INOT ANUL 1

1 ) Care sunt ramurile Natatiei ?

Inotul :

inotul sportiv

inotul in ape deschise

inotul igienic

inotul sincron

inotul master

inot utilitar-aplicativ

inot pt. salvarea de la inec

polo pe apa

sarituri in apa

2 ) Care sunt elementele care infl. aparitia modificarilor la

nivelul aparatelor si sistemelor organismului in urma practicarii
inotului ?

plutirea

echilibrul corpului pe apa

alunecarea

respiratia acvatica

3 ) Care sunt modificarile adaptative de la nivelul sistemului

cardiovascular?

cresterea volumului de sange determina cresterea nr. de

hematii.

determina cresterea cantitatii de hemoglobina care va

fixa mai mult oxigenul.

cantitatea de colesterol scade daca efortul are o

intensitate peste medie.

scade cantitatea de trigliceride dupa un efort ce

depaseste pragul de 30 min. de inot de 3-5 ori pe
saptamana.

la nivelul inimii inima poate atinge un volum de 900-1300

ml.

greutatea inimii 500g.

creste masa cordului ( cordul se hipertrofiaza).

creste nr. de capilare.

4 ) Care sunt modificarile adaptative de la nivelul aparatului

respirator ?
Presiunea apei :

apasa

permanent

asupra

permanent respiratia.

cutiei

toracice ingreunand

musculatura respiratorie se dezvolta deoarece trebuie

permanent sa invinga aceasta presiune.

Practicarea indelungata a inotului:

fregventa respiratorie in repaus la un sportiv este de 1012 resp./minut.

creste posibilitatea de a reduce sau oprii temporal

fregventa respiratiei.
Volumul efortului :

ajunge la practicantii inotului la 700-900 ml.

5 ) Care sunt modificarile adaptative de la nivelul aparatului

locomotor?

inotul asigura nu doar mentinerea unei stari de bine , de

relaxare locala si generala ci si dezvoltarea fizica
armonioasa.

practicat timp indelungat determina modificarea la nivelul

surselor de energie si la nivelul organitelor celulare.

creste cantitat. de mioglobina cu 14-26 % in functie de nr

de lectii de inot practicate pe saptamana.

creste cantit. si densitatea mitocondriilor de la nivelul

fibrelor musculare lente.

creste nr de miofibrile.

in eforturile anaerobe creste cantit. de ATP si CP

fibrele musculare lente devin mai groase.

6 ) Care sunt fortele care actioneaza asupra corpului care

pluteste pe apa ?

Fortele :

greutatea corpului Gc

portanta hidrostatica

7 ) Care sunt fortele care actioneaza asupra corpului cand

inainteaza pe apa?
La deplasarea prin apa , pe langa cele doua forte (Gc si FA)
asupra

inotatorului

actioneaza

treia

forta

numita

rezultanta hidrodinamica aparuta prin compunerea celor doi

vectori ( Gc si FA ). Rezultanta hidrodinamica are o
componenta verticala numita portanta hidrodinamica si o
componenta orizontala care se opune inaintarii corpului numita
rezistenta hidrodinamica.
8 ) Care sunt factorii care infl. plutirea corpului pe apa ?

densitatea

corpului

: p=0,935-1,057

cea

mai

mare

greutate specifica o are sist. osos , muschii, ligamentele,

depozitele de grasime. Cel mai usor plutesc femeile avand
o densitate mai mica decat barbatii.

densitatea apei : se apreciaza ca apa are densit. 1 la o

temp. de 4 grade C. O temp. mai mare sau mai mica
determina schimbarea densitatii apei.
<> Densitatea apei variaza in functie de natura mediului si
de temperatura.
<> Plutirea este mai buna in apa sarata decat in apa
dulce. ,dar se inainteaza mai greu. Apa calda este mai
usoara decat cea rece.

fazele respiratiei :
<> in timpul inotului pozitia corpului pe apa oscileaza

datorita tehnicii miscarilor de brate dar mai ales a respiratiei.

