Parintele Arsenie Boca - Fost-A Om Trimis de Dumnezeu

pirinteleArsenieBocaesteun caz
unicin toati istoria

, ren -ama i cu noscutpr eolisaucilugdr i
Bi s e r i cni i o a streca
c u o a t 6 tde ma rei n fl u e n !5a su p rapopor uluicr edincios
ca
s f i n l i a s a. N i ci ch i a r sfi n l i i ca n onizalim ai r ecentnu se
b u c u r ia t a td e mu l t d e ci n sti re cr
a edinciogilor
ca,pdr intele
A r s e n i eAce
. stae stese mn u ce
l lmaievidental sfinlenieicu
c a r el - a i ncu n u n a tD u mn e ze uC. i nstindu-ca
l sf6ntgi che_
m a n d u - l i nru g i ci u n ecre
, d i n ci o gii
sebucur dde ajutor ullui.
i S ri n teduhovnicesc,
C r e dc d s cri e ri l en i ci u n u P
contem poran cu PdrinteleArsenie,nu se bucurdde atAtainteres,ca
scrierile
s a l e .L u crual ce stae stei a r igiun sem nal sfinteniei
vieliisale.
ieSSerofim loontd,
Mitropolitul Germaniei,EuropeiCentralegi de Nord
lrr
N
ARgENIEb0CA
?arint'ele
ur
E
D
o
!
!3
:-
c,
F
o
F
rrl
o
U-
D i n tremu l te l ei co a n ea d i p o stitepe iconostasul

evla, A rd e a gl in u d o a r,chipulPir inteluiAr senie
v i e ip o p ul a rei n
,{
Bo c ae s t ed e d e p a rtece l ma i a p r oapede inima plini de , ( )
o
r 6 v n i e v a n g h e l i cd
a p o p o ru l u i .Fie cd ur ci cr eastade
CA
m i r e a s mdce re a scd
fie in lentilade piatr i a
a P ri sl o p u l ui,
ru
or i
F e r e s t r ei
F a g i ra g u l ui n
i , p u n te ad e istor iea DensuSului
z.
lrl
i n l u c i r e ade g e n i ua fi l i g ra n u l utei ologicde la Dr iginescu,
$)
Pi r i n t e l eArse n i eB o care sp i rdcu tine.Sim liocr otir ealui,
. s i m l i9 i d a c i n u
m o d u ll u i d e a s e o d i h n i n D u h u S
l f A n tO
q)
pentr uci DuhulSfAnt
e g t i c o n t e mp o ral anmo d u l te mp or al,
q)
{)
cu
duh 9i adevir
f a c ep e Sfi n ti S
i i i me re uco n te mpor aniin
g
tsfinleniei.
t o t i c e ir 6 v n i to ri
si b u cu ro si
d e cd u tar ea
Pr.Conf.Univ.Dr.ConstantinNecula
FOST-AOM
TRIMIS de DUMNEZEU
PS.rinteleArsenie Boca
FOST:AOM
TRIMIS DEDUMNEZEU
Volum rcalizat
de Romeo Petrasciuc
,
Apare cu binecuvintarea
ips p" LAURENTTU

srREzA
ArhiepiscopulSibiului
gi Mitropolitul Ardealului
Consilieri editoriali:
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula
Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea
Fost-a om trimis de Dumnezelvt..
Redactor:
RalucaToderel
Coperti:
ConstantaAbalasei-Donosa
Carteaaceastaesteinci o minune a Pirintelui Arsenie Boca.Dupi volumul ,,Sftntul Ardealului",apirut nu

cu multi. vremein urmi in cadrul Editurii Agnos,mirturiile pe carele vegiregisi aici s-auorAnduitde la sineintre
coperteleunei noi cirEi.
Fost-a om trimis de Dumnezeu e mai mult decit o
culegerede interviuri; e un dialog legitim cu cei care,
ajungi, intr-un fel sau altul, in conjuncfle cu Pirintele
Arsenie,nu pot si nu dea seami ;i celorlal$ de ceeace
adeseale spuneaSfdntul din inimi de Ardeal:caleaOrrodoxiei nu e imposibili. Ci tocmai acestimposibil e Cd,ea
de a ajungebiruitori la Hristos!
De aceea,Ortodoxia gi-a redefinit, inci o dati, la
vremeaincercirii, mirturia de jertfb si credincio;ie,prin
covir;itoarea prezenti a Pirintelui Arsenie. Ca un organism cibernetic,ce igi semnifici;i resemnifici mereu
confinuturile, prin bogigiaharismelorpe care,din vreme
in vreme, Dumnezeu le diruie;te unor oameni, pentru
a-L inlocui,a-I facevoia Saintre semeni.
. Am cunoscut,cu acestprilej, oamenicu adeviratminunati, sufletefremiti.nd de dragostesi credinciogie.Lor
li se datoreazd.aceastd.
carte. Fie doar pentru atat, ;i deimplinit
mersulsi-a
sensul.Jin si le multumescautorilor
acestuivolum, fhri de care dimensiuneahagiografici a
Pirintelui Arseniear fi fost cevamai siriciti in detalii-
P,irinteleArsenieBoca
-le ce o instructureazi.Multumesc, totodati, Constantei

AbalageiDonosa penrru generozitateacu carea rispuns
invitatiei de a ni seali.tura,prin realizarea
coperreiacestei
culegeride mi.rturii.
Cirgii acesteia
ii vor urma altele...Pentruci PirinteleArseniee in continui lucrare.Si mulgi, tot mai mulqi
credinciosidau mirturie despreaceasra.
Viaga- o srim cu totii - e o cale, nu o destinatie.
Pirintele Arsenie,prin viatasa,a reusirsi descifrez
e harta
spre aceasriDestinatie.Fie-ne, de aceea,indrumitor qi
sprijin pe Cale,fieci.ruiadintre noi...
RomeoPETRA$CIUC
Cind Dumnezeu iubegteun popot'

ll trimite profefi
Dintre multele icoaneadipostitepe iconostasulevlaviei populare,in Ardeal si nu doar, chipul Pirintelui fusenieBocaestede departecel mai aproapede inima plini
de rAvni evanghelici a poporului. Fie ci. urci creastade
mireasmi cereascia Prislopului,fie in lentila de piatri a
FerestreiFigira;ului, in puntea de istorie a Densqului
ori in lucireade geniu a filigranului teologicde la Driginescu,Pirintele ArsenieBocarespiri cu tine. Sim! ocrotirealui, modul lui de a seodihni in Duhul Sfint. O simEi
;i daci nu e;ti contemporanla modul temporal, pentru
ci Duhul Sflnt ii facepe SfingiiSii mereucontemporani
in duh gi adevir cu tofi cei rivnitori si bucurogi de ciugi iubirea
tareasfinteniei.Iati-i indemnul: ,,Desivi.rgirea
de vrijma;i nu sunt nici mi.carsfaturi evanghelice;sunt
porunci. Prin urmare, cu implinirea sau neimplinirea
nilor, stim saucidem din cregtinism.Si nu descurajeze
meni; fiecarepe misura sa,pe caretrebuiesi o ajungi. Pe
Pecelece ni seintAmpli; pe celece
ce cunoa;temaceasta?
ne virt fieci.ruiasi le trecem, tin6.ndseami de acestedoui
porunci. Providentaconlucri cu noi pentru desivArsirea
noastri: prin toate imprejuririle grele,din care nu putem iegiteferi decit lepidindu-ne de noi in;ine, ducind
o crucein fiecarezi gi imbiagi cu potrivnici, plini de uri,
capabili si. ne dezlegede viagaaceasta.Daci nu intelegem
Pirintele ArsenieBoca
tesereaProvidengei,care urmerestedesivi.rsireanoastri.,
prin tot felul de incerciri inevitabile, atunci cidem in pi_
rereaci. desivirgirea noastri trebuie si ne-o facem noi.
ceeace e o trufie ftri seamin. in.r.m.nim desivirqirea
intr-o problemi' (Pi.rintele Arsenie Boca, ,,porunca
desiv6.r;irii",in vol. Cuuinteuii, Dana,2006,p. l2G). De
aici importanfa unor atari volume de mirturii, din ca_
pacitateainterlocutorilor de a
lese pe firul transparentei
Duhului sfhnt icoana Pi.rintelui. Nevoia unor astfel de
interludii in bucuroasapi.rtfuie cu pirintele Arsenietine
de o harismi uitati de noi, a memoriei carereinc arcd,ni_
dejdea.Cum minunar ne spuneIcosulRusaliilor:,,Grab_
nici. si statornici mi.ngAiererobilor Tii dile, Iisuse,ci.nd
seintristeazi.duhurile noasffe.Nu pirisi sufletelenoasrre
in necazuri,nu Te depirta de cugetelenoastrein primej_
dii, ci pururea ne intdmpini. pe noi. Apropi.-t. d. ,roi,
apropie-te,Cel ce estipretutindenea;precum cu Apos_
;i
tolii Tii ai fost pururea,asasi cu noi, cei ce Te dorim,
une;te-Te,indurate; ca fiind unigi cu Tine, si liudim
si
si slivim pe Duhul cel Sfrnt". pentru ci., la vremeainne_
bunirii ateea unei mari pirti din Europa,pirintele ne_a
fost diruit drept statornici mAng6.iere.
Cum minunar se
exprimi Aspaziaceaoteliti in Duhul ribdirii prigoanei:
PdrinteleArsenie mapriuea cu ue;nicia!
Prietenuluimeu Romeo petrasciucii revine onoarea
aceasta
de a recuperafibre de vitralii, de a le redacititoru_
lui si rugitorului roman. Nu e vorba,nici in carteaaceasta, nici in cea intitulati, dupi. adevdr,pdrintele Arsenie
Boca.,,Sft ntuI Ardealului " (Agnos,20 | Z), de textearseni_
ene ffaforatedin materialulexistentori cunoscutaI ope_
rei Pdrintelui.Ci de modul in carea marcarvieqi,a biiuit
Fost-aorntrimis deDurnnezeu
indoieli ori a tratat anemii sufletesti.Un fel deManual de

Pastorald,deloc scolasticsi deloc pentru ;colari, dar nici
simplist, pistrA.ndin taina cuvintelor rosrite o seriede
tri.iri de nerostit. in sateleFi.gira;ului ori alelirii BArsei,
in tronul Arhieresc centrat pe Minel Europa, in ri.coarea
unei viegi- cum sunt doui. minunate icoanefeminine in
volumul de fagi -, in vietile povestitorilormi.rturisitori,
Pi.rinteleesteviu, esteparreintegranti.a lucririi Duhului
Sf6.ntin via;aTirii. Sub neguri, un soare.
Nu estecuprinsi.nici in obiectivullucrS.riiacesteiasi
nici in materialelecuprinsedeja intr-un al treileavolum
de interviuri (careva apLreain cur6.nd)vreo dorinti. de
exacerbarea chipului duhovnicescal Pirintelui Arsenie
Boca.Pirintele nu poatefi impus insi.teologieiviitorului,
vie;ii duhovnicegtia Bisericii,doar cu reactiiemotionale.
Or, astfelde pietre de preg,decantatein timp si reasezare
in memoria nidijduitoare a unui popor siri.cit de valori,
nu pot prinde decit bine. in Hristos, a cid rAnduriledespre oameniiLui, careau suspendatnebuniaucigi.toarede
s.uflet,confirmi.nd lucrareaDuhului Sfhnt in Neamul rom6.nesc,
nu poatefi decAtnidijduitoare. Arheologiapropusi de Romeo Petrasciucin satelesi oraselenoastre,in
ministiri ori locuri insingurate,e obligatorie.Generatiile
celor ce l-au cunoscutpe Pirintele sunt tot mai risfirate,
diluate in mareavietii, parte rimAnind drept mirturie,
parte trecAndpragul vesniciei,mirturisiti de Hristos ca
prieteni ai Sii. Sunt inci filoanede diamant duhovnicesc
neexploratede interogatia omului tinir. Togi sunt gazde
excelente,dispuseoricAndsi vorbeascidesprePi.rintele.
E o bucurie pentru ei pretuireaBisericii!Ei nu au nevoie de confirmiri. Pentru ei, Pirintele Arsenie Boca este
grabnicasi statornicamingi.iere a Duhului Sfbnt.
t0
P,irintele Arsenie Boca
EranEvoiede inci o astfelde carte?intr-o lume a gA.lcevilorneingelepte,

a injuriturilor murdaresi a academismelor mediocre,mai mult decit oricind! E nevoiemereu
si. rispundem generatiilor viitoare povesreaNeamului
romi.nescin Duhul Sfrnt. E nevoiemereude rugiciunea
celor ce ne sunt mirturie dinainteaAltarului Cerescdespre sfinEeniafirii noastre,ca Neam gi ca Jhri. Ortodoxia
rimAne, pentru vesnicie;Bucuria sufletelorcutremurate
de forga Evangheliei,care nu sunt dispusesi uite prin
cine le-a venit Darea de sussi m6.ntuireasufletelor.
in coastade lumini a Prislopului, arenr, Pirintele
Arseniene astepti..Carteaaceasra,
mirturie pe Cale!
iPS SerafimJoanti,
Mitropolitul Germaniei,Europei Centralegi de Nord
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin NECULA
,,Pr.Arsenie Boca, un mare sfint

diruit de Dumnezeu neamului nostru"
. Pirintele Arsenie Boca e pretuit, cu evlavie9i deosebiti cinstire,;i in diasporaromineasci,atit de credinciosii romini pribegind intre neamuri,cAt;i de credinciogii
altor popoare.Deja unele din scrierilePirintelui fusenie
circuli tradusein diferite graiuri 9i dincolo de fruntariile
Rominiei, iar tot mai mulgi careau luat contact cu via;a
;i invigiturile Pirintelui Arsenieseindreapti in pelerinaj
sprePrislop.
Despre acestfapt, cit ;i despremirturia personali
a intilnirii, oarecindva,cu Pirintele ArsenieBoca,l-am
rugat si ne vorbeascipe indtpreasfinEitulSerafim,Mitropolitul Germaniei,Europei Centrale;i de Nord.
tz
13
P,irintele Ars enie B oca
Fost-a orn trirnis de Durnnezeu
,,Pihintele Arsenie Boca esteun caz unic

in toati. istoria Bisericii noastre"
sericanu s-aPronuntat incd, tnspremanifestariaielinstirii

aduse,indeosebi,sfnyilor?
inaltpreasfnyite Parinte Mitropolit, af urea sd Va inuit inn-o zond a eukuiei poporului romhn, in carese regdsesctot mai mulyi dintre credincio;ii Bisericii noastre.$i
md referaici k preyuirea,cinstireaadusaParintelui Arsenie
Boca. $tiu ca Pdrintele Arsenieface parte din sinaxarul de
mdrturisitori ai inchisorilor comunisteatit de drag / sufletului inahpreasfnpiei Voaste. De unde aceastdemulapie
duhouniceascd
in jurul acestuiSfknt al Ardzalului, cum tl
recunoscdeja mulyi dinne credincio;i?
Plrintele ArsenieBocaesreun cazunic in toati istoria
Bisericiinoastre,caren-a mai cunoscutpreogisaucilugiri
cu o atat de mare influengi asuprapoporului credincios
ca Sfintia Sa.Nici chiar sfingiicanonizaEi
mai recenrnu se
bucuri atAtde mult de cinstireacredinciosilor,ca Pirintele Arsenie.Acestaestesemnulcel mai evidentaI sfinteniei
cu carel-a incununat Dumnezeu.CinstinduJ ca sfrnt si
chemindu-l in rugiciune,credinciosiisebucuri de ajutorul lui. Altfel n-ar veni cu miile in pelerinajla mormintul
siu. Totodati., ei sefolosescde invigitura Pi.rintelui ri.masi in manuscris,dar publicati, dupi. cidereacomunismului, in zecide mii de exemplare.Cred ci scrierileniciunui
Pirinte duhovnicesc,contemporancu Pirintele Arsenie,
nu sebucuri de atita interes,ca scrierilesale.Lucrul acesta esteiarisi un semnal sfintenieivietii sale.
Nu e ,,suspectd"AceAstdmigrare a acceplieipopulare,
dinsprepreyuirea unui Pdrinte asuprasfnyenieicdruia Bi-
Nu este deloc suspecti cinstireaPirintelui fusenie

inainte de a fi recunoscutoficial ca sfbnt, deoareceprocesulcanonizirii unui sfrnt incepetocmai cu cinstireape
carepoporul credinciosi-o acordi inainte de proclamarea sa de citre Biserici..Credinciogii recunoscsemnele
sfinteniei inainte de canonizare.Ei constateputereade
mijlocire inaintea lui Dumnezeu, Care implinegtecererile adresatesfintului respectiv,dupi cum vid minunile
sivArgitede Dumnezeuprin rugiciunile lui saumoagtele
rimase de la eI... Atunci cAnd autoritateabisericeasci,
adici Sfrntul Sinod al unei Bisericilocale,cum esteBiserica noastri, constati ci evlaviapopulari fagi de un sfint
esteautentici gi ci via;a ;i scrierilelui sunt conforme cu
TladigiaBisericii,il,,canonizeazt',adici il recomandiintregii Bisericica si fie cinstit ca atare.Un sfint nu devine
sfh.ntprin canonizare,ci prin harul lui Dumnezeu care-i
in rugiciune ;i post,in lupta
incununeazi.viaEapetrecut5.
(Evrei 12, 4) impotriva picatului gi im,,pa.ri la sALnge"
plinirea binelui faEide semeni.Totugicei mai mulgi sfingi
de Biserici. Numirul
rimAn anonimi, deci necanonizaEi
acestoraeste mult mai mare decAtal celor canonizati.
Tocmai de aceeaBisericaa rinduit ,,Duminica tuturor
sfin'gilor" (prima Duminici dupi Pogorirea Duhului
Sfint), pentru ca si-i cinsteasciPetogi cei sfingiEide Duhul Sfhnt.
14
15
PdrinteleArsenieBoca
Fost-aorntrimis deDumnezeu
,,Pi.rinteleArsenie a fost un duhovnic mare
lor semintuiesc. N-am intelesdecA.ttirziut Prea

rS.bdarea
tArziu, citi dreptate aveaPirintele in privinta nagteriide
copii. Cici, iati, poporul nostru gi dte poPoarecre;tinese
sting, incetul cu incetul, din cauzasciderii drasticea nageneragii,crestitalitigii. Sociologii dovedescci in cA.teva
nii vor rcprezentaomici. minoritate in Europa, carede la
inceputul ei ;i pini de curAnda fost in intregimecregtini!
L-ati cunoscutpersonalpe ParinteleArsenieBoca. V-ap

ruga sd rememoratiacelemomente.
L-am cunoscut pe Pirintele Arsenie la bisericadin
Driginescu, unde am fost de doui ori. Auzisem multe
despredAnsulde la Pirintii din mAni.stireaBrincoveanu si de la multi credinciosidin zona Fi.gira;ului, unde
m-am ni.scut. intAlnirea mea cu Pirintele Arsenie n-a
avut nimic spectaculos.
L-am intrebat citeva lucruri privitoare la caleape care s-o urmez (eram atunci student
la Teologie).Mi-a rispuns destul de lapidar,dar cu mare
realism,punAndu-mi in fagi greutitile pe carele voi intAmpinaca preor necisitorit. Se refereamai cu seami.la
luptele interioarela caretrebuie si. faci faEi un monah.
$tiam ci Pirintele nu recomandi.usor caleacilugiriei.
Dar sti.ndin biserici mai mult timp gi admirA.ndpictura, eram totodati. arent la cuvintele Pirintelui adresate
celorlalti credinciosicare se plingeau de necazurilelor.
Auzisemci SfingiaSapune mare accentpe fidelitateain
familie si pe nastereade copii. il ascultamdeci intrebAnd
la rAnd pe cei prezenti (indeosebifemei): ,,Ti,r.cdyicopii
Ai?",,,DAr tu?", ,,DAr ttt.?"...Rdspunsul,il bi.nuiti, era:
unul, doi sau trei. Pirintele intreba mai departe; Dar ceilalyi unde sunt?Pentru ca ror el si. ri.spundd:Md, sd ;tiyi
ca Dumnezeu ud da de lucru cu doi copii cAt cu zece,dacd
i-atif auutpe tlli ciyi trebuiasd-i aueti!Pentruca ayift.cut
auorturi sau u-ati ferit sd mai auepicopii, iatd, acum ud
pktili pdcatele.$i le spuneasi nu se plingi. de necazuri
pentru c5.lemeriti; elesunt consecinrapicatelor,iar prin
Mulyi dintre cei care l-au cunoscutpe PdrinteleArsenie faya cdtrefayd rndrturisescfaptul cd au trdit adeuarate
pe
minuni in prezenlasa. Ce tl fi'cea cu adeudrat,,special"
PdrinteleArsenie?
Pi.rintele Arsenie a fost un duhovnic mare, care s-a
distins de ceilalgimari duhovnici contemporani cu el
tocmai prin capacitateasa deosebiti de a cunoastepsihologia umani gi de a pitrunde, cu darul lui Dumnezeu,
in sufletul omului. Era un om foarte realist;i ;tia prea
bine ci nu ne putem ,,iuci'cu legilepe careDumnezeu
le-apus in naturi gi in firea omului. El stia,de asemenea,
ci'firea omului esteinclinati spre incllcarea legilor lui
Dumnezeu si spre compromisuri, cu gindul ci ',merge
gi a;a" ;i ci,,Dumnezeu estebun gi iarti'. in aceastiprivingi, gi.ndireaPirintelui s-ar rezuma astfel: intr-adevir,
Dumnezeu estebun gi iarti pe oricine se intoarce de la
picat, oricit de multe ;i de mari ar fi picatele, dar iertarei lui Dumnezeunu inseamni ci suntem absolvigide
suferinEapentru picatele sivA.rsite.El repeta mereu ci
,,nici un picat nu ri.mAneneispS;it"(curi;it) prin sufepotrivit cireia,,ceea
ringi. Existi o ,,lege"a comPensagiei,
ce seamini omul aceeava gi secerd'(Galateni5,7). O:rice fapti affagedupi sine o risplati. Numai ci cei mai
16
mulgi nu $tiu si faci legi.turaintre pi.cat si suferinti, mai

cu seami.atunci cdnd suferintanu vine imediat dupi si_
virsirea picatului. Cici intre seminat si seceraresreun
timp destulde lung. Totugi suferintanu trebuieinteleasi
ca pedeapsia lui Dumnezeu (Carenu pedepseste
pe nimeni), ci drept consecinga
logici si naturali a picatului.
Dumnezeu iarti vina picatului, dar ingdduie suferinta
pentru ca prin ea omul si se smereasci;i si invete si nu
mai sivArseasci
picatul. Daci n-am suferipentru picate,
am picitui la nesfrrsit.$i n-am inviEa nimic din reali_
tateatristi, a picatului. Mai muk, ne-am obignui cu el,
incit nici nu l-am mai recunoasteca picat. CAndinsi su_
ferim din cavzapicatului, atunci incercim si ne ferim de
a mai picitui. Pirintele cunosteadeci foarte bine cercul
vicios al pi"catului,descrisde autorii asceticidin vechi_
me: pli.cereapicatului re arunci.in bratelesuferintei,de
care,vrdnd si scapi,reperipi.catul,penrru ca si gqti din
nou pli.cerea.De aceeaeranecruliror cu picatul, mai cu
seami cu pi.catelereferitoarela trup.
Dupi cum sestie,PdrinteleArsenie aveaun fel al siu
de a se adresala persoanaa doua, cu ,,tu", iar cuvintele
saleerauca nistesentintede judecati, ceeace impresiona
pe oameni si, frrd indoiali, ffezeain ei o frici sfinti , frica
de picat, ceeace nu puteafi decAtun cistig duhovnicesc
pentru fiecare.Pirintele a fost diruit de Dumnezeucu o
minte foarte lucidi. si cu un spirit inainte vizitor. prin
harul lui Dumnezeu gi prin experientavietii sale,el citea usor in sufleteleoamenilor uneori le spuneamai
;i
inainte anumite picate. Pentru ci omul are un comportament specificfiecirui pdcat.intr-un fel sunt trisiturile
si reactia unui desfr6.nat,altele ale unui lacom de avutie
Fost-aorntrirnis deDurnnezeu
17
saude mincare, alteleale unui om mAndru... 'Picatul se

inscrie deci in firea noastri, pe careo marcheazi in toate
manifesti.rileei, mai cu seami in privire.
,,P5.rinteleArsenie a fost un om drept

gi ftri compromisuri"
Ce V-a rdmas,,mostenire",pentru aremurile de mai
tkrziu, din aceastdintllnire? Stiu eu, un cuuint, un gest,o
reaclieanumea Pdrintelui?...
Tocmai ceeace am spuspini. acum:insistenga
asupra
familiei lisati de Dumnezeupentru nasterede prunci gi
nu pentru desfrinare (practicati atunci c6.ndseeviti prin
orice mijloace nagterea).Copiii inseamni cea mai mare
binecuvA.ntare
pentru o familie, cici ei inti.rescdragostea
si armonia in familie, o fac indestructibili. Cu fiecare
nastere,sini.tateaunei mame se innoiestesi se intireste,
tocmai pentru ci dAndviati., seimpirti;egte ea insfui de
tot mai multi viagi. Pirintele spuneci o femeieajunge
la deplini sinS.tatenumai de la trei-patru nagteriin sus.
Pede alti parte,limitareanumi.rului de copii pe motive materialeesteun semn de necredinti in Pronia lui
Dumnezeu,Care Seingrijegtede fiecarefiingi pe careEl
o trimite in lume. Totul estesi credemsi si ne lisem in
grija lui Dumnezeu si si nu facem calcule:cu ce-i vom
hririi gi imbrica saucum ii vom cre;te?(cf. Matei 6,31).
Pi.ginii, cu careaseamini Mi.ntuitorul in acestverserpe
cei ce igi fac griji exageratedespreviagalor ;i a copiilor
lor, ne sunt superiorinoui, crestinilor,in privingana;terii de copii. Cici la necre;tini nu se stie, in general,de
avorturi saude mijloacecaresi impiedice nagterea.
18
19
Fost-aonztrimis deDumnezeu
De asemenea,am inteles pentru prima oari de la

- Pirintele legltura srrAnsi, ca de la cauzi,la efect, dintre
picat gi suferinti, ata cum am spusdeja. ci. trebuie si
$i
suporrim, flri si ne plingem sau si dim vina pe algii,
suferingelecare vin prin mila lui Dumnezeu din cavza
picatelor personalesi nu ale altora (dqi plrintele vorbea,
chiar cu insistenti, gi de ,,mo;tenirea"picd.toasiprimiti
de la pirintii trupe;ti sauchiar de la bunici). Am remarcat la Pirintele Arsenie mila fagi de oameni, pe care-i
mustra pentru multimea picatelor, cu durere in suflet.
$tiu ci Pirintele flcea siesicuvinteleMintuitorului gi ziceauneori: ,,PAnicAndvi voi ribda?" (Matei 17, 17).De
asemenea,
iubirea fagi de poporul siu, pe care-lvedeaci
seindreapti sprepieire, din cauzalmpu;inirii copiilor.
Noi gtim doar atit, ci Pi.rinteleArseniea ajugal-igtimpul

viegii gi ajuti gi dupi moarteasa nenumiraEicredinciogi
care se roagi lui ca unui sfhnt. CineJ acuzi.de un lucru
sau de altul se pune in posturafuiseilor din Evanghelia
orbului din nagtere,caresestriduiau si-l convingi ci Iisusesteun picitos. Fiind un om lipsit de viclegug,orbul
ii rusineazipe fariseicu logica sa simpli: ,,Daci estepicitos, nu gtiu. Un lucru gtiu: ci eram orb gi acum vid"
(Ioan 9, 25).4a am putea spunegi noi. Una gtim: PirinteleArseniesebucuri de cinsteaunui sfhnt din partea
unei mari mulEimi de credinciogi,carese folosescde rugiciunile gi de invi;itura lui. Si acestlucru estede ajuns!
Cei care cauti ,,umbre" in viaga Pirintelui fusenie
ar trebui si vadi in acesteamai degrabi lumini. De pildi, unii (carevor fi aceia,numai Dumnezeu ii ;tie) nu
ingelegde ce Pirintele Arsenienu s-aintors in ministire
dupi,1964, cind toEi de;inugii politici au fost amnistiagi,mai cu seami.cL eraapreciatde Patriarhul Justinian.
Rispunsul estefoartesimplu: Pirintele Arsenienu eraun
calugir oarecare;el deveniseun simbol al credinEeiintr-o
vremecind putereaateesestri.duiasi gteargiorice urmi
eraimposibil, si-i inresau,pentru ci aceasta
de credinES.
gimentezepe toli oamenii Bisericiiin ascultare.Pirintele
nu putea acceptaaceasta;i flcind un simplu calcul i;i
didea searnaci mai mult poate ajuta poporul rimAnind
iq lume, decAtintorcindu-se in ministire. Cu siguranti
ci intorcindu-se in ministire, lumea l-ar fi impresurat
din toate pi4ile ;i ar fi ajuns din nou in pqcirie sau
chiar exilat, cum a fost cazul arhicunoscut al Pirintelui
GheorgheCalciu. Se gtie ci dosarul Pirintelui fusenie
la Securitateare 1200 de pagini gi ci urmirirea sa a fost
Are ;i ,,umbre" aceastdfgurd luminoasda pdrintelui

Arsenie?$i md g,Lndesc
acum, depildA, la aceaperioadd in
cnre, reuenit din pqc,irie, Pdrintele Arsenie nu ;i-a reluat
slujirea preoyeascd.De;i, sespune, intre altele, cd ar
f fost
oprit, infapt, de la slujire.
Cum uedeyiinabpreasfnyia Voastrddcest e?hod din
uiayaParintelui Arsenie?
Pirintele Arsenie a fost un om drept gi fr.ri. compromisuri. Un mog inflexibil. (S-a niscut in Thra motilor,
desprecare se stie ci sunt foarte drepgi gi hotirigi). Desigur ci nu existi om fhrl de picat. Si Pirintele Arsenie
va fi avut pacatelesi neputinEelelui. Dar ceeace conteazi inaintea lui Dumnezeu nu estepicatul, ci pociinga
pentru pi.cate.ThadigiaBisericiicunoagrepici.togi notorii
care,prin poci.int5.,au devenitmari sfinEi.Noi, cei multi,
nu gtim nici picatelePirintelui Arsenie,nici pocS.inta
lui.
20
p,irinteleArsenieBoca
_ incheiati doar cu o luni. inainte de moarteasa,desi,din

catrzaunei paralizii,n-a mai putut iegidin casi in ultimii
doi ani ai viegii.
Firi indoial6.ci, ceamai mare suferinti si, in acelasi
timp, umilingi a Pirintelui a fost aceeade a nu mai fi
putur sluji Sfhnta Liturghie ca preor, pina la moarrea
sa.Din mai multe mirrurii se ;tie ci SfinEiaSa a primit
aceastdcrucesi a pur(at-o cu demnitate.A acceptattotul
penrru ca lucrareasa discreti de indrumare a credinciosilor si nu sufere.Mi. uimegterespectulpirintelui Arseniefati de ierarhia bisericeasci,pe care n-a criticat_o
Fost-aom trimis deDumnezeu
2I
lui Arsenieva intiri credingain popor, mai cu seami in

ce privegterostul gi valoareafamiliei. De aceeaa;tept ;i
eu cu neribdare, impreuni cu nenumiratii credincio;i
care-l cinstesc,ziua canonizirii Pirintelui Arsenie, care
poarefi o zi a schimbirii la fagi a Rominiei.
ii putt* cereajutorul, neputem rugaParinteluiArsenie?
Lucrul acestail fac dejamii de credinciogi
Bineingeles!
caremerg in pelerinaj la mormAntul Pirintelui de la Prislop. Cu siguranti ci acqti credincio;iseroagi;i acasiPirintelui ca si mijloceascipentru ei inaintealui Dumnezeu.
Seface resimyitParinteleArsenie;i in diasporaPe care
o arhipastoriyi?
,,Ziua canonizS.riiPirintelui Arsenie

poate fi o zi a schimbi.rii la fagi a RomAniei',
Cine este,pentu inaltpreasfnyia Voastrd,pdrintele ArsenieBoca?
(Jn mare sfbnt diruit de Dumnezeu neamului nostru in vremuri de cumpini., carepun in pericol existenta
noastri.insfui ca popor, din cauzalipsei de credingi gi a
inmulgirii picatelor deosebitde grave,ca avorrurile,ferirea de a aveacopii, pirisirea girii... Nu mi indoiesc
de faptul ci recunoasrerea
oficiali a sfinteniei pirinte-
Tot ce se petrecein Jhri pe linie duhovniceasciare

ecouri gi in Diaspora.Pirintele Arsenie a intrat in con;tiinga multor credinciogide aici ca sfhnt. Acegtiacitesc
cirEilePirintelui saumirturiile despreel, seroagi lui sau
merg in pelerinajla Prislop.Unii mi-au relatatadevirate
minuni cares-aupeffecutcu ei la mormAntul Pirintelui.
Am auzit gi de la PirinEii si maicile de Ia Prislop cazuri
de minuni petrecuteaici. Picat ci toate acesteanu se
consemneazicu martori si ci.t mai detaliat,pentru ca si
fie probe la dosarul de canonizare.Prin parohiile noastre circuli. de asemeneaun film ziditor desprePi.rintele
Arsenie.L-am vi.zut si eu de mai multe ori impreuni cu
credinciosiidin diferite parohii ;i am remarcatpe fegele
multora lacrimi de bucurie saupoatede poci.ingi.
la modul cel mai
Un indemnPentru cei careil cinstesc,
pe PdrinteleArsenie?
,,cinstit";i eulauios
22
Pdrintele Arsenie Boca
Si-Lcinsteascisi mai mult gi si. vorbeascidespreel,

-frcindu-l
cunoscutla c6.tmai mulgi. Si se roagelui din
toati.inima si, mai ales,si urmezeindemnurile PS.rintelui
de a pizi poruncile lui Dumnezeu.Toti trebuie si. ascultim de Dumnezeu, daci vrem si. ne meargi.bine in viati.
si si ne m6.ntuim.
Pirintele spuneaadeseori:Md, uoi ureyica Dumnezeu
saascubede uoi;i nu uo,ideEl.inu-adevir, noi ceremmereu lui Dumnezeu sinitate, izbLvirede vrijmasi, reusiti
in viagi..., Fafi,si ne gi.ndim ci. rocmaiprin celece suferim ne curitim de picate si ne apropiemde Dumnezeu.
Suferinta esteo mare taini si o mare binecuvint are, dacd,
o acceptim cu credingisi o purtim cu ri.bdare.De aceea,
dupi fiecarerugiciune de cerere,ar trebui si spunem ca
gi Mintuitorul in gridina Ghetsimani: Dar nu uoiaMea,
ci uoia Thsdseirnplineasca(Luca 22, 42).
AspaziaOgelPetrescu
Roman,Neamg
Vd mulyumesc!
,,Pirintele Arsenie mi privea cu vegnicia!"

'
fucultind-o pe fupazia O;el Petrescu istorisind

desprePi.rinteleArsenieBoca,triiegti acut acelcople;itor
sentimentci ascul;isfingiivorbind despresfingi... Dupi
14 ani de temniEi grea ;i aproaPe90 de viagi, fupazia
cu o seninitate seducitoare' toate
Ogel Petrescu sfd.eazd.,
incercirile disperateale celor de oarecind de a-i oprima
credingain Dumnezeu ;i iubirea penffu aproapele.Cu
fiecarecuvint, distinsadoamni Aspaziacucere;te;i diruiegteputere,iubire, parte din Dumnezeu.'.
Aspazia Ogel Petrescu s-a niscut in 9 decembrie
1923, in Cotul Ostrigei,nu departede Cerniu;i, Ucraina. Dupi ce termini cursurilegcolii primare, in FAnti-
24
25
PirinteleArsenieBoca
Fost-aom trirnis deDumnezeu
nele, tinira Aspaziase inscrie la un liceu din localitatea

Balgi. Dupi. numai un rrimestru insi, se imbolniveste
;i se intoarce acasi..intre 1935-1940, urmeazd".trrr,lril.
liceului ortodox de fete ElenaDoamna,din Cerniuti.
Din cauzafrimAntirilor politice si sociale,isi intrerupe in mai multe rinduri studiile. in 18 martie 1944,
impreuni cu familia, Aspazia se refugiazi in gari, la
Oristie, unde igi reia,studiile.intre 1944-1g48,urmeazi.
cursurileFacultitii de Litere si Filozofieale Universitigii
din Cluj. Aici il areprofesor,intre altii, pe Lucian Blaga,
fiind una din celemai apreciatestudenteale sale.
intr e | 946- | 9 48,Aspazialucreazi.ca dactilografb,in
cadrul Centului de Studll Tiansiluane,aflarpe atunci sub
conducereaacademicianuluiSilviu Dragomir. in data
de 9 iulie 1948, cu numai citeva zile inaintea sustinerii
ultimelor examene,studentaAspaziaOtel Petrescueste
arestati de securisti,pentru activitatecontra sigurantei
statului, prin apartenenrasa la MiscareaLegionari si la
FORS (FrdyiaOrtodoxdRomhnaStudenyeasca).
Este condamnati. la zeceani de temniti. grea,in inchisorile din
Mislea,Dumbriveni qi MiercureaCiuc.
in 1958, cu pugin inainte de a fi eliberati, Aspazia
Otel Petrescuprimesteo noui. condamnare,de inci patru ani. Astfel, intre 1958-1962,va rrecedin nou prin inchisorilecomunistedin Mislea, Jilava,Botosani;i Arad.
Dupi eliberare,sestabilestein ora;ul Roman (NeamE).
Dupi 1989,mirturisitoareaAspazia
OgelPerrescu
e
mereu prezenti la comemoririle martirilor mucenici;i
lor din temnitele comunisre,in media si viagaliterari.
Alituri de alte femei implicate in recuperareamemoriei
celor careau suferit in pugciriile comuniste,Aspaziaeste
Paraclisuluide la inchisoareaMislea, fosti

organizatoarea
ministire ortodoxi de maici. Paraclisul,sfinEit in ziua
de 12 noiembrie 1994,estelocul cel mai de seami unde
sunt pomenite tinerelegi femeile careau pitimit in inchisorilecomuniste.
Parte din acestcumplit urcug spre inviere, Aspazia
Ogel Petrescua consemnat-o in volumele: Snigat'am
catre Tine, Doamne..., Cu Hristos tn celuld, Cruceade h
Miercurea Ciuc ;i ParaclisulNa;tereaMaicii Domnului,
Adusu-mi-amaminte etc.
Am ajuns la AspaziaOgel Petrescuintr-o seari aplecatl.tirziu insprenoaPte... Mi agtepta,in cisugaei primitoare, inconjurati de sfinti, icoane mirturisitoare cu
martirii inchisorilor comuniste, mult alb gi duruti lumini. O prezenti care impune nu doar resPect,ci ;i o
covirgitoareadmiragie.$i un interlocutor de luciditate
in tot ceeace
poetici uimitoare,in tot ceeace Poveste;te,
Adicd, re-triire, tresirire extatici la orice
rememoreazd,.
reinti.lnirecu Cerul, cu oameniidin el.
,,Doamne, di-mi gi un duhovnic!..."
DoamndAspazia,a; ureasdaducemin discuyie,
Pentru
d-uoassufl'etului
de
drag
extrem
un
subiect
ACeAstA,
senrut
trd... $i md referacum la PdrinteleArsenieBoca,Sfdntul
chreu-a ,,n7rmht"in ceamai mareparte uiepuirea...
Da, a;a e. Pentru ci prin Pirintele Arsenie,pe care
l-am cunoscutin imprejuriri cu totul miraculoase(;i nu
cind spun lucrul acesta!),Bunul Dumnezeu a
exagerez
vrut si mi pregiteascipentru inchisoare.
26
Cum l-ayi cunoscut

pe PdrinteleArsenie?Cum ayi ajuns
la Sfnyia Sa?
care aqi murit in inchisoare gi care faceapaite iit gt,rpul de preoti care aveagriji de noi; duhovnicul nostru
era Pi.rinteleOancea... Dar Pirintele FloreaMureganse
ocupa de noi tot atat de aproapeca ;i Pi.rinteleOancea.
Nicolae Colan2,de asemenea,carea fost un arhiereude
o foarte inalti culturi, un om de o mare finegespirituali'!
$i foarte modest!Veneala ;edinEelenoastrede studengi
aproapein fiecaresAmbiti. Ele se gineausi.mbiti seara'
dupi vecernie.
Eram studenti in anul IV la Cluj. Aveam o oarecare

pregitire religioasi de acasi. Ficind parte din Miscarea
Legionari, avearno disciplini religioasi foarte bine pusi
la punct, caresi-agi.sitincununareain timpul srudentiei,
prin implicareameaintr-o societarestudengeasci
crestini,
numiti FORS, ceeacd insemnaFrdlio OrtodoxaRomind
Studenpeasca.
Noi eram copiii.FOR-ului, de fapt. Ardealul
erafoarte bine organizat din puncr de vederereligios,mai
alesin ceeace privestetineretul.in cadrul,FORS-ului,am
cunoscutciteva personaliti.ticaremi-au marcatparcursul.
Cefacuhate ati terminat?
Litere;i filozofie.La Litere, flceam limbi si literaturi romini, cu Dimitrie Popovici,careera un foarte mare
comparatist.Ca atare,fuseseprofesorla Sorbonazeceani
de zlle.A venit in tari numai din patriotism- a fost chemat, pentru ci seeliberasecaredrasi a renuntatla pozigia
pe careo aveain Frantasi careera,desigur,meritorie, si
a venit in tari. Un foarte mare profesor!El l-a creat si
pe academicianulDimitrie Vatamaniuc.Un om caresrie
si studiezeo problemi pAni in adAncime,pini in toate
implica;iile ei.lga era!Foartemeticulos.
Deci, eu eram in anul IV si flceam parte din comitetul FORS-ului, cu o responsabilitatemici fa;i de
celelalte. Dar aceastS,prezentd.in comitetul FORS-ului
mi-a dat posibilitateasi. cunoscci;iva oameni de mare
stil, cum era Pirintele Ananial, PirinteleFloreaMurEan,
rMitropolitul Barrolomeu
Anania de mai tArziual Mitropoliei
Clujului, Albei, Criganei gi Maramuresului (1921--2011).
27
Ahe numede aleasdamintire?...

