificarea
componentelor bugetului general consolidat; Cunoasterea principiilor
bugetare; Analiza construciilor bugetare; Cunoaterea etapelor derulrii
procedurii bugetare.
COMPETENE
nsuirea cunotinelor ce privesc componentele sistemului bugetar, a
principiilor bugetare aplicabile n construcia bugetelor la nivelul
administraiei publice centrale sau locale. Dobndirea unor cunotine ce
privesc etapele procesului bugetar, calendarul bugetar, metodele i tehnicile
de dimensionare a indicatorilor bugetari, relaiile interinstituionale
funcionale in procesul bugetar.
REZUMAT
Procesul bugetar reprezint ansamblul aciunilor i msurilor ntreprinse de
instituiile competente ale statului, n scopul concretizrii politicii financiare
aplicate de autoritatea guvernamental.
Bugetul de stat poate fi definit sub dou aspecte:
-sub aspect juridic, prevede si reglementeaz, n form legislativ,
cheltuielile si resursele statului;
-sub aspect economic, exprim relatiile economice n form bneasc, ce
iau nastere n procesul repartitiei produsului intern brut, n conformitate cu
obiectivele de politic economic, social si financiare ale fiecrei perioade.
Bugetul general consolidat cuprinde : bugetul de stat, bugetele
comunitilor locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul fondurilor
speciale,bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj, bugetul creditelor
interne si externe, bugetul Trezoreriei Statului.
Legea finantelor publice 500/2002 definete bugetul general consolidat ca
fiind ansamblul tuturor bugetelor componente ale sistemului bugetar,
agregate si consolidate pentru a forma un ntreg .
n derularea procesului bugetar este reglementat prin lege aplicarea unor
principii bugetare ce privete constituirea i alocarea resurselor financiare
publice.
Conceptul de constructii bugetare moderne, presupune folosirea unor
tehnici de previziune si a unor analize macroeconomice care s permit
evidentierea impactului economic, social si politic al optiunilor care s
asigure resursele financiare n volumul necesar acoperirii cheltuielilor
publice.
Procedura bugetar reprezint ansamblul actelor si operatiunilor privind
Pag. | 14

ntocmirea proiectului de buget, aprobarea lui, executarea bugetului,

ncheierea si aprobarea contului general de executie bugetar, precum si
controlul executiei bugetare.
2.1. COMPONENTELE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Bugetul general consolidat cuprinde totalitatea veniturilor i cheltuielilor
de natur public ale unui stat.
Componentele bugetului general consolidat sunt autonome. Ele au venituri
i cheltuieli proprii, se elaboreaz si se aprob distinct, iar din punct de
vedere administrativ, titularii acestora au autonomie financiar. Aceste
caracteristici sunt consfinite prin Constitutie.
In componena bugetului general consolidat intr:
Bugetul de stat este documentul elaborat si administrat de Guvern si
aprobat de Parlament, prin lege, cuprinznd veniturile si cheltuielile
aprobate prin legea bugetar anual.
Bugetul de stat cuprinde resursele financiare publice mobilizate la dispozitia
statului si repartizarea acestora n vederea realizrii obiectivelor de
dezvoltare economic si social a trii, precum si pentru functionarea
autorittii publice.
Bugetul asigurrilor sociale de stat este documentul ce se ntocmete
distinct de bugetul de stat si se aprob de Parlament prin lege separat, fiind
administrat si gestionat de Ministerul Muncii si Solidarittii Sociale.
Veniturile ce sunt cuprinse n acest buget nu pot fi utilizate pentru alte
cheltuieli bugetare dect cele pentru care sunt repartizate prin prevederile
bugetului respectiv. Totodat, revine o obligatie mai ferm pentru autorittile
asigurrilor sociale de stat de a urmri modul de stabilire si de ncasare a
veniturilor sale, pentru a se putea asigura plata pensiilor, ajutoarelor si a
celorlalte cheltuieli prevzute n bugetul asigurrilor sociale de stat.
Bugetele locale sunt bugetele unittilor administrativ-teritoriale cu
personalitate juridic, elaborate autonom, fapt ce stimuleaz initiativa local
n realizarea veniturilor si satisfacerea cerintelor sociale locale.
Unitile administrativ - teritoriale i dimensioneaz cheltuielile n raport cu
nevoile proprii, n corelare strict cu resursele pe care le pot mobiliza din
impozite, taxe si celelalte venituri stabilite prin legea bugetar sau prin legi
specifice, efectund controlul asupra modului de utilizare a fondurilor
alocate.
n cazul n care bugetele locale nu i pot acoperi cheltuielile din venituri
proprii stabilite n conformitate cu legea, acestea pot beneficia de transferuri
de fonduri bneti de la bugetul de stat.
Bugetele fondurilor speciale se ntocmesc n vederea finanrii anumitor
obiective si aciuni necesare n perioada considerat, pentru care se instituie
Pag. | 15

prelevri obligatorii pe baza unor legi speciale.

Bugetul trezoreriei statului este documentul n care sunt nscrise
veniturile si cheltuielile trezoreriei i privesc activitatea desfurat de
aceasta n scopul ndeplinirii funciilor sale.
Bugetele institutiilor publice autonome include veniturile si cheltuielile
institutiilor publice centrale, nesubordonate nici unei alte instituii de drept
public.
Bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial de la bugetul
de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetele fondurilor
speciale,includ veniturile si cheltuielile institutiilor publice centrale, care nu
sunt subordonate nici unei alte institutii de drept public dar care primesc
subventii de la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat sau de la
bugetele fondurilor speciale n completarea fondurilor proprii.
Bugetele institutiilor publice finanate integral din venituri proprii sunt
documentele n care sunt prevzute si aprobate anual veniturile si
cheltuielile unor instituii publice centrale, care nu sunt subordonate nici
unei alte institutii de drept public. Veniturile proprii provin din chirii,
organizarea de manifestri culturale si sportive, concursuri artistice,
publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificri de produse din
activitti proprii sau anexe, prestri de servicii si altele asemenea.
Bugetul fondurilor provenite din credite externe este documentul n care
sunt prevzute si aprobate veniturile provenind din credite externe sau
garantate de stat si a cror rambursare, dobnzi si alte costuri se asigur
din fonduri publice.
Bugetul fondurilor externe nerambursabile este documentul n care sunt
prevzute i aprobate veniturile provenind din credite externe sau garantate
de stat care nu trebuie rambursate.
2.2. PRINCIPIILE BUGETARE
Principiile bugetare sunt prevzute de Legea finantelor publice nr. 500 din
2002, care reglementeaz cadrul general al relaiilor juridice ce se realizeaz
n domeniul finanelor publice.
n practica bugetar se impune respectarea urmtoarelor principii bugetare:

principiul universalittii;

principiul unittii;

principiul neafectrii veniturilor;

principiul anualittii bugetului public;

principiul specializrii bugetare;

Pag. | 16

principiul unittii monetare;

principiul echilibrului bugetar;

principiul publicittii.

1. Principiul universalittii
Acest principiu prevede ca:
- Veniturile si cheltuielile publice s fie nscrise n bugetul de stat cu sumele
lor globale;
- Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume,
cu exceptia donatiilor si sponsorizrilor care au stabilite destinatii distincte;
- Veniturile si cheltuielile publice s se realizeze numai n cadrul bugetului
public, prin componentele acestuia.
Avantajele respectrii acestui principiu sunt :
- cunoaterea ct mai exact si real a volumului total al veniturilor si
cheltuielilor publice;
- cunoaterea corelaiei care exist ntre anumite venituri si cheltuieli care se
afl n conexiune direct;
- asigurarea posibilittilor de control al Parlamentului asupra cuantumului
total al veniturilor si cheltuielilor publice.
Aplicare strict a principiului universalittii confer bugetului public
caracterul de buget brut.
Bugetul brut evidentiaz suma dimensiunilor globale reprezentnd ncasrile
de venituri publice sau acoperirea cheltuielilor publice.
Legtura dintre bugetul public si bugetul institutiei publice este dat de
diferenta dintre cheltuielile (mai mari) si veniturile proprii (mai mici),
respectiv soldul cheltuielilor. n aceste conditii, aplicarea principiului
universalittii bazat pe legturile per sold confer bugetului caracteristica de
buget net.
Bugetul public net evidentiaz suma soldurilor reprezentnd vrsminte din
venituri sau acoperirea cheltuielilor.
2. Principiul unitii
Acest principiu presupune ca veniturile si cheltuielile publice s fie nscrise
ntr-un singur document, pentru a asigura utilizarea eficient i
monitorizarea fondurilor publice. Astfel, bugetul public, prin unicitatea
documentului, asigur a prezentare de ansamblu i deci o cunoatere clar
a situaiei finantelor publice, adic a surselor de venituri i a destinatiei
cheltuielilor, precum si a formei echilibrate sau deficitare a bugetului.
Pag. | 17

n literatura de specialitate si n practica bugetar abaterile acceptate de la

cerinta unittii bugetare sunt denumite derogri.
Derogrile de la principiul unittii bugetare, ce faciliteaz debugetarea
unor cheltuieli publice sunt:
Conturile speciale ale tezaurului public, care reprezint operaiuni
financiare ce constau n nregistrarea cheltuielilor sau ncasrilor ce nu sunt
definitive, ntruct angajamentul la care ele au dat natere urmeaz s fie
incluse n contul de execuie bugetar;
Bugetele extraordinare, bugete prin care se asigur finantarea unor
cheltuieli exceptionale (militare, de aprare) n afara regulilor curente ale
contabilittii publice;
Bugetele anexe ca excepie formal de la regula unitii bugetare, n sensul
c ele cuprind operatiunile financiare ale unor servicii ale statului cu
caracter economic sau comercial necuprinse n bugetul general dect prin
vrsmntul soldului lor creditor;
Bugetele autonome care constituie o excepie real de la regula unitii
bugetare, deoarece ele sunt adoptate de Consiliile de administratie ale
companiilor naionale sau ale instituiilor publice care beneficiaz de
autonomie financiar fr a fi supuse controlului Parlamentului;
Rectificarea legii bugetare anuale apare datorit imposibilitii estimrii
cu exactitate a nivelului cheltuielilor si al veniturilor n momentul aprobrii
legii bugetare anuale, ceea ce face necesar revenirea asupra nivelului
indicatorilor macroeconomici i implicit a celor bugetari n cursul
exercitiului bugetar;
3. Principiul neafectrii veniturilor
Acest principiu presupune depersonalizarea veniturilor bugetare care
servesc la acoperirea cheltuielilor publice privite n ansamblul lor. Potrivit
acestui principiu nu este permis perceperea unui venit public pentru
finanarea unei anumite categorii de cheltuieli publice, a cror finanare se
stabilete pe baza prioritizrilor identificate, n funcie de utilitatea, de
oportunitatea si de eficiena acestora.
Existena resurselor financiare este o condiie general a acoperirii
cheltuielilor publice pe ansamblu. Majorrile de cheltuieli n cursul anului
bugetar se poate efectua cu condiia ca iniiatorii s prevad i resursele
necesare acoperirii acestora.
Repartizarea resurselor financiare pe destinaii (de cheltuieli) nu implic n
nici un fel egalitatea dintre un anumit venit si o anumit cheltuial.
4. Principiul anualitii bugetului
Pag. | 18

Acest principiu se refer la durata de timp pentru care puterea legislativ

(Parlamentul) autorizeaz Guvernul) s ncaseze veniturile publice si s
efectueze cheltuielile publice, fiind limitat, de obicei, la un an.
A doua semnificaie a anualitii bugetare este perioada de timp n care se
execut bugetul public. Aceast perioad poate fi egal sau nu cu cea pentru
care s-a aprobat bugetul.
n functie de acestea, executia bugetului public, respectiv ncasarea
veniturilor si efectuarea cheltuielilor autorizate pentru fiecare an bugetar,
poate fi organizat n dou modalitti alternative:
-sistemul de exercitiu bugetar - presupune ca executia veniturilor si
cheltuielilor s fie nregistrat n conturile deschise pentru fiecare an
bugetar, executie ce functioneaz pe parcursul a 3 sau 6 luni sau 2 sau 3
ani bugetari, deci are loc o prelungire a perioadei de executie bugetar, timp
n care se continu ncasarea veniturilor bugetare si efectuarea cheltuielilor
bugetare.
-sistemul de gestiune bugetar - ce vizeaz ca n cursul anului s se
nregistreze numai operatiile care se execut, n sensul c n conturile
functionale din anul n se nregistreaz veniturile si cheltuielile exigibile n
acest an, unele putnd s apartin bugetelor din n-1 sau n+1, conform
prevederilor legilor bugetare anuale.
5. Principiul specializrii bugetare
Acest principiu prevede ca veniturile bugetare s fie nscrise n buget si
aprobate de Parlament pe surse de provenient, iar cheltuielile publice ce
urmeaz s se efectueze trebuie nscrise n buget pe categorii definite de
destinatie si n functie de continutul lor economic.
Clasificatia bugetar trebuie s fie simpl si clar si s ofere o imagine
privind: sursele de provenient ale veniturilor; care sunt impozitele directe,
care sunt impozitele indirect, ce loc ocup fiecare impozit n ansamblul
veniturilor fiscal, care sunt veniturile extraordinare;
destinatiile
cheltuielilor, n cadrul gruprii economice (curente si de capital), n cadrul
gruprii functionale (pe ramuri si domenii de activitate, ctre care sunt
orientate resursele) si ale gruprii administrative, pe institutii ai cror
conductori sunt ordonatori de credite bugetare.
6. Principiul unitii monetare
Acest principiu prevede ca toate operaiunile bugetare s se exprime n
moneda national.
7. Principiul echilibrului bugetar
Acest principiu prevede ca veniturile publice s acopere cheltuielile publice,
ceea ce nseamn c bugetul trebuie s fie echilibrat, respectiv balansat.
Pag. | 19

Echilibrul bugetului pe parcursul executiei se realizeaz atunci cnd

lichidittile bne ti provenite din ncasarea veniturilor publice trebuie s
acopere nevoile de plti scadente.
Echilibrul bugetului anual presupune egalitatea dintre nivelul ncasrii
veniturilor obligatorii ale statului (R) si nivelul cheltuielilor totale (C). n
functie de relatia dintre R si C putem avea una din urmtoarele situaii:
R = C - echilibru bugetar anual;
R < C - deficit bugetar anual;
R > C - excedent bugetar anual.

n Romnia, evoluia deficitului bugetar n perioada 2000-2008 este redat

mai jos 1:
-----------------------------------
2000 -3,5%

2001 -3,3%

2002 -2,7%

2003 -2,3%

2004 -1,1%

2005 -0,8%

2006 -1,7%

2007 -2,4%

2008 - 4.8 %
------------------------------------8. Principiul publicittii
Acest principiu presupune ca bugetul public s fie adus la cunostinta opiniei
publice prin mijloacele de publicitate. Bugetul statului este cunoscut prin
masssmedia nc din faza de proiect si n timpul dezbaterilor parlamentare.
2.2.1 Principii, reguli si responsabiliti la nivelul finanelor publice
locale
Principiile bugetare care trebuie respectate n construcia bugetelor la
nivelul administraiei publice locale sunt reglementate prin Legea finanelor
publice locale nr.273 din 2006. Sunt aplicabile i la acest nivel principiile
prezentate mai sus, inclusiv cel al neafectrii, nereglementat n actul
normativ citat,cu unele particulariti dar i alte principii specifice.
Principiile comune sunt:

Institutului Naional de Statistic ( INS).

Pag. | 20

1. Principiul universalitatii care presupune c veniturile si cheltuielile se

includ in buget in totalitate, in sume brute iar veniturile bugetare nu pot fi
afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donaiilor si
sponsorizrilor, care au stabilite destinaii stabilite prin contractele ncheiate
.
2. Principiul transparenei si publicitii:
Procesul bugetar trebuie s se deruleze ntr-un cadru transparent, acesta
realizandu-se prin,
publicarea in presa local, pe pagina de internet a
instituiei publice, sau afisarea la sediul autoritatii administratiei publice
locale respective a proiectului de buget local si a contului anual de executie a
acestuia, prin dezbaterea public a proiectului de buget local, cu prilejul
aprobarii acestuia i prin prezentarea i aprobarea contului anual de execuie
a bugetului local in edin public.
3. Principiul unitii, veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un
singur document, pentru a se asigura utilizarea eficient si monitorizarea
fondurilor publice locale i prevede c se interzice retinerea si utilizarea de
venituri in regim extrabugetar, precum si constituirea de fonduri publice
locale in afara bugetelor locale, excepie cnd legea prevede altfel.
4. Principiul unitatii monetare
5. Principiul anualitii
6. Principiul specializarii bugetare
7. Principiul echilibrului care presupune c cheltuielile bugetului local se
asigur integral din veniturile bugetului respectiv.
Principiile specifice, aplicabile la nivelul finanelor publice locale sunt:
1. Principiul solidaritatii care reglementeaz faptul c, politicile bugetare
locale pot fi duse pentru ajutorarea unitilor administrativ-teritoriale,
precum si a persoanelor fizice aflate in situatie de extrem dificultate, prin
alocarea de sume din fondul de rezerv bugetar constituit in bugetul local.
2. Principiul autonomiei locale financiare, este un principiu relativ nou n
practica finanelor publice locale, concordant cu demersurile care se fac n
efortul de descentralizare a unor competene ale autoritilor publice centrale
n favoarea celor locale cu scopul eficientizrii acestora.
n baza acestui principiu se reglementeaz faptul c:
- unitile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare
suficiente, pe care le pot utiliza in exercitarea atributiilor lor.
- autoritatile administratiei publice locale au competena stabilirii
nivelurilor impozitelor si taxelor locale, in conditiile legii.
- alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu
trebuie sa afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autoritatilor
administratiei publice locale in domeniul lor de competent.
- sumele defalcate cu destinaie special se utilizeaz de catre autoritatile
administratiei publice locale in conformitate cu prevederile legale.
Pag. | 21

3. Principiul proportionalitii
Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa fie
proportionale cu responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale
stabilite prin lege.
4. Principiul consultrii
Autoritatile administraiei publice locale, prin structurile asociative ale
acestora, trebuie sa fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor
financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale.
Reguli bugetare
n procesul bugetar la nivelul finanelor publice locale sunt instituite i
se respect sub rzerva sancionrii urmtoarele reguli :
Sunt interzise pli direct din veniturile incasate, cu exceptia cazurilor
in care legea prevede altfel.
Cheltuielile bugetare au destinaie precis i limitat fiind determinate
de autorizrile coninute in legi speciale si in legile bugetare anuale.
Cheltuielile nu pot fi prevzute n buget si nici nu pot fi angajate si
efectuate, dac nu exist baza legal pentru acestea.
Nicio cheltuial din fonduri publice locale nu poate fi angajat,
ordonantat si platit dac nu este aprobat, potrivit legii, si daca nu
are prevederi bugetare si surse de finantare.
Pentru fluidizarea i eficientizarea procesului bugetar, dup aprobarea
bugetelor locale pot fi aprobate acte normative incidente asupra acestora (
hotrri de consilii locale, dispoziii ale ordonatorilor de credite), dar numai cu
precizarea surselor de acoperire a reducerii veniturilor sau a majorrii
cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat
bugetele locale respective.
Competentele si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice
locale in procesul bugetar:
n derularea procesului bugetar la nivel local rolul principal l dein
autoritatile alese ale administraiei publice locale care au urmatoarele
competene si responsabiliti in ceea ce privete finanele publice locale:
a) elaborarea si aprobarea bugetelor locale, in conditii de echilibru
bugetar, la termenele stabilite prin calendarul bugetar.
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmrirea si incasarea impozitelor
si taxelor locale, precum si a oricaror alte venituri ale unitatilor
administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, in con)
administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica si privata a
unitatilor administrativ-teritoriale;
f) contractarea direct de imprumuturi interne si externe, pe termen
scurt, mediu si lung, si urmrirea achitarii la scaden a obligatiilor de plata
rezultate din acestea;
g) garantarea de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt,
mediu si lung, si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata
rezultate din imprumuturile respective de catre beneficiarii din subordine;
Pag. | 22

h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul executiei

bugetare, in conditii de eficienta;
i) stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea
cheltuielilor publice locale;
j) elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor
de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a
gestionarii bugetelor locale anuale;
k) indeplinirea si a altor atributii, competente si responsabilitati prevazute
de dispozitile legale.

2.3. METODE DE ESTIMARE A INDICATORILOR BUGETARI

Conceptul de construcii bugetare moderne, presupune folosirea unor
tehnici de previziune si a unor analize macroeconomice care s permit
evidenierea impactului economic, social si politic al opiunilor care s
asigure resursele financiare n volumul necesar acoperirii cheltuielilor
publice.
Literatura de specialitate ofer practicii bugetare urmtoarele metode
clasice de dimensionare a indicatorilor bugetari:
a) metoda automat
b) metoda majorrii (diminurii)
c) metoda evalurii directe
Metoda automat presupune ca la ntocmirea bugetului pe anul urmtor s
se ia n calcul veniturile si cheltuielile penultimului an al crui exercitiu
bugetar a fost aprobat. Metoda este simpl, presupune un volum mic de
lucrri, dar are ca principal dezavantaj faptul c nu prezint un buget real.
Numai pe cale de exceptie, n conditiile unei inflatii aproape de zero i n
absena distorsiunilor economice, metoda automat poate fi aplicat.
Metoda majorrii sau diminuri ia n calcul rezultatele exercitiilor bugetare
pe un interval de cinci sau mai multi ani consecutivi din perioada
premergtoare anului pentru care se elaboreaz bugetul. Determinndu-se
ritmul mediu anual de cre tere sau descretere al veniturilor si cheltuielilor
bugetare se determin nivelul acestora pentru proiectul de buget pe anul
urmtor.
Ambele metode prezentate
constructiilor bugetare.

nu

rspund

unor

cerinte

moderne

ale

Metoda evalurii directe este folosit n conditiile n care sunt posibile

calcule pentru a determina fiecare surs de venit n parte i fiecare capitol
de cheltuieli. La estimarea veniturilor se tine seama de nivelul acestora pe
anul n curs, urmnd o ajustare a acestora n functie de modificrile care vor
interveni n legislatia fiscal, n anul urmtor. Se va lua n calcul influenta
Pag. | 23

unor factori de natur economic, social si politic, precum si conjunctura

international, respectiv evolutia produsului intern brut, a inflatiei si nu n
ultimul rnd, evolutia cursului de schimb a monedei nationale.
O estimare a cheltuielilor publice nu trebuie s presupun o cretere
automat a acestora, ci dimensionarea lor optim, n aa fel nct s fie
posibil de sustinut i de suportat sarcina fiscal de ctre pltitorii obligaiilor
bugetere.
Principalele deficiente ale metodelor clasice de dimensionare a indicatorilor
bugetari se regsesc n volumul insuficient al informatiilor utilizate, n
imposibilitatea
previzionrii unor factori cu influent direct asupra
economiei reale, si nu iau n calcul eficienta surselor financiare alocate i
cheltuite n anii anteriori.
n aceste conditii, n practica financiar a statelor s-au structurat dou
categorii principale de metode moderne de dimensionare a indicatorilor
bugetari, si anume:
-metode de tip american: sistem bugetizare prin planificare si programare
Planned Programmed Budgediny System (P.P.B.S.), Management prin
obiective Management by objectives (M.B.O.) si Bugetizare baz zero Zero
Base Budgeding (Z.B.B.)
-metode de inspiratie francez: Rationalizarea alegerilor bugetare La
Rationalization des Choix Budgetaires
Metode moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari
Aceste metode se bazeaz pe analiza cost - avantaje sau cost eficacitate.
Metoda sistem bugetizare prin planificare si programare (P.P.B.S.)
prezint bugetele ministerelor nu ntr-o simpl numerotare pe capitole si
subcapitole a creditelor bugetare, ci ele sunt formulate pe programe ntr-o
succesiune logic. n acest mod gestiunea procesului bugetar este conceput
ca un sistem de subpolitici optimale.
Etapele acestei metode sunt:

PLANIFICARE

PROGRAMARE

BUGETARE

Metoda managementul prin obiective (M.B.O.) care, n esen pune

accentul pe identificarea finalittilor pe orizontal, pentru fiecare domeniu
de activitate. Este indicat aceast metod pentru o planificare pe termen
mai mare de 5 ani, putndu-se realiza o coordonare a obiectivelor
structurilor programate.
Metoda bugetizare baz zero (Z.B.B.) este practicat n SUA, dup 1980, n
scopul prentmpinrii creterii excesive a cheltuielilor bugetare n fiecare an
bugetar.
Pag. | 24

Ea presupune alegerea unor combinatii de programe care s minimizeze

costurile determinate de realizarea unui anumit obiectiv, n condiiile impuse
de nivelul limitat al resurselor.
n acest caz, programarea bugetar are puncte comune cu planul de afaceri
al unei ntreprinderi private care-i propune construcia unor scenarii, a
unor output-uri date cu costuri minime, n condiiile maximizrii profitului.
Constructia bugetar dup aceast metod, presupune construcia unor
programe alternative bazate pe costuri diferite, inclusiv cu baz zero sau
costuri ct mai sczute care pot asigura realizarea obiectivului propus.
Metoda bugetului construit pe baz de programe si performane.
Dupa definiia dat de biroul buget al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii,
un buget al performanei este acel buget care: prezint scopurile si
obiectivele pentru care sunt necesare fondurile, costurile programelor
propuse pentru indeplinirea acestor obiective i datele cantitative care
msoar indeplinirile si performanele fiecarui program.
Utilizarea acestei metode in practica bugetar presupune parcurgerea unor
pai, dup cum urmeaz:
1. Identificarea programelor si a subprogramelor, cu costurile aferente,
2. Identificare unor indicatori de evaluare pe activitatile din program : ore/
munca, km. drum (autostrada ) asfaltat, costuri lunare intretinere pe
persoana cu handicap in sistem rezidential, etc.,
3. Intocmirea si aprobarea programului de realizat,
4. Alocarea fondurilor bugetare necesare.
5. Raportarea performanelor atinse in raport cu cele proiectate in programul
aprobat,
6. Intocmirea rapoartelor trimestriale de performane.
7. Analiza final care trebuie sa raspund la intrebarea care sunt costurile
de realizat pentru atingerea obiectivelor de performana din program.
Acest tip de dimensionare a indicatorilor bugetari este utilizat la nivelul
Uniunii Europene pentru finanarea din bugetul acesteia a programelor de
preaderare i a celor postaderare.
2.4. PROCEDURA BUGETAR
Procedura bugetar reprezint ansamblul actelor si operatiunilor care
privesc ntocmirea proiectului de buget, aprobarea lui, executia
bugetului, ncheierea si aprobarea contului general de executie bugetar
precum si controlul executiei bugetare.
Pag. | 25

n conformitate cu dispozitiile normative cuprinse n Legea finantelor

publice, activitatea bugetar presupune parcurgerea mai multor etape sau
faze, respectiv: elaborarea proiectului bugetului de stat; aprobarea lui;
executarea bugetului si ncheierea exercitiului bugetar; controlul executiei
bugetare.
1. Elaborarea proiectului bugetului de stat cuprinde activitatea de
determinare a veniturilor si cheltuielilor bugetului public national si ncepe
n anul premergtor celui pentru care se ntocmeste i se realizeaz, n
sistem piramidal.
2. Aprobarea bugetului de stat presupune dezbaterea proiectului n
Parlament si votarea legii bugetare anuale. Aceast etap se parcurge, de
obicei, tot n anul premergtor celui pentru care s-a ntocmit proiectul de
buget, dar din anumite motive, se poate ntmpla ca dezbaterea si aprobarea
bugetului s se fac n prima parte a anului pentru care el s-a elaborat.
3. Executia bugetului (sau executia bugetar) const n realizarea
veniturilor la termenele si n cuantumurile prevzute, precum i n
efectuarea cheltuielilor potrivit destinatiilor stabilite. Dac realizarea
veniturilor bugetare reprezint obligatii minime, efectuarea cheltuielilor
reprezint obligatii maxime, care nu pot fi depite.
4. ncheierea exercitiului bugetar presupune realizarea i supunerea spre
aprobare, pe baza datelor furnizate de evidena executiei bugetare, a unei
dri de seam ce cuprinde contul de execuie bugetar, cu privire la modul
de realizare a veniturilor si la efectuarea cheltuielilor pentru anul bugetar
expirat.
I. Elaborarea proiectului bugetului de stat
Prima etap din procedura bugetar a statului este elaborarea proiectului
bugetului de stat proces care este n sarcina Guvernului prin Ministerul
Finanelor Publice i prin ministerele de resort. Potrivit reglementrilor
actuale, Guvernul rspunde de elaborarea proiectul bugetului de stat, al
bugetului asigurrilor sociale de stat, a fondurilor speciale, precum si al
contului general anual de executie albugetului.
Elaborarea proiectului bugetului anual al statului presupune:
- ndrumri metodologice de specialitate financiar;
- operaiuni de estimare si calcul a veniturilor si cheltuielilor bugetare de
ctre instituiile de stat abilitate, care au relaii cu bugetul de stat (Comisia
Naional de Prognoz, Institutul Naional de Statistic, etc.);
- stabilirea categoriilor principale de venituri si cheltuieli bugetare anuale de
stat sau cu caracter general.
ndrumarea metodologic a operaiunilor de elaborare a proiectului
bugetului de stat revine Ministerului Finanelor Publice, care este abilitat s
Pag. | 26

elaboreze norme metodologice obligatorii pentru toi agenii economici,

instituii publice de stat care ntocmesc bugete proprii.
Din punct de vedere metodologic, pentru estimarea sau evaluarea
cheltuielilor i veniturilor bugetare, n statele moderne se utilizeaz
modalitti diferite.
n tara noastr, evaluarea veniturilor si cheltuielilor bugetare se face
conform unei metode combinate, mixte, adic ea presupune - din punct de
vedere metodologic - o evaluare direct care se aplic prin compararea
cifrelor de venituri si cheltuieli ce se propun -cu cele din anul precedent.
Astfel, cifrele de venituri si cheltuieli rezultate din evaluarea direct se
prevd n proiectele de bugete alturat si comparativ cu cele din anul si
exercitiul bugetar precedent.
Pentru nscrierea n proiectul anual al bugetului de stat a veniturilor si
cheltuielilor bugetare Legea finantelor publice stabileste c acestea se vor
grupa n venituri ordinare si extraordinare, cheltuielile se vor mprti n
cheltuieli curente si de capital, toate acestea desfurate pe baza
clasificatiei bugetare tip elaborat de Ministerul Finantelor Publice.
n desfurarea procedurii de elaborare a proiectului bugetului de stat, locul
cel mai important l ocup elaborarea proiectelor de bugete ale ministerelor
si celorlalte instituii publice centrale i locale.
Proiectele de bugete anuale ale ministerelor si celorlalte organe centrale de
stat elaborate conform dispozitiilor legale se depun la Ministerul Finantelor
Publice, nsotite de documentatia necesar pentru investitii i de expuneri de
motive, att pentru venituri, ct si pentru cheltuieli, pn la 1 august a
fiecrui an.
Pe baza proiectelor de bugete definitivate ale ministerelor si celorlalte
instituii de stat, Ministerul Finantelor Publice ntocmete proiectul
bugetului de stat i proiectul legii bugetare privind acest buget, pn la 25
septembrie, pe care le supune Guvernului spre nsuire.
nsuirea proiectului de buget de ctre Guvern comport o ultim verificare
a veniturilor i cheltuielilor i aprobarea acestora de ctre toi membrii
guvernului n vederea naintrii acestuia la Parlament.
II. Aprobarea bugetului i adoptarea Legii bugetare anuale
n conformitate cu dispozitiile Legii finanelor publice aprobarea bugetului de
stat este de competena exclusiv a Parlamentului.
n funcie de conjunctura social-economic, intern i internaional,
Parlamentul este dator s ia n considerare urmtoarele elemente:
> programul cu privire la evoluia indicatorilor macroeconomici ai
economiei nationale care se regsesc n Scrisoarea.cadru privind contextul
macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul
Pag. | 27

urmtor i estimri pentru urmtorii trei ani i limita sumelor din taxa
pe valoarea adugat pentru echilibrarea bugetelor locale elaborat de
Ministerul Finanelor Publice.
asigurare drepturilor cetteneti conferite prin lege cu privire la
nvmnt, sntate, cultur, art, ocrotire social, ordine
public, protecia mediului nconjurtor, etc.;
stimularea prin politici fiscale a activittii operatorilor economici
care manifest spirit ntreprinztor, concomitent cu retragerea
subveniilor acordate pentru unele activitti economice ineficiente;
asigurarea resurselor financiare necesare susinerii unor politici ce
privesc securitatea i sigurana naional;
cerina ca bugetul de stat dincolo de disputele politice, s
reprezinte un factor stabilizator n economia naional, capabil s
asigure corelarea necesitilor interne cu resursele disponibile ;
Bugetul de stat se aprob de Parlament - pn cel mai trziu cu trei zile
nainte de expirarea exercitiului bugetar curent - pe ansamblu, pe capitole,
articole si pe ministere si celelalte instituii centrale i locale de stat.
n cazul de excepie n care bugetul de stat nu se aprob la termenul
precizat mai sus, este reglementat posibilitate alocrii i utilizrii resurselor
financiare publice n limita nivelului creditelor bugetare alocate n anul
anterior.
n ceea ce privete coninutul legii de aprobare a bugetului de stat anual,
potrivit dispozitiilor Legii finantelor publice, aceasta trebuie s specifice si s
prevad:

aprobarea i precizarea nivelului total al veniturilor si cheltuielilor

bugetului de stat pe exercitiul urmtor;

specificarea nivelului veniturilor bugetelor: Adunrii Deputatilor, a

Senatului, a Preediniei statului, a Guvernului, a ministerelor si altor
institutii centrale de stat;

lista n anex a impozitelor si veniturilor care urmeaz a se realiza;

creditele bugetare care se aprob pe categorii de cheltuieli;

dispozitii de autorizare a emisiunilorde bonurilor de tezaur i a

mprumuturilor de la Banca National destinate acoperirii cheltuielilor
bugetare anuale;

aprobarea contului general de executie a bugetului statului pe

exercitiul financiar anterior.

III. Executia bugetar

Executia bugetar const n realizarea veniturilor i efectuarea
cheltuielilor bugetare, cuprinznd ansamblul actelor i operaiunilor
destinate s conduc la realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor
prevzute n legea bugetar anual.
Pag. | 28

Procedura
executiei
bugetare
comport
urmtoarele
faze:
. repartizare pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare;
. executia de cas a bugetului sau operatiunile de trezorerie;

realizarea veniturilor bugetare;

efectuarea cheltuielilor bugetare.

n realizarea veniturilor bugetare sunt aplicabile urmtoarele reguli:

nici un impozit, tax sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi

ncasate dac nu au fost stabilite prin lege;

lista tuturor impozitelor si taxelor, precum si a cotelor acestora trebuie

s fie aprobate prin legea bugetar anual;

inadmisibilitatea perceperii sub orice titlu sau sub orice denumire de

contribuii directe sau indirecte, n afara celor stabilite prin lege.

Efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetar anual, n vederea

ndeplinirii aciunilor i obiectivelor social-economice, presupune un
ansamblu de acte si operatiuni care cuprind :

solicitarea si punerea la dispozitia ordonatorilor de credite a fondurilor

bugetare;

repartizarea fondurilor bugetare regiilor autonome,

comerciale cu capital de stat si institutiilor publice;

transferuri pentru unittile administrativ teritoriale, n cazurile n care

acestea nu i pot acoperi integral cheltuielile din veniturile proprii,
stabilite n conditiile legii;

utilizarea efectiv a fondurilor bnesti de ctre beneficiarii creditelor

bugetare.

societtilor

Creditele bugetare sau alocaiile bugetare reprezint sume de bani puse la

dispoziia beneficiarilor de credite bugetare i limita pn la care se poate
aproba efectuarea de cheltuieli pe seama resurselor provenite de la bugetul
de stat.
Finanarea de la bugetul de stat prezint urmtoarele trsturi
caracteristice:

beneficiarii de credite bugetare i scopul pentru care sunt alocate

fondurile bugetare trebuie s fie precizat prin lege;

fondurile bugetare se acord beneficiarilor,de regul, cu titlu gratuit

(fr echivalent direct);

creditele acordate de la bugetul de stat nu se ramburseaz (beneficiarii

nu sunt obligati s le restituie) cu anumite excepii.

Creditele bugetare se primesc de ctre beneficiari n cadrul unei proceduri

speciale care implic deschiderea, repartizarea si utilizarea, pe baza
documentelor intocmite de ctre ordonatorii de credite bugetare.
Pag. | 29

Ordonatorii de credite bugetare sunt acele persoane fizice investite cu

dreptul de a dispune asupra creditelor bugetare n virtutea funciei pe
care o dein n conducerea unei institutii publice.
Procedura utilizrii creditelor bugetare presupune mai nti deschiderea
acestor credite. Deschiderea creditelor bugetare ofer posibilitatea
ordonatorilor de credite de a utiliza sumele de bani alocate prin aceste
credite, cu alte cuvinte, se poate trece la efectuarea cheltuielilor pentru care
sau primit creditele bugetare.
n procedura utilizrii creditelor bugetare se deruleaz operatiuni specifice
care privesc: angajarea cheltuielilor bugetare, constatarea lichidittii lor,
ordonanarea si plata creditelor bugetare(ALOP).
Angajarea presupune c din buget se pot face cheltuieli numai n limita
creditelor bugetare aprobate.
Lichiditatea este operaiunea care const n verificarea cuantumurilor
bnesti ale fiecrei cheltuieli bugetare, spre a se stabili cu certitudine dac
acestea sunt reale, certe i exigibile.
Ordonantarea cheltuielilor bugetare reprezint actul administrativ-financiar
prin care se dispune plata efectiv a sumelor de bani ctre persoane fizice
sau juridice care au furnizat produse, au prestat servicii sau au executat
lucrri n favoarea unui beneficiar de credit bugetar.
Plata const n virarea sumelor de bani n folosul beneficiarului legal al
creditului bugetar. Ea reprezint modalitatea de stingere a obligatiei n
raport cu subiectul de drept titular al creditului bugetar.
IV. ncheierea exercitiului bugetar
ncheierea exercitiului bugetar anual const n elaborarea si aprobarea
contului general anual de execuie bugetar. Contul general anual de
execuie a bugetului de stat este elaborat de ctre Ministerul Finantelor
Publice pe baza drilor de seam contabile prezentate de ordonatorii
principali de credite bugetare, a conturilor privind executia de cas a
bugetului de stat, precum si n urma verificrilor i analizelor pe care acest
minister este dator s le efectueze.
CUVINTE CHEIE
proces bugetar, buget de stat, buget general consolidat, principii bugetare,
echilibrul bugetar, procedur bugetar
INTREBRI RECAPITULATIVE
1. Ce este bugetul general consolidat?
2. Care sunt componentele bugetului public?
Pag. | 30

3. La ce se refer constructiile bugetare?

4. Care sunt principiile bugetare?
5. Ce este procedura bugetar?
6. Detaliati etapele procedurii bugetare.
TESTE GRIL DE AUTOEVALUARE
1. Procesul bugetar reprezint, sub aspectul continutului su:
a) ansamblul de activitti ntreprinse n scopul finalizrii obiectivelor;
b) ansamblul actiunilor si msurilor ntreprinse de institutiile
competente ale statului, n scopul concretizrii politicii financiare
aplicate de autoritatea guvernamental;
c) ansamblul metodelor, tehnicilor si procedeelor prin care se previzioneaz
profiturile:
2. Bugetul de stat se defineste, dup cum urmeaz:
a) sub aspect juridic, prevede si reglementeaz, n form legislativ,
cheltuielile si resursele statului;
b) sub aspect economic, exprim relatiile economice n form bneasc,
ce iau na5tere n procesul repartitiei produsului intern brut, n
conformitate cu obiectivele de politic economic, social si financiare
ale fiecrei perioade;
c) ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si
consolidate pentru a forma un ntreg.
3. Modul de nscriere si detaliere a indicatorilor bugetari pentru analiza si
cunoasterea n structur a finantelor publice reprezint;
a) executia bugetar;
b)bugetul general consolidat;
c) specializarea bugetar.
4. Suma aprobat prin buget, reprezentnd limita maxim admis pn la
care se pot ordonanta si efectua plti n cursul anului bugetar pentru
angajamente contractate n cursul exercitiului bugetar sau din exercitii
anterioare multianuale, defineste:
a) creditul bugetar;
b) deschiderea de credite bugetare;
c) plata cheltuielilor.
Pag. | 31

5. Elaborarea si executia bugetului de stat se face cu respectarea anumitor

principii, printre care:
a) anualitate, universalitate, unitate, specializare, neafectare a
veniturilor bugetare;
b) echilibrul bugetar;
c) publicitatea bugetului.
6. Principiul neafectrii veniturilor bugetare, ca principiu bugetar, se refer
la:
a) aprobarea veniturilor bugetare de forul legislativ;
b) depersonalizarea veniturilor ncasate la buget utilizate pentru
acoperirea cheltuielilor bugetare;
c) nscrierea veniturilor si cheltuielilor publice ntr-un singur document.
TESTE GRIL DE EVALUARE
1. Metodele clasice de dimensionare a indicatorilor bugetari sunt:
a) metoda bugetizare zero;
b) metoda evalurii directe;
c) metoda rationalizrii alegerilor bugetare.
2. Din categoria metodelor moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari
fac parte:
a) metoda automat;
b) metoda diminurii (majorrii);
c) metoda sistem bugetizare prin planificare si programare.
3. Metoda majorrii, ca metod de dimensionare a indicatorilor bugetari,
presupune:
a) calcule pentru a determina fiecare surs de venit n parte si fiecare capitol
de cheltuieli;
b) determinarea bugetului anului pentru care se elaboreaz pe baza
rezultatelor exercitiilor bugetare pe un interval de cinci sau mai multi
ani premergtori anului analizat;
c) ntocmirea bugetului pe anul urmtor pe baza veniturilor si cheltuielilor
penultimului an al crui exercitiu bugetar a fost aprobat.
Pag. | 32

4.
Metoda
bugetizare
baz
zero,
se
fundamenteaz
pe:
a) alegerea unor combinatii de programe care s minimizeze costurile
determinate de realizarea unui anumit obiectiv, n conditiile impuse de
nivelul resurselor;
b) rationalizarea alegerilor bugetare;
c) identificarea finalittilor pe orizontal, pentru fiecare domeniu de
activitate
5. Din punct de vedere al structurii bugetului, partea de venituri bugetare
cuprinde:
a) venituri curente, venituri din capital;
6. Etapele procesului bugetar se refer la:
a) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, executia bugetului;
b) ncheierea executiei bugetare, controlul executiei bugetare, aprobarea
executiei bugetare;
c) toate cele de mai sus.
APLICATIE PRACTIC
1. Pe baza datelor din tabelul de mai jos, s se determine;
a) soldul curent;
b) soldul de capital;
c) soldul total.
-Miliarde leiVENITURI an N
Venituri fiscale

326698,7

Venituri nefiscale

24409,3

Venituri din capital

386,6

Donatii si sponsorizri

246,4

CHELTUIELI an N
Cheltuieli de personal

58174,1

Cheltuieli materiale si servicii

81119,0

Subventii, prime, transferuri

167891
Pag. | 33

Cheltuieli de capital

36548,5

Dobnzi aferente datoriei publice

44609,9

mprumuturi acordate

978,1

Soldul curent = Venituri curente - Cheltuieli curente

Veniturile curente sunt formate din veniturile fiscale si veniturile nefiscale.
Cheltuielile curente se compun din cheltuieli cu personalul, cheltuielile cu
materialele si serviciile, subventii, prime si transferuri.
Soldul curent = (326698,7 mld. lei + 24409,3 mld. lei) - (58174,1 mld. lei +
81119 mld lei + 167891 mld. lei) = 351108 mld. lei - 307184,1 mld. lei =
43923,9 mld lei
Soldul de capital = Venituri din capital - Cheltuieli de capital = 386,6 mld. lei
s 36548,5 mld. lei = - 36161,9 mld. lei
Soldul total = Venituri totale - Cheltuieli totale = 351741 mld. lei - 389320,6
mld. lei = - 37579,6 mld. lei
APLICATIE PROPUS PENTRU REZOLVARE
1. Pe baza datelor din tabelul de mai jos, s se determine;
a) soldul curent;
b) soldul de capital;
c) soldul total.

