TEHNICI DE CONSILIERE

1.Enumerati tipurile de consiliere (dupa A. Baban);

3. Tipuri de consiliere
Literatura de specialitate identifica mai multe tipuri de consiliere (cf. Adriana Baban, 2001, p.
16):

informationala : ofera informatii pe domenii/teme specifice ;

educationala: ofera repere psiho-educationale pentru sanatatea mentala, emotionala, fizica,

sociala si spirituala a copiilor si adolescentilor ;

de dezvoltare personala : contribuie la formarea de abilitati si atitudini care sa permita o

functionare personala si sociala flexibila si eficienta in scopul atingerii starii de bine ;

suportiva: ofera suport emotional, apreciativ si material;

vocationaia: vizeaza dezvoltarea capacitatii de planificare a carierei;

de criza: ofera asistenta psihologica persoanelor aflate in dificultate;

Pastorala din perspectiva spirituala

Consilierea psihopedagogica poate fi definita ca fiind un proces prin care grupul de elevi
poate fi omogenizat si influentat cu scopul de a preveni situatiile de criza. In acest sens, rolul
consilierii este unul proactiv, adica urmareste dezvoltarea personala, educationala si sociala a
elevilor.
Consilierea scolara, ca proces intensiv de acordare a asistentei psihopedagogice elevilor,
are la baza legatura dintre familie copil scoala. Pentru desfasurarea unei educatii eficiente si
pentru optimizarea personalitatii copilului, aceasta legatura trebuie sa fie constanta si armonioasa.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului, inlaturarea sau ameliorarea
comportamentelor dezadaptative care pot sa apara in cadrul acestui proces, cer cu necesitate o
activitate sistematica de consiliere si asistenta psihopedagogica la nivelul individului si al grupurilor
scolare. Importanta deosebita a actiunilor consilierii psihopedagogice este direct proportionala cu
valoarea pe care o are pentru scoala procesul de adaptare al copilului la activitatile educative, de
instruire, sociale.

2.Prezentati nivelurile de consiliere scolara;

Nivelurile de consiliere educationala:

a. Consilierea ca parte integranta a functiei didactice - metodica specifica
fiecarei discipline de invatamant.
b. Consilierea corelata cu functia didactica, caz in care este necesara o
abilitare
suplimentara a cadrelor didactice.
c. Consilierea separata de functia didactica - este furnizata doar de
psiholog.
Consilierea vocationala ofera informatii despre optiuni educationale
si profesionale; faciliteaza dezvoltarea personala pentru luarea unor decizii
in concordanta cu aptitudinile personale si realitatile sociale .

Consilierea privind cariera asista individul in rezolvarea problemelor

scolare, profesionale, dezvolta si aplica interventii bazate pe cercetarile
psihologiei vocationale.Consilierea privind cariera = activitatea prin
intermediul careia elevilor le este facilitata cunoasterea obiectiva a
propriilor capacitati, a competentelor si resurselor personale.

Orientarea vocationala {vocational guidance) este o forma de asistare

in domeniul carierei. Orientarea implica indrumarea clientului pentru a
realiza decizii specifice.
3. Scopurile consilierii psihopedagogice. Enumerare si scurta
argumentare;

Consilierea educationala poate fi definita ca o

relatie interumana de asistenta si suport dintre persoana
specializata in psihologia si consilierea educationala (profesorulconsilier) si grupul de elevi, in scopul dezvoltarii personale si
preventiei situatiilor de criza. Consiliere educationala este activitatea prin
intermediul careia elevii, parintii si cadrele didactice devin constiente de
factorii declansatori ai diferitelor fenomene negative (Exemple de astfel de
fenomene: delincventa juvenila, abandonul scolar temporar sau definitiv,
inadaptare la cerintele scolii, manifestarea agresivitatii etc.), cumulativ cu
identificarea variantelor actionale deprevenire/ameliorare/eliminare a
acestora.

Obiectiv central al consilierii scolare: crearea premiselor necesare

realizarii unui mediu educogen, prin intermediul actiunii convergente a
tuturor agentilor educationali implicati in procesul educativ.
Trasaturile definitorii ale consilierii educationale sunt
urmatoarele (P.M. Sanborn):

este un proces de dezvoltare: prin activitatea de consiliere se initiaza un

program care are ca finalitate dezvoltarea personala, profesionala si
sociala a persoanei;

are un rol proactiv: ofera solutii, construieste proiecte de dezvoltare

personala sau socio-profesionala;

implica responsabilitatea consilierului, oferind solutii care sa conduca la

optimizarea relatiei elev-scoala.
4.Caracteristicile activitatii de consiliere: asigurarile realizate de
consilier;
PREGATIREA CONSILIERULUI

Consilierea este un proces complex care nu poate fi realizat intuitiv

sau dupa simtul comun. Consilierea incorporeaza informatii si metode din
mai multe discipline psihologice.Pregatirea consilierului presupune
asimilarea unor repere teoretice si aplicative din urmatoarele domenii:
psihologia varstelor si a dezvoltarii
psihologia personalitatii
psihologia sociala
teorii si tehnici de consiliere
autocunoastere
Totodata, consilierea implica dezvoltarea unor atitudini si abilitati
fundamentale, fara de care procesul de consiliere nu poate duce la efectele
conturate de insasi obiectivele consilierii.

Consilierul trebuie sa demonstreze capacitati empatice (empatia

consta in capacitatea de a percepe cadrul intern de referinta al
interlocutorului, cu toate componentele emotionale ale acestuia, fara a te
identifica cu acesta.), capacitati care sedezvolta prin exersarea comunicarii
verbale si non-verbale eficiente.
Atitudinile fundamentale ale consilierului:

Acceptarea neconditionata
Empatia
Congruenta
Colaborarea
Gandirea pozitiva
Responsabilitatea
Respectul
5.Realizati o comparatie intre Consiliere si Psihoterapie

Exista, de multe ori, confuzii intre ceea ce inseamna consiliere si

ceea ce inseamna psihoterapie. Deseori manualele destinate practicienilor
din aceste domenii utilizeaza intr-o maniera generica eticheta
de consiliere si psihoterapie.
Daca terapia este un proces de tratarea deficientelor siimplica
anamneza, diagnoza si prognoza, consiliere psihologica este un proces
focalizat pe autocunoastere si autoevaluare obiectiva, cumulativ cu aspecte
mentionate in cadrul consilierii educationale si a celei privind carierea.
Paralela consiliere terapie
CONSILIEREA

TERAPIA

-Este orientata spre clienti.

-Este centrata pe pacienti.

-Utilizeaza ipoteze socio-culturale,

-Utilizeaza ipoteze strict medicale.

coroborat cu cele din sfera

stiinteloreducatiei.
-Este asociata cu procesul de
invatare.

-Este asociata cu procesul de

vindecare.

-Este centrata pe comportamentul

-Este centrata pe cazurile in care

granitanormalitatii a fost depasita,
pe perturbari majore la nivelul

normal sau pe disfunctii cu un

caracterpasager, deficiente care in
general au fost generate de degradarea personalitatii pacientului.
mediului educogen.
-Este indicata pentru
problemeleinterpersonale

-Este indicata pentru

problemeleintrapersonale tin de
structura personalitatii (trairi afective,
atitudini, convingeri personale, ideal
de viata).

-Subordoneaza preponderent
sferacognitiva

-Subordoneaza preponderent
sferaafectiva

- Presupune mai mult o

schimbareevolutiva

- Presupune mai mult o

schimbarerevolutiva

-Scopul consilierii este folosirea mai

eficienta a resurselor personale.

-Scopul psihoterapiei este

restructurarea personalitatii.

6. Ce este consilierea psihologica? Definitie si prezentare

generala;

Abordand o perspectiva descriptiv-comprehensiva, G. Ionescu

considera psihoterapia o forma de tratament psihologic structurata in
tehnici si metode, aplicata in mod deliberat, in grup sau individualizat, de
catre un terapeut specializat:

omului sanatos aflat in dificultate, caruia ii confera confort moral si o mai

buna sanatate si pe care il ajuta spre o mai buna integrare;

celui cu dificultati de relationare;

celui suferind somatic, pe care il conduce spre alinare;

celui alienat, caruia ii dezvolta capacitatea de orientare in viata si de

resocializare (G. Ionescu, 1990, p. 24).