<> In inspiratie greutatea specifica a corpului creste iar
inotatorul se scufunda. Densitate 1,04 - 1,10
<> In expiratie greutatea specif. corpului scade iar
inotatorul se ridica pe apa. Densit: 0,960 - 0,980.

pozitia corpului pe apa :

<> orizontala: favorizeaza plutirea

volumul partii scufundate :

<> cu cat corpul este mai scufundat in apa cu atat pluteste

mai bine.
9 ) Cate tipuri de echilibru ale corpului pe apa exista ?
echilibrul static ( echi. instabil si echi. indiferent ) si Echi.
dinamic.
10 ) Definiti Rezistenta hidrodinamica , formula ei , forme de
manifestare ( factori).
Rezistenta hidrodinamica :

Counsilman 1977 este de parere ca in timpul inaintarii prin

apa rezistenta intalnita de corp poate fi :
<> Rezis . frontala : produsa de orice parte a corpului care

prezinta o suprafata indreptata catre directia de inaintare.

<> Rezis. turbionara : se produce ca urmare a incapacitatii
apei de a se scurge in jurul corpului.

<> Rezis. de frecare : se produce datorita frictiunii unei

paturi subtiri de apa care vine in contact cu suprafata corpului
si se scurge de-a lungul corpului, intampinand diferite
asperitati ale acesteia.
Formula :
Fr = p/2 * V2 * A * Cr
Fr = Rezis. hidrodinamica
p= 1000 kg/m3 densitatea apei
V= viteza de inaintare , calculata in m/s
A = aria sectiunii transversale a partii scufundate a
corpului
Cr= coeficientul de rezistenta.
Rezistenta hidrodinamica depinde de:

viteza de inot:
<> rezis. creste cu patratul vitezei.( viteza de inaintare se
mareste de 2 ori , fortele cresc de 4 ori).

pozitia corpului pe apa :

<> cu cat pozitia corpului este mai aproape de suprafata

apei cu atat rezistenta hidrodinamica este mai mica

deoarece sectiunea partii scufundate este mai redusa.

forma si grosimea corpului :

<> corpul cu aceeasi grosime dar cu forme diferite
intampina rezistente diferite. Cea mai hidrodinamica

forma
este cea fusiforma (inotatorul are corpul sub forma de
picatura, cu bazinul ingust si umerii lati).

suprafata corpului

: corpurile cu suprafata neteda

intampina o rezis. mai mica decat corpurile cu asperitati.

densitatea apei : densitate mare - rezistenta mare.

curenti : - sunt reprez. de valurile care sunt produse de

miscarile

corpului

si

ale

membrelor.

Ei

impiedica

inaintarea prin modificarea pozitiei corpului.

11 ) Ce fel de miscari realizeaza membrele superioare si inf. in
timpul deplasarii prin apa ?
Miscarile bratelor : se deruleaza sub forma de sweep
care consta in : inainte , in jos, in afara , inauntru , inapoi , sus.

12 ) Cum se descrie traiectoria Sinusoidala ?

forma literei S
13 ) Cum se realizeaza respiratia acvatica?
Inspiratie : se realiz. pe gura , este profunda si rapida.
Expiratie :se realiz. in apa , tot pe gura , buzele sunt
stranse in gen suflat prelungit. In finalul expiratiei aceasta se
poate face si pe nas.
Apnee: retinerea controlata a expiratiei dupa faza de
inspiratie.
14 ) Care este pozitia corpului pe apa in plutirea pe spate?

corpul este intins pe spate in pozitie orizontala cu ceafa

scufundata in apa avand fata afara din apa. Bratele
intinse

in

prelungirea

corpului

incadrand

urechile,

picioarele sunt intinse cu varfurile spre exterior.

15 ) Care este diferenta intre plutire si alunecarea pe apa ?

Alunecarea presupune deplasarea corpului realizata prin
autopropulsie sau propulsie in timp ce la plutire corpul pluteste
liber, relaxat (nu necesita autopropulsie /propulsie).

