INTRODUCERE

Scurt istoric al produslui la nivel mondial si national

Cum a aparut napolitana?
Napolitana este o prajitura dulce, crocanta, foarte subtire, uscata si umpluta cu crema
aromata - sub forma de sandwich. Deseori, suprafata napolitanei are un model gen fagure.
Pe vremea cand nu aveau cuptoare, egiptenii coceau un fel de paine foarte subtire, ca o
napolitana, in nisipul fierbinte. In perioada medievala, napolitanele erau foarte importante in
ceremoniile de la curte, la sfarsitul meselor.
Napolitanele, fructele zaharisite si vinul aromatizat erau folosite si in ritualurile
religioase. In 1766, in Franta era la moda un desert facut dintr-o napolitana rulata si umpluta cu
ciocolata si fructe, numite "cannelons".
Primele napolitane erau coapte intre placi de metal care aveau imprimate figura unui
barbat care a devenit sfantul patron al Boemiei. Cele mai multe prese erau dreptunghiulare, dar
existau si unele rotunde, pentru a coace napolitane de aceasta forma. Placile erau unse cu
grasime si incalzite, dupa care compozitia era turnata. Placile erau inchise si in cateva minute
napolitana era gata.
De-a lungul secolelor, brutarii locali au incercat sa creeze arome si design-uri cat mai
variate, aceste napolitane devenind cele mai populare daruri intre cei bogati si faimosi. Chopin,
Wagner, Goethe, Edward VII of England, regalitatea vieneza si kaiserul Wilhelm au mancat
napolitane.
In biserica anglicana, in cadrul impartasaniei sunt folosite mici napolitane de forma
rotunda, cu imaginea lui Iisus crucificat.
In Polonia este o traditie sa imparti sau sa faci schimb de asa-numitele "napolitane de
CraciunChristmas wafer.
In Romania: Napolitanele JOE: s-au nscut la Timioara n anul 1994, ntr-un simplu
garaj. La nceput foile de napolitan erau importate din Austria i mpachetarea produsului se
realiza n mini-fbricua de la marginea oraului. Ulterior, o linie de fabricaie a fost instalat i
istoria celei mai bune napolitane din Romnia a nceput. JOE a devenit n scurt timp cea mai
iubit napolitan din Romnia.
n anul 2000, Nestl, cea mai mare companie de produse alimentare din lume a decis s
investeasc n marca JOE i a achiziionat fabrica din Timioara.
Napolitanele Alka: Alka Grup a fost fondata in 1994, odata cu infiintarea primei companii
din grup, Alka Co., o investitie de 6.5 milioane USD. Compania este specializata in productia,
ambalarea si distributia de cafea, napolitane glazurate si neglazurate, biscuiti, ingrediente,
precum si fructe uscate (dry fruit snacks) (seminte, fistic, migdale, mix de fructe uscate). Toate
segmentele au beneficiat de investitii majore in tehnolgie si cercetare, iar utilajele folosite sunt
de ultima generatie, de provenienta germana.1

1 http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/analiza_pietei_napolitanelor73876.html

CAPITOLUL I
Caracterizarea generala a napolitanelor
1.1 Clasificarea napolitanelor
-napolitane obisnuite
-napolitane cu ciocolata
-napolitane asortate
-napolitane batonate
-napolitane spirale
-napolitane fructine
1.2 Etapele procesului tehnologic de obtinere a napolitanelor (toate sunt de pe
anamob)

Prepararea cremelor
Se face similar cremelor destinate umplerii altor grupe de produse fainoase, dar apar si o
serie de particularitati:
aceste creme trebuie sa fie mai fluide pentru a se putea intinde mai bine pe suprafata vafelor si a
umple cat mai complet spatiile libere ce rezulta din modelajul lor;
in compozitia cremelor se folosesc materii puternic colorate, aromate si acidulate, care le
imprima caracteristici cat mai pregnante, care sa completeze insusirile gustative mai putin
relevante ale vafelor;
consistenta cremelor se imbunatatite prin adaugarea deseurilor bine maruntite, ce rezulta din
procesul de preparare a napolitanelor (de la blaturi si in urma taierii lor);
prepararea cremelor trebuie sa conduca la realizarea unui amestec uniform, care datorita abaterii
sa se prezinte sub forma unei mase spumoase; in unele unitati cele doua faze se realizeaza
distinct; mai intai se omogenizeaza componentele intr-un amestecator, apoi acestea se trec intr-o
masina de batut care are rolul de a ingloba aer in masa de crema;
pentru a asigura o cat mai buna finete a structurii, dupa amestecare cremele se rafineaza prin
trecerea printre mai multe perechi de tamburi de granit, care zdrobesc granulele de zahar si de
alte materii pe care le contin si apoi se spumeaza.
In afara de amestecatoarele pentru separarea cremelor, descrise mai sus se mai pot folosi
si colerganguri. Aceste utilaje sunt alcatuite dintr-o cuva in care sunt montate pe un ax doua role
de granit. Cuva este fixata pe un cadru rigidizat pe un postament.
Colergangul functioneaza astfel: materiile din care urmeaza sa se preparare crema sunt
introduse in cuva si sub actiunea rotirii cuvei si a apasarii pe care o exercita cele doua role
datorita greutatii proprii, materiile sunt presate puternic si obligate sa se amestece. 2
Ungerea si umplerea cu crema a vafelor

2 http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml

Aceasta operatie necesita dozarea cantitatii de crema ce urmeaza a se adauga si intinderea

ei pe suprafata vafelor. Cantitatea de crema ce se dozeaza pentru a se introduce intre doua foi de
vafe depinde de profilul lor, respectiv de spatiile libere pe care desenul le creeaza si de inaltimea
stratului de crema dintre foi. 2
De obicei se urmareste ca cele doua foi succesive de vafe sa fie cat mai apropiate,
grosimea stratului de crema si respectiv raportul vafe / crema sa se regleze prin adanciturile
blatului, care influenteaza astfel cantitatea de crema pe care o va prelua.
Grosimea stratului de crema dintre doua vafe este de aproximativ:
2 - 4 mm pentru napolitanele din vafe plane;
10 - 30 mm pentru napolitanele din vafe cu alveola ce se umplu cu crema.
Pentru fabricarea napolitanelor se folosesc foi de vafe de buna calitate, intregi, cu o
culoare uniforma care bucata cu bucata se supun procesului de fabricare a napolitanelor:
la inceput se ia prima foaie care trebuie sa aiba un aspect corespunzator pentru a fi
asezata in exterior; cele cu alveola se aseaza cu partea libera in sus;
se dozeaza cantitatea de crema cu care se va face umplerea sau ungerea; pentru situatia
in care operatiile se executa manual, dozarea se face volumetric. Dozarea mecanica se realizeaza
prin incarcarea spatiilor libere create de modelajul vafei si reglarea inaltimii stratului de crema
dintre cele doua foi;
crema dozata pentru ungerea si umplerea interspatiilor dintre doua foi de vafe se intinde
cat mai uniform pentru a nu ramane goluri de aer care dau aspect necorespunzator produselor;
peste stratul de crema se adauga o alta foaie, se apasa usor si apoi se reia operatia de
dozare si de ungere cu un nou strat de crema; ciclul de operatii se repeta de atatea ori cate foi de
vafe se suprapun intr-un produs;
in final, peste ultimul strat de crema se aseaza o vafa care va reprezenta fata exterioara a
blatului de napolitane.
Pentru ungerea cu crema a napolitanelor din foi plate se utilizeaza mai multe tipuri de
masini si dispozitive de uns. Peste foaia astfel unsa se adauga o noua vafa, se coboara pistonul si
se regleaza pentru un nou strat de crema. De aceasta data dispozitivul de ungere se deplaseaza in
sens invers si realizeaza aceleasi operatii. Pentru ca fluiditatea cremei sa se mareasca si astfel
ungerea sa decurga mai bine se recomanda o usoara incalzire a cremelor inainte de incarcarea in
plnia dispozitivului de uns. Operatiile se repeta pana ce s-au uns toate vafele ce formeaza
blatul, dupa care prin apasare pe tija , pistonul mobil scoate blatul gata format. inainte de a se
trece la prelucrarea urmatoare, blatul se curata pe margine de surplusul de crema prin razuire cu
un cutit.
Operatiile se repeta pana ce s-au uns toate vafele ce formeaza blatul, dupa care prin
apasare pe tija , pistonul mobil scoate blatul gata format. inainte de a se trece la prelucrarea
urmatoare, blatul se curata pe margine de surplusul de crema prin razuire cu un cutit.
Functionand dupa acelasi principiu ca si mesele de uns, masinile de uns se compun dintro banda transportoare si din doua sau trei dispozitive de uns.
Presarea si taierea blaturilor de napolitane
Presarea blaturilor de napolitane este o faza tehnologica care are doua scopuri:
serveste la uniformizarea stratului de crema pe toata suprafata vafelor si la
imbunatatirea aderentei dintre cele doua semifabricate;
in urma racirii blatului crema se intareste si ansamblul formeaza un corp omogen.

