Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice
Catedra Administrarea afacerilor

Referat
Conceptul de rat a dobnzii i tipologia
ratelor dobnzii

Efectuat: Dubceac tefan

Anul II, grupa-BA1301
Verificat: estacovscaia Angela
Doctor, confereniar universitar

Chiinu 2015

Cuprins
1. Conceptul de dobnd
2. Tipologia ratelor dobnzii
3. Bibliografie

1. Conceptul de dobnd
Dobanda poate fi definita ca reprezentand o forma de remunerare a creditului de
catre debitor, pentru folosirea capitalului imprumutat. Astfel, dobanda poate fi privita ca
pret al capitalului imprumutat si poate fi analizata atat ca marime absoluta, cat si in
marime relativa (sub forma de rata procentuala). Notiunea de dobanda dateaza din anul
1700 i.e.n. cand in Mesopotamia era reglementata activitatea economica prin stabilirea
unor procente din imprumut in cazul unor produse agricole sau metale pretioase. Pana
in secolul al XVIII-lea termenul utilizat a fost camata pentru a desemna pretul
imprumuturilor, si ulterior a fost inlocuit cu termenul de dobanda.
Asupra dobanzii si rolul acesteia s-au formulat mai multe acceptiuni, astfel:

conceptul clasic (David Ricardo, Alfred Marshall) abordeaza dobanda

ca fiind influentata de rata profitului ce se poate obtine prin folosirea
capitalului sau ca pret care trebuie platit pentru folosirea capitalului, pret
stabilit ca echilibru intre cererea de capital si stocul de capital oferit de
piata;

conceptul

neoclasic (Irving

Fischer)

defineste

dobanda

ca

reprezentand pretul banilor in momentul actual, exprimat in functie de un

termen viitor;

conceptul Keynesist defineste dobanda ca o recompensa, pentru

renuntarea la lichiditati pe o anumita perioada de timp. Potrivit aceleiasi
conceptii, rata dobanzii poate fi un instrument de influentare a volumului
de investitii si de combatere a recesiunii si somajului.

O contributie importanta la analiza dobanzii si a semnificatiei economice a

acesteia au avut-o reprezentantii Scolii Austriece, dintre care Bohm-Bawerek se
remarca prin lucrarea Dobanda si Capitalul: un parcurs critic al teoriei economice.
Ideea de baza sustinuta de acesta poate fi formulata astfel: dobanda este o calitate

fireasca a capitalului, se formeaza fara epuizarea capitalului initial, si se produce

independent de activitatea personala a capitalului avand o durata eterna de constituire.

2. Tipologia ratelor dobnzii

2.1. Formele dobanzii
Diversitatea activitatii economice, precum si tipologia creditorilor si
debitorilor
antreneaza diferite forme ale dobanzii. Exista mai multe criterii in functie de
care se face
analiza tipurilor de dobanzi.
2.1.1. Formele dobanzii in sens larg
Sensul larg al dobanzii decurge din intelgerea functiilor specifice ale
intreprinzatorului
comparativ cu cele ale proprietarului de capital banesc (profit versus
dobanda).
Formele dobanzii in sens larg sunt, de regula, urmatoarele:
dobanda pe piata monetara se aplica imprumuturilor pe termen scurt,
imprumuturilor contractate intre banci (intre bancile comerciale si banca de
emisiune)
dobanda de referinta (dobanda de politica monetara)2. Dobanda de
referinta a BNM se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor,
intre dobanda la depozitele atrase de BNM si vanzarile reversibile de titluri
de
stat efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face
anuntul.
dobanda perceputa la operatiunile de scontare a efectelor de
comert
taxa de scont comerciala (taxa privata a scontului). Aceasta taxa este
dobanda la care bancile comerciale sconteaza cambiile prezentate de
intreprinzatori, si la care se acorda credite acestora.
In conditii normale, rata dobanzii perceputa de banca centrala este mai mica