16 ) Tehnica Procedeului de inot sportiv : CRAUL : descriere

tehnica, greseli , mijloace de invatare.
Pozitia corpului: Corpul este culcat facial , bratele intinse,
pozitie orizontala, capul este scufundat in apa pana la
jumatatea fruntii , privirea indreptata oblic inainte, picioarele
intinse apropiate cu varfurile orientate spre interior si
calcaiele spre inafara.
Greseli :

corp in echer;

spate in hiperextensie;

bratele nu sunt intinse;

barbia f mult in piept;

picioare inainte , incrucisat

capul nu este scufundat.

Mijloace de invatare:

ex. pe uscat si in apa.

<> pe uscat :

stand mentinand pozitia de plutire culcat facial (pe saltea,

scara gim, pe banca).
<> in apa :

cu mainile sprijinite pe sparge val , invatarea pozitiei;

cu picioarele sprijinite pe sparge val , invatarea pozitiei;

pe o treapta a scarii bazinului , idem;

jocuri : surubul;

sprijin pe un coleg , pe culoar.

17 ) Mijloacele de invatare ale pozitiei corpului pe apa

Procedeul CRAUL .
Mijloace de invatare:
IDEM (16 )
18) Tehnica de executie a miscarii de Brate Craul . Greseli si
Mijloace de invatare.
Bratele se misca alternativ. Ele au o traiectorie aeriana si
una acvatica.
Contine faza activa si de revenire:

faza activa: este cea care p executa bratul prin apa

( drumul acvatic)

ea este divizata in 3 etape:

1- intrarea bratului in apa si apucarea apei ;
2 - tractiunea

3 - impingerea

faza de revenire - sau drumul aerian al bratului.

Greseli :

1 - la intrarea bratului in apa si apucarea apei :

<> intrarea. b. in apa pe langa cap ;
<> int. bratului cu cotul indoit;
<> int b in lateral.

2 - tractiunea:
<> palma taie apa;
<> tractiune cu bratul intins;
<> degetele sunt departate;
<> nu se exec. tract.sinusoidala.

3 - impingerea : lipsa impingerii.

Mijloace de invatare :

pe uscat: exect. misc. de brate in oglinda ;

din culcat facial pe banca de gim, lucru de brate;

alunecare craul cu respiratie la fiecare brat;

alunec. craul cu resp. la 2 brate pe dreapta;

alunec. craul cu resp la 2 brate pe stanga;

alunec. craul vaslind doar cu bratul drept cu respiratie la

un brat, doua sau trei brate, bratul stand se afla in
prelungirea corpului;

IDEM stangul ;

alunecare craul asmietrica cu resp. pe bratul care iese din

apa;

a. craul asimetrica cu resp. pe bratul care incepe vaslirea.

19 ) Tehnica de executie a miscarii de picioare CRAUL . Greseli si mijloace de invatare.

Picioarele executa o miscare alternativa de forfecare in
plan vertical din articulatia coxo-femurala. Ele sunt intinse dar
nu incordate avand labele in flexie plantara, cu calcaiele usor
departate. Miscarea

de

picioare se face in

diametrelor biacromial si bitrohanterian.

Are 2 faze :

faza ascendenta - de jos in sus

faza descendenta - de sus in jos

Greseli :

labele picioarelor nu sunt intinse;

interiorul

picioarele sunt incordate;

incrucisarea picioarelor.

Mij. de invatare:

pe uscat din culcat facial , din atarnat , din sezand pe

marginea bazinului exec. lucrului de picioare;

cu mainile sprij. de un coleg bataie de picioare craul;

bataie de pic. craul cu mainile sprij. de o pluta;

bataie de pic, craul cu mainile tinute ( la spate, inainte, pe

langa corp)

20 ) Coordonarea BRATE- PICIOARE - RESPIRATIE =

procedeul CRAUL.
Clasic: 6 batai de picioare la un ciclu de brate o respiratie
( 3 batai de picioare pt. bratul drept si 3 batai de picioare pt.
bratul stang.)
Greseli :

necorelarea resp. cu bratele;

ridicarea prea devreme a capului pt. inspiratie;

Mij de invatare:

alunecare craul cu resp . la fiecare brat;

a. c . cu resp. la 2 brate pe dreapta;

a. c. cu resp. la 2 brate pe stanga;

alunecare craul vaslind doar cu bratul drept cu resp. la un

brat ,2, sau 3 brate , stangul se afla in prelungirea
corpului ;

-II- stangul;

a.c asimetrica cu resp. la bratul care iese din apa.