Definitia este foarte utila deoarece primele doua categorii careia ii

este adresat sprijinul psihologic sunt categoriile pentru care este
indicata consilierea psihologica.
Desi diferenta pare minima, consilierii, de cele mai m ul t e ori, asista
persoane in gasirea unor solutii la problemele pe care le are subiectul sau
in controlul unor situatii de criza (moartea unei persoane apropiate, faliment
in afaceri, infidelitate, probleme de comunicare etc).
In fata persoanei care solicita ajutor, insa, tehnicile si metodele de
interventie utilizate se inscriu pe un continuum in care, practic, este greu sa
diferentiezi intre psihoterapie si consiliere.
O caracteristica importanta a consilierii este
preocuparea pentru preventiaproblemelor. Strategia de preventie consta in
identificarea situatiilor si grupurilor de risc si in actiunea asupra lor inainte
ca acestea sa aiba un impact negativ si sa declansezecrize personale sau
de grup.
Consilierea este o tehnica de informare si evaluare, un mijloc de a
modifica comportamentul, o experienta de comunicare, o cautare in comun
a sensului in viata omului (R.W.Strowing). Aspectul esential
al consilierii este confidentialitatea si increderea reciproca.Pe de alta
parte, dihotomia consiliere-psihoterapie, se sustine. Consilierea este
centrata pe ceea ce apartine prezentului, acum si aici, in timp ce
psihoterapia priveste prezentul ca expresie a unei istorii care se repeta intr-

un contextmereu schimbat (I. Dafinoiu in lucrarea Elemente de

psihoterapie integrativa (2000), p. 20).
Daca terapia este un proces de tratarea deficientelor siimplica
anamneza, diagnoza si prognoza, consiliere psihologica este un proces
focalizat pe autocunoastere si autoevaluare obiectiva, cumulativ cu aspecte
mentionate in cadrul consilierii educationale si a celei privind carierea.
CONSILIEREA

TERAPIA

Este orientata spre clienti. Utilizeaza Este centrata pe pacienti. Utilizeaza

ipoteze socio-culturale,
ipoteze strict medicale.
coroborat cu cele din sfera

Este asociata cu procesul de

vindecare.

stiintelor educatiei.

Este centrata pe cazurile in care

Este asociata cu procesul de

invatare. Este centrata pe
comportamentul

granita normalitatii a fost depasita, pe

perturbari majore la nivelul
personalitatii pacientului.

normal sau pe disfunctii cu un

caracter pasager, deficiente care in
general au fost generate de
degradarea mediului educogen.

7.Ce este consilierea educationala? Definitie si prezentare

generala;
Consilierea educationala poate fi definita ca o
relatie interumana de asistenta si suport dintre persoana
specializata in psihologia si consilierea educationala (profesorul-

consilier) si grupul de elevi, in scopul dezvoltarii personale si

preventiei situatiilor de criza. Consiliere educationala este activitatea prin
intermediul careia elevii, parintii si cadrele didactice devin constiente de
factorii declansatori ai diferitelor fenomene negative (Exemple de astfel de
fenomene: delincventa juvenila, abandonul scolar temporar sau definitiv,
inadaptare la cerintele scolii, manifestarea agresivitatii etc.), cumulativ cu
identificarea variantelor actionale deprevenire/ameliorare/eliminare a
acestora.
Diferente intre consilierea educationala si consilierea psihologica (A. Baban.
2001. p. 20, extras):
CONSILIERE EDUCATIONALA

CONSILIERE PSIHOLOGICA

CINE?

Profesorul abilitat pentru activitatile de

consiliere si orientare

Psihologul scolar

UNDE?

In cadrul orelor de consiliere si orientare In cabinetul de consiliere

si dirigentie

GRUP
TINTA

Clasa de elevi, parinti

OBIECTIVE Dezvoltare personala

Persoana (elev, parinte, profesor)

Dezvoltare personala

Promovarea sanatatii si starii de bine

Promovarea sanatatii si starii de bine

Preventie

Preventie
Remediere

TEMATICA

Cunoastere si imagine de sine

Dezvoltarea unor abilitati de

comunicare si management al
conflictelor

Evaluare psihologica
Consiliere in probleme:
emotionale (anxietate, depresie),
comportamentale (agresivitate,


Dezvoltarea abilitatilor
sociale-asertivitate

Dezvoltarea abilitatilor de
prevenire a consumului de alcool, tutun,
droguri

Dezvoltarea unei
psihosexualitati sanatoase

hiperactivitate), de invatare (esec

scolar,
abandon scolar)

Terapie individuala si de grup

Interventie in situatii de criza

(divort, boala,decesul parintelui)

Consiliere vocationala

Prevenire HIV. SIDA,

sarcini nedorite

Informarea si
formarea profesorilor si parintilorpe

Dezvoltarea abilitatilor deprevenire teme de psihologie educationala si

a anxietatii.depresiei, agresivitatii, suicid
promovarea sanatatii
Consiliere vocationala

Materiale informative pentru

Controlul stresului
mass-media

Responsabilitate sociala

Cercetare in domeniul consilierii

etc.

Rezolvare de probleme
s.a.,m.d.

Decizii responsabile

Tehnici de invatare eficienta

Managementul timpului
Dezvoltarea creativitatii

Informarea privind resursele de

consiliere-cabinete scolare, cabinete de
consiliere privind cariera, organizatii
non-guvernamentale,
s.a.,m.d.

Nu exista o delimitare stricta intre consilierea psihologica si

consilierea educationala.

Obiectiv central al consilierii scolare: crearea premiselor necesare

realizarii unui mediu educogen, prin intermediul actiunii convergente a
tuturor agentilor educationali implicati in procesul educativ.
Trasaturile definitorii ale consilierii educationale sunt
urmatoarele (P.M. Sanborn):

este un proces de dezvoltare: prin activitatea de consiliere se initiaza un

program care are ca finalitate dezvoltarea personala, profesionala si
sociala a persoanei;

are un rol proactiv: ofera solutii, construieste proiecte de dezvoltare

personala sau socio-profesionala;

implica responsabilitatea consilierului, oferind solutii care sa conduca la

optimizarea relatiei elev-scoala.
8.Prezentati cele patru definiri ale anormalitatii

Ce intelegem prin comportament anormal'? Care sunt criteriile de diferentiere de comportamentul normal'? In privinta anormalitatii nu exista un
consens, dar majoritatea incercarilor de a descrie anormalitatea sunt
fundamentate pe una sau mai multe dintre urmatoarele definitii.
DEVIEREA DE LA NORMELE
STATISTICE. Cuvantul anormal inseamna in primul rand alaturi de
norma'. O definitie a anormalitatii are la baza frecventa statistica:
comportamentul anormal nu are frecventa statistica sau este deviat de la
norma. Dar, potrivit acestei definitii, persoana care este extrem de
inteligenta sau extrem de fericita va fi clasificata ca anormala. Prin urmare,
la definirea comportamentului anormal, trebuie sa luam in considerare ceva
mai mult decat frecventa statistica.
DEVIEREA DE LA NORMELE SOCIALE. Fiecare societate are anumite
standarde, sau norme, pentru un comportament acceptabil; comportamentul care deviaza pronuntat de la
aceste norme este considerat anormal. Comportamentul care este
considerat normal de catre o societate, poate fi considerat anormal de
catre alta. De exemplu, membrii unor triburi africane nu considera ca este
neobisnuit sa auzi voci cand de fapt nimeni nu vorbeste sau sa vezi ceva
cand nu exista nimic acolo, dar asemenea comportamente sunt considerate anormale de catre majoritatea societatilor. O alta problema este