Pentru ca presarea sa fie egala pe toata suprafata, blaturile se aseaza intre doua plansete
de lemn si se preseaza prin aplicare de greutati sau prin prinderea intr-o menghina.
Dupa asezarea blaturilor intre cele dous plandete de lemn, supuse la o presiune uniforms,
sunt lssate timp de cel putin 24 ore, intr-o sala in care temperatura nu trebuie sa fie mai mare de
20oC. 3
Taierea blaturilor are rolul de a decupa bucati de napolitane la dimensiunile specifice
sortimentului respectiv. Taierea se efectueaza pe doua directii perpendiculare, cu ajutorul unor
cutite circulare care au avantajul ca supun blatul unor eforturi reduse, menajandu-i structura.
Se poate realiza:
manual cu ajutorul unor stante taietoare de format corespunzator, ca in cazul
napolitanelor cu forme neregulate;
mecanizat cu ajutorul masinilor de tsiat napolitane, ca in cazul produselor cu forme
regulate.
Glazurarea napolitanelor
Face parte din grupa operatiilor de finisare. Acoperirea suprafetei se face cel mai frecvent
cu ajutorul glazurii de ciocolata.
Tehnologia glazurarii napolitanelor cuprinde: prepararea ciocolatei si glazurarea propriuzisa. Prepararea ciocolatei are rolul de a topi semipreparatele (cuvertura de ciocolata) si de a le
amesteca cu 10 - 20% unt de cacao, care-i imbunatateste fluiditatea, precum si cu alte ingrediente
cum sunt zaharul pudra, laptele praf si altele, care sunt destinate ameliorarii gustului.
Temperatura de prelucrare a ciocolatei trebuie sa fie cu putin mai mare decat cea de topire. Se
vor evita temperaturile mai ridicate de 50oC, care pot provoca degradarea unora din componentii
ciocolatei .
Ciocolata astfel pregatita se pastreaza in stare calda pana in momentul in care se foloseste
in fabricatie.
Glazurarea se face manual, in care caz se practica atat acoperirea completa cat si partiala,
precum si glazurarea mecanica, situatie in care este mai indicat sa se faca acoperirea completa a
napolitanelor (anrobarea).
Pentru anrobare se folosesc masini prevazute cu benzi transportoare din impletitura de
sarma inoxidabila pe care sunt asezate napolitanele, o cuva, prevazuta cu un disc care se roteste
si care antreneaza o cantitate din ciocolata calda aflata in cuva. Un cutit razuie suprafata discului
si lasa ciocolata sa cada intr-o palnie a dispozitivului de anrobare. Din aceasta palnie ciocolata
curge continuu pe napolitanele aflate pe banda de sarma si acopera complet suprafata
napolitanelor, surplusul scurgandu-se inapoi in cuva si este reintrodus in circuit cu ajutorul
discului de antrenare.
Masina este prevazuta cu un ventilator astfel incat cuvertura de ciocolata sa fie depusa in
strat uniform pe produs si in acelasi timp sa o fixeze pe produs. Dupa aceea produsul este trecut
pe o alta banda transportoare si parcurge o zona de racire unde se solidifica imediat ciocolata si
se definitiveaza forma produsului.
Ambalarea vafelor si napolitanelor

3 http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml

Pentru vafe deoarece sunt produse uscate si casante, ambalajele folosite trebuie sa asigure
integritatea produselor si in acest sens se folosesc materiale simple fara caracteristici deosebite.
Friabilitatea produselor impune de cele mai multe ori ca ambalarea sa se faca manual.
Deoarece sunt produse cu un continut ridicat de grasimi, napolitanele necesita ambalaje
cu caracteristici deosebite: celofan, hartie si foita caserata cu solutii care nu permit migrarea
grasimilor. Se poate face atat manual cat si mecanic. Indiferent de tipul de produs se recomanda
folosirea ambalajelor de transport (cutii de carton, lazi de lemn etc.).
Conservarea si pastrarea intacta a calitatii produselor contra actiunii factorilor interni si
externi. Aceasta se refera la conservarea calitatii produsului alimentar prin protectia lui
impotriva factorilor externi ai mediului: umiditate relativa a aerului, particule de praf, radiatii
ultraviolete, microorganisme, temperatura, socuri mecanice etc. Care, pe langa actiunea lor
directa, pot crea conditii favorabile si pentru actiunea unor factori interni in masa produsului.
Materialul din care se realizeaza ambalajul, sistemul si forma constructiva pot determina efecte
diferite de la o grup a la alta de marfuri alimentare. De aceea, pastrarea intacta a calitatii marfii
presupune compatibilitate intre produs si ambalaj (ambalajul sa nu influenteze negativ produsul
in urma unor reactii chimice);
Rationalizarea procesului de manipulare, depozitare, transport si distributie, avand in
vedere numarul mare de operatiuni de manipulare la care sunt supuse marfurile si ambalajele lor
pe parcursul circuitului lor logistic;
Napolitanele in consumul casnic
- Consumul casnic de napolitane a inregistrat o crestere usoara in volum in primul
semestru al anului 2010 fata de aceeasi perioada a anului precedent. Cresterea categoriei se
datoreaza napolitanelor ambalate, in timp ce segmentul vrac se afla pe un trend descendent, dar
inca reprezinta aproape 50% din volumul total.
- Napolitanele sunt una dintre categoriile in care comertul traditional continua sa detin
un rol important - 70% din volum - in timp ce preferinta in crestere a consumatorilor pentru
hypemarketuri, in special, a condus la cresterea ponderii formatelor moderne.
- Printre cele mai mari consumatoare de napolitane se numara gospodariile cu varsta
capului familiei pana in 49 ani, responsabile pentru aproape jumatate din volumul total.
- Un alt segment important este format din familiile cu copii sub 14 ani - care acopera
32% din consumul categoriei - ele reprezentand 22% din totalul gospodariilor din Romania.4

CAPITOLUL II
2.1 Principali producatori /distribuitori ai napolitanelor
In hypermarket am reusit sa identificam numerosi producatori de napolitane,atat
producatori cunoscuti cat si straini. Printre acestia se numara: Nestl, Alka, European Food,
Creamline, Tecsa business, Romdil, Thesi Vrago Aspropirgos (Grecia), Storck Hole.
Marcile de napolitane prezinta o diversitate de sortimente dupa cum urmeaza:
JOE - NESTLE:
4 http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml

-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao,cappucino sau nuci;

-napolitane invelite in ciocolata alba cu crema de cacao;
-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau alune.
ALKA - ALKA:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao;
-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie,lamaie sau alune;5
-napolitane cu crema de cafea expresso.
NATY EUROPEAN FOOD:
-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie,cacao cu visine sau alune.
YUP - CREAMLINE:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de alune;
-napolitane simple cu crema de alune.
ALFERS - ALKA:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao;
-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau alune.
NO. 1 TECSA BUSINESS:
-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau capsuni.
WAFERS JOY - ROMDIL:
-napolitane simple cu crema de capsuni.
WAFERS TECSA BUSINESS:
-napolitane asortate simple cu crema.
WAFERS CHOCOTIME THESI VRAGO ASPOPIRGOS (GRECIA):
-napolitane simple cu crema de cacao.
KNOPPERS STORCK (GERMANIA):
-napolitane cu un strat de ciocolata umplute cu crema de lapte si cacao.
NESQUIK - NESTLE:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao.
CIP - ALFERS:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao.
WILKY NESTLE:
-napolitane simple cu crema de cacao;
-napolitane invelite in ciocolata alba cu crema de cacao.

