Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS3-Distrofii - Morfopatologie
CURS3-Distrofii - Morfopatologie
Notiuni introductive
Nomenclatura:
Atrofii (A)
1) involutia fiziologica:
a)in graviditate fibra m neteda uterina are 200 m; post partum,
fibra m uterina=20 m.
b) timus inlocuit la pubertate prin tes conj lax; arcuri branhiale,
coada dorsala, dispar la embrion.
a) poliomielita (paralizie
spinala infantila) cu liza
corpusculilor Nissl (cromatoliza
descrisa de Gh. Marinescu) si
neuronofagia neuronilor din
coarnele ant ale maduvei
spinarii; muschii striati nu mai
primesc incitatii motorii in timp
A musculara si a scheletului.
b. A. Sistemica: distrofie
adipozogenitala sau sindromul
Babrinski-Frlich: A. organelor
genitale interne, externe, a
caracterelor secundare (
pilozitatea de pe fata, pubiana)
asociata de cresterea cantitatii de
tesut adipos.
A. prin radiatii: ionizante, raze
X, radioizotopi, energie atomica,
determina atrofii mai ales in
tesutul hematopoetic, glandele
genitale, in general celule tinere
pe cale de multiplicare
Varietati de atrofie A.
prezenta in:
A. musculara si
osteoarticulara:
imobilizare prin ap gipsat;
A. marginii alveolare
dupa caderea dintilor;
A. tubilor renali dupa
obliterarea glomerurilor in
ateroscleroza (ASC)
renala.
A. colecistul prin
obstructie totala datorita
unui calcul inclavat in
cistic
de inactivitate
Varietati de atrofie A.
prin inanitie
Varietati de atrofie A.
insuf lent progresiva a
circ arteriale din
ASC=dat ingrosare
neregulata a per
arteriali; DC A
progresiva a elem cel
diferentiate din cortex
(cel. piramidale), cord
(miofibrile), rinichi
(corticala) care sunt
inlocuite treptat de
scleroza.
.
ischemica:
Microscopic - lipofuscina se
depune mai ales in neuroni (chiar de
la o varsta nu prea mare); in miocard
(central, la capetele nucleilor in zona
de sarcoplasma fara miofibile); in
hepatocite (in jurul nucleilor).
bruna
Hipertrofii
Microscopia electronica a
demonstrat ca fibrele de
colagen se tumefiaza se
cliveaza, iar in etapa finala se
omogenizeaza.
Alterarea colagenului este
prezenta mai ales in
colagenoze si/sau vasculite:
tiroidite, necroza fibrinoida din
arteriolete renale din HTA
maligna
b. arterioloscleroza hialina:
depozite de hialin n intima arteriolelor cu
ngustarea lumenului (MO - aspect
omogen PAS pozitiv) cu aparitia HTA.
Retinopatia diabetica apare la 60% din bolnavii cu diabet zaharat dupa o evolutie
de 15-20 de ani a bolii.
Morfologic,la examenul fundului de ochi apar fie pete albicioase pe retina
(exudate focaie seroase care au drept corespondenta clinica scotoamele sau
pierderile punctiforme de camp vizual), fie anevrisme cu microhemoragii retiniene si
microtromboze anevrismaie.
La nivelul vaselor se poate depune hialin (n cadrul procesului de
arterioloscleroza) cu obstructie secundara si eventuala tromboza; leziuni ale
cristalinului determina opacifierea treptataapar retele de capilare de neoformatie
asemeni unei panze retinitis proliferans. Aceste capilare se rup usor, apar
hemoragii n panza, urmate de reparatia lor (proliferari fibroblastice) si formarea de
aderente fibroase cu dezlipiri parcelare de retina (foarte greu de tratat la un diabetic)
urmate de cecitate.
Concomitent, leziuni ale nervului II ajungandu-se la cecitatea finala.
Neuropatia diabetica afecteaza mai ales nervii periferici somatici (predilectia pentru
nervii membrelor superioare, neuropatie periferica sisternica) si vegetativi
(neuropatie vegetativa: tulburari n motricitatea vezicii urinare vezica autonoma, a
mobilitatii gastrointestinale, si in dinamica sexuala).
La nivelul SNC, apar complicatii microangiopatice si de ateromatoza, crescand
incidenta accidentelor vasculare cerebrale.