21 ) Tehnica executie - STARTUL - Procedeul CRAUL - greseli ,

mij de inv.
La toate procedeele Startul are urmatoarele faze:

pozitia pe bloc start;

elanul;

drumul aerian (zborul);

intrarea in apa;

miscarea sub apa si iesirea la suprafata.

A) pozitia pe bloc start:
Din stand cu fata spre apa, picioarele departate la
latimea umerilor , calcaiele usor departate , varfurile spre
interior,degetele

de

la

picioare

apuca

marginea

blocstartului , genunchii flexati . Mainile apuca marginea

blocstartului (capul in piept).
Greseli :

nu se prinde marginea blocului cu degetele de la picioare;

centrul de greutate prea in spate.

B) Elanul :
Bratele se duc prin inainte sus, simultan cu extensia
capului si caderea capului spre apa , inainte moment in
care picioarele incep extensia , imprimand corpului
traiectoria aeriana.
Greseli :

nu se exec. extensia puternica in picioare.

C) Zborul : este asemanator unui arc , inotatorul indoindu-

si corpul din talie dupa ce a trecut de punctul cel mai inalt al

arcului. Inainte de intrarea in apa capul revine intre brate cu
barbia foarte usor in piept.
Greseli :

picioarele sunt indoite;

miscari inutile cu bratele si picioarele.

D) intrarea in apa :

Va lua contact cu apa in ordinea palme, brate, cap ,

corp , picioare.
Greseli :

scufundarea prea adanca;

Doua tipuri de plonjari : p. in arc sau orizontala.
In arc - zborul este mai lung , intrarea in apa se face fara

turbulente iar alunecarea sub apa este rapida.

Orizontala - punctul cel mai inalt al traiectoriei se atinge
mai devreme . Se produce o cadere mai rapida in apa
neexistand timp suficient pt inclinarea capului.

E) miscarea sub apa si iesirea la suprafata :

Dupa contactul cu apa picioarele incep lucrul sub apa
(picioare fluture). Corpul se ridica iar un brat executa o
miscare pt revenirea rapida la suprafata . Regulam.
permite numai 15 m pe sub apa la start.
Greseli :

lipsa miscarilor puternice de picioare;

vaslirea cu ambele brate.

Mij de invatare:

sarituri in apa de pe dif obiecte aflate la inaltimi diferite;

din sezand pe marginea bazinului , talpile aflate pe

perete , trunchiul indoit , bratele inainte , capul intre
brate se exec o impingere puternica a talpilor in peret e si
intrarea in apa cu capul inainte, cu ajutor si fara;

pe genunchi , pe o pluta care se afla la jumatate pe

marginea bazinului , jumate peste apa cu trunchiul indoit
inainte , bratele sus , capul intre brate , dezechilibrarea
corpului inainte;

din stand ghemuit , dezechilibrare inainte.

22 ) Intoarcerea - Procedeul CRAUL. greseli si mij de inv.

Scopul intoarcerii este acela de a schimba directia de
deplasare a inotatorului.
Intoarcerea are 4 faze :
A- atacul peretelui ;
B- intoarcerea propriu - zisa;
C - impingerea de la perete;
D- miscarea sub apa si iesirea la suprafata.
A ) atacul peretelui = se face aproximativ 2 m departare
de perete. (te anunta T-ul de pe fundul bazinului)

B) i. propriu - zisa = incepe cu o rostogolire inainte cu

aducerea picioarelor ghemuite peste apa si aruncarea talpilor
pe peretele bazinului.
C) impingerea de la perete = se exec. o impingere
puternica cu un picior in perete.
D) miscarea sub apa si iesirea la suprafata = picioarele
incep lucrul sub apa .Corpul se ridica iar un brat incepe
miscarea acvatica care permite revenirea rapida la suprafata.
Greseli :

atacul peretelui se face prea departe;

lipsa impingerii in perete;

impingere cu un picior;

nu se executa miscarea de picioare sub apa.