2.2 Evolutia pietei napolitanelor

Consumul de napolitane a ramas relativ constant de-a lungul anilor, dar
structura lui s-a schimbat.
Piata este dominata de marcile fabricate pe plan local, astfel ca trei mari companii isi
disputa suprematia: European Food, cu brandul Naty, Nestl, cu Joe, si Alka, producatorul
napolitanelor cu acelasi nume. Piata napolitanelor nu este atat de diversificata ca, de exemplu,
5 http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/analiza_pietei_napolitanelor73876.html

cea a tabletelor de ciocolata, numarul producatorilor fiind destul de redus, iar importurile,
nesemnificative.
Segmentarea acestei categorii se face, mai degraba, in functie de tipurile de umpluturi,
predominante fiind aromele de cacao (50%), vanilie si alune (cate 15-20%). De asemenea, exista
napolitane invelite in ciocolata si napolitane simple, acestea din urma reprezentand cea mai mare
parte a vanzarilor. Fiind vorba de un produs perceput ca cel mai ieftin dulce, consumatorii se
indreapta spre produsele vrac, intr-o masura mai mare decat spre cele ambalate. Este dificil de
cuantificat dimensiunea acestui segment, deoarece o mare parte din vanzarile de acest tip nu pot
fi urmarite. Cu toate acestea, se constata ca, fata de anii precedenti, romanii cumpara acum in
6
cantitati mai mari napolitane ambalate, de marca, apreciind calitatea si gustul deosebit al
acestora.
Potrivit GfK Romania - Institut de Cercetare de piata, din punct de vedere cantitativ,
consumul casnic a crescut anul trecut cu 1,5% fata de 2003, principalii producatori fiind
European Food si Nestl, care isi disputa peste 60% din piata napolitanelor ambalate. Chiar
daca, in perioada de timp mentionata, produsele vrac au inregistrat o usoara scadere, de 1%,
acest segment acopera in continuare peste 50% din piata, precizeaza Raluca Raschip, Consumer
Scan Manager, la GfK Romania. Sase producatori detin peste 90% din piata Napolitanele Naty,
de la European Food sunt disponibile in diverse variante de umpluturi si gramaje. Acest brand
beneficiaza de ample campanii de comunicare pentru publicul-tinta, respectiv copiii intre sase si
paisprezece ani, din mediul urban. Scopul acestora este consolidarea notorietatii marcii, atat in
cadrul targetului precizat, cat si al celui extins (15 49 de ani).
Napolitanele Naty se bucura de succes si pe pietele din Cehia, Slovacia, Ungaria si
Republica Moldova. Din cauza nivelului de trai din Romania, piata de napolitane este sensibil
mai mica decat in alte state din Uniunea Europeana. Mentinerea unui nivel constant al preturilor
este esentiala, in conditiile in care este principalul factor care influenteaza puterea de cumparare.
Politica noastra este de imbunatatire a calitatii produselor si de mentinere a unui pret accesibil
tuturor consumatorilor, afirma Ioan Micula, presedintele grupului de firme European Drinks.
Conform ACNielsen, in perioada decembrie 2004 - ianuarie 2005, in topul producatorilor
de napolitane, pe pozitia de lider se situeaza European Food, cu o cota de 50,4%, ca volum. In
toamna anului trecut, compania Nestl a adus pe piata romaneasca Joe Milky, o napolitana cu un
strat consistent de crema bogata in lapte, partial glazurata. Initiativa a avut un succes deosebit,
compania ACNielsen anuntand ca Joe Milky detine o cota de 8,2%, in valoare, din piata de
napolitane, la sfarsitul lunii ianuarie 2005, la numai patru luni de la lansarea produsului.
Succesul s-a datorat mixului de marketing, extrem de eficace: un produs care se potriveste
perfect preferintelor mamelor si copiilor, un pret pe masura banilor de buzunar ai copiilor, o
distributie ampla si o comunicare eficienta si atractiva, explica Angela Dinu, Group Brand
Manager Confectionery la Nestl Romania.

6 http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/1187/Publicitatea-impulsioneazapiata-napolitanelor-de-marca.html

Sfarsitul lunii ianuarie 2005 a adus vesti bune pentru Nestl Romania. Aceasta companie
- potrivit celui mai recent raport al ACNielsen detine o cota valorica de 41,4% din piata
napolitanelor ambalate. Tot din punctul de vedere al valorii vanzarilor, marca Joe a inregistrat, in
2004, o crestere de opt puncte procentuale, fata de anul anterior. Din datele furnizate de
ACNielsen Romania (retail audit), rezulta ca, pe langa European Food, Nestl si Alka Wafers,
alte trei companii care conteaza in piata totala de napolitane sunt: Onix Romania, Victoria Rom.
si Cream Line Romania. In perioada decembrie 2004 - ianuarie 2005, cei sase producatori
detineau, cumulat, 92,7%, ca volum al vanzarilor, respectiv 91,7% ca valoare.7

CAPITOLUL III
Exigente ale etichitarii produsului
3.1. Joe vs Alka : istorie, produse

Istoric
Istoria ciocolatei incepe cu Civilizatia Maya care obisnuia sa bea un amestec ciocolatiu
numit cacahuaquchtl. Cativa ani mai tarziu, popoarele aztece foloseau deja cacaoa drept o
pretioasa moneda de schimb.
In 1523, Cortez ofera europenilor ciocolata pentru prima oara - un melanj din boabe
de cacao, devenita rapid deliciul favorit al bogatilor Europei.
In 1875, Daniel Peter (Elvetia) face prima ciocolata cu lapte din lume. Compania lui
Peter s-a dezvoltat prin mai multe fuziuni, intr-un final devenind Peter, Cailler, Kohler chocolats
suisses S.A., cu care a fuzionat Nestl in 1929.
Nestl devine in scurt timp cel mai important producator mondial de produse
alimentare, detinand cea mai buna imagine pentru produsele cu ciocolata, domeniu in care este
considerat pionier.
Nascut in Timisoara in anul 1994, JOE devine intr-un timp relativ scurt cea mai
iubita napolitana din Romania. Initial, foile de napolitana erau importate din Austria iar
impachetarea produsului se realiza in mica fabrica de la marginea orasului. Odata cu instalarea
unei linii de fabricatie, a inceput istoria celei mai bune napolitane din Romania.
Datorita potentialului pe care-l oferea acest produs, in anul 2000, Nestl, cea mai
mare companie de produse alimentare din lume, ia decizia de a investi in marca JOE
7 http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/1187/Publicitatea-impulsioneazapiata-napolitanelor-de-marca.html

si achizitioneaza fabrica din Timisoara. In scurt timp, gustul irezistibil, varietatea de

arome, imaginea vesela si dinamica propulseaza JOE in fruntea clasamentului napolitanelor din
Romania.
Aducand tot timpul ceva nou, JOE ramane in topul preferintelor tuturor: curios, mereu in
trend, indraznet si vesnic pregatit sa incerce lucruri noi. JOE este astazi cea mai cunoscuta marca
de napolitane.
Incearca si tu lucruri
noi! Eroi sunt toti cei care au curaj sa incerce.
JOE. Indrazneste!
Indrazneste cu JOE! Plin de curaj, curios din fire si intodeauna inovativ
acesta e noul JOE. Cu forte proaspete si pornit sa experimenteze, JOE iti pune la incercare
creativitatea si dorinta de a iesi din multime.
Avand o reteta imbunatatita in permanenta, fiind in topul napolitanelor din Romania,
JOE crede ca doar cei care au curaj sa incerce lucruri noi pot ajunge in top. 8

JOE sprijina creativitatea si curajul tinerilor, indemnandu-i sa indrazneasca lucruri noi!

Iar asta pentru ca eroi sunt toti cei care au curaj sa incerce, indiferent daca reusesc sau nu. Ba
mai mult, curajul lor este rasplatit pe www.indraznestesitu.ro . In combinatii de arome si forme
intotdeauna noi, JOE este intotdeauna primul la incercari!

Joe Joyz 36 g
Incearca acum noile bomboane de ciocolata cu lapte, cu cereale si interior crocant de
napolitana.

Joe Joyz 140 g

Pentru ca esti mereu in miscare, JOE Joyz de 140 g cu punga resigilabila este desertul
perfect!

Joe Caramel 25 g
Descopera cel mai delicios mix de la JOE. Cum, n-ai auzit?

Joe Vanilie Glazurata 200 g

8 www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/

Incearca JOE Vanilie Glazurata o combinatie unica de napolitane crocante cu crema de

vanilie, invelite intr-o glazura delicioasa de lapte si cacao!

Joe Cacao 350 g

Bucura-te de o petrecere reusita alaturi de JOE cacao de 350g, acum la o punga mai mare
pe care s-o imparti cu toti!

Joe mini 16 g
Cu JOE 16g oricine se poate bucura de gustul JOE la un pret accesibil!

Joe 50 g
Alegerea ideala pentru o gustare "on the go"!9

Joe 80 g
Savureaza napolitanele crocante cu crema fina de cacao, simple sau glazurate!

Joe 200 g
Incearca noile napolitane JOE cu prietenii tai si continua sa experimentezi!

Joe AERO 24g

Primele batoane aerate din Romania.

Joe Lamaie 50g si 200g

Indrazneste sa racoreasca vara cu noua aroma de lamaie perfecta pentru o vara fierbinte.

Joe Mar si Scortisoara 50g si 200g

9 www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/

Iti aduce aminte de gustul intens de mar copt si scortisoara specific iernii.

