METODA OBSERVAIEI

Reprezinta o metoda de baza, o modalitate de studiu, care sta la

baza oricarui tip de experiment.
Este cea mai veche metoda de cercetare din psihologie, utilizata att
n studiile de tip cantitativ, ct si n cele de tip calitativ.
BRAINSTER si colab. (1995) definesc observatia ca fiind un act de
urmarire si descriere sistematic&# 818c22i 259; a comportamentului si
evenimentelor studiate ce au loc n mediul social natural.
Primele cercetari centrate pe aceasta metoda au fost cele antropologice
n scopul ntelegerii altor culturi.
Etimologie: "observare" (latina): a privi, a fi atent la.
n cadrul observatiei are loc constatarea si notarea fidela a
fenomenelor, asa cum se desfasoara ele n realitate.
n cadrul experimentului de laborator, observatia este subordonata
scopurilor acestuia si va urmari obtinerea unor date suplimentare care sa
ne ajute la explicarea modificarilor survenite n variabila dependenta.
Scopurile observatiei sunt:
1) de a vedea prin ochii persoanelor observate evenimente,
actiuni, norme si valori;
2) de a descrie contactul si persoanele observate pentru a
permite ntelegerea a ceea ce se ntmpla acolo;
3) de a contextualiza, social si istoric, evenimentele observate,
pentru a fi corect ntelese;
4) de a integra, a vedea viata sociala ca un proces de evenimente
interconectate;
5) de a evita utilizarea prematura a teoriei si conceptelor nainte
ca fenomenul respectiv sa fie cu adevarat nteles;
6) de a oferi un design de cercetare flexibil care sa permita o
investigare deschisa spre aspectele neasteptate si
neprevazute.

Caracteristica esentiala a observatiei estecaracterul sau de noninterventie.

Observatorul urmeaza fluxul evenimentelor, dar nu intervine pentru a
le modifica.
Caracteristici:
1) are un caracter flexibil;
2) gradul de structurare poate varia de la un grad mare de
structurare pna la o situatie libera de orice tenta de urmarire
sistematica;
3) observatia se poate focaliza pe aspecte si dimensiuni
specifice, nguste sau poate avea un caracter general.
n ceea ce priveste constientizarea prezentei observatorului de
catre subiectul (subiectii) observatiei, putem ntlni mai multe modalitati:
1) observator prezent si neimplicat (ex. asista la o clasa);
2) observator prezent si implicat (ex. observatorul nlocuieste
profesorul la clasa respectiva);
3) observator ascuns si neimplicat (ex. oglinzi cu un singur sens n anchete, la politie).
n functie de explicatiile care sunt oferite participantilor, putem ntlni:
explicarea completa a motivelor observatiei si a aspectelor
urmarite, pna la
explicatii false sau omiterea oferirii de explicatii.
Timpul observatiei poate varia de la o simpla observatiei la observatii
multiple, n situatii asemanatoare sau diferite.
Cu ct avem mai multe observatii, cu att precizia concluziilor
formulate pe baza lor creste.
nregistrarea aspectelor observate se poate realiza printr-o simpla
luare de note sau prin utilizarea de mijloace audio - vizuale, care sa ne
permita urmarirea repetata si independenta a celor nregistrate.
n ceea ce priveste feed-back-ul, observatorul poate opta pentru
oferirea unui feed-back complet participantilor cu privire la cele observate si
constatarile facute sau poate ntrerupe complet orice contact cu cei
observati.