aceea a modificarii in timp a conceptului de anormalitate in cadrul aceleiasi

societati. Acum 30 de ani, majoritatea americanilor considerau ca fumatul
marijuanei sau aparitia aproape gol pe plaja sunt comportamente
anormale. Astazi, aceste comportamente tind sa fie vazute mai degraba ca
niste componente ale stilului de viata decat semnele unei anormalitati.
Orice definitie a anormalitatii trebuie sa fie ceva mai complexa decat nivelul
de intelegere sociala.
COMPORTAMENTUL INADAPTAT. In locul definirii comportamentului
anormal in termenii deviantei de la normele statistice sau societale,
numerosi oameni de stiinta din domeniul social cred ca cel mai important
criteriu este modul in care comportamentul afecteaza bunastarea
individului sau a grupului social. In conformitate cu acest criteriu,
comportamentul este anormal daca el este inadaptat, daca el are efecte
adverse asupra individului sau asupra societatii. Unele tipuri de
comportament deviant interfereaza cu bunastarea individului (un barbat
poate sa aiba o teama atat de puternica de multime, incat sa nu poata
merge cu autobuzul la munca; un alcoolic care consuma cantitati mari de
bautura nu poate sa-si pastreze locul de munca; o femeie care incearca sa
se sinucida). Alte forme de comportament deviant sunt nocive societatii (un
adolescent care are explozii' violente de agresivitate; un individ paranoic
care pune la cale asasinarea unei figuri publice). Daca utilizam criteriul
inadaptarii, toate aceste comportamente vor fi considerate anormale.
DISCONFORTUL PERSONAL. Cel de-al patrulea criteriu postuleaza
anormalitatea in termenii trairii subiective a unor
suferinte personale.
Majoritatea indivizilor diagnosticati cu o tulburare
mentala se simt mizerabil. Ei sunt anxiosi, deprimati sau agitati, iar multi
sufera de insomnie, apatie sau de numeroase dureri. Uneori, disconfortul
personal poate fi singurul simptom de anormalitate; comportamentul
individului pare normal unui observator obisnuit.
Nici una dintre aceste definitii nu asigura o descriere completa, satisfacatoare a comportamentului anormal. In majoritatea cazurilor, toate cele
patru criterii - frecventa statistica, deviatia sociala, comportamentul
inadaptat si disconfortul personal - sunt luate in considerare la
diagnosticarea anormalitatii.
9.Trasaturile persoanei normale. Prezentare generala;

Normalitatea este chiar mai dificil de definit decat anormalitatea, dar majoritatea psihologilor sunt de acord ca urmatoarele calitati
indica bunastarea emotionala.Aceste caracteristici nu fac distinctii
precise intre sanatatea mentala si afectiunea mentala; mai degraba ele
reprezinta trasaturi pe care le poseda persoana normala intr-o masura mai
mare decat individul care este diagnosticat ca anormal.
1. Perceptia eficienta a realitatii.
2. Cunoasterea de sine.
3. Abilitatea de a exercita un control voluntar asupra comportamentului
4. Aprecierea de sine si acceptarea.
5. Abilitatea de a avea relatii afective
6. Productivitatea.

10. Descrieti persoanele mature si imature din punct de vedere

psihologic si social;
I.Personalitati imature psihologic si social, caracterizate prin simplitatea
structurilor psihice componente, prin lipsa corelatiei logice dintre ele, printro functionalitete neeficienta, situationala, imprevizibila, inegala, in sfarsit,
prin capacitati adaptive extrem de scazute la situatiile comune si mai ales
la cele noi;
Sintetic, persoana imatura poate fi descrisa astfel:
1. granite limitate ale Eului, neimplicate in diverse activitati,
neparticipante in mod autentic, nu doar fizic, ci si psihologic;
2. centrate pe ele insele, inchise in ele insele, posesive,
sufocante, exclusiviste (cred ca numai ele au trait o
anumita experienta, doresc sa fie iubite, dar nu pot darui

f iubirea);

3. emotional zgomotoase, cu izbucniri de manie si pasiune,

intampina frustrarile cu aversiune, sunt acuzatoare si autoacuzatoare;

4. modifica realitatea pe care o reflecta pentru a o adapta tendintelor si

fanteziilor lor;
5. sunt afectate, pozeaza', cauta sa lase alte impresii asupra fondului
lor, contrarecelor pe care le detin;
6. actioneaza fluctuant, ezitant, in functie de situatii, imprejurari.
II.Personalitati mature psihologic si social, ce se disting printr-o mare
complexitate structural-functionala, prin adaptarea lor supla si flexibila la
cele mai diverse situatii, prin eficienta sporita. Ei sunt capabili, pe baza unei
abilitati adecvate de testare a realitatii sa dea situatiilor semnificatia pe care
o merita si sa aprecieze corect valoarea unui obiect ( cu sens extins de
fiinta sau numai lucru). Aceasta apreciere corecta se adreseaza inclusiv
propriilor aptitudini si propriilor limite. P. m. deseori sunt capabile sa-si
amane satisfacerea unor pulsiuni pana in clipa in care acestea pot fi in
diferite moduri agreate social satisfacute. Aceasta satisfacere se poate
realiza direct sau simbolic. Personalitatile mature au de asemenea, o
anumita detasare de situatie, care le permite sa priveasca obiectiv
problema cu care se confrunta; o anumita forta a Eu-lui rezultata din
confruntarea realista cu problemele si din succesul intreprinderilor sale. Nu
e mai putin adevarat ca este prezenta si o anume doza de
scepticism/retinere in a accepta ce este neobisnuit, dar aceasta trasatura
nu afecteaza substantial perceptia pozitiva a vietii.
11.Acceptarea neconditionata ca atitudine fundamentala a
consilierului: definire si argumentare
Respecta-ma cand o merit cel mai putin, atunci am nevoie cel mai mult!
pare sa spuna clientul consilierii.[1] Intr-adevar, in situatia de criza, este
posibil ca clientul sa fie cu totul dezagreabil ca infatisare si atitudini,ca si
conduita in general.
Acceptarea este atitudinea care are la baza urmatoarele principii: fiinta
umana
-

este valoroasa si pozitiva prin esenta sa,

are capacitatea sau potentialul de a face alegeri responsabile,

are dreptul sa ia decizii asupra vietii personale si de a-si asuma propria

viata.

Acceptarea este atitudinea de recunoastere a demnitatii si valorii

personaleintrinseci ale elevilor, cu punctele lor tari sau slabe, calitati sau
defecte, atitudini pozitive sau negative, interese constructive sau sterile,
ganduri, trairi sau comportamente.
In procesul de consiliere sunt posibile o suma de erori care submineaza
Acceptarea neconditionata:
1. Acceptarea trebuie sa fie realizata fara a critica, judeca, controla
si mai ales fara a conditiona aprecierea - 'Te voi aprecia, daca
'. Acceptarea neconditionata este premisa fundamentala a procesului
de dezvoltare personala si de optimizare a functionarii
persoanei. Valorizarea elevilor nu trebuie sa fie conditionata de grupul
social de apartenenta, de rasa, sex, religie, nivelul performantelor scolare,
valori si atitudini personale, comportamente.
2. O alta eroare este supralicitarea neconditionarii pana cand ea isi pierde
valentele pozitive dovedind o reala dezorientare. Acceptarea
neconditionata nu este echivalenta cu aprobarea oricarei atitudini sau
a oricarui comportament, cu neutralitate sau ignorare, cu simpatie si
toleranta. Acceptarea unei persoane nu presupune nici aprobarea nici
dezaprobarea a ceea ce spune sau simte persoana. Este acceptarea
modului in care persoana simte sau crede in mod diferit de ceilalti. Nu
este indicata utilizarea evaluarilor de genul: 'nu ar trebui sa simti asa',
'baietii nu trebuie sa planga', 'fetele nu se poarta niciodata
asa'. Riscul aprobarii sau dezaprobarii este caelevul isi percepe valoarea
numai prin interpretarile si evaluarile pe care le face profesorul in
situatia de
aprobare sau dezaprobare a comportamentelor sale.
3. Acceptarea nu inseamna sa ai o atitudine de neutralitate sau
indiferenta fata de modul in care gandeste sau mai ales simte o
persoana. Prin astfel de exprimari dam dovada de pasivism, lipsa de
implicare, fals interes, complezenta. De asemenea, 'Nu este nici o
problema', 'lasa, nu te mai necaji' sunt forme verbale de minimalizare
sau ignorare a tensiunilor elevului. Aceasta atitudine are ca efect
invalidarea modului in care fiecare persoana percepe diferit un eveniment

