MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI

64P45. Mange Dialonar Gwyn',le. Voi. P

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFIC ROMMA

FUNDATA LA is IUME, 1875
RECUNOSCUTA ,DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN zo FEBRUARIE, 1897
MEDALIA DE AUR LA EXPOZIIIA UNIVERSALA DIN PARIS, 1900

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCATUIT

I PRELUCRAT DUPA. DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE

DE

GEORGE IOAN LAHOVARI

PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PREEDINTE AL SOCIETATII PENTRU iNVATATURA POPORULUI ROAN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMINE,
MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEf ROMINE

GENERAL C. I. BRATIANU

GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMYNE,

DIRECTOR AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI,

PROFESOR UN1VERSITAR,

MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMINE

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHILITI

VOLUMUL V.

BUCURESTI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59

1902

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC

AL ROMINIEI

(URMA RE)

Podul-peste-Dunfire,

e Regele

Carol I.
istoricul. Stabilirea uneT legaturT directe 'hare cage ferate
romine cu Dobrogea i Marea-

Neagra, a preocupat Guvernul

romtn indata dupa alipirea acesteT provinciT, in urma razboiuluT IndependenteT.

In afara de interesele de ordin politic si strategic care reclamaa acea legtur, maT intervenea i chesdunea de ordin
economic, anume : de a se aduce o imbunatatire conditiunilor generale a exportuluT nostru
maritim, care se Ikea numaT pe

Dunare si era intrerupt in fiecare lama, pe timpul cit gheturile impTedecaa navigatia pe

navoda, care complecta legatura, a ramas O. se execute de

data cu podurile peste Borcea

pentru care s'a

la o inaltime de 30 m. d'asupra apelor mar!, in scop de a

permite trecerea pe sub pod a

decis a se tine un concurs in-

vaselor celor mal mar!, saa po-

ternational de proiecte.

durTjoase-inturnatoare, cu o inal-

In anul 1882, s'a publicat concursul, dimpreuna cu progra-

time libera de Ir m.

Dunare

mu1 care stabilea dispozitiunile

principale de observat la dresarea proiectelor, insotit de un

plan idrografic al Dunare, flout de d-I inginer Ch. Hartley
si de traseul intre Fetesti $i
Cernavoda. Tot data se fixa

Pentru constructia suprastructureT se admitea toate sistemele

de gring, excluzindu-se grinzile suspendate, iar ca material

fierul sat otelul.
Adincimea fundadilor nu se
prescria. Constructorul era obligat sa o determine singur, ast-

trer premiT in valoare to tala de

150000 leT, pemiul mntui atra-

fel ca soliditatea pilelor sa nu

end si concedarea constructiu-

apa si tot odata sa justifice cu

neT podurilor.

sondaje, facute la fata

terenul de fundatie este sanatos.

Cum linia Cernavoda - Constanta era deja construita, inca

In rezumat prin program se

cerea : proiectele pentru podurile peste Borcea si Dunare.
Pentru amplasamentul podu-

din timpul dominatiuneT TurcieT

rilor, constructorif ere"' liberl

in Dobrogea, era natural, in afar de alte consideratiunT, expuse mar departe, ca trecerea
Dullard sa se faca la Cernavoda. Ast-fel in anul 188o s'a
decs construirea imediat a linillor Bucuresti-Fetesti i Faurei-Fetesti, iar linia Fetesti-Cer-

sa propuna traseul ce vor gasi

maT preferabil, acel al progra-

acest fluvia.

cu suprastructurT fixe, asezate

muluT nefiind obligatoria.

Lungimea aproximativa a po-

durilor peste Dunare se fixa la

80o m.; aceea a poduluT peste
Borcea, la 260-270 m.
Podurile puteaa sa fie ?crake,

www.dacoromanica.ro

fie amenintat prin mtncarT de

La r Septembrie 1883, termenul fixat pentru concurs, opt

case constructoare ad prezentat
proiecte, care manifestaa o mare
varietate de solutiunT, precum
era, de altmintrelea, de prevazut.

Din punctul de vedere a suprastructureT, proiectele se divizaa in trei grupurT

. Proiectele SocietateT Battignolles (Paris) si Klein, Schmoll
si GrtnerXViena), in asociatiune

PODUL-PESTE-DUNARE

PODUL-PESTE-DUNARE

cu Gutehoffnungshatte din Ober-

formulat dispozitiunile princi-

hausen, prevedeat grind semi-

pale pe care le recomanda spre

observare la dresarea proiecte-

parabolice independente.
Proiectele Companiel Fives-Lille (Paris), Eiffel (Paris) si
Braine-le-Comte (Belgia), preve-

dear' grinzI continue drepte.

Proiectele Holz man n (Frank-

furt p'M), In asociatie cu uzinele

din Dortmund si fabrica de ma-

lor definitive.
Aceste dispozitiuni erat :
Pentru amplasamentul poduluT sa se.adopteze traseul pro-

pus de Societatea Battignoles.

Podurile sA se construeaseA

sinT Esslingen, Cail (Paris), Rth-

cu travee fixe asmate la 30 m.

de-asupra apelor mad 0 sa se

lisberger si Simon (Elvetia), pre-

intocraeascl pentru doua cA.T.

vedeat grind in arc, cu trer,

Fundatiele sl se scoboare

cu doul i fra niel o articulatie.

Numarul deschiderilor varia
intre 3 si 7, lar mArimea lor

pana la adincimea de 31 m. sub

apele miel.
Pilele sa fie coustruite cu
totul in zidArie i s fie prevAzute cu spartgheturl.
Presiunile pe fata de fundatie s5. nu intreaca 10 kgr. pe
centimetru patrat.
Deschiderile minimale sA

hare Ioo i 206 m.

Adincimea de fundatie, socotitA de la nivelul apelor

varia intre 15.7 m. i 25.5 m.

Pilele se proiectase de uniI
din concurentt cu totul din zid5.; altif prevAzusera o combi-

fie de 165 m.

case constructoare din strainatate, cunoscute ca capabile de

a executa lucrArT de natura celor prevazute, Cu invitare sA intocmeasca proiecte in conformi-

tate cu prescriptiunile programuldi si sl le inainteze insotite

de oferte pentru intreprinderea
lucrArilor..

La aceasta invitare a raspuns

cincT case constructoare i dupA
examinarea proiectuluI si a ofertelor prezentate, cum nicI u-

nul din ofertantl nu indeplinea

conditiile proiectuluT-caet de sar-

cinI, parte fiind ca introdusese

modificArT esentiale in dispozitine programuluT, parte fiind-ca
calculele pe care se bazati ofer-

tele eraui eronate, parte in fine

fiind-ca ofertele erat incomplecte, lipsindu-le mAsurAtorr,
seriT de pretud, estimatiunT, etc.,

natiune din pile de zidrie si

Grinzile s. fie independente.

comisia examinatoare a proiec-

pile metalice.
Ca material pentru suprastructura, unele case propuneau fierul, altele otelul.
Juriul insarcinat cu examina-

Ca material pentru suprastructud s5. se intrebuinteze de

telor a hotarit respingerea tu-

preferintA fierul.

nisteruldi de LucrArI Publice a

z) Presiunea vintuluT care se

va admite in calcule s5. fie de

nu adjudeca lucrA rile asupra

rea proiectelor, compus din d-niT

8o kgr. pe metrul patrat, in

E. Collignon, inspector general

de podurl i osele din corpul

cazul chid podul va fi incarcat

si de 270 kgr., in cazul end
podul va fi liber.

tulor ofertelor, recomandind Mi-

uneia din casele ofertante.

fesor la scoala de podurT si so-

Ca suprafata actionatA de Vint

sele din Paris, dr. E. Wingler,

profesor la scoala politechnicA
din Berlin, D. Frunza, C. 01Anescu, Iorceanu si A. Saligny
ca secretar, a inceput prin examinarea separata a proiectelor,

sa se adopte I 1/2 din suprafata

realA vizibila a uner grind.
In anul 1885, Ministerul LucrArilor Publice a instituit o comisiune compus din d-niI : G.

Neobtinindu-se un rezultat satisfAcAtor nicT cu acest al doilea concurs, Ministerul LucrArilor Publice, in urma stAruintelor d-luT G. Cantacuzino, directorul general al cAilor ferate
de atuncT si dorintel d-luT I. C.
Bratianu, PresedinteIe ConsiliuLill de Ministri, a decis, la finele anuluT 1887, crearea until

Duca, C. Mironescu, C. Popescu,

servicit special, dependinte de

din partea fie-cdruT membru.

Discutiunile asupra merituluT
proiectelor at urmat numaT dupA

A. Saligny si Sp. Iorceanu, cu

Directiunea Generala a clilor ferate, pentru dresarea proiectelor

technic al statuluI francez si pro-

insArcinarea ca sa intocmeasca,

ce juriul a luat cunostinta de

in sensul dispozitiunilor recomandate de juriul din 1883 si

opiniuni/e i aprecierile comu-

expuse mal sus, un not pro-

nicate de fie-care membru

gram-caet de sarcinT care sA

serveasca pentru dresarea definitivA a proiectelor i adjude-

concluziunea la care s'a ajuns a

fost, c nicT unul din proiectele
prezintate nu indeplinese conditiunile necesare, spre a fi recomandat spre exekutare.
Cu aceastA ocaziune juriul a

carea lucrdrilor.
Programul-caet de sarcini, in-

tocmit de aceasta comisiune, a

fost pus in vederea mal multor

www.dacoromanica.ro

definitive si executarealucrArilor.

D-1 A. Saligny, atundi ing-iner-sef, a fost insarcinat du conducerea acestuT servichl.

Proiectele intocmite de acest

servicit at fost terminate in anul 1888 i prezintate, spre examinare, uneI comisiuni instituit5.
de Ministertil Lucrarilor Publice
compusA din d-niI: C. MA-

PODUL-PESTE-DUNXRE

nescu, E. Miclescu, E. Radu

M. Rimniceanu, sub presidentia
d-ltif Sp. Iorceanu.
In urma admitereT proiectelor,

diferitele lucrarl care compun

trecerea DunareT, at fost scoase
treptat in licitatie, conform u-

nuT program intocmit de maT

inainte

i cu scop de a se re-

duce cit maT mult procentele

capitaluluT intrebuintat la constructia lar.
Podul peste Dunare a caruT
executare necesitat-a mal mult
timp de cit cele-l'alte lucrarl, a
fost scos in licitatie cel d'in dig
si adjudecat, in anul 1889, companief Fives-Lille, care l'a executat in conformitate cu planurile intoemite, pana in cele mal
micl detaliT, de catre serviciul
Ministerulul de LucrarT Publice.

Situaliapoa'ulut.Podul Regele Carol I, din punctul de vedere al mrirneT deschiderilor,

era, atuncT, chid s'a construit, cel

mal important pod de pe continent si este *Mel unicul pod

fix peste Dunare in aval de

Neusatz. El se AA in fata orasuluT Cernavoda si la 280 kil.

departe de gurile DundreT. Situatia luT era impusa prin aceea

a tinier Cernavoda-Constanta, cu

toate ca in acea iocalitate constructia luT era cu deosebire de-

favorabila, din cauza ca. acolo

Dunarea se imparte in doul

brate : Dunarea proprie zisa
Borcea, separate prin o insula
submersibila de 13 kil. largime.
In aceste condicluni se impunea
construirea unuT pod peste bratul principal, un altul peste Bor-

cea, executarea uneT cal care

leaga aceste doul podurr, construita pe rambleurT inalte, pereate, intrerupte la partea centrail si la extremitatT prin viaduce de descarcare si care ati
o lungime totala de 3 ldl.
Daca chiar s'ar fi cautat a

PODUL-PESTE-DUNXRE

se evita aceste inconveniente,

totusT nu s'ar fi obtinut vre-un
avantagitl, can, in amonte de
Cernavoda, cele doul brate neunindu-se de &it in apropiere
de orasul Silistra, ambele ma-

tiunile care se facuse, cu ocaziunea intocmireT programuluT

de catre comisiunea internationala, in anul 1883, cum ca. acel

program nu ar fi de cit de

In aval de Cernavoda s'ar fi intimpinat dificultatT i necesitat

scriptia proiectuluT care obtinuse premiul al doilea.

Descrierea proiectuluT, intocmit de Serviciul MinisteruluT de

cheltuelT cu mult mal marT, din

cauza configuratiund terenuluT

Lucrarl Publice, se va impart'

in : r. Descrierea suprastructu-

din Dobrogea.

reT si

lurT nu maT apartin RominieT ;

Bratul principal al fluviuluT pe

care-I trece podul Regele Carol I prezinta in timpul apelor

ordinare o largime de 620 m.
si o adincime mijlocie de 7 m.

Apele mad se urea cu 7 m.

peste etiagiii si inundeazd toata

insula pana la Borcea. Vitesa

curentuluT atinge 2 in. pe secund, iar volumul se poate evalua la 18000 m. cub)" pentru
bratul principal si la 26000 m.
cubT in total.
Descriplia ci a'isposiliunde generale ale proiectulut. Proiectele poduluT Regele Carol Iv,
intocmit de Serviciul Ministeru-

lur Lucrarilor Publice, se deosebeste cu totul de proiectele

anterioare, prezintate la cele
cloud concursurl.
Sistemul de grinzT adoptat a

fost acel de grinzi console, numite grinzT continue articulate

2.

Descrierea infrastruc-

tureT.

i. Suprastructura. Cum s'a

spus mal sus, sistemul de grind
admis este acela de grinzi con-

sole, sal grind continue articulate si care, din studiele comparative, reprezinta sistemul cel
mal favorabil din punct de vedere al minimulul de cheltuelT.
Dispozitiunile generale sunt
urma toarele :

Inaltimea libera de-asupra apelor marT1 admisa in vederea

importantel navigatiuneT si in
conformitate cu programul
misiund din 1885, este de 30 m.
Aceasta inaltime a fost pastrata
pe toata largimea fluviuluT din
cauza lesnel schimbari a linier
de navigatie (le chenal). Aceeasi
consideratiune precum, i adin-

cimea enorma a fundatiunelor,

a obligat a se admite deschided marl, anume : patru laterale de 140 m. si una centrala

si care nu fusese prevazut in

nicT unul din proiectele ante-

de 190 m. Lungimea totall a

rioare.

podulur este de 750 in.

cu totul de zidarie,

Accesul podu luT pe malu I sting

dui:a formele lor amintesc, in

ceca-ce priveste spartgheturile,
pe acele executate deja in Canada si in Rusia, de la care se

al fluviuluT se obtine prin inter

mediarul unuT viaduc metalic de
912.75 m. lungime, Constructi
unea acestuT viaduc a fost mo
tivata, parte din consideratiunT
financiare, de care ce, pentru
inaltimI de 30 m. de-asupra te-

Pilele,

inspirase, probabil, i unit' din

concurentf.
Aceste dispoziclunT ale proiectuluT, pe linga alte foloase
ce prezinta, fa Cu proiectele
prezintate la concursurile din

aniT 1883 si 1886, mal are si

pe acela de a inlatura reclama-

www.dacoromanica.ro

renulur, la care se gaseste calea in apropierea poduluT, con-

structia mad viaduc este mar

avantagioasg de &it executarea
unuT rambleu, parte in scop de

PODUL-PESTE-DUNXRE

a se facilita scurgerea apelor

care rezemata pe cite cloud pile,

console, iar distanta intre grinzile transversale este de 7,5 m.

Pentru terminarea eforturilor
maxime s'a considerat un tren
compus din treI locomotive cu
tended, de tipul cel mai grei
(locomotive cu 4 osir, fie-care
purtind cte 13 tone, si tende-

si din trel grinzi semi-parabo-

rul cu cloud osii purtind fie-care

lice, de cite go in. lungime, care

se sprijina pe extremitatile con-

cite 8 tone) si de un numar nedeterminat de vagoane, compus

situat ast-fel ca fie-care bad.
sa fie actionata de efortul ma-

marl, care, dupa cum s'a zis, se

revarsa pe toata insula de

13

kil. largime.
Suprastructura podul LIT se com-

pune din doul grind console

de cite 240 m. lungime, fie-

solelor, lungl de 50 in., a grinzilor precedente. Aceast forma

prezinta avantaje insemnate a-

tit in privinta greutater metaluluT ce o necesita cit i pentru

montarea grinzilor.
Grinzile console aa membrura

inferioara dreapta, lar cea superioara este in parte dreapta.,

in parte curba. Profilele membru-

relor sunt acele a until dublu T.

Inaltimelegrinzilor, aproape proportionale cu momentele, sunt
de 32 m. de-asupra pilelor, de

17 m. la tnijloc si de 9 in. la
extremitatI. Sistemul de zebrele
este triangular dublu, cu diagonale intinse i comprimate, lar

montantl nu sunt prevazutl de

cit de-asupra pilelor si la extremitatT.

xim.

Presiunea vintului admisa a

fost 270 kgr. pe in. p., pentru
cazul podului liber si de 18o
kgr. pentru cazul podulul incarcat.
Eforturile cele mai defavorabile provenite din actiunea yintului ail fost acele pentru cazul
podulur incarcat l cu toate ca

considerabile, ele nu aa reclamat un supliment de sectiune de

et: pentru membrura inferioara.
Podul este prevazut cu o sin-

gura contraventuire orizontall,

asezata la partea inferioara a

grinzilor i compusa din diagonale care lucreaza numai la tensiune.

Grinzile principale sunt divi-

Contraventuirea transversala

zate de acele transversale In

se afla in planul diagonalelor

comprimate a zabrelelor si nu

OAT, din care 9 de 10,2 In.

lungime lar z4, Cu o lungime
care variaza intre 7,5 in. i 13,0
23

In planul vertical, peretil grininclinatI cu I/I0 pe

verticall.

zior

Largimea tablierului propria

zis, socotita intre axele neutre
a membrurelor inferioare, este
de 9,0 m. pe pile si de 6,5 m.
la extremitatile consolelor, precum si toata lungimea grinzilor
semi-parabolice.

Aceste din urma gring aa

in. inaltime la mijloc si 9,0
m. la extremitatl. Sistemul de zabrele este acelasi ca i la grinzile
13,0

PODUL-PESTE-DUNX RE

este deer verticala de cit in dreptul montantilor pe pile si la extremitatile grinzi/or.

Calea este asezata pe traverse

de lemn, ingropate in beton de

asfalt turnat intre traverse de

metal. Aceste din urma formeaz
tablier-propria-zis continua care

se reazima pe grinzile longitudinale.

Aparatele de reazam sunt cu

balanciere fixe pe pilele centrale i cu balanciere cu ruloud pe pilele laterale. Grinzile

semi-parabolice se reazima pe
capetele consolelor prin ajutorul

unta balancier fix la una din

www.dacoromanica.ro

extremitatl i prin ajutorul unuI

mobil la ceal-alta extremitate.

Toata suprastructura este con-

struita din otel moale SiemensMartin basic. Alegerea otelului

a fost dictata de motivul de a

reduce cit mal mult cantitatile
de material, ceea ce este avan-

tagios atit din punctul de vedere financiar eit si din acel a

facilitate de montagia, care pen-

tru podurl de importanta celui

de peste Dunare, sta. in raport
invers cu greutatea suprastructureI.

Juriul international din anul

1883 recomandase a se intrebninta de preferint fierul ca
material pentru suprastructura
poduluT peste Dunare. La acea
epoca, modu/ defabricatie in uzing., a otelului precum i aceea
a lucrareT MI la Atelier, nu eraa
cunoscute in de ajuns de bine si
majoritatea constructorilor erati
sub impresiunea rezultatelor de-

favorabile a unor incercarl acute cu piese de otel, in anif

1878 1879 din uzinele din
Duisburg, din ordinul GuvernuluI Olandez.
0 telul intrebuintat in construetia suprastructure podului are o
rezistenta de 42-48 kgr. pe mm.
p., cu o limita de elasticitate de
24 kgr. pe mm. p. si o lungime
minimall de 2 I Jo , masurata pe
o distanta de 200 milimetri.

Incercarile metalului in numar de mar multe mil', a fost

facute cu epruvete de 20 cm.
lungime, masurata intre repere.
Travaliul metalului admis in
calcule a fost to kgr. pe m. p.
pentru sectiunile barelor in care
nu intervine actiunea vintultd,
si de 12 kgr. pe in. p. pentru
cele alte sectiuni. Pentru grinzile transversale i pentru longeroane s'a admis un travail('
maxim de 8 kgr. pe mm. p.
2. Infrastructura. Dupa cum

PODIJIAPESTE-DUNARE

se vede mal departe, cheltuefile .datorite infrastructurd, constitue partea cea mal importan-

ta din costul total al podului

peste Dunare.
Aceste cheltuelI sunt justifi-

cate pe de o parte, prin adincimea. mare la care a trebuit

0, se scoboare fundatiunile, pe
de alta parte, prin inaltimea libera intre nivelul apelor celor
mar mad si suprastruttura.
In privinta adincimeI de funJuriul. international din
1885 recomandase ca fundatiile

pilelor, la bazd, o largime de

io m. pana la Ii m. si o lungime de 29,7 m., iar culed de

s'a ajuns la inaltimea definitiva.

Grindele semi-parabolice, mal

pe malul sting, o largime de 7,5

m. si o lungime de 17,5 m. Di-

si montagiul lor putindu-se face

mensiunile sub reazem sunt:

15,5 m. pe 4,5 in. pentru pile
20,5 m. pe 5,77 in. pentru
culee.

executat a derogat de la acea-

Fundatiele s'aa executat prin

aer comprimat, intrebuintinduse chesoane de fier a cdror camere de lucru aveati o inaltime
de 2,20 in. i erail prev5.zute
cu treI cosurI.
Chesoanele aa fost montate
complect pe mal si in urma remorcate cu vaporul la locul in-

st recomandatie, scoborind fun-

trebuintare.

sa se toboare pana la 31 m.
sub nivelul apelor mid. Proiectul

PODUL-PESTE-DINXRg

usoare de eh cele precedente

mult mal repede, aa fost montate pe schele, la inaltimea lor
definitiva.

Cantitdfile lucrdrilor executate

costul lor. Cantitatile
lucrarilor executate pentru podul cRegele Carol I, sunt urmatoarele :
Infrastructura. Sapaturl
la aer comprimat, 42743 m. c. ;
chesoane in fundatie, 1136 tone ;
zidariI, 47340 in. C.
Suprastructura. Greutatea oteluluI suprastructureI, 5066

de 18,5o m. pana la 22,0 m.

mase enorme de sloiud, ce ad,

tone; greutatea oteluluI aparatelor de reazem, 148 tone.

Costul acesteI lucrad a fost:
Infrastructura, 5254429 leI;
suprastructura, 3902183 leI;
parabole, 772226 le!; total

Culea din stinga are o adincime

de 25 m. sub etiagia, Far cea
din dreapt repauzeaza direct

cite odatd, io in. de inaltime,

9928838 la

periclitind orl-ce constructie cu

un caracter provizoria, cum sunt

cerea Duncirei bare Fetefti

pe stinca, care apare la supra-

schelele. Pe linga cheltuelile mad

Cernavoda. In afara de po-

fa4a soluluI, pe malul de la Cernavoda.

ce ar

ocazionat construirea

dul Regele Carol I, trecerea de

de schele de 30 in. inaltime,

la Fetesti la Cernavoda a maI

necesitat urmatoarele lucrad

datiile pana. la 28,5 m. sub etiagia saa pana la 31,5 m. sub

apele ordinare. Pilele sunt
plintate in sol pe o adincime

Inaltimea totall a pilelor, so-

cotind partea libera, acea din

apa i partea ingropata in sol,
este de 63,0 m., construita Cu
totul in zidarie. Forma lor ge-

Montagiul. De ordinar, Du11AI-ea inghetata in luna Decem-

brie si in primavara, la epoca

rupereI gheturilor, transporta

fi

de-asupra niveluluI apelor mal,

ar fi lipsit

timpul trebuitor

pentru ca O. se execute ast-

Lucrdri care complecteazd tre-

i. Podul peste Borcea, de 420

M. lungime, compus din treI des-

fel de schele si tot odata sa se

termine montarea grindelor cu
console pana in momentul rupereI gheturilor, epoca la care

chiderI de cite 140 in. fie-care.

Viaducul de racordare la

alte fluviI din Canada, pile care

sunt prevazute cu spartgheturl.

grindele trebuiaa sa se reazame,

Viaducul din Balta, de

Sectiunea pilelor, ca tip general, ,este aceea a unui dreptunghia terminat prin doua semicertud. La baza, semicercul
din aval este inlocuit prin o jurnatate de elipsa ; la inaltimea
spartgheturilor, semicercul din
amonte este inlocuit printr'un
trianghia. Presiunile admise aa
fost: Io kgr. pe centimetru patrat pentru solul de fundatie

fi expuse.

nerala este aceea a pilelor exe-

cutate pe fluviul Volga si pe

12 kgr. pe centimetru patrat

pentru zidarie. Ast-fel, s'a dat

neaparat, pe pile pentru a nu

Din aceste consideratiunI, grin-

dele console aa fost montate

pe schele a cdror inaltime era
aceea a apelor marl (20 m. mal
jos de cit inaltimea definitiva),
la care se oprise i zidariele pilelor,

si pe care se rezemaa

grindele odata ce montarea a

fost terminata. In urma, cu ajutorul de prese hidraulice, s'aa
inaltat grindele, executindu-se,
treptat, zidaria sub dinsele, pang

6470. Melnik Magma? Geograta Vol.

podul Borcea, de 500 m. lungime.

1455,2 m. lungime.

Viaducul de racordare la

podul cRegele Carol I, de

912,75 m. lungime.

Terasamente in lungime de
21 kil.
Cantitatile de lucrarI executate aa fost :
1. Podul peste Borcea.
Sapaturi
Infrastructud.
la aer comprimat, 19043 m. c. ;
chesoane de fundatie, 610 tone ;
zidarii, 19772 in. c.
SuprastructurI. Greuta2

www.dacoromanica.ro

lo

PODUL-PESTE-DIJNARE

tea otduluf suprastructurd, 2716

tone ; greutatea otelului apara-

telor de reazem, 77 tone.

Costul acestor lucrArT ati fost:
Costulinfrastructurd, 2266958
le ; al suprastructuref, 1567259
leT ; total, 3843217 leT.

H. Viaducele.
CantitAtile de lucrArT exe-

cutate ati fost :

InfrastructurT.

ZidAriT,

35885 m. c. ; numArul pilotilor

de fundatie, 9259; lungimea totall a pilotilor intratT in fundatie, 98688 m.
SuprastructurT.

Greuta-

PODUL-PESTE-DUARE

de la Fetqti la Cernavoda s'a

inceput in anul 1890 prin aceea
a poduluT cRegele Carol I.
In ziva de 9 Octombrie 1890,
a avut loc solemnitatea punerei

pietrei fundamentale de care

M. S. Regele Carol, fatA fiind
A. S. R. Principele Ferdinand.

In pila culeeT de pe malul

sting, cu care se incepuse executarea, i intr'o piatrA, apartinind unuT rind care trebuia

se scoboare inca. cu 2,20 m.

sub etagiti, a fost pus, inchis
inte un tub de sticlA, dimpreunA

cu toate monetele romine din

tea oteluluT din suprastructurf,

timpul acela, documentul al cA-

6621 tone; greutatea oteluluT

din aparatele de reazem, 233
tone; greutatea oteluluT din a-

rui cuprins este:

paratele de intretinere, 216 tone;

Prin gratia luY Dumnezed

nationalit, Rege al Romtnier.

total, 7070 tone.

2. Costul lucrArilor a fost:

Valoarea infrastructureT celor
treT viaduce, 2794145 leT ; valoarea suprastructurd, 2811607

le; total, 5605752 leT.

II. Terasamente, pelele, pereurt.
I. CantitAtile lucrArilor executate:
Pentru 21 kil. terasamente,
2950000 m. c.; pereurI zidite:
suprafete, 200120 m. p., cub
de zidArie, 66000 m. c.; podete,
7210 m. C.
2. Costul lucrArilor a fost:
Valoarea terasamentelor, a
pereurilor i podetelor, 5876410

Pretuind asa valoarea poduluY peste

Dundre la Cernavoda, hotiirtt'anz sit se
aseze in prezenta Mea, A PrincipeluY Fert

dinand, Mostenitorul presumtiv al Co.

rozne!, Ministrilor care Se afld la arma
Tare!, piatra fundamentalii in zidkria, care

formeazd cel d'inda( picior al poduluT

pe tiirmul sttng al DundreT.
Acest document comemorativ s'a semnat d No! in dota ekemplare, carY s'att
investit cu sigiliul StatuluY.
Un exemplar, Insotit de monettle

rente, se va ingropa de NoT in piatra

fundamentald in ziva a noua a luna Octombrie 1890 de la nasterea MlgtuitoruluT,

In al 23-lea an al DomnieY Noastre

al o-lea de la tnfiiritarea RegatuluY RomtnieT ; cel de al. doilea exemplar se va
Ostra In Arhivele StatuluY.

La banchetul ce a urmat sorbarca, D-1 Al. Marghiloman, Mi-

NOI CAROL I,
i vointa

Aducem la stiinta tuturora cele ce

urmeazd

nistrul LucrArilor Publice de ttuncT, rosti cavintarea urnaltoare :

SIRE,

Rkzboiul, purtat tn aniY de la 1877

pana la 1878 de vitejiT Romtnier pe
clmpdle I3ulgartet, intins'a hotarele threT noastre peste tdrmul drept al DunareT i facut'a Regatul RomtnieT stkpin

Spintednd muntil si tnliiturind valurile, Traan ty'f deschtse o cale,

asa se
rosteste o inscriptiune bdtrinit de aproape

la Marea-Neagrd, Intrupindu-T Dobrogea.

vilizatiunea romand de la Istru la 'risa,

De atund necontenit pironitd ne-a

fost eindirea la aceastd provincie, insh
mdretul Danubtd Ne-a oprit i Ne o-

preste si crim

Mard-Negre

porturilor lui viata si desvoltarea trebuincioasd pentru prosperitatea economica

a tdreT.
NumaY constructiunea unte( pod peste

Dundre tnIltureaza aceste piedicY.

Corpurile noastre legiuitoare,

de focul nestins al iubireY de tara, au

hotdrtt in inul 1883 clddirea acestuT pod

opt-spre-zece secole.

Pe acea cale, Marele Impgrat duse cila Nistru, iar opera luY de colbnizaie fu asa
de virtoasii, cl nicY veacurde, nict fureunile.-

nu ad putut smulge neanyil romtnesa din

lanurile fundate de bktrinul dirige roman.
Lucrares materialit ere in proportiune
cu mdrimea tinte! s't mestigiele eT.,
vizibile la Severin, atestd genial celbr
cart ad executat-o.
Dupii asa indelungY timpurY, retncepem,

Sire, opera strdbunii, i dupd cum prin

podul ImparatuluT Roman a trecut Lamina
chncoace de Duniire, prin podul Regehif

Romln se va impfinta cultura o tnfrdtirea dincolo de Dundre.

Podul Romanilor a fost mkY mket de

m. c.; greutatea totalA a me-

noT am sanctionat in acelasY an pa

triotia lor hotitrtre.
AzY inginertY ronda clddesc podul.
Nu vor trece de .clt cltY-va anY i sitvirsitd va fi grandioasa lucrare, un rno
nument care va transmite urmasilor nostri
generatiunilor viitoare dovadd de pu.
terca de viatd, patriotismul i hdrnicia
Romlnief actuale.

talului, 16823 tone; terasamente,

2950000 m. c. ; pereurT zidite,

Fie ca aceastii mdreatil. lucrare sd spo

reascd prosperitatea si gloria scumpeY noa-

oamenT.

66000 m. c.

stre tarT, fie ca prin ea sit se stringd le

glturile care unesc Dobrogea de patria.
mumii, fie ca porturile eY sI ajungii la o
splendoare vrednicd de solicitudinea ce
le poartd Tara.

intreprindere, ciLd inginerlY rodinY at conceput-o, ingineriY romlnY o conduc astkzY,

pe clnd, sunt abia 30 anY, striiiiiiT ne Pd-

leT.

Recapitulatia cantitAtilor de
lucrArl care a necesitat trecerea

Dungrei de la Fetqti pinA la

Cernavoda este urmAtoarea :
ZiddriT totale executate, I 10207

Costal total al acestor lucrArT

a fost de 35000000 leT.

Executarea lucrArilor treceref

www.dacoromanica.ro

clt piramidele i Coliseul ; pOdul Romtnilor va fi cel matnnare de pe tontinent ;

zidlriile lut ar ajunge pentru a tficinge

de douii off capitula TkleY cu fin val bah

de treT metri i fferdria lut ar tine In

cumplind greutatea une! oaste de 60000
Ne putem fIli cu aceastd graftdioasit

ceati nelnsemnatele lucriirt de ffer ce aveam.

PODUL-PESTE-DUNARE

In aceastK scurtit amintire pare a este

scrisl toati istoria noastrit contimporanK.

Si mima Voastr5, Sire, de sigul bate

indoit de cald, cind evenimentele conduc
pasi't MajestIteY Voastre pe aceste tKrmurY. De pe ele, la glasul Vostru, s'a
redesteptat voinicia strKbunK, pe ele, de
pe inclemnul Vostru, se afirmit din nod
hKrnicia strabunK.

Mindrit' de victoriile pldtite cu singe,

serbhm veselY si victoriile, tot atit de
glorioase, plgtite Cu muncK si sirguintA.
tmele i cele-ralte, VouK se Maria,
Sire.
untIle i cele-l'alte in otel sunt tur-

nate, pentru cK in inima Rominilor sunt

adinc sKpate.
SK trilestY, Sire.

SS trliascK M. S. Regina.
SK trliascK A. S. R. Principele Ferdinand.

Apoi M. S. Regele; luind cuvintul, rosti :

Sunt foarte miscat de cuvintele asa de
adinc simtite ce'MY exprimatY cu atita
cldur j V multumesc din slit/et.
Serbarea de astl-zY este o adevNratI
satisfactie pentru Mine, cKcY este tome
un an, de clad cu ocazia cKiKtgrieY Melg

In Dobrogea, am ftIcluit si apot am

stKrutt ca podul peste Dunlre s fit inceput. Ast&if fIgKduiala Mea este un
fapt itnplinit i sunt fericit a am putut
incununa Intliul stilp al poduluY, in fata
uneY IntrunirY asa de impungtoare si a
pupulatieY din Dobrogea care a alergat
din toate pgrtile, spre a fi martorK la
aceastit opera, care va lega de-a pururea
aceste doul tKrmuff ale DunKreY, infratind interesele i cimentind unirea intre
aceste deuK tranchiurY ale Statulut RoMin in chip trainic si treperitor.
Mdreatit este lucrarea conceputd.
condusit de ingineriY nostri i mindru
Suntem de o intreprindere a$EL de.insem-

natK, care va fi izvor de bogittie pentru

TarK si care va gitsi un rKsunet pulernic
In toatK Zuropa.
Trebue s punem acum toate silintele
spre a ispritvi cit maY curind podul peste
J3orcea si peste DunKrea mare si portul de
la Constants, fiind-cK atuncY calea cea maY

scurtK intre Marea de Nord O. MaresNeagrK va fi deschisK si Rominia va stIpini o mare parte a comerciulut din Orient.
Convins cit aceste prevederr se vor

reatiza, bichin acest pahar iubituld MeS

popor, care n'a crutat nict un saorificiii,
spre a IntKri mosia sa strhmoseascii si a
asigura wiitorul slitt.
tritiascit Romlnia.

PODUL-PESTE-DUNARE

Solemnitatea inaugurdrei lu-

crdrilor a avut loe in ziva de

14 Septembrie 1895, fatd fiind
M. M. L. L. Regele $i Regina
insotiti de A. A. L. L. R. R. Principele $i Principesa RominieT, de

A. S. R. Principele Leopold de
Hohenzollern, A. S. Principele
Wilhelm de Hohenzollern, A. S.
Principele Bernard, A. S. Principesa Charlota de Saxa-Meinin-

gen, A. S. Principesa Feodora,

Corpul

Diplomatic,

Mini$triT,

fo$til Mini$tri de Lucrdri Publice, biurourile Corpurilor Legiuitoare, marii demnitari ai StatuluT, reprezentantiT caselor marl

cari ad executat lucrdrile liniei

Fete$ti-Cernavoda $i de un numeros public, care venise O. asiste la acea serbare.
Dupd ce M. S. Regele a bd.tut cel din urind nit al podului

$i dupd ce s'a terminat serviciuf religios oficiat de I. P. S.

S. Mitropolitul Primat, s'a procedat la inchiderea In zidul culeeT de pe raalul drept, al documentului comemorativ al cdruT ltuprins este :
NOI CAROL I,
Prin gratia luX Dumnezett i vointa
nationalK

REGE AL ROMANIEI
In anal mintuireY 1890 am pus piatra
fundamentalK a podgluY, ,menit sti impre-

uneze cele douK mole( ale DunKreY Intre Fetesti j Cernavoda.

DupK cincY anY de muna statornicK,
Dumnezeti hKrKzind TilreT liniste i indestulare, astit-zY, in a 14-a zi a luneY
Septembrie, din anul mintuiref 1893, si
al 30-lea al DomnieY Mele, multumitK
evnef si mKestrietinginerilor romtnY, am
trecut pe deasupra valurilor celor douK
brate ale DunAreT n% rete si am bKtut
cel din urmit cuifi, care a lncheiat si sfirsit

aceste falnice lucrKrY, fat/ Sind M. S.

Regina, AlteteleLor Regale Principele
Principesa RominieY, iubitul Melt frate,

Principele Leopold ae Hohenzollern, nepotul Melt, A. S. Principele ereditar de

Hohenzollern, Alteta Sa Principele ereditar de Meiningen

Alteta Sa RegalK Prin-

www.dacoromanica.ro

cipesa eredittrit de Saxa Meiningen,

tul der, ministrif MeY, presedintiY $i membrit biurourilor Corpurilor legiuitoare, tri
misit puterilor stritine acrechratY pe lingK

Mine, inaltiT demnitart al Statultd, frun

tasit ostireY Mele si corpul technic.
De air inainte nimic nu maY desparte
Romlnia din stinga DunireY de Dobro
gea, pe care, prin vitejia ostasilor nostri,
din ritzboiul de la 1877, am impreunat-o
din noil cu patria mumK. Ast-fel Vom
putea da acesteY provincit i porturilor
el de pe titrmul MKriY, toga Ingrijirea
Noastrit, spre a lor desvoltare i propisire.
Mlndri, impreunl ca Tara intreag3, cit
am ridicat un monument, care face fall(
neamulut rominesc si care va fi purivea
indemn puternic pentru urmagY nostri,
spre a purcede tot maY departe pe calen
munceY, a civilizatieY 0 a mKrireY, Am
semnat acest document de vecinicit amintire.

Am chibzult, dar, ca, dupK sfintenia

poduluY, fdcutit

de I. P. S. S. Archie.

piscopul $i Mitropolitul Primat, un exem-

plar sK fie asezat in zidlria de pe rnalul

drept al DunKreY, impreuna Cu copia do-

cumentuluY, ce a fost pus in ziddria piciorultft de pe tKrmul sting, iar cel de

al doilea sit se ptstreze In Arhivele Sta
tuluY.

Dupd aceastA ceremonie, a a-

%tut loe incercarea podului cu

un tren compus din 15 locomotive, dintre cele mal grele, toate
sub presiune $i care a trecut

podul cu o vitesd de 8o

kil.,

iar la e$irea de. pe pod, trenul

avea o vitesd de 96 kil.
Maiestdtile lor $1 Altetele Re-

gale cu Augu$tii oaspeti s'ad

urcat in urtn5, lii trenul regal,

trecind Dundrea $i ast-fel s'a

declarat punerea in circulatie a
podului .:(Regele Carol I.
La banchetul care a avut loe,
d-101An escu, MinistrulLucrArilor

Publice, a pronuntat urmAtorul

discurs :
SIRE,

Se apropie 18 veacurY de chid valurile mKreteT DunKre ail fost subjugate

pentru Intlia oarK.

Atand, un mare Domn din apus a

ridit podul sKil de piafrit ca sit zilmisleascK neamul rod/ileac $i sitlY scrie
numele in cartea nemuriret

PODUL-PESTE-DUNARE

Asta-zY, Maiestatea Ta, venit tot din

apus, InfrIngY pentru a doua ara, cu
p!atr i cu fer, falnicul fluviii, ca sit asigurr pentru tot-d'auna pasnica propasire
a RegatuluY, pe care cu vitejie si cu Intelepciune l'aY 1ntemeist In acea vale pe
care a smuls-o barbarieY Imparatul Trajan.

Ast-fel se leaga. firul intrerupt al istorieY si se amesteca, in admiratia si recunostinta noastra, chipul mY Traian,
temeietorul, cu al hl' Carol, retnvietorul.
i unul si altud vitejY si biruitorY in razboaie,

i unul si alta!

marT

PODUL-PESTE-DJNXIIE

12

i spornicY

ziditorY de monumente, fala vremurilor

lor.
Gloria ImparatuluY roman, stramosia

nostri ati nemurit-o In coloana de piatift

In Roma, si In tropeul pe care tot aicY,

tot pe acest pamint al Dobroget l'att

aseda, dovada a adinclY lor cumintit

general al CAilor ferate, in umtle inginerilor, a roptit urmgtorul toast :

rieY, pe care poetil nu le slavesc, noT

SIRE,
IngineriY Vif multumesc ca atY binevoit prin prezenta Voastra si a Augustel
Voastre FamiliY, sit iticeti si maY strh-

A tY trecut Minares ca sit ducetY optirea la victorie, asta-zr trecetY iar Dunarea ca sit sarbatoritY 9 alta victorie
aceea a munceY in potriva eletnentelor,

cea, 2000000 m. cubY de rambleurT eparatY in contra apelor prin 200000 M.

marile date In istoria propasireY economice a Tard, dar ea este in acelag timp
si consfintirea unef opere mar*, savir$ite

kil. in mijlocul balteY, altul de goo m.

$i toste aceste lucrazi pentru a ajunge

de ingineria ronanY.

and, tu 1890, Maiestatea Voastr a

pus inttia piatr a poduluY peste Dunhre,

care, cu drept cuvint, numarit tntre lu-

puneali in titlurile lor si pe acela de

StapinitorY aY DobrogeY.

sftrsit o opera Orla de greutatt

de Traian pentru Imparatia romana, si

a malulta drept al Dunaref pentru noua
provincie.

Slava MaiestateY Tale se va nemuri

de urmasiT nostri pe tot pilmintul Romt-

niet cum stit tiparite in toate inimile

noastre dragostea de Maiestatea Ta. NiciferY, tnA, maY mult de ctt in aceasta

parte a regatuluY, pe care dura patru

sute de anY de despartire de la trupul
patrieY, a fost dat MaiestateY Tale O. o
lipeascit iarlfsY 5i pentru tot-d'auna la co-

roana acelor voevozY, carY, cu mtndrie

Nimic n'a lipsit, Sire, Domnief Maiesta(eY Tale. AY cucerit neatirnarea i aY

infiintat Regatul al inzestrat Romlnia
Cu drumurile de fer, $i asta-zY tY deschizY

drumul la Mare, t'ara de care nicY

neam pana acum n'a putut tntemeia pu(ere trainica.
Fericit i biruitor aY fost in razboaie,
Sire, fericit si biruitor estY In timp de
pace. Fericit si biruitor pentru cli in totd'auna aY avut o nemarginita Incredere
in supusiY MaiestatiY Tale.

Cu ostasiT preY a/ tnvins in cimpiile

BulgarieY ; cu mesteriT Tarea al tngenun-

chiat Dunitrea.
De aceea, Sire, tncredereY nestramutate a MaiestateY Tale raspunde credinta
netarmuritit a natinneY, $i din Carpati

pana la Mare, din tot locul, rasuna

singur strigat :
SI traestY Sire.
Sit talase{ Maiestatea Sa Regina.
Sit tritiasca Dirastia noastra.

Domnul G. Duca, Directorul

SIRE,

lucith serbarea de azt

Inaugurarea Enid letesti-Cernavoda,
menita sit prelungeasca caile noastre de
comunicatie pana la Mare, este o ser- .
bare a natiuneY; ea va tnsemna una din

crarile cele maY de capetenie datorite arteY inginerulta, Ea a voit sit dea o nouit
domada de solicitudinea Sa pentru lucrarile folositoare Tarea, si sa. imbarbateze
pe aceia carY, timp de 5 anY, avead sit
consacreze toatit inteligenta, toatit munca
lor, la- savtrstrea acestet opere uriase.
Asta-zY, clnd izbinda a 1ncununat silintele lor neobosite, sa-rnY fie Ingncluit
a aduce un meritat tribut de laude domnuluY Saligny, autorul proectelor vi directorul luerarilor, inginerilor cara ad fost
colaboratoriT saY devotatY, marilor SocietatY Fives-Lille, Cocketill, Grtner-Creuzot, si tutulor Intreprinzatorilor, carY n'ad
crutat nimic pentru, aduce la un bIln

care ail tnteles importante TgriY cuceritit

cel putin le datoram o duioasa amintire,

Sire, Tara se poate fati cu acste lucrarY, carY dovedesc progresele facute
corpul inginerilor In, aniY bine cuvIntatY
aY DomnieY MaiestateY Voastre. Liniile
noastre ferate, marile caY nationale, carY
duela granitele TdreT, lucrarile hidraulice,
docurile de la Braila si de la Galati,

sunt atitea dovezT de manca roditoare a

acestuY corp. i daca tinem In seama clt
doua treimY din ingineriY, cal-Y

ad luat

parte la executarea lucrarilor, al caror

sfIrsit 11 serbam asta-zY, sunt Off din
scoala noastra de podurY si sosele, o legitima nandrie trebue sit simtim.
In 1866, abia 21 ingineff rtuntnY eraii
In serviciuI statuba ; azY el sunt legiune
si alcatuesc o a kloua armata, tot atit
de nemarginft devotata Maiestatef Voastre si l'Are, ca i aceea In capta careia
ati cucerit, Sine, neattrnarea RominieY.
Aceasta armatit a progresuluY, care la
vreme d nevoe va fi alaturY ca cea-l'altit
pentru apararea tronuluY si a patrieY, are
si clima, in luptele sale pacinice, mortiY
si ranitiT sal; acestor victime ale !dato-

www.dacoromanica.ro

Iii adevar, cite greutatY erad de invins

o theturit de 300000 m, cubY, z000

in. de podurT $i de viaducte peste Bor

tratY de pereurY zidite, un viatluct de 11/2

la ultimul si cel maY mare obstacol, Dunafta.

In zadar batrinul fluvitt a crutat sit
apere cu furie linistea sa secularil, turIturata cu atitaindrazneala,deslantuindusT valurile si inecind 1ntreaga cimple, de
la malta DunareY pana la malul floree%
lupia a, fost crtncenit, das el a fost tnvins.
Fundstiunile poduluT ,sunt cobortte la
30 m. sub nivelai apelor micY ; pare ca

el a tufipt cu dragoste radacinY salud

in fundul ctuluY, ca nicY valurile, niel
sloiurile, niel furtunile sI nu-1 zdruncine,

stapin sit ramita pe tarmurile Minare,

precum poporul romtn, cu toste duman'ele, staptn a ramas pe pamtntul stritmosesc.

El se ?imita la 30 rn. d'asupra apek...

mart pare ca ar vrea sit cuprincla
ochire cit maY mult din scumpa Tara, sh

arate cit de sto ea a ajuns, adicif vrea

zica fie-caruia, gtnditi-va ce a fost
Muntenia, ce a fost Moldova, privitY ce
sus este acum Regatut RominieT.
Imense deschiderY de 190 m. despart
pude, lastnd trecereY o cale larga, precum larga a fost tot-d'auna calea ce Rominia a deschis progresulut
i pe de asupra stalt asezate500000t:.

kit. de metal, znasl eporml care a trebuit sa fie ridicatit la 30 m. Inaltimt

De otel este coroana pe care Rolla/.
nia v'a pus-o pe cap, Sire ;, de otel este
bratul pe care Rominia l intinde Dotroget ca un simbol de vecinica unire
si de puternic
rata podul Regele Carol I', el poarta
nurnele vostru, Sire, cacY prin nestramu-

tata Voastra Incredere, In foloaaele ce

Tara va trage din aceasta lucrare, visul
Maiestatef Voastre, de actos un sfert de
veac, este ea 1ndeplinit.
SIRE,
Spre izvoarele Dunargl strampsa Vos

tri att cladit tn mIndru:eastel, leaganul

PODUL-CHEIA

PODUL-DE-P1ATRX

13

uneY ilustre dinasta ; spre gurile DunhreY atT clIdit un alt falnic monument
Urmasa MaiestItef Voastre 41 vor privi

care va spori Intr'un mod neasteptat relatiunile noastre comerciale si va asigura dessfoltarea noastr/

ca pe o pildii de apto mar; sIvtr;ite

Steagul Rodlniet care este deja cu-

sub Domnia-VoastrI; iar generaiile

noscut In porturile din Europa, In curtnd

toare, vzInd cu uimire podul cRegele

va Mili si in toate Virile cele maT depIrtate ale UniversuluY, ducind cu din-

Carol ID vor zice

Carol viteaz a fost In timp de lupth,

mare si Intelept Regesb ;My de pace.
lar noY toa, Sire, cu mima plirdi de
cea maY nemIrgInitI dragoste spunem ;
SI triiitY, Sire.
Trliascii. M. S. Regina.
TrNiascl Dinastia.

M. S. Regele a luat cuvintul,

zicind
Intrunia aci pe *mude DoltogeY,
de a pururea unitI prin Ongele vitejilor

nostri si din noli Muda printeun lant

de fer cu Ronftnia, serbIm un eveniment,
asteptat cu nerIbclare de Tara IntreagN,

care va glisl un r,I.sunet mere, departe

peste hotarele sale. SIVIrsirea poduluY
peste Dun/re, dorit de un sfert de veac
de Mine, este asta-ni un fapt Implinit,
uriasI se ridicii Maintea noastrli aceastit falnicl opera., ca o mIrturie
diati a tdriel Regatulut
Geniul omenesc, 4n care se resfring
progresul si avitntn1 puternic al Ronillniel, a Invins toste greutatile, a halgturat toate piedicele spre a executa aceastI.
ludrare trainicr sa. neperitoare, care trebue sii arate luineY c vrednic este poporul comm'n de frumoasa sa chemsre la
gurile DunIreY si pe pragul OrientuluY.
Monumentele sunt istoria vie a popoarelor ; pnt astli-zY urmele ha Traian

nu s'ati sters. Cine nu vorbeste de podul slai de la Severin ? SI dea Dumnezeti ca al doilea pod, stabilit dupli mil
de anY pe Duniirea-de-Jos, s trIiascI
veacurY spre d' povesti generatiunilor viitoare, din neam In neam, ca, numal prin
jerife, lupte si o muncl stat ornica sta-

tul romin a putut fi intemeiat

MIndru pot fi dar, c. sub Domnia

sul renumele scumpeY noastre patriY. Cu

Mima plinl de bucurie, exprim amasa

convingere, In fata acesteY impunItoare
adunan, In fata uriasuluY nostru pod, pq,

care '1 privesc ca cheia de aur a unuT

viitor strdlucit, multumind clilduros tutulor acelom carT ati contribuit la marea
izbindl ce se serbItoreste asta-zY de noT

cu atlt de adincl satisfactie. Multumesc

de asemenea pentru cuvitntlirile asa de
bine simtite 5f at41 de mIgulitoare pentru Mine ; multumesc corpuluY technic
pentru rivna si hiirnicia _de d desMurat In numeroaselb lucran T publice,
in cursul celor din urml anY, si
care g/sesc cea maY frumoasI a lbr in.
coronare In podul de peste DunIrp.
Fericit Sunt ca Mala oaspea si D-v.
toa sunteff martorY la Sceastli memoro:,
bila zi, care Inseamnli o nouN epoca lp
trista noastrii economicli,

i sunt sigur

ca va vetY ant cu Mine In strigarea de :

sli trEascli iubita NoastrI Rominie, al
cliruY avtnt nimera nu'l poate opri In
drumul mrireY pi al prcipIsireY.

(Artidol redactat de D. A. Saiigny).

Podul-Chela, sat, Mcind parte

din com. rur. Brebul, jud, si pl.

Prahova. Are o populatie de

To locuitml
Vilceaua Valea-Rea desparte
acest cAtun de Brebul-Megiesc.

toare foarte ingusa q. formA

de cheiei pe unde trece riul
Podul-Cheief, proprietate a Efo-

nean pe elide noastre ferate, 5ind-ca astazY stliptnim linia cea maY scurdi Mire
mNrile nordice j atrae din Orient.

restl, fosa pendinte de schitul

rIspindesc boglitiele asupm natiunelor.

Prin portul de la Constanta podul peste
DunIre ne-deschide timad. cale ,largli,

Pelesul, jud. Prahova. Are o

populatie de 164 locuitorT. E
situkt intre vdile Prahovei, Bradului si CorbuluT, intrio pozitiune foarte frumoasa.

Podul-cu-Fagi, vale, isvoreste

din raionul com. Valea-Lungl,
jud. si pl. Prahova, si se varsA
in Valea-lui-Dan, tot in raionul
com. Valea-Lungl..

Podul - Cu - Florile, p/atott, pe

virful muntelui anoaga, jud.
Dimbovita. In acest platon este
si un lae totcu numele de Podulcu-Florile, san Cimpul-cu-Florile.

Acest platon este plin de florT

vara si are o priveliste incin-

tatoare. E inconjurat de jurimprejur cu colti de piatrd foarte

inaltT si ascutiti.

Podul-de-FIer, sat, jud. Bacn,

Bistrita-de-sus, com. Snucesti, situat pe malul BistriteT,
la 5112 kil. de SAucesti (scoaln).

4kre o populatie de 15 familii,

sati 6o suflete; 6 circiume.
Locuitoril posea:
marT cornute, 6o oi,
9 porci.

30
.2

vite
caT si

Se afi situat lingl podul de

fier de pe Bistrita, al cnii ferate
Bacnu-Roman.

Podul-de-la-Celeifi. Vea PodulAntic-de-la-Celein.

Doftana.

nostri, acest mIret pod, care va atrage

o Insemnatti parte a .comerciuha euro-

drumurY ale miseireY tntregeT lunir, care

din com. rur. Comarnicul, plaiul

.5T-a /uat numele de /a o strim-

Mea s'a conceput i isprIvit, de ingineriY

AruncIm acum o prive maY departe

pe mare, pe amasa nemiirginitii cale de
RO, unde se IncrueiseazI nenumliratele

Podul-Corbulur,sat, acind parte

Civile din Bucu-

riel

Brebul, com. Brebul, jud. si pl.

Praholia, care se arendeaza cu

Podul - de - la - RuI, pod, peste

rinl Bistrita, jud. Neamtu, situat
la marglnea despre S. a orasului Piatra ; uneste trupul MArtei cu Petro-Dava si cariera de
pratra de peste riul Bistrita.

520 la anual.

Podul-de-Piatra, pichet vedija

Podul - Corbeanca,

cdt,un, pe
CorbiT - Mari, pl.

proprietatea
Neajloy.ul, jud. Vlasca,

www.dacoromanica.ro

de frontierd,. pe Dun are, in jud.

Ialomita, pl. Ialom4a-Balta, in
dreptul satului Bordusani-Mari,

PODUL-ILOAFA

14

PODUL-DOA MNET

Podul-Doamner,pod, jud. Vlasca, peste apa Gisca sa Moya.tul, pe proprietatea cu acelast

nume ce constitue mosia Ba-

Petrel, o sanca imita despre

sunt Etvl, ocupilldur cu co-

tare legenda spune c ar fi adusa

merciul, RotniniT, indeletnicindu-

aci de catre, o ata de jidov

se cu agricultura s cmsterea v-

(aulas).

telor.

bele. Aci, la 1775, ne spurn Fratit Tunusli, a fost un metoh

de calugdrite.

Ape sunt : plraiele Drincea,

Stignita i Iablanita.

Se afl situat la jumatatea

cala dintre /asi si Tirgul-Frun'os, la 22 kil, de fie-care din-

Podul-IloateI, tirgufor i com.

tre ateste' lbcalitatt. Prin mijlocul lul trece soseaua nationald,

lar pe marginea despre S., calea ferata, avind si o statie.
in centrul tirgusorulut se afl
o zidire mare i frumoasa, proprietatea comunet, in care este

Podul-Dr'gan, vechie numire a

satului Malul.

Podul-FrInculul, loc izolat in

jud. Prahova, com. GornetulCuib, pl. Podgoria, unde ValeaBenet se varsa. In pirlul Nuceteanca.

rur., fh -partea de S. a pl. Bahluiul, jud. Iasi, asez'at la tabatul pgclisulut, ce se intinde de

la N. spre S. intre plriul Bahlubtul i rlul Bahluiul, cart fac

canfluenta in centrul tirgulut,
de unde se deschide intinsui
ses al BahluiuluT.

La a io, mal multt Evret

Podul-Grosului, som.-rur. i sat,
In jud. Mehedinti, pl. Dumbrava,

La 43 kil, de orasul Turnul-Severin. E situata pe vale. Satul for-

,cerut- de la proprietarul mosiet

Totoesti, de a le da vote, sa se
altze in AceastA lotalitate, ca
deschiza erg si la 18'18, dupa.

cancelarla i preceptia comunet,

precum si cancelara sub - prefecturet pase Bahluiul. Alaturea

este $coala mixta, cu localul
propriO, conclusa de 2 invatatorl si 2 'binvAlltoare $i care a

fost frecuentata. in 1899-900

de 154 cosit. Scoala de baett
se afla aci de la 1862, cea de
fete, de la 1867.
In tirgulet mat sunt : o biserica de zid nod, deservita de I

meaza comuna cu catunele Petrea si Podeni, avind o populatie de 1500 suflete, locuind in
250 case; 2 blserict, deservite
de 2 preott $1 4 cintaretl.

hrisovul
Calimah - Voevod,
s'a intemeiat ergul la pod, luind
numire de Podul-Iloaer. De oare
ce 'in aceasta localitate se intru-

Se margineste spze N. tu

tapete de- mosiT, fie-care proprietar a dat voe, ca pe pArtile

aceasta
lor; sa se aseze
se vede din mal multe hrisoave
ce ati fost recunoscute
catre

preot, I cintargt $1 un eclesiarh;

o farmacie; un spital pentru bol-

Stignita si

Doma In anii 1823

1839.
Pana la anul 1864, acest tir-

Locuitorli posea : 6o plu-

gusor era. admnistrat de un co-

postal ; o moara tu vaport, pentru macinat Mina, cu mastra perfectionate si luminata cu luming

gurl, 104 care cu bol, 12 carute cu cat ; o stupt cu albine.

misar al guvernulut, lar de atuncl e clasat intre comanele

electrica.

rurale.

30211 let, 20 bant, la veniturt

Sunt statornicite zlle de tirg

numal Duminicele, ar iarmaroace anuale patru : dela 1-8
tulle, dela 10-18 Octombrie,

$1 de 30157 let, 50 bant, la, cheltuelt.

com. Adunati-Telulut; spre E.,

cu com. BicIesul si com. Corzul ;
la S. cu comunele:Paclina-Mare

si S'asoma;
comunele :

lar spre V, cu
Plopi,

Iablanita.

Prin comuna trece soseaua

ce vine de la Stignita $1 merge
la Eiclesul, trecind prin PodulGrosulut.

Budgetul comuna, e la veniturt de 1258 Id ; lar la cheltuelt de 1068 let.

Vite: 670 vite marl cornute,
32 cal, 760 ot i 540 rimatort.
Dealurt mal priricipale sunt :
Dirdoaia, Petra si Dealur-Tu-

nesc slintenn punct mal multe

dela 12-20 DeceMbrie si

navr, intretinut de judet; o cazarma pentru o cgmpanie de do-

robantt si tiabiuro telegrafo-

Budgelul comuna este de

Vitec- 917 vite mar! Cornute,

Ii86 OT, .208 cal i 220 ematort.

In

Saptamina-Alba. La aceste larmaroace se face tomerclii intins

Podul-Iloaei, stafie de dr.-d.f.,

cereale, vite de tot soiul,

com. Podul-Iload, pe linia IasiPascani, Ns in circulatie la

de :

brfitza, piel, lind i lemndrit, fiind

jud. Iasi, pl.Ctrligatur4-Bahlulul,

in sfinga n'asid part de dinp,

I hule i870. Se afta futre sta-

lar in dreapta mosit Cu padurl.

Locurl mol insemnate sunt :

Teritoriul tirgnorulut are o

tele Cucuteni (8.7 kit.) j Sirta

(I r.r kil.). Indltimea d'asupra

Morminti, la confluerrta Rirlulut

Stignita cu piriul Di-tutea (PodulGrosultd); la Petra, in Dealul-

intindere carn 4e 164 hect., eu

nivelulut MATiY, de 41 m., 95.

populafie de 30 familit sal 2736

locuitorT, din cart cloua partr

Venitul acestel stalit pe 1896

a fost de 197.415 ler, 66 banr,

dosieT.

www.dacoromanica.ro

toDuLlinEr

i5

Podul-Jijiei, sat, jud. 14, pl.

Bran4tea, com. Go1le0i, situat
intre riul jijia i gira ThbruvAtul ; i avind o populatie de 44
familir, sati

201

suflete.

PODUL-NEAGULUI

Dealul, in mare parte din ramificArile 14 e acoperit de p5.-

Podul-lui-Zisu, rig, in jud.

durr cu arborr ce da(' lemne

avind o lungime de aproape 2

pentrufoci co nstructi u nr : brazr,

kil, i curgind prin moiile Pueni

Prundul.

i mesteacknr; parte e
acoperit cu finat, parte cu suhat i parte cu vil'.

aninT

Are o moarA pe apa Arel.

LocuitoriI posea :
i vitg
marl cornute, 410 or, 44 cari

Podul-Lung, sat, fcind parte

din corn. rur. Comarnicul, pl.

jud. Prahova. Are o

Podul-luI-Petraehe, sat, in jud.

32 rtmgtorr.

Podul-LaculuI, sat, in jud. R.Sdrat, pl. OraRlurt cAt. cona,.

Odobasca, numit i Urechetid.-j., pentru-cA mar inainte tinea

populatie de

com. Bolovani. In cktun este

up pod peste Dimbovita, pe
oseaua ce merge la gara Titu
prin Tirgov4te.

situat la S. comuner, intre vAile:

Prahover, Corbulur i Sarulur.

mar in tot lungul sti in partea

de E. a com. Cornul, jud. i pl.
Prahova. S ervd de p54une vitelor.

284

Podul-LupeI, vale, in jud. Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul

com. CiocAneti-Sirbi. Pe aci

Podul-lul-Tutu, pod de piatrd,

pe Piriul-Mare, de pe mo0a

Podul-Lat, deal, ce se intinde

locuitorr. E

Dimbovita, pl. Ialomita., cAtunul

de com. Urecheqti. Vezr Laculur tPodul-).

Il-

fov, pl. Oltenita, com. Prundul,

trece drumul care duce de la

alArai la Bucurqti.

Rudqti, jud. Dorohoiri, pl. Berhometele, comuna Grdme.$ti. A

fost construit de cAtre Marele Logora't loan TAutu, dupa
traditiunea ce se phstreaz.

Podul-MotruluI, mahala, jud.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
StingAceaua.

Podul-Lat, Giantul, Cioata

Podul-lui-Traian, de la Seve-

Podul-Neagului, vedija numire

in-

rin, Jost yod peste Dundre, in

a comund Predealul, pl. Pele-

conjoarA com. Lip-ova, pl. Racoya, jud. Vaslui, in formA de

partea de S.-E. a rasilla T.-

jud. Prahova. Se intindea

mar inainte de la Predeal pana
la Posada, cuprinzind toate cA-

Poiana-HumeI, deal intins,

ce poartA aceste ripmirr si

semicerc, incepind de ra N.-V.

spre S. be la V. spre E. poavtA
numele de Chiliile, Lip oya-Strim-

ha, Rdgoazele, Scaunul-Doamner, Potopoaim DrAcoaia, Mocanul, Plopani i Voiosul. Tre-

Severin, construit de archit66tul Apolodor de la Damasc, din

ordinul Impdratulur Traian, In

di piatrA impreunatr prin bolte

de lemn, iar pe d'asupra se
intindea podeala cu amindota
parmaclicurile sale impodobite

formin& acolo o limbA ole pA-

in rAscrucI.

Din causa vremer

i a bar-

pi-

barilor nAvAlitorr, boltile i po-

riul Tutova.
Culmea acestar deal, in toatd

deala s'ati stricat, rdmirend numar stilpir de zidArie, carf stati

prelungirea sa, servA de hotar

aespArtitor, de la iantdul imprejlfr i2And la RAgoazele
tre acest judet i ;ud. Ro-

pAnA. astAzT in iiintA ascuNT sub

mah ; iar de la RAgoazele pana

la Voitosul, unde se terminA aceastA com., desparte j'udgtul

de jud. Tutova.

comuna Predeal, apor teritoriul

com. Sinaia cu cdt. Izvorul, precum i Posada i Podul-Neagulur.
Rwdinta com. era la BuSeni.
La 1864, cAtunele Posada
Podul -Neagulur s'aj alipit la
Comarnicul i la 1874, dupA dorinta exprimatA de M. S. Carol

anul 104, cu ocazipnea rAzboiulur a1 doilea dacio.

Podul era 4ternutpe 20 stilpr

cind in com. Doagele, se prelungqte inainte pAnA ja com.

Dragomimti, pf. j jud. Tutova,

mint, unde se unqte valea

piriul Lipova, cp valea i

tunele carr formeazA actualmente

I, com. Podul-Neagului a luat

numirea de Sinaia, lar primaria
s'a mutat de la Buteni in aceastA din urmA. localitate.
Prin legea din 188o, Sinaia
a fost declaratA comunA urbanA.

apd. Dar cele dota cApAtiie

cate ale podulur 'se vdd inc in

picioare pe apiindouA malurge
opuse. GApdtilul de pe malul
sting a fost desgropat de d. Gr.
Tocilescu impreund cu oastelul

Tot acest deal, in partea de

S.-V., desparte acest judet de

de ring dinsul, care apAra podul.

(Vezr Gr. G. Tocilesco, Fouilles
et .recherches archologiques

jud. Bacdti.

Roumanie, p. 140 141).

Podul-NeaguluI, sat, fcind par-

www.dacoromanica.ro

te din com. rur. Comarnicul, pl.

jud. Prahova. Are o

142 locuitorr. E
situat pe malul drept al riului

-populatie de

Prahova, la poalele muntelur Pleuva-Mare i cuprins intre vAile

O biela' (N.) i MesteacInulur (S.).

PODUL-NEGRI

PODUL-TURCULUI

16

La N. de acest ctun, in localitatea numita Lespezile, este

Dimbovita, ;j'ud. Ilfov, in intindere de :)5 hectare.

o biserica fondata la 1661 de

Jupin Pirvu Cantacuzino, vel Lo-

gofa, cu tata' s Draghiciti vel

S'Atar.
Pe la sfirsitul veaculuT XVII

nu exista niel un sat ad i sus

la munte; case taranestr intilnear pe valea Prahovel abia la
Comarnicul, in cat. Podul-NeaguluT, ceea ce ar dovedi ca. acest
catun este cel mal* vechiti .de
pe valea PrahoveT (VezT PodulNeaguluT, vechia numire a com.
Predealul).

Podul-Negri, pod, in jud. Bacati,

pl. Trotusul, com. Tirgu-Ocna,
de peste 148 m., aruncat pe
riul Trotusul si pe care trebue
sa treaca cel care vor sa mearga la baile Slanicul sati la Grozesti si Bogdanesti. El leaga
tot odata orasul Tirgu-Ocna cu
sectia Tisesti.

Podul-Pitarulul, sat, in jud. Ilfov, pl. Dimbovita, facind parte

din com. rur. Cucueti-Platresti.

E situat la S. de Platresti, pe
malul sting al riuluT Dimbovita.
Ad i este resedinta primarieT.

Podul-PiulniteI, numire ce se da
comuna Ciulnita, jud. Muscel.

de 4a Itadauti i Darabani, mergind la Bbtosani, i acel de la

Borzesti i Plopenijianul, mergind la Dorohoiti.
Mosia se hotareste cu : Vadeni, Vorniceni, Tautesti $1 CA-

Podul-Popa-Nae, ceitun, Irr jud.

Vlasca, pendinte de com. Cascioarele, situat pe partea sting4
a aper ArgesuluT, la capul poduluT Popa-Nae.. Se arendeaza
dat cu mosia Vatra-Manastirel-

lugareni, din jud. Botosani.

Podul-Stoica, atten, in judepl

Putna, com. Naruja, pl. Vrancea.
Are o populatiune de 114 IncuitorT si 21 case.

Cascioarele, de care nu se des-

parteste, fiind o singura. pro- Podul-TurculuI, com. rur., jud.

prietate. S'a infiintat la 1854.
Tecuciii, pl. Zeletinul, formata
Ad i s'a improprietarit in 1864
did 2 tatune: Tirgul-Podul-Turun numar de 4o de locuitorT,
culuT i Damacusa. E situat pe
carT a luat 120 hectare,
yes, la 43 kil, de resedinta caAre o circiumd.

pitaleT.

Are o T'orilla drept - unghiu-

Podul-Rizi, sat, in jud.

Jara, de la N. la S., avind in

visa, pl. Bolintinul, com. Bra-

partea de E. a tirguld o colina

niStea.

de dealurT Cu privirT frumoase,

formind V limita judetulul.

Podul-RIuluI, unul din cele 6

pichete ale judetuluT Muscel pentru paza fruntarieT, la 35. ldl.

Are o populatie de 1973 locuitorT, din carl 1525 contrilocuind in 940 case.

de pichetul Gropile si la 20 kil.

de pichetul Ciocanul.

Bistrica, cu hramul Sf. Ilie, s'a

zidit la 1830 de vechiul proprietar al tirgulur,"MihaT Emandi. Pe

Podul-SE-MitrieI, deal, in partea de S. a satulul

jud. Vasluiti, pl. Stemnicul. In a-

Se intinde pe o suprafata de
558 hect., cu o populatiune de

cest loc se afla o 1-10 foarte mare,

345 locuitorT.

voioasA.

a careT trecere e foarte anc-

Statul are 380 hect. o locui-

clopot se afla data de 1813.

Dupa profesiune, locuitoriT se
impart ast-fel : roo agricultorT,
100 meseriasr, 250 comerciantf,
48 Cu profesiunT libere, zo muncitorT, 142 servitor!.
Are o scoald, care dateaza de

toril, 178 hect. Statul cultiva. prin

Podul-Stamatei, sat, pe mosia

la 1868 si care in 1899-900

arendasii saf tot terenul, afard

de 175 hect. care sunt ocupate

Cu acelasT nume, com. Borzesti,

pl. BaseO, jud. Dorohoiti. Are o

de pilare.

populatie de 180 suflete.

In trecut, &ceo parte din Tau-

a fust frecuentata de 103 copiT,

LocuitoriT pose& : i ro bol,
6 bivolf, 215 vacT, 23 Tepe, 90

Are o biserica, cu hramul SI.

Vasile, deservita de i preot

2 cintret1 ; i heleste si I pod
stdtator.

Comerciul se face de t
ciumar

i i

cir-

hangiti.

Numarul vitelor marT e de

318, si al celor miel' de 600.

Podul-PitaruluI, pcidure, a statuluT, pendinte de Plataresti, pl.

cal, 374 oT, 125 porcT, 43 capre;

testi ; acum se afla alipit la mosia

Vorniceni, e unde se si administreaza.

150 sttipT cu albine.

Veniturile i cheltuelite com.
se urca la 21132 leT.

Satul s'a infiintat Ig 1848. SI

tenii improprietaritTati mi hect.,
69 arii, iarproprieta tea, 895 hect.,
32 arif cimp.
Riul Jijia trece pe hotarul mo-

GindaciT de matase se cultiva pe o scara intinsd.

sieT, prin partea de V.

judeteana care o leaga de cora.

DrumurT principale sunt : acel

www.dacoromanica.ro

Comuna are o lungime de

21/2 kil. si o latime de 11/2 kil.

Este strabatuta de soseaua

Giurgioana la S. si de com. Mun.

PODUL-TURCULIA

PODURILg

17

cel la N. In partea de V. curge

Orin' Zeletinul, care formeaza
limita com. in partea de V.

Prahova, jud. Prahova. Are o

populatie de 966 locuitorl ; o

0g,retinul, pl. Teleajenul, jud.

Prahova, se impreuna cu Valea-

biserica, fondatd la 1818, cu hra-

E brazdata la E. de dealul Bi-

mul Nasterea SE loan.

In acest catun a fost pn la
1834 un stabiliment de bar.

Dragomird si se vars in girla

Ogretinul, tot in raionul com.

chesti.

Comuna s'a infiintat la 1840.

Pe la 1827 si 1838 pe acest loc

ere! 3 circiumI cu numele de

ratee. Apd a fost iarmaroc, unde locuitoriT satelor vecine vemarl de schimbari intre ei vitele

Podurile, com. rur., in jud. Ba-

Podul-VaduluI, Mt, cunoscute

pe la 1834, situate pe loc ves,
aproape de soseaua nationala,
In centrul com. Breaza-d.-j., pl.
Prahova, jud. Prahova, apartinind

obiectele casnice.

La 1840, ati venit din satele

vecine mal multl locuitorI,

un numar de Evrel,

Ogretinul.

obster locuitorilor. Apa contine

iod i pucloasa.

ati in-

fiintat tirgul Podul - Turculd,

pldtind bezmin (embatic) proprie-

tarului de atund, M. Iamandi,

si celd de astazI, I. Gheorghiade.

Se margineste la N. cu com.
Muncelul, la S. cu com. Giurgi-

Podul-Vleni, sat, facind parte

din com. rur. Poenari-Burchi,
pl. Crivina, jud. Pra.hova. Locuitorif
Improprietarit la a.
1864 pe mosiile Podul-Vdleni

Cojocareanca. Are o biserica.

oana, la E. cu jud. Tutova, la

V. Cu com. Giurgioana.

Podul-TurculuI, tirg, resedinta

Podul-Vlenilor, deal, situat la

E. de com. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova.
Pe dealurile com, se cultiva
ovaz, sunt vil i pomI roditorI.
Pe unele se afl izlaz i padure.

caO, pl. Munteld, situata in vale

si pe deal, fie o lungime de

peste 20 ,kil., ce se desfasura de
la N. la S.-E, si compusa din 5
catune Podurile, primarie, cu
sectia BrOnesti, apoI Prohogesti,
Valea-Soase! sa Bunesti, Rusaesti i Schitul-Savu.
In condica Liuzilor (1803), gasim Pbdurile i Prohogesti,
I apartinind razesilor ; iar in
Statistica din 1873, gasim com.

alcatuita din 8 catune : Bradstea (azi Branesti), Osebiti-Prohogesti, Petri-Moinesti, Podurile;

Prohogesti-Rusaesti, Schitul-Sava i Suseni, din care parte sunt
ramase siliste.

Se margineste la N. cu co-

comuneI cu acelas1 nume, jud.

Tecuciii. Aid se afla resedinta
tuturor autoritatilor plasel Zeletinul si a judecatorid de ocol.
In tirg se afla un spital fcut

Podul-Virtos, sat, facind parte

de d. Vasile Teodor si care se

intretine de judet.

din com. rur. Comarnicul, plaiul

Pelesul, jud. Prahova. Are o po-

Moinesti *Si Valea-Arinilor.

Are o bis erica ; o scoala mixta; un ofici telegrafo-postal.

pulatie de 243 locuitorr. E si-

rifasele Branesti

tuat la poalele munteld Gilmeia

si e coprins intre vaile Prahovel, Cernica i Batrioara.

brazdat de muntil Tarnita,

Savul, Fundatura i Schitul-Vede dealurile Mazanachi,
estilor, Dealtil-id-Tanase, Pri-

Este resedinta und companil a

reg. 24 de infanterie.

In fie-care Lud se face aci

bilciti (iarmaroc).

Tirgul este situat pe vale, a-

vind la E. si la V. dealurI. In
centru se afl ocolul de cereale.

Podul-UrsuluI, sat, facind parte din com. rur. Cosminele, plaiul Varbilgul, jud. Prahova.

PoduluI (Valea-), vale, uda partea de N. a com. Laical-Runceasa, pl. Argesuld, jud. Muscel, si se varsa in rid Dimbovita, pe malul drept, in raionul

Podului (Valea-), vale,

izvo-

Podul-UrsuluI, sat, facind parte

Muscel, pl. Riurile, com. Golesti,

din com. rur. Livadia, plaiul Var-

0 se varsa in riul Bratia, pe teni

toriul cat. Priboaia, com. Golesti.

Podul-Vadului, sat, facind parte

din com. rur. Breaza-d.-j., plasa

la .E., cu comunele lucsesti

Berzuntut; la S., cu com. Darmanesti si la V., cu comunele

Teritoriul com. e udat de piValra-SoaseT

porul i Cremenisul.

Are o populatie de 520 famili!, sari 2416 suflete, din care

394 agricultor!, 6 meseriaff, 12
comerciantr, 24 Cu profesiuni li-

bere, 125 muncitorI si 23 ser-

comuner.

reste din padurea Priboai,

jud. Prahova.

munele Magiresti i Leontipesti ;

PoduluI (Valea-), vale, izvoreste

din locurile de aratura ale com

vitod; d coald miXtl, care functioneaza din 1866 in sattil Podurile, frecuentat. de 31 copil.;
7 bisericI: 2 in satul Prohogesti,

in Ruslesti, 2 in Podurile
2 in Valea-Soase! (Suseni), deservite de 4 prpotl si 8 cintaretl.

Dup legea rurala din 1864

3

64746. Morels Dlcilenar Geogrally. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

PODURILE

PODURIIS

18

s'al improprietArit 26 locuitorT

cu 77 flcT pAmint.

Teritoriul com. are o intindere de 3825 hect. PAdurile ocupa o suprafat. de 2030 hect.
ProprietarT mal sunt

Eufrosina

In com. sunt renumitele bAl,

numite Pucioasa, ci izvoarele
lor de fler si pucioasl. (VezI Pucioasa).
Se compune din patru cAtune:
Podurile-d.-s., Podurile-de-j., Ma-

cu Cucuteni prin drumurl practice, cu erbAnesti prin osea comunalA, iar cu BrAnesti prin sosea nationall (VezT erbAnesti).

Podurile, sat si rqedinta comu-

Crupenschi, cu O tilo* de 523

hect., din care 233,30 hect. plmint productiv ; Alecu Benea,
cu o mosie de 50D hect. ; C.
Ghindaru, cu o mosie de 25o

burile

riel; 6 morT de apl. Aci este

resedinta judecatorief de ocol

prejmuitA de dealurT.

hect., Agripina V

Botezatu,

a plaiurilor unite Ialomita-Dim-

Maria V. Botezatu si D. PopovicT, Cu cite 50 hect. ; Herman

Leonti, cu 120 hect. si Episcopul

bovita.
In Podurile'sunt: bol, vacl, cal,
si capre ; vegetale : porumb,

tatl de 72 blietT; 2 bisericT,

una cu hramul Sf. Niculae,

de Buzgi, D. Climescu, cu o

pldure si fructe, mal cu seaml

Iscu i cea-l'altA cu hramul (Sf.

Ion, clAditA pe la 1770, tu sec-

mosie, ce-I d. un venit de 5000

prune din care se face tuja ;

tia BrAnesti, de preotul Lupan

leT anual.

minerale: pucloasd, fier i gips

in cantitdti marT.
Mal totT locuitoril comunei
se ocupl. in lunele Iunie si Au-

si ambele deservite de i preot

si 2 cintAreti; 7 circiuml.
Satul Podurile, impreunl cu

Totalul pdminturilor de culturl este de 1083 hect.

LocuitoriT posea : 84 cal,
1511 vite mal-1 cornute, 78 capre, 87 -ni si 208 porcf.
Budgetul. com. e la veniturT
de 10300 lel, 76 banf si la cheltuell de 9601 ler, 30 banT.
Teritoriul com, este strabdtut
de calea vecinala cate pleacl de
la Moiftesti la Bucsesti, Tetcani
si Nadisa.
Distantele: la .Batati, capitala
districtuluT,

; la com. Moi-

nesti, resedinta plAsel, 5 kil. ;

la com. Bucsesti, 4 kil. ; la com.
Berzuntul, z z kil. ; la com. VaIea-Arinilor, 5 kil. ; la com. MAgiresti, (7 kil.).

Pucioasa, avind o populatie de 2300 locuitorT.

na cu acelasl nume, jud. Baca,

In com. sunt 9 ulite ; 2 bise-

sorul Moinesti, inteo vale im-

gust cu facerea bAilor la curantiT ce viziteazA bAile

Pu-

vita, plaiul Ialomita-Dimbovita,

situatl spre N., la 20 kil. de

Podurile, sat, fcind parte din

birturT, cazinurT, brutdril si al-

com. rur. StAnesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, situat pe ma-

tele. Se fac doul tirgurl mar]

anuale, tot in ti mpul blilor: la
27 Iulie si la 7 August.
In raionul comuna este o
pAdure cam de 25000 arli.
Comuna Podurile, Oriol la Mar-

tie i886, forma o singurA com.;

de atunel s'a unit cu com.. erlDAnesti i amindou formeazA o sineriAnesti-Podurile cu resedinta in Poduri, avind o populatie de 4300 locuitorl rominT
com.

parte pe munti I dealud. In

raionul com. sunt: Virful-Pu-

l3rInesti. De com. Valea-Lungl

Mara de Ialomita, pk-in

E., piriul Bezdedelul.

lul drept al riulur Doamna si

intre valle Boretul si Toaca. La
V. este dealul acoperit cu pAdurea numitI Toaca. Un pod de
lemn peste riul Doamna uneste
satul Podurile cu Stlnesti.
Este asezat pe un plato0 inalt.

Podurile, sat, fAcind parte din

com. rur. Drajna-d.-j., pl. Teleajenul, jud. Prahova. Are o Po-

pulatie de 70 suflete. Locuitoril ati tinut mal inainte de

propriti-zis se invecineste: la E.
cu Valea-Lungl, la V. cu Cucu-

Drajna-d.-s., .in raza cAreia

teni, la N. cu eripinesti si la S. cu

foarte aproape de Drajna-d.-s.

in cit formeaz o singurl grupg
de locuinte, pe cind de Drajna
d.-j. e separat prin distante de

Cucuteni, se desparte prin

dealud si pldurr, de BrAnesti,

aj

fost improprietAritl in 1864. Este

leagl prin soseaua vecinall er-

3-8 kil. Tine de sectiunea scoale

din Drajna-d.-s., i locuitorif lu
sunt enoriasi al bisericel de

bAnesti -Virfurile -Valea -

ad.

prin Ial omita, iar de erbAnesti, e

nedespArtitA. Cu Valea-LungA se

com. curge, in partearalonul

de

sectia BrAnesti, are 185 familiT,

sati 917 suflete.
LocuitoriT posea: 49 cal,

unul no, mal multe hotele,

4 scoale mixte. Com. Podurile

Virful-P4trani, VirfulDavuli i PiscuI-Malurilor.

clAditA la 1840 de preotul G.

841 vite cornute, 146 porcr qi

78 capre.

Tirgoviste, pe malul sting al rt-ulul lalomita si pe soseaua nationalA Tirgoviste-Transilvania.

E asezatA parte intre vAl

cloaseT,

Are o scoalA mixt, frecuen-

In timpul sezonuluT
bAilor este multa animatie. Adi
sunt dou5. pavilioane, din care
cioasa.

gura comunl sub numele de

Podurile, com. rur., jud. Dimbo-

pl. MunteluT, situat lingA tirgu-

www.dacoromanica.ro

PODURILE

POENARI

19

odurile, alta numire a cdtunulul

Cornul-d.-s., com. Cornul, pl.
Prahova, jud. Prahova.

cuentatA de 30 copa; 3 bisericT,

LocuitoriI sunt mosnenT, afarA

833 (45 cal $1 Tepe, 295 boT,

Podurile, ceitun, In jud. Putna,

351 vacT $1 viteT, 27 taurT, 15

bivolT si bivolite) si al celor mict

pe un podis format de acest

de 4, carl sunt improprietAritt

El posedl: 70 plugud, 140 care
cu boT, 4 cArute cu ca; 813
vite marT cornute, 74 caT, 983

mal.

I, 120 rimAtorT, 228 capre; 48

Are o populatiune de 430 locuitorl; 19 case; i biseria filial,

Cu hramul Buna-Vestire.

stupT.

garT, 8 ati diferite profesiT.

LocuitoriT posedA : 101 plugurl: 67 Cu boT, 34 cu cal; 194
care si cArute : 132 cu bol, 62
Cu cal.

com. Colacul, pl. Vrancea, situat pe malul drept al PutneT,

deservite de 2 preotl si 2 da-

i Ulmi-Ornesti) ; z coatg ;
zalhana ; 1 pod.

tAretl.

NumArul vitelor marl e de

nutA

de 1206 (149 porci, 1057 01).

Dintre locultorl, 248 sunt plu-

Veniturile $i cheltuelile com.

sunt de 2300 leT anual.

Comunicatia n comunA se
Podurile, peidure, In jud. Buzla,
com. GrAjdana, de 420 hect.,

face prin soseaua judeteand T.-

Imp Artite la mal multT proprietarl.

Jiti-Vilcea, care o pune in comunicatie la V. cu Bumbesti-

Podurile, trup de peldure, al stapendinte de com. Tesila,

Peticu, iar la S.-E., Cu c5.t. Sir.

beti, printrio osea comunalA.
In com. se gAsesc : 8 morT

ImproprietAritl sunt 190 10C11it011 i neimproprietAritl mal

sunt 71.
Comerciul se face de 5 circiumarf.

Poenari, com. rur., jud. Muscel,

pl. Argeselul, situata la S. de
Cimpulung, la 6 kil.
Se compune din 5 cAtune:

plaiul Pelesul, j ud. Prahova, care,

pe apl, 3 joagAre, 14 pive,

impreunl cu trupurile: Gilma,

circiumT $i 32 fintinI.

Carabanul cu Bola, Lacurile cu

Rusul, Rusul-d.-j., Prislopul

Galbenul (Bata-de-Fier)

Virful-NegrasuluT, formeazA pA-

Neagra; la S. curge plriul Cil-

Brebenesti,

durea Tesila, care are o intindere de 5000 hectare.

nicul, iar limita despre E. a com.,

erbOnesti

Podurile, pirta, in com. $i cAt.

Pe la N.-V. com. trece

1.1111

pirtul

Are o populatie de 952 lo-

riul Oltetul.

Poenari, com. rur., jud.

pl. Sabarul, situat. la V. de Bu-

se sctirge in SOrAtelu1-BA1Anesti.

Convine substanteminerale i mal

Cu seamA pucioasA.

curesti, lingl riul RAstoaca, la

kil. de Bucuresti. StA In leglturl cu Bolintinul-din-Deal

Poeana. A se cAuta cuvintele cu

cu Stoenesti si Flore$ti-d.-s., prin

sosele vecinale.

aceastO numire si compusele el,

Se compune din satele : Bo-

Budgetul com. e la venitud

de 1266 lei si la cheltuelT, de
1251 lel.

Are 2 bisericT, deservite de

3 preotT si 2 eintAretY ; o scoalA,

frecuentatA de 45 copir.
Comunicatia cu orasul de resedintA se face printr'o osea
care dA. in calea nationall Pi-

lintinul-Spiridon, Poenari-EnutA,
Poenari-Florescu, Poenari -Mos-

Poenari, com. rur., jud. Gorj,

teni $i Ulmi-Ornesti, cu o po-

plaiul Novaci, la E. com. Bumbesti-Piticu, formatA din 4 cAt.:

Poenari, Ciuperceni, Riul $i Po-

pulatie de 1273 suflete, locuind

in 276 case.

noarele.
Are o suprafatA de 6162 hect.,

nilor, lar restul al proprietarllor ;

1192 hect. D-niT N. Butculescu,

T. Anastasescu, PoenArescu, G.
Florescu, i mosnenir aii 722
hect. si locuitodi, 470 hect. Pro-

din acestea, woo hect. sunt p-

prietaril cultivA 620 hect. (49

durl, 30 hect. sunt lived de

izlaz, 53 pAdure). Locuitoril cultivg. 446 hect. (24 zlaz).

din care: 3400 hect. al mosne-

prunT, 30 hect.
turT i flnete.

cuitorl, care se ocupg. cu fabricarea varuluI si a tuicel.

Ilfov,

BAllnesti. Incepe de la Poduri si

la Poiana.

restul arA-

Are o populatie de 135

fa-

miliT, saii 578 suflete, din care

130 contribuabill; i coalA, fre-

Grosani, Poenari,
si Valea-din-DArat.

testi-Cimpulung, la kif. No. 4.

O parte din aceastA. comunA,

$i anume satul Grosani, a fost

dArultA de Nicolae I. Basarab
la 6883 (1365) bisericeT de mir
a lul Negru, ca ctitor al acestel bisericT. (Ved Grosani).
CAtunul SerbAnesti In timpul

Se intinde pe o suprafatl de

lui Constantin Brincoveanu apartinea mAnIstirel Cimpulung.

Budgetul com, e de 3717 leT

Poenari, com. rur., jud. Vilcea,

la veniturl si de 3627 ler, la cheltuell.

pl. Oltetul-d.-j., situatA pe dtil

Are 2 bisericl (la Poenari-E-

judetuluT si la 40 kil, de a p10.se1.

www.dacoromanica.ro

Pesteana, la 85 kil. de resedinta

POENARI

POENARI

20

Are o populatie de 620 locuitorT; 161 case; o scoala mixt

Poenari, sat, jud. Dimbovita, pl.

Ialomita, cat. com. Tatarai.

frecuentata in 1899-900 de 41
copil; o biserica, fondata, dupa

Poenari, ciitun de resedinta, al

cum se vede in dosul u neT icoane,

comund cu acelasT nume, jud.

ce se face cunoscut, ca un monah Tudor Preda da EpiscopieT

la 156o. Cea veche a fost de

Gorj.

de Roman danie partea sa de

Aprilie 16 si, 1591, Tulle 30, in-

tarite de Petru Schiopul, Domnul MoldoveT, prin care ispisoa-

lemn i actuala s'a zidit din te-

Are o suprafata de 2560 hect.

razasie din satul Poenari. Acest

melle, sub Episcopul Neofit si

Alexandru Ghica-Voda.
LocuitoriT sunt mosnenT. El
posea.: 5 cal, 52 bol, 43 vacT,
71 capre i 112 oi.

Cu o populatie de 50 familiT,

sat forma inainte de 1886 o

san zoo suflete, din care 53 contribuabili.

Locuitorii posea.: 29 plugurT,

comuna.

81 care cu bol ; 282 vite marl

cornute, 53 cal, 345 oT, 43 rimatorl; 24 stupi cu albine.
In catun sunt 7 mori pe apa.,

Cind timpul e favorabil se

fabrica catn 500 decal. Mea.
Vatra satuluT cu izlaz cu tot
are I000 hect.
Veniturile

2 joagare si 18 fintinT.

Poenari, subdivisie a cdtunului

Halesul, jud. Buzan, com. Tisaul.

Poenari, cdtuna1, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., al com.

rur. Iupca.

Are i biserica, servita. de

i cheltuelile co-

preot i i cintaret.

munel se tima la 980 leT.

O osea pune in comunicatie
com. Poenari cu Ghioroiul spre S.

Poenari, sat, faclnd parte din

E brazdata de dealurile: Vii-

com. rur. cu acelasT nume, pl.

Argeselul, jud. Muscel.

lor, Mire!, Firfoloala, MiculuT,

Strimba, si udata de valle:
Mirea, Firfoloala, MiculuT si

Poenari, vechie numire a satului

Homocea, jud. Tecucin.

Poenari, munte, in jud. Buzan,

com. Calvini, cat. Bisceni-d.-j.

E numaT pietris si gol. Culmi-

Poenari, scituc, In jud. Neamtu,

Strimba.
Se margineste cu comunele :
Zatreni, Ganesti, Ciortesti
Ghioroiul.

neaza In Virful-Poenarilor.

pl. Piatra-Muntele, com. Buhal-

nita, situat pe malul sting al

Poenari, deat, in jud. Muscel,

riuluT Bistrita si avind o populatie de 118 suflete.

LocuitoriT posea 147 capete
de vite.

pl. Argeselul, com. Poenari, pe

parte din com. rur. Corbeni.

Poenari, sat, facInd parte din

Poenari, deal, in raionui comu-

AicT sunt ruinele palatuluT Dom-

com. rur. Poenari-Apostoli, jud.

Prahova, pl. Crivina.

neT Poenari, pl. Oltetul-d.-j., jud.

Poenari, sat, cu 232 locuitorl,

care se afla. vr'o 25 hect. padure, care se maT numeste si

Coasta-Ruginoasa.

jud. Arges, pl. Lovistea, facind

nesc, zidit de Tepes-Voda, dupa

ce zidise cetatuia de la

Cal:A-

16

Poenari, sat, in jud. Roman, pl.

tinen'.

Are o biserica, cu hramul

Siretul-d.-s., com.. Pincesti, spre

Sf. loan cu un preot si un cm-

S.-V. de satul Pincesti si la 3

tare.

kil, de el, pe ptriul Fodor si

Este strabatut de riul Arges.

aproape de vArsarea luT In pi-

Poenari, sati Moa ra -din - Si-

riul Chisalita. Are o populatie

de 153 familiT, san 692 suflete
locuind in i8o case ; o biserica

lite, sat, jud. Arges, pl. Topologul, pendinte de com. rur.

de lemn si o scoald prim, mixta,

frecuentata de 33 elevr.

Alimanesti-Poenari. Are 418 locuitorl si o biserica vechTe, cu

hramul Adormirea, deservita de
preot i I cintaret.

LocuitoriT posea 2492 vite

Poenari, proprietate a statuluT,

pendinte de manastirea Rincaciovul, avind 69 hect. 1912 m.
p. loc de cultura. Tine de com.
Poenari, pl. Argeselul, judetul
Muscel.

Poenari, fost mo,de a statuluT,

jud. Roman, plasa Siretul-d.-s.,
com. Pincesti.

marl cornute.

Poenari, vechte numire a cdtunalut Clinciul, jud. Buzan, com.

Vernesti.

Vilcea, pe care se cultiva.

hect. 50 ariT vie.

Este legat cu orasul Roman

prin osea. In jurul acestuT sat
sunt padurT foarte intinse.
De vechimea acestuT sat amintesc ispisoacele de la 1589,

www.dacoromanica.ro

Poenari, adure, supusa regimuluT silvic, jud. Muscel, pl. Ar-

geselul, com. Poenari, in

dere aproximativa de 300 hect.
Serninvecineste la N. cu lo-

POENAR1-MOTENI

21

POENARI

in

Poenari-Grosul, saa Schitul-

com. Jugurul si la V., cu locu-

jud. Prahova, pl. Crivina, situad

pe loc yes, lingA riul Ialomita,

Grosul, cdtun, pendinte de com.

Grosul, plasa Marginea, judetul

rile locuitorilor.

la 20 kil, de capitala jud. si la

Vlasca.

cuitoriT si statul ; la S., cu proprietatile statului ; la E., cu

Poenari-Burchi, com. rur.,

1641 hect. Este cea maT intins

15 kil. de resedinta plaseT.

Se intinde pe o suprafata de
1500 hect.
Se compune din doul catune :
Poenari-Burchi si Podul-Valeni,

dintre toate padurile

avind o populatie de 1359 lo-

Poenari, pddure a statuluT, in

jud. Roman, pl, Siretul-d.-s.,
com. Pincesti, in intindere de
statuluT

din jud. Roman.

nelocuit, proprietate a d-luT V.

Christopolu, situat in com. Rasuceni, pl. Marginea, jud. Vlasca.

Poenari-Burchi, cu hramul Ador-

Poenari-Ienut, sat, facind parte

din com. rur. Poenari, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de

mirea, fondata la 1888 de preo-

465 hect., cu o populatie de 252

tul Barbu Manea si a doua in

locuitorT.

cuitorT, din care 234 contribuabilT.

Poenari-Apostoli, com. rur.,jud.

Prahova, pl. Crivina. Dateaza
de vr'o 250 anT.
E situad pe malul riulur Cricovul-Sec, la 23 kil. de capitala
judetuluT si la 8 kil, de rese-

PoenarI-Grosul, trup de mofie

Are :

doua biserid, una in

cat. Podeni-Vdleni ; o scoala, in-

D-1 D. Poenarescu are 400

fiintata in 1870 si frecuentad

hect. si locuitoriT, 65 hect. Pro-

Se compune din 3 catune :

de 45 copiT.
LocuitoriT, in numar de 180,

prietarul cultiva 325 hect. (25

hect. izlaz si 5o hect. padure).

Poenari - Apostoli, Poenari si

s'al improprietarit la 1864, pe

Locuitorii rezerva. 5 hect. pentru

Gorgani, avind o populatiune

de 849 locuitorT Cu 170 case.
Are 1 scoala mixta; 2 bise-

mosiile Poenari - Burchi, Podul-

izlaz.

dinta plaseT.

riel, una in Poenari-Apostoli, cu

hramul Adormirea MaiceT DomnuluT, fondata la anul 1820, si a
doua, cu hramul Sf. Nicolae, fon-

data la anul 7252 (1744) si re-

parata la anul 1852 de ducerul Raducanu Clinceanu; ambele

sunt deservite de 1 preot.

LocuitoriT se ocupa parte cu
agricultura, parte cu chirigeria,

parte cu rotaria.
Parte din locuitorT s'el improprietarit la 1864 ;i parte la
1889, pe mosia statuluT Gorgota.
El poseda : 158 cal, 20 Tepe,

183 bol, 83 vacT, 2 capre, 605

cd, 48 porcI.
Toad comuna, cu izlaz si pa-

mint de munca, are 5o8 hect.

Comer.ciul se exercita in comuna de 3 circiumarT.
Budgetul comuneT e la veniturT de 4890,60 leT, lar la cheltuelT, de 2890,24 ler.

Un singur drum e in com.

care merge spre gara Crivina
si comunele : Crivina si Gorgota.

Valeni si Cojocareanca. El poseda : 155 caT, 275 bol, 187

vacT, 74 taurT, 590 capre si oT
si 166 porcT.
Comerciul se exercita in com.
de 7 circiumarT.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 3700 leT.

Prin Poenari-Burchi trece o

singura osea ce incepe de la
limita jud. Prahova si merge la
gara Crivina.

Poenari-Burchi, sat, facind par-

Are o biserica, cu hramul Sf.

Petre si Pavel, deservid, de 2

preotI si 2 cindretT ; o scoala
mixta, frecuentad de 27 elevI
si 3 eleve ;

1 zalhana.
Numarul vitelor marT e de 142

si al celor miel, de 237.

Poenari - Moteni, sat, facind

parte din com. rur. Poenari, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situat la V.

de Bucuresti, pe tarmul sting

al riuluT Sabarul, peste care e
aci un pod statator. Aci este

te din com. rur. Cu acelasT nume,

resedinta primgrief.

pl. Crivina, jud. Prahova.

MosneniT aa capatat pamint

in urma faptelor vitejestI contra
vrajmasilor l'areT, si cu deosebire in contra Turcilor. Mosiile
li s'ati dgruit de DomniT pamintenT de pe acele timpurT. Acest

Poenari-Florescu (Trestieni),
sat, facind parte din com. rur.
Poenari, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de 112
hect., cu o populatie de 221 locuitorI.
D-1 G. Florescu are 35 hect.
si locuitoriT, 76 hect. Proprieta-

rul cultiva 24 hect. (8 hect. izlaz, 3 hect. padure). LocuitoriT

cultiva 73 hect. (3 izlaz).
Numarul vitelor marT e de 126

si al celor raid, de 254.

www.dacoromanica.ro

catun se crede el ar exista de

mal mult de 400 anT.
Se intinde pe o suprafata de
130 hect., cu o populatie de 246
lo cuitorT.

Comerciul se face de 2 circiumarT.

Numarul vitelor mal-1 e de 137

si al celor miel de 212.

POENARI-PLETAR1

POENARU-BORDEA

22

Poenari-Pletari, cdtun, al com.

Canesti, jud. Buzati, Cu 50 locuitorl si I I case.

Poenari-Polizu, sat, facind parte din com. rur. Poenari-Vulpesti, pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Spre E. trece calea ferata Bucuresti-Ploesti.

Se intinde pe o suprafata de
617 hect., cu o populatie de 186
locuitorl. D-1 C. Brezoianu are
473 hect. si locultorif, 144 hect.
Proprietarul cultiva 125 hect. (5
hect. sterpe, 143 hect. izlaz, 200
hect. plc:lure). LocuitoriI cultiva
tot terenul, afar de vr'o 7 hect.,
carY ramin sterpt.

5 han giT.

Numarul vitelor marl e de

881 (roo cal si lepe, to arma-

Budgetul com. e la venituti

de 3222 lel, 6r banT si la chel-

sarI, 446 bol, 293 vac! si vitel,

12 taurI, 20 bivolT si bivolite)

Comerciul se exercita ad de

tuell de 2702 leT, 24 banr.

Sosele comunale o pun In comunicatie: spre V. cu com. Poenari-Burchi ; la E., cu com. TiganWi ; la N., cu com. PoenariApostoli si la S., cu com. BMteni.

In tot lungul sad, de la V.

spre E., e udata de riul Ialomita, care face mar multe zigzagurT si de Valea-Manasid.

si al celor mid, de 612 (107

capre, 168 porcI, 337 ol).
LocuitoriT poseda: 89 plugurT:

83 cu bor si 6 cu cal; 210 care

si carute: 169 cu bol si 41 cu
cal.
Locuitorii improprietaritl sunt
153 i neimproprietaritI maT sunt
206.

Comerciul se face de 13 circiumarl qi 2 hangiT.

Po enari - RIncaciovul, mofie a

Poenari-Vulpeti (Vulpache),

statuluI, jud. MusceI, impartita

In 13 loturT si scoasa in Anzare, conform legel pentru in-

sat, facind parte din com. rur.

Comercia se face de 2 circiumarf si I hangia.

jud. Ilfov, situat la N. de Bu-

Numrul vitelor marl e de 109

strinareabunurilor statulur, inca

curesti, linga /acul Zorila, la ex-

din Ianuarie 1890.

tremitatea judetuluT spre jud.

Dimbovita. La E. trece calea

si al celof miel, de 189.

Ppenari-Ran, sati Girliciul, com.
rur., In jud. Prahova, pl. Crivina. S'a format cam pe la 1808
cre Ralea Poenarul, fostul proprietar al acestel mosiI.

Poenari - Vulpeti, com. rur.,

jud. Ilfov, pl. Znagovulul, situata
la N. de Bucuresti, Bugg. padu-

cu acelasl nume, pl. ZnagovuluT,

ferata Bucuresti-Ploesti. Ad este

resedinta primariel.

Se hatinde pe o suprafata de

rea Radu-Voda, la 35 kil. de

85o hect., cu o populatie de

Bucuresti.

561 locuitorr.

E situata pe. malul sting al

Se compune din satele : Cio-

D-I G. Bedros are 610 hect.

riuluT Ialomita, la 22 kil, de ca-

canari, Movila, Poenari - Niculescu, Poenari-Polizu si PoenariVulpesti, cu o populatie de 1454

si locuitorlY, 240 hect. Proprietarul cultiva 2 to hect. (24 sterpe,

74 izlaz, 2 vie, 300 padure).
Locuitoril cultiva tot terenul,

pitala jud, si la 12 kil, de resedinta plaseT.

Are o populatie de 774 locuitorl, din care 150 contribua;

bill, locuind in 160 case ; o biserica, fondata la 1865 de Iancu
si Gheorghe Andreescu, deservita de un preot; o small mixt,
infiintata in 1886 si frecuentata
de 54 baetI si 15 fete.

suflete, locuind in 323 case si

ID bordeie. Mare parte din locuitoriT acestei comune sunt TiganT lingurarl.

Se intinde pe o suprafata de
4477 hect.
D-ni! G. Bedros, C. Brezoianu

si mostenitoril D. H. Vasile aa

Pe linga agricultura, locuitoril

se maT ocupa cu facerea funiilor

3753 hect. si locuitoriT, 724 hect.

ProprietariT cultiva 552 hect.

de tela topit.

afara de 24 hect. sterpe.

Are i moara Cu apa ; i helestea ; I pod ; i scoall mixta.
Comerciul se face de 2 cit.ciumarr si i hangia.
Numarul vitelor marl e de
301 si al celor raid, de 128.

(54 sterpe, 318 izlaz, 4 vie si

Poenarilor (Valea-), vale, izvoreste de la E. de cat. Gra-

LocuitoriT s''ati improprietarit

2825 pax:lure). Locuitoril cultiva

diste, jud. Muscel, si se varsa

la 1864, chid li s'ati dat 368

tot terenul.
Budgetul comuneT e la veniturr de 5292 leI, iar la cheltuell,
de 5257 leI.
Are 2 biserid (la Movila pi

in Riul-TirguluT, pe pialul sting,

Poenaru-Bordea, sat, in jud.

Poenari - Niculescu) ; I scoala

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-

mixta; I moara cu apa ; I helestea ; .i pod.

dinte de com. Perieti, situat pe

tarmul sting al riulul Ialomita,

hect, din mosia D-luT Gheorghe

Andreescu. El poseda : 16o cal,

12 Tepe, 47 vac!, 7 bivolI, to

capre, 368 oT si 145 porcr; 78
stupI Cu albine.

In raionul com, e o moara

Cu aburI.

www.dacoromanica.ro

dupa ce uda com. Schitul-Golesti, plasa Riurile.

136ENARU.NICULESCU

POENETI-MANASTIRE/

23

spre E. pi alAturat de satul Pe-

Prunele da pana la 2500

la 21 kil, de orapul Vasluiu pi

rieti.
Proprietarul mopieT a construit

decal. de tuic pe an.

LocuitoriT posea: 146 vacl,

la 19 kil. de Pungepti, repedinta

plaper, situatA pe valea piriu luT

ad un solid local de pcoala, cu

care a cheltuit suma de w000
leT. Casa proprietarulul mopiei
este o frumoasa constructiune,
In stil elvetian, inconjurata de

86 bol, 75 cal, 123 porcI, 653 ol.

Racova.

De jur imprejurul comuneT

sunt livezT, dealurT, maT cu sea-

ma. la S. pi S.-V., pi o padure

E formata din satele Poenepti.ManastireT, Poenepti-Razepi

compusa din fagT, mesteacanl,

putin stejar. Atit prin sat
eh pi prin apropiere sunt ogrAzI

numit i Valea-Caselor sau Poenepti-luT- Ghiga, Poenepti - Strajescu, Poenepti - Slobozia - StrAjesculuT (Hirpoveni) pi Iazul-Dra-

Poenaru-Niculescu, sat, facind

de prunT, merT, nucT, cirepT, etc.

culta, pe o suprafata de 3446

parte din com. rur. Poenari-Vul-

Budgetul comuneT e la ver:An-1 pi la cheltuelT de 598,50 le.

hect., din care 543 hect. pAdure

E situat la S. de Vulpepti, pe

Riul Doamna uda com. la

Valea Nedel. Spre E. trece ca-

E., lar de la V. spre E. o stra.-

lca feratA Bucurepti-Ploepti.

bate vaile: MoareT, CirsteT, Sise-

finat, imap ale proprietAteI lar

8 io hect., ale locuitorilor, cu
28 hect. vie.

Se hiende pe o suprafatA de
ii5 hect., proprietatea locuitorilor, cu o populatie de 178 loc.
Are o biserica, cu hramul

riceI $i DraculuT, care se vartA

Are o populatie de 359 fa-

Adormirea, deservitA de i preot

tale buptent.

frumoasa, gradinA.

pepti, pl. Znagovul, jud.

2 cinareti.
Comerciul se face de i circiumar.

Numarul vitelor marT e de

130 i al celor miel', de 118.

Poenrei, com. rur., jud.

plaiul Nucpoara, la 30 kil.
spre V. de ampulung. Drumul
poseluit pi trece prin comu-

in riul Doamna. Pe acest

sunt in raionul comuneI, I piul,

moara pi 4 hera.strae, care

Un pod de lemn, peste riel

Doamna, leaga comuna ,Poenlrel cu Corbpori. Mopia e a locuitorilor mopnenT, afarl de 22
carI s'ati improprietarit pe mopia d-lul Mihalache Rucareanu.
ProprietarT marl in comuta sunt:
d-na Alexandrina Plepoianu
d-1 Gr. Poendreanu.
Pe teritoriul comuneT sunt po-

nele Corbpori, Stanepti, Slnicul,

Berevoepti-Ungureni.

sele comunale pi la E., pe tAr-

E situatA pe malul drept al

poseaua judetean care vine de

la Pitepti spre Nucpoara.

riuluI Doamna pi pe Dealul-Poe-

nAreilor, in partea de V. a riuluI Doamna pi la i ki/. de mal.

Se marginepte la N. cu com.
Corbi ; la S., cu com. Stanepti;
la E., cu Com. Corbpori pi la
V., cu jud. Argep.

Are o populatie de 336 suflete, locuind in 65 case ; o bisericA, deservit de i preot pi

dascal ; o ,pcoall mixta, frecuentatI de 40 elevT.
Locuitoril se ocupa cu agricultura, crepterea vitelor, aducerea bilelor i buptenilor din

mul drept al riuluT Doamna, este

In orapele Pitepti, Craiova, etc.

mili!, sail 1273 suflete; 2 biserici, deservite de 2 preotI pi 3

cintareti ; o pcoala ; o moara cu
vapor! pi 4 circiumr.
Vite : 315 vite marl cornute,
841 of, 3 capre, Io! cal pi 157
rimatorr.

Budgetul com. e de 3127 leT

la veniturr pi de 3041 ler, 91
banT, la cheltuelT.

LocuitoriT posea: 63 plugurl,

89 care cu bol pi 7 caxute cu caT.

Prin marginea de E. a comuneT, trece piriul Racova. Pe teritoriul el sunt trei movile formate din timpurl vechT pi une
de panturT.

Poenesti-GhigaI. VezT Poenepti-

Poenreilor (Dealul-), deal, la

kil. de riul Doamna, pe care
este situata com. PoenArei, pla
iul Nucpora, jud. Muscel.

Poenel (Dealul-). V.

PoTeneT

(Dealul-).

Poenei (Fundul-). V. Porend

(Fundul-).

Razepi.

Poenesti - Mnstirei, sat,

in

partea de S. a com. Poenepti,

pl. Racova, jud. Vasluiu; situat
pe culmea dealulur cu acelapi
nume, pe o suprafatA de 1215
hect., din care 343 hect. padure, 372 hect. loc de cultura, finat,
imap ale statulur, iar 500 hect. ale

locuitorilor. Are o populatie de

Poenele. A se canta acest nume

pi compusele luT la Poienele.

muntI pi pe carl 'I prefae in scin-

duri pi pita pi pe carT le vind

2102 hect. loc de cultura,

Poenesti, com.rur., in partea de

S. a pl. Racova, jud. Vasluia,

www.dacoromanica.ro

128 familiT, sari 659 suflete.

Acest sat a fost pendinte de

manastirea Floresti, din jud.
Tutova, de unde i numele luT,
de Poenepti-MAnastireT.

POENE$TI-M&NASTIREI

Are o biserica, deservita de

POGLETUL

24

Poeneti-Strjesculuf, sat,

in

de S. a pl. Podoleni $1 in par-

I preot $i. I eclesiarh ; o $coala,

partea de N.-V. a com. Poene$ti,

tea de E. a jud. Falda. Se

infiintata in i88I, frecuentan

de 35 elevi; I circiuml.

pl. Racova, jud. Vasluiti, cu o

suprafata de 715 hect., din care

Prutul.

Vite : 450 ol, 50 cal $1 61

14. hect. padure $i 529 hect. loc

de cultura, final $i ima$ ale pro-

E forman numal din satul

Pogane$ti, ce se intinde pe o

prietateI, iar 172 hect. ale lo-

suprafata de 34112 hect. $i care

cuitorilor.

se afla situat pe coasta de E. a

rimatori.
Locuitoril poseda: 30 plugurl,

66 care cu bol, 4 carute cu cal;

72 stupI.

liI,

Poeneti-MnstireI, deal, pe
care e situat satul cu acela$I
nume, com. Poene$ti, pl. Racova, jud. Vasluiti.

Poeneti - Rfizei (PoenetiGhigl sati Vaiea-Caselor),

Are o populatie de 54 famisati 206 suflete ; o biserica;

o &duma.
Locuitoril poseda: io plugurI,

15 care cu bol, 1 canta cu cal;

200 vite marl cornute, 233 01;
53 rimatori $i 20 cal.

Poeni. V. Poieni.

jesculuI, de-a dreapta piriuluI

Racova. Se intinde pe o suprafan. de 743 hect. din carl 143
hect. pAdure, 572 hect. loc de
cultura, fina, ima$ ale proprie-

Poenita, Poenitele. Vez! Poieata, Poienitele.

Pogana, sat, in jud. $i pl. Tutova, com. Boge$ti, spre S. de

satul Boge$ti $i in apropiere de
Birlad.

tatir, lar 28 hect, ale locuitorilor.

Are o populatie de 345 lo-

Are o populatie de 16 familil,

sati 77 suflete.
Este re$edinta comuneI. Are

cuitorl $1 93 case.
PrIn sat trece $oseaua judeteana Birlad-Bacati, legindu-se
In acest punct cu $oseaua veci-

o =ara cu vapor!.
Vite : 85 vite marI cornute,
6o oI, 6 cal $1 18 rimatorI.

LocuitorlI posea: 7 plugurl

$i 8 care cu bol.

nala Tutova, care vine din pl.

Corodul $i Pereschivul.

pl. Racova, jud. Vasluiti, situat

pe malul sting al piriuluI Racova, pe o suprafata de 772 hect.,
din care 42 hect. padure qi 630
hect, loe de cultura, fina, ima$
ale proprientei, lar 1 oo hect.
ale locuitorilor.
Are o populatie de 25 fanal,
sati 231 suflete ; 2 circiuml.
Locuitorir posea : 16 plugurl,
6 care cu bol, 2 cArute Cu cal;

120 vite mari cornute, 88 oI,

24 cal, 24 rimatorl; 90 stupr
cu albine.

satulni, e udata de piriul hala $i

formeaza un singur trup de

mo$ie.

Are o populatie de 160 familiI, saii 602 suflete, din care

1 IO contribuabill; 2 bisericI,
din care una facuta. la 1812 $i

a doua in 1890, deservite de

Locuitorfi posea 3461/2 hect.

pamint, dapa legea de improprietarire din 1864 ; lar proprietarul mo$ieI, 1430 hect. cimp $i
57 'Al hect. paclure de plop $i
rachita. Proprietatea mo$ie1 e
a d-luI Dimitrie Castroian.

Veniturile $1. cheltuelile com.

sunt de 2500 la
Vite: 1160 vite marl cornute,
1500 vi', 65 cal $i 90 por&

Pogletul, sat, facind parte din

com. Corbasca, jud. Tecucia,

situat pe deal, in partea de

Poganul, sat, facind parte din
com. zur. Dumitre$ti, pl. Oltul

Poeneti-Slobozia-Strj es cului (Iiiroveni), sat, in partea

de N.-V. a comund Poene$ti,

dealuluI Movila-PescaruluI. Poala

2 preotl l 2 cintaretI.

sat, jud. Vasluiti, pl. Racova,

com. Poene$ti, intre satele: Poene$ti-Mnastirer $i Poene$ti-Stra-

margine$te spre rasarit cu riul

N. a com., la 4 kil. 730 m. de

re$edinta com.

d.-j., jud. Olt Are o popula-

Are o populatie de 17 fa-

tiune de i000 locuitorl $i 2 bi-

mili!, sati. 69 suflete, locuind in

15 case.

serie! de lemn, din care una

ruinata.

Satul e inconjurat din toate

partile de paclurI $i dealurl. La

Poganul, deal inalt, in jud. Ro-

N. de sat, pe litiga biserica, e

man, pL Siretul-d.-s., com. Gin-

hotarul jud. Bacati.

Locuitorli sunt vechl raze$I.

diti, spre S.-E. de satul Ginditi. Este acoperit cu paclue.

Parte din eI ati fost al schituluI din acest sat.

PogAceni, sat, in partea de N.

a ccrm. Urde$ti, pl. Mijlocul,
iud. Falda, a$ezat pe valea cu
acela$T nume, cu o populatie
de 35. suflete.

Pogletul, fost schit de ceilugdri,

in satul cu acelag nume, jud.
Tecucia, astazI biserica de mir.
Biserica, situan pe deal, este
de lemn, frumos facuta $i bine

Pogneti, com, rur., in partea

conservan.. Dupa o inscriptie ce

www.dacoromanica.ro

POoLtTut,

POTANA

2ti

se aft in altar, pe o icoana, se

vede anul 1774. Se zice ca e facuta de Constantin Bals, care

munall Pogoanele-Padina prin

Caldaresti, afara de alte drumurT maturate, dintre care mal

a fost rata timp proprietarql

insemnatesteAlbesti-Pogoanele.
Vite: 1674 bol, 1120 vacT,
668 viteT, 6 bivolT, 1214 cal,
538 Tepe, 152 minjT, 5200 OT,
15 capre, 7 asinT si 1105 porcI.
MeseriasT sunt : 4 lemnarT, 5
rotar, 7 croitorT, io cismarT, 8
fieraff, 2 cojocari, 3 boiangiT,
6 brutarT si 2 zida.ri.

mosieT.

La 1880, ea me reparat putin, cu spesele locuitorilor.

Pogletul, trup de mofie, al statuluT, com. Corbasca, jud. - Tecuela.

Pogletul, pida, curgind in parte

pe limita jud. Bacaa spre Tecuciti, despartind mosiile statu-

Comerciuf se face de 9 persoane.

Budgetul anut al com. e de

7475 leT, 26 basa.

Pogoneti-Mari, pddure partcularl, in jud. Covurluia, com.

Rogojeni, pl. Horincea.

Pogoneti-Miol, pddure particutara, in jud. Covurluia, com.

Rogojeni, pl. Horincea.

Budgetul comuneT este de

14650 leT.

Comuna s'a fondat la

1853

Pogoreti, sat, pe coasta dealuluT Pogoresti si pe sesul si

tul Pancesti si Corbasca (jud.

Tecucia). Se scurge pe stinga

in urmtoarele imprejurarT: Costea Musceleanul, proprietarul in-

SiretuluT, maT jos de Galasesti

(jud. Bacaa).

tinselor mosil Caragelele saa

Tuguiatul, a inceput sa t Inda

tarmul stIng al JijieT, In partea

de N.-E. a com. Cotnindaresti,
pl. Jijia, jud. Botosani, Cu o suprafata de 896 hect. pamint al

la clacasiT .cu mijloace cite

locuitorilor razesT. Mosia Se in-

Pog-oanele (Tug-ulatul-Pknin-

pog. loc, pe cdre sd construiasc si case de locuinta si in

teni), com. rur., in jud. Buhati,

cana in centrul pl.

Cimpulula

la 40 kil, de orasul Buzati. Limitele sale sunt : la N., V. si

S., hotarul mosiel Caragetelei
iar la E., hotarlil mosiel Caldaresti, indicat prin santurT, mosoroaie si drumurT.
E formata din cat. Pogoanele,

avind o populatie de 4200 lo-

curind se stabilesc ad i 370 familiT, carT pun inceputul satulUT Pogonari si apol Pogoanele.

saa 130 suflete, din carT 28 con-

Legea din 1864, gasindu-I improprietaritT, nu le tia nimic ;

insd cele 5 pogoane prime, prin

tribuabilT, locuind in 34 case;

i biserica, reparata la 1848 de
locuitorT razesI, deservite de i

diviziunT 'si t ubdivizinni la fii si

eclesiarh,
Vite : 77 bol si vaci, 22 cal%
1002 sOT i 30 porcI. LocuitoriT

nepotT, sunt ocupate maT mult

Cu locurile de case, avind pu-

cuitorT.

tin teren agricol. LocuitoriT, prin

Are o scoala mixta., frecuentata de 260 elevI, conclusa. de

4 invgatorl (1899-1900); 2 biserie!, deservite de 5 preotT, 2
cintaretT si 2 paracliserl. Cate-

harnicia lor, aa ajuns a fi prin-

drala e cea cu hramul Ador-

tre ceT mal avutl sateni BuzoenT,

Pogoanele-Mict, cdt., al com.

Tintesti, jud. Buzaa, Cu 450 locuitorl s'i 90 case.

mirea-MaiceI-D omnuluI.

In com. sunt 39 circiuml

si

2 morT cu aburT.
Suprafata com. e de 930 hect.,

ocupate de locuinte, cu loc de

aratura imprejur, avind si vie
cam 2 hect. Terenul e F;es si
fertil.

Are 6 tirgurl anuale: 9 Martie, 23 Aprilie, 21- Mala, 20 Iulie, 15 August si 26 OctoTmbrie.

Ce de comunicatie sunt: soseaua vecinala Meteleul-Cilibia

prin Pogoanele si soseaua co-

tinde, dirr Jijia spre Prut, peste

mal multe dealurT si val, pana
in Drumul-Furilor.
Are o populatie de 30 familil,

Pogonett, com. rur.

si

sat, in

jud. Tutova, pl. Pereschivul,

spre S.-V. de Birlad si in apropiere de dinsul, pe piriul Tutova
(pe maltfl sting).

poseda si 6o stupI cu albine.

In sat, pe ses, aproape de riul
Jijia se afid instalata de la 1886
o staliune meteorologica de al
2-lea ordin.

Pogorul, pitclure, in jud. Neamtu,

com. Cracaoani, pl. Piatra-Muntele, situata po cuprinderea atuluT Ginclaoani.

Poiana, con.. rur., jud. Dolj, pl.

latie de 612 locultorl, din carl

Jiul-d.-s., la 48,. ki/. de Craiova

si la 13 kil. de Filiasi, resedinta
subprefectura
Se computie din patru alune:
Poiana-d.-j., situata pe locul yes,

i5o cohtribuabilI, locuind in 175

case.

d.-s., situata pe costisa dealu-

Are 2 bisericl; o $coalal o

luT, numit Cimpul-Mare; catu-

Satul formeaza comuna. cu ca-

tunele: Belcesti, Polocinul-d.-s.

si Polocinut-d.-j., avind o popu-

moara cu aburl.

64746. Maree Dlotionar Geograjlo. Vol. V

numit Valea-GilortmluT; Poiana-

nul Cocorova situat pe &la

4

www.dacoromanica.ro

POIANA

POIANA

26.

Gilortul, ce se varsd in Jiti la.

com. Tintareni, la S. de com.
Poiana. Primeste in sena. riul

in dealul M.ileluluT i in dealul Bulbuceni.

Se ,maT &ese in com. 3 morT.

Prin com. trece o cale ferat

Branesti (Gorj), la E. cu com.

Stoina, dih pl. Amaradia, de

Cocorova, ce izvoreste din valea

Mailatelul si care se vana in Giloft in dreptul catunuluT Poianad.-s. Riul Cocorova, la rindul

care se desparte prin dealul

se incarca pe dreapta cu pira-

Icleanul.
Limita linieT de N. pleac din

iele Lainicul i Bulbuceni.

virful dealulul Chera, despre V.

prin partea easa dq la V., pe

si merge in directiunea N.-E.,

treend riul Gilortul i terminindu-se in dealul Icleanul.
Limita rmiel de E. este for-

linga poalele dealulul Chera, cu

dreptul moa'rei. Girla Cocorova
curge pe valea Bulbuceni, india

de 7 kit, si o alta cale leagd

mata de dbalul Icleanul, care in-

spre E., apoi spre V., pe ling5.

cepe de la hotar (Gorj) si se

catunul Cocorova si printre catunele Poiana-d.-s. si d.-j.

de x/2 kit
Catunele Bulbuceni i Cocorova sunt unite prin drumurT cbmunale cu cat. de resediata Po-

catunul Bulbuceni,
situat pe valea Bulbuceni.
Se invecineste la N cu com.
ipotul, din jud. Gorj, la S. cu
com. Floresti, la V. cia com.
Cocorova;

intinde 'filtre com. Capreni, Stoina, ipotul i Poia.na.

Limita liniel de V. qste forma,ta de dealul Cheta, ce pleaca

de la hotarul coma Valea-CiineluT, merge mal intiiii pe culmea
dealuluT, apoi pe costisa lul,

trind in tot lungul sti directia

N.-S.

Ttrenul comunel este accidentat, avind dealurT, VE, pelise i movile. Dealurile sunt ;
Icleanul si o rat;nura acestuia
ce vine prin catunul Bulbuceni,

Cursul Gilortulul strabate com.

directia N.-S. Are un vad in

Are o populalit de 1708 suflete, locuind in i5 case ; 5

biserici
in Poiana-d.-s., facut
din caramida ; I in Poiana-d.j.,

tot de caramidd, insa ruinata ;

In Cocorova, fcut de birne
si 2 In Bulbuceni, de lemn, deservite de 2 preotI si 5 cintaretI ; o eoal mixta in cf. Poiana-d.-j., deschisa de decedatul
Poenarui, frecueptat. de 68 copii ; 7 circiumi.

Cula-Nemtilor, se:1 Strea-

ja-Inalt, ce se zice cd era punct

de supraveghiare intre valea GilortuluI si valea PuluT.

Se gaseste in comuna o singura colina, numita Cimpul-Mare.

Dealurile, prelungirT ale dea;

lurilor din Gorj, sunt acoperite

cu padurT, vil, pruni, locuri de
munca i tufiurI ce pgrvesc de

com. cu statia Gilortul si e lunga

iana-d.-s.

Poiana, com. rur.

si

sat, jud.

Dolj, pl. Cimpul, situata pe loe

ses, numit Poiana, la 86 kil. spre
S.-V. de Craiova.
Ser invecineste la E. cu com.
Tunari ; la V, cu com. Calafat ;

la N., cu com. Maglavitul si la

S. ca com. Desa. Are forma

cestea sunt: Balta-Chiriac, BaltaFloricel, Balta-Dolana ; spre S.,

se afla Balta-Barba-Alba i BaltaSirbulur.

de 303 ler; si la cheltuelT, de

2969 ler
Dupa legea rural. din 1864

in jurul satuldf se vad ruine

prietar Banul Barbu Craiovescu,

ful caruia se aea o movila nu-

cu indreptarea S.-N.
O cale comunala leaga Cocoroya i Bulbuceni eu Poiana-d.-j.,
spre E.-V., cu o lungime in com.

tina-Rece.
Vite : 484 vite marT cornute,
49 caT si '216 oT.
Budgetul com, e la venituri

valea Bulbuceni.

La V. este dealul Chera, cu

Poiana-d.-j. si o parte din Poiana-d.-s., pe o lungime de 4

unde e si o tintina numita

cat. Cocorova, iormind ast-fel

o inalVme de 500 metri, i in vil--

1/2

kil, de comuna.
Calea judeteana strabate cdt.

unui dreptunghiti prelungit de

la N. fa S. Limitele sunt toate
liniI ara ondulatiuni.
Pe teritoriul com. se gasesc
multe balt1 cae contin apa fninerala, mult cautata. Printre a-

In comupa se gsesc niste

ziduri vechT, carf se cred a fi
ruinele palatulur mareluI pro-

prin Poiana-d.-s., parid in faVa.

ce se preste la Gilort, la

sunt 264 improprietaritY.

Suprafata teritoriului comunal

veca
Populatia com., in maioritate
BulgarT

i Sirbi, e de 7734 su-

flete, locuina 'in 1900 case.

este de 10320 pogoane, din

Are: doua bisericl : una vech le

cal-1 3000 iaogoane arabile, 367

fineta, 2500 izlaz si 4 r35 padure.

facuta de locuitori ; a doua, cu

hramul Sf. Voevozl, fondata de

Viile In intindere de 851/2

catre prin cip ele Milos ObrenovicT,

vdr sunt. Bulbuceni, Lainicut

Valea-Gardului, Ro-

hect., apartin mosnenilor.

Livezi de pruni sunt in intin-

goaza rTiganca.
Comuna este udata de 611

dere de 735 kect.

Se gasesc cariere de piatr

deservite de
preot si un cintaret ; o scoal. mixta.
Vite 95o. vite marr cornute,
186 oI si 41 timatorr.

izlazurl.

www.dacoromanica.ro

POIANA

P0IA4NA

27

Dupg legea rumia din 1864

pe paxtea dreapta. a 'luid lato-

Pavel P. BrAtasanu, 76.1ocuitori,

sunt 96o impAmintenitl.

S uprafatarteritoriuld comunal

mita, intre com. Larga si Al-

Cu 300 hect.

besti.

mare pwrietar

este de 7000 hect., din carl :

Teritoriul com., in suprafata

pamint arabil 5000 hect., lacurt

sL loc sterp 500 hect., VII 400
hect.

de lomo hect., din cart 340

In com. se afla o mosie numita Poiana, cu suprarata de

2500 bect. arabile i cu un ve-

rAgan, coprinzind sase sfort de

mosit, propfietatt particulare.
Dupa legea rurala. din 1864,
tunt improprietaritt pe mosil 45
locuitort ; neimproprietaritt se

nit de t00000 lel.

Viile, in intind ere de 400 hect.,

hect. padure, se intinde din Jiu'

spre S., pe cimpul BA-

se gasesc pe proprietatea locui-

mal aflA. 204 locuitort.

torilor, arora apartin.

Se compune din satele : Poiana si Ghimpati, de care mal

tia si edt. (tirlele) : Buciumeni,

Pe proprietatea locuitorilor se
afla i dou. A morT cu gburt.
Locuitorit lucreaza rogojint

Capul-Gradinet, Buzoeni, FrunzA-

arute.

Verde, Ulmuletul i Postelnieul,

Meseriast sunt 20: fierart, pojocaff, cizmarl, timplart, lemnart

zidart.

cu -o populatie de 1722 locuitorl.

IA com. sunt 41 circiumt.

Cdmuna are zi de erg Vinerea si 3 lilciurt anual.

In at,

statul, care
posed mosia numita Gilmeele,
pecare sunt improprietaritt dupg
legea din..1864, 66 locuitort, cu
231 hect. si dopa cea din 1889
173 insurAter, cti 865 hect. Statul mal posea. aci inca. 750 hect.
aribile si o Adore numita Branistea..

Teritoriul intreg al com. ocupa o *suprafat de aproape

3000 hect.. Viile ocupa 15,75
hectare.

PAtnintul de cuhurg. e mal

mult ses, negru si. de bulla. calitate.

Resedinta primAriet, si a judeatorieT comunale, este in sa-

Locuitoril posea : 54 cal, 50

lepe, 354. hoi, IDO vaa, 8.o bivolt, 1500 01, 40 capre si 300

tul. Poiana.

porcT.

Are douN roale mixte, in sa-

Sunt: doug. biserict, in fie care

tul Poiana, conclusa de doT invatatorT i doug. invAtatoare si

cat. cite uno., deservite de doi

preott si un eintaret; o scoala

mixta. in cat. alinestr, care a

ruso-turc, in lunile runie, Iulie

1877, se aflati stabilite aoi opt
companir, si mal tirzill se sta-

in satul Ghimpati, conclusa de

un invatator; 3 biserict, deservite de 3 preott si 4 dascalf.
Locuttatit posea. 10301 capete de vite.
Budgetul com, e la veniturt
de 6404 ler si la cheltuelf, de

bili ad i comandamentul suprem

6.514 le.

cu cuartierul general al armatel romine, zece escadroane de

Pe partea de S. a teritoriulut
com. trece calea ferata Buouresti-Fetesti, avind statia Ghim-

Contribuabilt 1800.

Budgetul com. e la veniturf

de 14846,14 leT si la cheltuell,
de 13793,67
In timpul rdzbolulut romino-

cavalerie, ada escadcoane/e de

jandarmt de Iasi si de Bucuresti
regimentele
si 2-lea de
rosiort.

In 17 Iulie 1877, in preziva

mergeret pe cimpul de onoare
Domnitorul Rominilor.inmina adi

comandantilor drapelele noilor

reg-imente de dorobantl i artilerie.

Comerciul se exercita de 4
circiumarr.

Budgetal com., e la veniturt

de 5097 Id, 90 bant lar la cheltuell de 4337 lel, 5y banT.
O sesea veainala leaga com.
la N. cu Craciunei-d.-j. si o alta

sosea o leaga spre S.-V. ea.

com. Frunzatul.

pati.

De o parte
Poiana, cotn. rur., jud. Olt, pl.
Siul-d.-j., situata pe valea
dealul Calmatuiulut, la 47 kil.
de Slatiea, capitala judetulut,
si la 15 kil. Je Dragantfti, resedinta plaset.
Se compone din 2 cgi: Poiana

Comunicatla se face pria

comunate, cart pun comuna
in legatura : la S.-E. cu

Calinestit cu o populatiune
de 1447 locuitort, din care 251

iat la N.-V. cu Poiana.

Mosia e proprietate parttcu-

Poiana, com. rur., in jud. Ialo-

'ara. in cat. Poiana, undesunt improprietAritt dupa legea ruralg.

din 18154, pe proprietatea d-Iul

mita, pl. Ialpmita-Balta, situata

anul 1899

fost frecuentata
900 de 53 nopV.

contribuabilt.

www.dacoromanica.ro

.0.

de alta

com. (la E. i V.) SQnidic

dealurt,
xlin cate se. continua. se-

sud intinse acoperite cu tarinete

locuitorilor.

De la 'N. la S., com. e strabatata de 014111 almtuiul, In

care se varsa mal multe vglcele.

Poiana, (Poiana-Sarat), com.

rur., jud. si plalul Prahova. Pana.
la anul 1680, spune legenda,
in aceasta localitate erati pa
durt seculare. Spatarut Toma

POIANA

din locuitorI se. mal ocup Cu

fabricarea varuluT alb i negru,
Cu dulgheria, timplaria, zidaria,
rotaria, chirigeria i fabricarea

Cantanzino, refugiat aci, din

nu se tie ce imprejurarI, Maltat de pozitiunea acestor locurI,
a zidit schitul Poiana intru marirea luT Dumnezeti i ca ajutor
pentru armata ron:tipa-rusa contra Ungurilor, inzestrind-o cu

POIANA

28

tuicel.

Poiana, com..rur., jud. Prahova.

Vez! Poiana-de-Varbilti.

Poiana, com. rur., in jud. Putna,

pl. Vrancea, situat pe malul
drept al PutneI, din, sus de Pri-

cinci moOT, asta-zI proprietatI ale

107 locuitorI s'aa improprietarit la 1864 pe moOile: Poiana,

Slobozia i Bobolia, din care li

EforieT Spitalelor din Bucure0.

De atuncT s'a infiintat com.,

s'ati dat 42g hect. EI posed :

27 cal, J3 Tepe* l'36 yac!, 45

p14eI, i la 49 kil, de capitala judetultfl.

luind numele de Poiana, de la

capre, 173 oT, 117 porcT, afara

de vitele trebuincioase munceT.
In raionul com.., pe fiul Prahoya, sunt 5 mor)* 1 O piva i

pirlulVasluiulli de piriiaele Huzunul 0. Alghianul.

numele schituluI fondat in anul

1688. Comuna se intinde pe o
suprafata. de 2450 hectare.

pe riul Doftana este o moara.

Are o coal ruiNta, frecuentata de 44 baetT i 24 fete.
In raionul com. sunt izvoare

Este situata pe trmul drept

al riuluI Prahova,. la 36 kil, de
capitala jud. i la 5 kil, de re-

saca,
la

12

la i kil. de Valea-SariT,
de sub-prefectura

kil,

E udata de riul Putna, de

Are o populatie de 115

fa-

mili!, sati 496 suflete, locuind in

La inceput, com. a fost situ-

de apa srata, provenite din lo-

146 case; 1 biserica parohiald,

cu hramul Adormirea ; 2 eh-ciuml ; 4 morT de apa.
Budgetul com. e la veniturI

at4 cm pe locul unde azI e

calitatT unde se afl sare in mare

de 808,24 leT i la cheltuelT, de

gara Cimpina i pe poiana cea

verde i intinsa, unde azI sunt

cantitate. (Vezi Poiana, ape mi-

803,18 leT.
LocuitoriT posed : Io plugurT

edinta plaiuluT.

nerale).

Tuja se fabrica in com. cam

tarinile locuitorilor. LocuitoriI

s'a(' fetras pe dealurile de azI,

1820 decal. anual.

Are renumite carien T de piatra.

de lenm; .8o bol, r2o yac!, 84

ca!, 1600 01, 40 capre, too porcI;

436 stupi cu albine.

din cauza inundatiflor riuluT Prahoya.

Se compune din 5 catune: Bo-

Piatra din aceasta comuna. s'a

bolia, Piatra-d.-s., Poiana, Slo-

Dimbovita, in Bucure0.

cucin,. pl. Ntcoreti, situata pe

In localitatile numite La Piatra O ..Pe livezI surit mine de

malul SiretuluI, la 28 kil. de ca-

intrebuintat la canalizarea riuluT

bozia i Vrajitoarea, cu o po-

pula4ie de 1317 locultorI.

Pelma, com. rur., in jud. Tepitala jud. i la 14 kil. de a

pla,seT. E formata din satele :

Are 3 bisvricT : schitul Poiana,

fondat la anul 1688 de spa-

sane.

tarul Toma Cantacuzino, repa-

de 6 circiumart.
Budgetul com. e la veniturT
de 5800 lel i la cheltuelT, de

mili!, sati 1584 sufiete, din care

416 contribuabilT, locuind in

5680 le!.

438 catse ;

Diferite drumurrinlesnesc comunicatia cu com. Provita-d.-s.,

CocordO-CapliT, Breaza, etc.
E brazdata de dealurile Raemanul, Slobozia i Magura, spre

coni, in Poiana propriti zisa.

In 4nahalaua Ticaul, deservite
de 2 preotT; o scoal, infiintata

V., toate acoperite cu cring,

208 vacT, 7 tau" 49 cal, 48

iepe, 7 armasarT, 634 o! i III

ComerciuL se exercita in com.

rat in 1893, 41 purtind urmatoarea inscriptie :

Intru mrirea lul Dumnezeil si Mintuitorulul Isus Christos si intru cinstea
prea sfinte:i Na'sc'itoare de Dumnezeli s'ail

ridicat si Infrumusetat aceasa sana biseria, din temalig, In zilele domnuluT Alexandru Vodfi si ale Mitropolitulul 'j'Arel'
Neofit, leat 1841, de ch.tre Egumenul Arhimandrit Ghenadie.

izlaz, padure fi locurT, servind

A doua biseric e in cat. Bobolla, tondata. de staretul PredealuluT, la 1838, i a treia, in

de paune vitelor locuitoritor.

In partea de E. e strabatutd

ca.t. Slobozia, fondata de Mihaiti

valle: Turburea,13rAgarea, Valea-

Cantacuzino, ca metoh al ma-

Rea O Tisa.
Se marginqte ou comunele :
Breaza-d.-j., Cimpina, Banqti,

nastireI Sinaia.
Aceste bisericT sunt deservite
de doi preotT, platitI de Eforie.
Mara de agricultura, parte

de riul Prahova, in care se varsa.

Magureni, Prahovita-d.-j. i Prahovita-d.-s.

www.dacoromanica.ro

Diaconi, Hule0i i Poiana.

Are- o populatie de 442 fa-

liisericT,

in Dia-

la 1862, frecuentata de 46 copiT.

LocuitoriT _posea : 561 bol,

capre ; ,04 stupr.

E strabatut de valle: ValeaRo0e, Puturile, ce desparte Diaconi de Poiana li Valea-LupeT.
Ptin com. trece oseaua care

vine de la Nicorqt,i, de la S.
la N. in lungime de 2 kil., 224
m. in com.; drumul spre Ploscuteni ; drumul la Buciumeni,

PO LANA

trecind prin Poiana, in lungime

de 3 kil. si 430 in. si drumul

de la Coasta-Lupd, ce merge
prin Hulesti, in lungime de I
kil. si 543 m.
Mosiile de pe lingg com, se
numesc : Batca, Bulboaca, Pietea si Sbiera.

In partea de V. a com., lingg. mahalaua Ticdul, se aflg o

ridicatur de pgmint, numitg Cetgtuia.
Hotarele com. sunt : la N.-E.,
com. Buciumeni ; la S., com. Nicoresti ; la V., riul Siretul.

POIANA

29

tosani, ling pgdure, asezat pe

mosia Feredieni, cu o populatie
de 72 familif, sati 212 suflete.
Vite sunt : III bol si yac,
30 cal', 65 of si 22 porci.
In sat sunt 15 meseriasi si 1

Gorj, situat pe riul Amaradia.

Are o suprafatg de 1486 hect.,
Cu o populatie de 185 familif,

circiumg.

posedd : 14 plugurf, 42 care cu

sati 480 suflete, din care 71 contribuabili.

Locuitorif sunt mosnenf. Er

bol, I cgrut cu cal; 327 vite

Poiana, sat, in jud. Botosani, com.

Fldminzi, asezat lingg piraiele

Turburea si Stahna, pe coasta
dealuluI numit Coasta-Velnitef
o. sub pgdurea mosief Flminzi.

Are o populatie de 103

fa-

milii, sati 603 suflete, din care

marI cornute, 22 cal, 169 or,

67 capre, 110 rlingtori; 15 stupf
Cu albine.
Are o scoald mixtg., frecuentatg. de 16 elevi; o bisericg, de

servit de 1 preot.
In cgtun se ggsesc 15 fintinf.

185 contribuabilf.

Poiana, sat, cu 103 locuitori, jud.

Arges, pl. Lovistea, fAcind parte

din com. rur. Perisani.

Locuitora posea : 153 bol ,.1

yac, 70 ca, 131 of, 2 capre si
75 porcI ; 109 stupf cu albine.

Poiana, satiPoiana-Bisericani,

Poiana. Ved Unsa, sat si mg-

sat, in jud. BacIti, pl. Tazlgul-

ngstire, com. Feredieni, jud. Botosan'.

d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, situat pe dreapta Tazlgulur-Mare,

Poiana, ctitun, al com. Rovinari,

pl. Dulul, jud. Gorj, la N. co-

munel, situat pe loc ses, pe

stinga riuluI Jiul si d'alungul
soselef nationale Filiasi-Pietrosani.

Are o suprafatg de 435 hect.,

/a 3 kil. de Tirgul-Valea-Rea Poiana, atun, al com. Valea-

din carf: ioo hect. pgdure, 6o

hect. izlaz si vatra satuluf, io

(scoala").

Muscelului, jud. Buzgti, Cu 120

hect. finete si 265 hect. arabile,

Are o populatie de 508 suflete ; o bisericg, deservitg de

1 preot si 2 cintAretl, cldit
de locuitorI rgzesl la 1811 ; 2

locuitorI si 33 case.

Cu o populatie de 53 familiI,
sati 236 suflete, din care 43

circiumf.
Vite : 16 caf, 285 vite marf

cornute, n capre si 45 porcI.

Poiana, sat,

in jud. Dolj, pl.

Cimpul, com. Poiana, resedinta

contribuabili.
Locuitorif posea : 12 pluguri,

primgrief.

32 care cu bol, 5 cgrute Cu

caL, 112 vite marl cornute, io
cal, 34 pord si 58 of si capre.
Comunicatia In cgt. se face
prin soseaua nationalg FillasiPietrosani, care il pune in comunicatie la N. cu com. Iasi,
iar la S. cu com. Moi.
Are o bisericg de lemn, fondata de iocuitori in 1790, deservia de I preot si 1 cintgret.

Poiana, sat, jud. Dorohoiti, com.

Brdesti. Vezi Poienita.

Poiana,sari Poiana-Uzului, sat,

In jud. Bacati, pl. MunteluI, com.

Poiana, sat, pe mosia Herta,

Drmgnesti, situatg pe ambele

com. Movila, pl. Herta, jud.

malurI ale piriului Uzul, aproape

Dorohoin, cu 50 familit, sail

250 suflete.
Proprietatea mosief este a
familiei P. Cazimir.

de trecgtoarea luf din Ardeal

si la poalele munteluf FarculMaxe, la 12 kil, de satul DArmlnesti.

Sgtenif improprietAriti ail 55

Are o populatie de 127 su.

flete, aproape toril Slcuf (Un-

hect. 85 ara plmint, lar proprietatea : 524 hect. i8 arif clinp

pl. Ialomita-Balta, pendinte de

gur.) ; o bisericg catolicg, clgditg

si 114 hect. 58 arif pldure.

com. cu acelasf nume, situat

la 1851 de locuitori, deservitg

de 2 cintgretI.

neti, Cristinesti, Pomirla

Hotarele mosid sunt cu : Ibasi

Hreatca.

Poiana, sat, pe coasta de V. a

dealuluf Cerbg.toarea sail GiIggi-

Poiana, cilt. de resedintg al com.

toarea si in partea de V. a com.

Feredieni, pl. Cosula, jud. Bo-

Poiana-Seciurile, la N. com. Pojarul-d.-s., pl. An3aradia, jud.

www.dacoromanica.ro

Poiana, sat, in jud.

Ialomita,

pe malul drept al riului Ialomita,

pe o ingustA luncg dintre coasta
Bargganuluf si l'hit Ialomita.

Aid este resedinta primgriel

si a judecgtorier comunale.
Are o populatie de 1075 locuitori; o coal mixtg, con-

POIANA

POIANA

30

dusa de 2 invatatorT i frecuentata de

eIevf, (I 899
goo); dou biserici, deservite
de 2 preotI si 2 cintaretT.
sal, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d .-s., com. rur. Ercia ;

Poiana,

are 59 case

Este in apropriere de gara

ampina.

Mare, pe o intindere de 618

Poiana, sat, fcind parte din com.

hect., cu o populatie de 33 fa-

rur. Comarnicul, pl. Pelesul, jud.

sati 18o suflete.

Are o biserica de piatra.,
cuta la 1873, de Nicolae oro-

Prahova. Are o populatie de

1122 locuitorT. E situat intr'o
pozitie frumoasa, intre muntir
ComarniculuT i valle: PrahoveT,

Poiana, sat, in jud. Neamtu, com.

Bistricioara, pl. Piatra-Muntele,

situat in apropierea muntilor
Hurduga, Magura, Ciumarca
Pintecu, pe %ralea piriuluT Bistricioara, spre hotarul judetului
despre Transilvania.

Are o populatie de 487 suflete; o biserica de lemn, deservita de I preot si 2 dascali.

pe costisa de-a dreapta riuluT

Birladul, /a E. de satul Valea-

Sarului i Comarnicul.
Poiana, sat. Vez! Plesesti-Sineas-

af, jud. Suceava.

Poiana, sat, facind parte din com.

cu acelasT nume, jud. Tecuciti,

si situat pe ses, in centrul com.
Ad i se afla resedinta comuneT.

Are o populatie de 233 fa-

neanu.
Actualminte, mosia e proprietatea spitaluluT DraghicI din VasVite : 144 vite marT cornute,
io

ca!, 160 ol si 40 rimatorY.

stafie de dr.-d.-f., in jud.

Prahova, pl. Teleajenul, cat. Poiana-de-Varbilaii, pe linia Buda-

Poiana,

Slanicul, pusa in circulatie la

io Decembrie 1883. Se afl intre statiile Plopeni (r 1,9 kil.) si
Sldnic (10,3 kil.). Inaltimea d'a-

Vite sunt : 157 boT, 270 vacI,

1228 oT, 30 ca, 100 porci, 146
juncl.

saii 1006 suflete, carT locuesc in 228 case ; o scoall

mixta, frecuentata de 46 copii ;

Satul se mar numeste si Po-

2 bisericI, una cu hramul Sf.

Venitul acesteT statir pe anul

Nicolae, in mahalaua Ticaul si

a doua in Poiana propriti zisa,

banT.

iana-Grintiesuld.
Poiana, sat. VezT Poiana-Alma-

suluT, sat, jud. Neamtu.

DomnuluT, facuta de locuitorl

resedinta com.

cu acelasT nume, pl. Siul-d.-j., jud.

taurT, 26 caT, 23 Tepe, 4 arma-

Olt, situat pe valea piriuluT Calmtuiul.

sarT,

Are o populatie de goo locuitorT, din care 76 sunt impro-

322 oi si 64 capre. Locultora mal posea 30 stupT,

144 plugurI i 5 cazane de facut rachia.
Poiana, sat, facind parte din com.

Biserica, cladita la 1870e de-

Colonesti, jud. Tecuclii, situat

servita de i preot i I cintaret.

pe piriul cu acelasT nume, la 12

Locuitorii poseda : 30 cal, 27

de resedinta com., spre N.

Tepe, 200 bol, 59 vacI, 6o bi-

Are o populatie de 54 fa-

voli, 800 o!, 30 capre si 180

porcI.

sari 195 suflete, cari locuesc in 52 case.

miliT,

LocuitoriT sunt improprietaritT.

sat, resedinta com. rur.

Poiana, jud. si plaiul Prahova.

Poiana,

sat, in jud. Tutova, pl.

Are o populatie de 592 locuitori. Ad i e schitul Poiana. LocuitoriI s'aii improprietarit /a

Pereschivul, com. Stnuesti, spre

N.-V. de satul Stanuesti, in mar-

1864 pe mosia Poiana a EforieT.

205 locuitorT i 44 case.

rate.

aje minerale, in jud.

Prahova, com. Poiana, la 5 kil.

de Cimpina. Long. E. 25.38'.
Lat. 47.8'. Alt. 440m. Statie de
cale ferata (Cimpina). Sunt mal
multe izvoare cu apa minerall,
care e intrebuintata pentru ba.T
contra durerilor de picioare si

multI bolnavT, de si nu exista

un stabiliment.

fost sat, sub poalele padure! Fagatelul, jud. Suceava,

Poiana,

com. Stolniceni.
Poiana,

mndstire, asezata pe un

deal frumos in tata orasuIuT Cim-

Poiana,

Vara, acest sat e vizitat de

multf patimag, pentru bar sa-

Poiana,

de oase. Sunt frecuentate de

prietaritt dupa legea rurala din

1864.

1896 a fost de 56596 leT, 75

Cu hramul Adormir ea - MaiciT -

in 1853 si reparata de 2 orT.

Vite : 324 bol, 117 vacT, 6

Poiana, sat,

supra niveluluT Marif, de 298m,66.

ginea de V. a judetului. Are

sat, in jud. Vasluiti, pl.
Fundurile, com. Negresti, situat

Poiana,

www.dacoromanica.ro

pina, jud. Prahova. Se intretine

de Eforia Spitalelor Civile din
Bucuresti si se administreaz
de un ingrijitor.
Aceast manastire, care acum
a ramas ca biserica de mir, s'a

fondat la anul 1688 de catre

Spatarul Toma Cantacuzino, fra-

POIANA

tele luT
zino.

POIANA-CiRNULUT

31

erban-Voda Cantacu-

Poiana, phig, izvorepte din polenile com. Prahovita-d.-s., plaiul

Biserica actuala s'a recladit in

jud. Prahova, pi se varsa pe

anul 1840 de Eforia Spitalelor

partea dreapta in 14111 Prahovita,

Civile din Bucurepti.

tot in com. Prahovita-de-sus.

Poiana, parohie, in com. cu acelapf nume, pl. Vrancea, jud.

Putna, avind o biserica parohiala,

cu hramul Adormirea.

Poiana, deal, ramificare a dealuluT Humaria-Bahnoaia, in partea

de N. a com. Poiana-Lunga, jud.
Botopani ; are directiunea spre

S.-V. pi se intinde pana la ho-

Poiana, pida, jud. Tecucia, izvorepte din zarca DobrotforuluT,

uda satul cu acelasT nume pi se

Poiana, Yac, in jud. Ialomita, insula Balta, pl. Borcea, com. Cogarcea.

Poiana,sariPoiana-Bisericani,
jud. Baca, pl. Tazlauld.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, de

peste 703 hect., cu padure cu

tot. E pr.oprietatea statuluT de

letinuluT, intre satele Analogul

Poiana, din com. Colonepti.

rele Poieni, din judetul Iasi

Codlesti, din jud. Vasluia.

Poiana, ,ces, jud. Dolj, pl. Cimpuf, pe care este wzat5. com.
Poiana.

Poiana-Almaulul, sat, in jud.

Neamtu, com. D obreni, pl. PiatraMuntele, situat in curbatura muntilor Muncelul-Negrepti, pe %ralea

prlulul Negresti.

2500 hect., aducind un venit

anual de w0000 leT. Se &ese
pe &usa 2 morI de aburT.

Bacati, pl. MunteluT, com. Brusturoasa, din muntiT Popoi, inalt

de 1272 m.

si

E formata din satele : Poiana,

Hilita, Trestiana, Pocreaca. Slobozia MiluluT, Dumitrepti - Galatei (Cirpiti), Schiletul-DucaT, Dumitrepti i Blaga, pe o suprafata..de 6994 hect., din care 2393
hect. padure pi 2746 hect. loc

de cultura, fina, imap, sunt ale

proprietateT, iar 1834 hect., ale
locuitorilor.

Are o populatie de 199 suflete, locuind in 55 case; o biseria, deservita de i preot

I dascal; o vararle; j fierarie.
Vite : 90 vite mar1 cornute,
45 oT, io cal, 30 rimatorI.
Poiana-Ars, virf de munte,jud.

Dolj, pl. Cimpul, com. Poiana,

in intindere aproximativa de

Poiana-CirnuluI, com. rur., in

partea de N. a pl. Crasna, jud.
Vasluiti, in marginea de S. a
jud. Iasi, pi la 22 kil. de Co-

vars pe partea dreapta a Ze-

la secularizare.

Poiana, mof ie ?articulara, jud.

Mehedinti.

daesti, repedinta pl., apezat pe

dealud l val acoperite in mare
parte cu padurT, intre tirgupoa-

tarul satuluT Serafinepti, com.

Corni.

rur. Patulele, pl. Blahnita, jud.

situat pe gra-

nita.

Are o populatie de 912 famili!, sati 2439 suflete, locuind

In 6o8 case ; 4 bisericl, deservite de 4 preotT pi 4 cintretT ;
o pcoala; 4 morT pi 6 circiumT.
Comerciul se face de ii persoane.
Vite : i6oi vite marT cornute,
1038 oT, 66 capre, 375 caT, 2
bivolf pi 415 rimatorT.
Budgetul com. e la veniturT
de 5853 leT, 50 banT, lar la cheltuelT, de 5783 leT.

Poiana-Bisericani. VezT Poiana,

sat pi mopie, jud.

LocuitoriT posea.: 154 pluguri pi 262 care CU bol, 31 plu-

gurT pi 63 carute cu cal; 437

Poiana, ptiure foloasa, jud. Bacati, pl. TazlAul-d.-j., com. T'irgul-Valea-Rea, de 433 hect. Este
amenajata i apartine statuluT.
Inainte de secularizare linea de

Poiana-BorceI, parte din satul

Poiana-Bouldf, stuc, jud. Ba-

Vasluiti-Iapi i piriul Vasluetul.

mandstirea Bisericani, din jud.

chti, pl. Tazlaul-d.-s., care face

trup cu satul Scorteni, din com.

Poiana-Cirnulu, sat, rqedinta

Neamtu.

Borca, jud. Suceava.

cu acelapT nume.

Poiana, pdztre a statuluT. VezT

Ursul pi Poiana, jud. Olt.

Poiana-Chioark trup de mofie

din proprietatea statului Cor-

stupT cu albine.

Prin mijlocul com. trece de

la N. la S. poseaua nationala

com. Poiana-CirnuluT, pl. Crasna, jud. Vaslui, asezat pe valea

piriuluT Vasluetul, de o parte

pi alta a poseleT nationale Vas

durea Serafinepti pi se varsa in

basca, com. Corbasca, pl. Berheciul, jud. Tecucia.

lacul Poiana, com. Poiana-Lungl,

jud. Botopani.

la 23 kil. de orasul
Iapi pi la 42 la de Vasluiti.
Se intinde pe o suprafata de

Poiana-Cioarei, ceitun, in com.

2866 hect., din care 1430 hect.

Poiana, phig, izvorepte din pa-

www.dacoromanica.ro

POIANA-COPAC1ULUI

pAdure si 1287 hect, loe de culturA, finat, imas ale proprietAteI,

iar 149 hect., ale locuitorilor.

Are o populatle de 27 famisail 153 suflete ; o bisericA
catolicA ruinatA ; caseIe proprietAtiI ;

32

torl si 3 case. E situat pe malul

drept al piriuluI Bisca - Mare,
sub muntele Cursele i in apropiere de Ghenunea-Draculd. E

in 88 case. CopiiI din sat ur-

cel mai nordic cAtun al judetuld.

Poiana-de-Sus, sat, in partea

i moarA cu aburl si una

de vint ; 3 circiumI.
LocuitoriT posedA: 20 plugue

Poiana-Cuibuluf, satt PoianaMare, loc de finge, in partea

si 20 care cu bol, 2 plugurl si

2 clrute cu cal ; 1015 vite marI
cornute, 2 bivolI, 2 capre, 18

de V. a cAt. Cuibul, intre dealul Berivoe

piriul SArAtelul,
com. Gornetul-Cuib, pl. Podgo-

cal si 30 rimAtorT.

ria, jud, Prahova.

Poiana-Copaciului, sat, fAcind

Poiana-de-Jos, sat, jud. Dolj,

parte din com. rur. OpAriti, pl.

Teleajenul, jud. Prahova.

pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, cti o

populatie de 444 suflete, locuind
In 120 case.
Are o scoalA mixtA, fondatA

Are o populatie de 307 locuitorT. Cade in partea de V.

a comuna Locuitorii mal nu-

de rAposatul P. Poenaru, frecuen-

mesc acest cAtun i CopAceni.

tatA de 69 copii ; o bisericl ;

S'a format pe la 1783. De aci

se exploateaa. pleura.

3 circiumI.
Se zice O. mal inainte satul era
asezat pe locul unde azT se vAd

Poiana-Copaciului, numire vechid a comuna OpAriti, plaiul

urme de zidurI, fintmnl, cruel, etc.

Teleajenul, jud. Prahova.

Poiana-Cottrgaului, sdtuc, Cu
15 case, fAcind parte din satul
Cotirgasi, com. Brosteni, jud.
Suceava.

POIANA-DE-VRBILMI

meazA la scoala mixt5. din satul

Poiana-d.-j., ce este la 240 m.

de E. a com. Girbesti, pl. Fundurile, jud. Vaslui, asezat pe
coasta de V. a dealuld Voinesti,

pe o suprafatA de 66o hect.

Are o populatie de 66 familiT, sa 138 suflete.
Teritoriul satuluI e udat de
piralele : SacovAtul i Tibana.
LocuitoriI posea.: 17 plugurl
Cu bol; 163 vite marT cornute,

70 oT, 8o capre, 33 cal si 90

rimAtorl ; 30 stupl de albine.

Poiana-de-Sus, mofie particularA, jud. Dolj, pl. Jitti-d.-s., com.

Poiana, in intindere de 500 pog.,
cu venit anual de I 1340 leT. Este

arendatA. Are pe ea o pdure

de 350 pog., compusA din ulmT,

fagI, frasid, jugastri i mal cu

seam1 stejart

Poiana-de-Jos,mofieparticularl,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Po.

Poiana-de-VArbiail, com. rur.,

lana. Are o intindere de 320

pog., dind un venit anual de

plaiul VArbilAul, jud. Prahova,

32971er. Pe mosie ati earte

cuitorif clIcasI i mosnenr.

girld VArbilAul, la 23 kil, de

situatA pe ambele malurI ale

capitala judetuld si la io kil.
de resedinta plaiulul.

Poiana - Cu - Cetatea, sat, jud.

Iasi, pl. Codrul, com. Ciurea,

Poiana-de-Jos, padurr particu-

Are o populatie de 638 su.

lare, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.

flete, locuind in 150 case ; o bise-

situat dincolo de pAdurea

novel, spre S. de satul Ciurea,
pe podisul dealuld Bordea, lin-

Poiana, una in intindere de 120

pog., apartinind d-neI Ecat. Cio-

ricA, fon datA la -1864 de locuitorl,

gA codrulBorosesti, din jud. Vasluir', la 24 kil. de orasul Iasi.

Face parte din trupul mosiel

Borosesti, proprietatea caser spi-

taluld Sf. Spiridon. Are o populatie de 6 familif, sati 37 suflete.

LocuitoriI posedI : 42 vite

marl cornute, 18 01, 8 cal si 4

cazan, alta de 65 pog., apartinind d-neI Ecat. C. Poenaru,

alta de ioo pog., apartinind d-lul
Marin Popescu._Sunt amenajate.

Se compun mar cu seamA din

stejarl, apor din uhrd i fagl.

si 6 fete (1899-900).
Parte din locuitoriI com. sunt
mosned. 71 s'ail improprietArit
la 1864, cind li s'at dat 184

hect. El posea : 9, cal si Tepe,

70 vacI, 26 capre, 107 or si 57

Poiana-de-Sus, vechie numire

a com. Poiana, pl. pul-d.-s., com.

Poiana, jud. Dolj.

rimAtorl.

Poiana-de-Sus, sat, jud. Dolj,

Poiana - cu - Rugi, cdtunaf, al

pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, Cu

com. Goidesti, jud. BuzAti, alipit

resedinta primArieT. Are o populatie de 342 suflete, carT locuesc

de com. Virlam i aviad ii locui-

deservitA de un preot ; o scoalA

mixtA, frecuentatA de 30 bAetl

www.dacoromanica.ro

porcl.
In raionul com., pe riul VArbilAul, este n moarA.
TeritoriuI com, e de 450 hectare.
Comerciul se exercitA in comunA de 3 circiumarI.

Budgetul com. e la veniturT

POIANA-DIN-CALE

POIANA-LULII.JRACU

33

de le) 3066,34, lar la cheltuell,

de 2526,11 tel.
In comuna sunt 2 osele vecinale : una o leag cu com. MI-

Poiana-GlteI, munte, in jud.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

Calugareni, situat linga Piatra-

de- M unte.

E udata de la N. la S. de
apa Varbilaul i de Valea-Bise-

rice, ce se varsa in Varbilaul,

tot in raionul acesteT comune.
Se margineste la N. cu com.
Varbilaul, la S. cu com. Malae0, la E. cu com. Bughiile
la V. cu com. Trestioara.

Poiana-din-Cale, Poiana-cuPietrelesa5 Bolovanul-Hur-

Poiana-Golenti, statie de dr.jud. Dolj, pl. Cimpul, com.

Maglavitul, pe Una Craiova-Ca-

lafat, pusa In circulatie la i Decembrie 1895. Se afta intre sta-

veluluf MIS, de 53,15 m. Ve-

Sf. loan, deservite de 2 preotT,

2 cintarett i 2 paracliserT.

nitul acesteT statif pe anul 1896

Poiana-Hotarele, sa5 Butea,

com. Calimaneti, pl. Cozia, jud.

Nehoiaul. Are p5.durT intinse

Vilcea, In intindere de 18 hect.

i arbort izolatT

p4unT, care nutresc pana la

Poiana-Hotilor, "Zata intins,

la N. de muntele ClAbucetuli iz-

Poiana - dintre - Paduri. Vezt

Bltaretul i Dracinul, mofie a
statuluT, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Tiul.

Poiana - DrInguluI, munte, in

ramura Coztel, jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Gircina; se
afla in prelungirea dealutut Ruptura.

.Poiana - F aguluI, alta' numire

dat satulut Piriul-Fagului, jud.
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
com. Galut.

Poiana-FeteI, poiana, spre N.

de Fata-luT-Cralil, jud. Prahova,

comuna Ceraiul, plaiul Teleajenul.

Pe ad era comunicatia cu
Austro-Ungaria, pana la facerea
calef-ferate Ploqti-Predeal.

hramurile Cuvioasa Paraschiva

a fost de 5633 leT, 70 bant.

frontiera, in jud. Buzatl, com.

muntele Poiana-din-Cale
vorul Surducul.

Poiana-Laculur, sat, ca 241 locuitorl, jud. Arge, pl. Pite0i,

facind parte din com. rur. cu
acela0 nume. Are 2 bisericj, cu

teren Cu tufri
de diferite esente, pe m4a

Poiana-din-Cale, pichetde vara,

pe frontiera, jud. Buzar', intre

i 404 rimatort.

(12,6 kit.) i Calafat

(9,9 kil.). Inaltimea d'asupra ni-

tule

duculuI, munte insemnat, pe

3000 de or anual.

i de 1514 lef la

Vite : 384 bol i vacf, 54

caf, 2 bivolT, 996 of, 64 capre

Teiuluf.

laqti la S. i Varbilaul la N.,

O. a doua, cu com. rur. Valeni-

Budgetul com. e de 2323 leT

la veniturT
cheltuelt.

TauruluT, intre piraiele Prahovita

qi Limb4elul, jud.
Prahova,

Poiana-LaculuI, trup de
dure al statuluf, in intindere de
13 hect., pendinte de com. Valeni, plaiul Teleajenul, jud. Prahoya, care, impreuna cu trupurile : Valea-GarduluT (62 hect.),
Cotul-cu-PlopT, Obratele - dup.Sfoara-Predealul (25 hect.), Bughea-d.-s. (45 hect.) i Runcul
(40 hect.), formeaza padurea
Valeni.

com. Predeal, plaiul PelepluT.

Poiana-LarguluI. Ved Largul,

Poiana-Humei, sat, in judetul

sat, jud. Neamtu.

Roman, pl. Fundul, com. Ciu-

turqti, wzat pe deal, la extremitatea de S.-E. a judetuluf, la

hotarul despre jud. Tutova, cu
o populatie (dimpreund cu aceea
a satului Misal-15.11qt de 186
locuitorT, locuind in 45 case.
Locuitorif posea 83 vite
marT cornute.

Poiana-LaculuI, com. rur., pe

Poiana-luI-Bor. VezT Protopopeni, sat, com. Poiana-Lunga,

jud. Botopni.

Poiana-luI-Iuracu, com, rur.,

in jud. Roman, pl. Fundul, spre

S. de orapl Roman, la 31 kil.

de el i la 6 kit, de rqedinta
p14ef. E formata din satele :
Ca.Meni-luT-Burchi,

Cauti$eni-

apa Cotmeana, jud. Argq, pl.

Pitqti, la 13 kil, de com. rur.
Biscovul-Fle$tif, reedinta sub-

luI - Iuracu, Caut4eni - Raza0,

Neggeni i Poiana-lut-Iurawu,

prefectureT, i la 15 kil. de Piteti.

Poiana-lut-Iurawu.

Se compune din 8 sate : Ducule0i, Gleti, GalAteanu-Nego-

qti, Neagra, Poiana - LaculuT,

Popqti i Tehqul, cu o populatie de 867 locuitorf.
Are 2 bisericT, deservite de
2 preotf, 2 cintarep i 2 paracliserf ; o

coa15. mixta.

64746. Mareta Dicifonar Geogroutc. Vol. V.

Cu reedinta comunei in satul

Are o populatie de 238

biserict de lemn, din care una

catolica. Ungurif %in de parohia
catolica Prajesti (Bacati).

Budgetul com. e la veniturt

5

www.dacoromanica.ro

fa-

milif, sal:1 924 suflete, din care

432 locuitort Ungurt, locuind
in 322 case ; o coall mixta ; 3

Polana-LUng, com. h-ur., in par-

de 2071 le, 85 banf si la cheltuelf, de 1807 lef.

tea de S.-E. a pasa Siretul,

jud. Botosani. Se Intinde pe un
teritoriii deluros si acoperit cu

Poiana-lui-Iurascu, sat, in jud.

Roman, pl. Fundul, com. Po-

E compusA din satele : Ohiscovata, Icuseni, Poiana-Lungd,

Protopopeni, Vorona - Carate,
Vorona-Theodor si Satul-Noti.
Are o intindere de 5622 hect.,
din care 1600 hect. ale proprietarilor marf, 2106 ale locuitori-

sul Roman, la .31 kil, de el si

la 6 kil, de resedinta plAsef, pe
malul sting a piriuluT Sasa.
maioritate

Ungurf, e de 360 suflete, care,

impreund cu loc. din satele :

lor si 2267 hect. pdure, si o

CAlugreni,

\rae : 220 bol -$11 vacT, 80 cal,

285 of si 45 porcf.
Sunt go stupf cu

Poiana-Lung5, tnunte, in jud.

pAdurl.

iana-luf-Iurascu, spre S. de ora-

Populatiunea, in

POlkNA-MARE

34

P0IANA-LUT-1URACU

Suceava, com. MAlini, sub Ha'Auca, avind 1340,1 m. altitudine.

Poiana - Lungl

Ferigele,

munir, proprietAtT ale statuluf,

pendinti de Episcopia ArgesuluT,
jud. Muscel.

Rusi, tin de

populatie de 491 fanal, sati

parohia catolicA PrAjesti (Baclii).

241 I suflete, din care 450 con-

Poiana - Longi - de - Jos, com.

Are o biserica de letnn si o

tribuabilf.
Are : 5 bisericf, deservite de

rur., in jud. Dimbovita, p/. Bo-

2 preotf, 3 cintAretf vi 3 para-

de Tirgoviste, Ruga marginea

jud. si la 15 kil. spre S.-E. de

Recea, Rosiori

scoal primar mixta. Se numea

maiinainte si Poiana-Sasuluf.

cliserf ; mAnAstirea Vorona, de

Poiana-lul-Miha, inmute, al comuna Schela, plaiul Vulcan,

jud. Gorj, spre N.-E. de com.

coale, conduse de
i frecuentate de
155 bletT i 18 fete.

gara Titu.
Prin raionul com. curge Ciorogirla, peste care este un pod.
Are o populatie de 1070 lo-

Locuitorif posea: 858 bol

cuitorr; o biseria si o scoal.

clugAff, si schitul Selastria, in

pAdure ; 2
2 invAtAtorT

E populat cu pAdure de fag.

Pe el este poteca ce merge

lintinul, situatA pe cumple, la S.

la vama Buliga si la pichetele :

No. 7, numit Buliga si No. 8,
numit ScArisoara. Pe lingA aceste pichete e si trec1toarea,
prin Vulcan, in Austro-Ungaria.

vacf, 231 cal, foo6 of, 231

porcf ; 500 stupf cu albine.
5 morT de apl.
Budgetul comuna e la veni-

la S., cu com. Floresti, din jud.

Acest munte se zice c

turf si la cheltuelf de 11202 leT.

Comuna e strAbAtutA de calea judetean1 Botosani-FAlticeni.
O cale comunall incepe din ca-

prin -pldurea ''Silistioara, lar de

cele-l'alte prin cimpif arabile, unindu-se prin sosele i drumurT.

lea judeteanA, trece pe UngA

lacul mare al Voronef, prin sa-

POiana - LungA - de - Sus, com.

rur., in jud. Dimbavita, pl. 13olintinul, situat. ca vi cea de jos,
pe cimpie vi vecine una cu alta.
Prin raionul com., afarA de

are numirea de la Domnul

reir, Mihaf-Viteazul, care ar fi O.-

brit cu oastea pe virful si la

poalele luf.

In comuna sunt 6 lazurf

Se invecineste la E. Cu com.
Brezaele ; la V., cu com. Gdiseni ; la N., cu Poiana-d.-s. si

Ilfov. De Giseni se desparte

Poiana-lui-Stan, sat, fdcind parte din com. Muncelul, jud. Tecucia, situat la N. comunef, la
3 kil. 200 m.

tul Poiana si in com. Corni ; altA

Are o populatie de 74 familif,

sau 345 suflete, care locuesc in
6o case.

Poiana-LungA, sat, in partea de

in apropiere, mal curge pida'

N. a com. Poiana-Lung5., pl. Si-

Baiul, peste care este un podet.

Locuitorif sunt improprietdriti de la 1864.

valea Poiana i pe mosia statuluf Vorona.

cale comunal merge in satul

Chiscovata.

Dimbovita i Ciorogirla, carf sunt

retul, jud. Botosani, situat pe

Are o populatie de 145

Poiana-luI-Stino, ctun, locuit

de TigatiI, pendinte de com.
Vintori-Micf, pl. Neajlovul, j ud.

Vlasca, situat in mijlocul pAduref CAscioarele, in apropiere de

CorbiT-Ciungf, la 4 kil, de satul
Popa-Nae.

fa-

milif, sati 758 suflete, din care

I fo contribuabilT; o bisericl, ziditA la 1838, deservitA de
preot i 2 cintAretT ; o scoall
mixtA, condusl de i invAtAtor,

Se compune din 3

cAtune :

Poiana-d.-s., Buroianul si Seca-

turne, cu o populatie de 1208

locuitori.

Are o bisericA si o scoall.

Se invecirieste cu comunele :

Poiana-d4 spre E., Rdminesti

spre V., Lunguleti la N. vi Gi-

seni la S.

frecuentat. de 6o bletf si 6
fete.

www.dacoromanica.ro

Poidna-Mare, sat, iweind parte

POIANA-MARE

dio com. rur. Batani, plaiul Tekajenul, jud. Prahova. Cade in

partea de N. a comuna
Poiana-Mare, catun al eorn. MorunglaVul, pl. O1tetul-Oltu14.-s.,

jud. Romanati, pe valea

Burluiul. Altitudinea terenulur
d'asupra nivelulur Mari! este de
210 m.

Are o populatie de 288 locuitori si o biserica, cu hramul

Cuvioasa Paraschiva (1837), de-

servia de i preot si 2 cintaretI.

POIANA-PLENITA

35

Poiana - Negustorului, sat, in

din com. Plenita. La anul 1879

jud. Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., com.

s'a despartit, devenind com. deosebita cu un singur catun, numit

Poiana-Plenita.

Valea-lur-Ion, situat pe coasta

dealulur Corlatele, la 3 kil, de
resedinta com.
Are o populatie de 72 suflete.
Locuitorir poseda 15 vite

marI cornute si 50 capre.

Are o populatie de 1247 suflete. Biserica, de zid, fondata,

in anul 1858, de obstea locuitorilor, are in altar o inscriptie

cu numele ctitorilor si data fon-

Poiana-PetreI, sat, in jud. si pl.

Tutova, com. Dragomiresti, spre
N. de satul Dragomiresti, la mar-

ginea jud. despre Vasluitt. Are

131 locuitort si 37 case.

darer.

Scoala, infiintata la 1879, e

frecuentata de 59 copir.
In comuna se va.d urmele a

4 redute ce se zice c dateaza

de pe timpurr foarte indepartate.

Poiana-MnstireI, sat, In partea de N. a com. Tingujei, pl.

Funduri, jad. Vas/uiri, situat pe
Dealul-Manastire, intre sat ele
Panoasa si Moara-lui- Ciorneiti.

Are o suprafata de 15 hect. si

o populatie de 40 familir,
121 suflete.

Poiana-Mrinei, vechiul nume

al satulut Scaesti, jud. Dolj.
Poiana-MierleI, sea, facind parte
din com. rur. Catunul, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Poiana-MuIerei, munte, in jud.

Poiana-Plenita, com. rus-., jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., la 15
kil. de V/rtopui, resedinta plaseT, si la 62 kil. de Craiova.

Situata pe locul ses numit

Poiana-Plenita.

Se invecineste la N. cu com.
Verbita; la S., cu com. Risipiti ;

la E., cu cornunele Cornul

Caraula si la V., cu com. Gemeni, din jud. Mehedinti.
Limita linier de N. incepe din
Drumurile-Mari, spre E. si duce
pana la hotarul Pleniter.
Limita linier de E. incepe din
hotarul Verbita, merge de la N.

la S., trece prin valea Padina-

Gorj, plaiul Novaci, apartinind

com. Ciocadia, situat intre mun-

Mare, valea
Ceringul.

tir : Prava.tul, Salanele i Cotul-

Limita huid de S. incepe din

Drumurile-Marr, avind directiunea V.-E.
Limita liniei de V. incepe din
hotarul com. Verbita, merge de
la N. la S. prin valea Ceringul,

luI-Urs, la frontiera ; ad i se afla

pichetul No. 14, numit Salapele.

Poiana-MuIereI, pichel cu No.

Padina-Mica,

si

13, situat pe panta N.-E. a muntelar cu acelasr n um e, jud. Gorj.

pana in hotarul com. Risipiti.

Poteca ce merge la acest pichet

este tot aceea care d'uce la pi-

tat de valle: Padina-Mare, Pa-

chetul Timpa pana la muntele

Mereutul; de acolo coboara la
stinga in Valea-Lotrulur, sue pe
acest riti si pe muntele PrAvatul
si de aCi. In Poiana-MuTereT.

Terenul comuner este accidendina-Mica i Ceringul.

In comuna se gasesc 4 movile.

Finenr sunt 7, din carT mar

insemnate Fintina-Cocorasca
Fintina-Oilor.

Comuna a fost infiintata la

Dupa legea rural-a din 1864

sunt 168 locuitorT impamintenitr, lar dupl cea din 1879 sunt
70 insurateT.

Teritoriul comuna are o suprafata de 3877 hect., din carT

2360 hect. pamint araba, 1250
hect. padure, 2 hect. teren sterp,
197 hect. vi!, iar restul fineata
izlaz.

Mosia se numeste Poia-na-Ple-

nita, dind un venit de 94400

le!. Parte apartine Statulur, parte
locuitorilor.

Padurea, de pe mosia statulur,

se compune din cer si

girnita.
Viile, in intindere de r97 pogoane, apartin statuluI si locuitorilor. Produc vin negru.

In com. sunt 4 circiumr; 4

velnite pentru fabricarea rachiu-

tescovina, producind
pana la 500 decalitri anual.
O moara de abur! si una cu
vite se &ese pe mosia statulur,
precum si o stina unde se face
brinz de putind.
Transportul se face pe calea
vecinala pana la Risipiti, upde
da in calca comunall CraiovaCetatea. Poiana Plenita este unita prin cAl comunale cu Orodelul, cu Caraula, si cu Risipiti.
lur din

Poiana-Mujei, fost sat, in jud.

anul 1864.. De la infiintare pana

Un drum vechiti, numit DrumulMare, trece prin centrul comuner.

Dolj, pl. jiul-d.-j., com. Piscul.

la 1879 a facut parte ca catun

Budgetul com, e la veniturr

www.dacoromanica.ro

POIANA-PLENITA

de 2753,04 leT si la cheltuelT,

de 1752,95 leT.

Vite cornute 440, o/

Poiana-Rotat, pichet de gra-

trie Ungureanu si e deservita de

cintaret si I 'Alamar.

nifei, In jud. Mehedinti, pl. 0-

179,

colul-de-sus.

Poiana - Rchiti, sat, in jud.

cal 28.

Poiana-Sasului, numire vechte a

satuluT Poiana-luurascu, jud.
Roman. De vechimea acestut
sat aminteste un document dat
de Alex. Lapusneanu in Husi
la 1552, Apr. 4.

Neamtu, com. Galul, pl. PiatraMuntele, situat in stinga riuluT

Poiana-Plenita, sat, jud. Dolj,

pl. Dumbrava-d.-j., com PoianaPlenita, cu resedinta primarieT.
(Vez! com. Poiana-Plenita).

Bistrita.

Are o populatiune de 245 su-

flete, din care 57 contribuaba

LocuitoriT se ocupa cu plutafia si agricultura.
In sat se afla i moara de apa

Poiana-Plenita, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Dumbravad.-j., com. Poiana-Plenita, apartinind locuitorilor.

Poiana-Schitului, mulate, jud.

Bacan, pl. Trotusul, com. Doftana, pe stinga Trotusului, inalt
de 700 metri.

si i fferarie.

Vite sunt : 20 bol, 36 yac!,

203 oT, 9 caT, 8o porcI si 20

Poiana-Plenita, mofie a statuluT,

junci.

jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j ,

com. Poiana-Plenita. Are pe

dinsa padure de cer

POIANA-SECIURILE

36

Poiana-Seciul, teren de finate

Poiana-RaftivanuluI, sat, pe

i gir-

mosia cu acelasT nume, jud. Suceava, com. Dolhesti, asezat pe

nita.

o coasta ce trmureste sesul

Poiana-PrisaciI, sat, pe mosia

si in com. Draganesti, jud. Su-

ceava, la V. si la 3 kil, de satul de resedinn, asezat pe ambere tarmurl ale pirltiluT Culesa,

Cu o populatie de 430 suflete,

carT locuesc in 99 case.
Vatra satuluT ocupa 15 falcI,
25 prajinT.

Are o biserica de lemn, deservia de i preot si 2 cintarett.

*coala din Brusturi serva
acestuT sat.
MaT inainte de a se fi infiintat

satul, pe acest loc se afla prisaca manastireT Neamtu, palana

fiind frumoasa i inconjurata de
codri nestrabatutl.

drept al SiretuluI. Are o populatie de 68 familiT, sa 302 suflete, din care 70 contribuabili,
locuind in 82 case.
Vatra satulul ocupa 5 fAlcI.
Mosia, proprietatea mostenitorilor familiel Raftivanu, e de
373 falcI, din care 274 cultivabile si 99 padure.
ImproprietaritT in 1864 sunt:
8 fruntasT i 17 palmasT, stapinind 74 falcI.
Are o biserica frumoasa, cu
hramul Nasterea MaiceT DomnuluI, zidita in 1848 de Lupu
Raftivanul, menind-o sa devie
manastire; e deservita de i pre-

care 6 hect. teren de finete si

hect. teren ca padure. A fost
pendinte de Episcopia Rimnicul.

Poiana-Seciurile, com. rur., jud.

Gorj, pl. Amaradia, situata la
N. com. Pojarul-d.-s., pe DealulMujeril si forman din 2 cat.: Seciurile i Poiana.
Are o suprafata cam de 4200

hect., din care o patrime e proprietareasca ; 2 partI din aceasta

intindere e acoperin de padure,

roo hect. cu vie, 300 hect. cu

aratura, iar restul e finete
padure.

Are o populatie de 256 famili!, sari 765 suflete, din care

i ama mixta,

ot ii cintaret. coala din Corni

94 contribuabilT ;

serva si acestuT sat.

frecuentan. de 16 elevI ;

Poiana-Pustaiul, sat, pe mosia

3 bi-

serie! deservite de i preot si

Zvoristea, com. cu acelasT nume,

Poiana-Rsnita, sat, in partea

pl. Berhometele, jud. Dorohoia,

cu o populatie de 176 familiT,
sari 704 suflete.
In vechime fiind mosie a parte
era proprietatea manastirei Putna
din Bucovina, care a stapinit-o
pana la 1785.

de N. a com. Laza, pl. Racova,

Biserica, ca hramul Sf. Mihail i Gavril, este de lemn, facuta In 1774, de preotul Dimi-

cu padure, situat In com. Bogdanesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea, in intindere de 7 hect., din

2 clntaretr.
LocuitoriT posea : 24 pluguri,

jud. Vasluiti, asezat pe dealul

cu acelasT nume, pe o supra
fan. de 163 hect., din care 12

63 care cu bol, i carga cu ca!;

585 vite marI cornute, 299 oT,

hect. vie.
LocuitoriT poseda : 6 pluguri

Budgetul com, e la veniturT

de le! 922, banT 87, lar la cheltueli, de leT 866, banT 50.

si 8 care cu bol, I plug si

carun cu caT, 50 vite marT cornute, roo ol, ro ca!, 30 rimatorr

si ro stupT.

www.dacoromanica.ro

40 caT, 207 rimatorT si z z o capre.

E udata de riul Amaradia,

care izvoreste din Dealul-Muierii,

din dreptul cat. Seciurile, pri-

POIANA-SOCIf

POIENELE

37

mete pirIul Borna si Totoioasa

pe dreapta si Sonul pe stinga.

pe calea Ploesti-FrontierA, intre

Sinaia 0. Busteni, gratie pozitiu-

Cotnunicatia in cAt. se face

prin soseaua vecinall, careo leagA

nel sale IncIntAtoare si aerului sll

de Pojarul-d.-s. si de Negoesti
si printr'o osea comunalA, care
o leaga. cu Rosia-de-jos.

de munte, a devenit o statiune

de vilegiaturA in timpu/ verei
PALIA la 7 Maiu 1885, acest
cAtun, impreung cu Predealul,

In corn. sunt 25 de fintIni.

Azuga si Busteni, cari azi for

Poiana-Socii, parte din satul

meazd comuna Predealul, apar

tinea de comuna Sinaia.

Borca, jud. Suceava.

_

Poiana-TignceI,poian a fru mo a -

Poiana-Stejarulul, peidure,

Poiana-Verde, poiand Intinsl,

pe care mg 'nainte era asezatA
com. Poiana, din jud. si pl. Pra
hoya, si de unde locuitoriT s'ati re

tras spre deal, din cauza inundatiilor rIului Prahova. Azi, aci
sunt tarinele locuitorilor.

Poiana-Vinulul, localitate

11.0

latd, pe Neagra, jud. Suceava,

com. Brosteni, /O kil. de -resedinta com.
Un agent vamal stA ad, fiind

In

sd, in ramura muntilor Ciungi,

jud. Neamtu, com. BirgAoani,

jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul,

pl. de Sus-Mijlocul, situatA tingA

com. Filioara, putin mal sus de

insArcinat Cu privegherea, ca sl
nu se introducA in Tara, pe Nea

satul HIrtopul.

mAnAstirea Vdraticul.

gra, in mod fraudulos, plute.

MaT multi vizitatori al ml-

Poiana-sub - Ponoark poiand,

nAstirei VAraticul, ati gAsit aci iz-

in grupa CeahlAuluT, in drumul

voare minerale feruginoase con

centrate.

ce merge spre stInga DochieI,

asezat. tare Palde Cisonul si
Rpciunele, com. Hangul, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

Odinioar ad a fost schit de

cAlugdrite.

Poiana-Ursulusi, peldure particularA, jud. BacAti, pl. TazlAul

d.-j., com. Gropile. E populata

Cu ulmi, fagl si carpeni. Are o

intindere de 143 hect. si este

Poiana - Teiului, sat,

in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
CAlugAreni,

situat In dreapta

riului Bistrita, fat in fa ta cu

supus regimului silvic.

Poiana-Ursului. Vezi Poiana,

sat, jud. BacAtt.

satul Poiana-Largului.

Are o populatie de 226 su-

Poiana-UrsuluI, trecdtoare, jud.

flete, si o scoa1 mixtA, frecuen-

BacAil, pl. Muntelui, com. DAr-

tat de 52 elevT.
Locuitorii se ocup cu agricultura si Cu plutAria.

rranesti, de la intrarea Uzului

Poiana-Trestiel, sat, fAcind parte din com. rur. Cozminele, pl.

In Tara, situat la V. de satul cu,

acelasT nume. La acest pas merge o cale vecinall, care vine de
la DArmAnesti, pe Valea - UzuluT, In susul apela

VArbilAul, jud. Prahova.

Polana - Turcilor, pa-dure, pe

a statuluT, jud. Prahova, plaiul

mosia Hudesti, com. cu acelasT

nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-

VArbilAul, com. VArbilAul, pendinte de mAnAstirea MArgineni.

rohoiti.

mat in: urma cAtunulul Busteni,

pe la 1830.
Poiana-Tapulul, care se aflA

Poiand (In-), partea de N.-V. a

satulut Negotesti, jadetul Suceava.

Poienei (Dealul-), deal, in jud.

Suceava, com. Dolhesti, parte
cultivabil, parte acoperit co pa.
dure de rag. Adese ori, ael, In urma arAturei, se gAsesc cArAmizt si
alte obiecte ale gospodArieT, ceea

ce dovedeste el odat a fost

locuit.

Poienei (Fundul-). Vezi Fundul-PoieneT, sat, In jud. Roman,

pl. Siretul-d.-s., com. StAnita.

Poienele, cdtun, al com. MAruntisul, jud. Buzar', Cu 200 locuitorT

Poiana-Vrbildul, fostd mo,sie

Poiana-Tapuluf, sat, facind parte din com. rur. Predealul, p/.

Pelesul, jud. Prahova. S'a for-

Pialan& (In-), cdtttn, al corp. Colti,

jud. Buzar'. Vez i In-PoianA.

Poiana-Varbilul (Teiu1), peldure particularA, supus regimulul silvic Inc5 din 1883. pe

si 45 case. Se Ud/vide

in Poienele-d.-j. si Poienele-d.-s.
De dinsele se alipeste si cAtunasul Toca.

Polenele, vechfe nunrire a cdtunulut Poenari-Pletari, jud. Buzar', COM. CAno.lti.

mosia Poiana-VArbilAul, pendin-

Poienele, clitun, in jud. Neamtu,

te de com. Poiana - VArbilKul,

plaiul VArbilAul, judetul Pra-

pl. de Sus-Mijlocul, cdm. Uscati,

hoya.

Alba.

www.dacoromanica.ro

situat pe valea pIrlului Valea-

POIENELE

Poienele, sat, in jud. R.-Sarat,

POIENI

38

dureni (com. Damienesti), se

varsa in piriul Cretoala, pe stin-

de satul Poienele-Oancel si pe

ga. In tot cursul sail a sapat o

albie foarte adinca.

me spre V. de acest sat, se varsa

in piriul Albuia, pe stinga. Pri-

Are o suprafata de 12 hect.,

Poienele, pfrig, jud. Tecucira, ce

meste piriul Pricopul, incarcat

cu piriul Stanita.

Cu o populatie de 236 suflete, si

o biserica, deservita (te 1 preot
si t cintaret.

trece prin satul cu acelasI nume,

pl. Marginea - d. - s., com. La-

cul-lui-Baban, asezat la N. co-

mund, la 3 kil. de catunul de

resedintg, Costandoiul.

com. Godinesti, si se varsa in

Poienele-BouluI, pdolure parti-

com. todirieti, jud. Tecucitl, situat la 9 kil. spre N. de comuna.

Are o populatiune de 70 suflete ; o biserica, cu hramul Adormirea Maicei DomnuluI, deservita de I preot si 1 cintaret,
construita. la 1850 de Costache

culara, supusA regimulur silvic

1872 de Emanuel Crescu.

Polenele, deal, in jud. R.-Slrat,

inca din anul 1883, pe mosia

de lemn.

Prahova.

bondenta.

Poienele-de-Jos, com, rur., in

jud. Roman, pl. Fundul, sprc
S.-E. de orasul Roman, la 29
kil, de el si la 75 kil, de resedinta plseI, pe piriul Poienele. E formata din satul Poe-

deazd partea de E'. a com. si intrg

locuitorI.

E acoperit cu psunI intinse si

scoald mixta, frecuentata de 46

elevi (1890-900); o fabrica de
spirt.

Budgetul com, e la venituff

de 1465 leI si la cheltueli, de
Poienele-de-Jos, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, formind com.

proprietaritilcr si d-lui N. Rusiavetianu.

Poienele-d.-j. (V. a. n.). Parte

din mosia inconjuratoare a aces-

reasca. Are cam 30 hect. proprietate deosebit de a mosnenilor. Ved Lereasca.

Poienele, Ali, ce curge prin

EpiscopieI de Roman.

Poienele-MAcrisuluI, munte, al
com. Runcul, plai ul Vulcan, jud.
Gorj, spre N.-V. comund, acope-

rit cu 50 hect. padure de brad

si 340 hect. padure de fag.
Pe acest munte este o sana.

jud. Roman, pl. Fundul, com.

Poienele-d.-j. si DAMien6sti. Iz-

Potenele-Oancef, phia, ce curge prin pl. Siretul-d.-s., com.

P.oienete-d.-j.; curge de la S.-E.

spre N.-V.; trece pe la E. de

Stanita, jud. Roman. Izvoreste

la V. de satul Ghedeonul, curge

satul Poienele-d.-j. si la satul Pa-

de la E. la V., trece pe la

~este de la N.-E. de satul

fanesti.

Poienele-Sref, virf de munte,

al Laposului, pl. Vrancea, jud.
Putna.

se intinde la E. de satul Brosteni, jud. Vasluia, pl. Racova.

com. Ivanesti, formind limita
acesteI comune catre com. Poienesti.

S.-E. a piase! Codrul, jud. Ia0,

tul sat, apartinea mal inainte

com. Mlajetul, cdt Valea-Lupu10, fcind parte din hotarul Le-

Sunt 157 vite mar! cornute.

Se numea maI inainte si te-

Poieni, com. rur., in partea de

1[393 lel.

curI arabile, izlaz, lived si putina padure, proprietate a mosnenilor : BoenatI, SibiestI, im

Poienele, vioie, in jude Buzil,

a-

Poienestilor (Dealul - ), deal,

Are o biserica de lemn ;

In jud. Bu,zail, com. Mruntisul,

cat. Poienele. Are 830 hect.: lo-

Ala se gasesc pasunI in

nele-d.-j., cu o populatie de 730

putin, si in plasa Marginea-d.-s.

Poienele (Gura-BisciI), mo,rie,

Stanita, spre N. de satul Stanita si la I1/2 kil, de el.

Are o populatie de 368 locuitori ; 96 case ; o biserica

Comarnicul, pendinte de com.

Comarnicul, plaiul Pelesul, jud.

pl. OrasuluI, com Odobasca. Se

desfdce din dealul Malura; braz-

semSnaturI.

Poienele-OanceI, sat, in jud.

Roman, pl. Siretul-d.-s., com.

.piriul Reprivatul.

Poienele, sat, facind parte din

Craescu si refacuta de zid la

la N. de satul Balomiresti si,

www.dacoromanica.ro

S.

in marginea despre jud. Vasluin,

formata din satele : Poieni (tirgusor), Comarna d.-j. si Comarna-d.-s.

Terenul san este foarte accidentat, prezintind mal multe

sirurl de dealurI, acoperite cu
paduri.

Are o populatie de 514 famili!, sati 2891 suflete ; doul

bisericT, deservite de 2 preotI si

4 cintareti ; dou scoale, conduse de 2 invatatorr si frecuentate (in 1899-900) de 65 elevI.

Prin mijlocul comund trece
soseaua nationall Iasi-Vasiuiti.
Vite : 1009 vite marI cornute,
162 cal si
323 rimtorI.

184 oI, io capre,

POIENI

Poieni, sat (tirgusor), in judetul

Poieni, virf de deal, in jud. Ba-

Iasi, pl. Codrul, cotn. Poieni,

cAti, pl. Siretul-d.-s., com. Filipeni, fAciad parte din sirul dealurilor care despart basinul Ber-

asezat pe culmea dealuluI cu

acelasI nume, la 450 m. d'asupra niveluluI MArif, inconjurat
de toate partile Cu alte dealurr
acoperite de padurI, amenajate
dupa cerintele stiintel si stra-

batute de o retea de drumuti

sistematice. MaI inainte de infiintarea satuluI, un numar de
locuitorI traiad izolatI prin padurl, avind bordeie in cite-va
poienI; proprietarul de pe atuncI
i-ati silit a'sI parAsi locuintele
acele izolate si i-ail asezat pe

totI in locul unde este asta-zI

satul, dindu-le locurI de hran
si lemne pentru case ; mal tirziti
s'a infiintat si tirgusorul, in mijlocul satuluT, de fostul proprietar Alexandru Bals. De la 1868,

mosia a devenit proprietatea

MaiestateI Sale RegeluI.

Are o populatie de 178 familiT, sad 729 suflete ; o biserica, zidit din piatrA, deservitl

de 1 preot si 2 cintareff

POJARUL-DE-JOS

39

si o

scoala, infiintatd in 1868, frecuentata. de 47 elevT, avind localul eI, construit cu spesele MaiestateI Sale Regelui.

heciuluI de al RAcAtAulur.

Poieni, pirlia,s, in jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Gircina;

kil, de el. Are 259 locuitorl ;

61 case si o bisericd de vAldtucI.

Este inconjurat de jur-imprejur cu pAdure.

Poienita, izvor cu apti minerald,

situat pe deal, in apropriere de

izvoreste din muntele Poiana

(ramura Cozlel) si se varsa pe

gara Cimpina, com. Poiana, jud.

dreapta piriuluI Cuejdiul, in fata

satulut Cuejdiul.

pucioasa.

si pl. Prahova. Apa sa contine

Poienita-Blidare, minare veckie

Poienita, sat, cu 49 familii, jud.

Arges, plasa Topologul, facind
parte din com. rur. Golesti. Are
o biserica, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, deservitd de i preot
si I cintAret.

Poienita, sati Poiana, sat, pe

mot;ia Brdesti, jud. Dorohoiu, pl.

Cosula, com. Brdesti, cu 63 familiI, sad 304 suflae.

Proprietatea mosid e a d hit'
Al. Curt.
Satenif improprietaritI ad 157
hect. si 54 arif pdmint.

a ciiiunulut Dumitresti-d.-s., jud.

R.-Sdrat, com. Dumitresti.

Poienitele-de-Jos, cdtun, al com.

Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau,
Cu 240 locuitorI si 46 case.
Poienitele-de-Sus, clitun,a1 com.
Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau,
cu 200 locuitori si 40 case.

Poiteasca, vechie numire a mofiel' Cirlovoaia, jud. Buzad, com.

MArAcineni.

Pojaretul, lac, in jud. Tulcea,

Poienita, sat, fletad parte din

pl. Sulina, pe teritoriul com.

com. rur. Golesti, pl. Riurile,

jud. Muscel, situat pe malul drept

urb. Chilia-Vechie, situat in partea N.-V. a plAsij si cea de V. a

Tirgusorul Poieni se afl la

o depastare de 14 kil, de ora-

al riulur Bratia si udat de la V.

com., lingl lacul Tatanir, de

spre E. de girlele : Poienita, FA-

sul Jai.

geanca si Pesteleasa, iar la N.

de Ola Valea-UrsuluI.

care e format si cu care comunica. prin o edita. Are o forrad

aproape rotunda. si e inconjurat
numaI cu stuf. Are o intindere
de 100 hect. si contine peste.

Vite : 307 vite marl cornute,

IO capre, 57 cal si 100 rimatorr.

Poieni, sat, in jud. Neamtu, pl.

Piatra-Muntele, com VinAtoriDumbrava-Rosie, situat pe un
podis, la Sudul ramureI muntilor
Cernegura, inteo pozitiune pitoreasca..

Are o populatie de 73 suflete.

Locuitorii se ocupa cu agricultura i plutaria.

Poieni, fir de munir, in jud. Baad, pl. Trotusul, com. Dofteana,

pe marginea satuluI Togata si

pe dreapta TrotusuluI.

Ad i e resedinta comunef.
Are o populatie de 66 familiI,
sad 298 suflete ; o scoald, frecuentatA de 53 elevI (1899
90o) ; un herastrAti cu aburI.

Pojarul. VezI Lunca, sat, com. Va-

leni, pl. Argeselul, jud. Musca.

Poienita, cdtun, in jud. Putna,

Pojarul, deal, jud. Gorj, apar

pl. Vrancea, com. NAruja, asezat

tinind comunelor Birzeiul dePadure si Pojarele. Are directia

litiga cat. Lunca, pe local unde

se vars5. Naruja in Zabala.

Are o populatie de 142 suflete, eari locuesc in 30 case.

Poienita, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Gidinti, spre
S.-E. de satul Gidinti si la 10

www.dacoromanica.ro

N.-S. si e coprins intre ValeaAmaradiel la E. si Valea-Scra-

del la V.; se prelungeste cu

dealurile de la Scrada si se termina in Valea-Amaradia

Pojarul-de-Jos,

conz.

rur., in

POJARUL-DE-jOS

partea de S. a com. Pojaruld.-s., pl. Amaradia, jud. Gorj.

Se compune din 2 cAtune: Pojarul.d.-j. i StrImba, situate pe
ambele tArmurI ale fiuluT Ama.

radia si ale StrimbeT, pe o suprafatA cam de 1800 hect, din

care 260 hect. arabile, 47 hect.
vie, 42 hect. prunet, restul izlaz,
flnate i tufris.

Are o populatie de 196 familiT, sati 796 suflete, din care

466 contribuabill; 2 bisericT,

deservite de j preot si 2 chitAretI.

Locuitorii posedA : 40 plugurT,

to8 care ca cal, 4 cArute cu

cal, 536 vite marT cornute, 472

oT, 24 capre, 190 rinatorl, 42

cal; 65 stupi.
Budgetul com. e la veniturl
de 1377 leT, 75 banl, iar la
cheltuelf de 1094 leT, 57 banT.
Comunicatia in comura se
face prin soseaua comunalA, ce,

vine de la S., din com. LogrestiMosneni si o leagA. la N. cu

Pojarul-d.-s., la V. cu Licuriciul

sat 434 suflete, din care

100
contribuabilT.
LocultoriT posea : 25 plugurT,

6o care cu bol, o cArut5. cu cal,

316 vite marT cornute, 164 ol,
22 capre, 164 rimAtori i 35 cal.
In cAtun se gAsesc: 3 puturT
si 6 izvoare acoperite.

Pojarul-de-Sus,

coin, rur., in
partea de V. a com. Blrzeiulde-Padure, pl. Amaradia, jud.

compune din 3 cAt.: Pojogeni,

ComAnesti i Colibasul, situate

parte pe yes, parte pe colina

de V. a vaeI Blahnita, care se
imbinA aci cu a vAeY GilortuluT.

Se constatA din acte vechT

cA acum 400-500 anT, comuna
exista si purta acelasI nume.
Are o suprafat4 cam de r300
hect., din care 700 hect. arabile,
25 hect. vie, io hect. prunet,

cu o populatie de 300

Gorj, situatA pe ambele maluri

ale riului Amaradia, pe o suprafatd cam de 800 hect., din care
170 hect. arabile, 40 hect. prunet, 25 hect. vie, lar restul izlaz,

set i ioo suflete, din care 216 contribuabilI; o scoalA, infiintatA la

1857 si frecuentatA de 84 copiT

finge si padure.
Are o populatie de 29t famisati 976 sqflete, din care

deservite de 2 preotIi 3 cintretl.

220 contribuabill, o scoail, fre; 3 bisecuentatA de 35

ricT, una zidit la 1780 de Ioan

Ti'van, a doua la 1782 si a

treia ziditA de locuitorl, deservire de un preot si 3 cintAretT.
Locuitorii posea.: 45 plugurr,
84 care ca bol, I cArull cu cal,

printeun drum de care, si la

E. ca Seaca, tot prin 'drum de

762

care.

13 cal.

Apele ce ud comuna sunt:

POJOGENI

40

vite

marl cornute, 240

oi, 150 capre, 200 rimgtorI i

Budgetul com. e la venituri

(1899-900), 6 bisericI, din carr

una de zid, construitA la 1837,
LocuitoriT sunt mosneni din
vechime, afarl de o mic parte,
care sunt improprietAriV dupd
legea ruralA.
Veniturile i cheltuelile com.

sunt de lel 1152, banT 62.

Comunicatia In com. se face:
prin soseaua judeteanA T.-jiulSpahii (Dolj), ce o leagl spre
N.-V. cu com. Scoarta, lar spre

S.-E. cu Petresti-d.-s. prin drumurr ordinare, si prin unja feratl T.-Jiul-Filiasi, avind ca statie mal apropiatA, statia CAr-

eful Amaradia ce o strAbate de

de 1206 Id, 95

la N. la S. si pirlul Curva, ce

cheltuelf de 1141 leI, 66 bant

Locuitoril posea : 728 vite

curge de la N. spre S.-V., dind

in Amaradia, avInd aja nurnai

E udatA prin centru de riul

marl cornute, 510 cbi, 309 capre,

batir, iar la

bunesti.

In timpurI ploioase. Soseaua

Comunicatia in comunl se

comunalA trecInd peste acest

din urna pifia, are peste dinsul
un pod de lemn.
In comuna se gasesc: 5 puturi si to izvoare acoperite.

face prin soseaua comunalA ce

vine de la S., din Pojarul-d.-j.,

290 rimtort, 31 caT, i io plugurT, 6 clrute ca cal, 193 care

cu bol si 47 stupT.
In com. se gAsesc 2 mori

si o leagl la N. ca Poiana-Seclurile si la V. cu Birzeiul-de-

pe apa Blahnita, t cismea de

zid, Io puturl si 7 izvoare a-

PAdure printeun drum.

In comuna se gdsesc: i pu%
si 40 izvoare acoperite.
Deal mal principal este Dealul-Muierii, In partea de E. despArtind-o de jud. Vilcea, mal

coperite.

Pojarul-de-Jos, ctun de resedint al comunei Pojarul-d.-j.,

din pl. Amaradia, jud. Gorj,
situat in Valea-Amaradief.
Are o suprafat cam de t000

Amaradia.

e Valea-Amaradiei.

hect., din care: 157 hect. arabile,

PinIul Blahnita curge de Ia

N. la S., pe la E. comuneI.
Dealurf mal Insemnate In com.
sunt : Gruiul, Ocea i Dealul-

Viilor. VW sunt valea Blahnita si a TereteluluT, cu luncf

roditoare.

25 hect. prunet, 27 hect. vie,

Pojogeni, coin. rur., jud. Gorj,

iar restul izlaz, finete i 'Aclare

Cu o populatie de 108 familiT,

pl. Amaradia, situatA In partea

Pojogeni, certun de resedintA al

de N. a com. Petresti-d.-s. Se

com. ca acelasT nume, jud. Gorj,

www.dacoromanica.ro

POJOGI

pl. Amaradia, situat parte pe

luT-Ilie

ses, parte pe colina.

Are o suprafat cam de 450
hect., din care : 250 hect. arabile, 8 hect. vie, 4 hect. prunet,
iar restul izlaz, padure si tufris, Cu o populatie de 120 familiT, sati 400 suflete, din care
83 contribuabili.

nisoara, Cerna, Valea-Cerbului

Locuitorif posea : 40 plugurI,

70 care Cu boT, 2 cdrute Cu

292 vite mari cornute, 281 of,

162 capre, 123 rimAtori, 16 cal
si 17 stupI.
Este udat de apa Blahnita si

POLEI,TUL

41

udata de valle: Cer-

Formeazd limita intre CrAesti

RAchitoasa. Din el izvoreste pi.
acelasT nume.

Mutilor.

Cuntil

in centrul com.
Lunca-BanuluI, pl. Prutul, jud.

Pojorita, rui, jud. Tecuciu, iz-

situat pe coasta dealulul Prutul, la lo m. de la nivelul riuluT Pru tul. Se intinde pe

nume, la N. satului Craesti. Are

Pojorni, sat,

voreste din dealul cu acelasT

o adincime de 5 m. si o latime
de 3 m. Trece prin mijlocul satului Crdesti, pe care Il uda in
toat intregimea, cutge spre

o suprafata de 1400 hect., Cu o

populatie de 25 fam., sal 90 sufl.

S., iar IX gura Crdestilor, se

Pojorati, iat, pe Valea-Pojora-

uneste Cu Dobrotforul, varsin-

du-se in parta dreapt. a Ze-

rgelul, care curg numar in tim-

seI, format din piriul Pojorasti,

la E. de satul Cduesti, comuna
Scheia, pl. Funduri, jud. Vasavind o intindere de 170

puff ploioase si se varsa in Blah-

arri; din acesta se formeaza altul

Pojoritei (Virful-), piscul muntelur cu acelasI n'ave, jud. Su-

nita mar jos de Comanesti.

In com, se afl
scoala ; 3
biserici; i moar pe ap, o cismea, 4 piturT si 3 izvoare aco-

mai mic ; ambele contin peste.

ceava., avind 975 m. altitudine.

de 1311-alele Cdlugdreasa si Td-

perite.

Pojogi, com. rur., jud. Vilcea, pl.

Cerna-d.-s., situat pe valea
urilor Cerna si Cernisoara, la 70
kil, de capitala jud. si la 20 kil.
de a plaiului.
Are o populatiune de 6io locuitorI, din carl 130 contrib.iabili, locuind in 200 case ; 2 biseria, una ziditA la 1819 si ceal-alta de lemn.
LocultoriT s'ati improprietarit
la 1864, dindu-li-se 597 hect. pe

Pojorti, "fria , jud. Vasluiu,

pl. Funduri, com. Scheia, izvoreste din fundul vaeT cu acelasi
nume, curge spre E., si, dupa
ce formeaz dou5. lazurT, trece
pe teritoriul com. Draguseni si
se varsa in piriul Rebricea.

letinuluT.

Pojoritele, ntofie, in jud.

ormant pl. Tirgulur, situat. intre mosiile Butculesti i Sfintesti.

Are o intindere cam de 600

hectarq.

Polata, atto!, al coniunel Slobozia, pl. 'Ocolul, jud. Gorj, spre

N. comuna,- situat pe deal.

Arc y suprafata de 269 hect.,
din care 97 hect. pAdure, 105
hect. arabile, -63 hect. finete si
livezi de prunT e. 4 hect. vie,

Pojorati, vale, se intinde printre dealurile Filosofului si Fa-

gului, incepirid din partea de

S.-E. a satuluI Cduesti, com.
Scheia, jud. Vasluiti ; pastrind
aceeasi directiune se termina a-

cu o populatie de 30 tamilif,
sau 107 suilete.
Locuitoril poseda : 33 plu.gurT, 32 care cu bol, i carut3.
cu ce; 174 vite marT cornute,

proape de gira Rebricea.

mosia dita Panait Sordoni. Er

posed 15 cal, 160 bol, 200

Pojorita, vtahala, la N. satului

yac!, 200 o! si 180 porcT.

Pe riul Cerna, in raionul com.,
e o moar pentru mAcinat.
Vatra satuluT are 51 hectare
pmint ; lar cu izlaz Cu tot, 223
hectare.
O osea comunala inlesneste
comunicatia cu com. Ciresul

satul care In vechime purta acest nume.

Craesti, jud. Tecuciti. Aci a fost

87 ol, ro car, 67 rimItorr; 12

stupi.
Comunicatia se face prin drumurT de care.

Pojorita, mutile, la V. comund

Leresti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel. In partea de E. curge
Riul-TirguluI, unit cu Cuca si

In catun se gsesc 5 l'inda

Poleitul, deal, cel mai insemnat si

Riusorul.

mai intins din jud.. Covurluiu. In-

cepe din jud. Tutova (Radesti),

Balteni.

Budgetul com. e la venituri

de 1187 le si la cheltuelT, de

Pojorita, munte, in com. Malini,

jud. Suceava.

1152 1 eT.

E brazdata de dealurile : Giula,

Seciul, Piscul-Cheilor i Piscul-

Pojorita, deal, jud. Tecuciu, in

partea de E. a satulul Crdesti.

strabate, in ud. CovurluiuluI, pl.

Zimbrul si Prutul, printre &alele
Suhuluiul i Covurluiul ;. trece
prin partea E. a Bursucanilor, d5.
peste Crdesti, ap9T se indreapta.
6

64746. Afarolo Dicilonar Geograllc. Vol. Y.

www.dacoromanica.ro

POLICIORI

spre V. de Virlezi si, la Baleni,

se bifurca in doua ramurr, din

care una trece spre V. pe la

Oasele si santinde paralel Cu S4-

huluiul, iar a doua ramura, cea

mar principal, de la Baleni trece spre E. de Cuca si continua
Rdn5. la Galati. Formeaz spinarea si ridicatura intregulur
judet, silind toate piraiele .si piriiasele O. apuce unele la dreapta,

iar altele la stiuga.

De la Baleni la Cuca trece

prin pdurea Erintulur Cantacuzino si prin Radacini. De la
Cuca, strabate urmaroarele puncte : Mogosul, Ghilanul, Mos-Dumitru, T'Atarea, Bacal-nasa si
Galati.

Policibri, com. rur., in jud. Buzaii, plaiul Pirscovul, situat pe

ambele malurr ale piriuluI S'Aracelul-Bercir, la 30 kil. de Buzail.

Are o suprafata de 3475 hect.,

din care 1240 hect. arabile, 683
hect. pa4ure, 187 hect. finete,
670 hect. izlaz, 89 hect. livede,
71 hect, vie si 535 hect. sterp.
ProprietatI insemnate sunt :
Policiori, cu Sforile-Banulur si
Florica, Scortoasa, Gura-VleT,
Val ea-lur-Dragomir (particulare),

Frasinul si Pldpeasa ale cetelor

de mosnenT: Plopesani, deseendintr din vechile cete : Mitanestr,
StoenestI, CraciunestI $i Diaco-

nestI, in devlmasie intru cit-va

si Cu mosnenil Negosinenr.

Terenal este accidentat de

multe coline si -vaI, irisa priincios atit cerealelor cit si livezi-

lor. Pe malul piriulur Saratelul

are multa vita salbatic. Din
punct de vedere geologic este
bogat in fosile, mal cu seam pe

POLIZETTI

42

d.-s., Policiori, Scortoasa s't Va-

sat, in partea de S.-E. a com.

lea-Dragomirulur, avind o populatie de 1710 locuitorl, locuind in 411 case.

Are o scoal in cat. Policiori,
frecuentata de 45 elevr; 6 bisericT, deservite de 3 preoti, 4
cintaretr si 4 paracliserI, si din
care catedrala e cea Cu hramul

Laza, pl. Racova, jud. Vasluia,

situat pe platoul dealulur Alexa.
E udat de piriul Gilcarul. Are

Sf. loan Botezatorul ; 5 circiumr.

si

Vite: 350 bol-, 400 vacT, 64

viteI, 8 cal, 18 epe, 1 1 minjI,
3800 ol, 140 capre, 8 asinT si
220 porcl.
Sunt 250 stupr cu albine.
Meseriasi : 3 lemnarr, I rotar,
i cizmar, 1 fierar, I masinist,

cuitorr la 1846.
Locuitorir posed5.: 3 plugurI
si 8 care cu bol, I plug si I

2 cojocarr, 3 pietrari si IO olarT.

Polini, numire vechie a satulu

Cal' de comunicatie: ValeaSratelulur, apor soselele comu-

Bltesti, jud. Prahova, pl. Podgoria, com. Podoleni-Vechr.

nale Policiori-Canesti si PolicioriGrabicina, prin com. Beciul.

Politaischi, baltd, in jud. Tul

o suprafata de 225 hect., din

care 18 hect. vie, cu o populatie de 50 familir, saii 218 s -flete.

Biserica, deservit. de 1 preot

1

eclesiarc, e facut de lo

caruta Cu cal ; 83 vite mal-1 cor-

nute, 30 or, 12 cal si 38 rima

tori ; 15o stupr cu albine.

cea, pl. Sulina, pe teritoriul com.

Policiori, catun de resedinta al

com. Policiori, jud. Buzaa, cu

rur. Sf. Gheorghe, in partea de

350 locuitorr si 83 case ; are

sub-divizia Dama.

com., pe linga grindul Dranova.

S. a plaser si cea de S..V. a

Are o lungime de 2 kil. si o
intindere de 25 hect., si e incon-

Policiori, mofie, in coco. i cat.

Policiori, jud. Buzau ; are, impreuna cu Floricica, 740 hect.,
din care : 340 hect. arabile, 92
hect. sforile de padure Floricica
si Valea-Beciulur, 1 oo hect. izlaz, 45 hect. livede, etc.

jurata de toate partile cu stuf.

Politeni, sat, in jud. si pl. Tutova, com. Halaresti, spre S.-E.

de satul Halresti. Are 306 locuitorT si 84 case. Pe aicr trece
soseaua judeteana Birlad-Baclu.

Policratul,grind, in jud. Tulcea, Polizesti, ciitun, pendinte de com.

pl. Sulina, pe teritoriul com.
Bertesti-d.-j., plasa Balta, jud.
Sf. Gheorghe, situat in partea
Braila, situat spre E, la 4 kil.
de S. a plaser s.i cea de V. a
departare de resedinta comuna
com.; se desface din GrindulSe numea mar nainte VadulluI-Tnase ; se intinde in spre
Seicir. Vatra satulur e de 6
S.-V. in forma uner panglicr;
hect., cu o populatie de 40 faare o lungime de 8 kil. si o inmilil, san 229 suflete.
tindere de 70 hect. ; e inconjuVite sunt : 38 bol, 47 vacr,
rat cu stuf de toate partile.
20 viter, 676 or si 3 rimatorr.

Valea - Dragomirului, unde se

poate gsi diferite specir de Polieni, sat. Vezr Ulmir-Vechl, sat,

psilodonr; tot pe aceasta vale
com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud.
se gaseste sare si lignita.
Iasi.
E formata din catunele: GuraVaer, Plopeasa-d.-j., Plopeasa-

Polincul,satiPoiana-luI-Alexa,

www.dacoromanica.ro

Polizesti,mofie, pendinte de com.

Bertesti-d.-j., pl. Balta, jud. Braila. Are o suprafata de 6000

hect., cu un venit de 27363 ler,

apartinind d-lur G. San-Marin.

POLOBOCUL

Polobocul, sat, in jud. Neamtu,

pl. Bistrita, com. Radiul, situat

pe valea formatd de dealurile

Cdtinul (spre N.) si Jurcanilor

mur., jud. Gorj, plaiul Novaci,

situatl la E. com. Baia-de-Ffer,
pe malul sting al Oltetulni. Se

compune din 2 ctunt : Polo-

(spre S.-V.), Inconjurat cu pAdurr, si udat prin mijloc de piraiele RAdiul i Jurcani/or (Pi-

vragi si Obrejeni.

riul-Satulul).

hect. pAdure, 2800 hect, izlaz,

finete si livezY, cu o populatie

Are o intindere de 342 hect.;

o populatie de 315 familif, saa
396 suflete ; o bisericA de lemn,

deservit de i preot si 2 eclesiarcI.

Locuitorii sunt in mare parte

rdzes/.

Er posea': 68 bol, 56 vacf,

15 gonitoare, 25 minzatf, 4 cal',

280 of si 29 porcl.
E pus in comunicatie cu cele-l-alte sate vecinase prin tr'un
singur drum, care dA in drumul
comunal RAdiul-Ruseni (comuna
Borlesti).

Polobocul,mofie, in jud. Neamtu,

pl. Bistrita, com. R Adiul, aducind

un venit anual de 13200

Arco suprafatA de f0000 hect.,

din care 1200 hect. arabile, 6000

de 322 familiY, san 1063 suflete,

din care 273 contribuabilf.

Are o scoalA, frecuentatA de
59 copi1; o bisericA, ziditA la
1806, de jupin Petre Diaconescu,

cu ajutorul cApitanuluI Serban

Magheru si sotia sa, cApitAneasa
Ioana.

Locuitorif posedA 40 plugurY, 69 care cu boT, 30 cArute cu cal; 704 vite marI cornute, 5065 oI, 300 capre, 300
rimAtoff ; 109 stupI cu albine.
Budgetul com. e la venitun
de 2880 Id si la cheltuelf, de
2732 leI.

E udatA la E. de pleul Veja, care izvoreste de la N. comuneI

Polocinul, pida, izvoreste din

dealul MAtcani, pAdurea CondrAchesti, jud. Tecucia ; udA. comunele CondrAchesti i Huruesti

i sd varsd in Oltet, a-

proape de com. Sirbesti.

In com. se ah : 14 morI, 33
pive, 47 fintinl si 7 circiumT.

pe unde trece ; strdbate satele

In com. se fac douA

la 23 Aprilie si la 20 lulie
fie-cdrui an, pe proprietatea sta-

Lespezi i Homocea, si se varsd

tului.

la V., purend numele satelor

In balta Orghidan, care si ea

Comunicatia se face prin so-

se vars5. in Siret, la satul Ho-

seaua vecinal Novaci-Polovrag-i

mocea.

Polocinul-de-Jos, sat, in jud.

Tutova, pl. Pereschivul, cpm.
Pogonesti, pe malul drept al
piriuluI Tutova. Are 96 locuitorY i 27 case.

prin alte drutnuri de care.

Polovragi, ceitun de resedint al
com. Polovragi. Are o supra
fatA de 9500 hect., cu o popu-

Tutova, pl. Pereschivul, com.

Pogonesti, spre V. de satul cu
acelasI mame. Ave I fo locuitoe

si 26 case.

Polovragi, sad Polovraci, com,

Polovragi, meineWire, jud. Gorj,

pl. Novaci, com. rur. Polovragi,
locuita de 7 cAlugArf si i egumen. E asezatA pe malul sting

al Oltetuluf, pe o cirnpie
intte 2 sena E fondatd
la 1640, de jupin Doncia
ianu si Stan, marele Postelnic.
In biserica. se aflA un sarcofag pe al cArul capac e sApat

un scut, lar inteinsul este un

senestru ce fine o sabie si sub
scut are inscriptia : Andre
ScoreI, fost cApitan, iar totul
este sustinut de o ghirlandA
de stejar.
Acest ScoreI, se zinc cl a fost

un cioban si intend ca voluntar in armata ,rominA pe timpul

luI Serban-VodA, prin curagiul

si silinta sa, a ajuns in curind

cApitan.

RAmAsite din neamul slu se

gAsesc i astAzI in comunele de

pe ling poalele muntilor Novaci.

De la mdrastire, la 12 kil.
spre N., se aflA o pester1 cu
stalactite si stalagmite, la care
vizitatoriI merg printr'o potec
ingustA, la 200 m. d'asupra albieI OltetuluI, potecA foarte salbaticA, ceca ce face pe multi

renunte de a vizita petera.

Aproape de mAnAstire, la localitatea numitA Baia de-Frer, a
fost o mira de ffer, care astAzI

nu se mal exploateazA. Acest

detalia Il gAsim in Raportul,
fa'cut intre anif 1718

I730, des-

pre RominI In genere si despre

Oltenia in deosebl, de un ofi-

latie de 256 familif, saa Ion

ter al armater austeace (Eu-

suflete, din care 302 contribua-

doxii1 Hurmuzaki, Documente

privitoare la Istoria kominilor,

bill.

Polocinul-de-Sus, sat, In jud.

POLUCCI

43

Locuitoril posedA : 85 plugurr, 52 care cu bol, 28 cArute

cu cal.; 652 vite mari cornute,
5000 ot, 274 capre, 260 rimltbe ; io8 stupf Cu albine. (A se
vedea pentru alte deslusie, Polovragi, comun1).

www.dacoromanica.ro

vol. IX, partea I).

Polucci, sat, in jud. Constanta,

pl. Medjidia, al com. Enige,
situat intr'una din cele mal frumoase pozitiunf Ale plAsef, In

partea S.-V. a el' si cea N.-V.

POLUCCr

PoMIRLA

44

a comuneT, pe valea Polucci,

Pometelti, sal, pendinte de com.

dealuluT Orta-Bair ; se intinde

Ruga balta Vederoasa, la 25 kil.

rur. Adincata, pl. Amaradia, jud.

spre N.-V. de resedintd. Are o

intindere de 371 hect., din care

Dolj, situat pe dreapta Amara

14 hect. ocupate de vatra sa-

aya, resedinta comuneT.

spre S. inteo directie generala

de la N. spre S., brazdind par.
tea centrala a plasir, pe cea S.V. a comund Agi-Ghiol (catunul saa Sabangia, este asezat
la poalele-T E.), si cea de N. a
com. Sari-Chioi, asezata la poa

dieT, la 11/2 kif. spre N. de Tan-

Are o populatie, de 94 fasati 368 suflete ; o bise-

tuluT, cu o populape de 97 suflete si 21 case.

rica de zid, cu hramul S-tiT Ni-

Polucci, deal, In jud. Constanta,

pl. Silistra-Nou i Medjidia,
comtbAliman din pl. Silistra-Noul

colae si Dumitru, deservita de

preotul bisericeT parohiale A.
dincata-d.-j., si de i cIntaret ; o

Enige din pl. Medjidia. Se

intinde de la N. spre S., pre-

scoald mixta, infiintatd la 1834,

frecuentata de 23 copir.

lungit prin dealul Uzun-CulacBair ; se intinde prin vaile Tiu-

E legat prin sosele vecinale

tiuiuc-Ceair i Polucci-Ceair si
balta Sarpu (a bIii Vederoasa) ;

d.-s. ; la N., cu Negoesti l cu

PomiI RobuluI, localitate, in j ud.

soseaua judeteana Craio va-CA-

ag 115 m., dominind valle .51

balta de. mal sus precum si un
dbrum comunal ce merge de la
Aliman la Polucci ; este acoperit cu pasune, finete si la S.-E.
cu cite-va padurT.

preni, care trece pe ad, iar la

E., cu Muereni, peste riul Amaradia, pe un podet.

Suceava, satul RIsca. Traditia

spune ca pe locul unde se all
satul era o padure mare. Dintre
primiT descalicatorr al satuld

lele sale de S.; pe la poalele sale

de V. se intinde valea Cazangia ;

este intretaiat de o multime de

drumurT, intre carI este si Drumul-PadureT, acoperit cu livezT
de pomT.

comunale : la S., cu Actincata-

Pometeti, mofie particulara,jud.

Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata, pe care sunt cete de mosnenT, carora apartin mosia.

Polucci-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Enige, cat. Polucci, un alt nume
al vleT Urluia, ce-1 are de la
satul Polucci pana la varsarea

Pometeti, piidure particulara,

jud. Dojj, pl. Amaradia, com.
AdIncata, in intindere de 1621/2

sa 1h balta Sarpu sal Vede-

hect. E populata cu girnita,

roasa ; este cuprinsa Intre dealurile Polucci i Talasman. Ma-

care predoming, cer si alun.

lurile-T sunt pe alocurea inalte

Pometeti, peidure particulara,

jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
AdIncata, In intindere de 80

12.1sca carT ati fost robitT de T'atarT nu s'aj intors zice legen-

da

de cit doT,

ati pus te-

melia satuluT.

Pomfria, com. rur., In partea de

V. a pl. Prutul-d.-s., jud Dorohoiti, forman'. din satele : Corjduti, Hiliseul-Virnav, Hliboca,
PomIrla si Popeni-Basota, cu resedinta primarieT in satul Po-

mirla. Are o populatie de 630

si pietroase. Este taiat de un

drum comunal ce merge de la
Aliman la Arabagi.

hect.

familiI, sati 3111 suflete ; 3 bi-

sericT, deservite de 4 preotf, 5

cintaretr si 4 plAmarY; 2 coale,
conclusa de 2 inv54AtorT
inv-

i frecuentate in (1899
900) de 215 elevT; 1848 hect.
%Atoare

Pomana-Ceair, vale, In jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com rur. tas-Punar ; este
continuareavdel Hagi-Virt-D ere;

se indrepteazd spre S., avind o

directiune generala de la N.-E.

Pometeti-de-Jos, sail GuraBrcaciuluI, fost sat, catre

1873 si azT mahala in atul Pometesti, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Adincata.

79 arir patnint satesc, 4400 hect.

42 ariT cimp, 3468 hect. 25 ariT
padure, -ale proprietarilor i 5
iazurT.

cAtre S,-V.; trece prin satul Tas-

Pometeti-de-Sus, fost sal cAtre

Budgetul com, a fost In anul

1889-90, de leT 7009, banT 16

Punar si apoT se continua cu

1873, i azT mahala in satul Po-

la veniturT si le,T 6959 la cheltua,

valea Surec-Ceair ; malul

N.-V. este format de dealul Pa-

metesti, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata.

bar In 1890-91 de leT 5716 veniturl i leT 4694 la cheltuelf.

nordica identrall a plaseT i cea

Poni' (Dealul-cu-), deal, in jud.

LocuitoriT posedd : 2296 vite

marT albe cornute, 2145 oT, 174

sudica a com. i e strabatut

si pl. Tulcea, pe teritoriul com.

rur. Agi-Ghiol si Sari-Chioi ; se

nar-Bair ; este situata In partea

de drumurile Tas-Punar-ChiorCestne si Tas-Puttar-Baltagesti.

desface din ratnurile de S. ale

www.dacoromanica.ro

cal si 665 poreT.

(VezT descriptia jud. Dorohola, in ce priveste scoala fon-

POMIRLA

data, la Potnirla de Anastasie Ba-

sota, in 1838).

Pornirla, sat, pe mosia Pomirla,

In centrul comune1 Pomirla, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.

Are o populatie de 291 familiT, 1899 suflete ; o biserica.

hramul Duminica-Tuturor-Sfinti-

lor, deservita de 2 preotI, 2 eintretr si 2 palamarr, facuta. In

1805, de boerul Ionita Basot

inzestrata. cu 286 hect. 44
ariT pamint pentru intretinerea

Boghileni, Comori, Co$oca,

Chiriceni, Loza Neagra, Lunca,

Tinca, Tirfichi, Bildnesti si Bivolar!.

Este una din cele maT intinse

din pl., si una din cele mar vestite din judet, prin vechimea,
mrimea i calitatea copacilor
pentru constructir. Esentele de
arborT ce domina aicr sunt: fagul, carpenul, frasinul i stejarul.
E pusa in exploatare de la anul

hect. 69 aril pamint; Tar pro-

tor si care a fost frecuentata

In 1899-900 de 65 elevi ; o

Chetrosulur, apor Balta-Orbejel,

In suprafata de 14 hect. 32 arii.

Apele ce trec pe mosie sunt

piriul Chetrosul si riul Jijia.
Drumurile principale sunt :

acel ce duce la Dorohoiti, si

acel ce duce de la Dorohoia
in sus spre Herta.
Mosia se hotareste cu: Hiliseul, Dersca, Tureatca, Tir-

Ibanesti i Galatul.
Localitatr insemnate sunt
Ochiul, Trer-Movile i DealulComorilor.

Fornida, pliolure, pe mosia Pomirla, com. cu acelasT nume, pl.

Prutul-d.-s,, jud. Dorohoia, in
suprafata. de 3036 hect. 25 ariT,

si care poarta urmatoarele nu-

a fr facuta. de 600 de anT.

Ponoarele, cutun, facind parte

din com. Poenari, jud. Gorj, a
sezat pe Dealul-Muierer, pe par-

tea dreapta a Oltetulur si la S.

soseler judetene
Are o suprafata de 1832 hect.,
Cu o populatie de 50 fatal', sau
194 snflete, din care 52 contri

Are o biserica si 6 fintini.

Ponoarele, com. rur. fi sat, in jud.
Mehedinti, pl. Closani, la 6o kil.
de orasul Turnul-Severin, situata pe dealurr si val. Satul formeazd com. cu satele Batuta, Birliacul, Brinzeni, Buicani, Cra-

arir cimp. Iazuri sunt 3, intre

can mar mare e acel numit al

sericuta de lemn ce se crede

buabilT.

1870.

eT in burla stare ; o scoala, conclusa. de 2 invatatorr si i invatatoare si frecuentata in 1899-900

de 42 elevr.
Proprietatea mosiei este parte a erezilor defunctulur Anastasie Basota, Mare-Logoat, Tar
parte a Institutulur Basota.
In sat se af1 i Institutul Basota. (Vez! in ce priveste scoala
infiintata de Basota in 1838,
descriptia jud. Dorohoia).
Stenir improprietaiitT ati 777

prietatea mosier are: 3036 hect.

25 arir padure si 3641 hect. 36

PONORULLA (PfRIUL-)

45

Locuitorir poseda: 23 plugurr,

42 care cu boT; 337 vite mari

cornute, 9 cal', 390 01, 106 ca-

cul-Muntelur, Girclaneasa, Gher-

pre, 49 rimatorT, 8 stupT.

Comunicatia se face prin so
seaua judeteana T.-Jiul-Ciuperceni-R.-Vileea si prin drumurr

ghesti, Proi testi, Me ni, Raicule s ti,

ordi n are.

ipotul i Valea-Ursule. Are o

populatie de 1500 locuitorr, locuind in 350 case ; 4 bisericr, deservite de 2 preotT si 4 cintaretT
o scoald, conclusa de un invata-

Ponoarele, pd lure, pe Ionasani,

corn. Virful-Cimpular, pl. Ber-

hometele, jud. Dorohoia, si care,

Vasi
leanca, La-Vie si Virnavoaia, are

impreuna cu padurile

o suprafata de 150 hectare.

circiuma..

Locuitorir posea : 29 plugurT,

Ponorlul, mahala, in jud. Me

38 care cu bol, IO crute cu

hedinti, plaiul Cerna, com. rur.

cal, 960 vite marr cornute, 70

ea!, ro6o or, 800 capre, 700 rimatorr, 890 stupr.

Balta.

Ponoratura, vale, pe teritoriul

Prin com. trece soseauaTurnul

Severin-Balta-Baia-de-Arama.

satulur Chiscareni, jud. Iasi, pl.

Bahluiul, com. ipotele.

Budgetul com, e la venituri

de 1603 leT, iar la cheltuelr, de
1135 be!.

Se margineste la E. cu com.
Comanesti, spre S. cu Balad.-s., spre V. cu com. Busesti
si Selistea ; si spre N. cu corn.
Baia-de-Arama si Mardsesti.

Locurr mar insemnate sunt :

Valea - Homulur, Valea -Vulper,
Valea - Rastaveiulur, Dealul-Impartitoarer si Sghebin ele.

Loe istoric in com. se afla

Ponorul-Apelor, paliar, pe mosia Darabani, com. cu acelasT

nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoi, spre E. de curtea boereasca, la poalele dealulur din
laturea dreapta a pleiulur Podriga. Are mar multe izvoare
de apa.

PonoruluI (Pirtul-), pfrifi, ce

izvoreste din muntele Huhurezulur, com. Dobreni, mosia Al-

ruinele uner vechl clac:1H peste

masulur, pl. Piatra-Muntele, j Jcl.

care acum se afl zidita o bi-

Neamtu ; trece pe dupa Pono-

www.dacoromanica.ro

46

PONS-ALUTI

curgind in directiune mal intiii1 de la 14. spre

POPEASA

de la bnerul Rucareanu pana la

boerul Urianu.

circiuml; 9 comerciantl si 4 me.

Popa-Vasile. VezT Bordea, deal,

jud.

Botosani-Saveni i Botosani-Radauti.

V., pe urm de la V. spre E.,

varsindu -se In piriul AlmasuluI,

in fata Sipotelor.
Pons-Aluti, stalizine romana, con-

Poparnicul, lac, in jud.

si pl.

serial.
Prin com. trec calle judetene

PopAuti, nzdndstire, cu hramul

Schimbarea-la-Fata, jud. Boto-

lul drept al OltuluT, in localitatea de azT Ionesti-GovoriT, jud.

Tulcea, pe teritoriul com. urb.

Mahmudia, situat in partea de
N. a plaseT si a com., nu de-

Vilcea ; ea figureaza in Tabla

parte de bratuI Sulina. Este mal'

Mare.

Pentingeriana si in alte itinerarli

antice.

mult o prelungire de V. a la-

lata ce zice Letopisetul : Era

o biserica de piatra in Popauti la
Botosani facuta de S tefan-Voevodul-cel-Batrtn ; i-aa dat mosiile
tata-le-sea luT Mihaia-Vodd, i aa

statata de d. Tocilescu pe ma-

Pons - Vetus, staliune romana',

constatata. de d. Tocilescu in

culta* Cutinetul-Mare, format de

lacul Gorgova. Are o intindere

de 30 hect. si contine peste.

com. Caineni, pl. Cozia, jud.

Popalicul, lac, la insula Balta,

Vilcea, unde se vad ruine romane. Ad i trece calea romana

de pe malul sting pe cel drept

jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,

com. Fetesti.

Popa, tirld, in jud. Braila, pe malul drept al viroageT Siretelul,

cinatate si in partea de N.-E.

Ja '2 kil. spre S.-V. de satul

din satele : Cismeaua, Luizoaia,

Rachiti, Rosiori i Teascul, co

Vadeni.

a orasuluT Botosani. Se compune

taneasa, la S. de ostrovul Calla

si la N. de ostrovul Tapa.

o suprafata de 3392 hect. si o

populatie de 463 familiT, saa
1451 suflete, din care 360 contribuabilT, locuind In 260 case.
Teritoriul com. e deluros a-

Popa, munte, in jud. Suceava,

vind solul mai mult lutos, variind

in negru si galben, si se imparte

Popa, ostrov, in jud. Braila,

si-

tuat intre Dundre, Vilciul si Coi-

com. Brosteni.

ast-fel : aratura. 2239 hect., fi-

tre S. si dupa, ce curge paralel

Cu Iminogul, se impreun Cu
valceaua Manolache, apoT se

nete 479 hect., imas 6io hect.

si pdure ro hect.
Are 3 bisericY, deservite de
2 preotT si 2 cintaretr ; 2 scolf
mixte, conduse de 2 invatatorf
$i frecuentata de 69 copii.
Budgetul com. e la venituff
si la cheltuelT de 7688 leT, 50

varsd in Iminogul, pe stinga luT.

banT.

Popa-Florea, pirid, care izvoreste la E. teritoriului com.

Mierlcsti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt,
taie dealul, apor se intoarce ca-

brazT.

facut'o manastire co Egumen

Cu sobor, inchinind'o la patriarhia AntiohieL unde este

si yac!, 110 cal, 872 of si lo8

pord ; 43 stupT cu albine.

In com. sunt 6 iazuff si

tul, tom. III, pag. 186.)

Biserica s'a zidit la 1496.
Aceasta data este cunoscuta
dupa o inscriptie de piatra de
la usa vechie a bisericeT. Constantin Racovitd, pe la jumatatea veaculuT trecut, a facut danie acestei manastirT cite-va mo-

sir si in urind, c u acele mosil,

a inchinato patriarhieT din An-

tiochia. A fost reparata pe la

1843.

Poputi, sat, jud. Botosani,

in

partea de N. a orasuluT Botosani,

catre care este alipit si co care

formeaza com. Botosani. Mosia

tine de com. rur. Popauti si

este a statuluT, avind o suprafata de 915 hect. Pe mosie sunt
2 morT de apl.
Popeasa, sat, jud. Dolj, pl. Ama-

Locuitoril posea': 544 bol

Popa-Petrur,pise, in jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., com. Turcesti.
Pe poalele luT se gaseste cetina

com.

Botosani, facuta de stefan cel-

hramul Sf. Nicolae (Letopise-

Popt4i, com. rur., in centrul plasef Tirgul, jud. Botosani, in ve-

al OltuluT.

sani, in satul Popauti,

morT de apa la iazuff si pe pleiul

radia, com. Adincata, cu 230

suflete si 52 case. Copal din
sat urmeaza la scoala mixta. din
satul Pomenesti, ce este la
500 m.

Siena; o fabrica de bere in sa-

Popa-Savu, vedad suburbie a

tul Cismeaua, si o fabrica de

oraf u la Cirnpulung (1831), jud.

spodium (de ars si macinat cio-

Muscel. Coprindea toata partea

lane) lingl satul Luizoaia ;

www.dacoromanica.ro

Popeasa, znofie particulara, jud.

Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata.

POPEASCA

Popeasca, sat,

POPENI-VIRNAV

47

familir,

nelucratoare) i livezile cu prunl

jud. $i pl. Arge$uluT, pendinte

de com. rur. Zarne$ti-Cacaleti.

pe o suprafata, de 4 hect.; ase-

cu

12

Popeasca,mqie nelocuita, In jud.

Ialomita, pl. Cimpulul, com. BorAne$ti, jud. Ialomita, de 540
hect.

Popeasca, pdarure, In jud. Jalo-

menea se cultivA. putin $i gin-

La 1709 (7217), idie 20, se

dad de matasa.
Prin sat trece $oseaua jud.

gasea intre consilerii Domn6ST

a lur Racovita-Voda, $i VelVisternicul N. Ba$ota (Cron.
Hus., Melh., pag. 175.)
La 1756 (7264), lulie 17, Mi

Birlad Falciti.

Este divizat In doua. partr:

Popeni-d.-j. i Popeni-d.-s.
Veniturile i cheltuelile sunt

de 5819 ler, 61 batir.

mita, pl. Ialoinita-Balta, com.

Cosimbe$ti, cu o suprafata de
50 hect. $i cu esentele urmatoare: salde, plop $i ulm.

Popeni, mofie, a Eforier Spitalelor Civile din Bucure$ti, In

Popeni, sal"' Posorcani, sat,

jud. Bacan, pl. Trotu$ul, com.
situat pe stinga
Caiutul-Mare, la 3 kil. 200
m. de satul Caiutul.

1200 hect. $i se arendeaza. cu

E format din locuitoril vechiulur sat Po$orcani.

Are o populatie de 561 suflete;
o biserica, cladita de unul anume

Grigore FacdoritI la 1796, deservita de 2 cintaretr; 2 circiumr.

Vite : 34 car, 304 vite mad

cornute, 61 porcr $i 73 capre.

Popeni, sat, In jud. Falcifi, com.

Urde$ti, pl. Mijlocul, spre E.
de satul Urdeqti, situat pe

valea Elanulur, pe o suprafata

cam de 86o hect., cu o populatie de 6 familiT, sati 23 suflete.

pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,

com. Suditi ; are o suprafatA de
12200 ler.

Popeni-Basotd, sat, pe minia

jud. DorohoiA, co 45

Beihese$ti

Bucure$ti. ( Fond. Relig.,

Pumn., pag. 51).
si

Popeni-Negreni, mahala, jud.

Vilcea, plaiul Horezul, com. Fometesti. Are o bisericd, fondata
la 1870.

familir,

Popeni-Virnav, sat, pe mo$ia

ca acela$T nume, jud. Dorohoitl,
pl. Co$ula, coin. Brde$ti, Cu 48

18 arif pamInt, lar mo$ia este

de 759 hect., 6 arir cimp.
Piriul Ibaneasa trece pe laturea mo$ief i formeazd iazul
numit al-Virnavulur, in suprafata de 1512 hect.
Drum principal e acel de la
Pomirla la CodAreni.
Hotarele mo$ier sunt cu : Suhardul, Cracalia, Trestiana, Ibane$ti $i Liveni-Virnavul.
Aci e leaganul familieT Ba$ota,

una din vechile familir ale Mol-

Cu acela$T nume.

pentru a impredica venirea la

mixta; o bisericd; o moara cu

vapod, 9 circiumr.
Se cultiva viea pe o suprafata de 33,75 hect. (din carr 4

hotArnicia mosiilor

sal 161 suflete.