Mij de inv:

pe uscat , rostogoliri pe saltea;

in apa rostogolire peste culoarl

la perete , realizarea impingerii la perete , lucru sub apa

si iesirea la suprafata;

atacul peretelui , realizarea intoarcerii prin rostogolire , l.

sub apa si iesirea la suprafata.

23 ) Tehnica procedeului de inot sportiv SPATE : descr.

tehnica, greseli , mij de invatare.
Pozitia corpului :
Corpul este culcat dorsal in plan aproape orizontal. Capul
este scufundat in apa pana la nivelul urechilor cu barbia usor
coborata spre piept, privirea spre labele picioarelor , soldul in
extensie , picioarele intinse si apropiate cu calcaiele departate.
Pieptul trb sa fie cu putin deasupra apei.
Greseli :

capul in hiperextensie;

corpul incordat - urmare scufundare , lipsa plutirii

bratele departate.
Mij de invatare:

pe uscat si in apa:

- stand mentinand pozitia de plutire culcat dorsal ( pe

saltea , scara gim , pe banca)

in apa: cu mainile sprijinite pe sparge val inv. pozitiei

-sprijin pe un coleg, pe culoar.

24 ) Mijloace de invatare ale corpului pe apa procedeul SPATE .

IDEM - (23)

25 ) Tehnica de executie a miscarii de brate SPATE . Greseli

si mijloace de invatare.
Are caracter ciclic alternativ . Este compusa din 2 faze :
activa(acvatica), revenire ( drum aerian).
Faza activa -rol propulsiv
1 - intrarea in apa si apucarea apei
2 - tractiunea
3 - impingerea
1 - intrarea in apa si apucarea apei = se face cu bratul
intins inaintea capului si in continuarea umarului ;
2 - tractiunea - se inscrie pe o traiectorie sinusoidala
3 - apa se impinge spre inapoi pana cand palma ajunge in
punctul cel mai inalt al S-ului.
Faza de revenire:
Bratul care a terminat faza activa iese din apa cu palma
intinsa degetul mare fiind inainte.
Greseli :

pe faza activa:
<> cotul este cazut;

<> degetele sunt departate;

<> lipsa impingerii;
<> tractiunea cu bratul intins sub apa.

pe faza aeriana :

<> bratul nu se rasuceste pe drumul aerian , palma intrand

cu degetul mare in apa.

<> bratul este dus paralel cu apa ;

<> bratul este indoit pe drumul aerian.

Mij de invatare:

pe uscat: exec lucrului de brate;

cu pic sprijinite pe sparge val , scara , pe culoar sau

sprijinite de un coleg exec lucrului de brate;

alunecarea spate vaslind cu bratul drept , bratul stang se

afla in prelungirea corpului;

a. spate v. cu b. stang , b. drept se afla in prelungirea c.;

a. spate v. alternativ cu b. drept apoi cu cel stang;

a. spate v . simultan cu bratele .

a . spate asimetrica mentinand un brat jos si celalalt sus;
a. spate asimetrica la 6 batai de picioare schimbandu-se
bratele.

26 ) Tehnica de executie a miscarii de Picioare SPATE . greseli

si mij de invatare.
Picioarele executa miscari alternative in plan vertical.
Miscarea pic. are 2 faze: ascendenta, descendenta.
Ascendenta= de jos in sus ( incepe la niv soldului ,
genunchiul este usor indoit, laba piciorului fiind intoarsa spre
interior . Miscarea se finalizeaza prin biciuire.
Descendenta = de jos in sus ( rol in echilibrarea poz. pe
apa a corpului.
Greseli

labele picioarelor nu sunt intinse;

genunchii indoiti exagerat;

incrucisarea pic.in timpul lucrului .