Bineingeles,profesorii no;tri. Eu am fbcut parte din
generalia fericiti care a avut, intr-adevir, profesori de
foarte inalti clasi. Lucian Blaga,printre allii. Eu flceam
filozofia culturii, deci era-mstudentasa. Liviu Rusu, D.
D. Ro;ca... Oameni cu nume sonore.AcademicianSilviu Dragomir mi-a fost director la institutul la caream
lucrat; un om de un caracter;i de o dragostede patrie
cum rar am intAlnit! S-avizut, de fapt, ;i din scrierealui
piincipali, carea fostAurarn lancu.
Deci eram intr-o atmosferi spirituali de inalti clasi.
Am avut aceasti fericire, alituri de toati generatiamea,
de altfel!
fguri luminoaseale aceleiuremi, a in'
$i, intre aceste
ceputsdseprof.lezeu.nnume,celal PdrinteluiArsenie'..
Da, eram deci in anul IV. Cind incepe povesteacu
Pirintele Arsenie,eram la inceputul lunii ianuarie,9i eu
eram intr-un mare impas. Prietenii Pe caremi-i cigtigasem prin FORS au fost Zorica LaEcu(maicaTeodosiade
2Mitropolitul Nicolae Colan al Ardealului (1893-1967).
- mai tirZiu) gi Silviu Iovan, arunci, careera doctorandin

teologiesi carea devenir,mai tirziu, Pirintele Ioan Iovan3.Noi, sA.mbita,la gedintelepe carele dneam,in afari
de cAntecele
caresecdntau,poeziilecareserecitau, ptozele careseprezentaude citre actori renumiti, trebuia neaparat si. citim si un eseuprezentatde un student,caresi"
ridice probleme. Problemelerespecriveerau discutatesi
pe urmi limurite de duhovnicii nostri. Eu eram cenzori.,
astaera menireamea in acestcomitet, aceeade a corecta
acesterecenziidin punct de vedereal literaturii romAne,
pentru cI elerimAneauin dosarulsocietitii gi trebuiausi
fie corecte,cum trebuie. Din puncr de vedereteologic,
le corectaPirintele Anania. i.r mom.rrtul in ."r. ,r., .r"
eseu,noi trebuia sI ne ingrijim ca punctul acela,de 45
de minute, si. fie ocupat cu ceva.Si, cum s-a nimerit,
intr-adevir, si n-avem lucrare atunci, am prezentateu
o lucrarede specialitate- ci nu mi ridicam la un nivel
care nu era de nasul meu. Si aceastaa fost lisus Hristos
ogl;ndlt in poezia cultd romineasca.Mie mi s-a pirut ci e
destul de limitati tema - mi-am limitat subieciul-, dar
a fost vasr.Au trebuit doui ;edinge.La prima sedinti, a
fost lumea obi;nuitl. La a doua, a fost salaarhiplini., au
stat colegisi in picioare,ci. nu mai aveaulocuri in binci,
de;i gedingase dnea in salaceamai mare a Universititii.
Lucrarea,intr-adevi.r,a avur succes.$i datoriti ei i-am
cunoscutpe Zorica;i pe Silviu Iovan,caremi-au devenit
prieteni.Pot si spun lucrul acesta!...
Zorica;tia de la mine ci mI aflu intr-un impassufletesc.Thtal meu f).cuse- imi pare riu ci trebuie si spun
lucrul acesta,dar trebuie si explic impasul in sirie - o

migirie mare; mama nu merita in niciun caz o asemenea chestiune,si noi, careo divinizam pe mama - fratele
meu gi cu mine -, am rimas stupefiagici tata a putut
si faci un asemenea
gest.Mama l-a iertat. Thta ;i-a dat
seamaintr-un tirziu gi gi-a recunoscutgre;eala,dar eu
n-am putut si-l iert. N-am putut siJ iert!Asa, din guri.
qi mintal, ziceamci l-am iertat. Daci cei in cauzi l-au
iertat,eu de ce sanu o fac?!Dar eu nu-l puteamierta!Nu
puteam sa inteleg cum un invi.ti.tor de talia tatei a putut
si.faci o asemenea
chestie!Era, pentru mine, o chestiune
mai presusdecAtun picat fhcut, un picat oarecare.Nu
puteam si imi explic cum un dascalde talia atei, carea
fost un foarte bun inviEitor, a putut si faci agaceva!Un
om care,cum si spun, ne linea noui lecgiide morali, fbri
ca el insqi si poati da un exemplubun. Nu puteam!Din
inima mea nu l-am putut ierta decit foarte tA.rziu!
$tiam atunci deja, atit prin educatiamea legionari,. cit mai ales prin educatia generali, ci. noui. nu ne
erapermis si facemcompromisuri,tirguri. Eram foartefoarte severadmonestatidaci ftceam o chesdedin asta
scaldati..Da e da! Nu e nu!Thebuiasi fii foarte hotirAt;i
foarteclar in acgiuniletale.Prin urmare,nu m-am spovedit;i nu m-am impirti;it, pentru ci gtiamci nu estecorect fall, de MAntuitorul. $i astaa durat patru ani de zile.
Patrir ani! Deci patru ani de zile eu nu m-am spovedit,
nu m-am impirti"sit! Mergeam la biserici, imi ficeam
examenulde constiinti regulat,conform educagieilegionare,imi luam pedepsele
pe carele meritam pentru neflcutelefXcute,dar nu m-am spovedit;i nu m-am impirtfuit. $i chestiuneaastaa devenitdin ce in ce mai gravl,
28
3 Pr. Ioan Iovan

de la Ministirea Recea(1922-2008), un alt
intemnigatal inchisorilorcomuniste.
29
30
Fost-aomtrimis deDumnezeu
pentru cd,,dacd.nu ai sprijinul Mi.ntuitorului, riti.cirile

tunt mult mai la indemAni. Eram foarte incurcati;i mi
g6,ndeamci trebuie neapi.ratsi mi. duc si mi. spovedesc.
insi de data astase punea problema duhovnicului. imi
dldeam searnaci am probleme,ci. eu ridic probleme de
constiinte,problemede mintuire, deci trebuia si am pe
cinevacaresi mi. descurcedin tot hiEigulacestain care
singuri mi bi.gasem.Si nu mi puteamhoti.ri la nimeni...
Pi.rinteleFloreaMuresan mi. renra,dar era prea sever,;i eu simteam- nu stiu de ce,dar intuiam - ci trebuie neapirat si.mi impi.rti.sesc!Habar n-aveamci o si fiu
arestati, ci o si.fac inchisoare,dar simtearn,aveamaceasti. intuitie ci. trebuie si fiu in reguli cu mine! Or, stiam
ci Pirintele Muresan estefoarte seversi o si-mi dea vreo
patru-cinci ani canonde neimpirtisire pentru cei cel putin patru ani pe careii tri.isemeu asa.Si mi-era frici de
Pirintele Muresan- deci am renuntat la el. Cineva mi-a
sugeratsi mi. duc la Pirintele Arsenie.Eu gtiam despre
Pirintele Arseniedejade la colegiiFORS-igti,caremereu
petreceaumicar una din vacanrela Simbita, fie de Pasti,
fie de Criciun. De obicei,asteaeraupreferate;in vacanta
mare, mai putin. Dar de Pasti, de obicei, giseai acolo
studenti de la toate facultigile din 1ari. $i ;tiam de la ei
ci Pirintele esreun foarte iscusitduhovnic. Dar ;i de el
imi era frici. $i, aflAndu-m5.in situatia asra,am inuat,
la inceput de ianuarie,in bisericauniversiti.tii,o biserici
atipici, in sensul cd.erao biserici ortodoxi, cu altar, cu
icoanepictate,insdaveasi un caractercumvacatolic,prin
faptul ci. aveasi statui. $i pe mine mi impresionafoarte
mult o Pieta, careerao copie dupd,Pieta lui Michelangelo, in careMaica Domnului oferi Tiupul Mintuitorului
pogorAtde pe Cruce, incununat gi chinuit, spre.salvare

celorcareveneausi seroagela aceasti.
statuie.$i de ce m5.
impresionape mine statuia?Pentru ci miinile ;i picioareleMi.ntuitorului erauroasede multele siruturi pe care
le-au primit de-a lungul veacurilor,bisericafiind foarte
veche.$i am ingenuncheatpe oratoriu - practic, o bincu!i, careera in fata statuii, ciptqiti., ca si stai comod
cu genunchii pe ea -, ca si mi rog. $i am consratatci
lAngi mine era o femeiede vreo treizeci-patruzecide ani,
careplAngeazguduitor!I sezguduiauumerii si, in negtire, cu mAnadreapti, m6.ng6.ia
chipul MAntuitorului. M-a
impresionatatit de mult durereavi.diti a acesteifemei,
incAt am simtit aceacompasiunecaldi pe careo cere,de
fapt, Mi.ntuitorul, pentru aproapelenostru. Si imediat
am inceput si mi rog gi am zis Doarnne,dacarugaciunea
meaAre ureonoimd, Terog prime;te-o;i ajut-o pe aceasta
femeieatdt de nefericita.M-am gindit ci, probabil, cineva
foarte iubit estebolnav sau esteintr-o imprejuraregrea,
de vreme ce esteatit de zguduiti de emotie. Am simgit
atuirci ci rugiciunea mea areforEi.!Eu nu am harul rugi.ciunii, imi parefoarte riu, dar Dumnezeunu mi l-a dat
(gtieEl de ce nu mi l-a dat, probabil ca si mi nevoiesc
eu;i si ajung acolo),dar am avut momentein viata mea
cind am simtit ci, intr-adevir, mi rog! E vorba de acea
legi.turl puternici si increderenesfhrsitipe care o ai in
Bunul Dumnezeu...Si, fiindci am simtit ci rugiciunea
mea areforti, am zis Doamne,dd-mi fi un duhounic!$tiam ci e atAt de puternici gi de sinceri.rugiciunea mea,
incit va fi ascultati..
Dupi un timp, am iesit din biserici.;i am dat nasin
nascu Zorica. Ea imi spune:
3l
32
- Mii, bine ci re-am intilnir! Vin de la tine

de acasi. Du--te repede,fi-gi bagajul, ci in searaasraplecim
la Simbita.
$i eu am intrebat:
- Cum? Aga,dintr-odati?
$i ea imi rispunde:
- Pii n-ai spusru cd vrei un duhovnic?
Eu i-am spus:
- Ba da, dar ce, am eu curaj si mi duc la
un duhovnic ca Pirintele Arsenie?!
- Bun, Zorica, mergem!

,,De ce te-ai speriat?
Nu agaai cerut si. mi cuno$ti?"
Ayi pornit, 4adar insprecdutareaduhounicului...
Da. Am plecat searasi am ajuns la Bragovin toiul
nopgii. Nu aveamlegituri cu Voila, garalacaretrebuia si
ajungem.Pini la Voila era halta Simbita de
Jos,unde se
oprea,ca la oricehalti, trenul, numai daci eracinevacare
si coboare.Deci noi trebuiasi luim biletul pani la voila
gi, la SAmbira,cu pugin inainte de Voila, am fi cobor6.t.
Am dormit cu coatele pe o masi gchioapi acolo,
in gari. Era anul 1948, dar se simgeauinci urmele fiz_
boiului. in orice caz, linia.r" ,r..l..,rificati, trenurile
mergeauca vai de lume, mai erau si auto-motoare,care
mergeaudup5.ceasullor propriu.
Fost-aorn trirnis deDumnezeu
33
in sfrr;it, noi am reusit si ajungem in zori-zilei la

Simbita de Jos...
Ajunseacolo,disperare!Niciun mijloc pentru a ajunge la Simbita de Sus! $i erau vreo sase-faptekilometri
de mers pe jos, intr-o iarni. foarte grea,plin5.de nimegi,
in plin codru, in plin munte, doui fete niuce... Despre
mine se spuneaci sunt o persoani destul de socotiti,
destul de ponderati si mi gindeam cum o si facem,cum
o si ajungem acolo.
Zorica mi-a spus:
- Tu fh ce vrei. Daci vrei, te intorci; eu nu mi supir.
Dar eu mi duc, pentru ci Pirintele m-a chemat.
Mirati, am intrebat:
- Cum te-a chemat Pirintele? Ti-a scris?
Dar ea mi-a rlspuns:
- Nu, m-a chemat!
Aveau o legituri atit de
!,i.co;espondau t9-lqp_-4tic.
sginsi Eide deosebiti.,incit Pirintele purea.$#i.tra_nsmiti gAndulci trebuiesi seprezintela Simbita. Pirintele o
salvasepe Zofica. Practic, o nlscuse a doua oarl,.Zorica
aveaun handicap groaznic;nu $du cum se cheami.boala
asta,niciodati nu-i tin minte numele. Creierul nu coordona neurovegetativul,deci toate migcirile mugchilor ei
erau alandala,nu primeau ordinele de la creier, nu erau
disciplinate.$i miinile ei mergeaualandala,si picioarele
mergeau dandala, si mugchii fetei aveau anumire contorsiuni. imi pare foarte riu ci trebuie si spun cL era,
pur gi simplu, dezagreabilipentru cine o vedea prima
dati. Cine o cunogtea,insi, nu puteasi nu o iubeasci!O
inteligentS.
sclipitoare,un talent nemaipomenit!GAndigivi ci despreea un om ca Dimitrie Popovici a spus ci,
34
daci. qineva a arins vreodati cerul poeziei pure - poezia

pur5.,deziderarla care purini poeti au ajuns -, atunci
aceapersoani estedomnisoaraZofica Latcu! Ea a atins
acest cer! intr-adevir, poeziaei este minunati! Atit de
simpli si at6.tde profundi si atit de frumoasi in simplitateaei! $i mi uitam la ea,a;a, gi mi gindeam cum o si
meargi ea, in hdul acesta,prin nimetii aceia.Ea avea
un devotamentnemgipomenitpenrru Pirintele Arsenie,
cum intr-adevi.r,numai pentru Mintuitorul tiu pogisi-l
ai, pentru izbivitorul riu, pentru Cel pe care-Lsimd cu
toate fibrele ci esteMintuitorul tiu! Acesta era sentimentul ei pentru Pirintele Arsenie Boca, pentru ci el a
scos-odin revoltaei! Era foarte revoltati. Era, dupi cum
am spus,o fiin;i cu o inteligenti sclipitoare.A putut si
studiezesi greaca,si latina, pinl la limita de a fi solicitati
ca asistenti universitari....Ea a rcfuzatsi. fie asistentila
acestedoui.limbi clasice,penrru ci i-a spusprofesorului:
Cum o sa mdprezint asatnfaya studenyilor?Vd dapiseamt
ca eu nu pot sdprofesezde la catedra!$i totugi talentul pe
care-l aveaea si frumusetea ei de catactet,bunitatea ei,
toate acestedaruri nemaipomeniteerau prinse intr-un
trup atit de nenorocit, atit de pocit, atAt de aiurea!Si,
penuu ea, a fost foarte greu si fie reconvertiti., recistigati. Dar drumul a fost frcut scurr,fulgeritor, datoriti geniului ArsenieBoca.Si, de aceea,qi
relagiadintre ei eraca
aceeadintre fiu gi pirinte, dar ridicagila potenta ceamai
mare. Cred ci ingelegeEi
ce vreau si spun. Si, intr-adevir,
acestsentimenti-a dat ei putere si meargi prin nimetii
aceia,in iarna aceeagrea din ianuarie 1948, incit eu,
cu valizeputine, atleticdgi cerebrali,cum eram porecliti
de colegii mei, abia mi tineam de ea. Mergea... zbura,
nu altceva!Mergeacitre Pirintele ei ;i gtia ci Pilintele a

chemat-o, cL arenevoie de ea. Selucra atunci la Fihcalie
si era o controversiintre Pirintele Stiniloae gi Pirintele
Arseniepe un cuvint, pe ingelesulunui cuvAnt.Nu-mi
aduc aminte care era cuvintul grecesc,dar stiu cd,avea
mai multe interpreti.riposibile.in textul acela,mergeau
vreo trei-patru sensurigi acestorpreoli inalti le era greu
Stiniloae
si. se hoti.rasci asuprasensuluiexact.PS.rintele
era pentru unul, gi Pirintele Arsenieera pentru celilalt.
Zorica trebuia si fie arbitru intre ei gi si spuni care e
sensulcel bun. AmAndoi erau foarte siguri ci. ea aveafinefea talentului care lucreazd.dupi legile lui, care sunt
altele decit cele ale simplei cunoagteri.E o cunoa;tere
profetici. Nu exagerezdacl,spun lucrul acesta.Atit fn
minte, ci Pirintele Arsenieaveadreptate,si nu pentru ci
Zorica gineaatAt de mult la SfinEiaSa, ci pentru ci aga
era! Si, intr-adevi.r, si Pirintele Stiniloae a recunoscutci
sepotrivegtecel mai bine acelingeles.Deci pentru aceasta
o chemase.
35
Api ajunsla S,irnbdta...

Da. Am ajuns la Simbi.ta gi am intrat in buci.tirie.
Zofica m-a li.satbalti acolo;i a zbughit-o la Pirintele, si
vadi de ce a fost chemati. Riminind eu acolo, miicuga,
carede obicei fbceamincarea, atunci tocmai spila vasele.
Ci, degiajunsesemin zorii zilei in SAmbitade Sus,pAni
am stribitut noi togi nimelii aceia,s-a ficut tArziu. $i
maica mi-a dat si mie un lighean cu api, si mi spil, ci
aritam ca vai de noi amAndoui! Dupi calitoria in trenul acelacu cirbuni, cu fum, cu mizeria care era inci
dupi. rizboi, careinci sesimtea,nu aveamcum si aritim
^u
36
- prea bine. Eu m-am spalat frumos si mi-am zis: Hai sa

mdpieptdn Aveam pirul cregsi foarte lung; ll purtam in
coade.De obicei, il purtam pe cap, dar, fiind cre!, avea
narodul de pir obiceiul si sari.din impletituri
;i eraca
un p5.mituf, a;a, dindu-mi un aspecrde mare dezordine,
de gleampit. $i mi-am zis Hai sa md pieptdn strlns, cd
poateo sdsteaacolo,k hcul lui. Si, cum mi piepti.nam eu
gi imi impleteam coada,am inceput si pling. plangeam
cumsecade,gospodiregte!Maica s-auitat ciudat la mine
si, la urmi., s-ainseninatgi a spus:
$tiu de ce plAngegi!Agivorbit cu pi.rintele!
Deci pentru ea era un fenomenobisnuit... Eu foarte
tirziu am invigat ci. Piringii care reugescsi te puni in
conractdirect cu Dumnezeireatefac si plingi. Adici nu
pogisi ai acestcontactdecit plingind. Tiebuie si. te pu_
rifici, ca si fii in staresi primegti un asemeneaflash.
$i
maica stia lucrul acesta.
I-am rispuns:
- Maici, nu! N-am star de vorbi cu pirintele.
,,,4s
vrea eu si stau de vorbi cu Pirintele" - ziceameu, in
gindul meu, dar ei nu i-am spus.pentru ci, pe drum, in
timp ce Zoricaimi povesteadesprepirintele gi desprecit
esteel de bun duhovnic, eu mi gindeam: DoAmne,ce-ar
f sd nu md prezinte Zorica: ,,(fite, pdrinte, yi-am adus o
pdcatoasi; ai grijd de ea!" Mi gindeam ci ar fi frumos
si.-l cunosc eu, si gtiu singuri ci este,intr-adevir, el pirintele Arsenie, desprecarese spune!
ftcut aceasti
$i
"m
rugiciune. Din nou, am zis: Doamne,dncd
are ureonoimd
rugiciunea mea,Terog,ascuhd-mi-o!$iam lisat la o parte
gandul. Acum, cind maica mi-a zis: Ai stat d, uorbaro
Pdrintele!, am zis in gindul meu: A; ureAeu sd stau de
37
uorbacu Pdrintele!,dar maicii nu i-am spusnimic..altceva

decAtci nu-l cunosc,nu gdu cum arati.
adlugat:
$i
"- Daci
ar veni acum in fagamea, nu gtiu daci agrecunoa{teci estePirintele!
Dar ea a rimas pulin contrariati 9i pe urmi a zis:
- Da, stiu, stiu ce s-aintimplat! Zoricai-a vorbit Pirintelui despretine gi,in clipa in careai inceput si plingi,
Pirintele te-a vizut!
Pentrumine, limbajul acestaeraneobignuit.La Simbita, era la ordinea zilei, dar pentru mine era ciudat!.
M-am gindit cd'.. maicaastaepulin a;a... Cum m-a udzut Pdrintele?Nu m-a udzut! Nu, nici uorbdsd md uad^d!
Eu mi-am vizut mai departe de plins. N-am incetat
a plinge tot timpul acestacit vi povestescsi simteam
cum mi seinnoadi lacrimile in barbi, dar nu mi puteam
opri! Era insi un pli.ns care imi frcea bine! Mi simEeam
bine! imi pdreabineci pling, daci,aEimaivizut a;a ceva!
$i vine, in timpul acesta,un cilugir, un frate ;i
imi spune:
- Dumneavoastrisunteti domnisoaraOtel?
ii rispund:
- Da, eu sunt!
El continui indati:
- Pii, soraZorica a zis si. o afteptali in chilie, ci vine
si eecurAndcu Pirintele, si vi cunoattefi.
Zorica aveachilia ei, dar nu pentru ci. Pirintele ar fi
vrut neapirat si-i faci onoarea unei chilii, ci pentru ci
Pirintele avea agezimintele dupi canoanelede la Sfrntul Munte gi, deci, pe un pat in carea dormit o femeie,
nu mai putea dormi un cilugir. Deci in chilia in care
38
ea dormea ori de cite ori mergeaacolo nu intra niciun

calugir, decit ca si faci. focul si faca curitenie. Ceea
!i
ce a si fbcut acestfrate, de dtfel, pentru ci am gisit doui
paturi a;ternute frumos, pregitite. insi chilia, plini de
fum! Plini de fum!
$i frateleimi spune:
- Nu te supira, sori., ci. astanu dureazi.mult.
Asa se
intimpli cind o sobi.e multi vreme nefolositi. pannisi
facetirajul, fumul ieseafard.insi. eu am deschisg."-.ri,
uite, geamulestelarg deschis.Pistreazi.-tipaltonul...
Eu venisem cu paltonul pe umeri, ci in bucitirie
mi-l scosesem,
bineinteles.Aveam 9i un fular legat sub
barbi, asa,ca la babacloantacotoroanra,penffu ci maica
gideplans...
Deci euimivedeamde admirareapeisajului
Emogiamea a fost miriti de imprejurimi. Am venit
cu ochii mai aproape,pe ministire. Ministire brincoveneasciveche, cu stilul ei bri.ncovenesc,insi destul de
micugi, cici catedralade acum e ftcuti de Mitropolitul
Antonie, degi mi se pare ci e pistrati 9i bisericaveche.
N-am mai fost de atunci la Simbita, sPreru;inea mea.
N-am mai reugitsi ajung acolo!La Pirintele n-am vrut
si merg, cind m-am eliberat, ca si nu duc cohorta de
securistidupi mine pe capul Pirintelui; aia-i mai trebuia!
Dar nici dupi aceea,dupi 1989, nu l-am ciutat. Pentru
mine, Pirintele a rimas cel de atunci, carea fost providenEialtrimis de Dumnezeu, casi-mi dea puterePentru
ceeace aveamde parcurs.
Am privit spre bisericugi;i spre izvorul t5.mi.duirii.
Era o fhntini in care izvora api numai in ziua de Izvorul
Timiduirii; numai atunci curgeaapi in aceastifhntAni,
Vindeca- nu
;i apaerafbcitoarede minuni, bineingeles.
pe oricine, insi. Probabil pe cei carecredeauin puterea
d'evindecare a apei. Izvorasul era intr-un fel de micugi
clidire - nu chiar un paraclis,ci mai pulin decAtun paraclis,insi cevamai mult decAto troiEi, de pildi. Intre
acestedoui clidiri, Pirintele a;ezaseo cruce sculptati de
el insusi, care, pe lAngi faptul ci era foarte frumoasi Pirintele era foarte talentat, ftcuse Belle fute-le -, avea
bra;eleegale.De obicei, bragulperpendicularestemult
mai inalt decAtcel orizontal. Fiindci era againsi, igi didea impresiaci s-a arezatin genunchisi seroagi. Deci o
cruce caresti. la o margine de biserici in genunchi si se
roagL!Iar in fagaei era a;a-zisul tdmlier. Pi.rintele aduseseun copacfoarte scorburos,mare; un trunchi de co-
si am inceput si investighezpeisajul,si vid unde sunt,
tirea aceasta!
Era un simbol de puritate pestetot, carenu
puteadecit si imi mireasci emotia!
39
40
4l
Fost'aom trirnisdeDumnezeu
pac, mare cit masaasta,daci nu gi mai mare. Un copac

-de
mare tot! Scobisemai mult scorburadin trunchi gi il
ciptugise cu metal si in cazanul ista, ci nu stiu cum si-l
numesc altfel, ardeaupermanent cirbuni, mangan ftcut
de cilugi.ri gi, pe acegticirbuni permanenraprinsi, erau
intotdeauna maldire de smirni, timiie gi risini parfumati., culeasidin pd.dure.$i, in momentul in careeu am
ajuns aici cu povestea,era deja spre amurg, cind narura
sti. Nu stiu daci agiobservatvreodati.lucrul acesra,insi
este un momenr din ziua in declin cind, dintr-odati,
se faceo lin$te desivirgiti! E momentul - o secundi, o
frinturi de clipi! - in care narura spune somn u;or Creatorului ei! Cind ea se inchin5.,i;i spunerugi.ciuneade
seari. Era exacr momentul acesta!$i din timiier se ridica, in lin\tea asta desivirgiti - nu se clinteste nicio
frunzd.in momenrul acela!-, fumul drept in sus.Un fum
albastru, parfumar, care umplea toati. valea de miros de
ti.mA.ie9i de smirni gi care se urca drept ;i se pierdea in
vastitateacerului. Era cevacum nu pot si vi spun! Serafic, de-a dreptul!
Si, in atmosferaaceasta,in careeu imi vedeam,deci,
de admirareapeisaluluigi de plins, aud o vocefoarte blindi, cu un accentputernic ardelenesc,caremi intreabi:
- No, ce s-o intAmplat?
Eu m-am intors, si vid de unde vine voceasi m-am
speriat! M-am speriat atir de tare, incit era si cad pe
spate!Dar Pi.rintele- ci el era - previ.zuselucrul acesta,
pentru ci mina lui indati m-a atins si m-a redresar,m-a
adusdirect pe picioareinapoi.
De ce m-am speriat eu? Lingi mine era o silueti
inalti, imbricati in alb. Pirintele purra de multe ori ran-
tia albi. imbricat in alb, foarte subEire,foartd?ralt. Un

birbat deosebitde frumos! Foarte frumos! O frumuse!e care nu e piminteani! Nu puteai si-i spui un barbat
frumos. Puteai si spui un bArbatsclnteietonsnalucitorin
toati inflfigarea lui. Era foarte aProaPede mine, mi privea foarte de aproape, serios gi atent. Dar ceeace m-a
speriatpe mine nu era seriozitateacu caremi privea,ci
privireain sine.Ochii... Erau de un albastru'..Cind auzeamcintecul acelanenorocit Un albasnwinf.nit,ziceam
ci, totugi, asaerau ochii Pirintelui! Nu aveauspate!Era o
privire cu prelungire undeva departe.Aga cum sepierdea
in vastitateacerului fumul albistrui, tot a.;a'privirea Pirintelui nu aveaobstacolde caresi seopreasci.$i era de
o luminozitate ;i de o cilduri nemaipomenite!Simgeai
fiorul acelade sfingeniecare te stribate din cap pini in
picioare! E un lucru care te sperie, mai ales cind vii cum spuneaPirintele mai pe urmi - din Vauihnul care
seinhoalbdk uoi!Cind veneaidin Babilon... $i ziceam:
DoamneDumnezeule,unde am uenit eu?Mi-a pierit tot
cirrajul! imi ziceam;La ceom Arn uenit eu?La un 0m cnre
mdpriue;te cu infnitul!Md priue;te cu ue;nicia!
Pi.rintele a continuat:
- De ce te-ai speriat?Nu a;a ai cerut si mi cunogti?
Ei, cind a mai spus gi lucrul acesta,m-am topit cu
totul! Am zis:Doamne,DoAmne,nu md l^isa!Da-mi cumj! SimEeam,pur gi simplu, ci mi dezagreg!Mi-am simgit, intr-o clipiti, in clipa ^ceea,toati. nevrednicia,dar
mi-am simgit gi talangii;am ;tiut gi talangii pe care mi
i-a dat Dumnezeu gi pe caream obligagiasi nu-i ingrop,
ci s5.-idezvolt, ;i eram uluiti, ci nu era unul singur. In
in clipa
acelagitimp, am simgito spaimi nemaipomenitS'!
42
P,irintele Ars enieB oca
Fost-aorn trintis de Durnnezeu
aceea,
Jni-am vizut intr-o strifulgerarede secundi, de
clipi, nu pot si vi spun, doar doui gregelicareerau, la
ofa aceea,esentialein viata mea. Le-am vLzut clar si am
zis:Daca nu le-aif auut, ai f putut sa staifrumos tn faya
Parintelui!Cu ele,nu;tiu cum ai sdfaci...
$i Pirintele mi-a spusin conrinuare:
- Deci asaai vrut si mi. cunosti...Eu sunt acelasi
sunt pregi.tit si. te ajur si rupi zapisulcu nenumitul gi si
mergi pe Caleacarese cheami Adevi.r ;i Viagi, Care este
Mintuitorul nostru. Deci ne vom imprieteni cu MAntuitorul nostru. Te voi ajuta! Dar nu trebuie si-gi fie frici!
Ti'ebuiesI gtii ci, daci.incepi un asrfelde drum, incepi o
cursi cu obstacole.Va trebui si ai curaj,ca si.poti si treci
pesteacesteobstacole.Viaganoasrri.dintre celedoui capete - nasteresi moarte - esteun test. Este o cursi.cu
obstacole.Esteo cursi.cu examene,pe carenoi le putem
lua sau le putem pierde. Pentru asta,iti trebuie curaj.
Chiar daci pe undevamai estecite o gre;eali...
Si atunci am luat conracrcu felul Pdrinteluide a vorbi, cu totul neobisnuit! Pirintele vorbea pulin, nu era
sfhtos,cum era Pirintele Cleopa, de pildi, la carenu se
mai terminau vorbble.Nu! Nu era sfhtos!Vorbeapugin.
Eu am zis ci cuvintelePirintelui nu sunr cuvinte pe care
si le percepicu intelesullor semanric.Erau cuuinte-portret. Te fbceausi vezi. Si vezi ceva,nu numai si auzi si
si intelegi cu minrea,ci si vezi. Si vezi cu inima, si vezi
cu sufletul. Si vezi printr-o categoriede cunoagrerecare
mai tirziu mi-am dat seamacL senume;te iubire. Deci si
cunostiprin iubire, nu prin ra[iune.
Pirintele iti vorbeacu acestecuvinte,careveneaudin
iubire, din profunzimeaiubirii, gi nu din ratiune. Deci
cuvintelenu erauproduseragionale,ci erauproduseafective. $i eu am zis cd.cuvintele Pirintelui sunt cuuinteestecurajul gi ci

?zrtret. El imi subliniadeci ci esengialul
gregealaestein spatelecurajului. Ea estepericuloasi in
misura in careai lasitateasi nu te iei la lupti cu ea gi si
nu ai curajul si o infrAngisaumicar si lupgi impotriva ei.
$i a zis apoi Pi.rintele:
- O si vii la cini, o si mai stim de vorbi si vom vedea ce facem. Facemun plan pentru viitor.
$i a plecat...
Am rimas... Si Zorica agam-a gisit, cum m-a lisat
Pi.rintele:in fagageamului,cu paltonul pe umeri. N-am
inchis geamul,nu nimic! Iegisefumul de mult.
$i mi intreabi:
- Ce-i cu tine?L-am ciutat pe Pirintele si;i-l aduc,
dar a dispirut.
$i ii spun:
- A dispirut, pentru ci a fost aici gi l-am vlzut.
Si i-am povestit. Iar eazice:.
' - A venit singur la tine! Daci n-a; fi eu ucenicaPirintelui, agfi geloasipe tine!
$i a continuat:
- Cit e;ti aici, eu tin si iti atragatenlia,si nu spui ci
niciodati nimic riu in aceasnu fi-am spus:si nu gA.ndesti
ti incipere, ci gi sepoateintAmplaun lucru neplicut.
.Dar eu m-am gindit: uorbelte;i Zorica la fel ca maica, Aiured.
$i chiar i-am spus:
- Ce poatesi mi seintimple nepli.cutin prezenga
unui
om atat de deosebit?Ci parci e atet de mult! E sfintenie!
Peurmi, am descifratcareera,de fapt, harul Pirintelui fusenie: putereade a-f sugeraprezen\^Mintuitorului.
43
44
$iam intrebat-ope Zorica:

- Cum si mi seintimple riu?
Si in clipa aia m-am asezatpe pat. Nu gtiu ce m$care
gregiti am fIcut, dar am venit cu capul in tiblia patului,
de am vLzut steleverzi!
Si Zorica mi-a spus:
- Eu ti-am atrasatentia! Si nu zici cd,nu d-am spus!
Spunedrept ce ai gindit!
$i i-am spusci m-am gindit cum si mi se intAmple
cevariu?!
- Am luat in derizoriu atentionareata, n-arn luat-o
deloc in seriossi uite ci mi s-a aritat ci agae... Am fost
chemati la ordine!
La cini., Zorica a discutattot timpul cu pirintele pe
temele acesreade Filocalie,penrru carevenise.Eu ascultam si tot mai mult mi convingeamci pirintele vorbeste
altfel decAtceilalgi.Prin sublinierile si pauzelepe care le
punea intre cuvinte igi sugeramult mai mult decit cuv6.ntulin sine.Deci ftcea cuvintul si fie viu, si aibi forgi, si aibi putere limuritoare. $i stiteam cu m6.inilepe
tiblia meseisi ascultam.
Deodati, Pirintele s-aintors spremine si mi-a spus:
- Acuma, si vorbim de alenoasrre!Uite ce e:
ai si vii
in Siptimina Mare, penrru ci trebuie un pic de pregi_
tire. Dar iEi promit ci te voi spovedisi te voi impirtigi.
Deci vei veni in timp ce noi vom facerugiciunile pentru
SiptimAna Mare gi pogi si te pregitesti. te voi spovedi
$i
si te voi impirtisi. Vom termina cu pactul cu necuratul.
Dar pentru astanu trebuiesi fii agasfioasi!Si;tii ci sfiala nu intotdeaunaesreo virrure. De obicei, arati bunicuviinti ;i buni educatie,dar uneori mai arati si lasitate.
45
Or, trebuie de fiecaredati. c6.ndte apuci o slibiciune din

astasi te ginde;ti ci Mi.ntuitorul ne-a zis: ,,indrizniti!
Eu am biruit lumea!". Deci ia curaj!
Apoi, ni s-aadresatamindurora, zicindu-ne:
- Mai lisaEi;i voi din timp in timp Vavilonul ila care
seinhoalbi.la voi cu tot felul de ispitegi veniEide luagide
aici curaj gi o guri de aer duhovnicesc.
Si mi-am zis Uite ce bine a defnit Parintele toatd
ambianyaasta nemaipomenitd,pe carenu ltidm cum sd o
botez.intr-adevir, metafora ceamai acoperitoare eraudzduh duhounicesc,
Aerduhounicesc,
sdndtateduhouniceascd.
,,Zeci de mii de oameni plangand la prefacere!"

$i * venit cu Zofica, in Siptimina Mare. De fapt,
am ajuns cu doui zile inainte, ca si prindem gi Floriile;
asta a fost doringa Zoricli, si eu nu m-am impotrivit.
intre timp, FORS-i;tii mei s-au speriat ci voi rim6.ne si
eu. Zorica era hotiri.ti sI rimini la ministire, deci hotiriti si.intre in monahism,si colegiicredeauci eaareo
atit de mare influenti asupramea, incit m-a determinat
;i pe mine si merg cu ea. $i au convins-ope fosta mea
directoarede liceu, care erasolia rectorului universitigii
gi care imi pistraseprietenie, si mi puni si promit cu
mApa pe Biblie ci micar in una din zilele de Patti voi fi
cu mama, acasa.
Mi-a spus:
$tiu ci ai de gAnd si mergi pe la ministire, pe la
munte. E foarte frumos primivara acolo, dar tu si-mi
promigi ci. vei fi micar una din celetrei zile de Pasticu
mama ta, acasi.
-4{ry
46
S-a gindit ea asa,cL dacd.eu voi fi acolo, nu voi rimine la mini.stire. Deci trebuia si mi intorc la mama.
Si i-am promis, pentru ci, intr-adevi.r,n-aveamniciun
gind atunci si rimin la ministire.
Nu vi pot spune ce duminici de Florii am avut!
N-am mai tri.it niciuna ca aceea,nici de atunci gi nici
pAni.atunci, bineinteler.in anul acela,Pagtilecideau in
2 mai, deci vi putefi imagina ci era foarte frumos: era
sfhrsit de primivari. Slujba s-a flcut afari,- nici nu se
putea si se faci in bisericuraaceeamici. Veniselumea
de pe lume, fiind atdt de frumos afari. Cred cd,erau zeci
de mii de oameni, nu exagerez!CAt de uitai in toate directiile, pini in profunzime, pAni in codrii care urcau
de acolo spre munre, erau rot oameni!Toti preogii- iari.si,erau vreo4-5 preoti in soborul de la SAmbira- erau
in vesminte albe gi au slujit nemaipomenit!Pirintele a
ginut slujba, erau doui. strane,una cu studente,gi una
cu studenti, caredi.deaurispunsurile.CAntaustudentii,
cintau preolii, cintau calugi.rii, cintau pisirile in ni;te triluri minunate...Fluierau niste mierle si niste grauri
galbenicareau fluierul atAt de frumos si de puternic! $i
vi putegiinchipui ium risunau roate,pentru ci aerul de
primivari areo rezonanti deosebiti.Un cocof carecinti
cucuriguprimivara ci.nti cu totul altfel decit in alt anotimp. Era o minune! Simteaicu adevirat ci. toari narura
se roagi si cAnti Osana!Eraun triumf... emorionanr!Ce
saspun...
Un fenomen cares-aintimplat si carese repetadestul de desla Simbita eraci Pirintele, in timpul epiclezei,
plAngea.Se spunea- eu nu stiu lucrul acesradirect, dar
spun ce stiau toti enoriasii- ci Pirintele, in momentul
47
"Cum
Se
cind rostegteformulele epiclezei,vedeaaievea
jertfqte MAntuitorul. $i plingea! in voce nu se simgea
emofia Pirintelui. Voceaera la fel de fermi; nu o voce
foarte spectaculari, dar foarte peneuanti, pitrunzitoare. Aproape duri, ai fi putut spune.fupri, in orice
caz.N-aveameandredin acesteabizantine,floricele.Era
imnul clar, aproapesever.Se vedeainsi ci plAnge,ci i
se zguduiau umerii. $i, atunci, toati bisericaplingea!
Imaginagi-vi zeci de mii de oameni plingind la prefacere!Deci Pirintele aveaputereasi le insufle tiria Jertfei
MAntuitorului. De fapt, niciodati nu te pofi apropiade
Divinitate alfel decAtplAngind. Asta am experimentat-o
de-a lungul viegii:ori de cite ori am avut octzia si simt
suflul divin, de fiecaredati a trebuit si plAng.$i a;a se
intimpli cu oricine!
Pirintele, dupi Florii, mi-a spus:
- Te consemnezla chilie. Ai si stai trei zile acolo luni, margisi miercuri. Miercuri dupi-masi ai si vii si ai
si te spovedegd,
si joi te vom impirtfui.
$i eu am zisin sinea mea:OareParintelee atit desigur
ca ma ua tmparta;i?!Eu am d.espusathtealucruri... in patru ani de zih, cktes-auadunat!Si cite mi sedeslugeau...
in chilie, mi-a zis:
- Am si-gi dau canonul de rugiciuni pe caretrebuie
si-l faci, dar fiindci o si-gi rimA.ndfoartemult timp si, ca
si nu te plictise;ti, am si-gi dau si citegticevace eu am
inceput si scriusi o si-mi spui, din punctul tiu de vedere
literar;i filozoficesc,ce nu gi separeci e potrivit acolo.
$i eu mi gi.ndeam:
- Vai de mine! Eu si-mi dau cu pirerea desprece
spunePirintele?!Nici vorbi de agaceva!
48
Mi-a dat Carareaimpdrdyiei,la care tocmai incepuse

Pi.rintele si. lucreze si pe care o avea lucrati in creion;
in creion am citit-o! M-a impresionatatit de mult cum
spunea:,,Cuvintele acesteasunt culesedin lacrimile care
au cursla picioarelenoastre.Pirerile de ri.u...Si pentru ca
si nu se mai faci pricini pentru asemeneapireri de riu,
noi, pirintii, ne-am gindit si scriem niste sfaturi, ca oamenii si nu mai fie atra;i in cursacelui riu si si nu mai fie
atAtasuferingidin neascultarea
omului". Foartefrumoasi
introducerea!Apoi, discutape larg, explicape larg ce a insemnatpi.catullui David Proorocul.Stii povestea...
Ceea
ce am retinut din ce explicaPirintele extraordinarde bine
era cd.metanoiA,adici. intoarcereanoastri din pi.cat spre
viata curati, nu estenumai dintr-o parte - fecunoasterea
picatului si pirerea de riu -, ci are;i cealdti parte - ispisirea.Deci o metdnoiecompleti. $i mi intrebam: Oarece
cAnono sd-rni dza Pdrintele,i$tiam ci. urmeazi,canonul...
Dar nu mi-a dat niciun canon. $tia ci vine canonul cel
mare, inchisoarea.Nu era nevoie si-mi dea altul in plus.
Dar eu nu stiam atunci toati chestiuneaasta.
Miercuri m-am prezentat,intr-adevir, la spovedanie.
Mi-a fost destul de qor si. lipsescin primele zile, de;i
sunt celemai frumoaseslujbein Siptimi.na Mare si sunt
imnuri caremie imi plac deosebitde mult! CdmaraTa,
M,Lntuitorul meu, o udd impodobitd...E atit de frumos!
$i iatd, Mirele uine in miezul nopyii...Toateimnurile sunt
foarte frumoase!Cu noi esteDumnezeu- nicinu mai vorbescdespreimnul acesra,c re a fost ca un fel de imn al
inchisorilor,dupi aia.
Miercuri am avut curq. M-am asezatfrumugel in
fata Pirintelui, am ascultatMolina si i-am dat drumul.
49
$i am tot spusgi am tor spus.Am turuit... Piii-ntelenu

m-a intrerupt niciodati gi eu mi miram de ce nu mi
intrerupe.Ci;tiam ci, atunci cidd oameniiincep si vorbeasci;i desprevaci;i desprecas5.,
Pi.rinteleii intrerupe
si Ie spune: Nu, spuneaia careaificut-o, nu astd!Nu te
uaita de celi seinttmpk! Vaitd-te de cefaci tu ;i d.ecefaci
tu ahora!$tiam ci intervine in felul acestagi ;tiam ci, la
sfhrsit,dupi ce spuneaige aveaide spus,spunea:Dar aia
de cenu ai spus-o?Cd ;i aia ai ficut-o ;i aia ai ficut-o. De
cenu le-ai spus?$i didea canon foarte severpentru toate.
Vai, era foarte sever!Pe mine nu m-a intrerupt, nu m-a
intrebat. M-a lisat si spun. O singuri dati s-aridicat, ca
si deschidi fereastra.Se fb.cusefoarte cald in inciperea
aia mici in carene spovedea.Probabil se intrecuserS.
cu
focul fragii, ca si nu-i fie frig Pirintelui. Atit a fost: s-a
ridicat, ca si. deschidi fereastra.M-a intrebat apoi ceva
in legituri cugazdelela careeu stiream atunci si cu care
erau, intr-adevir, niste probleme. M-a intrebat despre
tata;i mi-a spusci estegrav ce seintimpli cu el;i ci si-l
trimit la el, daci vreausi fie salvat.$i m-a mai intrebat o
singuri chesdune,pe care i-o spusesem,ci sunt tentati
si.intru in monahism.
$i Pi.rintelem-a intrebat:
- Cit de hotiriti. egti ru si faci pasul ista?
Stia ci nuJ voi face,probabil.
_$i eu am zis:
- Nouizeci si noui la suti, Pirinte.
Si Pirintele a zis:
- Dar procentul acela,unu la suti, cum setraduce?
Si eu am spus:
- Pirinte, mi-e tea-mi ci nu astaestechemareamea,
ci nu pentru astam-a scosDumnezeu din nefiingi, ci
5l
P,i.rintele
ArsenieBoca
misiunea pe care a gindit-o pentru mine este cu totul

alta gi ci esteo semelie,o trufie din parteamea si alegeu
drumul pe caretrebuiesiJ parcurg.
Mi gAndeamci cel mai bine ar fi, poate,ca,pur gisimplu, si. mi supun la ceeace-mi va da Domnul pe parcurs.
Si el a spus:
- Mii, fati, procentul ista al tiu de indoiali valoreazi,cit cele nouizeci 9i noui de procente de hotirire
ale tde. Deci noi trebuie si.-L intrebim pe MLntuitorul,
intr-adevir, ce trebuie si faci tu, fiindci ai aceasti.indoiali. Daci rS.spunsul
va fi ci trebuie sL intri in monahism,
trebuie si. ai certitudineasuti la suti ci. asravrea Domnul, nu ci tu vrei lucrul ista. Ci astavrea Domnul de
la tine si ci. te-a condusla gindul i.sta.Tir mi-ai spusci
in anumite imprejuriri ale viegii tale Maica Domnului a
fost mareletiu arbitru. Pii hai sL o intrebim! Uite, ai si.
te rogi tu ;i am si mi. rog ;i eu gi, la Adormirea Maicii
Domnului, ai si vii din nou aici gi o si aflim rS.spunsul.
Si te asigur eu ci. va fi atit de clar, incit nu vei mai avea
nicio indoiali. Dar si gtii ci. va trebui si asculgiceeace
va spuneMaica Domnului ci. trebuiesi faci. Ne va da de
ttire, ne va spune'cumva.Ne va spuneati.t de clar,incit
va fi limpede pentru amindoi. Pentru mine, ca pirinte
duhovnicesc,si pentru tine, ca fiid. duhovniceasci,va fi
clar ce estede flcut. Deci rimine si ne vedemlaAdormire. $i mAinevii;i te impirtigesc.
Deci m-a impirtigit in JoiaMare. Pirintele avearA.nduiala de la Sfhntul Munte tinuti cu foarte mare srrictete. inainte de a intra in Denii, spila picioareleucenicilor
lui gi, dupi. ce ieseadin Denii, frceaultima masi, pe care
o mai minca tot soborul care,pini duminici diminea-
gi, nu mai m6.ncanimic. Deci vineri gi s6"mbiti.erapost

negru. La Liturghia de simbiti, vocile lor erau deja atit
de transparente,din cauza nemfurcirii, incit aveai impresiaci nigte ingeri cinti, cu nigte clopogeide argint,
nu oameni! $i Pirintele ne-a invitat Ia aceastimasi' pe
Zorica.si pe mine. Era atit de multi lume deosebiti pe
carear fi putut si o cheme din miile de oameni careerau
acolo,dar ne-achematpe noi doui. Eu am inEelesde ce
a chemat-ope Zorica- pentru ci ea intra in monahism,
pentru ci era un pas foarte important Pe careil fbcea;i
care merita si fie celebratin felul acesta.Dar pe mine?
De ce mi chemape mine?Tirziude tot, cA.ndam pus eu
lucrurile capit la capit mi-am zis ci. Pi'rintele gtiaci toati
tineregeamea e ceruti de MAntuitorul - toati, inueagi
mea- gi, ca atare,meritam gi eu si fiu alituri de
tinereEea
Zorica. Dar atunci am rimas foarte uluiti!
50
,,Trebuie si inveEi
cum se fine o faciri in furtun5'..."
itt to"pt." aceea'era o furtuni cum numai in mungi

a nins atit de
se puteavedea!Si gti;i ci in noapteaaceea
tare gi a fost un ger atAt de puternic, ci pidurile, a doua
zi, rrfutauca toamna tirziu. Ruginite, pur 9i simplu! Au
clzut frunzelein toati zona aceeagi au crescutapoi dtele
noi, dar fructe nu s-aumai fl.cut. lqa vijelie a fost! Viscol,
pur gi simplu! $i era vintul atit de puternic, ci s5'lciile plangitoare, care erau infrunzite, cu amenti, amenlii
inflorigi - era sfhrgitde aprilie, sfbrgitde primivari! miturau cu coroanelelor, pur gi simplu, aleeape careele
o mi.rgineau ;i care ducea la arhondaric. Pirintele, ce si
Fost-aomtrirnis deDumnezeu
faci.?S-adus, a luar un sfe;nic,din sfegnica luat o lumAnare- o vid si azi inainteaochilor! Era destulde maresi
destulde groasi,deci aveao flaciri destulde consistenti.
$i a zis:
- Eu merg inainteavoastri.,merg pe margineaaleii,
ca si vi luminez aleea,si nu vi scrintiti picioarelepe aici.
Era un intuneric- vi puteti imagina!Bubuia,pur;i
simplu, muntele de furtuni! $i Pi.rinteles-aasezarin faEa
noastri.gi ginealumAriareaintr-o parre,ca si ne lumineze
noui aleea.Noi calcamin strichini, de uluigi ce eram!
Togi ceilalgierau obi;nuid cu atmosferaastade neobisnuit, de miracol, dar nici chiar ei, careerau obignuigi,de
mirare nu mai pureau si calceca lumea. Eu, cel pulin,
eram cu ochii numai la luminare. Flacira se invirtejea,
fhcea adevirate tumbe; mergea in dreapta, mergea in
stanga,in sus,in jos, dar de fiecaredati venea ci.deape
;i
lumAnare.$i eu imi ziceam:uite, acu;i sestinge!Aca$ se
stingelYedeamcum pleaci flacLrasivine iara;i inapoi. Se
invirtea..., dar de fiecaredati. cidea inapoi pe fitil! aga
$i
am ajuns... Era o distanti destul de mare de la biserici
pi.ni la arhondaric.Am mers luminati acolo. Si Zorica,
cuprinsi si ea de emotie,n-arece facesi-mi spune:
- Nu-i asa,Pazi,cl-i ca-n poeziameaRdpire?
Si eu am spus:
- Da, Zorica!
$i mi-a venit imediat versul in mine: $i-atit era cd_
rarea deferbintu, / ca tainic g,ind imi stdruia tn minte /
sd nu-mi atirne hainajos, tn jar. intr-adevi.r, aveamimpresiaci mergem prin flicirile aceleiluminiri si ci vom
ajungecu bine. $i luminagi!
Asa am ajuns. Pirintele s-a oprit pe prima rreapri
- erau doui sau trei trepte. Arhondaricul
aveape toati
lungimealui un cerdacsi in cerdaculacelaurcai pedoui

sautrei trepte.
Pirinteles-aoprit pe prima;i a zis:
- Vh.luminezeu intrarea.Mergeti direct in uapezd..
$i togi fragii, tot soborul s-a prelins prin fagaPirintelui, ;i Pirintele le-a luminat. Noi am ajuns ultimele,
pentru ci eram ultimele din coloani.,ci eram muieri, gi
agaera a;ezimintul, agaera canonul.
Cind am ajunsin dreptul Pirintelui, Pirintele a luat
luminarea si a spus:
- Tir. luminarea astasi nu te mai mira atit!
Eu am luat luminarea, cum si spun, ca o somnambuli, ca un automat;i am ocrotit-o, ca si nu sestingi. $i
totu;i, eram pe treapti, in fa;i aveamarhondaricul,care
erao pavlzi, oarecum,deci aveamnumai dintr-o parte
vintul, dar lumAnareas-a stins imediat! Nu gtiu daci a
ars cinci secunde.$i i-am intors Pirintelui luminarea 9i
i-am zis:
- Pirinte, s-astins!Nu pot eu si Einluminarea...
'$i
Pirintele mi-a zis:
- Yezi ci trebuie si invegi cum se gine o flaciri in
vAnt, o flaciri in furtuni.
A mai spus:
- Nu e usor si Eiio lumini in furtuni, dar seinva;i.
Cum eraobiceiullui: ce eraesenfialspuneaaga,ugor.
Si a continuat:
- SeinvaEi.,si stii ci. se invagi.!
Si i-am spus:
- Pirinte, nu cred ci am si ajung vreodati si fiu o
ducitoarede lumini. Nu... Nu, nu!Adici nu erade nasul meu.
52
53
54
SiZorica a intervenit si a spus:

- Vedegi,Pi.rinte,ci a inceput si vorbeascisi ea ca
la SAmbita?!Adici a intelesci eu am inceput si in;eleg
cum sepetreclucrurile acolo.
$i Pirintele ne-aspus:
- Poftim, intrati iniuntru si luagiloc la masastaregului.
Pirintele era stareg.Ei au intrat tofi, dar eu am gterpelit-o in bucitirie. Mi-am zis Cum sd md duc eu,sdstau
Acolo,cu Pdrintele;i' cu topipdrinpii?lM-am simtit, dintr-odati, iarisi, asamici., nesemnificativi ;i nevrednici.!
Practic,nevrednici de o asemenea
onoare.M-am dus la
buciti.rie. Acolo mi asteptamaicacu strichinuga de mi.ncarede prune; ftcea o mA.ncarede prune nemaipomeniti!
$i, cum prinsesedrag de mine - ea simgeaci Pirintele
are o atenlie deosebitS.
pentru mine -, mi bucuram si
de atentiaei. $i intotdeaunaimi spunea:Lasd,nu mdnca
acolo,k comun,;i uino aici, cd Arn ea o strdchinuyd,pentru tine, pus,i d.eoparte.
Dar mie imi plicea foarte mult si
mincarea de la comun. Aproape intotdeaunaera numai
salati de cartofi cu ceapi, frri. ulei. Dar niciodati. nu mi
s-a pirut salatade cartofi mai buni ca acolo! Si m6.ncam
toti studengiide-avdma, acolo,salati de cartofi.
Nici n-am apucarsi zic: Blagosloue;te,
MaicdlMaica
imi spusesedejabund seara;i pusesedeja mina pe strichinugi, s5.vie si-mi aduci, si m-am pomenit cu pLrintele lA.ngi mine! De data aceasta,cu vocea foarte aspri,
duri chiar.
M-a intrebat:
- Eu unde ti-am spussi. mergi?
Eu, ce si fac? M-am flcut mititici. - mai mititici.
decit mi simteam- si am zis:
- Pi.rinte,dar n-am indrdznit...
Fost-ao7ntrirnis de Durnnezeu
$i el imi spune:
55
- Dar eu !i-am spussi te duci acolo, nu !i-am sPus

si vii aici! Pii si;tii ci la mS.nistiresefaceascultare.Nu
sediscuti ce spunepirintele duhovnic!Seexecuti!Deci,
mergi acolo, lingl. Zorica.
Am mers. Pirintele a spus rugiciunea; n-am auzit
niciodati, niciun preot rostind astfelo rugiciune! A fost
de binecuvintare a mesei, dar cu totul altfel decit cea
ob$nuiti. Adici a sPus rugS.ciuneaob$nuiti, dar pe
urmi mi-am dat seama,dupi ani de zile, dupi. ce m-am
eliberat gi am primit rugiciunea Pirintelui, aceeacare
circul5.tipi.riti, cL erarugiciunea pe carea sPus-oatunci,
dupi rugiciunea de binecuvAntarea bucatelor.Cu aceea;i
manieri a Pirintelui de a sublinia cuvintele la care noi
trebuia si fim atenfi. Si ziceamin sinea meal-Doamne,ce
Proltstdamfost!Sd lipsesceu d'ela o asemenetrugdciune!...
Dupi ce noi am mincat, Pi.rintelea vorbit cu soborul lui, foarte intim gi cald, foarte apropiat. Le spunea:
Mdi, Mdi,la togi, ata, cafraEiintr-adevir buni.
'
zice:
$i, la sf6.rgit,
- Ei, acum si sti.m gi noi de vorbi, ci avem o socoteali. Eu !i-a- mai spus- nu? - ci la ministire se face
ascultare.Tu ai frcut o neascultaregi, ca atare' eu trebuie
si te canonesc.$i m-am gindit si-gi dau urmitorul canon: eu m-am gindit si-i duc Pe tofi creitinii 5'9tiacare
au venit si-gi faci Pagtileaici, si-i duc la chilia mea, ci
tot voiau ei s-o vadi. (Seajungeafoarte greu acolo. Era o
panti foartepiepti;i, aga..)M-am gindit ci cine o si vrea
si vini o si vini. A doua inviere o facem la chilia mea, ;i
tu n-ai si fii acolo!Ai si rimii in biserici!
Eu n-am zis nimic, bineingeles.
56
Fost-aorntrirnis deDumnezeu
,,ln clpa aceea
- De data asta,era foarte gravl.,si gtii! Ci primadati

ai fhcut neascultarea
din sfiali.,din negtiingi.Dar acum
stiai precis cAt de grav pilcat esteneascultareade duhovnic. Deci premeditatai vrut si faci aceastineascultare.
Si
zi,
cind? Lao
doui dupi ce te-ai impirti.git! Pii sepoate?!
Ei, dupi ce mi-a traso morali, asazdravilni,mi-a zis:
- Uite, vezi, Pirintele a previlzutci ai si faci lucrul
ista gi sunt ;i eu canonit, din cauzata, pentru ci nici eu
nu am si fiu de fagi, pentru ci am canon de la Pirintele
si staucu tine pAni.ci.nd Pi.rinteleseintoarce.
Apoi, Pirintele mi-a zis:
- Haide si stim aici, pe bincuta astaera o bi.ncugi
l6.ngibiserici -;i eu am si-gi povestesc
ceva,ca si treaci
vremea.Si mi-a povestitviegileSfinEilorDidim ;i Teodora. $i in momentul in careel spunea:,,$i uite a;a au fost
condqi la moarte cei doi mucenici, cu imnuri 9i cu lumini.ri aprinse...",in clipa aceeas-adespicatintunericul
din faganoastri! Noi eram cu ochii pe pidure, cici intre
timp sefbcuseintuneric. Pirintele a povestitpe lung povestea,ca si mi tini concentrati acolo.S-adespicatdeodati intunericul gi a apirut in falia de lumini Pirintele
Arsenie!Era in picioare,veneain fruntea convoiului, dar
nu se vedeaconvoiul; se vedeanumai o fbclie mare, pe
careo aveain mAni; mare, aproapecit dA.nsulde inalti!
Era luminat deci in intregime.Imaginagi-vi:intuneric gi
numai aceasteauri de lumini oval5.,in care era incadrat
exactPerintele,imbricat in odiidii albe,cum slujisevecernia.Si, in spatelelui, convoiul, careera format numai
din fe;e!Fegede oameni,luminate.Aveauluminiri mici
care,cum le gineau,nu le luminau decit capul. Restul
era intuneric. Deci imaginagi-vi un roi nesfi"r;itde fege
s-a despicatintunericul din faganoastri!"