Tine de mo$ia Pomirla. Salenir improprietritr a 70 hect.,

Prin sat trece plriul Elanul.

populatie de 1084 locuitod, din

carr 153 contribuabilT; o $coall

hail Racovita-Vodd, a trimes

cu hrisov, pe Paharnicul V.
Ba$otA, co alti boerT, sa faca

cu acela$T nume, pl. Prutul-d.-s.,

Proprietatea mo$ier este a d-lur

Nicu DjuvarA. Dotia culmr de
deal se intind pe aceasta mo$ie:
Dealul-Popenilor i dealul Huluba$ul, litiga care se afla iazul

Popeni, sat i com. rur., in jud.

Tutova, pl. Tirgul, spre E. de
ora, pe piriul Trau$ul. Are o

tra$c Zosin Ba$ota-Vel-Stolnic

( Let.', t. 2, pag. 269.)

dover.

La 1630 (7138), Logofatul

Ba$ota era filtre boerir carr
s'ati dus sa stdrue la Poarta

Domnia l'arel' a lur Alex. Radu

Voda. (Let., tom. 1, pag. 292)
La 1684 (7192), Detnetrie
Cantacuzin-Voda, puse Mare
Hatman pe Zosin Ba$ota..(cLet.

tom. 2, pag. 225.)

La 1701 (7207), venind Constantin Duca-Vodd a doua ciar
la Domnie, a pus in slujba
intre alti velitT boed, i pe Pa-

www.dacoromanica.ro

arana, sati 191 suflete.

Proprietatea mo$ier este a
monahier Agafia Virnav, $i a familiilor Anton Podhaischi, Iorgu
I. Dimitriu $i V. Calmuschi.

Biserica, co hramul Adormirea Maicir Doinnulur, Cu un 'A-

lamar, este de lemn, facuta la

r872, de monahia Virnav.
Locuitorir improprietaritr ati
78 hect., 77 arir pamint, lar proprietariT, 413 hect. cimp.
Piraiele ce trec pe mo$ie sunt
Sihna i BrAeasca.
Mo$ia se hotare$te cu : Brae$ti, Cotirga$i $i Dolina.
Proprietatea mo$ier in vechime era toata a Banulur
sile Virnav. Acest boer proprietar avea a$ezarea sa aicr, retras
In linistea cimpeneasca, unde se
ocupa cu scrierT literare, isto-

rice $i stiintifice. Era un barbat instruit i cunoscator al limbelor elena, franceza $i latina.
Era contimporan Cu scriitoril
A. Beldiman $i I. Tautu, cu care

dimpreuna aj facut mar multe

scried originale $1. traducen din

POPESCU

POPETI

48

autorif clasicT. Multe din seriefost

rile acestor bArbatl

Popesti, com. rur., jud. Prahova,

pl. Tirg$orul. Dateazg de vr'o

hect., din care 40 hect. vatra

date la lumia.. Se zice a parte

din scrierile luI V. Virnav ar fi
in posesiunea luT N. Virnav ;

300 de anT. E situatA pe loc

$es, la 7 kil. de Ploe$ti $i la 6

o populatie de 550 familiI, sati

2460 suflete.

ale luI Beldiman, la erezil fami-

Are o populatie de 448 lo-

lieT; iar ale lur TAutu, ar fi ajuns In u:alude def. N. Istrati,

faceri politice. (cCron. Romo>, t.

cuitorr ; o bisericA, fondatA de

d-na Olimpia Lahovari, deservitA de un preot.
Locuitoril s'ad improprietArit
la 1864, pe mo$ia Pope$ti, din

de BuzAti, de care jupin NAstase Caraiman cu sotia sa Zoita,

pitarul MArgAritescu de pe Bu-

II, p. 208).

care li s'at1 dat 400 hect. pA-

zar' $i protopopul Rada, la r 8 6,

mInt. El' posedA : 97 caT, 122

deservit de 2 preotT 5i I cintAret ; cea-l'altl, cu hramul Sf.

VoevozI, ziditg la 1848 de locuitorI, deservitA de i preot si

dupg ce TAutu a dispgrut in

Constantinopol, dus acolo in a-

Popescu, critun (tirIA), in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Balaciul.

kil, de re$edinta p15.$eI.

bol, 63 vacl $i 16o porcI.

Teritoriul com, e de 600 hect.

Comerciul se exercit de un
circiu mar.

Popescu, baltii, formatA din vArsarea PrutuluT $i a Miel, la S.V. de satul MAcAre$ti, com. Cos-

tuleni, pl. Brani$tea, jud.

Popescu, pildure a statuluT, pe

malul PrutuluT, jud. Ia$i, pl. Bra-

ni$tea, com. Costuleni.

com. $1 restul ale locuitorilor, cu

Are z bisericI, una cu hramul Adormirea MaiciT Domnulu, zidit in timpul lur Caragea
51 a lul Kir Costandie, episcop

cintAret ; i coalA mixtA, fre-

Veniturile $i cheltuelile com.

sunt de 5623.59 ler.
E udat de apa Leaotul, peste
care e o moar de mAcinat.

Popesti, con. rur., in jud. R.-S5.rat, pl. Marginea-d.-s., pe piriul Oreavul, a$ezat in partea

de N. a jud., la 25 kil, de o-

cuentatA in 1899-900 de 117

copiT. coala de bletT este infiintat de la 1859; $coala de
fete, de la 1878.
Locuitorif posea.: 126 plugurI ; 338 boT, 110 yac!, 234
cal, 6 Tepe $i 165 rimAtorT.
In com. sunt 55 poverne. Co-

Popesti, com. rur., in partea de

ra$ul R.-SArat, $i in partea nor-

merciul este activ $i constA In

importul de cereale, coloniale,

S. a plAseI CirligAtura, jud. Ia$i,

situat pe dealurI $i vAI, In partea dreapt a pirluluT Bahluetul.
E formatA din satele : Pope$ti,
RAdeni, O brijeni , Doro$cani,
HArpg$e$ti, MAdirjac, Grumu$elele si Bojila, pe o suprafatA cam
de 10181 hect., $i Cu o populatie
de 618 familiT, sati 2736 suflete.

dic a plA$eI, la 7 kil. spre N.

haine, instrumente pentru fa-

de com. PlAine$ti, re$edinta p15.-

bricarea vinuluI $1 In exportul

vinurilor.
Transportul se face prin gara

Are 3 scolT, conduse de 3

i frecuentate de 98
elevI (1899 900) ; 7 bisericI,

Oreavul; la V., cu Lacul-lurBaban, despArtia prin dealul

deservite de 4 preoti, 3 dintAret1

5i 3 eclesiarhI; r moar de apA

$i la E. cu com. Slobozia-CiorA$ti, despArtitg. prin $oseaua

i moarl cu aburr.
Vite 1938 vite mari cornute,
227 cal, 2706 oT, 314 capre $i

national.

invAtatorI

$i

5ef.

Se invecine$te cu comunele :
Timboe$ti, la 6 kil. ; Sihlea, Bor-

de$ti, Costesti, la 7 kil. ; Bu

de$ti, la 5 kil. ; Ureche$0, Bli
dare, la 9 kil.
Se mArgine$te la N. cu com.
Ureche$6, despArtitA prin piriul

Mggura ; la S., cu Dragosloveni,

rile : MAgura, Runcul $i Palanca.

8o6 rimtorT.
Budgetul com. e la veniturT $i

la V. la E. Mal sunt in com.

cheltuelI de 1109k leT, 29 banI.

22 puturr.

Popeti, numire vechie a camunet Poborul, pl. Vedea-d.-j., jud.

Olt.

de '1605 leT, 70 banT si la chel-

tuelf, de 11599 Id, 55 banT.

CAI de comunicatie sunt cAile
vecinale : Gole$ti-Foc$ani, Bude$ti-Cotesti-Blidare, Ureche.5tiLacul-luI-Baban , Slobozia-CiorAe$ti-Gologan $i PlAine$ti-Rimnicul-SArat.

Popesti, com. rur., jud. Vilcea,

E brAzdat5. la V. de dealuRlul Oreavul o udg la N., de

Se compune din

Gugesti, la 7 kil. spre S.-E.

Budgetul com. e la veniturT

pl. Cerna-d.-s., compusg din 3

cAtune : Meeni, Pope$ti $i Firijba. E situat5. pe valea riuluI
Luncavgtul, la 30 kil, de capitala judetuluT 5i la 24 kil. de

cAtunele :

Popesti, re$edinta, la N. $i Runcul, la S.-V.

Suprafata cotn, e de 1282

www.dacoromanica.ro

a p15.$eI.

Are o populatie de 1197 locuitori ; o $coalA,

frecuentatA

de 41 copiI (1899-900) ; 3b1-

i'oPETI

serie!, una in cat. Meeni i. 2

In cat. Popeti. Biserica din cat.
Meeni s'a zidit la 1835.
Locuitorli se ocupa cu agricultura, dulgheria, rotaria, bolangeria, n.egotul de vite i mal
cu seama de porcl l fabricarea
tuicet
Sunt mogienr i posedd : 15
caT, 260 bol, 340 vacT, 300
capre, 80 oT, 1200 pord ; 35

stup.
Pe riul Luncavatul, in raionul
comunef, sunt 5 morl.
Budgetul com. e la veniturl
de 1510 leI li la cheltueli, de
1490 leT.

Se marginete la E. cu com.
Frinceti ; la V., cu com. Modoaia ; la N., cu com. Uri i la

S., cu com. Daqti.

E brazdata de dealurile : Curaturile, Deluelul, Modoaia, Ma-

ndilqti, Urpni, Dealul - Inalt,

i udata
de riul Luncavatul, de girla Firijba i de valle: UrsuluT, BarbuluI, Runculur, Urzicel, Popii,
Leurder i Valea-Mare.
Pe teritoriul el* sunt surpturile : Trandafirul, malta, Stilpului, Bjenla, li piscurile : CuPiatr, Seiului i BolovanuluT.
Dealul-Mare, De-la-TeT,

In apropiere de comuna e
Dealul-CaramideT, unde, se zice,

a fost o cetate Daca. Se vad

chiar li azi caramizi pe aci.
Soseaua Horezulid, pe Valea-Luncavatultd, incepind din
Calea-lui-Traian, de pe malui
Oltulul, inlesnete comunicatia
intre com. Popeti i comunele:
Sirineasa, UrO, Cirstanqti, Otepni i Tirgul-Horezului.

POPEVTI

49

li la 18 kil. de Ghimpati, rqe-

Popesti, ceitunaf, al com. Vintila-Voda, jud. Buzau, alipit de

cat. Scheiu/.

dinta pl4e1.

Are o populatie de 796 locuitorT ; o biserica, cu hramul

Sf. Treime, deservita de 1 preot
i

1 dascal ; o coa1 mixta, fre-

Popesti, vechte numire a catunului Mala, jud. Buzau, com.

cuentata de 26 copiT ; 4 cir-

Gherdseni.

ciu mT.

Se cultiva viea pe o intindere

Popeti, vechie numire a ceitu-

de 23 hect.
Budgetul com. e la venituri
de 7060 leI i la cheltueli, de

nulut Gropni, jud. Buzau, com.

Costqti.
Popesti, sub-divzzie a cd tunulul

7036 leT.

Badeni, jud. Buzau, com. Breaza.

Popesti, sat,

Cu 69 locuitorT, jud.
Arge, pl. Gal4eti, facind parte

Popesti, sat, in jud. Ialomita, pl.

din com. rur. Cateasca-Popqti.

Ialomita-Balta, pendinte de com.

Popesti, sat, facind parte din com.

Cosimbqti. E situat pe malul

drept al riultd Ialomita, sub

rur. Cocul-Popqti, jud. Argq,

pl. Pitqti. Are o populatie de
zoo locuitori, i o biserica, Cu

coasta BaraganuluT, spre V. i

aproape de satul Cosimbeqti.
Are o populatie de 48 familli ;

hramul Cuvioasa Paraschiva, deservit de 1 preot, 1 cintaret

1T I paracliser.

o biserica ; o moara cu aburi.

LocuitoriT poseda : 115 caT,
280 boT, atoo oT i 50 rimatori.

Popesti, sat, cu 59 familii; fl- Popesti, sat, jud. Ia0, pl. Cirlicind parte din com. rur. Gala-

gatuna, com. Popqti, situat pe

eti, jud. Argq, pl. Pitqti.

un pod4 intins. E format din

Popesti, sat, facind parte din

com. rur. Corbi-Mangureni, jud.

doua catune : Popeti i Radeni,

facind un singur trup, cu o populatie de 196 familii, saii 676

Argq, pl. Pitqti.

suflete.

Este rqedinta comuneT. Are

Popesti, sat, Cu 20 locuitorT, jud.

Argq, pl. Pitqti, facind parte

doua biserici, una de lemn foarte

vechie, i cea-l'alta de zid, fa-

din com. rur. Poiana-LaculuI.

cial. la 1814, deservite de 1

preot, 1 cintaret i 1 eclesiarh ;

Popesti, sat, reedinta com. rur.

Sapata-d.-s., jud. Argq, pl. Pitqti. Are 190 locuitorT.

o coala, infiintata in 1865, frecuentata de 42 elevi ; o moara

de apa i casete proprietatii, zi-

dire mare *i frumoasa in stil

Popesti, sat,

CU

200 locuitorT,

pendinte de com. rur. Samara,

jud. Argq, pl. Pite0.

vechitl.
Vite : 559 vite marT cornute,
91 cal, woo of i 394 rimatori.

Popesti, com. rur., jud. Vlwa,

pl. Cilnitea, pe partea dreapta

a Argqului, din jos de Millaleti, la extremitatea pl4ei Cilnitea li la N.-E.-E. judetului

despre Ilfov, la i8 kil. de Bu-

cureti, la 45 kil. de Giurgia

Popesti, sat, fcind parte din Popesti, sat, facind parte din
com. rur. Bleici, jud. Argm pl.
Piteti. Are o populatie de 84
familii ; o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservita
de un preot 11 un cintAret.

64745, Mareta DiClionar Goograflo. Vol. Y

com. rur. Vasilati-Popeti, pl.

Negoe0i, jud. Ilfov, situat la
N.-V. de Vasilati, pe malul drept

al riulul Dimbovita, inconjurat

la S. de o frumoasa pldure.
7

www.dacoromanica.ro

POPETI'I

POPEM

50

Se intinde pe o supratata de
1095 hect., cu o populatie de
448 locuitorT.

D-I St. D. Greceanu are 850

com. rur. Val-de-El, pl. Oltuld.-s., jud. Olt. Are o populatie

de 300 locuitorT si o biserica

foarte vechie, reparan la anul

hect. si locuitorif, 245 hect. Proprietarul cultiva. 600 hect. (ioo

hect. sterpe si 150 padure). Locuitorii cultiva tot pamintul.
Are o biserica, cu hramul SE

Popeti, edtun. Vez! Osica, jud.

ImparatT, deservita de 1 preot

Popeti, sat, facind parte din

si 1 cintaret ; 1 masina de treerat

com. rur. Podoleni-No!, pl. Pod-

cu abur!; 1 pod statator.

Numarul vitelor marT e de
421 si al celor miel, de 572.
Comercial se face de 2 cir-

goria, jud. Prahova. Are o bi-

1859.

Olt.

seria., zidita de proprietarli mosnenT, si refacuta la 1857, de N.

Steriade.

ciumarT.

Popeti, sat,
Popeti, parte din com. rur. Capul-PisculuT, jud. Muscel.

Popeti, sat, in jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. aojalesti, asezat pe podisele ce se
scoboara spre E. de dealul Balaurul, la egald departare intre
satele Mastcatesti si C5.ciulesti.
Are o supratata. de 268 hect.,

cu o populatie de 117 suflete;

o biseric, deservin de I preot
si I dascal.
Vite : 8o vite marl cornute,
5 caT, 200 oT si ro porcT.

resedinta com.

Are o populatie de 155 localtorT, mg totT mosnenT ; o biserica, ziolita la 1888, in local altela vechT.

drept al Vede!. Are o popalatie de 253 locuitori si o bi-

serica, zidita la 1824 si reparan la 1885.

Popeti, sat, facind parte din

Popeti, sat, facind parte din

com. rur. Cu acelasT nume, pl.
Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o
populatie de 233 locuitorT si o
bisericl, fondata de locuitorT la
1872.

Popeti, sat, facind parte din

com. rur. cu acelasT nume, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, situat
la N. comuneT, intre dealurile
Manailesti si Modoaia si udat de
riul Luncavatul si de Valea-UrziceT.

tea de N. a comuna', pe malul

drept al pirluluT Oreavul. Are
o intindere de 28 hect., ca o
populatie de 418 familiT, sal-1
1861 suflete, din care 380 con-

cuitorT; 2 bisericT, una numita

Are o populatie de 573 loSilistea-VechTe, fondata la 1820

si cea-l'alta, numita Biserica-dinValea-Mare, cu o inscriptie foarte

vechie si reparan la 1849.

tribuabilf ; 2 biseria si 2 coale.

Popet1, sat, facind parte din

Popeti, sat. Vez! Crapturile,

jud. Suceava.

com. rur. Izvorul, pl. Oltetul-

d.-j., jud. Vilcea, cu o populatie de 165 locuitorT.

Popeti, sat, facind parte din

com. rur. Gaiceana, jud. Te-

Are o intindere de 507 hect.,

Popeti, sat, Cu 265 locuitorT,

facind parte din com. rur. Gorunesti, pl.
Vilcea.

Oltetul-d.-j., jud.

cu o populatie de 125 locuitorT.

Satul dateaza de 200 de anT.

Popeti, sat, facind parte din

Popeti, sat, in jud. si pl. Tu-

com. rur. Zgubea, pl. Oltetuld.-s., jud. Vilcea.

tova, com. Tulesti. Are 230 locuitorT si 67 case.

Popeti, sat, facind parte din

com. rur. Crapaturile, pl. Cerna-

Popeti, sat, facind parte din

com. rur. Maciuca, pl. Cerna-

Popeti, cdtun, pendinte de com.

Valen!, pl. erbanesti, jud. Olt,
situat la S. de Valeni, pe malul

coa, Protesariii, etc.

Cu acelasT nume, jud. R.-Sarat,

pl. Marginea-d.-j., asezat in par-

cuciii, situat la N. comuneT, pe

coasta dealului cu acelasi nume.

Popeti, ceitun, pendinte de com.

Valea-Merilor, pl. Mijlocul, jud.
Olt, situat pe muchia dealuluT
sting al girleT Plapcea, cam in
centru, linga catunul Baboesti.

s'a recrdit alta de zid, sub epitropia

d-lor Dighicl laciuceanu, Marin Mi.

d.-j., jud. Vilcea. E situat la

0/2 kil, de catunul Oveselul,

d.-j., jud. Vilcea. Are o biserica, care serva si locuitorilor

din cat. Tepesti.

ande este resedinta comuna si

La N. e udat de riul asa ;

lar la S. e inconjurat de dea-

scoala.

lurT acoperite cu vil si pome-

Are o populatie de 545 locuitorT si o biserica cu urma-

turT.

toarea inscriptie :
Aceasti biserici a fost de lemn, yi
In anul 1889 s'a arimat i In locul el

www.dacoromanica.ro

Popeti, sat, in partea de S. a

com. Miclesti, pl. Crasna, jud.
Vasluiti. E forman din satele :

POPEM
Pppesti-RazesT i Popesti-Boerestf, cel
situat pe
coasta dealuluT Piscul-CorbuluT,

Popeti, maa/a, in com. rur.

S'asoma, pl. Dumbrava, jud.
Popeti, mahala, in com. rur.

tinde pe o suprafata de 1083

hect., din care 163 hect. p5.-

Dragotesti, pl. Viilor, jud. Mehedinti.

dure, 745 hect. loc de cultura',

fina, imas, ale proprietateT, iar
175 hect, ale locuitorilor.

Popeqti, maa/a, in com. rur.

Are o populatie de 72 familiT,

sati 333 suflete ; o biserica de
lemn, in satul Popesti-Boerestr,
facuta de loan Miclescu, vechiul

Popeti, mahala, in com. rur.

Negomirul, pl. Viilor, jud. Mehedinti.

stupT cu albine.

rata la 1850.

Popei, sati Trestenicul-Popeti, cdtun, pendinte de com.

Trestenicul, pl. Marginea, jud.
Vlasca. Are o biserica, deser-

Popeti, fort, in jurul Bucurestilor, jud. Ilfov, com. VasilatiPopesti.

Popeti, deal, in partea de E.

Vasluiti. Are directia de la N.
spre S., din dreptul satulul Tanacul, pana in valea Pirtanosi.
In partea de S. poarta numele
de Piscul-Ulucilor.

Popeti, mofie, in jud. Buzag,

com. Breaza, cat. B5deni. Are

vita de i preot si z dascalT.

280 hect., din care roo hect.

padure, restul araturl i vie,

Popeti, aluna", In com. rur.

proprietatea mosnenilor Popesti.

Balcita, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Popeti, prFz, jud. Iasi, pl. Cirligatura, com. Popesti. Se formeaza din satul Popesti si se
varsa in iazul Dudaul.

Popeti-Bicul, com. rur., jud.

Ilfov, pl. Sabarul, situata futre
riurile Ilfovatul, Ciorogirla si

a com. Tanacul, pl. Crasna, jud.

Popeti, cdtun, tinind de satul Lipova-RazesT, pl. Racova, jud.

jud. VasluM, pl.

Crasna, com. Tanacul, proprietatea razesilor din Tanacul ; se
afla intre moile Topul, ValeaSeaca i Folesti.

Sinesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Me-

hedinti. Are o biserica, repa-

LocuitoriT posed5.: 30 plugurl

ol, 7 capre, so rimaorT; 16

piere de satul Cirligi.

Popeti,

sudica a deal uluT Ursoaia. Se in-

si 16 care cu boT, 4 plugurT si

2 carute cu cal; 160 vite mar1
cornute, 3 bivoll, 30 car, 444

Roman, pl. Siretul-d.-j., in apro-

Mehedinti.

iar cel de al doilea sub poala

proprietar i deservita de 2 eclesiarhT ; 3 iazurT si o circiumd.

P0PET1-13CUL

51

Dimbovita, la 22 kil. de Bucuresti, compusa din satele Arcada, Ghionoaia, Ileana, Jolla
si Popesti-Bicul, cu o populatie
de 1400 suflete, locuind in 318
case si 9 bordeie.
Se intinde pe o suprafata de

3904 hect. D-ni!: H. Fundateanu, Gr. Cerchez, D. I. Apostolescu si. V. I. Dan, ati 2928 hect.
locuitoriT, 976 hect. Proprietara' cultiva. 1842 hect. (175 hect.

sterpe, 145 hect. izlaz, 5 hect.

vie, 861 hect. padure). Locuitoril' cultiva 940 hect. (28 hect.
sterpe si 8 hect. izlaz).
Are 2 bisericT (la Joita si la
Popesti-Bicul) ; 2 scoale mixte;

gujani, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Popeti, sfoard de mofie, In jud.

Buzai, com. Vintil-Vodg, cat.
Scheiul. Posed lignita de o calitate superioara. Are cam 75
hect.

z morT cu aborT ; i povarna ;

2 masinT de treerat ; i helesteti ;
6 podurT.
Vite : 129 cal si Tepe, i I ar-

Popeti, cdtuna,r, in com. rur.

Popeqti, ',filie, in jud. Iasi, pl.

Baltanele, pl. Motrul-d.-s., jud.

arligatura, com. Popesti, pecare

se afla satele : Popesti, Doroscani, Madirjac i Frumuselele.

lite, 812 o!, 19 capre i 132

porcT. Loc. posea : 129 plugua : 122 cu bol i 7 ca ca!,

Popeti, cdtun, in com. rur. Je-

Mehedinti.

Popeti, nzic cdtun, In com. rur.

Are o suprafata de 6814 hect.,

Menti-din-Fata, pl. Motrul-d.-j.,

jud. Mehedinti.

Popeti, maa/a, in com. rur.

din care 1204 hect. proprietatea

locuitorilor, lar restul, pe care se
afla 2617 hect. padure, proprietatea d-lur Alex. Mavrocordat.

Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti,

Popeti, mofie nelocuita, in jud.

www.dacoromanica.ro

mAsarT, 478 boT, 391 vacT si vile!, 22 taurT, 6 bivolf i bivo-

262 care si clrute : 222 cu bol

si 40 cu cal.
Budgetul com, e la venituri
de 6586 le! si la cheltuell, de
6488 le!.

In satul Arcuda, la 18 kit.

de Bucuresti, se afla instalatiunile pentru captarea si filtrarea

POPE$TI-B1CUL

POPWI-MANXSTIREI

52

apeT DimboviteT, care serve$te

la alimentarea ora$uluT.
Comerciul se face de 14 circiumarT si 3 hangil.

Popeti- Bicul (Popeti -

Se intinde pe o suprafata de
2179 hect., cu o populatie de
810 suflete, locuind in 154 case.
D-niT: G. N. Alexandrescu,
G. Petre i O. Sutzu, aa 18w

Faca), sat, facind parte din com.

hect. $i locuitorir, 378 hect. Pro-

rur. cu acelasr nume, pl. Sabarul, jud. Ilfov. E format din 2

trupurl: Popesti, la N. de Joita,
ltngriul Ilfovatul, si Bicul, la
S.-E. de Joita, filtre riul Dimbovita si Ciorogirla.
Se Intinde pe o suprafata de

hect. sterpe, 49 hect, izlaz si

1020 hect., cu o populatie de

285 locultorl.

D-1 V. L Dan are 891 hect.

si locuitoril, 129 hect. Proprietarul cultiva 870 hect. (32 hect.
sterpe, 40 hect. izlaz, 4 hect.
vie $i. 45 hect. padure). Locuitoril cultiva tot terenul.

Are o biserica, cu hramul

Adormirea, deservita de I preot

si i cintaret ; o scoal mixta,

frecuentata de io copiT. Localul s'a construit de d. V. L Dan.
In raionul satulul mal sunt :
2 podurT, I moara cu apa ; I
povarna. ; i helesteti.
Comerciul se face de z circiumarl si r hangia.
Numarul vitelor marT e de
181 $1 al celor mid, de 188.

Popeti-Ciupagea, cdtun, pendinte de com. Uesti-Golesti, jud.

Vlasca, p/. Neajlovul, situat pe

Valea-DrimbovniculuT.

Popeti-Conduratu, com. rur.,

jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata.

spre S.-E. de Bucureti, la 10

kil, de capitall. Ad se all. ni$te
ruine vechT. La V. trece soseaua
judeteana Bucuresti-Oltenita. Sta

In legatura cu com. Leurdeni

prin o osea vecinala.
Se compune din 2 catune
Popestilt ominl 1 Popesti-Pavli-

chenT, locuite numai de SirbiCatoli

prietarif cultiva 1650 hect. (95

7 hect. vie). LocuitoriT cultiva
332 hect. (2 hect. sterpe, 4 hect.
izlaz si 40 hect. vie).
Are 2 bisericY ; iscoala. mixta;
pod.
Vite : 57 cal si Tepe, 2o6 bol,
15 vacT si viteT, 7 bivolite, 1200

01, 20 ea' pre si 104 porcI.

Locuitorir posea : 85 plugurl

78 cu bol si 7 Cu cal; 85 care

$i carute : 78 cu bol si 7 cu cal.
Budgetul com. e la veniturT
de 3117 leT si la cheltuelY, de

3109 le.
Comerciul se exercita de 2
circiumarl si i hangig.
ImproprietaritY sunt 96 locuitorl si netmproprietaritl mal

sunt 93.

Popeti - Drago mirelti,

conz.

rur., jud. Ilfov, pl. Znagovul,

situata. la V. de Bucuresti, intre
riul Wovatul si padurea Riioasa,

la 20 kil. de Bucuresti.
Se compune din satele Dragomiresti - din - Deal, Dragomiresti- din-Vale, Guija, PopestiManastireT, Sabareni, Popesti-

Manuc e Zurbaua.
Se intinde pe o suprafata de
5008 hect., cu o populatie de
2844 suflete, din care 586 contribuabilT, locuind in 551 case.
ID-ni/ G. Dragomirescu, Br.

moard cu apa ; r masina de

treerat cu aburl $i 2 podurT.
LocuitoriT posea : 243 plu-

guri : 2x6 cu bol si 27 cu cal;

410 care si carute : '327 cu bol
si 82 cu cal; 297 cal si Tepe,
872 bol, 560 VacT si vitef, 6
taurl, 15 bivoll, 107 bivolite,
5364 01, 125 capre si 348 rimatorr.

Improprietariti sunt 371 locuitorl si neimproprietaritT mal

sunt 447.
Comerciul se face de 15 ctrciumarl.

Popeti-luI-Faca. VezT PopestiBicul, sat, jud. Ilfow

Popeti-Manuc, sat, facind parte

din com. rur. Popesti-Dragomiresti, pl. Znagovul, jud. Ilfov.

Se intinde pe o suprafata de
868 hect., cu o populatie de
957 locuitorT.

D-1 A. FAnuta are 733 hect.

si locuitoriT, 135 hect. Proprietarul cultiva 404 hect. (20 hect.
sterpe, 8 hect. izlaz, i hect. vie
$i 300 hect. padure). Locuitoril

cultiva tot terenul, afara de 12

hect. carl rAmin sterpe.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de i preot
$i I

cintaret.

Comerciul se face de i drciumar.

Numarul vitelor marl e de

177

i al celor miel, de 792.

Popeti-MrastireI, sat, facind

parte din com. rur Popesti-Draomiresti, pl. Znagovul, jud. Il-

Davril, Statul, A. Fanut si d-na

fov, situat la S. de Sabareni,

Ecaterina Odobescu ati 3398

hect. si locnitoril, 16ro hect.
ProprietariT cultiva 1735 hect.

pe malul sting al riuluT Ilfovatul.

(210 hect. sterpe, 542 hect. izlaz,

hect. vie si 910 hect. padure).
LocuitoriT cultiva. tot terenul (98

832 10 CII itorT.

hect. ramin sterpe).

Are 4 biserid ; 2 coale mixte;

www.dacoromanica.ro

Are, impreuna cu Sabareni,

1144 hect. si o populatie de
StatuluT apartin 694 hect. $i
locuitorilor, 450 hect. Statu/ cultiva prin arendasiT sal 250 hect.
(248 hect. izlaz si 196 hect. pa-

POPESTI-MELINEM

dure). LocuitoriT cultivA tot te-

renul, afarl de 40 hect. carT

rAmin sterpe.

Are o masinA de treerat.

Comerciul se face de 2 circiumarT.

Popeti-Melineti, sat, pendinte

de com. rur. Melinesti, pl. Amaradia, jud. Dolj, situat la 29
kil. N.-V. de Craiova si la 4
kil. N.-V. de Godeni. E format
din satele unite Popesti si Melinesti.

:Are o populatie de 53 familiT, sart 269 suflete ; o scoall

mixtk frecuentatA de 26 copiT ;
un biuroti postal rural.

Ad e resedinta judecAtorier
de ocol a pl. Amaradia si a und
companiT din regimentul Dolj.
Prin cAtun trece soseaua judeteank care leagl Craiova cu
Nordul judetuluT (CApreni). Alte

sosele vecinale si comunale

leagA cu Godeni, BodAesti si
Odoleni.

Mosia din Popesti fusese dAruitA mAnAstireT Horezul de cAtre

pArintele egumen loan de la

Horezul, dupl cum se vede din
hrisovul luT Constantin Brincoveanu, din anul 7219 (1711).

Com. Popesti-Palanga e situatA la 43 kil. de Rosiori, la

6z ki/. de Alexandria si la 92
kil. de resedinta judetuluT.
CAtunul Popesti e asezat pe
valea TeleormanuluT, pe partea
stingl a riuluT cu acelasT nume;

jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT, pe partea stingA a riului

Teleorman. E formatA din 3 cAtune : Popesti (resedinta), Palanga si PurcAresti.
Limitele comuneT sunt : la E.,
Slobozia-TrAsnitul ; la V., comunele Bucovul si Rica ; la N., co-

Se intinde pe o suprafatA de

906 hect., Cu o populatie de

714 locuitorl.

D-1 G. N. Alexandrescu are

Proprietarul cultivA 550 hect.

(46 hect. sterpe, 4 hect. izlaz
si i hect. vie). LocuitoriT cultivA. 261 hect. (4 hect. izlaz si
40 hect. vie).
Aci e resedinta primArier.
Are 2 biserid, una cu hramul
Adormirea, deservia de i preot

tunul Palanga, pe coasta dealuluT din partea dreaptA a riuluT

Teleorman.
CAtunul PurcAresti se aflA la
4 kil, de cAtunul de resedintA
si Palanga, la 21/2 kil.
Pe teritoriul Popestilor sunt
lacurile : Lacul-PopiT, Lacul-dela-PalangA i Lacul-de-sub-Coas-

si

tA, care vara adese-orl seack

39 copiT.

Vijiitoarea sal:1 UrlA toarea, este

un pirlias care trece printr'o

vAlcea, la N. cAt. Popesti.
Are o populatie de 1318 suflete ; o scoalA mixtA, condus
de un invAtAtor i frecuentatA

de 17 elevi; dota bisericf, una

in cAt. Popesti, deservitA de
preot si I cintAret, si cea-l'altA
in cAt. Palanga, deservit. de I
preot si 2 cintAretT.
Vite : 542 vite marT cornute,
157 caT, 1528 oT, 12 capre si
85 porcT.

de 2663 leT, 18 /Dad' si la cheltuelT, de 2653 leT, 44 banT.

Drumurl : la N., calea judeteanA Alexandria-Pitesti, care

o uneste cu com. Izvorul-d.-j.

din jud. Arges ; la S.-E., soseaua judeteank care o uneste
Cu com. Slobozia-TrAsnitul, lar
la V., soseaua vecinalA, care o

uneste Cu com. Rica si Bucovul-Adunati.

Satul Popesti este format mal

formind diferite grupe carl mi

numirl osebite, cum este Catrinesti, Briosti i altele.

fov.

stingA a vdeT Bucovului, iar cA-

Arges si la S., com. Tata-

Populatia cAtunelor este resfiratI pe coastele vAel. TeleormanuluT si ale %T'Ad BucovuluT,

duratu, pl. Dimbovita, jud. Il-

601 hect. si locuitoriT, 305 hect.

muna Izvorul-d.-j., din judetul

rsti-d.-s.

parte din com. rur. Popesti Con-

catunul PurcAresti, pe partea

Budgetul com. e la veniturT

Popeti-Palanga, com. rur., in

P0PE5T1-R0BE$TI

53

cintAret si cea-l'alt1 catolicA ;

o scoall mixt, frecuentatA de

NumArul vite/or marr e de

157 si al celor miel, de 800.
Comerciul se face de 2 circiumarV si i hangid.

Popeti - Petreti, sat, fAcind

parte din com. rur. Balotesti,
pl. Znagovul, jud. Ilfov. E format din 2 trupurl Popesti

Petresti, situate spre S.-V. de

Preotesti, pe malul drept al VAeTCAlugArului. Are lacurT zmir-

coase. Pe allturT trece calea nationalA Bucuresti-Ploesti.

Se intinde pe o suprafatA de

620 hect., cu o populatie de

165 locuitorT.

D. Eugeniti StAtescu are 528

hect. si locuitorii, 92 hect. Pro-

prietarul cultivl 300 hect. (25

hect. izlaz si 200 hect. pAdure).
Are o biserick cu hramul Sf.
Nicolae, deservitA de I preot
si i cintAret ; j masinA de treerat
cu aburT ; i helesteti.

NumArul vitelor marf e de

138 si al celor micT, de 431.
Comerciul se face de 2 cit.-

de curind, lar Palanga se vede

mentionatI ata pe. la jumAtatea
secoluluT al XVIII-lea, cit si in
Istoria, luT Dionisie Fotino.

Popeti-Robeti, fost sat, jud.

Popeti-Pavlichenil sat, fAcind

Dolj, pl. Amaradia, com. ZAi

coiu,

www.dacoromanica.ro

ciumarT.

POPINA

54

POPETTI-ROMiN

Popesti-RornInI, sat, fAcind parte din coro. rur. Pope$ti-Conduratu, pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafat de

1272 hect., cu o populatie de

96 locuitorl. D-niI G. Petre $1
O. Sutzu aj 1200 hect. Proprietarif cultivA '100 hect. (49
hect. sterpe, 45 hect. izlaz $i
6 hect. vie). Locuitorif cultivA
tot terenul.

Are o bisericA, reparatA la

1890, deservitA de preotir din
com. Dude$ti.
NumArul vitelor marI e de 49

li al celor miel', de 524.

Comerciul se face de 20 circiumarl.

PopiI (Muchia-), virf de munte,

in jud. $i pl. Prahova, com.
Breaza-d.-s., cdt. Gura-BeliI, In

partea de V. a $oseleI natio-

Vilcea, pl. Horezul., com. Recea. Izvore$te dintre Poiana-PaltinuluI $i Plopi$ul si curge spre
S., cdtre rtul Cerna.

nale Ploe$ti-FrontierA.

Popina, insuld, in iezerul Razelm,

PopiI (Piscul-), virf de deal,

jud. Tulcea, situatA in partea

jud. BacAti, pl. Siretul-d.-s., com.

S.-E. a p15.$el Tulcea si cea de

Filipeni, care face parte din lantul de ridicAturl ce desparte basinul BerheciuluI de al RAcA-

V. a com. Sari-Ghiol, la I1/2

tAuluI.

Popif (Plriul-), fitrig, jud. Botosani, com. Brehue$6. Izvore$te

de la FintIna-luI-Axinte $i se
varsA 'in iazul VIAdeni, mo$1a
cu acela$1 nume.

kil, departe de tArm ; are o circumferintA de 3% kil. li o intindere de 140 hect.; partea apusan e mlA$tinoasA, cea rAsAriteanA e stIncoasA ; un virf
al eI, de 48 m., gol $1 pietros,
dominl nsula $i o mare intindere dimprejur.
Popina, doud insule, jud. Tulcea,

Popesti-Sf.-Ecaterina, M'Are Popii (Valea-), vechie numire

in bratul Chilia, la vArsarea luI in

a ca'tunulla Vifork-a, -com. GuraAninoaseT, jud. BuzAti.

mare, coprinse intre bratele secundare Stari-Stambul li ZaliviBaba-Hasan, in partea esticA a

Popii (Valea-), vale, jud. Prahoya, plaiul Teleajenul, com.

plAsei. Sulina $i a com. rur. Sfis-

brat mal mic. Ail o intindere

de 450 hect., acoperite cu stuf

sul Brindu$eni $i se varsA in

MAneciul-Ungureni; izvore$te de
sub virful Nebunilor-Marl ; curge de la V. spre E. $i se varsA in

Iazul-RaculuT.

rlul Teleajenul, pe malul drept.

si presArate cu sAlciI $i rAchiti

(120 hect.).

PopestilOr (Pirlul-),ftbig, curge de la S. spre N., pe terito-

PopiI (Valea-), vale, in jud. Tu/-

Popina, lac, in jud. Ialomita, pl.

cea, pl. MIcin, pe teritoriul com.

Ialomita-Balta, teritoriul com.

riul com. Lipova, pl. Racova,

jud. Vasluiti. Se varsA in piriul

rur. jijila. Se desface din poalele N.-E. ale dealultd Aganim ;

Bordu$ani, situat spre E. $i in

apropiere de movila Popina.

se intinde spre N., avind o directiune de la S. spre N; trece

Popina, balt, jud. Tulcea, in

a statuluT, pendinte de com. Po-

pesti, pl. Znagovul, jud. Ilfov,

In intindere de 298 hect.

Popestilor (PIrlul-), fitrid,

iz-

vore$te din satul Popesti, com.

Micle$ti, jud. Ilfov ; strAbate $e-

Lipova.

Popi-DiI. VezT Pochi-DiT.

pe lIngA movilele Nadoleanul $i

Mo$-Staicu, brAzdind partea de

partea de N. a plA$eI MAcin $i

N. a plA$eI $1 pe cea de S. a

E forman. de DunAre $i comunic cu balta cea mare Crapia.

E inconjuratA cu stuf. Are o
intindere de 220 hect. Contine
pe$te in abundent si al cAruT
venit apartine statuluI.

Popil (Movila-), movild, ?njud.

Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul com. rur. Ostrovul, pe

comuneI, $i, dupA 3 kil., se deschide in lacul hila, in par-

ultimele ramificatiunT vestice ale

tea de S. a 14 lingA satul Ji-

dealuluI Ro$t, cu o inAltime

jila.

de 68 m., dominind prin inAltimea sa : DunArea, la marginea

cAreia se afl., Valea-MosuluI, va-

lea Dereana-Ro$t precum li $oseaua judeteanA Ostrov-DAeni.

E situatI In partea N.-V. a p1A-

$eI $i cea S.-E. a comuna, la

2'/2 kil, mal spre S. de cAt.
Ostrovul.

tofca. Sunt despArtite printr'un

cea de E. a com. rur. Pisica.

Popii (Valea-), vale, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com. Po.

epe$ti. Izvore$te din dealul Modoaia, trece pe 11110 $coala co-

Popina, movil, in insula Balta,

muneI $i se vars1 in riul Lun-

Are o inAltime de 20 m. Se

cavAtul.

gAse$te inteinsa, $i risipite imprejurui ef, bucAtI groase de

Popilor (PIrlul-), pilla, in jud.

www.dacoromanica.ro

pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,

pe teritoriul com. Bordu$ani.

vase, nearse in foc,

POPINA-ASCUNSA.

Popina-Ascunsfi, movild, jud.

Tulcea, in mijlocul stufuluT, la

POPRICANI

55

satul Cu acelasT nume, jud. Romanati.

S. de balta Crapia, in partea

N.-V. a plaseT Isaccea si a co-

Popinzaleti (Vatra - Schitu-

muneT Luncavita, la hotarul pla-

lui-), mofie a statuNi, Cu o p5.-

silor Isaccea i Macin. E stincoasa. Are 6 m., domintnd gira

Ciulinetul i drumul comunal
Luncavita

dure de 396 pog., l'higa com.

Popinzdlesti, pl. Oltetul-Oltul-

tuata la S. dealuluT cu acelasT

nume, cu care merge paralel,
pana ce se varsa in Dorofeiu,
pe dreapta luT.

Popouti, jud. Botosani. VezT Popauti.

d.-s., jud. Romanati.

Popoveni, sat, jud. Dolj, pl. OPopinzaleti-de-Jos, sub-divizie

Popina-Mare, insuld stincoasa,

in jud. Tulcea, balta Popina,

a cdtunulul PopinzAlesti, pl. 01-

colul, com. Balta-Verde. Are o

populatie de 403 suflete ; o bi-

tetul-Oltul-d.-s., jud. Roman4.

serica, fondata in 1854 de lo-

in partea de N. a plAser Macin

cea de E. a com. Pisica. Are
malurT ripoase, o circumferinta
de 900 m. si o intindere de 20
hect., cu un vid inalt de 26 m.

Are o padure de 150 pog. Pe

cuitorr, si reedificatA in 1892, de

comuna.

Popina-Mick movild, jud. Tulcea, in partea de N. a piase!

Macin i cea de S. a com. Pisica, pe grindul Pisica, linga
balta Popina. E stincoasa. Are
6 m. inaltime, dominind satul
Pisica, girla Ciulinetul si drumul

aci se observd urme din BrazdaluT-Novac.

Popoveni, deal, jud. Dolj, pl.

Popinzleti-de-Sus, despdriire
a satului Popinzalesti, jud. Romanati.

care trece limita de N. catre

orasul Craiova.

Popoaia, vale fi pirifi, jud. Botosani ; curge prin valea Popoaia,

com. Movila-RuptS, si se varsa

pe stinga Baseulur. Are B.O numal in timpurT ploioase.

comunal PisicaLuncavita.

Popoveni, mofe particularA, jud.

Dolj, pl. Ocolul, com. BaltaVerde, apartinind cetelor de mos-

nenT ce se gAsesc pe dinsa.

Popoveni, pcidure a statuluT, jud.

Popoi,sail Aria-Popoi,
Popinei (Pdurea-), A/dure (60
hect.), de salde i richita, jud.
Tulcea, in partea de N. a piase
Macin i cea S.-E. a com. Pisida, lingd balta Popina. E inconjurata cu stuf.

Ocolul, com. Balta-Verde, prin

jud. Bacati, pl. MunteluT, com.

Brusturoasa, cu virful Poiana-

Arsa. Este punctul cel mal de

Dolj, pl. Ocolul, com. BaltaVerde. E populata cu stejarT, artarT, frasinT i cerT ; stejarul predomina.

V. al judetuluT.

Popoveni, r, jud. Dolj, pl.

Poponeti (Balaurul), cdtun al

Ocolul, com. Balta-Verde ; iese

com. Bdesti, jud. Buzati, Cu 200

locuitorT si 45 case.

din Balta-PopiT ; trece prin V.

Popinzleti, com. rur., in S.-V.

plaseT Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati. E formata din catu-

Poponeti (Balaurul), mofie, in

nele PopinzAlesti, Loloeti, (Bd-

jud. Buzati, com. Baesti, cat.

beni), Buzducul i Ciupuria, cu

Poponeti. Are 230 hect., divi-

Popricani, sat, in partea de S.-

o populatie de 1162 locuitori.

E situata pe riul Tesluiul, la

zate intre maT multI proprietarT.

E. a com. Radiul-MitropolieT,
pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe

18 kil. spre S. de Bals, si la

Poporita, deal, situat la V. com.

podisul i valea dealuluT Popri-

erbanesti,

cani, in partea dreaptA a riuluT

27 kil. spre N.-V. de Caracal.

Altitudinea niveluluT d'asupra
MAriT e de 180 m.
Are 3 bisericT, in fie-care ca-

tun cite una, avind hramul Sf.

Nicolae ; o scoal mixta, frecuentatA de 50 copir ; 3 cir-

stinga riuluT Jiul. Are i pod

eripAnesti-d.-j., pl.

jud. Olt, intre valcelele TomoaceT si PojoriteT. Capatul de E.

se termina linga Dorofeiu, In centrul comuneT, si se numeste Baboesti, dupA numele mahalaleT.

Pe el e situata biserica comuneI.

ciumf.

Poporita, vale, jud. Olt, pl.

PopInzaleti, mcindstire, Ruga

satuluT Popoveni si se varsa pe

banesti, com.

peste dinsul.

Jijia.

Este resedinta comunel. Are

o populatie de 103 familiT, sau
498 suflete ; o bisericA, deservita de i preot i i cintAret.
Vite : 616 vite marT cornute,
57 ca!, 439 oz l 114 rimAtod.

er-

Prin mijlocul satuluT trece so-

erbanestid.-j., si-

seaua judeteana Iasi-Botosani,

www.dacoromanica.ro

PORCET1

POPRICAM

si, de la V. spre E., Valul-luITraian.

Popucci, alt nume al vdel Che-

D-umbrava-d.-s., com. Carpenul ;

ragi, jud. Constanta. Vezi Che-

curge prin satul Geblesti, com.

Carpenul, si se varsa pe malul
sting al riuluI Dasnatuiul.

ragi.

Popricani, deal, pe podisul caruja e situat satul Cu acelasI

nume, jud. Iasi. Se Intinde de

Popusoc, cdtun, In satul Lipova-

la N., din satul Coarba, spre S.,

pana in sesul Prutuld, formind
culmea sesuld JijieI, pe partea

Porcretul. Ved Laposul, sat,

Razesi, pl. Racova, jud.

jud. Bacaii.

dreapta a Aula
Pe platoul acestuI deal avea
aseza.ta oastea tefan-VodaTom.

Porcretul, sat, facind parte din

com. Corbasca, jud. Tecucia.

sa, in razboiul cu Constantin-

E asezat pe coasta dealuluIFra-

Voda, fiul luI Irimia-Movila, la

7120 (1612). (cLetop., p. 262,

sinelul, la 3 kil. spre S. de re-

t. I.). Batalla
nul-luI-Sas.

s'a dat la Cor-

Dup6. anul 7157, a fost o lovire tot aid, intre cazaciI luI
Timu i darabaniI lul StefanVodl, care domnea in locul luI
Vasile-Voda."-Lupu, socrul luI Ti-

mus. DarabaniI ati fost

si putid a scapat pana in padurea din satul Rdiul, aproape

de Popricani. (cLetop.v, p. 330,
t. I.). Ved Radiul-MitropolieI,
deal.

Popricani, plr, in jud. Iasi, pl.

Copoul, com. Radiul-Mitropolid.

Izvoreste de sub dealul Popricani, curge spre N. si se varsa

in riul Jijia.

Popucci, riinukitele unid vechid

sedinta comunel.

vetilor, etc.
In partea de V. a satuluI, din
locul numit Tabara, izvoreste
piriul Porcaretul, sub numele de
Neagota, lar In partea de E., se
afla un punct strategic, numit

spre N., situat pe loc ves, pe

o suprafata de 376 hect., din

Cetatuia.

Porcretul, sat, in partea de E.

a com. Doagele, pl. Racova,
jud. Vasluiii, situat in fundul
vad cu acelasi nume i inconjurat de 3 pArtI cu dealurl.
Se intinde pe o suprafata de

210 hect., din care 143 hect.

padure si 24 hect. cultivabile
ale proprietatd, iar 43 hect.
ale locuitorilor.

preot; un schit, facut cam pe

la 1851, de Ieromonahul Natanail Popescu, care dupg secularizare a ramas ca biserica de

din care I hect. ocupat de actuala vatra a satuld si de gra.dinI, cu o populatie de 14 suflete.

Drumul comunal Cadi-ChioiHagilar trece prin partea de N.

a satuluI.

Mehedinti.

Porceni, cdtun i resedinta com.

cea vestica a com. Cheragi, la

lea Popucci si e dominat de virfurile Murzac-Tepe, la E. si Sinir-Tepe (102 m.), la N.
Are o suprafata de 183 hect.,

Porceasca, mahala, in com. rur.

Plostina, pl. Motrul-d.-s., jud.

Are o populatie de 207 su-

Are o populatie de 205 suflete ; o biserica, deservita de

dinta Cheragi. E asezat pe va-

jud. Flci, prin care curge piriul cu acelasI nume, care, curgInd alaturea cu dealul Berea,
se varsa In piriul Guzari.

flete, TiganT (lingurarI), carI se

ocupa cu facerea lingurilor, co-

sat, jud. Constanta, situat in partea meridionala apl. Mangalia

6 kil. spre S. de cat, de rese-

Porceana, vale, in partea de E.

a com. Hurduji, pl. Mijlocul,

mir.

Pe sesul satuld sunt doud

movile marI, facute din timpurI

Cartiul, plaiul Vulcan, jud. Gorj,

care 113 hect. arabile, 253 hect.

padure, IO hect. vie si livezI cu
prunI.

Are o populatie de 181 fasau 798 suflete, din care

148 contribuabili ; o biserica deservita de i preot i I cintret.

Locuitorir posea: 16

plu-

gurI, 35 care cu bol, 2 carute

cu cal; 275 vite mal-1 cornute,
15 cal, 433 I, 165 capre, 366
rimatori ; 20 stupI cu albine.

In Poeni sunt 4 puturl, 31

fintinI si I cismea.
Lingd catun se afll o ruina,
numita Cetatea.

Porceni, numire ved/li a satului Chioara, pl. Ialomita-Balta,

jud. Ialomita.

Porceti, com. rur., jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., spre S.V. de orasul Roman, la 16 kil.
de el si la 15 kil. de resedinta
plIseI, pe piriul Poarca, asezata

Porcretul, munte, in jud. Me-

parte pe deal si parte pe vale.

Are o populatie de 438 fa-

hedinti, plaiul Closani, acoperit

Cu intinse pdurI de brad.

san 1545 suflete, locuind

In 347 case ; 2 bisericI; o scoal

PorcAretul, prui, jud. Dolj, pl.

mixta, frecuentaa in 1899-900

de 131 copiI.

www.dacoromanica.ro

PORCEM

Sunt 900 vite marl cornute.

Se cultiva viea. Se face comercirt cu vite, la tirgurile anuale de la 23 Aprilie si 26
Octombrie, precum si la cele
s5,ptaminale, care se fac in fiecare Lunr.

Budgetul com. e la veniturr

de 3700 lei si la cheltuelr, de
3651 ler.

E legata cu orasul Roman

prin osea.

Porceti, sat, li resedinta com.

cu acelasr nume, jud. Roman,

natul vitelor, cu livea de fin,

Vaile si valcelele sunt :
Valea-Bisericer, in cat. Petreni, com. Costesti, care izvoreste
din poalele muntilor, din locul
numit Piciorul-Schitulur, curge
spre S.-V. si se vars in riul
Costesti ; Volea-Siga, izvorind
din locul numit Scarisoara-Bar-

club, Muchia-Feter-Nuculur, Plopisul, Virful-Inalt, Tunda, Recurelele, Magura, Virful-Cheir,

batestilor si varsindu-se pe sango.

riulur Costesti ; Valea-Grmestilor, care izvoreste din Dealul-Bra-

la sunt : Seciul, Girlici, Sub-

Se compune din trel partI : Porcesti-Razesi, la N.-V. ; Porcesti-

la E.;

lea-Seacd, numita si Valea-Brdia-

si Porcesti-Ungureni, la S. Vezr
Porcesti, com. rur.

nula, care izvoreste din DealulBraianulur, curge spre V. si se

pl. Siretul-d.-j., com. Porcesti.

spre S., sunt : Albina, PiciorulCalulur, Plaetul, Curaturile, Se-

ograzI de prunT si locurr arabile.

ianul, curge spre V. si se varsa

pe stinga riulur Costesti ; Valceaua-Turder, care izvoreste tot
din Dealul-Braianul, si se vars
pe stinga riulur Costesti ; Va-

Catargiului, sal Rusi,

PORCUL

57

Virful-cu-Ograzile, Slemi, Lazuri,

Voiculta, Corn5.telul, Virful-Ra-

dulur, Piscul-cu-Bordeele si Dosul.

Cimpiile de la poalele dealu-

Dos, Malurelul, Padesul, Alunisul, Ograzile, Ponorul, SubMdgurr, Fleanca, Ocolul, Bogdan, Glavoci, Fata-Mare, Z5.tonul, La-Lunca, Sudosulur, SubLac si Livedea-Lungl.

Porcieni-Raze1, sat, in partea

de N. a com. Botesti, pl. Crasna, jud. Falciti, in hotarul de
S.-E. al jud. Vasluiti, situat pe
coasta de E. a dealulur Dragalinul si cea de V. a DealulurGugului, pe o suprafata de 550

varsa pe stinga Aula Costesti;

Porceti, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., com.

rur. Gu tul.

valceaua Secturile, care izvoreste dintre Dealul-Braianula la N., si Dealul-Lazarulur

la S., si se varsa pe sango.

Porcilor (Balta-), lac, in jud.

Aula Costesti ; valcelele Ful-

hect.
Are o populatie de 73 familir,

Tulcea, pl. Mcin, pe teritoriul

tunulur sad Ghecetul ; e fo,t-mat

gesti, Popesti si Valea-cu-Fagr,

toate izvorind din Dealul-Lazarulur si vdrsindu-se tot pe stinga

saa 320 suflete, si o biserica.

Locuitorir sunt vechr razesi.
El mai posea o parte de mosie

de o Orla ce pleaca din Du-

riulur Costesti ; Valea-Jidover,

pe o intindere de 375 hect.,

nare si se termina in balta Jijiei si e inconjurat de toate par-

care primeste in partea dreapt

numita Mindresti, si care la un

loc cu mosia Porceni, formeaza
o suprafata. de 580 hect.

com. urb. Macin, si pe al ca-

tile cu stuf ; are o intindere de

90 hect. si convine peste.

Porcilor (Dealul-), deal, continuare a muntilor Arnota si

vlcelele : Strimta, Valea-cu-Fintinele, Valceaua-cu-Ripile, lar pe

stinga Valceaua-cu-Maracinr si
a-Dosulur, si care izvoreste din
dealul Jidova, curge spre V., si

Porcienilor (Dealul-). Vezr

Schitul, deal, com. Botesti, pl.
Crasna, jud. Falda.

Bulla, prelungindu-se pe toata

se varsa pe stinga riulur Costesti ;

Valea-Blezeni, unja cu V5.1ceaua-

partea de E. a com. Costesti,

Boulur, care ia nastere din Pis-

plaiul Horezul, jud. Vilcea, pe

sango. riulur Costesti, sub diferite numirl : Dealul-Braianulur,

se vars tot pe

cul-Zaton si
sango. riulur Costesti ; ValeaDealulur, a-Nisipulur si a-Sudo-

al-Lazarulur, al-Costestilor si Ma-

suld, toate izvorind din Dealul-

gura, formind un singur lant,

ce se pierde in partea de S. a
com. Costesti.

Costestilor si varsindu-se pe sango. riulur Costesti.

Cele mal multe din aceste val

Este semanat de o multime

de piscurr si brazdat de mal

si valcele curg numal dupa topirea zapezer si in timpurr plo-

Porcul, japfe, la E. de com. Ti-

multe val si vlcele. Pe creasta

ioase.
Piscurile dupa creasta acestur

japsa Frunza, curge spre V,,

sir de dealurr, plecind de la N.

paralel cu privalul Dimuleasa,

si pe poalele lur se afla multe

cimpir cu izlazurr pentru pasu-

Porcul, deal, in jud. Gorj, plaiul

Novaci, com. Polovragi, situat
in partea sting5; a riulur 01tetul.

Porcul, lac, jud. Braila, situat in

ostrovul Bregoloiul,
iezerul Lunguletul.

64 745, Afarolo Inclonar Goograjle. Vol. V

la N. de

chilesti, jud. Braila ; pleaca din

www.dacoromanica.ro

PORCUL

PORFIRA

58

comunicind cu iezerele : Barganul, Cociul i Zeciul.

mat de valea cu acela0' nume,

incepind de pe teritoriul com.
Berqti, jud. Covurluia, in drep-

pe esul Suceve, *i se varsa

Porcul, prival, jud. Braila, la E.

com. Stancuta, Ruga Dunarea-

tul T.-Bereti, i terminindu-se

aproape de Balinteti, la punc-

Pirlitura.

Vechre; unete privalul Plamina

cu iezerul Purceaua.

Porcul,pirig, jud. Olt, uda com.

Cireavovul de la N. la S., face
mal multe zigzagurr, se impreuna cu piraiele Cireaovul i
Barbul i se varsa in riul Oltul,
tot in raionul cora. Cireavivul.

Porcului (Dealul-), ramificare

a dealulut Turia, in partea
despre E. a satulta Perieni,
Ia0. Se intinde de la N. la S.
pAnd in satul Probota, unde
formeaza valea catre esul

alaturea de poteca
ce duce la Balile-Slanic.

Porcului (Valea-),

ceitun,

al

com. Minzaleti, jud. Buzaa, cu

20 locuitorI i 5 case.

Porculul (Valea-), M'Are, in

Porcului (Lacul-), lac, in jud.

lina, jud. Tulcea, com. Cara-

Teleorman, situat in lunca DunareI i format din vassaturile

el, in dreptul com. Cioara, in
fata insuld cu acelaI nume.

Porculoi,

jud. Bacaa, pl. Trotwil, com.

Hirja, de la poalele munteluI

com. Carniceni, pl. Turia, jud.

situat in pl. Su-

Orman, in partea de E. a com.

i de S.-E. a plaer, linga lacul
Porculoi. Are 2.6 m., dominind
lacurile Porculoi, Porcul i Stuful, pe o mare intindere.

Are de tributar din stinga pe

Porcului (Poiana - ), poiand,

tul Bran4tea.

Porculoi, puna trigonometric,

de rangul

printr'un canal in riul Suceava.

Porculul (Movila-), movild, in

jud. Constanta, pl. Hiuova, pe

jud. Buzati, com. Minzaleti,

proprietate moneneasca pe moia Minzaleti.

Porculul (Valea-), vale, in jud.

Buzan, com. Paltineni, cat. Nehoiul; incepe din Lacul-Porculta i, strabatind strate feruginoase, la o coloare alba, semA-

lac, in jud. Tulcea,

teritoriu/ com. Ostrovul, situata

pl. Sulina, pe teritoriul com.

In partea de N.-V. a plaeI

cea de N. a com., intre doua
vE: Valea-Haga i Valea-Ul-

nind cu laptele. Apa el se in-

milor i pe culmea dealulta Coium-Punar, avind 56 m. inaltime.

lorat.

rur. Cara-Orman, situat in partea de S.-E. a plaeI i cea de

E. a comuna; este format de

Girla-lmputit cu care comunica

prin o gira; are o forma triunghiulara; inconjurat de toate

partile cu stuf; contine putin
pete ;

are o intindere de 40

hectare.

PorculuI (Ostrovul-), insuld,

In Dunare,

trebuinteaza., amestecata cu fol

de diferite plante, pentru co-

Porcului (Valea-), vale,

intre

comunele Bursucani i Bereti,

jud. Covurluia.

in dreptul com.

Cioara, jud. Teleorman. Are pe

&lisa zavola de salcie i plop.

Porcului (Balta-), lac, in par-

Porcului (Valea-), vale, in jud.

Gorj, com. Polovragi, plaiul No-

vaci, formata de dealul Porcul.

tea de E. a comuna Cara-Or-

Porcului (Piriul-), pirig, izvoman i in cea de S.-E. a pla$eI

rqte din padurea Hinte0, jud.
Sulina, jud. Tulcea, ltng lacul

Porculoi, de care e format

cu care comunica. prin doua
girlite ; e inconjurat de toate

partile cu stuf; are 20 hect.

Dorohoia, despartind
Hinteti i Feteti de moia Grigoreti, i se varsa in piriul Feteti, moia Grigoreti, com. CAlineti, jud. Botoani.

contine putin pete.

Porcului (Coltul-), munte, in

jud. R.-Sarat, pl. Oraulta, com.

Andre4, spre N. de comuna;

este acoperit cu padurr.

Porcului (Dealul-), deal, for-

Porcului (PIrlul-), pida, jud.

Suceava, ce formeaza hotar intre moii1e Liteni 1. Silitea;
trece pe lingd satul Balta-Porculul i ajungind in localitatea
Zeilicul, la numele de
Zeilic, formeazd balta Ramdita,

www.dacoromanica.ro

Porcului (VaIea-), vale, in jud.

Gorj, com. Poiana-Seciurile
pl. Amaradia. Ia na.5tere din

dealul Strimba.

Porculul (Virful-), pisc, al munOlor Vrancei, in preajma com.

Paltinul, jud. Putna.

Porfira, ramurd de munit, ce

se detwaza. spre E., din grupa
Tarcaul, pe teritoriul com. Mastacanul, pl. Bistrita, jud. Neamtu, dind I ea ramurI scurte

POROINA

spre N. O. S. Catre extremi-

alte $osele comunale, care o

tatea despre E. se ramifica

leaga cu comunele vecine.

Dealurl mal principale in co-

In: Cuhnea -NechiduluT, a-Alu-

nisulur, Negulesti, Codrul-NeguluT, a-DraganuluT. Este acoperita cu padurl.

Poroina, sati Poroina - Mic,

sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Dedovita.

PORTARI-DE-JOS

59

mna. sunt : Dealul - PoroineT,

Dealul- ipotea si DealuI - ZorileT.

Va! sunt : Valea - PoroineT,

Valea - OstreseveT i Valea-AlbuluT. In Dealul Cioclovilor
se afla o gran:Jada de pamint
in inaltime ca de treT metri,
lar in circumferinta ca de 40

cuitorT, din carl 246 contribuabilT ; o biserica, deservita. de 2

preotT $i r cintaret ; o $coala

mixta, conclusa de un invatator i frecuentata de 23 elevT.

Vite : 686 vite marT cornute,
327 caT, 7 1:llagad, 1295 oT $1
117 p orcT.

Budgetul cora. e Ia veniturT

de 2333 lel si la cheltuelT, de

pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Bis-

metri.

2294 ler.
Calca judeteana AlexandriaZimnicea, strabate prin centrul

trita.

Pe dealurT, in partea despre

Izvoralul, se gasesc in pamInt

comuneT si o pune in legatura

directa. la N. cu Alexandria, si

i cioburT de oale vechT

la S. cu com. TigAneti, spre

Poroina, sat, in jud. Mehedinti,

Poroina satt Dealul-PoroineI,

deal, peste care trece soseaua
nationald i calea ferata
ciorova - Bucuresti, jud. Mehedinti, com. Poroina-Mare.

sagetT

Zimnicea. Stradele din comuna

sunt mal toate soseluite si im-

romane.

Poroina-MicA, sat, jud. Mehedinti, com. rur. Dedovita. VezT

Poroina.

Poroina-Mare, com.rur. si sat, in

jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j.,
la 32 kil. de ora$ul Turnul-Se-

verin, situata parte pe vale si

parte pe deal. Se margineste :
la E. cu com. Stignita si Ia-

pietruite. Aci se gasesc mal

multe stabilimente de comercia,
boiangerii si circiumr.

Poroinita, sat, in jud. Mehe- Poroschia, moiie particulara, in

dinti, pl. Blahnita, com. rur.

Vinjul-Mare. Pe aci trece Va-

jud. Teleorman, pl. Marginea.

Are pe &Asa si padure.

lul-luT-Traian.

Portan, sat, in partea de V. a

Poroschia,

com. rur., in jud. Te-

com. Valea-Rea, pl. Mijlocul,

leorman, pl. Marginea, pe Valea-VedeT, la 4 kil. de orasul

Alexandria, spre S.-E.
Se invecineste la N.-V. cu
orasul Alexandria ; la E., cu

jud. Vasluia, situat pe coasta

calea j u detean a Al exandria-Giurgin ; la V., cu Valea-VedeT $i

parte din Valea-NanovuluT ; la

flete si o biserica, facuta de lo-

$i io care cu bol, i plug $1

clus de i invatator si care a

fost frecuentata in 1899-9oo

S., cu com. Tiganesti.

In partea de E. a com. curge
riul Vedea, iar mal spre N.,
Valea-NanovuluT si cu Valea-

carota Cu cal ; 41 vite marT cornute, 50 oT, 8 cal $i 5 rimatorT.

de 88 copiT.

blanita ; la S., Cu com. Fintinele - Negre; la V., cu com.

Broscari si la N., cu comunele

Izvoralul si Cacotul.

Satul formeaz comuna cu

catunele
ipotea, Fintina-Mare
Novaci.

Are o populatie de 3000 locuitorT, locuind in 436 case ; 4 bi-

sericT, deservite de 2 preql si 7

cintaretT ; o scoald mixta, con-

dealuluT Olanesti, pe o suprafata de 71 hect., din care 45

hect. padure.

Are o populatie de 109 sucuitorT la 1847.

LocuitoriT posea : 5 plugurT

Doamner se unesc cu Valea-

Portari-de-Jos, sat, In partea

LocuitoriT posea : 90 plu-

VedeT i formeaza o singura vale.

gurT, lo carute Cu caT, 158 care

cu bol, i000 vite rnarT cornute,
58 caT, 6 bivolT, 790 rimatorT,
woo oT si 200 stupT de albine.

Prin aceste vaT curge cite un

de S. a com. Zapodeni, pl. Mijlocul, jud. Vasluia, situat pe

piriias care poarta numele

coasta de E. a dealuluT Chi-

Suprafata com, este de 2030

hect., impreuna cu mosiile de
pe clima. Este $1 o 'Adore, nu-

cerca.
Are o suprafata de 186 hect.,

Cu o populatie de 211 locui-

mita Paclurea-DoamneT, spre Valea-NanovuluT, in tntindere de

torl.
Mo$ia se divide in dota part;

IO hect. Solul este negru-vegetal si fertil.

cea mal mare este a razesilor

Budgetul com. e la veniturl

de 5196 leT, lar la cheltuelT, de
3216 leT.

Are o osea ce o pune in

comunicatie cu $oseaua BroscaruluT spre Severin, precum

Are o populatie de 1438 lo-

www.dacoromanica.ro

$i cea-l'alta a succesorilor def.

Mih. Antoniu.

PORTARI-DE-MIJLOC

PORTILE-DE-FIER

60

Mara din sat, in partea de

E., e situata biserica, facuta la
1804, Mala 20, de locuitoriT razesT din Portari(Ciohodaresti)

tunul de resedinta al comu-

com. rur. Lalosul, pl. Oltetul

neT.

d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-

Are o populatie de 287 lo-

LocuitoriT posea.: 95 vite

marl cornute, 5 cal, 150 oT

cuitorl si o biserica, fondata in

1827 de Pitarul Matheiii Constantin Portarescu, si repasata
la 185o de Spiridon Constantin
Portarescu, avind urmatoarea

50 rimAtorT.

inscriptie :

deservitA de I preot si 2 eclesiarhT.

In trupul razasiel Portarilor

s'a alipit si o portiune de pamint, numit 015.nesti, in intin-

dere de 57 hect., care s'a cump5rat de locuitorT de la stat.

(VezT OlAnesti).

Portari-de-Mijloc, sat, In partea de E. a com. apodeni, pl.

Mijlocul, jud. Vasluiti, situat pe

coasta de E. a dealuluT Chi-

cera, pe o suprafata de 272

hect., cu o populatie de 370
locuitorT.

Vite : 195 vite marT cornute,

io cal, 250 oT si 8o rimAtorl.

Aceast S-t si Dumnezeiasei

cu hramul S-01' Voevozl, care intiiil

ail prefilcut-o d-nul Pitar Matheiii Pordirescu, fcind-o de lemn In paiente, de

clrmid in 1827, In zilele DomnuluI
Grigore Ghica, de la care s'aj inceput
iarkI a fi In Principatele Romlne, printl
patrief, i In zilele iubitoruluY de Dumneheri, P. S. S. Printele
Neofit Roman i fiind in stare proast,
co ajutorul lui Dumnezeil s'a prefcut fu

annl x850, de D. D. Spiridon Portrescu, frate mal mi; care n'are mostei pn. In nol ali stat neatnul,
s'al mal aclogat hramul S-ta Troim, in
zilele Prea InlratuluI Nostru Domo Bar.
bu D. Stirbeiti-Voevod si al IubitoruluI
de Dumnezeil Episcopul nostru Calinic
Roman,
svtrsit In anul x851,

nitorY

Mairi 28.

Portreasa, munte, in partea de

V. a com. Leresti, jud. Muscel.

Pe ling5. sat trece linia

fe-

rat5. Craiova-Calafat.

Chirului"), rno,ie, nelocuit, jud,

Comunicatia se face prin soseaua judeteana Craiova-Bistre-

Ilfov, pl. DImbovita, com. Tu-

tul, care pune satul in legatura

Portreasa (Chirul, Odaianari-Dimieni, proprietatea d-luT

la N. cu Ceratul

C. D. Vernescu. Are o intindere de 62 hect., din care 15

Giurgita-Cioromela.

si

la S. cu

Portresti, cdtun, in jud. Neamtu,

hect. sterpe.

Portreasa, pddure particular,

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni.

Por-treasa, pddure a statuluT,

in intindere de 2500 hect., apartintnd de muntiT ManAstireT

ampulung, care fac parte din

com. Corbsori si Berevoesti,

plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

Portresti, sat, jud. Dolj, pl. Balta, com. Giurgita, situat pe malul sting al DesnatuiuluT, la 2
kil. de Giurgita-Curmatura, ca-

pl. Bistrita, com. MastacAnul ; se

desparte de satul ovoaia pi-in
ptriul MAstacanoasa.

Portresti, statie de dr.-d.-f.,jud.

Dolj, pl. Balta, cat. Ceratul, pe
linia Craiova-Calafat, pus in
circulatie la i Decembrie 1895.
Se afl intre statiile Segarcea
(7,6 kil.) si Afumati (10,2 kil.).

latie de 312 locuitorT. Cade cam

In centrul comuneT
uda riul

Oltetul la V. E situat la 2 kil.

de OS. Lalosul, unde e scoala.
Portdresti, mo)rieparticularl,jud.
Dolj, pl. Balta, com. Giurgita.
Are padure pe &usa.

Portresti, pddure particular,

jud. Dolj, pl. Balta, com. Giurgita, in intindere de 122 hect.
E populata cu jugastri, ter,
plopT si frasinT i maT cu seama
s tej arT.

Portresti-Dobriceni, Lalbsul
Gonita, pddurt particulare,
supuse regimuluT silvic, pendint1

de com. Lalosul, jud. Vilcea.

Portita, bral (prival), in insula

Balta, jud. Ialomita, pl.
mita-Balta, com. Fetesti.

Talo-

Portita, punct trigonometric, de

rangul al 2-lea, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Canli-Bugeac, asezat la 3
kil. mal spre S. de Gura-Portitef, pe malul MariT, in partea

de E. a comuneT si a plaseT.

Portitel (Gura-), deschizdturd,

jud. Tulcea, prin care marele
basin lacustru-marin, format de
lacurile Razim, Zmeica, Golovita i Sinoe, comunica cu Marea. Aceasta limbA de pamint,

acoperita numaT cu 2,3 m. de

apa MariT, impiedica intrarea
corabillor de Mare in lacurile

Inaltim ea d'asupra niveluluT M-

de maT sus ; une-orT chiar opreste Cu totul comunicarea si

lacurile devin izolate.

riT e de 73'.26. Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fost

Portile - de - Fier, defila, intre

de 2 2 I 2 f leT, 35 banY.

muntif Carpati si Balcani, jud.

Mehedinti, prin care Dunarea

Portareti, sat, facind parte din

www.dacoromanica.ro

croeste drumul la intrarea so

PORTILE-DE-FIER

In Tara. De la Palanca-Noul,
ambele laturi ale fluviului sun t

inalte, formind defileur! ce se

%in unul dupa altul pe o lungime de peste 120 kil, si unde
apele sale curg cu mare repeziciune printre multele obstacole, ce se afla in albia sa.
Aspectul acestor defileur! e inteadevar maret. Apele DunareT

POSADA

61

Tractatul de la Berlin, futre

altele, a pus indatorire monarhiel Austro - Un gare a curati
albia Dunare! de periculoasele

Porumbita, bisericd, in jtrd. Bu-

stincT de la Portile-de-Frer, care

zad, com. Gura-SarateY, cat. Nen-

mare parte a anuluT ingreunad

atit de mult navigatia fluviulul.

ciulesti-Sarata, situata pe un fru-

In 1890 s'a adjudecat intre-

dure, despre care se mentio-

prinderea, gratie initiativeT ministruluT de comercia din Budapesta, d. Baross. In Sept. 1890

neaza inca din secolul al XVII lea.

Carapelit si En i - Sarai - Rahman.

mos pisc acoperit de vi! si pa-

prima stinca fu svirlita in aer,

In fata reprezentantilor oficial!

India a fost construita de lemn

de Mateia al BulibasiT ; in anul
1833, a fost reedificata de Clucerul Dimitrie sin Constantin

Porfilor luid de Fier saa Por-

a! AustrieT, Ungariei si Serbie!.

(Juga-Urs) si sosia sa Margareta.

file superioare ale Dundrei. Di-

din stincile numeroase de sub

Dupa o munc de pase an!

si cu sacrifici! de zed de milioane (aproape 45 mil. le!),

%DA, sal"' aprmnd cu coltif ascu-

aceast gigantica intreprindere

Ut1 d'astipra apel, in cit a trebuit lucrar! de rectificare con-

stind in canalurT adincr de 4 m.

inaugurat cu multa pompa deschiderea acestul canal, de catre

Maiestatea Sa Imparatul Franz
Iosef, insotit fiind de M. S. Regele Carol I.

Porumbul, deal, ramificare a

o intorsatura brusca, Dunarea

intra in gitul strimt al Cazanulu!, care pare o uriasa taetura facuta in stinc i unde

Portile-de-Fier (Portile-de-Arama), doud nzovile, In jud.

Porumbul, grld, jud. Dolj, pl.

Buzar', com. Zilisteanca, situate

pe malul riulur Cilnaul, la ex-

Bailesti, com. Negoiul, prin care

balta Cotlova se scurge in balta
Renea.

apele sunt inghemuite intre doul

inalte zidurf de serle! verticale.
Aci, adincimea e! e foarte mare,
asa ca in unele locur! ajunge pana
la 50 m., cu un nivel de 20 metri

tremitatea de E. a podulur de
peste aceasta apl.

Posada, sat, faclnd parte din

patrunzind in ele se angajeaza

ma! india in trecatoarea periculoas5. a Grebenultd, numita si a
ficultatil e n avigatiun e! provin dar

pentru a permite circulatia vapoarelor ; trecind d'aci Dunarea

se largeste si formeaza. basinul
Milonovatz, unde ajunge a avea
o latime de 1400 m. i aci, prin

maT jos ca acela al M.-Negre;

curentul ape! are lusa o putere
formidabill. Dupa esirea sa din
acest defilet, Dunarea infra in
renumitul defilell cunoscut sub
numele de Gherdapuri saa Porlile mari de Fier. In acest defileti,
cu toate c malurile sale sunt mal
putin marete si abrupte ca acelea
din stritntorile Cazanelor, totusT
din cauza nenumaratelor stincr si
vultorT,

aceasta este cea maT

periculoasa regiune a fluyiuld.

Inca de la 1830, sub impulsia contelu! Szechenyi, s'a facut

un plan complect pentru regularea cursuluT Dunare!.

fost dusa la bun sfirsit, si

In Septembre 1896 s'a

Porumbul, deal, pe teritoriul satulu! Ghermanesti, com. cu acelas! nume, pl. Podoleni, jud.
Falciti, in partea de E.

ast-fel

dealuluT Lohanul, care se intinde pe teritoriul com. Iepureni, pl. Prutul, jud. Falci, in.
partea de E. a satuluT Iepureni.

zar', com. Mizil, in intindere cam

com. rur. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahova, cu o populatie de 207 locuitorl. E situat

de 200 hect., ma! toate arabile.

la poalele muntelu! Ploriul si

Porumbarele, mo,cie, in jud. Bu-

coprins intre valle Prahover (V.),

Porumbeilor (Lacul-), lac, in

Conciul (N.) si Floriul (S.).

jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com.

Cotesti. Contine caracuda, ce se
consuma in comuna.

Porumbitea, sat, in jud. Constanta, pl. Hirsoya, pe teritoriul com. Eni-Sarai si Girlici.
Se margineste la E. cu dealul
Carapelit-Bair ; la N., cu dealul
Cisla-la-Tirca ; la V., cu Valeacu-Maracin! si Dealul-Cilibiuld
si la S., cu Valea-Mezarlic si
Dealul-Balgiulul. E strabatuta
de drumurile comunale Girlici-

www.dacoromanica.ro

Posada, trecdtoare, in Transilvania, jud. Prahova.

Posada, loe

izolat,

la N. de

com. Chela, plaiul Cozia, jud.

Aci, mal tnainte, era trecere peste monte catre AusttoUngaria.

Posada, munte, la E. de com.

Batrini, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova. Pe timpul domnieT lu!

Alexandru- Ghica -Voda era a

l'OSADA

POSTA VARIA

62

doua controla vamall i re$e-

hramul eSf. Voevod, a treia

Soseaua judeteana VAleni-Po-

in Bodesti, cu hramul Sf. GheorValea-Plo-

se$ti strabate comuna in lung,

inlesnind transportul spre com.

era drumul (o poteca ingusta

abia cit putea merge omul calare) de la Timi$ la Comar-

pulur, cu hramul SI. VoevozT,

deservite de 4 preotr; o $coall
mixta, care a fost frecuentata.

Tirlesti i Intreg plaiul BuzauluT,

al judetuluT BuzauluT.
Piscurl sunt: Cremeni$ul, spre

nic. Pe ad i se transportar) marfurile din Bra$ov, pe ca, pana

in 1899-900 de 112 copif ;

N.-E. $1 Calineasca spre S., ce

desparte com. Pose$ti de com.

ditita capitanulul de plAe$T.

Prin veacul al XVI-lea, p'aci

la Cimpina, de unde se fricarcaa in chervane.

ghe $i a patra In

2 morr de apa. Scoala exista

ad de la 1836.

Tirle$ti

$i

cat. Gogeasca. Pe

acestI munti$orI $i piscurl sunt

paqunT de vite.

Muscel, asezat pe $oseaua care

LocuitoriT, pe litiga agricultura, se mal ocupa. cu : dogaria,

rotaria, timplaria, ziddria, dulgheria si cizmaria.
Parte din locuitorT sunt mos-

merge la frontiera. De ad, riul

nenI ; 178 s'ad improprietarit

jud. Prahova. Ad e re$edinta

Dimbovita

largeste albia,
strabkind basinul tertiar al
RucaruluT. Se sustine cA locul

la 1864, pe mosia mosnenilor,

din care li s'al" dat 284 hect. El
posea: 40 caY, 30 Tepe, 843

comuneT.

satuluT Rucar a fost la Inceput

bol i vad, 200 viteT, 340 porcT,

50 capre, 1500 oT ; 16z stupT.

Posada, (leal, cu piatra calcaroasa, la N. de Rucarul, jud.

1.$1

(inainte de 1600) pe lunca de

sub Posada, unde se vad si azI
niste ruine de case si de o bisericuta, ce se numeste Biserica
Jidoveasca, pe ruinele careia s'a

ridicat biserica cretina. In ruinele de sub Posada s'at aflat

sagetT $i alte antichitatT dace,
romane i tatare.
Poseti, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, situata pe ambele malurT ale girleT Zeletinul,
Ja 43 kil. de capitala judetuluT
la 15 kil, de re$edinta plaseT.
MaT inainte de venirea Tata-

rilor, com. Posesti se afla situata maT spre N., In mijlocul

cimpieT Zeletinul, cu numele de
Sill$tea. Cu venirea Tatarilor,
locuitoril
imprastiat, apoT,

revenind, s'ati stabilit pe locul

linde e azI com. Pose$ti, aducind ad i $1 biserica ce construisera din lemn.

Se compune din 3 alune :

Pose$ti, Bode$ti

$1

Valea-Plo-

Suprafata comund, cu izlaz,

finete, locurT arabile i padure,

este de 2350 hect.

In raionul comuneT sunt 2
izvoare de apa. minerali. Unul,
ce curge in mare abondenta,
izvorind din muntele Topilea,
contine pucioasa ; cel-l'alt, care
contine sane, izvore$te din muntisorulVermanarea. Ambele sunt

In centrul comund.
Aci se fabrica anual pana la
2500 decal. tuica.

Are o populatie de 2030 su.

Posrnocul, braf (priva, In insula Balta, pl. Ialomita-Balta,

pe teritoriul comunelor Socariciul i Jegalia, din jud. Talomita.

Posobeasca,

in jud. Buzatt, com. Boziorul, cal. Posobe$ti ; are 150 hect. $1 face un

corp cu sforile Corneanul

$i

Postavari, sat, jud. Ilfov. Ved

ziorul, jud. Buzat, CU 120 locultorT $1. 30 case.

Postovari.

unde se afla ridicat un punct

geodezic. In partea de N. a comuneT, in mijlocul PoTeneT-ZeletinuluT,

este o movila numita

Piatra, facutd "spun batriniT

E udata de &Tele :

Zele-

doul in Pose$ti, una cu hramul

care toate se varsa in girla Ze-

cea-l'alta cu

pl. Sulina i a com. u. rb. ChiliaVechie, jud. Tulcea, format de

lacul Tihac; are 50 hect. intindere $i contine pe$te.

ti$oriT : Merdeala, Topilea $i

ful-MTerleT, $1 spre N.-E., de Vermanarea, Cretneni$ul $1Priporul,

tinul, StupineT, Valea-PlopuluT,

Valea - Mane$tilor $1 BaracieT,

$i

Poslar, lac, in partea de V. a

Posobeqti, clitun, al com. Bo-

flete, din care 337 contribuabilT,

locuind in 493 case ; 4 bisericT,
Adormirea

com. rur. Pose$ti, pl. Teleajenul,

Comerciul se exercita In com.

de 8 circiumarT.
Veniturile si cheltuelile com.
se ridica la 2785.98 leT.
E brazdata prin centru de mun-

de Tatarl.

puluT.

Poseti sal, facind parte din

letinul.

www.dacoromanica.ro

Postvria, loc izolat, spre N.

de apa Poclovali$tea, in catunul Corbeanca, pl. ZnagovuluT,
jud. Ilfov. Acolo, spune legenda,
a fost in vechime un tirg ;

pe la anul 1830 inca exista o

casa ruinata rmas din acel
ora$el, casa a$ezata pe coasta
dealuluT Pociovall$tea. Tot pe
coasta dealuluT de la Postavarie

POSTELNICUL

PWA

63

pe la anul 1830 un
cos mare ruinat, pe locul unde

Numarul vitelor marl e de

317 si al celor mid, de 676.

barul, jud. Ilfov. Ad este un

se crede ca in vechime se fabrica postavul, de unde si nu-

Poirceti, atan, al com. Gura-

pod pe vase peste riul Argesul.

lama, cand riul inghiata, comu-

exista

mirea aceasta.

NiscovuluI, jud. Buzau, Cu 130

Biserica din acel loc exista

locuitori si 30 case.

inca pana la 1830, irisa ruinata. Se crede ea la 182i, in

Poqorcani, silige de sat, jud.

timpul rdscoalel luI Tudor Vla-

Bacan, pl. Trotusul, pe terito-

dimirescu s'a ruinat de TurcI.

Ling casete proprietate din
cat. Corbeanca exista chiar as-

riul com. Caiutul.

ta-zI ruine, unde in vechime a0

fost case, din dreptul cariara se
spune cd era o subterana, care

mergea la o distanta cam de

8o metri pana la actuala biserica, numita Capresti. Acea subterana servea ca loe de aparare
In timpul invaziunilor turcestr.

Postelnicul, ciftun (tira), in jud.

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Poiana, situat

pe campul Baragan.

Pota, catun, al com. Pietroasad.-s., jud. Buzati, cu 40 locuitorI si 8 case.

Pota, ctun, al com. Zilisteanca,
jud. Buzati, CU 520 locuitorI si
.

94 case. Se alipeste de cat.

Haiman alele.

Zilisteanca.

Pota, vechie numire a atunuluf

sani, pl. . tefanesti, com. Brateni, in intindere de 5 hect.,

Pota (Cldrua -Jugureni),

Postovari (tiubeiul - Clucerului, Canela, Moara), sat,

D l N. Turnescu, proprietar,
are 200 hect., lar loctiltoril au
12 hect.

Numarul vitelor marT e de

57 si al celor miel, de 134.
Pota, sat, lacind parte din com.
rur. tiubelut-Ordsti, pl. Dim
bovita, jud. Ilfov, situat la N.al riuluI Dimbovita, aproape de

unde Valea-Pasarea se varsa

in Dimbovita.

Se intinde pe o suprafatl de
433 hect., cu o populatie ae 65
locuitorI.

Academia Roming, mosteni-

toarea Casel Otetelisanu, are

catun al com. Colibia, j'ud. Buzar', cu 160 locuitorl si 31 case.
Are subdivizia Caldarusa.

395 hect. si locuitorit, 38 hect.

Proprietara cultiva prin aren-

dasil sal 275 hect. (75 sterpe,

45 pa.dure).

Locuitoril cultiva

tot terenul.

Pota, sat, in jud. Ialomita, pl.

facind parte din com. rur. tiubeiul-Orasti, pl. Dimbovita, jud.

Ilfov, situat la N. de Ordsti.

bulesti, situat pe lunca dintre

Spre V. trece soseaua jude-

la 3 kil. spre E. de satul Bar-

lean

bulesti.

Bucuresti-Oltenita.

Se intinde pe -o suprafata. de
212 hect., Cu 0 populaVie de 99
locuitort.

E. de Orasti, pe tarmul drept

Polta, vechie numire a aitunulul
Haimanalele, jud. Buzati, com.

Baltareti, jud. Buzall, com. Clondirul.

grescul.

nicatia se intrerupe si locui

toril ocolesc spre a trece pe la
Malul-Spart.

Postelnicuta, iaz, in jud. Botoin partea de E., pe mosia Ne-

com. rur. Buda-Prisiceni, pl. Sa-

CimpuluI, pendinte de com. Bar-

riul Ialomita i piriul Sarata, si

Numarul vitelor mar'. e de

103 si al celor miel, de 76.
Pota, sat, jud. Ilfov, pl. Negeti. Ved Negoesti-Posta.

Numirea aceasta s'a dat satuluI, pentru-ca aicI era statie

de posta.
Are o populatiune de 45 fa-

Pota, sat, in ud. It.-S6.rat, pl.

Proprietarul cultivg. 1075 hect,

(75 sterpe, 125 padure). Locuitoril cultiva. tot terenul.
Are o biserica, cu hramul

Locuitora posea : 16 cal,

148 bol, 4 bivolI, 2 asinI, 94.
pord si 285 o!.
Prin acest sat trece soseaua

de resedinta.
Are o intindere de 200 hect.,

Sf. Gheorghet, deservita de

judeteana Bucuresti-Urziceni.

contribuabilT.

Se intinde pe o suprafat. de

1381 hect., cu o populatie de

303 locuitorI.

D-na Elena Caramaliu are

1275 hect. si locuitorii, 106 hect.

citi. Aci

catunul com. Zgir

mai inainte era o

posa de cal, pe riul Oreavul,

la 500 m. spre S. de catunul
cu o populatie de 35 famIliT,
saa 209 suflete, din care 48

preot i i cintlret ; i helesteli.

Comerciul se face de 2 circiumarl.

Pota (Prisiceni - Turnes culuI), sat, facind parte din

www.dacoromanica.ro

Po0a, sat, cu 93 locuitort, Mcind

parte din com. Gohorul, jud. 're-

POTTA

POTCOAVA

64

cucia, situat pe soseaua ce duce

278 hect. pAdure, restul arl-

Iasi, pl. Stavnicul, com. Mogo-

din Tecucia la Birlad. Adi qra

turA si vil.

sesti.

mar inainte o statiune a trAsurilor de posa ce plecaa din

Tecucia spre Birlad.

Pota-Elanului, sat, in centrul

com. MAllesti, pl. Mijlocul, jud.

Potei (Dealul-), deal, acoperit

cu vil, jud. Vasluia, pl. Fun-

Falda, situat pe valea piriuluI

duri, com. Valea-Satulur ; se in-

Pota, sat, cu 356 locuitorI, in

Elanul si pe sesul ElanuluT, pe

tinde pe la S. satuluI Grajdu-

jud. Tulcea, pl. Isaccea, com.

Telita, situat in partea de E.

o suprafatA de 2864 hect., si

rile .

Cu o populatie de 8o locuitorI.

a plAseI si de S. - E. a co-

Potingeni, sat, in partea de V.

mune, pe ambele malurl ale Pota-Spinoas, loc isolat, HITA

piriulul Telita, la 7 kil. spre
satul Spinoasa, com. Birlesti,
S.E. de resedintA.
pl. Bahluiul, jud. Jai, unde in
Are o intindere de 1200 hect.,

din care 12 hect. vatra satulul,

186 hect. ale locuitorilor si restul al Statulta.

vechime a fost statie postall.

a com. Movileni, pl. Copoul,

jud. Iasi, situat pe podisul dealultd cu acelasi nume, pe o suprafatA cam de 1538 hect.

Are o populatie de 391

Pota-Vechie, cdtun (tirl), in

cuitod ;

lo-

bisericA, ziditA din

jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,

face parte din com. Cosimbesti,
si este situat pe BArAganul, pe
mosia Popesti.

piatrd la 1759, de un fost proprietar, Toma Cozma.

Vite : 308 vite marI cornute,
34 cal; 747 or si 43 rlinAtorT.

al drumetilor, inainte de a trece

Siretul.
Locuitorir acestui sat s'aa

Pota-Vechie. Vezi Oracul, pl.

Poi:triad, sat, in jud. Tutova, pl.

Simila, com. Sirbi.

mutat in satul Furceni.

Pota-Vechie, loc.- izolat, jud.

Pota, fost sat, jud. Tecucia, pe

drumul ce merge din Tecucia
la Focsani. Aci era un conac

Znagovul, jud. Ilfov.

Tecucia, intre Tecu chi si Ivesti, la

Pota, suburbie, in partea de S.

a orasuluI Buzad, jud. Buzan,
pe locul unde era mal inainte
statiunea poste BuzAa.
Pota, Tosta stalie de pega, jud.
Suceava, in dreptul satulul Tatdrusi.

2 kil. spre S. de satul Barcea.

Aid stationaa trIsurile care ple-

caa din Tecucia spre Galati,

inainte de construirea huid f erate Tecucia-Galati.

Pota-Vechie, suburbie, a oraulur Birlad, jud. Birlad, situatA

In partea de S.-E. a orasulur.

Pota, loc de pdyune, in jud. lincea, com. Horezul, numit in ve-

Potea. Vez! Posta.

chime TrAistari. Numele de posta

il are pentru a ad stationati

call postel mal inainte.

Pota, tnovild, situatA la N. de

com. Mihaia-Bravul, pl. Balta,
jud. BrAila, la 6-700 m. de

xesedinta comuna Ceva maI

la E. se afla mal' inainte a 5-a

Potei (Dealul-), deal, jud. Iasi,

pl. Copoul, com. Movileni ; se
intinde la S.-V. de satul Rominesti. Coasta sa de V. se lasA
pAnA in apa riuluI Bahluiul. La
poalele luI, in drumul Iasi-Botosani, era in vechime statia

poste.

statie a vechiulul drum Baila-

Potcoava, com. rur., jud. Olt,

pl. Mijlocul, situatA pe gira
Plapcea, la 25 kil, de capitala
judetuluI si la
dinta plAse.

8 kil, de rese-

Se compune din 6 cAtune :

Potcoava (FAlcoeni), Broscari,
Mijlocul, Cirstesti, Mescinesti si
Trufinesti, Cu o populatie de
2131 locuitorl.
Teritoriul com, se intinde pe
o suprafatA de 3035 hect., din
care too hect. pAdure.
Are 4 biserid, deservite de

4 preotl ; o scoalA mixtl, frecuentaa de 6o copa. *coala s'a

infiintat ad in 1867.
Locuitorif in maioritate sunt
mosnenr, si se ocupA cu plugarla si pAstoria. El posedl :
150 caI, 52 'Tepe, 540 boI, 150

vad, 1200 oi, 25 capre si 400

pord.

PoteI (Dealul-), ramificare a

ImproprietAritI dupa legea ru-

rail sunt 146 locuitorl, pe 503

Pota (Alexandreti), mofie,

dealulut Norocelul, jud. Iasi, pl.

Bahluiul, com. Birlesti.

in jud. BuzAa, com. Pietroasad.-s. ; are 530 hect., din care

Potei (Dealul-), deal, in jud.

CAlArasi.

www.dacoromanica.ro

hect., din proprietAtile d-lor Biscoveanu, BAlsan, Tomescu, GA-

bunea, Sorescu si Polihron.

POTCOAVA

POTIRNICHEASA

65

Comerciul se face de io cir-

Plapcea, pl. Mijlocul, jud. Olt,

ciumari.

format de malul drept al Oler

Budgetur com. e la veniturl

de 5754 ler si la cheltuelT, de
4983 lei.
O osea vecina1 leaga com.
la N.-V. cu Baltati si la S.-E.,
cu Valea-Merilor, O alta retea
pune in comunicatie la N. cu
Bird l, prin Negreni, cu calea

Plapcea. Are directiunea V.-E.

si se intinde pe o distanta de
aproape 4 kil. Pe culmea luT se
afla. gara PoIcoava.

Potcoava, baltd, pe sesul Pru

tulur, linga. satul Probota, com.
Cirniceni, pl. Turia, jud. Iasi.

nationala. Slatina-Virciorova, lar

Potcoava, lac, in jud. Tulcea,

Ja S.-V., cu com. Perieti.

Pe teritoriul comuneT Potcoava, in partea de S., si pe

malul drept al girleT Plapcea,

pl. Sulina, pe teritoriul com.

care formeaza aci un deal mare,

tia a comuner si format de Lacta-

situata gara Potcoava, prima

Rosu, cu care comunica prin o

statie a caer ferate curestiVirciorova, de la Slatina spre

; e inconjurat cc stuf si

rur. Cara-Orman, situat in partea centra1 a plaser si cea es-

contine peste.

Pitesti. Dou5. dealurr, de o parte

si de alta a Oler, paralel cu

fordttata. numar din satul cu acelas! nume, situata pe soseaua

13echet Corabia, unde se observa coline de nisipurT aduse

din spre Sadova (Dolj), la 23

kil. spre V. de Corabia i la 38
kil. spre S. de Caracal. Altitudinca terenulur d'asupra nive
luhn Mara e de 62 m.
Are o populatie de 872 locuitorT ; o biserica, cu hramul
Adormirea Maicer Domnulur,
deservita de i preot si 2 dintaretT ; o scoala mixta, frecuentata de 41 coph ; 5 circiumr.
Locuitorir posedd : 751 vite
marT, 2200 vite raid si 952 Amatorr.

Budgetul com. e la veniturT

de 4827 ler si la cheltueli, de

in partea de S., pe o distant

de aproape 4 kil. Ele sunt a-

Potcoava, mofie a statulur, pendinte de manstirea Negoesti,

jud. Ilfov, care, impreuna cu
Luica-Mitreni a manstirer Mi-

coperite cu, semanaturr si /Mete.

hala -Voda ,se arendeaza Cu 55200

la E. de com. Ianca pana la orase-

ler anual.

lul Corabia, ocupind coltul de

matca, traverseaza teritoriul el,

La E. se margineste cu riul
Vedea i la V. cu piriul Negri-

soara, care o separa de com.

Potcoava-Mare, baltd, pe sesul

135.1tati. La N., se limiteazd cu

com. Birci.

Jijier, jud. Falciii, pl. Podoleni,

com. sala, formata din varsatura Jijier.

Potcoava, stalie de dr.-d.-f., jud.

Olt, pl. Mijlocul, cat. Potcoava,
pe linia Pitesti-Slatina, pusa in
circulatie la 5 Ianuarie 1875.

i Slatina (21,3 kil.). Inaltimea d'asupra nivelulur Marir

de 196'.21. Venitul acester

statir pe anul /896 a fost de

Potelul, bala intins5., formata

de varsarea Dunarer. Se intinde

S.-V. al pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.

Romanati. Are mar multe insule.

Contine foarte mult peste.

Potelul, cu balta anca i Ho tarul, mofa ale statulur, in jud.

Potcoava-Mick baltd, pe sesul

jud. Flciti, pl. Podoleni,
com. Isaia.

Se afla t'Are statiile Corbul (12,3

kil.)

2306

Potcoavele, lac, in insula Balta,

pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
pe teritoriu/ comunelor Stelnica

si Fetesti.

Romanati, cu o arena anuald

de 189000

Potelul (Mnstirea Bistrita),

pda'ure de 510 pog., pe proprietatea Potelul, cu balta Ianca
si Hotarul, linga com. anca, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

120715 ler, 18 batir.

Potcoava (FAIcoeni),

cdtun,

pendinte de com. Potcoava, pl.

Mijlocul, jud. Olt, situat pe malul sting al Orle Plapcea. E re-

Potecul, fost schit de calugarT,

in jud. Buzar', com. Niculesti,
cat. Merei, pe colina Potecul.

sedinta comuna Are o popu-

Poteiul, insuld i pichel de granild pe Dunare, in dreptul sa-

latie de 369 locuitorr; o bise-

tulur cu acelasT nume, jud. Ro-

rica, fondata la 1875 de enoriasi i deservita de un preot.

manati.

Potigraful, sat, facind parte din

com. rur. Gorgota, pl. Crivina,
jud. Prahova.
A fost statie de cal de posta
pe drumul Bucure.sti-Ploesti.

Potirnichea,cdtun

facind

parte din com. rur. Tonea, jud.

Ialomita, pl. Borcea.

Potelul, com. rur., in S.-V. pl.

Potcoava, deal, pe teritoriul com
'64 745, Mareta Dicfionar Geogrdfic

Voi

Balta-Oltul-d.j., jud. Romanati,

www.dacoromanica.ro

PotIrnicheasa, mofie, In jud.

POTIRNICHEgl

Buza, com. Zilisteanca? at.

Potlogi, maa/a, jud. Dolj, Pl.

Haimanalele. Are 67 'hect. ara-

Amaradia, com. AmAresti, satul

AmArIsti.

bile. Face un corp cu Rinciogeasca, de 115 hect., proprietate in devIlmAsie a mosnenilor

PotirnichestI si RinclogI.

PotIrnicheti, sub-divizie a celt.

Pirscovul, jud. Buzan, com. Pirscovul.

Potlogea, mofie, in jud. BuzAti,

com. Beceni, cAt. Ocea, proprietate a mosnenilor Potlogea san*

Ghitor. Are 192 hect., din care

27 hect. padurea Ocea.

Potlogeni, sati Damuri, com.

rur., formatA numaI din satul cu
acelasi nume, la E. pl. Balta-01tul-d.-j., jud. Romanati, situatg.
ling5. Olt, filtre comunele CiIieni si Da-Mare, la 15 kil., spre

N.-E., de Corabia si la 32 kil.,

spre S.-E., de Caracal, pe soseaua Izlaz-Stoenesti. Altitudinea terenului d'asupra nivelului Mrii este de 65 m.

Are o populatie de 118 familii, sal 863 suflete ; o bise-

Dimbovita, pl. Bolintinul, si-

tuatA pe eimpie, la 12 kil. spre

S. de Titu. In raionul. comuna
este un helesteti ; spre E., piriul
RAstoaca, peste care este un
pod si /a o ruja depArtare
spre V., riul Argesul.
Se compune din dou5. atune :
VIAsteni si Potlogi-Rurali, cu o
populatie de 2482 locuitori.

biseric si o circiumA.

Are dou bisericI, una in

mofie particularl,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
MihAita, apartinind d-nei Eufrosina Sulioti, Are pldure pe &usa.

Potmeltul, peldure particularg.,

jud. Dolj, pl. pul-d.-s., com.
MihAita, in intindere de 179

hect. Apartine d-nei Eufrosina

Sulioti si e populatA cu ceri,
jugastri, frasini, ulmi si mal cu
seamg. emite.

VlIsteni si cea-l'altg. in PotlogiRurall ; o scoalI mixtg. ; o moarg

cu aburI.
Se invecineste la E. cu Rominesti ; la V., cu Argesul ; la

Potoceanca, sat, fAcind parte

N., cu VAcAresti-de-RAstoaca ;

riului Dmbovita. Aproape de

la N.-V., cu Crovul si la S., cu

toate pArtile e inconjurat de

GAiseni. De Rominesti si Vgla-

dealuri.

resti-de-Rstoaca se desparte
prin piriul Rstoaca, iar de

538 hect., cu o populatie de

cele-l'alte, pi-in cimpil si pAduri,

din com. rurall Bobesti-BAIAceanca, pl. Dimbovita, jud. Il-

situat la S.-E. de GlinaGherman, pe maluI drept al

fov,

Se intinde pe o suprafatA de

unindu-se cu toate pi-in sosele

122 locuitorr.
D-1 I. Paplica, proprietar, are

comunale.

478 hect. si locuitorif, 6o hect.

Comerciul se face de 1 cirPotlogi-Urbani, com. urb., j ud.

deservia de 1 preot si 2 cin-

Dimbovita, pl. Bolintinul, si-

M.O ; 2 circiumi.

tuatA in mijlocul celei de sus,

Locuitorii posedg 756 vite

pe cimpie si invecinindu-se mai

mal-Y cornute, 1940 vite mici si

374 porcr.

la toate punctele cardinale cu

cona. Potlogi -Rurali. Are 309
locuitorI, asezati pe trei strade:

mergea de la Izlaz la Romula. In

spre V. de sat se vede o nalguea
mare, fAcutg din timpurI vechl.

In 76 case si io bordee. Are o

PotmeItul,
Potlogi-Rurall, com. rur., jud.

ria, cu hramul SI. Nicolae (1863),

Budgetul com. e la venituri

de 2635 lei si la cheltueli, de
2570 Id.
Pe aci trecea vechiul drum
roman care, pe maluI Oltulta,

POTO CENT-DE-SUS

66

Valea-Cojocarul, Visterescul si
MAcelarul, ocupindu-se cu comerciul si industria.

In raionul comund se aflA

ruine din vechile palaturl ale
lui Constantin BrAncoveanu. Aci

se presupune a fi ruine din timpurile Romanilor. Se crede de

Potlogeni- din - Deal, sat, jud.

asemeni a pe malul sting al

Dinabovita, pl. Cobia, com. Pietroaia.

ArgesuluT, ar fi fost vestita cetate romand Amurgium.

ciumar.

NumArul vitelor mar! e de

116 si al celor miel, de 170.

Potoceni-d.-j. (Greci-de-Buzail), cdtun, al com. MAracineni,

jud. BuzAil, Cu 260 locuitod si

46 case.

Potoceni-d.-j., moiie, in jud.

Buzl, com. MArAcineni, cAt..
Potoceni-d.-j.; are 380 hect.,

din care 340 hect. arabile, 22

hect. grAdini de zarzavat si 18
hect. criving.

Potoceni -de-Sus (Putintei),

cdtun, al com. MArAcineni, jud.

BuzAti, cu 210 locuitca 0. 44

Potlogeni-din-Vale, sal, jud. Potmeltul, sat, jud. Dolj, pl.

Dimbovita, pl. Cobia, com. PeJiul-d.-s., com. Milagita, cu o
troaia.

populatie de 405 suflete, locuind

www.dacoromanica.ro

case.

Potoceni-de-Sus, mofie, in jud.

POTOCr

POTUR

67

Buzdth com. MArdcineni, cdt.

Pototeni- d.-s. ; are 240 hect.,
ardturr, grddinI de zarzavat,

crivind si izlaz.

Buhalnita, pl. Piatra -Muntele,

situat In stinga riului Bistrita.

Are o populatie de 265 suflete ; 4 morT de ap.
Vite : 8 cal', 32 bol', 18 vad,
7 rimdtorf, 31 juncI si 862 oI.
Locuitorif se ocupd mai mult
cu plutdria.

Jiul-d.-j., com. Grindeni.

deservitd de i preot si 2 enPotrojani, vechie nutnire a mafia Grindeni, jud. Dolj, plasa

tAretT.

Potoci, sal, in. jud. Neamtu, com.

tulut Ostroveni, jud. Dolj, pl.

sati 307 suflete; o bisericl,

Cu hramul Sf. Grigorie (1867),

Potopinul, moysie a statulur, in

jud. Romanati, pl. Ocolul, lirrgd com. Dobrosloveni, Cu o
arena anuald de 3580 lel; are

Jiul-d.-j., com. Grindeni.

Potropeti, sat, in partea de N.

E., a com. Tdcuta, pl. Mijlocul,

jud'. Vasluiu, asezat parte pe

o pAdure .de 598 pog., pendinte

de mAndstirea Bistrita.

valea CujbeI, iar parte pe deal,

strdbatut de piriul Cutigna.
Are o suprafatd de 240 hect.,
din care 74 hect. pddure i 89
hect. loc de culturd, finet, imas,
proprietatea statuluI si 77 hect.,

Potopinul, vale, incepind spre

N.-V. de satul Potopinul, pe care
fi strdbate si terminind u - se in Va-

Potoci, munte, situat filtre

co-

munele Buhalnita si Pingarat),

jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele ; formeazd o legAturd cu
ramura Pingdrati i Botosul,
cind parte din grupa muntilor
BistriteI-MoldoveI.

,Potoci,

idure, in com. Buhal-

nita-Pingdrati, pl. Piatra -Mun-

tele, jud. Neamtu. Are o intindere de 1875 pog., coprinzipdu-de i pddurea de pe mosia
PingardcioruluT.

Potoci-BistriteI, trup de pitdure,

in jud. Neamtu, com. Buhalnita,
pl. Piatra-Muntele, proprietatea

statuluI, care o arendeaa. cu

52L1 leI anual.

lea-OltuluI, jud. Romanati, com.

Bistrita.

ale locuitorilor.

Are o populatie de 41 fam.,

Potopul, iri, jud. Dimbovita,

sati 208 suflete ; o bisericd,

cut5. la 1804 de Maiorul Duca.

izvoreste din dealnrile i pdurile

andesti ; curge

Satul si mosia sunt proprietatea statuluI si a locuitorilor

improprietdritI dupd legea ru-

spre S., prin pl. Dimbovita, se

intoarce spre S.-E., prin plasa
Cobia ; trece in cursul sAti prin
raionul atunelor Greci, al com.
Botesti, Scheiul si Telesti, ale
com. Ludesti ; trece pe lingd
Ludeti, Hulubesti si Valea-Caselor ; apoT in pl. Cobia trece

raid.

Locuitorif posea : io plugurr

si 24 care cu bol, 2 plugurI

cdrut cu cal;

17 cal", Ioo

vite marT cornute, 34 oI, 2 capre, 7 rimAtorI ; 16 stupl cu

albine.

pe lin ga comu n ele Val ea-Mare,

Gura-FoiI, Gesti, Dragodana

si, mal la vale 'de Dragodana,

Potsolul, pIri, izvoreste de pe

cam lingd com. Cuparul se varsd

in &Tul Rstoaca. In cursul
primeste mal multI afluentl: Valea-ButoluluI, Valea-Cobia i altiI.

teritoriul satulur Poiana - d. - s.,

jud. Vasluiti, com. Girbesti, pl.
Funduri, i mal jos se varsd in
stinga piriulul acovAtul.

Potopelul, pr, In jud. Gorj,

plaiul Novaci ; izvoreste din
Fintina-luI-Costache, la E. de

com. Prigoria si se varsd In

Cilnicul.

Potopinul, atun, situat In partea de N. a com. Dobrosloveni,

pl. Ocolul, jud. Romanati, pe
soseaua nationald Corabia-RiulVaduluI, la 9 kil. de Caracal,
si

in apropiere de gara Ro-

mula. Altitudinea terenulur d'a-

supra niveluld Mdrif este de

Potoroiul, trup de tno,s.ie, In jud.

Potur,

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

Buhalnita, situat 11110 mosia
Buhalnita i Izvorul-Alb si Sec.

Potreul, mahala, fcind parte

din com. rur. Satioara, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, situatd in
parte de V. a comuneI i udatd
de piriul Ciupa. Are o bisericd,
numit5. a Cociobilor, fondatd la
anul 1802 de vAtaful I. Ursanu
si Popa Radu.

mur.,

asezatd

in

Ciamurli-d.-s.

i Ciamurli-d.-j. ;

la V., cu com. Beidant ; la S,

Cu comunele Casap-Chioi si Cogelac si la E., cu lacul Golovita.

Relieful soluluI tine de regiunea dealurilor, printre carI distingem : dealul Eniceri (147 m.),

Cara-Burun, la N.; dealul Movila-Mare (116 m.), la S.; dealul

142 m.

Are A populatie de 70 fa-

com.

partea de S. a judetuluI Tulcea

cea de E. a pldseT Istrul, pe
piriul Beidant.
Se mArgineste la N. cu com.

Potrojani, vechte numire a sa-

www.dacoromanica.ro

Maadem-Bair (104 m.), la E.,

POTUR

PRAHOVA (JUDET)

68

acoperite toate cu finete si semanatud ; dealul Haidan, la S.V., acoperit cu padure.

Movila mal insemnata e Hamamgi (104 m.), la S.-V.

centrar a plasei Istruld si a

com. Potur, al carel catun de

Apele carl ud comuna sunt :

hect.
Populatiunea e mal toata bulgareasca.

piriul Slava-Rusa la N.; pirlul

Beidant, numit pe ad i Potur

resed;nt este, pe ambele maluti ale pirtuld Beidant sati Po-

tur. Are o intindere de 112

Predelusul, Musita, Cldbucetul,

Predealul, Omul, Virful-cu-Dor,
Caraimanul, Piatra-Arsa, Furnica
Paduchiosul.
La V. se mrgineste cu jucf.
Dimbovita, de care se desparte

prin sire de munti

i dealurl

ale Carpatilor i riul CricovulDulce, si la S., cu pldsile Zna-

san* Hagi-Avat, prin mijloc, tre-

Acest sat a suferit mult de

cind prin cele doua catufie ale

comuna'; valea Dealului-Mare,
la S. O parte din lacul cel mare
Golovita se afla la E. comuna

la basbuzuciI T'atad in timpul

rzboiului de la 1877.
Are o biserica si o scoala.
Pe la E. trece drumul national

govul i Mostistea, din jud. Ilfov,

Catunele cal-1 formeaza com.

sunt : Potur, resedintd, la V., pe

Tulcea-Constanta.

La E. se margineste cu plasile Tohani, Sdrata i plaiul

ambele malurl ale piriului Beidant; Hamamgi, la E., pe malul

sting al piriului Potur sail Va-

Potur, pfrig, In jud. Tulcea, pl.

de care se desparte prin riurile

Ialomita, Prahova i CricovulSrat.

Buzaului, din jud. Buzaul, printr% linie ce pleaca de la S. spre

Intinderea comunei e de 6800

Istrului, pe teritoriul comunelor

rurale Ciamurli-d.-s. i Potur.
Izvoreste sub numele de Valea:
SatuluI, din poalele de S.-E. ale

hect., din mil 144 hect. vatra

dealului Ciamurli; curge spre

ceagul, Fintinelele, Vadul-Sapat,

Calugareni, Tatarul, Chiojdean-

satului, 4100 hect. ale locuitorilor, 2556 hect, ale statului.

Populatiunea, compus mal
mult din BulgarI, este de 244

S., in o directie de la N.-V. spre

ca, Salcia, Carbunesti,

S.-E., brdzdind partea de N. a

plaseI si a com. Potur si pe cea
de S. a com. Ciamurli ; trece
prin acest sat, si, dupa 9 kil.
de curs, se varsa in piriul Beidant, pe stinga, haga satul Hamamgi ; malurile sunt inalte

Star-Chiojdul i pana la vaina

Buzelor.

lea-Ciamurli.

familii, sati 1246 suflete, din care

260 brbati si 238 fema

Calitatea ptnintului este fa-

vorabill agricultura
Locuitorif posea. 112 pluguri ; 3800 capete de vite.
Budgetul com. e la venituri
de 8200 leI si la cheltueli, de
7900

Drumurile care brazdeaza comuna sunt : calea nationallTulcea-Constanta, pe la E., pe lingl

Hamamgi ; cal comunale la SariMit, Casap-Chioi, Cogelac, Beidant i Ciamurli.
Are 2 biserici : una in Potur,
cu hramul Sf. Apostoli i cea-

l'alta in cat. Hamamgi, cu hramul Acopera mintul-MaiciI-Domnului, ambele facute de locui-

ripoase.

Povernei (Valea-), vlcea, in

jud. Musca, com. Contesti, pl.
Argeselul ; se varsa in riul Arges, la S. de moara
Perieteanu-Buzati.

d-lui St.

de com. Adincafa, Pulga, Col-

Intinderea teritoriala a judetului Prahova este de 487813

hectare.

Clima juarepelut, in partea

muntoasa, este aspra in timpul
ierna lar vara e temperata ; in
partea deluroasa i cimpeana,
lama nu e tocmaT aspra, desi e
bintnita de vinturi violente, lar
vara e calduroasa.
Ata la munte, cit si la cimp,
aerul este curat i sal-latos, afara

de unele locuri din partea de

Pragul, colina, in jud.

Buzar',

com. si cat. Monteorul, acope-

rita de padure. Pe sub dinsa

trec tuburife ce duc pacura de
la sorginte in fabrica de la gara
Monteorul. Pe culmea sa sunt
niste ruine numite Cetatea.

tori in 1868 si 1872 i deservite

Prahova, judel, care se margi-

de 2 preatI si 3 cintareti; 2

neste la N. cu Transilvania, de

scoale, cite una in fie-care catun,

care se desparte prin culmile

frecuentate de 122 elevi.

muntilor Tatarul, Piatra-LapteZanoaga,

Curul-Rosu, Chela, Bratocea, Ba-

luI, 1VIAgura - SiriuluI,

Potur, sat, asezat In partea de

S. a judetului Tulcea si cea

N.- V. si care merge pe la E.

besul, Bobul-Mare, Bobul-Mic,

www.dacoromanica.ro

S.-E., unde adesea bintue frigurile, din cauza baltilor.

Geologia judepelza. Masivul

Bucegilor, cea mal insemnatl

catena de munti din judet, este
alcatuita din 3 grupe : grupa
secondara, grupa tediara
grupa quartenara.
In descrierea Carpatilor s'a
aratat diferitele culmi ce formeaza malurile Prahovei, culmile dela Piatra-Arsd, Furnica
Virful-cu-Dor. Sistemul cretaca-1 inferior ocupa culmea de
rasarit a masivului dela Busteni

'PRAHOVA (JUDET)

si Izvoarele. Diferite conglome-

PRAFIOVA (TUDET)

69

Statul poseda in jud. Pra-

rate numuIitice se observa la

urma miscareT de ridicare ce

s'a facut in Rominia si in toata

hoya 108 padurr cu trupurile

culmea Babelor, Coltul ObirsieT

Europa, Insula-Mare esind si mal

lor, in intindere de 42521 hect.

si Seaua-OmuluI. Tot masivul

(85042 pog.).

Omulur si Bucegi nu sunt de

mult din apele Madi', a tirit cu

sine parte din depozitele ju-

cit o imensa ridicatura calcar,

rasice, care, In urma, ne mal

Pacaloaia, Moreni , Cocorasti ,

Mislea, Musita si Urjugoaia, Aricesti, Carbunesti, Haimanalele,
Curul-Rosu, Tintea, Izvoarele,
etc.

care se prezinta, ad in mase

etajate si In scarI uriase, aci

acoperindu.se ati ramas ca niste

insule in sisturile lor cristaline:

In platourI inalte, margiaite prin

OTO verticalT.

in jud. Prahova, in masivele de

Sistemul jurasic este repre-

pe valea PrahoveI, de la Les-

zintat fu jud. Prahova prin toate

pezi pana la Sinaia si de la

etajele sale, dar rar sunt toate

reunite la un loc. Rocele din
care se compun stratele sale

Bratocea la frontiera TransilvanieI. La finele epocel creta-

sunt calcare, cind compacte,

care a avut de efect scoaterea

stratelor cretatice de sub apele
MariI, atit in jud. Prahova, clt
si In alte judete din Rominia.
In diferite puncte ale Tare);

marmoreene albicioase sal:1' gal-

U.
Cretacicul superior : Cnomanianul, Turonianul si Senonianul, sunt foarte bine reprezintate

In acest judet si se caracteriseaza. prin Orbitolina Concava,

Ptychodus latissimus, Inoceromus labiatus, Micraster, Corangiunum, Micraster Cortestudinarium, Galerites albogalerus,
Belemnitella Mucronata si Ostrea Vesicularis, fosile din cele
mal caracteristice ale acesteT
serii cretacice.
Tipul de S. al EocenuluT, ce

ocupa o larga banda, incepind

din Ispania si trecind prin Franta,

Elveia, Italia, Austro-Ungaria,

Turcia si Rominia de o parte,
Maroco, Algeria, Tunis, Tripoli,
etc., de alta parte, prezint acelasI caracter petrografic si paleontologic in toata intinderea sa.

Ast-fel de insule se gasesc si

cice s'a produs o noua. ridicare,

precum si la Pucheni, jud. Prahoya, s'el gasa silexurI cioplite,

silexurT lustruite, cutite sati razuitoare O alte obiecte de piatra
si

de os, industrie a omuluT

quaternar.
Prin faptul ta la Bdicoiul, pl.
Filipesti, exista fintinT arzatoar.e,
numite de locuitorI fierbatori,
clocotisurl si focurl nestinse,

reiese el, in aceast parte, sunt

ingropate substante cornbustibile, ca : huila, lignitul si petroleul, din carr, prin distilare naturala, se degaje idrogenul protocarbonat si l'ese in unele timpurT ale anulur cu apa, producind la esire un fel de fierbere
sail clocotire.

Plidurt. Din punctul de ve-

Cele mal marr

padurr sunt : Tesila, Varbila

Mo,siile statului. Statul posea in jud. Prahova 46 mosiI,

Impreuna cu trupurile ce le
apartin si M'ar de cele vIndute
de vecI la locuitorI.
Masini si unelte agricole in j ud.

Prahova (1893) : 52 masinI de

semanat ; 33 de secerat si cosit ; 6o de treierat (cu aburT);

4 de treierat cu manej ; 115 de

vinturat ; 21 de batut porumb
(cu abur ; 44 de batut porumb
(Cu manivela) ; 5034 plugurI de
lemn ; 4608 plugurT de fier ;

4983 scarificatoare ; 50 grape

de fier ; 13 tavalugurI; 80 mosoroitoare de fier ; 4288 de lemn ;

27 greble ; 84 masinT de ales

sAminta ; 36 mor cu aburT; 51
cu al:A.; 2 cu vint.
Vite, dupa. statistica din Decembrie 1900:19901 cal, 108894
bol si bivolI, 191716 oT, 10982

capre, 79902 pord.

Locuitorir posea si

13293

stupI cu albine (190I).

Viticultura.
Cu siguranta

nu se poate sti epoca de cind

a inceput plantarea viilor in

El a luat parte la marele ridi-

dere silvic, j. Prahova face parte

jud. Prahova. Date precise lipsesc ; se ctede irisa ca plantarea

carI ale muntilor, formind in ju-

din circumscriptia IX-a si s'a

dealurilor co vita dateaza de

detul Prahova virfurile Caraimanul si Omul.

Miocenul este destul de bine

i-400 ani.

reprezintat in acest judet si este

impartit in 4 ocoale : Valeni-deMunte, cu resedinta sefuluT de

ocol in Valeni ; Urlati, cu rese,
dinta in Ploesti ; Ploesti, cu re-

insemnat prin marea cantitate

de sare gema, lignite, petrol si

sedinta sefului de ocol in Ploesti, si Sinaia, cu resedinta in

ozocherita, pe lingA care trebue

sa mal adaogam existenta chihlibaruluT si a suffuluI.

8inaia.

La finele epocel jurasice, in

Mare parte din teritoriul judetuluI Prahova e acoperit cu

padun.

www.dacoromanica.ro

Situatiunea viilor in jud. Pra-

hoya este in genere pe deal, o

mica parte, fiind pe va! si alta
si mal mica pe sesurr.
Vine, in cea mal mare parte
a dealurilor, sunt expuse spre
E. si S., afara de viile care se in
tind pe Valea-Teleajenulul si care
au expozitiunea spre V. In cite va

PRAHOVA (JUDET)

localitAtT sunt expuse in toate

PRAHOVA (JUDET)

70

directiunile.

curesti), cele de la Slanic, Cimpina si Vilcanesti.

Solul in genere este argilos,

argilo-varos, disos si pietros,

imptirfirea administrativa.
lnainte de 1865, jud. Prahova

gasindu-se

se itnpartea in 7 circumscriptii,
adica : plasile Cimpul, Tirgsorul, Filipesti, Cricovul, Podgoria i plaiurile Teleajenul

fosile pe inaltimI.

Prasirea viteI se face prin

vit moarta, prin butasl, prin
vita mustacita.

Datul viteI depinde de caldurile prima-vera In regiunile

expuse spre N. inflorirea se face
mai firzitt.

StruguriI incep a se pirgui

pe la finele luneI luI Iulie. Maturitatea lor se considera pe la
25 Septembrie.

Speciile de strugurI, ce se
cultiva In Prahova, sunt TImlioasa, Timpuria, Gordinul, Basicata, Draguiasca, Coarna, Tigvoasa, Seina, Coarna - Neagra,
Negru Virtos si Negru - Moale.

Ape minerale. Judetul PrahoVa e unul din cele maI bogate ale l'arel din punctul de
vedere al apelor minerale.

Prahova.

La 1883, judetul a sufevit o

nou impartire, iar dupl legea
pentru fixarea circumscriptiilor
administrative, promulgata
pusa In aplicare la i Noembrie
1892, jud. Prahova s'a impartit in TO plasl : Cimpul, Cricovul, Crivina, Filipesti, Tirgsorul,
Podgoria, Pelesul, Prahova, Teleajenul i VArbilaul (v. a. n.).
AzI jud. Prahova este Impartit In 5 plasT Cimpul-Tirgsor, Fi-

lipesti, Prahova, Teleajenul

Podgoria.

Capitala ludetuld este orasul Ploesti.

Budgetul judetuluI pe anul

NumaI pldsile Cricovul, Pele-

1900-901 este acesta : Zeciml :

Prahova si Teleajenul nu-

veniturI, leI 550588, bani 71,

cheltueli, leI 534520, banI 77;
Drumuif veniturI, leI 141568,

m5r5. peste 50 surse de ape mi-

nerale, cea mal mare parte intrebuintate de suferine, de si

nu la toate s'a fcut analiza
apelor.
Comunele : Apostolache, Gornetul-Cuib , Pacureti, Tatarul,
Udresti, Brebul, Breaza-d.-j.,Tr-

sa, Cornul, Poiana, Prahovitad.-j., Adunati, Ocina, Telega,

cheltuell, lel 136462.

cdl de camunicalie.

Jud.

Prahova este strabtut de la

S. spre N.-V. in toata lungimea luT, de calea ferata Bucuresti-Predeal, care se opreste la
Orne Crivina, halta Prahovei,
Brazi, Ploesti, Buda, Bdicoiul,

De la Ploesti, spre E., este

calea ferata, ducind /a Buzad,
oprindu-se in jud. Prahova la
Odie Valea - Calugareasca si
Albesti i avind o lungime in
Prahova de 27 kil.
In total, teritoriul jud. Prahoya are 175 kil, de caI ferate.
De la Ploesti la Predeal drumul de fier merge tot urcind.
Aceasta statie seafla la 940 tu.
d'asupra statieI Bucuresti, sati
870 m. d'asupra statief Ploesti.
In acest traect, catea scoboara
putin la aropina n Valea-PrahoveI, trecind aeest riti pentru
prima-oara, peste un pod lung de
259 m., intre Blicoiul si Cim*

Intre Cimpina i Comarnioul

calea trece Inca Prahova de 4

orI pe niste podurI de 114 m.,
109 m., 96 m., 45 ni., afara de
podul de la Gura-Belif (22 in.).
Intre Comarnicul si Sinaia
sunt doud tunelurr.

Catea mal traverseaza Prahoya de 7 orl futre aceste doul

statiI pe niste podurr mai mult
sa mal putin lungl, precum
podul de peste Ostrov.
Intre Sinaia i Busteni, Prahoya mal este inca. o data trecuta de cale, care dup5. ce a stra-

batut tunelul dintre Busteni

Azuga, precum si &lita Azuga,
ajunge la Predeal.
Pe Ruga catea feratd, tudetul
Prahova maI are urmatoarele

Predealul, Sinaia, Cimpina, S15.nicul, Vilcanesti, i altele, po-

Cimpina, Comarnicul, Va/ea-Lar-

seda bogate izvoare de apa mi-

Predealul (frontiera).

neral, continind : pucioasa, fier,

Aceasta cale are in jud. Prahoya, Incepind de la riul Jalo-

curesti, care trece prin comu-

mita (S.) pana la Predeal (N.-V.),

MarT, Poenari-RaleT si de ad i intra

o lun gime de II kil.

O ramura secundara apuca
de la Buda, spre E., la Slanic,

In jud. Ilfov, pl. Znagovul.

pacura, sare i iod,

Mal la toate aceste izvoare,
circulatia se poate face cu Inlesnire. S'aj analizat numaI apele de la Brebu (de rap. dr.
Davila),. cele de la Cornul (pro-

prietatea prineipulul N. G. Bibescu), cele de la Predeal (proprietatea M. S. Regelui si a Eforid Spitalelor Civile din Bu-

ga, Sinaia, Busteni, A zuga si

oprindu-se la garile Plopeni siPolana si avInd o lungime de 34 kil.

De la Cimpina spre E. este

o cale feratd, care merge pana
la ocnele de la Doftana.

www.dacoromanica.ro

cal, bine ingrijite :

a) Calea nationald Ploesti-Bunele Barcanesti, Brazi, Pucheni-

Din aceasta cale, o ramur5.

pleaca din Ploeti, strAbate Valea-Prahover si la va= Predeal
se uneste cu soseaua austriaca
la Brasov. Aceasta cale merge
pe Valea-Prahovel si strabate
comunele : Blicoiul, Banesti, Clm-

PRAHOVA OLTDED

71

PRAHOVA C1UDED

Expresiunile de un cal sala o

jumatate de cal, ce mal intil-

terminat soseaua austriaca Ti-

asta.-zI in comerciul de
brasovenie, ne reamintesc destul de vici acele timpurT.
In ajunul razboiului turcoruso-austriac, razboia incheiat

Ja Predeal, chervane incarcate

Cu tot felui de marfurT se tineaa lant.

prin pacea de la 1730, Austria

la Bucuresti dura de obiceia

trimise salahorT prin munti, pen-

tru facerea drumurilor, ca sa

poata trece ostile. i d'atund

cite zo de zile, dintre carl 7 io

trebuiaa pana sa scape chirigiT
de vaina, atit de mare era aglo-

leajenuluT, legind mal toate co-

dateaza drumul cel vechia pentru carute.

La 1789, s'a reparat si in-

meratia.
Transportul de persoan e, transportul mesageriilor i scrisorilor

munele de pe aceasta vale, a-

dreptat oare-cum acest drum,

se acea pe timpul acela prin

dica Bucovul, Scaeni, Magurelele, Valeni-de-Munte, Homoriciurile, Izvoarele, Maneciul-Un-

construindu-se peste prapastiT

diligente. BirjariT de la Ploesti

vagaune, puntI si poduri de

lemn, primitive ; cu toate acestea comunicatiunea pe soseaua
aceasta, ce traverseazd munti

si de la Brasov eraa d'asemenea zilnic la drum pe valea

stincT uriase, era grea i periculoasa.

de fier, soseaua nationald e mal

Drumul cel vechia urca de

vereT, filtre Sinaia i Predealul,

la Timis drept la Predeal si

distanta ce se face asta-e cu
trgsura in 15-20 minute, se

intilnestr la tot pasul multime

facea p'atuncT in cite o juma-

pre calea ferata ducind la Pre-

nele: Rifovul, Buda-Palanga, Ciu-

tate de zi si de multe orl

deal.

mati si la riul Ialomita intra in

pl. Znagovul, jud. Ilfov.
oseaua nationala spre Mi.

teo zi intreaga ; iar de la Pre-

zil, care strabate toata partea

bolovanT, pe alocurea ingusta

de E. a judetuluT Prahova, trecind pe la Bucov, Valea-Calugareasca, Albesti, i prirt apropiere de Tomsani si Inotesti

si primejdioasa.
Pi-in une/e /ocurT, la trecerea
peste ape, amena construisera

Pe la jumatate lunel luT Iulie

1871, Maria Sa Carol I, Domnul Rominilor, si cu Elizabeta
Doamna, vizitara Sinaia.
Aceasta vizita domneasca a
asigurat \raid Prahova un viitor stralucit, pentru-ca frumu-

pina, Breaza, Comarnicul, Sinaia i Predealul.

b) oseatia judeteana PloestiTirgovistea, care pleaca. dift Ploesti, strabate. S. - V. judetulta

Prahova, trece prin comunele :

Tirgsorul - Noa, Dirmonesti
Margineni si infra. In jud. Dimbovita.
Soseaua judeteana. Ploesti-

Bratocea, care pleaca din Ploesti, pe barierea Valeni, i ia

directia spre N., pe Valea-Te-

gureni si Paminteni, trece pe

linga manastirile Cheia si Su-

sana si ajunge la vaina Bratocea.

oseauajudeteanA PloestiCalarasi, care pleac din partea

de S.-E. a orapilia Ploesti, bariera RifovuluT, trece pe litiga

-manastirea Ghighiul i comu-

apor l'Ara in pl. Tohani din

jud. Buzaa.
Judetul Prahova, gratie pIe-

trisulur ce se gaseste pe toate

valle sale, este bine soseluit,
In toate directiunile.
Din istoria drumurilor jud.
Prakova. Cu mult inainte de
1739, de la Timis, peste Predealul
si pana la Comarnicul, peste

nim

deal incoace, drumul tinea albia

PrahoveT, pe alocurea /Ana de

podurT de lemn i pentru trecere incasaa de la chirigir taxe.

oseaua actuala, una dintre
cele mal frumoase si poate una
dintre cele mal vechr din Tara,

s'a construit la anul 1846, pe

timpul domniel luT George Bibescu. Lucrarile soseler

nale, precum si facerea podurilor, aa fost conduse de inginerul Ruset, asistat de inginerul

OratiT si Posada, era o poteca

Delejanu.

ingusta abia cit putea merge

Prin constructia acester sosele, relatiunile Tare cu Bra-

omul calare.
Transporturile de marfurT se
faceati pe cal, pana la Cimpina,
unde se incarcati in chervane.

mi s-Predeal.

De la bariera Brasovulia pana

Transportul de la Brasov pana

Prahover.

De cind s'a deschis drumul

putin umblata, dar In timpul

de trasurT.
E locul sa mentionam aci des-

setea cu care natura a inzestrat aceste /ocurr pitoresti, decise pe SuveraniT nostri a face
din Sinaia resedinta domneasca
de vara.
AcesteT

imprejurarT fericite

se datoreste in prima linie constructia caier ferate pe valea

PrahoveT, constructiune ce a in-

ceput la anul 1876 de o societate engleza , si a fost 6

vreme impledicata din cauza
razboiuluT. La 1878 s'ad reluat

lucrarile acestel linir, de asta

sovul si Transilvania, luara mare

data de societatea franceza Guil-

avint si aceasta mal cu osebire

de la 1854 incoace, de cind s'a

loux, lar la 1879, linia s'a pus

www.dacoromanica.ro

In circulatie.

PRAFIOVA (jUDED

12

Primul tren de persoane intre Predeal si Sinaia a circu-

PRAIIOVA (JUIDET)

inva.tatura, fie ea sunt ptea

trinT, fie ca a mintea maT timpita, sh-T deprteze cu totul din
numrul candidatilor, lar pe ceT
ce sunt mar slabI la Invgtatura

cupa. cn industria lemnelor de

constructie, a sindrIler, Acindurilor, donitelor, doagelor, rogojinlor, fringhielor de clnepl,

organic,, la art. 8 se prevedea

ca fie-care sat, pe litiga preot,
sa tina si un cintaret, cu plata
de 2 kile de bucate pe fie-care

sa-T maT opreasca la scoala normala spre deprindere, cita vreme

Cu chipul acesta, dupa 4 anT,

Loc. din plasile TIrgsor, Crivina, ampul, Cricovul, Podgoria

Filipesfi, se ocupa in deosebT
cu agricultura, viticultura, gil.-

an si cite doT leT de fi e-care

gasim ca functionail in judetul

dinaria, facerea de crute, fa-

enorias catean, care sa Invete

carte pe copiiI satuld in cele
Sase lunT de iarna, raminind

Prahova (1842) un numar de

bricarea vaselor de pamInt, varul, rotaria, fabricarea caramidei, fringhelaria, fabricarea rachiutd, transportul lemnelor, tuiceT si pacureT, fabricarea trais-

lat In ziva de -f o Iunie 1879.

Inveyelmintul rural. In proiectul al 2-lea din regulamentul

cele de var pentru munca clm-

pula
Marea vornicie din launtrul
chibzuind a pune in lucrare aceast dispozitiune a regulamentuluT, a dat porunca catre
Ocirmuirea din Ploesti ca sa
lea masurile cuviincioase pentru aceasta nota intocmire, Indatorindu-se

proprietariT mo-

siilor, ca sa gseasca case pentr

coale, sati a se clddi incapen inteadins.
Eforia, cu hirtia No. 125 din
24 Ianuarie 1838, a invitat din
parte-T pe profesorul din Ploesti,

vor socoti de trebuinta,

51 seca comunale, frec,lentate

de 72! copil, lar n 1845 numArul lor atinge cifra de 180,
frecuentate de- 2227 copii. In
anul 1846, numarul scoalelor
scade la 169, inca numarul copiilor creste la 2355.
Toate aceste scoale se intretinead de stat si de comune.
AzT (1899-900) sunt in jud.
Prahova 169 scoale primare rurale mixte i 4 scoale de catun,
Cu 129 invatatori si 91 invatatoare si frecuentate regulat de
8691 copiT, din 13801 InscrisT,
numarul total al copiilor in vil--

sta de scoald fiind de 36906.

olarieT, etc.

telor din par de cal si plocadelor de llna, lingurilor, copailor, fuselor, etc.

Ce din partea de N., lipsitl

fiind de un teren proprill cultura*, se ocupa in special cu
cresterea vitelort cu negotul de
lemnarie, cu fabricarea de brinzeturT, transportul sArei, fabricarea rachiului de cea maT bulla

calitate. Fiind in judet fabricT

de var negru, fabricT de pestav, hirtie, carien l de platra

(In ce priveste invatamIntul urban, vezi Ploesti-Sinaia).

Cultul. Judetul Prahova ti n e

alte instalatiud industriale si comerciale, loc. gasesc ocupatiunl,

vataturile incepatoare si apol

de Eparhia Mitropolituld Primat. Pentru conducerea trebilor bisericestT, este in judet un

protoereti, care reprezinta pe

sa fie datorr a Vine secar in

eparhiotul respectiv, ajutat de 6

vre-un sat.

sub-proto ereT.

Judetul e itnpartit in 163 parohir, avind si 106 filiale, afara

de cele urbane. (Vez/. Ploesti).
anT
Industria. Sunt
de cind industria in judetul Prahoya a luat un mare avint. Sunt
fabrice de postav, sticlarie, ci-

acelora care se indeletnicesc cu

chirigeria.
Mal In toate comunele din N.
judetuluT, locuitoril sunt i dulgherT. Ce/ care sl-aa format o
mecerle din dulgherie i timplarie, lucreaza cu arta. diferite
lucrarl trebuincioase la o casa.
laca cite-va fabricl din jud.
Prahova, afara de cele din orasul
Ploesti, canora guvernul le-a acordat avantagiele legel pentru
inctragiarea industriei nationale,

ment, cascaval, salam, var negru,

toate clotate cu masinT si

var hidraulic, cherestea i bete

de chibriturT, la Azuga ; fabrice
de birtie, var i carien l de piatra, la Busteni si Comarnic ; fabrice de cherestea, var i cuie

strumente perfectionate.
Fabrica de hirtie de paTe, din
Scleni, a d-lur Ezra Penhas ; fabrica de var hidraulic si ciment

de siria, la Sinara. Mare parte

fabrica de var hidraulic i elment din Comarnic a d-luT B.

ca sa ingrijeasca a cauta tinerl

tarad, feciorl de popa i altiI,

carT sa primeasca a urma in

acea scoala din Ploesti cita-va
vreme ca O. se deprinda la in-

Primele scoale rurale in judetul Prahova,

infiintat prin

1839 si cu candidatl esitT din

scoala normala din Ploesti.
O luna. si jumatate a functionat scoala normala din Ploesti
si candidatiT, ceT mal multI abia
stiind sa citeasca i prea putini

sa scrie, a fost trimisT pe la

sate O. deschida ccoalele.
Eforia, pricepind nedestoinicia

multora din candidatl, cu hIrtia No. 1120, serie profesoruld din Ploesti : Pe candidatir
pedestoinicl si neprimitorl de

din locuitoriT judetuld se a-

www.dacoromanica.ro

care le aduc foloase, mal ales

in-

a d-luT E. Erler, din Azuga

PRAHOVA OUDED

73

Aldasaro ; fabrica de var hidraule si ciment, din Breaza, a d-luT

Ernest Manod ; fabrica de ipsos, din SlAnic, a fratilor Axerio;

tuelile, la 67854 la vechl si 18

parale.

Populagunea jud. Prahova,

dupa ultima statisticl (Decem-

fabrica de tesaturr de fina, din

Azuga, a d-lor Rhein si Scheeser ; fabrica de sticlarie, din A-

brie / 899) este de 304376 locuitorl : 152737 barbatT si 151639

zuga, a d-luI S. Griinfeld; fabrica

295714 orto doxI, 569! catolicT

si protestantl, 70 mahometanT,

de cherestea, din Sinaia, a d-lor

Costinescu si Montesi ; fabrica
de var hidraulic, din Comarnic,
a d-luT H. Schorsch; fabrica de
past de lemn, pe mosia Cheia,
a d-luT Ezra Penhas ; fabrica de
impachetat si mucava, din Bus-

femeI; 63992 cap! de familie ;

9 armenf, 499 mozaid, 35 de

PRAHOVA (JUDET)

Urlati, coprinzind pl. Cricovul,

ara comunele Cricovul si Berceni.

DrAganesti, ca resedinta
in Draganesti, coprinzind toata
pl. ampul.
Marca jud. Prahova este un
tap si o coarda de vita. Tapul
insemneaza ca. in acest jud., prin

1889, de 257101 loc. ; in 1894,

muntf, se gasea odata mult vinat salbatic: lar coarda de vita,

care inainte de desfiintareajud.
Saac (Sacueni) era marca acestul jud., inseamna ca producea
vin mult si bun.

de 278704 loc. -Cresterea populatiunef in ultimif anf se da-

Din trecutuljudejulul.Intre
anir 1360I372 armata arde-

toreste si avintuluf luat de com.

Sinaia si numeroaselor 'futreprinderf industriale instalate pe

leneasa conclusa de Voevodul

Nicolae in contra luT Vladislav

porumb, grill, fasole, finte, cartoff, mazare, rachiti, gaz, pdcura., spirt, lemnarie, var, olarie

valea Prahova, care strabate

tot judetul de la N. la S.

nestl, intra in Tara pe la Pre-

Puterea judeatoreasa. In

Voevodul Transilvania tre-

si alte productiunr. Tirgurf a-

ud. Prahova sunt 8 judecatorif

m'ale se fac : La-doua-CirciumI,

de ocoale, afana de cele doua

din orasul Ploesti, casi mal co-

cind muntif, cu Sacuil, ajunse la

Ialomita.
Per, tru prima ara atunci intilnim in Istorie numirea de Pre-

teni, a d-lor Schiel. (V. si Ploesti).

Comerciul judetuluf Prahova

este foarte intins si se face mal
ales cu Braila si Bucuresti.

Se face comercia cu vinuri,

la Cimpina, si la Drajna, erg

mare de pieT de animale salbatice, maT ales de vulpT si jderT.

Din punctul de vedere sanitar, judetul Prahova se imparte

alte religiunT.
In 1859, populatiunea jud.

Prahova era de 199314 loe.;

in 1884, de 241 I 84 loe. ; in

prind pe tina cirdunscriptiaPloesti si comunele : Bucovul si

Berceni (pl. Cricovul), toat pl.

nrgsorul, M'Ara de comunele

in 5 circumscriptiunT, cu un me
dic de fie-care, facind serviciul
in doua plasT.
Spitale sunt la Urlati, la VAleni, la eimpina. (VezI si orasul
Ploesti).
Viimile. Judetul Prahova are

Manesti si Vladeni-Margineni si

3 vamT, doua in munte, la hotarul despre Transilvania : Bratccea si Predeal si vaina orasu-

ho va.

luT Ploesti.

In secolul al XIX-lea, vaina

Tara era la Cimpina si, pe vre-

toata pl. Crivina.

Cele 8 judecatorif sunt :
I. Sinaia, cu resedinta in Sinaia, coprinzind plaiul Pelesul.
Cimpina, cu resedinta in
ampina, coprinzind plaiul Pra-

Filipesti, cu resedinta in
Filipesti, coprinzind pl. Filipesti
si comunele Manesti si VladeniMargineni, din pl. Tirgsorul.

Slanicul, cu resedinta in

mea domnief luY Alexandru Ghi-

Slnic, coprinzind plaiul Val--

ca-Vocia, vama a fost mutad.

de la Cimpina la Breaza si de

bilaul.

ad, in anul 1852, la Predeal,

unde e si astd-zi.
In 1860, veniturile tutulor vamilor, impreuna cu Predelus,

se evaluail la suma de 771159

la vechl si 3 parale si chel64745. Nardo Dictionar Geografic. Fol.

Basarab, Domnul TareT - Romideal.

deal ; de aci incolo nu se maT

pomeneste multa vreme Mulle

de aceastA trecatoare; se face
irisa de mal multe De mentiune

de Timis si mal cu seama pe

la inceputul secoluluT al XVI-lea.
In acest mare interval, de

bull seama ca, in desde lor

incursarT si vice-versa in Tran-

silvania, Turcif si Tatarii, Rominir si Unguril vor fi trecut

Cu armatele lor pe la Predeal
si daca. nu putem pune inainte
date concrete este ca, manualele de istorie nu precizeaza, ci
se multumesc de obicei a spune: trecind Carpati, intrind in
Tara.

Valeni-de-Munte, cu recedina in com. VAleni-de-Munte,

coprinzind plaiul TeleajenuI.
Baltesti, ca resedinta in
com. Bltesti, coprinzind plasa
Podgoria.

In anul 1548, pe riul Pi-ahoya avu loc o mare batalle

Urlati, cu resedinta in con3.

zul a repurtat o stralucita viq-

singeroasa intre Mircea III tiranul, fiul lul. Mihnea-cel-Ratl,

si boerif rominf s'evoltatf.
La 1596 1597, Mihaiti-Vitea-

10

www.dacoromanica.ro

PRAHGVA (JUDET)

PRAHOVA (JUDET)

74

torie In contra Tatarilor la Gherghita.

La .1600, Mihaiil e invins de
Poloni i MoldovenT In pAdurea
Bucovului si se retrage la Tirgsorul.
Dup.' moartea luT Mihaiti-Viteazul, nascindu-se certuri marr
pentru domnia TareT-Rominestl,

plina de boeri, fugind cu familile si avutul lor.

De la riucuresti pana la Brasov, era ztua l noaptea un lant

un corp de TurcT i Tatari, ina-

inteaza spre Cimpina, spre a

trece in Ardeal. Valea Prahovei
era ocupatd de ostiri austriace,

ara de sfirsit de fugan. Minia

fanarlotuluT si iataganului turcese bagase fiorul In oase, si

cu ordinul d'a apara strimto-

fie-care se gindea cum id scape

mai de graba.. Pribegif, numaT
dupd ce treceati Oratiile si Posada, prin tinuturile PrahoveT,
rasuflati tnai usor.
UniT poposiatl la Sinaia, alta
la Slonul-de-PiatrA, altii Intre-

Un contimporan istoriseste
ast-fel evenimentele intimplate
Cu aceastd ocaziune:
Trecind dar ostile nemtesti

Tara. Batalla se dete in GuraTeleajenuluT, la satul Teisani

(16oz) i tinu trei zile. Ea fu

Prahove sal la Predeal.

cesti.
cAustriaciT ati fost respinsI de

hotArita prin lupta de fata a

luT Stroe Buzescu cu un l'Atar
veatit prin vitejia 10 si care era
nepot al HanuluT tAtdresc (Gr.

o luati peste munti pe la Branul, altif apucati pe valea Azuger i multrsf autati drumul
s treacd la Brasov, pe Valea-

G. Tocilescu).

JoiteT. AceastA stare de lucrurT

La 1611, SasiT din Brasov,

strimtorat1 de principele Transilvaniei, Gavril Batory si amenintatI de pierzanie, cerurA ajutor de la Domnul TdreT-Rominesti.

n'a tinut un an sati doi, ci pe

boerif, impreund cu fratir BuzestY, alesera Domn pe Radu

Serban Basarab.
Simion MovilA, cu Mari, Poi Moldoveni, navdleste in

lonT

Radu Serban porneste din

Bucuresti frd intirziere in ca-

pul a m000 Rominl si

1300

UniT mergeati direct pe drumul Prahovei, alta de la Sinaia

tot timpul domnieT Sanariotilor.

Masa de mild era intinsd ziva
noaptea pentru sArmanii ca--

latori, caff in tot ceasul nu lipseati, zice un martor ocular, vor-

bind de mandstirea Sinaia.

Era in ajunul razboiuluT filtre
Austria, Rusia si Turcia (1737),

rile si d'a impiedica inaintarea

Turcilor.

In Valahia pg.na in apropiere

de orasul Ploesti sati Tirgsorul,
s'ati intimpinat cu ostile tur-

Turci si venind in fuga lor

intrat in apa Prahovei, printre
muntl pana. la Sinaia, si ldsind
Austriacii ca la 400 ostasT in
mAnAstire, grosul ostireT s'a dus

pana la granita numitd Predeal

si a pus lagarul acolo. Insa.,
spionul, care il aveati Turcil, cu-

nostea potecile foarte bine prin

munti, pe apa Prahovel i ail

pornit noaptea cu ostirile turcestT in urma Nemtilor, de la
satul Comarnic in sus prin Orati pana la apa numitd Izvorul,

aflind cd In mAndstire

sunt Nemti, aj intrat pe apa

pirluluT in sus si pe apa nu-

Batory, dupa un mar s fortat,

rdzboiti incheiat prin pacea de

la Belgrad (1739) si in Muntenia domnea Constantin Mavrocordat. Dup. ce s'aj facut drumurl prin muntI, Ducele de Lo-

inca inainte de amia-zT, tAbari

rena,

armatelor

ara veste de dimineata si ati

la Curmatura, in fata Braso-

austriace, trimise un corp de

intrat in intru, taind foarte !la

vula

armatd din Brasov, peste Timis-

pe ostasil nemtl, din cal-1 putinI

scdpind cu fuga, al-1 dat de veste
la lagar la Predeal. i merglnd

caldreti PolonI, si, trecind pe la

Sinala, /ntre - Prahove, soseste
la Predeal in dimineata zileT de
9 Iulie i prinzind iscoadele luT

In lupta de la Biserica-luiBartolomey (BrasovuI - Vechiti),

Domnul TareT-RominestI cistigd
o victorie stralucitA. Batory sca-

pa cu fuga ; 80o0 mort ramaser pe cimpul de }Ataje.

La anul 1716, vine ca Domn
al l'Arel, Nicolae Mavrocordat,
primul Domn fanariot.
In aceste vremurT de persecutiunT cumplite, boeril TdreI
cAutaA s scape cu fuga, si valea PrahoveT eja neintrerupt

comandantul

Predeal, cu ordinul de a ocupa

Bucuresti, dar auzind cd Constantin-Vodd, in capul a 20000
ienicerl, inainteazd spre capitala AustrieT, se retraserA spre
Pitesti.
Bucuresti furA ocupatT de
Turci, cari, dupa obiceiul lor,

prddard, robird si pustiira tot

ce le esi in cale ; populatiunea
speriatA se refugiase la munte
si la mandstirr.
Dupd victoria de la Persinari,

www.dacoromanica.ro

mita Zgarbora, care este de la

vale de Sinaia, si mergind prin
padure ati inconjurat manAstirea

TurciT in graba dupa el pdnd

la granitd, s'aj facut razbolti
vrsare de singe mare, biruind
TurciI pe NemtT. Si inapoindu-se ostirile turcesti In Sinaia,
ati ingropat pe toti soldatii
mol-ti, In dosul manastireT, de-

spre munte. lar Pasa ce era cu

ostile turcesti ati poruncit si
ati dat foc mandstirer si ati gau-

rit ziddria cetatuid prin dota

PRAHOVA (JUDET)

locurT. Fost-ati poruncd s o ri-

vglind asupra vrAjmasulul, ca s5.

sipeasel de tot, dar prin mijlocirea vdtafulul de plait' .at

mijlocit O. o lase, el in urmg

intre in plmintul lor, pe la Timis, unde intimpinind pe vr5j-

va fi el implinitorul porunceb.

zdrobit
sfArimat, luind
multime de robT soldatT viT si

Scheletele ostasilor cAzutI in

aceastA luptA s'at.1 gsit la anul
1843, Cu ocaziunea facereT var-

nitelor pentru zidirea bisericel

celeT marT de la Sinaia.
Trecuser deja maT mult1 anT,

cind inteo zi se prezint actualuluT starit, Nifon al SinaieT,

doi cAluggri cu un inscris, emanind de la staritul Partenie.
continea urmdtoarele : Incepind rAzboiul intre Austria si
Turcia si maT 'nainte prevAzin-

du-se primejdia ce era sg vie

PRAHOVA GUDET)

75

masl

lovindu-T foarte

ComisariT erau, pentru Aus

tria : Lt.-Colonel Adam Ma-

bovdt ; Petre Duca, inginer-maior ; Roditzky, cApitan in regimentul rominesc i Zizer, titmaciti impArgtesc pentru Ba-

roabe, cu steagurile lor dimpreung i cu tobele; lar capete

nat. Pentru A rdeal : Lt.-Colonel

nenumgrate ale celor, omoritT,

din care multI viT si capete, am

egpitan in regimentul rominesc

No. t, i Tolhofin, tlinaci im
pArAtesc. Pentru malta Poartg

adus astAzi aicT la scaunul Domniel Mele, i merg inainte ; pen-

tru care nu lipsim a vg. vesti

Ionat Stanch'', Avram Callan,

0 to maniceascl: SlAvitul El Hadji

Abdulah - Effendi, Sabika - Tes-

si aceastA a noastrd biruintg.

Dup victoria de la Cimpina,
Mavrogheni trece pe la Bucegi

keregesi, El Hadji Ahmed si

in Transilvania; sapte sate ce

intilnete in drumu-I se supun,

Constantin Paharnicul si Stolnicul Dumitrache.

si ajungind si sub zidurile Brasovului, adreseaz, povAtuit poate

Kurala-Effendi, mal marele cavasilor. Pentru Rominia : Baratov,

Lai Martie 1821, Ipsilante, ple-

odoare si cloud miT leT argint

vAtuit poate si de a intimida, un

ultimatum orAsenilor, prin care

turcesc si regulindu-le toate in

clopotul cel mare le-am ingro-

il vesteste el de se vor supune

de bung voe, nu le va face ni-

cind din Iasi, se indreaptl spre

Bucures.ti, trecind pe la TirgulFrumos si se opri la Roman.
De ad i trimise o adresg DivanuluI din Bucuresti, cu data de
5 Martie, in care 'T fAcea cu-

pat in pgmint in apropiere de

mic, va tine seam de toate

noscut scopul rdsculgreT sale.

mngstire, lIng drumul BravovuluT, despre apa PelesuluT, de

la vale de fintinitg, ce este lingg

breslele, ostasilor le va da intreit leak' ca acelora aT Dom-

asupra acesteT mAnAstirT, am

luat clopotele din clopotnitg si
argintgriile din Bisericl i alte

drum, puindu-se o lespede de

piatrA peste dinsele i dindu-se

curgerea apei pe d'asupra lor.

Dar eti m'am dus in Transilvania la rudele mele.

de un spirit de umanitate, po-

nieT luT; cd dacd s'a vzut silit

sd vie cu oaste nenumratg pang
la el, aratd cd numaT impratul
lor e pricina, cAlcindu-I hotarele
semAnind zizanie
Aceste
nurnaT

'1

face

de a porni la

Porni apoT spre Foesani si

BuzAti.

In trecerea luT pe lingl Ploesti fu intimpinat cu armele de

cdtre PloestenT, neinggcluindu-1

a intra in oras. Iordache, unul

din cApitaniT luT Ipsilante, spre

a evita un conflict nefolositor,

ocoli capitala Prahovel, trecind

dar Did Ong azT nu s'a putut

s verse atita singe,

maT bine ar fi dar, ca locu-

descoperi aceastA comoarg..

itoriI BrasovuluT, luind pild

La 12 Martie, fu primit in

La anul 1788, Nicolae Mavrogheni bate o armat austriacl la Cimpina, o respinge

png la Sinaia, i d'aci hartuind-o mereti, o grgmddeste in
sus pe Prahova, silind-o s se
retragg in Transilvania pe la
pasul TimisuluT ; si incintat de
aceastA victorie o vesteste Se-

de la cele sapte sate sd se supung.: tea mal nimerit este sg.

se intoarcd de voe bun lar la
vechiul principat de unde prin
sill s'a deslipity si cA dacg nu
o vor face aceasta, O. fie bine
stiut, ca jaf, foc si vgrsare de

Ploesti, pentru cg exclusese din

armata ce avea pe vagabonzil,
carT fAceati niarl neorinduelT.
La Ploesti, Ipsilante fu intim-

S'a cAutat de maT multe orT,

raskieratuluT ast-fel :
Cinstitilor Dumnealor Seraskierilor. De obste vg facem
Domnia mea cunoscutA cd osti-

rile ndastre de la Cimpina, luid pe D-zeti inteajutor i n-

bgtglie

singe o s se intimple frg crutare, peste tot orasul, etc., etc.

Pe vremea domnieT luT Mihail Constantint utu, 5 Tulle
1792, s'a instituit o comisiune
internationall pentru rectificarea hotarelor TAreT RorninestI
din-spre Ardeal.

www.dacoromanica.ro

Tel eaj en ul.

pinat de citT-va boeri din Bucuresti, cgrora le tginui cugetul

sti. Tot la Ploesti primi stirea,
prin EforiT din Iasi, despre desaprobarea miscAreT grecesti, de
cAtre Alexandru al RusieT.
Dupg ce strinse toate armele
cite putu gAsi in Ploesti, cu

promisiunea cl se vor plati, $1

dupg ce mal inroll de aci cltiva GrecT si BulgarT, dupti mal

76

PRAHOVA (JUDET).

multe jafurr comise si aci de

hover si muntir dimprejur

eteristr, Ipsitante porni spre Tirgoviste.

Intre masurile energice luate

scene, proprir nu atit ra.zbolulur,

de reactiune pentru nabusirea

insurectiuna din 1821, guvernul,

spre a paraliza mirarea, intre

altele, a dat ordin care ispravnicir din Prahova, Dimbovita,
Arges, Muscel si Olt, cum si
catre ispravnicul de strainr, ca
sa ingadue pe trimisir luI Saya
al fratelui s Panait, cum
si pe ar lur capitan Iordache, a
stringe, dintre Bulgarir din partea loculur, oamenr cu plata, de-

prinsr cu arma si vitejl, pentru

infi-Ingerea razvratitorulur.

fost martorr la o multime de

cit mal mult brigandagiulur.

Dupa fuga lur Ipsilante, in

urma bland de la Drgasani,
cete marr de eteristr, amestecatI cu citr-va dintre pandurr,
urmaritr de aproape de TurciI
Sericoglulur si de arnautir lur
Bimbasa Saya, se infundara pe
valea Prahovel.

La sosirea TurciIor si a luI

Saya la Sinaia, eteristir, cautind

sa scape cu fuga, se impartird

In doul tabere.
mar multr
drumul Predealulur. Acolo,
intelegind ea' Timisul este o-

PRAHOVA GUDED

Kirc-Serdarr cu armatA pentru

paza drumurilor. El intreprin-

.sera o goana energica contra

jefuitorilor, i ea cad art putut
sapa cu viata, ail fugit in
Transilvania.

In timpul revolutiuner de la
1848, Principatele Ro mine
ocupate de armatele rusestr.

Generalul Baron Puchner, comandantu/ Transi/vanier, in urma nereusiter misiuner Episcopulur Saguna, ceru pe la inceputul anulur 1849 ajutor de la
Bucuresti, de la Feldrnaresalul
Liders, cotnandantul trupelor
muscalestr, intru apararea cetatilor Brasovulul i Sibiulur.

Ipsilante ocupase aceste judete militareste, avind in fie-

cupat de o armata austriaca si

Generalul Engelhardt, Cu 2680

cd prin urmare nu vor putea

care cite o companie de eteristr,

sub comanda until capitan, pen-

trece in Transilvania, se re-

tru inrolare de voluntarr, deosebit cite un ispravnic de incredere pentru implinirea contributiunilor de la locuitorr.

tatuia, dar full batutr de Tura

risipitr in toate partite, lar
cer-l'altr trecura de la Sinaia
peste muntr la Bran si In satele din Tara BirseI.
In urna victoria de la Pre-

oamenr infanterie, 430 ulanr,

rgo cazad r si 8 tunurf, fu trimis
inteajutor la Brasov.
Primele detasamente sosira
la Sinaja In dimineata ziler de
10/22 Ianuarie 1849, ocupind
rnnastirea, precum i schitul

Peste corpul de ostire din

Ploesti, era comandant Duca.
TurciI, intrind in Tara, luara

traserd in intasiturile de la Ce-

Predeal i casele locuitorilor, lar

la frontiera instalara un corp

de observa tie.

care se afla la Tirgoviste, dete

deal, Bimbasa Saya, fiind chemat de Chehaia-Bey, pleaca la

Bucuresti insolit de Ghencea

ordin iur Duca sa vie cu os-

altil,

lar Frangulea, unul din

capitanir sal, voind a profita

si in zilele de 2, 3 $i 4 Februarie sosira la Brasov, unde ga-

de ocaziune si a se imbogati
prin jafurr, ramase la Predeal

drumul spre Bucuresti. Ipsilante,

tirea sa la Tirgoviste si s prepare proviziunr pentru 1500 ca-

Auzind ca Secuir amenint

Brasovul, Rusir trecurd Predealul

Duca, in drumul saa tabari

Asemenea, o suma de Tura

sira pe generalul austriac Schuster cu putlne trupe precum si un

corp de gardistr Rominr s't Sasr.

la Baicoiul, lasind streji la Ploesti, Cimpina i Margineni.

Pentru-ca In acel an era o

dezertorr, Sirbr, BulgarI, Greer

alt1 eteristr, se ascunsera prin

pele lur Engelhardt aa ajuns

mare lipsa de griti si de orz,

pintir, care cum putea, jefuind

pe bolerir pribegr, cad' trice-

laretr.

Banul Barbu Vacarescu, marele

Vistier, rindui bumbasirl la ju-

muntr, de unde eseatt la ras-

pusera a se inapoia in Tara,

In ziva de 20 Februarie, trula poalele muntilor Predealulur

pe mare ninsoare i vifor.
A doua zi Rusil trecura peste
Predeal. Austriacii ir urmara pe

detele Saac, Prahova, Dimbovita, etc., pentru ridicarea po-

unir chematr sa Ia parte la

afacerile publice, altir silitr sa

la amiazr; lar brigada van der

rumbulur din magaziile arendasestr, boerestr i manastirestr si

trimiterea lor la magazinele os-

paraseasca Brasovul, spre a nu

fi inrolatr in armata austriaca.
Pe la inceputul anulur 1822,

tire!, platindu-se din Vistierie

drumul Prahover nu malt era

sigur de loc ; bajenarir nu mar
cutezaa s intre In Tara. AtuncI
comandantul trupelor turcetT,
Chehaia-Bey, trimise mar multi

gurr (vama ungard de asta-zI

de la Timis), avu s sustina o
luptd inversunata si fu silita a
se retrage catre padre.

cite 18 ler chila de porumb, lar

pentru caratul lor cite 6o parale de chill.

Pe vremea eterier, valea Pra-

www.dacoromanica.ro

Nll ajunsa la carantina de Un-

Ungurir dadura foe Timisului

si nu sldbira pe Austriacr panA

Ja Predeal, unde lupta se incepu din noa.

PRAHOVA (RiO)

PRAHOVA (Rttr)

77

Hanul cel vechia de sub Cetatuie, cunoscut sub numele de

Circiuma de la Ruja, a fost

prefcut in cenuse.
Batalionul III (austriac) Tur-

schy si 2 companiT de grenadirT, ati esit la Predeal prin

padurea V1AdetuluT, pe locuri
necunoscute, peste ometT si

lui-major austriac aa ridicat pla-

nul topografic al intregel frontierT romine din spre Ardeal.

In vremea razboiuluT de la
1877-78, in Ploesti a fost cuartierul general al armater rusestI. Imparatul Alexandru al
IIlea sosi aci la 25 Maia 1877.

neintrerupt de-a lungul cursuluT

pe ambele sale tarmurT.

Asa, incepind de la formatia

sa la Azuga, riul Prahova, dup.
o scurgere de 4 kil, la vale, uda
partea estc a satuluT Busteni ;

iar dupa i kil. de aci ajunge

gropT, unde s'ad scufundat si

s'aa prapadit 6 caT cu provi

Prahova, ria, izvoreste in Car-

in dreptul satuluT Poiana-TapuluT, pe care il lasa. in dreapta ;

si d'aci, 4 kil. mar la vale atinge

pati prin dota ramuri, Prahovipz

partea de N. a urbe! Sinaia, pe

ziunT cu tot.
AustriaciT pIerdura in aceast.

i Amiga, cari se unesc in fata

muntelui Sorica, nu departe de

care asemenea o 'asa pe dreapta,

zi, 186 morti, rnitT si prizo-

gara Azuga. Curge in lungul

nierT. Toata averea familiilor fugare, lsata in padurile Pre-

judetuluT Prahova, udindu-i toata

dealuluT, a fost data de Bem

in prada Secuilor. Chiar scriitoril ungurf spun ca numarul
carelor jefuite a fost peste o

cea de S. pe o intindere ca
la 150 kil., pInA ce se varsii

suta.

In tot cazul averile

1-5,

pite aa trebuit s fie considerabile, cad fugaril luasera de

'puna seama cu eT sume marT
de banT, scule de aur q.i argint
si alte pretioase.
Trecind RusiT si Austriacii
in Tara V-aa stabilit cuartierul
general in manstirea Sinaia,
lar la Predeal, l'Are Prahova si

intinderea vesticd i parte din

m. de curgere, 'asa la dreapta

dul-Znagov.

satul Podul - Neagulur, lar la

stinga Podul-Virtos, pendinte de
com. Comarnicul, pe care o 'asa

Cursul Prahovei, se intinde

in regiunea muntoasa pana in
satul Comarnicul ; apoi in regiu
nea de dealurT, pana in dreptul
satuluT Blicoiul ; si d'aci, in re-

giunea de ses, pana la val-satura sa in Ialomita. In acest

curs, Prahova este foarte ca-

detasamente, spre a observa

miscdrile Ungurilor.

vine cu totul torentiala si la Cu

In ziva de 7 Iunie se incinse

prima lupta intre Rusr si UngurT, mal india sus la Predeal
si apoT pe Coasta-Predealului
pana la carantina austriaca.
Aci cazu, omorit miseleste,
comandantul reg. 1 de cazad'

sine tot ce intilneste in cale.

de Don, loc.-colonel Ion Costin,

Romin din Basarabia.

rate a fost spalat si podul de

La 1853-54, Rominia a fost

ocupat de trupele austriace,
sub comanda gene! aluluT Coro-

sada ; si maT la vale, dupa 2500

in riul Ialomita, la satul Dri-

pritioasa, facind multe cotiturl si

cite o data mari stricaciunT, cind,
umflata toamna prin ploT si primal/ara prin topirea zpezef, de-

la Poiana-Tapului ramasera miel.

udind-o pe o intindere de 3000

in. pana in dreptul spitalulur
Sinaia; de aci curgind tot
spre S., la 7000 m. la vale las.
la stinga localitatea numita Po-

Asa, in anif 1830, 1864 si 1884,

in urma unor ploT torentiale, a
srarimat podurile, a surpat ora%lile, a inundat cimpille. La

1,884, Prahova a luat cu sine

tot ce a intilnit; traseul cale! fepeste Prahova, la gura tuneluluf
din dreptul VaieT-ConciuluT, a
fost rupt, si comunicatia pe
calea ferata intrerupta. Cu toate

nini, lar detasamente de infanterie din corpul de ocupatiune

aa ramas pe valea Prahovef si

aceste capricii accidentale ale

comandantul acestor detasamente, generalul Hess, sT-a avut

cuartierul AA un timp In mAnAs-

time de industriT, carT aa luat

tirea Sinaia. AtuncT ofiteriT statu-

timpulu, riul Prahova este principalul motor de viata la o mul-

tot la stinga, iar in fata acesteia pe malul drept, satul Ghioseci ; apoT ig continua mersul
spre S.-E., lasind pe malul drept
satele Breaza-d.-s. si Breaza d.-j.;

iar pe malul sting, satele Cornid.-s. si Corni-d.-j., cu catunele

Podul-VaduluT si Cimpinita. De
aci Prahova isT continua cursul
tot mal spre S.-E., udind partea

de E. a com. Poiana si partea

de V. a tirguluT Cimpina ; la
1500 m. la vale este cnnflu

enta sa cu Doftana, la satul

Bobolia, si apoT lasind la stinga
com. Banesti, cu clt. Slobozia,
lar in dreapta, cat. Bobolia,
se indreapta catre com. Cocoresti, asezata pe malul drept,

com. Floresti, cu atunul Capul - Rosu, asezate pe malui

sting, si mal la vale, pe malul

drept, cat. Poroasa, pendinte de

com. Magureni si com. Calinesti, cu satul Catina. Dupa un

viata de la deschiderea calef

parcurs de 3000 m. de ad i ajunge in dreptul com. Filipesti.

Tirg, unde este resedinta de

ferate 0 udA o multime de 10-

cotnpanie si oficia teleg.-postal.

calitatT populate, asezate aproape

De aci, lasind pe malul drept

www.dacoromanica.ro

PRAHOVA (Rft)

cat. Bratasanca, pendinte de

com. Drmanesti, se indreapta

spre soseaua judeteana
vistea-Ploesti, pe care la o depar-

tare de 600 m. o tale, trecind-o

sub un pod bine construit cu

picioare de piatra. Mal* la S. si
ca la 850 m. departare, Prahova

praseste teritoriul com. Darmanesti si intrA pe teritoriul

com. Tirgusorul-Noti, si dupa.
un parcurs de 3600 m. infr pe
teritoriul TirgusoruluT- Vechia,

lasind in acest parcurs si pe

malul drept, cat. Zalhanaua, pen-

dinte de com. Vladeni si localitatea Catinca (Comanacul), pen-

dinte de com. Manesti, formind

pe o intindere de 5400 m. hotar intre com. Banesti i Tirgusorul-Vechia. De ad, Prahova

schimbind directia putin mar

spre E., trece pe teritoriul com.
Negoesti, Popesti, Tinosul pana.
in dreptul cat. Pisculesti, pendinte de com. Tinosul ; apoT isI
continua cursuI, formind hotar

mar intii intre com. Tinosul

Patru-Fratr; in hcest parcurs

Prahova face o multime de cotiturT marl i udd satele urmatoare : pe malul drept Risimnicea, Filitis -Radulesti Caldarusani, din jud. Ilfov ; si pe malul

sting, com. Adincata (Rdsani)

din jud. Prahova.
De la punctul situat la 1200

m. la N. de satul Patru-Frag,
Prahova, in cursul sal-1 pe o lun-

gime de 9800 in., pana la confluenta sa cu Ialomita, la satul

Dridu/-Znagov, formeaz hotar
intre judetele Ilfov i lalomita,
formind asemenea mal multe
cotiturT, udind in acest parcurs
satul Patru-FratT, din jud. Ialo-

mita, situat pe malul sting

satul Dridul-Znagov, de la imbucatura Prahover cu Ialomita.
Lirgimea vdit Prahova va-

intre 200-600 ni. la ses

p'un pat nisipos ; in regiunea de
dealurT i muntT, patul PrahoveI

e ingust, de la 5-30 m., mult

bolovanos si prezinta o serie
variad de largiturr si gituri ;

Pucheni-Mid, si la vale intre

com. Crivina la S. si intre Pucheni-MicT i Pucheni-Marl spre
N.; iar mar la vale, intre com.
Gorgota si Miroslavesti, intre
aceasta si com. Buda-Palanga
la N. si com. Ciumati la S. pana
la confluenta cu Teleajenul. In
jos, pe o intindere de 7600 m.,

ast-fel la Azuga, Busteni, Izvoarele, Comarnic i Cimpina, valea e ceva mal larga ; iara. in

limiteaz pamintul oamenilor din

spre Azuga, 1200 in. catre Poiana-TapuluT, 1400 m. la .Busteni, 1200 la Sinaia. De aceea

Gherghita si satul Belciugul ; apoT trece pe teritoriul

com. Draganesti, formind hotar
com.

spatiul cuprins intre aceste localitatT,

giturT,

se afl o serie de
unde largimea vaiI e

foarte reclusa, formind niste de-

fileurl uriase cu altitudinT d'a-

supra apei de la 300-400 m.

aspectul valer Prahova in aceast

intre aceast com. si com. Gherghita, in tre Gherghita i HMcaraul, intre proprietatea Mala-

regiune de munte este cu total

muci la S. si Htcaraul la N.

stabilind la Sinala resedinta regala de vara.

Debitul de apd al PrahoveT

Din punctul situat cam la

400 In. la S. de ct. Tufani, penclinte de com. Hatcaraul, Prahova

PRAHOVA (Rig)

78

maret si incintator, dupa cum ati

pretuit-o Alesif Tare in 1875,

san pe mAsurl ce primeste afluentiI sa.T. Asa la Sinaia, prin o

abatere din apa sa, s'a creat o

cadere capabila a da forta electrica pentru toata. valea Praho-

i la Cimpina, tot prin o

abatere- a apel sale, s'a facut
vel ;

caderi pentru perforagiul electric de puturl petrolifere.

Adincimea cu rentuluT este
foarte variabila, dupa cum tim-

pul este plolos sati secetos. In

timpurl de plof torential i topirca zapezer in muntY, volumul

apei creste ast-fel cA trecerea

eT devine imposibill. Trecerea
PrahoveI in regiunea muntoas
deluroas se face pe podurT
bine construite ; jara in regiunea sesurilor in general se face
prin vad afara de trecatorile de
la com. Bratasanca, PucheniMiroslovesti, Tinosul, Crivina

Darganesti (cu pod umblatbr)

unde trecerea se face pe podurT
bine construite.
Valea riulta
Comunicalia.

Prahova, deschide drumul cel

bun i cel maT scurt
ce uneste Brasovul cu Ploesti;
prin a ceasta vale trece soseaua
nationala i calea ferata care
mal

de
fiera.

la Ploesti duce la fronla pasu/ Predeal (T6-

ms). Calea ferata, in regiunea

muntoasa i deluroasa, urineaza
chiar albia riuluT; are dota
tunelurl in apropiere de defileul
Orapor, intre Comarnicul i Iz-

voarele, si al treilea la N. de
Busteni ; are 5 podurl mar/ si
peste 30 podete pe unde traverseaza. Prahova. Soseaua na-

tionala are aproape 40 podurI

si podete de scurgere. Tot tirmind riul, traseul clIeT ferate fa,ce

multe cotiturr; pornind de la

in cursul sla spre E. si pe o

isf ja insemnatatea sa industriala chiar de la Azuga, unde

Ploesti, urmeaza in de aproape

malul sting pana la N.. de Po

distanta de 24600 m. formeaza

hotar intre jud. Ilfov si Prahova
pana la r200 m. spre N. de satul

serva de motor si alimenteaza

maT multe fabrice; aceast insemntate sporeste cu cursul

lana, unde traverseaza." Prahova

www.dacoromanica.ro

pentru a trece pe malul drept

pana la satul Podul-CorbuluI;

PRAHOVA (RI(J)

PRAHOVA

79

aci traversina din noti Prahova

De ad urmeaza o multime de

trepte colosale, ale caror paretr

ti rela traseul pe malul sting,

valcele ce se scurg din coastele

de V. ale PrahoveT pana la eirea sa din zona dealurilor.

cad brusc formind prabwirl colo-

pana in dreptul Vael - Gaguluf,

unde traverseaza iaraT Prahova,

urmind malul drept pana la S.

de Azuga unde iara.0 trece pe

taalul sting pana la Predeal ;

ad i traverseaza pasul, apoi se
scoboara in Valea-TimepluT.

Afinen/ir din dreapta mal

principalT al PrahoveT sunt : Prahovita ; Valea-Cerbulul, care e

formata din dora pirare: MoraruluT i Seaca, ce izvorsc din

mun tele Dihamul ;Valea-Alba, ce
izvorete. din muntele. Caraimanul i se varsd in acela0 punct
cu Valea-CerbuluT; Valea-Jepilor,

confluente cu Prahova la satul

Buteni; Urlatoarea, formata de
i UrlatoareaMare, renumita pentru cursul el
repede i zgomotos, precum

sUrlatoarea-Mica

44mM din stinga ai PrahoveT mai principal! sunt : valea Azuga, care '11 are impreu-

narea sa cu Prahovita chiar in

satul Azuga. Aceast vale este
una din frumoasele val ale basinuluT PrahoveT; pe dinsa se

sale cu desAvirOre impracticabilT.

Asupra acestuT masiv, adesea

intilnim platourT maT mult sau

mar putin mar!, carT i ele la

findul lor se termina prin pa
retT stinco0, cum de exemplu
sunt aceI al muntilor Furnica,
Piatra-Arsa, Jepi-MarT, jepi-MicT,

Costila i Caraimanul, a caror

gasqte o linie ferat de ex-

frunte 'O o inclina spre E. in

ploatare pana la intilnirea cu

piriul Limbhelul, de unde ur-

valea PrahoveT.

meazd aceasta vale pana la confluenta sa cu &tul Cadrier ; de

masiv, nu este aceea0 in toate

partile, cacT straturile din care
se compune de i In general

ad i linia urca coama de N. a munteluT Clabucetul-AzugeT, pentru a

se scobori iar4T in Valea-AzugeT. ApoT vine Valea-FeteT, a

carel confluenta cu Prahova o

Natura constructiund acestuT

sunt calcaroase, ele frisa se prezinta sub colorT diferite : albe,

galbene, verzuT, cenuiT, etc.

inaltimile din stinga Pra-

are la S. de tunelul Buteni ;

hover i carT sunt formate din

valea Zamura ce izvorqte din

muntiT: Clabucetul-TauruluT, CIA-

pentru cascada eT de la locul

muntele Zamura ; Valea-Rea ce

numit Mesele-Regale, vizitata de

'11 da intilnire cu Prahova in

acelaT punct cu Pelqul i care
vale serva ca cimp de tragere
pentru batalionul stationar in
timpul verel pida de onoare

bucetul-AzugeT, Zamura, Baiul,

Rasoarele i Doamnele, se prezint sub un aspect cu totul
contrarie inaltimilor din dreapta

numerog escursion4tI, merge

de se vara in Prahova la N.
de satul Poiana-TapuluT ; Valea-

Babel, ce trece prin Poiana-TapuluT; pirlul Pelequl, de la care

"T-a luat numele Castelul Pe-

q, reedinta de vara a M.
S. RegeluT Carol I, izvoreSe de
sub muntele Piatra-Arsa, i dupa

ce trece pe la S. de Castelul
Pelq, merge de se vars6. in
Prahova in dreptul viT numita
Valea-Rea scoborind 1540 m.
pe o lungime de 5000 m.; Valea-IzvoruIur izvorete din par-

tea de N. a muntelui Paduchiosul i de sub muntele Virful-cu-Dor i se varsa in Prahova

la S. de spitalul Sinaia deschizind drumul de legatura intre Valea-PrahoveT i Valea-Ialomiter prin o admirabill osea
de curind construit i inzes-

M. S. RegeluT ; Valea - CiineluT,

(GaguluT); valea Bogdan, valea

OratiT, valea Floreiul, la S. de
Posada ; Valea-Batrioarei, la S.

de satul Podul-Virtos ; ValeaComarniculuT, al carta loe de intilnire cu Prahova este la 750 m.

la S. de gara Comarnicul ; apoT

urmeaza spre S. valle: Sarul,

Bradul, Cimpenita

Doftana,

a cara confluenta cu Prahova

o are la satul Bobolia. De adi
Prahova Tese cu totul din zona
dealurilor i urmeaza cursul linitit in zona esurilor.
Natura orografica a vara Prahoya este mareata i mult avuta.
Aproape intreg masivul ce se ridica in partea muntoasa a ;raer

riuluT.

TotT

munti compun a-

proape una *i aceea0 coama,

a carel spinare descoperitd, nu
prezintaprabuirT niel stincT evite;

irisa pe fundul vailor ce 'T traverseazA se liad ripT adincr

a/ caror pareti in general sunt
fugitivT, adica de o constitutie
slaba. Spinarea lor lata este acoperita cu locurT de paune,
iar poalele lor, acoperite cu padurT ce coboara pana in valea
Prahovel.
De la Comarnic, spre S., dea-

lurile ce formeaza ambele partI

ale vaieT Prahova sunt deseo-

perite i in general de o constructie slabl, formate din teren

nisipos i Cu pietri, pTerzinduil succesiv aceasta a lor na-

tura pe masura ce inainteaza

crar tie arta ; Valea-Larga a

Prahova i al carta nod orografic

este virful Omul i virful Bucegi,

carul confluenta cu Prahova o

are Ruga gara cu acelag nume.

nu prezinta de cit o ridicatura

urina intrerupta adesea de n4te

nul devine bun pentru

trata cu podurT

diferite lu-

www.dacoromanica.ro

spre zona esurilor, unde terecultura.

agri-

PRAFIO VA (Rii:J)

PRAHOVA (AM

80

Geologia acestel vaI este pe

Tara, intru cit se considera. si

ti prin ramura Buda-Slanic,

Tintea ca aparti-

lunga de 34 kil. si cea de a

&it de variata pe atit de interesanta. In adevr ad avem a

Bdicoiul
nindu-I.

face aproape cu toate formatiunile geologice ce incep cu Ju-

Bogatia ce ea a adus in Tara

prin exportul petrolulul in care
abunda, este considerabild, dar
ea n'a fost posibila de cit gratie

rasicul si sa termin. cu Pleistocenul (Quaternarul).

Dintre toate aceste formatiunI
Cretacicul inferior (Baremianul),
reprezintat prin gresil i marne
Intrebuintate la fabricarea cimentuluI, ocupd intinderea cea

mal mare. El se intinde

in

adevr de la Predeal i pna

Comarnic si e asezat pe
calcarele albe ale Yurasiculut
superior (Titonicul Beriasul),
ca la Poiana - TapuluI, Sinaia,
etc. La Cornarnic el suporta
puternicele depozite de nisipurI
Ja

si conglomerate cenomane (Cretacicul superior), earl se prelun-

Hiller de drum de fier, care s'as-

terne d'a lungul

acester VAT.

Ast-fel ca. dacd Cimpina reprezinta azi hambarul TriI-Romi-

dona prin ramura Cimpina-Doftana, de 6 kil. lungime.

Extractia anualain aceste doua
saline in eel din urma 6 anI a dat
Shinicul, 1895-96 kilgr. 40.667.956
4-703.718

1896-97R
1897-98
1898-99
1899

goo

nest( In petrol, e foarte proba

bil ca. in viitor alte linif pe alte
vaI ne vor da alte localitati de

1900-901
Doftana, 1895-96
1896-97
1897-98

importanta CimpineI.
AstazI exploatarea acestuf pe-

1898-99
1899-900

1900-901

trol se face nu numaI individual de cdtre proprietariI roci si de care societatI

constituite cu capitaluri
Actualmente ca societbitI de
exploatare sunt :
Societ. Steaua Romina,
Societatea cOlandeza-Ro-

51.276.178
43.649.134
43.830.794
43.570.705
24.572.564
25.244.915
27.634.625
28.779.933
28.399.338
26.510,562

Aceasta din urma salina a

fost declasata la i Aprilie t901,
din cauza ca masivul unde s'a
deschis salina este amestecat cu

masiv al Muntilor Bucegi.

min a,

ceea ce ocazioneaza adeseori

de al:4 ; si
cu seama din cauza ca. atit pentru consumatia intern cit si

Pe depozitele cenomane se
reazam la rindul lor marnele

Societatea NederlandezaRomina,

pentru export, trebuintele nu

intrec cu mult 100000 tone pe

albe ale Senonianulta.

Societatea Amsterdam,

an, ceea ce se poate extrage

Societatea Telega Oil Co.

gesc spre N. pana la frontierd

formeazd culmile impozantuluI

rosii

Ele cedeaza ins in curind locul lor depozitelor tertiare, incepind cu Eocenul (Gura-Belie1)

Societatea de petrol de

ce supoart terenurile pctrolifere ale Helvelianulur (Breaza,

Prahova (J. Tak).

In origind, cu mijloacele ordinare de exploatare, extragerea

foarte wor numar din cele-l'alte

saline existinde in Tara. Slanicul
fiind proprietate a EforieI SpitaStatul care are monopolul
exploatareI sAni, plateste acesteI
institutiunl de bine-facerr 185

pacureI nu Inainta de ordinar sub

lef anual pentru sarea ce ex-

sol mar mult ca la 200 m. adincime ; arare-ort aceast exploa

tare se adincea pana la 450 m.;
astazI cu perforatie electrica s'a

ploateaza.

Cimpina) i terminindu-se cu nisipurile si gresiile sarmatice (Poiana) si pan/ice foarte fosilifere.

Putin trial jos de Cimpina, Pon-

tianul este acoperit de depozitele ce apartin Pleistocenului,

formatiune care ocupa Intreaga
ample a Rominief.
Avuliile miniere sunt variate
abondente, ceea ce face ca

(fost PecicI & Blachowski),

mers cu sonda pana la 800 m.

si ast-fel s'a dobIndit surse foarte

abondente, aproape artesiane.

Extractia anual a fost pe

valea Prahovel O. fie una dintre

anul 1899,900, de 1554o vagoane,

cele maI avute vai ale Romi-

pe 1900/901, de 16480 vagoane.

Sarea asemenea abunda in va-

nieI. Asa:
Plicura, Cu abondente surse
aproape artesiane, se extrage in
tot cursul vaid de la Comarnic
pana aproape de Ploesti. Aceast a

lea Prahovel si se gaseste la

Slanic la lo m. adincime si la
Doftana la 20 in. Ambele aceste localitatl sunt legate cu

vale reprezinta azI aproape 4/5

din productia petroluluI din

calea ferata Ploesti-Predeal prin

cf ferate deosebite : cea d'n-

www.dacoromanica.ro

Platrd, granit si de var (var

negru i ciment) se gaseste in

marI cantitati si aproape In tot

lungul PraboveI, in regiunea de
dealurr si de munte ; numeroase
fabrice de var si cariere de piatra si nisip, functioneazd mal cu

seama la Comarnic, Sinaia, Azuga si Predeal.

Actualmente, fabrici de var
ciment sunt urmatoarele:
La Comarnic, fab. Basilio Al-

dasaro si Ernest Manol.

La Sinaia, fab. E. Costinescu.
La Azuga, fab. E. Elhet & Co.
tefan Blebea.

PRAHOVA (RttI)

La Breaza, fab. Davidescu.

Inainte vreme, rudarl extrageati din apa PrahoveT mult aur
fdrimat, precum i chihlibar ; acum Prahova da numa renumitul peste, pastravul.
lzvoare de ape minerale, iod,
sare, pucioasa, etc. se gasesc in
marl cantitatT in tot lungul re-

giuneT de =jute

PRAHOVA (PLAlt)

81

i dealurl ;

iar pe acolo unde ele sunt cunoscute i analizate, ca /a Predeal, Cimpina si Slanic, fac din
aceste locaJit1, statiunT cunos-

cute nu numaT prin excelenta

clima local, ci si prin bundtatea
apelor minerale unde sute de
suferind 41 gasesc tamaduirea
lor in timpul vereT. Cea maT
mare parte InsA din aceste surse

minerale start ascunse si condamnate chiar a nu fi vizitate

de nimenT, din cauza terenuluT
inaccesibil.

Fertilitatea agricold a vaieT

PrahoveT ilia este foarte avuta;
in partea easa se cultiva aproape toate produsele agricole
ale Tare; in regiunea muntoasa
insa, numar porumbul. PadurT
seculare, cu tot soiul de lemn
brazT, fag, plopT, frasinT

aco-

pera mal cu seam regiunea de

dealuri.si de munte ; iar la poale
si in regiunea de ses se gasesc

fabrica de hirtie C. si S. Schiel

la Busteni ; de cue si skull, la
Sinaia, a d-luT Emil Costinescu ;

la Azuga, fabricT: de sticlarie,

Societatea nomina de mobile,
fratil Hornung & Co. ; de con-

serve, E. Waller & Co. ; de

postav, Rhein, Scheeser & Co.;
si o fabrica. de bere. RafinariT de
petrol sunt la Cimpina i renumite

Prahova, p/aig, in jud. Prahova.

Se margineste la E. cu plaiul
Varbilaul, de care se desparte
printr'o linie oblica spre stinga,

care trece pe la E. de comunele Telega i Bordeni ; la S.,

cu pl. Filipesti, de care se desparte printr'o linie orizontall,
dusa din plaiul Varbilaul 'Ana

In judetul Dimbovita si care

in par-

trece pe la S. de comunele Va

tea despre Cimpina-Baicoid.

Existenta nuPopulafia.
meroaselor fabrice presarate aproape in tot lungul PrahoveT,
precum si a frumoaselor localitap' climatologice, ca : Cimpina,

lea-Lunga si Banesti ; la N.-V.,

cu jud. Dimbovita si pl. Pelesul.

poverne pentru

Comarnic, Sinaia, Busteni, Azu ga si Predeal, unde vara atrage

o numeroasa populatiune din

toate unghiurile priT, creaza
un mijloc sigur de existenta a
locuitorilor bastinasT ai Oder
Prahova, earl, angajatT cu lucrul
la fabrice si la populatia flotanta,

41 procura zilnic 2, 3, 4 si 5
lef. Mara de acestia, pe valea
Prahova, sunt si multT straini earl

se indeletnicesc la exploatarea
avutiilor patnintestI si la fabricele manufacturiale.
Avutia soluluT, pitorescul regiuneT, precum si placuta clima
locala, face ca valea Prahover sa

fie una din cele maT populate

de la deschiderea caleT

Se compune din Cimpina,

comuna urbana

13 comune

rurale : Ban esti , Bordeni, Breaza d.-j , Breaza-d.-s., Brebul Cornul, Poiana, Prahovita - d. -j.,

Prahovita-d.-s., Scorteni,
Telega i Valea-Lungl.
Resedinta sub -prefectureT e in
com. Cimpina.

Cele mal populate comune

din plaiul Prahova sunt : Telega,
Brebul, Breaza-d.-s. si Breazad.-j., apoT yin : Scorteni, Prahovita-d.-s. i Bordeni. In destul
de populate sunt i cele-l'alte
comune din plaiti.
Terenul plaiuluT, care este
foarte muntos, prieste prunuluT,
maruluT si parului. Fineata este

in abundenta, ceca ce face ca

in acest plaid sa se nutreasca
vara numeroase turme de or si
vacT si O. se produca brinze-

livezT intinse de copad T fructifierT :

vaT ;

prunI, merT, perT, ciresT.

ferate, fiind dotata in tot lungul

er de cladirl frumoase, mal' cu
seama in regiunea de dealurr
de munte, se aseamana cu cele

turT bune.
Plaiul Prahova e in mare parte

mal placute regiunT ale ElvetieT

Tiroluluf.

tul de Iemnarie. ET sunt bunr

Situafia politicii. Valea PrahoveT, in gar de partea de jos,

unde riul Prahova formeaza li-

hirdae, donitT, roabe, sindrill,

porumbare, ett. Parte din el se
ocupa cu scoaterea pietrel cu-

mita intre judetele Prahova, Ilfov

bici din preajma ComarniculuT,

si Ialomita, e cuprinsa in in tregul sati in jud. Prahova si constitue in sine un sir de comune
intocmite administrativ in doul
plaiuri : plaiul Pelesul i plaiul
Prahova.

pe care o earl la Bucuresti,

Afar& de aceste produse, va-

lea Prahover este avuta in intinse pasunT, ceea ce inlesneste

mult cresterea numeroaselor ani-

male si ptabilirea pe ad a. numeroase turme de oT pi cirezT

de vacT, carora se datoreaz renumitele brinzeturl de tot soiul
de la Azuga i Sinaia.

Fabrice. In afara de fabri-

cele de var citate, pe valea

PrahoveT, in regiunea de munte
si de dealurY, se glsesc inca mal
multe joagare pentru lemne de
constructiT la Sinaia i Doftana ;
64745. Mara Dief4onar Goograuto. Voi. V

acoperit cu padurT seculare.

LocuitoriT se ocupa cu negomestesugarT ; fac paturT, saricT,

iar parte se ocupa cu fabricarea varulur negru.

Se cultiva. 1121/2 hect. vie.

E udat de duffle Prahova,

Prahovita i Doftana.
11

www.dacoromanica.ro

PRAHOVA (PLAIt)

PRALEA

82

Se imparte in 18 parohiT, avind si 6 filiale :

Parohia Scorieni, cu biserica parohiall Cuvioasa Paras-

tanul, Schiopota, Secaturile si

Fricoasa (Breaza-d.-j.).

tuat pe vale, de ambele partl

Paro/la Telega, cu bise-

sarea piriuluT Tin dura in Za-

chiva, compusa din catunul Mis-

Paro/ha Telega, ca bi-

Are o populatie de 201 su.

parohiala SE Nicolae,

flete $i 67 case ; si o biserica fi-

rica parohiala SE VoevozT.

lea, avind ca filiala biserica SE

serica

Gheorghe.

avind ca filiala biserica Buna-

Parohia Brebul-Mndstirer
(com. Brebul), cu biserica pa-

Vestire.

rohiala S-tuT VoevozT, compusa

din cat. Brebul-Megiesti si Podul-Cheei.

Parohia Buftenari (com.

Telega), cu biserica parohiala
SE Stefan, compusa din cat.
Milicesti, avind ca filiall SE

Parohia Petriceaua (com.

Brebul), cu biserica parohiala
SE Treime.
Paro/la Breaza-de-jos, cu

VoevozT.

biserica parohiala. SE Gheorghe.

Parohia Valea - Lungd,

ale piriuluf Zabala, ling val.-

bala.

hala, ca hramul Adormirea.

Praja, com. rur., i sat, in jud.

Tutova, pl. Pereschivul, spre V.
de Birlad, pe piriul Pereschivul.
Are 445 locuitorT 5i 126 case.
Satul formeaz comuna cu ca-

tunde Fataciuni si Fundatura.

ca biserica parohiala SE Ni-

Are o populatiune de 874

cola e, compusa din cat. Ghe-

locuitori si 237 case ; 2 bisericT,

Parohia Podul - Vadulur

boasa, Valea-luT-Dan, Bocesti si

Visinesti.

(com. Breaza-d.-j.), cu biserica

parohiall SE loan Botezatorul,

Paro/la Bdnefti, cu biserica parohiala. Adormirea, com-

deluros. Are 70,50 hect, vie,

din care 8 hect. nelucratoare.

compusa din catunul Valea-

pusa din cat. Urleta, avind ca

Lunga.
Paro/ha Breaza-de-sus, cu
biserica parohiala Schimbarea-

filiala SE VoevozT.

Se lucreaza putin rotAria, dogarla si butnaria.

Parohia .,Sotrile, ca biserica parohiala Sf. Nicolae.

soane.

la-Fata, compusa din cat. Gu-

Parohia Lunca - Mare

ra-BelieT si Podul-Cerbuld (Comarnicul).

(corn. S otrile), cu biserica parohiala SE Pantelinion.

Paro/la Nistoreyti (com.

Breaza-d.-s.), cu biserica parohiala Sf. Nicolae, compusa din
cat. Valea-TirseT (Breaza-d.-j.)

si Frasinetul (Cornurile).
Paro/la Cornul-de-jos (com.
Cornurile), cu biserica parohiala
Cuvioasa Paraschiva, compusa
din cat. Cornul-d.-s. si Cimpinita, avind ca filiall biserica Inaltarea-DomnuluT.

Parohia Prahovila-de-jos,
cu biserica parohiala SE Nico-

Prahova, stalie de dr.-d.-1, jud.

Prahova, pl. Cimpul-Tirgsorul,
cat. Tinosul, pe unja BucurestiPloesti, pusa in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se afla intre
statiile Crivina (,0 kil.) 4 Brazi
(6,6 kil.). Inaltimea deasupra
nivelulur Marir e de 1 r im.4 1 .

Venitul acesteT statiT pe anul

1896 a fost de 77809 leT, 60
banT.

I scoala mixta.

Teritoriul comuna' este foarte

Comerciul se face de 5 per-

Prajila, sat, facind parte

din

com. rur. Govora, pl. Ocolul,

jud. Vilcea. Are o populatie

de 226 locuitorT. E situat la
4 kil, de cal. Gurisoara, unde
e scoala.

Pralea, sat, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Caiutul, situat pe

un podis al munteluT cu acelasT

nume, pe dreapta piriuluT CAiutul-Mare si la limita spre jud.

Putna. Se all la 12 kil, de satul Caiutul.

Are o populatie de 246 su-

lae, compusa din cat. Draga-

Prahova, pichet de gran:/a, pe

flete ; o bisericA, cladita de pe

neasa, Piatra si Piatra-d.-s. (Po-

marginea DunareT, jud. Mehe-

iana).

dinti.

timpul luT Stefan-cel-Mare, de

egumenul Dosofteiti, care a-

io. Paro/la Poiana, cu biserica parohiala Adormirea, com-

pusa din catunele Vrajitoarea,

Bobolia si Slobozia, avind ca
filialA biserica SE VoevozT.

1 1. Parohia Prahovila-d.-s.,
cu biserica parohiall Adormirea,
compusa din cat.Minzaul, Taporistea, Moiseni, Valea-Bener, Sul-

Prahovila, com. rur., sat, mofie,

etc. VezT Provita.

Prahovita, pirlia,c. VezT pirliasul

Predeal si riul Prahova.

cuse ad schit de calugarT ; o

biserica catolica cladita de locuitorT ; 1 circiuma.

. Vite sunt : 14 cal, 172 vite

marT cornute si 40 pord.

Pralea, pddure, jud. Bacatl, pl.

Prahuda, cdtun, in jud. Putna,

com. Paltinul, pl. Vrancea, si-

www.dacoromanica.ro

Trotusul, com. Caiutul, proprietatea mostenitorilor luT Radu-

PRALEA

can u-Rosetti. E populata de brazr

si fagl. Are o intindere de 4000

hect. s este supusa regimulur

Dragoslavele si in intindere de
150 hect.

Pravila, deal, jud.

silvic.

Pralea, pirig, jud. Bacla,

PRAJXTI

88

pl.
care

Trotusul, com. Cliutul,

curge pe teritoriul catunulur cu
acelasT nume ; io are obirsia in

muntele Cu acelasr nume si se

vars pe dreapta Cliutulur-

Bacall, pl.

Tazlaa-d.-j., situat la S. com.

Beresti, acoperit mal inainte
cu codru mare. AzT numal in
virf se afla o padurice si vre-o
20 gropT in care se zice ca se
ascundeaa locuitorir de frica
Tatarilor.

Mare.

Praporul, mofie i M'Are, spre

S.-E. de com. Amarasti-d.-j.,

Pravila. (Vez! Bates% munte,

jud. Bacla).

Pravila, mo)sie, jud. &cal'', pl.

nati. Se invecineste la V. cu

MunteluI, com. Coman esti, facind

domeniul Sadova (Dolj).

trup cu mosia Comanestilor.

dinte de com. Gropeni, pe malul

privalulul cu acelasT nume.

xinul, Mara, Tefeloaga, Preajma,

Muntisorul, Capitanul, Altamusul si Materasul, formeaz linia

de despartire intre riul Dimbovita si riul Argeselul.

Se afla la 890,9 m. d'asupra

Pravtul, piidure, jud. Muscel,

sedinta, si satul noa, Traian.'

In partea de S. a comuner
se afla un sat cu biserica, azI siliste. Pe malul Siretulur s'a gasit un mormint de uriasT si chiar

de o marime extraordinara. In
partea de E., se yac iarlsr urmele unur sat si ale une! bisericI. Pe acolo curge un mic
1873 al Academier Romine).
Pe teritoriul comuner se afla
o movila de pamtnt, artificiala,

Vatra satulur ocupa 6 ala

Biserica din Dumbravita si
scoala din Fintina-Mare servesc
si acestur sat.

Praxia, pida, izvoreste de la N.Estul com. Fumureni, pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea, si se varsa in
riul Mamul, tot in cercul com.
Fumure ni.

si avind o inaltime de vr'o 25

m., cu o suprafata de aproape
4 ale!.
Se margineste la E. cu com.
Bogdanesti ; la S., cu com. Buhociul, de care se desparte prin
piriul Valea.Mare ; la V., cu com.

Sacueni si la N., cu com. Calinesti, din jud. Roman.

Teritoriul comuner este udat

afara de 411 Siretul, de piriul

Bogdanesti, care se varsa pe

com. Huruesti, pl. Berhecia, jud.

Tecucia, situat pe coasta de
V. a dealulur, cu acela.s nume in

partea stingl a Siretulur.

partea de S. a comuna

mili!, saa 1747 suflete, locuind

Are o populatie de 392 fa-

Are o populatie de 35 fam.,

In 524 case; o scoall mixta in

sal 186 sufl., locuind in 27 case.

satul PrAjasti-Ungurr, frecuen t. de

42 copii (1900-901); 2 biserici :

pl. Dimbovita, supusl regimulur

silvic, proprietate a mosnenilor
NatnIestr, pendinte de com.
Namaesti si in intindere de 150
hect.

Prijanca, alta numire a riului

Silnicul, mar ales prin com.

Pravtul, padure, jud. Muscel,

S. a com. SlAnicul, pl. Val.bilaul, jud. Prahova.

pl. Dimbovita, supusa regimulur

silvic, proprietate a mosnenilor
Dragoslovenr, pendinte de com.

MoldovenT, Prjasti-Ungurr, re-

tina-Mare. Are o populatiune de

PrAdiaul, sat, facind parte din

S.-V. Cu Armeneasa, priva', si la

N.-E. Cu rezerul Lunguletul.

lul sting al Siretulur. Se compune din 3 catune: Prajasti-

piriias, numit Piriul -Bisericer.

(Chestionarul Arheologic din

Marir-Negre.

Pravtul, lezer, jud. Braila, situat In partea de S.-V. a ostrovulur Franta ; se uneste la

pl. Bistrita-d.-s., situata pe ma-

Praxia, sat, pe mosia Dumbr5.vita, jud. Suceava, com. Fin102 suflete si 27 case.

PravAtul, pisc, jud. Muscel, cu

o frumoasa vedere asupra Rucarulur. (Vezr Tefeloaga, masiv.) Impreuna cu muntir Dra-

Prkjati, com. rur., jud. Bacaa,

parte dintr'un schelet ce era

pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-

Pravtul, Orla, jud. Braila, pen-

toriul satulur Chiscareni, com.

ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi,
si se varsa in piriul Miletinul.

Varbilaul, plaiul Varbilaul, jud.

Prahova.

Prjani, numire data parla de

Prjanul, piria, ce curge pe teri-

www.dacoromanica.ro

una ortodoxl in satui PrajestiMoldoveni si cea-l'altl catolica

In satul Prjesti -Ungureni, cu

cite un preot. Sunt 524 case

dese si 7 circiuml.
In 1879, s'ad improprietarit
112 insurAtei, cu 273 falci pa.mira.

Teritoriul comuner este de

6000 hect. Proprietatea mare

PRXJ4TI

PRASTEM

84

tindere aproximativ de i8o hect.,

Prjti, trup de mofie, pe litiga

mosia Blrgaoani, jud. Neamtu.

dind un venit anual de 13000

Ion Neculcea (t 1743), in Dom-

leT. Padurea StatuluT, numita Pra-

nia a treia a lul Duca, Domnul

MoldoveT (1679-1684), zice :

o are statul, Cu o mosie in in-

jasti, are o suprafata de 2371

hect.

aDupa aceea mers'ad in plimbare

sat, jud. Bacail, pl. Siretuf-d.-s.,

si

resedinta com. Piajasti, si-

tuat in Valea-SiretuluT.

Are o populatie de 1200 Suflete;

bisericA catolica, de-

servita de 1 prebt si facuta de

locuitorl ; I scoala mixta si 3

Viile ocupa o suprafata de

la un sat al luT, ce este in ti-

38.56 hect.
Vite : 106 cal', 941 vite marT

jesti, avind si curtl acolo, cu

circiuml.
Vite : 87 caT, 825 vite marl

cornute, 696 pore, 5 capre si

toata casa luT, si cu toata boe-

cornute, 663 porci si 5 capre.

1038 oT.

rimea si curtea luf ; si ati zabovit acolo vre-o doua, treT salataminT, umblind pe la vinaturT,

Budg. com. in 1892-93 era

la veniturl de leT 6304, banT 66 si
la cheltuelT, de leT 2442, banT 98.

O cale comunala, ce vine de

la Bogdanesti, strabate comuna
si da In calea judeteana - ce
merge la Bacaa.
Totalul paminturilor de cultura este de 1421.42 hect.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluT, 14 kil. ; la com. SA-

nutul NeamtuluT, anume Pra-

si pre la alte sate ale luf. Chematu-l'aa in cinste si un boer

Cu numele Constantin, Postelnicul Ciobanul la un sat al luI
anume Saliste, de rail cinstit
doug zile, si asa iarasT s'a intors la Iasi la scauno.
Urme despre un asemenea

Prjeni, sat, jud. Botosani, com.

Latai, pe coasta dealulur Nelipesti, in stinga MiletinuluT, pe
mosia Latai. Are o suprafata
de 1936 hect. si o populatie de
90 familiT, san 360 suflete ; 1
biserica, deservita de preotul
bisericer din Latai.

Se zice ca satul Prajeni ar

sat nu sunt, dar localitatT cu

fi intemeiat de Mitropolitul MoldoveT, Veniamin Costachi, a

cueni, resedinta plaseT, 12 kil.;

numele de Prajesti se gAsesc :

careia proprietate era mosia

la
la com. Buhociul,
com. Bogdanesti, 3 kil. ; la com.

1. in jud. Bacan, pl. Bistritad.-s.; 2. tot in acel judet, pl.

Prajeni.

Schineni, 5 kil.

Tazlaul-d.-s., 3. In jud. Roman,

com. Birjoveni, pl. Siretul-d.-j.

Vite : 940 bol si vacI, 32 cal,

2630 oT, 116 porcT. Loc. posea. 147 stupf cu albine.

Muntelul, com. Magiresti, situat

Peajfiti, p ti dure , jud. Bacati, pl.

PrAjeti, sat, mofie, etc. VezT

la V. de Stanesti si pe dealul
cu acelasT nume, la 2 kil. Ioo m.
de satul Magiresti (scoala).

Siretul-d.-s., care se intinde pe

limita comunelor Buhociul si
Prajasti, populat cu arborl fo-

Prjoia sati Prejoaia, pirig, jud.

Are o populatie de 395 su-

iosT (stejarT, fagi, carpenT, etc.).

Baeld, pl. Bistrita-d.-s., comuna

flete ; o biserica, cladita de lo-

E proprietatea statuluI si are o

Buda, care curge de la V. spre

cuitorT si o circiuma.
Vite : 14 cal', 189 vite marT
cornute $1 99 porcI.

intindere de 2371 hect., care

E., uda satul

apartinea bisericilor Precista si

Raducanu din Tirgul-Ocna.

scurge pe dreapta GirleI-Mo-

Pr5j46, sett, in jud. Roman, pl.

Prjti - Moldoveni, sat, jud.

Prsteti, sat, pe mosia cu a-

Siretul-d.-j., com. Birjoveni, spre

Bacati, pl. Siretul-d.-s., comuna

celasT nume, jud. Dorohoiti, com.

V. de satul Birjoveni si la 1 kil.

Prajasti, situat alaturT de Pra-

Braesti, pl. Cosula.

jasti-Unguri.

Are o populatie de 127 locuitorr ; o biserica, cu hramul

12 kil. ;

Prjti, sat, jud. Bacan, pl.

de

el. Este asezat pe deal, la

extremitatea de V. a judetuluT.

Are o populatie de 376 lo-

Are o populatie de 201 lo-

cuitorl ; o biserica, cu hramul

cuitorT ; o biserica de valatucT.

Este legat cu orasul Roman

prin osea.

Prjti, mofie a statulur, jud.

Baca'', pl. Siretul-d.-s., com. Pra-

jgsti, in intindere de 18o hect.,

cu venit anual de 13000 lef.

Sf.

Voevozl, deservita de un

preot si un dascal, facuta in

1847 de Dumitriu si reparata de
Iordache Miclescu.
Vite : 19 caT, 116 vite mari

cornute si 33 porcr.

Prajiti-Ungurf sal Catolici,

www.dacoromanica.ro

Prajasti.

ipotele si se

rilor.

Sf. Nicolae.
Proprietatea mosieT e a d-luT

Iancu T. Gherghel.
SateniT improprietaritI ad 78
hect. 5 arir pdmint, lar proprietarul, 93 hect., 9 axil cimp
si 107 hect., 4 ara' padure. Se
mal afla pe mosie o livada si
3 pogoane vie.

PRXITXTETI

Piriul ce trece pe moie se

numqte CostApl.

Hotarele sunt cu Dolina O

85

se compunea din trer alune :

situat pe Piriul-Circea; aceste

pi Piele0, or4enilor CraiovenT

i locuitorilor din PopinzAlqti,
din jud. Romanati.
Meseriar sunt : 5 rotarr, 6
dulgherr, i dogar i 3 fierarr, In
arcea i 1 rotar, i dogar, 2
duIgherT i 1 fierar, in Preajba.
Prin com. Preajba trece : ca-

dota alune sunt

despArtite
prin Valea-VArzArilor.

lea feratA Craiova-Bucurqti, care

Are o populatie de 2024 locuitorr; 2 bisericr, una in cAt.

arcea, fAcut din zid, cu hra-

oraulur Craiova intrA in co-

Circea, Prisca i Preajba. Intre

anir 1874-76 a avut reedinta

in Cooveni-d.-s. Az1 se com-

BrAeti.

De insemnat aicr sunt localitAtile : Temeliele i RAdicAturaMare.

Priviteti, vechie numire a celtunuluI Tega, jud. Buzlii, com.

RuOavAtul.

Preajba, com. rur., jud. Dolj,

pl. Ocolul, la 7 kit, de orapd
Craiova, situat5. pe esurile Preaj-

ba i anea.
Se mArginete la E. cu com.

Copveni-d.-s.; la V., cu com.

Balta-Verde li o parte din oraul Craiova ; la S., cti com. Ma-

pune din dou cAtune : PreajbaLungA, riul Jiu ce-1 ud in par-

tea de V. la S.-V. O Circea,

mul Sf. Nicolae, fondatA de Dumitrache Kintescu i Preotu er-

ban Kintescu i reparat la anul 1874, de preotul Ion Zamfirescu i locuitorir satulur, de-

servitA de I preot O 2 cintA-

Limita linier de N. incepe din

retr; cea-raltA, in cAt. Preajba,

cu hramul Sf. stefan 11 Sf.
Gheorghe, fAcutA tot de zid, la
anul 1778, de jupin Hagi Stan

rAscrucirea ce o face la o depArtare de 200 m. spre E., de

Jianu Vel Paharnic, deservitA

de i preot i i cintAret.

bariera Crucea-de-PiatrA a ora-

In tinda bisericer din Preajba

se af1 urmAtoarea inscriptie :

lul-Mare

l o parte din Live-

zile yi la N., cu com. Pielqti.

u1u1 Craiova.

Limita linier de S. incepe din

coltul S.-V. al teritoriulur comuner Balta-Verde.

Limita linier de E. incepe

din punctul numit Cotofirul.

De la limita Hitler de E. li
pAnA la V. de satul Circea, te-

renul comuner este cu totul

plan.

Smircurr se gAsesc pe valea

Piriul-Circea.

Este udatA de piriul arcea,

care la natere din cignelele

izvoarele ce se Osen pe valea Sfenea, Valea - CAlugArulur.

arcea curge pe valea Budu-

Aceasti sfind bisericK a fost ziditi

din temelie, ./nfrumusetatli,cu toati podoaba, dupi cum se vede, cu:toati cheltuiala 11 osteneala D-10 JupInsHagi Stan
Jianu, Vel Paharnic, In zilele prea Inlltatulul yi Luminatulul Domo Alexan-

dru loan Ipsilante Voevod, cu blagoslovenia P. S. S. Pkintelul Chiriac Chesarie, Episcopul RImnicultd, la anul de
la Christos, 1778, luna Noembrie 25.

Sunt 2 coale mixte, care ati

fost frecuentate in 1899-900

de 127 copir, i ro circiumr.
Dup legea rurall din 1864,
sunt improprietAritr in Circea
75 locuitorr O in Preajba, 93.

roaele, spre satul Preajba li trece

Suprafata comuna este de

in teritoriul com. Balta.Verde,

7330 pogoane, din care : 5984

pAmint arabil, 30 pog. fineatI,
90 pog. izlaz, 216 teren sterp,

vrsindu-se in Piriul-Morilor de

la FAcAi. Piriul arcea are directiunea de la E. la V. Vadurr

are mar pretutindenr 11 un pod,

la hanurile din valea Piriul Circea.

In anul 1873, com. Preajba

PREAJBA

6o vArzArie i 950 vil.

Viile, in intindere de 950 pogoan e, apartin proprietarilor RusAnescu, DAbuleanu O Guran,

locuitorilor din Circea, Preajba

www.dacoromanica.ro

pornind din marginea de N. a

munA pe la Valea-Croitorulur i
ajunge in dreptul satulur Circea
la i kil. O roo m. de statia
Circea, face o curb5. spre N.-V.
i trece in com. Pielqti ; catea
judeteanl Craiova-Caracal, lun-

g5. in Preajba de 9 kil., care

merge de la V. la E. prin S. satulur Circea ; calea judeteanA Cra
iova-Bechetul, lungA in comunl
de 8 kil., mergind de la N. la S.

prin V. catunulur Preajba. Din

ambele cAtune pornesc cAT ve-

cinale in toate directiunile.

Budgetul com. e la veniturr

de 3970,47 id i la cheltueli,
de 3721,39 ler.

Preajba, com. rur jud. Vlawa,

pl. Glavaciocul, la extremitatea
N.-N.-E. a judetuluT, situatA pe
Valea - Glavacioculur, compusl
din cAtunele : Bulaci, Hagie0,
Poeni, Preajba li VAta0.

Are o populatie de 1081 locuitorr ; 2 bisericr, una in cAt.

Bulaci

cea-f alt5. in Preajba-

VAtai, deservite de 2 preotr i

3 cintAretr ; o coalA mixtl,
frecuentatA de 32 copir; 6 ch.-

ciumr. Este departe de Bucu

reti de 66 kil., de Giurgiu, de
82 kil. i de Obedeni, rqedinta
pl4er Glavaciocul-Neajlovul, de
28 kil.
Prin comunA trece oseaua
judeteanA ce duce la Glavacioc.

Mo0a Preajba, cu trupurile

i ViOca, a d-lur Sc.

Bulaci

Yarka, avind pAdure

intinse

finete

i o intindere de 5350

PREAJBA

PREASNA-NOUX

86

strIbltut de riurile Neajlovul,

nula d'asupra nivelulur Mara

de 145 m.
Are o populatie de 218 fa-

12 care cu bol, 174 vite mari

cornute, 9 cal, 435 of i 46 ri-

Glavaciocul i Drimbovnicul.

miliT, sal 802 suflete ; o coall

mItorT.

Comunicatia in cAtun se face

prin oseaua judeteanl i na-

celaT nume, jud. VlaKa, *situat

pe Valea-Glavacioculul.

mixtl, frecuentatl de 42 copiT

(1899-900); o bisericl (1783),
Cu hramul NWerea DomnuluT
Isus Hristos, deservitl de

Preajba, sat, jud. Dolj, pl. Oco-

preot i 2 cintAretT; 2 circiumT.

Locuitoril posea : 74.2 vite

In atun se glsesc 3 fintinT

cu apl.

de pog., aduce un venit aproximativ de 60000 leT anual. Este

Preajba, atun, at'com. cu

a-

lul, com. Preajba, reedinta pri-

marT, 1447 vite miel

tionall din T.-Jil i cu carI se

gAsesc in apropiere.

246 porcT.

Preajma, munte, jud. Mucel,

mAriel.

Are o populatie de 750 suflete, locuind in 75 case ; o bi-

seric de zid, cu hramul Sf.

Stefan i Sf. Gheorghe, fondat

in 1778, Noembrie 25, de

pin Hagi. Stan Jianu, Vel Paharnic, deservitl, de t preot
cintAret ;

Locuitorif pose& : 6 plugurT,

o coall;

cir-

ciumT.

Preajba-Mare, cez'tun, al com.

VAdeni, pl. Ocolul, jud. Gorj,
partea de E. a cltunuluT de
rqedintl.
Are o suprafatl. de 600 hect.,

din care 6o hect. arabile, 200

hect. finete, wo hect. pAdure,
231 hect. izlaz i 9 hect. vatra
satuluT, cu o populatie de 67
familif, sal 242 suflete.

Preajba, mahala, in com. rur.

LocuitoriT sunt parte mopenT,

Cleanovul, pl. Dumbrava, jud.

parte improprietlritr dupl le-

Mehedinti.

gea ruralk ocupindu-se mal in

special cu pl.storia. ET posea :
18 plugurT, 30 care cu bol, 2
cArute cu caT, 400 vite marT
cornute, 120 cal, 4298 oT, 102
rimdtorT, 89 capre, 15 asinl ;
20 stupT cu albine.
Comunicatia in caun se face

Preajba, mofe particularA,

Dolj, pl. Ocolul, jud. Preajba.

Preajba, mofie a statului, nelocuita, in jud. Romanati, Haga

com. Babiciul, pl. Ocolul, cu o
arena. de 14280 leI ; are o pdure de 8o pog., fosa pendinte
de mlnAstirea TigAne0.

prin drumurT ordinare, care de"

k oseaua nationall

jud. Romanati, lingA Olt, la 18

kil. de Caracal. VezT Blbiciul.

i in oseaua judetean
i 3 fintinT.

Preajba-Mic, cdtun, al comuneT

Petre0i-de-VArsAturT, jud. Gorj,

la N. oseleT judetene T.-Jil-

In jud. Romanati, pl. Ocolul. Se

Vilcea O- in apropiere de dinsa,

compune din salde: Preajba-

situatl pe loc
Teritoriul luf are o intindere

dure (602 locuitorT), Copreni

(Fulli) cu Boanta i Atirnati
(200 locultorp, situate 11114 apa

Tesluiul, k stinga, pe oseaua

Caracal-V4oara, la 15 kil. spre
N.-V. de Caracal 11 la S. de
Dealul-Muierel. Altitudinea tere-

de 500 hect., din care 170 hect.

arabile, 245 hect. finete, 8o hect.
plclure i 5 hect. vatra satuluT,

cu o populatie de 38

familiT,

sal 214 suflete.

Are t biserica, deservitl de
I preot i I cintAret.

www.dacoromanica.ro

Preasna-Nouk com, rar., jud.

Ilfov, pl. Negoesti, situad. la E.
de Bucure0, pe ambele malurT
ale vAel Most4tea, la 47 H. de

Bucure0i. Sta in legaturA cu

com. GurbAneti prin o osea
ve cin ala.

Se compune din satele: Preasna-Noul i Codreni, ca o populatie de 1133 suflete, care

locuesc in 233 case i 18 bordee.

Se intinde pe o suprafatl de

remberg a 5309 hect. i

lo-

cuitoriT, 523 hect. ProprietariT

In cAtun se gsesc 4 puturT

Preajba-de-Padure, com. rur.,

de-PAdure sal FrAsinetul-de-P1-

PlAiorul, PravAtul, AltAmuul

Mateiaul.

5832 hect. Statul i d-na M. Bla-

T.-Jil-Ciuperceni-Vilcea.

Preajba-de-C1mp, ciitun, com.

BIbiciul, spre S., pl. Ocolul,

plaiul Dimbovita, formind linia

de despArtire intre riurile Dimbovita i Argeelul, impreunl cu
muntif Draxinul, MAra, Tefeleaga, Muntiorul, Clpitanul,

cultiva 4409 hect. (335 sterpe,

375 izlaz, 190 pldure). Locuitoril cultiva 477 hect. (40 izlaz,
6 vie).
Are 2 bisericl, in fie-care clt.
cite una; t coal mixtl, z ma$in de treerat cu abur% 3 helqteTe.
Vite : 603 cal 1 Tepe, 193 bol,
245 vacT i viter, 2 taurif, 13 bi-

volT, 49 bivolite, 50 capte, 124

pord

2730 oT.

LocuitoriT pose& : 91 plu-

65 cu cal;
114 care i clrute : 10 cu bol

gurT : 26 Cu boT

i 104 Cu cal.

PREASNA-NOU

Comerciul se face de 6 cit.ciumarr i i hangia.

Locuitorir improprietaritr sunt

132; neimproprietaritr mar sunt

220.

Budgetul com. e la veniturr

de 2965 leT si la cheltuelT, de
2918 ler.

Preasna-Nou, sat, facind parte

din com. rur. cu acelasr nume,
pl. Negoesti, jud. Ilfov, situat
la E. de Bucuresti, pe ambele
malurl ale valer Mostistea. In
partea de N.-E. e inconjurat de
dealurr frumoase.
Se intinde pe o suprafata. de

4650 hect., cu o populatie de

873 locuitorr.
D-na M. Blaremberg are 4270
hect. si locuitorir, 380 hect.

Proprietarul cultiva 3520 hect.

(300 sterpe, 300 izlaz, 150 padure). LocuitoriT rezerva 25 hect.

pentru izlaz.

Ad este resedinta primaria

Are o bisericA, cu hramul
Adormirea, deservita de i preot
si 2 cintaret1 ; i coall mixta,

frecuentata de 38 copir (1899

900); 2 helestere i i masina
de treerat.
Numarul vitelor inarr e de
922 si al celor niki, de 2904.
Comertiul se face de trer circiumarl i i hangia.

Preasna -Vechie (Ciofliceni),

sat, facind parte din com. rur.
Gurbanesti - Cotofanca, pl. Negoesti, jud. Ilfov, situat la E.
de Gurbanesti, pe malul sting
al valer Mostistea. Spre N.-E.,
este inconjurat de dealurr.
Se intinde pe o suprafata de
3162 hect., cu o populatie de

PREDEALUL

87

padure). Locuitorir cultiva 115

hect. (47 izlaz), Are i helestea'.

Podul-Neagulur s'aa alipit la Comarnic si la 1874, catunele Pre-

Comerciul se face de 2 circlamar! si i hangia.

Numarul vitelor marr e de
1080 si al celor miel, de 2748.

dealul, Azuga, Busteni si Po-

Precistanul, atun, in jud. Putna,

com. Faurei, pl. xisita, situat

pe soseaua ce duce de la sat

la Siret si pe malul Putner.

Are o populatiune de 170

suflete, care locuesc in 62 case;
biserica filiala, cu hramul Sf.
Gheorghe.

iana-Tapulur, s'aa deslipit de Si-

naia, formind com. Predealul,

tu resedinta in cat. Predeal, si
maT in urma in Azuga, unde e
azr,

Orografia. Teritoriul comuner Predealul este cu desavirsire muntos. La V. se intinde,

de la Sinaia si pana dincolo de
Bran, maretul sir de muntr cu
noscut sub numele colectiv de
Bucegi, cu virful cel mar inalt,
Omul.

Precistanul, mofie a

statulur,

Lipita Cu Omul se ala o cul-

foast pendinte de MAnastirea

Mera, situata pe teritoriul co-

me de muntr, ceva mar mica,

Morarul, d'asupra careia este

mune! Faurei, pl. Susita, jud.

Putna, i arendata Cu 4000 ler

hotarul Tare!. Dup5. Morarul,

urmeaza Costila, apor Caraimanul. In acelasT rind, mal departe,
sunt Jepi-Mar! si Jepi-Micr, pe
de o parte stincosT i golasr, pe

anual.

Precupoaele, sat, facind parte

din com. rur. Orlesti, pl. 01-

tul-d.-s., jud. Vilcea, ca o populatie de 979 locuitorT.

Predealul, com. rur., plaiul Pelesul, asezat in creasta Carpatilor, la 4520 latitudine pordita si la 4315 longitudine

estica (meridianul german),

mArginindu-se la N. cu Tran-

silvania, la S. cu comuna urbana. Sinaia, la E. cu comuna

cea-l'alta parte bogas! in iarba

de pasune, si mar in urma vine
Pratra-Arsa, cu renumita e! pestera.
La N., sunt muntir Predealulur,
Pretricica-de-TarA, pe unde trece
hotarul Tare!, i Susaiul, bogatT
In pasunr, livezi si padurr.
La E., sunt muntir: Fata-GA
vaner, Reteveiul , Lacul-Rosu,

Turcul, Cazacul, Neamtul, Un-

Tesila i cu muntir Doftaner,

ghia-Mare si Unghia-Mica.
In partea de V., intilnim mun-

la V. cu hotarul Tare! i cu
comuna Moroeni, din judetul

cul comuner, muntir Rasnoava,

Dimbovita.

Clabucetul-Taurulul, al-Baiulur,

In timpurile vechr, com. Predealul s'a numit Podul-Neagulur

al-Azuger, Sorica, Dutca, Dihamul si Zahnura, totr renumitr

se intindea de la Predeal

pentru padurile de fag, pentru

pana la Posada, coprinzind toate

satele, care formeaza actualmente

nenumaratele stine de or si pen-

si

Cumpatul, iar prin mijlo-

527 locuitorr.
Eforia Spitalelor Civile din

muna Sinaia cu cat. Izvorul,

precum si Posada si Podul-Nea-

tru bogatele lor pasunT si loculi de finete.

Hidrografia.
Din muntir
mentionatT mar sus, izvoresc o

Bucuresti are 3000 hect. si locultor% 162 hect.

Eforia cultiva prin arendasir
sal i800 hect. (800 izlaz i 400

gulur.

multime nenumarata de piriiase,

Pe atuncr resedinta comunef

era la Busteni.
La 1864, catunele Posada si

ca apa cristalina, ce se prerd

sub straturi inverzite sad sub
troienT de zapada si ies jaras!

com. Predealul, apor teritoriul co-

www.dacoromanica.ro

PREDEALUL

i sare), inca neutilizate, si un izvor in gradina manastirer Predea/u/, care coprinde

5 gr., 260 materir solide in li-

treaga suprafata a comunel Predeal, avind ca esenta dominanta

fagul, apor vine bradul i mo-

tru si are o densitate egall

ras..

la iveall, mal marT, formind in

cursul lor zburdalnic i repede,
plrIie, valcele i vi, dintre carr
unele nu putin insemnate.
In apropiere de gara Predeal,

pueioasa

la 5-6 metri departe de frontiera, izvoreste un mic pirtas,

1.0032. Coprinde clorure, iodure

si carbonate alcaline. Sulfate

abia bagat in seama, numit Predealul, care primeste in sine frumoasa vale a Joiter, Valea-lurArsenie si Valea-Teasculur.

azotate nu s'aj constatat. S'a

In dreapta manastireT cu acelasr nume, Predealul, impreunindu-se cu Valea-Risnoaver,

isT pierde numele si de aci
incolo se numeste Provita. Inteinsul se varsd valle: Olareasa, Valea - lur -Vlad, ValeaUrsulur, toate de putina insem-

apa :
Clor
I
gr. 7750
Iod .
o,
0031
Calce . . o, 3876
Magnezie . o, 0320
Populaliunea.
In timpurile

natate.

Tot de la hotarul Tare', in

partea de E. a comuner, din
muntele Fata-Gavaner, izvoreste

Valea-Azuger, ce se varsa In
Prahovita, in fata muntelur Sorica, nu departe de gara Azuga.
Aceasta vale, in cursul san, primeste Valea - Turculur, Stever,
Unghia-Mica, Orjogoaia, Ceausoaia, Cazacultd, Urechia i Limbaselul.

De aci incepe riul Prahova,

format din valle Azuga i Prahovita, care primeste valle: Cer-

bulur, vale prapastioasa si adIncl, cu niste paretT dreptI

golasi apor Valea-A1135., ValeaJepilor, Valea-Urlatoarer, Valea-Babel i &tul Peles, din

PREDEALUL

88

dozat elorul, iodul, calcea

magnezia, si s'a gasit urmatoa-

rele valorl pentru un litru de

cele mar vechr, tinuturile com.

Predeal eran acoperite cu padurr seculare, necalcate de picior de om. Primir locultorT, in

munir Prahovel, an fost scutelnicir, care eran insarcinatT cu

paza mgnastirer Sinaia; prin urmare prima populatie stabila isT

are inceputul odatg cu fondarea mangstirer Sinaia, la anul

1695.

Acestr primI locuitorT, s'an

stabilit mar intlin la Izvor

Sinaia, apor la Busteni i abia
pe la inceputul sec. al XIX-lea
s'an intins pana intre Prahove
si mar pe urma (1830) pana la
Predeal.

Pe la 1852, Predealul devine

un punct interesant prin faptul

liftul,

care a inceput a fi mar

Pana

la anul 1865 in toata comuna

Predeal niel vorba nu era de

scoall. La 1865 s'a infiintat

prima scoalg la Busteni, i dupa
citr-va ani, raposatul starit Pantelimon a infiintat la Predeal,
inteuna din chiliile manastireT
o scoald particulara, care a functionat 5 anT.
In vara anulur 1873, Domnul

Tare, vizitind Predealul, a dat

ordin sa se construiasca In ata
manastirer un local de scoala,
care a ars la 1889, recladinduse in cursul anula 1890, de Administratia Domeniilor Coroaner.
Tot de Administratia Domeniilor
Coroaner s'aj mar construit scoli

la Azuga i Busteni.
Cultul. Pe linga. schitul Predeal (v.1. r.), mar e in Busteni o
biserica, numita Biserica-Domneasca, una dintre cele mar fru-

moase bisericr din Tara, construita din fondurile M. S. Regelur Carol I, si tirnosita la 8
Septembre 1889.

Industria este bine reprezintat in comun prin diferite fafabricr. (Vea Busteni, Azuga

Predealul, catun).

e5. vama Tare a fost mutat

de la Breaza in aceasta locali-

dreapta ; lar din stinga : Valea-

tate, adapostind vara sute de

Marulur, Valea - FeteT, Valea Seaca, Valea-Zamurer, ValeaJeper, a-Tufer i Valea-Rea.

Lacurt. Lacurr in com. Predealul sunt : Lacul-Rosu, intre
Retevoiul i Turcul, i LaculTiganesti, in muntele TigAnWi
din Bucegi.
Ape minerale se gasesc in tre
Azuga i Busteni (pucioasa), pe
Cumpatul (iod), pe Valea-Teasculur (fier), pe Valea-Joiter (id,

vizitatorT.

In jumatatea a doua a sec.

al XIX-lea, populatia com. Pre-

deal a crescut meren si de la

1879, dar mar cu deosebire de
la 1886 incoace, numarul locuitorilor a crescut considerabil.
Dupg statistica primarier, populatia comuner, la i Octombrie anul 1892, numara 3441
locuitorl.

Padurile ocupa aproape In-

www.dacoromanica.ro

Predealul, com. rur., pendinte de

plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
luat numeIe de la situatia er
pe dealurile pe care este asezata.
Asuprainfiintarir el se stie foarte
putin. Legenda spune ea ar fi da-

tind de vre-o 200 de anr. Pela anir 1814 si 1825 nu eran

In aceasta com. de cit 20-60
case, asta-zr com. Predealul se

compune din 4 catune :

Pre-

dealul, Turburea, Zimbroaia

Sarari.
Se margineste la N. cu com.

PREDEALUL

Drajna-de-jos, la S. cu com.
Surani-Opariti, la E. cu com.

Arice$ti $i la V. cu com. Valed.

Populajiunea este de 1308
locuitorT, dintre care 669 barbatr $i 639 temer, totr Rominl
neao$T.

Capr de familie sunt 243

contribuabill 305; case 263.
Parte din locuitorT sunt mo$nenT,

128 s'ati

PREDEALUL

89

improprietarit

la 1864 pe mosir manastire$tr,

una pendinte de Mitropolie $i

alta de manastirea Cotroceni,

eind li s'ati dat 394 hect. ET an
7 cal*, 152 vacT, 124 bol, ior6
oT, 277 porcr si 2 capre.
Economia. Mara de agricultura, locuitoril se mar ocupd cu
pomicultura si mar ales cu cultura prunulur, care este una
din principalele mijloace de
existenta a maioritatir locuitorilor comunel. Me$te$tigarT sunt

io dogarl i io dulgherr.
Produsele munceT se desfac

mar tot-d'auna pe loc

si rar

locuitorir merg cu ele la Ploesti $i Bucuresti.

In com, se fabrica anual 2500
.hectol. tuica $i roo hectol. vin.

StupT cu a/bine sunt 112.

i cea mar
mare parte servind de pd$une
vitelor. Acest deal, trecind in
cat. Sarari, la numirea de Dealul-Sarari. Si aci este acoperit
cu padurl, livezr de pruni $i fineata., mar cultivindu-se pe el

perit cu paclurr

Veniturile comuner sunt de

ler 1756,82 si cheltuelile, de ler
1739,20.

Comuna Predeal e brazdata

de dealul Zimbroaia, cu piscul
Virful Zimbroaier, parte aco-

Situafiunea geograficd. CA
tunul Predeal e situat pe creasta

Carpatilor pe mo$ia Predeal,

ro] I, la origina valer Prahova

este Dealul-Predeal. Incepe de

la N. $i se prelunge$te catre
S. Este acoperit cu paclurr, li-

in $eaua Cu acelasT nume, formata de pirliasul Prahovita despre Rominia $i Time$ul despre
Transilvania, la 45,20 latitudine
nordica, 43,15 longitudine es-

vezr de prunr, vil si pa$uni.

Putine petece de loc se seamana cu porumb si oval.
Comuna e strabatuta de gin
lita Valea-Gardulur si de girlitele Apa-Dulce si Turburea,
care, impreunindu-se din jos de
cat. Sarari, formeaza riul Matita, afluent al Cricovulur.

del (merid. german) $i la r000

m. 6609 dmm, altitudine d'asupra nivelulur Marif Negre, $i
la 1000 m. 5935 dnun. altitudine d'asupra nivelului MaraAdriatice; ceca ce adevere0e
ca nu exista cum se credea

In cat. Sarari sunt multime

de izvoare de apa sarata, cunoscute de locuitorl ca ama-

In trecut

duitoare de unele boale. Aci se

presupune a fi $i pacura si pucioasa. Locuitorul Predeleanu
din cat. Predeal posedd un bulOre mare de chihlibar, pe care

tica

spune ca l'a gdsit pe valea piriului Turburea.

Comuna are o biserica,

In cat. de resedinta, Pre-

de 48 copir (1899--9oo).
Sosea regulata e aceea de
la cat. Predeal la Valeni prin
Valea-Gardulur ; s'a proectat
una de la Valeni - de -Munte
catre Aricesti $i Surani $i alta
de la Drajna-d.-j. catre com.

de 2 circiumarl.

Pre-

proprietate g M. S. Regelur Ca-

bune 6-7 hectol. pe hectar. Fa2600 merr, 1800 perT, roo duzT,
3020 cire$T, 817 nucI, 105 persicr, 205 gutur, 185 zarzarl.
Cele 500 hect. livezr dan pana
la 1000000 kgr. fin.
Comerciul se exercita in com.

Pe-dealb, orT

deal,.

putine porumburr.

deal.
Scoala, exista in catunul Predealul de la 1885 si e frecuentata

Dintre pomir roditorT sunt cam

rominesc

In partea de V. a comunei

Pamintul com. este putin productiv. Numar porumbul i ovazul reusesc a da in timpuri
solea si dovlecir cresc asemenea.

menid; lar dupl altir, aceast

numire o datoreste cuvintulur

o denivelatiune sim-

tibila intre cele doul Mari'

Marea-Neagra 5i Marea-Adria-

ci ca aceste Mari aa riguros acela0 nivel.

Situaliunea locald. Aceasta
localitate, inainte de anul 1695
nu era locuita., ci acoperita Cu
padurr seculare i nepatrunzatoare ; mar tirziti insa, dupl infiintarea manastirer Sinaia, scutelnicir s'ad intins in susul vair
Prahova, stabilindu-se Cu locu-

inta la Busteni si la Azuga, si

mal apor la Predeal.

Cea d'intiiu casa, se spune,

a fost construita de ciobanul
Moise Zangura la 1830; mal di.-

zin s'a construit hanul lur Buja

(linga cazarma de astazi); lar o
data cu constructia soseler nationale Ploesti-Predeal, la 1846,
cu mutarea vamer de la Breaza

Opariti.

Predealul, cdtun, pendinte de

com. Predeal, pl. Pelesul, jud.
Prahova.

Numirea de Predeal, dupa

unir se datore$te cuvintulur latinesc ePrildi'al, care insemneazd
mosie, facind parte dintr'un do-

64746. Masas Maffemar asura*. ra.

la Predeal, in 1852, sub guvernul printulur Alexandru Ghica,

prin initiativa arendasulur de pe
atuncr al vamilor, raposatul Lazar

Calenderu, s'a infiintat aci mar

multe hanurr i barace ce ser-

vean de adapost chirigiiior si

mArfurilor ce intran i e$iati din
12

www.dacoromanica.ro

PREDEALUL

Tara prin acest punct ; dar cu

stabilirea caler ferate, toate aceste barace i colibe tardnestl
ale unur sat improvizat
nind contrabandele cele mar in-

draznete, a disparut, una cite

una, pentru a lasa locul la constructiunT moderne, publice si

private, unele mar placuta de

cit altele. Intre aceste frumoase
constructiunr gasim : cazarma
truper de pazd a frontierir construita cu cheltuiala M. S. Regelur ; vila Administratiilor Mo-

sielor Regale, numita

PREDEALUL

90

Casa

clpale : Vila Ionel I. C. Bratianu,

Generalul C. Barozzi, colonelul

rea pacer, Staritul Ioninhie a ridicat din noil schitul i chiliile

G. Ionescu, Capitanul P. Minovid si multe altele ale altor

particulari si ofiterr de la Insti-

(1788), ajutat de Ion Buzatul

de fel din Bacifalul Sacelelor
Dupd 30 de anT, schitul si

Regele a bine-voit a le ceda loculi in conditiunr special avantagioase cu ocaziunea lucrarilor

de ridicare geometrica a harte!
Tare ce acestr ofiterr ail exe-

chilioarele fiind de lemn, al-1 pu-

cutat pe aceste locurr in anir

1898-99 sub directiunea Ge-

trisoaia. In 1844, schitul Pre-

neralulur C. BrAtianu, Directorul Institutulur Geografic al Ar-

Cimpineann, intru eternizarea

memoria raposatulur Ion Cimpineanu
mult timp un sfetnic
pretios al M. S. Regelur care

mate!.

In timpil din urtna petrecea vara

de predilectiune la Predeal ; casa

lor, daii vara sanatate si viata

Caldura verer variaza intre
15 si + 30 R., Gerul Temer se
urca pana la 280 R., iar temperatura anual medie este de
4 R.
Iunie e de obiceiii ploios si
plin de vijelir, iar pe la finele
lur Iulie caldura trece de + 25
R.; Cu toate acestea serile sunt

Domeniilor Coroaner; scoala con-

struita tot cu cheltuiala M. S.

Regelul ; sanatoriul scolar con-

struit de Ministerul instructiunei

publice ; fabrica de cherestea

infiintata de reposatul Skender;

si in fine dependintele vaste ale
personalului garef si o multime

de vile particulare ce se intrec

in frumusete i carr dati Predealulur, naclejdea unur frumos
viitor, de rivala a Sinaer, ca statiune climatologica de vara. Si

aceast speranta nu va trece

mult pana sa se realizeze, cad
prin faptul initiativer fericite a
M. S. Regelur de a se ceda in
loturr admirabilul amfiteatru de
V. al acester localittT, traversat

de bine-cuvintata vale a Odiasulur Joita, bogata in ape mi-

nerale de iod, pucioasa, sare,

etc., multi din adoratorir acester frumoase localitatr datatoare

de viata, s'an grabit a construi

pe acele loturr vile modern e a ca-

ror frumoasa infatisare lasa speranta ca nu suntem departe de a

inaugura aci o incintatoare com.
urb. Intre vuele construite pana
astazT, putem cita ca mal prin-

(tinutul Brasovulur).

tutul Geografic, carora M. S.

trezit si la 1819, Ion Manole si

altir a zidit o bisericuta de

piatra, iar biserica cea mare s'a

zidit mar tirziii de Salta Cas-

deal avea ca danie din partea

marelur Ban Alex. Filipescu,
muntele Clabucetul-Taurulur; iar
din partea logofatulur Mate! Fi-

Clima la Predeal e placuta.

lipescu, mosia Bobolia, si carT

Curatenia aerulur, mirosul aromatic al florilor si erburi-

danil ati fost confirmate de

George Bibescu-Vod (Vezr Predealul, schit).
Invellebnintul public. Pana

la anul 1865 in toata com. Predeal nicr vorba nu era de scoald.

La 1865 s'a infiintat prima voala
la Busteni, si, dupa cit1 - va
anT, raposatul starit Pantelimon

a infiintat la Predeal inteuna

din chiliile manastirer o scoald
particulara, care a functionat 5

rdcoroase, dar placute. Pe la

anr.

finele lur August incepe un timp

statornic i frumos. Daca zApacla

In vara anula 1873, Domnul

Tare, vizitind Predealul, a dat
ordin sa se construiasca in fata

cade din Octombre, atuncr pe

la jumatatea lur Noembre se to-

peste si timpul frumos din a

doua jumatate a luner Nombre
se numeste de taranir din localitate (Vara babelorp.
Cultul. Ca loe de intilnire al
credinciosilor in trecut la Predeal a existat un schit (v. 1. r.),

fondat de Eromonahul si Duhovnicul Ionichie la 1774, pe

proprietatea tul Crisoscoleg Bu-

mandstirei un local de scoa15.,

care a ars la 1889, recladin-

du-se in cursul anula 1890 de

Administratia Domeniilor Coroaner. Tot de Administratia Domemar conniilor Coroaner

struit scol! la Azuga si Busteni.

Date istorice.

Intre anif

1360-1372 gasim pentru intliasr data faptul ca o armata

zoianu. Schitul era de lemn si

de jur imprejur avea chilioare
pentru calugarr. Pe timpul raz-

sa treaca pe la Predeal ; aceasta

boiulur din 1788 condus de Dom-

contra lur Vladislav Basarab

Domnul Tare! Rominestr ; acest
fapt are insemnatatea ca pentru

nul Tare! Mavrogheni contra

Austriacilor ce voiaA a se razboi
cu Turcir, acest schit a fost prefacut in cenusa, iar dupa inchee-

www.dacoromanica.ro

a fost armata ardeleana, conclusa de Voevodul Nicolae in

prima cara intilnim in istorie

numirea de Predeal.

