Sunteți pe pagina 1din 16

1.

Calculul termic al unui motor cu aprindere prin scanteie


Pentru exemplificarea metodei se va efectua calculul termic a unui M.A.S.
Capabil sa furnizeze la turatia n=6600 rot/min o putere nominala Pn=110KW.
Motorul are un numar I=4 cilindri.
Alegerea parametrilor initiali
Pe baza recomandarilor existente in literatura de specialitate si a rezultatelor obtinute pe motoare
experimentale se adopta urmatoarele valori:
-temperatura initiala: T0 =293K
-presiunea initiala: p 0 102 10 3 N/m
-temperatura gazelor reziduale: Tr 1000 0 C
-coeficientul de exces de aer: 0.85
-raportul de comprimare: 9.5
Valorile s-au adoptat conform tabelelor 4 si 5 din prezenta anexa.
Parametri procesului de schimbare a gazelor.
Se adopta urmatoarele marimi.(tabelul 10)
Parametri procesului de schimbare a gazelor
Tabel 2.1
Presiunea la sfarsitul admisiei
Preancalzirea amestecului
Coeficientul posumpleri

Pa 0.8 10 N / m
3

T 25 0 C
p =1,1

Se calculeaza in continuare coeficientul gazelor reziduale:


r

T0 T
pr
293 25
118 10 3

0,053
Tr
pa p pr
1000 9 0.8 10 3 118 10 3

Temperatura la sfarsitul admisiei va fi:


Ta

T0 T r Tr 293 25 0,053 1000

353K
1 r
1 0,053

Coeficientul de umplere rezulta:


v

p
Pa T0
80 10 3 293
9
1,1

0,76
3
P0Ta 1 1 r 102 10 353 9 1 1 0,053

Parametri procesului de comprimare

Se adopta pentru coeficientul politropic de comprimare valoarea n1 1,3 .


Presiunea la sfarsitul comprimarii rezulta:

pc p a n1 80 10 3 91,34 1634 10 3 N / m 2
Temperatura la sfarsitul comprimari va fi:

Tc Ta n1 1 353 91.341 758 K


Parametri procesului de ardere.
Se adopta urmatoarea compozitie a benzinei : c=0,854 kg; h=0,142 kg; o=0,004 kg; si avand
putera calorica inferioara Qi 43500kj / kg .
Se mai adopta:
-coeficientul de utilizare a caldurii 0.9 ;
-coeficientul de crestere a presiunii 2.2
M c 1 / 114

Aerul minim necesar arderi a 1 kg de combustibil se calculeaza cu relatia:


Lmin

1 c h o
1 0,854 0,142 0,004
Kmol.a


0,507
0,21 12 4 32
0,21 12
4
32
kg.comb

Cantitatea de aer necesara arderii combustibilului este:


L Lmin 0,85 0,507 0,43

Kmol .aer
Kgcomb.

Coeficientul teoretic de variatie molara a incarcaturii proaspete rezulta:

h C
0,133 0,857
L
0,705

4
12
4
12 1,147
0

L
0,705
Cantitatea de incarcatura proaspata
M 1 Lmin M c 0.85 0.507 0.00877 0.440

Coeficientul teoretic de variatie molara:


h c
0.142 0.854
0.79 Lmin
0.79 0.507

2
12
2
12 1.08
0

Lmin M c
0.85 0.507 0.00877

Coeficientul real de variatie molara a incarcaturii proaspete rezulta:

0 r 1,08 0,053

1,078
1 r
1 0,053

Caldura specifica molara medie a amestecului initial este:


C ' mv 20 17,4 10 3 TC 20 17,4 10 3 758 33.19

Kj
kmol.k

Caldura specifica molara medie a gazelor de ardere pentru =1 este:


C ' ' mv 18.4 2.6 13.8 15,5 10 4 Tz 28.62

Kj
Kmol K

Temperatura la sfarsitul arderii rezulta din urmatoarea ecuatie:

Qi I I
C'vV Tc CV c Tz
(1r )1 Mc
Tz 2945 K

Presiunea la sfarsitul arderii se calculeaza cu relatia


Pz ' Pc

Tz
2945
1634 10 3 1.078
6847 10 3
Tc
758

N
m2

Gradul de crestere al presiunii va fi:


Pz
6847 10 3

4.19
Pc
1634 10 3

Parametrii procesului de destindere


Se adopta coeficientul politropic al destinderi n 2 1,27
Presiunea la sfarsitul destinderii rezulta:

pb

p z 6847 10 3

392 10 3
n2
1, 27
9

N
m2

Temperatura la sfarsitul destinderi va fi:

Tb

Tz

n2 1

2935
1604 K
91, 27 1

Parametri principali ai motorului


Se adopta urmatoarele valori pentru :
-coeficientul de rotunjire a diagramei: r 0,95
-randamentul mecanic: m 0,85
Presiunea medie a ciclului teoretic se obtine din relatia:

p'i

pc

1
1
1
1

1 n1 1

1
1
n2 1

n2 1 n1 1

PI/ 10.73 10 5

pi r p' i 0,95 1073 10 3 1019 10 3

N
m2

Radamentul indicat al motorului este:


i RM

pi M 1 T0
0.32
p0 v Qi

Presiunea medie efectiva rezulta:


p e m p i 0,85 1019 10 3 866,1 10 3

Randamentul efectiv al motorului va fi:

N
m2

e m i 0,85 0,32 0,27

Consumul specific efectiv de combustibil se calculeaza cu relatia:


ge

36000
36000
kg

0,301
e Qi 0,27 43500
kw h

Dimensiunile fundamentale ale motorului.


Se adopta raportul cursa-alezaj:

S
1,09
D

(s-a facut o medie din tabelul de motoare)

Capacitatea cilindrica necesara va fi:


Vh

120000 p n
120000 145

0.58
pe n i
810,1 10 3 6600 4

Se determina alezajul si cursa:


D3

4 Vh
4 0.41
3
96

3,14 0,9

S D 0,9 96 89

mm

mm

Viteza medie a pistonului este:


Wm

S n 89 6600

19,67
30
30

m
s

Cilindreea totala a motorului rezulta:


Vt i Vh 4 0.58 2.31

Puterea litrica a motorului va fi:


Pl

Pn
110

47.6
Vt
2.31

KW
l

Diagrama indicata.
Cu valorile obtinute in urma calculului de mai sus se poate trece la trasarea diagramei indicate in
coordonatele p-v .
In acest sistem de coordonata,cu scarile alese deliberat, se traseaza mai intai diagrama ciclului
teoretic. Se calculeaza:
Volumul la sfarsitul cursei de admisie:
Va Vh

9
0.58
0.65
1
9 1

dm 3

Volumul la sfarsitul compresiei:


Vc

Va 0.65

0,07

dm 3

Se plaseaza in sistemul de coordonate indicat , punctele a,c,z,b .


Se traseaza izocorele Vb V z Vc Va , izobara de admisie p a =constant si izobara de evacuare
p r =constant.
Politropa ac care reprezinta procesul de comprimare se traseaza prin puncte , utilizand ecuatia:
V
p x p a a
Vx

n1

unde V x este o valoare curenta a volumului , iar p x presiunea corespunzatoare valorii V x ales.
Politropa destinderii zb se traseaza analog , utilizand ecuatia:
V
p x p z z
Vx

n2

Rezultatele calculelor sunt reunite in tabelul 2.2


Se adopta urmatoarele marimi pentru corectarea diagramei:
0
-unghiul de avans la aprindere s 30 RAC
-unghiul de avans la deschiderea evacuarii av 60 0 RAC
1

-raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei b 3,6 0,278

Pozitia punctului c se determina de cursa pistonului X s corespunzatoare unghiului de avans la


aprindere:
Xs

S
1 cos S b 1 cos 2 S , rezulta:

2
4

XS

89
1 cos 30 0,278 1 cos 2 30

2
4

X S 17.7 mm

Pozitia punctului c este determinata de presiunea in acest punct :

pc" 1,2 pc 1,2 4458 10 5349,6 1


3

N
m2

Pozitia punctului b este determinata de cursa pistonului X ev corespunzatoare unghiului de


avans la deschiderea evacuarii:
X ev

S
1 cos ev b 1 cos 2 ev rezulta:

2
4

X ev

89
1 cos 60 0,278 1 cos 2 60
2
4

X ev 19.4 mm

Pozitia punctului a este determinata de presiunea in punctul a:


pa '