decat rata dobanzii incasate de bancile comerciale. Prin manevrarea dobanzii

de referinta, banca centrala poate actiona asupra volumului creditelor in
economie, asupra balantei de plati externe, asupra atragerii de capitaluri
straine.
Reducerea dobanzii de referinta antreneaza o reducere corespunzatoare a
dobanzilor bancare, stimuleaza activitatea productiva si initiativa de a
investi.
dobanda aplicata intreprinderilor de catre banci si alte institutii
financiare.
Ea consta din dobanda bancara de baza (dobanda de refinantare) plus un
agio, plusul respectiv fiind stabilit in functie de tipul de credit si de situatia
economica a debitorului
dobanda aplicata intre intreprinzatori se refera la dobanda practicata
la
vanzarea marfurilor pe datorie (creditul comercial)
dobanzi corelate ca marime pentru remunerarea diferitelor forme de
plasament pe termen scurt si mediu, dobanzi pentru depozitele la vedere si
la
termen consituite la banci, la casele de economii
dobanzi pe piata obligatiunilor, tipice pentru plasamentele pe termen
lung
dobanda practicata pentru titluri guvernamentale si alte efecte de
comert
emise de societati comerciale
dividendul sau alte forme de remunerare procentuala pentru actiunile
detinute la societatile pe actiuni.
Alte forme ale dobanzii in functie de nivelul la care se practica se
concretizeaza in:
dobanda la creditul de licitatie - se determina in cadrul sedintelor de
licitatie, saptamanal, ca urmare a cererii si ofertei de capital. Stabilirea
nivelului minim de pornire a licitatiei revine bancii centrale. Factorii care
influenteaza aceasta dobanda sunt:
o suma obtinuta sub forma de credit
o termenul de rambursare

 dobanda la creditul lombard este dobanda aferenta creditelor acordate

de
banca centrala bancilor comerciale sub forma de refinantare. Se stabileste
zilnic la nivelul bancii centrale, poate fi modificata fara preaviz si se plateste
lunar, in ultima zi a lunii pentru toate creditele aferente lunii respective.
Prezinta cel mai ridicat nivel, cu scopul de a descuraja bancile sa apeleze la
acest tip de credite.
dobanda la rezervele minime obligatorii are un nivel foarte scazut
comparativ cu rata dobanzii pe piata si imbraca atat forma dobanzii
bonificate cat si a unei dobanzi penalizatoare pentru neindeplinirea
rezervelor minime
obligatorii.
2.2.2. Dobanda activa dobanda pasiva.
Din punct de vedere al bancii, se disting:
dobanda bonificata (dobanda pasiva)
dobanda perceputa (dobanda activa).
Dobanda pasiva reprezinta nivelul dobanzii cu care sunt remunerate
disponibilitatile
banesti ale celor care si-au constituit depozite bancare. In general, dobanda
bonificata este mai scazuta decat dobanda perceputa la credite.
Factorii care influenteaza nivelul acestei dobanzi sunt:
rata inflatiei
dobanda de referinta
ratele dobanzilor practicate de celelalte banci comerciale.
Dobanda activa exprima dobanda incasata de banci de la clientii care
beneficiaza de
creditele acordate.
Factorii de influenta ai acestei dobanzi sunt:
erodarea monetara
nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare
gradul de risc
profitul bancar
rezerva minima obligatorie.

Rata dobanzii active reprezinta nivelul procentual la care banca da cu

imprumut o
suma de bani (venituri).
Rata dobanzii pasive reprezinta nivelul procentual la care banca ia cu
imprumut o
suma de bani (cheltuieli).
2.2.3. Dobanda nominala dobanda reala
Odata cu trecerea la economia de piata rolul dobanzii a fost reconsiderat si
pus in
legatura cu rata inflatiei.
Din punct de vedere al relatiei existente intre rata dobanzii si rata inflatiei, se
realizeaza distinctia intre dobanda nominala si dobanda reala.
Rata reala a dobanzii, cea care exprima cresterea puterii de cumparare
actuale, se
obtine dupa ajustarea ratei nominale prin inflatie. Corelatia dintre cele
doua rate se
realizeaza prin expresia cunoscuta sub denumirea efectul Fisher:
(1+ i) = (1+ r)(i + ), unde notatiile au urmatoarea semnificatie:
i rata nominala a dobanzii
r rata reala a dobanzii
- rata inflatiei.
Nivelul ratei de dobanda reala este influentat de o serie de factori:
presiunea fiscala in economie
deficitul bugetar
cursul de schimb
balanta comerciala si de plati.
Inregistrarea unei dobanzi reale pozitive este rezultatul practicarii unor
dobanzi
inalte in termeni nominali, ceea ce semnifica, de asemenea, credite scumpe
si investitii
nerentabile.
Dobanda real negativa se manifesta atunci cand rata nominala a dobanzii
nu
acopera rata inflatiei. Astfel de dobanzi ii avantajeaza pe debitori si conduce
la scaderea increderii populatiei in moneda nationala.