PREDEALUL

PREDFALUL

91

De la 1372 si pana pe la inceputul secolulur al XVI-lea nu

deal se incinge lupta, cu care

ocazie schitul a fost prefacut

s'a mar pomenit nimic de Pre-

In cenusa. (pomelnicul Zlatarnic

deal, de si in acest interval a servit de trecere: Turcilor, Tatarilor,

Rominilor, Ungurilor, totusr nu

al Schitulul Predeal), iar Austriacir, fiind batutr, parasesc

putem precisa date pozitive, de

oare-ce istoria se tnultumeste

numar a spune: cati trecut muntrecut Carpatir, ati in-

trat in Tara.
In dimineata ziler de 9 Iulie
1611, Radu erban in capul a
10000

Rominr

1300 caldretr

PolonT soseste ad la Predeal,

pentru a se duce in ajutorul

Sasilor, contra lul Gavrila Bathori, principele Transilvanier.

Pe timpul domnier lur Nicolae Mavrocordat, valea Prahover

era locul de refugid al Boerilor,
carl fugeati cu familiile i avu-

tul lor (zice cronicarul contimporan Nicolae Mustea) i ca de

la Bucuresti la Brasov prin Pre-

deal era un lag nesfirsit de

fugan.

In timpul razboiulur dintre

Austria, Turcia si Rusia (1737),

Austriacil respinsT de Turd,

l'Ara in valea Prahovd, lasa
400

ostasI la manastirea Sinaia,

iar grosul armater inainteaza

mal departe, pana la Predeal

unde

stabileste lagaxul.

Pe timpul razbolulur 1787;

batalioane infanterie si I I
divizir cavalerie austriace, sub
comanda Generalulul Ball a intrat in Tara pe la Predeal, ocupind pozitiunile din jurul schitulur Predeal i manastirea SiI2

naia.

Cetguia (Cetatuia este dealu1

In fata gareT care predomina
tot Predealul), trecind hotarul.
Pe vremea Domniei lur Mi-

exprima cronicari, Casa de Habs-

burg a prerdut marele Principat

al Transilvanier, afara de teritoriul muntilor de V., aparatT

a fost vizitat de o comisiune

voiniceste de Rominil luI Avram

internationala pentru rectificarea

frontierer (1792).
Comisiunea se compunea :
Pentru Austria : Lt. - Colonel
Adam Mabovat, Petre Ducu, inginer major, Roditzchi, capitan
In
regimentul rominesc-iliresc

Iancu si Axente Severul.

In lupta de la 7 Iunie (1849)
filtre Rusr i Ungurr, cazu ornort
Lt.-Col. loan Costin,
comandantul Regimentulur z de
cazad (Romin din Basarabia),
lar corpul sa9 a fost immormintat cu mare pompa la Predeal ;
lar pe mormintul lur Costin, s'a
ridicat de ofiterir austriacT un

signorul Zizer, tilmaciul imparatesc pentru Banat.

Pentru Arden 1 : Lt.-Colonel
Sonat Stanchl, Avram Calian,
capitan in regimentul rominesc
No. i i signorul Tolhofin, tul-

monument de piatra, care se

vede si asta-zi, dincolo de fron
fiera, dar mormintul lur Costin

maciti imparatesc.

nu se mal stie in ce loc va fi

Pentru malta Poartd : S'avitul El Hadji Abdulach Ef-

fost, de oare-ce arendash care

succedat la circiuma de la
frontiera, au mutat piatra dupa
plac, dintr'un loc intealtul.

fendi, Sablea -Teschereges, El

Hadji-Ahmed i Kurala-Effendi,
mai marele cavasilor.
Pentru Rominia: Baratov Constantin Paharnicul i Stolnicul
Dumitrache.
Pe vremea domnier lur Ipsi-

lante, Predealul a fost martor

la o multime de scene proprie

Predealul, altun, pendinte de

com. Predealul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, Cu 530 loc. si r03
case. Este situat pe coama dealulur La-Peri, intre valea Turburea la E. si Valea-Gardulul la

nu atit rezbelulur, cit mar mult

V. Are o biseric fondata de

brigandagiulur.
Pe timpul revolutiuner (1848),

locuitorT la 1837 si restaurata tot

de dinOT la 1865. Ad este si resedinta pnimriel comuner Predeal.

i casele
locuitorilor fura ocupate de Ge-

Predealul cu Schitul

neralul rus Engelhardt, cu misiunea de a se duce in ajutorul

Generalului Baron Puchner, comandantul Transilvanid, ajutor

pe care '1 ceru in urma nereu-

Ture, fortind pe Austriaca* a se

siter misiunI a episcopulul

retrage cu tgr spre Predeal ;

guna.

pe muntele Sorica, pe locul

unde asta-zr este turbina fabrica de postav ; ad, in Pre-

alt-fel aceasta a fost o zi memorabad, in care dup. cum se

hail Constantin titu, Predealul

In luna Februarie 1788, Mavrogheni infrunta aceasta armata cu 8000 Rominr si 3000
bateriile austriace eraii asezate

triacii prerdura 186 mortl, ranitT

si prizonierl ; lar hanul cel mare
pe atuncr, numit Circiuma-de-laRuja, fu prefacut in cenusa. De

La 500 m. spre N. de acest

catun, exista localitatea numita
eDealul-la Chilir, unde se ba-

nueste ca ar fi fost in timpurr

chiliele unor pusnicl.

a-

Cat. Predealul se gaseste la

Februarie 1849,

32 kil. de Ploesti, capitala jadetulur, si la 2 kil. de Valeni-de-

Ungarif urragira pe Austriad

pana la Predeal ; era ninsoare

Mu n te, resedinta plaiulul Teleajenul. (Vezr Predealul, com. rur.,

mare si un viscol sfislitor ; Aus-

din pl. Teleajenul).

In ziva de

21

www.dacoromanica.ro

PREDEALIM

92

PREDEALUL

intat la i Ianuarie 186o si are

Predealul, numire ce se mar a'd

satulur Edera-d.-j., com. Ederile, pl. Filipesti, jud. Prahova.

bucetul-Taurulul, am vznt document cu

leatul 1644, Iulie. 13, sub iscklitura d-luI
Banulul Filipescu, mrturisit alit de P.
S. S. printele Neofit, Mitropolitul Tare,

Predealul, vechie numire a cdt.

Izvorani, com. Gr5jdana, jud.

Episcopul EparhieI Buzliulul, i adeverit

Predealul, stalie de dr.-d.f., jud.

de acel departament In anul curetor,

Prahova, pl. Prahova, com. Predeal, pe linia Ploesti-Predeal,

pusg in circulatie la IO Iunie
1879. Se af15. la 7,7 kil. de
Azuga, statia cea maT apropiatg.
Indltimea d'asupra nivelului MA-

Buz5.5.

Predealul, schit, in jud. Prahova,

pl. Pelesul, cdt. Predealul, fondat la a. 1774 de Ieromonahul
Duhbvnicul Ionichie, la poalele muntelui Cldbucetul-Taurula (V. Predealul, cAt., pl. Pelesul).

La anul 1844, Marele Ban

Alexandru Filipescu, ddruieste
schitului Predeal muntele C1Abucetul-TauruluT, lar logoatul
Mihai Filipescu, mosia Bobolia.
Ambele aceste danif ati fost
confirmate de George Vodg-Bi.

bescu, cu urmdtorul hrisov :

NoI George Dimitrie Bibesen-Vod,
cu ralla lul Dumnezeil, Domn stpinitor
a toat Teara-Rominease.
sa Cuviosul German, staritul schitulnI Predealul, prin jaiba aire no l sub
No. 3479, a fcut artare c de catre
dumnealor cinstitl i credinciosl boerI
al Domniei mele, Ban Alexandru Filipesca si rposatul Marele Logoft Mihaiti Filipescu, In viati aflindu-se, impreun en sotia domniel seale, dumneaeI
Elena Filipeseu, vzInd strimtoarea de
lipsa celor trebuincioase, in care se afla
acel schit, spre tinerea cu toata orindu-

isla a sf. locas de acolo, cit i a obstei

cllugrestY, st Indemnatl de bun cuget,
au drait spre vecinica dumnealor pomenire, Ins: Domnul Banul Filipesen
muntele Cllucetul-Taurului, pe care se
afia vatra acestul schit, iar de D. Logoft Mihail Filipeseu o mosioar anume
Bobolia, amindouil aceste propriett1 In

judetul Prahova, pentru care danil, obstea calugreasca din acest schit, durind
a cistiga hrisovul domnesc, cu care sil
se recunoasa cu desvtrsire intemeiata
coprinderea lor, ven-carel tnaprejurkI ameninttoare catre schit, ad fcut rugciune de a li se slobozi hrisovul nostru.
Nol, primind cererea cuviosulul starit,
coprins mal sus, am poruncit departamentulul drepttli sa cerceteze i s.' arate,
carele prin referatul sii ale curgItoareI
lunl cu No. 8588, face catre noI aratarea urmtoare: clt pentru muntele Cl-

clt si de P. S S. printele Chesarie,

Octombrie 9, sub No. 7, prin care druieste catre sf. schit Predeal Muntele
Claucetul-Taurula, care din anaforaua
=0%51 departament din anul curgitor,
tulle 7, sub No. 4831, cu Intrirea noastr se dovedeste dreapta avere a Domnia-lui Banul Filiposcu, cumprat prin
mezat cu baniT DomnieI-seale.
lar pentru momia Bobolia, documental
cu leatul 1834, Aprilie 23, sub iscilitura
riiposatulul Logoratulul Mihai Filipescu
in viatii afilada-se, impreun cu sotia
sa, dumneaeY Logofeteasa Elenca,

turisit atit de P. S. S. pirintele Grigorie,

mitropolitul Trel dupa acea vreme, at
si de sf.-lor treI Episcopl, prin care druesc asemenea catre sf. schit Predeal,
momia dumnealor Bobolia, din judetul

Prahova, care din cercetarea ce s'a ficut, se dovedeste avere dreapt a dumnealor dk'ruitorilor.

fiind-c departa-

mentul dreptteI prin mal sus zisul raport di incredintarea ca pomenitele lucrurI, ca niste averl ale dumnealor
ruitorilor nu sunt supuse la vre-o pravilnie Imprejurare privitoare la aceast.
Instrinare si numitil boerl slobozI dup
pravila Tare! a face aceste dama
Noi, pe aceste temeiurI, recunoscind
ca desIvIrsire daniile maI sus artate,
Intrim stpinirea sf. schit Predeal, asupra nemiscaoarelor acareturl coprinse aci.

Pentru care am dat acest hrisov al

nostru Intrit en a noastr iselituri mi
Mare-pecete la anul de la N. D. nostru
Is. Chr. 5844, si al doilea an al Demniel Noastre, luna Octombre. In capitala Bncuresti, scaunul Domniel mele.

sucursalele Bariera si Predelusul.

riT, 1033m,5980 dmm. Venitul a-

cesteT statii pe anul 1896 a fost

de 1.288,589 leT, 56 bani.

Predealul, pichel de g-ranitd, in

plaiul Closani, jud. Mehedinti.

Predealul, ramificalie din muntele Stina-BAtring, com. Lapo-

sul, jud. Buzan; desparte atunul Laposul de Ldposelul.

Predealul, deal, numit i DealulPredeal, In com. OpAriti si com.

Predeal din plaiul Teleajenul,

jud. Prahova, situat la N.-V. satulla OpAriti. Virful principal al
acestui deal se aflA chiar la N.
satului OpAriti (cota 471 m.
d'asupra nivelului MdriT-Negre);

lar mal la vale sunt virfurile :

Baltoci

i Virful-CoasteT. (Vez!

Predealul, com. rur., pend. de

pl. Teleajenul).

Dealul este acoperit cu

neatg, livezi de pomi, vil'

fi-

si

foarte putine arAturi.

(ss) Georgie Dimitrie Bibescu.

Schitul Predealul se afl dar

in conditiuni materiale foarte
bune, c5.ci pe lingg mosii, mai
avea turme de oi, hergstrae pentru scinduri si un han la poalele
ClAbucetuluT, lingl Valea-Teas.
cului.

Predealul, Hura vamal, com.

Predealul, deal, in com. Chiojdul, plaiul Buzgului,

Se limiteaz. la N. ctr Piriul-PAcure!, piriul Bllbgitoarea i Muchia-Episcopului ; la S. si E., cu
valea SmAcinisul, la origina cAreia

se afl5. satele: Poenitele-din-Vale

si Poenitele-din-Deal ; la V., cu

piriul Bisca-Chiojdului si satele

rur. i cAtunul cu acelasT nume,

Chiojdul i Piatra-BocseT.

jud. Prahova, pl. Pelesul, al ami' venit in 1896-97 a fost de

lei 1.816,478, bani 55. S'a infi.

deal este de 820 131. asupra ni-

www.dacoromanica.ro

Indltimea mijlocie a acestui

velului MAriT-Negre.

PREDEALUL

PREDEM

93

Dealul este arabil i acoperit

in genere cu fineata.

de com. Predealul, pl. Teleajenul,

jud. Prahova.

Mosia Predesti da un venit

La poalele despre S. a acestuf

deal se afla un izvor de %A

sulfuroas, dar neexploatat ; acest loe se numeste La-GroapaFintineT.

Predeluul, fostel vamd, judetul

Prahova. In anul 186o s'a incasat de la aceasta vaina 33608
lef i to parale. Acum e sucursala a vamei Predealui

Predealul, deal, in jud. R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, com. Dumitresti;

Predeti, com. rur., jud. Dolj,

pl. Dumbrava-d.-s., la

muna Este acoperit ca pa-

sedinta pl., com.

17 kil.

de Craiova si la io kil. de reopotul.

Situata pe un mic delulet

Predealul, pcidure particulara,

supusa regimulul silvic inca din
anul 1883, pe mosia Predealul,
pl. Pelesul, jud. Prahova.

pe malul drept al riuletultii Meretelul, se invecineste /a N. cu com.

Mihaita, din pl. Jiul-d.-s., la S. ctr

com. Terpezita, la E. cu com.

Breasta si la V. ca com. Plesoiul.

Predealul, pirtiaf, ce izvoreste

din Carpati, la locul numit eaua-

Predealului, la 5-6 m.
frontiera, in dreptul cantonultd
caleI ferate No. 63; el primeste,
pe dreapta, piriiasul Joita si la
manastirea Predeal, piriiasul RajnovuluT, pe stinga caruia si cam

de 50000 leT. Apartine d-lor I.

G. Mateescu i Aurel Geblescu.
Pe mosia Predesti se afla padurea cu acelasT nume ce apartine

d-lor : Geblescu, pe o intindere

de 400 hect. si G. Mateescu,

se desface din dealul Lupan

brazdeaza. partea de V. a codurT si pastml.

fineata, 250 hect. izlaz,15oo hect.

padure.

Terenul com. este accidentat

de dealurile : GoiciuluT, de 100
m. i Dealul-Viilo_r, de aproape
200 m.
Este udat de piriul Meretelul
ce izvoreste din jud. Mehedinti,

la 500 m. de confluenta sa se

curge de la V. la E. si se varsa
pe dreapta riuluT Obedeanca.
Peste Meretelul se Mil un pod,

afla Sanatoriul colar ; d'aci, pi-

?n dreptul soselei ce strabate

riiasul Predeal
pierde numirea de Predeal si se numeste

comuna Predesti.

Prahovita sail Provita; pe stinga

primeste piriiasul Teascul si la
cantonul No. 41 al caleT ferate
primeste valea Ursoaia-Mare, ce
izvoreste din muntele Clabucetul-Taurulul.

una numita Rasnicul si cea-l-alta.

Se gsesc doua. mici balti :

pe una de too hect. Sunt populate cu ulm si stejar.

Ville apartin locuitorilor, si
dad vin rosu. Livezile de pruni

aa o intindere de 150 hect.

Comuna este strabatut de
calea comunall Predesti-Plesoiul-

Predesti-Belotul, pe o lungime

de cite 4 kil.
Budgetul com, e la veniturT
de 2610 lei si la cheltuelT, de
20 I 1,89 ier I

Locuitorif ail 21$ vite marT

cornute, 148 oT si 41 cal.
Predeti, sat, CU 248 suflete, jud.
Arges, pl. Galasesti, facind parte
din com. rur. Cersanele. Are o
biserica, cu hramul TotT-Sfintil,
deservita de I preot i I cintaret.

Predeti (Tronari) ,

ccitun

al

com. Viperesti, jud. Buzar', cu

820 locuitorl si 209 case, avind

Meretelul; ambele sunt curgatoare.

E compusa din catunele: Predesti, care e catunul de resedinta

sub-diviziunile: Tronari i Sbenghea. Multl dintre locuitori sunt

Tigani.

Predeti, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., resedinta com. Pre-

de

si Dala. Inainte coprindea numal catunul Predesti.

Are o populatie de 709 su-

munfl, din jud. Buzati, despart

flete ; doua. bisericl, una in cal.

valea BuzauluT de valea Niscovului, incepind din muntele Li-

Predesti, zidit de pro topopul

suflete ; o scoall mixta, ce functioneaza din 1887, frecuentata de

Predealul - Buzului, ,ir

liacul (com. andesti), pana in

virful muntelul Bradul (com. Viperesti). Are culminatiile : Cerbul, Ciolanul, Cetatuia i Bradul.

Predeleni (Moneni-), pildure

Anghel Belivaca i cea-l'alta In

cat. Dala, facut de birne de locultorT, ambele deservite de
preot si 2 cintaretl; o scoala mixta, ce functioneaza din 1887, frecuentata de 39 baetT si 3 fete ;
o moara cu aburT ; 4 circiumI.

desti. Are o populatie de 424

33 bletl s 3 fete; o biserica vechie de zid, fondata, de protopopul Anghel Belivaca.

Predeti, sat, facind parte din

com. rur. Tinosul, pl. Crivina,

jud. Prahova. Are o biserica,

fondata la 1828. Loctlitorii sunt

vic inca din anul 1883, pe mo-

Suprafata teritoriuluT comunef

este de 7500 hect., din care 4750

sia Mosneni-Psedeleni, pendinte

hect. pamint arabil, woo hect.

cu pruni.

particu/ara, supusa regimuld sil-

www.dacoromanica.ro

mosnenI i poseda vil si livezr

PREDWI

Predeqti, mofie particulara, jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., .com.
Predesti, cu venit anual de 50000

Apartine d-luT Aurel Geblescu. Are padure pe dinsa.

lef.

Predeti,pcidure a statuluT, in jud.

Buzad, com. Viperesti, facind

parte din Valea - Larga. VezT

Larga (Valea-), padure.
Predeti,ftiidure particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Predesti, pe mosia Predesti. Are
o intindere de aproximativ upo
hect. si apartine d-luT G. Mateescu. Este populata cu cerT,
earnite, stejarT i ulmT.

Predeti,piidure particulara, jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Predesti, in intindere de 400 hect.
Apartine d-luT Aurel Geblescu.

Predeti-Tipeni, sat,

PRELUCA-L1A-RARE

94

Cu 620 lo-

cuitorT, jud. Argesul, pl. OltuluT, facind parte din com. rur.
Stoiceni-Plesoiul.

Predvalea, piezia, la S. de com.

Tirlesti, plasa Teleajenul, jud.
Prahova, pe care se afld padure
locurT de pasune.

PredvaleI (Virful-), munte, in

jud. Buzad, com. Panataul, cat.
Corcoianul, acoperit cu izlaz.

Prejna, com. ruri, in jud. Me-

E formata numal din atul

de case ; o scoala

s'ad impropriet5.rit la 1864, cu

25 hect. pamint, in mosia d-luT
loan Pazu.
Vatra satuluT are 30 hect.

mixta Cu 22 elevI (1899-900); o

pamint; iar eu izlaz, padure,

biseria. In lunca PrejneT, care e

facuta cu spesele luT Tudor Viadimirescu (vezT Istoria Arheo-

etc., are 1550 hect.

Veniturile comunei se urca

cu .acelasT nume.

Are o populatie de
cuitorl;

140

840 lo-

logia. i Filologica de Gr. Tocilescu), in care se afla icoana

bisericeT si al luT Tudor Vladimirescu, daruind aceasta biseric cu o livadl, care si astzT se stapineste de catre bi-

seria. si la arendare este cunoscuta sub numele de Livadea

luT Tudor Vladimirescu Slugerul.

Se crede c5. satul e foarte vechid, (jupa cum ar rezulta din

actele de posesiune ce ad locui-

leT.

O osea comunala o leaga cu

com. Fratila i Bulzesti de Dolj.

Se margineste la N. cu com.
Fratila, la S. cu Bulzesti (Dolj),
la E. cu com. Balcesti si la V.
cu o mosie particulara.
E brazdata de dealurile :
chiti, Prejoiul si Lupa si udat
de vaile cu aceste nume.

Prejoiul, sat, facind parte din

toril. Deasupra comuna, in apro-

com. rur. Prejoiul, pl. Oltetuld.-j., jud. Vilcea.

piere de com. Izvernea, se afla

com. Beletinul, intarita cu re-

Prelipca, sat, pe mosia cu ace-

dute, care se vad i azT.

LocultoriT posea : 12 pluguri, 12 care cu bol, 4 carute

lasT nume, com. Vaculesti, pl.

Cosula, jud. Dorohoid, cu o populatie de 105 familiT, sad 411

cu cal, 450 stupi.

Prin comuna trece oseaua comunall ce vine de la Gornenti,
trece prin Prejna si se leaga cu

suflete.

soseaua Turnul - Severin - BaltaBaia-de-Arama.

Are o biserica, cu hramul Adormirea-Maicer - Domnului, de

birne, facut in 1804, de Ban ul loan Ghitescu, fost proprietar al mosier.

improprietaritT aii :
hect. 44 ariT pamint, iar
proprietarif: 565 hect. 72 ariT
cimp si 702 hect. 49 arii pddure.
Sunt 3 iazurT, din cate cel
ma.T. mare este al GhitesculuT.
SateniT

Prejneni, sat, in jud. Mehedinti,

pl. Motrul-d.-s., com. rur. CrAgnesti.

Prejoiul, com, rur., jud. Vilcea,

43 kil.

pl. Oltetul-d.-j., compusa din 2

catune : Silistea si Prejoiul, si-

de orasul Turnul-Severin, situata

tuata pe valceaua Prejoiul, la

la poalele munteluT Secul, pe

vale, la 2 kil, de frontiera austriaca. Se margineste : la N.-E.

la 80 kil, de a plaser.

hedinti, plaiul Cerna, la

la 800

16o

kil, de capitala judetuluT si

Are o populatiune de

363

201

Piriul principal ce_ trece pe

mosie e Tibulea, si drum, calea
judeteana Dorohoid-Leorda.
Hotarele mosid stint cu :
Saucenita, Brosclutir Horlaceni
si Vaculesti.

si N.-V. cu niste inalte dealurT,

care-i servesc de adapost contra
vinturilor puternice ce sufla din
partea despre Nord ; la miaza-

locuitorT ; o biserica reparata la

1886. Ocupa lio de capetenie a
dusul munceT se desface la ora-

Prelipca, com. Vaculesti, pl.

Cu lunca PrejneT, care se

strimteaZa la intrarea in sat,
formind un fel de citadela, in-

111 Craiova.
Vite : 21 cal,

150

Cosula, jud. Dorohoid, in suprafata de 572 hect.

Preluca-lui-Rareq, unul dintre

zi

tocmaT ca la Costesti.

locuitorilor e agricultura. Pro-

vacT, 50

capre

136

bol,

i 200

or.

Locuitorii sunt mosneni;

www.dacoromanica.ro

Prelipcele,

padure,

pe mosia

PRELUCI

piseurile ntuntelul HAlciugosul,

In jud. Suceava, com. Mldeiul,

Dolhesti ; la V., cu com.

peste care se zice cA a ralcit

dAnesti ;

Rares-VodA, in fuga I spre Ciceii.

Preluci, seituel jud. BacAti, plasa

Muntelui, com. Agsul, situat
pe sesul Trotusului, fAcind trup
Cu satul Sulta.

Prelunca, virf al muntele Furul, lantul Alunisului, pl. Vrancea, jud. Putna.

PREOTWI

95

Se mArgineste la E. cu com.
cpl-

sunt: Schitul-Brana (AdAmoaia),

CetAtui4 si La-Cetate.

la S., cu com. Uidesti

si Ciumulesti si la N., cu com.

Preoteti, sat, flcind parte din

Giurgesti si Valea-Glodului.
Forma-i teritoriall este aceea
a unid romb, ale cArui unghiuri

optuse sunt expuse spre S.-E.

si N.-V., inclinate de ambe pArtI
spre albia omuzului-Mare ce'l

strAbate prin mijloc, de la V.

la E.
Se compune din satele : Preo-

1090 hect., cu o populatie de

se desface din muntele Omul,

se intinde printre piriul Rimnicelul si afluentul sAti piriul Ne-

506 contribuabili ; 3 biserici de-

cule si brAzdeazA partea N. a

comunei. E acoperit cu pAduri
si plsunr.

servite de 3 preotl si 3 cintl.retl ; un schitisor, AdAmoaea

(Brana) cu cinc! cAlugAri; 2
scoale rurale mixte, cu cite un
invItAtor pila de stat ; 3 mori.
Budgetul com. e la venituri

rat, plaiulRimnicului, com. Jitia ;

Preoteasa, movild, in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Nisipeni, in partea de N. a com.;
fost punct trigonometric de observatie.

de Bucuresti, pe malul drept

al vAei ClugArul si la N. pldure! Preotestilor. Spre V. trece
catea nationall Bucuresti-Ploesti.
Aci este resedinta primAriei.
Se intinde pe o suprafatA de

testi, Arghira, Basaraba, Fundoaia, Brana g Hui, cu resedinta in satul Basaraba.

Are o populatie de 575 famili!, sal 2324 suflete, din care

Prelungul, munte, in jud. R.-SA-

com. 'rur. Balotesti, pl. Znagovul, jud. llfov, situat spre N.

de 7141 lei si 51 bani si la chel-

tuelI de 6439 la si 75 bani.

Vite : 104 cal, 594 bol, 302
yac!, 1498 oi si 518 porci.

165 locuitori.

Casa lui V. Gugiu are 945

hect. si locuitorii, 145 hect. Pro-

prietarul cultiv 250 hect. (75

sterpe, 20 izlaz, 600 pldure).
Locuitorii cultivl tot terenul.
Are o bisericl, cu hramul Sf.
Petre si 1 helesteu.
Comerciul se face de 2 circiumari.

Preoteti, sat, in jud. Neamtu,

pl. de Sus-Mijlocul, situat pe
valea riului Mold ove!.

Are o suprafat de vr'o 420

hect., cu o populatie de 561

Preotesele saa Preutesele, firil

Altitudinea com. de la nive-

de munte, jud. Baclii, pl. Mun-

lul Mxii variaza intre 335

suflete; o bisericA, deservitA de

I preot si 2 eclesiarhi ; o scoall ;

telnI, ramificatA din culmea Pie-

350 M.

3 mor! de apl.

E udatA de

troasa. Prezint virfurile: Preotesele, Gemoiul, RAdvanul si

uerul, care strAbat comunele

omuzul - Mare
(9500 m.), care in com. formeazA

oi, 40 cal*, 200 porci 11 275

iazurile Basarabi li Arghira, pre-

junci.

AgAsul si" Brusturoasa.

cum si de mal multe piriiase.

Vite : 160 bol, 230 yac!, 809

Mosia e parte a statulur, parte

Preoteqti, sat, flcind parte din

Preotesele, pe2dure a statului, in

intindere de 2000 hect., judetul

altor proprietari.
Suprafata teritoriului comuna

Musca. Face parte din marea

pldure Corbi, plaiul Nucsoara,

e de 3222 t'ad, din care 1927

com. rur. Oporelul, pl. Oltuld.-j., jud. Olt. Are o populatie

de 116 locuitori.

formatA din zo trupuri : PlAiso-

rul, Bindea, ZAnoaga, Paplul,

Rusul, Pltica, Alunisul, Pldulile, Cringul si Preotesele, avind toatA o intindere de 17530
hectare.

hect. cultivabile, 1046 hect. pldure si restul azur!, mlastini

si teren neproductiv.
ImproprietAriti in 1864 sunt
2 fruntasI, 138 pllmasi si 164
codasi, stlpinind 971 flci.
Comuna Preotesti e strAbAtutl

de soseaua judeteanl FlIticeni-

Preoteti, com. rur., jud. Suceava, situatA cam in centrul

plAsei omuzul si la 6 kil. de
FlIticeni.

Dolhasca, pe o lungime de 9
kil., si de calea feratl avind si
o garl, Basarabi.
Locurl mal Insemnate in com.

www.dacoromanica.ro

Preoteti, cillun, spre N. al com.

Dobriceni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

jud. Romanati, aproape de hotarul judetului, lingl. apa 01-

tetul, pe partea dreaptl, unde

altitudinea terenulul este de 241
m. d'asupra nivelulul MAril. Are

30 fama', sal zoo suflete.

Preoteti, saa Preoteqti-AcIAmoaeI, sat, pe mosia Cu ace-

PREOTETI

PRIBEGI

96

lasI nume, jud. Suceava. Asezat

Sibiciul-d.-s., jud. Buzati, merge

mita, pl. Ialoatita-Balta, situata

pe tarmul sting al Somuzului-

d'alungul maluluI sting al apeI

Valea-Sibiciuld si se termina.

pe partea sting a riuluT Ialo-

Mare si strabaut de piriul Brana.

Are o populatie de 385 suflete, din care 62 contribuabilI;

o biserica, cladita din lemn, in
1830, de Const. si Elena Adamescu, cu hramul Intrarea in
Biserica, deservit de un preot
si un cintaret ; q scoall mixta,
infiintata in 1859 si frecuentata

de 40-45 elevI.
Mosia, proprietatea statuluI,
are 532 falcI, din care 312 falcI
cultivabile, 200 padure si restul
mlastinI si teren neproductiv.

la Malul-PreseceI, putin mar jos

de catunul Intre - Sibicee, din

com. MIAjetul.

Preotesti, sat. Vez! Basarabi, judetul Suceava.

Preotesti, schit, jud. Suceava.

Vez! Adamoaia si Brana.

Preotesti-de-Secark sfoarci de
mofe, l'ara sat, in marime de
.80 ala jud. Suceava, comuna

ImproprietaritI in 1864 sunt

28 palmasI si 29 codasI, stapinind 192 falcI.
DrumurI principale sunt : la
Flticeni (8 kil.) si la Basarabi

Preutesti, com. rur., sate, jud,

(3 kil.).

Pria, izvor, curge de la E. de

In 1803, Preotesti a Clucereser Adamoaia numara I IO

liuzI platind 1496 leI bir anual.
(cliricariul, de T. C., Vol. VII,
P. 253).

Preotesti.

Suceava, Neamtu, ved Preotesti.

satul Rifovul, pl. Crivina, jud.

Prahova, trece pe linga cat.
Antofiloaia si se varsa in piriul
Ghighiul, tot in raionul com.
Rifovul.

Preotesti, sat, facind parte din Prianul, fir di dealurt, judecom. rur. Fauresti, pl. Oltetuid.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 310 locuitorl. E situat
la 2 kil. de cat. Fauresti, unde
e scoala.

Are o biserica de zid, rezidita de d-1 M. Maldarescu, din

Dobriceni, in 1890.

Preotestilor (Pfidurea -), pddure, 600 hect., la S. cat. Preotesti, jud. Ilfov, pl. ZnagovuluI.

Preotilor (Ceata-), mofie, in jud.

tul Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com.

Ardeoani, care se intinde de la

N. la S., pe hotarul comunelor
Bahnaseni, Ardeoani si Berzuntul, formind podisul Bejenia.
Partea de S. este acoperita cu
padurea Mrunta.

si coprinde patru mosiI particula-

re si mosia Motilva, proprietate

a statuluI, cu 1400 hect. din care

130 hect. padure. Inainte de

secularizare mosia tinea de monastirea Slobozia.
Se compune din catunele : Pri-

begi si Lata, cu resedinta primarieI si a judecatorieI comunale in Pribegi.

Are o populatie de 895 suflete ; o scoala, mixta, frecuentata de 45 elevl si 12 eleve; o
biserica, deservita. de 2 preoti
si 2 cintaretf.
Vite : 600 bol, 130 cal, 4400
oI, 80 bivoli, 25 capre, 'o asinI si 100 rimatorI.
Dupa. legea rurala din 1864,
sunt improprietdritl in comuna
28 locuitorI.
Pe teritoriul comuneI trece
calea judeteana Slobozia-Urziceni.

Pribegi, sat, jud. Ia1omita, pl. Ialomita-Balta, facind parte din com.
Murgeanca. Este situat pe malul

de V. al laculuI Strachina, la
1 kil, de satul de resedinta.
Are o populatie de 13 familii.

ges, pl. Pitesti, facind parte din

com. rur. Merisani.

Vite : ioo bol, 80 cal, 400

oI si 6o pord.

Priba, mahala, a orasuld Rim-

Pribegi, sat, in jud. Ialomita,

nicul, jud. Vilcea.

prietate mosneneasca. Are 320

hect., din care 64 hect. arabile,

Pribegeanca, peidure, in jud. Ia-

57 hect. padurea Ocea; restul

Pribegi, care formeaz cu pldurea Lascoiul un trup de 300

hect., populat cu stejarl, ulmi,
salcii, plopi, aninI si jugastri.

lomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Preseaca, catend de munir, ce

incepe de la cat. Gornetul, com.

Se intinde din riul Ialomita,

spre N., pe o suprafata de 5150
hect., din care 530 hect. padure

Priba, sat, cu 25 fam., jud. Ar-

BuzatI, com. si cat. Beceni, pro-

flneata, livezr, izlaz si sterp. Se

mal' numeste si Beceni.

mita, intre comunele Slobozia si

Perieti.

pl. Ialomita-Balta, facind parte

din com. cu acelasi nume. Este
situat pe tarmul sting al riuluI
Ialomita, la 1 kil, de apa riuluI,

de care se desparte prin padure. AicI este resedinta primariel si a judecatoriei com. Pribegi.
Se compunea din Pribegi-d.-s.

si Pribegi-d.-j., mi, prin cres-

Pribegi, com. rur., in jud. Jalo-

www.dacoromanica.ro

terca populatiuniI, s'ail unit.

PRIBESTI

PRIBOIUL

97

Are o scoalA mixta pi o biserica, deservitA de 2 preoti si

2 dascall.

Golepti, pl. Riurile, jud. Mup-

cel, pi se varsa in riul Bratia,

peinalul sting.

Priboianul-Tunseti, deal, jud.

Vite : 500 bol', 3000 oT, 100

cal, 25 capre, 80 bivolr, 10 asid pi upo rimatori.

Pribeti, sat, jud. Vasluia, pl.

Crasna, com. Ciortepti, spre V.

de satul Ciortepti, situat intre

dota dealurl, ce merg paralel,
de la S. spre N., pi la capul carora se intinde Dealul-Padurei,

pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Husnicioara ; are 49 case.

Priboaia, &lila', ce izvorepte de

la Sudul com. Schitul-Golepti, pl.
Riurile, jud. Mupcel ; serveste de
limita filtre com. MihAepti pi

Mupcel, com. Tiganepti, pl. Podgoria, situat l'are Ola arelnovul pi apa CAlianuluI pi pe care

Balilepti, curge aproape paralel

cu dealul VIAdeanul pi, la capul

se afla mar multe peteci cu locurI de araturA, sadirl de vi!,

pruni pi pldure marunta.

de Sud al acestui deal, se impreuna cu piriul MAnetul, ur-

Priboina, teren, coprins intre

mindu-pi cursul pe teritoriul com.

Stilpeni.

tarmul Mari! pi grindurile Periporul, Metava pi Cerbul, jud.

Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
comuner rurale Sf. - Gheorghe,

din care 421 hect. sunt ale lo-

Priboeni, com. rur., jud. Mupcel,

pl. Podgoria, situatA la 57 kil.
spre S. de Cimpulung, pe am-

cuitorilor clAcapi, lar 1716 hect.,

bele maluri ale girlei Circinovul.

care formeaza limita intre acest

sat pi satul Porcoaia, din com.

Poiana-arnuld.
Are o suprafatl de 2137 hect.,

In care intra si o pAdure de

429 hect., ale d-nd Eliza Balp.

E formata din satul cu ace-

Populatiunea este de 107 familii,

lapi nume, care se mArginepte

la N. cu com. Dobrepti, la S.

saa 480 suflete.

cu com. Tigdne0i, pi la E. cu

Spre S. de sat este o bise-

Vite : 271 vite mar! cornute,

27 cal, 700 oi, 15 capre, 27 bi-

jud. Dimbovita.
.
Are 2 bisericI, deservite de 3
preoti pi 4 cintareti ; o pcoall
mixta, frecuentata de 180 copa
(1899-900).
Locuitorii, afarA de agricul-

voli pi 50 rimAtorI.
Locuitorii posea : 25 pluguri

tura, se mal ocupa cu rotaria

pi ca fabricarea tuica iar fe-

pi 70 care ca bol', 10 carute cu

ca!; 90 stupi.

meile, cu crepterea gindacilor de

matase.

rica, facuta. de Lupupor Balp, la

1838, deservita de I preot

2 cintlretf. Sunt 2 circiumi.

pi

Parte din locuitorl sunt mop-

Priboaia, sat, fcind parte din

com. rur. Golepti, pl. Riurile,
jud. Mupcel, situat pe malul
sting al riultii Bratia.
In raionul satului e o moarl.

nenlpiparte, improprietAritl dupa

legea din 1864, pe mopiile Cimpuiungeanca pi Cotroceanca, am-

bele ale statului.

Are o populatie de 186 lo- Priboeni, deal, in raionul cocuitori.

Priboaia, mofie a statului,

in

Priboaia, piidure a statulur, in

intindere de 225 hect., in com.
Priboaia, jud, Mupcel.

l'alte partI cu stufkii intinse.

Priboiul, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita, si-

tuad la 24 kil. spre N.-V. de

Tirgovipte, pe malul drept al
riuluI Dimbovita, pe vale pi pe

un mic deal pi coprinsa intre

Dealul-Fluerului care e spre V.
de comuna, pi riul Dimbovita,

spre E. Spre S. de Priboiul e

Dealul-Inalt, lar spre N., cImpie
pi pAdure.

Se compune din douA cltune : Priboiul pi Sturzeni, Cu o

populatie de 756 locuitorI.

Are dota biserici ; o pcoalA ;
o moara de apA.

In com. sunt 38000 aril pa-

goria, jud. Mupcel, pe care se

cultiva 100,25 hect. vie.

dure.
Se invecinepte la E. Cu com.

Priboeni, pcidure, supusA regimu-

lu silvic, com. Priboeni, plasa

Podgoria, jud. Milpee, in intindere de 960 hect., in care

predomina stejarul, fagul pi carpenul.

Priboaia, &Al, ce izvor-epte de la

S. de dealul VlAdeanul, com.

acoperit la S. Cu nisip pi in cele-

muna Cu acelapi nume, pl. Pod-

com. Golepti, pl. Riurile, jud.

Mupcel.

In partea de S.-V. a plapeI pi

a comuna Are o lungime cam
de 2'/2 kil., o latime de 2 kil.
pi o intindere to tala de 400
hect. Este neproductiv, fiind

Izvoarele, de care se desparte

prin Dimbovita ; la V., cu cat.
Greci, com. Botepti, de care se
desparte prin Dealul-Fluerulul,
cu pAdurr mar! ; la N., cu
com. Cindepti, de care se despi

parte prin Valea-Seaca pi chnpie ;

lar la S., cu com. TAtArani, de

Priboeti, sat, in jud. Mehedinti,

64 746. Xaras Diationar &osmio. Vol. Y

care se desparte prin Dealul18

www.dacoromanica.ro

PkIB011.11,

PRItioDI#EA.

9E1

Inalt $i prin padure. Se leagd

Oliga, de I IO m., Sararia, de

cu Cinde$ti prin osea comunala.

109 m., etc., puncte trigonome-

Priboiul, vale, izvore$te de la

merge drumul judeteanMacinul-

E. de com. Valea-Lunga, jud.

Isaccea ; pe la cele de S., dru-

pl. Prahova, din virfurile: Vir-

mul judetean Macinul-Babadag.

Alte drumurr comunale 11 strabat
in toate directiuni/e. Pantele de

trice. Pe la poalele sale de V.

tejul $i Calul $1 se vars5. in Cri-

covul-Dulce, la S. de comuna,

dupa ce prime$te ca afluentr

valle: Ploscarier, Riiosul, ValeaUrsulur i altele. Toate aceste

var sunt acoperite cu padurr,

proprietatI ale d-lur G. Gr. Cantacuzino, avind pe dinsele livezT
payunT pentru vite.

Priboiul, sail Secarul, mofie nelocuita, pendinte de com. ZAdariciul, jud. Vla$ca J avind o

suprafata de 250 hect.

N.-E. sunt acoperite cu cite-va

padurr, iar restul e acoperit cu
pa$unr i finete. Pe la poalele
de V., in spre Macin, se intind
livezr.

Prigoreni, sat, jud. Ia$i, pl. Cirligatura, com. Brae$ti, la 5 kil.

de Tirgul- Frumos, situat pe
coasta despre E. a dealulur RO.diul. In vechime a fost pe coasta
de S.-E. a dealuluT $i punta numele de Podgoreni, pentru mul-

Pricopanului (Dealurile-), culme de dealurr, in jud. Tulcea,

timea viilor ce se aflati acolo.

Intinderea teritoriulur satulur

pl. Macinul, pe teritoriul com.

urbane Mdcinul $1 pe al comunelor rurale Jijila i Greci. Formeaz un sistem aparte de dealurl, avind o directiune generala de N.-V. spre S.-E., la E.
de ora$ul Macinul, mar purtind

e de 2937 hect., cu o populatie de 129 familiT, sal 525 suflete.

Are o biserica, construita din

lemn, cu I preot, I cintaret

eclesiarc ; o $coala mixta, infiintatd la anul 1881, $i care a

si numele de Dealurile-Macinu-

fost frecuentat in anul 1899-

luT. La V. se prelunge$te prin

dealurile Cheea i Sal-Aria, pi
aceasta la rindul e! cu dealurile
Aganimul i Orliga. La N. lasa.
prelungirile dealulur tubeiulur

900 de 17 elevr, din 45 inscri$T.

Vite : 851 vite marT cornute,
50 cal*, 88o or i 210 rimatorT.

CU bol, 20 plugurI, I caruta CU

ea! ; 410 vite marT cornute, 49
cal, 298 or, 164 rimatori ; 85
capre ; 32 stupT.
Venitul comuner este de 580
le!, lar cheltuelile, de 493 ler.

Apele ce uda comuna sunt :

piriul Cilnicul, care, in raionul
comuner, prime$te piraiele : Prigoria, Potopelul i Iacobul.

Comunicatia in aceasta comuna se face prin qoseaua comunala care o pune in comunicatie la S. cu Negoe$ti, iar la
N. cu Zorle$ti.
In Prigoria sunt 42 fintinr.
Teritoriul comuner e brazdat
de : Dealul- esuluT, in partea de
N., dealul Bumbri$iul, dealul

Corbul $i de valle Cilnicul

Buc$ana.

Prigoria, cdtun, al comuner Prigoria, pl. Amaradia, jud. Gorj,

pe apa Cilniculur.
Are o suprafata de 1235 hect.,

Cu o populatie de 70 familir,
san 340 suflete ; o $coala ; o
biserica, deservita de i preot
cintaret.
Locuitoril posea : 8 plugurl,
19 care cu bol, t carutA Cu cal;

Prigoria, com. rur., jud. Gorj,

201 vite marr cornute, 113 or,

18 cal, 27 capre si 84 rimatorT ; 35 stupi,
In catun se gasesc 15 finen!.

S.-E. se prelunge$te cu Dealul-

pl. Amaradia, situata Intre comunele Zorle$ti $i Rosia i for-

Prigoria, pra, jud. Gorj, pl. A-

Grecilor. Culmea sa este sancoasa, goala $i dintata $i se

vede de la o mare departare.
Din ea i$T iati o na$tere la N.

mata din 2 catune : Prigoria

la N. $i Buc$ana la E. E asezata pe dealurr i vg, acoperite in partea de N. $i S. cu

maradia, ce izvore$te din izvoarele Fintiner - lur-Petre $i IonGhencea, situate la N. comuner

valle: Valea-Pope!, Valea-Larga, valea Vasilica, Valea-Bostanelor $1 Valea-Grecilor, care se

vars in piriul Jijila ; iar din poa-

padurr seculare.
Are o suprafata de 3500 hect.,
din care 15 hect. vie, 300 hect.

in comuna.

$i dealulur Piscul-Dascalulur $i la

lele de S. izvoresc Valea-Valcanulur $i valea Sulucul, afluentI

al Dunarer. Punctul culminant,

virful Sulucul, are 364 m., punct
trigonometric de observatie de

rangul I

Alte virfurr sunt

araturr, 1592 hect. padure, lar

restul izlaz $i finete ; o popula-

Prigoria $1 se varsa in alnic,

Prig-varea, vale, ce izvore$te din
muchiile Prigvarer, $i se varsa
in riul Teleajenul, pe malul sting,

tie de 200 familiT, sa 1090 suflete ; o $coald mixta; 2 bise-

In raionul comuner ManeciulUngureni, pl. Teleajenul, jud.

riel, deservite de I preot $i 2

Prahova.

cintaretT ; 2 circiumr.

Locuitorir poseda : 58 care

www.dacoromanica.ro

Prihoditea, pcIdure, in jud. Bu-

99

PRIHODUL-ZAHAICUL

za, com. PAltineni, clt. Neho-

iul, de 150 hect., proprietate

PR1SACA

Are o suprafata de 220 hect.,

cu o populatie de

34

suflete.

sulfuric, calce, magnezie si pro-

toxid de fier.
Clor

mosneneascl.

Pripoarele, deal, vale si

Prihodul-Zahaicul,

de
stejar, In intindere de 420 hect.,
pdure

pe dealul Prihodul, com. DrIcsani, jud. Botosani.

drum,

pe partea de S. a dealuluT Bor-

dea, com. Ciurea, pl. Codrul,

jud. Iasi, pe hotarul despre
jud. Vasluiti.

Prilipca, sat, jud. Botosani, In Priponesti-de-jos, sat si com.

rur., In jud. Tutova, pl. Pepartea de S.-E. a comuneT Satul-Burdujeni, cu o populatie de
120 familiT, sati 560 suflete.

reschivul, spre S.-V. de Birlad

si la marginea judetulul.

Are 1 bisericA, deservitg de

I preot si 2 cintAretI; r scoalg
mixt, frecuentatl de 18 elevT.

Are o populatie de 406 lo-

Vite : 146 bol si vacT,

291 oT si 50 porcI.

30 cal,

cuitorI.
Teritoriul comuneT este foarte

deluros. Se cultivA viea pe o

suprafatA de

89,50

o, gr. 1136

Acid sulfuric 1,

0160

Calce. .
Magnezie

o,

3019

o,

1556

Prot. de fier o,
0136
Materiile solide coprinse in
tr' un litru de apA din valea
Priporul, sunt I gr. 700. (Anuarul BiurouluT Geologic).

Priporul, munte, jud. Dimbovita,

de la Moroeni In sus, pe matca
Ialomitel, in dreapta. In acest

munte si in muntele Brindusile

se afll cArbuni de plmint.

hect.

Priporul, munte, la N. de com.

Primejdesti, sat, jud. Dimbo-

Priponesti-de-Sus, sat si com.

CAlinesti, plaiul Cozia, jud. Vil-

com. Valea-

rur., in jud. Tutova, pl. Peres-

cea, cu directia spre S.-E., la

1 1 kil. de vatra satuld.

vita, pl. Cobia,

Mare.

chivul,

in partea de S.-V. a

judetulul.

Priopcea, deal, in jud. Tulcea,

pl. MAcin, pe teritoriul comunel

rurale Cerna, situat in partea

E. a plAseI si In cea N.-V. a
comuneT; lasA spre N. dealul
Piatra-AscutitA si la S.-E. dealul Curt-Bair; pe la poalele-T de
S. trece soseaua judeteang. MAcin-Greci-Babadag ;

pe la

cele

E. curge piriul Valea-Megina ;

are o inAltime de 403 m. si

Are o populatie de 790 lo2 biserid si o scoalg.

cuitorT ;

Teritoriul comund este foarte

deluros. Se cultivA viea pe o

suprafatA de 328 hect., dind
vinul cel mal de sola din judet.

Priporul, deal, in jud. R. SArat,

pl. Marginea - d.-s., com. Bordesti ;

se desface din Dealul-

TrAistenilor, brAzdeazA partea

de V. a comunel ; e acoperit
cu pAsunl.

Se cultiv asemenea mult si

gIndacif de matad..

Comerciul se exercitg de 6
persoane.

Priporului (Lunca:), cdtun, de

resedintA, al com. Nehoiasul,

jud. BuzAti, cu

120

locuitori si

26 case, situat in fata punc-

este unul din cele mal inalte Priponul, munte, pe malul gfr-

tulla unde riul Bisca-Roziler dA

leT Zeletinul, com. Posesti, pl.

Teleajenul, jud. Prahova, unde

In Buzar'. Ad, mg nainte, era

virfurl din Dobrogea ; este acoperit cu pAsunT.

Pripa, pirig, jud. Botosani, com.

se afig ridicat un punct trigonometric de intiiul ordin.

Prisaca, saq Vidrascu, sat, jud.

Poiana-Lungl, izvoreste din po-

norul Pripa si se vars1 in pi-

Priporul, izvor cu ape minerale,

riul Toplita, si impreung in ia-

jud. Prahova, care coprinde

clorure, sulfate si carbonate alcaline. Apele sunt foarte alca-

zul Clopotelul.

jud. Arges, pl. Lovistea, fAcind

SArurile calcare sunt in

mal mare proportiune de cit

parte din com. rur. Perisani.

cele magneziane.

Pripoarele, sat, cu 20 locuitorT,

partea de

si fier

N. a com. TAcuta, pl. Mijlocul,

bonat.

in

jud. Vaslui, situat pe dealul

Pripoarele.

BacIri, pl. Tazlgul-d.-j., com.

SAnduleni, numit si Versesti-

Sion. E situat pe stinga TazlAuluT-Mare, pe deal.

Are o populatiune de 103

line.

In aceast apg s'a constatat

Pripoarele, sat,

un biuroil vamal, mutat acum

la Cheea.

sub forml de bicar-

Apele coprind in litru urmgtoarele proportiunT de clor, acid

www.dacoromanica.ro

suflete.

LocuitoriI posea : 4 cap 34

vite marT cornute, 13 pord si
8

capre.

Prisaca, Prisaca - Ma, sati

Priseaca, sat, jud. Baclii, pl.

PRISACA

PRISACANI

100

Tazlaul-d.-j., com. Beresti, si-

Prisaca - de - la - Dumbrava-

numeste Munteni, pentru ca

tuat pe dreapta TazlauluT, la

3 kil. 200 m. de satul Beresti

NeagrA, Moliere, In jud. Neam-

locuitorif ar fi venitT din Mun-

tu, com. Timesesti, din pl. de

tenia, in timpul und foamete

Sus-Mijlocul, arendata in folosul

manastirel Neamtu.

marT, ce ar fi bintuit in satele

ce locuiati.

(scoala).

Are o populatie de 297 locuitorT ; o biserica, cladita de

locuitorl la anul 1883; I di%
duma.
Vite :

1I

caT, 151 vite marT

cornute, 54 porcT si 14 capre.

Prisaca, cdtun, in jud. Putna,

com. Valea-SAreT, pl. Vrancea,
jud. Putna, situat pe malul

sting al PutneT, in sus de cat.

Valea-SareT, /a 5 ora departare.

Are o populatie de 234 suflete, care locuesc in 75 case ;

1 biserica filiala, cu hramul Sf.
Nicolae.

Prisam, cdtun, spre S. de com.

E situat pe sesul
Prisacani, com. rur., in partea

drept al PrutuluT, pe o supra-

de S. a pl. Branistea, jud. Iasi,

fat. de 2537 hect., din care 573

padure ; si are o populatie de 267
familiT, san 1100 suflete.

situata pe sesul dintre 14111 Prutul si filia si formata din satele :

Prisacani si Moreni. Are o suprafata. de 3521 hect., din care

657 hect. padure si o populatie de 390 familiT, sati 1603
suflete, care se ocupa cu agricultura, cresterea vitelor, pescaria, cultura viilor si a livezilor.

Pe marginea com. despre Prut

sunt paclurT marT de stejarT, iar
In partea despre Jipa, finete,

itnase, locurT de arat si locurT

mlastinoase. Prin mijlocul com.

Bazgarei, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

jud. Romanati, situat pe DealulMurgasuluT, litiga apa Geamar-

trece de la N. la S., drumul mare

taluiul. Altitudinea terenuluY d'a-

3 preotT, 2 cintaretT o 2 eclesiarcT; o scoala si 2 morT de

supra niveluluT MariT este de

190 m. Are 162 locuitorl.

Prisaca, fost sat, jud. Dolj, pl.

Ocolul, com. Preajba.

Prisaca, deal, In suprafata de

al BranisteT.

Are 5 bisericT, deservite de

vint.
Budgetul com. e de 6905 leT,

21 banT, la veniturT si de 68o5

le', 66 banT, la cheltuelT.
Vite : 1396 vite marl cornute,
2619 or, 223 cal si 568 rima.-

48 hect., la S. de Valea-Casotenilor, com. Tirzii, pl. Crasna,

jud. Falda.

Prisacani, sat, asezat sub dealul

Prisaca, sati Priseaca, mofie

Prisacani, pe stinga MiletinuluT,

in partea de E. a com. Flaminzi,

particulara, jud. Baca'', pl. Tazlaul-d.-j., com. Beresti, de 591

hect., cu venit anual de 12000

leT.

Prisaca, phia, izvoreste de sub

dealul Prisaca, com. Cozmesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, si se
varsa In piriul Fistica.

Prisaca, vale, continuare a Arad

Ursita, jud. Iasi, com. Mironeasa, pl. Stavnicul.

si malul

torT.

pl. Copula, jud. Botosani, cu o

populatie de 8o familiT, sati 465
suflete.

Are I biserica deservita de

I preot si r cintAret ; I cirduma.
Locuitorif posea : 146 bol si
yac!, 31 cal, 334 oT, 41 porcT ;
61 stupf.

Prisacani, sat, jud. Iasi, com.

Prisacani, pl. Branistea.
Partea despre S. a satulur se

www.dacoromanica.ro

Satul Prisacani este cel mal

si mal populat din pl.

Branistea. Ad este resedinta
comuna Are o biserica zidita
mare

la 1797, de Mitropolitul Veniamin-Costache, deservita de 2

preotl, 2 cintaretr si 1 edesiarc ;
o scoala, infiintata in 1886, frecuentata de 91 elevl (I 899-900).
Mosia care a fost proprietatea

Mitropoliel, e astazr a Statului.

AicT, in satul Prisacani, 41 avea
resedinta In timpul verd Mitropolitul Veniamin-Costache.
LocuitoriT posea : 1041 vite
marT cornute, 1838 oT, 133 cal
si 369 rimatorT.

Prisacani, com. rur.si sat, In jud.

Tutova, pl. Pereschivul, spre
S.-E. de Birlad, pe piriul Bolborosoaia (Bolbosoaia).
Are 375 locuitorT si 105 case.

Satul formeaza o comuna (com.

Prisacani) cu catunele Valea-cuApA, Jugani, Tabacesti si Plesesti.
Teritoriul comuneT este foarte

deluros. Se cultiva viea pe o

suprafata de 152 hect., din
care 6 nelucratoare si livezile
cu pomI fructiferr, din carl pruniT ocupa o suprafata de 27,25
hect.
Comerciul se face de II persoane.

Are o scoall de baetT si 2

bisericT.

Prisacani, piidure, in partea de

S. a com. Prisacani, pl. Branistea, jud. Iasi. Are o kintin-

PRISACANI

101

PRISEACA

dere cam de 573 hect. si poartA

mal multe numid : la intrare

Priscul (Muntele-), idure par-

merglnd spre S. la dreapta, se

numeste Besetca, si la sango.
Besetcuta ; apoT mai departe,

ticularA, supusA regimulut silvic

BAcanul, BAnutA, Imasul, PutulluT-Ene, Pristoase si Gota. Parte

lita din 1893 pe mosia Mun-

din aceste dealurT servA de pl-

teltd-Priscul, pendinte de com.

Comarnicul, pl. Pelesului, jud.

sune, iar parte pentru cultura

RAdiul,

Calestrul, Helbet si

Prahova.

semAnAturilor.

O udA piraiele : SAltAneasa,

Mindra.

Pirvulul, Clocoticiul i Mogosesti.

Prisacani, piria, ce izvoreste din

Priscuricea, coamd, in jud. Gorj,

plaiul Novaci, care la S. de Po-

muntiT Pletrele-RosiT, curge in

ciovalistea formeaz malul drept

Maid 2, scris pe piele de cApri

toatI intinderea sa pe hotarul

al Gilortulur si mar spre S. se

oarA,

dintre com. Bistricioara, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, pAnA

la vArsarea luT pe stinga piriuluf Bistricioara, lingl localitatea
TrecAtoarea (Prisacani).

numeste MAgura. Se terminA la

BAlcesti. Are pe ea vi!, lived si

nese si care se all in pose-

Prisacani, varnd, jud. Neamtu, la

granita judetuluf despre Transilvania, situata in com. Bistricioara, pl. Piatra-Muntele. Se maT

numeste si Trecatoarea. Venitul pe 1896-97: 18216 leT, 50

banT. Are sucursala Bicazul. S'a

infiintat la i Ianuarie 186o.

Prisceana. VezTPrisAceana, jud.
Mehedinti.

arAturT.

Priseaca, com. rur., jud.

Olt,
pl. Oltul-d.-j., compusA din 2
cAtune : Priseaca i SAltAnesti,

situatA pe malul sting al Orajelor Gota si SAltAneanca, care se

impreund la i kil. spre V. de cAt.
Priseaca, si ast-fel unite poartl

intArit cu sigiliul Dom,

siunea preotuluT $tefan Duhov

nicul din aceastd comunl, se do
vedeste cl comuna Priseaca este
infiintatA cu mult inainte de Radu - cel - Mare, Domnul Munteniel.

Priseaca, sat, jud. Dimbovita,

pl. Ialomita, com. Vizuresti.

numele de Dirjovul. E la io

Priseaca, sat, judt Dimbovita,

kil, de capitala judetuluT si la 5

kil, de a plAsiT.

pl. Dealul-Dimbovita, cotn. Co

Intinderea com, e de 1300

riera Tirgovister, numitA ampul

hect.

lanul, la 2 kil. spre V. de baLung sad Oborul-Vechid.

Are o populatiune de 1202

locuitorT si 260 case ; 3 bisericT,

Prisicel (Dealul-), a'eal cu

Dintr'un hrisov al ItlY Radu-

cel -Mare, cu data 7131, luna

2 in cAt. Priseaca

Priseaca, sat, fAcind parte din

i in SA1-

com. rur. Leicesti. plaiul Nuc-

dure, in raionul comuna TigAnesti, jud. Tecuciit

anesti, deservite de 2 preotT ;

soara, jud. Muscel, situat pe

o scoal., frecuentat de 45 copiT.

LocuitoriT sunt parte mosnenT,

malul drept al riuluT Doamna.

PrisAcei (Dealul-), deal, ast-fel

numit de la o prisac ce a fost

parte improprietAritl la 1864 pe

mosiile d-lor Toma Gigirtul, fra.tiT ViisorenT, Ionit. Pirvulescu,
din eare li s'a(' dat 265 hect. El
a 140 ca! si Tepe, 200 bol, 50
vacT, 30 capre, 2500 oT.
In raionul com., pe piriul Sal-

cuitorT.

din vechime pe el : face hotarul

intre com. Mironeasa i jud.
Vasluiti, la punctul numit LiniT.
(Vez! Dealul-Mare, com. Miro-

neasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi).

Prisace

numit
al Hirtopulul ; izvoreste din Dealul-RAdiuluT, purtind, aproape de
obirsie, numele de Pirlul-UrsuluT si se vars1 in omuzul-Mare,

dupa un curs de 5 kil. Are de

tributarT din stinga piriul
reni si Piriul-Arinilor.

Priscilor. (Vez! Bordea, deal,

jud. Iasi).

teanca, este o moar cu abur!.

Comerciul se face de 4 circiumarT.

Veniturile si cheltuelile com.

se urcl la suma de 2455 la

Are o osea care strAbate d'a-

lungul comunei de la N. la S.
si care la S. se intilneste cu
seaua national5 judeteanA ampul-Mare-Slatina.
E brAzdatA de dealurile : Piscul-PredoaneT, Viea DiaconuluT,

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 6o loDe la V. spre E. este udat

de 2 vilcele, carT se vars1 in
riul .Doamna, pe malul drept.
Locuitorii s'ea ImproprietArit
pe. mosia statuluT Corbul PA duret.

Priseaca, sat, PAcind parte din

com. rur. cu acelasT nume, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o populatiune de 1100 locuitorT ; 2
bisericr, una de birne, fondatl
la 1323, si avind ca frontispicitt sApat in lemn cu scoabA :
anul 1323 si ctitorT : Stan, Ma

Radu si cea-l'altl, ziditA

inainte de 182I, de preotul Barbu

purtind la usl inscriptiunea :

PRISEACA

La 1830 s'a invelit Cu indriII, Cid

rIni ad i era invelitl cu cocenl, instalindli-i-se O &por. La 1864 s'a reedificar din temelie.

Prin aceast com. trece so-

Vite : 700 vite marl cornute,

36 cal', 750 oI si 700 rimatorl.
E strabatuta de un mic Orla ce
se formeaz de la fintinl, si care

curesti, linga riul Arges, la 27

kil. de Bucuresti.
Se compune din satele : Buturugeni, Prisiceni, Plopi si
Saxoni, cu o populatie de x139
locuitorT si 252 case.
Se intinde pe o suprafata de
1574 hectare.
D-niT G. Enescu, Dr. A. Fo-

confluenteaza cu &tul numit Capul-ApeT si se indrepteaza spre

Drincea ; pe el se afla mori

rescu ad 963 hect. si locuitoriI,

61 1
hect. Proprietarif cultiva

seaua Oprisorul-Balacita.

Budgetul com. e la veniturI

de 3289 leT, iar la cheltuelT, de

Priseaca, munte, jud. Muscel,

plaiul Dimbovita, com. Badeni-

Paminteni, cu virful de o marime impunatoare. Pe coaste

este paduros, lar pe culme este
acoperit Cu .pasunf ce nutresc
numeroase turme de vite.
Priseaca, fitielure, supusa regimu-

situata pe muntele
Priseaca, proprietate a mosnenilor IlinestI, pendinte de com.
Bdeni-Paminteni, plaiul DimluT sitvic,

bovita, jud. Muscel, in intindere

de 500 hect., avind esenta dominanta fag, lar spre vid brad.
Se invecineste la N. cu muntele Algliul si Olaneasca, la S.
Cu apa Bldeanca, la V. cu Fazicelul si la E. Cu Badeni-Slobozia.

PRISLAVA

102

2292 la

de macinat.
In partea de N. si E. a com, se
aflA niste baltf mlastinoase.

Prisecile, pirtia,s, ce izvoreste

din Dealul - RusuluT, teritoriul
com. Girovul, j ud. Neamtu, curge

spre S., intrind pana aproape

de marginea despre N. a pl.

tino si mostenitorif

I. Lasca-

510 hect. (85 izlaz, 368 padure).

LocuitoriT cultiva tot terenul.
Are 1 biserica (la Saxoni) ;
I scoala mixta ; I moara cu
abur!.
Vite : 150 cal si lepe, 349

bol, 265 vad si vitd, 28 taurl,

9 bivoll, 54 bivolite, 31 capre,
r68 porci si 1267 oT.

Bistrita, unde se varsa pe stinga

piriuluT Cracaul, dupa. ce primeste ca afluent din stinga Pi-

Dintre locuitorl, 266 sunt plugari, 7 industriasT, 6 ad diferite

profesiunT. El posea.: 189 plu-

rilasul-RusuluT.

gurl : 156 cu bol si 33 cu cal;

Priseaca, proprietate a scoalel Prisiceni (Prisiceni - Dom nesti), sat, facind parte din
loan Craciunescu ,.pendinte de

135 care si carute : 110 cu bol

si 15 cu cal.
Improprietaritl sunt 194 lo.

com. rur. Prisiceni-Buturugeni,

pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat

cultorl si neimproprietaritT mal

sunt 90.

la E. de Buturugeni, intre riul

Comerciul se face de 5 cir-

com. Gornetul-Cricovul, pl. Cri-

covul, jud, Prahova, pe care la

1864 s'ati improprietarit o parte
din loc. com. Gornetul-Cricovul.

Priseceaua, com. rur. si sat, jud.

Mehedinti, pl. Cimpul, la 55 kil.

de orasul Turnul-Severin, ase-

Arges si limita judetuluf despre

Vlasca.
Se imparte in 2 trupurT : Pri-

clumarl.

siceni-din-Deal si Prisiceni-dinVale.

3326 ler.

Budgetul com. e la veniturl

de 3347 Id si la cheltuell, de

zata pe partea de S. a unuf

Se intinde pe o suprafata de

Prisiceni - Turnescula Ved

mic platotl. Se margineste : la

E. cu com. Cringul ce apartine
jud. Dolj; la S., cu com. Oprison/1; la V., cu com. Drincea
si Vladaia ; iar la N., cu com.
Dobra si Balacita.

537 hect., cu o populatie de

Posta, com. Buda-Prisiceni, jud.

407 locuitorT.

Ilfov.

Satul formeazd com. cu satuI

Scorila, avincl o populatie de
1200 locuitorT si 238 case.

D-1 Dr. A. Fotino are 290

hect., si locuitorif 247 hect. Pro-

Prislava, sat, k jud. si pl. Tul-

prietarul cultiva 172 hect. (18

izlaz, los, padure). Locuitorll
cultiva tot terenul.
Comerciul se face de 3 cir-

cea, catun al comuna Malcoci,

situat in partea de N.-E. a plaseT

sI cea de E. a comund, la 3

ciumarT.

kil. spre N.-E. de cal. de resedinta Malcoci, pe malul drept

Are 2 bisericT cu 1 preot si

3 cintaretT ; o scoala, frecuentata. de 35 elevI.

Numarul vitelor mar! e de

364 si al celor miel, de 352.

al bratuluf Sf. Gheorghe, la poalele de N. ale dealuluT Derven-

Locuitorif posea: 6o plugurT,

Prisiceni-Butufugeni,com.rur.,

120 care cu bol, ro carute Cu

cal; So stupT..

Tepe. Se margineste la N. cu
pl. Sabarul, jud. Ilfov, situata
pe un loc ridicat, la N. de Bu-

www.dacoromanica.ro

cAt. Pardina, la V. cu cat. Malcoci, la S. cu com. Sari-Ghiol

si la E. cu cat. Pirlita. Este

PRISLOAVELt

log

udat de bratul Sf. Gheorghe.

Intinderea luI este de

I290 hect.,

din care 30 hect. ocupate de

PRIstoLtfi.

cauza cadereT arborilor si a prabusitureT terenului.

impreunl cu trupurile : Gana,

Carabanul-cu-Boia, Lacurile-cu-

Rusul, Podurile, Rusul-d.-j.

vatra satultif, 120 hect, grAdinile locuitorilor, roo hect. ale

statuluI, restul al locuitorilor.

Prislopul, sat, facind parte din

Virful-NegrasuluT, formeaza pa

com. rur. Vladesti, pl. Riurile,

jud. Muscel. Are o populatie de

Populatiunea, In maioritate

durea Tesila, care are o intindere de 5000 hect.

324 locuitorl ; o biserica, cu urmatoarea inscriptie :

Prislopul, pirla, izvoreste din

R omint este de 114 familit set

554 suflete.
Are o scoaIA, conclusa de un
invatator si o biserica., deservita de I preot si I cintaret.

Prisloapele, pichet de granifil,

cu No. 2, jud. Gorj, situat la
S. de muntele Negoaia.
Poteca ce se privegheaza de
acest pichet este aceea ce scoboarA dupa dealul Negoaia in
valea Bistrita si urmeaza cursul

acestuf r, pana la Gureni si

de aci la Bradiceni. Patrularea
Intre Prisloape si Gruiul-Negru

se face pe poteca ce scoboara

pe Negoiul spre V., trece Bis-

sfint si Dum-

muntif com. Tesila, pl. Pelesul,

nezeiva biseric, precum se vede, In

jud. Prahova, curge de la N.

cinstea hramulul Pogorlrea duhulul sfint

hramul cel vechi i s'a mal: adoptat
si al Sf. Ion Botezatorul. La facerea a-

catre S.-E. si se varsa. in

aceast

cestel biserici, fondata de clitorlI Ion

Prislopeanu, Const. Pirvulescu i ce a-

jutorul fratilor carl aj ajutat i vor ajuta

la acest sfint locas, In zilele Preaosfintitulul Arhipstor Calinic, ale prea
nostm Rege Carol I 1i ale RegineI Elizabeta, sotia sa. Punerea teme116 la 1876, terminati la anul 1882.

Prislopul, mahala, facind parte

din com. ni-. Tesila, pl. Pelejud. Prahova.

in raionul com. Tesila.

Prislopul, vale, izvoreste din padurea cu acelasi nume, com.

VlAdesti, pl. Riurile, jud. Muscel,

strabate partea de E. si S. a
satuluT Prislopul si se varsa in
riul Bratia.

PrislopuluT (Muntele-), mute,

in grupa GrintiesuluT, jud. Neam-

tu, situat (in parte) pe hotarul

Prislopul, mahala, in com. rur.

frita pe la Curul-BouluT, sue apoI muntele Boul i scoboara la

Stoenesti, pl. Ocolul, jud.

Gruiul-Negru.

1891,

Comunicatia e anevoiasa din

cauza copacilor secularl ce cad
inchid potecile, precum si din
cauza prabusiturilor de pAmint.

1.1111

Doftana, pe tarmul drept, tot

Are o biserica, rezidita la anul

pe teritoriul
com. Calugareni. Se mal nu.
mete i Plopul.

TransilvanieT si

In locul alteia vechT.

Pristolul, com. rur. si sat, in jud.

Prislopul, virf de munte, din culmea FagarasuluT, jud. Arges,
pl. Lovistea.

Mehedinti, pl. Cimpul.

Se al la distanta de 55 kil.
de orasul Turnul-Severin, situata

pe o pozitiune, ridicata In paz.

Prisloapele, pichet de granig,

ru No. ro, jud. Gorj, situat
pe dealul cu acelasT nume. Se
margineste la N. cu virful Ardicul, spre E. cu culmea ParinguluT, spre S. cu Virful-Betel.

Poteca ce se privegheaza din

acest pichet, trece pe la Ardicul,
urmeaza culmea SaduluT, trecind
pe linga muntele Muncelul-Ma-

re, pana la satul Gruiul-d.-s.

Patrularea filtre Prisloape

Lainici se face pe poteca ce

duce pe coama de S. a munteluT Sapa, apoI scoboara pe
PAiusul, unde este pichetuI.

Aceste poted pot fi strabatute si de anitnale incarcate.

Intretinerea este anevoioasa din

Prislopul, rnunte, inalt, plaiul

tea de N. Se mArgineste :

in

Dimbovita, jud. Musca. Pecoaste

partea de E. cu com. Gira.

este paduros, lar pe culme are

pasunI ce nutresc numeroase
turme de vite.

Mare; in partea de S., cu Dunarea, care o desparte de Bulgaria; in partea de V., cu Du1-tarea, care o desparte de Ser-

Prislopul, munte, in partea de

N.-V. a comund Robesti, pl.
Cozia, jud. Vilcea, in care se
fabrica bring.

Prislopul, pildure, jud. Muscel,

proprietate a statuluT, pendinte
de manastirea Chnpulung, in
intindere de 347 hect.

bia; iar in partea de IV., cu Gruia.

Satul formeag comuna cu

mahalaua Insuratei, avind o populatie de 1260 locuitorT si 256
case.
LocuitoriT poseda :

85

plu-

gurl, 154 care cu bol si 12 carute cu cal.

Prin comuna trece soseaua
Gruia-Pristolul-Girla-Mare.

Are o biserica, deservita de

Prislopul, trup de padure, a statuluT, pendinte de com. Tesila,

pl. Pelesul, jud. Prahova, care,

www.dacoromanica.ro

preotl si 2 cintAretT; z scoala

conclusa de r invAtAtor si fre.
2

PRISTOLUL

PROBOTA

104

cuentatd de 40 elevT (I 899-900).

Budgetul comuneT e la veni

Privalul-Dimuleasa-GingAr-

turi de 4286 leT, lar la chel-

Balta, jud. Braila. Se marginesc in toate par* cu cimpia

locall. Se intind din Durare

tuelf, de 1819 lel.

Vite : 769 vite marl cornute,
768 of, 31 ca! i 700 rimatorT.

Sunt, pe teritoriul comunel,

nite ruine vechT in carT se gdsesc monete romane. LocurT de
insemnat sunt : Nisipul-cu-Oase,
Dosul - PristoluluT, Valea-Viil or,
Fintina-luT-Vulpe.

Pristolul, pichet de granild, pe

marginea DunareT, in jud. Mehe-

rael, pridurt situate

in pl.

prietate, a Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, jud. Prahova,

care, impreuna cu moiile Unghia-Mare, Ceauoaia i Neamtul,

Privleni, mahala, la S. com.

Suprafata : 60 hect. Esenta :

salde.

Tudor-Vladimirescu, jud. Tecuciti, despartita de restul comune! prin calea ferata Hanul-

Privalul-Filipoiului i Orzea,

Conachi-Vameul.
Locuitorif de aicT sunt venitT

pana In GirliciuI - erbanuluf.

padurt. Se marginWe in toate

partile cu cimpia baltef, hicepind din Dunare O terminindu-

din fostul sat Privalul.

Priveghiul, sat, in jud. R.-Sarat,

se in Girliciul-.5erbanuluT.

pl. OrauluT, cat. com. Brqteni,

Suprafata : 75 hect. Esenta :

salde.

wzat pe riul Milcov, la 3'/2

kil. spre V. de ct. de ree-

dinti, pl. Cimpul.

Pristolul-de-pe-Doftana, pro-

chet de granifd, pe Durare, Cu

No. 163, drept mandstirea Corndtelul, jud. Ilfov.

Privalul-Manghelul cu Renea, pddure, situatl in judetul

Braila, pl. Balta. Se marginete
la V. cu Vilciul i in cele-l'alte
partI cu cimpul balteT. Suprafata : 5 hect. Esenta : salcie.

are o intindere de 6o6 hect.

dinta, Broteni.

Priveghiul, deal, in jud. R.-SIrat, pl. Oraul, com. BrWeni.

Se desface din dealul Hoja O se

intinde printre piraiele ValeaGrozoaia i Priveghiul. Este acoperit Cu padurl i. paunT.

Privalul, fostd stajie de cale fe-

Privalul-Satului, pichet de gram'Id, pe Dunare, cu No. 16o,

ratd, linga satul cu acelal nume,

in dreptul comunel Surlari, jud.

No. 18, pe riul Milcov, catre

jud. T.ecuciii. Aceasta statie a

Ilfov.

hotarul MoldoveT, jud. R.-Sarat,

fost pana la 188i, cind din cauza

deselor inundatif ale SiretuluT,

s'a mutat i satul i gara. Locuitorif s'ati mutat in com. TuConachi-Galati.

Privalul,girld, in partea de N.-E.

a pl. Macin i a com. urb. Mach', jud. Tulcea. Se desface din

movilei Sirbi, jud. Ilfov.

Tecuciti. Cea maT mica revarsare a SiretuluT inunda tot satul, ceea ce a facut ca la 1881

locuitorif sall pardseasca lo-

se pomenete de el in Letopisete pe la 160o. AicT era un

popas al calatorilor ce veneaa
din Galati, O intraii in judetul

salcie.

BuzatI, com. Gavane$ti.

malul SiretuluT la S. judetulul

i dula. 0/2 kil, se deschide in

cani, pl. Vadeni. Se rnarginete

la N. cu Dunarea McinuluT O
In cele-l'alte partl cu balta.
Suprafata : 2 hect. Esenta :

Priviti, vechie numire a cdtunu-

lid fi mofiet GAvane0, jud.

Privalul-Vechia, fost sat, pe

cuintele O. sa se mute in noul

Privalul-Cotofenel,pchire, jud.
Braila, pendinte de com. Chis-

Priveghiul.

granitd, pe Dunare, in dreptul

gira Piatra-FeteT, se intinde spre

E., taie oseaua judeteana BrailaMacin, strabate grindul Somova,

partea de S. a baltif Somova.

Cu

pl. Oraul, com. Broteni, cat.

Privalul - Turcului, pichel de

dor-Vladimirescu, iar statia Pri-

valul la Vame, pe unja Hanul-

Priveghiul, pichet vechig,

sat Tudor-Vladimirescu.
Satul era foarte vechi, cacT

Tecucia.

Pe teritoriul satuluT a fost O

gara cu acelaT nume, care s'a
mutat la Vameul.

Proaspeti, sat, facind parte din

com. rur. Dobrotinetul, pl. 01tul-d.-j., jud. Olt. Are o populatiune de 280 locuitorr. E situat pe valea OltuluT,

Proaspeti, Streharetul

i Secuta, peiduri ale statuluT, in

intindere de 145 hect., formate

din trupurile : Zavoiul-Streharetul (15 hect.), Valea-Viilor (25
hect.), Secuta (40 hect.), Zavoiul-Salcia Oto hect.), Proaspeti
(45 hect. si Manita (to hect.).

Probota, sat, in partea de N.Privalului (In - Dreptul-), pi-

www.dacoromanica.ro

E. a com. Cirniceni, pl. Turia,

PROBOTA

PROBOTA (MWSTIRR)

105

jud. Iasi, situat pe poalele dealuluT Porcul $i pe sesul

addpostete niel un calugar, si

Turbata, maY din sus de aceea la leat

e deservita de 2 preotl

Se imparte in dona: satul vechlii,

numit Erobota i satul nott, numit Ciulinesti sal Gtira:FrasinuluT, infiintat 'in anul 1879. Cel

cintdretl.

6906 (1396), cuto i alte patru mosit cu

silitetelor anume Pdrtinosi, Serbttnesti,
VINdesti i Negoesti, pe Siretul, in tinutul

si 2

Episcopul Melchisedec o deserie ast-fel :

Manastirea aceasta pe la inceputul veaculd XV-lea se fla-

intiiti isT are numele de la manastirea Probota, careia a fost

inchinat; celta de-al doilea i

mea Mandstirea Sf. NicolaT din

Poiana-Siretuld. (a Arh. 1st. a

s'a dat numele de la multele

d-luT B. P. Hasde, t. I, pag. 283).

ciuline, ce se gasesc prin 1)61-

In urma, acestel mandstirT i

s'a dat numeie de Pobrata, carele in curgerea timpuluT s'a
prefacut in Probota. Pobrata va

lile de prin prejurul lul, precum

si de la pirful Frasinul ce curge

prin el.
Are o suprafata. de i 144
hect, cu o populatie de 79 familiT, sati 311 suflete.
LocuitoriT posedd : 334 vite

marl cornute, 43 cal, 423 of $i

8 rimatorT.

Pe marginea de E. a satului
trece soseaua judetean IasiBotosani.

s zica infrAtire I , sa afriea.

In pomelnicul acestet manastiri, care este scris in anul
1823, gasim urmtoarele notiunI
despre vechiT el ctitorT :
. Stefan Voevod i fiiI luT :
Bogdan Voevod $i Stefan Voevod.

Despre acest Stefan se inseamna urmatoarele :

Probota, sat, pe mosia cu acelasI nume, com. Dolhasca, pl.

Siretul, jud. Suceava.
Vatra satuluT ocup 60
cu o populatie de 1153 suflete
si 280 case.
Mosia e proprietatea statuluT,

in marinie de 1245 t'ad, din

cari 375 cultivabile, 720 padure,
125 fina% si restul nefolositor.
Improprietaritl in 1864 si

1879 sunt to8 fruntasl si insuratel, 97 paima0 i 107 codasT,

stapinind 715 fald.

Biserica Manastirel serva satuluT.

Are o scoall mixta, infiintata

in 1882, conclusa de un invatator, frecuentata de 30 scolarI
899-90o).
Drumuri principale sunt : la
Heciul (5 kil.), la Tatrusi (3

kil.) si la Dolhasca (4 kil.).

Probota, meineistire, in jud. Suceava, in satul cu acelasT nume

si a carel biserica serveste de

biserica satulur. Acum nu mal

Acesta este al 7.1ea Domn dupg Dragos Voevod, ce a desdlecat Tara aceasta, i este trate luY Alexandru cel Bun,
veleatul umbla atuncea acel de la
Milntuitorul Christos 139t. i att fticut
biserica cea
durad. (elldittt din
lemn de stejar), unde-Y tintirirnul vechiti

de se ingroapl roba acum, si ati dat

aceste mosit : tot locul ce este liare ornuzul i Intre phlul PobrateY si Nego-

miresii, Iurcesti, Bodesti i Moara, si la

Prutul Grabovittt i Beresii. i la Boina
Ritimitft ce se c/uamit acum 1-apiceni
Moara-pe-Telita i Ceriscani st
ce se chiaml acum Ritcleni i BIllnesti,
cittY-va robY tiganY. Si Mttnastirea atuna se numea t A Sfintutur NicolaY

din Poeang, de end Ora acum sunt

irecutY 432 anY.

SuceveY, care acum se numesc Litrtoapele,

cura si satul Giurgiul, Cluceriul l Iezerul, din gura Blca, cu glrlele luY, cum
robY altar!.
si cinc!

tefan Voevod cel Bun,

Constantin Vv., Maria Doamnas
Despre Stefan cel Mare (Bur),
spune :
Acesta a zidit a doua m$Mistire de
piatril mal la vale llngtt ptrld, $i ad Inzestrat-o cu cite-va mosiT si odoare, dlnd
rob pe tItarul ,Dimitrie Cu
neamurile luY, i cu alte treY familit de Wat.

Petru Rares Voevod, Ileana

Doamna si fiir lor

Acesta a zidit a treta mtintistire, ce
este acutn, i ati dat i moshle acestea
Dobrusa in tinutul Soroca i Contesti,
un vad de moartt In tIrgul Hirltitl. i e-

zerul Bildul, ce toste glrlele

LuY,

Cu

mosia Vltleni In tinutul Tigheciulut (adicit

Doroholul litiga Galati), si trece In Basarabia, i cu filie odoare i vestminte o

cu cltf-va robl TdtarY o ad Inzestrat, pe
care mIndstire la leat 7035, Aprilie 121
o ad si sfintit.

Cum ca biserica actual& din

Manastirea Probota, cu adevarat

este zidita de Petru Rares, se

adevareaza si prin urmtoarele
inscriptiunT slavone, ce se padtreaza pe paretil ; data ins
din pornelnic (7035-1527) este
gresit cu treT anT, precum
data. se va vedea :
143KO/l6H16Artz

Cu voluta Tatalut, o Cu conlucrarea

si cu stivirsirea sfIntulut Duh,
iatd ett robul stlipIrtuld med Isus Christos, Ion Petru Voevoda, cu calla ha D'unFiuluY,

2.

Alexandru Voevod cel

Bun, Evdochia Doamna, Maria

Doamna, Alexandru Voevod,

Ileana Doamna, lile Voevod,
Bogdan Voevod, Ruxanda D-na,

Ana Doamna i fiii lor: Bogdan Voevod, Petru Voevod

fiil lor.
Despre Alexandru-cel-Bun se
inseamna aceasta ctitorie
Acesta a afierosit mosia Budinti

64746. Morolo Dtclionar &Nimio. Vol. V.

nezett Domnitoriti

Mobdovet, fiti al

luT Stefan Voevod cel bittrin, bine vol.

Domnia mea din a noastrd bund vrere,
In al pattulea an al autocratorieY, a zidt

acest temple In numele arhereulut lut

Christos i flicittortuld de mlnune Nicoalt

Sub egumenul Kyr Grigort, in anul

7038, Oct. 16 (1530).

La jertfelnic se citeste aceast

inscriptiune sculptati in piatra :
14

www.dacoromanica.ro

40130TA (MANASTIRE)
H01111611H

Pomeneste Doamne sufletele robilor

al( Ion Stefan Voevoda si pre fiul sltd
Petra Voevoda si pre mama luT Maria
si pre Doamna luT Maria d pre fiiY lar
si pre Doamna luY Elena (Petru Rares
a fost Insurat de douti orY ; intIT cu
Doamna Maria, apoY cu Doamna Elena,
fata DespotuluY SirbieT) si pre fiiT lor
si

pre Maria si pre Ana. Potneneste

Doamne si saeta' robuluT titd Monahul

Kyr Grigori egumenul.

Pomelnicul manastiref pune

inca lntre ctitorif manastiref pre

urmatorif Domnf dupa Petru

Rares :

Rares si al sotiei sale Doamna

Elena cu urmatoarele epitafurf,
in limba slavona :

Piatra de pe mormintul
Domnitoruluf Petru este 'lipa
I.

la mijloc, si de aceea cuvintele

ce lipsesc se pot numaf presupune spre a se complecta :
cAcest mormInt este al Tubitorulul de
Christos robuluT luY Dumnezed, Domn al
Moldaviel loan Petra Voevod, fiul bKtrlnuluT Stefan Voevod. Carde a rdposat In
acest locas si s'a mutat la vTacTnicele16.casurl. VTacYnica luT pomenireD.

ctefan Voevod, Angelina

2. Pe piatra mormIntalA a

Doamna, Petru Voevod, Alexandru Voevod, Ana Doamna, Bogdan Voevod, Maria Doamna 01teancas .

DoamneT EleneT este acest epi-

Despre acest . tefan Voevod

spune asa :

nezed EleneT, DoamneT luT Petra Voevod,

c Acesta este fiul luT Petra voevod

Ralis, si ad dat mosiile acestea : S4vesti,
In tinutul NeamtaluT, d Purcelesti si CrK-

7 mi!...,

stesti, 0 poi sat din Stilseni, din care

numaT StrAvestt de stdpinesc acum de
nalnlistire s.

cPetru Voevod, Irimia Movila Voevod, Elizaveta Doamna,

Roman Voevod, Simion Movill

Voevod, Melania Doamna, Ste-

fan Voevod, Axana Doamna,

Levin Voevod, Ruxanda Doamna, Aaron Voevod.
Bogdan Voevod, Stefan Voe-

vod, Alexandru Voevod, Bogdan Voevod, Grigore Ghica Voevod, Smaragda Doamna.
Grigore Voevod, Maria Doamna,

Dimitrie Barnovski Voevod.

Alexandru Voevod, Constantin
Mavrocordat Voevod.
(Acedia ad Intdrit hrisoavele pentru
ezerul Bildul si pentru cele-l-alte modY si
robiT tdtarT si tiganT, cum si privileghiurile pentru preotT, poslusnicY si tiganiT mgnis.'stireT, ca al fie apdratT de radie de toste

TdreT, si venitul gostineT si a desetinef

de la dinsif di aibd a lua egumenul acestel mitnastirTp.

In biserica manastiref se
afta mormIntul Domnuluf Petru

PRO130TA (MANISTLIM

106

taf :
G1H rPofi
cAcest mormint e al roabeY lul Dum-

fiica taruluY Despot. Carea a reposat In

acest Igcas (si s'a mutat) la vYacTnicele
ldcasurT.ViacTnica eT pomenire, In anul

anul 7054 (1546). (Letop., T. I,

pag. 172). Iarl Doanana Elena
a mar trait inca dupa moartea
barbatuluf el. La 1550, ea era
inca in viata, precum se vede
din inscriptia pusa pe biserica
Episcopiei de Roman in acest
an. Tot aceasta se vede si din

o inscriptie de la manastirea
Secul, pre carea nol o am reprodus-o in urma, vorbind de
antichitatile aceld manastirl, No.
I T. Desemnatorul si sculptorul
aminduror acestor epitafurf a

fost acelasf si amindoul aran.

un artist iscusit.
In biserica mal este o piatra mormintala, din care se

vede, ca acolo a fost inmormintat in anul 1544, FrAtineanul

Parcalabul de la Neamtu, precum

se vede din epitaful urmator :

IIP60TfIgliGfl
Repasata robul luT Dumnezed Plan...

Data mortif luf Petru Rares

In loc de nume sunt sgpate fuste flor!, carY

si a sotiei sale nu sunt puse,

poate di fi form/nd Inere, dar nedescifrabile. FrKtineanu pIrcAlabul de Neamtu.

din caliza ca Petru Rares a pre-

gatit mormintele acestea inca

fiind in viata si a lasat ca urmasir lu sa insemneze datele
dupa moartea luf si a Doamna
ceea ce insa nu s'a realizat.
Acesta este inc un tras caracteristic a barbatieT Marelur Do mn ,

carele ca si tata' sati Marele

Stefan nu se temea de moarte,
ca oamenif ordinarf, el o asteptaii si eraii pregatiti pentru intimpinarea el. Ce este maf mult :

se vede intentia, ca cind vor

presimti apropierea mortif O.
se duca la Probota ca sa moara
acolo, unde isf preparase mormintele de tirnpurit ; cad aceasta vra O. zica expresiunile ce le
Ostra in amindoua epitafele :
n'AM IIP6OTII E110L1

care s'a mutat in acest lIcas la viacTnicele lIcasurl.

Data mortii luT Petru Rares,

Letopisetul Moldovef o pune in

www.dacoromanica.ro

ViacTnica bu! pomenire. In anul 7052

(1544).

Vasilie Voevod, in anul

1646, a facut ograda manastireT

de zid ; precum se vede astazI.

Marca Tare! ce este la poarta,
are imprejur aceasta inscriptiune :
Cu vointa

ca conlucrarea FtuluT li ca
sdvirsirea SfIntuld Duh, Ion Vasile Voevod, ca mila luT Dumnezed Domnitoriti
TatAluT,

si

TdreT MoldoveT, vhzInd 1nvechite lucrarsle MinhstireT, Ingrlidi ca zid Biserica,

In anul 7154 (1646).

Unul dintre ctitori ce!

marf al manastirel Pobrata a
IO.

fost renumitul Mitropolit al Mol-

dova Dositheiti.
El fiind calugarit inca din tinerete in aceasta mandstire, a
pastrat o deosebita veneratiune
pentru dinsa. Pe cind el se afla
episcop la Roman, aceasta manastire fusese devastan", arsa si

PROBOTA (MXNA.ST1RE)

pustiit. El a restabilit-o si a pus

in orindueall anterioarl. Dup

ce Dositheiti s'a fcut Mitropolit, mnstirea sa a prosperat
maT mult. Dar cind el s'a retras India oar In Polonia, sub
Petriceico Vocl, in timpul rzboiuluT turcesc cu PoloniT, un
vrjmas mare al sti, pe care el
Il numeste blestemat de Dumnezeti, din no a devastat mgnstirea Pobrata. De aceea Mitropglitul Dositheitl, dupl ce

s'a reintors la scaunul Mitropoliel, ca s asigure soarta acesteT mnstirT, cu sfatuI

o a inchinat sfintuluT Mormint,
prin Patriarhul IerusalimuluT Dositheiti .

Reproducem actul hichinrif

mnstirel PobrateT, publicat In
jurnalul bisericesc din Bucovina,
tntituIat : Candela , No. 3 , 1885,

la pag. 147-150.
Facem Vire t'autor Cu aceasti carte
a smerenid noastre, pentru sfinta

107

si

s'ail ingropat r p usatul Petru Voclit

Rares In d'hita bisericK In pomelnic
cinstita sa Doamni. Elena fata luT Despot
Impiratul de Sirbia
si fiid s il Stefan

tnceputur le sphs nitt robulut ottienesc,

acolo este Stonul muntele si cine nu iubeste Sionut.

Vodit ce ag domnit pre urmNY ai alalt co-

trplv ixotrao&avca eup rrop aupt6sost

Vtim plato% ana/tac aufwv Top. l(3a

coni,

si s'att ttnut santa mgnistire cu

cinste mare attta clt deosebi de episcopT

si B. Mitropolitl an stitut din Pobrata

Gheorghie fratele lut Ieremiit Voch si
Teodosie Barbovski cariT facerg Sucevta,

mal spot pre vreamea vIletulut 313i1

stricasi.
Obneatal cel bun a sfenteY
mingstirY inteattta clt calugirit ceY
ag bigat tIlharit de ati jehuit toatit averea botarilor TiriY din visteriul minNstireT

de Yail siricit si de atunce ail stitut

ngstirea urttg tuturor $1 nime nad
chotat de nevoia el, si o att aprins cu
bettile deali ars acea sftntl mintistire ce
da cuviinti In tina Tara, deag stitut B
al descoperiti i fiind domneasci nime
nu cuteza sK se faci ctitor al o acopere,
pini deade voe Vasilie Vocli dumisale

Torgit postelnicul virulut sid de o atf

acoperit iarg tripizirile att vtndut cilugI rit
cu stborul un rnunte dumisale Jul Gheor-

ghe Paharnicul tnare fratele lut Vasilie

Vodi Dumnezeg sil pomeneasch, nu pre
basa ce pentru si dereagi tripNzirile ceale
de dires i ceale de iznoavIt sK le facN,
satt

apucat des& lucrat o ami, si naif

ngstirea noastrit Probota, carear este Mis-

istovit, si treend vremea cu deaert, ctnd

tura de la tnceputul Tirit de sehastri,

cind prea acelea, locurY era desert, si

att fost pe la Dabija Vodi Dumnezett sN1

pomeneasci, iartt muntele unde'ra vindut
dat danie sati pierdut i sfinta mgras.

Inceput depre-atuncea precum se

vtfd diresele ctnd era vtileatul X3Itg.
Stefan-VodN si fratele sig AlexandruVoclit aceTa de Dumnezeil pomenitit DomnY

tire Mmtind vinovatt sati oprit B sate a

sfintet ingnNstirt Pobratit pentru acel
munte, si ne' afltndust nime sit sK pie

de itt tnceputul 'pret. Ce-ad dat BotestiY,

si TNtlfrusiT adevtirateY sale minitstirt
Pobratey, asa zice in nric dadoh tomu
istinnomu nasemu Monastiriu ot polian,
iaje est mejdu Sumuzo pobratovem pu-

pentru nevoia sfinteT ministirT clf i mainte la valeatul 31311/13, ag luat satul
sfinteY mingstirT Mililisanit pre Basett.
Soldan Vornicul ef ce Bit acoperit cli-

tocom dve cale! edino na im Budintii

a drugve bise togo Tatarei. DecY ag triit
aceia sftntg manKstire pre rind tntgrindu-o Domnit istintt la Stefan Vodi cel

fiind la Roman episcop am plttit cu banit MInistirit schitulut pentru muntele

acela, sam riscumpirat sfinta Mingstire

bun ce ati flicut Putna, si vechindu-s1 att

flicutu-o de iznoavg P cela de Dumnezeli
pomenitul Domn Stefan Vodit cel bun si
Y-att ca maY dat sate si odoarg, spot cind
ad fost preste II (8o) de aY cNztnd befarit Mitropolitul Grigorie Rosca
vitral lut Petru Voch llares din Voronet

de postrig cu nevointa sa ail tndemnat

pre Petru VodK Rares de s'A dat ctitor
la Pobrata, s'ail filcut biserica de iznoava
ca maY ghizdavit 1 mat linfrNmsatg, sag
mat intKrit-o cu sate, sad priimitu-o
M'Y fie de 'ngropticiune, care preatuncea
numaY la Bistrita pi la Puma era Domnit de al tngropa i tocma la IngngstirY

PROBOTA (MXNXSTIRF.)

sarnita si un turn si smerenia noastrd

din vina aceia din toattl si pre clt era

lucra! lam fticut tot, cam deschis .trepi-

zarca som zidit tot ce era elsturnat

OsIpit. sam fNcut i tripizarea de varK
cti perla ca pivnitK cu beciurt cu total.
si alttl din ce miau fost puterea am fdcut vestminte. sam sprejenituo ping clnd
a cNzut la maztlie. atuncea aflInd 'reme
nepriitoriul luT Dumnezitt ait dat esipit
mare 501 parees co rtItt. Pentraceta am
socotit sam Inchinat sfinta M ngstire Pobmta postrigul raYett. si nevointa mea
sfintuluT mormintulut Jul Dumnezni, ande

izvoreaste viata si lumina preste torta

lumea cl acola locul cel sftnt i mal

stint dectt in tosa lames, acolo sunt

www.dacoromanica.ro

OE

pACTOBVTIS

eLlUV

TIN117SfiT(Uel,A

CMUOIV.

asta ztce Duhul sttnt si se rustnize

si sl vlretjasca tnnapoT toff cela ce nu
Yubesc Sionul. cl acoloY anea cetate
mareta tmpKratul Hristos acolo satt po-.
gortt din cert si din Duhul sftnt din fe
cioara prea sfinta Manita satt intrupa

acoloY Vitleemul ande satt nifscut. st Na

zaretul unde att Blcuit i acolot tara Pallstina i atlileta pre ande all tmblat
deati lumtnat. acoloT Iordanul apa unde
satt botezat i muntele Davorul ande sud

argtat slava st din cert satt mgrturisit de

la pirintele fitti iubit si ca sil ascultim,
acoloY Golgoda ande satt Mstignit
marmtntul ande s'ag tngropat Bat tnvins
sal petrecut dupi tnvoiere IR de ille
adesea vorovind ca apostolit. acoloY Ele

onul muntele unde satt suit Domnul

Hristos cu apostolit tott 5i mare ngrod
de ucenict adecit de crestinY si ca prea
cinstita sa maYcl si de dinaintea lor satt

suit in cert la Pirintele. acolot In Sion

$1 casa ande sad pogortt Duhul sfint
ucenicilor. acoloY si casele lut David
ande vor sedea scaunele la GYudet. si
va vent Domnul Hristos cu slavK l cu
putere multg de sfeint de va giudeca
lumea si va plttti cgruYas dalla nevointg
celan bunt (Undule tmpleittYa ceriulut,
inri strimbit sor duce tn muncit
PentraceTa amerenla noastrK am %chinat slujba noastrK sfinta Mitnifstire Po-

brota sfintuld mormlnt a luY Hristos

pentru sufletele rgposatilor aceTa DomnY
Alexandru Vodtt cel btittin si 'lita Vodtt
5i tefan Vodi cel bun si Bogdan Vodtt
el de stnt pNtil asttlzY uricele si satele
si odoartfle. $i Petru Vodtt Rares si Elena
fata lut Despot tmpttrat si Stefan VodK
cel ttnir si pentru sufletele tuturor Domnilor si alalt ctitorY mitropolitt pi bopentru sinNtatea Mirit sale,
Domnuld nostru Ion A nton Rusit voevoda i cinstita sa Doamn1 Zoi si a lor
iubitY flY Alexandru voevoda. Enachi
voevoda. Gheorghie voevoda i alalt
iarY si

DomnY blacocesavY ceY va blagoslovi

DumnezNa. $i pentru sNnKtatea Dumilor

sale cinstitilor boiart mart si celor miel

tuturora. mal spot ai pentru sufletul
met unuT smerit i mal mic de tott i
sin dat pre mina sfintii sale Pttrintele
nostru prea fer'citttlut Patriarchul de
stinta cetate Ieru a/tmul I toatli Pales
tina chir DosoteY ca stt fie danie vecTnicit

PROBOTA (MNXSTIRE)
sfenteY sale si citrora vor fi pre urma
sfentiY sale Patriars la sftntul mormIntul
tut Dumnezdt1 si pentru me mare cre-

dintti miFam pus si peceat si iscitlitura

si m'am rugat si Dentin'lor sale cinstitilor bolarilor mare al ttirtY dealt iscdlit
si dumnealor ca sN. le fie pomand In vecY.

sd se pomeneascd cu ctitoriT ce mart si

dumnealor, ca sd fie stNttttoare In vea.

larl cine dind va sa

ispiti sit strice

108

am gAsit acolo un singur preot

de mir, si acela epileptic. Abia

dupa cit-va timp de la sosirea

mea el s'a desteptat din paroxismul luT.

(Notite istorice si arheologice

adunate de pe la 48 mAnAstirT

si biseria antice din Moldova

aceastd danie. aceld ad fie stricat g lepliclat din catastihul vietiT si din partea

de Episcopul Melhisedec, pag.

subt urgia le Dum-

tite istorice privitoare la acest

sfint boca:

sfintilnr si sd. fie

nezild ca banY zavistnicul fratelut si uci-

gout si ghieziT si scarotki. lard care va

trail si va direge acela sd. fie cu sfiintiT
In panea dreptilor a In lumina sfinteY
troite In vect bucurtndu-sd Cu Domnul
nostru Hristos amin.
pis' uias 13PIle
Dosothett Mitropolit SuceavslaY.
Ion Episcop Romansktit.
Serafim Episcop RadovskiY.
Halistru Episcop HuskiY.

Miron Kostin vet Logofdt.

Buhus Hatman.

Biserica mAnAstireT Probota

este una din edificiile cele maT
alese ale Moldova.
Arhitectura este aceeasT ca a
mAnAstirilor din veacul XV-lea
si XVI-lea bizantin cu decoratiunT gotice. Ea conservl antica
impArtire in patru despArtitud,
deosebite prin pAretT interme-

150, 1885). IatA tried cite-va no-

PROBOTA (MXNASTIRE)

In 1409 Aprilie i8, Alexandru-celBun hdrtizeste mlnitstireY Sf. Niculae

(Probota) aflitoare pe poiana SiretuluY,
ea nimene sd nu pdscuiascd In baits Somuzul, triceptnd de fa gura

1351teY si

pdnd la hotarul Hetca. (e Archiv. 1st., , B.

P. Hasdett, I, part. II, 12).

Alexandru cel Bun, prin documentul

dat tn Suceava la 22 Septembrie 1410,
htirdzeste raIntistiret Probata cincY TemirY-tasee, in tntelegere cu Petru, sultanul hanuld tdtdresc numit Temir-Tas asezat line balta Somuzule. Acest Petro
era vasalul lut Alexandru (Hasdett, Ark

Ist., I, 2, pag. 12).

Pe acea vreme (7036=1528) a urzit
Petru-Vodd mdridstirea Pobrata, name
Ong 'n jumdtatel (Gr. Ureche,cLetop.D, I,

p. 190).
DacK s'ad tritors Pentru VodN. din
Tara-Ungureascd (1532), Intro acea laudd
ad sKvIrsit mAndstirea Pobrata, care era

In x442, Maid 8 se Intilreste mtinds,

tireY Probota 9 case de TiganY. (Arh.
Ist., I., 1. 123).
In 1444, Aprilie 26, Petru-Vodd, fiul
le Alexandru-cel-Bun tY hdrdzeste patru
shlast de Tigant (Arhiv. Ist., I., I, 123).

ziditd de dtnsul $i o ail sfintit (Gr. U-

Iancu-Vodd-Sasul, fiul tut Petru-VoddRares ddrueste mdastireY Probota la

reche, cLetop.D, 1, 205).

La anul 7055 (1547) Septembre In 4,
VinerY la N. s'ati sdvirsit Petru-Voclit Rares ; si cu cinste l'ad Ingropat In Indndstirea Pobrata. (Gr. Ureche, cLetop.D, I,
205).

1580 Iulie 9, satul Protopopeni pe Siret co morY In Siret (Arh. Ist., Tom. I.,
P. 127)Ex-Mitropolitul Grigorie cere M-reY
Probota sit i se fad dupd moarte o
pomenire anuald pentru serviciile ce a

lar in al doilea an al DomnieY luY,

April 7, In anul 7056 (1548), Simbdtd.

adus mhndstireY.

dupd. PastY, Ilias-Vodd (feciorul le Petru

Rares) ad tdiat capul tut Vartic Hatma-

nul, In tirg In Husi, g l'ait dus de rail

tngropat In mIndstirea Pobrata. (Gr. Ureche, eLetop.D, I, p. 20).
Se bucura allturea cu cea de la Bistrita de o deosebittt favoare pe timpul

a edificat cu toatd magnificen/a

cerutd biserica din amp.
a tnduplecat pe Petru si Doamna
sa Elena sit-sl aleagil In acea mdMstire
locul de tnmormtntare, nu la Putna ca
dupd obiceitt.

Scoase de la Domnie satele Prdan,* si Negoesti, pe cart fku moil cu

diarT, ca si mAndstirea BistriteT,

luY Alexandru-cel-Bun si a urmasilor shY,

cheltuiala luY.

anume : pridvorul sari porticul,

dintre cart Petru-Vodd scuteste In 1448

satele el Ciulinesti, Gheresteni si Rosca
de line Htrldd sd nu plitteascd bir, niel

1562. Septemb. 9. (Archiv. Ist., I., p. 22).

narthica, templul si altariul. Prid-

voriul a fost deschis si cu coloane legate prin arcurT triunghiare ; dar egumeniT grecT ail

infundat si pgretiT acestr cu coloane, fAcindu-1 obli peste tot.

Biserica este peste tot zugrAvitA, partea din nainte are picturA modernA, lar cea din urm5.

anticl.
AstAzT mAnAstirea Pobrata re-

prezinta o ruinA. Casele egume-

nesd, foarte marl si cu treT etagiurT, ail cAzut in ruinA.

GrAdina de prin prejurul mAnAstireT este dat5. in stApinirea

arendasilor. Cind am vizitat aceastA mAnAstire, in anul 1879,

posadd, nicT podovada, niel ilis, niel mod

sd nu facd, niel In soldit sd nu Imble,

nie butile noastre sd nu care si nicY o
slid slujbd a noastrd. TotY cojocarit si
altY mesterY din acele sate sd. fie venit
mime niNnNstiren In sfirsit nicY judecdtoril de la Hirldli, niel globasit lor, nicY

pripdsant sl nu aibl a judeca pe ace

oameniY, nicY sK-Y prade, nicY gloabd sad
tretin sd nu le YeY, nicY pentru neascultare, ci In orY-care treabd tntre aceY
oament sit-Y judice chlugariY, lutnd tot

venitul cit va fi.

Pe ltngd aceastd favoare se mal gdseste hdidzitd aceleag mdndstirY, toatd
ceara din zecimea domneasch de la Ttrgul-Frumos, si pe tot anul cite ease buff

de vin din acea de la lltrlitti sad de la

Coman, ca sd se poatd da fratilor che
un adaos de butord. (Xenopol, III, 592),

www.dacoromanica.ro

dpKtd de la Domnie lacul Belcul

Prin zapisul dat la 1671 Febr. 6 In

Iasi sub Duca Voevod se scot dintre alte
obiecte htirdzite bisericet celeY marY de
la Ierusalim, de mal multY boert, co
scoartd si o icoand Precista si ce't 8 let

banY si o pecete de ad dat la stinta

mIntistire la Probota pentru a ce ail
tinut cKlughril aceste unelte 23 ant tnteacea sfintd mdriNstire la Probotaa. (Miron
Costin, Opere complecte, de V. A. Ure-

che I, p. x27).
Prin uricile din 1676 Maid 9 dat In
Iasi de Antonie Ruset VV. se despdgubesc cdlugdrit din Pobrata pentru o bucatti de botar din Hangul ce se chiamd
Bistricioara, pentru care se judecaserd
cu Tudorascu, Iordache Spdtar mate si
ad fost ritmasY, ati fost desphgubitY de
bund voe de acesta cu 200 leY. (Idem,
I, 13- 137)Printr' un alt hrisov din 1802 Martie 20,

PROBOTA

se tntXrete stIptnirea tanhstirel Probota

pe mosiile Platonesti (astii-z1 Manolea),
Turbata, Budinti, Miriceni I NKaseni
de la tinutul SuceaveT, pentru care urma
pricinK de lmpresurare pentru megiesl
(tUricariul, , de T. Codr., VI, p. 242).

Probota, pdure a statulur, de

Procovul, ramurd de munir, in

pe mosia cu acelasi nume, jud.

jud. Neamtu, comuna VinAtoriNeamtulul, pi. de Sus Mijlocul.

Suceava, in mArime de 1690

hect. si cu diferite esente.

inainte de 1851, pe cit s'aa arendat prin licitatie In acel an

(1851) si ce venit aduc acum
statulur :
Mosia din jurul tnAnAstireT
(Probota), inainte de 1851 Cu
250 galbenT, in 1851 Cu 382

galbenr, lar acum Cu 7030 ler.

Mosia Guija (Cu Dolhasca si

Buda acum), inainte de 1851

Cu 550 galbenr, in 1851 Cu 671
galbenT, lar acum 37500 ler.

Se intinde de la hotarul jud.

Suceava, pe la N.-V. mAngstirei

Proboteti, sat, pe mosia TirIatA pe ce pret fuseserA arendate mosiile mAnAstirer Probata

PRODANE;TI

109

nauca, com, cu acelasT nume,

pl. Herta, jud. Dorohoia.
Are o populatie de 1586 suflete ; z bisericr, deservite de I
preot, 2 cintAretT si I pAlImar :
una vechle de lemn, cu hramul

Sf. Mihail si Gavriil, flcutA la

7766 de sAtenT si cea-l'altA de
zid, cu acelasT hram, fAcutA In
1874, de Princesa Olga Mihail
Obolinschi, conform testamentulur defunctel Maria Potlog.

Neamtu. Este acoperitA cu pldurr si imbelsugatA in izvoare

minerale.

Prodani, cdtun

(ttrIA),

in jud.

Ialomita, pl. Borcea, pendinte

de com. Tonea.

Prodani, sal, fAcind parte din

com. rur. BArIsti-de-Cepturr, p/.

Vedea-d.-s., jud. Olt, situat pe

Valea-Vedi ter.

Prodani, sat, fAcind parte din

Procovul, schit, pendinte de ml-

com. rur. Gura-Boulur, pl. Ve

dea-d.-s., jud. Olt. Are o popu-

Mosia TAtArusi, inainte de

T851 cu 900 galbenT, in 1851
Cu 1557 galbenT, lar acum cu
21000 ler.
Mota Heciul, inainte 1851 de

nAstirea Neatntu, jud. Neamtu,

cu 1175 galbenT, in 1851 Cu 1791

o multime de hrisoave domnestr,

tani, com. Vata, pl. Vedea-d.-s.,

galbenr, lar acum cu 24420 ler.

Mosia Platonesti saa Mano-

intre carr: al luT Ghica Grigore

Voevod, de la 7249 (1741) ;
sovul de la 7255 (1747) ; hrisovul lur Constantin M. Cehan Ra-

jud. Olt.

lea, inainte de 1851 cu 560

galbenr, In 1851 cu 803 galbenr,

lar acum cu 8000 ler.

Mosia Dolhesti inainte de
1851 cu 1290 galbenT, in 1851

cu 1445 galbenT, lar acum cu

21 I I 2 ler.

Mosia Hirtoape/e, Crivesti saa

Bidilitd, inainte de 1851 Cu 563
galbenT, in 1851 Cu 737 galbenr,

lar acum Cu 26230 ler.

Mosia Protopopeni (Botosani),
inainte de 1851 Cu 260 galbenr,

In 1851 cu 171 galbenr.

Mosiile Ciulinesti i Verejeni,
inainte de 1851 cu 150 galbenT,

in 1851 Cu 380 galbenf.

(Vezr arenda vechie, in Uricariul de T. Codr., vol. VI, p. 96).

Probota, pdure, pe sesul si ma-

la' Prutulur, spre E. de satul

Probota, com. Cirniceni, plasa
Turia, jud.

com. VinAtori-Neamtulur, din pl.

de Sus-Mijlocul.

Se mar nutneste i Procopul.

In privinta acestur schit sunt

latiune de 140 locuitori si o bi

sericA fondatA la 1892.

Prodani, subdivizie a cdt. Chi-

Prodneti, com. rur., In pl. Horincea, fuel. Covurluia, la 87 kil.

covitA din 7259 (1758). La 7262

de Galati. Se mArgineste la

(r754) Tudosie egumenul schitulur, cumpAr1 pentru trebuinta

schitulur o moarl cu toate cele
trebuitoare eT, care este din sus

N. cu com. Lupesti, MAlusteni

si Tutcani ; la E. si S., ca GAnesti si Slivna $1 la V., cu cAt.

de metocul mosier Bleber, pe

apa Topolita. La 7263 (1755) a
fcut imbunAtAtirr schitulur, Toanichie, Episcopul Romanulur.

Hrisoave domnestr mar sunt :

al lur Scarlat Ghica Voevod, de
la 7265 (,757); al lur Gr. Alex.
Ghica Voevod, de la 1765.
La 180r, schitul a fost prAdat.

La 1802, Chir Doroteia a cilruit intre altele : stupir schitulur

Prisaca - de -sub -Muncea si Prisaca - Procoveni.

Aldesti (com. Bere,ti). E asezatA pe o muchil de deal, In

partea de V. a HorniceT, inteo
pozitie frumoasg, de ande se
vId satele invecinate ale Ho
rincer, si anume : Sipeni, in fatl,
Tutcani, MAlusteni, Aldesti si
Puricani.
Se compune din 3 cAtune
ProdAnesti, Puricanl i SAseni,

carT sunt aproape una de alta,

iar cele din urml mar Impreunate. Locuitorir din toate cAtu
nele sant rAzAsr. Populatiunea e

(Vezr pe larg istoria schitular Procovul in revista a Bise-

de 259 familif, sati 999 suflete

rica Ortodox1 RominA, Anul

dentat ; dealul In directia Sliv-

VIII, No. I-2).

ner mar ales e plin de ripT si

www.dacoromanica.ro

Terenul com. e foarte acci-

PRODXNEST1

Orate in ambele pArtT nume-

tuluT, pendinte de Episcopie. Pe

mo$ia Parte- din - Verne$ti, are
30 hect., fAcind un corp cu cri-

roase $i regulate sAlciT. AicT, ca

vina Simileasca, de 49 hect.

piriia$e ; in fundul fie-cAreT ripT,

fiind albia unuT pirtia$, cresc in-

mal in toate comunele din valea $i fundul HorniceT, sunt fru-

Produlesti, com. rur., jud. Dim-

moase $i bogate grAdinT cu pomT

bovita, pl. Bolintinul, situatA pe

roditorT, in special merT, perT,

loc $es, lingl piriul uta, la 4

kil. spre N.-V. de gara Titu,

prunT, nucT, vi$inT, etc.

PROGRESUL.

110

de 926 locuitort Are o bisericd,

deservitl de 1 preot $i un dintAret ; o $coall, frecuentatA de

49 copir.
Mo$ia e pro prietate a statuluT $i are cam 1506 hect. pAmint arabil $i 400 hect. pAdure.
Sosele comunale o leagA cu

avind douI podete pe piriul

com. Mereni, Aluni$ul, FAgetelul

$i Spineni.

uta. Se compune din trer cA-

Locuitoril se ocupa cu agricultura.

Veniturile $i cheltuelile com.

ductive.

tune : Produle$ti, Bro$teni $1

Coste$ti-din-Deal, cu o populatie
de 1700 locuitorT.
Are 3 bisericT $1. o $coalA.

Agricultura, cre$terea vitelor,

cultura viilor $i a grAdinilor cu
pomI fructiferT sunt ocupatille

Comunele vecine cu Produle$ti sunt: Branistea la E., MAtsarul la V., Gura-$utiT la N.

de cApitenie ale locuitorilor, carT

$1

PAmintul arabil al comuneT e

de 1129 hect.; mal sunt $i 97112
hect. viT, 12 hect. finete, 20

hect. ima$, io hect. tufAri$, osebit de ripT $i locurT nepro-

ati case in bunl stare $i bine

sunt de 2569 leT li 92 banT.

Profa, sat, acind parte din com.

rur, cu acelasT nume, pl. Vedea-

d.-s., jud. Olt.

Coste$ti la S.; se desparte

de toate prin cimple $i se une$te

prin $osele comunale.

Profa, mofie a statuluT, jud. Olt.

VezT Ciorica, sati Profa.

Proeni, sat, fAcind parte din com.

rur. CAlinesti, plaiul Cozia, jud.

Profa $i Ciorica, peIdurr ale sta-

Are 2 bisericT, Sf. VoevozT in

ProdAne$ti $1 Sf. Dimitrie in
SAseni, com. ProdAne$ti impre-

\alma, situat pe ambele laturT

ge$ti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,

ale soselei nationale Riul-Vadu-

$1. in intindere de 900 hect.

unA cu cAt. Alde$ti (com. Bere$ti), constituind o parohie, cu

catedrala Sf. Dimitrie, cu 1 preot

aci o mare curbA.

Are o populatie de 109 locuitorT ; o bisericA cu urmAtoarea

paroh, I preot ajutor $1 5 chi-

inscriptie :

ingrAdite $i 729 capete de vite.

Budgetul com. e la veniturT
de 2755 lef, lar la cheltuelf, de
2693 leT, 65 banT.

tAretT; o $coa15. mixta.

Comuna cea maT invecinatA

de ProdAne$ti, e Slivna, la 3
kil. spre V.

Prodanesti, sat, cu 50 familiT,

jud. Arge$, pl. Topologul, facind parte din com. rur. Bleici.
Are o bisericl, cu hramul Intrarea-in-BisericA, deservitA de
I preot $1 I cintAret.

Prodnesti, sat, fAcind parte din

com. rur. Marcea, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, situat lingA 1'1111 01-

luT $i pe malul OltuluT, care face

AceastK biseria Dumnezeiasa si Intru tot cinstitI si a tutulor sfintilor din

temelie s'al fdcut si s'ati zugrKvit prin
osIrdia DomnuluY Constantin Davidescu

Profeseni, atun de E. al com.

Arce$ti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

jud. Romanati, situat Miga 611

Beica, pe $oseaua Caracal-Riul-

VaduluT, in apropiere de Olt

$1 gara Arce$ti.
Are 120 familiT, sati 610 suflete.

din Rimnic la leatu 1798; iar advonul

s'a fitcut de Orintele Macarie Monahul
si de Iamandi din R/mnic la 1817,

Progresul, sat, fAcind parte din

La satul Proeni, maT sus de

Dimbovita, jud. Ilfov, situat la

com. rur. Cucueti-PlAtAre$ti, pl.

vrsarea LotruluT in Olt, se aflA

o bisericA vechTe, unde, spune
legenda, s'ar fi celebrat cununia
luT Mihaiti Viteazul.

E. de PlAtAre$ti.

Cade in partea de S. a com.,

la 31/2 kil, de cAtunul aline$ti
unde e $coala.

e a insurAteilor,
care cultivl. 900 hect. (loo hect.

tul, spre E. de comunl. Are o

populatiune de 109 locuitorl.

tuluT, pendinte de com. CiomA-

Se intinde pe o suprafatA de

woo hect., cu o populatie de

448 oprciue
lo ittaotreTa.
izlaz).

Are o $coalA mixtA ; un he-

Profa, com. rur., in jud. Olt, pl.

le$teti.

NumArul vitelor marT e de

194 si al celor m'a de 313.

zAti, com. Gura-Ni$covuluT, cAt.

Vedea-d.-s., situatA pe valea riuluT Ciorica $i formatA din 4 cAtune : Profa, Ciure$ti, Once$ti

SAseni-NoI, proprietate a sta-

$i Turclne$ti, Cu o populatie

Progresul, sat, fdelnd parte din

Produleasa, pddure, in jud. Bu-

www.dacoromanica.ro

PROI-IALtit

com. rur. Dudesti-Cioplea, pl.

Dimbovita, jud. Ilfov. Se intinde

pe o suprafata de 475 hect., ca

o populatie de 190 tocuitori.
Insurateir ad 473 hect., din

care 48 hect. sterpe, 23 hect.

1 2 hect. vie.
Comerciul se face de 7 cir-

izlaz

ciumarl.

Numarul vitelor mari e de

55 si al celor miel, de 76.
Are o scoala si o bisel-la.

1,1t0T0PoPE/41

111

de apa" minera/a sarata, In jud.

Buzau, com. Vispesti, pe proprietatea mosnenilor Pitigoestl si

tor din Fintina MironeSei, pe

NArtesti.

zul Prosianu, ucla partea de S.-

mosia cu acelasl nume, pl. Co

sula, jud. Dorohoid ; formeaz ja

V. a mosid si se varsa in piProsanicul, sat, facind parte din

com. rur. Vasilati-Popesti, pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situat *filtre
Vasilati i Pirlita.

Se intinde pe o suprafata de
2280 hect., cu o populatie de
278 locuitorr.

riul Ciobalaia, ce face hotarul

futre mosille Braesti, Vaculesti
Dimacheni.

Prosteti, sat, jud. Arges, pl. Pitesti, facind parte din com. rur.
Cocu-Popesti.

Statul are 1350 hect.

si lo-

Prohalul, deal, in jud. Neamtu,

cuitorif, 930 hect. Statul cultiva

Proca, catun,a1 com. Naeni, jud.

plasa Piatra-Muntele, com. Dobreni, situat in prelungimea dealului Ceuca.

prin arendasff sal 1035 hect.

(65 izlaz, 250 padure). Locuitorii

Buzad, cu 400 iocuitorl si 93

case. Pana in 1864, forma sat
independent, de atund s'a unit
ca satul Naeni formind com.

Prohojeti, sa Prohozelt.i, sat,

in jud. Bacad, pl. Muntelui, com.
Podurile, situat pe podisul mun-

telur Hainela, la 2 kil. in spre

N. de satul Podurile (scoala).
Are o populatie de 512 suflete ; 2 bisericl, deservite de
preot si 3 cintgretl, una cu
hramul S-til Voevozi, cladita pe

la x86o si a doua cu hramul

Cuvioasa Paraschiva, cladita pe
la 78 ro de Toader a Gavriload.

Vite : 23 cal, 419 vite !nazi

cornute si 28 porci.

rezerva pentru izIaz 160 hect.

Numarul vitelor mar! e de
218 si al celor miel, de 8o6.

Prosanicul

Rasa, mofa ale

statulul, pendinte de Mitropolie,

jud. Ilfov, care se arendeaza. cu
20000 lei anual.

ter5. frumoasA.

Proselnici, sat, in partea de S.E. a com. Miroslava, pl. Stav-

plalul Closani, com. rur. Ponoa-

rele. Are 23 case.

moara de apl.

Prooroci, catan, pendinte de com.

Milcovul, pl. Siul-d.-s., jud. Olt,
situat pe valea Oltului, la gura
valcelei Urlatoarea, la 21/2 kil.

de resedinta comuna
Are o populatie de 380 locuitorT ; o biserica, Cu hramul
Sf. VoevozI, deservita de I preot

cintaret. La E. de com., pe
malul Oltului, in capul dealultd,
e un semn trigonometric.
Vite : 6o bol, 75 vaci, 32 caI,

380 oi si 52 porcl.

Proca, vechia schit fi tnetoh al

Episcopie, In jud. Buzad, com.
Naeni.
biserica de mir.

Proqca (Metohul-Schitului-),
Prosecul, tnunte, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna. Are o pes-

nicul, jud. Iasi, in valea ca acelas! nume.

Are o populatie de 59 familil,
saii 251 suflete; o biserica ; o

Proiteti, sat, in jud. Mehedinti,

Naeni-Prosca, sad simplu Meni.

Vite: 170 vite mal-1 cornute,

27 cal si 35 rimatorI.

Prosia, deal, in jud. Iasi, com.

mofie, a statulul, in com. Naeni, cat. Prosea, jud. Buzad,

avind 3 hect. izlaz.

Proqca-Neni, cofrn. rur., in pl.

Tohani, jud. Buzad. Vez! Naeni.

PKocani, (Sfo ara - S hteni),

tnofie, in jud. Buzad, com. GAgeni-Vintileanca, cat. Sahatenid.-j., proprietate mosneneasca.

Are 60 hect. arabile si fineata.

Protopopeni, sat, pe coasta de

deal, in partea de V. a com.

Buznea, pl. Cirligatura, incepind

Poiana Lunga, pl. Siretul, j u d. B o

de la capatul de S. al dealului

tosani, ca o suprafata de 601

hectare, din care 400 hect. ale
Statului si 261 ale locuitorilor

Budeanul si intinzindu-se pana in

hotarul jud. Roman. Pe coasta

sa de N.-E. e situata o parte a
satuhu Ganesti.

Prosica, sat, cu 30 faniilii, jud.

si pl. Arges, facind parte din
com. rur. Musatesti.

Proorocul (Priorocul), sorginte Prosiei

incepa-

www.dacoromanica.ro

cu o populatie de 85 familif,
sati 392 suflete.
Pe mosie se afla 715 hect.

padure si i moara de apl.

Vite : 734 bol si yac!, 29 cal,
260 o!, 57 por& Sunt So stupI

cu albine.
Mosia se zice ca In vecbime

PROTOPOPENI

112

era proprietatea lul Petru Rares, Domnul MoldoveI. Din ac-

te se constata el ea era inchinata manastirei Probota.

Satul Protopopeni mal purta
numele de Poiana-luI-Bors.

Provita, mofie a statuld, pe care

la 1864 s'ail improprietarit locuitorli din com. Provita-d.-j.,
jud.

pl. Prahova.

Protopopeti, sat, in jud. Mehedinti, pl. Cimpul, com. rur.

Punghina.

Protopopul. VezI Arama, sat,

com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud.
Iasi.

Protosinghelul, sat, facind parte

din com. rur. Magurelele, pl.
Podgoria, jud. Prahova.

Protosinghelul, piiclure, a statuluI, in intindere de 125 hect.,

pendinte de com. Magurelele,
pl. Podgoria.

Protosinghelul, pdure, a statullir, in intindere de 150 hect.,

pendinte de com. Pacureti, pl.
Podgoria, jud. Prahova.

Protoeni, suburbie, dinspre N.V., a orasulur Caracal, jud. Ro-

ta pIaser.

Se compune din 4 catune :

si pl. Prahova, com. Provita-d.-s.

Provita (Prahovita), rif, izvoreste din muntiI com. Talea,

cuitorI ; o scoala ; o biserica, cu

urmatoarea inscriptie :

plaiul Pelesul, jud. Prahova, de

la locul numit Chela - Provite,

temelie i tmpodobitii precum se si vede

udd partea de E. a comunelor

de Prea Sfintia Sa l'Aria tele EsarhKiriil,

i Breaza-d.-1., trece

epitropul &Intuid MormInt si s'a hiceput la 1861, Maid to 25, si s'a sfirsit la
leatul 1861, Octom'bre In 26.

Provita, fost mnstire, in jud.

Are o populatie de 1560 lo-

Breaza-d.-s.

prin com. Ocina, unde se incarca cu girlitele : Ocina, Baltisul i Valea - Bradului, trece
apol pe teritoriul com. Provita-

d.-s., o uda in tot lungul

face multe cotiturI, i dupa ce
se incarca cu valle: Sultanul,
Pietrel, Polenel, Taporasti
Schiopoti, intra in com. Provi-

trece prin centrul eI,

udind-o de la N. la S. si prita-d.-j.,

meste de afluentI vaile : Lunga,

Sarata, Nuculul, Puciosul, Bolovanul, Draganesti si luda Mica. De la vilceaua PuciosuluI,
intra in raionul com. Magureni,
pl. Filipesti, apoi in comunele :
Filipesti-de-Padure, Ditesti,
monesti i Margineni, si se varsa
In Cricovul-Dulce, la V. de comuna Vladeni.

Aceastil sfIna biseried s'a zidit din

Pe linga agricultura, 120 locuitorI se maI ocupa cu,dulgheria

(hambaragil), rotAria i cu butaria.
185 s'aj improprietarit la 1864
pe mosiile Provita, Draganeasa-

Racota, ale statuluI, Catunul, a

d-luI G. Gr. Cantacuzino i Piatra, a d-lur C. tefanescu, dindu-

li-se 6o6 hect. EI au 8o cal, 48

iepe, 258 bol, 270 vacI, 145 capre, 490 oI si 268 porcI.
In raionul com., pe 11111 Pro-

vita e o moara de macinat.

Suprafata totall a com. e de
1900 hect.
In Provita sunt 2 izvoare cu apa

minerale, unul numit

la poalele dealuluI Vladeanul,

din care lzvoreste, i altul pe

Provita. VezI Predealul, pirilas.

manati.

coasta dealuluI luda-Mica, linga

locuinta locuitoruluI Ion Nita.

Provita, sat, facind parte din

com. rur.

Nisipului, la 48 kil. de capitala

judetull/ si la 5 kil. de resedinProvita-d.-j. (numit de locuitorl
si Maruntisul), Draganeasa, Piatra si Provita.

Protopopeni, deal, care se prelungeste din com. Corni, pe mosia Protopopeni, intre piriul Glodinoasa si Siretul, jud. Botosani,
com. Poiana-Lunga.

PROVITA-DE4OS

jud. si pl.

Prahova. Are o populatiune de

463 locuitorT.

Provita, al/cl numire a munteiza Risnova, jud. Prahova.

Provita, mofie a statuluI, com.

Provita, jud. si pl. Prahova, pendinte de biserica Sf. Gheorghe-

Noti (Bucuresti), care se arendeaza cu 6200 leI anual.

Provita- de -Jos (Prahovita),

com. rur., jud. o plaiul Praholuat numirea de Prava.
hovita, dupa numele piriuluI Prahovita san Provita ce curge printr'insa ; lar de jos spre a se
deosebi de comuna vecina, Pro-

visa, ce cade in susul

E situata. pe ambele malurl
ale piriuluI Provita pe valle:
Sal-ata, Nuculul, Draganesti, Valea-Mare, Iuda-Mica i Bolovanul, si la poalele dealurilor :
ful-Pietrei, VladanuluI i Plaiul-

www.dacoromanica.ro

Apa acestor izvoare se intrebuinteaza de locuitorl la diferite

boale.

In catunul Piatra este o cariera, din care se scoate piatra

pentru podurl, ziddriI, canalurI,
etc. Pe valea, numita. ValceauaSdrata, sunt izvoare de pleura.
sare.

StupI cu albine sunt i5o.

Comerciul se exercita in comuna de 6 circiumarl.
Veniturile

cheltuelile co-

muneI se ridica la 2645 leI.

PROVITA-DE-JOS

PRUNARVL

113

O osea comunald o leaga

la N. cu com. Provita-d.-s. si
la S. cu Magureni, lar o osea

E situata pe ambele malurI

ale riului Provita, la 63 kil, de
capitala judetulur si la 20 kil.

vecinald, cu gara

de resedinta plaseT.

E brazdatd de dealul

Vla-

Se compune din 9 catune :

deanul, care in cep e din partea de

Minza.ul, Moiseni, Provita-d.-s.,

chiopata, Secaturile, Sultanul,

N. si se prelungeste in forma
unta semi-cerc catre E. si S.,
formind culmile : Mes teceni, Vir-

ful-Poenei si Virful-PietreI. Din

aceste dealurI, se ramifica dealurile D urda, Plaiul-Nisipulur si Pia-

Taporistea, Valea-Bradului
Valea-Poenir, cu o populatiune
de 1696 locuitori.

Are o biserica, cu hramul

tra-NeaguluI. Toate aceste dea-

Adormirea Maicei Domnului,

fondata la 1629, cu inscriptia

lurI sunt acoperite cu padure

urmatoare :

marunta ; pe la poalele lor sunt

livezI, izlazurr, pomI roditorl
se cultiva. porumb.

Plaiul luda-Mica, spre V., e

acoperit cu padure mare, iar

cSfinta bisericg. veche a fost ziditg

de preotul Monach i Inchinatg la santul mormint din Ierusaltm, si fiind intru
prgpgebre, la 1787 s'ad preflcut de robul lut Dumnezeu Mihalache Vlitaf de

Comerciul se exercita In comung de 6 circiumarr.

Budgetul e la veniturr de le!
3778 ler si la cheltuell, de 3145
ler, 23 banr.
osea principala
hiles

nqte comunicatia spre N. Cu

Breaza d.-s. si spre S. co Provita-d.-j.
brAzdat de piscurile : Sultanul, la V., Piatra, la N.-E.,
Dr4gAneasa, la S.-V., pe carr

crqte tufir4 de padure, pe alocurea fiind acoperite Cu barba

pentru pAsune.

In partea de N.-V. a comuner este Poiana Stiner si apodia.

strabatut prin centro de

Plaiul-Stejerisulur, parte e acoperit cu padure de stejar, parte

serveste de pasune pentru vite
si parte culturer prunulur.

plaig, tntru prIpachre fiind la 1834, Iulie

E strabatuta de Provita, in

Aceastd biseric se gaseste

mal tirziu ca metoh al biseri-

tanul, Poener, chiopoti, Pietrei,

toate vIrsindu-se in riul Provita.
Se mArginete Cu comunele :
Breaza-d.-j., Breaza-d.-s., Provita-d.-j. i la V. cu com. Ur-

cel sf. Gheorghe din Bucuresti.

seiul, din jud. Dimbovita.

care se varsa valle: Valea-Larga, luda-Mica, Valea-Mare, Valea-Bolovanul, Draganesti, Vilceaua-Puciosuld, CerbuluI, Sarata, NuculuT, PietreI.

Se margineste cu comunele
Provita-d.-s. (N.), Magureni (S.),
Poiana (E.) si Valea-Lunga (V.).

15, s'ad Indemnat roba lut Duninezed

Arhimandritul Gheorghit i Tgnase Gnu),

ca toate din temeliea.

E deservita de un preot.
coala inflintata la 1857, e
frecuentat de 89 baetr si 18
fete.
Pe lingA agricultura

si

eres-

terea vitelor, locuitorir se mai

gira Provita i de vAile Sul-

Provita (Prahovita) -Manistirei, mofie a statuluT, pe care

impropriearit la 1864 locuitorir din com. Provita-d.-s.,
jud. si plaiul Prahova.

ocupa i cu facerea hambarelor

Provita - de -Jos (Prahovita),

sat, facind parte din com. rur.
Provita-de-jos, jud. si pl. Prahoya.

Se mar numeste de locuitorI

si Maruntisul.
Are o populatiune de 432 loc.

Provita - de -JOS (Muntele-),

(Prahovita), peidure 'articulara, supus regimulur silvic
inca din 1883, pe mosia Provitad.-j., pendinte de com. Provitad.-j., jud. si plaiul Prahova.

Provita-de-Sus (Prahovita),
com. rur., plaiul si jud. Prahova,
care se crede a se fi infiintat

pe la 1550.

si tronurilor, pe carY le desfac

la Ploesti, Bucuresti, Giurgiu si
prin satele vecine.
248 locuitod s'au improprietarit dupa legea rurala din 1864,

Prunarul, com. rur., jud. VlaKa,

pl. Ciln4tea, compusl din cltunde: Carapancea si Prunarul,
situata pe valea Ciln4tea, proprietate a d-ner Zmaranda St.

pe mosia statulur Provita-Ma-

Hristopolu. Departe de Giurgid

nastirer, din care li s'aj dat 755

hect.
Vite : 176 cal, 39 Tepe, 679
vacI, 150 capre, 880 oI, 298
porcT. Stupi cu albine sunt 197.

de 33 kil., de Ghimpati, reedinta pi4e1, de ti kil., de Bucuresti, de 58 kil.

Are o populatiune de 691
suflete; o bisericl, clAditl de

In raionul comuna pe gira

fostul proprietar Eftimie, la anul

Provita, sunt 2 morI de mdcinat.

Provita.
Are o suprafata. de 755 hect.,

1840, co hramul Dominica tuturor Sfintilor, deservit5. de I

preot i 2 cintAretr i tinind de
parohia Prunarul ; o scoa15, frecuentatA de 57 copii ; 6 cfr.

pamint de munca, izlaz si pa-

ciumr.

In comuna exista inca ruine

din vechia manastire,

Suprafata intreger mosir este

dure.

15

64746. Mareta Dtofionar Geografie. Poi. Y.

www.dacoromanica.ro

PRIINARUL

de 3000 hect., din care padure

de 51eaa in valea Cilni5te1, de
750 hectare.
S'a dat in total, la ambele
sate, pentru 145 locuitorI improprietaritI la 1864 dupd legea rural , suprafata de 443 hect.

Arenda anual a mo5id este

de leI 50000.
Veniturile 51 cheltuelile com.

sunt de 2473,27 lei.

Prin acest sat este o

osea

comunal de 1 kil., care merge

catre Carapancea.
Vite: 465 bol, 24 bivolI, 160
cal, 940 oI, 82 capre, 186 ri-

Budgetul comuneI e la veniturr de 2874 leI 51 la cheltueli,

de 2612 10.
E brazdata de dealul ()Huid,

kil. de Bucure5ti. La N., pamin-

care are dota piscurI : Chirca

E formad din 2 ct.: Prundul

51 Gamanul 51. e udata de valle:

Ttroaica 51 D.e5ti, formate
din ploI.

Se margineste la E. cu

1.1111

Oltul, la V. cu dealurile Ga.manul

5i Tatdroaica, la N. cu com. Zavi-

deni 5i 1a S. cu com. Calina.

Prundeni, sat, fcind parte din

com. rur. Ciulnita, pl. Podgoria,

jud. Mu5cel. Are o populatie

de 390 locuitorI.

m'atol:f.

Prunarul,

PRUNDUL-BELULIA

114

ciltun, pendinte

com. cu acela5I nurae,

ni5tea, jud. Vla5ca.

de

pl: a-

Prundeni, mahala, in com. rur.

Sovarna-d.-j., plaiul Clo5ani, jud.
Mehedinti.

tul e foarte mla5tinos. Sta in

legatur cu com. Greaca prin
o

osea vecinala.

51 Flaminda.

Se intinde pe o suprafata de
8082 hect., Cu o populatie de
942 suflete, care locuesc in 198
case 5i 24 bordeie.
D-1 B. Belu are 7500 hect. 51
locuitoril, 582 hect. Proprietarul

cultivg 750 hect. (5750 sterpe,

300 izlaz, 350 vie, 350 padure).
Locuitorif cultiva 385 hect. (65
sterpe, 132 izlaz).
Are 2 bisericf, cu hramul Sf.
Nicolae 51 Sf. Olga, deservite
de 2 preotI; o 5coala mixta.
In raionul com, e o balta.
Vite: 245 cal 51 lepe, 4 ar-

masarl, 208 bol, 277 vacI

Pruncea, munte, in jud. Buzati,

Prundeni, deal, In raionul com.

com. Nehoia5u1, ramificatie spre

Prudeni., pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, pe care se cultiva' 179 hect.,

V. din muntele Podul-CaluluI.

Adapostul ce ofera., padurile
de fag nestrabatute ce-1 acopera,
fac ca acest munte s'A fie re.

fugiul mistretilor in timp de

iarna.

Prundeni, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltul-d.-j., compus din 2
cdtune : Tataroaica

5i

Dae5ti.

Situad pe valea OltuluY, la 55

kil. de capitala judetuluI 5i la

50 ariI vie.

Prundul, com. rur., a5ezata pe

marginea riuluI Arge5, jud. Argeq, pl. Pite5ti, la 10 kil. de
com. rur. Blscovul-Fle5ti, re5edinta subprefecturer, 51 la 22
kil. de Pite5ti. Se compune din
satele: Bananal, Prundul 51 Zeama-Rece,

cu

o populatie de

102 familii, sati 488 suflete.

5i

viteT, 12 taurT, 29 bivolI 5i bivolite, 735 capre, 595 porcI,

958 ol.
Budgetul com. e la veniturI
de 4851 lel II la cheltuelf, de
4771 leI.

LocuitoriI posea : 205 plugur*: 102 cu boI, 103 cu cal;

106 care 51 carute : 60 cu bol,
46 cu cal.
Locuitori improprietaritl sunt
154 5i neimproprietaritT, 151.

Comerciul se face de 8 circiumarI si 1 hangla.

8 kil, de a pl56. La inceput,

a fost situata pe prundul 01tuluI li in urma s'a mutat pe
valea ()huta, calca Traiand.
Are o populatie de 1123 hi-

Spiridon, deservit de un preot

5i un cintaret; o 5coal mixta.
Budgetul com. e la veniturl
de 1980 leI 5i la cheltuell, de

cuitorI ; 2 bisericI (in fie-care

1243 leI.

catun cite una) ; o 5coal.

Vite sunt : 20 caI, 151 bol,
80 vacl, 200 01.
Pe riul Oltetul, in raionul comunec, sunt 2 mor..
LocuitoriI, in numar de 202,
s'au improprietarit la 1864, pe
618 hect.
Vatra satuluI are 150 hect.,
iar in total 800 hect.

Vite: 248 vite marI cornute,

28 I 5i 43 rimatorI.
Priu com. curg piraiele Gea-

Prundul, ceit. al com. Nehoia5u1,

jud. Buzdti.

mana-Mare 5i Geamana-Mica.

Prundul, insuld, In Dunare, linga

com. Spantov, pl. Oltenita, jud.
Ilfov, intre pichetul No. 157 51

Are o biserica., Cu hramul S-tul

Prundul (Prundul -Belului),

com. rur., jud. Ilfov, pl. Oltenita, situad la S. de Bucure5ti,
litiga bratul Baltina5u1, la limita
jud. despre jud. Vla5ca 51 la 47

www.dacoromanica.ro

Prundul, sat, pe riul Arge5, jud.

Arge5, pl. Pite5ti, facind parte
din com, rur. cu acela5I nume.
Are 49 familiI.

158.

Prundul-Belului. VezI com. rur.

Prundul. jud. Ilfov.

PRUNDITL-GOL

PRUTETI1L

115

Prundul-Gol, pddure, a statulur,

jud. Dolj, pl. Dul-d.-j., com. CA-

larasi, pe rnosia statulur Calarasi, la marginea Dunarer, Are

o intindere de 150 hect. Este

compusl din plopl, salcir si gisnita, care predomina. Inainte apartinea schitulur Roaba.

Turnul-Severin, situat pe ValeaHusniter. Satul formeazA com.

ginea, jud. Vlasca, situat la S.-

cu mahalalele Grulla si Plostina, avind o populatie de 672

locuitorl si 135 case.
Prin comuna trece soseaua

DunArir, in marginea districtu

nationala si calea ferata Virciorova-Bucuresti, avind o statie,

Prunisori.

Prundul-Noil, ostrov, pe Dunare, jud. Dolj, pl. Jiul d.-j.,

com. C'alarasi, in intindere de

50 hect.

S -V. jud., pe coasta dealulur

tul Ilfov. Mosia, proprietatea sta-

tulul, depindea, inainte de secularizare, de manastirea Co

mana. Se numeste Pruntul Co
melle', ca sa se deosebeascA de
Pruntul-Belulur care este alaturr,

Are o biserica, deservita. de

I preot si 2 eintretT; o scoalg,

si tine de judetul Ilfov.

cu 1 invtator, frecuentata de

30 kil., de Bucuresti, de 42 kil.,

46 elevr; 2 circiumr.

de statia drumulur de fer BAneasa, de 14 kil.

Este departe de Giurgi de

Pruneasca, numire datd uner

Locuitorir posea : 34 pluguri, 6 clrute Cu cal, 49 care

neasca, jud. Buzlii, com. Breaza.

cu bol ; 64 stupi.
In comuna se fac 3 bilciurr

torr,

anuale.

de 360 hect.

Budgetul comuner e la veniturr de 3953 ler, iar la cheltuell,

de 2006 ler.
Vite : 400 vite marT cornute,
13 caI, 300 oT 5i 240 rimatorr.
Cimpie in com. este : cimpul
Llnestilor, lar dealurr : DealulCioacer, ce incepe din culmea
Boroger, si dealul Boenisca.
Val mar principale sunt : Va-

Are vir multe ; o padure de

stejar, situata pe deal, in s ipra
l'ata de 560 hect. si alta, de sal

parir a mafia Breaza-mosne

Prunesti, cdtun, al comuna Albeni, pl. Amaradia, jud. Gorj,

situat pe Dealul-Prunestilor
la E. de catunul Albeni, In
propiere de apa Cilniculur.

si
a-

Are o suprafata. de 195 hect.,

Cu o populatie de 100 familir,

sal 485 suflete.
Locuitorir poseda : 7 plugurr,

20 care cu bol; 320 vite marr

cornute, 30 cal', 358 or, 64 capre si r70 rimatorl.
Comunicatia in catun se face

prin soseaua vecinala ce trece

prin com. Albeni si prin drumurr de care.
Are 1 biserica.
Pruni, sat, facind parte din com.
rur. Virtejul-Nefliulul, pl. Sabarol, jud. Ilfov, situat la S. de Vil.tejul, pe tarmul sting al riulur
Argesul. Locul sAti e
tinos. In In apropiere trece riul Sabarul.

Se intinde pe o suprafata de
30 hect., co o populatie de 76
locuitorr.

Proprietatea e a locuitorilor,
carr rezerva 3 hect. pentru izlaz.

Prunisori, com. rur.

sat, re$edinta plasei Ocolul-d.-j., jud.

Mehedinti, la 24 kil. de orasul

lea- Ghelmegeoaer, a Barosulur,

a-Perilor, a-Aiulur, a Girniter, aHusnicioarer si a-Selistenilor.

Are o suprafata de 3100 hect.

S'a dat in 1864 /a 120 JOCUI

fosa daca I, o suprafata

ele, in valea Dunarir, de 940

hect. Aceste padurr depind de
ocolul silvic Giurgiu.

Are o balta de pescuit ce

se formeaza. din vars aura Du
narir.

Aci se fac rogojinT multe.

La acest catun este lipit

si

cat. Flaminda.

Apele ce /Ida comuna sunt :

Pruteanca, piidure particulara,

Husnicioara, Pirita - Florestilor,

Piriul-Barosulur si niste bolboroase marr.

la S. de satul Serbanesti, con].

Liesti, jud. Tecuciu.

Pe teritoriul Prunisorilor se

Prutetul, bral, al Prutulur, pe

afla carbunr de pamint.

Prunisori, stalie de a'r.-d. f., jud.

Mehedinti, pl. Ocolul d.-j., com.
Prunisorul, pe unja Craiova-T.-

Severin, pusa in circulatie la 5

lanuarie 1875. Se ala. futre statiile Tinmea (9,8 kil.) si Palota
(to, 1 kil.). Inaltimea d'asupra
nivelulul Mara, de 213,71 m.
Venitul acester statil pe anul

sesul com. Bobulesti, jud. Bo

tosani, unde este si o moarl
de apd.

Prutetul, gira, formata din var

sarea Prutulur, spre S. E. de
satul Macaresti, com. Costuleni,

pl. Branistea, jud. la i.

Prutetul, vale i piria, jud. Bo

tosani, izvoveste dintr'un ponor

1896 a fost de 10325 Id, 25

In partea de N. a com. Zlatu

banr.

noaia si se varsa. in Sicna.

Pruntul - Comenel, callo', pendinte de com. Pueni, pl. Mar-

www.dacoromanica.ro

Prutetul, pddure, in panca de

S. a com. Salgeni, pl. Podo

PRUTUL (PLASA)

leni, jud. Falciti, In suprafata

de 45 hect., 76 ara'.

Prutul, plasel, jud. Covurluit,

numita ast-fel de la riul cu
acelasi nume, ce formeaza fron-

tiera de E. a judetultd.

Are o suprafata de 94070

hect., cu o populatie de 20072

116

PRUTUL (RW.)

Baria, cu sateie : Boga-

Unii (Vaillant) pretind ca. de-

nesti, Bozia si Odaea-Bogdana,

riva de la Brutus prin trans-

In partea de S.

formarea luT B in P.

lepureni, cu satele : Botesti, Bogdan, Corni-Unguri si

Iepureni, in partea de N.
Fellciul, tirgusor, in partea de S.
Hu,s1, orasul de resedint
al judetulul, la N.

Cursul Prutuluf se intinde

pe un parcus de 125 mile (750
kil.), din care 25 mile in Bucovino si roo in Moldova.

El izvoreste din partea N. a

leilinefti, Cu satele: Capo-

virfulur Hoyada, din Munta-Negri, pendinte de Carpati/ Bucovine/ (provincia Pocutia), si

testi, Ivanesti si Todireni, in

mijlocul piase/.

curge mal intiiti spre N. pana

la Delatin, apol spre E. pana

i. Beineasa, cu satele : Slo-

Lunca, cu satele : Bum-

la Colomea ; in fine se indreapta

bozia-Baneasa si Baneasa.
Bujorul, Cu sateie : Golasei, Tirgul-Bujor, Moscul, Putichioaia si Umbraresti.
Feiridnelti.
Folteyti, Cu satele : Finl'hiele, Foltesti si Stoicani.

bata, Condrea, Focsa, Hirtopul,

Lunea, Pojorani si Baneasa, in
centrul plasef.
Reinceni, cu satele : Cris-

spre E.-S.-E. pentru a uda lo-

suflete.

Resedinta e Tirgul-Bujor ; iar

comunde si satele ce-o formeaza sunt :

Frumnfita, Cu satele : Ijdileni, Frumusita, Scinteesti si

tiniciul, Gura-Sal-Ata, Musata,

Ranceni si Stuhuletul.
Rusca, cu satele : Cirligati,
Davidesti, Leosti si Rusca.

calitatile Zoblotul, Sneatinul,

Cernauti si platoul Cotul-Boianul spre frontiera Bucovina cu

Rominia, la partea nordica a
jud. Dorohoitl. De la extremi-

tatea S. a acestur cot si ca la

350 ni. la N. de stilpul de fron-

Titnanani.

lo. Steinileyti, cu satele: Broscosesti, Cantemir, Raducani, Sa-

fiera. 79, Prutul se bifurc in

doul brate :

jorelyti, Cu sate/e: Lunca,

Jorasti si Zirnesti.

ratul si Stanilesti.
r 1. Vetriyoaia, cu satele : Si-

Afestdcani, cu satele : Chi-

minesti si Vetrisoaia, In mijlocul

piase/.
Teritoriul plasei, in cea mal

Bratul drept se dirijeaza spre

S., marginind frontiera Tare/ cu
Bucovina de la stlipul 79 pana

raftei, Draculesti si Mastacani.

Oancea, cu satele : Stobozia-Oancea si Oancea.

)Sivila, cu satele : Ta.tarca
ivita.
ro. Vleicleyti, Cu satele: Branesti, Pdscani, Roscani si Vladesti.
(Vez/ si jud. Covurluiti).
si

Prutul, plaset, in partea de S.-E.

a jud. Falci. Se intinde in

mare parte, este ses, acoperit

cu sate, bltr intinse, luna si
padurT, pe toat partea de E.,
pana in malul PrutuluT, lar la
V., partea cea mal mica., este
deluroas.

Este foarte productiva in erbarit si are imase intinse pentru

cresterea vitelor. Bltile formate
din varsturile Prutulur, produc

lungul Prutulur, pana In hotarul

jud. Tutova.

mult peste, din care se alimen-

Se margineste la N. cu pl.

E unit cu pl. Mijlocul. Resedinta sub-prefecturer se afia

in tirgusorul Falciul.

Podoleni ; la S., cu jud. Tutova ; la E., cu Basarabia, des-

teaza orasele Husi,Vasluiti si Iasi.

la stilpul 78, unde patrunde In

Tara; strabate extremitatea N.
a jud. Dorohoitt prin 5 mar/
cotiturl si udind satul CotulHotinuluT, pe malul sting si satul Cotul-Boianulur, pe malul
drept, se indreapta catre stilpul

de frontiera 85 pentru a se uni

Cu cel-l'alt brat.
Acest brat din stinga, de la
bifurcarea Prutuluf se dirijeaza
maT India spre N. pana la set-

pul de frontiera 81, iar d'aci

se indreapta spre E. pana la
stilpul 83, de unde printr'un cot

Cu concavitatea spre V. o

la

spre S. pentru a se impreuna Cu

bratul drept la stilpul 85 de

!Arpa prin riul Prutul, si la V.,

Prutul, va La Grecr se numea

Paras sati Piretus (Herodot);

frontiera. In acest parcurs Pruspre Bucovina formata prin stilpil

rezeni si Vicoleni, in partea

la RomanI, Hierasus sati Gerasus (Ptolometi) si Porota (Amion Marcelin citat de Dim.
Cantemir); in limba scitic in-

de S.

semneaza treceitoare (Hasdeti).

cu plasile Crasna si Mijlocul,

avind de hotar piriu/ Elanul.
Este formata din ro comune
rurale si una urbana:
r. Berezeni, cu satele : Be-

www.dacoromanica.ro

tul incaleca unja de frontiera

de frontiera. citatr: 81, 82, 83,
84 si 85.
Aceste doua. mar/ brate ale
Prutultif dar.] nastere, in puteo.

PRUTUL (121t)

extrema a jud. Doroholti, uner

marT insule Cu satul Cotul-Hotinulur.

De la stilpul de frontiera 85,

Prutul unit continua cursul sari
spre E., pe marginea jud. Dorohoiti, formind frontiera Trer
spre Bucovina puna in dreptul
satulur rusesc Noua- Sulita,
udind in cale satul Molnita.
De la Noua-Sulita, Prutul dirijiirdu-se spre S.-E., face unja
de frontiera. de E. a Roininie1
cu Rusia spre Basarabia, pna

la varsatura sa in Dunare la
V. de Reni.
In acest parcurs, Prutul curge mar intui spre E. pe marginea N. a judetulur Dorohoiti
pana in dreptul t1rgusorulur RA-

dauti, udind in cale sesul Bobeni, satele Lunca, Prisaca, 0rofteana, Teioasa, Cuzlaul, Slobozia, Horodisca, Crainiceni si

Radauti, de unde se lasa in

jos spre S. pe marginea de E.
a judetulur, urm?nd poalele dealurilor Botcea, Sleahulur, Varaticul si Mircani (Hudesti) si udind
satele Cotul-Miculintir, Crasnaleu ca, Ghireni -lur - Curt, Mitoc,
Liveni - Nor si Liveni - Vechr,
Serpenita, Manoleasa-Prut, Stroici si Boldul, de uncle trece in

jud. Botosani.
De la acest punct, Prutul, ur-

PRUTUL (OCT)

117

cat. Solonetul, Zaboloteni (Fo

tei), Hermeziul, Vladomira, Sendreni, Sorca, Frasuleni, Sculeni,
Medeleni, Petresti, Branul, Mar-

honta, Beresti, Bozia, Ungheni

(trecatoarea calei ferate in Basarabia), com. Tutora, satul O.
Opriseni-d.-j.,

Prislcani si Macaresti, pe
la S. caruia Prutul trece in jud.

In tot parcursul pe teritoriul

judetulur Flci, Prutul margineste partea de E. a judetulur
udind, in parcursul saa, localitatile urmatoare : Coltul - Cornil, Salageni, Cotul-lur-Chiriac
(Bucuresti), Grozesti, Copacea-

urmatoare: Vadeni, Rogojeni,

Oancea, Slobozia-Oancea, Vla
desti si Pascani (Busuioaca) si

apor se varsa in Dunare, drept

locul nu mit Piscul-Ung-urulur, din

jud. Tulcea.
A lineimea Prutulur variaza

intre 2-5 m. de la Ungheni

in jos, iar de ad in sus se mic-

preaza succesiv 0 pe masura

ce merge catre origina.
Curentul sa nu este torential.
Albia sa are o inclinatie dulce;
totusl din cauza coturilor prea
multe si intortochiate, face sa-sr
modifice in unele locurr albia,
rupind malurile pe care se reazAnia.

Zberoaia, (pe o lungime

de 2800 m.), Scoposeni, Cil-

Diferenta de nivel pe care

se scurge albia Prutulur este

Drinceni (Brinza), unde

este si resedinta sub-prefecture! i companier de dorobanti,
apoI satele Rasesti, situat la

1nsemnata : la intrarea sa in Tara

cia,

moo m. pe malul drept, Broscosesti, unde se afla si pichetul 22, localitatea numit6. Condra, unde se aft, si pichetul
23, catunul Bumbata, uncle se

pichetul 25, com. Falcia,

resedinta de sub-prefectur si
a uner companir de dorobanti
oi in fine cat. Bogdanesti, situat pe malul drept, la 5 o m.
afla

la N. de hotarul de judet din

are cota 49; la Radauti, no

m. ;

la satul Mitocul, 90 in.

la Ripiceni, 80 m.; la satul Sf.

Maria, jud. Botosani, 50 m.; la
Ungheni, 35 in.; la confluenta sa
cu jijia, 30 in. ; la Drinceni, 25

la Falciu, 18 m. ; la Oancea, 14 in.; si in fine la gura sa,

6 in.
!m. ;

Teirmterile Prutulur sun t inalte

si mar niel dat el nu prezinta

brate sati insule, afara de cele
aratate ci numar coturr si
foarte multe.

Lifelimea sa variaza. tare 50

tre Falcia i Tutova.

70 m. panA la Sculeni ;

mind marginea de E. a jude-

Ad i Prutul paraseste teritoriul

tulur Botosani, uda toata margitele Ripiceni, Damachi (MovilaRupta), Lehnesti, Rasca, Stinca,
sesurile Stefanestilor si Bobulestilor, satele Ostopceni, Damideni, Boroseni, Berza, Santa-Ma-

jud. Mehl si trece pe acela al

jud. Tutova a card margine de
E. o atinge pe o lungime de
aproape 34 H., udind in cursul s localitile: Rinzesti,
Hraniceni. Birsana si arja, situate toate pe sub coasta dea-

ria si Durnesti, de unde trece

In jud. Iasi.

luluT Drgoioasa, pe care se reazitna sesul din dreapta Prutulur.

din cauza nisipulur ce duce cu

sine ; puind-o irisa inteun vas
sA stea, nisipul se aseaza In
fund si apa rdmine foarte lim

nea plaser Stefanesti, apor sa-

In-

tre 80-90 in. la Leova ; intre

90-95 la Falciii ; la Oancea
asemenea si pana la gura sa.

Apa Prutulur este din cele

mar usoare ; este ins& turbure,

unde se

pede. Totu sr, studiele ?Acute in

tot spre S. marginea de E. a

afla oi stilpul kil. 122, Prutul

judetulur, pe o distant aproape

de 170 kit. si ud In acest parcurs satele : Matti, Tabara,

intr pe teritoriul jud. Covurluiti udindu-I partea de E. pe

lungime de 122 kil. In acest
parcurs, Prutul uda localitatile

vederea alimentarel cu apa ale

orasului Iasi ati gasit suspecta

In acest judet, Prutul urmeaz

Cornul-Negru, comuna Bivolari,

De la pichetul

15

www.dacoromanica.ro

apa Prutulur, cad dupa analizele

facute de d. Sumuleanu, pe
linga acid azotic, mar contine oi

PRUTUL (RM)

saruri amoniacale, materii organice In descompunere precum $i

un exces de clorun, denotind astfel continuitatea infectiuneI si
ineficacitatea purificatiuner naturale.

PRUTUL (Rft)

118

pe poduri umblatoare si pe la
anumite puncte cum de exem-

bucatura sa cu Prutul, cam la

3 kil. la S. de satul Zberoaia,

plu : la Drinceni, Zberoaia, Bum-

linga Pichetul No. 8 din jud. Melt ; Valea- Srata se pierde in

bata, Flci, Oancea ; in fine

la 2500 m. mal la V. de gura

sesul Prutulur la N. de satul

sunt : Proteus) Baccilus col cam-

sa, se face iarasi trecerea pe

pod mobil, legind soseaua ce
duce de la Galati la Reni.

munis, din flora comuna apel.

Navigafiunea pe acest riti se

Comunican? pe malul Prutului sunt foarte restrinse, ne exis-

Tutova, trece in jud. Covurluiti

face in virtutea unuT regulament

la N. de Balta-Badeanului ; Ho-

stabilit de o comisiune internationala, compusa 'din Statele ve-

find de cit acele ce leaga satele intre ele, in general drumurr ordinare ; iar sosele nu

cine : Austria, Rusia si Rominia,

posed de at acele ce leaga

Rogojeni

Comisiunea Mixtd a
Prutului, al carui sediti este la
Galati ; aceasta comisiune are
si misiunea de a rectifica $i
intretine albia Prutului pentru

ce mai intui primeste,

pe dreapta Piriul Oarbei, Va-

riului fiind nisipos, adesea d

nastere la formarea de bancuri

punctele principale de trecere

pe malul Prutulul ca interiorul
Tare; spre N., aceste drumuri
care duc la Prut se inmultesc,
asa ca aproape he-care sat de
pe malul drept, trebue s. aibe
un drum care s. duel la Prut ;
aceste drumuri care serpuesc

(dune) ce impedica navigatia. E

prin sesurile $1 baltile PrutuluT,

Prut.

insa de sperat ea' gratie lucrarilor intreprinse de Comisiunea

mixta Prutul inteun apropiat
viitor va fi navigabil pe tot
cursul sari, contribuind ast-fel

in toate directiunile, nu sunt

intrebuintate de at pentru interesele locale ; parte din ele

Speciele de microbT gasite

numit.

a inlesni plutirea cursuluT. Patul

a dezvolta prosperitatea din cele

trei state vecine, pArtase aces-

tor lucrari de o insemntate

asa de ciare.

Prutul este navigabil de la

gura si pn la Leova in ambele sensuri ; iar de ad i in sus
este plutitor, adica marfurile

sunt transportate pe plute, ce

de multe orl tree Ina dincolo
de Ungheni ; lemnele din padurile Bucovina se due in plute

chiar Ora la Galati.

Trecilloare principal pe acest

ri este /a Ungheni, unde este

junctiunea unid ferate
Chisinati.

De la Ungheni spre N., tre-

cerea pe acest rig se face in

general prin vad si pe poduri
umblatoare, afara de la Cernduti pentru drumul de fer al
Bucovina ; lar de la Ungheni
spre S. trecerea se face numai

Berezeni ; Elanul, ce izvoreste

din jud. Falcia si dup. ce traverseazA partea de E. a jud.

si se pierde in sesul Prutului,
rincea, marita cu Liscosul, se
varsa in Prut la S. de satul
din jud. Covurluiti,

dui:A

lea-Chineaz, ce se pierde in Lacul Covurluiti

situat intre sa-

tele Mastacani la N. si Foltesti

la S. Acest lac, la rindul sati
comunica cu sesul Prutului, prin

diferite ramuri, ce se vars. in

Mara de aceste, Prutul mar

chiar dispar pe timpul inunda-

primeste alte o multime de val

ce se scurg din coastele orientale ale Rominia si care in ge-

tiilor.

neral nu poseda apA de at pe

Aflueniii din dreapta Prutului

sunt : Prutetul, Ostava, Luta,
Postunca, Ribnica, Ceremuresul
s Bistrita in Bucovina ; lar in
Moldova : Molnita, ce se varsa
In Prut la Pichetul 29; Durniitoarea, la satul Onofreancade-jos ; Humria, Ghlreni, Prisaca, Mamornita, Bubaiul, Cornesti, la satul Teioasa ; Volovatul, la satul Boldul ; Radauti, la
satul Radauti, toate In judetul Doroholti ; Baseul, ce vine

timpuri ploloase.
Afluent1 pe stinga sunt : piriurile Turca, Cerniava, Sovita,

din judetul Dorohoiti, trece in

jud. Botosani si s varsa in
Prutul la E. satului Ostopceni;
Valea-Juncanilor, la satul Solonetul ; Valea-FrasinuluT, ce se
pierde in sesul Prutuldi la satul
Probota ; Jijia marita cu Cobilasi, Ibaneasa, Sitna, Miletinul;
Bahluiul, al caruT ses se confunda

cu sesul Prutulur la satul arpiti si

continua pe acest ses 'Ana. la in-

www.dacoromanica.ro

Moscul, Huchea si Rachita in

Bucovina; Stinca, Dobristea,Giur-

gul, Calinesti, Lpusna, Siirata

si Sirga, piraie in Basarabia.
Beil11.esul din dreapta Pru-

tuluT este acoperit cu o multime de mlastine i baltl. Cele

maI insemnate baltT sunt : Balta-

Vladnic ilui, la S. de Ungheni ;

battik Tochila, Vladnicul, Lucani, Ulmul, Rucosul, Alba,
VladichiT si Balta-Rotunda, toate
aceste formind una si aceeasT
balt. la S.-E. de satul Slti-

nesti ; apoi Balta-Focsei, CatargiuluT, Balta-Mare, la E. satuluT

Vetrisoara ; baltile Tufa, Prun-

dului, Broscdria, la N. de Flciti; apoi urmeaz spre S., inca

un lung sir de balti, sub numele e Balta - Hirsetel, Bra-

PRUTUL (RItT)

deanul, la confluenta sa Cu
Elanul ; Sovarca, Maicasul, Pascana si in fine Lacul - Bratesul, coprins intre satul Tu-

a-Serghier, a-Vancinulur, a-Clochiller, a-Traver, a-Lapusner si

a-Chercer, care '1 despart de
basinul Siretului.

lucesti la N.-V., orasul Galati

la S.-V. si riul Prut la E.

Partea inferioard a basinulul

acestur flu, care este si cea mar

Insule.
Mara de insula cea
mare formata la N. de jud. Dorohoid, de cele doua mad brate

intinsa, este despartita atit de

# pe care se afla satul CotulHotinulur, Prutul mar formeaz

in cursul sail multe alte insule

mar mid si care ad mar mult

caracterul unor bancurr de nisip
(dune). Cele mar principale din

aceste insule sunt: un grup de

6 insule, situate intre satele Prisaca la N. si Orofteana-d.-j. la

PRUTUL (Rit)

119

basinul Nistrulur, eh si de a
Siretulur, prin cite o cul me
neintrerupta de dealurr, din earl

cea care '1 desparte de primul basin, merge paralel cu

cursul Prutulur; lar cea care '1

desparte de al doilea basin,

merge tntir pe linga Siret pana
la satul andesti, de unde apuca
spre E. printre Bahluiul si fun-

mar inalte de eft cele din stinga.

La Stefanesti sesul se largeste

din nod si Baseul curge prin
acelasr ses cu el; lar dealurile
din dreapta acestur afluent sunt
mar inalte de cit cele din stinga
Prutulur. Apol, acest rid continua a curge pe IMO dealurile
din dreapta, care domineaza
pana la satul Zaboloteni (jud.
Iasi), dupa care incepe a curge

pe linga dealurile din stinga,

ldsind pe partea dreapta intinse
sesurr aproape neintrerupte pana
la varsatura sa in Dunare ; se-

surr supuse la inundatiunr, adesea acoperite de finete, pa-

dul basenului Birladulur, pana la

dud, stufurT, locurr mlastinoase s1

S., formate din niste mid ramure ale Prutului ce pornesc

Tornesti, pl. Codrul, jud. Iasi,

de unde se indreapta spre S.-E.

WO avute in peste. Asa, $esul

in interiorul Taxer; la Molnita

printre piraiele Vasluiu si Jijia

si apor dealungul tarmulur sting

cepe de la Zaboloteni, in jud.

Iasi, si se intinde pang la Den-

al Crasner si al Bidadulur. Aceste cubil poarta diferite nu-

ceni in jud. Falciu, unde Prutul

se gAseste asemenea o grupa

de insule tot de aceasta natura;
apor o insula la pichetul 29
ce apartine Rusiel ; la N. satutulur Crainiceni se all 2 miel

n:lief

atit pe o parte eft si pe

alta.

Mier, larg intre 4-8 kil., in-

se d iardsI pe ling dealurile

din dreapta, care dornineaza
pan la satul Albita in jud.
Meld, dupa care Prutul incepe
a curge pe linga dealurile din
stinga pan1 la com. Oncea in
jud. Covurluid, unde sesul se

insule si care apartin Rominier ;

la Pichetul 30, o insula ce

Prutul curge printre munti

Ora la Delatin. De aci cursul

apartine Rusier, la V. satuluT

Slobozia ; la Pichetul 40, in-

sad urmeaza dealungul poalelor

sula Cuzlaul a Rominier ; la RA-

Bucovina si nartea de E. a
Moldover ; totusr aceste dealurr
in partea dreapta a cursulur

pierde si nu reapare de eft la

S. de satul Slobozia-Oncea, lax-

incep a se departa cu cit curses a carel lungime variaza $i

la satul Dragulesti, unde largimea sesulur ajunge la 4 kil.

De la acest sat, sesul se transforma inteo balta mare aco-

dealungul careia domina cu mult

perita cu stuf ce se prelungeste

ingtimile de la dreapta pe cele

de la stinga pana la Olescov.

pang la satul Tulucesti drept

dauti, 2 insule mid; la Pichetul

45, o insula ; la Pichetele 47 0
95, asemenea se gsqte cite o insula ; la Cresnaleuca, o insula ;
la satul Ghireni-lur-Curt, asemenea o insula, precum si in dreptul satelor Liveni-Nor $i Serpenita.

De aci si pan la gura sa,

Prutul numar are niel o insula.
Orografia.Basinul Prutului
este marginit in regiunea sa
superioarg de culmele : StarerVipcina, a-Suligulur, a-Cerna-

Horer, a-Duhar, ce '1 despart

de basinul Tiser ; a-Homniciulur,
a - Jamironiculur, a - Cerna-Ho-

retulur, a ConiaciuIur si a Strahorer, ce '1 despart de basenul

Nistrulur; a-Hreabanulur, a-Tomnaticulur, a-Stevioarer, a-Ploscgr,

dealurilor ce marginesc la S.

sul inainteaza spre gura sa.

Asa de la Delatin incepe un

De aid .sesul se largeste mar

tare si riul curge pe linga dealurile din dreapta, pana aproape

de Marnornita, avind un ses

larg aproape de 5 kil. si dupa

gindu-se succesiv spre S. pana

kil. 22; iarg de aci se formeaza

lacul Bratesul ce se intinde in
lungul Dundrer pe 20 kil, si pe
o largime de 12 kil.
Sesul acestur

riu incepind

un curs de no kil, vine din nou

pe Una dealurile din dreapta,

de la Trifesti, este acoperit de

mlastinr # 6110, cad se inmultesc foarte mult, incepind mar

pe ling care curge pana la

jos de Leova # ajung a se

Radauti; de aicl in jos pana la

gura Baseulur, dealurile merg
alaturea cu ambele tarmurr ale
fluid, cele din dreapta fiind

tine aproape

www.dacoromanica.ro

In continuitate,

ast-fel in eh trecerea sa de la
acest oras pang la Galati este
nepracticabila.

Prutulut.
Constitutia geologicl a maluGeologia

rilor ValeT-PrutuluT este relativ

destul de simplA. De la intrarea
in tara si panA la
Mitoc, dealurile dupa malul drept
PrutuluT

nu sunt formate de cit din terenurT ce apartin formatiuneT

sarmatice. In apropiere irisa de
com. Mitoc, Cretacicul superior

PRUTUL-DE-JOS

120

PRUTUL

parte mosia Hudesti de mosia

intindere. Unele partl din aceasta

Darabani, din partea RusieT, si

continuind pana la RAdAuti ; la
S., cu pl. Baseul de care se desj3arte prin hotarul mosiilor : Ta-

de prin plaile vecine.

Apele. In plasa se gasesc in-

tdrd$eni, Putureni, Ichimeni, Ghi-

reni i Mitocul, despre mosiile :

Balinti, DrAguseni, Nichiteni,
AvrAmeni, AdAsani si LiveniMitropolieT ; la E., cu Basarabia

pAdure se leaga cu alte pAdurl

destuldtoare izvoare, carT formind piraie i iazurT, satisfac
in totul trebuintele economieT
rurale.
Din 61 iazurT ce existA pe diferite mosil, cele maT principale
sunt : al-MisolineT, de 64 hect.

din Basarabia se 't'ande si pe

malul drept al PrutuluT, aco-

de care se desparte prin riul

pen it ad de depozite tortoniane

RadAuti i continuind pana la

ce par a ocupa o mica intin-

hotarul ce desparte mosia Mi-

45 ara intindere, pe IltarAseni ;

Turculul, de 41 hect., 91 arif ;
Milencel, 22 hect., 21 arif si Ie-

dere. Ceva mal la S., Sarmaticul

tocul deLiveni-MitropolieT, unde

pArief, de 20 hect., 5 ariT, pe

reapare din noti, intinzindu-se

aproximativ pana in apropiere
de Falcia, unde ceva mal la S.
cedeaza locul terenurilor maT
noi si anume PontianuluT ce
ocupa ambele malurl ale Pru-

se varsa piriul Ghireni in Pru-

Darabani ; Vircoliciul, de

tuluT pana in apropiere de yaz.sarea acesteT vaT in DunAre. In

adevAr, in apropiere de Galati,

Prutul, incepind de la tirgusorul

tul ;

la V., cu pl. Prutul-d.-s.,

de care se desparte prin hotarul mosiilor : Daraba:ni si Mileanca, despre

: Hudesti,
Concesti si Girbeni, din pl. Prutul-d.-s., si apoT cu pl. Baseul,

15

hect., pe Crasnaleuca ; LipovanuluT, de 15 hect., pe Hatcauti ;

ZameT, de io hect. pe Codreni ;

Prodanul, de IO hect., pe Mitocul ; Boldur, de 8 hect., 59

ariT, pe Bivolul-Mane; Slavileni-

de care se desparte prin hota-

lor, de 7 hect., 70 aril, pe Ghi-

rul mosiflor : TatarAseni, din a-

reni-TAUtuluT; Curtul, de 7 hect.,

Pontianul dispare sub depozitele mal nol ale Levantinulul,

ceasta plasA i Balinti, din acea

16 ara pe Ghireni-Curtul ; Mus-

plasA.

calul,

cunoscute prin forma bogata pe

Intinderea. Teritoriul plAseT

are o intindere de 60347 hect.,
88 ariT, din care : 59406 hect.,

Miorcani ; Miplului, de 3 hect.,

care ele o contin.

IntreagA aceastA serie de terenurl este acoperita une-orl

92 ariT cimp si 940 hect., 96

pe marl intinderi de puternice

Nu trebue sA uitAm a mentiona ca in tot parcursul VaiT

aril padure. Din acestea : 12990

hect., 5 ariT i 29 c. a. se stlpinesc de locuitoriT improprietAritT dupA legea din 1864, iar

PrutuluT intilnim si aluviunT re-

restul pAmintuluT, cu pAclure, de

cente carT ocupA o intindere

mal mare, mar ales la revar-

catre proprietariT de mosiT.

sarea PrutuluT in DunAre.

este accidentat, avind marT po-

Populafiunea.Riul Prutul de
si curge printre munti pana la
Delatin, cu toate acestea valea

disurT, favorabile economieT rus-

sa este locuita pana mal sus

de confluenta cu Prutetul. A-

vintuluT.

mili!, sati 23563 suflete.

Sirul cel maT innalt este acel

dintre Paltinisul i Darabani, incepind despre Prutul.

Cult fiInstrucliune.In plasA

se aflg 23 bisericI, cu 20 preotl,
34 cintaret1 si 24 palAmarI.

depozite ale PleistocenuluT.

ceasta populatie, pe ambele malurT, e compusA din Rominl orto-

doxl mal cu seamr.

Prutul-de-Jos, p/asd, in partea

de N.-E. a jud. Dorohoiti, mAr-

la N. cu Basarabia, de
care se desparte prin riul PruginitA :

tul, incepind din hotarul ce des-

Suprafala.Teritoriul plaseT
tice. Dealurile a intinderea ion
de la N. la S., adicA dealungul

de 4 hect., 30 aril, pe

pe Mileanca $1 SturzaT, de 3
hect., pe RAdluti.
Din numIrul total al piraielor, cele maf principale sunt :
Baseul, Bodeasa, Iasanca; Ghireni, IznovAtul, Negrul, Podriga,
Volovdtul.
Pe intinsele
Vitecultura.
imase ale acesteT plasT se cresc

un numar de 11306 vite mar!

cornute, 25581 oT, 63 capre,
3214 cal, 3169 porcI.
Sunt si 1522 stupI.

Populalia este de 5838 fa-

Teritoriul piasel este foarte

In plAsile acum unite Baseul-

favorabil agricultureI i viticul-

Prutul-d.-j., sunt 27 scoale ru-

tureT.

rale mixte si 2 de atun care

Pda'urile. Teritoriul plaseT

fiind loc cimpienesc, are prea

at1 fost frecuentate in 1899-900

de 1283 copii.

putina pAdure si mal mult tinArA,

Impd'rfireaadministrativil.

care nu trece peste 960 hect.

Plasa Prutul-d.-j. este impArtitA

www.dacoromanica.ro

PRUTUL-DE-SUS

PRUTUL-DE-SUS

121

in 9 com. rur. si 32 sate, cu 2

tIrgusoare :
t. B ivole le, cu satele : Bivolul-Mare i Bivolul-Mic.

Colufca, ca satele :

Co-

tusca, Ghireni-TAutul, Putureni

Cotul-Miculintel.

Darabani, cu satele : Bagiurao Cornesti, Darabani, Darabani firgu sor si Run cul-0 dAel.

Horodiftea, cu satele
niceni, CuzlAul, Horodistea
Slobozia.
Hudefti-Mict, cu satul Miorcani.

poteni i CordAreni, despre

: Balinti, Vorniceni iStiu-

85 arir, pe Hudegi ; Acsintoaer,

mosiilor: Hudesti, Miculinti, SuhArAul, DAmileni i IbAnesti, des-

de 28 hect., tot pe Hude0i;

Draguler, de 21 hect., pe Ibane0i ; Velniter, de 18'2 hect.,
pe Hudqti ; Doljescu, de 17
hect., pe Cordgreni ; Arborea,

pre mosiile Orofteana i Herta,

si cu pl. Cosula, de care se des-

navulur., de 15 hect., pe Populi-

la V., cu pl. Herta, de

care se desparte prin hotarul
beieni ;

parte prin hotarul mosiilor : Ibanesti si Pomitla, din plasA, despre mosiile Buhaiul si Sendriceni, din aceastA plasA.
Intinderea. Intinderea teritoriulul este de 54751 hect.,

de x5112 hect., pe Suhargul ; VIrBaotg ;

Orbeja, de 14 hect.,

pe Hilieul-Virnav ; RAchitilor

de 11'2 hect., pe Lozna ; Glingriter, de 7 hect., pe DAmileni ; Morarulur, de 8 hect., pe

Codreni, GhitcAuti, Mileanca i TA-

22 ariI cimp, Si 8471 hect., 46

Ibgneti ; Miclesculur, de 7 hect.,

pe Comgneti ; Cristesculur, de
6 hect., pe Ibgneti ; Donicioaer,

arif padure. Din acestea : 12915

de 4'i2 hect., pe Dumeni,

trAseni.
Mitocul, cu satele : Bodron,

hect., 71 aril sunt ale loc. im-

Cristiorulur, de 3 hect., pe DA-

Crasnaleuca, Ghiveni-Curt, HtcAuti i Mitocul.

1864, iar restul, al proprietarilor de mosil.

Mileanca, cu satele :

Pei ltiniful, cu satele : Grivita,

IvAncAuti, PAltinisul si Teiosa.
Rddetuii, cu satele : Iznovdtul, RAdAuti si RAdAuti tir-

gusor.

Este azI unja cu pl. Baseul.

67 ariI, din care 46280 hect.,

proprietAritl

dupl legea din

Suprafata. Terenul plAseI este

accidentat, cu inclinarea de la

N. la S., dupl cum este scurgerea apelor, i directiunea dea.

lurilor. RidicAtura cea mal mare
si mal inaltA este MAgura-Ib5.nestilor.

Prutul-de-Sus, t'asa, in partea

de S.-E. a jud. Doroholli.
Se mArgineste : la N., cu Basarabia, de care se desparte prin
1.1121 Prutul, incepInd din unja

de hotar ce desparte mosia Orofteana, din pl. Herta, de mosia Hudesti si con tinuind pAn A la

Bina de hotar ce desparte 'nosia Hudesti de mosia Darabani,

din pl. Prutul-d.-j. ; la

S., cu

pl. Cosula, de care se desparte

prin hotarul mosiilor : Repeni,
Liveni, Dumeni i CordAreni,
despre mosiile : Trestiana, BroscAuti, Carasa, MiclAuseni, Corlaten' si VlAdeni, din pl. Cosula ;
la E., cu pl. Prutul-d.-j., de care

se desparte prin hotarul mosiilor : Hudesti, Concesti i Girbeni, despre mosiile : Darabani,
Ghitcuti si Mileanca, 1 cu pl.
Baseul, de care se desparte prin
hotarul mosiilor Ha-Orna,

Solul. Terenul intregel plAsI

este de calitate bunl, continuad
mult humus in partea cimpuluI,
ceca ce-1 face mAnos ; iar spre
partea pAdurilor, contine Meiti
si in unele pArtr nisip.

"'d'Arde. In raport cu intiu.

derea teritoriuld, pAdurea este
destul de intins5.; ea e presaratA. in rediun prin diferite localitAtl si in trupurI marl pe
mosiile : Hudesti, SuharAul, Iba-

neasa i Pomirla.
Apele. Piraiele ce serpuesc
In diferite directiunI, Iazurile for-

mate prin stavilarea plriiaselor,

fintinele, ploile si omAtul, produc abundentA de apA, care satisfac cerintele economice agri-

Dintre Oraje, cele mar principale sunt :

Bwul, Concescu, Corobana,
IbAneasa, Jijia , HavIrneanca,
Hlibocul, Langa, Pretrosul, Podriga i Rgstoaca.

Populalia plg. er e de 5867

familiI, sal 21596 suflete.
Cultul. Numgrul bisericelor e

de 25, deservite de 23 preotr,

29 cintgretr 51 8 plIgmarr.
Instructia. "'gua la 1885, numgrul coalelor rurale era de 8,
conduse de 8 Invgtatorr, i frecuentate de 240 elevr; azr (18991900) sunt In plgOle unite HerO-Prutul-de-sus 23 coale rurale mixte, frecuentate de 1402
copir.

Impdrlirea adntinistrativd.
Plasa Prutul-d.-s. coprinde 6 co-

mune, cu 37 sate :
I. Cordel reni, cu satele : Cordgreni, Cracalia, Dumeni, Ghinghioala, Grivita-Vechie, GrivitaNoug, Liveni-Sofian (Liveni-VIrnav), $ipoteni, VIrcoliciul i Slobozia.

cole. Din cele 47 iazurI acum

existente, cele mal principale

Havirna, Cu satele Ea-

sunt :
Al-GhicAt, de 52 hect., 99 ariI,
pe Havirla ; Cal-Alb, de 45 hect.,

Hudefti-Mart, cu satele
Alba, Baeul, Conce01, Lupeni
Vatra.

64746. "rolo Dialionar Googrtylc. Vol.

HaVirna i Girbeni.

16

www.dacoromanica.ro

lbdnefti, cu satele : Cris-

Trel partI din mosie sunt

tinesti, Damileni-Cristea (Ddmileni-Cristescu) si Ibanesti.

mosnenestI si o parte este data

locuitorilor prin improprietarire
la 1864; 27 locuitorT s' ati irnptoprietarit pe mosia Circiuma-

Pomirla, cu satele : Corjeuti,

Popeni.

PUcHENI-mARI

122

PUCHENI

Pomirla

Suhardul, cu satele : Ar- borea, ComAnesti, Lozna, Mlenauti, Plevna si Suhardul.

Azl (1901) pl. Prutul-de-sus

este unja cu pl. Herta.

Pucheni, com. rur., jud. Muscel,

de-Piatra i 45 pe mosia mosnenilor Pucheni.

Budgetul com. e la veniturI

de u 6 leT si la cheltueli, de
945 le!.

Se compune din 2 caune

Pucheni si Valea-Larga., cu o
populatie de 1035 locuitorT
206 case.

Este situata pe ambele malurI ale girleT Valea-Larga si

se margineste la N. cu muntil
Galiana si Marginea-Domneasc,
la S. si V. cu com. Miclosani

si la E. cu COEU. Riul-Alb, din

judetul Dimbovita, i cu com.

Constantin Nicolae Voevod. S'a

reparat in 1893 din contribu-

Pucheni, sal, Pacind parte din

tiunile locuitorilor. Ambele sunt

deservite. de un preot.
Are o scoald mixtA, frecuen-

com. rur. cu acelasT nume, jud.

Musce/. Aci e resedinta comuneI. Pozitia satuluT e frumoasa,

tata de 65 baetr i ii fete.

Afara de agricultura, locuitoril se maT ocupa Cu rogoji-

avind in jurul sati dealurT, livezT

n'Aria si lada.
LocuitoriT s'ati improprietArit

pAdurI acoperite cu tot felul

de arborl.
Are o biserica vechle, reparata si zugravita la 1844 de
preotul loan Duhovnicul ; o scoala, frecuentata (in 1899-9oo)*

regulat de 41 copii, din 141

copiI in virsta de scoala, afla-

Are o hiserica si o secar..

Vite : 456 bol, 594 yac!, 18
cal, 204 porcI, 590 capre

torT in toata comuna.

padurT cu tot felul de lemne.

In comuna se afl.: Dealul-CruceT, Dealul-FlasteT i Dealul-0mul-Mort, i muntiT Gavana si
Marginea-Dom neasca.

Gira Valea-Largd, care izvoreste din poalele munteluI GA-

vana, uda comuna prin centru

dupa ce primeste la vale de
biserica i coala apa ValeaMurgii, care curge din padurea
de Ruga cat. Meisoarele, com.

filiala,

Are o osea comunala care

BArbuletul.

668 A
Se intinde pe o suprafata cam
de 1250 hect. Din acestea, 400
hect. sunt livezi cu prunT, apoT

si fiul el Iorgu ; cea

situata. pe o cimpie, in partea

de V., zidita de Chiriac, Neagu
Balin si Constantin Dragnea,
la 1742, Aprilie 2, in zilele luT

o leaga. cu Miclosani si un pod

de lemn pe Valea-Copacenilor.

pl. Argeselul, la S.-E. de Cimpu-

lung, si la 22 kil, de acest oras.

rohiala, de zid, in centrul comuneT, zidita in 186o de decedatul capitan de dorobantr, Neculae Dorobantul, si terminata,
la 1861 de sotia sa Smaranda

Pucheni, trup de pda'ure, al statului, in Intindere de 150 hect.,

pendinte de comunele Batesti
Pucheni, pl. Crivina, judetul
Prahova, care, impreuna cu trupurile : Bodirlanul (263 hect.),
Vacaria (25 hect.) si Balota
(loo hect.), formeazA padurea
Gura-CrivatuluT.

Pucheni-Mari, com. rur, jud.

Prahova, pl. Crivina.
Se mal numeste Rastoaica
Rastoeni.
E situatl pe loe yes, intre
/1111 Prahova si iazul Leaotul,

parte la 1864, parte la 1879.

Ce! din 1864, in numar de 129,
s'ad improprietarit pe mosia Pucheni-Marl ; iar ce! din 1879, pe
mosia statuluT Pucheni - Miel,
dindu-li-se la totT cam 250 hect.
EI posea. 50 caT lepe, 123

yac!, 92 oT, 194 bol, 67 porcI.

Suprafata comunel e de 625

hect., din care 412 hect. arabile, zo hect. fineata, 63 hect.

izlaz si restul padure.
Comerciul se exercita in comuna. de 3 circiumarT.

Budgetul com. e la veniturI

de 5206 lel si 67 banT si la

cheltuelr, de 3245 le!.
Diferite sosele o pun In comunicatie cu comunele : Petrosani la N.-E., BAtesti la N.-V.,
Pucheni-MicT la V., lar soseaua

la 14 kil. de Ploqti, capitala

national o leaga spre N.

Cu Rominesti i spre S. Cu Pucheni-Mosnenr.
E udata de micul piriias
Plerla, ce o incinge in partea de

Miclosani, se varsa in riul Dimbovita, la cat. Capul-CoasteT,

com. Gemenea, jud. Dimbovita.
Pe Valea-Larga sunt 3 facae de

judetuluT.

V. si S.; iar in partea de S.-V.

moarA, care functioneaza numaT

cuitorI.

pe timpurr ploioase.

E resedinta plaseI Crivina si

are un fiel') telegrafo postal.

Are o populatie de 896 loSunt dona bisertcr, una pa-

www.dacoromanica.ro

se afta o mica valcea smircoasa,

unde creste papura i ipirig,

care se largeste muIt spre

S.-E., rezervata ca loe de fisi

flete.

PUCHENI-MICI

PUC10 \ SA

123

Se margineste cu comunele :
Batesti, Pucheni-MicI, PucheniMosnenI si Petrosani.

Pucheni - Mici, com. rur., jud.

Prahova, pl. Crivina, situata pe
loc ses, la 12 kil, de capitala
judetulul si la 2 kil, de resedinta plaseI si fermata din satul
cu acelas nume.

Are o populatiune de 641

format1 din satul cu ace

las nume, care are o populatie
de 689 locuitorr; o scoala mixta
Cu 42 elevl (1899-900).
Credinciosit merg la noua si
frumoasa biserica din com. Pu
cheni-MosnenI, la facerea careia
ad contribuit si eI baneste.

LocuitoriI trz numar de 110

s'atz improprietarit la 1864, pe
mosia D-luz Alex. Ioanidis, din

locuitorI; o biserica, deservita.

care li

de un preot; o scoal frecuentata

poseda 91 cal si lepe, 76 yac',

i 1 bivolI, 288 o!, so porm.

regulat de 23 copiI, din 123 in

virst de scoala (1899-900).
Pe linga agricultura, !ocultorif se mal ocupa ca (darla.
Parte din locuitorI sunt mosnenI, parte s'ai.1 improprietarit
la 1864 si parte, prin loturr, la
1892. El ad 28 cal si iepe, 79
yac.", 128 or, 46 poror.

Comuna se intinde pe o suprafata de 240 hect.

Comerciul se exercita in comuna de 3 circiumari.
Budgetul comuneI e la veniturI de le! 4184, banI 28 si la
cheltuell, de lel 2386, banl 90.
E strabatuta de $osele care

s'au dat 382 hect. E'

Tot terenul comuna', Cu izlaz

Pucheni Miroslaveati.

Pucheni-Mosnen", la E. Cu Gher-

ghita, la S. ca Gorgota si la
V. ca Crivina.

Pucheni- Mosneni, com. rur.,

Sunt

bisericI, una con-

struita. la 1884 si a doua, care

e capela cimitiruluI, avind urmatoarea inscriptie :

Prahova, la 14 kil, de resedinta

jud. si la 2'12 kil, de a Osa

M'II Vitioara strabate marginea comuna, trece prin mijlocul izlazuluI de pasune si se
varsa in Prahova, la Buda-Pa-

Pucheni $i Btesti, mo,sit ale

statulur, pendinte de manas

tirile Znagovul s'i Tiglneti, jud.

Prahova.

Pucioasa, stafie de dr.-d. f., jud

Dimbovita, pl. Ialomita, cat.
erbanesti - Podurile, pe unja
Tirgoviste Pucioasa, pasa in

circulatie la 27 Maiu 1894. Se

all la 7 kil, de statia Lacu

lete, statia cea mal apropiatd.
Inaltimea d'asupra niveluluI Ma
riI e de 394111.77. Venitul aces-

seria ce prdznueste hramul Sf. Erarb

ter statif pe anul 1896 a fost

Nicolae, f6cut1. de obstea locultortlor,

In zilele DomnuluY nostru Ion G. Ca-

mbre ro.

de 89712 lef, 5 banI.

Pucioasa, stafie

bainearel, si-

tuata aproape de satul

rur., pl. Crivina, jud. Prahova,

situad. pe loc ses, Una riul

muna, mal e o sesea vecinall

ce o pune In legatura ca com.

Aceastl sfIntil si Dumnezeiascli bi-

ragea, al preY RomlnestY, 1818, No-

com.

Budgetul com. e la veniturf

de 7536,36 le! si la cheltuelI,
de 3092 le!.
Pe lingl soseaua nationala

lanca.

judetulul si la 2 kil, de a plker.

fermata. din satul cu acelasr nume, avind o populatie
de 746 locuitorI.

Pucheni - Miroslvesti,

Comerciul se exercita de 5

udata de riza Prahova $i

se margineste la N. cu com.

mita. Cetatea, care, spune legenda,

Pucheni-Mici, sat. Vez! PucheniMiel, com. rur., pl. Crivina, jud,

Prahova.

Suprafata com, e de 288 hect.

Bucuresti-Ploesti ce strabate co-

asezata pe lec ses, udat

pe margine de apa Viisoara
si se alla la 15 kil, de capitala

Prahova.

1864 pe mosia celor 15 mosnenI, dindu-li se 204 hect. El

au 57 cal $i lepe, 212 bol, 93
yac], 9 taurz, 48 vite si 230 oI.

cheltuelT, de leI 2345, banz 6o.

oseaua nationall Ploe$ti Bucuresti trece prin comuna.

jud. Prahova, pl. Crivina.

E udata de un mic pirlias,

numit Pierla, care trece prin
partea de N., varsindu-se in

Locuitorif din comuna, pe

linga agricultura, se mal ocupa

si cu fabricarea de regaliz'''. EI
desfac produsul rnunceT Ion la
orasele Ploesti si Bucuresti.
15 locuitorI sunt mosnenf,
iar So s'ad improprietarit la

si padure, este de 300 hect.

Coraerciul se exercita in comuna de trer circiuman.
Budgetul comuneI e la veniturr de ler 4633, bant 87 si la

munele Pucheni-Mari, Tinosul

si Crivina.
In comuna este o movila, nu-

unelte: sabir, catite si iatagane.

copiI.

circiumarl si un bacan.

II inlesnesc comunicatia spre co-

dateaza din timpul Tatarilor

si in care s'ail gasit maI multe

cuentata in 1899-900 de 46

Ambele bisericI sunt deservite de do! preotI.

coala, mixta,

a fost

fre-

www.dacoromanica.ro

erlaa-

nesti, com, erbanesti-Podurile,

plaiul Ialomita, jud. Dimbovita.
Are o popu/aVe de 4500 Maui-

PUCIOsULUT (VXLCEAUA-)

124

PUCIOASA

torT. Numele localitAter s'a luat

de la apa minerall numitA Pucioasa.

Sub acest nume se desemneaz i statiunea balnear. Pucioasa, care ar fi trebuit

adincime, iar debitul apel este

de 4 m. C. pe .orA.
Apa pentru bAT este adus
in butoaie, lar bAile se fae de
cAtre pacientI la locuintele lor,
in casele ce tin cu chirle de la

poarte numele satuluT Serb5.nesti, din care face parte.

locuitorT.

25.25',
Longitudine
latitudine nordicA 45.6' i alti-

In put, e de 110 C., pe clnd a

aeruluT e de 23 C.; iar temperatura apeT din izvorul de

esticA

tudine la garA, de 394 m.

AceastA statiune se aflA la
20 kil, de orasul Tirgoviste cu

Temperatura apeT pentru bAT,

D-1 dr. Bernard a fAcut In

1886 analiza himicA a acestor

feratl.
Descoperirea acestor ape se
datoreste unui medic militar
rus la 1828, cind se $i construir ni$te barace ceva mal
sus de izvoare.

ape :
Constitutivele minerale fixe

doctorul Episcopescu zice des-

pre aceste ape : La

erlpAtiesti

sunt 6 izvoare, cel mg sus maT

insemnat si Cu putin fier $i pdcurA.

La 1873, la Expozitia din

Viena, s'a trimis ape minerale
de la Pucioasa, analizate de
d-1 dr. Bernard $i ast-fel s'a
inceput a se cunoaste putin insemnItatea lor.
Consiliul judetean a cum-

pArat in 1875 un loe, pe care

In 1888 s'a construit un pavilion
pentru petreceri.

reprezintate prin sorgintele 4,

5, 6 $i 8 In un litru de apa,
sunt urmAtoarele :

Sulfidrat de calcia, 0,0782

Hyposulfit de calciti, 0,0066
Sulfat de strontia, 0,0376
sodia . . 0,0315
calcia

. .

0,7629

Clorurd de potasiti . 0,0053

*
soditi . 0,0458
Carbonat de mag. . 0,0299
0,1620
0008 I
Silice
Fer peroxid
0,0004
Mangan. peroxid
0,0003
Maten! organice
0,0504
Hidrogen sulfurat. . 452 c.c.
Acid carbonic liber. 809 c.c.
Acid carbonic comb. 222 c.c.

In 1879, arhitectul Kertsch

Fac parte din clasa apelor

din Galati fusese insdrcinat cu

executarea planurilor pentru un
stabiliment de bAl, eit i cu
captarea apelor $1 instalarea
masinelor. AceastA lucrare a
rAmas i pAnd astl-z1 in stare
de proiect.

sulfuroase hepatice forte.

Sitnilare apelor minerale de

In 1892-94, s'a fAcut mult

pentru infrumusetarea acesteT
statiuni balneare.
Izvoarele principale sulfuroase

sunt in numAr de treT, din cae

dota pentru 1DAT i unul pentru

blut ; putul de unde izvoreste

apa pentru bAT are 6 metri

o scarA

vocal.,

apoT la Petrosita, Vulcana, MAnAstire? - Banula, MAnAstireaDealuluT, fondatA de Radu-celMare in secolul al XV-lea, la
Ldculeti, etc.
In 1895 a fost 323 bolnavi ;

In 1896, 494; in 1897, 343

in 1898, 411 ; in 1899 art fost
439 bolnavi.

Pucioasa, sorginte de aja mi-

bdut e de 160 C.

care este legatA prin o linie

In cartea sa publicat in 1837,

duce exact

la Pystian din Ungaria si Teplitz din Boemia.

Apele de la Pucioasa sunt

indicate contra reumatizmelor
articulare, chronice i musculare, paraliziilor, la sifilis, hemo-

nerald, in jud. BuzAti, comuna

Fintesti, in viea statuluI Mustagiul. Contine mult sulf.
Pucioasele, munir, in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul, com. Jitia,
In partea de N. a comuneT. Ati
2 virfuri principale: PucioaseleMari si Pucioasele-MicT. Sunt acoperitl Cu pAdurT i pAsunT ; vara

se fac ad i multe stine de oT.

Pucioasele, phig, in jud. R.-SA.rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ;

izvoreste din muntele StejiculMare ; curge d'alungul muntilor
Pucioasele,

dupg un

curs

repede de vre-o 4 kil, se varsA

In 0611 Rimnicelul, pe partea
dreaptl.

Puciosul, irvoare minerale sulfuroase, lingA piriiasul cu acelasi nume, 'jud. Neamtu, com.
TazlAul, pl. Bistrita. Se maT numeste i Puturosul.

Puciosul, ru, in jud. Suceava,

com. MAdeiul (2 kil.); izvoreste

de sub BItca - Lacurilor $i se

varsA in Bistrita in dreptul satuluT Mddeiul.

roide, scrofule, limfatizm, dermatoze $i leucoree.

Tot la Pucioasa se fac

PuciosuluI (Vil ceaua-), veileea,

cu apa iodatA de la Vulcana.

hoya, ce se varsA In riul Prahovisa, intre aceste doud comune.

Pe cursul el se gAsesc izvo-

ExcursiunT se fac la Bezdeadul unde este cmalul ce rAsutil i unde ecoul repro-

www.dacoromanica.ro

intre comunele MAgureni i Prahovita-d.-j., plaiul i jud. Pra-

ra$e cu ap4 de pucioasa,

PUENI

125

Pueni, com. rur., jud. Vlasca, pl.

Marginea, compus din cAtunele

Prundul-Comend, FlAminda si
Pueril si situatA la extremitatea
S.-S.-V. a judetuluT, pe malul
DunArer, in marginea judetulur

PUEVTI

Suprafata comunei e de 4620

situat pe coasta Dealului-DunArd, la S.-S.-E. plsel si jud.

Proprietate a statulut fosa a

hect., din care 50 hect. vatra

mAnAstiref Sf. Gheorghe-Noti.

rilor, 4320 hect. ale proprieta-

Suprafata mosieT e de 5400

hect., din care s'a dat la 140

despre Ilfov, la 42 kil. de Bu-

locuitorI improprietAritT la 1864

curesti, la 31 kil. de Giurgiti, la

34 kil. de StAnesti, resedinta

dupA legea rurall 420 hect.

comuneT, 250 hect. ale locuitorilor,

Are 2 bisericT : una in cAt.
Puesti-d.-j., cu hramul Sf. Gheor

ghe, ziditl in 1840 de Anastase

Dedulescu, cm-Falta in cAtunul

plAseT, si la 12 kif, de statia BA-

Are o Ociare de 770 hect.

si alta de stejar de 696 hect.,

neasa, a linieI ferate Giurgia-

blItT, arAturi, izlaz si finete, in

Puesti-d.-s., cu hramul Sr. ImpArag Constantin si Elena, zi-

Bucuresti.

intindere de 2514 hect.

Tine de ocolul silvic Giurgiu.

ditA In 1874 de MArgAritescu,

sotia sa Elena, fiul lor Stefan

Are o bisericl, ziditA la anul

1858 de fostul arendas al mosieT Ionit1 Padiu, dependinte de
parohia Pietrele si deservit. de
1 preot, I dascal si 1 paracliser;
o scoall mixtA, condusA de un
invAtAtor si frecuentatA de 12
fete si 25 110; 3 circiumT si o
prAvAlie de manufacturA.
Vite : 300 bol, 6 bivolT, 106

Venitul

mosiei este de le/

15300.

Are o bisericA si scoalA.

locuitorif, ambele deservite

de 2 preoti si 2 cintAretr; o
scoal mixtg, condus. de 1 Insi

vAtAtor

Pueni, cdtun, pendinte de com.

si

frecuentatl de 45

elevi.

Preajba, pl. Glavaciocul, judetui

Locuitorii posea : 20 plu-

Vlasca, situat pe partea stingA

a GlavacioculuT. Aci a fost mal

gurf ; i masinA de treerat; 65o

bol, 300 yac!, 300 cal, 1120

inainte resedinta subprefectureT

Budgetul com. e la veniturr

Pueni, batid cu peste, pe pro-

oT, 4 capre, 506 rimAtori.

Comercial constA in importul
de coloniale, brasovenit tesAturl
si in exportul de cereale si vite.

de 3475 leT, 47 banI si la cheltuelT, de 3714 leT, 50 bant

Prin coman& curge Comasca,

prietatea statuluT Pueni, pl. Mar-

Transportul se face prin gara

ginea, jud. Vlasca; se alimen-

Rimnicul-SArat.

teazA din revArsArile DunArel.

CAT de comunicatie sunt drumurile vecinale spre : Nicolesti,

MAcrina-Stubei, Foteni - Rima.
cul-Sarat, BAlesti si CiorAsti.

cal, 820 of, 10 capre si 106 ri-

Glavaciocul.

mAtod.

o ramificatie a Dallare, ?ricepind de la local numit MalulRosa si vArsindu-se in Tezerul

Greaca din Ilfov. ApoT sunt :

Pueti, com. rur., in jud. R.-S5.rat, plasa GrAdistea, pe malul

Valea-BarbuluT, Valea-Nucilor,
Valea-NeagrA, Izvorul-NuntuluT,
Izvorul-Tiriitoarea si Fintina-Hotilor.

la 14 kil. spre E. de orasul

Rimnicul-Srat, si in cea N. a

Are o Ociare, compusl din

GrAdistea-d.-s., resedint. plAseT.

doul trupurT: Pruntul-Comend

care linea de Comana si Pueni.

Comune mal apropiate sunt :

Nicolesti, la I kil.; MAcrina la
3 kil.; BAlesti, la 6 kil. si Cio-

O osea duce din comunI la

statia FrAtesti.
se lucreazA multe rogo-

sting al riuluT R.-SArat.

E asezatA In partea E. a jud.,

plAsel, la 27 kit.

rAsti,

spre N. de Pueti, com. rur. si tirgufor, In

la 12 kil.

jinT, din papura care creste pe

Se mrgineste la N. cu BAlesti, la E. Cu Nicolesti, la S.

blitl, rogojinT cari se vind la

Cu MAcrina, despArtindu-se de

Giurgiti si Bucuresti.

amindota prin riul Rimnicul si

la V. cu Voetinul.

Ad i

Pueni, sat. Ved StAnesti, sat,

jud. Dorohoiii, com. Tureatca,
pl. Berhometele.

Pueni, ceitun, pendinte de com.

Pueni, pl. Marginea, jud, Vlasca,

Budgetul com, e la veniturT

de 5694 lel, 77 banT, si la cheltuelf, de 5520 leT, 59 banT.

Riul Rimnicul-SArat o udA la

S., curgind de la V. la E.
E format din cAtunele : Puesti-d.-j., resedinta, la E. si Puesti-ct-s., la V., Cu o populatie
de 1100 suflete.

www.dacoromanica.ro

jud. si plasa Tutova, la 25 kit.

spre N.-V. de orasul Birlad, pe
piriul ca acelasi nume.
Are o populatie de 863 locuitori ; 209 case; 6 bisericr;
o scoalA in Puesti-Tirg, frecuentatA de 103 copiI (1899
900) si una in Giltesti, frecu.,
entat1 regulat de 13 copit din
35 inscrisi ; un oficia postal ru-

ral; o moarl cu vapor!.

Tirgul formeazA com. (com.
Puesti) Cu ala nele : Puesti-Sat,
Strimba, BArtAlusul, Gura lezesi Rotar.
Viea se cultivl pe o supra-

rail', Rusi, Giltesti

PUIUL-G4TIT

126

fata de 113,5o hect. LocititoriT

cultiva si gindaciT de matase.
Comerciul se face de 96 per-

LocuitoriT posea : i 12 plugurl

ches pana la confluenta acestuia

de lemA si 2 de fier ; 350 bol',

280 vacT, 90 caT, 655 of si 130

Cu Slanicul, mal la V. de var-

soane.
Pe aicT trece soseaua. jude-

porcT.

%cana Birlad-Bacail.

cita de 8 persoane.

Industria si comerciul se exerSatul Pufesti este foarte vechiti.

Pueti, sat, in jud. si pl. Tutova,

com. Puesti, spre V. de tirgusorul Puesti. Are 578 locuitori
si 147 case.

In anul 1683 el e pomenit de

Pueti, sat, fcind parte din com.

rur. Margineni, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
395 locuitorl.

palatul din Domnesti, unde era

ascuns Duca-Voda.

Pueti-de-Jos, sat, In jud. R.Sarat, pl. Gradistea, cdtunul de

resedinta al com. Puesti, asezat
pe riul Rimnicul, spre E. Are o
suprafata de 35 hect., cu o po-

Amira in cronica sa, unde vorbeste de fugarirea luI Buhus

Hatmanul de catre Cazad, pe

cind se incerca sa patrunzd in

Pufeti, ctun, in com. cu acelasT

nume, jud. Putna, pl. Racaciuni,
situat in josul Domnestilor, pe
malul SiretuluT si strabatut de
piriul Caregna.

Are o biserica parohiala, cu

hramul Inaltarea Domnulta.

pulatiune de 275 familiT, saA 709

suflete ; o biserica si o scoala.

Pueti-de-Sus, sat, in jud. R.-SArat, pl. Gradistea, com. Puesti,

asezat pe malul sting al rlului

Rimnic, la 5 kil. spre V. de cAt.

de resedinta. Are o intindere

de 70 hect., cu o populatie de
84 familiT, saA 324 suflete.

Pufeti, stafie de dr.-de-f., jud.

Putna, pl. Racaciuni, com. Pufesti, pe Unja Marasesti-Bacati,
pusa in circulatie la 13 Sept.
1872. Se afla futre statiile Marasesti (14.7 kil.) si Adjud (10.9
kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI Marii, de 82,52 m. Venitul acestei statif pe anul 1896
a fost de 105553 leT, 40 banT.

sarea PufuluT.

Puful-Mare, virf de munte, ud.

Bacati, pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, din culmea SlAniculuT, BITA muntele Bota-PufuluT.

Puful-Mic, vive de munte, jud.

Bacari, pl. Trotusul, com. TirgulTrotusul, din culmea SlAniculuT,

situat in spre N.-V. de baile

Slanicul. De pe ppiana din
virful acestuT munte, vederea

spre intreaga vale a Slanicului este

spre baile Slanicul
foarte frumoasA.

Puieti. VezT Puesti.

Puiul, lac, in partea centrald a

pl. Sulina si cea de E. a com.
rur. Cara-Orman, jud. Tulcea.
Comunica cu lacurile Puiuletul

Rosul. Are o forma triunghiular neregulata si o intindere de 300 hect. E inconjusi

rat numaT cu stuf. Contine peste

mult si de o burla calitate.

Pufeti, com. rur., In jud. Putna,

pl. Rdcaciuni, situata in josul

Pufeti, paro/li, in com. cu a-

Domnestilor, pe malul riuluT Si-

celasT nume, pl. Susita, jud. Putna,

Roman, ce curge
prin pl. Siretul-d.-j., com. Hociungi ; desparte satele Hociungi
de Ciocanesti si la satul Porcesti

retul, la 33 kil. de capitala jud.

avind o biserica parohiala, cu

se varsa in piriul Poarca pe

hramul Inaltarea Domnului.

dreapta.

Se compune din cat. : Ciorani i Pufesti, resedinta com.

Are o populatie de 356 farnilir,

sau 1398 suflete ; 2 biserid parohiale, una cu hramul Inaltarea

Domnului, in cat. Pufesti i ceal'alta, cu hramul Sf. Nicolae, In
Ciorani ;

o scoald mixta,

fre-

cuentata de 21 copiT.
Intre Pufesti si Ciorani se
varsa pirlul Caregna in riul Si-

Puful, prz, jud. Bacad, pl. Tro-

Puiul-Gttii, insuld, in DunAre,

tusul, com. Tirgul-Trotusul, care

izvoreste din muntele Bota-Pu-

jud. Constanta, pl. Hirsova, com.

fului si curge aproape de hotar

spre Transilvania, varslndu-se pe
stinga SlaniculuT. La acest punct,
comisiunea de delimitare (1887)
a luat o hotartre, care a fost con-

sfintita si de conventiune in fa-

retul.

voarea Rominier, revenindu-T a-

Budgetul com, e la veniturl

de 5572.37 leT si la cheltueli,
de 5557.50 bani.

cesteia 692 hect. S'a prelungit

atuncT frontiera din muntele Sandrul-Mare In valea piriulul Ches-

www.dacoromanica.ro

urb. Hirsova, situata in partea

de V. a pl. i cea de N.-V. a
com., la locul unde se desface
Orla numita Privalul-BuazuluTTair i nu mita ast-fel pentru ca

se afla linga insula mal mare,

numita Gisca-Mare. Are o lungime de i kil., o largime de
ioo ni. si o intindere de 15
hect., improductiva, fiind acoperita cu pietni i nisip.

13U1UL-STR1MBULUT

Puiul-StrImbuluI, insulli, in Dutigre, jud, Constanta, pl. Silis-

Punga, pichel, jud. Putna, la conhuele Tarer ca Transilvania.

tra-Noug, pe teritodul com. rur.

Oltina, in partea de N. a pl. Pungeti, com. rur., in partea

de V. a piase' Racova, jud.
cca de N.-E. a com. Are o
Vasluiu, la 30 kil, de orasul
formg lunguiata, o lungime de
1200 tn., o lgrgime de too m
si o intindere de 30 hect.
Puiuletul, lac, jud. Tulcea, avind
290 hect. si o forma triunghiulard, in partea centralA a pl.
Sulina

cea de E. a com.

Cara-Orman, Ruga grindul cu

acelasT nume. Contine peste.

Pulpa (Pirful-luI-), pirn, jud.

Suceava, lzvoreste de sub Polana-FrasinuluT, curge mal intAia sub numele de Magazia,
apol trece prin satul Probota,
strAbate Balta-Colacului si dupa

ce a udat com. Dolhasca pe o

lungime de 4.'/2 kil., trece in com.

Lespezi, sub numele de PhlulProboter si se varsd in Siret la

locul numit Zaton.

PUNGHINA

127

Are o eoa1, infiintata la 186t,

frecuentatA de 46 elevi ; o bi-

serica, facuta de Beizadea Nicolae utu, deservita de t preot

si I eclesiarh, un pbxaclis ; dota
morT, una ca vaporT, i ceal'alta

Vasluiu. E resedinta plAseT. E si-

Cu cal ; mal multe sinagogr si

tuat pe sesul Racovel, DealulPungestilor si pe ramificatiunile

si valle formate din alte dealurT,
intre comunele Cursesti, Li-

14 circium1.
Locuitorii poseda: 6o plugurT,

pova, Girceili si Doagele. E

compusA din satele Pungesti
(tirgusor), Pungesti (sat) i Dumbraveni, pe o suprafatA de 2308
hect., din care 569 hect. pAdure
si

1530 hect. loc de cultura,

finat, imas ale proprietater, iar

778 hect. ale Iocuitorilor, Cu 54
hect. vie.

50 care cu bol, 5 carate cu cal,

949 vite mad cornute, 3 bivolT,
146 OT, 49 capre, 133 caT, 109
rimAtod ; 93 stupT.
In partea de E. a tirgusorului

Pungesti se at15, 2 izvoare de

ape minerale, continind iod si
pucioasa, si ambele folositoare
contra reumatizmelor.

Spre S.-E. de tirgusor, la o

departare cam de 6 kil., se afla

Are o populatie de 597 fasaa 1709 suflete; 2 bise-

locul numit Tintirimul-lur-VodA,

riel si un paraclis, deservite de

2 preotl si 3 eclesiarhf ; 2 coli,

patT acer cazutT in razboiul de

la Valea-RacoveT ; lar in partea
de S.-V. este cimitirul mortilor

unde se zice ca aa fost ingro-

Are de tributad pe dreapta

2 morT cu vapor' si 14 circiumi.

Comerciul se face de 12 persoane.
Vite : 1316 vite marl cornute,

piriul Budeanul si Piriul- Ra-

3 bivoll, 274 of, 154 cal, 62

cilor, lar din stinga p. Coptul.

jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,

capre si 136 rlingtorT.

Budgetul comunei e de 14864
leT la veniturT si de 14048 leT,
78 bani, la cheltueli.

pe teritoriul bulgdresc al com.

rur. Ese-Chioi ; se desface din
poalele nordice ale dealurilor

LocuitoriT posedg, : 82 plu-

Punghina, com. rur. si sat, in jud.

Mehedinti, pl. Cimpul, la 5o kil.

gurT si 85 care cu bol, to carute cu cal si 293 stupi.

pe malul nula! Drincea. Satul

Punar-Orman-Ceair, vale, in

de la S.-E. spre N.-V., numai

prin pAdurT, printre dealurile
Pinirlic-Bair si Tiumbet-Bair; in.

tra in jud. Constanta de la kil.

Pungeti, sat, in jud. Vash)ia,

In partea de V. a tirgusorului
Pungesti, Cu care formeaza un

trup. Ved Pungesti, tirg.

de orasul Turnul-Severin, situata

Racova. Prin marginea tirgusoruluT trece piriul Racova.

formeaza com. Cu catunul Pro.

topopesti, aviad 1700 locuitori
si 271 case.
Are o biserica, deservitA de
preot si I cintaret ; o scoall)
conclusa de I invatator, frecuen

tata de 49 elevi (1899 900) ;

Chiucic-Cainardgi; se indreaptA

spre N. tuteo directie generalA

de holera de la 1866.

Pungeti, tirg-ufor, in jud. Vasluia, pl. Racova, asezat in partea de E. a com., pe sesul vale

3, spre E. de pichetul No. 9,

Are o suprafatA de 1796 hect.,

brazdeaza partea sudica a plAser

din care 569 hect. pAdure si

2 circiuml.

cea esticI a comuneT, si se

uneste cu valea Chilege-Ceair

961 hect. loe de cultura, finat,

irnas ale proprietateT, iar 266
hect. ale locuitorilor, cu o po-

61 care ca bol, 18 cArute cu

spre a forma valea Begene-Ceair,

ce se deschide in valea Ese-Chioi.

LocuitoriT poseda : 40 plugurr,

ca!; 800 vite marT cornute, 48

pulatie de 250 familiT, sau 1153

suflete.

ca!, 800 o, 650 riailtorr; 40

Punga (Drbaceti), atun al

Este resedinta com., a jade-

Are o osea care o leaga de

com. Trestia, jud. BuzAti, Cu

320 locuitorT i 60 case.

cAtorieI ocoluluT Racova si a

subprefectureT.

www.dacoromanica.ro

stupT.

soseaua CujmiruluT.

Budgetul com. e la veniturr

TUNGILOR (MOVILA-)

128

de 4346 leT, lar la cheltuelI, de

3260 le.
Pungilor (Movila),movilci, spre
S. de satul Dragoesti, pl. Mostistea, jud. Ilfov, inconjurata la

S. de padure si la E. de baltace.

PURANI-DE-SUS

Are o scoalA mixta si 4 bi-

nelocuita, jud. Vlasca, pl. Margi-

sericI.
Veniturile com. sunt de 71501.

nea, fosta proprietate a familleI

Lapati, trecut in posesia Principella' StirbeI la 1856, cind s'a
intrupat cu .mosia Pietrosani.

Puntieni, mofie nelocuita, Ruga

satul cu acelasr nume, jud. Tu.
tova, proprietatea statuluI, arendata Cu 4100 le anual.

Purani-de-Jos, sail Cotorani,

atun, pendinte de com. Blejesti,

jud. Vlasca, fosa proprietate a

Puntea-de-GrecT, com. rur., in Puntieni, pei dure a statuluI, in

jud. Dimbovita, pl. Cobia, siintindere de 65 hect., Ruga satuat pe cimpla numita Valeatul cu acelasi nume, jud. Tutova.
Neajlovul, la 8 kil. spre S. de
Gaesti, pe malul sting al riuluI Puntul-Bistrita, pa' dure, in intindere de 20 hect., facind parte

Neajlovul.

Are o populatie de 686 locuitorl ; o biserica ; o scoala.

Se invecineste cu comunele :

din pAdurea Babeni, pl. OtAsaul,

jud. Vilcea.

Greci la E., Morteni la V., Iopesa la N. si RascAeti, din jud.

Arges, la S., despartindu-se de
toate prin cimpiI si unindu-se
prin sosele vecinale-comunale.

Pupaza, jud. Iffov, pl. Oltenita.

Puntea-Ginei, villcea, ce stra-

piriuluI Sarata, la vassarea acestuI pifia in riul Ialomita si lipit in

bate N.-V. com. Cornatelul, pl.

VezI Noua-Vacareascd.

Pupazeni, sat, in jud. Ialomita,

pl. ampuluI, pendinte de com.
Alexeni, situat pe malul sting al

statuluI si care inainte de secularisare tinea de manast. Sf. Gheorghe. AzI s'a vindut numaI locul
de arAturA d-luI Grajdanescu.

Suprafata mosiel ad padure

e de 560 hect. S'a dat la 25 locuitorI improprietariti la 1864
o suprafata de 130 hect.
Padure rAmasa pe seama statuluT este de 251 hect., tinind de
ocolul silvic Cirtojani.

E departe de Giurgiii de 68
kil., si de Bucuresti, de 60 kil.
Venitul anual al mosiei e de
3600 ler.

Prin catun trece valea Glavaciocul.

Oltul-d.-s., si se vana. in VaJea-GuguluI.

partea de Nr. de satul Alexeni.

Litiga Pupazeui se afla satul

Purani-de-Sus, com. rur., com-

Aceasta vAlcea, prin pozitiu-

Baldovenesti, care prin cresterea

nea el, spune legenda, servea

populatiuneI, s'a unit cu Pupa:

zeni formind un singur sat.

pusA din Purani-d.-s. si Buteti,

pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, si-

de ascunzAtoare locuitorilor si
cAlugarilor de la schit, pe timpul cind TurciI sati MuscaliI intrati in tara si o prAdati.

Puntieni, com. rur. O sat,

in

jud. Tutova, pl. Simila, spre

N.-E. de orasul Birlad, pe pi-

Are o biserica, deservid de

un preot si dol cintaretI.

tuat pe coasta dealuluI apeI

Pe partea de N. a satuluI

Glavaciocul, care trece prin vale

in marginea satulul. Departe de
Bucuresti de 6o kil., de Giurgiii

trece calea judeteanA Slobozia-

de 70 kil. si de Obedeni, rese-

Urziceni.

dinta piase! Glavaciocul-Neajlovul, de 21 kil.

Pupzeni, sat, in jud. Tutova,

E proprietate a statului, fosta

a Mitropolid.

riul Buga.

pl. Corodul, com. Ballsesti, spre

Satul formeaza com. Puntiseni

cu cAtunele : Radesti, Chitcani

S.-E. de satul Balasesti. Are o

Are o popula0e de 1757 su-

populatie de 321 loc. si 81 case.

flete ; 2 bisericT, din care una,

cu hramul Sf.VoevozI, cu 2 precitI

Purani, ctitun, in jud. Teleorman,

pl. Marginel, pendinte de com.
Pielea. Are o populatie de 400
suflete. Este foarte vechiti, rnen-

si 4 cintaretT, constitue parohia

tionat si in tabloul comunelor

din anul 1741, si de Dionisie
Fotino. Tinea mar inainte de
jud. Vlasca, pl. FrasinetuluI.

invtAtor, frecuentatA. de 14 copi.I.

Pirvesti, avind o populatie

de 1012 locuitorI si 255 case.

si

Se cultiva viea pe o suprafata

de 32,75 hect. si livezile cu prunl

pe o suprafata de 23,75 hectare.

Locuitorif se ocupa pe linga

agricultura si cu ()aria, fferazia
si butnaria.
Comerciul se face de 12 persoane.

Purani, cu cAtunele Bunesti, Turnescu - Bulaciul si Slavesti ; o

scoala mixta., conclusa de un

Purani-de-Sus sal al-Mitropoliel, cdtun, pendinte de com.

cu acelasI nume, pl. Glavaciocul,

Purani, sati Bujor, trup de mofie

www.dacoromanica.ro

jud. Vlasca, situat pe deal si pe

PURANI-S. GHEORGHE

PURCARENI

129

valea Glavaciocul. Apartine statuluT i, inainte de secularizare,

apropiere de cat. Dobreni. Printeinsa curge un Odias care vara

si la 21 kil. de resedinta plA$eT

si a judecatorieT de ocol. E si-

tined de Mitropolie.
Are o suprafata de 2500 hect.
S'a dat in 1864 la 70 locuitorl,
improprietaritT dup legea ru-

seac.

tuat. pe malul drept al riuluT

rala, o suprafata de 304 hect.

S'a mal dat la 1882 la ro inscoald, o suprafata

Doamna.
Are 3 catune Purcareni MarT,
Purcareanca si Tirseni g. se

Purareanca, sat, facind parte

din com. rur. Purcareni, pl. Riul
Doamnel, jud. Mu$cel.

margine$te la N. ca com. Dir

Are o populatie de 165 lo

monesti, la S. cu com. Ciumesti,

cuitorT.

la E. ca com. Piscani, si la V.
cu com. Mice$ti.

Pe mo$ie este o padure de

Cade in central comuneT Purcaseni, pe mala! drept al riuluT

stejar in suprafata de 529 hect.

Doamna $1 este udat prin cen-

flete; o scoall mixta; o biserica, deservita de 2 preotT si

surateT $i

de 64,15 hect.
(VezT corn. Purani-d.-s.).

Are o populatie de 678 su.

tra, de la V. la E., de gira cu

acelasT nume.

Purani-Sf. Gheorghe, sati Cotorani, ctitun, pendinte de com.

Bleje$ti, jud. Vla$ca. (Vezl Cotorani).

3 dascalI.
Vite : 202 bol, 155 yac!, 200
oT, 155 capre $i 354 porcT.
Budgetul comuneT e la veniturT de 1296 leT si la cheltuelt,
de 1288
In jurul comunel sunt Q multime de palta roditorT, cea mal
mare parte prunT.

Biserica, cu hramul Sf. Nicolae $i Sf. Gheorghe, s'a zidit

intre anif 1766-1770.

Purcreanca, pddure, supusa

Purcarul, atun, al com. Muscule$ti, pl. Gilortul, jud. Gorj, situat pe valea cu acela$T nume
si in parte despre V. a catunului

regimulur silvic, jud. Mu$cel, pl.

Riul-DoamneT, com. Purcareni,

in intindere de 65o hect., compus din stejar, fag $i carpen.

In partea de V. este strabl-

Muscule$ti.

Are o suprafata .de 289 hect.,

Purareanca, gIrM, jud. Mu$-

din care : 90 hect. pdure, 90

cel; izvore$te din coastete dealurilor com. Mice$ti, ucla com.

Purcareni prin centru $i se vars
in riul Doamna.

hect. arabile, roo hect. finete,

4 hect. vie

$i

i hect. izlaz,

o populatie de 40 familiT,
140 suflete.
Locuitoril sunt impamintenitT

dupa legea rurald. El poseda

7 plugurT, 13 care ca bor, I caruta Cu cal; 70 vite marl cornute, 4 cal, 200 Of, 25 capre
40 ritnatori.

tuta, de la N. spre S., de o 1-amura a Carpatilor, acoperita cu

padure, compusa din stejar, fag,
carpen, alun, plop $i ulm.
Riul Doamna ucia partea de

E. a comuneT. Pe el se afla 6
morT pentru macinat $i 9 pille.

Purcreata, perdure particulara,

in intindere de 125 hect., jud.
Ilfov, pl. Znagovul, com. Buti-

Gira Purcareasa uda comuna

prin centra si se varsa in riul
Doamna.
LocuitoriT din catunul Pura.-

manul, cat. Luceanca.

reni-Mari, in numar de 71, s'au

irnproprietarit dupa legea din

Purcreata, izvor, in jud. Bu-

Comunicatia in catun se face

prin soseaua judetean ce trece

zaul, com. Gura - Saratei, ct.

1864, pe propeetatile d lor Achil

Ciuhoiul; izvoreste de sub o

prin com. Muscule$ti, $i prin alte

mare sanca i formeaza cea

Ioanide, C. Lerescu, I. Ioanide

si T. Boranescu ; ceT
sunt

drumurl ordinare.

principal sorginte a piriulul

camina$T.

PurcaruluI(Valceaua-),vifIcea,
ce strbate partea de N. a com.
Brebu, jud. $i pl. Prahova.

PurcaruluI (Valea-), sail Purcarea, vale. Incepe din preajtna

comuneT Izvorul-d.-j., jud. Arges ; trece pe litiga marginea cat.
Parearen', al com. Slobozia-Traz-

Intreaga comuna are peste

Sarata.

2000 hect. pamint.

Purcreata, vale, izvoreste din

Peste riul Doamna este un

raionul comuneT J ipinesti, pl.

pod de lemn pe soseaua natio-

Riul-DoamneT, jud. Muscel; stra-

bate partea de V. a comuneT

n ala Pitesti-Cimpulung.
Purcareni maT sunt strabatutT

$1 se scurge spre S. de catunul

de o osea comunala $i de una

Va] ea-Nandrel, com. Dirmonesti.

vecinall.

Purcreni, com. rur., jud. Mus-

Purcareni, parte din comuna

Riul-DoarnneT, la 40

Mice$ti, pl. Riul DoamneT, jud.

nitul, jud. Teleorman, si merge

cel, pl.

p.'nd in Valea-TeleormanuluT, in

kil. spre S.-V. de Cimpulung,

C4 745.

Narele Dioliotar Ceografie, ro:.

Muscel.
17

www.dacoromanica.ro

PURCARENI

PUSCOIUL SA.1.1 PUSCOAIA

130

Purarenr, cdtun, in jud. Telefirman, pl. TeleormanuluT, com.

Slobozia-Trasnitul. Are o populatie de 6i5 suflete, din care

reste din niste vai miel, si dupa

ce strabate com., de-alungul el,
se vars in riul Desnatuiul. Are

d.-j., pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

un vad si un pod numit Po-

Altitudinea terenuluT d'asupra

nivelului Marii este de 136 m.
Are o populatie de 34 familiT,

Curge prin valea

109 contribuabill.
Purceau a.

Pura reni - Mari,

sal-1 140 suflete.

sat, fcind

parte din com. rur. Purcareni,

pl. Riul-DoamneI, judetul Mus-

resedinta comunel, situat

la S. eI, pe malul drept al riucel,

Romanati, situat lingl Olt, aproape de hotarul judetului.

Purcei, &Mal, in jud. Putna, pl.

Vrancea, COM. Gaurile. Are o
populatie de 246 suflete, si o
biserica, cu hramul Sf. Nicolae.

Puricoasa, atun al:com. Nehoiasul, jud. .Buzaci, cu 80 locuitorT si 22 case.

luI Doamna, peste care, in drep-

tul catunului, este un pod de Purceleti, cdtun, in jud. Putna,

lemn, pe soseaua Pitesti-Cim-

pl. Girlele, com. Balotesti, situat

pulung.

pe malul Putnei, intre Magura

Are o populatie de 283 locuitorI ; o biserica, fondata la

1835 de raposatul Alecu RItescu ; o scoala, frecuentata de
27 elevI si 3 eleve.
Se mar numeste i PurcareniAdunati.

Purcreti, cittun, in jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT, com.

Popesti-Palanga, avind o popu-

latie de 344 suflete.

Puricoasa, mofle, in jud. Buzati,

com. Nehoiasul, catunele Jetul
si Puricoasa, proprietate mosneneasc in devalmsie.

Putna.

Are o populatie de 318 lo-

Are o suprafata cam de 90

cuitori, si o biserica, ca hramul

Cuvioasa Paraschiva.

hect. padure, izlaz, livede si putine curaturl.

Purcelul, munte, in jud. R.-SA-

Poroinica, sat, jud. Dimbovita,

rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia,

se desface din muntele Necule
si brazdeaza partea de V. a comuneT. E acoperit cu paduri si
pasunT, lar vara se fac pe dinsul stine de oI.

pl. Cobia, com. Mogosani. Are

o moar cu turbina, pe apa

Rastoaca, a doctoruluT Nichita.

Poroinica, deal, spre E. de com.

Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,

ca directia de la E. spre V.,

in-

Purcelul, pIrla, in jud. R.-Sa-

avind o /ungime de 300 metri.

sula Balta, jud. Ialomita, pl. Borcea, com. Jegalia, punind in co-

rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia,

izvoreste din muntele Purcelul,
uold partea de V. a comuneT si

Purul, munte, in jud. Gorj, plaiul

Purcreti, brat (prival), in

municatie bratul Gura-Baila cu

lacul Prunasul.

Purcreti, lac, in jud. Constanta,

pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Seimeni si pe al catunului
s Seimeni-MicI, asezat in valea Tribinul, impreuna cu lacul

se varsa in riul Rimnicul, pe

S. de punctul sucursal vamal Vidra, situat in-

stinga lui.

tre muntir Coasta-BenghiI, Bo-

Novaci, la

rul, Mirul-Mare si nul Lotrul.

Purcileti, fost sat, jud.

Su-

ceava, pe teritoriul com. Stolniceni - Prjescu, desfiintat

in

1864, cind, cu ocazia impro-

Pucaria, tezer, jud. Braila, situat in ostrovul Cistia, la N. de

ostrovul S trechianul.

s'a dat loc. locar'

Ramazan, cu care comunica prin-

prietarireT,

tr'un mic Ornas. Este dominat

de dealul Cernavoda, care se
afla la S. sall, lar la marginea
sa de N.-V. se all asezat satul
Seimeni-Mici. Are o suprafata
cam de 16o hect. si contine
mult peste. E situat in partea
N.-V. a plseT si S.-V. a com.,
comunica cu Dunarea.

de case in satul Stolniceni.

In jurul bisericei fostuluI sat,

Puscoiul, sati Puscoaia, j ud.

Vilcea, izvoreste din muntele

este acum cimitirul satului Stol-

Virful-Mare ; curge printr'o vale

ingusta si adinca indreptata de la

niceni.

Satul Purcilesti a fost ars

de LesiI luT Sobieski. Vezi Stolniceni-Prajescu.

N. catre S. .E. si se varsa pe

Purice. VezT Aprodul-Purice, sat,

jud. Neamtu.

dreapta girla Priboiasa. La obir-

Purceaua, pirta, jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-mj., com. Virvorul, izvo-

stinga riuluI Lotrul, putin mal

sus de cat.
El primeste ca afluente pe
sia acesteia se afld un lac artificial,

Puricei, cdtun, com. Strejesti-

www.dacoromanica.ro

Stagni.

construit de societatea

PUSTAIA

PUTINEIUL

131

Pustaia, situc. VezT Virful-CimpuluT, sat, com. Virful-Cimpuluf,

com. rur. Rominesti, pl. Cri-

pe malul apeT ce trece prin co-

vina, jud. Prahova.

muna,

pl. Berhometele, jud. Dorohola.

Puscasi, sat, in partea de V.

Putineiul, com. rur., In jud. Te-

a com. Radiul, pl. Stemnicul,

jud. Vasluiu, situat intre dea-

leorman, pl. CalmatuiuluT, pe

luri, pe dreapta prului Racova,

dreapta. E inconjurata de toate

si pe coasta dealuh Magura,

la 41,2 kil, de satul Scorteni

si inconjurat de paduri.

par* de dealud si are un cat.

(scoala.).

o populatie de 140 familh, sau

685 suflete; o biserica, facuta
la 1840, deservit de i preot

Pustiana, sat, jud. Badal,

pl.

Tazlaul- d.-s., com. Scorteni,

situat pe stinga TazlauluT-Mare

Are o populatie de 762 suflete, maioritate Un gurf ; o biserica catolica cladita de locuitorT la

1871, Cu I preot

cintaret

Are o suprafata de 1300 hect.;

si

I cintaret ; o scoala mixta;

o circiuma.

Vite : 20 cal, 441 vite cornute si 90 porci.

Puscasul, munte, jud. Bacati, pl.

Se zice c acest catun este

hotarul intre com. Hirja i Tir-

nieri de Stefan-cel-Mare, in urma

Trotusul, prin virful caruia trece

gul-Trotusul,
Oituzului.

situat pe stinga

uneT lupte ce a avut Cu Mate

Corvin. Parte din locuitorf sunt
Sasf (GermanO.

Pustiana, ino)cie a statuluf, jud.

Bacan, pl. Tazlul-d.-s., com.
Scorteni.

numit Cirlornanul, spre

situat tot pe valea CalmatuiuluT,

la 2 kil.
Se invecineste la N. co cat.
Baduleasa, ipotele si lamandinul

si 2 circiumarT ; o scoall mixta.

fundat de Unguril adusf prizo-

valea cu acelasi nume, pe partea

Puscasul, ftr, jud. Bacau, pl.

Trotusul, com. Hirja; izvoreste
din muntele Bolovanul si se
vars pe stinga OituzuluT, mal
la vale de confluenta acestuia
ca piriul Pescarul.

ale com.

Baneasa; la

S., cu parte din com. Dracea,

de care se desparte prin ValeaTotitel ; la V., co cimpla de
pe mosia Riloasa si la E. cu
com. Bogdana si cat. Ulmeni.
Distanta de la resedinta jud.
este de 19 kil., bar de la Rosiori, de 25 kilometri.
Teritoriul com. este strabatut
In

diferite directiunI de mat

multe vai i valcele Valea-Moldovencer, care adese-orI are ap

si se termina In Valea-CalmAtu-

Pustiana, ddure a statuluf, jud.

Puscasuluf (Muchia-), deal, in

iulul; Valea-Totitef, care o separa

de com. Dracea i egarcea-din-

Baca.ii, pl. Tazlaul-d.-s., com.

jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,

Deal ; Valea-Stejarulur si a-Du-

Scorteni.

com. Babeni, in partea de V.

E acoperit cu pasuni i pa-

nafului ; Valceaua-VaciI, la limita

Are o intindere de 90 hect.

contine arborf foiosf.
inainte tinea de manastirea Agafton.

Pustieta, sat, in jud. Roman,

com. Oniceni, pl. Fundul, spre
S.-E. de satul Oniceni, pe malul drept al riulul Birladul, asezat pe deal.
Locuitorif ah 325 vite marf
cornute.
Pustieta,A-1/7, ce curge prin com.
Oniceni, pl. Fundul, jud. Roman. Uda satul Pustieta i mal la

durf.

Puscasulul

in

despre com. Ologi si valceaua

Tutorea, la N.-V.
Din dealurile inconjuratoare
izvorasc abundente izvoare de

jud. Baca, pl. Tazlaul-d.-j., com.

Berzuntul; izvoreste din padurea
si se scurge in piriul Berzuntului-Mare, dupa ce a facut ho-

aloa, din care se formeaza o balta,

numita Balta Grecilor, situata

tar tare com. Berzuntul i Bir-

pata aci un volum mal mare

sanesti.

de apa i serveste la udatul gradinilor de zarzavat.

Pe teritoriul com, se gasesc

Puscasanca, pnrz, jud. Prahova,

ce izvoreste din cat. Puscasi, uda.
com. Petrosani, pl. Crivina, si

se varsa in riul Leaotui, in raionul com. Petrosani.

la E. com. Alimentat de apele

izvoarelor, pinol Calmatuiul ca

si cite-va cariere de petris, cum

sunt cele de la Valea-Totiter si
din cat. Cirlomanul, unde stau
gasit, in maI multe rindurT,
fosile de animale anti-deluviane.
Intinderea com., cu a mosiei

N. de el se varsa in riul Birladul, pe dreapta. Valea sa este

Pute-rgi, localitate si izzior de

marginita de dealurT foarteinalte.

afil' mineralci, pe pamintul mos-

Putineiul,

Puscasi, sat, facind parte din

nenilor, com. Apostolache, pl.

Podgoria, jud. Prahova, situata

hect. Mosia este proptietatea

d-lul Al. de Vrany din Viena

www.dacoromanica.ro

este cam de 6400

PUTINEIUL

PUTINEIUL

132

si are pe cansa cam 200 hect.

viile locuitorilor din acea co-

padure.
ImproprietaritI sunt pe mosie
26r locuitorT, pe o Intindere de

muna.

.Putineiul, com. rur., jud. Vlasca,

pl. Marginea, situata din sus de

1254 hect., din cate J67 din

Putineiul si 64 din cat. Cirio-

De insemnat sunt : biserica

din cat. arlomanul si in partea
de S., pe deal, urmele uneT intariturT, ce se crede a fi ramas

manul. Viile locuitorilor ocupa

o intindere de 65 hectare.

de pe timpul rAzboaielor cu TurciT. Imprejurul com. sunt insirate

Tot din teritoriul acesteT com.

o multime de magurl, din care

maT principale sunt : Magura-

S'a dat la 1864 pentru 250 lo-

BanuluT si mAgura Ghiburdelul

gea rurala, o suprafata de 1226

la E, spre com. Bogdana ; Mdgura Mare si Basicuta-GeambasuluT, d'asupra cat. Cirlomanul.

hect.

face parte $i trupul de mosie

Sttlpul - de - Piatra, proprietatea

d-nei Ana Dumba din Viena,

proprietate situata la V. com,
li avind o intindere de 1250

Drumul lul Traan trece pe

hectare.

Are o populatiune de 1878

suflete, din care 350 in cat. Cirlomanul ; o scoala, conclusa de
un invAtator si frecuentata de
46 elevl; doua bisericT, una In
Putineiul, deservit. de 2 preoti
$i 2 cintAretl si cea-l'alt in cat.
Cirlomanul, deservit de 1 preQt si 2 cintaireV.
Vite : 363 caT, 33 mgarT,
891 vite marT cornute, 2655 oT
si berbecT, 276 capre si tapr s
877 porcl.

Budgetul com. e la veniturl

de Id 9573 si la cheltuelf, de
9454 ler-

Satul Putineiul e ?m'Al-0i in

suburbir carr poartA numirile de:
Pantelimonesti, la V. com.; Greci

si Caraveteni, la E. si Straini
la S.-E.
Caile de comunicatiune sunt :
soseaua judeteana Turnul-Rosiori, care pune in legaturd com.

linga com., venind despreDundre

$i la directiunea spre cal. Baduleasa ; parte din acest drum este

Hodivoaia, facInd parte din cimpul BurnazuluT pe proprietatea

Putineiul, bast a cl-lul C. utu
si az1 a mostenitorilor def. I.
Marghiloman.
Are o suprafata de 6100 hect.
cuitorT improprie AritT dupa le-

Are un petic de padure de

tuf -de 560 hect.
Venitul anual al moier e de
60000 tel.

E departe de Giurglil de 18
U.; de oseaua Giurgiti-Alexan-

acoperit de araturT, dar pe la

un ele locurl se distinge foarte

dria, cu care se leaga, de 24 kil.;

de Stanesti, resedinta plaseT, de

bi n e.

8 kil.; de Bucuresti, de 76 kil.

Are o populatie de 1346 suflete ; o biserick cu hramul Sf.

Ocupatiunea locuitorilor este

numaT agricultura, care se face
ad in bune conditiunr, mar totI
locuitoriT avind instrumente agricole perfectionate.
Proprietaru/ mosid Intrebuinteaza in exploatatiunea agricola
tot ce stiinta a produs mal perfect, avind un numar insemnat
de masinT $i instrumente agricole, precum si un atelier mecanic.

loan Botezatorul, acutA la 183f,

de un Hagi Iordan, fost proprietar al mosieT, inainte de C.

utu, bis. constituind singurA o
parohie $i deservitA. de 3 preotT,
4 cintAreti i paraclised ; o coald

mixtA, frecuentata (1899-900)

de 55 copii.
Are o moara cu vapori si una
pe apa cu turbina, asezata intre

Satul Putineiul este unul din

cele mal vechT ; el tinea de jud.
0/t pana la anu/ 1836; II gAsim

helestaie, pe valea Putineiul, care

trecut .5i in lista satelor intoc-

lqtae, unul al proprietaruld li

mite sub domnia luT C. Mavro-

cel-l'alt al locuitorilor i care

cordat, pe la jumatatea seco-

se alimenteaza din apele ploilor $1 izvoarele val; 2 marf he-

a-

luluT al XVIII-lea, ca facind parte

contin pete; 2 cazane de facut rachiti din pra.$tina. ; io dr-

ceasta osea pornesc maT multe

ramurY de sosele vecinale spre
cat. Cirlomanul cu prelungire

din pl. ce se numea a MargineT,

ciumr.

pana in com. BAneasa si gara

Salcia. In partea de S.-E. trece

au era /lisa. pe locul unde se

cu aceste dota orase; din

$oseaua vecinala spre com. Dra-

cea prin cat. Zlata. Spre cat.