1
pa pb 1 85 327 10 3 206 10 3
2
2

N
m2

Diagrama indicata este prezentata in figura 2.1

3. CINEMATICA MECANISMULUI BIELA - MANIVELA


Analiza in detaliu a cinematici mecanismului biela-manivela este foarte complexa , din cauza
regimului variabil de functionare; de aceea s- au determinat relatii simplificate,in ipoteza unei viteze
unghiulare constante a arborelui cotit si la regimul stabilizat , obtinandu-se o precizie suficienta.
La o viteza unghiulara constanta a arborelui cotit , unghiul de rotatie e proportional cu timpul si ,
prin urmare , toate marimile cinematice pot fi exprimate in functie de unghiul de rotatie a arborelui
cotit.
Mecanismul biela-maivela poate fi de tipul axat , cand axa cilindrului intersecteaza axa arborelui
cotit sau dezaxat , cand cele doua axe nu se intersecteaza.
Se vor prezenta relatiile de calcul ale deplasarii , vitezei si acceleratiei pistonului . Se considera ca
pozitie initiala pentru masurarea unghiului , pozitia pentru care pistonul se afla la o distanta maxima
de axa arborelui cotit.
- unghil de rotatie al arborelui cotit

n
- viteza unghiulara de rotatie a arborelui cotit , in S 1
30

3,14 6600
293,06 S 1
30

R - raza manivelei (distanta dintre axa arborelui cotit si axa fusului maneton) , in mm;
S 2 R - cursa pistonului ( distanta dintre p.m.s si p.m.i) in m;

S=124,54 [mm] => S=0,1245 [m]


R

0,1245
0,0622 [m]
2

l lungimea bielei , in [m].


Se defineste raportul R / l - raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei ;

1
0,0622
R
0,27 => l
=> l 0,27 => l 0,230 [m]
3,6

Deplasarea pistonului .Legea de variatie a deplasarii pistonului in functie de unghiul


determinat pe cale analitica:

X R l cos sin 2 R 1 cos 1 cos 2


2
4

Viteza pistonului .

v R sin sin 2
2

m / s

s-a

Acceleratia pistonului .
A=

dv
R cos cos 2
dt

m / s
2

Valorile xp,vp si ap sunt calculate in tabelul 2.2

4. DINAMICA MOTOARELOR
Prin calculul dinamic al mecanismului biela manivela se urmareste determinarea marimii si
caracterului variatiei sarcinilor care actioneaza asupra pieselor motorului . Cercetarile in detaliu
sunt foarte complexe din cauza regimului variabil de functionare . De aceea se folosesc relatii
simplificate obtiinute in ipoteza unei viteze unghjulare constante a arborelui cotit si la regim
stabilizat
4.1 Fortele care actioneaza in mecanismul biela - manivela
Asupra mecanismului biela - manivela , actioneaza fortele date de presiunea gazelor din cilindru
si fortele de inertie ale maselor mecanismului aflate in miscare . Fortele de frecare vor fi considerate
neglijabile . Fortele de inertie sunt constituite din fortele de inertie ale maselor aflate in miscare
alternativa de translatie si fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie .
Pentru calculul organelor mecanismului biela manivela , al sarcinilor din lagare , pentru
cercetarea oscilatilor de torsiune , etc , trebue determinate valorile maxime , minime si medii ale
acestor forte . De aceea marimile fortelor se vor determina pentru o serie de poziti succesive ale
mecanismului , functie de unghiul de rotatie al arborelui cotit.
Pentru determinarea fortelor din elementele mecanismului biela manivela este recomandabil sa
se inceapa cu determinarea fortelor care actioneaza dupa axa cilindrului , cercetand separat fortele
de presiune a gazelor si fortele de inertie .
4.1.1 Forta de presiune a gazelor
Forta data de presiunea gazelor pe piston se determina cu relatia:
Fg pg Ap pind p0 Ap

in care : pg presiunea de lucru sau suprapresiunea , in N / m 2

pind presiunea indicata in cilindru dupa diagrama indicata in N / m 2

p0 presiunea mediului ambiant ( p 0 10 5 N / m 2

Ap

D2
aria capului pistonului , in
4

m ;
2

D diametrul pistonului , in m .

Variatia presiunii indiicate a gazelor din cilindru in functie de unghiul de rotatie a arborelui
cotit s-a determinat la calculul termic , prin trasarea diagramei indicate desfasurate(cromonogramei).
Forta de presiune a gazelor este indreptata dupa axa cilindrului si poate fi considerata in axa
boltului de piston .Aceasta forta este considerata pozitiva cand este orientata spre axa arborelui cotit

si negativa cand este orintata invers.Calculul valorilor fortei de presiune a gazelor se face tabelar.Se
construeste curba Fg f .
4.1.2 Fortele de inertie
Fortele de inertie sunt produse de masele aflate in miscare accelerata si anume :piston asamblat
(piston , bolt , segmenti , sigurantele boltului ) , biela si arbore cotit. Fortele de inertie sunt
indreptate in sens opuus acceleratiei si sunt date de formula generala :
F m a

unde : m masa elementelor in miscare , in Kg ;


a - acceleratia maselor , in m / s 2
In functie de felul miscarii elementelor mecanismului motor distingem urmatoarele tipuri de
forte de inertie :
a) Forte de inertie produse de masele elementelor aflate in miscare de translatie ( F j );
b) Forte de inertie produse e masele neechilibrate ale elementelor aflate in miscare de rotatie ( Fr ).
4.1.2.1

Fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie

Aceste forte sunt produse de masele pistonului asmblat (piston , segmenti , bolt si sigurantele
acestuia ) si o parte din masa bielei si sunt considerate concentrate in axa boltului .
Determinarea fortelor de inertie ale maselor aflate in miscare de translatie se face cu relatia :

N
m j masele pieselor in miscare de translatie , in Kg
a p acceleratia pistonului , in m / s 2

Fj m j a p

unde :

Masele aflate in miscare de translatie se determina cu relatia urmatoare :


ml m p m1b

Kg

m p masa pistonului asamblat , in Kg


m1b masa bielei concentrata in axa boltului si care se considera ca executa miscare
de translatie , in Kg .

unde :

Fortele de inertie Fj se pot exprima , tinand seama de expresia acceleratiei pistonului pentru
mecanismul biele manivela axat .
F j m j R 2 cos cos 2

Calculul valorilor fortelor F j se face tabelar si se construeste curba F j f


4.1.2.2

Fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie

Aceste forte sunt produse de o parte din masa bielei si masa neechilibrata a unui cot al
arborelui cotit (masa manetonului si masele reduse ale celor doua brate ).
Fortele de inertie ale maselor in miscare de rrotatie se determina cu relatiile :
N forta centrifuga
Fr mr R 2

Ft m r R

unde :

d
dt

forta tangentiala

mr masa se miscare de rotatie ,

R raza manivelei , in m

viteza unghiulara a arborelui.

In cazul vitezei unghiulare constante , d / dt 0 , deci fortele tangentiale sunt nule. In consecinta ,
fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie sunt fortele centrifuge ce actioneaza pe directia
razei manivelei si raman constante ca marime.
4.1.2.3 Masele pieselor in miscare ale mecanismului biela manivela
Pentru simplificarea calculelor , masele pieselor in miscare pot fi inlocuite cu mase reduse
concentrate in articulatiile mecanismului biela - manivela .
Masa bielei este considerata ca fiind concentrata in cele doua axe in care este articulata ,
respectiv in axa ochiului bielei ( m1b ) si in axa capului bielei ( m2b ) .
Componenta m1b a masei bielei se considera ca executa miscare de translatie si este luata in
calculul fortei de inertie F j . A doua componenta m2b se adauga maselor rotitoare ale
mecanismului .
Pentru majoritatea motoarelor de autovehicule , repartizarea masei bielei pe cele doua
componente este :
m1b 0,2......0,3 mb ; m 2b 0,7.....0,8 mb

sau cu suficienta aproximatie :


m1b 0,275 mb ;

m2 b 0,725 mb

In aceste conditii , masa elementelor aflate in miscare de translatie alternativa se poate


determina cu relatia :
m j m p m1b m p 0,275 mb

unde :

m p masa pistonului asamblat , in

Kg ;

mb masa bielei , in Kg

Masele rotitoare mr , sunt constituite din masa fusului maneton mm , masa bratului de
manivela redusa la raza R si componenta m2b a bielei , adica:
mr mm 2 mbr R m2b

Masa bratelor manivelei avand centrul de masa la raza r fata de axa arborelui cotit , se poate
reduce la raza R a manivelei pornind de la egalitatea :

mbr R R 2 mbr 2

de unde se obtine :

mbr R
unde :

mbr

Kg

- reprezinta distanta de la axa arborelui cotit la centrul de greutate al bratului .

Din tabelul 4.1.2.3.1 se pot determina orientativ masele pistonului si bielei si masele
neechilibrate ale arborelui cotit fara contragreutati . Raportarea acestor mase s-a facut la uitatea de
suprafata a capului pistonului .
Tabelul 4.1.2.3.1.
Denumirea piesei

M.A.S
D=60100[mm]

M.A.C
D=80120[mm]

80150
150250

150300
250400

100150

250400

80200
110200

130320
180400

Piston cu segmenti si bolt


- din aliaj de aluminiu
- din fonta

Biela
Arbore cotit (mase neechilibrate)
- turnat din fonta cu gauri de usurare
- matritat din otel
4.1.3

Fortele rezultate din mecanismul biela manivela

Prin insumarea algebrica a fortelor de presiune a gazelor Fg si fortelor de inertie F j ,


determinate pentru diferite pozitii ale manivelei , se obtin valorile fortei sumare care actioneaza in
lungul axei cilindrului.
F Fg F j

Calculul fortei F se face se face tabelar si se construeste curba F f .