2.2.4. Dobanda simpla dobanda compusa

Din punct de vedere al perioadei pe care se acorda creditul si al capitalizarii
dobanzii
se poate face distinctia intre dobanda simpla si dobanda compusa.
Dobanda simpla se calculeaza in cazul in care perioada analizata este
mai
mica de un an, iar dobanda nu este capitalizata.
Dobanda compusa se practica atunci cand perioada de creditare sau de
depunere este mai mare de un an, iar dobanda este reinvestita la fiecare
scadenta.
2.2.5. Dobanda bruta dobanda neta
Se mai calculeaza rata bruta si rata neta a dobanzii.
Dobanda bruta este cea calculata inainte de deducerea unui impozit la
sursa sau a
impozitului anticipat.
Dobanda neta decurge din dobanda bruta, prin corectarea acesteia cu rata
taxelor si
a impozitelor.
2.2.6. Dobanda de baza
In tarile cu economie de piata consolidata s-a conturat o rata de baza a
dobanzii, un
nivel focalizator al multiplelor niveluri ale acestei marimi relative. Aceasta
rata poate fi
considerata acea rata fixata de catre o banca in conditii medii date, care apoi
serveste ca termen de referinta pentru calcularea celorlalte rate in jurul celei
de baza.
2.2.7. Dobanda medie
Pentru analiza consolidata a dobanzilor la nivelul intregului portofoliu de
active si
pasive, se calculeaza dobanzile medii. Acestea se pot studia pe structura
valutara, in functie de tipul debitorului, in functie de durata ramasa din
active sau din pasive (durata pana la data maturitatii), in functie de
performanta financiara a debitorului.
Dobanda medie se calculeaza ca medie ponderata.

2.3. Formele dobanzii asociate creditului bancar

Marimea ratei dobanzii difera in functie de natura operatiunilor de creditare,
de
durata imprumutului, de aspectele cantitative si calitative ale creditului.
Se disting astfel urmatoarele forme ale dobanzii la creditul bancar:
2.3.1. Dobanda fixa dobanda variabila dobanda mixta
Diferena major dintre cele dou tipuri de dobnd este reprezentat de
modificarea
sau nu a nivelului acesteia pe parcursul perioadei de rambursare a creditului.
Dac dobnda fix rmne neschimbat pn la lichidarea creditului,
dobnda fluctuant se modific n funcie de indicii monetari
interni/internaionali i de politica de pe piaa bancar.
Dobnda variabil. Principalul atu al dobnzii fluctuante este constituit de
faptul c
ajustarea costului mprumutului se face n funcie de tendinele de pe pia.
In cazul unei evolutii descendente a dobanzilor pe piata, cand clientul
opteaza pentru o dobnd variabil, pe parcursul perioadei de rambursare
poate beneficia de reducerea nivelului acesteia.
Dobnda fixa. Cel mai mare avantaj al dobnzii fixe este posibilitatea
ealonrii
plilor n timp i a modelrii bugetului propriu. Creditele cu dobanda fixa
ofera clientului
posibilitatea de a cunoaste inca de la inceput toate costurile pe care le are
un credit pe toata durata sa de viata. La capitolul dezavantaje se nscrie
meninerea unor costuri ridicate n condiiile scderii pe pia a dobnzilor.
Singura solutie pentru a-si reduce costul
imprumutului va fi refinantarea.
Pe langa imprumuturile cu dobanzi fixe si variabile, tot mai multe banci au
introdus si
credite cu dobanzi mixte: Rata dobanzii este fixa pentru o perioada
initiala de 1 5 ani, iar ulterior aceasta se transforma intr-una variabila. De
regula, dobanda stabilita la inceputul perioadei de creditare este situata sub
media pietei, insa ulterior este posibil ca banca sa-si recupereze discountul
oferit initial prin practicarea unor dobanzi mai ridicate dupa expirarea
perioadei in care dobanda este fixa.