Pirintele a plecat, dar eu am zis in sinea mea:At,4ta
rdu, ca n-am sd ma duc! Parca ce?Eu am sa staufrumu;el dupa bisericapina cind conuoiulseindepdrteazd;i pe
urmd, tiptil-tiptil, ma duc;i eu, ci,altfel nu gtiam drumul.
NuJ ;tia nimeni; il ;tiau numai cei mai apropiagide Pirintele. $i zic: C,ind'ajungecoloanaacolo,md bag;i eu
repede
prin mulyime,/ Pdrintelen-o sd;tie cd eu sunt dcolo.Togi;riam civa fi o predici deosebiti;i asaa si fost!
Pirintele a vorbit desprevenireacomunismului in tari
;i despreconsecintelelui, exact asacum s-a intAmplat!
Profegiefhcuti inclusiv cu pustiul careaveasi. seastearni
in ministiri! Eu am lipsit de la aceastipredici, pentru ci,
in momentul cind am dat eu cor dupi biserici, pentru a
mi lua tiptil-tiptil dupi convoi, dau nasin nascu Pirintele Iustin, careera unul din preogiisoborului! Pi.rintele
Arsenie, fiindci aveaenorm de mulgi spovediti, n-avea
cum sLse ocupe de togi dintr-odati.. Si atunci ii repartiza
pe la ceilalgipreoti, caretrebuiausi-i urmi.reasci.,
pentru
ci. Pirintele nu te lisa de capul tiu, asa.Odati venit la el,
trebuiasi mergi pe cd.rare.
Si te urmirea sauiti comunica
ce aveade comunicat prin acqti pirinEi. $i pe mine mi
repartizasePirintelui Iustin.
$i Pirintele Iustin imi spune:
- Sori Aspazia,nu cumva te bate gindul si. mai faci
o neascultare?
$i eu am recunoscut:
- Ba da, Pirinte, chiar agaam avut in gindl
Dar el mi-a spus:
57
luminate. $i tot convoiul acestacAntA.ndHristosa inuiat!

Vh spun: nu existi metafori sau penel care si poati si
peisaj!Era cutremuritor, coplegicuprindi un asemenea
tor! Noi am rlmas muti o bucati de vreme. Si Pi.rintele
Iustin, careaveatotugi alt curaj, a punctat momentul ;i
a sPus:
-Yezi, soriAspazia, cum risplitegte Dumnezeu ascultarea?!N-am ascultatnoi predicaPirintelui de la chilie, dar niciunul dih cei careau ascultataceastipredici
n-a avut bucuria unui astfel de spectacol!
Dumnezeiesc,
pur;i simplu!Zice:
- Nu-i aga,sori, ci. ai vizut cum este int6.mpinat
Domnul Savaotin cer de norul ista de fete luminate cAnt6lndSkud Thtdlui tn Ceruri?!
A trebuit si. recunosc ci, intr-adevir, agaera si ci,
mergi.nd acolo, a; fi fbcut o foarte mare gregeali.
lacuri, imi diduse intilnire Leonida Plimidealia, u care

mi imprietenisemintre timp si carea fost ca un fel de
ocrotitor al meu. El, singur,afa, s-aagezatin aceastiposturi, pentru cd.studen;ii, a;a cum sunt birbagii tineri, de
obicei, au, asa,un fel de aroganEifagi de femei, gi acegtia
de la Bucuregtinu puteausi suportegindul ci o muiere
s-a apucat si faci filozofie gi inci cu Lucian Blaga!$i mi
inghesuiau cu intrebiri din filozofia lui Blaga, care mai
de caremai grele,ca si. mi. prindi intr-o capcani, in care
si-mi spuni: Degeaba!N-ai cecdutaacoh!$i Leonida imi
lua intotdeaunaapirarea...
Acum, el imi di.duseintilnire pe lacuri si, in acela;i
timp, un alt student, Toma, imi diduse tot intAlnire pe
lacuri. $i mi gindeam cum si fac?Si-i dau intii unuia o
ori gi, apoi, in continuare celuilalt alti ori? Zic: Ce-iasta?
Abia m-am spouedit;i uite cefac... $i atunci le-am dat la
amAndoila aceeagi
ori. Dar nu s-ausupirat. Toma - celildt student ciruia ii didusem gi lui intA.lnirela lacuri -
58
,,Cel ce vrea si scadi la crucealui mai mult adaugi" :

A doua zi, a mai fost o lntimplare nostimi. Cred
ci agi auzit de lacurile de la SA.mbita.Erau doui lacuri:
unul curgea in celilalt printr-o cascadi. Chestiunea era
aranjatd.de Pirintele, in gri.dini. Studentii au sipat acele
lacuri. $i cum sunt in congtiinlameaelerimase?Era primivari si erau inflorite genfianelepe mal. Malurile erau
tivite cu gentiane.$i acestemaluri cu gengianelealbastru
inchis se oglindeau in lac. Tot in lac se oglindea gi cerul
;i aveai impresia ci sunt doi ochi alba;tri mirginigi de
sprinceneinchisela culoaresi ci te privestecerul printre sprincene. Nu pot si vi spun... Numai un esretca
Pirintele putea si conceapi agao frumusete! Si acolo, la
59
a fost pugin debusolat,dar Leonidaa rAsgi a spus:Numai

un.capca al tdu putea sdfacda;a o chestie!Sis-aamuzat...
Dar ce-afost pentru ei, cind veneaufiecare,unul dintr-o
parte gi celS.ldt din cealalti parte, exact la aceeasior5.,
foarte punctuali, intAlnindu-seei gi eu stand in spategi
amuzi.ndu-mi de cum se intilnesc ei unul cu celilalt,
nu pot si vi spun! Dar m-au luat intre ei gi ne-amintors
impreuni spre biserici..Deci eu eram in mijloc, gi unul
era de-a dreapta,gi altul de-a stinga. Cind si intrim in
curtea bisericii - ci lacurile erau mai sus-, l-am vlzut pe
Pirintele. Era o cisugi - casastuparului, agai sespuneaunde stitea fratele care avea griji de stupi. Si Pirintele
aMitropolitul Antonie Plimidedi al fudealului, de mai tArziu.. .
Fost-aom trimis deDurnnezeu
era-acolocu o droaiede copii in jurul lui. Unul ii era in

spinare,ceilalgilAngi el; era,pur si simplu, o grimadi de
copchiipestePirintele. Copiii istia erau copiii carefuseseri ingrijigi de Pirintele in timpul foametei din 1947.
$i copiii au rimas atit de indrigostigi de Pirintele, incA.t
n-au vrut si plececAndau venit pi.ringiiapoi si ii ia acasi!
N-au vrut si plece!Si, ca si plece,piringii le-au promis
ci vor veni in fiecarean, si.-l vadi pe Pirintele. A;a ci,
la Pa;ti, intotdeauna,copiii erauacolo;piringii se tineau
de cuvAnt, ci altfel era jale de ei! $i acum ei tocmai sosiseri cu un camion si erau ciucurepe Pirintele. $i, din
nou, Pirintele ni L-a sugeratpe Mintuitorul. Togi trei
am avut in fagi tabloul cu Lasayicopiii sd uina la Mine si
nu-i goniyi!
Pi.rintelene-aoprit ;i a spus:
- Aspazia,stai ci trebuiesi-gi dau un sfat.Sfatul duhovnicului pentru toati viafa ta.
$i sfatul lui m-a cutremurat atunci! Nu prea l-am
inteles,dar pe parcursl-am intelesfoarte bine. Sunaasa:
Cel ce ureasd scadak uuceA lui mai mub adauga. $i am
ingelespe parcursulviegii ci, intr-adevir, agase intimpli, ci noi avemde dat anumite testegi ci testeleacelea
trebuie date. Fac parte din planul mare de mintuire al
Pirintelui Ve;nic ;i trebuie fhcute.Tir pogi si ceri si fii
izbivit la un anumir moment de ele, dar ele se transferi
la momentul urmitor, care vine cu incercarealui, plus
cea carevine din urmi, care trebuie fhcuti.. Pentru ci,
daci nu o faci, nu o indeplinesti,egticu examenulclzut.
Cu ce te prezingila mintuire, la Judecatade Apoi? $i,
in afari de asta,insqi faptul de a cereaminare nu este
un picat, dar este un pi.cat ci o ceri altfel decit cum a
cerut-o Mintuitorul. $i Mintuitorul S-a cutre-muratde

jertfa ce-L a;tepta! Dar a zis De estecuputinld, sd treaca
de k Mine paharul acestd...Deci insusi faptul ci tu ceri,
de la tine, aceaputeresi te treaci pesteincercarearespectivi estedeja in sine un adaosla cruceape caretrebuiesi
o duci. Deci e o neascultarein plus. Sfatul Pirintelui era
deci, intr-adevir, foarte bun gi esenlial!
Apoi, mi-a mai zis:
- fu mai vrea si-gi spun ceva,dar asta nu tine de
duhovnicianoastri. Mi. simt indemnat si-1i mai dau un
sfat:si te fere;ti de Toma!
Toma, siracul, s-a flcut alb! De ce o fi zis Pirintele
lucrul acesta?
$i Leonida,gi Toma, gi eu ne-amgindit ci
probabil Toma se simtisepulin legatde mine, pulin indrigostit, si Pirintele nu admitealucrul ista. N-am gisit
alti explicagie...
Dar Pirintele i-a lisat lui Leonida;ansasi ne explice
chesdunea,ci, dupi ce ne-am indepirtat de acolo,Leonida i-a spus:
- Stai linistit, ci nu la tine s-areferit Pi.rintele!Pirintele Arsenie stie ci Aspaziaesteo persoani cerebrali 9i ci
areproblemecu judecata.$i Pirintele dispreguie;tecumva
ratiunea,degiesteun dar mare aI lui Dumnezeu. Dar spune ci mai mult ne incurci decit ne ajuti, pentru ci ra;iuneanu poatesi ingeleagisi nu poatesi acceptemiracolul.
'
$i exemplul ci aga se lntimpli lucrul acestaeste
Apostolul Toma, carerational nu putea si admiti minunea invierii si carenu s-alisat pini cind n-a avut proba.
Deci a fost incapabilsi acceptemiracolul!Asta estehiba
ragiunii! $i Pirintele Arsenie i-a atrasatenlia si sefereasci
de acesterationamente,ci sunt neplicute Mintuitorului.
60
6l
62
Mi-a mai zis atunci Pirintele ceva:

-Yezi ci ai promis - de;i eu nu-i spusesem,ba mai
mult, gi uitasemde lucrul acesra!- pe Cartea Sfbnti ci
- Mii, tu ai numirat cite binecuvintiri gi-a'dat PirinteleArsenie?

$i eu am spus:
- Nu! Dar trebuia si le numi.r?
El mi-a rispuns:
- Nu trebuiasi le numeri, dar gienu separeciudat
!i
ca un preot s5.-;idea atitea binecuvi.ntiri gi in arerearonuri?Tu stii ce inseamni sublinierilePi.rintelui...
$i eu zic:
- Dar eu nu-mi dau seamacareesteintelesulacestui
lucru intr-adevir neobisnuit.
$i Leonida spune:
- Eu gi-l spun gi si nu iei astaca lipsi de educagie
din parteamea, ci eu stiu ci nu-i frumos si-gi spun ceea
ce-fi spun, dar gi-o spun cu un anumir scop: ru ai si ai
mai multe situagiilimiti.. Tu erai acolo,ingenunchearigi
cu epitrahilul in cap gi n-ai putut si vezi chipul Pi.rintelui, dar eu l-am vlzut: era de o tristete infiniti! Cum nu
l-am vizut niciodati pe Pirintele de ami.rit! Deci pe tine
te agteapti citeva situagii limiti. CAte binecuvintiri Ei-a
dat Pirintele, prin atS.teachestii grele ai si treci. $i eu iEi
spun lucrul acestanu pentru ci sunt insensibilsi vreau
neapi.ratsi.-giprovoc un goc, ci igi spun lucrul acesraca,
atunci cind vei fi in acesteimprejuri.ri, si-gi aduci aminte
ci Pirintele Arsenie te-a binecuvintat gi ci vor trece!
Si, intr-adevir, a;a a fost!
Am primit, dupi aceea,de la PS.rinteleIustin o scrisoarein carespunea:Din incredinlareapdrintelui tau duhounic, iyi spun cdpe data de 20 iulie sdfi pregdtitd, cd te
duc kVladimire;ti. Era ministirea in careintrase Zorica.
V5.puteEida seama!
una din zile o vei petreceimpreuni cu mama ta. Deci

miine dimineagi, de dimineagi,"r., vii gi-Eiiei binecuvintare de la mine, ci eu sunt treazla ora aceea.La cinci
dimineaga,vii gi-giiei binecuvintarepentru plecare,pentru ci estesingura posibilitate de a mai ajunge acolo, la
tine, in muntii ceilalgi- in mungii Sebeguluieraupirintii
mei, deci aveamdrum de parcurs- ca si fii totugi micar
seara,la masade seari, acasi. Pascade marli searasi o iei
cu mama ta, ci altfel egti sperjur!
$i m-am prezentatdimineaga,cu noapteain cap, la
Pirintele. El mi aftepra exact pe scarape care stituse cu
lumAnareagi imi diduse luminarea si-mi spuseseci trebuie si;in o lumini in furtuni. Eu n-am intelesatunci ce
inseamni.,dar si faci inchisoaresub comunisti si si nu-ti
pierzi mingile exact asta insemna! Si-gi gii firea, si-gi gii .
lumina, si n-o lagi vinturatl de vijeliile perseculiei,ale
prigoanei,carea fost cumpliti, ce si mai vorbim!...
Pi.rinteleaveaepitrahilul, l-a pus pe cregtetulmeu ;i
m-a binecuvintat:
- Dumnezeu si.-ti ajute, copili! Si-gi ajute Dumnezeu!Dumnezeusi.-ti ajute!
$i mi-a dat binecuvintarea sa in diferite tonuri, de
nu gtiu cite ori. Eu eram coplesiti de emogie;n-am sesizat ci,esteun lucru cu totul neobisnuit,ca un preot si-gi
dea atitea binecuvAntiri.
Leonida mi insotise,era cu mine, acolo, pentru ci
spusese
ci e foartedimineagi si ci nu e bine si merg singuri prin pidure. M-a insotit pAni la cursi. $i pe drum
mi-a spus:
6.^lv
63
ArsenieBoca
Pd.rintele
Nu mai spun ci am mai avut un miracol intre timp.

mi-a zis:
Pirintele, cind mi-am luat binecuv6.ntarea,
- Uite, iqi dau si o scrisoare,si. i-o duci Pirintelui
Iovan. Nu stiu cum ai si faci...
Dar eu am zis:
- Ba mi-e foarte ugor,ci stiu ci Pirintele Iovan locuie;tela mitropolie gi mi, duc acolo;i-i duc scrisoarea!
Cind i-am dus Pirintelui Ioan scrisoarea,Pirintele
mi-a spus:
- Stai pulin, Aspazia,stai si citescce scriePirintele.
Poatee cevace line de tine si trebuiesi-gi spun. Si fii pe
loc, si nu te mai caut...
A citit scrisoareasi am vizut ci Pirintele Ioan este
foarte,foarteemolionat.A pus scrisoarea
deoparte9i privea undeva in gol, cu ochii total in lumini;i, la urmi,
imi spune:
-Aspazia, fii fericiti, ci. qti prima careafli.lucrul acesta: Pirintele Arseniemi. cheami duhovnic la Madimiresti!:
Cu cevatimp inainte, Pirintele Ioan imi spuseseci.
nu ;tie sigur inci ce si faci: si se cilugireasci sau si se
faci preot de mir. Zicea: Seapropieanul cind ua trebui sd
incheidactoratut- dar n-a mai apucat, cd.l-atrimis Pirintele la Madimire;ti. Tot cu Pirintele Ioan am prezentar
demisia Zoricili, unde a fost iarigi un miracol.
Eu i-am spus:
- Eu merg cu tine la profesorulPasca;Pascaera cel
care venise pe postul lui Sextil Puscariu,la dictionar,
unde Zorica lucra.
Si am adiugat:
- Nu au s-o lasepe Zorica si-;i dea demisia,pentru
ci n-au alt inlocuitor pentru etimologiilegrecegtisi latine.
Ea era preparatoarela dictionar pe acestedoui probleme. Dar el imi spune:

- Cind e vorba de Madimiregti gi de Pi.rinteleArsenie ;i de toate lucrurile carese intAmpli., fii siguri ci o
si aprobe!
Si, intr-adevir, agaa fost! Cind am prezentatcererea,
profesorul,caremi cunosteafoarte bine, ci aveamnote
foarte bune la el ;i el aveapirere buni despremine, s-a
uitat inti.i a;a lung la mine, s-a uitat la hirtie, s-a ridicat
in picioare gi a mai citit-o o datl - o citise deja o dari,
stAndla birou, a doua oari.s-aridicat in picioare-, a scos
stiloul gi a semnat.
$i Pirintele Ioan mi-a zis:
-Ji-am spus?Ti-am spus!
64
65
,,De Adormirea Maicii Domnului

eram in inchisoare deja"
Si Zorica a rimas acolo, la Vladimiresti!Toate celelalte le-a uanjat, pe urmi., Ioan pentru ea.Si, dupi acesre
evenimente,am primit scrisoarea
de la Pirintele Iustin, in
careimi spuneasi merg acolo. $i imi spunea aga:Parin- eu aveamexamenele
teleiyi ceresa-yidai toateexamenele
de anul IV pe caretrebuiasi le dau, gi mai aveamsi niste
auxiliare.Auxiliarelenoi le aveamla alegere;le dideam
la inceput sau la sfhr;it de an. Eu mi-am lisat citeva la
sf6,rgit;i foarte riu am frcut ci le-am lisat, ci la sfhrsit
era mai greu, pentru ci erau examenede latini, de nu
mai stiu ce,pe careintre timp le uitai... Daci le dideai la
inceput, era mai bine. $i mi gindeam: Doamne,cum Am
sa le daupe toate?!Spuneain scrisoare:Tbprezinti cu toate
exalneneledate ;i, dacd sepoate, fi cu cel de licenyd.Dacd

nu, iyi iei tot materialulpentru licenpd/ lumeziacolo.Deci
Plrintele se gribea foarte tare. $i mi intrebam: Oarede
ce?Oarea primit Parintelerdspunsde la Maica Domnului?
Oarede cemd duceacolo?Pe urmi, Pirintele Iustin mi-a
dat explicagia:Pdrintelepresimtecd uorf tulburdri foarte
mari ;i ureasd tepuna la adapost;i, inainte de a primi rdspunsul de la Maica Domnului, te a;azn tntr-un loc in care
credecd ueif la addpost.
Dar n-a fost si fie aga,pentru ci in 9 iulie am fost
arestati. Deci unde?Pini la 20 iulie mai erau zile... $i
rispunsul Maicii Domnului a fost clar: de Adormirea
Maicii Domnului eram in inchisoaredeja, eram deja in
pline anchete.Deci era clar: Dumnezeu m-a chemat la
jertft,, si nu la monahism.
Mdi, Pazi!Pe numele mic... $i, intr-o noapte>am avut

impresia ci-l aud pe tata plingind. $i spunea:Nu mai
da, nu md bate, cd n-am ftcut toate lucrurile astea!Nu
trebuiesd recunosc!
Pentru ci ce se intAmpla?Pe comunigti nu-i interesa adevirul! Pe comunisti ii interesasi inchidi cit mai
mulgi din oponengi. $i atunci ei instrumentau citeva
elementepe care [e prindeau de ici, de colo si formau
un procesgi te biteau, ca si intri in schemalor. Ci era
adeviratsaunu, astanu conta.Ti.ebuiasi intri in schema
aia,ca si fii pedepsitconform gradului de periculozitate
pe careti-l acordauei. $i omul acestaerabitut pentru asa
ceva9i el nu intelegeaci, pini la urmi., va trebui si accepte.Ci n-aveaice si faci! Nu se putea rezista!N-aveai
decAtdoui solutii: s-acceplisau si mori! Erau persoane
de foarte marecuraj, careau murit in be.tii, iar ceilaldau
cedat.PAn5.laurmi., au zis: Scrieacoloceureidespremine
;i ksd-md in pace!intelegeauci trebuie si faci aceasti.
inchisoaresi o f5.ceau,gindind cd,ofac nu pentru ca urei
tu, ci pentru ci probabil ca tebuie saofac. $i foarte mulgi,
deci, au acceptat.$i eu am fost unul dintre ei. Din fericire, eu n-a trebuit si trec prin foartemulte bitii, pentru
ci Dumnezeu mi-a arLtatce trebuie si spun si am spus
exactcit trebuia.Acestaa fost un alt miracol, o alti poveste.Dar sunt siguri ci de la Pirintele Arsenie mi s-a
tras! $i atunci, mi s-a pi.rut ci omul acelatorturat este
tata, carespunea:Nu pot sa recunosc!$ieu ;tiam si i-am
si spus tatei: Sagii ca tu eptitnt-o foarte mareprimejdie!
El era in munti, la 1400 m altitudine, in Mungii Sebesului, la o gcoali. $i i-am spus: Wi f pus tn legaturdcu
rezistenya
din munyi!M-a intrebat: ce-i aia, rezistenga
din
66
,,De ce te frimAngi atAta?

Asta mai trebuia s5.faci!"
Nu l-am mai vizut pe Pi.rinteleArseniedecAtin vis.
Eu am fost asezati- cred ci si acestaa fost unul din
supliciileprin carea trebuit si trec ;i cu carefoarte greu
m-arn obi;nuit - in celuladeasupracireia era camerade
bitaie. Patruzecide zile am locuit acolo.Si auzeamtoare
vaietele,toate plA.nsetele,
roatetorturile pe carele ftceau
i.ia. Eram trei persoanein situatia asta.Una dintre ele
era cipitanul Capoti, ruda Pirintelui Capoti, care;i el
a venit lingi. fratelelui, in inchisoare,si care,din cauza
asta,mi-a ariltato duiogiedeosebiti.Ori de cAteori mergea la Majalahonda,imi trimitea de acolo ilustrata cu
semniturile celor prezentigi imi spuneaasa,cu calduri:
67
68
munli? Si atunci eu i-am povestit,i-am spus: Uite, s-ar

putea ;i eu safu drestatd,s-arputea fi eu sa uin cu un gru?
de studenyipentru aceastdrezistenyd!Noi, cei cdre suntem
oPonenlicomunismului,ne retragemin munti... Se spera
atunci cd.va fr un nou rizboi anti-bolsevic in care noi
ar fi trebuit si fim de foarte mare folos. Ceeace nu s-a
intimplat, dupi cum se gtie...$i eu mi-am zis Probabil
cdpe tata, gasindu-ldirectorla 1400 ahitudine, in rnunyi,
refugiat,tl uor arestbIndatd... Tata a fost voluntar in Primul Rizboi Mondial gi, din cauzaaceasra,a fost scutit de
al Doilea Rizboi Mondial, fiindci avearini din Primul
Rizboi. A flcut parte din detagamentulde elevivoluntari
basarabeni,care au luptat la Mirisegti. Deci aveatoare
chestiileacestea,
de careputeausi.J inhage.Ei erausiguri
ci e oponent al lor; si si era,de fapt. Asaera,firi. si fi fost
inrolat in Miscare.Si atunci am ingenuncheat;iam spus:
Doamne,dacatrebuiesdfacd;i tata tnchisoare,da-mi mie
anii lui, ca oricum el e batr,Ln,rdnit - aveafoarte grave
problemecu inima, de astaa;i murit. Zic: Eu oricurnam
deficut ani mulyi de inchisoare,a;a cd, dacdrnaifac chTiua
in plus, n-are nimic. Dd-mi-i mie!
$i m-am lini;tit dupi ce am ftcut rugi.ciunea.indati
s-alinistit ;i birbatul respectiv;fie ci a lesinat,fie ci au
obosit iia si-l tot bati..A ticut, in orice caz. Dar, dupi
aceea,am atipit pugin si pe urmi m-am trezit si au inceput frimAnti.rile: Dar daca eu mi-arn cerut oshnda?Cum
uin sdcereu chestiidefelul,lsta?Doar Dumnezeustieceare
deftcut! Dar dacdS-a supdratpe mine si eu m-am osdndit?
Dacd, in loc sa-l saluezpe tAtA, m-dm ingropatpe mine si
mai muh?!
$i au inceput tulburi.rile gi nelinistea.Osteniti de
ginduri - daci asa,daci altfel, daci pe dincolo -, xD
alipit, cred. Pentru ci m-am pomenit dintr-odati.intr-o

biserici.foarte mare, foarte frumoasi, pictati foarte frumos. Era plini de lumini; lumina veneadinsprealtar.Eu
am trecut din pronaosin naos,m-am apropiat de altar,
dar nu foarte mult. $i, in altar, dintr-odati, a api.rut, in
plini lumini, Pirintele Arsenie, exact agacum apiruse
in noapteacAndveneadinspre chilie! Foartesenin, m-a
privit cu ochii lui frumogi, de cer infinit si mi-a spus:
- De ce te frimingi atAta?Asta trebuia si faci! Asta
mai trebuia si faci!
Pentru ci, in momentul in careeu am cerut osA.ndi
pentru tata, am simtit ci l-am iertat.Atunci am simgitci,
intr-adevir, l-am iertat ;i ci sunt in staresi jertfescdin
viata mea atit cit trebuie, caviata lui si fie salvati. Asta
era adevirata iertare!
$i mi-a spusPirintele:
- Asta mai trebuia si faci! Thti.l tiu va fi absolvit,
pentru c5.n-ai idee ce putere are inaintea lui Dumnepirintelui
zeurugiciuneacopilului care-;iasumi greseala
care'l-aniscut;i l-a crescut!
69
,,r4.tAteacruci mi s-au pirut

ci toate una s-au ftcut..."
Asta a fost ultima dati cAndl-am vi.zut pe Pirintele!
Frumos...Pirintele, cAnd i-a dat luminarea Zoricli, i-a
spus: line tu luminarea astd, cd tot aduni tu tot felul de
ciurucuri. Maica Teodosiaa pistrat tot ce ii amintea de
Pirintele, tot ce era in legituri cu el, cum era gi luminalumina careiJ sugeraexact...A fost ca o anrea aceasta,
ti-profe;ie a acestuifenomen al ei din poeziaRapire.CL
70
era tot agacinevacarevenea,o lua de mini, o conducea

prin intuneric si o aduceain plini lumini ;i atunci ea a
vlzut cZ.toati lumina astaveneade la Mintuitorul ;i se
e iubire, / Si
termina spunind: ,,$i n-am ;tiut c-aceasta
mina
cu
mina
strinsi-n
moarte-n
nemurire
/
treci din
Altcuiva". Ahcuiua scriscu litere mari, ca si se ingeleagi
ci e Mintuitorul.
$i Pirintele i-a,,zis:ipi dau aceastdlumhnare,penta
ca ai scrisfoarte muh dapre cruci. Este una din poeziile
fantastice al,eZoricLi. in citeva strofe, intr-o simplitate
absolutclasici - agacum numai o cunosci.toarea limbilor clasicea putut sd.realizeze-, scrieea despreideeaasta
ci, in CruceaMintuitorului, sunt cuprinsetoate crucile
noastre.$i ci, in momentul in carenoi ne insqim propria noastri cruce,de fapt il despovirim pe Mintuitorul
de a duce gi cruceanoastri. Ne-o ducem noi. $i de aici
vine mi.ntuireanoastri, prin cruce,prin Golgota. Ci nu
poli s5.urci pe Tabor,daci.nu treci prin Golgota. Sensul
suferin;ei...Ea il prinde foarte simplu in aceasti poezioari., spunAnda;a: ,,Spreti.rimul celilalt / e locu-nchis
cu gard inalt, / Dar am vdzutprintre uluci / atateacruci,
atitea cruci!" Si le descriepe fiecare:una e pompoasi,
frumoasi, alta e modesti... Mi rog, nu toate au aceleagi
dimensiuni ;i nici acela;i aspect,dar toate cerneaulumini pestetintirimul acesta.$i spuneea,la un moment
dat: ,i.titea cruci mi s-aupirut ci toate una s-auflcuq /
O Cruce mare stri.lucea,sub greul ei, un Om zilcea.lTu
cum de pogisi le mai duci?/ AtAteacruci, atiteacruci..."
in ac.rt vers,Tu cum depoyi sd le mai duci giin celilalt, O
CrucemAres-afhcut din toate,seascunde,spuneaPirintele Arsenie,toati teologiacrestinismului.in cA.teva
ver-
Fost-aorntrimis deDumnezeu
7l
suri atit de simple,dar care,intr-adevir, iEi aduglqc-rimi

in ochi, cind le citeqti.
Am plecat de la Doamna fupazia tirziu, in noapte.
o lumini diaPesteodiiga cu mireasmi de mirt sea,gternuse
fani, incandescenti...Sunt momentein care,efectiv,simgi
Cerul chemind a Vegnicie;i sufletul tanjind a dor mistuitor de Dumnezeu. Doamna Aspaziaehfuizitit gi hiruiti
spreaceasta...Iar mirturia ei e cople;itorde pilduitoare.
Pr. Nicolae Bordagiu
Bucuregti
,,Am fost cu adevirat cucerit

de personalitatea Pirintelui Arsenie Boca"
Risfoind cu nesagpaginile dosarelorintocmite de
Securitatepe numele Pirintelui Arsenie Boca, obsesiv
apirea un nume, relationatmereucu cel al Pirintelui Arsenie:Nicolae Bordagiu. Ba mai mult, aproapedoui.zeci
de alte dosareindividualepurrau marcaaceluiasiNicolae
Bordasiu.Am tot incercarsi vid cine seascunde
in spatele acestuinume ;i dincolo de paginiledosarelor.A;a am
ajunsIa... Pr. NicolaeBordasiu.
Pr. Nicolae e una din figurile luminoasesi extremde
sensibilealeBucurestiului.Niscut in22 mai 1924,laSabolciu (Bihor), dintr-o familie de preot, el insusi urmeazd.facultateade teologie,punAndu-secu totul in sluiba
lui Dumnezeu si a semenilorsii. Faceparte, in tinereqe,
73
din MigcareaRugulAprins, alituri de Arhim. Benedict

Ghiug, Pr. SanduTudor, Roman Braga,Valeriu Srreinu,
Andrei Scrimaetc. infiinte azl, in timpul studentiei,.,4saciayiaTineretului OrtodoxStudenpesc.
Pentru activitateasi
incredintirile salereligioase,manifestatein cadrul acestei
asociatiisi nu numai, estepus sub urmirire de Securitate.
Se ascunde,vreme de ;apte ani, in mun{i ori in localitigile bihorene,primind o condamnare,in lipsi, de 20
de ani. Este gi,sit de Securitatein 1955. Executi noui
ani de temnigi.grea,in inchisoriledin Timisoara,Jilava,
Constanta,Oradeasi Aiud.
LJrmeazi,dupi eliberare,un lung periplu de intAmpliri, in carepermanentsimte binecuvintarealui Dumnezeu.Studiazi la Paris,unde ii cunoasrepe Pr.Vrgil Gheorghiu, Pr. Olivier Clement, Michel Evdokimov,Eugen Ionescu,Emil Cioran etc. Revenitin gari,prin mijlocireasi
prieteniacu PatriarhulIustinian Marina, estenumit profesorla seminarulteologicdin Bucurestisi preot paroh la
BisericaSilvestru.Printre cei foarte apropia;i ai Pirintelui,
senumiri Pr. Dumitru Sti.niloae,Pr. ConstantinGderiu,
Mitropolitul Antonie Plimideali, Mitropolirul Valeriu
Anania, Pr. Ioan Iovan de la Ministirea Receaetc.
insi. o pretuirecu totul deosebitio poarti Pirintelui
ArsenieBoca.Iar povestea
lor e seducitoare...
Pr. Nicolae Bordagiu gi Pr. Arsenie Boca
L-am inti.lnit pe Pirintele Nicolae Borda;iu in cisugasa de o ospitalitatecovirsitoaredin Bucuresti.La cei
aproape90 de ani ai sii, Pirintele Nicolaeestenu doar o
lectievie de martiriu, ci si de vivacitarea slujirii.
Lam rugat pe Pirintele si ne istoriseasci,asacum

doar el stie si o faci., din pirtigia sa duhovniceasci cu
Pirintele ArsenieBoca.
,,Pirintele Stiniloae s-a mutat de la Sibiu la Bucuresti. Eu il cunogteamdin auzite,fiindci. Preasfintitul
Nicolae Popovici,inci de cind eram elev de liceu, imi
vorbeadespreSfingiaSa;i mi-a dat si citescdin scrierile
sale.Mai alescelor peii eram apropiagine di.deasi citim
articoledin revistaGlndirea. in felul acesra,ne-amapropiat mult de pirintele Stiniloae. $i PreasfingitulNicolae
Popovicia fost foarte apropiatde Pirintele Sti.niloae.Au
fost impreuni la studii in Grecia, au fost impreuni la
studii in Germania,9i il apreciafoarte mult! Au fost gi
colegi de profesoratla AcademiaAndreiand din Sibiu,
cum se numea atunci Facultateade Teologie,incit Preasfingitul Nicolae ne vorbea despreatmosferaacademici
de la Sibiu, de cei care erau acolo gi, mai ales,despre
forma noui pe careMitropolitul Nicolae Balanvoia si o
dea vieEii monahale prin ceeace a inten;ionat si realizeze la Mi.nistirea Simbita de Sus,unde s-auinchinoviat,
ca ;i calugiri, Pi.rinteleArsenie Boca, Pirintele Serafim
Popescu;i algii caremai erau acolo ;i desprecarePreasfin;itul Nicolae Popovici ne-a vorbit cite ceva. Cind
Pirintele Sti.niloaea venit la Bucuresti, noi, cei care
eram la Rugul Aprins, l-am sprijinit foarte mult si l-am
f).cut si vini cu noi la R"S"I Aprins. $i Pi.rintele Benedict, careera asistentla Catedrade Mistici, a venit si el.
Tot atunci, s-a intimplat ci Pirintele Stiniloae a reusit
si editeze- micar ci erauvremuri grele- si si tipireasci
primul volum din Filocalie, ceeace a fost un eveniment
de spiritualitateaparte.Si, ca si poati.fi tipirit, Preasfin-
gitul Nicolae Popovicia plitit inainte valoareaa 100 de

exemplare,pe carele-aluat pentru parohiiledin eparhie.
Si, atunci cind a iqit, am vlzut;i desenulacelafrumos
d copertii, pe care amvLzut ci l-a ficut Pirintele Arsenie
Boca.$i, ca studengi,sigur ci eramcuriosigi noi si.aflim
cine e Pi.rinteleArsenieBoca. $i l-am rugat pe Pirintele
Stiniloae si ne spuni cite ceva.$i ne-aspus,intr-adevir.
Daa pAni nu vezi cu ochii, nu crezi cAt de frumoasesi
de mari sunt lucrurile! Ba s-a inti.mplat ci mai aveamo
colegi, Irina, careeracolegi de an cu viitorul mitropolit,
pe atunci studentulNicolae Corneanugi careera o buni.
crettini, care cunogteafoarte bine Mini.stirea Simbita
gi pe Pirintele Arsenie gi de la ea am aflat foarte multe
aminunte despreviagade la Simbita, incAt a crescutgi
in noi dorinta de a merge si vedem cu ochii nogtri minunet de la Stmbdta.A;a consideramatunci aceastirevigorare a viegii spirituale din jurul Ministirii Simbita,
pe careo aseminam, oarecum,cu cea dela,RugulAprins,
de la Bucuresti,de la Ministirea Antim, dar unde nu
era amploareasi popularitatea pe carele aveaviaEade la
SAmbita.Am hotirit deci si organizim o excursiegi am
ftcut drumul la Simbita la inceputul unei vacangede
vari, cind am mers un grup destul de miri;or, in care
era si Leonida Plimideall, eraDometie Manolache,era
pirintele de mai tirziu Constantin Voicescuqi mai erau
mulEialgii...
$i mi-a plicut foarte mult la Simbita! Atunci l-am
cunoscutviu si natural pe Pirintele fusenie Boca. Sevorbeau multe desprePirintele Arsenie,intre care;i faptul
ci nu-i poti ascundenimic, ci ;tie tot ce faci. $i aveam
un coleg- Dumnezeusi-l odihneasci!-, SanduBucescu.
74
75
76
Era coleg de teologie gi mai tirziu a fost pictor de biserici. $i el fuma. Aflind insi ci in ministire la Simbita
nu e bine si fumezi, ci nu-i convine Pirintelui, el, care
fuma, degi n-agputea spune ci. eraun impitimit al tutunului, a hotirit si fumeze numai cu noi, pe ascuns.
$i, cum stiteam noi intr-un grup, pe o banci, am vizut
de departeci vine Pi.rinteleArseniespre noi. $i atunci
Sandu Bucescusi-a stins gigarasi a aruncat-o.El era un
tip tare glumegsi mucdit si ne spune:Ei, acum sd-l uad
dacdmd prinde ca am fumat!Dar Pirintele, careera la
o distanti buni. de noi, incALte exclussi. fi auzit, cind a
ajunsin dreptul nostru - nu stiu daci veneaanumepentru noi sau treceaintimpli.tor, dar nu era insotit de lume
-, ne-a zis Ei, de-Acum,
frate Bucescu,ia sd aedemcit ai
s
u
cum
aifumat...
Cand am auzit,rogi am rimas
fumat
deosebitde surpringi,ci. noi tocmai despreastavorbiserim ;i chiar atunci si ne spuni Pirintele ci a fumat!...
Cu aceastiintroducerein relafile dintre noi gi Pirintele,
am fost cu adeviratcuceritde personalitatea
SfinEieiSale.
L-am auzit atunci de multe ori vorbind si am vizut si cit
de mult esteiubit de lume, fiindci. mergealumea puhoi
dupi dAnsul.Iegeadin biserici saude acasisi cum ieseain
lume, cum seftcea cArdde oameni,care-linsoEeau,
incit
era parci. un magnet careatragein jurul lui tot gi aduni!
Impresionanta fost inci;i faptul ci omul nu triieste
numai cu piine, dar gi cu piine! Si ministirea avearerenuri caretrebuiaulucrate.Si atunci aveaufAn cosit, care
trebuia intors si adunat.$i Pi.rinteleArsenie zice:Ei, acum
sa ne ducemsd adundmflnul. $i cred ci vreo citeva sute
de oameniau pornit dupi dinsul... Am rimas tareimpresionatde aceastiputerede atragerea multimii, dar gi de
dragosteape carepoporul o manifestafa;i de Pirintele!
77
-o-areAm stat de vorbi, sigur,cu Pirintele, careavea,
cum, ideedesprefiecaredintre noi. $tia ci am venit acolo
de la Bucure;ti, cu atit mai mult cu cit Pirintele Stiniloae voia si. realizezeo legituri intre grupul de la Antim
;i grupul de la Simbita. $i, cum noi eram de la Antim,
gi Pirintele a fost interesatsi ne cunoasci.Cit am sratpe
acolo,aproapein fiecareseariam statcite pulin de vorbi
cu SfinEiaSa,in grup, toti laolalti.
Asta a fost prima noastri. viziti.la Simbi.ta. A doua
oard.a fost in anul urmitor, cind tot aga,ne-am adunat
in grup mai maregi ne-am dus la Simbita. imi aminresc
de aceasta,pentru ci acolo l-am reintAlnit, dupi multi.
vreme, pe pirintele Ioan Iovan. El terminasefacultatea,
venisela S6.mbita,stitea de vorbi. cu Pirintele Arsenie,;i
noi, careveniserim de la Bucuresti,eram gizduiEiintr-o
micuti. cabani, un fel de suri, unde am dormit cu togii
pe fhn. Si Pirintele l-a adusgi pe studentulde atunci Ioan
Iovan gi ni l-a prezenrar.Eu m-am bucurat foarte mult,
fiindci Ioan Silviu Iovan,srudentulde atunci, eracolegul
meu de liceu, de dinainte de 1940, prietenul meu din
copilS.riesi era botezatde bunica mea. Era din satul de
unde era tata de origine, ;i bunicii mei eraugard in gard
cu casaparohiali unde locuia pirintele Gavriil Iovan, ratil lui Silviu Iovan. Si ne-am bucurat ci ne-am revizut!
Cit am fost cu Ardealul cedat,el a rimas acolo, iar eu am
fost dincoace,astfelci nu ne-am inti.lnit niciodati. Din
aceasti a doua intilnire, imi amintesc de aceasti clipi,
cAndPi.rinteleArsenienu stia ci sunrematit de apropiagi
gi agade bine cunoscuti.
Dintre toti cei care eram atunci la mini.stire, eu am
plecat la Bucuresti mai devreme.Leonida Plimideali si
P,i.rinteleArsenieBoca
Fost-aorntrirnisdeDurnnezeu
cu alqii au rimas in continuareacolo si au lucrat la lacul

de la ministire qi au avut timp si.secunoasci.mai bine si
au stat mai mult de povesti."
$i de la vecini sevedea...Deci, cind l-am vi.zut,.amdeschis usa.A venit Pirintele iniuntru. Am rimas surprins
gi apoi l-am intrebat: De ceati uenit sd rnd cdutayi,Pdrinte?Mi-a ri.spuns: Ca sa te duc la mdndstire.Si a inceput
si-mi expliceci. a primit incredintareaepiscopuluide la
Arad, si. reorganizeze
Prislopul. $i el s-a gindit si faci
o ministire cu oameni caresunt, oarecum,orientagiin
teologie,cam cum erala Simbita. Oameni cu studii teologice,oameni cu credinti, oamenidevotagi.$i s-adus gi
a vorbit cu Leonida Plimideali. Si a acceprat.$i, o dati
cu el, si StelianManolache.Peei doi ii aveadeja acologi
ei l-au indemnat pe Pirintele si. mi caute;i pe mine, s5.
mi aduci.la ministire.
De mine nu stia absolutnimeni! Dar Pirintele Arsenie s-adus acasi.latatal meu. Sigur,nu era singurul care
stia- mai gtiagi cumnatul meu - dar nu stia multi lume
despremine. Si tatil meu, care-lgtiape Pirintele Arsenie
din istorisirile mele, cAnd l-a vilzut ci. a venit ;i cum era
ingrijorat de situatiamea;i cum Pirintele i-a vorbit a;ade
fruhros ci. va faceo mi.nistire ;i ci ei garantauoarecumci.
nu vom fi deranjagide nimeni - ci ista eramirajul ;i pentru Antonie, ;i pentru Dometie, ci nu vom fi deranjaEi
de nimeni - a fost convins, avAndoricum inci dinainre
increderein Pi.rintele,si-i spuni unde mi poate gisi. $i
Pirintele Arseniea venit la Timisoaragi m-a gisit acolo.
?ln timp ce noi povesteam;iascultameu relatirile Pirintelui, au venit rudelemele acasigi, cind l-au vizut pe
Pirintele acolo,s-aucutremurat!Conventiaintre familia
mea;i ei a fost ci ei mi tin acoloascuns,ca si-mi pregitescfuga pestegranigi, dar cu o conditie: si nu mi stie
nimeni! Si nu stie nimeni unde sunt ascuns.Or acum.
78
,,De ce afi venit si. mi ciutaEi, PS.rinte?"

