Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conta Bili Tate
Conta Bili Tate
CAPITOLUL 5
CONTABILITATEA TREZORERIEI
5.1. Delimitari, structuri si obiective
ale contabilitatii valorilor de trezorerie
In cadrul unei entitati, activitatea curenta a acesteia presupune, atat operatii
propriu-zise de obtinere a produselor, de executare a lucrarilor sau de prestare a
serviciilor, cat si tranzactii financiare, ce se pot concretiza sub diverse forme.
Conceptul de trezorerie se refera la ansamblul operatiilor financiare si
monetare pe care le face o entitate pentru procurarea mijloacelor banesti si cheltuirea
acestora in concordanta cu nevoile activitatii desfasurate.
Sub aspect contabil, trezoreria entitatii este reprezentata de stocurile si fluxurile
de numerar privind investitiile financiare pe termen scurt, disponibilitatile in conturile
la banci/casierie, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie.
Fluxurile de numerar reprezinta o baza rezonabila pentru estimarea capacitatii
entitatilor de a genera numerar si echivalente de numerar, necesare pentru a face fata
exigibilitatii datoriilor. Numerarul reprezinta lichiditatile monetare efective detinute in
casieria entitatii sau in conturile bancare ale acesteia, iar echivalentele de numerar sunt
reprezentate de investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide, care sunt usor
convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ
de schimbare a valorii.
Investitiile (sub forma de titluri de plasament) sunt calificate, in mod normal, in
echivalente de numerar doar atunci cand ele au o perioada scurta de scadenta, de
regula, trei luni sau chiar mai putin de la data achizitiei. Prin urmare, investitiile de
capital nu sunt cuprinse in aceasta categorie.
Instrumentul financiar este reprezentat de orice contract ce genereaza simultan
un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de
capitaluri proprii pentru o alta entitate.
Instrumentele financiare se grupeaza in:
a) active financiare, care, la randul lor, se identifica prin urmatoarele elemente:
numerar; un drept contractual de a incasa numerar sau alte active financiare de la alta
entitate; un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alta entitate, in
conditiile in care sunt potential favorabile; un instrument de capitaluri proprii al unei alte
entitati;
b) datorii financiare, sunt reprezentate de orice datorie contractuala de a varsa
numerar sau alt activ financiar unei alte entitati sau de a schimba instrumente
financiare cu alta entitate in conditii in care sunt potential favorabile.
Instrumentele financiare se delimiteaza in doua categorii:
- instrumentele financiare primare care corespund unei tranzactii efective deja
realizate si inregistrate in contabilitate (titluri de participare, titluri de plasament,
imprumuturi acordate, imprumuturi contracte, etc.);
265
afacerilor, pentru dezvoltarea acestora sau chiar in vederea obtinerii unor venituri
financiare). Asemenea titluri au fost prezentate in cadrul temei privitoare la
imobilizarile financiare;
- investitii pe termen scurt, denumite si investitii curente sau valori mobiliare de
plasament, in care se includ valorile de trezorerie imediat realizabile sau pe care entitatea
nu intentioneaza sa le pastreze o perioada indelungata (maxim 12 luni).
In acest capitol ne vom ocupa de investitiile pe termen scurt, in care se
incadreaza, in general, acele investitii efectuate de entitate, ce reprezinta resurse
suplimentare ale trezoreriei. Ele sunt titluri de plasament, concretizate in:
- investitii pe termen scurt la societati afiliate din cadrul grupului, acestea fiind
acele actiuni achizitionate de la o alta societate comerciala afiliata, apartinand grupului;
- obligatiuni emise si rascumparate reprezinta hartiile de valoare proprii, emise,
valoarea actuala, estimata, in functie de pretul pietei si de utilitatea lor pentru entitate.
Valoarea de utilitate este determinata pe baza costului mediu al ultimei luni, pentru
titlurile cotate, sau pe baza valorii probabile de negociere, pentru titlurile necotate.
c) La inchiderea conturilor sau evaluarea bilantiera, evaluarea se face pe
categorii de titluri de aceeasi natura si presupune compararea valorii actuale cu
valoarea de intrare, cu respectarea principiului prudentei.
