Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pa 0.8 10 N / m
3
T 25 0 C
p =1,1
T0 T
pr
293 25
118 10 3
0,053
Tr
pa p pr
1000 9 0.8 10 3 118 10 3
353K
1 r
1 0,053
p
Pa T0
80 10 3 293
9
1,1
0,76
3
P0Ta 1 1 r 102 10 353 9 1 1 0,053
pc p a n1 80 10 3 91,34 1634 10 3 N / m 2
Temperatura la sfarsitul comprimari va fi:
1 c h o
1 0,854 0,142 0,004
Kmol.a
0,507
0,21 12 4 32
0,21 12
4
32
kg.comb
Kmol .aer
Kgcomb.
h C
0,133 0,857
L
0,705
4
12
4
12 1,147
0
L
0,705
Cantitatea de incarcatura proaspata
M 1 Lmin M c 0.85 0.507 0.00877 0.440
2
12
2
12 1.08
0
Lmin M c
0.85 0.507 0.00877
0 r 1,08 0,053
1,078
1 r
1 0,053
Kj
kmol.k
Kj
Kmol K
Qi I I
C'vV Tc CV c Tz
(1r )1 Mc
Tz 2945 K
Tz
2945
1634 10 3 1.078
6847 10 3
Tc
758
N
m2
Pz
6847 10 3
4.19
Pc
1634 10 3
pb
p z 6847 10 3
392 10 3
n2
1, 27
9
N
m2
Tb
Tz
n2 1
2935
1604 K
91, 27 1
p'i
pc
1
1
1
1
1 n1 1
1
1
n2 1
n2 1 n1 1
PI/ 10.73 10 5
N
m2
pi M 1 T0
0.32
p0 v Qi
N
m2
36000
36000
kg
0,301
e Qi 0,27 43500
kw h
S
1,09
D
120000 p n
120000 145
0.58
pe n i
810,1 10 3 6600 4
4 Vh
4 0.41
3
96
3,14 0,9
S D 0,9 96 89
mm
mm
S n 89 6600
19,67
30
30
m
s
Pn
110
47.6
Vt
2.31
KW
l
Diagrama indicata.
Cu valorile obtinute in urma calculului de mai sus se poate trece la trasarea diagramei indicate in
coordonatele p-v .
In acest sistem de coordonata,cu scarile alese deliberat, se traseaza mai intai diagrama ciclului
teoretic. Se calculeaza:
Volumul la sfarsitul cursei de admisie:
Va Vh
9
0.58
0.65
1
9 1
dm 3
Va 0.65
0,07
dm 3
n1
unde V x este o valoare curenta a volumului , iar p x presiunea corespunzatoare valorii V x ales.
Politropa destinderii zb se traseaza analog , utilizand ecuatia:
V
p x p z z
Vx
n2
S
1 cos S b 1 cos 2 S , rezulta:
2
4
XS
89
1 cos 30 0,278 1 cos 2 30
2
4
X S 17.7 mm
N
m2
S
1 cos ev b 1 cos 2 ev rezulta:
2
4
X ev
89
1 cos 60 0,278 1 cos 2 60
2
4
X ev 19.4 mm
1
pa pb 1 85 327 10 3 206 10 3
2
2
N
m2
n
- viteza unghiulara de rotatie a arborelui cotit , in S 1
30
3,14 6600
293,06 S 1
30
R - raza manivelei (distanta dintre axa arborelui cotit si axa fusului maneton) , in mm;
S 2 R - cursa pistonului ( distanta dintre p.m.s si p.m.i) in m;
0,1245
0,0622 [m]
2
1
0,0622
R
0,27 => l
=> l 0,27 => l 0,230 [m]
3,6
Viteza pistonului .
v R sin sin 2
2
m / s
s-a
Acceleratia pistonului .