Joe Rom de post 13.5g si 200g

Una dintre cele mai populare arome acum si in combinatie cu napolitanele crocante JOE,
ce poate fi savurata si in perioadele de post.Joe rom de post 13.5 g si 200 g10

Alka napolitane
Alka este o marca premium de napolitane. Se adreseaza copiilor si oamenilor mari
deopotriva; e pentru toti cei care vor pauza de dulce, desfatare, gust bun, relaxare. Este secretul
nevinovat al tuturor celor care stiu sa se simta bine.
Napolitanele Alka sunt facute pentru pasionatii de dulciuri, copii, tineri si parinti, cu pofta
de viata si nevoia de energie pentru momentele speciale din zi. Consumatorul de napolitane Alka
ramane mereu aproape de lucrurile cu adevarat importante in viata si pune mare pret pe gesturile
facute din suflet. Iar dulciurile sunt pentru ei modalitati perfecte de a crea acele momente mici
dar speciale in fiecare zi. Ii invitam insa pe toti pasionatii de dulciuri sa savureze napolitanele
noastre si sa creeze momente dragi alaturi de noi.
Alka este o napolitana buna si gustoasa si poate fi gasita in combinatii foarte diverse de
arome. De la cele clasice (cacao, vanilie) pana la cele mai sofisticate si suprinzatoare combinatii
(lamaie, alune, menta si lamaie) diversitatea aromelor napolitanelor Alka satisfac pana si cele
mai exigente gusturi. Pentru a intensifica starea de bine pe care o aduc, anumite sortimente de
napolitane Alka sunt invelite in cea mai buna ciocolata cu lapte, creata dupa o reteta speciala care
tine cont de preferintele pentru ingrediente autentice, ca la mama acasa.
Pe langa ingredientele atent selectionate, de cea mai buna calitate, napolitanele Alka au
unul cu totul special care face ca gustul sa fie de fiecare cel mai bun posibil: sufletul pus de toti
cei care lucreaza pentru ca aceste produse delicioase sa ajunga la cei care le iubesc.
10 www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/

Pentru ca incercam sa facem cele mai prietenoase napolitane(pentru ca ne dorim ca

experienta legata de napolitanele Alka sa fie cat mai placuta si interesanta), inventam forme si
ambalaje cat mai diverse si inteligente in care acestea sa ajunga la consumatori. Suntem primii
care au introdus cutia de 500g care pastreaza napolitanele intregi si proaspete, pentru ca tu sa te
bucuri mai mult timp de ele.

Lista sortimente
Napolitane cu crem de cacao 80g
Napolitane cu crem de vanilie 80g
Napolitane cu crem de lmie 80g;Napolitane cu crem de alune 80g11

Alfers
Alfers sunt primele napolitane pe care le-am oferit iubitorilor de dulciuri. Inca de la
inceput, Alfers a fost pozitionata ca marca simpla, directa si familiara si doreste sa ramana in
continuare asa: o marca la indemana consumatorului.
Alfers a luat nastere in 1998, odata cu lansarea primei linii de productie de napolitane.
Primele napolitane Alka nu puteau purta decat acest nume, Alfers, prescurtarea lui Alka
Wafers.
Alfers s-au bucurat de succes inca de la inceput, iubitorii de napolitane apreciindu-le
datorita calitatii lor superioare si pretului avantajos. Alfers sunt produse cu ajutorul unei linii
tehnologice moderne. Asta inseamna ca fiecare napolitana Alfers are acelasi gust bun, aceeasi
aroma care a convins la inceput.
Alfers sunt atat preferatele tinerilor cat si ale celor mai in varsta care vor un desert bun, in
arome variate, dar la un pret avantajos. Fie ca sunt sau nu invelite in ciocolata sau au aroma de
cacao, vanilie sau alune, Alfers sunt prietenul oricarui iubitor de napolitane.

Lista sortimente
Napolitane Alfers cu crema alune 200g
Napolitane Alfers cu crema cacao 200g
Napolitane Alfers cu crema lamaie 200g
Napolitane Alfers cu crema vanilie 200g
Napolitane Alfers cu crema rom 200g
Napolitane vrac cacao si rom 2,8 kg
Napolitane vrac cu cacao 2.8 kg
Napolitane vrac cu vanilie 2.8 kg
Napolitane vrac cu lamaie 2.8 kg
Napolitane cacao glazurate 2 kg
Napolitane lamaie glazurate 2 kg
11 http://www.alkagroup.ro/brands/napolitane.php

Napolitane glazurate cu crem de cacao 250g

Napolitane glazurate cu crema12

3.2. Mentiuni obligatorii pentru etichetarea produselor alimentare

Anexa nr1
Norm metodologic din 07/02/2002 privind etichetarea alimentelor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 147 din 27/02/2002
Actul a intrat in vigoare la data de 27 februarie 2002
CAPITOLUL I
Dispoziii generale
Art. 3. - Scopul etichetrii este de a da consumatorilor informaiile necesare, suficiente,
verificabile i uor de comparat, astfel nct s permit acestora s aleag acel produs care
corespunde exigenelor lor din punct de vedere al nevoilor i posibilitilor lor financiare, precum
i de a cunoate eventualele riscuri la care ar putea fi supui.
Art. 4.
(1) Informaiile nscrise pe etichet nu trebuie s induc n eroare consumatorii, la achiziionarea
produselor, n privina:
a) caracteristicilor alimentului i n special a naturii, identitii, proprietilor, compoziiei,
cantitii, durabilitii, originii sau provenienei sale, precum i a metodelor de fabricaie sau
de producie;
b) atribuirii de efecte sau proprieti alimentelor pe care acestea nu le posed;
c) sugerrii c alimentul are caracteristici speciale atunci cnd n realitate toate produsele
similare au astfel de caracteristici.
(2) Etichetarea i metodele prin care aceasta se realizeaz nu trebuie s atribuie alimentelor
proprieti de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau s fac referirii la astfel de
proprieti; sunt exceptate de la aceast interdicie apele minerale naturale, precum i orice
alimente cu destinaii nutriionale speciale, autorizate n acest sens de Ministerul Sntii i
Familiei.
(3) Interdiciile sau restriciile prevzute la alin. (1) i (2) se aplic, de asemenea:
12 http://www.alkagroup.ro/brands/alfers.php

a) prezentrii alimentelor, n special n ceea ce privete forma, aspectul sau ambalarea acestora,
materialul de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum i modul n care alimentele
sunt expuse;
b) publicitii alimentelor.
CAPITOLUL II
Dispoziii privitoare la alimente
SECIUNEA I
Generaliti
Art. 5. - Etichetele alimentelor trebuie s cuprind n mod obligatoriu:
a) denumirea sub care este vndut alimentul;
b) lista cuprinznd ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;
d) cantitatea net pentru alimentele preambalate; 13
e) data durabilitii minimale sau, n cazul alimentelor care din punct de vedere
microbiologic au un grad nalt de perisabilitate, data limit de consum;
f) condiiile de depozitare sau de folosire, atunci cnd acestea necesit indicaii speciale;
g) denumirea sau denumirea comercial i sediul productorului, al ambalatorului sau al
distribuitorului; n cazul produselor din import se nscriu numele i sediul importatorului
sau ale distribuitorului nregistrat n Romnia;
h) locul de origine sau de provenien a alimentului, dac omiterea acestuia ar fi de natur s
creeze confuzii n gndirea consumatorilor cu privire la originea sau proveniena real a
alimentului;
i) instruciuni de utilizare, atunci cnd lipsa acestora poate determina o utilizare
necorespunztoare a alimentelor;
j) concentraia alcoolic pentru buturile la care aceasta este mai mare de 1,2% n volum;
k) o meniune care s permit identificarea lotului;
l) meniuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevzute n anexa nr. 1a).
Modificat de articolul 1 din Hotrre nr. 1357/2006 in data de 11 octombrie 2006
SECIUNEA a II-a
Denumirea sub care este vndut alimentul
Art. 6.
(1) Denumirea sub care este vndut alimentul consumatorului final sau agenilor economici care
prepar ori furnizeaz hran pentru populaie este cea prevzut de reglementrile specifice
alimentului respectiv, cu respectarea urmtoarelor condiii:
a) n lipsa reglementrilor specifice, denumirea s fie cea obinuit n Romnia;
b) n lipsa denumirii obinuite, prevzut n situaia descris la lit. a), denumirea sub care se
vinde produsul poate fi o descriere a acestuia i, dac este necesar, a utilizrii sale, care s fie