Tipuri de observatie:
naturala;
sistematica;
autoobservatia.
OBSERVAIA NATURAL

Presupune nregistrarea comportamentelor unor persoane sau

grupuri de persoane n mediul lor de viata.
Pentru aceasta, observatorul nu trebuie sa interfereze cu mediul
observat si sa nu stinghereasca derularea comportamentelor supuse
observatiei.
Cele mai utilizate tehnici de observatie naturala sunt cele cu
observator vizibil si ignorat, cu observator ascuns sau cele care folosesc
diverse metode de nregistrare.
O atentie deosebita trebuie acordata situatiei n care observatorul
este ascuns si cercetatorul nu informeaza subiectii cu privire la studiul la
care participa (pentru ca exista riscul de a fi ncalcate principiile de etica).
Observatia naturala se utilizeaza foarte mult n studiile de psihologia
educatiei, ct si n cele de psihologie sociala, cnd observatia se poate
realiza n paralel cu alte activitati curente, cadrul didactic putnd sesiza
calitatea prestatiilor elevilor, erorile ce apar n rezolvarea unor probleme
sau situatii tipice de neatentie si indisciplina.
Observatia ocazionala ne poate duce la concluzii gresite, motiv
pentru care este indicat sa apelam la observatia sistematica, prin care se
pot stabili exact sursele de eroare si se pot evita.
Pentru cercetator este important, n primul rnd, sa descriem
fenomenul observat si, n al doilea rnd, sa extragem datele cantitative si
sa analizam datele cantitative extrase.
Ponderea interpretarilor ramne, nsa, n cadrul observatiei analizei
calitative.

Observatia naturala impune o descriere acurata (cu acuratete) a

faptelor si o interpretare obiectiva a lor, fara a porni de la ipoteze dinainte
stabilite.
Una din dificultatile observatiei naturale vizeaza gradul de implicare al
observatorului n desfasurarea fenomenului studiat.
Observatorul trebuie sa participe sau sa fie camuflat n timpul
desfasurarii fenomenului luat n studiu.
Pentru a decide care din situatii este mai potrivita, trebuie sa tinem
cont att de criteriile etice, ct si de specificul grupului sau al situatiei care
va fi supusa observatiei.
Limite ale metodei observatiei naturale:
nu poate fi utilizata n toate situatiile;
este mai putin utilizata n studiul unor ipoteze bine definite, n
conditii bine specificate.
Observatia naturala necesita foarte mult timp, evenimentele sunt ntro permanenta schimbare si cercetatorul trebuie sa nregistreze toate
datele, desi nu toate sunt la fel de importante, urmnd ca ulterior sa le
adapteze demersului cercetarii.
Observatia naturala este cel mai frecvent utilizata n investigarea
unor aspecte sociale complexe, pentru a ntelege aspectul respectiv si
pentru a dezvolta teorii pe baza acestor observatii.
OBSERVAIA SISTEMATIC

S-a dezvoltat din nevoia de a controla anumite variabile din mediul

natural.
n observatia sistematica se pot crea situatii specifice n scopul
studierii comportamentului urmarit.
Ea trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:

1) Debuteaza cu stabilirea unui scop precis (ce observam, situatiile n

care se manifesta anumite caracteristici).
- Grila de observatie ne ajuta sa nregistram ntr-o forma clara
aspectul care ne intereseaza.
- De exemplu, daca dorim sa observam aspecte ce tin de atentia
unui elev, mai nti stabilim o lista de componente observabile ale
acestui fenomen (comportamentul mare l mpartim n
comportamente mici) si pe baza acestei grile vom recurge la simpla
observare a faptelor (au loc sau nu), iar apoi la conceptualizare si
interpretare.
2) Faptele trebuiesc notate ct mai exact, evitnd interpretarile de orice
natura.
3) Manifestarile pasagere si situationale nu fac obiectul unor observatii
cu concluzii de valabilitate generala.
- De exemplu, nu putem spune ca un copil are comportament
agresiv daca o singura data a avut un comportament agresiv (o
altercatie).
n cadrul observatiei sistematice, cercetatorul poate fi interesat doar
de cteva comportamente specifice. n acest caz, observatiile sunt
cuantificabile, iar observatorii specifica frecvent ipotezele de start asupra
comportamentelor ce vor fi urmarite.
De exemplu, Bakeman si Browlne (1980) au facut un studiu asupra
comportamentului social al copiilor n vrsta de 3 ani, nregistrnd
copii ntr-o situatie cu joc liber, cu ajutorul unei camere video. Fiecare copil
a fost nregistrat timp de 100 minute, observatorii vizionnd nregistrarile si
codnd comportamentul fiecarui copil la fiecare 15 minute.
Au notat urmatoarele:
neocupat: daca copilul nu face nimic specific sau priveste la ceilalti
copii;
joc solitar: copilul se joaca singur cu jucarii, dar nu este influentat sau
interesat de jocurile celorlalti copii;
mpreuna: copilul este cu ceilalti copii, se joaca alaturi de ei, dar nu este
antrenat ntr-o activitate particulara;
joc paralel: copilul se joaca alaturi de ceilalti copii, cu jucarii
asemanatoare, dar nu interactioneaza;