De atunci, Pirintele Nicolae s-avizut in alte citeva
rinduri cu Pi.rinteleArsenieBoca.insi. una dintre experiente e cu totul speciali. ,",{.venit anul 1948, cAnd,in
luna mai, s-auprodus o seami de arestiri in studentime
;i ne-am risipit careincotro. Eu am triit arunci iari.sio
minune: in timp ce togi colegii, cunoscutii si prietenii
mei au fost arestati, eu am avut manifestareabuni.ti.gii
lui Dumnezeu, Care gtia ce aveasi. se intimple cu algii...Cind intram in FacultateadeTeologie,Secretarulde
atunci al Faculti.gii,Dumnezeusi-l odihneasci.,Pirintele
Nicolae Angelescu, m-a avertizatci sunt ciutat pentru
arestarede poligie. $i mi-a spus:Du-te unde-i uedeacu.
ochii. $i, de arunci, a inceput calvarul!Am plecatsi intii:
am fost socat,dezorientat,dar mai apoi mi-am revenitsi
m-am dus la rude, la Timisoara,cu g6.ndulsi trec graniga.$i tot stiteam ;i studiamposibilitateaplecirii clandestine, desigur,pini c6.nd,intr-o zi, cind eram singur in
casi la rudele la carestiteam, am vd.zurin fagaferestrelor
ci se misci. o umbri. Erau niste jaluzeleprin carese putea vedeapulin. Si, c6.ndm-am uitat, Pirintele fusenie
la usafugarului de la Timisoara!Am fost atAt de socatsi
surprins!Ce cauti Pi.rinteleArsenieaici?
I-am deschis,desigur.Era imbri.cat in sutani.,in tinuta cilugireasci 9i mi temeamsi nu atragi atentiaoamenilor prin prezenga
lui. Casain carestiteam era la un
col; de stradi, cu vizibilitate si pe o parte, gi pe cealalti.
79
80
daci ;i un calugir oarecarea aflatunde sunr, mi-au spus:

De mhinepleci!Nu i-am spus Pirintelui Arsenie faptul
acesta,ci" ei m-au chemat deoparte,in timp ce era Pi.rintele la ei, si m-au intrebat cine e si ce cauti aici. Se
temeau ci e al doilea fugar carea venit cu mine si nu
voiau si mai tini. pe cineva.Le-am spusci nu, nu e fugar
ca mine. Le-am spusde ce a venit, dar mi-au rispuns: O
data cu el,pleci;i tu!Pentru mine, a fost atit de greu!Nu
i-am spusPi.rinteluisituatiain caremi puneau,dar i-am
spusci la ministire nu mi" duc, pentru ci. eu nu cred in
ceeace i s-apromis, ci mi poateacoperisi pe mine si pe
algiicarear veni acolo.Ci aceasta
estepricina penffu care
nu mi duc la ministire, ci eu voi continua si rimAn fugar sausi plec,daci voi putea.Ne-am despirgitin clipele
acelea.Asta era,nu stiu, pfin 1949, cred,primivara. Nu
mai tin minte bine...
Si nu ne-am mai revlzut, apoi, pAni dupi ce au trecut anii de inchisoare."
,,Arestarea a fost
o adevirati binefacere pentru mine..."
De aici, Pirintele Nicolae Bordasiu continui. sirul
lung si greu al peregrinirilor, cu Securitateamereu pe
urmelesale.
,,Datoriti. Pirintelui Arsenie- isi continui Pirintele
Nicolae istorisirea-, am plecatde la Timigoarasi am stat
ascunsin pi.rgileoridene, pini. c6.nd,tor cu voia Bunului
Dumnezeu,am ajunsin inchisoare,insi. Faria fi tri.datsi
Faria mi prezentasingur,ci a fost un aranjamentin asa
fel, incAtnimeni nu mi arepe constiinri si pe nimeni nu
Fost-aom trimis de Durnnezeu
8l
am pe corytiinfi. Am fost arestatprin dezvaluir.ile.unui

prieten, cel mai bun prieten din fragedi copili.rie - era
consS.tean
cu mine si ajunsesemedicul penitenciarului
din Timi;oara - care,cu foarte bun5.intenrie, a incercat
si-mi faci buletin, si pot iegiin lume ;i a ajunsastfelsi el,
siracul, in mina celorlalgi.Dar eu nu-i reprosezniciodati aceasta!DimpotrivLt.Zic ci a fost voia lui Dumnezeu
si mAnalui Dumnezeu a lucrat in asafel, incA.teu nu-i
reprosezniciodati nimic! I-am spus;i lui - ne-aminteles
dupi aceea,pentru ci. el era mustrat de congtiinti, ci eu
am fost capturat de Securitatesi, impreuni cu mine, gi
altii careau avut de suferit, dar i-am spusci nu trebuie
si-l mustre congriinla deloc, fiindci a fost o minunati
inti.mplare, ca si ajung in aceastisrare.Eu ajunsesem,
din punct de vederenervos,la o asemenea
epuizare,incit
mi pindeau multe ispitiri rele."
L-am intrebat pe Pi.rinteleNicolae cum a rezisrar,
vremede gapteani, presiunilorprigonitorilor gi statutului
de fugar.
',,Dragul meu, pentru mine fost
a
greu, ci. n-aveam
libertate. Pentru cei care mi-au deschisuga,a fost greu,
pentru cd aveauconstiinta ci. deschidugapugciriei pentru ei. Dar nimeni niciodati nu m-a refuzat!Si aici se
arati.eroismul si putereasufleteascia rominilor, fiindci
nu toti mi-au fost rude. Ce-agmai sublinia inci esteeroismul copiilor cu care am avut de lucru. Au fost copii,
careerau in clasaI, a II-a primari gi caretotqi au ttiut
si pi"strezesecretulin asafel, incAt, prin copii, nimeni,
niciodati n-a aflatdespreexistenga
mea.Mai degrabi au
aflat unii de la oameni mari, care,din compasiunesau
ca si-mi giseasciinci un sprijin, vorbeaucu algii despre
82
P,ir i ntele Ars en ie B oca
Fost-aorn trirnis de Duntnezeu
mine. Sau au fost intA"mpliri de alti. naturi: bunioari,

stateamrnff-o Pfimavaracatresoaresl ml-am scosmalnile pe fereastri,ca si mi bucur de caldurasoarelui,si un
vecin, careera-in podul grajdului ;i careprivea de acolo
insprecasaunde eram eu, avilzut;i a fost socatde faptul
ci se invirt n{te mAini in fagasoarelui,dar nu a mers si.
spuni nimi.nui, ci l-a intrebat pe unchiul meu, la care
eram gi.zduit,spunAndu-ice avizut. Si, atunci, unchiul
nu a avut incotro";i i-a dezvS.luitadevirul, spuni.ndu-i:
De-acum,poli safaci ceurei cu noi... Dar omul a avut atit
de puternici dragosteacre;tini, incit n-a ftcut riu, ci a
ciutat si ajute o persoani aflatd,in situatia aceasta,inc6.r
mi-au devenitei api.ritori in oriceimprejurare,dupi aceea,cit am mai stat in locul acela.
Iar copiii...,ce si mai spun?!Afost,intre altii, intr-o
familie unde am glzduit, un copil, elevde gcoaliprimari,
din Moldova. CAnd a fost foameteaacolo, au fost adusi
mai multi in pi4ile celelalte,si familia aceastal-a luat si.
pe acestcopil, si-l creascialituri de unul al lor. Eu nu:
puteam si stauin casi cu ei f).ri.si gtiede mine. Ficeam
lectii cu el si cu biiatul gazdei.Dar copilul acestaniciodati n-a povestitla nimeni! Dimpotrivi, veneaupentru
mine cu tot felul de informatii din sat, din lume... Ce
gtiau;i ei si-mi spuni.!Pentru mine a fost o bucurie ci ii
simteamatAtde apropiagi;i de calzisuflete;te.in timpul
acesta,am avut si eu o preocupare,ci ii ajutam si.igi faci.
lecfile. Ne petreceamtimpul in forma aceastaimpreuni!
Insi cei ;apte ani pe carei-am petrecutca fugar au fost
foartegrei. Foartegrei!Ajungeamuneori atAtde neuroasteniat,incA.tmi ispiteagAndulsinuciderii!Dar intotdeauna a venit Dumnezeucu un sprijin oarecaresi, in final, cu
arestareacatea fost o adevi.rati binefacerepentru mine."
,,Nu pot si-I mulpmesc destul lui DumneT.rr!..."
83
Urmeazd.arestareasi procesul. care au loc la Timigoara.in cadrul aceluia;iproces,esteaudiat gi Pirintele

Arsenie Boca, pentru vizita sa flcuti tini.rului Nicolae
Borda;iu, vreme in urmi, la Timisoara.Pugini lume ;tie
ci prima arestarea Pirintelui ArsenieBocasedatoreazi;i
acestuifapt. Una dintre celemai graveacLLze
din dosarul
Pi"rintelui Arsenie, la aceavreme, a fost tocmai aceasti
prieteniecufugarul Nicolae Borda;iu.
Despreaceastiperioadi, a inchisorii, Pirintele Nicolae
Borda;iu vorbqte cu sfiali de cugetsi foarte multi discrede. ,,Nu pot si-I mulgumescdestullui Dumnezeu,pentru
ci totdeauna mi-a dat posibilitateasi stau undeva unde
nu pot spune ci am avut linbte deplini - pentru ci. frica
a fost totdeaunaimpreunS.cu mine -, dar unde totqi o
depa;eam,o puteam suporta!Si, cind am ajunsin vremea
in care mi-a fost prea greu si mai suport, atunci a venit
arestarea
si am intrat in inchisoare.$i vremeaaceastade inchisoarea fost precedati intAi de anchetade la Securitate.
Cum oricine igi poate inchipui, cAnd te ia Securitateala ancheti, te ia de la vremeacAndai inceput, gi pAni
unde ai ajuns in momentul in careai fost prins. $i a;a,
au ajuns si le intrebe ;i pe rudele mele de la Timigoara
cAt am stat la ei, de ce m-au tinut si de ce m-au alungat.
$i as.tfelau ajuns si afle ci Pirintele Arsenie m-a vizitat
c6.nderam la Timisoara. Aga s-a inti.mplat cd,,in octombrie 1955, Pirintele Arseniea fost arestatde Securitatea
din Timigoara;i adusla ancheti.,ca si.-l intrebe ce legituri a avut cu aceltdufman al poporului, careeram eu."
84
_ .Cum de era Pirintele Arsenie singur

gi cum de a gtiut acel om si mi duci acolo?!"
De acestepisodal condamnirii de laTimigoaraseleagi o alti intAmplareminunati cu Pirintele Arsenie Boca.
,,Dela Securitate,cind s-aincheiatancheta- ne spune Pirintele Nicolae -, am fost dus la Penitenciar.Pi.rinteleArsenieera ;i el arestatsi asteptaeliberarea,dupi ce
s-aincheiat anchett.
Ca in toate inchisorile,paza eradestul de aspri..Eu,
fiindci nu eram condamnat, ci doar mi indreptam spre
condamnare,eramtinut singurintr-o cameri. Si in fiecare inchisoareexisti asa-zisul
prograrn,in cadrulciruia toti
deginuEiiies afari.din cameri - nu tofi odati, desigur,ci
fiecarepe rind -, isi duc vasul cu resturile netrebuitoare
si isi aduc vas cu api. Acesteaseproduc la anumite ore.
$i, intr-una din zile, gardianul vine ;i-mi deschide repede qa si zice: Ia-yi tineta gi te^dula spdktorlEu eram
surprins,ci nu era in program. In plus, fusesemdeja cu
tineta gi-am de;ertat-o,am spilat-o si m-am intors. Dar
el iar mi-a zis:Ia-yi tineta repede;i te du la spdlatorlin spllitor, careerala qapitul unui coridor,in timpul cind era
programul obisnuit, ferestreleerauinchisecu jaluzele,ca
si nu poti vedeanimic. Am luat repede,uimit, rineta,
m-am dus la spalitor, unde, de data aceasta,ferestrele
eraularg deschise!
Eu, careimi spilasemrineta,ce si fac?!
M-am uitat pe geamafari... $i p. cine am vLzutin curteade plimbare?!PePirintele Arsenie!Vl putegiinchipui
ce-a fost pentru mine?! Mi-am explicat atunci de ce a
trebuit si vin repede;i, dupi ce mi-am satisfrcutaceasri
bucurie,mi-am luat tineta gi eram in continuareuimit...
Fost-a om trimis de Durnnezeu
85
Nici gardianulnu mi-a zis o vorbi, nimic, ca;i ctim-n-ar

gti nimic! Mi-am fhcut treaba;i m-am dus inapoi."
L-am intrebat pe Pi.rinteleNicblae cum de Pirintele
Arsenieera singur,acolo.Rispunsul SfingieiSalea venit
firescde prompt: ,;Astaeste;i mareameaintrebare!Cum
de era Pirintele singur ;i cum de a ;tiut acel om si mi
duci acolo?!"
$i, in continuareaacesteiidei, Pirintele Nicolae mai
puncteaz| cAtevaaspecte:,,Stind acolo, eu aflasem de
Ia colegul meu de celuli., un detinut care i;i avearolul
lui acolo, cd.,dacd.vrei si-i faci bine unui pugciria;, si-l
propui ca martor la proces,ca sil scogidin inchisoare,
si mai schimbe mediul, si se mai deplasezede aici, de
acolo.$i atunci am numit si eu o seami de colegidespre
caregtiam ci sunt inch\i si i-am invocat acolo,spunind
ci am avut o problemi cu ei, cumva, ca si-i fac pe anchetatorisi-i aduci, si. verifice.$i unul din acqtia - de
unde a gtiut el celula in care sunt eu inchis nu gtiu! -,
intr-o zi a venit ;i a deschisferestruicadin ugi, care se
nume;te vizet6.,;imi-a vorbit, mi-a spusci Pirintele Arseniee acolo,ci a venit la ancheti..$i am rimas surprins:
de unde ;tia el unde si mi giseasci?Esteo taini pe care
n-am dezlegat-oniciodati! Pireri... sunt. Diferite. Dar
numai Dumnezeugtiecareestereditatea,;i aceastaaratl
ci., pini. gi acolo, in mediul acela,existao formi de manifestarea credingei;i a sentimentelortale romAnestisau
de compasiune.inci.t eu, mult m-am bucurat vizindu-l
pe Pirintele Arsenie.$tiam ci e inchis, nici nu puteam
excludesi nu fie anchetat,dupi ce a venit la mine, la
Timisoara!N-aveacum si nu fie inchis in penitenciar-, insi, dupi cite gtiu, n-a stat prea
astanu mi g6.ndeam
86
mult. $i nici n-a avut ce si spuni. Daci ar fi fost si fie

condamnat,ar fi fost poatepentru omisiune de denunt.
Dar a vrut Dumnezeu si se schimbepufln atmosferasi
n-a fost Pi"rintelecondamnat;i pentru asta".
,,Aiudul a fost cu adevirat
o universitate spirituali!"
L-am rugat pe "Pr. Nicolae si ne istoriseascipugin
desprevremepetrecuti.in inchisoare...
,,Dupi arestare,cred ci am petrecut vreo trei ani
pAni si ajung la Aiud. Tiei din totalul de noui,. Am fost,
intAi, pentru proces,la Oradea.De la Oradea,la Jilava;
de la Jilava,la Constanfa;de la Constanga,din nou la
Jilava,iar la Oradea;i, la sfArgit,am ajuns ;i laAiud.
Se spuneadespreinchisori ci sunt uniuersitdpi.
Aiudul a fost cu adevirat o universitatespirituali! E adevirat
ci.-sfoarte greu de dus anii de inchisoare,daci nu ai credin;i. Unii au derapat.Dar esteiarisi adevirat cd.eu nu
am trecut prin epocagreade depersonalizare,
cum a fost
Pitegtiul sau Gherla sauAiudul, mai tirziu. Cind eu am
ajuns, deja trecuseepocareeducirilor si, pentru aceasta,
nu pot eu si-I mulgumescBunului Dumnezeuniciodati
indeajuns,pentru ci" atunci, prin preotul acelade la facultate, prin secretar,m-a avertizatsi am putut fugi.
La Aiud..., iari;i pot si. spun ci. Dumnezeu S-a milostivit de mine! N-am avut parre de tovarfui de celuli.
imposibili sau riu-voirori sau mai stiu eu cum. Dimpotrivi! Pentru mine, a fost o binefacere!N-am prea srar
mult cu intelectuali.Am stat majoritatea timpului cu
oameni cu studii medii sau mai pufin, incit de multe
ori ajungeamsi fiu cel mai gcolitdintre.ceicu careerarn.
Fost-aom trirrtis de Durnnezeu
87
Si, pentru a umple timpul, agputea spuneci, in'timpul

inchisorii, am fost un mare romancier,un mare povestitor... Umpleam timpul oamenilor, ca si. nu se plictiseasci,incercind si-i captivezin ascultare.$i-am invigat
;i religie, si francezi, gi istorie si tot ce se putea. La un
moment dat, am ajuns in inchisoare,acolo, la Aiud, cu
un tinir, la vremeacind a fost arestat,ci de-acumanii au
trecut, cu un om in floareavirstei, un cioban de la Ocna
Sibiului pe care,in timpul cAt a stat impreuni. cu mine,
l-am ajutat in asafel, incit gi eu am invigat de la el, dar el
mai mult de la mine!A invi.gatlimba francezi-,matematici, romini, incit a putut si vorbeasci limba francezl.
dupi ce a ie;it de acolo. $i a ajuns primar in ora;ul lui
intr-o bucati de vreme.$i a infri;it ora;ul siu cu un orag
din Franga9i c6.nda venit in viziti primarul oraguluidin
Franga,el i-a Einut discursin limba francezl.Da! Acestea sunt minunile (JniuersitdpiiPenitenciarecarea fost la
Aiud! $i mai sunt multe alte intimpliri frumoase..."
Pirintele Nicolaeselasi destulde greudescusutdesprc
perioadapetrecuti in inchisoare.Cunosci.ndu-lfagi citre
fagi, igi dai seamafirescde elegangacu caresimte s5.treacd"
pesteacesteaspecte.Ceeace inundi, din fiecarecuv6.nt,
din fiecaregest,tresirire a Pirintelui Nicolae, e seninitatea gi profunzimea acelor oameni ai lui Dumnezeu care,
de fiecare datl., facdin suferingi binecuvintare, din fiecare intAlnire cu ei inci gi inci o minune a lui Dumnezeu
pistriti pentru noi pentru vremuri de restri;te.
Revederea cu Pirintele Arsenie
A venit si ziua eliberirii. Nicolae Borda;iu lucreazi'
ca muncitor, apoi ca tehnician la Institutul Ioan Canta-
88
Fost-aorrttrirnisdeDumnezeu
cuzino, unde a ftcut parte din colectivul care a preparat

p.tttni intA.iaoari in Rominia gamaglobulini din sAnge
retro-placentar.
,,Venind in lumea liberi a Bucuresriului, Bunul
Dumnezeunu m-a piri.sit si mi-a dat din nou ajutor, isi
continui povestireaPirintele Nicolae.Dupi cum vi spuneam, am intrat si. muncescla Institutul Cantacuzino,
fiindci aveamstudii de farmacie.Dar, penrru ci aveam
tiniclteaua,cum se itce, de coadi - faptul ci am fost deginut politic - a frcut si fiu incadrarla.muncade jos, dupi
ce in douS.locuripAni.atunci fusesemrcfuzat.Ajungind
si am, de acum, si un loc de munc5.,aveamsi o locuingi, am inceput si-mi caut si eu prierenii, pe cei pe care
ii gtiam. $i am intilnit familia Mitropolitului Antonie.
Am aflat unde sti dinsul si am ajunssi-l intAlnescdupi
o vreme,ciutA.ndsi-i fac si surprizaprezentei.N-am fhcut vestiti inainte venireamea - le-am spussi pirintilor
lui, care mi. cunosteausi care cunosreautoate relatiile
noastre,si nu ii spuni nimic - si ne-am intAlnit! Sigur
ci ne-am bucuratmult... El era arunci lucritor la fabrica
de maseplasticegi i-am spus;i eu cum am ajunssi unde
am ajuns. Si el zicea:Ne ajutd Dumnezeu...incet, incet!
Mi. rog... De la el am aflat cd,si Pi.rinteleArsenieesrein
Bucure;ti, dar nu mi-a putut spune unde. Mi-a promis
insi ci ii va spunedespreprezenramea. Dar rot atunci
mi-a spusci, daci vreausi-l vid, si merg la BisericaBoteanu,unde seducecu regularitate.L-am urmirit atunci,
ca si-l vid. $i, intr-adevir, l-am vi.zut intr-o duminici!
Era si Maica Zamfira,JulietaConstantinescu...in prima
duminici, eram destulde emotionatsi nu m-am prezentat. Dar, dupi. aceea,mi. rog, eraoricum o datoriea mea
si fiu eu cel caremi prezint, si stie ei intAi ci am-venit.

Ne-am bucurat mult ci. ne-amrevizut! Nu s-asupirat pe
mine fiindci. a ajunsin inchisoarela-Timigoara.A inteles
ci. acestae mersul anchetei...Si m-a sprijinit mult moral
in timpul acesta,fiindci Pirintele erao personditateputernici..Spun 9i eu ca frateleBucescude altidati: inainte
de a gindi, ;tia ce ai de spus.
Am fost impreuni. multi vreme,p6.ni cind drumurile viegiiii fac pe unii oamenisi seduci intr-o parte,iar
pe algii,intr-alta. Pirintele a avut o locuinti unde eramai
greu de accesat,fiindci era urmirit. Si, cum autorititile
comuniste ciutau intotdeauna si faci o alti organizare
si cum ttiam ci unii au fost condamnagidin nou pentru reorganizare,pentru uneltire contra ordinii sociale,
ne vedeammai rar. Si, apoi, a ajuns la Prislop,unde au
ajuns o seami de miicute careau fost colegede facultate
cu mine. $i stare;i era Miicuga Drighi;i Ana, caremi-a
fost colegi de facultate.Eu le-am sprijinit mult. Si pe
Maica Mihaela Ghisoiu, si pe Hurducaciu...Nu le mai
sdu acum numele toate...Am sprijinit cAnd a fost problema cu recuperarea
ciminului de bitrA.nial Ministirii
de la Prislop, unele cunogtintemi-au adus memoriul 9i
eu l-am fbcut si. ajungi unde trebuie...$i in multe alte
lucriri din acestea.
Pirintele, intr-o vreme, a lucrat la Institutul Biblic,
la Ateliere,si lucra la emaili.ride icoane;i de lucruri din
acesteasi, cAndaveanevoiede cite o substangimai deosebiti, ca si. mai incercecite ceva,eu eram la Institutul
Cantacuzino,unde aveamchimicale ;i legituri cu furnizori de chimicalegi l-am ajutat si poati gisi citeodati
cevareactivisaumai stiu eu de ce aveanevoie,pini. cAnd
89
Fost-aon't.trimis deDurnnezeu
s-a rRutat de tot. Am fost si eu la Prislop, cred, o dati

cit a triit, cAta fost comunitateaacolo.$i, apoi, am imbi.trAnit,am obosit...Am fost doar dupi ce a murit si-i
vdd morm6.ntul,si mi rog si.mi sprijinepe mai departe,
fiindci m-a ajutat mult in viagi."
Ce si mai spun?...Cind lucra la altarul de laBrserica

Elefterie,gin minte ci il vedeamatit de preocupatsi atAt
de dornic si o aratelumii pe Maica Domnului nu aga,
prin ti.ria culorilor, prin ceeace in mod obisnuit oamenii
vi.d, ci prin striveziulpicturii, s-ovadi oameniipe Maica
Domnului in toati frumusegeasi duiogiaei de mami a
intregii lumi! $i eraatunci nu taciturn, dar erapreocupat
;i-l vedeaicum privesteparci. dincolo de zare,ca si vadi
cevace noi nu putem vedea...Cind lucrala aceastipicturi., era foarte mult preocupatde aceasta.
$i, daci veneam
cu vreo intrebare,cind ne intilneam cu o ocazieoafecare,
cu delicategeneziceasi revenim cu o alti. ocazie.$i il respectamsi il stimam ;i apreciamtot dorul acestade a fi cel
carediruiegtefieci.ruiacevadin sufletullui."
De ani buni, Pirintele Nicolae Bordasiu slujqte la
BisericaSfintul SiluestrudinBucure;ti, fiind numit paroh
aici, dupi mutareala celevesnicea Pi.rintelui Constantin Galeriu, in august2003. Mereu inconjurat de tineri,
indrumS.torduhovnicescal unei comunitigi de excepEie,
Pirintele Nicolae covir;qte cu discregia,sinceritateagi
intilnirea cu el estemai
vigoareasapirinteasci. De aceea,
mult decit o bucurie.E o binecuvintare.$i inci un mod
al lui Dumnezeu de a ne mirturisi ci ne iubegte,cu vreme si ftri vreme. Si, mai ales,prin oamenii pe careinci
ii mai lasi intre noi, pentru a vedeastaueziulCerului...
90
,,R5.bdare.$i Dumnezea igi va ajuta! "

L-am rugat pe Pirintele Nicolae si ne mai puncteze
cAteceva din aceaperioadi in care se afla in imediata
vecinitate a Pirintelui Arsenie Boca. ,,inainte de toate,
cind lucra la Institutul Biblic ;i cAnd eu eram simplu
muncitor si nu prea vedeam drumul viegii - continui
Pirintele Nicolae -, m-am dus iar la Pirintele Arsenie.
Eu eram oarecumdezorientat.in Institutul acelanu-mi
giseamlocul, desi am fost sprijinit foarte mult. Am fost
inclus in echipede cercetaregtiingifici.,incit, la un moment dat, am fost intr-un colectivfoarte restrA.ns,
carea"
sintetizatgamaglobulini. romAneasci;i sAngeretro-placentar.futa a fost o lucrareextraordinari atunci! Dar in
mine tot doringade a sluji in Biserici stipinea. $i, ci.ndii
spuneamPirintelui, imi zicea:Rdbdare.$i Dumnezeuipi
ua ajuta!Si, intr-adevLr,a venit momentul in caresi pot
intra la teologie,la seminar.Si, cind am fost hirotonit
preot, m-am dus pentru binecuvintare la Pirintele Arsenie.imbritigarea plini de cilduri si bucuria de a avea
posibilitateade a fi slujitor am simtit ci o impi.rtfue;te
cu mine si Pirintele. Cu blagoslovenia
Pirintelui Arsenie,
am mers foarte bucurossi cu increderein slujireapreoEeasci.Acestaa fost unul din momentele frumoaseale
intilnirilor noasrre.
91
Fost-aorntrimis deDuntnezeu
Pr. SerafimBidili
Ministire a Ca;iel,Cluj
93
preajmaOradiei, pentru ca mai apoi si se sratorniceasci

la Ministirea Cisiel, unde e si in prezent.
Cind am ajuns la Cagiel,ziua srpogora deja inspre
seari. Pirintele Serafimera - asacum il gise;ti mai mereu - la spovedit.Vecerniaera pe sfrrsite,iar maicile se
retrigeau in continui rugiciune. La o vreme, intreaga
obgtea mi.nistirii seorinduia intr-o minunati procesiune in jurul ministirii, av6.ndin frunte prapori ;i pe brage
o icoani purtand chipul Pirintelui ArsenieBoca.
Ne-am retrasin chilia Pirintelui Serafim si l-am rugat si ne spuni.cite cevadesprePirintele ArsenieBoca.
Pirintele Arsenie Boca gi durerile oamenilor
,,P5.rinteArsenie,
roagi.-te lui Dumnezeu pentru noi..."
La Pi.rinteleSerafimBidili, la Cigiel, nu poti ajunge
decAtcu ingenuncherede gind gi bucurie. Silfuluiti in
inima unei poienite sihastredin tinurul Clujului, Ministirea Cigiel despici Cerul cu suplegea
unor neincerate
rugi, ce se inalti de aici de ani si ani, rupti cu totul de
iuresullumii.
Pirintele Serafimvine dinspreAlba, ca descendenti
pimAnteasci. S-a niscur in satul Deal, comuna Cdlnic,
in 1948. Vreme de 20 de ani e inviti.tor la RAmet,pentru ca apoi si se duci la mini.stire ;i si se inscrie,la indemnul Pirintelui ArsenieBoca,la facultateade teologie.
Estecalugirit apoi la Ministirea Izbuc, dupi. careprimii
trei ani ii sluje;te lui Dumnezeula li,caqurilesfinte din
Cu glasulplin de emotie si cutremur,Pirintele Serafim i;i incepeistorisirea,cum altfel, decit cu fireascarugiciune: ,,P5.rinte
Arsenie,roagi.-telui Dumnezeupenrru
noi, c5.ai Duh Sfbnt. Pentru rugi.ciunileNi.scitoareide
Dumnezeusi ale tuturor Sfingilor,Amin.
M-a invrednicit Bunul Dumnezeu si il cunosc pe
Pirintelui Arsenie si si. merg de multe ori la Sfintia Sa,
cind picta la Driginescu. Cu ocaziaacelor vizite, am
avut si niste discu;ii cu Pi.rintele;;i personal,si am auzit
;i ce discutain Biserici, cu oamenii".
De ani de zile, in scaunul spovedaniei,in inima Pirintelui.Serafims-aufrAnt multime de dureri si suferinte.
De aceea,;i de aceastidati, ar vteasi ne vorbeasci,pentru inceput, despre cauzelesuferingelor oamenilor, asa
cum le-a auzit el de la Pi.rinteleArsenie:
,,Eu mi gAndescci ar fi bine acum si scot in evidengi
un cuvint al P5.rinteluiArseniedespredurerile oamenilor.
PdrinteleArsenie Boca
Fost-aom trirnis deDuntnezeu
Aceste dureri ale oamenilor, Pirintele Arsenie le-o

clasatin patru: betegugultrupului, vrajbain casi,paguba
in curte si in agoniseali;i copiii indriciti, neascultitori,
necredinciosisi desfrinagi.Pirintele cauti si aratepricinile acestorpatru dureri ale oamenilor.
La betegugul trupului, arati. Pirintele trei pricini
pentru careseimbolnive;te trupul:
1. De otrivuri in lipsa postului; carneaesteo otravi
si semistuie tot cu djutorul unei otrivi, fierea.
2. Din na;tere,pentru ci fie mama, fie tata nu a fost
ueaz cind s-azimislit copilul.
pentru ci trec misura cuveniti ;i
3. Din desfrAnare,
incep si-i doari spatele,spinarea,;alele, slibesc nervii,
devin iugi gi neri.bditori. Si aceasta,pentru ci nu si-au
infrinat poftele (puterile).
A doua durere estevraiba in casi, care vine din picateleflcute. Si-aici, la vrajba din casi, arati Pirintele
Arsenieopt feluri de picate:
1. Daci cisitoria s-a inceput cu stengul, adici. cu
desfrAnarea.
2. Daci, sotii tri.iescin cisitorie nelegitimi.sau fhri
cununie bisericeasci..
3. Din curvii"nemirturisite,flcute inainte saudupi
cisi.torie. Astfel, au intrat intr-o casi noui cu o pecete
driceasc5.pe trupul si sufletul lor si, pentru ci. nu s-au
mirturisit, acel picat are si le spargi.casa,tocmai pentru ci nu au omorit pe diavolul careestecel caref!,cea
acestlucru.
4. Licomia de averea unui pirinte care qi-a mi.ritat
fata sau si-a cd.si.toritfeciorul, numai ca si obginS.avere.
O asemeneacisitorie nu tine, pentru ci s-a fhcut cu o
lucrarea diavolului.
5. Nepotrivireade virsti. O diferengimare de vdrsti

esteun picat inaintealui Dumnezeu,pentru ci estenepotrivire; spreexemplu,ce poate faceo fati tiniri. in faga
unui om in toati firea?
6. Din negrijade suflet a celor din casi, din negrija
de spovedanie,de Sfrnta impirtiganie gi de rAnduielile Bisericii, caresunt poruncile lui Dumnezeu. Fiindci,
daci nu le pizescpe acestea,
le pi.zescpe alediavolului,;i
astfelnu pot si aibi.linigte.
7. Citnd nu se line post. Cei ce se umplu de minie
sunt cei plini de fiere,carese inmultestein corpul omului atunci ci.nd manA.ncimulti. carnesi nu postqte; plini
de mAnie,sarin cap celuilalt.
8. DesfrAnarea
sofilor,adici nu respectd.
zilele:Miercurea,Vinerea,Duminica, si.rbitorile de pestean si posturile intregi. Daci nu gin de r6.nduiali,bate Dumnezeu
nerAnduiala.ca si sefaci.rAnduiali.
A treia durerea oamenilorestepaguba in curte, paguba in agonisedi - iati, pricinile penrru careDumnezeu aducepedeapsaasupraavutului nostru:
1. Unii din oamenii;i dricuie lucrurile pe carele au,
;i atunci si nu semire daci li seimplinegtecuvintul spus,
cici di Dumnezeudupi cuvintul lor.
L.
2. LVCTeAZA
Lucreazd,rJumlnlca.
Duminica. L)ACA
Daci L)UmneZeU
DumnezeunU a lucrat
lucrat
Duminica, nici gienu igi esteingiduir s5.lucrezi,si daci
vei lucra,vei pierdenu numai ceeaceai lucrat Duminica,
ci si cgeace ai lucrat in cursul siptimAnii. Si nu ascultagi
de sfatulniminui cAndestevorba de cinstireaDuminicii.
Fiecarei;i are socotealalui, tu ai un suflet. Qaqi _y?vgpi
vr9me1;_1_gpri
api cu blfet (periolda lui sa-t4r"r).
3. Cel ce se uiti. la agonisealasa ca la ochii din cap
lipit
inima de lucruri pieritoare.Dar Dumnezeu a dat
;i-a
94
tll
95
g7
Fost-aom trirnisdeDunnezeu
inima nu ca si ti-o impotmolesticu gunoiul lumii, ci ca si

gi-o indrepgispreThtal Cel din Ceruri. Pe El si-L iubim,
de El si ne lipim inima, cici neaseminati esteplata pe care
ne-o di Dumnezeu, fagi de cea dati, de lume. De aceea,
nu-gilipi inima nici de propriii tii copii, cici de vei pitimi
durerein celeiubite pestemisuri, cine ta va mingAia?
4. Ai cumpirat din mini rea, din mAni pitimasi,
din mini carea furat sau de la unul carea curvit. De
aceea,inainte de a o a'mesteca
cu ale tale, di-i puEini api.
sfintiti., cici picatele trec ;i asuprapimintului pe care
calci;i asupravitelor.
Cind a fost izgonitAdam din Rai, Dumnezeua blestemat pimintul: ,,Pentruci ai ascultatde glasul femeii tale si ai mincat din pomul din care ti-am poruncit
numai din acelasa nu maninci gi ai mAncatdintr-insul,
blestematsi.fie pimintul intru lucrurile tale.intru necazuri vei mi.ncadintr-insul in toate zilelevietii tale. Spini
;i pllimidi iti va rodi gie;i te vei hrini cu iarba pimintului. in sudoareafegeitale i;i vei m6.ncapiinea ta, pini
c6.ndte vei intoarce in pimintul din care e$ti luat; ci
pimAnt e;ti gi in pimdnr te vei inroarce"(Facere3, 1719). Iar femeii i-azis,,Voi inmulti mereunecazuriletale
si suspinul tiu; in dureri vei na;te copiii ;i birbatul tiu
va fi intoarcereata si el te va stipini" (Facere3, 16). O
gresealia noastri.atdrni asupraintregii averi.
5. Cinevasetine de vriji asuprata, iar ru nu ai ocrotirea lui Dumnezeu asuprata. Cine lucreazi.cu diavolul
are puteri asuprata, pentru ci nu ai ocrotirealui Dumnezeu.Ca si nu mai poate lucra duhurile rele, curigqte-gi trupul tiu prin posr, fI sfe;tanie,pune-ti o Sfb.nta
Cruce in curte gi roagi-te lui Dumnezeusi te ocroreasci..
6. in curtea in care srai sau pe pimintul pe crre-l

lucreziagasijyriminle, blestemesau^nedreptate.
Si luagi
seama,si. nu tiia;i o brazdi din pimintql _qgfggu_este{
vostru, c5.ciaducem9-1fq.Sepoateinsi si fie asupracurdi tale si alte picate: poate ai cumpirat aceasti curte cu
bani munciti intr-o vreme cind triiai in desfri.nare.De
ace;ti bani, de;i i-ai muncit, nu te vei folosi, cici asupra
lor apasi picatele de cind i-ai muncit si Dumnezeulasi
sa.temugtegerpiipe careii ascunzipini te vei mirturisi.
7. Apasi blestemelepiringilor sau ale altuia asupra
caseitde si asuprata sau,ce este;i mai des,copiii lepid.agi;i ingropati ici-colo.Lepi.dareacopiilor esteun picat
strigitor la cer.
8. Avem picate din tinerete sau mai pe urmi si nu
le-amispfuit, ci nu-i destulsi.le spui sub patrafir,trebuie
si le gi ispa;egti,de buni voie; ci de nu, vine bitaia lui
Dumnezeuasuprata;i pestetot lucrul miinilor tale.
$i ultima durere a oamenilor, copiii indricifi, neascultitori, necredinciogi gi desfrAnali. Aici sunt numai
trei mcitive:
1. Piringii nu au p5.zitpostul ;i nu s-aupurur infrina
de la poftele trupesti, gi agaau cilcat zilele gi timpurile
neingiduite: Miercurea,Vinerea, Duminica, sirbitorile
de pestean si posturile intregi. Togi copiii care rezulti
sunt neascultitori si indiri.trricj, pentru ci nici piringii
lor nu au ascultatde poruncile lui Dumnezeu de a pLzi
zilelesfinte.
2. Mamele nu s-aupinitpinala curitie deplini;i aga
senasccopii plini de bube si pot muri. $i daci in vremea
aceeatata a mai fost gi beat, se naste un copil care va fi
slibinog fie cu mintea, fie cu trupul, fie cu amindoui.
96
- !
98
sarcinii nu te-ai pizit de bi.rbat;de aici

3.i.r-rv.r9r1re"-4
mul;i copii se nasc mor-ti sau mor de tineri sau, daci
tri.iesc,alunqci.in curvie, Pentru ci s-aintipirit pecetea
curveascipe ei inci din pintecelemamei lor.
Se gisescacesteain Sfrnta Scripturi, cici toate prin
cite trece mama in vremea celor 9 luni de sarcini" fie
bune, fie rele,seintipiresc in copil. CAndva cregtemare'
toate ii vor ri.siri in'cale.
Roadelecurviei piringilor se vi.d ca in oglindi in
..r
I
f
I
tcomportareacopiilor lor: fetelecu fusta scurtesau,mai
grav,cu buricul gol; biiegii ;i chiar birbagii cu belciuge
in urechi.
Deci, dupi cum vedem, pestemina intinsi. a milei
lui Dumnezeu se poateda pAni gi cu copita; insi. impotriva urgiei mAnieiLui nu semai poatefacenimic.
Ce minunat arat| Pirintele durerile de carese plAng
oamenii ;i pricinile lor! Omul ajungesi le cunoasci,se
semirturiseste,seciie;te, facecanon gi seridismeregte,
ci. si pedeapsa!"
",,Schimbi-1i viaga!"
L-am intrebat pe Pirintele Serafimdaci, din experienta sa de duhovnic, regisegteacestecauzein lumea in
caretriim.
,,Da, dragul meu! Necazurileii aduc pe oameni la
Dumnezeu. lga se si zice: necazurilern-au adus la Tine.
$i, prin acestenecazuri,Domnul vreaca omul si.i;i vini
in sine, cum gi-o venit in sine fiul risipitor prin necazurile pe carele-a intAmpinat. $i, atunci c6.ndare necazuri,
igi cunoagtepicatelegi
omul vine la Biseric5.,
sesmeregte,
Fost-aorn trimis de Durnnezeu
99
le mirturisegte,imediat.Daci spovedaniae sinceri.,qompleti, cu pirere de riu si, mai ales,daci preotul ii aplici
un canon, adici o oprire de la impirti.sanie o perioadi,
si in perioadaastael di dovadi ci. ginede canon - adici
mergela biserici, posteste,areun programde rugiciune,
citestecirgile lui Dumnezeu,inlocuind mass-media,care
esteimpotriva Bisericii noastreortodoxe, citegteSfrnta
facemilostenie-, atunci DumnezeuvedeneScripturS",
vointa lui... Daci omul face un pas, Dumnezeu face o
mie. $i foarte multe cazuris-au rezolvatprintr-o schim6aretotali. nu numai in viagasufleteascia omului, ci gi in
familia lui, in roate.$i, tocmai de aceea,Pirintele Arsenie
insisti mult asuprapicatelor. De aceeale-a aritat Pilintele picatele oamenilor!
De exemplu,si vi zic un cazconcret.A venit o femeie, biata de ea,si zice:
- Pirinte, eu am alergatla doctori si-ntr-un oras,si-n
celilalt, pentru sinitatea mea. $i nu am reqit! Ylzind
treabaasta,am inceput si merg si la biserici..imi spuneau unii: Mdi, mai incearcd;i cu Dumnezeu,;i cu slujitorii Bisericii, ca uezicd cu doctorii pi-ai risipit toyi banii;i
n-ai niciun rezuhat!
Si mergeafemeia la biserici, spuneacAtevapicate,
preorul ii frcea o crucepe cap- cum sepractici in unele
locuri, ca si nu pierdem timp mult - gi didea dezlegare
la impilti.ganie gi nici atunci n-avearezultate.Mergeala
alt preot. Se spovedea,ii mai didea si faci ;i acelaniste rugiciuni, si posteasci.Nici atunci nu avearezultat!
Mergea la altul... $i aga,rAnd pe rAnd, a ajuns ;i aici,
Dumnezeusi fie liudat!
I-am spus:
100
- Draga mea cregtini, trebuie si spui picatele toamirturisit esteun sarpecareiesedin tine. $i,
te. PS.catul
faci
mi.rturisireacompleti, sinceri gi cu pirere
dupi ce
de riu, ar trebui si primegti un canon.
- Pi.rinte,fac! Ci de togi am ascultat...
$i eagi-ospuspicatele.Am ajutat-osi eu, ci. a;ae bine.
Spuneam:Uite,pdcatul'dstal-aificut? Peastal-aificut?
Si i-am spus:
- Si nu te rqinezi! Eu te ajut, ca si fie stersetoate.
$i femeiaa fost sinceri si a mirturisit complet toate
picatele.Si i-am spus:
- Pentru ci nu esti pe moarte, ar trebui matale si
primegti un canon.Si canonul e pentru un an de zile.
lqa obignuiesc:cA.ndo gi.tat omul de spovedit,
m-asezla masi si scriu canonul.
l. Pirisirea pi.catelor- asaziceasi Pi.rintele:Schimba-fi uiala! Deci pi.risireapicatelor...
2. Participareala Sfb.ntaLiturghie duminicile ;i in
sirbitori; ci erapensionarigi puteasi i;i permiti. Era sini.toasicu trupul, nu aveaboli caresi opreascide la post.
3. Mincare de post; lunea, miercurea,vinerea,cele
patru posturi pe an.
Si-ntreb:
- Po;i?
- Da, Pirinte! N-am eu problemi cu hrana. Stomacul mi-e bun...
4. Si citegticirgi sfinte. Un pic din Sfrnta Scripturi
- cAteun capitol din Noul Testament-, apoi viata Sfb.ntului din fiecarezi, cl-l cinstestiastfelgi gisqti inviEituri
a;a de minunate acolo ;i te folosestimult!Afli multe de
acolo, ci SfinEii PirinEi sunt duhovnicii.si povituitorii
Fost-aom trirnis deDurnnezeu
101
carenu ne amagesc,nu ne insali. Ne mustra do"r, ,pr.