sau p situatie. Acceptarea este o atitudine pozitiva, de intelegere a

persoanei si nu una neutra.
4. O alta interpretare eronata a acceptarii este simpatia. Simpatia este
diferita de acceptare prin implicarea emotionala mai intensa din partea
profesorului fata de un anumit elev. Simpatia poate conduce si la atitudini
discriminative fata de ceilalti elevi. Ea este mai degraba consecinta
sentimentelor pe care le simte profesorul-consilier fata de un
elev {'Apreciez elevii care au valori personale pe care eu le apreciez') si mai
putin focalizarea pe sentimentele elevilor. Simpatia exprima o atitudine de
partinire. in consiliere conteaza mai putin perceptiile si sentimentele celui
care consiliaza, cat sentimentele celor consiliati.
5. Toleranta este o alta dificultate in dezvoltarea acceptarii
neconditionate In cazul acesta riscul consta in realitatea si dozarea
tolerantei. A fi tolerant inseamna a accepta diferentele
individuale. Toleranta nu trebuie sa se manifeste doar la nivel general si
declarativ - 'sunt tolerant fata de o persoana cu o alta apartenenta
religioasa, dar nu o inteleg si nu o respect', 'sunt tolerant fata de bolnavii
de SIDA, dar nu vreau sa am de a face cu ei', 'sunt tolerant fata de
persoanele cu o alta orientare sexuala, dar eu cred totusi ca ei sunt niste
oameni bolnavi'.
Obstacole in dezvoltarea acceptarii neconditionate:
lipsa informatiilor despre personalitatea copilului si adolescentului;
probleme emotionale personale ale profesorului consilier;
proiectarea propriilor valori, convingeri sau trairi asupra elevilor;
prejudecati sau informatii eronate, incomplete despre un subiect;
confuzia dintre acceptare si aprobare, simpatie sau neutralitate;
pierderea respectului fata de elevi;
pierderea respectului fata de sine;
12.Empatia ca atitudine fundamentala a consilierului: definire si
argumentare;

Empatia este abilitatea de a te transpune in locul unei alte

persoane. Empatia nu este echivalenta cu identificarea cu o alta
persoana, situatie in care se preia modul ei de gandire, de relationare
atitudinala, emotionala si comportamentala. Empatia este atitudinea de a
fi 'cu' (alaturi de) persoana si nu 'ca' persoana cealalta. Un indicator al
empatiei este sentimentul elevului ca este inteles si acceptat.
Empatia nu trebuie confundata cu mila sau compasiunea fata de
o alta persoana in dificultate. Nimanui nu ii face placere sa fie
compatimit, chiar daca sentimentul este sincer. Empatia inseamna 'a fi
alaturi' de persoana, atitudine care faciliteaza exprimarea emotiilor,
convingerilor, valorilor si imbunatateste comunicarea dintre profesor si elev.
Sugestii pentru dezvoltarea calitatilor empatice (prin insusirea
abilitatilor de comunicare verbala si non-verbala):
utilizarea foarte rara a intrebarilor inchise care impiedica comunicarea:
ex. 'De ce ai facut ?';
utilizarea intrebarilor deschise care faciliteaza comunicarea: 'Ai putea
sa-mi spui mai multe despre acel eveniment?';
evitarea moralizarii interlocutorul: 'Nu este bine ce ai facut';
evitarea intreruperilor in timpul conversatiei: 'Parerea mea este ca';
etichetarea este o bariera in dezvoltarea unei relatii em
patice, distorsioneaza intelegerea: 'Esti cam neserios/distrat/superficial.';
evitarea feed-back-urilor negative: 'Rezultatul tau este nesatisfacator';
utilizarea sugestiilor constructive: 'Data viitoare va fi mai bine daca
vei face';
evitarea criticii sarcastice: 'Esti ridicol.'.
Modalitati de imbunatatire a comunicarii empatice:
oferirea de raspunsuri scurte, clare si acurate;
acordarea unui timp de gandire inainte de a da un raspuns;

 focalizarea pe mesajele transmise de elev;

utilizarea unei tonalitati potrivite a vocii; un ton plictisit sau dimpotriva,
prea intens, comunica mesajul ca este neimportant pentru tine sau iritant;
evitarea in raspuns a cliseelor de genul 'Multora li se intampla sa aiba
dificultatea asta.'; prin aceasta exprimare comunicam de fapt elevilor ca
preocuparea lor pentru problema nu este atat de importanta;
empatia nu este simpatie; intr-o relatie de simpatie ne place persoana si
avem tendinta de a o favoriza, de a-i acorda o atentie sporita.
13. Congruenta si colaborarea ca atitudini fundamentale ale
consilierului:
Congruenta se refera la concordanta dintre comportamentul
consilierului siconvingerile, emotiile si valorile sale personale. Cu alte
cuvinte, congruenta defineste autenticitatea comportamentului
persoanei.. Congruenta este generata de acordul dintre convingere,
trairea emotionala si exprimarea verbala si nonverbala. Lipsa de
autenticitate duce la pierderea relatiei de incredere cu elevii.
Colaborarea este abilitatea consilierului de a implica persoana
sau grupul de persoane (clasa de elevi) in deciziile de dezvoltare
personala. Relatia este de respect si parteneriat. Rolul profesorului
consilier este sa-1 ajute pe elev sa gaseasca cele mai relevante informatii
pentru ca acesta sa poata lua decizii responsabile. Profesorul-consilier este
un catalizator si facilitator al procesului de dezvoltare personala a copilului
si adolescentului, abilitand astfel elevul sa gaseasca solutii proprii la
problemele cu care se confrunta.
14. Gandirea pozitiva si responsabilitatea ca atitudini fundamentale
ale consilierului: definire si argumentare;
Omului trebuie inteles ca fiinta pozitiva care poate fi ajutata sa-si
imbunatateasca aspectele sale mai putin dezvoltate. Activitatile de
consiliere educationala trebuie sa fie focalizate pe dezvoltarea imaginii
si respectului de sine ale elevului, a responsabilitatii personale. Daca
viziunea noastra generala asupra lumii nu are nota pozitiva data de
increderea in noi insine si in oameni, nu este indicat sa ne implicam in
activitatile de consiliere.

O atitudine de baza a consilierului este responsabilitatea ca

efort pentru dezvoltare personala permanenta. Responsabilitatea se
traduce prin respectarea principiilor fundamentale ale consilierii, prin
prevenirea utilizarii gresite a cunostintelor si metodelor de consiliere, prin
evitarea oricarei actiuni care interfereaza cu starea de bine a celor
consiliati.
15. Decalogul comunicarii: prezentare prin enumerare;
Decalogul comunicarii
1. Nu poti sa nu comunici
2. A comunica presupune cunoastere de sine si stima de sine
3. A comunica presupune constientizarea nevoilor celuilalt
4. A comunica presupune a sti sa asculti
5. A comunica presupune a intelege mesajele
6. A comunica presupune a da feed-back-uri
7.

A comunica presupune a intelege procesualitatea unei relatii

8. A comunica presupune a sti sa iti exprimi sentimentele

9. A comunica presupune a accepta conflictele
10.A comunica presupune asumarea rezolvarii conflictelor
16. Conduite nepotrivite pentru comunicarea eficienta: enumerare
si argumentare
Conduite nepotrivite pentru comunicarea eficienta:
Tendinta de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu parerile
interlocutorului. Convingerea unor persoane ca cei din jurul lor nu isi vor
imbunatati comportamentul decat daca sunt criticati este o bariera in
calea unei comunicari eficiente. Comunicarea poate fi stanjenita de
folosirea etichetelor de genul: 'Esti un naiv ca ai facut. '. Aceste etichetari

transforma tonul conversatiei intr-unui negativ, consecinta fiind blocarea

comunicarii;
Critica (evaluarea negativa a celeilalte persoane, a atitudinilor sau
actiunilor sale): 'Tu esti de vina - esti singurul vinovat pentru dezastrul in
care te afli.'
Etichetarea (folosirea etichetelor in caracterizarea unei persoane): 'Ce
prostie! Vorbesti ca o fata!'; 'Esti exact ca toti ceilalti. Toti sunteti niste
insensibili.'
Lauda evaluativa (a evalua in termeni generali o alta persoana,
actiunile sau atitudinile ei): 'Intotdeauna ai fost o fata buna! Nu-i asa ca
ma vei ajuta la examen? '
Oferirea de sfaturi (a oferi solutii la problemele celeilalte persoane):
'Daca as fi in locul tau, cu siguranta l-as refuza'; 'Asta-i foarte usor de
rezolvat! in primul rand, .'
Oferirea de solutii este o alta modalitate de a bloca procesul
comunicarii, fie direct, prin oferirea de sfaturi sau indirect, prin folosirea
intrebarilor intr-un mod agresiv, autoritar sau cu o nota evaluativa;
Folosirea excesiva sau nepotrivita a intrebarilor (intrebarile inchise
sunt de cele mai multe ori bariere in comunicare; se poate raspunde la
ele printr-un singur cuvant): 'Cand s-a intamplat asta?'; 'Regreti cele
intamplate?'
A da ordine (a ordona unei alte persoane sa faca ceea ce vrei tu sa
faca): 'Fa-ti tema imediat!'; 'De ce? - Pentru ca am spus eu!'
Amenintari (incercarea de a comanda actiunile celeilalte persoane prin
amenintarea ei cu privire la consecintele negative care vor aparea): '0
vei face sau daca nu.; 'Inceteaza imediat, sau ' 'Daca nu faci ce spun
cu, atunci'
Moralizarea (a spune unei alte persoane ce ar trebui sa faca; 'A tine
predici' unei alte persoane): 'Trebuie sa-ti ceri scuze de la el.' 'Ar trebui
sa ' sau 'ar fi cea mai mare greseala din partea ta sa';