Forta F aplicata in axa boltului se descimpune in doua componente , una de sprijin , normala
pe axa cilindrului (N) si una dupa axa bielei (B):
N F tg

Calculul fortelor N si S se face tabelar si se reprezinta grafic ccurbele N f si B

.
In axa fusului maneton , forta B se descompune in doua componente , una radiala (Z) si una
tangentiala (T) , expresile lor fiind urmatoarele:

Z f

T B sin( ) F

sin
cos

Z B cos F

cos
cos

Pe baza calculului tabelar al valori fortelor T si Z se traseaza curbele

T f si

Forta tangentiala T este singura forta care produce momentul motor . Expresia momentului
motor este:
M T R F

sin
R
cos

N m

Raza manivelei R , in m , fiind constanta , curba de variatie a momentului motor functie de


unghiul de rotatie al manivelei este identica cu cea a fortei tangentiale T , evident la o scara adecvata
.
4.2 Momentul total al motorului policilindric
Momentul total al motorului se obtine prin insumarea momentelor obtinute pentru fiecare
cilindru al motorului tinand cont de ordinae de functionare a acestora si de configuratia arborelui
cotit . De asemanea , se poate obtine suma momentelor ce actioneaza asupra fiecarei fus palier al
arborelui cotit .
Se stabileste variatia momentului motor total functie de unghiul de rotatie a arborelui cotit ,
precum si valoarea momentului mediu .Cu valoarea momentului mediu se calculeaza putera
dezvoltata de motor care se compara cu puterea obtinuta la calculul termic .
Ca pozitie de pornire 0 se considera pozitia corespunzatoare p.m.s a primului cilindru ,
aflat la admisie .
4.2.1 Calculul momentului total al motorului
In timpul ciclului , cilindri motorului pargurg in mod diferit fazele ciclului motor , in functie
de ordinea de lucru aleasa si de geometria arborelui cotit .
Pentru calculele ulterioare este necesara atat determinarea momentului motor total cat si a
momentului de torsiune care solicita fiecare fus palier in parte .
Tinand cont de cele expuse mai sus , momentul motor policilindric e alcatuit din doua
componente :
- o componenta creata de forta tangentiala care actioneaza asupra cotului corespunzator
cilindrului dat si cared epinde numai de unghiul de rotatie al arborelui cotit;
- o componenta data de momentul sumar al fortelor care actioneaza in cilindrii anteriori cotului
respectiv si depinde de numarul de cilindri si de ordinea de lucru .
4.2.1.1 Momentul total al motoarelor cu cilindri in linie
Calculul momentului total se exemplificea pe un motor cu patru cilindri in linie, in 4 timpi.
Unghiul de decalaj intre doua aprinderi succesive este dat de relatia :

720 720

180 0 RAC
i
4

unde: este numarul de cilindri ai motorului .


Se construieste schema de lucru a motorului . Pe abscisa se noteaza unghiul de rotatie al
arborelui cotit corespunzator primului cilindru . Pe ordonata se construesc 4 intervale
corespunzatoare numarului de cilindri . In intervalul corespunzator primului cilindru se construeste
schema de lucru a acesteia .In continuare se completeaza schemele de lucru ale celorlalti cilindri ,
decalate cu cu cate 180 ,decalarea efectuandu se in ordinea de lucru a cilindrilor . Deci , dupa
120incepe schema de lucru a cilindrului 4 , dupa alte 180 a cilindrului 2 . Procedand in continuare
se completeaza intreaga diagrama .
Pe baza acestei observatii se completeaza urmatorul tabel . Astfel in coloana 4 , prima valoare
corespunde celei din coloana 2 din momentul cand s-a terminat 1/3 din procesul de compresie , apoi
prin pemutari circulare se completeaza intreaga coloana . Similar se completeaza valorile pentru
coloanele 6,8,10 si
Se va tine cont la insumare de semnul momentelor . In coloana 13 se va obtine momentul total
al motorului .
Se constata ca momentul total apare ca o functie epriodica cu perioada :