Mij de inv:

atarnat la scara fixa exec lucrului de picioare;

culcat pe-o banca bataie de pic spate ;

cu mainile sprijinite pe sparge val , pe scara sau pe un

coleg bataie de picioare spate;

bataie de picioare spate cu bratele in diferite pozitii ( pe

lg corp , la spate , pe umeri , la ceafa, sus);

bataie de pic spate cu mainile sprij pe o pluta( tinuta

deasupra capului)

27

Se inoata cu 6 batai la un ciclu de brate.

Coordonare

BRATE

PICIOARE-

RESPIRATIE

=PROCEDEUL SPATE.
La un ciclu de brate corespund 6 batai de picioare. Pe un
brat inspira , pe celalalt expira.
Analiza coordonarii:

intrarea palmei stangi cu degetul mic spre apa;

inceputul tractiunii cu b. stang , bratul drept iese din apa

cu degetul mare in sus;

palma stanga incepe impingerea , bratul drept trece peste

umar;

finalul impingerii cu bratul stang asezarea bratului drept

pe apa;

pierderea apei cu b drept , ridicarea b stang din apa.

Greseli :

vaslirea simultana cu ambele brate;

bratele vaslesc , unul normal celalalt prin lateral;

pricioarele lovesc apa unul intins celalalt bras.

Mij de invatare:

stand ment. poz. de plutire culcat dorsal (pe saltea ,

banca , scara gim).

- in apa: cu mainile sprij. de sparge val , inv. poz.

- sprijin pe un coleg , pe culoar;

cu pic sprij pe o treapa a scarii bazinului , inv poz.

28 ) Tehnica de executie a startului in Procedeul SPATE greseli si mij de inv.

STartul :

se ia din apa ;

la primul semnal fluier sportivii intra in apa si prind

manerele blocstartului sau bara acestuia;

la comanda luati locurile - se pregatesc;

semnal sonor - incepe cursa.

Fazele startului :
A) Pozitia pe bloc start
Inotatorul

isi

fixeaza

talpile

pe

peretele

asimetric.( sub niv apei cu pingeaua) genunchii fiind

flexati. La comanda luati locurile sportivul executa o

flexie a bratelor, aducand corpul spre coapsa ; barbia

este in piept.
Greseli :

degetele de la pic sunt deasupra niv apei ;

nu se exec tractiunea in brate pt a apropia trunchiul de

coapse.
B ) Elanul = bratele sunt aruncate prin lateral sus,

simultan cu o puternica impingere cu talpile in peretele

bazinului.
Greseli :- nu se exec extensia puternica in picioare.
C) Zborul :
Este in arc de cerc.
Capul si corpul sunt in hiperextensie.
Bratele intinse si apropiate.
Bazinul se afla in punctul cel mai inalt al arcului.
Greseli :

corpul nu este in arc de cerc;

miscari inutile cu bratele si picioarele.

D) Intrarea in apa : = se face prin aceeasi gaura in ordine :

palme , brate , cap , corp , picioare.
Greseli : scufundarea prea adanca.
E ) miscarea sub apa si iesirea la suprafata :

lucru intens de picioare fluture pe spate urmat de o tract.

cu un brat care deter. iesirea la suprafata si continuarea
cursei. Reg permite numai 15 m pe sub apa .
o

Greseli :

lipsa miscarilor puternice de picioare.

Mij de invatare:

pe uscat: inv poz initiale a ducerii bratelor prin lateral sus

si poz corpului in arc de cerc;

stand ghemuit cu fata la perete scufundare urmata de

impingere puternica in perete lucru de picioare sub apa si
iesirea la suprafata;

start de spate cu intrarea in apa , lucrul sub apa si ies. la

suprafata.

29 ) Intoarcerea - Procedeul Spate - greseli , mij de inv.

1- atacul peretelui
2- intoarcerea propriu- zisa

3- impingerea de la perete
4- miscarea sub apa si iesirea la suprafata
Greseli :

impingere cu un picior;

nu se executa miscarea de pic sub apa;

lipsa impingerii din perete;

rasucirea in axul longitudinal se face spre partea opusa

bratului care este sus;

Mij de inv:

pe uscat se exec intoarcerea cu ajutor , langa un perete;

in apa impingere de la perete, lucru de picioare sub apa si

iesire la suprafata;

atacul peretelui, realiz intoarcerii, lucrul sub apa si

iesirea la suprafata.