Baduleasa porneste laxas): din
$oseaua judeteana o alta ramura ; iar spre com. Bogdana
este un drum vechig natural, numit drumul HerieT, care duce la

care se intindea pana la Du-

Vite: 752 bol li vacT, 106

nare. Vechiul sat al Putinelului

bivolT si bivolite, 335 cd, 2460

d, 43 capre, 16 asini i 280

aflA asta-zi, ci acolo unde este

cdt. Cirlomanul, la putina departare. Comuna Putineiul s'a

rimatorT.

format mal in urma, populin-

5053 leT.

Budgetul com, e la venituri

de 8466 leT si la chatuell, de

du-se de catre locuitoriT venitT

de prin alte partl, ceea-ce explica impartirea eT In suburbit

www.dacoromanica.ro

Putineiul, colind, In jud.iiitzdt,

com. Vispesti, cat. Virful, acoperla de padurea statuluT Sfin-

PUTINE1UL

133

tianul, cam de 93 hect. ; apoT

de livezI si finete mopenestI.

Putineiul, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,

com. Mierea-Birnici,

Cu 138 suflete si 24 case.

Putineiul, vzahala, jud. Mehedinti. Ved Voradia.

Putineiul, atan (dila), In jud.

Ialomita, pl. Borcea, Miami par-

i intre 45,36' i 460,12, latitudine borealg, se afl asezat

in centrul TareI, in marginea
de S. a MoldoveI, din care fa-

PUTNA (JUDET)

Buzau si Rimnicul-Sarat, unde

se termina. vecinAtatea Putnei
cu judetul Buzau, incepind de

cea parte pana la unirea Prin-

ad i inainte a se margini Cu Rimnicul-Sarat.

cipatelor.
Limitele judetuluI sunt :

de laVirful-ClabuculuI, prin mun-

La V., Transilvania, incepind

La N. si N.-V., judetul Bacati, incepind de la gura plrfulul Racaciuni, care-T formeazA

hotarul pana in dreptul com.

tiI Stanisoara, Lepsa, Stogul,

Parava; de aci hotarul face o

cotiturg. spre S. pana in fata
com. Racoasa, de unde se in-

Hartanul, Buneul, Fata-Arisoad,

Virful-LacautuluI, Zarea-Mordanului, Gorul O Giurgid. Prin hri-

drepteazA spre V., pana la mun-

Putineiul, vale, jud. Vilcea, pl.

Horezul, com. Slatioara ; uda

sovul dat Vrincenilor de catre

Grigore Ghica, se statornicesc
hotarele prin virfurile muntilor
Stogul, Buneul si Laclutul, de

tele Clabucul, pe hotarul Tran-

unde se incepe Mala.

silvanief.

mahalaua Manasiesti si Olari,

La E., Siretul, care-1 desparte

de jud. Tecucitl, incepind de la

Dupa conventia de delimitare

incheiata la 25 Noembrie 1887,

te din com. Dichiseni. E situat

pe cimpul Bardganul.

si se vara in rlul Cerna.

Putineiul, mofie, jud. Dolj, pl
Amaradia, com. Mierea-Birnici,
apartinind locuitorilor clacasT si
cetelor de mosnenI.

Putinele, sat, facind parte

din

com. Buda, pl. Stanisesti, jud.

Bacat, situat la 5 kil. 265 ni.
de resedinta comuneI.
Are o suprafata de 340 hect.
25 arir, Cu o populatie de 339
suflete ; o biserica, cu hramul
Adormirea MaiciI DomnuluI,

construita din lemn de stejar,

locul numit Capul-Dracului si

mergind in jos pana la Blehani.
La S., jud. R.-Sarat, de care
se desparte prin riul Milcovul,
de la obirsia luI pana la Focsani si de aci prin canalul tras
din Milcovul de Stefan-cel-Mare,
ca linie de demarcare filtre Mun-

tenia si Moldova, dupl rzboiul

din 1475, cind Radu-cel-Frumos, Domnul MuntenieI, fu In-

vins de Stefan, lar jud. Putna,

anexat MoldoveI. Acest canal
pleaca din Focsani, din sus de
Tabacari, trece la Mindresti, a-

la 1880, de locuitorT.
Comerciul se face de un cir-

poi la Lamoteasa, Argintul, Go-

ciumar.

Rimniceni, Bolboaca, Girleasca,

si da. in Siretul la satul Blehani, dupa ce a facut in tot drumul san o multime de cotiturT.
La S.-V., jud. Buzati, incepind

Putinele, pirig, jud.

Tecuciti,
curge prin satul cu acelasI nume,

com. Buda, curge in directia

N.-S., si in fata satuld Putinele se varsa in Zeletinul.

Putna, jade', numit ast-fel dupa

riul care 11 strabate de la V.
Ja S.-E. si care uda impreun
Cu afluentif sal toat partea cen-

logariul, HIngulesti , Malurile ,

din muntele Giurgiti, de unde

se lasg. In jos cu o mica inclinare spre E. prin muntif : Musa-Mare, Musa-Mica, Vetrilele,
Neharna si PIatra-SecuiuluI, de

unde face un arc spre N., trecind prin muntele Furul Mic,

pentru a se executa invoirea

facutg. la Viena la 5 Aprilie acelaT an, s'a semnat protocolul publicat in Monitoru1 Oficial din to Aprilie 1888. Dupa
acest protocol hotarul TaxiI in
dreptul jud. Putna incepe de la
muntele Clabucul, se coboara

urinind pe ripa din mijloc la

piriul Lepsa, pe care urmeaza
pana la gura pirluluI Harambrcz (cota 804) si se suie mergind pe creasta picioruluI N. .E.
al munteluI Jahorosbrcz la virful acestuI munte (cota 1.211);

de acolo se coboarg. catre S.

mergind pe o ripa pana la piriul Paltinul, peste care trece,
si apoI se urca. pe o alta epa
situata fata in t'ata cu cea d'intiiti la virful munteluI Sobrcz
(cota 1.290). Din virful acestuI
munte linia fruntarier urmeaza
creasta pana la virful Mesteacanul, de unde se coboara catre
S. mergInd mereu pe creasta,
trecind prin punctele cotate
1.139 si 184 pana la 01111 Putna-Vrancil, la punctul unde PIriul-Maruld se varsg. in Putna.

tran si sudicd a judetula

Situatiune fi limite. Jude-

urcind spre N. In muntele Furul-

De acolo ea merge in sus pe

Mare, numit de locuiton La-

Putna pana la sorgi ntea el, trece

tul Putna, cuprins intre 240

1 2513' longitudine orientan

TreT-Hotare, de oare-ce formeaza

prin dosul muntelui Harayoldola (cota 1.671) pana. la sor

hotarul dintre judetele Put na,

www.dacoromanica.ro

PUTNA (JUDET)

PUTNA (JUDET)

134

g-intea piriului Mala pe al carui curs urmeaz pana la gura

piriuld Gorul, apoi pe acesta
In sus pana la sorgintea lui de
unde trece la seaua dintre muntele Giurgiil si Dealul-Negru

parte din Zabrautul si Rdca-

toata plasa Biliesti si parte din

ciuni, si 3) regiunea cimpeana,

foarte putin accidentata, care

plasile Girlele si Racaciuni. Aici

ocupa toata plasa Biliesti si

parte din plasile usita, Girlele,

nu e deal, niel vale. Este numal ves, pamint intins futre Siret si Putna si filtre Pu tna si

(cota 1.535).

Zabrautul si Racaciunl si se
intinde intre Magura si Dealul-

Milcovul : sesul SiretuluT, al-Putner si al-MilcovuIta. In acest ses

Forma judetultil Putna e aceea a unui poligon octogonal

Mare de-o parte si intre Siret

si Milcov de alta parte.

sunt baltl formate din izvoare

si mentinute pe marr tntinderi

neregulat, ale carui laturl ar fi :

I) De la muntele CIAbucul pana

Regiunea muntoasa cuprinde

toata Vrancea, lar din cele-l-alte
plasi comunele : RAcoasa, Cimpurile, Vizantia si Soveja din
Za.bra utul, comunele Borsani,

de pamint.

in

dreptul comuna Racoasa ;

din dreptul comuna Racoasa

pana in fata comuna Parava ;

din fata comuner Parava pana

la gura piriulur Racdciuni; 4)

de la gura pirlulur Racaciuni
pana la Blehani ; 5) de la Blehani pana la catunul Reghiul ;
6) de la cat. Reghiul pana la
muntele Furul-Mare ; 7) de la
muntele Furul-Mare pana la muntele Giurgiti si 8) de la muntele

Giurgiti pana la muntele

CIA-

b ucul,

Lungimea cea mal' mare a

Mica si Cotofanesti din Racaciuni si comuna Mera din Gil-lele. Aceasta regiune de munte
are de-o parte Milcovul si de
alta Trotusul ; iar la marginea
el sunt podgoriile. Solul acestei
regiuni este in mare parte nisipos, mai cu seama pe platourile Putnei si Zabale, parte
lutos si pe-alocurea negru. In
aceasta regiune sunt prea putine locuri arabile. MultI satenI

judetului Putna este de laIRAcaciuni pana la Blehani, adica

intreg drumul parcurs de Siret
In acest judet ; iar latimea cea
mal' mare o prezinta de la muntele Clabucul pana. la Blehani.

se cobor In regiunea cimpeanA,

Suprafata judetuld este de

ciuni, intinzindu-se de la Paraya, de la marginea de N. a

judetului, pana la Odobesti.

258000 hect. (180240 falci); din

care : 4259512 hect. pamint arabil, 20044 finete, 49681 izlaz

si pasune, 80291/2 vie lucratoare, 121112 vie nelucratoare,
2084 lived, 314501/2 padure,
103994 acoperit de ape, locuri
neproductive, etc.
Relieful solulut. Din punctul
de vedere al configuratiunii so-

luid, jud. Putna se imparte In

trei regiunl bine distincte : 1)
regiunea muntoasa, care ocupa
toata Vrancea si parte din plasile Zabrdutul, Racaciuni si Gir-

Muntir Putnei

mificatiuni ale Carpatilor ; ti su nt

parte in Vrancea si parte In

Girlele, unde se afla Mgura,
intre Milcovul si Putna, pe ale
carel poale sunt situate renumitele podgoril de la Odobesti,
parte in Zabrauti, linde se afla
Dealul-Mare, intre Putna si Su-

sita, la ale caruI picioare sunt

intinsele vi! de la Crucea-de-Jos,
Panciul si Crucea-de-Sus.

In privinta stapinirei muntilor, Vrancenii avara proces cu

marele boier Iordache Roznovanu, care reusise a cumpara

unde se invoesc a lucra pa-

pe un pret de nimic intregul

mintal cu dijma.
Regiunea dealurilor ocupa
mal toata plasa Girlele si parte
din plasile Zdbrautul si Racd-

teritoria al Vrancei. Cistigind

procesul in anul 1814, Vrancenii

ati impartit muntif lor in 14

partI de-o potriva, dind ate o
parte fie-cdreia din comunele
care ati luat parte la cheltuelile
de dezrobire. De atuncr numai

Toate poalele dealurilor sunt

acoperite cu vi!, apartinind comunelor Parava, Dragusani, Orbeni, Scurta, Cucova, Pancesti,

muntir Tulnici, Negrilesti si Bir-

Sascut si pana la Trotus. De

Laposul-de-jos si Furul, ai
comunelor Nerejul, Spulberul si
Paltinul.
Laposul-de-Sus si Muntisoarele, al comunelor Nruja si
Nistoresti.
Zboina si Dealul-Saraturei,
al comunelor Spinesti, Vasuiul
si Herdstraul.
Pietrosul, Cobalasul-de-Stis
si Cobalasul-de-Jos, O comunelor Valea-Sarii si Colacul (ca.t.

acolo podgoriile incep pe dealul

dintre Domosita si Trotusul si

se intinde pe poalele dealurilor
la Ruginesti, Paunesti, Movilita,
Straoani, Crucea, Panciul i Tifeti pana in valea Putnei ; lar de

la Putna se intind pe poalele

lele si se intinde pana la poa-

dealului renumitele podgoril de

la Odobesti-cu-Jaristea si Var-

lele Magurel si a Dealului-Mare ;

satura ce se continua pana la

2) regiunea dealurilor, formata

Valea-Milcovului.

din mal toata plasa Girlele si

Orografia.

sunt cele mal de pe urma. ra-

Regiunea cimpeana ocupa

www.dacoromanica.ro

sesti ari ramas ne-subimpartitf.

ImpArtirea muntilor este urmatoarea :

Podurile).

PUTNA (JUDET)

135

Verdele, al com. Vidra

Voloscani).

PUTNA (JUDED

Hidrografia. Judetul rutna

e udat in partea-T de E. de riul
Siretul, care steinge mal toate
apele judetultu. .Aceste ape se
varsd san' d'a-dreptul in Siretul,
saii in afluenth acestuia, dintre
carT mal insemnatI sunt : Trotusul, ilsita si Putna.
Siretul intra in jud. Putna pe

liesti. De la Marasesti, aceasta

suprafata se large?te mult ; ea
se intinde de la malul drept al
Siretului, din rata Cozmestilor,

munelor Gdurile
(cat. Parosul).

la satul Racaciuni, formind hotarul dintre Putna i Tecuciu ; a-

se ingusteaza, ne mar fiind cu-

io. Mijlocul-Cozil, al comund

Plulesti.
1. Capul-CoziT-de-jos, al comunelor Vidra i Tichirisul.
Misina, al comunelor Tichirisul (cat. Rugetul) i Colacul.

duna din judetul Putna apele :

Racaciuni, Dragusani, Cucova,

Putna, pentru a se largi din noa

la gura Milcovului. La aceast

Valea-Seaca, Paucesti, Trotusul,

Caregna, Zabrautul, . usita si

intindere de tarim trebue sa

Putna si iese din judet pe la

riurilor Milcovul, Putna,

satul Blehani.
Trotusul intrd in judetul Pat-

Zabrautu/ si Trotusul $1 toata

cimpia care se gaseste la gura

Macradeul si Piscul-Lep$1T,

na la satul Borsani, unde primeste pe dreapta piriul Mica,

curge spre E., luind in sine a-

luT

pele Cornatelul, Lunca-Dochiel

viana este destul de desvoltata

Domosita si se varsa in Si-

In jud. Putna, Rara de o fasie

ingusta care se aft pe mal
toata partea stinga a vaiT Mil-

Musa si Vetrila, aI comu-

nelor Poiana si Spinesti (cat.

Bodesti).

Giurgiii, al com. Birsesti.

Paiusele, al com. Negrile$ti.

Capul-Cozif-de-sus, al coi Tichirisul

al com. Tulnici.
Pietricelele, pana in apa
Tisiter, al com. Paulesti (cat.
Coza).
Ce/ mai inalt munte din Vrancea este Pietrosul. Virful cel

mal inalt al Magure, ramul de

munte dintre Milcovul i Putna,

este la Titila, d'asupra schitului

Din virful Titilei
se vede de-o parte Vrancea cu
frumosit sal muntir si de alta
cimpia din judetul Putna. Vederea se intinde in lungul judetelor Rimnicul-Sarat, Tecucia,
Covurluiii $i Brila, pana la
muntiT din spre Dunare i Ma-

rea-Neagra ce se afla dincolo

de Isaccea $i Tulcea. Comunicatia in muntiT VranceT se face
pe potecT. Cele mal insemnate
sunt plalul Cozii, plaiul ValeaNeagrA si plaiul Laposul.
Dintre cei-l'alti muntI al judetulur Putna, citara numal: Zboi-

na, despartit in dou prin

pi-

riul agaul ce da in Lepsa ; Andreia$ul, pe teritoriul comuneI

Mera ; Ciurugui, la izvorul NarujeI ; Fata-Arisoad, unde e o-

birsia Putnei ; Clabucul, la punc-

tul de hotar intre Transilvania

judetul Bacall.

retul, maI jos de satul Barcioaia.

Su$ita izvoreste din muntiT
Sovejil, culege apele Criminetul,
Larguta, Valea-BabeT, Alba, Rd-

coasa, Repejoara, Repedea si

Haulita si se varsa. in Siretul,
mal jos de satul Doaga.
Putna izvoreste din Fata-ArisoaieI, curge la vale, primind
apele din Valea-MdruluI, Lepsa,
Tisita, Coza, Dejul, Zabala si

alte cite-va piraie miel ca CalugArasul, Apa-Pietroas si al-

tele. La Rgstoaca primeste cel

mal trlare afluent al ski, Milcovul si la satul Calieni se varsa -

la N.-E. pana la Capotesti

Faurei, pe tarmul drept al PutneT, coprinzind ast-fel la S.-V.
cimpille Siretului, usitef si PutneT ; de la Mircesti la Mindresti,

prinsa de cit intre Siretul

adaugam in mare parte albiile

unde se ridica tirgul

Adjud.

Grupa cuaternar sau dilu-

covuluT, de la satul Mera pana

aproape de Odobesti. Ea formeaza platoul intreg unde se

afl Focsani si care e coprins
intre malul drept al PutneT, intre

Precistanul, Petresti i Jorasti

de-o parte pana la Ceardac, pe
malul sting al MilcovuluT, de
cea-l-alta parte ; la N.-V. ea se
intinde pana la Odobesti. O
mare parte din vil sunt sadite
in trisa' ce prezint ala o foarte
mare desvoltare $i o grosime

de 15-20 tn.

In Siretul.
Milcovul izvoreste din virful
Munteorului, primeste pe dreapta

De aci, grupa cuaternara se

continue, prin Jarestea si Balo.
testi, spre valea Putnel, care pe

*alele: Regiul, Milcovelul

ambele-I malurT prezinta o fasie

Arva, lar pe stinga, Larga si

Valea-Rea $i apol se varsa in

cuaternard, dar mal cu seama

pe malu-I sting unde se afil

Putna, in dreptul RastoaceT.

Geologia.-- Aluviunile ocupa
o mate intindere in jud. Putna,
toata valea SiretuluT de la RI-

satele Cucuveti, Calimanul, Vidra si pana la Tichirisul. Ea

se indrepteaza apoT spre N., formeaza colinele unde se gil viile
de la Panciul i Strloani, se continua la N., formind o fasie paralela cu cimpia SiretuluT, prin

caciuni, la N., pana la Vultur

s la Namoloasa, la S. trecind
prin Marasesti, Ciuslea si Bi-

www.dacoromanica.ro

PUTNA (JUDET)

satele Diocheti, Domnesti, Sascutul, pand la Racaciuni, fasie

care nu e intrerupt de cit de

depozitele de aluviune din valea TrotusuluI, pe malul caruia
se gasesc asemenea depozite
cuaternare, ce se vad continuindu-se cu intreruperT Dana la
gura vaiT CasinuluT.
Grupa tertiara sag chenozoica

prezinta o foarte mare desvoltare in acest judet. Ea e reprezentat aci prin cele treT sis
teme ale sale: pliocenicul, miocenicul si eocenicul.
Sistemul pliocenic formeaza
in jud. Putna o fasie care se In-

drepteazd de la S.-S.-E. la N.N.-V.; el e coprins intre dota

liniT flexuoase, din care una, a-

ceea de la E., pleaca din valea

MilcovuluT, intre Odobesti si

Capaanul, trece prin Clipicesti,

in valea PutneT, intre Straoani
Muncel, in valea uiei, la
Speriati, In valea ZabrautuluI,

pentru a se termina la V. de
RAcaciuni, dupa ce a trecut, aproape de CopAceni si de Urechesti, In valea Trotusuldf; ceal-altA, de la V., pleaca in valea
MilcovuluT, de la gura piriuluT
Reghiorul, trece intre Colacul
Vilceaua-SariT, in valea PutneT, prin Vizantia, putin maT la

E. de Cimpurile, in valea
pentru a se termina ceva
maI la E de Casinul.
Rocele care cornpun stratele
acestuT sistem sunt : argilurile
galbene si albastrif, chid numal
plastice, cind nisipoase si putin
marnoase. Gresiile ia formele

cele mal pitorestI; ele se prezinta unele sub forma de mameloane, altele ca niste tunurI
sati ruine, din cauza eroziunilor

ce ati suferit prin intemperiile

atmosferice, cum se poate vedea
in valea PutneT, intre Tichirisul
Valea-Sdrif si in valea

intre Gogoiul si Cimpurile. La

PUTNA (JUDET)

136

indilari, In valea Milcovulta, se

gsesc dou straturf de lignit

destul de bun ca calitate si de
o grosime de i ni. I m. 50.
Fosilele stint putin numeroase. Mara de bivalvele, care s'ati
gash la Gura-ReghiuluI, nu s'aii
mai aflat de cit planorbT si neritine, coborind valea Milcovu; limnea in valea
Jul la
Tichirisului, la satul Secatura ;

neretine si fragmente de Unio

inteun argil negricios, pe malul
sting al PutneT, in fata suprefectureT din Tichirisul.
Sistemul miocenic e mal puin desvoltat de ell cel pliocenic ;
el formeazd, cu toate acestea, o

fasie cam larga care se indrepteaza ca i pliocenicul de la S.S.-E. la N.-N.-V., avind drept

limite, la E., unja pe care am

insemnato ca limita de V. a
plioceniculuI si o alta linie foarte

trecind prin Secatura, care formeaza inAltimile nialulur drept

al RighioruluT. Alte gresiT, foarte

micacioase, se prezintd, &Ind in

straturT mal mult sari inaT putin groase, &Ind uti plachete
schistoase. 3. GhipsurT cenusif,
roscatice i alburii, co nodule

albe de albastru, dupa cum se

vede la Tulnici, pe malul sting
al PutneT, intre Ndruja5i:Nistoresti in valea NarujeT; intre
Spulberul si Paltinul, In valea

Maid.; la Soveja, in valea

4. ArgilurI salifere cenusiT,

cu cordoane sati placI de ghips

si de gresie micacioasa. La suprafata acestor argilud se vede
sare gernd la Andreiasi pe malul sting al MilcovuluI, la Righioara in vilceaua Righioara,

la satul Paltinul in valea Maid ; in vilceaua Piticul; la Nistoresti, in valea NArujei si in

sinuoasa, care pleac de la S.

de Andreiasul, in valea MilcovuluT, trece intre .Spulberul si

Vilceaua-SdriT, com. Valea-SAriT,

Paltinul, in valea ZabaleI, intre

Herastral i schitul Valea-Neagra in valea Ndrujei ; la E. de

niste izvoare sarate la Vizantia,

Coza si la V. de Tulnici,

in

valea Putnei la Soveja, in valea

Susita; apoI la E. de MaguraCasinuluT, in valea CasinuluI, si

in valea PutneT. Aceasta sare

gema se manifesta inca prin

In valeaVizautuluI, la Cimpurile,

pe Corcomanul, care se varsa

In usita., pe malul drept al acestuI riii ; intre Casinul si satul Manastirea-CasinuluT, pe malul sting al vilceleI Casinului.

se Incovoaie la E. spre Onesti,

In valea Trotusuluf.
Rocele care compun stratele
acestuI sistem sunt : 1. Argilurile marnoase cu pad' de gresie

Aceste argilurl salifere sunt in

mai multe locuri imbibate de

pestrite, rosiT, verzuT si cenusil,

cu cordoane si plachete de ghips
fibros si cu cristalele grupate.

Putnei).
Petroleul

2. Gresiile cu bobul mar mult

sail mal putin mic, unele foarte
grosolane i nefiind chiar de
&it niste adevarate conglome
rate, cu o coloare eenusie galbue i chiar cu totul verde;
aceasta din urma fasie, care se

vilceaua Halosul, pe malul drept

al piriulul Casinul ; el se scurge

recunoaste dupa coloarea-T foarte

acest sistem sunt bivalvele si

pronuntata, merge de la An-

ceritele.

dreiasi pana la muntele Raiutul,

www.dacoromanica.ro

petroleil, cum e in valea ReghiuluT, afluent al Milcovuld si

In Valceaua -SareT (din valea
se exploteaza la

Cimpurile, in valea

trsiteT, in

insotit de apa sarata din Dealul-luI-Patin, in valea VizautuluT,

care e compusa din gresie alburie.

Fosilele ce s'ati putut gasi in

Trebue observat ca, In stra-

PUMA (JUDE)T

187

tele ce se intind sub ghipsurI,

sunt numeroase cordoane sad
raid straturI de silice, cu precipitatia de coloare albastrie,

dar mal in de obste neagra,

care poart nnmele de ftanita
sati lidita.
Stratele acestuf sistem sunt
foarte turmentate in Putna, asa

Giurgiul, In partea inferioara, se

&este o succesiune de straturT

de calcar compact, albastruiu,
alburid, in plachete, cu calcarue

in satul Coza, in valea Putnef

TransilvanieI, sunt ast-fel for-

Ea se mal arata la Ciurbe, pe

mate, cu gresiI albe si galbicioase,

malul drept al Casinulta, In l'ata

MAgurel-CasinuluI, prin niste izvoare sdrate, carora locuitoril le
dad numele de saramure.
Toata partea sad nivelul inferior, in care gresia domina si care

taxi, adesea in stratur" puter-

meroase si foarte pronuntate,

dupa cum se poate vedea mal

nice, impestritate cu miel' puncte

cu seama pe malul Zabalei, intre

Spulberul si Paltinul.

cu schisturI foliculate, negricioase, cu plachete de gresif

Sistemul eocenic prezint o

foarte mare dezvoltare. El for-

cu mica si cu marne schistoase,

intru cit-va nisipoase si pestrite,
verzue, violete si albastril, dupa

intinde de asemenea de la S.-

depozitul de sare chiar ; aceste

argilurl se continua la N. pana
in valea Casinulul. Acesta fasie
insa-sl este vizibill la suprafata

marnoase schistoase. Piscul-Ciutel., muntele Gurguiatul si muntele Paisele, aproape de hotarul

in cit formeaz flexuositat" nu-

meaza o fsie paralela cu acelea

din sistemele precedente si se

ITTNA (JLIDET)

albe; aceste gresil alterneaza

cum se vad coborind muntele

si mal la N. in valea Lepsil,

ceva mal sus de schitul Lepsa.

pare a constitui mal in special

gresia carpatica, nu poate decI fi
considerata, pana la o proba con trarie, din momentul ce fosilele

Musa la Zabala.
Trebue observat c mal' toate
gresiile nivelului superior sunt

lipsesc cu desavirsire, de eh ca
fcind parte din sistemul eoce-

hotarul jud. Putna si Bacati. In

latime, acest sistem este limitat
la E. prin miocenicul si la V.

marnoase si cu mica, pe cind

constatat aceeasI hierogliff si

acelea din nivelul inferior, afara

de schistoasele si acelea in pla-

fucoizi pe placile de gresie schis-

prin hotarul Transilvanid;

el

chete, sunt pure si Ira mica.

in me multe partl ale acestel

formeaza toate inaltimile mun-

Straturile acestui sistem sunt,

tilor VranceI, anume de la N.

ca si ale celuI precedent, foarte

turmentate si flexuoase.

zone, pana chiar in vecinatatea

hotarulut S'ad aflat inteadevar

S.-E. la N.-N.-V., din valea MilcovuluI la aceea a Casinuldf, la

la S.: cele dota Zboine, cea

neagrA si cea verde, muntele

In nivelul superior, cum s'a

Clabucul, muntele Macradeul sad

zis mal- sus, se &este intercalat un al doilea orizont de

Piatra - Scrisa, Novesele, C ondratul, Paisele, muntele Giurgiul

si muntele Musa.

sare, ma1 vechid de cit cel con-

Din punctul de vedere pe-

statat la Reghiul, la Spulberul

si la Valea-Sarif; el e evident

trografie, acest sistem poate fi

eocenic, din momentul ce e cu-

considerat, in jud. Putna, ca formind dota nivelurl. In partea su-

prins intre stratele de gresiI si

de marne calcaroase cu fucoizI
si cu hierogliff. Atit deasupra,

perioara se &este o succesiune

de gresif cu mica si calcarurl marnoase in plachete, continind argilurl salifere cu vine sati plachete,

fie de gips, cu sare gema, gresiI

albastriI, mal' mult sad mar putin
grosolane si putin rezistente,
mame, conglomerate ca la Pia-

cit si dedesuptul acestor argilurI

salifere, s'a constatat existenta

unor numerosi fucoizr, printre
cae spetele urmatoare : Chondrides intricatus, Brogn, Ch.
Targioni, Brogn si Ch. furcatus,
Brogn.

tra-Geamana, schisturI argiloase,

foliculate, negricioase si sulfu-

Aceste argilurI salifere formeaza o fsie care se continuA

roase cu gresie in plachete

de la S. unde se vad la suprafata, in valea Water, la V. de

si

cite o data. feruginoase ; se liad

de acestea la cataracta sad O.ritoarea Putnef si pe albia ZIbalel, intre muntif PAisele si

satul Nerejul, la locul numit

Poienile-SariI; Zabala curge in

aceasta parte si-si sapa albla in

64 70. Moral* Diolionar Geoprqfia. Vol. 1'.

nic, cu ata mal mult ca s'au

toasa si de calcarurI marnoase,

fucoizr in muntele Zboina-Nea-

gra si intre Zboina-Neagra si

Zboina-Verde, urcind de la acest din urma munte, de la locul numit Curtnatura-ZboineI-Negre ; s'ad mal gasit inca intre
muntele Clabucul si muntele

Aureul si apol pe malul drept

al LepseT, coborind din mnntele Macradeul.
Minerale. Judetul Putna e
bogat In minerale.

Pirita ordinara sati bisulfura

de fier se &este raspindita in
grupe izolate de cristale, foarte
frumoase, si care se pot foaxte
bine determina in mijlocul argilurilor salif ere si ghipsoase,
in valea ReghloruluI, a gresiilor
alburiI de la Andreasi si a
gresiilor cu hierogliff din valea
ZabaleI; mal totI hieroglifiI sunt

transformatl in pirite sati sunt

acoperitI de ele.
Ghipsul se prezinta In fru18

www.dacoromanica.ro

moase cristale izolate sail grupate in flabele in mijlocul mar-.

nelor si a argilurilor ghipsoase,
precum : in valceaua CaciuluT, la

muntele Ghergheldul, si la Nis-

toresti si sub forma de lamele

foarte transparente, din care
uncle prezinta acest caracter
particular de a fi pe suprafata

curba, dupa cum se vede la

Valceaua-Sarif, unde se gasesc
asemenea ghipsuff fibroase si
cristale izolate, din care unele
stall' sa se prefaca in sulf, prin
epigenie. In muntil comund Birsesti, din plasa Vrancea, femeile
scot mid cantitatI de ghips, pe
care arzindu-le, le utilizeaza la
vdpsitul caselor.
Pucioasa se gaseste in mare
cantitate, in cristale izolate, care
se pot usor determina in mijlo-

cul straturilor ghipsoase ca acelea din Valceaua-SariT, in cris-

tale mail si in nodule amorfe si

foarte pure, din care unele chi-

taresc mal bine de 250 gr. si

aii un diametru de 1 1 cm. pe
8 cm. Aceast pucioas se gseste raspindita cu imbelsugare
In argilurile marnoase salifere
si ghipsoase la Petre al TanasoaieT, localitate din Seca turi,
pe malul drept al Reghiorului,
pe povirnisul colinei, un de la pri

mele lovituri de tIrnacop se gasesc frumoase cristale sati nodule de pucioasa cea mal pura

si de o frumoasa coloare galbena-verzuie.

Sarea gema se gaseste la An-

PUTNA (jUDET)

138

PUTNA (JUDET)

intre gresiile si calcalurile cu

fucoizT. Sarea din aceasta din
urm zona se gaseste la suprafata la: Poenile-Saref, in valea

Maid, la satul Coza, in valea

Putnd si a LepseI, la N. de

usitel), in valceaua Corcomanului si la Piriul-Sarat. Avalea

ceste izvoare sunt in deobste

sulfo-alcaline, unele magnezice,
altele iodate sari feruginoase.

Imprtirea administrativd.

schitul Lepsa. Principalele loca-

Cea mal vechie impartire admi-

litati in care se mal gaseste

sare, sunt : Fata-Spurc el, Zboina

nistrativa a jud. Patna ce cunoastem, e aceea din condica

(in hotarul Sovejii), Pietrosul,

liuzilor lucrata pentru Domni-

Monteorul, Dealul-Poend, Nere-

torul Moruzzi in 1803 si publicata in Uricarul lui Codrescu,

vol. VII si VIII. Dupa aceast

jul, Spulberul, etc. Aceste localitatT nu sunt puse in exploa-

tare ; VranceniI insa scot sare

pentru trebuintele lor casnice,
In baza privilegiului ce li s'ati
acordat prin hrisovul din 1858,
dat de Grigore Ghica, Domnul

condic vedem ca acest judet

se impartea in 8 ocoale :
Ocolul Rcliciuni, cu sa-

Moldovei.

testi al vorn. Const. Bals; Sascutul al vorn. Const. Bals ; Be-

Petroleul se exploateaza la
Cimpurile, in valea

LisiteT si la

Halos, pe malul drept al Casinului, la hotarul despre judetul

Bacati ; el curge insotit de apa
sarata, pe malul drept al Piriului-Alb (Vizautul) in satul Vizantia si imbiba argilurile ghipsoase la Valea-Sarif (basinul
Putnel) si la Reghiul, in valea
ReghiuluT.

tele: iscani al vorniculuI Const.

Bals ; Boscani razasestI ; Con-

resti al beizadeleT Mavrocordat ;

Cucova rAz5.seasca; Orbeni razasesti; Parava razaseasca ; Dragusanirazdsesti; Adjudul-Vechi
al m5.ndstireT Mera; AdjudulNoti al sarddresei Ilinca ; LuncaMindriscal.

Ocolul-Luncer, Cu satele:
Padureni rAzasestI ; Calimanesti
a postelniceseT Catrina ; Dom-

CArbuni de piatra se afla pe

nesti a comis. Grigore Razu ;

teritoriul com. Mera, in cat. indrilari.

Piatra gogon pentru pavagiti

Borcioaie a camaras. Mihaiti

Razu ; Anghelesti razasesti ; Slo-

se afl in abundenta pe riurile

Putna si Milcovul. Piatra calcaroas se- gaseste pe pirlul
sita.

u-

Marmora se afl pe proprie-

bozia-Boul rdzasesti; Ruginesti

razasestI; Paunesti razasestl ; U-

richesti a vist. Bals si a slug.

Savastos ; Cornatelul a slug.
Savastos ; Mica a manastire

tatea d-lui A. Lupascu si a d-neT

Barnova ; Popeni a hatm. RAducanu Roset ; CopAcesti raza-

Maria Ghitescu, in com. Om-

sestI.

Ocolul Zardujulut, cu sa-

dreasi, in valea Milcovulur, chiar

purile.

la suprafata.; la Reghioara, in
valea ReghioruluI; in valceaua
PiticuluT ; in valea Narujii, la

Sunt mar
Ape minerale.
multe izvoare de apa minerald
In Putna, care toate sunt red.

tele : Satul-Noti razasesc ; Crucea-d.-j. razaseasca; Straoani-

Valceaua-Sarei si in valea PutneT,

In valea PutneT, esind din muntele Sisarul, este un izvor sulfo-

nastird Bogdana ; Crucea-d.-s.

salin ; mal sunt altele la Stir-

seasca ; Movilita razaseasca ; Fi-

nita-RaiutuluI; numeroase izvoa-

tionesti a manastirei Bogdana ;

Straoani-d.-s. razasesti ; Sparieti

unde se exploateaza. Trebue de

observat ca in jud. Putna, independent de zona salifera de

mal sus, exista una si mal vechie, de virsta eoceniculuI, fiind

cuprinsd, cum s'a zis mal sus,

re minerale se gAsesc in valea

Vizautultif, la satul Vizantia ;
de asemenea la Cimpurile (in

www.dacoromanica.ro

d.-j. razasesti ; Ursoiul al marazaseascA ; Gura-RepezT raza-

razdsesti ; Deocheti a vorn. Cons-

tantin Bals ; Muncelul razasesc;

PUTNA (JUDET)

Panciul a manastirei Bogdana ;

Cimpurile razdsestl ; Racoasa
raza$easca ; Soveja a manastirei Soveja ; Vizantia razaseasca.
Ocolul Vrancer, cu satele
Voloscani, Calimanul, Colacul,
Valea-SariT, Poiana-Budesti, N'aruja, Nistoresti, Spinesti, Pau-

lesti, Negrilesti, Barsesti, Gaurile, Vidra, Tulnici, Nerejul, al

vistierului Iordachi Roset.
Ocolul Girlelor, cu satele :
Slobozia-Precister, a manastirer
Precista ; Faurei aT cdminarulur Ianacache Pruncul ; Bizighesti al vist. Iordache Roset;

139

Toader Tacu ; Morile-CozmiT ai

Sf. Dimitrie ; Pomir-Strajesculur
aT manastirei Rachitoasa ; MAra$esti ar spatarului Iordache

Catargiti ; Mircesti aT paharniculta Ioan.

Ocolul Ghilieftilor (Bili400, cu satele : Rstoaca a satr.
Die ; Ghiliesti razasesti ; Sasul
fzasesc; Dimaciul razasesc ; Suraja razaseascd; Calieni O vorn
Dumitrache Ghica ; Nanesti rdza$esti ; Belciugul razasesc ; Cos-

Igesti razdsesti; Slobozia-lui-P5.trascan razaseascd; Btinesti razasesti ; Purcelesti razasestI; Ga-

tieni razasesti ; Malurile al vorn.

Dumitrache Ghica ; Vulturul razasesc ; Slobozia-lul-Ciuca razaseasca ; Namoloasa razaseasca ;
Slobozia-Clucer razdseasca; Blehani raza.sesti.

gesti razdsesti, ai man. Mera ;

Olesasti a spt. NicolaT Stratu-

In anul 1834, Putna coprindea 6 ocoale, cu 7 tirguri si

lat ; Tifesti razasesti ; CodrulSirbilor razasesc ; Vitanesti-d.-s.

razdsesti; Clipicesti razasestr ;
Cucueti-d. s. rzasesti ; $5.rbesti
razasesti ; Balotesti razasestI ;
Iresti-d.-s. razasesti ; Cucueti-desupt-Magura rzsesti; Irestide-supt-Magura razasesti ; Vitanesti-de-supt-Magura. razasesti.
Ocolul Milcovulid-ole-Sus,

198 sate.

cu satele : Slobozia-Orbeni razasestr; Guguesti razasesti ; Flo-

resti-d.-j. razdsesti ; Botesti razasesti; Slobozia -lui-Vidrascu

razaseasca.; Panticesti razasesti;
Grozesti razasesti ; Odobesti razasesti; Calimanesti razasesti ;
Padureni razasesti ; Capltanul
razdsesc ; indilari-d.-s. ai manastirei Mera ; indilari d.-j. ai
manastirei Mera; Ptesti raza:
sesti ; Miera a manastirei Mera ;
Floresti-d.-s.; Vinsesti.
Ocolul Milcovulut-de-Yos,
cu satele : Bahnele a prooroculul
Samoil ; Budesti si Mindresti aT
manstirei Mera ; Jora.sti aT ma-

nastirer Sf. loan; Ciusle al mandstirei Rachitoasa ; Dobroesti

aT lui Manolache Avram ; VadulTurcului si Paraipanul ai luT

In anul 1849, jud. Putna avea 159 de sate si 5 orase. Satele apartineati: 16 manastirilor,
87 razesilor, 56 particularilor.
Impartirea aceasta. in 159 de
sate a durat pana la 1864, cind,
aplicindu-se noua lege comu-

nald, s'ati facut 82 de comune

rurale si 3 comune urbane, adec peste tot 84 de comune.
AzT, jud. Putna e impartit in
4 plasT : Biliesti-Girlele, Razaciuni, Vrancea si Zabrautul.

PUTNA (JUDET)

inchinate Sf. Ioan, Precista, Pro-

fetul Samoil, Mera, Soveja si

Vizantia.

Din acestea, parte din ele ail

fost prefacute in biserici de mir,
lar parte s'ati inchis, risipinduse calugarii care incotro. Numai
Mera si Soveja atl ramas inca
asta-zi manastiri.
Dupa noua repartizare a parohiilor, jud. Putna a fost impartit in 107 parohiT, din cari :
94 rurale (cu 178 bisericr), si
13 urbane (cu 33 bisericT).
In acest judet mal functioneaza 3 bisericl catolice, 7 sinagoge O 2 biserici armene.
lastrucliunea publicit. Sunt
in judet 66 scoale rurale mixte,
care atI fost frecuentate in anul
colar I 899-900 de 4588 copa.
coale primate urbane sunt:
5 de baeti, 4 de fete si 1 mixta
In Focsani ; 1 de baetf si 1 de
fete in Odobesti ; 1 de bleti si
1 de fete in Panciu.
In ce priveste instr, sec., vezi
Focsani.

In comuna Vidra se afla

scoald de meserie, intretinuta de

judet si subventionata de stat

cu 12000 lei anual.
Budgetu/ judetului pe 7898899 a fost de 463362,57 Id la
veniturr si de 430081,07 Id la

Marca judetului este Bacus

calare pe butoiti, din cauza vinurilor multe ce produce.

cheltueli.

Populatiunea jud. Putna, dupa

recensamintul din D-brie 1899,
este de 150410 suflete, din care:

o curte cu jurati. In Focsani

76893 barbati si 73577 femei.

Numdrul caselor de locuit din
tot jud. trece de 30000.

Cultul. Sunt in jud. Putna

210 biserici, deservite de 164
preoti si 304 cintreti. Pana. la

Yustilia se da de 5 judecatoril,

tribunal in Focsani si

se afla un penitenciar central.

Agricultura. Instrumentele
agricole de care dispuneari locuitorii din jud. Putna in 1894
ati fost : 24 de masinf de treerat cu abur); 9 masinT de batut
porumb cu aburT, Io masini de
batut porumb cu manivela, 20

secularizarea averilor manastiresti, jud. Putna avea 7 schi-

masini de vinturat, 8 masinT de

turi: Lepsa, Valea-Neagrd, Var'lita, Sf. Nicolae, Scinteia, Tar-

minta, 4 masinT de secerat, 2613

nita si Bulucul, si 6 manastirT

www.dacoromanica.ro

semanat, I masina de ales sapluguri de lemn, 3103 plugurT

de fier, 2 plugurT cu aburT, 59

PUTNA (JuDET)

scarificatoare, 244 grape de fier,

21 tavalugurT, 7 trioare, 31 ra-

rite $i 9 rn,o$oroitoare de fier.

Numarul cultivatori/or a fost
In 1894 de 13984 $i intinderea
cultivata, de 70000 hect.
Vite (in 1901) : 15268 cal, 34

PUTNA (JUDET)

140

sute de muntl acoperitT de padurl de brad, aproape 900/0 molift, paclurT seculare $i nestraba-

tute, dar care cade in putreziciune fiind-ca nu se poate pune

la dispozitiunea comerciuluT $i
IndustrieT.

magarT, 61051 bol $i blvolT,

114716 01, 9979 capre, 33801

Asta-zT sunt putin mal mult

de loo herastraie in tot judetul.

porcr. Stupr cu albine : 9007.

Viticultura. Viile din jud.
Putna sunt renumite pentru ca-

Sunt 844 fabricT de rachiti de

prune $i drojdif de vin, din carT:

litatea vinuluT ce produc. Insali

727 numaT timporane, la care se

intrebuinteaza. 900 de lucratorT.
PiinariT $i covrigriT sunt in

marca jud. reprezinta pe zeul

Bacus calare pe un butoin.
Cantemir, in scrierea-I Descrip-

tio Moldaviae (p. 28), vorbind

de vinurile din Moldova, pune

al 3-lea rind, adec dupa

cele din Cotnari $i Hui, vinurile din Odobe$ti. In anul 1859,
dupa insemnarea facuta de co-

In

misiunile statistice, intinderea

teritoriuld ocupat cu vie era

de 4337 falcI sail 6201 hect.
Asta-zT viea ocupa o intindere

indoit de mare $i anume de

167 lucratoare in tot anul $1

acest jud. in numAr de 47, in-

cu mare activitate de aceast.

meserie. De cit-va vreme, aceasta industrie a inceput sa

cu statiile Foc$ani (re$edinta

dea indarat $1 abia se mal mentir' vr'o 15 tabacarT.

Sunt 8 fabricantl de var $1

anume : in com. Batine$ti din

nea totald a fost in 1899 de

l-5.1121z". ; 14 ca$5.riT in comunele:

bine mal de 600000 de hectol.

Pdurile ocupa in jud. Putna

Crucea d.-s., Strloani-d.-s., Cimpurile din pl. Zabrauti, AdjudulVechiti, Bere$ti $i Sascut din
pl. Rcaciuni, Gage$ti, Iregi $i

mar mult de a treia parte din

/cata intinderea luf. Ele se intind mal' mult in regiunea de

ne$ti ; Panciul-Soveja ; VizanteaCimpuri ; Adjud Satul-Adjud ;

Mindri$ca-Parava ; Nerejul - NIruja - Odobe$ti ; Tichiri$ul - Birse$ti.
Judetul este de asemenea stra-

batut de mal multe ea.T comu-

nu are o mal mare intindere de

vie de cit jud. Putna. Productiu-

Rominiel de dincolo de Milcovul

ne$ti ; Movilita - PA"' n e$ti - Dom-

trebuintind 149 lucratorT.

Populatiunea din suburbia tabacarilor din Foc$ani se ocupa

pl. Girlele $i in comunele Pancid, Straoani-d.-s., Racoasa, Fitione$ti $i Cimpurile din pl. Zabrauti ; 'o fabricT de luminrT
$1 sdpun ; 41 de fabricT de ca-

12270 hect. NicT unul din jud.

Cal vecinale: Rstoaca-Jora$ti;

Dimaciul-IVErcesti ; Biliesti-Marasesti ; Suraia-Vulturul-Calieni ;
Calieni - Namoloasa ; Odobe$tlVarsatura Jari$tea; O dob e$ti-Balote$ti ; Bizighe$ti-Vidra ; Panciul-Podul- u$ita ; Panciul-Aramoasa ; Panciul - Puta/ - Haret ;
Cringul-Baber-Manastioara-Fitio-

nale.

Gin ferate.Buzati-Mra$e$ti,
judetuluT), Putna - Seaca, Mara.-

$eqti, unde se bifurca calea ferata Bucurepti-Ia$i cu ramura

Mar6.$e$ti - Tecucia - Galati, Pu-

fe$ti, Adjud (tirgul), Sascut.

Calea Adjud-Ocna, cu statiile
Adjud $i Ureche$ti.
Calea Foc$ani-Odobe$ti, care
une$te Foc$ani Cu marea podgorie Odobe$ti.
Podurile de fier aflate pe teritoriul acestuT judet, pe calle
judetene sunt :
Unul pe riul Siret, lingd Mara$e$ti, in lungime de 5761/0 in.

Pdtesti din pl. Girlele $i Foc-

Unul pe riul Putna, ling Fatirei, in lungime de 256 metri,

munte. NumaT in Vrancea pamintul acoperit cu padure este

a patra parte din intinderea totala a judetului.
Conzerciul fi Industria.

$ani ; 3 pietrariT, din care : 1 in

Unul pe .riul u$ita, linga Putna-

com. Odobe$ti $i 2 in Foc$ani;

114 fabricantT de incaltaminte,

Seaca, in lungime de Loo m.

Judetul Putna exporta mal cu

seatna vin, lemne $i grine. In-

59

Unul pe riul Trotu$ul, linga Adjud, in lungime de 271 in. Unul

practicantr ; 6 fabricantI de pa-

pe riul Aramoasa, ling5. Pufe$ti,

larti ; 21 blanariI $1 cojocariT ; 5

curelaril ; 176 dogaril ; 220 fa-

In lungime de 55 m. $i altul pe
riul Milcovul, lingl Foc$ani, in
lungime de 151 m.
La acelea$T puncte sunt osebite podurf pentru calea ferata.
Din trecutul judetulur.
Tudetul Putna a apartinut inainte
de 1475 MuntenieT, care-si ln-

ajutatI de 320 lucratorr $i

dustria carie se practica

in
com. Iresti, din pl. Girlele (unde

bricantl satenT de rogojinT in

Biliesti, Mirce$ti, Rstoaca $1

se afla ro fabricr) $i in orasul

Foc$ani (unde sunt ir fabricI).

Suraia.

Din lipsa cailor de comunica-

(Ved $i com. Foc$ani).

CeIl de conzunicalie. Cal ju-

tie, exploatarea lemndriilor se

face cu mare greutate. Singura
pl. Vrancea numdra peste dona

detene: Foc$ani-Galati; Foc$aniOdobe$ti ; Foc$ani-Balote$ti-Tichiri$ul.

www.dacoromanica.ro

tindea pana atunci hotarele pana.

la Bacatl. Dintr'un document din

PUTNA (JUDET)

anul 1407 emanat de la Ale-

dat phantntul nostru al MoldoveY satele

andru-cel-Bun, prin care acest

Doinn reguleazd comerciul de

de pe Patna, anume unde a fost panul

import, export i transport se

zice Minuet cd hotarul se afla
la BacAti :
la fruntarie la Radii, de la a
griond 2 grog i apol la Intoarcere din
Valachia ca mara de acolo, fie piper,
fie lInd, fi e orY-si-ce, se va plttti in Baad de la az cIntare 1/2 rublg de argint
(Arch. Ist. a Rom. Tom. I, p.

J, p. 130.

Un alt document din 1460

Aprilie 23, emanat de la Stefan-cel-Mare, vorbete de asemenea de vama din BacAti. (Arch.

Ist. a Rom. Tom. I, p. II, p.

7). intemeiat pe aceste 2 docu-

mente, d. Hagleti sustine c

inainte de 1475, Muntenia stApinia toatA laturea occidental
a Moldover, pdnA la BacAti (Ist.

Crit. a Rom. vol. I. Buc. 1875,

p. 10). PArintele Melchisedec a
descoperit, la mAnAstirea din So-

veja, un document slavon datat

din anul 1445, de la

tefan-

Hatg/2an, mide a fost casa luT Radu

Andriasul anal sus de Andrias (C) allanan. Toate acele mal sus scrise WI fie
ltif de la noY uric cu tot venitul luY, copiilor luY si fratilor luY i nepolitor luY
strilnepotilor laY i restrdnepotilor luY,
si tot neamuluY laff, care va fi maY de
aproape, nestricat nicY odattt In vecY.
lar hotarul acelor sate si. fie pe
vechiul hotar, pe ande din vecie ad
apucat. Earl la aceasta este credinla
DumnieY mele, anal sus scaisuluY Stefan
Voevod 1i credinta boerilor nostriY, credinta panuluY Neagoe kigothetul, eredilate panuluT Petra Hudid si a copiilor
luY,

credinta panuld Negrild si a co-

piRor luY, credinta panule IorghicY, credinta panulut Simon logothetul, credinta
panuluT Oancea logothetul, credin(a panuluT Ivan BdIceanu, credin(a. panultO
Stanciul PonicY, credinta panuluY Dienis
spdtariul, credinja panuluY Duma Dulcid

sustine c Vrancea
er Putna, a apartinut

Moldover din vechime, inainte

de marele stefan (Notite Ist.
Arch., Buc., 1885, p. 97).
Documentul in chestiune este
nrmAtorul
Cu mita lui Dumnezed, noY Stefan
Voevod Domnitorul TgreY Moldovel. Facem cunoscut i cu aceasta fose a noastrd

tuturor acelor ce vor vedea, sad vor auzi

cetindu-se, cum el acest adevdrat l eredincios al nostru pan Oana Urcli a slujit tnainte rgposatuluY !Mau stindtatea tatgliO nostru, drept i credincios ; earl
astd-zY slujeste non/ drept pi credincios.
DecY noT vgzInd a luY dreaptg 0 ere-

intimpla adesea orf cearta intre

proprietaril a cloud mosir invecinate.

tu anul 1475, invingind Stefan-eel-Mare pe Radul-cel-Frumos s'a stabilit, in mod defi-

nitiv, hotarul TIM la riul Milcoy, sad dup cum spunea acelasI cronicar: ad despartit de

Putner i acela pana asta-zI este

hotarul Taril-Moldovei i Taril-

vista noastrd cine va fi Domnul ThreY

noastre, dintre copiY nostriT sail dintre

Rominestl. (Let., I2, p. 162).

sal din semintia /masted,

sail fie orY pe cine va alege Dumnezed

prima: g ma/ inainte Siretul

Trotusul desparteati Moldova
de Teara-Romineasca, dar apoI
prin virtutea lui Stefan-cel-Mare,

fratiT nostriY,

tgreascl i imputerniceascd pentru dreapla

si credincioasa laY slujbd. lard spre maY

14111

si al Muntenie, dupa, cum se

dobeti 0 trece de da In apa

de pe rid Putna, date de

pdrintele Melchisedec deduce

ca neexactl afirmarea d-lur

P, pag. 162). Se intelege foarte

usor ca stapinirea acestui judet
a fost multa vreme, inainte de
Stefan- cel-Mare, un motiv de
cearta. intre Domnii Moldovel

Costea Vistiarnicul, credinta panuluY Porcea paharnicul i credinta tuturor hoerilor nostriY marl si mid. Earl dupl

nu 'f strice dania noastrg, ci si 'Y-o In-

()and Urecli. Pe acest temeiti

sal*, pre Vilcea si pre Ivan, (Let,

dinta panultO Crdstea, credinta panuld

Bun, in care se pomenesc sate

fan-VodA in stpinirea panului

1-ad lipit de
tinutul Putnel,
Moldova, i ad pus parcglabil

Milcovul cel mare o parte de

pirit, ce vine pre ling 0-

sl fie Do= al Ord noastre, acela

te-

cu tinut cu tot, ce se chiarna

0 a fratele sid panuluY Lacociii, cre-

Vodd, fiul lur Alexandru-cel-

dei
cu

PUTRA (JUDET)

141

mare tire,

la

toste cele de mal sus

serse, poruncit-am credinciosuluT nostru

pan Michail logothetul si- serie ii sl

atirne pecetea noastrg la aceastl foaie

a noastrg. Scris-ad Ilias In Suceava In
anul 6953, August 8 (1445h

Tot asa

Cantemir se ex-

jud. Putna s'a adus Moldovef

pana la riuletul Milcov.
Din anul 1475 pana la 1859
neintrerupt, riul Milcov a format hotarul intre cele &ma
tad surod. Drepturile de vama

suprimate in mare parte sub

Nor credem insA a, cu toatA
existenta acestur document, prin

care dupl unir s'ar 'Area bine

doveditA stApinirea de cAtre
Moldova a jud. Putna, inainte
de *tefan-cel-Mare, totu0 avind
in vedere cele zise de cronicariul
UrechiA, cd mar inainte era
price futre amindouA tarite
qeara-Munteneasca vrea sA, fie
hotarul sAti, pAnd in apa Tro-

tuwluI; eard Moldovenir nu-I

pAnA ad vrut Dumnezeti

dincioasit slujbl cgtre nof, l'am &fruit

de s'ati tocmit ap. Si ad luat

ca o deosebitg mili a noastrd si 'Y am

Stefan -VodA eetatea CrAciuna

www.dacoromanica.ro

Voda Bibescu in 1846, nu s'ad

desfiintat cu totul de cit in

1862, dupa legea votata de
Adunarea legislativa din acel
an, sub Voda. Cuza.
In judetul Putna s'ad nitscut

Dabija Voda (dupa marturia

luI Neculce gsi el era de locul luf din tinutul Putner...
Let., II, pag. 192) si Stefan
Toma. Acest din urma. s'a
nascut in satul Otesti, care a

apartinut in vechime judetuluI

Putna, lar acum face parte din
jud. Buzad.

PUTNA (RI)

PUTNA (IttO)

142

Pentru alte date istorice a

pul de frontier. 121 si picheful

dreapta din satuI Iresti. De

se vedea cuvintele : Adjud,

Cacaina, CrAciuna, Domnesti,

rominesc 3. Acest izvor este

un sipot mare, a carur scur-

aci 'sr schimba directiunea spke

Focsani, Mera, Milcovul, Odobesti, Soveja, Vizantia, Vrancea, etc.

Printre starostir de Putna, un
fel de guvernatorit al tinutulur,
cu puterr nelimitate, cite o data,

gere formeaz o frumoasa cas-

asupra locuitorilor din guvernamintul lor, a fost :

Miron Costin, in 1687, care
a inlocuit in aceasta functiune
pe Ilie Dragutescul.

data constituia basinul colector; cu timpul s'a stricat de

ala pi Putna pi-a facut o alta

Miron Costin e inlocuit in

mina si cataractul PutneT.

Cursul Putner ce strabate numar jud. Putna, urmeaza direc-

starostia Putner de Manolache

Ruset, fratele vistierniculur Iordache Ruset din neamul Cuparestilor. (Vezr Neculcea, Let.
112, p. 235).

Sub domnia lur Ion Mavrocordat, scrie Enache Kogalniceanu, starostia Putner a fost
incredintatd lur Costache Purice, ce fusese mar inainte Aga
in Iasi (Let. 1112, P. 211).
Un alt staroste de Putna, po.
menit de Enache Kogalniceanu,

este vornicul Hrisoverghi, pus

in aceast functiune de Constantin Racovita in 1755. (Let.
1112, p. 299).

In 1802, staroste al Putnef a

fost Vornicul Todirascu Bals.
In 1814, aceasta functiune a
fost ocupan. de Dumitrache
Plaghino.
In 1818, a fost staroste de
Putna vornicul Vasile Milicescu.

In 1821, stArostia Putner era

ocupata de un Ddscalescu.
In 1823, fu staroste de Putna,
spatarul Sandulachi Stamatin.
In 1829, a fost facut staroste
paharnicul Constantin Sion.

In 1842, functiunea de staroste a Putner era incredintata

unuia Pruncul.

cada prin caderea succesiva a

aper pe cincr trepte ale une

scarT deschise intre muntr, pana
la piciorul munte/ur, la locul numit Scarisoara-Veche, care alta

scurgere pe Vaioaga-Ferestraelor,

la al ami' capat se ter-

RateT, pendinte de com. Fnrei, de unde riul indreptinduse direct spre S., dupa o scurgere de 24 kil., ajunge la confluenta sa cu piriul Rimna, ce
vine din jud. R.-Sarat ; de
aci Putna isr schimba laxas/ directiunea mar spre E.-S.-E. si
dupa un parcurs de 23 kil, se
varsa in Siret la satul Lungociul, situat pe malul sting al Siretulur si pendinte de com. Fundeni din jud. Tecuciti.

tiunea N.-V. spre S.-E.; de la

pichetul No. 3 'sr. la directiunea spre N.-E., formind frontiera politica intre Austro-Un-

In acest parcurs, Putna strabate : com. Tulnicr pe stinga ;

gana si Rominia 15e o distanta

com. Negrilesti pe stinga; Bit-sesti si Poiana pe dreapta; Cola.

cul, Tichirisul, Vidra, Clipicesti,

de peste 14 kil, pana la confluenta sa cu Valea - Marulur,

unde se afla si stilpul de fronfiera 120; ad i frontiera con-

tinua a merge in spre N., ur-

cat. Lunca si cat. Coza pe dreapta si pendinte de com. PAulesti ;

Tifesti si Mircesti pe stinga, si comunele : Gagesti, Bolotesti, Fati-

cind muntele Mesteacanul, iar

riul Putna intra in Tara, schimbinduir directiunea spre E.;

rei, Jorasti, Rastoaca si Vulturul

pe dreapta riulur; afar de acestea, Putna mar uda si alte numeroase catune pendinte de comu-

dupa un parcurs de io

nele mentionate mar sus.

kil.

ajunge la localitatea numita

Poiana-Lepsa, confluenta sa din

stinga cu piriul Lepsa; de ad,

Putna 'sr schimba directiunea
spre S.-E. si dupa un parcurs
de 9 kil. ajunge la N. satulur
Lunca, unde primeste pe dreap-

Lungimea cursulur Putner, de

la obirsia sa pana la varsarea

in Siret, e de 150 kil.
Afluentt pe dreapta, in regiunea muntoasa sunt : Piriul-Lespezilor si Tisita, ce vin din coas-

Lunca, Putna ia directiunea spre

tele muntelur Condratul ; &tul

Coza, ce izvoreste din muntele
Coza, si se varsa in Putna intre
satele Lunca si Coza. Pe stinga

N.-E. si dupa un parcurs de 8

sunt: Piriul-Marulur, ce formeaza

kil. primeste pe stinga VilceauaVararle!, de unde schimbindu-sl

frontiera spre N.; piriul Dejul,

directiunea spre S., dupa un

parcurs de 12 kil., ajunge la

Arsamanoael si care se vara. in

confluenta sa cu 01-'11 Zabala,

Negrilesti.

pe dreapta; de la aceasta con-

In aceasta regiune de munte,

Putda prim este in sinul el o

ta piriul Coza ce izvoreste din

muntele cu acelasr nume. De la

fluenta si dupa un parcurs de

Putna, rig, ce isvoreste din muntele Arisioaia de pe partea nordica a virfulur, unde se afla set-

si dupA o scurgere de
32 kil. ajunge la satul BaltaS.-E.

a kil. in directiune spre E.,

Putna ajunge la confluenta sa

cu &tul Valea-Seaca ce vine pe

www.dacoromanica.ro

format de &tul Tighitanul si

Putna, mal spre S. de satul

multime de alte miel pirilase

care se scurg din coastele munOlor, din stinga si din dreapta..

PUTNA (Rit)

PUTNA (111C)

143

In regiunea de deal si ses,

Putna mal are ca afluentI pe

exploatare ce se infund sub

muntele Arisoaia; de la Piatra-

dreapta : plriul Vasuiul, ce izvoreste din muntele Via-Draci; pi-

BahneanuluT

rlul Zabala, (marit cu plraiele

strabate o regiune tot muntoasa ;

si pana. la con-

fluenta cu pirlul Coza, Putna

riaz de la 600woo m. (virful MagureT-Odobesti), lar cele

din stinga ar" o inaltime intre

200-400 m. De la satul Bolotesti, patul PutneT sa largeste

Neruja, Peticul si altele) ce'sT dati

?osa pe un pat maI luminat

intilnire la Sud de satul Prisaca

unde se afla si un defileti ce
poate fi considerat din punct

printr'un lung sir de poeni ce

Jasa In dreapta si stinga sa.

de vedere militar, ca o admi-

flancurile acesteT val, de la obirsia si pana la confluenta cu

Coza sunt : La obirsie, 1668 m.
asupra MariT-Negre; la Piatra-

Flurei, Putna intr inteun ade-

BahneanuluT, 957 si 1026 ni.; la

Poiana Lepsa, 115o m. ; la sa-

Surdia pe care parcurs sesul

tele Lunca si Coza, inltimile

variaza intre 640 si 950 m. De
la confluenta cu plriul Coza,
Putna intra inteo regiune s'a.raca in padurT, lar patul eT in-

retului, pana la confluenta lor.

Patul sati este pIetros in re-

rabila pozitie de oprire; 0.1111

VaeT-Rele si Valea-53imuluI ce
vin din plaiul Magura-Odobesti ;
piriul Milcovul, a caruI intilnire

cu Putna o are la satul

Irs-

toaca ; plriul M'una, maT la S.

de gura MilcovuluT, la locul nu-

mit Cotul-TiganuluI; de la satul

Vulturul piriul Putna-Seaca con-

sideran ca o ramura a Putnei

si piriul Leica ce se varsa in
Putna la 500 m. maT la deal
de confluenta sa cu Siretul.
AfluentiT pe stInga sunt : Pi-

riul-Sdrat ce se varsa in Putna

la satul Valea-SreT ; piriul Ti-

Inltimile pe care sunt rezemate

cepe

a se lrgi,

si inaltimile

pe care se reazdma flancurile

acestei vaT, se termina. in general prin malurT abrupte, ce

tind a se drma din cauza

simtitor, ajungind chiar pana la

woo m.; Inaltimile din dreapta

si din stinga incep a dispare

pe nesimtite; lar de la satul
varat ses, supus inundatiilor, de
la satul Mircesti si pana la satul
Dimanciul, pendinte de com.

PutneT se confunda cu sesul, Si-

giunea muntoasa, pana sub Muntele-MesteacanuluI, iar de aci si

pana la satul Flurei, este bolovanos si nisipos, de unde succesiv se transforma. inteun pat
nisipos pana. la confluenta sa
cu Siretul.
Geologia.

Valea-PutneT din

punct de vedere geologic este

chirisul la satul Tichirisul; &tul

slabeT lor formatiunT; aceste malurT rlpoase Insotesc Putna pana.

Vidra la satul Vidra si

nita si pana la Cozla-Tulnici curge

In Flyschul eocen, in care predomineaza Oligocenul. Conglomeratele ce formeaza cheile pe care
le strabate Valea-PutneT apartin

Piriul-

la satul Prisaca (pendinte de

VizautuluT la satul Voloscani.

com. Valea-SareT), unde se afld

Mar de aceste, Putna in

regiunea de deal si yes, mal

si

plimeste o multime de alte plriiase mal miel, ce se scurg din

coastele dealurilor de pe am-

pritioas a dat nastere unuT defila' intortochiat, prezintind o-

bele flancurT.
Orografia.

Rlul Putna cur-

ge In regiunea muntilor VranceT, pana la satul Negrilesti, de

confluenta sa cu plriul Za-

bala ; In acest punct, natura ca-

la vale de aceste cheT, valea

si stinga variaza 'filtre 500-850

locul Helvetianului, ce se intinde

pana la Valea-SariT. Acest Hel-

satul Glgesti, lar de ad i si pana

la confluenta sa cu Siretul, in
regiune de ses, a cruT incli-

Zbala.
Dupa ce Iese din defileul Pri-

nare se pierde succesiv spre S.S.-E.

De la sorgintea sa si

pana.
la Piatra-BahneanuluT, cit for-

meaza frontiera intre RomInia

si Austro-Ungaria, Putna strabate o regiune foarte salbatica

cu padurl seculare ; pe aceasta portiune ea

este traversata de un. drum de
si acoperita

asemenea acestuT etagi. 'Mal

o pozitiune demna de
admirat. De la confluenta cu
Coza si pana la confluenta cu
Mala, Indltimile din dreapta
chilor

m. la satul Negrilesti si 400700 m. la confluenta cu piriul

ad in regiune de deal pan la

destul de interesantd. De la gra-

saca, Putna l'Ara in regiunea

dealurilor, resfatindu se pe un

isT tale patul san profund inteo

teras mal vechie. La Tulnici,
Oligocenul dispare si cedeaza

vetian e reprezintat pi-in tipul

obicinuit : marne si glpsurT. La
Valea-SariT apar calcarele si nisipurile sarmatice carT mal spre

dealurile din dreapta, care o

E. sunt acoperire de nisipurile

pontice si de Levantin reprezintat prin pietrisurT carT compun Magura Odobestilor. In fine
Valea-Putner mal strabate pana
la varsarea el in Siret si Loessul

insotesc pan la satul Bolo-

analog cu acel al MoldoveT de S.

pat mult mal larg (400-500 m.);

curentul sal" e ad i maT putin zgo-

motos si In mal multe locurT

despartit in mal multe ramurr ;

testi, sunt mult mal inalte de

cit cele din stInga; acestea va-

www.dacoromanica.ro

Leirgimea fi adincimea. De
la obirsie si pana la confluenta

PUTNA (Rit)

sa cu Piriul-Zburturd, Putna
e un rafe pirlias, iar deaci incepe a se mari succesiv si pe
masurd ce primeste inteinsa numeroasele valcele ce vin din
muntl. Ajunge la confluenta cu
piriul Zdbala O. aibe o largime
de TO ni. si o adincime de
0,40 m. ; la satul Vidra, o
largime de 20 m. O o adincime

0,40 m.; la satul Faurei, 20

in. si 0,50 in. adincime; la satul Rastoaca, 25 in. largime si
0,60 in. adincime : iar la gura
sa, 50 In. largime si 0,80 in.
adincime. Aceste date sunt
foarte variabile si supuse la
discretia timpulur ploios sai1 secetos.

Curentul PutneI in regiunea

PUTRED A

144

sani-satul Suraia ;

un pod de

lemn la satul Botirlaul, peste

care trece oseaua RastoacaBotirlaul-Dumbravita. Mar de
aceste, Putna mal' poseda podul
liniel ferate Focsani-Bacail, care
este situat la N. satuluI Faurei.
Pe litiga aceste trecatorI, tre-

cerea de pe un mal pe altul

se mal' face prin vad, insa numal cind apele sunt mici.
Comunicalia. Drumurile ce
parcurg aceasta vale sunt foarte

restrinse ; mal cu seama in regiunea muntoasa, nu se gasesc

ordinara fac anevoioasa comunicatia, fie din cauza terenuluI
accidentat, fie din cauza ploilor

pe malul sting, lar alta dupa ce

Putna porneste la obirsia sa cu

a trecut Putna pe un pod de

lemn de la E. sat. Vidra con-

Siretul.

Trecerea riuluI
Putna de la sorginte si pana la
Treccitori.

satul Vidra, se face prin vad,

cea ce face sa se intrerupa comunicatia cind apele vin marI;
iar de la Vidra si pana la confluenta so cu Siretul, Putna po-

De la com. Birsesti merge la

tinuind pe malul drept, urmarind in de aproape apa Putner

pana la confluenta sa cu Siretul ; din aceste sosele, se des-

Putreda, com. rur., In jud. Rimpl. Rimnicul-d.-s.,

pe 01111 cu acelasI nume.
nicul-Sarat,

asezata in partea de V. a
jud., la 9 kil. spre V. de orasul
Rimnicul-Sarat, si in S. pl., la

part altele in directiune spre

N. si S. formind legatura cu

6 kil. spre V. de com. Zgir-

satele marginase. Aceste sosele

sunt bine construite si bine intretinute.
Economia Zocata'.
Pentru

Se margineste la N. cu Gre'panul, la E. cu Zgirciti, la S.

Cu Baltati, la V. cu Valea-Ra-

moment Valea-Putnel nu pro-

brazdata de dealurile Stre-

citi, resedinta plasiI.

coviteni.

duce de cit lemnarie de constructie si aceasta in mod restrins din cauza lipsd mijloacelor de transport si a pozi-

jqti, al Flora

tiunilor grea de exploatat. Modelarea lemnelor de construc-

Verde la S.
formata din cat. : PutredaMare, resedinta, la E. i Putreda-Mica, la V.
Suprafata com. este de 900
hect., din care 200 hect. vatra
com. si 700 hect. ale locuitorilor, cu o populatie de 1022

sea. cite-va podurI si anume : un

pod de lemn la E. satuluI Vidra ;
un pod de piatra la N.-E. satuluI
Faurei, peste care trece soseaua
nationala Focsani-BacAti; un pod

tie se face prin ajutorul unor

de lemn la S.-E. satuld Jordsti,

aceast natura, se urca pana la

80. De la aceste herastrae, lem-

peste care trece soseaua Foc-

telor. Posed multe izvoare de

ape minerale, dar neexploatate
sistematic pana acum ; procura
brinzeturI multe si de bulla. calitate -, asemenea are marI cantitatl de piatra de var si nisip,
intrebuintate pana acum l'usa
numaI pentru nevoile locale.

a fost de 110597 leI, 65 banI.

61 inainteazaspre zona sesurilor.

la Flurei, 37 m. la Rastoaca
0 20 in. la confluenta sa ea

In pasunT, inlesnind cresterea vi-

fica in dota, o ramur continuind

vale pe malul sting o osea,

Vidra, 150 in. la Ggesti, 70 ni.

Valea-Putnef este foarte bogata

pana la Vidra ; de aci se rami-

parcurs aduce cu sine cantitati

marI de bolovanI; lar de ad, curentul incepe a se maf linisti cu

fluenta cu Zabala, 226 in. la

transportate in diferite directiunT.

cat. Faurei, pe linia Buzati-Mar5.5esti, plisa in circulatie la 15

Iunie 1881. Se afla intre statiile
Focsani 01.7 kil.) si Marasesti
(7.8 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI Mara e de 77m.95. Venitul aceste/ stata pe anul 1896

periodice.

cota 592 in.; d'aci merge scoborind, la 445 m. Ruga. satul Coza,
314 in. la defileul Prisaca con-

de unde cu catea ferata sunt

de cit drumurile ce leaga sat Puta-Seack stalie de dr.-d.-f.,

cu sat si a caror construetie
jud. Putna, pl. Girlele-Biliesti,

muntoasa, este repede si zgomotos pana la defileul Prisaca,in care

cota 1668 ni. d'asupra MaraNegre, intra in Tara sub cota

690 m. si in poiana Lepsa are

nele sant carate cu care cu bol

pana la Odobesti sati Focsani,

herastrae in stare primitiva, ce

se gaseste pe malul apeI, prin
al caruI mijloc sunt puse in
miscare. Numarul ferestraelor de

www.dacoromanica.ro

si Calea-VaciI,

toate la V.

Piriul Putreda o tia ptin

mijloc si afluentul sati Ciapa-

suflete.

PUTREDA

PUTUROASA (FM iNA-)

195

LocuitoriI sunt mosnenI.

Are 2 bisericT, una vechIe de
lemn, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, ziditd. in 1794 de loan

pl. Rimnicul-d.-s., com. Putreda,

Peticanu, cu un preot si 2 cintdretT, cea-l'alt noud, cu hramul SE Pantelimon, zidit de

locuitorl in 1872, Cu un preot
li 2 cintdretl ; o $coala mixtd,
frecuentatd in 1899-900 de 64

dreapta piriuluT Oreavul.

elevI.

Locuitorif posea : 60 plugurT;

108 bol, 15 vacI, 19 cal, 5 epe,

229 oT, 49 capre si 44 rimAtorT.
Loc. ad vil si livezi cu prunT.
Comerciul constd in importul
de tesdturT, instrumente agricole,
postav, li in export de vin

si rachid. Transportul se face

prin gara R.-Sdrat.

aile de comunicatie sunt :

$oseaua jud. Obiditi-Valea-RateI;

izvoreste din dealul Strejesti,

udd mijlocul com., trece prin
cdt, de resedintd si se varsd pe

riul com. urb. Hirsova, situatd

in partea V. a plAseT $1 cea
N.-V. a comunei. E forma din
mar multe miel lacurT lunguiete,

carl toate unite se varsd in &la

numitd Privalul-Rotunduluf sau

Putreda-Mare, sat, in jud. R.-

Tair-Buaz. Are o suprafatA de

Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., com.

Putreda, asezat pe l'hit Putreda,

40 hect. E tdiatA de un drum

ce merge de la Hir$ova la Co-

spre E. com.

nacul-luT-Manole.

Are o suprafatd de 150 hect.,

cu o populatie de 147 familiT,

sad 835 suflete ; o bisericd si

Puturoasa (Imputita), ievor cu

Putreda-Mic, sat, in jud. R.-

afta sulfuroasci, in jud. Iasi, pl.

Bahluiul, com. si satul Bdiceni,
In poalele dealului CetAtuea, la
12 kil. de Tirgul-Frumos. Izvo-

Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., cdt.

com. Putreda, asezat la V. com.,

rul e rece si dd 8o litruri de

apd pe ord. Apa are gust si

la 2 kil., spre V. de cdt. de resedintd. Are o intindere de 50

hect., cu o populatie de 25 fa-

miros de pucioasd ; este upara

la bdut si folositoare pentru

o scoald.

boalele reumatice.

milii, sad 167 suflete.

Puturoasa (Iazul-de-la-M0a-

spre Grebdn-Zgirciti-RimniculSdrat; spre Pardo$i-MArgdrite$tiValea-SAlciel-Jitia.

Putrezeni, sat, in jud. Tutova,

pl. Pereschivul, com. Coroesti,

ra), faz, in valea dealuluT Turia, jud. Iasi, pl. Turia, com.

Budgetul com. e la veniturT

spre V. de satul Coroe$ti-d.-j.

Ro$cani, cdt. Borsa.

de 1390 leT, 45 banT $i la cheltuelT, de 1380 leT, 62 banI.

Putreda, pira, jud. Botosani, avind de afluent Piriul-Mic, izvo-

reste din locul numit esul-TarineT ; curge pe lingd satul Cristesti, in partea sa de S.-V., apoT

pe pdmintul locuitorilor, si se
vars. in Meletinul, formind o
bala, numitd Ochiul.

Putreda, pirta, jud. Dorohoid,

pl. Berhometele, izvoreste din
Poiana-VelniteT, mosia Zamostia,
com. cu acela$T nume, $i se varsd.

in Baranca la Podul-luT-Strejac.

Putreda, pirki, izvore$te de pe

mosia IbAnesti, curge spre S.,
prin com. Corldteni, pl. Cosula,
jud. Dorohold, unde formeazA
iazurile : Putreda, Lipovenilor si

OddeI $i se vars in riul Jijia.

Putreda, pilla, in jud. R.-Sdrat,

Are 100 loc. si 27 case.

Puturoasa, pilla, izvore$Ye de

Puturoasa, sat, fAcind parte din

sub dealul Movileni, jud. Iasi,

com. rur. Coteana, pl. Siul-d.-s.,

jud. Olt, situatA pe valea si
malul drept al DirjovuluT, cam

pl. Copoul, com. Movileni, $i se

la 6 kil. spre N.-V. de satul

Coteana, resedinta com. Are o

Puturoasa, pira, izvoreste de

populatiune de 124 locuitori, din

care 27 sunt improprietdriti dup
legea rurald, pe 36 hect. ET po-

jud. Ia$1, pl. Turia, com. Iepureni, $1 se varsd in Iazul-de-la-

sea'.: 16 boT, 59 vaci, 12 bivoli, 15 bivolite,

lo cal,

146

oT, 162 porcI.

Puturoasa, mofie, a statuluT, jud.

Olt, fost pendinte de mAndstirea Plumbuita.

Puturoasa, peidure a statulul,

in intindere de 325 hect., pendinte de com. Coteana, pl. Siuld.-s., jud. Olt.

Puturoasa, baltd, in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe terito-

varsd pe dreapta Niel.

pe teritoriul satuluT GlAvdnesti,

RAchitT.

Puturoasa, girld, la S. de satul

Corcioveni, jud. Tecucid, formatd din piriul Berheciul.

Puturoasa, loe izolat, la 8

izvor abondent de apd sulfuroasd.

Puturoas (Fintina-), sorginte

de ap mineralil, in jud. Buzdd, com. Gura-SdrAtel, cdt. Ciu.

hoiul; se scurge in pir. SArata.

19

64 745. Morolo Dlobionar Googrodio. Vol. F.

www.dacoromanica.ro

kil.

de vatra com. CAlimlnesti, pl.

Cozia, jud. Vilcea. Aci este un

PUTUROASA (ViNA-)

Puturoas (Vina-), sorginte de

apil minerald, in jud. Buzail,
com. Sibiciul, pe hotarul despre com. Colti.

da pana la 800 litri de apa

Puturosul, las, pe mo$ia Cior-

pe ora, care in scurtul sail curs,

nohalul, in partea de E. a com.

pan la intrarea sa in riti, depune pe pietre o materie alba

Ringhile$ti, pl.
Boto$ani.

plaiul Ialomita-Dimbovita, com.

Urseiul.

cenu$ie, batind putin in galben.

In dreptul acestor izvoare $i
pana la 1 oo in. spre S. de ele,
apa riulur nu inghiata, la a-

Puturosul, sat, jud. Dimbovita,

ceea$1 temperatura la care ar

ingheta de n'ar fi fost ames-

Puturosul, sat, jud. Dimbovita,

plaiul Ialomita-Dimbovita, com.

Vi$ine$ti.

Puturosul, maa/a, jud.

PUTUROSOL

146

$1 pl.

Prahova, com. Valea-Lunga.

Puturosul, munte, jud. BacaCt,

pl. Trotu$ul.

tecata cu apele minerale ce curg

din izvoare.

Puturosul, izvor de api sulfu-

tefane$ti, jud.

Puturosul, viroagd, in jud. Braila,

pl. Balta ; ja na$tere din partea
de N.-E. a laculur Flea$ca ; trece
pe sub malul de S. al luncer
Calmatuiulur, pe la N. cat. Scarlate$ti $i al com. Dudescu, Slujitori-Albote$ti si ea. Caragica;
taie qoseaua Braila-Calara$), la
N. com. Insuratei, $i, dupa ce

roasii, jud. Bacati, pl. Tazlauld.-j., com. Gropile, pe teritoriul

satuluI Paltinata. DA cam vre-o

atinge partea de N. a laculur

6o litri pe ora. E la 18 kil, de

nul-Malulur.

Lacul-Kezir, da in partea dreapta

a Calmatuiulur, la punctul Cor-

gara One$ti, dincolo de Trotu$.

Puturosul, deal, in jud. R.-Sa-

Puturosul, firliaf, in jud. Ba-

rat, pl. Ora$ulur, com. Odo-

Puturosul, sati Imputitul, loc

basca, in parte a de N. a com.

Este acoperit cu pa$unr. Din

cu izvoare sulfuroase fi bala,

jud. Bacan, pl. Trotuaul, com.

care curge printre satele He-

el izvoreste piriul Puturosul, ce

Mandstirea-Ca$inul, la poalele
muntelur Halo$ul-Mare, de unde
izvore$te piriul cu acela$T nume.

estica. Izvore$te de sub mun-

Izvorul principal are un debit

de 70 litri pe ora.. E situat la
12 kil, de gara One$ti.

se varsa pe dreapta Oituzulur.

Aci se afla $1 ape feruginoase.

se varsa in riul Rimna, udind

nordul comuner.

Puturosul,izvoareminerale, jud.
$i pl. Arge$ul, com. Bradetul.
Izvoarele se gasesc la vre-o
2 kil. spre N. de centrul com.
Bradetul. Calea merge tot pe
llaga riul Vilsanul, care, mar
In tot parcursul sati, este tarmurit la mica distanta de inaltr
peretr calcaro$I, aproape verticalr, -$i inalti de 40-60 m., in-

cau, pl. Trotu$ul, com. Groze$ti,

rastrdul $i Groze$ti, in directie

tele cu acelasr nume $i, clupa ce
se une$te cu pirlia$ul Pietricica,

Puturosul, pirta, format din izPuturosul, iz,vor de apei sulfu-

voare ; curge prin Valea-Graj-

roasel, jud. Bacaii, pl. Siretuld.-j., com. Bote$ti, pe teritoriul

mo$ier Viforani, a d-lur Iunius

diulur, jud. Boto$ani, pl. Tirgul,

com. Mnastireni ; formeaza razu-

Puturosul, sorginte de afta mi-

rile de la Valea-Grajdiului, de
la Manastireni $i de la Onteni,
apor trece in com. Gorbane$ti
sub numele de Ursoaia $i se

chizind ast-fel valea riulur filtre

dota zidurr gigantice $i prapastioase.
Pe fundul Oler clocote$te repede riul Vilsanul, cu pastravir

neraliz, in jud. Buzar', corn.

varsa Ruga tirgul Sulita in Siena.

sal, apor se izbe$te de stinci

Puturosul, las, jud. Bacil, pl.

ca Coltul-de-la.Pietrarie, ColtulRolbului $i Seciul. Coltul-Roibu-

Tirgul, in suprafata de ir hect.,

pe mo$ia Balu$eni (Zosin), in
partea de N. a com. cu acela$I

lur,

inalt de vre-o 50 m., are

virful inclinat d'asupra riulur.

Sunt mar multe izvoare sulfuroase in$irate pe Ruga $1 sub
albia riului. Cel mar abundent
in apd $i concentrat in rnateril e
pe partea dreapta a riulur. Poate

Leca.

Chiojdul -din - Bisca, la poalele

muntelur Ple$ea, Ruga cascada
ipotul.

nume.

Puturosul, bala, formata de riul

Jijia, la moara moOer Radiul,

Puturosul, pira, la na$tere din

razul Puturosul, de pe mo$ia
Bor$a, com. Ro$cani, pl. Turia,
jud. Ia$i, curge de la N'. spre
S., intra pe mo$ia Caminare$ti,

pe la hotarul Basenilor, trece

prin razurile Baseni $i Carp, $i,
indreptindu-se spre V., se varsa
in jijia, pe la Scruntarul-Mare.

Puturosul, pida, izvore$te din

com. Comindare$ti, jud. Boto-

dealul Secdturile, jud.

$ani.

Prahova, com. Valea-Lunga, $i

www.dacoromanica.ro

$i

pl.

PUTUROSUL

PUTULUT (DEALUL-)

147

se varsa in riul Cricovul-Dulce,

dupa ce primeste ca afluent/

valcelele

Magazia, Valea-luTMateiti, CrIcanul i altele.

Puturosul, vale, In jud. si pl.

Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Cataloi ; se desface din DealulMare ; .se intinde spre S., intr'o
directie de la N.-E. spre S.-V.,

Puteni, sat, pendinte de

com.

jud. Teleorman ; trece pe linga.

Puteni, pl. Nicoresti, jud. Tecuela, situat pe ambele laturT

si se intinde, pe o mica dis-

ale piriuluT Gerul.

tanta., si in jud. Vlasca.

Are o populatie de 314 famili!, sati 1216 suflete ; o bise-

localitate, din com.

rica, zidita la 1812, de locuitorT ; o scoala primara mixta;

Sldnicul, pl. Varbilaul, jud. Pra-

6 circiumI.

brazdind partea centrald a plaseT

cea estica a comuneT ; trece
pe la poalele dealuluT Rezil, taie
soseaua nationala Tulcea-Constanta, pe la kil. 12, si dup5. 6

Puteni, mofie, jud. Tecuciti, com.

Puteni. Are o suprafan de 1560
fld, proprietatea descendintilor
luI Constantin Mavrocordat.

kil, de curs, se deschide in valea piriului Telita, pe stinga,

puin maT jos de satul Cataloi.

Putichioaia, sat, in jud. Covurtuja, pl. Prutul, com. Bujorul.

Puteni, com. rur., jud. Tecuciti,

pl. Nicoresti, compusa. din 2

cind parte din parohia Firta-

catune Mindresti si Puteni si situata pe Valea-GeruluT, la 16

Are o populatie de 585 suflete ;

o scoala mixta ; o biserica, fanesti.
Pe aicT trece calea ferata Birlad-Galati.

kil. de Tecuciti si la 31 kil, de

resedinta piase)", spre E.
Teritoriul com. este de 24568

Putichioaia, mofie particulard,

de 2788 hect., in jud. Covur-

hect., din care 1459 hect. cul-

tutulor intemperillor pana acum

citT-va anT, cind s'a prabusit in
fundul prapastieT, zisa. Putul-BaiT,

Putul-cu-Salcie, sat, jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, com. Costesti.

Putul-Haretul, vechie stafie po,r.

tald, jud. Putna, la 23 kil. de

la Focsani spre Bacla.
Putul-lui-Ene, deal, situat la E.
de com. Priseaca, pl. Oltul-d.-j.,

jud. Ok, cu directia de la N.

la S. si cu o lungime de i kil.
600 metri.

Putul-OlaruluT, sat, in jud. Tu.

Are o populatie de 474 fa-

Putinei, sat, cu 38 case, facind

mili!, saa 186o suflete ; 2 biseriel", una in Puteni i cea-l'alt5.

parte din com. rur. Malovatul,

din pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti i situat pe malul sting

Mindresti, deservite de

hoya, unde s'a deschis prima

gura de ocnd, care a rezistat

pl. Prutul, com. Bujorul.

tivabile.

In

cat. Putintei al com. Attrnati

preotT si 4 cintaretT ; 2 coale,

una in Puteni, frecuentan de

al TopolniteI.
Imprejurul satuluI, care este

54 copi! i cea-l-alta in Mindresti,

frecuentan de 34 copiT ; o moara

udat de piriul Plesuva, se afla

de Vint si una cu abur!, ale pro-

tuff.

prietaruluT.

maT multe grdinT cu zarzava-

Putintei, cdtun, in jud. Teleor-

504 yac!, 272 caT, 183 Tepe, 495

oI, 3 taurI, 4 bivolT 5i 521 pord.
Veniturile si cheltuelile anuale

man, pl. Margine!, pendinte de

com. Atirnati. Are o populatie

luluI rus Alexandru VasilievicI,

mort la 1770.
O osea judeteana leaga comuna de orasul Tecuciti.

Putul-Popei (Valea-), vale, in

jud. Tulcea, In partea nordica
a piase! Isaccea si V. a com.
Luncavita; se desface din dealul Sevastin, se intinde spre E.,

tuteo directie generala de la

S.-V. spre N.-E., trece pe la

Locuitorif posea : 470 boT,

ale com. sunt de 7500 le!.

In partea de S.-E. a satulul
Puteni se afla un monument de
piatra de o forma piramidald,
avind o Inaltime de 2 m., sub
care se afl ramasitele genera-

tova, pl. Simila, com. Ibanesti,

spre S. de satul Ibanesti,

de 315 suflete. Este foarte vechiu,

anterior satuluT Atirnati.

poalele movileT CodruluT, si dup1

5

kil, de drum, se deschide in

piriul Luncavita, pe stinga, chiar

linga satul Luncavita.

Putului (Coasta-), deal, in jud.

Putintei, mo,rie a statului, In jud.
Teleorman, pl. Margine!, com.

Buzaa, com. Gura-SaratiT, cat.

Valea BotiI; are 90 hect. vie si
o hect. livezT.

Atirnati, avind o intindere de

1104 hect., din care o parte
s'a vindut satenilor in loturi.

Putuluf (Dealul-), deal, jud.

Putinteilor (Valea-), vale, rami-

Neamtu, plasa Piatra-Muntele,

com. Cdciulesti ; se desface din

ficatie din valea Teleormanulur,

Dealul-BalauruluT, In directiune

www.dacoromanica.ro

PUTULUf (VALEA-)

spre E., pe linga satul GuraVad.

148

pitropiei Spitalului Sf. Spiridon

din Iasi, daruita de catre Ior-

PUZDRA

Puturile, mofie, a statuld. Vez/

Bratovoesti, jud. Dolj.

dachi Popovicr din Botosani.

Putului (Valea-), cdtun al com.

Lipia, jud. Buzad, cu 280 locuitorf

si

6o case.

Satenif improprietaritT ail 257

Puturile, mo,rie, a statuld, pe

hect., 74 ar. pamint, lar proprietatea, 2719 hect., 74 arif

teritoriul com. Giorocul-Mare,

pl. jiul-d.-j., jud. Dolj. Se arendeaza, impreuna ca mosia Bratovoesti, cu 42150 leT anual.

cimp.

PutuluI (Valea-), cdtun, al com.

Merei, jud. Buzad, cu 300 locultor! si 64 case.

Sunt 2 iaZurr. Apele ce trec

pe mosie sunt piraiele Volovatul si Bodeasa.
DrumurT principale : acel de

Puzdra, sal:1 Holda, pilla, jud.

Putulul (Valea-), cdtun, al com.

Cernatesti, jud. Buzail, Cu 220

la Darabani, ce merge la tefnesti, si acel de la Mitoc, ce

merge la Doroholit
Mosia se hotardste cu : Ni-

tele cu acelasT nume, ud te-

chiteni, Draguseni, Bivolul-Lipan, Codreni si Cotusca.

Pe teritoriul com, se afla Mo-

se arunca in Bistrita. Primeste

din dreapta Pirlul-RusuluT, lar
din stinga Goroviciul, Piriul-

vila-ArmeanuluT $1 Movila-Cal-

Socului si Piriul-CucinieT.

locuitorT si 46 case.

Putureni, sat, pe mosia Cu acelasT nume, jud. Dorohoitl, pl.

Prutui-d.-j., com. Copisca, ca

83 familif, sail 353 suflete.

Proprietatea mosieT este a E-

d ara

www.dacoromanica.ro

Suceava, izvoreste de sub munritoriul com. Brosteni, pe o lungime de 5-6 kil. $1, dup ce
a invirtit o morisc si o piuS.,

R
Raba, subdivizie a comuna' Bobul, jud. Gorj, pl. Amaradia, la
E. catunuld de resedint, situata pe loc ses.
Are o intindere de 184 hect.,
din care 40 hect. arabile, 107

CeairuluI, a-BozuluI si Valea-Tu-

Rachieri, sat, facind parte din

riaculd carl curg prin interiorul catunuluI. Balta Crapina, la

N.-V., si Piatra-Cdcata, la E.,

com. rur. Valea-Calugareasca,

pl. Cricovul, jud. Prahova.

hect. finete, 8 hect. vie, 19 hect.

padure, 7 hect. pomet si 3 hect.
vatra satuluT, Cu o populatie de
85 suflete.

pate de vatra satuluI, 211 hect.

ale locuitorilor si 300 hect. ale

contin peste.

Intinderea satuluI e de 527

hect., din care 16 hect. ocu-

Are o populatie de 440 su-

6 care cu bol ; so vite marI

flete ; o scoall mixta, conclusa

cornute, 2 caI, 119 or si 23 ri-

de un invatator si frecuentata
de 34 elevI ; o biserica, zidita.
in 1859 de locuitorI, deservita
de un preot si un cintaret.

prin soseaua comunald si judeteana a comuneI si prin alte

drumurI ordinare.

RacheluluI (Fortul-), intari-

Rachel, sat, in jud. Tulcea, pl.

turd, jud. Tulcea, pl. Isaccea, com. rur. Luncavita, cat.

Isaccea, cat. com. Luncavita,

situat in partea de N. a plasel

si cea de E. a comuna, la 3
kil. spre E. de cat. de resedinta, Luncavita, pe malul drept
al girleI Ciulinetul, la poalele
dealuluT Gilma-Mare.

Se margineste la N. cu Du-

Rachel, situat in partea de N.

a plaseT si cea de E. a comune, in punctul de N. al satuld
Tulcea-Isaccea, pe care o domina pe o mare intindere, dominind de asemenI si asupra
satuluI Rachel, asupra drumuluI comunal Rachel-Luncavita

E., cu com. urb. Isaccea.

Dealurile care brazdeaza teritoriul sunt : Gilmele-Insirate,

asezat la poalele dealuluI Gama-

Gilma-Mare si Gilma-Mica. E u-

pentru a impiedica trecerea Rusilor peste Dundre, de care este

de afluentif acesteia : Valea-

de la V. spre E. si se varsa in
Breaza-d.-s.

Rachiteaua, vale, in jud. Gorj,

plaiul Vulcan, spre N.-V. com.
Topesti, in directie V.-E., se desface din muntele Gruiul-Negru,

da in hotarul Pestisanilor si isI

schimb directia spre S., lasind
spre V. muntif : Dumurile, Cracul-FaguluI, Cracul- orAtuluf si
Cracul-Rachitelelor, iar spre E.
Gruiul-Negru 5i muntele Fra-

sinul; are o lungime de 7 kil.

Rachel, Ruga soseaua judeteana.

tarea ; la V., cu cat. Luncavita;

la S., cu com. Balabancea ; la

dat de gira Ciulinetul la N. si

plaiurile Breaza-Talea si Prahoya, com. Breaza-d.-s. ; curge

riul Prahova, tot in raionul com.

statulul.

Locuitorii posea: 3 plugurI,

matorl.
Comunicatia in cdtun se face

Rachierita, vale, jud. Prahova,

izvoreste din muntele Lazul,

si asupra Orle Ciulinetul. Este

Mare si e fcut de TurcI, ina-

inte de razboiul de la 1877,

departe de 3 kil.

www.dacoromanica.ro

Raci, com. rur., jud. Gorj, pl.

JiuluI, la N. com. Ohaba, situata

parte pe loc ves, parte cam pe

deal. Se compune din catunele:
Raci, Artanul si Baniul.
Are o suprafata de 513 hect.,
din carI 19 hect. padure, 259
hect. arabile, 6 hect. vil, 21

hect. prunI, iar restul finete si

pasune, cu o populatie de 1722
suflete.

Sunt 3 bisericI, deservite de

RACI

I preot $i 4 cintaretT ; o $coa15.,

fondata la 1836 qi frecuentata

de 35 elevf.
Locuitorif posea : 20 plugurT, 33 care cu boT, 3 carate
cu cal ; 137 vite marl cornute,
39 cal, 323 oT, 22 capre, 143
rimatorf; 20 stupf cu albine.
Comuna este adata pe partea de V. de piriul Jiltul-Mic.
Comunicatia se face prin $o-

seaua comunala care o pune

In legatura la N.-V. cu com.
Ursoaia din jud. Mehedinti, iar
la S. cu com. Calaparul-d.-s. $i
Borascu.

In com. se gasesc 6 puturT

$i IO fintinf.

Raci, ciitun de re$edinta al com.

Raci, jud. Gorj, pl. JiuluT, a$ezat pe valea cu acela$1 nume,

parte pe $es $i parte cam pe

deal.

Are o suprafata. de 366 hect.,

din carT : 10 hect. Ociare, 184
hect. arabile, 5 hect. vil, I 1
hect. prunT, restul izlaz $i finete,

cu o populatie de 375 familt,

sati 1201 suflete, din care 203
contribuabilI ; o $coala, infiin-

RACLARIUL

150

la N. spre S., terminindu-se in

dreptul com. Borascul.

Este formad la E. de culmea dealuluf Jiul, care vine de-

durea Mija $i se varsa in riul

Cricovul-Dulce, in raionul com.

Haimanalele, pl. Filip4ti, jud.

Prahova.

spre N., lar la V. de culmile

DealuluT-Ohabel $1 Bolbo$1, ce

se prelungesc asemenea despre

N., din jud. Mehedinti.

Racilor (Iazul-), tag, in suprafata de 35 hect., pe teritoriul

com. Vorniceni, pl. Ba$eul, jud.
Dorohoiti.

Racf-de-peste-Deal, d'aun, al
com. Strimba, jud. Gorj, in par-

Racilor (Valea-), vale, ce se

tea de V. a com., situat pe

intinde din cat. Arjoci, jud. Gorj,

plaiul Vulcan, in directia E.-V.,

loc qes $i avind o suprafata de

39 hect., dintre care 1 hect. vie

$i IO hect. prunT, $i o populatie de 30 familiI, Sad 120 suflete.

pe o intindere de 3 kil., pana

in jud. Mehedinti, la com. Ratezul, lasind la S. ,dealul Chiciora, iar la N. cat. Celeiul.

Locuitorif posea,: 8 plugurT,

20 care cu bol; 20 stupT ;

128 vite marl cornute, 3 cal,

Raciul, com. rur., in jud. Dim-

57 oT, 4 capre $1 16 rimatorl.

Comunicatia in atta] se face

situata parte pe deal $1 cea mal

intinsa parte pe vale intre valle
Sutiel, la 15 kil. spre S. de Tir-

pe qoseaua coma nala care il

leaga la N. cu cat. Baniul, al
com. Raci, lar la S. cu com.
Borascul.

In atan sunt 2 puturl

$1 3

bovita, pl. Dealul - Dimbovita,

goviste. In raionul com. sunt

dealurile : Racial, Suta, Olarul
$i Speriatul; apoT piraiele : Suta
$i Valea-Seac5.

Se compune din 3 ctune:

fintinf.

Racial, Cobori$ul si Sili$tea, cu

Racila, sat Obrejeti,

sat,

o populatie de 666 locuitorl.

Are o biserica

re$edinta com. Girleni, pl. Bistrita-d.-s., jud. Bac5t, a$ezat pe

dreapta Bistricioaref, in fata sa-

- Se invecineqte la E. cu VAcaresti qi Persinari, la V. cu Pi-

fatua de locuitorl la r780, deservia de 2 cintaretl.

Locuitorif posea : io plugurf, 20 care cu bol, 4 carate
cu cal, 62 vite marT cornute,

tuluT Girleni.

ciorul-de-Munte, la N. 'Cu Suta-

193 OT, 22 capre $i 68 rimatorT

12 stupT.

$i 2 cintaretT ; o $coala mixta;

o circiuma.

tata la 1836, $1 frecuen tata de

35 elevI ; o biserica de lemn,

In catan se gasesc 3 puturI

$1 7 fintinT.

Are o populatie de 312 suflete ; o biserica, fondata. in 1868

de enoria$I $i de C. Danu, de-

servia de un preot, un diacon

Vite : 27 cal, 187 vite mar).

$i

o $coald.

Seaca $i la S. cu Gura-Sutil $i
Sperieteni, despartindu-se de
V5care$ti prin riul Dimbovita,
lar' de cele-l-alte, prin padurl,
delulete $i val miel'.
In raionul com. se af15. peste
47850 ariT de padure.

cornute, 143 of $i 127 porcI.

Raci, tezer, jud. Braga, situat la

Racila, perdure, in jud. Bacat,

N. de Pe$ti-Romine$tI $i PeqtiTurce$tf, cu caff comunica prin

plasa Bistrita-d .-j., pe teritori ul

com. Calugara-Mare.

Raciul, munte, in jud. Dimbovita,

mal in sus de Moroeni, in stinga. Pe litiga munte curge 01111
Valea-RaciuluT, pe care sunt he-

restraie de Wat scindurf.

Gitul-Racilor.

Racila, piria, in jud. Bacati, pl.

Rae!, vale, in jud. Gorj, pl. JiuluT, pe care este situata com.
Raci, cu catunele sale Artanul,
Raci $i Baniul. Se intinde de

Bistrita-d.-s., com. Girleni, care

se varsa in Bistricioara.

Radia, 'Mg, izvorete din pa-

www.dacoromanica.ro

Raclariul, deal, pe teritoriul com.

Mironeasa, pl. Stavnicul, jud.
Iaqi, se prelungeqte spre N. de
satul Mironeasa ; pe coastele luf

RACLARIUL

151

sunt plantate vil, pentru care

i se mar zice $i Coasta-Viilor.

Raclariul, pddure, in partea de

V. a com. Poiana-Cirnula pl.
Crasna, jud. Vasluiti, In hotar
cu com. .Dobrovatul.

Racota, japfe, situata la N.-E.

de com. Ciacirul, pl. Balta, jud.
Braila; uneste Dunarea cu lacul
Groapele, trecind pe partea de

S. $i S.-V. a laculur Tiganca,

apor se indreapta spre N., trecind prin lacurile Tudor-Oancea si Manea, $1 se vara. in
Groapele, sub mal, in apropiere
de comuna.

Racoti, cdtun, al com. Godine$ti,

plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre

S.-V. de comuna, situat pe dealul cu acela$T nume.
Are o suprafata de 456 hect.,
din care 301 hect. arabile, 55

hect. finete, 30 hect. izlaz, 60

hect, vil si io hect. livezr de
prunr, cu o populatie de 160
familii, sail 629 suflete.
Are o $coala, fondata la 1858,
frecuentata. de 44 copir; o bireedificata la 1823 $i deservita de I preot i 2 cintaretr.
Locultorif posed : 42 phi-

gurr, 125 care cu bol,

i ca-

rtita cu car; 515 vite mart cornute, 51 cal, 370 or si 205 timatorr.

Este proprietatea locuitorilor

$i e acoperit de vil', pomet

enesti-Strajescula Slobozia
Iazul-Dracula

araturr.

Pungefti, Cu satele P un
gesti (tirg), Pungesti (sat) si

Racova, p/asei, jud. Vasluitt Se

intinde de la V. spre S., ocupind toata partea S. a judetula E a$ezata pe dealurile din
dreapta si din stinga piriulur
Racova si pe intinsa vale a Racover, care are e$irea in sesul
Birladulur, in dreptul ora$ulur
Vasluiti. Se mArgine$te la N.
cu plasa Stemnicul ; la S., cu
jud. Tutova ; la E., cu o parte
din pl. Sternnicul si orasul Vasluir! si la V., cu jud. Roman.

E formata din contunde:

T. Armdfoaia, cu satele: Armasoaia, Bleasca, Rdiul, Ursolea, Valea-laNastase, ValeaSili$ter si Albina.
Co,cefti, cu satele : Cosca,
Co$e$ti, Iezerul, Fundatura $i
Valea-Oner.
Curse,s-ti, cu satele : Curse$ti-Raze$T, Curse$ti Sofronie,

Toporasti, Hordila i Rapa.

Doag-ele,cu satele : Doaga-

Sontula Doaga-Vasiliti, Lipova-Manastirer (Valea-Hoger) $i

Porcretul.
Hit-faya, cu satele : Hirsova-Raze$i, Hir$ova-Manastirel

si Fundatura.
Iveinefti, cu satele 'vane$ti (Huseni), Brosteni, Bus-

de 6.11 Tismana.
In catun se gasesc 3 morT pe

cata, Golgofta, Valea-Cinepet $i

Valea-Mare.
Girceni, cu satele : Girceni, Racova, Racovita, Scaunele,
Schitul - Malinesti, Slobozia $i
Trohanul.
Laza, cu satele : Bejenesti,
Racova, Lingurari, Oprisita, Po-

apa si 6 fintinr.

lincul, Risnita, Sauca si Laza.

Comunicatia se face prin $oII leag

sele comunale, care

de o parte cu com. sa Godine$ti, lar de alta cu Costeni.

Teritoriul catunulur e udat

Racoti, deal, jud. Gorj, plaiul

Vulcan, la V. catunulur Racoti,
bifurcat de la E. la V. in

dota ramurr numite: Dolce$ti

Modorani.

RACOVA (PLASX)

Lipoya, cu satele : LipovaRaze$I, Mlosul, Valea-Caselor,

Valea-Mosneagulur.

Poencyti, cu satele : Poene$tl-Razesr (Ghigal), ValeaCaselor, Poenesti-Manastirer, Po-

www.dacoromanica.ro

Dumbravea
Teritoriul plaser este straba
tut de doul culmr marr de dealurT, care se prelungesc din judetul Roman, de-a lungul
ser: una printre piraiele Racova

Stemnicul si se sfirse$te in
sesul Birladulul la satul Radiul,
lingd Vasluiti, si alta din dreapta
pirlulur Racova, care continua
In jud. Tutova, formind i culmea dreapta a sesultu Birladulur.

Ambele aceste culmr sunt in

tretaete de val, pi-in care curg
diferite Oraje.

Partea de V. si N. a pla$er
este foarte ridicatd, din cauza
inaltimer dealurilor, acoperite in

mare parte cu padurr.

Sunt putine sesurr i locurr
deschise, de aceea cultura cere-

alelor este mal mica de cit in

cele-l-alte plasT, din cauza Po
noarelor $1 a padurilor.

In vechime, tot teritoriul acesta plasT era acoperit cu codri secularr, din carr exista
asta-zr o mare parte.
Intinderea pla.$er e de 36628
hectare.

Are o populatie de 5365 t'anilla', sal 17058 suflete ; 27 bi-

serici, deservite de 21 preOti

25 cintareti ; 10 coale, frecuentate de 327 elevr $i 32 eleve

(1899-900).
Vite 6710 vite mari cornute,
8211 a 898 cal; to bivoll, 281
capre $l 2125 ritnAtorT,

Sunt 1849 stupr cu albine.

In aceasta plasa s'a dat
moasa lupta de la Racova, In
lanuarie 1475, 'filtre stefan Vo
da-cel-Mare i Turcir i in care
Moldovenir aS e$it invingatori.

In aceasta batalle, o armata.

mica de 47000 ostenr a invins
pe alta de 120000, inteo vale,

RACOVA

RACOVA

152

care era acoperita Cu codri secu/arl.

In legendele populare locale,

la I II insurIteT 276.40 ala

in improprietarire.
Mo$ia Racova este domeniul

plasa, incepind de la fundul

statului, fosa proprietate a manastireI Bistrita (jud. Neamtu).

Statul maT are vre-o 800 hect.

plAseY, pana la e$irea in $esul

Birladulul, linga ora$ul Vasluia ;
dupa. semnele insa ramase, pre-

Ville ocupa o intindere de

30/4 hect.
In com, se afla pAdurea sta-

cum $anturI si movile, se do-

tuluT Racova-Letcani.

se arad ca vatrA a razboiului,

fie-care localitate din aceasta

Teritoriul comuna este de

catre partea de S., spre gura

vaieI Racova; de unde apoI s'a

3509 hect.
Se afla in Racova o velnitA

preurmat In sus pe apa Birladulur, prin comuna Birze$ti $i

pentru fabricarea spirtuluT de ce.

reale.

apoT pe valea RebriceI, pana la

Budgetul com. e la veniturI

de 9549 leI, 15 banT i la cheltueli, de 3501 lel, 95 banI.

ra$ul Ia$1.

Racova, com. rur., jud. Bacaa,

Bistrita-d.-s., a$ezat pe deal $l

Runcul $i pe deal.
Are o populatie clq 380 suflete ; o bisericA, facuta de locuitorI la 1870, deservid de
preot $1 2 cintAretI; o $coala
mixta, care fanctioneazA de la
1865; 3 circiumT.
Vite : 12 cal, 350 vite rnarT

cornute, 83 porcI, 7 capre $i

vede$te ca razbolul s'a petrecut

satul ScIntela, pe drumul saa

sleahul mare ce merge spre o-

nume, situat in valea piriuluT

O cale comunald $oseluita in-

cepe la Letcani, trece in jos

la Racova $i apoi d in calea

pe coasta din stinga BistriteT,

nationall BacAti-Piatra. Departarea la Bacail, capitala judetu-

la limita de N. a judetulur.

14 este de 20 kil.; spre Ciu-

336 oT.

Racova, sat, in jud. Mehedinti,

plaiul Cerna, tinind de com.
rur. IlovAtul.

Racova, sat, pe mo$ia $1 in com.

Giurge$ti, jud. Suceava, a$ezat
linga hotarul Bucovinel.
Vatra satuluT ocupa 8 falcr,

ca o populatie de 147 suflete.

ImproprietArip In 1864 sunt
18

frunta$T,

15 palmar $i 6

coda$T, stApinind 5o falcI.

Biserica $i scoala din Giur-

E formad din 5 caune: Let-

masi $i spre Bere$ti, 7 kil.; spre

cana, Racova, HalmAcioaia, Gura-raid i Satul-Noa. Satul Surina, fost al acesteT comune, s'a
alipit pe Ruga com. Girleni, din

Buda, 5 kil., spre Girleni, re$edinta pla$eT, 5 kil. De la

ge$ti serva $i acestul sat.

Letcani se bifurca in sus doua

cal comunale ne$oseluite, din

duce la Giurge$ti, (5 kil.).

dreapta Bistrita

care cea din stinga merge in

Se margine$te : la N., cu com.

Buhu$i (jud. Neamtu); la S., cu

teritoriul com. Ciuma$1 $1 al

com. Girleni ; la E., cu teritoriul com. Bere$ti i la V. cu
com. Buda.
Teritoriul com. prezinta dea-

jud. Neamtu $i cea din dreapta

In judetul Roman.
Totalul paminturilor de cultura' este de 807,95 hect.
Gara Girleni fiind a$ezata la
5 kil, de com., inlesneste mult
transportul cerealelor din loca-

lurT, ca acel al HalmacioaieT

Mate.

al Viilor, $i este brazdat de piriia$ele : Letcana, Racova, Dogarul, Valea-Rea, Ilie$ul, Runcul i Glodul.
Are o populatie de 1731 suflete; 3 bisericT, deservite de 3

Racova, sat, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j., com. Tama$i, situat

pe piriul Cu acela$T nume, la
marginea padurei, la 500 m. de
satul Tama$1.

Are o populatie de 331 su.

in satul Racova, re$edinta co-

flete, $1 2 circiuml.
Locuitorif poseda: 8 cal, 102

Vite : 29 caT, 824 vite marl

cornute

i 487 a

falcr In tarind. In 1879 s' aj dat

tunde : Racovita - CuzeT, Slobozia, Fundul-RacoveT $1 Scauflete,

a$ezate toate pe Valea-

RacoveT, pe dreapta $i pe stinga

Piriulul-Racover, pe o intindere

128 hect. padure $1 880 hect.

loc de cultura, finat, imap ale
proprietAteT, lar 236 hect. ale
locuitorilor Cu 35 hect. vie.

Are o populatie de 120 familif, sati 550 suflete ; o biserica, facuta. la 1804, deservid

vite marT cornute, 61 pord

de i preot ; o circiuma.
Vite : 33 cal, 255 vite maff
cornute, 78 rimatorI, 36 or $i

8 capre.

24 capre.

Locuitoril posea : 24 plu-

Dupa legea rurala din 1864,

dat la 256 locuitorl 694

Racova, sat, in partea de N.-V.

a com. Girceni, pl. Racova,
jud. Vasluia, format din ca-

cam de 12 hect., din care

preotT $1 3 cintaretl ; o $coalA,

muneT, frecuentad de 18 copa'.

Un singur drum principal

Racova, sat, jud.

Bacati,

pl.

Bistrita- d.-s., com. cu acela$T

www.dacoromanica.ro

gurl, 4 carute cu cal $i 31 care

cu bol; 42 stupI cu albine.

RACOVA

RACOVITA

153

Racova, deal, jud. Bacati,

pl.

Siretul-d.-j., com. Tamai, si-

tuat pe stinga Siretuluf.

Racova, mofie, jud. Bacat, pl.

Bistrita -d.-s., de pe teritoriul
com. Racova.

Racova, phi, jud. Suceava, iz-

Racova, pa-dure, jud. Bacti, pl.

voreqte de sub dealul Hirtopul,

curge pe Ruga satul Ganeni O
se varsa in Somuzul-Mic (2-3
kil.). Are de tributar din dreapta
pirlul Hermeziul, iar din stinga
piriul Poeni.

Siretul-d.-j., de pe teritoriul com.

Tama. i.

Racova, piria, jud. Vasluiti, pl.

Racova, pdclure, jud. Bacat, pl.

Siretul-d.-j., de pe teritoriul com.
Leca.

spre S.-E., curge printre pareti

inaltl i stincoA brazdeaz partea de E. a pl4eI i a comunel,
taie drumul comunal Greci-Balabancea, i, dupa un curs de
3 kil., se varsa in piriul ValeaGrecilor, pe stinga, ceva mal'

hotar din spre Bucovina, trece

in com. SiNtea i se vara. in
Suceava. De la intrarea luI in
satul Stirbtul 41' schimba numete in Sucevita.

jos de satul Greci, dupl ce a

primit, pe stinga, piralele Ditconul i Crucelari.

Racova, vale, jud. Vasluiu, Incepe de la satul Racova, des-

pre N.- V., de pe linga jud.

Racova, izvore0e din partea de

Roman O se intinde spre S.-E.

pana in valea Birladuluf, in

Racova, lac, in jud. Tulcea, pl.

N.-V. a com. Girceni, din pa-

dreptul orav.iluf Vasluiu; prin ea

Isaccea, pe teritoriul corn. urb.

Isaccea, situat in partea de N.

durea numita Povirniul-Racovef

(Fundul-Racovel), curge spre E.,

curge piriul Racova.

a plaeI i a comuneT, format

de o revarsare anterioara a

printre satele Racova i Tro-

Racova-Letcani, pa-dure, jud.

han, pana la Podul-lul-Hangan ;

Dunard; este inconjurat cu stuf

de toate partile ; comunica, la
V., cu lacul Piatra-Clcata, prin

de acolo se indreapta spre S.,

printre comunele Pungeti i

Bacau, pl. Bistrita-d.-s., com. Racoya, cu o intindere de 780 hect.

san 520 114 ara plan de exploatare i cu copad foio0:

Girla-Cazaculuf, i la E., Cu bra-

Cursqti, unde prime0e in stinga

piraiele Cursqti i Toporasca;

tul Isaccea

udd tirgwrul Pungqti i de

dure tinea mal inainte de ma-

acolo se lasa printre comunele:

Arm4oala, unde primqte piriul
Armawaia li Ccnqti, unde pri-

nastirea Bistrita, jud. Nearntu,

pl. Piatra, com. Doamna.

mWe piriul One0 ; lar de

Racovatul, munte, in plaiul Cerna, com. rur. IlovAtul, jud. Mehedinti. Din el izvorete piriul

canal al Duliare), prin Gira- Hambarului ;

are o suprafata de 25 hect.
(un

Racova, bala,

in fata satuld
Ivane0, com. Ivaneti, pl. Ra-

coya, jud. Vasluit, formata din

piriul Racova. Contine mult
pete i e acoperit cu stuh,
rogoz si lozie.

stejarf, fagf, etc. Aceasta pa-

la podul Finita, din esul Nituleti, trece in com. Ivaneti,

ande primete piraiele : Golgofta

yi

Bouluf ;

ca ace1a0. numire.

apof pri-

mete in stinga &alele : Hir-

Racovtul, piria, jud. Dorohoiu,

izvoreste din pAdurea cu ase-

pva, din com. aboya, Laza,

Racova, pidiaf, jud. Bacdu, pi.

Ianca,

OpriOta,

Ghilcarul

Hopul, din com. Laza, lar in

izvorete din locul numit Poiana-Mare, trece prin mijlocul

dreapta : Valea-Caselor, Boul i

Lupoaia, Boinita i Valea-Mare,

satuluf Racova, i se varsd prin

Balta-BraduluI in Siret.

din com. Poinqti ; trece apof

pe teritoriul com. Radiul i, in
jos de oraul Vasluit, se varsa
in dreapta riuluf Birladul.

Racova, filia, jud.

Bacati, pl.
Bistrita-d.-s., izvorete din mun-

tele Runcul, trece pe la com.

Racova O se varsa d'a stinga
Bistrite.
Racova, pilla, jud. Suceava, for-

mat din piraiele Obipiel, din

sus de satul Racova; serv. de

menea numire, de pe mosia

Tirnauca, com. Tirnauca, pl.
Herta, si se varsA. in 01111
Tinca.

Siretul-d.-j., com. Tarna0, care

Racovita, com. rur., in apropiere

de riul Olt, jud. Arge, pl. Lovitea, la 35 kil. de Suici, resedinta sub-prefectura, si la 84
kil, de Pitesti. Se compune din
6 sate : Bradul, Clocoticiul, Coplceni, Draganelti, Racovita li
Varatica, cu o populatie de 141
familif sat 551 suflete.

Racova, piriii torential, in jud.

Tulcea, pl. Macinul, pe teri-

toriul com. rur. Greci ;

iz-

vorete din poalele de S.-V. ale

dealuld Piscul-Inaltli-Tutuiat,

se indreapta spre S., avind o

directiune generall de la N.-V.

Prin comuna trec piraiele Racovita li Bliai.

20

64745. Afarolo Idelionar Ceografic. rol. V.

www.dacoromanica.ro

RACOV1TA

RACOVITA

151

Are 3 bisericI, deservite de

3 preop si 3 cintaret1; o scoall

aburT : unul al d-luT Ion Hessu,

exploatatorul padureT d-luI Do-

mixta.

brovid, care macina coaja de

Budgetul com, e la veniturl

de 2151 leT, iar la cheltueli, de

stejar, destinata pentru tabacit ;

al doilea al d-luT St. Perie-

1845 leT.

teanu-Buzad ; al treilea al d-lor

Vite : 20 caT, 800 bol si vacT,

Cornasanu & Co. exploatatorT

250 rimatorT, 1300 of si 500

de padurT, in com. Conteti si

al patrulea al d-lui I. A. Do-

capre.

Pe teritoriul comunel se gsesc ruinele unei vechl cetatI,

pe Piriul-BdiesiT, si un turn de
piatra asemenea in ruine, care
se zice ca dateaza din vremea
Romanilor.

Racovita, com. rur., jud. Muscel,

plasa Riul-Doamner, la S. de

brovicI, instalat In fabrica d-sale

de spirt din Clucereasa.

Locuitorll ad luat pamint prin

improprietarire la 1864 pe 3
1n00'1: 144 Pe mosia d-luI Moraitu ; 20 pe mosia d-luf Racoviceanu i 53 pe mosia fratilor
Contestr, azi a d-lui Dobrovicf.
In centrul comuneT, linga pri-

IthtirY RIncliciovul si de d-1 Jupin Du/nitrasen BrAtianu de aicY din Racovita,

In zilele luminatuluY Domnultd nostru

Ion Nicolae Petru Mavrogheni-Voevod,

fiind Mitropolit I. P. S. S. Pdrintele Chir
Grigore al Ungro-Vlahie, la ani1 de la
Cristos / 786, luna luT Iulie 2.

Aceasta biserica s'a reparat

la anul 1877.
Scoala din Racovita-d.-j. da-

teaza de la anul 1830. Dup6.

anul 1840, s'ad intrerupt cursurile, iar la anul 1857 scoala
a

reinceput

Pana la anul

sA

functioneze.

1870,

atit Ra-

covita-d.-s. cit si Racovita-d.-j.

aveati scoale deosebite. Acum

sunt in comuna 2 scoale, cea

Cimpulung, situata pe trmul

sting al riuluT Argeselul si pe
riul Tirguld, la 33 kil. de Cimpulung si la 8 kil, de com.

marie, in curtea caselor foste

de la Racovita - d. - j.

Racoviceanu, acum DobrovicT,

este o intdrire, numita de popor

la Valea-Stinef. Ad fost fre-

eCula.

copir.

Stilpeni, unde este subprefectura

1.1 judecatoria de ocol.

Aceasta frumoas cladire, in-

Budgetul com. e la veniturT

nalta de 20 m., este foarte so-

de 2413 ler si la cheltuelf, de

2184 lei.

nationala Bucuresti-Pitesti-Cimpulung i calea ferata Golesti-

lida, si, gratie materialuluT din

care e cladita, va putea sa reziste
inca citI-va secoll. Pe fatada

Cimpulung,

despre curte se vede urmatoa-

Prin comuna trece soseaua

In

aceiasT

direc-

i una

cuentate in 1899-900 de 144

Racovita, com. rur., In jud. R.Sarat, pl. Gradistea, pe malul

rea inscriptiune : cZidita n anul

sting al emitir Buzad.

1806, Septembre 12. Arsa in

anul 1877, Decembre 13. Re-

Este asezata la S. de judet,

la 38 kil. spre S.-E. de orasul
Rimnicul-Sarat, si la 9 kil. spre
S. de Gradistea-d.-s., resedinta

si Racovita-d.-j. formad comune

separate.

inoita in anul 1878, Iunie 15.

Sunt 2 bisericT, deservite de
preotI si 3 dascali.
Biserica din Racovita s'a fondat din timpul lui Mavrogheni
si se gaseste inca in stare foarte

LocuitoriT se ocupa cu ro-

burla. VechT proprietarI: Dumi-

Comunele Invecinate sunt :

Domnita, la 5 kil. si Gradistead.-j., la 8 kil.
Se margineste la N. cu VII-

tarja, fieraria 1 cu transportul

de lemne de foc si constructie

trascu Bratianu cu familia sa,

celele ;

se vad zugravitl pe unul din

din pldurile vecine : Racovita,

Contesti i Mioveni, puse in
exploatare.

paretiT bisericer, fiindu-I ctitorT.

Pe frontispiciii, d'asupra useT,

V., cu Gradistea-d.-j. si la S.,

cu Sutesti (jud. BrAila).

%infle.

Se compune din 4 catune :

Racovita-d.-s., Racovita-d.-j., Valea-Stinel si Clucereasa, cu o

populatie de 1349 locuitorT

302 case.
Pana la 188o, Racovita-d.-s.

In comuna sunt 50-60 stupT

de albine. Se cultiva gindacii
de matase.
LocuitoriT posedd : 39 caT si
Tepe, 18

taurT,

484 bol, 240

144 viteT i vitele, 280

porcT si 68 capre.
vacY,

Sunt aci pe riul Argeselul 4

herastraie, puse In miscare cu

se citeste urmtoarea inscriptiune cu litere cirilice

Aceasti s11nt i Dumnezeasa bisericl
ce priznueste hramul sf. ArehiereU Nicolae al Mira-LichieY, fhatorul de minunI si al sfinttlor si a tot lludatilor
apostolY Petru si Pavel si ce! 12 ApostolY, s'a flcut din temelie, s'a Infrumu-

setat dupl cum se vede de robiT luY

Dumnezeil Sfintia-sa PArintele Chir Daniil
Archimandritul, egumenul sfintel Mo-

www.dacoromanica.ro

plaseT.

la E., cu Domnita ; la

Riul Buzaul o uda la S., de

la V. la E.
Suprafata comuna e de 3034

hect., din care 30 hect. vatra

comuneT, 504 hect, ale locuitorilor si 2500 hect. ale particularilor, cu o populatie de 172
familiT, sad 855 suflete.
Are o biserica, cu hramul
Sf. TreT IerarchT, zidita in 1860
de Maria C. utu, fiica znareluI

RACOV1TA

Vornic Racovita si deservita de

preot i I cintket ; o coa15.
mixta, frecuentata de 55 elevI;
4 circium.
Locuitorif pose& : 175 plugurf ; 184 cal, 554 bol, 257 vacl,

RACOV1TA

135

tilor CarpatT, la extremitatea de

oseaua dupl. valea Cernel

N.-V. a jud., pe dealurile Cer-

uneste com. Racovita cu Fome-

nef, Gogatastilor, Greculestilor,

Lablestilor si Priporenilor, la

testi. Drumurile ce trec prin

6o kil, de capitala jud. si la 18

kil, de a plaiuluf.

com. sunt cel ce vine de la com.

Polovragi si trece spre E. in com.
Recea i altul ce pleaca din Ra-

covita, spre S., la com. Milos-

16o Tepe, 105 rimatorI si 990 of.

Are o populatie de 587 lo-

Comerciul consta in importul

cuitorl ; 2 bisericT, una in Ra-

tea.

de coloniale, tesaturf, si in exportul de cereale i vite. Trans-

covita i cea-l'alta in Otesti. Cea

din Racovita s'a zidit la anul

Veniturile com. se urca la

564 let i cheltuelile, la 558 lef

portul se face prin gara Rim-

7219 (1711), dupa cam s'a gasit

anual.

nicul-Sarat.

sapat inteo cruce de piatr ;

Calle de comunicatie sunt :

drumurile vecinale spre Dom-

iar ctitorif nu se cunosc, restul

Mosia Racovita, parcelata

divizata in 25 loturf, s'a vindut

nita ; Vticele - Macrina ; Gradistea - d.-s. - Balta - Alba si spre

ueti (jud. Buzati).

Budgetul com. e la veniturf
de 3669 lef, 9 banf, lar la cheltuelf, de 3995 leY, 61 ball.

Racovita, com. rur., pl. Oltetul-

fiind sters. Aceasta biserica, fiind

de lemn, simpl i nezugravitd,
s'a dat jos din teruelie i in locul eT, la 1886, s'a construit

alta, maT spatioasa, tencuita si

zugravita. Biserica din Otesti
s'a fondat la anul 7215 (1707).
(Ved Otesti).

coala e frecuentata de 32

Oltul-d.-s., jud. Romanati, compusa din satul cu acelasT nume,

copa.

situat Ruga Oltetul, pe tarmul

drept, la 3 kil. de Bals si la 29
kil. spre N.-V. de Caracal.

garla, cresterea vitelor, fabricarea varuluT, transportul sareT de

la Ocnele-Mari, facerea de sita

Are o populatie de 115 fasall 497 suflete, din care

123 contribuabill ; o biserica, cu
hram. Intrarea In Biserica(r779),

deservit de i preot si I cmtare; 2 circiumf.

Budgetul com. e la veniturf
de 1117 lef si la cheltuelf, de
1100 leT.

Locuitorif se ocup cu plu-

de brazi dupa munte.

locuitorilor.

Se margineste la E. cu com.
Recea ; la V., cu jud. Gorj ; la
N., cu padurile Racovita Brosteni si la S., cu Milostea si
Fometesti.

Racovita, sat, cu 225 locuitorT,

jud. Arges, pl. Topologul, facind parte din com. rur. Fedelesoiul. Are o bisel-lea, cu
mul Sfinth Ingerf, deservita de
I preot si I cintaret.
In vechime se numea Tescobeni.

MestesugarT sunt 25.

Vite sunt : 360 bof, 198 vacT,

Racovita, sat, cu 247 suflete,

949 o/, 70 vitef, 168 capre, 48

cal si 125 porcf.

jud. Arges, pl. Lovistea, rese-

Pe riul Cerna, in raionul com.,

Are o biserica, cu hramul S-tul

Nicolae, deservit de un preot
si un cintaret.

este un herastrail si 4 morT.

Locuitorif com. s'ati improprietarit la 1864, 77 pe mosia

dinta com. mur. cu acelasf nume.

Locuitorif posea : 423 vite

statuluf Racovita, din care Ii s'ati

Racovita, sat, jud. Dimbovita, pl.

marl, 331 vite micl si 16o porcT.

dat 304 hect. iar 63 pe mosia

Otesti a D-luf Iancu Gr. Bro-

Dealul-Dimbovita, com. Habeni.

dat 282

Racovita, sat, in jud. Dolj, pl.

Racovita, com. mur., in jud.

cea, plaiul Horezul, compusa

steanu, din care li

hect.

Jiul-d.-s., com. Filiasi, cu 79 su-

din satul cu acelasf nume si

mahalaua Otesti. Dateaz de
mal bine de 200 ad.

De aceasta comuna apartine

muntele Milescu, situat in par-

flete si 19 case.

tea de N. si pe care, in lunile Iu-

Racovita, sat, in jud. Dolj, pl.

S'a intemeiat pe ruinele cetate romane Sargidava, unde

s'a gasit o piatra cu inscriptia

nie, Iulie si August, pasuneaza

Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu 126

vite marf si raid, carT dau brinza,

suflete, locuind In 25 case si 9

unt si urda. In acest munte, pe

bordee.

latina: populi Sargida-Vensis.

apa Cerna, este o caverna mare.

Pe valea CerneY sunt cariere de

Urmele acestei cetAti se yac/

inca, avind o forma drept,unghiulara, Cu 4 intrarf.
Este situata la poalele mun-

plata de van.
Vatra satuluT, Cu izlaz Cu tot,

are 586 hect.

www.dacoromanica.ro

Racovita, ciitun, al com. Izlaz,

pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-

nati. Are o biserica si o cetate

de pamint imprejmuita cu sant.

RACOVITENI

156

RACOVITA

Racovita, deal, in raionul com.

Racovita, plaiul Horezul, jud.
VAlcea, pe care se cultiva so
arir vie.

Racovita, mofie particulard, jud.

Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Filias"

Racovita, pirta, jud. Vilcea. Izvoreste dintre dealurile com.

cu com. Vadul-Sorestilor (jud.

Cirstdnesti si Otesani ; curge

E brAzdatd la V. de ramificatiile dealuluT Hirboca ; la E.,

de la E. spre V. si se varsA in
riul Cernisoara, pe malul sting,
In raionul com. MAdulari, pl.
Cerna.

Buzati).

de dealul Strejesti, si in interior de dealurile : Mocani, Motohani, Racoviteni, Budrea

Petrisorul.

Racovita, mofie particulard, in

Racovita, pirla, jud. Vilcea. Iz-

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Argetoaia.

voreste din raionul com. Racovita, format din vdile ce curg

prin comunA, si se varsd in riul

loc

Tirlia, la 8 kil, de com. Raco-

Budrea, la E.; Petrisorul, la S.;

Mocani i Motohani, la N.

Racovita, mofie, de 2500 pog.,

lingd gara Bals, proprietatea

visa.

RIul CilnAul o udd prin miji piriul Hilboca, la V.

Se compane din

cAtunele :

Racoviteni, resedinta, la mijloc ;

Suprafata com. e de 1482

d-lur C. S. Cesianu.

Racovita, mofie a statulur, pendinte de mAndstirea Horezul,

jud. Vilcea.

Racovita, vale, j ud. Dolj, pl. pul-

hect., din care 260 hect. vatra

d.-s., com. Bralostita, pe care

com., 902 hect. ale locuitorilor

si 320 hect. ale proprietarilor.

este asezatd comuna si prin care

curge piriul Racovita.

Are o populatie de 616 familiT, sati 2298 suflete ; 3 bise-

Racovita sati Ciochina, trup de

mofie nelocuit, pendinte de com.
Cacaleti, pl. Marginea, judet 11

Vlasca, fostA a mAndstireI Sf.

Gheorghe si azr proprietatea
d-lur Ion Marghiloman. Supra-

fata el este de 679 hect.

Racovita, peaure, supusA regimulur silvic, jud. Muscel, plasa
Riul-Domner, com. Racovita ;
are, impreund cu trupul de pd,dure Clucereasa, o intindere de

I000 hect., populate cu stejar,

fag, carpen, jugastru, frasin,
plop, plutA si anin.

Racovita-de-Jos, sal, fcind par..

te din com. Racovita, pl. Rtul-

riel, una cu hramul Sf. Treime,

DoamneT, jud. Muscel.

Pand. la i88o, acest cAtun for-

ma singur o comuna'. De la aceast datA s'a unit cu Racovita-d.-s. formlnd comuna Ra-

2 preotT g 2 cintAretr ; a doua,

cu hramul Sf. Nicolae, ziditd. la
1845, deservitd de I preot
cIntAret, i a treia cu hramul
Sf. loan, ziditd. la 1848, deser-

covita.

vitd de I preot si

Are o populatie de 415 locuitorr.

fcind
Racovita, pl.

De la 188o, s'a unit cu Racovita-d.-j. formind com. Ra-

cal, 25 Tepe, 4490 01.9 15 capre

250 rimAtorl.

cuitorT, impreun. cu Clucereasa.

Racoviteni, com. rur., in jud.

pl.

Jiul-d.-s., com. Argetoaia i Bralostita. Izvoreste din tnalurile

com. Argetoaia ; curge pe valea
Racovita, se tnAreste prin scur-

gerea mal multor izvorase inteinsul si se varsA In balta Ruptura.

coala mixtd, In satul Racoviteni, frecuentatd de 49 elevr

o

Riul-Doamner, jud. Muscel.

parte din com.

In com. Racovita, plaiul Horezul, jud. Vilcea, i formatA din

Racovita, pirla, jud, Dolj,

cintAret ;

sorul, frecuentatd de 20 copiT.

Locuitorir posedd : 16o plugur ; goo bol, 270 vacT, 150

covita.

(8o hect.) si Gruiul (35 hect.).

si o scoall de cdtun in Petri-

Racovita-de -Sus, sat,

Racovita, pddure a statulur, In

intindere de 215 hect., situatd
trupurile : Dumbrava-Racoviter

ziditA in 1857 si deservin de

Are o populatie de 723 lo-

Calle de comunicatie sunt

drutnurile vecinale : spre VadulSorestilor (jud. BuzAti) spre
Valea - Rater - MArgAritesti - Va-

R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-S., pe

riul Ciln
Este asezatA in partea de V.
a judetulur, la 14. kil. spre N.V. de orasul Rimnicul-SArat, si

spre Putreda-Grea-

bdnul-Zgirciti-Rimnicul-SArat, si

spre gana Zoita.

Budgetul com. e la venituri
de 4573 ler, i8 banr si la cheltuelf, de 4526 ler, 81 banr.

la it kil. spre V. de com. Zgirciti, resedinta plAser.

Se mArgineste : la N., cu com.
Valea-Rater ; la E., cu com. Putreda i GrebAnul, despArtit
prin dealul Strejesti ; la S.-V.,

www.dacoromanica.ro

Racoviteni, sat, resedinta com.

Racoviteni, jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul-d. s., asezat spre S.,

pe malul sting al riulur CilnAul.

Are o suprafatA de 8o hect.,

RACUL

157

cu o populatie de 142 familiI,

sal-1 637 suflete ; o biserica si
o scoall.

IRADOVANUL

pe dreapta riuluT Siretul, la 31/2

kil, de satul Letea. Are o populatie de 93 locuitod si o circiuma.

Racul, sat, facind parte din com.

rur. Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud.

Vilcea. Are o populatie de 35

familiT, si o biserica fondata la
1808.

Racului (Iazul-), iaz, in partea

de N. a satuluT Solesti, com.
Solesti, pl. Crasna, jud. Vasluia,
in care se varsa piraiele Popes-

tilor si Fundaturel.

Radieni, czitun (tirld), In jud.

Ialomita, pl. Ialomita-Balta,

fa-

cind parte din com. Tindarei.

Veniturile com. sunt de el

Locuitorif poseda : 24 cal,

162 vite marr cornute

si 67

porcI.

Radomirul, com. rur., pl. Ocolul,

jud. Romanati, format din satele: Radomirul (400 locuitorl) si
Vijulesti (247 locuitorl), si situata la i5 kil. spre V. de Caracal,
pe soseaua Caracal-Craiova.
Are o populatie de 647 locui-

torT; o biserica, cu hramul Sf.

Gheorghe (18[5), deservita. de
I preot si 2 cIntrett; o scoal
mixta, frecuentata de 50 elevr
(1899-900); 4 circiumI.

Radila, sat, facInd parte din com.

rur. Coslegiul, pl. Cricovul, jud.

Prahova. Are o populatie de

142 locuitod si o biserica, care

s'a reparat la 1892.

Radomireti, sat. VezT Craciunei-d.-j., jud. Olt.

Radomireti, lac, pe teritoriul

com. CrAciunei-d.-j., pl. Siul-d.-j.,

jud. Olt, situat In partea de V.

a com. Are o suprafata cam

de 2 hect. si contine peste.

Budgetul com, e de 3377 leI

la venituri si de 3377 leT la cheltu elI.

In cuprinsul com. se

cu cal.; 30 stupT; 602 vite m ad

cornute, 68 caT, 1983 oh, 437
capre si 287 rimatorT.

586, iar cheltuelile, de lel 568.

Comunicatia In com, se face
printr'o osea comunala care da
in soseaua vecinala Bumbesti-de
Jir-Novaci, puind'o in legatura

de o parte cu com. Carpinisul,

de alta cu Aninisul.
Radoteasa, 1/mute, in plaiul Closani, jud. Mehedinti.

Radovanul, com. rur,, jud. Ilfov,

pl. Oltenita, situata spre S. E.
de Bucuresti, in apropiere de
malul drept a/ dula Argesul,
la 44 kil. de Bucuresti.
Sta in legatura cu com. CrivAtul prin o osea vecinald.
La V. de Radovanul, in mar-

afla :

ginea com., pe coasta dealuld,

(Hagiului),
Dolani, Magura - Malugulul, a
DumbraveT si linga ele gropI

se yac ruine din palaturile Ghiculestilor, zidite de Banul Scarlat Ghica pe la kiwi 1769, si care

Magura-luI-Stancil

vechT, santud si ruine antice

unde s'a gasit caramid d'Antina,
urcioare, oale, strachinT, Imbracaminte de zale, sabiT de otel
li monede vechT, ceca-ce ar

dovedi el ad a fost o statiune

romana, pe linia Drupetis-Romula.

ayear' apeducte in regula pana

la casele din mijlocul comuneY,

care azI servesc de scoall.

Comuna Radovanul e una din
cele mal marT com. rur. ale jud.
Ilfov.

Se intinde pe o suprafata de
6003 hect., cu o populatie de
4600 suflete, care locuesc in 770

Radomireti, inofie, jud. Baca'',

case si 9 bordeie.

pl. Bistrita-d.-j., com. Letea, cu

Radoi, covz. rur., in jud. Gorj,

o intindere de 80o hect. $i un

venit anual de 13000 lef.

plaiul Novaci, situata la N. com.

Societatel Dacia apartin 3765

Carpinisul, pe ambele malud

hect. si locuitorilor, 2238 hect.

Societatea cultiva prin arendasil

Radomireti-de-Jos, sati Al-

Prislopul si da In apa Aninisul,

la S. com.
Arco suprafata de 1218 hect.,
din care 238 hect. aratura, 180
hect. lived Cu finete, 300 hect.
izlaz si 500 hect. padure, cu o
populatie de 167 familiI saa

ale apeT Sorbul, ce izvoraste din

cazi, sat, Cu 38 locuitod, jud.

Bacari, pl. Bistrita - d.-j., com.

Letea, situat pe dreapta SiretuluI, la 2 kil, de resedinta comuneI.

LocuitoriI posea : 5 cal, 41

vite marl cornute si 8 porcl.

Radomireti-de-Sus, saii Doctorul, sat, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., al com. Letea, situat

634 suflete; o moard pe apa.

si 12 fintInI; o biserica, deservita de I preot si I cintaret.
Locuitoril poseda : 45 pluguri, 54 care cu bol, 3 diute

www.dacoromanica.ro

saI 3190 hect. (50 izlaz, 225 vie,

300 padure). Locuitorir cultiva

2088 hect. (150 islaz).
Are I scoall mixta, Cu un
local foarte frumos, frecuentata
de 173 elevr si 24 eleve; ([899
900); o biserica vechie, cu hramul
c Adormirea, deservita de 3 preotT si 2 cintaretI. Aceasta biseric

se afla linga ruinele palatulul

Ghiculestilor si servea de capela
a palatului.

RAGOCI

158

RADOVANUL

In raionul com. mar sunt : 2

o masinA de treerat
cu abur!.
Budgetul com. e de 9739 ler
la venituri si de 9720 lei la
helesteie ;

hect. aproximativ. Populad cu

ceri, stejarl i emite.

vgrsarea sa pe stinga
Tazlgul, soseaua judeteang Dobreni-Moinesti, in dreptul kil. 49.

Radu-Vod. VezT Negru-Vodg,

schit, jud. Muscel.

Raetul, fost sat, In jud. Dolj, pl.

pul-d.-s., com. Sadova.

cheltueli.

Vite : 970 cal si lepe, 30 armAsari, 600 bol, 300 yac si

vitd, 20 taurT, 14 bivoli, 66
bivolite, 50 capre, 200 pord
Si 4100 a

Radu-Vod, subdivizie a catu-

Locuitorif posedl : 210 plu-

tuluI, cam de 2800 pog., in com.

rur. Batoti, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.

guri cu bol, 264 cu cal;

61.8

care si anule: 2551 cu boI, 360

cu cal.
ImpropriedritI sunt 582 locuitorl si neimproprietAritT, 1418.

Comerciul se face de IO circiumarI.

Radovanul, sat, in jud.

Dolj,

pl. Pul-d.-mj., com. Intorsura.

Are o populatie de 450 suflete ; o scoalA mixtg, frecuentata de 28 bgetI; o bisericg, cu
hramul Adormirea Maicir DomnuluT, fondad. la 1870, deser-

?zulla . oimescu, com. Ceptura,

-pl. Cricovul, jud. Prahova.

Radu-Vod, proprietate a sta-

Rafaila, sat

resedinta com.

Buda-Rafaila, pl. Stemnicul, jud.

Vasluig, asezat pe doug. dealud,
avind forma de semicerc. Are o

populatie de 336 locuitorl.

In marginea de N.-V. a satuld, se aflA un schit de cAlufAcut de cAtre un cgluggr,

Radu-Vod, mofie a statuld, pe

care, la 1864, s'a Improprietrit
parte din locuitoriT com. Ceptura, pl. Cricovul, jud. Prahova.
Radu-Vod, piidurice, supusA regimuld silvic, com. VAleni, pl.
Podgoria, jud. Muscel, In intin-

dere de 12 hect. si populad

cu fagl i stejarl.

Rafailg, de la care s-a luat numele i schitul si satul.

MAngstirea ce exist astl-d

e ziditg la 1834, de cAluggrul
Dorosteig. In mijlocul satulur
se afl5. o bisericA fcutg din
lemn.

In ograda mAngstireI este o

scoalg, frecuentad. de 30 elevI
infiintatA In 1859.

RafaileI (Dealul-), deal, se In-

I cintAret ;

Radu-Vod, pridure intinsg,

locul izolat cu acelasI nume,
jud. Ilfov.

Radovanul, deal, in jud. Dolj,

Radului (Piscul - ), pisc, pe

pl. Jiul-d.-mj., com. Intorsura,

inalt de aproape 300 m., acoperit cu pAdurI i vil.

creasta siruluT de dealuff ce brAz-

RafaileI (Valea-), vale, In jud.

deaz in lung si in lat com.

Vasluig, pl. Funduri, com. Dumesti, formad. prin prelungirea

dealului Rafaila, ce se intinde
la S.-E. de satul Dumesti.

vid. de i preot

7 circiumI.

Radovanul, moyie, a statuluI, Cu

vie (224 pog.) i carierei de
piatr, jud. Dolj, pl. Pul-d-mj.,
com. Intorsura, in intindere de

300 pog., aduclnd un venit anual de 9950 lel.

Costesti, pl. Horezul, jud. Vil-

cea. Se prelungeste pe toatg

partea de E. a com., in stinga

tinde la S.-E. de satul Dumesti,

com. Dumesti, pl. Funduri, jud.
Vasluia. Acoperit cu pldure.

rulul Costesti.

Radulul

pirliaf, ce

ce izvoreste din ramura munti-

lor Tarclul, jud. Neamtu, pl.

Ragla,pddure particularg, supus

regimuluT silvic, apartinind de
mosia Robesti, com. Robesti,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Piatra-Muntele, com. Pinggrati,

RadovanuI, padure a statuld,

curge spre V. pe mosia Tar-

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com.

cAul, vArsindu-se pe dreapta pi-

Lipovul, in intindere de 75 hect.

PopulatA cu cerr, alunI, jugastri,

riulul Tarcgul, In dreptul loculuI izolat Bratesul.

cord, frasinT, si mal cu seamg

girnite i stejari.

Radovanul, padwe a statuld,

jud. Dolj, pl. Pul-d.-mj., com.
Intorsura, in intindere de 550

RaduluI (PlrIul-),

In jud.

Neamtu, pl. Bistrita, com. Tazlgul ; izvoreste din muntiI. Lin-

gurari, curge spre S. de satul

Balcani, traversind, aproape de

www.dacoromanica.ro

Ragoci, cdtun al com. Frumusei,

jud. Gorj, pl. Gilortul, situat pe
ses si coastA, pe partea dreapt
a ptriului Negreana.
Are o suprafatA de 157 hect.,
din care : 60 hect. pAdure, 55
hect. arabile, 30 hect. finete, 7
hect. vie si 5 hect. livezT de
prunl, cu o populatie de 50 fa140 suflete.

RAGUL

Locuitorir posea : 8 plugurr,

14 care cu bol, I cartit cu cal,
45 vite mar! cornute, 5 cal, 40

RAMAZANCHIA

159

pl. Piatra-Muntele, com. Galul;

se afla in prelungirea muntilor
Pirvul, Razimul

de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud.

Prahova.

Petru-Voda.

Ralea-Poenarul. Vezr Poenari-

of i 20 rimAtorI.

Comunicatia In cdtun se face

prin oseaua vecinaid a corn.

Raicul, vale, izvoreste din dealul Oltetul si se varsa in riul

Pesteana, intre com. Stirbesti si

Raletul, sat, jud. Argesul, pl.

Ragul, cdtun, in jud. Dinabovita,

pl. Cobia, com. Petresti. Are o
scoala, instalata inteun local
spatios, oferit de generalul Fdlcoianu, proprietarul mosier.

Balcesti, pl. Oltetul-d.-j., jud.

Vilcea.

Gdlasesti, facind parte din com.

rur. Ratesti-Furduesti.

Rahmanul, sat, in jud. Constan.

ta, pl. Hirsova, cdtunul com.
Calfa, situat In partea de N.-E.
a plaser si cea de V. a com., la
6 kil. spre S.-V. de catunul de
resedinta, Calla. Este asezat in
valea Chior-Dere, pe malul drept

al pirialur Haidar, fiind inchis

la V. de dealul Elmelichi si la
E. de dealul Corul-Bair. E dominat de Movila-Chitulur, care
are 163 m. si e situata la 21/2
kil. spre N.-V. de sat.
Drumurr comunale pleaca in
toate directiunile : la Cirligi, la
Fagarasul-Noti, la Haidar si la
Dulgherul, trecind si prin Carapelit. oseaua judeteana
sova-Babadag trece pe la i kil.
spre S.-E. de sat.

Raitul, subdivizie a dit.

com. rur. Podeni-Nor, pl. Podgoria, jud. Prahova. Are o biserica, fondata de o doamna

Domnica si de Protopopul Nicolae Protopopescu, la 1832.

sul Uncani i valea piriulur Bros-

Ramadanul, iaz, pe teritoriul

caria, in partea de S.-E. a com.

Curtesti, pe mosia Oraseni. Are
o moara cu aburr. In apropiere
de moara se afla un iaz format
de piriul Broscria.

satulur Hoisesti, com. Plusesti,

pl. Cirligatura, jud. Iasi.

Ramadanul, ostrov pe Dunare,

jud. Vlasca, pe stinga Veriger,

In spre V. de Giurgiti, apar-

Raiul, sat, in partea de S. a

com. Cirniceni, pl. Turia, jud.
situat pe o costis, in fata
satulur Blindesti, de care se desparte prin Valea-Blindestilor,
prin care trece piriul Fundoaia.

Are o suprafata. de 68 hect.

si o populatiune de 12 familir,
sati 40 suflete.

In partea de S. a satulur se
intinde sesul riulur Jifia.

posea :

104 vite marl cornute, 38

si 68 or.

cal,
rimatorr

tinind statulur. Suprafata lur

este de 200 hect., impadurite cu
salcie.

Raman-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul

com. rur. Cerna ; se desface

din dealul Daiaman-Bair ; se in-

tinde spre S., avind o directiune generala de la N. la S.,

brazdind partea de E. a plaser
si pe cea de N. a comuner ; se
prelungeste la S.-E. cu dealul
Saia-Cula ; se intinde dealungul piriulur Valea-Megina ; se

Raiul, sat, in jud. Tutova, pl.

Tirgul, com. Murgeni, spre N.
de tirgusorul Murgeni, pe pi-

Rahtivanca. Vezr Pasarea, jud.

ridica pand la o inaltime de

283 m., punct trigonometric
de observatie de rangul al
3-lea, dominind asupra vair

Megina si a drumulur comunal

Raiul, virf de deal, jud. Bacan,

pl. Siretul-d.-s., com. Obirsia ;

Raiciuluf (Valea-), vale, ce vine

din jud. Prahova, trece pe litiga
satul Salciile i, intrind in jud.

aci sunt izvoarele 'Adula Ber-

Ialomita, pl. Cimpulur, teritoriul

com. Jilavele, se termin in valea piriulur Sarata.

Raiul - Sailor sau Dihamul,

Raicul, munte, in jud. Neamtu,

tulucul, din com. Pausesti, pl.

Raiul, sat, jud. Botosani, pe se-

riul Elanul.

Ilfov, pl. Negoesti.

Ramadanul, deal, jud. Iasi, in

partea de S.-E. a satulur Bu
Cirligatura.

Locuitorir

Rahova, sat, facind parte din

Curt-

soara, com. Tesluiul, pl. Oltuld.-j., jud. Olt.

Ralii, comuna, jud. Prahova.

heci.

ce merge prin valea Megina,

de la Cerna la Greci ; in par.
tea de V. este acoperit cu pa
durr de stejar, lar poalele lur
sunt invente cu verdeata i pa-

pdure particulard, supusd regimulur silvic inca din anul

1883, pe mosia Muntele-RaiulSasilor sal Dihamul, pendinte

www.dacoromanica.ro

sunT bogate.

Ramazanchia, sat, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com Calfa,

situat mal mult in partea de

RAMBA

N.-E.
trald

plAseI

putin

cea cen-

de N. a

co-

munef, la 3 kil. spre N.-V. de

corn. MAlini, la hotarul Bucovinel, avind 1019.2 m. altitu-

In urml, el strinserA rAmIsitele arse ale bisericel i fAcurA

dine.

o alta intemeiere schituluT intr'o

poiata tot pe pAmintul lor, din-

cAtunul de resedintA, Calfa, a-

sezat pe valea Chior-Dere, pe

malul drept al piriuluT Haidar,

putin spre V. de locul unde

piriul Sulugeac se varsA in piriul

RARAUL

160

Haidar, avind in fatA

si

Rangul sa Ciohoranca,
jud. Suceava, izvoreste din dealul Rangul i, dupa un curs de
peste 7 kil., se varsd. in Moldova.

spre S. ultimele ramificatiunI

stincoase, de N.-E., ale dealulul
Coru-Bair.

Drumurl comunale pleacA la

FAgArasul-Nou, la Topologul, la

Calfa, la Curdjea, la Mahometcea i la Rahman ; lar soseaua

Rapoda, prtf, jud. Vaslui, izvoreste din satul BorAsti, de

sub dealul Olariul, si se varsd
in phial Vilna (Gelna), la locul
numit Silesti.

du-I numele de Sihd.stria-Dodul.

Petru Rares-VodA, in a doua

sa domnie, in urma suferintelor
ce dOduse peste el in intiia domnie, si dupA indemnul DoamneT

sale Elena, care dorea a se sui

pe muntele Dodul, fiind unul
din eel mal frumosT muntl
Sucevef si care se vede din
mare depArtare, induplecA pe
sot sA meargd acolo si sA pe-

judeteand Hirsova-Babadag (Tul-

Rapa, siltulel, in partea de E.

cea) trece pe la S.-E. sAtl.

Acest sat, odinioarA mare, a
fost distrus de ndvalirile Cerchezilor. Pe ruinele vechiuluT
sat s'a ridicat cel de azT.
PAmintul aci produce in a-

a com. Cursesti, pl. Racova,

treacl ca sA mai uite necazurile

din trecut. Domnul si Doamna
pornird in cAlOtorie, petrecur

jud. Vaslui, la 4 kil. de re-

multe zile cu toatd suita dom-

sedinta comuneT.

neascA pe rauntele Dodul i drept

amintire Domnul porunci ca cu

bundentA ovAz si meiu.

Ramba, baltd, jud.

JiuluT,

Gorj, pl.

com. Pesteana-d.-s., in

partea de E. a comuneI, format din apele JiuluI, si continind mult peste.

Ranga, pirid, jud. Botosani, pl.

Tirgul, com. Cucoreni, ce curge
din com. Costinesti si formeazA
iazul Buduhoacea.

Raraul, schit, jud. Suceava, in

cheltueala sa sl se facA acolo

apropiere de virful munteluI cu

o bisericl, insOrcinind ca aceastA

lucrare pe Egumenul mAndstirel

acelasT nume. Se intretine cu

cheltuiala MaiestAter Sale Regel u T.

Acest schit ar fi fost clAdit

mal intiitl pe Valea-Seacd, spre
S. de Cimpulungul BucovineY,
la locul numit Bitculetele.
lath' ce zice legenda in privinta acestur schit, asezat in
cea maI pitoreascA pozitiune :
TAtariI, ndvAlind in Moldova, ail
ajuns i in Cimpulung, pustiind

tot ce gAseati in cale. RAtAcind

Ranga-ArapuluI, pddure, in intindere de 22 hect., pe dealul

Costinestilor, jud. Botosani, com.

Costinesti, plantata de d-I I.

Arapu, pe mosia Leorda.

Rangl (Piscul-), pisc, la E. de

com. Dozesti,

pl. Cerna-d.-j.,

jud. Vilcea.

Rangul, deal, acoperit cu viT,

in partea de S. a satuldi Costuleni, com. Costuleni, pl. Bra
nistea, jud. Iasi.

Rangul, munte, in jud. Suceava,

prin muntI, cicI nu cunosteati

drumul, at gAsit sAhAstria Dodul, sub poalele muntelul Dodul,
astAzI RarAul, cu trer cOlugArT,

si scotocind biserica de aver)",

ail =wit pe cAlugArr, dind foc
bisericer. Dar voind a-vi urma
drumul spre Maramures, intr.()
strimtoare, se atinurA 4 locuitoil': loan Dodu, Mihalachi
Dodu, o sorA a for Ilinca Dodu

o 'strati Dodu, cu topoare si

lAncT ascutite omorirA la 300

pAginI, rdzbunind ast-fel prAdarea i arderea schituluT care era

pe pAmintul lor.

www.dacoromanica.ro

Voronet. Acesta clAdi biserica

din lemn, cu numele Elena Rares, Cu treI tumuli, in preajma
muntelul Dodul.
Sihdstria Dodul, fiind aproape
ruinatA, i ducind lips de toate,

se uni cu biserica Rares-VodA,

ducindull acolo toate odoarele,
lar cAlugdril SihAstriel se ase-

zarl in biserica cea noul.

Locul SihAstriel Dodul se
vede o azT.
Iatd si inscrisul lul Petru-Rares, copiat dintr'o condicA intitulatl : Traditille Schitulul RarAul.
NoY, Petru Rares-Voevod, tuturor ca-

pilor de ostire cu mila lul Dumnezeli

Domn credinctos a toatit tara Moldovel,

intr'un end si hue() iniml impreunk cu

sotia noastrK Elena Doamna, lacean Ore
cu a noastrit scrisoare tuturor cuI se cade

a sti cuan a am falcut o sfIntli bisericl

pentru chlugita In preajma munteluT Dodul, faind-cli se mal glseste o vechie sit-

h'strie cu porecla Dodul mal periti de

vechie am trapreunat'o cu a noastra tot
sub numele de Rarltul. Da de astitzT Ina-

inte poroncim a se numi pe porecla

noastrit schitul i Pietrele.DoamneT, hra-

RAIUUL

RASA

161

mul biserice Sf. loan Bogoslov, 1ntru

a noastrit pomenire i a pirintilor nostri
si a urmatorilor nostri i maY ales Intru
multumirea citre Dumnezed pentru nenorocirile i norocirile, pentru a doua

a noastrg domnie a Moldova

s't

aju-

nornu Dimitrie, alungind calugariI, furind odoarele bisericeT

prefacind ograda bisericer in

stind de oT, pentru care apt

fu afurisit de Mitropolitul Ve-

tIndu-ne mila lut Dumnezeti de am isprIvit. Socotit'am i pentru chivernisala

fratilor (cllughrY), carek vor petrece la
acel s. locas, le-am rinduit toatl chiverniseala si le.am dat toate cele de trebuintI in sf. bisericg cit si pe din afee(

gseste o tblita de alamd cu

si am dat grijl si urmasilor nostri

inscriptie slavona din 1706.

si.

poarte chivernisealg cInd va trebui a se

traY face ceva din noti la sf. locas. lar
dacl cineva ar sitpira satt ar strica cele

ficute de no!, unul ca acela

si. fie In

ceata protivnicilor Doma ala nostru Isus

Ilristos. Amin.

niamin.

La 1877, schitul fu pradat

de hotT din Bucovina.
In fata sfinteT Evanghelii se

nzunte, jud. Suceava, numit in vechime Dodul, intre com.

Brosteni i tinutul Bucovina
Piscul Raraului, aflator la o mica

distanta peste frontiera si avind

Se mal' povesteste c schitul

Raraul de astazI nu e pe locul

din vechime, unde fu zidit de
Petru Rares, caci la 1777 cind
Bucovina a trecut la NemtI, el

peste 2000 in. de altit. Privelistea

din virful sti e mareata si se in-

mirul i Cunesti-d.-j., cu supra-

fata 4500 hect., din care 400

hect. izlaz, 2000 hect. balta si
2100 hect. pamint de cultura ;
Cunesti, proprietate a statuluT,
foasta pendinte de manastirea
Radu-Voda, cu 2000 hect., din
care 800 hect. /palta, 50 hect.

izlaz si 115o hect. pamint de

cultura; Curesti, proprietate a
statuluT, fosa pendinte de manastirea Glavacioaca, cu 1500
hect., din care iioo hect. bAltis, 30 hect. izlaz si 370 hect, pamint de cultura; Bogata, proprie-

tate a statuluT, fosta pendinte

de Episcopia Argesul, Cu 2000
hect., din care 1700 hect. bala,
50 hect. izlaz si 250 hect. pa-

tinde inteo mare departare. Sub

mint de cultura ; Piscul-Perisani,

el se vede de o parte Cimpu-

proprietate particulard, cu 350

lungul din Bucovina, mindrele

hect.

Dupa legea rurald din 1864,

sunt improprietarit) in coprinsul com. 270 locuitorI ; dupl
legea rurala. din 1878
mal
improprietarit 25; neimproprietaritT se mal afla 203 locui-

muntele Raraul, in locul unde se

Pietrele-DoamneT si ritil
Bistrita, ca o panglica lucioasa.
Ma) departe se zareste masivul
Carpatilor cu Ceahldul, Budacul,
Calimani, Lucaci, Pietrosi, IntreBorce, Grintiesul si alte virfuri,
dincolo de muntT, frumosul

afla azT, lar clopotele de la bi-

ses al MoldoveT,

stricar biserica, luard odoarele,

si calugarif fugira.
Eromonahul Sisoe, egumenul
schituluT, cu ajutor de mila, precum se arat inteun pomelnic, a

stramutat acea biserica peste

serica s'ar

fi

/uat la biserica

nemteasca din Homor in Bucovina. Biserica zidita de Soso')

s'a sfiintit la 1800, August 15,

stincT

presarat de

sate.

Rarewl, pildure, jud. Covurluiu,

pl. Siretul, Haga.. Cuca.

Adormirea Malee Domnului.

In anul 1822, familia Bals

Rasa, com. rur., in jud. Ialomita,

pl. Borcea, situata intre comu-

a fcut un asezamint pentru

schit, hotarind ca pe tot anul
sa se dea schitului de la casa

nele Ciocanesti-Margineni si Ca-

mosief Brosteni 1602 leT vechi,

Teritoriul com., cu o suprafat5. de 16350 hect., coprinde

sase mosii : Rasa, proprietate
a statului, Cu 5800 hect., din

tul, pe care schitul s'O poata tinca

vite. Se mar spune ea la 1821

schitul a fost pradat de Turcr
si in 1833 a fost jefuit si furat
de un dececlat din Crucea, leo-

Pe teritoriul com. se afla lacurile Galatulul-Gimineaua, Va-

schimbindu-i-se si patronul in

to oca de unt-de-lemn, 15 oca

de /uminarr de ceara, 15 vedre
vin si 2 merte gnu.
Asezamintul acesta s'a scris
inteo condic ce se afla i azT
la schit, hotarindu-se si pamin-

torT.

comeanca si spre V. de orasul

Calarasi.

dul-lui-Ene, Oarbele, Vladeni,

Coveiul i Gradistea.

Comuna se compune din satele : Rasa, Cunesti, Bogata,

Vaidomirul, Glavacioaca Lefterul si din catunele (tirlele):
Bechirul, Ovreiul si Malacul.

Resedinta primarieT si a judecatorieT comunale este in satul

Rasa.

care 2000 hect. baltis, 100 hect.

Are o populatie de 2282 loscoale mixte, in satele : Rasa, Cunesti i Bogata,

frecuentate de 230 copa (1899

izlaz si 3700 hect, loe de cul-

900); trei biserici, deservite

tura, foasta pendinte de manastirea Mihaiu-Voda.; Cunesti-Rizeanca, proprietate a statuluT,

de 3 preog si 6 dascAlT.

foast pendinte de manastirea

Znagovul, compusa din trupu-

asini si 120 bivoli.

ri/e : Cunesti d. s., sau Vaido-

cuitorT ; 3

Vite: 2100 caT, 220 boT, 6800

o!, 200 capre, 1100 pord,

Rasa, sat, in jud. Ialomita,

21

64745. Nardo Maltona? Gaograllo. Vol. V

www.dacoromanica.ro

13

pl.

RASA

I6g

Borcea, facind parte din corn.

Se invecineste la N. cu com.

Cu acelasT nume, situat spre V.

Scaesti si cu cht. Valea-luTPetre din com. Salda ; la S.,

de !azul Calarasi si spre S. de

lacul Galatuiul.

- Aid este resedinta primariel

si a judecatorief comunale.

Are o populatie de 583 lo-

cu comunele Belotul si Sopotul ; la E., cu com. Cotofenidin-Dos si com. Predesti ; la V.,

cu com. Gogosul i Cernatesti.

elevI (1899-900); o biserica, de-

Limita linieT de N. are directiunea de la E. la V., trece

servid. de I preot si 2 dascah.

pe muchia dealuluT numit Dea-

cuitorT ;

o scoall mixta, cu 188

lul-Robuluf,

Rasa, lac, Ruga cAt. Pladresti,

com. Cucueti-Plataresti, pl. Dimbovita, jud. Ilfov. Contine peste.

Rasa-Prosanicul, mafil, ale statuluT, pendintf de Mitropolie, jud.

Ilfov, pl. Negoesti.

ce face limita de

N. a acestei comune.
Limita linieT de S. tae transversal Dealul-Sopotului i Dealul-Buciumului. Limitele de E.

de V. tae transversal dealurile de mal sus, precum

valle ce le desparte, de la N.
si

la S.

Rasa-Prosanicul, 'Valiere, a sta-

Terenul comuna este deluros;

tuluT, In Intindere de 367 hect.,

pendinte de com. Vasilati, pl.
Negoesti, jud. Ilfov.

la N. prezinta Dealul-Robuluf,
iar la S., dealurile SopotuluT si
BuciumuluT, ce sunt indreptate
de la V. la E. si at1 o Inaltime
ce variaza intre 40 si 6o m.
In parte sunt ripoase, iar
parte sunt acoperite Cu cereale
sati cu tufarisurf.

Rascaeti-Drghineasca, com.
rur., jud. Argesul, pl. Glasesti,

la extremitatea S.-E. a judetuluT, in apropiere de limita jud.

Dimbovita, la 28 kil, de com.
rur. Costesti, resedinta subprefecturel, si la 63 kil. de Pitesti.

Se compune din 3 sate: Cioflesti, Dragineasca si Rascaeti,

cu o populatie de 850 locuitorT.
Are o biserica.; o scoala.
5 circiume.

Budgetul com, e la veniturr

de 3053 lei si la cheltuell, de
2593 lei.

Vite: 603 bol i

vacT, 132

cal, 5 bivoli, 1563 of, 31 capre

si 732 rimatorT.

Rasnicul, com. rur., jud. Dolj,

pl. Dumbrava-d.-s., la 21 kil.
de Craiova si la 5 kit, de resedinta plaseT, Sopotul.

Este situad. parte pe vale,

parte pe deal, afara de cat.
Cornita, care este situat pe o
valcea, futre doma siruri de
dealun.

Comuna este udata de riul

Rasnicul, ce izvoreste din jud.
Mehedinti. Acest riu, la esirea
sa din comuna si pana la
varsarea sa In Jiul la com.

Breasta, poarta numele de Obedeanca. Peste el se afta' mal

multe poduri : unul In dreptul

Rasnicul-Batrin, dold pe
soseaua judeteana ce tac valea
Rasnicul in doul puncte si unul
In dreptul catunuluT Socolesti.
Din cauza ploilor prea marT,
prima-vara toamna, Rasnicul

RASN1CUL

de resedinta este
cat. Rasnicul-Batria
este situat spre S. de Rasnicul,
lar cat. Socolesti se afla spre E.
Are o populatie de 1114 su'
Catunul

Rasnicul ;

flete.

Sunt treT biserid, una in cat.

Socolesti, fondata la anul 1852

si in tinda carda se afil o inscriptie din care se vede ca e

lucrad. de : Mateiti Cruceriu si
Nicolae. Baza bisericel este de
zid,

iar restul din hirne. Alta

biseric se gaseste In cat. Ras-

nicul, fondata la anul 1846

1855 de M. Saulescu. Aceasta
biseric este de caratnida ; iar
in tinda se af1 o inscriptie, ce
ne spune ca e zidita de doamna
l'inca, sotia raposatuluT Matei
Saulescu, si terminad de fiul

sati, Costache Saulescu. A frea

biserica se afla In cat. Rasnicul-Batrin, fondata de catre

Constantin Dimitrie Teodosie,

facuta din birne. Un preot

si un ciataret oficiaz succesiv
la cele 3 bisericT din comuna.
In catunul Rasnicul se afla o
scoala mixta, ce functioneaza
din 1866.
Dupd legea rurala din 1864
sunt 4 impamintenitf.
Suprafata intregului teritoriti

comunal este de 5663 pog.,

din care 4906 pog. arabile,
150 pog. fineata, 50 pog. izlaz,

428 pog. pddure, 99 pog.

51 30 pog. pruni.
Mosia Cornita, numita mal

inainte Socolesti, apartine d-lui

N. G. Racovita si are o supra-

se revarsa..

fata de 5185 pog.

Se compune din tre catune :

Socolesti sail Cornita, situat pe
valceaua numita Valceaua-Rea

Oghiar, In cat. Rasnicul, apartine d-luT G. Saulescu. Cu-

sati Valceaua-CorniteT ; Rasnicul,

numit i Rasnicul-Oghiar, situat

parte pe Dealul-Robtauf si parte

pe Dealul-Bisericel ; RasniculBatrin, situat parte pe deal,
parte pe Valceaua-Rasniculuf.

www.dacoromanica.ro

Rasnicul-

prinde ro hect. lunca, 5 hect.

padure mare si 75 hect. tufaris. Tot in cat. Rasnicul, proprietatea
anal Amarascu,
cuprinde i hect. tunca si 25
hect. tufaris. Padurea RasniculBatrin apartine d-lor Plopso-

RASNICUL

reanu $i Virgiliti Valeann. PAdurea Cornisa in Socolesti, ce

aparSine d-luT N. G. Racovita,
are 40 hect. tufaris, lar d-lur N.
Piriianu aparSin i hect. lunca
si 30 hect. tufaris.
Padurile sunt populate cu
frasinT, jugastri, cerI, ulmT, fagT,

plopT, si mal cu seama emite.

Viile aparSin atit proprietarilor cit si locuitorilor.
Livezile de prunT, 30 pog.,
aparSin locuitorilor. Locuitorii

cultiva. cinepa $i se ocupa si

cu cresterea gindacilor de matase.

Pe mosia d-lur N. G. RacoviSA se afla o moar de aburl,

nu departe de calea judeSeana
ce trece prin comuna..
In comuna sunt 4 circiumT.
Prin Rasnicul trec : catea judeSeana Craiova - Severin ; ca-

lea comunala ce merge la com.

Sopotul, la S.; calea comu-

nall vecinala, ce merge la

Sclesti, la N.; poteca ce serpueste de la cat. Rasnicul la
Sopotul si poteca ce duce de
la Socolesti la Valea-luT-Petru,
prin Salcia, Scaesti, CoSofenidin-Dos si BeloSul.
Budgetul com. e la veniturT de
2245 leT, 33 batir si la cheituelf,
de 2770 leT 36 banT.
Vite : 18 cal, 300 vite marl

cornute, 41 capre si 146 of.

Rasniculsati Rasnicul Oghian,

sat, in jud. Dolj, pl. Durnbravad.-s., com. Rasnicul, resedinta
PrimarieT.

Are o populalie de 475 suflete ; o scoala mixta., ce funcSioneaza din 1866; o biserica,
fondata in 1846, de familia Sanlescu, si terminata In 1855. In
tinda acesteT bisericT se gaseste
inscripSiunea :
Lucrad. de Ilinca, so0a rdposatuluT
Mateid Situlescu, chiar din temelie li
terminad de fiul sdd Costache Sdulescu

RASOVA

163

Se margineste la N. Cu jud.

co toatd cheItuiala lor; incepu d la 1846

i terminad la 1855, Maid 5.

Rasnicul, piriu, in jud. Dolj, pl.

Dumbrava d.-s., com. Rasnicul,
ce curge prin valea Rasnicul si

se vars pe stinga riulut Obedeanca.

Rasnicul - Batrin, sat, in jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

Rasnicul. Are o populatie de

289 suflete si o biserica de
birne, fondata de Constantin
Dimitrie Theodosie.

la S., cu com. Enige ; iar la V.,

cu com. rur. Alimanul (din pl.
Silistra-Noua).

Relieful soluld e 'in general

accidentat ; valle dealurilor sunt
adincT si cu malurT inalte ; dea
lurte se gramadese unele peste
altele ; me toate sunt de natura
stincoasa $1 Sin de culmea Rasover si Vlah-Chioi. Principalele
dealurl carT brazdeaza com. sunt :

dealul Cochirleni (135 ni.), la

Rasnicul-Eltrin, pcYdure particulard, in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Rasnicul, in intindere de 20 hect. tufari$. Parte
aparSine d-luI I. Plopsoreanu,
parte d luT Valeanu. Predomina

limita. Se maT gasesc plopT,

stejarT $i ulm1.

Rasnicul-Oghian, utofie particulara, in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Rasnicul, aparSinind mar multor proprietarT.

Are padure si pe dinsa se gasesc cete de mosnenT.

Rasnicul-Oghian, pci trure particulara, in jud. Dolj, pl. Dumbrava d. s., com. Rasnicul, In
intindere de ro hect. lunca, 5
hect. padure mare $i roo hect.
tufaris. AparSine parte d-lur G.
Saulescu, parte d lur A marascu.

Se compune din

Ialomita, desparSindu se prin Dunare ; la E., cu com. Cochirleni ;

cerl,

ulmt,

plopT, fagT, frasinT, jugastri, paducd, $.1 mal cu seama giruiSe.

Rasova, com. rur., in jud. ConstanSa, pl. Medjidia, situata In

partea de V. a jud., la 70 kil.
spre V. de orasul Constanta,
capitala districtuld, si in cea
de E. a plasel, la 23 kil. spre

N.; dealul Geanul Pasa (122 m.),

la E.; dealul Vlah-Chioi (155

m.), la V.; din care se desface :
dealul Germen (r 15 ni.), la N.;
Dealul-Mare (ro, in.), la V.; dealul Diucul, pietros, la S.-V. ; dea-

lul Mustana (44 ni.), la S.-E.

Prin interiorul comunet avem
culmea Rasova (133 m.), din
care se desparte, intinzindu-se
spre S., dealurile: Baciul, la S.V.; dealurile Malagenilor (130
m.), la S.; dealul Grindul-Mare
(115

m.), prelungit cu dealul

Mamele (154 m.), la S.; dealul

Ormanul-Lung (143 m.), prelungit cu dealul Socuj-Bair (r58
m.), la S.-E. ; Dealul-Mare (134
in.), tot la S.-E. Aceste dealurr
sunt acoperite cu finete, pa$unT
si semanaturT. Movilele sunt nu-

meroase, toate artificiale, construite pentru a servi ca puncte

de observaSie; principalele sunt :

Vlahel (155 al.), la S.-V.; Mo

vila-Arnautulut (137 m.), la S.;
movila Groapa-Sapata (158 m.),
cea mal Malta din com., la S.-E.
si,

puSin la N. de dinsa, Mo-

vila-Sapata (154 m.), tot la S.-E.

Dunarea o uda la N., dela Os-

trovul-Lung pana la varsarea

balSIT Cochirleni In ea, pe o
lungime de 7 kit. aproape, cu

S.-V. de oraselul Medjidia, rese-

o direcSie de la S.-V. spre N.-E.;

dinta et, pe inalul drept al Du-

are pe ad o largime medie de

narir.

1 roo m. si o adincime mijlocie de

www.dacoromanica.ro

RASOVA

12

RASTAVETUI.

164

In., avind malul inalt, din

cauza dealurilor pietroase ce se

sfirsesc chiar lng apa, ara ca

sa le poata rupe ; prin unele locurT, la V. de Rasova, ele sunt
stincoase si prapastioase. Baltile
care se gasesc pe teritoriul com.
sunt : Vederoasa, la V., forrnata
din doua trupurT : Vederoasa,

prelungita cu Limpezisul si cu
Sarful la V. si Baciul la E.; are
800 hect. intindere, acoperite
In cea maT mare parte cu stuf
si insule plutitoare de iarb amestecat cu stuf, in care se
ascund o multime de pasad acuatice; comunica Cu Dunarea
de care a fost formata din timpul-1 vechT, prin Orla Baciul ;
produce mult peste ; apartine
statuluT. Lacul Cochirleni, de la
N.-E. apartine com. Cochirleni,
udind numaT putin com. Raso-

va. Valle sunt marl si adincT ;

principalele sunt Valea-Mare,
Germeli, Banciul, Po-

lucci sad Ghiol-Punar, CeairArabagi la S.-V., deschizindu-se

in balta Vederoasa, Rasova. formata din valle Ciairul-din-mijloc,
Saiana -Doice si Orman - Ceair,
prin interioriut com.; valea Ca-

ramancea cu malurile inalte

pietroase prin unele locurr, la
N. si N.-E.
Catunele care formeaza com.

tre locuitorT care posea. 6218

hect. si statul care are 287171hect.
Populatiunea este de 433 fasati 1819 suflete.
Are 2 biserici, una In cat.
Rasova, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de I preot si 2 pa-

dinainte de Traan, aviad santul de aparare spre S. lar nu

spre N. ca cel 'liare de patnInt.
Pe valea Ceair-Arabagi, Ruga
balta Baciul, se vad ruinele u-

racliserT, cea l'alta In cat. VlahChloi, cu hramul Sf. Paraschiva,

Rasova, sat, in jud. Constanta,

pl. Medjidia, catunul de rese-

preot si 2 pascoli, cite una in

dinta al com. Rasova, situat in

fie-care catun.
Din cele 9139 hect. ale com.,

de N. a comuneT, tonteo frumoasa pozitiune, pe pantele

392 hect. teren neproductiv, din care 48 hect. vatra

DealuluT-Mare si pe malul DunaieT. Are o intindere de 7444

hect., din care 32 hect. ocupate
de gradinile locuitorilor si case,
cu o populatie de 282 familiT,
saii 1366 suflete.
Are o biserica si o secara'.

deservita de
raclisert ;

sunt :

satelor si 344 hect. balt si stuf

ale statulta ; 8747 hect. teren
productiv, din care 2527 hect.
ale statuluI si 6218 hect, ale
locuitorilor.

LocuitoriT posea.: 307 plugurT, 240 care si cart4e, 2 ma$inI de secerat ; 418 cal, 1505
bol, 34 bivolT, 33 asinr, 7178
oT, 670 capre, 309 rimatort ;
moard cu aburf, i moara de opa
si 5 morT de Vint.

Cotnerciul se face prin gara

Cernavoda, la 17 kil. spre N. si
consta In import de coloniale
si manufacturT si In export de
cereale si vite cu produsele lor.
Budgetul com, e de 7827 leT
la veniturT

si de 9080 Id, Ia

nuT sat, bogat odinioara, Ghiol-

Basca, distrus de Turcl.

partea de V. a plser si cea

Rasova, deal, al com. Stolojani,

plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat
spre E. comunei si pe care sunt
viile locuitorilor.

Rasovita, aitun, al com. Stroesti, plaiul Vulcan, jud. Gorj,

spre N.-E. de com., situat pe ves.

Are o suprafata de 210 hect.,

din care 80 hect. arabile, 40 hect.
finete si livezr cu prunT, 70 hect.

padure si 20 hect. vil, cu o

populatie de 49 familiT, sart 242
suflete.

cheltuelT.

sunt dota: Rasova, resedinta,

CM de comunicatie sunt : pe

In partea de N. a com., pe malul

Dunare si 1:d'O', cu luntre si cai-

cel inalt al DunariT, asezata si

curf turcesti; calea mare de la

in valea Rasova, sat cu case

Cernavoda la Oltina trecind prin

frumoase, bine zidite, Ingrijite,

si inconjurate de gradinT i viT;
Vlah-Chioi san Vlahoi, in par-

satul Rasova, apoT drumurT micT

30 care cu bol,

la Enige, Adam-Clisi, Arabagi,

cal.; 20 stupf ; 160 vite marf

cornute, 90 oT, Io cal si 76 ni-

tea de V. a com., pe malul de

Cochirleni,
etc.

E. al baltiT Vederoasa (sail Limpezisul), la 5 kil. in linie dreapt

Pe teritoriul com., cat. VlahChioi, intre baltile Vederoasa

de resedinta, la 12 kil. pe drumul care ocoleste lacul Baciul.

Suprafata com. este de 9139
hect., din care 48 hect. ocupate
de vetrele celor doua. sate cu
402 case ; restul se imparte in-

Baciul, pe muchea dealului Germeli, se vad urmele unta val de

pamint, zis al luT Traian, fiind-

Ivrines, Alimanul,

Are r biserica, facuta de locuitorl la 1854, deservita de

preot si i cintaret.
Locuitoril posea.: 20 plugurT,
i cdruta cu

matorT.

Comunicatia in catun se face

prin drumurT ordinare si prin
soseaua vecinal care, venind

din spre Tismana, trece pe la

N.-V. acestuT catun.

ca se aseamana cu cel mic de

In catun se gseste 12 l'infla

patnInt, dintre Constanta si Cochirleni si care, se zice, dateaza

Rastaveiul, vale, com. rur. Po-

www.dacoromanica.ro

RAsTOAICA

RAKA

163

noarele, plaiul Clo$ani, jud. Mecal.-

Gheorghe Niculae, Ditru Tircovnicul,

fijad de obste tot satul, dlnd si Miiria

Rastoaica, altd numire datd com.

Pucheni-Mari, pl. Crivina, jud.
Prahova.

Sa la zugrKvit si s'ail zugavit dupfi cum

se vede, In zilele M. S. Gheorghe Dimitrie Bibescu Voevod cu blagoslovenia
prea Sf. phrinteluY Episcop al kimnicu10 si Mitropoht a toata Ungro-Vlachia.
1844, rumie 20.s

Rastul, com, rur. si sal, jud. Dolj,

Sunt doul scolT ; 8 circiumI.

Dupl Iegea ruralA din 1864

hedinti, in care se gaisesc

bunT de platra.

pl Ballesti, formad din satul

Cu acelad nume, situat in partea
de S.-V., la 72 kil. de Craiova si
la 15 kil, de re.$edinta pl$eT
BAile$ti, pe loc $es, aproape de
Dunre, In fata ora$uluT LomPalanca din Bulgaria.

com. Damianul, la 312 kil.

de satul Damianul. Are o populatie de 380 suflete ; o bise-

rica de lemn, deservid. de

preot $i

cintdret.

Rastul, sat, jud. Dolj, pl. 1311lesti, com. Rastul. Ved com.
Rastul.

sunt 282 locuitod impAmintenitT, iar dupl cea din 1879 sunt

Rastul, baltd, jud. Dolj, pl. Bai

12 insurateT.
Suprafata teritoriuluT comunal

lesti, com. Rastul. Se scurge in

DunAre prin canale. Contine

este de 2288 pogoane, din care:

peste.

2114 pogoane pdmint arabil, 118

Se invecineste la E. cu com.

pogoane izlaz si 56 pogoane

lac $1 teren sterp.

Rastul, mofie particulara, jud.

Negoiul; la V., Cu com. Ghidiciul ;

Mo$1a de pe teritoriul comunal

In intindere de aproape 9000

pogoane. Apartine Principilor

la N., cu com. BAilesti, si la S.,

cu DunArea.
Limita linieT de N. incepe din
mo$ia Negoiul, merge drept de
la E. la V., pana. In mo$ia Seaca
(Baneasa).

Limita linieT de S. e formad

de Dunre ce curge drept de

la V. la E.
Limita linieT de E. Incepe de
la N., din com. Negoiul, si merge

spre S. pana in Dunare.

Limita de V. e de la Bneasa
pana. in DunAre.

Terenul com, este cornpus

din pAmint negru, lutos, in unele
locurr nisipos.
Se gAsesc in com. 26 movile,

din carT una numit. Magura

Dacilor.

Rastul este udat de Dunre

$i de bAltile Rastul, Ochiota $1

Tinosul, in Intindere de 6200

pogoane.
Are o populatie de 2195 sufl.
Biserica, fondata. de locuitod.
la 1844, are in Uncid urmAtoarea inscriptiune:

se numeste Rastul ; are o suprafat de g000 pogoane arabile $1 un venit de 197000 Id;
apartine principilor Bibescu si

Dolj, pl. BAilesti, com. Rastul,

Bibescu $i Brincoveanu. Are

padure pe &risa.

Rastul, mofie, jud. Dolj, pl. pul-

Bencovean u.

Pe marginea Dunrei. sunt

zAvoae in intindere de 300 pog.,

situate tot pe mosia Rastul.

Prin comunal trece calea comunalA ce duce la Calafat , trecind prin Ghidiciul, Tunari, Polana 5i Calafat.
Budgetul comunet este de leT
6011,74 la veniturt si de lef
4969,03 la cheItuelT.
Vite cornute r r6. OT 40.
In tirnpul razboiuluT rominoruso-turc din 1877-78, la 22 MaT
7877, se schimbarl ad ostilitAtI:
un detasament turcesc pornit de
la Lom-Palanca si voind se de-

barce pe =tul sting al Dunarel

a fost respins de cAlAra$Ff RomInT.

Pe acest punct se mal l'Acuse

com. Damianul, apartinind

DomeniuluT Coroanet.

Rastul, pdclure particulara, jud.

Dolj, pl. BAilesti, com. Rastul,
pe marginea DunAreT, pe mo$ia

Rastul. Are o intindere de 300

pog. Apartine Principilor Bi
bescu 51 Brincoveanu. Populata
Cu p/opY $i salcimr.

Rastul, vie jud.

Dolj, pl. Jiul

com. Damianul, ?n Intindere

de 6o hect.

Raa, sat, care unindu se prin

cre$terea populatiund cu satele
VIAcheni $i Dude$ti, a format
satul Dudesti, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.

o asemenea incercare la 18 Maid,

acelad an, cind TurciT furA de

asemenea respin$T.

Raca, sdtuc, in jud. R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, comuna Dea
lul-Lung, pe piriul Valea-Rasca.

cAceasta sfIntg si durnnezeiasca biserica, Intru Cristos cinstitN, ce se priiznueste hramul StIntultd (mareluY) erarch
Nicolae o cuvioasa Paraschiva, s'a zidit
din temelie fiindlndemnKtor si Ingrijitor

Rastul, clitun, al com. Boziorul,

jud. Buzad, cu 8o locuitorr $i

la toate din hiceput si plt 4n stlrOt de

acestia: Stoica Iordache, Stanca Pltru,

Rastul, sat, jud. Dolj,

23 case.

Raca, deal,

in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dealul-

Lung ; se desface din culmea

pl. Jiul-

www.dacoromanica.ro

Lupanul $i se intinde printre pi.

RACA

raele Valea-Rasca si Valea-Peleticul, brazdind partea de V. a

comuna.

Raca, girlifd, izvoreste din plaiul erbaneasa, com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Pra-

hoya, curge de la V. spre E.

si se varsa in Orla Chiojdul,

166

o biserica, deservita de doT

preotT si doT dascalT.
Vite : 580 cal, '500 bol, 2000
oT, to capre, io bivolf si 300

pord.

Are o populatie de un lo -

Ialomita-Balta, pendinte de com.

cuitorr 51 3 circiumf.
Vite : 15 vite marT cornute,

cu acelasT nume, situat pe tarmul drept al riuluf Ialomita si

sub coasta Baraganuld, in drep-

Raca, phifi, In jud. R.-Sarat,

tul satuluT SarAteni-d.-s., de care

plaiul Rimnicul, com. DealulLung ; izvoreste din dealul Lu-

se desparte prin riul Ialomita.

Aid este resedinta primriel
si a judecatoriel comunale.
Are o populatie de 180 fatni-

si se varsa in riul Rimna, mal

jos de catunul Petreanul.

se desface din culmea LupanuluT, brazdeaza partea de V.

a comunei Dealul-Lung si se
sfirseste in piriul Valea-Rasca.
E acoperit cu paclud.
Rai, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Ialomita - Balta, situat pe
partea dreapta a riuluI Ialomita,
intre comunele Borduselul si
Copuzul.

Se intinde din riul Ialomita,

spre S., pe cimpul Braganul,
pe o suprafat. de 3350 hect.
patnint de cultura si zo hect.
padure si coprinde doua mosiT :
Rasi-d.-j. si Rasi-d.-s., ambele

proprietti particulare.
Dupe legea rural din 1864,
sunt improprietaritT pe teritoriul
comuneT 125 locuitorT ; neimproprietaritT mar sunt 76.
Se compune din satele : Rasid.-j. sail Carausi si Rasi-d.-s.
saa Rasi si din catunele (tir-

lele): Calciugeni, Hulueni si Mos-

tefan, cu o populatie de 1098

locuitorT. Resedinta primaria* si

a judecatorid comunale este in

car cu bol si 8 carute cu cal.

Rateului (Dealul-), deal, jud.

BY ; o scoala mixta, conclusa de

un invatator si o biserica, deservita de 2 preotT i 2 dascali:

Ratiaria, urme de cetate, jud.

Rai, lac, jud. Braila, la E. com.

Stancuta, intre canalul Vilciul
si Dunarea-Vechie, unit cu Vilciul prin privalul Ruptura-Bandoiul.

Rai-de-Sus, a/td numire a satulut alarasi, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

Raova, ccItun, al com. Balesti,

pl. Ocolul, jud. Gorj, situat spre
N. de comuna..
Are o suprafata de 153 hect.,

din care 8o hect. arabile, 52

hect. padute, 1 hect. vie si 20
hect. finete si lived cu prunT.

Are o populatie de 119 familir, saii 529 sufiete ; o biserica, deservita de i preot si I
cintaret ; o moara, pe apa Po-

Dolj, pl. Cimpul, com. Cetatea,

care all fost in vechime capitala
Dacier-Ripense.

Rativoiul (Muntele-), pridure

particulara, supus regimuluf sil-

vic inca din anul 1883, pe raoia cu acelasT nume, pendinte

de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud.
Prahova.

Ratonul, viroagd, jud. Braila, pe

lunca DunariT ; la nastere din
dreptul satuluT Lipovenesc, de
pe teritoriul com. Izlazul ; curge

spre N., paralel cu Dunarea si

pe teritoriul com. Cazasul se
prerde In baltisul de lingl ostrovul Cotitura.

Ratoul-Apostol, sat, jud. Botosani, pl. tefanesti, pe dreapta

loaga.

piriulur Baseul, in partea de S.

LocuitoriT posea : 30 plugurT; 6o care cu bol; 150 vite

marl cornute, 4 cal, 8o o!, Io
capre si pm rimtorT.
Teritoriul com, este udat de
pirturile Rasova si Poloaga.

a com. Brateni. Mosia, in vechime proprietatea paharniculul

Apostol, e asta-zT a epitropieT
spitaluluT Sf. Spiridon din Iasi.

Are o suprafata. de 169 hect.,

Cu o populatie de 15 locultorT.

Comunicatia se face prin drumurl ordinare.

Rata, cdtun, in jud. Teleorman,

Rateul-Epureanu, sati Tirgu-

pl. CalmatuiulnI, format din insurateT improprietariti la 1880.

satul Rasi-d.-s.

Are o scoald primara mixta;

185 or, 19 capre, 20 caT.

Locuitorif posea i plug, 1

Vasluiti, pl. Stemnicul, com. Brodocul, prelungire a dealuluT Birladal.

Raca (Fundul-WieI-), deal,

in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul ;

orul-Borsti,tirgu,s-or, spre
N.-V. com. Bodesti, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti, situat pe tan
mul piriuluf Cucoara si pe va
lea dealuluf Poiana, de pe mosia Borosasti.

Rai, sat, in jud. Ialomita, pl.

tot in raionul com. Star-Chiojdul.

panul, ucla apusul comund, curgind dealungul dealulur Rasca,

RATA

www.dacoromanica.ro

RATA

RAZEMUL

167

Tine de com. BAsesti. Are o

populatie de 310 locuitorT.

-celor ce urmeaz s dAm aci

intat la prinderea pesteluf pe

explicatiunea unor numirT topo-

Mare.
Setcii : nAvod des pentru prin-

grafice uzitate in aceastA loca-

peidure, In jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, com. Giurgeni, populat cu salen' i plopr.

Rata,

Mate
Giol :

lac cu caracter permanent care nu seacl niel' o-

derea de scrumbif.
navod special pentru
prindere de canbulA si calcan.
Prostovol : nAvod aruncAtor.

Rata-Tolceasca, mofie,jud. Te-

data.
Yiapfe: lac ce mai cu seamA

leorman, cumparat de la stat

are fiint in timpul revarsatu-

de cltI-va locuitorT. Purta in vechime numirea de Gilmeiul. Are

cam 40 hect. pAdure.

rilor i viiturilor Mrir.

Zaton : lac vremelnic format
de revarsAtura MAref-Negre

in zona litoraluluT acesteia.

Periboina : gira sapatA ar-

pentru prinderea morunuluT si

vale, ce se in-

tinde din com. i satul Oncesti,

tificialmente.

pl. StAnisesti, jud. Tecuciti, pana

Periprava : glrlA permanentA

Cu scurgere numal intr'o directiune.
Perivoloc : gira permanentA
co scurgere vremelnicA, cind

Giamandure : arAtAtoare de
ape miel san bancurr de nisip.

Ratei (Valea-),

In satul Taula.
pise de deal, pe
mosia Havirna, com. cu acelasi
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-

Ratel (Piscul-),

tuteo directi un e, clnd In cea-l'alt,

dupA nivelul extrem.

Pardina

glrIA inchisA, l'Ara

Leipta,s. : nAvod agAtat de plu

titor.
Vintire : nAvoade In forma de

con sau sac.

armad : undite marl de fier
nisetruluT in largul MAreT.

Lotcei :luntre micA, lungAreatA,

In care nu pot incApea de cit

cel mult doT lopAtarT i clrmaciul, i intrebuintatA numaT prin
lacurT si gurile Dungrel.
Dube luntre mare pin la 8
loptarI, un cirmaciu i doT oa-

scurgere.
Periteasca : locul de scurgere
al uneT girle i mal cu seamA

menI la scolc, ca echipaj complect, pentru serviciul pe Mare.

pl. Piatra-Muntele, com. Galul.

contactul sa punctul de resufiare al lagunei cu Marea.

pentru scoaterea apeT ce incidental ar fi pAtruns in dubl.

Razimul, lac, la S. gurilor DunreT, In jud Tulcea, pl. Baba-

Buhaz : revrsturA generala

catre Mare.
Liman : golf saa giol, des-

tru impinsul luntreT de la spate.

dag, pe teritoriul comunelor: DunavAtul, Sarinasuf, Zibil, Babadag, Enisala, Caraman-Chioi, Jurilofca, Camli Buceag, Casap-

chis numal deoparte.

Yeric : girl secundar ce

Edec: funie cu care se trage

luntrea, mal co seamA in susul

leag dota periboine.

Cherkanea:stabiliment in mar-

apeT.

Chioi; zis si Reazim, ruseste

ginea lagunel pentru pstrarea

Razim, turceste Razelm ; Herodot II numeste Preazimus.

a) Geografia f i descripliunea

sati sArarea pestelui.

sprijinesc bAbAicele.
Nojile : funii saq sforT ce leagA
bAbAicele de strapajane.

Razelmul, lac. VezT Razimul, jud.

Tulcea
Razimul, munte, in jud. Neamtu,

topograficii.

Sub aceast denumire se in-

Laba,s : numirea lipoveneascA

Ghiona'ere: pr.jinT lungT pen-

Strapazane : cuele de care se

Rinac: cot de gira.

In care se stringe mal cu seamA

Cate': gardurT pentru prinde-

crapT.

rea pesteluT.

gura sf. Gheorghe de-a dreapta

Rinac: numire ruseascA pentru cotet.

litoralulul MdreT Negre la Imbucdtura gurel SE. Gheorghe, la

punctul Catirlez, i apoT in sus
la satul Dunavtul.
Pentru mai bunul inteles al

lopetl

Crapinii : un giol sau japse

pentru Cherhanea.

telege complexul revArsAturilor

sa si de-a lungul coasteT Dobrogene, intre DunavAt si pAnA
aproape de Cap-Midia, (gura
Buhazulul) si de ad i de-a lungul

Scolc: miel cupe de lemn

Perdea : inpletiturA verticald

de trestie pentru abaterea

pes-

teluT la cotet.
Caar : numirea lipoveneascA

pentru Perdea.
numirea lipoveneascl
pentru Japse.
111-atuai : n'Avod mare, intrebu-

www.dacoromanica.ro

Plevu,scei: pqte marunt de tot.

Ciortan : crap pAnA la 20 C.
m. lungi me.

Ciortnaf : crap pAn la /O

c. in. lungime.
Cetal: bifurcatie.
Vilcof: cuvInt rusesc p. cetal.
Chedril : pe turceste bratul
Sf. Gheorghe.
M'usura: aruncturl de nisip
din Mare, mal cu seaml restu-

RAZIMUL

rile de crustacee; musur insemnind pe turceste gunoT.

Cocioc : esatura compacta de

radacinT a plantelor acuatice,

ca trestie, papura, sipica s. a.,
care plutesc pe suprafata apeT
de colo pana colo dupa cum le
inpinge vintul.
Potmolirr: depuneri de materiale teroase i pietroase in forma
de grohotisuff in fundul unur
curs de apa, in general al unuT
basin.
Malire: depuneri pottnolitoare
pe ambele marginT ale unta curs
sail la tarmul unuT lac, sau insusT pe litoralul
Razimul sati mal bine zis

laguna Dobrogean, se compune din urmatoarele lacurT :

I. Iezerul Razimul cu lacurile
laterale despre Dunare : Dranof,
legat cu bratul Sf. Gheorghe
prin Orla Cerni-1-lorea, iar cu
Razimul prin gura Dranofului,
despre masivul Dobrogean ; gioiurile : Sarinasuf, Casica, HagiGiol, Savanciac, Babadag, Enisala si Caraman-Chioi, legate

intre dinsele

RAM/4UL

168

Tezerul Razim

parte direct parte prin Periboina

sau indirect cu japsele vecine.

Despre Mare, zatoanele : Crulic,
Cacinova, Perisor i Malciana.
1I. Lacul Golovita, ce insemneaza lipoveneste captul, legat
Cu tezerul Razimul prin canalul
Bisericuta Cu desvarsdturile despre masivul Dobrogean formate
prin giolurile Jurilofca, PasaCanli-Buceag, flancate in

Sinoe-Giol, ruseste lacul

albastru, legat despre masivul

Dobrogean cu giolul Tuzla si
in legaturd directa cu Marea
atit prin gura Peritea.sca clt
prin gura BuhazuluT.
Chituc-Giol, ruseste capatul, sfirsitul, fundul, zis si Li-

manul, o continuare a lacului

Sinoe, in legaturd directa cu
Marea prin gura Buhazulur.

In ce priveste suprafata

a-

cestor lacurT si gioluri avem :

Iezerul Razimul
Giolul Dranof
Giolul Babadag
Lacul Golov4a

supraf,

Zmeica
Sinoe-Liman

Giolul Tuzla
Japsa Sarinasuf
Giolul Hagi (Hagi-Giol
Zatonul Malciana

36000 h.
2500
2000 D
7200
6400
165oo
1400 a

600 a
300
a

Periteasca-Mare
Diferitele japse, giolurY,
parziurY si periboine

400
200
4000

Diferite limanurf si la3000

2500

curY izolate

Diferite periboine

s ;00 2

zatoane

japse
limanuit si bu-

hazurY

5000
3000

92500 h.

la care se mal adaogl stui stepe de inundape,

furY,

litoral maritim, morena, mlastinY iOrm nisipos, dune, etc.

In total

20000

112500 h.

DecT sistemul baltos al intregeT aceste revarsaturT este for-

plexul laguna Dobrogene, laguna de o intindere colosala

lata de cele-l-alte lagune si re
varsaturT ale continentuluT European, cu care de abia se poate
masura intru clt-va laguna
Comacio la revrsatura Poului
in Adriatica.
b) ilia'rog-rafia. Razimul sati
propriti zis laguna Dobrogeana

'T are finta parte prin devarsarea apelor din bratul SE Gheorghe la viiturT extraordinare, ordinare i normale, prin girlele
Clinetul, Dunavatul, Suletnanca,
Cerni-Florea, Hundia si GuraDranovuluT, astfel alimentata cu

ape fluviale la care se amesteca apele maritime ce patrund in laguna prin orificiile:
de la Perisor, Periteasca-Mare,
(balisa Englezeasca), Gura-Malcieni, punctul Pahani-Hrani, Portita, Gura-Periteasca., Chivucul
si In fine Gura-Buhazulta (CaraHarman).

Dupa cum lesne se poate

vedea, aceasta alimentare este
de natura intermitenta cind apele Dundref, adica. bratul Sf.
Gheorghe
aruncl apele sale
prin arterele DunavtuluT ce se
bifurca in punctul zis CetateaZaporojeni in 2 brate : unul di-

rect, Clinetul, cu scurgerea in

Reazim nu departe de insula
Popina i alta, Dunavatul, cu
diferitele sale ramificatiT, nu-

mat in sens curent prin iezerul

mite periboine, din care dam

Razimul, lacurile Gorovita, Zmeica, Sinoe i Chituc si o intindere

ad i numal cite-va: Periboina,

Jonlungul, Sulimanca si Ion-

directiunea spre Capul Midia

apoas in stare permanenta, de

de balta Zmeica, legat cu lacul

cel putin 75000 hect., care la

Pusca, desavirsindu-se in gira

set pardina Cerni-Florea, apof

Golovita prin gura Zmeica

cu lacul Sinoe prin gura Sinoe

viituri ordinare se sporeste cum

vazuram maT sus la 92500 hect.
La inundatil extraordinare, in-

si in comunicatie cu Marea prin

gura Portita.
III. Lacul Zmeica, pe ruseste
arpele, legat cu Golovita prin
gura Zineichel i cu lacul Sinoe
prin gura Sinoe, in comunicatie
cu Marea prin Periteasca-Mare.

treaga revarsatura ocupa o suprafata de 112500 hect

periboinele Ivan-Nazarof, LeonLari - .Smarhun, Cubicimarhun si Tit - Rusu, svirsindu-se in giolul Dranof
in fine, la cherhaneaua vechTe,

Iezerul Razimul, impreuna cu

ultima bifurcatie, Deviatca, ce

toate lacurile, giolurile, zatoa-

se varsa in Reazim, in drep-

nele, periboinele

tul sinulul Holbina. Dunava.tul propriu zis isT arunca a-

i limanurile

indicate mal sus, formeaza com-

www.dacoromanica.ro

pele sale in Razim, la

kAtIMUL

160

IZAZIMUL

punc-

La aceste soiurl de alimentare

prosta, Matita, Babina si alte

tul numit Meterezul - Turcesc,

Gura-Dranovulul. O alta artera
principala de alimentare cu va
dulce, se face prin gira Cerni-

se inaT adauga si alimentarea

japce si periboine ara multa in-

cu apa din sub-sol.

sem natate.

Florea, care purcede din

Sf.

Gheorghe In dreptul localitater

Caciatina (ruseste pisicuta), se
desface in nenumarate brate si
ramurT din care principalele sunt
Pardin ele- GreculuT si Grulihul,

pana primeste revarsaturile periboinelor enumerate mal sus,

si cari toatepornesc din Dunavat.
Intregul acest sistem apos se devarsa apol in giolul Dranof si de
ad i prin gira Dranovului in Razim, la punctul cherhaneaua pa-

asa.
Alimentarea din Mare a laguneT dobrogene, se face propria

zis pentru iezerul Razim, prin

orificiul Cistai-Case, la punctul
Pahani-Hrani ; giolul Golovita,

se alimenteaza direct prin orificiul Portita (ruseste Portitcaja);

giolul Sinoe, prin orificiul Pe-

In scurt, sistemul alimentareT acestor revarsaturf formind

impreuna laguna dobrogeana

se explica ast-fel : in viiturile

marf ale DunareT ea devarsa
in bratul Chilia einci din noul
partT, in bratul SI. Gheorghe,

In fine, bratul SI. Gheorghe

formeaza de-a stinga, de partea
delteT proprif zise, giolurile, japcele si pardinele : Solentia, Erencina, Izacoful, Uzlina, Caciatina,

Litcovul, Luaiina, Puiul, Puiu-

si in bratul
noua. ; dup.

letul, Ivancea si alte multe mlastinT, iar de partea dreapta apele

Sf. Gheorghe, carT, dupa cum am

Credner, din totaiul debitului de

aratat mal' sus pornesc in spre

30-38 milioane ni. c. de apl,

laguna Dobrogeana prin girlele :

Clinetul-Zaporogeni, Dunavatul,
Sulimanca,Cerni-Florea si Gruhlia, maT intiia formind Tezerul
Razimul si apoT toate cele-l'alte
giolurT deja enumarate.

patru din noua

Sulina, una din

bratul Chilia absoarbe 65 la 9o,

Sf. Gheorghe 30 la 1:90 si res-

tul de 5 la ojo, bratul Sulina.

In anume anotimpurT, icepiad de la sfirsitul lul Februarie pana la jumatatea lui Aprile, apele versantulul rusesc catre Marea-Neagr reprezintat
prin rigolile fluviale, Prutul, Donul, Donetul, Dunistrul, Du.
niprul, Cuban si alte riurT, ating
maximul debituluT apelor extraordinare ; prin acest fapt, Marea

riteasca, Girlita ce da in japcea

Lungana si zatonul Chituc. Pentru complectare me enumerara

se gaseste umflatA, ridicindu-sT nivelul peste cota normala Cu 10,15,

si Gura-BuhazuluT, cunoscuta ca
resuflatoarea LimanuluT.

nuituluT, ast-fel cA atuncT cind Du-

ba chiar 25 c. m. de-asupra obis-

Debitul alicot ce, in stare de

mare viiturl, gura Sf. Gheorghe
arana in devarsdrile dobrogene
poate fi socotit la 12 milioane

ni. c. pe ora saa aproape 300

milioane ni. c. apa. revarsata in
24 ore peste intreaga suprafata

a acesteT lagune. Din aceasta

cantitate cel putin 5 milioane
m. c. pe ora saa 120 milioane
ni. c. apa pe zi isT ia cursul
pravalindu-sf parte in directiune
spre Mare si parte pornind spre
Tezerul Razimul si bratele sale

Despre masivul dobrogean,

marea atinge maximul de debit in

partea sa inferioara, ea se gseste

laguna primeste o contributiune

de devarsarT apoase prin riurile

oprita' in cursul eT, prin fenomenul semnalat mal sus. Apele

laterale. Daca aceasta enorma

O piriiasele : Cataloiul, Taita, Te-

sunt dar oprite in cursul lor si

lita, Slava-Rusa, Beidant si valceaua BabadaguluT, care toate isT

aceasta stagnare se resimte pana

aproape de devarsarea Siretultd.

revarsa apele mal india in giolul Babadag, care se gaseste in

legatura directa cu fezerul Ra-

Atuner bratul Chi/ia isf arunca

apele sale In fezerile : Covurluiul, Iarpugul, Catalpugul, Ca-

in intregimea el' in Tezerul Razimul, cauza este sistemul neregulat al curgerel in aceasta directiune, parte prin faptul insu-

zimul prin canalul Eraclia ; apor

Slava-Cerchezeasca, piriul HagiArad, revarsindu-se in giolul

hul, crapina Iz.mailuluT si Cartalul,

Canli-Buceag ; in legatura cu
Zmeica, riul SarintuluT, varsindu-

se in giolul Sinoe, piriul Dunghival si Peletlia, varsindu-se in

lacul Tuzla zis si SarAtura, legat
cu Limanul-Sinoe prin canalul Ce-

tatea-VechTe saa Cara-Harman

(turceste Dumbrava-NeagrA).
64745. alarde DIclionar agoprafic. Vol.

formind o Infinitate de lacurf,

laculete, limanurT, giolurT, japce,

cu nenumarate ramificatif late-

rale. La rindul saa bratul Sane in aceast stare anormala

formeaza si mareste in mod
considerabil lacurile : GiolulRosu, Obretinul, Gorgova, Fortuna, Litcovul, Pordina, onteT,
Triozelul, Gablavatca, Bogda-

cantitate de apa nu patrunde

ficientel de pauta, parte prin

vegetatiunea lacustra, ralasti-

noasa si morenica, ce caracterizeaza intreaga aceasta parte

de Inc. In asernenea momente
de extraordinare revarsaturf o
suprafata de peste 300.000
hect. de-a dreapta si de-a stInga
gureT Sf. Gheorghe, si pana

la gura Chilia, se gAseste sub

apa ; in once parte de loc
a acesteT regiunr, apele se

mica greoae, dar aceasta mal

22

V.

www.dacoromanica.ro

RAZimul,

kAZimtiL

170

cu seam in directiunea catre

flare a Marer, anormala, se da-

rior al MAreT. Nu se poate bine

Tezerul Razimul unde scurgerea

torete, dupa cum vom vedea

devine aproape imperceptibill,

terenul fiind pe de o parte lipsit

la vale, influentelor aeolitice; a-

admite pentru timpurl de furmatiunl quaternare cA numaT

de orf-ce 'Danta, de alta parte producindu -se anomaliT datorite

stagnarilor $i diferitelor oprituri,

prin orificiile enumarate maT sus

cauzate de barajele vegetatiunef

uscate saii In putrefactie.
Cu toate aceste colosale piedici si pierden l de debit se poate

starea salmastra saii brachic a

fezeruluT Razimul $i a gioluri-

admite ca un milion m. c. pe
ora, adica 24000000 m. C. pe
zi patrund in Razimul. Acest
volum de apa, alimentata in mica
parte, dupd cum azuram mal sus

si de versantul dobrogean, formeaza la un moment dat intregul sistem lagunic al revarsareT.

MaT tinind seama cA principala

cauza, ce produce stagnarea generalA a cursuluT DunareT, adica

umflarea MareT, este cauzalitatea
stagndrei i a celor 24000000

m. c. pe zi provenitT din rdvdr-

sltura Sf. Gheorghe, se poate

cow:hide : In momentul ce Ma-

rea incepe s revie la nivelul

ordinar, in aceeafi mdsurd Dundrea incepe
arunca apele
sale in Mare reducind intreg-ul

sistem Mitos al deltei dundrene fi laguna dobrogene la

starea normalii ce descrefte pen-

tru lunile de secetii la etajul

pele maritime patrund atuncT

in sistemul baltos al lagunef

dobrogene. Astfel se explica
lor Golovita, Zmeica, Sinoe, Bu-

hazul, Limanul, Chitucul, etc.

Fapt de netagaduit este a astazr atit intrarea apelor dinspre Mare cit si patrunderea apelor despre Dunarea este cu
desavir$ire ingreuiat.
Laguna dobrogeana, din timpurf stravechr, a fost despartita
de Mare prin bancurile de nisip
ce valurile acesteia aruncati ne-

incetat in partile putin adincT,

despre tarmul si litoralul maritim. Ast-fel incetul cu incetul

micile incursiuni de apa, ce strabat la N. Dobrogef, ca Taita, Telita, S'aya -Rusa $i Slava-Cercezeasca, piraiele : Potur, Pariami $i altele, sa fi provocat acest
curent, data fiind mica cantitate

de apa ce ele poarta, $i aceasta

numal In anumite timpurT ale
anuluT, cind ele vin mar!. DecT
In alta parte urmeaza sa cautam
curentul ce din timpurile formatiunef quaternare ale deluviulul
$i ale aluviuluT, de o parte, sati
de alta parte interventiunT seculare si instantanee ce nu a0
ingaduit consolidarea compacta.
$i continua a lanuluT nisipos
dintre Olinca si capul Midia.
Acest curent nu putea fi alimentat decT din alta parte, de

din dreptul tarmuluf maritim, din

directiunea Dranovuluf (punctul
Perisorul) $i pana aproape de Cap
Midia (buhazul Cara -Harman),

cit cu apa provenita din Du-

s'a format un lung $ir de avanttarm (Vorland), pe o lungime de

sugite apa a patruns in laguna

dobrogeana; ad vom avea in
vedere numar curentul, gratie
puterel caruia bancul maritim

aproape 6o kil., masuratT in flan-

cul Marif, fapt ce adesea se intimpla pe coastele tuturor

rilor maT putin bintuite de fluxurT $i refluxurT. Tipic in aceasta
privinta sunt asa numitele HaffurT

nare. Aceasta constatata nu vom

cerceta de o cam data prin ce

imprejurarl naturale sail meste-

a fost neincetat atacat pe la

spate. Efectele se vad la Malciana,
Portita, Periteasca $i Buhazul.

Atunci debitul de
12000000 m. C. pe zi ce revine
revarsaturilor dobrogene scade
la un minim disparent pornind
din masa de revarsare prin orificiile Pahani-Hrani, Portita, Peri-

de pe coastele germanice din

spre Marea Balaca. Ele se gasesc tot asa de respindite pe

laguna dobrogeana pe
de o parte despartita prin molul flancator creat de MareaNeagra, de alta parte a ramas

coastele Mar& de Nord, mal putin

totu$T in strinsa legatura cu acea-

pronuntate la tarmurl stincoase

te$tile, Gura-Buhazuluf, care-$T

zinta largiturT ;ese, sail tarmurT

acoperite de nisipuri zburatoare,
inlesnitoare formatiund Dunelor.
Stavila formata de Marea-Neagra liare dinsa $i laguna dobrogeana ar fi fost neIncetat ridicata,
marita de actiunea valurilor,

sta prin curentul dunarean ce a

intemeiat i intretinut neincetat
orificiile de admisiune enumarate mal sus.

obifnuit.

vars la rindul lor apele in Mare.

Invers alimentarea din Mare in

spre laguna dobrogeana se face
numaT in anume epoce extraordinare, adic atuncT cind Marea

se afla la un nivel ridicat, dar

nu provenit din viiturile fluviilor basinuluT rusesc sa0 debitulul
prin apele sporite ale DundreT. Aceasta um-

de cit acolo unde Marea pre-

daca nu s'ar fi gasa un curent

puternic din partea opusa, care
neincetat sa fi lucrat in potriva
consolidAreT acestuT tarm inte-

www.dacoromanica.ro

DecT,

Bratul Sf. Gheorghe, al doilea

ca volum de apa si intindere

dupa bratul Chilia 'Tare originea
in virful conulur de dejectare al
delteT (Cetalul IzmailuluT, Patlageanca) $i '11 revarsa la punctul cetalul SulincT aproape, ce-va
maT mult de cit un sfert din debitul sld in bratul SulineT i por-

RAZ1MUL

171

ne$te de ad i in colo greol la vale

pana la revarsarea sa in Mare, b
punctul Catirlet. Daca comparam
un moment cursul bratuluI Chi-

impinse catre tarm cu a tita

furie. In virtutea acestor fapte

in vedere mar multe epoce de formatiune $1 a ne reslati privi-

s'att produs stagnatiunea care

lia cu al bratulur Sf. Gheorghe,

turile din bratul Sf. Gheorghe,

suntem izbitT de multimea cotu-

iar pe de alta a inaltat patul acestuia, producInd schimbarile seculare ale cursulur i mated sale.

rea cel putin asupra celar doul

continente invecinate. Liam in
ajutorul nostru vestitul op al lur
Eduard Suess: tDas Audits der

rilor ce cel din urma face in raport cu cel

Bratul Chilia
IsT pastreaza un curs orr-cum
mar direct, de si ramificat, formind o multime de ostroave In

pe de o parte a provocat co-

Era dar firesc ca apele 0.'0'

caute din timp revarsarI

Erde, volumul I, sect. VIII, pag.

597 si urmatoarele ; asementa

publicatiunea speciall Credner:

ralnice. Ast-fel poate cd s'a pro-

eDie _Deltas In Petermann'sMittheilungen , fase. complimen-

dus in timpurr strvechr Incurarea apelor bratulul Sf. Gheorghe inspre laguna dobrogeana

tara, No. 56.

Zbuciumarile groaznice ce a
indurat planeta noastra, zice
Suess, mar cu seama Intre a doua,

tnfinitate de directionale, formind

si in special in iezerul Razimul.

Apele ()data ad i sosite pornesc
gasesc curs liber
incotro

coturr care de care mar opuse

curg fie In virtu tea pan ter celer mar

tinter naturale in spre Mare. Pen-

favorabile, fie in virtutea vidulul

creat in laguna dobrogeana prin
efectele aeolitice, pana aj u ng In
spre bancurne nisipoase ce marcheaza litoralul $i tarmul Marel
despre aceasta revarsatura. Curentul apelor duld cauti gaseste

cursul sail, dar mentine neIncetat

tinta directa spre Vilcov. Bratul
Sf. Gheorghe, Intre Mahmudia
Catirlet din potriva 's1 schimba

neincetat cursul variind Trite

tru a caracteriza si mar bine

aceasta stare de lucrurr e destul a cita tipicul ocol ce acest
brat face intre Mahmudia i Moru-Ghiol. Cine at recut vre-o data
prin aceasta localitate, fie Cu

vaporul sati cu luntrea a putut

O. se incredini.eze de aceasta
variatiune de directionale ; de
trer ori sa latimpla calatorulur
sa i se para. a se intoarce la

punctele cele mar slabe ale digulur

natural, le strapunge si se pune In
directa. legatura cu largul Maser ;

Mahmudia si totusT el inainteazd

catre Moru-Ghiol. Tot asa, de aci

lur.

la vale pana dincolo de Ivan-

a descrie o partenie a epocer

istorier omenirer, putem sa ne

cea, coturile se tin lant. Numar

de la Ivancea pang. la Catirlet
cursul final pastreaza directiunea
dreapta.

Acest brat

dispune de o

panta cu mult mar mia de

cit a celor-l'alte doul brate, exceptind lucrarile artlficiale de
corectiune intreprinse de comisiunea europeana pe bratul Suliner ; iar dejectiunile depuse pe

ast fel s'ati creat Malcianul, Portita, Periteasca i Gura-Buhazu-

c) Geofisica. Cind este vorba

loga. Intr'o harta speciall, acest specialist prezinta aceste

zbuciumarr si zguduirl prin anume traecturl si traseurr. Din punctul nostru de vedere consideram
numal traseul No. 8; contractiunea cea mar grozava ce a trebuit
salndure continentul european si
cel asiatic, pentru a se acomoda
configuratiuner sale geognostice
actuale. Ea 41 ea nasterea la intilnirea catenelor de muntr Mongolo-ChinezI Tian-Chian, cu masivul Indlilor, Himalaia; porneste
prin Turchestan i Buhala, trece

prin apropierea orasulul rus de

mrginim in cercetarl orr-cit de

restrinse 1 cu toate astea vom

astzi Mihailov, pe coastele Ma-

da un ce complect si de sine
statator. Nu este tot asa cind
este vorba de a descrie o parte ori-cit de mica si neInsem-

ter Mar! i apare la cel-l'alt tarm

nata. a istoriel geo-tectonice a

formatiunel crimpeulur de suprafata terestra ce suntem nevoitI a considera; cc ad i itele

acest brat si retinute de Mare

sunt atit de stras legate, pe

la revarsarea sa, a gast la

Catirlet un punct de sprijin des-

cit urzeala se impra$tie in toate

directiile. A ne cerca dar a schita

de puternic pentru a nu

geo-fizica istoric a fortnatiunilor

putea fi invins pier de curentul acestut brat nicr de efectul

contrar al valurilor Mari!; ce
in timpul marilor uragane, sunt

ce ati predominat la creatiunea

defter dunarene si a laguner do-

tul

a treia si a patra Era a formatiuner sale, au preschimbat intru

totul o stare de normalitate geo-

brogene, insemneaza a considera

o Era intreaga geologica, a avea

www.dacoromanica.ro

ref-Caspice, strabate basin ul aces-

in dreptul Baculur ; cutreera Cau-

cazu/, atinge Crimeea, tangeaz

aproape de gurile Dunarel si 11toralul dobrogean al Marir-Negre, urmeaza liniasicrestettd balcanulur Etropul, trece pe la Clizura(Portile-de-Fer), se strecoara
re /a Por0le-de-Fer, coprinde tot
Carpatul rornin i unguresc pana In spre Tatra, trece pi-In Moravia si Bohemia $i's1 ia drumul
prin tot masivul Alpilor pentru
a'$I manifesta in mod slab existenta la golful Genuer, de unde

se perde urma.

RAZIMUL

Aces te p u tern ice con tractiu nr

si indoiturr de pamint all produs

depresiunile Aralulur caspic si
al Marei-Negre ; acestor groaznice evenimente geologice se da-

toresc basinul actualilor Mar/:

Caspica, Marea-Neagra si lacul
Aralul. Cit timp va fi trebuit puterilor geo-dinamice O. creeze a-

ceste doul formidabile lasaturr

sati depresiunr de panfint, nu
titn! Dar stim ca, la 1 Noembre
1755, Lisabona si o bilna parte
a coaster portugheze, sunt sfara
mate si reduse la nimic printr'un teribil cutremur ; valurile
spumeginde ale Atlanticulur se
ridica cu furie pe coastele Frander si Scotier, lovesc Izlanda, ridpadesc in tr' o clipa pe tarmu rile si
coastele americane, sfsie adi

o insemnata parte a Antilelor,

RAZIMUL

172

ca niste ace si de odata Marea

si uraganul se linisteste, se face
iarOsT senin, ca si cind nu s'ar fi

intImplat nimic.,
Aceste doua. exemple ar *Inge, ea sa ne edifice asupra timpu-

cit a trebuit puterilor elementare pe acele vremurr departate si incalculabile sa forlul

meze basinul Marir-Negre. Apor

laguner dobrogene. Masele pra-

tualul basin al revarsaturilor dobrogene. Sigur ca. atuncr Marne pravalindu-se in abizul creat

coastele actuate ale Dobroger.

Acum intervin dejectiunile alu-

de contractiunea mar sus descrisa, aii luat co ele detriturr

potmolitoare ale Dunarer dup

cum ne-o probeaza Crearner in
op. citat.
Aceste dejectiunr se compun
in mare parte din nisipurr adose
de fluviii si depuse in delta sa.
Jata un exemplu in aceast5. privint5. luat dupa Peschel, (Niue
Probleme der vergleichenden
Erdkunde , la cap. Innisiparr:
Poul debusa in vechime In Mare in dreptul Ravener, formind

cuaternare si tertiare si le-ali dus

ca potmol in basinul Will.

Dar nu numar Suess ne spune aceasta si altr geologr ca :
Peters, Hochstetter, Toula, T.
Spratt, Favre, Sivers, Koschkul

de foc, lava. si cenusa ; tot in

aceasta clipa in virful Cordilie-

parere, asupra formatiuner geologice a basinulur Marir-Negre.

rilor,Popo catepelul izbucneste in

foc si lava produclnd un urlet inspaimintator ! tata cum lucrea-

Denudatiunile coastelor dobrogene de la Cap Nidia de-a

lungul revarskurilor dobrogene

za natura !Toate aceste s'aii intimplat In aceeasr zi si aceeasi

ord. Mar incoace, lai5 August

si pana la DunavAtul-d.-s. n e spun

a. cad' top' sunt de aceiasT

despre stratificatiunea masivulur dobrogean precum si despre

deslocatiunile ce dear' trebuit se

tremur in Japonia ; toata partea

nordica a Oceanulur Pacific se
agita, tarmul californian se zguduie si jata ce ne raporteaz5. capitanul corveter prusiene
Angora, care se gasea in acea
zi in apele australiene: La ora

indure, iar valle si depresiunile In

orografia si geologia versntulur

unu din zi de o data se tutu-

siguranta ca ad fost deplasate

neca fuck nu se mar putea dis-

r00 Mil. M. c. detriturr si anume :

tinge catargul cornier, un intun erec desavirsit stapineste tot

hausul, echipagiul e coprins de
sparma, Marea si norir preati el
s'ati unit si s'aii inchegat ; talazurile se ridicari ca cele mar inalte
case, un uragan puternic le mina

piedestal de granit si a altor

mase eruptive, de o virsta cu
mult mar vechre de eft detritu/
din fundul actualulur basin a

In Era cuaternar si perioada

deluviala, tot dupa acelasr autor, trebue sa se fi creat ac-

deslipeste stiner si confunda tarmull, pe dud In Europa mugeste

Etna, lar Vezuvul scoate valurr

1868, izbucneste un puternic cu-

tatr mar sus, dar mar co seama

Hochstetter, invocind ca martorr neperitorr Insula Serpilor
In Marea-Neagra si insula Popina din rezerul Razimul, a ca.ror mase pretroase staii pe un

dobrogean ne arata colosalele

mase ce ail fost ridicate de ad
si duse de furia elementelor
catre tarmul si fundul Marir, asa
ca se poate admite cu oare-care

Ake in Mare sunt acoperite

de aceasta si talazurile el bat
vionee

si mar cu seama cele

pAna In Evul Medil lagune cacele

de la Venetia; atuncr Ravena

era un orasinsemnat si vestitport
la Mare ; asta-zr se gaseste la

7 kil. depArtat de ea. Poul sr-a

schimbat cursul de-abia in sec.
al XII-lea, indreptindu-se catre

N. dar chiar pe acele timpurr

vechiul oras Adria, ce in antichi-

tate era port la Mare, se gasea

deja departat de aceasta co 12
kil. Azr se afla la distanta de
33 kil. de la Mane.
In aceasta ordine de ider este
a se privi formatiunea delta'

65000000 na. c. sedimente cuaternare

35000000 m. c. detriturI tertiare
l00000000 m. c, materia scufundat.
in Mare.

dunarene si laguner dobrogene.

Mara de contractiunea de

Odata aceste mase de detriturr cufundate In Mare, parte

produce preschimbarr seculare

sari instantanee pe litoralul Madi si In special pe coasta do-

Cu furie, pe dud o ploaie co

prin puterea erodonta, iar parte

printr'o scufundatur brusca,

ciucura loveste fetele noastre,

dup. cum ne spun autorir

www.dacoromanica.ro

ci-

care am vorbit mar sus, iata celel'alte influente capabile de a

brogeana. :

I. Fluxul li refluzul.

RAZIMUL

173

Curen/i

lzbirea valurilor i talazurilor.

Reviirsareez afluenfilor

maritimt.
lnfluenta aeoliticd.
Influenla temperatura.
Denudarea
rosettura
pirmurilor, Coroziunt
Eroziunt.
VIIi by7uenla organismelor.
Dupa cum se stie basinul Marer-Negre avInd aproape un contur inchis, Cu o deschizatura
relativ destul de mica, a Bosforulur, face ca fluxul si refluxul
maritim sa se reduca la un mi-

nim, care mar nu se percepe.

Izbirea valurilor este de o
mare Insemnatate in cercetarr
geo.fizice mar cu seama c malu-

rile revarsaturilor dobrogene

avut In timpul preistoric i poate
chiar la inceputul Frei* quaternare
sa Indure mult din aceasta cauza,
care provoaca i asta-zr neInce-

tate preschimbari ; proba despre acesta denudatiunile coastelor masivulur dobrogean din-

spre laguna, la cap lancina si

Dolojmanul, CasapChioi si Sarinasuf ; asemenea grohotisurile

aflate ln fundul cit si pe marginele Intregulur complex ale

lagu ner dobrogen e.
Totr autorir modernr, socotesc

actiunea valurilor in timpul de

fata ca principalul factor al morfologier Marilor. Coastele do-

brogene, dup. calculele facute

de profesorul Kummer, de la
scoala politecnica din Berlin
(Charlottenburg), sunt lovite cu o
putere de 150o0 kilogr. pe m. p.

Influenta revarsaturilor afluentilor si mar cu seama a dejectiuralor provocate de acestea

In spre basinul maritim, cit
influenta vInturilor, adica actiu-

nile aeolitice le vom trata

in

paragraful formarer tarmurilor.

Influenfele temperaturet (Ver-

witterung) precum i izbirea talazurilor (Brandung) au avut nu

numar in timpurr preistorice,

dar chiar i In timpir modernr

o influenta vadita asupra configuratier litoralulur Masir-Negre

a intregulur tinut al laguner

dobrogene.

Pe de o parte

RAZIMUL

irea scursurilor de apa, prin ar

borT desradacinatr i vegetati
uni plutitoare (Red River, Colombia, Nilul, etc.) pe care actiune naturalistul si geo-fizicianul german o numeste carac
teristic : Wasser Pest.

Din acesta putem conchide

intemperiile
a slabit coherenta materia-

ca : Masivul dobrogean In cele

mal vechr epoci geologice a fost

lulur din care se compune ma-

prvalit spre fundul basinulur

sivul coastelor ; de ad denudatiunile, pornirea grohotisu-

Marif-Negre, formata si ea prin

marea falle continentall descris

rilor

mai sus. In epoca cuaternara,

s'a zamislit $i cimentat dar ac
tuala stare de lucrurr prin erodarea si corodarea intregulur

detriturilor. In urm

erosiunea si mar cu seama corosiunea produse de valurT care

bintue cu vehementa aceasta

regiune, aa influentat si influenteaza inc, potmolirile in interiorul lagunei i malirea din apropierea tarmurilor. O proba netagaduita despre aceastd actiune
sunt rosaturile de a lungul coas-

masiv balcanic. Apor s'a mar as-

tupat depresiunea si s'a ridicat

fundul Marir din scufundatura
indurat in perioadele trecute
si care acoperise totul sub apa,

ter dobrogene ce pe alocurea

apar alit de vadite In malurile

afara de insula $erpilor si insula

Popina din rezerul Razim. Deer
revarsaturile dobrogene, asa cum

despoiate de argilul acoperitor.

In unele locurr chiar formatiuni

se gasesc astad, sunt datorite

numulitice

si

fenomene fosile

apar direct vederer noastre, cu

toate cd ele apartin unor epocr de
mult trecute si sunt in stare normala acoperite adinc sub straturi

de o virsta cu mult mar tinara.

In fine influenta organismelor
asupra dislocarer si formatiuner

actuale a tarmurilor si vecinalor, are o mare Insemnatate,

tter,

ad, ca $i pretutindeni unde s'aa

produs asemenea actiunr geo-fizice. Ca exemplu vom cita aci:
Potmolirea aproape desavirsita
a portulur Alexandria (Egipt) ;
precum i potmolirea de la gura
de devarsare a fluviului Elba,
prin actiunea farelor foramine
(molusce); imlastinarea golfulur
Odeser prin alge i conifere; reducerea pe uscat a Cetater Albe

influentelor deluviane care 0-aa

asternut patura Sarmaticulur si
Permiculur asupra marilor scufundaturr anterioare.
In epoca aluvionee s'a format

limbile de pamint ce despart

si formeaza astazr In trasaturr
generale iezerul Razim si toate
baltile, giolurile, japcele $i periboinele in legatura, cu el, dintre care principalele sunt Golovita, Zmeica, Sinoe, LirnanulSinoe i poate chiar i lacurile de
la Sarinasuf, Calica, Hagi-Ghio/,
Sabanciag, Erencina, Enisala,
Babadag, Canli-Bugeag, CasapChloi si Tuzla-Ceair. Intru clt la
despartirea acestor lacurr a con-

tribuit Marea si care este partea datorita dejectiunilor dunarene, o vom trata mar la vale
sub paragraful formal-el tarmu-

ce In antichitate era un vestit

rilor. Ne multumim ad a con-

port al Pontulur Euxin, cunoscut

de eel* vechr sub denumirea 01bia, apor potmolirea i zmircu-

stata in rezumat ca revarsaturile

www.dacoromanica.ro

dobrogene sunt in prima linie

resturr si fragmente ale Mara,

RAZ1MUL

RAZIMUL

174

dezbinate de aceasta prin acti-

mine-Burum ; sinul Varni, ma-

unite deluviale si numaT in urma

a intervenit aluvionul potmolitor
si malitor care se gseste pe icT
pe colea, cum arata configuratia
topografica a localit.teT. StraturT

rele sin de la Bakic, termi-

consistente ati format acele di-

privite ca un complex, formeaza

si molurr de detritud si

un golf larg a carte cavitate

putin cite putin in spre Mareade-Marmara (Propontis) si sta.

pungind Elespontul in Dardanele. AtuncI masele de ap napadesc cu furie in Marea Mediterana si pritnul si cel mal
puternic curent este stabilit.
De alt-fel sunt cunoscute ura-

sedimente, care imprima caracterul mlastinos si lagunic al intreger acestef regiunr.

urmeaza directiunea de S.-V. ;

ganele de pe Marea-Neagra ; aces-

imbucatura Danis-

tora 'sl si datoreste numele el.

truld, tot asa golful Odesa si

Vinturile puternice ce bintue, maT

Formarea jrmurilor. Pentru a putea sa ne intemeiam o

mal departe Marea-de-Azof.

paxere asupra formarel si mai

Ora cunostiinta de cauza, sun-

cu searna toamna si larca, de la

E. spre S.-E., formeaz marele
curent contrar ; aceste vinturT

cu seaml a morfologieT tarmuluI dobrogean, cred ca este

tem nevoitf a schita

aci in

se intilnesc pe arealul supra-

cite-va cuvinte hidrologia M5.-

feteT Marif --Negre, cu furtunile

nevoe a nu urmari numaT /itoratul in cea mal apropiata vecinatate, ci a considera tot te-

ri Y-Negre.

intempestive ce sufla de la N.
Cu vitese uimitoare ; la un moment dat sunt oprite de curentul aeolitic descris mal sus, atuncT in aer si pe Mare se produc virtejurT, earl izbesc coas-

gull'

ritoriul occidental si o buna

parte a aceluY nordic, apartinind Maril-Negre, precum si

o bung parte a regiunel ma-

nindu-se in capul Giul- Grad.

Chiar golful Constanta 'sl are
concava spre S. si insusT litoralul devarsaturilor dobrogiene

asemenea

Spre a ne da seam in de-

Ad ne izbeste mal Intl!' marea afluent a puternicilor fluvil ca : Dunarea, Dunistrul, Duniprul, Donul, Donetul, Cuban,
Rion (Phasis) si Chisil - Itnac
(Halys), carT devarsa in Mare

tele occidentale ale MriT-Negre

ritime, a tarmuluI Mediteran.

DecY trebue sa ne incordam
privirea de la Dardanele prin
Elespont in Propontis, Marea

un debit de sute si sute de

si aceasta se perpetua din

miT de metri cubT de al:4 pe

secunda pe dud Mediterana nu

perioade geologice incalculabile,

erodind fortat in directiunea
S.-V. cu inflexiuni V.-N. A-

de

niel de a zecea parte a uneT

afluente de apa dulce, in masele colosale ce via s se re-

ceasta este teoria pe care se

verse in basinul MariT-Negre.

dinspre partea occidentall.

Acum s ne restringem privirea asupra formatiund revarsaturilor dobrogene si anume
intre Cap Midia si Cap Olinca
(Farul Sf. Gheorghe), la revarsarea bratuluI Sf. Gheorghe si

Marinara, prin Bosfor si

pana dincolo de Odesa.

La
prima ochire asupra uneT hart!
geografice ni se imprima caracteristic formatiunea infinitateT
de golfurT, a nenumaratelor sinurl si sinuleturT, sinuozitatI ce
intrerup intregul complex contural-periferic, al coastelor con-

siderate. Intreaga complexiune

de golfurl si sinurl 'si pas-

treaza in mod caracteristic si

far exceptiune concava spre
S., iar spata convexa indreptat tot-d'auna spre N.
SA citara cite-va din aceste
golfurf si sinurl :

dispune in toata intregimea eV,

Aceasta face ca evaporatia pe

Marea-Neagra, gratie pozitiund
geografice, sa fie minimal fat
de aceea a MediteraneI
Tata cum 'sl da. seama Ritter
asupra acestul fenomen al formatiuneI golfurilor si a uniformareI corodareT sinurilor ce am
enumerat mai sus : Marele mase

de apa strinse dupa un versant atit de razlet, s'ati concentrat in depresiunile dintre
Caucaz

(Colhia),

Ararat (Pa-

Golful Midia de linga San-

flagonia), Anatolia, partile bal.

Stefano cu capul proeminent

Zandal-Bunar ; golful Iniadei cu
ascutitura catre S. a capuluT

canice (Mezembria si. Dardania),

Cara-Bunar ; marele golf de la

Burgas, cu sinurile secundare
de la Iusuf-Efendi-Tschifi ; sinul

Mezembria pana la capul E-

bazeaza configuratiunea gene-

ran. a litoralulul

Marir-Negre

asupra coastelor acestuT areal intre Cap Midia, pro eminenta CanliBuceag, virful stincos al Dolojmanului Cap-Jancina, Sabanciag ; coroziunile de la Sarinasuf, virful cetateT Zaporojenilor si cotul DunavatuluT, pAnl

in spre Moru-Ghiol. Decl avem

O. consideram formatiunT de

versantele Casariel si ale Tauriel, pana ce puterea lor devenind covirsitoare, aa spart istmul tarlmulul ce leaga Europa

coaste (malurl inalte si bine

pronuntate) si formatiunr de
tarmurT propria zise, adica Iito-

de Asia, formind mal intif strimtoarea BosforuluT, rzlatindu-se

In ceea ce priveste forma-

www.dacoromanica.ro

ralul MariT.

tiunea coastelor, ea a fost tra-

175

ZIMUL

tat de o data cu schita geotechtonica a formatiunel basinului lagunelor dobrogene.

Pentru a fi coraplectr vom mal

arunca o ultima privire asupra

denadatiunilor acestef coaste,
ajutatr fiind in aceste consideratiuni de autoritatr i specialistl : Coerny (Wirkung der
Winde au f die Meeresufer),

Quenstaedt (Epochen der Natur), Lapparent (Trait de go/ogle), Lyell, intemeietorul actualismulur, in cartea sa (Prin-

RAZIMUL

Autoril consultati in aceasta

privint, pe ling ceT citati maT
sus, sunt : Hauer (Anwendung
der Geologie auf die Kenntnisse
der Bodenbeschaffenheit), Harting- (Die Bildung und Befes-

tigung der Dilnen), Bertrand

(Geologie des Kurischen Haffs),
Wessely (Der europaische Flagsand), Sokoloff (Dunele Rusest1).

Tarmul dobrogean saa mal

restrins vorbind, litoralul mari-

Nisipurile zbureftoare, din

punctul de vedere al morfologiei
terestre i maI cu seama a dinamo-geologieT, sunt nisipuri com-

puse din particele zdrobite si

prafuite pana aproape la faina.

Ele se compun din particule

pfetroase de granit, feldspat,
rod lucitoare (glimer), titan,
hornblende, interstice de natura

bazaltica si lave din epoca silurica si paleozoica. Ele aa format odinioarA sedimental si potmolul marilor disparate. Aceste

ciples of Geology,, Suess (Ant-

tim coprins intre capul Midia

Olinca, limba-tarm ce desparte Marea de laguna dobro-

litz der Erde), etc.

geana, nu este o formatiune pro-

Aproape totT acestl autorf sunt

de acord, intru &it priveste farmatiunea basinului Marli-Negre si in
parte asupra actuald staff de lucrurl ce domneste si pe la coas-

pria zisa, nicr de dune, nicl de

sedimente si mal putin de nisip ad zburdtoare. NetAgAduit
cA curentul vinturilor, descrise
mal sus, contribueste in mare

rate, cum viscolul poart5 zapada

si o depune prin depresiunile te-

tele dobrogene. Daca denudatiunile coastelor znasivuluf consi-

parte la form ati u n ea acestuT Wm,

derat nu sA aratA ochilor nostri de

cit arare oil, pe icT pe colea si in

mod sporadic, dar caracteristic,
la Cara - Nasuf, Cap Dolojman

lancina, precum si pe golul

coastelor de la Moru-Ghiol, unde
se Arad distinct succesiunea stra-

clasice a formatiund
daca in alte locunl formatiu-

tigrafieT

nea dispare, cauza am expus'o :

sedimentArile deluviale, minerogene i zoogene ; cele din
urmA in speciile treptelor geologice, jurazice, crustacee si numulitice (fare foramine) si

colea urme fitogene, apartiWind

stratificatiunilor tertiare.

Toate aceste conglomerate, detriturT, sedimente si grohotisuri

ce sunt liber aruncate ca storistea pe coaste i dealungul

poalelor lor, ne intareste si

mult in expunerea facuta mal

sus.
Pe no!, din punctul de vedere
al format-el' geo-fizice i hidrolo-

gice, ne intereseaza mar malt

formatiunea trmului, catre care

acum ne indreptam privirea.

nisipurl a fost si sunt spulberestre, acolo unde vinturile in-

dura o oprire sail un virtej si

In generalitatea cazurilor o do-

=lire a vitesel; atuncT masele

prin greutatea lor proprie cad

dar nu prin aducere de nisipurT,

din alte locurl departate pe care
sa le depunA si la o alta vreme sa

mind deserturi, pustiuri

le transporte mal departe. Aci

nu avem de a face, nici cu nisipurile ridicate i purtate de

call a nisipurilor zburatoare,

furtunT

i uragane, ce aa format

Sahara, pustiul Gobi, desertul

Buhari, stepele Podolice, deserturile Egiptulul sat"' groaznicele
terenurT aride ale tinutulu! BA-

natean si o parte a pustei unguretf. Aci nu poate fi vorba,

nicl de dunele de-a lungul BMticeI i MOAT Nordulul, ce se
intind urmind conturul tarmurilor acestor marl din Finlanda
rasa, pe coastele germane, daneze, olandeze

i belg-iene

pang dincolo de Bretania franceza. Exceptiune formeaza, pe

litoralul olandez, baltile interioare ca Zuederzea si Haarlemul,
care se aseamana. intru cit va cu
sisternul baltos al lagunelor dobrogene. Cu toate acestea pentru
sustinerea celor avansate mal sus
este bine O. aratam ad i in treacat ce sunt nisipurile zburatoare,
seditnentele i dunele.

www.dacoromanica.ro

acopera. coaja pamintulul, foraride.

Dunele sunt expresiunea loacolo unde vinturile nu ail puterca uraganuluI, dar or! cum
sunt destul de intense, ca sA ridice sedimentele de pe tarmiT MA-

rilor, ce acopere zone intregT deformatiunT instantanee descrise

maT sus, mutindu-le de colo
si inpana colo, formind
troenirl nisipoase de alungul
litoralului Marilor.

Dam aci cite va date asupra

fenomenului aeolitic dupa cur.
sul profesat la scoala politech-

nica din Berlin al d-luT profesor Kummer ( Der Bau am

Meer)).