A=
dv
R cos cos 2
dt
m / s
2
4. DINAMICA MOTOARELOR
Prin calculul dinamic al mecanismului biela manivela se urmareste determinarea marimii si
caracterului variatiei sarcinilor care actioneaza asupra pieselor motorului . Cercetarile in detaliu
sunt foarte complexe din cauza regimului variabil de functionare . De aceea se folosesc relatii
simplificate obtiinute in ipoteza unei viteze unghjulare constante a arborelui cotit si la regim
stabilizat
4.1 Fortele care actioneaza in mecanismul biela - manivela
Asupra mecanismului biela - manivela , actioneaza fortele date de presiunea gazelor din cilindru
si fortele de inertie ale maselor mecanismului aflate in miscare . Fortele de frecare vor fi considerate
neglijabile . Fortele de inertie sunt constituite din fortele de inertie ale maselor aflate in miscare
alternativa de translatie si fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie .
Pentru calculul organelor mecanismului biela manivela , al sarcinilor din lagare , pentru
cercetarea oscilatilor de torsiune , etc , trebue determinate valorile maxime , minime si medii ale
acestor forte . De aceea marimile fortelor se vor determina pentru o serie de poziti succesive ale
mecanismului , functie de unghiul de rotatie al arborelui cotit.
Pentru determinarea fortelor din elementele mecanismului biela manivela este recomandabil sa
se inceapa cu determinarea fortelor care actioneaza dupa axa cilindrului , cercetand separat fortele
de presiune a gazelor si fortele de inertie .
4.1.1 Forta de presiune a gazelor
Forta data de presiunea gazelor pe piston se determina cu relatia:
Fg pg Ap pind p0 Ap
Ap
D2
aria capului pistonului , in
4
m ;
2
D diametrul pistonului , in m .
Variatia presiunii indiicate a gazelor din cilindru in functie de unghiul de rotatie a arborelui
cotit s-a determinat la calculul termic , prin trasarea diagramei indicate desfasurate(cromonogramei).
Forta de presiune a gazelor este indreptata dupa axa cilindrului si poate fi considerata in axa
boltului de piston .Aceasta forta este considerata pozitiva cand este orientata spre axa arborelui cotit
si negativa cand este orintata invers.Calculul valorilor fortei de presiune a gazelor se face tabelar.Se
construeste curba Fg f .
4.1.2 Fortele de inertie
Fortele de inertie sunt produse de masele aflate in miscare accelerata si anume :piston asamblat
(piston , bolt , segmenti , sigurantele boltului ) , biela si arbore cotit. Fortele de inertie sunt
indreptate in sens opuus acceleratiei si sunt date de formula generala :
F m a
Aceste forte sunt produse de masele pistonului asmblat (piston , segmenti , bolt si sigurantele
acestuia ) si o parte din masa bielei si sunt considerate concentrate in axa boltului .
Determinarea fortelor de inertie ale maselor aflate in miscare de translatie se face cu relatia :
N
m j masele pieselor in miscare de translatie , in Kg
a p acceleratia pistonului , in m / s 2
Fj m j a p
unde :
Kg
unde :
Fortele de inertie Fj se pot exprima , tinand seama de expresia acceleratiei pistonului pentru
mecanismul biele manivela axat .
F j m j R 2 cos cos 2
Aceste forte sunt produse de o parte din masa bielei si masa neechilibrata a unui cot al
arborelui cotit (masa manetonului si masele reduse ale celor doua brate ).
Fortele de inertie ale maselor in miscare de rrotatie se determina cu relatiile :
N forta centrifuga
Fr mr R 2
Ft m r R
unde :
d
dt
forta tangentiala
R raza manivelei , in m
In cazul vitezei unghiulare constante , d / dt 0 , deci fortele tangentiale sunt nule. In consecinta ,
fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie sunt fortele centrifuge ce actioneaza pe directia
razei manivelei si raman constante ca marime.
4.1.2.3 Masele pieselor in miscare ale mecanismului biela manivela
Pentru simplificarea calculelor , masele pieselor in miscare pot fi inlocuite cu mase reduse
concentrate in articulatiile mecanismului biela - manivela .