 joc n grup: copilul se joaca cu alti copii, mpart jucariile sau participa n
activitati de joc organizate ca parte a grupului de copii.
Autorii au fost interesati, n special, de tipul secventei de joc sau de
ordinea n care copiii au manifestat diferite comportamente.
Concluzia la care ei au ajuns, a fost ca rareori copiii trec de la
neocupat la joc paralel, n schimb trec frecvent de la joc paralel la joc n
grup, ceea ce ne indica faptul ca jocul paralel este o stare de tranzitie, n
care copilul decide daca va interactiona cu ceilalti n situatia de grup.
Probleme metodologice n cadrul observatiei sistematice

1) echipamentele: se pot utiliza de la simple nsemnari (creion, hrtie)

pna la camere video si cronometre
2) reactivitatea presupune posibilitatea ca prezenta observatorului sa
influenteze comportamentul subiectilor.
Reactivitatea subiectilor poate fi redusa:
prin utilizarea de observator ascuns sau camuflat cu ajutorul
unor ferestre cu vedere unidirectionala;
prin nregistrari cu camere video ascunse sau microfoane
ascunse;
subiectii sa se acomodeze o perioada de timp naintea
nceperii observatiei cu prezenta observatorului si a
echipamentului de nregistrare.
3) concordanta ntre observatori: gradul de acord ntre observatii simultane
asupra aceluiasi comportament facute de catre observatori diferiti.
- Pentru a utiliza o grila de observatie, gradul de acord
(concordanta interevaluatori) trebuie sa fie de cel putin 70%.
4) esantionarea: presupune alegerea comportamentelor ce vor fi
observate (la un grup de elevi: 7 - 9 comportamente pe care sa le
urmarim n acelasi interval si pe care le vom urmari la intervale de timp
dinainte stabilite (o data la 10 minute, o data la 5 minute).
Observatia nu poate fi considerata doar o lectura a faptelor; ea
continua cu clasificari, conceptualizari si anticipari ale unor relatii.
Ea are un caracter:

 constatativ si
de diagnoza.
Datele obtinute din observatie se nregistreaza ct mai exact, fara
interpretari, ntr-un tabel special - protocol sau grila de observatie.
Uneori este nevoie ca observatia sa se repete de un anumit numar
de ori, pentru a se ajunge la concluzii valabile.
Observatorul trebuie sa fie instruit pentru a reduce subiectivitatea:
sa aiba un plan dinainte stabilit;
sa se previna aparitia unor fenomene perturbatoare;
nregistrarile sa se desfasoare firesc.
Grila de observatie este instrumentul utilizat n cadrul activitatii de
observare propriu-zisa si se realizeaza pe baza unei documentari sau a
unei anchete prealabile.
Ea cuprinde o lista de rubrici drept cadru de clasificare pentru datele
brute. Pentru a se putea opera simultan cu toate rubricile de clasificare nu
trebuie sa cuprinda dect cel mult 8-10 categorii.
Categoriile grilei de observatie trebuie sa acopere aspectele
principale ale fenomenului studiat si sa fie disjuncte.
AUTOOBSERVAIA

Desi negata foarte mult timp, si-a reintrat n drepturi odata cu

afirmarea paradigmei calitative de investigare. Ea s-a impus, n special, n
studierea sinelui, considerndu-se ca dubla postura de obiect si subiect a
unei investigatii favorizeaza o ntelegere mai aprofundata a lumii cercetate.
Cele mai utilizate tehnici:
jurnalele;
fisele de monitorizare;
autoraportul.
STADIILE OBSERVAIEI