-Miliarde lei-

VENITURI an N
Venituri fiscale

400000

Venituri nefiscale

26400

Venituri din capital

392

Donatii si sponsorizri

412

CHELTUIELI an N
Cheltuieli de personal

292000

Cheltuieli materiale si servicii

194000

Subventii, prime, transferuri

26900
Pag. | 34

Cheltuieli de capital

6970

Dobnzi aferente datoriei publice

3600

mprumuturi acordate

26300

Sursa: Raport privind proiectul bugetului de stat pe anul 2003, Ministerul Finantelor Publice

TEME DE CAS
-

Rolul i importana bugetelor fondurilor speciale;

Importana respectrii principiilor bugetare;
Instituii implicate in elaborarea bugetului;
Calendarul bugetar;
Construcii bugetare pe baz de programe;
Competene de aprobare a bugetelor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
Manolescu, Ghe., Buget: abordare economic i financiar, Ed. Economic,
1997
Moldovan I - Finane Publice i Autonomie Local, Ed. Continent Sibiu 2002
Moteanu, T., Buget i trezorerie public, Ed. DU, Style, Bucure ti, 2000

Pag. | 35

CAPITOLUL 3
SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE
OBIECTIVE
Definirea conceptului de cheltuieli publice;
Cunoasterea criteriilor de clasificare ale cheltuielilor publice;
Identificarea nivelului, structurii si dinamicii cheltuielilor publice;
Analiza factorilor care influenteaz cresterea cheltuielilor publice;
Analiza principalelor categorii de cheltuieli publice, dup clasificatia
functional.
COMPETENE
Cunoaterea domeniilor , activitilor, aciunilor care se pot finana n
sistemul cheltuielilor publice, factorii specifici care influeneaz nivelul
acestora i sursele de finanare cu particularitile pe domenii, n funcie de
politicile promovate. nsuirea i creerea aptitudinilor necesare pentru
recurgerea la utilizarea indicatorilor de analiz a evoluiei nivelului
cheltuielilor publice pe domenii de alocare.
REZUMAT
Cheltuielile publice exprim relatii economico-sociale n form
bneasc manifestate ntre stat pe de o parte si persoane fizice sau
juridice, pe de alt parte, in procesul repartizrii si utilizrii resurselor
financiare publice n scopul ndeplinirii functiilor statului.
Cheltuielile publice se realizeaz prin plti efectuate de catre institutii ale
statului, pe baza unor reguli stabilite prin lege, pentru ndeplinirea
diferitelor obiective ale politicii statului.
Aceste obiective pot fi legate de: servicii publice generale, actiuni socialculturale, aparare, ordine public, actiuni economice, etc.
Cheltuielile publice se materializeaz n utilitti (bunuri) publice,
semipublice, precum si a altor sectoare si domenii de activitate strns legate
de interesele generale ale membrilor societtii.
n acest cadru, din punctul de vedere al modului de acoperire cu resurse
financiare publice, bunurile se mpart n:
Bunuri publice al cror consum individual nu genereaz, de regul,
sustragerea de la consumul lor a altor indivizi (pacea, securitatea
comunittilor, iluminatul public), iar consumul lor este neconcurential;
Bunuri mixte (semipublice) ce au pronuntat caracter privat, dar implic o
alocare de resurse publice, care schimb de fapt conditiile de competitie de
pe piat (servicii de transport, servicii medicale - cu excludere, parcuri
publice, sli publice de sport - fr excludere);
Cheltuielile publice se clasific dup mai multe criterii, dintre care cele mai
importante sunt: cel administrativ, economic, functional, financiar, dup
Pag. | 36

rolul cheltuielilor publice n procesul reproductiei sociale, criteriul ONU de

clasificare.
Nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice se estimeaz prin
intermediul indicatorilor specifici, pe care i vom detalia n cuprinsul acestui
capitol.
3.1. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
Clasificarea general a cheltuielilor publice cuprinde:
1. Cheltuieli publice pentru aciuni social - culturale

Cheltuieli publice pentru nvtmnt

Cheltuieli publice pentru cultur, culte si actiuni cu activitatea

sportiv si de tineret

Cheltuieli publice pentru sntate

Cheltuieli publice pentru securitate national

2. Asigurri sociale
3. Asigurrile sociale pentru sntate
4. Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice, pentru protectia
mediului si pentru cercetare-dezvoltare
5. Cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine public, sigurant
national si aprare
In functie de anumite criterii de grupare a cheltuielilor publice distingem mai
multe clasificatii dupa cum urmeaza:
a. Clasificatia administrativ - foloseste drept criteriu institutiile prin
intermediul crora se realizeaz cheltuielile publice.
b. Clasificatia economic
1. cheltuieli curente (de functionare), cheltuieli ale serviciilor publice sau
administrative i cheltuieli de transfer (de redistribuire)
2. cheltuieli de capital (cu caracter de investitii)
c.
Clasificatia
functional
foloseste
drept
criteriu
domeniile,
sectoarele de activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare
publice

n domeniul social (nvtmnt, sntate, ocrotiri sociale, cultur,

art, tineret)

sustinerea unor programe prioritare de cercetare n

economic (investitii)

domeniul
Pag. | 37

asigurarea cerintelor de aprare a trii, ordinii publice si siguranta

national

finantarea administratiei publice centrale si locale si a cheltuielilor

prevzute de lege

dobnzile aferente datoriei publice si cheltuielile determinate de

emisiunea si plasarea valorilor mobiliare necesare finantrii acestei
datorii

d. Clasificatia financiar
n functie de momentul n care se efectueaz si de modul n care
afecteaz resursele financiare publice, cheltuielile publice se grupeaz
n:

cheltuieli definitive

cheltuieli temporare

cheltuieli virtuale sau posibile

dup forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi:

cheltuieli cu sau fr contraprestatie

cheltuieli definitive si provizorii si

cheltuieli speciale si globale

e. Clasificatia dup rolul cheltuielilor publice n procesul reproductiei

sociale:

f. Clasificatia folosit de O.N.U.:

ia functional O.N.U.;

3.2. NIVELUL, STRUCTURA SI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE

a) Nivelul cheltuielilor publice
Nivelul cheltuielilor publice totale i al diferitelor categorii de cheltuieli se
analizeaz att static ct i in dinamic, pe baza urmtorilor indicatori:
1. Volumul cheltuielilor publice, n expresie nominal si real
2. Ponderea cheltuielilor publice n PIB
3. Volumul cheltuielilor publice ce revine n medie pe un locuitor

Pag. | 38

1. Volumul cheltuielilor publice, n expresie nominal si real. Acest

indicator exprim volumul cheltuielilor publice n expresie nominal (n
preturile curente ale anului considerat, n moneda national) si l notm
Cnp. Deoarece preturile sunt influentate de inflatie, cheltuielile publice se
recalculeaz n preturi constante, care exprim volumul cheltuielilor publice
n expresie real, pe care l notm cu Crp. Aceast transformare se face cu
ajutorul indicelui PIB deflator, calculat conform relatiei:
Ip0/cst = PIB0 / PIBcst x 100
Ip1/cst = PIB1 / PIBcst x 100
unde,
Ip0/cst - indicele preturilor anului 0 fat de anul considerat Ip1/cst indicele preturilor anului 1 fat de anul considerat
Formula de calcul a cheltuielilor reale sunt:
Crp 0 = Cnp 0 / Ip0/cst
Crp 1 = Cnp 1 / Ip1/cst
2. Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor
publice este ponderea cheltuielilor publice n PIB.
Cp/PIB = Cnp / PIBn x 100
unde,
Cp/PIB - ponderea cheltuielilor publice n PIB
Cnp - cheltuieli publice n expresie nominal (n preturi curente) PIBn - PIB
n expresie nominal (n preturi curente)
3. Cheltuieli publice medii pe un locuitor n USD Cp/loc = Cnp n USD/N
= USD/loc
Cp/loc = cheltuieli publice medii pe lociutor
Cnp n USD - cheltuieli publice, exprimate n preturi curente ale anului,
recalculate n USD, pe baza cursului de schimb
N - numrul de locuitori ai anului pentru care se efectueaz calculul
b) Structura cheltuielilor publice
Analiza cheltuielilor publice ale unui stat poate fi efectuat i din punctul de
vedere al structurii lor pe diferite categorii potrivit unui anumit criteriu de
clasificare. Cele mai importante grupri sunt: clasificatia economic si cea
functional. n acest scop, este necesar stabilirea ponderii (greuttii
specifice - gs) a fiecrei categorii de cheltuieli publice n totalul acestora, pe
baza relatiei:

Pag. | 39

Cpi = Cpi / Cpt x 100 n care,

Cpi - cheltuieli publice ale gruprii si
Cpi - cheltuieli publice ale gruprii si
Cpt - cheltuieli publice totale
i - 1n grupri de cheltuieli
c) Dinamica cheltuielilor publice
Dinamica cheltuielilor publice exprim modificrile care intervin n
cuantumul si structura acestora n decursul unui interval de timp. Pentru o
perioad considerat, indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt:
1. Creterea nominal i creterea real a cheltuielilor publice
Pentru aprecierea corect a evoluiei cheltuielilor publice, este necesar s se
fac distincie ntre creterea nominal i creterea real a acestora.
Creterea nominal rezult din comparatia cheltuielilor publice exprimate n
preuri curente, iar creterea real rezult din comparatia cheltuielilor
exprimate n preuri constante.
Ambele modalitti de calcul exprim creterea mrimii absolute, conform
relaiilor:

n care:
- cre terea nominal absolut a cheltuielilor publice, n perioada 1
fat de perioada 0
Cnp 1 , Cnp 0 - cheltuieli publice ale perioadei curente (1) si perioadei de
baz (0) exprimate n preturi curente
creterea real absolut a cheltuielilor publice, n perioada 1 fat
de perioada 0
Crp 1 , Crp 0 s cheltuieli publice ale perioadei curente (1) si perioadei de
baz (0) exprimate n preturi constante
Comparaia cheltuielilor exprimate n preuri curente (creterea nominal)
poate da o imagine deformat, dac n perioada analizat a avut loc o
depreciere monetar, care a dus la creterea nominal a cheltuielilor, sau o
criz economic, o criz monetar care s determine scderea preturilor i,
respectiv, reducerea nominal a cheltuielilor.

Pag. | 40

Pentru corectarea influenelor determinate de modificarea preurilor, este

necesar exprimarea creterii cheltuielilor n preuri constante. Dac n
perioada aleas pentru analiz, cheltuielile sunt exprimate n preuri
constante, se poate proceda la transformarea acestora din preuri curente n
preurile perioadei de baz, cu ajutorul indicelui de cretere a preurilor
(indicele deflator), prin relatia:
Crp 1 = Cnp 1 / Ip1/0 , considernd c Cnp 0 = Crp 0 si Ip1/0 - indicele de
modificare a preturilor n perioada curent fat de perioada de baz
De asemenea, analiza creterii absolute a cheltuielilor publice trebuie
completat cu analiza creterii relative a acestora, folosindu-se indicele
creterii cheltuielilor publice, calculat astfel:
-

pentru cheltuieli nominale:

ICnp 1/0 = Cnp1 / Cnp0 x 100, n care

ICnp 1/0 - indicele cre terii nominale a cheltuielilor publice

pentru cheltuieli reale:

ICrp 1/0 = Crp1 / Crp0 x 100, n care

ICrp 1/0 - indicele cre terii reale a cheltuielilor publice Cre=terea nominal
relativ se calculeaz astfel:
% Crncp = Icnp1/0 - 100 sau %Crncp =
real relativ se calculeaz astfel:
% Crrcp = Icrp1/0 - 100 sau %Crrcp =
n care,
% Crncp - creterea nominal n mrimi relative % Crrcp - cre terea real n
mrimi relative
Transformarea indicatorilor supui analizei n mrimi deflatoare, cu ajutorul
indicelui creterii preurilor, este necesar pentru determinarea evolutiei
cheltuielilor publice n expresie real si identificarea factorilor care au
influentat un anumit sens al acesteia.
2. Modificarea ponderii cheltuielilor publice n PIB
Calculul se efectueaz astfel:
- Cp0 / PIB x PIB n care:
PIB
3. Modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor
Pag. | 41

- Cp/loc0
4. Modificarea structurii cheltuielilor publice
- gsCpi 0
- modificarea ponderii cheltuielilor publice ale gruprii si n totalul
cheltuielilor publice
n perioada considerat, ponderea unor grupri de cheltuieli n totalul
acestora a crescut, n timp ce ponderea altora a sczut, n functie de
obiectivele urmrite.
5. Indicatorul privind corespondenta dintre creterea cheltuielilor
publice si creterea PIB
k = Icp1/0 - IPIB 1/0
n care,
k - coeficientul de corespondent dintre cre terea cheltuielilor publice si cre
terea PIB
Icp1/0 - indicele cre terii cheltuielilor publice IPIB 1/0 - indicele cre terii PIB
6. Elasticitatea cheltuielilor publice fat de PIB
Acest indicator
modificarea PIB.

msoar

amploarea

reactiei

cheltuielilor

publice

la

ecp = (
Cp0 si
referint

- cheltuieli publice si modificarea acestora n perioada de

PIB si
referint

- produsul intern brut si modificarea acestuia n perioada de

ecp - elasticitatea cheltuielilor publice

Cnd ecp > 1, acesta va exprim tendinta de utilizare ntrso mai mare
msur a PIB, pentru finantarea cheltuielilor publice. Cheltuielile publice
sunt elastice la cre terea PIB; cnd ecp < 1, aceasta exprim tendinta de
restrngere a proportiei cheltuielilor publice n PIB. Cheltuielile publice sunt
inelastice fat de creterea PIB.
3.3.

FACTORII
PUBLICE

Tendinta

general

CARE

de

INFLUENEAZ

cretere

NIVELUL

cheltuielilor

CHELTUIELILOR

publice

face necesar
Pag. | 42

cunoaterea factorilor care influenteaz evoluia acestora .

n funcie de natura lor acetia se pot delimita n apte grupe, dup cum
urmeaz
:
Factori demografici, materializati prin cresterea sau descreterea numeric
a populatiei, modificarea structurii acesteia pe vrste si categorii
profesionale. Evolutia acestora, de exemplu creterea, produce ca efecte
economice, majorarea cheltuielilor publice pentru nvtmnt, sntate,
ordine public, cultur etc. si implicit creterea cheltuielilor legate de
sporirea numrului de locuri de munc n sectorul public.
Factori economici care caracterizeaz dezvoltarea economiei, modernizarea
acesteia sau nondezvoltarea, stagnarea acesteia. n functie de aceste dou
scenarii posibile, nivelul cheltuielilor publice este diferit.
Factori sociali care actioneaz n functie de intensitatea msurilor de
protectie social pe care le promoveaz puterea executiv.
Urbanizarea, ca regul general, duce la creterea cheltuielilor publice, att
prin creterea fiscalittii pentru asigurarea veniturilor, ct si prin crearea si
dezvoltarea centrelor urbane, precum i prin finanarea unor utilitti publice
specifice mediului urban.
Factori militari, determin creterea cheltuielilor publice n corelatie cu
politica statului n context international privitoare la angajarea unor
conflicte armate sau numai la dimensiunile structurilor armatei naionale.
Factori de ordin istoric care influenteaz prin transmiterea de la o perioad
la alta a unor cheltuieli efectuate n perioade anterioare i neachitate sau
legate de rambursarea unor mprumuturi scadente n perioada urmtoare.
Factori politico-administrativi generai de creterea complexittii funciilor
statului contemporan, de modficarea concepiei politice asupra funciilor
statului
3.4. CHELTUIELI PUBLICE PENTRU ACTIUNI SOCIAL- CULTURALE
Satisfacerea unor
nevoi cu caracter social reprezint o component
important a politicii sociale a statelor i implic utilizarea ntr-un volum
mare a resurselor financiare n scopul mbuntirii condiiilor de viat ale
populatiei i pentru ajutorarea persoanelor cu venituri reduse sau n
incapacitate de munc.
n procesul bugetar din Romnia cheltuielile publice pentru actiuni socialculturale se refer la urmtoarele domenii:
nvtmnt;
Cultur, religie, actiuni sportive si de tineret;
Sntate;
Pag. | 43

 Securitate social (asistent social, alocatii, ajutoare si indemnizatii,

pensii)
Cheltuielile destinate actiunilor social-culturale sunt acoperite din surse
publice sau private, interne sau externe, dup caz.
Sursele de finanare a cheltuielilor publice destinate aciunilor socialculturale pot fi:
fondurile bugetare, cu alocare din bugetul de stat, din bugetul
asigurrilor sociale i din bugetele unitilor administrativ teritoriale
Aportul resurselor bugetare la finanarea cheltuielilor social- culturale difer
de la o tar la alta; difer, de asemenea, volumul finantrii, prin diferite
proceduri bugetare. n unele tri, se aloc numai din bugetul guvernamenta
fonduri pentru astfel de aciuni (Frana, Austria, Elveia), pe cnd n alte tri
majoritatea resurselor bugetare provin din bugetele locale (Canada, Norvegia,
Argentina .a.);
ii suportate de persoane fizice sau juridice care
alimenteaz fondurile financiare cu destinatie special, cum sunt: bugetul
asigurrilor sociale, fondurile pentru omaj etc.;
fondurile agenilor economici publici sau privai i ale instituiilor
publice utilizate pentru finanarea cheltuielilor cu pregtirea profesional a
salariailor, protecia muncii, etc.;
veniturile realizate de institutii social-culturale din diferite activitti
specifice, din servicii ctre terti sau din exploatarea propriettilor lor;
iei, care suport diferite taxe, cotizatii, costurile unor
servicii sau achiziionarea bunuri culturale;
fondurile organizatiilor fr scop lucrativ, organizaii
neguvernamentale, instituii de caritate, fundaii,asociaii si alte uniti i
aezminte de cult care particip la finanarea unor aciuni social-culturale.
ajutoare financiare externe care se pot derula prin credite rambursabile
sau ajutoare financiare nerambursabile acordate unor state din fonduri
constituite n acest scop la nivelul :
- unor organisme internationale (UNESCO, UNICEF, OMS, Banca
Mondial) ;
- Uniunii Europeane prin intermediul Fondului Social, prin fondurile
structurale sau ajutoare bneti (ori materiale) oferite unor state n situatii
deosebite ;
- unor state dezvoltate (Norvegia, Japonia, etc.) care finaneaz aciuni
de acest gen n alte state mai puin dezvoltate ;
3.4.1. Cheltuielile publice pentru nvmnt

Pag. | 44

Dezvoltarea nvmntului se realizeaz n concordan cu cerinele

diferitelor etape de dezvoltare economico-social si cu scopul egalizrii
conditiilor de instruire si educare a tuturor cetenilor. nvtmntul este
chemat s contribuie la progresul de ansamblu al societtii. Dezvoltarea i
modernizarea nvtmntului au condus la cre terea resurselor alocate
acestuia, n toate trile, att dezvoltate, ct si n curs de dezvoltare.
Creterea cheltuielilor publice pentru nvtmnt este datorat actiunii
conjugate a mai multor factori dup cum urmeaz:
factori demografici. Creterea populatiei antreneaz creterea populatiei
scolare. Evoluia demografic se concretizeaz n numrul contingentelor
colare, concomitant cu ridicarea gradului de cuprindere n sistemul de
nvmnt si a obligativitii anumitor grade de nvtmnt.
Aceasta atrage dup sine dimensionarea numrului de cadre didactice
inclse n procesul instructiv-educativ . Necesarul de cadre didactice crete i
ca urmare a mbuntirii raportului elevi/profesori n efortul de cretere a
performanelor ce se urmresc a fi atinse.
factori economici. Dezvoltarea economic, progresul tehnic, sporirea si
diversificarea capitalului fix si circulant, ca urmare a modernizrii si a
perfectionrii proceselor tehnologice i tehnologia informaiei reclam o for
de munc cu calificare medie si superioar. Aceasta se poate realiza alocnd
un volum sporit de cheltuieli pentru nvtmnt i cercetare. Aceste
cheltuieli sporite sunt generate de organizarea nvtmntului, de structura
intern a nvtmntului de diferite grade, de creterea ponderii studenilor
n numrul total al elevilor .Necesitatea modernizrii nvtmntului,
sporirea mijloacelor tehnice, a aparaturii necesare desfurrii procesului
instructiv si intensificarea utilizrii acestora, precum si creterea nivelului
preurilor si tarifelor, actioneaz n aceeasi directie.
Posibilittile de finanare a nvtmntului sunt dependente de dezvoltarea
economic a statului, de creterea produsului intern brut,care pot oferi
resurse financiare sprijinirii dezvoltrii si modernizrii nvtmntului ntr-o
proportie mai mare sau mai mic. Existenta si a altor surse de acoperire a
acestor cheltuieli dect cele bugetare contribuie la completarea resurselor
financiare publice destinate nvtmntului.
factori sociali i politici. Acetia se refer la politica colar, la
stabilitatea acesteia, la nivelul nvmntului obligatoriu, la resursele,
facilitile si ajutoarele ndreptate ctre instiutiile de nvmnt sau chiar
ctre elevi, studeni si familiile acestora.
Finanarea cheltuielilor pentru nvtmnt se realizeaz din diferite surse,
si anume: bugetul de stat, bugetele unitilor administrativ teritoriale,
veniturile populaiei, ale operatorilor economici, ale organizaiilor fr
Pag. | 45

scop lucrativ,
nerambursabile.

donaii,

finanri

externe

rambursabile

sau

Bugetul de stat reprezint principala surs de finantare a nvtmntului, n

toate trile lumii, ceea ce reflect importanta deosebit acordat acestui
domeniu al vietii sociale.
Finanarea cheltuielilor pentru nvtmnt difer, n funcie de structura
sistemului bugetar. n unele tri, rolul principal n finantarea institutiilor de
nvtmnt (cu exceptia nvtmntului superior) revine bugetelor statelor
sau colectivittilor locale, care folosesc resursele financiare proprii, dar
primesc si subventii de la bugetul central (Austria, Marea Britanie, Suedia,
Norvegia; n Germania landurile finanteaz 74% din totalul cheltuielilor
pentru nvtmnt). n toate trile, ns, nvtmntul superior este finantat
din bugetul central (cu exceptia Germaniei, unde landurile finanteaz 88,7%
din cheltuielile nvtmntului superior).
n statele dezvoltate, ca si n cele n curs de dezvoltare, exist dou tipuri de
unitti de nvtmnt: publice, finanate de la buget si particulare (private),
care pot fi independente sau parial finanate de ctre stat.
Unittile de nvtmnt privat (primare si secundare) sunt nfiintate, n cele
mai multe tri, pe criterii confesionale (Franta, Italia, Austria). Numrul
elevilor care le frecventeaz nu este deosebit de mare, el reprezint 15%
4,5% din totalul elevilor.
nvtmntul privat este supus controlului instituiilor statului si se
conformeaz reglementrilor oficiale privind standardele, nivelul de pregtire
al cadrelor didactice, organizarea nvtmntului si examenele.
nvtmntul superior se poate organiza de institutii private, care i asigur
sursele de finanare n principal din taxele de colarizare percepute, din
venituri proprii, donatii etc.. n multe state, bugetul de stat aloc subventii
nvtmntului privat: fie i aloc fonduri numai pentru anumite categorii de
cheltuieli (cum este cazul salariilor cadrelor didactice sau cheltuielilor
pentru infrastructur, acoperite de bugetul de stat n Austria, Olanda,
lrlanda), fie c acord subventii mai substantiale (n Danemarca, Finlanda,
Spania, Franta, Norvegia). Exist si tri n care nvtmntul privat nu
beneficiaz de fonduri de la bugetul de stat (Grecia, Italia, Romnia).
Fondurile primite de la buget sunt uneori completate cu venituri proprii ale
unittilor de nvtmnt, realizate din activitatea de cercetare tiintific, din
servicii pe linia educatiei continue, din nchirieri ori din alte activitti.
Populatia particip la finantarea nvmntului n mod direct prin
intermediul taxelor colare, dar mai efectueaz si alte cheltuieli pentru
ntreinerea extra colar a elevilor si studenilor. De exemplu, printii,
familiile, suport cheltuielile elevilor si studentilor cu cazarea, transportul,
procurarea de rechizite .a. n multe tri, manualele se acord gratuit
elevilor si datorit faptului c preurile lor sunt foarte ridicate. n trile
dezvoltate se recunoate, uneori, c dei nvtmntul public este gratuit,
pn la terminarea colarizrii obligatorii, n practic numeroase institutii de
Pag. | 46

nvtmnt trebuie s fac fa unor cheltuieli suplimentare i atunci solicit

interventii financiare ale printilor elevilor.
Operatorii economici efectueaz cheltuieli pentru nvtmnt necesare
organizrii unor cursuri de pregtire profesional, de calificare sau de
specializare a salariatilor sau a viitorilor angajati, sau acord burse unor
elevi sau studenti .
O alt surs de finantare a cheltuielilor pentru nvtmnt o reprezint
sponsorizrile, donatiile sau alte forme de ajutor ce pot fi primite de unittile
de nvtmnt din partea unor ntreprinderi, fundatii, societti de
binefacere.. Aceast modalitate de a beneficia de donatii si sponsorizri
poate deveni o alternativ viabil dac este nsoti de msuri fiscale de
reduceri sau scutiri de impozite pentru sumele destinate sprijinirii
nvtmntului.
Ajutorul financiar extern n domeniul finantrii nvtmntului se ntlneste
n special n cazul trilor n curs de dezvoltare si reprezint circa 10% din
volumul total al cheltuielilor de nvtmnt ale acestor tri; el este destinat,
n special, nlturrii analfabetismului sau pentru finantarea nvtmntului
elementar si a pregtirii de cadre (mai ales pentru agricultur). Ajutorul
financiar extern mbrac forma subventiilor directe, a mprumuturilor, a
finantrilor din fonduri structurale sau se refer la trimiteri de experti, cadre
didactice, tehnicieni sau chiar unele resurse materiale necesare
nvtmntului.
Cheltuielile bugetare pentru nvtmnt sunt repartizate cu precdere
ministerului care organizeaz si conduce nvtmntul (Ministerul Educatiei
si Cercetrii); dar fonduri cu aceeai destinatie apar si la alte ministere, cum
ar fi Ministerul Aprrii (pentru nvtmntul militar), Ministerul de Interne
(pentru academii de politie), Ministerul Agriculturii.
Coninutul economic al cheltuielilor publice pentru nvmnt
Aspectele urmrite n analiza cheltuielilor publice pentru nvtmnt se
refer la coninutul economic sau la natura acestora.
n functie de acest criteriu, cheltuielile publice pentru nvtmnt se
clasific n dou grupe si anume:
cheltuieli curente, care se refer la ntreinerea si functionarea unittilor
de nvtmnt. Ele cuprind cheltuielile pentru achizitionarea de bunuri si
servicii care se consum n anul curent si se mpart n: cheltuieli de personal
(salarii si alte drepturi de personal), cheltuieli materiale si servicii (cheltuieli
de ntretinere si gospodrie, manuale, transport, reparatii) si cheltuieli
reprezentnd subvenii colare si transferuri pentru unitti de nvtmnt,
burse;
cheltuieli de capital (de investitii) care se refer ia construirea de unitti
de nvtmnt, dotarea acestora cu aparatura necesar functionrii (inclusiv
Pag. | 47

achizitionarea terenurilor pentru constructii colare, mobilier, aparate,

tehnic de calcul, etc.). Aceste cheltuieli sunt destinate obtinerii unor bunuri
durabile a cror utilizare se ntinde pe mai multi ani i au scopul mbuntiri
i modernizrii infrastructurii din nvmnt.
n privinta cheltuielilor publice pentru nvtmnt, o important deosebit o
prezint planificarea financiar a cheltuielilor pentru nvtmnt,
determinarea nivelului anual al acestora, a surselor de acoperire si mai ales
a modului de repartizare si utilizare a lor. Se poate aprecia c nu volumul
acestor cheltuieli este cel mai important element n realizarea unei activitti
eficiente a sistemului de nvtmnt, ci modul de folosire a lor. Pentru a
putea analiza aceste aspecte, este necesar mai nti s se stabileasc
volumul
cheltuielilor
publice
cerute
de
realizarea
obiectivelor
nvtmntului, deci determinarea cheltuielilor bugetare pentru nvtmnt.
n aceast actiune se porneste de la orientarea guvernului si a altor
organisme de decizie n politica privind nvtmntul, prezentat n
programele de guvernare si previziunile existente. Ministerele implicate n
elaborarea bugetului nvtmntului fac o estimare a necesittilor de
fonduri si prezint volumul global al cheltuielilor bugetului public pentru
nvtmnt, att pentru investitii
(buget de investiii), ct si pentru
cheltuielile curente (buget de functionare).
Dimensionarea acestor cheltuieli se face n functie de o serie de elemente
specifice referitoare la costuri standard generate de: contingentele colare
(copiii, elevii, studentii cuprini n sistemul de nvtmnt al anului
respectiv), costul unitar pe forme i unitti de nvtmnt, norme, baremuri
sau alte instrumente financiare cu ajutorul crora se fundamenteaz
anumite categorii de cheltuieli (burse, salarii, contributii).
Cu caracter orientativ se folosete, executia cheltuielilor pentru nvtmnt
din perioada precedent, n scopul evidentierii elementelor si situatiilor noi,
specifice perioadei prezente (bugetistoric).
3.4.2. Cheltuieli publice pentru cultur, culte si aciuni cu activitatea
sportiv si de tineret
n scopul realizrii unor obiective ale politicii sociale privind serviciile
culturale, artistice, sportive .a., autoritile publice aloc o parte din
resursele financiare publice pentru organizarea unor aciuni sau ntreinerea
si funcionarea unor instituii specifice n aceste domenii.
Resursele financiare destinate culturii, cultelor, actiunilor cu activitatea
sportiv si de tineret contribuie la creterea calittii factorului uman; crearea
si mbogirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor si idealurilor morale si
estetice, educaia spiritual, activitti sportive menite a pstra o anumit
stare a individului din punct de vedere moral, estetic, al condiiei fizice.
Aceste resurse financiare intr n componenta investitiei n resurse umane
i au un efect indirect si poate mai ndeprtat, dar influenteaz pozitiv
Pag. | 48

activitatea economic si social si n final, contribuie la creterea economic.

Cheltuielile publice pentru cultur, culte si actiuni cu activitatea sportiv si
de tineret au n structura lor diferite componente; n unele tri ele apar
mpreun, iar n altele apar sub forma cheltuielilor pentru recreere, cultur,
culte.
Institutiile si actiunile ctre care sunt ndreptate aceste resurse financiare
sunt: institutiile culturale (bibliotecile, muzeele, casele de cultur,
patrimoniul cultural, presa, editurile), institutiile artistice (teatre, institutii
muzicale, case de filme), uniti recunoscute de cult, actiunile sportive i
de tineret, actiunile pentru petrecerea timpului liber.
Activitatea desfurat de aceste institutii se poate concretiza n realizarea
unor bunuri materiale cu valoare cultural sau spiritual ,cum sunt :
cri,studii, filme, CD-uri, picturi, sculpturi sau se prezint sub forma unor
servicii culturale, spirituale, artistice, sportive, cum sunt : concertele,
spectacolele de teatru, oper, campionate sau concursuri sportive .a.
Aceste caracteristici influenteaz modul de finanare a actiunilor respective.
Realizarea serviciilor culturale, artistice si sportive se poate face n mod
gratuit sau cu plat (taxe sau preturi) care nu acoper ntotdeauna valoarea
de piat a serviciului respectiv. De aceea, n aceste cazuri, institutiile
respective pot s nu realizeze venituri, sau s ncaseze venituri , care nu
acoper costul serviciilor furnizate, iar pentru continuarea activittii acestea
au nevoie de subventii din bugetul statului sau din alte surse. Institutiile
cultural artistice care deruleau astfel de activiti pot fi publice, de
important national sau local (biblioteci, aezminte culturale, muzee,
filarmonici, reviste etc.) sau pot fi proprietate privat, apartinnd unor firme
sau persoane particulare (teatre, edituri, asociaii sportive, etc.).
Instituiile si activittile cultural-artistice, cultele, actiunile sportive i de
tineret se finanteaz de la bugetul de stat sau local integral sau partial, prin
acordarea de subventii n completarea veniturilor lor proprii. Bugetul de stat
sau local reprezint sursa cea mai important de sustinere din punct de
vedere financiar a acestor institutii si actiuni. n totalul cheltuielilor publice
pentru cultur preponderente sunt cheltuielile curente (de personal,
materiale) cheltuielile de capital (cumprri de opere artistice pentru muzee,
constructii, echipamente) avnd o pondere relativ sczut.
Avnd n vedere ponderea mare a resurselor bugetare alocate pentru
acoperirea cheltuielilor acestor institutii se poate spune c serviciile
furnizate de aceste institutii de cultur si art reprezint i o component a
proteciei sociale, ele oferind membrilor societtii servicii n mod gratuit sau
cu preturi (tarife) reduse, accesibile tuturor categoriilor de beneficiari.
Sursele de finanare a cheltuielilor instituiilor pentru cultur, culte, art,
aciuni sportive i de tineret, pot fi :
finantarea bugetar integral, respectiv alocarea integral de la bugetul
de stat sau local a fondurilor necesare ntreinerii si funciionrii institutiei ;
finanarea parial din venituri extrabugetare si alocatii din buget,
Pag. | 49

respectiv retinerea veniturilor realizate pentru a acoperi unele cheltuieli

stabilite si primirea n completare a unor subventii de la bugetul de stat sau
de la bugetele locale, n functie de subordonare, cum este cazul caselor de
cultur, al muzeelor, al unor publicatii si crti de interes national, al unor
institutii de spectacole si concerte;
integral din venituri extrabugetare (autofinantare) n cazul institutiilor
care au venituri suficiente pentru ai acoperi n totalitate cheltuielile,
deoarece desf oar activitti cu caracter economic, cum sunt editurile,
casele de filme sau alte institutii sau activitti;
3.4.3. Cheltuielile publice pentru sntate
Sntatea reprezint unul din cei mai importanti factori care asigur desf
urarea activittii n orice societate. Organizatia Mondial a Snttii
definete sntatea ca fiind o stare de bunstare fizic, mental si
social i nu doar o absent a bolii si a infirmitii. Deci ocrotirea
snttii nu este numai o problem de asistent medical, ci si o problem
cu un profund caracter social, fcnd parte integrant din ansamblul
conditiilor social-economice de dezvoltare. Politica sanitar este parte
integrant a politicii sociale si pentru nfptuirea ei se cheltuiesc importante
resurse financiare publice.
Cheltuielile pentru sntate prezint o tendin de cretere, datorit unor
factori, cum sunt: amplificarea nevoilor de ocrotire a snttii ca efect al
creterii numrului populatiei si modificrile structurii sale; accentuarea
factorilor de risc; creterea costului prestatiilor medicale ca urmare a
introducerii n practica medical, a unor noi mijloace de investigatie,
tratament, medicamente, a sporirii numrului cadrelor medicale .a.
Cheltuielile publice pentru sntate au o mare important n asigurarea
calittii vieii membrilor societii i privite din acest punct de vedere,
prezint mari dispariti de la o tar la alta. n trile dezvoltate exista dou
categorii de cheltuieli pentru sntate, din punct de vedere al celui care le
suport, cheltuieli publice pentru sntate si cheltuieli private pentru
sntate.
Cheltuielile publice pentru sntate sunt destinate ntretinerii si
functionrii institutiilor sanitare (spitale, dispensare, policlinici .a), precum
si finantrii unor actiuni de prevenire a mbolnvirilor, evitare a accidentelor
si de educatie sanitar.
Sursele de finanare a actiunilor de ocrotire a snttii sunt diverse i
anume:
- fonduri alocate din buget (central sau local) care detin n unele tri un loc
important n totalul cheltuielilor publice. Statul finanteaz institutiile
sanitare publice (spitale) si unele actiuni n domeniul snttii (vaccinri,
tratarea anumitor boli specifice, profesionale);
Pag. | 50

- contribuii pentru asigurri de sntate. Acestea sunt suportate n mod

obligatoriu de salariati, alte persoane fizice si patroni. Cotizatiile difer n
functie de nivelul salariilor si de specificul activittii desf urate. Pe seama
acestor cotizatii se acoper onorariile pltite medicilor, medicamentele,
costul analizelor de laborator sau al altor prestatii medicale. n unele tri,
asiguratii beneficiaz de restituirea unei prti din cotizatii, n cazul n care
nu au apelat o anumit perioad de timp la asistenta medical;
- finanri externe din fonduri europene de preaderare de aderare sau de la
alte state sau organisme i instituii financiare internaionale(Organizatia
Mondial a Snttii, Crucea Roie International, Banca Mondial),
rambursabile sau nerambursabile.
- resursele populatiei, cheltuite n calitate de pacienti, n cazul n care
persoanele respective nu sunt asigurate si suport integral costul prestatiilor
medicale, medicamentelor, tratamentelor sau coplat pentru unele servicii
de sntate.
Efectul general al creterii acestor cheltuieli publice pentru sntate se
concretizeaz ntr-un progres al strii de sntate, ntr-o cretere a sperantei
de viat la natere, n majoritatea trilor, chiar n unele tri n curs de
dezvoltare. Acest progres totodat poate conduce la cretera speranei de
via populatiei, n special n trile dezvoltate unde se vorbe te de vrsta a
patra, respectiv de cei trecuti de 80 de ani.
Un alt aspect ce trebuie mentionat este cel referitor la legtura dintre nivelul
cheltuielilor pentru sntate si indicatorii strii de sntate, din diferite tri.
De exemplu, SUA au cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru sntate, dar
au indicatori ai strii de sntate de nivel mediu; n schimb, Japonia are
cheltuieli moderate, dar indicatorii strii de sntate sunt apreciati ca fiind
buni.
n cursul ultimii ani, toate statele, bogate sau srace, au avut dificultti n
elaborarea unor politici eficiente pentru ameliorarea funcionrii sistemelor
de sntate. Unele state au ntreprins reforme sectoriale pentru a ameliora
sistemul de sntate si politica n domeniul snttii. Creterea cheltuielilor
pentru sntate a impus o mai judicioas stpnire a evolutiei lor, o
mbunttire a gestiunii acestor cheltuieli, o cunoatere mai bun a
activittilor de ngrijire a snttii, a evalurii calitii lor n functie de
indicatori specifici, pe fondul stabilirii precise a unei stategii a unor
programme i a unor obiectivelor concrete de realizare.
n Romnia, sistemul cheltuielilor publice pentru sntate se afl ntr-un
proces de reform, demersurile urmrind descentralizarea instituional a
acestui sector prin transferarea unor competene autoritilor publice locale.
Resursele financiare destinate ocrotirii snttii au provenit, pn n 1998,
n principal de la bugetul de stat. ntr-o msur redus se suportau unele
cheltuieli efectuate de operatorii economici, unele venituri proprii ale
institutiilor sanitare (care erau mobilizate ntr-un fond special pentru
sntate) sau cheltuieli ale populatiei pentru ngrijirea si pstrarea snttii,
Pag. | 51

efectuate din proprie initiativ. Reforma care se desfoar n domeniul

ocrotirii snttii n tara noastr a introdus un nou sistem de ocrotire a
snttii si anume asigurrile sociale de sntate. Ele au caracter
obligatoriu, functioneaz descentralizat si resursele bneti necesare
functionrii sistemului de sntate sunt constituite, n principal, din
contributii ale asiguratilor, ale angajatorilor (persoane fizice si juridice) si din
alte surse.
n noile conditii de ocrotire a snttii n Romnia, sursele de finantare a
cheltuielilor publice pentru sntate sunt:
fondurile de asigurri sociale de sntate;
bugetul de stat;
fondul special pentru sntate;
cheltuielile populatiei pentru sntate
cheltuielile unor organizatii nonguvernamentale de caritate;
resurse financiare externe.
Fondurile de asigurri sociale de sntate reprezint principala surs de
finantare a snttii n Romnia si ele reprezint circa 60% din cheltuielile
publice pentru sntate. Aceste fonduri se constituie pe dou niveluri:
Fondul Casei Nationale de Asigurri de Sntate si fondurile caselor de
asigurri de sntate judetene si a municipiului Bucureti. Constituirea
fondurilor se realizeaz pe seama contributiilor suportate de persoane fizice
(salariati, pensionari, alte persoane fizice) i juridice( angajatori) si se
utilizeaz pentru plata medicamentelor si a serviciilor medicale acordate,
acoperirea cheltuielilor de administrare si functionare etc.
Bugetul de stat finaneaz cheltuielile curente ale unittilor sanitare
(organizate ca institutii publice) integral sau partial (sub form de alocatii
care completeaz veniturile extrabugetare). Sunt finantate integral de la
bugetul de stat: institutele si centrele de sntate public, inspectoratele de
sntate public, direciile judeene de sntate public, centrele de
medicin preventiv, Institutele si Academia de tiinte Medicale si
preventoriile TBC), unittile si activittile specifice Ministerului Aprrii
Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Romn de Informatii si
Ministerului Transporturilor.
Sunt finanate cu alocatii bugetare,n completarea veniturilor extrabugetare,
prin sistemul de asigurri de sntate,urmtoarele instituii de sntate:
institutele cu activitate de cercetare i nvtmnt sau care coordoneaz
programe de sntate, serviciile de ambulan, unitile sanitare cu sectii de
psihiatrie, TBC si boli contagioase s.a. Prin cheltuieli de capital bugetul de
stat finanteaz construirea unor unitti sanitare si procurarea de aparatur
si echipamente de mare performant.
Fondul special pentru sntate se pot constitui n afara bugetului de stat,
pe seama unor taxe percepute asupra activittilor duntoare snttii
Pag. | 52

prelevate de la persoanele juridice care realizeaz ncasri din actiuni

publicitare la produsele din tutun, tigri si buturi alcoolice (ntr-o cot
parte din valoarea acestor ncasri); la fel, persoanele juridice care ncaseaz
venituri din vnzarea de produse din tutun, tigri si buturi alcoolice
contribuie cu o anumit din valoarea acestor ncasri. De asemenea, n acest
fond se cuprind si o serie de venituri din activitatea unittilor sanitare (cota
din veniturile policlinicilor cu plat, taxe pentru examene medicale .a.).
Resursele acestui fond special pentru sntate se adaug resurselor
bugetului de stat pentru unitile finanate integral din resurse bugetare.
Cheltuielile populaiei pentru sntate sunt acele cheltuieli pentru servicii
medicale sau medicamente, altele dect cele care intr n sfera asigurrilor
sociale de sntate; de asemenea, populatia poate ncheia asigurri
facultative, private.
La anumite actiuni n domeniul ocrotirii snttii pot contribui si
organizatiile neguvernamentale cu caracter filantropic, caritabil etc. Romnia
beneficiaz si de resurse externe. Este cazul creditelor acordate de Banca
Mondial n pentru realizarea reformei n domeniul snttii. De asemenea,
au mai fost primite resurse financiare n cadrul unor programe PHARE sau
de la alte organisme internationale.
Alocarea eficient a cheltuielilor publice pentru sntate se concretizeaz n
mai multe categorii de efecte, si anume: efecte specifice actiunii, respectiv
efecte medicale, efecte sociale si efecte economice.
Efectele medicale vizeaz rezultatele concrete ale actiunilor privind
ngrijirea snttii (consultatii, analize, diagnostic, tratamente) si se reflect
n vindecri ori ameliorri, adic n refacerea si pstrarea snttii
beneficiarilor de asisten medical. Aceste efecte au, n general, un caracter
individual dar produc consecine la nivelul ntregii societi.
Effectele sociale, reflect efectele actiunilor de ocrotire a snttii la
nivelul ntregii societti si se rsfrng asupra strii de sntate a ntregii
populatii; ele sunt reprezentate printr-o serie de indicatori statistici, cum
sunt: speranta medie de via la natere, natalitatea, morbiditatea,
mortalitatea infantil si cea general etc.
Efectele economice se concretizeaz n reducerea perioadelor de
incapacitate de munc datorate mbolnvirilor si accidentelor, eradicarea
unor boli, limitarea extinderii altora; pstrarea strii de sntate conduce la
cre terea duratei medii de viat si a vietii active, la creterea capacittii de
munc, la economisirea unor importante fonduri financiare i, n ansamblu,
la creterea venitului national (PIB). Sectorul
snttii
particip
la
dezvoltarea economic pentru c el dezvolt si un sector industrial important
(industria de medicamente si de echipamente medicale) i ofer un numr
mare de locuri de munc legate direct sau indirect de sntate.
Eficiena economic a cheltuielilor publice.
Pag. | 53

n practica bugetar, n toate etapele procesului bugetar se impune i

trebuie avut n vedere analiza eficienei economice a utilizrii
cheltuielilor publice.
Se poate realiza aceast analiz recurgnd la utilizarea urmtoarelor metode:
- analiza cost-beneficiu, care compar costurile diferitelor servicii de
utilitate public cu rezultatele exprimate n bani ale acestora; ea are o
aplicabilitate redus, datorit numrului restrns de produse ale serviciilor
publice care se pot evalua n bani;
- analiza cost-eficacitate presupune compararea costurilor serviciilor
publice cu eficacitatea acestora calculat cu ajutorul diverilor indicatori. n
cazul cheltuielilor publice pentru sntate aceti indicatori ar puiea fi: ani de
supravietuire pentru anumite diagnosticri, numr de mbolnviri evitate,
grad de recuperare s.a.n acest fel se pot compara diferite metode de
tratament pentru o anumit maladie.
-analiza cost-utilitate, care leag costul unei actiuni de consecintele ei
exprimate n variabile calitative cum ar fi de exemplu, anii de viat ctigai
(supravieuire) ponderai cu un indicator al calittii vieii acestor ani.
3.4.4. Cheltuielile publice pentru securitate social
Acordarea de asistent social, ajutoare si alocatii reprezint o latur
important a politicii sociale a statelor prin care se urmrete sprijinirea
anumitor categorii sociale.
Cea mai important component a cheltuielilor pentru securitatea social o
reprezint asigurrile sociale,tratate distinct n subcapitolul urmtor.
Cheltuielile publice pentru securitate social sunt destinate acordrii de
ajutoare sociale, alocaii, pensii, indemnizaii unor persoane vrstnice,
invalizi, handicapati,omeri, femei, copii, tineri).
Volumul cheltuielilor cu securitatea social variaz de la o tar la alta, n
functie de potentialul economic, de numrul si structura populatiei, de
orientarea politicilor sociale, de sistemul de asigurri sociale. n majoritatea
trilor dezvoltate ele reprezint ntre 50% si 80% din totalul cheltuielilor
social-culturale, ocupnd un loc nsemnat si n ansamblul cheltuielilor
publice (n Suedia reprezint pn la51%, n Danemarca 49,8%, iar n
celelalte tri dezvoltate peste 30%); n schimb, n trile n curs de dezvoltare
volumul i ponderea lor sunt mult mai reduse.
Securitatea social cuprinde ansamblul actiunilor ntreprinse de stat
pentru prevenirea, diminuarea i nlturarea consecinelor
unor
evenimente considerate ca riscuri sociale, evenimente care actioneaz
negativ asupra nivelului de trai al populaiei.
Riscurile sociale pot fi :
Pag. | 54

-riscuri fizice, care afecteaz parial sau total capacitatea de munc ;