Masa bielei este considerata ca fiind concentrata in cele doua axe in care este articulata ,
respectiv in axa ochiului bielei ( m1b ) si in axa capului bielei ( m2b ) .
Componenta m1b a masei bielei se considera ca executa miscare de translatie si este luata in
calculul fortei de inertie F j . A doua componenta m2b se adauga maselor rotitoare ale
mecanismului .
Pentru majoritatea motoarelor de autovehicule , repartizarea masei bielei pe cele doua
componente este :
m1b 0,2......0,3 mb ; m 2b 0,7.....0,8 mb
m2 b 0,725 mb
unde :
Kg ;
mb masa bielei , in Kg
Masele rotitoare mr , sunt constituite din masa fusului maneton mm , masa bratului de
manivela redusa la raza R si componenta m2b a bielei , adica:
mr mm 2 mbr R m2b
Masa bratelor manivelei avand centrul de masa la raza r fata de axa arborelui cotit , se poate
reduce la raza R a manivelei pornind de la egalitatea :
mbr R R 2 mbr 2
de unde se obtine :
mbr R
unde :
mbr
Kg
Din tabelul 4.1.2.3.1 se pot determina orientativ masele pistonului si bielei si masele
neechilibrate ale arborelui cotit fara contragreutati . Raportarea acestor mase s-a facut la uitatea de
suprafata a capului pistonului .
Tabelul 4.1.2.3.1.
Denumirea piesei
M.A.S
D=60100[mm]
M.A.C
D=80120[mm]
80150
150250
150300
250400
100150
250400
80200
110200
130320
180400
Biela
Arbore cotit (mase neechilibrate)
- turnat din fonta cu gauri de usurare
- matritat din otel
4.1.3
.
In axa fusului maneton , forta B se descompune in doua componente , una radiala (Z) si una
tangentiala (T) , expresile lor fiind urmatoarele:
Z f
T B sin( ) F
sin
cos
Z B cos F
cos
cos
T f si
Forta tangentiala T este singura forta care produce momentul motor . Expresia momentului
motor este:
M T R F
sin
R
cos
N m
720 720
180 0 RAC
i
4
180
i
M med
M
l
16
M med n
KW
9,55 10 3
puterea indicata calculata cu ajutorul relatiei anterioare terbuie sa fie egala cu puterea
indicata obtinuta la calculul termic dupa formula :
Pi Vt n
KW
120000
Pi
Vt cilindreea motorului , in m 3 ;
Rm T Z Fcb
unde:
Fcb m 2b R 2
4.3.2 Fortele care actioneaza asupra fusului palier . Diagramele polare ale fusurilor palier
Diagramele polare se construesc pentru toate fusurile paliere care sunt cuprinse intre coturi
asezate sub unghiuri diferite .In cele mai multe cazuri , la motoarele rapide , fusul palier cuprins
intre coturi decalate al 360 este cel mai incarcat . Forta care actioneaza asupra fusului palier al
arborelui cotit care are un numar de lagare mai mare ca unu decat numarul de manetoane este
determinata de fortele care actioneaza in bratele manetoanelor vecine fusului cconsiderat .
Marimile reactiunilor datorayte fortelor din cilindru i , respectiv I+l corespunzatoare
palierului dintre cei doi cilindri mentionati , se determina cu relatiile:
Z 'i Z i
l1
;
l
Z 'i l Z i l
l1
l
T ' i Ti
l1
;
l
T 'i l Ti l
l1
l
F ' n Fn
l1
;
l
F ' n 1 Fn 1
l1
l
K
Unind toate extremitatile vectorilor a printr-o linie continua , se obtine curba care
reprezinta diagrama vectoriala a fortelor care actioneaza pe fusul palier , fara atine seama de fortele
centrifuge ale maselor in miscare de rotatie. Influenta acestor forte va fi luata in considerare , ca si in
cazul fusuluimaneton prin fixarea polului diagramei in punctul O, care reprezinta extremitatea
vectorului Qr .
R pmed
R
l
px
/K