Potrivit acestui principiu diferentele in plus (valoarea actuala este mai mare decat
valoarea de intrare) nu se inregistreaza in contabilitate, titlurile mentinandu-se la valoarea
de intrare, iar pentru diferentele in minus (valoarea actuala este mai mica decat valoarea
de intrare) se inregistreaza ajustarile pentru deprecierea investitiilor financiare pe termen
scurt.
d) Evaluarea la iesirea din patrimoniu a investitiilor financiare pe termen
scurt, se realizeaza, de regula, la valoarea de intrare. In cazul in care titluri de
plasament similare au preturi de intrare diferite, evaluarea acestora la iesirea din
patrimoniu se face la costul mediu ponderat de cumparare sau prin aplicarea metodei
prima intrare-prima iesire (FIFO) sau a altei metode ultima intrare-prima iesire
(LIFO), in aceleasi conditii ca si in cazul elementelor de natura stocurilor. Diferenta
intre pretul de vanzare (cesiune) si valoarea contabila reprezinta rezultatul activitatii
financiare de vanzare a titlurilor respective si imbraca forma plusurilor sau minusurilor
de valoare.
2. Evaluarea disponibilitatilor si a operatiilor exprimate in devize.
Valorile de incasat (cecurile primite si depuse la banca si efectele comerciale,
reprezentate de cambii sau bilete la ordin) se evalueaza la intrarea in patrimoniu la
269
de plata este intocmit numai pe suport de hartie si are o forma speciala necesara
prezentarii structurii si motivarii obligatiilor fiscale, sociale si fiscale ale entitatii. El se
intocmeste de catre platitor in trei exemplare, este semnat de conducerea entitatii sau
alte persoane imputernicite si se depune la societatea bancara ce il deserveste din care
un exemplar se restituie platitorului, un exemplar se retine de catre societatea bancara
initiatoare, iar altul se transmite, de catre banca, beneficiarului sumelor, ca anexa la
extrasul de cont.
(1) Contractarea produselor,
lucrarilor sau serviciilor
PLaTITOR (2) Facturare produse, lucrari, servicii BENEFICIAR
(primeste bunuri, (livreaza produse,
servicii sau lucrari) (4) Se lichideaza creanta lucrari sau servicii)
(3) Emiterea (5) Crediteaza
ordinului de contul
plata beneficiarului
275
credit, sub semnatura privata, prin care tragatorul, care emite titlul, plateste o datorie
fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care are
datorie fata de tragator. In circuitul sau, cambia pune in legatura trei persoane:
tragatorul, trasul si beneficiarul. Tragatorul, in calitate de creditor, emite titlul si da
ordin debitorului sau, numit tras, sa plateasca o suma determinata, la o anumita data,
sau la vedere, unui beneficiar, sau la ordinul acestuia din urma.
Referitor la emiterea, circulatia si executarea cambiei se retin mai multe operatii.
Acceptarea consta in angajamentul luat de catre tras fata de orice posesor
legitim de a plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte, insa
daca accepta el devine debitorul (obligatul) principal. Acceptarea este inscrisa intr-o
rubrica speciala pe cambie si se exprima prin inscrierea in cadrul rubricii, a cuvantului
acceptat sau orice alta expresie echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura
a trasului pusa pe fata cambiei este socotita acceptare.
Posibilitatile de circulatie (transmitere) a cambiei sunt doua:
5 Legea
58/1934, asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994.
276
a) prin gir, caz in care posesorul cambiei, numit girant, transfera altei persoane,
toate drepturile ce izvorasc din cambie. Girul poate fi facut, chiar, in folosul trasului,
indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot
sa gireze din nou cambia. Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre girant.
b) prin cesiune de creanta ordinara, in cazul in care tragatorul a inscris in
cambie mentiunea nu la ordin (adica creditorul transfera dreptul sau de creanta unei
alte persoane). Spre deosebire de gir, cesiunea de creanta devine valabila numai din
momentul notificarii ei debitorului sau din momentul in care debitorul o accepta prin
act autentic.
Avalizarea reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau un
semnatar al cambiei (avalistul), altul decat tragatorul sau acceptantul, devine garant
pentru obligatiile unui co-obligat fata de cambie (avalizatul).
Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita. Ea trebuie sa indice cu
precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la
plata. Scadenta poate fi: a) la vedere; b) la un anumit timp de la vedere; c) la un anumit
timp de la data emiterii si d) la o data fixa.
Pentru plata cambiei care nu este platibila la vedere, posesorul trebuie sa se
prezinte la plata in ziua scadentei sale sau cel mult la doua zile de la aceasta si in locul
desemnat (indicat) pe cambie. Cel care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i
fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de posesor. Posesorul nu poate refuza o
plata partiala. In aceasta situatie de plata partiala, cel care plateste (trasul) poate cere sa
i se faca pe cambie mentiunea de plata si sa i se dea o chitanta. Trasul care face plata
inainte de scadenta o face pe riscul sau.
Scontul este o forma de credit, ce se acorda de catre o banca posesorului
cambiei. La prezentarea pentru scontare, banca ii achita contravaloarea, inainte de
scadenta, percepandu-i un comision (taxa scontului), ea devenind beneficiarul cambiei.
In caz de neplata la scadenta de catre tras, posesorul unei cambii trebuie sa faca
un protest inainte de a putea face recurs impotriva celorlalti semnatari ai cambiei (care
sunt solidar obligati fata de el). Daca o cambie este incasata de catre o banca (este
ultimul posesor ce solicita incasarea), aceasta trebuie sa faca protestul in caz de
neplata.
In figura 5.3. se prezinta schema privind circulatia unei cambii cunoscandu-se
urmatoarele date: Societatea MEGA S.A. a livrat la data de 30.V.2002 societatii
comerciale STAR S.A. materii prime, in valoare de 50 milioane lei, termenul de
plata fiind 1.VII.2002; de asemenea, societatea comerciala MEGA S.A. trebuie sa
restituie Bancii comerciale X ultima rata a unui credit in valoare de 50 milioane lei,
scadent tot la 1.VII.2002.
Societatea comerciala MEGA S.A. emite o cambie care trebuie platita de
societatea comerciala STAR S.A. direct Bancii X.
Din momentul completarii si acceptarii cambiei, societatea comerciala
MEGA S.A. are calitatea de tragator, societatea comerciala STAR S.A. se afla in
pozitie de tras, iar Banca X este beneficiarul cambiei. Societatea comerciala
MEGA S.A. remite cambia Bancii X.
La data de 1.VII.2002 Banca X incaseaza suma de pe cambie de la societatea
comerciala STAR S.A. . In acest fel se achita creditul acordat societatii comerciale
MEGA S.A. de catre Banca X si, totodata, se stinge datoria societatii comerciale
STAR S.A. fata de societatea comerciala MEGA S.A.
277
2) Incheierea contractului de vanzare-cumparare 5) Se stinge creanta
3) S.C. MEGA S.A. trage o cambie 4) Remite cambia trasa asupra SC STAR SA
asupra S.C. STAR S.A.
5) Se stinge datoria 1) Banca X acorda credit SC MEGA SA
(TRaGaTOR)
S.C. STAR S.A.
(TRAS)
BANCA X
(BENEFICIAR)
278
SA este beneficiarul biletului la ordin. La scadenta, acesta din urma prezinta biletul la
ordin, pentru incasarea sumei, fie la SC Beta SA, fie bancii acesteia, primind
contravaloarea biletului la ordin.
4. Dispozitia de plata/incasare privind asigurarile sociale de stat reprezinta
un ordin dat de unitatea economica bancii sale de a pune la dispozitia organelor
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale - o anumita suma; ea indeplineste si functia
unui decont privind contributia adusa / cheltuielile suportate la/din fondurile
asigurarilor sociale de stat. Se intocmeste in patru exemplare din care un exemplar
ramane la emitent, altul la banca ce il deserveste, unul la Trezoreria Statului si altul la
beneficiarul sumei D.M.P.S.
5. Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu
disponibil corespunzator in aceste conturi din vanzarea productiei sau din credite. In
circuitul sau el pune in legatura trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul.
Instrumentul este creat de tragator, care in baza unui disponibil constituit in prealabil la
o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitia de tras, sa
plateasca la prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului
aflat in pozitie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin
intermediul cecului executa toate operatiile legate de acest instrument in nume propriu:
tragatorul emite cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste.