Observatia trebuie sa se ghideze dupa raspunsurile la cteva

ntrebari care directioneaza cercetarea.
1) De ce se initiaza observatia?
Care sunt ntrebarile la care cercetarea trebuie sa raspunda?
ntrebarile pot fi formulate n termen de ipoteze sau ca simple
afirmatii:
- ipoteze: "Pacientii cu anxietate redusa interactioneaza mai bine cu
personalul medical comparativ cu cei cu anxietate crescuta";
- afirmatii: "Urmarim modalitatile de interactiune ntre pacienti si personalul
medical".
Formularea ntrebarilor cercetarii trebuie sa porneasca de la
asimilarea literaturii de specialitate relevante (cercetari facute n ultimii 10
ani).
2) Cine va fi observat?
Cine vor fi subiectii? n ce tip de activitate vor fi ei urmariti?
Ce caracteristici socio - demografice trebuie sa ndeplineasca?
"Pacienti, femei si barbati, cu afectiuni cardio-vasculare, cu educatie medie
si primara".
De ce s-a optat pentru acel grup de persoane?
3) Unde va fi realizata observatia?
"n clinici, servicii ambulatorii, loc public".
Cercetatorul poate sa opteze pentru un loc anume, unde considera
ca probabilitatea de aparitie a acelui comportament este mai mare.
4) Pe ce perioada de timp se va ntinde observatia?
Observatia se realizeaza:
Continuu;
repetitiv - depinde de mijloacele tehnice avute la dispozitie;
Ex. jocul la copii:

 camere video: o nregistrare mai lunga, alegnd apoi

perioadele potrivite;
vizual, din timp n timp, la intervale dinainte stabilite.
5) Care sunt aspectele comportamentului verbal si non-verbal care
vor fi observate si cum se va face nregistrarea datelor obtinute?
Vom studia comportamentele-tinta (care ne intereseaza) sl le vom
defini.
Acuratetea cu care facem aceste definitii este foarte importanta n
procesul de observatie.
Elaborarea unei grile de observatie asigura un caracter sistematic
acestui proces, grila cuprinznd unitati de comportamente ce vor fi
observate: durata, intensitatea, frecventa si latenta comportamentelor.
Notarea detaliata a procesului observat este un element esential al
metodei.
Ce vom nota:
Dupa Bannister:
1) descrierea contextului n care are loc observatia, notnd aici detalii de
ambianta fizica, data, momentul zilei;
2) descrierea participantilor - cu toate particularitatile de vrsta, sex, etnie,
religie, educatie, statut socio-profesional;
3) detalii despre observator - cine este, sex, vrsta, daca are vreo legatura
cu subiectii observatiei;
4) descrierea actiunilor participantilor: comportamente verbale si nonverbale, incidente intervenite;
5) interpretarea situatiilor, gasirea de semnificatii comportamentelor
urmarite, semnificatii care pot deriva din comportamentul participantilor,
din experienta observatorului sau din proiectia experientei
observatorului;
6) oferirea de interpretari alternative, discutarea interpretarilor cu o alta
persoana familiara cu tema cercetata;
7) analiza reflexiva vizeaza explorarea reactiv-emotionala a observatorului
si analiza problemelor etice pe care a trebuit sa le depaseasca.
Analiza datelor observatiei poate urma unul sau mai multe din
urmatoarele criterii:

1) Criteriul cronologic;
2) Evenimentele - cheie - cnd sunt prezentate si interpretate
evenimentele majore fara a se tine cont de ordinea n care au avut loc;
3) Contextul - fiecare loc n care a avut loc observatia, constituind un
studiu de caz de care se va tine cont n analiza;
4) Persoanele - indivizii sau grupurile de persoane devin unitate de
analiza;
5) Procesele - datele observatiei sunt organizate astfel nct sa descrie
procese relevante pentru cercetare. Ex: luarea de decizii, comunicarea,
rezolvarea de probleme;
6) Problema - cheie, cnd rezultatele observatiei au rolul de a face lumina
cu privire la anumite aspecte. Ex: cum se adapteaza elevii la noul sistem
curricular.
AVANTAJELE OBSERVAIEI