13 www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

suficient de clar pentru a permite cumprtorului s cunoasc natura produsului i s l

deosebeasc de alte produse cu care ar putea fi confundat;
c) n toate situaiile ns denumirea sub care este vndut alimentul trebuie s corespund naturii,
genului, speciei, sortimentului sau proprietilor alimentului ori materiilor prime utilizate n
fabricaie;
d) pentru alimentele din import trebuie s se utilizeze denumirea comercial sub care alimentul
este fabricat i comercializat n ara productoare. Totodat, n cazul n care prin aplicarea
prevederilor prezentelor norme metodologice, n special a art. 5, aceast denumire nu permite
consumatorului cunoaterea naturii reale a alimentului i distingerea acestuia de alimente cu
care s-ar putea confunda, denumirea comercial s fie nsoit de o alt informaie descriptiv
care s apar n vecintatea acesteia;
e) n mod excepional, s nu se utilizeze denumirea comercial din ara productoare n cazul n
care alimentul importat se difereniaz n mod esenial de cel cunoscut de consumator sub
aceast denumire, n ceea ce privete compoziia sau fabricaia, iar prevederile lit. d) nu sunt
suficiente pentru a asigura informarea corect a acestuia.
(1) Marca de fabric, marca comercial sau denumirile atractive nu pot nlocui denumirea sub care
este vndut alimentul.
(2) Denumirea sub care este vndut alimentul trebuie s includ sau s fie nsoit de informaii
privind starea fizic a acestuia ori tratamentele specifice la care a fost supus, ca de exemplu:
transformare n pulbere, refrigerare, congelare, afumare, concentrare, dac omiterea unor astfel
de informaii ar putea crea confuzii n rndul consumatorilor. Produsele care au fost tratate cu
radiaii ionizante trebuie s poarte inscripionarea: "Tratat prin ionizare" sau "Tratat cu radiaii
ionizante".
(3) Utilizarea de termeni precum: "mod.", "tip", "gen" mpreun cu denumirea sub care este vndut
alimentul este interzis.
SECIUNEA a III-a
Ingredientele
Art. 7.
(1) Prin ingredient se nelege orice substan, inclusiv aditivii, utilizat la producerea sau la
prepararea unui aliment i care va fi coninut i de produsul finit ca atare sau ntr-o form
modificat.
(2) Atunci cnd un ingredient al unui aliment este constituit din mai multe ingrediente, acestea sunt
considerate ingrediente ale alimentului respectiv.
(3) n sensul prezentelor norme metodologice, nu sunt considerate ingrediente urmtoarele:
a) componentele unui ingredient care, n cursul procesului de fabricaie, au fost temporar
separate pentru a fi rencorporate ulterior n produs ntr-o cantitate care s nu o depeasc pe
cea iniial;
b) aditivii a cror prezen ntr-un aliment este datorat exclusiv faptului c au fost coninui n
unul sau n mai multe ingrediente ale acestuia i cu condiia c acetia nu i mai ndeplinesc
funcia tehnologic n produsul finit;
c) aditivii utilizai ca auxiliari tehnologici;
d) substanele folosite n cantiti strict necesare ca solveni sau ca suport pentru aditivi ori
pentru arome.

(4) Lista cuprinznd ingredientele conine toate ingredientele din alimente n ordinea descresctoare
a cantitii, determinat n momentul introducerii n fabricaie; vitaminele i mineralele adugate
n alimente se menioneaz n lista cuprinznd ingredientele.
(5) Lista cuprinznd ingredientele este precedat de un titlu corespunztor care include meniunea
"Ingrediente", cu urmtoarele precizri:
a) apa adugat i substanele volatile vor fi indicate n ordinea greutii lor n produsul finit;
cantitatea apei adugate ca ingredient ntr-un aliment este determinat sczndu-se din
cantitatea total a produsului finit cantitatea total a celorlalte ingrediente folosite. Se
excepteaz menionarea apei n cazul n care cantitatea ei nu depete 5% din greutatea
produsului finit;
b) ingredientele folosite n form concentrat sau deshidratat i reconstituite n momentul
fabricrii pot fi indicate n ordinea ponderal avut naintea concentrrii sau deshidratrii lor;
c) n cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmeaz s fie reconstituite prin
adugarea apei, ingredientele pot fi menionate n ordinea proporiilor din produsul
reconstituit, cu condiia ca lista cuprinznd ingredientele s fie nsoit de o
d) meniune, precum: "ingrediente ale produsului reconstituit" sau "ingrediente ale produsului
gata de consum"; 14
e) n cazul amestecurilor de fructe sau de legume, n care nici un fruct ori nici o legum nu
predomin cantitativ ntr-un mod semnificativ, ingredientele se pot nscrie i n alt ordine, cu
condiia ca lista cuprinznd ingredientele s fie nsoit de expresia "n proporie variabil";
f) prevederile lit. d) se aplic i n cazul mixturilor de condimente sau de plante aromatice.
(6) Ingredientele nu se nscriu n cazul alimentelor menionate n anexa nr. 1c).
(7) n cazul n care ingredientele se nscriu cu denumirea specific, descrierea se face n
conformitate cu prevederile prezentului articol, cu urmtoarele precizri:
a) ingredientele care aparin uneia dintre categoriile prezentate n anexa nr. 1e) i sunt
constituente ale unui alt aliment pot fi indicate numai prin denumirea categoriei respective;
b) ingredientele care aparin uneia dintre categoriile prevzute n anexa nr. 1d) se nscriu n list
cu denumirea categoriei, urmat de numele specific sau de codul numeric C.E.; n cazul unui
ingredient care aparine mai multor categorii se indic numai categoria corespunztoare
funciei sale principale n cadrul alimentului respectiv;
c) atunci cnd un ingredient conine gluten, denumirile "amidon", respectiv "amidon modificat",
prevzute n anexele nr. 1e) i 1d), se completeaz prin indicarea originii vegetale a acestuia;
d) indicarea aromelor se face prin menionarea termenului "arom/arome" ori a unei denumiri
specifice sau printr-o descriere a acestora. Termenul "arom natural" sau alt expresie cu
aceeai semnificaie se utilizeaz numai pentru aromele a cror component de aromatizare
conine exclusiv substanele aromatizante i/sau preparatele aromatizante definite n acte
normative specifice. n cazul n care denumirea aromei conine o referin la natura vegetal
sau animal ori la originea substanelor ncorporate, termenul "natural" sau alt expresie cu
aceeai semnificaie se utilizeaz numai pentru aroma la care componenta aromatizant a fost
izolat prin procedee fizice corespunztoare, prin procedee enzimatice sau microbiologice ori
prin procedeele de preparare tradiional a alimentelor obinute n totalitate sau aproape n
totalitate din alimentul sau din sursa aromatizant respectiv.
(8) Denumirea sub care este vndut un aliment poate fi nsoit de menionarea unuia sau mai multor
ingrediente, dac acest lucru este prevzut prin acte normative specifice.
14 www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

(9) Un ingredient compus, definit la alin. (2), se poate nscrie n lista cuprinznd ingredientele cu
denumirea proprie sub care figureaz n actele normative n vigoare, n funcie de ponderea sa
cantitativ n aliment, cu condiia ca aceasta s fie urmat de enumerarea propriilor ingrediente.
Aceast enumerare nu este obligatorie:
a) n cazul n care ingredientul compus reprezint mai puin de 25% din produsul finit; aceast
excepie nu se aplic n cazul aditivilor, conform prevederilor alin. (3);
b) n cazul n care ingredientul compus este un aliment i face parte din categoria ingredientelor
cuprinse n anexa nr. 1c).
(10)
Menionarea apei nu este necesar n cazul n care ea este folosit n procesul de fabricaie
ca unic mod pentru a permite reconstituirea unui ingredient utilizat sub form concentrat sau
deshidratat ori n cazul n care aceasta servete ca mediu lichid, care n mod normal nu poate fi
consumat.
Completat de articolul 1 din Hotrre nr. 511/2004 in data de 01 ianuarie 2005
Completat de articolul 1 din Hotrre nr. 1719/2004 in data de 01 ianuarie 2005
Modificat de articolul 1 din Hotrre nr. 1719/2004 in data de 01 ianuarie 2005 A se vedea
articolul 2 din Hotrre nr. 1870/2005 in data de 07 februarie 200615
Art. 8. - (1) Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, exprimat n procente,
determinat la momentul introducerii acestora n fabricaie, se declar n urmtoarele situaii:
a) cnd ingredientul sau categoria de ingrediente respective apare cu denumirea sub care
alimentul este vndut ori este n mod obinuit asociat cu aceast denumire de consumator; sau
b) cnd ingredientul sau categoria de ingrediente respective este accentuat la etichetare prin
cuvinte, desene ori grafice; sau
c) cnd ingredientul sau categoria de ingrediente respective confer caracteristici specifice
alimentului i l difereniaz de alte produse cu care ar putea fi confundat datorit denumirii sau
aspectului su.
(2) Dispoziiile prevzute la alin. (1) nu se aplic:
a) ingredientelor sau categoriilor de ingrediente:
a1) a cror cantitate net se nscrie pe etichet, n conformitate cu art. 9 alin. (3); sau
a2) ale cror cantiti sunt deja stabilite pentru a fi nscrise pe etichete, prin acte normative
specifice;
a3) care sunt utilizate n cantiti mici n scop de aromatizare;
a4) n cazul n care, dei apar cu denumirea sub care este vndut alimentul, nu influeneaz
alegerea consumatorului, avndu-se n vedere c variaia n cantitate nu este esenial pentru a
caracteriza alimentul sau nu l difereniaz de produsele similare;
b) atunci cnd prin acte normative specifice se stabilete n mod precis cantitatea unui
ingredient sau a unei categorii de ingrediente, fr a impune indicarea acesteia pe etichet;
c) n situaiile prevzute la art. 7 alin. (5) lit. d) i e).
(3) Prevederile alin. (1) lit. a) i b) nu se aplic n cazul meniunilor referitoare la adaosul de
vitamine i de minerale, atunci cnd acestea se supun etichetrii nutriionale.
(4) Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente se nscrie cu denumirea sub
care este vndut alimentul ori n imediata vecintate a acesteia, sau n lista cuprinznd
ingredientele, n continuarea denumirii ingredientului sau a categoriei de ingrediente respective.