Pentru ca tragatorul sa poata emite cecuri, banca sa ii elibereaza formulare de
cecuri in alb, daca acesta detine un disponibil corespunzator in cont. Posesorul
carnetului de cecuri completeaza formularul, il semneaza si-l preda beneficiarului care,
la randul sau, il va prezenta bancii sale pentru incasare.
Transmiterea cecului se poate face prin :
a) simpla remitere cazul cecului la purtator care, in momentul emiterii, nu
indica expres beneficiarul sumei, sau poarta mentiunea la purtator. Acest cec va fi
platit, fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie detinatorului cecului.
b) cesiune de creanta ordinara atunci cand cecul este emis pe numele unei
anumite persoane si contine mentiunea nu la ordin. In acest caz, numai persoana
nominalizata poate sa-l incaseze.
c) girare operatiune prin care se transmit, odata cu remiterea, si toate
drepturile rezultate din cec. Ea este o mentiune speciala facuta pe versoul cecului in
favoarea oricui, inclusiv in favoarea tragatorului. Noul beneficiar poate, la randul sau,
sa gireze cecul.
Cecul este platibil numai la vedere, adica la prezentare, in termenul legal (care
poate fi de 8 zile, daca cecul este platibil in localitatea in care a fost emis sau 15 zile, in
celelalte cazuri). Prezentarea cecului dupa expirarea termenului legal are ca efect
pierderea dreptului legal de actiune impotriva girantilor anteriori in cazul in care cecul
nu ar fi platit.
Toate persoanele care, in orice calitate, s-au obligat prin cec (tragator, giranti)
sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata cecului respectiv, cu toate ca
obligatiile au fost asumate in momente diferite.
279
si speciala, daca intre cele doua linii este mentionata denumirea unei banci. Bararea
generala se poate transforma in barare speciala, dar operatiunea inversa este interzisa.
Cecul certificat este acel cec prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta
disponibilului necesar efectuarii platii, iar persoana care a emis cecul nu mai poate
retrage din contul sau aceasta suma pana la expirarea perioadei de prezentare.
Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de
identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura
persoanei care incaseaza cecul la prezentare. Se retine ca, posesorul pune o prima
semnatura pe cec in momentul primirii acestuia si a doua semnatura in momentul
incasarii, in prezenta functionarului societatii bancare, sau in momentul efectuarii unei
plati, in prezenta beneficiarului. Acest tip de cec reprezinta un mijloc de plata sigur si se
utilizeaza cu usurinta.
Cecurile, ca de altfel toate instrumentele de decontare, se completeaza cu
cerneala sau pasta, mentionandu-se, atat pe blanchete, cat si pe cotor urmatoarele date:
felul, numarul, data si valoarea documentului achitat, precum si felul marfurilor livrate,
lucrarilor executate sau serviciilor prestate si se semneaza de persoanele imputernicite
sa dispuna de sumele din cont.
Cecurile se achita, mai intai, din contul platitorului, dupa care suma respectiva
este inregistrata in contul beneficiarului sumei, de aceea beneficiarul trebuie sa prezinte
cecurile primite de la banca platitorului.
Beneficiarul prezinta cecurile cu borderou de incasare, mai putin in cazul asa
numitului cec de numerar in care borderoul nu mai este necesar intrucat beneficiarul
sumelor (numerarului) este insusi tragatorul. Borderoul de incasare se intocmeste in
trei exemplare cu urmatoarea destinatie: exemplarul 1 se retine la banca beneficiarului
pentru evidenta, exemplarul 2 impreuna cu cecul se remite trasului (banca platitorului),
iar exemplarul 3 se restituie beneficiarului ca dovada de prezentare spre incasare.
- Societatea comerciala ALFA S.A. achizitioneaza marfuri, in valoare de 20
milioane lei, de la magazinul societatii comerciale SIGMA S.A.