-riscuri economice,care mpiedic o persoan s exercite o activitate
productoare de venit( omajul) , sau realizeaz venituri sczute, sub
minimul necesar unui trai decent ;.
-riscuri sociale, care afecteaz n mod substantial veniturile persoanelor ;
Mecanismele financiare la care se recurge pentru realizarea politicilor de
securitate social n statele dezvoltate se caracterizeaz prin :
- perceperea contribuiilor din cotizaii sociale, salariale si ale angajatorilor
pentru constituirea fondurilor destinate finanrii securittii sociale;
- aciunile ce privesc asigurarea securittii sociale a populaiei se bazeaz
pe principiile mutualittii, solidarittii sociale, al universalitii acordrii
ajutoarelor sau prestatiilor sociale;
-existenta unor institutii si n sectorul privat care furnizeaz prestatii sau
servicii
sociale
(raportul
ntre
ele
si
sectorul
public);
-asigurarea unui venit minim garantat persoanelor cu venituri reduse, din
fonduri publice ;
Resursele financiare publice destinate securitii sociale se pot concretiza i
prin derularea unor programe sociale de nivel naional sau local , destinate
reducerii srciei, omajului, ajutorarea handicapailor, a familiilor cu multi
copii etc. Aceste resurse contribuie la ajutorarea si ameliorarea situatiei
populaiei respective i previn producerea altor riscuri n societate.
n acela si timp, o dat cu aceste ajutoare, statele iniiaz si msuri active
de stimulare a muncii n general, de reconversie profesional, de ocupare a
forei de munc n special, deoarece se consider c ele reprezint o
redistribuire a veniturilor realizate de ctre cei productivi n favoarea celor
neproductivi. De aceea, n statele dezvoltate se acord mult atentie acestor
forme de ajutoare, pentru c uneori programe sociale bine intentionate
produc efecte contrare celor ateptate. Astfel, atunci cnd sunt acordate
ajutoare n bani de exemplu persoanelor cu venituri sczute apte de munc,
exist riscul permanentizrii srciei, n loc ca aceasta s fie eradicat. La
fel, acordarea de ajutoare substantiale mamelor singure cu mai muli copii
poate duce la creterea divorurilor.
Sursele de finanare a cheltuielilor cu securitatea social sunt diferite.
Astfel, cheltuielile efectuate pentru asigurri sociale si pentru acordarea
ajutorului de omaj se finaneaz pe seama contribuiilor salariailor, a liberprofesionitilor si a angajatorilor. La acestea se adaug i subveniile din
fonduri bugetare.
Cheltuielile alocate pentru asisten social se acoper n principal, pe
seama resurselor din buget sau din fonduri speciale si a resurselor
provenind din donatii, contributii voluntare, resurse de la organizatii
nonguvernamentale etc. Alturi de aceste resurse interne particip, n unele
tri, resursele externe provenite de la organisme specializate. Este cazul
Fondului Social European ce se constituie n cadrul Uniunii Europene care a
Pag. | 55

folosit resursele financiare nacest scop, ncepnd cu 1978, pentru

combaterea omajului n rndul tinerilor si femeilor.
Analiznd finanarea securittii sociale n diferite state se cunosc dou
sisteme principale de finantare: contributive si necontributive. Primele
se bazeaz pe plata de cotizaii sociale (care sunt sursele de constituire a
fondurilor de asigurri sociale si de omaj), iar celelalte pe finantarea
bugetar plus donatii sau alte resurse.
Ambele sisteme se confrunt n prezent cu probleme serioase pe linia
echilibrului financiar. Criza economic, omajul, reducerea veniturilor
cotizanilor, fac ca resursele financiare s se reduc n acelai timp cu
crelterea cheltuielilor. Reducerea veniturilor bugetare, deficitele bugetelor,
fac ca si asistenta social finantat din buget s scad. Toate statele i
revd politicile sociale n sensul reducerii cheltuielilor cu securitatea social.
Astfel, sunt reduse ajutoarele de omaj, alocatiile familiale, ajutoarele
sociale. Suedia - una din trile dezvoltate n care statul acord o protectie
indivizilor de la natere si pn la moarte - este nevoit astzi s duc o
politic de austeritate n acest domeniu, bazat pe o nou deviz mai multe
cotizatii, mai putine avantaje sociale.
Politici sociale n domeniul securitii sociale
Sunt cunoscute dou tipuri de politici sociale care urmresc combaterea
srciei: politici sociale de tip A, care au ca obiectiv eliminarea srciei
prin aducerea nivelului veniturilor tuturor oamenilor sczute pn ia limita
de srcie, i
politici sociale de tip B care amelioreaz srcia prin cresterea veniturilor
lor, fr a elimina neaprat srcia.
Politicile de tip A actioneaz mai ales n directia prevenirii srciei anumitor
categorii sociale. Statele dezvoltate din Europa Occidental au promovat
astfel de politici (venitul minim de integrare ntlnit n Franta este un
exemplu n acest sens.) n SUA se acord ajutoare sracilor, ncurajnd o
politic de dependent a acestora fat de stat (politici de tip B). Pentru
statele n tranzitie se consider c ar fi potrivite politici mixte, care s mbine
elemente din ambele tipuri de politici.
3.4.5. ASIGURRILE SOCIALE
Asigurrile sociale constituie acea parte a relatiilor social-economice bneti
cu ajutorul crora n procesul repartitiei produsului intern brut se formeaz,
se repartizeaz, se gestioneaz si se utilizeaz fondurile bneti necesare
ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor din companiile nationale,
regiile autonome, societtile comerciale, din reteaua cooperatiei de consum
si de credit, a membrilor cooperatiei meteugreti si asociatiilor agricole, a
avocatilor, a agricultorilor, a meteugarilor cu ateliere proprii, a
ntreprinztorilor particulari, a slujitorilor cultelor, a personalului casnic
care lucreaz la persoane fizice, aflate n incapacitate temporar sau
permanent de munc, n caz de btrnete si n alte cazuri prevzute de
Pag. | 56

lege. De asemenea, asigurrile sociale ocrotesc i membrii familiilor

persoanelor de mai sus.
Asigurrile sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protectie i de ajutorare
a cetenilor activi, a pensionarilor i a membrilor lor de familie, care const
n acordarea de ctre stat a unor indemnizatii, ajutoare, pensii, trimiteri la
odihn, la tratament balnear i alte gratuitti, n perioada n care se gsesc,
temporar sau definitiv, n incapacitate de munc sau n alte cazuri cnd
ajutorarea este necesar.
Prin asigurrile sociale se iau msurile corespunztoare pentru prevenirea
mbolnvirilor, refacerea si ntrirea snttii, precum si pentru asigurarea
unui trai decent celor care i-au pierdut capacitatea de munc din cauza
bolii, accidentelor, a atingerii unei anumite limite de vrst etc. si a celor
care nu au sustintori legali.
Aplicarea n practic a politicii sociale a statului romn a contribuit la
cristalizarea i la perfectionarea pe plan national a unui sistem de asigurri
sociale.
Sistemul de asigurri sociale, cuprinde ansamblul organizat al formelor
de asigurri sociale ce i pstreaz individualitatea, depind unele de
altele, realizndu-se astfel aspectul de totalitate si integralitate prin
care sunt ocrotiti lucratorii din unittile de stat, mixte, private,
membrii cooperativelor meteugreti, agricultorii, avocatii, slujitorii
cultelor, personalul casnic si de ngrijire a blocurilor de locatari,
pensionarii si membrii lor de familie.
Sursele de formare a fondurilor asigurrilor sociale sunt contributiile ce
se pltesc, n general, de ctre angajatori calculate prin aplicarea unor
procente asupra fondului de salarii brut al acestora, ns si pe baza unor
contributii individuale pltite de asigurati.
Cuantumul fondurilor asigurrilor sociale de stat depinde, n principal, de
mrimea veniturilor realizate de personalul ncadrat n munc, deoarece
entitile economice i instituiile publice pltesc contribuiile pentru
asigurrile sociale n funcie de aceste venituri, influennd volumul
veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat.
Sursele de constituire a veniturilor pentru bugetul asigurrilor sociale
sunt:
Contribuiile pentru asigurrile sociale
Contribuiile difereniate ale salariailor i pensionarilor care beneficiaz de
tratament balnear si odihn prin sistemul asigurrilor de stat.
integrare profesional si a alocatiei de sprijin (1%)

Pag. | 57

Contributiile pentru asigurrile sociale se calculeaz asupra fondului total

de salarii folosit de ctre entitile economice, n care se cuprind :
- salariile acordate personalului angajat (personal permanent, temporar sau
zilier);
- drepturile bneti pentru concediile legale si suplimentare; salariile
cuvenite lucrtorilor scoi din productie pentru a urma o coal profesional
si cele care se acord elevilor colilor profesionale pentru perioada de
practic n productie; onorariile pltite speciali tilor pentru expertizele
efectuate; sporurile de salarii (sporul pentru vechimea n munc, pentru
conditii nocive de munc sau periculoase, pentru munca prestat
suplimentar peste programul de lucru, sporul pentru munca de noapte etc.);
- indemnizatiile de conducere;
- sumele prevzute a se acorda din fondul de participare a personalului la
profituri;
- drepturile bneti ce se acord personalului n perioada de timp ct
ndeplinete diferite obligatii de stat si obteti;
- premiile ce se acord personalului n cursul anului (premii pentru realizri
deosebite, pentru economii la materiale, energie, fort de munc).
Contributia pentru asigurrile sociale nu se datoreaz si nu se calculeaz
asupra sumelor reprezentnd: drepturile pltite asiguratilor din fondurile
asigurrilor sociale de stat; drepturile pltite potrivit dispozitiilor legale n
cazul desfacerii contractelor de munc; diurnele de deplasare, detaare si
indemnizatiile de transferare; drepturile de autor sau de colaborator extern;
salariile pentru executarea de lucrri sau pentru prestarea de servicii pe
baz de contracte civile, pentru alte categorii de lucrri, care nu au la baz
contracte de munc reglementate ca atare prin legislatia muncii; premiile
acordate de unittile economice din beneficiile realizate; premiile si
recompensele ocazionale individuale acordate pe baza aprecierii conducerii
unittii; ncasrile realizate de colile profesionale din vnzarea diferitelor
obiecte confectionate de elevi; indemnizatii de ncorporare etc.
Nivelul contribuiilor pentru asigurrile sociale de stat este influenat de
doi factori: cotele procentuale de contribuii si fondul de salarii, inclusiv
impozitul aferent acestuia.
Suma anual a contributiilor pentru asigurrile sociale se determin prin
aplicarea cotei respective asupra fondului total de salarii, pe an, inclusiv
impozitul aferent acestuia, folosindu-se formula:
SC = FS x CP / 100
n care,
SC - suma contributiilor pentru asigurrile sociale FS - fondul total de
salarii
CP - cota procentual a contributiilor pentru asigurrile sociale
Pag. | 58

3.4.6. CHELTUIELILE
ECONOMICE

PUBLICE

PENTRU

OBIECTIVE

SI

ACTIUNI

n sistemul cheltuielilor publice un loc important l ocup cheltuielile care

influeneaz activitatea economic. Aceste cheltuieli sunt destinate finanrii
regiilor autonome sau societtilor comerciale cu capital de stat, privat sau
mixt, fermierilor si altor ntreprinztori care desfoar activiti economice,
sau vizeaz alte obiective importante pentru fiecare stat.
Cheltuielile publice pentru obiective i aciuni economice reflect
funcia statului de reglare a proceselor economice si se realizeaz prin
intervenia acestuia utiliznd forme, metode, tehnici i instrumente
specifice.
n primul rnd, cheltuielile publice pentru aciuni economice sunt ndreptate
ctre societile i regiile autonome cu capital de stat, ctre sectorul public.
n acest sns, sectorul public cuprinde societile comerciale cu capital
majoritar de stat, regii autonome, companii naionale care au obiect al
activittii productia de bunuri sau prestarea unor servicii de utilitate
public, n care statul dispune de puterea de decizie.
Sectorul public s-a creat prin nfiinarea de ctre stat a unor ntreprinderi
proprii n anumite ramuri strategice cu implicaii asupra suveranitii
naionale sau n ramuri care necesitau resurse financiare importante
(investitii majore), dar ofereau o rentabilitate nesigur i nu eru atractive
pentru sectorul privat.
n aceste conditii, sectorul public a crescut n volum prin: constituirea unor
societi cu capital de stat, prin nationalizare, prin majorarea participri
statului la capitalul ntreprinderilor constituite sau prin achiziionarea unor
aciuni de la societi private n contul obligaiilor bugetare neachitate.
Ponderea sectorului de stat n raport cu cel privat este influenat de
forma de organizare a statului i de politicile promovate de stat n acest
domeniu.
n afara sectorului public statul finaneaz ntreprinderi private. n caz de
dificultti financiare (perioade de criz), acord ajutoare financiare sub
diverse forme( ex. dobnzi subvenionate) sau acord faciliti fiscale pentru
a stimula dezvoltarea economic (ex.scutiri de impozit pe prfitul reinvestit),
sau susine financiar anumite sectoare prin instituirea unor cote de
impoziare difereniate care s ncurajeze sau s descurajeze anumite
activiti.
Ajutoarele financiare acordate de stat ctre ntreprinderi private se prezint
sub diverse forme. Ele sunt folosite de toate statele cu economie de pia,
dar importana acordat unei forme sau alteia difer n funcie de condiiile
economice- financiare i sociale din perioada respectiv.
Formele ajutoarelor financiare ale statului se pot clasifica n: forme
Pag. | 59

directe, clasice, de interventie si ajutor, si forme indirecte, care au ca efect

tot sprijinirea din punct de vedere economic, social, a ntreprinderilor sau a
unor productori individuali, dar nu prin transferuri bnesti din fonduri
publice.
Principalele ajutoare financiare directe sunt:
-subveniile;
-investitiile;
-mprumuturile cu dobnd subventionat;
-ajutoarele financiare pentru difuzarea de informatii, studii de marketing, -organizarea de expozitii, tirguri, burse locuri de munca, etc;
-avansurile rambursabile.
In categoria ajutoarelor financiare indirecte, intr:
-avantajele fiscale (cheltuieli financiare)
-mprumuturile garantate de stat.
1. Subventiile reprezint forma cea mai utilizat si cea mai important a
ajutorului financiar direct al statului.
Subventia este un ajutor neramburnsabil, acordat unilateral, fr
contraprestaie, dar conditionat si cu afectare special pe care statul l
acord operatorilorilor economici n dificultate, asigurndu-le
functionarea n conditiile n care activitatea lor este ineficient.
2. Investitiile reprezint acele ajutoare financiare pe care statul
le efectueaz i prin care contribuie la dezvoltarea sectorului public si a altor
sectoare. Alocrile pentru investitii se realizeaz avnd ca obiectiv principal
satisfacerea interesului general si nu numai criteriul obtinerii de profit. Ele
nu au caracter permanent, ci se fac n funcie de necesitile de realizare de
investiii de importan deosebit pentru economia national.
3. mprumuturi cu dobnd subventionat. Din bugetul de stat sau din
alte fonduri speciale se acord ntreprinderilor publice mprumuturi n
conditii avantajoase. n cazul cnd apar dificultti financiare temporare, de
trezorerie sau legate de restructurare, se acord de ctre stat sau n numele
statului, mprumuturi variate. Ele sunt avantajoase pentru c au o dobnd
redus si termene de rambursare convenabile. Dobnda bonificat permite
statului s stabileasc pentru ntreprinderile private o dobnd real
inferioar celei practicate de bncile comerciale, diferenta suportndso
bugetul. Credite cu dobnzi subventionate se acord de stat pentru actiuni
legate de procurarea de ma ini agricole, ngrminte, animale.
4. Ajutoare financiare de la buget se acord pentru difuzarea de
informatii, studii de marketing, organizare de expozitii. Statul
finanteaz
pe seama cheltuielilor bugetare o serie de actiuni de sprijinire indirect a
exporturilor, punnd la dispozitia exportatorilor asistent tehnic de
specialitate, informatii privind pietele externe, organizeaz trguri si
Pag. | 60

expozitii.
5. Avansurile rambursabile reprezint o form de ajutor financiar public
prin care se acord ntre 20% si 50% din valoarea realizrii unor actiuni de
prospectare si prezentare n strintate a unor produse noi. Acest avans se
restituie bugetului de stat din ncasrile obtinute la vnzarea n strintate a
noilor produse.
Formele indirecte ale ajutoarelor financiare publice sunt:
-avantajele fiscale acordate de autorittile publice agentilor economici cu
scopul de a stimula, cointeresa i incuraja activitile economice. Ele se mai
cunosc si sub denumirea de cheltuieli fiscale pentru c au un efect financiar
asemntor cu subventiile sau alocatiile bugetare.
-garantarea mprumuturilor bancare
n cazul n care beneficiarul unui mprumut nu i onoreaz obligatia fat de
banca creditoare, statul este obligat s efectueze rambursarea pe seama
resurselor bugetare.
Pe lng cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice resursele
financiare publice se aloc pe domenii distincte cum sunt : cheltuielile
publice pentru industrie,transporturi, drumuri, gospodrie comunal si
locuinte sociale; cheltuieli publice pentru agricultur; cheltuieli publice
pentru protectia mediului; cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare
3.4.7. CHELTUIELILE PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE, ORDINE
PUBLIC, SIGURANT NAIONAL l APRARE
n orice stat exist instituii publice care au rolul s asigure functionarea n
bune condiii a administraiei publice centrale i locale, care asigur ordinea
public intern, securitatea civil etc. Existenta lor reprezint un rspuns la
necesittile publice de asigurare a structurilor si aparatului de stat care,
pentru activitatea specific, contribuie la dezvoltarea economic, social, la
desfurarea activitilor n toate domeniile.
Serviciile publice generale satisfac necesitti publice cu caracter indivizibil si
costul lor este suportat de ntreaga societate, n principal pe seama
resurselor bugetare.
Autoritatea public general se realizeaz prin institutii ale puterii si
administratiei publice centrale i locale, n cadrul crora se cuprind:
institutia prezidential;
institutiile puterii legislative centrale si locale (parlamente, unica
merale sau bicamerale;
consilii sau autoritti locale);
institutiile puterii judectoresti;
institutii

publice

cu

rol

executiv,

centrale

si

locale

(guvern,
Pag. | 61

ministere,prefecturi, primrii, alte institutii);

institutii de ordine public n care se cuprind: politia, jandarmeria,
securitatea national; servicii de informatii, servicii speciale de paz si
protectie.
Atributiile aparatului de stat sunt reglementate prin Constitutie si legi
speciale care stabilesc modul de organizare si functionare a diferitelor
instituii administrative propriu-zise, de ordine i de justitie.
i aceast categorie de cheltuieli publice, manifest tendina de cretere de
la o perioad la alta, mai accentuat n perioade n care structura
instituional a statului suport transformri i adaptri, la perioade scurte
de timp iar decizia politic nu ia n cosiderare analiza eficienei economice a
unor instituii (agenii, autoriti, institute, servicii, etc.).
Factorii care influenteaz nivelul acestor cheltuieli publice sunt:
- Numrul si structura aparatului de stat si a institutiilor de ordine public,
care reclam cheltuieli importante pentru ntretinere si functionare;
- Nivelul salarizrii functionarilor publici, a personalului bugetar in general;
- Dezvoltarea economic, social si urban care conduce la aparitia unor
sarcini si atributii noi, complexe pentru aparatul de stat, care trebuie sa
solutioneze probleme social-economice, administrative, edilitar-gospodresti.
Formele de administratie trebuie adaptate permanent la modificrile socialeconomice in conditiile in care, toate statele se confrunt cu o serie de
probleme noi cum sunt: crima organizat, traficul de droguri, terorismul,
coruptia, cresterea tensiunii sociale ca urmare a amplificrii somajului,
cresterea concentrrii populatiei n centrele urbane,
nzestrarea cu
echipamente si aparatur informatic, mijloace de transport si alte mijloace
tehnice specifice.
Cheltuielile pentru servicii publice generale difer de la un stat la altul, n
functie de gradul de dezvoltare economico-social.
n Romnia, aceast categorie de cheltuieli este nscris n bugetul de stat n
dou pozitii distincte:
Cheltuieli cu autorittile publice. n cadrul acestora se cuprind cheltuielile
pentru: insituia prezidenial, instituii legislative (Senat, Camera
Deputatilor), instituii judectoreti (Ministerul Justitiei, Curtea Suprem de
Justitie, Ministerul Public); autoritti executive si alte structuri ale
autorittii publice (Secretariatul General al Guvernului, Ministerele si
celelalte instituii de specialitate ale administratiei publice centrale:
Curtea de Conturi, Curtea Constitutional, Comisia National a Valorilor
Mobiliare, Avocatul Poporului s.a.
Cheltuieli cu ordinea public si siguranta national. n cadrul acestora se
cuprind cheltuielile cu: politia, jandarmeria, grnicerii, protectia si paza
contra incendiilor, penitenciare, pa apoarte, arhivele statului.
Aceste cheltuieli se nscriu ntre aproximativ 3% si 8% din totalul
Pag. | 62

cheltuielilor publice si ntre 1% si 2,8% din P.I.B.

Din punct de vedere al structurii economice, predomin cheltuielile curente
de funcionare care reprezint circa 84% din total n cazul autorittilor
publice si chiar 90% n cazul cheltuielilor cu ordinea public; cheltuielile de
capital reprezint dotri cu echipamente, constructii .a.
Factorii care influenteaz nivelul acestor cheltuieli sunt: numrul
(efectivele) de salariati, nivelul salariilor, indexrile si majorrile, mrimea
cheltuielilor materiale.
n Romnia, legislaia privind salarizarea personalului bugetar a suferit
modificri n avantajul unor sectoare, cu influen negativ asupra
bugetului general consolidat, puse n eviden cu acuitate de criza
economico-financiar pe care o parcurge economia i societatea. Efortul de
elaborare a unei legi unice de salarizare a personalului bugetar are rolul i
poate contribui la eficientizarea acestui tip de cheltuieli.
Sursa de finantare a cheltuielilor cu autorittile publice o reprezint
bugetul de stat sau bugetele locale. n cazul unor ministere sau institutii
publice exist unele venituri ncasate din activitatea specific (taxe judiciare
de timbru, taxe de timbru, amenzi, taxe consulare) care se rein si se
utilizeaz n regim extrabugetar.
O alt surs o pot reprezenta creditele externe (Ministerul Afacerilor Externe
pentru ambasadele n strintate, Ministerul Justitiei pentru Cadastru sau
pentru Registrul comerului).
Finanarea cheltuielilor cu ordinea public este tot bugetar, dar din 1 991
ea ncepe s fie completat cu unele venituri proprii realizate din actiuni
specifice (paz militar sau alte prestri de servicii) sau reinerea unor
procente din amenzile si penalizrile ncasate, suferind un proces evident de
descentralizare n ultima perioad.
O parte din aceste venituri sunt reinute ca venituri extrabugetare si servesc
la finanarea cheltuielilor materiale si de capital, conform normelor legale.
Aprarea national reprezint n fiecare stat o component important a
strategiei de asigurare a siguranei naionale i, n acelai timp, exprim
coninutul funciei externe a statului. Pentru aprarea naional se aloc
importante resurse financiare. Aceste resurse servesc ntretinerii si
functionrii armatei nationale, participrii la diferite aliante militare, purtrii
de rzboaie sau nlturrii urmrilor acestora, mentinerii de baze militare pe
teritorii strine, ajutoare militare acordate altor tri i nu n ultimul rnd , n
cazul Romniei pentru restructurarea armatei.
Cheltuielile de aprare sunt de dou catagorii: directe i indirecte.
Cheltuielile de aprare directe, cuprind cheltuielile cu ntreinerea forelor
armate n tar sau n cadrul bazelor militare din alte tri si se concretizeaz
n achiziionarea de bunuri si servicii reclamate de aceast ntretinere,
Pag. | 63

precum si dotarea cu echipament, armament, tehnic de lupt. Aceste

cheltuieli figureaz n bugetul Ministerului Aprrii Naionale. n afara
acestora, exist si alte cheltuieli militare, finantate din fonduri speciale
separate de bugetul de stat sau exist cheltuieli civile cu finalitate militar,
cuprinse n bugetele altor ministere. De asemenea, n diferite state exist
structuri diverse referitoare la aceste cheltuieli (se includ sau nu pensiile
militarilor, se includ uneori cheltuielile cu unitile de jandarmerie).
Cheltuieli de aprare indirecte sunt considerate cele legate de lichidarea
urmrilor conflictelor militare sau pentru pregtirea unor viitoare actiuni
armate: plti n contul datoriei publice contractate pentru nzestrarea
armatei sau pentru ducerea rzboaielor; despgubiri de rzboi datorate de
statele nvinse, care au ctigat rzboiul; cheltuieli de refacere a propriei
economii distruse; plti de pensii cuvenite orfanilor, invalizilor sau vduvelor
de rzboi; cercetri tiintifice cu finalitate militar etc.
Cunoaterea tuturor acestor categorii de cheltuieli i identificarea lor n
ansamblul cheltuielilor publice ale statelor face posibil cuantificarea
ntregului efort financiar de natur militar a statului.
CUVINTE CHEIE
cheltuieli publice, cheltuieli administrative, cheltuieli functionale, cheltuieli
economice, coeficient de devansare, securitate social, politici sociale,
principii, asigurri sociale, asigurri sociale de sntate, servicii publice
generale, ordine public, aprare, securitate national
INTREBRI RECAPITULATIVE
1. Ce sunt cheltuielile publice?
2. Care sunt criteriile principale de clasificare a cheltuielilor publice?
3. Detaliati indicatorii de volum si nivel ai cheltuielilor publice.
4. La ce folosesc indicatorii de dinamic ai cheltuielilor publice? Detaliati
aceti indicatori.
5. Care sunt cele mai importante tipuri de cheltuieli publice, potrivit
clasificatiei functionale? Analizati fiecare tip de cheltuial
public,
conform acestei clasificatii.
TESTE GRIL DE AUTOEVALUARE
1. Cheltuielile publice reprezint:
a) plti efectuate de stat pentru ndeplinirea diferitelor obiective ale
politicii statului, servicii publice generale, actiuni social-culturale,
Pag. | 64

armat, ordine public, actiuni economice;

b) relatii economico-sociale n form bneasc, care se manifest ntre
sta, pe de o parte, persoane fizice i juridice, pe de alt parte, cu ocazia
repartizrii i utilizrii resurselor financiare ale statului, n scopul
ndeplinirii functiilor acestuia;
c) relatii ce exprim un transfer de valoare de la persoane fizice si
ctre stat.

juridice

2. Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale cuprind:

a) cheltuieli publice pentru nvtmnt;
b) cheltuieli publice pentru cultur;
c) cheltuieli publice pentru ordine public;
d) cheltuieli publice pentru sntate;
e) cheltuieli publice pentru securitate national;
f) cheltuieli publice pentru securitate social.
3. Conform clasificatiei economice de grupare a cheltuielilor publice, acestea
se mpart n:
a) cheltuieli curente;
b) cheltuieli virtuale si posibile;
c) cheltuieli de capital;
d) cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative;
e) cheltuieli de transfer.
4. Dup forma de manifestare din cadrul clasificatiei financiare, cheltuielile
publice se mpart n:
a) cheltuieli cu asigurrile sociale;
b) cheltuieli cu aprarea national;
c) cheltuieli cu sau fr contraprestatie;
d) cheltuieli definitive si provizorii;
e) cheltuieli speciale si globale.
5. Indicatorii nivelului cheltuielilor publice, ce se apreciaz att static ct si
dinamic sunt:
a) indicele preturilor;
Pag. | 65

b) volumul cheltuielilor publice;

c) ponderea cheltuielilor publice n PIB;
d) deflatorul PIB;
e) volumul cheltuielilor publice pe locuitor
6. Dinamica cheltuielilor publice exprim modificrile ce intervin n
cuantumul i structura acestora n decursul unui interval de timp?
a) adevrat;
b) fals.
7. Cresterea nominal absolut a cheltuielilor publice se determin cu
ajutorul formulei:
a)
b) Crp 1 = Cnp 1 / Ip1/0;
c)

- Cp/loc0.

8. Coeficientul de devansare, ce arat corespondent dintre cresterea

cheltuielilor publice si cresterea PIB, este:
a)

- gsCpi 0;

b) ecp = (
c) k = Icp1/0 / IPIB 1/0
9. Factorii demografici, factorii economici, factorii sociali, urbanizarea,
factorii militari, factorii de ordin istoric, factorii politici reprezint factori care
influenteaz cresterea cheltuielilor publice?
a) fals;
b) adevrat.
10. Cheltuielile destinate actiunilor social-culturale sunt acoperite din surse
interne sau externe, publice sau private, printre care:
a) ajutorul financiar extern;
b) cotizatiile
juridice;

si

contributiile

suportate

de

persoane

fizice

sau

c) veniturile populatiei;
d) fondurile bugetare;
e) amenzi si penalitti;
f) fondurile proprii ale institutiilor publice;
g) veniturile realizate de institutii social-cultural.
Pag. | 66

11. Dimensionarea cheltuielilor publice pentru nvtmnt se face n functie

de o serie de elemente specifice dintre care:
a) contingentele colare - numr de elevi, studeni;
b) costul unitar pe forme de nvtmnt;
c) norme si baremuri;
d) executia cheltuielilor din anii anteriori;
e) cercetarea stiintific
12. ncepnd cu 1 ianuarie 1999 fondurile bugetare pentru nvtmntul
superior mbrac urmtoarele forme:
a) finantare de baz;
b) finantare complementar;
c) finantare aditional.
TESTE GRIL DE EVALUARE
1. Care dintre urmtoarele asertiuni sunt adevrate:
a) cheltuielile publice pentru cultur, culte si actiuni cu activitatea
sportiv si de tineret au n structura lor diferite componente; n unele
tri ele apar mpreun, iar n altele apar sub forma cheltuielilor pentru
recreare, cultur, culte;
b) cheltuielile financiare publice destinate culturii, cultelor, actiunilor
cu activitatea sportiv si de tineret contribuie la creterea calittii
factorului uman;
c) cheltuielile publice pentru culte reprezint fonduri directionate spre
institutiile de plasament familial.
2. Activitatea desfsurat de institutiile culturale si artistice se concretizeaz
n:
a) crti, filme, discuri, picturi;
b) concerte, spectacole de teatru;
c) campionate si concursuri sportive;
d) toate cele de mai sus si altele.
3. Sursele de finantare a actiunilor de ocrotire a snttii sunt reprezentate
Pag. | 67

de:
d) Fondul Cinematografic;
a) fonduri alocate din buget;
b) cotizatii de asigurri de sntate;
c) resurse ale populatiei;
d) fondul cinematografic
e) fonduri externe;
f) fondul de pensii.
4. Activitatea de ocrotire a snttii se concretizeaz n mai mult categorii de
efecte. Care dintre urmtoarele sunt adevrate:
a) efecte politice;
b) efecte istorice;
c) efecte medicale;
d) efecte sociale;
e) efecte economice.
5. Analiza cost-beneficiu de determinare a eficientei economice a cheltuielilor
publice const n:
a) compararea costurilor diferitelor servicii cu rezultatele exprimate n
bani ale acestora;
b)
compararea
costurilor
serviciilor
cu
eficacitatea
acestora;
c) integrarea si compararea costului serviciului respectiv n utilitatea
acestuia;
6. Cheltuielile publice pentru securitate social cuprind cheltuieli pentru
acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii urmtoarelor categorii de
persoane:
a) salariati;
b) btrni;
c) invalizi;
d) handicapati;
e) omeri;
f) copii;
g) tineri;
h) femei;
i) toate cele de mai sus.
Pag. | 68

7. Politicile sociale ce au ca obiectiv eliminarea srciei prin aducerea

nivelului veniturilor tuturor oamenilor sraci pn la limita de srcie sunt
politici de tip A/ tip B si sunt practicate, cu precdere, n Europa
Occidental/ SUA.
8. Care dintre urmtoarele principii stau la baza organizrii Sistemului
public national de asigurri sociale:
a) unicitatea;
b) garantarea de ctre stat a drepturilor de asigurri sociale;
c) obligativitatea
d) ocrotirea cettenilor n toate cazurile si pentru toat perioada
capacittii de munc;

pierderii

e) contributivitatea;
f) egalitatea;
g) scutirea de impozite si taxe a pensiilor;
h) toate cele de mai sus si altele.
9. Suma anual a contributiilor pentru asigurrile sociale se determin
folosindu-se formula:
a) Sc = venituri impozabile x cota procentual a contributiilor pentru
asigurrile sociale;
b) Sc = fond total de salarii x cota procentual a contributiilor pentru
asigurrile sociale;
c) Sc = fond total de salarii x impozit pe salarii.
10. Sectorul public cuprinde:
a) ntreprinderile cu capital majoritar privat n care decizia apartine
patronului;
b) ntreprinderile cu capital strin ce beneficiaz de anumite facilitti fiscale;
c) ntreprinderile cu capital majoritar de stat n care puterea de decizie
o detine statul.
11. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt false:
a) principalele forme directe de finantare a cheltuielilor pentru
obiective
si actiuni economice sunt: subventiile; investitiile;
mprumuturile cu
dobnd subventionat; ajutoarele financiare pentru difuzarea de informatii;
avansurile rambursabile;
Pag. | 69

b) avantajele fiscale oferite agentiilor economici au ca scop

destimularea activittii acestora;
c) avansurile rambursabile oferite de stat pentru investitii de interes national
reprezint o form de ajutor financiar public direct.
12. Serviciile publice generale satisfac necesitti publice cu caracter
indivizibil si costul lor este suportat de ntreaga societate, n principal pe
seama resurselor bugetare. Drept urmare, ce cuprind autorittile publice
generale:
a) institutia prezidential; organele puterii judectoreti;
b) organele executive centrale si locale;
c) organele puterii legislative centrale si locale;
d) politia, jandarmeria, securitatea national, serviciul de informatii,
servicii speciale de paz si protectie.
13. Cheltuielile indirecte de aprare cuprind: cheltuielile cu ntretinerea
fortelor armate n tar sau n cadrul bazelor militare din alte tri, dotarea cu
echipament, armament, tehnic de lupt.
a) adevrat;
b) fals.
APLICATII PROPUSE PENTRU REZOLVARE
1. Pe baza datelor de mai jos s se analizeze din punct de vedere
structural cheltuielile publice totale.
Cheltuieli publice
1. Cheltuieli publice pentru actiuni
social-culturale, din care:
Cheltuieli publice pentru nvtmnt
Cheltuieli publice pentru cultur
Cheltuieli publice pentru sntate
Cheltuieli publice pentru securitate
social
2. Cheltuieli publice pentru aprare
3. Cheltuieli publice pentru activitti
economice
4.Cheltuieli publice aferente datoriei
publice
5. Alte cheltuieli publice
Total cheltuieli publice

Valoare( miliarde lei)

72960
32832
2918
21888
15322
95760
82080
114000
91200

2. Se dau urmtorii indicatori de analiz macroeconomic:

Indicatori

Anul n

Anul n+1
Pag. | 70

Produsul Intern Brut

miliarde lei - preturi
curente
Indicele
preurilor
constante
Anul n = 100
Populaiaioane locuitori

1200500

1690030

457800

682000

45

48

S se determine:
-total cheltuieli publice ;
-modificarea nominal absolut si relativ a cheltuielilor publice generale;
-modificarea real absolut si relativ a cheltuielilor publice generale;
-modificarea nominal si real, absolut si relativ, a volumului mediu al
cheltuielilor publice generale pe locuitor;
-modificarea nominal absolut a ponderii cheltuielilor publice n PIB;
-coeficientul de devansare a cheltuielilor publice.
TEME DE CAS
-Indicatorii de analiz ai evoluiei cheltuielilor publice ( cu studiu de caz
pentru o perioad la alegere);
-Factori caree influeneaz nivelul cheltuielilor publice ( cu studiu de caz pe
domenii specifice);
-Necesitatea clasificrii cheltuielilor publice;
-Influena politicilor sociale asupra nivelului cheltuielilor publice;
-Rolul cheltuielilor publice pentru obiective i aciuni economice
-Influena fondurilor structurale asupra cheltuielilor publice;
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Moldovan.I ,Finane publice i autonomie local, Ed. Continent, Sibiu 2002
Moldovan.I ,Finane publice i dezvoltare regional, Ed. ULBSibiu 2008
Mosteanu, T., Finante publice: note de curs =I (coordonator) seminar, Ed.
Tribuna Economic, Bucure ti, 2002 Mo=teanu, T., Cmpeanu, Finante
publice: teste gril, Ed.E.M., Stoian, A., Tribuna Economic, Bucure ti, 2003
Mo=teanu, T., Buget =i trezorerie public, Ed. DU, Style, Bucureti, 2000
Raportul privind bugetul de stat pe anul 2008, Guvernul Romniei, Ministrul
Finantelor Publice

Pag. | 71

CAPITOLUL 4
RESURSELE FINANCIARE PUBLICE

OBIECTIVE
Definirea conceptului de resurse financiare publice;
Definirea conceptului de impozit i coninutul acestora;
Cunoasterea clasificrii impozitelor si a principiilor fiscale;
Analiza impozitelor directe si indirecte ;
COMPETENE
Identificarea factorilor care influenteaz nivelul resurselor financiare publice;
Cunoaterea structurii resurselor financiare publice ca elemente de
fundamentare a veniturilor bugetare ;
nsuirea elmentelor distinctive a impozitelor cu influen asupra clasificrii
acestora i asupra problematicii generate de instituirea lor ;
Fundamentarea sistemului fiscal pe tipuri de impozite ;
REZUMAT
Resursele financiare publice includ resursele administratiei de stat centrale si
locale, resursele asigurrilor sociale de stat si resursele instituiilor publice
autonome. Creterea relativ a volumului resurselor financiare publice a
fcut posibil amplificarea cheltuielilor publice, dar evolutia n corelaie
direct a celor doi indicatori este determinat de o multitudine de factori
economici,monetari, sociali, politici, demografici etc.
n Romnia, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii
economice, n conformitate cu structura sistemului bugetar . Este funcional
un sistem fiscal bine conturat, transformat i modernizat dup anul 1990 n
condiiile trecerii economiei romneti la economia de pia. Sistemul fiscal
romnesc se afl n proces de armonizare cu cel al Uniunii Europene n
condiiile n care ncepnd cu 1 ianuarie 2007 Romnia este stat membru al
acesteia.
Potrivit prevederilor Legii privind finanele publice, resursele financiare
publice se constituie si se gestioneaz printr-un sistem unitar de bugete, i
anume: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale,
bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor
institutii cu caracter autonom, n condiiile asigurrii echilibrului financiar.
4.1.
RESURSELE
FINANCIARE
PUBLICE
INFLUENEAZ NIVELUL ACESTORA

FACTORII

CARE

Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societtii este necesar

constituirea unor importante fonduri bneti la dispozitia autoritilor
Pag. | 72

publice. Aceste fonduri se formeaz pe seama prelevrii la bugetul general

consolidat a unei prti din produsul intern brut si sunt utilizate pentru
finanarea nevoilor sociale de interes naional i local.
Fondurile se constituie pe seama transferului de valoare, de putere de
cumprare de la
persoane fizice si juridice la dispozitia instituiilor
administraiei de stat, centrale si locale. De la aceste fonduri se efectueaz
transferuri de putere de cumprare ctre diveri beneficiari - persoane fizice
si persoane juridice.
Are loc o circulaie de fluxuri de resurse bneti n dublu sens - ctre i de
la fondurile publice - ceea ce genereaz anumite relatii sociale ntre
participantii la acest proces i anume:
- relaiile care apar ntre participantii la procesul de constituire a fondurilor
de resurse financiare publice, si anume: agentii economici, indiferent de
forma de proprietate care desfoar activitati cu scop lucrativ si membrii
societtii luati n mod individual, ca cetteni ai statului care realizeaz
venituri, pe de o parte, si colectivitatea reprezentat prin stat, pe de alt
parte;
-relaiile care apar ntre colectivitate, reprezentat prin stat, pe de o parte, i
beneficiarii fondurilor bneti ce se constituie n economie: ntreprinderi,
institutii publice, membrii ai societtii luati n mod individual ca cetteni care
ncaseaz pensii, alocatii pentru copii, ajutoare, burse si alte indemnizatii,
etc., pe de alt parte.
Aceste relatii aprute n procesul constituirii si dirijrii fondurilor de
resurse bneti din economie sunt, prin natura lor, relaii economice, legate
indisolubil de repartiia produsului intern brut.
n acest context, entitile economice, ntreprinderile sunt parte a unui mediu
de care sunt influenate si pe care pot s-l influeneze. Diferitele componente
ale mediului, ponderea lor diferit, consecintele funcionrii lor modeleaz
deciziile care se vor lua n ntreprinderi. Pe lng componentele de natur
social, economic, financiar, politic, natural, latura fiscal i las o
amprent semnificativ asupra ntreprinderii.
Implicatiile fiscale se manifest, de regul, prin intermediul impozitelor si
taxelor.
La nivelul unui stat, ansamblul impozitelor i taxelor percepute de la
persoanele fizice si de la cele juridice, formeaz sistemul fiscal.
Aezarea i perceperea impozitelor se realizeaz prin crearea si meninerea n
stare de funcionare a unui mecanism fiscal. Acesta format din
instrumentele si metodele folosite pentru realizarea functiilor sistemului
fiscal, n conditiile respectrii principiilor fiscale.
Instituirea impozitelor si taxelor este justificat de existena cheltuielilor
publice iar necesitatea i obligativitatea prelevrii lor la buget este nscris n
legea fundamental a statului.
Resursele financiare publice sunt elemente ale bogtiei unei natiuni, avnd un
rol deosebit la constituirea acesteia alturi de resursele materiale, umane,
valutare si informationale, etc..
Resursele financiare publice reprezint totalitatea mijloacelor bneti
necesare realizrii obiectivelor economice si sociale ntr-un interval de
timp determinat.
Pag. | 73

Resursele financiare publice includ resursele administraiei de stat centrale si

locale, resursele asigurrilor sociale de stat i resursele instituiilor publice
cu caracter autonom.
n acest cadru este necesar sublinierea raportului dintre veniturile
bugetare i veniturile publice.
Veniturile bugetare sunt venituri de natur public, dar ntre ele i veniturile
publice nu se poate pune semnul egalittii. Veniturile publice au o sfer mai
larg de cuprindere, incluzndu-le pe cele bugetare.
Veniturile bugetare dein o pondere covritoare n structura veniturilor
publice, astfel c mrimea si structura lor influenteaz ntr-o msur
substantial mrimea si structura veniturilor publice.
Creterea sau descreterea volumului resurselor financiare publice
influeneaz evoluia cheltuielilor publice.
Evolutia nivelului resurselor financiare publice este determinat de o
multitudine de factori dup cum urmeaz :
Factorii economici se ntemeiaz pe evolutia cresctoare a produsului intern
brut, care ofer posibilitatea sporirii veniturilor bugetare, ca urmare a cre
terii veniturilor impozabile sau taxabile.
Factorii monetari sunt reprezentati de credit, dobnd si masa monetar,
iar influenta acestora se transmite prin preturi. Desigur, n conditiile cre terii
generalizate a preturilor, ca efect al accenturii fenomenelor inflationiste, se
nregistreaz si cre terea nominal a profiturilor, salariilor si a altor venituri
impozabile, care se traduce printr-o sporire a veniturilor bugetare realizate
prin perceperea impozitelor directe aferente.
Factorii sociali se manifest n strns legtur cu accentuarea rolului
statului n aceast directie, prin redistribuirea unui volum nsemnat de
resurse n scopul satisfacerii nevoilor cettenilor n ce privete nvtmntul
si educaia, ntreinerea sau refacerea sntii, protecia si securitatea
social prin recurgerea la anumite prghii fiscale.
Factorii demografici si manifest influena prin sporirea numrului de
contribuabili, care se nregistreaz pe seama creterii numerice a populatiei.
Factorii politici au o influent deosebit, care rezult din punerea n
practic a deciziilor macroeconomice impuse prin lege, viznd dezvoltarea
activittii economice n anumite ramuri sau/ si regiuni s care se
concretizeaz n creterea veniturilor, modul de organizare a sistemului
asigurrilor sociale de stat si perceperea unor cote corespunztoare n acest
scop, creterea presiunii fiscale, instituirea de noi impozite si taxe, etc.
Factorii militari i fac simit influena lor prin consumul de resurse
financiare publice pentru nzestrarea si ntreinerea armatei. Acest consum
este unul definitiv, iar amploarea sa este dependent de situaia din ar si de
climatul international. Desigur, situatiile de rzboi sau participarea la o
seam de acte militare n exterior determin o nevoie suplimentar de resurse
bugetare, influeneaz negativ activitile economice productoare de venituri,
necesit instituirea unor impozite noi pentru susinerea campaniilor militare
sau asupra veniturilor suplimentare obtinute n timpul sau ca urmare a
rzboiului.
Factorii de natur financiar reprezint sinteza influenelor tuturor
celorlali factori, care se concretizeaz n nivelul veniturilor bugetare
mobilizate pentru acoperirea cheltuielilor publice. n cazul apariiei deficitului
Pag. | 74

bugetar, n vederea acoperirii sale, statul caut solutii viznd creterea

mrimii resurselor bugetare.
Existenta unei multitudini de factori de influen a condus la aparitia unor
noi tipuri de resurse publice, avnd drept efect diversificarea structurii
resurselor financiare.
Categorii de resurse financiare publice
Analizate din punct de vedere al coninutului lor economic, principalele
categorii de resurse financiare publice sunt:
- prelevrile fiscale cu caracter obligatoriu (impozitele, taxele, contributiile),
- resursele de trezorerie,
- resursele provenind din mprumuturi publice
- finantarea prin emisiune monetar fr acoperire
- finanri externa nerambursabile ca urmare a calitii Romniei de stat
membru al Uniunii Europene
Prelevrile fiscale cu caracter obligatoriu (impozitele, taxele, contributiile),
constituie cea mai mare parte a resurselor financiare publice, al cror nivel
este ns limitat si de cele mai multe ori insuficient. Este bine cunoscut faptul
c ncasrile din impozite nu pot spori rapid. Msurile de cretere a nivelului
resurselor fiscale se bazeaz pe modificri ale sistemului fiscal, fie n ceea ce
privete nivelul cotelor de impunere folosite, fie viznd introducerea unor noi
impozite. Introducerea unor astfel de msuri, care trebuie s primeasc girul
puterii legislative, nu se poate realiza rapid si ca urmare se apeleaz la alte
categorii de resurse pentru a acoperi nevoia la un moment dat.
Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporar a deficitului
curent al bugetului de stat, al bugetului asigurrilor sociale, pentru
acoperirea golurilor de cas nregistrate la bugetele locale si a deficitelor
temporare ale bugetelor fondurilor speciale.
Asigurarea concordanei ntre nivelul cheltuielilor si cel al veniturilor
determin apelarea la resurse de trezorerie care constau n mprumuturi pe
termen de pn la un an contractate pe piaa de capital, prin emisiunea si
vnzarea unor titluri de stat (certificate de depozit, bonuri de tezaur, etc.).
Resursele de trezorerie au caracter temporar i rambursabil, comportnd un
cost determinat de dobnda aferent titlurilor de stat pe termen scurt,
precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din circulaie a
nscrisurilor respective.
Resursele financiare provenind din mprumuturi publice se gestioneaz
tot prin sistemul trezoreriei publice. mprumuturile publice interne si externe
reprezint un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare i, implicit,
de acoperire a deficitului bugetar.
Emisiunea monetar fr acoperire, ca mijloc de finanare a deficitului
bugetar, este posibil, dar n acelai timp produce efecte negative. Pe de o
parte, un nivel ridicat al inflatiei antreneaz o sporire a resurselor fiscale:
cresc ncasrile din impozitele pe venit si din impozitele indirecte, n special
cele aferente taxei pe valoarea adugat i accizelor.
Pag. | 75

Pe de alt parte, inflatia determin diminuarea relativ a obligaiilor de plat

ale statului, ndeosebi n ceea ce privete datoria public, n situatia n care
rata dobnzii la mprumuturile de stat este sub nivelul creterii anuale a
preurilor. Astfel de avantaje sunt, ns, contracarate de gravele
inconveniente pe care le presupune inflatia, pe plan economic si social.
4.2. STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE
Privit prin prisma bugetului general consolidat, structura resurselor
financiare publice include:
-resursele financiare ale bugetului de stat;
-resursele financiare ale asigurrilor sociale de stat;
-resursele financiare cu destinatie special;
-resursele financiare ale bugetelor unittilor administrativ teritoriale, cum
sunt: impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local, cotele si
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cotele aditionale la
unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinatie special de
la bugetul de stat, la care se adaug diverse venituri proprii ale bugetelor
locale, inclusiv venituri din capital.
n functie de ritmicitatea ncasrii lor la buget, resursele financiare publice
formeaz dou categorii de resurse, i anume: resurse ordinare sau curente
si resurse extraordinare, incidentale sau ntmpltoare.
Resursele ordinare sunt acelea la care statul apeleaz n mod obisnuit, n
conditii considerate normale si care se ncaseaz la buget cu o anumit
regularitate. n aceast categorie se include: veniturile fiscale, contributiile
pentru asigurrile sociale de stat, contributiile ce alimenteaz fondurile
speciale si veniturile nefiscale.
Resursele extraordinare sunt cele instituite si mobilizate n anumite situatii
deosebite, cnd veniturile ordinare sunt insuficiente n raport cu necesittile
de mijloace bne ti ale autorittilor publice. Astfel de venituri se mobilizeaz
de ctre stat pentru nfptuirea unor obiective considerate a fi exceptionale,
viznd constituirea de fonduri speciale destinate finantrii activittilor
consacrate ie irii din criz, acoperirii unor dificultti de mare amploare ca
efect al calamittilor naturale, acoperirii deficitelor bugetare .a.
Veniturile de acest gen se procur pe calea creditului public, adic pe seama
mprumuturilor de stat angajate din tar sau/ si strintate, a certificatelor
de trezorerie si a altor forme ale titlurilor de stat. De asemenea, veniturile
extraordinare pot fi procurate si pe ci monetare, prin recurgerea la angajarea
de mprumuturi de la Banca National (sau Central) sau prin acoperirea
deficitelor prin emisiunea banilor de hrtie, ceea ce duce la inflatie.
n structura veniturilor extraordinare se mai includ: ajutoarele si alte
transferuri primite din strintate, sumele rezultate din lichidarea
participatiilor de capital ale statului n strintate, precum si sumele
provenite din vnzarea unora din bunurile statului aflate n afara granitelor
trii.
n funcie de provenient, resursele financiare publice se grupeaz n
resurse interne si resurse externe.
Pag. | 76

n ansamblul resurselor financiare ale unui stat, resursele externe sunt, n

principal, mprumuturi de stat externe contractate la institutii financiare
internationale, la guvernele altor tri, la bnci cu sediul n alte state, la orice
detintori strini de capitaluri bneti. La acestea se adaug diferitele
transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile de la
organisme internationale sau din partea altor state.
Toate celelalte resurse, de tipul impozitelor, taxelor, contributiilor, veniturilor
nefiscale, mprumuturilor contractate la persoane fizice si juridice din propria
tar, altor venituri exceptionale, sunt considerate a fi resurse de provenient
intern.
n Romnia, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii
economice,
n
conformitate
cu
structura
sistemului
bugetar.
Principalele categorii de resurse publice sunt:
I. Resursele bugetului de stat
Venituri curente
Venituri fiscale:
- impozite directe
- impozite indirecte
Venituri nefiscale
Venituri din capital
II. Resursele bugetului asigurrilor sociale de stat
Venituri fiscale
Contributia pentru asigurrile sociale
Alte contributii
Venituri nefiscale
III. Resursele bugetelor locale
Venituri proprii (fiscale si nefiscale)
Cote si sume defalcat din venituri ale bugetului de stat
Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale
Transferuri cu destinatie special de la bugetul de stat
IV. Resursele bugetelor fondurilor speciale
Fondurile speciale se formeaz pe baza unor venituri fiscale de tipul
contribuiilor i taxelor cu destinatie special (contributia pentru pensia
suplimentar, contributia la fondul pentru plata ajutorului de omaj, taxa
pentru reabilitare infrastructurii rutiere, fondul pentru mediu, etc.) precum si
din venituri nefiscale stabilita n raport de destinatia fiecrui fond (venituri
din aplicarea unei cote asupra volumului de prime brute n cazul fondului
special pentru protejarea angajatilor).
Fondurile speciale au destinaie (alocare) special i rspund unor nevoi
temporare, specifice fiecrui program de guvernare, i, de aceea, ele difer ca
numr si destinatie, de la o perioad la alta.