180
i

unde: I- numarul de cilindri


-numarul timpilor motorului
Pe baza calculului tabelar se traseaza curba M t M 16 f
Se determina valoarea medie a momentului motor , ca medie aritmetica a valorilor instantanee
ale momentului motor .(tabelulul de mai jos)

M med

M
l

16

Cu ajutorul momentului mediu se calculeaza puterea indicata a motorului :


Pi

M med n
KW
9,55 10 3

puterea indicata calculata cu ajutorul relatiei anterioare terbuie sa fie egala cu puterea
indicata obtinuta la calculul termic dupa formula :
Pi Vt n
KW
120000

Pi

unde: Pi presiunea medie indicata

Vt cilindreea motorului , in m 3 ;

n turatia motorului , in rot / min

Se admite o abatere de (+ -)5%.


4.3 Fortele care actioneaza asupra fusului palier
Determinarea fortelor care actioneaza asupra fusului arborelui cotit este necesara pentru
dimensionarea corecta a fusurilor si lagarelor ,in scopul de a evita incalzirea lagarelor si de a se
asigura pelicula de ulei necesara ungerii acestora .
4.3.1 Fortele care actioneaza asupra fusului maneton .Diagrama polara afusului maneton.
Asupra fusului maneton actioneaza forta tangentiala T , forta radiala Z si forta centrifuga de
inertie Fcb a masei m2b a bielei aflata in miscare de rotatie .
Prin urmare forta rezultata care actioneaza asupra fusului mmaneton va fi:


Rm T Z Fcb

unde:

Fcb m 2b R 2

4.3.2 Fortele care actioneaza asupra fusului palier . Diagramele polare ale fusurilor palier
Diagramele polare se construesc pentru toate fusurile paliere care sunt cuprinse intre coturi
asezate sub unghiuri diferite .In cele mai multe cazuri , la motoarele rapide , fusul palier cuprins
intre coturi decalate al 360 este cel mai incarcat . Forta care actioneaza asupra fusului palier al
arborelui cotit care are un numar de lagare mai mare ca unu decat numarul de manetoane este
determinata de fortele care actioneaza in bratele manetoanelor vecine fusului cconsiderat .
Marimile reactiunilor datorayte fortelor din cilindru i , respectiv I+l corespunzatoare
palierului dintre cei doi cilindri mentionati , se determina cu relatiile:
Z 'i Z i

l1
;
l

Z 'i l Z i l

l1
l

T ' i Ti

l1
;
l

T 'i l Ti l

l1
l

F ' n Fn

l1
;
l

F ' n 1 Fn 1

l1
l

Compunerea reactiunilor se realizeaza geometric tinandu-se seama de unghiul dintre


manivelele invecinate .Se considera un sistem de coordonate Z-T astfel incat axa Z sa coincida cu
axa Z a cilindrului I , iar axa T sa fie perpendiculara pe aceasta .Ca si in cazul fusului maneton ,
sistemul de coordonate se roteste simultan cu arborele , in functie de unghiul .
In cazul palierelor simetrice vom avea:
Z ' ( Z i Z i 1 cos Ti 1 sin ) / 2
T ' (Ti Ti 1 cos Z i 1 sin ) / 2

Pentru construirea diagramei polare este necesar sa se determine proectiile Z si T pentru


toate valorile unghiului .Acest lucru s eobtine usor prin calcul tabelar .
In sistemul de coordonate Z-T se aseaza pentru fiecare pozitie a arborelui cotit (definita de unghiul
) , reactiunile Z si T respectand regula semnelor
.

K
Unind toate extremitatile vectorilor a printr-o linie continua , se obtine curba care
reprezinta diagrama vectoriala a fortelor care actioneaza pe fusul palier , fara atine seama de fortele
centrifuge ale maselor in miscare de rotatie. Influenta acestor forte va fi luata in considerare , ca si in
cazul fusuluimaneton prin fixarea polului diagramei in punctul O, care reprezinta extremitatea
vectorului Qr .

Distanta de la polul diagramei O pana la varful vectorului K a reprezinta valoarea

rezultantei fortelor care actioneaza pe fusul palier R pa


Prin desfasurarea diagramei vectoriale in functie de se obtine curba R p cu ajutorul careia
se determina valoarea maxima si medie a fortelor rezultante R p :

R pmed

R
l

px

/K

unde : R px -este valoarea rezultantelor corespunzatoare fiecarei diviziuni unghiulare ;


k numarul de diviziuni ale curbei R p

S-ar putea să vă placă și