ACIDUL BENZOIC

Acidul benzoic (acidul dracilic)

C7H6O2(C6H5COOH), (acid organic), este o substan solid, cristalin, incolor,
a crui nume deriv de la benzoina, care a fost pentru mult timp singura surs de acid
benzoic. Acest acid slab i srurile sale sunt utilizai ca i conservani alimentari. Acidul
benzoic este un precursor important pentru sinteza multor substane organice.
1. Istoric
Acidul benzoic a fost descoperit in secolul al 16-lea. Distilarea uscata (sublimarea) a
gumei benzoinaa fost descrisa pentru prima data de Nostradamus(1556) , si ulterior de
Alexius Pedemontanus(1560) si Blaise de Vigenre(1596).
Justus von Liebigsi Friedrich Whler au determinat structura acidului benzoic
in 1832.
Ei au investigat de asemenea modul in care acidul hipuric este inrudit cu acidul
benzoic. In 1875 Salkowski a descoperit proprietatile antifungice ale acidului benzoic
2.Descriere:
Aditiv alimentar din categoria conservanilor chimici, prezent n mod natural n
fructele sub form de boabe, ciuperci, scorioar, etc. Pentru uz industrial, se obine prin
procedee chimice din toluen. Acidul benzoic i benzoaii sunt utilizai n calitate de
conservani mpotriva drojdiilor i mucegaiurilor, n produsele acide. Nu sunt foarte
eficieni mpotriva bacteriilor i ineficieni n produse cu pH mai mare de 5 (uor acide
sau neutre).
Dozele prea mari confer un gust acru exagerat. Este admis a se folosi n cantiti de
la 150 mg/kg sau 150 mg/l, pn la 2000 mg/kg (n sfecla roie preparat). Se utilizeaz n
buturi aromate nealcoolice sau slab alcoolizate, bere fr alcool la butoia, crustacee i
molute tratate termic, sosuri emulsionate, deserturi pe baz de cereale, ou, fructe sau
grsimi, n produse de cofetrie etc. Nu este permis n produse pentru sugari i copii mici.
Benzoaii se mai utilizeaz i n combinaie cu sorbaii n produse precum buturile
aromate nealcoolice (rcoritoare), buturi alcoolice slabe, concentrate lichide de ceai
(utilizate la dozatoare), unele produse conservate din fructe i legume, gemuri i jeleuri cu
coninut sczut de zahr, msline i produse pe baz de msline, produse din pete,

crustacee, crevei, molute, sosuri emulsionate i neemulsionate, condimente, mirodenii,

mutar, salate preparate, deserturi pe baz de produse lactate netratate termic, la
conservarea oulor n stare lichid, n alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale,
suplimente alimentare lichide i gum de mestecat.
Odat ingerat, acidul benzoic este absorbit n tractul digestiv i apoi metabolizat n
ficat, rezultnd acid hipuric, care se elimin pe cale urinar. Doza zilnic admis pentru
consumul uman este de pn la 5 mg/kg corp. La unele persoane mai sensibile, acidul
benzoic i benzoaii pot s produc reacii alergice, iar la astmatici accentueaz
simptomele caracteristice. Dozele mari i consumul ndelungat pot produce iritaie
gastric, anorexie, vom, afectarea ficatului i a rinichilor. n combinaie cu coloranii
alimentari azoici favorizeaz hiperactivitatea la copii (sindromul ADHD).
3.Origine
Acidul benzoic, benzoaii i esterii acidului benzoic se gsesc n mod obinuit n
fructe, n special n boabe. Rchielele reprezint o surs foarte bogat de acid benzoic. Pe
lng fructe, benzoaii se gsesc n ciuperci, scorioar, cuioare, i n cteva produse
lactate (datorit fermentaiei bacteriene). Pentru scopuri comerciale este obinut chimic
din toluen.
4.Funcii,caracteristici
Acidul benzoic i benzoaii sunt utilizai n calitate de conservani mpotriva
drojdiilor i bacteriilor n produsele acide. Nu sunt foarte eficieni mpotriva
mucegaiurilor i ineficieni n produse cu pH mai mare de 5 (uor acide sau neutre).
Concentraiile mai mari genereaz un gust acru, ceea ce i limiteaz utilizarea. Benzoaii
sunt adesea preferai, datorit unei solubiliti mai bune.
5. Efecte secundare
Nu prezint efecte secundare n concentraiile utilizate. La unele persoane acidul
benzoic i benzoaii pot s elibereze histamina i s cauzeze astfel reacii pseudo-alergice.
6. Restricii dietetice
Nici una - acizii benzoici i benzoaii pot fi consumai de ctre toate gruprile
religioase, vegani i vegetarieni.