 Abaterea (distragerea de la interesele celeilalte persoane): 'Nu te mai

gandi la ce s-aintamplat. Hai sa vorbim despre ceva mai placut.'
Evitarea abordarii unor probleme importante. Cea mai frecventa metoda
de a schimba cursul conversatiei de la preocuparile celeilalte persoane
la propriile preocupari este folosirea tacticii devierii, abaterii - 'mai bine
sa vorbim despre ';

Argumentarea logica impusa (incercarea de a convinge cealalta

persoana prin argumentare logica sau dovezi logice, fara a tine cont de
factorii emotionali implicati): 'Uite cum stau lucrurile; daca nu ai fi
cumparat X, ai fi putut merge vara asta la mare.'

17. Reguli de comunicare si interactiune: enumerare

Fiecare opinie trebuie ascultata
Nimeni nu este intrerupt
Toate intrebarile consiliatului isi au rostul lor
Nimeni nu este ridiculizat
Fiecare are dreptul sa nu participe activ
Nimeni nu este criticat si moralizat
Fiecare are dreptul sa fie ascultat
Nimeni nu este blamat
Nimeni nu este obligat sa-si exprime punctul de vedere
Nimeni nu este judecat si etichetat
Nimeni nu monopolizeaza discutia
Consilierul, la randul sau, trebuie sa fie sensibil la formele sale de
comunicare si sa le evite pe cele ineficiente .

18. Atitudini verbale si non-verbale neadecvate in consiliere:

enumerare
VERBALE
A te erija in singurul detinator al adevarului
A fi acuzator
A compatimi
A utiliza intrebarea DE CE?
A divaga de la subiect
A fi sarcastic
A fi ironic
A avea o atitudine autoritara, de superioritate
NON-VERBALE
A nu privi interlocutorul in ochi
A zambi sarcastic sau batjocoritor
A te incrunta
A casca in fata elevilor, clientilor
A folosi un ton ridicat
A vorbi prea repede sau prea incet
A te uita frecvent la ceas
A te uita pe geam, pe pereti
A gesticula exagerat
19. Prevenirea reactiilor defensive in comunicare: tipuri de mesaje;

2. Prevenirea reactiilor defensive in comunicare

Mesajele care provoaca reactii defensive sunt in general cele
care ataca persoana. Tipuri de mesaje care previn declansarea
reactiilor defensive; modalitatile de prevenire a acestora:
Descriere in loc de Evaluare - cel mai frecvent mod de a
provoca o reactie defensiva este comunicarea evaluativa. 'Cand nu imi
dai posibilitatea sa spun ce cred (descrierea comportamentului) devin
nervos si frustrat! (emotia si consecinta)'.
Orientare spre problema in loc de Control - comunicarea
orientata spre problema ajuta interlocutorul sa identifice alternativele
problemei sale.
Spontaneitate in loc de Manipulare - Comunicare este
exprimarea spontana a opiniilor personale, fara a incerca sa-ti impui
punctul de vedere.
Empatie in loc de Neutralitate - Comunicarea
empatica presupune atentia la efectele comunicarii asupra
interlocutorului. Limbajul non-verbal este esential in comunicarea
empatica.
Egalitate in loc de Superioritate - persoanele cu competente
intelectuale si sociale dezvoltate comunica mai eficient intr-o forma de
egalitate si acceptare.
20. Sugestii de imbunatatire a exprimarii emotionale:tipuri si
scurte exemple;
1. Exprimarea emotiei printr-un limbaj adecvat:
printr-un cuvant: 'Sunt suparat/bucuros/curios/incantat';
prin descrierea a ceea ce s-a intamplat cu tine. 'imi tremura
vocea cand vorbesc cu el', 'Ma simt ca si cum as fi centrul
universului';
prin descrierea a ceea ce-ti doresti sa faci: 'Simt ca-mi vine sa o
iau la fuga'.
2. Exprima clar ceea ce simti
sumarizeaza printr-un cuvant ceea ce simti: bucuros, confuz,
resemnat, ranit;

 evita evaluarea emotiei: 'ma simt putin nelinistit';

evita exprimarea emotiei intr-un mod codat: in loc de 'ma simt
singur' ai putea spune: 'm-as bucura daca ne-am intalni sa
petrecem mai mult timp impreuna';
exprima mai frecvent emotii fata de un comportament specific.
3. Accepta responsabilitatea pentru ceea ce simti: in loc de 'M-ai
suparat'
poti spune 'Sunt suparat' sau in loc de 'M-ai ranit' poti spune 'Ma
simt ranit cand faci acest lucru'. Asumarea responsabilitatii a ceea
ce simt si exprim este o forma de validare personala.
21. Prezentati SISTEMUL FAMILIAL AGRESIV RELATIONAL descriind
trasaturile elevilor care provin din acest tip de familie si consecintele
comportamentale care decurg din aceasta provenienta;
Sunt familii in care se promoveaza comportamente abuzive, agresive, corectare
prin pedepse fizice, psihice sau respingere si izolare (granite difuze si rigide):

(fig.1 Schema sistemului familial agresiv relational)

Ierarhizarea relatiilor intrafamiliale se face in functie de putere.
Adolescentul este propulsat in afara disputei puterii, fiind in fapt neglijat,
nevoile lui ramanand nesatisfacute. Datorita tensiunii puternice create de
relatia conflictuala pe care o traieste alaturi de parintii lui, adolescentul
ramane suspendat in realitate.

Elevii care provin din aceste familii traiesc sentimente de insatisfactie a

nevoilor de securitate, nu se simt ocrotiti, acceptati, respectati, nu sunt capabili
sa-si exprime sentimentele si nici sa le impartaseasca, nu pot rezona emotional, nu
isi dezvolta capacitati empatice.
Consecintele acestei insatisfactii contureaza un profil dezadaptativ:
- sentiment de abandon pe care tanarul/tanara il traieste in relatie cu toate
persoanele;
- are convingerea ca toti ceilalti il vor rani;
- la adolescent complexul de inferioritate este puternic; traieste sentimentul de
rusine si culpabilizare, este nesigur pe el si devine hirpersensibil atunci cand este
criticat;
- este convins ca nu face parte din nici un grup si ca este diferit de ceilalti.
23. Prezentati SISTEMUL FAMILIAL CRITICIST/PROTECTOR descriind
trasaturile elevilor care provin din acest tip de familie si consecintele
comportamentale care decurg din aceasta provenienta;
-

SISTEMUL FAMILIAL CRITICIST/PROTECTOR

SISTEMUL FAMILIAL CRITICIST/PROTECTOR

Sunt familii in care se promoveaza comportamente critice excesiv sau protectore

excesiv (granite difuze):

(fig. 2 Schema sistemului familial criticist/protector)

Adolescentul joaca un rol cel putin bizar, in sensul ca el este acela care
preia nemultumirea conjugala a parintilor sai. Apar uneori, tulburari de crestere
mai cu seama in debutul pubertatii. Manifesta dependenta afectiva in relatiile cu
ceilalti datorita incapacitatii lui de a-si asuma orice tip de responsabilitate. Teama
de a nu gresi este prezenta in toate actiunile lui.
Elevii care provin din aceste familii au imagine de sine scazuta, neincredere in
propriile performante pe care le realizeaza in afara spatiului familial.
Consecinte:
- adolescentul se simte incompetent in fata responsabilitatilor de orice tip;
- prezinta anxietate crescuta fata de accidente, boala;
- dependenta emotionala si relationala care ii confera imaturitate afectiva;
- adolescentul traieste esecul; in ceea ce priveste performantele scolare, sportive,
profesionale se considera prost, ignorant si necorespunzator in comparatie cu
ceilalti.
-