- Societatea comerciala ALFA S.A. are contul curent deschis la Banca X, iar
societatea comerciala SIGMA S.A. are contul curent deschis la Banca Y;
- In baza disponibilului din contul curent, Banca X elibereaza un carnet de
cecuri societatii comerciale ALFA S.A.;
- La achizitia marfii, reprezentantul societatii comerciale ALFA S.A.
completeaza o fila din carnetul de cecuri, cu datele necesare si suma reprezentand
contravaloarea marfurilor cumparate, o semneaza si o inmaneaza reprezentantului
magazinului societatii comerciale SIGMA S.A.;
- Din acest moment ALFA S.A. se afla in calitatea de tragator, Banca X are
calitatea de tras, iar SIGMA S.A. fiind beneficiarul;
280
- Societatea SIGMA S.A. prezinta cecul (barat) la banca sa (Y) care il trimite
Bancii X pentru decontare (incasare);
- Banca X achita cecul Bancii Y, astfel se stinge datoria societatii
comerciale ALFA S.A. fata de societatea comerciala SIGMA S.A.
Decontarea drepturilor/obligatiilor intre cele doua entitati pe baza cecului (la
purtator), presupune urmatoarele etape care se pot observa in figura nr. 5.5.
2. Livrarea de produse, executarea
de lucrari si prestarea de servicii
S.C. ALFA 4. Remite cecul tras asupra Bancii X S.C.
(TRaGaTOR) (BENEFICIAR)
7. Se stinge creanta/obligatia
6. Prezentarea cecului la plata
SIGMA
BANCA X BANCA Y
(Tras) (Banca beneficiar)
7. Achitarea cecului
a elaborat Normele privind circuitul formularelor DPVE si CDA (M. Of. nr. 395/31.
XII.1997).
282
VANZaTORULUI
ELBA SA
BANCA
CUMPaRaTORULUI
ANDO SA
(11) Achitarea c/v documentelor
CUMPaRaTOR
SC ANDO SA
VANZaTOR
SC ELBA SA
283
nr. 88/1998, privind aprobarea O.G. nr. 26/1997, pentru modificarea si completarea
O.G. 15/1996, privind intarirea disciplinei financiar-valutare (M.Of. nr. 169/29.IV.1998).
9 H.G. nr. 479/12.VIII.1998 (M.Of. nr. 302/18.VIII. 1998), pentru modificarea si completarea
la societatile afiliate
5121
Conturi la banci n lei
50.000 lei
5091 50.000 lei
Varsaminte de efectuat pentru
actiunile detinute la societatile
afiliate
20.000 lei
7642 3.000 lei
Cstiguri din investitii
pe termen scurt cedate
9.000 lei
6642 1.000 lei
Pierderi din investitii
pe termen scurt cedate
3.000 lei
5098 2.000 lei
Varsaminte de efectuat pentru alte
investitii financiare pe termen scurt
b) plata comisionului:
627
Cheltuieli cu serviciile
bancare si asimilate
= 5121
Conturi la banci n lei
1.000 lei
c) decontarea ulterioara a obligatiunilor cumparate, pe baza extrasului de cont si
a ordinului de plata anexat:
5098 = 5121 50.000 lei
=%
506
Obligatiuni
52.250 lei
47.500 lei
7642
Cstiguri din investitii
pe termen scurt cedate
4.750 lei
e) inregistrarea comisionului retinut de SVM in suma de 1.045 lei (52.250 lei x 2
%):
627
Cheltuieli cu serviciile
bancare si asimilate
= 5121
Conturi la banci n lei
1.045 lei
f) vanzarea obligatiunilor la un pret mai mic decat costul de achizitie: valoarea in
preturi de vanzare 2.475 lei (50 actiuni x 49,50 lei/actiune); valoarea in costuri de
achizitie 2.500 lei (50 actiuni x 50 lei/actiune; se stabileste o pierdere din vanzarea
actiunilor, in suma de 25 lei.
% = 506 2.500 lei
5121
Conturi la banci n lei
Obligatiuni 2.475 lei
6642
Pierderi privind investitiile
pe termen scurt cedate
25 lei
g) inregistrarea comisionului retinut de SVM, in suma de 49,50 lei (2.475 lei x
2%):
627
Cheltuieli cu serviciile
bancare si asimilate
= 5121
Conturi la banci n lei
49,50 lei
4. La data de 1.X.2005, o societate comerciala achizitioneaza un pachet de 1.000
de obligatiuni de stat (publice) cu scadenta la 31.III.2006, la un cost de achizitie de
1.000 lei/obligatiune si o dobanda de 20%, platibila la scadenta. Decontarea acestora se
face jumatate in numerar si jumatate cu disponibil din cont.