Pag. | 77

4.3. IMPOZITELE
SISTEMULUI FISCAL

DEFINIRE

CARACTERISTICI.

FUNCIILE

Impozitelor li se pot da mai multe definitii, n functie de punctul de vedere din

care sunt abordate. Astfel, se poate spune c impozitul reprezint procedeul
de repartizare a cheltuielilor bugetare ntre indivizi, n functie de
faculttile lor contributive. Este o definitie clasic n care apare scopul
principal al impozitului - cel de a asigura resursele necesare acoperirii
cheltuielilor publice.
ntr-o alt interpretare impozitele sunt definite ca viramente obligatorii,
efectuate fr contrapartid, n favoarea administratiei publice, de ctre
persoanele fizice si juridice, pentru veniturile care le obtin sau bunurile
pe care le posed.
Caracteristicile impozitelor
Oricare ar fi definitia impozitului, din ea trebuie s se desprind urmtoarele
caracteristici principale ale impozitelor:
-sunt avute n vedere cheltuielile publice care trebuie suportate de cetteni;
aceste cheltuieli sunt cauza impozitului si impun ca el s fie justificat i
caracterizat prin randamentul su;
-impozitul rezult din decizia puterii publice i are sarcina de a asigura
resursele financiare necesare pentru acoperi cheltuielile publice , mbrcnd
un caracter obligatoriu i de constrngere;
-repartizarea cheltuielilor publice este subordonat faculttile contributive ale
persoanelor fizice si juridice, cu respectarea a ceea ce se cheam justitie
fiscal; aceasta implic egalitatea n faa impozitului;
- mobilizarea de resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice se face numai
cu aprobarea legislativului care-i d caracterul de legalitate.
Sistemul fiscal trebue neles ca ansamblu al impozitelor i taxelor
percepute de la contribuabili care are urmtoarele funcii:
- Finanarea cheltuielilor publice, urmrindu-se obiectivul de
randament bugetar. Nivelul prelevrilor obligatorii este determinat de
mrimea cheltuielilor publice. Se pot distinge, din acest punct de vedere,
sisteme fiscale mai liberale (n care sarcina fiscal suportat de contribuabili
este mai redus i, implicit, interventia statului prin cheltuielile publice este
de asemenea mai redus) si sisteme fiscale interventioniste, n care statul i
propune s finanteze mai multe activitti si are nevoie de resurse mai mari,
mobilizate ndeosebi prin impozite si taxe (dar si prin mprumuturi sau alte
resurse nefiscale).
- Redistribuirea veniturilor conform principiului echittii, care
poate fi interpretat n sensul c, pe de o parte, cheltuiala cu impozitul
trebuie repartizat ct mai echitabil ntre contribuabili i, pe de alt parte,
impozitul ar avea rolul de a corecta repartitia veniturilor primare, pentru a o
face ct mai echitabil.

Pag. | 78

-Stabilizarea activittii economice sau corectarea dezechilibrelor n

scopuri de eficient economic. Impozitul este un instrument de politic
economic si poate juca un rol n sensul stimulrii, descurajrii sau
stabilizrii unor comportamente ale operatorilor economici.
4.4 ELEMENTELE IMPOZITELOR
Pentru ca prin impozite s se poat realiza obiectivele financiare, economice
si sociale urmrite de ctre stat la instituirea lor, este necesar ca
reglementrile fiscale s fie cunoscute si respectate att de instituiile fiscale,
ct si de contribuabili. Drept urmare, n legile prin care se instituie impozite
se precizeaz persoanele n sarcina crora cade plata impozitelor, materia
supus impunerii, mrimea relativ a impozitului, termenele de plat,
sanctiunile ce se aplic persoanelor fizice i/sau juridice care nus si onoreaz
obligatiile fiscale la termenele stabilite, sustrag materia impozabil de la
impunere si ncalc alte dispozitii ale reglementrilor legale.
Elementele impozitului sunt: subiectul, pltitorul, obiectul impunerii,
sursa impozitului, cota impozitului, asieta, termenele de plat, nlesnirile
acordate, sanctiunile.
Subiectul impozabil este persoana obligat direct potrivit legii, s suporte
plata unui impozit sau a unei taxe. Subiectul impozabil poate fi o persoan
fizic sau juridic care posed bunuri, realizeaz venituri sau face cheltuieli
pentru care legea prevede obligatia pltii unor impozite si taxe. n mod
curent, subiectul impozabil se mai nume te si contribuabil.
Pltitorul de impozit este persoana obligat s efectueze calculul si plata
obligatiei fat de buget. De cele mai multe ori, pltitorul este nsusi subiectul
impozabil, dar sunt si cazuri n care pltitorul nu este si subiect (impozitul pe
salarii, impozitul pe dividende).
Baza impozabil (obiectul impozabil) desemneaz suma asupra creia se
aplic o cot de impozit pentru a se determina cuantumul impozitului
datorat.
Sursa impozitului arat din ce anume se plte te impozitul: din venit sau din
avere. n cazul impozitului pe venit, obiectul impunerii coincide n toate
cazurile cu sursa. n schimb, la impozitele pe avere, de regul impozitul se
plte te din venitul realizat de pe urma averii respective si numai arareori
acesta diminueaz substanta averii propriu-zise.
Cota de impunere se exprim ntr-o sum fix sau un procent care se aplic
asupra bazei impozabile si cu ajutorul creia se determin impozitul datorat.
Termenul de plat reprezint perioada de timp n care se poate plti
impozitul, fiind prevzut de lege.
nlesnirile acordate la plat apar sub forma scutirilor, amnrilor,
ealonrilor, reducerilor.
Sanciunile apar atunci cnd nu se respect termenele legale de plat a
impozitelor sau atunci cnd obligaia de plat este determinat incorect.
4.5. CLASIFICAREA IMPOZITELOR
n practica financiar se ntlnete o diversitate de impozite care se
deosebesc nu numai cprin coninutul lor.
Pag. | 79

Dup trsturile de fond si de form, impozitele pot fi grupate n

impozite directe si indirecte.
Impozitele directe au caracteristic faptul c se stabilesc nominal n
sarcina unor persoane fizice sau juridice, n functie de veniturile sau
bunurile impozabile ale acestora, pe baza cotelor de impozit prevzute de
lege, subiectul i pltitorul impozitului fiind acelai.
Impozitele directe pot fi grupate n: impozite reale si impozite personale.
Impozitele reale se stabilesc n legtur cu anumite obiecte materiale
(pmntul, cldirile, fabricile, magazinele) fcndu-se abstractie de situatia
personal a subiectului impozabil. Se mai numesc i impozite obiective sau
pe produs, iar n aceast categorie se include impozitul funciar, impozitul pe
cldiri, impozitul pe activitti industriale, comerciale si profesii libere.
Impozitele personale se aeaz asupra veniturilor sau averii, n strns
legtur cu situatia personal a subiectului impozabil, motiv pentru care
sunt cunoscute sub denumirea de impozite subiective. Din aceast categorie
fac parte: impozitele pe veniturile persoanelor fizice, impozitele pe veniturile
societtilor de capital, impozitele pe averea propriu-zis, impozitele pe
circulatia averii, impozitele pe sporul de avere.
Impozitele indirecte se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri si al
prestrii unor servicii, al importului ori exportului, ceea ce nseamn c ele
vizeaz cheltuielile, respectiv cheltuirea unor venituri. Dup forma pe care o
mbrac, impozitele indirecte pot fi grupate n: taxe de consumatie, venituri
de la monopolurile fiscale, taxe vamale, taxe de timbru si de nregistrare.
Dac avem n vedere obiectul impunerii, atunci impozitele pot fi clasificate
n impozite pe venit, impozite pe bunuri (impozabile) si impozite pe consum.
n funcie de scopul urmrit de stat la introducerea lor, impozitele pot fi
financiare sau de ordine.
Impozitele financiare sunt instituite n scopul realizrii de venituri
necesare acoperirii cheltuielilor statului. Astfel de impozite sunt impozitele
pe venit, taxele de consumatie, etc.
Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea unei
anumite actiuni sau n vederea atingerii unui tel ce nu are caracter fiscal.
Dup frecventa realizrii lor, exist impozite permanente ce se ncaseaz
periodic (de regul trimestrial i n unele cazuri anual) si impozite
incidentale care se introduc si se ncaseaz o singur dat n situaii
speciale.
Din punct de vedere al institutiilor care le administreaz, distingem:
impozite federale, impozite ale statelor, provinciilor sau regiunilor membre
ale federatiei si impozite locale n statele cu structur federal; impozite ale
administratiei centrale de stat si impozite ale administratiei locale n statele
de tip unitar.

O grupare a impozitelor i taxelor, n funcie de natura materiei impozabile

Pag. | 80

sau de faptul generator al obligaiilor fiscale, o utilizeaz F.M.I.2. Astfel, sunt

grupate impozitele i taxele n urmtoarele categorii:
1. Impozite pe venit, beneficii i ctiguri din capital se refer la impozitarea
venitului obinut , att de ctre persoanele fizice ct i de ctre persoanele juridice,
precum i la impozitarea ctigurilor din vnzri de active.
2. Impozite pe salarii i mna de lucru se refer la impozitarea ctigului sub
forma de salarii.
3. Impozite asupra patrimoniului se refer la impozitarea bunurilor mobile sau
imobile aflate n patrimoniu. Astfel , sunt percepute : impozite periodice pe
proprietatea imobiliar, impozite periodice pe valoare patrimoniului net, impozite pe
succesiuni i donaii, impozite pe tranzacii mobiliare i imobiliare, impozite asupra
patrimoniului cu caracter neperiodic.
4. Impozite interioare pe bunuri i servicii se refer la impozitarea activitilor
creatoare de bunuri i servicii. Astfel, sunt incluse n aceast categorie: impozitele pe
cifra de afaceri, taxa pe valoarea adugat, accizele, taxele pentru exercitarea
anumitor
activiti, etc.
5. Impozite pe comer exterior i tranzacii internaionale se refer la impozitele i
taxele ce sunt percepute ca urmare a desfurrii activitii de import , export sau alte
operaii ce privesc schimbul internaional.
6. Alte ncasri fiscale se refer la taxele de timbru, impozite de tip capitaie i la
alte impozite sau taxe ce nu pot fi incluse n alte categorii.
4.6. PRINCIPII FISCALE, PRESIUNE FISCAL
Precizarea funciilor sistemului fiscal i a caracteriticilor impozitelor permite
punerea n eviden a principiilor fiscale care trebuie s se manifeste n
acest domeniu si n funcie de respectarea crora se pot aprecia eficiena si
echitatea sistemului fiscal.
Principiul randamentului
Impozitul este apreciat n functie de randamentul su bugetar. Obiectivul
propus este maximizarea randamentului impozitului pentru un cost dat sau
diminuarea costurilor de gestionare raportat la un randament dat.
Principiul simplittii (al lipsei de arbitrariu).
Impozitul trebuie s fie uor de administrat, uor de nteles att de ctre
contribuabili ct i de aparatul de control fiscal. El trebuie s fie calculat,
declarat i prelevat potrivit unor reguli simple, clare si care s nu dea
natere la niciun arbitrariu.
Principiul flexibilittii.
Impozitul flexibil se adapteaz rapid la necesittile politicii conjuncturale. n
acest context, flexibilitatea poate fi apreciat ca sensibilitatea bazei de
2

Corduneanu C., Sistemul fiscal n tiina finanelor, Editura Codecs, Bucureti, 1998 , pp. 110-115
Pag. | 81

impozitare la evolutia activittii economice.

Principiul stabilittii. Prin acesta se consacr regula potrivit creia un
impozit bun este un impozit vechi. Modificrile frecvente ale legislatiei
fiscale sunt surs de ineficacitate i, n plus, un impozit vechi este acceptat
de ctre contribuabili. Chiar dac acest principiu este aparent contradictoriu
cu cel precedent, este de dorit stabilitatea impozitului pentru ai asigura pe
contribuabili mpotriva arbitrariului i pentru a le menine ncrederea n
sistemul fiscal. Stabilitatea impozitelor permite operatorilor economici s ia
decizii n condiiile unei ct mai mari certitudini i cu o predictibilitate ct
mai mare asupra evoluiei obligaiilor bugetare n perioada urmtoare.
Principiul echivalentei. Obligaia fiscal suportat de contribuabil trebuie
s fie corelat cu avantajele pe care acetia le vor avea prin accesul la
bunurile si serviciile publice oferite de stat. Dac acceptm existena unei
echivalene ntre impozitele pltite i bunurile i serviciile publice de care
beneficiaz contribuabilii, atunci impozitele ar putea fi interpretate din
punct de vedere strict contabil, o cheltuial. Aceasta ar fi o eroare n
condiiile n care pentru analiz trebuie luate n considerare i principiile
bugetare.
Dac, dimpotriv, nu acceptm dect ntr-o mic msur teoria echivalentei
sau dac suntem n situatia de a considera c sarcina fiscal suportat de
contribuabil depete valoarea bunurilor si serviciilor furnizate de stat,
atunci impozitul reprezint mai degrab o participare la profit a statului si
mai putin o cheltuial.
Principiul neutralittii. Impozitul trebuie s contribuie la o mai bun
administrare n economie, s incite la o gestionare mai bun a activitilor
de ctre contribuabili. Impozitele trbuie s se stabileasc dup reguli unitare
pentru toti, fr discriminri directe sau indirecte.
Principiul echittii
presupune ca contributia fiecruia la acoperirea
cheltuielilor publice trebuie s se fac n functie de capacitile contributive.
O problem o reprezint determinarea si msurarea capacitii contributive
care poate fi influenat de considerente politice, economice, sociale, morale,
filosofice.
Principiul legalitii. Impozitele se instituie pe baz de reglementri legale.
Acest principiu trebuie corelat cu stabilitatea, cu simplicitatea si lipsa de
arbitrariu astfel nct contribuabilul s fie ntotdeauna sigur c gsete n
normele legale toate elementele de care are nevoie pentru a determina corect
obligatiile de plat fa de buget.
n relaie cu mediul de afaceri, principalul furnizor de resurse financiare
publice, pentru impunerea operatorilor economici, politicile i mecanismele
fiscale aplicate trebuie s urmreasc:
Pag. | 82

tratamentul nedifereniat al operatorilor economici, indiferent de

forma de proprietate;

stimularea activitilor economice prin acordare unor faciliti

(nlesniri) fiscale bine fundamentate care se justific raportat la
anumii factori conjucturali;

evitarea impunerii de dou sau mai multe ori a aceleai baze

impozabile;

ncercarea de diminuare a sarcinii fiscale ;

stabilirea unei sarcini fiscale reale, prin actualizarea la inflatie a

elementelor luate n calculul profitului impozabil;

descurajarea unor activitti sau consumuri;

aducerea

la

un

nivel

ct

mai

sczut

evaziunii

fiscale.

Evitarea impunerii de dou sau mai multe ori a acelea si baze impozabile
este o preocupare care se manifest mai ales la nivel international si
rezolvarea ei este dat de ncheierea de convenii bilaterale sau multilaterale
de evitare a dublei impuneri sau a impunerii multiple.
n efortul de modernizare a sistemului fiscal, a reconstruciei acestuia dup
1989,trebuie remacate demersurile fcute pentru evitarea impunerilor n
cascad. Astfel, impozitul pe circulatia mrfurilor a fost nlocuit cu taxa pe
valoarea adugat care are specific faptul c, din punct de vedere al
dperatorului economic afecteaz numai valoarea nou creat de acesta.
De asemenea, reglementrile fiscale au urmrit evitarea impunerii multiple
a profitului, stabilindu-se c dividendele ncasate de la persoane juridice
romne nu se supun impozitului pe profit la unitatea care le ncaseaz,
deoarece ele sau pltit dintr-un profit net, adic un profit care a suportat
deja impozitul pe profit i impozitul pe dividende.

Obligatia fiscal i creana fiscal

n baza normelor de drept aplicabile in sistemul fiscal romnesc, operatorii
economici, entitile economice n general, au obligatia de a plti impozite,
taxe si alte contribuii chiar dac unele dintre acestea sunt suportate de
ctre alti contribuabili. Beneficiari ai acestor impozite pot fi bugetul de stat,
bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale sau bugetele fondurilor speciale.
Obligatia fiscal reprezint ndatorirea de a plti la stat impozitele,
taxele si alte prelevri fiscale reglementate prin lege.
Obligatia fiscal este legal deoarece are la baz acte normative prin care
sunt instituite impozite si taxe. De asemenea, obligatia fiscal are caracter
juridic dnd nastere unor relatii juridice ntre persoane fizice i/sau juridice
Pag. | 83

(pltitori) si stat (perceptor).

Creana fiscal reprezint dreptul statului de a percepe, prin instituiile
cu atribuii n domeniul fiscal, impozite, taxe fiscale i parafiscale,
contribuii si alte venituri n contul bugetului statului sau n fonduri
bugetare speciale.
Stingerea obligaiei fiscale
Stingerea obligaiei fiscale are loc n momentul n care relatia juridic nu mai
exist, iar dreptul de creant al statului asupra contribuabilului nceteaz.
Cile si modalittile de stingere a obligatiei fiscale sunt: plata (numerar,
virament), compensarea (din pltile exigibile la o anumit scadent sunt
deduse sumele pltite n plus la buget, la scadentele anterioare), scderea (n
caz de insolvabilitate), anularea (amnistie fiscal, anulare total sau
partial), prescriptia, executarea silit.
Obligatiile bugetare
O list a obligatiilor bugetare trebuie s cuprind: impozitul pe profit,
impozitul pe salarii, impozitul pe dividende de la societtile comerciale,
impozitul pe profitul obtinut din activitti comerciale ilicite sau din
nerespectarea legii privind protectia consumatorilor, taxa pe valoarea
adugat, accizele si impozitul pe titeiul si gazele din productia intern, taxa
pe jocurile de noroc, taxe vamale, taxe pentru eliberri de licente si
autorizatii de functionare, taxa pe activitatea de exploatare a resurselor
minerale, taxa asupra tranzactiilor cu valori mobiliare, taxa pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat, impozit pe cldiri si impozit pe terenuri, taxa
asupra mijloacelor de transport, impozitul pe venitul agricol, taxe de timbru,
alte impozite directe si alte impozite indirecte, contributia unittii la
asigurrile sociale, contributia unittii si a personalului la fondul pentru
ajutor de omaj, contributia personalului pentru pensia suplimentar,
contributia unittii si a personalului la fondul pentru asigurri de sntate,
contributia la fondul special al drumurilor publice, contributia la fondul
special pentru sntate, contributia la fondul special pentru modernizarea
punctelor de trecere a frontierei precum si a celorlalte unitti vamale,
contributia la fondul special de risc i accident pentru protectia persoanele
handicapate, contributia la fondul special pentru dezvoltarea sistemului
energetic, contributia la fondul special pentru protejarea asiguratilor,
contributia la fondul special pentru pensii si asigurri sociale ale
agricultorilor, contributia la fondul cultural national, contributia la fondul
pentru modernizarea turismului, contributia la fondul special al aviatiei
civile, contributia la fondul cinematografic national, etc..
Presiunea fiscal
Principiul constitutional al recunoasterii dreptului statului de a institui
Pag. | 84

impozite, la care se adaug realitatea istoric, dovedesc c o societate nu

poate exista fr un sistem fiscal adecvat. Eficiena sistemului fiscal asigur
eficiena statului. La rndul su, contribuabilul onest si cu spirit civic vede
n impozit un ru necesar si consimte la plata acestuia. Atunci cnd
impozitele depesc ns limitele suportabilitii, cnd inhib initiativa sau
cnd incit la revolte sau greve fiscale, suntem n situatia n care
contribuabilii resimt din plin presiunea fiscal care-i apas, influennd
comportamentul fiscal al acestora.
Indiferent de termenul utilizat, presiune fiscal, povar fiscal sau coeficient
fiscal, se exprim, n fond, acelai lucru, obligaia fiscal instituit prin
impozit fa de stat cu consecin direct asupra diminurii veniturilor
realizate de contribuabili.
Presiunea fiscal se msoar ca raport ntre suma prelevrilor bugetare
obligatorii (impozite taxe i contribuii) i produsul intern brut.
Creterea presiunii fiscale este legat de extinderea rolului economic si
social al statului. Datorit faptului c prelevrile obligatorii sunt sursa
fundamental de acoperire a cheltuielilor publice, prelevrile obligatorii i
presiunea fiscal au tendint de cretere n decursul timpului ca i
cheltuielile publice. Riscul este ca o presiune fiscal prea mare s
descurajeze contribuabilii s susin activiti econimice, s realizeze
venituri, s economiseac i s investeasc.
Impozitele percepute de stat de la operatori economici se constituie n
elemente de presiune fiscal, care este cu att mai pronunat cu ct
ponderea lor n valoarea adugat realizat de acetia este mai mare.
Presiunea fiscal este resimtit si amplificat indirect si din partea
impozitelor indirecte (accize i TVA) care, dei nu sunt suportate de firme,
afecteaz volumul veniturilor i competitivitatea prin intermediul preurilor,
cu repercursiuni directe att asupra numrtorului ct si a numitorului
expresiei care definete presiunea fiscal.
Nivelul presiunii fiscale la care este supus o firm (PFF) se calculeaz cu
formula:
PFF = Impozite pltite de firm / Valoarea adugat de firm =
(Impozit pe profit + CAS + alte impozite) / Valoarea adugat de firm
Presiunea fiscal a firmei depinde, pe de o parte de ponderea fiecrui tip de
prelevare n totalul prelevrilor si respectiv, n valoarea adugat, iar, pe de
alt parte, de mrimea ratei fiecrui tip de prelevare fiscal.
Atunci cnd presiunea fiscal depete anumite limite, randamentul
impozitelor si taxelor devine mai mic deoarece se vor manifesta fenomene de
rezisten la impozite din partea contribuabililor: rezistene n plan politic,
abstinen fiscal, evaziunea fiscal.
n condiiile unei presiuni fiscale mari, contribuabilii pot ajunge s deruleze
operatiuni care s nu respecte normele fiscale, contabile sau de alt natur,
Pag. | 85

intrnd n sfera evaziunii fiscale. Formele de manifestare ale evaziunii fiscale

au aprut odat cu impozitul, deoarece orice prelevare de ctre stat a unor
sume de la contribuabili nu poate s nu fie simit ca o constrngere de
ctre acetia din urm.
Prezentarea presiuneii fiscale a fost realizat de A. Laffer, cu ajutorul unei
curbe care i poart numele, potrivit creia de la un anumit prag orice
cretere a presiunii fiscale provoac o scdere a sumei prelevrilor obligatorii
ncasate de puterea public.
Dup aceast curb, suma prelevrilor obligatorii este o functie cresctoare
a ratei presiunii fiscale, dar numai pn la un anumit prag maximal, ce
corespunde nivelului maxim al curbei, dup care devine o functie
descresctoare a acestei rate. Aceasta se explic, dup Laffer, prin faptul c
prelevrile obligatorii foarte mari distrug asieta (modul de aezare a
impozitelor) , aduc ineficien sistemului fiscal.
Curba lui Laffer

Venituri totale

C
Venit maxim

C - cota optim
impunere

Cota de

Curba lui Laffer se mparte n dou zone: n zona din stnga, denumit
normal si admisibil, reducerea asietei prelevrilor obligatorii este
inferioar creterii ratei de presiune fiscal. Pe de alt parte, n zona din
dreapta, denumit zona inadmisibil, orice cretere a presiunii fiscale nu
este suficient pentru a compensa reducerea asietei pe care o provoac,
rezultnd o diminuare a sumelor ncasate la bugetul general consolidat.
Totui, curba Laffer, rmne o reprezentare pur teoretic care nu permite
identificarea cu exactitate a mrimii pragului de impozitare, la care
presiunea fiscal poate fi considerat excesiv. Acest prag este variabil n
funcie de state si circumstante diferite, astfel nct la o rat a presiunii
fiscale dat un stat se poate afle n stnga sau n dreapta pragului maxim.
4.7 Codul fiscal
Un rol important n eficientizarea sistemului fiscal romnesc, dup
evenimentele din 1989, l are promulgarea n anul 2003 a Legii nr.571
privind aprobarea codului fiscal. Prin acest act normativ s-a stabilit cadrul
legal pentru instituirea impozitelor i taxelor care se constituie venituri la
Pag. | 86

bugetul de stat i la bugetele locale. Sunt precizai contribuabilii care trebuie

s plteasc impozite i taxe, precum i modul de calcul i de plat al
acestora.
Legislaia prin care se aprob codul fiscal reglementeaz procedura de
modificare a impozitelor i taxelor i autorizeaz Ministerul Finanelor
Publice s elaboreze norme metodologice, instruciuni i ordine n aplicarea
codului i a conveniilor de evitare a dublei impuneri.
Modalitatea de administrare a impozitelor i taxelor instituite,este stabilit
prin legislaia ce privete procedura fiscal
Prin codul fiscal sunt reglementate, unitar, ntru-un singur act normativ,
urmtoarele impozite i taxe:
1. impozitul pe profit;
2. impozitul pe venit;
3. impozitul pe veniturile microntreprinderilor;
4. impozitul pe veniturile obinute din Romnia de nerezideni;
5. impozitul pe reprezentane;
6. taxa pe valoarea adugat;
7. accizele;
8. impozitele i taxele locale.
Pentru asigurarea stabilitii legislaiei fiscale este reglmentat n legea de
aprobare a codului fiscal c, acesta: se modific i se completeaz numai
prin lege, promovat, de regul, cu 6 luni nainte de data intrrii n
vigoare a acesteiai orice modificare sau completare a codului fiscal
intr n vigoare cu ncepere din prima zi a anului urmtor celui n care
a fost adoptat prin lege. 3
4.8. IMPOZITELE DIRECTE
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice
Veniturile supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor codului fiscal,
sunt urmtoarele4:
- venituri din activiti independente ;
- venituri din salarii, ;
- venituri din cedarea folosinei bunurilor, mobile sau imobile;
- venituri din investiii, din dividende, din venituri impozabile din dobnzi,
din transferul titlurilor de valoare (din operaiuni de vinzare cumprare
valut la termen, dinvenituri realizate la lichidarea unei persoane juridice);
- venituri din pensii, care exced suma de 1000 lei lunar ( neimpozabil);
- venituri din unele activiti agricole (pepiniere pomicole i viticole,legume
cultivate n sere i solarii, cultura arbuti ornamentali etc. ;
3
4

Legea nr.571-2003 art.4

Idem art.41
Pag. | 87

- venituri din premii i din jocuri de noroc;

- venituri din transferul proprietilor imobiliare din patrimoniul personal;
- venituri din alte surse ( ctiuri de la societi de asigurri, vniturile
persoanelor fizice primite de la curtea de arbitraj, etc.;
Cota unic de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil
corespunztor fiecrei surse de venit, din activitile prezentate mai sus.
Perioada impozabil este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
Deducerea personal, precum i celelalte sume fixe, exprimate n lei, se
stabilesc prin ordin al ministrului finanelor publice.
Impozitul pe veniturile din activitti independente
Veniturile din activitti independente cuprind :veniturile din profesii
liberale (cabinete medicale, de avocatur, expertiz contabil, contabil
autorizat, arhitect, etc.), veniturile comerciale, respectiv venituri din fapte
de comer sau din prestarea serviciilor i venituri din proprietate
intelectual. Aceste venituri pot fi realizate att individual, ct si sub
diferite forme de asociere, fr a da natere unei persoane juridice.
Veniturile din activitti independente se determin n sistem real, pe baza
datelor din contabilitatea n partid simpl condus de contribuabili ,cu
respectarea reglementrilor privitor la evidena contabil. Se conduc,
Registrul-jurnal de ncasri i pli, Registrul-inventar i alte documente
contabile prevzute de legislaia n materie.
Pentru a calcula impozitul datorat trebuie determinat venitul net impozabil.
ca diferen ntre venitul brut i cheltuielile aferente realizrii
venitului(deductibile).
Venitul brut cuprinde:
a) sumele ncasate i echivalentul n lei al veniturilor n natur din
desfurarea activitii;
b) veniturile sub form de dobnzi din creane comerciale sau din alte
creane utilizate n legtur cu o activitate independent;
c) ctigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate ntro activitate independent, inclusiv contravaloarea bunurilor rmase dup
ncetarea definitiv a activitii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfura o activitate independent
sau de a nu concura cu o alt persoan;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plat aprute n
legtur cu o activitate independent.
Nu sunt considerate venituri brute:
Pag. | 88

a) aporturile n numerar sau echivalentul n lei al aporturilor n natur

fcute la nceperea unei activiti sau n cursul desfurrii acesteia;
b) sumele primite sub form de credite bancare sau de mprumuturi de la
persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub form de sponsorizri, mecenat sau
donaii.
Cheltuielile aferente realizrii veniturilor, pentru a putea fi deduse, trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii generale:
a) s fie efectuate n cadrul activitilor desfurate n scopul realizrii
venitului, justificate prin documente;
b) s fie cuprinse n cheltuielile exerciiului financiar al anului n cursul
cruia au fost pltite;
c) s respecte regulile privind amortizarea;
d) cheltuielile cu primele de asigurare s fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanie bancar pentru creditele utilizate n
desfurarea activitii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de
burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de
calcul determinat conform legii.
b) cheltuielile de protocol calculate calculate n limita legal, (2% din
diferena dintre venitul brut i cheltuielile deductibile) ;
c) suma cheltuielilor cu indemnizaia pltit pe perioada delegrii i
detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, n
limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice;
d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de
pn la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele
normative n materie;
f) cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori,
potrivit legii;
Pag. | 89

g) contribuiile efectuate n numele angajailor la fonduri de pensii

facultative, n conformitate cu legislaia n vigoare, n limita echivalentului n
lei a 200 euro anual pentru o persoan;
h) prima de asigurare voluntar de sntate, conform legii, n limita
echivalentului n lei a 200 euro anual pentru o persoan;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independent, ct i n scopul
personal al contribuabilului sau asociailor sunt deductibile numai pentru
partea de cheltuial care este aferent activitii independente;
j) cheltuielile reprezentnd contribuii sociale obligatorii pentru salariai i
contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munc i boli
profesionale, potrivit legii;
k) dobnzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice i juridice,
utilizate n desfurarea activitii, pe baza contractului ncheiat ntre pri,
n limita nivelului dobnzii de referin a Bncii Naionale a Romniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentnd chiria - rata de leasing n cazul contractelor de leasing operaional, respectiv cheltuielile cu
amortizarea i dobnzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite n
conformitate cu prevederile privind operaiunile de leasing i societile de
leasing;
m) cotizaii pltite la asociaiile profesionale n limita a 2% din baza de
calcul determinat conform alin. (6).
n) cheltuielile reprezentnd contribuiile profesionale obligatorii datorate,
potrivit legii, organizaiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, n
limita a 5% din venitul brut realizat.
Sunt considerate cheltuieli nedeductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau
al familiei sale;
b) cheltuielile corespunztoare veniturilor neimpozabile ale cror surse se
afl pe teritoriul Romniei sau n strintate;
c) impozitul pe venit datorat , inclusiv impozitul pe venitul realizat n
strintate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele dect cele recunoscute;
e) donaii de orice fel;
f) amenzile, confiscrile, dobnzile, penalitile de ntrziere i penalitile
datorate autoritilor romne i strine, potrivit prevederilor legale, altele
dect cele pltite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
Pag. | 90

h) dobnzile aferente creditelor angajate pentru achiziionarea de

imobilizri corporale de natura mijloacelor fixe, n cazul n care dobnda este
cuprins n valoarea de intrare a imobilizrii corporale, potrivit prevederilor
legale;
i) cheltuielile de achiziionare sau de fabricare a bunurilor i a drepturilor
amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lips din gestiune sau degradate
i neimputabile, dac inventarul nu este acoperit de o poli de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a nclcrii
dispoziiilor legale n vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de pltitorul venitului n contul beneficiarilor
de venit;
Normele de venit ( art. 49 din Codul fiscal)
Venitul realizat din unele
activiti independente,
cuprinse n
nomenclatorul stabilit de MFP, desfurat de ctre contribuabil individual,
fr salariai, se impoziteaz pe baza normelor de venit.
Ministerul Finanelor Publice elaboreaz normele care conin
nomenclatorul acestor activiti i precizeaz regulile care se utilizeaz pentru
stabilirea acestor norme de venit.
Direciile generale ale finanelor publice teritoriale au obligaia de a stabili
i publica anual normele de venit nainte de data de 1 ianuarie a anului n
care urmeaz a se aplica normele respective.
Venitul net impozabil din drepturile de proprietate intelectual se
stabilete prin scderea unei cote de 40% din venitul brut ca cheltuial
deductibil i a contribuiilor sociale obligatorii pltite.
n cazul n care veniturile provin din crearea unor lucrri de art
monumental, venitul net se determin la fel cu meniunea c cheltuiala
deductibil este egal cu 50% din venitul brut;
Impozitul pe salarii
Veniturile din salarii reprezint toate veniturile n bani i/sau n natur
obtinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract
individual de munc. Sunt supuse impozitrii att salariile primite n cazul
unui contract de munc ncheiat pe durat determinat, ct si
nedeterminat. De asemenea, se cuprind n veniturile din salarii:
indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc, de maternitate i
pentru concediul privind ngrijirea copilului n vrst de pn la 2 ani.
Totodat, legea asimileaz notiunii de salariu n vederea impunerii si
urmtoarele categorii de venituri:
Pag. | 91

indemnizatiile acordate ca urmare a desfurrii unei funcii de

demnitate public;

drepturile bneti specifice acordate potrivit legii cadrelor militare

(solda lunar, indemnizatii, prime, premii, sporuri);

indemnizatia lunar brut, precum si suma din profitul net, cuvenite

administratorilor la companii/societti nationale, societti comerciale
la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este
actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

sumele primite de membrii fondatori ai societtilor comerciale

constituite prin subscriptie public;

sumele primite de ctre angajatii cu conventie civil de prestri de

servicii;

sumele ce se acord ca indemnizatie de edint reprezentantilor n

adunarea general a actionarilor, n consiliul de administratie i n
comisia de cenzori;

indemnizatiile acordate reprezentantilor statului si partenerilor sociali

n organismele tripartite, indemnizatii stabilite de lege;

orice alte drepturi si indemnizatii de natur salarial.

Impozitul pe dividende
Cota parte din profitul obtinut de societtile comerciale ce se va plti fiecrui
actionar sau asociat constituie, conform Legii privind societtile comerciale,
dividend. Dividendul poate fi definit ca orice distribuire, n bani sau n
natur, n favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza
bilantului contabil anual si a contului de profit i pierderi, proportional cu
cota de participare la capitalul social.
Impozitul pe dividend este datorat de asociatii sau actionarii societtilor
comerciale beneficiari de dividende. Subiectii impunerii pot fi att persoane
fizice, ct si persoane juridice, romne sau strine, indiferent de provenienta
si natura capitalului social al societtilor comerciale distribuitoare a
dividendelor.
Cota de impunere
Impozitul pe dividende se stabilete prin aplicarea unei cote de impozit de
10% asupra dividendului brut pltit ctre o persoan juridic romn.
Nivelul cotei de impunere este redus n raport cu cel practicat n alte tri,
urmrindu-se stimularea dezvoltrii activitilor economice, la stabilirea lui
avndu-se n vedere conveniilele internationale ncheiate de Romnia (n
multe din cele peste 50 de conventii pentru evitarea dublei impuneri
ncheiate de Romnia cu alte state s-a prevzut impozitarea la surs a
Pag. | 92

dividendelor).
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit rmne unul dintre cele mai disputate impozite, datorit
faptului c influeneaz veniturile operatorilor economici i este prezentat ca
avnd efect negativ asupra capacitii de dezvoltare a intreprinderilor.
Indiferent cum este privit, impozitul pe profit reprezint cea mai important
surs de venituri a bugetului de stat.
Contribuabilii obligati s plteasc impozit pe profit sunt:
- persoane juridice romne, pentru profitul impozabil obtinut din orice
surs, att din Romnia ct i din strintate.
Fac parte din aceast categorie de contribuabili :regiile autonome,
companiile nationale, societti nationale, societti comerciale (indiferent de
forma juridic de organizare si de forma de proprietate) inclusiv cele cu
participare cu capital strin sau cu capital integral strin, societti
agricole si alte forme de asociere agricol cu personalitate juridic,
organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si de credit, fundatiile
(pentru activiti economice), asociatiile, organizatiile, trusturile, precum si
orice entitate care are statutul legal de persoan juridic romn;
- persoane juridice strine, care desfoar activitti printr-un sediu
permanent n Romnia, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu. n
acest sens, persoanele juridice strine devin subiect al impunerii atunci
cnd i desfoar activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui
sediu permanent autorizat s functioneze n Romnia, numai dup
nmatricularea acestuia la registrul comertului i nregistrarea la instituia
fiscal teritorial.
- persoanele juridice i fizice strine care desfoar activitti n Romnia
ca partener ntr-o asociere ce nu d natere unei persoane juridice, pentru
toate veniturile rezultate din activitatea desf urat n Romnia;
- asocierile dintre persoanele fizice romne si persoanele juridice
romne care nu dau natere unei persoane juridice, pentru veniturile
realizate att n Romnia ct si n strintate. n acest caz, impozitul datorat
se calculeaz, se retine si se vireaz de ctre persoana juridic;
- institutiile publice, pentru veniturile
economice desfurate n condiiile legii.

extrabugetare

din

activitti

Excepii de la plata impozitului pe profit

Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit: trezoreria statului, pentru
operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei;
Pag. | 93

institutiile publice, pentru fondurile publice constituite potrivit Legii nr.

500/2002 privind finantele publice; unittile economice fr personalitate
juridic ale organizatiilor de nevztori, de invalizi si ale asociatiilor
persoanelor cu handicap; fundatiile testamentare (subiect de drept nfiintat
de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauz
de moarte, constituie un patrimoniu afectat n mod permanent si irevocabil
realizrii unui scop de interes general sau comunitar); cooperativele care
functioneaz ca unitti protejate, special organizate potrivit legii; unittile
apartinnd cultelor religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si
valorificarea obiectelor si produselor necesare activittii de cult; institutiile
de nvtmnt particular acreditate, precum si cele autorizate, potrivit legii;
asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice, pentru veniturile
obtinute din activitti economice,care sunt utilizate pentru mbunttirea
confortului si a eficientei cldirii, pentru ntretinerea i repararea propriettii
comune.
Determinarea profitului impozabil
Profitul impozabil se determin ca diferent ntre veniturile obtinute
din livrarea bunurilor mobile, a serviciilor prestate i a lucrrilor
executate, din vnzarea bunurilor imobile, inclusiv din ctiguri din
orice surs si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, ntr-un
an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adaug
cheltuielile nedeductibile.
Din valoarea obinut se scade si pierderea fiscal rmas de recuperat din
anii precedenti n condiiile stabilite de lege.
Veniturile reprezint sumele sau valorile ncasate sau de ncasat i includ:
veniturile din exploatare, respectiv venituri din vnzarea produselor,
lucrrilor executate si serviciilor prestate, din productia stocat, din
productia de imobilizri, din subventii de exploatare, precum si alte venituri
din exploatarea curent; veniturile financiare, respectiv venituri din
participatii, din alte imobilizri financiare, din creante imobilizate, din titluri
de plasament, din diferente de curs valutar, din dobnzi, din sconturi
obtinute, creante imobilizate si alte venituri financiare; veniturile
extraordinare, respectiv venituri din operatiuni de exploatare, din
operatiuni de capital si alte venituri extraordinare.
La stabilirea profitului impozabil se vor lua n calcul numai cheltuielile
care concur direct la realizarea veniturilor si care se regsesc n costul
produselor si serviciilor, n limitele prevzute de legislatia n vigoare.
Cheltuielile reprezint sumele sau valorile pltite sau de pltit, dup natura
lor, care sunt aferente realizrii veniturilor.
n cadrul cheltuielilor se includ: cheltuieli de exploatare, respectiv cheltuieli
cu materii prime, materiale i mrfuri, cheltuieli cu lucrrile si serviciile
executate de terti, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu taxele si
Pag. | 94

vrsmintele asimilate, cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat,

cheltuieli cu primele de asigurare, alte cheltuieli de exploatare; cheltuieli
financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate,
cheltuieli din diferente de curs valutar, cheltuieli cu dobnzile, pierderi din
creante legate de participatii, alte cheltuieli financiare; cheltuieli
extraordinare, respectiv cheltuielile privind operatiunile de capital si cele
privind operatiunile de gestiune.
Veniturile neimpozabile reprezint veniturile care nu sunt rezultate din
activitatea contribuabilului si care vin s acopere cheltuielile pentru care nu
s-a acordat deducere la momentul efecturii lor, cum sunt: rambursrile de
impozit pe profit pltit n perioadele anterioare, restituirea unor majorri de
ntrziere, partea din veniturile din asigurare care dep ete valoarea
neamortizat a activelor asigurate, venituri din anularea de provizioane.
Aceste venituri sunt:
-dividendele primite de ctre o persoan juridic romn de la o alt
persoan juridic, romn sau strin;
-diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare nregistrate ca
urmare a ncorporrii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori
prin compensarea unor creante la societatea la care le care se detin
participatiile;
-veniturile, respectiv cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor sau din
ncasarea creantelor, dup caz, ca urmare a transferului de actiuni sau de
prti sociale de la Fondul Propriettii de Stat;
-rambursrile de cheltuieli nedeductibile, precum si veniturile rezultate din
anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile
realizate din stornarea sau recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.
Impunerea microntreprinderilor
Pentru a ncurja ectivitile economice prin Ordonanta nr. 24 din 26 iulie
2001 privind impunerea microntreprinderilor, acestea pot opta la plata unui
impozit aplicat asupra veniturilor obtinute, dac ndeplinesc cumulativ, la
data de 31 decembrie anul recedent, urmtoarele condiii5:

Legea nr,571-2003 privind CF art.103

Pag. | 95

a.

realizeaz venituri, altele dect cele din consultan i management, n

proporie de peste 50% din veniturile totale;

b.

are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv;

c.

a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 100.000 euro;

d.

capitalul social al persoanei juridice este deinut de persoane, altele

dect statul, autoritile locale i instituiile publice.