30 ) Tehnica procedeului de inot sportiv BRAS : descr tehnica,

greseli ,mij de inv.
Pozitia corpului :
Corpul este intins orizontal pe suprafata apei , cu fata in
jos.

Respiratia se face prin ridicarea si coborarea capului in

asa fel incat pozitia orizontala a trunchiului sa se pastreze .
Picioarele sunt intinse , unul langa altul , cu labele picioarelor in
flexie plantara si calcaiele usor departate. Fata si trunchiul
trb sa fie in apa, in timpul fazei propulsive a picioarelor.
Greseli :

cap in hiperextensie;

corp in echer;

umerii sunt ridicati in sus si inainte peste apa si nu in sus

si inapoi cand se inspira.

31 ) Tehnica de invatare a miscarii de Brate Bras : greseli si

mij de inv.
Bratele asigura ridicarea corpului pe apa pt respiratie ;
spre deosebire de celelalte procedee la bras rolul propulsiv al
bratelor este mic vaslirea realizandu-se pe un traseu scurt
fara impingere , tract, si revenirea bratelor se desfasoara pe
sub apa.
Doua faze :- activa, de revenire.
Greseli :

tract cu bratele intinse la niv articulatiei cotului;

tract larga in lateral;

depasirea liniei umerilor in faza activa.

Mij de inv:

pe uscat : exect m de brate bras cu si fara ajutor ;se

poate exec simultan cu ambele brate sau pe rand , cu
fiecare brat;

cu picioarele sprij de sparge val , scara , culoar sau tinute

de un coleg exec misc de bras brate;

alunecare bras ( o miscare completa de b si p urmata de

o miscare doar de brate) ;

brate bras , picioare craul;

b bras , p fluture.

32 ) Tehnica de exec a miscarii de PICIOARE BRAS - greseli ,

mij de inv.
In acest

procedeu

miscarea de pic

este simultan

simetrica si se exec in acelasi plan (orizontal).

Contine : faza pregatitoare, activa(propulsiva).
Faza pregatitoare: = picioarele departate la latimea
umerilor;se realiz flexia gambelor pe coapse (calcaiele sunt
aduse la sezut ).

FAza activa(propulsiva) = misc spre inafara-coapsele si

genunchii sunt flexati iar calcaiele se afla deasupra feselor.
Greseli :

faza preg :

<> flexia exagerata a coapselor pe abdomen;

<> flexie cu calcaiele apropiate si g departati;

<> flexie cu calcaiele departate si g. apropiati.

faza activa:

<> impingerea cu labele in flexie plantara;

<> imp laterala;

<> imp asimetrica.

Mij de inv :

pe uscat: c facial pe o banca exec miscarii de picioare

bras;

pe uscat - asezat cu sprijin pe coate exec misc d pic bras;

pe uscat- stand pe un picior mainile sprij pe perete sau pe

un coleg , imitarea miscarii de pic bras cu piciorul liber;

cu mainile sprij pe sparge val , pe scara fixa sau pe un

coleg exec misc de picioare bras;

cu mainile sprij pe plutitor sau pe o pluta exec misc de pic

bras;

picioare bras pe spate;

brate fluture, pic bras;

brate craul , pic bras.

33 ) Coordonarea BRATE - PICIOARE - RESPIRATIE - BRAS !

Trei tipuri de coordonari :

continua = cea mai des folosita vaslitul bratelor incepe

simultan cu terminarea fazei propulsive a picioarelor.

de alunecare = exista un scurt timp intre terminarea m

picioarelor si inceputul fazei active a bratelor.

de suprapunere= faza activa a bratelor incepe in timpul

miscarii spre inauntru a picioarelor.
o

Greseli :

flexia pic se face prea devreme , in timpul tractiunii

bratelor;

inspiratie care incepe pe tract continua si intinderea

bratelor.

Mij de inv:

alunecare bras - o miscare de brate , doua miscari de pic;

a. bras = o miscare de picioare , doua miscari de brate;

brate bras , pic craul ;

brate bras, pic fluture.