24. Prezentati SISTEMUL FAMILIAL PERMISIV descriind trasaturile

elevilor care provin din acest tip de familie si consecintele
comportamentale care decurg din aceasta provenienta;

Sunt familii permisive excesiv, fara reguli de convietuire clare, indulgenta,

valorizare nejustificata a adolescentului (granite difuze la nivelul perceptiei
mesajului comunicat):

(fig.3 Schema sistemului familial permisiv)

Parintii sunt ei insisi imaturi din punct de vedere emotional sau este
copil unic, nascut dupa varsta de 30-32 de ani, nascut cu complicatii, etc.
Adolescentul este un dictator prin excelenta, puterea in acest caz
revenindu-i neconditionat. Riscul cel mai mare la acesti copii il constituie
imposibilitatea de a creste in plan personal, emotional.
Tendinte spre grandoare sunt evidente in cazul acestor tineri, iar relatiile
cu ceilalti (cei de varsta lor, in speta) sunt de cele mai multe ori ireale; ei
considera ca pot face tot ceea ce doresc fara sa tina cont de nevoile sau
de asteptarile celorlalti, promovand relatii interpersonale dificile,
comportamentul lor fiind provocator, cu dorinta de a obtine controlul asupra
celorlalti.
Consecintele indulgentei parintilor definesc adolescentul rasfatat
cu trasaturi asemanatoare adolescentilor care provin din familiile unde
exista agresivitate:
- foarte competitiv, nu poate fi empatic in relatiile cu ceilalti;
- nu accepta si nu respecta reguli in cadrul interactiunilor sociale,;
- nedisciplinat, refuza sa se controleze, rezistenta scazuta la frustrare,
reactii emotionale impulsive;

- evita disconfortul, nu-si asuma responsabilitati, are doar asteptari de la

ceilalti.
Tulburari de comportament la adolescenti datorate relatiilor
dezadaptative
Relatiile care se promoveaza in interiorul oricarei familii nu sunt
intotdeauna benefice pentru dezvoltarea in conditii optime a adolescentilor;
dintotdeauna au existat razboaie intre generatii si vor exista ideea de
baza este aceea ca membrii familiei sa invete sa negocieze si nu sa lupte
pentru castigarea puterii in relatiile cu ceilalti.
-

25. Raspundeti in scris in ce consta Stabilirea de reguli ca

strategie preventiva in managementul clasei;

Comunicarea clara a regulilor comportamentului social si academic la

inceputul anului scolar este esentiala pentru un management eficient
al clasei. O parte din reguli pot fi adaptari ale regulilor scolii, in timp ce
altele pot fi stabilite impreuna cu elevii, reflectand situatia specifica a clasei.
In acest caz acceptarea si complianta copiilor la regula creste.
Regula este respectata daca exista acceptarea si presiunea grupului
pentru respectarea ei.
Criterii de stabilire a regulilor in clasa:
Sa fie stabilite la inceputul anului scolar;
Sa fie discutate si explicate elevilor;
Sa fie formulate pozitiv, specificand comportamentul asteptat;
Sa fie precizate simplu;
Lista de reguli sa fie scurta (5-6 reguli, pentru a nu fi uitate);
Sa fie stabilite impreuna cu elevii;
Sa fie afisate intr-un loc vizibil pentru ca elevi sa si le
reaminteasca;
Sa fie precizate toate consecintele nerespectarii unei reguli;
Sa fie precizate recompensele respectarii regulilor;

Regulile sa fie aplicate consecvent, fara a se face exceptii de la

aplicarea lor;
Regulile sa fie relativ flexibile (situatiile sunt diferite si varstele
copiilor sunt diferite);
Aplicarea consecintelor sa se faca fara ca elevul sa fie blamat doar
comportamentul sau este discutat;
Exemplu:
Comportament
asteptat

Regula

Sa nu se bata intre
ei

Rezolvam conflictele
in mod corespunzator

Consecinta pentru elevii care

nu respecta regula
10 minute time-out

ei
Sa nu se alerge prin In clasa se circula
clasa
incet si ordonat.

5 minute de curatenie in clasa la

sfarsitul zilei

lasa
Alaturi de aceste reguli de conduita este util sa fie precizate si
responsabilitatile si drepturile profesorului, iar elevii sa le cunoasca.
1. 26. Intaririle comportamentale, componente ale programelor de
modificare comportamentala: tipuri si reguli de aplicare a lor;
Intaririle reprezinta orice stimul care determina cresterea frecventei de
aparitie a unui comportament dezirabil.
Intarirea unui comportament reprezinta o situatie de invatare in care copilul
invata ca exista o relatie intre comportament si consecintele lui.

Tipuri de intariri:
obiectuale - hrana, jucarii, bani ;
simbolice - obiecte cu semnificatie (bulina rosie, jetoane colorate, fete
luminoase, stelute, bani falsi') care se pot preschimba in alte obiecte sau
activitati cu valoare recompensativa;
activitati - timp de joaca, dans, timp pentru cinema, timp liber, cititul
impreuna, a fi primul in rand;
sociale - lauda, incurajarea, aprecierea, zambetul, aplauze, a te arata
interesat, a te arata surprins.
Consecintele naturale ale comportamentului pot avea rol de intarire.
Spre exemplu, obtinerea unei note bune in urma efortului depus pentru
invatare (o consecinta naturala), determina cresterea frecventei de
manifestare a comportamentului de invatare
Reguli de aplicare a intaririlor pozitive:
sa fie aplicate imediat dupa producerea comportamentului asteptat;
sa fie precizat motivul pentru care primeste intarirea;
sa fie aplicata constant in formarea unui comportament nou;
sa fie aplicata intermitent in intarirea unui comportament deja
dobandit. Daca pentru invatare intarirea trebuie sa apara imediat dupa
comportament, pentru consolidare intarirea trebuie amanata. Am
anarea determina persistenta in sarcina.
intaririle sa fie specifice fiecarui elev, personalizate;
intaririle artificiale se inlocuiesc treptat cu cele naturale, la inceput prin
asocierea intaririi naturale cu cele artificiale, iar apoi prin retragerea
intaririi artificiale;
cu cat survine mai repede intarirea cu atat invatarea este mai rapida.

 27. Cauzele ineficientei pedepselor corporale: enumerare

Cauzele ineficientei pedepselor corporale:
- pedeapsa corporala ataca persoana si nu comportamentul;
- pedeapsa corporala nu determina identificarea cauzelor
comportamentului;
- pedeapsa corporala scade stima de sine a elevilor, crescand
frecventa
comportamentelor disruptive;
- pedeapsa corporala poate duce la vatamari fizice;
- pedeapsa corporala transmite mesajul subiacent ca cea mai buna
metoda de
rezolvare a problemelor este forta fizica;
- pedeapsa corporala stabileste o bariera intre profesor si elev;
- pedeapsa corporala are consecinte emotionale asupra copilului ca
frica,
iritabilitatea, izolarea;
- pedeapsa corporala produce agresivitate si probleme
comportamentale chiulul de la scoala, minciuna;
- utilizarea pedepselor corporale asupra copiilor are ca efect invatarea
acestui comportament si replicarea sa ca metoda de rezolvare a
situatiilor
problema - ex. daca un copil este batut va utiliza aceeasi metoda cu
prietenii lui.
28. Prezentati Starile Eu-lui de Parinte, Adult si Copil;