Cota de impozitare pe veniturile microntreprinderilor a fost de 2% n anul

2007 de 2,5% n anul 2008 i de 3% n anul 2009.
n situaia n care impozitul datorat de microntreprinderi este mai mic dect
impozitul minim annual, instituit n anul 2009, acestea sunt obligate la plata
impozitului la nivelul acestei sume.
4.9. IMPOZITELE INDIRECTE
Taxa pe valoarea adugat
Impozitele pe consum au menirea s completeze veniturile fiscale obtinute
din impozitele directe.. Din aceast cauz, impozitele pe consum cu o
amploare variabil ocup un loc important n toate sistemele fiscale
moderne.
Principalul impozit pe consum este taxa pe valoarea adugat (TVA),
cunoscut ca un impozit indirect, un impozit general pe consum care se
stabilete cu ocazia operatiunilor privind transferul bunurilor si serviciilor
prestate cu plat sau asimilate acestora.
Valoarea adugat reprezint diferenta dintre ncasrile obtinute din
vnzarea bunurilor sau prestarea serviciilor si pltile efectuate pentru
bunuri si servicii aferente aceluiai stadiu al circuitului economic (valoarea
nou creat de ntreprindere n urma cilului de productie).
n analiza financiar, ea este definit ca diferent ntre productia
exercitiului si marja comercial, pe de o parte, si consumul
intermediar, pe de alt parte.
Sistemul de functionare al taxei pe valoarea adugat are la baz un
principiu fundamental care const n aceea c din taxa facturat pentru
bunurile livrate si serviciile prestate se scade taxa aferent bunurilor sau
serviciilor achizitionate sau executate n unitti proprii destinate realizrii de
operatii impozabile.
Caracteristicile principale ale acestui impozit sunt:
are un caracter universal, deoarece se aplic asupra tuturor bunurilor si
serviciilor din economie, rezultate att din activitatea curent de exploatare
Pag. | 96

ct si din activitatea de fructificare a capitalurilor disponibile;

este un impozit neutru unic, dar cu plat fractionat; este eliminat
discriminarea deoarece cotele se aplic asupra tuturor activittilor din
economie;
asigur transparen, deoarece asigur fiecrui subiect impozabil
posibilitatea de a cunoate exact care este mrimea impozitului si a
obligatiei de plat cei revine;
asigur eficacitatea, ntruct, ca o tax cumulativ, ea este perceput la
fiecare tranzactie privind produse si servicii; asigur neutralitatea datorit
faptului c, fiind o tax unic, mrimea sa rmne independent de
numrul tranzactiilor si deci de lungimea circuitul economic parcurs de un
produs sau serviciu.
Operaiunile care intr n sfera de aplicare a TVA sunt :
-livrarea de bunuri (transferul dreptului de a dispune de bunuri ca un
proprietar)
-prestarea de servicii
-schimbul de bunuri sau servicii
-achiziiile intracomunitare de bunuri
-importul de bunuri
Calcularea taxei
Calcularea taxei pe valoare adugat implic dou operatiuni succesive:
(1) calculul taxei datorate, care const n aplicarea la baza de impozitare a
ratei n vigoare atunci cnd survine faptul generator si
(2) determinarea taxei deductibile, achitat n amonte.
Cotele de impozitare pentru calcularea TVA n Romnia sunt :
1. Cota standard de 19% care se aplic asupra bazei de impozitare pentru
operaiunile impozabile care nu sunt scutite de tax sau care nu sunt supuse
cotelor reduse.
2.Cota redus de de TVA
Cota redus de 9% aplicat asupra bazei de impozitare pentru urmtoarele
prestri de servicii i/sau livrri de bunuri:
a) serviciile constnd n permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectur i arheologice,
grdini zoologice i botanice, trguri, expoziii i evenimente culturale,
cinematografe, altele dect cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
b) livrarea de manuale colare, cri, ziare i reviste, cu excepia celor
destinate exclusiv sau n principal publicitii;
c) livrarea de proteze i accesorii ale acestora, cu excepia protezelor
dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
Pag. | 97

e) livrarea de medicamente de uz uman i veterinar;

f) cazarea n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcie
similar, inclusiv nchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota redus de 5% se aplic asupra bazei de impozitare pentru livrarea
locuinelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt
construite. Terenul pe care este construit locuina include i amprenta la sol
a locuinei. n sensul prezentului titlu, prin locuin livrat ca parte a politicii
sociale se nelege:
a) livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate
a fi utilizate drept cmine de btrni i de pensionari;
b) livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate
a fi utilizate drept case de copii i centre de recuperare i reabilitare pentru
minori cu handicap;
Scutiri pentru operaiuni din interiorul rii
3.Operaiuni de interes general scutite de taxa pe valoarea adugat:
a) spitalizarea, ngrijirile medicale i operaiunile strns legate de acestea,
desfurate de uniti autorizate pentru astfel de activiti, indiferent de
forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sntate rurale sau
urbane, dispensare, cabinete i laboratoare medicale, centre de ngrijire
medical i de diagnostic, baze de tratament i recuperare, staii de salvare i
alte uniti autorizate s desfoare astfel de activiti;
b) prestrile de servicii efectuate n cadrul profesiunii lor de ctre
stomatologi i tehnicieni dentari, precum i livrarea de proteze dentare
efectuat de stomatologi i de tehnicieni dentari;
c) prestrile de ngrijire i supraveghere efectuate de personal medical i
paramedical, conform prevederilor legale aplicabile n materie;
d) transportul bolnavilor i al persoanelor accidentate, n vehicule special
amenajate n acest scop, de ctre entiti autorizate n acest sens;
e) livrrile de organe, snge i lapte, de provenien uman;
f) activitatea de nvmnt prevzut n Legea nvmntului nr.
84/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, formarea
profesional a adulilor, precum i prestrile de servicii i livrrile de bunuri
strns legate de aceste activiti, efectuate de instituiile publice sau de alte
entiti autorizate;
g) livrrile de bunuri sau prestrile de servicii realizate de cminele i
cantinele organizate pe lng instituiile publice i entitile autorizate
prevzute la lit. f), n folosul exclusiv al persoanelor direct implicate n
activitile scutite conform lit. f);
h) meditaiile acordate n particular de cadre didactice din domeniul
nvmntului colar, preuniversitar i universitar;
i) prestrile de servicii i/sau livrrile de bunuri strns legate de asistena
i/sau protecia social, efectuate de instituiile publice sau de alte entiti
recunoscute ca avnd caracter social, inclusiv cele livrate de cminele de
btrni;
j) prestrile de servicii i/sau livrrile de bunuri strns legate de protecia
copiilor i a tinerilor, efectuate de instituiile publice sau de alte entiti
recunoscute ca avnd caracter social;
Pag. | 98

k) prestrile de servicii i/sau livrrile de bunuri furnizate membrilor n

interesul lor colectiv, n schimbul unei cotizaii fixate conform statutului, de
organizaii fr scop patrimonial care au obiective de natur politic,
sindical, religioas, patriotic, filozofic, filantropic, patronal, profesional
sau civic, precum i obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, n
condiiile n care aceast scutire nu provoac distorsiuni de concuren;
l) prestrile de servicii strns legate de practicarea sportului sau a
educaiei fizice, efectuate de organizaii fr scop patrimonial pentru
persoanele care practic sportul sau educaia fizic;
m) prestrile de servicii culturale i/sau livrrile de bunuri strns legate de
acestea, efectuate de instituiile publice sau de alte organisme culturale fr
scop patrimonial, recunoscute ca atare de ctre Ministerul Culturii i
Cultelor;
n) prestrile de servicii i/sau livrrile de bunuri efectuate de persoane ale
cror operaiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) i i)-m), cu ocazia
manifestrilor destinate s le aduc sprijin financiar i organizate n profitul
lor exclusiv, cu condiia ca aceste scutiri s nu produc distorsiuni
concureniale;
o) activitile specifice posturilor publice de radio i televiziune, altele dect
activitile de natur comercial;
p) serviciile publice potale, precum i livrarea de bunuri aferent acestora;
q) prestrile de servicii efectuate de ctre grupuri independente de
persoane, ale cror operaiuni sunt scutite sau nu intr n sfera de aplicare a
taxei, grupuri create n scopul prestrii ctre membrii lor de servicii direct
legate de exercitarea activitilor acestora, n cazul n care aceste grupuri
solicit membrilor lor numai rambursarea cotei-pri de cheltuieli comune, n
limitele i n condiiile stabilite prin norme i n condiiile n care aceast
scutire nu este de natur a produce distorsiuni concureniale.
r) furnizarea de personal de ctre instituiile religioase sau filozofice n
scopul activitilor prevzute la lit. a), f), i) i j).
Alte operaiuni scutite de taxa pe valoarea adugat:
a) prestrile urmtoarelor servicii de natur financiar-bancar:
- acordarea i negocierea de credite, precum i administrarea creditelor de
ctre persoana care le acord;
- negocierea garaniilor de credit ori a altor garanii sau orice operaiuni
cu astfel de garanii, precum i administrarea garaniilor de credit de ctre
persoana care acord creditul;
- tranzacii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile
curente, pli, viramente, creane, cecuri i alte instrumente negociabile,
exceptnd recuperarea creanelor;
- tranzacii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele i monedele
utilizate ca mijloc legal de plat, cu excepia obiectelor de colecie, i anume
monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate n
mod normal ca mijloc legal de plat sau monede de interes numismatic;
- tranzacii, inclusiv negocierea, dar exceptnd administrarea sau
pstrarea n siguran, cu aciuni, pri sociale n societi comerciale sau
asociaii, obligaiuni garantate i alte instrumente financiare, cu excepia
documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;
Pag. | 99

Taxele vamale
Taxele vamale reprezint impozite indirecte percepute de ctre stat asupra
bunurilor si serviciilor atunci cnd acestea trec graniele vamale ale
Romniei. Sunt considerate un instrument de politic comercial de natur
fiscal, constituind o surs de venit pentru bugetul de stat,cu impact direct
asupra pretului produselor care fac obiectul comerului exterior. Dup 1
ianuarie 2007, dup aderarea Romniei la Uniunea European, acest venit
al bugetului de stat a sczut ca pondere n buget.
n calitate de pltitori apar agenii economici, persoane juridice i fizice
romne sau strine care introduc sau scot din ar bunuri care intr sub
incidenta codului vamal.
n obiectul taxelor vamale intr bunurile, mrfurile, prestrile de servicii,
etc. care sunt importate, cu exceptia celor care sunt scutite de la plata
taxelor vamale. n ceea ce privete bunurile importate, ele pot intra n ar n
regim vamal definitiv si n regim vamal suspensiv.
Regimurile vamale suspensive sunt operaiuni de import cu titlu temporar
care au drept efect suspendarea pltii taxelor vamale. Regimul vamal
suspensiv se solicit de ctre importatori, iar instituia vamal aprob
cererea introdus numai dac se poate asigura supravegherea si controlul
vamal suspensiv. n acest scop se fixeaz un anumit termen care poate fi
prelungit numai la cererea expres si justificat a titularului operaiunii si
cu aprobarea autorittii vamale.
Autoritatea vamal solicit, n acest caz, titularului operatiunii s constituie
o garantie din care s se ncaseze eventualele drepturi de import ce ar putea
fi datorate.
Regimul vamal suspensiv aprobat si nceteaz valabilitatea n momentul n
care mrfurile primesc un alt regim vamal. Dac importatorul nu ncheie
regimul vamal la termenul stabilit, unitatea vamal poate dispune
suspendarea din oficiu.
Sistemul de prelungire a regimului vamal suspensiv se aplic si produselor
compensatoare sau transformate, obtinute n cadrul regimurilor de
transformare activ sau pasiv ori de transformare sub control vamal.
Baza de calcul a taxelor vamale
Valoarea n vam reprezint acea valoare care constituie baza de calcul a
taxelor vamale stabilite procentual, specifice sau mixte, prevzute n tariful
vamal al Romniei.
Baza de calcul a taxelor vamale reprezint valoarea n vam transformat n
lei la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca National a Romniei.
Acest curs de schimb se utilizeaz pe toat durata sptmnii urmtoare,
pentru declaratii vamale nregistrate n cursul acelei sptmni.
Pag. | 100

Valoarea n vam reprezint pretul extern al mrfii, obtinut prin nmultirea

costului unitar al unui produs cu numrul de produse.
n valoarea n vam, n msura n care au fost efectuate, se includ:
cheltuielile de transport ale mrfurilor importate pn la frontiera romn;
cheltuielile de ncrcaresdescrcare si de manipulare ale mrfurilor din
import, aferente parcursului extern;
costul asigurrii pe parcursul extern.
Cuantumul unitar al taxelor vamale
Taxele vamale sunt stabilite sub forma unor cote procentuale proportionale
diferentiate n functie de bunurile importate sau sub forma unor sume fixe
pe unitatea de msur a mrfii. Aceste cote sau sume fixe, precum si
combinatii ale lor sunt prevzute n codul vamal.
Taxele vamale practicate pe plan mondial sunt foarte diferite si diferentiate
n functie de criterii economice, politice, financiare, etc. se impune astfel o
clasificare a taxelor vamale dup mai multe criterii, dup cum urmeaz:
din punct de vedere al modului de percepere:
taxe vamale ad valorem;
taxe vamale specific
taxe vamale mixte.
din punct de vedere al scopului impunerii:
taxe vamale cu caracter fiscal;
taxe vamale cu caracter protectionist.
din punct de vedere al obiectului impunerii:
taxe vamale de import;
taxe vamale de export;
taxe vamale de tranzit.
din punct de vedere al modului de stabilire a taxelor vamale
taxe vamale autonome;
taxe vamale conventionale;
taxe vamale preferentiale;
taxe vamale de retorsiune.
Taxele vamale ad valorem se percep de ctre stat asupra valorii vamale a
mrfurilor importate sau exportate, fiind stabilite n cote procentuale
aplicate la valoarea n vam a mrfurilor respective. Acestea sunt cele mai
rspndite taxe vamale pe plan mondial, dar si cele mai vechi din punct de
vedere al aplicrii.
Pag. | 101

Taxele vamale specifice se percep de ctre stat pe unitatea de msur fizic a

mrfurilor importate (metru cub, ton, bucat, etc.) si se stabilesc sub forma
unei sume fixe pe unitatea de msur a mrfii.
Taxele vamale mixte se practic atunci cnd taxele vamale ad valorem nu
sunt suficient de eficace ca mijloc de protectie n conditiile n care preturile
mrfurilor importate nregistreaz importante scderi. Aceste taxe vamale au
o component ad valorem, stabilit prin aplicarea unui procent la valoarea
n vam si o component specific, stabilit printrso sum fix pe unitatea
fizic de msur a mrfii.
Taxele vamale cu caracter fiscal au, n general, un nivel redus, scopul
aplicrii lor fiind obtinerea de venituri pentru bugetul de stat.
Taxele vamale cu caracter protectionist au, de regul, un nivel ridicat,
urmrindu-se, prin practicarea lor, s se reduc forta concurential a
mrfurilor importate i, implicit, protejarea pietei interne de concurenta
strin.
Taxele vamale de import se percep asupra mrfurilor importate atunci
acestea trec granitele vamale ale statului importator.
Taxele vamale de import se caracterizeaz prin aceea c: au cea mai larg
sfer de rspndire pe plan international; cuprind cel mai mare nomenclator
de produse supuse taxrii; se practic pe perioade mai lungi de timp; au, n
general, un nivel mai ridicat dect taxele vamale de export sau de tranzit
Taxele vamale de export se percep de ctre stat asupra mrfurilor indigene,
n conditiile n care acestea sunt exportate. Aceste taxe au o arie de
rspndire mai restrns comparativ cu cele de import deoarece
nomenclatorul de produse este mai limitat, iar practicarea lor poate fi
limitat n timp.
Taxele vamale de tranzit se percep de ctre stat pentru mrfurile strine care
tranziteaz teritoriul vamal al trii respective. Ele se caracterizeaz prin
aceea c nu au o rspndire prea larg pe plan international, au un nivel
relativ mai sczut pentru a ncuraja tranzitul pe teritoriul statului respectiv,
fiind si o surs de venituri la buget pentru unele tri avantajate din punct de
vedere geografic.
Taxele vamale autonome sunt stabilita de ctre stat n mod independent si
nu pe baz de conventii internationale. Aceste taxe se percep, de regul,
pentru mrfurile care provin din unele tri cu care tara respectiv nu are
ncheiate conventii sau acorduri comerciale. Ele au, n cea mai mare parte a
cazurilor, un nivel foarte ridicat si nu fac obiectul negocierilor, constituind o
barier n calea schimburilor comerciale ntre tri.
Taxele vamale conventionale se stabilesc de ctre stat prin ntelegeri cu alte
state, n baza acordurilor stabilite sau ncheiate. Aceste taxe se percep, de
regul, asupra mrfurilor care provin din trile care si acord reciproc
clauza natiunii celei mai favorizate. Ca urmare a acestui fapt, taxele
conventionale sunt mult mai reduse dect cele autonome si fac obiectul
negocierilor tarifare n Acordul General pentru Tarife si Comert.
Pag. | 102

Taxele vamale prefereniale sunt taxe reduse care se aplic anumitor

categorii de mrfuri din anumite state i care nu se aplic mrfurilor
provenind din alte state.
Taxele vamale de retorsiune se aplic de ctre stat ca represalii si ca
rspuns la politica comercial neloial a altor state. Aceste taxe mbrac
dou forme: taxe antidumping si taxe compensatorii si se percep ca taxe
suplimentare, peste taxele vamale n vigoare.
Accizele
Accizele reprezint impozite indirecte , la care statul apeleaz pentru a
asigura resursele financiare publice necesare acoperirii cheltuielilor publice.
Accizele sunt considerate taxe speciale de consumaie care fac parte
din categoria impozitelor indirecte aplicate asupra unor mrfuri si
produse provenite att din productia intern, ct i din import.
Accizele sunt aplicate unui numr restrns de produse impozabile, acestea fiind nominalizate n
codul fiscal,care reglementeaz acest tip de impozit.
Statul, prin intermediul accizelor, urmrete, att colectarea unor venituri mai mari la bugetul
de stat, dar i determinarea comportamentului consumatorilor, prin pre, pentru anumite
categorii de produse care au efect negativ asupra sntii populaiei. Dup aderarea Romniei
la Uniunea European, procedura de instituire a acestui impozit a suportat un proces de
armonizare cu practicile din uniune.
Astfel accizele aplicate in cazul bijuteriilor, parfumurilor si confeciilor din blnuri vor fi
eliminate pentru evitarea declanrii de catre Comisia Europeana a procedurii de infringement
impotriva Romaniei si aplicarea unor sanctiuni.
Prevederile sunt incluse intr-un proiect de modificare a Codului fiscal elaborat de Ministerul
Finantelor si urmaresc eliminarea din 2010 a accizelor stabilite in cota procentuala.
n acest sens, vor fi eliminate accizele nearmonizate - taxele de consumatie pentru produsele de
lux - cu exceptia accizelor pentru cafea.
Dup codul fiscal in vigoare, accizele stabilite in cote procentuale, care sunt aplicate asupra
bazei de impozitare ca valoare determinat pe baza preturilor, vizeaz bijuterii din aur si/sau
din platina, confecii din blnuri naturale, parfumuri, articole din cristal, iahturi si alte nave si
ambarcaiuni cu sau fr motor pentru agrement, arme de vntoare, altele decat cele de uz
militar, motoare cu putere de peste 25 de cai-putere pentru iahturi si alte ambarcaiuni pentru
agrement.
Accizele armonizate, aplicate in cazul alcoolului si bauturilor alcoolice, tutunului prelucrat si
produselor energetice, vor continua sa fie aplicate si anul viitor, iar de la 1 aprilie 2010
urmeaz sa se aplice reglementari noi cu privire la accizele armonizate.
Decizia de eliminare a accizelor pentru produsele de lux vine in contextul in
care unii consultanti fiscali au sugerat autoritilor s taxeze suplimentar
produsele de lux, cum ar fi imobilele si masinile scumpe, pentru a colecta mai
muli bani la buget pe fondul crizei.
Sfera de aplicare
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat pentru
urmtoarele produse provenite din producia intern sau din import6:
a) bere;
6

Idem art.162
Pag. | 103

b) vinuri;
c) buturi fermentate, altele dect bere i vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electric.
Faptul generator al accizelor
Produsele sunt supuse accizelor n momentul producerii lor pe teritoriul
comunitar sau la momentul importului lor n teritoriul comunitar.
Exigibilitatea
Acciza este exigibil n momentul eliberrii pentru consum sau cnd se
constat pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Plata accizelor
Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plat a accizelor
este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care acciza
devine exigibil.
Baza de impozitare i calculul accizelor
Baza de impozitare difer, n funcie de felul produselor care se supun
accizelor i de proveniena lor (piaa intern sau din import).
Pentru produsele din import, baza de impozitare este dat de valoarea n
vam la care se adaug taxa vamal, comisionul vamal si alte taxe prevzute
de lege, astfel:
Baza de impozitare = valoarea n vam (pretul extern + cheltuieli conexe
parcursului extern + transport, asigurarea, manipulare) + comision vamal +
tax vamal + alte taxe n vam
n cazul n care, indiferent de modul de provenient a produselor (import sau
productie intern), acciza se percepe sub forma unei accize specifice, baza de
impozitare este dat de cantitatea lvrat. Pentru produsele petroliere baza de
calcul o reprezint cantitatea de carburanti, exprimat n tone, diferentiat
pe feluri de carburani. n cazul cafelei, baza de impozitare a accizei este
dat de cantitatea de cafea (exprimat n tone).
Taxele de timbru
Alturi de taxa pe valoarea adugat, accize, taxele vamale, taxele de timbru
sunt mobilizate la bugetul de dtat ca impozite indirecte.
Dup cum sunt
prezentate n legislatia romneasc, taxele de timbru reprezint plata
serviciilor sau lucrrilor efectuate de diferite instituii de stat, care
primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte, presteaz servicii sau
rezolv anumite interese legitime ale prtilor.
Fiind tratate ca impozite, taxele de timbru au caracter obligatoriu si sunt
Pag. | 104

preluate cu titlu nerambursabil. Totui, ntre taxele de timbru si impozite

exist o diferent major. Astfel, dac impozitele sunt preluate la bugetul
statului fr o contraprestaie direct din partea acestuia, taxele de timbru
reprezint, n majoritatea cazurilor, plti nemijlocit legate de un anumit
serviciu specific, realizat de o institutie public a administratiei de stat, de
un notar public sau alte instituii cu atribuii notariale.
n categoria actelor sau serviciilor supuse taxei de timbru se includ:
-actele si serviciile prestate de birourile
administrative publice cu atributii notariale;

notariale

sau

de

servicii

-reclamatiile si memoriile taxabile, adresate instituiilor administratiei

publice;
-certificate de diverse tipuri;
-eliberarea actelor de identitate;
-aciunile si cererile adresate instanelor judectoreti, indiferent dac ele
sunt sau nu evaluabile n bani;
-eliberarea permiselor de conducere si a certificatelor de nmatriculare a
autovehiculelor;
Taxele de timbru sunt stabilite
difereniat, n funcie de natura si
complexitatea serviciului prestat, de valoarea bunurilor sau de caracterul si
de importana actelor sau faptelor supuse taxrii.
Taxele de timbru pot fi:
- taxe de timbru pentru actiuni si cereri introduse n justitie;
- taxele de timbru pentru activitatea notarial:
rului de proprietate;
- alte operaiuni supuse taxelor de timbru;
xele de timbru asupra contestaiilor la impuneri;
ele pentru acte de starea civil;
- taxele de timbru n legtur cu actele de identitate;
- taxele pentru eliberarea permiselor i a altor documente.
CUVINTE CHEIE
resurse financiare publice, venituri fiscale, resurse de trezorerie, finanarea
cheltuielilor publice, elementele impozitului, impozite reale, impozite
personale, principii fiscale, impozite directe, impozitul pe salar, impozitul pe
profit, impozitul pe dividende, impozite indirecte, taxa pe valoarea adugat,
accize, taxe vamale, taxe de timbru
INTREBRI RECAPITULATIVE
1. Ce sunt resursele financiare publice?
2. Care sunt factorii care influenteaz volumul resurselor financiare publice?
Pag. | 105

3. Care este structura resurselor financiare publice?

4. Ce reprezint impozitul?
5. Care sunt principiile fiscale?
6. Care sunt impozitele directe? Dar cele indirecte?
7. Prin ce instrument se msoar nivelul presiunii fiscale dintr-o ar?
TESTE GRIL DE AUTOEVALUARE
1. Constituirea resurselor financiare publice este parte integrat din:
a) functia de control a finantelor publice;
b) functia de repartitie PIB;
c) functia de repartitie a finantelor publice, prima etap.
2. Relatiile sociale ntre participantii la procesul constituirii fluxurilor de
resurse bnesti, constau din:
a) relatii care apar ntre participantii la procesul de constituire a
fondurilor de resurse financiare, pe de o parte, si
colectivitatea
reprezentat de stat, pe de alt parte;
b) relatii care apar ntre colectivitate, reprezentat de
beneficiarii fondurilor bneti ce se constituie n economie;

sta,

c) relatii aprute n procesul de alocare a capitalurilor strine pentru

finanarea firmelor private.
3. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevrate?
a) ansamblul impozitelor si taxelor provenite de la persoane fizice si
juridice formeaz sistemul fiscal;
b) resursele financiare publice reprezint totalitatea mijloacelor bnesti
necesare realizrii obiectivelor economice si sociale ale statului ntr-un
interval de timp.
c) resursele financiare publice nu includ resursele administratiei locale si
resursele asigurrilor sociale de stat.
4. Evolutia resurselor si utilittilor publice este determinat de o multitudine
de factori, dintre care:
a) factori economici;
b) factori monetari;
c) factori sociali;
d) factori demografici;
e) factori politici;
Pag. | 106

f) factori militari;
g) factori de natur financiar;
h) nici unul de mai sus;
i) toti cei de mai sus.
5. Din punctul de vedere al continutului lor economic, resursele financiare
publice sunt:
a) ctigurile tuturor agentilor economici;
b) veniturile cu caracter fiscal;
c) resursele de trezorerie;
d) resursele financiare provenind din mprumuturi publice;
e) emisiune bneasc.
6. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt false?
a) resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporar a deficitului
curent ale bugetului de stat, pentru acoperirea golurilor de cas nregistrate
la bugetele locale;
b) factorii monetari ce influenteaz evolutia resurselor financiare publice
sunt reprezentati de credit, dobnd i masa monetar;
c) ncasrile din impozite cunosc un ritm de cretere foarte ridicat si
sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice.
7. n functie de ritmicitatea ncasri lor la buget resursele financiare publice
pot fi:
a) resurse ordinare;
b) resurse extraordinare;
c) resurse financiare ale unittilor administrativ-teritoriale;
8. n structura veniturilor extraordinare se include si:
a) impozitele si taxele locale;
b) ajutoare si transferuri primite din strintate;
c) sume rezultate din lichidarea participatiilor de capital ale statului n
strintate;
d) taxele de timbru;
e) sume provenite din vnzarea unora din bunurile statului aflate n afara
granitelor trii.

Pag. | 107

9. n categoria veniturilor curente ale bugetului statului sunt cuprinse:

a) veniturile fiscale;
b) veniturile din capital;
c) veniturile nefiscale;
d) mprumuturile de stat.
10. Fondurile speciale se formeaz pe baza unor venituri fiscale de tipul
contributiilor si impozitelor indirecte precum si din venituri nefiscale
stabilite n raport cu destinatia fiecrui fond.
a) adevrat;
b) fals.
11. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevrate?
a) Impozitele reprezint prelevri obligatorii, efectuate fr
contraprestatie, n favoarea administratiei publice, de ctre persoane
fizice sau juridice, pentru veniturile pe care le obtin sau pentru
bunurile pe care le posed;
b) Impozitul rezult din deciziile puterii publice care are sarcina de a
stabili cheltuielile si modul de acoperire a acestora;
c) Repartizarea cheltuielilor publice nu este subordonat
faculttilor
contributive ale persoanelor fizice si juridice, cu respectarea justitiei fiscale;
12. Sistemul de impozite si taxe ndeplineste mai multe functii, printre
care:
a) finantarea cheltuielilor publice;
b) redistribuirea veniturilor conform principiului echittii;
c) functia de control si evaluare a cheltuielilor publice;
d) stabilizarea activittii economice sau corectarea dezechilibrelor
13. Impozitul ca instrument de politic economic poate avea rol de:
a) stimulator al unor investitii;
b) destimulator sau descurajator pentru nceperea sau continuarea unor
afaceri;
c) stabilizator si egalizator.
14. Elementele tehnice ale impozitelor se refer la:
a) subiectul impozabil;
b) pltitorul de impozit;
c) obiectul impozabil;
Pag. | 108

d) sursa impozitului;
e) cota de impunere;
f) termenul de plat;
g) nlesniri acordate la plat;
h) sanctiuni;
i) locul n care se pltete impozitul.
15. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt false?
a) impozitele reale se stabilesc n legtur cu anumite obiecte materiale
fcndu-se abstractie de situatia personal a subiectului impozabil;
b) impozitele personale se axeaz asupra bunurilor si serviciilor ce fac
obiectul comercializrii;
c) impozitele indirecte se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri si al
prestrii unor servicii, al importului sau exportului.
16. Dup obiectul impunerii impozitele pot fi clasificate n:
a) impozite de ordine;
b) impozite pe venit;
c) impozite pe avere;
d) impozite pe consum.
17. Nivelul presiuni fiscale la care este supus o firm se calculeaz cu
formula:
a) presiunea fiscal = impozite pltite de firm / cheltuieli deductibile;
b) presiunea fiscal = impozite pltite de firm / valoarea adugat de
firm;
c) presiunea fiscal = cheltuieli deductibile / valoarea adugat de firm.
18. Conform Curbei Laffer suma prelevrilor obligatorii reprezint o
functie cresctoare a ratei fiscale, dar numai pn la un anumit prag,
dup care functia devine descresctoare. Care este zona n care
reducerea asietei prelevrilor obligatorii este inferioar ratei de presiune
fiscal?
a) zona din stnga;
b) zona din dreapta;
c) punctul de maxim.
Pag. | 109

TESTE GRIL DE EVALUARE

1. Diferentierea cror elemente ale impozitului duc la clasificarea acestora n
directe si indirecte:
a) obiectul impozabil de sursa impozitului;
b) sanctiunile de nlesnirile de la plat;
c) obiectul impozabil de pltitorul de impozit;
d) subiectul impozabil de pltitorul impozitului.
2. Veniturile din activitti independente cuprind veniturile din profesii
liberale, precum si veniturile comerciale, printre care:
a) dobnzile;
b) dividendele;
c) venituri din servicii de avocatur;
d) venituri din activitti de comert;
e) venituri din servicii de arhitectur.
f) salariile.
3. Veniturile din salarii reprezint:
a) toate veniturile n bani i/sau n natur obtinute de o persoan fizic
ce desf oar o activitate n baza unui contract individual de munc;
b) toate veniturile obtinute din drepturi de proprietate intelectual;
c) sumele primite de angajatii cu conventie civil de prestri servicii;
d) indemnizatiile acordate ca urmare a desf urrii unei functii de
demnitate public.
4. Desi n cazul impozitelor pe dobnzi, impozitelor pe dividende si
impozitelor pe salar subiectul impozabil difer de pltitorul de impozit,
diferent ce delimiteaz impozitele directe de cele indirecte, acestea sunt
impozite directe. De ce?
a) pentru c sunt impozite sigure si ordinare;
b) pentru c dividendele, dobnzile si salariul reprezint rezultate ale
factorilor de productie clasici;
c) pentru c se pltesc doar la sfritul anului si se globalizeaz.
5. Contribuabilii obligati s plteasc impozit pe profit sunt:
a) persoanele juridice romne, pentru profitul realizat din orice surs;
b) persoanele juridice si fizice strine care desf oar activitti
nRomnia ca partener ntrso asociere ce nu d na tere unei persoane
juridice, pentru toate veniturile rezultate din activitatea desfurat n
Pag. | 110

Romnia;
c) toate persoanele fizice care realizeaz venituri din orice surs.
6. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit urmtoarele institutii:
a) trezoreria statului;
b) institutiile publice;
c) unittile economice fr personalitate juridic ale organizatiilor de
nevztori;
d) unittile apartinnd cultelor religioase, pentru veniturile obtinute din
reducerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activittii de cult;
e) toate cele de mai sus;
f) nici una din cele de mai sus.
7. Veniturile supuse impozitului pe profit sunt:
a) dividendele primite de la o alt persoan juridic romn sau

strin;

b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare nregistrate ca

urmare a ncorporrii rezervelor;
c) veniturile, respectiv cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor sau din
ncasarea creantelor;
d) rambursri de cheltuieli nedeductibile;
e) toate cele de mai sus;
f) nici unele dintre cele de mai sus.
8. Determinarea venitului impozabil se face dup formula:
a) venituri totale
- cheltuieli totale + cheltuieli nedeductibile
-venituri neimpozabile;
b) venituri totale - cheltuieli deductibile - venituri neimpozabile;
c) rezultatul exercitiului
- pierderea fiscal din anul anterior +cheltuieli nedeductibile.
9. Taxa pe valoarea adugat este:
a) un impozit general pe consum care se stabile te cu ocazia
operatiunilor privind transferul bunurilor si serviciilor prestate cu plat
sau asimilate acestora;
b) un impozit indirect ce se percepe asupra valorii bunurilor de lux;
c) un impozit ce se percepe ad valorem asupra valorii unor bunuri i servicii
destinate exportului;
10. Caracteristicile principale ale taxei pe valoarea adugat sunt:
a) caracterul universal;
Pag. | 111

b) nondiscriminarea;
c) rivalitatea
d) transparenta;
e) eficacitatea;
f) neutralitatea.
11. Taxa pe valoarea adugate datorat bugetului de stat se pltete de
ctre:
a) contribuabilii nregistrati la organele fiscale competente ca pltitori
de tax pe valoarea adugat;
b) consumatorii finali;
c) titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct;
d) persoanele fizice,
regulamentului vamal;

pentru

bunurile

introduse

tar

potrivit

e) titularii operatiunilor de export de bunuri efectuat direct.

12. Baza de calcul a taxelor vamale o reprezint:
a) valoarea bunurilor autohtone comercializate pe piaa intern;
b) valoarea n vam a bunurilor care trec granitele vamale ale Romniei;
c) cantitatea de bunuri care face obiectul unui act comercial.
13. Din punct de vedere al modului de percepere, taxele vamale pot fi:
a) taxe vamale cu caracter fiscal;
b) taxe vamale ad valorem;
c) taxe vamale specifice;
d) taxe vamale de import;
e) taxe vamale mixte.
14. Taxele vamale pot fi clasificate din punct de vedere al obiectului
impunerii n:
a) taxe vamale cu caracter protectionist;
b) taxe vamale de import;
c) taxe vamale autohtone;
d) taxe vamale preferentiale;
e) taxe vamale de export;
f) taxe vamale de tranzit.
15. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevrate:
a) taxele vamale cu caracter fiscal au, n general, un nivel redus, scopul
aplicrii lor fiind obtinerea de venituri la bugetul de stat;
Pag. | 112

b) taxele vamale conventionale sunt stabilite de ctre stat n mod

independent si nu pe baz de conventii;
c) taxele vamale de retorsiune se aplic de ctre stat ca represalii
ca rspuns la politica neloial a anumitor tri;

d) taxele vamale ad valorem se percep de ctre stat pe unitatea de msur

fizic a mrfurilor importate si se stabilesc sub forma unei sume fixe pe
unitatea de msur a mrfii.
16. Produsele care se supun accizelor, ce reprezint taxe de consumatie,
sunt:
a) produsele din tutun;
b) valorile mobiliare;
c) produsele petroliere;
d) titlurile de participare;
e) alcoolul brut;
f) cafeaua.
17. Care este diferenta ntre impozite si taxele de timbru:
a) impozitele reprezint prelevri obligatorii iar taxele de timbru prelevri
facultative;
b) impozitele sunt preluate la bugetul de stat cu o contraprestatie;
c) impozitele nu presupun nici o contraprestatie din partea statului,
ns taxele de timbru reprezint, n majoritatea cazurilor, plti
nemijlocit legate de un anumit serviciu specific.
TEME DE CAS
-Rolul prghiilor economico-financiare n stimularea activitilor economice ;
-Modul de calcul al impozitului pe profit ;
-Modaliti de stingere a obligaiilor fiscale ;
-Caracteristicile principale ale taxei pe valoarea adugat ;
- Modul de calcul al impozitului pe salarii:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Brezeanu, P., Marinescu, Finantele publice i fiscalitatea ntre
practic, Ed. Fundatiei Romnia de mine, Bucureti, 1998

teorie

Stolojan, Th..a, Integrarea i politica fiscal european, Ed. Burg, Sibiu,

2002 Vcrel, I., Politici economice i financiare de ieri de de azi, Ed.
Economic, Bucureti, 1996

Pag. | 113

CAPITOLUL 5
EVAZIUNEA FISCAL

OBIECTIVE
Definirea conceptului de evaziune fiscal;
Cunoasterea formelor de manifestare ale evaziunii fiscale;
Analiza cauzelor, manifestrilor si efectelor evaziunii fiscale;
Cunoasterea modalittilor de combatere a evaziunii fiscale.
COMPETENE
nsuirea i clarificarea conceptului de evaziune fiscal, fraud fiscal,
caracterul ilicit al evaziunii fiscale, identificarea posibilitilor de
dimensionare i analiz a evoluiei evaziunii fiscale. Identificarea i
cunoaterea unor fapte care intr n sfera evaziunii fiscale sub aspect
infracional. Asimliarea unor cunotine referitoare la optimul fiscal n
relaie direct cu necesarul de resurse financiare publice i fenomenul
evaziunii fiscale.
REZUMAT
Evaziunea fiscal a fost definit de ctre specialiti ca fiind un fenomen
economico-social care const n sustragerea total sau partial de ctre
unii contribuabili de la plata obligatiilor fat de buget, sau dup cum
spunea M. Duvereger un fenomen care desemneaz ansamblul
manifestrilor de fug din fata impozitului.
Exist mai multe moduri n care se consider c se manifest evaziunea
fiscal. Unele opinii accept urmtoarele forme de manifestare: pentru
evaziunea fiscal licit: avantajele n natur; reduceri de impozite pe profitul
reinvestit; deducerea din venituri a unor cheltuieli ca amortizarea sau fondul
de rezerv n cantitti mai mari dect justificabile economic; domicilii
stabilite n paradisuri fiscale .
Pentru evaziunea fiscal ilicit: desfurarea de activitti ce aduc venituri
clandestine care nu sunt declarate instituiilor fiscale; diminuarea masei
impozabile prin nenregistrarea si nedeclararea n totalitate a veniturilor
realizate; supradimensionarea costurilor de productie si a altor cheltuieli n
scopul diminurii venitului impozabil;
n practic, operatiunea de delimitare dintre evaziunea fiscal licit si ilicit
este acoperit de incertitudine din dou motive: interpretarea legalului i
Pag. | 114

ilegalului i contradiciile soluiilor dreptului comparat.

Msurarea evaziunii fiscale este dificil de realizat. Din multitudinea de
instrumente de msur existente se disting cele ce se bazeaz pe utilizarea
metodelor aproximative, precum si cele care utilizeaz o metod mai precis,
avnd la baz ancheta asupra unui eantion reprezentativ.
5.1. CONCEPTUL DE EVAZIUNE FISCAL
O problem mereu dezbtut n literatura de specialitate, n analizele ce
privesc economia romneasc, o constituie existena unui sector al
economiei nepltitor de taxe, aa numita economie subteran sau
Evaziunea fiscal ca form de manifestare a aprut odat cu statul,
rdcinile regsindu-se n nsi natura uman. Ea este alternativa pe care
contribuabilii o aleg pentru un interes, uneori considerat normal de sporire
a veniturilor, ntruct, fiscalitatea excesiv este o inoportunitate pentru
orice contribuabil, independent de spiritul lui civic.
Indiferent de modul n care a fost definit ca i fenomen economic, evaziunea
fiscal reprezint o realitate prezent n toate statele lumii i este
sancionat n toate locurile unde ea se manifest i este depistat.
Ca exemplificare este semnificativ faptul c, n Franta, n urma unui sondaj
de opinie n rndul contribuabililor s-a determinat c aproape 20% dintre
acetia gseau ca foarte putin sau chiar deloc condamnabil evaziunea
fiscal. De asemenea, dup unele studii efectuate de Trezoreria SUA, s-a
ajuns la concluzia c evaziunea fiscal poate reduce veniturile din impozite
cu pn la 20%.
Evaziunea fiscal reprezint fr ndoial unul dintre cele mai studiate
fenomene n cadrul Dreptului fiscal si al Fiscalittii att sub aspect teoretic
ct si practic. Cu toate acestea sau poate tocmai din aceast cauz, nu
exist o delimitare conceptual clar a fenomenului studiat sau a
domeniului n care acesta se desfoar.
Se poate vorbi astfel de unele imprecizii n definirea termenului de evaziune
fiscal, n condiiile n care acesta este tratat asemntor cu termenii de
fraud fiscal sau criminalitate economic pentru a defini n esen acelai
lucru: nendeplinirea voit a obligaiilor fiscale de ctre contribuabili.
Se poate face o diferen ntre fraud i evaziune fiscal, dac se accept
faptul c, n timp ce frauda reprezint o infraciune privind nerespectarea
legii cu privire la impozite,unii autori interpreteaz evaziunea ca o mnuire
abil a legii de ctre contribuabili pentru a diminua obligaiile fiscale
datorate. Altfel spus, evaziunea reprezint o metod de minimizare a
obligaiilor fa de buget acceptat din punct de vedere legal n timp ce
frauda reprezint o trecere intentionabil a contribuabilului peste legea
fiscal svrit n acelai scop.
Unii autori au mers mai departe n strnirea unor confuzii prin mprtirea
conceptului de evaziune fiscal n licit si ilicit, cea din urma lund locul
Pag. | 115

fraudei fiscale.
De fapt din toate ncercrile de a defini acest concept se desprind clar dou
aspecte, care dau natere la dou ntrebri.
O prim ntrbare ar fi dac exist evaziune fiscal legal , care const n
minimizarea pe ci licite a datoriilor ctre buget si a doua dac exist
evaziune fiscal ilegal (sau fraud) care servete aceluiai scop dar prin
nclcarea legii fiscale.
Diferenta dintre cele dou concepte este una ce poate fi mai degrab
delimitat dac se nelege modul n care statul recurge la utilizarea
prghiilor
economico-financiare
pentru
a
determina
un
anumit
comportament operatorilor economici iar n acest caz nu putem vorbi de
evaziune fiscal legal. n al doilea caz este vorba de aplicarea legislaiei ce
privete combaterea evaziunii fiscale prin sancionarea faptelor incidente
acestei legislaii.
n Romnia, ar fi eronat s spunem c evaziunea fiscal este un fenomen
care apartine perioadei anilor 90. Este adevrat c fenomenul n cauz a
luat amploare n prima parte a ultimului deceniu al secolului trecut, dar nu
trebuie s uitm c exist referiri la acest fenomen nc din anul 1918.
Prima lege n Romnia menit s lupte mpotriva acestui fenomen a fost
promulgat n anul1929 sub denumirea de Legea pentru represiunea
evaziunii fiscale la contribuiile directe.
n prezent, n ara noastr evaziunea fiscal ocup dup coruptie locul
al doilea ca amploare n cadrul fenomenelor negative.
Potrivit Raportului anual al Consiliului Fiscal evaziunea fiscal a ajuns n anul 2012
la aproape 14% din PIB (aprox. 20 mld. euro), din care aproximativ 60% a fost generat din
TVA i 24% din contribuii sociale prin fenomenul de munc la negru.unde se regseau
1,45 milioane de salariai reprezentnd aproximativ 23% din totalul salariailor din
economie.
Evaziunea fiscal din TVA a atins un maxim de 9,6% din PIB dup majorarea cotei
standard n 2010, de la 19% la 24%, ulterior tendina a fost descendent.
n relaie direct cu amploarea evaziunii fiscale trebuie analizat i gradul de coletare
al veniturilor la buget, sens n care trebuie spus c, Romnia are una dintre cele mai mici
ponderi n PIB a veniturilor bugetare, acestea reprezentnd n anul 2012 doar 33,5% din PIB,
cu 11,9 puncte procentuale din PIB mai mici fa de media european. Colectarea veniturilor
n buget la nivelul estimat ar face ca ponderea acestora n PIB s fie peste media european.
Aceeai specialiti care au calculat acest procent ofer si explicatia
dimensiunii impresionante la care a ajuns acest fenomen. Potrivit lor,
cauzele evaziunii fiscale se regsesc n legislaia plin de lacune i n
existenta unei presiuni fiscale ridicate, neadaptat la potentialul real al
contribuabililor i nu n ultimul rnd lipsa necesarului de specialiti n
domeniul fiscal.
Aceleai surse ofer i modalitati de prevenire i limitare a evaziunea
fiscal. Acestea ar putea fi: construcia unei legislaii fiscale moderne i
fr lacune, ntrirea controlului fiscal, dezvoltarea unui sistem de
informare si consulting pentru contribuabili, etc.
Pag. | 116

Factorul determinant cu privire la apariia si creterea evaziunii fiscale n

cadrul oricrei economii este presiunea fiscal .
ntr-o interpretare general, prin presiune fiscal se nelege domeniul
integrat al oricrei economii care se ocup cu impozite i taxe, cu
reglementarea i procedurile de aplicare a acestora.
Indiferent de intensitatea acestei presiuni, orice guvern se vede pus n
permanen n situaia de a echilibra o balan n care apare pe de o parte
interesele legitime ale statului cu privire la buget, deci o presiune fiscal ct
mai mare capabil s acopere veniturile bugetare ale statului, i pe de alt
parte interesele contribuabililor care doresc o presiune fiscal ct mai mic.
Oricum analizm, presiunea fiscal este generat de
obligaiilor fiscale de achitat la bugetul general consolidat.