Formatiunea lor, este adesea

lungul directiunel vintuluf,
chid acesta nu e oprit in calea
sa si transversal directier
In

cind intilneste in drumul salt

obstacole, ce abat curentul din
cursul initial micosorindu-T in
acelas timp puterea iuteler. Duna

In fata Marii si la originea el

RA ZimUL

RAZimuL

176

se ridica sub un unghit1 de

la anumite timpurl cafe tar-

dune, cacT nu exista concor-

5-15 si cade dupa ce sl-a format muchia repede catre inte

riorul tarmuluT sub un unghi
mal lent varlind intre 3o-40.
Dunele ail tendinta neincetata
de a avansa catre interiorul litoraluluI, marcind din ce In ce
tarmul. Acelas lant si sistem de

mul el. DecT ramine bine con-

danta necesara intre actiunea

statat ca trmul dintre Vilcov

si Olinca este format aproape
exclusiv din dejectiunile Dullard si aceasta pe tot teritoriul

vinturilor si influentele clima-

Dune se gaseste neincetat in mis-

tribue In cea mal mare parte

la formatiunea si consolidarea
tarmultd. Deer in ambele cazurr, sedimentdrile sunt dato-

care, cu tendinta de a inainta

spre interiorul tarilor ; Inaltimea
lor variaza Cu puterea vintulur, in-

tin derea zone aride de care disp une aces ta, precum si de consistenta maT mult sail maIputin co-

herenta a materialuluT nisipos,

avind haltimI masurate la coam
de la 10-15 metri, in termen de
mijloc 30-40 metre si in unele

cazurT ridicindu-se chiar de la

I 00-120 metre de-asupra suprafeteT soluluT. Avansarea anuala
este foarte variata; dal" ad cite-va
date caracteristice pentru unele
localitatr. Ast-fel pe insula Sylt,
avansarea anuala este de 4 me-

tri, pe coasta prusiana a MriiBaltice, de 4-6 metre (Frische

Nhrung), la Saint Paul de
Lon si Laudes In Bretania
franceza. de 8 m.,
Reclus admite avansarl anuale de la
20-25 m. In localitatea citata din urm s'ail acoperit

sate intregi si, la avansarea du-

Deltei,

de la Olinca pana la

Cap Midia, flancul laguneI dobrogene, Marea este care con-

rite influentelor hidrologice. Actiunea aeolitica este aci absolut minimall si cu desa-

virsIre locald. Despre nisipurT

zburatoare in adevaratul sens al

cuvintuluT, ad nicI vorba nu

poate fi. Ingramadirele de nisip

de la Letca, adica de la gura

Chilia intre Periprava si Cap
Mozorali ; de asemenea, de la
gura SE Gheorghe la poalele

terice ce stapinesc aceste loca-

litatl. Faptul se probeaza astfel : in timpul marilor vinturI

ce sufla cu putere de la sfirsitul ha Octombre pana spre
inceputul lul Martie, tot arealul
delteI dunarene si al laguneT
dobrogene, intru &it nu se ga-

seste sub apa, se afla in stare

inchegata, amorfa si inerta, din
cauza temperatureT scazute ; te-

renul fiind irnbibat de apa, aceasta face ca intregul sol sa

se gaseasca in stare inghetatd,
consistenta atit de puternica,
in &it uraganele nu pot ridica
masele terestre de cit prin
coro dare si intr'o cantitate relativ infim de mica, nelAsind

in urma lor de &it niste alabe

urme de rosaturl si denudArT.

padureT Cara-Orman (PadureaNeagra), intre Cista-Vaduver si

In timpul vereT, &Ind nisipurile

Catirletul, nu sunt de nit piste

terca aeolitica
scazuta si nu
gimul vinturilor
dimentarea se

mameloane, ridicaturr deluroase,

terenurT aride, produse localnice
ale vinturilor ce bIntue, la diferitele anotimpurT, in regiunea deite!. Tot asemeneanisiparile de la

gura Periteasca si Malciana, in

spre Cap Midia, cele de la Portita si cele de la Gura-Buha-

sunt mal putin coherente, pueste cu totul

depaseste reobisnuite. Sedatoreste dar

dijectiunilor durarene pe teritorul delteT propriT, iar pe tarmul MariI, zvirlireT nisipurilor

mal in timpul obisnuit si

maT cu seama al tempestelor
la

zulul in spre Periteasca ca si

limba de nisip, formatA intre

si uraganelor ce bintue aceasta

Mare, si litoralul el.

urma lor terenul natural

desgolit, s'ail descoperit turnurile bisericilor din satele disparute si innomolite sub masele

lacul Sinoe (limanul Sinoe) si

lacul Tuzla, sunt depunerI lo-

graful geo-techtoniceT localittel,

cale g Cu caracter fix. La gurile Dunarel, nit si pe tot tinu-

cestiunea formatiund limbelor,

proeminentelor si molurilor na-

nisipoase.

tul lagund dobrogene, nu poate

fi vorba de o innisipare In sensul larg al cuvintuluT si mal Cu

nelor catre interior, raminind

In

SI examinam dar, din acest

punct de vedere revarsAturile
dobrogene si tinutul delta dunarene. In prima linie materialul potmolitor

si

introeni-

rile nisipitoare se compun adi

din dejectiunile aduse si depuse de Dunare in prima linie
si in xnod secundar de nisipul
si pottnolul ce Marea depune

Am atins maT sus, in para-

Tot asa si nisipurile de la

turale pe de o parte si de alta

Ingustimea digulul natural, ce
desparte Marea de laguna dobrogeana, ce se poate urmari
de la periboina Perisorul spre
baliza Englezeasca, toate Peritestile, Malciana spre Portita,

Chituc, Cetatea -Vechie, Cara-

lidul cea mare a Periteascel,

Harman (Dumbrava-Neagra) si
Cara -Nasuf (Apele - Negre), nu
pot fi luate si clasate drept

din colo de cap Midia, de-a-

seama, produsa prin nisipurf

zburatoare cu caracterul dunelor.

www.dacoromanica.ro

de

alungul

ChitaculuT

pana

lungul Mari! la Mamaia, Sciut-

RAZIMtTL

177

Ghiol i pAnA in apropierea Con-

stante, pe care Germanul le numeste foarte caracteristic Neh-

rung, precum sunt Kurisches

Haff, Trisisches Haff, Danziger
Bucht i Cantul de insule dintre Suedia i coastele Olden-

fenomen trecAtor pe care technica modernA ar putea sA'l indepArteze cu mijloace relativ
foarte putin costisitoare.

burguluT. Intemelindu-se aceasta

SA rezumAm dar intregul sistem de forma tiune al basinuluT

pe care se aflA reslatitA laguna
dobrogeanl, pentru ca in urmA

formatiune geologicA a locali-

sA trecem la hidrologia 6.

tAteT pe sedimentArl i depunerY,

Am probat cA prin scufundarea

fie ele seculare sad instantanee,

dupA cum consistenta terenurilor a ingAduit, sad influentele aeolitice mal marl sad
mal micT, a sporit cresterea
lor in alte cazurl ; aceste digurl despArtitoare sunt si re-

uneT pArtl a masivuluT dobrogean s'a creat depresiunea, care

zultatul unor perioade mat vechT

(Mezozoice), aceastA prAbusire in

de formatiune in raport cu dei aluvionul ce le acopera i apar la suprafatA.

Gurile ce unesc laguna do-

epoca quaternarA

luvionul

brogeanA cu largul MAriT, adicA:

complexiunea Peritestilor, Malciana, Haholul, Pahani - Hrani,

gura -cea -mare a PortiteT, Periteasca-cea-Mare i Buhazul, pot

imediat In Ere si EpocT geologice de mult trecute a fost

acoperia de apele MariT-Negre
numaT dupl desfasurarea si
sfirsirea evenitnentelor tertiare
perioadele
deluviale si aluvionee de detriturf si sedimente provenite din
infiintarea i scobirea actualelor
vAT ce brAzdeazA masivul dobrogean.

Incetul cu incetul aceste sedimente s'au asezat, ad prins

strimtorile: Bosforulul, ElespontuluT, GibraltaruluT sad Scageraculuf, unde mase puternice

coherentA, rAminind numaT virfutile insule erpilor din MareaNeagrA si a PopineT din Tezerul
Razim, ca stilpT neperitorT a
acelor epod disprute. Sedi-

de stifle vechT s'ad opus coro-

mentele se aseazA pe patine

dIreT i efectuluT erosiv ale

valurilor MAril ce le cutreerd, sad
puterilor denudAtoare ale vintu-

stincoase formind oscilatiunT

ondulatiunT in a cAror depresiunl
pAtrund i rAmin apele MAriT,
intemeletoare ale laguneT dobrogene. BlocurT eratice respin-

fi

comparate in miniaturA cu

rilor ce bintue aceste localiatT.

DacA litoralul intre gura Buhaboina Perisorul, ar fi in adevAr
numal niste producte seculare

clite pe intreaga regiune lagunic ingAdue formatiunea limbelor de la Cozbura-Holbina,

sau instantanee, de mult comunicatiunea lagunelor dobrogene

cu largul MAriT ar fi fost des-

Cistai-Caze Bisericuta, limba de

pAmint despArtitoare intre Golovita i Zmeica, precum 1 limba

la marile
fiintatA. i ad, ca
strimtorl continentale citate mai
sus, puterea ape' i actiunea

despArtitoare dintre Zmeica si

zuluT

i pana dincolo de Peri-

vinturilor se loveste de rezistente

paleontologice. DacA din dud in
dud aceste gurT, vorbind In sensul

restrins al strimtorilor, sunt in

parte potmolite i chiar vremelnic astupate, aceasta este un

Sinoe, nu mitl insula Curt-bei sad

Ostrovul-Lupilor. Vine ape perioada aluvioanee, in care Dun rea incepe a se revArsa in
perioade seculare asupra intreguluT teritorit al laguneT, si
efectul dejectiunilor sale incep
s5. se manifeste in potmolirea

RAZIMUL

intregimel arealuhd smircos, aflat

astA-zr intre bratul Sf. Gheorghe
Tezerul Reazim, lAsind in urma
el rdsuflAtorile Clinetuld, DunavAtuluT, Cerni-FloreT, TuretuluT

alte scursorl de putinA insemnAtate, dejectiunT ce ad restrins

lAtirea lagunef despre DunAre ; apoi tot aceste sedimentArl ad acoperit cu o pAturA potmolitoare
blocurile si limbele eratice. des-

pArtitoare semnalate mal sus si

imprimind localitAteT caracterul
tiple actual. Actiunile seculare
instantanee co mplecteazA opera.
d) Hidrologia.
Asupra

hidrologier laguner dobrogene

ne rAmine foarte putin de zis,
cAd partea esentiall a fost
deja tratatA in cap. hidrografie,
geo-fisicA, precum si in descrierea
tectonicA a basinuld i Armu-

rilor sale.

Nu ne amine acum de cit a

trata ad cestiunea din pun ctul de

vedere curat technic, cercind a

arAta sistemul de alimentare din

DunAre prin gurele principale

enumerate mal sus, a discuta
gen eralitatea potmolireT de care
sufere si sunt amenintate cu desfiintare atilt canalele de alimen-

tare dt i insusl disparitia prin

potmolire a intregeT regiunT la-

gunice ; apor a schita in scurt

alimentarea cu apl maritimA
prin orificiile deja enumerate.
In partea hidrografick am

arAtat ce rol joacl cele 4 gurT

de alimentare cu ap5. dulce din
DunAre i mal cu seamA a cana-

luluT Dunav5.tul, care direct si

in mod permanent intretine in

starea apoas1 aproape Intregul
sistem bAltos. Acest canal de
alimentare isT ia cursul din bratul

Sf. Gheorghe (Kedril, turceste

balaurul) la punctul numit Meterezul-Turcesc sau Girla-GreculuT ;

lungimea sa mSsuratA In sborul

pAsAreT, de la acest punct pang.

la devArsarea sa in Razim nu
23

64745. Marais Distionar Geogratio. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

RAZ1MUL

masoar in linie dreapta nicT 20

kil., pe cind de fapt, printr'o in-

finitate de coturl, ocoale, periboine, peste 120 la numar, el

este nevoit a strabate o distanta
de peste 52 kil., aviad a lupta
la fie-care pas ca mlastini
potmolurf, ne mal socotind gardurile i cotetile abatatoare ce

pescarif le infiinteaza de a curmezisul cursului, spre a bate apa

in periboinele i jepcile lor ; apoi

vine fecunditatea vegetatiunel

fixe i plutitoare, cociocurl de
stuh, papur i sipica, ce la fiecare moment if impedica i if
ingreueaza drumul; toate aceste
obstacole fac pe de o parte ca
debitul acestuT canal principal
de alimentare sa fie redus la
un minim, lar potmolirea atingind
maximul putiincios. El debiteaza

In Razim la viiturl ordinare cam

9. mil. m. c. apa, dar la viiturl

maff acest debit se indoeste si
chiar sa intreeste. Din acest

178

in sensul malirilor laterale, cea-

ce a facut ca cu timpul derivatele apoase ce alta data serveati

de artera de alimentare cu apa
dulce a RazimuluT, sa fie mal

RAZ1MUL

adica de la Sulimanca, pana la

origina sa din Bratul Sf. Gheorghe (punctul Calinova), se vede iarasI actiunea netagaduita
a naturd ; potmolirea i astu-

mult sal mal putin potmolite,

restrinse ca numar i ingustate
ca pat si malea din partea des-

parea desavarsita caracteriseaz

acest curs si intreaga sa regiune

pre delta Dunard pana. la re-

locea si se intrepunea mina ome-

varsarea lor in laguna. Tot asa,

dar cu efect maT minimal si gurele despre Razim alimenta-

neasca, se intelege in vremurf

de revarsare. Si daca nu mij-

destul de depanate, pentru a

cetul prin actiunea valurilor acestor mase apoase, ali adus cu

sine ridicarea patuluT arterelor

restabili statul quo ante, atund

incetul cu incetul actiunea potmolitoare i astupatoare ar fi
avansat pana in spre apropierea
Dranovului. Omul ad a urmat

de alimentare. De ad incolo

marele principia, a imitat natura,

incepe fiinta legender, daca legenda este, ce persista inca in

mintea i gura a locuitorilor din
partea loculuT, ca. mina orne-

a facut cea ce alta data se in-

neasca a spat si a dat finta

putinta apelor de a porni iarasl

CernetuluT, Dunavatulul si mal

Cu seama infiintarea ClinetuluT,
dupa zisa locuitorilor autohtoni

In spre luminisul apos al lagunel

dobrogene. Identic acelas lucru

toare ale restuluT laguneT cu in-

deletnicise sa faca clima; omul

a sapat din noli canalul, futre

Calinova i Sulimanca si a redat

trebue sa se fi intimplat
cu
cursul Dunavatului. i cursul

quantum de apa, lagund do-

s'a facut de mina cletinulur.

Este de netagaduit ca. amena'

brogene ir revine insa. o foarte

cu dor de a produce si a se bu-

Sulimanca prezinta urmele ac-

mica parte, cad cea mal mare

sa imprastie ara, rost i razia-

cura de rodul munceT lor aii

intervenit Cu mina lor, spre a
restabili o stare de lucrad bine

tiuneT natura dei aceasta.

tindu-se se devarsa prin diferite

scursorT catre Mare san chiar

inapoindu-se n matca gurel Sf.

facatoare, ce alta data natura facuse i apoi iarasf prin capriciul

Gheorghe.

ei aU fost distruse. Cel putin

Daca inteun timp mal mult

sati mal putin departat, apele

Cernetul (Cerni-Florea, Turetul)

bratului SE Gheorghe a incurat

cu mal multa putere si cu un

volum cu mult mal mare de eh
cel de astazi, catre basinul laguneT dobrogene i in special
a Iezerului Razim, cauzele ati
fost : fie viiturT extraordinare de

apa, fie influente de perturbatiuni

terestre sau alte actiunT hidronome. Odata aceasta stare extraordinara incetata, disparuta

nerepetita, a produs starea normala, secularitatea si actualitatea. Apele Sf. Gheorghe a(' clu-

tat de atuncl in coace urmind

legile firestT a-sT ingusta patul

si Dunavatul pot fi ast-fel considerate si mai precis vorbind

Cernetul astazT chiar in cea ce
priveste cursul sal futre Razim,
Sulimanca i Dranof, presinta
inca acele semne i urme neperitoare ale une! creatiuni cu desavirsire naturale. Largimea sa
extraordinara, de 25 in uneIe locurf pana la 40 m.; adincimea sa
masurata la apa mica care nu sca-

de nicl odata sub 5-6 in., toate

aceste ne spun pana la evidenta.
ca ad nu a fost o intervenienta
a mine! omenestl pentru aducerea in finta a acestur canal.
In partea de sus a Cernetului,

www.dacoromanica.ro

luf de la vale intre Razim

mal putin larga si mal putin

adinca ca Cernetul, totusl denotind el nu mina omeneasca
a fost aceia ce de la obirsie l-a
intemeiat. De la Sulimanca in
sus cursul
schimba deodata
directia primitiva S.-N., perpen-

diculara E.-V., pana in dreptul

localitatei Dunavatul-d.-j., nu de.

parte de cetatea Zaporojenilor,

de aci II! ea Tarasi directiunea
S.-N. -N. pana la origina sa actuala din Sf. Gheorghe (Dunavatul-Greci bifurcat in DunavAtulLipoveni si al Salciilor). Aci,

adica de la Cetatea Zaporojenilor, pana la gura Sf. Gheorghe,

se vede directa interventiune

a omuluT. De la Sulimanca in
linie dreapta i urmind directiunea primitiva a Dunavatului
pana in Sf. Gheorghe (Punctul
Perivolca) nu sunt de dt 4 kil.

RAZIMUL

179

RAZIMUL

si de sigur data cursul natural

al Dunavatuluf a urmat aceasta
directiune si interese sad cine
stie ce trebuinte omenestl si si-

ea ar fi atit de mica in &it niel

rungen), Talbout de Marigny

nu s'ar putea tine seama de

(Hydrographie de la Mer Noire)

si altl, care cu totT sunt de acord

gur vremelnice i-ad abatut cursul

cunoaste localitatea poate

asigure ca la un moment dat,
scurgerea pe aceste canale se
face atIt de repede in spre Razim, in eit or si cine ar fi indreptatit sa creada ca. aceste
cursurl dispun de o alti panta

In spre catunul Dunavatul-d.-j.

indrumindu-1 de ad i in spre

Dunare. Daca alta data mina

omen easel a restabilit calea apoas5. ?titre Salimanca, Perivolca,

nu se see nici nu se poate dovedi, faptul persista, ?ma ea, cur-

sul a ramas deviat asa cum se

gaseste astazT.
Ne mal ramIne a mal vorbi de

canalul de alimentare Clinetul,

citimea eT numerica. 5i cu toate

acestea, observatorul atent care

cu mult mal considerabill de eft

aceia de care In realitate este
staptnita localitatea. Efectul in-

curareT apelor din Dunavat In

Reazim, vorbim numaT de acest

nu me pe care-I poarta Intre Razim

canal, se mal poate proba $1

sI insula Popinef in dreptul lo-

printr'un alt fapt si mal isbitor.

Putem cita ad cazul observat
de nol ?mine in zilele de 7 si 12

calitatef Sarinazuf (turceste,

galbend) $i pana la intilnirea

el, daca Marea-Neagra nu dis-

pune de un flux si reflux tot

atit de mare ca al altor Mart, in

schimb ?nsa apele el sunt supuse unuT groaznic freamat produs din alternativa si simultana
succedare a vinturilor S.-N., V.-

E. Baterea acestor vinturl produc schimbarl foarte reshntite

in nive/ul normal al acester marl

suprafete apoase. Dupl cum se

stie intensitatea Vinturilor ca
energie, sunt cu mult mal marl
de la N. spre S., de cit opusele
lor de la S. spre N. Ne-ar duce

prea departe daca am cita adi

sa cu Dunavatul, care in acest

punct in raport cu cursul sad

Aprilie 1900. In ziva

Aprilie mal intreaga gura a Du-

numaT parerea unuia din autoritatile de mal sus, asupra existentel acestuT fenomen aeolitic.

'sr schimba cursul la stInga catre

navatuluT era malita, nedispunind

Luam faptul ca constatat ca:

Suiimanca. Clinetul pare sa fie

opera complecta conceputa de
mintea omeneasca si executata
de mina lor, chid cum si care

de o deschidere devarsatoare
mal mare de 5 m. in largime,
cu o adIncime de cel mult i si
jumatate metru, si sa se tina

a fost motivele infiintareT luT, ne

seama ca ne gasim In epoca de

mare viiturT a apelor ; lar In
ziva de 12 Aprilie gura Duna-

vom cerca a o dovedi, in partea

istorica.

de 7

Caracterul lagunic ce domneste Intre gura Sf. Gheorghe

vatulul se largise cel putin la

$1 Tezerul Razim este in prima

desavirsta a diferentef de nivel

mall de cel putin 3 metre. Or

cine e dispus a se intreba de
unde aceasta schimbare eft de

intre prima si secunda. Pan ta

este aproape reclusa la nula ; o

restimpul de 4 zile, fiind data

linie conditionat de lipsa aproape

25 metre, cu o actincime mini-

brusca si savirsita numaT in

tot tinutul, cea ce face ca scurgerea apelor s5. fie alternativa

adica sa se produca fenomenul
une scurgerl &rid din Dunare

imposibilitatea schimbarel de
panta, adica a sporireT el, decT
a augmentareT scurgereT pe acest
motiv.
Explicatiunea acestuT fenomen

In lagune, c?nd din lagune in spre

se Intemeiaza In parte pe In-

Dunare. Pentru toate canalele

de alimentare enumerate maT
sus, putem sustine cu drept cu-

treaga suprafata a RazimuluT

si in general a laguneT dobrogene. .Si daca consultam autoThome de Gumonid
:
ritami
(Mmoire sur le regime des
eaux courantes en France), Revy

pajiste orizontala se intinde-peste

Vint ca nu dispune de o panta de

scurgere in intelesul obisnult;

cad daca In adevar am dispune

de o diferenta de nivel intre

origina acelor canale de alimentare si devarsarea lor in Razim,

(Hydraulics of Grant Rivers),

Lorenz v. Liburnau (Die Donau,

ihre Strmungen undiAblage-

www.dacoromanica.ro

vInturile nordice sunt covirsi-

toare asupra celor sudice de

unde i denivelarea produsa In

directiune S. mal mare de eft

In directiunea N. Curentul N.
preponderent curentulul S Daca

aceasta se intimpla pe MareaNeagr cum s'ar putea intimpla

aft-fel in laguna dobrogeana si in
special pe Tezerul Razim, masa
cea m aT co m pacta si maT resleata a

intreguluT complex de revarsare.

Apele aci se retrag in spre Mare
cu o vehementa 'vertiginoasa
directiunea N. S., 'Astrid in urma
lor un gol simtitor, mal cu seama

avind In vedere mica adincime

a RazimuluT fata de reslatirea
sa. AtuncT napadesc apele DunavatuluT si a celor-l'alte canale
alimentare, pare ca ar fi animate
si pornite de panta until rid din
valle muntilor (nu vol sa inteleg

torent) si niel nu sunt in stare

a podidi umplerea goluluf ; atuncT se face adevarata primenire

a DunavatuluT, a RazimuluT si

a intregulur sistem iagunic cu

apa dulce adusa din bratul Sf.

RAZIMUL

Gheorghe prin canalele enumarate mal sus.

Daca asta-zl acest fenomen

nu se mar intimpla in

?titresale, a-

gimea grandiositatel
ceasta se datoreste vednicel

Vinturile nordice ce in laguna

dobrogeana, privite ca puterl

si actiunl idrostatice, 's1 iaa origina pe flancul TezeruluT Razimul, intre Sarinasuf catre Dranof $i Mare si pornesc de ad In

astuparI, end a gurilor despre

bratul Sf. Gheorghe, care nu
ingadue atuncl intrarea apelor
In canalele de alimentare, chid
a gurilor de revarsare despre

spre largul lagund; forta vie

a maselor apoase se gaseste

Razim, care tocmaT In momen-

cul mind Eraclia, ceea ce produce o schimbare de intensitate in directiunea si vigoarea

puterd apel, perpendicular la
cea &alga, adica V.-E. manifestata prin izbirile ante - tarmulul despartitor tare laguna
si Mare, cela ce da nastere orificiilor de la Portita $i Peri-

tul prielnic se gasesc malite,

impedecind

RAZIMUL

180

nApadirea prodi-

gioasa a apelor in spre laguna.

Cum se intimpla acum, and
bat vinturile S.-N.? Data fiind
inferioritatea viteselor acestor

ape, ded a actiunilor lor fata de

cele-l-alte, curentul la intoarcere
nu mal este atit de puternic, decT
nicT rebufnirea apelo r inapoT nu
mar este animata de aceea forta,

abatuta de puternicile mase

stincoase de la Cap Dolojman,
lancina si pana dincolo de pis-

tentd

si

regulateT functionarl,

cel putin a DunvatuluT, ca artera de alimentare pentru care

trebue sa se ingrijeasca in toate

timpurile ca sa faca fata scopuluT menireT sale.

Fenomenul geo-fisic ce produce incurarea apelor dulcI si

maritime, in special in Tezerul

Razim si in general In laguna

dobrogeana se explica ast-fel :
Mal sus am aratat care este
menirea si importanta DunavatuluT, apoT am cautat sa pro-

barn necesitatea netagaduita a

orificiilor despre Mare. Intermitenta jocului incurard apelor
dulcl si a apelor maritime se
poate dar vedea in cele expuse
In

rindurile

precedente. Cu

teasca, raminind ca vinturile

de la N. spre S. sa tina des-

toate acestea vom rezuma in

cite-va cuvinte si acest feno-

chisa gura Buhazului.

Intretinerea propria zisa a
acestor orificil prin mind omeneasca, nu vrea sa zica alt-ceva

men.

de cit a ne ingriji iarasI de regulata functionare, cel putin a

Apele Dunavatului, daca nu

a celor-l-alte artere de co.
municatie, ocupa spatiul secat
in basinul RazimuluI, pe dud
apele stagnante aflate si static-

DunavatuluT, daca nu si a celor-

nare in Intreaga regiune sub

actiunea vintului nordic, v ga-

vatulul si a celor-l-alte canale

l-alte artere de alimentare, cad

ce ar folosi puterea vintulur ca
motor, daca obiectul inlesnitor

In alimentarea lagunei dobrogene cu apa dulce, tine un rol

conducerer energiel sale ar lipsi.

Dunavatul si cele-l-alte artere

In spre Mare, prin care fapt la

infim de mic fat de energia

desvoltata de elementele na-

In asemenea momente, trebue

O. duel destula apa in bazinul

un moment geo-fisic Dunavatul

trebue sa 'sl incordeze inteatita
debitul intru cit basinul lagunic

turei, ca influentele aeolitice si

kzerulur Razim $i al intreger la-

se gaseste mal mult golit si

ale valurilor.

gune, pentru ca puterea vintuluT sa le poarte si sa le iz-

urmind a

de care a fost coprinsa in cazul

precedent. Apele maritime se intore lent $i se multumesc a pune
o stavila incurAreT apelor dulci,
ce debuseaza prin canalete de alimentare din gura Sf. Gheorghe.

Din toate aceste, vedem ca

cestiunea de panta a Duna-

Acum cite-va cuvinte asupra

intretinereI geo-dinamice, a orificiilor de contact Portita, Periteasca si Buhazul.
Pentru a complecta itu] celor expuse mar sus, gasim nemerit a justifica ad i contactul

mar mult sati mal putin perpetal, intre laguna dobrogeana

si apele Mare!. Mal la vale vom
indica in treacat existenta lor.
Aci ne ramine numaT a proba

beasca cu putere, aruncindu-le

peste forlandul maritim, deschizind ast-fel portile pentru evacuarea apelor stationare, blearcate cu rezidurile putrefactiilor
vegetale si morenice dintre Sf.
Gheorghe $i Razimul, care intr'un atare moment stint scurse
si vidate,

iar apele duld si

proaspete ale Dunavatulul si

celor-l-alte artere, adica apele

continuitatea influentelor aeo-

Dullard, sa le ia locul. DecT,

litice, constatate mal sus.

iarAsT

reese importanta exis-

www.dacoromanica.ro

si

seste o repede scurgere pi-in

cele trel orificiT mar marcante

fi

reumplut in vir-

tutea gravitateT si panteT celd

mal favorabile ; In acest moment geo-fisic in presupunerea

und regulate functionarl, cel

putin a DunavatuluT, basinul
laguneT dobrogene este ocupat

de apa dulce, cind starea lucrurilor se schimba, vinturile

de la Sud, daca nu aft energie ca
puterea vintuluT de la Nord, dar

cel putin ca volum de apd, ce

incura in spre laguna este ceva
mal mare de dit cel ce in primul moment geo-fisic era de-

RAZIMUL

181

bitat de Dunavat. Inteun atare

caz se produce un contra-efect

merita. Cele-l'alte studii acute

?are apele maritime cu ten-

se referd mar mult la basinul

dinta de a patrunde in laguna

si neputinta apelor dulcI de a
se retrage sub imperiul acestei

MareT-Negre, atingind numaT in

presiuni prin gura DunavatuluT.

Acest fenomen se datoreste

deci regimului salmastru sail
brachic, attt de bine-fleator in

deMarcovnicolf,Andruzoff,s. a.

treacat laguna dobrogeana, tot

asemenea ca si lucrarile d-lor
Luksch si Wolf publicate in
(Deutsche Rundschau fiir Geographic und S tatistik, asemenea
comunicatul d-luT Neumayr din

ale crestereT, inmultireT pestilor

Zur Geschichte des stlichen

si a pescuituluT lor, fapt ce asa-if a disparut numaT din cau-

Mittelmeerbeckens).
Salinitatea laguneT Dobro-

z5. ca Dunavatul si cele-l-alte

artere de alimentare nu mal

sunt in stare O. 'sT indepli-

gene pastreaza intru totul caracteristica apelor salmastre si

brachice. Date precise, precum

neasel chemarea.

si studiT continue niel in aceasta

Pentru a complecta hydro

logia laguneT dobrogene, urmeaza O. mal atingem inca
ultimele 2 cestiunT : abiziologia
si salinitatea acestuT bazin apos.
.Abisiologia lagunei dobrogene sag chiar aceia a ezerulul

Razim nu a fost pana in moment de nimenT cercetata, nici

privinta nu s'a facut, asa ca

prea putin se poate spune si
In aceasta directiune. Gradul de
salinitate fiind o functiune a
temperatureT, a catimeT de evaporatie, nu prea se poate sti cu
siguranta care este catimea medie a procentului de salinitate. In

ca cestiune generala flier ca ama-

timpuri, cu ocazia studiuluT basifluid MareT-Negre, geologul rus

nunte, tot ce putem spune in

Audruzoff, geo-fizicianul Mar-

aceasta privinta sunt date foarte

neinsemnate si cuIese dintr'un

covnicoff,si chimistu/ Lebia'inski,

trecut relativ departat de catre

capitanul de navigatiune din
Flota engleza T. Spratt, si comunicate in On the Geology

of the N.-E. part of the Dobrutscha. Quart journal geol.

Soc. vol. XIV, care pe acele
vremurT a si intoemit o harta

salinitate din Marea-Neagra: La

gurele DunareT el constata pe

o intindere de maT bine de fo

kil, o nealterare a ape du/el

cu apa maritima, decT furia de
revarsare a fluviuluT este inteatit de covirsitoare, in cit impinge spre largul Marel apele
aceptia; tot acest cercetator gaseste c gradul de salinitate

al MareT-Negre ar varia ?rare

1,20-1.50 la IN , decT in termen

de mijloc :cam 1,35 la 0 0 ; pe

cind gradul de salinitate in termen de mijloc al MArer-Medi-

terane este cel putin de 30/o.

Temperatura. In ceca ce priveste laguna dobrogeana de

asemenea pana in present nu

nati de guvernul lor. De ase-

geana.
Flora a fost asemenea aproape

menea si geologul german Peters

treT si patru m. si jumatate s'ar

1876,, precum si in lucrarea sa de

pe la

mare importanta 4 Grundlinien

mijlocul /inieT balisa Englesa-

zur Geographie und Geologie der

Dobrudschav publicatA in Denk-

atuncT c1nd s'a facut nu i s'a

dat importanta ce cu adevarat

mal sus putem da ad observatiunile sale asupra gradului de

toate ca ar merita o mare importanta din toate punctele de

vedere, un studid in aceasta
privinta pentru laguna dobro-

gene, publicata in lucrarile sale:

Die Donau und ihr Gebiet

aceasta lucrare este invechita si

cercetarile chimistuluT rus citat

tanta euvenita, a salinitatef lagunet dobrogene, ocupindu-se naturalmente numai de basinul Marei-Negre cu care ad fost insarci-

adincime, din care reese ca actincimele cele mal marl adica intre

2 metri. Cum am spus insa

da sa fie mar dulcr de cit ale

Razimulur. In cea ce priveste

s'ad indeletnicit cu cercetarea

laturalnica si fdra al da impor-

s'a ocupat in treacat de gradul

de salinitate al laguneT dobro-

Cap lancina, precum si la mijlocul linieT Cap lancina-insula

Popina, in colo adincimele mal
mareante nu intrec catimea de

termen de mijloc este de 1,011,

lacul Babadag 1,009 I,0 I, decT
ar urma ca apele laculur Baba-

a fost studiata de nimenT.

e) Fauna si Flora. i in aceasta privinta suntem inca foarte
sat-ad in cercetarY speciale, cu

indicatoare a curbelor de ega1

gasi in iezerul Razim

RAZIMUL

schriften der K. K. Academie

cu desavirsire neglijata, citam

aci ca piante: zostera marind,
uvalactuca si Cucuta maritimd
(lat.*Cicuta virosa, germ. Wasser-

schierling), care creste pana la

indltimT de 3 m. pi care acopera mal cu seama regiunea Delte!. Pe insulele, holdele si limbile
lungarete ale DelteT, se observa

Din toate aceste lucrArr da0

o fecunda vegetatie a stufurilor

de trestie, sipica si papura ; ca-

aci urmAtoarele date Mil pre-

racteristic este ca aproape in-

tentiune de normalitate si exactitate covirsitoare. Greutate specificA a_aper in lacul Razim in

treaga laguna nu se gaseste bin-

d. Wissenschaften. Wien 1866.

www.dacoromanica.ro

tuita de cocioacele plutitoare

care se gasesc in ghiolul Dranof

RAZIMUL

RAZIMUL

182

si maT cu seamA in stare foarte

fecund& in mal toate lacurile,

ghiolurile, jepcile si pardinele
DelteT dunarene. Ca plantatiune

lemnoasa, laguna dobrogeanA

este foarte saraca, sunt multe localitAti care se ndmesc: Cara-Orman (turceste, pddurea neagrd),
Deli - Orman (turceste, pitdure
nebund), Cara - Harman (dum-

vom vorbi mal la vale sub Ichtiologie. Acum sl complectam

aceste date cu capitolul :
Ornitologie. In aceasta privinta se dispune de un bogat material atit ca colectiune, nomen-

tuluT, de pozitia geo-fizicl ce

am descris mar sus : laguna do-

brogeana la gurile DunariT

In fata MariT-Negre, lar a doua
laguna Comachiu, la revArsarea

PouluT pe coasta italiana des-

am intreprins studiul in aceasta

pre Marea Adriatica. Ambele

aproape aceia$T configuratiune
geo-fizicA. Laguna dobrogeara,
un apendice al MariT-Negre, a

brava neagrd), Leti, ceea ce va

sA zicA turce0e, zdzoig, indrdcinif, din toate aceste astazT nu

privinta, ci veciniT nostri UnguriT

fost si este alimentata de apa

ati trimis in 2 veri de arindul

dulce in trecut ca

1896 $1 1897 pe naturalistul Dr.

prin bratul Sf. Gheorghe (ca-

se maT pomeneste nimic, excep-

Almasy Gyorgy V. care a si

tind cite-va sAlciT pe la kerhanalele pescarilor. In mod imbu-

publicat un studia sub titlul:

nalete naturale saa artificiale

Clinetul, DunavAtul, Cernetul,

curator te isbesc plantatiunile

de pomI fructiferl, merr, perI,
caisT i maI cu seamA persicir
carI reu$esc foarte bine in par-

Dobrudsba. p, adica pe romine$te : Recunoa$tere-ornitologicA

tea loculul, ce se gasesc plantate

pe la kerhanalele de-a lungul DunavAtuluT, pe icT pe colea intil-

ne$tT vite de strugurl ce dati

rod foarte bun. Aceasta e tot
despre flora laguneT dobrogene.
Fauna. i In privinta aceasta

nu putem sa ne lludam cA dispunem de un material coVir$itor, nicT chiar inventarierea ani-

malica nu s'a facut in partea

claturA si specificArT, insA cu des-

tulA parere de rati trebue s'o spunem cA nu noT suntem aceia ce

Madartani Betekints a Romani

In Dobrogea romirta. Recomandam tuturor ce-1 intereseaza acest studia, cartea numituluT
cercetator.
f) Ichtiologia. Iezerul Razim
sari mal bine zis laguna dobrogeanA se bucura de una din cele
mal rarT positiunr geografice,
care dupa cum am vAzut $i am
Invederat mal sus, Inlesnesc amestecul apelor Mare! cu apele
dulcT. In general aceasta se intimpla acolo unde configura-

tiunea topicA ingadue$te in a-

loculul. Se gasesc prin stufurT

mistretT si pisicl sAlbatice, i cad
de sigur nu sunt de cIt urmele
unor animale ce alta data. ail
fost domesticite. Din Crustacee

lido, fie ea restul Mara ce

s'a retras, fie produsul lateral

$i Conhile se gsesc multe si ne-

al

numArate speciT de Kardium,

Dreizena, Polimorfa, maT rar
Crustaceul Edotea Emaginata,

sari geo/ogice a deltei respective. Din acest amestec de apA

care formeaza spaima pe;carilor

local!, cAcT ea roade $i. distruge
cu desAvIrsire matulele, secile
$i alte obiecte j novoade de
pescuit, se maT gAsesc crevete

In specia Palaemon, Scvila

Polibius, asemenea in melcarie
si scoicArie se gAsesc sped/ $i
familif diferite, care Insa toate

propierea uneT revarsaturl de rig

sari fluviti, formatiunT lagunice,

configuratiuner topografice

se formeazA asa numitul regim

Salamastru sati Brashic, ce ingadue stationarea pe$tilor maritimT eft $i a celor de apa dulce
In unul $i acela$T basin $i de

$i

acuma

zis $i Cerni-Floarea sail Turetul), lar despre Mare apele sArate incura in spre laguna prin
orificiile diferite, dar cele mal
princi pale sunt : Malciana, Perite$tile, Portita $i Buhazul-Carahar-

man; starea este analoaga in lagunA sari lido ComachioIuT. Ea e

apendicele Marer Adriatice, din

partea de N. se gaseste indirect

alimentata cu apa dulce din

rlul Po di Volano, la Sud larA$T indirect prin riul Reno, apele patrund in aceasta laguna
prin intrarile de la Volano-Comachio si Po-di-Primaro ; pe chid

laguna din sInul MareT Adriatice '$i pastreazA i astAzT renumele in ale pescarillor (lacobi,

Der Fischfang in der Lagune

von Comachio), iar laguna
noastra dobrogeana ameninta
pe zi ce trece s5. devie o adevArata Mare-Moarta.

Pe$til, ce alta data popular'

aceasta laguna, eraa in numAr
foarte mare si de diferite spec!! $i familiT.

quatice prefer mentionatul ames-

Se impart mal intliti in treT

categorii: In pesti care vin din
Mare mar cu seama. in scopul

tec de apa pentru diferite mo-

reproductiuneT sa pestl migra-

tive a caror amanuntire nu poate

torI ce In diferitele anotimpur1 viziteaza regimul Salmastru al acesteT lagune ; al 2-lea,-peST cad vin

multe orI aceste vietuitoare a-

a$teapta pe invAtatul cercetAtor

face obiectul descriptiuner de

fata. Doua In Europa sunt lo-

spre a le clasa $i a fixa

no-

calitAtile ce caracteristic se bu-

menclatura lor. Despre pescarie

cura in intelesul larg al cuvin-

www.dacoromanica.ro

din Dunare i in fine, categoria

stationara adica cea autohtona,

RAZIMUL

RAZ1MUL

183

Temnadon, Saltator, rus. Vizi-

tolla si Circazia si asezatA aci

zop), apol din dud in and se

de stApinirea turceascA, s fe

rAtAcesc Cegt (lat. Acipenser

turtio, germ. Str), Sterlet, nisetru (lat. Acipenser rutenus,
germ. Sterlet, Str), Pstruga

zbuciumata dc colo pAnA colo,

pentru a forma un gard %fig In
potriva invasiel moscovite, ce neincetat ameninta a coprinde
partea loculuT.

feritele specir de Cuvidit (lat.

gobios, niger, greceste Batra-

(Acipenser stelatus), Visa (Acipenser glaber), Noun (Acipenser huso).

In anul 1886, Contele BehrSchmolden in numele societAtel germane de pesticulturd
(Deutscher Fischerei-Verein) s'a

chocephalus, franc. Goble noir,

cercat O. sAdeascA In laguna

de provenientl turceascA, insl

fArA o altA insemnAtate de cit
cea topicA si impusA de caracterul localitAtel, dac5. nu care
cum-va pe icT pe colea s5. se

Boulereau, germ. Schwarze Meergriindel, en glez. Rockfisch), Bar-

dobrogeanA Lax (lat. Salmo-Salar, germ. Lachs, Salm, franc. Somon) precum si (ipar, familia

fi pAstrat, ca prin minune, o denumire strAveche saa numirT

slavice a cAruT urmA nu poate

barbe, franc. Rouget-mullet), diferitele specii de Sardele, scrumbiT, scrumbite (greceste hamsi,
latin. Eugraulis encrasicholus,
franc. Auchois), ,,Salg de Mare
(lat. Luciperca volgensis, rus.

Anguilla vulgaris (germ. Aal,

insI fi socotitA mal veche de

ell din secolul al XVII-lea.

secret), .,Saleia de Dunre (lat.

Luciperca Sandra, germ. Zan-

studiul fauneT, floreT si mal cu

seamA a Ichtiologier si a exploatAreT ichtiologice a lagunel
dobrogene.

localnicl, care nu pArdseste niel

odat bAltile laguneT. SA enumArAm acum principalele specil

de pestl ce se prindea mai cu

seamA altA datA ad i din cele
trei grupe descrise mal sus :
Cambula adicl Calcan saii Plia
(latineste Pleuronectus flessus,
germ. Flunder, Flinder, Struftbutt, Sandbutt, Graubutt, franc.
Plie, englez. Flounder, Butt), di-

bun (lat. Mullus, germ. Meer-

der, Sandart, San dbarsch, Schill,

A maul, ungureste Fagos, franc.
Sandre), Crap (lat. Ciprinus

Carpio, germ. Carpfen), Somn

(lat. Silurus glanis, germ. Wels,
Weller, Waller, Scheid, Schai-

franc. Anquille, grec.Helli), ins1

farA vre-un resultat practic.
TerminAm acest capitol sem-

nalind c5. urmeazA a se maT

face mult in ceia ce priveste

g) Etnografia. In acest capitol vom trata cestiunea etnograficA numal din punctul de

den, Schaden, Scharn), Arvat

vedere al actualitAteT, rAminind

ca la partea istoric sA-I dam

(lat. Aspius sapax, rus. bellisma),

desvoltarea cuvenitA, de la cea

Moruna; (lat. Aspius clupeoides), Pliitiai (lat. Abranus bra-

mal veche obtrsie si pAn astAzT,

ma, rus. Cebac, germ. Blei,

Bressen, Brassen, Brachsen,

Breitling), Cosac (lat. Abranus

balerus), Beibufai (tat. leociscus
rutilus, rus. Tarun), apol tot felul de peste mArunt albisoarA
si altele. Din pestii migratorT
ce pdtrund in lagunA din spre
Mare mal enumArAm aci: Cefalul (lat. Mugil cephalus, mugil.
capYto etc., germ. MeerAsche,
franc, muge, mulet), apoT Scrum-

bit de Dunre (Clupea pontica

si Clupea cultriventris, turceste
Caraghios), Scrumbia de Mare
(lat. Scromber, germ. Macrele,
franc. Macreant), Lufr (latin.

in marginea putinteT si a cunostintelor istorice si geografice ce ail fost inregistrate din

antichitatea clasicA si Ora pe

la inceputul secoluluT trecut.

Populatiunea actuall ce lo'

cueste tot litoratul costis al

lagunel dobrogene, incepind de

la cap Midia si sfirsind la Muri-Ghiol, este resultatul deselor
deplasIri si zdruncinArT ce a
indurat dislocarea si repopularea
acesteT pArtl de loc.
RAsboaele ruso-turce ce fArA

Judecind dupl denumirea localitAtilor, ele sunt netAgAduit

SA cercetAm cite-va din aceste

numirT, sA intelege fdrA a ne

atinge de numirile vechl cu caracter istoric saii geografic, despre care vom vorbi mal la
vale.

S'o luAtn de la Cap Midia

spre Casapchioi, Jurilofca, Babadag, Sarinazuf, DunavAt ; se
terming la Muri-Ghiol.
Localitatea Bacagic-Tepe in-

semneazA virful de la vale, se

intelege in raport cu coasta laguner dobrogene.
Gagirlic - Buiuc, insemn eazA
pAmint respindit.
Buhaz, capul revArsAturei.

Cara - Harmau, DumbravaNeagrA.

Peletli-Cara )5aithan, podul

draculuT negru.

Tusla-Ceair, cimpul slrat.

Cara-Nazuf, apl neagrA.
Taf-Bunar, putul de piatrA.
Toate aceste localitAtl sunt

tiled locuite in mare parte de

populatiune tAtarascl si in micA
parte de TurcT antohtonl, acestl
TAtarI s'a0 stabilit in partea lo-

precurmare s'ail succedat in tot

secolul trecut, ati fAcut pe de

culuT Ina de pe la mijlocul se-

o parte ca populatia turceascl

venitA in mare parte din Ana

Tauria si Crimea a0 fost trans

www.dacoromanica.ro

colului XVIII cind Chersonatul,

formate in guvernAminte rusestr,

184

RAZ1MUL

care a fost sporita Cu alte semintil tot tatarest!, venite aseminea in partea loculu! dupa
rasboiul Crimed din 1856.
Casap-Chioi, satul macelari-

Eni-Zala,
Babaclag, Baba insemnind ba-

vechia; dag munte adica :

Muntele-batrin.

Baiz-Tabia, intaritura de la

RAZIMUL

numirile apartinind tarmuld solulu! si in general legate de to-

pica terestra sunt de provenienta turceasca, toate numirile

saa cel putin in generalitatea

lor.

d eal.

lor referltoare la localitatI apoase,

Hamangi, gradinarT, cultivatoil de pometurT.

Ciamurli, zidar! sinonim cu

Tobrac-Taf, pamintul de piatra.

Toate aceste numirr farAs! de
origina turceascd, sunt in mare
parte locuite de populatie slava,
pe care no! ir numim LipovenT

smircoase etc., sunt in mare

parte de provenienta slava. Este

aceT ce ard peatra de var.

Canlii-Buceag, marginea dinspre nisip.

Aceste localitat! aa fost stapinite tnainte de a deveni Dobrogea provincie romineasca,

de cd ma! salbatid CerchezI

adunat! de prin arcazia si Anatolia si adusi aid poate pe vremull de un demnitar sail mare
bogatas turc, fie din interese
economice pentru a-s! popula
posesiunea si a avea la dispositie brate de munca si la vreme

de nevoe, sa se serveasca de
dinsif ca putere de aprare.
Chiar din numirele urmatoare
resulta aceasta :

Pafa-afla, oerie saa Lida pase!.

Pafa-Chizlic, locul unde pasa

fl stringe productele.
Conac-Efendi, sederea stapinulu!, casa, palatul luT i alte
numirl de acest
Yurilofca, ce ar parea la primul moment s sune a numire
slava, provine insa de la cuvintul turcesc Yurik (suna.: jiiriik),

ce vrea sa zica vinator!, derbedel, amen! MIA capat5.1.

Dolojman-Tepe, virful groaznic.

Caramanchioi, ce trebue despartit in treT cuvinte turcestl :

Cara-negru, Adain-om, Chioi-

destul sa reamintim numir! noul

deja cunoscute ca Sinoe, Liman,
Zmeica, Golovija,Malciane, Ha-

nire! acestor neamurt in partea

hol, Portitcaja, Pahani-Hrani,

Dranof ce insemneaza
furtunosul, chiar Dunavatul nu
este de cit diminutivul Dunavat al Dullard : -Cerni; Florea
Was! de provenienta slava adica Florea ce/ negru, apor o
multime de numirl cu caracter
cu totul localnic, ca rnarhun,
Ermalai, Cubrei, Nichifor, Hu-

loculu! vom reveni la partea

lai, Chini i altele multe, care

istorica.

amintesc numele diferitilor pes-

si Rus!, ambele numirl insa e!

le resping cu indignare ca inzic cu minsultatoare. El
drie Haholi tde alta credintly,
Zaporogent cde la Cataracte,
Rdscolnict, impotrivitorl ce! ce
s'aa ridicat in revolt:I i nesupunere. Asupra origine! si ve-

Sabanciac, locul adinc.

car! slay! ce ail stapinit sari

Tighir-Ghiol, lacul de la fund.

stapinesc Inca osebitele cherha-

Taufan-Tepe, Tausan-epure,

nale, periboine saa jepd.

Exceptiune de la aceste nu-

Tepe-virf.

Sari- Ghiol, lacul galben.

Carabi 1, malul negru.
Sarznazu, apa galbena.
Beibuceag-, drumnl domnesc.
Actualmente localitatI stapi-

nite in mare parte de Romitii,

ce s'ati stabilit in Dobrogea
amestecati cu populatia autohtona slava si in nurnar foarte
mic Muzulmani.
Dunazny, denumire provenita
de la scursoarea cu acelas nume.

Muri-Ghiol, lacul pietros.

Sunt localitati actualmente ocupate aproape numaT de Romin!, veniti in partea locului

mirr, sunt doua foarte caracteristice : Gura Sf. Gheorghe, numita

din timpurT stravechT asa, pe

care Turcif raft numit insa totd'a - una Kedril, balaurul, de
unde i localitatea la devarsarea bratuluT Sf. Gheorghe, se
numeste Katirlet; a doua numire
caracteristica este insus! Razimul, numire asupra carer vom

insista in cele ce urmeazd.

h) Cercetirt istorice fi geografia clasicel a lagund dobrog-ene.
Razimul cu toata laguna dobrogeana, fiind in strin-

sl legatur cu revarsarea gu-

dupg. ocupatia DobrogeT.

relor Dullard, nu putem sa oco-

lim aceasta, mal cu seama ca

sat, adica : satul-oamenilor-negri ;

Inainte de a parasi aceasta

scurta i restrinsa schita etno-

sat arabesc.

grafica care nu are altd valoare,

tic! de la Herodot-Euripides,

Cherhanea-Tepe, Cherhaneaua
de la vid, din spre proeminenta.

de ell aceia a actualital,d, ma

simt dator de a atrage atentiunea asupra unu! fenomen de
nomenclatura caracteristica in
partea loculuT. Pe and toate

Ptolomea, Hesiod, Strabo, Plinia si alp!, consideraa laguna

lancina-Tepe, NY/11u' plAcUt.

Ghiuzel-Bakce, gradina fru-

moasa.

www.dacoromanica.ro

totT istoriografil i geografi! an-

dobrogeana ca o gura de revarsare a Dullard in Mare. Tot

asa aceast revarsare a fost pri-

ns

RAZIMUL

RAZIMUL

vita de geografT pan pe la sfir$itul secolulur al XVIII-lea.

Mar intiia gurile Dungrer.
Din cea mar clasica vechime se
discuta incg. daca Dunarea, Is-

Stenostoma, iar eel ce cu Plinius admit $ase gurl considera

aceste doul ca una $1 ace1a$r

Gura Sulina, cu scursoarea Eni-Fanal.

scurgere.
Din cele mar vechT date tur-

ra Sf. Gheorghe, admisa de unir

geograff, din croare ca potmolita.

Kedrill-Bogha,si, adica gu-

trul, Danubiul, are $apte, $ase

ce$ti reese ea $i imperiul Oto-

sail cincr revarsaturi sail' scurgeff

man admitea $ase gurI ale

DunavIiiul, in sine o scur-

in spre Mare; dupg Ammianus

Ilfarcellinus,Solinusi tatal geo-

Dunarer $i pe nume : Sulina-

soare secundarg, cum am pro-

Boghasi, Kedrill-Boghasi, Sa-

bat la locul cuvenit, formind insg

grafier moderne, Biisching, Du-

lona - Boghasi, Kiitschiik - Bog--

nn-ea ar avea $apte gurT de

hasi, Portessa-Boghasi 0 Kurt-

scurgere ; dupa Plinius 0 Tacitus numar $ase ; lar dupd Herodot, Strabo, Dionysios 0 intre

Boghasi.

unul din principalele canale de

alimentare ale lezurulur Razim
$i deer a intreger lagune.
Orificiile despre Mare ce pun
aceasta in leggturg cu laguna,
ail fost de ce! vechY $i chiar de

geografii moderni Kleemann (ca-

re a studiat prin aniT 1764Delta Dungrer), precum

0 dupg. Antiquarius, Dunarea
ar dispune numar de clad gurr.
In general, in vechime era ca in1768

contestabil considerat ca Dunarea dispune de $apte gull.

In timpul lur Plinius (Historia natur. lib. IV, capit. 12),
cele $apte devarsaturr purtati
urmatoarele numiri: Peuce, de
la insula cu acela$ nume sari
numirea $i mat vechre Hierostoma i Sacrum-Ostium (Iepolrop.x), Naracustoma sail Narcostoma (vcomuiroltrx), Secne-Ostium

(gura moale, lene$A) probabil de

la cursul lent $i potmolit ce

caracterisa aceasta revarsare ;

In nomenclatura turca insa

se omite gura principala ce ud
coasta basarabeana Kilia; adaoend dar $1 aceasta, ajungem
i
iara$1 la $apte revarsaturr.
Tacitus (de moribus German. I)

zice: (Danubius molli et elementer edito montis Abnoos

paludibus hauritur. Daca din
and in chid clasicir geografr
grecr $i romanr admiteaii dud
mar multe dud mar putine revarsaturr ale Dunarel, aceasta
provenea probabil (dupa cum
observa deja Celarius in Notitia Orbis antiqui lib. II, cap.
VIII) ca in decursul timpulur
$i la diferite intervale, gurile
se contopead $i iarg$T se desfaceail, fie prin bifurcatie, fie
ca rezultat al unur fenomen hidrologic, lucru ce de alt-fel se

uniT din geograff modernT soco-

tite ca revarsaturr ale Dungrer,

admitind probabil litoralul MariT-

Negre, adica lidul dispartitor ca

facind parte integranta din delta
dungreang, a$a putem gasi chiar
asta-zr in unele geografil numarate intre gurele Dungrer, lucrurT
de alt-fel indestul de stranir : Ja-

lova-Boghasi de sigur orificiul

de la Malciana $i Periteasca, Portita-Boghasi $i Kurth-Boghasi

adicg gura BuhazuluT. In alte

cArtr de geografie mar ggsim ca

Dungrea ar avea patru gurT de

scurgere cu $apte debu$eurl.
Nu este locul a trata aci cestiu-

nea incovir$irer, cgcr ea face

parte din delta Dungrer $i orrcine $tie asta-zr ca gurile de
devarsare sunt trer $i anume :
Kit:a, Sulina i St. Gheorghe, al

Calostoma (KaXoatop.a) sail Pulchruin - Ostium ; Pseudostoma

(lireuaosrot.ix),Falsum-Ostium, de
oare-ce aceasta scurgere lua

observa la clasicir geograff $1 in

cursul, mar pe jumAtate din lun-

ce o formeaza, a indurat in

tere in Pontul-Euximus, in cit

gimea sa pe sub pamint $i formind intre bifurcatiile sale insula Rolopa ; Boreostoma (Bo-

pe o distanta de cel putin to kil.

spre largul Writ, apele duld ale

sare sail gura de scurgere se

decursul secolelor nenumarate

schimbarl, deplasarT de matca
$i directiune, cum aceasta se
observa chiar in ultimir 40 anr,
in care directiunea revarsaturer
Dunarene de la Nord-Est la
Sud Est, numara actualmente
si a$a cum o admit geografir
modernr, nesocotind laguna do-

numea Stenostoma (atzvocrrop),

brogeang, el avind patru de-

Augustum-Ostium. Cer ce ad-

varsarT principale, adica :

mit numar cincr gurl elimineaza

revarsaturile Spiraeostoma $i

I. Gura Chilia, despartita intr'o infinitate de brate.

Borzeale-Ostium revarsatura despre E. sail N.;

Spiraeostotna(lictpasontop),Flexuorum-Ostium, din cauza cotipsooTop.x),

turilor sale, iar a $aptea revr-

cea ce prive$te delta Nilulur.

Incontestabil ca delta Dunarer $i gurile er de scurgere

64745. Morel., Diagonal Geografic. Vol. V.

cgror debit sa varsg cu atita pu-

fluviulur Inca nu sunt amestecate

cu apa maritimg.

Este de netaggcluit ca atit

delta Dungrer, cit mar cu seamg
coastele laguner dobrogene, sunt
locu rr clasice $i bine cunoscute din

cea mar stravechre antichitate.

InsupT Strabo sustine ca tarmul
Pontulur-Euxin, din partea loculur, inainte de a fi loc de adgpost
corabierilor Phenicienr, a fost
24

www.dacoromanica.ro

186

RAZIMUL

o colonie asiriana i persana; ca

Herodot, ne amintepte cum

drumul luT Dari pornea de la
Odessos (Varna), prin strlmtorile muntilor dobrogenf pi cum
in dreptul Isaccd, Aepssus, a
a construit podul de trecere in
spre Podolia pi Chersonat.
Era vestita confederatia Pen-

tapolilor-Pontice, adica alianta

celor cind cetatr din partea loculuT pi anu me : Odessos (Varna),
ApoIonia (Mangalia), Tomi, ac-

tuala Constanta, Istria i Istrioactualul Caraharman de

la gura Buhazulur , Ponti-Capionia, cam in dreptul Vilcovulur

de astg-zr, precum i Olbia, Cetatea-Alba, apor numele generic

ce se intilnqte adesea la scriitori

ca : Ha/mi, Hands,
Halmiza i Halmira, sunt nume
generice, care se da tuturor localitatilor ce serveail ca porturr

sail puncte reputate, ca bune

de aostat i ca adapost in contra
groaznicelor furtunr de care a

Jason ar fi gasit regnul imparatulur Eesel cam pe unde se afla

acum laguna dobrogeang, dupa
cum mitul spune, Jason avea sa
ea de la regele Eesel focul nestins i tonsura berbeculur de aur.

Pentru a dobindi aceasta, Jason

urma sa are un cimp Cu nipte

taurT de foc, iar din brazdele
araturer epail neincetat balaurr,
perpr i vapar de foc. Medea,
fiica regeluTEesel, inarnorindu-se

de Jason, if daduse o alifie cu

care sa se unga i A. se pue la
adapostul verr-cgruT pericol. Du-

pa cum se ptie, Medea in cele

din urma pgrasi pe tatal sag pi
porni cu Jason in susul Istrulur.
Nu este tinta noastra a urmari
mar departe peripetiile acester
mitice calatorir, cea ce insa pe
nor ne intereseaza, este cercetarea localg, ce confirma spusele
lur Herodot ; prin pastrarea de
numirT isbitoare atit in laguna
dobrogeana cit pi in delta Dulla-

RAZIMUL

tea sa eLehrbuch der alten Geographie, suc No. 250, pag. 280,
1'1 numepte Halipedon,'adicA

pia-Sarat pi pe care numire Tur-

cir ail pastrat'o sub Tusla-Ciair

pi cum Tusla insemneaza sare,
iar Ceair citnp, numirea nu poate sa fie alta de cit vechiul Halipedon, Cimpul-Srat.

In mima laguner dobrogene,

pe peninsula aflat in fata
lojtnanulur se afla ruina Bisericuta, un vechitl fort sail ceta.tuie de aparare, pe care citatul
autor o indica sub denumirea
de Munychia, ca o veche colonie Capadochiang i in urmg
Milieza, astazT ea se numeste
de locuitorl Bisericuta.
Cine a calatorit pe coasta lagu ner dobrogene, a vazut mareata

ruina de la Enisala, pe care locuitorir o numesc cetatea imparatniur Eraclie i ir zic Heradia. Turcir i Tatarir o nu-

rd. Popoarele ce s'ati strecurat

mesc Ereclic. OrT-ce vizitator al

acester localitaff ramine 'Mere-

fost tot-d'a-una bintuite apele

prin aceastI parte de loc,

menit sub impresia admiratier

Pontulur. Numir generice cu care

a fost impartapitg i Dobrogea,

pgstrat In mod caracteristic obiectul acelur mit ast-fel: insula

coasta laguner dobrogene,

dintre care localitatea Halmis,

Serpilor, rusepte Zminiop-Ostrof,

turcege Hina-Adazi, apor gura

maretelor zidgrir In ruing, cetate ce odat a dominat intreaga

laguna cu privire departe in largul Mara, poate ca aci noaptea

actualul sat cerchezesc Caraman-

sf. Gheorghe, Kedrilul turcesc,

ce in acea limba insemneaza

un puternic fanal, vita directiu

nea calatorilor rataciff in tim-

balaurul, apor ghiolul Zmeica, in

pul furtunilor. Aceastg mare cetate doming pi in spre partea

tarmulur toata Valea-Babadagu-

pi

Chioi, despre care am vorbit

mar sus.
Ne-ar duce prea departe daca
am cauta sa facem cercetarr istoriografice i geografice, de aceia

de aceasta naturg, cu indoitul

scop, ca pe de o parte sa atragem atentiunea tutulor asupra

laguna dobrogeang, ce iargpr

in slavonepte insetnneaza Serpoaica, apor canalul de alimentare Cerni-Floarea ce rusepte
se numepte Pahani-Hrani, monstrul negru, ne-ar fi de ajuns a
ne proba, pana la un punct oarecare, ea intemeiat mitul aceler

vechimer

legende.

vom cAuta a ne restringe adi

numaT in principale indicatiunr

clasicitater acestur

tarm caracteristic, lar de alta a

indemnat pe cer ce se indeletnicesc cu asemenea studif
aprofondeze cestiunea.

Dupg cum se ptie, Herodot

stabilepte ca expeditiunea mitica

a Argonautilor in loc sa apuce

pe Phasis in sus spre Anatolia ;

lur pana aproape de Cataloi

Tulcea, de sigur ruing, ce poate
O. se masoare cu vestitele castele de alungul Rinulur pi in
susul Dungrer de la Passau in
spre Ulm precum i alte castrurr
feodale din Turingia, Germania

Cine a avut ocazia a vizita

vre o data ruinele de la Cara-

sail Tatra-Ungureascg ; insa ve-

barman, apa numita de locuitorir

baptinapr Cetatea-Neagrg, sail
zidurile vechr a putut SI se

mar virstnica de eft 6 secole pe

cind sigur peste mtqchiul crescut pe zidurile Heraclier ail
trecut mar: bine de 2500 anT.
Tot Kieppert in op. citata
mar vorbepte de o localitate sub

incredinteze ca ad a existat
data un mgret ora p pi port, pe
care profesorul Kieppert in car-

www.dacoromanica.ro

chimea Ior Ind oclatg nu este

RAZIMUL

No. 96, Melas, care se numeste

astgzT Caranazul, Apele Negre,

pe care o semnaleazg ca un
vestit port grecesc. Herodot,
Cartea IV, 22, vorbepte de
o localitate aflatg nu departe
de Halipedon pe care o numeste %pm ceea ce va sg zicg :
oamenT fgrg cgpgtgT, vingtorT,

din care TurciT ati fgcut jiiriik,

adicg noinazT cgitItorT, iar popu-

187

cut o lege in aceastg privintg

RAZIMUL

anume :

ca fie-care bgrbat ce
se insura avea indatorirea de a

movilite ridicate din dejectiunile

animalor domestice, pe care chiar
astge locuitoriT le zic Muzurali,

aduce din muntele OrbeluluT, trel

adicg movilT de gunoaie ; ceea ce

parT pe carT ir implinta in fundul laculuT, dar cum fie care cetAtean este indriduit a lua mal

se intimpla pe vremea luT Diodor, se intimplg i astazT, pescarul in tiinpul viiturilor se adgpostepte ca i atuncT pe virful muzurarilor.

multe neveste, in aceasT socotealg

creste i numgrul parilor. ET sunt
trgitorT acolo in modul urmgtor :

Strabo numeste tinutul coprins

fie-care posedg o colibg pe podeala platformeT pi in dreptul

intre Gura Sf. Gheorghe pi la

fie-cgreT locuinte se aflA un cherpeng (deschizdturg, oblon orizon-

unde aratg cg existg Niconia, o

o adnotatiune a luT Herodot, Car-

tal) prin mijlocirea cgruia se pgtrunde in lac. CopiiT ceT micl

sunt legatT cu funie de picioare

0 altg localitate o numete Altmonia, (poate cA Altmggeaua,

localitate actualg in Dobrogea),

tea V, 16, in care descrie ur-

pentru a nu cgdea in apg. Cair

in care locuesc SidoniT adicg pes-

mAtoarele despre campania luT

Darili contra Schitilor, prin anul 513 inainte de Era cresting.
SI'l lgsgm sg vorbeascg AceT

cele-Falte animale trgggtoare

sunt hrgnite cu pest/. Pestf sunt
o multime, pentru prinderea lor

carir, tot coprinsg in cartea I a

acestuT autor, iar in cartea VII
ne vorbeste de orgselul Istrus,
altg data lstropolis in depgrtare
de 500 stadiT de la gura Istrip

latia slavg de acuma trgitoare

in Dobrogea a prefAcut'o in denumirea de Jurilofca.
Inainte de a pgrAsi clasicismul antic, nu pot a trece peste

locuitorT ce trgesc in tara Dobrerilor, Agrienilor i Odomanilor sg adgpostesc cu locuintele

lor pe un lac ce se numeste Preazimus, la coastele PontuluT-Euxin, (rog pe cititorT sA nu con-

funde lacul Preazimus cu mocirla Prazia din Macedonia, despre care vorbeste Kiepert sub 281

Paeonia, mocirlg ce de mult a

dispgrut i ne-avind a face cu
Preazimus dupg cum vom vedea

din expunerea de la vale), pe

care nu a putut sgT invingg Megabalus. Cu toate cg. PersiT s'a.ti
aznit sg-T repue dar nu ail reu.
sit, din pricina feluluT.cum locuesc, adicg : locuintele lor se
aflg in mijlocul laculuT pe parT

cine-va n'are deck sg deschidg

cherpengul pi a lAsa sg se cufunde in valurile laculul un co,
si el se va umple in scull timp
Fang in virf cu peste. Acer locuitorT rgsvratitorT sal nesupusT,

ca pedeapsg sunt trimisf de mal

lor, sg munceasc zi
noapte spre a tine deschise intrArile dinspre Mare, pe unde
pAtrunde apa de Mare in lac,
ad el se indeletnicesc cu pi-inmariT

dei-ea pestilor celor mar/ pi ingrozitorT, servindu-se de ngvoade

trgggtoare (001v1) sail asvirlitoare (opli3X7Itpov) D .

i strgmo,T in devAlmgsia
locuitorilor, apoT in urmg s'a fl-

nit sub dominatia bulgarg Tomisvar, care se aflg la Soo stadiT de orgselul Istrus, in fine Cal-

lads, actuaba Mangalie, o colonie pe care ne-o descrie Strabo

in cartea citatg, ca o cetate de.
pendinte de Eraclia i in depgrtare de Tomis la 280 stadiT.
Cea ce a fost delta DungreT
si in special laguna dobrogeang
pentru negustorimea genuezg pi
vestitul sgii op Comerciul Levan-

nid de cum lacul Prazza din

tin. Ne ar duce prea departe, sg

descrim acea epocg in care toatg
laguna dobrogeang misuia de
galiotele latine i dromele gre-

ne vorbeste despre laguna do-

mopT

apoT vorbepte
Aseminea
de Tomeus, latinul Tomi, deve-

inteleagg laguna dobrogeang

si de asupra lor sunt locuintele,

cgtre tgrm el sunt legatT cu
podurT vremelnice, pe care la

se aflg podeala s'atl fAcut de

o indicg ca un adgpost,
in potriva furtunelor maritime.

venetiang ne o spune Heidt in

virful tnuntilor Siris din Paeonia.

cu Marea se pun in comunicatie

cu luntrile lor, dintre care unele
sunt foarte marT. PariT pe care

colonie sat' factorie a NicomedieT.

Din aceasta reese Ong la evidentg cg Herodot a vrut sl

inaltl, pe care se afla podelele

vreme de nevoe le ridicg; iar

guna dobrogeang, insula Peuceia,

Si Diodor, Cartea III 34,

brogeang si delta IstruluT in clIgtoriile maritime ale Phenicienilor
in Pontus. Intre altele el re.

marcg ciudgtenie, cg locuitoriT

acestor cimpurT de inundatie in

timpul marilor vinturT de apg

se adgpostesc el i avutul lor
in potriva inecurilor, pe niste

www.dacoromanica.ro

cestTI. Epoca liff Arcadios, Teodosios al II-lea pi Justinian sunt

pline de concesiunT acordate acelor popoare in treprinzgtoare in ale
negotuluT maritiin. Mihail Paleo.
logu pune optirile sale in serviciul
Genovezilor pentru a bate pe concurentiT lor Pizanf i VenetienT.

RAZIMUL

RAZIMUL

188

Ar urma sN descriem o intreaga

epoca de activitate cultural, lasata de GenovezT i VenetienT

in laguna dobrogeana si in delta
dunareana. Este asta-zT un lucru
probat ca canalul Clinetul, ce

disareail galiotele i dromele negustorestl ale Levantel de la gurele DunareT i in general din
Marea-Neagra, lasind loc la Inceput indolenteT i nepasareT
cestr, apoT cu prilejul incorporare'
chanatelor tatarestI din Crimeea,
Tauria i Chersonat, teritoriul de
la coasta dobrogeana deveni tea-

avint, lucru ce s'a si intimplat.

Administratia turceasca ca prin-

teo minune ese din legendara

el' nepasare i obliga ca fie-care
mare si mic intreprinzator al

obiectelor pescuite dua puntita

Gheorghe, este opera lor.

Care vor fi fost motivele in.

trul celor maT salbatice prada-

lor sa dea treT pana la 40 eamenT anual in serviciul unuT

Agg, care avea subt a sa ingrijire buna intretinere a cailor

ciunT, niel verba nu mal putea fi

apoase de alimentare si deschi-

temeereT acesteT caI apease.

In asemenea conditil de intreti-

zaturile de la Mare. Sub ordi-

Fost'ail eT condusl de gindul

nerea in buna stare a functionard

uneT alimentarT cu apa dulce a

laguneI dobrogene? Avut-ati eT

acestuT bogat areal in ale pes-

nele sale se gasea zecT de BimbasI

carT cu orta-

purcede din Iezerul - Razim la

Popina in dreptul cetateT Zaporojenilor

pana in gura

Sf.

in vedere scurtarea drumuluT na-

vigator intre Mare si Duare,

sala' poate ail vrut sa infrunte
desele i periculoasele potmolirt
de la revarsarea gureT Sf. Gheor-

ghe in Mare? Toate aceste sunt

cestiunT ce apartin unui studiti
special in a carul amanunte nu

putem patrunde aci, fiindu-ne

teama a depasi caracterul dictionaric al subiectulur ce tratan].

Activitatea genoveza sa pro-

beaza pana la evidenta si in

delta dunareanN, unde zed de
canale ce strebat transversalmente gurile de scurgere ale
delta sunt faptura acestor popoare inteligente si cutezatoare.

Scopul pentru care aceste canale a fost'savirsite, nu incape

indoiala, ca nu poate fi altul de
cit acela al

inlesnireT pescui-

tuluT.

De data cu patrunderea Turcilor in Europa si luarea lor in

stapinire al acestuT teritoriti dasic, ca istorie i nepretuit ca
obiect comercial si pescaresc, aj
facut ca prin barbaria lor sil dispara mar mult sail mal' putin
urmele activitatel Levantinilor.
Pe la sfirsitul secoluluT XV si
inceputul secoluluT XVI se maI
vedeati urmele culturale si de
activitate ale Genuezilor In delta

si in laguna, dar cu cit se

in-

tarea dominanta otomana cu atit

cada A trebuit sil treaca a proape

intregul secol al XVI-lea i jutatate din al XVII-lea pana ce TurciT ati putut sil se .convinga

lele lor erati impartitT in sectiunT.

de vandalica lor procedare. E/

revin la gindurT mal' bune, incetul cu incetul, daca nu mal

viciil hydraulic;

reinosc splendoarea de alta data

a activitatiT genueze i venetiene
In ale pescariilor si in general intreprindereT negustorestT, totusT

er insghebeaza un servida de
intretinere pentru astrarea in
buna stare de funcionare a ca.
nalelor de alimentare cu ape
dulcT din spre bratul Sf. Gheorghe i mentinerea rasuliatorilor

din spre Mare, adica a

orifi-

ciilor de la Malciana, Peritestl,

Portita
Buhazul.
i

Nu trece mult de la luarea

aceste intelepte mAsurT pi tot
teritoriul pescaresc din delta si
laguna debrogeana reinsufletes-

te. Pescad din Anatolia, Turd

alte ginte, Tataff din Chersonat i Tauria, ba chiar popoare semitice din Africa si
Arabia vin a'sT exercita aci

greaua dar banoasa meserie de

pescarT, ceea ce alta data fcea
cu spiritul inteligent i intreprinzator Genovezul, de asta
data este inlocuit de dibaciul,
prevazatorul i cunoscatorul marinar grec.
Era dat ca in asemenea conditiunr pescuitul sil ja un mare

www.dacoromanica.ro

Se intelege ca nu ni

s'a as-

trat nimic in scris, despre amanuntita organizare a acestuT ser-

tot ce pose-

am ca cunostinte se datoreaza
citor-va batrinT turcT, hogI si
cadil din Babadag, Enisala si
Caraharman, carT ne-ail comunicat minunatiile acelor timpurT.

De alt-fel daca am judeca din

punctul de vedere al ingineruluT
hydrolog i in general a omuluT de cultura technica, este lesne

de priceput ca canalele de alimentare ca Dunavatul, CerniFlorea, Sulimanca sail Dranovul, ar fi fost de mult disparute,
prefacute mar titila in mlastina,
periboina, astupate de cocioace
si in cele din urma transformate
In cimpie mlastinoasa i apoT in
prierie lacustra i aquatica, dua
cum s'a intimplat aceasta cu canalul de alimentare Clinetul. Zic ca
daca n'ar fi fost un interes vital si

o staruinta de fier, indiferent

din partea cuI, acele canale fatalmente trebuia sil dispara, data

fiind natura transformatoare ce

caracterizeaza intreaga aceasta
regiune. Daca dar legenda ne-a
plstrat acel serviciil de filtretinere ; evidenta faptelor ne-o
probeaza pana la netagaduit,
fiinta buneT intretinert Populatia slavil ce aproape exclusivamente exercia acum in aceas-

RAZIMUL

RAZIMUL

189

ta parte de loc pescada, Os-

uraganele i cele mar groaznice

factor ce a contribuit in tnod

treaza inca un sentiment de oroare pentru administratia turceasca, care fara multa vorb
spin7ura pe oil i cine indraznia
s abata apele alimentare din

tempeste ale Alrer-Negre, prin

care tapt el* deveneail pescara
de cutezanta i pilduitorr, tata,
de neindrazneala i abatia pescarulta musulman.

simtitor la decaderea pescariilor

dobrogene, a fost desinteresul,

Totul dar era dat, pentru ca

i productiunea pescareasca sa atinga culmea activitater. Daca aceasta nu s'a

cursul lor, spre a'0 crea peri-

ce de la inceput i pAna asta zr,

il desfa,uram i ne caracteriza
in a impedeca i a vexa pe

vi na

pescarul musulman i slav (de

adins nu voii.I sa zic Lipovean
Rus, cad locuitorul de neam slav
din Dobrogea Haholul, Rascolnicul i Zaporozeanul, considera

cade asupra vexatiunilor spiri-

aceasta numire, ca o mare insulta

adusa lui) in a y exercita

Dobrogea Hacia,

tulut de ,icane, brutalitater i

ci,tiguita fara masura, ce a ca

Rascolnicil i Zaporozenit, neamuta' slave, parte plecate ele de

racterizat in toate tirnpurile stapinirea turceasca.

burla voe din Rusia, parte izgonite de Petru cel Mare, Inca

Nu pot parasi acest capitol,

t'ar a arunca o repede i tre-

din ti input revolter Strelitilor;

iar alta ca Rascolnicr izgonitr
din partea 'oculta pentru bizarele i fanaticele lor credinte
religioase. Aceste neamuti in

cateare privire asupra starer actuale a pescuitulur din delta i

mare parte pescan, prin fire

apuaturr, care de pe coastele

Berlin ne-a har'zit aceasta stema

pana In zilele noastre.
Si de
ce n'am spune o? De, chiar de

boine i jeper particulare.

pescuitul

Pe linga pescarir anatolienr,

negustorimea greceasca mijlocitoare 'filtre producator i consumator in secolul
africanT

al XVII-lea, incep sa se stabileasca

in

Caspice, care din tinuturile VolDonulur i Duniprulur, vin

acum sa se stabileasca ca cutezatorl pescan T la gurele Dunarel

In laguna dobrogeana. Administratia turceasc a inteles

de indata dublul beneficiti ce

intimplat,

fara

indoiaI5,

laguna. Prin stare actuala voia

sa inteleg epoca de la 1878 incoace, de cind congresul de la

la inceput, cum am pus mina pe

stapinirea acestei ta 1, de toate
ne am ingrijit mar mult sati mar

putin spre a transforma Dobrogea

tara

inte o

civilizata,

putea trage din primirea

:
sal4luire a.noiler
ura neimpacata in contra

demna a puna nurnele de provincie maritima nomina, numat

in ceea-ce privete pescuitul
productiunea ha, nimenr nu s'a

tratilor lor de aceia0' gint

gindit.

seria, ceia-ce a adus cu sine din

ce in ce mar mult disparitia lor
din partea !oculta.
Pescarul mus timan emigreaza
in apele Mediterane, iar pescarul

slav trece cu destul regret pe

coasta anatolica a Marer Negre.
Si in fine un al treilea factor,
ce pare a fi menit sa dea
lovitura de gratie pescariilor
nestre. Sunt masurile extrem de
energice, masurr pline de intei vointa ce guvernul
rusesc a luat i nu inceteaza a

lepciune

le raslati, pentru propapirea pes-

cuitulur la gurele Dunarer, in

special pe bratul Kilia. De la
1878 i pana asta-zI, administratia imperiala rusa nu a crutat
nid mijloace bNneitT, nicr mij-

loace de vointa absoluta de a

transforma localitatea Vilcov,
de la devarsarea extrema a
Kilier in Marea-Neagra, inteto
localitate vrednica de comparat
cu Ahtuba, Astrahan i Zarizin
de la gura i in cursul Volger.

neam, oferea Otomanilor garantia trebuitoare, ca antagonismul

neimpacat ce aceM Salir pearta
In potriva fratilor lor din Rusia,

Mar india serviciul technicohydraulic, de care am avut pri-

va constitui o stavill puternidi

neinvinsa In potriva inva-

nalele de alimentare din spre

De indata ce Rusia a pus stapinire

Minare se potmolesc, cocioacele

ce de pe

le astupa caile apease, fie-cine

sapa i abate apele in cotro

la Vilcov, mal multe regimente

de infanterie s'aj pus pe lucru

ziunilor moscovite,

atund deja incepea sa se arate. Al doilea, fanatismul religios i unite cu o credinta

oarba ca tot pescarul de neam
slav ce piere in valurr, este

strins in bratele lur Dumnezeti,

in momentul inecarir, dati curajul t'ara pilda pescarilor Haholi

Rascolnid, a infrunta

lejul a verbi mar sus, dispare

Cu desavirOre. In consecinta ca-

vine mar bine la indemina, jepce

periboine incurseaza toata regiunea lacustra intre Sf. Gheorghe i Razimul, fie-care facea
ce vrea, disparuse spaima ca de

'I va prinde vre un Cadiu turcesc, pe loc

t'ara multa jude-

cata '1 va spinzura. Al doilea

www.dacoromanica.ro

la acest punct, condu0 de ofii inginerr destoinicr In a

ten
apara localitatea, in potriva inundatiilor ce facea nesigura ederea

in partea boculul. Sotnir intregr

de Cazad cutreerail Basarabia

inferioara, tinuturile Podolene,
Volnir, Taurif i coasta MarerNegre de la Cetatea Alba, cara-

RAZIMUL

RAZIMUL

190

banind locuitorr ca in Evul Medid

ne a parasit, daca cutezatorul

dagulur ce'r zicea Antitauros, Tur-

la munca silnica, la potvoada,

ramasa legendara in gura Rusulur de la Vilcov, de unde

Hahol si Rascolnic impreuna cu

fratele sad Zaporojean, paraseste
Cu lacrimr locul unde s'a nascut

cul l'a schimbat in Bin-Boghadaghlary, adica muntele celor

si asta-zr zicatoarea traitoare

intre locuitoril din partea lo.
culta: c Sg ne fereasca Dumnezeti

si a crescut si unde alta data

se indeletnicea cu draga-r meserie, daca negustoruluI grec i a
perit spiritul de intreprindere de

(`15plcat) a facut jiiriik pe care

apor Slavir l'ad transformat in
Jurilofca, Eraclier i-a zis Enisala
si tatareste Ereclic si tot ast-fel

daca armatori de

am putea insira mar toate nu-

seicl si caice nu'sr mar trimet

de furcile VilcovuluT D.

Asta-zr Vilcovul este o loca.

litate infloritoare in ale pescui-

sa prinde peste 20-25

vasele lor din insulele Ionice,

mirile actuale dobrogene pe care

Turcul le-a tradus simplamente

kgr. peste, din care, prin

Dardanele, Marinara ,i Bosfor,

sa incarce pescadi de la gurile
Dunard si laguna dobrogeana,

dupa originalul grec. De ce dar

ne-am mira daca din Preazimusul lur Herodot, la vreme gura

daca micile intreprinderr de conserve cercate la Jurilofca, SariChioi, Uslina, Ivancea si Catirlet,

Turculur l'a prefcut in Reazelm.

sunt inabusite in fase si cInd in

acelas timp pescariile imperiale
rusestI, de la Vilcov iad zilnic

turcesc. Legenda slava jata ce

spune: Erail trd marT stapinitorr si domnr pe tot patnintul
dintre Marea-Neagra si muntir

tuluf ;
mil.

alta data,

o mie de taurT; din vechiul Iuchai

manufactura, sa transforma intre

Ic) 15 mil. kgr. in saratura pescareasca, in mare parte destinata
exportulur, In care privinta Casa
Schilcin a atins o reputatie continentala.
In atarl imprejurarr, mg intreb,

la ce ne servesc toate legile cu

menire a ocroti epocile de erutare a procreatiund pestilor, di-

avinturT nepomenite.

Numirea actuala Razimul este

netagaduit derivatia Razelmulur

dobrogenT, unul Hrisca Restrisca

sentarI ale Tard la Congresele

Inca data, dar la ce bun sunt

legr platonice, conventiunr sutiltoare, representar fara folos, in
care timp cel mar grandios areal

si Expositiunile pescarestr ce din

de pescarie de pe continentul

mare tilhar si nebun, sta la Po-

cind in cind se organizeaza de

european amenitacu diparitia sa.

pina (insula In iezerul Razimul),

deosebitele state europene. Daca

canalele de alimentare din zi ce

Nu acuzam pe nimenT, ne
facem doar datorie a atrage

iar cel mar batrin Senca Razin

trece se astupa, daca orificiile

atentiunea celor cu dor de tara

asupra dezastrulur ce ameninta
sa distruga una din principalele

ta ?lisa nu poate fi de cit o le-

feritele conventiunT incheiate cu

statele vecine, multiplele repre-

de admisiune dinspre Mare ame-

ninta cu desavirsita lor innisipare, daca laguna dobrogeana

cu anr ce trece se maleste si
se potmoleste, nu va mal trece
mult si adincimea e deja Cu
mult reclusa, se va preface intr'o mocirla de apa si morena
stagnanta.

Daca canalele de alimentare

facute de Gen ovezr si intretinute
de TurcI ail cazut in uitare, daca
vestitele Ghiolurr si Pardine din
Delta sunt izolate, ne mar putind
patrunde nic pestr, nicr apa proas-

pata de primenire, daca Sontile

si Litcovurile sunt astupate prin
cocioace la capete, de numar
stie locuitorul daca curge prin
ele pohoiul de apa, pardina, periprava saii perivoloc. Dac abilul pescar turc si anatolian

si cea mar inlesnicioasa produc-

tiune economica a Tara

Tin a termina acest capitol,
cu cea ce am inceput.

Legenda

RazimuluI. Dupa cum am vazut mar sus, sigur prin Preazimus Herodot a vrut sa inteleaga laguna dobrogeana si niel'
de cum mlastina Prazia din virful muntilor macedonenr. Turcir
ad numit laguna dobrogeana adica iezerul Razimul cu toate celel'alte ghiolurr sub denumirea generica Razelm,

el

Turcul ce

Cu sfintenie a cautat sa pastreze

Halipedonultraducindu.lin limba
ha Tusla-Ceair, Melas l'a primit
asa cum l'a cucerit si i-a zis turceste Carazul adic apele negre,
apor muntele din virfurile Baba-

www.dacoromanica.ro

avea palatul lur la Orla Haho,

Mur unde este acum Bisericuta,
cel.l'alt frate,Wianca Caim, era un

locuia cetatea lur Eraclie. Aceas.

gencla parte adusa de Rascolnid

de la Don carr cu adevarat, dupa
cum ne spune istoria, ail avut ca

cap al Rascoaler pe un Razin,

executat la Moscova in 1671, pe
d'id Rascolnicir ad venit de abia

pe la 1700 in tinuturile dobrogene. De sigur cu acest nume

In memoria lor, gasesc aci triareata intindere de apa pe ca re
Turcir ir zicead Razelm, ded
era la mintea omeneasca ca lo.
cultora slavr nor stabilitr in delta
si in laguna dobrogeana Haholi,
RascolnicI si ZaporojenI sa numeasca intreaga aceasta regiune
apoase Razimul, numire cea mar
recenta si actuala.
i) Literaturd: O literatura pro.

prie a iezerulur Razimul sad a

laguneI dobrogene nu exista.
Vom cita insa aci pe l'higa au-

RAZIMUL

RAZIMUL

191

toril enumeratT in cursul acesteI descrieri, urmatoriT scriitorT

clasatt pe categorif geografo.istoricr, cercetarT naturalist!, scrierr speciale si de natura

Wuth des Elements und Milde

des Menschenherzens. Von Anton Benkert. Budapest 1838.
Die Donau-Katarakte. Anton
Bvleszni. Orsova 1874.

mult technica, cari in lucrarile

Beitrge zur europischen Landerkunde. Von Graf Teodor von

Karacsay. Wien 1818.
Archaeologiai Kzlemnyek.
Rmer Fl6rist61. Pest. IX. Kt.
Htinfalvi. Magyarorszg s

ocupat si de laguna dobrogeana.

Autorl geog-rafo-istorici : Adpartus ad historiam Hungariae.
lor

Scripsit Matthias Bel. Posonii

Notitia Hungariae novae historico - geographice. Elaboravit
Matthias. Bl. Viennae 1737.

Erdly Kpegkben. Laufer W.

Covration de l'Arme roumaine en Boulgarie. Capitain
Fisch. Bruxelles 1879.

Codex diplomaticus Hungariae

Bericht der Europischen Do-

A. Georgio Fejr Budae 1829 -

nau-Commission zu Galatz. 1880.

1735.

Strabo: Geografia antica.

1844.

Notitia orbis antiqui. Lib.

Cellarius.

Pertz. Mon. Germ. I. S. Monachi Iangallensis de Gestiss

Caroli imp. lib. II.

Dankowsky. Fragmente zur

Geschichte der Volker ungarischer und slavischer Zunge.
Froissart, Chronique. Bericht
iiber die Schlacht bei Nicopolis,
1896.

EugenKawalewsky.Der Krieg
Russlands mit der Tiirkei 1853-1854.

tinter dem Halbmonde. Von

Armand Freiherr von SckweigerLerchenfeld.

F. Kanito. Donau-Bulgarien.
Geschichte des transalphinischen Daciens.
Wien, 1781.

Von Sulzer.

Topograpisch-historische Beschreibung der beiden Frstenthilmer Moldau-Walachei, Wien

181o.

.Herodot: Descriptia PontuluT

Euxinus.

Heinrich Kieppert: r.ehrbuch

der alten Geogra phie.
Schweiger-Lerchenfeld : Zwischen Donau und Kaukasus.
Marinelli: Cunostinta pamintului de catre cc! vechT, conferinta tinuta la Societatea Geografica Italiana la Roma, 12
Martie 1882.

250.

Annalen der Hydrographie etc.

1875, 184, nach Wenjukow

in der Russ. Revue.
Affaires ttrangres du Ministre de France: Commission
technique europnne, 1879. Paris, Imprimerie Nationale.
Scrier1 speciale.
Antipa :

Isidorus : Orig. lib. XI, pag.

274 si urmatoarele.
Schiaparelli: I. Prescursori di
Copernico nell' antichit, ricer-

nist. Domeniilor, fasc. VI, din

15 Oct. 1894.
Hartley: Ch. Description of
the Delta of the Danube, and
of the works, recently executet,
of the Sulina mouth. (London
1862), from. the XXI. Vol. of

che stor. in eMemorie del R. 19t.

Lombardo, vol. XII. III della

serie 1112, pag. 407.

Cassiodor: Variarum lib. I,

XLV Max. Bibl. Vet. Patr.,
II, pag. 11 2.

the publ. of the Institution of

Civil-Engineers.

CercadtorX naturali,dr. P. Licherdopol: Excursiuni in

Al. Ofdrthininu: Exploatarea

pesteluT pe Volga pi Rhin in
raport Cu exploatarea luT pe

Dobrogea.

Dunare.

garns,Si ebenbrgens, der Moldau,.

drtani Betekints a romn- Dobrudsba.

Kloeden's Handbuch der Erd-

Wolff. Leipzig. I. I. Weber 1848.

Ges. in Wien, 1876, 329,

Taf. VI.
O. Fruas : Aus dem Orient,
1867, 177.
Lyell: Princ. of Geol. 9. ed.,
p. 284.
C. Ritter: Erdkunde. KleinAsien, I, 437.
O. Blau : Aphorismen alter
und neuer Ortskunde Klein-A
siens. Peterm. Mitth. i865,

Raport, publicat In Buletinul Mi-

Dr. Alrndsy Gyrgy V. Ma-

Die Donau, Von O. L. B.

die Vernd. fin Donau-Delta, mit

Karten. Mitth. der K. K. Geogr.

24.

Genesis : Cartea III,

Reise durch einen Theil Un-

der Bukovina. Pest 1811. Von

Graf Bincenz Batthyanyi,

Credner. Die Deltas, pag 15.

Idem, pag. 23.
K. F. Peters : Die Donau
und ihr Gebiet, Leipzig, 1876,
371.
C. Muszynski: Die Regulirung der Sulina-Mundung und

kunde.

Hem. Credner: Elem. der

I. Auflage.

Geologie, III, pag. 225.

Donausagen. Zamarsky und

Dittmarsch, 186o

Vogt: Lehrbuch de Geologie,

pagina 114.

www.dacoromanica.ro

Al. Mdrthinnu

Cestiunea

pescariilor in Rominia.

Al. Marthininu: Laguna dobrogeana, publ. in Gazeta Liberall.

Al. lifdrthininu: Excursiune
economica de alungul tarmului
nostru maritim, publicat in Gazeta Liberala.

RXRAIA

192

Taibout de Marigny : Hidrographie de la Mer Noir. Odesa

Rabaia, catun, jud. Neamtu, pl.

de Sus-Mijlocul, com. Petricani.

180.
Beyer : Buletin de la Socit
Gologique de France, 2, p. 268.
Tehihatcheff: Le Bosphore et
Constantinopole. Paris, 1864,

pag. 548 $i 568.

Spratt: Quaterly journal of

the geol. soc. XIII, pag. 81
Ad. Friederich : Kulturtechnischer Wasserbau.
Al. Penek: Die Donau (Verein
zur Verbreitung der naturwissen-

Rblia, sat, pe mo$ia Horodniceni, jud. Suceava, com. Br5.ca acelag nume qi pe coastele
dealurilor Piciorul-Huciulur, Zvarici, Timofti i RAbiia.

se afll ridicat un platog intins

la o ingltime de 10-15 in. de

Vatra satulur ocup 5 i

ea o populatie de 308 suflete.

ImproprietiritT in 1864 sunt
2 frunta$T, 78 pglma$r $i 6 coda$T, stpinind 216 Eller $i 35

DrumurT principale sunt : la

Bote$ti (i800 in.) $i la Horodceni (i500 in.).

nau.

Pacher: Die Eisbildung

in

der Donau.
Remney A.: Zur Geschichte

der Donauflotille von den Rmerzeiten bis zur Schlacht bei

1526.

aceste cloud $irurr de dealurr se

afil un intins $es a druia 1Atime prin unele localitIti trece

peste 15 kil. Tot prin unele localitatT se ridicl din $es cite un
platog intins. Pe mo$ia Ri$e$ti

dgtelul, a$ezat pe valea piriulur

schaftlichen Kenntnisse in Wien).

Fr. Toula: Eine geologische

Reise in die Dobrudscha.
Lorens v. Liburnau: Die Do-

pe stinga In Basarabia. Intre

movild, pe teritoriul com.

Ri$e$ti, pl. Podoleni, jud. Flcig,
situatg. pe platoul din $esul PrutuluT,

$e$ti

la 600 in. de satul RIla 17 kil. de ora$ul

$1

Hui.

la nivelul $esulur Prutul, avind

spre V. una din acele doug. cultor

ce formeazg valea Prutulta. Pe

rnarginea acestur platog despre

ses, stg ridicat uriasa

Rablia, de la care privind spre
E., In directie dreaptd, se OA
alte cloud movile marT pe culmea dealulur opus din Basarabia, care par a fi fost in leggtur strategica ca aceste de
pe $es. Distanta dintre movila
RAbila $i acele doug. ce-T start
In fatg, trebue sg fie aproxi-

mativ de la 8-10 kil.

Tot in directia dintre aceste
movile, se vAd in $esul Prutulur, de o parte $i de alta a fin-

Balkan-Halbinsel, militr-geogra-

Iatg. ce zice Episcopul Melhisedec, inteo notA, la pag.

din Cronica Hu$ilor, asupra
origine i numirel acester mo-

phisch, statistisch und kriegs-

vile :

historisch dargestellt.
Laguna dobrogeang, din cele

Cu InsemnAtatea strategid a
Hu$ilor, cred cA trebue sg. fi fost

ce am vgzut expuse, are din

legatg. $i movila numitl RIbiia.

Ea const. dintr'o movill incon-

Niel o spg.turg nu se vede

In jurul moviler din care s se

juratg de un mur Malt de IAmint, ci intrarea despre Prut.

fi luat pmtnt pentru ridicarea er.

Are forma unuT con cu o pe-

cit mar cu seama ca un areal

de pescuire unic in felul
In toate privintele atit delta

Despre ea pomene$te $i Cantemir in Descrierea Moldova,

riferie la bazg de peste 150 in.

$i laguna dobrogeang sunt pgng acum cu de-

tarit o numeati : Han-TApe$i, a-

E. Ssentklaray: A Dunai hajhadak trtnete.

Turna Anton : Die stliche

toate punctele de vedere o insemngtate

deosebitg atit din

punct de vedere clasic, istoric,

DungreT &it

sgvir$ire lipsite de cercetrT geofizice, economice, technice

nicr chiar geografice$te, pe deplin cunoscute.

Cuno$tintI a cror intirziere
in cercetare sunt din toate punctele de vedere dlungtoare intereselor nationale $i economice.
(Intreg articolul asupra Razimulur a fost reclactat de d. inginer Alex. Mgrthinnu).

pag. 28, ed. 1851, pe care 11Hamad. Din documentele Episcopier se vede ca,
la movila RAblia, era pod peste
Prut ; de aid putem deduce ca,
la movila Rabiier, era fortgretg
de aprarea podulur, de ngvadicA

litorir

ce ar

fi

voit sg tread

din acea parte a PrutuluT.

Rini Prutul curge in lungul Tara de la N. la S., printre doug $irurr de dealurr, unul
pe dreapta in Rominia i altul

www.dacoromanica.ro

lur, o suing de valurr de pgmint, a$ezate paralel unele lingd

altele, de-a curniezi$ul $1 in fata
movilelor i avind o lungime de

10-15 m.

cu inltimea treptatg.. De jur

imprejur, aceasta movil este
inconjuratg de un val mare de

plmint care lasd a se vedea

numar virful moviler. Intre movilA $i valul ce o inconjoarg se

afl in interior loc liber, iar in

partea de E, spre $esul Prutulur, se afla o deschizAturg ce

se las1 in vale pe $es ; pe acolo
era intrarea i e$irea din cetate. Aceastg deschizAturg este

intdrit de alte valurr de pgmint care se unesc ca -valurile din $es. Valul de pAmint

128

RA.13tIA

RACARt

dimprejurul movileY are o cir-

Raoari, com. rur., in jud. Dolj,

meaz o figura patrata ; linia de

cumferentA de 300-400 m. in
partea externa. Niel un sant,
niel' o sapaturA, nu se zaresc

pl. Jiul d.-s., /a 31 kil. de Craiova si la 4 kil, de resedinta

catre N. face ao papi, cea de

catre E., In al carel mijloc se

plaseT, Filiasi, situata pe Dealul-

vede poarta, face 150 past Bu

imprejurul movileT, ceca ce do-

/nalt.
Se invecineste la S. cu com.

cAtile de cArAmida care le afla-

vedeste c pamintul, atit din

movill cit si din val, a fost ca-

rat din alte partI, sati c s'a

nivelat pAmintul in urma lucrAreT.

Valul din prejurul movileT se

afla ruinat in unele partI din

cauza mincaturd pamintuluI pro-

venia din apa ploilor.

Sapatur s'a fAcut, sunt vr'o
anT, de catre proprietarul mosieT Risesti, d-1 Teodor
Cerchez ; nu s'a gAsit intr'insa

de cit pAmint argilos si o grincl

de lemn. Cercetarea Ins nu s'a

putut face pana la fundament,
din cauza greutAter lucrAreT intreprinse.

Pe platoul din jurul movild

s'a gasit cuTe de fier de capete
de osiI pIerdute, de la care de
tunurI, &ante de schijA, pustf
vechT. Aceste urme mal noul
sunt lasate din timpul- razboiuld dintre RusT i TurcI

de la 1711, care a avut loe

la Stdnilesti, mal in jos de
movila RAbiia ; cAcT atuncT ale!

la RAbiia a stat generalul rus

Repuin, cu obuzul cel mare de
pedestrime, pana ce s'a odihnit

ram aicT mArturisesc in contra

indoirl, cl e

Bralostita, la N. cu com. Filias', la E. cu com. Tatomiresti

si la V. cu
Comuna este accidentat de
dealurile : Inalt, Racari-d.-s. si

verT-cdreI

Racari-d.-j.

trieT noastre. Distanta de la E-

Riul Jiul o desparte de com.

lucru

roman. La o cercetare mal cu

de amanuntul, ramAsitile acestur
castel ar putea sa. ne aducA marT
deslusirT despre antichintile pa-

Comuna a fost infiintata la

geta cea mai insemnata, pe tabla

peutingeriana, consunA binisor
cu pusaciunea loculuI acestuia.

1833. Se compune din cAtunele

RAcari-d.-s. si Racari-d.-j. Inainte

Dar numele ne indreapta la

ripa Motrul, care se vars1 in

se compunea din cAtunele RAcari i Racarelul.

Catunele Racari-d.-s. si RAcari-d.-j. sunt puse in comunicatie printr'un pod umblAtor, ce
se afla peste Jiul.
In com. RAcari se afll o cetate, in care s'a gasa urmatoarea
inscriptie

Jiul, sub 41020'-4433'x..

Are o populatie de 1004 su-

Bralostita.

HONORti.

C. VALERIO.
LONGINIANO.

FLAM1N. Q.

AED. II 'VIRO MIL

TE. 1CL. HERCULANUS.
AED. OP. SOCRO.

pe care D-nul Tocilescu in opul

sAti : (Dacia inainte de Traian,
p. 450, o citeste ast-fel :

flete ; o scoala mixta, In satul

Racari-d.-j. ; o bisericl, in cat.
RAcari-d.-s.,

fondata de catre

Ene Morait, avind in tinda bise_

rice! inscriptia urmatoare :
Acest sfint locas al dotnnuluY nostru
Isus Christos s'a zidit din temelie la 1833

de Ene Morait i a stat netenctut p

la 1874 i cu toatit ob tea locuitorilor,
la leatul 1875 ab oferit baniT dupl pea.
tru vInduta la Unja feratK si a zugritvieo
dupa cum se vede.

Sunt 5 circiumT.
Suprafata teritoriuluT comunei

este de 1339 pog., din carl

Ioo pamint arabil i 139 hect.
izlaz.

nava, de unde apoT a plecat

HONORT C[aio] VALERIO

LONGINIANO FLAMIN[i] Q uaestori]

Mosia RAcari, in intindere de

112o pog. arabile, 1200 pog.

in jos, la satul StAnilesti, unde

s'a impreunat cu cele-l'alte dota
obuze, carl trecuse cu mult mal

ARD[ili] ir VIRO Mu[nicipii]

pAdure si 320 pog. fineatA, a-

TR[oesmis] Im[ius] HERCULANY15

ARD[ilis] op[Iirno] SOCRO.

oastea, care era obositA si bol-

inainte in jos de StAnilesti, unul

cu generalul Ianos, care a ajuns
tocmaT la Gura-SarateT, aproape

de Falda si altul cu Imparatul

Petru, mal inapoT la satul LuncaBanuluT.

Rablia, pipia, in jud. Suceava,

izvoreste din satul cu acelasI
nume i, dupa un curs de 3500
metri, se varsA In Bradatelul.

adica (ZeiteT Honore!, luT Caiu

Valeriu Longinianu flaminul,
quaestorul, edilul duumviruluT,
Municipiuld Troesmis, Iulius

Herculanu, edilul, prea bunuld

sati socru.
Laurian descrie ast-fel cetatea
Amutria :

partine d luT G. Glogoveanu.

Prin S. com. trece catea ferata ce are statie in RAcari, la

650 m. departe de sat.
Calea naturall trece prin com.,

la S., pe o intindere de 312 kit.

Budgetul com, e la veniturT
de 2339,47 leI si la cheltuelT de
2085,47 leT.

-1Merseram la satul RAcari, unde

Sunt 359 contribuabilT.

Vite : 174 vite marT cornute,

aflorara ruine1e und castel ro-

340 oT, 48 cal, 14 capre si 80

man. Fundamentele acestuia for-

porcT.
25

84745. Meras Diaionar Geograjto. Vot. V.

www.dacoromanica.ro

IUCARI

194

Rcari, stafie de dr.-d.-f., in jud.

Dolj, pl. Pul-d.-s., com. Racari,

r. Cucova, Cu satul Cucova.

13.ACC1UNI (PLASA)

Cu 2 bisericr, din care I parohala, cu hramul SI. Nicolae, in

In circulatie la 5 Ianuarie .1875.

Dr4gufani, cu satul Dra.gusani.

Mmndrica, cu satul Min.

Se afla intre statiile Cotofeni

drisca.

kil.) si Filiasi (6,4 kil.).

Inaltimea d'asupra nivelulur Mari! de ro3m.64. Venitul acester

ni-d.-j. i Orbeni-d.-s.

lul) cu 2 bisericr, din care

Piincefti, Cu satele : Fintinele, Pancesti i Tirgul-Pancesti.

Parava, cu satele : Pa-

parohiala, cu hramul S-tir VoevozT, in cat. Cornatelul i i fili-

pe linia Cr aiova-T.-Severin, pusa

statir pe anul 1896 a fost de

22286 leT si 47 banT.

Rcari, mofie particulara, in jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Racari,

in intindere de 1120

pog. arabile, cu venit anual de

21890 leT. Apartine d-lta C.
Glogoveanu. Are padure, populata cu cerT, gorunr i tufanT.

Rcari-de-Jos, sat, in jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-s., com. Racari. Are
o populatie de 432 suflete ; o
scoala mixta, ce functioneaza
din 1850.

Orbeni, cu satele: Orbe-

raya si Teiusul.
Sascutul, cu satele : Marta, Contesti, Fabrica Zaharina,
Finttnele, Sascutul, Schineni si
Valea-Nacului.

Scurta, ca satul Scurta.

Ureckefti, ca satele: Urechesti-d.-j. si UrecheAi-d.-s.
Valea-Seacci, cu satul Valea-Seaca.

Are o populatie de 5055 fama; sail 19581 suflete; 32 biserie!, din carr 17 parohiale
15 filiale.

Racari-de-Sus, sat, in jud. Dolj,

pl. pul-d.-s., com. Racari, resedinta primaria Are o populatie
de 572 suflete, locuind in /61
case.

Dup noua impartire a parohiilor, pl. Racaciuni cuprinde

17 parohil :
i. Adjudul-Noti (com. Adjudul-Noil), cu 3 bisericr, din carr

parohiall ca hramul Sf. DuRficaciuni, pizza, in jud. Putna,

mitra si i filiala, cu. hramul

compusa din 20 comune, 36

Adormirea, ambele in cat. Adjudul-Noa si r filiala, cu hra-

catune i i tirg.
i. Adjudul-Noti, cu satu/ Adjudul-Noa.
.Adjudui-Vechia, cu satele :
Adjudul-Vechia si Siscani.

.Anghelefti, cu satul Anghelesti.

Buca, cu satul Bilca.

Berefti, ca satul Beresti.
Borfani, Cu satul Borsani.
Burcioaia, Cu satul Burdoala.
Copicefti, cu satele: CopAceti l Slobozia.
Cornayelul, Cu satele: Cornatelul, Lunca-Dochier Satul-Noil.

ro. Co/ofnqti, cu satele : C otofanesti i Tamasoaia.

mul S-si! Voevozr, in Burcioaia.

Adjudul-Vechia (com. Ad-

judul-Vechia), cu i biserica parohiall ca hramul Sf. Nicolae,

In cat. Adjudul-Vechia.
Bilca (com. Mica), cu 2
bisericr, din care I parohiala,

ca hramul SI. Nicolae, in cat.

Bilca i i filiall, cu hramul SI.

Gheorghe, in Cotofenesti.
Borsani (com. Borsani), cu
biserica parohiala, cu hramul
Pogorirea S-tulur Duh, in cat.
Borsani.

Beresti (com. Beresti), cu

hiserica parohiala cu hramul
Sf. Pantelimon in cat. Beresti.
Copacesti (com. Copacesti)

www.dacoromanica.ro

cat. Copacesti z filiaIa, cu

hramul SI. Gheorghe, in Anghelesti.
Cornatelul (com. Cornate-

ala, cu hramul SI. Nicolae, in

Lunca-Dochier.
Cucova (com. Cucova), ca

biserica parohiala, cu hramul

Adormirea, in cat. Cucova.
Dragusani (com. Dragusani), cu r biserica parohiala,

cu hramul S-tir Voevozr si

filiala, cu hramul Sf. Nicolae,
ambele iti cat. Dragusani.
Mindrisca (comuna Min-

drisca), avind z biseric parohiall, ca hramul Sf. Nicolae, in

ca.t. MIndrisca.

t. Orbeni (com. Orbeni),

aviad 3 bisericr, din care I parohiala, cu hramul S-vil Voevozr
t filiall, cu hramul Sf. Nicolae, ambele in Orbeni-d.-s.
filiala, cu hramul Sf. Nicolae,
in Orbeni-d.-j.
12. Pancesti (com. Pancesti),
ca i biserica parohiala, ca hramul Sf. Nicolae, in cat. Pancesti.
13. Parava (com. Parava), cu

2 bisericr, din care I parohiala,

cu hramul S-tir VoevozT, in d.tunul Parava si z filiala, cu hramul Adormirea, in Teiusul.
14. Sascutu/ (com. Sascutul),

cu 3 bisericr, din care i parohiall, cu hramul Adormirea in

cat. Sascut si 2 filiale, din care:
1, ca hramul S-tir ImparatT, in
Contesti si r, cu hramul Sf. Nicolae, in Sascut.
15. Scurta (com. Scurta), cu
3 bisericr, din care z parohiala,
cu hramul SI. Nicolae si i filialg, cu hramul 5f. Dumitru, ambele in cat. Scurta si i fifiala,
cu hramul Adormirea, in Cioaca.
16. Urechesti (com. Urechesti),

RACActuNT

Cu 2 bisericr, i parohiala, cu
hramul Buna-Vestire, in cat. Urechepti pi r filiala, cu hramul S tir
VoevozT, in Slobozia (din com.
Copacepti).
17.

RitcXcium

195

Valea-Seaca. (com. Va.

lea-SeacA), cu 2 bisericf, I parohiala, cu hramul S-tif Voevozi

pi i filiala, tot cu acelasr hram,
ambele in cat. Valea-Seaca.

Sunt 16 colT mixte, (1899

900) frecuentate de 1024 copiT.

hect. pi apartin la mar multr

proprietarT.

Viile ocupa 102 hect.

In satul Racaciuni sunt 5

caldarr de fabricat rachia.

Vite : T80 cal, 1134 vite marT

cornu te, 337 porcr, 1176 or

8o capre.

StupT de albine sunt 120.

Teritoriul comuner

vor da SultanuluT, care 'T trare

base prin Aga, anume Urzum

Ali-Bei, daca se vor apuca sa
mearga amindor asupra lur Ra
coti cu optr, s faca slujba a

ciuni, situata la E. de satul cu

acelapT nume.

limita spre jud. Putna, in dreapta

Budgetul com. e la veniturr

de ler 16017, banT 42 pi la
cheltuelr de ler 6615, banT 30.

catune : Rdcaciuni, repedinta,

Gipteni, Teiupul, Satul-Noa pi
Berindepti.

Mopia a fost din vechime a

Domnulur Moldover Gheorghita
tefan, apor a postelniculuT Ion

Canta. Satul ce poarta numele

acester comune mar este pi locul originar stramopesc al Domnulur Gheorghita *tefan, pi aci

s'aa Intrupat mar multe fapte

Seaca, repedinta plaper, 18 kil.;

la com. Pancepti, 8 kil. ; la com.
Fundul-Racaciuni, II kil. ; la
com. Cleja, 15 kil. ; la com.
Gropile, Ii kil. pi la com. Racataul, 8 kil.

Gustav, plecase asupra Polonier

(cLetop. MoldoveT), tom. I).

Rchciuni, sat, jud. Bacan, pl.

(jud. Putna) ; la E., cu com.

Pancepti pi la V., cu comunele

serict,

Fundul - Racaciuni

Gropile.

Este parcurs in directia de V.

pi

E. de piriul Racaciuni

brazdata de dealurile Delureni

Teiupul.

Are o populatie de 2201 suflete; o pcoall mixta, infiintata

la 1865 in satul Racaciuni, fre-

cuentata. de 55 copir pi alta,

tot mixta, in Gipteni, Cu 13 copir; 3 bisericr, din care una
catolica ; 15 circiumI; 4 morY,

3 de apa pi una cu abuff.

Teritoriul comund are o intindere de 5023 hect. Padurile:
La-GropT, Fundul-G4teni, Fundul-Racaciuni, etc., ocupa 1700

coti. stefan pi Constantin-Voda

se aliase cu Racoti II, care

Rcataul, de care se desparte

prin riul Siretul pi cu com.
deja; la S., cu com. Parava

Se marginepte la N. cu com.

ceasta imparatier, sa se cura

teasc de faptele lor pi de amestecaturr ce avusese cu Ra-

Distantele : la Bacla, capitala

districtulur, 29 kil.; la Valea-

repedinta com. cu
acelapT nume, situat pe stinga
piriulur Racaciuni, aproape de
confluenta lur cu Siretul.
Are o populatie de 1397 su-

istorice (vezT Racaciuni, sat).

Racoti II din Ardeal.

De aci a trimis Gheorghitatefan pe Miron Costin, pe la

sfirpitul anului 1656, in Tara
Munteneasca, ca sa intrebe pe
Constantin - Voda, ce raspuns

e stra-

en, pl. Bistrita-d.-j., situata la

Siretulur. Este alcb.tuit din 5

de la

batut de calea nationala Bucurepti-Roman pi de calea ferata

care trece pe la statia RacaRcciuni, com. rur., jud. Ba-

Mater-Voda, ca sA alunge din

nod de pe tronul Moldover pe
Vasile-Lupu, i aptepta ajutor

flete; o coala mixta; 2 bi-

din indemnul regelur Carol X

Rcficiuni, stafie de dr.-d.-f., jud.

BacIa, pl. Bistrita-d.-j., com.
Racaciuni, pe linia Marapepti-

Bacla, pusa in circulatie la 13

Septembrie 1872. Se afla intre
statiile Negri (6,8 kil.) pi Faraoni (7,9 kif.). Inaltimea d'asupra nivelulur Marir de I19m.04.

Venitul acester statir pe anul

1896 a fost de 111568 ler, 93
batir.

care una catolica

una ortodoxa, fondata la 12.4cAciuni, mofle, jud. Bacaa,
din

1852, de catre defunctul Vasile

Sturdza ; 12 cIrciumf.
Vite: go cal, 575 vite marr
cornu te, 137 porcr pi 10 capre.

In acest sat care se mal numea Renchepul san Rencheci,

s'a nascut Gheorghe sag GheorghitA- tefan din familia Ceaure.5tilor, fiul lur Dumitrapcu sal-1

Dumitru stefan (Miron Costin,

Coglniceanu, Letopisetul Moldover, tom. I, editia II, pag.
322).

La 1653, Gheorghita- tefan

s'a apezat in satul Racaciuni cu

oastea ce o capatase de la

www.dacoromanica.ro

pl. Bistrita-d.-j., com. Racaciuni,

Cu mal multe partr.

Rcciuni, pida, jud. Baclu, pl.

Bistrita-d.-j., pi jud. Putna. Izvo-

repte din locul numit Limbari,

strabate comunele: Fundul-R1caciuni i Racaciuni de la V.
spre E., scaldind satele care
le compune,

formeaza limita

intre jud. Bacati pi Putna pi se

varsa in Siretul, pe malul drept,
dupa ce se ingroapa pe dreapta
cu pirliapele : Fundul-Racaciuni
Glpteni, iar pe stinga Cu CAprianul.

RACXNEI

RAchnei, sat, in jud. Mehedinti,

plaiul Closani, com. rur. Glogova.

Locuitorif pe linga agricultura

se mal ocupa si cu facerea oalelor.

Racarelul, fost sat, jud. Dolj, pl.

12 XCEA

196

Distantele : la Bacau, capitala

districtulul, 29 kil. ; la com. Parincea, resedinta pl., 14 kil. ;
la com. Petresti, 9 kil.; la com.
Racdciuni, 8 kil.; la com. Pan-

cu pirirasul Buciumul, la 4 kil.

de satul Onesti. Are o populatie de 350 suflete ; o biserica,

cesti, 7 kil.; la com. Glosen,

6 kil.

Vite : 18 cal, 246 vite marT

cornute si 88 pord.
Teritoriul catunulta parta in

Jiul-d.-s., com. Racari.

RacatAul, com. rur., jud. Bacati,

pl. Siretul-d.-j., situat in stinga
Siretulur si in regiunea sesuluT
acestuT riti, in valea Radtaul.
Este alcatuita din 5 cat.: Racataul sau RacAtAul-Razesi, resedinta, Gura - Ractaulul, Slobozia-RacAtaul, Bizga si RAcea.
Se mArgineste la N. cu com.
Gioseni; la S., cu com. Pancesti;

la E., cu com. Petresti si la V.,

cu com. Cleja s Racaciuni, de
care se desparte prin riul Siretul.

Pe teritoriul com. serpuesc

piriul Racdtaul si cursul inferior
al piriiasului Cornitelul. Dealuri
sunt : al Mazililor, Soimul si
Zdrobisul.

Racktul, Racattil - Razei,

sati Dealul-Mazililor, sat, in
jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., si
resedinta com. RAcatAul, situat

deservita de I preot si 2 chitaretT ; 2 circiumI.

vechime numele de Malurile.

Racautul, mofie, in jud. Bacati,

pe malul drept al piriulur si pe

pl. Trotusul, com. Onesti, a rAzesilor, fosta domneasca, pe thn-

costisea Dealului-Mazililor. Are

pul luT S tefan-cel-Mare.

o populatie de 234 suflete ;

scoald mixta; o biserica, facuta
de razas' in 1843; o circiuma.
Vite : 20 caT, 137 vite cornute, 55 porci si 6 capre.

RActul, vzofie, in jud. Bacati,

pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul

Raciutul sati RacAuti, pheiiaf,

in jud. Bacati, pl. Trotusul, com.

Onesti, care isT are obirsia la

locul numit al-Olarulu, curge
pe teritoriul satului Racautul si
se varsa in Casinul, pe dreapta,
dupa ce s'a incarcat cu Buciumi.

com. Racatatd.

Rficea, sal Racia, sat, in jud.

Rctul, piria, In jud. BacAti,

Bacati, pl. Siretul-d.-j., com. Gio-

pl. Siretul-d.-j., care uda Valea-

seni, situat pe malul sting al

RacatauluT. Izvoreste in locul nu-

Siretului si pe valea Racat5.ul,

Are o populatie de 936 suflete ; o scoala mixta, in satul

mit Rivna, trece prin comunele

Botesti, Leca, Milesti, Parincea,

la 4 kil. 65o m. de satul Hor-

Racdtaul ; 3 bisericT, cite una in

Nanesti, Glosen i

Racataul,

satele Racataul si Racea, deservite de 2 preotT si 2 cintAretT;

7 circiumi ; 2 morT de ap.

varsindu-se pe stinga SiretuluT

LocuitoriT posea : 2 cal, 54

vite marT cornute si 20 porcI.

la satul Gura-Racataulur, dupa ce

se ingroasa Cu piriiasele Botesti

Picea sati Racea-Rzei, sat,

Dupa legea rurala din 1864

si Alexandroaia pe dreapta, s
cu &alele Finetul, Botesti, Un-

in jud. Bacati, pl. Siretul-d.j.,

com. RacatauI, situat pe malul

gurenilor, Brusturetul, BalAneasa, Rabinilor si Cornitelul pe

stinga.

sting al piriului Racataul, la

Are o lungime de 27 kil. si

de satul Racataul. Are o populatie de 190 suflete ; o biserica

facutA de razesT la 1846; 3 cir-

s'au improprietArit 62 locuitorT

cu 155 fald si 40 prjinI in tarinA.

Teritoriul com, are o intindere aproximativa de 1870 hect.

Padurile ocupa 380 hectare. VII

sunt pe o intindere de 31 hect.

Vite : 67 cal, 514 vite marT
cornute, 167 porcr, 63 capre si
667 oI. StupT de albine sunt 70.
Teritoriul com. este strabatut de calea vecinala Leca-GuraRacataulul si de cal comunale,

.1

750 metri.

Rchtul, vale, in jud. Bacaii,

pl. Siretul-d.-j., foarte viabila si

roditoare, care se intinde pe

Budgetul com. e la veniturT

de leT 3037, banT 82 i la cheltueh, de leT 2567, banT 49.

confluenta acestuia cu piriiasul

Cornitelul si la 4 kil. 800 m.

clumi.

Vite: 15 cal, 94 vite marl

cornute si 27 porci.

teritoriele comunelor Botesti,

Leca, Milesti, Parincea, Nanesti,
Gioseni si Racataul.

Racea, sat, in jud. Roman, pl.

Ricauti, sat, in jud. Bacati, pl.

de el, pe =tul sting al riuluT

Trotusul, com. Onesti, situat pe

dreapta piriuluT CasinuluT, mal

Siretul.
Are o populatie de 213 locui-

sus de confluenta acestuT riil

torT ;

care unesc resedinta com. cu

cele-l'alte sate.

gesti.

www.dacoromanica.ro

Fundul, com. Iucsesti, spre N.

de satul Iucsesti-d.-j. si la 3 kil.

o biserica de lemn.

ItCEA

197

Satul e compus din doug pgrtr

Rgcea-d.-j. si RAcea-d.-s.

Rcea, sat, in partea de E. a

din locuI numit Ripa-Beroaier si,

urtng se vars1 in piriul Bahluetul

dupg ce trece pe lingg satul

in marginea de S. a comunei

Botesti, se varsA in RIcAlgul,

pe stinga.

Sirca.

com. Tingujei, pl. Funduri, jud.

VasIuiti, situat futre dealul Toaca

si Dealul-Petrestilor. Prin mijlocul satulur trece piriul Ra-

Rcea, piria, jud. Jai, izvoreste

Rcea, pirit2, in jud. Botosani,
curge prin valea RAcea, pe teritoriul comunelor Todireni

ma.
Are o suprafatA de 429 hect.,

te 'azud si se vars5. in Mile-

cu o populatie de 251 suflete

tinul.

si o bisericA.
Locuitorli posedg : 142 vite

bine.

vaci, se varsA in stinga Bahluiulur, spre S. de Pircovaci, com.

seni, lingg satul RIcea, unde a

fost sat si bisericg care at ars.

Rcea, virf de deal, in jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. Gio-

seni, situat in apropierea satulur Gioseni.

Rcea, ftru1, curge prin valea

Cu acelasi nume de pe teritoriul com,

Rcea, pirta, in jud. Botosani,

izvoreste din locul numit Dum-

in jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. Gio-

din dealul Rama, com. Miroslava, pl. Stavnicul, si se vars1

in ochiul din sesul Birca.

ComindAresti, formeazg mar mul-

marr cornute, too or, 27 cal

si 30 rimAtorr; 50 stupT cu al-

lacea, loc Cu

laCEA.

ipotele, pl. Bahluiul,

jud. Iasi, si se varsA in piriul

Meletinul.

brava, dintre Deleni si PireoDeleni.

Rcea, pfria, izvoreste din partea de N. a com. Mona, pl. Po-

doleni, jud. Flciti, trece prin

mijlocul satulur si, mal in jos,
spre E., la Podul Boerulur, unindu-se cu piraiele Plopi i Cetltuea, ia numirea de pirlul Mona.

Rcea, pirlia,s, in jud. Neamtu,

corn. Uscati, pl. de Sus-Mijlocul ;

izvoreste din dealurile Socir

se varsg in dreptul satulur Uscati, pe partea stingl a Piriulur-

Vadulur (afluente din dreapta

piriulur Valea-Albg), dup. ce
traverseazg, soseaua judeteang
Girov-Tupilati, intre kil. 25-26.

Rcea, pirliaf, ce izvoreste la S.

de satul Buclumi, com. Chilile,

Racea, deal, in jud. Bacn, pl.

RAcea, sal Novaci,prI2, jud.

jud. Roman, curge de la N.

Trotusul, com. JAvreni, ramificat

din vira Ciortolomulur.

FAlciu, pl. Podoleni, com. Duda,

spre S. si se vars in phiul Cre-

la nastere din izvoarele de la

toaia, pe dreapta, in apropiere

poalele dealulur RAcea, curge

de la V. spre E.-S. ; in cursul
sgti trece prin satul Novaci, a-

de satul PAdureni.

Rcea, deal, in jud. Flch, in

partea de V. a satulur Novaci.

poi pe teritoriul com. Hui si

Rcea, deal, in jud. Iasi, pl. Bahluiul, com. Birlesti, cu trer ra-

se vars1 in piriul Husi.

Rcea, pirtia,s, ce curge prin

pl. Fundul, com. Iucsesti, jud.
Roman, udl satul Rgcea si se
vars in riul Siretul, de a stinga.

Tinter, Vulturulur si

Rcea, prui, izvoreste din dea-

Hinciul, pe care se aflA mosia

Totoesti din stinga riulur Bah-

lul Stroesti, jud. Suceava, si pri-

Rcea, pi in jud. Suceava,

meste in acest judet: Coada-

luiul.

Girler, Zoita, Budgile, Ciomizga

ipotul-Mare, pe stinga ; apor

izvoreste din dealul cu acelasr

nume si se varsA in iezerul Un-

mificgrr

Rcea, deal, pe teritoriul com.

intrA in jud. Iasi, prin partea

Buznea, pl. CirligAtura, jud. Iasi.

de N.-V., trece in com. Bgiceni,

pe sub poalele dealulur Ceatuia,

Rcea, pirita!, in jud. Bacgtl, pl.

Trotusul, com. JAvreni, care se
scurge pe stinga Trotusulur. Izvoreste din muntele cu acelasr

primeste la dreapta piriul Mitocul

izvorul Puturosul si, esind din
com., trece in pl. CirligAtura,

nu me.

prin com. Sirca, de unde la numele de piriul Sirca; curge apor

prin satele
Rima, piriiaf, in jud. Bacgil, pl.
Siretul-d.-j., com. Leca, care iese

MAdirjesti, (unde
formeazg iazul MAdirjesti), Sirca
(unde formeazg iazul Sirca) si'n

www.dacoromanica.ro

cesti.

Rcea, pirtiaf, jud. Teleorman,

format din izvoare, curge prin
com. Netoti si se vars in piriul Teleormlnelul.

Rcea, pri, izvoreste de sub

Dealul-Hirbulta, com. Buda Rafaila, jud. Vaslui, curge prin
valea Cu acelast mune qi se varsA
in 06'111 Stemnicul.

198

11XCEA

Ricea, piriz7, izvoreste de sub

dealul Vilaia si pe ambele ma-

dealul Tufesti, jud. Vasluitl, pl.

Mijlocul, com. Bodesti, trece

luti ale piriulut Valea-Vilcomul.

de a lungul satulut Mircesti, unde

Se invecineste la N. cu com.
Brabova; la S., cu com. Mona

are malurile foarte imite, Iese

prin partea de S. a satulut si,

si aciulatesti; la E., cu com.

cotind spre E., trece prin Sesul-

si Mona.
Limita Unid de N. este formata de dealul Vilaia.
Limita lintel de S. este for-

Mare si se varsa in pirlul Cu-

Plesoiul $i la V., cu com. Seaca

RACHETA

tineati nurnat statulut pana la

1864; azT apartin ata statulut
cit si locuitorilor. Din Vilcomul,
Floran si Floranul i-a ramas
389 hect. Supra rata vinduta este

de 1228 hect. Venitul aproximativ este de 25630 leI.

Rcea, vale, ce se intinde din partea de S.-V. a com. Todireni si

Comindaresti, jud. Botosani, in

mata. de soseaua judeteana Breasta-Cleanovul, ce uneste jud. Dolj

Viile se gasesc pe mosia Vilcomul, in intindere de 162 pog.;

apartin locuitorilor si dati vin
negru.
Pe mosia Vilcomul sunt sane

cu jud. Mehedinti.

unde se fabrica brinza de ot.

valea Meletinultd, com. Sipotele,

Limita lintel de E. este forman de mosia statulut Cerul

In comuna se afta o circiuma

si o brasovenie.
Calle de comunicatie ce strabat comuna sunt : $oseaua judeteana Breasta-Cleanovul ce

signa.

jud. Iasi.

sati Letnnul.

RAcea, vale, ce se intinde spre

Limita lintel de V. este for-

dealurile Scaiul si Rama, com.

mata de movila de hotar Bsica,

unde se invecinesc mosiile Vilcomul, Brabova, Seaca si Mona.
Terenul com, este accidentat
de valea Vilcomulut si de dealul

Buznea, pl. Cirligatura, jud. Iasi.

Rficea-de-Jos, parte din satul

Racea, pl. Fundul, com. Iucsesti, jud. Roman.

Rficea-de-Sus, parte din satul

Racea, pl. Fundul, com. Iucsesti, jud. Roman.
Raceni, sat, facind parte din com.
rur. Voinesti, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.

Are o populatie de 590 locuitorI, din care 77 s'ati improprietarit pe mosia d-luI Iancu Gr.

Angheleanu, la 1877.

Biserica din cat., cu hramul

SE Treime, s'a fondat la anul
1802 de ctitorit popa Nica si
altil.

Raceni, trup de mofie, nelocuit,

jud. Vlasca, pe proprietatea Paraipani, com. Arsache.

Vilaia, care are o inaltime de

40-50 metri.
Este udat de piriul Leamna,
ce izvoreste pe teritoriul acesteI

trece chiar pe limita de S. a

comuneI, avind o lungime de
35 kil., dintaceasta comuna pana

la Craiova. Patru cal vecinale :

spre N. la Brabova, pe o lungime de 3 kil. ; alta spre S.,

lungl de 4 kil. ; a treta spre E.
catre Plosca, lunga de 6 kil. si

comune, curge prin valea Vilcomul pana la esirea sa din comuna. Tot atol se afla o balta,
numita Rachita.
In comuna se gasesc 8 cruel,
i izvor si 16 fintint.
In anul 1875, Rachita fcea
parte ca catun din com. Mona;
azt se compune dintr'un singur
catun, Rachita.
Are o populatie de 1075 suflete ; o biserica, cu hramul SE
Nicolae, zidita in anul 1867 de
locuitorI, deservita de un preot
si un cintaret; o scoall mixta,
frecuentata de 35 copil.
Dupa. legea rurala din 1864

Rachita, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca, cu 498

suflete si 119 case.
Are o biserica de birne netencuite, cu hramul Mucenica

a patra spre V. catre Mona,

runga de 3 kil.
Budgetul com. e la veniturt
de 2377,03 let si la cheltuelt,
de 1735 lel.

Varvara.

Rchita, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., formind com. 12.6.chita. (V. a. n.).

sunt 159 improprietaritI, iar dupd

Rchita, l'art sal, jud. Dolj, pl.

Rchicioasa, lac, jud. Dolj, pl.

cea din 1879 sunt 8 insurater.

Dumbrava-d.-s., com. Brabova.

pul-de-Sus, com. Scaesti, in N.E. com. Are scurgere in riul Jiul.

Suprafata teritoriulut com.

este de 2863 pogoane, din care:

Fachita, mofie particulara, jud.

Rchita, com. rur.,jud. Dolj, pl.

2563 pog. arabile, lo pog. fineata si 200 pog. izlaz.

Dumbrava-d.-s., la 28 kil. de
Craiova si la 15 kil. de resedinta

plaseI, com. Sopotul, situata pe

Mosiile de pe teritoriul comu-

nal sunt: Vilcomul, Florarul si

Stubeiul. Aceste 3 mosit apar-

www.dacoromanica.ro

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

Seaca, pe care se gaseste o

moara cu aburl.

Rchita, pirta, jud. Iasi,

izvo-

RACHITASUL

reste din hotarul satuluf Zahorna, com. Tautesti, curge prin

satul Epureni, com. Rdiul-Mitropolief, pl. Copoul, si in partea

de N. a satuluT, se vars5. in
Jijia.

RXCHITOASA

199

Este legat cu orasul Roman

prin sosea.

el se afla localitatea numita Comoara-luT-Bucur, unde este si

un mare sipot.

Rchitaul, pria,,ud. Putna,

ce izvoreste din muntiT SovejeT

se varsa In usita.
Rchiteni, com. rur., in jud. Roman, pl. Moldova, spre N.-N.-E.

de orasul Roman, la 17 kil, de

eI si la 18 kil, de resedinta
plAseT. Este asezata pe sesul
SiretuluT

si pe malul drept al

inteo pozitiune joasa, si e

formata din satele Rachiteni

Rchiteni - Agiudeni,

mofie,

fosta a statuluT, in com. Rachiteni, pl. Moldova, jud. Ro-

tiile RAchitisul-d.-s.

RAchi-

tisul-d.-j., jud. Bacan, pl. TazlAul-d.-s., com. Nadisa, situat

pe dealul cu acelasT nume, la

7 kil, de satul Nadisa (scoala).
Are o populatie de 457 suflete ; o biserica ortodoxa., ca
un cintaret, clAdita la 186o de
locuitorf, si una catolicA, cla.-

Este legata cu orasul Roman pi-in osea.

Rchiteni, sat, in jud. Roman,

pl. Moldova, com. Rachiteni,

pe teritoriul satuluT RAchitisul,

care face parte din sira dealurilor ce despart Tazlaul-Mare

de Siretul.

Rchitiul, munte,

in

jud. Su-

ceava, com. Neagra-aruluT.

al riuluT Siretul. Este asezat inteo pozitiune joasa.

despre care T. Codrescu in

Are o populatie de 380 locuitorT, compusa numaT din Un-

aduce un document din 1820,

care cuprinde plingerea raze-

gurT.

silor mosiel Rachitisul catre Di-

Are o biserica catolica si o

tata de 36 elevl.

Rchitiul, pirig, jud. Suceava,

afluent al plriuluT Suha-Mare.

pAdurea SAcAturi, jud. Iasi, de

la locul numit Poiana-Jorovlea,

curge spre E. de satul Frumuselele, com. Pausesti, pl. arligAtura, si se varsa in piriul
din jud.
Tecuciti, situata in partea de N.-

Rchitiul, deal, jud. Bacan, pl.

TazlAul-d.-s., com. Nadisa, de

Rchitiul, mofie, jud. Bacan,

scoala primar mixta, frecuen-

(1200 m.).

RAchitoasa, mitniistire, in jud.

la 17 kil, de el si la 18 kil, de
resedinta pase'', pe malul drept

Este resedinta com. RAchi-

Rchitiul, pida, jud. Suceava,

mic afluent al pirluluT Haita

acovAtul, la Poiana-MAnAstirel,

spre N.-N.-E. de orasul Roman,

teni.
Se face ad i 1:Aleja la 13 Iunie.

Racila.

Rachitiul, munte, In ramura

muntilor Pingarati, com. ca acelasT nume, pl. Piatra-Muntele,

elevI.

Mare, de pe marginea padurer

Rachitna, tra, izvoreste din

jud. Neamtu.

o bisericA catolica si o
scoala mixta, frecuentata de 36

luiul, aproape de satul Pretricica.

dita la 1865; 3 circiumT.

Vite : 7 caT, 282 vite marr
cornute $i 12 porcT.
Pe teritoriul cAtunuluT se gasesc izvoare cu apa sarata.

chiteni.

gurT ;

Non, care uda satul [azul

apoT se uneSe cu piriul Tur-

Bistrita - d. -j., com. Calugara-

Rdchitiul, sat, compus din sec-

resedinta comuna in satul RA-

Are o populatie de 925 su.

flete, compusa numal din Un-

com. Dealul-

Richitiul, vale, jud. Bacan, pl.

luT,

si Ursaresti (lugani-din-Vale), cu

jud. BacAu,

pl. Bistrita-d.-j.,

man.

RAchitaul, munte, pe teritoriul

com. Cimpurile, jud. Putna ; pe

Rchitiul,

pl. Tazlaul-d.-s., com. Nadisa,

cUricarul, san (vol. X, pag. 266),

rnitrie

Sturdza, Vel Logoflt,

V. a satuluT cu acelasT nume,

inteo vale frumoasA, i avind
la V. si E. dota dealurT mar!,
acoperite ca padurT seculare.
ata, ce ne relateaza defunctul
episcop Melchisedec, relativ la
aceasta manastire, in cNotite istorice i archeologice :
c La finele veaculuf al X VII-lea,

marele clucer Ianaki a facut la

Rachitoasa o biserica mica de
lema de stejar, care exista si
asta-e Miga manastire, servind
de bisericl a cimitiruluT sltesc.

In anul 1867,

fiul boeruluT

Ianaki, marele spAtar Ilie Ianaki,

si Cu sotia sa Tofana san Teofana, fiica mareluT vornic roan

cum ca pArintele Macarie, egumenul Sf. ManastirT Berzuntul,

Impreuna cu r5.zesiT din NA-

Racovita i sora DomnitoruluT

Mihain RacovitA, a zidit manas-

soesti ce an mosie vecina cu a

lor, li-an luat mosia.

mosii i ca
manastirT.

www.dacoromanica.ro

tirea actuall si a inzestrat-o cu

tot ce trebue une!

RACHITOASA

RXCHITOASA

200

Aceastg ctitorie se vede atit

din inscriptia ce este pe peretele din afarg al bisericei in
partea de S., cit si prin testamentul pe care il vom repro-

mosiite cele de pe maica mea, sl n'aibd

rtmatd de un cutremur in 1739,

treabd ruda mea de pe maicd a se

Maiii 31.

duce.

partea mea, sil n'aibd. treabd fratil sad

rudele mete. Si ciad ne-ar pedepsi Dumnezed ca aceasta mal sus pomenitd, toate
mostile noastre A fie a sintel mdn'tstirY
a RIchitoaset ; di aceea ne llene de

Inscriptia sung astfel:

In zilele tul Ion Antioch Constantin
Voivod, zidit-a aceastit bisericit dumnealul

Ilie vel stolnic, cu giupineasa dumisale

Teofana.

Hramul Adormirea MaiceY

DomniduY. Anul 7206 si 1697, Oct. 24.

In aceast inscrip0e, se aratg

amindoug datele, si tot-odat
se vede lg.murit c autorul inscrip%ieT incepea anul de la 1
Septembrie, cgcT ca s dobindim anul de la Christos, trebue
sg. scgdem 5509 din 7206.
Iatg si testamentul spAtaruluT
Ilie Ianaki :
lije Ianaki vel Spdtarid si cu sotia
mea l'eofana, fata tul loan Racovitd, ce
ad fost vornic mare, facem stire tuturor
cut se cade a sti, pentru o bisericutd,
care din munca g osteneala noastrit am
fdcut-o de peatrd, unde InttY si din inceput ati descdlecat si all fAcut biseried
de lemn tatIl med Ianaki, ce ad fost clucer mare. Acum in urma pdrintela nostru, miluindu-ne Durnnezeti, not am mal
zidit: una pentru foc, alta pentru traid ;
a lemnul petrece viata mal scurtd, iar
piatra viata mal lungd. Dec! avtnd ncif

O un cucon din trupul nostru, anume

Gavriil, caree 11 ldsdni slt fie slugl si
paznic bisericeY aceslia ce-! numele 121chitoasa, si hramul Adormirea MaiceY Pre-

a-

mesteca. Asisderea si pe mosiile ce am

cumpdrat ed In viala mea, iaritsY nime
A nu se amestece. Asisderea si la mo-

siile sotie mele, a TofaneL ce va

fi

aicY fecioard. lar cine s'ar amesteca a

ne strica a noastrii. toemeall g avezare
ce am fdcut, sil fie triclet si proclet afurisit. Asisderea si pe toate casete mete
pun epitrop pe sotia Tofana, sil sibil a
o asculta p'ind va fi si ea vie. Asisderea
si din odoare si alte ale case agoniselY
iards'i toate sil fie pe seama sotieY mete
Tofana, ca sIt alta a griji sufletul med
si al eY, si a istovi zidul la Mdridstire,
si un rind, cloud, sail cite a putea, sit
fie nevoitoare sh.

lita chilit de pirita,

vrind Dumnezed si dindu-Y putinta. lar

rudele mele la nimica sd nu se amestece,
cdcY fecior las pe Mdndstire. lar pe To-

fana si pe copilul si casa mea o las pe

ajutorul Mdriel sale Michaid Voevod, O
le poarte de grije O sintet MAndstirT tij.
Si pentru ca bund. si credincioasd sd. fie
aceastd. diat a mea, am iscalit si ert si
sotia mea Tofana. Insd g sotia mea To-

fana si nu se m'irite in arma mea, ci

ca cinste sd. petreacd ca si alte jai:Atiese
deosebit pentru cinstea case! ce este.

lar cine ar

dintiaceastd atezare si
tocmeall cum si maY sus am zis, sa fie
esi

blestemat de Domnul Duranezeil si de

tott amin. Si ed singur cu mina mea am
scris. Leat. 7212 Maid, 16.
Subscrisil: Ilie lanaki vel spdtarid.
Tofana spdtdreasd.

cista, ce este la tinutul Tecuciuluf, pe

o despdrtiturl a ZeletinuluY. Cum si noY pe

Dupg moartea luT Ilie la-

urma pdrintelut nostru cu acele ce s'ara

cuvenit am fdcut, asa si el, in arma noastrd si dupd a noastrd viatd, sd facd si

naki, Epitropia inching biserica

si averea eT mgnAstire Vatoped

sd. Intdreasch, si pe orY-ce rnosie s'ar IntImpla de ale noastre, sd. are plugurile
mIngstireY, nimenea zeciuiall sil. nu ia.
Si /Eta si ed am socotit din moqiile mele

si am dat sinte mlindstirl satul Motdsesti, ce'Y la tinutul TecuciuluY, pe

apEt

Blrladulut ; Insd la vadul more! ce este

In Birlad, sd nu se aibil. treabd ; cdcY

este In hotarul Sesestilor vadul moare
O este a Sesestilor
De s'ar prileji finte/Y nostru Gavriil
moarte, si si nu aibl feciort sd-T rdinte
In urma Id, la mosiile mete ce's de pe
tatdl ined, sd n'aibil treabd. ruda inca de
pe tatal meit a se amesteca. Asisderea si

de la muntele Athos. Aceasta

se constata din actul boerilor
din 7237.1729, Ghenarie zo.
Cu doug zile inainte, Gri-

gorie Ghica le dg un hrisov

prin care aprobg hotArirea lor.
In 1742, Octombrie 26, administratia mAngstireT Vatoped
ja si de la Mihaiii Racovitg,

care era Domn in Muntenia, si

de la fratele Tofanef, un alt
hrisov de intArire.
Aceastg mgngstire a fost dg-

www.dacoromanica.ro

Biserica actuall s'a reparat

de Egumenul Daniil. Ea este
frumos zugrgvitg; catapeteazma

e sculptatg si poleitg cu aur.

Pe peretele despre V. sunt
zugrAvitT ctitoriT in mgrime naturalg : in partea dreapta, Ilie
Spgtarul, sotia sa Tofana si

fiul lor Gavril, in costumul lor

boeresc, tatl si fiul cu islice ;
la stinga, Ianachi Clucerul, tatal luT ...Ilie, Mihalil RacoviO,
NicolaT Mavrocordat si Grigori

Ghica. In rind cu &risa sunt

zugrdvitT : impgratiT bizantinT, Ar-

cadie, ctitorul mAngstirei Vatoped, si Teodosie-cel-Mare.

In pgretele despre N. al bisericei este cripta cu mormintul ctitorilor. Deasupra mormintuluf e o piatrg cu urmgtoarea inscriptie romineascd:
Si se stie ct ate( sub aceasth piatrit
este Ingropat dumnealuY Ilie vel s'Atar
sin Ianake vel clucer si dimpreund si
fiul dumisale Gavril sin Die (an. 7243
Maid 26). Asisderea si dumneaeY Tofana

spdtdroae s'ad slvtrsit (an. 7235 April

19). i s'ad sdpat In zilele EgumenuluY
Neofit (anul 7245 Noembre 20).

Sunt inca doug miel pietre

mormintale izolate, una in biserica mare, alta in biserica cea
vechTe de lemn.

De pe forma lor micA se

vede cA ele a0 fost puse pe
morminte de pruncr al ctitorilor si familia ion.
Pe cea d'intif se citeste acest
epitaf:
Aceastd. piattit o ati Infrumusetat durn

neale Iane Mare Stolnic cuconilor sdt

Alexandru si Sata (a. 7297=1699, Madi
31)s

Pe a doua piatrA este epitaful urmgtor :

e Aceastd piatrd o all fdcut si o ali
$1 o ad tnfrumusetat giupdneasa
Anua, Mare Vorniceasi fiuluT gil Irimie
filma

RACHITOASA
4n

zilele lui loan Duca Voevod (anul

68o) .

201

RACHITILE

la V. si la 70 kil. spre N. de capitala judetul uf.

Rfichitoasa, padure, in jud. Tecuela, situatA la E. de satul cu

Aci s'a pAstrat o frumoasl

Are o populatie de 446 fa-

colectie de cArti slavonesti, manuscrise i tipAriturl grecestI

si rominestI.
Intre manuscrisele slavone

mili!, sati 1605 suflete, locuind

sunt : Minee lunare si obstestI,

sbornice de predicl de ale sin-

Gunoaia, deservite de 3 preoti

RAchitoasa, trece prin satul Fun

si 4 cintAretl; o scoall infiintat

Olor Orine*, Tetravanghele, psaltire, Theologia lul Damaskin,

etc.

in

&Aura si prin mijlocul satuld

RAchitoasa si se varsA in riul
Zeletinul, pe partea dreaptl, in

IatA cele mg importante :

Mineiul slavon manuscris,

in 420 Case si ro bordee ;

biserici, una in satul RAchitoasa,

mAndstirea, si cea-l'altA in satul

1864 si frecuentatA de 62

'copa.
Vite 300 bol, 380 yac!, 6o
cal si 1325 oT.

in care se spune c s'a scris

in anul 7074=1556 de Mo-

Sunt 220 stupf cu albine.

Locuitorii parte sunt improprietdritl prin legea rurall din

nahul Macarie, n zilele lui

1864, parte vechT rAzesr.

Alexandru Voevod Llpusnea-

cuela ; izvoreste din fundul

fata satuluI.

Richitosul, nutnire datd loculut

pe care se afta situat satul P15.cinteni, com. Giurgioana, jud.
Tecuci d,

hect. si 22 aril, din care 1013

0 Evanghelie slavonA, tipAritA in Liov, in anul de la

hect., 63 aril cultivabile.

Prin com. trece soseaua vecinall ce merge pe %ralea riului
Zeletinul, ducind in com. Buda,
spre Colonesti.

nasterea Jul Christos anul 1644,

Mala 25.
Noul testament, in folio tipArit in Ardeal, sub George Ra-

Rchitoasa, piria, in jud. Te-

Teritoriul com. este de 5636

nul.

zidirea lumeI 7152, iar de la

acelasI nume; se intinde pAn A

In com. Burdusaci.

Budgetul com. se urcA la 4718

Rchitosul, mofie a statuld, fostA

a mAnAstireT RAchitoasa. Pe a
ceastA mosie se aflA satul Grivita, com. CalmAtuiul, pl. Birladul, jud. Tecuciti.

Rchiti, sat, pe valea

Sicna, In centrul com. Popouti,

pl. Tirgul, jud. Botosani, cu o

suprafatA de 479 hect. si o po-

coti, craiul Ardealuld. FArA fron-

E strAbAtutA prin centru de

tispiciti. Se incepe cu o prefatA

Valea-RAchitoasa si udatA in par.

dedicatl catre craiul Racoti

tea de E. de riul Zeletinul, ce

curge in directie N.-S.

pulatie de 125 familiT, sati 510

Se mArgineste la N. cu com.

Are o bisericA, deservitA de

preot si I cintAret ; o scoalA
mixt, condusA de i invAtAtor

tipArit in Belgrad in anul 1648.

Psaltirea romn tradusA

din Evreeste, tot in Transivania

suflete.

sub craiul Racoti. N'are fron-

Burdusaci, la E. ca Valea-Zeletinuld, jud. Tutova, si la N.

tispichi, nicl

cu com. StAnisesti si CrAesti.

si frecuentad. de 43 copiT ; o
moarA de apA la iazul de RA-

Rchitoasa, sat, fcind parte din

com. rur. cu acelasT nume, pl.
Zeletinul, jud. Tecuciti.
E asezat pe valea cu acelasi
nume, intre 2 dealurl i strAhtut de piriul RAchitoasa.

chiti ; 2 circiuml.
Locuitoril posedA : 187 bol si
vad, 58 cal, 198 I si 44 porcI ;

AfarA de cele indispensabile

serviciuld, obiecte de valoare

MAnAstirea nu posea., cAd in
timpul secularizArel cel din urmA

egumen grec a transportat peste

DunAre toate argintArille si alte

obiecte de valoare ce manAstirea le poseda.

De la anul 1872, chiliile din
curtea MAnAstird ad fost trans-

formate in azil de infirmI, pus

sub conducerea statuluI.

15 stupT.

Are o populatie de 182 fa.

Rchiti. VezI Poiana-RAchitil, sat,

In com. Galul.

mili!, sati 552 suflete, care locuesc in 170 case si 2 bordee.

Spre N.-V., pe vale, se aflA

Rachitile, cdtun, al com. Runcul, plaiul Vulcan, jud. Gorj,

spre S. de com., situat pe ves.

mAnAstirea RAchitoasa.

Aid e resedinta com.

si o

Are o suprafatA de 200 hect.,

Rfichitoasa, com. rur., in jud.

scoalA frecuentatA de 62 copii.

Tecucia, pl. Zeletinul, compusA

din 4 alune : BArcana, FundAtura, Gunoaia i RAchitoasa.
E situatA pe valea Zeletinuld,

Satul are o vechime cam de

200 ani si este infiintat de o

din care 152 hect. arabile, 8

hect. pAdure, 40 hect. vie, Jinete si lived de prunT ; o po-

familie, numitA Alexe, venitA din

Bucovina.

pulatie de 33 familiT, sa8 145

suflete ; o bisericA de zid, (A.

65940. Afarole Dicitonar Geografio. Vol. V.

26

www.dacoromanica.ro

RACHITILE

RACORELELE

202

cutd de Andronachi Ciuchi Cal-

nos, bogat in papurd, si prin

Are o populatie de 623 fa-

foglu, in 1859, Cu 7 turle si 5

dopote, deservitd de i preot si

Tazul HumAria, de unde esind

se varsd in piriul Potingeni.

miliT, sail 2162 suflete; i bise-

cintAret.
Locuitoril posedd: 20 plugurT,

Rchitilor (Valea

20 care cu bol, 2 cdrute cu cal.;

120 vite mar! cornute, 210 oT,
195 capre, 12 caT si 200 porci.

izvoreste din dealul Soci, satul

Rominesti, com. Movileni, pl.
Copoul, jud. Iasi, si se varsd in

Este udat de apa Sohodolul

ce trece in apropiere.
Comunicatia in cdtun se face
prin sosele comunale i prin
soseaua vecinald ce trece prin

Iazul Rominesti.

Rficila, phitaf, in jud. Neamtu,

pl. Bistrita, com. Tazldul ; izvoreste din muntele Stridinile
comund.
(aproape unde acesta se leagd
In cAtun se gdsesc: I cuptor
cu muntele Scaunele) ; curge
de var ; 4 morI si i piud pe
spre S., traversind soseaua juapa Sohodolul si 5 fintini.

deteand. Dobreni-Moinesti intre

Afard de agriculturd, locuitorif

kil. 37-38, mergind apoi pa-

se mal ocupd si cu lemndria,

prstila i fabricarea de var.

ralel cu aceastA osea i mun-

sAlcii si

plop, in jud. Ialomita, pl. falomita-Balta, teritoriul com. Re.

viga. Are o suprafatd de 6o

pirlului Tazldul.

Rciuleni,fost sat. Vezi Plusesti,

sat, pl. CirligAtura, jud.

pe mosia Corddreni, com. cu acelasr nume, pl. Prutul-d.-s., jud.

Dorohoiii.

RAcmanul, arca', la V. de com.

Poiana, pl. Prahova, jud. Pra-

stuh.

RAchitilor
1az, in suprafata de 12 hect., pe mosia
Lisna, com. PilipAuti, pl. Prutuld.-s., jud. Dorohoiii.

RAchitilor (Padurea-), pddure

particulard (27 hect.), in jud.

capre i 563
cu albine.

pord; 138 stupi

Sunt in comund: 6 comercianti, ro rotar, 2 IflOrae, 1 fierar, I varar, brutar; 13 fabrice de rachia de prune.

Rcoasa,

cdtun, in com. cu
acelasi nume, pl. ZAbrAutuI, jud.

Putna, situat pe malul piriului

Repefloara, avind cite-va case
si pe malul SusiteT.

si este acoperit Cu cring,

dure si livezI pentru pdsunatul

Rcoasa, parohie, in com. cu a-

Racoasa, com. rur., in jud. Putna,

pl. abrdutul, situatd in fundul

vdef piriului Repejoara, avind
case si pe malul Susitd.
Distanta comuneT de resed'uta judetulul e de 45 kil.
E udatd de piraiele : Dracia,
Alba, BAlicioasa, RAcoasa, Ringhioaia, Verdea si Verdea-Seacd,

afluenti al piriului Susita.

Bacda, pl. Siretul-d.-j., comuna

Se compune din cdtunele :

Gogoiul, pe malul Susiter, in sus

Leca.

de piriul Alba, pana in pirlul

Dracia ; MdrIsti, pe deal, din sus

Rchitilor

LocuitoriT posea : 901 boT,

942 vad, 238 caT, 2281 oi, 176

hoya. Are o pozitiune frumoasd

vitelor.

Copoul, jud. Iasi. E bogat in

tuelf, d.de 4826,84 leT.

hramul Sf. Nicolae si t bisericd

cu hramul S-tii Voevozi;
scoald mixta.

Rchitilor

lar, pe mosia Amara, com. Movileni, pl.

dea; o scoald mixta.

Budgetul comund e la veniturT de 5153,33 leT si la chel-

Are r bisericd parohiald, cu

hect., populatd cu sdlciT i plopT.

Rchitilor (Hirtopul-), hirtop,

Nicolae, si 4 bisericl filiale:

VoevozT in cdt. Rdcoasa., Sf. Nicolae in MArdsti, Sf. Voevozi in
Gogoiul i Sf. Nicolae in Ver-

tele Dragva, pana in dreptul

kil. 42, unde se varsd pe stinga

Rchltile, pddure de

ricd parohiald, cu hramul Sf.

piriti, in
jud. Iasi, pl. Copoul, com. Mo-

de Rdcoasa (unde e si primaria comunel); Verdea, in fun-

vileni, izvoreste din fintinele

formeazd l'azul Amara,

dul unei vAT. CAtunul MArdsti

a format comund deosebitd parid

apoi trece printr'un ses

In 1884.

www.dacoromanica.ro

celasT nume, pl. ZAbrAutul, jud.

Putna, avind i bisericA paro-

cu hramul Sf. Nicolae,

In Rdcoasa si 4 filiale, in cdtunele

RAcoasa, MArdsti, Go-

goiul si Verdea.

Racoasa, piria, format pe teritoriul com. cu acelasT nume, pl. ZAbrAutul, si care se varsd in Susita.

Rficorelele, trup de pdclure al

statuluT, in intindere de 17 hect.,

pendinte de com. Apostolache,

pl. Podgoria, jud. Prahova, care,
impreund cu trupurile : LaculTrestiatul (35 hect.), Ursoaia
(41 hect.), Virful - Pietrei (12
hect.) si Valea - Pdcurel (150
hect.), formeazd pAdurea Apostolache.

EXCORELELOR (VALEA-)

Ricorelelor (Valea-), vale, jud.

Vilcea, izvore$te din raionul
com. Plusesti - MAgla$1, plaiul

Cozia, $i se vars5. In riul Rimnicul, tot in aceastA comuna.

Ciulnita, situat pe cimpul BArAganul.

Cernati i Hupca, cu o populatie

de 551 locuitorT ; o scoall mixt1
de bAeti ; 2 bisericT.

Rficlicina, virf de munte, com.

Are 13,75 hect. vie si 9 hect.

livezl de pruni.
Comerciul se face de 6 per-

Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahoya.

Rficoreti, fost sat, in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, acum con-

topit cu satul Manasia.

Rficosul, baltd, in partea de V.

a satuluT RAducani, com. Stanilesti, pl. Prutul, jud.
pe $esul PrutuluT, intre bAltile
Colacul

soane.

Rdcina -Mare, vdlcea, jud.

Muscel, pl. Arge$elul, com. Vul-

turesti, izvoreste de la V. dealuluT PanA, strAbate partea de

E. a com. Birzesti $i se varsA
in piriul Lentea.

Budgetul com, e de 3570 le!,

91 bani.
Racieti, mo,sie, in jud. Tutova,
pl. Simila, corn. RAcilesti, pro-

prietatea statulul, arendatA cu

14000 le! anual.

i Lunguta. I s'a dat Rdcineti, sat, CU 480 locui-

acest nume din cauza mareT

cantitAti de racl ce contine.

Ricosul, pddure, jud. Botosani,

curge prin codri Deleni si se
varsA In stinga HumosuluT, un
brat al BahluiuluT din dreapta.

Wactivanul,mahala, fcind parte

din com. rur. Arice$ti, pl. Filipesti, jud. Prahova.
RAculeti, sat, in jud. Mehedini,
plaiul Clo$ani, tinind de com.
rur. Ponoarele.

Rcurelele, pisc, pe creasta $iruluT de dealurT ce brAzdeaz

In lung $i lat com. Coste$ti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Se
prelungeste pe toatA partea de
E. a comuneT, in stinga riuluT
Costesti.

Ricuana, sat, fcind parte din

torl, jud. Argesul, pl. Lovistea,

fAcind parte din com. rur. D1ncesti-RAdIcinesti. Are o bise-

situat5. in partea de E. a pl.

rica, cu hramul Sf-tiT-IngerT, de-

FAIticeni.

servia de un preot si un cin-

3 kil. 500 m. de resedinta

comuneT.

Teritoriul satuluT e de 18o

rur.,jud. Suceava,
Moldova-de-sus si la 2 2 kil. de

Altitudinea com. de la nive

futre 340
350 ni.

lul MAriT variaz5.

tAret.

Ridicineti, sat, fAcind parte

Se mArgine$te la E. cu com.

din com. Corbita, pl. Zeletinul,

jud. Tecuciti, a$ezat pe partea
dreapta a riuluT Berheciul, la
800 m. de re$edinta comunel,
spre N.-V.

Opri$eni ; la V., cu com. Sasca

$1 BrAdAtelul ; la S., cu com.

Are o populatie de 446 suflete, locuind in 114 case ; o

Baea si la N., cu Bucovina.

Are forma unul poligon ne
regulat inclinat spre N.-E.
Se compune din satele : RA

bisericA, cu hramul Adormirea

dAseni si LAm5.seni, cu resedinta

In satul RAdA$eni.

Malee! DomnuluT, fAcut de lo-

Are o populatie de 636 fa-

In 1772 si reparat5. in

sal' 2721 suflete; 3 biserici, deservite de 4 preotI, i dia

Teritoriul satului este de 689

hect., 9 ariT.
Mo$ia se numeste Pietrosul.
Locuitorii sunt rAzesi $i stApinesc 644 hect.; lar familia
Plitos, 40 hect.

con si 9 entAretr; 2 scoale mixte,

cuitorT

1854.

conduse de 2 invAtAtorI. Budgetul com. e la veniturl de 7903

le! si la cheltue11, de 7563 leI.

Radacineti, mofie, com. Radacinesti, pl. Lovistea, jud. Arge$ul, proprietatea Eforiel Spi-

Locuitoril posedl : 46 caT, 298

i 230
porcI.
E udatA de: Somuzul-Mare (6
kil.), Sipotele (5730 in.), Silistea
(4 kil.), LAmAsanca i BrAdAtelul.

talelor Civile din Bucuresti, pendinte de schitul BerislAvesti.

A patra parte din mosia RAdA$eni este proprietatea Statu

com. rur. Giurgioana, pl. Zeletinul, jud. Tecucin, asezat pe

coasta dealuluT cu acelasT nume,
la

It1)4EN1

203

hect., cu o populatie de 108 suflete.

Locuitorii sunt vechT rlze$T.

Riclaeti, com.rur. $i sat, in jud.

Tutova, pl. Simila, spre N. de
Birlad, pe piriul Bogdana.

RAdaua, cdtun (tirl), in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Satul formeazA com. RAdAesti,

cu cAtunele: Cepesti, Birjoveni,

www.dacoromanica.ro

bol', 346 vacI, 1396 o!

lul, lar mosia LAml$eni e a d-lor

G. Ciudin si G. VAsescu ; restul
e al sAtenilor.

Intinderea teritoriului com. e

de 2322 fAlcY, din care 2269
cultivabile $i 53 fAlci pAdure,

RADIXENI

ImproprietAriti in 1864 sunt:

33 fruntasT, 16o pAlmasT si 316
codas!, stApinind 1821 fAlcI si 58
prAjinT; 16 insurAteI an 32 fAlcT ;

iar 131 locuitorl art cumpArat

tot atitea loturT micT de cite 5
hect.

Loc mal insemnat in com.

este Cetdteaua, un platon d'asupra satuluTRAdAseni, spre S-E.,

unde s'an gAsit unelte de cremene si vase de lut. (Vez! si

RAdAseni, sat).

Cultura trifoiului s'a introdus

la 188i in RAdAseni.

lugdrif din Slatina, care puserA

ma tirzin mina pe RAdAseni, la

In vechime a existat in RA-

MAnAstirea NeamtuluT, unde se

dAseni o scoall preoteascA. Stefan Toma-VodA, care a domnit

aflA si astAzT). RAdAseniT ins in-

intre 1611-1615 si 1622-1623,

grijirl a se face una de argint

poleit, intocmal ca si cea ori-

de si originar din tinutul Put-

ginall, pe care o pAstreazA ca

neT, invAtase carte la scoala preteasel din RAdAseni, in tinutul

SuceveT, dupA cum ne spune un
document de pe timpul luT Constantin Mavrocordat, in care maT

un scump odor, o frumoasA do-

com. cu acelasT nume, jud. Su-

multi oamenT bAtrinT din satul

RAdAseni mArturisesc, cu prilejul uneT hotArniciI, c capucase
si eT de la bAtriniI lor, cA fiind

ceava. Partea de S.-V. poartA nu-

Stefan VodA Toma copil mic

mele de Fundoaia. E asezat Inteo albie adincA, incunjuratA de

si sArac, a invAtat carte la scoalA

din RAdAseni si miluindu-1 Dum-

dealue mar!, deschisA numal

nezeti ca domnia, an venit la

spre N.-E. Are aspectul uneT

RAdAseni, si an Meat aicT o bisericA, si jAluind oameniI cA li-I

local stritnt si n'an unde se

Rdeni, sat, pe mosia si in

pAdurT marl' de arborI roditorf.

Satul nu se poate vedea de cit

aflindu-te d'asupra IA asa cl

RAD4ENI

204

vac1 despre trainica iubire a

trecutuluT in acel sat, cel maT
frumos din toatA. Moldova. Se
vede din inscriptia linguriteT
care aratA de sotie a luT Stefan

Toma pe Elena cA acesta a

fost Toma II si nu I, a cAruia
sotie am vAzut din aerul de la
Bunesti cA era Axinia. Si despre scoala din RAdAseni s'a Os-

trat in popor urme de traditiT,

insl malt mai slabe de eft despre biseria.. (A. D. Xenopol,
Ist. Rom., vol. III, p. 492).

Din trecutul satului. RA-

hrAni, le-an dat si o bucatA de

loc din hotarul tirguluT (Baia

dAsenenh sunt din obirsie rAzAsT.

dealurile din juru-I formeazA un

fel de cetate naturan. PAnA. la

se intelege). AceastA mArturisire

1886 satul RAdAseni forma sin-

a documentuluT, de si nu con-

gar com, a parte. Are o populatie de 417 familil, san 1907

timporanA, este InsA intAritA de

tesc despre acest sat, cel maT

vechin cunoscut ni s'a pdstrat
in archiva din Moscva si e de

suflete; o bisericA, a cAreia te-

pAstratA pAnA acum In RAdAseni,

melie a fost pusd de Stefan

atribue luT Stefan Toma zidirea

bisericeI ce se aflA In acel sat.
El fAgAduise el o va zidi atuncT
chid, fiind fugArit de Constantin
Movin, cAutase scAnare la TAtali, adApostindu-se, dupA cum

Torna-VodA, deservit de 3 preotT, 1 diacon si 3 cintAretT; o

scoalA mixt, reinfiintatA in 1858
si cea maT vechTe scoan din

judet.
Vatra satuluI ocupg 455 flci
5i 34 Prklinr

alte imprejurdri. Asa, traditia,

Intre documentele care ne amin-

la Alexandru-cel-Bun (vez! Buciumeni) ; decT vechimea satulta

dateazA de maT nainte de domnia acestuia.

UrmAtoarele documente ne
vorbesc despre RAdAseni :
I. Documental pi-in care Alexandru-cel-Bun dArueste ha Po-

spune traditia, intiin in RAdAseni.

pa Iuga mosia Buciumeni,

and dinsul se urcA In scaunul

MoldoveT, 41 indeplini fAgAduinta fAcutA In titnpul fugef sale.
Si astAzI se pomenesc de ctitori
al' bisericei : Stefan Voevod si

flat in pAstrarea luT Vasile Diaconal, din Buciumeni ;

Documental din 1434, prin
care Stefan, fiul luT Alexandra
VodA, intAreste din non stApi-

Elena Doamna, si se afil si o

linguritA de aur cu inscriptia

nirea lui Popa Iuga asupra satuld Buciumeni, de lingA RA-

slavonA, care pe romineste sun :

dAseni ;

e Si am dat'o pre ea, spre a se

ruga pentru noi, in biserica din
satul RAdAseni, ande este hra-

Documental de la Ilies si
Stefan, fiul luT Alexandru-celhotAreste iarAsT satul Buciumeni

sese vestea despre merele de

mul Marele mucenic Mercurie,

Io Stefan Voevod Tomsovicry.
Inscriptia nu poartA nicl o datA.

RAdseni.

(Lingurita a fost dusA de cA-

Un alt document din 1439

AsezArile locuitorilor pot servi

de model tuturor satelor din

judet. Ma! toata mosia e proprietatea locuitorilor, dobinditA
In virtutea legilor din 1864, 1878
si 1889.
Livezile cu pomi fructiferi din
RAdAseni sunt prea frumoase si
aduc un insemnat venit RAdAsenilor. Pereie si merele de RAddseni sunt foarte cAutate. De
pe timpul Id D. Cantetnir mer-

www.dacoromanica.ro

a-

Bun, din 1435, prin care se

si o parte din RAdAseni protoereuluT Iuga ;

RADAUTI

205

RADAITT7

de la aceiasT si Cu acelasT continut ;

Marturia din 1723, Iunie
20, a locuitorilor din Bosancea

Gr. Al. Ghica, tot

acesteT judeca.t1;

si Lamaseni, de pe timpul luT

Mih. Racovita, privitoare la judecata razasilor din Radaseni
cu calugariT Manastire Slatina,

zice dreapta mosie a Manastire ;

72. Anaforaua si hrisovul din

carT usurpasera mosia si-Y pusese In boeresc ;

Anaforaua catre N. Mavrocordat, din 1743, Aprilie 20,

In care se zice ca. Stefan Toma
fiind-ca invatase carte la scoala

70. Anaforaua din 1764 catre

in pricina

Ir. Idem din 1765, Iunie 3,

tot catre Gr. Ghica, in care se
1765, Iunie 3, prin care se porunceste a se rupe cartile ce aveati locuitoriT din Radaseni ca

drept de proprietate;

tirguluT Baia ;
Anaforaua de judecata catre
C. Racovit5., din 1750, Oct. 28,

13. Anaforaua si hrisovul din

1767, Dec. 2, $i 1768 Ghenar
30, de la Cr. Calimach, tot pentru ruperea actelor. (V. cUricaruh, de T. Codrescu, vol. X).
In 1803, cRadaseni a Manastire Slatina nurnara 201 huir,
platind 4212 leT bir anual, ocu-

prin care se spune ca Radaseni

patf cu lucrul pamintuluT si poa-

aa fost darabanT domnestY si ca

mea. (Uricar., vol. VII, pag.

de la a doua domnie a lui Vasile Lupu ati fost inchinati Manastire Slatina ;

252).

din Radaseni, a daruit 'ocultorilor o bucata din trupul mosief

Asezarile locuitorilor in mare

parte sunt bune. In centrul tirguluT se afla strada principall, cu
dughene tinute de Evre, pe o lature si alta a sosele. Mahalalele
sunt ocupate de crestinT, carl aa
case bune cu livezuT si gradine.

Biserica Cu scoalele se afla

in satul Radauti. Comunitatea
Izraelita are ale: 6 sinagoage,
4 belferiT si un feredea.
O cupatiunile tIrgovetilor su n t :

comerciul, meseriile, agricultura

si comerciul cu vite. Intre meserii se gasesc: ciobotariT, croltoril, cojocaril, fierariT, stoleriT,
etc. Sunt
PrutuluT.

dota morT pe apa

In fie-care sapt5.minA, Dumi-

nica, e zi de erg.
Pe Una resedinta Primarier,

aid se maT afla sediul uneT

companii de dorobanti Cu o

tate nie MnastireT, niel RadasenlIor, s'a facut asezare tutea-

RUMIO, com. rur., In partea de

N.-E. a pl. Prutul-de-Jos, jud.
Dorohoiti, formata din satele :
Iznovatul, Radauti si tirgusorul
Radauti cu resedinta primarie

cest chip, adica de tot anul ca

in tlrgusorul Radauti. Are o

sa se faca cite o falce de fin

populatie de 666 familil si 3160

pe an, sa o dea gata si sa duca

si cite o podvoada de pine la
manastire si iarasT hateo zi sa
coseasca cu totiT o daca de fin

suflete; 2 bisericl, cu 4 cintaretT si 3 paldmari; 7 scoala

mixta; 976 hect., 76 arii pamint satesc; 2821 hect., 44 ariT

peste 7-1171

si acel fin sa-1 ridice tiganiT ManastireT, si iar5.sT la o moar ce

cImp si 20 hect., 50 arir padure; 7 azur! si 12 pogoane

Basarabia ; trecerea calatorilor

are sf. Manastire la Borghinesti

pe Somuzul, cind ar trebui a se

de vie.
Budgetul com. e la venituri
de 12857 leT si la cheltuell, de

ce apartine proprietarulul mo-

Hotarirea boerilor judecatorT din 1752, Mal 75, prin care

le! 72845, banY 23.

se da drept de staptnire MI,

marT cornute, 1833 oT, 12 capre,

421 caT, 408 porcT; 71 stupf.

prafata de 47 hect. 26 ara; Tar

imasul din jurul di-guita, 138
hect., 92 arif.

Documentul din 7258 (acelasT an) in care, nedindu-se drep-

iezi sa, lasa Cu totii sa.tocmeasca;

nastirel Slatina, ata asupra mosier Radaseni, clt si asupra oamenilor ce s'ad aflat sezatorl acolo pe acea mosie, spunindu-

LocultoriT posea.: 454 vite

cazarma, biuroul vamal al trecatoare de la Radauti-Lipcani

In Basarabia ; un bluroa telegrafo-postal. Ale a fost si resedinta
Sub-Prefecture s a JudecatorieT
de Ocol pana In anul 1881, cind

s'a facut unirea administratie

p15.se Prutul- de-Jos, cu a pl.
Baseul.

Tot aid se afla

trec5.toare

Prut la Lipcani In

se face pe un pod umbIltor

sieT.

Vatra tirgului ocupa o su-

Fostul proprietar, Marele-Logofat si Cavaler Costachi-Sandu-

Rduti, tirgisfor, pe mosia cu a-

Sturdza, v5.zind el, prin infiin-

de Alexandru-Voda L5.pusneanul ; lar Rad5.5eni sustin ea mo-

celasi nume, jud. Dorohoiti, com.

Radauti, pl. Prutul-de-Jos, situat pe o radicatura, in sesul
PrutuluY, nu departe de ria si cu-

tarea de tirgusoare prin localitatile departate de orasul Dorohoiti, se sporeste veniturile

sia e a lor din batrinT si ca nu

maT oamenif ar fi fost dati in

prinzInd o suprafata de 47 hect.

26 arii, cu o populatie de 1059

slujba Mazare' nu si mosia ;

suflete.

cetat se sporeste adunatura de

amenl pe linga ratosul ce era
facut in 1772 de parintele sati

se ca fusese data Manastire

www.dacoromanica.ro

mosiilor,

vliind ca

nein-

RADXtry

RDENI

206

Sandu Sturdza, la drumul ce

SAtenir improprietAritY ati 309

vine din jos de la Stennesti

hect., 35 arii pAmint, lar proprietarul mosieT, 1732 hect., 96

arir eimp.
Plriul principal ce curge pe

S. a pl. Cosula, jud. Botosani.

Se intinde pe dealul Holmul,
care e o continuare a dealuluT
Tencusa, pe Dealul - VieT, pe
valea Bahluiul si pe valea Pi-

mosie este Negrul, care trece

riuluT-VIddenilor.

pe malul PrutuluT In sus si trece

atrA Lipcani spre Hotin, a struit si a scos cuvenitul hrisov

de la Mihail Grigore SturdzaVoda, pentra recunoasterea
gusoruluT, cu zi de tirg Marta,
in fie-care saptAminl. Immultindu-se tirgovetiT, a format la

prin satul

1845, luna Mala 14, actul de

drumul duator la

invoialA, legalizat sub No. 182,

prin care s'a(' stabilit dreptudintre am-

leanca si acel ducAtor la Miorcani, Mitocul, spre Stennesti,

numit din vechime Calea-Ho-

bele pArti, hotArindu-se

tinuluT.

rile i indatoriri/e

bez-

mAnul.

Treatoarea la Lipcani peste

Prut a drumulul cAtrA Hotin,
atrase Inc din vechirne acolo
aduntur de locuitorT si negutAtorT
aceasta se dovedeste

nu numaT din spuse popular

dar si de o piatrA raormintan
din tintirimul rusesc ce poart
data de la 1755. Mal ales
dupA inchiderea PrutuluT prin
luarea Basarablel la 1812, $i
prin asezarea autoritAtilor administrative aici, tirgul spori
mal mult in populatie.

Rduti, sat, pe mosia cu acelasT nume, com. RAdAuti, pl.

tirgul RAdAuti.

Spre E., curge riul Prutul.

Drumurl principale sunt : calea judeteanA RAdAuti-Darabani
Bivol - Mi-

Hotarele mosieI sunt : Miorcani, Bivolul, Iznovdtul 1 Pru-

Proprietatea mosieI e a erezilor defunctuluT N. V. Pilat,

cu mpArat5. dela Iorgu C. Sturdza,
fiul defunctulul mareluI Logoft i Cavaler Costache G.

Sf. Nicolae, deservit de i preot,

2 cintAretT si 2 pAllmarl, micA,

brAhArie pentru IngrAsatul vitelor ; 4 TazurT, din care unul

numit al SturdzeT, de 3 hect. ;

livadA cu pomI fructierT si 6
pog. de vie.

avind o intindere de 2434 hect.

si o populatie de 407 familif,
sail 1282 suflete.
PAmintul, aproape pe jumA-

tate acoperit ca pAdurT, e de

natura petroas si calcarcasl,
iar parte,

Smint negru,

se

cultivA.

Distributia pAmintuluT dupa

Rdeana, sat, jud. BacAt, pl.

Are o populatie de 370 su-

finete 255 hect., imas 715 hect.

PAdurea care ocupA partea de
S. si S.-V. a comunel are o intindere de 1144 hect. si e compusA maT mult din fag, carpen

flete ; o biseria., clddit5. la 1628

si stejar.Are i plantatiunI de vie.

Trotusul, com. Bogdana, situat

pe piriul Rldeana, la 4 kil. *de
satul Bogdana (scoalA).

de marele Logoft Dumitrascu

Stefan i sotia sa Kneghina
Zenica, deservit de i preot
si un cintAret ; 3 circiumT.
Vite : 14 cal, 219 vite mati

Are dota bisericT, deservite

de I preot si 2 cintIretT ; o
scoalA mixt5., frecuentatA de 116

elevI; 6 iazurf, continind peste;

5

morl de ap

cornute si 50 porcT.

vint.

Ad l sunt cariere de piatrA

si 2 mor de apl.

meseriasT.

BacAti, pl. Trotusul, com. Bogdana, dintre Casinul i CAiutul,

care prezintA dealurile Cosmina,
Dolca, Arsita, Pope! i Neghinoasa.

i moar de

Sunt aci 6 comerciantI si 30

74 cal,

bol
yac!, 135 porcI i 361 oT.
Vite :

Rdeana, fir de dealurt, jud.

565

Budgetul com. e la veniturl

de 4139 leT, 49 banT i la cheltuelf de 4026 leT.

Prin partea de E. a comund

trece calea nationalA BotoaniHirlAri.

Rdeia, deal, jud.

Cozia, la

kil.

Vilcea, pl.

spre N. de Rdeni, sat, cu 30 familiT, jud.

vatra com. CAlinesti.

de lemn, avind o vechime de

200 anT; o scoal mixt5.; o moarA
de abur! pentru mAcinat; o

i VlAdeni,

culturl e: arturA 1973 hect.,

Sturdza.

Are o biseria., cu hramul

dreni, Schitu1-Balu

tul.

Prutul-d.-j., jud. Dorohoiii, cu

224 familiT, sail 1089 suflete.

Se compune din satele : Boscoteni, Bahluiul, RAdeni, Sen-

Rdeiul, munte, in jud. Gorj,

plaiul Novaci, la N. de at. Hirisesti, apartinind com. Novaci.

Argesul, pl. Oltul, pendinte de

com. rur. Launele-d.-j. Are o
biseria., cu hramul Sf-tiT ImpdratT, deservitA de un preot
un cintAret.

E situat pe dreapta apel Gilortul, 11110 muntele Rotunda.

Rdera, sat, jud. Botosani, in

Rderd, com. rur., in partea de

centrul com. RAdeni, pe coasta

de E. a dealulur Holmul.

www.dacoromanica.ro

RADENI

RXDWII

207

Mosia are o intindere de 1287

hect. si e formaa din 2 trupurn

Boscoten s Radeni, din carT
vre-o 600 hect, este padure. Pe
teritoriul acestel mosir sunt satele Bahluiul si Boscoteni. In
Radeni sunt vil renumite prin
calitatea vinulur.

com. PAstrAveni, pl. de Sus-Mijlocul.

E. a com. sunt dealurile : Piscul

RAdeni, ramurel de dealurt, In

jud. Neamtu, situad. in prelungirea de E. a dealurilor Grumazesti ; formeazA In parte hotarul

dintre com. Pastraveni si Uscati.

Are o populatie de 330 suflete;

bisericA, construa din

IRAdeni, piria, se formeaza in sa-

tul RAdeni, com. Popesti, pl. Cirde I preot si 2 cintIretT; I coal - ligAtura, jud. Iasi, s se vars in
mixtA, condusa de un invatator
iazul Dudaul.
si frecuentatA de 116 elevr; 5
morT de apa pe Bahluiti In pa.- Rdeni, pirlig, jud. Iasi, pl. Cfr.
dure si 1 moara de vint; 2 cirligatura, com. PAusesti. Izvoreste
ciumr.
din valea RAdiulur, aproape de
Vite: 269 vite cornute, 83 cal,
hotarul Scobiltenilor, curge prin

IRAdeni, sat, in partea de S.-E.

a com. Roscan', jud. Iasi, pl.

Turia, situat pe valea RadiuluT,

cu o suprafatA de 716 hect. si

o populatie de 90 familii, saa

sal Dealul-Vlada, Dealul-cu-MeriT-Dinculur, Glodul, al-Ordiilor,

Rep e gusul, al- Colin elor, Tepurele,

Drumurile si Aldea.

In partea de V. curge RiulTirgulur. Mar este strabatuta

piatr., foarte veche, deservia

205 or, 40 pord.

rul sla sunt locurr cultivabile

si padurr de fag. In partea de

marginea despre E. a satulur

Hoisesti, unde, unindu-se cu piriul Halagie, ce face hotarul intre satele Dumesti si Hoisesti,
se varsa in Bahluiii, in dreptul
satulur Hoisesti.

de valle: TiganuluT, Sipotului,

Fintiner, Lupulur, Camianulur,
care toate se vars1 in Riul-TirguluT.

Pe acest 711, in dreptul com.,

sunt 2 morT.
Calea ferata Golesti - Cimpulung si soseaua nationalA Bucu
resti-Pitesti-Frontiera trec pe la
V. comuner.
Rdeti, -com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt, cu o populatie de
525 locuitorr.
E situata pe valea Tesluiulul,
la 25 kil, de capitala judetuluT
s la 20 kil, de resedinta pla-

363 locutorr, vechr razesT, ocupindu-se cu agricultura, cresterea

RAdeti, com. rur., in jud. Muscel, pl. Riurile, la 24 kil. spre

vitelor si cultura viilor.

Aid este resedinta comuner.
Are o bisericA, deservita de

S. de anpulung si la 3 kil, de
E situatA pe armul sting al

si cea-l'altA la
7789, ambele aviad de ctitor pe

I preot, I cinaret si un ecleslarc ; o scoala, frecuentata de

riulul Tirgul, si se compune din

2 cat. : Radesti si Pitigaia. Se

un Grama Eromonahul si deservite de I preot ; o scoall

52 elevT.

margineste la N. cu com. Va-

Vite: 327 vite marT cornute,

265 or, 50 cal si fo6 rimAtorT.

lea-Poper, la S., Cu com. Stilpeni,

mixta.
Locuitorir sunt mosnenr, afar
de 8, carr s'ati improprietArit

Tasi.

}Vacen', trup de sat, In jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Raucesti.

la E., cu com. Vulturesti si la

dupl legea din 7864, pe 32

RAdeni, ctun, in jud. Neamtu,

pl. de Sus-Mijlocul, com. PAstrAveni.

Are o populatie de 833 loo biserica, claditA la

anul 1778 de Partenie Teromonahul si reparad. la 1867 de locuitorT ;

cuitorul N. MArcusanu, deservit

de un preot s un dascal ;

scoalA, frecuentad. de 70 elevr.

La 1864, s'ah improprietArit
133 locuitorT pe mosia statulur.
Locuitorir posedA : 192 bol',
99 vaci, 8 cal*, 104 or, 23 capre

si 93 pord.
RAdeni, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Tulesti.

Rdeni, fost schit, in jud. Neamtu,

Are 2 bisericr, una fondata

in anul 1753

resednta pl. (com. Stilpeni).

V., cu com. BAIllesti.

RAdeni. V ezr Popesti, sat, con/

Popest, pl. arligAtura, judetul,

ser.

Budgetul com. e la veniturT

si la cheltuelr de 1179 leT.
In interiorul com. sunt prunT
si alt1 arborT roditorl, iar In ju-

www.dacoromanica.ro

hect. din mosia statulur Cazan easca-Rade sti.

ET posea : 27 cal* si iepe,

260 bor, 115 vacT, 350 pord
si 7000 of.
Comuna se Intinde pe o suprafaa de 1185 hect.
Budgetul com, e la veniturr
de 7300 leT si la cheltuelr, de
1200 ler.

Soseaua judeteana Slatina

Cimpul-Mare trece pe Ruga comuna si inlesneste comunicatia
cu Oporelul si IbAnesti.
Comuna este inchisl t'Are
douA dealurr, cu o lungime de

RXDEM
6

kil. fie-care. Din crestetul

acestor dealurI, incep sesuri intinse, unde se cultiva porumb,

gnu, orz si yaz. Mara de aceste dealud maI este PoianaCalugaruluI si Piscul-cu-Sira, carI

servesc de livezl de fin.

E udata de Valea-Caselor,
Valea-loaneI si Valea-Solomo-

muneI trece soseaua judeteana

Birlad-Galati.

Budgetul com. e de 7797 ld,

76 banI.

Riurile, jud. Muscel, si avind o

populatie de 686 locuitorI si 169
case. Ad este resedinta comuner, scoala si biserica.
Locuitoril poseda.: 164 boj,
76 vacI, 74 porcI, 15 oI si 19

Vite: 16 vite marI cornute,

13 cal, 30 0I O io rimatorI.

Rdianul, baltd, linga. Prut, pe

teritoriul cat. Vadeni, com. Ro-

Wadeti, proprietate a statului,

jud. Muscel, pendinte de Schitul-Valea, arendata Cu 20100
lel anual.

nuluI.

Rfideti, sat, fcind parte din

com. rur. cu acelasi nume, pl.

RXDOA1A

208

Rdeti, trup de mofie a statuluI,

jud. Olt. VezI Cazanesti.

Rkieti, pei'dure, a statuluI, jud.

Musca, com. Radesti, pl. Rinrile, in intindere de 3321 hect.

goieni, pl. Horincea, jud. Covurlui0.

Ridiciului (Valea-), vale, ce se

intinde din com. Bujorul, pl.
Prutul, jud. Covurluiti, din apropierea Vael-MiloaeI pana in
com. Firtanesti.
Radineti, com. rur., in jud. Gorj,
pl. Gilortulul, la S. com. Obirsia,

Radeti, peidure, a statuluI, jud.

Muscel, In intindere de 3497

situata pe valea piriulur

Plosca, pe ses si coastd.

Rdeti-Fripti, atun, pendinte

(157 hect.), Zavoiul-de-ling5.-Clu-

Are o suprafata. de 850 hect.,

din care : 306 hect. padure, 250
hect. arabile, 256 hect. finete,
35 hect. liyezl de prunl, to hect.

de com. Craciunei-d.-j., pl. Siul-

cereasa (9 hect.) si avoiul-de-

vie si 5 hect. izlaz, cu o popu-

d.-j., jud. Olt. Are o populatie

la-Lunca. (10 hect.).

latie de 222 fam., sal:1 931 sufl.

LocuitoriI sunt mosnenI, parte

capre.

hect., format. din 4 trupuri :

Radesti (3321 hect.), Tinjala

de 120 locuitorl, din carI 30

sunt improprietarif dupa legea
rurala. Ad i se afld si o moara
cu aburl.

Rdetilor (Valea-), vale, jud.

Rdeti, sat, In jud. Tutova, pl.

Simila, com. Puntiseni, spre E.

toriul com. Jorasti, l'.sind aceasta comuna. la E., si d'acolo in-

de satul Puntiseni, pe piriul

cepe a se pierde, formind in

Bilavoiul. Are o populatie de

capul despre S. un mic podis in

Locuitorir poseda: 50 plugurI,

184 locuitorI.

lungime cam de 2 kil., apoI

treptat incepe a forma valea

[35 care cu bol, 7 cArute cu

Rdeti, com. rur. O sat, in jud.

Tutova, pl. Corodul, spre S.-E.
de Birlad, la marginea judetuluI.

Are o populatie de 1414 locuitorl ; o biseric si o scoala

mixta.
Satul formeaza. com. Radesti,

cu cat. Oanca.

LocuitoriT cultiva via pe o

suprafata de 137,50 hect., din
care 24,50 nelucratoare si lucreaz rotaria si carutaria ordinara.

Comerciul se face de 19 persoane.

Prin maroinea
de V. a coe,

Covurluiti, incepe de la N. de
com. Radesti (Tutova), merge
spre S. pana aproape de teri-

CovurluiuluI-Sec, ce vine spre

E. de com. Virlezi, merge spre

S. si se termina la S. de Putichioaia. Valea-Radestilor merge

In linie dreapta spre S. s't da in
valea Covurluiului-Sec; aceasta

vale apartine parte teritoriuluI

com. Radesti, parte com. CA:
esti si parte Jorastilor.

Rdiacul (Rdiul), sat, in par-

improprietaritl dupa legea rurala.

Are o scoala mixta, frecuen-

tata de 46 elevr; 2 bisericI de

lemn, fcute de locuitorI, una
la 1812 si cea-l'altd la 1837, de-

servite de 1 preot si I cintaret.

cal; 511 vite marI cornute, 23

cal', 701 o!, 76 capre si 370 rimatorI.

Comunicatia in com. se face

printr'o osea comunala, care o
pune In legatura la N. cu Obirsia, si prin drumurI ordinare.

Rdiul. A se cauta cuvintele cu

acest nume si compusele luI, la
cuy. Rediul, Rediul-Alder, Rediul-Mitropolier, etc.

tea de E. a com. Buhaesti, pl.

Stemnicul, jud. Vasluiti, situat
pe coasta dealuld Radiacul.
Are suprafata de 225 hect.

Rcloaia, pirtra,c, in jud. Putna,

izvoreste din coasta Dealului-

si o populatie de 58 familiI, saii

225 suflete.

pi-in Ciurucul ; uda com. Cim-

www.dacoromanica.ro

Mane, din Budan, si da in

purile.

1.1sita

RADOETI

RADUCETI

209

Radoeti, com. rur., in jud. Te..

leorman, pl. Tirgulur, situata

cu com. Draganesti, tot prin

sosele vecinale.

pe partea stingl a piriulur Tinoasa.

Este impartit in dota partl :

Radoesti-din-Vale sati de jos,

situatI tot pe partea stinga a

Radoeti, mofie, in jud. Teleorman, pl. Tirgulul, proprietatea

fratlIor ButculestI si a d-luT Ma-

ior D. Bratianu.

Prin partea de E. trece pirlul

Fundul-BohotinuluI, care mal in

jos la numirea de Bohotinul. In

capatul de N. al tirguluI se ter-

mina satul Bazga, lar spre S.

incepe mosia Bohotinul.

In partea despre N.-E. a t'ir-

Tinoasef, si, la o mica departare, Radoesti-din-Deal se' desus ; impartirile nu constitue

catune osebite. Departarea com.

Rducanul, mndstire. Vezl

gul-Ocna, oras, jud. Bacati.

pe poala plana a dealuluT, se

afl spitalul rural, construit de

de Rosiori este de 13 kil. ; de

Alexandria, de 27 kil. si de

Raducaneni, com. rur., in partea

stat.
In centrul tirguluT e primaria

Turnul-Magurele, de 57 kil., pe
sosele judetene si vecinale.
Se invecineste la N.-E. cu

Falda, asezata pe Valea-Boho-

Virtoapele-d.-j., la S. cu com.
Duleanca, la E. cu cora. Bivolita, la V. cu com. DrAganesti,
la N.-V. cu com. Sfintesti, la
S.-E. cu com. Antonesti.

neni. Se intinde pe o supra-

Raduaneni, sat, in partea de

fata cam de 2214 hect. si are :

o populatie de 411 familiI,
1864 suflete ; o scoala $i o bi-

E. a com. Stanilesti, pl. Prutul,

jud. Falciti, situat pe sesul dintre Prutet si Prut, la 6 kil.
de satul de resedinta. Are o suprafata de 400 hect. i o populatie de 20 familii, sa0 69 su-

Intinderea com., dimpreund cu

diferitele trupuff de mosie, este

de 1600 hect. aproximativ. Sunt
multf mostent in comuna; ei

ati pamint de munc si

pa-

dure ; un trup din mosia mostenilor poarta numirea de Briesti,

cel-l'alt trup se numeste

Locuitorl improprietaritI dupa

legea rurala sunt 211, din carT

121 in RAdoesti-d.-s., Cu 444
hect. si 90 in Radoesti-d.-j., Cu
342 hect.
Are o populatie de 1260 su-

o scoall frecuentata de
33 elevI; o biserica, in Ratioesti-d.-j., deservita de 2 preoti

gusoruluT, peste piriul Bohotinul,

de N.-V. a plaseT Podoleni, jud.

tinulul, formata din satul Raducaneni si tIrgusorul Raduca-

serica.
Este udat de piriul Bohotinul.

Budgetul com. e la veniturf,

de leT 6475; lar la cheltuelf, de
ler 5050, banf 36.
Vite : 648 vite marr cornute,

Viile locuitorilor sunt pe o

intindere de 85 hect.
Budgetul com. e de le! 2659
la veniturf si de lel 2467, banI
87, la cheltuell.

flete.
Locuitorir, pe linga agricultura,

se ocupa si cu pescarla. Proprie-

112 cal, 1191 of, 36 capre

tatea satuluI e razasie veche a

226 porcr.
S'a numit in vechime Pietrosul. I se zice acum Raducaneni,
dupa numele fostuluT proprietar
hatmanul Raducanu Roset. Sa-

locuitorilor.

tul s'a infiintat pe la 1806 cu

o colonie de UngurT. Biserica e
din anul 1826. Tirgusorul e din
1830.

flete ;

si 2 cintaretY.
Vite : 573 vite marI co.rnute,
197 caT, 1783. di si 263 porcI.

cazarma uneT companiT de do-

robantl.
Tirgovetit sunt bezmanarT.

Rducneni, tirgupr, pe mosia

si in com. Raducaneni, pl. Podoleni, jud. Flci, asezat pe
valea piriuluI Bohotinul, sub satul Raducaneni, ce vine spre V.
E infiintat in 1830, de Hatmanul
Raducanu Roset.

Are o populatie de 1038 suflete ; o scoala, cu 2 invAtAtorI,

frecuentata de 78 copif (1899

RAducfineni, sat, in com. cu a

celasI nume, pl. Podoleni, jud.

Falda, asezat pe coasta Dealului-BesleageT si pe valea BohotinuluT, infiintat la 1806 de IZAducanu Roset Hatman, si colonizat cu Ungurf, avind o populatie de 727 locuitorl, carT sunt

improprietaritT dupa legea din

1864.

Face parte din trupul mosiel

Raducaneni, si este considerat
ca mahala a tirgului Raducaneni.

Rduceti, sat, in jud. Rimnicul

Sarat, pl. Rimnicul-de-sus, cat.
com. Babeni, asezat in partea de
S., pe malul drept al riului Rtmnicul-SArat, la 3'12 kil. spre S.

CAT de comunicatiune are spre

900) ; o biserica catolica, cu un

com. Antonesti la S.-E. si spre

com. Sfintesti la N.-V. pe so-

dascal.
Prin mijlocul tirgulul trece so-

de cat. de resedinta, Babeni.

sele vecinale ; spre N.-E. se leaga cu Virtoapele-d,-j. i spre V.

seaua judeteana, care duce spre

cu o populatie de 60

Iasi lIusi.

saii 213 suflete ; o biserica.

66940. Mareta Diclionar Geografio. Va. V.

Are o suprafata, de 265 hect.,

familiT,

27

www.dacoromanica.ro

RADUCETI

RXGOAZA.

210

Rducesti, verlcea, care se for-

211 care si carute : 161 cu bol,

50 cu cal.

lesti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, curge

miliI; o scoala mixta., conclusa.

de un invattor si frecuentata
de 44 copa' (I 899-9oo) ; o bise-

paralel cu Iminogul $i se varsa

rica, deservita .de un preot si

torr si neimproprietaritf, 87.

in dreapta 14 intre Magura si

2 dascalf.

meaza pe teritoriul com. Mier-

Comerciul se face de 3 cir-

Catanele.

ciumarT si

Rducului (Lacul-), lac, in jud.

Rdulesti, parte din comuna Capul-Pisculd, jud. Muscel.

Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul

com. rur. Satul-Noti $i pe al cat.

ski Letea, situat in partea cen-

trala a pl. si in cea de S.-V.

a com. Este format de o re-

Rdulesti, sat, facind parte din

com. rur. Voroveni, pl. Argeselul, jud. Muscel.

Rdulesti, cdtun, in jud. Putna,

cu care comunica prin 3 m'id

com. Mircesti, pl. Biliesti, situat

girlite; la V., comunic cu lacul

Matita printr'o alta glrlita ; iar
alte trel girlite se pierd in stuf.

la E. Mircestilor si pe malul
Putnel, Ruga balta lui Tudor,
si balta Cotul-RoibuluT. Are o

Are o intindere de zoo hect.

populatiune de 536 suflete, care

locuesc in 127 case ; i biserica filiall, cu hramul S-ti1 Voe-

E inconjurat cu stuf $i contine

peste, ce se consuma de locuitoril din Letea si Cara-Orman.

Rduesti, sat, in partea de N.

a com. Chetresti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiii, situat pe valea formata din prelungirea dealurilor :
Vid, Boldei si Cioata, pe o suprafata de 340 hect. si cu o po-

pulatie de 57 fam. san 186 suflete.

Are o biserica de lemn,

Rdulesti - Resimnicea,

com.

rur,, jud. Ilfov, pl. Mostistea,

situata la N. de Bucuresti, Fina
riul Prahova, la 51 kil. de Bucuresti. Sta in legatura cu com.
Mala prin o osea vecinall.
Se compune din satele Caldarusani, Radulesti-Filitis, Movileanca si Resimnicea, cu o

mita.' la 1818, de Iordache Cuza,

populatie de 1160 locuitorr.

Se intinde pe o suprafata de
2197 hect. D-niT N. G. Filitis,
Fratif Filitis, G. Z. Nicolati, I.
C. Calcianul si V. G. Nicolescu,
al 1401 hect. si locuitoril, 796
hect.
Proprietarif cultiva I050 hect.

cal, 6o or, 35 rimatorl si IO stupT

cu albine.

Rdulea, perdure, jud. Dolj, pl.

Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul, in

intindere de lo8 hect. Apartine Domeniulul Coroand. Pre-

(98 sterpe, 83 izlaz, 170 padure).

LocuitoriT cultiva 609 hect., re-

domin cerul si emita.

zervind restul pentru izlaz.

Are 2 bisericl (la Filitis

Rdulesti, sat, in jud. Ialomita,

pl. CimpuluT, pendinte de com.
Arma. esti, situat pe tarmul
sting al piriulur Sal-ata, pe o

mica vale adapostita de coline

si la 2 kit. spre N. de satul

Armasesti.
173 fa-

hanglii.

Enduletul, deal, facind hotar intre comunele : Stoesesti, din pl.

Mijlocul, jud. Falciii, si com.

Ghermanesti din jud. Tu tova;

se intinde de-a curmezisul, de

Resimnicea) ;

sesul

Birladului, purtind spre E. numirea de Podeiul.

Rfidutari, pi' jud. Putna, format in muntiT com. Paltinul,

si care se varsa in piriul Z5.bala.

Rfidutesti, sat, facind parte din

vozi.

fa-

fost proprietar. Locuitorii posea : 85 vite mal-1 cornute, 6

la E. spre V., pana 'in

varsare veche a bratuluI Sulina,

Are o populatie de

ImproprietaritY suat 211 local-

com. rur. Ciomagesti, pl. Oltuld.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 200 locuitorT.

Rfacea, munte, com. Breazad.-s., pl. Prahova, jud. Prahova,

de sub care izvoraste ValeaTirsel, care se varsa in riul Prahoya.

Rgazul, piriiaf, jud. Tecucia,

pl. Zeletinul ; izvoreste din com.

BogheAl si se varsa in piriul

VlejuluI, in raionul aceleasI comun e.

Rgjeni, pina, in jud. Suceava,

cow. Modeiul; izvoreste de sub

Ghgrghea si se varsa in Bistrita.

si

Ragoaza, alter numire a satulur

scoala mixta ;

Nistra, jud. Roman, pl. Siretuld.-s., com. Boghicea.

I masita de treerat cu aburI;

o fabrica de cognac.
Vite : 98 cal si lepe, 7 armasarr, 234 bol, 191 vacl si viter,
23 taurr, 240 porcI, 1359 or.
LocuitoriT posea : 133 plu-

gurI, 107 cu bol, 26 cu cal;

www.dacoromanica.ro

Rgoaza, ballet, jud. Iasi, formata din varsarea riulul Jijia,

In partea de S.-E. a satuluT Bosia, din pl. Branistea. Contine

pesa, racT, stuh si papa.

RXICULEM

211

Raicuieti, sat, jud. Dirabovita,

pl. Bolintinul, com. Sardanul.

Rai, mofie, in jud. Buzail, com.

Finte$ti qi Tisaul, proprietate
mo$neneasca. Are 520 hect.,
din care 195 padure si. 325
hect. araturl, vil, finete $1 izlaz,

facind un corp Cu BAdule$ti

din com. Tisaul cu Buni,
Glogoveanul i Sarul,din com.
Finte$ti.

Este re$edinta comuna' cu

acela$T nume.

Rapciunita, pirtiay. VezI BouraFirtigi, munte.

Are o $coall ; o biserica, deservia de i preot i 2 chi-

Rapedea, cdtun, In jud. Putna,

tretl.

Se cultiva g io hect. vie.

Rnceni, pirta,

teritoriul com. Miera, cel mal

inalt dintre toate piscurile aflatoare in aceasta comuna. Dinteinsul izvore$te pirlul Raiu-

Riutul,

jud. Putna, afluent

al Arva ; curge din muntele cu
acelag nume $i uda. com. Miera.

dealul Holmul, teritoriul com.

ci; unit cu piraiele Stuhuletul
$i Mu$ata, din jos de satul Ran-

se vars in balta Bere-

zenilor, in com. Berezeni.

Rapciuni, sat, jud. Neamtu, com.

Hangul, pl. Piatra-Muntele, si-

tuat pe malul drept al riuluT

jud. Dorohoiti.

Rfinceni, com. rur., in partea de

S. a pl. Prutul, jud. FAlci, for-

mat din satele : Cristiniciul,

Gura-Salta, Mu$ata, Ranceni
si Stuhuletul.
Are o suprafata de 5317
hect., cu o populatie de 310 familia', saa 1297 suflete.
Se afla intre comunele : Vetri$oaea,

Malae$ti, Gu$eti, Bar-

bosi $i Berezeni.

Este udata de plraiele : Mu$ata, Ranceni i Stuhuletul.

Are 3 biserid, deservite de

2 preoti i 4 cintaretT ; o $coall.
Vite : 170 cal, 1261 vite marl

cornute, 331 pord

i 1550 d.

Rnceni, saa Spircoceni, sat,

in partea de S,-V. a com. Ranceni, pl. Prutul, cu o suprafata
de 733 hect. $l o populatie
de 150 familii, saa 606 suflete.

flete $i 78 case ; i biserica fi-

Hala, ca hramul Adormirea.

Rapedea, stabiliment de bdt, jud.

Iasi, com. Buciumi, pl. Codrul,
situat pe coasta de N.-V. $i
aproape In vIrful dealuluT
pedea, linga oseaua nationala
Iasi-Vasluia, la 8 kil, de orasul
Ia$i. Are o pozitiune foarte frumoasa yit aer curat. Acest stabiliment balnear este vizitat in

Are o populatie de 660 suo $coala, frecuentata de

73 elevl (1899-900).
LocuitoriT se ocupa cu plu-

timpul vera, atit ca loc de petrecere pentru entera, cit si

taria $i agricultura.

De la Rapedea se desfasoar o frumoasa priveli$te a

flete ;

Rmaija, baltd, format de riul

Siretul, linga satul Balinesti,
com. Zamostia, pl. Berhometele,

pl. abra-

Are o populatie de 246 suizvore$te din

Bistrita $i la poalele Ceahlauld.

tul.

com. Straoani-d.-j.,
utul.

Ranceni, pl. Prutul, jud.

ceni,

Rlutul, munte, jud. Putna, pe

REPEGIOARA

Rpciuni, fost schit, situat pe

valea piriuluT cu acela$T nume,
jud. Nearntu, pl. Piatra-Muntele,
com. Hangul.

ca loe de cura pentru

sufe-

rina.
Iasilor.

Stabilimentul de hidroterapie
de aci a fost cel d'hita(' in Mol-

dova, infiintat de Aga dr. Virnav.

Rpciuni, Rpciunele, munte,

In grupa Ceahauld, situat pe Rapedea, a'eal, continuare a
dealuluf Bordea, in jud. Ia$i,
teritoriul com. Hangul, pl. Piatra-MunteIe, jud. Neamtu.

com. Buciumi, pl. Codrul, numit ast-fel de la coborl$ul sal

cela$I nume, jud. Neamtu, com.

drept. Aproape de virful luT

este o ci$mea cu apa. Peste
acest deal trece $oseaua na-

Hangul, pl. Piatra-Muntele. Se

tionala Ia$1-Vasluia. Pe virful

Rpciuni (Rapciunele),firtia,c,
ce izvore$te din muntele cu a-

sti se afla stabilimentul de bal

varsa pe partea dreapta a riuCu acela$T nume.
lur Bistrita, Ruga satul cu acela$r nume, dupl ce strabate $oseaua nationala Piatra- Rpedea,piria, jud. Ia$1, pl. Codrul, com. Buciumi, ce izvore$te
Prisacani, intre kil. 105-106.
din dealul Rapedea ; curge spre

Rpciunita, sat. Vea Firtigi,

N. paralel cu $oseaua nationala; la

sat, in comuna Hangul, judetul

satul Socola, se une$te cu piriul

Vama$oaia, trece prin tirgu$orul

Neamtu.

Rapciunita, munte. VezT Obcina-

Tra-FintinT, de unde mal spre

E. se varsa in riul Bahluiul.

Verde, saa Firtigi, munte, jud.

Neamtu.

www.dacoromanica.ro

Repegioara, pddure, a statuluf,

RAPEGIOARA

in jud. Putna, com. Rgcoasa,

intindere de 61 hect.

Rpegioara, sati Rpejoara, pirlierf, format pe teritoriul coin.

Strgoani-d.-s., jud. Putna ; izvoreste din Fintinele-din-Deal
se varsg in uia, printre Verdea si Varnita.

Ripuroasa, vale, jud. Vilcea,

com. Olgnesti, plaiul Cozia. Pe
ea sunt sursele de apg mineralg:
Domnita -Maria, Eufrosina, Regina-Elizabeta, Regele Carol I,
Semiramiza si Libertatea.
Se vars in riul OlAnesti, pe
teritoriul com. Olgnesti.

Rrul, vale, situatg in raionul

Rsbolulul (Valea-). Vez! RAzboiulul (Valea-).

Rsceti, sal, jud. Arges, pl. G5.ldsesti, fAcind parte din com.
rur. RAscgeti-DrAghineasca. A-te

o bisericg, cu hramul Cuvioasa

Paraschiva, deservitg de z preot
si i cintgret. Ale este resedinta primgrier.

Rsceti, mahala, fAcind parte

din com. rur. Ficlia, pl. 01-

Rrul, vale, ce se intinde in directie N.-S., in partea de V. a

satulur Matca, pl. Nicoresti, jud.
Tecucia.

partea de N. a com. Idriciul, pl.

Crasna, jud. Falciu, din pgdurea
TilhAresti, curge prin satul Idriciul si, din jos de sat, se
varsg in dreapta piriulur Idriciul.

parte din com. Negulesti, plasa

Berheciul, jud. Tecuciti, situat

la N. com., la 4 kil, de resedinta com.

Are o populatie de 150 suflete, care locuesc in 30 case.

Locultorif sunt improprietgritf la 1864.
Are o bisericA, cu hramul S-til

cliatulur. In partea de E. trece

zice :

calea feratg Piatra-Rimnicul-Vilcea.

Rsciasca, vale, in jud.

cPomelnicul luY Simion 0pri5an, ginerele laY Neculae Serucerescu, ce a preflcut biserica din Rdspochi la 1833, fondata de Nicolae Serucerescu la anul 1775

plaiul Dimbovita, ce udg

centrul cdt. Runceasa si se varsg
in riul Dimbovita, pe malul drept,
in raionul acestur cAtun.

Teritoriul satulur este de 534

hect. si 84 ara. Locuitorif, fostf
clAcasT, stApinesc 178 hect. .$.1 28

Sus. Vezr com. Trestenicul-d.-s.,

arif, iar proprietarul, d-1 I. Zarifopol, stpineste 356 hect. si

56 ara.
Locuitorir posea.: t o plugurr
de fer, 2 de lemn, I masing de
secerat i I de treerat.
Comerciul se face de 2 cir-

jud. Vlasca.

clumarr.

Rscolesti, sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., tinind de

com. rur. Izvorul-BirzeT.

Rroaia, la, ce izvoreste din

Raspochi (Rspopi), sat, facind

Voivozr. Data fondArer se cunoaste dupg un pomelnic care

Rriul, pisc, jud. Vilcea,

Ocolul, com. Birsesti.

nea, jud. Vlasca. Are heleteii

pe ea.

tul-d.-s., jud. Vilcea, situatg intre Dealul-Oltulur i Balta-Ris-

com. Matca, pl. Nicoresti, jud.

TecuciA.

RXSTACIOASA

212

Rsmireti sati Trestenicul-de-

Rsmireti, ctun, pendinte de

com. Trestenicul-d.-j., jud. Vlasca,

fost proprietate a Mitro-

poli& si azr apartinind mostenitorilor def. Eremia Carpescu.

Rspochi (Rspopi), deal, in

jud. Tecuciti, situat la E. de
satul Blaga, In directie N.-E.
spre S.-E., pe o lungime de 4

Suprafata mosier este de 378

kil. si 800 m., pAnA in valea nului

hect. In vechime se mar numen

si Gomoaia.

Rspochi (Rspopi), pddure,

de 19304 pog., din care 12701

pog. pAdure, proprietate a sta-

Rsmireti, trup de mqie nelocuit, jud. Vlasca, proprietatea

11110 satul cu acelasr nume, jud.

Tecuciii, pl. Berheciul, com. Negulesti.

tulul, dind un venit anual de

Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti. Are o suprafatg de 1163

Ristcioasa, vale, in jud. Gorj,

Rsritul i Apusul, (VatraSchitului-Cotmeana),

jud. Arges, pl. Oltul, pendinte de
mandstirea Cozia, cu o intindere

20000 leT.

hect. si tine de com. TresteniRsboieni. Vez! RAzboieni.

Rsboinicul. Vez! Rdzboinicul.

cul-d.-s.

Rsmireti, vale, ce trece prin

Trestenicul,

S.-V. si se terming in cgt. Strimba, pendinte tot de Hodoreasca.

dg in Ludgneasa, pl. Margi-

Este formatg din dealurile Ho.

com. RAsuceni

Rsboiul. Vez! Razboiul.

Ocolul, com. Hodoreasca,

spre S. de com. Incepe din hotarul com. Stejerel, merge spre
pl.

$1

www.dacoromanica.ro

RXSTENI

213

doreasca i GAle$oaia $1 acoperitA de pAdure.

Rsteni, mahala, In com. rur. Salcia, pl. Podgoria, judetul Pra-

RASUCENI

Rstoaca, bala, in jud. BacAti,

incepind de pe Hude$ti, com.

pl. Bistrita-de-sus, com. RAcl-

ciuni, formatA de piriul Rae&

Hude$ti, pl. Prutul-d.-s., i vArsindu-se in Ba$ed.

ciuni. E situat5. Ruga satul Gisteni $i are o intindere de 2 hect.

Rstoaca, rzl, jud. Vilcea, pl.

Rstoaca, pri. Izvore$te din

Oltetul-d.-s., ce udA com. Milostea si se varsI In 14111 Tiriia, tot

hoya.

R6stoaca, com. rur., in jud. Puma,

pl. Bilieqti. E situatA pe malul
sting al MilcovuluT, la revarsarea

lui in Putna, pe intinsa cimple

a Foc$anilor, la 6 kil. de subprefectura plA$el $i la 7 kil, de
capitala judetuluI.

Pe teritoriul com. se aflA o

baitA, numitA Mindre$ti, cam de

25 hect., formata din izvoare

continind pe$te.

Are o populatie de 215

fa-

milif, sag 860 suflete ; o bisericA

parohia15., cu hramul Sf. Nicolae ;
o $coalA mixtA, care a fost fre-

cuentatA in 1899-900 de 55
copiT ; 8 circiuml $i 5 fabrici de
rogojinI.

Vite: 350 bol, 150 vacl, 20

cal, 86o or, roo pord.
Budgetul com, e la veniturT
de 2883,92 leT
de 2841,03

$1

la cheltuelT,

Rstoaca, sat, in jud. Bac5.11, pl.

Siretul-de-jos, com. PAnce$ti. E
situat pe malul drept al Siretu-

lul, aproape de RAckiuni, la

5 kil, de satul PAncesti. Are o
populatie de 35 suflete.
R'stoaca,fost sat, in jud. Tecucia,
ce a existat pe 1ingA malul sting

al riuluI Birlad, in locul, care

astAzT se numeste Malul - Alb,

$i dealurile coprinse
intre com. Bogati $i Hulubesti,
jud. Dimtrovita ; curge prin raionul com. GlImbocata, sub numele de Valea-SeacA $i apoT,

pAdurile

curgind cam spre S.-E., trece

pe ling5. comunele Valea-Mare,
Cringurile, Gle$ti $1 maT la vale

de Dragodana se une$te cu piriul Potopul. De aci Potopul i$r

pierde numele $i apa curge sub
numele de RAstoaca, trecind pe
HITA com.: MAtIsarul, Coste$ti,

Rsturnati- Doamnei - Blasa,

Ilfovul, intrA in jUd. Ilfovul pierzindu-$T acest nume i conti-

mo,si e, In jud. Buzlu, com. MihAi-

nuind sub numele de Sabarul,

pAnA cind se varsA In Arge$,
mal la vale de Bucure$ti. In
RAstoaca afarl de Potopul cu
afluentir Id, se maT vars1 : piriul- uta, care se varsA din sus

covenesc. Are 600 hect., mal

de com. VAcAre$ti-de-RAstoaca ;
piriul Baiul, care se varsA in RAs-

toaca din sus de Flore$ti, jud.

$i aproape de Gliseni,

bisericA parohialA, cu hramul Sf.

Nicolae.

lesti, proprietate a spitaluluI Brin-

toate arabile.

Rsturnati-lui-Misu, sou Doamna Paraschiva, rnocie, in jud.

Buzar', com. MihAilesti. Are 600

hect., maT toate arabile, si putin stufAri$. E cunoscutA maT

bine sub numele de MihAile$ti.

Ilfov,

jud. Dimbovita ; Ciorogirla, ca-

Rsuceni, com. rur., jud. Vlasca,

re-$1 ja na$tere din jud. Dimbovita, putin spre N.-E. de Po-

pl. Marginea, cornpusl din cAt. :

Gostieni, Asan-Aga, RAsuceni
d.-s. $1 RAsuceni-d.-j., situatl pe
valea Cilni$tea, la N. plAs el. E
departe de ora$ul Giurgiil de
32 kit., lar de Bucure$ti, de 58 kil.
Suprafata trupurilor de mosie
care constitue com, este de 6000

iana - LungA - d. - j.,

si care nu

este azI de cit un canal al riului Dimbovita, care curge spre

S. printre com. Brezoaiele $i Po-

com. cu ace1a$1 nume, avind o

di$tea, din com. Boldesti. Al

doilea trup al RAsturnatilor co-

tre com. GAiseni din jud. Dimbovita $i com. Floresti din jud.

iana-LungA-d.-j., intrA in jud.

Ilfov i curge la vale pe lingA
com. si manastir.ea CiorogIrla

Rstoaca, parohie, in jud. Putna,

Glodeanul-Cufurit, din com. Glodeanul-SArat, $i Glodeanul-GrA-

prins in com. MihAile$ti, s'a despArtit $i el in RAsturnati-lur-Mi$u

RAsturnati-DoamneT Masa.

tul DrAgAne$ti.

pl. Ocolul, com. Ocnele-MarI.

Rsturnati, mo,sie, in jud. BuzAd,

com. Bolde$ti, Glodeanul-SArat
$i MihAllesti, care prin succesiunT s'a despArtit in dou marT
trupurr; primul : Glodeanul $i
GrAdistea, despArtit $i acesta in

Mrunti$ul, Crovul, VAcAre$ti-deRAstoaca, Rumine$ti apoi prin-

din com. Barcea, la N. de saRstoaca, ciitun, in jud. Vilcea,

in raionul com. Milostea.

Domne$ti $i se vars5. in Saba.

rul, aproape de com. MAgureni. (Vezr Baiul, Braniqtea, Cio-

roerla i Sabarul).

Rstoaca, pida, jud. Dorohoiu,

www.dacoromanica.ro

hect., din care 969 pAdure.

Are o populatie de 2089 su.
flete, din care 425 contribuabili ;
4 bisericT, deservite de 4 preotl
si 6 cintAretT, constituind parohia din RAsuceni.d.-s. ; o $co1
mixta, frecuentatA de 77 copiT

(1899-900) ; 3 morl CU abUrr

10 eirciumT.

Budgetul com. e la veniturT

de 12351 lei, 19 banl $1 la cheltuelT, de 8195 leT, 83 banl.
Vite : 844 boT, 50 bivolf, 307
1552 oT, 320 rimatorT si 6

asid.

RA.TETI

214

RASUCEM-DE-JOS

Valea-lur-Bratan san Putul-Ba-

bel, Gropani si Valea-Spalatutul', care dan toate in valea Brezoiul si Valea-ManafuluT.

Are dota bisericT, una cladita

la 1824 si cea-l'alta. la 1876 g

cu hramul Sf. Nicolae, deservite de 2 precq $i 5 cintareti,
scoala mixta.

Rtcitul, picior de munte, jud.

Bacan, pl. MunteluT, com. Comanesti, de pe stinga SupanuluT,

acoperit de o padure, in mijlocul careia se afla o poian

Rsuceni-de-Jos, san Berbecari, cdtun, peudinte de cotn.

Rsvadul. Ved Rdovadul.

Rasuceni, pl. Marginea, jud.

Vlasca, situat pe valea
tel. Proprietatea mosieT apar-

Rsvan, (Movila - lui --). Vez!

tine doamner Zmaranda Hristopol, d-luT Dem. Profirescu si

face pe soseaua vecinala care

o pune in legatara la N.-E. cu
com. Ticleni, lar la S.-V. cu
com. Pesteana-d.-s., unde 50seaua da In calea nationala.

mare, de peste 4 hect. intindere.

Rteasca, ceitun, in jud. Teleor-

Rizvan.

man, pl. TirguluT,

mostenilor.

Rani, alta numire a com. Adincata, pl. Cimpul, jud. Prahova.

Are o suprafata de 1500

hect., din care s'a dat la lo-

Rani, proprietate a EforieI

cultor! fosti c1aca$1 360 hect.

Pe ad i trece valea Berbecari.

Spitalelor Civile din Bucuresti,

jud. Prahova, pl. Cimpul, com.

Are o biserica zidita la 1883,

deservita de I preot $1 2 ctn-

Adtncata, fosta pendinte de

manastirea Tirgsorul, In intindere

taretT; 2 morl de aburi $1 4

de 937 hect., din care so hect.

circiu

suprafata impadurita si 887 hect.

tintad de

com. Sfintesti. Are o populatie

de 239 suflete, din care 63 contribuabill.

pamint cultivabil si finete.

Rsuceni-de-Sus, atun, pen-

Rteasca, mofie, situatd in cat.

cu acelasr nume, jud. Teleorman. Vez! Sfintesti, com. rur.
Rteiul, munte, jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita, in sus de
Moroeni, spre stinga, despartit

de o parte de muntele Cufu-

dinte de com, cu acelasr nume,

pl. Marginea, jud. Vlasca, situat
pe valea Cilnistea, proprietate
a d-lor Filipescu si general Zefcari. Are pe dinsa si cat AsanAga san Bujoreanca si Singureni, care este nelocuit. I se maT
zice si Rasuceni-Baba.
Are o suprafatA de 5357

Rina, com. rur., jud. Gorj, pl.

Jiulul, situata la S.-V. de com.

ritul, prin riuletul Cufuritul ; iar

Ticleni, de ambele laturl ale

pezile prin riuletul Brteiul. Pe

soselei vecinale.
Are o suprafata. de 2014 hect.,

ambele riulete sunt herastrae

hect, din carl s'a dat la 300

san 946 suflete; 6 fintinr ;

locuitorl fostT clacasT 1308 hect.

cismele ; 2 circiuml si 2 mori

Rtelti, sat, cu 362 suflete, jud.

Singureni al" o suprafata de

2051 hect., lar Asan-Aga are
867 hect., din care 296 date la

pe apa Cioieni; i Koala', fre-

Arges, pl. Galasesti, facind parte

din com. rur. Ratesti-Furdulesti.

locuitorl.

Venitul anual al mosiilor este

de 60000 el.

Trece printeinsa valea Cilnistea ce vine din Draganesti

si merge in Prunarul, apol: Va-

din care: 810 padure, 270 hect.

izlaz si vatra satuluT, 270 hect.
finete $i 67o hect. cultivabile,
cu o populatie de 251 familii,

de alta parte de muntele Lespentru taiat scindurl.

Rteti, sat, fcind parte din

com. rur. Malureni-Badiceni, jud.

si pl. Argesul.

cuentad. de 41 elevT ; 2 biseriel de lemn, fondate de locuitorT la anul 1752 si 1832, Cu

preot $1 2 cintdretr.

AicT este resedinta primarieT.

Are o biserica., cu hramul Ador-

Locuitorif posea.: 46 plu-

mirea, deservita de un preot pi

un cintaret.

gurf, 112 care cu bol, 2 carute

cu cal; 23 cal, 528 vite marT
cornute, 499 porcr, 639 or $i

Rteti, cdtun al com. Gura-AninoaseT, jud. Buzan, cu 640 lo-

lea-Manafulul, Valea-CrInguluTFrumos, Ulmuletul, Simileni,

capre.

Trestenicul, Brezoiul, Urzicele,

Valea-Berbecarilor, Valea- luiDimian, Valea-lui-Mo$ - Chitu,

de 1034 leT, 65 banT, lar la chel-

Budgetul com, e la veniturl

tielT, de 1002 lei, 75 banT.

Comunicatia in comuna se

www.dacoromanica.ro

cultor! si 160 case. Are subdivizia Schitul-Ratesti.

Rateti, sat, jud. Dimbovita, pl.

Cobia, com. Cringurile.

RTETI

R6teqti, schit de czilugrite, in

RAteqti, moie, jud. Arge$, pl.

jud. BuzAti, com. Gura - Aninoasei, cAt. RAte$ti, sub poalele munteluf oiznui$1 la extre-

GA1A$e$ti, com. RAte$ti, proprie-

mitatea de V. a muchiel RAte$tilor, avind o frumoasA pozitie. Biserica $i cimitirul sunt

in bunA stare; chiliile, frumoase
curate. NumArul maicelor e

de 96, lar al surorilor, de 21.

Fondarea luT se pune in secolul al XVI.lea $i se atribue

Grecenilor. Episcopul Chesarie

n'a mal
mentinut niel una din datele
rezidindu-1 in

1844,

cele vechl.
Frontespiciul este acesta :
Intru slava i cinstea prea sfintel ceI
de o fiin.

nedespirfit. sf. Treime, s'a

ridicat din temelie aceastil sf. biseric

In locul cele! veda, si Impodobit, precum se vede, cu zugrveal l cu alte
multe podoabe prin osIrdia i cheltuiala
prea sfintitulul i mult rIvnitorulul de
cele D-zeestI DD. Chesarie, Episcopul
Buziiulul, Inteal I9.1ea an al pistoriel
sale,

la care a ajutat i alt1 pravoslav-

nicl creftinl, ale c'iror neme scrie-va-le

Domnul In cartea viqel, in ceruri ; arzIndu-se
hramul Sf. Tro4e, precum
a fost din vechime, domnind In aceast
vreme M'Aria Sa George Demetru Eibescu Voevod, iar clrmele pravoslaviel
Oind pre sfintitul Mitropolit DD. Neofit,
precum i staritif a acestul s. schit fiind

cuvioasa Evghenia Schimonachia Groceanca. Leat 1844.

Dintre ce ce a contribuit
mal mult pe ling5. Chesarie la
rezidirea $i inavutirea acestui
schit, sunt : Marele Clucer Gri-

gore TAut, sotia sa Elena $i

boeril ScArlAte$tl. Hramul bi-

sericeT este Sf. Treime, iar al

cimitirulul: Invierea luT LazAr
$i

RATXLWI

215

Buna-Vestire. In timpiI mal

no!, Demetru Papazolu a restaurat cimitirul, lar Episcopul

Dionisie, in 1865, a ridicat din

LocuitoriT posea : 20 plugurT,

15 care cu boT, 3 crute Cu ca!;

tate a EforieI Spitalelor Civile

6o stupI cu albine ; 200 vite

din Bucure$ti, dind un venit

mar! cornute, 20 caT, 360 oT

anual de 2950 lef.

280 rimAtorI.

Riteqti (Vatra-Schitului-), mo,sie, in jud. BuzAii, com. GuraAninoaseI, c.t. RAtesti, proprietate a statuld, pendinte de
schitul RAte$ti, avind 426 hect.
pAdure $i putinA fineatA. Mare
parte din aceast pAdure a

fost dAruitA schituld de boerii

ScArlAtestl ; o alt parte a fost

cumpratA de maid cu baniI

dAruitT de Clucerul Gr. TAut.

Are o osea, care o leagA cu

$oseaua com. Glogova $i care
merge $i spre jud. Gorjuld.
Dealurl mar insemnate in com.
sunt: Lazura-Boje!, Dealul-dejos $i Dealul-de-sus, acoperite

Cu vil, dind un vin bun.

Ca pirare in com. sunt : Oga$ul,
FAgetul, Valea-VIezurilor, ValealuT-NAnAti, Valea-Stand, Oga$ul,
indina - Mare, Podul - TurculuT,
Oga$ul-Bisericel-UlmAtul ApaSAratA.

Rteqti-Furduet1, com. rur., pe

malul drept al riulul Arges, jud,
Arge$, pl. GAlAse$ti, la 26 kil.
de com. rur. Coste$ti, re$edinta
subprefectureI, i la 44 kil. de
Piteqti. Se compune din 5 sate:

Waticna, munte, in jud. Suceala,

com. BogdAne$ti, acoperit de

PAtulul, Sindrilitul,
Raletul, Rte$ti i Tigveni, cu o
populatie de 1003 suflete.

Watuleti, sat, in jud. Arge$, pl.

Pite$ti, fAcind parte din com.

Furdue$ti,

pAdure de rA$inoase, tnesteacAnT

$i fagl.

rur. Bradul-d.-j.

Are 3 biserid $i o $coall

Budgetul com. e de 31401e1
la veniturf i de 2737 leI la

Watunda, com. rur., la N. plA$ei

Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,

cheltuelf.

formatA din satul cu acela$T nu-

Vite : 700 boT $i yac*, 200

cal, 17 bivolf, 900
20 capre

me, situat pe un teren qes, la

V. de com. Studina, la 26 kil.
spre N. de Corabia i la 15 kil.
spre S. de Caracal.
Are o populatie de 759 lo-

450 rimAtorl.

Rfitezul, conz. rur., in jud. Mehedinti, plaiul Clo$ani, la 61

cuitorT ; o $coalA mixtA, frecuen-

kil. de ora$ul Turnul-Severin. Se

tatA de 43 elevI (i899-900); o

mArgine$te la N. cu com. Go-

biseric, cu hramul Buna-Vestire

dine$ti ; la E., cu com. Calce$ti, ambele tinind de jud. Gorj;

(1868), deservita de 2 preoti $i

la S., cu com. Glogova ; iar la

V., cu com. Negoe$ti.
Este formatA din treT mahalale numite: Luna-d.-j., Lunad.-s. yi Chiliul, avind o populatie
de 800 locuitorT, i 262 case.

no o frumoasA clopotnitA. Tot

Are o bisericA, deservitA de

el a stAruit pentru infiintarea

une! $colI de fete in schitul
RAte$ti, $coalA care s'a Inchis

preotql z cintAret; o $coalA,frecuentatA de 45 elevI (1899-900).

Budgetul com. e la veniturT de

de citI-va anT.

8821., iar la cheltuelf, de 641 1.

www.dacoromanica.ro

2 cintAretT ; 6 circiumi.

Budgetul com. e de 2326 lel

$i de 2317 leT la

la veniturT
cheltuelI.

Rtuneiul, munte, in jud. Dimbovita, in partea de N.-V., cam

spre jud. Muscel.

Rtleti, mahala, in jud. Vilcea, pl. Cerna-d.j., com. rur.

Ro$iile. Are o populatie de 90

RATENI

216

RAAJSENI

Ruceti, com. rur., in marginea

despre N.-E. a plAsei de SusMijlocul, jud. Neamtu, pe teri-

cesti, Munteni, Ungheni, la Ti-

toriul ce se intinde catre V.

Ruceti, sat, in jud. Neamtu,

com. Raucesti, pl. de Sus-Mijlocul, situat la 48 kil, de orasul Pia-

cintaret; o cir-

Moldovel, pana in ramurile estice a muntilor Halauca (marginele jud. Suceava), cum si pe
podisele si dealurile ce se intind
intre cursul piriuluT Rica spre
S., se margineste spre S.-V. cu
com. Vinatori-NeamtuluT, spre

ciuma.
Vite : 113 vite marT cornute

S. cu o parte din paminturile

Are 2 biserier, dintre care

aceleeasT cotn. i mosia Grasi,

cea din RAucesti-d.-j., cu hramul Adormirea Malee Dom-

locuitorT ; o bisericA, facuta de

Ion Rosianu.

Riteni,

in jud. BacAiI, pl.

Tazlaul-d.-s., com. Schitul-Frusat,

moasa, situat nu departe de ma-

lul drept al piriuluT Comanul.

Are o populatie de 193 suflete ; o biserica, &Mita la 1863
de Grigorita Constantinidi, de-

servia de

si 47 porcT.

spre E. cu com. Pastraveni, lar

spre N. cu hotarul jud. Su-

misesti.

tra si format din trupurile Raucesti-d.-j. (RAdeni)

Obraji, cu

o intindere de 723 hect., 90

ariT (635 Miel), si o populatiune
de 262 familif.

Rteni-Tazlaul, mo,sie, in jud.

Bacaa, pl. Tazlaul-d.-s., de pe

ceava, care desparte com. de

nuluT, a fost inceputa de M. CogAlniceanu la 1866; o scoal,

mosiile Draguseni, Sirbi, Savesti

frecuentatA de 77 elevT.

teritoriul com. S chitul-Fru moasa,

si Brusturi, prin o a treia parte

a pirtulur Rica.

apartinind statulur.

Rtoeti (Dealul-), deal, in jud.

Suceava, satul Sodomeni.

E formata din catunele : RAucesti, Munteni, Aprodul-Purice,

Oglinzi si Lingurari, pe o supra-

fata de 2834 hect.

Rtoaia,

in jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, com. Hasat,

beni.

LocuitoriT sunt in mare parte

razesl.

com. rur. Izvorul, pl. Vedea-d.-s.,

jud. Olt. Are o populatie de

Dintre locuitoril improprietaritl in 1864, sunt asta-zT : 135

carI inca traesc si-s1 stapinesc
inca singurr locurile ; 183 ce
stapinesc loeurile, ca urmasi al

68 locuitori. Cade in partea de

S.-E. a com.

celor improprietAritT. Dintre locuitoriT improprietaritT in 1878

brat (prival), in jud. Ia-

sunt: r57 carl trdesc ; 157 cati

ati mostenit pamintul de la ce].

lomita, insula Balta, pl. lalomita-

improprietAritT si 64 de insl, carT

sat,fdcind parte din

Balta, com, Dudesti.

Rtoiul, fas, format din piriul

Uluci, in partea de V. a cotn.
Broscauti, pl. Cosula, jud. Dorohoiti.

Wat (Izvorul-), /*m'en; in jud.

Buzlii, com. Valea-Muscelulta ;
incepe din muntele Virful-Fetif
si se scurge in Valea-Muscelula

R (Izvorul-), izvor, in jud.

Buzati, com. Goidesti ; incepe
din mun tele Viforita si se scurge

In piriul Bisca-Mare, putin mal

sus de Trestia-Mila

de si cultivatorl de pamint si
insuratT, n'aa niel un fel de proprietate.
Are : 3 biserid, deservita. de
4 preotI si 6 eclesiarci ; o scoalA
mixta.; 2 morT de apA.
Budgetul com, e de 4559 leT
la venituri si de 4553 leT la
cheltuell.
Vite : 1836 vite marT cornute,
160o a 214 cal si 380 rimAtorY.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin : soseaua judeteanA
Neamtu - Falticeni, si NeamtuPascani ; apoT prin un drum care
se leaga cu soseaua Flticenilor,
trecind prin satele Oglinzi, Rau

www.dacoromanica.ro

Entre alte multe ispisoace re-

lative la acest sat, citam pe

urmatorul :
Io Dumitrie Canteinir Voevod B. ni.
g. z. M.
Adecn Tnaintea DomnieT-noastre si ina-

intea tuturor boerilor nostri a mar! s't a

inicT, an venit Torest egumenul si cu tot
soborul de la sf, ninnnstirea luY Zosim,
ce se chiamn Secul, si de la sf. mInnstire din Cetatea-NeamtuluT, jilluind precum
dresn j ispisoace ce an avat mlindstirea
pre satul Rducesti, ce ad avut schimbnturn

de la Constantin biv. vel. post. si de la

jupnneasa luT Salta all perit de Cazad
clnd rnscoakle, fdrn cit numaT ce-an aflat,
un zapis de schimbnturn ce-at fAcut mnnnstirea Cu Constantin postel. si l'an rttscumphrat dio tara Citaceascl de la Nijnal,

decY s'ab' rugat DomnieT-mele ca sn le

fac ispisoc de Intnriturn pe acel zupia,
decT Yi Domnia-mea vIzind acel zapis,
adevnrat iscIlit cu iscilliturile tuturor bo.
ierilor marT Oran la vorrticiT de poartn.
anume, i Domnia-mea am dat o Tatitrit
sf. miingstirY din Cetatea-NeamluluT acel

sal Rnucesti, cu vecini cu tot, ca sn fie

sfintelor mInnstirT dreaptl mira i mosie,
o sui fie spre pomenirea ctitorilor, si a
Urechi Vornicul ce-att filcut rn?Ingstirea

SIculuT. 7219 (1751).

Ruceti-de-Sus. Vez! Suzeni,

jud. Neamtu.
Wauceti-de-Jos. VezT RAdeni,
jud. Neamtu.

Ruseni, sat, in partea de V. a

RAUTA

RAZBOIENI

217

com. Comandaresti, pl. Jijia, jud.

de piatra Ruga biserica

Botosani, asezat parte pe ses,

chfe.

ve-

Ova de Too hect., situata pe

mosia cu acelasT nume, pendinte

parte pe coasta de E. a Dea-

Tot p'aci sunt urmele uneT

luld-Rausenilor i Livezilor,
dreapta Miel.
Intinderea mosid este de 3318

vechf iezaturT, la N.-V. de satul

Rauseni, de ambele part1 ale Ji-

jid, care se zice forma un iaz

la E. cu mosia d-luf Apostoleanu, la V. cu Racoasa si la

hect., din care 2700 hect, ale

foarte mare ce se intindea spre

S. cu Varnita.

proprietarulul, d-1 loan Pavli, si

618 hect, ale locuitorilor.

V. si acoperea tot sesul

Locurile cultivabile aa o intindere de 2000 hect.

Sunt cite-va radiurf de stejar
in intindere de 25 hect. si o
vie pe coasta Dealuluf-Vid, in
1ntindere de 6 hect.

si care se numea Iazul-DoamneT.

Numeroasele gropT de pline

care se afla prin sat si imprejurul saa, dovedesc c aicf, mal

inainte vreme, a fost un centru
de populatie mare si bogat.

Ruta, pcidure, pe mosia Fun-

milif, saa 690 suflete ; o biseric

vechTe, de blrne, zidita. la 1789
de d-na Bogdan, nascuta Ghica,

doaia, com. Hreatca, pl. Herta,

jud. Dorohoia.

avInd catapeteazma luata de

la o alta biserica foarte vechle,

Ruteni, sdtuc. Vez1 Zamostia,

sat, com. Zamostia, pl. Berho-

prietatef, biserica deservita de

preot, 2 dintaretf si I paracliser ;

i moara de apa pe Jijia

I de abur); 6 iazurf bogate in

peste i stuh.
Locuitorif poseda. : 590 bol
si

si

vacl, 63 cal, 2000 of,

105

metele, jud. Dorohoia.

Ruteni, deal si podif, pe teritoriul satuluf Zamostia, com. cu

acelasf nume, pl. Berhometele,
jud. Dorohoia ; se intinde de la

locul numit Budaf, pana la Agape.

pord ; 250 stupT cu albine.

Urmele unuT sat foarte vechia

se vad la o localitate situata.

spre V. de satul Rauseni pe
coasta de deal i in dreapta

Rfizaia-Gogoiul, rdsdfie, jud.

Putna, in suprafata aproximativa. de 300 hect., situat pe
mosia cu acelasf nume, pendinte

unde asta-zT se afl cite-va

bordee, numita : Odaia-Rauseni.

de com. Racoasa, limitata la

N. cu mosia Musunoaele sta-

Legenda atribue aceste urme,

unul sat numit Huseni, care ar
fi fost ars de Turd acum 300
de anf.
Spre N.-V. de Rauseni, pe

tulla', la V. cu razasiT Racoasa

tarmul sting al JijieT, fata in fat

Razaqia-racoasa, pda'ure, jud.

Putna, in suprafat aproxima-

cu vechiul sat Huseni, la poalele podisului Ciurgaul, legenda

aseaza un vechia sat, numit

Murareni, ale caruia urme de

gacha si locurf de case se pot
observa si asta.-zT.

Mal drzia, mosia Rauseni la

nosul. VezT Razboieni, mosie.

Rzboieni, schit, In jud. Neamtu,

situat in satul cu acelasT nume.
Posea urmatoarea inscriptiune :
In zilcle evlaviosultd si iubitorulul de
Christos Domnului Ion tefan Voevod,
cu mita luI D-zeil Domnitor tilril MoldoveY, fiul lui Bogdan-Voevod. In anul
6984, iar al domniet lui al 20-lea alll
curgatoria, sculatu-s'aa puternicul Mahomet, Imparatul turcesc, cu toate ale sale
rasritene puteri. Inca si Basarab-Voevod, cel numit Laiota, venit'a cu dinsul
cu toat tara sa cea basarabeasc. Au venit ca s jefuiascI si s piarza tara
dovel aii ajuns puna aci, la local numit Pirlul-Alb, si noI tefan Voevod, Cu
fiul nostm Alexandru, esit'am Inaintea
lor ad, si am fcut cu din ,i1 mare raz-

boja In luna lu Iulie In 26 zile. i cu

Ingduirea luT D-zeil biruiti fura cre,tinit

de catre 0114 si cazura. acolo multa

multime de ostasi MoldovenI. Tot atunes
si Ttaril lovit-all tara Moldovei din acea
latiste. Pentru acea bine-voit'a Io tefan
Voevod de buna sa vointa, si zidi acest

rucul a statuluT i cu razasil din

templu intru rugsie si DoamneY sale Maj fiilor sal Alexaudru si Bogdan
si tinta pomenirea ji Intru desufietlrea
tuturor ortodoxilor crestinI cari ad al:1

GrAuri.

perit. In anul 7004, iar al domniel lui,

si la E. si S. cu padurea Ciu-

fia

anul al 40-lea curgatoriu, luna Noembre 8.

tiva de 500 hect., situata pe mosia cu acelasT nume, pendinte de

com. Rcoasa, limitata la N. si
E. Cu Musunoaele statuluf, la V.
cu razasif Cimpuri si la S. cu
mosia Vizantea a statuluf.

Inscriptia dateaza de la zidirea bisericeT, In anul 704 (1495),

ada. Cu 18 anT mal* tirziil de
razboiul de la Plriul-Alb sau

Valea-Alba ; ziva de 8, aratata

in inscriptiune, coincide ca serbarea sf. Arhistratic Mihail, ea-

ruia Marele stefan a dedicat

templul de la Razboieni.

numele de Domneasca si se sta-

pineste de o familie Ghica. Aceasta familie a avut case marT

Rdzboieni, sat, in jud. Neamtu,

pl. de Sus-Mijlocul, com. Uscati, situat pe pirliasul Strugi-

com. Uscati, pl. de-Sus-Mijlocul,

Are o populatie de 200 fa-

ce era in gradina caselor pro-

pe com. Straoani-d.-s., limitata

la N. cu razasil Straoani-d.-s.,

Rzia- \ramita, pddure, jud.

Putna, in suprafata aproxima-

66940. Marido Diolionar Goografic. Vol. V.

taimacire a inscriptiel de la Razboieni a pu.

Cea

28

www.dacoromanica.ro

RAZBOIEN1

RXZBOIENI

218

In acelasl an Ionascu Prajescu

a pretins a i se da si luT o parte
din mosia parinteasca Razboieni.
Logofatul Petrascu Basota, condamnat de la domnie, a impartit

mosia Razboieni se stapinea de

Veliciko sin Catiki, starostele
de negustorT din Iasi, care in

trina

fosta pendinte de schitul Rz

mosia Razboieni in dota parti :

Lupului i-a dat partea din jos,
iar IonasculuT, partea din sus.
Mosia aceasta s'a stapinit de

boieni.

familia Prajescu pana la anul

cerului Ene, care la rindul

si el a avnt procese cu razasiT
din Uscati, pentru hotare; dar
judecata constata dreapta sta-

blicat-o Gh. Asachi la sfirsitul

nuveleT sale istorice Valea-Alba

(v. Asachi : Nuvele ist , ed. III.

Iasi, 1867, P. 122). Veii si Razboieni, mosie.
in jud. Neamtu,
125 zboieni,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Uscati,

Istoric. Din o carta de judecata din 1620, de la Gaspar-Vod,

se constata ca Stefan-cel-Mare
zidind biserica de la Razboieni,
ca un monument comemorativ
celor cazutl in razboiii pentru
apararea tariT, a dotat acea biserica Cu o bucata de loc, din

al cdruT venit ea sa se poat

Intretinea si s se perpetue pomenirea ostasilor acolo ingropati. Pe acel loc al bisericei, cu
timpul. s'a format satisorul Fazboieni.

In curgerea timpurilor 1110.,

aceasta proprietate a bisericei

de la Razboieni a devenit proprietate boereascd. Asa, pe thnpunta Stefan Toma (1612), proprietarul mosieT Rdzboieni, impreuna cu ea si a bisericel Marelui Stefan, era visternicul Nicoara Prajescu, care, participind
la revolta boerilor contra Dom-

nului Toma, ca si multi tovarasi de aT lui a fugit in Polonia. Voda a confiscat mosia lui
Nicoara-Rhzboieni, si a daruit o
MnastireT sf. Ilie din Bucovina.
Sub domnia luT Radu-Voda,
calugarii de la sfintul Ilie se ju-

decara la domnie pentru o bucata de loc a mosieT Razboieni,

ce o impresurasera ra.zesii din

Uscati, si cistigara procesul in

1632.
Lupu Prajescu, fiul lul Nicoara,

prin t'una invoiala eu calugrii

de la sf. lije, rascumpard mosia
Razboieni cu biserica, dindu-le
300 de talen l si niste vite si
documentele indarat.

1668, cind ea toata se stapinea

de Dimitrascu Prajescu, carele

a trecut'o in stapinirea cumatrului saii Gavril Tabirta, fost

biv. camaras, jumAtate prin danie, jara jumatate prin vinzare.

Tabirta, imprumutind de la
Ionascu Prajescu 130 leT,
amanetat jumtate din Razboieni, si neplatind baniT, partea de

moje cea amanetatd a trecut

iardsT la familia Prajescu. In anul

urmator, 1660, Tabirtd a vindut

si cea-l'alta parte din Rdzboieni
fostuluT s'Atar Tudurachi Iordachi. Se vede insa. cd aceast

vinzare nu s'a efectuat ; cacT

peste cica. luni face vinzare

acest an a vindut-o slugerului

NeculaT si jupinesii sale CaAsa dar atuncI maT toata. mo-

sia Razboleni se stapinea de

Slugerul NeculaT, fiul Medelni-

pinirea Slugerului si o confirm.