Berne descrie structurarea personalitatii ca fiind constituita din trei

Stari ale Eu-lui:
Eul de Parinte
Eul de Adult
Eul de Copil
Se poate asocia mai mult sau mai putin exact, starea Eu-lui de
Parinte cunivelul comportamental, starea Eu-lui de Adult cu nivelul
cognitiv, starea Eu-lui de Copil cu nivelul afectiv.
Eul de Parinte cuprinde cerintele, valorile, normele,
opiniile, judecatile pe care o persoana le-a
interiorizat. Poate fi definit sintetic prin cuvantul
trebuie.
O persoana cu un Eu de Parinte dominant (Parinte Normativ,
Critic) incearca sa se impuna in permanenta in fata celorlalti, sa domine,
sa condamne, sa judece sau sa ii devalorizeze pe ceilalti: Asa trebuie sa
faci, asa trebuie sa te comporti!, Asa este binesau Asa nu este bine, Este
vina ta !, Nu esti capabil saetc.
Alteori, Eul de Parinte se manifesta preponderent prin
comportamente de protectie, de incurajare si de ajutor (Parinte
Binevoitor, Grijuliu): Nu este grav, se intampla oricui!, Bravo ! Ai gasit o
solutie excelenta !, Nu-fi fie teama, rezolv eu problema !, Pot sa te ajut cu
ceva ?.
Un mare pericol rezida in subdimensionarea Eului de Parinte ceea ce
poate sa conduca la comportamente dezadaptative prin ignorarea si
incalcarea oricarei reguli si norme.
Eul de Adult caracterizeaza comportamentul realist,
logic si rational; este cel care pune intrebari, si interogare
asupra lumii, compara, evalueaza, analizeaza, invata,
reflecteaza, intelege, comunica, ia decizii, rezolva

probleme, negociaza. Poate fi definit sintetic prin

cuvintele: cine, cand, cum, ce ?
Eul de Adult (Calculatorul) permite realizarea unui echilibru intre
dorinte, placeri (Eul de Copil) si norme si valori (Eul de Parinte), faciliteaza
eficienta si reusita in atingerea scopurilor propuse. In anumite situatii insa,
persoana care cu un Eu de Adult bine conturat - isi asculta Eul de Parinte
si isi reprima Eul de Copil - devine o persoana exagerat de rationala,
calculata, pragmatica; fantezia, spontaneitatea si placerea micilor bucurii
ale vietii nu ii sunt caracteristice (inteligenta rece).
Eul de Copil insumeaza emotiile, satisfactiile,
placerile si neplacerile, regretele, anxietatile si
temerile, mania si furia. Este starea prin care se
exprima spontan, liber trebuintele si dorintele
noastre, emotiile, sentimentele si creativitatea.
Doresc, imi place sunt cuvinte care definesc Copilul Liber. El
reprezinta totodata si resursa de creativitate, intuitie, spontaneitate. El este
cel care se bucura, se intristeaza, rade, plange, respinge, are fantezii, are
preferinte, are nelinisti.
29. Etapele procesului de consiliere in Analiza Tranzactionala.
Enumerare;

Clientul prezinta anumite probleme - de relationare, de

comunicare, de adaptare, de integrare etc. - drept pentru care se
prezinta la consilier.

Analiza situatiilor care au determinat aparitia problemei clientului.

Definirea obiectivului de schimbare dorit de catre client.

Intocmirea unui contract scris in care se specifica obiectivele

(asteptarile) clientului.

Consilierea propriu-zisa in functie de obiectivele clientului si

egograma acestuia realizata prin inventarierea Starilor Eu-lui:
Parinte Normativ, Parinte Binevoitor, Adult, Copil Adaptat, Copil
Liber.

Incheierea procesului de consiliere in momentul in care clientul a

indeplinit scopurile si obiectivele prevazute in contractul terapeutic.

30. Prezentati responsabilitatile consilierului in consilierea

bazata pe Analiza Tranzactionala;
a. sa conduca si sa dirijeze procesul de consiliere in vederea
realizarii obiectivelor clientului ,
b. sa evite jucarea rolurilor de victima, salvator sau
persecutor ;
c. sa participe activ, impreuna cu clientul, la analiza
tranzactionala, analiza jocurilor psihologice si analiza scenariilor
de viata,
d. sa ajute clientul la invatarea conceptelor A.T. pentru a
le putea folosi in evaluarea propriului comportament,
e. sa tina la curent clientul cu directia si rezultatele
consilierii,
f. sa asiste clientul la realizarea contractului cu el insusi,
rolul consilierului fiind cei de martor sau facilitator ,
g. sa considere obiectivele clientului mai importante
decat cele proprii.
31. Prezentati responsabilitatile clientului in consilierea bazata
pe Analiza Tranzactionala;

a. sa stabileasca, prin contract, ceea ce vrea sa schimbe;

b. sa identifice potentele interioare ce ar putea fi
antrenate in obtinerea schimbarii;
c. sa-si asume responsabilitatea pentru propriile decizii si
actiuni si sa indeplineasca sarcinile date de consilier;
d. sa contribuie la stabilirea unei relatii terapeutice de
siguranta si incredere;
e. sa considere consilierul drept aliat al schimbarii si nu
magician;
32. Enumerati principiile care stau la baza programarii neurolingvistice (NLP);
Programarea neuro lingvistica (NLP) se defineste in functie de trei
elemente cheie:
1.

Programare- relationata cu (schimbarea) paternurilor comportamentale

2.

Neuro - in relatie cu functionarea sistemului neurofiziologic

3.

Lingvistica - relationata cu limbajul

Intemeietorii NLP-ului sunt Richard Bandler si John Grinder in
anul 1976. NLP a derivat din studierea unor personalitati, oameni de succes
din diverse domenii, care au obtinut rezultate remarcabile in cariera si viata
personala. Promotorii NLP ca viziune sistemica in perioada anilor '80 au
fost Robert Dilts si Todd Epstein.
Cateva din principiile care stau la baza NLP-ului sunt:

1.

Experienta noastra deriva din informatiile percepute cu ajutorul

simturilor (vizual, auditiv, kinestezic, gustativ, olfactiv-VAKOG) si ne

influenteaza procesarea informatiei percepute (retinere, manipulare,

reactualizare).
2.

Avem abilitati de a invata din propria experienta.

3.

Cu totii avem anumite modele despre lumea inconjuratoare care (ne)

determina comportamentul.

4.

Orice comportament are un scop.

5.

Toate resursele de care avem nevoie la un moment dat le putem

extrage din propria experienta.

6.

In principal, daca cineva poate, toti pot, pentru ca exista posibilitatea de

a transfera abilitati si capacitati de la o persoana la o alta persoana.

7.

Exista o solutie pentru fiecare problema.

8.

Nu exista esec, ci doar feedback. Daca ceea ce facem nu este eficient,

trebuie incercat ceva diferit.

9.

Harta nu este teritoriul.

33.Prezentati tehnologia programarii neuro-lingvistice (NLP);

NLP este un model pentru atingerea excelentei. Acest proces presupune
bineinteles actiuni de schimbare la diferite nivele in cadrul persoanei. Acest
proces de schimbare, in modul cel mai simplu, se poate rezuma astfel:
1. aflarea starii (mentale) prezente a persoanei,
2. regasirea si implementarea resurselor potrivite pentru a
3. atinge starea (mentala) dorita.

Tehnologia NLP
Toate tehnicile NLP sunt astfel organizate incat sa defineasca si sa identifice
starile curente si starile dorite ale diferitelor nivele, 'variabile', si apoi sa acceseze
si sa implementeze acele resurse pentru a produce efectul dorit: schimbarea
individului in sensul
starii dezirabile, schimbare ce trebuie sa fie eficienta si ecologica
.

34. Care sunt scopurile interventiei de familie in consiliere?

Consilierul intra in familie la nivelul relatiei si nu la nivelul unui individ particular,
modifica modul cum relatiile sunt realizate .Interventiile in familie au scopurile de
a:

rupe modele de interactiune disfunctionale;

clarifica secventele problematice ale comportamentului

sparge 'blocajele afective',

initia restructurarea cognitiva

implementa noi modele tranzactionale

schimba prezenta problema prin schimbarea modelului care

produce un comportament indezirabil.

Consilierea familiala are ca obiectiv inlaturarea problemei prezente, actuale.

Intrebarile pe care si le pune un consilier sunt:

Ce schimbari structurale trebuie facute?

Care modele trebuie sa fie modificate ?