este o metoda mai putin intruziva;

are caracter flexibil, permitnd o noua perspectiva asupra unor
fenomene studiate anterior;
furnizeaza date bogate ntr-o perioada scurta de timp;
are o mare validitate ecologica (datele sunt luate din viata reala, nu sunt
schimbate cu nimic);
observatorul nu lucreaza cu categorii teoretice prestabilite si el este
acela care construieste teoriile ce vor genera, lega, diferitele categorii
relationale;
observatia permite accesul la fenomene care sunt si mai putin evidente
prin alte tehnici si poate fi replicata (repetata).
LIMITE

dificultatea de a controla toate variabilele implicate n fenomenul

investigat (exista variabile perturbatoare);
daca prima veriga a procesului de cercetare (De ce se realizeaza
observatia?) nu este bine formulata ea poate duce la urmarirea unor
aspecte irelevante sau chiar gresite;
categoria de subiecti poate fi incorect aleasa;

 este o metoda costisitoare financiar, din punct de vedere al timpului si

personalului calificat necesar;
calitatea rezultatelor obtinute prin metoda observatiei depinde de
experienta si abilitatea observatorului.
n general, aceasta metoda se utilizeaza alaturi de alte metode n
cercetarea psihologica.
INSTRUMENTE DE OBSERVAIE
GRILA DE OBSERVAIE
Observatia sistematica pune n actiune grila de observatie.
Grila de observatie este:
o lista de rubrici care ofera cadru de clasificare a datelor brute;
mijlocul cel mai sigur care faciliteaza recoltarea si compararea datelor de
observatie.
Ea nu trebuie sa cuprinda mai mult de 12 categorii.
Categoriile pe care le vom folosi:
trebuie sa fie disjuncte;
trebuie sa epuizeze principalele aspecte ale fenomenului care urmeaza
sa se studieze;
se stabilesc pe baza unui material empiric, strns n faze preliminare si
condensat n concepte.
Avantajul grilei de observatie este ca ofera acelasi cadru de referinta
unor observatii diferite.
Exemplu:
Identificam tipul de temperament al unei persoane:
gasim n viata situatii relevante - situatii de asteptare, conflictuale - situatii
test;
aceste situatii evidentiaza particularitatile persoanei, pe care le putem
clasifica mai usor;

 ele cuprind indici de temperament pe care i putem sintetiza, i putem

condensa ntr-o grila de observatie a comportamentului.
Grila de observatie a comportamentului este un tabel cu 2 intrari:
coloana 1: faptele de conduita pe care le condensam (comportamentul)
linia 1: atitudinile, trasaturile dezvaluite de acest comportament. Marcam
cu "x" semnificatiile posibile pentru fiecare fapta de conduita n una sau
mai multe coloane de atitudini, iar cu "xx" gradul maxim de plauzibilitate.
Faptele de conduita
Temperament
Coleric

Sangvini
c

- se decide greu pentru

actiune,
are
gesturi
sovaitoare
- si pierde rabdarea
asteptnd sa-i vina rndul,
se agita

xx

- este emotionat nainte de

probe

xx

xx
xx

reactii
verbale
abundente, se ndeamna
pe sine (haide, nu te lasa!)

- reactii motorii abundente,

devine
nervos
cnd
greseste, apar violente
verbale, plusul de energie
se descarca pe fiecare act