indreptare, ;i ne mingiie gi ne imbiqli.teazi..
5. Si ai un program de rugiciune. Din Psaltiresi
cite;ti, ci egtipensionari.,apoi rugiciunile din fiecarezi,
Paraclisul,mai zici Tatdl nostru.
Pirintele Arsenierecomandasi zici de zeceori Thtal
nlstot, ca si pogifacefagi la ispite,;i si Faci100 de metanii, pentru sinitatea sufleteascisi trupeasci..Iar cine nu
poate face 100, PravilaBisericii Ortodoxe arati ci si se
citeasci.Psalmul54.
Si un picug de milostenie,ci nu e nimeni chiar atit
de lipsit, incit si nu poati intinde mina cit de cit. Ci
spuneaPirintele Arsenie: Oamenii din Lisa-spdcato;i, dar
au pdrte bund, cdfac milostenie.$i asta-iajutd...
$i femeiao plecatcu punctelescrise;i am zis:
- Si incerci, dupi putereamatale,si le respecgi.$i
mai vii, din cAndin cAnd,la spovedaniesi, pesteun an,
daci gii de canon, dupi puterile matale,primesti ;i impi.rtisania, ci matale nu ai primit canon pentru picate
pA.ni acum gi nu a fost de efect spovedaniape care ai
flcut-o gi impirtigania pe careai luat-o. Oarecumputeai
si faci si matale ceva,dar n-ai fbcut, agaci trebuie o alifie
pentru rani. $i astaestecanonul! Oprire, un an, gi si te
tii de canon.
Si,.intr-adevir, o trecut timpul, s-o mai spovedit,
dupi un an s-a impirtigit gi - Dumnezeu si fie slivit gi
liudat! - gi-aprimit si sinitatea trupeasci;i a ;i sporit in
triirea Ortodoxiei, in practicareainvititurilor Bisericii
noastreOrtodoxe!
A fost gi un rispuns minunat, pentru ci era pensionari gi voia si-si vlndi apartamentul.$i l-o vlndut, de
102
PtirinteleArsenieBoca
-. s-o miret toli cu ce pre! marel-o dar si o cumpi.rato case

si o rimas ;i cu bani. $i, dupi mult timp, o murir, zicind:
DoamnelisuseHristos,miluie;te-rndpe mine,pacatoasa!
Iati ce inseamni si aplici un canon!
Pirintele Arsenie nu didea impi.rtfuania la prima
spovedaniela nimeni. Voia si vadi daci acelaare un picu! de spor,de inaintarein viagaduhovniceasci.Si, deci,
de aceea,unii oameni,in ziua de astizi, sespovedesc
gi nu
au rezultate;pentru ci nu e spovedaniacompleti;i pentru ci nici n-o fbcut cit de cit ceva.inteleg si dai impirtfuania la omul caree pe moarte, si nu plecedin lumea
asta neimpirtd;it. Si pe urmi. faci Liturghii, parastase,
milostenii...Dar daci e si.nitos.trebuiesi faci ceva!"
Datoriti Pirintelui Arsenie s-a inscris la teologie

Despreprima intA.lnirecu PirinteleArsenieBoca,Pi.rintele Serafimvorbestecu extremde multi griji gi bucurie. Oamenii din satul si.u mergeaumereu gi-l ajutau pe
Pirintele Arsenie,pe cAnd era la MinS.stirileSimbita gi
Prislop.Auzind vorbindu-semereude bine de Pirintele,
a vrut ;i el si il cunoasci.Pentru ci, isi amintestePirintele Serafim si c5.:,,LJnfrate de-al mamei mele, cA.nds-o
dus la Pirintele, i-o zis acestasi nu mai beavin. $i, cAnd
o ajuns acasigi o pus paharul la guri, agai-o mirosit, ci
pur gi simplu nu i-o mai trebuit. Era cinstit si respectatca
un Sfh.ntPirintele de oamenii din satul nostru!"
Si fi avut undeva spre 30 de ani Pirintele Serafim
cind a plecatsprePirintele Arsenie...
,,Pot si. zic cl. din cigi oameni ai lui Dumnezeu am
cunoscut,unul mai plin de Duh Sfrnt nu am inti.lnit.
Prima dati. l-am intilnit pe Pirintele Arsenie la Drigi-
Fost-a orn trirnis de Durnnezeu
103
nescu;i m-a impresionat,ci atunci cind mi-o venil-mie

rindul, mi-o spusin fagi pi.catele.Eu nici n-am realizat!
Era cevatrecut pentru mine... Ce mi-a zis Pi.rinteleera
trecut de mult. $i, dupi aceea,mi-a zis si fac teologia.$i
pe mine m-o blocat ceva;nu m-am supi.ratde pi.catele
pe caremi le-a zis,pentru c5.SfingiaSaa fost un om care
mi-a aritat ceeace eu uitasemdesprecine sunt eu, despre
ce hram port. Dar d doilea lucru pe caremi l-a spus,si
carem-a dat peste ca;p,a fost sfatul ca eu si fac teologia.
Nu-mi trecuseprin cap treabaasta!
imi amintescci fa;a ii straluceade nu te puteai uita
la dAnsul!lqa radiafagade lumini! Era indumnezeit.
Am plecat derutat de la Pirintele din cauzasfatului
si urmez teologia.
$i mi s-aspusde citre alEii,cAndam iqit din biserici:
- Mei, daci nu egtimulfumit, du-te inapoi!$i spune-i...
Eu nu puteam si accepttreabaastacu teologia.Iesisemdin biserici.vreo zecemetri, cam pAni la poarti,
dar m-am gAndit c5.,dacd.mi s-o spussi mi. duc inapoi,
ar fi.bine si merg. Deschid qa de la biserici si Pirintele, care era cu un cap mai mare decit togi, m-o vizut.
Eu m-am uitat la Pirintele gi-n gandul meu mi-am zis:
Parintele mie mi-o zis! Sunt atAlia oameni careafteaPtd,
trebuiesaarn bunul simy;i sd nu mai am pretenlii...$i am
inchis-o gi am plecat.Dar, cind eram iar la poarti, aud
Cind colo, cine era?Pirintele o lisat
qa deschizAndu-se.
toil oamenii in Biserici ;i a venit la mine, si mi limureasci.,si-gi susflni.punctul de vedere.Pirintele a venit
si-mi mai puni inci n\te cuvinte in mintea mea, ca si
mi ajute si ingeleg,si acceptideea.imi spuneasi merg
la mi.nistire, si fac teologia.$i eu i-am spusci nu seprea
104
105
Fost-aom trimis de Dumnezeu
potrivesteastacu planurile mele...Dar Pirintele aveaun

dar maie: cunogteace gindegti, gtiarrecutul,viitorul. Te
citeasi ii straluceafaEa,de nu te puteai uita la el!
in gindul meu am zis:Nu mi-am strAnsbani 5i tebuie bani safac o ;coala.
Pirintele mi-a spus:
- Mi, tu igi pui problemaci n-ai bani?Are mama ta!
Mi-a spusastafrri. si gtie de la mine ci tatil a fost
miner si a trecut la celevesnicesi mama mea a avut pensie, deci mi putea intre;ine, pentru ci fratele meu era
cisitorit;i surorilemele erau la ministire. Deci, marna,
din pensiemi putea tine. La acestcuv6.ntal Pirintelui
ci mi poate ajuta mama mea, m-am opus a doua oari,
spunind ci nu sunt in staresi invig limbi striine.
Pi.rinteleimi rispunde si la aceastiimpotrivire a mea:
- Ce, acum iti pui problema ci tu nu poti inviga
limbi striine? Iaca,invegi!
Eu m-am impotrivit si a treia oari, spunAndci nu
sunt agade;tept...
Pi,rintele strigi la mine:
- Mi, tu n-auzi ci trebuiesi pleci de acolo?
Nu preal-am ascultateu pe Pirintele. Mergeampe la
dinsul ;i de fiecaredati imi zicea:
- Mi, de ce vii la mine, daci tu nu asculEi?Si te
duci la mini.stire! Mi, acum te duci la Pirintele Cleopa
gi spui: PdrinteleArsenieBoca m-a timis la Sfnyia ta sd
maprimiyi la mdndstire.
Cu inti.rzieremare am ftcut ce o zis Pirintele, si merg
la ministire. Dupi 8 ani! De aceeazic:eu nu l-am ascultat!
Deci, cu toati impotrivirea mea,s-aimplinit cuvAntul Pirintelui Arsenie. Eram la hram la Afteia, cind a
venit inalrul Andrei, de sirbitoarea Sfngii impdrditConstantin;i Elenasi mi-a zis:

- Frate Nicolae, agvrea si te sfirigescdiacon la hram.
Cu ingiduinga lui Dumnezeu am primit diaconia
si la citeva luni preoEia;i am fhcut teologia,cum a zis
Plrintele. Astfel, am fost sprijinit de rugiciunile Pirintelui Arsenie.in primul rind de harul lui Dumnezeu,al
Maicii Domnului, de ocrotireaingerilor;i a sfingilor,dar
poviguit de Pirintele Arsenie..."
,,Pirintele era urmS.rit
de Securitate pretutindeni"
L-am rugat pe Pirintele Serafimsi ne spuni citeva
dintre int6.mplS.rilesau cuvintele memorabile triite sau
auzitein preajmaPirintelui Arsenie.
Cind am fost la Driginescu, unde picta Pirintele,
dinsul a stat de vorbi cu fiecare,deci, a stat de vorbi;i
cu mine. L-am intrebat:
- Pirinte, pe cesi pun accent?PePsaltire,pe acatiste,
pe Doamnelisuse..., pe cirgi sfinte?...Cam astae rinduiala mea de rugi.ciune.
Pirintele a zis:
- Mi, dar cine ti-a spus si faci asta?Zi rugiciunea
minEii gi Tatalnostru,lacarete poli gindi toatl.zhn.
Apoi am plecatin Gara de Nord, ca si venim acasi,
gi deodati mama meazice:
- Mii, Pirintele o urcat in trenul nostru, in vagonul celi.lalt.
Si, trecind prin vagon, am ajuns la el. $i ata eram
de bucuros!Era Pi.rinteleArsenie, pe scaun,gi oameni
106
Erau securigtimulti, careil urmi.reau. $i era

civili, ac_olo.
un oarecaretani.r caregi-apus un pardesiuin cuier,chiar
la geam,lAngi Pirintele. $i eu, asa,bucuros,mi-am zis:
Acum o sd am timp sa uorbesccu Parintele!Dar n-am putut si vorbescniciun cuvint. Parci mi opreao putere,o
forgi,nevLzuti;i absolutnimic n-am putut si spun! Dar
mi-am adus aminte de Pirintele care mi-o zis de rugiciuneamingii ;i de Thtdlnosnu,la caresi mi gindesc.$i
am inceput si pun in practici rugiciunea Tatalnostru.$i
cind am gitat rugiciunea, zicind in gind - poare m-a
ajutat gi Pirintele, cu darul pe careJ avea-, Pirintele s-o
intors cu capul gi o incuviinEat. Si-atunci am realizat cd.
Pirintele aredarul clarviziunii ;i;tie.
Mai mergem un picu1, si Pirintele incepe si puni.
mina, de sus pini jos, pe pardesiul care era agilat lingi
el. Cind o terminat Pirintele de pus, dupi cAtevaminute, o incetinit trenul, gi omul si-o luat pardesiul,ci o
trebuit si coboare.$i radiade bucuriecind l-o luat pe el,
ci, uite, l-o binecuvintat Pirintele, o pus mAnape e1...
Omul o coborit, noi am mersmai departe.$i am reaJizat
ci., intr-adevit Pirintele era urmirit de Securitatepretutindeni, dar chiar ;i atunci putea, cu darul careera peste
el, si ajute;i si-l facd.peom bucurosgi si-l foloseasci.
,,Mi, di-mi un pic de timAie..."
Un cuvint interesantpe caremi l-a zis Pirintele fuseniesi pe carepoate ci.ar fi bine si-l zic, pentru ci sfaturile SfinEilorseadreseazituturor oamenilor, iar Pirintele
e un Sfhnt!Eu il considerSfrnt! Zice ciltremine:
- Mi, ori vrei, ori nu vrei, Dumnezeue cu tine!
Fost-a om trirnis de Durnnezeu
r07
$i au trecut foarte mulgi ani, in care eu am uitar de

cuvintul acestaal Pirintelui. $i maica mea - Doamne,
odihne;te-o!-, intr-o buni zi, imi spirne:
- Mii, copile, ce curaj ti-o dat EiePirintele! Ce nidejde Ei-odat giePirintele cind gi-o zis cL:Ori urei, ori nu
urei,Dumnezeue cu tine!
Asta a fost un cuvint de incurajare, de imbi.rbitare,
dar caree pentru tofi oamenii!Ci cuvintelelui Dumnezeu gi ale Sfingilor sunt valabilepentru toati lumea, nu
numai pentru mine saupentru un om.
$i cum interpretez eu prima parte: Dacd urei, Dum'
nezeue cu tine. Vrei si mergi la Biserici? Iati, e deschisi
Biserica,pogi si mergi. Nu gi-eteami.ci pogi fi pedepsit
sau persecutat.Vrei si te spovedegti?Sunt preogi.Vrei si
postegti?Iati, pogi si mininci mincare vegetariani, poEi
si postegti.Vrei si faci o milostenie?Nimeni nu-i atit
de sirac, si nu poati oferi un zimbet sau un cuvint sau
o rugiciune pentru cineva, ci ;i aia e milostenie. Vrei
si faci o excursie,un pelerinaj la vreo mi.ni.stire?Iati.,
Dumnezeue cu tine! Deci la orice lucru, Dumnezeue cu
tine. Ci zicea Pirintele Arsenie cL.Dumnezeu iube;tepe
cel mai marephcdtusmai muh dtcht iube;te cel mai mare
Sfdntpe Dumnezeu.Dragostealui Dumnezeu depigegte
dragosteanoastri!
$i acum, gi parteacealalti. Nu vrei si la;i curvugagurile? Nu le lisa, dar nici nu te mira dacd.vezici egti tati gi
plitegti pensiealimentari. Iati, pentru o plicere scurti,
Dumnezeue cu tine, ci te pedepse;teaici. Nu vrei si laqi
carnea?Ci sunt oameni carenu pot trii ftri carnenici in
VinereaMare... Pii, Dumnezeu ingiduie ca grisimea si
se depuni, caroseriasi nu mai meargi bine ;i un medic
108
igi va zicg: Matale ai ni;te rezubatedezastruoase!

Daca urei
-sd
nu mergxk Ala mulyi, trebuie sa respecyireleta: pdine
prajitd, ceni, cutAre,cutAre,cutare.Iati, Dumnezeu e cu
tine! Nu vrei si la;i tigara?Ci. sunt oameni carezic: Pdrinte, dintre toatepdcatele,numai yigaran-opot ksa!
Ei, nu! Nu vrei si o lagi!Ci a;a Eis-o invi.lat singele
cu nicotina gi nu vrei. Pii, te duci la medic gi afli ci nu
mergebine cu ciile respiratorii. $i medicul zice:Pai, / la
horn, dacd sedepune,seastupd.Matale yi-ar mai trebui la
sicriu patru cuie, la matalepatru cartufe dEpigdri ;i, gata,
sunt infundate cu totul!
Vrei si mergi la iia mulgi? Dumnezeu e cu tine! Nu
vrei si te smeregti,si-gi spovedegtipicatele?Ci. Thonul
milostivirii lui Dumnezeu esteThina Spovedaniei.Nu
vrei si te smeregti?Te spovedestila medicul psihiatru sau
la psiholog,ci a;a-i mai nou, in ziuade azi.Dar dezlegare
de picate n-ai. Iati.! Nu vrei si postegti?Di Dumnezeu
vremurile asteain caream ajuns noi, cu lipsuri, cu necazuri, ;i poste;ti vrAnd-nevrAnd.
intr-o vreme,la pomelnic, ll pomeneam;i pe ParinteleArsenieluptdtorul, ci. nu era trecut la ceilal;i. $i apoi,
eu, cu toati evlaviaastaa mea, arn uitat si-l mai trec si au
fost ani intregi in carenu l-am mai pomenit. O inceput
apoi pestemine nigte boli, niste ispite ;i nu mai ieseam
din ele.
Si, intr-o noapte, l-am visat pe Pirintele Arsenie
care zice:
- Mi, di-mi un pic de timiie.
Nu cred in vise!Ci Pirintele Cleopaa si scriso carre
Despreuisesi uedenii...$i chiar daci-s adevirate, nu trebuie si ne lui.m dupi ele,ca si nu cidem in ingelare.Dar
109
eu totqi am interpretat,cu mintea mea,ci uite, eu.Lem

lasatpe PdrinteleArsenie!$i timiia e rugiciune... $i am
inceput si mi rog iari la Pirintele Arseniesi mi ajute,
a;a picitos cum eram.
,,M5., mi duc si vorbesc cu sfinEii"
Pirintele Arseniestitea de vorbi cu oamenii si zicea:
,,Mi, mi duc si vorbesc cu sfindi". Iati cine a fost PirinteleArsenie:un om carea vorbit nu numai pentru un
om, ci pentru toati omenirea,ci a vorbit tot de la Dumnezeu,pe care-L aveain inimi si care-i stipinea mintea
;i viaga.
Pirintele Arsenienu era asprucu oamenii, ci cu picatele!Cu picatele! Chiar si mie mi-o zis in faEi picatele,
dar prin astam-o frcut si realizezintr-o clipi ceeace nu
realizasem
o viati. Deci Pirintele ura picatele,nu pe om.
Peom il iubeafoarte mult!
.
,Peni aici am fost cu tine!"
Dupi cum stiti, zilnic merg oameni din toati lara

gi din toati lumea la morm6.ntulPirintelui Arsenie. $i
le estede folos. Mulgi mi-au zis ce bine le-a fost la mormint. $i chiar gi eu, de exemplu, am avut o astfel de
experiengi,cind a trebuit si fac o conferingi desprePirintele Arsenie.Am trecut pe la mormint gi dupi aceea
am plecatla Deva,unde eraconferinta.Si, ci.nd am venit
de la conferinti, am venit cu trenul pini in Dej, din Dej
cu un taxi gi, cAnd am intrat pe poarta mini.stirii, a;a,
inapoi, la intoarcere,am auzit la ureche:Pind aici amfost
cu tine!Dar chiar am simtit ocrotireaPirintelui!
110
Mi-au flcut cadouoamenii o icoani cu Pirintele Arsenie.Eri chiar il considerSfhnt; si mi ierte Dumnezeu,
daci mi gribesc. La vremeapotriviti. va veni gi canonizarea,deci cred ci nu e o gregealidaci. noi il simgim gi il
cinstim ca pe un Sfbnt.
hail, care era de talia Pirintelui Arsenie,am mers ;i-Eu,

cu mama- Doamne,odihnegte-o!-,si cu dgi credinciogi
si.-l vedem pe Pirintele Mihail. Ba uneori mergeamgi
singur.Am mersgi singur!
Dupi ci;iva ani, aceastiMarie a ajuns la agasfingenie, ci mama mea i-a dus dimente, gi eaa zis:
- Doamne, dar Dumnezeu te-a trimis pe matale,si
aduci toate.Uite, 9i asta,gi dta. Dar de unde ai gtiut tu?
Ea aveaevlaviela Sftntul Nicolae gi, din lacrimi, pe
podea,avlzutmama meachipul Sfrntului Ierarh Nicolae.
Si, dupi ce a murit Maria aceasta,Pirintele s-a dus
cu nigte femei gi le-a ariltat:
- Uite, aici estemir.
Si, intr-adevir, mir o iegitdin mormintul ei! Dintr-o
desfrinati.
lqa era Pirintele acesta,Mihail, cd.,daci.te duceai la
dAnsulpentru cuvAntde folos, nu deschideaugaimediat.
$i eu, cum e felul meu mai indrizneg,ziceam:
- Pirinte, am merscinci ore pe jos!
-'lasi, mii, si nu fim tot cu graba...Si ne mai 9i rugim!
$i Pirintele se ruga pentru cei care veneau;i abia
dupi aceeale deschideageamul sau uga.$i, daci aveam
nigtecartofi saupAinegi mergeamsi i le ducem, zicea:
- Nu primesc, ci am. Acum dagila si.raci.
lqa viagi de asceta dus Pirintele acesta,Mihail!
Odati, s-a intimplat si merg gi singur la Pirintele
Mihail. $i cind dau si plec din curre,imi spune:
- Vrei si stai de vorbi cu Pirintele Arsenie Boca?
-,
$i eu prostul de mine! Prost de miliarde de ori!
am zis:
- Ba nu!
,,Regret toati viaga

ci. nu am indriznit.si il vid pe Pirintele Arsenie"
Stiti, cred, ci la inceput, la Ministirea Simbita, au
fost trei preogi:Pirintele Arsenie,Pirintele Serafim Popescu;i un anumePirinte Mihail. $i, acestuiPirinte Mihail, Pirintele Arseniei-a spus:
- Si-gi cumperi o casi;i si o iei cu tine pe desfrinata
Maria, si lucrezi la sufletul ei, ca si vini acolo, unde, in
harul lui Dumnezeu,mergemgi noi.
$i deci Pi.rintele acesta,Mihail, era intr-un si.tuc,
Rod, dintre Jina gi PoianaSibiului. Si-acumpirat acoloo
cisu;i gi a adus-ope Maria desfrinata in ea.Apoi, Pirintele a inceput si. fie tot mai ciutat de piringii si credincio;ii din satul nostru, dar si din alte sate.insi Pi.rintele
nu voia nicicum si plecede acolo,nu mergeaniciieri. O
venit frate-si.u,careera trimis de neamuri, s5.-lcheme:
- Si mergi, si te vadi.
Zicea:
- Nu merg!Numai mort!
-Nu uebuie si mergi...Te luim cu ma;ina din curte
gi indati ajungi acasi.
- Numai cu prapori mi. duce de aici!
$i n-o mers Pirintele. Deci Pirintele o stat acolo, in
cisuli. Din dragostegi din respectpentru Pirintele Mi-
lll
ll2
Regrettoati viafa ci. nu am indriznit si il vid pe Pi-rinteleArsenieatunci!Cit triiesc eu regretrefuzulofertei

pe care mi-a fh.cut-oPirintele Mihail! Dacl. ziceamDa,
ar fi zis: No, haide cu mine. VL dagi seamace prostie am
fhcut?!,Asta-s
eu...
Maica Glicheria Curtean

Ocna Sibiului, Sibiu
DinspreCi;iel, lumeasevedemai buni, mai frumoasi, mai luminoasi... Am plecat tdrziu in noapte de aici,
in binecuvintareavizuti a Pd.rinteluiSerafimgi in linigtea
ticuti, de o sfingeniemistuitoare,a binecuvintirii Pirintelui Arsenie.inci un mirturisitor al minunilor Pi.rintelui
Arsenie.Si inci o nidejde de rugitor citre Pirintele...
Pirintele Arsenie Boca

gi intilnirea
care i-a schimbat viafa
Maica Glicherialocuieste,impreuni cu ucenicaAdela, in.Ocna Sibiului. itttr-o cisugi retrasi.de iuresulunei

lumi in carenu i;i gisegtenicicum locul. De zecide ani,
de cind mAna lungi a comunismului a alungat-o din
mi.nistireaBistriga,dupl22 de ani de viagi monahali, la
indemnul Pirintelui ArsenieBoca a alessi iqi poarte cu
sine calugi.ria,retrasi de lume, in imediatavecinitate a
bisericuEei
din locditate.
Acum, maica Glicheria are aproape90 de ani gi un
neostoit tezaurde amintiri. Cindva, pe acestemeleaguri,
l-a intA.lnitpentru prima oari. pe Pirintele Arsenie.Lui
ii datoreazi,,de altfel, si intrarea in monahism, la foarte
pulini vreme dupi aceastiminunati intAlnire.
Fost-aon-ttrirnis deDumnezeu
S-a niscut pe 19 iLLlie1925, aici, in Ocna Sibiului,

-dintr-o
Frumoasifamilie cu zececopii. Maria Curtean,
pe numele de fati, inci din fragedi pruncie se ;tie in
biserici, alituri de ai sii gi de pirintele Rosca,parohul de
atunci. Mai apoi, pirintelui paroh i se va adiuga un alt
mirturisitor al lui Hristos, pi.rintele Miron Mihi.ilescu,
de vrednici amintire gi pomenire.
Gindul slujirii depline, in monahism,a tinereiMaria incepeasi se conturezeca o lume de vis, in caresi se
apropietot mai mult de Hristos, de8isericaSa.
Yizind dragosteasa pentru Biserici, Pi.rintele Rogca
ii incredingeazi.diferite ascultiri. Una dintre ele era 9i
aceeade a quta la treburile necesaregridinigei de carese
ocupa Pirintele, impreuni cu citeva credincioasesi de a
aveagryi., duminici dimineagi, de fetele de la gcoali.,cu
care veneaimpreuni la biserici. ,,Eram cam prin clasa
a ;aptea,aveamvreo 14 ani, ne spuneMaica Glicheria.
Mergeamla biserici. Ficeam gimnastici.duminica dimineala,iar apoi veneamcu rindul la biserici: fetele,pe o
parte, biiegii, pe alti parte, citre altar, 9i pe urmi toati
lumea.A9aeraaici, in Ocna, unde aveafiecarestranalui.
Iar eu trebuia si am griji de rindul fetelor,ca nu cumva
si plecevreunadin elesi si nu mai vini la biserici."
Dupi o vreme, la biserici, alituri de Pirintele Rogca, igi incepe slujireaun ,,pirinte nou", venit aici ,,casi
il cunoasci oamenii 9i ca si ri.mini preot in sat", dupi
cum. ne spune Maica; Ocna Sibiului avAnd,pe atunci,
trei parohii, dintre care una vacanti. Acum il intAlnqte, pentru prima oari, pe Pirintele Miron Mihiilescu.
Maica Glicheria isi amintegtede fiecaredati cu multi
bucurie de acel episod.,,in ac." duminici, aici, in colg,
lAngi cimiru;i, cAndam venit de la;coali, ca si intru in
biserici, il vid pe Pirintele Ro;ca, pirintele cel bitrAn,
imprerrni cu Pirintele Mihiilescu. Sirut mina pirintelui
Rogca,apoi o sirut pe cea a pirintelui Mihiilescu, dar
pi.rinteleRo;ca ziceindati:
- Asta-i fata noastri! Mami-sa ne facepiine gi bobologgi lapte.Ea ni le di pe gratis.Thti-siu ne lucri locurile
qi ne aducelemne din pidure pe gratis.
ll4
De micd, in biserica satului

De ministirea Simbita gi de Pirintele Arsenie Boca
Maica Glicheria aveasi afle intii din istorisirile celor
din Ocna.
,,MamaPirintelui Ioan Ici, cu careeram rudi, locuiainLazaret5, in Sibiu. Ea mi-a spus:Eu, cind arn urut
sd ma tmpdrta;esc,tn Postul Pa;tilor, k Parintele Arsenie
BocA,Am udzutpe lisus in Sftntul Potir. A;a a zis mama
Pirintelui Ici. $i a continuat: Gata!Md duc acum acasd/
o ducpe fata ceamai mare la mdndstire.O dus-o la Ministirea Bistrigade VAlcea.Si eu am intrebat: Dar cum?
Tepogi ducedoar a;a, k rndndstire?Cetrebuiesd ai?Pentru
c5.;i eu voiam si intru in mlni.stire. Ea mi-a rispuns: Sl
ai material de rochie"lungd,neagrd,chrpdneagra,Prosoape,
papuci... Ca, apoi, k mandstire,dacd are ob;tea, c,kndte
tmbracd de teface sordsau maica, iyi d^drestul. Mi-a dat
cevamateriale,de le-am pus la Sfhntul Altar, acolo, sub
icoanelelui Iisus, a Maicii Domnului, la Sfintul Ioan,
la SfAntulNicolae. $i, atunci, ea, dacl o zis asa,eu am
intrebat: $i chiarpot sd ma duc?Iar eami-a spus:Da, poti!
Dar du-te tntli, dr uezi.incearcd."
5Cartier aI Sibiului.
ll5
116
Atunci, Pirintele Mihiilescu a stat si se uite, si mi

- cunoas&bine..."
Din aceasti inti.lnire se va infiripa apoi o frumoasi
conlucrarecu Pirintele Miron Mihiilescu. ,,Odati - igi
continui Maica Glicheria povestirea-, mergeam la sora
mea mai mare ;i pe stradi m-am intilnit cu pirintele
Mihi.ilescu. Zice citre mine: Cind te duci acasd,intreabd-ipe mamd-ta ;i pe tatd-tdu daca nu te lasd sd aii
sd stai k noi, plnd nCgisim o seruitoare.Eu m-am dus
acasi;i am zis mamei ce mi-a spusPirinrele Mihi.ilescu.
$i mi-a zis mama: Eu te kt dmga mamii, dar du-te ;i-l
intreabd$ pe tatd-tdu. M-am dus la tata.Tataflcea litura
la porci intr-o gileati, in curre. Teduci - a zis tata-, dar
o seruitoAre."
fird bani, pLnd i;i gdseste
Astfel, vreme de opt ani - de la 14 pinlla22 de ani,
pini cind s-adus la ministire, Maica Glicheria va fi parre din familia Pirintelui Miron Mihiilescu.
Vedenia Pirintelui Arsenie
Pentru Ocna Sibiului gi pentru comunirareaparohiali adunati in jurul Plrintelui Miron Mihiilescu insi, va
rimine mereu vie in inimile credincio;ilor slrbitoarea
aceeade demult in care,in bisericuga
lor, a venit Pirintele
ArsenieBoca.Si fi fost prin anii 1943-1944...
,,Pirintele Arsenie, cind o fost aici - isi amintegrecu
sfioasi.emofie Maica Glicheria -, s-o adunat lume multi.
Pirintele Mihiilescu se gria cu Pirintele Arsenieinci de
la facultate, de la Sibiu. Eu indati. am spus cd,gata, vreau
si eu si vorbesccu dinsul. Si fac cumva si. pot vorbi...
Dimineaga, o venit in bucitirie Pirintele si se spele la
Fost-a orn trimis de Dumnezeu
t17
chiuveti, pe fagi, pe mAini. Atunci i-am spusci vgqausi

merg la mI.nistire.
Pirintele Arsenie m-o intrebac
- Da, mi? Dar piringii vor si te lase?
Eu imediat i-am zis:
- Da, P5.rinte!
$i el mi-a zis:
- Apoi, mai vii pe la SAmbi.tasi mai stim de vorbi.
Bine?"
Pirintele Arsenie a innoptat, dupi. ore in gir de spovedanie,in casaparohiali. Doamna preoteasi- igi amintegte Maica - ii diduse de griji si. ii pregiteasci patul
Pi.rintelui, si ii puni cele mai frumoase agternuturi;i
perna ceamai moale... A doua zi dimineaEi,intrind in
cameri.,tinira Maria descoperi cu uimire ci a;ternutul
Pirintelui era intocmai cum il lisase... Pirintele Arsenie
petrecuseinci o noaptein rugiciune.
Ocnenii de aici mai povestesco intA.mplarecu totul
cutremuri.toare legati de acele momente in care Pirintele Arsenie a ajuns in bisericugalor. La slujba de simbiti seari, Pirintele Arsenie, imbricat intr-o reverendi.
albi gi incins cu o curealati, igi incepe cuvintul cu Iubigi
credincio;i,dupi care urmeazl.o pauzi.nefireasc5...
. Cu
ochii sii de un inconfundabil albastruafintili spre cer,
Pirintele nu mai putea rosti nici un cuvint. A adormit
Pdrinlele,se auzi glasul unei bitrine cevamai din spate.
Nu, nu! Are o uiziune...,gopti cu emogiealtcineva.Linisteae stripunsi insi, in mugeniaei indefiniti, de glasulde
clopot al Pi.rinteluiArsenie:
- IubiEi fii duhovnice$ti,meine vi voi spune ce am
vizut acum.
I 18
Duminici dimineata, lume de pe lume la biserica

, din Ocna! Vesteavedeniei Pirintelui fhcuseinconjurul
satului,ba chiar serispindise ca fulgerul gi dincolo de el.
Mul;ime de oameni,cu mic cu mare,seadunaserala biserici. De la Sibiu veniseri specialmiligieni gi ciuili, alertagide puhoiul de oameni careseabitusesprebiserici.
La momentul predicii, Pirintele Arsenie, stri.fulgerAnd cu ochii sii Cerul si pogorAndapoi privirea spre
multimea de credinciosi,igi incepe cuvi.ntul! lqa cum
promisese,rostesteapoi cutremurat cum a vdzut coborind din cersaptecoroanede aur pe capul unor siteni, pe
coroanescriind cevacu slovede foc... Dupi cArevamomente de ricere,Pirintele gi-aplecatprivireasi a dat si se
retragi. in zadarau insistatsitenii ca Pirintele si le spuni
ce anume scriasi pe capul cui se asezaseri,
coroanele.
La doar citeva luni mai tirziu, in Ocna Sibiului
erau aresrati;apte siteni, oameni harnici si credinciosi,
care nu se vor mai intoarce niciodati in sat, gisindu_gi
ob;tesculsfhr;it fie la Canal, fie in beciurilede anchetl.
Purtind insi cu ei, asacum ii vizuse pirintele Arsenie,
cununa mucenicieisi a suferinteipentru Hristos...
S6.mbi.ta,unul cu ciluga mergeaci.tre ministire. C-uci.rugaplini de oameni. Erau vreo 15 km de fhcut pAni la
ministire. Omul cu ciruga a oprit;i ne-azis:
- Urcagi-vi, Pi.rinte.
Dar Pirintele a zis:
- Pii, ai ciru;a plini! Nu mai e loc!
Omul a rispuns:
- Daci. e loc in suflete,e loc;i in ciruti..
Ne-am urcat;i ;edeam unul in poali la celalalt,de
nu mai era loc deloc! Pe fiecare margine de ci.rugi.sedeam,ca s5.ne duci la Simbita."
,,Daci e loc in sufete, e loc Ai ln ci.ruti'

Din aceascurti convorbirecu Pirinrele Arsenie,tinerei Maria ii va risuna de acum mereuin suflet indemnul Pirintelui: Apoi, mai uii pe la Sdmbdtasi mai stdmde
uorbd.La doar citeva duminici mai tArziu, impreuni cu
Pirintele Miron, seindreapti spreMinistirea Simbi.ta.
,,Ne-am dus cu rrenul, istorisesteMaica Glicheria.
Cind am ie;it din tren, si mergem,si urcim acolo,spre
ll9
,,Cine vi udi v5.gi usci'

La Sfinta Liturghie, curtea ministirii abia reugeasi.
cuprindi multimea de credinciosi!Pirintele Arsenie isi
incepepredica:Iubiyii meifi sufl,ete;ti...,,$i
numai ce o
inceput o ploaie - isi amintesteMaica Glicheria -, ziua
in amiaza mare, dupi Sfrnta Liturghie! Dar Pirintele
zice:Nu udfe fricd, md'! Cd.aveaobicei de ziceamd' qi la
parteafemeiasci.Tot a;a zicea:Nu udfefricd, md', cd cine
ua ud^dud pi uscd.Cind o terminat predica, eram uscari,
degi,cAndo inceput-o, eram uzi ;i-n papuci, ;i sub cordon! $i cimagaera udi! Iar cind o terminat, am inceput
si rAdemunul cu altul, spunind: No, uite! No, uite!'
[n ace" zi, reusestesi schimbedoar ci.tevavorbe cu
Pirintele Arsenie:
,,- Pi.rinte, asvrea si mi duc la ministire.
- Da, mi? Dar piringii vor si te lase?
I-am spusci da. El mi-a ri.spuns:
- Pii, mai vii pe la Simbita apoi mai stim de vorbi.
9i
t20
P,irintele Ars enie Boca
I-am spusci da, voi mai merge.De arunci, am ince-put si tdt merg, ci de-acumeram mai miri;oari."
,,Cineva de la Ocna Sibiului!"
intr-adevir, de acum, tinira Maria il va ciuta mereu,
in ristimpuri de restrigtesufleteasci,pe Pirintele Arsenie, fie singuri, fie cu diferite prilejuri in caregrupuri de
credinciosiurcauspre,m5.ni.stire.
La un momenr dat, ajungesinguri la S6.mbita.,,Tocmai se flcuse priveghereacolo si toati lumea era la biserici. Pe atunci nu erau becuri prin curtea ministirii...
M-am dus atunci numai eu singuri. $i, dupi priveghere,
m-am culcatpe iarbi, mi-am pus frgul sub mine gi plasa
sub cap.Nici nu stiam cine treceprin jurul meu, pe lingi
mine, ci eranoapte,intuneric. $i numai cevine Pirintele
Arsenie!Cilca, asacum trecepreorul cu SfinteleDaruri
pestebolnavi. $i striga:
- Cineva de la Ocna Sibiului! Cineva de la Ocna
Sibiului!
Eu tot auzeam9i mi minunam Ei ziceam:Doamne,
ci gtiam doar ci numai eu singuri. m-am dus. $i iar zicea:
- Cineva de la Ocna Sibiului!
Cind o ajunsaproapede mine, zic:
- Eu!
Si Pirintele zice:
- Hai, scoali-te, de acolo, si nu ri.cesti, cd.ai apd.la
plimAni! Du-te acolo,sus,in 9op.
in gop, pe fbn, mai erau vreo ;asefemei. Am fbcut
ascultare
si m-am culcatacolo..."

,,Te duci la ministirea
I2l
Bistriga de Mlcea?-.
in rraraanului 1947,Maica Gliclreriaajungedin nou

la Ministirea Simbita, de aceastidati insogiti de Pirintele Mihi.ilescu.
,,Odati, Pirintele Mihiilescu mi-a zis: Haide sd mergemk Stmbdta!No, ne-amdus. $i Pirintele ne-o impirtit si ne spovedim 32 de persoanela preotul cutare,32la
cutare,32la alul. Eu eram intr-o chiliugi gi m-am gAndft: Lasd,cd staupina k urmd, sd intre inthi cei bAtrAni.
Pirintele Mihiilescu era pe acolo, pe la Sfrntul Altar.
$i numai ce vine Pirintele Mihiilescu gi-mi zice:
- Hai, ci te agteapti Pirintele Arsenie.
$i mi duc. Pirintele Arseniegedeape o bincuEi, lAngi chilia dinsului. imi zice:
- No, hai, ia loc, aritindu-mi si gedlingi SfingiaSa.
No, mi, tu vrei si.te duci la mi.nS.stire?
- Da, Pirinte.
$i piringii vor si te lase?
. Da, Pirinte.
- No, mi. Te duci pe data de 23 augustla ministirea Bistrigade VA.lcea.
Acolo faci gi gcoali, si cilugirie.
- Pirinte, eu vreau pentru cilugirie. Nu cumva si
mi. dea afari., ci.n-am stiut la vreun examen...
- Da, mi', da'acolo faci gi gcoali,gi calugirie!,mi-a
spuspirintele, zi.mbind.
Atunci gandeamci poate mi-a lumina cumva Dumnezeumintea, si. nu cumva si nu stiu si si mi dea afari..
Si zic:
- Pi.rinte, mai e una carevreasi meargi la mini.stire.
- Pii spune-isi la aia.
122
- $i mai sunt doui, Pi.rinte.

Spune-legi la alea.
No, le-amspusgilor gi apoi ne-amdusla Ministire, la
Bistriga.Ele nici nu l-or cunoscutpe PirinteleArsenie..."
Mama Olga
La 23 august,Maria intri. pe porlile Mini.stirii Bistrita. Avea doar 22 de"ani... Va descoperiaici un tiram
cu totul minunat, cu oameni ;i triiri pe caredoar o via;i
diruiti deplin lui Dumnezeule poateatinge.
,,Cind ne-am dus si riminem in ministire - rememoreazS.Maica
Glicheriaacelemirifice clipe -, mai int6.i
uei zile ne-a li.sat si ne ducem si vizitim ministirile din
jur. Ne-am dus ;i la pe;tera unde o fost ascunsSftntul
Grigorie Decapolitul,sus,in munte, si ne-aexplicatcum
a fost atunci. Sfhntul a fost dus acolo,in pesteri, si i-au
dus ve;minte si toatevaselesfinte,ca si le ascundi acolo,
si le pi.zeasci.de turci. Unde l-au bigat pe Sfhntul, nici
piianjenii nu s-auapropiat!"
locas
Mini.stirea Bistrita, pe atunci, era un adevS.rat
de alinare, nu doar"sufleteasci,ci gi trupeasci.,pentru
sute, mii de credinciogi;i oameni afla;i in grea nevoie.
Sutede copii orfani si-au gisit aici adipostire si dragostea
maicilor. Si toate acestea,pentru ci un om, Mama Olga,
agacum o numeau maicile de aici pe stare[amini.stirii
gi un duhovnic, Pirintele Arsenie Boca, au vrut cu tot
dinadinsulsl il facApe Hristos cit mai vizibil si in intAmpinareadurerilor oamenilor.
Obgteaministirii aveape atunci undeva la 700 de
suflete.,,Erampeste700 de persoane- ne spune Maica
Fost-a orn trirnis de Durrtnezeu
r23
Glicheria -, peste400 gisite la pragul porfii, cu biletul

in fa;e, abandonatede pirinEi la poarta ministirii. Ne-a
spusmama Olga. $i noi eram peste300 trimise de PirinteleArsenie,de noui ne ziceashmbetine,
ci de la SAmbita erarntrimise. Am invitat si.lucrezcovor oltenesc,am
invitat si fac de mAncare.Thebuia si facem noui.sprezececuptoare de p6.ine,de azi dimineagi, pAni mAine
dimineagi. Si noaptea lucram! Nouisprezececuptoare
de piine!Theizeci;i doui de mimiligi, dimineata, ca si
aibi la amiazi.o mici buci;ici, fiecare.Erau ;i copii, gi
gemene,;i biiegi. Cind gisea maica portirili vreun copil la poarti, il lua si ii spuneamamei Olga. Ascultarea
noastrd.era ci trebuia si-i cregtem,si avem griji de ei.
Ba aveamtreabi gi prin gridini. M-a invigat pirintele
duhovnic cum si altoiescpomi: meri, peri, pruni. Cum
si facem aia, cum si facem cealalti. La bucitirie, ne-a
invi.gatcum si facem mimiligi in tuci; cit roata carului era tuciul de mare. $i mestecaimi.miligoaia... Ne-o
mai inviEat si lucrim la covoare,si friminti.m piine...
Fr5.rrrintai,apoi mergeai gi mestecaimimi.liga. Un dute-vino continuu.
$i mama Olga a ajunsde plingea pe alei gi inapoi: Ce
le dau mline k 700 sufletede mincare?
La un moment dat, nu mai aveamnimic. Nici fiini
de gr6.u,nici de milai. Nu mai aveamvirf de lemn, cu ce
si facem la cuptor, la bucitirie. Pli.ngeamama Olga: Ce
le dau?Cele dau?Noaptea,dupi priveghere- ci am fbcut
intii vecernia,apoi am fb.cutslujba Sfintului Maslu, iar
noapteaam ftcut priveghere-, trebuia si mergem si ne
culcim, cAnd deodati ne zice cineva:
- Haidegi,ci a venit un camion cu sacide milai!
124
Fost-alrn triTnisdeDurnnezeu
Erau sacide l0 kilograme,de 15 kilograme.$i camionul eia plin de milai, de ftini de grAu!be-o mai adus,
Doamne?De toate!..."
din sate.Si, daci m-am dus acolo,mama Olga n-o purut

si-mi dea decit 50 lei, ci. atunci toati lumea numai 50
lei cipita. Si-mi zice:
- LJite,iti dau banii de drum pini acolo. daci ajungi
$i,
acolo,si scrii acasi.,la piringi, poatereu$escei si-Eitrimiti
nigtebani, ca si ai de cazare,de masi si de tratament.
$i m-am dus. CAnd am ajuns acolo, m-am apucat sL
scriu. $i imi trimite mama scrisoare:Draga mamii, tmi
parefoarte rdu, dar uite, chiar acum A murit Anuya, sopia
fratelui rneu mai mare,;i ne-o tebuit h inmormintare si
numai 50 lei ne-odat ca ajutor.
Eu am primit gi am citit scrisoarea
la masi. Citeam
gi plA.ngeam
si nu mi-o mai trebuit mincare. Un preot de
la Snagov,impreuni. cu un bi.trin, se tot uitau la mine
;i se tot intrebau ce-o fi cu mine de nu mlninc. Toati
lumea minca de amiazi, numai eu nu mA.ncam,citeam
;i plAngeam.Mi tot intrebam ce si fac.
M-am dus la maica stare[i de la schit si i-am spus:
- Maici starefi, uite, am primit scrisoarede acasi,ci
nu air bani, ci o murit sotiaunchiului meu gi numai 50 de
lei au primit, carele-au trebuit penrru inmormAntare.$i
nu au bani si-mi trimiti pentru rratament,penrru masi...
- Maici, du-te in schit. Du-te in schit;i roagi-te la
icoanaMaicii Domnului, ci e ftcitoare de minuni.
M-am dus ;i am inceput si pling acolo, la icoani.,
la Maica Domnului. $i cind am iegit de acolo, preotul
acela,caresetot uita, impreuni cu cel mai in virsti, erau
pe bLncugi langi bisericuEs.
gi mi cheami:
- Maici, te rog frumos, hai numai un pic. Ce-ai ftcut, ci. si la masi am vizut ci. n-ai mincat. Citeai gi plangeai.Acum iarigi plangi. Ce-ai piEit?
Maica Glicheria
Dupi patru-cinciani de vietuiresi ascultare,ucenica
Maria va fi chemati in cinul monahal. ,,Cind m-am cilugirit, eram 16 percoanepe listi., ca si ne cilugireasci
in sAmbi.tace urma. Dar au venit patru maici, patru profesoarecare ftcuseri. teologia la Sibiu: maica Timoreea,
maica Nicodima, maica Apolinaria si maica Paisia.Ele
erauprofesoare.$i mama Olga a zis:
- Tlebuie si le c5.lugi.resc
pe eleintii, sAmbitaasta,si
apoi vi calugirescpe voi, ln s6.mbitaurmi.toare.
$i q" ne-a cilugS.ritpe noi.
$i ne-aspusmama Olga cum ne pune numele.Zice:
- Daci te vid prin curre, mi gA.ndesc:
La astasd-ipun
numelt, cknd aoi cdlugdri-o,a{a,k ceahhd,aga... DacEimi
aduc aminte de cum te-am numit atunci, rimii cu numele ila pini.la cilugirie. Daci nu, mi. gAndesc
la alt nume.
Si a;a ne-acS.lugirit,eu primind numele Glicheria.
Acum, daci ne:o cilugirit, fiecarecu ascultirileei..."
Maica Domnului,
grabnicS. ajutitoare
Aici, in ministire, Maicii Glicheria ii va fi dat si

vadi. minuni dupi minuni. Am rugat-o pe maici si ne
istoriseasci.
micar uneledintre ele...
,,Mama Olga m-o trimis, ci eram bolnavi, la un
schit. $i acolo era;i un fel de spital, in care erau cilugiri, calugirite, oameni simpli, preofi, preotese,oameni
125
126
Fost-aorn trirnis de Dumnezeu
- Ce si zic...Nu pot si spun.