15 www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

(5) n cazul alimentelor care au pierdut din umiditate ca urmare a unor tratamente termice sau a
altor tipuri de tratamente la care au fost supuse, cantitatea indicat a unui ingredient sau a
ingredientelor, exprimat n procente, se raporteaz la produsul finit. Atunci cnd cantitatea unui
ingredient sau cantitatea total a ingredientelor nscris prin etichetare depete 100%,
exprimarea procentual se nlocuiete cu cea a cantitii ingredientului/ingredientelor utilizate la
obinerea a 100 grame de produs finit.
(6) Cantitatea ingredientelor volatile se indic corespunztor cantitii din produsul finit.
(7) Cantitatea de ingrediente, utilizat n form concentrat sau deshidratat i reconstituit pe
parcursul procesului de fabricaie, poate fi indicat corespunztor cantitii dinaintea concentrrii
ori deshidratrii. n cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmeaz s fie
reconstituite prin adugarea apei, cantitatea de ingrediente poate fi indicat corespunztor
cantitii din produsul reconstituit.
(8) Prevederile acestui articol nu exclud aplicarea reglementrilor referitoare la etichetarea
nutriional. 16

SECIUNEA a IV-a
Cantitatea net
Art. 9. - (1) nscrierea cantitii nete a alimentelor preambalate se face n uniti de volum
pentru produsele lichide i n uniti de mas pentru celelalte produse, utilizndu-se, dup caz,
litrul, centilitrul, mililitrul, kilogramul sau gramul.
(2) a) Prevederile referitoare la indicarea cantitii nete se aplic i n cazul n care prin acte
normative specifice se impune indicarea cantitii nominale minime sau medii.
b) n cazul unui ambalaj n care sunt introduse dou sau mai multe articole coninnd aceeai
cantitate din acelai produs, ambalate individual, indicarea cantitii nete se face prin
menionarea cantitii nete coninute de un ambalaj individual i a numrului total al acestora.
Aceste meniuni nu sunt obligatorii atunci cnd numrul total de ambalaje individuale poate fi
numrat cu uurin din exterior i atunci cnd cel puin o indicaie privind cantitatea net
individual poate fi citit clar din exteriorul produsului.
c) n cazul unui ambalaj n care sunt introduse dou sau mai multe produse ambalate individual,
care nu sunt considerate uniti de vnzare, indicarea cantitii nete se face prin menionarea
cantitii nete totale i a numrului total de ambalaje individuale.
(3) a) n cazul alimentelor solide livrate n mediu lichid se indic pe etichet i masa net a
componentei solide.
b) Prin mediu lichid se nelege: ap, soluii apoase de sruri, saramur, soluii apoase de acizi
alimentari, oet, soluii apoase de zahr sau nlocuitori, sucuri de fructe sau de legume, n cazul
fructelor sau legumelor.
c) Substanele care se constituie ca mediu lichid pot fi singure sau n amestec, ca atare ori
congelate, cu condiia ca acestea s fie numai un element auxiliar al componentei solide i astfel
s nu reprezinte un factor de decizie pentru cumprtor.
(4) Indicarea cantitii nete nu este obligatorie pentru:
16 www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

a) alimentele vndute cu bucata, cu condiia ca numrul de articole s poat fi vzut cu claritate

i s poat fi numrat cu uurin din exteriorul produsului; n caz contrar se indic numrul pe
etichet;
b) alimentele care pot nregistra pierderi considerabile de volum sau de mas i care sunt
vndute la bucat sau cntrite n prezena cumprtorului;
c) alimentele a cror cantitate net este mai mic de 5 grame sau de 5 mililitri; aceast
prevedere nu se aplic condimentelor i plantelor aromatice.

SECIUNEA a V-a
Data durabilitii minimale/termenul de valabilitate, condiii de pstrare, de conservare i de
folosire
Art. 10. - (1) Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se nscrie de ctre productor data
durabilitii minimale, respectiv data pn la care acestea i pstreaz caracteristicile specifice n
condiii de depozitare corespunztoare.
(2) Data va fi precedat de meniunea:
- "A se consuma, de preferin, nainte de ...", dac n dat este inclus ziua; sau
- "A se consuma, de preferin, pn la sfritul ...", dac se indic luna i anul sau numai anul.
17

(3) Meniunile prevzute la alin. (2) sunt nsoite fie de dat, fie de indicarea locului n care
aceasta este nscris pe etichet sau ambalaj. Meniunile sunt completate, dup caz, cu indicarea
condiiilor de pstrare i conservare ce trebuie respectate pe perioada durabilitii minimale.
(4) Data se compune din indicarea clar a zilei, lunii i a anului, ntr-o form cronologic
necodificat; n cazul alimentelor:
- a cror durabilitate este mai mic de 3 luni, este suficient s se indice ziua i luna;
- a cror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mic de 18 luni, este suficient s se
indice luna i anul;
- a cror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient s se indice anul.
(5) Se excepteaz de la indicarea datei durabilitii minimale produsele menionate n anexa nr.
1b).
Art. 11. - (1) Pentru produsele care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de
perisabilitate i sunt susceptibile ca dup un timp scurt s prezinte un pericol imediat pentru
sntatea consumatorului data durabilitii minimale este nlocuit de data limit de consum.
Data nscris de productor este precedat de meniunea "expir la data de ...", indicndu-se n
ordine ziua, luna i eventual anul, n form necodificat.
(2) Meniunea prevzut la alin. (1) este nsoit fie de dat, fie de indicarea locului n care
aceasta este nscris pe etichet sau pe ambalaj.
(3) Meniunea cuprins n alin. (1) se completeaz cu indicarea condiiilor de depozitare ce
trebuie respectate.
Art. 12. - (1) Informaiile privind modul de preparare a alimentelor se indic n aa fel nct s
permit utilizarea corect a acestora.
(2) Pentru anumite alimente, n cazul n care productorul nu stabilete instruciuni precise de
utilizare, acestea pot fi impuse prin acte normative specifice.
17 www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

MENIUNI SUPLIMENTARE de etichetare pe grupe de produse

Prevederile art. 5 lit. a)-l) din anexa nr. 1 vor fi completate cu meniunile specifice fiecrei
grupe de produse, dup cum urmeaz:
14. Ciocolat i produse din ciocolat
a) se menioneaz n mod obligatoriu coninutul de cacao n substana uscat, exprimat n
procente, astfel:
"cacao ... % minim"; b) n cazul ciocolatei umplute se menioneaz produsul de umplutur;
c) se excepteaz de la indicarea coninutului net produsele din ciocolat preambalate, cu o
greutate mai mic de 50 g; aceast excepie nu se aplic produselor cu o greutate net mai mic
de 50 g fiecare, atunci cnd sunt prezentate ntr-un ambalaj coninnd dou sau mai multe astfel
de produse, dac coninutul net total, inclusiv ambalajul, este egal cu sau mai mare de 50 g; n
cazul produselor din ciocolat turnate i goale n interior, aceast indicaie poate fi nlocuit cu
coninutul net minim; 18
3.4. Continutul informational al marcilor JOE si ALFERS ALKA
Coninutul informaional al etichetei
Denumirea sub care este vndut alimentul

Lista cuprinznd ingredientele

Cantitatea din anumite ingrediente

Cantitatea net
Data durabilitii minimale sau data limit
de consum

Marca JOE
Mini napolitane crocante cu
crema de cacao
zahar, faina de grau, grasime
vegetala hidrogenata, cacao
pudra (6%), zer praf din
lapte, amidon din porumb,
lactoza, emulgator (lecitina
din soia), agent de afanare
(carbonat acid de sodiu),
stabilizator (difosfat
tetrasodic), dextroza, sare
iodata, arome. Contine
gluten. Poate contine urme de
arahide si alte varietati
similare.
200
12. 2011