a) cumpararea obligatiunilor de stat in anul 2005, in valoare de 1.000.000 lei
=%
5121
Conturi la banci n lei
1.000.000 lei
500.000 lei
5311
Casa n lei
500.000 lei
b) inregistrarea dobanzilor aferente anului 2005, in suma de 50.000 lei
(1.000.000 lei x 20% x 3/12 luni):
5088
Dobnzi la obligatiuni
si titluri de plasament
= 766
Venituri din dobnzi
50.000 lei
288
=%
5081
Alte titluri de plasament
1.100.000 lei
1.000.000 lei
5088
Dobnzi la obligatiuni si titluri
de plasament
50.000 lei
766
Venituri din dobnzi
50.000 lei
in care:
S = scontul;
Vn = valoarea nominala a efectului comercial;
Rs = rata scontului;
Nz = numarul de zile dintre data scontarii si data scadentei efectului comercial;
Suma neta incasata este 58.508 lei si se determina ca diferenta intre 59.500 lei
(valoarea cambiei) 992 lei (scontul acordat):
% = 5114 59.500 lei
5121 Efecte remise spre scontare 58.508 lei
Conturi la banci n lei
Din punct de vedere al functiei contabile, conturile sintetice de gradul II, 5121
Conturi la banci in lei si 5124 Conturi la banci in valuta sunt conturi
bifunctionale, datorita naturii soldurilor. Pot avea, fie sold final debitor, ce reprezinta
disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci, fie sold final creditor care
reprezinta creditele de trezorerie (credite pentru plati), primite de entitate, pentru
acoperirea decalajului dintre valoarea elementelor de natura stocurilor si cheltuielilor
efectuate, pe de o parte, si totalul incasarilor, pe de alta parte. Altfel spus, soldul
creditor inseamna creditele acordate de banca, prin conturile curente, in cadrul unei
limite de creditare stabilita in contract (adica platile efectuate de banca, la o anumita
data, pot fi mai mari decat disponibilitatile banesti pe care le are entitatea in contul
curent).
291
Contul 512 Conturi curente la banci, cu conturile sale sintetice de gradul II,
5121 Conturi la banci in lei si, respectiv, 5124 Conturi la banci in valuta,
inregistreaza in debit incasarile de disponibilitati, in corespondenta cu creditul
conturilor care arata sursa incasarilor respective. In credit se inregistreaza platile
efectuate din conturile curente, in corespondenta cu debitul conturilor care arata
destinatia sumelor platite.
Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca in parte. Pentru
conturile in devize, evidenta analitica se detaliaza pe tipuri de valute.
Contul 5125 Sume in curs de decontare se utilizeaza, de regula, la sfarsitul
exercitiului financiar pentru inregistrarea urmatoarelor operatii: sumele virate de terti,
dar neaparute in extrasul de cont; sumele depuse la banca prin mandat postal si
neaparute in extrasul de cont; sumele consemnate in conturi separate la banci pentru
participarea la licitatii, in vederea cumpararii de valuta.
A. Operatiile de incasari si plati prin conturile curente sunt diverse, dar pentru
exemplificare prezentam urmatoarele:
1. Pe data de 10.XI.2005, in baza extrasului de cont, entitatea inregistreaza
urmatoarele operatii: incasarea facturii trimisa unui client, in suma de 185.000 lei; plata
impozitului pe salarii, in suma de 15.000 lei, a contributiilor unitatii la asigurarile
sociale de 25.500 lei, precum si comisionul retinut de societatea bancara, pentru
operatiile efectuate, in suma de 2.800 lei.
a) incasarea sumei de la client conform extrasului si a ordinului de plata anexat:
5121 = 4111 185.000 lei
Conturi la banci n lei Clienti
Viramente interne
665 60 lei
Cheltuieli din diferente
de curs valutar
[6.000 euro x (33,50 lei-33,40 lei)]
si concomitent:
5125 = 581 7.000 lei
Sume n curs de decontare Viramente interne
627 68 lei
Cheltuieli cu serviciile bancare
si asimilate
si concomitent:
5121 = 581 132 lei
Conturi la banci n lei Viramente interne
fost rezervata grupa 53 Casa, care cuprinde conturi prin care se inregistreaza si se
urmareste existenta si miscarea acestor active financiare.