- Hai, maici, spune, maici! Hai in chilie la noi
;i
sPune-ne.
Le-am spusapoi ci mama Olga n-o purut si-mi dea
decAt50 de lei, banii de drum, si acum trebuia si plitesc
tratamentul,masa;i drumul inapoi, pe urmi.
- Maici, eu sunt stare!la Snagov,imi spunePirintele. Eu am si dau telefonla mini.stireamea,si-mi trimiti
mie bani, ca sa-gipot da.
I-am spusci 50 de lei mi-a dat mama Olga. S-o uitat
Pirintele acelace tratament fac, cit costi. masa,a socotit
si mi-o dat de mi-a rimas... Uite, acolo,si azi am o slpunieri pe caream cumpirat-o atunci, cu patru lei.
Au venit preoli, calugiri, de ne-au condus pani la
gard,,latren.$i PS.rintele
acesrami-o luat biletul. Mi-a luat
biletul! $i el a plitit;i rraramenrul,;i masa,;i cazarea!"
intoarsi la mi.nistire, ajungein plini sesiunede examene,la seminarulpe careil urma la Ministirea Horezu:
,,!in minte ci maica srarefi de la Horezu, unde fbceamliceul si seminarul, zicea:
- Si venigi, ci mAine aveli tezl. la Istoria Bisericii
Uniuersale.
Eu, cind am venir cu banii iia, am ajuns la ora parru
dimineatain mindstire.Am pus o leri capul pe perni, ci
la cinci a fost scularea.O sunargi eu le-amspuscolegelor:
- Uite ce am visat: am visat ci ne di la Istoria Bisericii
Uniuersaleminunile cele-afrcut Sfrntul Apostol Pavel.Hai
si ne uiti.m la harti. si si vedempe unde, cum a cilitorit.
$i, uitAndu-nela harti., a venir maica ce rispundea
noi
de
in clasi.
- Ce facegiacolo?
- Ne uitim la cilitoriile SfAntuluiApostol Pavel,si

vedem minunile ce le-a fbcut.
- Ei, dragi, ila nu-i subiect de teziltTlecegila loc.
Ne-am dus la loc, dupi care o sunat de ceai.Am
mersla ceaigi apoi a sunarde clasi.Am intrat in clasi gi
numai ce vine cu plicul maica.Desfaceplicul. Primul subiect: Cdktoriile Sftntului ApostolPauel;i minunile sale.
Spunemaica:
- No, ce erasi fac?De unde erasi.stiu?
A fost chiar ce am visar!..."
r27
Izbivirea din boali

,,Odati, m-a trimis mama Olga la un spital, fiindci
erarn tare bolnavi. A venit Mama Olga cu Pirintele in
chilie. Si zicemama Olga:
- Pirinte, aici e Maica Glicheriabolnavi..
Iar P5.rinteleArsenie zice:
- Frici ti-i de moarre, mi?
'Nu mi-e fricl, Pirinte!
- Si nu-gi fie frici, mi.
$i eu am trecur prin faga
mortii, mi, si am scipat. Voie buni, miJVoie buni, mi!
Voie buni, mi!
Mi-o zis a;a de uei ori. Cind o plecat,m-am sculat
din pat si nu m-o mai durut nimica..."
Covoarele Maicii Glicheria
Una din ascultlrileMaicii Glicheria,la Ministirea Bistriga,era9i aceeade a gesecovoare.Ne povesteste,
de atunci,
una din bucuriile izvoditegi din truda acesteimunci.
128
,,in mi.nistire, am lucrat, la un moment dat, la un

- covor oltenesc,cu culori naturalede pe oaie; albi, neagri, maro, gri, cum era oaia.
$i, numai cevineodati marnaOlgala mine gi-mi zice:
- Tir ai lucrat covorul ila cu culori naturale?
- Da, mami Olga.
- Trebuie si te duci la Pitegti, la fabrica de la Pitegti.
Ci noi lucram pentru fabrica aceea.
$i mi gindeam: Mai, cine;tie ceuaf. Poatemd amendeazd,poate n-amftcut ureofloricica bine...
Cind mi duc la fabrici, directorul mi intreabi:
- Dumneavoastri aEifrcut acestcovor?
- Da.
Mi-o dat 200 de lei in mini, mi-o dat insigni si
mi-o dat diplomi. Si, cind am venir, i-am dat mamei
Olga banii, dar eami-a zis:
fine-i tu. Agtia-spentru dne."
Cu Securitatea, la schit
O alti ascultarea Maicii Glicheria, dupi o vreme,
e si aceeade a se ingriji de noul schit, Sftntul $tefan,
saligluit undeva in buza pidurii, aparginitor Mi.nistirii
Hurezi. $i de aici maica pisueazl o intimplare cu zi de
pateric.
,,Maicastareli de la Hurezi, Mihaela Gh\oiu, ucenici a Pirintelui Arsenie Boca, a zis mamei Olga si mi
lasesi. mi duc la schit, la Sfdntul $ttfo".Noi lucram la
covor,in atelier.$i chiar ne intrebam:Acumpe cinepune
la schit, dacd tl resfnyerc?
Pentru ci o venit episcopul, de
l-o resfintit. Maica de la Hurezi imi tot spusese:Eu ureau
Fost-a orn trimis de Dumnezeu
r29
sd uii tu, sd stai acolo, cd maicile astea,ale mandstirii, pe

urmd fac schitul de sine. Fiecare ureasd-;i fac,i acolo cotep
pentru porci, pentu gdini, deparcd schitularf al ei.
$i, la masi.,fiindci discutam desprecine va mergela
schit, eu am zis:
- Ba ci eu nu m-agduce.
Chiar atunci a intrat Maica de la Hurezi.
- Unde nu te-ai duce, Glicheria?
- Pii, maici, sunt patru pa;i ii pidure. Mi-i frici!
;i
Daci. dau de cineva?
La masi, la aniazd,,venisesi episcopul.
- Preasfingite- zice Maica Mihaela -, astizi o fost
vorba ci pe cine pun la schit, acum ci l-agi resfingit.Glicheriao zis ci ea nu s-arduce.
- De ce?Ia spune de ce!, mi intreabi Preasfingitul.
- Pii, patru pqi
;i e pidurea. Mi-e frici! Daci dau
de cineva?
Mi-o zis una din maici - maica Maria Tavd.- ci vine
si ea cu mine. $i ry" am plecat la schit.
Era intr-o simbiti, cind ne schimbamintre noi, cele
doui maici. Cind eram de rind la bucit5.riesi la cuptor,
cum ftceam cu siptimina, atunci, simbita, eu spalamla
nigte giini din careflcusem supi, si dau la pisici., de care
era nevoiepentru;oareci. Ci in cimp sunt mulEi...
$i o venit un securist,in civil, cu un copil gi zice:
-Nu gtigipe cinevacarepoate si descuiela schit?Am
vrut si-l vid... Nu gtiEicine arecheile?
- Ba da...Le am eu.
No, m-am dus, i-am deschis,o intrat in biserici acolo, in schit. S-o uitat, asa,ca silbaticul gi cind o iqit, zice:
- Ce zicegidumneavoastri de conducerealirii?
130
Fost-aorrttrimis deDuntnezeu
Eu zic:
- Daci-i buni, ii pentru mAntuireanoastri. Daci-i
rea,e pentru picatele noastre.
Ala o plecat.Eu m-am dus ;i i-am zisla maicastarefi.
- Vai, maici, dar cum ti-a luminat Dumnezeu mintea!,mi-a spusMaica Mihaela. Eu dau telefon la miligie,
si gtii. Va fi vreun securist,ci a venit cu maqinamiliqiei."
cat podeauadin intreagabiserici. Si e mare bisericadela

Mini.stirea Bistrita!Am dat slavi lui Dumnezeu;i, dupi.
doui siptimAni, n-am mai stiut caree piciorul bolnav."
Din nou, ajutor de la Sfin$

Alti.dat5.,la Mi.nistire la Bistrita, i seftcuse o cangreni urAti tare la picior. Tiei dintre fetelecrescutede mama
Olga ajunseseridoctorite. La sfatul lor, Maica Glicheria
trebuia si se internezede urgenfi la Cluj, Tirgu Mure;
sauBucuregti.$i au trimis-o la mama Olga, pentru bilet
de voie.
Rispunsul Maicii Glicheria a fost insi cA.tse poare
de categoric:
,- Da' ce, si mi duc la spital si-mi taie piciorul!?
Noi il avemaici pe Sfbntul Grigorie Decapolitul!
M-au dus la infirmerie, continui Maica Glicheria.
A doua zi era priznuit SfAntul Ierarh Spiridon, pe 12
decembrie.Toati lumea era la priveghere.Eu, la infirmerie, singuri, am citit AcatisteleMaicii Domnului, al
Sfbntului Spiridon si al Sfrntului Grigorie Decapolitul.
$i, dupi citeva zile, m-am dat jos din pat;i m-am dus la
masi, Ia amiazl,.DoctoriEeles-auminunat: Vai, da' cum
te-aificut bine?!...LJiteasa,m-au ajutat Maica Domnului, SfAntul Grigorie, Sfhntul Spiridon. Si m-am dus la
biserici. Si maicacrAsnicim-a rugat s-o ajut si curetein
altar, unde vS.rsase
pugin ulei. Am curigat pe jos si am fre-
nv.
l3l
ln gari, cu PS.rinteleArsenie
Anul 1959. Prin Decretul 410, aceldocument legislativ de tristi amintire, carevizain mod direct viaEamonahali.,sute, mii de monahi vor fi alungaEidin ministiri,
intr-un diabolic procesde represiune.$i Maica Glicheria
estenevoiti si piriseasc5.minisdrea, care ii fuseseadipost si familie vreme de 18 ani. $i unde si alergedupi.
sfat ;i alinare,daci nu la Pirintele Arsenie?!
Pini s5.ajungi insi.la Dri.ginescu- Pirintele fusese
gi el deja alungat din mini.stire -, Maica Glicheria mai
areparte de o minune.
,,La Ocna, Pirintele Miron Mihiilescu fbceaSfhnta
Liturghie in fiecaredimineagi..Cind putearn,mergeam
si ne cuminecim cu Trupul ;i Si.ngeleDomnului. Eram
odati impreuni. cu o alti maici..Si eafusesela ministire
gi eraatunci, la fel ca mine, alungati in lume. Ne-am dus
in gari la Sibiu, ca si luim trenul citre Ocna. Si mergem
la biserici, si ne impi.rtfuim. in gari.,l-amzilritpe PirinteleArsenie,in dreptul ultimului ghigeu.isi luasebilet de
uen si stitea retras.Ne-am apropiat de Sfingiasa, insi.,
de la distan;i, Pi.rintelene-a zis:Fdrdgesturi,fird gesturi!
Adici, ftri si-i ceremblagoslovenie
gi si.-isirutim mina.
A gtiut ci am fost la m6.nistire,ci suntem calugirige,
chiar daci nu mai eram imbricate in haine monahale.
- Vregisi-mi spuneli ceva?,ne-aintrebat Pirintele.
- Da.
132
Haidegiacolo,unde sevind ziare.

- Pi.rinte,am fost la ministire si am plecatcu Decretul gi ne e tare greu.
Ne-am plins fiecarede acestmare necaz.Dar n-am
apucatsi vorbim mult, ci ne-azis:
- Mi, mie-mi vine trenul, ci eu merg la Figira;. Da'
firi gesturi.
atenlia asuprasa. S-a
Am inEelesci. nu voia si. atragS.
urcat in tren. A deschisgeamul ;i pini dincolo de pod
ne-a tot frcut cu mina. $i i-am flcut gi noi cu mina. $i
ne-amsimEitmAngiiate."
,,Sunt multe cuiere de haine negre in ministiri
9i mul$ cilugiri in afarf'
Dar pentru a primi sfatgi indrumaredirecti de la PirinteleArsenie,Maica Glicheriail cauti la Driginescu.
,,M-am dus la Driginescu, ne spuneMaica. Biserica
eraincuiati. M-am dus la casaparohiali, la Pirintele Bunescu,care aveanigte ciini tare-taremari, de mi-era tot
frici si nu mi mu;te. M-am dus, am ciocinit la usi.qi o
venit doamnapreoteasiBunescu.
- Ce doriEi?,mi intreabi doamnapreoteasi.
- Vreau cu Pirintele Arsenie.
Ea seduce si-l cheami:
- Pi.rinte,veniEiun pic.
Pirintele Arsenie cind m-o vizut, micar c5.nu eram
cu scufie,zice:
- Ia loc, maici.
inainte si apuc sd.incep si povestesc,
cioc5.neun om
la uqi..Pirintele deschide.
Fost-a ont trimis de Durnnezeu
r33
- Ce, mi, ati venit impreuni?, il intreabi Pirintele.

Dar ila zice:
- Nu, ci n-o cunosc.
Nici eu nu-l cunosteam.
- Mi, ai venit impreuni cu solia;i cu fetiga?
N-am ingelesintii de o zis da ori ba, dar parc5.ar fi
zisda. N-am ingeles...Dar Pirintele a continuat:
- Mi, pini se duce de ;apte ori la usacimirii 9i nu
gtie de ce s-o dus, mi, igi pierde mintea, mi! De ce nu
lisa;i copiii si. vini pe lume? $i tu gi-o pierzi, mi! Si te
laqide biuturi ;i de fumat! $i lisaEicopiii si vini la rind.
Ala r-o dus supirat, iar Pirintele mi-a spus:
- No, hai, maici, spune-miacum de ce qti supirati.
I-am spusci a trebuit si plec din ministire ;i ci nu
stiu ce si fac acum. Si caut alti mindstire, unde si incerc
si.mi primeascisausi mi, angajezundevain Sibiu, unde
am primit;i un apartament,la bloc.
- Pi.rinte, ce si fac?Unde si mi duc?
- Mi - lmi spune Pi.rinteleArsenie-, dar eu n-am
plecit din ministire inaintea voastri, mi? Cind m-au
dezbrlcat, am zis: faca ce-osafaca... Mi, n-are niciun
rost, mi! Nu lisa un loc sigut pentru un loc nesigur.
Mi, pe mine nu mi cheamS.laSimbita? Dar numai ca
magazioner.Cu intririle;i cu ie;irile. Mi, is multe cuiere de haine negre in mi.nistiri gi mulgi calugiri in afari..
Nu toEi din ministire se mintuiesc, nici togi din lume
Nu lisa un loc sigur,pentru un loc nesigur!
seosAndesc.
$i, daci agami-a spusPirintele Arsenie,n-am vrut si
mai incerc si mi mai duc inapoi la vreo mi.ni.stire."
insi dorul de ministire si de rinduiala unei vieEiritmate liturgic, pini in cele mai mici cute ale sufletului,
134
ii va rimi.ne mereu in inimi Maicii Glicheria. Cindva,

-dupi ani si ani, mistuiti de dor, se
duce la una din cele
mai mari vetremonahaledin Oltenia.
,+{m zis unei maici ci.ndva:
- Maici, daci pot, cA.ndpot si viu, mi primesti?
- Maici., chilii avem destule!Tineretam primit
;i-n
zileleastea.Dar n-avemloc in cimitir, ci. cimitiru-i mic.
E numai de douizeci si doui. de persoanesi sunt douizeci
gi trei de persoanecaremerg cu bi.gul,gArbove.N-avem
loc in cimitir!
$i mi gindeam la mama Olga, ci eao primit pe toati lumea,desiavea700 de capete.$i acum,daci.o murir,
o dus-o de o inmormA.ntat-osinguri, in afaraministirii,
numai easinguri, acolo."
catedrali, unde am slujit, si mi-au zisl.De astdzin*mai

ai uoiesd sluje;ti!
$i de atunci nu a mai putut si slujeasci.$i ii curgeau
lacrimi mari pe fagi..."
,,ii curg."o lacrimi mari pe feEd,..!'

Tot din aceastiperioadi cumpliti., a pribegiei din
ministire insprelume, Maica Glicheriaigi mai aminreste
un moment induiositor.
,,Inainte si pleci.m din ministire, imputernicitul
Ministerului ne supraveghea.
$i noi i-am zis:
- Domnule, darn-avem unde s5.ne ducem!
- Daci n-aveti unde, mergetisi vi spAnzurati.
$i atunci s-a inti.mplat de am fost la o biserici in
Sibiu gi era acolo actualul PatriarhDaniel. $i cAnd i-am
spusci am fost vreme de 18 ani la ministire si ci acum
ne-odat afard.cuDecretul
lui Gheorghiu-Dej,l-am intrebat;i pe el unde si. mergem,ci n-avemunde si mergem
;i ci omul acelane-o zis si mergemsi ne spinzurim.
- No, maici, no - mi-a spus Preafericitul-, si.-ti
spun gi eu. $i la mine o venit securigtiiin biserici, in
135
,,M-am uitat in toate pirgile!

Pirintele Arsenie dispiruse..."
Reveniti in Sibiu, Maica Glicherialocuiesteo vreme
la Ocna, la unul din fragiisii, dupi care,fiindci locuinta
nu aveadecAto cameri ;i legiuitorii nu ii dideau voie si
locuiasciaici, semuti intr-una din dependinEele
bisericii
Dintre brazi, din Sibiu. Avea acolo o chilie micd., cu o
dormezi ;i cAtevaicoane...Suficienti pentru a fi mereu
aproapede biserici, de Dumnezeu. Aici se ingrijeste de
curigeniain biserici, de asigurareaprescurilor;i de tot
ceeace e nevoiein casalui Dumnezeu.
insi, cum regimul comunist nu concepeanicicum ca
cinevasi. duci o viagi de monah, mai alesin lume, e nevoiti si.se angaleze.
int6.i, la o frbricugi de haine - imbrdcamintea-, apoi la fabrica 13 Decembrie,o fabfici ce produceagenfi, saco;e,curele...,de unde seva;i pensiona.
Pec6.ndlucra la fabrica13 Decembrie,MaicaGlicheria areparte de o cu totul neasteptati intilnire.
,,Eu, odati, eram in fagagirii gi voiam si mi duc la
serviciu.$i o venit Pirintele Arseniesi m-o intrebat:
- Ce agtepgi?
- Tioleul.
- Dar unde vrei si te duci?
- Pii vreau si mi duc la serviciu.
Dar abia cA.ndam zis astaam vizut ci estePirintele
fusenie lAngi mine. $i zice:
137
Pi.rinteleArsenieBocn
- Unde lucrezi?
- La fabrici...
Dar pini si zic: ...h 13 Decembrie,n-a mai fost!
M-am uitat in toatepirgile!Am intrat in gari.,m-am uitat pe peron...,n-o fost! $i era Pi.rinteleArsenie!"
oameni. $i Pirintele Arsenie, cind l-o vdzut ci o intrat

pe poarti, a zis:
- Ar fi tare bun un pic de lapte de bivoli, mi, dar ce
si-i faci?
Eu mi gAndeam:Donmne, iartd-ma! Vine omul cu
mhna tn ghips;i ParintelesPunede kpte de biuola!
Cind s-amai apropiatala un pic, Pirintele a zis iar:
- Me, ar fi tare bun un pic de lapte de bivoli, dar ce
136
,,Mi, si nu faci raze Roentgen"

in tot acesttimp,'iut"i." Glicheria, cind prind ea o zidoui liberi, alergaIa Driginescu. Am rugat-o pe Maici si
ne spuni cAtecevadin aceleperegriniri la Pirintele fusenie.
,,M-am dus la Driginescu. Cind m-am dus, Pirintele a iqit din Sfrntul Altar, in curte. Era insogitde ;ase
oameni.Eu eram in biserici, dar daci am vizut ci a deschis ugagi a iegit;am iegitgi eu din biserici.
$i cAndmi vede,la distangi,zice:
- Mii, agasemenicu cineva!Bun5.,evlavioasi9i inteligenti!
Se refereala mama sa...Mi-o dat ;i o pozi, dar am
dat-o la cineva,si o tragi la xeroxgi nu mi-a mai dat-o gi
s-o pripidit. Mi-a dat-o, ca si o am de amintire...
- Pi.rinte,mi dor picioarelede nu mai pot!, ii spun
eu.Am pinteni...
- Mi, si nu faci razeRoentgen,mi, ci ataci si ce-i
bun din organism,nu numai ce-i riu.
Pirintele ;tia dejaci eu fhcusemacesterue..."
,,Mi, ar fi bun un pic de lapte de bivoli..."
Odati, cind eram la Driginescu, a venit un biiat
cu mina legati cu un prosop.Mai erauacolovreo cigiva
si-i faci?
- Da, Pirinte, dar uite ci mi-o rupt mina.
- Da, mi? Dar tu i-ai dat in cap!$i in cap se consideri ci ai dat ca si-l ucizi! $i-apoi?
- $i-apoi ila m-o dat in judecati gia trebuit si-mi vAnd
bivola,care-mididea lapte,ca si-i plitesc la ila, la tribunal.
.Hai, mi, Mihai mi,
hai mi, ci de cAnd te a$tePt!"
Altidati, tocmai ie;eam de la fabrici'. Era o bruti'rie
acolo unde se ftcea pAine de casi, bituti de coaji. $i *
intrat, pentru ci pe geam scria Auempiine de casd.$i
dupi mine vin doi domni. $i mi intreabi:
- Nu sedi pAine?
Zic:
- Scrieci au, dar inci n-au inceput si dea.
Atunci, cei doi au inceput si vorbeasciunul cu celllalt. Zice:
- Mii, am avut un prieten, Mihai, caretot veneala
mine plingAnd, ci togi doctorii i-au spusci arecancer.O
fost la Bucuregti,o fost la Mediag,o fost la Cluj, o fost la
togi doctorii. Togi i-au spusci. arecancer.Eu nu ;tiam ce
138
Fost-aom trirnis deDuntnezeu
s5.mi fac cu el, miJ Dar am auzit cd.e un om carespune

- dinaintd de toate.
Eu mi intrebam ci cine o fi...
- Dar mi gAndeamci ce,am eu bani si.le dau ca si-i
spuieci arecancer?Dar pini la urmi tor arn mers.Omul
ista sti dincolo de Bucure;ti, la Driginescu.
CAnd am avzit, mi-am dat seamacL era vorba de
Pirintele Arsenie.
Apoi, acelaa conrinuat:
- Cind am mers, mi,
;i am intrat pe poarti., omul
iJa - ci pe timpul lui Ceausescun-o vrut si zicd,cd,era
cilugir sau preot, dar nici pe nume nu voia sl-i zici, -,
Si Pi.rintele, de pe scheli, zice, fard.nici mi.car si se

uite la el:
- Ce-i, mi, ai venit si mi verifici?Du-te, mi, mai
repedeacasi,ci gi-o murit biiatul.
Ala doar de acasi venea,cu masina,securistul!S-o
dus acasiomul:
- Tir, e adevirat ci o murit biiatul?!
- Da, mi! Cind m-am dus sil scol, si se duci la
gcoali,l-am gisit mort in pat.
- Tu, si.-mi spuiemie unul de pe scheli!
$i securistulacelao venit la inmormi,ntareaPirintelui
;i o spusa;a, de l-o auzit gi Pirintele Bunescu:Pdrinte,$ cei
cete-au cunoscut;i cei cenu te-Aucunoscutdccit prin alyii ;i
ceicete-au urit, astdziau uenit la inmorm,Lntaretta, Pdrinte.
Asta, ci.nd o murit Pi.rinteleArsenie.
La un moment dat, o dat Ceaugeasca
telefon siJ
aduci pe Pi.rintele Arsenie. Unul stitea paznic la u;i, gi
altul a intrat la el. $i Pi.rintelea zis:
- Da;i, mi., dagi,ci;i-n voi va da! sefulvostru va
$i
zburanu prea curind.
Ala care o dat, ila o cizut jos, mort! Ala de la ugi,
paznicul, a dat telefon la Ceauseasca
;i i-a zis:
- Uite ce s-o intAmplatcu ila, ci,o clzutjos, mort.
- imbricatil si duceti-l inapoi de unde l-ati adus,
adici de la Sinaia.
Apoi, Pirintele, dupi citeva zi\e,o murit. Acesteale
gtiu dp la Pirintele Bunescu,de la Drigi.nescu.
omul ila o ie;it din biserici.,din clopotniEi.$i cAndam

intrat pe poarti, i-o zis: Hai, md, Mihai ma, hai md, cdde
cind te astept!Ma,ai reusitsd-l aduci?Md, sd nu te duci la
doctori,md, cd;tii ce-pispun?Sapa;i lopata!Ma, n-ai cancer md! Sa te la;i de bduturafi defumat;i sd l^dsayi
copiii sd
uina la rhnd. Sd nufacd chiuretajeneuasta!
$i ziceaomul acela:
- Mi, si vezi ci de acum nu-l mai doaredeloc, mi.!
Numai de c6.ndi-o spus...
,,Du-te, mi., mai repede acasi,
ci gi-o murit biiatul..."
La un moment dat, Pirintele era sus, pe scheli, la
biserici.la Driginescu, ;i picta. $i o venit dimineata,la
sase,cinevacaresi vadi dac5.sunt oameni; cum veneau
mereuzeci de oamenila Pirintele... Si Pirintele noaptea
picta mai bine, ci ziua se mai intireau vopselele,ci. era
mereulume multi.
.Mi,
139
te-ai uitat la trup, nu la sufet!"
Cend eram tot la Driginescu, Pirintele Arseniesi-a

pus un sciunel la strani.. Stitea acolo si a spus si vini
acolo pe rand fiecare,si. vorbeasci..Era prin biserici un

-copil
handicapat,$chiop,care se tot plimba. Mai intii,
s-audus la Pi.rinteleun preot impreuni cu preoteasa.$i
deodati Pirintele s-asculatin picioaresi a zis:
- Me, eu am si vi spun tare, ca si nu mai punegi
toti aceleasiintrebiri. Voi si-mi spuneti incer, iar eu vi
rispund tare.
indati, Pirintele a continuat:
- De ce l-agiadus'a;a,mi? a intrebat Pirintele, referindu-sela copilul handicapatdin Biserici.
- Nu i.sta-ial nostru, Pi.rinte.
- Mi, de ce l-ai aduspe lume asa?
Adici i-au spusPirintelui ci au un copil handicapat,
dar nu eradfa,ci eraaltul. Dar Pirintele i-a intrebat de ce
l-au adusa;a pe lume.
- Mi, te-ai uitat la trup, nu la suflet! Ci prima la
care te-ai gindit o fost mai buni. Dar aia era mai buni.
la suflet,iar astaeramai frumoasi la chip, dar mai reala
suflet,m5..O frcut chiuretqe...Mi, cigi copii agifi avut?
Pentru iia pe carei-ati bigat de vii in pim6.nt, pentru iia
l-agifbcut pe ista asa,handicapat.
Dar eu m5.gindeam: Doamneiartd-md, doar ry-g-putut aueacopii de la un an. Nu imi dideam seamaatunci
ce inseamni si faci avort, cum e cu asta.
Cealalti zice:
- Am visat, Pirinre, ci doi copii m5. intrebau: De
ce nu ne-ai ldsat, mama, sd uenimpe lume?Cd neftceam
Preoli, neficearn tf"!i...
I-au spusastacopiii din groapi, in vis.
r40
,,De ce nu ne-ai l5.sat,mami,

si venim pe lume?"
Au venit odati la Pirintele n\te profesoare.Si Pilintele le-o intrebat:
- Cigi ani ai?
-Treizeci si trei.
$i cigi copii ai fi avut?
-Treizeci si doi.
l4l
,,Du-te repede[a tren, si nu scapiprimul tren!"

O femeie din Sibiu aveao fetigi gi era gravidi cu al
doilea copil. Dar sotului nu ii plicea ci o vedeaci tot
mergela biserici duminica, cu copiluta aia de m6.ni..O
ducea si o aducea,uneori o ducea in brate. Si-mi zice
femeia aceeaci birbatul o pirisit-o, o plecarla alta, cu
careo fhcut o copili ;i o rdmascu ea. Si era femeia aia
cam silbatici, de o fb.cutchiuretaje;i alte rele.$i mimica
aceeami intreba pe mine:
- Maici, eu mi duc la mama - carestirea nu departe
de Bircuresti- gi-agvreasi mi duc si pini la Drigi.nescu,
la Pirintele Arsenie.Spune-micum si mi duc, cu ce rrebuie si mi. duc.
$i i-am spusatunci,cigtiam. $i s-odus.Pi.rintele,cum
o vi.zut-o ci o intrat in curtea bisericii,acolo,a strigat:
- Mi, du-te repedeacasi.!Du-te repedela ffen, sdnu
scapiprimul tren!
- Pii, Pirinte...
- Du-te repede,si nu scapi primul tren! Ai auzit?!
Du-te repede!
Ea s-o supirat...De ce cu ea nu voia si.steade vorbi
deloc?S-o dus, gi-o luat bilet gi, cum s-o urcat in tren, o
r43
P,irinte le Ars enie B oca
Fost-a orn trimis de Durnnezeu
plecattrenul!A ajunsnoapteala ora unu in gari.,laSibiu.

O luat un maxi-taxi,ci atunci afaera,gis-odus acasi.Cum
o intrat in casi, i s-o rupt apa.O dat telefon dupi salvare,
o venit salvarea,o dus-o la spital. La orapatru o niscut un
copilagsinitos, de mai mare dragul! Daci nu plecaatunci
cind i-a spusPirintele,pierdeacopilul pe drum, cine;tie
pe unde. De aia o trimis-o Pirintele. $i-atunci i-o pi.rut
bine ei ci n-o ri.massi ci o ascultatde el.
cerut si-si faci.cruce.insi. fata ziceaci.nu poare,Pirintele i-a spusinci. o dati si.i;i faci crucesi fata si-aflcut! $i
din clipa aceeas-avindecat!
Altidati a venir la Pirintele Arsenie un om orb. Nu
vedeanimic. Si Pirintele l-a fhcut si. vadi. Era seari si
imi amintesc ca acum cum striga omul de bucuriel. Vad
stelele!Vadstelele!...
142
,Mi, tu fumezi?"
,,Hai, ft-gi cruce!"
. l
Altidati, a intrat o vrijitoare in biserici;i i-o zis Pi.rintele, carecunogteaomul gi dupi fagi:
- De ce ai venit?
- Am vrut si vi vid.
- Da? Ia fh-f cruce!
- Nu! Nu-mi fac!
- Ia fI-Ei cruce!
- Nu-mi fac!
- Hai, fh-gicruce!
- Nu!
Atunci, Pirintele le-a zis oamenilor:
- Luagi-o ducegi-oafarl.,cd.ea e cu satana!Nu vrea
9i
si-gi faci cruce,pentru ci e cu satana.Daci facecruce,il
ardecruceape satana.
,,\Ad stelele! \Ad stelele!..."
O venit la Pirintele odati o mami cu o fati handicapati. $i ii spuneamama Pi.rintelui ci.fata ei nu isi poate
facecruce. Pi.rintelea zis si.-silasemAnain mAnalui si i-a
A venit la Pirintele odati un om, GheorgheGheorghe, gi Pirintele l-a intrebat:

- Mi, tu fumezi?
- Nu, Pirinte, nu fumez!
- Nu fumezi, mL?
- Nu, Pirinte!
- Mi, hai spune:fumezi?
- Nu fumez!
- Ia bagi.m6.nain buzunarulstAngde la pantaloni si
scoatepachetulde fgi.ri, Amiral-ul.
o vi$i cAndo bigat omul mAnain buzunarulstA.ng,
ztrt tottl.lumea ci Pi.rintele;tia gi cum secheami.flgirile
pe carele fumeazd.
,,Da' cu slS.ninadin straigi ce faci?"
Un alt birbat a venit la Pirintele, in postul Pastelui.
$i Pirintele l-a intrebat:
- Mi, tu postesti,mi?
- Da, Pirinte!
- Deci postesti,mi?
144
- Da, Pi.rinte,postesc!
Poctegtitot postul?
- Da!
- Da' cu slinina din straiti ce faci?
Lapte blestemat
S-o dus una la Pirintele gi i-o zis:
- Pirinte, v-am adus nigte lapte gi unt.
- Prima dati du-te;i unge untul pe stilp.
CAnd s-o dus femeia,de acoloor iegitgopirlii.
$i Pirintele a zis:
-Yezi, intii ai blestematlaptele acesta,apoi ai venit
si mi-l dai.
$i n-o vrut si primeasci lapteleacela...
La turnat ciment, cu PS.rinteleArsenie
Or venit de la Madimiregti, cindva, nigte surori.
Maica Veronicamurise deja. Maica Veronica;i Pirintele
Ioan Iovan de la Receaerau tare credinciogi. Multe minuni s-aufrcut... $i mi-au povestitmaicile urmitoarele:
Odati, acolo,la'Madimiregti, cind triia inci. Maica
Veronica,maicile voiau si toarne ciment pe lingi chilii
;i si faci o poteci pini la biserici.,pentru ci atunci cind
era noroi intrai in biserici tot inglodat. $i atunci s-au
hoti.rit si toarneciment.
Un Plrinte stitea afezat undeva lingi chilia maicii
Veronica.Avea pe cap o pilirie, ;i maicile se intrebau:
Cine o f pdkriosul asta?Ce a;teaptd.iSe gindeau ci. agteapti si vorbeascicu maica...
Fost-aom trinis deDurnnezeu
145
Dar el le-a intrebat:

- Ce vreti si facegi?
- Vrem si turni.m ciment.
- Aducegi-mio vani.,un vas. aduce;i-miapi.
$i
Pirintele o desftcut cimentul si o ftcut preparatul
acelasi o turnar cimentul pestetot, pini la amiazd,.
Apoi, maicile i-au zis:
- PoftiEiacum la masi.
- Nu, aducegi-mi numai o bucigici de pi.ine si un
pahar cu vin.
A luat bucatele,le-o binecuvintat, o mu;car o bucifci de pAine,a luat o inghiEituri de vin... Dar maiciletot
insistausi vini la masi. Cind au revenirsi il chemeiar
la masi, Pirintele... niciieri! $i nici ci l-au mai vizut de
atunci! Apoi gi-or dat seamaci a fost Pi.rinteleArsenie...
Arhim. PaisieTinca
Ministirea Simbdtafu Sus,B rasov
,
147
Pirintele Paisies-a niscur la 21 august 793I,-h,Izvorul Muresului. La vA.rstade 16 ani vine la Ministirea
SAmbi.ta,unde il intAlnestepe Pr. ArsenieBoca.Aici, la
aceasti ministire, va rimine apoi pini in prezent. Urmeazi.seminarulteologic la Cluj (l 9 53- | 9 58), facultatea
de teologiela Sibiu (1964-1968),lucrindu-si mintuirea
in Ministirea BrAncoveanu.
Publicl o seriede volume de autor, mirturisindu-gi
de fiecaredati credinciosiasi pretuireafaEi de Dumnezeu,de Biserici si de aproapele.
,,Era foarte cS.utatgi preguit de oameni"
L-am rugat pe Pirintele PaisieTinca sd ne rispundi
la cA.teva
intrebiri despreacelevremuri.
,,Pi.rinteleArsenieera un om deosebit"
Ministirea Brincoveanu de la Simbita de SuspistreazL inci mirturisitori ai vremilor in care Pi.rintele
Arsenie Boca slujea aici, adunind mulgimi de oameni
in jurul sfbntului lica; din inima munflor Figilagului'
Despreaceiani, bitrinii de aici vorbesccu duioasi nostalgie, ca despreo vreme in care Dumnezeu cilca aievea
pe acestetirimuri.
Unul dintre cei carel-au cunoscut,in aceastiministire, pe Pirintele ArsenieBoca, estegi Arhimandritul Paisie
Tinca Petru.Prin bunivoingaPirintelui Ilarion (Jrs,stareg
al acesteivetremonahale,am ajunsla Pirintele Paisie.
Aflat pe patul de suferingi, Pirintele Paisie,cu geamul deschisspreinal;imi, ascultaslujbavecerniei.Un pirinte c6.to rugiciune gi o suferingi.cAto binecuvintare...
Preacuuioase
Pdrinte, ce ud mai amintiyi din aceleuremuri de inceputde mdndstire,cind, uenindaici, la Shmbdta, l-ayi intilnit pe ParinteleArsenie Boca?
Pirintele Arsenieera un om deosebit.Stiteam adesea
de vorbi cu el, atunci cind se purea. Pentru ci era foarte
ciutat. $i el m-a apreciat,pentru ci eu nu erarnun om pe
care si il impresionezeoricine. Nu, nu m-a impresionat
pe mine nimeni agade tare. Ci mereuimi spuneamci,e
un lucrupamintescacestA,
orice seintimpla... Desigur,cu
ingiduinga lui Dumnezeu. Doar sunrem frcugi d.b,r-nezeusi Dumnezeu le dirijeazd.pe toare in lumea asta.
Nu suntemnimic ca oameni.Omul esteun lucru contingent...Azi estesi miine nu mai e...in Moartealui Fulgerse
spune:,,De rupi din codru-o ri.murea,/ Ce-i pasi codrului
de ea?I Ce-i pasi unei lumi intregi / De moarteamea?..."
r48
Parintele ArsenieBoca
Acestaa fost felul meu de a fi... De a nu mi lisa prea

uqorimpresionat...
Dar tot trebuie saf fost oameni caresd ua f pus pe
ginduri... Sausdudf impresionatmai mult decdtallii, nu?
Eu am avut si mai am momente cAnd observde la
distangianumite lucruri. Dar nu intotdeauna...De fapt,
Pirintele Arsenie Boca mi-a spus cindva, demuh: Mai,
acela$duh e si in mirue,fi in tine. Ori eu, ori tu...lqa imi
lucrarepreo;eascio am ;i eu' pe care
spunea!Ci aceeagi
o aresi el.
Si zicea:
- Eu igi spun, pentru ci gtiu ci nu te increzi in oameni. Dar si nu-ti vini gAnduri de mindrie ci ai fi cineva, pentru ci igi dai seamaci omul e mirginit, nu e
nemirginit, cum sunt PuterileCere;ti.
De fapt, nici PuterileCere;ti - nici Sfin;ii, nici ingerii - nu sunt atot;tiutoare.Doar Dumnezeu,Persoanele
SfinteiTieimi sunt atot$tiutoare.
Dar Pi.rinteleArsenie era un om deosebit.$i era
foarte ciutat;i preguitde oameni.
Erapi aici cind a uenit PdrinteleArseniela Mdnastire
la Shmbdta?
Nu. Eu am venit in1947. Pi.rintelevenisemai inainte, pe la inceputul anilor 1940. Pirintele Arsenieo venit
odati cu Pirintele Serafim.
Cum eracastdre!Pdrintele?Cum l-ayiperceputatunci?
Pi.rinteleArsenie,atunci, in 1947, nu mai erastaret.
Atunci era deia Pirintele Serafimstaret..Dupi un timp,
Fost-aom trirnis deDutnnezeu
149
prin 1948, PirinteleArsenieo plecatde aici la mi.nistirea

Prislop,de fapt.
Pirintele Arsenienu sufereagi nici nu impuneacilugirilor un lucru oarecare.El spunea:Doar de aia o uenit
in manastire, ca sa se conformezerinduielii de aici. Dacd
nu seconformeazdel singur nu poatef obligat de ahul. $i
a;a;i era! PAni am stat aici cu el, o mulgimede cilugiri
tot veneaugi stiteau c6.teo luni-doui gi dupi aceeaplecau;gi iara;i veneaualgii...
Pirintele Serafimnu ii lisa pe tofl si plececind voiau
ei, ci plecau unii tulburagi, daci ii lisa. $i le zicea:Mai
stAi,cAsate lini;tepti. $i dupd cete ueilini;ti, sdpleci. $i-apoi
mai stiteau citeva zile ;i dupi aceeaplecaulinistiti.
Ci agaspuneaPirintele Serafim:
- Mii, noi trebuiesi avemgriji si nu pierdem sufletele!Chiar daci nu le vom mAntui- ci nu togicei din ministire semi.ntuiesc-, nu avemvoie si smintim sufletele!
Aceastaera ideeaPirintelui Serafim,caretinea mult
la suflete si mereu zicea, cind pleca vreunul dintre ei:
Mdi" aici e uorbade un suflet!
Oricum, dupi ce plecaunul, a doua zivenea.altulin
loc. $i stitea;i ila o vreme;i iarigi pleca...
Pr. Arsenie Boca gi Sf. Efrem Sirul
Seuorbegte
deperioadaaceeacd uenealumefoarte multa aici, k Skmbdta,sdascuhepredicileParintelui Arsenie...
Da. Am stat ;i eu la predicile Pirintelui. Asta a fost
mai inainte, prin 1945 sau 1946. Vorbeala altarul din
pidure. $i ii plicea lui si istoriseascidin vietile sfingilor.
151
Si ne vorbea,de multe ori, despreSfhntul Efrem Sirul,

- nlzdrifaniile pe care le ficea cind era copil pe care,
;i
dupi aceea,le-o plitit, de era si.-gipiardi viaga,cAnd o
fost invinuit ci a furat oile de la nigteciobani.
Si ne spuneaPirintele Arsenie cum l-au trimis pe
Sfhntul Efrem pirin;ii lui la opt kilometri de sat,la nigte
rude de-alelui. $i ciobanii l-au oprit, ca si nu se duci
noaptea, c5.en tilrziu. L-au oprit acolo, la turmi gi, in
noapteaaceea,lupii au risipit oile, si ciobanii au zis ci el
o adus hoti carele-au furat. L-au bigat la inchisoare,a
fost invinuit de hogie!L-au ginut acolo mai mult timp.
Dupi aceea,cAnds-a implinit vremea,ingerul Domnului i-a spusdin ce cauzi,.Ci el spunea:
- Eu n-am furat! Nimic nu stiu de ceeace mi invinuiescaici.
Dar ingerul Domnului i-a spus:
- Dar adu-giaminte ci ai ucis o vaci la un om sirac.
Omul acelasirac l-o intrebat tocmai pe el de vaci,
pentru ci o ciuta. Dar el l-o certatpe omul sirac:
- Dar ce, igi pizesceu vaca?
Degiel o ucisese...
Pestenoapte,v?cao fost m6.ncatide lupi, si ingerul
Domnului i-a spus:
- Pentru astaesti inchis acum! Ci la Dumnezeu nimic nu setrececu vederea.
Dupi ce era siJ tragi. pe roati, o fost chemat judecitorul la masi. $i, pini s-o schimbatjudecitorul, o venit
un alt judecitor, caresti.tusein casi la piringii lui Efrem
Sirul ;i care-lcunosteape biiat, pe Efrem.Acela,dupi ce
o venit, la vreo doui zile, o intrebat:
- Mai e cinevaaici. sub arest?
I s-arispuns:
- Da, mai e un teni.r.
- Adu-I.
L-o adusla el, legatfedele;.$i, cind l-o vi.zut,l-o cunoscut imediat, dar fard.si arate niminui ci il cunoagte.
Dupi aceea,l-au dezlegat,au pregitit roata, si.-l tragi,
dar judecitorul a zis:
- Daci recunogtici n-ai ftcut, atunci indati te eliberez.
$i l-o eliberatjudecitorul. Iar cind o plecatde acolo,
Efrem s-a urcat in mungi, la o ministire, si s-a flcut cilugir acolo.El le povesteala cilugiri intimplirile lui din
copilirie gi ce o pigit atunci.
mult si spuni
Pirintelui ArsenieBoca,deci,ii plS.cea
intimplarea asta,ci era din viagaunui Sfhnt...
150
Cum era capreot ParinteleArsenie?Ca duhounic.

Slujeamai rar. De spovedit tot cam rar spovedea.
Spouedea
rar pentru cd era urmdrit?
. Da, pentru ci eraurmirit. Lumeaseingrimidea tare
la el, aici. Venealume multi, iar Pi.rinteleii punea pe
togi la treabi. Pe aleeace duce citre biserici o pus atunci
girqi, au ftcut aleea,cu sArmi ghimpati, ca si nu calce
oamenii iarbaprin gr5.dini.
Cu studengii- ci veneau mul;i studengide pe la
Bucuregti, de pe la Facultateade Teologie - iarigi ftcea
multe. Pe ei ii punea de biteau girqii gi trigeau sA'rma
ghimpati, de o ingridit pe acolo aleea,ca si nu calce
oamenii iarba.
A mai fbcut, apoi, un pod pesteValeaSimbetei, ci
Mitropolitul Balan o luat terenul de pesteValeaSimbe-
152
tei, ca si lirgeasci incinta mini.stirii. Ci, atunci, minis_tireaavea 100 de hectarede pidure in muntele ista, de
aici. AmAndoui dealurileacesteaapartineauministirii.
- Ce-am tras eu cu giganulala!

Mi-o spusmulte, ci pe mine mi. gtiade la minSitire.
Si-mi zice:
- Eu il insoteampe giganulacela,ca si nu faci vreo
prostiepe la mi.ni.stire,pe acolo.
Si veneausecuristiisi asane injurau pe roli si ne loveau!in tot felul ne frceau!
Apoi, o venit Mitropolitul Bilan si i-am spus ce se
petrecepe aici. Ci la un moment dat intraseri si prin
apartamentulMitropolitului.
Si s-asupirat tare tiganul gi o zis:
- M-oi duce eu la Bucuregtisi voi aveaeu griji si vi
deapacede acum.
Si s-adus la Bucure;ti 9i, dupi aceea,
nu o mai venir,
ca si seamestecein treburile ministirii.
Vdamintiyi lucruri mai deosebite

din aremeAaceea?
Se
uorbe;tede anumite minuni carese?eteceau aici, la mdndstire,prin lucrareaPdrintelui Arsenie.
in special,Pirintele Arseniele spuneaoamenilortrecutul lor. Era gi o preecupareoarecum cultivati a Pirintelui. Eu am gisit in biblioteci.un caietunde eraumulte
schigefrcute de Pi.rinteleArsenie.in schigeleacelea,erau
desenatiochi de oamenisi cu trisi.turile ochilor. Si, apoi,
scriaci trlsitura cutare arati. cevaanume din viagaomului. Deci cine purta tri.situra respectivi.probabil ci avea
;i insusireaaceeape careo arita Pirintele...
153
Wnea atunci Securitateape aici? Vaftceau probleme

din cauzaParintelui?
Dar probleme directe Pdrintelui Arsenie,pe uremea

AceeA,
i-au ficut? $tiyi ceua?
Da, toati ziua veneaupe aici.

imi amintescci eramprin anul II sauIII la Institut si
am venit odati pe tren si acolo am intAlnit, in compartiment, un om caremi-a povestitdespreviagalui in vremea
aceea,prin 1947, cam de cind venisemeu in mini.stire.
Si zice:
- Aici, la Figirag, m-o adus pe mine si mi-o dat o
funcgieimportanti. Si o mai adusun tigan cu patru clase
primare, un om simplu. L-au pus prefect.Si mi-au zis:
Wzi, cd dsta eprost, dar matale rdspunzide tot cee aici. Ca
dstaeprost, n-aredecktpatru clase.De-abia stie scrie.
Tig*d acelaerasecuristulcareseocupasi de ministire.
$i-apoi imi zice:
Pirintele mergeasus, de lucra la pegterape care a

fbcut-o. Mai duceacAtedoi-trei oameni de sipau acolo,
la piatri. Era acolo zona de partizani;i veneaarmatape
aici. Veneanoapteasi ne sculadin somn gi flceau giligie
mare.Erau si cite zecepersoane,vlijgani din iia voinici.
La un moment dat, mi-au cerut buletinul. VlzAnd
fotografiadin buledn, o zis:
- Uite, mi!
$i.o dat fotografiade au purtar-o pe la to;i, pe acolo.
pe
urmi. imi zice:
$i
- Te sfbtuim si nu-gi inchizi viata aici, ci e pi.cat!
Datoriti aceleifotografii, asacum erape buletin, nu
m-au mai chinuit, nici nu m-au mai deranjatniciodati.
Pefutialalf ii mai pilmuiau...
154
Dar cei-a impresionatla fotografe?