35.Care sunt sarcinile (consilierului) in sesiunea de consiliere

familiala?
Sarcinile in sesiunea de consiliere:
constau in redirectionarea interactiunilor dintre subsistemele
familiale si familia in ansamblu
au trei functii : permite consilierului sa vada si sa modifice
interactiunile relevante si permite familiei sa experimenteze noi
patternuri de interactiune.
Observarea interactiunilor dintre sesiuni este extrem de benefica,
bazandu-se pe asumptia urmatoare : 'comportamentul din sesiunea de
tratament este izomorf/ reflecta ce se intampla in casa. Sarcinile esuate au
si ele cateva roluri:
furnizeaza informati despre structura modelului
furnizeaza o oportunitate imediata pentru consilier de a
comenta asupra procesului;
furnizeaza oportunitate pentru a modifica sistemul credintelor Sarcinile
din sesiune sunt folosite in special cu familii caracterizate ca haotice si
cu familiile care nu reusesc sa completeze sarcini exterioare sesiunii.
Sarcini exterioare sesiunii : necesita interactiuni care au nevoie de timp,
oportunitati sau situatii exterioare sesiunii de tratament pentru a fi realizate .
(Acestea pot include sarcini de dificultate sau interactiuni pozitive vizionarea
unor filme) . Sarcinile exterioare sesiunii pot fi scrise , care sunt mai
specifice sau orale care sunt mai generale . Consilierul trebuie sa ceara o
sarcina care are o mare probabititate de a reusi.

36.Functiile psihologului scolar. Prezentare generala;

De planificare > va gasi informatiile relevante, va defini sarcinile, va
planifica actiunile
De initiere a grupurilor > va prezenta obiectivele/planul/strategia etc; va
explica necesitatea acestora; va stabili, de comun acord, sarcinile; va fixa
standardele ce trebuie atinse la nivel individual/de grup

 De control > va mentine standardele fixate; va imprima viteza de lucru; va

elimina actiunile inutile; va pastra/monitoriza elementele relevante; va stimula
grupul/echipa in actul de luare a deciziilor
De 'sprijin' > va exprima respect fata de ceilalti, fata de interventiile lor; va
actiona
pozitiv; va crea spiritul de echipa; va depasi momentele de tensiune prin apelul la
umor; va juca rolul de moderator in cazul discutiilor in contradictoriu
survenite intre membrii grupului/echipelor de lucru.
De informare la zi > ofera/asteapta de la ceilalti
informatiilesolicitate/necesare; sintetizeaza
(noteaza) sugestiile si ideile valoroase
De evaluare > evalueaza posibilitatile de realizare a unei idei/a unui
proiect; evalueaza consecintele solutiilor propuse de ceilalti; evalueaza si isi
autoevalueaza performantele, in raport cu standardele anterior fixate; dezvolta
abilitatile celorlalti de a-si analiza/evalua propriileperformante.

37.Obiectivele consilierii privind cariera. Definitie si prezentare;

Consilierea privind cariera cuprinde o serie de activitati: identificarea
aptitudinilor, evaluarea personalitatii, a motivatiei, a valorilor. In general
consilierea are in vedere indrumarea unui individ spre o profesie sau o familie de
profesii pentru care acesta dovedeste ca are inclinatii si aptitudini. Acest tip de
interventie consta in asistarea subiectului in vederea evaluariiefortului de
de pregatire necesar, al alegerii celor mai adecvate forme si filiere de dezvoltare,
al conceperii unui plan personal de formare profesionala.
Obiectivele consilierii privind cariera pot fi structurate pe trei componente:

autocunoastere, dezvoltare vocationala, cunoastere si planificare a

carierei. Aceste obiective au in vedere:
a. autocunoasterea si descoperirea de catre elevi a propriilor interese,
aspiratii
si a potentialului de care dispun pentru a-si defini propria identitate;
b. dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, a autoacceptarii si a
sentimentelor de
pretuire personala;
c. formarea deprinderilor de a avea o atitudine pozitiva
care se rasfrange asupra comportamentului;
d. dezvoltarea aptitudinilor sociale si a abilitatilor inter-personale, de
colaborare, a capacitatii de a comunica;
e. dezvoltarea capacitatii de autodirijare si de rezolvare a problemelor
proprii;
f. formarea capacitatii de analiza a competentelor dobandite prin
invatare, in
vederea orientarii spre o anumita cariera;
g. formarea abilitatilor de luare a deciziei privind alegerea scolii, a
profesiei si
asumarea responsabilitatii fata de integrarea profesionala si sociala
in
conditiile oferite de piata muncii;
h. invatarea unor tehnici de planificare a propriei cariere, de concepere
si
monitorizare a planului de actiune.

38.Explicati in scris ce presupune Constructia identitatii

vocationale;
Identitatea reprezinta constiinta clara a individualitatii unei persoane, formata
prin integrarea intr-un construct unic a perceptiei de sine si a perceptiei expectantelor
celorlalti fata de propria persoana. Identitatea se formeaza progresiv', pe masura
organizarii si structurarii informatiilor despre sine. Ea include, dupa E.
lirikson (1980) aspecte legate de: caracteristicile innascute si dobandite ale
personalitatii (cum ar fi temperament, introversiune, pasivitate), talentele si abilitatile
personale (cunostinte si deprinderi), identificarea cu modelele (parinti, colegi sau alte
figuri semnificative), modalitatile de interactiune, modalitatea de rezolvare a
conflictelor, modalitatile de reglare a comportamentului, rolurile sociale, vocationale si
de gender adoptate de individ la un moment dat.
Identitatea este in permanenta constructie si reconstructie. Ea se structureaza
inca din copilaria mica, insa vorbim despre identitate in special incepand din perioada
adolescentei, cand abilitatile cognitive si de interactiune sociala sunt suficient de
mature pentru a putea permite reflectarea asupra propriei
persoane si a dezvoltarii acesteia. Perioada adolescentei, prin problemele
decizionale pe care le pune elevilor - ce cursuri sa urmeze, cu cine sa
iasa la intalnire, daca sa mearga la facultate, sa consume droguri, sa
faca sex, sa lucreze dupa terminarea orelor, saparticipe la adunari religioase sau nu
etc. - forteaza reflectarea asupra propriei identitati(identificarea propriilor valori,
interese si abilitati, evaluarea capacitatii de a lua decizii si a
face fatadiverselor situatii) si contribuie astfel la cristalizarea acesteia.
Identitatea vocationala combina aspecte legate de cunoasterea
propriilor interese, valori, abilitati si competente, pe de o parte, cu preferinta pentru
un anumit tip de activitati, stiluri de interactiune si medii de munca, pe de alta parte.
Ea apare la confluenta dintre experientele de invatare si de munca multiple ale
adolescentului, devenind etalonul maturizarii sale (figura 15.2.).Tocmai de aceea este
utilizat de specialisti pentru a cunoaste nivelul de dezvoltare atins de adolescent.
39. Prezentati cele trei principii de exercitare a profesiei de consilier

scolar (psiholog);
PRINCIPIUL I: RESPECTAREA DREPTURILOR SI DEMNITATII ORICAREI
PERSOANE.

Psihologii vor avea permanent in atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa-i
fie apreciata valoarea innascuta de fiinta umana si ca aceasta valoare nu este
sporita sau diminuata de cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie,
sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, varsta,
statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala, conditie sau statut.
PRINCIPIUL II: RESPONSABILITATE PROFESIONALA SI SOCIALA
Psihologii manifesta o maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui
individ, familiei, grupului ori comunitatii fata de care isi exercita rolul de psihologi.
Aceasta preocupare include atat pe cei direct cat si pe cei indirect implicati in
activitatile lor, prioritate avand cei direct implicati.
PRINCIPIUL III: INTEGRITATE PROFESIONALA
Psihologii vor cauta sa manifeste cel mai inalt grad de integritate morala si
profesionala in toate relatiile lor. Este de datoria psihologului sa prezinte onest
pregatirea si calificarile sale oriunde se afla in relatii profesionale si de asemenea
sa nu permita sau sa tolereze practicile incorecte si discriminatorii.
Exista o suma de STANDARDE ETICE GENERALE care se cer a fi respectate si
a caror forma concreta poate fi consultata pe site-ul Colegiului
Psihologilor (www.copsi.ro). Acestea cuprind standarde de competenta,
standarde cu privire la relatiile umane, standarde de confidentialitate, standarde
de conduita colegiala, standarde de inregistrare, prelucrare si pastrare a datelor,
standarde de onorarii si taxe, standarde pentru declaratii publice si reclama,
standarde de evaluare si diagnoza, , standarde de cercetare stiintifica si
valorificarea rezultatelor.