Acidul benzoic este un conservant artificial produs prin oxidarea partiala a

toluenului. Acesta este folosit ca substanta de baza pentru pentru a fabrica alte substante
chimice. E210 inhiba cresterea mucegaiurilor si a drojdiilor. Este foarte ineficient in
inhibarea bacteriilor.
7. Efectele consumului de alimente ce contin E210
Alimentele ce contin E210 trebuie sa fie evitate de persoanele ce au diverse alergii
pentru ca acesta poate produce iritatii la nivelul pielii. Nu este indicat in alimentatia
copiilor pentru ca poate produce hiperactivitate. Acidul benzoic agraveaza astmul si
produce tulburari neurologice.
O doza de 5mg/kgc/zi este considerata tolerabila. Acest conservant este foarte toxic
si pentru animale si poate produce cancer si chiar moarte. In cazul pisicilor, o doza de 300
mg/kg omoara 50% din pisicile ce il consuma.
Studiile au aratat ca acidul benzoic impreuna cu acidul ascorbic (vitamina C), gasit
in aproape toate sucurile, formeaza benzen, o substanta cancerigena. In cazul femeilor
insarcinate, rezultatele studiilor nu au fost concludente si astfel nu se stie daca E210 este
sigur in perioada sarcinii.
Cea mai mare problema, in cazul acidului benzoic, este folosirea necorespunzatoare
a acestuia. Astfel in urma unui control efectuat in 2010 in Taiwan peste 30% din fructele
uscate si din muraturile verificate, contineau E210 in cantitati foarte mari.
8. Alimente in care este prezent acidul benzoic E210
E210 este, in general, folosit in alimentele ce au o aciditate ridicata pentru ca acesta
este mult mai eficient intr-un mediu acid.
Conservantul se gaseste in: sucuri naturale, bauturi carbogazoase, muraturi in otet,
bere, cafea, gem, margarina, hering marinat, iaurt cu fructe, sirop de tuse, condimente,
cidru, vin, etc.
9. Produse
Acidul benzoic i benzoaii sunt utilizai ntr-o gam mare de produse acide sau uor
acide.
10. Doza zilnic
Pn la 5 mg/kg corp.

11.Conservant alimentar
Acidul benzoic si sarurile sale sunt utilizati ca si conservanti alimentari, reprezentati
de urmatoarele E-uri : E210, E211, E212, and E213. Se gaseste in stare naturala intr-un
numar

de

fructe

incluzand

afinele,

prunele,

renglotele,

murul

pitic

si cinnamon(scortisoara). Murul pitic contine asa de mult acid benzoic incat fructele pot fi
depozitate pentru perioade lungi de timp fara alterare cu bacterii sau fungi.Acidul benzoic
inhiba cresterea unor tipuri de fungi si bacterii.Acesta fie este adaugat direct fie sub forma
de saruri de Na, K sau Ca. Mecansimul incepe cu absorbtia acidului benzoic in celula.
Daca ph-ul intracelular se modifica la 5 sau sub 5, fermentatia anaeroba a glucozei via
fosfofructokinaza este redusa cu 95%. Eficacitatea acidului benzoic si benzoatului este
dependenta astfel de ph-ul alimentelor.
Alimentele acide , sucurile de fructe (acid citric), bauturile carbogazoase (dioxid
decarbon), sucurile cu acid fosforic, muraturile (cu otet-acid acetic) sau alte alimente
acide suntconservate cu alid benzoic sau benzoati. S-a observat ingrijorarea asupra
faptului ca acidul benzoic si sarurile sale pot reactiona cu acidul ascorbic (vitamina C) in
unele bauturi racoritoare, formand micicantitati de benzene.
12.Utilizari in medicina
Acidul benzoic este un constituent al Whitfield Ointment care este utilizat pentru
tratamentul afectiunilor fungice ale pielii, cum ar fi infectiile cu tinea. Deoarece acidul
benzoic si derivatii sai sunt excretati din corp ca si conjugate cu aminoacizii glicina(acidul
hipuric) si alanina, acidul benzoic este utilizat uneori pentru tratamentul argininemiei,
argininosuccinic aciduriei, si citrulinaemiei, permitand excretia reziduurilor nitrogenice
din corp subforma acestor conjugate
13.Efecte biologice si asupra sanatatii
Guma benzoina contine pana la 20% of acid benzoic si 40% esteri ai acidului
benzoic. Acidul benzoic este prezent in parte sub forma de acid hipuric (NBenzoylglycine) in urina mamiferelor , inspecial a ierbivorelor (Gr. hippos = cal;ouron=
urina). Omul produce aprox. 0.44 g/L acid hipuric pe zi in urina, iar daca persoana este
expusa la toluen sau toluen, se poate depasi nivelul mai sus amintit..

Programul international WHO de siguranta chimica (IPCS) a sugerat ca aportul

tolerabil pe zi pentru om ar fi de 5 mg/kg greutate corporala pe zi.
Pisicile au o toleranta seminficativ mai scazuta pentru acidul benzoic si sarurile sale
fata de soareci si sobolani. Dozele letale pentru pisici poate fi mai mici de 300 mg/kg
greutate corporala. Doza letala medie orala LD pentru sobolani este de 3040 mg/kg, iar
pentru soareci de 1940-2263 mg/kg.
Este de preferat a se evita acidul benzoic de catre persoanele cu reactii alergice
deoarece poate cauza un rash similar urticariei, in cantitati mari putand cauza iritare
gastrica. In combinatie cu tartrazina(E102) provoaca un raspuns hiperactiv foarte
accentuat la copii. Poate cauza astm si tulburari neurologice.