Marca ALKA
Napolitane cu crema de
cacao
Zahar,grasime
vegetala,faina alba de
grau, cacao(4.1%),zer
praf,lapte praf
degresat,emulgator:lecitin
a din soia,agent de
afanare:bicarbonate de
sodiu;sare
iodata,arome.contine
gluten,lactoza,soia is poate
contine urme de alone.
400 g
12. 2011

18 www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

Condiiile de depozitare sau de folosire

Denumirea comercial i sediul

producatorului
Numele i sediul importatorului
Locul de origine sau de provenien a
alimentului
Instruciuni de utilizare
O meniune care s permit identificarea
lotului

Meniunile suplimentare pentru grupa din

care face parte produsul

Se recomanda temperatura

Se recomanda temperatura

maxima de 18 ,

maxima de 22 ,

umiditate relativa 65-70%

S.C. Nestle ROMANIA
S.R.L., B-dul Dimitrie
Pompei 9-9A, Sector 2,
Bucuresti 020335, Romania,
tel 0040212044000
Romania

umiditate relative 65-70%

S.C Alka S.R.L Sos
Straulesti,Nr.76-86,sector
1, Bucuresti 013337,
Romania

www.nestle.ro
Cod C7Y3R7RPPH7M4J

www.alkagroup.ro
Cod AR341MYGG

Bine de stiut:O alimentatie

echilibrata si diversificata is
un program de activitati
fizice variat sunt foarte
importante pentru un stil de
viata sanatos, 30 de minute
de jogging ard 337 kcal.

Romania

3.5. Modalitile de declarare a valorii nutritive pe eticheta

Acestea sunt variate:

simple, prezentate sub forma de tabel ncadrat ntr-un chenar, indicnd coninutul n
protide, lipide i glucide (n grame la 100g produs sau la o porie sugerat) i valoarea energetic
exprimat n kJ sau kcal, de asemenea raportat la 100g produs sau la o porie sugerat, n cifre i
litere incolore pe fondul culorii ambalajului;

nuanate: acelai tabel n care protidele, lipidele i glucidele sunt exprimate pe benzi cu
culori codificate i acceptate pe plan tot mai larg: culoarea roie, roie-portocalie sau roz pentru
protide, culoarea galben pentru lipide, culoarea verde pentru glucide i fond alb pentru valoarea
energetic;

complexe:
- un pas nainte este fcut de ctre firmele care, pe lng meniunile care indic valoarea
energetic i principalii nutrieni, nscriu i cantitile recomandate de proteine, de vitamine i
de substane minerale, pe zi sau pentru un meniu;
- complexe: atunci cnd produsul este destinat unui anumit segment de populaie, nominalizat
n normele de nutriie este posibil ca valoarea nutritiv, exprimat prin nutrieni sau energie,
s nu mai fie declarat numai n uniti fizice pe o unitate de mas, ci i gradul de satisfacere
zilnic a necesarului respectiv de ctre constituenii existeni ntr-o unitate de mas a

produsului, ntr-o form accesibil consumatorilor; un astfel de model presupune menionarea

pe ambalaj a segmentului cruia produsul i este destinat.
Modalitatea de declarare a valorii nutritive pe eticheta este una simpla atat la JOE, cat si la
ALKA, dupa cum urmeaza in tabelele 3.1., respectiv 3.2.
Tabel 3.1 declararea valorii nutritive de pe eticheta JOE

Valori nutritionale medii

Energie
Proteine
Glucide
din care zaharuri
Lipide
din care saturate
Fibre
Sodiu

Per 100g

Per portie 20g

%CZE*

460 kcal
4g
70 g
44 g
18 g
18 g
2g
0,08 g

92 kcal
0,8 g
14 g
8,8 g
3,6 g
3,6 g
0,4 g
0,02 g

5%
2%
5%
10%
5%
18%
2%
1%

*CZE = cantitatea zilnica estimata pentru un adult

Tabel 3.1 declararea valorii nutritive de pe eticheta ALKA Alfers

Valori nutritionale medii pentru 100g produs

Valoare energetica
Proteine
Carbohidrati
Lipide

100g
483 kcal
5,55 g
63,9 g
22,8 g

CAPITOLUL IV
Analiza elementelor esteticii ambalajelor marcilor JOE si ALKA ALFERS
4.1. Analiza caracteristicilor estetice ale ambalajelor
Cercetatorii au stabilit ca circa 50%din totalul cumparaturilor in magazinele cu
autoservire se fac pe baza unor impulsuri provocate de ambalaje
Din punct de vedere al marketingului ambalarea poate avea o importanta minora, de
exemplu pentru produsele din carne, sau una majora, pentru produse cum ar fi berea, ciocolata,
iaurtul, napolitanelor etc.
Multi economisti considera ambalarea ca pe un element important al politicii de
marketing al companiei, deoarece pe langa calitatile sale intrinseci, care sunt de protectie a
bunului, ambalajul mai presupune si o serie de alte calitati deosebit de importante cum ar fi
promovarea produsului respectiv.
Ambalajul transmite un mesaj promotional foarte puternic mai ales in cazul produselor de
marca.

Dar in spatele unui astfel de ambalaj care sa aduca importante contributii la vanzarea
produsului respectiv se afla o munca imensa, care presupune cunostiinte bine stapanite de
marketing, curajul de a-ti asuma riscul si nu in ultimul rand multa imaginatie.
In spatele producerii unui ambalaj viabil stau numaroase elemente
de estetica si desing care sunt deosebit de importatnte.
Astfel la JOE intalnim culoarea mov intens care este folosita in cantitati mai mari, galben
si rosu in cantitati mai mici sugerand voiosie, energie, adresandu-se tinerilor intre 16 si 25 de ani,
dinamici, noncomformisti, cu pofta de viata si simtul umorului, mereu in cautarea de ceva nou si
carora le place sa experimenteze. Imaginea napolitanei le da pofta de a savura o napolitana
crocanta.
Ambalajul napolitanelor ALKA ALFERS prezinta o culoare calda de mov deschis,
asemanator celor de la JOE, dar ceva mai linistita, mai elaganta, specifica independentei
personale, sugerand napolitanele perfecte pentru o seara in fata televizorului.
4.2. Solutii de imbunatatire a aspectului estetic al ambalajelor napolitanelor
Ambalajul napolitanelor Joe are o forma, culoare si grafica bine definite. La ambalajul
napolitanelor Alka Alfers culoarea trebuie sa fie mult mai atractiva cu desene mult mai
reprezentative pentru atragerea spre consum.

CAPITOLUL V
Caracteristicilor senzoriale ale marcilor JOE si ALKA ALFERS
Caracteristicile senzoriale ale napolitanelor JOE si ALKA Alfers sunt descrise in
tabelul 5, dupa cum urmeaza:
Tabel 5 Descrierea caracteristicilor senzoriale

Caracteristici senzoriale
Aspect exterior

Descrierea caracteristicilor senzoriale pe baza observatiilor

personale ale examinatorilor
Joe
Alka
Produsul nu prezinta
Produsul nu prezinta
deteriorari, bucati cubice cu
deteriorari; bucati cubice cu
margini regulate, fara
margini regulate, fara
crapaturi sau rupture,
crapaturi sau rupture,

Aspect n seciune
Form
Consisten
Culoare
Arom
Gust

suprafata fara pete;

Straturi alternative de vafa si
umplutura (cacao-crema);
Cubica;
Foarte consistent in unt de
cacao(10-12%), frageda,
sfaramicioasa;
Specifica sortimentului;
Placuta, bine precizata,
specific aromelor utilizate;
Caracteristic, dulce, specific
aromelor si adaosurilor
folosite, fara nuante straine;

suprafata fara pete;

Straturi alternative de vafa si
umplutura (cacao-crema)
Cubica;
Prezinta cacao doar
4,1%.consistenata,
nesfaramicioasa;
Specifica sortimentului;
Slaba, dar specifica;
Gust slab in cazul uneia dintre
componente (umplutura sau
invelis);

CAPITOLUL VI
Analiza senzoriala a marcilor JOE si ALKA ALFERS,
pe baza metodei punctajului
6.1. Schema de punctaj
Pentru aceasta s-a elaborat schema de punctaj, cu un total de 20 de puncte, pentru
analiza senzoriala a napolitanelor cu cacao dupa cum urmeaza in tabelul 6.1.:
Tabel 6.1. - Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a napolitanelor cu cacao

Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a napolitanelor cu

cacao
Caracteristica
senzoriala
Aspect i
form

Scara de
punctaj
0...4

Descrierea caracteristicilor produsului examinat

Form cubica, margini regulate, fara crapaturi sau rupture, cu suprafata
curate, fara pete;

Punctaj
acordat
4

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

03

02

04

07

Putin deformate, usor sfaramate, striate neuniforme, mai putin conturate;

Cubice, rupte, crema neuniforma;

