Sunteți pe pagina 1din 2

Rezolvare varianta 5 Limba Romana

Varianta 5

Subiectul I (40 de puncte)


1. Sinonime: viaţă = trai; clipă = moment, secundă; etern = veşnic; zâmbitoare =
surâzătoare, ademenitoare;
2. Cratima în versul: „ Vedea-vor ochii-mi încã-o datã oare”. Prima cratimă
realizează inversiunea verbală la viitor “vedea-vor”, următoarele două cratime
leagă două cuvinte pronunţate fără pauză (DOOM-2): “ochii-mi”, “încă-o dată”.
Rolul prozodic al cratimei constă în păstrarea măsurii şi a ritmului versurilor , iar
stilistic, redã muzicalitatea poeziei.
3. Sens conotativ: S-a trezit cu noaptea-n cap. (ndată ce razele soarelui se ivirã,
micuţa Elena fãcu ochi.
4. Expresii / locuţiuni care conţin cuvântul „viaţã”: cu preţul vieţii; plin de viaţã;
când ţi-e viaţa mai dragã; a fi între viaţã şi moarte;
5. Imagini artistice ale iubitei: “Frumosul trup, - femeie zâmbitoare!-”; “Tu, blond
noroc al unui vis deşert”.
6. Tema iubirii/ motivul visului;
7. Figura de stil: “Amar etern” este epitetul unui adjectiv substantivizat şi exprimă
starea de profundă tristeţe provocată de care are rolul de a evidenţia starea de
tristeţe profundã provocatã de eşecul în dragoste, regretul amar că iubita l-a
părăsit.
8. Strofa a doua începe cu o exclamaţie retorică a eului liric - “De ce în noapte
glasul tãu îngheaţã!”-, cu nuanţă de adresare directă către iubita care nu-i mai
este alături. Următoarele versuri se constituie într-o amplă şi patetică interogaţie
retorică, din care se desprinde starea de tristeţe profundă care îl macinã.
Adresarea directă este evidenţiată afectiv de vocativul urmat de un epitet
caracterizator: “- femeie zâmbitoare”. Inversiunea „vedea-vor” are rol de a
menţine rima şi ritmul poeziei, iar cratima din structura „ochii-mi” are rolul de a
menţine mãsura versului. Eul liric contureazã succint dar sugestiv portretul iubitei
prin epitete - „Frumosul trup, - femeie zâmbitoare!”-, exprimând nostalgia după
iubirea pierdută, iar timpul petrecut împreună este comprimat la “o clipă”. Starea
meditativã a poetului este datã de construcţia la viitor: „vedea-vor”, melancolia
fiind sugeratã de verbul la trecut „a fost”.
Limbajul artistic este specific eminescian, expresiv nu numai prin podoabe
stilistice, ci şi prin valorificarea limbii la nivel sintactic, folosind inversiuni : „vedea-
vor”, „frumosul trup”.
Lirismul subiectiv se defineşte prin mãrcile lexico-gramaticale ale eului liric,
reprezentate de verbe şi pronume la persoana I singular: „să strâng”, „-mi”.
9. Semnificaţia titlului: Ca majoritatea sonetelor eminesciene, titlul preia incipitul
poeziei şi este alcătuit dintr-un verb la gerunziu, “gândind”,care exprimă
permanentizarea acţiunii şi pronumele de persoana a II-a “la tine”, numind
persoana asupra căreia se răsfrânge sentimentul de iubire.
10. Trăsături romantice:
* tema iubirii neîmplinite
*motivul visului
*nefericirea eului liric din cauza imposibilităţii realizării cuplului erotic
* stări interioare de o sensibilitate excesivă
*prezenţa unor procedee artistice şi figuri de stil tipic romantice:
interogaţia/exclamaţia retorică; epitetele care compun portretul iubitei

Subiectul al II- lea (20 de puncte)

Text de tip argumentativ: “Şcoala cea mai bunã e aceea în care înveţi înainte de
toate a învãţa.” (Nicolae Iorga, Cugetãri).
Sunt de acord cu afirmaţia lui Nicolae Iorga - „Şcoala cea mai bunã e aceea în
care înveţi înainte de toate a învãţa.”-, în susţinerea căreia aduc următoarele
argumente:
Ĩn primul rând, excluzând imperativul de a şti sã scrii şi sã citeşti, trebuie sã te
deprinzi sã-i asculţi pe ceilalţi, sã poţi prelua învãţãturi şi sã ai capacitatea sã
deosebeşti ce e bine să reţii şi ce nu.
Ĩn al doilea rând, educaţia omului începe odată cu primele clipe de viaţă, iar
prima etapă organizată o constituie perioada preşcolară, de aceea a rămas
perfect valabil proverbul “cei şapte ani de acasă”. Şcoala întregeşte paleta
complexă a educaţiei într-un mediu instituţionalizat, unde rigoarea, disciplina şi
programul ordonat formează personalităţi sănătoase şi competitive pentru
societate.
Pe de altă parte, orice elev trebuie să-şi organizeze timpul de învăţare, altfel se
creează o confuzie totală, se pierde controlul asupra noţiunilor şi conceptelor ce
trebuie însuşite, riscul fiind acela al unei munci haotice şi de aceea total
ineficiente.
În concluzie, foarte important este faptul că mai întâi trebuie să înveţi cum să
înveţi, adică să ştii să discerni priorităţile şi interesele în direcţia scopului pe care
fiecare om îl are în viaţă.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Personajul principal dintr-un roman aparţinând prozei realiste:
*Mara - “Mara” de Ioan Slavici
*Vitoria - “Baltagul” de Mihail Sadoveanu
*Ion - “Ion” de Liviu Rebreanu
* Apostol Bologa - “Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu
*Costache Giurgiuveanu, Felix Sima, Otilia Mărculescu, Stănică Raţiu (alte
personaje) - “Enigma Otiliei” de George Călinescu
*Ilie Moromete - “Moromeţii” de Marin Preda
(Alexandra Chiriţă)