xx

xx

cnd

Melancoli
c

- executa activitatea n
ritm lent, dar cu destula
acuratete

abandoneaza

Flegmatic

xx

esecurile se acumuleaza
COEFICIENTUL DE CONCORDAN K (COHEN)
Coeficientul de concordanta interevaluatori a fost propus de Cohen
pentru a verifica fidelitatea evaluarii unor comportamente prin grile de
observatie. Se utilizeaza n situatia n care grila de observatie folosita are la
baza o scala nominala. n cazul n care grila de observatie are la baza o
scala de masurare ordinala sau hiperordinala, fidelitatea ei se verifica prin
coeficientul de concordanta a rangurilor (Kendall) sau prin coeficientul de
corelatie parametric (Pearson).
Exemplu (apud I. Radu):
Belsky & Rovine (1988), au investigat relatia dintre timpul petrecut de
copil n cresa si modul de dezvoltare a atasamentului copil - parinte. Ei au
folosit n acest sens o grila de observatie a comportamentului matern
(securizant - n sensul ntaririi atasamentului, sau insecurizant). Doi
observatori au verificat grila, observnd independent, ntr-un mod
sistematic (la intervale de 10 minute) o pereche mama - copil. S-au
realizat, n total, 20 de observatii, rezultatele obtinute fiind notate mai jos
sub forma celor doua grile de observatie.
Nr. obs.

Securizant

Insecurizant

Nr. obs.

Securizant Insecurizant

10

10

11

11

12

12

13

13

14

14

15

15

16

16

17

17

18

18

19

19

20

20

Fiecare observatie s-a realizat simultan de catre cei doi observatori,

pentru aceeasi pereche mama - copil. Rolul observatorilor a constat n a
atribui, pe baza definitiilor grilei, categoria "securizant" sau "insecurizant"
pentru comportamentul mamei. Se poate remarca faptul ca observatorii nu
pot atribui dect o singura categorie unei perechi mama - copil la un
moment dat (cele doua categorii sunt disjuncte). Se trece la calculul
coeficientului K, utiliznd formula:

unde: P0 reprezinta proportia concordantelor observate dintre categoriile

celor doi observatori (din numarul total de observatii) si P e proportia
concordantelor care ar putea aparea ntmplator n cazul rezultatelor date.
Pentru a ntelege Pe sa ne imaginam ca cei doi observatori ar obtine
aceleasi date, dar nu ar folosi grila de observatie, ci ar decide la ntmplare
(fara sa observe comportamentul mamei).?
Pentru calculul valorile P0 si Pe se condenseaza frecventa
concordantelor si discordantelor dintre cei doi observatori n matricea de
mai jos, numita matrice de concordante. Prin definitie, observatiile se
considera concordante atunci cnd cei doi observatori atribuie aceeasi
cateogorie unei perechi mama - copil (adica securizant - securizant sau
insecurizant - insecurizant), si discordante atunci cnd observatorii atribuie
categorii diferite (securizant - insecurizant sau insecurizant - securizant).
Observatorul 1

Observatorul 2

securizant

insecurizant

securizant

16

insecurizant

Valoarea P0 va fi data de raportul dintre numarul total de concordante

(securizant si insecurizant) si numarul total de observatii realizate:

Indicele P se calculeaza prin determinarea probabilitatii de

concordanta ntmplatoare a alegerilor celor doi observatori. De exemplu,
aici, observatorul 1 a ales de 17 ori optiunea "securizant" din 20 de
observatii. Deci probabilitatea ca aceasta optiune sa fie data de
observatorul 1 este de 17/20. Observatorul 2 a ales optiunea "securizant"
de 16 ori; probabilitatea ca el sa dea aceasta optiune este 16/20.
Ca urmare, probabilitatea pentru ca optiunea "securizant" sa coincida
din ntmplare este:

Similar se calculeaza probabilitatea de coincidenta pentru optiunea

"insecurizant":

Valoarea Pe se obtine nsumnd cele doua probabilitati:

Valoarea coeficientului K este deci:

Interpretarea coeficientului K este similara unui coeficient de corelatie

(cu valori ntre -1 si+1). Este evident ca din punct de vedere practic vom fi
interesati doar de valorile pozitive ale lui K (cele negative) indicnd o
concordanta inferioara celei ntmplatoare.
Calculul semnificatiei valorilor K fiind laborios, Cohen propune
valoarea - prag de 0,7 pentru coeficienti semnificativi. Deci orice valoare K
egala sau mai mare dect 0,7 este semnificativa. n cazul nostru, valoarea
calculata este 0,83, mai mare deci dect valoarea prag. Spunem, n acest
caz, ca avem o grila de observatie cu o buna fidelitate.