Ci eram tini.r. Aveam 16 ani.
$tiyi ceua dr cdlatoria tn Muntele Athos a Pdrintelui
Arsenie?V-apouestitureodatd?
Nu, Pirintele Serafim ne povesteaci Pirintele Arsenie s-o dus la Athos, dar ziceaci n-o stat mult acolo,ci
in Tesalonicar fi stat,,maimult. A fost numai in viziti. in
Athos. De acolo,apoi, a venit la ministire. I-a trimis pe
amindoi Mitropolitul Bilan, ca si puni rinduiala de la
Athos la ministire, aici.
$i Pirintele Serafim a fost, a stat un an de zile la
Athos, acolo. Dar el nu a fost de acord cu rinduiala de
acolo,de la Athos ;i nu a introdus-oaici.
Zicea: Mai bine mai pu1in;i mai ckr, decdta turui
dthtea;i topisd ayeptesdsetermineodatd...
,Mii,
daci vei mai posti a$a,ifi trage clopotul..."
Dupd ce a plecat ParinteleArseniede k Shrnbdta,h

Prislop, a rnai uenitpe aici?
Da, a mai venit. O dati, cred. $i a stat pini a doua
zi. Cd.,atunci cind eram eu aici, stitea cind veneain zoni
mai mult la Arpa;, la o doamni, acolo, ca si scapede oameni. Ci eraurmirit de Securitate.$i doamnaaceeaincuia poarta;i atunci oamenii nu puteausi intre. Seduceau
degeaba;bS.teaula poarti, dar nu le deschideanimeni.
Atunci cind o venit - s6.mbitaseara- o stat pi.ni. a
doua zi, iar a doua zi o plecat.Deci n-a stat preamult...
155
Pdstrali ureoamintire ceuAmai personak a relayiei cu

PdrinteleArseniedin uremeachnd seafn aici, la Mandstirea Simbdta?
Dupi ce arn venit eu aici, am tinut vreo patruzecide
zile post numai cu api si pi.ine si m-am slibit tare.Am
fugit, apoi, la pidure, din cauzaslibiciunii. Si, tot a{a,venisePS.rintele
de laArpasgi m-o adusel inapoi. Si-mi zice:
- Dar cine ti-o spussi postegti?
$i zic:
- Pii, Pirinte, poruncile Bisericii spun si tii toate
posturile...
Si o r6.s,zicind:
- Mii, daci vei mai posti aga,igi trageclopotul...
$i a ft.cut asa,cu mAna.A mai zis:
- Acum ai noroc, esti salvat,ci esti tini.r, dar daci ai
fi mai in virsti, ar fi gata cu tine!
Era aspru Pdrintele, cum seuorbe;te?
.Peunii ii certa mai tare, mai direct. Pe care ii vedea
ci sunt increzuti si ci. nu mergealtfel. Saupe cine vedea
ci nu calci a cilugar, daci e vorba de cei care voiau si
intre in mi.nistire...
Ce ne puteli spunede izuorul P,irintelui Arsenie?E
chiar izuorul lui?
Nu, Pi.rintele doar l-a curi.git. Izvorul era acolo, dar
era plin de frunze si murdar. Pirintele l-a curigit.
in pegtrradin munte a altucatsdsteA,mdcar o ureme?
Nu, in pesteri nu a apucatsi stea.
156
AcoloParinteleintengionasdseretraga?
Da, aqavoia.Voia si mute mi.ni.stireaacolo,ca si fie
mai liber de oameni.
Sora Aurelia Tinca

S,Lmbatade Sus,Brasov
L-ayi mai cautatsi dupa cea plecat de la Skmbdta?

Am mai fost odati, la Driginescu, cind picta acolo.
Erau multi oameniacolo,dar a statde vorbi cu mine. M-o
intrebat cind vreausi sti.m de vorbi, acum saumai tirziu.
Zic:
- intii mi uit la picturi.;i dupi aceeaputem vorbi.
Cit m-am uitat la picturi., Pirintele m-a observat.$i,
c6,ndam terminat, o venit la mine si o stat aproapeun
ceasde vorbi cu mine.
$i-mi zicela un moment dat:
- Dar doari isteale stii si tu toate,cite gi le-am spus.
Doar le cuno;ti, ci. doar ori eu, ori tu.
A;a a zis: ori eu, ori tu. Adicl, aceea;ipreotie, aceeagi
slujire,cum mi-a mai spussi alti dati..
Acesteasunt parte din amintirile Pirintelui Paisie.
insemnelebitrinetii, cu ale ei grele incerciri, caute si
sesilisluiasci in trupul firav al Pirintelui. Sufletul t6.nir,
suav,nu di ghesdec6.trareori insi adumbririi de cuget.
De pe patul chiliei sale,din Minestirea Brincovenilor,
Pi.rintelePaisiese face parte, din nou, din vecerniace
inundi, cu minunea ei, Tara Figira;ului. Acolo unde,
odinioari, Pirintele Arsenie uilgea inspre Si.mbita de
SusCerul...
,,Pi.rinte,cine egti, Pirinte?!"

A venit pentru prima oari.la Mi.nistirea S6.mbi.ta
de
Suspe cind aveavreo 25 de ani, si il vadi ;i ea, aievea,
pe.PS.rintele
ArsenieBoca, acelPirinte desprecareroare
sateledin imprejurimi vorbeau ca despreun sf6.nt.Au
trecut de atunci inci aproapeT0 de ani, iar soraAurelia
(agacum ii spun togi cei de aici) nu a mai plecat de la
aceastimi.ni.stire.
Aurelia Tinca (sori cu Pr. PaisieTinca, de la Ministirea Brhncot)eAnrl,
Si.mbita de Sus) a v\zut lumina zilei
in 1920,la Izvorul Muresului. inci de mici e crescutiin
fric5.de Dumnezeusi dragostede Biserici.in 1945, vine
la Mi.nistirea Simbita, si il intllneasci.pe Pirintele ArsenieBoca.Aici, ajuti la bucitirie si la alte treburi gospodiregti incredintatede Pr. Arsenie.Firesc,cu o ascultare
158
di.inuind de zecide ani, soraAurelia poate fi gisiti gi azi,

la cei peste90 de ani ai sii, intotdeauna,fie in biserici,
fie la treburi, pe la bucitirie.
in momentul in caream gisit-o, pogorddinsprevecernie,pe aleileinmiresmatetomnatic ale mi.nistirii.
Am rugat-o si ne intoarcempulin impreuni, inspre
aceltimp covAr;it de prezentaPirintelui Arsenie Boca.
- Dar eu am luat bilet numai pini la Voila!.Acum,

cum si merg pd.nila SAmbita?
- Lasi, ci nu serup rogilede la ffen daci te mai duce
doi kilometri.
Atunci am venit deci pentru prima dati, impreuni
cu cigivaoameni de la Bra;ov.Era in anul 1945...
,,Cine $tie ce ati auzitvoi..."

SordAurelia,cum afost intllnirea Acee*,de demuh,cu
ParinteleArsenieBoca?
Prima dati c6.ndl-am intAlnit pe Pirintele Arseniea
fost in PostulPagtelui,in anul 1945.
Aici, la Sdmbdta?
Da. Eu locuiam in Brasov,la;eful gi.rii, la o familie
germani..Si acolo, de la biserici, am auzit cl,vine lumea
la SAmbita.$i am aflat ci vine un aurocar,un grup. Dar
eu tot nu stiam daci si merg, pAni.cAnddeodati m-am
gdndit: Hai sd mergfi eu! $i-ncepe doamna preoteasi.era Pi.rinteleComsaatunci - si-mi spuni:
- Au plecat.Nu mai sunt locuri la excursiaasta.Dar
mergi cu trenul, daci vrei, ci nu e departe.
Eu nu cunosteamdeloc drumul, dar am plecat cu
trenul. $tiam ci trebuiesi-mi cumpir bilet pini la Voila.
Apoi, in tren, cAndam vrut si cobor la Voila, conductorul mi-a spusci sunt si algioamenidin Bragovcaremerg
la mi.nistire ;i ci vor opri ;i in halti la Simbita.
I-am zis:
159
Cam clyi ani aueagipe atunci?

25 de ani.
$i, dupd ceali ajuns k Slmbdta?
Era in Postul Pa;tilor, cAnd am venit. Cred cd.era a
cinceasiptimini de Post.
Era o maici aici, careaiuta la bucitirie. Era mai bitrAni, aga.
Dupi Sfinta Liturghie, ii spunePi.rinteluiArseniegi
Pd.rinteluiSerafim,de fagi cu mine:
- Astizi a cAntatcor ingerescin biserici.
$i Pirintele Arsenie, care era in biserici. si stitea cu
miinile ridicate in sus, la fel ca si Pirintele Serafim, i-a
ri.spunsmaicii:
- Cine ;tie ce agiauzit voi...
Nu voiau si spuni adevirul! Dar a fost atunci ceva
cu totul minunat!
Eu am stat atunci o siptimini;i apoi am plecat.Pe
urm5..,
de SchimbarealaFagi,am venit si am rimas.
Atunci, prima datd, ayi reulit sd ua spouediyila ParinArsenie?
tele
Nu, m-am spovedit la Pirintele Serafim. Pirintele
Arsenie era foarte ocupat! Lucra in ri.nd cu tofi mun-
160
citorii! Si piatra asta,care e in jurul bisericii, astamici.,

Pi.rinreleArsenie a adus-o.Pirintele o adunat-o din rAul
ila mare. Intra in api,, acolo, si aduna piaud..Era foarte,
foartemuncitor.
Alegeaoameni pe care-i chemala treabi; cd.era foarte, foarte multi lume. Dar toati lumealucra! MinS"stirea
erala inceput, era inci gubredi. Pe mine si pe inci vreo
doui fete ne mai didea afari din grup. Si parci mi tot
supiram: De cenu neprimepte$ pe noi? Apoi, iar mi duceam Ia munci" si iar mi didea afari. $i la un moment
dat, mi-a zis:
- Eu pe voi vreau si vi mai crut.
A stiut ci mai avem altele de dus, probabil... Mi gi
vedeamai sli.bugi.si era lucru greu de ficut.
A doua oara ayi reu;it sa uorbiyi cu Pdrintele?Sa il cunoafteli mai bine?
Da. Cam un an si cevaam stat impreuni. cu dAnsul,
ci, dupi aia,in 1948,a plecat.Noi eram cu treabi multi
la bucitirie, la gospodirie.Vedeamnumai cum il aglomereazd,lumea
pe Pi"rinteleagade tare!...
Era odati aici Pi.rintele,la casade langi complex,si s-a
dus cu prescurila"lume. Venealume foarte muiti! $i to;i
seingrimideau - asaseingrimideau! - si-i sirute mina.
Eu m-am g6.ndit: Cum sd md tngrdmddesc
a;a?!Sa-l
necdjesc
asa?M-rm dat deoparte.
Cind o terminat cu tofi, o venit la mine si mi-o dat
mina;i mi-o zis:
- Si triiegti!
Eu n-am indriznit si mi duc, ci n-am vrur si.-l mai
necijescsi eu...
16l
Altidati, era in riul mare, scoteapiatri. Era aproape

de momentul plecirii lui de aici ;i ;tiam ci. pleacd.f, toate fetele - au fost foarte multe studenteatunci, de la Teologie ;i de la alte facultiti; era si maica starefi. Zamfiru
si multe altele- au cerut sfat ;i multe voiau si le trimiti
la ministire, la Bistrita.Numai eu am tot ri.mas,am ror
rimas. Am fost la fin in gridini si, cind s-a rerminat cu
frnul, mi-am zis:Acum il a;teptaici pe Pdrintele,chnd iese
din r,Lu,fi uorbesc.$i cind a iegit, avea un insotitor, pe
Pirintele Antonio. Cind o iesit, o zbierat la mine; a;a o
zbieratla mine:
- intinde-o, ci te apuci ploaia!
Mi-am zis Uite, nici acum n-dm Auut noroc...Lm
fh.cutinsi. ascultaresi am plecat.
Am vorbit cu Pirintele la plecare,inainre de a seurca
in ci.ruti. Ultima plecare...Cind o plecatde aici.Atunci,
parci cineva m-ar fi impins de la spate:PleacdPdrintele
gi numai eu Am rdmasftra tfnt... $i m-am dus, aga,;i am
strigatca o disperati:
- Pirinte, vi rog si mi trimiteti si pe mine la Bistrita.
'
Pirintele, in general,le trimitea pe roarela ministire
la Bistri;a. Sti gi se uiti la mine si-mi zice:
- Petine nu te trimit.
imi veneasi pling. Am strigat:
- Dar ce si fac, Pirinte?
- Ce si faci?Si stai,si rabzi anii viegii...
A;a ayi;iftcut, nu?
Da... Daci a;a o zis Pirintele...
CAnd a murit Pirintele Serafim,cind l-au dus la spital ultima dati, ;i dinsul, aproapeplingi.nd, mi-a spus:
162
Fost'aom trirnis deDumnezeu
- Tir si nu pleci de aici!Tir si.nu pleci de aici!

Or$icum am fost, cum n-am fost...,ca o stergitoare
de picioare,ca o seryitoare.N-am fost nu $riu ce.Dar gtie
Dumnezeu...
Nu ;tiu prea multe, pentru ci nu sriteam mult pe

lingi Pi.rintele.Nici n-aveamtimp, si era mer.bu-iirconjurat de oameni cu;coali multi; cu teologie,cu semina!
cu facultate.
,,Pirinte, cine va intra aici, la nunt5.?"

Se tot uorbe;tedin aceaperioadd de anumite minuni
pe careleficea aici Pdrintele.Va amintiti lumuri d.egenul
acesta?
Lucruri mai deosebite
cares-au intdmpkt aici?
A iesit odat5.Pi.rinteleArseniede la masi, dupi Criciun. $i erain curteami.nistirii un pom, un brad aruncat
de la pomul de Criciun. S-a dus Pirintele, a luat pomul
gi l-a infipt in pimint. Iarna, in pi.m6.ntingheEat.$i buci.ti.reasa,careeraaici - Victoria o chema-, a zis:
- Pirinte, Pirinte, cine esti, Pirinte?
Ci o vi.zut ci. in pimi.nt ingheEato infipt bradul...
Dar Pi.rintelei-a zis:
- Thci, Victorio, taci, taci!
Zicea uneori Pi.rintele:
- Dupi ceplecdin lumeaasta,si mi chemati,ci mai
mult vi ajut de acblo,ca de aici.
Am fost cindva si eu la Dri.gd.nescu.Chiar atunci,
picta la icoanacu Nunta din Cana.$i era un timp ci.nd
nu vorbea.Nu vorbeacu nimeni. Scriape h6.rtiicelor cu
carevoia si vorbeasci.Atunci. eu arn inuebat:
- Pirinte, cine va intra aici, la nunti.?
$i mi-a ariltatca;i cum ar spila rufelesi le-arsroarce
bine. Adici si fii bine spi.lat;i stors bine ;i atunci Polr
intra la nunti. Ci de vorbit nu vorbea.
163
Cum eraParintelela sluiba?

Api.i, st5.teaca o stinci, cum zicea maica Teodora!
Stitea ca o stani de piatri., nemiscat! Slujea mai rar, ci.
in generalslujea Pi.rintele Serafim cu un pirinte Mihail
Burghescu,carela urmi o mersla Sil\te. Acolo o;i murit... Au fost trei Piringi aici, la inceput.
Pi.rinteleArsenieera cu treburile multe gi cu lumea.
Thre-lmai necijealumea!Thre,tare!insi la fiecaresituagie;tia un cuvS.ntsi.le spuni...
$i k predicd?
inainte de a pleca de la mi.nistire, a trimis lumea
acasigi a ziscL vreasi riminl doar cei cu carte mai multi,, cd,tine nigte predici pe care nu le in;elege oricine.
Erau pentru studengi.Era cam dupi Sfantul llie gipini.la
1 august,perioadaaceeain caresunt cam 10 zile.
$i-apoi ziceauunele, mai in rAs,ci acum se alegoile
din capre.Dar Pi.rintelele-a spus:
- S-avegigriji, ca nu cumva cei carecredegici rim6.negi,tocmai voi si plecagi!
Era o fati de pe la Sibiu, careimi rot zicea:
- Hai si mergemsi noi!
Toati lumea era chemati si meargi, doi c6.tedoi, in
fagaPi.rintelui. C-aga-ialegeape tofi. $i-mi ziceafata aia:
- Hai si mergem!
Zic:
- Eu nu mi duc! Eu n-am gcoali!

--Pii, ce, depindede gcoali?
- Depinde 9i de stareasufleteasci,dar;i de gcoali...
Dar ea a tot insistat:
- Hai, hai, hai!...
$i am merscu eala Pirintele ;i am vrut s-o lasin faga
lui gi si plec. Dar Pi.rinteleo intins mina, si mi prindi
pe mine. M-a intrebat cite claseam.
- Pii am pu!ine...
Numai patru aveam...$i-a zis ;i Pirintele:
- Cam pufin, cam pugin...
Dar eu i-am spus:
- $i-a;avreausi merg acasi...
Toamnaera multi treabi gi acasi.
- $i mai vin iara;i de Sftnta Maria...
Si mi-a zis:
- Bine. Du-te.
$i am plecat.Apoi, la SfdntaMaria, am venit inapoi
la ministire, cu marna.
- Dar copiii unde sunt?Din cauzaastaavetinecazuri

mari, pentru ci omorA.gi
copiii!
164
,,Spovedigi-vila Pirintele Serafim,

ci e inger in trup!"
Va mai amintiyi cesfaturi ua dddeaParintele?
Nu spuneaprea multe. in primul rind, era atent la
familiile care aveaucopii. Cind o mami aveanumai un
copil saudoi, Pirintele inueba:
- Ceilalgiunde sunt?
Ficeau avorturi ;i apoi unele veneau cu necazuri
mari. $i Pirintele de fiecaredati intreba:
165
Dumneauoastrdu-a zis ceuadeosebh,cind uorbeaticu

Sfnyia Sa?
Nu. Nu vorbeamprea mult cu Pirintele. Era agade
ocupat, ci nu indrizneam. Mi gAndeamci daci n-am
nici gcodi, ce si caut eu la el?Auzeamci veneauunii sau
algii,dar n-aveamtimp si merg gi eu. Mi gindeam 9i ci
n-am priceperede a vorbi cu Pirintele, dqi el primea pe
toati lumea careveneala SfingiaSa.
La Drdgdnescuali maifost?
Atunci ci.nd picta la Nunta din Cana am fost de vreo
doui ori. Altidati apoi n-am mai fost...
Cum afost plecarealui de aici?
Mitropolitul Bi.lanl-a trimis la Prislop,unde ministirea era pirisiti. Aici era mare aglomeratiegi s-a gAndit
si-l trimiti. acolo,cI acoloeralipsi marede oamenibuni.
$i acolo o inceput Pi.rintelerenovareaministirii. $i apoi
tot de acolo a fost ;i inchis. A fost apoi pe la Bucure;ti,
pe la Schitul Maicilor...
Dupd cea plecatParinteledeaici, lucrurile au rdmask
fel? Mai uenealume aici?
'Venea
lume, venea.Ci gi Pirintele Serafim era un
om deosebit.Chiar Pi.rinteleArseniea spuscitre cineva:
- Spovedigi-vila PS.rintele
Serafim,c5.e inger in trup!
SpuneaPirintele Arsenie:
- AveEitot ce vi trebuie acolo, la Simbita.
166
A fost Pirintele Serafim,pe urmi a fost Pirintele Teofil. A fost destulbine gi estegi acum. Doar ci trebuiesi
avemcu to;ii mai multi dragostede Dumnezeu.
TeodoraBiti
Tohan.
. ,Brasov
Simyipiaj utorul Pdrintelui Arsenie?

Da! Da! il simgim!
La noi, acasi,s-a fhcut bisericarnai tirziu. Si, cind
am frcut pictura la biserici, Pirintele Arsenie de trei ori o
trimis bani acolo,pentru pictura bisericii,flri si-i ceari
nimeni. $i m-a chematpreoteasa
de acologi m-a intrebat:
- Cine-i ila caretot trimite bani?
- P5j cine?Pirintele Arsenie!
Deginu i-am cerutniciodati! Nici n-am vorbit despre
asta,desprebiserici..Dar Pirintele gtia unde e lipsi...
$i acum ne ajuti mult. Zicea numai si ne gindim la
el, si-i ceremajutorul, ;i el va fi cu noi...
Sora Aurelia Tinca e ca o adiere de dor a unor vremuri de odinioari, in caresfinEiipribegeauaievea,lamodul cel rnai firesc, printre oameni. Prezengaei pe aleile
mi.nistirii ori prin ungherelebisericii de aici, cufundati
in rugS.ciune,
resemnifici sensuri,cheami la conqtientizare,la responsabilizare...
,,P5.rinteleArsenie
m-a aduspe caleaceabuni!"
Cind urci spre Jhra Bi.rsei, sufletul incepe si freamite a vqnicie. Un tirim de basm, invesmintat in acea
lini;te patriarhali care cheami sfios la rugiciune, la ingenunchere.De aici parci. nu mai e deci.t un pas pAni la
Dumnezeu, iar oamenii ce-i strijuiesc hotarelegtiu mai
bine ca oricine aceasta.
De aceeaospitalitatea;idragostea
lor covirsesc, te facsi te simti Aclsd,te fac parte din lumea
lor"dedescendengi
divini, partedin dorul lor de Hristos.
Pe doamna Teodora Bigi am int6.lnit-o la Tohan, o
localitate in imediata vecinitate a Zilrnestiului (Bra;ov).
Mi se spuseseci a ffecut prin citeva momente grelein
care Pirintele Arsenie Boca i-a fost nu doar ajutor, ci
adeviratinsogitor;i mijlocitor la Dumnezeu.C6.ndva,in
copilirie, il intAlnisepe Sfhntul Ardealului la o ministire din Prahova.insi doar mult mai tirziu, prin pronie
divini, a descoperitci Pirintele acelape careil intA.lnise,
oarecindva,nu era altul decit Pi.rinteleArsenieBoca.
insi cele mai frumoasesi binecuvi.ntatepurtiri de
griji ale Pi.rintelui Arsenie s-au manifestat in viata sa
dupi trecereala celevesnicea Pirintelui Arsenie.Despre
acesteaam insistatsi ne istoriseascidoamnaTeodora.
Niscuti la 18 ,noiembriel95l,la PoianaMirului
(Braqov),doamnaGodora Bigi poarti necontenit cu ea
dorul aceleivremi a copili.riei, in care doar ea, ai ei gi
Dumnezeu formau universul.Saligluiti undevape colinelemirifice alesatului,cu greus-adesprinsde copili.rie,
pentru a intra in iuregulnebun al viegii dejos, in lumea
in care cei mai mulgi dintre noi triim zi cu zi. A lucrat
in invi;imAnr, vreme de 30 de ani, fiind directoaregi
indrumitoare a copiilor din PoianaMirului.
Discugiacu doamnaTeodoraa fost una cu totul odihacestorlocuri.
nitoare,rupti din bogigiasi frumusegea
stiaupreamulgi unde seafla atunci. Era de Sfh.nt4-Marie.

Ne-am dus, impreuni cu familia, gi noi la Mini.stire, la
Crasna.Ne-am dus, ;i a doua z,t.urmasi ne spovedim.
Am stat la priveghere,am urmat rAnduiala...Cu noi a
mers si o familie de tineri careerau cisitoriti, aveaucopii, dar nu erau cununati religios.A doua zi, acestora,
Pi.rintelele-a spus:Nu uapot impartd;i phnd nu innayi in
cumintenielAuiegitcuno;tinteleacestea
alenoastreafari,
au venit si ne-au zis: Uite, nu ureAParintelesa ne tmpdrta;easca.Ne-a zis sd ne gdsim na;i..$i atunci ai mei si cei
caremai erau cu noi au zis: Copila astafi cu bdiatul meu,
hai sa ii punempe ei sa ud cunune.' Eram necisitoriti...
Eu eram la liceu. Cei doi s-au dus, i-au spus Pirintelui
gindul lor gi atAta fost! Cred ci eraasa,in miez de noapte, cind se petreceaacestepisod.$i a venit PS.rintele
de
la grupul acelamare din biserici, si vorbeasci cu noi.
$i ;tiu ci a venit si mi-a zis: Ei, ;i e;ti na;d! $i eu m-am
rusinat si am spus:Nu stiu, Parinte!Eusunt eleua.Nu;tiu
dacdpotface dsta...$i Pirintele a zis asa: Tiebuiesa urei!
. Foarteinteresant!Nu am
;tiut de la cine vine cuvAntul acesta,cine e Pirintele.
$i am zis:Bine, atunci sunt na;a!Si, intr-adevir, aga
a fost. I-am cununat pe cei doi si, in timp, desi erau oameni mai in vArsti decAtmine, m-au respectarde nagi.!
Veneausi aici, dupi ce m-am cisitorit, veneaumereula
mine, ;i imi spuneaund;icain sus,na;icain jos.
Timpul a trecut... Si au divorgat oamenii acestia,
pAni la urmi. Iar el, printr-o imprejurarenefericiti, din
cauzd.ci a vrut si i;i salvezecopilul dintr-o situagiegrea,
a fost gi.sitvinovat si a fost dus in pugcirie.Multi vreme
nu am mai stiut nimic de el.
168
,,Tiebuiesi wei!"
apiajuns in conjuncDoamnd Teodora,dumneauoastrd
lie cu PdrinteleArsenieBoca int-un mod ceuamai atipic.
L-ayi cunoscutpe Sfkntul Ardealului tncd din uremeacopildriei, insd abia dupa zeci de ani ali aflnt ca Parintele acela,
de d.emuh,cu cnreu-ayi intthlnit intr-o situapiespeciala,a
fost nimeni ahul decdt...PdrinteleArsenie.Sd uedem,ua
momente.
r0g,cum s-auPetrecutacelebucuroase
Pirintele Arsenie plecasede la Simbita, din cauzi.ci
era urmirit - cred eu - gi ajunsesepe Ia Crasna.Dar nu
169
170
Dupi eliberare,s-a dus pe la o ministire prin Moldova,nu gtiu exactunde. Si acolo,la aceaministire, i-ar
fi spus cineva: Sd o cauyipe nafa ta! Sd te duci sd o caupi
pe nafa ta! $i a venit. M-a ci.utat.Am fost foarte impresionati.- sogulmurise de curAnd- cAndl-am vizut. Era
foarte sli.bit, foarte schimbat.Mi-a povestitlucruri grele
din inchisoare- nu imi veneasi.cred-, dar flceam legitura cu ce am citit prin cirti.
in casi aveam o imagine cu Pirintele Arsenie. $i
cind a dat acestfin aI meu cu ochii de Pi.rintele Arsenie, a zis: Uite, e Parintelecarene-AcununatlSi am spus:
Cum?!PdrinteleArsenieilEl
imi spune:Da!Nu;ti1i cd u-a
binecuuhntat$ u-apus mdnape cap;i u-a spusceuace tot
timpul pe drum agi repetat?...Acestaera cuvi.nrul ce mi-l
spusese:Tiebaiedoar sd urei!Nu stiu de ce, mi s-ap5.rut
asa,ca un dat, si. port acestecuvinte in suflet gi oricAnd
cred eu cd,as zice cd.nu pot saunu.trebuie,si pot sd,zic ba
trebuiesd ureau;i seua implini.
Aceastaa fost aducerea
meaamintein timp, prin acest
fin al meu, despreintilnirea cu Pirintele Arsenie Boca.
si vorbescastizi cu aleasipreEuiresi cu o frumuse;edeosebiti desprePirintele, mai alespentru ci ;tiu? dAnsului nu i-ar plicea si. spun prea multe despreel, penrru
ci acestSfhnt al fudealului a avut, mai inainte de roare,
multi, multi smerenie.
Din picate, l-am cunoscut - pentru ci agaa vrur
Dumnezeu - la necaz.$i, prin Pirintele Arsenie,Dumnezeu mi-a intins mina Sa. lqa L-am cunoscut eu pe
Dumnezeu!intr-un mod mai special,mai deosebit.Cred
- din ce arn citit legat de Pd.rinteleArsenie -, ci. dincolo
de minunile sde, adevi.ratapropovS.duirea Pirintelui a
fost relatiaom - Dumnezeu.Aceastacred ci estecel mai
important! Pentru mine, cel putin, agaa fost! A;a a rinduit Pirintele Arsenie:si. invi.geu relatiamea, ca om, cu
Dumnezeu. Pentru ci nu eram deloc unde trebuie. Nu
eram! $i a trebuit si. vini. pestemine necazul,si imi dau
seamadeslugitde aceasta...
Sotul meu cizuse intr-o cumpliti paralizie.N-a mai
vorbit, n-a mai mers...Dureros!Dar a avut atita tirie gi
atita bunitate, incit eu nu mai puteam si mi pling de
el. Dar, prin asra,am fost prin multe, multe spitalegi am
vizut oameni...Am vlzut atita durere!Oameni cu dureri
mult mai grele decit ale mele. Si oameni care duceau
toate acestedureri, cu ajutorul lui Dumnezeu.$i aga,in
spitalul din Figira;, Pi.rinteleArsenie,pe careftgi.rigenii
il irrbesc- nu por si spun ci l-au iubit, ci il iubescdin tot
sufletul! - a trimis o asistenti care,vizind intr-o seari ci.
i se face riu sotului (medicii i-au scosperfuziile, totul!)
mi-a zis: Gata, hai, ia ma;ina ;i te duci cu el acasdlEu
am spus: Dar a;a ceat eu nu pot sdfac! De-ai yi tu unfu
locuiesceu... Cum sd md duc in miezde noaptecu el acasd?!
,,Nu piturica trebuia s-o aduci!

Pe el trebuia siJ aduci!"
Cu siguranya,aceastdinthlnire cu ParinteleArseniea
fost doar un inceputal cautdrilor al unui excursal apropierii dePdrintele;i al uddirii prezen,teisalein uiayad-uoastrd.
Da, din picate, eu l-am cunoscutmai mult intr-un
alt fel. De acolode unde esre,de acolomi-a vorbit, special, sufletului meu, inimii mele.$i poatenu sunt vrednici
l7l
173
Tiebuiesd trecprintr-o padure, sd urc la bloc... Cine-mi

ajutard-l duc?Eu, ofemeie, nu pot singura.Nu sepoate!$i
nu stiu cum am ridicat ochii sprecer si am zis Doamne,
astanu mi-o da, ca nupot s-oduc!Astachiar nupot s-oduc!
Oriceabceua...$i, pini la urmi, am tot rimas pe lingi el.
La un moment dat sogulfbcuseo crizd,,o cidere puternici. de calciu ;i de magneziusi i sepuseseun circel, dar
aga,tare!Si eu, disperati, i-am luat piciorul, am inceput
si il masez,aga,gi ztc: Credcd aici are ceua!
Asistentaa fost tare impresionati.de ceeace fbceam
pentru sotul meu si mi-a zis: Doamnd, nu urei sd mergi
la S,imbdta,la izuorul Parintelui?Atunci, am zis: Ba da,
cum sd nu?!Am luat o piturici, o bucigici, a9a,de piturici gi o sticli, ca si.aduc api de la Pirintele Arsenie.Nu
;tiam cum se procedeazi,cum si fac, nu fusesemniciodati. M-am dus acolo, cu asistenta,;i am ajuns Ia izvor.
Nu eranimeni, nimeni, nimeni! M-a impresionatlocul...
Am vi.zut icoaneacolo. Ploua, ningea pe ele.Astizi s-a
amenajat,s-a ftcut, aga,un designaparte,estealtceva.
Dar atunci, nu! Ploua,ningeaacolo!Curgeaapa...$i mi
gAndeam:Doamne,;i nu sesnica?Pai dacd eu a; duce o
icoanaacum Acolo,nu s-Arstrica?
M-am rugat, aga,cit m-am priceput eu... Doamna
aceastasi mai mult m-a impresionat,pentru ci ea plAngea,efectiv!Seruga acolo si plAngea!$i eu mi gindeam:
Doamne, daca eu nu mai pot sapkng, ea cred cd are un
necazmuh mai maredecit al meu;i, uite, m-A adusaici...
Am luat api, am stropit gi piturica aceeacu api.,
acolo,la izvor,dupi caream plecatla masini. CAnd am
ajuns la magini.,mi-am dat seamaci am uitat piturica!
Dar masinanu eramai departedecAtcAtivametri. Imedi-
at mi-am dat seamaci nu am luat pS.turica!

M-am intors
si...pi.turicanu mai eranici.ieri!Nu mai exista!-Ne-am intors amAndoui, am ciutat pestetot... Nici
urmi de piturici!
Si ea,atunci, a spus:
- Si;tii ci ista esteun semnde la Pi.rinteleArsenie...
Eu am ris:
- Si vini Pi.rinteleArseniesi-mi ia piturica?!...Nu
pot si cred!
Ea, atunci, a mai insistat.Dar eu am zis:
- E o piturici.... O fi fost vreun cAinesaupoare,cine
stie, vreun om carea avut nevoiede ea, deEi,la cum e,
nu poate decAtsi-gi infr.soarepicioarelecu ea.Aftceva,ce
si faci?! Dar zic:Nu-i nimica! ii trebuie cuiva,probabil.
De-astanu am mai gisit-o...
I-am dat soEului
$i am plecat.Am ajuns la Fi.gd"rag.
si beaapi. Asta a fost in luna august.in anul urmitor, la
1 februarie,a murit.
Cred ci. dupi pomanade 40 de zile, m-am dus pAni
la spital, si. duc ceva,acolo...Doamna aceasta,asistenta,
vreausi vi spun ci mi-a dat intre timp doui cirgi cu Pirintele Arsenie,si.le citesc.
Cind mi vede,imi spune:
- Nici acum nu crezi ci Pirintele Arsenie ti-a spus
cevaprin piturica aceea?
Si am inceput, aga,citind din cirgile primite de la ea
gi din altele,pe caremi le-am cumpirat ;i eu - ci parci
Dumnezeu a vrut a;a, si mi le trimiti. -, si.-mi adincesc
iubirea,si-l cunoscmai bine pe Pirintele Arsenie.
$i-am venit acasi.AjungAnd,aga,in fagaiconigei,am
spus:,,Doamne,Pirinte Arsenie,daci am fost neqtiutoa-
L72
P,irintele Arsenie B oca
re;i daci nu am luat in seami ce mi-a spusprietenamea,

micar acum,dupi. atita timp, ft-mi si.ingeleg.Spune-mi
ceva!"Am vrut ceva, aga,de necrezut!$i m-am rugat o
seara,doui, trei, patru, cinci... $apteseri!$tigi cum?Mi
rugam ata, cu cuvintele mele, in legeamea. Si, deodati,
,,Pirinte Arsenie,
ajuti.-mi., lumineazi.-mi. . . "
174
aud aga:
- Mi, nu piturica trebuia s-o aduci! Pe el! Pe el trebuia si-l aduci!
AtAt...Ati.t am auzit!De-atunci,m-arn linigtit! A fost
nemaipomenit!Vai, ceva...,gtigi cum?! $i noaptea,parci, eram bucuroasi;i indurerati. indurerati, intr-un fel,
pentru ci n-am ftcut ce trebuia,dar gi bucuroasi,bucuroasi, de ceeace imi di.ruisePirintele Arsenie!
Mai trece ce mai trece timpul ;i, intimplitor, citesc
un articol scrisde un Pirinte de undevade pe la Albac...
ParinteleDionisie lgnat...
Da, exact!
Acestapovesteao intimplare cu o femeiecarefusesein
cirucior ;i, dupi intAlnireacu Pirintele Arsenie,s-aridicat
din cirucior ;i a mers pe picioarele ei! Acum respectiva
persoani este miicugi, undeva in Retezat.$i atunci am
in;eleseu ci am gregit.Totqi am fost a;a de bucuroasi!...
De atunci, am inceput si citescgi CarareaimparAy*l
;i multe, multe alte ci.rgi.Citindu-le, am ingelescA.tde
adAnce Pirintele! $i ce puterefantasticiaveade a sintetiza cuvintele salede invigituri! Cuvintele salesunt atit de
minunate;i de pe inlelesultuturor!Al tuturor! Oricine il
poate inEelegepe Pirintele Arsenie.
175
La un moment dar, a trebuit si m5.duc la un examen, la un concursde directori. Tiebuia ftcuti o lucrare,
trebuia pregitit mult material...Era in anul in caresogul meu deja trecusela cele vegnice.Aveam asa,o srare
de - cum si vi spun eu?- tristege.Niciodati n-am fost
singuri. Acum mi simteam singuri..$i trebuia si si mi
concentrez,si mi pregitescpentru examen...Concursul
acestaera cu toti directorii - nu conta ci egtide gridiniti., ci. egti de ;coali generali, cL e;ti de liceu. Thebuiasi
stii totul, nu era nicio diferengiere.
Cu o zi inainte, nu s-au mai luat in seami lucririle.
Le-au studiat dingii, au dat o noti si gata.Ei, a doua zi
nu stiu ce s-a intimplat, dar ne-au zis cd.trebuie si ne
susginemsi lucrarea.Eu lucrareami-o flcusem, nu era
o problemi, dar nu eram suflete;te pregititi, pentru c5.
nu stiusemci. trebuie si o sustin. intAmplitor, aveamla
mine un exemplar,l-am risfoir pulin gi m-am dus. inainte si intru, cu emotii si cu o teami, aga,cumva,am zis:
PdrinteArsenie,ajutd-md, lumineazd-md.sdf.u tn staresd
suslincum trebuielumarea!$i am intrat. $i-am inceput si
vorbescsi si spun scopulpe carel-am urmirit in lucrare,
ce mi-am propus,obiectivele,cum le-am parcurs,despre
colectivul meu, desprecopiii de acolo, cum ii urmirim,
cum lucri.m cu ei...Tot-tot-tot! Mi uitam, a;a,la comisie
gi aveamputerea,in timp cevorbeam,si mi uit la ei;i si
vid ci sunt multumili. $i zic in mintea mea:Dar parca
eu totusi lucrurile asteanu le-am ltiut chiar a;a... Cum
de mi-au uenit a;a dz cursiu in minte?$i cum dz le spun
176
eu Acum a;a, dz rdm,in a{a de uimiyi? Ci-i vedeam cum

stiteair uimigi gi mi ascultau...$i-mi ziceam:Doamne!
Pdrintelemeu!...in timpul acesta,al sustineriilucririi, eu
astagindeam ;i totqi nu siream de la ce trebuiasi spun,
aveamun fir foartelogic al expunerii.
La sfirsit, pregedintacomisieiimi zice:
- Eu numai ati.t a; vreasi vi intreb: la PoianaMdrului funcEionagi?
- Da, acolo,in"acelsituc!
- Si agagridinigi aveli la PoianaMirului?!
- Da, sigur!V5.poftescsiveniti sivedegicum e la noi'
la gcoali,ci esteminunati si avemn$te copii minunagi!
- $i ii urmirigi afa, pe fiecare?
- Da! Din promotiile mele,de la inceputul activiti.gii
mele, astizi avem medici, avem pre;edinEide TiibunaIe... $tiu desprefiecarein partece a urmat, unde a ajuns
;i si;tiEi ci, din gridinigi, vedeamprofilul intelectualde
mai tirziu al copilului respectiv.$i agasesi intimpla.
$i atunci, ea mi-a spus:
- Gata, astaa fost!
- Multumesc!
$i am iegit.Dupi mine a intrat directorul dela Radu
Negru, din Figiraq, liceul pe care eu l-am absolvit. Am
stat si ne dea rezultatele.Iesedirectorul de la Radu Negru
si-mi zice:
- Doamni, ce le-agifbcut?Cei din comisieau vorbit
in continuu despredumneavoastri!
$i eu am zis:
- Nu eu am vorbit, i-am vorbit...
Efectiva;aa fost!Am dat foartemulte examenein activitateamea didactici. dar niciodati nu m-am descurcat
Fost-aorn trimis de Durnnezeu
177
ca atunci!Vizibil am simtit ajutorul Pirintelui!Am _vlzut,

a;a,cum curgeatotul! $i m-am;i concentrat...Or, nu intotdeaunareugettiaceasta,
pentru ci emogiilenu te lasi...
Si am venit acasi ;i agamultumiti am fost! I-am
multumit Pirintelui Arsenie...
,,Pirinte Arsenie, ft-mi cale liberi.!"
Altidati, m-am dus cu nora;i nepoticamea la nasii
lor, la Breazade Prahova. Conduceam eu ma;ina. Am
stat acolo doui zile si ne pregiteam si plecim, si ne intoarcemsprecasi.,dar se lucra pe Posada.Era un $antier
acolo.Cind ne-amdus, am stat acoloo jumitate de ori,
pini si trecem!Si au insistatarAtde mult nasii lor si mai
stim, incit s-a fbcut th,rziu.
Zic:
- Haidegisi mergem!Haideti si mergem!
Orici.nd plecamla drum, ziceam Pdrinte,ajuta-masa
nu papescceua!insoye;te-main caktoria asta! Dar asraspunearnin gind. Cand am plecat,am oprit pulin intr-o piati, la iesireadin localitate.O vinzitoare de la tarabi.,zice;
- Vai, ce e pe Posadaaia!Am stat trei sferturi de ori!
Am urcat in ma;ini si am zis:ParinteArsenie,ft-necah
liberd!Norameas-auitat la mine... Am pornit la drum.
Am mai povestitnoi, fetita in spatea adormit si, la
un.rnomentdat, mi faceatenti nora si-mi zice:
- $tiEiunde suntem?
- O, suntemaproapede Predeal!Dar de PosadacAnd
am trecut?
- Asta vi. intreb eu!
;i
$tigi ce ati zis la plecare?
- Ce-am zis?
I78
Fost-a om trirnis de Dumnezeu
- Ati zis:PdrinteArsenie,
fi-ne calelibera!...
- Vai, am zis cu voce tare asta?!
- Da, ati zis! eu m-am uitat atent la dumneavoas$i
tri. Agi spus:PdrinteArsenie,fi-mi caleliberd!
$i am trecut... Dar nici micar nu am vizut stopul,
unde au fost masinilecelelalte.Nu am vizut nicio ma$ini!Am trecut.
CAnd ajungemacasi,biiatul zice:
- Mami, dar tu'iu ce vitezi ai condus?
Ci didusem telefon inainte de a pleca...
- Nu am conduscu vitezi mare!
$i nora mea a inceput si ridi. gi a spus:
- O si-;i povestesc
eu cum ne-aadusPi.rinteleArsenie...
De ce am spuseu rugiciunea cu voce tare?!Sau,mai
bine zis, de ce Pirintele Arsenie a vrur si spun aceaste
rugiciune aga,de data aceasta?
Pentru ci v-am spus ci
eu mereu mi rugam in gind, cA.ndplecam la drum. Eu
le mai povesteamcopiilor de Pirintele Arsenie,dar ei nu
prea credeau.$i a vrut Pirintele Arsenie si se intimple
aceasta,
sprea o lumina pe nora mea,carede atunci...
undz uoif, ud uoi ajuta;i mAi mub" , cuvinte care-qonfirmi, de fapt, toateacesreintimpliri ale mele!
inri.mplarea aceasraa fost deosebiti si se bazeazi
foarte mult pe relagiaaceasra
om - Dumnezeusi pe teologia adinci.-adinci-adi.nci a Pirintelui. Eu cred,din tot
ce am citit, ci a fost o adevirati valoare duhovniceasci
Pirintele Arsenie!$i spun aceasraoricui, chiar daci am
;i contrazicericiteodati. insi nu asraconteazi! Meriti
din plin Pirintele Arsenie acestecuvinte! Care sunt cu
acoperire,nu sunr spuseaga,in vint!
Veneam de la o privegherede la $inca Veche, de
la Pirintele Matei, care era acolo atunci. Ne intorceam
noaptea.Era o ploaie!Si eraupe drum ni;te gropi, de nu
vi. spun! Sigur ci gi de la oboseali;i gindindu-mi gi la
cuvintul Pirintelui, chiar acolo, spre Paltin, am luat in
plin o groapi, cu masina!Dar nu vi spun...Cu amindoui. roEile!Probabilci era-mgi eu obositi, dar erasi groapa
plini cu api gi n-am vi.zut-o!N-am vizut-o, dqi le mai
gtiameu asa,caresunt pe aceldrum... Si zic citre doamna de lingi mine:
- Vai, rugati-vi! Si. nu facem pani, ci n-arn putere
si desfacroara,;i pe ploaiaastaaici stim pini dimineagi!
Dupi ceva timp, zic: cred cd totupi nu s-A int,implat
nimic. Am venit acasi.,am bigat masina in garaj, cu
ugurinti... N-a fost nicio problemi.!Asta a fost vineri
spre simbiri. Simbiti primesc un telefon de la mama,
care-mizice:
- Si vii pin|la Poiana.
Intru in garaj,pe ambelerori aveampani. Am cdutat
eu roti de rezervi,dar n-am gi.sitpe nimeni, n-am rezolvat. Mi duc la Sflnta Liturghie duminici dimineata.$i,
Nu mai are nicio tndoiak tn priuinya Pdrintelui...

Da, asae! De c6.teori vine pe aici, ia cirtile Pirintelui
Arsenie pe carele gi.sestela mine, le cite;te si nu mai are
nicio indoiali!
,,Fii atenti.la slujbi gi lasi magina!"
Alti intimplare carem-a apropiatiarS.simult de PirinteleArseniea fost aceasta,
pe carevreausi v-o spun!O
intimplare legati de ce a spus SfingiaSa, ci ,,deacolodz
t
'l
il
il
179
l8t
Fost-aom trintis de Durnnezeu
la un moment dat, stiteam a;a, pe la intrare in biserici,

-pe
mai
la ugi, ci era bisericugamai micuEi si stiteam si
nu deranjez,pentru ci nu m-am dus chiar de dimineagi,
cind seincepe.$i, in loc si fiu atenti la Sfinta Liturghie,
si imi fie gindul la ce se intimpli in biserici, acolo...,
nu! imi veneauin minte tot felul de ginduri; De ceaa
ficut pana amdndouarofile?$i de ce n-oi f ocolitgroapa?
$i acum cefac? Ca dacd era numai o roAtd,Punearnrezerua...Dar cu doud rbli cum sa ma duc eupdnd la serui.ce?
$i
mi
la
niciun
pic
si
gindesc
Sfinta
tot
fri.mA.ntat
asta;
am
Liturghie! Si aceeasivoce, caremi-a spusmai demult ce
am gregitcu piturica, aud zic|.ndu-mi,deslusit:
- Fii atenti la slujbi gi lasi ma;ina!
$i mi duc si mi uit inspre Sf. Altar, si vid ce face
pirintele...Era momentulprefaceriiSfintelorThine... $i
atunci m-am intristat, m-am mfinit ;i mi-am zis: Vai
de mine, am citit atAteacaryi;i tot nu arn inyelesce e imPzrtant, intr-adeudn tn relayiacu Dumnezeu!...$i nu am.
inpeles
prea muh ceseintimpld tn cadrul Sfntei Liturghii.
Odati, la un curs, un profesoruniversitardin Cluj
ne-a intrebar citi am citit Biblia ;i ne-a dat la sfhr;it rezultatul. Un numir de 2-3 %oo citiseri. $i numai atunci
mi-am adus aminte, in SfhntaBiserici, de acelprofesor,
carene-a spus:Daca n-apicitit Biblia, n-dli citit nicio carte!Mmic nu ualoreaza!
$i am venit acasi si-mi ziceam: Uite, am citit totfelul
de caryi si tot nu ftiu ce inseamnaSftnta Liturghie... Mi,
gAndeamci e treabapreotului si faci acolo rugiciuni, eu
numai si.le ascult.ins5.,uite ci nici aceastan-am fost in
staresi o fac, atunci, adici si ascult. Si am ftcut acelagi
lucru pe carel-am incercatdupi ce am fost la Simbita, cu
piturica. Si mi-am propus a;a: Shmbdtama ducsamd spouedesc

fi il inteb pe ParinteleGeorgesd imi spartAceesteSf
Liturghie. ii spunadcudrul!ii spuncd nu sunt instruita religios,cd nu cunosccetnseamndLiiurghia. Asta este!E foarte
rdu... Dar ureausd;tiu, ureausa innu fntr-o rknduiak!
$i agaam ficut. insi, in fiecareseari,m-am si rugat:
Doamne,dd-mi, indruma-mi pa;ii, pe unde trebuiesa md
duc, cum sdfac!...PdrinteArsenie,ajutd-md sd tnyelegcee
Sf Liturghie!
Mi duc vinerea la Sfbntul Maslu. La noi, vinerea,
esteSfhntul Maslu. $i, in timpul Sflntului Maslu, imi
veneautot felul de ginduri, asa:Mdi, dar de cesunt alese
tocmaiacesteSfnte Euanghelli?Nici astanu;tiu! Dar de ce
sunt treipdryi?Nu yiu... Nu yiu...
Daci nu am frcut religie in scoali, pur ;i simplu nu
am stiut o mulgime de lucruri! Era important cind venea
preotul in case,dar eu n-am avut nici a;a,in preajmi, pe cinevacaresi mi.lumineze,si imi expliceanumitelucruri...
La noi, in parohiade careaparlin, intotdeaunasunt
.doi preoti: Pirintele Radu gi Pirintele George.$i Pirintele Radu, cind ajung la miruit, imi zice:
- DoamnaTeodora,arn o cartepentru dumneavoastri.
- Da?
- MAine veniqila biserici?
- Da, vin!
dau si plec, dar dinsul zice:
' -$i
O cartea Pirintelui fugatu, despreSfrnta Liturghie.
Mi s-aulipit picioarelede pardoseali,cAndam auzit!
Si zic:
- Da. da!Vin!
Zice:
180
- Dar e pugin mai scumpi.!