totalitatea

n situatia rii noastre trebuie s realizam faptul c presiunea fiscal este

mai presant acum dect oricnd att din cauza crizei economico-financiare,
resimite puternic n toate domeniile ct i datorit faptului c se parcurge
nc o perioad de modernizare i de armonizare a sistemului fiscal
romnesc cu cel al Uniunii Europene.
Presiunea fiscal nu trebuie neleas numai ca un indicator strict economic
de analizat comparativ cu alte state. Trebuie acceptat faptul c pentru a
atinge o presiune fiscal adecvat situatiei dintr-o economie, problema
trebuie abordat la contactul dintre social si uman. Acesta este motivul
pentru care pe lng presiunea fiscal obiectiv, care este determinat
de limita potenialului fiscal de nivel micro sau macroonomic la un
moment dat s-a definit i conceptul de presiune fiscal psihologic,
care msoar pragul de toleran al populatiei la impozite, n strns
legtur cu indicatorul de presiune fiscal individual care se
calculeaz prin raportarea veniturilor realizate nainte si dup
impozitare.
Apare astfel necesar precizarea factorilor de care ar trebui s se in cont n
stabilirea nivelului fiscal sau ntr-o abordare mai riguroas a optimului
fiscal, cum ar fi: performantele economice; eficienta cheltuielilor publice
finantate din impozite si taxe; necesittile publice stabilite si aprobate de
ctre forul legislativ; gradul de nelegere de ctre contribuabili a prioritilor
bugetare; stadiul democratizrii relaiilor soiale n statul respectiv.
Din orice unghi am studia problema este evident c nivelul fiscalitii nu
poate fi majorat ntr-un stat cu o economie n dificultate fr a spori n mod
evident tendina contribuabillilor de a apela la evaziune fiscal, i atunci din
experiena unor state care au trecut deja prin aceste probleme s-au desprins
concluzii privind nivelul maxim al presiunii fiscale precum si modalittile de
a se ajunge la ceea ce specialitii denumesc optimul fiscal, sau altfel spus
criteriile de optimizare fiscal.
Nivelul optim al presiunii fiscale este atins atunci cnd se maximizeaz
nivelul prelevrilor bugetare de la contribuabili prin creterea PIB-ului
i nu a ratei fiscalitii.
Pag. | 117

n concluzie, o presiune fiscal prea ridicat are un impact negativ deosebit

asupra comportamentului operatorilor economici (prin creterea nclinaiei
acestora spre evaziune) i asupra dezvoltrii economiei n ansamblu.
Avnd conceptele de evaziune fiscal si fraud fiscal, precum si cauzele
principale care le determin, cercetarea tiinific fundamenteaz o funcie
a evaziunii fiscale, determinat n ultima instant de o singura variabil politica fiscal .
Astfel potrivit laureatului premiului Nobel pentru economie, economistului
Gary S. Becker aceast funcie trebuie abordat prin prisma
comportamentului uman.
Pornind de la funcia generala a evaziunii fiscale,
E = f (u, x, y)
In care :
u este gradul de nclinaie spre evaziune
x reprezint o mrime reprezentativ a politicii fiscale
y semnific o variabila real a economiei (PIB,VN)
Se face urmtorul raionament: avnd n vedere c nclinatia spre evaziune
adic u este invers proportional cu presiunea fiscal sau cu stricteea
controlului n domeniu, deducem c u = f(x) (r1); avnd n vedere caracterul
constant pe perioade scurte i medii ale lui y putem admite c si y = y(x)(r2)
si astfel deducem din r1 si r2 c E=f(x).
Este valabil acest rationament, deoarece este recunoscut importanta
comportamentului uman n cadrul fenomenului evaziunii si demonstrat
prin dou moduri astfel:
- din punct de vedere economic: se observ c n cazul banilor, spre
deosebire de bunurile de consum, nu se aplic legea utilittii marginale
descrescnde;
- din punct de vedere psihologic: dac ar fi s recunoatem egoismul ca o
trstur definitorie a caracterului uman atunci ajungem la concluzia logic
- evazionistul sesizeaz doar faptul c i se confisc pe nedrept ceva muncit
de el si c cel putin din punctul lui de vedere ceea ce el face este cel putin
moral dac nu chiar legal;
Acelai Gary Becker atrage atentia c n vederea descoperirii modului optim
de combatere a evaziunii fiscale, trebuie s se dezvolte un model care s
se aib n vedere : pagubele provocate, costul descoperirii evaziunii, numrul
de infractiuni. Sistemul creat trebuie s pun n balant veniturile
realizabile prin corectarea acestui fenomen cu cheltuielile realizate pentru a
atinge acest obiectiv. Tot el atrage de asemenea atentia asupra importantei
construciei unui sistem de control fiscal riguros i ferm prin remarcarea
faptului c numrul infractiunilor este invers proportional cu creterea
probabilittii de condamnare a unei persoane.
Pag. | 118

5.2 PRACTICA FISCAL

Important este c n practica fiscal, dincolo de dezbaterile teoretice
asupra conceptului de evaziune fiscal, suportul legislativ reprezentat de
LEGEA nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii
fiscale,instituie msuri clare de prevenire i combatere a infraciunilor de
evaziune fiscal i a unor infraciuni aflate n legatura cu acestea.
n cuprinsul legii sunt stabilite faptele care sunt considerate infraciuni i
cuantumul pedepselor pasibile.
n sensul legii constituie infraciune fapta contribuabilului care, cu
intenie:
- nu reface documentele de eviden contabil distruse, n termenul nscris n
documentele de control;
- refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta instituiei competente,
dup ce a fost somata de 3 ori, documentele legale i bunurile din
patrimoniu, n scopul mpiedicrii verificrilor financiare, fiscale sau vamale;
- mpiedicarea, sub orice forma, a aparatului de control de a intra, n
condiiile prevzute de lege, n sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul
efecturii verificrilor financiare, fiscale sau vamale;
- reinerea i nevrsarea, cu intenie, n cel mult 30 de zile de la scaden, a
sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere la sursa;
- punerea n circulaie, fr drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor
tipizate, utilizate n domeniul fiscal, cu regim special;
- tiprirea sau punerea n circulaie, cu tiin, de timbre, banderole sau
formulare tipizate, utilizate n domeniul fiscal, cu regim special, falsificate;
-stabilirea cu rea-credina de ctre contribuabil a impozitelor, taxelor sau
contribuiilor, avnd ca rezultat obinerea, fr drept, a unor sume de bani cu
titlu de rambursri sau restituiri de la bugetul general consolidat ori
compensri datorate bugetului general consolidat.
De asemenea constituie infraciuni de evaziune fiscal i se pedepsesc cu
nchisoare de la 2 ani la 8 ani i interzicerea unor drepturi urmtoarele fapte
svrite n scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor fiscale:
- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
- omisiunea, n tot sau n parte, a evidenierii, n actele contabile ori n alte
documente legale, a operaiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor
realizate;
- evidentierea, n actele contabile sau n alte documente legale, a
cheltuielilor care nu au la baza operaiuni reale ori evidentierea altor
operaiuni fictive;
- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale
aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de
stocare a datelor;
- executarea de evidente contabile duble, folosindu-se nscrisuri sau alte
mijloace de stocare a datelor;
- sustragerea de la efectuarea verificrilor financiare, fiscale sau vamale,
prin nedeclararea, declararea fictiv ori declararea inexact cu privire la
sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

Pag. | 119

- substituirea, degradarea sau nstrinarea de ctre debitor ori de ctre

tere persoane a bunurilor sechestrate cu nclcarea prevederilor Codului de
procedur fiscal i sub incidena prevderilor Codului de procedura penal.
5.3. DEFINIREA I MODALITI DE RECURGERE LA
FISCAL

EVAZIUNE

Multitudinea i nivelul ridicat al obligaiilor fiscale care revin n

sarcina contribuabililor au stimulat n toate timpurile, ingeniozitatea
contribuabililor n a inventa procedee diverse de eludare a legislaiei fiscale,
motivat de faptul c impozitele i taxele achitate afecteaz contribuabilii sub
aspectul mrimii profitului net realizat.
O definitie clar si unanim acceptat de toti specialitii cu privire la
evaziunea fiscal si frauda fiscal este greu de gsit.
n legislatia fiscal, promovat n Romnia, dup 1990, evaziunea fiscal a
fost definit ca: sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n
parte, de la plata impozitelor, taxelor i a altor sume datorate bugetului
de stat, local, al asigurrilor sociale de stat si fondurilor speciale, de
ctre persoane fizice si juridice, romne sau strine7.
Se observ c n legislatia romn nu se face diferenta dintre evaziunea
fiscal si frauda fiscal.
Totui, cel mai adesea, frauda fiscal desemneaz, strict, o infractiune la
lege si se distinge de evaziunea fiscal care se definete ntr-o accepiune
mai larg ca o utilizare abil a posibilittilor oferite de lege. Sunt cazuri cnd
anumiti autori asimileaz n parte cele dou notiuni. Astfel, n trile anglosaxone tax evasion desemneaz frauda, iar tax avoidance evaziunea
fiscal. C.V. Brown si P.M. Jackson definesc tax avoidance , adic
evaziunea fiscal ca pe o rearanjare (reorganizare) legal a unei afaceri astfel
nct s minimalizeze obligatia fiscal, iar tax evasion ca pe o rearanjare
(reorganizare) ilegal a unei afaceri n acelai scop.
n acelai spirit, n lucrarea american, Federal Tax Course, se spune: **
Literatura fiscal privitoare la evaziunea fiscal si fraud este abundent,
totui nu exist indicii precise referitoare la diferenele dintre acestea.
Evaziunea fiscal este minimalizarea excesului de impozitare prin utilizarea
alternativelor acceptabile, reale. Frauda fiscal este determinat de
contribuabili sau consilierii lor specialiti, preocupai de intenia de a nu
ine seama de legea fiscal n vigoare. **
ncercnd o concluzie asupra diversitilor de opinii vizavi de conceptul de
evaziune fiscal, putem considera c exist un singur fenomen care aduce
atingeri veniturilor fiscale bugetare , acela al evaziunii fiscale care n functie
de raportul fat de lege al actiunii de atingere a acestor drepturi fiscale,
poate lua form acceptabil, licit, adic este ngduit
de lege dar
depete cadrul legal fiind sancionat ca atare i evaziunea fiscal ilicit
care este o sinonim a fraudei fiscale.
7

Legea 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale la art. 1

Pag. | 120

n practic, operatiunea de delimitare dintre evaziunea fiscal licit i ilicit

este acoperit de incertitudine din dou motive, generate de, interpretarea
legalului i a ilegalului , precum i a contradictiilor soluiilor oferite de
dreptul comparat.
Pentru a face o delimitare, s-a ncercat gruparea contribuabililor ce produc
evaziune fiscal n trei categorii, dup cum urmeaz:
- una a celor cinstiti -zona alb
- una a celor necinstiti -zona neagr
- una a celor care evadeaz, fie legitim prin abilitate, fie ilegal prin abuz
de lege -zona gri.
Alb

Zona legal

abstinena
aplicarea regimurilor fiscal de favoare
eroare
respctarea legii

Gri

Zona gri

abuz de drept
abilitate fiscal

Negru

Zona ilegal

fraud

Dup schema de mai sus, contribuabilul gliseaz de la eroare la utilizarea

optiunilor fiscale, de la abstinen la manipularea abil a legii i, n sfrit,
de la abuz fat de legile fiscale la fraud calificat.
In practic este dificil s se disting eroarea contabil involuntar de decizia
luat contient n vederea diminurii efectelor impozitului. n plus,
multitudinea formelor de manifestare a evaziunii fiscale au un coninut a
crui geometrie variabil mpiedic trasarea cu precizie a unei delimitri
nete ntre actele conforme cu legea i actele contrare legii.
De aici rezult limita de departajare dintre formele evaziunii fiscale legitime
i cele nelegitime , care nu pot fi trasate cu exactitate dect de la caz la
caz.
Modalitatile concrete mai des utilizate de ctre contribuabili pentru
recurgerea la evaziune fiscal se pot grupa pe diferite tipuri de impozite si
taxe , dup cum urmeaz:
I.In cazul impozitului pe profit:
.

Reducerea bazei de impozitare;

Neinregistrarea integral a veniturilor realizate;

Transferul veniturilor impozabile la societile nou create in cadrul

Pag. | 121

aceluiai grup;

ncadrarea eronat in perioada de scutire;

II.n cazul taxei pe valoarea adaugat:

Aplicarea eronat a regimurilor de deduceri;

Necuprinderea unor operaiuni care intr in sfera de aplicare a TVA in

baza de calcul;

Neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului anual de venit,

stabilit prin lege;

Neevidentierea si nevirarea TVA aferent avansurilor incasate de la

clienti;

Sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind

temporare.
III.

In cazul accizelor:

micorarea bazei de impozitare;

utilizarea unor cote inferioare celor reale;

nedeclararea corecta a operatiunilor reale in cazul unor produse ale

caror preturi erau purtatoare de accize (ex. alcool).
Intr-o alta abordare evaziunea fiscal pe diverse domenii de activitate se
manifest prin urmatoarele modalitati:
I.

Neinregistrarea sau inregistrarea parial a surselor de venit

I.1. Pentru operatorii economici:

- Din domeniul produciei si prestaiilor de servicii: neinregistrarea
documentelor aferente intrrilor de materii prime, forei de munc (munca la
negru), utilitilor i nici a ieirilor pentru produse i servicii comercializate.
- Din domeniul comertului: neinregistrarea facturilor aferente;
- Din domeniul importului de produse si servicii:

Contrabanda cu produse din import neinregistrate la instituiile

vamale
Diminuarea valorii in vama a produselor importate prin
falsificarea facturii originale a marfurilor importate.
In cazul in care falsificarea facturii externe este facut cu tiina
exportatorului, pentru a-si recupera diferena, exportatorul emite o a doua
factura pentru prestare de diverse servicii ( finantarea exportului, credite
comerciale, consultan, asisten tehnic, management, prospectarea pietei
etc.) pentru care nu se intocmete declaratie vamal de import i nu se
platesc taxe vamale.
Dac falsificarea facturii nu se efectueaz cu tiina exportatorului,
recuperarea valorii reale a facturii se face, de obicei prin plata in cash, prin
plata din conturile offshore - din afara rii ori, adesea, prin compensarea cu
Pag. | 122

alte operaiuni de export din Romania.

I.2. Pentru persoanele fizice autorizate s exercite profesii generatoare
de venituri in domeniul produciei, comerului si serviciilor, o profesie
liberal ( avocati, notari, experti, contabili, medici, arhitecti, profesori etc.)
sau persoane fizice neautorizate ( prin munca la negru, seviciile executate de
meseriasi neautorizati, meditaii, consultaii medicale, consultan juridic,
contabil, financiar, etc. ). Principalele consecinte evazioniste sunt
reprezentate de neplata impozitului pe venit(salariu), contributia la
asigurrile sociale i de sntate.
II. Firmele fantom ( fictive) inregistrate intr-un sediu fictiv sau mutarea
sediului real intr-unul fictiv sunt create special pentru practicarea evaziunii
fiscale (de obicei, pentru o singura afacere de anvergura,dup care dispar).
III. Constituirea de firme prin care se deruleaz operaiuni offshore in
state considerate paradisuri fiscale, care se incadreaz, dup unii autori, in
aa numita evaziune fiscal legal.
Evaziunea fiscal in acest mod se practic astfel: exportatorul efectueaz un
export cu preul diminuat, diferena real de pre este incasat in contul
firmei offshore prin reexportul la adevarata valoare. Aceast diferen nu e
impozitat in statul recunoscut ca paradis fiscal, putnd fi transferat in tara
exportatoare, intr-un cont personal fr a plati nici un impozit pe venitul
obinut din acest export.
PARADISURILE FISCALE
Este recunoscut dreptul oricarui contribuabil de a evita pe ci legale plata
impozitelor, prin recurgerea la paradisuri fiscale, dar, in acelasi timp aceste
paradisuri fiscale pot fi folosite pentru efectuarea unor operatii care implic
evaziune fiscala.
Majoritatea statelor considerate i recunoscute ca paradisuri fiscale nu
percep impozit pe venit sau percep impozite doar asupra unor categorii de
venituri, sau percep un impozit redus, in comparatie cu impozitele impuse
de statele de origine ale celor care folosesc paradisurile fiscale respective. De
exemplu guvernele din Insulele Bahamas, Bermude, Cayman i altele nu
percep nici un impozit asupra veniturilor sau averii personale, mai mult
acest tip de state asigur i protecia informatiei bancare sau comerciale.
Cele mai multe state, recunoscute paradisuri fiscale urmeaz o politic de
incurajare a activitatii bancare din strainatate. Activitatea cetatenilor straini
nu e supusa controalelor exercitate asupra schimburilor valutare sau alte
controale.
Un strain poate infiinta o companie intr-un paradis fiscal pentru a-si
desfasura activitatea in alta tara. Astfel, compania nu va fi supusa
controlului asupra schimburilor valutare in paradisul fiscal atat timp cat
Pag. | 123

activitatea ei se desfasoara in moneda altor jurisdictii si nu se angajeaza in

tranzactii in tara paradis fiscal respectiva.
In paradisurile fiscale se obtin cu usurinta licente de functionare pentru
banci si corporatii.
Cei care recurg la paradisul fiscal in scopuri ilegale se impart in doua
categorii importante:

cei al caror obiectiv este evaziunea fiscala;

cei care ascund profiturile rezultate prin incalcarea legislatiei fiscale ca

urmare a evaziunii fiscale.
In plan mondial au fost identificate mai multe state paradisuri fiscale printre
care: Andorra, Antigua, Bahamas, Bahrain,Barbados,Belize, Bermuda,
Cayman, Costa Rica, Elvetia, Hong Kong, Liberia, Liechtestein, Luxemburg,
Monaco, Antilele olandeze, Olanda, Panama, Singapore, Sf. Vincent, Sri
Lanka.
Tipuri de evaziune fiscal
1. Dup locul constatrii evaziunii se pot evidentia trei tipuri de evaziune: l
- la frontiera,
- pe drumurile publice,
- la locul desfurrii activittii.
2. Dup aria de ntindere se delimiteaz de asemenea doua tipuri de
evaziune :
- naional,
- internaional.
Evaziunea fiscal naional se mparte la rndul ei n artizanal, care
presupune un caracter mai simplu i de obicei individual cum ar fi de
exemplu munca la negru i industrial care are un caracter mai complex i
se recurge att la procedee fiscale ct i penale, cel mai des ntlnite fiind
importurilor de igri, buturi alcoolice sau cafea.
Evaziunea fiscal internaional are la baza principiul dublei impuneri
fiscale i se manifest de obicei prin orientarea activitii anumitor firme
spre tri cu o legislatie fiscal mai favorabil, sau se bazeaz pe zonele
extrateritoriale care scap sau nu sunt chiar att de bine controlate de
legislaia diferitelor state.
Formele principale de manifestare ale acestui tip de evaziune pot fi:
- abstinenta, care presupune abinerea de la investiii i producie i
ndreptarea spre un stat cu fiscalitate mai redus;
- disimularea sau ascunderea de aparatul de control fiscal a veniturilor reale
realizate n afara rii.
Pag. | 124

5.4. CAUZE, MANIFESTRI I EFECTE ALE EVAZIUNII FISCALE

n mod evident recurgerea la evaziunea fiscal are repercusiuni negative
asupra veniturilor bugetului de stat, asupra aplicrii politicilor bugetare i,
chiar, asupra climatului social.
Evaziunea fiscal este unul din fenomenele economico-sociale complexe, de
maxim importan cu care statele de astzi se confrunt i ale crei
consecinte nedorite caut se le limiteze ct mai mult, eradicarea fiind,
practic, imposibil.
Efectele evaziunii fiscale se repercuteaz direct asupra nivelurilor veniturilor
fiscale, conduce la distorsiuni n mecanismul pietei si poate contribui la
inechiti sociale datorate excesului si nclinaiei la evaziune fiscal din
partea contribuabililor.
Cu toate acestea, statul, poate favoriza
principal dou scopuri:

evaziunea fiscal urmrind n

-un scop pozitiv - argumentat de dorina de a stimula formarea (acumularea)

capitalului
-un scop negativ - reflectat prin sprijinirea unor grupuri de interese, de
multe ori de tip mafiot.
De aici desprindem chiar rolul evaziunii fiscale ca element, dorit sau nu, al
politicii fiscale.
Se apreciaz, de exemplu, c unul din secretele japonezilor, n ceea ce
privete formarea capitalului, este evaziunea fiscal care este ncurajat
oficial. Astfel, un japonez adult, n mod legal, este scutit de taxe pentru un
cont de economii mediu. Din aceast cauz au rata cea mai mare de formare
a capitalului. Opinia unui autor, Peter F. Drucker, n acest sens este : Orice
tar care vrea s fie competitiv trebuie s-i construiasc un sistem de
impozite de tipul celui japonez, care, printr-o atitudine de ipocrizie
semioficial, ncurajeaz formarea capitalului. n mod logic acest capital
astfel format ar trebui s se ntoarc n economie sub form de investitii sau
de consum.
Intervenia statului n meninerea unui anumit grad de evaziune fiscal, n
aceste scopuri, trebuie analizat prin prisma raportului dintre efect:
formarea capitalului i efort: o mare risip de resurse bugetare, care creaz
inechitti n realizarea veniturilor contribuabililor.
n ciuda unor efecte pozitive ale evaziunii fiscale, artate mai sus, evaziunea
fiscal rmne un fenomen economic negativ, n special pentru majoritatea
contribuabililor care neleg s nu se sustrag de la plata impozitelor.
Sumele prelevate de la acetia vor trebui s creasc pentru acoperirea
nevoilor generale, pentru c statul, n cele din urm, are nevoie de venituri
pentru ndeplinirea obiectivelor sale economice, politice, sociale etc.
Cauzele care favorizeaz evaziunea fiscal
Pentru a combate evaziunea fiscal, n fapt pentru a aduce nivelul ei
n limite acceptabile, este important de cunoscut si eliminat cauzele care
Pag. | 125

favorizeaz formele de manifestare.

n ordinea importantei lor, acestea sunt:
1. Fiscalitatea ridicat. n conditiile unei fiscalitti ridicate, reacia
pltitorilor de impozite devine de respingere. Acetia caut diferite modalitti
de a evita o povar fiscal greu de suportat. n opinia specialitilor se
consider normal o rat a fiscalittii de pn la 33-34% din P.I.B.
2. Legislatia fiscal ineficient contribuie la creterea evaziunii fiscale. n
Romnia postdecembrist, legislatia fiscal n ntreaga perioad poate fi
caracterizat ca incoerent, cu modificri dese si posibilitti de interpretare
diferite, o zon de stabilitate n domeniu nregistrndu-se dup anul 2002
prin aprobarea codului fiscal.
3. Birocratia, produce efecte negative asupra ntreprinztorilor, care n cele
mai multe cazuri sunt bine intentionati n derularea unei activitti
productoare de venit dar sunt descurajai n dorinta lor de a susine
activitti legale.
4.Comportamentul psihologic, n opinia unor autori, influenteaz
nclinatia spre evaziune a pltitorilor, care nu vd imediat efectul social al
impozitelor si taxelor pltite. Acest comportament este ntrit si de faptul c
n multe situatii, statul se dovedete un prost gospodar al banului public.
Constatarea a fost ntrit, de exemplu de misiunea Bncii Mondiale, care
printr-un studiu realizat n anul 1999, a demonstrat c statul, n tripla sa
ipostaz de proprietar, productor si beneficiar, este greu s aplice msuri
serioase pentru redresarea economico - financiar a firmelor pe care le are n
portofoliu.
5. Ineficienta controlului financiar, fiscal si vamal. Aceste atributii de
control ale aparatului financiar - fiscal si vamal, au fost ineficiente n primul
rnd prin faptul c o mare perioad de timp nu s-a creat cadrul juridic
necesar n Romnia. De exemplu, legislatia privind combaterea evaziunii
fiscale s-a adoptat numai n anul 1994, cea privind controlul fiscal, numai
ncepnd cu ianuarie 1998, iar, o legislatie care s asigure o eficient n
controlul activitii productorilor de alcool, numai ncepnd cu anul 1999.
6. Procesul greoi de formare a personalului fiscal de specialitate care
neavnd o motivare real sub aspectul salarizrii i al dotrii logistice, dup
acumularea unor cunotinte de specialitate, caut alte locuri de munc mai
bine remunerate.
7. Ineficienta instantelor judectoresti datorit faptului c acestea se
confrunt cu o lips recunoscut de specialiti n dreptul fiscal.
Cuantificarea acestor factori n limita unor indicatori normali de eficien i
al unui cod al controlului intern, dar i dispunerea unor msuri ferme la
nivelul puterii executive, poate face ca fenomenul evaziunii fiscale, s fie
serios diminuat.
Manifestrile evaziunii fiscale
Evaziunea fiscal nu este numai imaginea fiscalitii ci i a climatului politic
Pag. | 126

si social,a specificului naional i chiar a celui religios. Aceasta nu nseamn

c fenomenul nu are o geografie internaional, c ar exista state care s nu
fie lovite de aceast plag, dar elementele amintite i pun amprenta asupra
mrimii fenomenului i a mijloacelor de realizare a lui.
Astfel apar i se pot analiza diferite manifestri ale evaziunii fiscale:
Manifestri sociologice
Evaziunea fiscal exist n toate statele iar formele i nielul atins, pot varia
n funcie de regiuni ntr-un stat. Frauda fiscal n statele n curs de
dezvoltare atinge, dup date publicate cu diferite ocazii, proportii
impresionante, pn la 80-90% din veniturile fiscale ce ar trebui percepute
de stat.
Aceste date sunt concordate cu estimrile lui N. Kaldor n ceea ce privete
frauda fiscal din lumea a treia care potrivit acestuia variaz ntre 4/5 si
9/10 din veniturile fiscale prevzute.
La amploarea acestui fenomen, pentru acest grup de state, un rol important
l au: incoerenta si permisivitatea legii, modul de aplicarea a acesteia de
ctre administratia fiscal, comportamentul contribuabililor n acest
context, coruptia din institutiile fiscale.
Cum s-a mai precizat, exist diferene de evaziune fiscal chiar n interiorul
aceluiai stat. n Romnia, de exemplu,cele mai expuse zone sunt: capitala
Bucuresti i zonele de frontier. Explicatia acestei stri de fapt const n
dezvoltarea zonelor de productie si comert i afluxul mare de produse
importate n Romnia.
n general geografia ncasrilor fiscale determin i geografia evaziunii
fiscale.
n ceea ce privete structura socio-profesional, n Romnia, este si mai greu
de probat statistic dect geografia. Despre contribuabilii care recurg la
evaziune, toate studiile confirm faptul c evaziunea e o functie
caracteristic micilor contribuabili. Explicatia rezid din faptul ca micile
ntreprinderi sunt mai putin verificate, ceea ce le poate expune la riscuri de
control posterior mai redus iar firmele mari dispun de mijloace adecvate , de
logistic, de specialisti mai bine pregtii i de relatii functionale intre
salariatii firmei pe departamente funcionale mai bine structurate si
dimensionate.
Manifestri tehnice
n cazul celor care susin conceptul de evaziune fiscala licit, sunt
considerate forme de manifestare ale acesteia :
-avantajele n natur, cum ar fi: autoturismele de serviciu, indemnizaii de
diverse tipuri, cheltuieli profesionale, participarea la cheltuielile de
colarizare a copiilor acordate salariatilor, etc.
-reduceri de impozite pe venit pentru profitul reinvestit pentru dezvoltarea
activittilor productoare de venit.
Pag. | 127

-posibilitatea deducerii din venituri a unor cheltuieli privind amortizarea si

fondul de rezerv ntr-un cuantum mai mare dect cel care s-ar justifica din
punct de vedere economic.
-domicilii n strintate, n paradisuri fiscale.
5.5. MODALITTI DE DIMENSIONARE A EVAZIUNII FISCALE
Pentru a combate evaziunea fiscal este necesar s fie cunoscute cauzele
care o genereaz dar i dimensiunile nregistrate, intinderea ei ca fenomen
economic n diverse sectoare ale economiei.
Procesul de msurare a evaziunii fiscale este dificil de realizat. Din
multitudinea de instrumente de msur existente se disting cele ce se
bazeaz pe metode aproximative, precum si cele care utilizeaz o metod mai
precis, avnd la baz ancheta asupra unui esantion reprezentativ.
1.Metodele aproximative
Aceste metode relev fie o simpl afirmatie(incantatie) politic, fie, o estimare
tiinific.
Incantaia politic
Const n avansarea de cifre speculative pentru obtinerea unui impact
asupra opiniei publice. Obiectivul este, n acest caz, mai puin de a da o
informatie real utilizabil, ct de a determina o reacie n favoarea unor
msuri mai aspre, urmrite de cel care lanseaz aceste cifre.
Incantaia politic este o metod intuitiv, cu utilizare frecvent n finantele
publice. Ea este folosit mai ales pentru aprecierea economiei subterane,
adic productia si veniturile nedeclarate. Se lanseaz cifre pur si simplu
speculative pentru a convinge cettenii, oamenii politici c fenomenul este n
stare acut.
n unele cazuri evaluarea unor cifre simbolice, exagerate ale evaziunii fiscale
urmrete s pregteasc opinia public n legtur cu severitatea
verificrilor ce se impun si care urmeaz a se efectua.
ic
Aceast metod se face plecnd de la instrumente economice si sociologice.
Instrumentele economice - sunt utilizate pentru a msura att frauda ct
si fenomenul mai vast al economiei subterane. Economia subteran este
rezultatul producerii de bunuri, servicii sau lucrari realizate si nedeclarate in
vederea impunerii,
La rndul ei, productia nedeclarat, componenta principal a economiei
subterane, corespunde la ceea ce se numeste economia la negru(frauda si
evaziunea, munca la negru). Trebuie notat faptul c dac ea este ascuns
fiscului, nu nseamn n mod necesar c ea scap n totalitate contabilittii
nationale, deoarece contabilittile nationale practic corecii pentru a tine
cont de declaratiile subevaluate.
Pag. | 128

Estimarea economiei subterane, adic munca la negru, comertul cu

stupefiante, prostitutia, veniturile n natur ascunse etc., se face plecnd de
la diverse metode care se bazeaz pe aceeasi idee. Se estimeaz c economia
subteran las urme care apar pe piaa muncii, n agregatele monetare sau
sub forma dezacordului ntre venituri si cheltuieli.
Indicii economiei subterane pe piaa muncii pot fi cercetai prin sondaje. De
exemplu, unui eantion reprezentativ al populatiei i se pune ntrebarea dac
a participat la economia clandestin n calitate de cumprtor sau vnztor
de bunuri si servicii nedeclarate. Deoarece populatia eantionului este
ntrebat si n legtur cu numrul de ore de munc la negru, salariul oral
etc., se poate evalua mrimea economiei subterane.
Instrumentele sociologice - au fost elaborate plecnd de la statistici ale
controlului fiscal sub forma anchetelor particulare n rndul anumitor
profesii, considerate ca expuse la evaziunea fiscal. Dei rectificrile care se
fac n cursul si n urma verificrii fiscale pot fi urmarea unor erori constatate
din cauza unor aplicri gresite ale legislatiei, deci fr existenta intentiei
svririi evaziunii fiscale, totui, n cele mai multe cazuri aceste rectificri
au ca rezultat rentregirea bazei de impozitare cu veniturile sustrase de la
impozitare.
2. Metoda eantionului reprezentativ
Aceasta este o metod foarte rspndit care este utilizat n asociatie cu un
sondaj de opinie, fie cu verificri fiscale aprofundate pe anumite tematici
alese cu atenie.
Aceast metod este frecvent utilizat n diverse tri si mai putin la noi n
tar, unde msurarea fraudei fiscale, la aceast dat, se face exclusiv prin
metode aproximative i, mai ales, prin incantatie politic.
Ideea eliminrii n ntregime a evaziunii fiscale ar fi un demers sortit esecului
pentru orice guvern, fiind dificil de realizat acest lucru chiar si n statele cu
economie supercentralizat si cu att mai mult n cele cu economie de piat.
CUVINTE CHEIE
evaziune fiscal, presiune fiscal, fraud fiscal, Curba Laffer,
frauda internaional, frauda naional, formele evaziunii fiscale,
manifestrile evaziunii fiscale
INTREBRI RECAPITULATIVE
1. Ce este evaziunea fiscal?
2. Care sunt formele de manifestare ale evaziunii fiscale?
3. Care sunt modalittile de combatere ale evaziunii fiscale?
TESTE GRIL DE AUTOEVALUARE
1. Nendeplinirea voit a obligatiilor fiscale de ctre contribuabili poate lua,
Pag. | 129

n general, forma:
a) evaziunii fiscale;
b) fraudei fiscale;
c) criminalittii economice
2. Care este diferena dintre evaziunea fiscal si frauda fiscal?
a) evaziunea fiscal reprezint o mnuire abil a legii de ctre
contribuabil pentru a diminua obligatiile privind taxele datorate, n
timp ce frauda reprezint o infractiune prin nerespectarea legii cu
privire la impozite;
b) definesc acela si lucru n totalitate;
c) frauda fiscal reprezint o mnuire abil a legii de ctre contribuabil
pentru a diminua obligatiile privind taxele datorate,
n timp ce evaziunea
reprezint o infractiune prin nerespectarea legii cu privire la impozite;
3. Cauzele care au condus la dimensiuni impresionante ale evaziunii fiscale
n Romnia au constat si constau n:
a) legislatia plin de lacune;
b) existenta unei presiuni fiscale prea ridicatei;
c) existenta unui numr prea mare de agenti economici;
d) lipsa de specialisti n domeniul fiscal
4. n stabilirea nivelului fiscal ar trebui s se tin seama de o serie de
factori, printre care:
a) performantele economice;
b) eficienta cheltuielilor publice din impozite si taxe;
c) necesittile publice reale;
d) gradul de ntelegere al contribuabililor n domeniul necesittilor bugetare;
e) stadiul democratiei;
f) toate cele de mai sus.
5. Evaziune fiscal ilicit se caracterizeaz prin:
a) avantaje n natur;
b) desfsurarea unor activitti ce aduc venituri clandestine care nu sunt
declarate organelor fiscale;
c) supradimensionarea costurilor de productie n scopul diminurii
veniturilor impozabile;
d) diminuarea masei impozabile prin nenregistrarea sau nedeclararea
unor venituri;
Pag. | 130

e) reduceri de impozite pe profitul reinvestit.

6. Dup aria de extindere frauda fiscal se mparte n fraud fiscal naional
si internaional. Frauda fiscal internaional se fundamenteaz pe:
a) principiul dublei impuneri fiscale si se manifest de obicei prin
orientarea anumitor firme spre tri cu o legislatie favorabil;
b) munca la negru;
c) frauda industrial;
d) sustragerea de la plata taxelor vamale.
TESTE GRIL DE EVALUARE
1. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt false:
a) Manifestrile tehnice ale evaziunii fiscale constau n avantajele
n
natur date de patroni salariatilor pentru a scpa de ratele ridicate ale
impozitului pe venit;
b) Evaziunea fiscal este o functie a micilor contribuabili pentru c
acestea sunt mai putin verificate, ceea ce le expune la riscuri ulterioare
mai mari;
c) Deoarece firmele mari dispun de mijloace importante si de relatii
functionale ntre salariatii firmei, posibilittile de a recurge la evaziune
fiscal sunt maxime.
2. Care este diferenta dintre frauda fiscal artizanal si frauda industrial?
a) definesc acela si fenomen;
b) frauda fiscal artizanal este definit de modul izolat, pe cont
propriu,de actiune al autorilor ei, pe cnd frauda industrial implic
mai multe persoane fizice i/sau juridice pentru realizarea de profit;
c) frauda fiscal industrial este definit de modul izolat, pe cont propriu, de
actiune al autorilor ei, pe cnd frauda artizanal implic mai multe persoane
fizice i/sau juridice pentru realizarea de profituri;
3. Modalittile cele mai rspndite de fug, la nivel international, din fata
impozitelor sunt:
a) frauda fiscal industrial;
b) abstinenta;
c) disimularea;
d) frauda fiscal artizanal.
4. Instrumentele de realizare a fraudei fiscale internationale, se rezum, la
trei tipuri de societti, si anume:
a) societti pe actiuni;
b) societti holding;
Pag. | 131

c) societti de baz;
d) societatea n comandit simpl;
e) societti fictive.
5. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevrate:
a) Disimularea reprezint destimularea productiei n trile n care presiune
fiscal este foarte mare;
b) Abstinenta ca modalitate de sustragere de la plata impozitelor
const n
ascunderea materiei impozabile si nedeclararea veniturilor obtinute n
strintate;
c) Societtile de baz este instalat n paradisuri fiscale si gestioneaz
portofoliile de valori mobiliare pentru societtile de grup;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una dintre cele de mai sus.
6. Dintre metodele aproximative de dimensionare a evaziunii fiscale fac
parte:
a) incantatia politic;
b) controlul sumar;
c) estimarea metodic;
d) controlul aprofundat.
TEME DE CAS
-Instituii cu atribuii n combaterea evaziunii fiscale;
-Cadrul legislativ de combatere a evaziunii fiscale;
-Despre paradisuri fiscale ;
-Societi fictive ;
-Dimensionarea evaziunii fiscale ;
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Aglietta, M., Macroeconomie financiar, Ed. CNI Coresi SA, Bucure ti, 2001
Bodea, G., Sistemul economic, ntre dezechilibru i dezvoltare, Ed. Dacia,
ClujsNapoca, 1999 Impozite i taxe, Ed. Tribuna Economic

Pag. | 132

CAPITOLUL 6
MPRUMUTURILE DE STAT. DATORIA PUBLIC. DATORIA EXTERN

OBIECTIVE
Definirea conceptului de credit public;
Identificarea elementelor tehnice ale mprumuturilor publice;
Analiza tipologiei acestor mprumuturi;
Identificarea destinatiei si rolului mprumuturilor publice;
Definirea conceptului de datorie public;
COMPETENE
Cunoaterea operatiunilor specifice, a regulilor ce trebuie respectate pentru
angajarea mprumuturilor publice;
nsuirea unor metode de analiz a datoriei publice interne si externe n
raport cu necesitile de dezvoltare ale societii la nivel macro i
microeconomic.
REZUMAT
Pentru a acoperi anumite necesiti de trezorerie sau n condiii de
dezechilibru bugetar, statul, prin intermediul guvernului, apeleaz la
mprumuturi de stat.
mprumutul de stat ia forma creditului public care reprezint o
nelegere ntre stat, pe de o parte, si persoane fizice sau juridice, pe de
alt parte, prin care cea din urm consimte s pun la dispozitia
statului o sum de bani, sub form de mprumut, pe o perioad
determinat.
Definirea i individualizarea mprumuturilor publice se realizeaz cu
ajutorul unor elemente tehnice, care sunt stabilite n actele normative pe
baza crora sunt lansate si se angajeaz, si pe care le vom analiza n
cuprinsiul acestui capitol.
Operatiunile specifice mprumuturilor publice pe care le vom trata n
continuare sunt: plasarea, conversiunea sau consolidarea i amortizarea
mprumuturilor publice.
La mprumuturi statul apeleaza fie din necesitti de trezorerie, fie din
necesitti de echilibru bugetar.
Datoria public reprezint valoarea total a angajamentelor statului, inclusiv
cheltuielile generate de acestea.
6.1. ELEMENTELE TEHNICE ALE MPRUMUTURILOR DE STAT
Pag. | 133

Subscriitorii potentiali pot face aprecieri cu privire la conditiile plasrii

disponibilittilor bneti proprii n nscrisuri ale mprumutului public numai
dup cunoaterea elementelor tehnice ale acestora .
Elementele tehnice specifice mprumuturilor de stat sunt:
1. Denumirea mprumutului constituie acel element tehnic prin care se
precizeaz scopul i destinaia dat de ctre emitent resurselor obtinute
prin contractarea mprumutului. Daca se dorete atragerea atentiei opiniei
publice asupra caracterului exceptional al mprumutului sau asupra
obiectivului urmrit prin acel mprumut, apreciat de interes naional, se
precizeaz acest lucru prin nsi denumirea lui.
2. mprumutatul (care apare si sub denumirea de subscris, debitor sau
emitent) este autoritatea public solicitant a creditului. n cazul
mprumutului de stat, acesta devine debitor si emitent, deoarece emite
nscrisuri cu denumiri specifice ( titluri de stat, obligatiuni, bonuri de tezaur,
rente de stat .a.) care atest :
umut;

dobnda i/sau ctigul;

3. mprumuttorii (denumiti si subscriitori, creditori sau depuntori) sunt
persoanele fizice sau juridice care consimt sa crediteze statul (sau orice
autoritate publica), primind, n schimbul sumelor subscrise, obligatiuni,
polite sau alte titluri de stat.
4. Titlurile de credit public sunt documente scrise avnd o form i un
continut stabilite prin actul normativ de lansare a mprumutului, n care se
precizeaz sumele subscrise si drepturile creditorilor. Aceste nscrisuri sunt
denumite diferit (efecte publice, obligaiuni, titluri publice sau hrtii de
valoare), n functie de termenul de rambursare a mprumutului si de
caracteristicile lor juridice.
n functie de termenul de rambursare, n cazul mprumuturilor pe termen
scurt (de pn la 1 an) se emit:
- sunt nscrisuri care se adreseaz unei categorii speciale
de subscriitori, deoarece nu se supun regulilor dreptului cambial si nu pot fi
transmise la cursuri variabile, prin cesiunea de creante; ele pot fi, ns,
lombardate la bnci i pot fi vndute la licitatii la cursuri variabile;
- sunt nscrisuri care au caracteristicile bonurilor de
tezaur, dar se vnd numai la valoarea lor nominal, avnd cursuri fixe;
- sunt nscrisuri nepurttoare de
dobnda pe care statul le nmneaz creditorilor si pentru plata unor
furnituri sau pentru onorarea altor angajamente; detintorii acestor
nscrisuri le pot utiliza pentru achitarea impozitelor datorate statului i nu
pot fi transmise dect statului;
Pag. | 134

ele de tezaur - spre deosebire de nscrisurile prezentate anterior, se

afla sub incidenta dreptului cambial, care reglementeaz conditiile n care
pot fi scontate la bnci, executate silit etc., acestea pot fi scontate la bnci
sau pot fi negociate la bursele de valori;
- sunt titluri de credit emise de
stat pentru mprumuturile angajate pe termen mediu sau
lung i asigur
posesorilor acestora un venit fix, din dobnzi anuale; sunt cazuri cnd sunt
atribuite doar ctiguri sau att ctiguri ct si dobnzi;
- sunt specifice mprumuturilor fr termen, iar posesorii
acestor nscrisuri au dreptul s primeasc de la stat anumite sume de bani,
precizate anticipat, care se pltesc periodic, pe toata durata vietii acestora.
n functie de caracteristicile lor juridice, titlurile de credit public
pot fi:
public se adreseaz unui numr
redus de subscriitori, iar plata veniturilor aferente i rambursarea sumelor
scadente se efectueaz doar ctre titulari sau reprezentani ai acestora);
ul public se adreseaz unui numr
mare de subscriitori, iar plata veniturilor aferente si rambursarea sumelor
scadente se efectueaz oricrui deintor al acestor nscrisuri si n orice
localitate unde functioneaz ghieele sale de specialitate).
Trebuie reinut faptul c, sumele exigibile, de la autorittile publice emitente
ale mprumuturilor pe termene scurte formeaz datoria public flotant, iar
cele exigibile pe termene medii i lungi (inclusiv cele fr termen) reprezint
datoria public consolidat.
5. Cuantumul (mrimea) mprumutului public apare att sub forma
cuantumului aprobat de organismul legislativ sau executiv,dup caz, ct si
sub forma cuantumului realizat dup ncheierea operatiunilor de plasare.
Cuantumul aprobat se prezint n urmtoarele forme:
ominal a unei sume ce urmeaz a fi
mprumutat i n ce privete perioada de timp n care se pot efectua
subscrierile;
cuantum nelimitat, cnd se solicit mprumuturi deschise (ca sum
i/sau ca durata a subscrierii).
Cuantumul realizat este determinat de conditiile stabilite de autorittile
emitente cu privire la dobnzi, ctiguri si anuitate si evideniaz
ncrederea/nencrederea potenialilor creditori (subscriitori) n autorittile
emitente.
Cuantumul mprumutului public se determin cu formula:
Cip = VT x Nr.Te(pl)
unde:
Cip - cuantumul mprumutului public
Pag. | 135

VT - valoarea unui titlu

Nr.Te(pl) - numrul titlurilor emise sau plasate efectiv
6. Cursul de emisiune al mprumutului public (Cei) reprezint pretul,
stabilit de emitent, pentru 100 de unitti monetare din valoarea nominal a
acestuia.
Acest curs se stabilete de emitent n functie de raportul dintre cererea si
oferta de capital de mprumut, de nivelul dobnzii i a altor avantaje promise
de acesta potenialilor emiteni.
n practic se utilizeaz:
sub pari", cnd Cei < 100 u.m.;
De regul, datorit concurentei care se manifest pe piaa de capital si a
inexistentei unor solutii alternative, cursul de emisiune al mprumuturilor
publice este sub pari", subscriitorii beneficiind de o prima de emisiune, dat
de diferenta dintre valoarea nominal a titlului i suma pltit la subscriere.
Cnd statul emitent are o reputatie bun pe piaa capitalului, cursul de
emisiune al titlurilor de stat este al pari" si n mod exceptional supra pari".
7. Valoarea titlului creditului public, chiar dac este o notiune care se
foloseste n mod conventional (deoarece nscrisurile care certific
mprumuturile publice nu au o valoare proprie), apare sub urmtoarele
forme:
a nscris pe titlul de credit public si
exprim mrimea creantei pe care detintorul acestuia o are de ncasat de la
stat sau, invers, datoria pe care statul o are de pltit detintorului titlului
respectiv;
u care se vinde sau se cumpr
un titlu de credit public si se manifest nu doar cu ocazia emiterii si
angajrii creditului respectiv, ci si n cursul perioadei de valabilitate a
mprumutului angajat, n functie de cursul la care se opteaz la burs
nscrisurile publice negociabile.
8. Veniturile si alte avantaje ce revin subscriitorilor la mprumuturile
publice sunt plti efective pe care mprumutatul le efectueaz ctre
creditorii si, ca pret" al dreptului de folosint temporar a sumelor bnesti
mprumutate, sub forma de: dobnzi, cstiguri, dobnzi si cstiguri, rente,
prime de rambursare, precum si anumite avantaje sau facilitti, care nu
presupun fluxuri monetare directe.
a) Dobnda reprezint suma de bani pe care statul o pltete creditorilor si
pentru mprumuturile angajate de la acetia. Nivelul (mrimea) dobnzii
anuale (Da) se stabilete pe baza ratei dobnzii, care se fixeaz anticipat,
prin prospectul de emisiune a mprumutului public.
Pag. | 136