Puternic deformate, usor umezite;

Uscate, fara umplutura;

Masa compacta, frageda, umplutura cremoasa;

Suprafata lipicoasa, umplutura mai putin cremoasa, uscata, mai putin
frageda si insuficienta;
Umplutura este uscata, tare, prea fluida sau lipseste;

Lipseste umplutura, vafa umeda;

Uniforma, fara pete de culoare, in concordanta cu aroma si adaosurile
folosite;
Neuniforma cu pete de culoare nespecifice, prea intens sau slab colorate;

Culoarea necorespunzatoare aromei sau adaosului folosit;

Placuta, dulce, corespunzatoare culorii si adaosului folosit, fara nuante
straine;
Prea puternica;

Slaba, dar specifica;

Nespecifica si in concordanta cu culoarea si adaosul folosit;

Prea puternica sau lipsa, neplacuta, straina;

Caracteristic, dulce, bine exprimat, specific aromelor si adaosurilor
folosite, fara nuante straine;
Specific, slab exprimat, dar placut;

Gust slab in cazul uneia dintre componente (umplutura sau vafa);

Neconcordanta intre gustul vafei si al umpluturii;

Gust usor astringent, umplutura nearomata;

Gust acrisor, nu se recunoaste gustul adaosurilor si aromelor folosite;

Usor strain, de ranced;

Necaracteristic, acru, foarte astringent, strain, neplacut;

6.2. Efectuarea analizei senzoriale

Fi individual de analiz senzorial,

prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao
Numele i prenumele degusttorului: Costache Rodica
Data: 10. 01. 2011

2
1

2
1

4
3

7
6

Caracteristici
senzoriale

Punctaj
acordat
JOE

Observaii JOE

Punctaj
acordat
ALKA
Alfers

Observaii ALKA Alfers

Aspect si
forma

Nu prezinta crapaturi,
aspect normal

Forma cubica, nu
prezinta deteriorari

Consisten

Napolitana frageda cu
umplutura cremoasa

Frageda, dar umplutura

mai putin cremoasa

Culoare

Nu prezinta pete de culoare

In concordanta cu aroma
si adaosurile folosite

Arom

Placuta, specifica
sortimentului

Slaba, dar specifica

Gust

Dulce, fara nuante straine

Gust slab in cazul uneia

dintre componente

TOTAL

20

16

Semntura degusttorului: R Costache

Fi individual de analiz senzorial,

prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao
Numele i prenumele degusttorului: Dinca Cosmin Ionut
Data: 10. 01. 2011

Caracteristici
senzoriale

Punctaj
acordat
JOE

Observaii JOE

Punctaj
acordat
ALKA
Alfers

Observaii ALKA Alfers

Aspect si
forma

Forma cubica, specifica

napolitanelor

Forma cubica, fara

rupturi

Consisten

Napolitana frageda cu
umplutura cremoasa

Umplutura cremoasa

Culoare

Fara pete de culoare

Fara pete

Arom

Placuta, specifica
napolitanalor cu cacao

Specifica

Gust

Dulce

Specific, placut

TOTAL

20

17

Semntura degusttorului: C Dinca

Fi individual de analiz senzorial,

prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao
Numele i prenumele degusttorului: Dinca Alexandru Daniel
Data: 10. 01. 2011

Caracteristici
senzoriale

Punctaj
acordat
JOE

Aspect si
forma

Consisten

Culoare

Arom
Gust
TOTAL

Observaii JOE
Forma cubica, specifica
sortimnetului, fara
crapaturi
Frageda, umplutura
cremoasa

Punctaj
acordat
ALKA
Alfers

Observaii ALKA Alfers

Forma cubica, fara

crapaturi

Umplutura cremoasa

Nu are pete de culoare

Nu are pete

Placuta, specifica
sortimentului

Specifica sortimentului

Dulce, specific
sortimentului

Specific, placut

20

17

Semntura degusttorului: A Dinca

Fi individual de analiz senzorial,

prin metoda scrii de punctaj

Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao
Numele i prenumele degusttorului: Dobinda Marius Madalin
Data: 10. 01. 2011

Caracteristici
senzoriale

Punctaj
acordat
JOE

Observaii JOE

Punctaj
acordat
ALKA
Alfers

Observaii ALKA Alfers

Aspect si
forma

Forma cubica, fara

crapaturi

Forma cubica, fara

crapaturi

Consisten

Frageda, compacta,
umplutura cremoasa

Frageda, cu mplutura
cremoasa

Culoare

Nu are pete de culoare

Nu prezinta pete

Arom

Placuta, specifica
sortimentului

Placuta, specifica
sortimentului

Gust

Dulce, specific
sortimentului

Specific, placut

TOTAL

20

19

Semntura degusttorului: M Dobinda

Fi individual de analiz senzorial,

prin metoda scrii de punctaj

Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao
Numele i prenumele degusttorului: Dragan Nicoleta Raluca
Data: 10. 01. 2011

Caracteristici
senzoriale

Punctaj
acordat
JOE

Observaii JOE

Punctaj
acordat
ALKA
Alfers

Observaii ALKA Alfers

Aspect si
forma

Forma cubica, margini

regulate

Forma cubica, fara

crapaturi

Consisten

Frageda, cu umplutura
cremoasa suficienta

Umplutura unifrma,
cremoasa

Culoare

Nu prezinta pete de culoare

Arom

Placuta, specifica
sortimentului

Gust

Dulce, fara nuante straine,

specific sortimentului

TOTAL

20

Nu prezinta pete de
culoare
Slaba, dar in
concordanta cu aroma si
adaosurile folosite
Slab, in cazul uneia
dintre componente

16

Semntura degusttorului: R Dragan

6.3. Fisa centralizatoare

Fi centralizatoare de analiz senzorial

Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao

Caracteristica
senzorial

Punctaj individual acordat de fiecare examinator

Punctajul mediu total al

caracteristicii

( se va calcula media aritmetic

Examinator Examinator Examinator Examinator Examinator
simpl a punctajelor acordate
1
2
3
4
5
de examinatori )

Aspect si forma

Consisten

Culoare

Arom

Gust

Punctajul mediu total al produsului

20

Numele i prenumele examinatorilor

1 Costache Rodica
2 Dinca Cosmin Ionut
3 Dinca Alexandru Daniel
4 Dobinda Marius Madalin
5 Dragan Nicoleta Raluca

Fi centralizatoare de analiz senzorial

Denumirea produsului analizat: Napolitane ALKA Alfers cu cacao

Caracteristica
senzorial

Punctaj individual acordat de fiecare examinator

Punctajul mediu total al

caracteristicii

( se va calcula media aritmetic

Examinator Examinator Examinator Examinator Examinator
simpl a punctajelor acordate
1
2
3
4
5
de examinatori )

Aspect si forma

Consisten

Culoare

Arom

2,4

Gust

5.6

Punctajul mediu total al produsului

17

Numele i prenumele examinatorilor

1 Costache Rodica
2 Dinca Cosmin Ionut
3 Dinca Alexandru Daniel
4 Dobinda Marius Madalin
5 Dragan Nicoleta Raluca

6.4. Stabilirea clasei de calitate:

JOE va fi introdus in clasa de calitate Excelent, intrucat punctajul mediu obtinut
reprezinta 100% din punctajul total al schemei : 20/20.
ALKA Alfers, cu un punctaj mediu de 85% din punctajul total al schemei, va fi
introdus in clasa de calitate Foarte bun: 17/20.

CONCLUZII

In urma analizei senzoriale, pe baza metodei punctajului, s-au stabilit urmatoarele:

Ambele produse prezinta astfel forma cubica, cu margini regulate, fara crapaturi sau
rupturi, cu suprafete curate, fara pete, indeplinind cerintele consumatorilor din acest
punct de vedere;
Din punct de vedere al consistentei, JOE si ALKA Alfers au o masa compacta,
umplutura cremoasa, JOE diferentiindu-se printr-o fragezime mai puternica;
Culoarea acestor napolitane este in concordanta cu aroma si adaosurile folosite;
Diferita este , se pare, aroma si gustul lor. JOE are un gust mai bine definit. Obtinand
punctaj maxim din partea examinatorilor, un gust dulce, caracteristic. ALKA Alfers
are un gust placut, bine exprimat, dar mai slab.

Avand in vedere cele de mai sus, s-a stabilit ca o imbunatatire ar trebui adusa
napolitanelor ALKA Alfers. Aceasta consta in untul de cacao, care ii da o mai buna finete.

BIBLIOGRAFIE

1.

http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/analiza_pietei_napolitanelor73876.html

2. http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml

3. http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/1187/Publicitatea-impulsioneaza-piatanapolitanelor-de-marca.html
4. www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/
5. http://www.alkagroup.ro/brands/napolitane.php
6. www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf