NURSING IN CHIRURGIE

GENERALA
La sectia de chirurgie se ingrijesc bolnavii care necesita interventii chirurgicale.

Calitatile necesare asistentului medical in sectia de chirurgie:

Capacitatea de adaptare la orice situatii

Comunicare buna si capacitate de cooperare cu restul echipei
Curaj,stabilitate emotionala si promptitudine
Rezistenta fizica si psihica
Bun tehnician
Cunoasterea normelor de etica profesionala

Interventiile asistentului medical :

a) Interventii autonome

Comunicarea cu bolnavul
Tratarea si hidratarea bolnavului pe cale orala
Asigurarea igienei
Mobilizarea pacientului
Educatia sanitara a bolnavului
Psihoterapie

b) Interventii delegate

Pregatirea bolnavului pentru investigatii

Recoltarea produselor patologice si biologice pentru analize de laborator
Pregatirea preoperatorie
Ingrijirea postoperatorie
Administrarea tratamentului local si general

DE RETINUT : Pentru primele 4 interventii delegate se poate lucra si dupa

protocoale
PROTOCOL= document oficialce are ca obiectiv orientarea si facilitarea
comportamentului profesional intr-o situatie clinica data. Are ca scop ajungerea unui
standard calitativ inalt si uniformizarea metodelor de munca.

Hidratarea si mineralizarea organismului

TERMENI MEDICALI :

APA METABOLICA = apa rezultata din procesul de metabolism al

proteinelor,glucidelor,lipidelor
HOMEOSTAZIA = Starea de coordonare si mentinere sa functiilor normale a
organismului
ELECTROLITI = substante chimice capabile sa se disocieze intr-o solutie de
ioni
HIPERVOLEMIE = cresterea volumului de sange circulant
HIPOVOLEMIE = scaderea volumului de sange circulant
BILANT HIDRIC = diferenta dintre aportul de lichide ( ingesta ) si eliminarea
lor din organism
( excreta)

VALORI NORMALE :

Na = 137-150 mEq/l
K = 3,7-5,5 mEq/l
RA = 22-27 mEq/l
Ca = 4,2-5,1 mEq/l
Mg = 1,5-3,3 mg/
Ureea = 0,20-0,40 g/
Creatinina = 0,6-1 g/

Celulele organismului traiesc intr-un mediu lichid , din aceasta mare interioara,
extragandu-si hrana si tot aici varsandu-si produsele de uzura.APA alcatuieste
mediul intern in care se petrec toate reactiile necesare vietii, constituind:
- 70% din greutatea corporala la adult => 50% lichid intracelular
=> 20% lichid extracelular
- peste 80% din greutatea corporala a copilului
MEDIUL INTERN = Solutie apoasa de saruri minerale formand partea fudamentala a
plasmei, limfei si lichidului interstitial
Apa din organism contine :
a.) Substante organice ( protein, lipide, glucide)
b.) Saruri minerale ( sub forma de electroliti : Na Mg Ca K Fe; sub forma de
sulfati,bicarbonati,cloruri,fosfati)
- Ionii de Na si Cl reprezinta 80% din ionii lichidului extracelular(rol in
mentinerea echilibrului acido-bazic si mentinerea presiunii osmotice
extracelulare)

Ionii de K si Mg se gasesc in lichidul intracelular( au rol in

mentinerea presiunii osmotice intracelulare; participa la
metabolismul glucidelor si au rol in activitatea musculara)

Ph sanguin: Normal 7,35 - 7,45

Patologic : acidoza sub 7,35
alcaloza peste 7,35
Ph urinar : Normal 5 - 7,40
Patologic: acidoza sub 5
alcaloza peste 7,4
Rezerva alcalina: 27mili Eq/litru
Proteinemia: 65 - 85 g/litru
Ureea: mai mica de 40g/litru

Reglarea metabolismului hidro-mineral

Este reglat de un mecanism complex, la care participa:

SNC ( sistemul nervos central)

Glandele Endocrine (in special hipofiza posterioara; care elaboreaza hormonal
anti-diuretic hipofizar=VASOPRESINA cu rol in scaderea diurezei. Insuficienta
acestui hormon cauzeaza diabetul insipid)
Glandele Suprarenale (in special, corticosuprarenala intervine in
metabolismul mineral prin hormonii ADC si ALDOSTERON , cu rol in retinerea
Na in organism)
Glandele Sudoripare ( prin transpiratie)
Rinichii ( prin elaborarea urinei)
Peristaltismul Intestinal
Plamanul (POLIPNEE-piederea lichidedelor , BRADIPNEE-reducerea pierderii)
Ficatul ( prin actiune directa elaboreaza hormonul anti-diuretic; prin actiune
indirecta, prin metabolismul proteinelor , care retin apa in spatial interstitial)

Deshidratarea

Def: Pierderea exagerata de lichide ( apa+saruri minerale) si/sau un aport

insufficient.Poate interesa lichidul:
-intracelular
-extracelular ( cea mai frecventa deshidratare)

-ambele
Clasificare
1. Izotona
2. Hipertona
3. Hipotona

Deshidratarea Izotona
Def: Pierderile sau aportul insuficient intereseaza atat apa cat si sarurile minerale!
Cauze: Diaree masiva , Varsaturi , Transpiratii abundente, Paracenteze repetate,
Hemoragii massive, Aspiratie gastrica.
-se vor administra solutii izotone cu sau fara electroliti: Ser fiziologic , Ringer
lactate, Glucoza 5%

Deshidratarea Hipertona
Def: Pierderile sau aportul insufficient intereseaza mai mult apa!
Cauze: - Polipnee ( se pierd 1,5 litri in 24h )
-Transpiratii abundente ( se pierd pana la 5 litri in 24 h)
*se vor adm solutii izotone

Deshidratarea Hipotona
Def: Pierderile sau aportul insuficient intereseaza mai mult electrolitii!
Cauze: Poliuria * patologica sau *provocate de diuretice ( ex:furosemid)
-se vor administra solutii hipertone: glucoza 20 33 % , electroli ( K sau Na diluate
in ser fiziologic)
!!! K se face doar diluat !!!

Diagnosticul starilor de deshidratare

1. Examenul clinic
*Anamneza: ne da informatii despre cantitatea , calitatea si frecventa
varsaturilor, diareei, transpiratiei , diurezei, hemoragiilor
*Examenul obiectiv : - tegumente si mucoase palide, uscate ( uneori
transpiratie)
- globi ocular hipotoni ( globi infundati in orbite, are
hipotensiune
- tulburari psihice ( agitatie)

2.Examenul de laborator SANGE ( hemoleucograma , uree , ionograma ,

rezerva alcalica, ph-ul)
URINA ( ph-il si ionograma urina + Clearance de
creatinina )
Dupa rezultatele examenului de laborator se va stabili tipul deshidratarii , pentru a
se aprecia cantitatea de lichide ce trebuie administrate dupa efectuarea bilantului
hidric.
Se masoara si se noteaza:
^ diureza
^ varsaturile
^ transpiratia
^ diareea
^ hemoragia
^ temperatura ( pt fiecare 1 grad in plus se va creste necesarul de lichide cu 500
ml)

Caile de hidratare
1. Peros
2. Duodenal
3. Rectal
4. Parenteral

Hidratarea Peros
Calea fiziologica de hidratare si se poate administra:
-

Apa plata/mineral
Lapte/Iaurt
Compot
Sucuri
Temperatura dupa preferintele bolnavului

Se vor servi cu : pipeta , lingurita, ligura , ceasca , paharul , cu paiul.

Nu se hidrateaza pe cale orala:

- bolnavii cu varsaturi
- cei cu stenoza esofagiana sau pilorica
- tulburari de deglutitie
- negativism alimentar
- coma
- HDS ( hemoragie digestiva superioara)

Hidratarea Duodenala
Se executa cu sonda duodenala , solutiile fiind introduse cu seringa sau cu ajutorul
perfuzorului ( ritm 60 120 ml/ora ).
Hidratarea Rectala
Se face prin clisma, picatura cu picatura, la 4 ore dupa o clisma evacuatorie.
Se folosesc solutii izotone.
Hidratarea Parenterala
Se executa prin perfuzii intravenoase. Se pot folosi solutii izotone, hipertone si
hipotone.
a.) 500 - 1000 ml in jet continuu in urgent ( pt ridicarea TA si completarea
patului vascular)
b.) Perfuzii lente 30 ml/ora pe durata a catorva ore sau zile
c.) Pentru substituirea alimentatiei per os : 80 150 ml/h
! ! 1 ml = 20 picaturi ! !

DUREREA

Durerea este cel mai frecvent simptom din practica medicala .

CARACTERISTICI :
SEDIUL-localizare
IRADIERE :

Tipica
Atipica

CARACTERUL :

Arsura
Crampa
Intepatura
Ghiara

INTENSITATEA :

Simpla jena
De nesuportat

DURATA :

Minute
Ore
Zile

FRECVENTA SI PERIODICITATEA
FACTORI AGRAVANTI :

Alimentatie
Alcool
Tutun

FACTORI CARE AMELIOREAZA:

Antalgice
Aplicatii reci sau calde,dupa caz

SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :

Tuse
Expectoratie
Greturi
Varsaturi
Diaree

SEDIUL:
CAP :
CEFALEE :

SEDIUL :
Hemicranian

o
o

o
o
o

o
o

o
o

o
o
o

o
o

Occipital
Frontal
INTENSITATE:
Difuza
CARACTER :
Pulsatil
Menghina
Arsura
DURATA:
Variabila
ORAR :
Matinala
Nocturna
FACTORI AGRAVANTI :
Zgomot
Lumina
FACTORI AMELIORANTI :
Linsite
Repaus
Intuneric
SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :
Greturi
Varsaturi

MIGRENA- durere ce se accentueaza treptat.

o
o

o
o
o
o

o
o

o
o
o

TIMPI DE APARITIE :
Sezonier
Postprandial
FACTORI AGRAVANTI :
Alimente iritante
Cafea
Alcool
Fum de tigara
FACTORI AMELIORANTI :
Pozitia
Medicatia
SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :
Greturi
Varsaturi
Constipatie

LOMBARA:

 COLICA RENALA
Debut brusc,nocturn
Intensitate mare lovitura de pumnal
Pozitia asumata de bolnav-cocos de pusca

o
o
o
o

o
o
o

o
o
o
o

o
o
o

SEDIUL:
Lombar,unilateral
IRADIERE descendenta
Ureter
Flancuri
Fosa iliaca
Organele genitale esterne
DURATA:
Minute
Ore
Zile
FACTORI FAVORIZANTI
Calatoria pentru timp indelungat in vehicule
Efort fizic
Cura hidrominerala
Caldura excesiva
FACTORI AMELIORANTI :
Repaus absolut
Antispastice
Opiacee
SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT:
Urinare :
Disuria
Polakiuria
Hematuria
Oliguria
Digestive :
Greturi
Varsaturi
Cardiace :
Bradicardie
paloare
transpiratii reci

DUREREA NECOLICATIVA DE ORIGINE RENALA


o
o

o
o

SEDIUL :
Unilateral
Bilateral
DURATA:
Continua
Intermitenta
INTENSITATEA:
Variabila

DUREREA PELVIPERINEALA

o
o

o
o

ORIGINE :
Abdominala
Ginecologica
SEDIUL :
Bazin
IRADIERE :
Perineu
Uretra
TULBURARI DE ACOMPANIAMENT :
Tulburari de mictiune :
Disurie
Polakiurie

DUREREA MEMBRELOR

o
o
o
o
o

Articulare unilateral sau bilateral :

SEDIUL:
Genunchi
Coate
Sold
Carpiene,metacarpiene
Cervical
CAUZE :

o
o
o

o
o

o
o
o

o
o

o
o

Traumatisme
Afectiuni reumatismale
Osteoporoza
CARACTERISTICI :
Localizate sub forma de arsura violenta
Migratoare sub forma de arsura violenta
DURATA :
Zile
Luni
Ani
Gambe ,coapse,musculare :
CAUZE :
Varice
Ateroscleroza
CARACTERISTICI:
Arsura
Violente-claudicatia intermitenta ( spasm dureros)

COMBATEREA DURERII
1.
2.
3.
4.
5.

o
o

o
6.

Linistirea psihica a pacientului.

Repaus absolut sau luarea pozitiei antalgice in functie de cauza,organ.
Reducerea luminii.
Pastrarea linistii.
Aplicatii locale :
Frig :
Uscat- ghiata
Umed comprese reci
Caldura :
Uscate termofor,cataplasme
Combaterea durerii medicamentos
Antispastice
Antalgice
Vasodilatatoare

PERFUZIA
Def: Administratrea solutiilor hidratante sau alimentare pe cale venoasa.
Materiale necesare:
-solutii dezinfectante pe tegument (alcool sanitar sau iodat , betadina)
- tampoane de vata

-manusi
-garou
-musama
-aleza
-leucoplast
-fasa tifon
-plasturi
-pansamente adezive
-perfuzor
-infozumat
-injectomat
-solutii de perfuzat lichidele ambulate steril , medicamente suplimentare
-stativ de perfuzie
-pensa hemostatica
-set de catetere venoase periferice
-seringa cu ser fiziologic steril
-tavita renala
-dispozitive de pozitionare a bratului ( perna)
INFUZOMAT -> pompa volumetrica in care se monteaza un perfuzor special,
cantitatea de
solutie perfuzabila ,cantitatea de solutie
perfuzabial reglandu-se active printr-un sistem electronic
INJECTOMAT->pompa injectie sau pompa siringa = aparate electronice care
pot elibera 1 sau mai multe seringi simultan , cu ajutorul unui propulsor liniar
cu piston.Sunt de mare precizie!
Pregatirea bolnavului
Pregatirea psihica: se explica bolnavului necesitatea tehnicii si se ia
consimtamantul
Pregatirea fizica: se cantareste bolnavul , se masoara functiile vitale , se
pregateste locul prin raderea pilozitatilor daca este cazul si se alege vena.
Pregatirea flaconului si montarea perfuzorului:
- se incalzeste flaconul cu Solutia de perfuzat la temperature camerei
- se imbraca manusi nesterile
- se dezinfecteaza dopul flaconului
- se adauga prin injectare eventuale medicamente indicate
- se desface perfuzorul
- se indeparteaza teaca protectoare a trocarului
- se dezinfecteaza dopul si se introduce trocarul prin dop in flacon printr-o
singura miscare
- se elimina aerul din tubul perfuzorului; daca dureaza mai mult pozitionarea
cvp( cateter venos periferic ) se poate reaplica teaca de protective
Punctionarea venei
- Se aseaza bolnavul in decubit dorsal sau semisezand
Se fixeaza garoul pe brat

Se palpeaza vena
Se dezinfecteaza
Se executa puncita venoasa
Se verifica corecta pozitionare a c.v.p prin injectarea a 23 ml ser
fiziologic cu seringa
Se adapteaza perfuzorul prin adaptarea la flexula , branula sau
fluturas
Se da drumul la lichid, se fixeaza flexula sau fluturasul cu benzi de
leucoplast sau plasturi speciali
Se regleaza prestubul in functie de cati ml/ora dorim sa infuzam
Se supravegheaza bolnavul

Intreruperea perfuziei: *se intrerupe perfuzia cand lichidul ajunge la

nivelul trocarului din flacon ( pt a nu patrunde aerul prevenind
embolia gazoasa)
Daca punctionarea a fost facuta cu fluturasul : se indeparteaza benzile de
leucoplast ; se aseaza un tampon de vata imbibat in dezinfectant langa ac; se
retrage brusc acul; se efectueaza compresiunea zonei timp de cateva
minute / se pozitioneaza un plasture
Daca punctionarea a fost facuta cu flexua(branula): se injecteaza 2-3 ml
pentru a spala tubul cateterului venos periferic; se inchide cu dopul din
dotare pastrat steril in prealabil
Un cvp poate ramane pozitionat 72 de ore , verificandu-se daca punctual de
insertie prezinta sau nu semne de flogoza ( inflamatie).Durata maxima este
de 3 zile.
Accidente si incidente
# perfuzare para-venoasa
# embolie gazoasa
# punctionarea unei artere
# contaminare microbiana
# perfuzarea cu ritm rapid poate provoca incarcare volemica excesiva
# septicemia de cateter care se previne prin inspectarea zilnica a locul
punctionat

Pregatirea bolnavului pre-operator

A. Pregatirea bolnavului in sectie
Bolnavii constienti
1.) Primire calda atenta, care sa-i dea bolnavului curaj si incredere in
echipa de ingrijire
2.) Asistenta ii va prezenta: a. sectia si personalul
b. salonul aerisit , patul (cu lenjeria curata)

c. sistemul de functionare al patului

(telecomanda , manete pt ridicarea sau coborarea patului sau a
diferitelor parti ale somierii)
d. baia si functionalitatea baii
e. intrerupatoarele pt lumina personala a
patului si pt lumina din camera.
f. soneria
3.) Asistenta se va interesa de datele de anamneza ale bolnavului
a. date biografice
b. boli dobandite
c. interventii chirurgicale pregrese
d. integritatea organelor de simt
e. eventuale proteze
4.) Bolnavii nu vor fi instalati in camera cu bolnavi convalescenti , care
au probleme
post-operator
Bolnavii inconstienti, neinsotiti
Asistenta va lua legatura cu familia pt a anunta ca persoana respectiva
este internata sau cu serviciul de ocrotire sociala sau politia , atunci
cand situatia o impune.
B. Pregatirea psihica
Asistenta va incuraja bolnavul asigurandul de competent echipei
chirurgicale si ca se vor lua toate masurile pentru reusita
interventiei.Sarcina de a explica bolnavului in ce consta interventia,
incidentele si accidentele ce pot aparea in post-operator revine medicului,
care va lua consimtamantul scris al pacientului sau al familiei.Asistenta
poate explica pasii interventiei fara a intra in detalii medicale.
C. Testele pre-operatorii
a) Examene de laborator: SANGE -> hemoleucograma , timp Quick , timp
de sangerare sit imp de coagulare, grup sanguin si Rh.(etichetele dp
eprubetele de sange vor fi semnate de catre asistenta/ul care
efectueaza recoltarea), uree , creatinina, glicemie (60 120 normala),
transaminaze (TGP + TGO)
URINA -> urocultura sau sumar de urina ,
test de sarcina
b) Explorari: radiografie toracica , EKG , explorari legate de organul
afectat, computer tomograf RMN, puls, temperature, TA
c) Testarea la medicamente(in vederea depistarii alergiilor) : substante de
contrat , antibiotice sau anestezice
d) Starea de nutritive: se evalueaza greutatea bolnavului in raport cu
varsta , sexul si inaltimea; in cazul denutritilor , deshidratatilor si daca
interventai chirurgicala nu este o urgent , se reechilibreaza mai intai
pacinetul(perfuzie , transfuzie, vitamin-terapie, alimentatie adecvata)

e) Valabil pt. sexul feminin (nu se fac interventii in perioada ciclului

menstrual;exceptie urgentele)
Interventii in pre-ziua interventiei
1. Regimul alimentar
- ultima masa va fi la ora 6 seara formata doar din supa strecurata
- de la ora 24:00 nu vor mai fi premise lichidele peros
- se poate pozitiona o perfuzie de intretinere cu solutii izotone(30-50ml/h
2. Igiena
- se va practica clisma evacuatorie
- se va efectua baie generala cu sapun + dezinfectant
- se vor sterge unghiile lacuite
3. Prescriptiile medicale: se vor administra medicamentele prescrise; de
obicei anestezistul recomanda un somnifer sau tranchilizant pentru
indepartarea anxietatii(fenobarbital sau diazepam)
4.Asigurarea nevoii spirituale a pacientului
Ingrijiri in ziua interventiei
* Dimineata nu mananca si nu bea.
* Eventuala clisma evacuatorie.
* Eventuala golire a stomacului prin sondaj gastric.
* Se imbraca bolnavul cu o camasa ce se inchide la spate cu snururi.
* Parul va fi legat , protejat de o boneta.
* Se indeparteaza acele de par, ceasul , bratarile , inele , proteze.
* Bolnavul va fi invitat sa mictioneze
* In interventiile genitale , se va efectua spalatura vaginala cu solutii
antiseptice.
* Cu 30 de minute inainte de a fi condus in sala operatorie se va efectua preanestezia(prescrisa de anestezist) ex:mialgin + atropina i.m.
* Bolnavul va fi transportat in sala operatorie pe targa, insotit de o asistenta.

Ingrijiri post-operatorii
DEF: Perioada dintre sfarsitul interventiei chirurgicale si complete vindecare a
bolnavului
OBIECTIVE:
1. Pregatirea salonului si a patului
- Camera de 1 2 paturi
- Lumina difuza
- Temperatura 20 de grade Celsius
- Lenjerie curate , cu musama + aleza (traversa)

Patul accesibil din ambele parti , iar langa pat: *lichide pt perfuzat
(1500 3000 ml/24h) *sursa de oxigen + umidificator
*medicamente antalgice(anti-dolorifice) *casoleta cu comprese
vata sau ambalate steril *tavita renala *eprubete pt diverse
analize de sange *garou *solutie dezinfectanta *punga cu gheata
*plosca sau urinar(bazinet)

2. Transportul bolnavului de la sala operatorie

a) Dupa anestezie locala ( cu targa sau cu caruciorul)
b) Dupa rahi-anestezie sau narcoza (cu targa , pozitie orizontala sau
decubit lateral ; medical anestezist insoteste pacientul in sectia A.T.I. si
informeaza asistentul despre tipul de interventie si procedeul de
anestezie , eventuale complicatii peri-operatorii , lasand instructiuni
scrise in ceea ce priveste tratamentul si analizele de laborator ce vor
trebui facute bolnavului ulterior) (se pot folosi si protocale)
3. Ingrijiri in primele ore
a.) Dupa narcoza (pozitie in decubit dorsal ; in interventiile mari bolnavul
este inca intubat ; daca nu este intubat are pozitionata pipa Guedil sau
are prinsa limba cu pensa lingual ; sau se comprima cu degetele la
baza maxilarului pt prevenirea caderii limbii si asfixia bolnavului ; se
aspira mucozitatile cu sonda de aspiratie sterile adaptata la aspirator ;
se supravegheza puls , TA , respiratie la fiecare 15 minute)
b.) Dupa rahianestezie ( pozitie orizontala 24 48 ore , cap nemiscat pt 2
4 ore , se supravegheaza puls , respiratie , TA , varsaturi si saturatie
de oxigen, se corecteaza prin oxigeno-terapie) ( la puls se urmareste
frecventa , amplitudinea si simetria) (hipo-tensiunea arteriala se
corecteaza prin umplerea patului vascular cu ser fizologic ; hipertensiunea arterial se corecteaza cu anti-hiper-tensive sau cu diuretice )
( in varsaturi , capul lateral , tavita renala fixate langa obraz , se
corecteaza cu anti-emetice ex:emetiral , metroclopamid fiole)
4. Ingrjjiri in primele ziele
a. Se supravegheaza aspectul general al bolnavului
- Culoarea fetei , a tegumentelor , a mucoaselor
- Se asigura igiena corpului
- Se aplica masuri de prevenire a escarelor de decubit ( masaj ,
pozitionare , salteua anti-decubit)
b. Se va supraveghea temperatura( de determina x2/zi , in primele zile
poate fi subfebril) *afebril = sub 37 * sub-febril=37 38 *febra
moderata= 38 39 *febra ridicata = 39 40 * hiper-pirexie= peste
40.
- Persistenta sub-febrilitatii sau ridicarea temperaturii sunt semne de
complicatii locale sau pulmonare ( pt temperature > 38 grade se
vor recolta 2 hemoculturi de la cele 2 brate)

c. Se supravegheaza aparul cardio-vascular (TA si pulsul ; in primele zile

poate fi usor tahicardic
d. Se supravegheaza aparatul respirator (in dispnee se administreaza
oxigeno-terapie + medicatia recomandata ; se poate administra
oxigen prin masca , prin ochelari)
e. Se supravegheaza aparatul excretor( in primele 36 de ore ramane
sonda vezicala pozitionata in timpul interventiei; daca nu a fost
pozitionata sonda vezicala , in primele 8 ore , bolnavul este solicitat sa
urineze; daca nu urineaza se stimuleaza psihic sau se folosesc
diuretice sau se aplica sondajul vezical)
- oligura si anuria sunt tulburari grave
f.

Se supravegheaza aparatul digestive

- se supravegheaza aspectul limbii
- se supravegheaza retentia de gaze (sonda rectala)
- scaunul spontan va aparea in primele 2 3 zile ; constipatia se
combate prin(~mobilizare precoce ~supozitor cu glicerina ~clisma
evacuatorie !!NU SE EXECUTA DUPA INTERVENTIILE INTESTINALE)

5. Supravegherea pansamentului
- Se examineza imediat ce bolnavul soseste din sala operatorie
- Sa nu fie larg , stramt , imbibat de sange , cu markerul se face
conturul in jurul petelor dj existente)
6. Combaterea durerilor
- Intensitate maxima noaptea
- In mod normal dispar dupa 36 48 h
Masuri: a. linistirea psihica a bolnavului(se explica ca durerea nu este cauza
nereusitei interventiei chirurgicale)
b.semi sezand - pulmonar
decubitul lateral pt renali
decubit ventral pe plan dur pt cei care au facut interventie pe coloana vertebrala
decubit dorsal pt abdominali si cei ce au suferit interventii pe torace
c. Aplicare locala a pungii cu gheata
d. Calmarea medicamentosa a durerii (paracetamol , algocalmin ,
chetoprofen , mialgin)
7. Rehidratarea si mineralizarea bolnavului

In ziua 0 a interventiei : se umezesc buzele

In ziua 1 : apa , ceai neindulcit cu lingurita , la 10 15 minute ; alimentatia va

depinde de organul afectat ; se va evita foamea prelungita ;
Daca in timpul interventiei , bolnavul a fost intubat , pasii prezentati mai sus
vor fi aceeasi , dar cu intarziere (dupa extubare)
Administrarea de perfuzii izotone cu sau fara electroliti.
8. Mobilizarea bolnavului
Se face cat mai precoce , pt a preveni complicatii ca: escarele de decubit ,
trombozele venoase , constipatia , pneumonia hipo-statica(staza pulmonara)
Dupa interventiile chirurgicale obisnuite , mobilizarea incepe din prima zi
Daca bolnavul nu se poate mobilize se aplica urmatoarele masuri:
- Se ridica bolnavul in semisezand / sezand
- Se face gimnastica respiratorie cu geamul deschis
- Tatotaj toracic
- Miscari ale membrelor
- Masajul gambelor
9. Prevenirea complicatiilor post-operatorii

a.
b.
c.
d.
e.
f.

Pulmonare
Circulatorii
Digestive
Urinare
Cutanate
La nivelul plagii operatorii
PULMONARE
-pneumonia
-bronho-pneumonia
-E.P.A. (edem pulmonar acut)
Pneumonia
Simptome: tahicardie , febra peste 38 grade , agitatie , polipnee , tuse
Prevenire: camera bine-aerisita , oxigeno-terapie , schimbarea frecventa a
pozitiei bolnavului , aspirarea secretiilor buco/nazo-faringiene,
supravegherea in timpul varsaturilor, gimnastica respiratori , tapotaj
toracic , mobilizare precoce.
CIRCULATORII
Tromboflebita
Def: Formarea de cheaguri in venele bazinului si ale membrelor
inferioare
Cauze: - incetinirea circulatiei venoase
- Traumatisme sau iritatii ale venelor in timpul actului operator
Procese supurative locale
- Decubit dorsal prelungit
- Lipsa de mobilizare a membrelor inferioare

Coagulii (cheagurile , trombii) pot ramane imobilizati dand tulburari

locale sau se pot mobiliza dand embolie pulmonara sau embolie
cerebrala.
Simptome (manifestari de dependenta)
-

Dureri la nivelul gambei

Hiperemie locala ( se inroseste zona)
Hipertermie locala ( se incalzeste zona)
Cresterea in volum a gambei
Tahicardie

Tratament:
a. Profilactic (de prevenire) : ~ mobilizare precoce ~ ciorapi antiembolici ~ tratament anti-coagulat ~ aspirina ~ heparina
b. Curativ : * imobilizarea membrelor cu atela * tratament anticoagulat (ex:heparina + cuomadin + sintrom sub controlul testelor
de coagulare) * unguente locale cu heparina * aplicarea locala a
prisnitelor
DIGESTIVE
Varsaturi , constipatie/diaree , staza gastrica , meteorism
Varsaturile
Cauze : narcoza (anestezia generala)
Pot produce : dureri in regiunea operata , desfacerea plagii operatorii , aspiratie
pneumonara , deshidratare
Combatere: aerisirea incaperii + asistarea pacientului in timpul varsaturii +
tratament medicamentos (nospa , scobutil , papaverina) + antiemetice (emetiral ,
metroclopamid)
Staza gastrica
Cauze: diminuarea sau disparitia peristaltismului ; edem al mucoasei gastrice ;
spasm pyloric
Masuri: sonda nazo-gastrica sau spalatura gastric cu ser fiziologic caldut
Meteorismul abdominal
Cauza:iritatia peretilor intestinali , inghitirea aerului in perioada de desteptare din
narcoza si in timpul varsaturilor

Masuri:mobilizare precoce sau mobilizare pasiva si active a membrelor inferioare ,

aspiratia gastric , introducerea sondei rectale , supozitor cu glicerina , clisma
evacuatorie , administrare de triferment , carbune vegetal.
Tulburari ale scaunului
Normal : primul scaun apare in 3-4-5 zi post-operator
In constipatie : supozitoare cu glicerina sau clisma evacuatorie
URINARE
Retentie urinara , oligurie , anurie
Restabilirea functiei renale se face in circa 6-8 h post-operator.
Daca debitul este sub 30ml/h se iau urmatoarele masuri:
-pozitionarea sondei vezicala
- in caz de hipo-tensiune : transfuzii (sange si plasma)
cu sau fara electroliti

perfuzii cu solutii izotone

- daca TA permite se administreaza diuretice

CUTANATE

= > escarele de decubit

Regiuni predispose : omoplati / lombo-sacral / umeri / regiunea mesiera / calcaie /
coate / maleole / intre genunchi / crestele iliace
Masuri de prevenire : schimbarea pozitiei la 2 ore + mobilizare precoce + igiena
tegumentelor si a lenjeriei + masarea regiunilor predispuse
LA NIVELUL PALGII OPERATORII

Supuratia
Eventratia
Evisceratia
Supuratia
Cauze : lipsa asepsiei si anti-sepsiei

Semne : hiper-termie / durere locala / hiperemia tegumentelor (inrosire) / edem

(umflatura) / leucograma modificata (leucocitoza=nr mare) / C.rp. (proteina c
reactiva este prezenta ) / apare frisonul
Masuri: evacuarea colectiei , drenaj , hemoculturi repetate , antibiotic dupa
antibiograma
Eventratia = iesirea sub piele a organelor invelite in sacul peritoneal
Cauze : tuse , stranut , varsaturi
Se rezolva numai chirurgical! ! !
Evisceratia (dehiscenta)=iesirea din cavitatea abdominala a organelor abdominal
care nu sunt acoperite de piele.
Cauze : desprinderea plagii operatorii prin tuse , stranut , varsaturi necontrolate.
Se rezolva chirurgical!
Masuri de prevenire a evisceratiei si eventratiei : Se obisnuieste bolnavul sa-si
protejeze plaga chirurgical in timpul tusei,stranutului prin imbratisarea regiunii
interesate.
Pt. interventiile pe abdomen se va folosi burtiera(pozitionata inainte ca bolnavul sa
fie ridicat din pat)
Pt interventiile pe torace se va folosi sterno-suport (fasa elastica prevazuta cu
bretele)

TEHNICI SPECIFICE IN INTERVENTII DE CHIRURGIE

-

Injectii iv. im. sc.

Transfuzii , perfuzii
Sondaj gastric / duodenal cu scop alimentar
Aspiratie gastrica in pre sau post-operator
Clisma evacuatorie
Pansamentul si bandajarea plagilor operatorii

TEHNCI MEDIC-ASISTENTA
-sutura
-cauterizare
-punctia biopsica

- punctia abdominal (paracenteza)

-punctia toracica (toracocenteza)

INGRIJIREA PLAGILOR
Plaga = intreruperea continuitatii tegumentului (cand este deschisa la suprafata) ,
cu risc de infectie cu
germeni anaerobi.
= leziune tisulara a vaselor de sange / a tesutului limfatic (cand este in
interiorul corpului).
Plaga operatorie = plaga in mod normal aseptic , cu evolutie favorabila (se vindeca
in 7 zile)
Aspecte patologice ce trebuie semnalate :
-

Inrosirea tegumentului
Tumefactia tegumentului
Puncte purulente la orificiul de insertie al firelor
Scurgeri purulente
Plaga dehiscenta
Zona cu fibrina ( subst. organica proteica intervine in coagulare)
Zona cu necroza (distrugerea tesuturilor prin intreruperea circulatiei
sangvine)
Miros fetid

Materiale necesare:
-

Solutii antiseptice (alcool iodat / betadina)

Comprese sterile (ambalate sau din casoleta)
Material pentru fixat (leucoplast)
Pense (anatomice / chirurgicale) sterile
Foarfece / bisturiu sterile

Tehnica: (2 persoane => 1 medic + 1 asistent medical / 2 asistenti medicali )

Se explica bolnavului necesitatea si modalitatea tehnicii si se asigura ca nu

este dureroasa
Se imbraca manusile chirurgicale nesterile cel care va servi ; sterile cel
care va efectua tehnica propriu-zisa
Se observa aspectul pansamentului si se indeparteaza
Se dezinfecteaza marginile plagii si apoi plaga de la interior spre exterior
Se trage cu pensa de un capat la firului pt a-l degaja de pe tegument
Se prinde nodul firului cu pensa si se sectioneaza ata intre nod si tegument ,
cat mai aproape de nod , intr-o singura parte
Se extrage firul
Se dezinfecteaza
Se acopera cu pansament steril pt. alte 24h
Se reorganizeaza locul de munca

Plagile Infectate

Simptome (manifestari de dependenta)

Febra + frisoane
Puls rapid , filiform
Scaderea diurezei
Dureri exacerbate la locul operatiei
Inrosire , tumefiere , caldura locala
Prezenta de puroi la nivelul plagii operatorii

Masuri (interventii)
-

Hemocultura
Examene cultural de la nivelul plagii operatorii (dupa 3 examene negative
plaga se poate reinchide , se considera din nou sterila)
- Pansament zilnic sau ori de cate ori este nevoie
- Mesarea plagii cu fase sterile impregnate cu substante antiseptic (ex: fasa
iodofonica) ; schimbarea o data cu refacerea pansamentului
- VAC TERAPIA (sistem electronic de aspiratie intermitenta a secretiilor)
Masuri care previn infecta plagii operatori
aseptic si antiseptic (intraoperator + in timpul schimbarii pansamentului)
igiena per-op riguroasa
ordinea de lucru dak avem o singura sala de pansament se va incepe cu
pansamente aseptic e ,apoi cele septice; va urma sterlizarea incaperi cu lampa
de ultraviolet
mobilirarea percoce a pacientilor (stimularea circ + a tranz. Interstitial)
stim. Elim. Secr. Bronsice (tepatare, hidratre, fluidilorme ale secr. Pulmonare
adm de sedative ale tesei daca e riscul plagi sa se deschida
pansamentul , daca este curat poate ramane in sediu 48 de ore
golire la timp a drenajelor
extragerea sondei vezicolei cat mai curand posibil (a 2a zi)
corectarea glicemiei

corectarea deficientelor nutritonale

corectarea dezechilibrului hidro-electrolitric.

INFECTII ACUTE LOCALIZATE

FOLICULITA (cosul) = inflamarea foliculului pilos
-

Manifestari eriteme

prurit
durere
Pustuleta (a doua zi ; basica cu puroi)

FURUNCULUL (buboiul) = inflamarea + infectia foliculului pilos + glanda

sebacee din vecinatate
-

Provocata de stafilococ
Manifestari eriteme
prurit
durere
Tumoreta dupa (3-4 zile) cu un fir de par in centru + flictena
4-5 zi -> aspect de trunchi de con
7-9 zi -> necroza tesuturilor si se formeaza burbionul (adica furunculul sa copt)
Se elimina singur , lasand un crater

FURUNCULUL ANTRACOID (Carbuncul) = forma grava de furuncule multiple

adunate in placard inflamator ; aspect de stropitoare

HIDROSADENITA = infectia glandelor sudoripare (streptococul) (axiala , muntele

lui Venus, regiunea ano-rectala)

ABCESUL CALD = colectie de puroi bine-delimitata

-

Inocularea prin plagi sau intepaturi

FLEGMONUL = forma cea mai grava a infectiei locale

Caracteristici:
- invasive
- difuziune
- necroza
- lipsa delimitarii
Ex: streptococ , streptococ auriu , microbi anaerobi

ERIZIPEL (eritros rosu ; pelle piele .lb greaca) = dermita contagioasa

provocata de streptococul hemolitic pigen
-

Placard usor ridicat , culoare rosie caramizie , margini ce se extind zilnic

periferic diminuandu-se in centru=semnul lui Millian.
Incubatie -ore/zile
-prurit
-roseata tegumentara
Invazie -frison

-40-41 grade C temperatura corporala

-tahicardie
-cefalee

Perioada de stare maturatia placardului

-descuamarea

(aspect de tarate)

GANGRENA GAZOASA = infectie supraacuta cu germeni anaerobi

-

Provocata de clostridium , histoliticum , vibrion septic aflati sub forma de

spori si proveniti din fecalele animalelor sau fecale umane.
Se dezvolta in condtitii de hipoxie locala si ischemie (accidentati cu strivituri ,
politraumatisme) , corpi straini (praf , pamant) sau aparat gipsat ce creeaza
ischemie si hipoxie.

ANTRAXUL = pustula maligna , carbune , buba neagra , dalac.

-

Provocata de bacilul carbunos; sursa -> cadavrele moarte de antrax

Transmitere => tegumentara (antrax cutanat 98%)
=>digestiva (antrax digestiv)
=>respiratorie (pneumonia carbunoasa)

TETANOSUL = cea mai grava toxinfectie chirurugicala , de obicei mortal.

-

Cauza: bacilul titanic anaerob , sporulat si rezistent la 140 0 Celsius

Microbii raman cantonati in plaga in care au patruns , eliberand toxin ace

difuzeaza in organism fixandu-se pe neuroni

Urmeaza *contractura rigida a muschilor striati *febra (42-430) *cefalee

*somnolenta *greturi *hiperexcitabilitate (miscari cornice brutale ,
inclestarea gurii , masca tetanica=ras sardonic) *Opistotonus=pozitie
scandura curbata => Sufocare
Profilaxia: ~toaleta corecta a plagilor tetarigene
~imunizare cu ATPA (anatoxina tetanica)

~vaccinare cu Di-Te-Pen (diftero - tetano - pertusic)

ABCESUL RECE= produs de bacilul Koch

= tubercularul ramolit
= nu prezinta rubor sau calor ori dolor