542
Avansuri de trezorerie
1.500 lei
Referitor la operatiile cu numerar in devize se retine ca se contabilizeaza, atat
in valuta, cat si in lei, la cursul zilei, fiind inscrise zilnic in registrul de casa intocmit
distinct pe feluri de valute. La randul lor, inregistrarile contabile sunt similare cu cele
privind operatiile in devize efectuate prin contul de la banca (5124 Conturi la banci in
valuta).
3. La data de 15 octombrie 2005 se incaseaza 100 euro pentru produsele vandute
la export, cunoscandu-se cursul de schimb la data vanzarii, de 3,27 lei/euro si din ziua
incasarii de 3,30 lei/euro, ceea ce determina o diferenta favorabila de curs valutar de 3
lei (100 euro x 0,03 lei/euro):
5314 = % 330 lei
Casa n valuta 4111 327 lei
Clienti
765 3 lei
Venituri din diferente
de curs valutar
665 5 lei
Cheltuieli din diferente de curs valutar
301
5323 50 lei
Tichete si bilete de calatorie
4426 38 lei
TVA deductibila
302
4426
TVA deductibila
950 lei
3. Se distribuie biletele de tratament angajatilor entitatii, care suporta 50% din
costul efectiv de cumparare, iar 50% se suporta de entitate.
% = 5322 5.000 lei
6588
Alte cheltuieli de exploatare
Bilete de tratament si odihna 2.500 lei
= 5328
Alte valori/analitic bonuri
combustibil
2.200 lei
5. In situatia in care tichetele10 de masa apar in activitatea curenta a entitatii, ele
se inregistreaza astfel:
a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatile emitente:
10 Tichetele
%
5328/
= 401
Furnizori
- cu valoarea totala a facturii de
livrare a tichetelor de masa
Alte valorianalitic
tichete de masa
628/
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti
- costul imprimatelor
(tichetelor de masa)
4426
TVA deductibila
= 5121
Conturi la banci n
lei
= 5328/
Alte valori/
analitic tichete de masa
- cu valoarea nominala a
tichetelor de masa acordate
= 758/
Alte venituri din
exploatare/
analitic distinct
- cu valoarea nominala a
tichetelor de masa nefolosite
=%
5328/
- cu valoarea totala a facturii
privind tichetele de masa
4427
TVA colectata
5121
Conturi la banci n lei
= 4111
Clienti
- cu valoarea totala a facturii
cu partenerii externi, fiind impusa de furnizorii sau prestatorii respectivi, pentru a avea
garantia incasarii contravalorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor vandute.
Operatiile efectuate prin intermediul acreditivelor in valuta se evalueaza la
cursul de schimb in vigoare la data respectiva, iar diferentele de curs valutar stabilite
cu ocazia platii datoriilor, sau la sfarsitul exercitiului, pentru acreditivele existente in
valuta, se reflecta in contabilitate pe cheltuieli sau venituri financiare, dupa caz.
Contabilitatea operatiilor privind acreditivele, in lei si in valuta, se organizeaza
cu ajutorul contului 541 Acreditive, ce se dezvolta in doua conturi sintetice de
gradul II si anume:
5411 Acreditive in lei
5412 Acreditive in valuta
Contul 541 Acreditive este un cont ce tine evidenta acreditivelor deschise la
banci, pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor. Are functie contabila de activ. Se
debiteaza pentru a inregistra valoarea acreditivelor deschise la dispozitia tertilor,
precum si cu diferentele favorabile de curs valutar, aferente soldului la incheierea
exercitiului financiar, privind acreditivele deschise in valuta. Se crediteaza pentru a
inregistra sumele platite tertilor sau virate in conturile de disponibilitati, ca urmare a
incetarii valabilitatii acreditivului, precum si cu diferentele nefavorabile de curs
valutar, aferente operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului sau soldului
privind acreditivele deschise in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau la
lichidarea acestora. Soldul poate fi debitor si reprezinta valoarea acreditivelor
deschise la banci si nefolosite.