Distrofii pigmentare
Melanina
Bilirubina directa
este pigmentul normal al bilei,
derivat din hemoglobina, dar
nu contine fier; pigmentul este
vizibil morfologic cand este
prezent icterul (pigmentarea
pielii, a mucuaselor sclerelor
cand nivelul bilirubinei serice
este de peste 2mg% - normai
0,5-1 mg% ); acumularea cea
mai evidenta - cu toate ca
pigmentul este distribuit n
toate tesuturile si fluidele
corpului - este n ficat si rinichi.
Multe leziuni sunt asociate cu
icter;
Distrofii pigmentare
Argintul
La intoxicatii cu saruri
organice sau anorganice
(argiroza). Pigmentul,
albuminat de argint, este
insolubil, negru, depus n
straturile superioare ale
corionului subepidermic, cel
mai frecvent in jurul glandelor
sebacee si sudoripare ca si in
jurul firelor de par. Argintul da
putine reactii celulare si in timp
apare o fibroza consecutiva
argirozei.
Plumbul
Pigmenteaza mucoasele,
n special gingivala cu negru,
datorita aparitiei de plumb.
Boala, saturnismul, este foarte
rara si se manifesta clinic prin
colici abdominale, leziuni
hepatice si renale
Calciul
Actiunea vitaminei D: abs Ca indep de a Ph + mobiliz Ca din oase + reabs Ca din TCD
Deficitul de vitamina D
Atat n rahitism cat si n osteomalacie = mineralizare inadecvata cu exces de matrice
osteoida nemineralizata; n rahitism leziunea este complicata prin calcificarea inadecvata a
cartilagiilor epifizare cu modificari ale osificarii encondrale. Etapele aparitiei rahitismului, sunt
considerate: cresterea excesiva a cartiladelor epifizare pe seama insuf de maturare si
dezintegrare a cel cartilaginoase; persistenta de mase distorsionate, neregulate de cartilaj, n
cavitatea medulara a oaselor lungi; prezenta de matrice osteoida pe resturi cartilaginoase
mineralizate inadecvat; deformarea scheletului este data de pierderea regiditatii structurale a
dezvoltarii oaselor.
Conformatia scheletului rahitic depinde de severitatea carentei de vitamina D, durata si, n
special, de stress-ul la care este supus.
La nivelul craniului: craniotabes n minge de ping-pong; cap cvadratum (frunte
olimpiana), (bose frontale proeminente), dintii au cruptie intarziata, coroanele au aspect
scalariform (n trepte) cu santuri circulare unde se fac carii cu evolutie rapida. La nivelul
toracelui sunt prezente mataniile costalela locul de implantare a coastelor pe stern. Sternul
este mpins fie inainte: stern n carena (fund de corabie) sau stern de prumbel, sau sternul
este nfundat de pantofar. La locul de implantare a diafragmului apar niste santuri descrise
de Harrison (prin tractiunea muschiului).
Bazinul este plat, sramtorile sunt mai mici; coloana vertebrala sufera modificari n plan
sagital (accentuarea curburilor: lordoza lombara, cifoza toracica) sau frontal (scolioza,
spondilolistesis - scufundarea coloanei n bazin).la nivelul oaselor lungi: - semnul bratarii
pentru epifizele declive a radius si ulna si pentru membrele inferioare, curburi cu aparitia de
genu varum (rotund) si genu valgum (n X). Fracturile acestor oase sunt n lemn verde
(ruperea osului fara periost). Visceral se evidentiaza splenomegalie, anemie, musculatura
abdomenului hipotona.
Guta (tumora rea) a fost denumita de Galen care a facut legatura ntre boala si
consumul de alimente, bogate n acid uric (vanat, consum excesiv de organe ete.).
Debutul bolii se produce dupa 30 ani mai frecvent la barbati, cu hiperuricemie
constanta; dintre acestia doar 2-3% dezvolta artrita gutoasa - localizata la haluce
(podagra),la genunchi (gonadra) la mana (chiragra).
Tofii gutosi sunt depozite subcutate dure, nodulare din cristale de urati,
reactie inflamatorie cronica si fibroza. n rinichi, depozitele de urati produc nefropatic
gutoasa cu toti gutosi, calculi uratici, inflamatie interstitiala, atrofie tubulara si
arterioscleroza.