Egumenul manastirer Hangul,

cind a vindut Slugerulta partea

Prajascai din Razboieni, se adresase mal intli nepotulta el Andrei, feciorul lui Stefan Prajescu

cu propunere de a rescumpara
el acea parte a matusei sale ;
acela insa i-a raspuns, ca n'are
bani ca s'o rascumpere. Mal' pe
urma. acest Andrei Prajescu, in
anul 1731, a intentat proces

Slugerului. In curgerea acestui

proces pentru jumatatea Pra-

jasa din satul Razboieni, pe

pe jumatate din mosia Razboieni

nasului saii, al doilea logoat Dumitrascu Boul. Aceasta vinzare

care cadea si biserica Marelui

$tefan, in anul 1734, Slugerul

se intreste prin ispisoc dom-

partea PrajascAT are sa. piarda

nesc de la Stefan Petriceicu-Vod

si biserica Domneasca, ca
scape macar acea biserica de
a trece la alt stapin, s'a decis
a preface biserica mareluI Stefan de la Razboieni in manas-

din anul 1673.

In anul 1688, Maria Prajasca,
cu fiul sali Stefan si cu ginerele
ei vind jumatatea lor din Razboieni, Hatmanului Constantin
Veliciko. Vinzarea aceasta s'a
facut cu conditie ca Hatmanul

sa plateasca o datorie a vinzatoarel Prajasca la Manastirea

Han guluT, unde era amanetat
acea parte de mosie.

Hatmanul Veliciko insa n'a

plata acea datorie, si manas-

NeculaT, vazind cd impreuna cu

tire de calagari. Sp're acest sfirsit i-a harAzit a patra parte din
mosia sa de la Razboieni pentru

intretinere; a ales de egumen

pe preotul Dumitru ; a imputernicit pe fiii ser Sandu si Salta
sa se duca la mitropolitul tare!,
care pe atund era Antonie, spre

a cere pe deoparte recunoa-

tirea, avind trebuinta de banT ca

sA acopere biserica manastirei,

terea si intarirea nouei manastirT

a vindut acea parte de mosie

dobindeasca binecuvintarea pre-

slugerulul NecolaT, impreuna cu

biserica.

otuluT Dimitrie de a se calu-

In 1714, a patra parte din

De atuncT dateaza fondarea

www.dacoromanica.ro

si a danief, iar pe de alta, sa

gari.

RAZBOIENI

manastireT
boieni.

RAZBOIENI

219
sal:"

schituluT Raz-

Intre acestea, procesul Slugerululcu Prajescu continua. Dupa

ce judecata a legitimat drepturile Prajesculuf, Slugerul n'a

voit sa primeasca de la el baniT
de rscumparare, si a lasat procesuluT loc deschis pentru alte
vremT. Prajescu irisa, puind stdpinire pe partea din mosia Raz-

boieni n'a tinut seam de schit

si de dania SlugeruluT, ci a
vindut toata acea parte de mo.
sie cu schitul, LogofatuluT Sandu

Sturdza.
Dupa moartea SlugeruluT, fiul
sail, Vatavul Costachi, a conti-

acesta

o dase de zestre

neruluT

sal-1

Vornicul

gi-

Mihail

Sturdza. Tot din acea scrisoare

sa vede ca era nacealnic schitulla Arhimandritul Efrem. Ginerele Sturdzer imputerniceste
prin amintita scrisoare pe Efrem
a stringe veniturile mosiei Rz-

boieni, ca si sub socrul sail si

a le intrebuinta intru tinerea bisericeT si a servitorilor el. De
aci se vede, ca, la inceput, noul
proprietar, Mihail Sturdza, era
favorabil schituluT si ArhimandrituluT Efrem. Dar aceasta n'a
durat mult, precum vom vedea
maY jos.

se exprima. el, l'a costat sudorT

de singe, intrebuintind toata
silinta sa spre inzestrarea schituluT cu morT si viT.

Dar tot din aceea se vede el

proprietarul mosieT Razboieni,
logoatul M.Sturdza, schimbase

atitudinea sa anterioara catre

schit. El tindea acum a se face
deplin stapin pe mosia schituluT

si chiar a desfiinta acesta, intrebuintind la aceasta pana si

silnicii si violar!. Se vede ca
contra acesteT atitudinT ilegale
a logofatuluf Sturdza, Efrem isT

procurase de la boeriT SturdzestT, marturia citan. mal sus,

In arhiva Mitropoliel MoldoveT se afta o marturie a maT

multor boerT Sturdzestr, data in

si in care nu figureaza Sturdza

nuat procesul cu AndreT Prajescu, carele Insa prin judecata

a silit pe rivalul san a primi

1790, prin care se adevereste

baria' ce-T daduse tata' sati Slu-

gerul de rascumparare pe par-

ca. mosia pe care Marele stefan

a zidit biserica de la Razboieni,

politulul ea acest boer voeste

sa-1 alunge de la Razboieni si
sa strice schitul ca sa. se faca

tea PrajascaT din Razbeieni.

a fost camparan de tatal lor,

Noul proprietar al mosieT Raz.

boieni, Sandu Sturdza, a respec-

marele Logefat Sandu Sturdza

de la un Prajescu si o a afie-

el stapin pe mosia schituluT, el

s'a incercat in multe rindur1 sa
apuce documentele schituluT, ce

tat schitul fondat acolo de Slu-

risit schituluT Rdzboieni, carele

gerui Nicolaa, si a lasat pe

calugarT in pace, sa stapineascd

se pastrail la Egumen. Spre

/a acel timp se administra de

Arhimandritul Efrem, pe care

acest sfirsit 1-a pradat chilia in

mal multe rindurT, pana. ce in

biserica si dania facuta lor de

il

lauda 5i-1 recornanda pentru

buna orinduiala duhovniceasca
ce tine in schit. BoeriT Sturd-

fine a izbutit a pune mina pe

Slugerul, precum $i altT razesT

din vecinatate. Asa, in documentele schituluT, se vede ca in anul
1768 era la schitul Razbeieni
Egumen, Manadul Visarion, care

se judeca cu razesir de la Uscati, carT pretindeati ca. biserica

schituluT ar fi pe mosia lor, ca.

prin urmare calugariT ar fi stapinind cu nedreptul o parte din

mosia razaseasca. Dar pe temeiul ispisoculd de la RaduVeda din 1624, ce era la mina
calugarilor, s'a recunoscut dreptatea schituluT.

zestT, subscrisT in acea marturie

sant : I. Sturdza Vel Vornic, Stefan Sturdza Vel Logofdt, Dumitrachi Sturdza Ban, Gr. Sturdza
Hatman.
In anul 1792, Domnitorul Alex.
Moruzzi, prin hrisovul sti, milueste schitul Razboieni cu oarecare harazirT din veniturile (ruzumaturile) domnestr. Acelea$T
harazirT se confirma. in anul urmator, de Domnitorul M. utu.

Din o suplica a Arhiman-

In anul 1789, Monahul /lie

drituluT Efrem, din anul 1793,

Dabija, dintre razesiT localT, ha-

cgre Mitropolitul Iacob Stamate

(suplicA ce se pastreaza in
archiva MitropolieT MoldoveT),

razeste schituld toata averea sa.

Din o scrisoare din anul 1790,
se vede ca mosia Razboieni cu
schitul trecuse de la Sandu
Sturdza la Constantin Sturdza, si

cel cu pretentia.
Efrem apoT se jelueste Mitro-

documentele schituluT. ApoT a

instalat pe vataful ski cu familia in schit, poruncindu-T la

pune mina pe toata averea ealtigarilor. Efrem s'a tinguit MitropolituluT ;

dar se vede ca

acesta nu 1-a putut ajuta, caer

de acum schitul Razbeieni cu
mosia sa a trecut in stapinirea
familia SturdzestI si schitul de
calugarT a ramas desfiintat de-o

cam data.

La 1803, dupa o intelegere

particulara a MitropolituluT Veniamin cu familia Sturdzeasca,
s'ail asezat aci 25 maice ; de
aceea, pana la 1813, calugaritele

de acolo n'ati avut niel un act

public constatator dreptuluT lor

se vede ca, acest Efrem a fa-

de a locui acolo

cut maT multe imbunatatirT la

schitul Razboieni, :si care, cum

drept la intretinerea din averea

www.dacoromanica.ro

schituluf.

pi

a avea

RAZBOINICUL

murind marele LoLa 18

gofa M. Sturdza, rapitorul schitulur Razboieni, urmasir lur, im-

preunl cu toata familia Sturdzeasa, a Inchinat schitul cu

mosia Razboieni, spitalului Sf.
Spiridon din Iasi (vezr actul de
danie publicat de d. Gusti, fost
Epitrop al caser Spiridon, in

220

RAZVADUL

Rzboiul, munte, in jud. Buzan,

com. Goidesti, clt. Bratilesti si
Plostina. VirfuI e acoperit de
p4unT, lar poalele, cu seculare
pIdurr de brad, fag si mesteacan.
El lasA mar multe ramificatir in
partea de N., care se intind
pana In riul Bisca-Roziler.

jurnalul Curierul (Balassan), din

Rzboiul, vellcea, izvorste din

Iasi, In anul 1786, No. 87, re-

dealurile despre E. ale com. Sil-

produs de Melchisedec).

vesti, pl. O ltetul-d.-s., jud. Vilcea,

Epitropia, luind In stapinire

dania, a voit s depArteze de
acolo acele 25 calugarite

si se varsa in riul

Rzboiului (Valea-), vale,

iz-

rAmtie toat averea schitulur

vorlste din imprejutimile com.

mina spitalulur, lusa Mitropolitul

Urlati, pl. Cricovul, jud.Prahova;

Veniamin s'a opus.

curge prin com. Tomsani, unde

formeaza mar multe helestaie,

La 1835, Alecu Sturdza, urmas

al donatorilor schitulur, cere
alungarea calugaitelor de la

RAzboieni pentru tot-d'a-una

cu venitul schitulur sA se 'filtretina 5 paturr pentru bolnavr,

peste cele ce intretinea pana

atunci spitalul, aruenintind

la caz contrar va cere de la

guvern stricarea danier si relnturnarea el la urmasir
Veniamin s'a opus. Mar tirzin
chiar Epitropia spitalulur s'a incercat a desfiinta schitul si a
intrebuinta averea lur numaT la
spital, dar Mitropolitul Meletie
s'a opus ; asa in cit i asta-zT

tindere de 777 hect., 70 arir

san 684 falcI, din care 239 flcr
s'an dat locuitorilor clIcasT din
satul RIzboieni, i 445 fatcr
ramas pe seama proprietaer.
Arendat, acest pAmint aduce
6000 lel anual, din carT 4480

ler se dan pentru intretinerea

schitulur, i restul spitalulur.

Rzboinicul, deal, in com. rur.

Albulesti, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.

com. Podurile, a rlzesilor din

com., Cu o intindere de 50 hect.
supusl regimuluT silvic.

Rzefi-Ripile, piidure, jud. Bacan, pl. Tazlaul.-d.-j., com. Ripile, foloasa (fag, stejar), cu o
intindere de 16o hect. si supusa
recrimulur silvic.

Rzeilor (Pidurea-), pcaure,

pe mosiea Rusi-Ciomartan, com.
Zamostia, pl. Berhometele, jud.
Dorohoin.

Rilzeul-Vechiti,pddure, pe moslea HArqa$ti, com. Cu acelasi

se in dreapta. spre S.-E., pana

nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoin.

Ruga com. Parepa, de unde curgind spre E., desparte ca.

Rzoarele, munte,la N. de com.

Parepa de Rusani, ocoleste pe

acest din urma, pe partea de E.
apor se indrepteazA iarAsT
spre E. unde se intilneste cu girla
Ceptureanca, care ir schimba di-

rectiunea spre S.-E. si apor iar

spre E. spre com. Fulga.
Razeil-de-ClipicetI, moFie, in
intindere de 140 hect., pe teritoriul com. Clipicesti, pl. Gir-

lele, jud. Putna. E proprietatea

rAzesilor Clipicestr.

stan acolo cite-va calugrite ba.-

trine, care se intretin dupa.

budget aparte.
Mosia schitulul a avut o in-

ioasa, jud. Bacan, pl. Muntelur,

RzeiI - de - LeontinetI,
dure, jud. Bacan, pl. TazlAul-d.-s.,

com. Leontinesti, a rIzesilor din

com., care se intinde pe o suprafatA de vre-o 130 hect. Este foioas1 (fag, stejar, alun si carpen)
si este supusa regimulur silvic.

Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Pra-

hoya, coprins intre riul Prahova

si valle: Conciul i Oratiele.

Rzvadul, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Dealul Dimbovita,

situata. parte pe cimpie i parte

pe dealurr, la 4 kil., peste Ialo mita, spre E. de Tirgoviste. Prin

Razvad trece soseaua judetiana

Tirgoviste-Ploesti. Aceasta co-

muna este de podgorie si produce mar numar vinuff i fructe.

Dealurile principale sunt: FetileZarafulur, Calugareasca, ValeaMare, Valea-Pietrer, Valea-Anghelestilor, Valea - Oprestilor,
Valea-Iur-Socol i Valea-Vier; iar
cimpiile sunt : RAzvadul-d.-s.,
RAzvadul-d.-j. si Draganeasca.

Prin raionul com. curge

spre E. si Rlzvedeanca prin

Rzeil- de- MAgiretI, pddure

foloasa., jud. Bacan, pl. Muntelur,
com. Magiresti, proprietate a

centrul com. Este un podet peste

Slanic i altul peste Razvedeanca.

Se compune din trer catune:

razesilor din com. Are o intindere de 620 hect. i este supusl

Razvadul-d.-s., RAzvadul-d.-j. si

regimulur silvic.

2457 locuitorr.
Are 2 bisericT; o $coa.l si
2 morr pe apl. Paduri sunt dota,

RzeiI -Podurile, peidure, fo-

www.dacoromanica.ro

Gorgoteni, cu o populatie de

RAZVAN (MOVILA-LUI-)

una de 65000 ark si alta de

21000 aril.
Se invecineste la E. ca com.
Gura-OcnitiI i SAcueni, la V.
cu Tirgovistea i Viforlta (cAt.

com. Grecesti, situat pe malul

drept al _Pulla, la i kil. de
Grecesti, cgtunul de resedintA
al com. Are o populatie de 385
suflete.

Mahalaua), la N. cu Ocnita
Ja S. cu rlul Ialomita, despArtindu-se de Ocnita prin v51 si
dealue acoperite cu pAdurI, lar

Comunicatia se face prin soselele comunale, care leagg c5.-

de cele-l'alte, prin dealurI cu vil

cesul-d.-s. unde e resedinta subprefecturd.

cimpiI.

Rzvan (Movila-luI-), movi/ei,

jud. Suceava. Iat5. ce zice cronicarul Miron Costin despre aceastA movill, aflgtoare pe mosia Baia, deasupra dealulul Movita-Mare: ceind Ieremia Voc1
din biseric5, (la sat la Areni),
ati esit la ostI, timpinatu.sail
ostile de ambele pri, i dupg

citg-va luptg intre 0$tr aj lovit

LesiI pre oasteal UngureascA
din aripa despre Scheea. IndatI,

RECEA

221

tunul la N. de Grecesti, la S.
de Gingiova, lar la V. de MA-

varsA in rlul BIrladul, dupg ce

primeste

multi afluent1.

Reboca. VezI Mihgesti, mosie a

statuluT.

Rece (Vale a-), rz, in jud,

Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul

com. urb. Isaccea ; 1 ja nastere din poalele sud - vestice

ale dealuluI numit Muntele-luTHasan ; se indrepteazg spre N.,

Rebegi, mo,rie a statului, In jud.

Dolj, pl. Balta, com. Grecesti,
arendatA Cu 13000 leI anual.
Are pactare pe ea.

avind o directiune generall de

la S. la N., brAzdind partea de

Rebegi, piidure a statulul, in jud.

Dolj, pl. Balta, com. Grecesti,
pe mosia statuluI Rebegi. Are
o intindere de 318 hect., populat cu cer si emita. Face parte
din ocolul Murta.

de aproape 3 kil., se vars5. In

N. a plAseI i pe cea de V. a
com. urb. ; taie catea judeteanA
Isaccea-MAcinul si, dupg un curs

mlastina stufoas. ce Inconjoarl

balta Piatra-Clcatg, la V., cu
Cherhanaua-luI-Melentie. Cursul

sla este repede, fiind un 045

de munte. Curge numaf prin pldurI. Pe valea Ilif e drumul vecinal Tichilesti si soseaua jude.

imbArbAtindu-se si fruntea osti-

Rebricea, statie de a'r.-d.-f., In

lor unde era Ierernia Vodg,

frInt pe Unguri. Subt RAzvan
Voc15. ati cazut calul atunci in
rAzboiti ; ce, incAlecind pe alt
cal IndatA a silit sa opreasc.

jud. Vasluiii, pl. Fundurile, com.

DrAggsani, pe linia Vasluiti-Iasi,
pusg In circulatie la t Maiil 1892.

Rece (Valea-), prll, in jud.

Se afl l'Are statiile Buhdesti

(8.7 kil.) si Scinteia (5.5 kil ).

Tulcea, pl. MAcinul, pe teritoriul com. rur. Greci ; izvoreste

oastea Ungureascg, si ab oprit'o;

Indltimea d'asupra niveluluI Mgr11 e de 127m,90. Venitul aces-

din poatele orientale ale DealuluI-

si puserg rAzbolul iar la loc.

Ce, ImbArbAtindu-se lar oastea

ter statiT pe anul 1896 a fost

luI Teremia Vodg, unde si Lesil' in frunte, ail dat dos oastea
tul Rdzvan Vodg, si Fati dus

de 21739 leI, 90 batid*.

Rebricea, pri, in jud.

Rea (Valea-). VezI Valea Rea.

pl. Mijlocul; izvoreste din pgdurea statulul, numitg ValeaSatuluI, de sub coasta

Rebegari, ceitun, in jud. Putna,

com. Nistoresti, pl. Vrancea,

Bordea, din partea de N. a com.

Valea-SatulliI ; curge spre S.,
prin valea Cu acelasI nume

la Ieremia Voc15..

Are. o populatiune de 185 su-

trecInd in com. Bodesti, se uneste cu plriul Cucoara, mal in

jos de tirgusorul Ratesul-Epureanulul ; trece apol prin sesul

flete, care locuesc in 45 case.

satutuf Scinteia, face hotarut In-

Rebegeti. VezI Cretulesti-MAnstirea, pl. Znagovul, jud. Ilfov.

tre com. Bodesti Scheia ; intrA pe teritoriul com. Parpanita,

atinge teritoriul com. Negresti
si Buhgesti si, la local numit
Postovarul (com. Birze0), se

situat pe malul piriului Ndruja,

'filtre cAtunele NAruja si HergstrAul.

Rebegi, sat, jud. Dolj, pl. Balta,

www.dacoromanica.ro

ean Isaccea-MAci n ul.

Grecitor; se IndreaptA spre S.,

avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E. ; brAzdeazg
partea de E. a plAseI si pe cea

de N.-V. a com.; tale drumul

comunal Luncavita - Greci si,

dupg un curs de i kil. se aruncg in pirtul Valea-Grecilor,

partea dreaptg, nu departe
de izvorul acestuia ; malurile
s'ale sunt inalte si acoperite ca
verdead.
Recea, saU Recile, com. rur.,
pe riul Teleorman, jud. Arges,
pl. GAlgsesti, la 9 kil, de com.
rur. Costesti, resedinta subprefecturer si la 54 kil. de Pitesti.
Se compune din satele: Recead.-j. si Recea-d.-s., cu o populatie de 354 fam., saa 1562 sufl,

RECEA

RECEA

222

dirsta in apa Luncava-

Are 2 bisericf ; o $coalA ; 2

mor! cu aburr.

4 morr, I joagar, I pita.

Pe aicr trece qoseatia jadeteana Pite$tiTurnu-MAgurele.

Budgetul com. e de 2629 ler

Locuitorir sunt mopenr, posedind pamint din mo$T stramog.

Mo$ia Bratovoie$ti-d.-j., din

Dolj ;

la venituri $i de 3571 leI la cheltuelI.

Vite : 1280 bol i vacr, ioo
cal, 15 bivolf, 9 asinT, 2500 or,

De aceasta com. apartin muntir: Mamul, Gluriciul i Piatra,

Cu directiune catre E."$i V. $1
spre N. de com. Pe acestr muntr
se fabrica brinza.

Mo$ia din Popesti ;

Mosia Stoiceni din Arge$ ;

io capre $i 500 rimatorl.

Pe riurile Recea $i Marita sunt

Vatra satulur are 200 hect,

Recea, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Cimpul, la 45 kil, de
ora$ul Turnul-Severin.

Are o populatie de 650 lo-

lar in total peste 1500 hect., ca

izlaz,.munte, padure, livezr

I preot qi 2 cintAreV; o coalA ;

o circiuma.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura $i cre$terea vitelor.

Budgetul com. e la veniturr

de 1230 ler $i la cheltuelT, de

jul-Mare-Recea-Cuj mirul.

Budgetul com. e la veniturf

de 3153 ler, iar la cheltueli, de

I56 ler.
Recea, com. rur., jud. Vilcea, plaiul Horezul, formata din 2 cat.:
Recea i Marita, impartite in 4
mahalale : Coasta-Corbulur, Ripa,

Zavoiana $i Delureni.

E situata pe riurile Recea

Via de la Salcuta ;

io. Metohul de la Stoiceni

din Arge$, cu viea $1. cu moara
dupa apa Topologulur ;
II. O vie in Dealul-Pite$tilor
cu delnita $i livedea din poalele
vier, cu casa $i slomnul ;
Mo$ia Birzoteni ;
Mo$ia Cirstane$ti ;
Mosia Bagdane$ti $i parte

Doua miel sosele sunt in interiorul comuner.

56 care cu bol, 5 carute cu

500 vite marr cornute, 18 cal,
560 of i 360 rimatorr.
Prin com. trece qoseaua Vin-

araturr.

cuitorr ; o biserica, deservita de

Locuitorir poseda : 30 plugurY,

si o

1040 ler.

Se margineste la E. cu com.
Vaideeni, la V. ca com. Fomete$ti si Racovita, la S. cu com.

Slatioara $i la N. Cu muntir:
Mamul, Gduriciul i Piatra.
E brazdatade dealurile : Buza,
Piscul, Piscul-Cerbuluf, PoianaPaltinulur, Piatra; de munir: Gauriciul $i Mamut, Piscul-Vacir, Co-

manda. E udata de riurile: Recea, Marita, Maricioara, Reci$oara.

In com. Recea s'a nascut E-

din hotarul Rime$tilor ;

Mosia Ulmetul ;
Mosia Birzotea $1 altele.

Asupra parintelur Ion, arhimandritul, hrisovul lur Const.

Voda Basarab, se exprima asttel :
care mosiI Cu lucrurile lor ce s'ati lucrat pe dinsele sunt cumprate i lucrate
intru adogirea i intirirea sfintel mnistirI de printele Ion archimandritul, care
a fost nstavnic si ostenitor la facerca
acesteY sfinte mnstirY pn s'ail isprvit de tot.

Recea,

sat, fcind parte din com.

gumenul marastirer Horezul, Ion,

contimporan Cu ConstantinVoda

jud.
rur. Turia, pl. Oltul.d.
Olt. Are o populatie de 6o lo-

Brincoveanu $i care a dotat aceast manastire ci intinse do-

cuitorT.

Recea,

Marita, la 50 kil, de resedinta judetuluT $i la 8 kil, de a pla-

mena'

Tata mo$iile, cu care parintele

sat, facind parte din com.

Gliceana, pl. Berheciul, jud.

iuluI.

Ion Egumenul de la Horez a

Tecucia, situat in partea de N.

Are o populatie de 11,5 locuitorr; 4 bisericr, 2 in Recea

$1 2 in cat. Marita ; o $Coal

dotat manastirea :
-r. Mosia BAle$ti, cumparata

a comuner, pe dealul Cu acelasi

nume, la 5 kil, de re$edinta com.
milif, saill 250 suflete ;

Lo cuitorif, p elin g. agricultura,

de la Barbu Paharnicul Urdareanu, pe seama manastirer;

Mosia Otle$ti, asemenea;

se mar ocupa cu olaria, dulgheria, rotaria, fferaria simpl. $i zi-

Mo$ia Flcoiul-d.-j., cu metohul i casele de piatr., cu viea

aria. Ei desfac produsul mun-

$i 2 roate de moara pe apa Bistrita ;

mixta.

cer lor la bilciurile : Riureni, Horezul, Gingulesti si Polovraci.

Vite sunt: 35 cal, 150 bol,

200 yac!, 290 capre, 1000 of,
300 porcf.

Locurile $i livezile din Dealul-Troianulur ;

Metohul de la Sirineasa,
cu casete $i 2 roate de moara

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 63

fa-

o biserica, cu hramul Adormirea Maicer Domnulur, construit1 de

Ecaterina Sturdza, Cu ajutorullo-

cuitorilor, dupa cum se vede

din o inscriptie ce se afl deasupra u$er.

La intrare in sat, in partea

de S., se afta cite-va izvoare

cu apl.

RECEA

RECELEA-CALDA

223

Recea, sat, In jud. Tutova, pl.

Tutova, com. Hdlaresti, cu o
populatie de 171 locuitori si
42 case. S'a format la 1879 de
catre ImproprietaritI pe mosia
statulul.

Recea, sat, facind parte din com.

rur. cu acelasr nume, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Are o populatie de 874 lodou bisericl, una cu

du-se catre S., uda. comunele :

Slasoma, Cornatelul, Cujmirul,
si, la Branistea, confluenteaza cu
Piriul-OprisanuluI, indreptIndu-

se catre com. Salcia, unde formeaza baltile alcia si BaltaAscunsa. Patrunde in jud. Dolj,
pl. CimpuluI, in com. Cetatea,

pe care o uda cu directia de

N.-V. catre S.-E. Are scurgere
In balta Ochiul.

de com. Recea, uda aceasta

comuna in tot lungul sau si se
vars1 in riul Cerna, linga Slatioara.

Recea, vacea, ce izvoreste din raionul com. Ogretinul, pl. Teleajenul, jud. Prahova, si se

varsa in gira Ogretinul.

hramul Cuvioasa Paraschiva, re-

podurl, lar in jud. Mehedinti,

Recea, vil lcea, ce separa com. Surpatele, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, de com. erbanesti si, dupa

parata la 1867, si a doua, cu

are morl pe dinsul, din care

ce uda partea de V. a com.

hramul Sf. VoevozI, construita

la 1775 si reparat la 1870. Adi
e resedinta comuneI si o scoall.

cea mai principala este moara

d-lui Pebsa construita pe tur-

tasaul, pe teritoriul aceleasI co-

bina.

mune.

cuitorT ;

In com. Cetatea, are mal multe

Surpatele, se vars in riul O-

Numele de Drincea il poarta

Recea, pddure, a statuldf, In intindere de 150 hect., pendinte

de com. Balteni, pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt, forman din trupurile :
Coscova (70 hect.), Luda (60
hect.) si Vedita (200 hect.).

mal cu seama in jud. Mehe-

Recea-de-Jos, sat, cu 750 loc.

pe riul Teleorman, jud. Arges,

dinti.

pl. Gdlasesti, flIcind parte din

Recea,pirig,jud. Tecuciti, ce trece

prin satul Cu acelasl nume, com.
Gliceana, din pl. Berheciul.

com. rur. Recea. Aicl este resedinta primar-le!. Are o biserica,

Cu hramul Cuvioasa Paraschiva,

deservita de r preot si
Recea, izvor, In jud. Buzaa, com.
Minzalesti,

ce

izvoreste

din

muntele Martinul si se varsa

in Hui Rimnicul, in dreptul muntela Curcubeta-Mare, facind hotar intre judetele Buzad si Rimnicul-Sdrat.

Recea, phiii, ce izvoreste in raionul com. Boghesti, pl. Zeletinul, jud. Tecuchl, si se varsa
in Olul.

Recea, phig, ce curge prin pl.

Corodul, jud. Tutova; izvoreste

si uda teritoriul com. CarapRecea, pirtiab ce ud cat. Ghereasca, din com. Lupesti, pl.

Recea, pirlia,s, ce izvoreste din

o lipa cu acelasI nume, in par.

Tirgul, jud. Tutova ; izvoreste

din apropierea satuluI Ghermanesti, dintr'un loc numit Recea,

tea despre V. a satuluI Gd-

curge de la E. spre V., pe te-

nesti, pl. Horincea, jud. Covur-

ritoriul com. Banca si se vars5.

In stinga riuluI Birladul. Peste

tele Ganesti si Comanesti, din

acest Ola trece

com. Ganesti.

Birlad-Vasluiti, pe un pod cu

linia ferata

7 in. deschidere.

Recea (Drincea), girld,

izvo-

reste in jud. Mehedinti, In hotarul com. Caiutul, curge pana

la com. rur. Podul-Grosulul sub
numele de Piriul-Albuld, primes_
te citl-va aflu e nti, apoI, indreptin-

Recea-de-Sus, sat, Cu 812 loc.,

pe riul Teleorman, jud. Arges,
pl. Galasesti, facInd parte din
com. rur. Recea. Are o biserica,
cu hramul Adormirea, deservita
de i preot si i cintaret.

Recelea, pirig, ce izvoreste din

Cetatuia.

Recea, piria, ce curge prin pl.

serva ca hotar intre sa-

cin-

cesti si se une0e apoI Cu plrlul

Horincea, jud. Covurluiri, si se

varsa in Horincea.

luiri ;

taret.

Se me numeste si Piriul-Ghermanestilor.

partea de N. a com. Tatarani, pl.

Crivina, jud. Prahova, trece prin

partea de N.-E. a e/, se hitaneste cu piriul Calda si impreuna formeaza piriul Recelea
Calda. Dupa ce uda si partea
de S. a com. Tatarani, iese din
com., face mar multe cotiturI si
apoI se varsa in rtul Leaotul.

Recelea-Calda. Vez! Recelea si

Calda, dota phliase, care izvorasc din com. Tatarani, pl.
Crivina, jud. Prahova, se impre-

Recea, Ha, jud. Vilcea, ce izvoreste din muntele Zavidanul,

se uneste cu Recsisoara, la N.

www.dacoromanica.ro

una tot in raionul com. l'Ataran' si se varsa in riul Leaotul.

RECILE

Recile. Ved Recea, jud. Arges.

Turcoaia ; se desface din apa

Recile, praie, in partea de N.

Bdlanul, i kil, maI jos de gura

acesteia; se indreaptd. spre N.,
avind o directiune general de

a com. Petrosani, pl. Crivina,

jud. Prahova, udg. pAdurea Strimbel si se varsg. in 11111 Telea-

jenul, dup ce formeazg hotarul

intre cAtunele MAldesti si Moara-

DomneascA, din com. Rifovul.

Recioara, riI, ce izvoreste din

Poeana-Paltinuld si se uneste
cu riul Recea la N. com. Recea,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Redea, com. rur., pl. Ocolul, jud.

Romanati, formatA din satele
Redea (2900 iocuit.) si ValeaSoareld (FlAminda, Chintesi 332
locuit.), situatA pe valea Govora,

la 8 kil. spre S.-V. de Caracal,

pe drumul Caracal-Bechet. CAL

Valea-Soareld, se afld la 3 kil.

mal spre S. de resedinta com.
Are o populatie de 3232 locuitorl ; o scoald mixtd.; 3 bisericI,
VoevozT (i868), Intrarea in
Bis. (1850), i Sf. Nicolae (1844),

deservite de 4 preotT si 8 cintdretI; 14 circiumT.

REDIUL

224

la S. la N., brAzdind partea

de V. a plAsal si cea de S.-V.

a com.; dupa un curs de 212
kil, se varsd in gira Apa-Noroioasg, inchizind intre ele si
Dundre o insuld nisipoasd ; (loo
hect.). Pe partea dreapt are
numaT stuf.

Redeti, attin, cu io familil, jud.

Arges, pl. OltuluT, pendinte de
com. rur. BArbdtesti.

Este formatA din satele RAdiul, Polobocul i Mirluteni, cu

suprafatA de 1977 hect. si o
populatie de 1246 suflete.
Dintre locuitorT improprietAritI in 1864 sunt astAzT : 22 carT
incg. trAesc si-s1 stApinesc locu-

rile lor ; 30, care stapinesc pgminturile in calitate de urmasI

aT celor improprietAritY; 2 locurT

se stApinesc de catre com. ; 97

de loc. sunt, care de si insuratI
cultivatorl de pmint, nu ati
nicl un fel de proprietate.
Intinderea locurilor cultivabile

de 785 hect., ii arif.

Imasul (suhatul), are o intin-

Redil (Dealul-), virf de deal, in

jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Cataloi ; este
unul din piscurile cele mal inalte
ale Dealulul-Mare, ce mdrginesc

orasul Tulcea la S.; situat in

partea de V. a plAsel si in ce. a
de E. a com.; asezat intre cele
doud vAT Cardonul i Puturosul
afluente ale Izvoruld-Telita ; are
300 m. indltime si e punct trigonometric de rangul al 3-lea, dominind asupra satuld Cataloi ;

dere de 250 hect. si nutreste

196 bol, 118 vacT, 170 jund,
58 ce, 2146 ol si 83 rimAtorT.

Are 2 bisericI de lemn, deservite de 3 preoti si 4 eclesiarel ; o scoal, condusd de un

invdtAtor ; i moar de apA cu
2 pretre.
Budgetul com. e de 6794 ler,
63 batir, la veniturl si de 4754
leT, 33 banT, la cheltuell.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin : un drum ce duce
de la satul Rediul la satul Ru-

Vite marT 3049, vite micT 1375

pe la poalele sale de V. trece

si pord 745.
Budgetul com, e la veniturI
de 7235 le! si la cheltuelT de

drumul national Tulcea - Babadag-Constanta si drumul LipuluT ; este acoperit cu pdsunT.

seni, legindu-se cu soseaua judeteand Dobreni Moinesti intre kil.

Redioara (Rzioara), mofie

a statuld, jud. Romanati, pl.

lobocul si alta in satul Mirguteni ;

Redea, mitgurd, i punct trigonometric de observalie, lingA sa-

Ocolul, com. Redea, cu o arendA

prin un drum (continuare a ceNi precedent), de la satul Re-

tul Redea, pl. Ocolul, jud. Ro-

anual de 20500 lel. Are o pg..

diul prin satul Betesti (com. So-

manati.

dure de 48 pog.

cea) ; prin un drum de la satul

Rediul prin satul Soci-d.-s.

7145 le!.

Redea, peldure, in jud. Ia/omita,

pl. Cimpuld, com. Malul,

Rediul, com. rur., in jud. Neamtu,

Redea, idlcea, ce se intinde de

la N. spre N.-V. com. Zim-

la V., cu com. Tazldul, de care

se desparte prin muntlI Dragva
si CAtinul ; la N., cu com. MastacAnul si Borlesti, si la E., cu
riul Bistrita.
Terenul sAg se ridicA treptat
cAtre V., fiind acoperit cu pgdurT, altd datl nestrAbdtute.

breasca, pl. Teleormanuld, jud.

Teleorman. Se infund in valea
Burdea, spre com. Beuca.

Redeluia, glrl, n jud. Tulcea,

pl. Mdcin, pe teritoriul com. rur.

pl. Bistrita, spre S. Se invedneste la S.-E. cu com. Socea ;

www.dacoromanica.ro

27-28 si din care drum pleacA

ramur de drum in satul Po-

Rediul, com. rur., in partea de

S. a plAsel Stemnicul, jud. Vasluiti, la 3 kil, de orasul Vasluig

si de 28 kil. de Negresti, resedinta plAser, situad. intre riul

Birladul i PirIul - Racover. E
formatA din satele Rldiul, Puscasi si Buhnari, pe o suprafatd.

de 5619 hect., din care 1287

hect. pgdure

cu o populatie

REDIUL

REDIUL

225

de 357 familia, sal 1633 su.

Siretul-d.-s., com. Doljesti, spre

flete.

Prin aceastl com. trec : piraiele Vasluetul, Racova i riul

S. de satul Doljesti, si la 21/4

kil, de el. Are o populatie de
451 locuitorl; o bisericl de zid.

s'a flcut trnproprietArirea locuitorilor, de la lacul numit RediulVechiti, ce se aflA 'in apropriere.
Are o suprafatl de 284 hect.,

Birladul, calea nationall. Vasluiti-

Sunt 639 capete vite mari. Acest

Birlad si clile judetene VasluitiPungesti i Vasluiti-Negresti.

din care 82 hect. pldure si

sat, impreunl Cu mosia incunjurAtoare, era a mAnAstireT BIr-

58 hect, loc de culturl, finat,

imas ale proprietAteT, iar 144

Are 2 bisericT, deservite de

bolul din Iasi, care era inchi-

hect. sunt ale locuitorilor.

2 preotT si 2 cintAretT ; o scoall;

2 circiuml.

Vite : 484 vite marr cornute,

ii bivolT, 525 or, 75 cal si 47

natA mnAstireT Golia.

sat, in jud. Roman, pl.

Rediul,

Siretul-d.-j., com. Trifesti, spre

S.-E. de satul Trifesti, si la

rimAtorT.

Budgetul com. e de 4011 leT

la veniturT si 3470 leT, II banT,
la cheltueli.

2 kil. de el, pe piriul ValeaNeagrA.

Suceava.

noasa, jud. Suceava.

Comindlresti, pe linia
rohoi, pusA in circulatie la
August, 1896. Se afll intre statiile

oldana (7,8 kil.) si To-

direni (io,i kil.). InAltimea d'asupra niveluluT MAriT e de 150

m., 6i. Venitul acesteI statil pe
anul 1896 a fost de 15232 leT,

fatl de 3500 hect. si cu o po-

6o banT.

Dealul e acoperit de vil si de

Rediul,

deal, jud. Bac, pl. Taz-

llul-d.-s., com. Scorteni, de pe

hotarul com. spre corn. Nadisa.

livezT.

Pe drumul ce merge de Ia
acest sat spre S., la satul Chitocul, se afll un pod de lemn
preste 0.1111 Racova, despre
care pod se spune, ca e flcut

mitatea satulur, trecind apoI pe

teritoriul com. Socea.
Are o intindere, impreunl cu
vatra satuluT de 585 hect., cu
o populatie de 420 suflete.

cleal, jud. BacAti, pl. TazIlul-d.-j., com. BirsAnesti, pe

Rediul,

costisa clruia se zice cA ar fi

fost satul Voinesti, sal" Voi-

din timpul luT tefan-Vodl., pur-

cesti. Urmele de bisericl se mar

tind de atuncT numele de Po-

vld incl.

dul-ArapuluT.

Rediul, care e resedinta comuner, are o bisericA, ziditA la 1845,

Are o biseric de lemn, vechTe,

deservitl de I preot si 2 chi-

deservitl de 2 preoti si 2 eclesiarci ; o scoalA; o moarl cu 2

17 gonitoare, 25 minzatT,
52 cal, 1555 or i 34 porcI.

stalie de cfr.-d.J., jud. Botosani, pl. jijia- teflnesti, com.

Rediul,

com. Rediul, pl. Stemnicul, jud.

situat pe coasta de E. a
dealului Rediul, intre piriul Racoya i riul Birladul, pe o supra-

suflete.

care se unesc la extre-

teT,

LocuitoriT posedA: i plug,

car Cu bol; 10 stupT, 17 vite
marT cornute, 43 oT, 7 cal si 8

pulatie de 130 familiT, sal 570

prin drumurT comunale. E asezat pe colinele si podisele de

E. a muntilor Iurcani, fiind udat
de piriul Rediul i &tul Miru-

Bistrita,
Vite : 88 boT, 75 vacT, 29 vi-

sat, in partea de N.-V. a

Rediul,

sat, in jud. Neamtu, pl.

Bistrita, com. Rediul, situat la
V. de satul Betesti si la N. de
satul Soci (ambele din com.
Socea), cu care st in legAturl

pe o gira ce vine din riul

parte a satulur Rugi-

Rediul,

Rediul,

pietre, situatA la 21/a kil, de sat,

deservitl de I preot i 2 chitgretT.

rimAtorT.

Rediul, sat, in partea de V. a

teni,

fa-

sat. Vez! Giulesti, jud.

Rediul,

com. Idriciul, pl. Crasna, jud.

situat pe un platoti pu%in ridicat, proprietatea locuitorilor rAzesT. Are o populatie
de 20 familiT, san 150 suflete ;
o bisericd, fAcut de obstea rAzesilor, in 1868.

Are o populatie de 23

mili!, sati 142 su flete; o bisericl,

arel.
'

Vite: 253 vite marT cornute,

41 cal, 250 oT, ,11 bivoll si lo
rimAtorT.

Rediul,

deal, numit si al-CatargeT,

in dreapta JijieT, pe mosia statuluT Trusesti, com. Trusesti,

jud. Botosani, continuare din
Dealul-Hulubulur.
Rediul,

deal, in valea elruia e

situat satul RAdeni, com. RosRediul,

sat, in jos de satul Va-

lea luT-Nastase, com. ArmAsoaia,

cani, pl. Turia, jud. Iasi ; pe

coastele luT sunt sAdite viT.

pl. Racova, jud.

Rediul,

sat, in jud. Roman, pl.

E strAmutat aicr din 1864, cind

Rediul,

dea 1, in jud. Iasi, com.

29

65940. Morolo lholionar M'ogro*. Vol. V

www.dacoromanica.ro

REDIUL

REDIUL-LUI-BUZILX

226

Birlesti, pl. Bahlulul, du tteT

rarnificarl : Nucusorul, Dorostei

Rediul, pirlu, in jud. Iasi, izvo-

si Birlesti, pe care se intinde

o parte a mosid Erbieeni, in

ge de la S. spre N., trece prin

stinga BahluiuluT,

tropolieT, si se vana in Jijia,

reste din padurea Izvoarele, cur-

satul Iepureni, Com. Rediul Mi-

pe partea de S. a dealuluT cu
acelasl nume. Are o populatie
de 69 familiT, sati 213 suflete ;
O biserica, facuta de d-na Maria Catargiil, deservit de i preot
si I

cintaret. Satul e acoperit

Rediul, deal, spre V. de satul

Rediul, pirta, izvoreste de sub

Hoisesti, jud. Iasi, toin. Pausesti, pl. Cirligatura, pe care

Dealul - RediuluT, com. RediulMitropolid, pl. Copoul, jud. Iasi,

Vitt : 329 vite Inarf cornute,

63 or, 35 cal si 85 rimatorl.

din vechime te afla padure mate.

In satul Holsesti, i asta-e exista

curge de la S. spre N. prin satul Rediul si se varsa in Jijia.

Rediul-BurchiI, sati al-Zmeu-

case construite din lemnul tdiat

din acea paclure.

Rediul, deal, pe tare e situat o

parte din satul Ruginoasa, ce

Rediu1 pirla, In jud, Iasii pe

mosia Larga. Vezi Budalul, piriti, com. Movileni, pl. Copoul.

poarta numele clealuluT, jud. Suceava,

Rediu4 piri, izvoreste de la locul numit Fundul-Vaief, com.

Tautesti, pl. Copoul, jud. Iasi,

Rediul, deal, in jud. Vaslui, pl.

Crasna, com. Solesti ; porneste
de litiga stinga piriuluT FundatureT, merge spre S., apol spre
E., fortnind o turba si uninduse cu dealul Anina, formeaza
un fel de cetate, avind In mij-

curge prin satul Rediul-luT-TAtar, printre dealurile Mirzasti si,

unit cu Copoul, prin Gitul-Breazuld si printre dealul Capul-Re-

loc Valea-Fundaturei cu piriul el.

R ediul, mqie a statuluT, in jud.

Roman, pl. Fundul, com, Bozienif arendata cu 22100 ler anual.

Rediul, sati Mitooul, padure,In

partea de S.-E. a coin. Uriceni,
pl. Cosula, jud. Botosani.

diuluT ;

apol, taind soseaua na-

tionala Iasi-Podul-IloaeT, se varsa

in stinga riului Bahluiul, dupa

ce primeste in dreapta piriul
Silistea, lar In stinga piriul Breatul.

tului Cindesti, se varsA pe dreap-

ta riulul Bistrita, dupa ce pritheste Unnatoarele ape pe partea stinga : Mirduteni, Dragva

Rediul, baltd, sprd S.-V. de satul

Macaresti, com. Costuleni, pl.
Branistea, jud. Iai, formata din
varsarea PrubiluT,

sali 356 suflete, foqt.I clacasT ; o

biserica, deservit de t preot

cintaret ; o moara si o circluma.
LocuitoriT posea : 16 plugurI,

32 care cu bol ; io stupT ; 229

vlte Mari cornute, 1149 o!, 15
capre, 25 cal si 99 rimatorT.

compuse mal mult din StejarT.

com. Ciortesti.

plasa Co-

Are o suprafata cam de Ioo

hect., din care 57 hect. padure
si 646 hect, loe de cultura, ftnat, imas, ale proprietatei, iar
208 hect., ale locuitorilor.
Are o populatie de 74 familii,

tul Rediul (in com, Radiul); iese

na, jud. Vaslui, in hotar cu

Rediul - Mitropolid,
poul.

situat pe coasta de E. a
deatuluT Holmul.

Rediul-CiauruluI, ftddure, jud.

a com. Poiana-CirnuluT, pl. Cras-

Rediul, baltd, pe mosia Carniceni,

pl. Turia ; jud, Ia.si, trece peste
Santul-hii-Traian si filtra in tom.

luI, sat, in partea de S. a Com.

Mircesti, pl. Mijlocul, jud. Vas-

Rediul, prlu, in jud. Neamtu, ce

izvoreste dintre ramurile muntilor Catinul i Dragva, curge
spre E., trecind pe la satul Polobocul (lurcani), apoi pe la sade pe teritoriul acesteI com. si
intra in com.: Socea, Betesti,
13elcesti i, trecind pe la N. sa-

Rediul, pddure, in partea de S.

de vi! si livezT.

si Cocina.

Iasi, pl. Bahluiul, com. Birlesti,

pe mova Erbiceni. Are o intindere card de 45 hect., impartita

in pilcuri de cite 7-8 hect.,

Rediul-lui-Buziltsat, pe coasta
dealuluT Topala, in dreapta JijieT, in partea de S.-E. a com.
Cominddresti, pl. Jijia, jud. Botosani,

Are o suprafata de 824 hect.,

din tare vre-o 65o hect, ale pro-.

prietaruld si 174 hect, ale lo-

Rediul, vale, incepe din satul

Bratulesti, merge spre S., pana

cuitorlior, cu o populatie
60 familiT, saii 280 suflete.

de

in padurea Blinzi, com. Corodul,

pl. Nicoresti, judo. TecuciU.

se afla 20 hect. padure si o

Litiga sat, pe dealul Topala,

vie de 4 hett.

Rediul-AldeI sat, in jud. Iasi,

pl. Copoul, com. Copoul, situat

www.dacoromanica.ro

Are o biserica, facuta de

proprietarul mosier, d-nul Cons-

RED1UL-LIJ f-TXTARU

tantin Corjescu, la 1874, deser-

vid de preotul din Rauseni.

Pe riul Jijia se afla 2 morT
de aloa. si 1 de abur!,
Vite : 50 cal, 420 bol si vacT,

124 pord si 286 o!; 200 stupt

c.* albine.

satele : Rediul-MitropolieI, Moinesti, Popricani, Coarba, Tipilesti, Iepureni si Izvoarele,

avind o suprafata. de 65oo hect.,

cu o populatie de 375 familiT,

san 1698 suflete.

Pe partea de S.-E. a com.

Mosia e compusa din trd trupul-Y : Pungen!, in partea de E.,

trece soseaua judeteana IasiBotosani.

despre care se zice ca era ra-

Are 4 biserid, deservite de

zasie, Rediul in centru si Vidra

la N.-V., mosie razaseasca cum-

mad satul Vidra, asezat lingA

2 preoti, I cintret si 4 eclesiarht ; 2 scoale, conduse de

2 invatatorl si frecuentate de
67 elevI; 2 morr de abur!.

Jijia, spre N.-E. de Rediul si care

Vite : 201 cal, 2277 vite mar!

parad de la razesii, carI fors'a desfiintat la 1872.

Rediul-luI-T'taru, sat, in partea de S. a com. Tutesti, pl.

Copoul, jud. Iasi, la 6 kil, de
orasul Iasi, situat pe vilceaua
piriulur Silistea, in capatul de
N.-V. al piriuld Rediul si pe
coastele dealului Mirzesti si Capul-Rediulul.

Are o populatie de 172 fasati 398 suflete ; o biserica, deservid. de 1 preot, I

cintdret si I eclesiarc ; o Koala
infiintata in anul 1879, frecuentad de 44 elevY.
Vite : 96 cal, 919 vite marT
mili!,

REGE-DERESI-CEAIR

227

cornute, II bivoli, 373 rimatorT

si 2576 o!.
Budgetul com, e la veniturT
de 9669 le!, 20 banI, lar la
cheltuelf, de 9448 le!, 47 banT.

Rediul-MitropolieI, sat, cam in

Rediul-ScinteeI, sat, in partea

de E. a com. Bodesti, jud. Vas11210, pl. Mijlocul, situat pe coasta

unuf podis, inconjurat de un rediu.

Are o suprafata de 1312 hect.,

din care 84 hect. padure si 1139

hect, loe de cultura, fina, imas

ale proprietate, iar 97 hect, ale
locuitorilor, cu o populatie de
54 familiT, sad 185 suflete.
Locuitorif posea : 18 plugurl
si

15 care ca bol, I plug si o

caruta cu caT, 269 vite mar! cornute, 113 of, 42 caT, 20 rimatorT

si 20 de stupT.

Redivoaia, vale, pe care e situad com. Corbi-MarT, jud. Vlasca,

si care da in Neajlovul.

Regalul, ostrov,

Cll

padure de

centrul com. Rediul-MitropolieT,

salcie, pe domeniul Giurgiu, jud.

jud. Iasi, pl. Copoul, situat in

Vlasca, proprietate a Statulul,

cu o suprafata de 50 hect., de-

o infundatura intre dealurile :

Coarba si Rediul. Are o populatie de 18 familiT, sail 88 suflete ; o scoala ; o biserica, facuta de locuitorT.
Vite : 113 vite mar! cornute,
15 ca!, 38 oT si 50 rimatori.

pinzind de ocolul silvic Giurgiii.

Rege-Deresi-Ceair, vale, in jud.

Constanta, pl. Silistra-Nou, pe
teritoriul com. rur. Alrnaliul, si-

tuad in partea de V. a plasei

si a com. Se desface din poa-

cornute, 16o rimatorT si 1386 oI.

Rediul-Mitropoliei, deal, in partea de S.-E. a satulur Rediul-

lele de N.-V. ale dealuld Ieralcea-Bair si anume de la virful

Rediul-luI-Vod, deal, pe teri-

MitropolieT, jud. Iasi. Se prelun-

de unde se desface culmea Top-

toriul satulut Bahnari, com. Rediul, pl. Stemnicul, jud. Vasluiti.

Se zice ca. Stefan-Voda ar fi

geste de la S. spre N., termi-

ci-Olu ;

nindu-se in sesul Niel. La poalele lui se formeaza valea cu a-

spre N.-V. ; se in tinde printre dea-

avut un palat de vara pe acest

celas! nurne.

deal.

Pe acest deal se afl si padurea Rediul, unde el scapat

Rediul - Mihaestilor, vale, pe

care se afla asezat satul Mi-

se indreapta spre N.,

avind o directiune de la S.-E.
lurile Ieralcea-Bair de o parte,
Topci-Olu si Siil-Olu-Sirti, din

jud. Silistrd (Bulgaria) de alta

parte ; formeaza o tintina nu-

Rediul-Mitropoliei, com. rur.,

o parte din Darabanii lui tetanVoda - Gheorghe, dup. batalla

urmat. cu CazaciT luI Timus, la
Podul-Jijiel si Popricani. (sLet.s.,
p. 330.) Vez! Popricani.

in centrul pl. Copoul, jud. Iasi,

intinzindu-se de la N. la S., pe
partea dreapta a riului Jijia.

Rediul-Rosu, pcidure, in partea

de N. a com. Dracsani, pl. Mi-

partea de E. a districtului Si
listra si se deschide dupl un

Terenul san este accidentat, for-

letinul, jud. Botosani, pe mosia

mind : dealurl, ponoare, var si

Cerchejeni, cu o supratata de

podise, pe

213 hect,

drum de 6 kil. in malul drept al

Dunard litiga orasul Silistra. De
la izvorul sail si pana lingl

haesti, jud. Suceava.

cal-1

sunt asezate

www.dacoromanica.ro

mita. Ibraim-Pasa-Cesme ; trece

pe la 50 m. spre V. de tortareata Arale-Tabia, de unde apoT

iese din judet si din Dobrogea

spre a intra in Bulgaria, udind

REGELE CAROL I

228

Arale-Tabia, ea face hotarul intre Bulgaria $1 Dobrogea. De la

Arale Tabla $1 pana la varsarea
sa, malurile sunt acoperite Cu
vil. Pe vale merge $i calea nationald Silistra-Pazargic.

Ceair, ce trece pe la poalele sale

aceste vAI curg numaI prin pa-

de E., un drum comunal Gir-

durI.

lita Cuciuc - Cainargi, ce trece

E formata din dota Mune:

pe vale, un alt drum ce trece

aproape pe muchia sa; pe la
poalele sale de S. trece $i ho-

Regep-Cuius, re$edinta, a$ezat in

tarul DobrogeI catre Bulgaria.

Regele Carol

REGEP-CUIUS-CEAIR

sursli de apd

partea de N. a com., pe valea

Regep-Cuius, intre dealurile Aivalic-Bair la N. $i Uzum-Bair la

S.; Teche-Deresi, in partea de

mineralii sulfuroasit, in valea

Regep-Cuius, com. rur, in jud.

S. a com., pe valea Teche-Deresi,

Rapuroasa, com. 015.ne$ti, jud.

Constanta, pl. Silistra-Noua, si-

Vilcea, care da in 24 ore 1200 ve-

tuata in partea meridionala a

jud., la 94 kil. spre S.-V. de

la 4 kil. spre S.-E. de re$edintd,

intre dealurile Uzum-Bair la N.
$1 E. $i Tuzla-Iuc la V.

dre de apa.

ora$ul Constanta, capitala dis-

Are o populatie de 149 fa-

trictulur, $i in cea de S. a pl.,

la 29 kil. spre S.-E. de orase-

miliI, set 654 suflete.

Suprafata com. este de 4804

lul Ostrovul, re$edinta ocoluld.

hect., din care 142 hect. ocupate de vatra satelor cu 128

Are ca substante fixe acelea$1

sursa Regina Elizabeta
ca
(v. a. n.), insa cu iodure mal
concentrate.

Apele din aceasta sursa $i

Se margine$te la N. cu cat.

din izvoarele Regina Elizabeta

$i Petre Munteanu, strabat profund pana la baza organizmuld,
ceea ce face ca actiunea lor sa

Calaigi al com. Ghiuvegea ; la

E., cu com. Dobromirul, lar la
S. si V., cu com. Cadi-Chioi, din

fie stabila $1 efectele prelungite.

Aceste ape, avind aceleasl pro.

Relieful soluluT e accidentat

de culmea Teche-Deresi, cu ra-

prietatI medicale ca apele de la

Bonnes, ca $i acestea numaT

mificatiunile el. Cele mal insemnate dealurl sunt : Cara-Peritlic-

dupa maI multe lunI de /a in-

Artasi (I40 M.) la N.-V, Ai-

matrebuintarea lor incep

nifesta proprietatile reale si definitive. Prin profunditatea aces-

valic-Bair (120 in.), tot la N.-V.,

acoperite cu livezT $i pasunI si
apartinind dealurilor -Cranova
(din Bulgaria) ; dealul Sinir-Iol-

tor actiunI prelungite, aceste ape

lucreaza nu numal asupra catarelor de piept, astmelor $i afeetiunilor cronice ale gitulta, dar
$i chiar asupra ftisier.
Contra acesteT alteratiunI

atit de grava, apele deja Bonnes (ca si cele de la Olane$ti),

desfapra o putere cu carel medicamentele oficinelor nu se pot
compara.

Regene-Bair, deal, In jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul com. rur. Garvan ($i
nume pe acela al cat. sAti Cuiurgiuc) ; este o prelungire N.-V.
a dealuluT Garvan-Bair; are as-

Bulgaria.

Bair (180 m.), cu padurea Catana la N.-E., Uzum-Bair prin

interior, Caralmus :Orinan -Bair
(210 m.), cu padurea Sarpali-Orman la S. $1 S.-E., acoperite cu
livezI, pasunT si padurI intinse,

resturl din intinsele padurf ce

ocupar' odinioara toate aceste
dealurl $1 platourl.

case ; restul e impartit intre stat

cu proprietarI, carI posea 2220
hect. $i locuitorir, carl stapInesc
2442 hect.
Locuitorif poseda : 42 pluguri,

93 care $1 carute, i tna$ina de

treerat cu abur!; 1400 vite, mal
cu seatna or bol.
Budgetul com. este de 1846
Id la veniturY $1 de 1406 Id la
cheltuelT.

CA1 de comunicatie sunt drumurile vecinale

comunale ce
duc la satele invecinate : Calaigi,
DobroCarvan, Para-Chioi
mirul.

Regep-Cuius, sat, In jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, catunul

de E. al comunef Regep-Cuius,

situat in partea meridionall a

pla$el $1 cea de V. a comu-

Val: Ghiuvenli, ce vine din

neY, pe valea Calaigi, la conflu-

Bulgaria sub numele de RegepCuius-Ceair, trecind $1 prin satul Regep-Cuius, brazdind N. $i

N.-V. com.; valea Catana, adiacenta sa, la N., valea Biuiuc-Osman-Culac, tot adiacenta sa, pe
dreapta, brlzdind interiorul co-

enta el cu valea Regep-Cuius ;

pectul unuI masiv mal mult ; e

situat in partea de S. $i V. a pl.

muneI; valea Techi-Deresi, ce tre-

si In cea S.-V. a com.; are o

$i infra in Bulgaria si se une$te

Inltime de 164 m. $i domina

prin inaltimea sa valea Nursus-

cu valea Terescondu-Ceair, braz-

ce prin satul Cu acela$I nume

dind partea de S. a com.; toate

www.dacoromanica.ro

are o intindere de 2442 hect.,

din care 20 hect. ocupate de
vatra satuluI, cu o populatie, in
maioritate compusa din TurcI,

de 639 suflete locuind in 115

case.

Regep - Cuius- Ceair, vale, in

SilistraNona, pe teritoriul com. rur.
Regep-Cuius. Se desface din

jud.

Constanta,

pl.

REGHINARI

REPAOSUL

229

poalele de S. ale dealulid Ghi-

hect., pe teritoriul com. Ndruja,

neste la E. cu Dundrea, la V.

vermelic-Bair ; se indreapta spre

pl. Vrancea, jud. Putna, proprietatea locuitorilor din com.

Cu Finetele si Cu Iezerul-Tigan-

N., printre dealurile CavalicCoreci la V. i Uzum - Bair

Naruja.

la E., avind o directiune gene-

ran de la S. la N.; trece pe Regina-Elizabeta, sursa de apd

si la N. i S. Cu CimpulBaltd. Suprafata este de 71s

hect., acoperite cu salde si acil,

tina,.

Ruga satul Regep-Cuius, unde

primeste pe dreapta valea Biu-

minerald in ;ralea riuluI Ripuroasa, com. Olanesti, jud. Vil-

Renea-arnuluI, padure, situata

iuc-Orman-Culac, si amindoua
unite, sub numele de valea Sarp-

cea, care da, in 24 ore, 6800

in jud. Braila, pl. Balta. Se mar-

vedre apa.

Orman-Ceair, hita pe teritoriul

bulgarese pe linga. dealurile
Cara -Peretlic-Artasi si UzumBair. Pe aceast vale merge un

Are ca substante fixe: Clorur de sodium (concentrat), Iodur

gineste la E. cu iezerul Vulturelele, la S. cu Vilciul. Suprafata sa este de 712 hect., populate cu salde,

drum comunal ce trece de la

fat de magnezie, Hiposulfat de

Renea-Toana, padure, in insula

Regep-Cuius la Cadi-Chioi in

calce si de soda. (foarte pronun-

Bulgaria.

tate), Carbonat de calce.

Balta, jud. Ialomita, pl. Borcea,

com. Petroiul, de 20 hect., aco-

de sodium si de magnezium
(mar forte), Sulfat de calce, Sul-

perite cu plop si salde.

Reghinari, subdivizie a cat. Lun-

Renaterea, sat, jud. Ilfov, pl.

ca, com.Vintill-Vodajtid.Buzari.

Dimbovita, facind parte din com.

rur. Cucueti-Plataresti. Se in-

Reghinari, colina, in jud. Buzail,

com. Vintill-Voda, cat. Lunca,

tinde pe o suprafata de 990

hect., cu o populatie de 285

d'asupra carda se ala ruinele

locuitorl. Proprietatea e a insurateilor, carl o cultiva toata.

Are o scoan, frecuentata de
46 copiI (1899-900); 1 biserica;
2 hele0eie.

mndstird Ot-Menedecul, si ale

cetatel 1111 Vintila-Voda.

Reghinesti, catun, al com. Ma.nesti, jud. Buzar', cu roo loeuitorr i 28 case.

Reghinesti, parte din mafia Mayra, jud. Buzail, pe care s'el

improprietarit locuitoril din com.
Manesti.

Reghiul, catun,

in

Comerciul se face de 3 circiumarl.

Numrul vitelor mati e de

194 si al celor micl, de 313.

Renciul, catun

(tirla.),

in jud.

Ialomita, pl. Borcea, com. Cocargea, situat pe Bragan.

Renea-Turcoaia, padure, pendinte de com. Tichilesti, jud.

Braila, pl. Vadeni. Se margineste la E. cu Dunarea-Macinu10 ; lar In cele-l'alte 041 cu

Balta. Are o suprafata de so

hect. Esenta : salcie.

Rentea, movila, situata la 600

metri spre E. de cat. Buta, jud.
Olt, pl. *erbanesti, com. $erialnesti-d.-s. Are o ingtime cam de
12 metri si o circomferinta la baza.

de 72 metri. Locuitorif spun ca

ar fi facuta de l'atad. Arind,
s'ati gasit imprejurul el diferite
bucal de olarie groasa, vechre.

jud. Putna,

Renea (Izlazul), instila, in Dud'asupra dealuluI cu acelas nume,

nare, in dreptul com. Izlazul
la poalele carula curge Mala.
din jud. Romanati 5i In ata
Are o populatiune de 102
satulul Lemovitul din Bulgaria.
pl. Vrancea, com. Naruja, situat

suflete, care locuesc in 23 case.

In trecut catunul parta numele

Renea, beata, jud. Dolj, pl. Balesti, com. Negoiul, care, prin

Reni (Pdure-de-la-), padure

de salcif si plopT, in jud. Tulcea,

pl. Macin, com. Pisica, in lata

ora5uluI Reni, in partea de N.
a pl. si a com., coprinsa intre
Dunare si grindul Pogoncea, in-

Reghiul, piria, ce izvoreste din

Inteinsa se varsa gira Porum-

tinzindu-se de la mila 78 pana

la mila 85. Are o suprafata. de
280 hect., apartinind cona. Pi-

muntiI corn. Nruja, jud. Putna,

si se varsa in Milcov. Uda com.
Miera si Naruja.

bul, ce-1 aduce apele balte Cot-

sica.

Sindrilari-d.-s.

gira UritiI, se scurge in Dundre.

Reghlul (DealuI-), i Blagoiul, adure, in intindere de 150

lova.

Repaosul, calina, in jud. Buzgi,

Renea-Budurului, padure, jud.

com. Panataul, cat. Sibiciul-d.-j.;

Braila, pl. Balta, situata pe malul sting al Dunarer. Se margi-

desparte catunul in dota: Si-

www.dacoromanica.ro

biciul-d.-j. si Diculesti.

REPEDEA

RETEVOEM

230

near, in jud. Ia$1, VezI Rapedea.

2 piriiase : Valea-SalcieT i Godine$ti.

Resca, cu trupurile, mofie, a statuluI, linga com. Re$ca, pl. O-

Repede (Pirtul-), piria, in jud.

Resimnicea, sat, facind parte

rena anuala de 55730 leT. Are

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

Brabova, ce da in piriul Boganelul, cu care impreuna se vars5
in &la Obedeanca.

din com. rur. Radulesti-Resimnicea, jud. Ilfov, pl. Mostistea,

situat la N. de Filitis, pe malul
drept al riuluT Prahova, la extremitatea judetuluT despre jud.

o padure de 1394 pog., pen-

Repedea, deal, stabiliment bal-

colul, jud. Romanati, cu o a-

Repedea, trup de mo,sie, pe teritoriul 61. Corni-d.-s., jud. Teproprietatea d-lul Leon
Vidrascu.

Repedea, priva', in jud. Braila,

incepind din Gingara$oaia spre
E. de Sainca si dind in Nomolita.

Repedea, vale si phi/7, in jud.

Tecuciti, ce trece prin satul Dealul-PerjuluT, com. Once$ti, $i se

vars in riul Berheciul.

Repedea, rIti, in jud. Vilcea, ce

se vars in Lotrita, aproape de
cat. Ciungetul, care este singura

D-nir I. C. Calcianu si V. G.
Niculescu ati 221 hect. $i locui135 hect.
Proprietaril cultiva 162 hect.
(5 sterpe, 22 izlaz, 32 paclure).
Locuitoril cultiva tot terenul.

Ja subprefectura trece prin co-

Numarul vitelor marl e de

te$ti $1 Isivezeni.

Resca, com. rur., in N.-E. plasel

Romula, Antina), la 7 kil. spre

N.-E. de Caracal, in apropiere
de gara Resca (Romula), si de
soseaua Corabia-Riul-Vadulul.

Are o populatie de 759 locuitorl ; o scoall, mixta, conclusa de un invatator i frecuen-

valul Vilcia$i.

tata de 48 elev1; o biserica, cu

hramul Sf. Nicolae (178 r), deservita de 2 preotl $i 2 cinta-

tuat in insula Balta, pe teritoriul com. Facleni $1 Gaita.

Reprivtul,phia, ce izvore$te din

satul Barna, com. Godinesti, pl.
Zeletinul, jud. Tecuciti, curge
spre S.-E. si se varsa in riul
Berheciul. In cursul sati prime$te

munele : Lere$ti, Co$e$ti,

monesti, Piscani, Racovita, Ti-

368 si al celor miel*, de 202.

teanul, din com. Bertesti-d.-j.,

jud. Brdila, $i se une$te cu pri-

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, si-

de ampulung, la 24 kil, de la
acest oras $i la 28 kil. de la

si I cintaret.

spre N., trece prin Tezerul Pe$-

Repejorul, bral (prival), in jud.

Muscel, plaiul Nucsoara, la S.-V.

Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de i preot

ciumar.

TesluiuluT, pe tarmul sting (vezT

narea - Veche de pe teritoriul

com. Luciul, din jud. Ialomita,

Retevoesti, com. rur., in jud.

resedinta p15.$eT (com. Stilpeni).

DrumuI e soseluit ; pana la Cimpulung trece prin comunele :
Petrosani, Domnesti, Slanicul,
Berevoesti i Godeni ; iar pana

Comerciul se face de i cir-

Lotrul.

Repejoara, jap,re, pleaca din Du-

Recua, clitun, al dom. R4ca,

pl. Ocolul, jud. Romanati.

locuitorT.

jud. Vilcea, $i se varsa in

muntiT com. Malaia, plaiul Cozia,

pl. Piatra-Muntele, com. Calu-

Se intinde pe o suprafata de
356 hect., cu o populatie de 345

Ocolul, jud. Romanati. Se compu ne din satele : Resca cu Rescuta (5oo locuitort) $i Chiliile
(259 locuitori), situate pe apa

Repedea, pr, ce izvore$te din

Rescani, atun, in jud. Neamtu,

gareni.

Prahova.

localitate loculta ce se afta in

aceasta vale.

dinte de Episcopia Rimniculuf.

7 circiumI.
Locuitoril posecla : 559 vite

E situata pe tarmul drept al

riuluT Doamna.

Se compune din 2 catune :

Retevoesti si Ganesti si se margineste la N. cu com. Petrosani,
la S. cu com. Leice$ti, la E. cu
com. Vlacle$ti i Golesti $1 la

V. cu jud. Arges.

Maiinainte, satul, care era

mal la deal, se numea Silistea.
Pe la anul 1793, satul Silistea
s'a desfiintat din cauza ciumer
si locuitoriT carl ati mal ramas
s'el mutat maT la vale.
LocuitoriT, afara de agricultura, se mar ocupa cu sitaria

retT ;

marT cornute, 975 vite raid

933 por&

$1

Resca,

spre N.
de Caracal i Ruga satul cu acelas1 nume, jud. Romanati. VezT
Rornula.

www.dacoromanica.ro

In jurul com. sunt livezT $i

pruni ; lar in partea de E. s V.,
sunt 1:Murl compuse din fagl,
stejart, alud, mesteacanT.
Mal Doamna ucla partea de

V. a com. Pe el sunt 2 mor!

$i 2 herastrae.
LocultoriT aU fost claca$T

RETEVOET1

231

RICHITELE

s'ad improprietrit pe mosia

de la Manuc-Bey, pe pretul de

fosta a d lui N. Laptew.

(1899-900) ; o bisericA, deser-

850.000 le!.

Ata de 2 preoti si 2 cintdretr.

Proprietari marT in com. sunt

Vite : 5so cal, 1020 bol, 5350

d-ni! Colonel A. Carcaleteanu Revedere, cdtuu (tirla), pe cimsi D. I. C. Paltineanu.

pul Baragan, jud. Ialomita, pl.
Are 2 biserici, in fie-care cat.
Borcea, com. Calarasi-VechT.
cite una, deservite de 3 preoti
3 dascalf; o scoala, frecuen- Revenicele, vale, in jud, Mehetata (1899-900) de 77 eIevi si
dinti pl. Motrul-d.-j., com. rur.
to eleve.
Menti-din-Fata..
In com. se Izad cite-va ruine,
unde a fost satul Silistea i bi- Reviga, com, rur., in jud. faloserica vechle.

Retevoeti, sat, facind parte din

com. rur. cu acelasi nume, jud.
Muscel. Ad i este resedinta com.

Are o scoall si. o biseria de

zid, vechie, clac:lita in a.nul 1792

de boerul Druganescu. S'a ciddit in urma distrugerei satului

Silistea, cart a avut biserica mal
la N. de aceasta. Urma poarta
numele de Biserica-Vechie.

Retevoeti, pddure, sUpus regimului silvic, in jud. Muscel,

plaiul Nucsoara, com. Retevoesti, in intindere de 500 hect.,
cu o vegetatiune activa, avind
ca principale esente : fagi, stejari,
mesteacani. Se invecineste la N.

ca Retevoesti, la S. cu padurea
Corbul-Paduret, la E. cu Balllesti si la V. cu Stroesti.

Retivoiul, munte, la E. pl. Pejud. Prahovai inalt de

1718 ni. d'asupra nivelului Marii-Negre. Este inconjurat la E.,

N. si V. de piriul Azuga, lar

la S. de Lacul-Rosu.
Acest munte, impreun. Cu
Susaiull Virful-lui-Dragan, PataGavaneT, Cotila, Unghia-Mica,
a., apartinea din titnpurile

cele rnai vechi familier Dudestilor.

Asta-zT se stapineste de M.

S. Regele Carol L si a fost

cumparat, impreun Cu toti mun-

pi de mai sus, in Maid 1892,

-Mita, pl. Ialomita-Balta, situata.

in N. piase. Se invecineste spre
E. Cu com. Milosesti si spre V.

cu com. Cocora.
Teritoriul com., cu o supra-

fata de t0000 hect., se intinde

din teritoriul com. Padina, din
jud. Buzad, spre S., pana in com.

Cazanesti. Proprietate a statulut, fosta pendinte de mandstirea Caldarusani.

Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietariti 112 locuitorT. In 1878 s'ad mai improprietarit 534 locuitorT ; neimproprietariti se mal afl 609.
Teritoriul com. este brazdat

cn, 25 capre gi 1809 pord.

Reviga, lac, in jud. Ialolnita, pl.
Ialomita-Balta, situat la S. sa
tulul Reviga i comunicind cu
lacul Crunti prin valea Fileanca.

Richicioara, sat, facind parte

din com. rur. Mereni, pl. Vedeade-sus, jud. Olt, situat la S.
com., pe ambele maluti ale girlei
Elul. Are o populatiune de 320
locuitori; o biserica, zidita la
1848.

Richicioara, pilla, ce izvorWe

dintre deaIurile com.: Bardsti-deCepturi si Meren', pl. Vedea-d.-

s., jud. Olt, si se varsa in Orla

Eiul, pe tarmul drept, in cercul
com. Mereni.

Richita, pi ce trece prin com.

Fra.tila, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vil-

cea. 151 are obirsia in raionul

com., izvorind din dealurile sale.

de prelungirea WAT Fileanca.

In el se varsa Valea-Matusii si

Pana la i Aprilie 1891, com.

Reviga coprindea trei sate : Reviga, Cocora si Munteni-Buzad ;

Valea-cu-Cruce.

Richita i Negaia, pda'ure par-

de la acea data, satul Cocora

ticulara, supusa regimului silvic,

a format singur o corn. i satul

Munteni-Buzati ramasese pen-

pendinte de com. Prejoiul, pl.

Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

dinte de Reviga; Munteni-Buzad,

fiind pe teritoriul com. Cocora,

acum cad sub administratia com.
Cocora.

Richitele, cdtun (tirlA), pendinte

de com. Reviga, pl. IalotnitaBalta, jud. Ialom4a.

Are un singur sat, Reviga,

situat In partea de N. a vair

Richitele, deal, la 6 kil. spre N.

Fileanca, pe malurile lacului cu

acelasi nume. Prin sat sunt dou
val formate de prelungirea \rail
Fileanca. De aceasta com. mal
tin i catunele (tirlele): Ghinica,
Tumea si Rechitele. Resedinta
primarieT si a judecatorier comunale este Reviga.
Ate o scoala mixta, trecuentate de 76 elevi si 16 eleve

www.dacoromanica.ro

de vatra satului Calinesti, plaiul

Cozia, jud. Vilcea.

Richitele, loc izolat, tuteo poiana

ce tine de mosia Govora, jud.
Vilcea,

i unde se alia o foarte

vechie ruina.

Richitele, (Licoi sati Hirboca,

Richiti), mofie, f jud. BuzAtl,

RICHITELE-DE4OS

com. Carpinistea, cat. Valea-Ho-

Aid este resedinta primarieT.

tarului ; are 800 hect. arAturT,

flneata i izlaz ; face parte din

Are o biserica, cu hramul

corpul Virboceni - Blestematele.

Richitele-de-Jos, com. rur., ;pe

apa Cotmeana, jud. Arges, pl.
Pitesti, la 12 kii, de com. rur.
Biscovul - Flesti, resedinta sub-

prefectura, si la i i kil. de Pitesti. Se compune din satele :

Arsenesti-ChelbestiI, Bogdanul,
Dealul-Scroafei, Grebenul, Mogindeneni, Plesesti si Rachitele-

cu o populatie de 843 suflete.

Are 3 bisericI si o scoall.

Budgetul com, e de 1829 leI

S-tul Nicolae, deservita de un

preot si un cintaret ; o scoall.
Richitele. Vezi Richitele.

tuelf.
Vite : 150 bol i vacl, 16 cal,

800 oi si 350 rimatori.

sat,

Cu 169

locuitorf, jud. Arges, pl. Pitesti,

fcind parte din com. rur, Richitele-d.-j. Are o biserica, cu

spre S. si apoi o curba. spre

N.-E. Limita linieT de S. trece
prin Valea-Cotobitulur, facind In

lungimea sa 33 micT cotiturl.

Limita Huid de E. incepe din
Magura-CiaringuluT i merge.spre

N.-E. in linie dreapta.

Richitelul,

in jud. Vlasca,

Terenul com. este aproape

com. Arsache, pe proprietatea

Paraipanul; se scurge in GirlaMare, in dreptul cat. Balarifle.

ses. Se gAsesc cite-va movile,

cu numele locuitorilor pe al earon pamint de munca se gasesc.

lac,

Val sunt doua, una la S. nuRichiteni,

facind parte din

com. rur. Poborul, pl. Vedead.-j., jud. Olt. Are o populatie
de 75 locuitorl.
sat,

Richiti. Vez! Richitele.

la veniturl si de 1428 lel la chel-

Richitele-de-Jos,

RISIPITI

232

mita Valea-Cotobitultd, si alta

la N., numita Padina-Purceld.

Este udata de Viriul-ComuneT,

ce izvoreste din niste fintini la

N. Risipitilor, curge spre S. si
se pierde chiar pe teritoriul com.,

dupa ce a curs pe Valea-Coto-

RigAI (Dealul-), deal, in partea

de N.-V. a podgoriel Galata,
jud. Iai, pl. Codrul, a cruia
coasta. de N. formeaza. ValealuI-Stefan-Voda, intre com. Galata si Miroslava.

Rigla,

munte,

In partea de N.-

hramul S-tul Nicolae, deservita

V. a com. Robesti, plaiul Cozia,

de un preot si un cintaret.

jud. Vilcea, in care se fabrica

brinza.

bituluI.

In com, sunt fintinele : UngureanuluT, a-lui-Gainati, a-DiculuI, Inaltd,

Cotobi-

tul i Conaca.
Are: o biserica de zid, Cu hramul Sf. Nicolae, fondata de locuitori la 1847, deservit de
un preot doi cintaretl; o scoall
mixta, ce functioneaza din 1854,
frecuentata de 202 copll ; 5 cir-

Richitele-de-Sus, com. rur., pe

apa Cotmeana, jud. Arges, pl.
Pitesti, la 14 kil, de com. rur.

Risipa, pirliaf, ce curge prin pl.

Tirgul, jud. Tutova ; izvoreste

Biscovul-Flestif, resedinta sub-

din locul numit Rediul-Turcului,

Suprafata teritoriului comuneT

prefecturd, si la 5 kil. de Pitesti. Se compune din satele :

uda teritoriul com. Vinderei

Docani si se varsd in dreapta.
piriului Jeravatul.

este de 40931/2 hect., din care

3868'/2 pAmint arabil i 286112

Risipiti, com. rur. i sat, in jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., la 62
kil. de Craiova si la 15 kil, de

lata de 38681/2 hect., cu un venit de 154740 lel. Apartine

Dealul- ScroafeT, Grebenul sati

Dealul-GrebenuluT

dura! si 8 pral/Mil cu articole

Are 2 biserid, deservite de

2 preotT i 2 cintAretT; o coall

vil.

Mosia Risipiti are o supra-

Richitele-

d.-s., cu o suprafata de 782 loc.

de bacanie i alte marfurT.

LocuitoriI sunt mosnenT.

mosnenilor RisipicenT.

Comuna este strabatuta de

mixta, frecuentata de 48 copiT.

Budgetul com. e de 1663 leT,

resedinta plaseT Virtopul.

E situata pe loc ses si pe o

calea judeteana Craiova-Cetatea,

la veniturl si de 1262 leT la chel-

valcea, ramura din Valea-Coto-

tuelT.

bitulul ce trece prin S. com.

Se invecineste la E. cu com.

care trece prin mosie pe o lungime de 6 kil.

Vite : 182 boT i yac!, I I cal,

396 oi si 194 rimatorl.

Rudariul, la V. cu com. Gemeni,

jud. Mehedinti, la N. cu com.

Richitele-de-Sus,

sat,

cu

300

Dobridorul.

locuitorl, jud. Arges, pl. Pitesti,

Limita liniei de N. incepe de

facind parte din com. rur. cu

la hotarul movila Piatra-Nanultd,

acelasi nume.

merge spre E., face o cotitura

www.dacoromanica.ro

O cale comunala lung5. de

2112 kil, duce la Dobridorul.
Budgetul com. .e la veniturT
de 6217,16 lel si la cheltuelI,
de 4252,03 lel.

Risipiti, com. rur., in jud. R.-Sa-

RISIPITI

233

rat, pl. Orasulul, pe malul drept

al riuluT Milcovul.

E asezata in partea de N. a
jud., la 39 kil. spre N.-E. de
orasul R.-Sarat si in partea de
E. a plasei Orasul, la 19 kil, de
com. Cotesti, resedinta plaseT.

RICHII (LACUL-)

bozia - Ciorasti - Poplesti si spre

Plainesti R.-Sarat.

Se invecineste la N. cu com.
Bucovul-Adunati, la S.-V. Cu

Budgetul com. e la veniturI

cal. Rica-Noua, la E. cu com.

de 4830 lel, 33 banT, iar la cheltueli, de 4800 IeT, 6 banT.

Popesti Palanga si la V. ca com.

Silistea-Gumesti.

Risipiti, sat, facind parte din

Se invecineste cu comunele :
Mindresti, la 4 kil. ; Gologanul,
la 8 kil. ; Slobozia-Ciodsti, la

com. rur. Locusteni, pl. Mijlocul, jud. Vilcea, situat pe valea

io kil. si Golesti, la Lo kil.

Se margineste la N. cu com.
Mindresti, de care se desParte

locuitori si o biserica, zidita la

Risipiti.

Are o populatiune de 189

1864.

prin riul Milcovul, la E. cu com.

LocuitoriT, in numar de 54,

Rastoaca (din jud. Putna), la

s'aj improprietarit la 1864 pe

V. si S. cu com. Slobozia-Cio-

mosia statuluT Risipiti, fosa a

EpiscopieT de Rimnic, si din
care li s'ati dat 140 hect.

dsti.
Riul Milcovul o uda de la
V. la E. si formeaza la V. comuneI lacul Argintoianul. Are
si 64 puturl.
Suprafata com. e de 1631
hect., din care wo hect. vatra
satuluT, 731 hect. ale locuitorilor si 800 hect. ale proprietateI
particulare.

Are o populatie de 275

Risipiti, mofie particulad, jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Risipiti, in intindere aproximativa de 3868'/2 hect., cu venit
anual de 154740 leT. Pe mosie
locueste ceata de mosnenT numitT
RisipicenI.

fa-

miliT, sa0 1154 suflete ; o biserica, cu hramul S-tiT Voevozl,

zidita la 1859 de locuitorT si

deservid. de I preot si 2 cintaretl ; o scoald de baetl, fon-

Risipiti, pdure particulara, supus regimuluI silvic, aflata pe

mosia Locusteni-Risipiti, com.
Locusteni, pl. Mijlocul,
Vilcea.

jud.

data in 1857, frecuentad, de

LocuitoriT posea.: 150 plugurl ; 388 bol, 304 vacI, 56 caT,

mul drept, in raionul com. Cio-

215 lepe, 1055 oi si 117 rima-

magesti.

cu aburT.

pord.
Budgetul com, e la veniturl
de 6605 leT, 8 banT, si la cheftueli de 4596 ler, 51 banT.

Se leaga la N. cu com. Bucovul prin o osea vecinala, si

un pod peste apa BucovuluT,
iar cu com. Silistea-Gumesti,
prin o alta osea vecinala, lunga
de 6 kil.
Satul de astazI Rica, cunoscut mal inainte sub numele de
Rica-Vechie, este din cele mal
vechT ale judetuluT. II gasim
trecut in lista satelor princi-

pale sub a treia domnie a lul

parte din pl. Mijlocul. Mal in
urml a trecut la plasa care
poarta pana astazT numirea TeleormanuluT.

Rica-Nou, cittun, pendinte de

torT.

Comerciul e activ s't consta

In import de instrumente agricole, coloniale si vestminte si

in export de cereale

cuitorl; o scoall, frecuentad. de

55 elevT; o biserica, in centrul
comuneT, deservid de 3 preotl
si 2 cintdretr.
Vite : 414 vite mart cornute,
8o caT, 1994 ol, 6 capre si 226

Constantin Mavrocordat, facind

Rizea, pida, jud. Olt, com. Ciomagesti, pl. Oltul-d.-s., care se

vara. in Cungrea-Mare, pe tan

48 elevl ; 9 circiumi ; o moad

Intinderea comuner si a mosiilor de pe dinsa este cam de

820 hect. Sunt improprietaritT
8 locuitorT pe 28 hect.
Are o populatie de 769 lo-

Rizeti, sat, cu 62 familiT, jud.

Arges, pl. Oltul, facind parte
din com. rur. Uda-d.-s.

com. Gumesti-Silistea, pl. Teleor-

manuluT, jud. Teleorman, cu o

populatiune de 478 suflete.

si vite.

Transportul se face prin gara

Cotesti, la 9 kit, spre V. de

Rizil (Dealul-), deal, jud. Vilcea,

com. Birsesti, pl. Ocolul.

Rica-Nou, mofie, in jud. Te-

comuna.
Calle de comunicatie sunt drumurile vecinale : spre MIndresti ;

Rica, sa0 Rica-Vechie, com.rr.,

In jud. Teleorman, pl. Teleor-

ti-Silistea; are o intindere de

1250 hect., din care o mica parte

spre orasul Focsani ; spre Golesti si gara Cotesti ; spre Hin-

manuluI, situad. pe Valea-Bucovului, pe partea stinga, la punc-

gulesti-Maxineni ; spre Gologanul-Obilesti-Martinesti; spre Slo-

tul unde se impreuna valea cu

vilceaua numita a-PurcaruluT.

leorman, pl. Teleormanului, facind parte din domeniul Gumes-

acoperita cu padure.

RIohiI (Lacul-), lac, la S.-V.

com. Rica, jud. Teleorman, spre
30

65940. .1lareld Diolionar Geograyla. Poi. V.

www.dacoromanica.ro

RIENI

hotarul dintre mosiile din com.

Balaciul si mosia Silistea.
R1eni, sat, in jud. Mehedinti;plaiul
Closani, tinind de com. rur. Ponoarele.

Rieti, mahala, a oraplur Hui,

jud. Falcia.
Riesti, pirisa, in jud. FaIciti, format din pirliasele Sara si Turbata ; curge prin partea de N.
a orasulur Hui, mahalaua Ri-

IdIOASA

234

Er aa : 120 car, 96 Tepe, 373

bol, 266 vacT, 13 bivolr, 1143
of $i 405 porcr.

In com. sunt 3 piue : i pe

pirlul Recilea si 2 pe piriul Dim-

bul. Sunt si 5 morr : 2 pe pirtul

Pria si 2 pe piriul Dimbul.
Suprafata totalA a cotn, e de
2255 hect.
Comerciul se exercita in com.
de 6 circiumarT.

formean limita de V. a comuner, la departare de 21/2 kil.

de vatra.
Suprafata comuner, cu a mosier Rlioasa, e de 2750 hect., in
care intrA si zavoaele de pe
marginea Oltulur.
LocuitoriT icnproprietaritT pe

mosie sunt 314 pe o intindere

de 6ro hect.
Viile ocupa. o suprafan de

Budgetul com, e la veniturr

de 5748,25 ler si la cheltuelT,

921/2 hect.
"Din zavoaele de pe marginea

de 4837,49 leT.

Oltulur, cel mar mare este Lu-

esti si in partea de E. a tirgu-

Prin com, trece soseaua ju-

lur, unindu-se cu ptriuI Brosteni,

formeazA Pirlul-Husulur.

deteanA Ploesti-Rifovul-Buda-Pa-

Locurile de muncl ale locui-

lanca si soseaua vecinala Cos-

torilor s ale proprietatir sunt

situate pe deal; iar In vale este

legiul-Rifovul-Pietrosani.

Rifovul, com. rur., in jud. Prahoya, pl. Crivina, situata pe loc

ses, pe malul drept al riulur Teleajenul si pe ambele malurT ale

&Id Catimboaia $i Ghighiul,

la r 1 kil, de capitala jud. si la

E udata de piriul Teleajenul

si de glrlele Dimbul, Pria, Ghighiul, Cotimboaica si Recilea.
Se mrgineste cu comunele :
CorlAtesti, Coslegiul, Buda-Palanca, Pietrosani si BArcanesti.

9 kil, de resedinta plAser.

Se compune din 6 catune :

Rifovul, Antofiloaia, Buchilasi,
Goga, Malaesti si Moara-Domneasca, Cu o populatie de 1238
locuitorT.

Rifovul, sat, facind parte din

com. rur. cu acelasl nume, pl.
Crivina, jud. Prahova. Are o
populatie de 225 locuitorT. Adi
e resedinta comuner.

Are 4 biserie : la Rifovul, cu

hramul Sf. Nicolae, fondata in Riga, vale, ce izvoreste de la V.
1724 de Chivu Caplescu ; la
de com. Slanicul, pl. Varbilaul,
Antofiloaia, cu hramul Sf. Nijud. Prahova, curge de la N.
colae, fondatA in 1783 de espre S.-E. si se varsa in &la
Slanicul, mar jos de gata, pe
trarul Paraschiv Cdplescu si repatata de enoriasT la 1875; la
tArmul drept, tot in raionul com.
Goga, cu hramul Sf. Nicolae,
SlAnicul, dupa ce trece printre
fondata la 1776 de Pitarul Gr.
bisericile Sf. Gheorghe si Sf.
Brezoianu si Vornicul C. BalaErarhT.
ceanu si reparan in 1866; la
MAlAesti. Sunt deservite de 3 Rlioasa, com rur., in jud. Teleorpreotr.
man, pl. CAlmatuiul, pe ValeaScoala functioneaza in com.
SiuluT, in partea de V. a judede la 1854, $i e frecuentan de
tulur, intre com. Pleasovul si
so baetr si ro fete.
Segarcea-din-Vale de o parte,
Locuitor11, in numar de 21 I,
riul Oltul si Dealul-OltuluT de
s'ati improprietarit la 1864 $i
alta parte, la 12 kil. de capitala
la 1879, dindu-li-se la totr 695
judetulur T.-Magurele.
hect., pe mosfile Rifovul, MalaPiriul-Siulur ucla toata maresti, Antofiloaia, Moara-Domginea comuner, formind numeneascA, Buchilasi si Goga.

roase serpuiturr; lar 111.11 Oltul

www.dacoromanica.ro

paria.

numar o mica parte, precum si

cite-va gradinT de zarzavat.
Solul este fertil; numal par-

tea despre Olt este nisipiste,

dar si aceia se cultiva', mar ales

cu porumb si rapin.
Are o populatie de 1707 suflete, din care 503 contribuabilT;

o scoala, conclusa de un

invantor, si frecuentan de 49
elevr; o bisericA, deservita de

2 preop

si I ctnt4ret ; maT
multe circiumr, unde se vinci si
marfurr de manufactura; o moara

de macinat cu aburr, a proprietatii.

LocuitoriT posea.: 190

cal',

789 vite marT cornute, 1511 vite

cornute miel si 248 porcr.

Femeile se disting in lucrar!
de industrie casnica, mar ales
In tesIturT; ele pAstrean inca
portul oltenesc.
Veniturile comuner aa fost in
1890 de 7316 leT, 50 banT ; lar
cheltuelile, de 6288 ler, ro batir.
Calle de comunicatiune sunt:
spre com. Pleasovul si Segarceadin-Vale, pe sosele vecinale, in-

trerupte In mar multe partl de

serpuiturile pleiuluT Siul. Comu-

nicatiunea la locurile de munca

ale locuitorilor se face pe mar

multe rustr care daa in soseaua

RIIOASA

235

RIJLEATA

judeteana Turnul-Slatina. Peste

pendinte de schitul Dintr'un-

scurge In amare. De Riiosul

Olt, locuitorii trec cu luntrele

saa cu dubele.
Loc de insemnat este Gur-

Lemn, jud. Vilcea.

%in Strimba pi alte varsaturr,

avind o intindere aproximativa

guiul-Nemtilor, unde se vad urmele uneT intariturT, inalta de

16 metri, avind un pant lung

de 114 metri. Printre maguri,
cea mal importanta este Magura-

Stanif, in partea de E.
Satul Riioasa este foarte vechia ; il gasim trecut In nomen-

clatura satelor mar!, sub domnia luT C. Mavrocordat ; facea

parte din jud. Oltul, pl. MargineT, pana, la anul 1836, cind
s'a mutat repedinta judetului la

Rtioasa, pdclure a statului, in intindere de 250 hect., situata in

com. Babeni, pl. Otasaul, jud.
Vilcea.

Rtioasa, vlcea, ce se vara In Valea-Pope!, pe teritoriul com. cu

acelasi nume, pl. Riurile, jud.
Mupcel.

garele. Intrunindu-se plasile Calmatuiul pi Marginea, a trecut pi

repedinta lor la Alexandria.

Rtioasa, sat, facind parte din com.

rur. Baben', jud. Vilcea, pl. O-

Rtioasa, baltd, jud. Dolj, pl. Jiuld.-s., com. Filiapi, la V. de com.,

Rtiosul, parte de loc, cuprinsa

intre riul Siretul si Moldova,
jud. }toman, la S.-E. de orasul
Roman, la varsarea riului Mol
dova In Siretul.

Borcea, com. Ciocanepti-Sirbi, si-

tuat spre E. de lacul Boianul pi

spre S. de satul Ciocanepti-Sirbi.

Rtiosul, vale, in jud. Prahova,

Rlioasa, pddure, in jud. Ilfov, pl.
Znagovul, spre V. judetulul. Se
intinde Intre com. Popepti-Dragomirepti, Bucoveni i cat. Falcoianca. Prin mijlocul e! trece
calea ferata Bucurepti-Pitepti pi

plaiul Prahova, com. Valea-Lun-

oseaua j udeteana Bucurep ti-TIrgovip te. Este apezata intre garile

Chitila pi Ciocanepti.

Gr. Cantacuzino, avind i livezi

de 'Apune.

tasaul. Are o populatie de 90

locuitori. E situat la 2 kil. de 61.
Ungureni, unde e pcoala.

Rtiosul, lac, in insula cu acelapi

nume, jud. Teleorman. Se distinge bine cind apele baltil Suhaia sunt mici ; alt-fel formeaza
o masa cu balta intreaga.

Rtiosul, lac, in jud. Ialomita, pl.

Turnul-Magurele.

Ad i a fost repedinta pl. CalmatululuT pana la anul 1875,

cind s'a mutat In Turnul-Ma-

de Io hect.

ga, ce izvoreste de sub dealul

Telpepoaia, $i se varsa in valea
Priboiul, tot in raionul com. Va-

lea-Lunga. E acoperita cu paduri, proprietatr ale d-lul G.

Rtioi, vechie numire a cdtunulut

Rtiosul, pcidure, In jud. Ialomita,

Gemenile, jud. Buzar], com. Gageni-Vintileanca.

pl. Ialomita-Balta, com. Pribegi ;

formeaza cu padurea Motilva

un trup de 130 hect., populat

mofe, in jud. Buzla, com.

Gageni-Vintileanca, cat. Geme-

Cu ptejar i ulm.

nile. Are ao hect., din care

in intindere de 2112 hect. Se

scurge in riul Jiul. Convine pepte,
mal Cu seam platica, crap si
stiuca.

Rtioasa, mofie, in jud. Teleorman,

pl. CalmatululuT, fosa proprie-

Rilosul, pichet No. 36, jud. Dolj,

pl. Cimpul, com. Ciuperceni, din
dreptul caruiaDunarea curge din

noa cu directiunea de N.-N.-E.

spre S.-S.-V., pana la pichetul
No. 37, Canapa.

Atanasiu, din Caracal.

mana.

Rtioasa, fostd mofie a statuluT,

dinte de Episcopie. E despar-

Rliosul, insuld, in balta Suhaia,

jud. Teleorman, in partea de

preunata cu o sfoara din Mi-

pe proprietatea mopieT Fintine-

hect., din care parte s'a vindut.

Are arturT, izlaz pi saraturi.

lele. Are o intindere cam de

Rlioasa, trup de mofie, nelocuit,
In suprafata de 1635 hect., pendinte de manastirea Comana,
azi incorporat cu mopia Co-

Rlioi, mofie, in jud. Biaza, com.

Gageni-Vintileanca, cut. Gemenile, proprietate a statulur, penpta de sfoara Vintileanca pi im-

tate a Societatir de asigurare

Dacia-Romania, vinduta In urma
d-lor Belizarie Leontopolu pi C.

120 hect. arabile, restul izlaz.

ropi,

facind un corp de 150

5 o hect.

Rtioi, mofie, in jud. Teleorman,

Rtiosul, baila', in jud. Dolj, pl.

pl. TirguluT, tinind de com. Peri-

Cimpul, com. Ciuperceni, spre

E. pi spre N. de pichetul Riiosul, in intindere aproximativa
de 15 hect. Contine peste. Se

Rilopi. E proprietatea EforieT

Spitalelor Civile din Bucurepti.

www.dacoromanica.ro

Rijleata, girld, ce izvorepte din

RJLETUL-GOVORA

RIMA

236

jud. Arges, si se varsa in riul

hect. EI posea.: 20 cal si lepe,

(la Dealul-BisericeI si la Lunca-

Vedita, In raionul com. RijletulVierosul, pl. Vedea-d.-s., jud.

Olt, avind de afluentl piraiele :
Urdinisul, Ferata, Susul si Topora.

240 bol, 6o yac!, 1100 e si

Vediter), deservite de 3 preotI;

140 porcl.
Comerciul se face in com. de
un han gia

Rijletul-Govora, com. rur., jud.

Olt, pl. Vedea-d.-s., compusd
din 3 catune : Govora, Radulesti i Diconesti, cu o populatie de 771 locuitorI si 264
case.

E situata parte pe deal, si

parte pe valea Ciorica, la 65
kil, de capitala jud., i la 4 kil.
de resedinta piase. A fost ase-

zata de la inceput pe dealul si

valea Ciorica, afara de cal. Diconesti, care s'a format in timpul delimitare clacasilor.
Comuna, se zice, a fost infiintata pe la 1788 din cite-va
familiI venite de peste Olt, pe
timpul razmiritelor, si din alte cite-va familii, venite ad i inainte

de 1788. Numele de Rijletul if

vine de la valea Rijletul saa

01111 Rijleata ; lar Govora, de la
mandstirea Govora, careia acea-

st mosie, azI a statului, a fost

inchinatd.
Are o biserica, zidita, la 1824,

Budgetul com. e la veniturI

de 1289 Id si la cheltuelI, de
1189 le!.

Prin com. trece soseaua Udad.-j., din jud. Arges, care merge
la Profa si Slatina, i oseaua
Rijletul-Vierosul , care leaga com.

cu Gura-Boulta si Profa.
E brazdat de dealurile : CaruluI, Ciresulul, Buti, Nevoei,
Piscul - Case!, Piscul-lul -Pruna,
care servesc mal mult ca pasune
pentru vite.

O ud. valea Vedita si Cio-

Cu vrerea tatdluY, cu ajutorul hule,

bine-credincioasa Doamn

Impgrd-

teasi Alexandra Teodorovna, starea E-

&copule de mal sus numit. Leatul de

la Hristos 1828.

Locuitorii s'ah' improprietarit

In 1864, pe mosia statule Rijletul-

Govora, din care li s'aa dat 505

frecuentata

de 75

Locuitorif, in numar de 194,

s'ad improprietarit in anul 1864,
pe 724 hect., din mosia statule
Rijletul-Vierosi. Ef posea: 15

cal si lepe, 267 bol, 172 vae,

25 capre, 1171 of si 276 pord.
Budgetul com. e la veniturI
de 2737 le si la cheltuell, de
2730 le.
Mara de soselele ce Miesnesc comunicatia la V. cu Valea-Ungureni si la E. cu com.
Cocul - Popesti, d'alungul com.
este soseaua care inlesneste co-

municatia la N. cu com. Uda

rica si valcelele : Piriul i Plopul.

si la S. cu Rijletul-Govora.

Se margineste la E. cu com.
Fata, la V. cu com. Chilla, la

com. ad urmatoarele piscurl: Pis-

N. Cu com. Uda-d.-s. i la S.
cu Profa si Gura-Boulut

cul-Runcule, Fintinelor, Burtetilor, Baranestilor, Saliste, Urdi-

Rijletul-Govora, deal, in raionul

com. Kijletul-Govora, jud. Olt,
pl. Vedea-d.-s., pe care se cultiva 40 hect., 50 ariI, vie.

Dealurile pe care e asezata

nisuluf, Vlazilor, IconaruluI, etc.

E udata de girlele : Ciorica,
Vedita, Rijleata, Geamana-Mica.

si Geamana -Mare, In care se

varsa alte diferite piraie si vilcele.

Rijletul-Govora, vzofie a statuluT, jud. Olt, fosa pendinte

de manastirea Govora.

cu urmatoarea inscriptie :
$i cu sdviffirea sf. club, s'a zidit aceastd
sfintd bisericd din tcmelie, ce se pritznue$te hramul Cuvioasa Paraschiva, sf.
Ion $i s. Nicolae dupd. cum se vede,
Impodobitd cu osteneala i cheltuiala sf.
sale pdrinteld Cioriceanu, in zilele binecredinciosuluY Domn Ion Grigore Dimitrie Chica Voivod, $i Iubitorul de Dumnezed Episcop Grigorie Arge,iu, ziditd
la leatu 1824; iar de zugrdvit s'a sdvir$it
In zilele bine credinciosuluY Domn si
Imphrat a toatd Rusia Nicolae PavlovicY

scoala,
copiI.

Rilletul-Govora,

ddure a statului, in intindere de 800 hect.,

pendinte de com. Rijletul, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-s.

Rijletul - Vieroi, com. rur,

jud. Olt, pl. Vedea-d. s., compusa din 5 cat. : Baranesti, Dealul-Tolcesti, Dealul-Bisericer, Linia-Mare i Chiritesti.

Se margineste la N.-V. si E.,

cu com. Valea-Ungtireni, Udad.-j. si Cocul-Popesti, din jud.
Arges, iar la S., cu com. RijletulGovora.

Rijletul-Vieroi, deal, in raionul com. Rijletul - Vierosi, jud.

Olt, pl. Vedea-d.-s., pe care se
cultiva 58 hect. vie.

mofie a statufost pendinte de manastirea Vierosi, jud. Olt.

E situata pe dealurile : Vedite, Tolcesti, BisericeI, GemeneI,

GrebanuluI i Ciresului, si pe
ambele malurr ale riulur Vedita,

la 75 kil, de capitala judetulul

si la 6 kil, de resedinta piase.
Are o populatie de 1104 locuitorl ; 253 case; doul biserici

www.dacoromanica.ro

Rijletul-Vieroi,peidure, a statuluT, in intindere de 900 hect.,

pendinte de com. Rijletul-Vierosi, jud. Olt, pl. Vedea-d.-s.

Rima_ deal, la E. com. Slavesti,

jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., din

ItiMA

RIMA

237

poalete caruia izvoreste Valea-

tune: Rimesti si Ursani. E si-

Rimeti, sat, facind parte din

Rimel.

tuata pe riurile Rimesti i Luncavaciorul, la 50 kil. de resedinta

com. rur. cu acelasr nume, pl.

Horezul, jud. Vitcea. Are o populatie de 809 locaitorI.

Rima, piria, in jud. Gorj, com.

Novaci, pl. Novaci, pe dreapta
rIulul Gilortul, in care se varsd.

jud. si la 4 kil, de a plaiuluT.

Are o populatie de 1212 locuitorl ; 282 case ; 4 bisericT :
la Covrigesti, fondata de enori-

Rima, vencea, in jud. Vitcea, pl.

Oltetul-d.-s., com. Slavesti. Izvoreste din deatul Rima si se
varsa in 1.1111 Tirlia, in raionul
com. Tarmurile sale sunt inalte
de la izvor si 'Ana la confluenta
sa cu riul Tiriia.

as1 la 1844, la Mosneni-Rominit,

Rimeti, com. rur., in jud. Vitcea,

6 copiT ; 4 morT pe riut Rimesti

pl. Ottul-d.-j., situata pe valea

Beica, la 69 kil. de resedinta
jud. si la 15 kil. de a plaseY.
Are o populatie de 912 locuitorr ; o biserica, fondata la
1790, reparat la 1840 de Tudor Lica si la 1882 de fiul
Stan Teodorescu ; o moar pe

2 pe Luncavaciorul.
Vite : 6o boT, 90 vacT, t000

riul Beica.

Vite: 20 caT, 200 bol, peste

200 vacT, ioo capre, 1000 oT.
140 locuitorT s'ari improprie-

tarit la 1864, cind

dat
480 hect. pamint, pe mosia statulul Rirnesti, pendinte de schitut
StAnesti si in vechime pendinte

de hanul Zlatari din Bucuresti.

Suprafata com, e de 493 hect.

O osea comuna% inlesneste

comunicatia intre aceasta com.
si Cirlogani (la S.), si usani-d.-

j. (la N.).
Budgetul com. e la veniturI
de 1700 lel si la cheltuelf, de

fondat de Nicolae Popa Anghe/ i preotul Simion, la 1877,

la Ifrimesti, fondata de Ion Gru-

eteanu la 1853, reparata acum

in urma si in cdt. Ursani, fondata de Vataful Ion Ursanu la
1805; o scoala, frecuentaa de

oT, 70 capre, 20 cal.

Locuitorif sunt mosnenT.

De comuna apartin muntiT

Bolea, Piscul-Tiganului, Pretricica, Margineaua, Ludeasa, Rosiite, Piscul-Lung *si Vataful-lulRoman.

Com, se intinde pe o suprafata de 1043 hect., cu izlaz cu tot.

Cite-va drumurT inlesnesc co-

municatia catre Horezul.

Veniturile i cheltuelile com.
se urcA la 2500 leT.
E brazdata de dealurile :
Coasta, Ulari, Poamesul si udata de riurile: Rimesti, Luncavaciorul i Ursani.
Are la E. mosia Romani ; la
V., com. Vaideeni; la N., Transilvania si MuntiT LotruluT si la

Rimeti, '4-dure particulara, supusa regimuluT silvic, apartinind

de com. Rimesti, plaiut Horezul,
jud. Vilcea.

Rimeti, a'eal, in raionul com. Rimesti, pl. Oltut-d.-j,, jd. Vilcea,

pe care se cultiva 67 hect. vie.

Rimeti-Stfineti, pdduri, ale

statuluT, in intindere de 1520
hect., situate Iii comunele
sanisi Lungesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea, si formate din trupurile : Stupina (380 hect.), Girbovul (350 hect.), Cernisorul
(350 hect.) si Lunca-Stanestilor
(440 hect.).

Rimna, sat, in jud. R.-Sarat, pl.

OrasuluT, com. Andreasi, pe

spre E.
Are o intindere de 800 hect.,
cu o populatie de 43 familiT,
111.11 Rimna, la 2 kil.

sati 228 suflete.

Rimna, rlz, izvoreste din culmea

Laculta, Dealul-RimneT, jud. R.-

Sarat, pl. OrasuluT, com. Andreasi ; se indreapta spre S.-E.,

trecind prin cat. Tiritul, Petreanut, com. Odobasca ; intra in

S., MosneniT TirguluT-Horezul.

plaiul Rimnicul, udind com. Dealul-Lung, apoT in pl. Marginea-

O parte din mosia Rimesti a

d.-s., trecind prin com.: Lacul-

fost inchinata mngstireT Horezul

de Popa Danciul la 7232 (1724);

luT - Baban, Dragosloveni, Plainesti, Slobozia-Ciordsti si Golo-

sia statuluT Mamul-Fumureni ; la

V., mosia Ciutura sati tirberVoda ; la N., com. i.tsani-d.-j.

lar cea-l'alt parte a fost cum-

la S.; com. Cepari.

nata aceste manastiri. Un hri-

gan ; liara in Putna, unde ucla

com. Rastoaca si se varsa in
riul Putna, aproape de varsarea
Milcovultil. Are un curs de 85

E brazdata de dealurile : Muta

Meelor si udata de valle: Beica,
Morisca si CAprioara.

sov al luT Constantin Voda Brin-

moo leT.

In jurul com. sunt: la E., mo-

Rimeti, com. rur., jud. Vilcea,

pl. frorezul, compusl din 2 ca-

parata de parintele Ion, Egumenul mal-tasar& Horezul, si inchi-

coveanu se exprima ast fel:

ci earl att cumplrat pli ri n tel e Ion)
moje in hotarul Rtmetilor ot S. VtIcea
parte luY Grigorie Vtit*aful i a hit Zane
Zgirctul, drept talere 44.0

www.dacoromanica.ro

kil., brazdind pl. Orasul si Marginea-d.-s., plaiul Rimnicul, din

jud. R.:Sarat si parte din jud.

Putna.
Basinul, cuprins intre culmile
Laculul, ScorusuluT, Deleanul,

RiMNIC-BAIR

Nuci, are o suprafata de 340

tor dona piraie. Virful cel mar

inalt este de 266 m. ; mal are

kil. patratf.
Afluentif sal principalI sunt:
pe dreapta Valea-Neagra, unita

doul de cite 204 m., unul de

202 m., unul de 192 m. si altele mal mid, puncte trigono-

Cu piriul Lacul si Pacurele si Va-

metrice de observatie de rangul

lea-Rasca, unita cu Peleticul $i

Strimba ; iar pe stinga : ValeaMahriul si Oreavul, unit ca Ch.ceiul. Valea sa este una din cele

al 3-lea. La poalele sale de V.

sunt asezate satele Rimnicul -

Lupanul, Turculetul, Streaja si

mal frumoase ; strimt si inchisa

in pl. OrasuluI, unde si riul curge

cu iuteala, mal deschisa in pl.

Marginea-d.-s., unde riul curge
mal linistit si deschisl cu totul
pentru a se cufunda in cimpie,
in partea de E. a pl. Marginead.-s. Pe apa sa sunt 30 de mor'.

Rlinnie-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul

com. rur. Tocsof si Cogelae;
are o directiune generala de la
N.-E. spre S.-V., brazdind partea centrall a plaseT, pe cea de
N.-E. a com. Tocsof si pe cea
de V. a com. Cogelac. Desparte
intru cit-va basinurile piriuluT
Rimnicul (afluent al piriulur Cashncea) de acelea ale piraielor :

RIMNICEN1

238

Afluentif sal cer maI insemnatf if are pe stinga : Curt-Batic, pe care-1 primeste nu departe de izvor ; Curu-Dere, pe
care-1 primeste chiar linga satul

Rimnicul-d.-j. Are apa destul

si fertilizeaza locurile pe unde
trece.

d.-s., Rtmnicul-d.-j. si Culelia.

Este strabatut de drumurile comunale ce duc de la cele doua

Rimnicelul, pilla, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul. Izvoreste

Rimnice, la Iuan-Cisme si la' Co-

din virful Alunisulul; brazdeaza

gelac. Este acoperit cu senil-

plaiul de la N. spre S., udind

teritoriile com. Andreasi, Du-

naturf si psunI.

Rimnic-Dere, pirift, in jud. Tulcea, pl. Istrulul, pe teritoriul

com. rur. Tocsof, si pe al cat.

mitresti, Chiojdeni si Jitia ; trece

prin cat. Dumitresti-d.-s., Poe-

nita si se varsa in riul Rimnicul-Sarat, pe dreapta luI, 'fuga

sale Rimnicul-d.-s., Rimnicul-d.-j.

cat. Dumitresti-d.-j. Cursul sati

si Culelia. Izvoreste sub numele

e repede si incarcat cu o multime de torente. Are o lungime

de Sari-Ghiol-D ere, din poalele de

S. ale dealuluI Caragea-Punar (de

de 30 kil. si 3 morl pe el.

pe teritoriul cat. Sari-Ghiol, com.

Beidant) ; se indreapta spre S.,

avind o directiune generall de
la N.-E. spre S.-V. ; curge pe la
poalele dealulta Iuci-Tepe-Bair,
intra in satul Rimnicul-d.-s., de
unde incepe a purta numele de
Rimnic - Dere ; trece apof prin

Mmniceni, com. rur.,

in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe

1-11 R.-Sarat.

E asezata. la N. judetului, la
40 kil. spre N.-E. de orasul
R.-Sarat, si in partea de V. a
plasef, la 3 kil. spre V. de Mai-

Beidant (tributar al laculuI Golovita) si Cogelac sal Duimgi

(tributar al laculuf Sinoe) ; 'asa

satele Rimnicul - d. - j., Culelia,

cdnesti, resedinta piase. Co-

curge tot spre S.-V. si, dupa un

curs de 14 kil., se vars in piriul

mune maI invecinate sunt : Ma-

spre E. mal multe prelungirf,

Casimcea, pe malul drept, la locul

numit Moara-Cucoaner, pe hota-

din care cele mai insemnate sunt

dealurile Sarim-Meselic, SarimIuc, Haidin si luan-Bair si, la S.,
dealul Tala-Cula ; mal sta in
comunicatie cu dealurile Cascalac-Bair si Veli-Tepe-Bair. Este
intretaiat de hotarele ce despart
catun ele Rimnicul-d.-s., de Rimcul-d.-j. (ale com. Tocsof), Rimnicul-d.-s., de luan - Cisme (al
com. Cogelac). Ondulatiunile sale

de V. se termina pe malurile piriuluI Rimnicul si ale afluentuluI saa Sari-Ghiol-Dere, care

din pricina natura stincoase a

dealuluI sunt si ele ripoase, sancoase si imite prin unele locurf. Se intinde de-alungul aces-

rul judetuld. Cursul sati este puin cam repede, iar malurile sale,

incepind ceva mal sus de satul

Rimnicul-d.-s. si pana in satul
Culelia, sunt inalte, stincoase si
ripoase. Brazdeaza partea de S.V. a plseI yi pe cea de V. a com.

Basinul sali este destul de

mare, cuprins intre dealurile Cuciuc-Chioi-Bair si Iuci-Tepe-Bair,
de-oparte si intre Rimnic-Bair
si Tasla-Cula, de alta parte. Are

o intindere de 30 kil. patratT

(3000 hect.), cuprinzind teritoriul
catunelor Rimnicul-d.-s. si Rimnicul-d.-j. $i Culelia (ale com.
Tocsof).

www.dacoromanica.ro

luri, la 5 kil. ; Obilesti, la

kil. ; Martinesti, la 12 kil.

13

Se margineste la N. ca Maluri ; la E., cu Maicanesti; la V.,

cu Obilesti si Mrtinesti si la
S., cu Gulianca.
Riul R.-Sarat o ud de la N.V.-E., formind la E. lacul Coada-

Girlel. Are si 43 puturi.

Se compune din catunele :

Rimniceni, resedinta, la E. si
Slobozia-Rimniceni, la V.

Suprafata com, este de 5150

hect., din care 150 hect. vatra
com., 800 hect. ale locuitorilor
si 4200 hect. ale proprietarilor.

Are o populatie de 404 familia, saa 1523 suflete ; o biserica, Cu hramul S. Dumitru, zi-

dita in 1834 de locuitorI, de-

RtMNICENI

239

servita de i preot 2 cinta.retT ; o scoala mixta, fondata in

anul 1867, frecuentata de 121

ScArisoara, Ulmusorul, Carpenul,

Cumaria, Goicelul, Cilnaul
altele.

In privinta apelor, face parte

el evT.

Calitatea pAmintuluT este burla,

Sunt 2905 hect. arabile, 2095

hect. irnas.
Locuitoril posedA : 289 plugurI, 2 morT cu aburf, 2 masinT
de secerat, I masill de treerat ;
1097 boT, 654 vacT, 176 cal, 325

Tepe, 2145 oT, 14 capre

RIMNICUL-DE-JOS

i 135

Rimnicul, phisia,s, ce curge prin

pl. Siretul.d.-s., com. Gidinti,
jud. Roman, si se varsA in piriul

Pfetrosul, pe dreapta.

din

basinul riulur R.-Sarat,

care izvoreste din muntele Martinul, udA pl. prin mijloc, tre-

cind pe Ruga comunele Jitia,

Chiojdeni, Dumitresti si Buda.
Are ca afluentr principalf : Cerbul, Martinul, Maluselul, Corbul,
Turburea, Tocitoarea, SAritoa-

rea, pe stinga ; Recea, Folcea,

Rtmnicul, piriia,s, in jud.

Su-

ceava, com. Dolhasca, a cAruia

obirsie este intre dealurile Hur
muzul si CiubArul, si care se
pierde pe sesul SiretuluT, dupa

..tin curs de 4 kif.

Catautul,

Rtmnicul, (Rful-Morilor), rig,

jud. Vacea, format din dota

plapamarl, 4 timplarl si I pot-

Valea - Rea, Buda, pe partea

brate: Chela si OlAnesti. Am-

covar.
Calle de comunicatie sunt drumurile vecinale: spre Martinesti,

dreapta.

bele se unesc la com. SarAci-

rimatorT.

MeserlasT sunt: 2 cojocarT, 2

Ciorasti, R.-Sarat ; spre Maleanesti ; spre Maluri-Hingulesti ;

spre Obilesti ; spre Gulianca.

Ulmusorul, Schitul,

Se compune din 7 comune

rurale : Bisoca, la V.; Chiojdeni,
Jitia, in mijloc; Dumitresti, Da-

nulesti si Buda, la E., Valea-

nesti i curg sub numele de RiulRimniculuf, varsindu-se in Olt pe

malul drept, in dreapta orasuluT
Rimnicul.

SalcieT, la S.

Budgetul com. e la veniturr

Are O suprafata de 42205

de 3765 le', 20 banT, lar la cheltuelf, de 3647 leT, 90 banT.

hect. si o populatie de 2300 fa-

Rimniceni, sat, in jud. R.-Sdrat,

pl. Marginea-d.-j., cat. de resedinta a com. Rimniceni, asezat

intinse. Are putin loe pentru

pe malul drept spre E. Are

meroasele localittT, care poartA

numele de Dealul-SareT, Piriul-

sal 11440 locuitorT.

RImnicul-Coglniceanu,
pe mosia Vladeni, com. Corla.
teni, pl. Cosula, jud. Dorohoiti.

Produse naturale are padur/

lo hect. intindere si o populatie de 334 familif, sati 1259

suflete ; o bisericI si o scoall.

cultura cerealelor. Sarea se gaseste in mare cantitate, in nuSarel, satul Dealul-SareT; chiar
riul R.-Sarat de ad i
sareaza
apele sale.

RImniceni-Slobozia,sat, tnjud.

Calle de comunicatie sunt:

R.-SArat, pl. Marginea-d.j., cat.

com. Rimniceni, asezat la V., pe

calea judeteana Rimnicul-Jitia

si calle vecinale, care merg pe

riul Rimnicul, la 2 kil. spre V.

de ca.t. de resedinta. Are o in-

albille riuluf Rimnicul i al aflu-

tindere de 40 hect., cu o po-

Rimnicul-d.-s.

entilor sal'. E acum unit cu pl.

pulatie de 70 familiT, saa 264

suflete.

pkitz, in jud. Rimnicul-SArat, asezat in partea de

V. a jud., in partea sa cea maT
muntoasa. Este brazdat la V.
de muntif Bisoca, Pietrele-FeteT,

Rimnicul, deal, pe mosia Buda,

com. cu acelasf nume, pl. Herta,
jud. Doroholfi.

S.-V. a judetuld. Se mArgineste

la N. co pl. Rimnicul-d.-s.; la

E., co pl. Gradistea ; la S., cu

jud. Braila, de care se desparte

prin riul Buzaul, si la V.,

cu

jud. Buzaul.
La S., sunt malurile BuzauluT,
In interiorul plaser numeroase

movile. Riul Buzaul o uda. la

S., trecind prin comunele Nisipuri i Visani; un alt curs de
apA este piriul numit ValeaBouluf, care uda plasa prin mijloc precum si cotnunele Costieni,
Balacianul, Galbenul, si formeaza
In cursurf miei helestae, ce poarta

numele comunelor Ruga care

Rimnicul, deal, pe mosia Buda,
com. Buda, pl. Herta, jud. Do-

se afla ; Valea-Bouluf se varsa in

intinsa baltA jirlaul sal Vaceni.

Este formata din comunele

rohoiii.

Piatra-Penef, Carimbiul, Omul,

Furul, tejicul; la E., de Cul-

Rimnicul, deal, in raionul ora-

mea-Lupaul, dealul Magura, Dea-

suluT Rimnicul, pl. Ocolul, jud.

lul-Chiojd en ilor, al-D u mitrestilor,

Vilcea, pe care se cultiva 81

hect., 25 arif vie.

Dealul Rosu; la V., de CatAutul,

Rtmnicul-de-Jos, p/as, in jud.

Rimnicul-Sarat, In partea de

www.dacoromanica.ro

rurale: Salcioara, Ghergheaca,

la N. E., Costieni -MarT, Cos-

tieni-d.-j., Socariciul la V.; Nisipuri, Visani, Drogul, Jirlaul, la

S.; Balacianul, Galbenul si $10-

240

RiMNICUL-DE-JOS

bozia-Galbenul, la mijloc. Rese-

dinta este in com. Balacianul.

Are o suprafata de 48920

hect., si o populatie de 2504
familiI, sati 12504 suflete.
Pamintul plasel este produc-

boca, lar prin mijloc, de dealurile Cilnaul, Baba, Doul-Coaie,

Fintina-Turculd i Strejesti.

Are o suprafata de 77 hect.,

Cu o populatie, in maioritate
compusa din BulgarI, de 44 fa-

In privinta apelor, partea de

E. face parte din basinul riuluI

Prin el trece drumul comu-

R.-Sarat; si partea de V. din

tiv, bun mal cu seam pentru

agricultura, care e principan

basinul riuluf Cilnul. Rimni-

ocupatiune a locuitorilor.
Comerciul consta in importul
de coloniale, instrumente aggi-

com.: Dedulesti, Ba'beni,Zgirciti

cole i in exportul de cereale

si vi te.

Calle de comunicatie sunt :

calea ferata Buzga-Rimnicul-S5.rat, la V.; drumul comunal Rimnicul-Faurel, ce trece prin mijlocul plasei, i drumurile vecinale.
E acuna unita cu pl. Gradistea.

Rtmnicul-de-Jos, sat, jud. Tulcea, asezat in partea de N. a

com. Tocsof, la 7 kil. spre N. de
resedinta, Tocsof, pe ambele
maluri ale piriuluT Rimnic-Dere.

cul o uda. la E., trecind prin

si Jideni. Acest ri primeste ca
afluentl : Valea-Dedulestilor, Mocanca, Badila, Capraria, Izvo-

sati 172 suflete.

nal Culelia-Sari-Ghiol.

Rimnicul-SArat, _lude', ce sI-a

luat numele de la riul RtinniculSarat, care-1 uda prin mijloc.

Este asezat intre 24 18'

250 28' longitudine orientan si
si 450 48' latitudine
boreall, aproape in mijlocul
1.0, si este unul din cele 6 ju-

rul, Baba, Greabanul, Oreavul

Putrida CilMul o uda la V.,
trecind prin comunele : Cimpu-

450 4'

lungeanca, Valea-RateT, Racoviteni, i primind ca afluentI piraiele: Carpinisul, Hirboca, Pardosi i Iernatica.

dete (Oltul, Rimnicul-Sarat, Roman, Tecuciul, Vasluiul, Braila),

E forma din comunele

Cimpulungeanca, Margaritesti,
Valea-RateI si Racoviteni, la V.;
Pardosi, Gre.abanul i Putrida
la rnijloc ; Dedulesti, Babeni,
Zgirciti i Jideni, la E.; Baltati

Obiditi, la S.

Are o intindere de 92 hect.,

Are o suprafata de 30249

si o populatie de 63 fama', sati

280 suflete, cea mal mare parte

hect., cu o populatie de 4543

BulgarI.

RMNICUL-SARAT

familiT, sati 11991 suflete. Resedinta plasel este in com. Zgirciti.

care nu ating de loc fruntaria.

Este coprins intre jud. Putna,
Buzati, Brila, Tecuciti i Covurluitt
Incepind din muntele Furulcel-Mare, numit i virful La-treIHotare (cAcI se afla intre

judete vecine, Buzati, Putna si

Rimnicul-Sarat), hotarul judetuluI se urca in sus pana la Mun-

tele-Prelung, se indreapta apoI

spre E., catre stincosul munte
Omul, i culmea Fundul-Milco-

Pamintul este favorabil pen-

Productiunile plaseI sunt : la

tru agricultura si gradinarit, ocupatiunile principale ale locuitorilor.

V. pA.durile; la E. si mijloc, viile,

Milcovul; de ad i hotarul urmeaza

s la S., cerealele.

cursul riulur Milcovul, se indreapta inteo directiune con-

vulta, de unde izvoreste riul

Are o giamie, cu un hoge.

Comerciul const in importul

de manufacturl, tesaturr si in

Printeinsul trece drumul Ciu-

exportul de lemne, vite si ce-

mele AlunuluI, LaculuI, Chicioa-

reale.

rei de o parte (jud. R.-Sarat)

culmea abata de alta parte

ciuc-Chi oi-Sari-Ghi ol.

Rtmnicul-de-Sus, plasd, in jud.

Calle de comunicatie sunt :

calea ferata i oseaua natio-

Rimnicul-Sarat, in partea de V.

nall Buzati-Rimnicul-Sarat ; ca-

a judetuluI. E udata de riul

lea judeteana Rimnicul-Jitia

drumurile vecinale.
E acum urda cu plaiul Rimnicul. (v. a. n.)

R.-Sarat, in partea de E.
Se margineste la N. cu plaiul
Rimnicul ; la V., Cu jud. Buzdul,

despartit prin culmea Cimpulungeanca ; la S., cu pl. Rimnicul-d.-j., si la E., cu plasile

lurilor si este brAzdata la V.

Rimnicul-de-Sus, sat, jud. Tulcea, pl. Istrului, asezat in partea de S. a plaseI si in cea de
N. a com. Tocsof, al cara eltun este, pe ambele malurl ale

de cuhnea Cimpulungeanca, cu
virfurile Licoi, Damieni si Hir-

piriuluf Rimnicul, la 8 kil. spre

N. de reedintit.

Margin ea-d.-s. si Gradistea.

Face parte din regiunea dea-

www.dacoromanica.ro

tinua spre N.-E., printre

cul-

(jud. Putna), pana la satul Sindilari ; de la Sindilari hotarul

se indreapta spre E., pe riul
Milcovul, trecind pe l'higa sa-

tele Vilaneasa, Valea-Largd,

Valea-Rea, Pitulusa i Broten!
(jud. R.-Sarat), Sindilari, Mera
si Capeleanul (lud. Putna); din
dreptul catunultif Brosteni, hotarul i riul se indreapta spre

S.-E., iar in dreptul catunuld

Pintecesti (R.-Sdrat), hotarul, pa-

rasind riul Milcovul, care si-a

schimbat cursul, urmeaza vechia

RIMNICUL-SXRAT OUDED

RIMNICUL-SARAT (JUDED

241

albie a riuluT ; ajungind la orasul Focsani, Il inconjoara pe la

S. (maT inainte de 1862 trecea
chiar prin oras, inchizind in jud.

R.-Sarat o parte din oras, numita Focsani-Muntenestf); se in-

dreapta spre E., pana la com.

Maluri, de unde se coboara spre

S., pana da iarasI de riul Milcovul, it taie, da de riul Rtmna,

Il tale si pe acesta ; se Indreapta

spre S.-E., si dupd mal multe

cotiturT, trecind pe Ruga com.
Maluri i Maicanesti, taie 11111

Clociti i ifirboca, aviad o di-

lungeanca, Bisoca i ptriul Re

rectiune maT mult spre N., a-

cea.
Orografia. Regiunea

poT trece muchitle dealurilor Ri-

chitelele, Motohani, Gardoaia,

Licoi i Dimiana ; de aci se indreapta numaT spre N., tinind
muchia Cimpulungeanca, trect nd
prin virfurile Homocioaia, Ciar-

pulungeanca, Caranaul, Tatarul,

Cumatra, Carpenul si
Dinul (Tutuiul) ; se indreapta
apor spre S., pe culrnea Ulmusorul, trecind prin piscurile Min-

R.-Sarat, se urca pe cursul acesta rin, pana la catunul

dra, Locusta, i ajunge in ma.

sivul Bisoca, de unde se ridica
in sus pe pirtul Bisoca si pe

lesti, in dreptul cal-tila se vars5.

muchia

Rimnicul in Putna ; pe aceasta

cu jud. Putna ; de la Girlesti,

mic arc pana atinge riul R -Sarat, la locul nurnit Podul-Coitel;

de aci, pe albia RimniculuT, se

hotarul urmeaza o directie spre

indreapta spre V., avind pe

E., ajunge la riul Siretul, la

stinga piriul Saratelul, muchia

com. Corbul, despartindu-se pe

BisericuteT, Gavanul

aceasta scurta distant, de 13

beta-Mica, pana la punctul numit Urzicarite de unde se ridica

spre N., pe la poalele muntelut

intindere de 60 kit, se limiteaza,

kil., de jud. Tecuciii ; de la Corbul, hotarul urmeaza cursul riuluT Siretul, pana la gura BuzAuluT, despartindu-1 pe o distanta
de 12 kit. de judetut Covurluin ;
de la gura Buzaulul hotarut urmeaza cursul riuluT Buzaul, inteo directie spre S.-V., si, dup5.

formtnd un

Curcu-

Curcubeta-Mare, urmeaza cursul

riuluT Recea, numit si FundulRimnicelulul, unul din izvoarele

riuluT R.-Sarat, avind la dreapta
Virful Piatra-PeneT si Carimbul
si ajunge la defileul prapastios,

mun-

toasa coprinde o mica parte din

Vestul judetuluf ; e cuprinsa pe
de-o parte 'filtre calima ce pleaca
din muntele Furul-Mare, merge
pana la mu n tele Omul si urmeaza
cursul Milcov uluT, patilla comuna

Brosteni. De ad, o linie imaginara, ce, ar trece prin culmile

Priveghiul, Virful-Deleanulur si
Piciorul-NuculuT, taie riul Rimna, mal sus de com. Odobasca,
culmea Dealutuf-Lung, ptrtut Valea-Neagra si Peleticul, trece
drin dealut Lupan, tate riul Motnaul, tina cat. Gura-TrestieT,
trecind prin Lacul-cu-RichitT, se

tasa apol in jos, pe virful dealurilor Rosu si Magura, inchide

com. Jitia, taie riul R.-Sarat, intre Chiojdeni i Jitia, si se opreste in virful Tutuiul san Di-

nul ; de ad urmeaza limita ju

detulul, trecind prin muntele
Ulmusorul, Bisoca, ndila, riul
Rtmnicul, muntiT Virstele si Fu-

rul-Mare. Partea muntoasa coprinde cam a 8-a parte din intinderea judetutuT, adica o suprafata de 400 kil. patratl, ocu-

numeroase cotiturr, trecind pe

numit Belciul, de unde izvoreste

pind maT tot plaiul Rimnicul si ju-

Ruga comunele Domnita, Racovita, Gradistea, Ciineni, Visani,

pIriul Recea; de ad, descriind

un mic arc spre V., urmeaz5
cursul piriuluT Martin, trectnd
pe la poalele munteluT Furul-

matatea vestica a piase Orasul.

Culmile, care strabat aceasta,
regiune sunt masivo! Bisoca,
al caruT vIrf atinge 973 m., la
hotarul dintre jud. R.-S5.rat si
Buzan, si ale cara ramificatium
principale, sunt : indila, Popa,
Cetatuia, Ripa-Alba, Ghizdita,
Ulmusorul, ce se intind printre

Nisipuri, pana la Movila-EpiscopuluT, it

desparte pe o

in-

tindere de 70 kit, de jud. Braila;

de la Movila-EpiscopuluI, hotarul urmeaza o linie artificiala,

in directia de N., trecind prin

apa CosteluluT, pana in dreptul
catunuluT Cochirleanca (Pirliti);
de aci hotarul se indreapta spre

V., tale catea ferata hure statiile Boboc i Zoita, la kil. 145,

unde, factnd o mica cotitura,

se indreapta. spre N.-V,, taje
soseaua national si de aci ajunge in rtul Cilnaul, lit dreptul satulur Fundeni (Buzan);
trecind Cilnaul urca dealurile

Mare, se urca apoT In virful

punctul de unde am plecat ; pe

aceasta. Intindere de 8o kil. se
desparte de jud. Buzan.
Se margineste la N. si N.-V.,

cu jud. Putna, de care se desparte prin muntil Omul, Ste

riurite Rtmnicul i Buzaul. O cul-

jicul i riul Mitcovul ; la N.-V.,

cu jud. Tecuciil si Covurluin,
despartindu se de Covurluiti prin
riul Siretul ; la S.-E., co judetul BrAila, despartindu-se prin
nul Buzaul ; la S.-V. si V., cu
judetul Buzan, despartindu-se

prin Omul, si de ad i se desface

prin culmile Hirboca, Cimpu-

65940. J'arete Mojonar Geogralio. kg. V.

me, ce pleaca din Furul, trece

in doul culmT, una spre V. In
jud. Putna, si a doua spre E.,
inchizind ast-fel Valea-MilcovuluT. Cea din R.-Sarat are ca virfurT Orbul, Stejicul, Girbova,
Pacurele, Sorbul, Spoata, Lacul
si Chioara, care trimit ratnifiea81

www.dacoromanica.ro

RIMNICUL-SARAT (JUDET)

242

RIMNICUL-SARAT (JUDET)

tiunI printre afluentiT Rimnicu-

SlimniculuT si RimniculuT ; dea-

SArat tine de marele basin al

luT, si acei af RimniculuT si Rimnel ; princi palel e ramificatiuni

sunt: Neculele, cu virful Pietrele-

lul CilnAuluT, cu virfurile : Fundul-Ciln AuluT, Spidele, Poiana-

Fetel, culmea MAgura, cu virful

MAgara, dealul Stoica, cu virful

DouA-Coaie, Strejesti, si cu ra-

SiretuluT, sub-divizat in alte basine maT miel'. Riurile care-I udd

sunt : Milcovul, la N.; Rimna,
Slimnicul si Rimnicul, la mijloc;

mificatiile sale : Schitul, CltAu-

Cilndul, la V., si BuzAul, la S. Cel

Stoica, Lacul-cu-RichitT si DealulRosu, printre riul Motndul si Rim-

tul, Buda si Fintina-TurculuT,

nicelul. Culmea Alunultd, printre

MotnAul si afluentiT M'une, cu

si

maT insemnat din toate, pentru

judet, este riul R.-SArat, care-1
udd prin mijloc, trecind si prin
orasul R.-SArat, capi tala judetuluT, si care a dat numele sAti
si judetuluT si capitalei sale ;
apoi vine Rimna, la N., care udd

virfurile : Alunul, Furul si 'As-

tuni, trimitind pe dreapta cut;

mile :

Dealul - Lun g, Peleticul,

PAruluT, Poiana-MalaiuluT, Baba,

printre afluentiT riuluT Rimnicul

CilnAul ;

dealul Cimpulun-

geanca care se desface din dealul

Tutuiul, cu virfurile : Carpenul,
Cumtra, Valea-SAlcieT, Cimpulungeanca, Modreni, Licoi, DA-

Tinosul 5i Ldstuni, printre a-

mieni, Hirboca si Clociti, prin-

fluentil RimneT. Culmea-Lacu-

tre afluentiT riuluT CilnAul si SIA-

luT, ce se desface din virful LaculuT, printre Rimna si afluentul

sda Valea-NeagrA, prezintincl
virfurile Tigna si Petreanul.

nicul, si desparte judetul Buzdti de jud. R.-Srat. Regiunea

dealurilor e acoperit cu intinse

Culmea-ScorutuluT, ce pleacA din

semAnAturl.

nistrativa' fi Populafia. Dup5.

virful Poarta-ScorusuluT, printre

hotarele ce am descris, judetul

afluentiT Mama si MilcovuluT,

cu virfurile : Scorosul, Cumea-

Regiunea cimpuluT ocupa partea de E. a judetuluT, si este

coprinsA intre calea feratA, riul

na, Crucea-CiocAnelulul, Delea-

Buzdul si hotarul despre N. al

nul, Capra si Teiusul.

Regiunea dealurilor coprinde
partea de mijloc a judetului si
este coprinsl intre limita regi

judetuluT, din spreP utna, Tecuciti

si Covurluiti. Are o intindere

uneT muntilor, si calea feratA ce

taie mijlocul judetuluT, incingindu-1 ca un briti. Are o intindere

pAsunT, numeroase viT si cite-va

Gradistea, Marginea-d.-j. si par-

Clinenilor, lungd de 8o kil. In-

tea de E. a plAseT Marginea

tregul circuit este de 250 kil.

Suprafata jud. este de 334000

cul-d.-s. InAltimile sunt coprinse

mal multe artificiale, sunt rdspindite in aceastA regiune. Putine riurT udl cimpia, si afard

mificatiile sale : Hopa, Priveghiul, Cucul, Capra, Teiusul,

Perisorul, Cornitele si Piciorul-

de riurile Buzul, R.-SArat si Siretul, cele-l'alte n'al."' nicT o importantA, fiind formate din ploi ;
In schimb ins5., multe, marT si

Milcovul si RimneT ; Dealul-Lung,

numeroase lacurT sunt risipite

pe aceastA regiune. Principa-

Peleticul si Tinosul, printre aflu-

tele sunt: Balta-Albl, Amara, VA-

entiTriuluT Rimna ; dealurile Cos

tandoiul si Calita, continuatiT ale
PeleticuluT ; dealul Lupan si Tur-

ceni, Ghergheasa, Boldul, Puturosul, Ciulnita, MAxineni, Hingulesti, Voetinul, Negrul, etc.
PAmiatul sdii este fertil si este
acoperit cu semAnAturT intinse
si bogate.
HidrografiajudetulRimnicul-

NuculuT, printre afluentiT riulul

culetul (360 m.), cu ramificatiile

Streaja, Nuci, Ddnulesti, Jinumul, Cotatcul, Gurguiatul si Plesesti, printre afluentiT RimneT,

are forma unuT trapez neregulat,

ale cArui colturT ar fi : muntele
Furul, indilari, Gura-BuzAuluT si
Movila-EpiscopuluT. Diagonalele

kil., si de la indilari la cotul

lacurilor. Numeroase movile, cele

regiune sunt : Deleanul, cu ra-

Suprafala. Imparlirea admi-

coprinzind plAsile Rimnicul-d.-j.,

d.-s., si intreaga plasA Rimnidealuri, carT brdzdeazA aceastA

apoT basinul BuzAulur.

cele mal marr sunt : de la Furui

la gura BuzAuluT, lungl de 90

partea de V. a plAseT Marginea-

intre 700 si 20 m. Principalele

gAseste basinul marilor lacuri

Balta-Albd, Amara, VAceni si

de aproape 2500 kil. pdtrati,

d.-s. InAltimile variazA intre 5

si so m. Este o intinsA cimpie,
accidentatA de malurile Rimni
culuT, BuzAulta, Siretultil si ale

de 550 kil. pAtratI, si coprinde

partea de E. a plAseT Orasul,

tirgusorul PlAinesti ; alnAul, Milcovul ; lar in partea de S. se

www.dacoromanica.ro

hect., sati 3340 kil. pAtratT.

Este impArtit in 7 plAsT :

t. Plaiul Rimnicul, in partea

de V., brAzdat de numerosT

muntl si plaiurT, udat de rlul
Rimnicul si format din 8 comune : Jitia, Bisoca, Dumitresti,
Chiojden'i, Buda, Ddnulesti, Dealul-Lung si Valea-SAlcieT, cu re-

sedinta in Dumitresti, si avind

o suprafatl de 42205 hect.
2. Plasa Orasul, in partea de
N., brAzdatA la V. de munti, la
mijloc si E. de dealuri acoperite cu vii si semAndturT. Milcovul o udg la N., Rimna la S.
E formatA din 14 comune : Andreasi, Blidare, Bontesti, Budesti, Brosteni , Cimpineanca,
Cirligi, Cotesti, Golesti, Faraoanele, Odobasca,Risipiti si VI-

RININICUL-SARAT (JUDED

tescol, Cu resedinta in Cotesti.

Are o intindere de 44506 hect.

3. Gradistea, la S.-E., citan

intins, udat la N. de Rimnicul
si la S. de BuzAul, lingA care
se af15. bOltile Amara g BaltaAlba. E formatA din 13 comune:
Amara, Balta-AlbA, Boldul,
Domnita, Gradistea-d.-j.,

Gradistea-d.-s., Merina, Nicolesti, Puesti, Racovita, trabeiul

si Valcelele, cu resedinta in comuna Gradistea-d.-s. Are o intindere de 49904 hect.
4- Rimnicul-de-sus, In partea
de V., strAbAtutl de numeroase
dealurT, brAzdatA de Rimnicul

nenilor. E formatA din 12 co-

din care cele mal importante

mune : BAlesti, CiorAsti, Corbul,

Gulianca, Hingulesti, MAicAnesti,
Maluri, MArtinesti, MAxineni, O-

sunt : la Bisoca, sulfuroasA

sOratA, Poiana-MArului, sulfuroa-

bilesti, Rimniceni si SioboziaMihAlceni, cu resedinta In Mi-

che, pe pirtul Furul, intre muntif

cAnesti. Are o intindere de 67315

hect.

Aceste plAsT sunt azT (1900)

unite, formind 4 plAsT Marginea-de-jos
Orasul,
de-sus plaiul Rimnicul, Marginea-de-sus, Gradistea Rimnicul-de-jos.

Populatia jud. R.-SArat e de

136467 suflete (i900).
Bisericile tin de Eparhia Bu-

la E. si de alnAul la V. E for-

zguluf.

matA din 13 comune : BAbeni,

BAltati, Cimpulungeanca, Dedulesti, GreabAnul, Jideni, Marga-

SArat ; i

ritesti, Obiditi, Pardos', Putreda, Racoviteni, Zgirciti si Valea-RateY,

pe o intindere de

30249 hect.
Marginea-de-sus, asezatA in

mijlocul judetuluT, brOzdat la

V. de dealurT, la E., cimple, udad, de Ritnna la N. si de Slim-

nicul la S. E formatA din

RIMNICUL-SARAT (JUDET)

243

13

comune : Bogza, Bordesti, Dra-

gosioveni, GoIoganul, Lacul-lutBaban, PlAinesti, Popesti, Sihlea,

Slobozia, Slobozia-Ciorgsti, Tim-

boesti, Urechesti si Voetinul,

Cu resedinta In PlAinesti. Are
o Intindere de 60529 hect.
Rimnicul-de-jos, la S., dmpie intinsA, udatA la S. de riul BuzAul, ling care se all balta VAceni. E format5. din 12 com.: BAlAceanul, Costieni-d.-j., Costieni-

Mati, Drogul, Galbenul, Ghergheasa, Jirlaul, Nisipuri, SA/cioara, Slobozia, Socariciul si Visan', cu resedinta In BAlAceanul.

Are o intindere de 48920 hect.

Marginea-de-jos, in partea
de N.-E. a judetuluT, cimp in-

sA dulce, MAnAstirea - lur - Birsa-

Purcelul si Carimbul. Mal sunt

fierbAtorr la muntele Clocotisul, pe malul drept al MilcovuluT.

In tot judetul sunt : 26882

caT,

173

mOgarl, 65934 vite

mal-1 cornute, 40441 cm, 28459

porcT ?1 5910 capre (Decembrie
1900).

Stupl cu albine sunt 9429.

Viile ocupl o suprafatl de

9052 hect.

Calle de comunica//e sunt:

coale: un gimnaziti in R.coal primar ru -

ra15. si 5 scoale primare urbane

(3 de bleti si 2 de fete) in capitala jud, ;

tnixte si i i

scoale rurale
coale de cAtun

cm

calea ferat1 Buzati-Focsani, ce

trece prin com. Zoita, Rimnicul, Sihlea, Gugesti si Cotesticalea nationall Buzld-Focsani ;
clile judetene : de la Rtmnic la
Jitia, la Puesti, la MAicAnesti, la

(1900-901).

Balta-Albl ; o multime de al

7ustilia e reprezintatA prin 82

judecAtoril comunale, 3 judecAtoril de ocol si i tribunal, Tare

vecinale 'filtre comune.

depinde de curtea din GalatT.

Serviciul sanitar. Sunt 6 medicT in resedinta judetuldf, 2
sub - chirurgY, 3 vaccinatod al
judetuluT, 3 moase, 2 farmacistT,
doctor al orasuluT, i doctor al
spitaluluT judetean si spitaluluT

Din trecutul judefulut. tefan-cel-Mare, Domnul MoldoveT,

luptindu-se cu Radu-cel-Frumos,
Domnul MuntenieT i aliatul Turcilor, la 1474, bate pe Radu, care
fuge la Turcr, lar el intrA in Rimnic, si pune fundamente/e biseriPiatra sat Doma easca. Cu pu-

Bagdat. Sunt 2 spitale in rese-

tin inainte de Tepes, se luptase

cu TurciT, si se stie i asa-e

dintA, i in PlAinesti.

locul de unde iI fOcea el te-

firoductiunr. Minerale : Pirita se gseste la ArgintAria-Vechie, la Malul-Negru, la Sdrr

si pe albia riuluT CilnAul. Sarea
geml formeazA muntl de sare :
Dealul-SariT pe valea Rtmnicu-

pele pentru Turcil prizonierT :

este dealul Teapa, in plasa Orasul, comuna Odobasca. $tefan

luT, La-SArT, pe valea SOrAtelu-

id si La-SArI in muntiT SAriT.

Lignit se &este la Pliscul, lingA
cItunul Lindilari, in dealul

jea, la Modreni, pe valea CilnAuluT. Ptrolia se &este la

tins, brAzdat la V. de Rimnicul si la E. de Buznl si Sire-

Valea-Rea si la Scropus. AfarA

de Balta-Alb5., lac salin, se mal

tul, care formeazA. balta MAxi-

gAsesc izvoare de apA sulfuroasA,

www.dacoromanica.ro

a bAtut pe Radu /a Cursul-ApeT,

care nu este probabil de cit cursul apeT RimniculuY, si, In adevAr, la MArtinesti, legenda spune

de o bOtAlie intre Domnul *tefan

i Radu. Din acest timp

judetul a rAmas linistit; semnallm tusa trecerile armatelor turcestl, In Polonia, pentru rAzboalele lor.
Declarindu-se rAzboiti filtre
Turci i Rus!, RusiT, in unire cu

RIMNICUL-SARAT (ORA)

AustriaciT, bat pe Turcl la Marti-

nesti, la 1789, dupa care se incheie armistitiul de la Focsani ;

dar razboiul continua in anul urmator, si se termina numar prin
pacea de la Bucuresti, 1812,
cind RusiT ia Basarabia. Pana.

la 1862, jud. purta numele de

Slam-Rimnicul, si resedinta lul
era in Focsani-Muntenestl, lar
de atuncT isT schimbd numele
in cel de Rimnicul-Sarat, si-sT
muta. capitala sa in firgul Ritanicul-Sarat, care cu timpul deveni un mare antrepozit al prod ictelor din acest roditor judet.

RIMNICUL-SARAT (ORA)

244

Biserica Robeasca, cu hratnul

tinderea mosieT Domnesti, care

este tot a orasuluT.

Este impartit in

Adormirea Mala Domnulta si

Sf. Spiridon, zidita in 1784 de Asanache Nicolescu, biv-vel-pitar

culorl :

Rosu, in centru, care coprinde

vechia parte, numita Vatra-OrasuluT; culoarea de Galben, la S.,
care coprinde vechile mahalale
Pitareasa si Erculesti ; culoarea
de Albastru, la N., care coprinde
mahalaua SE Nicolae.

si sosia sa Maria ; s'a reparat

in 1814 de biv-vel-serdar Asanache Robescu ; e ingrijita de
stat ; are 2 preotT, I cintaret si

Are 117 strade, si 2114 de

larizare avea mosia Nisipurile,

Jideni si 40 pog. vie in Jideni.
Biserica Bagdat, cu hramul
Sf. Dumitru i SE Toma, zidita
In 1753 de Dumitrascu Bagdat,

paracliser ; a fost inchinata

Sf. Mormint ; inainte de secu-

case.

LocurT de plimbare sunt :

Calca VictorieT, Gradina

situata in centrul orasulul, intre strada Carol I i bu-

reparan. in 1870-71 de Toma

Bagdat, fiti adoptiv al paharniculuT Alecu Bagdat ; are ca deserventl 2 preotT si 2 cintaretr,
din care t paracliser ; n'a fost
inchinata nicaerT si poseda si

levardul JustitieT, si avind o in-

Rimnicul-Srat, com. urb., in

jud. R.-Sarat, pe malul sting al
riuluI Rimnicul, situata intre 450
22' latitudine boreala si 24

43' longitudine orientala.

E asezat in partea de S.-V.

tindere de 4 hect.
Serviciul sanitar se face de
medie al orasuluT, I medic veterinar si t moasa. Sunt 2 spitale :
spitalul judetean, cu 40 paturI, si

asta-zT mosil, vil, pravaliT, etc.,

a judetultd, si in partea de E.

spitalul Bagdat, Cu 12 paturT.

Are o populatie de 13134 su-

din carT se intretine i spitalul

Bagdat.

a piase Rimnicul-d.-s.
Se margineste la N.-V. si S.

flete : 68841)1f-bat si 625o l'eme'

(1899).

Bisericile apartin Eparhiel din

jud. Buzati.
Este in R.-Sarat un gimnazin,
fundat la 18895i care poarn nu mele cunoscutuluT barbat poli-

cu mosia sa numita Mosia-Dom-

Sunt 8 bisericT ortodoxe, de-

neasca, iar la V., cu riul Rinanicul-SArat, care-1 desparte de

comunele Zgirciti si Baltati.
Este asezat pe un platoti din-

ssrvite de i i preotT, I diacon,

m cintareti i 3 paracliserl ; 3

Cotatcul, platott avind o inclinare spre S.-S.-E.

Este udat in partea de V. de

sinagoge, cu 3 cintaretT.
Bisericele ortodoxe cele maT
principale sunt :
Biserica Piatra sati Domneasca, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, zidita din temelie de Ste-

riul RimnicuI-Sarat, care curge in

fan-cel-Mare, Domnul MoldoveT,

directiune de la N.-V. la S.-E.

pe la 1474, dupa nzboiul cu

Iazul-Morilor, ce se desface din

riul Rimnicul, din dreptul com.
Jideni, curge d'alungul orasuluT ;

Radu -cel-Frumos. La incepuf

a fost de piatra, de unde i numele de Piatra. S'a reparat in
urma de familia C. Dragomirescu. Are ca deserventl 3 preotT, i cintaret si i paracliser.
Biserica catedrala, cu hramul

tre riul Rimnicul i piriul Valea-

apa, atit a riuluI Rimnicul, cit

a Iazului-Morilor, fiind sarata. si rea de baut, apa posi

tabill se aduce din catunul Raducesti (al com. Babeni), la o

departare de 71/2 kil. spre N.-V.
de oras, prin tuburT de paraint,

si se distribue in oras prin 12

fin tini.

Are o suprafan de 2310 hect.,

din care 444 hect. ocupate de

vatra orasulur si 1866 hect. in-

tic Vasile Boerescu ; 2 $coale primare urbane de bAet.T; 2 $coale

urbane de fete si o scoala rurala. mixta (1900 90 I) ; 2 $coale

,

private. Cea d'intiiti scoaI primara. urbana. s'a infiintat la 1864,

a 2-a la 1867.

Din 2370 hect, suprafata orasuluI R.-Sarat, 1866 hect. sunt

ocupate de Mosia-Domneasca.

Aceasta se margineste la E. cu
riul R.-Sarat, si cu mosia Baltati,
Bnesti-Dumitresti ; la N., cu mosia Jideni, si la S., cu mosiile

Adormirea Maicil DomnuluT, zi-

Obiditi si Rubia. E divizata. in

din in 1697, de Constantin Basarab-Voevod si Mihail Cantacuzino, Vel Spatar ; are ca deserventT 2 preotl. A fost inchinata manastirei Muntele-SinaT.
Are 2 preotT, i diacon, 2 cintaretl si t paracliser.

6 parchete si e arendata pentru agricultura; 12 hect. sunt

arendate pentru gradinariI, 18
hect., in partea de N. sunt re-

www.dacoromanica.ro

zervate pentru exercitiT militare,

si 636 hect. pentru pasune.

Mal sunt in comuna 2 miel

RiMNICUL-SARAT (RKT)

fabricT de sapua, 8 poverne de

fabricat rachi5, apoT 2 fabricT
de luminarl, lo fierariT, t r lemnariT; 34 cizmati, 2 dogarT,
olar, 22 croitorT, 3 boiangiT,
3 hotelierf, 2 librad, i tipograf
litograf.
Comerciul este activ ; se face

de 452 persoane $i consta In

vinzati si cumpararT de lemne,
vite, lemne de constructie, vin,
rachiti i manufacturl.

Sunt in oras urmatoarele piete: Piata-Halelor, situata in centrul orasuluT, linga riul Rimnicul,
unde se vind toate cele necesare

245

mal india spre N.-E., pana la ca-

tunul Intre-Rimnice, de urtde,

avind o directie spre E. pana
la cat. Bicesti, face o mare curba

in forma de S. intors, pana la

com. Dedulesti ; de ad se indreapta spre S.-E., pana mal
jos de orasul R.-Sarat, de unde
ia directia continua spre N.-E.,
pana la comuna Ciorasti ; apoT

iese din jud. R.-Sarat, infra in

de vite, lemne i cereale.

izvorul si Imbucatura pe acelasT

Bilciurile, carl se fac ad i sunt :

la Sf. Gheorghe (23 Aprilie),

grad latitudinal. Are o lungime

cam de 150 kil. Cursul sati
pana, la cat. Bicesti este repede
de tot ; de ad i pana la R.-S5.rat se mal donaoleste, pentru a

alte drumurl vecinale spre

comunele invecinate : Zgirciti,
Stubeiul, Voetinul, etc.
Nu se cunosc fapte relative la

fundarea orasulu. Pe la anul

1474 exista, cacT vedem pe Stefan-eel-Mare, in razboiul luT cu
Radu-cel-Frumos, ca intra in ora i pune temeliile bisericer
catedral e.

Rimnicul-Srat, riti , ce izvoreste din jud. Buz.55, dintre muntiT

Curcubeta-Mare i CurcubetaMic:i. Izvoarele luisunt socotite 3
miel piraiase, Maluselul, in com.
Minzalesti, MartinuI i Curcubeta. Dupa ce se irupreuna, intra
in judetul R.-Sarat, se indreapta

Schitul, Catautul, Valea-Rea, Sa-

ra% unja cu Bula, Dedulesti,

cel 11, Cerbul, Corbul, Turburea,
Saritoarea, Motnaul, Durnitresti,
Mocanca, Badila, Capraria si

(jud. Tecuci5). Are un curs In

forma unuf semi-cerc, avind si

Maicanesti i spre Balta-Alba,

curl el primeste o multime de

Oraje a caror apa T-aa sarat-o
si pe a luT de unde i numele),

face o mare curb5., se mndreapt

E., si, la cat. Bolboaca,

suluT, unde se fac bilciurile anuale si saptaminaie, pentru vinzarT

calle judetene spre Jitia, spre

AfluentiT sal mal insemnatT

sunt : pe dreapta : Recea Motdovanul, Sari (prin aceste lo-

Buda, Oreavul, unit cu Greab5.-

jud. Putna, si, dupa cit-va drum,

se varsa in riul Siretul, pe dreapta luT, In dreptul com. Fundeni

Soseaua nalionald Buzati-Rimnic-Focsani, trece prin partea

de V. a orasuluT de unde pleaca

halceni, Martine$ti, Ritnniceni si

Mdicanesti sati Bolboca.

se indreapta spre N., pana la

catunul Tataranul, i dupa ce

pentru alimentatiune; Plata LiberttiT, in partea de N. a ora.

Dragaica (la 24 Iunie), la Ispas

(MaT, la Inaltare); in arara de
aceste 3 bilciurT maT sunt
bilciurile saptaminale, ce se fac
in plata Halelor.

RiMNICUL-ViLCEA

deveni linistit de tot pana la

nul si Putreda ; pe stinga, Pur-

altele mat micf. Mal are apoT

vre-o 15 iazurl de ale morilor
in Jideni, R.-Sarat, Baltati, Obiditi i Stubeiul. In cursul

cind apele sale vin marT, alimenteaza si cite .va lacuri de

pe malurile sale, ca : balta Negrul, in com. Balesti, CoadaGirleT, In Rimniceni. Pe el sunt
mal mult ca 40 morT.

Rimnicul-Srat, stalie de dr.-

varsarea luT.

d..I jud. R.-Sarat, pl. Rimni-

Basinul Oti este coprins intre

muntiT Omul, Stejicul, Stoica,
Alunul, culmea Lupanul, Dealul-Turculetul, Magura - C5patineT, Streaja, Jinurul, Cotatcul,
la N., $1 intre muntiT : Curcubeta, Bisoca, Dealul-CilnauluT,
Spidele, Poiana-ParuluT, Baba,

cul-d.-s., com. urb. R. - Sarat,

pe linia Buzail-Marasesti, pus
in circulatie la 13 Iunie 1881.
118.43 m. d'asupra niveluluf
MariT. Venit pe 1896: 422433

Dou5.-Coaie, Fintina-TurcutuT

Strejesti, la V. si S.
Basinul are o intindere cam de

Rimnicul - Vilcea, ora', situat

sub poalele dealult4 Cape/a, la
confluenta riurilor Rimnicul si

Oltul. Are o suprafata de 16

itoo kil. patratT i coprinde mal

kil. patratT. Este capitala jud.

tot plaiul Rimnicul, cu comunele:

Vilcea i resedinta EpiscopatuluT Rimnicul-Noul-Severin.

Bisoca, Jitia, Chiojdeni, Dumitresti, Buda si Danulesti ; partea de E. a rase Rimnicul-d.-s.,

cu comunele Babeni, Dedulesti, Jideni, Zgirciti, Greabanul,
Putreda, Baltati i Obiditi ; partea de N. a piase Gradistea, cu

OrasuI Rimnic ne cunoaste

bine intre aniT 1240-1259; iar
din 1290 'II gasim pana azT capitala judetulul; din 1304 devine
capitala ArchiepiscopieT Laturilor, mutata definitiv din Se-

V. a plaseT Marginea-d4., Cu

verla futre aniT 1355-1370 de

Alexandru i Vladislav Basarab,
sub numele de Archiepiscopia

comunele : Ciorasti, Slobozia-Mi-

Rimnicul-Noul-Severin.

comunele : Stubeiul, Macrina,

Nicolesti, Puesti, si partea de

www.dacoromanica.ro

RtNINTECUL-VILCEA

Limitele sale sunt : la N., com.

Bujoreni ; la S., com. Ocnele-

Mari, de care se desparte prin

dealul InAtesti ; la E., riul 01tul, care il desparte de jud. Arges $i la V., com. Vadesti, de
care se desparte prin dealurile
Priba si Capela.
De orasul Rimnic sunt alipite
$i cAtunele : InAtesti, la S., pe

malul drept al riuluT Rimnicul ;

Cetdtuia, la N.; Priba, la V.;

Arhanghelul s't Ostroveni, la E.
Orasul s'a divizat in 3 colorT
saCt comisii : coloarea albastrA,
in centru ; coloarea rosie, la S.E., pe malul drept al riului Rimnicul, coprinzind si cAt. Ostroveni ; coloarea galbenA, la N.,
(rigAnia si CetUtuia).

Are o populatiune de 7317

locuitorT : 4125 brbatT, 3192
femeT (1899).

Are : 2 sea' primare urbane,

una de bleti si una de fete, cu
2 institutorT $i 7 institutoare,
frecuentate de 482 copiT (1899
900); o scoall primar ruralA
In sub. Arhanghelul, frecuentatA de 73 elevi; un seminar de
gr. i-iti pentru tineriT care se
hirotonisesc preoti pentru comunele rurale ; un gimnazia, in-

fiintat in anul scolar 1891-92

246

Episcopia s'a zidit la 1504 de

nicul. Usile sunt frumos sculp-

Tugomir Basarab, care in domnie

luA numele de Ion Radu-VodA.
Vladislav Basarab, la 1370, in-

tate in nuc. Pe una se vede

finta a doua mitropolie cu scaunul in Rimnicul-Vilcea, vechia

mitropolie fiind in Severin. Epis-

In partea dreaptl, cum intri

copia din Rimnicul poart numirea de Noul-Severin, pentru

c a cApAtat cam acela$T tinut
eparhial, care l'a avut fosta Mitropolie din Severin.
AceastA mitropolie, la 1497, a
fost schimbatA in Episcopie, de

marca TAreT, lar pe cea-l'altA,

marca EpiscopieT.

in curtea EpiscopieT, este palatul

episcopal, din care, prin galera,

trecT in bibliotecl si d'aci in paraclisul Sf. Grigore, zidit de
Grigore Socoteanu, Episcopul
RimniculuT, la 1745.

De ad, d-1 Grigore G. Tocilescu, dup care imprumutAm

aceste stiinte, a luat pentru mu-

Radu-cel-Mare si mutatA definitiv, unde se vede azT, sub Mihail Episcopul.

Resedinta EpiscopieT a fost

zeti urfriAtoarele hrisoave :

Hrisovul pe pergament

pururea in Rimnicul, afarl de

scurtul timp dintre aniT 1847
1856, ctnd biserica, cu toate
dependintele sale, a ars cu de-

care, pentru credincioasele slujbe

ale boerului Badea Stirbeiti, marele vistier, ir confirmA darul
Pdcut de alt1 DomnT antecesorT

sAvirsire ; din aceastA cauzA s'a

strAmutat la Craiova.
Biserica actualA a Episcopiei

acestuia, consisend inteo pe-

s'a zidit la 1856, sub domnia

sunt pe dinsul, ca s le stAptneascA din neam in neam.

luT Barbu Dimitrie tirbeiti. In

pisania acestuT an se zice : In
acest loc, unde a fost mal
tnainte bisericA ziditl de Arhiepiscopul Eftimie al Severinului
si Mihail Episcopul, dar la 7243
(1735), in vremea rAzboiului Turcilor cu NemtiT, arzind, s'a fcut

si o scoalA de meseriT, IntretinutA de jud. In aceastA scoall

se invat: fferAria, dogdria, timp1Nria, rotAria si strungAria, a-

a doua oar. de Grigore Socoteanu, Episcopul, apoT d'atunci

vind si o sectie de dogArie in

timplat din anul acela prin mal

multe orase cum si intr'acesta,

DrAgAsani. EleviT, in numAr de

RIMNICUL-ViLCEA

si pAnA la 1847, stricindu-se de

vechime, precum $i de focul in-

40, sunt interni.

Pe lingl catedrala sfinter E.
piscopii, maT sunt 7 bisericl si
anume : Cuvioasa Paraschiva,

mistuind atit o parte din oras

Maica-Domnului, TotT-Sfintif, SE

pUnA la 185o, cind Episcopul

Dumitru, SE Gheorghe, SE loan

BotezAtorul si Capela CetAtuia,
In centrul orasuluf e mAnAstirea
catolicA (BArAtia), a Franciscanilor. In aceastA mAn4stire este

Calinic a zidit biserica din temelle si a impodobito cu zu-

cit si aceastg. Episcopie, en toate

imprejurimile ei si bolnita, ati
ramas numal niste zidurT ruinate

grU.veala a doua oar.

In interioriul bisericei se vAd

si o scoalA primar mixt, subven-

la dreapta portretul Principelni

Barbu tirbeiii, la stinga al lui

tionatA de comunitatea catolicA.

Calinic, episcop al eparhiei Rim-

www.dacoromanica.ro

din r767, Octombrie 23, lui Alexandru Scarlat Voevod, prin

reche de case din mahalaua GolesculuT, cu toate namestiile ce

Hrisovul luT Alexandru

Ion Ipsilante Voevod, prin care
intAreste metohului Episcopiel
Rimnicul din Bucuresti, cu hramul Sfintilor 40 MucenicT, pri-

vi/egiul si al altora Doma de

maT tnaintea acestuia, de a avea
metohul, numaT el singur dreptul

de a tinea o Kerhanea san fabricA de luminArl de cearl-albA

pentru sfintele bisericr, plus 2

scaune de carne, scutite de orT-ce

taxe, cum si 20 oamenT scutitT

de toate dArile cutre hazna (ami]

1797, Octombrie ro).

Hrisovul luT Constantin
Gheorghe Hangerli, din anul
1798, Iulie 27, confirmind aceleasT drepturT zisului metoh.
Hrisovul luT Const. Alex.
Ipsilante Voevod, din anul 1803,

August lo, cu acelasT cuprins.

Hrisovul lui Grigore D.

Ghica Voevod, din 1825, Martie
12, asemenea.

RIMNICUL-VILCEA

Bolnita, din sus de Episcopie,

este zidita la anul 7254 (1745),
dupa cum se vede in inscriptia

sapata in plata la intrare

Este ziditl din temelie prin osteneala
cu toatl cheltuiala Pi-ea Sfintie sale
Kir Grigore Sucoteanu Episcopul, precum si biserica cea mare iarlisT de Sfintia Sa s'a impodobit in zilele MitrieY Sale
Io Constantin Nicolae Voevod.

Inscriptia de sub peretele bol-

247

RiMNICUL-VILCEA

nirea Imperiulur Austriac, imperatore fiind Carol VI, si facindu-

totul de logofatul Radu Ritnni-

se rezbel cu Turcif, acestia

scos Nemtir din Tara, si ad de-

al EpiscopuluI Grigore si al d-lor

vastat tot orasul prin foc. La

anul 1740 s'ati reparat de negustoril KiprovenI. La anul

ceanu (Socotean u), frate mal mare

Ion Moldoveanu i jupin Grigore, fiind acestT dol din urma

din Sibilii, ajutind si Kir Clement Episcopul.

1768, cu ocaziunea rezbeluld

In comuna. sunt 5 cimitire:

filtre Austria si Turcia s'ati dAriraat, lar biserica la anul 1790

s'a reparat de enoriasI ; la 1844

dou crestine, unul izraelit, unul

Sterie Iufca biv vel Ceaus ad

matoarele fabricT

catolic si unul protestant.

In Rimnicul-Vilcea sunt ur-

tiI dela intrare ne aratA

biserica s'a zugrAvit si s'a inzes-

zugrAvit-o din noti fcind

trat cu odoare tot de Episco-

restrile s.

& Comp. ; fabrica de cherestea

pul Grigore Socoteanu, in anul

Biserica este mica. Timpla e

de zid, pictura din anul 1679.

a d-lul N. C. VamAsescu ; fabrica de fringhir a fratilor Simianu si fabrica de pielArie a

1748, prin zugravii Popa George

si Badea DincA. Icoanele imparatestI, in num5 r de patru, sunt

tot din acel an. Clopotul cel

mare dateazA numai din 1848.
Ad se afta. 2 tW vechf, sculpate
foarte fru m os.

fe-

Portrete la stinga despre intrare : Mihai Bravul, In costum

de dorobant ; alaturr, portretul doamnd Marisa MA1dArescu,

care, zidind cu banif sAI turla

din mijlocul bisericel si zugra-

Fabrica de cherestea, Stagni

fratilor Hanciu & Comp. ; moara

AvrAmescu, pe apa Rimnicul,

unde se macla. data pana la

cincI felue de faina, scotind
gris.

Pe deal, In viea de litiga bol-

vind biserica, a devenit cti-

Sunt dona bilciurl anuale,

este o cruce mare, cu

torA. La dreapta este portretul

inscriptiune slavonA din anul

lui Patrascu-Voda., lar alAturea

portretul luI Biv-Vel Ceaus Sterie Iufca.
Biserica-cu-totI-Sfintif s'a zi-

unul la SI. Petru (29 Iunie)

altul la Vinerea-Mare (14 Oc-

nita,

1656, din care se vede ca s'a

de Constantin $erban
Voevod si de sotia sa Masa,
inAltat

cu blagoslovenia EpiscopuluI de
Rimnic, Dionisie.
La bolnita Episcopief din

Rimnic se afla inainte de 1850

scoala pentru candidatif de preo-

i arzind a fost rezidita la

anul 1856, cu cheltuiala Prea
tie,

Sfintid Sale Episcopuld Calinic.

Infiintindu-se seminarul, localul

scoald de candidatT de preotie

a fost prefacut in tipografie a

Episcopier. Astl-d serveste de
locuinta personalulul servitor al
bisericer.

dit cu cheltuiala Proin EpiscopuluI de Rimnic Grigorie Socoteanu, a luI Hagi Constantin Malahia si a luI Tudor Monahul, E-

gumenul Dobrusd, de la 1762

1764, cum se citeste pe pisania
din tina, cu data 7274 (1765),
Septembrie 13.
Portrete sunt: Hagi Constantin Malahia in costum de negutator, cu scurteicA si cu anteriti, tinind in mina biserica ;
alaturea este Ion Lahovari, tata raposatuluI Nicu Lahovari,
In costura modern cu gheroc

tombrie) se %in linga oras. Mara

de acestea mal este si tirgul

saptaminal ce se tine in toate
Martile. Orasul este legat cu jud.

Argesul prin podul de fier de

pe apa OltuluI.
Are 2 piete : una lingA Iazul - Morilor, cu gherete construite ; alta in centrul sAti, pe
Loe deschis.

Are 4 barieri: Traan, spre

S.; Cetatuia, la N.; Tudor-V1adimirescu, la podul de fier peste
Olt, la E. ; i batiera 011nesti,
pe calea CAlArasilor, spre V.
O gradina publica, numitl
Zavoiul, Intre iazurile mori-

lar la anul 1558, fiul saO, Mi-

Biserica Maica Domnului s'a

fondat de Mircea-cel-BAtrin la

lor, legata cu un pode t peste

iaz pe strada CalArasilor, are
o pozitiune frumoasa. Ad se
afla mal multe izvoare de apA
sulfuroasa, un stabiliment de
ba! si o fintin cu apa., care
alimenteaza tot orasul. Lingl

hai

Banul Craiover, ad

anul 1388, cu prilejul trecereI

Podul-de-Fer de peste Olt se aflA

terminat-o. La anul 1738, Banatul CraloveI fiind sub stApt-

sale prin Rimnic. La 1747, fiind

o alta fintina, fondata de Epis-

arsa de TurcI, s'a prefacut cu

copul RimniculuI Filaret, in 1792.

Biserica Cuvioasa Paraschiva,

dupa cum se arata In pisania

din nAuntru, d'asupra t4eI bisericeY, cu data 1880, es'aii in-

ceput din temelie de Ion Patrasco Voevod, la anul 1557

pantalonf ; apoI Bica Ion La-

hovari, ndscuta Socoteanu. Ea

a inzestrat biserica cu un venit

de i000 leI noI pe an.

www.dacoromanica.ro

RiMNICUL-VILCEA

RiNCEZI

218

Are un spital judetean Cu 30

paturi, din care unul intretinut
cu venitul fonduluT de 700010,
ce Episcopul Iosif Bobulescu a

lasat pentru intretinerea untif

pat si alte dota paturf intreti.
nute din fondul lasat de Doamna
Elizabeta Constantin Lahovari.

Rincaciovul, mdndstire, in jud.

Muscel, pl. Podgoria, com. Gorganul, zidita de Arsenie

deservite de doT preotl.

la 7155 (1647), reparata la 1838

de David Rincicioveanul. Astaz! este reclusa la biserica de mir.

sunt mosnenl, iar restul, clacasT.

Judetul, pentru plata perso-

Rtnciciovul, mofie, in jud. Bu-

anual in budgetul sal 14760

zart, com. Boldesti, proprietate

a statuluT, pendinte de mnas-

le!; lar pentru hrana bolnavilor

din spital, medicamente, inscrie
anual in budgetul s 18332 lel.

tirea Rincaciovul ; are 400 hect.,

maT toate arabile ; 128 hect.
s'e:1 dat insurateilor si 8.5 hecr.,
scoaleT.

1898-99 are la venit 270729,69

d.-f:, jud. Vilcea, pl. Ocolul,

com. R.-Vilcea, pe linia Draga

sani-Rimnicul-Vilcea, pusa in

circulatie la 20 Iunie 1887. De

ad i pleaca i linia R.-Vilcea
Frontiera (Rtul-Vadulul), plisa
in circulatie in 1901. Inaltimea
d'asupra niveluluT MariT e de
2341%03. Venitul acesteT statii

pe anul 1896 a fost de 265094

leT, 96 banT.

Rimniculul

jud.

Botosani, izvoreste din dealu.

Deleni, mosia Baiuseni, cotn.

Fintinelele, si se varsa in Girlalur-Boghian.

muntii: Paltinul, Dilbanul si Tit

vele.

Rincaciovul, sat, in jud. Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita, cat.

com. Lucieni. Are o padure de
peste 145000 ariT.

Rincficiovul, parte a comuna'

Gorganul, jud. Muscel, populan
numaT de TiganT de vatra aT ma-

nastireT cu acelasT nume.

S'ati improprietarit la 1864,

pe 410 hect., 120 locuitorT, pe
mosia mosnenilor si a statuluT.
ET posea : 88 cal si Tepe, 375
bol', 75 capre, 1500 oT si 128
poref.

coala dateaza in com. de la

1880 si e frecuentata (1899900) de 52 baetT si 18 fete.

Suprafata comuneT, impreunA

cu locurile cultivabile, izlaz si

la locul numit Fundul-VAel-RusculuT, din punctul Salcioara, jud.

Muscel, strAbate com. Gorganul,

pAdure, este aproximativ de 950

hect.

pl. Podgoria, de la N. spre S.

si se varsa in riul Argesul, in
raionul com. Gorganul.

Comerciul se exercita in comuna de 5 circiumart.

Budgetul com. e la venituri

Rincezi, com. rur., jud. Prahova,

de 7986,98 leT, si la cheltuelf, de

4505,32 le!.
oseaua judeteana VAleni-Po-

plaiul Teleajenul, situata la poa-

sesti, o pune in comunicatie cu

lele munteluT Posada, plaiul Nucsoara i Rincezi, si pe valle Nuc-

com. Posesti,spre E. si cu Ogretinul, spre V. Din partea de

E. a com. incepe o osea ve-

soara i Rincezi, la 43 kil, de

capitala judetuluf, si la 12 kil.
de Valeni, resedinta plaiuluT.

Se compune din 2 catune :

Rincezi si Nucsoara, cu o populatie de 1760 locultorl, locuind

in 375 case.

Are 3 bisericT, una in Rincezi, Cu hramul Sf. Dumitru si

Rinca, munte, n partea stinga a

Gilortulu1, plaiul Novaci, jud.
Gorj, la N. com. Novaci, intre

A patra parte din locuitorT

izvoreste de

lel si la chelt., 270115,98

RImnicul-Vilcea, stafie de dr.

tia 5a Rada si altTlocuitorT. Sunt

Vel apitan si de sotia sa, Ana,

naluluT acestuT spital, inscrie

Budgetul orasuluTR.-Vi/cea pe

Gheorghe Salaora, Cu sotia sa

Rada si Nicolae Ionescu cu so-

cinala la com. Star-Chiojdul si

Batrini.

E brazdata, in partea de N.V. a catunuluT Rincezi, de muntele Leurdeanul cu plaiul &atina ;

In partea de N., se aflamuntelePosada cu ramurile Zamora si virful Chiciura ; in partea de S. a

la 1890

comuneT este muntele Mierla ; iar

Cu ajutorul locuitorilor; dou in

cat. Nucsoara, din care una fondata in 1840, Cu inscriptia urmA
toare :

prin centra, plaiul Nucsoara, numit si Carpenisul, care se intin-

Sf. Niculae, rezidita

Biserici sunt e sfiqiCA,

Pentru slava lui Dumnezeu
Alexandra Chica &manea
Chesarie episcopea.
Prin osIrdia Nueprenilor i a egumenuluI Motrenilor, ArhimandrituluI Eu-

frosin Poteca, n'iscut In satul acebta In

ved sk fie pomen41.

lar cea-l'alta fondata in 1895

din osirdia si cheltuiala d-lor

www.dacoromanica.ro

de de la N. spre S. prin mijlocul comunef, pe care o desparte

la E. de cat. Nucsoara si la V. de

Rincezi si care este plantat in

cea mal mare parte cu livezT de
prunT, merT, nucT, ciresT, etc. Mun-

til Virful- Mierlel, Leurdeanul,

Posada, cu ramurile sale: Zamora si Chiciura, sunt acoperitT cu

micT tufisurT de padure si. servesc, in timpul vereT, pentru pAsunarea vitelor.

RINCEZI

RiPA-FETE1

249

E udatA de piraieleNuqoara
Rincezi, care se impreuna la
locul numit Gura-RincezIlor
intra In com. Ogretinul.
Se marginete la N. cu muntii
Posada i Leurdeanul, la E. cu
moqia Zeletinul i com. StarChiojdul, la S. cu com. Pose0

hect., din care 4636 hect. ale

Are o coalA mixta, conclusa

proprietarilor, 3700 hect. ale locuitorilor i 1430 hect. ale statuluT, cu o populatie de 729 fasag 3407 suflete.

Are 3 biserici, deservite de

3 preoti i 6 cintAreti ; 3 colT

de un invatAtor i frecuentata
de 36 elevi; i biserica de zid,
In centrul satului, deservita de
preot i 2 cintaretl.
Vite : 740 vite mari cornute,
236 cal', 2770 oi, 50 capre, 10

mixte, conduse de 3 invAtAtoxi

bivoli i 890 mascurY.

muntii Virful-Mierlei i la V.

frecuentate de 150 ba.etI

20 fete ; 6 circiumi ; 21 comeri 26 meseria$.
Locuitorii poseda : 2081 bol
yac!, 635 caT, 6161 o!, 955
porci, 164 capre, 2 bivoli l 458

cu com. Ogretinul.
Rincezi, sat, facind parte din com.
rur. cu ace1a0- nume, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

stupT cu albine.

RIncezi, mofie peldure ale statulur, jud. Prahova, pl. Teleajenul, com. Rincezi, pendinte de
mAnastirea Cotroceni. Moga pe
periodul 1886-1896 s'a arendat
cu 3100 leT anual. PAclurea are
250 hect. i e formata din trupurile Plop4u1 (125 hect.)
Pietrele-Infierate (125 hect.).

Rincezi,

In com. sunt 13 iazuri ;

morl de va. la lazurl i i moara

Cu

abur!.

Stupi cu albine 192.

Ringoaia, pirla, izvorWe din

partea de N. a com. Dume0,
pl. Fundurile, jud. Vasluig, ucla
com. i, in mijlocul satului Dumqti-Mari, se varsa in riul Birladul.

Valea sa este formata din

prelungirea dealului Ringoaia.

Budgetul e de 14937 id la
venituri i de 11100 lei, 50 b.,
la cheltueli,

Ringhi1e0, sat, In jud. Botoani,

situat pe coasta de deal imprejurul unui iaz, pe o vale care

se deschide spre valea Corogea

Rinzfiti, com. rur.li sat, in jud.

Tutova, pl. Tirgul, spre E. de
Birlad, pe malul riulut Prutul.
Satul formeaza com. cu acela.5T
nume cu cAt. Golia.

Are o populatie de 515 lo-

a com. Rin ghile0, pl. teflneti.

Mo0.a are o intindere de 3245

cuitorT, 135 case i o biserica.

Teritoriul com, este m1Atinos. Se scoate din WAT mult
pqte 1 .stuh.

unqte cu piriul Nucpara, cu

hect. i o populatie de 147 famili!, sati 664 suflete, din care

216 contribuabili. Pe moie sunt

de 1725 hect.
Comerciul se face de io per-

care se varsA in gira Ogretinul.

satele Ringhilegti,

jud. Prahova, izvorqte din muntele Leurdeanul,

de la poalele paclurei Purcaretul,

curge de la N. la S. prin com.

Rincezi, pl. Teleajenul, i, la lo-

cul numit Gura-Rincezilor, se

a Prutulul in partea de V.

Rindunica, ca/un, jud. Vlaca.

Vez! BAtcoveni.

Ringhileti, com. rur., In partea

de S.-E. a plaer StefAnetit jud.

Botoani. Se intinde pe dealuri

ce se prelungesc de ambele pan!

ale piriului Corogea pana in

riurile Prutul i Jijia.
E forulata din satele : Boroseni, CA111-4, Ciornoha, Durnepti-MitropolieT, Odaia-Ringhi-

1e0, Berza, Ilieni, Ringhilqti

i Santa-Maria.

Se cultiva viea pe o suprafatA

soane.
Pe teritoriul com. sunt pichete

Agricultura se face aici sistematic. Mo0a care poate servi

de model, e inzestrata Cu 8 la-

pentru paza fruntariilor.

Budg. com. este de 3457 le!.

zurI bine ingrijite, cu 2 mori

de apa i z de aburI la I14eni,

'Upa, sat, In jud. Mehedinti, pl.

care produce marT cantitati de

Mina de griti pentru comerciii ;
lar pe moie, qi In satele OdaiaRinghilWi i Iliseni, sunt construite magazii,
oproane,
grajdurT, ateliere de fiergrie, ro-

talle i lemnArie, pentru exploatatiunea agricola.

Pe virful dealului Ciornohal

Teritoriul com, este format

se afla o pldure de stejar, de

din dealuri inalte, pod4e intinse

i vl inguste.
Suprafata com. este de 9766

115 hect.
Aid este rwdinta primArieT
com. Ringhilqti.

68940. Manis lhotionar amurallo. Voi. V.

Motrul-d.-s., com. rur. Lupoaia.

Ripa, subdivide a com. Recea,

pl. Horezul, jud, Vilcea.

Ripa, numire vechie a satulut

Bran4tea, jud. Prahova, pl. Filipqti, com. Haimanalele.
Ripa, cdtunay, In jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. Jegujani.

RIpa-FeteI, pise, in jud. Mwcel,

82

www.dacoromanica.ro

RIPA-1EPEI

RIPILE

250

com. Cimpulung, tnahalaua

Botosani, cu o suprafatA de 1718

torl, cu 816 fAlcI si 40 prAjini

hcct. si o populatie de 153 fa-

pAmint in tarinA.

Teritoriul comund are o intindere de 4735 hect. PAdurile

Luncani, situat aproape de PAdurea-lui-Ianoli, pe dealul Gri-

milif, sati 670 suflete.

Are o bisericA, deservitA de
preot si 2 cintAreti ; o scoall
mixtA, condusA de i inv5.tAtor
si frecuentatA de 66 elevf ; 2

goreni. Are o populatie de 28

circiumi.

}Upa-lepe', sat, in jud. Bacda,

pl. TazlAul-d.-s., com. Slobozia-

familif, sati 105 suflete.

Rtpa-Lung, sat, in jud. R.-SA-

Vite : 410 bol si vacl, 50 cal*,

3630 oi, 4 capre, 3 bivolI, 84

porcI.

rat, plaiul Rimnicul, cAt. com.

Chiojdeni, situat In partea de

S. a com., la poalele dealului
Ripa-LungA, pe piriul Ripa-LungA, la 5 kil, de cAt. de resedintA,
Chiojdeni-Mari.

Ripa-Lung',

deal,

in jud. R.-

cotn. rur., jud. BAcAti,

Tazlul-d.-j., asezat in valea TrotusuluI. E alctuitA. din 7 cAtune :
Borzesti-ClAcasI, Borzesti-RAzes1
saa Crucea-de-PiatrA, d'a dreapta
Trotusultd ; Slobozia - Mielului,
in 'san ga TazlAu lul-Mare, aproape

SArat, plaiul Rimnicul, comuna

Chiojdeni, se desface din DealulCilnAului, se intinde printre niste

de confluenta lui cu Trotusul ;

Ripile, resedinta, in stinga Tro-

miel afluentr al piriuluI CAtAutul

si Paltinata, pe piriul PAltinata.

In condica Liuzilor gAsim
Borzesti Ripile, rzAsesti, lar

si pirita RipaLungA, brAzdind

partea de S. a com.

tusuluI ; PAtrAscani, Motocesti

In statistica din 1874 numaI 5

rapa-Lungl, pfrn, in jud.

SArat, plaiul Rimnicul, comuna
Chiojdeni ; izvoreste din dealul
Ripa-Lunga i, dup5. un curs de
7 kil., se varsA in piriul CAtAu-

tul, in apropiere de cAt. RipaLungd.

Ripa-TataruluI, tipd, in partea

de S.-V. a satului Rinceni, pl.
Prutul, jud. Flci, numit astfel pentru c5. pe ad i era locul
unde nAvAleati Tatarii in tar5.,
trecind Prutul.
subdivizie a cdt. Cernatesti, com. CernAtesti, jud. Bu-

cAtune iar PAltinata i Motocesti

lipsesc (Motocesti erati alipiti

la com. Gropile).
Se mArgineste la N. cu com.

cu com. Grocom. Bogdana

si la V., cu com. Onesti. Este
udatd de riul Trotusul, care se
BrAtila; la E.,
pile ; la S., cu

impreun ad i cu TazlAul-Mare
si se incarcA cu piriul Paltinata
pe stinga.
Dealul-BeneI i culmea Ciortolomului sunt ridicAturile mai

insemnate de ad.
Are o populatie de 762 fasail 2774 suflete ; o scoal
mixta, frecuentatA de 46 elevI ;

6 biserici, 2 in Ripile (una in

PAtr5.scani, Slobozia, RAzesi-Ri-

pile, ocupa peste t000 hect.

Proprietarr talad sunt : Dumitru Paraschiv, cu 611 hect.
pAmint productiv ; Alex. D. Paraschiv, Cu 335 hect. ; G. E.
Bogdan ; casa defunctului D. A.
Hepites.
PAminturile mal sunt impartite in tre fostif clAcasI i vechi
rAzesI.

Viile sunt pe o intindere de

186,25 hect.
Totalul p5.minturilor de cul-

turA este de 2532,04 hect.

Vite: 67 cal, 1404 vite marI
cornute, 394 porcI, 211 capre
1375 01.

Budgetul com. e la veniturI

de leI 11523, batir 41 si la cheltuelI, de lel 2804, banI go.
Comuna este strAbAtutA de
calea vecinalA Ripile-Gropile-RAcAciuni si de finja. feratA AdjudTirgul- O cn a.

Distantele : la Baca, capitala

districtuluI, 55 kil. ; la TirgulOcna, 18 kil. ; la com. Gropile,
8 kil. ; la com. Onesti, 7 kil.;

la com. Bogdana, 12 kil. ; la

com. &Atila, 15 kil. si la com.
Tirgul-Valea-Rea, resedinta p1A-

ser, 24 kil.

Distanta de la satul Ripile

pana la statiunea drumuluI-defier Onesti,

este numaI de 4

kil., iar satele Borzesti i Crucea-de-PiatrA vin pe stinga linieI

ferate, mal aproape de Onesti

de cit Ripile. Tot pe la aceste
dalla cAtune trece soseaua na-

jud. Buzar', cu 380 locuitorI

77 case.

Ripile-d.-s. si alta in Ripiled.-j.) si cite una in BorzestiClAcasI, Borzesti - RAzesi, PAtrIscani i Slobozia-Mielultd, de-

Ripiceni, sat, pe tArmul drept al

PrutuluI, in partea de N. a com.

servite de 3 preotl si 9 cintAretr; 9 circiumi.

Dupa legea rurall din 1864

Rlpile, sat, jud. BacAti, pl. TazlAul-d.-j., compus din sectiile :

inaproprietArit 251 loCui-

dinta com. Malle, situat pe

ccItun, al com. RuslavAtul,

Movila-RuptA, pl. tefAnesti, jud.

s'aLl

www.dacoromanica.ro

tionalA Adjud - CAiutul-Onesti,

paralell cu calea feratA.

Ripile-d.-s. si Ripile-d.-j., rese-

RtP1LE

251

Itt$CA

stinga Trotusuld, aproape de

Ripta, sad Slobozia, sat, pe

confluenta Tazluld-Mare.
Este format din treI alte sate,
care in vechime erad separate :
Balaceni, Rauani i Murceni.

mosia cu acelasl nume, com.

Hreatca, pl. Herta, jud. Dorohoid, cu o populatie, de 18 fa-

Are o populatie de 320 fasad 1144 suflete ; 2 bi-

milif, sal 92 suflete.

Hotarele mosid sunt cu : Becesti, Buda si Pasatul.

seria una in Ripile-d.-s., deservia de I preot si 2 cina- 12/0a. Ved Lehnesti-Risca, sat,
retT, cladita la 1790, 5i a doua
in sectia Ripile-d.-j., cu i chi-

tare; i

coa1 mixta, frecuentata. de 36 copii ; 3 circiumf.

Vite: 15 caI, 545 vite mad
cornute, 190 pord si 25 capre.

Riplle,

sat, in

jud. Falda, pl.

Podoleni, com. Dranceni, asezat

intre dealurI, spre V. de t'ir-

gusorul Dranceni, la 5 kil.

Suprafata teritoriuld mosid
e de 3000 hect., cu o populatie
de 66 familiI, sad 260 suflete.
Are o biserica, fondat de pro-

prietarul mosid; i moara cu

vaporl.
Ala este inca asezarea vechle
a familieI raposatuld om politic
Mihail Cogalniceanu.

Ripile, tosi sat, in jurul iazuld

Stroesti, com. DrAguseni, jud.
Suceava.
Ritpile, rnofie, in jud. Buzad, com.
Rusiavdtul, cat. Ripile. Are 152

hect., proprietate mosneneasca.

Rfpile- Ciorbenilor, localitate,

pe mosia Darabani, comuna cu
acelad numire, pl. Prutul-d. j.,
jud. Dorohoid, in care s'a descoperit urme de lignit, care dupa

analiza chimica facuta in laboratoriul din Bucuresti, s'a gasit

de foarte buna calitate.

Ripile-de-Jos. Vez/ Ripile, sat,

jud. Bacad.

Ripile-de-Sus. Ved Ripile, sat,

jud. Bacad.

com. Movila-Rupta, pl. Stefanesti, jud. Botosani.

Rica,

tele de d'asupra mesd, este un

tablod reprezintind familia lul
Petru Rares, compusa din Elena
Doamna, Stefan i Petru Voivod, tinind biserica sprijinita de

d, de sf. Ierarh Nicolae si de

fiiI Luxandra i Constantin.

Sub tablod sta scris:

Aceste cadre dupi cum se vid s'au
scris
fcut ca clteltueala sfintieI
sale
Kir-Kirie Arhitnandrit i proin
egumcn sf. Minstirl R7ciT. Anul 1807.

mancistire de calugeiri,

In curtea manastireI este o

in jud. Suceava, com. Boga-

cismea cu apl. Mal sunt doug.

lived mad cu pomI roditorr, o

nesti, a5ezatl pe malul drept al

pirtulul cu acelasI nume, sub
poalele muntilor, inteo pozitie
foarte frumoasa.

gradin de legume, o florarie ce

inconjura manastirea si un iaz.

lstoric. AdevArata data a

Este zidita in stilul manastire Probota si zugravit si pe

InfiintareI acester manstirr nu

din arar cu tablourl din istoria

d'asupra arhondariculd mare.

Gr. Ureche in Letop., pag.

i .nould testament.
Pe zidul bisericel (in partea

vechiului

de S.) sunt dota inscriptiI. D'asupra usel arhondariculd mare

se citeste :
.La 5540 s'aj
In

ziclit

biserica RIca

a doua domnie a lui Petru Rare-

Voivod si opt odilY; la 1766, Calistru

Eni Egunten MinistireI ad adaos 4 d'al;

lar la 1839, In zilele prea sfintulut Mitropolit Kirio-Kirio-Veniamin Costache,

Isaia, Archimandritul, Egumen Mnis.
ail lnoit orDile luT Petra Rare
Voivod si a lul Calistru Eni i ad fcut

d'asupra lor 12 ca

i Z trapez1 cu

beciul lor de dedesubt, un acoperemint

cu oserdia l cu toat cheltuiala sa; gtindu-se la 1840, Iulie 20 de ziles.

Iar d'asupra intrarel arhondariculd mic se zice :

eIntru slava sfintif TreimI

fa'cut

aceste 12 chIli din 5ntreg pmInt cu

temelie de piatr i cu piretY de chicu pivni1. boltiti de desubt In
zilele prea sfintulul Mitropolit Veniamin

Costache ca drept banil meI de mine

smeritul Isaia Archimandritu, Intru lauda
lerarchulta Nicolae, patronul men, ci

slujind eli sfintel *Mitropolif 26 anI In

slujba dicheiel m'al"' tras a fi sluga sa
egumen acestel MnstirI, spre vednica mea pomenire am fa'cut acestea la
anul 1830s.

Induntru la trapez, pe pere-

www.dacoromanica.ro

este cea de 1540 ce se vede

210, scrie :

rara. inteacestas an 7066,

(1558) Septembre, pristavitu-s' ad

Macarie, Episcopul de Roman,

ziditorul si incepatorul Mans-

tire Rice, carele a fost

la

scaunul Romanuld 27 ad si Cu
cinste 1-ad ingropat in Manastirea sa Risca ...
Decl, nu Petru Rares, ci Episcopul Macarie este adevratul
ziditor si incepator al Manas-

tird Risca. Aceasta ne-o confirma si ne-uitatul Episcop Melhisedec Cronica RomanuluI (I,
p. 193) i Pumnul (Manastirile
din Bucovina, p. 89).
De si tot in Letopisete citim:
Dupa intoarcerea din Ungaria
(1532) face Petru Voda Manas-

tirea Rica (I, p. 205 ; se vede

irisa ea Petxu Voda a restaurat
san a terminat definitiv ceea ce
Episcopul Macarie incepuse.
La 1.569, Anastase I, Episcop

al Romanuld, hrazeste acestd

mnastirl satul Bdrlesti. (Melhisedec, Cron. Rom., I, p. 195).

Mara de Barlesti, manastirea

Rica mal stapinea urmatoarele

RICA

mosiT: BogdAnesti, Rica, Bo-

batT $i 576 femeT ; o bisericA de

roaia, HArmAnesti, Zamostea,

Grasi i viile din dealul Neicueni

lemn, deservitA de un preot si

si de la Cruce, din jud. Putna.

2 cIntAretT ; o scoald mixta, infiintatA in 1876.

i SAbAoani

Vatra satuluT ocupa io ala

tinut numaT in arena de

ImproprietAritT in 1864 sunt :

22 fruntasT, 47 pAlmasT si 138
codasT, stApinind 754 flia..

Mosiile Tetcani

ItiCUTA

252

fostiT superior! aT mAnAstireT.

culmea dealuluT, ce uneste Dealul-CatelineT cu dealul MindruluT, com. Cotnari, pl. BahluiuluT,

jud. Iasi, curge prin valea cu

acelasT nume, trece pre lingl
marginea de S. a satuluT Cotnari, printre dealurile : Ineam5.-

Drumud principale sunt : la

nul, MindruluT si SArata, lAsindu-se spre S.-E., si, 11110 lunca

BogdAnesti (I kil.), la MAnAstirea

Cirjoaia, se vars in dreapta

duluI Bahluiul.

chi, care cumpArase, pe pretul

Rtsca (15oo m.) i la SlAtioara

(12 kil.).

de 15000 leT, mAnAstirea RIsca

Satul Rtsca a fost intemelat

cu contractul acel intArit cu

de robil mAnAstireT Rca. (Vez!

com. JigAlia, pl. Mijlocul, jud.

Po miT-RobuluI)

FAlcia, situat in fundul une! vAT,

La 1821, Arhimandritul Isaia

si dechia al Mitropoliel se afla
Egumen la Rica, inlocuind pe
Arhimandritul Grigorie Crupens-

sfinta pecetea MitropolieT si sub-

165, 198 si 199).

In acelasT an (1821), mAnAstirea RIsca fu prAdatA fArg niel
un motiv de rAmAsitele eteristilor (Xenopol, V, p. 499). 1\45.-

nAstirea Rtca, DuminicA, s'aa

prAdat de 40 de TurcT ; numaT
zidul a rAmas; pe cAlugArT
legat
bAtut si i-ati
dat ; astA-zT am vAzut pe ulit!
straele frate mea Vasile ce '1-am
vAtaf acolo si straele vAtafuluT
Pavel si rochiile nevesteT ; porunc aa dat nimenT s nu cum-

in partea de N. a

si avInd o populatie de 56 fa-

scris cu insusl iscAlitura PreaosfintieI-voastre, (MitropolituluT),

fAcut pe 12 anT si pAzit numaT
2 anT. (eIst. Mitr. Mold. si Suc.,

121cani, sat,

Rica, ptig, in jud. Suceava, pl.

Moldova.-d -j., format din pi-

mili!, saa 274 suflete.

Are o bisericA, fAcutA la 1750,

raiele Druganul si PAduretul, ce

izvorAsc de sub muntele PAdu-

deservitA. de I preot si 2 dascall.

Locuitorif sunt rAzesT si se

retul. Curge mal india de la

ocupA si de cultura viilor.

V.

spre E., strAbate satele

Rica si BogdAnesti, udA com.

Rcani, sat, in partea de N., a

BogdAnesti, pe o lungime de
7-8 kil., $1, dupa ce a Invirtit

com. Bereasa, pl. Mijlocul, jud.

Vasluia, situat pe Dealul-RIsca-

treT morT, trece in com. Boroaia,

pe care o udA pe o lungime de 4
kil. ApoT, maT invirtind o moarA,

hita In com. DrAgAnesti, lutnd

directiunea de la N. la S., curge

nilor, pe o suprafatA de 286

hect., din care 27 hect. pAdure,
$i 149 hect. loe de culturl,
finat, imas ale proprietater. Are
o populatie de 15 fam., saa 78

aproape paralel cu Moldova, serpuind prin satele Giulesti si

P5.nuresti si pe lingl Tonti,

suflete.

pere de la TurcT; le vezT cu

printre $oimAnesti si SAvesti,

ca!; 16 vite mad cornute, 30

ochiI i tacTs (Scrisoarea Arhim.

formeazA Cotul-TurculuT, invIrteste moara luT .Agioglu i dupA

d, 3 cal', 9 rimAtorT ; 10 stupT.

7 kil, de serpuire prin aceastA

comunA, jata in com. DrAguseni, unde are un curs de 4 kil.
si se aruncl In Moldova. Are

Rtca-Mare 1 Intre-121cuta,

Isaia din 1824, cAtrA Paharnicul

Costantin, eIst. Mitr. MoldoveT
SuceveI2, p. 131.)
In 1826, Arhimandritul Isaia,
Egumenul MAngstireT Rica, se

judecA cu oamenif pronumitT

g bogdaprosti pentru mosia Popesti din obIrsia piriuluT Vasluiul
(eUricariul de T. Codrescu, vol.

VI, p. 230).

Rfca, saa Cotul-RIFAI, sat, pe

mosia $i in com. BogdAnesti,
jud. Suceava, asezat pe ambele
tArmurr ale piriuluf Rlsca. Are
o populatie de 361 familiT, saa
165 suflete, din cad 589 bAr-

de tributad din dreapta: Riscuta,

Moisa, BogdAneasca, Pirlea, Izvorul, Chilineasa, Saca, Ulia,
TIrzia, Culesa, Brustura i SArata ; lar din stinga : SlAtioara,
BudAcelul, Piriul-Coliber, PidulArinului i Runcul-Bornii.
Contine pestr: pAstrAvT, zglA-

vod, grindele, boistenT, mreane,

porcusor, zvirlugA i cien!.

124cana, pida, izvoreste de sub

www.dacoromanica.ro

Locuitorif posea.: 2 plugurf

si 3 care cu boT, 2 cArute cu

culme de mung In jud. Suceava,

com. BogdAnesti, a cAreT principale piscurT sunt: Crucea-TomiT, Gruiul, Piciorul-Lupulul si
Piciorul - arlanultd. AcoperitA

de pAdurr de brad si fag.

Riva-Mare i Intre-Sltioara,
culme de munfi, in jud. Suceava,
com. BogdAnesti, avind ca
curT princip ale : Bitca - NeagrA,
Lidvul i Capul-DealuluT. ImbrAcatA in pAdurT.

Ricut.a, pr, jud. Suceava,for-

RIUL-ALB

258

mat de piraiele Chitigaile s'iDimbovita, ce izvorasc de sub muntil

Chitigaia-Mare si Plesul. Dupa

un curs de 4-5 kil., se arunca in Rica.

Are de tributari din dreapta :
Harjulea si Piriul-RusuluT; lar
din stinga : Raticna, Piriul-TocileT, Vizunoaia, Gruiul si Crucea.

El uda com. Bogdanesti si

contine: pastravT, boistenT si grindele.

Rtqeti, coin. rur., in partea de

S.-E. a pl. Podoleni; jud. Falda, asezata in %ralea riuluT Prutul.

Marginita la N. cu com. D'Inceni ; la S., cu com. Duda; la

E., cu Basarabia, despartit prin

riul Prutul si la V., cu mosiile

Dranceni si Ripele.
Este formad numal din satul
Risesti, situat parte pe podisul
din sesul PrutuluT si parte pe ses.

care s'a desfiintat, impreuna cu

satele Stefanoaia, Cioricesti si
Chira, care ati format com. Ghiroveni, din pl Filipesti.

pi-in mostenire al muntilor cumparatT de doamna Sachelarie de

la Biv-vel logoPat Chrisoscolea,
lasind in urma morteT sale marT

Rinita, sat, in partea de N.-V.

datorir, acestf muntl i-a cumparat marele Ban Alexandru

com. Laza, pl. Racova, j. Vasluia, situat pe coasta dealului

Risnita, cu o populatie de 40
familiT, sal-1 227 suflete.

Filipescu.

Asta-zi se stapaneste de M.
S. Regele Carol I, prin actul
de cumparAtoare de la 15 Au-

gust 1882. A fost vindut de

121nitele, l'ezer, jud. Braila, in
partea de S.-E. a comund Gropeni, t'Are privalul Dobrota si

400000 leT, impreuna cu Sorica,

Dutca, Cumpatul, JepiT-MarT si

Tezerul Ulmul ; comunica la N. cu

JepiT-MicT. D-1 Cretulescu il mos-

Tezerul Babalicul, prin privalul

Scheauca.

tenise de la fratele saa Scarlat,

lar acesta iT poseda prin cum-

d-1 N. Cretulescu pe pretul de

paratoare de la familia Filipesti-

Rinova, ap.e minerale,la PoianaPfetroasa, in jud. Prahova, com.

Predealul, pe valea Risnova, 1050

m. d'asupra Mari", aproape de

gara Predealul, pe proprietatea

lor.

La 1846, muntele Risnova,

care pe atuncT se numea si Provita, a fost masurat de inginerul

Gheorghe Fischtum, trimis de

marele Postelnic Ion Al. Fili-

Suprafata teritoriuluT com. e

M. S. RegeluT si EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti.

cam de I000 hect., cu o popu-

Contin sare, iodur de natria

latie de 260 familir, saa 752 su-

si foarte putin carbonat de calce.

InstalatiunT sistematice neexis-

Ritul-Porcului, deal, cu padure,

d'Id, se fac baT tuteo piscina.

Mi fost descoperite in 1859
de Dr. Davi/a.

Podoleni, jud. Falda. De pe %ralea

flete.

In capatul de N. al satuluT
se afla biserica, facuta la aniT

1841-1846, de comisul Costache Cerchez, fostul proprietar

al mosiei. AlAturea cu biserica,
este casa proprietater. Ambele
mosiT sunt la o distand de 500
metri in jos de movila Ribiea.
Asta-ii, proprietatea mosieT
este a d-luT Teodor Cerchez.
In sat se afta o scoala, conclusa de un invatator.
In partea de E. a satuluT se
afta padure, pe malul PrutuluT,
lar in partea de V., pe deal, viea
proprietatif.
LocuitoriT posea : 600 vite
marT cornute, 120 caT, 600 oT
si 400 porcT.

pescu.

in partea de N. a com. Bazga, pl.

din partea dreapta, curge ptriul

Cu acelasT nume si din cea stinga
piriul Fundul-Bohotinuluf.

Rinovel (Valea), vale, izvoreste

de la limita jud. Prahova, cu jud.

Riul, cdtun, al com. Boziorul, jud.

Dimbovita, trece pe la poalele

muntilor Risnova si $ipotul si

Buzan, Cu 97 locuitorT si 20 case.

se varsa in riul Prahovita, pe

Rtul, atun, facind parte din com.

malul drept, din sus de Azuga.

Poenari, plaiul Novaci, jud. Gorj,

situat la S. de 11111 Galbenul

R1nova, munte, jud. Prahova,

inalt de 1218 m. de asupra
niveluluT MariT-Negre, situat la

extremitatea jud. Prahova spre

jud. Dimbovita.

Acest munte, impreuna cu

Piscul-luT-Cumpat, Dutca, CIAbucetul-TauruluT si Dosul-Cer-

(Baia-de-Fer), pe yes.
Are o populatie de 30 familiT,
saa 97 suflete rominT mosnenT,
si o biserica.
Comunicatia in catun se face
prin soseaua judeteana T.-fiuluTCiuperceni-Vilcea, care o traverseazA.

buluT, a fost vindut la 1821

RIeti, sat. VezT Risesti, com.
rur., ud. Fakir'.

Rinarul, fost sat, jud. Prahova,

de Biv-vel logoat Chrisoscolea,

doamnei D. Sachelarie.
La anul 1844, Baronul Christodor Sachelarie, proprietarul

www.dacoromanica.ro

Riul-Alb, com. mur., jud. Dimbovita, plaiul Dimbovita - Talo-

mita, situad spre N. de Tirgoviste, pe valea piriulul Riul-Alb

RIUL-ALB

254

si intre dealurile Giurcul $i Iacovul. Are o popu/atie de rog8

locuitorr ; o biserica ; o scoall ;
tre morT de apa.
Locuitoril, $1 mal cu seama
femelle, se ocup cu industria

RiURENI

de 0m,20. Peste acest rid, aproa-

biid, care fugeati de impilarile

pe de Ciineni, este un pod de

piatrd, lung de 40 m.

Ungurilor.

Rtul-DoamneY, foast plaa, in

jud. Mu$cel, care coprindea pe

Prin aceasta trecatoare trece

soseaua, care plecind de la Slatina, merge la DrAgasani, Rimnicul, Ciineni, Riul-VaduluT si
ajunge la Sibilii. La Ciineni, aceast sosea se intilneste cu alta,
care, pornind din Pitesti, trece
prin Curtea-de-Arges, Tigveni,

domestica, facind tot felul de

la incep u tul secoluluT al XVIII-lea

costume nationale.

Se vecineste la E. cu com.

toate comunele de la Domnesti

pana la Maracineni.

Runcul, la V. cu Barbuletul, la
N. cu com. Brebul si la S.

Rful-es, pichet de granitd, in

Salatrucul, Titesti si ajunge la

jud. Mehedinti, plaiul Closani.

com. Ciineni, dupa tdrmul sting

cu com. Pietrari $i Cucuteni, cat.

Vilcana-d.-s., despartindu-se de

toate prin padurl,

dealurT si

vaT si imindu-se cu Barbuletul $i

Pietrari prin soseaua comunal,

lar cu cele-l'alte, prin potecT si
drumurT nesoseluite.

Locuitorii posed multe ca-

pete de vite : bol,

vacT, cal,

capre si pord, precum si livezT

cu prunl.

Rlul-Alb, pirig, care izvoreste

al OltuluT.

Riul-VaduluI, subdivizie a com.

Ciineni, plaiul Cozia, jud. Vilcea, la 7 kil. de Clineni.

In Transilvania, la IO kil, de
frontiera, aceasta trecatoare este

Riul-VaduluT,vamd, jud. Vilcea,

pl. Cozia, com. Clineni, cu un
edificiti frumos, posedind si un
biuroti telegrafo-postal. S'a in-

lung si strimt defiletl, care se

termina aproape de RimniculVilcea si are o lungime de 56
kil, si o lrgime de la ioo m.
pana la 1 kil.

fortificata.

La Riul - VaduluT incepe un

fiintat la 1 lanuarie 186o. Venitul pe 1896-97: 61115 leT,

In vechime, fortificatia acestuT

de sub muntele Brebul, jud. Dim-

io banT. De la Riul-VaduluT $i
pana la trecatoarea Scaunelele,

bovita, curge prin com. RiulAlb si Pietrari, pe liga com.

trecatoarea cea mal apropiata,

sunt 12 kil. Pe aci trece catea

Izvoarele $i se vars in Dimbo-

n atio n ala si calea ferata in Ardeal.

Turnul-Ro$u.
Pe ad i trece acum $i calea ferata R. - Valcd-Frontiera-Sibiiti,

Afluentii sal sunt : Valea-TiseT,

Riul-Vadului (Turnul-Rou),

cu statia finall, Higa frontiera,

Valea-BarbuletuluT si Valea-Run-

treatoare, insemnata din punctul de vedere istoric si cea mal

vita, in dreptul com. Priboiul.

culuT, ce curg prin raionul com.
Barbuletul ; piriul Burlane$ti, ce

curge prin raionul com. Voinesti.

Rful-VaduluT, tia, in jud. Vilcea, afluent al OltuluT. Izvoreste

din muntele Virful-Mare. Curge

afluent al OltuluT. Izvoreste din

sa denumire de Poarta-Traiana.
In timpul luptelor dintre Turd,
Ungurl si RominT, avu o mare
importanta. UnguriT batura aci

din sus de com. Ciineni. De la

origina $i pa.na. aproape de Cii-

neni, valea sa e ingusta si alar de la Ciineni, are o

largime de la 200-300 metri.
d'inca. ;

Albia de asemenea la origina

este ingusta. ;

lar aproape de

aineni are o largime de 6o m.

Fundul con ti ne pTetri$ mare. Lar-

gimea apd e de 2 m. ; adincimea,

Ciineni.

In fundul careia se rostogolesc

apele Oltulul, jud. Vilcea.
Romanir fortificasera aceast

trecatoare, de mide si vechia

larga ca a Rtulul-VaduluT $1 se
varsa in Oltul, pe tarmul drept,

de caramida care a facut si i

se dea numele de trecatoarea

adincl, avind de la 3-400 m.,

Riul-Clinenilor, ria, jud. Vilcea,

muntele Robul, curge de la V.
spre E., printeo vale mult mal

debuseil consista dintr'un turn

pe Turd in mili' 1442 si 1493.

In anul 1849, pe ad intrar
trupele rusestI in Transilvania
sub comanda generalului Liiders,

care voi sA, taie finja de retra-

de la V. spre E., printr'o vale

ingusta si se varsa in Olt, pe
tarmul drept, aproape de vama
cu acelasT nume. Acest afluent
al OltuluT formeaza frontiera, in

aceast parte a tara, la vrsarea sa in Olt. Largimea albieT

este de 20 m. Fundul sail contine pletris mare. Un pod de
piatra, lung de a m., inlesne$te
comunicatia intre Rimnicul si

gere a Ungurilor si tot pe adi

acest general bAtut de Bem
trebui s1 se retrae. repede In
mijlocul ernei si bateo noapte

Sibilul. Acest riti se mal nume$te

ingrozitoare, ducind Cu sine numeroase familiT romine din Si-

Rtureni, atun, in jud. Vilcea,

www.dacoromanica.ro

si Vodul. Are o lungime de 40

kil.

pl. Ocolul, com. urb. Ocnele-

RtURENI

RtURTLE (PLASA)

265

Mari'. In cimpia Riurenilor se

face bilciul Riureni (v. a. n.),
care Vine de la 25 August pana
la 8 Septembrie in fie-care an.
Are o biserica zidita la 1747.

contopin cu pl. Argepelul de la

Aprilie 1882, pi avind repedinta in com. Stilpeni.
Aceasta. plasa coprindea par-

girle i girlite. Principalele sunt:

tea din centru pi V. a jude-

cani, Purcareni pi Maracineni ;

riul Bratia, care uda comunele :

tulur.

Riureni, localitate, in jud. Vilcea,

Se mrginepte la N. cu plaiul

cunoscuta dincolo de limitele

jud. chiar ale Tarer, prin im-

Nucqoara, de care se desparte

printr'o linie aproape orizon-

portantul bilcid ce se tine in

he-care an ad la Sf. Maria mica (8 Septembre).

Cade la 6 kil. spre S. de

Rimnic.

Bikini de la Riureni era de

tala, incepind din jud. Argep, pi

mergind pe la S. de comunele:
Petropani, Badepti, Aninoasa pi
Capul-Pisculur, i terminindu-se

Riul Doamna, care uda comunele : Retevoepti, Leicepti, Copepti, Dirmonepti, Jupinepti, Pis-

Vladepti, Golepti, Balilepti i Bajepti ; Riul-Tirgulur, care uda

partea de E. a plaper, trecind

prin comunele : Mihaepti, RAdepti, Stilpeni i Livezeni.

Are o populatie de 12473

suflete.

la S. de Schitul-Golepti; la V. pi

Dealurile pla.per sunt insem-

S. Cu jud. Argep, printr'o linie

ce trece pe la V. de comunele

nate prin bogatele livezr de

o importanta comercian insernnata in vremurile de demult.

Dificultatea comunicatiuniior,
multimea manastirilor i orape-

Retevoepti, Jupanepti, Micepti,

lor de a doua mina ca Draga-

desparte prin nub Doamna, pi

pan', Ocnele-MarT, Horezul, Curtea-de-Arge i altele, contribuiati la prosperitatea acestur hacia.

prin diferite muchil de dea

Calle de. comunicatie, care

strabat pl. Riurile, de la S. spre
N., sunt calea nationala Pitepti-Cimpulung-Frontiera, care
trece prin comunele : Maraci-

Manastirile, orapele, proprietarr i boeril din judetele limitrofe, se aprovizionati de la Riureni cu cele trebuincioase pen-

Ciumepti pi Maracineni; la E.,

pl. Argepelul, de care se

Cu

lurr

vdr, coprinse intre co-

munele Piscani i Mioveni, Titepti pi Davidepti, Livezeni

Voroveni, Stilpeni i Birzepti,
Radepti Vulturepti, Draghiciul
Hirtiepti.

tru gospoddria lor.

Bilciul Riureni s'a infiintat
pe la 1636, pe timpul lur Mater Basarab, de negutatorr mamularr ; mar inainte n'avea loc
stabil. Din acest timp a inceput
sa fie stabilit aci.
Bilciul se tinea inaintea manastirer Govora, la 15 August,
huid hramul bisericer. S'a tinut

Are forma unid poligon neregulat, cu locurr aci pese, aci

brazdate cu dealurr acoperite
Cu padurr pi pomr roditorr.

in vechime pi pe loen' unde

haepti, Piscani, Purcareni, RAdepti, Retevoepti, Stilpeni, Ti-

este Ocnita.

Rlureni, stafie de a'r.-def., jud.

Vilcea, pl. Ocolul, com. OcneleMarr, catunul Riureni, pe linia R.Vilcea-Ciineni (frontiera), pusa

in circulatie in anul 1901. Se

afta intre statiile R.-Vilcea (6 kil.)

Govora (6 kil.).

Riureni-Noi. Vezr Chiricuta, pl.

Negoepti, jud. Ilfov.

In jud. Mupcel,

Se compune din 62 sate, care

formeaza 21 comune rurale :
Bajepti, B1iIeti, Ciumepti, Copepti, Dirmonepti, Draghiciul,
Golepti, Jupinepti, Leicepti, Livezeni, Maracineni, Micepti, Mi-

tepti, Valea-Poper pi Vladepti.

Plasa Riurile, pana la inceputul secolulur al XVIII-lea, se iraparea in pl. Riul-Doamner, care
coprindea comunele de la Dom-

nepti pana la Maracineni pi pl.

Bratia-Bughea, care coprindea
comunele de la Aninoasa pana
la Bajepti pi de aci in sus pana

prunr.

neni, Piscani, Livezeni, Stilpeni, Radepti, Valea-Poper, Mihaepti, etc.; calea ferata Golepti - Cimpulung, care merge

aproape paralel Cu poseaua nationala pi se oprepte, in aceasta

plasa., la garile : Gropeni, Ciumepti, Clucereasa, Stilpeni, Mihdepti i Furnicopi ; catea, care
pleaca din Piscani, din poseaua
nationala i merge pe malul
drept al riulur Doamna, trecind
prin comunele Dirmonepti, Cosepti, Leicepti, Retevoepti, etc.;
poseaua, care pleaca din Purcareni, din poseaua nationala.

merge pe malul drept al riulur

Doamna, trecind prin com. Jupinepti i unindu-se cu calea ce
pleaca de la Piscani, filtre comunele Leicepti pi Retevoepti ;
poseaua care pleaca din com. Ba-

jepti, trece prin comunele :

Golepti, Vladepti, etc.,

pe malul drept al riulur Bratia.

In plapile unite Argepelul-

Capul-Pis-

Riurile sunt 35 scoale mixte

pcoala de catun, frecuentate
de 1871 copil (1899-900).

Este udata de multe riurr,

In pl. Riurile singura sunt

la Poenari, impreund cu Godeni, Furnicopi

culur.

www.dacoromanica.ro

121IJORUL

ROBErl

256

37 bisericI, deservite de 47 preotr pi 36 dascalY.

Vlapca, pl. Neajlovul, compusa

din catunele : Roata - d. -j.

pi

Zgaia, situata pe valea DrimRiusorul, r, jud. Mupcel, izvorepte din muntele Papupa, com.
Rucaral, trece prin Rucarul,

unde malurile sale sunt bine

asigurate in contra inecurilor
pi din jos de comuna se varsa
In 1111 Dimbovita.

Riusorul, piria,jud. Mupcel, com.

Lerepti, plaiul Dimbovita, izvo-

repte dintre muntiI Iezerul

Taxitoasa, pi se varsa in RiulTirguluI, pe partea dreapta.

Roaba, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Caciulatepti, cu o po-

bovniculuI,

in jos de Roata-

CAtunuluI. Departarea de Bucurepti de 33 kil. ; de Giurgill,

de 65 kil. pi de Obedeni, repe
dinta plapeI Glavaciocul-Neajlo-

vul, de i I kil.
Are o populatie de 758 locuitori ; o pcoala mixta; o biserica, deservita de un preot
pi un &sal, tinind de parohia
Sadin a.

de Balp pi la 23 kil., spre N.V., de Caracal.

Are o populatie de 735 lo.
cuitorl ; 2 bisericI, una, cu hramul Inaltarea (1881), in Bobanepti, pi
ca hramul Adormirea MaiciI DomnuluI (I 8i 0),

in Bojoiul, deservite de 2 preoti

pi 3 cintaretI ; 5 circiumI.

LocuitoriI posea : 56o vite

marI cornute, 1569 vite miel pi
114 porcI.

Robescu, lac, in jud. R.-SArat,

Prin comuna trec Valea-DrimbovniculuI i valea Glodeni, ce

vine din proprietatea Roata-d.-s.
Pe apa Drimbovniculul se afl-a'

pl. Marginea-d.-s., com. Voeti-

o moara de apl.

Lacul-Negru, din com. Balepti.

nul, format din ploI pi de revdrsarile piriulul Cotatcul, in

partea de E., comunicind cu

pulatie de 295 suflete.

In sat sunt 2

bisericl (ma-

nstiri), schitul Roaba-Vechiti,

Roata-de-Jos, cdtun, pendinte de

com. cu acelapI nume, pl. Neaj-

fondat la 1834, pi schitul RoabaNoti, fondat la 1855 de Pahonie

Robu Ieromonahul.

lovul, jud. Vlapca, situat pe sanga apei Drimbovnicul, cam sub

Roaba, mofie, jud. Dolj, pl. Jiulcom. Caciulatepti, in care

S'a dat la 122 locuitorl, improprietariti dupa. legea rurala. din

7864, o suprafata de 381 hect
Aci sunt pcoala, biserica pi

statul are a 4-a parte. Venit

anual 59846 leI.
Are padure i cete de mopnenI pe d'irisa.

mal.
Are o suprafat. de 1486 hect.

primaria.

Roata - Ursoaia - Fa-ta, pa'urt

Roaba-Noti, schit, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. CaciuIatepti, fon-

dat la 1885 de Pahonie Robu

particulare, supuse regimulur silvic, pe mopia Piriieni-d.-s., pl.

Mijlocul, jud. Vilcea.

Robinesti-de-Jos,cdtun, al com.

Roaba-Vechiii, schit, jud. Dolj,

Robanepti-d.-s., pl. Oltetul-01-

pl. Jiul-d.-j., com. Caciulatepti,

tul-d.-s., jud. Romanati, situat

llaga Tesluiul, pe malul drept.
Are 6o familif pi o biserica, Cu
hramul Inaltarea (1740), deserval de i preot pi 2 cintretT.

Roata-Catunul, com. rur., jud.

Vlapca, situata pe valea Drimbovnicul, la 66 kil. de Giurgiu,
pi la i i kil. de Obedeni, repe-

Ro bnesti-de-Sus, com. rur., in

dinta pl. Glavaciocul-Neajlovul.

S.-V. pl. Oltetul-Oltul-d..s., jud.

Are o populatie de 758 su-

Romanati, formata din satele :

Robanepti-d.-s., In care e pri-

flete; o pcoala mixta, frecuentata de 42 copiI.

Roata-de-Jos, com. rur., jud.

zati, plaiul Pirscovul, situata pe

malul sting al riuluT Buzaul, la
30 kil, de orapul Buzaul.

Limita sa, la N., incepe din

Valea-Purcaruld, urca pe drumal Trestienilor (hotar intre
catunul Olepepti i Runcul), pe
care merge pana In izvorul Arabagiul ;

la E., se lasa pe iz-

vorul Arabagiul pi merge pe el

pana in albia riuluf Buzaul ; la

S., pe

riul Buzaul, urca pe

albia sa, pana la Parul-Marinoaiei; la V., urca din Parul-

Marinoaiet la Parul-cu-Preces-

tanie, trece pe la Roschila pi

Ieremonahul, in satul Roaba.

fondat la 1834.

Robesti, com. rur., in jud. Bu-

coboara in Valea-Purcaruld.
E formata din catunele : Robepti, Runcul pi StAnilepti, cu
o populatie de 630 locuitorl.
Are 2 bisericI, deservite de
preot pi 2 cintaretr. Catedrala
e cca cu hramul Napterea Mala'
Domnului.

maria, RobAnepti-d.-j., i Bojoiul,

situata pe malul drept al riuluI Tesluiul, la 7 kil. spre S.

www.dacoromanica.ro

Vite : 74 bol, 59 vaci, 12 viteI, 8 caT, 5 Tepe, 5 zninjI, 600

oi pi 140 porcl.
Suprafata com. e de 630 hect.,

din care 186 hect. arabile, 15

hect. padure, 95 hect. fineata,
83 hect. Izlaz, 80 hect. livezI,

ROBETI

257

27 hect. vie si 144 hect. sterp.

ProprietatT mal insemnate sunt :
Robesti, Oleseasca-Robesti si

la locul numit ComorT, se afla

multa platr de var.
Vatra satuluT ocupa 40 hect.,

Pirscovul-d.-j., ale cetelor de mosnenT RobestI, RuncenT si Palear.

lar intreaga com., 1250 hect.

Prin com, trece soseaua na-

Terenul e accidentat si pro-

tionald care uneste punctele

priti orT-careI culturT.

R.-Vilcea cu Sibiiul, strabatind

CM de comunicatie sunt : soseaua Maracineni-Rusiavatul, un

comunele : Bujoreni, Bogdanesti,

Calimanesti, Brezoiul, Calinesti,

vad peste riul Buzad

Robesti $i Ciineni, ultima comuna la frontiera.

Veniturile comuna se urca
la 2000 leT anual.
E brazdata de dealurile: Ghimpurosul, Zapodioarele, DealulNegru, Dealul-VieT, Piscul-BaIota si Magura, i udata de valle:
Robesti, Saracinesti
Silistea.
Locurile din jurul comund Robesti sunt Poenita si Ostrovul

dru-

mul Tircovulul.

Robeti, com. rur., jud. Vilcea,

plaiul Cozia, compusa din 2 catune : Robesti si Sarlicinesti.

E situata pe malul drept al

Oltulul, pe culmea dealuluT Ghim-

purosul, la 53 kil, de capitala

jud. i la 35 kil, de a plaiului.

Are o populatie de 381

cultor'; 2 bisericI, una de zid
in cat. Robesti, construita la
lo-.

1817, de raposatul ctitor, ;rataful Constantin Robescu, l cu

ajutorul locuitorilor, cea-l'alt
In ca.t. Saracinesti, reparata la
1858, de boerul Maciuceanu si

alta ; o scoala mixta.

Locuitoril posea : 30 cal, 59
bol', roo vacT i 1700 capre si o.

ROBOAIA

Robeti, mahala, in com. rur.

Menti-din-Fata, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Robeti, pir121, ce izvoreste din
muntif com. Paltinul, jud. Putna,

si.se varsa in Mala.

Robeti, pale, jud. Vilcea, plaiul
Cozia. Izvoreste din muntelc
Murgasul, desparte muntele Rigla de Prislopul i Gorganele,
trece prin com. Robesti, l sc
varsa spre E., in riul Oltul.

Roboaia, sat, facind parte din

com. rur. Rusatesti, jud. si pl.
Argesul. Are o populatie de
140 familil. Ad se afla schitul
Roboaia.

la N., Lunca-Robestilor si Ostrovul-d.-j., in centru, linga Olt,

Cimpul-Saracinestilor si Bolo-

vanul, la S.
Se margineste: la E., cu ju-

detul Arges, de care se desparte prin riul Oltul ; la V., cu

muntif Murgasul; la N., cu comuna Ciineni ; i la S., cu comuna Calinesti.

Roboaia, sat, facind parte din

com. rur. Berislavesti, jud. Arges, pl. Lovistea. Are o populatie de 68 familiT ; o biseric
Cu hramul Sf. Ioan, deservita
de i preot si i cintaret, si in-

tretinuta de Eforia Spitalelor

Civile din Bucuresti.

Robelti, sat, facind parte din

Roboaia, schit, cu hramul BunaVestire, jud. si pl. Argesul, situat pe valea Roboaier, care se
varsa in Vilsana, la 2 ore, cu
trasura, de Curtea-de-Arges.
Aceasta manastire s'a inte-

tal treT sunt situatl in partea

com. rur. Cu acelasT nume, pl.

Cozia, jud. Vilcea, situat pe
valea Robesti, in dreapta riuluT

meiat de Saya Liveru Musat

si era cu totul independenta,
neatirnind de niel o alta ma-

de S.-V. a comuneT, lar ceI din

Oltul, si pe soseaua nationala

urma, in partea de N. .V. In acestl muntl se fabrica brinza.

Riul-Vadulul.
Are o populatie de 50 familil;

nastire din tara sati din strainatate. Pe la 1843, .fiind cu totul

Parte din el se arendeaza si parte

o biseria, cu hramul Sf. Mi-

se opresc pentru vitele locuito-

hall i Gavril, cu urmatoarea

inscriptie

Pe valea Robesti, in raionul

com., sunt 3 morl de macinat
si i herastrati ; lar pe valea SarAcinesti, o moara.

Robeti, ccItun de resedinta, al

com. Robesti, jud. Buzar', cu
260 locuitorl si 64 case.

Locuitorir sunt moquea De

aceasta comuna apartin muntif:
Robul, Danul, Murgasul, Rigla,
Prislopul i Gorganele. CeT d'in-

rilor.
In cat. Saracinesti se liad ruine
de zidurl vechT i urme de bi-

seria S'a gasit un picior de

Intitrirea celor ce ildljduesc spre tine,

Inthrete Doamne biserica ta care aT
Cu

scump shigele

preastol de piatra, care s'a asezat in biserica de la Robesti

Acensa sfintl bisericit s'a lnceput a

se zidi din temelie de repausatul robad

niste sagetl, cu forma dacica.

ghel Robescu, In anul 1777 si s'a terminan i sfintit In 1817, Iulie 18.

Pe ;ralea satuluT, in partea stingd,

1111 Dumnezett, v6taful Constantin sin An-

65940. Nardo Diciionw wopraftc. Vol. V.

ruinata, s'a rezidit de catre Episcopia de Arges, careia servea de metoh. Biserica se afld
In burla stare, si este deservita
de 2 preotr, I cintaret i i paracliser. In urma secularizaril
averilor manastirestr, schitul Ro-

boaia se intretine de stat.

Ad se afla, dupa cum arel

d. Slavicr, una din cele mal

marr si mar interesante colecta

83

www.dacoromanica.ro

ROBUL

de cal-ti vechI si manuscripte

rominesd.

Robul, bral, al BorciI, in nsula

Balta, jud. Ialomita, pl. lato-.
mita-Balta ; pleaca din Borcea,
din dreptul satuluf Vladeni,curge spre N., 'filtre bratul Borcea
si Sltava, si se varsa idrAsi
in Borcea, in dreptul satului
Chioara.

Robul, miente, situat in partea

de S.-V. a com. Robesti, plaiul
Cozia, jud. Vilcea, in care se
fabrica brinza.

rislavesti. Are o intindere de

cal, 78o bol, 250 vacr, 30 capre

Ioo oI.
Locuitorif sunt mosnenf. 12

2741 pog., din care 7062 pog.

saS improprietarit la 7864 pe

padure.

mosiile d-lor Em. si I. Cerna-

Eforiei Spitalelor Civile din Bucuresti, pendinte de schitul Be-

Rocoreni, com. rur. si sat, in jud.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 41
kil, de orasul Turnul-Severin. Sc
margineste la N., cu com. Greci;
Ja E., cu cora. Greci si Baltati ;
Ja S., cu com. Adunati-TeluluI ;

iar la V., cu com. Plopi.

Este situata pe vale. Satul formeaza comuna ca satul Varadia
sati Putineiul, avind o populatie

Robul, pise, jud. Vilcea, pe cul

mea Veverita, situat la S. de
muntele Virful-Mare. Din el se

de 900 locuitorI, si 18o case.

LocuitoriI posea: 42 plugurl,
8o care cu boI, 8 carute cu cal ;
460 vite marT cornute, 30 cal,

ramifica.: Culmea-Brezoilor, intre

500 oT si 460 rinaltorT ; 20 stupl.

Hui Puscoiul si Brezoiul, avind

ca piscurl: muntele Murgasul si

Are o biserica, deservita de

Muntele-luI-Popovici.

Robul (Muntele-), peidure particulara, jud. Vilcea, piaiul Cozia, com. Robesti, cu o suprafa ta aproximativ de 400 hect.,
supusa. regimului silvic.

Roca, subdivizie

ROGOAZA

258

com.rur. Marga, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

a

Rociul, com. rur. si sat, pe apa

Drimbovnicul, jud. Arges, pl.
Galasesti, la 16 kil, de com.
rur. Costesti, resedinta sub-prefectureI, si la 42 kil. de Pitesti.

Are o populatie de 770 fasati 670 suflete ; o biserica, cu hramul Inaltarea Dontnuluf, deservita de 7 preot
cintaret ; o ,coala mixta.
Vite: 400 boI si vacT, 30 caT,

700 I si 200 rimatorf.

Prin com. trece soseaua judeteana Pitesti-Giurgitt

ca, moFie, jud. Arges, pl. G5.lasesti, com. Rociul, proprietatea

In raionul comuneI se Izad

niste ruine, in forma de cetate,
unde se zice ca aS locuit Dacii.

Comuna se intinde pe o suprafata de 1750 hect., cu izlaz

cii tot.
Veniturile comuneI se urca
la 7934 leT si cheltuelile, la 1630

leI anual.
E brazdata de dealurile Cerna, Pesteana i Luncavdtul si

udata de valle

Rlioasa, Por-

culuI, Manasul, Negraia,

Pes-

teana si Cernisoara.

preot si 2 cintaretl ; o scoala,

mixta, conclusa de 7 invattor,
frecuentata. de 67 elevI.

Roeti, sat, facind parte din com.

rur. cu acelasI nume, pl. Cerna-

Budgetul com. e la veniturI

de 1063 leI, si la cheltuelT, de

pulatie de 662 locuitorl si 2 bi-

481 leI.
DealurI i val mal principale in
aceasta comuna sunt: Dealul-Cocorultn cu Valea-CocoruluI, Cimpia-Nuculul si Valea-Nuculur. In

d.-s., jud.

Vilcea. Are o po-

seria
Rogina, pdure, In jud. Iasi, pl.
Stavnicul, com. Mogosesti; parte
este proprietatea statuluI si parte
particulara.

partea de E. se afla padurea

Cerchezelor, proprietatea statulul, Valea - Rosiorir, cu ValeaBAH si a LupuluT, iar la S.,
dealul Brigleasa, cu valea Brigleasa.

Rogina, pitia, format tare padurile Harpasesti si Popesti, pl.

arligatura, jud. Iasi; serveste

si de hotar intre aceste dona
mosir si se varsa in iazul Fandolica.

Roeti, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Cerna-d.-j., compus din 2
catune Roesti si Ciocilteiul, cu
multe subdiviziI, situata pe riurile Pesteana i Cernisoara, la 38

Rogna, sat, In jud. Roman, pl.

Fundul, com. Batrinesti, spre
V. de satul Batrinesti i laa kil.
de el, pe piriul Glodeni. Are o
populatie de 30 familiI.

kil, de capitala judetuluI si la

34 kil. de a plaseI.
Are o populatie de 1276 locuitorl ; 3 bisericI, 2 in Roesti

Rogoaza, saS Bujorul, piriii,

izvoreste din partea de N. a

7 in Ciocilteiti.
O parte din locuitoriI, pe ling

com. Oteleni, pl. Mijlocul, jud.

Falda, din padure, despre hota-

agricultura, se ocupa cu dulgheria i rotaria. Ei poseda to

rul com. Hoceni ; curge prin mijlocul comuneI Oteleni, unde for-

si

Rociul cu trupul Stanislvean-

tescu, si 7 pe a d-lor DiaconestI,

dindu-li-se 75 hect. pamint.

www.dacoromanica.ro

ROGOAZA

meazg iazurile de pe valea Rogoaza : BotezatuluT, Dahore, Dr-

gunolul $i Cotacul sati Horja,

dup care, unindu-se din jos de
sat, cu Palde Burghelea

Saca, trece in com Deleni, sub

numele de Bujorul ; alcI prime$te
Piriul - Fintinelor $i, de la sa-

tul Talaba, fa numirea de piriul

Talaba $i se vars. In dreapta

Elanuluf.

259

Balta, com. Glta; are 200 hect.

populate cu salde $1 plop.

Rogoazele, padure, jud. BacAti,

pl. Tazlul d.-j., de pe teritoriul
com. Brtila.

ROGOJENI

Rogojeni,

com. rur., in jud.

Covurluiti, pl. Horincea, a$ezat
pe malul PrutuluT, la 70 kil. de

Galati. Se mArginqte la N. cu
jud. Tutova prin com. BlAge$ti,

spre V.

Rogojanca qi Valea-Nucetutrupurt de mofa ale statuld,

jud. Prahova, pl. Teleajenul,
com. Rincezi, pendintI de bise-

rica Sf. Ion din Bacure$ti.

Rogoaza, sat, fAcind parte din

$i

arja, spre E. ;

la

cu com. Oancea ; la E., cu

Prutul $1 la V., cu Cavadine$ti.
S

Apele ce o udd sunt

riul

Prutul, 01111 Horincea,

ia$ul Oarba (Chirile$ti), lacul
Sovirea, precum $i alte bltf
mal miel, formate de vrsturile

com. rur. Corbasca, pl. Zeletinul, jud. Tecucith E a$ezat pe

Rogojelul, cdtun, al com. Ro$ia,

pl. Jiuluf, jud. Gorj, situat parte

valea Cu acela$T nume, pe malul

pe deal, parte pe vale $1 la N.-V.

cAtune : Rogojeni (re$edinta),

Chirile$ti $1 VAdeni, Cu o popu-

sting al SiretuluT, la 2 kil, de

resedinta com., spre S.

comu nel.

latie de 574 familiT, sa0 2299

Are o suprafat de 1037 hect.,

PrutuluT. E format din

treT

suflete.

Are o populatie de 44 fa-

din care 487 hect. pdure, 70

Suprafata com. e de 9438

milif, saa 166 suflete.

Teritoriul ct. este de 707
hect. Locultoril sunt parte im-

hect. izlaz $i vatra satuluT, 35

hect., din care 3718 arabile, 4290

hect. flnete $1 445 hect. ara-

proprietAritT, parte rze$T, si st-

Are o populatie de 87 famiIII, saa 368 suflete; i biseric

de lemn, fcutA de locuitorf In
1750; deservit de r preot

pAclud, 371 hect. 8o arif finas,

228 hect. 8o ariT finete, 211 vil,
20 grAdindriT $i 143 livezT $i
vetrele satelor.
Statul posed. 1601 hect., 6o
ariT, in mosia VAdeni. Proprietatea mare partcula/1 este re.

pnesc 153 hect., lar d-1 D. Simionescu, 55r hect.

Lingl sat, la V., se aflA un

pod de vase peste Siret.

bile.

cintret ; 2 circiumT.
LocuitoriT posea : 50 plugurl,

prezintat prin mo$111e Rogojeni

Rogoaza,pirtg, jud. Tecucia, izvore$te din punctul numit TabAra-Tiganilor, sub numeie de
Neagot., trece prin partea de
S. a comuneT Corbasca, udind
satele Fofaza $i Rogoaza, pri-

76 care cu bol, 6 cgrute cu cal;

290 vite mar! cornute, 30 cal,

$i

porcf $1 182 of l capre.

Comunicatia In ctun se face
prin drumurl ordinare.

in intindere de 5750 hect. (din

care peste 4000 hect. pdure) ;
lar steniT posea i8o1 hect., 8o

me$te pe stinga 011111 Corbasca

Rogojelul, vale, In clt. Rogo-

Locuitorif din cotn. Rogojeni

piriul apodia $1 se vars.

In Siret, In partea de V. a sa-

jelul, com. Ro$ia, pl. JiuluT, jud.

Gorj ; incepe de la N., din capul

sunt fo$tT clAca$T improprietritT

tuluT Rogoaza.

catunuluT $i merge spre S., de

se terminA in culmea com. Temi$ani, care parte este aqezatA

surter improprietdritY la 1880.

Locuitorif posea : 2 ma$inf
de treerat l 300 plugurT; 1198
bol, 481 yac!, 170 viter, 150

$i

Rogoazele, brai (prival), in jud.

lalomita, pl.Ialomita-Balta, com.
Glita, in insula Balta ; curge din

Durare in bratul Sltava-d.-j.

arif.

pe aceast vale; pe aci merge

$i matca pirlia$uluT Rogojelul;
aceast vale e format de DealulRo$u.

Rogoazele,proprietate a statuluT,

in jud. Ialomita, pl. IalomitaBalta, com. Fundul-Crsani ; formeaza Cu mola Grindul un trup,
cu numele de Grindul-Rogoazele.

Rogoazele,pdure, In insula Balta, jud. Ialomita, pl. Ialomita-

Chirile$ti, ale mo$tenitorilor

defunctulul Alexandru Calimah,

Rogojelul, vale, in jud. Gorj,

plaiul Vulcan, com. Virtopul;
pleac din aceastA com., de la
N. spre S., pe o Intindere de 5
ldl., pn in hotarul jud. Mehedinti ; are la V. dealul Chivdarul, lar la E. Dealul-Ro$u.

www.dacoromanica.ro

In 7864; lar in Vldeni sunt in.

minzatI, 150 minzate, 7 taurT,

56 armAsarI, 6o cal, 140 Tepe.
Are 3 bisericT : Sf. Voevozr,
in Rogojeni, vechie, de vlltucT,
Spiridon in Chirile$ti, l SI.
Pantelimon i Sf. VoevozY in
VAdeni.

Sunt 3 $coale mixte, In Rogojeni, frecuentat cu 66 elevr, in

Chirilesti, frecuentat de 42 coi In VAdeni, Cu 40 elevI.

pif,

ROGOJENT

Veniturile comuneT se ridica.

la 9875 leT, lar cheltuelile, la
8798 leT.

Pe teritoriul comuna trece

pe o intindere de 3 kil. calea
judeteana ce merge la Falciti.
Din satul Rogojeni pana la calea judeteana e osea petruita,
In intindere de un kil.

ROGOZUL

260

Budgetul com. e la veniturT de

980 leT, 50 banT, iar la cheltuelf de 918 Id, 89 banT.

Teritoriul camufle! este udat
de riul Gilortul, care curge prin
mijlocul eT, de la N. la S.
Comunicatia in Rogojina se
face prin soseaua comunala, care
o pune in legatura la N. cu Vier.

sani, iar la S. cu Andreesti.

Rogojeni, sat, i resedinta com.
cu acelasi nume, pl. Horincea,
jud. Covurluiti, pe malul Prutultil. Are o popuiatie de 843
suflete, o biserica si o scoala.
Rogojeni, citun, facind parte din
com. Petresti-d.-s., pl. Amaradia, jud. Gorj, asezat pe dealul
din partea dreapta a GilortuluT.

Are o suprafata cam de 30

hect., cu o populatie de to famili!, sati 35 suflete,
Locuitorif sunt mosnenT. ET

posea: 6 plugurT, 6 care cu

boT, i cdrutA cu cal; 55 vite
mati cornute, 86 oT, io capre,
35 rimatorT si 4 caT.
Comunicatia in catun se face
prin drumurY nesoseluite, care o

leaga la N.-E. cu comuna de

resedinta.

Rogojina, vale, care se formeaz

pe teritoriul com. Ursoaia, pl.
Mijlocul, jud. Olt, curge de la
N. spre S., formind hotar intre
com. Timpeni, Icaana i Florul
si apoT trece pe teritoriul com.
erbanesti-d.-s.

Rogojeni, pl. Horincea, jud. Covurluiti.

Rogojina, com. rur., in partea

de S. a com. Viersani, pl. Gilortul, jud. Gorj, situata pe va-

erbanesti-

d -j., si se varsa in Dorofeiul,

la N. de com. erbanesti-d.-j.,

erbanesti.

pl.

macinat..