Exemple privind deschiderea si utilizarea acreditivelor:
1. Pe baza extrasului de cont si a ordinului de plata anexat, societatea comerciala
ALFA inregistreaza deschiderea unui acreditiv in lei, in suma de 100.000 lei, in
favoarea societatii comerciale BETA:
581 = 5121 100.000 lei
Viramente interne Conturi la banci n lei
si:
5411 = 581 100.000 lei
Acreditive n lei Viramente interne
si concomitent:
5121 = 581 20.000 lei
Conturi la banci n lei Viramente interne
= 5124
Conturi la banci n valuta
102.000 lei
5412
Acreditive n valuta
= 581
Viramente interne
102.000 lei
b) primirea si decontarea din acreditiv a facturii externe, in suma de 84.250 lei
(25.000 euro x 3,37 lei/euro):
b1) valoarea acreditivului utilizat, la cursul valutar de deschidere 85.000 lei
(25.000 euro x 3,40 lei/euro)
b2) valoarea acreditivului utilizat, la cursul valutar de decontare 84.250 lei
(25.000 euro x 3,37 lei/euro)
b3) diferenta nefavorabila de curs valutar (b1 b2) 750 lei
2131
Echipamente tehnologice
= 404
Furnizori de imobilizari
84.250 lei
% = 5412 850.00 lei
404
Furnizori de imobilizari
Acreditive n valuta 84.250 lei
665
Cheltuieli din diferente
de curs valutar
750 lei
Acreditive n valuta
17.000 lei
5124 = % 17.250 lei
Conturi la banci n valuta 581
Viramente interne
17.000 lei
765
Venituri din diferente
de curs valutar
250 lei
306
protocol platite din avans, in suma de 45 lei, iar diferenta neconsumata, in suma de 20
lei se restituie la casierie, fiind inscrisa in registrul de casa si decontul de cheltuieli:
% = 542 185 lei
625 Avansuri de trezorerie 120 lei
Cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari
623
Cheltuieli de protocol,
reclama si publicitate
45 lei
5311
Casa n lei
20 lei
Avansurile nejustificate in termen se inregistreaza in debitul contului 4282 Alte
creante in legatura cu personalul, unde se includ si penalitatile pentru intarziere, prin
creditul contului 758 Alte venituri din exploatare
3. Se acorda un avans spre decontare in suma de 500$, la cursul de schimb de
3,40 lei/euro. Decontul de cheltuieli, intocmit de delegat la intoarcerea din deplasare se
justifica astfel:
- cheltuieli de deplasare (diurna, transport, cazare)..450 euro;
- avans neutilizat si depus la casierie 50 euro;
Cursul valutar la data intocmirii decontului si restituirii avansului de trezorerie
este de 3,35 lei/euro.
542 = 5314 1.700 lei
Avansuri de trezorerie Casa n valuta
5314
Casa n valuta
167,50 lei
665
Cheltuieli din diferente
de curs valutar
25,00 lei
Daca la justificarea avansului si, respectiv, intocmirea decontului de cheltuieli
rezulta diferente favorabile de curs valutar, acestea se inregistreaza in creditul contului
765 Venituri din diferente de curs valutar.
308
c. 461 = 531;
d. 425 = 531;
e. 542 = 531.
4. Dobanda datorata bancii pentru creditul de trezorerie primit de la aceasta se
inregistreaza astfel:
a. 518 = 512;
b. 666 = 512;
c. 666 = 518;
d. 168 = 512;
e. 444 = 168.
5. Cumpararea de timbre postale se inregistreaza astfel:
a. 532 = 401;
b. 626 = 401;
c. 635 = 531;
d. 626 = 531;
e. 635 = 401.
6. Justificarea avansului de catre un salariat caruia i-a fost acordat anterior:
a. 531 = 425;
b. 421 = 425;
c. 531 = 542;
d. 581 = 542;
e. 511 = 542.
7. Care dintre formulele contabile de mai jos nu este in concordanta cu explicatia
data:
a. 542 = 5311, acordarea unui avans pentru o deplasare;
b. 541 = 5121, deschiderea unui acreditiv
c. 446 = 5121, plata prin virament a taxei vamale;
d. 5121 = 456, subscrierea de capital social;
e. 403 = 5121, decontarea unui efect comercial
8. Care este semnificatia urmatoarei formule contabile:
161 = 505
mprumuturi din emisiuni de obligatiuni Obligatiuni emise si rascumparate