- Nu conteazi!Vin!
Am venit acasi,agade bucuroasi!$i mi duc simbita.La biserici, nu era Pirintele George,cu carevoiam si
vorbesceu despreSf. Liturghie. Nu era... Nu se potrivea cu planul meu. Niciodati nu se potrivescplanurile
noastreomenesticu planurile lui Dumnezeu.Si mi-a dat
ParinteleRadu cartea.Bineingeles,imediat am deschis,
si vid la SfinteleDaruri, ce gisescacolo... N-aveamribdare, pe drum! Dar o doamni era tot dupi mine si am
inchis-o. Zic: Lasa,sdajung acasd;i md apucsa o citesc!
Am venit acasi;i am citit-o de trei ori! VL spun sincer cd.mi-a fost si rusine de cAten-am ;tiut. Pirintele
Arseniestia ci. am nevoiede asta.$i de acolo,de unde e,
ce a zis?Lasd, md,p,Lndtl gdseftipe parintele Georgesd ipi
exPlicemai treceo saptamind fi tu tot ingrdmadita e;ti...
$tii sd cite;ti... Lasaca iyi trimit eu o carte!
M-am bucurat foarte mult! De atunci, nu mai indriznescsi.mi. duc la oriceori la slujbi. Mi duc de la inceput,
indiferent unde as fi. $i numai daci, Doamne feregte,se
intimpli ceva,nu ajung de la inceputla Sfinta Liturghie!
- se datoreazlP|Dar toate acestea- toate acestea!
rintelui Arsenie!De acolo de unde e, m-a ajutat, m-a luminat si continui si o faci!
mormint estecevaspecial!Paceaaceeape carene-o di de

acolo,de sus,nu o gisegtiaproapeniciieri in altf parte.
Am reugitsi merg si sus,la Sd.mbita,la pegteri!
Cred ci lumea dejal-a canonizatpe Pirintele Arsenie! Ci.nd va ri.ndui Dumnezeu,va veni ;i parteacealalti,
a consacririi de citre Biserici a sfinteniei Sfinfei Sale.
Dar pentru mine si pentru mulgi alEii,Pi.rintelee Sflntul
Ardealului, agacum il numesc togi! Pe mine, Pirintele
Arseniem-a aduspe caleaceabuni! imi placefoartemult
cind zic uneori ci pentru inima curati a fieciruia dintre
noi a luptat Pirintele. Asta estefoarte important! La asta
si ajungem!Asacredeu... $i astacredci a fbcut Pirintele
pentru tot omul ce a vrut si.priceapi, si.ingeleagi.Nu se
poate si nu te impresionezeviata sfhnti pe carea dus-o
Pirintele Arsenie;i rugiciunile pe carele facepentru noi!
Si dea Dumnezeusi il cunoa;temsi mai bine pe PirinteleArseniesi, daci micar aici, pe pimAnt, unii dintre
noi n-am ajuns si ne cunoa;temfagi ciltrefagi.(;tiind ci
esteel, cum a fost cazulmeu), mi.car Dincolo si reuqim
si ne intAlnim, in impiri;ia Cerurilor...
182
,,Lumea deja l-a canonizat pe Pirintele Arsenie!"

M-am rugat Pirintelui ;i mi-a ingiduit, m-a ajutat, dupi aceea,asa,nevrednici, si ajung la Simbita, si
ajung la Prislop...Numai la Sinaianu am fost. Nu stiu
casaunde a murit Pirintele! De fapt, n-a murit... Iar la
183
TeodoraBigi are darul de a reda,prin cuvint, ceea

ce Pirintele Arsenie fbptuie;te, cu fapta sa, in viata oamenilor. Iar pentru ea,intr-adevir, Pirintele Arsenieeste
cel carei-a readusviaqain sufletul siu, mereu in ci.utare.
Cu sigurangi,pentru doamnaTeodora,Pi.rinteleArsenie
inci mai are cuvinte de rostit, mAni intinsi spre ajutor,
binecuvintarede di.ruit in vreme de restriqtesau sensal
bucurieiin vremede liniqtire...
Fost-aom trirnisdeDurnnezeu
Maria Clopogel
Poiina Marului, Braqov
185
Aici s-a niscut, in PoianaMirului, gi aici a,rislas. Peste

toate necazurilesi incercirile viegii,a simgit un ajutor de
nidejde: Pirintele ArsenieBoca.
Am rugat-o pe doamna Maria si ne reintoarcem,
pentru cAtevamomente, in mirajul aceleivremi, in care
Dumnezeu pogora,aievea,din cind in cAndprintre oameni. Iar Pirintele ArsenieBocaa fost unul din aceiOameni, trimisi de Dumnezeu,pentru semeniisii...
,,Pentru ce il pui pe Ion la mo4i? Ion nu-i mort!"
Doamnd Maria, cind s-a intkmpkt int,ilnirea cu ParinteleArsenie?
,,Mi-a ri.mas in sufet,

e mereuprezentPirintele Arsenie!..."
Am stribitut cAtevaore prin ginuturile Bra;ovului,
in sus, spreZarnegti,pentru a ajungela PoianaMirului.
Aici, la ceasde seari, mi a;teptau cAgivadintre credinciogii careau avut bucuria de a-l fi cunoscutpe Pirintele
Arsenie Boca. E impresionant cAti dragostegi ospitalitate emani.acestioameni! In doar citeva ceasuri,aveam
senzagiaci. fbcAnddrumul spre Poiana Mirului m-am
reintors acasi, dupi o vreme de pribegie printre striini
qi instriiniri.
Maria Clopogela cobord"tde undevadin culmile Poienii, calede kilometri buni, la fiica sa,pentru a ne inlesni
int6.lnirea.O viagi frumoasi;i o pildi de credinciogie.T6
de ani de trudi., insa ;i de frumoasi slujire a lui Hristos.
L-am cunoscut pe Pirintele Arsenie a;a: in timpul

Rizboiului mergealume multi de la noi, de la Poiana
Mirului, pe jos, pe sub munre, la Ministirea Simbita,
pentru ca auziseride Pirintele Arsenie.La noi eraOasrea
Domnului foarte prezenrd.
si ftceau aduniri. Era un birbat de aici careisi lasase
familia si s-aflcut fratede ministire. Era Pirintele Nichita, de mai tdrziu,a;a l-au sfintit.
Sd inyelegcafratele acesteera din Oaste.. .
Da! Era in OasteaDomnului. El se ocupa aici cu
adunirile. Mai tirziu, s-a rerrasla mS.nistire.$i a rimas
la.PirinteleArsenie,la Simbita. A lucrat si la chilie, sus,
cu Pirintele Arsenie.Si, apoi, el aducealume de aici la
mini,stire. ii duceape sub munte. Mergeausi cite 50 de
persoaneodati.
Jin minte ci eram copil cind am mers prima dati.
Erau niste ploi, potop mare,incit era si ne ia apa!
186
Pejos mergeali?
-
Pe ios! Da. Eu aveamvreo 1l-12 ani, nu mai gtiu

exact.Atunci am ajunsprima dati la Mini.stirea Simbita;i l-am vizut pe Pirintele Arsenie.
Apoi a inceput Rizboiul. Titicul a plecat in Rizboi
inainte
de a pleca,am mers cu el la ministire. Sigur,
si,
titicul s-aspovedit,s-aimpirtfuit la ministire.
$i Pirintele ii spunea:
- Du-te, Ioane,lihigtit, ci tu ai si fii bine!
De la un timp insi am inceput si avem o indoiali.
Trecuseridoi ani de zlle gi nu mai stiam nimic de el. Iar
mimica i-a frcut pomani... I-a impirgit toate hainele.
N-a mai rimas nimic, nimic, nimic! Si, dupi aceea,mi.mica a plecatla ministire si il puneatot timpulpe titicul
la Liturghie, la morti.
Dar cind s-adusla ministire, odati Pi.rintelei-a spus:
- Mei, Victorio, de ce il pui pe Ion la morli? Ci Ion
nu a murit!
Fi.ri. si qtie Pirintele nimic, absolut!intr-atita lume
era acolo - agase ginealumea dupi el, era potop de oameni!-, cum erasi fie atenttocmaila pomelniculnostru?!
Dar el a spus:
- Pentru ce il pui pe Ion la morti? Ion nu-i mort!
A venit acasi mama ;i a mai mers agavreun an de
zile.A vizut ci tot nu prime;te niciun semn,nimic - nimic nu gtiamde el!-, o inceputiar si-l puni la morti. $i,
mergind iar la mini.stire, Pirintele a intrebat-o:
- De ce nu-mi dai ascultare?
igi iei pedeapsi!Ci Ion
cu
nu e mort! Ion arece-i trebuie el, nu moare!
A venit acasi mama gi am mers a;a mai departe,cu
speranlaci titicul triieste. $i a;a a fost! Dupi patru ani
187
de zlle, intr-o duminici, ne-am trezit cu el acasi! Era

chiar de Cuvioasa Paraschiva.Era pesresiptimd.iri sirbi.toareaasta;i aveamstabilit cu niste femei si mergem
la mi.nistire. Ci mergeampe la SincaNoui si de acolo
era tren pini la Figira;. Din Fi.gilas mergeam pAni la
Si.mbita de Sussi de acolo o luam pe jos.
Am mers la ministire si am ajuns cu o zi inainte, si
cu un unchi de-al meu, care erasi plece in armati.,ca
militar, dar nu stia cA.ndii vine ordinul. Ne-am dus deci,
si searane-am pregitit si am mersla vecernie.A;a multi
lume era acolo!...Si Pi.rinteleArsenie a dat lumea la o
parte si s-aoprit in fata mea.
Si zice:
- Na, Mario, mai plingi ci. nu vine tati-ti.u?
$i titicul venisede doui sau de trei zile. Atunci, eu
i-am spusci sunt foarte bucuroasi.I-am zis:
- Pirinte, da, a venit acum, de trei-patru zile!
Si ne-o luat, ne-o chemat ini.untru, mi-o cerut si-i
povestesccum a venit si toate intimplirile. $tiam insi
prea putin, pentru ci stitusem foarte pulin cu el si era
obosit, cum venisede pe drum, ci a venit mai mult pe
jos, din Rusia.
Dar eu eram, cum v-am spus,gi cu un unchi. $i il
cheami Pirintele pe acestunchi si ii spune:
- Tir vii iniuntru, te spovede;ti,ci tu ai ordinul acasi. De ce ai venit?Ai ordinul acasi!Tiebuiesi.pleci, uite,
in cutarezi.
El imediat s-a spovedit ;i i-a dat drumul si plece
acasi.,iar acasi deja ii pregitiseri cuftrul, cum era pe
atunci... Pentru ci ai lui primiseri deja ordinul pentru
armati.,agacum i-a spusPirintele Arsenie.
188
Apifost desla Manastire, mai apoi, sa il cautayipe ParinteleArsenie?

Da, mergeamdes si dupi aceeala ministire. Am
mersvreo cinci-saseani la rind, cind eram copil. Seaduna lumea la Pirintele! Doamne, era potop de lume cind
fbceaslujbi in altar!
Seginealumea dupi el! imi amintesccum scoteabolovani, aga,din pidure, din munte, de sus, gi ii didea
de-adura si venea'jos ;i ii lua. Si erauasade frumogi!
Si ziceaPirintele:
- Avegigriji de istia, mi, ci igtia o si vi fie de folos
;i
cAndn-oi mai fi eu!
Vorbeadespreaceibolovani.
Si, multi vreme,erau tot meseacolo fbcutedin pietre rotunde, frumoase.Erau pusegi in fagaministirii, si
acolo unde erau cele doui lacuri. Pe marginealor erau
numai pietre din aceearotunde, fhcutede Pi.rintele.
,,Du-te, Pirinte, odati gi ia-gi ce wei!"
Altidati - era si titicul atunci de fagi -, Pirintele
ne-a povestitcum a venit Securitateasi il ridice gi ce s-a
intA.mplat.Lumea a incercatsi faci scandal,si seopuni,
si.nu-l lase,dar Pi.rintelei-a oprit si le-a zis:
- Nu!
Si i-a zis apoi la securistulila:
- Mi lisati si-mi iau o carte?
A vrut si-si ia o carte cu el! Dar n-au vrut si-l lase.
N-au vrut si.-l lasegi gata!$i o ori jumitate n-a plecat
ma;ina din loc! N-a putut si plece!
$i, la un moment dat, a zis securistul:
Fost-aorn trimis de Dumnezeu

- Du-te, Pirinte, odati;i
189
ia-gi ce vrei!
Si Pirintele s-adus in chilia lui ;i a luar cea avut de

luat si s-aurcatin masini si masinaa pornit! Si el, de acolo, i-a binecuvintat in urmi si a rimas lumea plingAnd.
Vh dagiseamace durere!...
Apoi, multe au fosr, dar am mai uitat anumite lucruri, ci. s-auperrecutdemult, in copilirie... Unelele-am
ginut minte, dar pe altelele-am mai ;i uitat. Si-mi aduc
aminte tot pe parcursde anumite cuvinte, sfaturi si zic:
Uite, m4 cd ParinteleziceAAsa,Pdrinteleziceaa;a...
,,De ce egti la mS.ni.stire
cu piti gi slinini-n traisti?"
Am fost gi cind l-a ficut frate de ministire pe Pi.rinteleTeofil Piriian. $i mi uitam eu, asa,fiind copil, si vid
cum citeste,fiind orb. CfteaApostolul,citeape degete.$i
eram curioasi,ci nu vi"zuseri.mnoi pe aici asaceva...
Pirintele Teofil era ucenicullui gi il gineaaproapede
el. Si eu mi tot miram...
.
Odati, venisemcu o femeie schioapi si am rimas o
siptimini arunci la mi.nistire, acolo. Era cam bolnivicioasi,cam firavi si mimica rot sperala o minune...Astfel,
vedeamfel de fel de lucruri. Oameni amirigi careveneau...
Veniseun orb, carezicea:
- Pirinte, ce si fac?Ci-s bolnav...
- Pii tine, mi., regim! De ce esdla mi.nistire cu piti
;i slinini-n traisti?
Dar de unde stia Pirintele acesrelucruri?Aveaharul
acestade cunosteaomul! Cunostealiuntrul omului! $tia
ci omul acelao venir cu slinini, desi era posr, Posrul
Sfintei Mirii.
$i multe din acesteaau mai fost...

Pirintele Arsenie a slujit gi cu Pi.rinteleSerafim,cu
Pi.rinteleIustin, cu Pirintele Ioan. Petoli i-am cunoscut.
$i m-am gi spoveditla Pirintele Arsenie.Fiind copil, ne-a
spoveditin grup. $i ;ine minte cLzice:
- Mi - ci a;a vorbea -, pe mine tata m-a bitut o
singuri dati, pentru trei lucruri: si nu fur, si nu mint si
si gtiu si.-mi alegprietenii!
Asta mi-a ri.masimprimat, aga,in suflet.Eram copii
multi, adunagiacolo.Daci veneaatita lume ;i fiecarei;i
lua cAteun copil, vi. dagiseamacAgieram acolo!
Si i-a spusgi sotiei aceluibiiat:

- Tir si nasti copii, si. nu cumva si-i omoii; daci vrei
si fii sinitoasi!
Era slabi, firavi aceafemei, ;i din cauzaastal-a ci.utat pe Pirintele, ca si vadi ce-i spune.Dar ce si-i spuie?
Asta i-a spus!
Ea triiqte si in ziua de azi,dar el a murit de tini.r.
Foartet6.nir a murit bi.rbatulei...
190
La D raganescu, l- ali cdutat ureodatdp ePdrintelzArsenie?

Nu. Numai mimica a fost, mimica seducea!
Dupi ce m-am cisitorit, nu m-arn mai dus.Md.mica
a fost ;i la Driginescu, ;i la Bucure;ti,cind picta biserica
aceea.Odati, ea s-a dus pentru cineva si. il caute pe Pirintele. $i, cind a ajuns,Pirintele a zis:
- No, Vtorio, si aici m-ai gisit!
Pirintele picta in turla bisericii.Nu aveacum s-o vadd
pe mama.S-amirat, a.;a,mama...$i apoi a coborAtPirintele
si le-adat binecuvAntarea;ia ziscelui cu carevenisemarna:
- Ce-ai venit la mine, mi?
A zis citre bi.iatul acela.
- Tu caugisinitatea gi cu gigirile in buzunar?!
L-a mustrat. $i i-a mai spus:
- Daci nu lagigigirile, mori!
$i a;a a fost...A murit de foarte,foarte tinir.
Ne mai mustra;i inainte, dar parci la ministire nu
chiar asa.Dar ci.nd s-au dus de acolo,se spuneci a fost
mai dur. Le-a spustotul pe fagi oameniior.
l9I
,,Vai de voi, c5.au si. vie pisiri cu ciocul de fier!"

Ce neputeyi spuned.espre
uremurileaceleain carepdrinteleArsenieincepusesdfe ,,cercetat";i dr Securitate?
Era o vreme foarte zbuciumati atunci si Pirintele
predicaore intregi, pi.ni noapteatirziu. Din cauzaaceea
s-a si alarmat situatia,ci era lume multe si istora nu le
convenea...IntraseSecuritateaastagi ii bAntuia,ii urmi.reape togi. Ba ci-i bogat,ba ci.-i vorbe;tede riu... Aveau
mult. Li se pirea lor ci el face politici., dar n-aveael,
Pirintele, treabi cu politica.
Era pranLzdtor.El sda ce o si se intAmple. Le spunea
uneori oamenilor:
- Mi, o si ardem,m5J
Asa zicea!Tin minte ci. odati, zicea:
- Vai de voi, ci au si vie pisiri cu ciocul de fier!
$i acelaa fost bombardamentul.Dupi aceeaabiaam
in,telesnoi ce au insemnatpasarilecu ciicul defer.
$tiu ci o intrebam mereupe mimica:
- Ce inseamni, mimici, secerasi ciocanul?
Noi nu sdam atunci, nu ne dideam searnade astfel
de lucruri, pe carele auzeamla Pirintele. Dar au venit gi
ParinteleArsenieBoca
ne-aucotropit rqii ;i ne-arndat seama;i noi apoi despre

si ciocanul'
cee vorba...Pentruci de la ru;i au plecatsecera
Ci inainte seinclesta,asa,mult! Si eracuriossi, in acelagi

timp, destul de infrico;itor ;i de cutremuriter, pentru
mine, si.vid asta...
Cite au fost, vai de minel.Ti.ticul, lucrind cu Pi.rintele toati" ziua,la chilie, aveagi el multe de povestit.
insi nu le mai tin minte, ce si fac...Atunci era bine daci
le scriam. Cind veneamde la ministire, intotdeaunaii
spuneammimicii cevanou. Minuni multe erau,si stiti.
Am saptezecisi sasede ani... Dar, ;tigi cum... Mi-a
rimas in suflet, e mereu prezent Pirintele Arsenie! Am
fost;i la mormA.ntullui, mi rog lui si, cind am un necaz,
il chem in ajutor;i mi ajuti!
L92
Va amintiyi cum slujea?

Da!Vai, dar cum!
El era totdeaunain fruntea tuturor' Chiar qi cAnd
slujeautoli patru piringii. E vorba de Pirintele Ioan, de
Pirintele Serafim,de Pi.rinteleIustin gi de Pirintele Arsenie. Pecind mergeameu la ministire, la inceput, ei erau.
dar
$i apoi au venit gi algii.Nu le mai ;in minte numele,
atunci ii cunoqteambine pe toli. CAntaula strani erau
vreo gase,careerauucenicii Pirintelui Arsenie.
,,Minuni multe erau, si gtigi"

Ayi stat dceAt)rerne,depesteo sdptamknd,apoi in ahe
cdteuarhnduri, la manastiretimp rnai indelungat. Ce ua
mai amintiyi din aceleperioade?
Venealume cu oameni bolnavi de epilepsie.$i Pirintele cobora de la altar si le punea cruceape guri ;i,
dintr-odati, isi reveneau!futaiar am vlntt."
Era unul pe,careil flneau pe la mini'stire, il hrineau
cilugirii. $i ;tigi cum era?Tot timpul cind era Liturghia
mai in toi, aveacrize!Eu nu preaimi dideam seamace se
lumea spunind: Uite,
intimpli, fiind copil, dar auzeaLm
chiar in timpul Liturghiei s-a tntkmplat iara/ sa-l apuce
crizele!$iricnea, asa,ficea urit!
$i Pirintele Arseniedidea lumea la o parte gi zicea:
- Facegiloc!
Si, trecind printre oameni, se apropia de omul cel
bolnav si ii punea cruceape guri ;i imediat isi revenea!
193
Doamna Maria Clopotel vorbestedespre Pirintele Arsenie cu respectulsi pretuireacu carerar intilnesti
pe cinevasi transpuni in icoani de gind chipul vreunei
persoanedragi. Pentru ea,ca si pentru mii gi mii de al;i
rom6.ni,Pirintele Arseniea trecur de mult in sinaxare...
MS.rturii din PoianaMirului (Bra;ou)
La PoianaMi,rului, cei cAEivacredincioqicare l-au

cunoscutpe Pirintele Arsenie Boca formeazl,Ia modul
cel mai firesc,o familie. Togi se gtiu intre ei, se intilnesc
impreuni in sat,la muncile c6.mpuluisau,mai ales,la biserici, in rugiciune gi recuno;tingi Pentru ce le-a diruit
lor Dumnezeu,prin Pirintele'
De aceea,ajungind la oricaredintre ei, ajungi apoi
si ii cunogtipe rind, pe fiecare.$i, intAlnire cu intilnire,
sufletul ti se umple de bucurie sfA.nti,inima se apleaci
insprerugiciune...
Ioan Gogonea:
,,O intAlnire riscruce in viagi'
Ioan Gogoneaare 47 de ani. Era foarte tinir cAnd
l-a ciutat pe Pirintele Arsenie. insi' acel moment i s-a
intipirit in suflet cu lux de aminunt, de semnificagie.
prin 1987...
SeintA.mpla
Eu eramla o riscrucede drumuri - ne sPuneIoan Gogonea-, in sensulci trebuia si iau deciziasi urmez o carieri, pentru tot cursul viegii.in strifundul inimii mele,al
sufletului meu, avearndoringade a urma o carieri militari.
Printr-o imprejurarefavorabili, am ajunsla Pirintele
Arsenie. O femeie de aici, de la noi din sat, mergeala
195
Pirintele Arsenie.$i maici-mea, care era buni. prieteni

cu ea, zice:Ia-l;i pe baiatul meu.Si m-aluat gi fdmine si,
curioslucru, m-a dus exact- inci o dati vi spun -, m-a
dus exact,fhri si intrebepe nimeni nici ce tren schimbi,
ce drumuri lasi.,in ce starietrebuie si. coboare,pini la
Dri,gi.nescu!M-a dus exactca;i ci.nd era o ciutiroare fideli! Nu stiu daci o fi fost, intr-adevir,o ciutitoare fideli
saude cAteori o fi fost Pi.rintele,dar cert e ci a gtiut exact
unde si cum si mI duci. Cu o preciziecarem-a uimit!
$trayi deja de PdrinteleArsenie?
Eu stiam cevavag, in sensulci PoianaMirului, ca
asezare,e undeva la interferenta dintre Jbra Figirasului
gi Jhra BArsei,iar Tara Fi.giraguluia fost in miscare,cel
pulin in perioada aceea,cind Pi.rintele Arsenie, vreme
de vreo l0 ani, s-a aflat acolo, la SAmbi.ta,si a propoviduit. Iar piringii pirintilor nostri erau nisre ciutitori
fervengiai Pirintelui Arsenie.Copiii lor, piringii nostri,
auzind desprepovegdlepe carepiringii lor le spuneaula
gura sobei,iarna, desprePirintele Arsenie,l-au ciutat si
ei. Pentru ci si ei, la rA.ndullor, au avut problemesi l-au
ciutat. Numai ci.,la vremealor, nu l-au mai gisit la Simbita... L-au gi.sitla Prislop,la Driginescu saula Schitul
Maicilor. $i oriunde a mai fost Pi.rintele.
Am ajuns in satul Driginescu... Era o asezaredin
aceasta,
de cimpie, cu casemici. Pe o stradi, vi.d o bisericuEi si mi sezice:
- Asta e bisericadin Drigi.nescu.Am ajuns!Uite si
casaparohiali. Uite-l ;i pe Pi.rintelein curte!
Era gi un grup de oameni,nu preamare.Femeiaaceea,cu careeram,imi zice:
196
P,irinteleArsenieB oca
- Avem noroc! Uite, il gisegtigi pe Pi.rintelesi nu-s

nici oam?ni preamulgi; deci ne Poatesi pe noi rezolva...
Am intrat in curte, unde am vi.zut un om a;a - cum
si zic?!- de o staturi impunitoare, inalti! Fizic, era...
bine ficut! La o virsti - zic eu - de vreo gaptezeci
9i ceva
de ani. A;a m-am gindit eu atunci, de;i acum Putem
facesocotealacAgiani aveaatunci. $tim ci Pirintele era
se petreceauin 1987,
niscut in 1910. Lucrurileacestea
deci avea77 de ani.
Am intrat in curte, deci. Ce m-a impresionatsi m-a
marcat a fost felul cum eraimbricat Pirintele Arsenie:era
imbricat agacum si.zic eu?- atipic.Nu mai intAlnisem
un om care si fie imbricat in genul in care il intAlneam
acumpe Pirintele.Parci-lvid: aveanistebocanci,din bocanciii ie;eaupesteni;te pantalonide postavnigtegosete
de lini. O haini lungi, o cima;i dbi, o cravati... Era
tuns scurt, cu o barbi scurti, ingrijiti gi nigteochelaride
vedere.$i in cap- trebuieneapirat si vi spun, ci m-a fascinat gi m-a;i derutatacestasPect!-aveaun turban ficut
dintr-un fular (cevade genul acesta)saudintr-un Prosop.
$i eu am stat aga,stingher...Mi. uitam la Pirintele
cum le explici la unii ;i la algii... Nu m-a interesatce le
zicea,cL erau problemelelor. Ce le-o fi spus nu stiu si
oricum nu stiam atunci ci ceeace le spunee atat de important. Cert e ci, la un moment dat, rimAne cu privirea
pe mine si zice:
- Cu tine ce-i?
Si zic eu:
- Pirinte, gtigi...Thici meu e cam bolnav,cu spatele...
- Lasi, mii, asta!Spunede ce ai venit.
Era prima intrebare,de incalzire,cum ar veni. indati
intru in esentaproblemeigi spun:
Fost-aorntrimis deDutnnezeu
197
- Pi.rinte,am terminat liceul si nu stiu in ce..parte

si
o aPuc.
Eu, in sufletulmeu, voiam neapirat si ajung aici, dar
voiam si confirmareaPirintelui. Seuiti asala mine si zice:
- Mi, tu esti un caracterdur. Du-re la Miligie!
La care,il intreb:
- Pi.rinte,acum si miligienii sunt pe categorii:subofiteri, maistri militari si ofigeri.Pirinte, la caresi mi duc?
La ce nivel?
Si zice:
- Du-te la ofiEeri!
Ca si ajungi ofiger,in vremearespectivi,trebuiasi fii
membru de partid, ca si te primeascila examen.Tlebuia
si mi ia ;i in armati 9i am ftcut socotealagi mi-am zis:
Ma, dar ca sd nu mai pierd eu un an dr zile cu ArmAtA,
rna duc la subofyeri;ifac;coala de ofTeri laftrdfrecuenyd.
Lucru care,insi, nu s-amai intAmplat,pentru ci a venit
Revolugiasi s-auschimbatroare.$i am ri"mas,iati, subofiger.$i... n-a fost riu!
. in dialogul pe carel-am avut, pe lingi cele pe care
le-am relatatdeja,imi mai pune o intrebare:
- Me, ce crezi tu, de exemplu,daci intr-un rizboi
pleaci niste consiteni si unul dinrre ei moare sau mor
mai multi, iar unul scapi. Ce crezitu vizavi de faptul ci
unul scapi;i altul moare?
t.u, natural, am ri.spuns:
- Cel carea scipat a fost mai credincios!
in aparentS.,chiar am gisit aceasriexplicatie intr-o
cartecareseaplecaasupraacesteiprobleme.Si ziceaacolo ci oamenii, in mod natural, rispund in felul acesra
la intrebareain discugie,crezAndci cei mai credinciosi
198
rimAn si ii ocrotegteDumnezeu.Ot lucrurile stau 9i nu

stauaga,in sensulci Dumnezeu,de multe ori, il ia Peom
la timpul potrivit, cind lui ii estecel mai bine. Cind e
mai pociit, cind e mai pregitit, atunci il ia.
$i am mai avut o discuEie.imi aduc aminte chiar ci
s-aretrasun pic in spate,s-aa;ezatpe o banci, m-a privit
mai insistentqi am mai avut, aga,un scurt dialog.Insi nu
mai refn ce am discutat.$tiu doar ci la sflr;it, lumeacare
eraadunati atuncis-amirat de discutiaPecaream avut-o'
Dar atunci m-au uimit doui lucruri esenfialela PirinteleArsenie.Mai intii, privirea.Era o privire care,pur
si simplu, eracagicind te privegteinfinitul! Cevacarenu
mai intAlnisem!Nu mai intilnisem o asemeneaprivire!
Era o privire din aceeatip laser,caretreceprin tine!Adici
tu, pentru Pirintele Arsenie, eraica o carte deschisi.$i
simEeailucrul acesta!$i atunci a fost prima datd.cAnds-a
uitat la mine si prima dati cind am simgitnevoiasi pun
capul in pimint, lucru carepentru mine era nefiresc.Si
Ei,
pun eu capul in pimAnt cind cinevami privegte?!...
ahceua!Ceva
atunci l-am pus in pim6"nt,pentru cd.era...
caretreceaprin mine! $i nu numai ci treceaprin mine,
dar treceadincolo de mine!
Apoi, al doilea aspectcare m-a uimit a fost acelacL,
dupi. ce am avut conversafiacu Pirintele gi s-auspusultimele cuvinte, o femeiemi-a zis:
- Du-te gi siruti-i mina Pirintelui.
M-am apropiat - instinctual m-am apropiat de Pirintele - si i-am luat mAnasa intre ale mele, dar fbri si
mi apropii preamult gi si.i-o cuprind cu totul in miinile
mele. $i atunci, acolo, parci. ceva m-a paralizat!N-am
probabil, aga,un fel de
putut si mai fac nimic! DecALt,
199
gesticulare,ca si cind i-as siruta mAna,dar n-am putut

nici si i-o cuprind, nici si i-o sirut!
Ultimele cuvinte ale Pirintelui au fost:
- Tir si mi mai caufi. acum du-te pini in biserici.,
$i
si vezipictura...
Vreau si. spun ci am plecat cu bucurie nespusde
mare,o bucuriepe caren-am mai avut-o de atunci.Aceea ci l-am intAlnit pe Pirintele Arsenie!
L-api mai cdutatpe Parintele?V-ayimai uazut?
Spre rusineamea, nu l-am mai ciutat, ci, daci. am
intrat la Sibiu, la ScoalaMilitari, s-aucomplicat dejalucrurile...Eram si mai tinir, nu eram ca acum, si fiu mai
aplecatspreanumite lucruri esentiale.
Simpiyiajutorul Parintelui ?
Da, tocmai voiam si spun ci Pirintelui Arseniei-am
simtit in permanenti ajutorul. Chiar sunt lucruri pe care
nu vi le pot spune,dar caremi fac si il simt permanent
prezent,aproapede mine.
Pentru mine, intS.lnireacu Pi.rinteleArsenie a fost
o inti.lnire esentiali pentru viata mea. Pe undeva,m-a
schimbattotal...
Ei, si mi-a mai spus Pirintele un lucru, la care am
stat gi m-am gindit foarte mult... Mi-a zis:
. - Mii, tu qti brAnz6.buni,dar egtiin burduf de ciine...
Am tot stat gi m-arn tot gAndit care-ibrinza gi care-i
burduful, ci., daci staisi le analizezi,sunt doui lucruri opuse...BrA.nza
buni in burduf de ciine e o contradicEie.
CAt
ar fibrinzade buni, burduful o strici!Am gisit eu o explicatie,asa,in felul meu, dar nu qtiu acum daci Pi.rinteles-o
201
fi referit exactla ceeace m-arn gandit gi eu. Dar probabil se

referealafaptul ci. existi.ceva,o contradicgiein mine.
$i mi-a mai spus un lucru, la final, un lucru care
mi-a rimas gi de caream linut cont toati viaga,dar gine
strictde intimitateamea...
Aceastaa fost intAlnireamea cu Pirintele Arsenie,o
intA.lnirecarea fost o riscruce in viaEi, un moment cu
carerimA.ipentru totdeaunain suflet...
Ea a aflat ci la Driginescu e un preor bun. $i mi-a

mal zts:
- Daci. ne ducem acolo, el o si.-gispuni.
200
SusanaGogonea:
,,in fap Pirintelui, parci nu mai aveainici grai!..."
Am ajuns la Dri.ginescu.$i, cAndam venit la rind,

i-am spusPirintelui:
- Uitati, vreausi mi. operez,ci sunt bolnavi...
Dar Pirintele a zis indati:
- Nu! Ci mai ai copii de ftcut! Doctorii re cauterizeazl.gi nu mai faci copii ;i nici nu vii mai siniroasi.
Du-gi cruceasi pi.streazi.-te!
At6.tmi-a spus!Doar cuvinteleacesrea.
L-ayi mai int,ilnit;i mai apoipe Parintele?
Susanagi GheorgheGogonea- familie de oameni

simpli, mereu primitoare de oaspegi- $tiu si faci din
sila;ul lor din Poiani loc bine-plicut lui Dumnezeu. $i
pe ei durerile si necazurileviegiii-au purtat, ani si ani in
urmi, sprePirintele Arsenie.
Din acele amintiri, ei dau glas astizi a.gteptirilor
noastre,aducindu-ni-l pe Pirintele ArsenieaProaPe.'.
Am inceput povestireacu doamna SusanaGogonea
care,la cei 66 de ani, i;i aminte;te cu extrem de multi
acuratefeclipelein carea reu;it si il cunoascipe PirinteleArsenie.
Am mai fost o dati. $i, c6.ndm-am dus atunci la el,

cAnd m-a vizut, azis:
Ti. n-am ce si-gi mai spun. Tie ti-am zis ce-am
avut si-gizic...
sa il cdutayipe PdrinCum a1i ajuns,doamndSusAnA,

teleArsenie?$i de cetocmaipe ParinteleArsenie?
Ce u-a impresionat,tn mod deosebit,la Parintele?
Am avut nigteproblemecevamai gravecu sinitatea.

$i aveamo prieteni care,auzind ci vreau si mi operc2. mi-azis:
- Nu te operapini nu mergi cu mine!
V-a recunoscut?
Da, da!
Clnd s-a inthmplat aceasta?
Cam la vreun an de zile...
Si m-am mai dus inci o dati, dar nu l-am mai gisit.
.
' ?lnr r hEa
lui, parci nu mai aveainici grai! Cand l-am vizut
deprima oari, mi s-apirut cu adeviratci e un preot deosebit.
fl tauta multa lume?

Vai de mine! Vai de mine! Era lume puhoi. Puhoi!
203
P,irin tele Ars eni e B oca
le spuneacAteceva;i unora,gi altora,si de coleagipani

- veneauh rand, ii mai tot lua. Cand pe unul, cind pe altul...
dat Eh, nu mai intru, nu mai intru!Erausi pe acolo unii

carese tot gribeau si intre, se bigau in fagi, alfi-si nu
gtiu ce...$i eu am statacolo.
$i era bisericala o sosea.$i lingi biserici.era;i casa,
unde era preotul acelaal lor, din localitate.Si Pirintele
Arsenielocuia acolo.$i inainteamea,la rind, eratot una
din Poiani, o femeie, careaveao nepoati ce triia in necununie, a$a,un dezastru.
Si tot zicea,povesteaea acolosi deodati ii spunePi.rinteleArseniea;a:
- Mi, stop!Daci ei vor si triiasci ca giganii,lasi-i in
pace!Tir n-ai nicio vini! Lasi-i in pace,si triiascS.a;a ca
tiganii, daci ei agai;i doresc.
Dupi aceeao venit altul. Acela aveaniste bani adunagi gi nu gtia ce si faci: s5.rimAni ln apartamentsau
si i;i cumpere casi. Pentru cL era legeaaceeaci daci ai
aDartament. nu mal ar vore sa al casa la gari. Asta era
legeacomunisti... $i ce si faci cu banii?S-a dus s5.-lintrebepe Pirintele. $i Pirintele zice:
- Mi, Ei-adat statul bloc?
'
- Mi-a dat!
- Ai serviciu?
-Am!
- No, stai linistit in apartament,ci nu ai de ce si-Ei
202
Vd mai aminti1i anumite situayii concrete,la careapi

fost pdrta;d $ pe caresd lef retinut in mod deosebit?
Da, da. O femeie;tia ci nu-i vine randul curAnd.Era o
femeiec:re setrigea de acolo,de prin partealocului. $i a zis:
- Pirinte Preasfinte,pentru Sfin;iaTh am venit pini
aici.Spune-mi;i mie,'ovorbi...
$i i-a rispuns Pi.rintele:
- Ce si-;i spui?Dupi ce ai intrat in noroi, nu mai
am ce si-gi mai spui...
$i-a gitat cu ea.A gitat cu ea!No, astai-a spus!
Apoi au tot venit al;ii la rAnd si, dupi o vreme,noi
am plecat.
Gheorghe Gogonea:
,,Cum e cunoscuti SfAnta Parascheva,
a$aera cunoscut gi Pi.rintele..."
GheorgheGogoneaarc 78 de ani, insi trecereatimsaubucuria mopului nu a estompatcu nimic fascinagia
mentului in care,impreuni ci sogiasa, Susana,ajungea
la Pirintele Arsenie.
Si il lisim insi pe el si ne spuni cum a fost acea
intAlnirecu Pirintele...
Tot h Drdganescul-ayi cunoscut;i d-uoasta?e PdrinteleArsenie?
Tot! Eu am statla rind mai la urmi si numai nu mai
ajungeamla Pirintele. Chiar mi-am zis la un moment
faci casi. Ci ce-aifhcut cu ce doi copii ai ti.i?Pentrucine

si faci casi?
'Punct.
Atit i-a spus.A ticut omul...
Dupi eceea,o venit la mine. Biiatul meu voia si dea
la $coalade Drept, pe timpul acela.$i, ca si il primeasci
acolo,trebuiasi intre in Securitate.lgaera,trebuiasi fii
subofigerde Securitate,ca si. te primeasci.laDrept. $i se
204
gi.ndeasi mai urmezeo ;coali de drept, ca si iasi ofiter

direct:$i i-am spusPirintelui asta.$i-mi zice Pirintele:
- Si steabiiatul pe ce e! Si nu semai duci la $coala
de Drept, ci inci puFn gi Dreptul nu va mai fi Drept!...
$i agaa gi fost, ci a venit Revolugia;i s-agitat' Gata!
$i mi-a mai zis:
- No, si tu... Egti bolnav,dar ai si triie;ti multi ani.
E boali domneasci;suferi cu spatele...Si mai vii pe aici!
AtAt mi-a spus.$sta a fost toatatreaba.
$i-apoi eu l-am intrebat pe acelacu banii, ci.ruiaPirintele i-a spussi nu i;i cumperecasi, Pentru ci nu are
pentru cine:
- Mi, care-irostul, mi, si nu-ti faci casi?
$i el mi-o zis:
- Femeiamea o fhcut doui avorturi... Inseamni ci
nu mai am de ce facecasi, ci nu am Pentru cine...
Pirintele a fost om inzestratcu darul de a pti dinainte
cum s-aupetrecutlucrurile.
De unde ali auzit de Parintele?$tiapi dt el depe cdnd
era la Skmbata,nu?
apoi a plecatla Prislop.
Da, da! El a fost la S6.mbi.ta,
Era
om renumit. Cum si
aici.
fost
stareg
mai
intii
a
Dar
caree
nu gtii de el?Cum e cunoscuti SfbntaParascheva,
feEra
un
priznuitS. azi, agaera cunoscutsi Pirintele...
nomen cunoscut,respectat!Era om insemnat,sevorbea
despredAnsul!
Cu greu mi despartvremelnic de familia din Poiana cu meri... E dejanoapte,insi cine mai arevremesi
cAntireascitimpul? De aici, mi indrept citre alte inimi
citre mirturisire...
deschise
Cuprins
Fost-aom trimis de Dumnezeu...

............
5
CAnd Dumnezeu iubegteun popor, ii trimite profegr....7
,,Pr. Arsenie Boca, un mare sfAnt diruit de Dumnezeu
neamuluinostrd' (iPS SerafimJoanti)................
II
(Aspazia
Arsenie
mi.
privea cu vegnicia!"
,,Pirintele
O ; e l - P e t r e s c. u
. .). . . . . . . .
.......23
,".{m fost cu adevirat cucerit de personalitateaPi.rintelui ArsenieBoca" (Pr.NicolaeBordagiu)............72
,,Pi.rinteArsenie,roagi-te lui Dumnezeupentru noi..."
(Pr.SerafimBidili)
..........92
Pi.rintele Arsenie Boca gi intA.lnirea care i-a schimbat
viap (MaicaGlicheriaCurtean)
......ll3
(Arhim.
Paisie
,,Pirintele Arsenie era un om deosebit"
Tinca)
...........146
,,Pirinte, cine qti, Pirinte?!" (SoraAuricaT nca)..........| 57
,,Pirintele Arsenie m-a aduspe cdea ceabuni!" (TeodoraBigi)
. . . . . . . .1. 6 7
rimas
in
sufet,
e
mereu
prezont
PirinteleArsenie!"
,,Mi-a
(MariaClopogel)
............
184
Mi.rturii din PoianaMirului
................194

Parintele Arsenie Boca - Fost-A Om Trimis de Dumnezeu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parintele Arsenie Boca - Fost-A Om Trimis de Dumnezeu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

pirinteleArsenieBocaesteun caz

unicin toati istoria

D i n tremu l te l ei co a n ea d i p o stitepe iconostasul

ips p" LAURENTTU

Fost-a om trimis de Dumnezelvt..

Carteaaceastaesteinci o minune a Pirintelui Arsenie Boca.Dupi volumul ,,Sftntul Ardealului",apirut nu

-le ce o instructureazi.Multumesc, totodati, Constantei

Cind Dumnezeu iubegteun popot'

indoieli ori a tratat anemii sufletesti.Un fel deManual de

P,irintele Arsenie Boca

EranEvoiede inci o astfelde carte?intr-o lume a gA.lcevilorneingelepte,

Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin NECULA

,,Pr.Arsenie Boca, un mare sfint

P,irintele Ars enie B oca

Fost-a orn trirnis de Durnnezeu

,,Pihintele Arsenie Boca esteun caz unic

sericanu s-aPronuntat incd, tnspremanifestariaielinstirii

Nu este deloc suspecti cinstireaPirintelui fusenie

,,Pi.rinteleArsenie a fost un duhovnic mare

lor semintuiesc. N-am intelesdecA.ttirziut Prea

L-ati cunoscutpersonalpe ParinteleArsenieBoca. V-ap

mulgi nu $tiu si faci legi.turaintre pi.cat si suferinti, mai

saude mincare, alteleale unui om mAndru... 'Picatul se

,,P5.rinteleArsenie a fost un om drept

De asemenea,am inteles pentru prima oari de la

Noi gtim doar atit, ci Pi.rinteleArseniea ajugal-igtimpul

Are ;i ,,umbre" aceastdfgurd luminoasda pdrintelui

_ incheiati doar cu o luni. inainte de moarteasa,desi,din

Fost-aom trimis deDumnezeu

lui Arsenieva intiri credingain popor, mai cu seami in

,,Ziua canonizS.riiPirintelui Arsenie

Tot ce se petrecein Jhri pe linie duhovniceasciare

Pdrintele Arsenie Boca

Si-Lcinsteascisi mai mult gi si. vorbeascidespreel,

,,Pirintele Arsenie mi privea cu vegnicia!"

fucultind-o pe fupazia O;el Petrescu istorisind

Fost-aom trirnis deDumnezeu

nele, tinira Aspaziase inscrie la un liceu din localitatea

Paraclisuluide la inchisoareaMislea, fosti

Fost-aom trirnis deDumnezeu

Cum l-ayi cunoscut

Eram studenti in anul IV la Cluj. Aveam o oarecare

Ahe numede aleasdamintire?...

Fost-aom trirnis deDumnezeu

- mai tirZiu) gi Silviu Iovan, arunci, careera doctorandin

lucrul acesta,dar trebuie si explic impasul in sirie - o

3 Pr. Ioan Iovan

pentru cd,,dacd.nu ai sprijinul Mi.ntuitorului, riti.cirile

pogorAtde pe Cruce, incununat gi chinuit, spre.salvare

- Mii, bine ci re-am intilnir! Vin de la tine

- Bun, Zorica, mergem!

Fost-aorn trirnis deDumnezeu

in sfrr;it, noi am reusit si ajungem in zori-zilei la

Fost-aom trimis deDumnezeu

daci. qineva a arins vreodati cerul poeziei pure - poezia

nu altceva!Mergeacitre Pirintele ei ;i gtia ci Pilintele a

Api ajunsla S,irnbdta...

- prea bine. Eu m-am spalat frumos si mi-am zis: Hai sa

Fost-aom trirnis deDumnezeu

uorbacu Pdrintele!,dar maicii nu i-am spusnimic..altceva

ea dormea ori de cite ori mergeaacolo nu intra niciun

si am inceput si investighezpeisajul,si vid unde sunt,

pac, mare cit masaasta,daci nu gi mai mare. Un copac