Rata dobnzii la mprumuturile publice se fixeaz la un nivel apropiat de cel

al ratei medii a dobnzii de pe piaa bancar. Rata medie a dobnzilor
practicate la mprumuturile publice difer de la un stat la altul, iar nivelul
acestora se modific de la o perioad la alta, nregistrndu-se o tendint de
cretere a lor. De asemenea, n trile si n perioadele n care procesele
inflationiste sunt mai accentuate, nivelul ratei medii a dobnzilor la
mprumuturile publice este mai ridicat dect atunci cnd monedele
nationale prezentau o stabilitate mai mare.
b) Ctigurile sunt veniturile ncasate de subscriitorii care sunt detintori ai
titlurilor de credit public ctigtoare cu ocazia tragerilor periodice la sorti.
Suma total a ctigurilor se stabilete, n acest caz, la nivelul dobnzilor
care se atribuie n varianta titlurilor publice cu dobnd, dar suma se
mparte doar posesorilor de titluri de credit public ieite ctigtoare. Aceste
titluri de credit public se emit n scopul creterii atractivitii unor
mprumuturi si se adreseaz acelor subscriitori crora li se pare mai
tentant perspectiva obtinerii unui ctig mare, n comparatie cu realizarea
cert a unui venit de cteva procente pe an, sub form de dobnd.
c) n cazul mprumuturilor publice cu dobnda si ctiguri subscriitorii
accept o rat a dobnzii mai sczut, n conditiile n care diferenta de venit
astfel rezultat este compensat sau chiar remunerat" prin cstigurile
atribuite sub forma primelor de emisiune si a primelor de rambursare.
d) Rentele sunt sumele de bani pe care statul se oblig s le plteasc
persoanelor fizice care subscriu la mprumuturile publice fr un termen
expres de rambursare. Aceste sume de bani, denumite si rente viagere, se
pltesc regulat, n cuantumuri fixe stabilite anticipat, pn la sfritul vietii
subscriitorilor,dup
care,
obligatia
statului
se
stinge.
e) Primele de asigurare sunt venituri promise subscriitorilor la
mprumuturile publice sau care revin efectiv acestora datorita diferentei,
favorabile lor, dintre cursul de emisiune si cursul de rambursare al
obligatiunilor.
f) Avantajele sau facilittile nonsubstantiale (care nu presupun fluxuri
monetare directe) se refera la:
pentru mprumuturile
subscrise sau pentru titlurile de credit public negociabil procurate n
tranzactiile bursiere;
acceptarea, de ctre autorittile fiscale, a unora dintre titlurile de
credit public, la valoarea lor nominal, pentru stingerea unor obligaii fa
de stat a subscriitorilor;
acordarea privilegiului juridic pentru unele nscrisuri ale
mprumuturilor publice de a nu fi expuse executrii silite, n cazul declarrii
strii de faliment pentru detintorii acestora;
garantarea juridic a unor mprumuturi publice mpotriva deprecierii
monetare, prin exprimarea lor ntr-o valut mai stabil sau prin indexarea
lor s.a.
Pag. | 137

6.2. OPERAIUNILE AFERENTE MPRUMUTURILOR DE STAT

I. Plasarea mprumuturilor publice
Angajarea mprumuturilor publice presupune derularea anumitor
operatiuni. Practica financiar a mprumuturilor publice include, ca
operatiune initial, plasarea acestora, care se realizeaz pe baza unor
autorizatii legale si care se efectueaz prin urmtoarele modalitti:
-prin subscriptia public;
-prin intermediul unor consortii (sindicate) bancare - care se angajeaz, fie
s realizeze operatiunile necesare n numele statului, fie s le cumpere n
anumite conditii;
-prin vnzare la bursa de valori.
II. Conversiunea sau consolidarea mprumuturilor publice. Pe piaa
capitalului de mprumut, datorit modificrii raportului dintre cerere si
ofert, nivelul ratei medii a dobnzii practicate la mprumuturile publice nu
rmne constant. Astfel, n perioadele n care rata medie a dobnzii scade,
mprumutatul fructific situatia creat pentru a uura efortul financiar
determinat de mprumuturile contractate, n conditii mai putin favorabile. n
aceast perioad se preschimb nscrisurile unui mprumut vechi cu
nscrisuri ale unui nou mprumut emis cu o dobnd mai sczut. Aceast
operatiune, denumit conversiune, se deruleaz, de regul, n faza de
depresiune si la nceputul fazei de nviorare a ciclului economic, deoarece
atunci dobnda atinge nivelul minim.
n practica mprumuturilor publice sunt utilizate urmtoarele forme de
conversiune:
conversiune forat, cnd posesorii titlurilor de credit public sunt obligati
s le preschimbe cu titlurile unui nou mprumut, n decursul unei anumite
perioade de timp, dar cu o rat a dobnzii mai mic, iar la expirarea
termenului stabilit, cele vechi, nepreschimbate, si pierd valabilitatea;
conversiune facultativ, ofer posibilitatea detintorilor titlurilor de
credit public s-i preschimbe aceste titluri cu nscrisurile unui nou
mprumut sau s-i pstreze nscrisurile vechiului mprumut, n functie de
propriile interese;
conversiunea sau rambursarea anticipat, cnd subscriitorii pot opta
ntre a accepta preschimbarea titlurilor mprumutului vechi n conditiile
stabilite de stat pentru noul mprumut, si a refuza preschimbarea, n
conditiile solicitrii rambursrii anticipate a mprumutului vechi.
Dintre cele trei forme de conversiune prezentate anterior, cea mai utilizata
este conversiunea anticipat.
Prin conversiune, statul obtine un avantaj financiar, concretizat n reducerea
cheltuielilor cu plata dobnzii i, implicit, a serviciului datoriei publice, dar
Pag. | 138

nregistreaz un prejudiciu moral, datorat scderii credibilittii sale pe piaa

capitalului de mprumut.
III. Rambursarea mprumuturilor publice
Statul si stinge obligatiile bnesti fat de creditorii si, care au subscris la
mprumuturile publice plasate anterior, prin operaiunea de amortizare
(rambursare).
Aceasta operatiune const fie n rambursarea efectiv a capitalului
mprumutat, fie n rscumprarea titlurilor publice scadente, de la posesorii
lor.
Dup regimul su, stabilit prin contractele de mprumut, amortizarea
mprumuturilor publice poate avea caracter obligatoriu sau facultativ, astfel:
Rambursarea obligatorie, se aplic n cazul mprumuturilor publice cu
termen, n cazul crora statul s-a obligat, n mod expres, ca la anumite
termene i n anumite modaliti, s ramburseze sumele mprumutate;
Rambursarea facultativ, este specific mprumuturilor publice perpetue,
n cazul crora nu este prevzut, n mod expres, obligatia statului de a le
rambursa; n cazul acestor mprumuturi, atunci cnd conditiile i sunt
favorabile, statul si poate stinge obligatiile financiare, integral, fat de
posesorii nscrisurilor.
6.3. TIPOLOGIA MPRUMUTURILOR PUBLICE
mprumuturile publice se emit i se contracteaz n diverse forme, att pe
piaa intern, ct si pe cea extern si sunt nsoite de o serie de conditii,
care, practic, le individualizeaz.
De aceea, este necesar clasificarea acestora prin luarea n considerare att
a caracteristicilor comune, ct si a celor operationale. Prin urmare,
mprumuturile de stat se clasifica astfel:
1.

dup forma de exprimare, mprumuturile publice sunt:

2.
n funcie de moneda n care se exprim distingem:
publice n moned naional;
ned strin, care poate fi a statului creditor
sau o ter moned strin;
3. n funcie de garaniile acordate de state subscriitorilor la mprumuturi,
exist:
s
Pag. | 139

angajeze cauiunea asiguratorie a altui stat);

i
printr-un venit bugetar sigur si permanent, proportional cu serviciul aferent
datoriei publice angajate).
4. dup clauza rambursrii, mprumuturile publice sunt:
rambursrii se stabilesc n prealabil);
dobnzile datorate, fr s defineasc precis termenele de stingere a datoriei
sale fat de subscriitorii mprumutului)
5. dup forma titlurilor emise de stat, distingem:
(se emit cnd numrul subscriitorilor este redus i se caracterizeaz prin
restrictia plii veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente doar
ctre titulari);
uri cu titlu la purttor" (se emit n cazul unor subscrieri cu
larg adresabilitate, n scopul asigurrii operativittii n ncasarea
cupoanelor aferente veniturilor promise si n transmiterea
capitalului);
minativ, se ramburseaz doar
titularilor, iar dobnzile se pltesc pe baza cupoanelor la purttor").
6. n functie de natura raporturilor juridice dintre prti, mprumuturile
publice sunt:
oluntar,
fr nici o constrngere direct);
subscrie, iar aceste mprumuturi pot fi, aa cum s-a precizat anterior,
directe sau deghizate).
7. n functie de perioada de timp pentru care se contracteaz, deosebim:
pn la 1 an);
ntractate pe perioade cuprinse intre 1 si
5 ani);
de mai mari de 5 ani);
rentelor
viagere).
8. n functie de posibilitatea negocierii titlurilor de credit public, deosebim:
e au o
circulatie asemntoare cu aceea a efectelor de comert si pot fi
vndute/cumprate la bursele de valori, n functie de cotatia lor efectiv);
Pag. | 140

umuturi publice certificate cu titluri nenegociabile

6.4. DESTINATIA I ROLUL MPRUMUTURILOR PUBLICE
Statul apeleaz la mprumuturi din necesitti de trezorerie sau pentru
asigurarea echilibrului bugetar.
mprumuturile pentru necesiti de trezorerie se angajaz cnd, dei pe
ntregul an bugetul de stat se prezint echilibrat, este posibil ca pe parcursul
acestuia, cu deosebire n primele luni s nu existe o concordant perfect
ntre termenele la care se ncaseaz veniturile si cele la care se efectueaz
cheltuielile. n aceste condiii pot s apar goluri de cas (de trzorerie) cnd
pltile devanseaz ncasrile i atunci se justific angajarea mprumuturilor
pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Trezoreria public trebuie s cunoasc, din timp, perioadele n care pot s
apar goluri de cas pentru a putea procura resursele necesare acoperirii
acestora din afara bugetului public national.
Dac toate resursele financiare publice, ncasate pe teritoriul national, se
colecteaz la Trezoreria finantelor publice, golurile de cas ale bugetului
public pot fi acoperite cu ajutorul sumelor mprumutate de la alte institutii
financiare de stat, care nregistreaz un surplus de resurse financiare.
Ulterior, n momentul ncasrii veniturilor bugetare prevzute, suma
mprumutat se restituie institutiei creditoare.
Dac resursele financiare disponibile ale institutiilor publice nu sunt
suficiente pentru a acoperi golurile de cas ale bugetului, atunci se solicit
mprumuturi, pe termen scurt, de la alti deintori de resurse bneti de pe
pia, inclusiv de la banca central, sub forma unui avans n contul
veniturilor bugetare viitoare, n limitele si n conditiile prevzute de lege.
Resursele bnesti, mprumutate de la diveri detintori publici sau privati,
nu mresc masa monetar, ci numai o redistribuie. n schimb, resursele
mprumutate de la banca central constituie o emisiune de bani fr
acoperire material. De asemenea, apelul la mprumuturi din necesitti de
trezorerie poate avea consecinte negative asupra circulatiei monetare dac
sumele obtinute nu se ramburseaz la termenele stabilite.
Pentru finanarea deficitului bugetar, statul se mprumut pe piaa
intern sau pe piaa extern. Pentru mprumuturile contractate pe piaa
interna, inclusiv la banca central, pe termen scurt, se emit bonuri de
tezaur. Emisiunea bonurilor de tezaur, n unele tari, este limitat prin lege,
n timp ce n altele este nelimitat.
Bonurile de tezaur sunt titluri de mprumut, purttoare de dobnd, la fel ca
obligatiunile si mpreun fac parte din categoria efectelor publice protejate
mpotriva falsificrii sau contrafacerii. Fiecare bon de tezaur cuprinde
denumirea, emitentul, precizarea sumei de bani stabilit ca unitate valoric
a mprumutului, precum si alte informatii privind dobnda, termenul de
rambursare, eventual numrul de serie si alte conditionri din ansamblul
crora rezult c titlul respectiv dovedete i reprezint o creant a
Pag. | 141

detintorului fat de stat.

Pentru acoperirea deficitului bugetar, guvernul are de ales ntre creterea
veniturilor fiscale (prin majorarea impozitelor existente sau introducerea
altora noi) si contractarea de mprumuturi, de regul, pe termene medii (1-5
ani) si lungi (mai mari de 5 ani).
Puterea executiv opteaz, de regul,
mprumuturi din urmtoarele motive:

pentru

contractarea

de

partidul (coalitia) de la putere evit, de regul, s aplice aceasta msur,

considerat nepopular, pentru a nu- si pierde electoratul; n trile cu un
nivel ridicat al fiscalittii, o nou cretere a acesteia ar genera o mpotrivire a
categoriilor de pltitori care ar urma s suporte sarcina fiscal suplimentar;
piaa intern, ofer celor care au disponibilitti
bneti un plasament sigur;
resurselor financiare dect impozitele, deoarece perioada necesar
identificrii si evalurii materiei impozabile este mai ndelungat dect cea
de subscriere la mprumut si efectuarea vrsmintelor n contul acestuia;
se obtine intr-un termen
mai scurt dect n cazul n care acesta se plaseaz n rndul altor persoane
juridice si al populatiei.
Rolul mprumuturilor de stat a generat, de-a lungul timpului, opinii diferite.
n perioada de ascensiune a capitalismului, specialitii erau adeptii
creterii impozitelor si criticau recurgerea la mprumuturi publice, deoarece
considerau c:
-echilibrarea bugetului de stat trebuie s se asigure exclusiv pe seama
veniturilor ordinare (fiscale si domeniale);
-mprumuturile genereaz cheltuieli bugetare suplimentare sub forma de
dobnzi, comisioane etc., care fac necesar, n final, majorarea impozitelor;
mprumuturile uureaz sarcina fiscal a generatiei prezente, dar
mpovreaz generatiile viitoare, datorit cheltuielilor reclamate de
rambursarea ratelor scadente si plata dobnzilor;
-mprumuturile afecteaz capitalul
diminueaz numai veniturile acesteia.

natiunii,

timp

ce

impozitele

n perioada crizei economice din 1929-1933, numeroi specialiti au

renunat la conceptia neamestecului statului n viaa economic, susinnd
necesitatea influenrii acesteia cu ajutorul prghiilor economico-financiare,
ntre care, mprumuturile, cheltuielile publice, rata scontului, cursul valutar
dein rol important;
n perioada contemporan, concepia privind rolul intervenionist al
statului n economie a suferit mutaii profunde culminnd cu atitudinea
provocat de efectele crizei economico-financiare cnd s-a recunoscut
Pag. | 142

unanim acest rol al statului.

Unii economiti apreciaz nefondat opinia potrivit creia mprumuturile
constituie un mijloc de transferare a sarcinilor financiare asupra generatiilor
viitoare, deoarece plusului de cheltuieli ce le vor avea de suportat pltitorii
de impozite n legtur cu mprumuturile contractate n trecut, i va
corespunde un plus de venituri (dobnzi si restituiri de mprumuturi), ce va
reveni creditorilor statului.
Este respins si opinia potrivit creia mprumuturile de stat afecteaz
capitalul natiunii deoarece se apreciaz ca nu mprumuturile distrug
capitalul natiunii, ci slaba preocupare a unor unitti economice pentru buna
ntretinere, reparare si modernizare a echipamentelor industriale, a
mijloacelor de transport si a instalatiilor energetice, pentru formarea
profesionala a fortei de munc etc. Se apreciaz, totui, ca mprumuturile
constituie un mijloc de procurare a resurselor financiare publice mai
costisitor dect impozitele, iar dobnzile si celelalte avantaje acordate
creditorilor statului majoreaz, inevitabil, cheltuielile publice.
Asigurarea echilibrului bugetar sau acoperirea unor necesitti curente de
trezorerie, prin apelarea la mprumuturi publice, genereaz anumite procese
de redistribuire a produsului intern brut, care se manifest att n interiorul
fiecrui stat, ct si pe plan international.
Pe plan intern, efectele redistribuirii produsului intern brut ncep s apar
odat cu subscrierea la mprumuturile lansate de autorittile publice. n
acest moment are loc o redistribuire ntre partea destinat formrii brute de
capital (de acumulare) si cea destinat consumului, deoarece o parte din
capitalul bnesc disponibil este plasat n nscrisuri ale mprumuturilor de
stat si se utilizeaz, preponderent, n scopuri neproductive. Aceasta
redistribuire se realizeaz si ulterior, prin plata dobnzilor si a eventualelor
c tiguri promise de autoritti, care se realizeaz n favoarea subscriitorilor
la mprumuturi, din veniturile ncasate prin impozite.
mprumuturile publice contractate pe piaa extern contribuie la
redistribuirea produsului intern brut intre trile care acord mprumuturi si
cele care le solicit. Initial, la acordarea acestor mprumuturi, fluxurile
financiare pornesc de la trile mprumuttoare ctre cele mprumutate. Din
momentul nceperii restituirii mprumuturilor i al pltii dobnzilor aferente
sensului fluxurilor financiare se schimb, respectiv pornesc de la trile
mprumutate ctre trile mprumuttoare.
Dac redistribuirea produsului intern brut al rii mprumuttoare ctre
tara mprumutat are caracter temporar, mprumutul fiind rambursabil, n
schimb pltile efectuate de ara debitoare, cu titlu de dobnzi si comisioane,
ctre cea creditoare reprezint o redistribuire nerambursabil si definitiv a
produsului intern brut pe plan international.
6.5. DATORIA PUBLIC
Pag. | 143

Coninutul i formele de manifestare ale datoriei publice

Datoria public reprezint valoarea total a angajamentelor statului, inclusiv
cheltuielile generate de acestea.
Datoria public total reprezint totalitatea obligatiilor pecuniare ale
statului (guvern, institutii publice, unitti administrativ teritoriale) la
un moment dat, rezultate din mprumuturi interne si externe (n lei si
n valut) contractate pe termen scurt, mediu i lung, precum si
obligatiile statului ctre trezoreria proprie, pentru sumele avansate
temporar n scopul acoperirii deficitului bugetar.
Datoria public se exprim n moneda naional sau n valut, n funcie de
locul unde se contracteaz si de condiiile mprumutului.
n scopul evalurii datoriei publice a Romniei, obligatiile exprimate n alt
moned dect cea naional se calculeaz n moneda naional, utiliznduse cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei.
De asemenea, datoria public total a unei tri se poate exprima n valori
absolute (pentru a cunoate sarcina la care este supus economia trii
respective fat de creditori), n valori relative, ca procent din P.I.B. (pentru a
permite comparatia n timp si intre tari) si ca mrime medie pe locuitor
(pentru a permite comparatii si analize n timp i spatiu).
Datoria public total se calculeaz si se gestioneaz separat pe cele
doua forme ale sale, respectiv datoria public intern si datoria public
extern.
Datoria public intern constituie o parte integrant a datoriei publice
totale si evidentiaz mprumuturile de stat de pe piaa financiar intern, de
la persoane fizice i/sau juridice, n moned naional sau n valute strine,
precum si mprumuturile angajate de terti, cu garania statului,
nerambursate la un moment dat.
Datoria public extern constituie, de asemenea, o parte integrant a
datoriei publice totale si se definete prin creditele externe contractate si
angajate de ctre stat, n nume propriu, sau de ctre autorittile
administratiei publice locale, precum si prin creditele externe contractate si
angajate de ctre alti subiecti autonomi, cu garania expresa a statului.
Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprim cu ajutorul datoriei
flotante i a datoriei consolidate.
Datoria public flotant reprezint datoria public pe termen scurt si
cuprinde mprumuturile contractate, pe perioade de pn la un an, n scopul
acoperirii golurilor de cas generate de neconcordanta, n timp, a veniturilor
cu cheltuielile bugetare.
Datoria public consolidat cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din
mprumuturile de stat contractate pe termen mediu si lung, precum si a
celor rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a mprumuturilor
pe termen scurt, pe perioade de timp mediu si lung.
Pag. | 144

n prezent, n afara celor dou forme ale datoriei publice (flotant si

consolidat), se vorbete i despre datoria public la vedere, care include
att depozitele constituite la Trezoreria public, de ctre diversi subiecti
autonomi, ct si alte sume bne ti colectate de aceasta prin circuitul su
propriu.
Distinctia dintre datoria public flotant si cea consolidat este important
si pentru aprecierea efortului financiar pe care statul este nevoit s-l fac, n
mod curent, pentru rambursarea datoriei scadente si pentru plata
dobnzilor aferente n cursul unui an. Astfel cu ct ponderea datoriei publice
flotante n totalul datoriei publice este mai mare, cu att nevoia curent de
resurse financiare menite s acopere serviciul datoriei publice este mai
presant, si invers.
Valoarea total a mprumuturilor contractate, la un moment dat, de ctre
autorittile publice formeaz datoria publica brut, iar dac din aceasta se
scade valoarea mprumuturilor angajate de la institutiile de stat (Trezoreria
public, Banca Central, s.a.) se obtine datoria public net.
Datoria public intern
La nivel national, att angajarea mprumuturilor publice de pe piaa
financiar intern, ct si garantiile acordate de stat unor terti pentru a
contracta mprumuturi se realizeaz de ctre Guvern, n limita sumei
aprobate de Parlament, prin intermediul Ministerului Finantelor Publice sau
al altor institutii financiare specializate, care dobndesc calitatea de agent al
statului.
Datoria public intern constituie o obligatie irevocabil si neconditionat a
statului de a rambursa mprumuturile contractate n lei, de a plti
dobnzile, c tigurile si alte costuri aferente. Pentru plata dobnzilor
aferente datoriei publice interne se acorda o autorizare bugetar
permanent, respectiv o aprobare nelimitat de rambursare a
mprumuturilor si de plat a dobnzilor si c tigurilor aferente, care nu
necesit aprobri suplimentare prin legea anual a bugetului de stat.
Cunoaterea nivelului datoriei publice interne si a serviciului pe care acesta
l genereaz este important att pentru autorittile statului, ct si pentru
creditorii statului.
Pentru realizarea acestui deziderat se pot utiliza un set de indicatori de
apreciere, dintre care mentionam:
gradul de ndatorare a statului (se determin ca raport procentual ntre
cuantumul datoriei publice si produsul intern brut, iar cu ct acest indicator
are o valoare mai mare, cu att tara este mai ndatorat);
datoria public intern angajat (ca totalitate a obligatiilor asumate
de stat fat de creditorii interni si nerambursate n momentul realizrii
analizei);
Pag. | 145

datoria public angajat pe locuitor (ca raport ntre mrimea absolut a

acesteia si numrul locuitorilor unei tari);
serviciul datoriei publice interne, n mrime absolut;
erviciului datoriei publice interne n produsul intern brut sau
n totalul cheltuielilor bugetare;
mrimea ratelor scadente pentru datoria public intern si ponderea
acestora n produsul intern brut;
mrimea dobnzilor si comisioanelor datorate pentru datoria public
intern si ponderea acestora n produsul intern brut.
Datoria public extern
Imprumuturile externe reprezint o form a exportului de capital i au
nregistrat o dezvoltare foarte mare n secolul al XX-lea datorita existentei,
pe piaa trilor dezvoltate, a unui surplus relativ de capital, care si cut
plasament peste granit n conditii mai avantajoase dect n interior.
Opiunea rilor lumii pentru mprumuturile interne si externe este
dependent de:
talului de mprumut;
i importul care compun comertul exterior.
Spre deosebire de datoria public intern, datoria public extern este mai
dezavamtajoas din urmtoarele motive:
umuturile externe trebuie rambursate, n timp ce mprumuturile
interne pot fi transformate n mprumuturi perpetue, sau rambursarea lor
poate fi amnata printr-o conversie intr-un mprumut pe termen lung;
aferente mprumuturilor
externe se stabilesc de ctre creditori, guvernul rii beneficiare neavnd
control asupra acestora;
a valutei debitorului pe pietele monetare interne crete povara
pltilor de dobnzi si a capitalului rambursat;
ltile trebuie efectuate la termenele stabilite de ctre creditori si nu la
cele convenabile rii debitoare;
Neplata/Nerestituirea la termene stabilite a dobnzilor, comisioanelor sau
a capitalului mprumutat atrage penalitti si creeaz dificultti pentru
obtinerea unor credite n viitor;
at negativ dac sumele obtinute, prin
mprumuturi externe, nu sunt utilizate pentru creterea exporturilor, sau
pentru reducerea importurilor rii debitoare;
Pag. | 146

reprezint, uneori, un pret indirect al recurgerii la

mprumuturi externe (este cazul mprumuturilor obtinute de la unele
institutii financiare internationale si care pot cere guvernului tarii
beneficiare sa promoveze anumite politici economice).
CUVINTE CHEIE
mprumutul public, creditul public, bonuri de tezaur, certificate de trezorerie,
curs de emisiune, prim de emisiune, plasarea mprumutului public, datoria
public, serviciul datoriei publice, datoria public extern
INTREBRI RECAPITULATIVE
1. La ce se refer conceptul de credit public?
2. n ce constau elementele tehnice ale mprumuturilor publice?
3. Care sunt operatiunile specifice mprumuturilor publice?
4. Care este tipologia mprumuturilor publice?
5. Care este destinatia si rolul mprumuturilor publice?
6. n ce const datoria public intern si extern?
TESTE GRIL DE AUTOEVALUARE
1. Care din urmtoarele afirmatii sunt adevrate:
a) Creditul comercial reprezint resursele mprumutate de pe piaa intern
sau extern de capital, n vederea acoperirii deficitului bugetar sau a
golurilor temporare de trezorerie;
b) Creditul public este cel la care apeleaz agentii economici pentru
sustinerea activitii curente;
c) Creditul public reprezint o ntelegere ntre stat, pe de o
parte, si
persoane fizice sau juridice, pe de alt parte, prin care cea din urm
consimte s pun la dispozitia statului o sum de bani, sub form de
mprumut, pe o perioad determinat.
2.
Trsturile
caracteristice
al
mprumutului
public
sunt:
a) contractualitatea, ce exprim acordul de voint al prtilor;
b) rambursabilitatea - restituirea la termenul fixat al mprumutului;
c) contraprestatia - asigurarea unei dobnzi sau a unui cstig;
d) proportionalitatea - mprtirea egal a obligatiunilor ntre creditori;
e) depersonalizarea.
3. mprumutul de stat poate fi contractat pentru necesitti de trezorerie sau
Pag. | 147

pentru echilibrarea bugetului de stat.

a) adevrat;
b) fals.
4. Rolul mprumutului public se manifest pe mai multe planuri, si anume:
a) folosirea lui ca instrument de securitate social;
b) folosirea lui ca instrument de politic economic;
c) folosirea lui pentru redistribuirea PIB;
d) folosirea lui ca modalitate de procurare rapid de fonduri.
5. mprumutul public, din punct de vedere juridic, este definit de unele
elemente tehnice, printre care:
a) subiectul impozabil;
b) denumire;
c) valoare nominal;
d) nlesniri;
e) valoare real;
f) lombardare.
6. Forma de contractare a mprumutului public prin creante n cont
reprezint:
a) titluri de rent perpetu;
b) nregistrare n evidentele datoriei publice, fr eliberare de nscrisuri;
c) bonuri de tezaur, certificate de impozite, polite de tezaur.
7. Rata dobnzii la mprumuturile de
a) cererea si oferta de capital de pe piat;

stat

este

determinat

de:

b) rata dobnzii practicat la creditele comerciale;

c) situatia economic;
d) nivelul inflatiei;
8. Operatiunile legate de acordarea mprumutului public se refer la
urmtoarele aspecte:
a) plasarea pe piat;
b) modificarea ratei dobnzii;
c) modificarea termenului de rambursare;
d) amortizarea mprumutului;
Pag. | 148

e) toate cele de mai sus.

9. Plasarea creditului public prin subscriere public reprezint:
a)
publicitatea
organizat
pentru
promovarea
unor
produse;
b) publicitatea organizat pentru informarea persoanelor fizice si
juridice asupra lansrii si rambursrii mprumuturilor;
c) cotarea obligatiunilor la Burs.
10. n cazul plasrii mprumutului prin intermediul consortiilor bancare,
acestea se angajeaz s efectueze operatiunile legate de lansarea si
rambursarea mprumuturilor punnd la dispozitie urmtoarele variante:
a) preluarea n comision;
b) cumprarea efectiv;
c) modificarea nivelului dobnzii;
d) amortizarea mprumutului.
TESTE GRIL DE EVALUARE
1.
Consolidarea
datoriei
reprezint
preschimbarea
nscrisurilor
corespunztoare mprumuturilor exigibile imediat, sau pe termen scurt, cu
nscrisuri ale unor credite pe termen mijlociu sau lung, sau fr termen,
spre exemplu:
a) preschimbarea unor bonuri de tezaur n actiuni cotate la burs;
b) preschimbarea unor bonuri de tezaur n obligaiuni;
c) preschimbarea unor bonuri de tezaur n titluri de rent;
d) preschimbarea unor bonuri de tezaur n titluri de rent perpetu;
2. mprumuturile publice pot fi rambursate utiliznd diverse modalitti, si
anume:
a) anuiti - modalitate prin care se achit pe lng dobnd si o parte
din suma datorat;
b) tragere la sorti a obligaiunilor amortizabile n fiecare an;
c) rscumprare la burs, cnd cursul este sczut.
3. Datoria public nu include sumele mprumutate de administratia public
central si local, de la persoane fizice si juridice, de pe piaa intern sau
extern, rmase de rambursat la un moment dat.
a) adevrat;
Pag. | 149

b) fals.
4. Gradul de ndatorare al trii reprezint:
a) totalitatea sumelor mprumutate de stat;
b) proportia din PIB ce ar trebui alocat pentru rambursarea integral a
datoriei;
c) serviciul datoriei publice.
5. Conform metodologiei FMI datoria extern se defineste ca fiind:
a) datoria avnd o scadent initial sau prelungit mai mare de un an,
datorat nerezidentilor si rambursabil n devize strine, n bunuri sau
servicii
b) totalitatea sumelor mprumutate de administratia public
central
si local, de la persoane fizice si juridice, de pe piaa intern sau
extern, rmase de rambursat la un moment dat;
c) anuitile anuale pe care statul trebuie s e plteasc tuturor detintorilor
de creane n cont.
6. Datoria public extern si datoria extern sunt dou categorii economice
distincte sau reflect aceeasi categorie:
a) sunt dou categorii distincte;
b) exprim acela si lucru;
c) prima o include pe a doua.
7. Aparitia si extinderea datoriei externe depind de actiunea conjugat a mai
multor factori, printre care:
a) dezechilibrul dintre resursele interne si consumul intern;
b) politica economic neadecvat;
c) modificrile conjuncturale pe plan international
d) nivelul real al dobnzilor percepute la creditele externe.
e) toti cei de mai sus.
8. mprumuturile de stat se deosebesc de veniturile fiscale, deoarece:
a) mprumuturile, n general, se ramburseaz;
b) presupun un cstig - dobnd;
c) au ca scop principal formarea resurselor financiare publice;
d) reprezint prelevri obligatorii.

Pag. | 150

9. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt false:

a) datoria extern net caracterizat datoria extern;
b) datoria extern brut caracterizeaz datoria extern;
c) dimensionarea corect a datoriei publice externe se face nsumnd
datoriile acumulate la diferite niveluri ale administratiei publice;
d) nici una de mai sus.
10. Transformarea datoriei aflate n incapacitate de rambursare n
participatii ale bncilor creditoare la capitalul diverselor societti productive
din trile debitoare a constituit:
a) o modalitate de atragere a capitalului strin;
b) o msur ndreptat spre redresarea situatiei de insolvabilitate a
trilor aflate n criz;
c) o posibilitate de cre tere a resurselor financiare publice. d) toate cele de
mai sus.
APLICAII PRACTICE
1. Se emite un numr de 15000 obligaiuni de stat cu o valoare nominal pe
obligatiune de 1000000 lei. Statul decid s fac mprumutul prin
intermediul unui consortiu bancar ce cumpr efectiv obligaiunile la un
curs de 92%. Consortiul bancar reuseste s plaseze obligaiunile pe piaa
valorilor mobiliare si obtine un curs de 98%.
S se determine:
a) Valoarea integral a mprumutului solicitat de stat;
b) Suma efectiv ncasat de stat;
c) Suma ce revine consortiului bancar n urma plasrii
mprumutului.
a) Valoarea integral a mprumutului solicitat de stat
Vmpr = Nr. obligaiuni x Val nominal / obligatiune = 15000 x 1000000 lei
= 15000000000 lei
b)Suma efectiv ncasat de stat;
Ss = Vmpr x 92% = 15000000000 lei x 0,92 = 13.800.000.00 lei
c)Suma ce revine consortiului bancar n urma plasrii mprumutului.
Suma ncasat de consortiu bancar prin vrsarea obligaiunilor Sc = Vmpr
x 98% = 15000000000 lei x 0,98 = 14.700.000.000 lei
Pag. | 151

Scb = Sc - Ss = 14.700.000.000 lei - 13.800.000.000 lei = 900.000.000 lei

2. Statul emite, prin ofert public, obligaiuni ale unui mprumut la o
valoare nominal pe obligatiune de 500.000 lei. Cursul obligaiunilor n
momentul plasrii este de 95%, iar n momentul rambursri 103%.
S se determine:
a) Suma pe care o pierde statul pentru fiecare obligatiune;
b) Prima la care are dreptul la rambursare detintorul a 10 obligaiuni; c) Ce
prim de rambursare va primi detintorul unei obligaiuni dac n momentul
rambursrii cursul este de 90%.
Suma pe care o pierde statul pentru fiecare obligatiune;
Sps = Suma pierdut cu ocazia plasrii mprumutului + Suma pierdut cu
ocazia rambursrii mprumutului = (500.000 lei - 500.000 lei x 0,95) +
(500.000 lei x 1,03 - 500.000 lei) = 25.000 lei + 15.000 lei = 40.000 lei
a) Prima la care are dreptul la rambursare detintorul a 10 obligaiuni;
Pr = Suma real la rambursare - Suma real la plasare = 500.000 lei x 1,03 500.000 lei x 0,95 = 515.000 lei - 475.000 lei = 40.000 lei pe obligatiune
Prima de rambursare total = 40.000 lei x 10 = 400.000 lei
b) Ce prim de rambursare va primi detintorul unei obligaiuni dac n
momentul rambursrii cursul este de 90%.
Pr = Suma real la rambursare - Suma real la plasare = 500.000 lei x 0,90 500.000 lei x 0,95 = 450.000 lei - 475.000 lei = - 25.000 lei pe obligatiune
n acest caz va pierde suna de 25.000 lei pe obligatiune.
3. Se dau urmtoarele date ipotetice:
Cheltuieli cu plata dobnzilor si anuitilor privind mprumuturile
de stat externe de 1980 miliarde lei;
Venituri din exporturi de mrfuri si servicii de 12500 miliarde lei;
Cheltuielile bugetului de stat reprezint 9500 miliarde lei;
Pag. | 152

 PIB 30000 miliarde lei.

S se determine:
a) ponderea serviciului datoriei externe n veniturile din export;
b) ponderea serviciului datoriei externe n cheltuielile bugetare
c) ponderea serviciului datoriei externe n PIB.
d) ponderea serviciului datoriei externe n veniturile din export;
%SDE/Ve = 1980 mld. lei / 12500 mld. lei x 100 = 15,84%
b) ponderea serviciului datoriei externe n cheltuielile bugetare %SDE/Chb =
1980 mld. lei / 9500 mld. lei x 100 = 20,84%
c) ponderea serviciului datoriei externe n PIB.
%SDE/PIB = 1980 mld. lei / 30000 mld. lei x 100 = 6,6%
4. Pe baza datelor din tabelul de mai jos, s se determine cresterea
real a serviciului datoriei publice externe n anul T1 fat de T0.
Indicatori

T0

T1

Dobnzi aferente datoriei publice

800

1300

1400

2100

125

147

externe - mld. lei

Rate scadente n contul datoriei
publice externe - mld. lei
Indicele preturilor t = 100

Serviciul datoriei externe SDE reprezint suma dobnzilor aferente datoriei

publice externe si a ratelor scadente n contul datoriei publice externe.
SDE0 = 800 mld. lei + 1400 mld. lei = 2200 mld. lei SDE1 = 1300 mld. lei +
2100 mld. lei = 3400 mld. lei
TSDE = 3400 mld. lei - 2200 mld. lei = 1200 mld. lei (modificare nominal
absolut)
SDEr0 = SDE0 / Ip0 x 100 = 2200 mld. lei / 125 x 100 = 1760 mld. lei
SDEr1 = SDE1 / Ip1 x 100 = 3400 mld. lei / 147 x 100 = 2313 mld. lei
TSDEr = 2313 mld. lei - 1760 mld. lei = 553 mld. lei (modificarea real
absolut)

Pag. | 153

De si nominal serviciul datoriei publice externe a crescut n

perioada 1 fat de perioada 0 cu 1200 mld. lei, real a crescut cu 553
mld. lei
APLICATII PROPUSE PENTRU REZOLVARE
1. Se emite un numr de 20000 obligaiuni de stat cu o valoare nominal pe
obligatiune de 800000 lei. Statul decid s fac mprumutul prin
intermediul unui consortiu bancar ce cumpr efectiv obligaiunile la un
curs de 81%. Consortiul bancar reuseste s plaseze obligaiunile pe piaa
valorilor mobiliare si obtine un curs de 88%.
S se determine:
d) Valoarea integral a mprumutului solicitat de stat;
e) Suma efectiv ncasat de stat;
f) Suma ce revine consortiului bancar n urma plasrii
mprumutului.
2. Statul emite, prin ofert public, obligaiuni ale unui mprumut la o
valoare nominal pe obligatiune de 700.000 lei. Cursul obligaiunilor n
momentul plasrii este de 102%, iar n momentul rambursri 97%.
S se determine:
d) Suma pe care o pierde statul pentru fiecare obligatiune;
e) Prima la care are dreptul la rambursare detintorul a
obligaiuni;
f) Ce prim de rambursare va primi detintorul unei obligaiuni dac n
momentul rambursrii cursul este de 105%.
3. Se dau urmtoarele date ipotetice:
Cheltuieli cu plata dobnzilor si anuitilor privind mprumuturile
de stat externe de 1270 miliarde lei;
Venituri din exporturi de mrfuri si servicii de 9800 miliarde lei;
Cheltuielile bugetului de stat reprezint 6300 miliarde lei;
PIB 22000 miliarde lei.
S se determine:
a) ponderea serviciului datoriei externe n veniturile din export;
b) ponderea serviciului datoriei externe n cheltuielile bugetare
c) ponderea serviciului datoriei externe n PIB.
Pag. | 154

4. Pe baza datelor din tabelul de mai jos, s se determine cresterea

real a serviciului datoriei publice externe n anul T1 fat de T0.
Indicatori

T0

T1

Dobnzi aferente datoriei publice

450

680

840

960

113

142

externe - mld. lei

Rate scadente n contul datoriei
publice externe - mld. lei
Indicele preturilor t = 100
TEME DE CAS
- Rolul i importana angajrii mprumuturilor publice;
- Analiza evoluiei datoriei publice n perioada 2000-2012;
- Efectele crizei economico-financiare asupra datoriei publice;
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Bodea, G., Sistemul economic, ntre dezechilibru i dezvoltare, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1999 Brezeanu, P., Marinescu, Finantele publice i fiscalitatea
ntre I., teorie i practic, Ed. Fundatiei Romnia de mine, Bucureti,
1998 Vcrel, I., Politici economice i financiare de ieri de de azi, Ed.
Economic, Bucureti, 1996 Vcrel, I., (coordonator) Finante publice, Ed.
Didactic si Pedagogic R.A., Bucureti, 2002

Pag. | 155

CAPITOLUL 7
TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE. ECHILIBRUL FINANCIAR

OBIECTIVE
Definirea termenului de trezorerie a finanelor publice; Analiza celor dou
funcii de baz ale trezoreriei i a funciilor actuale ale trzoreriei n condiiile
creterii complexitii funciilor statului; Definirea conceptului de echilibru
financiar;
Analiza pentagonului macrostabilizrii, ca instrument principal al estimrii
echilibrului financiar.
COMPETENE
Dobndirea cunotinelor necesare ce privesc specificul activitilor care se
deruleaz prin Trezoreria finanelor publice . Cunoaterea funciilor
Trezoreriei statului , a suportului legislativ de organizare i funcionare carei confer cadul legal de ndeplinire a atribuiilor ce-i revin ca instituie
reprezentativ a statului n care funcioneaz economia de pia.
REZUMAT
Trezoreria finanelor piblice, din punct de vedere instituional, este serviciul
public nsrcinat cu gestiunea fondurilor financiare publice, n sensul
casieriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre
ncasrile generatoare de lichiditti si pltile exigibile, dintre veniturile
publice si cheltuielile publice, cu finanarea deficitului bugetar,
gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea concurnd la
asigurarea echilibrului monetar si a echilibrului general al economiei.
n finantele moderne, la functiile: de cas si de banc, ale trezoreriei se
adaug si cea a controlului asupra ansamblului de activitti ale statului.
Trezoreria tinde s devin un instrument de procurare a resurselor
financiare publice, alturi de resursele bugetare i de cele de mprumut.
Astzi, vorbim n mod curent de resursele de trezorerie, ca despre o
categorie special a resurselor financiare publice, care se formeaz n cadrul
activitii trezoreriei si se reflect numai n contabilitatea public.
Echilibrul financiar reprezint corelatia existent ntre resursele financiare
necesare economiei pentru ndeplinirea obiectivelor i actiunilor prevzute,
inclusiv cele pentru satisfacerea unor nevoi suplimentare.
7.1. CONCEPTUL I ISTORICUL TREZORERIEI FINANTELOR PUBLICE

Pag. | 156

Termenul de trezorerie este folosit n dou sensuri. Astfel, pe de o parte, el

servete la desemnarea casieriilor propriu-zise ale statului, atunci cnd se
vorbete de situaia trezoreriei, sau de deficitul trezoreriei, iar pe de alt
parte, el servete la desemnarea unei administraii publice, ca instituie.
Cele dou sensuri ale termenului sunt legate ntre ele i vizeaz i funciile
pe care le ndeplinete trezoreria.
Functiile trezoreriei publice sunt astzi influentate de funciile finanelor
publice (de repartiie i de control)
i implicit de diversitatea si
complexitatea rolului statului modern, care au impus regndirea si
redimensionarea circulaiei fluxurilor monetare prin instituia trezoreriei.
Funcia originar a trezoreriei este cea atribuit de ctre finanele clasice
care considerau trezoreria ca o casierie, unde erau depuse si gestionate
fondurile statului si ca o banc, cu activitate de credit pe termen scurt,
nsrcinat s echilibreze n orice moment intrrile si ieirile de fonduri.
Acest concept corespunde definiiei corecte a trezoreriei statului.
Activit-ile care se deruleaz n exercitarea funciilor tradiionale ale
trezoreriei (de casier public si de banc a sectorului public) se bazeaz pe
dou principii i anume : centralizarea i gestionarea fondurilor
financiare publice.
n ceea ce privete centralizarea fondurilor, s-a demonstrat deja c un stat
nu poate s-i exercite pe deplin suveranitatea financiar dect dac
reuete s-i centralizeze totalitatea resurselor financiare, dac ncaseaz
toate veniturile la care are dreptul pentru a-i finanta toate cheltuielile pe
care le-a angajat.
n acest scop, pentru funcionarea unui mecanism al centralizrii fondurilor,
s-a instituit trezoreria public central, ca i condiie de separare a
finanelor publice de finantele private.
Mecanismul centralizrii fondurilor a presupus de la nceput crearea unei
administraii speciale nsrcinate cu execuia bugetului avnd mai mult
funcii contabile, ceea ce a presupus separarea sa n raport cu autoritile
care iau decizii care privesc execuia bugetului.
Conceptul de trezorerie a finanelor publice s-a impus ca rezultat al evoluei
istorice, care a condus mai nti, la identificarea noiunii de moned
public, apoi la centralizarea acesteia sub o autoritate unic nsrcinat s
vegheze la respectarea unui ansamblu de reguli specifice.
Dei prerogativele acesteia sunt numeroase iar competenele diverse i rolul
extrem de important, primele acte normative de dup decembrie 1989, care
au legiferat organizarea acestei instituii n Romnia, s-au axat mai mult n ai stabili locul, rolul i atribuiile, fr a meniona n mod expres o definiie a
acesteia din punct de vedre conceptual.
Astfel, Legea contabilitii din anul 19918 se refer numai la organizarea
contabilitii Trezoreriei Finanelor Publice i sfera de cuprindere a acesteia,
respectiv: operaiunile privind execuia de cas a bugetului de stat, bugetelor
8

LEGE nr.82/1991 - Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.265 din 27 decembrie 1991
Pag. | 157

locale, bugetului asigurrilor sociale de stat; constituirea i utilizarea

mijloacelor extrabugetare i a fondurilor cu destinaie special, gestiunea
datoriei publice interne i externe, precum i alte operaiuni financiare
efectuate n contul organelor administraiei publice centrale.
De asemenea, Ordonana Urgen nr. 146/2002 9 privind formarea i
utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, cu modificrile i
completrile ulterioare, stabilete, n principal, genul de operaiuni - ncasri
i pli - pe care le efectueaz Trezoreria general n contul instituiilor
publice, precum i atribuiile i funciile acesteia, dar nu-i d Trezoreriei
generale o anume definire.
Nici Hotrrea Guvernului nr. 78/1992 10, care a constituit actul propriu-zis
de natere al acestei instituii, nu o definete ntr-un fel anume, stabilindu-i
numai atribuiile.
Normele metodologice ale Ministerului Finanelor Publice nr. 5318/1992,
date n aplicarea acestei hotrri, i precizeaz mai clar rostul i menirea sa
ca fiind: O instituie financiar prin care sectorul public i efectueaz
operaiunile de ncasri i pli asupra crora Ministerul Finanelor
exercit controlul fiscal i financiar preventiv.
Din definiie nu rezult ns atribuiile acestei instituii pe linia gestionrii
datoriei publice interne i a efecturii de plasamente financiare, acoperirii
temporare a deficitelor bugetului asigurrilor sociale de stat, ale bugetului
fondurilor speciale, i folosirii mijloacelor bneti disponibile ale Trezoreriei
etc..
O definiie mai complet o d Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 146
din noiembrie 200211 care definete trezoreria ca fiind:
un sistem
unitar i integrat prin care statul asigur efectuarea
operaiilor de ncasri i pli privind fonduri publice, inclusiv cele
privind datoria public, i a altor operaiuni ale statului, n condiii de
siguran i n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare.
Evoluie
n Romnia organizarea i aezarea pe principii clare, din punct de vedere al
eficienei activitii serviciilor nsrcinate cu administrarea banilor publici, sa ntins pe o lung perioad de timp i nu a nregistrat deosebiri eseniale
fa de procesul de formare al acestei instituii n alte state. Adesea, vistieria
public era confundat cu vistieria domnitorului, o delimitare mai clar fiind
impus i nfptuit n secolul al XIX-lea, odat cu crearea statului modern
romn. Astfel, la nceputul secolului al XX-lea, i n Romnia se poate vorbi
despre o organizare corespunztoare i eficient a serviciilor care administrau
fondurile publice12.
Legea contabilitii publice din 29 iulie 1929 meniona c administrarea,
mnuirea banilor, valorilor i materialelor, contabilizarea i controlul lor sunt
efectuate de serviciile publice i supuse legii.
9

Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.824 din 14 noiembrie 2002

Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.30 din 28 februarie 1992
11
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.824 din 14 noiembrie 2002
12
PAVEL BELDEAN, GABRIELA ANGHELACHE Trezoreria Statului Organizarea, Funcionarea i
Sistemul Contabil ed. Economic 2004, pg.31
Pag. | 158
10