Rogozi (Dealul-RogoziI), sat,

cu 30 locuitorT, facind parte din

com. rur. Samara, jud. Arges,

pl. Pitesti.
Rogozul,fost sat separat, in pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita. A-

cum unit, formeaza partea de

N. a satuluT Fundul-Crasani.

Rogozul, sat, in jtui R.-Sarat,

pl. Marginea - d. - s., com. Slo-

bozia, spre V. de catunul de

resedinta, pe piriul Rogozu/,

Rogozul, schit, in jud. R.-Sarat,

pl. Marginea-d. - s., com. Slo-

bozia, la 2 ore de orasul Rim-

Rogojina, vale, in parte de E.

nicul-Sarat, fondat In anul 1825

a com. Margineni, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea. Izvoreste din

de catre Constantin Ghimulea

dealul Draganul si se vana in

riul Beica.

Rogova, com. rur., in jud. Me-

(Robescu) si Maria C. Ghimulea,

sosia sa.

Inainte vreme, fusese ad i o

biseric de lemn, locuita de parinti RusT,

de unde i flamee

hedinti, pl. Blahnita, la 24 kil.

de orasul Turnul-Severin.
Este formata dintr'un singur

de Poiana-Rusilor, dat poieneT

ce inconjoara schitul.

asezat pe un loe ses pe

schit, maT pretioase sunt : un

sat,

Rogojeni-Chirileti, mofie particular, de 5750 hect., in com.

Comuna e udata de apa BlahniteT care are pe dinsa mori de

marginea piriulur Blahnita.

Are o populatie de 900 lo-

Intre obiectele vechT ale acestuT

hrisov, dat de Grigore Ghica

cuitorl ; o biserica, deservita de

preot i I cintaret ; o scoall
frecuentata de 53 elevI ;

Voevod, in anul 1828, Fevruarie

15, prin care inzestreazA schitul
cu 6 scutelnicT, 6 poslusnicT, recunoscind manastireT dreptul

2 circiumT.

de a primi pe fie-care an cite

Locuitorif posea.: 46 plugurl,

8 t care cu bol, 7 carute Cu cal,

30 bolovanT de sare din salinele

SlaniculuT.

lea GilortuluT.

740 vite mar! cornute, 24 cal,

Are o suprafat cam de 403

hect., cu o populatie de 456 famili!, sati 490 suflete.
Are i biserica, fondata in
1888, deservita de t preot

8o0 oT i 540 rimatorI, 65 stupT.

Rogozul, lar, in jud. R.-Sarat,

Prin aceast comung trece so-

pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia,

Ruga schitul Rogozul, format de

cinaret.
LocuitoriT posea.: 36 plugurT,

42 care cu boT, 2 carute cu cal,

175 vite marl cornute, 208 oT,
72 capre, 118 rimatorI si 12 cal..

seaua Turnul - Severin-HinovaRogova-Corlatelul precum isoseaua Broscari-Rogova-Patulele.

*tul cu acelasT nume.

Budgetul comund e la veni-

Rogozul, trup de melle, in jud.

turr de 3820 ler, lar la cheltuelT,

de 3218 leT.

Ialomita, pl. Cimpulul; formeaza

mosiaBrosteni-VechTRogozul.

Deal maT principal in com. este

Dealul-RogoveT, plantat cu vi!.

www.dacoromanica.ro

Rogozul,japfe,jud. Braila, uneste

ROGOZUL

261

Tezerul Baba - Alecu cu japsa

Camnita in ostrovul Iazului.

Rogozul, ftth, jud. Prahova,

pl. Teleaj e nul, com. Mneciul-Un-

gureni, izvoreste de sub muntele

Bobul-Mic, curge de la N.-V.

cutre S.-E. si se varsa in riul
Teleajenul, pe malul drept.

Rogozul, piria, in jud. R.-Sarat,

pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia,
izvoreste din Dealul-Traistenflor,

uda catunul Rogozul i schitul

Rogozul, unde formeaza o balt

si se vars n piriul Slobozia.

Rogozul-VrAtil,peiclure, de fag,
stejar si jugastru, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia, Ruga schitul Rogozul, 1015
hect., din care 15 hect. ale

statulul.

ROMAN UDED

rIpa cu acelasT nume care se

mosnenilor Izbasol i Garoflide;

&ese in partea de S. a com.,

se unesc futre ele si ca piriul
numit al-Morii, ce vine de la

are 90 hect., din care 35 ara

bite, 40 fineata, apoi padurea

N., din com. Adunati-de-Giormane, satul Bratovoesti i curge

spre S., pe partea joasa si de

V. a com., matca Jiuluf, si se
varsa n balta Strimba, la punctul numit Capacul-luT-Trica.
Balt1 :Strimba, Menta, Lunga,

Trestina, Petul si Ochiul pe

mosia Madona-Dudu, si avind
toate o intindere de 35 pog. ;
Balta-Boulul, Girla-Itelor, Baltacu-Salciile, Balta-Fold si Gildaul-MoriT, pe mosia numita Ro-

ji tea.

Are o populatie de 806 suflete; o biserica, ca hramul Sf.

Nicolae, deservit de i preot
si 1 cintaret ; o Koala mixta,
frecuentata. de 27 copa ; 4 ch.ciumT.

Rogozului

pisc, in

Vite : 400 vite mar! cornute,

17 caT, r8o oT, 24 capre si 36

partea de N. a com. Star-Chiojdul, plaiul "Teleajenul, jud. Pra

porcT.

hoya. Se intinde de la N. la S.
si serveste locuitorilor pentru

sunt 129 locultorl ImpAmintenitI.

arAtura.

Rojiqtea, com. rur., jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-j., situata la 29 kil.
de Craiova si la 17 kil. de resedinta plaseT aciulatesti.
Situata pe costisa unuT deal
ce vine din com. limitrofa, Bratovoesti, si se intinde de la N.
la S., cuprinzind ripele : RipaTome!, Rtpa-Rosie, Ripa - Belcineanu si Ripa-Vijoaele, intrerupte de 4 miel val.
Se invecineste la E. cu com.

Apele-Vi!; Ia V., cu nul Jiul,

care o desparte de com. Foi-

Dupa legea rurall din 1864

Are o suprafat de 975112
pog., din care 49'f2 pog. ocapute de vatra comuneT.

In com. sunt 2 mosir: Rojistea, a familieT Paianu si alta,

care apartine bisericeT Madona
Dudu din Craiova. Ambele

cite 5240 pog. arabile si aduc

un venit de 32000 lei. PadurT

sunt 2, de 307 hect.

fie-care,

compuse din alunr si jugastri

maT cu seama.
Calea judeteana Craiova-Bechet strabate com. Mal e o cale
naturala ce duce la com. Apele.

Tronari-Roma.

Roma, plaig, in partea de E. a

com. S tar-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Prahova, pe care se
afl padure i izlaz.
O traditiune in privinta acestuT

piala este cea urmatoare : Pe

cind Madi' stApineail aceste loari venit peste dinsli niste
oamenT foarte r41, nurni0 RomanI, care
alungat i s'aj
stabilit ad. si in com. Chiojduldin-Bisca, judetul Buzati . De
sigur ca RomaniT, despre care
se zice ca a invadat aci,
sunt Tiganr leT, carT 'sI dan
numele i azi de RomanT, Rin!,

etc., venitT aci sub diferitT conducatorT, din Transilvania, si

formind diferite cete de mosnenT,

din care cea mai insemnata a

fost Sititesti, din Transilvania.
Pan azI, fie-care ceata de
mosnenT poart briii cu color!

distinctive de alte cete.

Roman, judet, situat in regiunea
seasa, in partea de N. a Tare!,
In Moldova, pe ambele malurT
ale riulur Siretul, i inconjurat
de judetele : Suceava, Iasi, Vasluiul, Tutova, Bacaul si Neamtu.

Orasul Roman este capitala

acestuf judet.

Se margirteste la N. cu jud.
S aceava, de care se desparte,
lncepind de la V. catre E., prin
riul Moldova, insA numaT pe o
foarte mica distanta i apof prin
o linie conventionala, ce incepe

Vi! si care are 6 kil. roo m.

din malul acestuT ea, la N. de

satul Tupilati, si merge spre E.,

Roma,cdtun, al com. Clatina,jud.

sorul ; la N., cu com. Bratovoesti

Toma, Ripa-Rosie, Rtpa-Belcineanu i Ripa-Vijoaele. Aceste

Roma, mofie, in jud. Buzati, com.

ridicindu-se putin catre N., pana

In malul riuluT Siretul, la S. de
satul Cozmesti (jud. Suceava);
de aicT urmeaz putin spre N.,
vrio 400 m., cursul riuluT Sire-

izvoare, afara de Vijoaele din

atina, cat. Roma, proprietatea

tul, de unde se desparte iarast

si la S., cu com. Murta.

Este udata de miel' pirliase
care izvoresc din Apele: Ripa-

Buzan, cu 40 locuitorT si ii case;

se alipeste de cat. Tronari.

www.dacoromanica.ro

ROMAN (JUDET)

ROMAN (JUDET)

262

prin o linie conventionala, trasa

din malul rlulur Siretul, cam la

de la N. spre S., pana la S. de

satul Boatca si apor de alcr pu-

kil. N. de satul Volintiresti,

spre E. si pang. la N.-E. de satul Crivesti. La S. se hotareste
cu jud. Bacni i Tutova (Cu acest din urma numar pe o mica
distantg), de care se desparte
prin o linie conventionala, care
incepe din dreptul satulur Let-

in prin valea piriulur Girbovatul,

de unde apol cgtre S., urmeaz

tuia, Corhana, Dealul - Caliner,

Stan, Dealul-Mocanilor, DealulMovila, Goronul, Dealul-Tutcanilor, Oretea i Valea-Rea.

tinsr pana la N. de satul Fun-

Aceast culme nu lasa nicr

o ramura catre E. in interiorul

dul-Tutover (jud. Tutova).

judetulta.

cultnea dealurilor, prin codri In-

Lungimea cea mar mare a

Culmea-Muncelalur,carevine

acestur judet este acea socotit

din jud. Suceava si care nu este

de la N. de satul Volintiresti

de at ultimele ramificatiunl a

pang. la S. de satul Ursoaica,

kil. spre N. de acest sat, si mer-

muntilor dintre Moldova si Siretul.

ge spre E., pe la S. de satul

de 55 kil., lar latimea cea mar

mare a lur este intre satele Va-

Galbeni, pang. In tiul Siretul, cam

leni si Vadul-Vejer.

3 kil. spre S. de satul Co tul-

Suprafata acestur judet este

de 165772 hect.

cana (jud. Bacat), cam la

Grosulur ; de aid urmeazA spre

S., pan in dreptul satulur Ursoaia, cam la 3 kil. de riul Siretul, de unde, o linie conventionala trasA spre E., pe la S.
de satele Ursoaia, Alexandri,

Teritoriul jud. Roman se poate

impdrti in doua partr: partea

din dreapta riulur Siretul, aaproap e toata plana, si partea din
stInga acelur rift, mar deluroasa.

Sesurile cele mar principale

din acest judet sunt :
esul Moldova, sail mal bine
Platoul Moldover, sesul Cirligilor si al-Scheer.

Valle cele mar marl din jud.

Roman, sunt urmatoarele:
Valea-Siretulur, prin care curge
riul Siretul, si care strabate

Cu/mile de dealurr, cele mal

principale care strAbat jud. Roman, sunt :

acest jud. de la N. la S.; Valea-

resti si Poiana-Humer, jud. Ro-

Culmea Dealul-Marulur-Go-

care curge riul Birladul ; Valea-

man se limiteaz cu jud. Tu-

lani, cea mar inalta, situata in

stinga riulur Siretul, in partea
de E. a judetului. Virfurile cele

Neagra, prin care curge piriul

Ciuturesti i Poiana-Humer, se

termina la S -E. de acest din

urml sat. Intre- satele Ciututova. La V. de jud. Neamtu se se-

para prin o linie conventionala,

Moldover, in care curge 111.11

Moldova ; Valea-Birladulur, prin

Valea-Neagra,

Valea-Albuer,

prin care curge pirlul Albuia.

ce merge de la N., din dreptul

satulur Tupilati, spre S., pang.
la N. de satul Letca (jud. Bacati). Aceasta linie conventionail urmeaza, in cea mar mare

mar inalte din aceasta culme

parte, culmea dealurilor din par-

ganul, Golani, Tabara, Chiliile,

Muncelul, Fundul- istarulur
Poiana-Humer. Din ea se desfac
si alte culmf secundare, din care

mar la N. de satul Volintiresti si

cele mal principale sunt: PoianaHumer, Fundul- istarulur, Culmea - Goronulur, a -Giurgenilor,
a-Holmulur, Cretoaia, a-Taberer
a-Bratestilor. Aceste 3 culmr
secundare se termina in valea
riulur Birladul.

incepInd de la N. spre S.: pi-

tea de V. a jud. Roman, ale caror piscurl. mai inalte, de la N.

la S., sunt : Chicera, CetAtuia,
Corhana, Dealul-Caliner, Dealul -lur- Stan, Dealul-Mocanilor,
Dealul -lur-Vodd, Movila- Goronulur, Dealul-Tutcanilor,. Oretea
Valea-Rea.

La E., de jud. Iasi se separa

prin o linie conventionala, ce

sunt : Todireni, Vladnicelele, Buz-

dugi, Mangstirea, Chicera, Piscul-Rusulul, Ghida, Zimbrul, Capatina, Stan, Dealul-MaruluT, Po-

Ape :
1.

Siretul, care curge de la

N. la S. prin mijlocul judetultif

udindu-1 in toata intinderea sa.

El intra in acest judet putin

iese la S. de satul Ursoaia.
Acest rIA primeste In sine pe
dreapta, In coprinsul jud. Rotnan,
11111 Draga, pinol Lutca, Inarcat

pe dreapta cu piraiele Ciorgul

si Berendis, riul Moldova, Incar-

cat pe dreapta cu ptraiele Valea-Alba

Moreanca,

iar pe

stinga cu pirful Ciurlicul, piriul

incepe de la N.-E. de satul Cri-

Culmea de V. care nu

Valea-Neagra, incarcat pe dreap-

vesti, si duce de la N. la S. pang*

este alt-ceva de &it ultima teras6

la E. de satul Hindresti, si de
aid se indreapta spre E., pang.

despre E. a muntilor, ce separ

ta cu piriul BrAnisteni, unit cu

0611 Poarca i acesta cu piriul

aproape de satul Nistra. La N.-

E. de Nistra, se limiteaza cu
jud. Vasluiti, de care se desparte
prin o linie conventionala, dusa

basinul Bistriter de al Moldover.

Aceasta culme se continua prin

partea de V. a judetulur, de la
N. la S., avind urmatoarele virfurr mar inalte Chicera, Ceta-

www.dacoromanica.ro

Puiul, piriul Turbata (care se

varsg. in rbI Siretul, pe teritoriul
jud. Bacati), incarcat pe dreapta

cu plraiele Bahna

Galbeni.

Pe stinga, nul Siretul primeste :

ROMAN (JUDET)

piriul Tiganca, mArit pe stinga

ci piriul Caracas, Piriul-MoriT,
Piriul-Stircer, piriul Albuia, mlrit pe dreapta cu piriul Buhoanca

si pe stinga cu Piriul-Velnitef

263

judetuluT precum i culmea DealuluI-Marulul-Golani cu toate ramificatiunile el. Statul posedA in

a cest judet 5655,90 hect. padure.

Poenele-Oncel, masit cu piriul

Viea se cultiva la Porcesti,

Pricopul in care se vars pi-

Hociungi, Bahna, Brlesti i Cirligi. Cartoafele, la Sabdoani, Halauee0, Agiudeni si SamAseni.

Se lucreaza timplAria in satul
Tupilaft, rotaxia in satele Valeni,
Pustieta, Corneiul, Valea - luT Ene, Bacesti, Boghicea, Slobozia, Sagna i Todireni ; cArutAria
ordinarA in satele Iugani i HAlucesti; lingurl, covete, fuse, in
satele PAltinisul, Solea, Veja Lingurari, VulpAsesti, Ghideon,
Nistra i Vadul-Vejer ; jugurr in
satul Vadul; dogria in tirgusorul
Bacesti ; olAria in satele Muncelul-d.-s., Izvorul, Linsesti, Iucsa,
Oteleni, Mandstirea, Chicera,
Hindresti i Dulcesti ; fIerdria in
Fundul-OceT ; fringhieria in satele MArmureni i Galbeni ; cojocAria in satele L4ca i GhirAesti ; mangalul in satul Bun-

raiele StAnita i CalugArita, piriul VulpAsesti (agna), mArit pe

dreapta cu Piriul Lincani, piriul

Petrosul, marit pe dreapta cu

Piriul-VelniteT i Rimnicul, piriul

BrAteasca, mara pe dreapta cu

piraiele Averesti, Lingurari si
David, piriul Ciolac, marit pe
dreapta cu Piriul -Balusestilor,
piriul Corhana, piriul Glodeni,
mArit pe dreapta, cu piriul Valcelele, piriul Cretoaia, marit pe

dreapta cu piriul RAcea si pe

stinga cu ptrul Poenele si piriul
Sasa.

2. Birladul, care curge de la

E. si uda partea de S,-V. a
judetuluT, pe o intindere aproape

de 20 kil. si iese din acest judet, pe la E. de tirgusorul BAPrimeste in sine, in

cesti.
cuprinsul judetuluT, incepind de
la izvor, piraiele Giurgeni, Ciu-

ghi ; rogojinele la Dulcesti

tesAturile de ring maT mult in
satul Bahna.
Se fabrica spirtul in 3 fabricl

ROMAN (JUDET)

timpul primaverei si al lerneT. Se

maT face un comercia destul de

intins de faina si mal cu seama
de pApusoiti pe care o macina in
marl cantitAtT morile de apa ; de
spirt, pe care Il fabrica velnitele
de la Dulcesti, Poienele-d.-j. s't
Vovriesti ; de peste, care se scoate

din iazurile de la Dulcesti, BrAnisteni i Trifesti, precum si din

riurile Moldova si Siretul.

Sunt cariere de piatra in ex

ploatare la Averesti i Gaureana.

Ape minerale sulfuroase se

gasesc la Strunga, unde este
si un stabiliment balnear.
Calle de comunicatie cele mal

principale sunt
Linia ferata Bacn - RomanPascani, care strAbate acest judet prin mijloc, in toata lungi-

mea sa, de la S. la N. Ea urmeaza malul drept al riuluT Si-

retal; intra in judet la S. de

satul Galbeni,

iese pe la

N. de satul HAlAucesti, avind

In cuprinsul judetuluT 4 statiunl :

Galbeni (23 kil. spre S. de orasul Roman), Roman, Mircesti

mata din piriul ChisAlita adaus pe

d.-j. la Vovriesti.

stinga cu piriul Fodorul si din

Sunt 2 morf cu yapo& la Bta.testi i Dagita, i maT multe

(16 kil. spre N.) si Halaucesti

(2o kil. spre N. de orasul Roman). AceastA linie are in cuprinsul acestuT jud. 3 podete :
peste piraiele Galbeni, Turbata
si Valea-Neagra i un pod peste
riul Moldova, lung de 226 M.

cu apa, din care cele mal bune

sunt cele de la Simionesti, Ro-

man-PAscani ce vine de la Ba-

bota-Rosie, Sacalusul, Valea-luT-

Ene, Trestiana, Marmureni, Bozianca, CrAleasca (Tomar), for-

piriul Zimbrul, piriul GirbovAtul,

pe stinga, piriul Goronul, PiPiriul-OceT, piriul

Pustieta i piriul BrAbusa, pe

dreapta.
Agricultura ocupa intliul loc
printre ocupatiunele locuitorilor
acestul judet.
Cantitatea griuluT ce se sea-

mana in acest judet, in raport

cu suprafata i cu cultura celorl'alte cereale, precum si cantatea lur superioara a fAcut sA
se dea ca marcA a judetuluT trel

spice de grill.

(veInit1): la Dulcesti, la Poenile

man, Valeni, Moreni, Dulcesti

Trifesti.

Comerciul consta mal mult

in desfacerea cerealelor. Sunt 2
piete: orasul Roman si tirgusorul
Bacesti. Gnu!, pentru calitatea sa
superioarA, este mal mult cautat.
Vite se vind mai cu seamA pe pla-

ta orasultd Roman, in fie-care

MartT, la iarmarocul (tirgul) sAp-

tamanal si odatA pe an, la iarmarocul anual de la 6 August ;

Padurile acoperA aproape toatA

de asemeni si in tirgusorul DA-

tnarginea de V. si cea de E. a

mienesti in fie-care Duminica din

www.dacoromanica.ro

oseaua nationalA Bacau-Ro-

en i intra in acest judet pe

la S. de satul Galbeni. Ea face
parte din soseaua nationall prineipal, care strabate in lung tara
prin mijlocul sAti, de la MihAileni la Virciorova.
osele judetene : Roman-Piatra, care incepe din soseaua pationall Bacld-Roman-Iasi si Roman - FIlticeni, chiar de litiga
podul de fier de litiga riul Moldova Ruga Roman ; Roman-Buhusi - Piatra ; Roman - BAcesti Vasluitl, ce strAbate acest judet

ROMAN (ORA)

264

pe o lungime de 30 kil. 700

de catun. At fost frecuentate

m.; Roman-Bira-Vasluiti; PiatraTupilati-Iasi i Piatra-Buhusi-Vas

luit.

Mara de aceste sosele, na-

in acel an acolar de 3019 copii.

Pe teritoriul com. ElizabetaDoamna si pe mosia statului
Pincesti-Dragomiresti, la 5 kil.

tionale si judeteane, mal' multe

spre S. de orasul Roman, este

alte sosele vecino-comunale leagA

o scoala practica de agricultura.

Budgetul jud. Roman pe

diferitele comune intre ele.

Este impartit in 4 plasi: pl.

Moldova, in partea de N.-V.
a judetului, pl. Siretul-d.-s., in

1898-99 a fost la venituri de

lei 362734,39 si la cbeltueli, de
le 353446,44.

partea de N .-E. ; pl. Siretul-d.-j.,

In partea de S.-V. si pl. Fundul,

Roman, com. urb., in jud. Ro-

In partea de S.-E. a luI.

man, pl. Moldova, pe malul sting

Acum, pl. Moldova si Siretuld.-j. sunt unite, avind un singur

subprefect.

al riului Moldova si la 3 kil. de

varsarea sa in riul Siretul. Este
asezata pe un loe inalt, la extremitatea de S. a platoului, ce se
para basinul Moldovei de al Siretului i aproape in mijlocul judetului, la 346 kil de Bucuresti,
116 kil. de Iasi, 103 kil. de Su-

Orasul Roman are un spital,

iar judetul intretine un spita I

la Damicesti, si spitalul din com.
Bira.

Judetul Roman are un tribunal in orasul Roman, care depinde de Curtea de Apel din
Iasi si 3 judecatorii de ocol: una
in orasul Roman, a doua in tirgu-

sorul Bira si a treia in erg 1wrul Damienesti.

In privinta bisericeasca, jud.
Roman singur formeaza o protoerie, care are sub privigherea
sa 121 biserici ortodoxe. Acest

judet impreuna cu jud. Bacau,

Putna i Tecuciti formeaza o
eparhie, Eparhia Episcopiei de
Roman, cu resedinta Episcopului in orasul Roman si care
eparhie depinde de Mitropolia
de Iasi. Tot in acest judet sunt
30 biserici catolice, care alca
tuesc 8 eparhii, puse sub ascultarea directa a Episcopului catolic din Iasi.
Judetul Roman, impreuna cu
judetele: Iai, Neamtu i Vasluit,

ceava, 44 kil. de Baca i 102

(46 kil. pe osea) de Pfatra.
Teritoriul intregei com. ocupa

o suprafata de 350-400 hect.

Are o populatie de 14019 suflete, locuind in vr'o 2500 case.
Aceasta populatie In mare ma-

ioritate este compusa. din RominT, apoi vin Evrei, Armeni,

Unguri, Greci i Nemti.
Are un seminar inferior (cu 4

ROMAN (ORA)

Petru-Rare i terminata in 550

de fiul sat Ilias-Voda.. Este biserica cea mai vechie i cea mal
frumoasa. Este catedraIa orasu-

Episcopia eparhiei de Roman se dateaza de pe vremea

luT Alexandru-cel-Bun.

Aci se pastreaza felonul luT

loan Crisostomul, asezat inteo

cutie cu capacul de sticla si

pecetluit. Nu se pastreaza insa
niel un document istoric despre
originea lui, afara de relatiunea
ce ne-o da. Arhidiaconul Paul,
care insotea in calatorie prin
Moldova pe Patriarhul Makarie.

O traditiune local insa spun e

ca felonul acesta ar fi fost unul
din darurile ce le-a primit Alexandru-cel-Bun, i Mitropolitul
Iosif, de la Imparatul Constantin
Paleologul i ca Alexandru-celBun l'ar fi daruit manastirer sale

de la Episcopia de Roman insotit de documenta respectiv.

care a existat la Episcopie pana
la 1722, cind documentele Epis-

copiei s'ati inecat In apa Bis-

frita. Tot aja sunt

i cite-va
particele de moaste (o parte din
palma), care daca trebue s credem traditiunea sunt ale Sf. Paraschive.

clase), infiintat in 1858; un gimnaziti, infiintat in 1872; o coala

Precista-Mare, "Cu hrarnul A dormirea - Maicei - Domnului, zi-

profesionala de baeti si una de

dita la 1569, de Doamna Ru-

fete, infiintate in 1880; trei scoli

xandra, sotiallul Alexandru Lapusneanu. 'ata, dupa inscriptiu

nea, ce se pastreaza in pridvorul bisericei, fazele prin care

primare de baetr, una (scoala

No. I sal Ghica-Voda.) infiintata la 1832, a doua (scoala No.
2) la 1851 si a treia (scoala No.
3 sati Costachi-Negri) la 1867;

dota scoli primare de fete, din

(scoala No. 2)
care cea
infiintata la 1867; un pensionat

alca:tueste a VIII-a circumscrip-

de ba.'eti i doua de fete si o scoa-

pe a Camerei de cotnerciti.
Sunt In tot jud. 6o comunc,
din care 59 rurale si i urbana.
In anul 1899-900, a functionat In jud. Roman 75 scoli

11 primar de baeti si una de fete

a comunitatei armen e din Roman.
Sunt in Roman 6 biserici orto-

rurale, din care 69 mixte si 6

raschiva, tnceputa /a 1542 de

doxe si anume :
Episcopia, cu hramul Sf. Pa-

www.dacoromanica.ro

a trecut aceasta biserica

Aceasfii sf. biseria. unde se priznueste Adormirea Precistel, intliti a fost
zicliti de Doamna Ruzandra,': maica lur

Bogdan-Voivod, la 1569. Alrdoilea s'a

zidit de iznoav5. de Episcopul Ioanikie,
en ajutorul Domnulur Constaniin Racoviti-Voevod, la 1753, i s'a dat metoh
Sf. Spiridon din la0. Al treilea s'a zidit
din noti, fiind egumen Gerasim Putneanui
la 1787, carde ati ficut i Incepere spitalulur. Al patrulea iarsr, stricIndu-se,
s'a zidit din noti de Archirnandritul Ghe-

ROMAN (ORA)
rasim Bucovineanul, carele a mal sporit
In spital 30 crivaturl, la as6. Al cincilea, hrintuit de cutremurile urmate, s'a

stricat pira la un loc si s'a zidit de Iegumenul Macarie Basarabeanul co al sT

banl, earele a mal sporit si 20 crivatud
In spital, mijlocind i eumprarea bina-

leI pentru 40 crivaturl, domnind Dom.

nul Mihail Grigorie Sturdza-Voivod, iar
Mitropolitul fiind profesorul Veniamin

Costache. x838, Oct. 21.

In curtea acestel bisericT este

spitalul zidit la 1872, de Epitropia-Sf. Spiridon, alaturea de
vechiul spital, care acum e des
fiintat.

Biserica - Alba, cu patronul

Sf. Voevog, zidita la 1695, de
vel-Spdtarul Vasile Cantacuzino,
dupa ce se surpase cea vechre, ce

fusese zidita de Stefan Toma,

Cu veo 100 anr mar tnainte.
Aceasta biserica a avut, din
vechime, multf anT judecata, pen-

tru loe, Cu biserica armeana din

cest oras, cu care este al5turea

Ea avea ca venit, mal inainte

de inceputul secoluluf nostru,
taxa de la harabagiT si de la

ROMAS (ORA)

265

alteia mal vechf. Ea este cu 4

turnurf. Aceasta biserica avea

zile si care este al doilea din Mol-

din vechime ca venit taxa de la

chitar. De la 1843, fulie 2, prin
anaforaua statuluf No. 168r, se

cest iarmaroc in vechime se facea

obliga Ebria tirgului a da acestef

unulsaptaminal, in fie-care Marti,

maT mult pentru vite. Are 3 pie

biserici cite 500 id in locul acelef taxe pe care o Incasa Eforia.

Afara de acestea, mal este o

cape1a ortodoxa si una catolica
la cimitir, facute de curInd.
Biserica armeand din acest oras este zidita pentru prima oara
la 1609.
Orasul are un spital mare si

dova dupa cel din Falticeni. (A-

la 20 Iulie). Mara de acest lar

maroc anual, se maT face cite

te, din care cea din fata bise

riceT Precista-Mare, dateaza de
pe la finele secoluluT trecut.

Este pe linga resedinta ad

ministratiuneT judetuluT, si aceea

a Episcopuluf din Roman.

istorice. Lasind la o
parte diferitele ide/ emise de
una istoricT ca: Bising, Benku,

frumos, care depinde de Epitropia Sf. Spiridon din Iasi si

Fotino, Bonfiniu, Cantemir, Wolf

s'a cladit in 1872 in locul celta'

vechiti. Acest spital isi are inceput pe la 1787 si este fondat
de Gherasim Putneanul, egumenul mandstiref Precista - Mare.

orasuluT Roman o vechime mar

Pana la aceasta data, aicT era

un azil pentru saracf. El a fost
organizat pe la 1798, de Epis-

si altiT, care ad cautat sa dea

mare de cit poate o are in realitate, punindu-I uniT ca inte-

meiat pe timpul luI Traian, alpe timpul lul Clauditi, ideT

care se contrazic unele pe al.

tele si care nu se bazeaz5. pe
nirnic sigur ; lasind la o parte
Cronica luT Hur, in care se

din pretul chirle; cite 20 parale de bute, de la cotitul va

selor; ro parale de la bolobo-

copul de Roman Veniamin Costache.

Agricultura si cresterea vitelor
ocupa aproximativ s din locuitoril acestuf oras ; iar o parte se
ocupa cu industria si comerciul.
Industria care se practica, este

cul cu vin, de la totT cei ce'sf

masura singurf vasele si cite o
para de vadra, pentru masura-

cea de prima necesitate ea: zidarla, lemndria, fferarie, ciubo

aria, croitoria, etc. ; putini se

si care dateaza de la 1392 Martie 30. In acest document, Ro-

rea. cu cotul sal cu vadra a va-

indeletnicesc Cu muingeria si fabricatiunea sapunuluf si foarte

putini Cu blanaria care odinioara

afta atuncf in cetatea de la Ro-

masuratoarea vaselor cu buturT.

Incasa cite 4 parale la leti,

selor cu rachiti dupa.

Taxa de harabagelic se desfiinta la 1853 Iunie 2.

Biserica Sf. Nicolae faena
mal india' de lemn i apor co
90 anT in urma, Malta de zid
in' forma In care se vede si as

era In floare in Roman. Pe riul

Moldova este o singura moara
de apa.

tan

punctul I%cani. Produsele care

Biserica Precista-d.-s., facuta

mal intiiti din lemn i apoT de
zid, la 1791, avind patronul
Adormirea.
Biserica Sf. Gheorghe, zidita,
cum este asta-d, la 1847, de Grigore I Elena DonicT, in locul

se expoarta sunt cereale (gritl

papusof mai mult) i vite.
El serveste ca plata numai
pentru jud. Roman.
In acest oras, In fie-care an,

Comerciul fi face cu orasul

Galati si cu strainatate prin

se face 1a6 August un iarmaroc

anual, care tine, in uniT anr, cite o

spune el judetul RomanuluT ar

fi existat inainte de Dragos-

Vodd, cronica pe care larasT

nu putem pune baza, ne vom
opri la cel mal vechia document sigur, pe care Il avem

man-Vod5 ne spune ca el se

man, pe care o numeste cetate a sa Roman-Vocia si de

unde el si fiiT sal, Alexandru si
Bogdan, harazesc luf lanas Viteazul, treT sate pe Siret : Ciursaciuti, Vlademirouti i Bucurouti. (cArh. ist. a Rom.s., t. I,
CA acest tirg a fost
No. 19).
infiintat de Roman-Voda

ca a existat mal inainte de el

ca acest Domn nu-1 avea
atuncT, de cit ca un oras favorit al saii ,

in care poate

isT avea resedinta, aceasta nu

se stie cu preciziUne Este stiut
34

64745. Mar614 Diclionar Geograllo. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

ROMAN (ORA)

irisa ca el isi are inceputul innainte de 30 Martie r392.

Din un document al Episcopia de Roman din 1408, de

la Alexandru-cel-Bun, se vede
ca afara de cetate exista o biseria., in onoarea Sf. Paraschive,

care a devenit patroana Episcopiei. In aceast biserica a

ROMAN" (ORA)

266

Episcopul Romanulul era al

duilea dupa Mitropolitul prel.
Orasul Roman, din vechime,
ca i acum, a fost resedinta ti-

nationalitati, inca din timpurT

vechr in o relatiune comunicat
de Secretarul EpiscopieT de Camenita in r571 Nuntiulul Papal,

nutuluT cu asemene nutnire, unde

isi aveati sederea PircalabiT. Ti-

se vede ca Ungurii, din acest

oras si judet, rAtaciti
in eresul lui Hus, ati trecut la

nutul Romanului din vechirn e

avea 2 Pircalabi, si orasul avea
admi n istratiun ea sa proprie, con J.

religiu n ea catolica. (Hasdeti, 1st.

tol. relig. in Rom. , pag. 29).

Mara de catre Unguri, acest

xandru cel-Bun, Doamna Anas-

pusa din soltuz ca presedinte

si I2 pirgari.
Pe la 1458, pe timpul luT

tasia. In ce anume loe a fost

Stefan-cel-Mare, vedem el

aceea biserica nu se stie.

Episcopia de Roman, daca
trebue sa credem pe cronicarul
Ureche, a fost infiintata de A-

cuitoriT de prin satele cecine

t. r, P. 17-39).
In orasul Roman exista din
vechime o multime de bresle,
ca a banarilor, a croitorilor, a

fost inmormintata sotia luT Ro-

man-Vod si. muma la Ale-

lexandru-cel-Bun, Domnul Moldoce, care i-a dat si eparhie

pe sub munte in jos ; iar cro-

lo-

Cu orasul Roman, care aducen O

peste si varza, pentru vinzare

in acest oras, la iarmarocul anual, ce se facea la Sf. Ilie (20
Tulle), platean vama domnease.;
de unde deducem ea, inca de pe

nicarul Stefan Logofat zice ca

acea eparhie era format din

la aceasta data, orasul Roman

judetele : Roman, Bacti, Putna,

Tecuciti, Tutova si Vasluiti. E-

care si destul de intemeiat, cacI

avea si zile fixe pentru iar-

piscopia acestui oras a purtat

maroc.

era un erg Cu un venir oare-

oras maT era locuit de Armen! 5i

Evrei. (Melchisedec, Cr. Ro m.

brbierilor, a cojocarilor, a calicilor (a miseilor), a cioclilor,

etc.

Vom vorbi ce-va despre cele

dona din urma, de oare-ce celel'alte sunt destul de cunoscute.
Din un uric al lui Stefan-cel-

mult timp numele de Mitropolie

La anul 1467, Decembrie 7,

spre deosebire de
Mitropolia Suceva, se numea
Mitropolia Tarei-de-Jos. Acest
nume l'a purtat Episcopia de
Roman pana la inceputul seco-

el a fost ars de catre Mateiti

Mare, din 1458, se vede el in

Roman erati multi sracl, cari
forman, asa ziand, un fel de
asociatiune si pe care Stefan-

Corvin, regele Ungariei, in mer-

cel-Mare U da sub jurisdictiunea

sul san catre Baia, contra luT

dover, dupa ce a stat de s'a

bisericeasca a Episcopiel. Pe la
1704, Ianuarie 21, vedem
aceasta asociatfune era organi-

lului al 17-lea, cind Mitropolitul

odihnit cu ostile sale in el 6

zata in toata regula si purta

SuceveT, ca unul ce era al capitaleT, si-a apropriat exclusiv,

pentru sine, titlul de Mitropolit,
lsind celur de Rotnan, numal
numele de Episcop. In secolul
al XIV-lea i aproape in intlia
jumatate a secolului al XV-lea,
istoria nu ne-a pstrat numele
niel unui Episcop de Roman,
cacT de si cu ocaziunea con
flictuluT cu Patriarhia se amin-

zile. Ala' si-a concentrat Stefan-

numele de breasla miseilor, avind starostele lor, cu membrii

scutin de darT catre stat. (cC1-.

une-orT,

teste numele unuT Episcop Me-

Stefan-cel-Mare, Dornnul Mol

cel-Mare oastea sa din Tar,

eind a cenit Albert, Craiul Le
sesc, Cu osti asupra Moldove,
de s'a dat batlia la CodrilCozminuluT, in 26 Octombrie
1497.

Pe una din

O alta breasla tot asa de

curioasa ca i cea de mal sus,
care exista in vechime in orasul

pietele acestuT
fost taiat cronicarul

Roman, era breasla cioclilor,

dupa cum ne arata un docu-

Miron Costin, in Decembri e 1691,

ment de la Domnul MoldoveT,

din ordinul Domnulli Moldova

C. Cantemir.

Mihail Racwita, de la 1718,

ApriI 20. Aceast breasla se
compunea din 30 oamenT holtei, destinan pentru astrucarea

oras a

care se presupune a fi

Din documente se vede ca

al Romanului, insa pozitiv nu

se stie daca e asa. Cel
Episcop de Roman, de care ne
vorbesce pozitiv documentele
cunoscute pana acum, este Ca-

acest oras, in vechime, ca si Hir

laul i Vasluiul era, din cind

list, pe la anul 1444. (Vezi p. a.

cumente, se vede ca pe linga

<CCr. Rom. de Ep. Melchisedec).

Romini mal era locuit si de alte

letie,

Rom., Melchisedec, t. I, p.317).

In cind, locul de pedere pentru

Domnul Tara.
Acest oras, din deosebite do-

www.dacoromanica.ro

oaselor celor morti si perin si

mal' ales a celor strain! i nemernici. ET aveati starostele lor,
depindeati de Episcopia de Ro-

man, care Ii administra, judeca

si certa la trebuinta. Eral scu-

ROMAN (ORA$)

de &Ale cdtre stat si de

toate angaralele, si servitorilor
domnestT, de orT-ce categorie
ar fi fost eT, nu le era permis
s se amestece in afacerile lor.
NumArul acestor ciocli s'a redus in Ianuarie 1751, sub Constantin Racovitl, la 15 oamenT
Andreas Wolf, care serie pe
titT

la finele secoluIuT trecut, spune

cd. Romanul era un tirgusor

compus din ceva tnaT mult de
300 case. (Erst. Theil, t. I., pag.
184. cCr. Rom.v, Melchisedec).

Pamtntul pe care este situat

orasul Roman a fost din vechime
proprietatea statuluT si numaT

treptat si cu timpul a devenit

proprietatea EpiscopieT. Venitul
pe care 11 da acest oras la Domnie, era destinat, dupd. cum zice

ROMAN (ORA)

267

tinguit EpiscopuluT de asupririle ce sufer din partea aren-

500 galbenT, ce corespunde cu

adevAratul venit, ce poate Pard

dasilor mosieT tirguluT, prin in-

abuz sd aibd Episcopia de la

cdrcarea si ingreuerea ddrilor

bezmanale si a otcupulur (an-

oras, dupa drepturile dobIndite

de ea din antichitate.

treprizel) rachiulul. Episcopul

convingindu-se c ordseniT sunt

rdmine si pe viitor proprietate

In suferinte, le-aa propus, ca eT

sd Imputerniceascd din parte-le
niste persoane de incredere, cu
care el sA poate chibzui modul

cum s'ar putea cuna pe viitor

aceste nemultatnirT comune orasuluT $i EpiscopieT. OrAseniT aa

delegat dintre dinsiT pe spatarul Grigo.ri Doni, pe sptarul

Dimitrie Strat, pe Clucerul Ova-

nes Criste (Armean) si pe Grigore Naum. Acestia ad ardtat

EpiscopieT toate asupririle ce su-

ferea orasul din partea

'filtre-

Dem. Cantemir, pentru intreti-

prinzdtorilor venituluT ce este

nerea a 4 Vornicl de poartA,

In drept a trage Episcopia de

care resedead In Tasi, din afard

la

Podul de pe apa MoldoveT

a EpiscopieT, lasindu-sc ins o-

rasenilor libertatea de a trece

prin vadurT si lama pe ghi atd.
Morile de pe Moldova si
zalhanaua ramin si pe viitor In
posesiunea EpiscopieT, si tir-

govetiT nu vor pretinde niel o

plata de la Episcopie pentru

$1
pentru imasul
dimprejurul lor ; pentru care s'a

ele, precum

si dat orasulul 30 t'Ale imas

mal mult peste 300 t'Ala, ce 11
se cuvenea.
Vor fi scutite de orT-ce
dare catre oras, si chiar de plata
despdgubireT la improprietdrirea
orasulul : casa SE EpiscopiT, cu

EpiscopieT de DomniT ceT mal

orAsenT. Veniturile aceste,

prin o concurentd bazat pe ldcomia antreprenorilor si pe latitudinea abuzurilor, ajunsese atunci la suma de 850 galbenT,
plAtitl EpiscopleT anual, osebit
de cea ce aveaa a profita aceT
antreprenorT. Spre curmarea acestor abuzurl, Episcopia a consimtit la propunerea delegatilor : de a se rescumpAra orasul
si a deveni com. proprietara pe

dinainte. Din alte doud documente, unul de la 4 Ianuarie

1721 si altul de la 1722, date

locul ce ocupd si clt if va mal

fi necesar, in cit, pe viitor, sl
nu maT depindl intru nimic de

de Mih. Racovitd-VodA, se spe-

sa la Episcopia dijrnd. In acele

Episcopie. Invoiala s'a fAcut cu

conditiunile urmAtoare :
T. Episcopia cedeazd ordse-

documente se spune el dijtna

se lua de la Ole, fin, prisecT,

nilor dreptul de proprietate pe

Neamtu, pe Orbic, si le-ad dat

in stdpinirea Episcopier. (Cr.
Melchisedec, t. II, p. 201, 202

vatra tirguluT, si osebit, afard

si 204).

de Curtea-Domneased si judecail
procesele cele miel ; lar pe cele

marT le trimeteall la Domnie.

Din un document de la 1712,
se vede cd Pahomie, Episcop
de Rotnan, este imputernicit a
lua qui de la totT cel ce cultivad locurl de hrand pe mosia
tirgului Roman orT-care ar fi,
cAcT acea dijind era hardzitd

cified anume de la ce trebuia

grAdinT, etc., si de la tot locul

Cu venit din cuprinsul tirgulu1.

Ea mal lua arara de aceste si

cite 2 banT de la orl-cine va
vinde ceva In tirg. Aceste veniturT le lua Episcopia de Roman inc din vechime.
Tocmar tirzia, la 17 August
1844, comunitatea orasuluf s'a

de periferia orasuluT, un Roas

de 330 fdlci.
Locul acesta stilpindu-se
si fcIndu-se harta, se va da in

tot locul dimprejurul el si alte

acareturl ale Episcopiel din interiorul orasuluT, precum si alte
15 locurT, dintre care 2 sterpe,
iar 13 locuite de servitorii EpiscopieT.

Invoiala aceasta s'a . aprobat

si de guvern, dupd ce s'a votat
anul urmAtor (1845), si de obsteasca Adunare a Tare*. Conform conditiunilor expuse mal
sus, orAsenir ad cumpArat doua
mosioare : una in tinutul Falcia,
anume CorddreniT, pe Crasna,
cea-l'altA CostnaniT, In tinutul

In anuI 1845, orasul a mal

ars ()data.

Roman, stafie de dr.-d.-f., jud.

stdpinirea orasuluT.

si orasul Roman, pe rmia Roman-

Spre despAgubirea EpiscopieT de venitul ce avea de la

Burdujeni, pusa in circulatie la

15 Decembre 1869 Se afia futre statiile Secueni (t T,6 kil.),
si Mireesti (15,i kil.). InAltimea

oras, sl se cumpere o mosie,

care sa producd anual suma de

www.dacoromanica.ro

268

ROMANATI (JUDET)

ROMANATI (JUDET)

d'asupra niveluluT MariT e de

189',40. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de 474600

impartirea administrativa a co-

Ascutita-cu-Colt, Balanul, Ota-

munelor. Aceast linie pleaca de

la pichetul Blana, trece pe Ruga

rul, Jidovl, Jidova, Jidovilor, Bes-

leT, 28 banT.

Dabuleni, face un cot inauntrul

Romanatilor prin mosia dome-

Romanati, unul din cele 32 ju-

niala Sadova, trece pe la V.

dete ale Rominiet.

Situa fiunea geografia fi Limite. Romanatl este un district
de cImp format din o mica parte
spre N., deluroas si din cimple
vasta ce face parte din regiunea

de comunele: Atnardsti-d.-j., Dobrotesti, Apele-Vil, Cacaleti, Le-

sesuluT DunareT. Al 42-lea grad

de longitudine orientald se tae,

in dreptul com. Vladila (la S.
de Caracal), cu al 44-lea grad
de latitudine boreald.

Este situat in partea de S.E. a OltenieT i ocup unghiul

ce se formeaza prin varsarea 01tuluT in Dunare, intinzindu-se

ul, Golfinul, Robanesti, Ungureni, Vulpeni i Bazgarei, $i se

termina linga. riuletul Caluiul.
Directia generall a acesteT linif
este de la S.-E. spre N.-V. $i
paralela cu cursul OltuluT.

legiul, Gisca, Tovaristea, Piatra,

Muntele-Mare, Mruntelul, Mocia, Neichi, Padini, Rusaneasa,
Orlea, Florilor, Gostevi, Movilacu-Vita, .MutuleT, Movila-MoriT,

Titiri, Panel, Sterie, Barbu, Delei, Dadul, Calugarul, Tufanul,

Dragoi, DragicT i CraluluT.
Se mal distinge un val de pamint foarte vechitl, anterior chiar
epoceT Romanilor In Dacia, numit Brazda-lul-Novac, care tale

La N., este iara$T un hotar

judetul in dona partr, cam pe

artificial, paralel c'u Dunrea,

aceeasT linie care desparte regiunea dealurilor de a sesuluT.

Se observ la satele Popin-

care desparte Romanati de Vilcea, incepind de la riul Caluiul

si mergind in linie dreapta, de la

V. spre E., pe la N. de satele

zalesti, Vii$oara, Dobrunul,

Vladuleni $i Greci, unde

Preotesti, Marcusul, Dobriceni,

e calcat transversal de calea

Mologesti , Stupina , Strejestid.-s. si Runcul, i terminindu-se

Romana, ce merge la Apulum.

Spre S., actiunel apeT, com-

Jud.Romanati se margineste la
N. cu jud. Vilcea ; la E., cu jud.
Oltul i Teleormanul ; la S., cu
principatul BulgarieT si la V.,

la satul Foisorul.
Intindere. Teritoriul acestuT

binat Cu a vintuluT, se datoreste

cu jud. Dolj.
La E., are o limita naturala,
riul Oltul, care-1 desparte, de
la satul Foisorul pana la com.
Scarisoara, de jud. Olt, iar de

si:mea de la Corabia pana in sus

de satul Runcul, si o- latime de
26 kil., socotita pe osea, de la

aci in jos, pana la Izlaz, face

hotar dinspre jud. Teleorman,
avind in genere o directie de

este de 333660 hect.

pe tarmul drept al

OltuluT

pe cel sting al DunareT.

judet, de la N. la S., are o

lungime de 94 kil., socotita pe

podul de peste Olt, pana In

valea TesluetuluT. Suprafata jud.

Topografie. Considerind aspectul topografic al jud. Roma-

fortnarea acelor cimpiT intinse

de nisip, cu delusoare, numite

dune si care ad provin din nisipul fin adus de Pa, depus la

gura si pe malurile sale $i dus
de vint in jud. Romanati.
Idrografie. Cursurl de apa. mal
principale in Romanati sunt : Ma-

mul, pni, uda N.-E. RomanatuluT $i se varsa in Olt, mai sus

la N.-V. la S.-E. La S. are larsT

o limita naturala, Dunarea, care

nati, avena la N. dealurile : al-Stre-

de Colibasi ; Beica (Beiha), Orla,

uda N.-E. jud. si se varsa in Olt,

jestilor (246 m. altitudine), Ba-

in fata orasuluT Slatina ; Cor-

formeaza i granita Tare catre

nul, intre Mamul si Beica, Morun-

Bulgaria, asa cA toate insulele ce

sunt dincoace de firul apel ne apartin. Acest fluviti face hotarul
de S. alRomanatilor, Incepind din

glavul, intre Oltetul si Burluiul,

Dealul Secilor, dealul Cocoresti,
Gradiste, Pava/ioaia si DealulSuruluT, al-ChilieT, o parte din
dealul Fratila, Curtisoara, Ungu-

nesul i Dranovatul, care unite

formeaza Oltisorul, care se uneste cu Oltul la com. Greci ;
Burluiul, strbate Romanati in
directie paralela cu Oltul, udd
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., si se uneste cu Oltetul la com. Pirscoveni ; Oltetul, izvoreste din
jud. Gorj, intra in Romanati la
-.orn. Dobriceni, trece pe litiga
Bal$ si se varsa in Olt la Flcola, dup un curs de 150 kil.

dreptul com. Dabuleni (insula

Domnita Masa) $i pana la gura
OltuluT, inteo linie care prezint

reni $i dealul Bobul, o ramificatie din dealul Bals, si in fine

un arc de cerc ce incepe de la

Dealul-Murgasultd.

com. Gura-PadineT $i se termina.

In dreptul com. Izlazul, si la care

La E., este sesul format de

valea OltuluI, lar spre S., ma-

orasul Corabia vine ca un punct

tangential, la N.
La V., hotarul este o linie artificiald care e determina prin

rele $es DunArean.

In Romanati sunt mal multe

movile : Strimba, Tigani, Visinele, VoineT, tevii, Ascutita,

www.dacoromanica.ro

in care primeste ca afluentl : TIriia, Maneasa, Cerna si Curluiul,

pe stinga, Cioroiul, Caluiul i Gea-

ROMANAT1 (JIMET)

martaluiul, pe dreapta; Caluiul,

Orla, uda" N.-V. piase OltetulOltul-d.-s., si se varsa in Oltet,
la com. Oboga ; Fratia, unita

269

1.0MA NATI (JUDET)

bra, Potelul, Ciulnita, Dragaveiul,

port, Corabia, vi zitat de bastimen-

te c a pinze si abur', si de vapoa

cu Geamartaluiul la com. Bazgarei, se vars5. In Oltetul, la com.

Chichinetele, Corabia, Prundullur-Ahmed, Psarda, Plopi, Calnovatul, Benea-Izlazul, Chichinetele - de -Izlaz, Ostrovul - Sirbilor, Verdea, Ostrovul-Banului,

Virtina, uda N.-V. plaser Olte-

Prundul - Chirtelor, atina san

tul-Oltul-d.-s., si curge prin o

vale larga de 1-2 kil. ; Tes-

Romanatilor e strabatut de 2

Gura - Boazulur, Ostrovul - SatuluI, OstrovuI-Mare, Jiraul-de-laOlt, Bica, Mrincioaica, Vadinul,

Teusanul, Mosafirul, Boldul, Ba-

linif ferate : Corabia - R.-Vilcer,

luetul, Pilas, se varsa in Tesluiul, are o directie de la E. la

V., paralel cu cursul de jos al
Oltetulur, se varsa in Olt la com.

Stoenesti, si uda in cursul san

S.-V. plaser Oltetul-Oltul-d.-s.,
si pl. Ocolul, de-alungul, de la
V. la E.; Caracalul, pr, format din mar multe ape miel,

nul, etc.
ImpirtireadministrativeY.Jud.
Romanati se imparte in 3 plasI :
Ocolul,
- Balta si 01tetul-Oltul-d.-s., coprinzInd i ro

com. rur. i 2 com. urb. :

Ca-

racalul, capitala, i Corabia, port

trece prin mijlocul orasulur Caracal si se varsa In Olt la com.

la Dunre.
Populatia. 202439 locuitorT

Slaveni. Oltul face limita de

E. a judetulur, primeste pe

(1899)-

dreapta toate riurile de mar sus

si

se varsa in Dun are, filtre

Agricultura este ocupatiunea

principala a populatiuner. Din
punctul de vedere al calitater

rele de posta pe DunAre care

transporta pasagerir. Mar lnainte
$i Izlazul a fost port.
ferate ci fose/e. Teritoriul

care are 94 kil. de la Corabia

la satul Runcul, si Slatina-Craiova ; de 2 sosele nationale, Corabia-R.-Vadulur, de 95 kil., de la
Corabia la Runcul si Slatina-Cra
iova (v. Bals), de 4 t kil. in Roma

nati ; de soselele judetene: Dabuleni-Corabia-Izlaz, de 50 kil. ;

Caracal-Leul (la hotarul Dolju14, de 35 kit ; Caracal-Stoenesti (12 kil.); Caracal ZvoscaDbuleni (51 kil.), VlAduleniMirila - Morunglavul Lalosii (40
kil.) ; Izlazul - Oltul - Stoenesti ;
apor cal vecinale intre toate co
munele judetulm.

Izlaz si T.-Magurele. Dunarea,

ucla partea de S. a jud. Roma-

SOlului avem (1897): 2 10711 hect.

Sunt 3 biurourr postale: la

patnint arabil, 23367 izlaz, 19179

Bals, Caracal si Corabia, afar de

nati, de la com. Dabuleni la

livezr de fin, 1283 hect. cu

prunT, 678 gradinT, 7514

biurourile de pe la garr.

Izlaz, in /inie dreapta de la V.

la E., cu un arc de cerc la Corabia.
Baltr

1828o padurr, 1385 hect.

suprafata vetrelor com., 51203
viT,

Cultul. Judetul Romanati face

parte din eparchiaRlmniculur (N.
S everin) si este ad ministrat In afa-

sterp si dru mur!, in total 833660

hect.
Cimpiile spatioase si foarte
fecunde formeazd bogatia jude-

cerilebisericestr de un protoe
ren si un proestos, cu resedinta in Caracal. Are 149 de parohlt, 216 bisericr, din care 5

Izlazul, Racovicioara 5i Plamini,

in o insull din intinsa balt

tulur, prin recoltele admirabile

ce dan, de aceea marca judetulur este un snop de grin.

Potelul, care se intinde de la

Dabuleni pana la Corabia, pe

sunt : 36014 cal, 74760 bol si

malul Dunarri.

yac!, bivolf si bivolite, 189 ma-

intretinute de stat, lar cele-Falte

de comune, si unde functioneaza
236 preotT, i diacon, 259 de
cintaretr si 66 paracliserr.
Instrucliunea publica'. Este
un gitnnaziu si o scoala de me
serir in Caracal ; 3 scoale pri-

lacurr sunt : Lacul-

TurculuT la S. de CaracaI, si
balti la com. Vladila i Gabaltile Vultoarea si Glo-

lesul ;

dul, la S. de com. Dabuleni ;

Val principale sunt : ValeaDunarer i Valea-Oltulur.

Insule. Oltul, prin cotiturile

sale, isT imparte de multe orT
apele formind mar multe insule
neinsemnate, din care una mar
mare in sus de com. Izlazul. In
balta Potelulsunt 4 insule. Dejud.

Romanati tin in fine toate insutele din Dunare, dincoace de firul

apeI i anume: Doamnita-Balasa,
Pdpadia-Mare, Papadia-Mica, I-

Vite, dupa statistica din 1900,

garT si catirr, 4804 capre, 190801

or, 77947 porcr.

Comereiul are 2 centrurr de
desfacere mar insemnate : Caracalul si Corabia. *Se fac bilciurr
la Caracal, Babiciul, Brincoveni,
Slatioara, Osica-d.-s., Pirscoveni, Strejesti-d. , Oboga, Crusovul, Dabuleni, Izbiceni, Rusanesti-d.-j., Studina, Vadastrita si
Visina.

In Romanati este un singur

www.dacoromanica.ro

mare urbane de bleti si 2 de

fete 'in Caracal ;

2 de bletr si

una de fete in Corabia ;

113

scoale primarerurale si
scoale
de catun prin sate, scoale care an

fost frecuentate de 8208 copir

in anul $colar 1899-900.
7ustijia se imparte In judetul

Romanati de un tribunal, de
resortul curtir de apel din Cra
iova, de o curte cu jurr si de

ROMANI

270

ROMANATI

3 judecatorir de ocoale $1 una

de oras, in Bal$, Ocolul, Corabia
$i Caratal.

In totr timpir s'ati ridicat din

acest judet barbatl carr sa lupte

tale : unul in Caracal, Cu 30 pa

pentru libertatea $iindependenta

Tarer. A.$a la satul Ciuturoaia,
(azi *tirbeit1), a fost vatra $i lo-

turr, intretinut de judet $i de

cuinta Buzestilor, vestitr gene-

oras, care plate$te o subventie

de 4000 Id anual, instalat
tr'un local care poarta numele
unc donatoare, Smaranda Vil-

rail ar lur Mihai, care ati infrun-

In Romanati sunt trel

spi-

doianu; spitalul arondismentului

Corabia;
spitalul pla$er 01
tetul-Oltul-d.-s., in Bals.
Istoricul judefulut Romana(/.
Dintre judetele Rominier, putine

tat atitea orde de Tatarr

De la Corabia, dup. revista,

&mese batalioanele romine
zboara spre Plevna unde mar
incercindull Rominul vitejia $i
virtutea stramo$easca, data cu
laurir victorier, ne aduce independenta i regatul romin.

$i

Turcr, i aii domolit furia lor pa-

Romanati sa Romineti, sat,

gina. lar la manastirea Caluiul,

fundatiunea a aceleia$1 familir,
se vad amintirr pe zidurile cele

Cu ZOO locuitorr, jud. Arge$, pl.

Gala$e$ti, pendinte de com. rur.
Negra$1.

zugravite $i pe pretrele mormin-

tale, despre cer trer fratT Buze$ti, vitejir capitanr ai lur Mi-

Romanati saii ROMineti, proprietate a statulur, jud. Arge$.

V. cat. Negra$1.

sunt ca Romanati, a$a de interesante prin rama$itele aseza-

hairt-Viteazul.

mintelor romane : la Recrea, Hotarani, Slaveni, Rusanesti $i Ce-

capita.nul priceput in ale o$tilor,

Romanatul, vale cu piklure, in

popa Stoica din Farca$, care

jud. Gorj, pl. Jiulur, com. Pe$-

prin asezamintele preisto-

teana-d.-s., situat. spre E. de

pdmint, numit Brazda-lur-Novac,

cu putinT ostasT izbea cete inzecite de Turcr.

Aga Mateit-Basarab, tare Cu

ca si prin $oselele romane, ce

inca sunt pe alocurea vizibile.

o$tile Craiover si cu Ro$il, porni

In contra lur Leon-Voda, $1. mar

Chicioara-lur-Epure.

Tot in acest judet, la Grojdibod,

pe urm se face Domn.

De la 1718 (pacea de la Carlovitz), Romanatir trec impreuna cu Oltenia sub dominatiu-

Romani, com rur., jud. Vilcea,

plaiul Horezul, formata din 2

nea austriaca, dar pacea din

Balane$ti la V. $i Costeqti la E.,

pe riul Bistrita, la so kil, de

hirburr, pletre gravate (antice),

obiecte de metal, etc. Movilele
de pe litiga satul Hotarani con%in toate sarcofage, pe cae lo-

Belgrad (1739) restituie Turcier

O lte nia. La 1775,sub Alexandru
Ipsilante, erail 4 eapitanr in Romanati : a) al-Caracalulur ; b) alIzIazulur ; c) al podulur Bal$ ;
si d) Catanele-Calara$ilor.

cuitorir nu Inceteaza a le tot

scoate cu dorul dupa bani $1

In sec. al XIX-lea joaca un

rol foarte important In istoria

obiecte pretioase.

Tarer prin ridicarea stindardulur

regeneratiuner, la Izlaz, in 1848
(v. Izlaz) de cAtre Heliad, Tell
$i Magheru.

rice la Vadastra; prin valul de

s'a gdsit o diplom militara a

imparatului Hadrian ; la Slaveni
un templu al zeulur Mithras, etc.
Orr unde sapa intrA in pamint,

pe vetrele vechilor cetatT romane, scoate la iveala.;--monede,

Numele chiar de Romanati,

dupd etimologia d-luI Hasdeti,
vine de la Romunates, adica
locuitorir RomuleI, colonia cea
mar insemnata romana din Ro-

Tot din acest judet se ridica

In fine, la 1877, Corabia, Izlazul $i Gura-Oltulur, sunt punc-

minia-Mica pe timpul Romanilor.

La Celeiti se observa i ur-

tele atacate $i bombardate mar

mele podulur peste Dunare, restaurat de Constantin-cel-Mare.

1877 s'a terminat podul pentru

trecerea ostirer noastre, stabilit
la com. Seli$tioara, $1 M. S.
Regele da un ordin de zi catre
arman., indemnind-o la lupta
crincena pentru scuturarea jugulur pagin.

Dupa diploma lui Bela IV,

regele Ungarier (1247), Romanatir fac parte din tara Severin dur, caer Rominia - Mare se
numea pe atunci Cumania.

mult de Tara La 20 August

www.dacoromanica.ro

comuna. Pe ea curge Orla Romanatul. E formata de dealul

catune : Romani

Birzoteni.

E situatkintre dona dealurr

re$edinta jud..si la 3 kil. de a
plaiulur. In vechime, parte din
aceasta com. se numea Dezrobi0 $i parte Neagota.

Are o populatie de 938 locuitorr ; o bisericA, cu hramul

Sf. Voevozr, afara de manastirea Horezul ; o $coala, reinfiin-

tata in 1889 $i care in 1899900 a fost frecuentata de 29

copir. De la mijlocul secolulur
al XIX-lea' i pana la 1872 a
fost $coala in com., ramita ea
Plaiulur, care s'a intemelat de
arhimandritl d'a! manastirer Horezul.

Vite sunt : 23 cal, 83 bol*,

231 vacr, 115 capre, 160 or $i
130 portr.

Pe riul Horezul, in raionul

com., sunt 2 morr, qi pe Luncavaciorul, tot dona, in cat. Birzoteni.

ROMANI

ROMNETI

271

La 1864, s'ati improprietarit

margineste la N. Cu Latinul si

186 locuitorT pe mosia Romani

com. Cungul ; la S. si S.-V., cu

Scortarul-Vechit si Cu Movila-

a statuluI, din care li s'ati dat

552 hect. pamint.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 1299 leT anual.
E brazdata de dealurile : Bdlanesti, Coasta-ManastireI, Plaviceanu, Piscul-Daroflor, Bistritei i udata de valle: Strimptul,
Neagotir si MaruluI.
Se margineste la E. Cu com.
Costesti, la V. cu Balanesti, la
N. cu p.adurea statuld Romani

si la S. cu cat. Bogdanesti.

MireseI; la E., cu Nazirul si

Tudor Vladimirescu.
Suprafata com, este de 2299

hect., cu o nopulatie de 1255

suflete.

la z88i, frecuentad de 134

elevT; o biserica, claditi. la 1890,

de locuitorT, deservit de un

preot, un cintaret si un paracliser ; io circiumI si 2 morI de

vint.

Vite : 582 cal, 2 asinI, i cat'ir, 1365 vite marl cornute, 578
oT si 231 rimatorf.

Are o biserica, cu hramul SI.

VoevozI, construid. la 1890 de
locuitorT $i deservid de i preot
si 1 cintaret ; o scoala mixta,
infiintata la 1881, frecuentata

Romanul, pirta, in jud. Gorj,

de 134 elevl (1899-900); 2

varsa in Gilort la N. de com.

morI de vint ;

Novaci.

13

strade bine

i z piete.
Venitul cotn. e de 4390 leT,

plaiul Novaci ; izvoreste dintre

muntir Plescoaia si Mohorul, se

aliniate

Romani, sat, facind parte din

com. rur. co acelasT nume, jud.

Vilcea. Mosia apartine statula

Are o populatie de 493 locuitorI ;

o scoala; o biserica, cu

hramul SfintlI VoevozI, fondata

la 1765 de catre loan i Dionisie, archimandritl al srinteT
nastirl Horezul.

Romani, mahala, in jud. Vilcea,

lar cheltuelile, de 4032 lel.

Vite : 694 bol, 500 vacY, 8
taurr, i68 vitel, 582 cal, 3 magarT, 578 oT si 232 rimatorT.
Drumurl : la Nazirul si Cazasul, spre E., 10-15 kil.; la Braila,

spre N.-E., 15 kil.; la Latinul,

spre N., 12 kil. ; la Gurgueti,
spre N., 8 kil. ; la ScortarulNoti, spre V., 28 kil. ; la Mo-

plaiul Cozia, com. rur. Rimesti.

vila-MireseY, spre S., io kil. ; la

Scortarul-Vechit, spre S., 8 kil.

Romani, pddure a statuld, in

Comuna e infiintata la 1879

jud. Vilcea, in intindere de 785

hect., situad. In com. Horezul

prin improprietarirea insurateilor

si venirea altor locuitorI din t'irlele din vecinatate : Jipesti, Cirpaceni, Ghesuiti, Soreni, Jilava,

formad din trupurile Neagota

si Valea-lui-Neagu (750 hect.),

Romlna, cdtun de N. al com.

Virtina, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

jud. Romanati, situat pe valea

OltetuluI, pe tarmul drept, la 7
kil. spre N. de Bals, la poalele
dealulu1 Chiliile, care are 187'n,76
altitudine d'asupra niveluluT Ma-

rra% Are 300 locuitorl.

Romlna, cdtun, al com. Bosoteni, pl. Ocolul, jud. Romanati,

situat pe malul drept al aper

Teguiulul, la 17 kil. spre N.-V.
de Caracal. Are o populatie de
45 familiI, sat 200 suflete. Numele satuluT vine de la vorba
.xrutninIo, prin care In secolele

16 si 17 se desemnat taraniI

Cringul-Popesti (15 hect.) si Pla-

Ceaunari. Pe acest loe at fost

carI s'aj vindut clacasI de buna

etul (26 hect.).

satele Pltica si Ceaunari, care

mal in urma at luat numele de

voie.

Romani, Nea gota $i Blrzoteni,

mofii ale statulul, pendintT de
m An Astirea Bistrita, com. Romani,

plaiul Horeztil, jud. Vilcea.

Romanul.

Romanul, sat, in jud. Braila, in

partea de E. a com. Romanul,
unde a fost vechiul satisor Ciau-

Romani, Bolea, L udeasa

BradUletul,plaurfparticulare,
supuse regimulta silvic, pe mosia Romani, apartinind de com.
Rimesti, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.

Romanul (Pltica i Ceaunari), com. rur., jud. Braila, pl.

Vadeni, situad pe un plata. Se

nari, la 21 kil. spre V. de orau1 Braila. Este infiintat la 1879

cu ocazia improprietariril. La in

ceput purta numele de Platica;

de la 1822 i s'a dat numele de

RomInesti, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, situad la

8 kil. spre S. de Titu, pe malul sting al piritilul Rastoaca si
pe loc ves.
E formad dintr'un singur sat,
care are o populatie de ioo locuitorI, o biserica si o scoala.
Peste Rastoaca este un pod
si peste Baiul un podes al pro-

Romanul.

prietateT Poiana-d.-s.

Vatra satuluT este de 200

hect., cu o populatie de 274

Se Invecineste la E. cu Poiana-Lungl-d.-s., la V. cu Potlogi-Ruralf si Urbanl, la N. cu

familiI, sat 1245 suflete.

Are o scoall mixta, Infiintata

www.dacoromanica.ro

Lu n guleti si Rastoaca. De Poia-

272ROMINETI

ROldisTETI

na Lunga se desparte prin Baiul

si de cele-l'alte, prin cimpli. Se
uneste Cu toate prin sosele co-

cea, pl. Cerna-d.-s., compusa din

2 catune: Rominesti $i Balaciul

plopi, de vr-o 200 hect.; 1 moara

Este situata pe valea *asa,

munale.

la 6o kil.. de capitala judetului

si la 15 kil, de a plaseT.

Saha.
Vite : 120 vite marT cornute,
20 caT, 244 oT i 30 porci.

RomIneti, com. rur., jud. Gorj,

Are o populatie de 569 lo-

pl. Ocolul, situata. la S. orasului

cuitori ; o scoala ; 2 bisericT, una

In Rominesti, fondata la 1863 de
raposatul Ion Busuioc $i alti eno-

T.-Pul, pe un teren ses.

Are o suprafata de 423 hect.,

de vint si 2 de apa pe pifiul

Romineti. Vezi Dumbraveni,

sat, com. Dumbraveni, pl. Sirer,
jud. Botosani.

cea-l'alta In cat. Bala

cu o populatie de ito farniliT, sa u

ria$T,

463 suflete : 2 bisericf, din carT

ciul.

una de zid, facuta in 1883, lar

Vite sunt : 138 bol, 280 vacT,

58 viteT, 13 caT, 18 bivoli, 185

Ocolul, com. Isalnita, cu o populatie de 189 suflete, $i 37

case.
Are o biserica vechTe, cu
mul Nasterea MalciT Domnu-

cea l'alta de lemn, mal vechie, fa-

Romineti, sat, jud. Dolj, pl.

LocuitoriT poseda : 24 plu gurT,

or, 169 porci si 149 capre.

Linga riul Sasa se afla o fabrica de cherestea a d-lor I. si.
C. Weisbock si N. T. Popp.

39 care cu bol", 3 carate cu cal,

320 vite marT corniite, 24 cal,
104 oT $i 132 rimatori.

Locuitorii sunt mosneni, afara

de 29 carT s'aa improprietarit la
1864 pe mosiile d-lor Greceanu,

cut de locuitorT, deservite de

preot si 1cintaret ; o scoala ;
3 circiumI.

fondata la 18o0 de Dincl

Mica $i reparata de Opran, la
1856; 2 circiunil.

Budgetul com. e la veniturr

loan Busuioc, Safta Greceanca

Romtneti, sat, jud. Iaj, pl. Co-

de 827 leT, 20 banT, iar la chel-

si raposatului Patnoghi, dindu-li-

tueli, de 814 lei, 70 bani.

se 94 hect. pamint.
Vatra satului are 40 hect. ;
iar suprafata intregel com. este
de 5121 hect., cu izlaz cu tot.

poul, com. Movileni, situat Intre

dealurile: Fundatura, Holmul,
RomInesti i Cimitirul, printre

Comuna este udata de riul

pul si piriul Slastiul. Pe apa
pulul sunt 2 morT.
Comunicatia se face prin soseaua nationala Fjliai - Pietrosani, care o strabate $i o' pune
in legatur cu orasul T.-Jiul.

Rornineti, com. rur., jud. Prahoya, pl. Crivina, situata pe loc

ses si compusa din doul catune Rominesti si Puscasi, cu o

populatie de 794 locuitorT.
Are o ..scoala ; o biserica, cu
hramul Mema capului Sf. loan,
zidita. la 1792 si deservita de
I preot.
56 locuitori s'au improprietarit la 1864, dindu-li-se 242 hect.

EI poseda 19 cal si Tepe,

vaci, 166 porci si 190 bol.

63

Comerciul se exercita in com.

de doT circiuman.

leT anual.

curge piriul cu acelasi nume. Are

o suprafata cam de 859 hect., cu
o populatie de 173 familiT, sati

Doul sosele: una vecinala.

alta comunall Inlesnesc comu-

789 suflete; o biserica, zidita

la 1821, deservita de r preot,

Veniturile comuneT se urca la

1553 la' si cheltuelile, la 1202

nicatia cu com. Rosiile si Lap usata.

E brazdata de dealurile: Lapusata, Viilor, Baes.fi, Poianacu Peri, Boerul-Dinu, Paraua $i

udata de vaile : Zgubea, *asa,
Hirtopul i Trestia.
Se invecineste cu comunele :
Lapusata, Stravesti, Blesti si

I cintaret si i eclesiarc; o scoala,

infiintata la 1879, frecuentata

de 34 elevI (1899-900).
Vite: 611 vite mari cornute,
937 oi, 68 cal: si i i I rimatori.

Romineti, sat, fcind parte din

com. Balilesti, pl. Riurile, jud.
Muscel, situat pe malul sting
al riulur Bratia.

Rosiile.

Are o populatie de 248 su-

Romineti, sat,

sl

mofie, jud.

Arges. VezT Romanati.

Romtneti, sat, pe coasta de

Budgetul com, e la venituri

$i la cheltuell de lei 2541.
Prin comuna trece soseaua

deal, in megiesie cu Ciurul, com.

nationala. Ploesti-Bucuresti.

hect. si o populatie de 83 fa-

Ostopceni, pl. *tefanesti, jud.

Botosani, cu o suprafata de 250
sail 387 strflete.

Romineti, com. rur., jud. VII.

cari se intinde o vale mare, pe

care e situat satul i prin care

Ate o padure de salcie

www.dacoromanica.ro

flete, si o bi4erica, zidita de locuitorT.

Romtneti, sat, facind parte din

com. rur. cu acelag nume, pl.
Crivina, jud. Prahova.
Romineti, cittun, 'in jud. Prahova, pl. Vrancea, com. Nistoresti.

ROMINETI

Are o populatie de 162 su.

flete si 29 case.
Romfneti, sat, fAcind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

Are o populatie de 362 locuitorT. Ad"' e resedinta comuneT.

Este udat de piraele asa si

Zgubea.

Romineti, subdivizie a satulut

Stroesti, jud. BacAri, pl. TazlAul-

72 arif, cu o populatie de r5o

Clon!, jud. BuzACI,

familiT, sati 520 suflete, si o bisericA deservitA de i preot

3 eclesiarhi.

cuitorr i 59 case, format din

Romineti, subdivide a

cu 290 lo-

insurAten improprietAritT la 1883,

pe mosia Ciorani.

Vite : 190 bol, 105 yac!, 30

junc4 39 cal, 396 o! si 31 ri-

Rosetti, stafie de dr.-d.-f., jud.

BuzAa, pl. Cimpul, cAt. Cotul-

mAtorT.

pe linia Buzad pusl in circulatie la 13 SepCioriT,

Romtni, mofie, in jud. Neamtu,

pl. Bistrita, com. Siliste, proprietatea Sf. Spiridon din Iasi.
Este arendatA Cu 25577 lei anual.

tembre 1872. Se aflA futre staVine Cilibia (10,4 kit.), i FAurei

(lo,' kil.). InAltimea d'asupra
niveluluT MAriT

d.-j., com. Beresti.

e de 47m,68.

Venitul acestel sta%1T pe anul

Romula, judetul Romanati, mucom.

rur. Greci, pl. Motrul-d.-j., jud.

Mehedinti.

Romineti, deal, ce se intinde

In partea de E. a satulur Rominesti, jud. Iasi, pl. Copoul,
com. Movileni. Pe podisul
sunt izvoare i imase.

Romtneti, a'eal cu pdcluri, in

jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-s.,
com. S/obozia ; se desface din
dealul Gurguiatul si brAzdeaa.

V. comund.

Romineti, mofie intinsl particularA, in jud. Dolj, pl. Ocolul,

com. Isalnita.

Romlneti,

ROSETI-VOLNAV

273

izvoreste de

sub poalele dealulul FundAtura,

din satul Rominesti, jud.

pl. Copo al, com. Movileni, trece
prin mijlocul satulur, si in jos

de el se varsA in iazul Rominesti.

Romineti i Balaciul, pduri

ale statulur, judetul Vilcea, p/.
Cerna-d.-j., com. Rominesti.

nicipiti

i mg pe urml co-

lonie romanA. Pe la anal 245 d.

Chr. se intAreste cu zidurT, probabil in una rAzboiuluT luT Fi-

lip Arabul cu CarpiT. Ad se

Bistrita, com. Silistea, situat spre

V. de satul Silistea, de care se

desparte printr'un iaz.
Are o intindere de 1308 hect.,

banT.

Roseti-Clcasi, sat, in jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de

com. Tonea, situat la 2 kil.

incrucisa drumul roman ce venea de la Severin (Drubeta) cu

spre E. de satul de resedintA

cel care pornea de la Celeit

(Malva) spre a merge pe Olt

nasi.

In sus in Transilvania. SApAtuturile arheologice fAcute de d.

Tocilescu in localitate ati dezvelit, intre altele, insemnate

de TiganT, carT se ocupA cu 011midAria ; o bisericA, deservitA de

ruine de edificii pardosite cu

Roseti-Volnasi, com. rur., in

plAcT de marmurl. Pe o cArAmidA, epigrafistul nostru a descifrat versurl din Liada lur Ho-

jud. Ialomita, pl. Borcea, situatA

intre comunele Tonea i Dichiseni, jud. Ialomita, la 8 kil. spre

mer si a conchis el acea caramida servea elevilor in scoalA

ca aparat didactic, (Vez! Tocilescu, Omer la Resca). Cimitirul orasulur antic este azi ocupat de satele Recua si Ho-

E. de orasul CAllrasi.
Teritoriul comuna coprinde

tArani din apropiere.

si allturat de satul Roseti-VolAre o populatie de 90 familii

preot si 2 dascAlT.

numaY vatra satulur Roseti-Volnasi, al cAruT Iocuitori posedl,

prin cumpArare, locurl de case

de cite zoo stinjenT patrati.
Maioritatea locuitorilor com.
sunt agricultor! i sunt invoiti

Romula, stafie de dr.-d.-f., jud.

a face plugArie pe mosia Ro-

Romanati, pl. Ocolul, cAt. Resca,

seti-Cioroiul, care este proprietate particularA, cu o suprafatA

de 7000 hect., pendinte de com.
Tonea.

pe linia Piatra-Corabia, pus in

circulatie la i Aprilie 1887. Se
aflA filtre statiile VlAduleni (Top
kil.) i Caracal (7,5 kil.). InAl-

timea d'asupra niveluluT MdriT

Romini, sat, in jud. Neamtu, pl.

1896 a fost de 25154 le!, I

e de 75m,59. Venitul acesteI

statiT pe anul 1896 a fost de
35976 lel, io bani.
Rosetti, atto:,

al com. Cotul-

Se compune dintr'un singur

sat, Roseti-Volnasi, cnula locuitorli II zic Cioroiul, sat situat
pe tArmul sting al Borcii, pe ioc

ses si care e impArtit in strade

drepte si largT,
Are O popluatie de 3368 lo.
35

55940. Nardo Diolionat GeogreVla Vol. V.

www.dacoromanica.ro

ROSOGWI

cuitorI; o $coal mixta, frecuen-

tata de 206 copif (1899-900);

3 bisericI, deservite de 5 preoti $i 6 dascall.
Vite: '600 caI, 5250 bol,
4000 I, 300 capre, 50 bivoli,
17 asinI $i 2600 porcI.

dobul, dup ce trece pe teritoriul satulul Tisa Silvestrul, jud.

pl.
Odobe$ti.

Baca.i1,

Siretul-d.-s.,

Rostovanul, munte, in jud. Gorj,

plaiul Vulcan, situat in partea
de V. a munteld Arcanul. Are
o suprafata cam de 440 hect.,
coprinzind $i muntele Prisloapele, $i se prelunge$te de la S.
la N., pana in hotarul Austro-

Ungarid. Pe el se afl padurI

de brad $i fag, pasunI de vite
2 stinI.

Pe cracul de munte Prisloapele, se afla un pichet.

Prisloapele se afla la V. de
muntele Nediuta $i la E. de

situat

de revarsarile baltiI Velichi-Merhel, cu care comunica. acum prin

o girlita; mal comunica $i Cu balta
Matita $i cu prelungirea acesteia,

suflete, o biserica $i o $coalti.

numita balta Saon. Este inconjurat de toate partile cu stuf.

Are o intindere de i io hect.,
apartinind com. urb. ChillaVechIe.

Roscani, com. rur., ocupind partea din mijlocul pl. Turia, jud.
Ia$i, formata din satele: Ro$cani, Radeni, Bor$a, Gaureni,
Albota, Edu%ul, Cdue$ti $i Pauleni,

Cu o suprafat cam de

invatatorI $1 frecuentate de 102

pe malul Siretuld, linga apa

elevI (1899-900); o moara de

apd $i una cu aburI.

$ani.

Roca (Vadul-.) san Vadul-

PutneT. In trecut acest catun se

numea Cracul.

Are o populatiune de 402

Roscani, sat, in jud.

com. Vlde$ti, pl. Prutul, cu o

Rocai, cdtun, in jud. Putna,

com. Feredieni, judetul Boto-

19 cal, 151 I, 50 porci,

Sunt 197 stupi cu albine.

In partea de N. a pla$iI $i in
cea de E. a comund, format

com. Vulturul, pl. Bilie$ti, situat

Roca. Vezi Unsa, manastire,

preot $i I cintaret $i o $coala

Vite : I 17 vite marI cornute,

7919 hect. $i cu o populatie de

495 familiI, sail 1957 suflete.
Terenul com. fiind accidentat
prezinta o multime de dealurI
cu intinse podise, ramificatiunI
ale dealuluI Turia.
Are 5 biserici, deservite de
2 preotr, 2 cintreti $i 4 eclesiarci ; 3 $colf, conduse de 3

muntele Rdstovanul.

Are o biserica, deservita de

com.

Rosca-Liman, lac, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul

com. urb.

Rosogesti, sat, cu 190 locuitorI,

jud. Arge$, pl. Pite$ti, facind
parte din com. rur. Dealul-Braduld.

ROCOI

274

Vite : 2262 vite mari cornute,

4188 01, 22 capre, 296 caI

populatie de 157 familiI, sati 57

Roscani, sat, in partea de N.

a com. Ro$cani, pl. Turia, jud.
Ia$1, situat pe coastele dealului

Roca, pe o suprafata de 401

hect. Are o populatie de 48 fasaii

184 suflete ; o bi-

seria.
Vite: 344 vite mari cornute,
1176 oT, 2 capre, 26 cal $i 6o
rimatorI.

Roscani, mofie particulara, de

2864 hect., 6o ariI, in jud. Covurluiti, pl. Prutul, com. Vladesti.

Roscad, sat, in jud. R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, com. Dumitre$ti,

subdiviziune a catunului de re$edinta, Dumitre$ti-d.-s.

Roscari, numire veche a cdtunulut Dumitresti-d.-j., com. Dumitre$ti, plaiul Rimnicul, jud. R.Sarat.

Roschila, pdclure particulard, in

intindere de 400 falcI, situata

suflete, locuind in 101 case; o

biserical parohiald, cu hramul

468 rimatorl.

Budgetul com. e la venituri

pe teritoriul com. Cimpurile, pl.

Zabrautul, jud. Putna.

S-tiI VoevozI.

de 8670 leI, 64 banr, $i la cheltuelI, de 8634 leI, 64 banI.

Roscoi,cdtun, al com. Gura-Teghii,

Roscani, sat, jud. Boto$ani, pe

jud. Buz, Cu 240 locuitorr

32 case ; are subdivizia Dia-

Roca (Vadul-), mofie a stajud. Putna, fosta pendinte

de manastirea Agapia din jud.
Neamtu, in intindere de 241 pogoane.

Rosca, piriiai, care vine din jud.

Tutova i se varsa in piriul O-

$esul SiretuluI, la varsarea Su-

cone$ti.

cevei in Siret, in partea de S.

a com. Fintinelele, pl. Siretul, cu

Roscoi, vale, in jud. Buzati, com.

o suprafata de 542 hect. $i o

populatie de 209 familiI, sati

Gura-Teghir, cdt. Ro$coi; incepe

901 suflete.

riul Bisca-RozileI ;

www.dacoromanica.ro

din localitate $1 se scurge in

n albia sa

ROsCULEsTr

275

ROSIA

se gAseste chihlibar si in malurile sale se aflA lignitl.

statit pe anul 1896 a fost de

Roculeti, ceitun, In jud. Putna,

pl. ZA.brAuti, com. Cimpurile, a-

Roi, vechte numire a satulutRoi,

pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

sezat pe malul Susitet si mg

In sus de Cimpurile-d.-j.

se:1 868 suflete.

Are o scoalA, frecuentatA de

Roia, com. rur., in jud. Gorj,

Are o populatiune de r94

pl. Amaradia, situaa pe Dealul-

34 copit ; 2 biserict de lemn,

fondate de locuitort la 1775 si
1780, deservite de i preot si 2

suflete, care locuesc in 54 case.

Roculetul, moya* leY, in jud. Tulcea, pl. Istrulut, pe teritoriul

com. rur. Casimcea (si anume

pe acela al cAtunuluT s AliFaci) ; e situatg in partea vestia. a plAsit si in cea nordvesticA a com., la 2 kil. spre
V. de satul Ali-Faci ; este unul
din virfurile cele inalte ale dealulut Turbencea-Bair, asezatA a-

proape de frontiera jud., are o

inAltime de 250 m. si e punct
trigonometric de observatie de
rangul al 2-lea, dominind asu-

81666 lel, so bani.

si o populatie de 137 familit,

MuereT.

Se mArgineste la E.

cu comunele Alunul si Coltesti,

din Vilcea, lar la V., cu PoianaSeciurile din pl. Atnaradia. Se
compune din 3 cAtune: Sitoaia,
Rosia-d.-s. si Rosia-d.-j.
Are o suprafat. de 2008 hect.,

din care 500 hect. pgdure, 400

hect. arAturg si 1512 liveg si

izlaz ; 3 041 sunt ale proprieate, iar restul ale locuitorilor
improprietAritt.

Are o populatie de 232 fa-

Veniturile si cheltuelile com.

sunt de r000 leT.

631 vite mart cornute, 31 cal,

489 or, 85 capre si 212 rimatorT.

Este udatA de riurile CApriorul, Rosia, care, unitA cu CApriorul, se varsA in Oltetul, la

Roeni, cdtun, in jud. Neamtu,

Coltesti, jud. lacea.

Comunicatia in com. se face

pl. Piatra Muntele, com. COlu-

prin sosele comunale.

ggreni, situat pe malul drept al

Dealurile mai insemnate sunt :

Dealul-Mueret, dealul CApriorul
si Dealul-Rosu, in partea de V.,

chi, pl. Crasna, com. Rosesti,

pusg
pe linia
In circulatie la 13 Noembrie
1886. Se afll futre statiile Banca
(11,2 kil.) si Crasna (8,8 kil.).
InAltimea d'asupra nivelulut Ma.

rit, de 77m,28. Venitul acestel

209 rimAtorl.

Budgetul com. e la veniturt

de 2281 let, 48 bant, iar /a cheltuelt, de 2274 leT, 32 bant.
E udatA de apele Jiul i Tis-

Comunicatia in com, se face

prin $oseaua vecinalA i prin
sosele comunale.

si I cintAret.

gea- Ali - Faci, Ceaus-Chioi-AliFacl.Curugea, Casimcea-Calfa;

este acoperia cu pAsunt si
finete.

Roeti, statie de dr.-61.1:, jud. FA1-

de apg.
Locuitorit posea: 80 plugurt,
124 care cu bol si vact, 15 cgrute cu cat, 482 vite mal-1 cornute, 50 cal, 244 or si capre si

mana.

asupra drumurilor com. Curu-

Samarinesti, pl. Motrul-d.-s., jud.

Mehedinti.

cismele, 2 circiumi si 4 morT

2 biserict, deservite de i preot

Locuitorif posea: 25 plugurr,
81 care cu bol, i cgrutA. cu

Roeti, mahala, in com. rur.

cinaretT.
In com. se aflg: 3 fintinT si

milit, sart 878 suflete ; o scoalg;

pra pirlulur Curu-Dere, ce curge

pe la poalele sale estice, asupra satelor Ceaus-Chioi, Ali-Facl
(ale comuner Casimcea), Curugea (din jud. Constanta), si

rinluT Bistrita.

hect. pAdure, 150 hect. izlaz, 60

hect. finete si 8go hect. culturA,

Dealul - Gruiulut, in partea de

N.-V.

Roia (Roia-de-Jil), com. rur.,

jud. Gorj, pl. Dul, pe partea
dreaptA a riului Jiul, in dreptul
com. Moi, situat pe loc ses si
pe ambele laturt ale soselet vecinale, care trece prin comunA.
E formatA din 2:cAtune : ROgojelul Si Rosia, cu o suprafatA

de 2000 hect., din care: 900

www.dacoromanica.ro

In partea despre N. a com.

se yac/ niste urme de zid care
sunt inconjurate de pAdure.
AceastA cetate, asezat mal jos
de confluenta riurilor Bistrita cu
Tismana, forman sistem de apl.

rare al vllor acestor riurt, cu

ruinele care se gAsesc In apropiere, in cAt. Virtul, pe malul
sting al riulut Tismana.

Roia, cdtun, al com. Rosia, jud.

Gorj, pl. JiuluT. Are o suprafatA

de 963 hect., din care 413 hect.

pAdure, 81 hect. izlaz si vatra
satultd, 28 hect. flnete si 445
hect. arabile, cu o populatie de
150 familit, sad 500 suflete.

Are 2 biserict de lemn, fondate de locuitort in alfil' 1775

1780, deservite de i preot

si 2 anar0; 2 morY si 2 ch.ciumr.

Locuitoril posedA 30 plugurT,

48 tare cu bol, 9 cgrute cu cat,

192 vite marT cornute, 20 cat,
6z oT si capre si 709 pord.

ROFA

Roia, sat, in jud. Mehedinti, pl.

Motrul-d.-s., com. rur. azanesti.
Roia, sat, facind parte din com.
rur. Coltesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
406 locuitorl si o biserica, fondata. la 1794 si reparata la 1860.

Roia, veche numire a satului

Diaconi, com. Poiana, pl. Nicoresti, jud. Tecucia.

Roia, insuld in limare, in dreptul com. Cioara, jud. Teleorman.

Roia, baltd, in jud. Teleorman,

in lunca Dunard, in dreptul com.

Cioara. Creste mult stuf si papura tnteinsa. Locuitoril din

com. Izlazul, din jud. Romanati,
se aprovizioneaza de ad cu materialul pentru rogojinr.

276

sia, jud. Gorj, pl. Amaradia, situat pe Dealul-Muerer.

Are o suprafatl de 1058 hect.,
cu o populatie de 102 familiT,
sati 382 suflete ; i biserica, deservia de i preot si I din-

Roia, parte din mo,via statuld

Didesti, pl. Tirgulur, jud. Te-

Locuitorir posea: 16 plugurr,

38 care cu bol, i cArutd cu cal;
287 vite marl cornute, 245 oI,

asezat pe pirld Idriciul, pe o

8 cal, 27 capre

de 173 familiT, saii 690 suflete.

114 ritnA-

torI.

Roieni, com. rur., la S. piase

jud. Romanati, format din satul cu acelasT nume, situat intre com. Dobrunul si Osica-Mica, in apro-

piere de Oltetul, la 15 kil. de

Bals si la 16 de Caracal. Altitudinea terenuld este de 145
m. d'asupra niveluld Marir, pe
dealul Bobul.
cuitorT ; o scoal ; o biserica, cu

502 pog. ArendA : 5000 ler anual.

Roia-de-Jos, cdtun, al com. Ro-

Are o suprafata de 605 hect.,

com.

Locuitorir posea 4 pluguri,

35 care cu bor; 9 cal', 248 vite
mar! cornute, 153 oI, 15 capre
11. 03 p`ord.

Roia-de-Sus, cdtun, al com. Ro-

tropolitulur Veniamin Costache ;

urmele case!, unde a locuit cu

parintir sal, se mal cunosc si

asta-zr in livada cu pomr a locuitorulur Con stantin Ursache
Chelariu.

In acest sat, Grigore Ghica,

a poposit cu oastea, in anul 1728,
in ziva de Boboteaza, facind Iordanul, apoT a stat la masa cu totr
boeriT, in casele Hatmanuld

In preajma Tatarilor Mirzacr,

tul Rosieni. Are o padure de

cu o populatie de mo familir;
are o scoala si o biserica, deservita de preotul i cintaretul

Are o scoald primara mixta;

o biserica, facuta la 1827.
Aid a fost local natal al Mi-

Vite irme cornute 490, vite

mid 1292, porcl 66.

Oltenita.

cAt. Rosia-d.-s.

715 padure, si cu o populatie

Const. Costache, lar de aicT a

dere de 75 hect., jud. Ilfov, pl.

situat in partea de S. a com.

pe Dealul-Muerer si la N. de

suprafata de 3062 hect., din care

hramul Sf. Nicolae (1843), deservitA de I preot si 2 cintaretr.

Roia, pddure a statu1u1, in intin-

sia, pl. Amaradia, jud. Gorj,

Roieti, sat, i resedinta com.

Rosiesti, jud. Falciti, pl. Crasna,

Roieni, cu cureaua din Dobrun,

mofie a statulur, jud. Romanati,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., linga sa-

leorman.

Vite : 1004 vite mar! cornute,

168 cal', 1170 01 si 493 porcr.

tAret.

Are o populatie de 588 loRoia, mo,sie particulara, de 429

hect., 64 arir, in jud. Covurluiti,
pl. Prutul, com. JorAsti.

Are 3 bisericr, deservite de

3 preotr; o scoala mixta.

Roieti, com. rur., in partea de

S.-V. a plaser Crasna, jud. FalsituatA. mal mult pe ses in
stinga riuld Birladul. Se inAr-

ginete la E. cu com. Vutcani ;

la V., cu judetul Tutova, avind
de limita apa Birladulur ; la S.,
Cu com. Basesti i Vicolesti
la N. Cu com. Idriciul.

E formata din satele :

Bo-

gheni, Gura-Idriciulur, Rosiesti

plecat la Falcit1, unde s'a asezat

care se rezvratise contra Handur
si voiati sa prade Moldova.

Mosia este proprietatea Spitalulur Sf. Spiridon din Iasi,

donata de vechiul e! proprietar Negel.

Roieti, pddure, jud. Falda, pl.

Crasna, com. Rosiesti, cu o suprafata de 715 hect., proprietatea Epitropier Spitalulur Sf.
Spiridon din Iasi.

Roiile, com. mur., jud. Vilcea,

pl. Cerna-d.-j., compusa din 8
mahalale : Osaceni, Perteti,
Lupuesti, Hotaroaia, Ratalesti,
Herasti, Pasarei si Plesesti, situata pe riuletul asa, la 50 kil.
de resedinta judetuld si la

si Valea-lur-Darie.

kil, de a plAser.

Suprafata com. e de 2586

hect., cu o populatie de 379

cuitorI ;

familir, sati 1424 suflete.

'letal de preotul Ion Plesescu

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 1787 lo5

bisericl : la Plesesti,

ROsIOARA

$i reparatA de enoria$1; la Lupue$ti, fAcut. de I. Catalistru

$i reparatA de M. Rosianu in
anul 1875; la Perte$ti, ziditA in
anul 1770 de preotul StreangA
si reparatA la anul 1888 ; la
HotAroaia ; $1 la RAtAleti, fcut. de I. Rosianu ; o $coald,
infiintatA la 1856, frecuentatA

de 89 copif (1899-900).
Vite: 58 cal, 669 bol, 388
yac', 107 capre, roo r oT, 313
porcl.

Pe riul Sasa, ill raionul com.,

sunt 4 morT.
Locuitorif sunt totT mosnenT.
Cu izlaz cu tot, com. are 5141
hect. pAmint.
Budgetul com, e la veniturT
de 5227 leT $i la cheltuell, de
3678 leT.

S oseaua comunal inlesneste

comunicatia cu com. Romanesti, de unde se uneste cu $oseaua judetean, care urmeazA

cursul Cerner, apoT cu com.
Nenciulesti, CrApAturile,
erbAne$ti $1 cu $oseaua judeteanA
a OltetuluT, la com. GAne$ti.
E brAzdatA de dealurile : BoruluT, Bratculul, Bobultg, CaseIr $i TeiuluT $1 udatA de vAile:
Sasa, Budele, GeamAna, Bratcul,
Budichia $1 Zgubea.

277

R0.51ORT

zagurl si se varsa in riul Prahovita in raionul com. Ditesti.

Pe tArmul drept $i sting al
acestuT phi% $i la poalele dealuluT Ro$ioara este situatA com.

Ditesti, pl. Filipe$ti.

Roiori, com. urb., jud. Teleorman. VezT Rosiori-de-Vede.

Se intinde pe o suprafata de
875 hect., Cu o populatie de 672
locuitorl $1 157 case. Proprietatea e a insurAteilor, care rezervA

6o hect. pentru izlaz.

Are o scoall mixt., frecuentat. de 18 copiT (1899 900).
Budgetul COM. e de 2435 leT
la veniturT $1 de 2289 leT la
cheltuelY.

Roiori, com. rur., jud. BrAila,

pl. almAtuiuluT, situatA pe $es.
Se mArgine$te la S.-E., cu com.

Iazul, din jud. Ialomita; la N.E., cu com. Ttarul; la E., cu

com. Cioara-Radu-VocIA; la V.,

Cu com. Coltea $i la S.-V., cu

com. Chichinetul.

Suprafata com, este de 3550

hect., proprietatea locuitorilor,
cu o populatie de 1559 suflete.
Are o bisericl, deservitA de
un preot ; o scoalA mixtA, frecuentatA de 92 copiT ( 1 899-900).

Vite : 98 cal si Tepe, 7 armA

sur, 234 boT, 191 yac' si viter,
23 taurT, 172 porci $i 805 ol.
LocuitoriT posed : 74 plugurT:

46 Cu boT, 28 Cu caT ; 124 care

O. cArute: 106 Cubo!, 28 cu cal.
ImproprietAritT sunt 100 'oculto/1 li neimproprietAritT mal sunt
70.

Comerciul se face de 4 circiumarT.

Roiori, com. rur., in jud. Roman, pl. Fundul, spre S.-E. de

Vite: 724 cal, 16 taurT, 878

bol, 679 vacI, 345 viteT, 708
rimgtorT, 2093 o! si 14 capre.
Budgetul com, e la veniturT
de 3873 leT, 82 bani $i la cheltuelT, de 3723 ler, 75 batir.

ora$ul Roman, la 32 kiI, de el $i

la 7t a kil. de re$edinta plAseT.

DrumurT : la TAtarul, spre N.,

pe la Crucea-luT-Vlad-VodA (5

$iori.

kil.) ; la com. Cioara-Radu-Voci,

spre E., pAnA la capul propri-

Este a$ezatA in cea mal mare

parte pe un loe plan, $i e format
din satele Rosiori $i Ru$1, cu
re$edinta comuneT in sa tul Ro-

Are o populatie de 853 locuitorT, din care 112 Ungurr.

Budgetul com. e la veniturT

Se mArgineste la N. cti com.

Romanesti, la S. cu Nenciule$ti, la E. cu com. Ciumagi,

etAtiT locuitorilor $i de aci prin

cAt. VinAtoriT (i i kil.); la com.
Chichinetul, spre S.-V. (9 kil.) ;

de 2134,5o leT $i la cheltueli de

2117 lef.

MAldAre$ti $i Ldpu$ata, $i la V.

la com. Colea, spre V. (4 kil.);

Roiori, sat, jud. Botosani, ase-

Cu BAe$ti.

la com. Iazul, jud. Ialomita, spre

S.-E. ; la BrAila, spre N.-E. (68

zat pe coasta dealuluT Teisoara,

Roioara, alta' numire a com. Ditesti, pl. Filipesti, jud. Prahova.

kil.).

Sunt 2 piete si 7 strade bine

aliniate.

Roioara, deal, la poalele ckruia

e situatA com. Ditesti, pl. Filip e$ti, jud. Prahova.

Com. s'a infiintat la

1881

prin improprietarea insurteilor,

dupl legea din anul 1878.

Roioara, phig, izvore$te din

fundul vale Hele$teul, com.

Roiori, com. rur., jud. Ilfov, pl.

Mostistea, situad. spre N.E.. de

Filipe$ti-de-PAdure, pl. Filipesti,

Bucure$1.1 lingA drumul Moca-

jud. Prahova, curge de la N.

nilor, la extremitatea judetulul,

/a 46 kil. de Bucure$ti.

la S., formeazA mal multe zig-

www.dacoromanica.ro

In partea de S.-E. a com. Popouti, cu o suprafatA (le 1002

hect. li o populatie de 130 familii, sail 518 suflete.
Satul e infiintat pe mo$ia statulur Popouti, cu noiT improprietAritT in 1879.

Se afl. 3 circiumT, 3 comerciantI $i 2 meseria$T.

Are o bisericA, deservitl de

i preot $i i cintAret ; i $coalA,
condusA de i invAtAtor si frecuentatA de 40 copii.

ROMRI

Vite: 200 vite marf cornute,

32 cal', 310 of si 50 porcf.

Viperesti, jud. Buzati, com. Viperesti.

Roiori, sat, in partea de S. a

Roiori, stafie de dr.-d.-f., jud.

com. cu acelasf nume, jud. Brai la. Coltul satultli despre N .-

Teleorman, pl. Tirguluf, com.

Rosiori-de-Vede, pe unja Costesti-Rosiori, pusa in circulatie
la I Ianuarie 1887. Se afla intre
statiile Papa (9,4 kil.) si Troian
(13 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT Mara e de 78",42. Venitul acestef statif pe anul 1896
a fost de 511768 le!, 43 banT.

E. atinge muchea vaef laculuT

TAtarul. Se afla la 68 kil. spre
S. de orasul Braga, si s'a infiintat la 1879 cu ocazia improprietarirel.
Suprafata satului este de 167

hect., cu o populatie de 1559

locuitorf si 247 case.
Are : o scoala mixta, infiintata la 1883, frecuentata de 76
elevf si 16 eleve (1899-900) ;
o biserica, zidita la 1890, deservita de un preot, un cintaret
si un paracliser ; 7 circiumf ; o
brutArie si o lipscanie.
Vite : 1918 vite marf cornute,

724 caf, 2093 oT, 708 rimatorf

si 20 capre.

Roiori, cdtun, al com. Cochirleanca, jud. Buzati, cu 120 locuitori si 29 case.

120IORI-DE-VEDE

278

deschiderea Unid ferate Costesti-T.-Magurele.

In toate Vinerile se tine ad i erg
sAptAmanal. Sunt si dota tirgurf

anuale : unul la 25 Martie si cel

d'al doilea la 8 Septembrie, care
se tin pe Iocul anume destinat, la
marginea orasulul, intre linia
ferata si riul Vedea. In oras sunt
trel piete.

Ad i se fac ti-lascad de producte

coll' sunt 4: 2 col.f primare

urb. de baetf, 1 scoald primara'
urb. de fete 5i 1 scoala primar
rurala mixta. AA fost frecuen-

attt pentru Turnul-Port, cit si

tate in 1899 90 de 644 copa.

p e ntru Braila.

vilegiile prevazute in hrisovul

Bisericf sunt 8, deservite de

1 i preotI si un diacon.
Are o gradina publica.
Are un spital cu 25 paturT,
intretinut de judet ; o farmacie ;
un oficia telegrafo postal.
Ad i este subprefectura plasif
Tirguluf, si judecatoria ocoluld

ce a 15.sat. Privilegiile, statorni-

Rosiori.

Roiori saii Rui,mofie, a biserica Sf. Spiridon din Bucuresti,

jud. Teleorman, d.'ruita in parte orasenilor din Rosiori pe timpul luf Mihaiti Viteazul, cu pri-

cite de marele Domn, ad fost

af de comunicatiune sunt :

reinoite sub domnia luf Alexan-

soseaua judeteana Turnul - Rosiori-Strimbeni, care strabate tot

dru Sc. Ghica.

orasul in lung, formind strada

Roiori-de-Vede, com. urb., in

principall ; soseaua Rosi ori- Cio-

Roiori, sat, in partea de N. a

jud. Teleorman, pl. Tirguluf, si-

com. Averesti, pl. Crasna, jud.

tuata pe partea dreapta a riuluf Vedea, pe vale, la 238 kil.

de capitala Tarif, pe calea ferata, la 44 kil, de orasul de

lanesti, care ja directiunea spre

com. Draganesti-Tigania, cu un
pod peste Vedea ; soseaua Ro-

Falda, situat pe valea cu acelasf nume, cu o populatie de ir

familii, sati 31 suflete.

Roiori, sat, in jud. Roman, pl.

Fundul, com. Rosiori, spre S E. de orasul Roman, la 32 kil.
de el s la 7 it2 kil. de resedinta plasel. Este asezat pe un loc
plan si e resedinta com. Rosiori.

Are o populatie de 75 famiHL Este infiintat prin improprietarirea noilor insurAtef.

Roiori, sat, in jud. Roman, pl.

Siretul-d.-j., com. Dulcesti, spre

S.-V. de satul Dulcesti si la 2

kil, de el. Este asezat pe deal.
Are 199 locuitorT si o biserica.

resedinta Turnul-Magurele si la
32 kil. de Alexandria.
O parte din marginele orasu'uf sunt inconjurate de dealurf ;
iar pe la extremitatile tul de S.-

si de acolo in

Istoricul. Rosiori sail Rusi-de-

V. si N.-E., trec piriul Bratcovul si riul Vedea.

Vede sunt unul din cele mal vechT

Se invecineste: la N.-V. cu comunele Scrioastea si Maldaeni ;

la E. cu comuna Meri-Goala (din-

tind, dupa unif, din epoca 'uf

colo de riul Vedea) ; iar la S.

cu mosiile Belitori si Rosiori.
Populatia com. este de 8492
locuitorf : 4388 barbatf si 4103

luf Mircea-cel-Batrin. Afirm ati u -

femeI (1899).

Comerciul se face pe o scara

intinsA, qi a luat un mare avint

Roiori, subdivizie a cdtunulur

siori - MAldaeni

jud. Olt.
Locuitorif posedd 7783 capete de vite: 616 cal si Tepe,
2331 vite marT cornute, 3800
vite miel cornute si lino porcT.

(cel de cereale me ales) de la

www.dacoromanica.ro

t'irgue. Intemeierea luT ar fi daMihairi-Viteazul, dupa altif, Ro-

siori ar

fi

existat pe timpul

nea celor d'intif este bazata pe

hrisovul luf Mihal-Voda, prin
care acorda diferite privilegif
locuitorilor din acest erg, lasindu-f a stapini el si urmasiT lor,
nesuparatf, atit proprietatile din
oras, cit si a se folosi de mosie,

ROWRILOR (VALEA-)

dind numaI o dijma. Venitul

intreg al mosiei era al mangstirei Sf. Spiridon din Bucuresti.
Privilegiile acordate ati primit
mal in urma diferite modificad,
caci, din pricina evenimentelor

279

In partea de S.-V., linga Urluiul, se mai vede inca un patru-

later, lung de 40 m., larg de

24, In care s'aj gasa resturi de
caramida ce se presupane a fi
romana.

vine, a-Lupoitei, a-Stirpariilor,

a-Conacelor, Valea-Mare si Valea-Pope/.

Pidiase : apa Rosiuta si apa

prin care trecea tara, adeseaori nu se mal- tinca seama de

scutirI, ci se lua cit se putea si
de unde se gasea.

Roiorilor (Valea-), vale, in

Ca dovada ca nu s'a tinut

restilor, se uneste cu Izvorul

jud. Buzaa, com. Viperesti; incepe din slemnea mucha Vipe-

seama de cele statornicite prin

hrisov, este o carte din 13 Apri-

Cirstei, si da in dial Buzaul.

lie 1793, In favoarea mosieI SfintuluI Spiridon :

Roiuta, com. rur., li sat, in jud.

I se da voie sa alba tirg la

Van Valea-Stirbetului, ValeaLarga, a-Viilor, a-Socului, a-Cer-

tirbetuluI.
Lacuri : Lacul-Mic si Laculfara-Fund.

In catunul Lupoita se afla

carbuni de pamint.

Rot-Bair, deal, in jud. ConsMehedinti, pl. Valle, la 49 kii. de

orasul Turnul-Severin, situata

tanta, pl. Hirsova, pe teritoriul

com. rur. Ostrovul. Se intinde
de la Movila-Sapata pana la virful

pe vale.
Se margineste la E. cu com.
Runcurelul, de care se desparte

Ghiolgic-Tepe, avind o directiune generala de la N.-V. catre

prin Dealul - Grigoresculur ; la

reaua-Rost si Valea-Mosului. Are

la 2000 vedre de vin si loo

vedre de rachiti sa fie libera

S., ca com. Plostina; la V., ca

o tnaltime maxima de 197 ni.,

com. Lupoaia; iar la N., cu jud.

pe care o atinge in virful sau

mnastirea a aduce de ori unde

Gorj, de care se desparte prin

4a tirg scutite de caminarit si

Dealul-Bujorescului.

Haznale-Tepe. Este acoperit cu

pasunI in cea mal mare parte ;

vama. Pi avalioarele din Rosi-de-

Satul formeaza com. cu cat.

Lupoita si mahalalele tirbetul,
Cacova si Valea-Mare, aviad o

mosia Rosiori-de-Vede din Te-

leorman ()data pe saptdmana,

si vama ce se va agonisi sa fie
a manastirei. Asemenea pana

Vede vor fi aparate de fumarit

si de cosarit2.
Rosiori_ aj fost pana la 1838
resedinta judetulur Teleorman,
dupa impartirea ce a avut pana
atunci.
In memoriile generalului Bauer, scrise la finele secoluluI al
XVIII-lea, se mentioneaza despre

populatie de 850 locuitod

si

190 case.
Locuitorif posea: 60 plugurl,

109 care cu bol', 6 carute cu

Rosiori ca scaun al ispravnicleI

cal; 15o stupi ; 360 vite mar!

cornute, 400 oi si 400 rimatod.
Este strabituta de soseaua
judeteana Turnul-Severin-Bujo-

si se exprima. prerea ca pe local

rescul-Tirgul-Jia.

unde este azI acest oras ar fi

Are 2 bisericI, deservite de

3 preotI si 4 cintareti; o scoala,

fost vechia Arcina.

Locud istorice sunt: Cetatea
de la S. orasului, rotunda, ocolita
de un sant ordinar si avind o latime de 8 111., o adincime de 8m.
si o inaltime in interior de 10 ni.

Diametrul el este de 260 ni.

Asta-zI este arat mai din toate
partile.
La S.-E. orasulur, spre livezI,

este o alta intaritur de 66 m.

diametru, avind o inaltime de 16
m. Imprejurul ei sunt insirate opt

maguri, grupate una in ata altela.

frecuentata de 53 elevi (1899

900).

Budgetul com. e la venituri

de 1594 16' si la cheltuelf, de
775 lei.
Dealuri mal' principale sunt :
Bujorescul, cu ramurile sale,
Culmea-Busuiocultd, Dealul-Chivadarului, Ghiara -Mitei, Culmea-Cerveniei, Groapa-Lupului,
Dealul-Viilor, Cioaca Sf. lije,
Padurea- ChivadaruluI, Culmea.

Inalta, culmea Tiflea si PisculLung.

www.dacoromanica.ro

S.-E. Se 2.111 printre valle De-

numai in partea sa de N.-E.

sunt putine paclud. Este situat

In N.-V. piase si S. a comu-

na

Rowl, com. rur., jud. Ilfov, pl.

Znagovul, situata la V. de Bucuresti, pe riul Dimbovita, la 8
kil. de Bucuresti. Sta in legatura Cu com. Militari si Chiajna
prin soseIe vecinale.
Se compune din satele : Boja,
Catanele, Cringasi, Giulesti si

Rosul, Cu o populatie de 800

locuitori, si 179 case.
Se intinde pe o suprafata de
1763 hect.
Statul, d-nii Al. Costescu, I.
Ionescu ara 1138 hect. si locuitoriI, 626 hect. Proprietarir cultiva
845 hect. (58 sterpe, 207 izlaz,
restul padure). Locuitoril re

zerva to6 hect. pentru izlaz.

Are 3 bisericT, la Cringasi,
Giulesti si Rosul; i scoala mixta;

i moara Cu alga; 2. podan sta-

atoare.
Vite : 50 cal si lepe, 173 boY,

ROUL

ROUL

280

256 vacT si viter, 25 bivolT, 51

bivolite, 30 pord si 209 oI.

Budgetul com. e de 5137 leT
la veniturT si de 4975 leI la
cheltueli.
LocuitoriT posea.: 81 plugurT:

77 cu boT, 4 Cu caT; 56 care

si carute: 48 cu boT, 8 cu cal.

Improprietaritl sunt 125 locuitorT si neimproprietaritT mal
sunt 125.

Comerciul se face de 8 cir-

Rowl, insuld, in jud. Ialomita,

pl. Borcea, com. Cocargea, in
dreptul satului Buliga. Este for
mata de bratul Borcea, si are
o lungime de 4 kil.

Roul, munte, in jud.

Muscel,

plaiul Dimbovita, la E. de com.

Dragoslavele. Are un virf de o
marime impunatoare. Pe coaste

e paduros, iar pe culme este

acoperit ctt pasuni, ce nutresc

Rowl, deal, in jud. Gorj, plasa

Pulid, din partea despre V. a
com. Turceni-d.-j., intinzindu-se

de la N., de la com. Turcenisi pana spre S., la com.

d.-s.

Ionesti.
Formeaza culmea JiuluT din

dreapta si linia despre V. a

com. Turceni-d.-j.

Pe coasta despre com. este

acoperit cu vil si prunT, iar pe
creasta, cu padure.

numeroase turme de vite. Se in-

ciumarl.

tinde in lungul riuluI DimboRoul, sat, jud. Falda, in partea

de N.-E. a com. Bazga, pe mosia Bazga, situat pe culmea dea-

vita.

Rowl, deal, in jud. Dorohoiti, pl.

luid Rosul, care este acoperit

Cosula, com.

cu vil si livezl, purtind numirea

de podgoria Rosulta.

se afla padurea Buhaiul, proprietatea statuld, in suprafata

de 380 hect.

Vatra satuluT e de 51 hect.,

Cu o populatie de 68 familiT,
sati 261 suflete.
De la poalele dealuluT, pe
care e situata podgoria, se intinde spre E. sesul Jipa si acel
al Prutuld.
Roul, sat, facind parte din com.
rur. cu acelasT nume, jud. Ilfov,

endriceni, pe care

Rowl, deal, spre N. de satul

Gura - Bohotinul, pl. Podoleni,

jud. Falda, prelungire a dealulut

urpa, care incepe din com. Bohotinul, trece prin com. RAdu-

caneni si se termina la coasta

de N. a satuluT Gura- Bohoti-

nula

Rowl, culme, in jud. R.-Skrat,

plaiul Rimnicul, com. Jitia ; se
desface din virful Lacul-cu-Richiti; se intinde printre piraiele
Turburea si CerbuluT, afluentl
al riuluT R.-Sasat; virful principal este Dealul-Rosu, acoperit
cu padurT si pasunT.

Rowl, grind, jud. Tulcea,

pl.

Sulina, pe teritoriul com. rur.

Cara-Orman, situat in partea
centrala a plaseT si a com.; are
o forma lunguiata, cu o directiune generala de la S.-V. spre
N.-E. ; lu n gi mea luT atinge 6 kil.,

iar latimea medie e de 300 m. ;

Rowl, deal, in jud. Gorj, pl. O-

are o suprafata de 115 hect. ;

este strabatut de-alungul de o

Se intinde pe o suprafall de

colul, com. Cilnicul, spre N. de

com. Se intinde din cat. Leuca,

0141; in partea de S. comunica cu grindurile Luriciul si

722 hect., cu o populatie de 387

pana la Cilnicul-d.-s. Pe el se

al-IvanciT.

locuitorf.

afla plantatiT de vil si prunT si

padure.

pl. Znagovul, situat la V. de

Bucuresti, pe malul drept al
riuluT Dimbovita.

D-1 I. Ionescu are 469 hect.

si locuitoriT, 253 hect. Proprietarul cultiva. 370 hect. (71 izlaz,
28 padure). LocuitoriT cultiva
214 hect. (39 izlaz).
Aci este resedinta primariel.
Are o scoala mixta, frecuen-

tata de 4E copif (1899-900);

o biserica, cu hramul Izvorul
TamaduireT, deservita de i preot

si I cintaret; 2 fabricT de cara-

mida; i moara cu apa.

Comerciul se face de 3

cir-

ciumarT.

Numarul vitelor marI e de

301 si al celor miel, de 170.

Rowl, deal, ce se intinde din

com. Rosia, jud. Gorj, pl. Jiu-

luT, de la Matca-Rosie, spre

S.-V., pana la com. Bourelul,
din jud. Mehedin0.

Rowl, deal, in jud. Gorj, plaiul

Vulcan, la S. de com. Virtopul.
Se prelungeste de la N. spre S.
pana in hotarul jud. Mehedinti.

Pe cracul sati trece hotarul. E

proprietate a locuitorilor com.
Virtopul. Are pe dinsul padure
si locuri arabile.

www.dacoromanica.ro

Rowl, punct trigonometric de

observatie de rangul al 3-lea.,
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Cara-Orinan,
in partea centrall a plaseT si a
com.; are o inaltime de 24 m.,
dominind asupra drumuluT Ma-

mut, ce uneste grindul CaraOrman, cu malul bratulul Sf.

Gheorghe.

Rowl, padure, in jud. Ialomita,

pl. Borcea, situata intre bratul
Borcea si satul Cocargea.

Rowl, pddure a statuluI, in

in-

ROUL

281

tindere de 200 hect., apartinind

de Muntii manastirei ampulung,

ROTXREqT1

pl. Sulina, pe teritoriul com.

Costuleni, com. Costuleni, pl.

care fac parte din com. Corbori i Berevoqti, plaiul Nuc-

rur. Cara-Orman, situat in partea de E. a pl4ei i a com.,

la 2 kil. spre V. de tarmul MI-

Bran4tea, jud. Ini.

oara, jud. Mucel.

rei-Negre ;

Roul, lac, din delta Dunarii, jud.

Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Cara-Orman, situat in
partea de E. a plaei i a com.

Este cel mal considerabil din

toat delta, dupa lacul Gorgova.

Are o intindere de 6'h

kil.

Este format de o revarsare anterioar a bratului Sulina, cu

care comunica prin gira TudorVataful, ce trece mai intiiti prin
lacurile Potcoava, i Lumina. La
E. comunica. prin r i girlite cu

e format de lacul
Roul, cu care comunica prin
i i girlite, prin care este alimentat de lacul Roul ; are o
intindere de 200 hect. ; la E.

can-

tinut pana la 1862 manastirei

Rachitoasa. La 1868, statul a

tiuca., ca-

vindut-o locuitorilor din Gohor.

cu stuf; confine pqte in

titate mare : biban,
racudg i crap.

Este situat la poalele plaiului

Roma i Dealului-Coastelor. Prin
centru fi uda izvorul Rotarea,

Rotarul, sati Mlfieti, deal, in

pescuqte de cherhanaua Erma-

biserica.

Roul, lac, in jud. i pl. Tulcea,

com. rur. Star-Chiojdul, pl. Tepopulatiune de 375 locuitorT, o

lar pe la S., gira Batrineanca.

pe teritoriul com. rur. Satul-Noti

i pe acela al cat. sati Patlageanca, situat In partea de N.

ionul com. Gohorul, pl. Zeletinul,

jud. eTecuciti ; incepe din riul
Zeletinul, i se intinde paralel cu
mo0a Rachitoasa, care a apar-

Rotarul, vale si pirid, izvorete

din culmea dealului Bordea,
com. MogNe0, pl. Stavnicul,
jud. Ia. i, trece prin padurile
Cretul i Rotarul, apoi se impreuna cu piriul Mihoi, i se
vars in piriul Santa.

leajenul, jud. Prahova. Are o

Orman O Sulina.

Iai ; proprietatea Statului.

este inconjurat de toate partile

mare cantitate : tiuca, lin, crap,

chefal i alte varietati ce se

se consuma In Cara-

Costuleni, pl. Bran4tea, jud.

Rotarul, sfoard de mofie, in ra-

Rotarea, sat, facind parte din

Dealul O Valea-Rotarilor, com.

comunica prin o mica scursoare

cu Girla-imputita i prin aceasta
cu Marea ; Iti interioriul sati are
2 insulete, acoperite cu stuf i a
caror intindere este de 20 hect.;

lacul Ropletul, cu Girla-imputita i Marea. Contine pete in

laiul

Rotarilor (Pidurea-), pddure,

in intindere de 309 hect., pe

Rotarea, mo,vie, in jud. Buzali,

com. Catina, proprietate mN-

partea de S.-V. a com. Podoleni,

pl. Podoleni, jud. Falciti, acoperit
cu padure, proprietatea statului.

for-

neneasca, avind 50 hect. Pe dinsa

Rotarului (PIrliau1-), phliaf,

mat de vre-o revarsare anterloar

se yac inca ruine de zid O citeva vite foarte groase. Legenda

spune cA ruinele ag fost biserica
tatarasca, i ca viea ar fi fost
plantatd de 'Tatarl.

in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele ; izvorete din ramura muntilor Cozla O se varsa pe dreapta

a pldei i de V. a com.,

a bratului Chilia, cu care comunica prin 2 girlite ; e inconjurat numai cu stuf ; are o intindere de 200 hect. ; contine
pete : lin, Sluca $i biban.

Roul (Letcani),firifi, izvorete

de pe teritoriul satului Letcani,
com. Tautqti, pl. Copoul, jud.
Iai. Curge de la N. spre V.,
pan in dreptul hirtopului Ca-

tinul, de unde trece in com.

Cucuteni, pl. Stavnicul, li se

varsa in Bahluiul.
Formeaz hotarul, despre V.,
intre comunele TAuteti i Cucuteni.

Rowletul, lac, In jud. Tulcea,

65940. ilaredo .lholionu, ueugradw. rol.

Rotar!, sat, facind parte din com.

rur. Ceptura, pl. Cricovul, jud.
Prahova. Are o populatiune de
501 locuitori; o biserica, cu hramul Adormirea Malee! Domnu-

piriuluT Cuejdiul.

RotaruluI (PIrlul-), pirig,

in
Piatra-Munjud. Neamtu, pl.

tele, com. Hangul ; izvorqte din

MuntiT-Hangului O se varsa pe
stinga riului Bistrita, in dreptul
satului Hangul.

lui.

In catun se gasesc foarte Rotata, fost pichet de granild,

multi crbunT de pamint.

Rotar!, sat, in jud. i pl. Tutova,

com. Puiqti.

in plaiul Cloani, jud. Mehedinti.

Rotreti, sat, cu 30 familii, jud.

Argq, pl. Piteti, facind parte

din com. rur. Biscovul-F1e01.

Rotarilor (Dealul-), deal, acoperit cu padure, la E. de satul Rotreti, sat, Cu 68 locuitori,

36

P.

www.dacoromanica.ro

jud. Arge$, pl. Oltul, facind

parte din com. rur. Balce$ti.
Rotreti, sat, in jud. R.-S5rat,
pl. Orasul, cat. de re$edinta al
com. Virte$coi, a$ezat in mij-

locul com., pe malul drept al

riuluI Milcovul. Are o intindere de 25 hect., cu o populatie
de 47 familiT, sati 235 suflete
o biserica $i o $coall.

Rotreti, cdtun. Vez! Bitcoveni,

jud. Vla$ca.

Rotria,

in jud. Tutova, pl.

Pereschivul, com. Chilieni, spre
N. de satul Chilieni- d.-s. Are
sat,

147 locuitorI.

RotopAneti,

sat,

pe mosia cu

acelag nume, jud. Suceava, com.

Bradatelul. Pana la 1886 forma

singur comuna a parte.

E strabatut de piriul Bradatelul, si are o populatie de 104

Vatra satuluT ocupa aproape
fAld.

Mosia e proprietatea d-luT

Gr. Goilav. Are 1781 hect., din
care 821 hect. diltivabile, 698
hect. padure, 207 hect. finat $i
restul mla$tinT, ripT $i loc neproductiv.

plalul Rimnicul, com. Chiojdeni;

izvore$te din Dealul-LupanuluT,

ud partea de V. a com.

$i

se varsa in riul Motnaul, pe

dreapta

Rotriei (Virful-),munte,in jud.

Buzar', comunele atina i Chioj-

dul, cat. Roma, in care sunt

sapate maT multe grote.

Rotileti, cdtun, in jud. Putna,

pl. Zabrauti, com. Cimpurile,

situat de ambele maluet ale

siteI, in fata cat. Ro$cule5ti.

u-

cdtun,

al com. Bradeanul, jud. Buzar].

cu 220 locuitorT $i 49 case.

Rotunda, sat, in jud. Roman,

pl. Siretul-d.-s., com. Dolje$ti,
spre S.-V. de satul Dolje$ti $i

la 2 kil. de el, pe malul sting

populatie de.424 locuitorl, com-

Biserica are inscriptia:

Rotria, pilla, in jud. R.-Sdrat,

Rotunda (Mitropolia),

dal, stapinind 143 fald.

Are o $coa1 rurala mixta,

$1 improprietarita cu 81/2 flcT.

ferite esente.

dascalul.

a riulta Siretul $1 la varsarea pi-

E imbracat in padure de di-

in jud. Suceava,

telnicul proprietar seria cartT,

compunea piese, facea chiar pe

ImproprietaritT in 1864 sunt:

6 frunta$T, 44 palma! $i 8 co-

comuna Valea-Glodului, facind

parte din culmea dealulul Halmul, ce desparte albia omuzuluIMare de aceea a omuzuluT-Mic.

deal,

In ea se invIta carte multa $i sanatoas, se dadeati reprezentatiT

teatrale, pentru care insu$T Pos-

familiT, sal 410 suflete.

reinfiintata in 7865, frecuentata

de 35 copiT; o biserica, cu hramul Schimbarea la Tata, zidit5.
de Marele Postelnic i Cavaler
Nicolai Istrati, la 1856, deservita de un preot $i doi cintaretT

Rotria,

ROTUNDA

282

ROTAREVTI

Acest templu, dedicat Sfintel Treiml, ce binecuvIntarea prea SI. Sale Episcopulul de HusT, Meletie Istrati,
fondat de fratele siti, Mare postelnic
si cavaler Nicolal lstrati, cu Indemnul
sotieT sale Sevastia, niscudi Ciudin Id a
fiuluI lor Titu Istrati, pe proprietatea sa
Rotopsinesti, In anul erel noastre 1856,
In care Moldova M reapItat privilegiile
asezate de .,tefan-cel-Mare.

In acela$1 an (1856) cin care

Moldova ati recapatat privilegiile a$ezate de tefan-cel-Mare)
marinimosul proprietar, ridica
in curtea bisericeT o statue de
piatra, reprezintind Moldova in
forma une! fecioare intinzind o
cunund de stejar.

riuluT Albuia in acesta. Are o

pusa numaT din UngurI, care

tin de parohia catolica Agiudeni.
Se face ad bilciti la Sf.Treime.

Rotunda,

sat, pe mo$1a cu ace-

la$T nume, com. Liteni, jud. Suceava, a$ezat sub dealul cu acela$T nume $i pe tarmul drept al
omuzultd-Mic.

Are o populatie de 515 suflete; o biseria, cu hramul Adormirea Malee! DomnuluI,

de I. V. Liteanu in 1803, deservita de preotul i dascalul

din Corni sat, cu care for-

meaza o parohie.
Vatra satuluT ocupa 44 fdlcrMo$ia, proprietate a d-luT A.
Virnav Liteanul, are 1480 fald,
din carT 741 cultivabile, 590
pdure, 81 finat $i restul teren
putin productiv.
ImproprietaritT in 1864 sunt

fruntag, 49 palma!

coda$T, stapinind 181 fald.

Are o populatiune de 301

suflete ; o biserica Rala, cu

Nicolae Istrati a ldsat urme

DrumurI principale sunt: la

ne$terse de filantropie $i de pa-

hramul Sf. Nicolae.

triotism. Dota erati pe timpul

Liteni (3 kil.), la Dolhe$ti (3500

m.) $i la Corni (2800 m.).

Rotileti, plidure particulara, in

suprafata de 100 fald, pe teritoriul cat. Rotile$ti, com. Cimpurile, pl. Zabrauti, jud. Putna.

sati cele maT vestite $coale din

tinutul nostru: cea din Rotopdne$ti, a luI Istrate, i cea din
Brosteni, a luT Nanu. coala luT

Istrati nu era $coala de rind :

www.dacoromanica.ro

Rotunda, virf demunte, jud.

Bacati, pl. MunteiuT, com. Va-

lea-Arinilor, din $ira Geamana.

De ad izvore$te Tazlaul-S5rat.

ROTUNDA

283

Rotunda, munte, in jud. Gorj,

plaiul Novaci, la N. com. Aninisul, si situat futre muutiT Rotunda si Baileasa.

Rotunda, dea I

pcia'ure, jud

Bacari, pl. TazlAul-d.-j., com.

ROV1NART

Radiul-Mitropoliei, si se varsa in

Rotundului; are o intindere de

iazul arligul.

TOO hect., inconjurata numaT Cu

Rotunda (VIrful-), mute, situat in toata partea de E. a

com. Brebul, plaiul Prahova, jud.
Prahova.

Rotunda-i-opIrliga, mofie, in

tre mosia Ciurea, pl. Codrul,

jud. Iasi, si mosia Dobrovatul,
din jud. Vaslui. Virful el predomina toate inaltimele din vecinatate.

Rotunda, deal, care se intinde

din partea de V. a orasului

Rotunda, proprietafea Eforiei

Spitalelor Civile din Bucuresti,
pendinte de mandstirea Tirgsorul ; consta din dota sforT, avind

impreung. 1720 hect., din care

30 hect. pdurea oprliga, restul
loc cultivabil.

Rotunda (Balta-), lac, in jud.

Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Nicolitelul, situat

Rotunda, leser, jud. Braila, situat

in ostrovul Ia.zul, spre S.-E. de
rezerul Cateaua, intre Vilciul si

varsare anterioara a DunareT, de

Rotunda, tezer, jud. Braila, la E.

com. Vizirul, aproape de Dunarea-VechTe futre Tezerele Lupoiul i Fusarul.

situat in ostrovul Bregoloiul, la

de Yezerul Fusarul.

jud. Buzaii, com. Bradeanu, cat.

Tecuciti, jud. Tecuciti, spre S.,

pana aproape de satul Podoleni,
com. Borcea, pl. Birlad.

Bandolul.

Rotundul, leser, in jud. Braila,

E. de Tezerul Melcii i la V.

Tirgui-Valea-Rea.

Rotunda, movild, de-asupra dealului Bornea facind hotarul in-

stuf i contine peste, al carui

venit apartine statuluT.

In partea de N. a piase si a
comuneT; si format de o recare e departe de 0/2 kil.; are
o forma aproape rotunda; la V.
se all asezata balta Capacha,

Rotundul, pifia , in jud. Teleorman, la marginea padureT statulul Draganesti, in partea din
spre orasul Rosiori. E format
din izvoare.

RotunduluI (Privalul-),
in jud. Constanta, pl. Hirsova,
com. urb. Hirsova. Se desface
din Dunare, sub numele de privalul Tair-Buaz, primeste apele
baltii Puturoasa, de unde ja numele de Rotundul. Are o lungime de aproape 4 kil. i braz-

deaza partea de V. a piase si

cea de N. a com., putin adinc,

la E. balta Saon, lar la S. se

curge numaT prin stuf si duce

pestele din Dungre in lacul Ro-

gasesc viile Saon; este incon-

tundul.

jurat de toate partile cu stuf

contine peste.

Rotunzeni, vechie numire a com.

Gheraseni, jud. Buzar'.

Rotundul (VIrful-Denimiez1),
Rotunda, baila' adincl, pe mosia
Ghireni-Tautul, com. Cotusca,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia.

munte, in jud. Buzati, com. Pirs-

Rovina, deal, in jud. Dolj, pl.

cat. Badila, care se ri-

pul-d.-s., com. Scaesti, Cu directiunea de la V.-E., acoperit

Rotunda (Mitropolia) satl Rotunda-de-ling-Meteleil, mo-

neaza In virful Dintele.

covul,

dica In forma de semicerc d'asupra VaeT-Tatarilor i culmi-

,sie, In jud. Buzar', com. Bradeanu, insta proprietate a sta

Rotundul, lac, in jud. Brdila, pe

tuluT, pendinte de Mitropotie si

spre N. de satul Insuratei, futre

viroaga si Calmatuiul.

data in loturT ; are 458 hect.

lunca CalmatuiuluT, la

kil.

Cu vil.

Rovinari, com. rur., in jud. Gorj,

pl. PuluT, la E. com. Rosia, situat pe loc ses si in partea
stinga. a JiuluT, d'alungul soseleT

nationale Filiasi-Pietrosani, care

o strabate.
Rotunda, plidure, in jud. Ialomia,
pl. CimpuluT, com. Boranesti,
pe lunca riulur Ialomita.

Rotundul, baltd, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. urb.

Hirsova, situata in partea de

V. a plasei si cea de N. a com.,

Rotunda, pirig, izvoreste din valea cu acelasT nume, trece printre deaIurile Moimesti si Piatra-

in vecinatatea baltiT Slateia, for-

Alba, jud. Iasi, pl. Copoul, com.

privalurile Tair-Buaz i Privalul-

mata de vre-o revarsare anterioarg. a Dunarif si alimentata de

www.dacoromanica.ro

Are o suprafata de 1037 hect.,

din care: 300 hect. padure, 130
hect. izlaz i vatra satuluT, 40
hect. fin ete si 567 hect. arabile,

Cu o populatie de 154 familiT,

saa 669 suflete.
Locuitorif sunt parte mosnenT

si parte improprietariti. El po-

ROVINARI

seda: 54 plugurf, 102 care cu

bol, 17 carute cu cal'; 448 vite
marT cornute, 59 caT, 334 oT $1
capre $i 238 porcT.

Are o $coala, frecuentad. de

44 elevI (1899-900); o biserica
de zid, fondata de locuitorr la
1796, deservid de I preot $1 I
cintaret ; 2 circiumT.

Budgetul com, e la veniturr

de 1264 leT, 4 batir, lar la
cheltuelT de 1260 le!, 50 banT.
Comunicatia In com. se face
prin $oseaua nationala Filia$1-

Pietro$ani, care o pune in

ROM T EA

284

le-

gaturd la N. cu cat. saa Poiana,

iar la S. cu com. Moif prin $oseaua comunala, care o leaga cu

formad din ramificatiile Dealului-luT-Bran.

Rovine, loc istoric, unde Mirceacel-Mare, Domnul MuntenieT, a

batid la 1398 pe Sultanul Baiazet,
supranumit Ilderim (Fulgerul).
In urma straluciteT izbinzT de
de la Nicopoli, Sultanul Baiazet,
facindu-se stapin peste intreaga
Bulgarie, trecu Dunrea in anul
1398 pe la Calra$i $1. incepu a
pustii tara. Mircea, vazind primejdia, trimise in muntl pe femeT, co-

piT $1 batrinT de la $es, cu toate

vitele $i lucrurile lor trebuincioase, punind apoT O, arza holdele

destul de nuraeroasa, se intare$-

partid prin apa Jiulur, peste

te in padurile dese, care tar-

care este un pod de lemn.

In partea despre E. a com.

muiaa cimpiile apusene ale 135.-

sunt ni$te dealurT care ati o di-

cu $oseaua care trece prin sat,

$i care dar' nastere vailor Dimboya, prin care curge pirita cu
acela$T nume, Scoarta $i Rovin ari.

raganuluT, in partea in care armata Turca 41 facea miscarile,

urmarind-o pas cu pas. Trupele
si nguratice de TurcY, care u mblaa
prin padurT saa rataciaa prin el mpiT dupa jafurT, eraa pindite $i ni-

micite. Prin aceste miel izbinzT,

curajul Rominilor cre$teape dind
desperarea coprinse pe TurcT, a$a

Rovinari, cdtun de re$edinta al

com. Rovinari, jud. Gorj, pl.

Rozila, piatoa, in jud. Buza,

com. Gura-TeghiT, cat. Ione$ti,
limitat la N. de muntele VirfulDraculuT, Virful-TentiT $1 piriul

Bisca-Mare, la S.-E. de BiscaRozileT $i la V. de satul Ione$ti.

E acoperit de fineata, tntrerupta
de dota culminatiunT : Podul-luTClicu$ $i Muebla- de -la -Vad ulCornulul. Bisca-Mare $1 BiscaMica, reunindu-sela capul acestuT

platoa, iaa de ad i inainte numete de Bisca-RozileT.

in una lor ; lar el Cu o oaste

com. Ro$ia, de care este des-

rectiune cam oblica in raport

cea se facu iarA$1 stapin peste

Dobrogemi cetatile de pe malul
drept al Dunarif.

ca ace$tia deted semnalul de

retragere $1 apucad in invalma$eala spre Durare. Mircea

Rozitea, com. rur.

sat, jud.

Dolj, pl. Jitil-d.-j. Vez! Rozi$tea.

Rozitea (Rojitea-), mofie particulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,

com. Rozi$tea, apartine bisericeT
Madona-Dudu din Craiova. Are o

intindere aproximativa de 5240

pog. arabile, intre carl infra $i
pamintul arabil de peste Pa, ce
tine tot de aceasta proprietate.
Aduce un venit anual de 3200

le!. Are padure pe dinsa.

Are o suprafata de 602 hect.,

din care : 200 hect. padure, 70

i$T intocme$te atuncT oastea $i

Rozitea (Rojitea-), mofie particulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,

la &limpie deschisa $1 m15.$tinoa-

com. Rozi$tea, apartinind familieT

hect. izlaz g vatra satuluT, 30

sa se arunca ara de veste cu

hect. Jinete 11 302 hect. arabile,

30000 RominT asupra inamicilor,

Paianu. Aduce venit anual de aproximativ 320001e!. Pe aceast

cu o populatie de ioi familiT,

il bate $i-I pune pe goana, luindu-le toate proviziunile $i mult1

prizionerl. S'ar fi inecat toata
turcimea in valurile DunareT,
daca Baiazet n'ar fi ascultat
sfatul luT Evernos-beg, cel maT
bun general turc, n'ar fi oprit

JiuluT.

sail 433 suflete.

LocuitoriT posea: 42 plugurT,

70 care cu bol li vaci, 12

ca-

rute cu cal; 336 vite marT cor-

nute, 49 caT, 276 oT li capre

$1 20 porcI.

mo$le sunt baltile : BanuluT, Girla-Itelor, Balta-cu-Salciile, BaltaFotii $i Gildaul-MoriT, de la izvoa-

rele VijoaeT. Tot aci este li izvorul numit Ale$teul. Are o moa-

ra. de apa pe piriul Vijoaia. Are

padure pe dinsa.

armata pe malul sting al DuRovinari, vale, In dreptul com.

Rovinari, pl. >tul, jud. Gorj.
Incepe despre E., din Dealul-

narel, $1 nu s'ar fi intarit inteo

tabdra fama cu care $i santurT.

ROZitea,pddure particularl, jud.

Mircea nu'l ataca ad i $i a doua zi

luT-Bran $i se termina in poseaua

nationala Filia$i-Pietro$ani. Prin

aparat de aceasta tabla, Baiazet trecu Dunarea cu raml$ita

trupelor sale.

apartinind familier Plianu. Are

o intindere de aproape 307 hect.

ea curge piriul Rovinari.

Este acoperita cu padure $i

In urma acesteT victoriT, Mir-

www.dacoromanica.ro

Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozi$tea,

Se compune din artarT, carpen!,

ulmr, paducel, plopT $i mal cu
seama ulml $1. jugastri.

ROZI TEA

Roziltea,pcidure particularg, j ud.

In com. sunt doug parohii:

Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozistea,

apartinind bisericei Madona Du-

Roznovul i Sevine$ti ; in paro-

du din Craiova, pe proprietatea

cgreia se gAseste.

E populatg cu plopI, pAduceT $1 mal cu seaml jugastri

ulmf.

Roznovanul, deal, jud. Iasi, ce

se intinde de la N. spre S., acind
hotarul despre E. al satelor : Cirjoaia, Bgiceni i Cotnari, din pl.
Bahluiul.

ROZNOVUL

285

de pietre umblatoare, din care

una in catunul Slobozia, pe apa

hia Roznovul sunt 2 bisericl,

din care una a fost construitg

Cracaul, una in satul Roznovul,

din non de proprietar, d. Col onel

cat. Chintinici, pe apa PiriuluT-

G. Ruset Roznovanu si sotia sa

Alexandrina, ngscutg Cimpineanu, si e deservitg de 2 preotl $i 3
cintgretT ; in parohia Sevinesti
sunt tot 2 bisericl, deservite de
preot si 2 cintgretT.
Sunt 3 scolI rurale, conduse

IepeT.

de 3 invatatorf, frecuentate de
238 elevT, din care 200 bgetT
si 38 fete.

pe apa riulul Bistrita

si

in

Budgetul com. este de 20374

leT la veniturr si la cheltueli.

In com. sunt 41 kil. 110 m.

sosele, din care 6,430 kil. soseaua
nationa15. Bacad-Piatra, 12 kil.
soseaua judeVeana Dobreni-Moinesti, 14,900 kil. soseaua comu-

nall si 8 kil. soseaua vecinalg,

toate pletruite.

Roznoveni, loc, pe care se aflA

In satul Roznovul este un

Comunicatiunea cu comunele

ridicatg Movila-Mare, pe mosia

Hiliseul-Curt, com. Hiliseul, pl.
Cosula, jud. Dorohoiti.

spital rural cu 30 paturT, intre-

vecine se face prin aceste sosele ce se incruciseazg in satul

Roznovul, com. rur., situatA in

partea de N. a pl. Bistrita, jud.

biuroi1 postal judetean, o garg

a drumuluT de fier Piatra-Ba-

Neamtu, format din cAtunele:

Roznovul, Chintinici, Slobozia,
Cuteni, Dumbrava - Rosie d.-j.,
Sevinesti si BrAsluti, cu o Po.
pulatie de 4144 suflete.
Dintre locuitoriT improprietg-

cAg, unde sunt 4 depozite de

cherestea a fabricilor Tazlgul,

ritT in anul 1864, sunt astg-zI 73

carl trgesc, stApAnindu-sTsingurl
locul lor ; iar ca urmasi a ace-

comunele din plasa Bistrita si Cu

lor improprietgritT sunt 415 lo-

de la pgrintiT lor, cgrora li s'a

Este o gectiune de jandarmI in

cgt. Slobozia ; in cgt. Chintinici
este resedinta companieT a 12-a

dat 1350 fAlcT. Din anul 1878,

de Dorobanti din Regimentul

sunt astg-zr in viatA 47 loe,

15 Rgzboieni.

cuitorl, carT ati mostenit locurile

carrsT

stApinesc locurile lor ;

tinut de stat.
Se mal afl in com. o farmacie
filialg, una fabrica de petrol ; un

Nechitul, Negulesti si Calul.

La oficiul primgrieT este instalat un post de telefon ce este
In legAturg cu orasul Piatra, cu
spitalul, jandarmeria, depositul
de cherestea.

Vite :

168 ce, 214 Tepe, 6o

iar ca urmasT sunt 65 carl stg-

mine, 9 taurI, 444 bol, 860 vacT,

pinesc locurile de la pgrintir lor.

In aniI 1896 si 1898 s'a vindut
locuitorilor pdmint de pe mosia
statuld Sevinesti (85 loturT miel
de 5 hect. fie-care, u loturl

zoo viter, 200 vitele, 208 juncr

minzatI, 200 junce i minzate, 4 bivolite, 15o berbecI, 3800
oT, i tap, I caprg si 289 rimg-

marr, din care 4 de 25 hect. qi

7 de 10 hect.).
LocuitoriT se ocupg cu agricultura si plutdria pe riul Bis-

Un rates (han) mare, proprietatea domnuluT Colonel G. Ruset Roznovanu, o brutgrie, care

trita.

aceast comung si satele vecine

Agricultura se face in com.

pe o intindere de 3514 hect.

si 8 comerciantI de bacanie si

Imasul are o intindere de 950

hect., nutrind peste 3000 vite.

torT.

serveste pentru populatia din

lipscgnie sunt in coprinsul com.
Roznovul.

Sunt 5 mori cu ro perechr

www.dacoromanica.ro

Roznovul si duc in satele Slobozia, Dochia, Negritesti, Tra

ian, LInesti, Borlesti, Mastacgnul i Vingtori-Dumbrava-Rosie.

(Articol trimes de d. Colonel G. Roznovanu.)

Roznovul, sat, in com. Roznovul,
pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat
In cruci$ul soselelor DobreniMoinesti si BacIA-Piatra, la 14
kil. de orasul Piatra. Are o populatie de 68o suflete.
A ci se afld resedinta com.;
o garg a drumuluT de fer Piatra.

Baca ; 2 bisericI, din care una

ziditg din noti din piatrA citoplitg si acoperitg cu al-ama de
domnul propzietar Colonel G.
Ruset Roznovanu, deservitg de
un preot paroh si 2 cintareti; o
scoal primara. rurala, cu un in-

vatator ; un spital rural, cu 30

paturi ; o farmacie ; un rates
(han) mare ; o brutgrie ; 2 circlumT, o bAcAnie, o moarg cu
4 pgrechT pletre.

In sat se tin 34 iarmaroace

pe an in urnigtoarele zile : la
I, 7, 17 $i 30 Ianuarie ; 2, 8,
10 si 24 Fevruarie ; 9, 14, 25
si 26 Martie ; 8 si 23 Aprilie ;

8 5i 21 Mar; 24 Iunie; 20
27 Iulie ; 6, 15 si 21 August ;

ROZNOVUL

286

RUBIN-ESCULAP

8 si 23 Septembrie ; 14 $i 26

1890, de catre ambele corpurl

inceput cariera sa militar in

Octombrie; 8, 13, 2 I 5i 30 Noem-

legiuitoare, cu unanimitatea voturilor, lege promulgata si publicata prin Monitorul oficial, la

anul 1890, 29 Martie.
AceastA biserica a fost edificata in amintirea bunilor, stra-

regimentul Gardelor CalArT.

brie ; 6, 12, 20 5i 27 Decembrie.

Ca fapt istoric petrecut in

localitate se citeaza : ca c Grigore VocIA dupA ce a sosit in
Iasi a treia zi, i-a $1 venit veste
de la Camara$i de Ocna ca
Vahmistrul si cu atamanul Don-

tilor ies pe la Oituz, din tara

Un gureasca, in Moldova, cu 8000

de oaste ; ca ali e$it pe Bistrita,

$i ati luat-o in sus pe la Roznovul, pe la Neamtu (v. 1. Ni-

bunilor si parintilor lor al neamulul Ruset Roznovanu, al neamulul Cimpineanu, al singuruluT

lor fia Alexandru, raposat in anul

1883 la virsta de 20 de ani $i

in amintirea luT Anton Ruset
Voevod, si al luT Dimitrie Cantimir Voevod, amindaT DomnT
al 'Dril MoldoveT. Neamul direct
al marelul si ilustruluT Dimitrie

(Articol trimes de d. colonel

G. Roznovanu).

Roznovul, mo,rie, jud. Neamtu,

pl. Bistrita, com. Roznovul, proprietate stramo$ascA -a damnuluI
colonel G. Ruset Roznovanu.

Are un venit anual de 72000

lel. Proprietarul poseda : 3 cal,
2 boT, 4 taurT, ro vacT de rasa
$i casele de locuinta, adevarata
curte vechTe boereasca, constru-

Can temir Voevod, Domn al Mol-

ita Cu 150 anT cel putin in urma.

Arendasul poseda : 15 cal, 130
bol, I taur, I bivolita, 15 vacT,
12 minzatT si minzate, r000 oT,

dover, s'a stins cu desavir$ire.

35 berbecT, 36 plugurT, ro es-

Prin alianta familia Cantemir cu

familia Cimpineanu, prin cA-

tative americane pentru a doua

satoria principeser Maria Can-

arAtura, 7 masinT de semanat si

temir care s'a mAritat cu boerul din Valahia Pantazi Cimpineanu $i care a murit ca ca-

ingropat saminta, 3 masini de

secerat si legat, 50 grape de
lemn cu colt de fer pentru gra-

gasindu-se si ast-z1 vr'o 20 $te-

lugarita la Manastirea DinteunLemn, din jud. Rimnicul-Vilcea,

pat, 5 grape englezestI, toate de

fer, 1 locomobill de treerat Cu

jarT secularT de pe acele timpurY.

unde este ingropatd, singuriT co-

batoza el si o batoza de batut

Biserica din Roznovul este

boritorT al acestuTDomnitor sunt :

papusoT cu elevator.

edificatA de catre proprietarul

familiile Cimpineanu, Cretulesti;

loan Ghica, SlAtineanu, OlAnesti.
Intre mal' multe odoarescumpe
ale bisericer din Roznovul sunt :

Roznovul, stafie de dr.-f., jud.

catapeteazma, facuta de bronz

cu smalt si 3 icoane, din care

Neamtu, pl. Bistrita, c. Roznovul, pe unja Bacail - Piatra -N.,

una cu chipul MintuitoruluT, harazita bisericeT de catre Maiestatea Sa Regele Carol I, a doua
icoana, cu chipul Sf. Alexandru

pusa in circulatie la 15 Fel-ruarie

culcea ; idem (Buciumul Ro m'in N.,

A. I, p. 552, de I. M. Codrescu).
Tot pe teritoriul com., la locul
numit Dumbrava-Rosie, care se
zice a fi din timpurile mareIuT
Domn 5tefan - cel-Mare, u nde

dupl razboiul avut cu Le$I ca

s umileasca mindria lor, aa
pus pe prizonierl LesT la plug
si locul arat l'a semanat Cu

ghinda care pe urma s'a

ri-

dicat o dumbravA de stejarl,

mosieT Roznovul, Colonel G. Ru-

set Roznovanu, 5i de sotia sa

Alexandrina, nascuta ampinearru, in aniT 1890-1892, dupA
planurile arhitectuld din St.
Petersburg, Necular Vladimiro-

vid- Sultanof, consilier de stat

si director al $coaleT de inginerT
civilT cImparatul Neculal I, care
a erijat in Cremlintil de la

Nevski, harazit bisericeT de catre

trapaturT marT americane, 3 ro-

(Articol trimes de d. colonel

G. Roznovanu).

1884. Se afia filtre statiile Podoleni (9,4 kil.) si Piatra-N. (12,7

kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT
Mara e de 26 tm,82. Venitul acester statir pe anul 1896 a fost
de 130357 leT, 85 banT.

Moscva grandiosul monument

Maiestatea Sa Imparatul tuturor

al ImparatuluT Alexandru al ITlea, in amintirea liberariT ser-

Rusiilor Alexandru III, $i a

treia icoanA, cu chipul Blago-

vilor din Rusia.

vi$tenier (Buna-Vestire), claruita

Rozo arele (Muntele-), peldure

de Alteta Sa ImperialA Marele Duce Pavel AlexandrovicT,

fost comandant al regimentulur

particulara, jud. Prahova, supusa

regimuluT silvic inca din anul
1883, pe mo$ia Muntele-Rozoa-

loan Bacalu. Stilul bisericeI este

e GardeT-Calare din Garda Im-

stilul vechiil

periala a RusieT si de ofiteriT

acestuT regiment, ca semn de

rele, pendinte de com. Comarnicul, pl. Pelesul.

Planurile bisericeT din Roznov

ati fost executate in mod perfect de catre inginerul romin

slavon - bizantin.

Biserica din Roznovul este recunoscuta ca persoana moral,

prin legea de la 23 Martie

simpatie vechiuluT lor camarad

Rubin-Esculap, sursei. de api

G. Ruset Roznovanu, care a

minera/a, linga com. Olanesti,

www.dacoromanica.ro

RUBLA

287

RUCRUL

jud. Vilcea, valea TiseT. Este o

apg atermalg, avind o tempera-

Mgrite Doamne Negru,

inta tot hotarul satulul Rucgr

bung fie venirea Mariel Tale la

tura de 14,5 R.

vechia moie pgrinteascg I Dom-

fiind fgrg neveste se insurard

cu fete de RominT din diferite

In 24 ore da pana la 6800

Ca substante fixe are :
Bicarbenat de Soda, de Calce
de Magnezie (cite-T trele foarte
vedre.

predominante), Clorur de Natrium, Iodur de Natriu in (sensibil),

Sulfat de Natrium i Fosfate
(urme).

Rubia, sat, in jud. R.-Sgrat,

pl.

nul sg-tI ajute a o scgpa din

ghiara paginuluT I
Amin, rgspunde Negru-Vo-

da. Ce vretY vol?

Vrem sa urmgrn pe Mgria

Ta, ca sg fim i noT de ajutor

MarieI Tale la goana Tatarilor
din Tara RominuluI.
Vanit1 dupg mine, le raspunse Negru.

Rimnicul-d.-s., cgtunul com. Bgl-

La locul unde poposi oastea

tati, aezat la 2 kit. spre E. de

a se odihni, Negru cherna pe Berchea

intreba:

reedinta com., pe Girla-Morilor.

Are o intindere de 15 hect., cu

o pppulatie de 318 familiT, sal
890 suflete ; o bisericg.

De unde suntep vol'?

Berchea atuncT rgspunde:
cNol suntem de fe! din Vrancea Moldovei(c Cartea MoldoveT

Rubia, tirld, pendinte de com.

Lacul ReziI, pl. Balta, jud. Brg-

ila, situatg la N.-V. com., la 5

kil. Are o populatie de 30 sufl.

de Cantemir, pag. 23-36), fugip de acolo, cu multi alp frati

sate.
gBerchea trimese dor haiducT
d'aT luT de maT cherna flacIT

Vrancea Moldovei i din Rucgrul FgggrauluT i lipindu-se

lingg dinif i altT consingenT
d'al nevestelor Ion, fondarg cu
totT satul Rucgr2.

Negru-Vodg le dete aceleag

drepturT ca monenilor Cimpulun-

genT ; avead un pircalab (jude),

neatirnat de vgtaful de plaiu i
citT-va Alel, cu drepturile pirgarilor CimpulungenT.
Hrisoaveie ce posecla Rucgrul

azi (de la Serban-Vodg, 1602;

de la Ilia, 1628; de la Mriteiu,
1634; de la 5erban Cantacuzin,
1680 ; de la Alexandru Ghica,
1767; de la Nicolae Mavrogheni,
1787; de la Const. Ipsilante,

Vite : 8o bol, 40 vacT, 5 taurT,

de al notri, de frica Tgtarilor i

ne am aggpostit, cu altf fratl
din Tara Mgriel Tale (Rominia)

50 viteT, 34 cal, I mggar, 253

la satul Rucgr, de litiga Olt,

urmgtoarea coprindere:

oI i 35 rimAtorT.

tinutul FggAraulul. TotT RoMoldovenT i MuntenI, dim-

Rucareni, cdtun, in jud. Putna,

preung cu fratiT notri ArdelenT,

com. Soveja, pl. Zabrauti, situ-

am tinut potecile muntilor ca sg

at pe valea cu acelag nume i

oprim pe pAginT sA nu rSzbeascl

in Tara OltuluT. DupA ce TgtariT
furg puT pe goang, noi, RominiT,

despgrtit de Dragomira prin un

deal.

Are o populatiune de 1320

suflete ; o bisericg filialg, cu hramul Sf. Niculae.

o ceatg de haiducT, ca vr'o 20,

am coborit plaiurile incoace i
ne-am aezat in acet1 colp, f I-

cind vingtoare de TgtarT. Din

1802 ; i altele)

a maT toate

Sd nu fie supusi ispravnicilor si vatasilor de plaiil, i vamesilor din Dragoslavele ; nicl sg se ;ie de 9.41 plaiasI, ci
si se judece de al lor plrcalabi, el Intre
el ; numal eI sil fie datort a da zapis la
vistieria Domnia mete eit vol plati birul
vor pgzi bine toate potecile gran4eI
despre Ardeal ; cdci, dupi hrisoavele ce
am vgzut Domnia mea la mina mosnenilor Rucgren1 i Dragoslovenl, dela al
l'IV Doma din vechime, intarim si noI
acest hrisov, etc

vr'o 20 am ramas numaT 12 i cu

Actul feodal al lul Mihaiti Vi-

teazul dela 16or, care lipea pe

d'asupra Bucuretilor i 666 m.

mine 13. Si auzind noT de venirea Mgriel Tale, am eit din

codri i am venit sg cgdem la
genuchiT Mgriei Tale ca sg te

d'asupra MgriI-Neere. lata ce

milostiveP asupra noastrg i sl

spune legenda despre RucgrenT :

ne dal i noug locurI de locuit

In preajma acestor muntf i sN

Rucrul, com. rur., in jud. Mucel, plaiul Dimbovita, lingg riul

Dimbovita i Riuorul, la 20 kil.
de Cimpulung, situatg la 579 m.

clgca de proprietatea domneasca

i boereascg, a lovit satul RucNrul, cAcT iacA ce gAsim in hrisovul lur erban
in actul
de impArteall al RucArenilor dela

La trecerea lul Negru-Vodg

din Faggra in Cimpulung, l'a
intimpinat sub OrgtiT, o ceata
de haiducT Rominl, al carel cgpitan se numea Berchea. Cgpitanul Berchea cgzu in genuchT
inaintea luT Negru-Vodg i

Jidover, Berchea i tovargir lul

Riscumpgratu-s'a Rucirul cu banl gata

peste tot coprinsul satuluI, din monte,
din cimp, cu pidure, cu uscat, cu tot si

zise:

primirg dela Negru spre locu-

Cu tot hotarul satuluT dela Jupineasa Buica

fitn birnid al Mgriel Tale i ajutor sa-ti dgm la oaste, orT de

cite orT veT avea nevoie de noT,.

Negru Vodg 'T lug cu el i

dupg triumful de sub zidurile

www.dacoromanica.ro

7306 (1798, Noembrie 30), prin

care '1 impart moneniT RucNrenT, in prirtT egale, muntil, livezile i locurile satuluT:

RUDARI

288

RUCONIUM

Jupineasa iliaca, fetele DoamneY FloricheY, dupA cum scrie i hrisovul de rescumpirtoare dela riposatul Doma Matehl

Basamb V oevod, cu leatul 7141 (1634)1

Februarie 18.

Rucarenir stapinira muntir

mo,ia Rucarulur d'avalma, pana
Ja anul 1798, cind se impartira

intre er, cum arata cartea lor

de imparteall dela 30 Noembrie
7306.

Locul satulur Rucarul a fost la

inceput (inainte de 1600) pe

tunca de sub Posada i mar la

la Nord sad mar pe deal, unde
se yac i azr ruine de case i

renir se ocupad rnult cu crqterea porcilor, pe care.T vindead

la Braov i carf le aducead un

Budgetul sAil prezinta la veniturr suma de 8661 leT i la

cheltuelr suma de 8340 ler. Are

insemnat venit.
In Ruar functioneaza o

594 contribuabilr.
coal'a'

de bNetr, conclusa de 3 invatatorT

r invatatoare i o coala de

fete, conclusa de 3 invatatoare..

Ambele coale se frecuenta de

177 elevr i 135 eleve (1899

900). Pana la 1886 s'a intretinut in Rucar de statoi comuntt
o coala de mesera.
Sunt 3 bisericr, deservite de
3 preorf i 5 dascalr. Una din
ele a fost reparata de M. S.

Ruconium, cetate romand,

cgt. Stolniceni, com. OcneleMari, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Se N'ad i asta-e urmele cetater

i caramizT cu litera n, late de
2'/2 decimetri i lungr de 3 decimetri.

Ruda, sat, cu 234 loc., jud. Argq, pl. Topologul, facind parte
din com. Birsqti-Bercoiul. Are

de o biserica ce se numete biserica jidoveasca sail titareasca,

pe ruinele careia s'a ridicat biserica crqtina. In ruinele de sub
Posada s'el aflat sagetT i alte
antice dace, romane sail atare.
Hotarul satulur Ruar-u] se in-

Regele, care a vizitat Ruarul,

o biserica, cu hramul S-tuT IngerT,

Cu ocaziunea inaugurarer oseler

ce duce la frontiera (1891).

deservita de un preot i un intaret.

tindea data pana la Bran ; prob'l

pomelnicul de la bisericile din
satele Sima, Moeci i altele, carT
spun ca ctitorT la acele bisericr

Mai sus de Rucarul, catre tre-

sunt Rucarenir ce le a dotat

cu livezr de fin i muntI aflatT
azI in hotarul Austria
Mijloacele de intretinere ale
satenilor Rucarenr constad mal
cu seama in exploatarea cheresteler, a varuluT i in creterea
vitelor, care procura Rucarenilor
brinzeturile cele mar alese.
Pe riul Dimbovita i pe Riuorul sunt instalate mal multe herastrae pentru fabricarea scin.

durilor; morr

dirste pentru
preparatul panurilor i al sari
celor, lucrate in marT cantitat1
de maiastra mina a femeilor din
Rucarul, care lucreaza cu multa
maestrie costume nationale fe
i

Prin pozitia sa cea frumoasa

aerul cel sanatos,

Rucarul

atrage in timpul vera' muly vizitatorT.

ctoarea Bran in Transilvania,

este un loc istoric de mare importanta, eacT aci Domnul
Vladislav Basarab, la
TareRominetr,

anul 1340, a batut cumplit pe

Ludovic, regele Ungarier.

Ruda, deal, acoperit Cu padurr,

in partea de N.-E. a com. Mihaeti, pl. Riurile, jud.
Din partea de S. a- dealuluT izvore,te piriiapl Ruda, care, dupa
ce strabate cat. Geabelea, de la
N.-E. spre S.-E., se varsa in Riul-

Tirgultir, in centrul com. Milla-

putin mar sus de unde se

intretaie catea ferata cu oseaua

nationala Pitqti-Cimpulung.

Octombrie 1595, venind in ajutorul lur Mihaid Viteazul, unde

Ruda (Muntele-), munte, in jud.

a zabovit o saptamitA, trecin-

Arge5, pl. Topologul, com. Bit--

armata in revista (Nic.

sqti, proprietatea EforieT Spi-

P'aci trecu Sigismund la

du-T

Balcescu).

La Rucar a conacit Carol XII,

talelor Civile din Bucure,ti, pen-

dinte de SchituI Fedelepiul.

regele Suedier, la anul 1712, dupa

cum se vede Inteo scrisoare a

lur 5tefan Vocla Cantacuzino
catre Patriarhul Iacob, in drumul s45 dela Pitqti la Trtzburg (G. fonnescu-Gion).

Rucarul are 2 strade princioseluite i bine ingrijite.

Rudarea, deal, spre E. de com.

Simbureti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt, proprietatea mo,tenitorilor
lur L C. Bratianu. Aci sunt mal
multe gropr unde, se zice,
stat TatariT i unde se &ese

Aci este o mare fabrica de var

puse la linie i bine lucrate.

azT in pamint diferite cioburr

de oale i alte vase tarr j foarte
bine lucrate.

i o fabrica de ploW.
Asta-e, locuitorir din Rucar
cultiva peste 40000 01 i mar
multe miT de vite marr. Pana
la conventia cu Austria, Ruca-

Ele sunt frumos mobilate, cu

mobill nationala i de o cura-

Rudari, com. rur., in jud. Dolj,

meietr.

pale,

Casele, mar toate din bitne, sunt

tenie exemplara.
Rucarul are 2 catune mar principale : Rucarul i Dimbovicioara.

www.dacoromanica.ro

pl. Dumbrava-d.-j., la 15 kil. de

Craiova i la 12 kil. de rqedinta
plael Virtopul.

RUDARI

RUDEr'I

289

Este format din satul cu acelasr nume, situat pe costisa dealulur Rudari, pe valea cu acelasT
nume i in apropiere de pAdu-

apropiere de Olt, jud. Arges,

rea Rudari. Se invecineste la

e al locuitorilor mosnenT Rudgreni ce se ggsesc pe mosiile statulul. Mosiile statulur sunt date
in intregime in loturr. Inainte apartineari manast. Brincoveanu.

Rudria, sat, fAcind parte din

N. cu comunele Corlatele (5 kil.)

Pe ambele mosir ale statuluI

com. rur. MAngstireni, pl. Oltul-

Caraula (3 kil.); la S., ca Ga-

din

com.

se &este cite

pl. Topologul, fAcind parte din

com. rur. Budesti.

d.-s., jud. Vilcea. Are o popu-

licia-Mare (29 kil.) ; la E., cu

Giubega (6 kil.) i Galiciuica (13

pAclure

kil.); la V. cu comuneIe MotAtei i Risipiti (9 kil.), din pl.

CiocAnari,in intindere de 13 hect.,

Cim pul.

cer, girnitg, ulmr i frasinr.

Finetele ari o intindere de 103
hect. si apartin locuitorilor.
Viile apartin locuitorilor RudgrenT, se gAsesc pe mosia Ru-

Riurile, jud. Muscel, in intindere

cam de 40 m. Sunt acoperitr cu

vil, pAdurr i cu locurI de muna
Se ggsesc In com. urmgtoa-

ddreni i al-1 o intindere de 171

Rudele, vale, jud. Prahova, com.

hect, si so arir.
Sunt 3 morT de apg in com.

MAneciul-Ungureni, plaiul Telea-

toarele movile: MAgura, a-GAiner,

a-Cazacilor, Sgpata, Piatra i m1-

Rudgreni, 2 in cAtun si pe mo-

jen, izvoreste din culmea mucha

ComAsile, dintre Mogo s
Ciu-

sia Rudari si a 3-a pe mosia

mernic, curge de la E. spre

gura numitA Gura-Pietroaser.

Este udatg de piriul Baboaia,
ce izvoreste din com. Seaca, in-

CiocAnari.

S.-V. si se vars1 in riul Teleajenul, pe malul sting.

Terenul este accidentat de patru sire pe dealurT, care formeazg

doug vAT numite Rudari i Cio
cAnari. Ingltimea dealurilor este

trg pe la V. in com. Rudari si

curge pe valea numitA Rudari,
prin raionul com. si apoT trece
in com. Galicia unde se pierde.
Pe el se afig 2 podurr.
Are o populatie de 1509 suflete ; o biseria ex]. hramul Cuvioasa Paraschiva, sf. loan BotezAtorul i Sf. Apostoll Petra

Rudari, in intindere de

3 ara si 12 cent., populate cu

In vatra satuluT Rudari se gd-

sesc 2 carie re micT de piatrA.

Budgetul com. e la veniturT
de 3122,93 leT si la cheltuelT,
de 2516,30 ler.
Rudari, sat, in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Rudari. (V. Rudari, com. rur.).
Rudari, sat, fAcind parte din com.

si Pavel, fondatg intre aniI 1851

1853, de cAtre locuitorir com.,
deservitg de r preot i 2 cinta;
o scoalg, ce tunctioneazg

rur. BAbeni, pl. Oltetul-c1.-j., jud.

Vilcea. Are o populatiune de 190

de la 1881.
In com. Rudari sunt 372 case
si 19 bordee. Casele sunt construite de cgrAmidA, gard, paiante, etc. Mar toate casele ati

Rudari, subdivizie com. rur. Va..

grgdinele lor.

Suprafata com, este de 3449

hect., 8 arir si 64 cm. din care :
pgmint arabil 2512 hect., fineatg
103 hect. si pAdure 662 hect.

Pe teritoriul com, se ggsesc

doug mosir Rudari i Ciocgnari-de-Rudari,

dind un venit

de 50250 ler, din care statul ia

43250 ler, iar restul de 7000 ler
6.5940

latie de 431 locuitorT.

649 hect., 55 arir si 52 cent. ;

locuitorT.

lea-Aninilor, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

Rudeanca, pda'ure, supusA regimulta silvic, com. Mihgesti, pl.

de 40 hect., compusg din fag,

stejar, carpen, jugastru si mesteacAn.

Rudeni, sat,

Cu

766 locuitorr, jud.

Arges, pl. Lovistea, pendinte de

rur. uici. Are o bisericl cu hramul Sf. Gheorghe,
Cu I preot i I cintaret.

com

Rudeni (Rudari), sat, jud. Ilfov, pl. Znagovul, fAcind parte

din com. rur. Chiajna. Se Intinde
pe o suprafatl de 238 hect., cu
o populatie de 553 suflete.
Are i bisericg, cu hramul
Sfintir 40 de Mucenicr, deservitg de i preot i i cintaret.

Comercial se face de 2 circiumarr.

Numgrul vitelor marr e de

Rudari, moyie, i pddure statuluT,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Rudari.
Are pe dinsa pgdure. Pgdurea

are o intindere de aproape 650

hect. Inainte apartinea MAngstirer Brincoveanu. E populatA cu
frasinl i ulmT si mal cu seama
Omite i cerl.

Rudfiria, sat, cu 70 familir,

in

Arareis Dicjionar Geogratic. IoF. V.

226 si al celor micr, de 445.

Rudeti, sat, pe mosia

Cu

o populatie de 105 suflete.

Proprietatea mosier e a d-ner
Pulheria Alecu Stircea.
Are o bisericA, Cu hramul Adormirea-Maicer-Domnulur, deservitg de i cintgret i r pala37

www.dacoromanica.ro

ace-

lasT nume, com. GrAmesti, pl.

Berhometele, jud. Dorohoiti, cu

RUDEM

mar; este vechie, de lemn,

cuta in locul unuT schit caluggresc.

SateniT improprietaritT a: 52
hect., 2 ariT pamint, Tar proprietatea: 320 hect., 81 ariT, cimp

si 58 hect. padure.
Piriul principal ce trece pe
mosie se numeste Marele; curge
din Bucovina.
DrumurT marT sunt: acel ce

duce la Botosanita si acel spre

Gramesti.

Rudeti, mofie i pddure, com.

Gramesti, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiti. Padurea are o supra-

fatg de 58 hect.

Rudina, com. rur. si sat, in jud.

de orasul Turnul-Severin,
situata pe vale. Se mgrgineste
la N. cu com. Bala-d.-s; la E.
kil.

cu com Bala-d.-j. si com. Vidimiresti; la S., Cu comunele

Sovarna-d.-s. iSovarna.d.-j.; la

V. cu com. Mina.

Negustina din Bucovina.

Insemnat aicT este : Podu/luT-Tgutu. Familia Stircea, una
din vechile si ilustrele familiT

mahalalele Gozobi, Plaviti

Croitori, cu o populatie de 896
locuitorl si 172 case.

ale Moldover, se_ trage

_ de aci ;

6o care cu boT, 12 cgrute Cu

caT ; 150 stupi.

Satul forme aza com. cu Berest

Locuitoril posedg : 30 plugurT,

pe: Mihu Stircea, unul din ve-

Prin comuna trece soseaua

teraniT ostasT a luT Stefan-cel-

Craguesti- I l ovatul -Rudina-Laturoasa

Mare, carele strgluci prin bravura sa in rgzboiul de la Baia,

Are 3 bisericT, deservite dc

preot si 4 cintgretT; o scoala,

unde Mateifi Corvin Regele Un-

gurilor, fu cu totul zdrobit; pe

Stolnicul-Stircea, care la 1520

frecuentatg de 25 elevT.
Budgetul com. e la veniturT
de 1232 leT, iar la cheltuelT, de

(7028), era intre velitii boeriT,

consilier domnesc. (cCron. Rom.
Meh., t. 1, p. 158).
Dupg moartea luT Stefan Bogdan-Voda, la 1527, se stinse Cu
el unja ereditarg a Bogdani-

RugAria, sat, in jud. si pl. Tutova, com. Corodesti, spre N.

de satul Corodesti, la marginea

jud. Are o populatie de 86

locuitorT si 24 case. Se maT numeste i Fundatura-RuggrieT.

Mehedinti, plaiul Closani, la 45

Mosia se hotgreste cu: Gramesti, Botosanita, Gropeni si

a dat mulff barbatT insemnatT ;

RUGETUL

290

557 leT.

Vite : 480 vite marl cornute,

39 caT, 56o ol si 600 rimatorT.
DealurT principale in comuna
sunt Dealul-StaiculuT, dealul

Rugetul, ciitun, in jud. Putna,

pl. Vrancea, com. Tichirisul,
situat pe coasta dealuluT ce Sormeazg podisul care merge pana

in apa Putnel.
Are o populatiune de 278 suflete ;

biserica fihial, cu hra-

mul SI. Damitru.

Rugetul, sat, facind parte din

com. rur. Vultureni, pl. Berheciul,

jud. Tecuciti, situat pe un deal,

la E. com , la j Vts kil. de Vultureni (ccala).

Are o populatie de 62 suflete, si 13 case.

Teritoriul catunuluT este de 164
hect. LocuitoriT, vechl razesT,

stpinesc tot teritoriul.

Are o bisericg, cu hramul
Inaltarea SfinteT

Cruel. Este

ziditg in 1838, dupg cum se

vede din inscriptia ce se ggseste
deasupra useT.

Rugetul, sat, facind parte din

com. rur. Mihgesti, pl. Ocolul,
jud. Vileea. Are o populatie de

for la tronul Tara. Mihu Stir-

Dirnova, Dealul-Gozobilor, plan-

cea, batrin de 84 anT, inca plin

de viatg, dupg staruintele adungrel boerilor, si a visterniculuT
Trotusanu, se indupleca a primi
Domnia. Prezintindu-se atund
Raresa cu fiul eT Petru, i arg-

tate cu vil i pomi roditorT. In

tind uricul cu inelul SuveranuluT

Stetan-ce!-Mare, prin care acest a
recunostea pe Petru de fiti al sati

afla o stincg de piatrg, Valea-

PiatraRimnicul-Vilcea si pe la
E., soseaua nationala RimniculVilcea Riul-VaduluT.

MiroslavuluT si Valea-Rudiner,

E la distantg de 2 kil, de

pe unde curge piriul Rudina.

cgt. Mihgesti, unde este resedinta

com. si scoala.

Dealul-StaiculuT este un mic pla-

tal care poarta numele de MormintiT pe care locuitoriT

\TM:

Valea-Mare, unde se

natural, Stircea recunoaste pe

Petru de Domn. (cCalend. Asaki

1854, p. loo.)
Mihail Stircea, Portar- Sucever,

Const. Basota-Paharnic, fac

hotarnicia Falticenilor in 12 Iulie 1768 (gFond. Relig. Pum.,
pag. 6T).

Rudina,

108 locuitorT (58 barbatT si 50

femel). E asezat in centrul com.

si e udat de valea Arsanca. Pe

teritoriul 1111 trece calea feratg

in com. rur. Ru-

dina, plaiul Closani, jud, Mehedinti ; izvoreste din infundatura

Vail-Marl, trece prin com. Rudina i, la Ohaba, se impreung

cu PiriulSovernilor, apoT curge
spre Iupca al caruT nume Il ja.

www.dacoromanica.ro

Rugetul, pira, in jud. R.-Sarat,

pl. Marginea-d.-j., com. Tim.
boesti ; izvoreste din Dealul-Trais-

tenilor, udg partea de V. a com.

si se varsA in riul Slimnicul, pe
dreapta luT.

RUGI

291

Rugi, com. rur., jud. Gorj, plaiul

prezintg pozitiuni frumoase. Mal

Vulcan, la S. de comuna Schela,

inainte aci era locul de preum-

situatg pe deal.
Are o suprafatg de 310 hect.,
din care: 90 hect. arabile, 115
hect. pgdure, 5 hect, vie, ioo
hect. finete i livezT cu prunT,
cu o populatie de 155 familiT,
sati 790 suflete.

blare al Bgcgoanilor.

Locuitorif posedg 25 plugurT,

6o care cu bol i vacT, 4 cgrute
cu caT ; 30 stupT; 450 vite marT

cornute, 50 oT, 50 capre, 24

cal i 500 ritngtorT.

Budgetul com. e la veniturT

de lel 912, iar la cheltuelY de
leT 549, bard 14.
Prin com. trece apa Pietroasa,

care se formeazg din plor si

micT izvoare.

Comunicatia comuneT cu satele invecinate, se face prin drumurT ordinare i oseaua comunalg. Are r scoalg, frecuentatg
de 39 elevT, (1899 900) ; 2 bisericT, fgcute in aniT 1825 si 1832,

de locuitorT, deservite de i preot

si 2 cintgretT.

In partea de N. a comunel
se ggsesc urmele unuT vechiti sat.

RUG1NOASA

cintgretl; doug scoale mixte, conduse de 2 invgtgtorT.

Budgetul com. e la veniturT

de 14608,99 leT si la cheltuelT,
de 13554 leT.

Rugineni, sat, in jud. Covurluiti,

com. Cavadinesti, pl. Horincea,
cu 755 suflete si o bisericg.

Vite: 277 caT, to68 bol, 65o

vacr, 3675 or, 4 capre si peste
600 porcT.

Rugineti, com. rur., in jud. Putna, pl. tisita, situatg in \ralea

DomositeT, la 1/2 ceas departe
de Adjud i la 39 kil. de rese-

E udatg de piraiele: Dumbrgvisa, Rgdiul, Bahluetul-Rece, Giurgesti i Piriul-VgeT Bune.

Mosia, fostg a DomnitoruluT

Al. Ion I Cuza, are 8445 hect.,

dinta judetuluT.

Este udatg de riul Trotusul.

din care 2210 hect. pgdure, 5855

hect. cultivabile, 350 hect. fin si
irna i restul mlastine.
ImproprietgritT in 1864 sunt:
38 frunta0, 316 pglmasT si 284
codasT, stgpinind 3554 hectare.

In com. sunt trer movile, care,

se zice, dateazg din timpul luT

Vlad-Tepes.

Are o populatie de 1278 suflete ; o bisericg parohialg, cu

hramul Nasterea MaiceT DomnuluT si una filialg, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva ; o scoalg
mixtg, frecuentatg de 78 copir

In com. sunt: un croitor, un

cizmar, 8 fierarT, 3 stolerT, un
dogar i mal multi rotarT; 4 bgcgniT, 2 hanurT i to circiume.

(1899-9w).
Budgetul com, e la veniturT

Ruginoasa, sat, in jud. i pl. Ar-

de 3237,17 leY si la cheltuelt, de

3867,73 leT.
LocuitoriT posea.: 20 plugurT
de lemn, 50 plugurT de fer si un
scarificator ; 269 boT, 185 vacT,

ges, cu 65 iocuitorr, fgeind parte

din com. rur. Cerburenul-Iasul.

Ruginoasa, atun, al com. BrIeti, jud. Buzgti, Cu 200 locuitorT si 46 case.

57 cal, 471 oT, 11 capre si 266

Rugina (Ruginosul), pIrlu, in

jud. Buzgii, com. Minzglesti; incepe din muntele Brazeul, trece

porcT.

ViT sunt pe o intindere de

Ruginoasa, sat, In jud. Neamtu,

pl. de Sus-Mijlocul, asezat sub
culmile despre S. ale dealulur

vr'o 400 hect.

prin com. Bustea, primeste izvorul

mineral Bustea si se scurge in

piriul Sturzea, in cgt. Gura BgdiculuT.

Rugina, lac, in jud. Muscel, com.

Ciumesti, pl. Riul.Doamnel, format din lacul Bazdavanul. Din
el se mal formeazg incg un lac,
Cu acelasT nume, cu directia spre

Ruginoasa, com. rur., in jud.

Rugin (Lunca-luf-), luna, in

oaia, Rgdiul, Dumbrgvita, Giurgesti, Costesti cu Pietrisurile

Cornesti, cu resedinta in Bugi-

i formatg de bratele de

pe malul drept al riuluT Bistrita.

E acoperitg de plopT i rachitl

stgruinta proprietaruluT de pe
atuncT a mosieT Bozieni, Lupu
Bals.

In sat se aflg o bisericg, de-

N. si aproape de riul Doamna.

cgti,

Are o populatie de vr'o 224

familiT rominestr, mutatT aci prin

cani.

E formatg din satele : Bugi-

jud. Bacti, pl. Bistrita-d.-s., situatg intre satuI Ghergesti i Ba-

Comori, ce se intinde in prelungirea dinspre E. a dealuluT Cetgtuia si la N. tirgusorulul Bozieni.

Suceava, pl. Siretul-d.-s., spre

E. si la 61 kil. de Fglticeni. Se
mgrgineste spre E. cu com. Bgiceni din jud. Iasi si Crivesti din
jud. Roman, la V. cu com. Pascani i Stolniceni, la S. cu com.
Helestieni, la N. cu com. Vgs-

servitg de 2 preotT si 2 dascIIT;

o scoalg..

Ruginoasa, sat, pe mosia

i in

oaia.

com. cu acelasT nume, jud. Su-

Are o populatie de 1046 familiT, set 3925 suflete; 4 bisericT, deservite de 5 preotT si 6

ceava. E strgbgtut de piraiele

www.dacoromanica.ro

Dumbrgvita, Rgdiul si Bugioaia.

E impgrtit in Bugioaia, Dum-

RUGINOASA

brIvita si Rgdiul si in parte locuit de Tiganf CasasT.

Vatra satuluT ocupa 238 fglcT,

cu o populatie de 2435 suflete.

ImproprietgritT la 1864 sunt
66 fruntasT, 166 pglmasT si 155
codasT, stgpinind 1420 fglcr, 20
prajinT.

Are o biserica, cu hramul Adormirea MaiciT DomnuluT, zidita de Sandulache Sturdza in

18ot si restauratg de Alex. I
Cuza, deservitg de 2 preotT si
2 cintgretT ; o scoalg mixta, infiinfatg in 1865.
Drumurr principale sunt : la
Costesti (7 kil.), la PAscani (12
kil.), la Stroesti (14 kil.), la Hgrmgnesti (4 kil.) si la Vgscani
(4 kil.).

cSatul Ruginoasa si curtile

boerestT ail fost arse, suferind
multe stricgciunT de la LesiT luT

Sobieski si Tgtari pe timpul luT

Constantin Cantemiry. (I. Neculcea, tLetopis.2, tom. II, pag.
233).

In ograda bisericeT din Ruginoasa zac rgmNsitele pgmintestr ale luT Cuza-Voda.' si a celor do fiT aT sgT, Dimitrie si Alexandru, avind un frumos mo-

nument dintr'un singur bloc de

marmurg neagrg, reprezintind
un trunchiti de copac tliat.

RUICA SI BUCIUMENI

292

Vite : 161 vite marT cornute,

1i

caT, 43 or, lo capre si 50

rimatort

Ruginoasa, stafie de dr.-d.-f., in

jud. Suceava, pl. Siretul, cgt.
,Ruginoasa, pe linia Pascani-Iasi,
pusg in circulafie la 1 Iunie 1870.
Se afIg intre statiile Pascani (4.7
kil.) si Tirgul-Frumos (16 kil.).
Ingltimea d'asupra niveluluT Mg-

nicul.

leT, 6o banT.

Ruginoasa, pirizi, izvoreste de

Ruginoasa, munte, in jud. Bu-

la E. com. Armgsesti, plaiul Ho-

zgii, com. Mlgjetul, cgt. Trestioara, acoperit de pgdure.

rezul, jud. Vilcea, udg centrul

com. si se varsg in Hui! Cernisoara, avind o directie catre S.-E.

Ruginoasa, deal, ce se intinde

spre E. com. Osesti, pl. Stem-

Ruginoasa, villcea, izvoreste din

nicul, jud. Vasluiti, despgrtind-o

de com. Buhgesti. Pe coasta de
V. e asezat satul Ruginoasa, iar

Mggura-luT-Mircea, com. LNpusata, pl. Cerna-d.-s., jud. lin-

pe culme se aflg pgdure.

Ruginoasa, mofie, in jud. Buzgii,
com. Brgesti, cgt. Ruginoasa,
proprietate mosneneascg. Are
280 hect., din care 50 hect. pg.

In fata cu satul Osesti, formind

ast-fel un sin gur trup, despgrtit
numaT prin piriul Miclgusul.
Teritoriul satuluT are o supra-

fatg de 516 hect., si o populatie

de 63 familiT, sail 264 suflete.

cea, si formeazg in partea de S.

a com., hotarele intre comunele
Mgldgresti si Lgpusata, vgrsindu-se in Ccrna.

Ruginosul, sat, fcind parte din

com. rur. Tetoiul, pl. Oltetul-d.-j

durea Guzioca, din care izvoresc

maT multe izvoare feruginoase.

jud. Vilcea. Are o populatie de

Ruginoasa (Trestioara-Rugi-

Ruginosul, munte, jud. Baca, pl.

Trotusul, com. Tirgul-Ocna, situat lingg muntele Croma.

noasa), peidure, in jud.

Bu-

175 hect.

de V. a dealuluT Ruginoasa, fata

luir', pl. Stemnicul, izvoreste de

statiT pe 1896, a fost de 62764

DomnitoruluT Cuza, se citeste cu-

Ruginoasa, sat, in partea de E.

a com. asesti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiti, situat pe coasta

Ruginoasa, pirh7, in jud. Vas-

riT, de 268'11,19. Venitul acesteT

bisericeT, d'asupra loculuT unde

fusese depus maT intiiti sicriul

noscuta poezie a luT Alexandri,

intitulatg Cuza-Vodg.

a satuluT, formind Tazurile : Ruginoasa si Rgtoiul si se vargl

in Jijia, la podul luT Rgtoiu.

la N., din pgdurea Ruginoasa,

curge spre S., se indreaptg spre
V. si In dreptul satuluT Cozmesti, se varsg in riul Stem-

zNii, com. Migjetul, pe mosia

Trestioara, proprietate a statulur, pendinte de Episcopie. Are

In cavoul familieT, din nguntrul

rohoiti, de la locul numit TItarca ; curge prin partea de S.

Ruginoasa, piidure, in partea de

N. a plgseT Hirsova, comunele

224 locuitorT.

RuginosuluI (Izvorul - ),

sor-

ginte de upa' mineraleY, in jud.

Buzg, com. Colti. Contine : fier,
pucioasg si sgrurT. Incepe de sub

Hirsova si Groapa - Ciobanulur,

poalele munteluT Vgtraele si se

scurge in Valea-Boulut

jud. Constanta, pe malul drept

al DunareT. Are o lungime de

Ruica ,i Buciurneni, trup de

6 kil. si o intindere de 140 hect.

Adesea orT e inundatg de apele

mofe, jud. Vlasca, pl. Marginea,

DungreT.

statuluT, fostg a mgngstireT Comana.

com. Bglgnoaia, proprietate a

Ruginoasa, pida, izvoreste de

Are o intindere de 837 hect.,

pe mosia Broscguti, com. cu a-

din care 400.pgdure. Aci, in 1882,

s'ail improprietgrit 100 insurteT,

celasT nume, pl. Copla, jud. Do-

www.dacoromanica.ro

RUICA

I BUCIUMENI

cgrora

dat 575 hect., 87

arir.

293

RUNCUL

Tot in raionul acesta sat se

Ruica i Buciumeni, pci-dure,

vgd ruinele uner vechr biserid.

Pgng la 1864 forma o com.
separata si'sr avea scoala separata. De la acea data s'a intrunit cu Lgicgi.

jud. Vlasca, proprietatea cu a-

Este udat de la V. spre E.

celasT nume, in suprafatg de 400

hect., si tinind de ocolul silvic

de Valea-TurnuluT i RIscgiasca,

Arenda anualg este de 13720

ler.

Ruja, pi fi:1, jud. Backi, pl. Muntele, com. Mggiresti, care iese
din Bujorelul si se varsg in TazIgul-Sgrat, dupI ce s'a incgrcat
cu piriul Stgneasa.

a com. Tgcuta, pl. Mijlocul, jud.

situat lingg pgdurea Ruleni, si strg'bgtut de piriul Cugna.
Are o intindere de 337 hect.,

din care 265 hect. pgdure si 12

hect. loc de culturg, fina, ima,
ale statulur si 6o hect., ale locuitorilor. Are o populatie de 80
suflete.
Locuitorir posedg : 3 plugurr

si 5 'eme Cu bor ; 37 vite marT

In cgtunele Lgicgi si Runceas1

Chincioana si Tontea. In cuprinsul com. Runcul este si un izvor

cu apg mineralg de pucioasg pe

este locul numit Piscul, pe Virful.OlariT, unde, spune legenda,

s'ar fi bgtut Radu-Negru cu TItarir.
Buzgti,

Rumurile i Dirjani, ptidurt particulare, supuse regimulur silvic,

pe mosia Genuneni, pl. Oltuld.-s., jud. Vilcea.

Runceasa sati Malul-cu-Florile, sat, facind parte din com.

Lgcgi - Runceasa, pl. Argeselul,

jud. Musca

E situat pe malul drept al

riulur Dimbovita. Are o populatie de 384 locuitorr mosnenT;
o bisericg de zid, deservitg de
preot i i dascgl, clgditg in
1854 de decedatul Nitg Dico.
nescu cu ajutorul locuitorilor.

listea, Valea-Liler, Giurculetul,

Val ea-Rachieri

Se compune din patru cgtune:

Costesti, Bgdeni, Piatra-reper
Runcul, cu o populatie de 1734

com. Jugureni, cgt Matginea-Pgdurer, proprietatea statulur, pendinte de Episcopie. Are pe dinsa

locuitorT.

pgdurea Arhimandrita si cam

hergstrae de tgiat scindurr, pive

morr de apg cu fgcae.

40 hect. loe cultivabil, dat in

Are 4 bisericr si o scoalg.

In comuna sunt maT multe

Se cresc in com, bol, capre

loturT.

multe si porcr. Pe teritoriul RunRunceni,pez'dure, jud.BuzNii, com.

Jugureni, cgt. Marginea.Pgdurer,
acind un corp cu pgdurea Buda,

din com. Cislgul, de 1280 hect.

Se alipeste mareT pgdurr Cislgul
cu trupurile.

Rimcul, com. rur., jud. Arges,

jud. Mehedinti.

Vgr Valea-Orler, Valea-Dulbanulur, Valea - Seacg ; piscurite :

Piscul - Vulturulur i Piscul - La.
culur. Cursurile de apg : lato-

micioara, in care se varsg: Si-

cornute, 6 or, 5 caT si 5 rimItorT.

Rumeniori, subdivizie a com.

rur. Preajna, in plaiul Cerna,

nele, Podul-Frumos si Tontea.

carr se varsg in riul Dimbovita,

pe malul drept.

Runceni, mofie, in jud.

Ruleni, sat, in partea de N.-V.

lurr. Muntir din apropiere si din

raionul comuner sunt O rlea,
Lacul-Brebulur, Fata, Cgti-

cubil se aflg o pgdure, in intin.

dere de peste 35000 aril.
Se invecineste la E. cu com.
Riul-Alb, la N. cu muntete Orlea si la S. cu com. Motgeni.
De Pietrosita Riul Alb se
desparte prin dealurr i vgT cu
pgdurr, lar de Motgeni, prin o

pl. Topologul, la 12 kil. de com.

micg cimpie. Cu com. Pietrosita

rur. Tigveni, resedinta subprefecturer, si la 35 kil. de Pitesti.

Se compune din 4 sate : Grupeni, Runcul, Vgreticile i Znomana, cu o populatie de 1123

si Riul.Alb se leagg prin dru-

su flete.

lomicioara.

Are o bisericg in Runcul

o scoalg mixta.
Budgetul com. e la veniturT
de 2382 ler si la cheltuelT, de
1851 ler.
Vite : 500 bor i vacT, 30 caT,
150 or,
mgtorT.

ioo capre i 220

ri-

murY soseluite, iar cu Motgeni

prin soseaua comunalg.

Comuna Runcul se aflg mar

toatg situatg pe albia riulur Ia-

Runcul, com. rur., jud. Gorj,

plaiul Vulcanul, situatg la N. de

comuna Stroesti si pe riul So.

hodolul. E compusg din 3 cgt.:
Runcul, Bgltisoara i Rgchitele.
Are o suprafatg de 2400 hect.,
din carT : 717 hect, arabile, 1427

hect. pgdure, 121 hect. vie si

Runcul, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Ialomita-Dimbovita, la

35 kil., in muntr, spre N. de Tirgoviste, situatg pe vgT si pe dea-

www.dacoromanica.ro

135 hect. livezr

prunr, cu o

populatie de 270 familiT, sati 1425

suflete.
Locuitorir posedg : 70 plugurr,

RUNCUL

RUNCUL

294

170 care cu bol, 8 cgrute Cu cal;

30 stupT ; ToT 1 vite marr cor-

100 care cu bol*, 4 clrute Cu

Valea-Dilga. Are o populatie

cal; 20 stupT; 641 vite marT cor-

de 400 locuitorT, i o bisericA, cu

nute, 1839 or, 826 capre, 58

nute, 1284 or, 391 capre, 30

cal si 662 rimgtorT.

Are : i coal, frecuentatA de
39 elevr (r 899-900); 3 bisericr,

cal si 126 rimAtorT.

In cgtun sunt: 6 morT, 2 pive
pe apele Jalesulur i SohodoluluT,

hramul Sf. Grigorie, clAditg la

1596 de marele ban Dobromiru
deservitg de I preot si 2 cintgrett

deservite de 4 preotT si 6 cln-

2 joaggre,

tgretr.
Dealurile RunculuT produc vi-

var

nurile cele mal bune.

In Runcul se aflg o bisericA
foarte vechTe, despre care traditi a
spune cg ar fi fgcutX de Doamna
Florica, fiica lur Mihaid-Viteazul.

Veniturile com. sunt de 1331

ler i cheltuelile, de 1312 leT,

cuptoare pentru

19 fintinT.

Runcul (Bulibaqa),

sat, jud.
Ilfov, pl. Dimbovita, fAcind parte
din com. rur. DascAlul-Creata, si-

tuat spre S. de VgrAsti-d.-s.

Se intinde pe o suprafatg de
580 hect., cu o populatie de 52
locuitorL

Comunicatia in com, se face

prin sosele comunale care o pun
in leggturg la S. cu Arcani, lar

Statul are 484 hect., din care

cultivg prin arendasir sgr 184
hect. (300 pgdure). LocuitoriT
ati 96 hect. si le cultivg pe

la N. cu Balta

toate.

84 banT.

Dobrita. E

strAbAtutg si de soseaua vecinalg

T.-Jiti-Tismana.

In Runcul sunt : 2 joaggre,

14 morT si 4 pive, pe apele Sohodolul si Jalesul, 5 cuptoare de
var si 30 fintinT.

Numgrul vitelor marT e de

72 si al celor miel*, de 5o6.

Runcul, sat, fAcind parte din com.

rur. StNnWi, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea. Are o populatie de 316
locuitorT.

Runcul, schit. VezT Runcul, sat,

jud. Neamtu.

Runcul, munte, in jud.

BuzAti,

com. Cislgul, cgt. Buda, pe hotarul jud. Prahova. Culmea sa,

in forma une creste, se numete Dintir-Runculur. E acopen it cu pldurT seculare.

Runcul, virf de munte, in jud.

BacAti, pl. Trotusul, de pe stinga
Casin.ulur.

Runcul, sat, in jud. 1VIehedinti,

plaiul Cerna, com.' rur. Sovarn a.c1.-s.

Runcul, munte, in jud.

Muscel,

pl. Dimbovita, com. BAdeni-Un-

gureni, cu virful de o mArime

Runcul, sat, cu 405 locuitorT, jud.

Runcul, sat, in jud. Neamtu, pl.

Arges, pl. Topologul, fAcind parte din com. rur. cu acelasT nume.

Bistrita, com. Silistea, situat spre

Aci este resedinta primgrier.

Are o bisericg, cu hramul
Toti Sfintir, deservitg de un
preot, un cintgret si un paracliser.

Runcul, atun, al com. Robesti,

jud. Buzgil, cu Too locuitorr
26 case.

Runcul, sat, cu 65 locuitorT, jud.

Dolj, pl. Amaradia, com. Stoina.

Runcul, cdtun, de resedintg, al

com. Runcul, plaiul Vulcan.

rnarginea jud. Roman.

Are o intindere de 558 hect.,
6o ariT, cu o populatiune de 13
fam., sal 44 suflete ; o bisericA
de piatrA, ziditl. de $tefan-celMare, care a servit pgng la 186o
de schit de cgiuggrite.

suflete.
LocuitoriT posedg: 30 plugurl,

Runcul, munte, cu pAdure de brad,

fag i mesteacAn, in jud. Suceava,
com. Bogdgnesti.

Runcul, deal, situat in partea de

Runcul, sat, in jud. R.-Sgrat, pl.
Marginea-d.-s., com. Popesti, la
poalele dealuluT Runcul, la 500
spre S. de cgt. de resedintg.
Are o intindere de 12 hect., cu
o populatie de 132 familiT, sati
608 suflete; o bisericA.

N.-E. a com. Scorteni, jud. Prahoya, pl. Prahova, avind o directiune povirnitg.

Pe el se aflg plantatA vie.

jud. Romanati, situat aproape

Runcul, deal, servind de limitg

tre jud. Oltul i Teleormanul.
Are directiunea N.-S. si separg
com. Corbul, pl. Mijlocul, jud.
Olt, de com. Cochinesti i Stolnici, din jud. Teleorman.

de hotarul judetulur, pe soseaua

Corabia-R.-Vilcea, la 53 kil. de
Caracal, in apropiere de Olt si de

Runcul, mosie a statulur, pendinte

de Mitropolie, jud. Ilfov, aren-

Are o suprafatA de 1500 hect.,

din care: 400 hect. arabile, 965

hect. pAdure, 55 hect. vie i 80
hect. livezT cu prunl, cu o populatie de 168 familii, sal 902

impunAtoare. Pe coaste este pgduros, iar pe culme este acoperit

cu pAsunT ce nutresc numeroase
turme de vite.

Runcul, di/un, spre N. com. Strejestid.-s., pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

www.dacoromanica.ro

RUNCUL

RUNCUL-SIMIf

295

data cu 7194 leT anual, impreung cu trupul Dingeni.

resti ; se intinde din Valea-Runculta pana in Dealul-Cucuetilor.

Run.cul, mofie a statulu, in jud.

Romanati, cu o arendg anuala

Runcul, pirtz2, in jud. Muscel,

com. Vladesti, pl. Riurile, ca re
izvoreste din valea cu acelasT

de 5200 le.

nume, varsindu-se in 6.11 Bratia,

Runcul, pddure foioasg, in jud.

Bacgil,

dupg ce strabate clt. Prislopul.

cati, pl. Trotusul, corn. Manastirea-Casinul, de pe hotarul spre

Ardeal i spre jud. Putna si din

care se desprinde

ira-Grozes-

tilor.

Runcul-Barnii, munte, in com.

Mglini, jud. Suceava.

pl. Tazlgul-d.-s., com.

Tetcani. Are o intindere de 800

hect. si este supusg regimuluT

Runcul, grl, jud. Prahova, iz-

silvic.

vorgste de sub virful Maciucul,

com. Scorteni, intra prin partea
de N. a com. Bordeni, udg cgt.

Runcul,

BordeniMarT, i dupg ce formeazg

ddure, proprietate a
statuluT, in intindere de 672
hect., com. Hirtiesti, pl. Argeselul, jud. Muscel.

Runcul, pddure a statuluT, plaiul

Nucsoara, jud. Muscel, in intindere de 2500 hect., tinind de

limita intre acest ct.si cgtunul

Sirca,

merge de se varsg

in

Orla Sgrata sail Mislea, In partea de S. E. a com. Bordeni.

Runcul-BoiculuI, munte,in com

Mglini, jud. Suceava.

Runcul-Dingeni, paure a statuluT, in intindere de 225 hect.,

pendinte de com. Dascalul-Crea
ta, pl. Dimbovita, jud. Ilfov, formata din trupurile : Runcul
Tiganca (200 hect.) si Dingeni
(25 hect.).

Runcul sail Valea - de - Runc,

vale, la E. de com. Godinesti,

Runcul-Fetei, deal, in jud. Ba-

carT fac parte din com. Bere-

jud. Gorj, pl. Vulcanul ; se intinde de la E. spre V. pe 3 kil.,

cal'', pl. Tazlaul-d.-s., com. Basgsti, situat in partea de N.-Nr, a

voesti si Corbsori.

lasind in partea de S. dealul Mas-

com.

muntiT

mangstireT

Cimpulung,

iar in partea de N., dealul

Runcul, prIdure, in jud. Neamtu,

com. Silistea, pl. Bistrita, proprietatea statulta.

Runcul-Mare, munte,

Lazurile.

Runcul, vdlcea, in jud.

Oltul,

izvoreste din dealul cu acelas1

Runcul, trup de pcIdure, al statuluT, in intindere de 40 hect.,

pendinte de com. Valeni, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, care,
impreung cu trupurile : PoianaLaculuT (13 hect.), Valea-GarduluT, Cotucul-PlopiT (62 hect.);

Obratele, dupa sfoara Predealul

hect.) si Bughea-d.-s. (45
hect.), formeaza pgdurea Valeni.
(25

in jud.

Bacati, pl. MunteluT, com. Vg

siesti, de
Vasiesti.

pe teritoriul satului

nume, in dreptul com. Cochinesti,

curge catre S.-V., trece prin cg

tunul Vitanesti, com. Corbul,

pl. Mijlocul, si se varsg in Vedita, pe stinga

Runcul-Mic, munte, In jud. Bacatl, pl. MunteluT, com. Vasiesti,

situat ling Runcul-Mare.

Runcul - OdaeI, sat, pe mosia

Runcul, vale Cu ptrig, izvoreste
din partea de N.-V. a com. Buciumeni, jud. Tecuciti, curge in
directie S.-E. si se varsg in Tecucelul, in com. Buciumeni.

Runcul, trup de pdure, al statti-

Darabani, com. cu acelasi nume,

jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j. Se

afla alipit la satul Darabani, situat pe malul PrutuluT, spre V.

de satul Bagiurea. Localitatea
este ponoroasg.

luT, in intindere de 6o hect.,

Runcul, JrI, izvoreste din pg-

pendinte de com. Scorteni, pl.

Podgoria, jud. Prahova, care,
impreuna cu trupurile : Dum-

durea Sinesti, jud. Iasi, trece in

jud. Vaslui, pl. Funduri, unde,

brava-Micg (40 hect.), DumbravaMare (35 hect.) si Plaiul (55 hect).

formeazg pOdurea numitg Vatra-

besti , formeazg un iaz, apol, unin-

jud. Bacgti, pl. MunteluT, com.

Valea-Arinilor, acoperit cu pgdure foioasg.

du-se mal la vale cu piriul Rgchitna, se varsg maT in jos de

satul Poiana-d.-s., In piriul a-

Runcul-Simii, pddure, in jud. Bacati, pl. Tazlgul-d.-j., com. Bit--

MangstireT-Mislea.

la satul Runcul din com. Gir-

covatul.

Runcul, pddure, in raionul com.

Poiana, jud. Tecuciti, pl. Nico-

Runcul-Alb, munte, in jud. Ba-

www.dacoromanica.ro

virf de munte, in

sgnesti, proprietatea luT G. Sion-

Gheret Este foioasg (fagi si

stejarT), are o intindere de 286

RUNCUL-STINELOR

RUPTURILOR (DEALUL-)

296

hect. pi este supue regimulul

silvic.

Runcul-StInelor, virf de munte,

jud. Bacgii, pl. MunteluT, con,.
Valea-Arinilor, din culmea Gea!liana.

Runcurelul, com. rur, in jud.

Mehedinti, pl. Vgilor, la 59 kil

LocuitoriT posedg: 31 plugurT,

vorepte din Culmea-ScurupuluT,

54 care cu boT, 7 cArute cu cal;

340 vite marT cornute, 19 caT,
410 oT, 318 rimgtorT ; 40 stupT.
Prin aceasta cumung, trece so
seaua Prunipori -Degerati Ruptura-Voloiacul.
Budgetul comuneT e la veni-

udg N. com. pi se varsg in riul

Rimna, pe stinga luT.

turT de 1196 leT, iar la cheltuell-, de 785 leT.

Ruptura-MoldovenceI, jap,se,
jud. Brgila, situatg la S. de Tezerele Bgtaturile ; incepe din Vilciul, curge spre N.-E. de hotarul
com. Stancuta pi se unepte cu Tezerul Tituloaia, dinlcom. Vizirul.

de orapul Turnul-Severin, situatg

Ape sunt: Cotoroaia, ce'pr la

pe vale. Are o pop. de 700 locuitorr pi 132 case; o bisericg,

deservitg de
preot pi I cintgret; o pcoalg. E formatg nu-

sorgintea din Valea-CotiT pi Valea- CeruluT, care, impreunindu-se, primesc ogapul MineT, alTiggnapuluT pi al-Chirculeptilor.
Dealuri: Cucele, Dealul-Condeptilor, Cuca-Inaltg, Dealul-Po-

Rupturei (PIrlul-), pirtz7, izvo-

putin mal in jos de Podul-Vatavului, se varsg in stinga pi-

300 oT pi 350 rimgtorT; 40 stupT.

pepteT, Chirculepti, TAOrigi, Culmea-Rupturel pi Dealul-Pirvuleptilor.

Are o posea comunalg, care

o leagg de poseaua judetiang

Ruptura, atun, al com. Neho-

maT din satul Cu acelapl nume.

LocuitoriT posedg : 16 plugurT,

26 care cu boT, 3 cgrute cu cal;

260 vite marl cornute, 12 car,

Severin-Tirgul-Jiti.

iapul, jud. Buzgii, cu 120 locui-

Budgetul comuneT e la veniturT de 1 1 1 r leT, iar la cheltu-

toff si 30 case.

Ruptura,- sat, jud. Dolj, pl. Jiul-

elT, de 742 leT.

Runcuorul, sat, in plaiul

Clo-

pani, jud. Mehedinti, com. rur.

pl.

Siretul-d.-j

com. Cirligi,

Voloiacul ; la S., cu com. Crem enea; la V., cu com. Lumnicul;

Ruptura, stroll, jud. Brgila, com.

iar spre N. cu com. Jirovul, de

care se desparte prin dealul Ji-

Bratupca pi Stuparita; are o lun-

rovul.
Satul formeazg comung cu cgtunele Voloiecelul, apezat pe

3 kil.

169 Case; 3 bisericT, Cu 2 preotT

pi 5 cintgretT ; o pcoall, frecuen-

tatg de 66 elevT (1899-900).

pl.

Amaradia, com. Velepti, situat

la poalele dealuluT 1-rgtila, la
1/2 kil. spre N.-E. de Velepti,
cgtunul de repedinta.
CgpitaniT Mitrache pi Matheiti.

Comunicatia se face grin o

pe coasta unuT deal, spre E. Are

o populatie de 251 familiT, sag
1095 locuitorT, locuind in 213
case; 2 bisericT ; o pcoalI.

Valea-Rupturef, Sperle,ti, Cotoroia-d.-j., cu mahalaua Tgtgrigi,

care sunt pe valea CotoroaieT.
Are o populatie de 850 loc. ;

Rupturile, sat, jud. Dolj,

posea vecinalg, care leagg cg-

spre V. de satul Cirligi, apezat

tite de Dealul-RuptureT.
Se mgrginepte : la E. cu com.

riuluT Tatarca.

Ruptura, sat, in jud. Roman,

de rap' Turnul-Severin,

apezatg pe 2 vaT: Valea-Rupturd pi valea Cotoroiul, despgr-

,i, unindu-se cu Piriul-EfrimoaeT,

Are o populatie de 284 suflete, pi o bisericg, fondatg de

Mehedinti, pl. Ocolul-d-j., la 38

kil.

Co irul, jud. Iapi, curge de la

N. spre S., printre aceste dealurl

de-Mijloc, com. Virnovul, la 1/2

kil, de satul Virnovul, (pcoala),
Cu 598 suflete.

Rudina.

Ruptura, com. rur. 0 sat, in jud.

repte dintre dealurile: Parmuva

pi DoamneT, com. Tomepti, pl.

Chiscani, format de canalele Lata-

gime de 7 kil. pi o Igtime de

tunul, la S., de Velepti.

Rupturile, insuld, pe Dungre,

In jud. Ialomita, pl. Borcea, in
dreptul satulta Socariciul.
Rupturile, picket vechiil de frontierd, pe Dungre, in dreptul satuluT Socariciul, jud. Ialomita.

Rupturile, mo,sie i padure, jud.

Dolj, pl. Amaradia, com. Velepti.
Apartine m opnenil or.

Ruptura, mofie 0 padure, in

jud. Tutova, pl. Corodul, com.

Rupturile, pddure, in nsula cu

Ghidiceni, proprietatea statuluT,

arendatg, impreung cu mopia
Geful, Cu 5000 leT anual.

acelapT nume, jud. Ialomita, pl.

Borcea, in dreptul satuluT ocariciul ; are 60 hect. populate cu
salcie pi plop.

Ruptura, pirlii, in jud. R.-Sgrat,

pl. Orapul, com. Odobasca; iz-

www.dacoromanica.ro

Rupturilor (Dealul-.), deal, in-

RUSAVETA

RUSANEsTI-DE-SUS

297

tinzindu-se de la Cobila, com.

endriceni, pl. Cosula, jud. Dorohoiil, si prelungindu-se spre
V., formind hotarul com. Lozna,

boT, 109 vacT, 78Q oT, 25 capre,

168 porcT.

pl. Berhometele, cu comunele VAculesti si Virful - CimpuluT ; se

iasca - DrAganul, ,Tdindu-li-se 29

hect. ; iar restul sunt mosnenT,

Are o populatie de 1890 lo-

termina in esul SiretuluT intre

avind fie-care casa si cam cite

cuitorT ; o scoalg mixtg, recaen-

satele Hapii si Talpa.

'/2 hect. pAmint; putinT.:ati pgng

tatg de 26 bletY (1899-900);

la' 1./2 hect.

Comuna are 1370 hect. Vatra
satuluT se aflg situatA pe 833

o bisericg, cu hramtd Adormirea

MaiceT DomnuluT, deservitg de

hect., pAmint compus din coaste,

Budgetul com. e la veniturT

de 4192 Id si la cheltuelT, de

Rus aveta, pe,sterd, in jud. Bacgil,

pl. MunteluT, com. Arinilor, de
la poalele munteluT Runcul-Stinelor.

9 locuitorl s'ail improprietArit

la 1864 pe mosia statuluT Brg-

pe care s'airsgdit vil, din ripl,

Rus eti, s at, jud.

BacAti, pl.

Muntelur, com. Podurile, situat

In vale si pe deal, in partea de

N.-E. a com., la 2700 m. de satul

Podurile (scoalg). Are o populatie de 375 suflete; o bisericg,

cu hramul S-il VoevozT, clAditg

pe la 1540 de Ionitg Tgtarul

si un cgluggr Catana, deservitg
de un preot.
Vite : 12 cal, 251 vite marT
cornute si 34 pord.

Rusneasca, movild, intre com.

Grojdibodul si Gura-Padiner, din

jud. Romanati, inaltg. de 9 stin-

jenT, cu un perimetru de 43
stinjenT ; se terming cu un vid
ascutit si are imprejur zidurT de
cetate.

Rusfinesti, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Cerna-d.-j., compusg din 4
cgtune: Afinata, Mgricesti, Rusgnesti si Omoricea.
E situatg pe Valea-CerneT si
pe vilcelele Brgiasca, Afinata si
Omoricea, la 67 kil, de resedinta judetuluT si la 39 kil, de
a plseT.

Are o populatie de 1190 lo-

Balta-Oltul-d.-j., compusg, din satul CII acelasT nume, situat lingg

Olt, pe soseaua StoinestiIzlaz,

la 27 kil. de Caracal si la 19 kil.
de Corabia.

2 preotT si 3 cintgretT ; 8 circiumf.

ogrIzT cu prunT si poenT. Locurile

de muncg (proprietatea statuluT, a

4056 leT.

mosnenilor si a d-luT Al. Sgvu-

micT 3890, si porcT 1208,

lescu) ail o suprafatg de 540 hect.

Veniturile si cheltuelile com.

la

se urca la 950 leT.

Vite marr sunt 447, vite

Ad se face un bilciii anual
1 Septembrie.
In cuprinsul comuneT se aflg

In apropiere de com, e so-

urine de calea romang care

seaua Cerna, ce merge spre Rimnic (la N.) si spre Craiova (la S.).

nata, Brgiasca si Omoricea, care

merge pe malul OltuluT, de la

Izlaz la Romula. In mggura luT
I. Ciobanu s'a aflat o stelg funerarg Cu 2 leT culcatr pe un
fronton triangulat, si pe care se

se varsg in riul Cerna,

Se mgrgineste la N. cu com.

poate citi aceastg inscriptie : (Dis

Manibus, Aelius Vales, quiet Es-

Ciulesti, la E. cu DrAganul si la

benus, vixit annos LXXX Sira

Conjux et fortunatus libertus,

Spre E., com, este udatg de

lita Cerna si de vilcelele : Mi-

V. cu com. Tetoiul. La N. e
mosia sta tul uTBrgiasca-Drgganul.

Rusnesti, se; Ruca, com. rur.,

pl. erbgnesti, jud. Olt. (VezT
Mihgesti-d.-j.).

RusAnesti, sat, fAcind parte din

com. rur. Rusgnesti, pl. Cerna-

patrono bene merenti, taciendum

curaverunt.

Rusnesti-de-Sus(de-indure),
com. rur., jud. Romanati, pl. 01tetul Oltul-d.-s , compusg din satele : Rusgnesti-de- Pgdure (196
loc.), Blaj (too loc.), Voineasa-

de 380 locuitorT. E situatg in

Micg si Voineasa-Mare (100 loc.),

situatg lingg Oltetul, la 8 kil.

partea de N, a comunel s udatk

de Bals si la 23 de Caracal. La

spre E. de riul Cerna.

E la distantg de 21/2 kil, de

S. com. se intinde Dealul-MueriT.

cgt. Aflnata, resedinta comund

cuitorT ; 2 bisericT : SI. Dumitru

(1837), si in Blaj, Sf tiT ImpgratT (1863), deservite de 2
preotT si 4 cintAretf; o scoalA;
4 circiumT.

d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie

si a scoaleT.

Are o populatie de 396 lo-

cuitorT; o scoalg, infiintatg pe la

1850 si frecuentatg de 30 copiT ;

Rusanesti, deal, in raionul com.

la Rusgnesti, repa-

Vilcea, pe care se cultivg 104

hect, vie.

niturT de 3618 Id si la cheltuelT,

Rusnesti-de-Jos (de-Cimp),

de 3559 lel.
Vite marT sunt 523, vite mid

bisericT :

ratg in anul 1832, la Afinata,

reparatg in anul 1827 si la Omo-

ricea, ziditg in anul 1852.

In comunA sunt: 31 caT, 281

Rusgnesti, pl. Cerna-d.-j., jud.

com.

rur., jud. Romanati,

pl.

Budgetul comuneT e la ve-

661 O rImAtorT 191.

65940. Al arele Diolionar Geoprogo. Fol. Y.

38

www.dacoromanica.ro

RUSCA

Rusca, com. rur., in partea de

N. a plgseT Prutul, jud. Fglciii,
intre comunele : Stgnilesti la E.,

chiopeni la V., Ivgnesti la S.

si orasul Hui la N. Are o pozitiune accidentatg si e udatg de
piraiele: Rusca, Chetroiul si Nemteni.
E formatg din satele : Cirli

gati, Davidesti si Rusca, pe o

suprafatg de 1871 hect. si cu o
populatie de 266 familiT, sati

Rusca, grind, sal loc ridicat deasupra stufuluT inconjurgtor, in

jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul
com. rur. Bes-Tepe, situat in

Rusca-Mick mo,sie particularg,

partea de N. a plgseT si a comunelor. Se intinde dealungt1

girlef Rusca, pe malul drept.
Are o intindere de 125 hect.,
acoperitg cu iarbg pentru vite,
aflindu-se pe el si o tirlg.

Rusciori, sat, fgcind parte din

Are o scoalg si 4 bisericr, deservite de 2 preotT si 4 cintgretT.

Bes-Tepe ; se desface din bratul

In com. sunt mosia Rusca,

Viea se cultivg pe o intindere

Sf. Gheorghe, la 3 kil, mal jos

de satul Prislavul ; se indreaptg
spre E., avind o directiune generalg de la S.-V. spre N.-E. si,

de 15co hect.

in dreptul pescgrieT numitg Girla-

Vite : 948 vite marT cornute,

69 caT, 438 oT si 143 pord.
Budgetul com. e la veniturT
de 5444 leT, 82 banI si la cheltuelT, de 4937 leT, 37 banT.

CiobanuluT, se indreaptg spre

N.-V. ; dupg un curs de 1 o kil.

Rusca, sat, in partea de N. a

tul Sulina ; prin girla Litcovul,

com. Rusca, pl. Prutul, jud. FAI-

comunicg cu marele lac Gor-

Cid, situat pe valea piriuluT Rusca.

gova ; In partea de S., pe malul

Are o suprafatg de 1571 heet.,

Cu o populatie de 26 familiT; o
scoalg, infiintatg in 1864, frecuentatg de 30 elevT ; o bisericg,
deservitg de 1 preot si 1 cinta-

drept, se afll grindul Rusca ;

res, flcutg la 1810 de ditre un

Rus. Se zice cg satul s'ar fi infiintat pe la 1711, in urma bg-

Rusca, firig, izvoreste de pe te-

a statuluT, si mosiile Cirligati,

Leosti si Davidesti, ale rgzesilor.

tglieT de la Stgnilesti, dupg care

ar fi rgmas pe aci citT-va ostasT
RusT.

de 286 hect., in jud. Covurluiti,

pl. Siretul, com. Filesti.
com. rur. uica, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatie de 198
locuitorT, si o bisericg, ziditg fu-

tre aniT 1883-85.

Ruseni, sat, in jud. Neamtu, pl.

Rusca, girld, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. urb.
Mahmudia, si pe al com. rur.

1144 suflete.

RUSENI-RZ4t

298

se aruncg in bratul Sulina, pe

partea dreaptg, in dreptul mileT

No. 36; in partea de E. comunicg printr'o ORA tot cu bra-

In cursul sgif brgzdeazg partea

de N. a plgseT si a comunelor
Mahmudia si Bes-Tepe.

Piatra-Muntele, com. Galul.

Are o populatie de 80 suflete.
Vite : 16 vite marT cornute,
79 oT si 15 porcT.

Ruseni, sat, in jud. Neamtu, pl.

Bistrita, com. Borlesti, situat pe

valea riulur Bistrita, la 20 kil.

de orasul Piatra.
Are o populatie de 319 suflete ; o bisericg, deservitg de I
preot si 2 dascgl1 ; 2 morT de
apg.
Vite : 28 boT, 41 vacT, 66o
of, 17 caT, 27 juncT si 106 rimAtorT.

Ruseni, trup de sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul,

Ruseni, deal, acoperit cu pgdure,

In jud. Iasi, pi. Branistea, lingg
satul Ruseni, cel mal mare deal
din com. Hulboca.

ritoriul satuluT Rusca, com. cu

acelasT nume, pl. Prutul, jud.
FAlciil, curge de-a-lungul com. si
se uneste piraiele PTetrosul (Chetrosul), la satul Cirligati, si Nemteni, la satul Davidesti.

Rusca, sari Osoiul, sat, pe mo-

Ruseni-Boereff, sat, in jud. si

pl. Tutova, com. Plopana, spre
S. de tirgusorul Plopana. Are
521 locuitori si 64 case.
Ruseni-N o!, sat, jud. Iasi, pl.

sia rgzAseascg din com. Dorna,

Rusca, IN, in satul cu acelasT

Branistea, com. Hulboca, infiin-

jud. Suceava, situat pe tgrmul

drept al Bistrite. Are o populatie de 175 suflete.

nume, jud. Suceava ; izvoreste

de sub Prislopul si, dupg un curs
de 5 1/2 kil., in care a invirtit 3
hergstraie si o moarg, se aruncg
in Bistrita.

tat in 1879, situat pe valea Ru-

Biserica din Ortoaia si scoala

din Gura-Negra servesc si aces-

tuT sat. In sat sunt doug surse

de ape mineralg feruginoasg.
Un singur drum duce, pe malul BistriteT, la Sungtori (3. kil.).

sed. Are o suprafatg de 572

hect. si o populatie de 25 familiT, saii 1 Ir locuitorT.

E proprietatea com. Iasi, ce-

datg de stat pentru plata a 'o

Rusca-Mare, mo,sie particularg,
de 743 hect., iti jud. Covurluiti,
pl. Siretuli com. Filesti.

www.dacoromanica.ro

milioane leT,

Ruseni-RAz41, sat, in jud.

si

RUSENI-VECHI

pl. Tutov.a, com. Plopana, spre

S. de tirgusorul Plopana. Are

157 locuitorT si 38 case.

Ruseni-Vechf, sat, jud. Iai, pl.

Branistea, com. Hulboca, situat
intre doug dealurT, pe o intindere de 292 hect. si cu o populatie de 61 familiT, set 272 locuitorT.

S'a infiintat pe la 1710 1712

de locuitorir venitT din Rusia.
Are o biserica, cu preot
cintaret, zidita din piatra la
1780, de boerul Canann ; un

RUETUL

299

Virful-NegrasuluT, formeaza pa-

tul comuna Se margineste la

durea Tesila, care are o intindere de 5000 hect.

N. cu com. Strimbul si com. Sudila-Greci ; la S , cu satul Padina

Rusul-RIseei, munte, in jud. Suclava, com. Bogdanesti, acope-

rit de padure de brad, fag

si

mesteacan.

Rusuluf (MAgura.), mergurer,la

V. de com. Dejesti, pl. Oltul-

d.-j., jud. Olt. Pe ea se afta o

cetatuie lunga cam de too m.
lata cam de io ni., zidita din
caramida marunta.

iaz cu moara si o padure, in ma-

rime cam de 6o hect.

Vite: 341 vite mur cornute,
288 oT, 34 cal si 39 rimatorr.

Rusul, mahala, facind parte din

com. rur. Tesila, pl. Pelesul, jud.
Prahova.

Rusulu1

pirizaf,, ce iz-

voreste din dealul cu acelasT nume, jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun-

tele, com. Girovul, curge spre

S., si se varsa pe stinga Piriulur-PriseceT.

Rusului (Valea.), vale, in jud.

Rusul, munte, in partea de V. a

Ialomita, pl. Borcea, ce se intinde

com. Tesila, pl. Pelesul, jud. Pra-

pe teritoriul comunelor Jegalia

hoya, ce serveste de izlaz.

Rusul, unul dintre piscurile muntelur Bourul, jud. Suceava, com.
Bogdanesti.

Socariciul.

Rusani, sat, fcind parte din com

rur. Parepa, pl. Cimpul, jud. Prahoya.

Scarlatesti, din jud. Buzati; la

S..E., cu com. Ciocile si la E., cu

com. Jugureanul. Suprafata comuneT este de 8000 hect. si face

parte din Dorneniul CoroaneT.
Are o populatie de 1750 suflete; 2 bisericr, una reparata i zugravita in 1885 de Domeniul Coroaner, deservita de 2 preop,
cmntare i paracliser si alta, din
1780; o scoall mixta, infimtata la
1856, frecuentata de 52 bleri

18 fete (1899-900).
Budgetul com, e la veniturr
de 14709 ler, 40 batir si la cheltuelT, de 14274 leT, 24 banT.
LocuitorT improprietaritT in

1864 si 1878 sunt 436; neimproprietaritl mal sunt $4.

Vite : 1074 bol, 828 vacr, z 5
taurr, 413 viteT, 817 caT, 2 magan', 3204 oT, 213 berbecT i 581
rimatorT,

Izlazul locuitorilor e de 2000

hect.
Drumurf: la Jugureanul, spre
S.-E. trecind pe Valea-Calmatuiulur si pe la Movila-I. opa (5 kil.) ;

la com. Ciocile, spre S., trecind

pe la crucea Petroiul, de aci pe
linga movila mare, drept la hotarul mosier prin movila Gemenile si de pe la mosia Macover

Rusul,pddure, in intindere de 3095

Rusava, prival, j ud. Braila, com.

Chiscani, intre Dunarea-Veciffe
Dunarea-Vapoarelor, in drep
tul orasulur Braila ; pleaca din
DunareaVechTe maT sus de pri

hect., proprietatea statulur, fa-

valul Scurtul, face o curiosa spre

cind parte din marea padure

S.-E. si se uneste cu o ramura

Corbi, pl. Nucsoara, jud. Muscel, formata din zo trupurT:

Preotesele, Bindea, Zanoaga, Papaul, Rusul, Platica, Alunisul, Padurile i Cringul, avind

a privalulur Scurtul Ruga Tezerul Borcea.

Rueni, numirea vechre a satulul

Manastirea, com. Dagita, pl. Si-

toata o intindere de 17530 hect.

retulc1.-s., ud. Roman. Vezr MI-

la Macoveiul, din jud.Buzall, spre

S., prin padurea Rusetul; la com.

nastirea, sat.

Sorga, jud. Buza0, spre V., pe

Rusul, munte, intre com. Brosteni,

Sarul-Dorner si Dorna, jud. Suceava, avind 1540 in. altitudine.

Rusul-d.-j., trup de perdure, al sta-

tulur, pendinte de com. Tesila,

pl. Pelesul, jud. Prahova, care,
impreuna cu trupurile : Gilma,
Carabanul - Cu - Boaia, Lacurile-

cu-Rusul, Prislopul, Podurile

Rusetul sati Rusetul - MArgineni, com, rur., in jud. Braila,

pl. Calmatuiul, asezata pe malul drept al Oler Calmatuiul,
peste care este un pod in drep-

www.dacoromanica.ro

la hotarul mosier Ciocile (16 kil.);

la Strimbul, spre N.-V., trecind

podul pe Cilmatuiul si la stinga
in linia dreapta prin proprietatea
locuitorilor, peste apa Striinbul
(4 kil.); la gara Faurer, trecind
prin Strimbul i Surdila-Greci ;

linga Movila-Rusetulur si pe linga. tirlele Scarlatesti ; la Braila,

spre N.-E. (73 kil.).

Rugetul, sat, pe muchea platouluT

de S. al jud. Braila, com. Cu

RUETUL

acelasT nume, la 73 kil. spre S.-V.

de orasul Brgila. Poartg acest

nume de la movila Rusetul. Are
o pozitie frumoasg, predominind
prin ingltimea mucheT pe care

e asezat satele de prin prejur.

La 1879, s'a mgrit Cu ocazia
improprietgrireT.
Vatra satuluT este de 204 hect.

Are o populatie de 1750 suflete si 343 case; I I circiuml;

RUV

300

apartinea cgminaruluT Gh. Bogdan. (Condica Liuzilor).

Se mgrgineste la N. cu com.
Letea, la S. cu comunele ValeaSeacg si Tamasi, la V. Cu com.
Dealul-Noil, la E. cu comunele
Bohociul si Leca. Este udatg de
riurile Bistrita i Siretul si de
piriul Bgltata i brgzdat de dealurile Furnicari, Bgitata si altele.

Are o populatie de 1203 su-

2 lipscgniT; o brutgrie; o moarg

cu aburT; 2 bisericT, una vechTe
ziditg la 1780, de Manclache Chi.
riacescu Cu locuitoriT, si alta,

flete ; o scoalg mixtg, care functioneazg de la 1864 in satul Rusi,

reziditg de Domeniul CoroaneT la

ortodoxe, in satele : Rusi, Bgltata si Izvoarele si una catolicg,

in Izvoarele ; 9 circium1 si 5

1885, deservitg de 2 preotT, un

cintgret si un paracliser; o scoalg
mixtg, infiintatg la 1856, frecuentatg de 70 elevT (1899 900).

si la care in 1899-900 ati fost

inscrisT 59 elevT ; 4 bisericT :

morT de apg.

Dupg legea ruralg din 1864

Scoala are localul s propriti,

improprietgrit 131 locuitorT,

dotat de administratiunea DomeniuluT Coroanet

cu 443 fgIcT pgmint in taring.

Vite marT sunt: 817 caT, 2

dere de 2949 hect. ProprietarT

asinT, 2330 vite marT cornute,

sunt fostiT clgcasT si vechiT rgzesT.

3204 oT, 9 capre i 584 rimgtorT.

Totalul pgminturilor de cultarg este de 1401 hect.

Pgdurea ocupg o suprafatg,
pe riul Siretul si pe canalul fa.
briceT de hirtie de la Letea, de
aproximativ 300 hect.
ViT sunt pe o intindere de
34 hect.
Vite : 925 vite mar7 cornute,
72 caT, 628 Y Id 210 pord.
Budgetul com. e la veniturT

La 500 m. spre N. de sat, pe

tgrmul sting al CgImgtuiuluT, in
luncg, este armanul administratieT CoroaneT, cu case de locu-

intg pe o movilg i magaziT sistematice pentru producte.

Ruetul, pildure de tufg, la 51/a

kil. spre S.-V. de satul Rusetul,
jud. Brgila, pe hotarul de S.-V.
al com. Rusetul si in intindere
de 176 hect.

Teritoriul com, are o intin-

de 7401 leT, 89 banT si la cheltuelT, de 4402 leT.

Comuna este strgbgtutg de

Rui, com. rur., in jud.
pl. Bistrita-d.-j., asezat pe ma-

Furnicari, Izvoarele i Bgltata.

Se compunea inainte din : Rusi-

calea judeteang Bacgii-Pgrincea,

si, pe la V., de calea feratg si de
cea nationalg Focsani.Bacgil.
Distantele : la Bacgd, capitala
districtulul, 8 kil.; la com. Leca,
20 kil.; la com. Dealul-Noil, 17
kil.; la com. Letea, 3 kil.; la

IuT - Mugulet, Rusi -I uT - Giuscg,

com. Buhociul, ii kil. ; la com.

Rusi.luT-Hociung, Fundul-Bog-

Valea-Seacg, resedinta plgseT, 22

dan (in vechime Jgeni), Izvoarele,

Bichinzul, Bgltata, Cotini i Furnicari.
Mosia Fundul din adeastg com.

kil.; la com. Tamasi, 5 kil.

lurile Bistriter si ale Siretultd, la

confluenta lor. E compusg din

5 cgtune : Rusi, resedinta, Coteni,

Rui, sat, in jud. Bacgii, pl. Bistrita-d.-j., resedinta com. cu ace-

www.dacoromanica.ro

lasT nume, situat intre titirite SiTetul i Bistrita. Are o populatie

de 712 suflete ; o scoalg mixtg;
o bisericg, clgditg in 188 1, deservitg de I preot i I cintgret ;
6 circiumT.
Vite : 530 vite marT cornute,

53 cal i 159 pord.

Rui, sat, in jud. Roman, pl.Fun-

dul, com. Rosiori, spre E. de

' satul RoOori si la 200 m. de eli.
pe piriul Rusi. Are o populatie
de 567 locuitorT ; o bisericg or-

todoxg de zid si una catolicg

de lema; o scoalg mixtg, fre.
cuentatg de 48 elevT (1899-900).

Se face iarmaroc in cea din.

Duminecg din Octombrie.
Inainte se maT numea i RusiVIgdicgT, cgcT apartinea din vechime EpiscopieT de Roman.
Forma o si ngurg com., Rusi, ping

cind, la infiintarea satuluT Ro.

siori s'a unit cu acesta, formind
com. Rosiori.

Rtni, sat. VezT Heresti, jud. Suceava.

Ruqi, set Roiori, sat, pe mosia

cu acelasT nume, jud. Suceava,
com. Uidesti, asezat pe tdrmurile piraielor Mediasca i Rusi.
Vatra satuld ocupg 12 fgIcT,
cu o populatie de 418 suflete ;
o bisericg cu hramul Sf. Arch.
Mihail i Gavril, clgditg de V.
Adamache, deservitg -de i preot
cintaret.

Mosia e proprietatea Academia Romine, cgreia a fost facutg danie de fostul proprietar Vasile Adamache. Are o intindere -de 600 flIcT, din care
330 falcl cultivabile, 70 fgIcT
pgdurT, roo ala fina t
restul
neproductiv.
ImproprietgritY la 1864 sunt :
30 fruntasY, 32 pglmasT si 15

codasT, sapinind 211

24 prgjinT.

fgIcT

RUg

RUFAVATUL

301

DrumurY principale sunt

la

La 1864 s'a dat la 160 locuitorT o suprafatg de 480 hect.

pe an. (eUric. a, vol. VII, p. 251).

Proprietatea mogeT e a d.luT

Gh. Herescu, a d-neT Maria N.
Holban g a erezilor defunctuluT
Enachi Lepgdatu,
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Mihail g Gavril, cu un clntgret
si un pAl4mar, micg, de lemn,
fgcutg in 1801 de Emanoil Ciomartan, fostul proprietar.
SgteniT improprietgritT ari: 338

Rui ski Rui-Vidraculuf, sat,

hect. g 'o ara pImint, lar pro-

Aceastg proprietate era tnainte de 182f a unuT paA turc, care

in jud. Tutova, pl. Tutova, corn.

prietatea : 753 hect. cimp si 716

spre E. de tirgu,orul

se numea Asan ; acesta era g

hect. si io ara pIdure, cu maT

Puiegi, pe piriul Iezerul. Are

multe emite de arborT, intre caer

dornin: fagul, frasinul, venisul,
plopul i mesteaanul.
Piriul principal ce curge pe

proprietar al ToporuluT.
Ad i se facebllci cu obor de

Fotiigi (2 kil.) g la Uidegi (4

kil.).

In 1803, pe moga Rogori, a

stolniculuT Ianache Botez, ere'
18 liuzT, plgtind 280 lei bir anual, la cate se adgogeall linzi1
ot tam 21, platind 316 leT bir

538 locuitorT i 125 case.

Rul, subdivizie a cdt. Costinegi,

In jud. Bacl, pl. Tazlgul-d.-j.,
com. Sgnduleni.

mosie e Verichia. Piatrg calcaricg i silicioasI se aflg in mare

cantitate.

Rui, parte din satulPorceti, jud.

Roman, pl.

Siretul-d.-j. VezT

Hotarele moger sunt cu Zamostea g

Porcegi, sat.

Rui-lui-Asan, com. rur., jud.

Rui, sati Cotul-Ruilor,mahala,
in jud. Tecuciti, satul Homocea,

numitg ast-fel pentru a a a fost

locuitg de o colonie de Rug venitT din Galitia pe la 1798.

Rui, paure, in jud. R.-Sgrat, pl.

Marginea - d. - s., com. Slobozia,
fOcind parte din pgdurea Rogozul.

Rui, pIruil, izvorege mal' la N.

de satul Rug, jud. Roman, pl.
Fundul, com. Rogori, curge de
la N,-E. spre S.-V., udg satul
Rug, primege pe stinga piriul
MisihOnegilor, inarcat cu piriul
Strimba i apol trece pe teritoriul jud. Baca, unde se varsg

in riul Siretul, de a stinga.

Rui-Bojica. Vezt Pircovaci, sat,
com. Deleni, jud. Botoani.

Vlwa, pl. NeajlovuluT, compusg

din cgtunele: Rug-luT-Asan,
mahalaua Cunegi, situat pe partea stingA a platouluT
Glavaciocul, din sus de BOlgri,
la 46 kil. de Giurgiti, la io kil. de
Obedeni reedinta plAgT Glavaciocul.Neajlovul i 1a40 kil. de
Bucuregi.

Are o populatie de 909 suflete; o bisericg, cu hramul Adormirea -MaiceT-Domnultd, de-

servitg de i preot i i dascl; o

coalg mixtl, frecuentatg de 34
lagetT i 7 fete (1899-900); 4

35000 leT.

Are o bisericg, o coalg, casa

comunalg, precutn i o moarg
cu aburT vechTe. (VezT comuna
Rug-luT-Asan).

vite, de doug orT pe an, la 23

Aprilie i la 20 Iulie.

Rui-Strteni, parte a satulut

Lozna, jud. Dorohoiti, pl. Ber.
hometele, com. Lozna.
Proprietatea apartine proprie.
taruluT mogeT Lozn a.
Locuitoril improprietgritT ati
443 hect., 98 ariT, cimp, iar par-

tea inoieT este de 433 hect., 96

ariT, cimp i 109 hect., 85 ariT,
pgdure.

vechia numire

a satulur Rug, din com. Ro.

pl. Fundul, jud. Roman.
(VezT Rug, sat, in pl. Fundul,
com. Rogori).

Rui-VlaclichI, mofie a statuluT,

fostg proprietatea EpiscopieT de
Roman, jud. Roman, pl. Fundul,
com. Rogori, arendatg Cu 14110
leT anual.

crciumL

Are o osea care merge la

Rui-Vladicaf, pda'ure, proprie-

Giurgiti, pe la COmineasa, g la
Bucuregi, pe la MihAlegi.
Pe teritoriul com. trece valea

tatea statulta, fostO proprietatea

Milcovul, ce vine de la podul

Ciobanul g duce la Letca-Noug.

EpiscopieT de Roman, In jud

Roman, pl. Fundul, com. Rogori, in intindere de 800 hect.

Ruiavtul, com. rur., in jud.

Rui-Ciomortanul, sat, cu 412 Rui-luI-Asan, ciitun, pendinte

de com. cu acelag nume, pl. Neaj.
suflete, format din sgtiparele
lovul, jud. Vlaca, proprietatea
Badragi, pe moga
Corpaci
cu acelag nume, com Zamostia,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.

POdurea este pe o suprafatg de

150 hect. Arenda anuaig este de

BuzguluT, pldiul Buzgul, situat

pe malul sting al riuluT Buzgul i

d-luT Gr. GrajdOnescu. Supra-

d'alungul piriinuluf Rugavgtul,

la 46112 kil, de oragil Buzgul.

tata mogeT este de 1180 hect.

Limita, la N., incepe din Mu.

www.dacoromanica.ro

RUslAVATUL

chea-Chilielor, pe care merge

pan& in Virful-DinteluT ; la E.,
se lasg din Dinte pe MucheaInaltg (hotar despre Pietrareni),
ja pe marginea padureI Ursoaea,
pana intilneste Izvorul-SariI, con-

tinua pe izvor in jos pe lingg

muntele Sarea-lui-Buzati, pana da
in riul Buzau ; la S., urmeaza

marele arc fgcut de riul Buzgul

pana la gura izvoruluT Tega; la

302

R14TI

de padurT, livezT si fin*. Din

minerale poseda sane, pleura,
lignita si fier ; are mal multe
sorginy de apg sulfuroasg
piatra de var de o calitate su-

Ruiavtul, frirtia,r, in jud. Bu-

perioarg.
Are un tirg anual la 15 August.
Cal' de comunicatie sunt :
seaua Rusiavatul-Mgracineni, un

in lung com. Rusiavgtul si se

zati, com.

Rusiavatul; incepe
de la Lgcatusul, primeste izvoarele
pleacg din Muscelul-Tigan si din Piatra-Bpncilor, uda

varsa in riul Buzan'.

Ruiavitul, priz,, jud.

incepe a se forma in pgdure
Snatarul, se incarca cu o altg
viroagg, ce 'l'ese din pgdurea
Gomesti,! com. Costesti, si se

vad insemnat peste Hui Buzall

alte drumurI naturale.
Vite: 532 boT, 191 vad, 185
vitel, 3 bivolI, 7 caI,, 12 epe,
2 minjI, 1400 oI, 168 capre
153 porcI. StupI 214.
Comuna e foarte vechie ; satele Rusiavatul, Ripile i Ur-

Ruilor (Iazul-), iaz, in gura

soaia existati in secolul XVI. Locuri denme de vizitat are: Manas-

jud. Botosani, com. Cominda-

Are o scoalg In cgt. Rusiavatul, frecuentata de 34 elevY;

tirea Cirnul, Drumul-DoamneINeaga, apoI muntele Dintele

Sarea-luI-Buzati. In apropiere de

resti. Se scurge in Jijia prin Orla

Durducul. Contine peste si putin
stuh.

6 biserid, deservite de 3 pre-

Cirnul, la Lacul-CirnuluT, s'a dat

otr, 3 cintareff si 2 paracliserI;

in 1821 o crinceng luptg intre

si din care catedrala e cea cu

Turd

V., urca pe izvor pana la sorgintea, apoT pe marginea mosieI

Cretuleasca (Maruntisul) si hotarulur Sibiesc (Patgrlagi), ajunge
In Muchea-Chiliilor.
E formatg din cgtunele Muscelul-Tigan, Paliciul, Ripile, Ru-

siavgtul, Tega si Ursoaia, cu o

populatie de 2670 locuitorT.

Are o suprafatg de 4561 hect.

din care 1700 arabile, 1340 pgdure, 361 fineatg, 614 izlaz, 237
livezI,

I vie si 308 sterp. Pro-

prietay maY insemnate sunt: Ursoaia- Tiganesti, Tega (statul),

Rusiavatul si Ripile (particulare).
Terenul este accidentat_ prin
multe colinc si muntY, acoperitI

VgeI-Rusilor pe mosia Rguseni,

Ruilor (Valea-), vale, in par.

tea de N.V. a com. Comind.1.-

EteristI.

resti, jud. Botosani, pe mosia

hramul Adormirea MaiceT DomnuluT ; 12 circiumT.

varsg in CAlm4uiul, in fata cat.

Albesti, din com. Albesti.

RuiavAtul, cdtun, de resedintg,

al com. Rusiavatul, iud. Buzati,
cu 670 locuitorl si 158 case.
Are subdiviziile: Blidea
teanul.

Rguseni.

