Sunteți pe pagina 1din 3

SPLINA struct, vasc, inervaie

Splina este aezat n cavitatea peritoneal n etajul superior, delimitat superior de


diafragm i inferior de mezocolonul transvers. Este aezat profund, n hipocondrul stng,
post de stomac i cu extremitatea cranial (post) apropiat de coloana vertebral
STRUCTUR
n viaa fetal, (L5 natere) ndeplinete temporar o important funcie hematopoietic, pe
care mai devreme i apoi paralel o ndeplinete ficatul. Treptat, aceast funcie este
preluat de mduva osoas.
Funcii permanente:

Rezervor de snge
Distrugerea hematiilor mbtrnite
Funcie imunologic (limfopoez)

Organ parenchimatos, consisten moale


Culoare roie nchis datorit cantitii de snge pe care o conine

Peritoneul o nvelete la suprafa, formnd tunica seroas a splinei, sub care se gsete
tunica fibroas (capsula splinei), format din:

o Fibre colagene
o Bogat reea de fibre elastice
o F musculare netede (n contracia splinei)
Pulpa splinei este esutul din interiorul capsulei
Din tunica fibroas pleac tracturi conjunctive neregulate i anastomozate, mai
groase la nivelul hilului, numite trabecule splenice, prin care trec vasele sangvine
mari: arterele si venele trabeculare
Ele furnizeaz scheletul conjunctiv al splinei
Scheletul reticular este format din esut reticular i se gsete ntre capsul i
trabecule
Schetelul reticular este strbtut de numeroase vase sangvine
n aceast reea reticular se afl pulpa roie a splinei, format din vase largi, cu
perete subire numite sinusoide (sinusurile splinei) i esut celular (cordoanele
splenice pulpare ?)
Pulpa alb este alctuit din 2 formaiuni:
1 Tecile periatreriale limfatice
2 Noduli csau foliculi splenici corpuscului Malpighi
Aceste formaiuni ale pulpei albe sunt separate intre ele de pulpa rosie a splinei
Reg de jonctiune dintre pulpa alba si pulpa rosie a fost zona marginala (la acest nivel
are loc cooperarea dintre lomfocitele T i B in raspunsul imun)
Plasmocitele formate la acest nivel atrund in pulpa rosie, radial, unde elibereaza
anticorpii ca raspuns la dif antigeni

VASELE SPLINEI
-

Arterele
Artera lienala (ram din trunchiul celiac) - alteori poate avea origine in aorta sau in
artea mezenterica sup
I se desriu mai multe portiuni:
1 Retroperitoneala - inapoia peritoneului care acoper regiunea celiaca
2 Retrogastrica inapoia fetei post a stomacului

3
4
5

Suprapancreatica deasupra marginii sup a pancreasului


Prepancreatica de coada- trece ant de cpada pancreasului
Intraligamentara cuprinsa intre cee 2 foite ale ligamentului renolienal( splenico-renal)

Ramuri:

Ramuri colaterale pentru pancreas:


o A pancreatica mare
o A pancreatica dorsala
o A pancreatica inf
Artere gastrice scurte (5-7)
Artera pancreatica dorsala
Artera cardio-esofagiana post
1 artera hepatica accesorie
Artera frenica inf stanga

Artera lienala se imparte in 2 trunchiuri arteriale terminale: sup si inf la cca 4 cm de splin.
4 segmente arteriale:

Polar sup
Mezolienal sup
Polar inf
Mezolienal inf

VENELE

Vena lienala: este unul dintre cei 3 afluenti principali ai venei porte
-

Are traiect rectiliniu


merge transversal pe fat apost a corpului pancreasului
Se afla ant de rinich
iul si gl suprarenala stanga
Artera mezenterica sup o departe de aorta
Aproape de corpul pancreasului primeste ca afluent vena mezenterica inf cu care
form un trunchi venos splenomezenteric unic, ce se uneste cu vena mezenterica sup
si formeaza vena porta
Afluenti ai venei lienale:
o Vena gastro-epiploica stanga
o Venele gastrice scurte
o Venele pancreatice
o Vena cardio-esofagiana post
LIMFATICELE
Incep cu capilarele din jurul portiuni proximale a arterelor centrale de la nic tecilor
limfatice si foliculilor limfatici ale pulpei albe a splinei
Insotesc arterele pulpare si patrund in tes conj din trabeculele splinei, prin care
impreuna cu venele trabeculare se indreapta spre reg hilara
In hil intalnesc vase limfatice care vin de la fornixul gastric si de la coada
pancreasului
Dreneaza limfa in ggl pancreatico-lienali din lungul vaselor lienale si marginii sup a
pancreaslui si mai departe in ggl celiaci
INERVATIA
Autonoma, preponderent vasomotorie, asig de fibre din plexul lienal, cu orig in pelxul
celiac

Majoritatea fibrelor sunt simpatice


Asig inervatia vaselor si fibrelor musc netede din trabecule si capsula, cu rol in
splenocontractie
Putine fibre senzitive (aferente), ce insotesc fibrele simpatice