Prin legea amintit mai sus se arta, c gestionarii publici sunt ...
administratorii, contabilii, mnuitorii de bani sau materiale publice i n
genere toi cei care administreaz, contabilizeaz sau mnuiesc bani, valori
sau materiale publice.
n contextul acestei legi, orice serviciu public care angajau, lichidau, ordonanau i mnuiau bani sau materiale publice trebuiau s aib organizat
contabilitate public. Activitatea acesteia era concentrat i controlat prin
serviciile centrale de contabilitate ale ministerelor care, la rndul lor, erau
rspunztoare n faa Ministerului Finanelor Publice i a Curii de Conturi,
pentru remiterea la termenele fixate a conturilor, situaiilor i comunicrilor
cerute.
n cursul evoluiei sale, alturi de tendinele de identificare (separarea
gestiunii fondurilor publice de cea a fondurilor domnitorului), unificarea
(Legea contabilitii publice din 29 iulie 1929 care prevedea obligativitatea
nregistrrii ca venit a tuturor ncasrilor, faptul c nici o cheltuial nu se
putea efectua direct din ncasri, i interzicea serviciilor publice de a avea
deschise conturi la bnci particulare), diversificarea funciilor sale, n
organizarea i funcionarea Trezoreriei publice, s-a impus principiul
administrativ care a determinat separarea sarcinilor i drepturilor
ordonatorului de credite de cele ale contabilului.
Un alt principiu care s-a impus, de-a lungul timpului, a fost cel al
responsabilitii personale a administratorului, contabilului i gestionarului.
n Romnia acest proces de nfiinare aTrezoreriei Statului se poate considera
ncheiat n ceea ce privete generalizarea lui la nivelul ntregii ri.
7.2 NFIINAREA TRZORERIEI STATULUI-NECESITATE I IMPORTAN
Necesitatea nfiinrii Trezoreriei Statului
Trezoreria a existat n ara noastr, naintea celui de-al doilea rzboi mondial,
ntr-o alt form dect cea existent n sistemul actual al finanelor publice.
Pn n anul 1925, pe lng Ministerul Finanelor a funcionat i o casierie
central a tezaurului, dat dup care serviciul operaiilor de trezorerie a fost
preluat de Banca Naional a Romniei.13
nfiinarea Trezoreriei Statului a devenit imperativ necesar dup
evenimentele din decembrie 1989, ca urmare a trecerii de la econmia
centralizat la o economie de pia, cu modificri majore i n domeniul
finanelor publice.
Pn n anul 1990, Banca Naional a Romniei asigura emiterea de
bancnote i monede, gestiona rezerva de aur i finana industria, comerul i
asigura execuia bugetului de stat. De asemenea, coordona i deinea
monopolul asupra celorlalte patru instituii bancare: Banca de Comer
Exterior, care finana tranzaciile cu strintatea; Banca Agricol, care
susinea financiar cooperativele agricole i ntreprinderile agricole de stat;

13

UNGUREANU MIHAI-ARISTOTEL: Organizarea i Conducerea Trezoreriei Finanelor Publice n condiiile

Economiei de Pia n Romnia
Pag. | 159

Banca de Investiii, care asigura finanarea investiiilor i Casa de Economii i

Consemnaiuni, care mobiliza disponibilitile bneti ale populaiei14.
n vederea asigurrii execuiei bugetului de stat Banca Naional a Romniei
avea urmtoarele atribuii:
ncasarea veniturilor bugetare i evidenierea acestora pe capitole,
subcapitole, pltitori, efectuarea plilor de cas, pe capitole de cheltuieli, pe
ministere i instituii subordonate;
exercitarea controlului asupra eliberrii fondurilor de la bugetul de stat n
numerar i n cont ctre instituiile publice pentru acoperirea cheltuielilor
aprobate, n limita creditelor bugetare deschise pe destinaii de Ministerul
Finanelor Publice;
pstrarea conturilor de disponibiliti ale bugetelor locale, ale instituiilor
publice, ale agenilor economici ce au conturi deschise la trezorerie;
transmiterea informaiilor ctre Ministerul Finanelor Publice privind
execuia bugetar.
Reforma din sistemul bancar a determinat structurarea acestuia pe dou
paliere: pe de-o parte, Banca Naional a Romniei, care ncepe s-i exercite
funciile tradiionale, de Banc Central, iar, pe de alt parte, sistemul
bncilor comerciale crora le-au fost transferate operaiunile cu caracter
comercial i execuia bugetului public. Noul cadru juridic - Legea privind
activitatea bancar15, Legea privind Statutul Bncii Naionale a Romniei16
i Legea bancar17 - subordoneaz Banca Naional a Romniei direct
organului legislativ al rii, fapt ce i confer acesteia un grad mai ridicat de
independen, i, implicit, condiiile necesare nfptuirii, ntr-un context nou,
a politicii monetare, valutare i de credit a statului. Ea devine, astfel,
rspunztoare pentru emisiunea monetar, gestioneaz rezervele valutare ale
statului i supravegheaz activitatea celorlalte bnci.
n aceste condiii, operaiunile privind execuia de cas a bugetelor i
celorlalte resurse financiare ale sectorului public au fost preluate de Banca
Comercial Romn, Banca pentru Dezvoltare i Banca Agricol.
n mod practic, bncile comerciale efectuau numai operaiuni de ncasri i
pli n contul instituiilor publice centrale i locale pe seama bugetelor, fr
un control efectiv real, fapt ce a generat multe neajunsuri n legtur cu
urmrirea eficient a drepturilor statului de ncasat sau respectarea
destinaiei speciale a creditelor bugetare aprobate.
Astfel execuia bugetelor se desfura greoi, cu mari ntrzieri, n cele mai
multe cazuri datele finale privind execuia bugetar erau ireale, i deci
inoperante.
Din aceast cauz, n timpul derulrii execuiei bugetare nu se putea aciona
operativ pentru corectarea unor situaii nefavorabile, din care motiv
rmneau importante venituri ale statului nencasate, efectuarea
vrsmintelor ctre buget de agenii economici rmnea, de multe ori, la
latitudinea acestora sau fonduri aprobate necheltuite, n detrimentul unor
aciuni i activiti importante i necesare din punct de vedere economic sau
social.
14

PAVEL BELDEAN, GABRIELA ANGHELACHE Trezoreria Statului Organizarea, Funcionarea i

Sistemul Contabil ed. Economic 2004, pg.37
15
LEGE nr.33/1991 - Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.70 din 03 aprilie 1991
16
LEGE nr.312/2004 - Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.582 din 30 iunie 2004
17
LEGE nr.58/1998 - Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.121 din 23 martie 1998
Pag. | 160

Se nregistrau, de asemenea, deficiene la ncadrarea corect a veniturilor

bugetare pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i pe bugete componente. n
multe cazuri, aceast ncadrare era denaturat, aparatul financiar fie c nu
descoperea greelile efectuate de bnci, fie c le identificau la un moment
cnd nu mai puteau face corecturi, fapt ce conducea la raportarea unor date
i situaii nereale privind realizarea veniturilor, cu toate consecinele negative
care decurgeau de aici.
Executarea bugetelor la partea de cheltuieli rmnea, de asemenea, de
cele mai multe ori, la discreia ordonatorilor de credite, iar constatrile
ulterioare ale instituiilor abilitate cu controlul execuiei bugetare, evideniau
o abatere svrit deja, care numai rareori putea fi ndreptat.
n consecin, renunarea la derularea procesului bugetar prin sistemul
bancar a avut la baz urmtoarele argumente:
deficienele i neajunsurile nregistrate cu privire la execuia bugetelor, cum
ar fi: controlul asupra operaiunilor cu privire la necesitatea, oportunitatea i
legalitatea efecturii acestora, complicarea fluxurilor monetare i prelungirea
termenelor de raportare a datelor privind execuia bugetar;
reorganizarea bncilor (privatizarea) i consecinele acesteia asupra
finanelor publice,;
schimbarea concepiilor privind administrarea i utilizarea resurselor
financiare publice;
cerinele i posibilitile reale de asigurare a echilibrului bugetar, prin
intervenii nc din fazele de urmrire a execuiei bugetare;
autonomia bugetului asigurrilor sociale de stat, n contextul prevederilor
Legii finanelor publice;
ntrirea autonomiei finanelor publice locale, la nivelul bugetelor acestora
n cadrul judeelor i comunitilor locale potrivit Legii administraiei publice
locale;
nfiinarea i funcionarea fondurilor speciale;
creterea i diversificarea sistemului veniturilor proprii pe diverse bugete;
costul ridicat al cheltuielilor legate de comisioanele bancare pentru
efectuarea operaiunilor n contul bugetului general consolidat.
n contextul prezentat, Trezoreria Statului era necesar pentru a rspunde
mai bine noilor comandamente i cerine ale reformei n domeniul bugetar,
legate de crearea prghiilor i mijloacelor financiare specifice economiei de
pia cu ajutorul crora statul s poat influena favorabil dezvoltarea
economico-social.
nfiinarea Trezoreriei Finanelor Publice n ara noastr a devenit o necesitate
obiectiv, determinat de aplicarea programului de reform i restructurare a
economiei, n condiiile n care finanelor publice li s-a cerut s-i amplifice
rolul i funciile referitor la administrarea, angajarea i utilizarea mai
eficient a resurselor financiare publice.
n condiiile rii noastre, trecerea la economia concurenial de pia,
transformrile petrecute n sistemul bancar, necesitatea creerii unui sistem
unitar de administrare, angajare i utilizare a resurselor financiare publice,
care s cuprind toate etapele procesului bugetar, a fost pe deplin justificat.
Prin aceast msur, Ministerul Finanelor Publice dispune de instrumente
specifice de analiz n toate etapele de elaborare, aprobare i execuie a
bugetului de stat, a bugetului asigurrilor sociale de stat i bugetului local
pentru asigurarea echilibrului financiar, monetar, valutar i al gestionrii
corespunztoare a datoriei publice interne i externe angajate.
Pag. | 161

7.3 IMPORTANA ORGANIZRII TREZORERIEI STATULUI

Organizarea Trezoreriei statului n Romnia este importan din urmtoarele
considerente:
a) este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuiei bugetare,
protejndu-l de riscuri;
b) asigur soluionarea unor cerine financiare, prin reglementarea
operaiunilor specifice, care privesc:
gestionarea creditelor externe angajate de Guvern pentru sprijinirea
programelor de reform;
mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului
bugetar i pentru serviciul datoriei publice;
finanarea obligaiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu
decontare n conturile de clearing, barter i cooperare economic, n vederea
echilibrrii importurilor cu exporturile.
c) permite cunoaterea permanent a resurselor publice i nevoia de
mprumuturi pentru finanarea deficitului bugetar.
Atribuiile trezoreriei finanelor publice nu se limiteaz numai la execuia
bugetului de stat.
Prin Trezoreria Statului s-au pus n practic politici de plasamente financiare
din disponibilitile temporare aflate n conturile trezoreriei. Se asigur
valorificarea disponibilitilor temporare (surplusul de ncasri fa de pli),
nfiinarea Trezoreriei finanelor publice n Romnia a completat cadrul
instituional prin care statul i-a creat posibilitatea de a-i stabili i aplica
politica bugetar , organizndu-i activitatea financiar att la nivel central,
ct i local.
Trezoreria statului asigur cunoaterea i rezolvarea problematicii specifice
gestiunii financiare publice, faciliteaz folosirea de ctre Ministerul Finanelor
Publice, cu ocazia ntocmirii, aprobrii i execuiei bugetului public, a
instrumentelor de analiz fundamental i de supraveghere a realizrii
echilibrului financiar, monetar, valutar i a datoriei publice18.
7.4. FUNCTIILE DE BAZ ALE TREZORERIEI
I. Trezoreria n calitate de casier
Aceast functie implic dou aspecte, execuia de cas a operaiunilor de
ncasri si plti efectuate ctre i de la bugetul general consolidat i
asigurarea disponibilitilor bneti pentru a face fa angajamentelor
statului.
Executia de cas a ncasrilor i pltilor.
18

I. MOLDOVAN Fiscalitate, editura Alma Mater, Sibiu, 2002

Pag. | 162

Obiectul acestor operatiuni l reprezint nregistrarea operaiunilor de cas

ale instituiilor publice, respectiv ale corespondenilor.
Trezoreria efectueaz, n calitate de casier al statului, ncasri i pli
asigurnd derularea fluxurilor financiare ctre i de la bugetul general
consolidat. Acestea sunt, operatiuni prevzute de legea bugetului, adic de
venituri si cheltuieli bugetare propriu-zise, dar se refer i la operaiuni
specifice n conturile de trezorerie.
n calitate de casier al statului, trezoreria are ca sarcin emisiunea titlurilor
de mprumut public i gestionarea datoriei publice.
Asigurarea disponibilitilor bneti.
Sarcina fundamental a Trezoreriei statului este de a veghea ca n fiecare
moment s existe fonduri disponibile ntr-un cuantum suficient pentru a
face fat cheltuielilor statului si ale corespondentilor. Procurarea de bani
pentru casieria public este prima dintre operatiunile trezoreriei. Aceasta
este legat de circulaia fluxurilor financiare la termene prestabilite, la care
devin exigibile ncasrile si plile.
Factorul timp confer trezoreriei un caracter dinamic.
La cheltuieli, exist o anumit regularitate, n unele cazuri restrns la
perioade mai scurte de timp, n ceea ce privete nivelul plilor lunare.
La venituri, regularitatea este mai dificil de realizat prin activiti de
trzorerie, deoarece aceasta depinde de desfurarea activitilor economice i
de eficiena aciunilor de ncasare a creanelor fiscale.
Nivelul ncasrii veniturilor si acoperirea cheltuielilor determin alte
operaiuni ale trezoreriei cum ar fi : angajri de fonduri exceptionale
(angajarea de mprumuturi, amortizarea datoriei publice) sau operatiuni de
trezorerie cu conturile corespondenilor.
Pentru echilibrarea disponibilitilor trezoreriei se pot utiliza trei
categorii de resurse:
1. fondurile corespondenilor;
2. emisiunea de bonuri de tezaur;
3. avansurile acordate de banca central.
1. Utilizarea fondurilor corespondentilor.
Fondurile cele mai importante provin din conturile corespondentilor
(comunitati locale si alte institutii publice ). Trezoreria are posibilitatea s
dispun de aceste fonduri n intervalul pn cnd corespondentii (titularii de
conturi) i mobilizeaz sumele disponibile pentru plata angajamentelor
bugetare.
Disponibilittile astfel procurate de trezorerie pot deveni insuficiente pentru
asigurarea lichidittilor necesare. Aceast insuficient poate fi consecinta
unui deficit bugetar important, care produce gol n casieria trezoreriei. De
Pag. | 163

asemenea aceast insuficient poate s in

corespondeni de a-si utiliza fondurile din conturi.

de

deciziile

luate

de

2. Emisiunea de bonuri de tezaur.

Bonurile de tezaur sunt nscrisuri ale mprumuturilor pe termen scurt i
mediu. Se face distinctia ntre bonurile de tezaur destinate publicului si cele
destinate bncilor sau altor organisme financiare. De asemenea, se face
distinctie ntre: bonuri n formular si bonuri n cont curent.
Bonurile n formular sunt plasate n public, la ghiseu deschis. Ele constituie
unul dintre elementele esentiale ale politicii de economisire. De asemenea,
regimul lor de emisiune variaz n funcie de obiectivele urmrite.
Bonurile n cont curent sunt bonurile cumprate de diferite instituii
financiare, de regul bnci care doresc s-i nscrie valoarea lor ntr-un cont
curent girat de Banca Central. Acest sistem este mai eficient, economisind
costurile de emitere, de paz, si de manipulare.
Politica de emisiune a bonurilor de tezaur se refer la mecanismele
operaiunilor trezoreriei statului pe care aceasta le utlizeaz pentru a
influena masa subscrierilor, Acestea pot fi:
Mecanismul plafonului, care const n proporia stabilit de autoritatea
monetar, ca procentaj din disponibilitile bncilor, care poate s fie
plasat n bonuri de tezaur
Mecanismul coeficientului de trezorerie, stabilit ca raport ntre activele
lichide ale bncilor, inclusiv bonurile de tezaur, si ansamblul resurselor. n
acest sistem, trezoreria nu este singurul beneficiar al blocrii activelor
bancare, ca n mecanismul plafonului, deoarece efectele comerciale
mobilizate se pot substitui bonurilor n calculul coeficientului.
Mecanismul rezervelor obligatorii prin care bncile sunt obligate s
pstreze, ntr-un cont creditor neremunerat, la Banca Central, active
reprezentnd o anumit cot a depozitelor, astfel nct partea respectiv din
creditele potentiale s fie considerat ca economie. Cresterea acestui procent
restrnge expansiunea creditelor i reprezint o form concret de lupt
mpotriva inflatiei.
Desi aceste mecanisme au dus la reducerea rolului bonurilor de tezaur n
sistemul bancar, totui bncile continu s subscrie la bonuri de tezaur
pentru plasarea disponibilittilor.
Mecanismul emisiunii de bonuri n raport cu nivelul resurselor
bugetare. Aceasta presupune stabilirea unui anumit procentaj al valorii
bunurilor emise n raport cu nivelul total al resurselor bugetare. Bonurile de
tezaur reprezint forma curent, obinuit sau normal, de recurgere la
mprumut ca mijloc de procurare de resurse publice. mprumuturile
propriu-zise sunt relativ rare, dar mai ales neregulate. mprumuturile prin
bonuri de tezaur se fac regulat si de o manier permanent. Ele genereaz o
datorie pe termen scurt, cunoscut sub denumirea de datorie flotant.
Pag. | 164

Datoria flotant prezint unele dezavantaje:

3. Avansurile acordate de Banca Central.
Cel mai important ajutor pe care banca central l acord statului rezult
din avansurile pe care le transmite. Avansurile se acord pe baza unei
conventii ncheiate ntre Ministerul Finantelor Publice si Banca Naional,
prin care Banca consimte voluntar un avans i i fixeaz si condiiile. Un bon
de tezaur reprezentnd un avans este remis la Banc n contrapartid.
Conventia se aprob prin lege. Recurgerea la lege denot vointa de a
restrnge si de a controla utilizarea avansurilor acordate.
Din punct de vedere financiar, recurgerea la avansuri de la Banca Central
semnalizeaz o situatie critic a finantelor publice, dezechilibrul bugetului
statului i al trezoreriei. Se apreciaz astfel c apelul la avansuri de la Banca
Central compromite creditul public, denuntndu-si deteriorarea sa. Din
punct de vedere monetar, avansurile de la Banca central pot conduce la
emisiune de bani fr acoperire, respedtiv pot deveni un factor inflationist.
II. Trezoreria n calitate de banc.
Calitatea de banc a trezoreriei are dou forme de manifestare :
n primul rnd, trezoreria acioneaz ca o banc de depozit, asigurnd
plata unei dobnzi pentru disponibilitile din contul corespondenilor i n al
doilea rnd, ca o banc de emisiune n cazul angajrii unor mprumuturi.
7.5. FUNCIILE ACTUALE ALE TREZORERIEI STATULUI
Avnd n vedere abordrile moderne cu privire la Trezoreria finantelor
publice, concluzionm faptul c trezoreria ndeplinete cinci functii
principale:
- Administrator al banilor publici;
- Intermediar financiar;
- Mandatar al puterii publice;
- Agent al interventiei finanelor publice n economie;
- Supraveghere al echilibrelor economice.
1) Cea mai important functie, aceea de administrator al banilor
publici, const n ajustarea resurselor financiare la sarcinile publice, adic
echilibrarea intrrilor cu ieirile de fonduri pe ansamblul circuitului
trezoreriei, prin asigurarea resurselor disponibile pe termen scurt, permitnd
Pag. | 165

confruntarea cu nevoile neprevzute.

Totodat, aceast functie presupune existenta unei distinctii ntre echilibrul
bugetar si echilibrul trezoreriei. Trezoreria trebuie s asigure sudura ntre
secventele fluxurilor bugetare, pe parcursul anului bugetar, solicitnd
mprumutul n numele statului. n asemenea situatii, functia de
administrator se prelunge te cu aceea de casier de care se leag sarcinile
contabilittii si ale controlului banilor publici. Apelul la mprumuturi oblig
trezoreria s duc, n numele statului, o politic activ a ndatorrii, prin
interventia sa pe piaa titlurilor de stat, pentru a obtine profit de pe urma
reducerii sau a extinderii costurilor datoriei.
2) Ca intermediar financiar, pe de o parte, trezoreria se mprumut
pentru a acoperi un deficit, iar pe de alt parte, poate acorda mprumuturi
pentru a facilita fluxuri de fonduri pentru mprumutati sau mprumuttori.
n acest fel, functia de intermediar al trezoreriei este similar celei a
institutiilor financiar-bancare, putnd contribui n numele statului la
finantarea sectoarelor prioritare. n acest context, trebuie retinut c
trezoreria, n tabloul operatiunilor financiare din contabilitatea naional,
este numele sub care figureaz Statul, n activittile sale monetare sau
financiare.
3) Ca mandatar al puterii publice, trezoreria ntrunete calitatea de
autoritate public n sectoarele financiar i economic.
Astfel, trezoreria :
- reprezint institutiile financiare care depind de ea si asupra crora si
exercit influenta sau actioneaz n nume propriu;
- vegheaz, mpreun cu Banca Central, la buna functionare a institutiilor
de credit;
- este acionar si gestionar al propriettii publice, folosind mijloacele de
actiune de care dispune statul, ca proprietar, fr a limita autonomia de
gestiune a managerilor acestor ntreprinderi si mai ales n sectoarele
concurentiale, poate fi asociat la conducerea institutiilor financiare si
economice internationale, ca Fondul Monetar International, Banca Mondial
etc.
4) Trezoreria
diversificate:

utilizeaz

mijloace

de

intervenie

economie

autorizri eliberate pentru realizarea unor activitti de interes

national, facilitnd accesul la finantri privilegiate;

subventionarea total sau partial a unor activitti economice;

acordarea de bonificatii la dobnzi, prin preluarea unei prti din
diferenta ntre costul resursei pe piat si rata favorabil acceptat de
institutia de credit; acordarea de garanii anumitor solicitanti de
mprumuturi, n scopul, reducerii resursei;

asigurarea accesului la resurse financiare al unor ntreprinderi sau

Pag. | 166

organisme care apeleaz la mprumuturi si chiar posibilitatea obtinerii

acestor resurse cu o rat mai redus dect n cazul solicitrii
mprumutului numai n numele propriu al ntreprinderii;
-

acordarea de avansuri rambursabile pentru anumite prioriti din

economie;

accesul privilegiat al unor organisme sau institutii de refinantare din

partea Bncii Centrale, pentru sprijinirea unor sectoare sau domenii
de activitate.

5) Ca supraveghetor al echilibrelor economice, trezoreria finanelor

publice este considerat un serviciu public al statului care asigur echilibrul
monetar si financiar, att prin operaiunile de casierie, bancare si de
contabilitate public, precum i prin activitatea de tutel, de finanare si de
impulsionare n domeniul economic si financiar.
Atribuiile trzoreriei finanelor publice n Romnia
n ceea ce privete situaia concret a Romniei, atribuiile pe care le
ndeplinete Trezoreria Statului sunt cele prevzute n Normele metodologice
nr.5318/1992 privind organizarea i funcionarea trezoreriei publice:
a) casier al sectorului public prin care se asigur ncasarea veniturilor,
efectuarea plilor i pstrarea disponibilitilor;
b) asigurarea execuiei bugetului de stat, a bugetului asigurrilor sociale
de stat, a bugetelor locale, reflectate n ncasarea veniturilor provenite
de la contribuabili i efectuarea plilor dispuse de ordonatorii de
credite, n limita creditelor bugetare aprobate;
c) exercitarea operativ a controlului financiar preventiv asupra ncasrii
veniturilor ct i a ncadrrii cheltuielilor dispuse de ordonatorii de
credite n prevederile i destinaia aprobat prin bugetul de venituri i
cheltuieli al acestora;
d) efectuarea operaiilor de decontare n contul instituiilor publice i
pstrarea disponibilitilor acestora n urma constituirii de mijloace
extrabugetare i fonduri speciale;
e) atragerea disponibilitilor din economie (de la instituiile financiare,
ageni economici sau populaie) prin constituirea de depozite i prin
mprumuturi de stat lansate n vederea asigurrii resurselor financiare
pentru restructurarea i retehnologizarea unor sectoare din economie,
acoperirea deficitului bugetar, etc.;
f) efectuarea de plasamente financiare la termen a disponibilitilor
statului existente temporar n conturile trezoreriei, n condiii de
maxim eficien i siguran;
g) gestionarea datoriei publice, reflectat n primirea mprumuturilor
interne i externe, folosirea acestora potrivit destinaiei prevzute n
contracte i asigurarea lichiditilor necesare rambursrii creditelor la
scaden i plata dobnzilor aferente;
h) conduce evidena contabil a operaiunilor privind execuia de casa a
bugetului pentru ncasri i pli cu ajutorul conturilor sintetice i
analitice desfurate pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i pe
pltitori;
Pag. | 167

i) asigur funcionarea normal a sistemului informaional contabil

privind raportarea execuiei bugetului public (pe componente) a
fondurilor speciale i extrabugetare.
Se constat c unele dintre funciile actuale cum este cea de agent al
interveniei financiare publice n economie, nu este abordat n cazul concret
al Trezoreriei romneti, acest fapt imprimnd o atitudine clasic,
minimalist, asupra rolului i funciilor acesteia n arealul instituional,
economico-financiar romnesc.
7.6.ORGANIZAREA I FUNCIILE TREZORERIEI N PROFIL TERITORIAL
Trezoreriile organizate n profil teritorial, la nivel de jude, municipiu
(sectoare) i orae, sunt unitti direct functionale prin care se exercit o
parte nsemnat a funciilor de baz ale trzoreriei statului.
n cadrul functiei de casier al sectorului public, trezoreriile asigur:

ncasarea veniturilor din impozite si taxe si alte venituri n numerar de

la agentii economici, institutiile publice si contribuabili;

eliberarea de numerar la cererea institutiilor publice, din conturile

acestora, n vederea efecturii de plti prin casieria proprie;

pstrarea disponibilittilor.

Functia de control financiar-preventiv se realizeaz:

asupra ncasrii veniturilor prin ncadrarea n conturile sintetice si
analitice corespunztoare clasificatiei bugetare si prin asigurarea
evidentei analitice pe pltitori;
asupra ncadrrii cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite n
prevederile si destinatia aprobat prin bugetul anual.
Rolul de asigurare a contabilittii sintetice si analitice privete:
-executia de cas a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor
sociale de stat;
-constituirea si utilizarea mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu
destinatie special;
Acestea se realizeaz cu ajutorul conturilor sintetice si analitice desfurate
pe subdiviziunile clasificatiei bugetare si urmresc n special: ntocmirea
zilnic si lunar a balantei de verificare privind operatiunile derulate prin
trezorerie si asigurarea lucrrilor de ncheiere a executiei financiare la finele
anului, cu ntocmirea bilanului contabil anual.
7.7. ECHILIBRUL FINANCIAR
Echilibrul general economic este expresia generalizat a echilibrului material
al economiei nationale, a echilibrului fortei de munc si a echilibrului
valoric;
Pag. | 168

Echilibrul financiar reprezint corelatia existent ntre resursele financiare

necesare economiei pentru ndeplinirea obiectivelor i actiunilor prevzute,
inclusiv cele pentru satisfacerea unor nevoi suplimentare.
Echilibrul financiar la nivel macroeconomic poate s vizeze:
a) totalitatea resurselor financiare ale statului si destinatiile acestora;
b) resursele financiare apartinnd unui anumit sector, unei anumite
ramuri sau unei unitti administrativ-teritoriale;
c) resursele si nevoile unui agent economic sau social;
Din categoria caracteristicilor ce definesc echilibrul financiar fac parte:
asigurarea
echilibrului
financiar
la
nivel
macroeconomic;
sprijinirea n principal pe resurse financiare mobilizate pe plan
national prin metode si ci diferite;
elaborarea mai multor variante de program, crora le corespund tot
attea variante de balante financiare, fiecare balant prezentnd o
stare de echilibru financiar la un alt nivel dect precedentele;
determinarea nivelului optim la care se constituie echilibrul financiar.
Pentru ca statul s asigure protejarea echilibrului financiar trebuie
luate n considerare urmtoarele aspecte: efectele msurilor de politic
economic; efectele msurilor de politic financiar; efectele msurilor
de politic monetar; efectele msurilor de politic valutar.
7.8. PENTAGONUL MACROSTABILIZRII - INSTRUMENT DE ANALIZ A
ECHILIBRULUI FINANCIAR
Deficitul bugetar are urmtoarele semnificaii:
-

deficit de criz ( statul nu poate s acopere cheltuielile curente se

acoper deficitul prin mprumuturi);

deficit de dezvoltare (stare care produc resurse n plus, realizate n

afara sferei sectorului public. De exemplu, n sectorul bancar si al
populatiei se preconizeaz venituri n plus).

Deficitul se acoper prin:

-

ncasarea de venituri de dimensiuni mai mari dect cele prevzute de

legea bugetar;

mprumuturi pe termen mediu si lung prin emisiune de titluri de

credit public = datorie public;

mprumuturi externe s genereaz datorie public; Emisiune monetar

strict limitat si controlat de ctre BNR.

Pag. | 169

Pentagonul echilibrului

rce

SC

rs

SBC

ri

Legend
rce - rata creterii reciproce
rs - rata omajului
ri - rata inflatiei;
SBC - deficitul bugetului consolidat n produsul intern brut;
SC - soldul contului curent n produsul intern brut.
Pentagonul echilibrului este un instrument folosit in SCENARIILE DE
REDRESARE (SR) a capacittii de plat externe.
Tipuri de scenarii de redresare:
Scenarii de redresare sustenabile; Scenarii de redresare durabile. Asigurarea
concordantei dintre parametrii n sensul atingerii obiective (inte) stabilite /
resurse; asigurarea mentiunii echilibrului macroeconomic pe termen lung.
CUVINTE CHEIE
Trezorerie, Trezoreria-casier, Trezoreria-bancher, avansuri acordate de Banca
de Emisiune, goluri de trezorerie, pentagonul
macrostabilizrii, scenarii
sustenabile, echilibrul financiar, echilibrul general economic, deficit bugetar.
Pag. | 170

INTREBRI RECAPITULATIVE
1. Ce este trezoreria finantelor publice?
2. Care sunt functiile principale ale trezoreriei?
3. Analizati trezoreria n calitate de casier.
4. Analizati trezoreria n calitate de bancher.
5. Ce reprezint echilibrul financiar?
6. Care este pentagonului macrostabilizrii?
TESTE GRIL DE AUTOEVALUARE
1. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevrate:
a) Termenul de trezorerie servete la desemnarea casieriilor propriu
zise ale statului atunci cnd se vorbete de situati trezorerie sau de
deficitul trezoreriei;
b) Trezoreria, ca administratie, este serviciul public nsrcinat cu
gestiunea fondului public, n sensul casieriei, dar mai ales cu asigurarea
echilibrului permanent dintre ncasrile generatoare de lichiditti si
pltile exigibile;
c) Trezoreria este o institutie sub o autoritate unic desemnat s
asigure respectarea ansamblului de reguli specifice casieriei si
contabilittii publice;
2. Printre functiile traditionale ale Trezoreriei se regsesc:
a) functia de banc a statului;
b) functia de mentinere a echilibrului monedei si regularizarea economiei;
c) functia de casier public;
d) functia de centralizatoare a fondurilor publice;
e) functia de gestionare a fondurilor publice;
f) functia de echilibrare a ofertelor si cererilor de capital.
3. Pentru echilibrarea Trezoreriei se poate recurge la urmtoarele categorii
de resurse:
a) emisiunea de actiuni;
b) fondurile corespondentilor;
Pag. | 171

c) emisiunea de bonuri de tezaur;

d) avansuri acordate de banca de emisiune;
e) emisiunea de titluri de rent perpetu.
4. Prin functia de casierie, Trezoreria efectueaz:
a) toate operatiunile propriu-zise de ncasare a veniturilor bugetare i
de plti de la buget, n numerar sau n decontri n cont;
b) gestioneaz pozitia zilnic de cas a bugetului si asigur lichidittile
necesare prin cunoaterea fluxurilor de ncasri i plti;
c) controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget i
asigurarea informatiei necesare privind executia de cas a bugetului n
vederea ntocmirii conturilor de executie;
d) efectueaz operatiunile n care statul apare n calitate de garant sau de
coparticipant la acordarea unor mprumuturi.
5. Trezoreria, n calitate de bancher, asigur urmtoarele servicii:
a) gestioneaz pozitia zilnic de cas a bugetului si asigur lichidittile
necesare prin cunoa terea fluxurilor de ncasri si plti;
b) este banca la care institutiile publice si au deschise conturile
de
ncasri si plti, rezultnd astfel, gestionarea disponibilittilor bnesti
ale sectorului public si integrarea acestora n politica de lichiditti a
bugetului;
c) efectueaz operatiunile n care statul apare n calitate de
coparticipant la acordarea unor mprumuturi.

garant sau de

d) controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget i

asigurarea informatiei necesare privind executia de cas a bugetului n
vederea ntocmirii conturilor de executie;
e) gestioneaz datoria public, respectiv, operatiunile de luare a
mprumuturilor de ctre Guvern pentru finantarea deficitului bugetar,
precum si de refinantare a datoriei publice.
6. Premisele nfiintrii Trezoreriei Finantelor Publice n romnia au fost
urmtoarele:
a) reorganizarea bncilor si consecintele acesteia asupra executiei finantelor
publice;
b) schimbarea conceptiilor privind administrarea si utilizarea resurselor
financiare publice;
c) necesitatea echilibrului finantelor publice, n cadrul fiecrei componente a
sistemului fondurilor de resurse financiare publice;
d) scoaterea bugetului asigurrilor sociale de stat n afara bugetului de stat
n condiiile prevederilor Legii finantelor publice;
Pag. | 172

e) ntrirea autonomiei finantelor publice locale;

f) nfiintarea si functionarea fondurilor speciale, n afara bugetului de stat;
g) creterea si diversificarea fondurilor extrabugetare;
h) toate cele de mai sus.
7. Printre restrictiile gestiunii finantrii deficitului bugetar se numr:
a) limitarea sarcinii datoriei publice;
b) mprumuturile externe;
c) respectarea restrictiilor politicii monetare;
d) evitarea efectelor de evictie pe pietele de capital;
e) impactul amortismentelor mprumuturilor deja contractate.
8. Care dintre urmtoarele instrumente financiare sunt instrumente
negociabile:
a) fondurile particulare;
b) mprumuturile externe;
c) emisiunea de bonuri de trezorerie n cont curent;
d) finantrile de la banca central;
e) mprumuturile obligatare de pe piaa internaional.
9. Care dintre urmtoarele metode pot fi folosite pentru a influenta masa
subscrierilor n cadrul politicii de emisiune a bonurilor de tezaur:
a) mecanismul plafonului;
b) mecanismul intermedierii financiare;
c) mecanismul coeficientului de trezorerie;
d) mecanismul rezervelor obligatorii;
e) mecanismul emisiunii de bonuri n raport cu nivelul resurselor
bugetare.
10. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt false?
a) Bonurile de tezaur sunt nscrisuri ale mprumuturilor pe termen lung
si foarte lung;
b) Mecanismul coeficientului de trezorerie se realizeaz prin calcularea
raportului dintre activele lichide ale bncilor si ansamblul resurselor;
c) Mecanismul plafonului const n proportia stabilit de autoritatea
monetar, ca procentaj din disponibilittile bncilor, care poate s fie plasat
Pag. | 173

n bonuri de tezaur.
TESTE GRIL DE EVALUARE
1. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevrate:
a) Echilibrul general economic este expresia generalizat a echilibrului
material al economiei nationale, a echilibrului fortei de munc si a
echilibrului valoric;
b) Echilibrul financiar reprezint corelatia existent ntre resursele
financiare necesare economiei pentru ndeplinirea obiectivelor i
actiunilor prevzute, inclusiv cele pentru satisfacerea unor nevoi
suplimentare.
c) Asigurarea echilibrului financiar la nivel macroeconomic nu constituie o
necesitate n condiiile economiei de pia
2. Din categoria caracteristicilor echilibrului financiar fac parte:
a) asigurarea echilibrului financiar la nivel macroeconomic;
b) sprijinirea n principal pe resurse financiare mobilizate pe plan
national prin metode si ci diferite;
c) elaborarea mai multor variante de program, crora le corespund tot
attea variante de balante financiare, fiecare balant
prezentnd o
stare de echilibru financiar la un alt nivel dect precedentele;
d) determinarea nivelului optim la care se constituie echilibrul
financiar.
3. Care dintre urmtoarele resurse fac parte din clasificarea resurselor
financiare sub aspect economic:
a) profitul rmas la dispozitia agentilor economici;
b) disponibilittile bne ti temporare ale bugetelor administratiei locale;
c) veniturile fiscale;
d) impozitele indirecte;
e) disponibilittile bne ti ale populatiei corelate la clasele de economii;
f) partea din PIB care se mobilizeaz la fondurile publice, bugetare i
extrabugetare.
4. Sistemul Conturilor Nationale opereaz cu:
a) ntreprinderile;
c) administratiile publice; b) omerii;
Pag. | 174

d) gospodrii ale populatiei;

e) toate cele de mai sus;
f) cu nici una din cele de mai sus.
5. Exporturile si importurile de bunuri si servicii se refer la:
a) mrfuri;
b) transporturi;
c) telecomunicatii;
d) prestatii de asigurare;
e) rezerve de materiale;
f) toate cele de mai sus;
g) nici una din cele de mai sus.
6. Care dintre urmtoarele afirmatii sunt false:
a) Deficitul conventional este calculat ca diferent ntre ncasrile si pltile
efective, si reprezint necesarul de finantare al sectorului public;
b) Deficitul primar al bugetului general consolidat exclude din deficitul
conventional cheltuielile cu dobnzile la datoria public i este utilizat
pentru analiza ajustrii fiscale;
c) Deficitul structural exclude din deficitul conventional veniturile din
privatizare, care sunt considerate surs de finantare si nu de venit.
d) Nici una din cele de mai sus;
e) Toate cele de mai sus.
7. Indicatorii care stat la baze reprezentrii pentagonului macrostabilizrii
sau a pentagonului echilibrului sunt:
a) rate de cretere economic;
b) rata rentabilittii;
c) rata omajului;
d)rata inflatiei;
e) veniturile fiscale;
f) soldul bugetului consolidat n PIB;
g) soldul curent n PIB.

Pag. | 175

9. La efectuarea proiectiei echilibrului financiar se iau n considerare:

a) efectele msurilor de politic economic;
b) efectele msurilor de politic financiar;
c) efectele msurilor de politic monetar;
d) efectele msurilor de politic valutar;
e) efectele msurilor propuse de partidele politice.
10. Consumul de capital fix nu reprezint:
a) mijloacele fixe distruse de catastrofe naturale;
b) mijloacele fixe distruse de explozii nucleare;
c) valoarea bunurilor consumate ca urmare a uzurii fizice normale;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una de mai sus.
APLICATIE PRACTIC
1. Se dau urmtoarele informatii financiare ipotetice:
PIB0 = 450 miliarde unitti monetare
PIB1 = 580 miliarde unitti monetare
Exporturi = 53 miliarde unitti monetare
Importuri = 60 miliarde unitti monetare
Populatia ocupat = 5.000.000 persoane
Numr de omeri = 610.000
Venituri publice consolidate = 82 miliarde unitti monetare
Cheltuieli publice consolidate = 104 miliarde unitti monetare
Indicele preturilor = 138%
S se calculeze indicatorii macrostabilizrii si s se reprezinte grafic
pentagonul macrostabilizrii.
Rezolvare
Cei cinci indicatori ai macrostabilizrii economice sunt:
rata de cretere economic (rce);
rata somajului (r );
rata inflatiei (ri);
Pag. | 176

soldul bugetului consolidat n PIB (SBC); soldul curent n PIB (SC).

PIB 1

x100
PIB
0
rce
x100 100 6,60%
indicelede pret

PIB1 x100
rce =PIB 0 Indicele pret
100 = - 6,60%
r5 = Numr omeri / Populatia ocupat x 100 = 12,2%
rI = Indicele preturilor - 100% = 38%
Soldul bugetului consolidat = Venituri publice consolidate - Cheltuieli
publice consolidate = 82 miliarde - 104 miliarde =- 22 miliarde unitti
monetare
SBC = Soldul bugetului consolidat / PIB1 x 100 = - 3,80%
Soldul curent = Exporturi - Importuri = - 7 miliarde unitti monetare
SC = Soldul curent / PIB1 x 100 = - 1,20%
APLICATIE PROPUS PENTRU REZOLVARE
1. Pe baza datelor de mai jos, furnizate de Ministerul de Finante n sectiunea
Dezvoltri macroeconomice externe, s se ntocmeasc pentagoanele
macrostabilizrii pentru urmtoarele state i s se realizeze analize
comparative ntre cele dou superputeri.
A. SUA anul N
Rata de cretere economic = 2,3%
Rata omajului = 5%
Rata inflatiei = 2,1%
Soldul bugetului consolidat n PIB = 0,8% Contul curent = - 446 mld. USD
B. UE anul N
Rata de cretere economic = 1,5%
Rata omajului = 7,5%
Rata inflatiei = 1,8%
Pag. | 177

Soldul bugetului consolidat n PIB = - 1,3% Contul curent = - 20,5 mld. USD
TEME DE CAS
Istoricul Trezoreriei statului
Operaiuni specifice care se deruleaz prin Trezoreria statului
Structura teritorial a trezoreriei statului (Cadrul institutional)
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
Aglietta, M., Macroeconomie financiar, Ed. CNI Coresi SA, Bucureti,
2001
Bodea, G., Sistemul economic, ntre dezechilibru i dezvoltare, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca, 1999
Vcrel, I., (coordonator) Finante publice, Ed. Didactic si Pedagogic
R.A., Bucureti, 2002
Legea privind finante publice nr. 500/2002, publicat n MO Partea I
nr. 579/13.08.2002
Buletin Economic i Administrativ, Ed. Tribuna Economic
Finante publice i Contabilitate, Revist editat de Ministerul
Finantelor Publice
Tribuna economic (colectie), Ed. Tribuna Economic

Pag. | 178

BIBLIOGRAFIE GENERAL

1. Aslan Th.C. - Finanele Romniei de la Regulamentele organice pn astzi

1831-1905, Editura Academiei Romne, Bucureti 1905
2. Bogdan Ioan - Management financiar bancar tradiie reform, integrare
Conferina economic internaional, Dezvoltare i competitivitate la cumpn
de milenii Editura Continent Sibiu 1999
3. Codul de procedur fiscal din 1 aprilie 1942, Monitorul Oficial, Imprimeriile
Statului Imprimeria Central, Bucureti 1942
4. Condor I. Drept fiscal i financiar, Editura Tribuna economic, Bucureti 1996
5. Gorcea, C. Lexicon fiscal i bugetar 1996.
6. Gorcea, C. Codul sanciunilor i pedepselor fiscale, Editura Tribuna economic,
Bucureti, 1997.
7. Hoan, N. Evaziuna fiscal, Editura Tribuna economic Bucureti, 1997
8. Loth W. mprirea lumii Istoria rzboiului rece 1941-1955, Editura Saeculum
I.O., 1997.
9. Madgearu, N. Virgil Evoluia economiei romneti dup rzboiul mondial,
Bucureti, 1940.
10. Maievschi, M. Contribuii la istoria finanelor publice ale Romniei, Editura
tiinific, Bucureti 1957.
11. Moldovan Iosif i alii - Fiscalitate,
Alma Mater Sibiu , 2002

Ediia a II-a revizuit i mbuntit, Ed.

12. Moldovan Iosif Sibiu, 2002- Finane Publice i Autonomie Local, Ed. Continent
13. Ptrcanu L. Sub trei dictaturi Editura Forum Bucureti 1945.
14. Popescu, Dan Istoria gndirii economice, Editura Continent, Sibiu, 1999.
15. Popescu, Dan Identitatea global a dezvoltrii cteva restricii i semnificaii
spre un instrumentar adecvat relaiilor de pia Conferina tiinific
internaional Integrarea Romniei n structurile euroatlantice, Sibiu, 1999.
16. Ricardo, David Despre principiile economiei politice i impunerii, vol, I i II,
Editura Academiei Bucureti, 1959.
17. Smith A. Avuia naiunilor, Editura Academiei Bucureti, 1965
18. Slvescu Victor La situation conomique de la Roumanie et sa capacit de
paiement, Bucarest, 1934
19. Toffler, A. Power Schift Puterea n micare, Editura Antet, Bucureti 1995
20. Tulai C. i alii Finanele i controlul financiar n actualitate Editura Dimitrie
Cantemir Trgu-Mure 1998.
Pag. | 179

21. Vcrel I. Finanele publice,

Enciclopedic, Bucureti, 1981

teorie

practic

Editura

tiinific

22. Vcrel, I. i alii Finanele publice, Editura Didactic i pedagogic Bucureti,

1999.
23. Comniciu Carmen - Fiscalitate dispoziii i efecte - Ed. Continent,Sibiu, 2003
24. Bostan I. Control fiscal Editura Polirom. Iai, 2003
25. Boulescu M., Ghi M. Control financiar i expertiz contabil, Editura Eficient,
Bucureti 1996
26. Comniciu C. Fiscalitate aplicaii practice, Editura Imago Sibiu 2002
27. Condor I.

Drept fiscal i financiar Editura Tribuna Economic, Bucureti 1996

28. Corduneanu C. Sistemul fiscal n tiina finanelor, Editura Codecs, Bucureti,

1998.
29. Dobrescu R., Ghete G.- Sursele de venituri ale bugetelor locale, Bucureti, 1999
30. Duverger M. Finances publiques, Edit. Presse Universitaire de France Paris 1978.
31. Hada T. Finanele agenilor economici din Romnia, Editura Intelcredo, Deva
1999
32. Lcria G. Impozitele i taxele locale Editor Tribuna Economic, Bucureti, 1999
33. Manolescu Gh. Buget abordare economic i financiar Editura Economic,
Bucureti 1997.
34. aguna D., Tutungiu M.- Evaziunea fiscal (pe nelesul tuturor) Editura Oscar
Print, Bucureti 1995.
35. Vcrel I. Politici fiscale i bugetare n Romnia 1990-2000, Editura Eficient
Bucureti, 2001.
36. Vcrel I., - Finanele publice Ediia a III-a revizuit i adugit, Editura
Didactic i pedagogic R.A. Bucureti, 2002.

Pag. | 180