2.3.2. Dobanda standard dobanda negociata

Dobanda standard reprezinta dobanda stabilita conform reglementarilor
interne ale
fiecarei banci. Aceasta depinde de tipul creditului acordat, performanta
financiara a clientului, perioada de acordare a imprumutului si valuta
creditului.
In functie de indicatorii economico-financiari care caracterizeza situatia
clientului, de
volumul platilor efectuate de acesta prin banca, de eventualele dificultati
intampinate in
derularea activitatii curente, se pot negocia niveluri scazute ale ratei
dobanzii (dobanda
particulara). Aceste diminuari sunt acordate tinand seama de nivelurile de
competenta
stabilite de normele interne (de exemplu, o negociere de dobanda poate fi
aprobata de
conducerea unitatilor teritoriale, de Comitetul de Credite din centrala bancii
sau de Consiliul de Administratie).
2.3.3. Dobanda la creditele in lei dobanda la creditele in valuta
In functie de structura valutara a creditelor acordate, banca stabileste
niveluri diferite
ale dobanzii: dobanzi distincte pentru creditele in lei si pentru creditele in
valuta.
2.3.4. Dobanda curenta dobanda majorata dobanda restanta
In functie de starea curenta a creditului, dobanda poate lua urmatoarele
forme:
Dobanda curenta. Serviciul datoriei asociat creditului este 0, toate ratele
sunt
rambursate la timp, nu exista obligatii restante. Dobanda se pastreaza la
nivelul initial stabilit in contractul de credit.
Dobanda majorata. Clientul inregistreaza intarzieri la plata obligatiilor
scadente. Aceasta dobanda se percepe la soldul curent al creditului din
momentul (sau dupa o anumita perioada reglementata intern) trecerii in
conturile de restanta a datoriilor neachitate.
Dobanda restanta. Reprezinta dobanda penalizatoare percepuTa la soldul

restant al creditului, din momentul inregistrarii acestuia in conturile de

restanta.
Dobanda creditelor din extrabilant. Creditele neperformante sunt sterse
din
bilantul bancii si inregistrate in evidenta extrabilantiera, acest lucru se
realizeaza atunci cand serviciul datoriei atinge 360 de zile. Dobanda
calculata la soldul acestor credite
reprezinta dobanda extrabilantiera.
2.3.5. Dobanda anuala efectiva (DAE)
Dobanda anuala efectiva exprima sub forma procentuala costul total al
unui credit.
Acesta este un concept implementat pentru a permite consumatorilor sa
compare usor costul creditelor.
Pentru a intelege rolul DAE in compararea costurilor creditelor, vom analiza
un caz
concret. Daca intregul cost al creditului ar fi format doar din dobanda, atunci
DAE ar fi egala cu rata dobanzii. In realitate, bancile percep o serie intreaga
de comisioane, care fac dificila compararea creditelor. Daca o banca acorda
un credit, care are o rata a dobanzii de 10% si un comision initial de 3%, in
timp ce alta practica o dobanda de 11%, cu un comision lunar de 0,1%,
aplicat la soldul curent al creditului, costurile celor doua credite nu sunt
comparabile.
Rolul DAE este tocmai de a aduce la acelasi numitor comun toate costurile
unui
credit. Mai precis, DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut
sub forma unei dobanzi.

3. Bibliografie

http://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/Dobanda-si-ratadobanzii293.php

chromeextension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/http://www.univath.ro/pdf/tematica_li
centa/Curs_Creditare_bancara_2.pdf