Ruinari, mahala, in com. rur.

si 01-

Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Ruiavtul, mo,sie, in jud. Buzati,

com. si ct Rusiavgtul; are 600

Ruti, pichel de granild, pe marginea Dungrer, jud. Mehedinti.

hect, din care 160 pgdure, restul aratura, livezI, finete i izlaz.

www.dacoromanica.ro

Saac i Nuceteasa, numirf ce

drumul comunal Agi-Ghiol-Sari-

se dad com. urb. Urlati, pl. Cricovul, jud. Prahova. Aceasta se

mune rurale:$1 anume : Balasoe-

Chioi, trece pe litiga satul Sabangia, $1, dupa 6 kil. de drum,

constat dintr'un hrisov al luT

se deschide trae bala mica,

Duca-Voda., prin care hrisov se

da in posesiunea preoteseT Ana
a preotulur Dimitrie Stancu Lar-

dependenta a laculd Razimul.

ni, Berceni-Dobreni, Bolintinuldin-Deal, Bolintinul - din - Vale,

Bragadirul-Bulgarul, Buda - Priniceni, Ciorogirla-Dirvari, Coli-

giu mo$ia Nec$eteasca esa le

fie lor odiA i copiilor lor in
Urlati, ce se chiama $i Nec$eteascal.

ba$1, Copaceni- d. - s. - din - Vale,

Sabarul, p/asd, jud. Ilfov. Ocupa

partea de S.-V. a judetuluT. Se

Col:4cent - Mogo$esti, Cornetul,

margine$te la S. V. cu jud. Vla$ca $1 o parte din plasa Oltenita;

breni - Cimpurelul, Domne$ti-d.s., Domne$ti - Caltuna, Flores-

la E., cu plasa Negoe$ti $ipim-

ti, Gostinari, Graduar, Jilava Merlari, Magurelele, Ogrezent-

bovita $1 la N., cu pIasa Zna-

Saac, judel desfiintat la anul 1844.

Vez! Sacuent.

Sabangia, sat,

govul $i parte din plasa Dimbovita.

Este udata de la N.-V. spre

jud. i pl.
Tulcea, com. Agi - Ghiol, a$e-

S.-E. de riul Arge$ul, care formeazA, de la com. Coliba$i, li-

zat in partea de S. a pla$if $i

a comuneT, pe malul de V. al

mita intre jud. Ilfov $i Vla$ca si

de riurile Rastoaca $i Ciorogirla,
care se impreuna la com. Virte-

in

laculuT mineral Agi- Ghiol. Se

margine$te la N. cu cat. AgiGhiol, la S. cu Sari-Chioi, la V.

cu Concaz, la E. cu lacul Razimul. Are ointindere de 580 hect.,

din care 45 hect. ocupate de

vatra comuna. Populatia, in ma-

ioritate romina, e de 89 familiT, sai1 502 suflete. Are o bicu hramul Sf. VoevozT.

Sabangia, vale, in jud.

i pl.

Tulcea, pe teritoriul comunet

Agi-Ghiol, $i al catunuluf saa
Sabangia; izvore$te din dealul
Cau$ul-Mare, se indreapta spre
N., pe linga. dealul Pietrosul, taie

jul $i se varsa In riul Arge$ul

la com. Izvoarele, sub numele
de riul Sabarul.
Intinderea pla$if e de 62422
hect., din care statul $1 proprietarii ati 38073 hect. $1 locuitorir,
24349 hect.

In plasa sunt 3 baltI $i 8 helestaie.

Riul Sabarul, care trece prin

mijlocul eT, o strabate in lung,
de la N.-V. spre S.-E. $i curge
printre riurile Arge$ul i Dimbovita aproape paralel cu ele.
Re$edinta pla.$ir este in com.
rur. Domne$ti - d. - s. Are 32 co-

www.dacoromanica.ro

Crete$ti Sinte$ti, Dara$ti, Do-

Hobaia, Prisiceni - Buturugeni,

Poenari, Pope$ti-Bicul, SloboziaClincent, Stoene0-Palanga, Stra-

i ni-Dobreni, Tantava, TiglniaCrivina, Vara$ti-Obedeni $i

tejul-Nefliul.
Are 0 populatie de 49993 su-

flete, locuind in 10410 case $i

149 bordeie ; 6c bisericT, deser-

vite de 90 preotT ; 41 scoale

rurale (I de catun i 40 mixte),
frecuentate (in 1899-900) de
2101 elevT; 4 morT cu abur!,
2! morT cu va., 8 poverne, 3
zalhanale, 65 podurl statatoare
$1 26 ma$inT de treerat cu abur!.
Vite 6391 caT $i Tepe, 102
armasarT, 12308 bol, 6072 yac!,
2906 viteT, 663 taurT, 257 bivolt, III i bivolite, 369 capre,

3942 pord $i 37146 oT.

Comerciul se face de 28 hangit $i 223 circiumarT.
Locuitorl improprietaritT sunt

304

SABARUL

6218 si neimpropriearitT, 6105.

EI posed5. 6019 plugurT: 4751
Cu bol si 1268 cu cal ; 7856 care
carute : 5744 Cu bol si 2112

cu cal.
Caile de comunicatie sunt : calea ferata B ucu res ti-Giu rgi , care
trece prin Jilava si Vidra ; calea
judeteana Bucuresti - Oltenita,

care atinge numaT o mica parte din plasa Sabarul, partea de

E., pe l'higa com. Berceni ; calea
nationald Bucuresti-Giu rgia, care
intretaie calea ferat5. la Giurgia,

t'Are Bucuresti si Jilava i strabate aceasta plasa de la N. spre

S., trecind pe linga satul Copaceni ; calea mixta Bucuresti-Alexandria, care trece prin satele :
Bragadirul - Bulgarul si Buda ;
calea judeteanA Bucuresti-Craiova, care trece prin satele Clinceni i Prisiceni ; calea judeteana Bucuresti-Pitesti, care trece
prin satele Bolintinul-din -Deal
si Bolintinul-din-Vale.

La Domnesti-Caltuna este o
judecatorie de ocol.
La Domnesti-d.-s. este un oficia
telegrafo-postal, afara de cele ale

cala ferate, de la Jilava i Vidra.

Sabarul-Mare, fost sat, in jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Vela, ce compunea, impreuna
cu satul Sabarul-Mic, actualul
sat Sabarul. Se mal numea Suharul-Mare. AzT este mahala in
satul Sabarul.

Sabarul-Mic, fost sat, in jud.

Mosia face parte din Ocol. I

Silvic al DomeniuluT Coroanel.

Are o suprafata de 8216 hect.,

din care 6020 hect. padure, 960
hect. cultivabile, 1200 hect. finat i restul de 36 hect. sterp.
ImproprietaritT in 1864 si 1879

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.

sunt 113

Vela, ce compunea, impreuna

cu satul Sabarul-Mare, actualul
sat Sabarul. Se maT numea Su-

4111/2 ala

harul-Mic. AzT constitue o ma-

sunt : Arsita-Ungurulul, Lacurile

(1320) i Gherghea (105 o).
Pentru exploatarea mosieT, de

hala in satul Sabarul.

Sabarul sati Drumul - S'Are!,

drum vechig, jud. Iasi, ce se intinde de la Letcani, din drumul
mare al IasuluT, spre N., pana
in satul Iepureni, din com. Radiul-MitropolieT, i apol spre E.,
pe culmea dealuluT, prin satul
Popricani, pana in valea Miel, la

podul stinceT. Pe acest drum

se transporta in trecut sarea,
de la Ocna la Sculeni, pentru
*Basarabia.

Sabasa, com. rur., in partea de

E. a plaseT Muntele, jud. Su-

ceava, la 62 kil. spre V. de

Sabarul (Suharul), sat, cu 226

E udata de Bistrita i Sabasa,

cu afluentiT lor.

locuitorl, stapinind

Piscurile cele mal insemnate

de muntl de pe teritoriul com.

cind aceasta face parte din Domeniul CoroaneT, s'a construit

o linie ferata ingusta, de 20 kil.
DrumurI principale sunt : la

Borca (trece mima peste Bistrita), la Farcasa (6 kil.) si la

Malini (44 kil,).

In 1803 mosia Sabasa, parte

a manastirel Slatina si parte a
manastireT Rica, avea 55 liuzT,
platind 888 leT bir anual, a caror alisveris este cu oT, scindurl
si alte lemne si Cu sucmane, neavind loc de hrana i hrana lor

o aduc pe cal din alte prtT.,

(cUricar., VII, p. 156).

Falticeni, in lungul piriuluT Sa-

suflete, in jud. Dolj, pl. Dum-

basa. Se margineste la E. cu .Sabasa, pi j ud. Suceava, izvo-

brava-d.-j., com. Vela.

Inainte era despartit in dou5.:
Suharul saa Sabarul-Mic si Suharul saa Sabarul-Mare.

com. Malini, laV. cu com. Borca,

Sabarul, ria, format din piraiele

Ciorogirla si Rastoaca (v. a. n.).

Aceste Oraje unindu-se la S.

de com. Virtejul, jud. Ilfov,
formeaza riul Sabarul, care se
varsa in riul Arges, intre cat.
Ghimpati si Izvoarele.
Ud5. catunele : Sintesti, Cretesti, Vidra, Straini - Dobreni,
Dobreni, VarAsti si Obedeni.
Apa SabaruluT are un curs foarte
iute ; albia sa e ingusta i niel-

data nu seaca.

la S cu com. Farcasa si la N.
cu com. Madeiul 5i Brosteni.
E formata dintr'un singur sat,
cu o
flete.

populatie de 822 su-

Budgetul com. e la veniturT

de 11300 leT 5i la cheltuelT de
11070 leT.

Vite sunt : 30 cal, 102 bol,

108 yac, 1503 oT i 420 porcT.

Locuitorif se ocupa cu plugaritul si exploatarea padurilor.

Are o biserica de lemn, restaurata din noa de Adm. Dom.

Cor. in 1889, cu hramul Sf.
Dumitru, deservita de I preot
5i 2 cintaretl ; o scoala mixta.

www.dacoromanica.ro

reste de sub Muntele-Lung, com.

Brosteni, i, dupa un curs de 22

kil., in care a invirtit 3 moriste,

si o pita, se aruncd in Bistrita.
Are de tributari din dreapta:
piraiele Secul, al-StineT, al-Capitinelor, al-Colibel, al-Gemenilor,
Piciorul-Scurt, Corauta, al-BolohanuluT, Frasina si al-BisericeT ;

iar din stinga piraiele Sdbasita,

Fintina, AlAuta, Breaza,
Baba, Ungurul-d.-j., Ungurul-d.-s., al-Scorusuld, al-MinzeT, al-lul-Nita, Cocozisul, al-luTBra.niste i al-Padinilor.

Saca, com. rur.; cdtun, jud. Gorj.

VezT Seaca.

SACA-DE-CIMP

305

Saca-de-Cimp. Vez! Seaca-deCimp.

Sacar-Bair, deal, in jud. Tulcea,

pl. IstruluT, pe teritoriul com.
Ciamurli-d.-s., cat. Camena. Se
desface din dealul Ciamurli; se
intinde spre N. intr'o directie

de la S.-E. spre N.-V., brazdind partea nordicA a plAsiT si a

comuna. Pe la poalele sale nordice curge piriul Slava-Ruseascl.

Are un virfpietros de 260m., dominind piriul Slava-RusA, manas-

tirea Uspinia si satul Camena.

Este acoperit in toata intinderea
numai cu paduri.

Sacar-Bair, deal, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Atmagea. Are o directiune
generala de la N.-V. spre S.-E.,
brAzdind partea nord-vesticA a
plAsii i cea vestica a comuneT.

Este un nod central, de unde

pornesc maT multe ramificatiI
In diferite directiuni: TaslicBair la V., Topologul la S., Ghi-

obilche la N. Virful san, Atmagea, inalt de 400 m., este

dintre cele mal inalte din Do-

Sadina, catun, pendinte de com.

Cirtojani, pl. Neajlovul, jud.
Vlasca, situat pe valea Drimbovnicul, din jos de Cirtojani,
pe proprietatea statului SadinaCirtojani, cu care se arendeazA.

Are o bisericd, deservita de

un preot si un cintAret.
La 1864, s'a dat la 160 locuitorr, irnproprietriti dupa legea rurala, o suprafata de 640
hect.

SADOVA

TiganI, com. Sadova s'a format

In urma cladirel mAnAstireT Sa-

dova, la 1633, de catre Tiganii

robT, a! egumenilor i a! cAlugarilor acesteT manAstiri, dupa

ce ail fost pusi in libertate si

Ii s'ail dat pamint.
Comuna Sadova se compune

azi dintr'un singur cAtun, numit Sadova ; lar intre anii 1875

76 coprindea catunele : Damian, Piscul si Rletul.

In com. se afla. manastirea

Sadova, com. rur., jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-j., la 48 kil. de Craiova
si la 6 kil, de resedinta plAsii.
Este situatkparte pe un loe
ses numit Sadova, lar parte pe
costisa dealulta Sadova.
Se invecineste la N. cu teritoriul com. Caciulatesti ; la S.,
cu com. Piscul; la V., cu mosia
Coroanel Sadova ; lar la E., cu
com. Damian.

Terenul com. este parte nisipos, parte accidentat de dealurT, dintre care maT insemnate :
Dealul-Aninilor i Dealul-Tolel,

Sadova, edificata de Mateitl Basarab, pe la anul 1643 in amintirea rezbeluluT cu Turca (v. Sadova, manastire); o scoalA primara mixta, frecuentata in anul

1899-900 de 88 copif. Scoala

de bgetI e ad i din 1865 si de
fete din 1888.
Populatia comunei Sadova se
ridica la 1415 suflete, din care
746 barbatI si 669 femei.
Dupl legea rurall din 1864,
sunt impamintenitl 339 locuitorT,
din carT 293 Cu pamint arabil
locuri de casA., lar 46 numaT

cu directiunea N.-S., ati o inAlOrne de 30-40 m. si sunt goale;

dealul Bostanele, cu directiune
E.-V. si cu o ind4ime de 30-40

cu locuri de casa. Dupa legea

din 1879, sunt 2 insurMei Im3372 pog., din care vatra satului
ocupa 216 pog., pArnintul arabil

Sacar-Dere, alt nume al piriului

m., acoperit cu vii si locurr arate.

Cele 2 d'intli dealud formeaza
iar cele de al 3-lea,

Slava-Cerchezeascl, jud. Tulcea,

valea piriulul Sadova ce are

pe care II poarta de la izvorul

directiunea E. spre V. si valea

sdu pana. in dreptul satuluI Atmagea.

Gheta.

brogea. Este acopent cu padurT

intinse i pasurd frumoase.

Sacoti, sat, fAcind parte din com.

rur. Milostea, pl. Oltetul-d.-s.,j u d.
Vilcea. Are o populatie de 70 loc.

Sadic (Ati-Sadic), ruinele unza

sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul com.
rur. Hairam-Chioi, situate In par-

tea meridionala a pl. si a com.,

la 200 m. de hotar. Prin apropiere trece drumul comunal DocuzaciHairam-Chloi.
15940. Morolo Diclionar Geografic. V'ol.

E udatA de piriul Sadova, numit si Piriul-Morilor, ce izvoreste

in dreptul moriT GainAreasa, din

proprietdriV.

Suprafata comunel este de

1367 pog., fineta 400 pog., izlazul
361 pog., i terenul sterp 28 pog.

In comuna Sadova se afla o

singur mosie a Coroanei; in
intindere de 16600 hect. arabile. AceastA mosie apartinea in

trecut statului si se intinde si

E. com., curge de la E. la V.,

in com. Piscul, unde are 618 pog.

prin Valea-Piriului sal Valea-

Se gAseste In comuna padurea Sadova, ce apartine Coroanel, iar in trecut apartinea statuluT. Suprafata sa este de 2753
hect. Este situatA pe mosia

Sadovei si se pierde in niste

smircurl din mosia Coroanel Sa-

dova, in apropiere de movila

Bostanele. Are un pod in dreptul moarei Podul. Izvorul sati

Sadova, pe valea riulul Jiul,

poart numele de Damian.

trece pe !higa comunele : ClciulAtesti, Sadova i Piscul. Padurea

DupA cum spune legenda, locuitorii comuneT fiind maT tos!

urmAtoarele esente : stejar, ulm,

ce se afta

in com. Damian,

este amenajatl si populatl cu

39

V.

www.dacoromanica.ro

artar, fag, jugastru, anin si salcie ; predomina stejarul.

Viile in intindere de vre o

200 hect. de pe mosia Sadova,
apartin locuitorilor din com.
Damian. LocuitoriT din Sadova

ati 18 pogoane vie pe mosiile

lor.

Pe mosia DomeniuluI Coroa-

neI, pe apa Sadova, se gAsesc

6 morl de alza: GainAreasa, Racoviceanca, Alesteul, Saraceaua,
Podul i Bostoanele.
CirciumI sunt 9. Comerci-

antI 13.
Calle de comunicatie sunt :
calle comunale vecinale ce duc
la Damian, la Piscul si la Gingiova. Aceste 3 drumurl at o lun-

gime de 1420 metri in Sadova.

Mal sunt alte drumurT naturale
In lungime de 3650 m.
Budgetul comunei e la veniturl de 6405 leT, si la cheltuelI,
de 6121,53 leT.

SAELELE

306

SADOVA

ail biltut pe TurcY la Schela CiobanuluY,

unde avind mare strimtoare de ciltre diniY
In douit rindurY i sclipind Cu toatd oastea
tntru acest sf tat loca ce era fdcut o bi-

serial. de lemn, unde locuiati vreo citlva pdrintY cdlugdrY, i dupit' sfirirea rdz-

boiuld alt zidit aceastit Sf lnt l Dum

neziascd Mitndstire, dupd cum se vede,
la anul de la ztdirea lumeY 7141, ah' Infrumusetaeo iail trithrit'o Cu moiY
veniturY pentru vecYnica pomenire i phrintilor cdlugdrY pentru hrand i tmbrdcdminte.
1633 August 26.

Inscriptia din altar este urmatoarea:

Acest sfint altar fiind maY de tot stricat,
derdpilnat, zidirea cit i zugrdveala ;

Podul

i Bostoanele. Apartinea

mal in ai nte statuluT. PAdurea are

o intindere de 2753 hect., este situata pe Valea-JiuluT, care de la

N. la S., trece pe llaga Caciulesti

Raeti, Piscul, Sadova si Listeava. Este amenajatA si se exploateazA sistematic. E populata cu :

ulmI, frasinT, alunT, artarT, aninI,
salciT, jugastri i mal cu seama.
stejarT.

Sadul, nuil, jud. Gorj, plaiul Novaci, izvoreste din muntele

drul, in directiunea N.-E.S.V., desparte Culmea-SaduluT de

si se varsa in

cu Indemnarea Sfintief Sale Pdrinteld

a MoldovisuluT

Kir Iosif Episcopul SavastieY, de cuviosul

Ieromonach Parisie, Egumenul Sfintd Mil-

DO, la comuna Bumbesti.

Valea este ingusta ; cea maT

s'ait reinoit i s'ad tnfrumusetat

precum se vede, in a doua Domnie a

prea Indltatuld Doro Mihaid Voivod
pdstorind turma Id Christos Kir
Filaret,

Episcopul RimniculuY-NouluY
Severin.Dascitlul zugrav fijad d-luT Gheorghe ; Portar, I. Stefan Popa.
A niT de la Hristos, 1792, Septembrie 30.

Vite marl cornute 118, oT

Linga manAstire se afla o
bolnita aproape darimata
parsita. Nu poartA niel' o inscriptiune si se zice el a fost

mare largime o atinge la gura

sa i aci nu trece peste 8o m.
Albia propri zisA a SaduluI
are o largime de vr'o 40 m. ; fundul e bolovanos, tarmurile sancoase si ripoase. Are apa in tot

timpul anuluT si pe dinsul se

o data cu manastirea

gsesc maT multe instalatiunT industriale : joagare de tAiat cherestea si turbine sati fAcae de
macinat.
Aproape de confluenta sa este

Sadova, ~basare, jud. Dolj, pl.

si ca servea pentru ingroparea

un pod de piatra peste care so-

Jiul-d.-j., com. Sadova, imprejmuita cu zid (cetate) si chiliT.

Este fondat de voivodul Mala anul 1643, si s'a
tei
relnnoit de Egumenul Parisie, in

calugdrilor. Era imprejtnuit ca

seaua national Filiasi-Pietrosani

cetate, din care se maT vad stilpiT.

trece acest

140, caT 9, porcI 40.

Sadova, sat, jud. Dolj. VezT Sadova, com. rur.

t'Amad

a doua Domnie a luT Mihail

Sutu, la 1792. E deservita de 2
preotT, i diacon si 2 cintAretT.
Se gasesc dou inscriptiunT, una

in tinda si alta in altar. Cea din

tind este urmAtoarea:
Cu ajutorul Tatitld qi al Fiuld
al sfintuld Duh, troiteY ce de o fiintd
nedespilrtitd, induratu-s'ait de la Duhul
Sfint: Mateili Basarab Voivod, Domn in
toatit Tara Romineascd i despre Tara
Almauld i Fdgdrauld, de ad zidit
aceastd sfintd i dumnezeiascd

ce se numete Sadova, unde se prdz

nuete hramul Sf. Erarch Nicolae de la
Miralichia, filcitor de minunY, dupd ce

Alte urme de cetate sunt vechile fortificatiT din jurul manstird i bolniteT. Ad se zice
ca este imormintat la fereastra
stranel din dreapta, jupin Barbu

Saegil (La-), vechie numire a cdt.

Velichie, Ban Craiovesc.

Saelele, com, rur., la extremitatea

de V. a pl. CalrnatuiuluT, jud.

Aci la 1784, Austriacif ad

batut cumplit pe Turd.
Sadova, mo,sie i ftddure, ale Domeniultd Coroand, jud. Dolj, pl.

Jiul - d. -j., com. Sadova, cu o

intindere aproximativa. de i6600

hect., aducind un venit anual

de aproximativ 220000 leT. Pe
mosie se gasesc stine si 6 morI
de apa, anume : Gainareasa, Racoviceanca, Alesteul, SarAceaua,

www.dacoromanica.ro

Trestia, din com. Trestia, jud.

Buza.O.

Teleorman, situata pe ValeaSiuluT, intre comunele Uda-PaciureT si Pleasovul, la departare

de 16 kil, de orasul de resedintA T. - Magurele. Ca limite

naturale are la V. riul Oltul si la
E., dmpia care se intinde d'asupra dealuluT, pana la hotarul mo-

sieT statului Dorobantul.

Riul Oltul uda toata marginea despre V. a com., iar pi-

SAELELE

riul Siiul trece in diferite serpuiturT pe linga sat.

Suprafata comuneT este de
4785 hect., din care 200 padure
situata pe deal si in zavoaiele
din lunca OltuluT, 513 hect. nisipiste, 62 hect. vil si restul pamint arabil.
Are o populatie de 1201 suflete ; o scoal mixta, frecuentata din 25 elevT (1899-9oo) ;
o biserica, deservita de un preot
si dol cintaretr.
Vite : 176 caT, 11mgar1, 716
vite marT cornute, 2236 vite miel

cornute si 336 porcI.

Locuitorl improprietaritT pe
mosie sunt 212, pe o intindere
de 373 hect.
Budgetul com. e de 5130 leT,
98 banT la veniturT si la cheltuelr,

de 5123 leT, 17 banT.

Ce de comunicatie su nt spre
com. Pleasovul si Uda-Paciurel

sosea vecinall ; o ramur de

sosea, care trece pe deal, pe la
rusca despre N.-E. comuneT

307

in 464 case ; 2 bisericT, una ortodoxa si cea-l'alta catolia., ambele de lemn; o qcoalA primara
mixta, in Vulpasesti si o scoald

de atun In satul Sagna, frecuentate in 1899-900 de 79

SAIDI-ORMAN

com, Garvanul, cat. Veli-Chioi,

situata. in partea de S. a pl. si

de E. a comuneT, pe dealul Derman-Sirt ; are o intindere de 150
hect., populate cu fag si mes-

teaan ; pe l'higa ea trec dota

copiT. LocuitoriT catolicT tin de

parohia Tamaseni.

drumurT comunale, ce duc de

Budgetul com, este la veni-

Chioi, precum si valle Ciali-Ceair

Dermen-Ceair.

turl de 4846 leT si la cheltuelT,

de 4403 leT.
Este legata cu orasul Roman
prin 5osea.

Sagna, sat, in jud. Roman, pl.

la Veli-Chioi, la Lipnita si Para-

Sala-Cula, dial, in jud. Tulcea,

pl. Macinul, pe teritoriul com.
rur. Cerna ; este o prelungire
S. a dealuluT Raman-Bair ; are

Siretul-d.-s., com. Sagna, spre

S.-E.-E. de orasul Roman, la 8

o directiune de la N.-V. spre

kil. de el si la 8 de resedinta
pl., pe pirtul Vulpasesti (Sagna)

se termina pe malul drept al

pifiuluT Cerna ; satul Cerna e

si aproape de varsarea luT in

Siretul. Are o populatie de 228
familiT, se:1 1021 suflete ; 2 bisericT de lemn, una ortodoxa

asezat sub cele din urma ; de

natura stincoasa, are o tnaltime
de 259 m., dominind piriul
satul Cerna si drumul judetean

si alta catolica ; o scoal de catun, frecuentata in 1899-900

Macin-Cerna-Babadag ; este acoperit cu pasunT.

de 35 copiT.
Este resedinta com. Sagna. 8e

Saiana-Doice, vale, in jud. Con-

S.-E.; ondulatiile sale de E. si S.

fac pe an aci dota iarmaroace :

unul in ziva de Inaltarea DomnuluT si al doilea In cea d'intliti
Dumineca dupa Sf. ApostolT.
Intre satele Sagna si Lutca,
peste rful Siretul, e un pod umblator, peste' care trece soseaua

stanta, pl. Medjidia, pe teritoriul

Saelele, mo,cie, in jud. Teleorman,

pl. Calmatuiul, proprietatea d-luT
Leonida Paciurea. Formeaza cu
mosia Uda-Paciurea (in vechime
Uda-ComaneanuluT), un singur
coi p. Are o intindere de aproape

judeteana Roman-Sagna-Bara.
De vechimea acestuT sat amin-

cu concavitatea spre V.; este

teste un document de la Du-

si cea de E. a com., la 21/2 kil.

mitrasen Cantacuzino, de la 1674,

spre E. de satul Rasova ; are

4000 hect., din care o parte acoperita de padure.

Sagna,-mo,vie a statuluT, In jud.

se uneste apoT Cu soseaua ludetean A.

Saelele, cdtun (tirla), In jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Larga, situat pe cimpulBaragan.

Sagna, com. rur., in jud. Roman,

Martie 8, scris In Iasi.

com. rur. Rasova ; se gaseste

Intre dealurile Ormanul - Lung,

care este spre E.

si GrinduI-

Mare spre V.; are o directiune

generala de la N.-V.-S.-E.-S.-V.,
descriind ast-fel un arc de cerc,

situata In partea de V. a pl.

o lungime de 4 kil. si este aco-

perita mal toata cu verdeata.

Roman, pl. Siretul - d. - s., com.

Saidi - Orman, piidure, in jud.

Sagna, arendata cu 16000 Id

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe

teritoriul com. rur. Garvanul,
cat. Garvanul-Mare, avind 200

anual.

pl. Siretul-d.-s., spre N.-E.-E. de

orasul Roman, la o departare

SahastruluI (Piciorul-), munte,

de 8 kil, de el si la 8 kil, de

In com. Buhalnita, pl. PiatraMuntele, jud. Neamtu, situat pe

tina stInca DochieT.

resedinta pl. Este formata din

satele : Sagna si Vulpasesti, cu
resedinta com. In satul Sagna.
Are o populatie de 428 fa-

Saia-Coru-Orman, piidure, in

miliT, sati 1976 suflete, locuind

jud. Constanta, pl. Silistra-Noul,

www.dacoromanica.ro

hect. si apartinind statuluT ; formeaza cu padurea Echendi-Orman o padure mare, numita. padurea Garvan ; este strabatuta

de drumul Lipnita-Cranova; e
populat cu fag, mesteacan
stejar mic.

SALCIA

308

SAID1A

sat, in jud. Constanta, pl.

Medjidia, com. Mamut-Cuiusu,

priveghiat trecatorile de la /1111

Frumoasa si Pravatul. Cea d'in-

de Too m. si acoperit cu padurr

si vil.

situat in partea centrala a pl.

si cea de V. a com., in valea

tliti se afta intre Timpa si Salanele, si l'Ara in Tara pe valea riulur Frumoasa, apor pe
dealul Tartarulur si in fine da
In poteca Timpa-Novaci, lar a
doua poteca intra. in Tara pe la

Este udata de apa numita

Saidia,

Pestera, la 12 kil. spre

de
catunul de resedinta ; are o intindere de 2500 hect., din care
2 hect. ocupate de vatra satuluT,
cu o populatie, in maioritate romina, de 22 fam., sa 60 sufl.
sat, fcind parte din com.
rur. Daesti, pl. Oltul-d.-s., jud.

Saioci,

Vilcea. Are o populatie de 69

locuitorI. E situat la 4 kit, de
cat. Curtea, unde e localul scoater.

sat, facind parte din

com. Buda, pl. Stanisesti, jud.
Tecuci, situat la 5 kil. si 760
m. de resedinta com., pe malul
drept al Zeletinulur.
Are o populatie de 33 familir,
sa 54 suflete, care locuesc in

Salahorul,

51

case.

Teritoriul satulur este de 152

hectare.
Locuitorir sunt razesr
SatuI s'a infiintat la 1700.
Salanele,

munte,

in jud. Gorj,

pl. Novaci, la N. com. Novaci,

14)0 frontier, situat intre munTartaraul, Poiana-Muierir si
Riul-Frumoaser ; ad i este piche-

tul de granita cu No.

14.

culescu, Ioan Blacer, Dinu Vir-

pe poteca ce trece pe la PoianaMujerl, Cotul - Ursulur, Ciban,

din care cea din

catunul Salda s'a zidit la 1827

si are ca ctitorr pe Stefan Stangilie, G. Popescu si Ion Melinescu ; 2 scoale mixte in catu-

nele Salda, ce functioneaza de

la anul

tuat mar spre S. de muntele

Petru, frecuentate de

Melihausul.

(1899_900); 3 circiumr.

Salcia,

si in Valea-lur62 copiT

In comuna se afl un loc

com. rur., situata in partea

numit Teapa, datind din timput

tul Tepes-Voda, iar altul, Cu nu-

1489

de V. a piase Siretul, jud. Botosani, formata din satele : Salcia si Siminicia-Bals. Are o suprafata de 3088 hect., din care
1844 proprietatea mare i 1244
ale locuitorilor si o populatie de
600 familir, sati 2518 suflete.
Are 2 bisericr, deservite de
2 preotr si 4 cintaretr ; 2 eolf,
mixte, frecuentate de 97 copir (1899-900) ; 6 circiurnr.
Vite: 200 cal, 800 bol si yac!,
158 porcr si 1172 or..

Comuna e strbltuta de ca-

Salda,

1857,

m.

Are o inaltime de

cheltuelf, de

chetul vecin Boianul, se face

locuitorr si

munte, in jud.
Neamtu, grupa Cicul-Tarcaul, si-

Salaul-lui-Mihaf,

muntelur Salanele.

Patrularea futre Salane si pi-

1041 su-

din urma trecatoare se afta futre Salanele si Boianul.

Budgetul comuna e la veniturl de 8604 ler, 75 banI si la

In drumul ce duce la Timpa,

la Pdpusa si de ad la Novaci.

Are o populatie de

flete ; doua bisericr, zidite de

pichet, cu No. 14, jud.

Gorj, asezat pe dina de N.-V. a

Poteca ce se priveghiaza din

acest pichet trece pe dealurile
Salanele, Tartardul si apor da

Salcia, care este catunul de resedint $1 Valea-lul-Petru.

Pravdtul, trece pe la Poiana-Muierer, apor pe munir Stefan,

bunele i Papusa, apor urmeaza.
poteca Papusa-Novaci. Aceasta

tea ferata Botosani-Veresti.

Salanele,

Valea-luI-Petru si de Orla Salcia.

Se compune din doua catune :

8260 le!.

com. rur., jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-s., situata pe dealul $1

valea Omorner, la 37 kil. de
Craiova i la 20 kil. de Filias!,

resedinta piase!.
Se invecineste la E. cu com.
Scdesti, la V. cu com. Argetoaia,

Coasta-tur-Rusu, Huluzul i Boianul.

la N. cu com. Bralostita, si la
S. cu com. Cernatesti.
Terenul este accidentat de

Aceste 2 patee! maI a de

Dealul-Omorner,jcu o inaltime

www.dacoromanica.ro

mete de Viea-Domneasca, datind

tot din acest timp.

Dupa legea rurald din

1864,

sunt 283 locuitorItinproprietaritr,

lar dupa cea din 1879 sunt

patru insurater.
Suprafata teritoriulur com, e
de 5599 pog., din care 3869 pog.
pamint arabil, 370 pog. fineata,
16o pog. izlaz si 1200 pog.
padure.
Mosiile Salcia i Valea-lul-Pe-

tru apartin locuitorilor din comuna.

Padurea Salda, in catunul cu

acelasI nume, apartine d-lur General Baicolanu, iar cea din
Valea-luT-Petru, d-lur Th. Davidescu. Sunt populate cu cer,
gorun si limita, care predomina.
O parte din paslurr apartin locuitorilor.
Viile, in intindere de I4i/2
pog., se gasesc : 12 pog. pe
mosia Salcia si 2 5 pe mosia

Valea-lur-Petru. Livezile de prunI

sunt pe o intindere de 13 pog.

Comuna este strabatut de o
cale vecinall comunala, avind o
lungime de io kil.

SALCIA

Vite : 141 vite cornute, 1 ro

of, 18 cal.

309

SALC1A

Aci sunt redute ridicate pe

marginea baltilor, in timpul rez-

belului din 1877-78.

Salda, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Cimpul, la 7 kil, de

orasul Turnul-Severin, situata in

valea Dunarel. Se margineste

la E. cu com. Cetatea ; la S., cu
Dunarea ; la V., cu com. Vrata ;

si la N., cu comunele Izimsa

si Obirsia.
E formata din satul cu acelasi
nume, avind mal' multe mahalale,
intre cari maiprinclpale su nt : ma-

hect. pe mosia Icoana, fosta a

decedatuluil. Babeanu. El Po
seda: 12 cal si lepe, roo yac],

90 capre, 800 or si So pord.

Salda, com. rur., in jud. Prahova,
pl. Podgoria, care maf inainte
a tinut de plaiul Buzdul, a
poi de pl. Teleajenul, in urrn
de pl. Cricovul si azi tine de
pl. Podgoria.
E situat pe dealurile Mosoroaele, Gorganul, Ripa-Chirilel,
s. a. si pe valea girlei Salda,

Comuna se intinde pe o suprafata de 1250 hect.

Comerciul se exercita in com.

de doi circiumari.

Veniturile com, se ridica la

6017,08 lei si cheltuelile, la
1887,91 lei.

In com, este o osea care

duce spre comunele Sin gerul

In care se varsa multime de

si Chiojdeanca si, spre N., o $o-

halalele Udrestilor, Pasolestilor,

Salcenilor, Porojenesti, Ciuresti,
Tumsoesti, Ciontesti, Manesti

vilcele.

Se afla. la 60 kil, de capitala

sea ce duce spre plaiul Buzail.

E brazdata de dealurile : Vir-

jud. si la 20 kil, de com. Bal-

ful-Mosoroaia, pe care se cultiva

si. Mitranesti.

testi, resedinta plasel.

cereale ; Ripa Chirilii, ce serva

Are o populatie de 4000 locuitorl; 66o case ; o bisericA,

deservitA de z preoti O 2 cin-

ocoale,

de pasune ; Goganul, Ripa-Sti-

numil-e Tirisari, Rasteni si Li-

tAretf ; o scoall, frecuentatA de

34 elevI si 4 eleve (1899-900) ;
5 circiumi.

Vite : 2300 vite marl cornute,

170 cal, 1500 01 O 1200 rimatorI.

Ocupatiunea locuitorilor este

agricultura, cresterea vitelor si
pescuitul pestelui din Dun are
si baltile Ascunsei.

Se compune din

Are o populatie de 1700 lo-

neT, Poiana-Mare, Muchea-Babel,

acoperit cu padure; Plaiul-Lemnelor-de-Biseric, Plaiul Cocior-

cuitori ; o scoala mixta; o biserica, deservita de 1 preot,

ba, Plaiul-Lupului, Dintii-Runcului, Plaiul-Izvorului-Rece, Ri-

cu urmatoarea inscriptie :

pa-Bechii, Valea-S arel, Vez u nii/ e ,

nieri.

in aceastii comunh, nurnith Salcia, 3n

zilele M. S. Prea InhltatuluY nostru Principe Alexandru loan I-iii $i DoamneY E
lena, sotia M. Sale, Unitorul Principatelor
Romlne, fiind si Archiepiscop g Mitropolit

Locuitorif posea,: 200 plu-

D. D. Nifon, In sflata Episcopie Buzhd,

guri, 376 care cu bol si 60 cArute

bine cuvlutare s'a zidit din temelie acest

si. Locas, prin osirdia iubitorulaY de
Dumneze' Gh. Teisanu, avind de sotie
a doua pe D-na Masa $i de fiY $i fiice
pe Dlor Ion $i Constantin $i D-$oara
Elena, pe ciad s'ad zidit acest Loca$ ;

cu cal.

Prin comunA trece soseaua

Vrata-Salcia-Cetatea, care apar-

tine judetului Dolj. Are si alte

2

osele comunale.

Budgetul comunei e la veniturl de 6733 lef, iar la cheltuelf, de 3642 le'''.

Locurf insemnate in comunA
sunt : Virtopul, Haralamboaica,
Obirfia si Ascunsa, carf sunt

curele de mosie. Curelele O.

birsia si Ascunsa, in coltul des-

pre N.-E., sunt tAiate de riu/

Drincea. Mal este si SilisteaCruce, unde se zice ca a fost
in vechime sat. Tot in aceasta
comun se afla balta Salcia si
Balta-Ascunsa, formata din riul
Drincea.

Prea Sf. Sa D. D. Filofteit co a chruY

iar din nenorocire a decedat, rlimlind

biserica neterminath $i s'a terminal de

sotia sa BlIa$a si de ginerile ad Minea

Ion Popescu ; aviad de sotie pe una din
cele t'out( fiice cu ces d'intiid sotie, iar
la 6 Decembrie 1867 s'a sfintit de Protopopul N. Ionescu, In zilele M. Sale
Carol I-ia de Hohenzollern, Domnul RomlnieY, fiind zugrIvith de D-1 Pandele
Arges, pictor, cu toate tablourile O portretele D-lor ctitorY Teisanu.

Parte din locuitorii acestel

com. se ocupa cu agricultura

si parte cu dulgheria.
Locuitoril com. sunt mosnenl,

Stupina-Popei, Burlacul, ValeaCiinelui, Poiana-Runculul, etc.

E strabatuta de gira Salcia,

de izvoarele : Ciuciurul, Bilcilor, Pacurei, Oancei, Vezuniile,
Stupina-PopeT, Burlacul, anda
s't Vulpei, care toate formeaza
Orla Salcia si de lzvorul-Rece.
Se margineste spre N. cu mun
tii Baba, Rtpa-StineT, PoianaMare, Ripa-Chirilii si Goganul ;
la E., cu plaiul Buzaul ; la S.,

cu com. Sin gerul si la V., cu

com. Chiojdeanca.

Salda, com. rur., in jud. Teleori Liman, pl. Calmatuiul, pe valea

Cahnatuiulul. Se invecineste la

E. cu com. Baneasa, la N. cu
com. Caravaneti si mosia Adincata, la S. cu piriul Calmatuiul

si com. Baneasa. Este situata

in vale si inchisa intre dealuri,
care par a fi o cetate naturala
de jur imprejur.

afara de 83, cari s'al"' impro-

Dealul mal insemnat este Ras-

prietarit la 1864, dindu-li-se 200

turnica, ce se prelungeste spre

www.dacoromanica.ro

SALCIA

310

com. Putineiul

SALCIA

i Riioasa, formind mar departe Valea-Sasulur.

com. Salda, pl. Siretul, jud. Bo-

tosani, cu o suprafata de 2002

stapinesc tot teritoriul catunulur, care e de 187 hect.

Suprafata com. este de 3780

hect., si o populatie de 250

familir, sail 1090 suflete.
Are i biserica, cu i preot

Salcia, vechie numire a cdtuna-

hect. Din acestea, 3000 hect.

sunt proprietatea statulur, in
cae sunt $i 15 hect. pAclure, i0
hect. iz/az $i livezr, 68 hect. vil;
iar 650 hect. sunt paminturl ale
locuitorilor

improprietaritT in

18.64.

si 2 cintlretr; 2 scoli mixte,

frecuentate de 97 copir 3 cir-

Salda, stafie de dr.-d.-f., jud.

ciumr.

Vite: 70 cal, 924 or, 4 bivolr

Teleorman, pl. Calmatuiul, com.

92 poni.

Salda, pe linia Rosiori-TurnulMagurele, pusa In circulatie la

12 Sept. 1887. Se afla intre
statiile Troian (9,5 kil.) si Lita
(16,7 kil.). Inaltimea d'asupra
nivelulur Marir de 59197. Venitul acester statir pe anul 1896
a fost de 47809 ler, 50 batir.

Pe cea mar mare parte din

mosia statuluI vinduta in loturr
locuitorilor, s'a format satul noi.1

cu numele Cuza-Vocl. Acest

catun are o popuIatie de 626
suflete.

Populatia com. cu a noulur

catun este de 1706 suflete.
Are 2 scoale mixte, frecuen-

tate (1899-900) de 76 elevI;

o biserica, deservita de 2 preotT
$1 2 cintaretI ; 4 circiumr. Pe
apa Calmatuiulur este o moara
de macinat.
Vite : 639 vite marr cornute,
1659 vite micr cornute, 233 cal
si 283 porei.
Budgetul com. e la veniturr
de 3902 ler, 75 banr si la cheituelT, de 3771 ler, 29 batir.

Catea ferata Costesti-Magu-

rele atinge partea de E. a satulul

gara Salda se afla In
apropiere de com., la aceeasr
departare ca si de com. Baneasa.
O

osea vecinald o leag cu

gara i cu com. Baneasa. O alta

ramura de osea duce spre
com. Caravaneti, la N. Drumul

pela Picleni, com. Vintila-Voda,

jud. Buzaa.

Salcia, cdtun, al com. Grajdana,

jud. Buzati, cu 70 locuitorr si
14 case.

Salda, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,

com. Salcia. Are o populatie

de 550 suflete; o scoal mixta,
ce functioneaza din 1857, frecuentata de o biserica cu baza
de zid si trunchiul de lemn ; 3
ctrciumr.

Salcia, sat, in jud. R.-SArat, pl.

Salcia (Ciufa-Neintilor), munte

si punct trigonometric (710 m.),

pe hotarul dintre jud. Buzar' si

Prahova, intre com. Cisla.ul
Calvini; e acoperit de padure.

Margi n ea-d.-j., catunul cornunel

Slobozia -Mihalceni, asezat pe
riul Rimnicul-Sarat, la i kil.

Salcia, mo)sie, _a statulur, jud.

spre N. de catunul de resedinta,

Slobozia-Mihalceni. Are o intin-

tretinerea $coalelor si bisericel

Ionascu din acel oras. Are o

dere de 40 hect., cu o populatie de 124 suflete.

intindere de peste 3000 hect.

si o padure de 15 hect.

Salda, sat, in jud. R.-Sarat, p/.

Salda, parte din mafia care formeaza un corp cu Cotorga set

Marginea-d.-s., cat. comuner Gologanul, asezat in cimp, la E. de

catunul de resedinta.

Salcia, ctun, spre N. al

com.

Slatioara, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

Teleorman, claruita de Raducan

Ionascu din Slatina pentru in-

Ciuperceanca, jud. Teleorman,

com. Merisani, proprietate a dlur C. Colibasanu. Are pe d'irisa
o locuinta care serveste de conac al proprietatir.
Pe locul unde este acest co-

vechiti al Rusilor, nutnit si al

poster inainte de a se construi
$oseaua judeteana Turnul-Rosiori, trecea prin aceasta com.
Distanta de la T.-Magurele la
Saleta este de 25 kil., lar de la
Rosiori, de 22 kil.

Salda, sat, facind parte din com.

populat. Acest sat il gasim trecut ata in lista satelok marr,

intocmita la anul 1741, cit
In descrierile facute in secolul

Satul Saleta l'Oxea parte lila-

rur. Umbraresti, pl. Birladul, jud.

trecut. linea de plasa care se

inte de 1836 din jud. Olt, pl.

Marginer; este unul din cele
mar vechr sate ale judetulur.

Salcia, sat, in partea de S. a

jud. Romanati, situat Miga Olt

spre varsatura riulur Beica, pe
un teren a carta altitudine d'a-

supra nivelulur Maril este de

128 m. Are 316 locuitorr.

nac si pe acest trup de mosie

a fost mar de mult sat foarte

numea a erbanestilor.
Tecucia, la 4 kil, de resedinta
comuna
Are o populatie de 489 su- Salcia, girid, jud. Prahova, com.
flete, locuind in 134 case.
Salcia, pl. Podgoria, formata din
Locuitorir sunt vechr razes1
izvoarele Ciuclurul, Bilcilor, Pa-

www.dacoromanica.ro

SALCIA-CALCM

SAL1NELE

311

curer, Valea Oancer, Vezuniile,

Stupi na - P per, Valea - lur - Burlacu, Valea-Ciinelur i Vulpea,

cari toate se impreuna in raza

comuner.

Ast-fel forman., gira Salda

curge spre S., marindu-se cu
apa Izvorulur-Rece, pana in raionul com. Apostolache, pl. Podgoria, unde se varsa in riul

Cricovul-Sarat, pe malul drept.

Salcia-Calc61, vechig pichel, cu

No. 63, spre hotarul Moldover,
in jud. R.-Sarat, pl. Marginead.-j., com. Gologanul, la E., in
cimp ; azi e han pe drutnul ce
merge la Rastoaca (jud. Putna).

Salcia-Pogoeasc, mofie, in
jud. Buzat,', com. Zmeeni, cat.

si S.-E. a comuner, fiind traversata in toata lungimea eT

coborl pe scAn i cu crivag

(aparat de coborire verticala

de drumul comunal Tas-PunarBilarlar (Dorobantul) i tajat

crucis de drumul comunal Tar-

cu care se extrag drobir de

sare). Aceste 4 gaierii izoleaza
in mijlocul lor un stilp patrat,

toman-Chior-Cesme.

avind pe fie-care latura o lungime

de 8o m. El este destinat sa
Saligny, stalie de dr.-d.f., in jud.
Constanta, pl. Medjidia, com.

tina tavanul galeriilor. Canti-

Cernavoda, pe ralla Fetesti-Constanta. Se afld intre statiile Cernavoda-Pod (6,o kil.) si Mircea-

anual din mina este in termen

media de 17000000 kgr,
Sarea s'a extras cu ajutorul
cailor pana in Octombrie 1892,
cind s'a terminat instalarea mainel pe un noti put facut adhoc. Transportul sarer pentru
depozitele din Tara se face de
la salina la gara locala, pe o
distanta de 2400 m., prin mijlocirea uner cl aeriane, expediindu-se 90 tone sane pe zi.

Voda (8,2 kil.). Inaltimea d'a

supra nivelului MAriI, de 11111,61.

Venitul acester statir pe anul

1896 a fost de 24863 ler, 35
banT.

Salinele, mine de sare, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. TirgulOcna, in vechime nurnite Oc-

tatea de sare ce se extrage

Salcioara, fost proprietate a

statulur, pendinte de manastirea
Vdcaresti ; azT particulara. Are

nele, situate pe o coasta de deal,

Galeriile de asta-zI sunt puse

in latura de N.-V. a TirguluTOcna si in valea Vilcelei. Gis-

700 hect, mar toate arabile.

mentele de sare de ad

in exploatare de la anal 1870.

Ocnita, din care pleaca aceste
galerii, de la anul 1855. Adincimea miner este de 85 m. Administratia salinelor se imparte
In 2 sectii: sectia technica cu

for-

meaza o masa subterana de sane

Saleonai-Liman, lac, in jud.

Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Sfistofca i anume
pe acela al catunulur sati Periprava, Haga grindul Periprava;
a fost format de o revarsare a
bratula Chilia, de care acum e
izolat cu total, inconjurat fiind
numaT cu stuf; are 20 hect.

de stinca (sane gema) in dealurile de pe malul sting al TrotusuluT. El este de formatiune

eocenica superioara. Exploatatiunea sal-a de la Tirgul-Ocna
poate fi impartita in &tia partI
distincte : vechia exploatatiune

In forma de con, precum este

Ocnita, i cea noua, alipita la
cea vechie, cu cele 4 galerif ale

Sali-Bei-Dere, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul

sale si noul .put de extractie.

com. rur. Tas-Punar; se des-

este un drept-unghiti ale carur

laturr sunt galeriile. Ocnita for-

face din dealul Mezarlic-Bair

anume din virful Mezarlic; se

indrepteaza spre S., avind
directiune generala de la N.-E.
catre S.-V., se intinde printre

3 inginerf i cea administrativa

Cu un director al salinelor.
Dupa tima probabilitatea, sa-

rea de aci se exploata inainte

de intemeierea rasilla si din
timpurl foarte vechr, irisa intr'un mod primitiv. Mal bine
si mar cu folos au fost exploatate de strainl; dovada toata

meaza unul din unghiurile acestul drept-unghiti. Galeriile ati

terminologia straina de ad. Salin ele vechl erati mal aproape

de apa Trotusula i dupa urmele ce ati ramas i dupa legendele locale, se crede ca se

peretir inclinatI de 450; acest

lasaft Salgaii pe scarT, sfarimati

unghiti variaza dupa consistenta

Forma generala a exploatatiunei

deaIurile Mahomet-Bair si Tusle-

masivulur de sare; la SlAnic si

sarea cu ciocanul saU dalta si

apor o scoteati printr'un fel de

Bair spre S.-E. si Mezarlic-Bair

spre N.-E. ; trece prin satul TasPunar si se uneste cu valea Po-

Telega

unde

tunelurI cu deschizaturr, numite

stinca de sane este foarte friabila, el are numai 300. Peretii

ghioarce. Dealurile cu salinele

vechr sunt asta-zr acoperite cu

care 1 schimba
numele in Surec-Ceair ; are o

pastreaza aceasta inclinatie pana.

lungime de 10 kil. si este

si-

de 50 metri, de unde peretir

pamint, in care s'a plantat cu

succes visa. Lucratorir de la
saline, nu numar din Tirgul-

tuata in partea de N.-E: a plaser

vor deveni verticalf. In ocne te

Ocna, dar si de prin satele me-

mana-Ceair,

(jud. Prahova),

ce galeriile vor avea largimea

www.dacoromanica.ro

SALOMONEFFI

SAMURCXETI

812

giese, purtati numele de rufe-

(300 loc.), Samara (Valea-Sa-

tasI sau brdslasI (formail rufetul

sa brasla mestesugulur scoaterei sarei). Acestia locuiesc azi

tului) (240 loc.), Zlapia (70 loc.).

Prin comuna trec piraiele :

mal cu seama prin sectiile din

Tirgul-Ocna, numite Mosoarele
Pcurele, unde exploateaza
petroliul (peste 30 puturi
deschise). Lucratorir din minele

de sare se chemati salgii sati

sangaI, (ungureste ,o=sare
vago..taietor), lar capul rufetasilor se Cherna biriia (ungureste

biro=judecator). Birau este un

termen vechia, care se intrebuinta ca sa insemneze pe primarul in comunele despre Ardeal. Membril municipalittilor
se numeati Pirgart (nemteste :
Biirg-er=cetatenI). Birdil se numea si capul rufetasilor din localitatile despre munte, prin fir-

Cotmena si Catina.
Are 3 bisericf, Buna - Vestire, Adormirea si SE Teo-

dor, deservite de 3 preotT si

3 cintaretT, o scoala mixta primara rurala.
Vite : 40 cal', 495 boI si vacI,
563 rimatorT, I19 car,re si 1040

Samaldar-Bair, deal, in jud.

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Enisala, ct.

Are o populatie de 1000 locuitorI.

Parte din locuitorr se ocupa

cu agricultura, si parte cu diferite industriI, precum : cojocarie, dulgherie, timplarie, abagerie i altele.

Locuitorif posea : 62 plu-

oT.

gurr, 103 care cu bol, io ca-

Budgetul com. e la veniturI

de 3924 leI si la cheltuelI, de

rute cu cal.
Prin comuna trece soseaua

3148 le!.

Brosteni-Strehaia.

Se pretinde cd aici ar fi fost

inainte vreme un oras tnfloritor de unde se si numeste un
catun Orasul sati Dealul-OrasuluI, unde se mal gasesc inca
ramsite de cladirI de piatra
de caramida.

mare si al algailor.

Sa1omone96, sat, jud. Dolj, pl.

Dealul-d.-s., com. Pieoiul, cu
800 suflete si 304 case.

Valea-Petrel. In catunul ValeaBisericeT sunt mahalalele Tomesti si Rosesti.

Samara (Valea-SatuluI), sat,

cu 240 locuitorI, jud. Arges,
Pitesti, facind parte din

pl.

com. rur. cu acelasi nume.

Samarinelti, com. rur., in jud.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la
42 kil. de orasul Turnul-Se-

Are 2 bisericI, deservite de

2 preotl si 2 cintaretI ; o scoala

i invatator, frecuentat de
elevI (1899-900) ; o circima.
cu
35

Vite : 490 vite marI cornute,

28 cal, 450 rimatorl si 540 oI.
Budgetul com, e la veniturI
de 1421 le!, lar la cheltuelI, de
1128 le!.

Ape in comuna sunt : riul

pe care sunt asezate
mal multe morI, dintre care
mal principala este moara
piva d-luI M. Calloianu, fiind
Motrul,

Visterna. Se desface din dealul Stuparul, se intinde spre

verin, situata pe val, fiind udat

E., brazdind partea de E. a

in partea de S.-V. de riul Mo-

construita dupd cele mal* bune

sisteme actuale.
DealurI: dealurile Plopsore-

trul.

nilor, Balenilor, Bengestilor, Mo-

piase i cea de S.-V. a comuna Se prelungeste spre E. cu

Se margnete: la E., cu co-

Pe la poalele sale de V. curge

munele Strlinptul si Covrigi ;

spre V., cu comunele Brosteni
si Lupsea ; spre S., cu comu-

valea Ceelin-Chioi. Domina satul

nele Vgiulesti si Imoasa; iar

Visterna. Este acoperit cu pa-

spre N., Cu com. Tirioi.

dealurile Sevri-Bair i Orta-Bair.

duri.

Suprafata comund este de

Samara, com. rur., jud. Arges,

pl. Pitesti, la io kil, de com.
rur.

doranilor si Tomestilor, cu ridicAturile: Dilma, Cioaca-Poenilor

Cioaca-MiteT. Va! sunt : Valea- Bisericel, Valea - Balenilor,
Valea-BouluI i Valea-Samarinestilor.

resedinta

sub-prefecturd, si la lo kil. de
Pitesti. Se compune din satele :
Borli (Dealul-BorliI) (50 loc.),
Dealul-Viilor (290 loc.), Gogosesti (251 loc.), Ora.sul (DealulOrasulul) (100 loc.), Popesti (200
loc.), Rogozi (Dealul Rogozii)

peste 5000 pogoane. E formata

Samurcseti, sa CiorogIrla,

din satele: Samarinesti, care

mitnstire de cdlugrife, jud. Ilfov, pl. Sabarul, la o ora departe

este resedinta cornund, ValeaBisericel, Valea-PoeniI, maha'alele Plopsorenilor, Modorenilor, Aldestilor, Negovanilor,
Copacestilor, Bertestilor, Balenilor, Ghelmegenilor, Pasarestilor, ce apartin satuluI Samarinesti, i mahalalele Cirligeri

Jieni, care se alipesc de cat.

www.dacoromanica.ro

de Bucuresti. La spatele mandstireI curge pfriul Ciorogirla.

S'a fondat la anul 1808 de

Vornicul Const. SamurcasI si
sosia sa Zinca.

Are 45 calugarite. Se administreaza de o starita, ajutata

de un consilin economic si unul

SANDET (DOSUL-)

spiritual. Cheltuelile pentru intretinerea acestel mandstirT se

urca. in tot la suma de 14609

le!, dupa budgetul anulur 1901
1902.

Are o pozitiune incintatoare.

Aci se vede inca palatul ctitorulur mandstirer, azr in ruina.

SandeI (Dosul-), atroz, spre S.

al pom. Gropsani, pl. OltetulOltul-d.-j., jud. Romanafi, situat
la hotarul judetulur, pe un teren
Cu o altitudine de 186 m. d'asupra nivelulur Mari!. Are 133
locuitori.

Sanduleti, sat, cu 40 locuitorT,

jud. si pl. Arges, facind parte
din com. rur. Bascovele.
Sanihul. Vez! Horbova, sat, comuna Mamornita, pl. Herta, jud.
Dorohoi.

Santa- Maria, sat, asezat pe

coasta de S. si S.-E. a dealu-

SARAI

313

tunulur san Ciungiuc; se desface din ramificatiile vestice ale

Ghelingec, la Terzi-Chioi, la Sa-

dealulur Garvan-Bair; se indreapta spre V., in& o directiune

tagesti.

generala de la E. la y., brazdind

partea meridionall a pa' sir si a

tis-Chloi, la Capugi i la Bah

Saragea, cdtun (CHA),

jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Suditi.

comuner; la poalele sale sudestice este asezat in parte si

satul bulgdresc Chiuciuc-Cainargi, pe la Nordul caruia trece
hotarul comuner Garvan catre
com. Cainargi; are o inltime de
75 m., dominind valea CuingicCeair, satul Chiuciuc-Cainargi,
drumul comunal Garvan-Cu-

Saragele, subdivizie a cdt. Lipia,

din com. Lipia, jud. Buzau.

Sarai, com. rur., jud. Constanta,

ciuc-Cainargi ; este acoperit cu

tufdrisurr.

Sarafineti, sat, situat pe dealul

Sarafinestilor, in partea de S.-E.
a com. Corni, pl. Siretul, jud.
Botosani, cu o populatie de 170
familir, sa 902 suflete.

Are i biserica, deservita de

r preot i 2 dascalT; 6 circiumr.
Vite : 294 vite cornute, 139
cal, 386 or si 76 porcl.

pl. Hirsova, situata in partea

de V. a judetulur, la 86 kil.
spre N.-V. de orasul Constanta,
capitala districtulur si in partea
centrala a plasir, la 18 kil. spre
N.-E. de oraselul Hirsova, rese(Unta e!, pe ambele malurr ale
piriulur Sarai.
Se masgineste la N. Cu com.
Girliciul i Ddeni ; la E., Cu com.

Calfa ; la S., cu com. Siriul ; lar

la V., cu com. Ciobanul.

Reliefulsolulur e accidentat de
pietroasele i stincoasele ramificatiunT ale dealurilor care braz-

deaz comuna, din care prin-

rilor Durnestilor, Ruga Prut, in

partea de E. a com. Ringhi-

in

nesti-Mitropolier cu nor impro-

Saragea, sat, in jud. Constanta,

prietdritI. Are o suprafata de

pl. Medjidia, cat. comuner Tas-

901 hect. si o populatie de 150

Punar, situat in partea de V.

familir, sad 604 suflete ; i coala

a comuner si a plasir, la ro kil.

cipalele sunt : Dealul-Viilor (64

in.), la N.-E. ;
(82 m.), la N.; dealul Tima (75
m.).
m.), la N.; Elmeliki
Carapelit (173 m.), la N.-E. ;
Mohametcea - Bair (168 m.)
Dulgherul (rgo m.), la E.; Tav-

mixta, frecuentata. de 37 elevi

mide se invata i fringheria.
Vite : 68 cal, 396 bol si yac!,
52 porcI si 700 or. Locuitord
ati 2 iazurl, cu peste si. 4suh.

spre N.-E. de , catunul de re-

ba - Tepe (164 m.), la S.-E. ;

sedinta, Tas-Punar, in valea Sa-

Muslu (142m.) i Cadicisla (r 16

m.), la S. Eschi-Sarai (88 In.) si
Hazarlic (77 m.), la V.; Eni-Sarai
(53 m.), Balgiul (112 m.), Capu-

lesti, jud. Botosani, infiintat la

Sarafineti. Vez! Mihalaseni, sat,

com. Brateni, jud. Botosani.

188o, pe mosia statulur Dur-

ragea-Dere, margina la N. de
dealul Alah-Bair, cu virful sati
Saragea-Iuiuc (204 m.) si la S.
de dealul Saragea-Bair, cu virful

giul (115 m.), prin interiorul

Saon, parte a laculut Babinof,

jud. Tulcea, situat in partea

saa Siuri-Tepe (137 m.), care

comuner. Cultnr: Balgiul si Ca-.

isr trimite ultirile ramificatiunT

rapelit, la N.; Dulgherul, la E.;

nordica a plasir Sulina i cea su-

stincoase pana la marginea de

dica a comuner urbane Chilla-

V. a satulur. Are o suprafata

Muslu, la S. si Hirsova, la V.
Movile sunt 28, toate arti-

Vechie ; are 8o hect. intindere

contine peste in abundenta.

de 2870 hect., din care II hect.

sunt ocupate de gradinr i vatra

ficiale.

satultd, cu o popuIatie de 63

comuna de la E. spre V., prin

mijlocul el, trecind prin satele

Sapo-Bair, deal, in jud. Cons-

familiT, sad 207 suflete, formata

tanta, pl. Silistra-Nota, pe tul.-

din Romini i Turcr. Drumurile

toriul bulgdresc al comuner Gar-

comunale pleaca din sat : la

Tas-Punar, la Kior-Cesme, la

van si anume pe acela al a.-

Piralele sunt : Sarai, care uda

Carapelit, Balgiul si Eni-Sarai,

varsindu-se in lacul Hazarlic,
avind malurile in general inalte
40

65940. Nardo hiclionar Geogranc. 10.

www.dacoromanica.ro

SARI-CHIOI

314

SARAI

$i ripoase ; plriul Dulgherul, afluent al celta precedent, din

ioritate romina, e de 456 fa-

stinga, trecind prin satul Dulgherul si cu malurile tot inalte

Are 2 biserici, una In cat.

Sarai, zidita de locuitorI, deser-

mili!, sao 2149 suflete.

intemeind actualul sat Eni-Sarai, pe la inceputul secolului al

XIX-lea.

Girlici sail Valea-

val de 2 preotT, 2 dascalf si

Sarai, sat, in jud. Constanta, pl.

Viilor, care o uda putin la N.-

2 paracliserI, cea-l'alta In cal.

Hirsova, ct. de resedinta al

V., varsindu se In gira Baroiul ;

privalul sail Orla BAroiul, care

Dulgherul, zidita tot de locuitorf,

deservita de 1 preot, I dascal
si I paracliser ; e si o geamie Cu
I hoge, in catunul Carapelit.

com Sarai, situat in partea centrala a plaseI si a com., pe ambele malurI ale piriulul Sarai ;

si ripoase ;

curgind prin stuf o uda la V.

Lacul Hazarlic-Ghiol format de
girla Boroiul, e situat la V. com.;

Sunt doul sea mixte, una

are o intindere de 3800 hect.,

din care 70 hect. ocupate de
vatra satuluI, cu o populatie
mal toata romineasca, de 200

are o intindere de aproape Ioo

in catunul de resedint5., infiintata

hect., continind peste ce se

consuma in localitate ; e incon-

de locuitorl in 1882, frecuentata

de 64 elevI, cea-l'alta in catunul

jurat Cu stuf, care de alt-fel se

gAseste pe ambele malurI ale pi-

Dulgherul, infiintata tot de locuitod, frecuentata de 14 elevi.

riuld Sarai, de la satul Eni-

Locuitorif poseda : 30 plugurI,

Sarai pana la varsarea luI In lac.

326 care si carute, 8 masinI de

secerat, 60 grape de fier, 3 trioare ; 1151 cal, 1 io8 bol, 74

stanta, la varsarea luT In gira

bivolf, 8 mdgarT, 11350 oT, 430

capre ; 1 moara cu abur!, 2 de

de resedinta Sarai, numit si

Eni-Sarai (cel noii). Acest sat

apa si 4 de vint.

a fost distrus de TurcI la 1829.

Valle sunt micI avind apA

numal toamna In timpul ploilor
si prima-vara dupa topirea zapezilor. Principalele sunt : Mezarlic si Valea-LungA, spre N.; Capugi - Culac, Valea- CismeliI si

Culac-Sinar, spre S.; sunt toate

adiacente ale piriuluI Sarai, cele
d'india dota pe dreapta si celel'alte treI pe stInga.
Catunele care formeaza comuna sunt patru : Eni-Sarai, re-

Comerciul e destul de activ ;

se face prin gara Cernavoda, la
50 kil., sail prin oraselul Hit-soya, la 18 kii. si consta in ex-

port de cereale si vite cu produsele lor si In import de manufactura si coloniale.

partea de V,, pe

Budgetul comuneI e la ve-

ambele rnaluri ale piriuld Sarai,

niturI de 15850 leT, si la cheltuelI, de 5718 leT.

sedinta, in

sat mare, impartit in vre-o

trupurI distincte si strinse.Bal-

Calle de comunicatie sunt :

giul, in partea centrala, la 3

kil. spre E. de resedinta, pe
malul drept al phiuluI Sarai.

catea judeteana Macin-Hirsova,

trecind pe la V.; calea judeteana
Hirsova-Babadag, prin mijloc,
si trecind prin toate satele M'ara
de Carapelit ; drumuti comunale

Carapelit, spre E., la 5 kil. spre

N.-E. de resedinta, tot pe malul
drept al plriuluI Sarai.Dulgherul,

spre S., la 6 kil. spre S.-E. de

resedinta, pe malul drept al piriului Dulgherul.

Suprafata comuneI este de

sail vecinale ce unesc satele

t'Are ele si acele invecinate :
Girliciul, Fagarasul, AigAr-Ah-

met, Haidar, Can, Siriul, Muslu, Ciobanul, etc.

familiI, sail 1070 suflete.

Sarai-Eschi (Vechiul-Sarai),
ruinele satului Sal-. ai, in com.
Sarai, pe piriul Sarai, jud. Con-

Bdroiul, la 5 kil. spre V. de cat.

Sarap-Dere, phia, In jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul

com. Balabancea, si anume pe

al cat. Hancearca; izvoreste din
dealul David, se indreapta spre
E., primeste pe dreapta pirIul
David si

se varsa in piriul

Taita, pe dreapta, dup5. 3 kil.

de curs ; strabate in cursul sail
paclurI, udind partea centrala a
piase! si cea de V. a com.

Sarata. Vez! Sarata.

Sarba, munte, in jud. Goij, plaiul

Vulcan, spre N. de muntele

Frumoasa, de care se tine si
muntele Turcineasa ; e proprietate a locuitorilor com. Pocruia.

Pe acest munte se afla padure O paunr de vite. Are qi

o stina.

11240 hect., din care 200 hect.

ocupate de vetrele celor patru
sate, cae ati 436 case; restul de
17040 hect., ImpArtit intre locuitori, cae ail 10500 hect. si
statul Cu proprietarii, cati po-

Pe teritoriul comuner, spre V.,

pe malul drept al piriuluI Valea-

yac] ruin ele satuluI Eschi-Sarai

(Saral-Vechit) distrus de incen-

sea. 540 hect.

Sari-Chioi, com. rur., In jud. qi

pl. Tulcea, situata in partea de
E. a districtuluI, la 22 kil. spre

dia si pradrI, o al card locuitorl s'aii mutat mal spre E.,

S.-E. de orasul Tulcea, capitala

jud., si in partea de S. a, plasiI,

Populatiunea comuna, in ma-

Villor, la 5 kil. spre N.-V. de

catunul Erii-Sarai (Sarai-N oil), se

www.dacoromanica.ro

SARI-GHIOL

la 21 kil. spre S.-V. d ora.selul

Mahmudia, resedinta plasei.
Se margineste la N. Cu cg.t.
Sabangea (al com. Agi-Ghiol),

lul-Sabangea-Agi-Ghiol, si Con-

galia g ale adiacenteT sale va-

gaz.

lea Sari-Chioi-Ceair, la intilnirea

la V. Cu comunele Cataloi
Congaz, la S. cu com. Zibilul,
si la E. cu lacul Razelm.

Sari-Ohiol, com. rur., jud. Constanta, pl. Mangalia, asezat in

partea de N. a judetuluT, la 55
kil. spre S.-V. de orasul Con-

Dealurile, care brazdea7. acea-

stanta, capitala districtulul si

sta com. sunt: Dealul-cu-PomI,

la N., acoperit cu pasunl, si pe
alocurea stincos ; prelungirile

In partea de N. a plasiT, la 17
kil. spre V. de orasul Mangalia,
resedinta plasil. Comuna Che-

dealuluT Fu ndul-GavanuluT, la V.
Movile : Movila-BursuculuT, na-

ragi se afla la 7 kil. spre V.;

turala, acoperita cu iarba, la S.,

Ruga viile satuluf ; movila Tocsimiul, la N.-V., naturald, acoperita cu finete.
Ape : Valea Cazangea, la V.;
lacul Razelmul la E., apoT un

Hoscadiul, la 5 kil. ; Acargea,

la 5 kil, ; Valali, la 7 kil. ; Cara-Omer, la 17 kil., spre V.; Azaplar la 12 kil., spre N.-V.
Se margineste la N. cu com.
urb. Mangalia despartindu -se
prin lacul Mangalia si cu com.
rur. Gheringec (cat. Papucci),

ghiol, la E. de sat, ce se continua Cu lacurile Agi-Ghiol

Calica.

Intinderea com, este de 2767

hect., din care 140 hect. sunt

ocupate de vatra satulur, 2040
hect., ale locuitorilor improprietaritl i restul de 687 hect., ale
statuluf.

Populatiunea com. e toata ruseasca, compus din 605 familiT,

sail 3017 suflete.

Are 2 bisericT lipovenesti :

a secteT Cu popa, fondata in

1883 de locuitorT, si alta a secteT l'Ara popa, zidita din timpul

Turcilor ; o scoala mixta, fondata in 1891 de locuitorT, frecuentata de 52 elevf.

satele : Cad. - Chioi, la 5 kil.;

separindu-le prin lacul Mangalia,

Valea-Viilor i dealul Copucci ;
,la V., cu com. rur. Cheragi, (catunele Deleurusi si Cadi-Chloi),
separata flind prin dealurile De-

leurusi. Sari-Ghiol si valea Papucci ;

la S. Cu Bulgaria, des-

prtindu-se prin hotarul DobrogieT spre Bulgaria; la E., cu Marea-Neagra.

/or, in partea de V. a comuntl,

inchis la N.-V., V.-S. si S.-E.
de dealul Sari-Ghiol, i la N.
de dealul Casimcea; Ac-Basi,
in partea centrala a comuneT, la
kil. spre E. de resedinta, tot pe
arabele malurT ale vail Mangalia si

ale adiacenteT sale, valea AcBasi-Culac, la intilnirea lor

la capatul extrem de V. al la
culuI Mangalia, inchis la V., S.
si E. de dealul Hagilar; la N.
de dealul Ac-Basi-Bair ; Hagilar,

asezat tot in partea centrala a

comuneT, la 4 kil. spre S.-E. de
resedinta, pe ambele raalurr ale
vaiT Hagilar, inchis la V. si N.-

V. de dealul Hagilar, iar la S.E. si N.-E. de dealul MamutCuiusu ; Cara-Aci-Culac, asezat

in partea de N,-E. a comuna,

la 7 kil. spre E. de catunul de
resedinta, pe malul de S. al laculur Mangalia si cel vestic sati

sting al pietroaseT val Cara Ad i - Culac inchis la V. si S.

de dealul Mamut - Cuiusu. La
N.-V. de acest sat, cam la .11/2

kil. distanta se gaseste Cisla

Teritoriul com. e brazdat la

S. si centru de culmea Ilancul,
care are o directie de la V. spre
E. si trimite ramurl In diferite

Miustegep, tot pe malul cel ridicat, de S., al laculuT Mangalia. La E. de satul Cura - AciCulac, se glsesc ruinele satuluT

directiunT.

Checegec, distrus in aun' din urm de incendil, navalirile si pradarile basibuzucilor, raminfnd
din el numaT vre-o cite-va case

vacT, 513 cal, 870 of ; 23 morT

Movile sunt in numar de 122,

gramadite mal cu seama in partea de E., tinga Mare si pe malul el; se maT gasesc $i in par-

devint, i cazan de fabricat ra-

tea centrall.

chiti.

LocuitoriT poseda : 227 boT $i

SAR1-GHIOL

315

Comerciul este activ si consta

Apele care uda com. sunt

Marea-Neagra la E., pe o dis-

In export de peste sarat sail

tanta de 7 kil. ; lacul Mangalia,

proaspat $i ceva cereale si in

import de coloniale, manufac-

la N., pe o lungime de peste

miel, carT servesc de adapost

locuitorilor ratacitr i pastorilor
si poarta numele de Cisla-Checege. ilanile, asezatin partea de
E. a com., la II kil. spre S.E. de catunul de resedinta, Sa-

14 kil.

ri-Ghiol,

tura, imbracaminte, etc.

BudgetuI com. e la ven iturl
de 7820 leT si la cheltueli, de

Val nu sunt numeroase, dar

sunt deschise, lare si acoperite
cu verdeata.
Catunele carI compun com.

MariI-Negre, la locul unde acest

mal inalt i ripos de obiceT, 'asa

7029 leT.
CAT de comunicatie sunt: dru-

murile comunale, ce duc la Zibi-

sunt cincT: Sari-Ghiol, resedinta,

pe ambele malurI ale vaei Man-

www.dacoromanica.ro

este situat pe malul

o deschizatura continuata cu o
plaja nisipoasa, in care se termina valea llaulle, pe ale carel
ambe malurT e asezat satul, in-

SARI-GHIOL

chis la N. de dealul llaulle, la

Dealurf sunt: dealul Canea,

S. de dealul Acangi si inconjurat

dealul Tepe - T'alisan, la N.-E. ;

Movila-CeardaculuT, la E.; dea-

de movile numeroase la N.-V.,

V. si S.-E.
Suprafata totall a com, este

SARI-GHIOL

318

84 minjI, 69 armasarr, 5 asinT,

3411 or, 286 capre, 73 tapT, 27
ez1 $i 437 porcT.

lul Ceatal-Tepe, la V. $i N.-V.

Aceste dealurT sunt in cea mal

Comerciul e activ; se exporta

cereale $1 animale li se importa

de 8376 hect., din carI 294 hect.

mare parte acoperite Cu imasurT,

ocupate de vetrele celor 7 sate

finete si semanaturl. Tot pe teritoriul com. se afla o multime

de movile, a caror inaltime variaza intre 4-24 m. ; parte sunt
naturale, parte artificiale.
VAT : valea Sari - Ghiol, numita si Valea-Nucarilor, brazdeaza com. de la N. la S., trecind prin mijlocul satelor Sari-

manufacturT $1 instrumente agri..

cole ; comerciul se face cu Tulcea.

Cu 335 case, restul impArtit intre proprietariT, carT posea 1742

hect. si locultoriT, carT stlpin ese

6340 hect.
Populatiunea com. e de 280
familiT, san 1348 snflete.
Sunt dou bisericT catolice ;
o gearnie ; o scoala.
Vite : 986 cal, 1753 bol, 18

iezerul Calica (o prelungire a

pre si 204 pord.

laculuT Razelm). Pe stinga el se

deschide Valea-Viilor, ce brazdeaza com. in partea de E. BaltI:
Razelmul, la S., lacul Agi Ghiol

de coloniale, manufacturl, instru-

la V., balta Calica in centru $1

alta spre E., cite-$T trele fiind

mente agricole si in export de

prelungirT

cereale si vite cu produsele lor.

Budgetul com, e la veniturT

malurile celor doul din urma

de 8093 leT si la cheltuell, de

2603 leT.

Cal de comnicatie sunt : drumul judetean Cara-Omer-Man-

galia ce trece prin com., apoT

drumurT ma' care unesc catunele intre ele $i cu satele vecine.

Sari-Ghiol, com. rur., in jud. si

pl. Tulcea, situata in partea de
E. a judetuluT, la 17 kil. spre
S.-E. de ora.$111 Tulcea, capitala

jud. si in partea centrala a pl.,

la 5 kil., spre S.-V., de Mahmu-

2800 leT.

Cal de comunicatie-: $oseaua

judeteana Tulcea-Mahmudia pe

la N.; drumurf comunale, cae

duc la Tulcea, Agi-Ghiol, MoruGhlol $i Sari-Nasuf.

Ghiol si Calica si varsindu-se in

bivolY, 14 asinT, 13951 of, 47 ca-

Comerciul este destul de activ ; se face prin orl$elul Mangalia, sati gara Mulfatlar, la 37
kil. spre N. $i consta in import

Budgetul com. e la veniturT

de s000 leT $i la cheltuelT, de

ale RazimuluT .,. pe

creste stuf in abundenta. In Razim se afla $1 insula Popina, cu

inaltime de 48 m., apartinind
acestei comune.

Sari-Ghiol, sat, in jud. Constanta,

pl. Mangalia, cat. de re$edinta
al com. Sari-Ghiol, a$ezat pe
ambele malurT ale vaiT Mangalia

si Sari-Ghiol-Ceair, la intilnirea
lor, in partea de V. a comuneT,
si Inchis de dealurile Sari-Ghiol,
Hagilar si Casimcea.
Are o intindere de 1508 hect.,

din care 69 hect. ocupate de

vatra $1 grddinele satuluT, cu o

populatie de 122 familiT, sat

515 suflete.

Se compune din catunele :

Sari-Ghiol, re$edinta, asezat putin spre N., pe valea Sari-Ghiol,

la poalele dealuluf Cauca; Calica, la i kil. spre S. de resedinta, tot pe valea Sari-Ghiol.
Intinderea com. este de 4300
hect., din care 210 hect. ocupate de vetrele satelor.
Are o populatie de 1945 suflete ; 2 $colY mixte, cite una
in fie-care catun, frecuentate de

Sari-Ghiol, sat, in jud. Tulcea,

pl. Istru/uT, cat. com. Beidaut;
asezat in partea centrala a pla$if

$1 cea de V. a comund, la 6
kil. spre V. de resedinta, pe
ambele malurT ale piriuluT Sari-

Ghiol (care ja mal la vale numele de Rimnic-Dere). Are o

populatie, in maioritate bulgareasca, de 37 familiT, sati 315
su flete.

125 elevT ; doul bisericl, una in

cat. Sari-Ghiol, cu llramul mal-

In apropiere, se afla si un lac

(ghlol), al caruT fund, format de

pamint lutos, iT da o culoare

Malcoci, catunul Pirlita, de care

tarea Domnului, facuta de ob$tia locuitorilor, deservita de 2

preotf, un diacon si un cintaret

se desparte prin $oseaua judeteana ; la E., cu com. Be-Tepe,

$i cea-l'alta, in Calica, cu 1 preot,

r diacon $i 1 cintaret ; 4 cir-

nal Rtmnic-Beidaut.

cat. Caraibil (al com. Sari-Nasuf)

$i lacul Razimul ; la S., cu Razimul ; la V. cu Razimul si com.
Agi-Ghiol.

ciumT.

dia, resedinta pla$iT.

Intinderea com. este de 800

hect.

Se mar& este la N. cu com.

galb en A.

Prin sat trece drumul comu-

Sari-Ghiol, sat, in jud. Tulcea,

LocuitoriT posea : 520 plu-

pl Tulcea, catunul de re$edinta

gurl ; 864 bol, 667 vacT, 318

viteT, 13 taurT, 285 cal, 235 iepe,

al com. Sari-Ghiol, asezat in par-

www.dacoromanica.ro

tea de mijloc a pasa si cea de

SARI-GHIOL

N. a comuner, pe ambere malurf

ale vaiT Sari-Ghiol. Are o intin-

dere de i6o hect., cu o populatie de 225 familif, sal-1 1073

suflete ; o scoala mixta si o bi-

seria, deservita de 2 preotl,

diacon i i cintaret.

SARI-NASUF

317

plasii si de V. a comuneT; din

poalele E. ale lul pleaca valea
Gogea-Dere; e acoperit cu verdeatd; domina satul Sari-Ghiol,
valea Gogea-Dere drumurile
comunale Cail-DereSari-Ghiol
si Beidaut Sari-Ghiol.

cu o populatie de 115 familiT, sai1 527 de suflete.

Are o biserica, cu hramul Sf.
Dumitru si o scoald.

Sari-Iurt, ftrIz, in jud. Tulcea,

pl. Istruluf, pe teritoriul com.
rur. Casap-Chioi, si anume pe

Sari-Ghiol, deal, in jud. Cons- Sari-Ghiol, pirta, in jud. Tulcea,

pl. Istruluf, pe teritoriul com.
tanta, pl. Mangalia, pe teritoriul comunelor Chiragi i Sari-

Ghiol; face parte din culmea

Ilanfic, din care se desface, avind o directiune de la S.-E.
spre N.-V.; se intinde prin par-

tea de S. a plasiT, cea de E.

a com. Chiragi si cea de V. a
com. Sari-Ghlol, printre valea
Mangalief, $i valle Acargea, Hos-

cadiul, Papucci si Hagiiar; 'asa

spre V. dealul Chiragi ; de natura stincoasa, face malul drept
al vailor de mal sus s fie inalt
stincos ; se ridica pana la

107 m. Inaltime; este acoperit

ca finete i semnaturl.

rur. Beidaut si Tocsoff; izvoreste din poalele de S. ale dealuluT Sari-Ghiol, trece prin satul
Sari-Ghiol, se indreapta. spre S.,
inteo directie generala de la N.-E.
spre S.-V., brazdind partea cen-

tral a plsiI, pe cea de V. a

com. Beidaut si cea. de N. a
com. Tocsoff; curge pe /a poalele dealuluf Rimnic-Bair, trece
prin satul Culelia, tai e drumul comunal Beidaut-Rimnic, i, dupa

to kil, de curs, se vars in piriul Rimnic-D ere, pe -stinga,

satul Rimnicul.

Sari-Ghiol, vale, in jud.

si pl.

Sari-Ghiol, deal, in jud. Tulcea,

pl. Istruluf, pe teritoriul com.
rur. Beidaut i anume pe acela
al cAtunului sari Sari-Ghiol; se
desface din dealul Caragea-Pu-

Tulcea, pe teritoriul comunelor

nar ; se indreapta spre E., in

spre S.-E., brazdInd partea centran a pIasil si a comuneI Sari-

forma de semi-cerc, intrio direc-

tie generan de la N.-V. spre

rurale Malcoci s Sari-Ghiol; /ese

din poalele estice ale DealuluT

Mare; se indreapta spre S., In& o

directie generan de la N.-V.

S.-E., brazdind partea centran

Ghiol, si pe cea sudica a comuneI Malcoci; trece prin sa-

a plasiT si de V. a comuna ;

tele Sari-Ghiol; se deschide in

lasa. spre E. dealul Peale; este

Wat de drumuI comunal SariGhiol-Beidaut ; e de natura humoasa, acoperit cu livezl si se-

balta Calica; mal poarta numele si de Valea-Nucaritor; pe

aceast vale merge drumul comunal Malcoci

Sari-Ghiol.

riul com. rur. Beidaut, si anume

pe acela al catunulul sati SariGhiol; este virful culminant al

dealuluf Sari-Ghiol; are o
time de de 273 m., punct trigono-

metric de observatie de rangul

situat In partea centran a

ta spre E., pe linga

Dealul-

Mormintelor, trece prin satul

Sari-Iurt, apoi prin Casap-Chioi,

unde mai poarta i numele de

Orla Casap-Chioi, si se varsa,
dupa 8 kil, de curs, In iezerul
Golovita-Mica; malurile sale sunt
limite si ripoase ; pe valea lur mer-

ge un drum comunal Ivan-Cesure

Sani-Iurt

Casap-Chioi.

Sari-Meselic, deal, In jud. Tul

cea, pl. Istrului, pe teritoriul
com. Ciamurli-d.-s. i anume pe
al cat. sla Eschi-Baba ; se desface din dealul Dolojanul ; se in-

ende spre S., inteo directie de

la N.-E. spre S.-V., printre piriul Beidaut i valea Calaigi,
brazdind partea de N. a pl. si
de V. a com.; satul Eschi-Baba,
este asezat la poalele sale de N.;

este taiat de drumul comunal

Eschi-BabaBeidaut ; e acoperit
cu pasunT i finete.

Sari-Nasuf, com. rur., In jud. si

pl. Tulcea, asezata in parte de
E. a jud., la 35 kil. spre S.-E.
de orasul Tulcea, capitala districtuluf, si

manaturi.

Sari-Ghiol, virf de cleal, in jud.

Tulcea, pl. IstruluT, pe terito-

acela al catunului sau Sari-Iurt ;

izvoreste din poalele nordice
ale dealului Halan; se indreap-

in patea. de S. a

Sari-Iurt, sat, in jud. Tulcea,

pl., la 8 kil. spre S. de orase-

pl. Istrului, com. Casap-Chioi;

asezat in partea de S.-E, a plasir
si cea vestic a comuneT, pe

lul Mahmudia, resedinta pl.

Se margineste la N. cu com.
urb. Mahmudia, la V. si N.-V.

ambele malurl ale plriuluf CasapChioi, numit pe ad i si Ripa Sari-

ca com. Be-Tepe, la N. cu lacul Razim si la E. cu com.

furt, la 6 kil. spre Vest de

catunul de re$edinta. Are o in-

Moru-Ghiol.

tindere de 55oo hect., din care

50 hect. ocupate de vatra sa-

www.dacoromanica.ro

Dealurile care brazdeaza com.

sunt : dealul Be$-Tepe, la V., avind cariere de piatra; dealul Ca-

SARI-NASUF

SARf-MEEA-CEA/R

318

la V.; dealul

Sari-Nasuf, sat, in jud.

si pl.

tre lafluentir piriulur Almaliul si

Cara-Bair, la E. Movile se gisesc in diferite partr ale com.;

Tulcea, cit, de resedinta al com.

Sari-Nasuf, asezat in partea de

anume printre Saguda - Ceair,

ele sunt artificiale.

Lacurr: Razimul, la N., produce chefal, cambul, calcan (venitul e al statulm); Lacul-Sarat,

S. a plaser si in cea central a

pur-Ghiolgic-Ceair ; pe muchia
lur merge putin si hotarul Dobroger spre Bulgaria ; este ifftretliat de drumul judetean AlmaliulEse-Chioi ; are o maltime de 105 m. si este acoperit

racile,

pietros,

la E.

com., pe malul de N. al laculuT

Razimul. Se mrgineste la N.
Cu com. urb. Mahmudia ; la V.,
Cu com. Bes-Tepe si Sari-Chioi ;

sunt : Sari-Nasuf, cit. de rese-

la S, cu lacul Razimul si la E.,

cu cat. Bel-Bugeac.

dinti, asezat la mijlocul com.,

Are o intindere de 1700 hect.,

lingi. lacul Razimul; Bei-Bugeac

(Cotul Beinhu), la 5 kil. spre E.
de ca.t, de resedinta ; Caraibil,

din care 82 hect. ocupate de

Catunele, care compun corn.,

la 212 kil. spre N.-V. de cit.

Sari-Nasuf.

Intinderea com. este de 3614

vatra satultif; 687 hect. ale loc ritorilor si 85o hect. ale statuluf, cu o populatie compusa
din Rominf si BulgarT, de 76
familiT, sati 413 suflete.

hect., din care 235 hect., ocupate

de vetrele celor 3 sate, 1745
hect, ale locuitorilor si 1734 hect.

Are o biserici, deservita de

I preot si I cfnaret ; 3 scolf,
din care r romina si 2 maho-

ale statuluT, co o populatiune

medane.

de RominT, Tatarr si BulgarT,

de 274 familir, san 903 suflete.
Are 3 scorf, una romin fondata de locuitorT, frecuentata
de 56 elevr si 2 mahomedane;
o biseric ortodoxa, fondat cam
pe la 1847, de locuitorf, deser-

vita de un preot si 2 cintaretr.

Locuitorir posea : 140 plugurr, 2 masinT de vinturat si
una de batut porumbul ; 58o
bol, 788 vacr, 256 cal si iepe,
6504 or si berbecT ; 15 morl de
vint, 2 lemnarir.

Comerciul este destul de activ; se transporta vite, lina si

cereale, si se importa coloniale
si bauturr spirtoase.
Budgetul com, e la veniturr
de 3810 ler si la cheltuelr, de

arb orT.

Sari-Mesea-Bair, deal, in jud.

Constanta, pl. Silistra-Noui., pe
teritoriul com. rur. Almallul; se

desface din cel precedent, de

Ruga movila Gabrovita ; se intinde spre E.; inteo directiune
generala de la S.-V. spre N.-E.,
printre piriul Almaliul si afluentul siii valea Iaguda - Ceair,

brazdind partea de V. a pl. si

a com.; ramificatiile sale de N.

si cea de S. E. a com. Nalbant,

prelungire de S.-E. a dealulur

fie inalt si ripos; e acoperit cu

viT, cu semanaturr si pasunr;
are 102 m. inaltime ; e taiat de
drumul comunal AlmaliulEse-

CiliculuT ;

se intinde pe litiga

piriul Alceac-Punar ; este tiat

de drumul comunal NalbantHagilar ; are un vid' de 79 m.;

este acoperit cu frnete si livezr.

Sarica, cea mar insemnata pod.

gorie din jud. Tulcea si din

Dobrogea intreagi, asezata pe
poalele de N. ale dealuluT Telita, in pl. Isaccea, pe teritoriul
com. Telita si Nicolitel ; proprietarT sunt multr, atit din, cele

doua comune cit si din orasul

Tulcea ; produce vin excelent ;

are o Intindere de peste 400

Cal de comunicatie sunt drumurile comunale ce duc la com.

vecine: Mahmudia, Bel-Bugeac,

hect.

fac ca malul piriulur Almaliul sa

Chioi.

SarI-Mesea-Bair, deal, in jud.

Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul com. rur. Almallul ; se
desface din dealul Sari-MeseaBair, mal sus putin de inceputul
van' Iaguda-Ceair ; se indreapti.
spre E., tuteo directie generala
de la S.-V. spre N.-E., brazdind

partea de V. a pl. si cea de

S.-E. a com.; printre valle Iaguda-Ceair si Sari-Mesea-Ceair,

afluente ale piriulur Almaliul ;

este acoperit Cu semanaturr si
pasunT ; e Wat de drumul comu-

Sarl-Mesea-Bair, deal, in jud.

de RominiT si BulgariT, venitT

Constanta, pl. Silistra-Notra, pe

tetitoriul com. rur. Almaliul;
se desface din dealul Ieral-Cea-

din satele Visterna (pl. Babadag)

Bair ; se intinde spre S., avind

si Beidaut (pl. Istrulul), ce ail

plecat din pricina lipser de pa'l'hit pentru agricultura.

spre S.-E., de la movila Gabrovita, de unde se desface, prin-

Comuna s'a fundat la 1864

Cu semaniturr, finete si putinT

Sari-Tepe, deal, jud. Tulcea, in

partea de N. a plaser Babadag

3803 la

Mora-Ghiol, Bes-Tepe , i Tulcea.

Sari-Mesea-Ceair si piriul Pam-

o clirectiune generala de la N -V.

www.dacoromanica.ro

nal AlmaliulEse-Chioi.

Sart-Mesea-Ceair, vale, in jud.

Constanta, pl. Silistra-Nota, pe
teritoriul com. rur. Almallul ; se

desface din dealul co acelasT

nume, de Ruga pichetul No. 7,

de la hotarul spre Dobrogea

SAR0131,

bulgAreasca ; se indreaptd spre

E., inteo directiune generala de

la S.-V. spre N.-E., brAzdind

partea de V. a pl. si cea de S. a
com., taie drumul judetean AlmaliulEse-Chini si dupa o lungime de 5 kil., se deschide in
valea piriuluT Almaliul, numitA

Beilic-Ceair, ceva mar sus de

confluenta lui cu piriul GhiolgicPampur-Ceair.

Saroul sali Saroa, munte, pl.

Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
din culmea Oituzului.

Sarp - Orman, pdure, in jud.

Constanta, pl. Silistra-Noud, pe
teritoriul bulgdresc, al com. rur.
Regep-Cuiusu, situatA in partea
meridional a plAseT si cea de
V. a com., pe ramificatiile orientale ale dealuluI Uzun-Bair, intre vAile Caraclic-Coresi si Sarpul-Orman-Ceair. Are o intindere de 1 IO hect. si, ca esentA

principall, carpenul. Pe lingA

dinsa si anume in partea de S.,

319

teritoriul com. rur. Dobromirul

si anume pe acela al cAt. sAu
Techi-Deresi, intinzindu-se pe

la E. satuluI, din valea Terescondu Ceair si pAnA la dealul

Uzun-Bair. Are p suprafat de
250 hect., coprinzind tot felul
de arborI, mal ales ulmi si fagl.
E situar la S. pl4eT si la S.-E.
comuneI.

SASCA

Dintr'un document de la Alex.

LApusneanu VodA, dat din Hui,

la 4 Aprilie 1552, se vede cA

pe atunci aici nu era sat ci numaT simplu o poianA, cA aceastA

poian lmpreund cu un sat

a-

nume BdIdnqti, pe riul Birladul,

le mosteneste Alexandru LApus

neanu Vodd de /a Postelnicul

Hrdlor, care murise fdrd mostenitorY i le vinde in urml Stol-

Sarpul, 6a/id, in jud. Constanta,

pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Rasova si anume pe acela
al ct. Vlah-Chioi. Este o pre-

niculuT Toader Bolea co 1200

zlot tatdretr, care bant ir dis-

lungire de S. a bAltiT Vederoasa,

satului. ( Arh. 1st, t. I, pag.

cuprinsA intre dealurile Polucci

la S., ale cArtfi pAduricT ii acoper. pe icT pe colo malurile si

125).

Sasa, pirig, jud. Roman, ce curge

dealul Diuc, la N. care il face

prin pl. Fundul, com. Poiana-

malul inalt, ripos si acoperit co

tufisurT. Este acoperia pe toat

lul Iurascu. Izvoreste din sus de

satul Neguseni, curge prin satul
Negiseni, printre satele CAuti-

intinderea cu stuf. Inteinsa se

tribui apol pe la principalele

mnAstirI, pentru sufletul rApo-

deschide valea Tiutiuluc-Ceair la

V. si Polucci-Ceair (sau Urluia),

seni si Negri de o parte si Po-

la S.-E.

varsd in riul Siretul, pe stinga,

mai spre V. de satul Migla.

iana-lut-Iurascu

de alta si se

trece un drum comunal ce duce

de la Regep-Cuiusu la Crenova,
in Bulgaria.

Sarului (Dealul-), deal, nelocuit,

intre riurile Oltetul i Oltul, si
intre com Bechet si Beica, jud.
Romanati. Se intinde putin si
in jud. Vilcea. Are directia N.-

Sarp - Orman - Ceair, vale, in

S.-E., terminindu-se la com. Brd-

jud. Constanta, p/. Silistra-Noti,

netul. Are 1871'1,76 altitudine

d'asupra niveluluT Marii si este

S.-V. cu coin. Baia si MAlini si

acoperit de intinsa pAdure Mirila.

dAtelul. Forma-I teritoriall este

aceia a unuT poligon neregulat

pe teritoriul bulgAresc al com.

rur. Regep-Cuiusul ; se desface
din poalele de N. ale dealuluT
Uzun - Bair, se indreaptA mal'
india spre E., apof spre S., avind
o directiune generala de la N.-V.
spre S.-E. ; brAzdeaz partea de
S. a plAseT si cea de V. a com.;

se intinde printre dealurile Uzun-Bair si Caralic-Coresi la V.,

Cara-Peretlic si Aivalic-Bair la

E.; dup 6 kil. de drum se

Ambele sale coaste, inclinate in

mod egal, ati o mare importantri
militar, servind ca pozitiunI de

Sarpali-Orman, pa-dure, in jud.

Constanta, pl. Silistra-Nota, pe

situatA cam in centrul plAseT

Moldova-d.-s., la V. si la Lo kil.

de Flticeni. Se mArgineste la
E. cu com. Baia si Rddseni, la

la N. cu com. MAlini si

Brd.

inclinat spre albia MoldoveI,

care il strAbate de la N.-V. spre

post-garda, cind o armatA s'ar

retrage silitA spre Slatina. Este
situat la IO kil. spre E. de Bals.
Linia feratI Slatina-Craiova il
inconjurA pe la S., iar soseaua

S.-E. Se compune din satele

Slatina-Craiova il trece pe la

milif, sau 1743 suflete ; 4 bisericT,

mijloc.

deservite de 2 preotr i 4 cin-

Sasca-MicA, Sasca-Mare, Bogata

si Pdiseni, cu resedinta in SascaMicA.

Are o populatie de 494 facoal mixtd, conclusa

de un invAtAtor.
Budgetul comunei e la veniturl
de 4460 leT si la cheltuelf, de
4382,50 lel.
E udatA de riul Moldova i de
tAreti ; o

deschide in ;ralea Regep-Cuiusu-

Ceair, pe stinga, ceva mal sus

de satul Regep-Cuiusu.

Sasca, com. rur., jud. Suceava,

Sasa, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Poiana-lui-Iurascu, pe

malul sting al piriuluT Sasa si
spre E. de satul Poiana-lui-Iurascu, locuit numaT de tigani.

www.dacoromanica.ro

SASCA-MARE

SASCUT

320

piraiele inca, Sasca si Bogata,

cu afluentiT lor.

Dota partI din teritoriul comunel este muntos.

Mosia e proprietatea PrincipeseT El. G. utzu si are o
intindere de 2614 falci, din
care 939 falcf padure, 1039 falcr
cultivabile si restul prundis

Vatra satuluT ocupa 8o fala

ImproprietaritT in 1864 sunt 3
fruntasT, 34 palmasT si 50 codasT, stapinind 2771/2 falcI.
DrumurT principale sunt : la

Sasca-Mica (peste Moldova) 2

kil., la Malini, 4 kil.

Sasca-Mare, pirla, jud. Suceava,

loc sterp.
Improprietaritl, in 1864, sunt
18 fruntasi, 121 palmasT si 133
codasT, stapinind 915 falcI.
La Paiseni este un herastril

izvoreste

Cu un jug (gater) si 15-30

pinze. atf-va dintre locuitorl

Sascuta - lul - Nicoricl,

se ocupa cu stupdritul, iar ceT

din Bogata cu fabricarea donitelor de brad.
MuntiT i dealurile comund

sunt acoperite cu padurT de

de sub Camesoiul,

dupa ce a udat comuna cu

acelasi nume pe o intindere de
2 kil., se vars in Moldova.
Are de tributad din dreapta :
Sascuta-

Mica, Poiana, Mdciesul si PIdul - Negru ; iar din stinga

Scursura-din-Hleiii, Pidul-Voiujilor, CiungiT, Piriul-Costorovel,
Piriul-MorosenceT, Borozan, Pi-

Prin pdurT se a-

riul-ampulu n geanulul, Piriul-VaduluT, Plostinul i Piriul -Tulbure.

dapostesc tot felul de vinaturT,

iar in Moldova si prin pirae se

Sasca-Mica sati Ruqi, sat, jud.

brad, putin fag, plop, mesteacan

si flneturi.

gasesc : pastravT, clean, mreana,

zglavocr, etc.
LocurT maT insemnate in comuna. sunt : Movila-Bortoasa,
zisd i Sapata i Bogata.
In 1803, Sasca, VisterniculuT

Sandul Sturdza, avea 68 liuzI,

platind 936 leT bir anual, ocupindu-se cu lucrul pamintului si
facutul draniteT . (cUric., vol.
VII.)

Sasca-Mare, sat, pe mosia i in

com. Sasca, jud. Suceava. Par-

tea S.-E. a satulul se numeste

E cel maT vechiil sat din

comuna. (Satul exista pe timpul

descalicaril. V. Bala. Xenopol

A. D., (1st. Roin.).

E asezat pe tarmul drept al

l'are piraele inca

MoldoveT,

Melusoaia.

Are o populatie de 471 suflete ; o biseric, cu hramul Sf.

VoevozT, deservid de un preot
si 2 cintAretr.

Suceava, pe mosia si in comuna

Cu acelasT nume.

E asezat pe tarmul sting al

Este udata de piraiele : ConVest, Balcuta si FIntinele.

Se compune din catunele:

Balcuta, Contesti, Fabrica Zaharina., Fintinele, Sascut, (unde
e si primaria comunel) Schineni i Valea-NaculuT, cu o po-

pulatie de 2414 suflete.

Are o biseric parohiala, cu
hramul Adormirea, in cat. Sascut si 2 filiale, din care, una,
Cu hramul Sf-tiT ImparatT, in
Contesti

Cu hramul

Sf. Nicolae, in cat. Sascut; o

scoala mixta, frecuentad. de
109 copil (1899-900).
Budgetul com. e la veniturT
de 11255 le! 87 banI, iar la
cheltuelf, de 11217 leT, 7 batir,
LocuitoriT posea: i masina
de treerat cu aburT, i de batut porumb tot en aburT, 286
pluguri de lemn, 30 de fier, 20
grape de fier, I trior ; 59 cali,
832 bol, 242 vac.1, 192 pord,
842 ol si 28 capre; 6o stupi
cu albine.
Ail 156 hect. vil.

MoldoveT.
Vatra satuluT ocupa I 3 '12 falcI,
cu o populatie de 403 suflete.

Sunt in Sascut: 16 comerciantI, si o fabric de zahar,

Are o biserica, cu hramul

SI. Alexandru, zidita de Al.

lion, avind mal mult de 300

Sturdza in 1847, deservit de

un preot si 2 cintlre0"; o scoall
mixta, reinfiintata in 1887, conclusa de I invatator si frecuen-

tad de 35 copil.
ImproprietaritT in 1864 sunt
3 fruntasl, 36 palmasT si 20 codasi, stApinind 2101/2 falcI.
DrumurT principale sunt : la
Lamaseni (6r5 m.), la Baja (4
kil.), la Malini (7 kil.) si la
Cornul-LunceI (4 kil.).

cu un capital de aproape i milucratorT.

Sascut, cdtun, in com. cu acelasT

nume, pl. Rdcaciuni, jud. Putna.
Are o biserica parohiala, Cu
hramul Adormirea si una filiall,
cu hramul Sf. Nicolae ; o scoall
mixta, frecuentat de log copiT.

Sascut, parohie, in com. cu acelas nume, pl. Racaciuni, jud.

Putna, avind
biserica paroMala, cu hramul Adormirea
cu hramul Sf. Nicolae
in cat. Sascut i i filiald, cu
hramul SftiT imparati in cat.

Sascut, com. rur., in jud. Putna,

pl. Racaciuni, situad pe valea
piriuluT ce trece prin sat si se
duce in sesul SiretuluT, la 13
kil, de sub-prefectura piase si

Sascut, stalie de dr..d.if., jud.

la 57 kil, de capitala judetuluT.

Putna, pl. Racaciuni, com. Sas-

www.dacoromanica.ro

Contesti.

SAScur THOTARUL-)

321

SAT1S-CH101-DERW

cut, pe unja Marasesti-Bacati,

pusa in circulatie la 13 Sept.

/ului Sasova, ce vine in partea

de E. a satuluI, fiind udat de

1872. Se afla futre statiile Ad-

pamint cultivaba sl finete). Se

arendeaza in total tu 8422 leI

piriul Rebricea.

anua/.

jud (13,7 kil.) si Negri (9,3 kil.).

Inaltimea d'asupra niveluluT Mara de 1221'1,67. Venitul -acesteI

stata pe anul 1896 a fost de

131867 Id, 74 banI.

E asezat pe mosia Scinteia,

pe o suprafata de 135 hect.,

din care upo hect. padure, cu

Satis-Chioi, sat, in jud. Constanta, pl. Hirsova, cat. com.

o populatie de 33 familiT, sati

Siriul, situat in partea centrala

a. plasel si cea de S. a comu-

119 suflete.

LocuitoriI posea : 6 plugurI

Sascut (Hotarul-), perdure, in

si lo care cu bol, I plug si

neI, la. 7 kil.

spre S. de cat.

de resedinta, pe ambele enalurI

intind ere de 400 flci, situata

pe teritoriul comune/ Cu acelasI

caruta cu cal; 88 vite marl cor-

ale piriuluI Sarai. Are o intin-

nute, 14 cal, 200 oI, 6 capre

dere de 4265 hect., din care

nume, pl. Racaciuni, jud. Putna.

si 15 rImatorI.

159 hect. ocupate de vatra satuluI Cu 140 case. Populatiunea,

Sascuteanca, aitun, Cu i6o locuitorr si 40 case, apartinind

com. Sascut, jud. Putna.

Sasic-Corai, vale, in jud. Con-

Sasul, sat, jud. Brdila, la E. com.

Sutesti, cam la 6 kil. spre E.

compusa din TurcI si RominI,

este de i 16 familiI, sad 670 su-

de satul Sutesti, pe drumul Su-

flete, ocupindu-se Cu agricultura

testi si Movila-Miresef. Suprafata vetreI satuluI este de 8

si cresterea vitelor.

stanta, pl. Hirsova, pe teritoriul

com. rur. Eni-Sarai i anume pe
acela al satuluI Terzi-Chioi, in

hect., cu o populatie de 65 su-

partea de S.-E. a plasef si cea

de E. a comunel ; are o directie generala de la N.-E. catre

130 vite mari cornute, 40 rima-

teritoriul comunelor rurale Ghiuvegea i Para-Chioi.

torl si 420 oI.

Ceair este un alt nume al valt

Satis-Chioi-Ceair, vale in jud.

Constanta, pl. Silistra-Noul, pe

flete.

Locuitorif posea.:

38 cal,

Dermen-Ceair, nume ce-1 poarta

S.-V.; se deschide In valea Car-

Sasul, atun, in jud. P.utna, com.

tal cu z kil. mar sus de satul

Biliesti, pl. Biliesti, situat in

Bulgaria,

Terzi-Chioi i, dupa ce s'a unit

cimpia SiretuluI, spre V. de cat.

cu valea Sasic-Culac. Este talan de drumul comunal Terzi-

Biliesti.

Are o populatiune de 375

tar a avut numele de CanaraCeair i pana In dreptul comund Ghiuvegea, de unde la

Chioi-Cartal-Sercu i strabatuta
de drumul comunal Terzi-ChioiCurudjea.

locuitorl; z biserica, Cu hramul

Sf. Voevozl.

pe cel de valea Dermen-Ceair,

pastrindu-I pana la deschiderea

Sasic-Culac, vale, in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul

com. rur. Eni-Sarai si anume pe

de satul Terzi-Chioi ; este sittlat

in partea de S.-E. a. plaseI si

cea de E. a comuneI, avind o
lungime de

21/2

kil.

Sasova, sat, in partea de S. a

com. Bodesti, pl. Mijlocul, jud.
Vaslui situat pe coasta dea-

pana la care ho-

sa in baIta Iortmac. Aceasta

Sasul (OrAtiile), munte, in raionul comuna Rucarul, jud.

vale are niste malurI inalte i aco-

Muscel, proprietatea fratilor Bunesti.

perite cu padurI, din care mal

insemnata, pe dreapta, este padurea Buluc-Orman. Dealurile

Sasului (Muntele-), munte, in

carI o marginesc sunt i Dermen.

Sirt, la V.; Curp-Chioi, la E.

acela al cat. sati Terzi-Chioi;

se desface din dealul Memendeni-Tepe, indreptindu-se spre
S. si avind o directie de la N.
spre S.; se uneste cu valea Sasic-Coral si se deschide apoI in
valea Cartal, putin maI spre N.

aceasta vale de la hotarul spre

Gura-Siriulur, ramificatie a mun-

E talan de drumul comunal ce

duce de la Veli-Chioi la Para-

telui Teharaul.

Chioi.

jud. Buzn, com. Nehoiasul, cat.

Sailor (Muntele-), proprietate

Satis-Chioi-Dere, vale inseln-

a Eforid Spitalelor Civile din Bucuresti, fosta pendinte de manas-

tirea Sinaia, com. Tesila, plaiul

Peles, jud. Prahova, care, impre-

nata in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. TasPunar i anume pe acela al catunuluI s Baltagesti; este for-

una cu mosiile Munta-Negrasul

Zilistea-Trestieni, are o intindere

vine de la N. si se deschide

de 1246 hect. (1046 hect. suprafata impadurita si 200 hect.

In ea, indreptindu-se spre S., si

avind o directie generala de la-,

man. de valea Uzuncea, care

41

66940. Afarole Liclionar Geografic. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

SATNOENI

SATUL-NOt

322

N.-E. catre S.-V.; se intinde prin-

stanta, pl. Silistra-Noua, ase-

hect.), toate de forma lunguiata,

tre dealurile Erchesec si Zavol.

zata in partea de V. a judetuluT, la i kil. spre V. de o-

acoperite cu padurT de sala'.

Bair spre N.-V.

si

Alac-Bair

spre S.-E.; trece prin satul BaltAgesti si se continua cu valea

Boazgic-Dere; este situatA in

rasul Constanta, capitala distric-

partea de N. a plasei si a co-

selul Ostrov, resedinta pl4eT.

Se invecineste la S.-V. ca
Unja ; la E., cu Oltina si la
S. Cu Lipnita.
Se margineste la N.-V. Cu
jud. Ialomita, despastindu - se
prin Dunare ; la E., cu com.
Oltina, de care se desparte
prin lacul Oltina ; la S., cu co

mune! si are 4 kil. lungime.

Satnoeni, sat, In jud. Braila.

Vez! Liscoteanca.

Satnoeni, sat, in jud. Ialomita,

pl. Borcea, pendinte de com.
Dichiseni, situat pe tarmul sting
al bratulur Borcea, la i kil.

spre E. de satul Dichiseni.

Are o populatie de 84 fa-

tuluT si In cea de N. a plaseT,

la 20 kil. spre N.-E. de ora-

munele rurale Lipnita si Cilnia,

despartindu se de cea d'intii

Lacul Oltina se afla la E. com.;

are malul inalt si stincos, din
cauza vecinatateT dealurilor pietroase.

VA!: Pirjoaia, la V., ca o di-

rectie de la S.-E. spre N.-V.,

trecind pi-in satul Pirjoaia, deschiendu-se In Dunare; Silistea,

la N., cu directie de la V. spre

E., deschizindu-se In lacul 01tina; valea Coslugea, cu adiacenta sa, valea Iroftie la S.;
Valea-Satului pi-in interior, trecind si prin Satul-Noti, ambele
deschizindu-se in lacul Oltina.

prin valle Coslugea si Irostie,

Este formatd din doul ca-

tal! si o biserica.

de cea d'a doua prin dealul

LocuitoriT posedA : 150 caT,

300 boT, 4 bivolT, 90 porcI, 750

Ghivizlicul.

tune: Satul-Noti, resedinta, asezat in partea de E. a comuneT,

o! si 5 capre.

Satul-Costii, sat, in jud. Covurluiti, pl. Siretul, com. Filesti,

spre N. de resedinta comuneT, la 4 kil. Are o populatie
de 365 suflete ; o biserica si o
scoala.

Satul-Mare. Vez! Crivina, com.

rur., jud. Prahova.
Satul-Mare, seituc. Vez! Dobronauti, sat, com. Virful-CimpuluT,

pl. Berhometele, jud. Dorohoia.

Satul-Mare, satuc. Vez! Pilipauti,

sat, com. Pilipauti, pl. Herta,
jud. Dorohoiii.

Relieful solului e putin accidentat de culmea Coslugea, cu

pe malul de V. al laculuT 01-

ramificatiunile sale de E. si
N.-E.
DealurT principale sunt: Dea-

dominat de dealul Dincolo-de

Siliste. Pirjoaia, in partea de V.
a comuna, Ja 4 kil. spre V. de
resedinta, In valea Pirjoaia, la
500 m. de malul DunareT, inchis la N. de dealul La-DoulMovile, la E. de Ciatal-Orman
si la S.-V. de dealul Coslugea

lul La-Doua-Movile (140 m.),

la V.; DeaIul-de-la-Cetate (125
m.), la N.; dealul Ciatal-Orman,

cu virful Pirjoala (142 m.), la V.;

dealul Ghivalicul, cu virful Movila-Pirjoaia (141 m.) ; Coslugea
(138 m.), la V.; dealul Dincolode - Siliste (115 m.), la N.-E.

Ele apartin toate calme! Coslugea si sunt acoperite cu se-

cu movila Pirjoaia.

Suprafata com. e de 3162

hect., din care 26 hect. ocupate de vetrele satelor, cu o

manaturT, p4unr i tufArisuri.

Movila Pirjoala (141 m.), la
S.-V., domina satul Pirjoaia si
fluviul Dunarea.

populatie de 8o8 suflete.

Are 2 bisericT, una In car.
Satul-Noti, cu hramul Inaltarea
DomnuluT si cea-l'alt in cat.
Pirjoaia, cu hramul S-ti! Apos-

Dunarea uda comuna la N.,

ta, deservite de 2 preotT, 2

pe o distanta de io kil., de
Satul-Nemtesc, cdtun, pendinte
de com. Cazasul, pl. Vadeni,

tina, in Valea-SatuluT, inchis si

la movila Pirjoaia 01 pana in

dreptul ostrovuluT Pirlitul, in-

dascA1T i 2 cintaretl; 1

coa1

mixta, frecuentat de 77 copil

(1899-900).

jud. Bralla, situat la N. de com.,

teo directie de la

S. - V. - V.

LocuitoriT posea: 78 phi-

dincolo de muchea Baldove-

spre N.-E.-E. ; malurile sale in

nesti si catea ferata Braila-Barbosi, la 7 kil. de com. Cazasul.

partea de V. sunt inalte si ripoase, pe alocurea stincoase,

iar In partea de E. sunt joase.

gurT, 134 care si carute, 2 masinT de secerat.

Budgetul com. e la veniturr
de 3545 leT si la cheltuelT, de

Are o populatie de 65 sufl.

Vite : 84 ca!, 80 bol, zoo
vacT si 36 rimAtorf.

Formeaza si cinc! ostroave : oi-

mul (30 hect.), Bira-Basul (loo

hect.), Venga (i5 hect.), CaliSatul-Noti, com. rur., jud. Con-

Gheorghe (1 o hect.) si Pirlitul (85

www.dacoromanica.ro

2995 le!.
CA de

comunicatie sunt

numaT drumurile comunale ce

unesc catunele intre ele si Cu

SATUL-NOt

satele apropiate: Lipnita,

nia, Oltina, etc.

323

Cil-

Satul-Noti, com. rur., a$ezat in

partea de V. a jud. Tulcea,
in cea de S.-V. a plg$eI Mcinul, pe pitiul Cerna.
Se mgrgine$te la N. cu com.

SATUL-NO

de E. a plg$eT, la 12 kil. spre

N.-V, de org$elul Sulina, re$e-

la Sfi$tofca, Periprava, Letea si

dinta pl$eI.
Se mrgine$te la N. cu com.

Sulina.
Comuna s'a intemeiat la 1860

rur. Sfi$tofca ; la V., cu com.

de catre monahul Sebastian $i

un locuitor, Pocaca.
Pe terit. com. s'a fcut atacul
armatelor aliate contra RusieI

urb. Chilia-VechIe $3. la S., cu

com. urb. Sulina $i com. rur.

Cara-Orman.

cu peste $i din care miele duc

Turcoaia ; la E., cu com. Cerna ;

Relieful plmintuluI este ne-

la V., cu com. Picineaga $i la

In rgzboiul CrimeeT. In rtzbolul

insemnat; pAmintul, jos, acoperit

de ape, girle, baIi i stuf ;

de la 1877 un escadron de Cazad 11-at fcut laggrul ad, de

$i colo se ridica a$a numitele

unde at atacat

grinduri, unele nisipoase, altele

productive, ca grindurile : Satul-

S.ilina de la Turci.

S., cu comunele Coium-Punar

Cirjelar.
Relieful soluluT e accidentat
de dealurile : Cale-Bair, 45 ni.,

la E.; Hasan-Bair, 112 m., la

S.-E., acoperite cu finete $i semg.ngturI.

Movile sunt multe, artificiale.

Ape : Val ea Ai-OrmanuluI sa t

Picineaga, la S. i afluentul sgt

Valea-CerneI, pe la N., trecind
$1. prin sat. Valea Jaila o udg

la E.
E formatg dintr'un singur cg-

tun, Satul-Not, a$ezat pe ambele maluri al ptriuld Cerna

la poalele dealuluI Cale-Bair.
Intinderea com. este de 1700

hect., din care 120 hect. ocu-

Noti, Letea, Sulina, Cherhanoiului, Grindul-cu-Pgrul, Grindulcu-ArinI, Chiserul, Chirilg, Visoca-Hreda, Hasmacul, Pgrulta,
Grindul-luI-David; inAltimea lor

variazg 'filtre 2-5 metri.

Bratul-Sulina udg com. la S.;

at cucerit

Satul-Noti, cotn. rur., in partea

de N. a jud. $1 a pl. Tulcea,
pe malul sting al bratului Chilla,
in t'ata Izmailulul.
Se margine$te la N. $1 V. cu

Basarabia, despgrtitg prin Dungre, la S. cu ora$ul Tulcea $i

gira Sulimanca, la N.-V. Bglti

sunt numeroase i marI ; principalele sunt : Manita, de 200
hect., Babina (180 hect.) la

la E. cu orapl

N.-V. ; Bodaproste (i5o hect.) la

V.; Velichi-Merhei (250 hect.),
Malul-Merhei (100 hect.) la N.;
Dovinca (120 hect.) $i Rgducu1111 (150 hect.), la S.

Orle; pe malul DungriI se afl

locurI ridicate numite grindurI,
acoperite cu pgdurl de sticil si

E formatg din doug cgtune :

Ciatal, PtIggeanca, la V.; Pardina, *ondul i Stipotul, la E.

Apele sunt numeroase: bra tul Chilla, o ucil la V. $i N.;

E a$ezata tuteo regiune

peang-bltoasg. ; pgmintul e $es
intins, acoperit cu stuf, lacurI

locurI de pg$unI. Malcoci e o

pate de vatra satulur, 1180 hect.

apartinind locuitorilor i 500
hect, ale statulul, cu o populatie in maioritate rusg, de 181
familiT, sat 944 suflete.
Veniturile com. sunt de 1808

Satul-Not, re$edinta, la E.
Letea, la 2 kil. spre V.

hect., din care 150 hect. ocu-

bratul Tulcea, la S.; girlele

leI, lar cheltuelile, de 1756 la

pate de vatra satelor $i

Ciatal, PtIggeanca, la V.;

da, Iacob-Suhat $i Pardina, la E.

$1

Intinderea com. e de loco

850

Drumurl: Calea judeteang Mg-

hect. pgmint solid, al statulul,

cin-Ostrov; cal comunale la Picineaga, Cerna, Cirjelar i Co-

cu o populatie in maioritate
compusg din Ru$I, de 250 fa-

sat Hoo suflete.

ridicaturg de 4 m. Grindurl sunt :

Lacurr: CostinuI, Costinciucul, Pentilicul

$i

Are o bisericg, cu hramul

Are dota $coale mixte, fre-

la E., Hontul-Mate i Mic, Siminocul, prin mijloc ; Ghido, Side-

Na$terea Mala DomnuluI, ziditl

de locuitorI, deservitg de i preot
$1 i cintgret ; o $coall mixtg,

cuentate de 66 elevf (1899- 900);

rul, Savca, Ro$ul, la V. $i S.;

o bisericg ortodoxg, cu hramul

contin toate pe$te in abundentg.

Na$terea MaiciI DomnuluI, fon-

frecuentat de 62 elevI (1899-

data in 1821 de un monah ;

1900).

circiumi.

atunele carr o compun sunt

4, toate a$ezate pe malul drept
al bratulur Chilla Satul-Not, la

ium-Punar.

Satul-Noti, com. rur., in jud.

Tulcea, pl. Sulina, situatg in
partea de E. a jud., la 4Q kil.
spre N.-E. de ora$ul Tulcea,
capitala districtultif, $1 in partea

Budgetul com. e la veniturr

de 4100 ler $i la cheltuelf, de
3941 leT.

aile de comunicatie sunt ni$te

drumurI naturale ce locuitorif

le-at fcut prin stuf, la lacurile

www.dacoromanica.ro

N., re$edinta, in fata lzmailulur;

Ciatal-Chioi, PtlAgeanca, la 7 si
16 kil. spre S.-V.; Pardina, la

16 kil. spre E. de reqedintg.

Intinderea com. e de 58o0

hect., din care 180 hect. vetrele

SATUL-NOU

satelor, cu o populatie amestecata de 648 suflete.

Locuitorii poseda : 115 plugurl ; 495 cal' i lepe, 708 bol',
642 vacY, 1900 oI, 400 porci si

Vite : 8 cal, 156 vite marI

cornute i 40 porci.

Satul-Noe, sat, jud. Botopni,

situat Ruga iazul Poienei, in par-

tea de N.-V. a com. Poiana-

i O asint

Venitul com. e de 1865 lei

cheltuelile, de 1614 ?el.

Comunicatia se face pe bratul Chilia i pe gtrle ; drum comunal este acela de la Tulcea
la Satul-Notl O Chilia-Vechie.
Are dota biserici, una in Par-

dina, cu hramul Sf. Maria, cu

un preot i un cinfaret, fondata in f86o de un 5tefan Belibov i cea-l'alta in Ceatal-Chioi,
cu hramul Sf. Nicolae, fondata
In 1870 de o vaduva Domnica
Belcicanci, deservita de 1 preot
i I cintaret ; o coala de catun.

Satul-Not, sat, jud. Bacati, pl.

Siretul - d. - s, com. Buhociul,
situat pe esul din stinga Sire-

tului. Are o populatie de 833

suflete, in maioritate UngurI ; o
coal'a mixta ; o biserica cato-

Ha., facuta. in 1891 de catre locuitori ; 3 circiumr.

Vite: 15 cal, 486 vite mari

cornute, 251 porci i 6 capre.

Satul-Noil, sat, in jud. Constanta,

pl. Silistra-Noul, com. SatulNoti, pe lacul Mirleanul. Are o

hect. Are o populatie de 30

suprafata de 2442 hect., O 0

populatie de 126 familii, sati

Satur-Noil, sal, in partea de S.

939 suflete.

Satul-Noti, sat, in jud. Constanta,

pl. Medjidia, catunul com. Tortoman, situat in partea centrall

Are o populatie de 375 suVite : 65 cal, 344 vite mil

cornute, 113 porci i 47 capre.

familii, san 141 suflete.

a satului Vicoleni, com. Berezeni,

pl. Prutul, jud. Fakir', wzat

pe platoul dealuluI Prutul i pe
piriul Satul-No, aproape de
balta Berezeni.

Suprafata teritoriului moOei

a pl4ef I cea de S. a comunei,

pe valea Geabam.Are o intindere
de 301 2 hect., din care 18 hect.

trup cu monja Vicoleni.

ocupate de vatra satuluT, cu o

populatie, in maioritate romina,

milii, sati 455 suflete.

Locuitorii sunt improprietariti

de 58 familii, sal 299 suflete.

in 1878, pe domeniul statului

Vicoleni, cind s'a infiintat i

Satul-Noil, sail Seaca-Tinrk

Are o populatie de no fa-

satul.

sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,

Dealul -Seaca O Seaca-Tinara,

despartite printr'o vale.
Are o populatie de 1176 suflete ; o coal mixta., ce functioneaza din 1883, frecuentata
de 67 bdeti ; o biserica de birne,
cu hramul S-tul Imparati Constantin O. Elena ; 2 circiumi

flete.

statului Ghermaneti, pe
care s'aj facut improprietarid
in 1878, pe o suprafata de 18o
niul

e de 2288 hect., formind un

Bistrita - d. - j., com. Racaciuni,

caciuni (coall).

5 fa-

Satul-Noi, sat, in com. Zberoaia,

pl. Podoleni, jud. Falciti, spre
V.-S. de satul Scoposeni, a5ezat
in Valea-Cumpene/or, pe dome-

riel, wzat pe doua dealurI :

piriul Salva, mal sus de satul

Teitwil, la 8 kil. de satul Ra-

Are o populatie de
miliI, sati 26 suflete.

rona. E infiintat la 1886 cu nolI

improprietariti $1 are o suprafata de 132 hect., cu o populatie
de 24 familii, sati 103 suflete.
Vite: 41 vite mari cornute,
8 cai, 131 I i 16 mascurl.

com. Seaca, resedinta primaesul Siretuld, Ruga

proprietAriV pe domeniul statului Vetrioaia, situat pe platoti,

litiga antul inconjurator al
satelor Vetr4oaia i Simine$ti.

Lunga, pe- mosia statuld Vo-

Satul-Noil, sat, jud. Bacati, pl.

situat pe

SATUL-N01,

824

1 brwvenie.

Satul-Not, jud. Suceava. Vizi

satul Hirtoapele.

Satul-Notl, sat, facind parte din

com. rur. Coloneti, jud. Tecuciti,

wzat pe partea stingl a riulur

Zeletinul, la 6 kil, de rwdinta
comunef, spre N.

Teritoriul satuluI e de 148

hect., cu o populatie de 170 sufl.

Locuitorii sunt razql.

In sat este si14tea Seaca-Ti-

Satul-Noil, sat, jud. BacH, pl.

Trotu01, com. Bogdanqti, situat intre Trotupd O Oituzul.
Are o populatie de 202 su-

Satul-Noti, sat, acind parte din

com. Cosmqti, pl. Nicoreti,
Satul-Not, sat, in partea de S.
jud. Tecuciti, wzat pe partea
a com. Vetrioaia, pl. Prutul,
selle a Siretulul, la 3 kil, de
flete, totiUngurf ; o biserica catojud. Falciti, la 250 m. de satul
reedinta comuna.
ir, cladita de locuitorl in 1890,
de rqedinta. Vetripaia, infiinAre o populatie de 229 su-,
deservita de I cintaret.

fiara.

tat in 1878, cu locuitori no! In-

www.dacoromanica.ro

flete.

S ATUL-N00

225

SAUCA

Satul s'a infiintat cu locui-

si RominT, de 120 familiT, saa

toril improprietdriti in anul 1878,

pe mosia statulurFurceni. Locuitoril venitT aicr ail fost din Iond-

ment se vede cum a Domnul

6o suflete. Are o bisericd vechTe,

sesti si Cosmesti. Teritoriul satullir este de 394 hect.

Satul-Noti, cdtun, pendinte de

com. Rusi-lur-Asan, pl. Neajlovul, jud. Vlasca. (Vez! com.

ordond dregAtori/or judecAtorestr si administrativl de la Roman, O. nu se amestice in afacerile acestul sat. AstAzT acest
sat face parte din cuprinsul orasulur Roman, formind mahalaua

Rusi-lur-Asan).

Episcopier.

Satul-Noti, numirea ce se da
cdtunulul format din Insurdtei
pe mosia Statuld DrAgdnestiTigAnia, jud. Teleorman, si care
formeazd un corp cu c5.t. Atirnati.

Satul-Noti, sat, in jud. si pl.

Tulcea, cdt. de resedintd al
com. Satul-Non, asezat in partea nordicd a comunei, in fata

orasuld Izmail, din Rusia, pe

malul drept al bratulta Chilia.
Are o intindere de 1560 hect.,

din care 22 hect. ocupate de

vatra satulur; restul, al locuito-

rilor si al statuld.
Populatiunea, lipovand, e de
1 i 8 suflete.
Drumul comunal Tulcea-Chilia

trece pe Une, sat.

Sattil-Noti, sat, in jud. Tulcea,

cu un cintAret si o scoald.

Satul-Noti, subdivizie a satulut Satul- Vechitt (Vez! FlAminzi,

sat, com. Fidminzi, pl. Cosula,
Gura-Va jud. Bacda, pl. Bistrita-d.-s., com. Racova, la 3112

kil, de scoala si primaria din

satul Racova. Are 37 familiI.

jud. Botosani).

Satul-Noti, alta' numire a satu-

Satului (Capul-), critun, al com.

Oddile, jud. BuzAti, cu 130 locuitorT si 33 case.

iza tefAneti, pl. Cimpuld, jud.

Ialomita.

Satuluf (Dealul-), deal, ce se In-

tinde de la N. spre. E. La caSatul-Noti, grina' sati loe ridicat

deasupra stufuld inconjurAtor,
In jud. Tulcea, p/. Sulina, pe
teritoriul com. Satul-Noti ; se Intinde 'filtre bratul Chilia si Mare;
este acoperit cu nisip ; se maT
numeste si grindul Letea in par.

pdtul slti despre E., pe ambele

lui clinurT, e situat satul Cosesti,

com. Cosesti, pl. Racova, jud.

Vaslun. Acest deal se mal numeste si Schelea.

Satului (Insula-), insulit,

in Du-

tea de V., Hasmacul in partea

centran, Periprava in partea de
N. si Sfistofca spre E.

ndre, cu 50 pogoane pAdure, tinInd de com. Izlazul, jud. Romanati.

Satul-Noti, grind sati loe ridicat

deasupra stufuld inconjurdtor,
In jud. Tulcea, situat in par.

Satulul (Valea-), alt nume al

pl. Babadag, cdtunul comunei

Congazul, situat In. partea de N.

familiT,

Noti ; se intinde dealung-ul ma-

pirluluf Potur sad Ciamurli, in

jud. Tulcea, pl. Istrulur, nume
pe care il poartd de 11110 satul
Ciamurli-d.-s. si pAnd intrl in
teritoriul com. Potur.

sa0 315 suflete.

Printeinsul trece drumul ju-

luid drept al bratuld Chilia, in

dreptul cotuld Izmailulur; are,

Sauca, sat, in jud. Vasluid, nu-

detean Babadag-MAcin.

r8o hect. Intindere, acoperite cu

mit de la piriul Sauca, ce curge

iarbd; pe el e asezat Satul-

prin mijlocul luT, situat pe coasta

dealuld Dumbrava, spre E. si

a pldser si de S.-V. a comuner,

pe malul sting al piriului Telita,
la 7 kil. spre S.-V. de resedintd.
Intinderea satuld e de 82 hect.,

cu o populatie de 63

Satul-Noti, sat, in jud. Tulcea,

tea de N.-V. a pl. Tulcea si

cea de N. a com. rur. Satul-

Noil.

pe dealul Mijlocul spre V., pe

pl. Sulina, cdt. de resedint.5. al

com. Satul-Noii, asezat pe grindul cu acelasT nume. Se mdrgi-

Satul-Poslujnicilor, sat, In jud.

Roman, ce exista in vechime
in marginea de S. a orasuld
neste la N. si E. cu com. Sfistofca, la S. cu orasul Sulina, la

V. cu cdt. Letea. Are o intindere de 5500 hect., din care 25

hect. ocupate de vatra satuld,

400 hect. ale locuitorilor, restul

de bAltI si stuf, al statuld, cu

o populatiune compusd din RusT

Roman. Acest sat era locuit de

oamenT, ce erati in serviciul EpiscopieT de Roman si erati sub
administratia Episcopuld, dupd
cum ne aratd un document de
pe la 1751, Ianuarie 1, de la Racovit5.-VodA. Prin acest docu-

www.dacoromanica.ro

o suprafatd de 500 hect., din

care 42 hect, vie si cu o populatie de 130 familiT, satz 641
suflete.

Mosia apartine statului.

Locuitorif posedd: 18 plugurl

si 36 care cu bol, un plug si 2

cdrute cu cal; 239 vite marr cornute, 500 Or, 23 cal, 98 rimAtorT;
30 stupT.

SABX0ANI

326

SAUCENITA

cea, pe teritoriul com. SatulNot, si anume pe acela al cat.

riuluT Arges. Se intinde pe o

Saucenita, sat, pe mosia Cu acelasT nume, jud. Dorohoit, com.

Vaculesti, pl. Cosula.
Asezarile satenilor sunt in
mare parte b une, cu livezuT si

sat Ciatal-Chioi, situata In partea

de N. a plasiT si cea de V. a comuneT; comunica cu un brat se-

gradine, lar stdpinul mosieT are

casa vechTe facuta din lemn si

cundar al Chille!, prin o mica

&lita., inconjurata cu stuf; are

Proprietarul cultiva 192 hect.

tencuita, cu heiurile necesare,

mica livada, putina vie si gildina de legume.
Are o populatie de 656 su-

o forma aproape rotunda si o

intindere de 80 hect.

cultiva tot terenul.

flete; o biserica, cu hramul Adormirea MaiceI DomnuluT, deser-

suprafata de 472 hect., cu o populatie de 361 locuitorf.

D-1 Dr. A. Fotino are 300

hect. si locuitoriT, 172 hect.
(18 izlaz, 90 padure). LocuitoriT

Are o biserica, cu hramul

Buna-Vestire, deservita de
1

Saxan-Cairac, deal, in jud. Tulcea, pl. IstruluT, pe teritoriul

com. rur. Casimcea ; este maT

preot si 1 cinaret; I moara cu

abur!; 1 scoal mixta, frecuentata de 44 elevT si 3 eleve.

cintaret si

mult o prelungire a dealuluT

Numarul vitelor mari e de

I palmar.
Proprietatea mosieT este a
d-luT Vartan Pruncu.

Saxancula; se intinde inteo di-

248 si al celor micT, de 1466.

SateniT improprietaritT at : 389

plaseT si cea centrall a comuneT;

hect., 56 ariT, pdmint ; lar pro-

la poalele sale de S.-V. e ase-

prietatea: 713 hect., 23 ariT, cimp

zata o parte din satul Casimcea ;

are o inaltime de 226 m., punct

vita de 1 preot,

si 143 hect., 22 arif, padure.

IazurT sunt 3, din care unul
numit Arbore, in suprafata de
3 hect. Tibulea, pifia, trece pe
mosie.

Drumurl: catea judetean Dorohoit - Loerda, si calea Saucenita-Virful-ampuluT.

Mosia se hotareste cu : Prelipca, Vaculesti, Broscauti si
Goroveit.

rectie generala de la E. spre

V.., brazdind partea de S.-V. a

trigonometric, dominind &tul

si satul Casimcea, drumurile Casimcea-Alifaci si Sari-Ghiol-Casimcea, ce merg pe muchia

luT; este acoperit cu livezT si

Siboani, com. rur., in jud. Roman, pl. Moldova, spre N. de

orasul Roman, la 9 kil, de el
si la io kil, de resedinta plaseT.

Este asezata pe platoul ce separa basinul SiretuluT de al

MoldoveT.

Are o populatie de

2462

locuitorl, in maioritate UngurT.

Este formata dintr'un singur

rur. Beidaut si Casimcea; se des-

sat Sabdoani. Are o biseric catolica de zid. Formeaza o parohie

Cu satele: Pildesti, Leucuseni si
Corhana. coala, mixta, a fost
frecuentata in 1899-900 de 115

face din dealul Sari-Ghiol, se

copii.

izlaz.

Saxan-Cula, deal, in jud. Tulcea,

pl. IstruluT, pe teritoriul com.

Sauna, vuinstire, de calugarT,

in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe
teritoriul com. rur. Parches, situat in partea de N. a plaseT
si cea de V. a comuneT, la 3
kil. spre V. de sat, pe .malul

intinde spre V., in directia N.-E.-

Sunt 1739 vite mar! cornute.

S.-V., brazdind partea de V. a

Se face Vitela la 29 Septembrie.

pase si a com. Beidaut, si cea de

E. a com. Casimcea.; are un vid
inalt de 280m., dominind drumul
Casimcea-Sari-Ghiol, ce merge

sting al vaii Adinca, aproape de

varsarea eT in balta Sauna. S'a

pe muchia luT ; de natura sancoasa, e acoperit cu pasunT.

fundat in 1880-8i de calugaril

veniti din manastirea Cilicul.

Saxan-Cula, ruinele una sat ve-

Sauna, baltd, jud. Tulcea, in par-

chifi, jud. Tulcea, la poalele de

N. ale dealuluT Saxan-Cairac, la

Budgetul com, e la veniturT

de leT 7735 si la cheltuelT, de
le! 7638.
Este legata cu orasul Roman
prin osea.
Acest sat este cel maT mare
centru de populatie din judet,
dupg. orapil Roman.
Exista din vechime, cacT un
document din anul 16o6, Mala

tea de N. a plasiT Isaccea

si

cea de V. a comuneT Parches,

linga manastirea Sauna. E formad. de limare; comunica cu
balta Parches ; are o intindere

11/2

kil.

spre N.-E. de satul

Casimcea, aproape de riul Casimcea.

Saxoni, sat, facind parte din

de 120 hect. si contine peste.

com. rur. Prisiceni-Buturugeni,

pl. Sabarul, jud. Ilfov, la E. de

Savca, baltd, in jud. si pl. Tul-

Buturugeni, pe malul drept al

www.dacoromanica.ro

12, de la Irimia Movila zice

ca el a fost facut danie de
cata acest Domn manastirei
Secu impreuna Cu alt sat, Berendqti. Acest document zice
ea acele sate, Sabloani O Berendqti, erati drepte domnqt/
i populate cu UngurT.

SABOANI

S'ab A0ani, mofie a statuluT, In jud.

Roman, pl. Moldova, com. SIbdoani, arendat Cu 21560 lel

anual.

327

SficAleni, rnocie, cu pitelure de 240

hect., a statuluT, In jud. Roman,

ndstireT, I 144 hect. si o populatie de 832 locuitorT.

StatuluT apartin 694 hect. si
locuitorilor, 450 hect.
Statul cultiva prin arendasiT

sAT 250 hect. (248 izlaz, 196

pAdure). Locuitoril cultiva tot
terenul, afarl de 40 hect. carT
rAmin sterpe.

NumArul vitelor marT e de

601 si al celor raid, de 1931.
Comerciul se face de 2 circiumarT.

Sabieti, sat, jud. Dimbovita, pl.

Ialomita, com. Ghergani.

Sacileni, sat, in jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Pincesti, spre

marT cornute, 47 caT, 1020 oT,

257 rimAtorT si 83 capre ; 30

pl. Siretul-d.-s., com. Pincesti,

stupT.

arendat impreun cu mosia Buda Cu 5000 leT anual.

Venitul com. e de 116o lel,

iar cheltuelile de i r35 leT
Este udat de riul Blahnita
ce o strAbate de la N. spre S.,

Sbreni (Popeti - MnstireI), sat, fAcind parte din com.

rur. Popesti-Dragomiresti, pl.
Znagovul, jud. Ilfov, situat la
V. de Bucuresti, intre riul IlfovAtul si pAdurea Riioasa. Aci este
resedinta
Are, impreung cu Popesti-MA-

SACELU1,

Screti cu Balosineti, sat,

purT: Balosinesti, cu o suprafatd

in mare parte pe o albie de

sana Peste aceast apl sunt

de 72 hect. si SdcAresti, cu o

2 poduri de lemn.

suprafat de 49 hect., avind im-

Comunicatia comuneT se face

prin soseaua vecinall i printr'o

jud. Iasi, format din dota tru-

preung o populatie de 150 locuitorT. Distanta dintre aceste

dota sate este de 2250 m.
In satul SacAresti se aflA o
bisericA de lemn, care:are o vechi-

me de loo de ani si e deservit de

preot.si i eclesiarc. LocuitoriT

sunt rAzesT din timpul lui Stefan-cel-Mare, dup6. cum glsuesc

documentele lor. Satul Balosinesti este intrupat in mosia Cucuteni.

Locuitorli posed. : 53 vite

marT cornute, x 7 cal, 157 oT si
15 rlingtorI.

Sacfiturile, stuc, in jud. Iasi,

pl. Stavnicul, format din cite-va
case, situat pe coasta din valea
dealuluT SdcAturi. Ad i e si hotarul judetulul despre jud. Vastuja.

sosea comunal : mal are un drum

ordinar care o pune in legaturA

cu comunele Bobul, Magheresti,

Ciocadia si Surupati.

Are o

scoal, inflintat. la

1848 i frecuentatA de 59 elevI

(1899-90); 3 bisericT, una fon-

dat. 1715, a doua la 1790

a treia la 1848, deservite de 3

preotT, 4 cintdrett si I paracliser.

In com. se gsesc
joagAr, 8 morT.

fintinT,

Spre N. de cAtunul Sdcelul,

in interiorul comuneI, sunt niste
ape minerale, feruginoase-sulfuroase si srate si un stabiliment
balnear ; apele sunt descoperite

In 1886; izvoarele sunt in Valea BlahniteT, intre 2 dealurT ce

ad se apropie, strimtind valea.

DealurT mal insemnate in comunA sunt : Teapa, numit astdealul
fel de la VIad-Tepe

S.-V. de satul Pincesti si la 5

kil. de el.
Are o populatie de 352 locuitorr; o biseria de zid.

Sacelul, corn. rur., in partea de

N. a pl. Amaradia, jud. Gorj,

De vechimea acestur sat amin-

In valea riuluT Blahnita si la S.

teste un document de la 1681,

Aug. 8, prin care se spune cum
c Gheorghie BircA, ca sotia sa
Stefana din CrAesti, hArAzesc

com. Surupati, format din 3

Printre aceste dealurI curge

cAtune : Coropesti, Gurani si S.-

11111 Blahnita, care formeaz. Va-

celul. E situat. parte pe loe

lea-Mare, unde se afl izvoarele

minerale.

ses, parte pe dealurT.

EpiscopuluT loan de Roman r-

Are o suprafat. de 2000 hect.,

zsia lor din SlcAleni, cu con-

din carT 400 hect. arabile, 722

hect. finete, 138 hect. pdure,

ditie ca Episcopul s facA acolo

o mndstire, adicd bisericA de

piatrA pentru pomenirea lor si
a pArintilor ion. (Cr. Rom.,
Melhisedec, 305).

8o hect. vil si pomet, lar restul de 639 hect., izlaz i locurT

neproductive.
Vaina satului ocupg 21 hect.,

Sicelul, ditun de resedint,

la
com. SAcelul, pl. Amaradia, jud.
Gorj, in valea rulub Blahnita si

pe malul sAii cel sting.

posea : 20 plugurT, 45 care cu

Are o suprafatd de 1400 hect.,

din care : 285 hect. arabile, 460
hect. finete, 55 hect. vie ?i pomet, 5d0 hect. izlaz, 90 hect.
plidure si lo hect. vatra satuluT,

bol, 2 arate cu cal; 512 vite

ca o populatie de 561 suflete.

cu o populatie de 958 suflete.

Scleni (Slobozia-). VezT BAneasa, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Giurgeni.

Jidovul unde se gsesc ruine de

zid in pdmint.

LocuitoriT sunt mosnenT. ET

www.dacoromanica.ro

SACELUL

Locuitorii poseda : io plugurT,

25 care cu bor, 2 carute cu cal;

330 vite marl cornute, 41 caT,
635 oT, 158 rimatorT, 35 capre ;
14 stupT.

Sficelul, staliune balneard, com.

rur. Sacelui, satul Sacelul, jud.
Gorj, pl. Amaradia, pe marginea aper Blahnita, la 25 kil, de
ora011 Tirgul-Jiului 0 la 30 kil.
de statiunea c. f. r. Carbune0i.
Long. E. gr. 230.20'. Lat. N.
450-3'.

Apele sunt cunoscute de la

1840, dud proprietarul lor, un
anume Saceleanu, a facut baT
0 s'a vindecat de un reumatizm
ce-1 avea.

La 1865, dr. Grossu, medicul

primar al judetulul Gorj, comunica directiunel generate a Ser-

viciuluT Sanitar ca aceste ape

vindeca maf multe boll i tri
mise probe dinteinsele spre a fi
analizate.
Dimitrie Saceleanu, cumparind
toate proprietatile vecine, devenise singurul proprietar a tuturor

izvoarelor cu ape minerale. El

facu 0 un mic stabiliment.
La 1883, s'a format o societate, in cap cu proprietarul, pen-

tru a capta apele 0 a face o

statiune balneara i la 1884 s'a
construit un otel; dar societatea
s'a disolvat In 1885.
La 1888, d-1 St. Sadoveanu
a devenit proprietar. D-sa facu
un stabiliment pentru bal 0 un
salon pentru distractil ; tot in
acest an Sacelul fu declarat
statiune balneara de Ministerul
de Interne. Asta.-z1 aceast sta-

tiune e proprietatea doamnel

Sadoveanu.

Apele de la Sacelul ll aa le-

genda lor. In popor este credinta ca bolnaviT de gue se

vindeca, bind apa de izvor in
ziva de 6 August, Schimbarea
la fata.

SXCENt

328

Izvoarele les dintr'un conglomerat eocenic, dupa cum arata

d-1 Grig. .Stefanescu in Anuarul
Biuroulul Geologic.

Sunt mal multe izvoare din

care 3 ail fost analizate i sunt
situate : No

0 2 pe malul sting,

lar No. 3 pe malul drept al apeI Blahnita. Nu sunt aproape

de loc captate. No. i 0 2 aa

mid basine adincr de
largi de 2-3 m., lar No. 3 are
un basin mal mic. Apa izvorqte din o send. 0 este foarte
limpede.

Izvorul No. i are temp. +

110 C., la 130 a aerului.

lzvorul No. 2 are temp. +

160 C., la 130 a aerului.

Izvorul No. 3 are temp. +

120 C., la 130 a aerului.
Apa este limpede, cu gust srat 0 mirosind a add sulfhidric.
Pentru un interval de 5 minute s'a gasit :
Izvorul No. I 15 litrurl

No. 2=31

No. 3
9
lzvorul cel de pe malul drept
este putin sarat, degajeaza hidrogen sulfurat, contine magnesie i sulfurT metalice.
Izvorul cel de pe malul sting,
este foarte sarat, confine sulfure,
iodure precum i oxid de cal-

izvoare, din care unul e feruginos, altul alcalin i altul amar,

etc., lar in valceaua vecina se

afla un izvor ce are hidrogen
sulfurat in mare cantitate.
Apele at" dat rezultate foarte
bune, mal aid in reutnatizme,
sifilis tertiar, diferitele afectiunl
uterine, precum i in unele boll
ale sistemultd nervos.
Apele se Intrebuinteaza in WI.
IncAlzirea apeT se face inteo

putin mare, wzata d'asupra

until aparat in care se incllzqte
apa dulce, inmagazinind vapor!
de apa supra-incAlzip in apa

minerall din putinA, de unde

prin tevI se distribue in cabinele de baT.
In 1897 aa fost 6o vizitatori.

Sceni, cont. rur., la extremitatea

de N. a pl. TirguluT, jud. Teleorman, situata pe ambele part!

ale vaii Tinoasa.

Se invecinqte la N. cu com.
Ciurari, la S. cu com. Butcule4i, la E. cu com. Neqe0i
din pl. Teleormahul qi la V. cu
cat. Drapani al com. Drgenei.
Intinderea com, cu a mo0ilor
aflate pe dinsa este cam de 1600
hect. ProprietariT principal! sunt :

motenitoril raposatului Gr. G.

nescu, constata c contine : Sodiu (mare cantitate), Calciu,

Magnesiu, Strontiu, Litiu, Cloru,
(mare cantitate), Potash', Acid

Plucescu, posedind aproape 500

hect, arabile i 5 hect. pldure;
colonelul I. Paucescu, avind 500
hect. i minorii defunctului Gr.
N. Paucescu, posedind vr'o 230
hect.
Locuitorl improprietariti sunt
89, pe 250 hect. Sunt i vre-o

sulfhidric, Acid carbonic, Iod

0 Brom. D-1 Poni arata ca este
o apa minerala importanta prin

Teritoriul com. este intretaiat

de valceaua numita Pauceasca,

ciu 0 de magneziu.
D 1 P. Poni analizind calitativ

apa adus de d-1 Grig.

tefa-

faptul ca contine principii rarT,

moqtenl.

Un izvor s'a numit Izvorul-Gu-

de apa Tinoasa si de o ramura

a vaii numita Valea-Mica, care
toate se impreuna cu valea Ti-

atilor, din cauza prezentei de

noaseT, maT jos de com. Butcu-

ca Iod, Strontiu i Litiu.

sigur a Ioduref de sodiu, iar

alt izvor e numit Izvorul Am-

Din cauza terenuluT argilos

bulante! rurale. Mal sunt i alte

s'a format aci maT multe lacur! :

www.dacoromanica.ro

SACO NI

Lacul-Cosoteiulul, Lacul-luT-Pusca, Lacul-Serdarulul si LaculPorculuT. La N.-V. de com., spre

In com. Valeni ; plaiul DespreBuzar], cu resedinta in Sibiciul-

Valea-Burdel, este o luna frumoasa, pentru pAsunatul vite-

d.-s.; plasa Podgoria, cu resedinta in Podeni-VechI; pl. Tohani, cu resedinta in Plavia

lor.

pl. Cimpul, cu resedinta in Mizil.

Are o populatie de 732 suflete ; o scoalA mixta, frecuentata de 3.1 elevI, instalad inteun edificiti frumos, construit

Ultimul ispravnic al acestul

judet a fost dposatul Manolache Lahovari, tata' luf George

Cu ajutorul defunctului Gr. Pau-

Vestitorul Remitiese, No. 2

ceseu; o bisericA, deservit de

un preot i del cintaretl; o moara
cu aburl.
Vite : 551 vite marl cornute,
125 caT, 12 'llagad, 2275 vite

miel cornute $i 120 pera

Budgetul com. este la veniturl de leI 1948, banT 91, si la
cheltuell, de le 1917, banT 15.
Locuinta proprietatiI este frumoasA, in stil elvetian.
Ocupatiunea locuiteriler este
numaT agricultura; femeile se ocupa i cu industria casnica.
Cal de comunicatie : la com.
Ciurari si de acolo la gara Beuca,

spre N.; la com. Butculesti, la

S.; la com. Gardesti, la N.-E.
si la cat. DrAgsani, la V.
Satul Saceni este din cele mal
vechT; mostenif posed hrisoave

din secolele trecute, din care se

poate vedea c ad i
avut el

j satul lor. In secolul

XVIII, satul acesta era trecut
mosiile

printre cele mal* insemnate ale

judetuluI i facea parte din pl.
Mijloculul.

Imprejurul magurel numit aMoriI, situata spre tunca de pe

Burdea, s'ati gAsit obiecte de

ceramia. vechIe, virfutl de a,
getl i altele.

Sficueni (Saac), fost juder al

SXCUENI

329

Ispravnicilor, Filipesti

i Cim-

pina.

Acest judet, desfiintindu-se,

s'a dat o parte jud. Praheva,

-si o parte jud. Buzad.
Sacueni, sati Secueni, COM. rUr.)
in jud. Bacau, pl. Siretul-d.-s.,

1845).

situad pe drCapta piriului Valea-Mare si pe stinga SiretuluT.

Se compune din 2 alune : Sacueni, resedinta com., a plaser

Avea de capitala. Bucovul

ea orase principale VAleni-deMunte, vestitr pentru vama cea

si
Cimpeni, cu Ba/openi, in vechime
Dumbrava.

Alexandru Etn. Lahovari. (V.

mare ; SlAnicul, renumit pentru

Ocnele sale si manAstirile : VA-

leni, VArbila, Izvoranul, Suzana

si Cheia.

In acest jud. se coprindea si

Dealul-Mare, vestit pentru marea cantitate si bunatatea vinurilor sale.
Marca jud. era o vita cu stru-

si a judeatorier de pace

In vechime com. purta numele de Cimpeni.

Se margineste la E. cu com.
Obirsia, la N. si V. cu com.
Berbenceni, la S. cu com. Botesti.

Teriteriul com. este udat, la

E., de Orla Bahna, care se

La desfiintare era impArtit in

scurge in piriul Valea-Mare $1

la V. de piriul Denchi, care se
vara tot in Valea-Mare. Acest

7 plasT : Cimpul, Tohani, Cri-

din urm pirit strAbate com.

gurf.

covul, Podgoria, ScAeni, Telea-

de la E, spre V. si se vara

jenul si Despre-Buzat, cu 170

sate, administrative de vatasr.
Avea 4 apitnil : a Scaunulul,
a Starchiozi, a MargineanuluT

In Siretul, d'a stinga.

Are o populatie de 649 suflete ; o scoald mixta, in satul
Sacueni, scoala care a fost fre-

qi a GAgenilor. Pe litiga acestea

cuentad. in 1899-900 de 25
elevl; o bisericl, deservita de

maI avea si o polcovnicie.

In tot jud. erati 187 bisericT,
afarA de cele de prin orase, 2
mAnAstirl qi II metoace : VAleni, Iordlchianu, Apostolache,
VArbila, Barbul, Zamfira, BAdeni, Alunisul, Tu fani, Mihailesti

si Scheatul.
Ca populatie avea 10892 familiT.

La i Iulie 1842, in jud- Sacueni, erati 138 secar cotnunale,

frecuentate de 2190 copif si una

preot i t cintaret.
Intinderea teritoriulul COM.
este de 1143 hect.
Totalul paminturilor de cul-

tura este de 330 hect.

ProprietarI marl sunt :
Conduratu, C. Frunzeanu, Gh.
Livezeanu si Al. Lupaseu.
Ad i se gaseste padurea am-

peni, cu o intindere de 400

hect.

TArel, desfiintat la 1844, situat

intre Carpati i judetele : Prahova, Ialomita i Baza. Era im-

greceasa la Valeni, afard de

parta pe la 1835 in douA pla-

scoala norma/A din VAleni.

Pe acel timp jud. Prahova era

Budgetul com. e la veniturI

de 1973 lef, 47 banI si la cheltuelI, de 1531 leI, 90 banT.
Viile ocupa. o suprafad de

mal mic de cit SAcueni, cAcY

avea numaI 7132 familii si 112
sate si 3 orase : Ploesti, scaunul

10,35 hect.
Locuitorif posedA : 53 cal,
508 vite marl cornute, i i capre,

iurI $1 treI plasi :

Plaiul Teleajenni, cu resedinta
65940. Alarde Dielionar Geografic. Fol. Y.

42

www.dacoromanica.ro

SAcuEm

SXGEATA

330

295 I i 51 porcI; 81 stupT.

Teritoriul com. este strAbAtut

Sicueni, com. rur., in jud. Ro-

man (11,6 kil.). InAltimea d'asu-

man, pl. Siretul-d.-j., spre S.-V.

pra niveluluT MAriT, de 163m,99.

de calea judeteanA BacAti-Birlad

de orasul Roman, Ia i i kit. de

si de catea vecinall ce duce la

el si la to kil. de resedinta plAser.

Este asezatA pe ses si e formatA
din satele: Basta, Cuciulati, Mircesti i SA.cueni, cu resedinta
comunei in satul SAcueni.

Venitul acester statir pe anul

1896 a fost de 46012 lel, 65

com. Obirsia.
Distantele : /a Backi, capitala
districtuluT, 18 kil. ; la com. Obirsia, 9 kil. ; la com. Berben-

ceni, 5 kil. ; a com. Botesti, 6

kil.

Sacueni, com. rur., In jud. Dim-

Are o populatie de 975

3867.

al IalomiteT, la Io kil. spre E.

de Tirgoviste, pe soseaua jude-

orasul Roman.

In apropiere de com. sunt

dealurile : Capul-Piscului si Dealul-CruceT, ce tine de com. GuraOcnitif. i Plaiul-Dealulur, ce tine
de com. Adinca ; apoI : CimpiaLuna., in partea de S., Potcoava
si Podul-CliseruluT, in partea de
E. si Ciubucesti, in partea de N.

Prin raionul com. curge riul

Ialomita, In partea de S., si piraele Sldnicul

i RAzvedeanca,

In partea de N. si N.-V. Peste

SlAnicul sunt trer podurT in coprinsul com uneI: Podul-Rosu,
Podul - CliseruluT i Podul - luT DrugA.

Are o populatie de 719 lo-

Este legatA prin

osea cu

Sacueni, sat, in jud. Bac5A, pl.

Siretul-d.-s., resedinta comunel
cu acelasT nume, a plAsiT si a
judecAtoriet de pace, asezat pe
dreapta piriuluT Valea-Mare. Se
zice ca SAcueni dateazA din
timpul luT Stefan-cel-Mare. Are

Sacueni, sat

resedinta com.
Cu acelasT nume, jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. SAcueni,
spre S.-S.-V. de orasul Roman,
i

si de cArAmidA.

piriuluT Poarca.

resedinta pl., pe malul sting al

Are o populatie de 376 lo-

dinca, la V. cu Colanul si La-

cuitorT si o bisericA de zid.

zurile, la N. Cu Gura-OcniteT
la S. Cu Comisani si Bucsiani,
despArtindu-se de Colan, Lazuri

Ad i se lucreazA rogojinT.

prin hotarul mosier.

LocuitoriT posedA multe capete de vite, mal cu seamA bol

si a La o micA distantA de
vatrA se afll in pAmint pleura,
care n'a inceput incA a fi exploatatA.

esculuT.

izvoreste din virful Poiana-Mare,

curge de la V. spre E., primeste
pirliasul Gheba, lingl com. MAneciul-PAmInteni si se varsA in

riul Teleajenul, pe malul drept,

intre com. MAneciul-Ungureni
PAminteni, pl. Teleajenul.

SAcuieni. VezT

la ii kil. de el si la lo kil. de

si Comisani prin Ialomita, de

M'inca i Bucsiani, prin piriul
SlAnicul, lar de Gura-Ocnitel,

grupa CeahlAuluT; jud. Neamtu.

Se maT numeste Neagra-SAcu-

o populatie de 428 suflete ; o Siftica, sat, jud. Ilfov, pl. Znagovul, fAcind parte din com. rur.
scoall; o bisericA de lemn, faBalotesti, spre V. de Preotesti,
cutA de locuitorT la 1790 ;
situat la S.-E. pldureT VIAsia,
circiumA.
Vite : 38 cal, 365 vite marT
intre Valea-CAlugAruluf i Pislar. Prin mijlocul satuluT trece
cornute, 47 porcI si I I capre.

cuitorT romirif; o bisericA ; o

scoalA ; fabricT de var, de tuic

Se invecineste la E. cu A-

Sicuesculdf (MuntiO, ramurd

de munit, ce se detasazA din

Sacuianca, pida, in ud. Prahova,

bovita, pl.' Dealul-Dimbovita, situatA pe cimpie, pe tArmul sting

teara Tirgoviste-Ploesti.

lo-

cuitorT ; o bisericA de zid. Venitul anual al comuneT este de

ler 3976,38 i cheltuielile, de Id

banr.

soseaua nationalA Bucuresti-Ploesti.

Se Intinde pe o suprafa0. de
352 hect., cu o populatie de 85
locuitorl.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservitA de un preot
si un cintAret ; un helesteti ; un
pod stAtAtor.

NumArul vitelor marl e de

66 si al celor miel, de 49.

Este legat cu orasul Roman

prin osea.

SAgeata, com. rur., in jud. BuzAti,

Scueni, fost sat rAz4esc in com.

DrIguseni, jud. Suceava.
Sacueni, stalie de dr.-d.-f., In jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., c. SAcueni, pe unja BacAti-R ornan,
pusl in circulatie la 13 Septembrie, 1872. Se aflA intre sta%Me Galbeni (11,2 kil.) si Ro-

www.dacoromanica.ro

pl. CimpuluT, situatA pe

malul sting al riuluT BuzAti, la

17'12 kil. de orasul BuzAti.
Limitele sale sunt: la N., Drumul-FieruluT i Drumul-Robesc,

incepind de la Curtasul pAnA

In valea CosteiuluI; la E., valea CosteiuluT, hotarul mosieT
GAvAnesti pana in riul
la petecul de crivinl numit Ro-

SKGEATA-DE-JOS

sia ; la S., albia rluluf BuzAul,

pAnA la Movila-LungI; la V.,
hotarul mosier Dimbroca si petecul lu Luscan, trecind pe la
Tirla-Curtasul si dind In Drumul-FieruluT.

Are o suprafatA de 5545 hect.,

din care 4548 hect. arabile, 225

hect. pAdure, 612 hect. izlaz si
16o hect. sterpe. ProprietAtT maT
insemnate sunt: Beilicul, ,Seineasca (a statuluT),SAgeata-d.-j.,

Sgeata-d.-s., Coiteasca, arpuleasa si Murgeasca. Terenul e

ses si fertil, ondulat putin de
malurile BuzAului.

E formatA din cAtunele: Beilicul, Coiteasca, Dim broca, Plevna, SAgeata-d.-j., SAgeata-d.-s.

eineasca, cu o populatie de
1490 locuitori.

si

Are o scoalA, in cAt. SAgeatad.-s., frecuentatA de 41 copli;

2 biserid, in cAtunele Beilicul

si SAgeata-d.-s., cu 2 preotT, 2
cintAretT si I paracliser, si din

care catedraIa e cea cu hramul Sf. Dumitru ; 6 circiumi.

Vite : 196 caT, 131 Tepe, 44
minjT, 932 bol, 537 vad, 225
viter, 8 bivoli, 329 porcT, 10
capre si 1840 oT.
StupT cu albine sunt 26.
Budgetul com. e de 3389 ler.
Comuna e vechTe. Cele din-

di sate despre care se mentioneazA sunt : Beilicul si SAgeata.

In timpul rezbeluluT dintre

331

SM.AGENI

geata. Are 1030 hect., din care

Vintileanca, jud. BuzA0, Cu 240

cam 90 hect. crivinA, restul cultivabil.

locuitorr si 55 case.

Sgeata-de-Sus, catun de resedintA al com. SAgeata, jud. BuzAil,

cu 460 locuitori

Slgeni, com. rur., In partea de

N.-E. a pl. Podoleni, jud. FAIcia, asezatA pe sesul diatre riu-

93

rile Prutul si Jijia. Se mdrgineste

la N. cu jud. Ia0; la S., cu com.

Sgeata-de-Sus (Bagdat), 1110fie , in com. SAgeata, jud. BuzAti. Are 1030 hect., din care
90 hect. padure crivinA.

despArtitA de riul Prut si la V.,

cu comunele Bazga si RAducl-

case.

Grozesti; la E., Cu Basarabla,

neni.

Este formatA din satele: Bucuresti, Coltul-Cornil si SA1Ageni,

Shstria, schit, In pAdurea Vo-

toate asezate pe malul Pru-

rona, la 2 kil. spre E. de mlnAstirea Vorona si in partea de

S.-E. a com. Poiana-LungA, pl.

tuluT, pe o suprafall cam de

1763 hect., si cu o populatie
de 167 familil, sail 650 su-

Siret, jud. Botosani, asezat in

flete.

Valea- SchituluT-SAhAstria. Are

Are o scoall si 2 bisericr, cu

I preot si 2 dascAli.

2 bisericT: una in ograda schituluT, ziditA la 1857 de Arhiereul Chesarie Sinodon, Irodiaconul Daniil Stroescu si Arhimandritul Iosif Vasilia, si cea-

Budgetul comuneT la venituri

l'altA afar de ograda schituluT,

e de le 1742 si la cheltueli, de
1793 le.
Vite marT cornute sunt 730,
ca! 97, cm 1169 i porci 403.

unde este si cimitirul cAluglrilor, ziditA la 1842 de cAtre

Slgeni, sat, in partea de N.-V.

Arhimandritul Rafail.

Sfihstria. Vez! si SihAstria.

a com. DumbrAveni, pl. Siretul,

jud. Botosani, pe mosia DumbrAveni. Are o populatiune de

105 familiT, sail 483 suflete ; o

Shteni (Tndroaia), mo,fie,

bisericA, Cu I preot si 2 cin-

in com. Gageni-Vintileanca, com.

SAhAteni-d.-s., jud. BuzAil ; are

tAretf; o moriscA de apA pe

Piriul - SAlAgenilor ce strAbate

350 hect., din care 250 arabile,

50 vie, 35 fin*, 8 izlaz si 7

satul; I circiurad.
Vite: 104 vite mari cornute,
25 ca!, 255 oi, 41 porci.

rAchitis.

Rus! si Turd (1806-1812), SA-

geata a fost de mar multe orT

devastatl. In anul 1809, generalul rus Essen a fortificat-o,
apoi generalul Langeron, insArcinat de Bagration, a comandat

Shteni (Stucul-de-Sus),mofie, in dom. GAgeni-Vintileanca,

jud. Buz5.11; are 170 hect parte
datl clAcasilor, lar parte arAturr

si vie in siliste.

mal mult timp lagArul de ad.

Shteni- de -Jos (Neanca,

Slgeni, sat,

in centrul com.
SAlAgeni, pl. Podoleni, jud. FAI-

chi, asezat pe malul Prutulur,

intre satele: Coltul-Cornif la N.
si Bucuresti la S. Suprafata mosie1 e cam de 1255 hect., cu o
populatie de 31 familii, sau 129

Sgeata-de-Jos, a/un, al com.

Stucul-de-Jos,)ceitun, al com.

suflete.

SAgeata, jud. BuzAti, Cu 440 lo-

GAgeni-Vintileanca, jud. BuzAti,

cuitorl si 85 case.

cu 260 locuitorT si 65 case.

Este resedinta comund. Are

o scoalA infiintatl In 1884, fre-

Sgeata - de -Jos (Zisuleasa),

Shteni-de-Sus (Stucul-de-

mofie, in jud. BuzAil, com. SA-

Sus), catun, al com. GAgeni-

www.dacoromanica.ro

cuentatA de 13 elevY ; o bisericA

vechTe, cu 1 preot si un dascAl ;
o circiumA.

SXIATRLICELUL

SALCIILE

332

Proprietatea moler a fost a

defunctulur Andrianopol.

Locuitorii se ocupa cu lucrul

Slatrucul-de-Jos, sat, pe riul

de lemnarie pi ad mai multe

herastrae pe apa Topologului.

Topologul, jud. Argepul, pl. Lo-

viptea, cu o populatie de 8o

familii. Face parte din com. rur.

Sltrucelul, com. rur., jud. Ar-.
gep, pl. Loviptea, la 14 kil, de Sltrucul, com. rur. fi sat, in
Salatrucul. Are o biserica., cu
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,
hramul SE Niculae, deservit de
com..rur. uici, repedinta subla 39 kil, de orapul Turnul-Seprefecturel pi la 65 kil. de Piun preot pi un cintaret.
verin.
tepti. Se compune din satele :
Este situata, parte pe Valea- Sfilatrucul-de-Sus, sat, pe Hui
Salatrucelul (500 locuitori) pi
Sltruculd, iar parte pe incliTopologul, jud. Argepul, pl. LoSeaca (107 locuitorI).
viptea. Are o populatie de 90
narea dealuld Ulmul.
Prin com. trece Hui Coisca.
familii, pi o biserica ca hramul
Se marginepte spre E. cu coAre o biserica, zidita la anul
pi
o
pcoald
muna
Baltanele
;
spre
S.,
Cu
coSf. Nicolae, deservita de un preot
1807 de locuitorl
muna Greci ; spre V., cu copi un cintaret ; o pcoall primara.
primara rurall.
muna Plopi ; iar spre N., cu proFace parte din com. rur.
Budgetul com. e de 1728 le/
prietatea statuld, Strehaia.
tvucul.
la venituri pi de 1472 lei la
Satul formeaza comuna cu sa-

cheltueli.

E apezata intre satele Berislavepti, Jiblea,

buepti.

erbanepti BA-

Locuitorii posea : 534 vite

mari, 495 oI, 77 capre, 165 Amatorl.

Sltrucelul, sat, facind parte

din com. rur. cu acelapI nume,
situat pe apa Coisca, jud. Argep,

pl. Loviptea. Are o populatie

de 500 locuitori pi o biserica
vechie, cu hramul S-tii Ingeri,
deservita de un preot pi un

tele Blindan i Virgatd, avind pi

4 mahalale : Ulari, Penepti, Mihutepti i Valea-Pietrei, cu o po-

Slcieni, coin. rur., jud. Tutova.

latie de 740 loc. pi 360 case.

Silceni-de-Jos, sat, jud. Tuto-

Are 2 biserici, deservite de

2 preoti pi 2 cintlretl ; o coall,
conclusa de i invatator i frecuentata de 38 elevr.
Budgetul com, e la veniturI
de 710 lei, pi la cheltueli, de

va, pl. Corodul, com. Salceni,

spre S. de satul Salceni-d.-s.

562 lei.

Locuitoril posea : 28 pluguri, 46 care cu bol, 5 carute

Cu cal; 40 stupi ; 400 vite marl

cornute, 16 cal, 400 oI pi 360

cintaret.

rimatori.

Sltrucul, com. rur., jud. Argep,

pl. Loviptea, la 9 kil, de com.
rur.

uici, repedinta

subpre-

fecturei pi la 58 kil. de Pitepti.

Se compune din 2 sate: Salatrucul-d.-j. (80 fam.)

pi

Sala-

trucul-d.-s. (90 fam.). Este stra-

batuta de Hui Topologul pi se

afla futre satele: uici (6 kil.),
Radacinepti (9 kil.)
(I0 kil.).

pi

Are 2 biserid vechr

pcoall primara rurall.

Are 2 posele comunale, una

care duce de la pcoala spre po-

seaua nationala, iar alta spre

com. Biltanele. E legata pi de
comunele vecine Cu drumurf.
DealurI sunt : Dealul-SAlatruculd pi
precum pi
Poiana Mare. Ape : Matca-Salatrucului i Matca-Colaretului.

Ariful
pi

Budgetul COMUnd e de 2472

lei la venituti pi de 2019 lei

la cheltueli.
Vite: 598 bol pi vacl, 8o cal,
1592 oi, 50 capre pi 314 fimatori.

Salatrucul, rnoie, cu o intindere

de 21735 pog., din care 19600
pog. pdure, jud. Argep, pl.
Loviptea, proprietatea statuld,
pendinte de mitropolia din Bucurepti. Are o arena de 5000
lei.

Pe mopie sunt case, magazii

pi 2 mori pe apa Topologului.

www.dacoromanica.ro

Vezi Salceni-d.-s.

SAlceni-de-Sus, cong. rur. i sat,

In jud. Tutova, pl..Corodul, spre
S. - S.-V. de orapul Tutova, pe
piriul Salceni. Satul formeaza o

com. impreuna cu
avind o populatie de 667 locuitori, locuind in 180 de case.
Are o pcoala primara de baeti
pi o biserica.
Veniturile com. sunt de 5180
leT 27 bani.

Slciile, com. rur., in jud. Prahoya, pl. Cimpul.

E situata pe pes, la 46 kil.

de capitala jud. pi la 18 kil.
de repedinta papa, pi e strabatuta prin centru in directia N.-S.

de un iaz.
Are o populatie de 1782 locultor'', o biserica, deservit de
preot; o pcoall, infiintata la
1863 pi frecuentata de 61 copii
(1899-900) ; 4 circiumi, o moa-

rd cu
Locuitorii, in numar de 286,
s'ad improprietarit la 1864, pe
mopia d-lui Scarlat Barcanescu,

SALCULE

din care li s'ati dat 1295 hect.

El posea 389 cal, 1055 boT,
306 yac, t88 porci, 2871 oi
5 capre.
Comuna se intinde pe o suPrafata de 1770 hect.
Veniturile si cheltaelile comu-

nale se urca la 4000 lei.

Are dotta sosele: una in directie E.-V. inlesnind comunicatia cu com. Boldesti i Adin-

cata, si alta, in directia N.-S.,

inlesnind comunicatia cu com.
Fulgele i Jilavele.
Se margineste cu comunele :
Adincata, Fulga, Jilavele si-Boldesti.

333

taret

paracliser ; o scoala
mixta, fondata In 1886, frecuen-

N.-N.-V. com. (din com. Vela),

face mal multe cotituri spre E.

tata de 53 elevr.
Locuitorii posea : 120 plu-

apor se indrepteaza spre S.,

pentru a esi din comuna. Chiar

guri ; 377 bol, 213 yac, 146 cal,

153 lepe, ro88 o/ i 145 rimatorL

la intrarea sa in com., taie calea

judetean ce vine din com. Ter-

Con3ercild e destul de activ

si consta n -importul de coloniale, instrumente agricole
brasovenii, l in exportul de cereale i vite; transportul se face

pezita. Peste el se afla ad i un

pod. Prin centrul com. trece un
ligo pr, numit Pirlul-Satului,
cu directiunea de la N.-S.; lar
prin S. com., tot cu indreptarea
de la V.-E., trece Valea-PutineiuluT, ce izvoreste din dreptul

prin gara orasului Rlinnicul-SA-

rat, la 14 kil. spre N.-E.

Calle de eomunicatie sunt dru-

com. Virtopul, in coltul de S.-V.

murile vecinale spre Obiditi -

si trece in com. Tincanaul.

Sub domnia lui Voda Caragea, la anul 1832, s'a infiintat
comuna Salcuta, in urma Regulamentului Organic, iar la anul
1842 s'a regulat prin proprie-

R.-Sdrat ; Boldul ; Balta-Alba ;

Ghergheasa-Amara; Balaceanul.

Budgetul com, e la venituri

Slciile,

jud. Dolj, pl. Ama.

radia, com. Adincata, situat pe
malul sting al riului Amaradia
sat,

la 3 '/2 kil. la N.-E. de Adincatad.-j.

Are o populatie de 81 suflete.

Silcioara, com. rur., in jud. R.Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., asezata

in partea de S. a judetului, la
13 kil. spre S.-E. de orasul R.Sarat i In partea de E. a plasil, la 8 kit. spre N.-E. de com.
Balkeanul, resedinta plasif.
Se Invecineste cu com. Ghergheasa (4 kil.), Boldul (6 kil.),
Balta-Alba (lo kil.).

Se margineste la N.-V. cu
com. Boldul, la S. E. cu Ghergheasa si la S.-V. Cu Blaceanul.

SALCUTA

de 3639 le!, 17 bani, iar la chel-

tuell, de 3581 le!, 2 bani.

(Vida), pendinte

tarii
Inainte, com. Salcuta coprindea cat.: Tincanaul, Maracinele,
Dragoala, Vela si Suhariul; azi
catune Plopsorul,
coprinde
la V., situat pe costise; Salcuta,

de com. Ciulnita, jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, situat pe dinpul Bdrggan.

In centru, care este si cat. de

resedinta i Mirza, spre S.-E.,
situat tot pe costise.

Slcioara,

cdtun,

Slcioara,

ccitun

al com. Zmeeni, jud. Buzat, cu 500 locuitori

si 109 case.

Are o populatie de 1978 su-

Slcioara (Brbuleanca), mo-

o scoall mixta, in cat.

flete ;

fie, in com. Zmeeni, com. Sal-

Salcuta, frecuentata de 17

cioara, jud. Buzan; are 280 hect.,

toate arabile si putine sArAturi.

eti si 7 fete si o scoala de ca-

Slcuta, com. rur., In jud. Dolj,

pl. Dumbrava - d.-j., la 35 kil.
de orasul Craiova, situata. pe

tun In Plopsorul ; 2 biserici: una

in com. Plopsorul (la V.), cu
hramul Sfintii Constantin si Elena, fondata de Constantin Plopsoreanu i cea-l'alta in cat. Sal-

costisa Dasnatuiului si pe o vale,

numita Valea-Satului i aproape

cuta, fondata la 2 Septembrie

de malul drept al riului Dasna-

loba

Suprafata comuna este de

3530 hect., din cari 30 hect.

tuiul.

vatra com., 500 hect, ale locultorilor, 3000 hect. ale proprietatii private.

Terpezita, la S. cu com. Giubega, la V. cu com. Virtopul

si la E. cu com. Tincanaul.

Biserica din Salcuta are hramul

Sf. Nicolae i In amvonul el se
gaseste urmatoarea inscriptie :

Piraiele Valea-Salciel si Viroaga, o ucia la V., de la N.-V. la

S.-E., formind si lacul Salcioara.

Se invecineste la N. cu com.

Are o populatie de 162 fa-

Terenul com, e accidentat de

mili!, saa 814 suflete ; o bisecu hramul Sf. Gheorghe si

Sf. Ecaterina, zidita la 1864 de
clucerul Costache Niculescu Cita, deservita de i preot, i cin-

dealurile : Ripa-RoSie, cu o InAl-

time de 50 m.; Cornisorul, acoCu o

pen it cu senAndturf

inAltime de 20 m. E udata de

riul Ddsnatuiul, ce ba prin

www.dacoromanica.ro

1850, de logoatul Nicolae Bral-

si sotia sa, Zoe Brailoia.

Aceasta sfinta biserici este zidita la

anul 1850 Sept. 2, de marele logoralt de
eredinti N. Brailoill ,1 sosia sa Z e, In
zilele prea tnaltatuluI nosiru Domn Grigore N. Bibescu, ce binecuvIntarea prea
sfintiei Sale Neofit Mitropolit. Si raposInd
tnarele logollt s'a zugravit de 1 gofeteasa

Zoe, In zilele lnaltatulul Domn Barba

Stirbeiii.

SALCUTA

Bisericile sunt deservite de

2 preotir si un cintaret.
Suprafata com. este de 13691/2

pogoane, din care : pamint arabu

irr pogoane, fineata xo

pogoane, paclurT 200 hect.

Mosia Salcuta are o suprafata
de 1200 pogoane i mosia Plopsorul, de I000 pogoane, clind un
venit de 94769 ler. Apartin d-lor

Slcuta, stalie de

jud.
Dolj, pl. Balta, c. Caloparul, pe
linia Craiova - Calafat, pus& in
circulatie la i Decembrie 1895.
Se afla filtre statiile Livezi (13,8

tava-d.-j. Curgerea o are de la

S. spre N. Se varsa in Dunare,
In dreptul satuluT Piva-Petrel,
lng pichetul Gura-SaltaveY.

kit.) si Segarcea (11,5 kil.). 11111-

SAltneasca, pirta, jud. Olt, pl.

timea d'asupra niveluluT Maril,

de 1491%54- Ven itul acestel statiI

Oltul-d.-j., com. Priseaca.

Curge in directie N.-S., face

pe anul 1896 a fost de 24502

lel, 85 banl.

mal multe cotiturT, se uneste

cu valceaua Gota, la i Idl. din

jos de cat. Priseaca, cu care

N. Popp, D. M. Boicescu, D.
Magilea, D. C. Ionescu, D. I.

Slcuta, mofie particulara, jud.

Valeanu, D. N. Ioan, Doctor Atanasescu.

Se cultiva viea pe o suprafata

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.

Salcuta, in intindere aproximativa de 1200 pog., arabile.

impreuna poarta numele de Dirjovul.

Salfaneti, san Malcoveti, sat,

facind parte din com. rur. Pri-

de 140 pogoane.
In com. sunt: 2 morT cu aburT,

SNATEM

334

Sltava, lac, in jud. Ialomita,

seaca, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,

situat pe malul sting al piriuluT
Saltaneasca.

5 Cu apa si 8 circium/.

pl. Borcea, insula Balta. E mult

Venitul com. e de 3801,08 lei.

Vite : 414 vite marl cornute,
87 caT i 320 oI.

intinde pe teritoriul comunelor :

Are o populatie de 250 lo-

Gildaul, Petroiul si Cocargea.

cuitorl ; o biserica, construita

Slcuta, sat, in com. Cornetul,

Sltava, trup al pddurei Caltin-

de d-nul Dimitrie Protopopescu

obstea locuitorilor.

pl. Bolintinul, jud. Dimbovita.

Saltava, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, insula Balta, com.

Piva-PetreT. Are 40 hect., popu-

(VezT Cornetul).

Slcuta, sat, in jud. Dolj,

pl.
Dumbrava - d.-j., com. SAlcuta,
resedinta primaria, azezat in

centrul com.
Se margineste la V., cu satul
Plopul si la S.-E. cu Mirza.

Are o populatie de 902 suo scoala mixta ce func-

flete ;

mal mult lung de eh lat si se

late cu salcie si plop.

Sltava, pddure, facind parte

din trupul pdure/ Vldeni. E
situata in insula Balta, jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Vlddeni, si are roo hect., po-

pulate cu plop si salcie.

Snateti, cdtun al com. Arcani,

plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat
In partea de N. a comuna, pe
ses i litiga pirlul Jalesul.
Are o suprafata de 720 hect.,
din care 470 hect. padure, 210
hect. arabile, 25 hect. finete,
7 hect. vie si 8 hect. livez/ de
prunr, ca o populatie de 66 familiT, sal 4.24 suflete ; o biserica de zid, facuta la 1853, de

tioneaza. din 1842, frecuentata

de 17 baet1 si 7 fete ; o bise-

Sltava-de-Jos, braj, in insula

rica, zidita la 1850 de marele

Balta, pl. Ialomita-Balta, jud.

logofat Nic. Briloiu si sotia sa

Zoe; 3 circiumT.

Ialomita. Curge pe teritoriul comunelor : Bordusani, Facaeni

Sglcuta, sat, facind parte din

cornute, 16 cal*, 120 rimAtorI,

com. Valea-Rea, pl. Zelet.inul,

si Gaita. Incepe din lacul Cobol si din alte lacuri mal mic/
merge spre N., formind bra-

jud. Tecuciti, situat pe valea

tul Saltava-d.-s.

cu albine.

Cu acelasT nume, la 6 kil. de

proprietarul mosieT Draghiceanu

Hirgot.
Locuitorif posea : 22 plugurT, 22 care cu bol i yac!,

cdrut cu cal; 223 vite mad

292 oI

i 41 capre; 40 stupI

Balta, pl. Ialomita-Balta, jud.

Este udat de piriul Jalesul,

care'l strabate de la N. la S.
In catan se gasesc 2 morl

Ialomita. Curge pe teritoriul comunelor : Vladeni i Chio ara.

7 pive pe apa JalesuluT.

Comunicatia in catun se face

Locuitoril sunt parte razesT

si parte clacasT. Teritoriul sa-

Este o continuare a canalulul Sal-

tulul e de 116 hect. si 90 arif

si e tot stapinit de locuitorl.

in care curg mal multe brate,

prin soseaua comunala, care'l

leaga la S. cu comuna sa
spre N., la esirea din

din care cel mal mare este Sal-

catun, Cu soseaua ce vine de la

Galbeni.

Are o populatie de 219 suflete, locuind in 50 case si 6

bordee.

Sltava-de-Sus, braf, in insula

tava-d.-j. si formeaz un centru

www.dacoromanica.ro

SANDENT

335

E., despre alhia JalesuluI, -si pe

duleni, Costineni, Versesti, O-

care '1 trece pe la capul catunuluT, printr'un pod de lemn.

rasa-Avram si Versesti-Ion, care

acopera peste 2400 hect. ; unele

din ele ati padure.

Sndeni, parte din satul Dolhasca, jud. Suceava.

Snduleni, com. rur., jud. Bacaa,

pl. Tazlaul-d.-j., situata pe valea
TazlauluT-Mare. Se compune din
ii catune: Sanduleni, resedinta,

Prisaca saU Vidrascu, OrasaAvram, Larguta, Costineni, cu

Proprie tarT su nt fratiTSturdza,

,Stefan Tirtescu, Zamfira Rosetti,
Profira Gheorghiu-Budu si Maria
Ciupagea.

Pe valea piriulul rasa se eisesc mine de gips (ipsos).

Totalul paminturilor de cultur este de 598 hect.

Vil sunt pe o intindere de

sectia Rusi, Fundul-RusiT, Stuful, toate pe stinga riului ; Ver-

12 hect.

sesti-d.-j., Tisa si Mateesti, pe

vite cornute, 137 porcl, 29 capre s 496 or; 82 stupl.

dreapta riuluT.
In Condica Liuzilor nu gasini

de cit Orasa, a banuluT stefan

Roset ; iar in Statistica din 1874
se mal coprinde i catunele Comanul, Turluianul i Gaidarul,
azT alipite la com. Dealul-Noa,
Ghizunia, azt

LocuitoriT posed.: 88 cal, 887

Budgetul comunel e la veniturT

de 8140 leT, ii banT si la cheltuielT, de 6558 lel, 68 bani.

Comuna este strabatuta de

calea judeteana Sanduleni-Tetcani-Ardeoani si de soseaua Ba-

SAPATA-DE-JOS

nului Cosmina-d.-s., pl. Varbilaul, jud. Prahova.

Sapata, numire, ce se da DunarelVapoarelor, de la despArtirea

sa de Dunarea-VechTe, pana unde

se desparte canalul Cremenea

de Munusoaia, jud. in Baila.

Sfipata (Groapa), movild,

in

jud. Constanta, pl. Medjidia, la

hotarul comunelor rurale Rasova

Enigea, situata in partea de

V. a plaseT, de N. a comuneT
Enigea si de S.-E. a comuneT
Rasova; este asezatA pe culmea
dealuluT Iocuj-Bair si are 158

e punct trigonometric.
Sapata, utovild, in j ud. Cons tanta,

pl. Medjidia, la hotaru/ com.

Rasova i Enigea, situata pe
dealul Iocuj-Bair, spre E.; are

Se margineste la E. cu teri-

caa-Onesti.
Distantele: la Bacati, capitala

toriul com u nelor Valea-S eaca si

Valea-Mare ; la S., cu al comu-

districtuluT, 28 kil. ; la TirgulOcna, 32 kil. ; la com. Valea-

Sapata, movild , in jud. Constanta,

nelor Valea-Rea i Berzuntul ; la

V., Cu al comunelor Bucsesti si
Berzuntul i la N., Cu al comunelor Bosoteni i Beresti.

Seaca, 42 kil.; la com. Berzuntul,

nigea, la 4 ki/, de satul Ostro-

15 kil. ; la com. Tirgul-ValeaRea, resedinta plasiT, 4 kil. ; la

com. Valea-Mare, 44 kil. ; la
com. Beresti, 6 kil. ; la com.
Bosoteni, 6 kil. si la com. Bucsesti, 23 kil.

vul, pe panta dealuluT Rost; are

96 in. inaltime, dominind valea
Rost, Dunarea si soseaua jude;cana Ostrov-Dacui-Hirsova; este
artificiala si serva ca punct trigonometric de observatie.

Sinduleni, sat, resedinta com.

Spata, movild, in jud. Constanta,

pl. Hirsova, com. Ostrovul, si-

Are o populatie de 1718 locuitorT ; o scoala mixta, frecuen-

tata de 50 copiT (1899-900);

2 bisericT ortodoxe, cite una in
ct. Versesti i Orasa-Avram,
deservite de un preot si un chitare% i 2 catolice, in satele
Stuful i LArguta ; 5 circiumT.
Rul Tazlaul curge de la N.

Cu acelasT nume, jud. Bacati, pl.

Tazlaul-d.-j., situat pe piriul Sanduleni, pe stinga TazlauluI-Mare.

154 m. inaltime.

pl. Medjidia, com. Rasova si E-

tuata in partea de V. a piase

Snduleni, mofa* e, jud. Bacaa, pl.

Tazlaul-d.-j., com. Sanduleni, cu

si cea centrala a com., la 112 kit

spre S.-E. de satul Ostrovul, pe
muchia dealuluT Ostrovula ; are
51 ni. inaltime, dominind satul
Ostrovul, venga Ostrovul, piriul
Rostul, drumul judetean Ostrovul-Cernavoda ; este 'artificiala
acoperit cu verdeata.

tindere de peste 4000 hect.

o intindere de 550 hect., care

dati un venit anual de 11090
lei, cu padure Cu tot. Apartine

Sapata-de-Jos, com. rur., in jud.

Arges, pl. Pitesti, la 19 kil. de

Padurile (Carunta, Versesti, etc.)

caseT luT Sandu-Sturdza.

Are o populatie de 247 lo-

la S. prin comuna si in el se

cuitorT ; z morl de apa.

scurge Turluiul i OrAsa, pe

stinga, iar Versesti i Tisa pe

cornute, 24 poref.

Vite: 14 cal, 113 vite marl

dreapta.
Dealurl: Scurtul, Caragea, Bel-

diman, Stuhul, Rosul, Strimbul

altele.
Teritoriul comuneT are o in-

ocupa aproape 2000 hect.

Proprietatile marT sunt : San-

com. Biscovul FlestiT, resedinta

subprefecturel, si la 12 kil. de
Sndu1e9ti, altA numire, a cdtu-

www.dacoromanica.ro

Pitesti. Se compune din satele :

SXPATA-DE-SUS

XRATA

336

Banare$ti, Marte$ti, MorAre$ti

Titie$ti sati Pepelesti, cu o
populatie de 244 familif, sati
1133 suflete.

Spate (Movilele-), fir de mo

Prin comunA trece apa Cot-

$i cea de S. a com.; a.A o inal-

vile, in jud. Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul com. Vacareni., in partea de E. a pla$el

meana.

time de 120-125 metri, domi-

Are 2 bisericI, din care una

deservite de 2
In satul
preotI, 2 cintaretl $i 2 paraclised; o $coalA mixta.
Budgetul com. e la veniturI
de 1617 ler $i la cheltuelf, de

nind $oseaua judeteanA Isaccea-

7267 leT.
Vite : 800 bol $i vaci, 40 cal,

Spunari,

Cu 300 locultorI,

jud. Arge$, pl. OltuluI, facind

parte din com. rur, Dragute$tiSdpunari. Are o biserica, cu hramul S-tul Voevozi, cu I preot

un cintaret.

Spunari, sat, in jud. Ialomita,

Macin, $i valea Jifia.

S. comunet Ungureni, pl. Ji-

pl. CimpuluI, facind parte din

com. Lehliul, situat pe amindota malurile ale vaiI Sapunari
$i la 2 kil. spre N. de satul

jia, jud. Boto$ani, i in dreapta

Lehliul.

Spioveni, sat, a$ezat pe partea de N. a Dealului-Viei la

Miel. Are o suprafatA de 742

Are o populatie de ioo fa-

hect., $1 o populatie de 103

familii, sati 330 suflete.
Ad i e resedinta primarieI com.

miliI; o $coala mixtI, frecuentata de 32 copa (1890-900); o

biserica, deservita de 2 preotf

Un gureni.

si 2 dascAlI.

de Pite$ti. Se compune din sa-

Are i bisericA, deservita de

2 preotT $i 2 cintaretI; i$coala,
frecuentata de 35 elevl.
Vite: 206 vite marI cornute,

tele : DrAghice$ti, Gainu$ca, Li-

50 cal, 356 of si 23 porcI.

LocuitoriI posea : 400 cal,

309 bol, 1300 oT, 65 bivoli, io
capre $i 105 porcl.
Prin sat trece drumul dintre
Urziceni $i Caldrasi.

4 bivoli, 1531
115 porcI.

oT,

21 capre

Spata-de-Sus, com. rur., jud.

Arge$, pl. Pite$ti, la 22 kil. de
com. rur. Biscovul-Fle$tiI, re$edinta subprefecturer, i la 26 kil.

picul $i Popesti, ca o populatie

de 1081 locuitorI.

Are 3 bisericr, din care una

zidith de unul Balota, deservite
de 3 preotl, 2 cintairetT si 2 paracliseri ; o $coald mixta.
Este strAbatutA de apa Cotmeana $i pe teritoriul el se afla
cite-va semne trigonometrice

Spoca, ciitun, al com. Cernate$ti,

jud. Buzati, situat la gura riuluI
SlAnicul, pe ambele sale malurI

$i avind 560 locuitorl qi

128

case.
Are tirgul Sapocer, ce incepe

Aprilie : Miercurea i Joia.

Spoca, mofie, in jud.

Budgetul com, e la venituri

de 2846 leI $i la cheltuell, de
2108 lef.

Vite sunt : 607 bol i vacT,

35 cal, 1200 of, 52 capre si

Spat (Movila-), movil,

com. Cernate$ti, cat. Sapoca ;

are 1000 hect. aratura, livezI,

izlaz $i o frumoasa gradina.
SpociI(Mucheal,platoll, in jud.

Buzar', ce se ridica pe malul

305 ritnatorf.
in

drept al riuld Slanicul, aproape

de varsarea 'sa in riul Buzdul,.

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Somova, situata. in partea de E. a pla$ei
si de S.-V. a com.; este virful
principal al dealulul Pietrosul ;

despartind com. Ple$coiul de

are o inAltime de 227 metri $i e

pana in Braila, lasind la gura

riuluI Cilnaul o ramur ce se

punct trigonometric de rangul

dominind satul Somova $i
$oseaua judeteana Tulcea-Isaccea ;

e de natura pletroasa.

Ialomita, pl. CimpuluI, i contine

mal' multe lacurl. Pe malurile

acestei vAl sunt satele: Lehliul
Sapunari.

la 9 Martie $i tine pana la 20

cute de armatele austriace la

1855.

Sfipunari, vale, ce se intinde din

jud. Ilfov, spre N., pana in jud.

com. Cernate$ti.
Din acest platoti pleaca o serie de movile, care se continuA
pe malul drept al riulul Buzdul,

dirige spre N., pe albia sa, pana

la Clociti.
Acest platoti e aeoperit de vil.

www.dacoromanica.ro

Srari, sat, facind parte din com.

rur. Predealul, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova. Are o populatiune
de 260 locuitorT.

Srari, peidure, a statuld, in intindere de 600 hect., pendinte

de com. Predealul, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Srasca, Matita i Delnita,proprietg ale EforieI Spitalelor

Civile din Bucure$ti, foste pendinte de manAstirea Sinaia, com.
PAcureti, pl. Podgoria, jud. Pra-

hoya, in intindere de iou hect.,

din care 315 hect. suprafata

impAdurita $i 696 hect, pamint
cultivabil i flnete.

Srata, plastl,

in jud. "Buzati,

SARATA

sUATA

337

udat in tot latul sAti de riul

SArata, situatA in partea centran a jud. BuzAti. E limitatA
la N. de plaiul Pirscovul, la

dana, Gura- NiscovuluT, GuraSArAtel, Lipia, MArAcineni, Merei, Monteorul, Simileasca, Stilpul, aringa, TisAul si Valea-

N.-E. de plaiul SlAnicultd, la E. si

TeanculuT, cu o populatie de

S. de pl. ampul, la V. de pl.

Tohani i la N.-V. de plaiul

45850 locuitorT.

Vite: 206 vite marT cornute,

6o cal, 600 ol, 91 porcT.
Sfirata, sat, in jud. Neamtu, com.
Doamna, pl. Piatra-Muntele.

Are o populatie de 266 su-

MeseriasT sunt, afarA de cer

flete; o bisericl, deservitA de un

preot si un dascAl ; 2 mor!; o

BuzAulul.

din oras : 62 lemnarl, 6 tim-

Are o suprafatA de 61048

hect., din care 21700 hect. a-

plarT, 106 rotar!, 125 butnarl,

5 cArutasI, 17 croitorl, 39. cizmarI, 6o fierarT, 7 masinisti, 16
cojocarT, 6 brutal% 35 vArarr si

vArArie.

17 pietrarT.

VAratic.

Plasa SArata, formatA din 16

comune rurale, afarA de orasul
BuzAd, a avut mult timp rese-

din 6995, Octombrie 7, de la

rabile, 18915 hect. pAdure, 3362

hect. fineatl, 6397 hect. izlaz,

744 hect. livezT, 4638 hect. vie.
Tereriu/ sAii e parte ves, parte

deluros, acoperit de livezT, vil

si pAdurT, divizat in 108 mosil
si 72 pAdurl mal insemnate, a-

farA de pAmintul posedat de

locuitorT si de cele 48 cete de

dinta in com. Stilpul, apoT in

oras; acum e unitA cu pl. Tohani, avind de subprefecturA

rnosnenT.

com. Mizil.

E avutl in pAdurl, vil i livezT, precum i in substante

tninerale : pAcurA, sare, piatrA

de constructiT, piatrA de var,

sorginti de ape minerale, etc.
Ca industrie are : 6 fabricl

PlAsile

unite ad 42

NumArul vitelor se urcl la

325 capete.
Se mar numeste si SArataIn privinta istoricA, v. Uricul
tefan Voevod, IntAritor pe jumAtate de sat de SArata, ce ad
cumpArat-o Torna Grigorce de
la loan Murgul, care ad avut-o
dreaptA ocinl a sa de bastinA.

coale

mixte si una de cAtun, frecuentate de 2089 elevT si 369 eleve.

In singura pl. SArata sunt 42

Srata, sat, in jud. Neamtu, com.

Dobreni, pl. Piatra-Muntele, situat pe valea formatA de dea-

bisericT, deservite de 38 preotl,

38 cintAreti si 26 paracliserT ;
176 circiumi.

lul cu acelasT nume si dealul Ba-

niac, 32 morT de apl, 7 morT

de abur', 2 fAcae, I pivA, 15 Srata, numire vechie a comu-

64 ariT, cu o populatie de 192

stine si o fabricA de postav.

lemn, facutA de rAposatul preot

Gheorghe Luca.

de petroled, 2 fabrici de co-

Comercinl const5. in desfacerea:

cerealelor, vinuluT, tuiceT, lemnelor de foc s't constructil, pre-

cum si a citor-va produse industriale.

nelor Gura-SArAtiT i Monteorul,

jud. BuzAti.

kil. 600 m. de satul Solontul

zAti - frontierA, soselele vecinale

Vernesti-TisAul Saringa-Nis-

Are o populatie de 306 lo-

drumurT naturale.
Vite : 2484 cal, 1265 Tepe,
8022 bol, 3046 vacT, 1505 vitel,
54 bivolf,
bivolite, 93 asid,

118 capete.

Se maT numeste i SArataPingArati.

Srata, mahala, fAcind parte din

(scoalA).

com. rur. Pretrari-d.-s., pl. Ocolul.

cuitorT ; o bisericA, clAditA de

locuitorI la 1888, cu 2 cintlreti; I circiumA.

Vite : 12 caT, 175 vite mar!

Srata, vechie numire a satului

Lata, pl. Ialomita-Balta, com.
Pribegi, jud. Ialomita.

cornute i 17 por&

Srata, stafiune baMearcl. VezT

Srata, sat, pe valea SArata, in

SArata-Monteorul.
partea de V. a com. MovilaRuptl, pl. StefInesti, jud. Bo- Srata, bl, in satul Dealul-Nod,

382 minji, 5276 porcl, 2213 oT

tosani, cu o suprafatA de 1363

si 421 capre. StupT sunt 653.

E formatA din comuna urb.
BuzAd si din comunele rurale

hect. si o populatie de 93

andesti, Clondirul, Dara, GrAj-

suflete; o bisericl vechie, de

NumArul vitelor se urcl la

Srata, sat, jud. BacAtl, pl. Tazcom. Solontul, situat

aproape de piriul SArata, la 2

CM' de comunicatie : calca

feratA, soseaua judeteanA Bucovul, soselele comunale Lipia,
Merei, Monteorul, SArata iSaringa, perpendiculare pe soseaua nationala, precum si alte

laurul, la 7 kil, de orasul Piatra.

Are o suprafatA de 257 hect.

i J'ovil%

pl. Bistrita-d.-j., jud. BacAti, cu

3 izvoare, de apl foarte sAratl.
Intre orasul BacAti i aceste iz-

Are o bisericA si 2 circiumi.

voare se mal aflA, lineo vale,

incl un izvor sArat i sulfuros.

mili!. Se maT numeste

teni.

fa-

43

65940. "role Diclionar Geograao. Vd. Y.

www.dacoromanica.ro

SXRATA

SXRATA-MONTEORUL

338

Pentru prima ara ail fost ana-

jud. Buzail; are 300 hect., din

Pe linga numirea de Sarata,

lizate de Dr. Istrati in anul

care : 16o padure, 80 vil, restul

1875, care a constatat cA izvorul sarat cel mal abundent con-

livede si sterp ; incorporata cu

mal poarta numirile de Cricovul,

si de Cricovul-Sarat.

tine urme de iod. Tot in valea

unde se aflA izvorul sarat 51
sulfuros, mar la dreapta, e un

mosia Hagi-Moscu, formind impreuna mosia Monteorul.

SU-ata, pirig, jud. Vasluill, format din alte dou. piraie mal
izvor numit Omenesc, putin sa.miel, unul ce vine din com.
rat si cu hidrogen sulfurat.
Feresti si altul din com. DaIn sat, aproape toate casele
ne.sti si care, intrunindu.se la
075) ati cite o baie sati dou
instalate in odar, pe care le inchiriaza la vizitatorr. Taranif trans-

porta apa cu butoaiele.

podul lur Belegan, formeaza. pi-

riul Sarata. Sub acest nume piriul strabate teritoriul satulul

Sfirata, gira izvoreste din partea de N. a com. Telega, jud.

si pl. Prahova, trece prin cAt.
Mislea, udI partea de S. a cat.
Scorteni, intra in com. Bordeni
si se varsa in riul Teleajenut, la
cat. Plopeni, pendinte de com.
Mallesti. Are de afluentr : Runcul, pirliasul Mislea-D alce, care
izvoreste din cat. Bustenari, pendinte de com. Telega si se varsa

Srata, mofe, cu trupurr, fosta

Moara-Domneasca, com. ValeaRea, pl. Mijlocul, jud. Vasluiii,

pendinte de manastirea Pingd-

pastrind directiunea de S.-E,

si Valea-Scoarter, care se vars

rati, jud. Neamtu. Arco intindere

de 216 hect., 6o ariT, impartit.

pana ce se vars in pir. Vasluetul.

inteinsa la punctul numit Pis-

in 3 trupurt, cel dintli situat

Srata, pira Izvoreste din com.

In com. Dobreni, pl. Piatra-Mun-

Gura-Saratir, jud. Buzati, prin

valea Purcareata, primeste izvoareleBrinzeasca si Vladimirul, trece in com. Monteorul, unde pri-

tele, traversat de soseaua jud.

Piatra-Neamtu, in apropiere de
7 kil. de orasul Piatra, compus
din pamint de artura, finete
si cam 62 de hect. padure in
3 pilcurr de diferite esente si
virste. Se invecineste la N. cu
mosia statulur Almasul si CIAcasil din Dobreni, la E. cu mosia Dobreni a d-lur Leon Bogdan, la S. cu Darmnesti, pro-

In girla Sarata, la cat. Mislea

cani.

meste izvorul Muratoarea, care

o sara si care 'T-a determinat

Srata, vale, cu apa sal-ata, care

izvoreste de la N. com. Pietrarid.-s., pl. Ocolul, jud. Vilcea, si
se varsa in riul Otasaul. Are ca
afluentr: Valea-Sandulur, a-Rater
si altele.

numirea. D upa. ce face mar multe

curbe, Elda teritoriul com. Dara,

se dirige spre S. prin com.
Clondirul, Cioranca, Mihilesti
si Glodeanul - Sarat, apor intra

in jud. Ialomita

si

curge pe

Srata-Bugheni (Bughianca),
tnofie, in jud. Buzati, com. Coranca, proprietate a statulur, pen-

dinte de manastirea Banul; facea un corp cu Urseasca si Cal-

linga satele Rdulesti, Armasesti

si Brbulesti si, linga satul Ale-

&rusa, care s'aii vindut, lar

Al 2-lea si al 3-lea trup e

situat litiga Balasesti si pendinte
de com. Girovul, pl. Piatra-Mun-

xeni, se varsa in riul Ialomita.

a statulur; are 600 hect. mar

Cursul sb."ii, repede in jud. Buzriti,

toate arabile ; de &usa tine si

e incet in Ialomita si adesea

padurea Sarata-Banulur.

in apropiere de 15 kil.

ia forma unor baltr nomoloase,

de orasul Piatra si la 10 kil, de

gara Roznov; sunt compuse numal din pamint de artura.
Trupul al 2-lea se invecineste
la N. si E. cu mosia Ballnesti
a razesilor, la S. cu paminturile
insurateilor din Dochia, la V.

acoperite de trestie si stuf. A-

Srata-Comana, mofie, in jud.

fluentr mar insemnatr are in jud.

Buzati, com. Gura-Sal-ata, cat.

Atirnati, fosta proprietate a sta-

prietatea case! d-lul M. Miclescu

si la V., cu mosia statuluT Gircina.

tele,

cu mosia Hirtopul, proprieta tea

caser rapos. St. Pruncul.
Trupul al 3-lea se invecineste

de toate laturile cu razesir din

Balusesti.

Buzati, pe partea dreapta : Salitiga, Pietroasa si Ndeanca,

care, numar cind vine mare, isr

scurge o parte din volumul sal
in Sarata, linga Mirosi ; lar pe
stinga : Huiubul, Leoteasa saii
Pitigoiul si lacul Glaves. In jud.

Ialomi4 isr mareste cursul cu

piriul Ghighiul, cu o mica scurgere de pe Valea-Raiciulur, ce

vine din ud. Prahova si de o

Srata, mofie, in com. Monteorul,

alta scurgere a laculur Jilavele.

www.dacoromanica.ro

partea Sarata-Bugheni a ramas

tulur, pendinte de manastirea

Comana. Are 268 hect., din
care vr'o 200 arabile, restul vie

si 12 hect. padurea Comana.

Azi data in 44 loturr.
Srata-Monteorul, staliune balneard, situata la 40 minute de
Buzar] si la 1/4 de ora de gara
Monteorul, jud. Buzar', comuna
Monteorul. Ocupa o pozitie pi-

SARATA-NENCIULEM

SARAC1NEM

339

Srcil (Valea-lui-), vale, iz-

tile de dealurl acoperite de pa-

bune rezultate in cazurT de afeetiunTnervoase, neurasthenie, etc.

durT, la adapostul curentilor, pre-

De la 1900 a inceput sa

voreste la E. de com. Cornul,

jud. si pl. Prahova, si se varsa

zintind o clima temperata con-

functioneze baile de nAmol. Acest nAmol, care contine o mare

In riul Prahova, in partea de V.,

In dreptul com. Breaza-d.-s.

cantitate de iod si de fer, este

comparabil celuT de la Fran-

Srcineti, com. rur., In jud.

toreascl, hico njuratA in toate par-

stantl.
Emanatiunile de gudron ale
minelor de pleura, aflate in apropiere, da acestor bai efecte
terapeutice minunate in afectiunile organdor respiratoare : Tuberculoza, Bronchite cronice ,
Astme, Emfiseme, etc.
Efectele apelor de la SdrataManteorul.
Aceste ape sunt
constituite din : Ape Iodo-Bro-

zensbad i prezinta proprietAti

curative minunate in afectiunile
scrofuloase, reumatizmale, In afectiunile uterine, etc.

Vilcea, pl. Cozia, compusa din 2

Saracinesti i Viezuri, si si-

tuata linga albia riului SarAcinesti (Rlinnicul), intre dealurile

Coasta-DinceT si Pirigul, la 12
kil, de capitala jud. si la 5 kil.
de a plaiului.
Se mArgineste la N. cu com.

mo-Cloruro-Sodice ; Ape Cloruro-Sodice-Sulfuroase ; Ape Alcaline-Bicarbonate ; BAT de NAmol.

Din analizele doctorilor Istrati

Instalatiunea bdilor SdrataMonteoru(. Sunt dou otelurT

marT in genul celor mal marT
otelurl din strainatate. In aceste otelurT este instalat oficiul
telegrafie, postal si telefonic,
si o farmacie.
Baile ati o instalatiune moderna. (totul in marmorA) si se

si Bernard reese ca apele de la

pot compara cu cele mal re-

E brAzdatA de deaturile : Coas-

SArata-Monteorul sunt superioare apelor de la Hall, Kreutznach,

numite tial din strainatate.

Pe linga cele 2 otelurT, este
un casino de toata frumusetea,
instalat In parc.

ta-Luncit i Pirigului s't udata de

Salies les bains, Uxiage, etc.

Ele contin, pe litig o mare
cantitate de Iodura de Magnezie, peste 180 grame la litru de
Clorura de Sodia.
Gratie IoduluT ce ele contin,
aceste ape se intrebuinteaz cu
foarte mare succes contra: SifilisuluT, Boatelor de piele, ReumatizmuluT, Boalelor gituld
nasuluT, etc.
Combinatia IoduluT co enor-

ma cantitate de Clorura de Soditi, ce aceste ape prezinta, face

ca boalele de femel, Limfatizmul, Anemia, Scrofulosa, Manifestatiunile tuberculoase, etc.,
sa poata fi tratate cu succes la

Vizitatorit mal pot gasi camere

In satul din apropierea bailor.

In mijlocul parculur s'a ridicat un mic monument, bustul
raposatuld Monteoru, care a infiintat aceste baT, cheltuind insemnate sume de banT pentru
captarea apeIor, zidirea clAdiri-

lor, etc.

S'arata - Nenciuleti, a/tri numire a cdt. Bugheni, com. Monteorul, jud. BuzAti.

Cheia si OlAnesti, la S. cu com.

Pausesti-Maglasi, la E. cu Bujoreni, la V. cu ZmeurAtul

Cacova.

Are o suprafata de 255 hect.

valle: SurduluT, Miulul, PirguluT,

precum i de riul Saracinesti.

Are o populatie de 660 loz biserict, una fondata

la 1712 si a doua, in cat. Viezura, fondat. la 1852; o scoall
cultorT ;

mixta., infiintata. la 1857.

Vite : 25 cal, 50 bol, 40 yac,
120 capre, 325 oT, ioo porcT.
Pe riul SArAcinesti, in raionul

com., e o moara.
94 locuitorT s'au improprietrit la 1864 pe mo$1a statuluT
Saracinesti, din care ti
dat
255 hectare.
Budgetul com. e la veniturl de
1020 lei si la cheltuell, de 950 Id.

Sratul, sat, in partea de E. a

O osea comunala inlesneste

com. StAnitesti, pl. Prutut, jud.

comunicatia intre com. Olnestf

si Chela (la N.) si com. Pau-

In fine apele Alcalino-Bicarbonate-Sodice dati rezultate inapreciabile contra boalelor de

la 5 kil, de satul de resedintA, asezat pe sestil dintre

gira Prutetul i riul Pro tul. Suprafata mosieT e cam de 500

Stomac, Intestine, Vesica mi-

hect., cu o populatie de 63 sufl.

nara, contra boalelor de Ficat

LocuitoriT sunt rAzesT,

de Rinichr.

din vechime proprietAtile lor.

Baile SArata-Monteorul.

De asemenea la Baile SarataMonteorul este instalat un stabiliment de idroterapie sistematicA moderna, care da cele mal

avind

sesti-Maglasi (la S.).

Sricineti, sal,

parte
din com. rur. cu acelasT nume,
jud. Vilcea. Are o populatie de
620 locuitort ; o bisericA, fonfAcind

data la anul 1712 de *tefan

Sariceti, sat, facInd parte din

com. rur. Cireasovul, pl. Oltuld.-j., jud. Olt.

www.dacoromanica.ro

Climent Episcopul.

Sricineti, sat,

facind parte

SRXCINETI

din com. rur. Robesti, pl. Cozia, jud. Vilcea, situat pe va-

SARATELUL

340

com. rur. Ciumesti, pl. RiulDoamneT, jud. Muscel, in partea de N. a comuneT.

E udat la E. de riul Doamna,
pe malul caruia trece calea ferata. Golesti-ampulung si soseaua nationald Pitesti - Fron-

Are o scoala in cat.

Atta--

miliT; o biserica foarte vechre,

Peste riul Doamna, in raio-

flap, frecuentata de 82 elevI si

o scoala mixta in com. Valea.
BotiT, frecuentata de 55 elevI
si 17 eleve ; 3 bisericT, deservite de 4 preotT, 3 cintarell
3 paracliserT o din care catedrala e cea cu hramul Sf. Treime. arciumT sunt 13.

cu hramul Sf. Nicolae, con-

nul satultd, este un pod de

fier al caier ferate. Aci e si

mar vechT ale judetuluT. Dionisie

lea Saracinesti si pe malul drept

al OltuluT, linga oseaua nationalA Riul-Vadultd, la 21/2 kil.

de cal. Robesti, unde e resedinta comunei o coala.

Are o populatie de 35 fastruita din lemn, reparata la anul
1858, cu urmatoarea inscriptie :

tera.

Comuna este una din cele

'Cu mila luY Dumnezeti s'a zugrdvit

aceastd sfinta bisericd, la leatu 1858,
luna Septembre 18, de roba luY Dum-

Are o populatie de 140 loc.

Fotino mentioneaza, din satele

care o compun, numar: ValeaBotiT i Izvorul-Dulce. Dealul-

Saraturile, grind, jud. Tulcea,

Domnia, acoperit de nenumarate

nezed pravoslavnicY acesteY bisericY, Tu-

situat in partea de E. a pl. Su-

dor Griidindrescu, sotia Smaranda, Mitu

lina si cea de N. a com. rur.

ruine de case, despre care se

zice ca. ar fi ramasite din ora-

St. Gheorghe, pe malul Mari!;

sul Buzad, care ar fi fost situat

In partea de S. a satuluT Sf.

inainte pe aci, apoT : Valea-Beizadelelor, Putul-Beizadelelor, rui-

sin Dumitru, cu sotia Maria d-Itit boer

Manu Mdciuceanu, etc.,

In raionul catunuluT se vad

ruine de zidurI vechT si urme
de bisericl. S'a gasit un picior
de preastol de piatra., care s'a
asezat la biserica din Robesti,
si mal multe sgetT in forma'

gara Ciumesti.

Gheorghe, e strabatut de maY

multe drumurT comunale, ce duc

spre Sulina ; are o intindere de

1900 hect., acoperita cu iarba
suhat pentru vite i avind
mal' multe cisle

daci

S'Arate (Gura-), com. rur.,

in

Safcineti, deal, in raionul com.

Saracinesti, pl. Cozia, jud. lin-

jud. Buzad, pl. Sarata, situata

pe ambele malurT ale piriulul

cea, pe care se cultiva 50 ariT vie.

Sarata, la 16 kil. de orasul

S 'Arficineti, rig, format din riurile

Olanesti i Cheia, jud. Vilcea.
Ambele se intilnesc in com. Saracinesti i formeaza riul Rim-

nicul, care pe teritoriul acesteT

comune poarta numele de S'aracinesti.

SAracineti, vale, jud. Vilcea,

plaiul Cozia, com. Robesti ; izvoreste din poalele munteluT
Rigla, desparte dealul Magura
de Ghimpurosul, trece prin
ct. Saracinesti, si se varsa spre

E. in riul Oltul.
Oltul, facind parte din com. rur.
Dragutesti-Sapunari.

S'ar'areti, sat, facind parte din

confirma aceasta. presupunere.

Ca locurT demne de vazut are :
Biserica-Porumbita, Fintina-cuCerc, Fintina-Romanestilor
mal cu seama Casa-Hotilor. Nu

mal putin insemnate sunt

crucile de piatra de la IzvorulDulce si Borcanesti, prin vechimea si marimea lor.

Are o suprafata de 3080 hect.

cu o populatie de 3330 locuitorT.

Sratef (Gura-), M'Un al com.

E formata din catunele : Atir-

Gura-SarateT, jud. Buzlii, Cu 430

nati, arlesti, Ciuhoiul, Dobrilesti, Gura-SarateT,Izvorul-Dulce,

Muscelul-Darer, Nenciulesti-Mosneni i Valea-BotiT.

Cal' de comunicatie are : soseaua vecinala Mizil - Niscovul

prin Sarata (Drumul-DealuluT) ;

soseaua comunall Sarata, care

o pune in contact cu soseaua nationala ; soseaua Sarata-Monte-

orul si alte drumurT naturale.

Vite : 434 bol, 70 vacT, 32
viteT, 45 ca!, 52 Tepe, 8 minji, 460

Sr5reti, sat, jud. Arges, pl.

nele schituluT Negoita, etc., care

inconjoara Dealul-Domnia si care

locuitorl si 99 case.

SArtei (Fundul-), vechie numire a cittunalui Monteorul, jud.

BuzaiI, com. Monteorul.

Sartel (Fundul-),numire data'

une( pitrif din mofia Hagi-Moscu, jud. Buzar', com. Monteorul,
unde se afla valle : Muratoarea,
Ursoaia, Pcura - Mare, PacuraMica, etc., din care se extrage
pleura.

oT, ii capre si 62 porcT.

MeseriasT sunt : 6 lemnarT,

Sfirtelul, piria, izvoreste din

timplar, 4 rotar!, 4 butnarT, 4

'Admite Vaid-BuzatuluT, com.

croitorT, 6 cizmarT, 15 fierarr

3 co.iocad.

Prahova, curge spre S., trece

www.dacoromanica.ro

Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.

SARATELUL

341

pe linga cat. Bogdane0, Cuibul i Gornetul, primWe valle:

Bogdaneti, Dosului, Baba-San-

da, Petricane0, Gornetul, Valea-Viilor, Valea-Benei, unita cu

Onceteanca i Turburea, i, de

ad, eOnd din com. GornetulCuib, se indreapta spre S.-E.,

intra in com. Podeni-Noi, unde
se varsa. in Cricovul-Sdrat.
Pe ambele maluri ale pirlului
Sdratelul sunt abondente iz-

voare de sare.

Srtelul, pr, izvorqte din

coastele dealulul Predealul, jud.
Prahova, pl. Teleajenul, com.

Opariti. Sub poalele dealului

Boia, din aceea0 comuna, se impreuna cu piraiele: Stupinei,
naul, Adinca i Sratelul i primete numele de SarateluI, iar in
dreptul com. Pacurati primete
numele de Turburea.
continu drumul
De aci
spre S., printre comunele Gornetul-Cuib I Pacureti.

Srtelul, girld Cu
izvore0e de la poalele com.
Gornetul-Culb, curge de la V.
spre E., intra In com. PodeniVechi, pl. Podgoria, jud. Prahoya, i se varsa in riul Ovisa.

SARDXNETTI

Saratelul-Balanqtilor i Saratelul-Pirscov. Mal' raspindit e

numele Saratelul-Balanqtilor
Apa-Pirscovului. In timp de

ploaie devine un torent mare

furias.

o!

Srtelul - BerceI, saa Saratelul -Joseni, pIrla, in jud.

plaiul Pirscovul, i ja

Buzaa,

na5tere din dota pirliae: Findata

Afluentii sal principali sunt:
Gabricina i Baligoasa pe partea stingl, NegoOna i Plopeasa
pe dreapta; afara de alte multe
izvoare mal toate sarate saa
amestecate cu diferite minerale
in disolutie.

plaiul Pirscovul, jud. Buzaa. Izvorqte din poalele muntelui

Ivanetul, uda. comunele Goideti, BrAe0, Balne0i i Pirscovul

se varsa in riul Bu-

zdul, In dreptul com. i cat.

gura. Primqte mai multi

fluenti,

a-

din care mar insem-

nati sunt:

Pirsc"ovelul, Mufa:-

toarea-Scdeni, Valea-Iepii, Turburea i Pietrarul pe dreapta;

Muratoarea- Posobqtilor, Cimpoiav.11, etc., pe stinga.
Numirea sa variaza dupa lo-

calittile ce le parcurge: Saratelul-Goideqti, Saratelul-BrAeti,

Vite: 105 cai, 177 bol, 385

i Ioo porci.

SArteni-de-Jos, sat, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. Schineni,

spre S. de satul Schineni, pe

Are o populatie
de 388 locuitori.
Plriul-SArat.

Srateni-de-Jos, alta' numire a

satulut Sarateni, com. Bucul, pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

Srteni-de-Sus, sat, In jud.

Tu tova, pl.Tirgul, com. S chineni.

Srteni, com. rur., in jud. falomita, pl. Ialomita-Balta, situata

Are o populatie de 513 locuitorl. Se mai numqte i Dra-

pe partea stinga a riuluI Jalo-

gomaneti.

mita, intre comunele : Cazanqti

Balaciurile.

Srteni-de-Sus, altei numire

Teritoriul comunei, cu o suprafata de 3450 hect., din care

12 hect. padure, se intinde din

satulut Sarateni, com. Srateni,

pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

riul Ialomita spre N., pana in

Srtuica, vale, in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, situata spre
N. de satul Sarateni-d.-j.; se intinde din calea judeteana Slobozia-Urziceni spre N.; In partea vdil despre S. este lacta

teritoriul comuner Colelia, co.

prinzind doua moii particulare:
Sarateni i Sofia.

Are o populatie de 918

lo-

cuitori ; o pcoala mixta; o bise-

rica, deservita de un preot

S rtelul - Balnestilor,

Se mar numqte Sarateni-d..j.,

fiind mal in josul riului Ialomita.
Are o populatie de 35 familii;
o biserica, deservita de preotul
din satul Bucul.

un dascal.
E formata din satul Sarateni
din cat. Trandafirul.
Improprietariti dupa legea rurala. din 1864 sunt 121 locuitorr.

Pe teritoriul comuna se afla

lacurile: Saratuica i Bentul.
Vite: 700 cal', 6o bol i 230
rimatorr.

Pe teritoriul com, trece calea

judeteana Slobozia-Urziceni.

Srteni, sat, in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna Bucul, situat pe malul
sting al riulur Ialomita, spre E.
la 2 kil, de satul Bueul.

www.dacoromanica.ro

Saratica.

Srcatoarea, sat, jud. Dolj, pl.

Jiul-de-Mijloc, com. Bucovatul,

cu o populatie de 628 suflete,

din care 335 barbati i 393 femel. Locuesc in 220 case i io
bordee.

Srdarul, sat. Vezi Sendreni, sat,

jud. Covurluia.

Srdfinesti, catun, al com. Piscurile, pl. Jimia, jud. Gorj, situat pe ves, in partea stinga a
Jiului i linga lantul de inaltimi

d'alungul qoseler nationale Fi

lia0-Pietroani.

S XRDXNETI

Are o suprafata de 986 hect.,

Cu o populatie de 197 locultorl;
/ bisericA de zid, fAcuta de un
fost proprietar Cornelie Sardanescu, in unire cu locuitoril, pe
la 1858.
Locui toril posea: o plugurI,
25 care cu boT, 2 cdrute cu cal;
25 stupl ; 173 vite marI cornute,

342

ranca, BrAdeanul, Zmeeni, Albeni si Cil'bia.

S'Are! (Drumul-), drum vechii 1,

SARINDARUL-MOARA-DIN-DEAL

jud. Putna, avind I biserica parohial, cu hramul Cuvioasa Paraschiva si 1 filialk en hramul
Sf. Nicolae, in Prisaca.

jud Teleorman, ce venea desurnfind directiunea soselelor vecinale de pe Valea-Teleormanu-

SreI (Valea-), pitia, cu apa sarata, pe teritoriul com. ValeaSdref, pl. Vrancea, jud. Putna.

8 cal, 223 oT, 25 capre si 29

luY, pana la com. Mavrodinul,

de unde apuca spre orasul Zim-

Izvoreste din Bahane, la hotarul

com. Birsesti.

rimAtorr.

nicea.

Comunicatia in atun se face

prin soseaua nationalA FiliasiPietrosani, care '1 strAbate si
care'l pune in legaturA la N.
cu com. Plopsorul, lar la S. cu

pre Pitesti si despre Ocnele-MarT,

La obirsia luI are apa dulce,

insa trecind printre muntiT Plesa

SareI (Valea-), com, rur., in jud.

Putna, pl. Vrancea, situata sub

si Galimea, apa devine sarata.

Se varsa in Putna, mal sus de

dealurile Virful-Plesilor, Pietroasa si Virful-Chiliilor, pe riul Putna, in sus de com. Colacul la 'la

satul Valea-SareT. Se vAd urme

Srdneti, sat, in jud. Mehe-

de ceas.
Este udatA de riul Putna, si

dinti, pl. Closani, com. rur. Crai-

de piraiele MAtAcina, Plesa, Chi-

Sreni, cdtun, al com. Minzalesti,

jud. Buzar', Cu 90 locuitorI sl
20 case.

nici-MoI. Poarta numirea si de

hile, Bozul si Saratul.

com. Izvoare/e.

de pacura in el.

Se compune din catunele :

Srindarul-de-Jos, sat, facind

d.-j., com. rur. Rupca. Are t

case. Poarta numele si de Sar-

Gornetul, Matacina, Prisaca si

Valea-SareT, unde se afla primaria comunef, si care se afla
la 43 kil. de Focyani si la 6 kil.
de resedinta plasel'.
Are o populatie de 193 familiT, sati 719 suflete; I biseri-

parte din com. rur. Dridul-Sarindarele, pl. Mostistea, jud. Ilfov. Situat la S. de Dridul, pe
tarmul drept al !luid Ialomita.
Se intinde pe o suprafata de
2250 hect., cu o populatie de

danesti-d.-j.

c parohiala, cu hramul Cuvioa-

Are o biserica, cu hramul

sa Paraschiva, in cal. Valea-

Adormirea, deservita de 1 preot

si I cintaret.

SardAnesti-d.-s. si de Babeni. In
dealurile acestur sat se afla carburil' de pamint.

Srdnelti, sat, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, pl. Motrul-

787 locuitorf.

SfireI (Dealul-), sat, in jud. R.-

SAre si 1 filialA, cu hramul Sf.

Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia,

Niculae, in Prisaca ; o scoala

asezat la V. comund, la poalele

mixta.

ciumarT si 1 hangith

DealuluI-SAreI, pe Piriul-SareI.

Budgetul com. e la veniturl

de 3698,97 la' si la cheltuell,

511 si al celor miel, de 1314.

SareI (Dealul-), numire vechre a

atunului Jitia, din cAtunul Jitia,
jud. R.-Sarat.

Comerciul se face de 4 ch.-

Numarul vitelor marT e de

de 3660,10 leT.
LocuitoriT poseda : 1 2 pluguri

Sarindarul-de-Sus, sat, facind

parte din com. rur. Dridul-SArindarele, pl. Mostistea, jud. Il-

S'Arel (Dealul-), deal, in jud. R.-

de lemn ; o moarl de apa; 170

bol, ro5 vacT, 68 cal, 1400 oT,
68 capre si 128 pord.

Sarat, plaiul Rimnicul, corn. Jitia ;

VII sunt pe o intindere de

se desface din muntele Ulmusorul, brAzdeaza V. com., se intinde de-a-lungul PiriuluT-Sarel ;

contine marT cantitAtI de sare.

SAreI (Drumul-), vechig drunz de

carausT, pe care se transporta

8o hect.

S'Arel (Valea-), a tun, in com.

Cu acelasI nume, pl. Vrancea,
jud. Putna, situat sub dealul Virful-Plesilor, la '12 ora de com.
Colacul.

mi ta.

Se intinde pe o suprafata de
1500 hect., cu o populatie de
404 locuitorI.

Comerciul se face de 3 circiumarT.

Numarul vitelor marl e de

447 si al celor micT, de 1092.

sarea din jud. Prahova in Braila ;

In jud. Buzan trece prin comunele Mizilul, Vintileanca, Cio-

fov, situat spre S. de Dridul,

pe tarmul drept al duluI Ialo-

S'Arel (Valea-),parohie, in com.

cu acelasT nume, pl. Vrancea,

www.dacoromanica.ro

SArindarul-Moara- din- Deal,

SAR1NDAREANCA

343

pdure a statuluT, In intindere

de 450 hect. Vez! Stroesti-Sa-

SASCIOARA

rinclAreanca, pl. Mostistea, jud.

Valea StineT, cu o populatie de

locuitori.
Are o suprafata de 2944 hect.,

Ilfov.

din care 375 arabile, 472 pa-

17 Noembrie 1886. Se aflA intre

dure, 728 fineata, 960 izlaz, 22

livezr, 6 vie si 383 sterp.
ProprietAtI mal insemnate :

statiile Fundulea (11,6 kil.) si

SArulesti-CarAtnAul (a statuluI),

V enitul acestei statiT pe 1896

Goicelul (particularl), Turloesti,

Valea-Larga si Valea-StineI (ale
mosnenilor Gromesti si Apos-

a fost de 89709 lei, 20 bani.

Srindreanca, sat, facind parte

din com. rur. Corbeanca, pl.
Znagovul, jud. Ilfov. Se intinde

pe o suprafata de 350 hect.,

Cu o populatie de 43 locuitorT.

Numarul vitelor marT e de

16 si al celor raid, de 214.

Srind'areanca,

nelocuita,

avind pe teritoriul sati o padure de 500 hect., pl. Znagovul, jud. Iifov.

tar!).

Are o biserica, cu hramul Sf.

Nicolae, in cat. Goicelul, deser-

vita de un preot, un cintAret

si un paracliser; o scoala mixta;
3 circiumi.

Vite: 344 bol', 210 vaci, 78

Srindreanul, atun (tirla), in

jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,

facind parte din com. grada.

Ciulnita, pusa in circulatie la

Lehliul (16,3 kil.). Inaltimea d'asupra nivelului MAriT, de 531%07.

Sruleti (Vintil -Vodfi), pttdure, a statuluT, in jud. BuzAu,

avind cam 170 hect. FormeazA

singura un trup, la care se mg

alipeste trupul II : BAncila, Zarzul si Veveritele, cam 300 hect.,
si marele trup Sarata-CArAtnaul,
formind impreuna 1780 hect.

viteT, 73 caT, 46 Tepe, 17 minji,

1500 ol, 140 capre, 2 asinI

98 porci. Stupi sunt 63.

Sscioara, com. rur., In jud. Vilcea, pl. Mijlocul, situata la 60

kil, de capitala jud. si la 16 kil.

Sritoarea-Cainultfl, pichel, la
hotarul Tare! cu Transilvania,
jud. Putna.

Sruleti, cdtun, al com. Sal-u-

Sfiroaia, vlcea, izvoreste din

Sruleti, sat, fcind parte din

com. rur. Pirlita-Sdrulesti, pl.

malul numit Virtopul, com. VAleni, pl. Argeselul, jud. Muscel,

jud. Ilfov, pl. Negoestl, com. Pirlita-SArulesti, pe linia Bucuresti-

de a plAseT.

lesti, jud. Buzar', cu 18o locui-

toa si 39 case.

S'a infiintat pe la 1842, sub

domnia lui Bibescu.

Are o populatie de 728 lo3 biserici, una la N.,

l'anua la Inceput de lemn, si
cuitorT ;

Negoesti, jud. Ilfov, situat spre

E. de Pirlita, pe malul sting al

la 1857 s'a reparat, facindu-i-se

se impreura in centrul com. cu

vilcelele: Muscelului, Braduletu-

VaieI-Mostistea.

avInd ca ctitorl pe Popa Ni

temelia, altarul si turla de zid,

lui si Lespezile si se varsa In

riul Dimbovita, la E. de com.

Se intinde pe o suprafatA de

colae, Stanciu si Iordache, alta

2050 hect., cu o populatie de

Llicai.

654 locuitorf.

la S., zidita la 1826 de polcovnicul Dumitru Oculescu si

Doamna Elisa Filipescu are

Sruleti, com. rur., in jud. Buzaului, plaiul Slanicului, situatA la

extremitatea de N.-E. a jud etu uf,

pe valea Peceneaga, la 50 kil.

de orasul BuzAul.
Terenul are aci aspectul unui
amfiteatru unde colinele, apor
muntii (Carpenul, Piscul-Mindru,
Bisoca, Muntele Tatarului, Goicelul s. a.) se ridica treptat, imbrAcate cu Terburl i padure.
Singur, malul sting al VleiLargi e format clin panfinturi
albe i sterpe.
E formatA din catunele : Apostari, CAratnAul, Goicelul, Saru-

lesti, Turloesti, Valea-Larga si

1382 hect. si locuitoriT, 668 hect.

Are o biserica, cu hramul

Sf. Nicolae, deservid. de 2 d'utAreti ; o scoala mixta, frecuentata de 67 copii ; 2 helestaie.

Comerciul se face de 3

cir-

ciumari.

NumArul vitelor marI e de

847 si al celor micT, de 1347.

Sruleti, sat, resedinta com.

rur. Lapusata, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
357 locuitorr ; o biserica, zidita
la 1841; o scoala mixta.

Sruleti, stalie de dr.-d. f.,

in

www.dacoromanica.ro

cu jupIrt Stanciti SAstioreanu,

a treia in mijloc, ziditA la
1835, reparata la 1858; o scoall,
frecuentatA de 27 copii.
Locuitorif posea : 14 mi, 200
bol, 150 vacT, 50 capre si 200 or.
Locuitorli sunt mosnenT, afara
si

de 4, cari s'ati improprietarit la

1864 si cArora
dat 7 hect.
pAmint.

Vatra com. are 20 hect.

In raionul com. e o sosea ;
spre N., alta care o pune in le
gatura cu Nenciulesti, si la S.-V.,

osea care da in soseaua ju

deteana si care o leaga. cu ZA
breni, VAleni, etc.
o

Veniturile com. se urca la

sXsCuTA-MICA

-SilUCETT

844

3009 leT anual si cheltuelile, la

1966 le.

E brazdata de dealurile S4tioara, Dimonul, Mijlocul si udata de vaile Marinasi, Zimbraia, Iezarelul, Balta-FTeruluT,
Lacul-Butil i Valea-SasuluT.

teti, Ghiculeqti), cdtun,a1 com.

Se margineste la E. cu co-

andesti, jud. Buzati, cu 300

locuitorr i 71 case. Are sub-

munele Buhociul si Prajesti ; la

divizia Palanga-d.-j.

Situcul, cdtun, al com. atina, jud.

Buzar', cu So locuitorT si

19

in jud. Suceava, izvoreste din dealul FintineT si se varsa in Sasca-Mare,

S'atucul, sub-divizie a cdt.

Cir-

Piriul-Lung, Cracul-S eT, Nebunul i Harjurile; iar pe stinga:

Gadeni. Lucai si Losnicerul.

ricT,

jud. Buzati.

3 cintaretT; 22 circiumT.

Stucul-de-Jos, vechie numire a

cdtunului Sahateni-d. j.,
Vintileanca, jud. Buzati.

com.

Stucul-de-Sus, vechie numire

Sseni, sat, in jud. Covurluia, pl
Horincea, com. Prodanesti. Are
59 familiT, sati 225 suflete si o
biserica.

Sseni, vechig metoh al Episcopiel, in jud. Buzar', com. GuraNiscovuluT, cdt. Saseni-NoT, re-

zidit de Episcopul Chesarie in

1835. AzT, biserica de mir.
Sseni-Ncil, cdtun, al com. GuraNiscovuluT, jud. Buzar', cu 450
locuitorT si 113 case.

Sseni-NoI (Valea-), saa Valea-Teancului, cdtun, al com.

a catunulur Sahateni-d.-s., com.

Vintileanca, jud. Buzan.

S'auca, cdtun, al cotn. Pestisani,

plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat
la S.-E. comuneT, pe sesul cu
acelas! nume.
Are o suprafata de soo hect.,

cu o popuIatie de 81 familiT,
sati 422 suflete.

Locuitorif posea : 18 plugurT, 46 care cu boT, 3 01110

cu ca!,
ca!, 246 vite marT
cornute, 110 rimatoe, 135 capre
120 or.

Are o biserica de lemn, desemita de I preot si I cintaret.

Gura-Niscovulur, jud. Buzati, cu

140 locuitorl si 40 case.

Sseni-Vechi, cittun, al com.

sesul riuluT Siretul, in locul unde

se confunda sesul Siretului cu

320 locutor! si 49 case.

al BistriteT.

pl. Dealul-Dimbovita, com. Doicesti, situat pe matca IalomiteT

la 3 kil. in sus de Tirgoviste.

Satuceni, cdtun, al com. Largul,
jud. Buzat1, cu 20 locuitorT si
5 case.

S'atucul (Vadul-TurculuI, Fu-

Dupa legea rurala. din 1864,

s'ad dat, la 246 locuitorY, 849
falcT pdmint in improprietarire.
Proprietarf mar! sunt : G. C.

Sturdza, Eugenie Sturdza, si

Iulia Pch.
Totalul paminturilor de cultura este de 1357,07 hect.
Teritoriul comuneT are o intindere de 2432 hect.
Budgetul com. e la veniturl
de le! 10449, banT 50 si la cheltuelT, de leT 7461, banT 84.

Viile ocupa o suprafata de

arlI.

LocuitoriT posea : 62 cal,

1170 vite mar! cornute, 320
porcT, 6 capre i 1311 ol.
Prin comuna trece calea vecinal, care vine de la Schineni i rspunde in soseaua nationalA Bacati -Roman. Sectia

Holtul se gaseste pe calea judeteana Bacan- Odobesti - Vas-

Suceti, com. rur., jud. Bacti,

pl. Bistrita - d.- s., asezata pe

Gura-NiscovuluT, jud. Buzaa, cu

Steni, sat, in jud. Dimbovita,

cuentan. de 52 copiT; 2 bisedeservite de z preotT si

lomanesti, com. Gura-NiscovuluT,

Are de tributarT pe dreapta :

Piriul - Velniter, Piriul -Rusulu,

Are o populatie de 1604 lofunctioneaza din 1864 si e fre-

dupa un curs de 7-8 kil.

com. Schineni.
cuitori ; o scoal mixta, care

case.

Sascuta-Mick

S., ca com. Letea ; la V., cu

riul Bistrita, care o desparte
de com. Fintfnele si la N., cu

Se compune din 4 catune :

Saucesti, resedinta, Holtul, ambele pe dreapta SiretuluT, Dospinesti in stinga si Podul-deFler.
In anu/ 1803, gasim Saucesti fcind parte din jud. Neatntu, ocolul SiretuIul, si apartinind SpataruluT Ionita Sturdza
(Une. Codrescu, vol. VII, pag.
273).

www.dacoromanica.ro

Distantele : la Bacati, capi-

tala districtuluT, 5 kil.; la com.

Buhociul, jo kil. ; la com. Prajesti, 7 kil. ; la com. Fintinele,
13 kil. ; la com. Schineni, 3
kil. ; la com. Letea, 5 kil.
la com. Girleni, resedinta plaseT, 74 kil.

Suceti, sat si resedinta com.

cu acelasT nume, jud. Bacati,
pl. Bistrita.d.-s., situat pe piriul Turbata, pe dreapta Siretultd.

Are o populatie de 917 lo-

SAULEFTI

o scoala; o biserica,
zidita In 1825 de Ion SturdzaVoevod pi restaurata in 1860
cuitorT ;

de fiul sati Costache Sturdza, deservita de i preot si i chi-

tare; ; 4 drciumT.
Vite: 35 cal, 623 vite marT
cornute, 194 pord si 5 capre.

Sauleti, com. rur., in parea

de S.-V. a com. Petresti-d.-j.,
pl. GilortuluT, jud. Gorj.
E formata din catunele': Satilesti i Scoica, situate pe am-

bele tarmurl ale riulul Gilortul

si pe valea PurcaroaeT.
Are o suprafata cam de 1500

coprinsa la N.-V. de dealul Vul-

manufacturiale, precum i cite-

iar la S.-V. de o ra-

va ateliere pentru osebite meseriT.

mificatie a dealuluI Aminosita.

Are o suprafata de 1250 hect.,

In toate saptaminile, Dumineca, este zi de erg; iar de la

10-25 Iulie in fie-care an, se

paruluT,

cu o populatie de 897 locuitorT ; o biserica ; o scoall.

LocuitoriT posea: 44 plugurT, 86 care cu bol, 3 carute

cu cal; 364 vite marT cornute,
26 caT, 199 rimatorT, 27 capre

tre tirgurile : Darabani si Dorohoid.

S.-E. $1 varsindu-se in Gilort la

cdtunul Scoica.

familiI, sad 1017 suflete; o scoald,

Bozieni, Saveni si din Saveni, tir-

infiintata la 1878, frecuentata

gusor, cu resedinta

de 40 baen si 5 fete; 2 bise-

in tirgusorul Saveni.

Locuitoril posea: 50 plugurT, 101 care cu bol, 3 carute

cu cal; 399 vite marT cornute,

cal, 208 rimatorl, 574 oT

si 45 capre; 63 stupT cu albine.

Budgetul com. e la veniturl

de 1864 lel, 64 banT, iar la
cheltuell, de 1835 leT, 49 banT.
Comunicatia in catun se face
prin posele comunale care o

ceasta privinta intiul loe prin-

Piriul Purcaroaia uda acest

catun, curgind de la N. spre

Sveni, com. rur., jud. Dorohold,

pl. Baseul, format din satele :

riel, din care una facuta la 1828,

de Pitatul Scarlat Saulescu, deservite de 2 preon si 2 cintaren.

face mare iarmaroc, de vinzarT

si cumpararl de vite. Acest tirgusor este vestit in privinta negotuluT vitelor, ocupind in a-

i 499 01; 48 stupT.

hect., cu o populatie de 220

29

SAVEVII

345

Are o populatie de 531 fasad 2700 suflete; 2 bi-

miliT,

sericT, deservite de 2 preotT,

diacon, 4 chitaren si 2 palatnarI; i

coala mixta, frecuen-

tata de 134 copil.

Vite 356 cal, 917 vite marl
cornute, 370 poicT, 2272 oT
21 capre.

Budgetul com. e la veniturI

de 35449 leI, 40 banY, iar la
cheltuelI, de 28835 leT, 48 banT.

Hrisovul de recunoastere al
tirguluT nu dateaza de cit din
anul 1816, cu toate ca Siveni
sunt mult maT vechT; si dreptul de poseaare al locuitorilor
embaticarl, se cunoaste de pe
actul reinoit sub No. 64, legalizat de Tribunalul de Dorohoid,
din 1853.

Sveni, sat, pe mosia cu acelasI

nume, com. Saveni, pl. Baseul,
Dorohoid. Are o populatie
de 439 suflete ; o biserica, Cu
hratnul Sf. Gheorghe, deservita

de I preot, 2 cintaren
vechie, fondata in 1805
de Maria Luchieasa.
LocuitoriT improprietarin ad
553 hect., 19 ariT, pamint, lar
proprietatea, 2434 hect., 73 ariI,
cimp.

Sveni, tirgufor, pe mosia cu

Piraiele: Bodeasa, Podriga si

trec pe mosie. Iazurl

sunt 3, din care cel mal mare

leaga cu soseaua judeteana T.-

acelasT nume i linga apa BaseuluI, com. Saveni, pl. Baseul,

Baseti,

Jiul-SpahiI, din Dolj. Mal are finja

jud. Dorohoid, cu o populatie

ferataTirgul-Pul-Filiasi, cu statia
mal apropiata, Bibesti. Calea

de 675 familii, sad 2600 sufletc.

Are o biserica, cu hramul Sf.

este al Negrei.
DrumurI principale sunt: acel
ce vine de la RAdAuti, Cotusca

ferata trece peste pirlul Puraroaia pe un pod de fier.

Nicolae, cu i preot, i diacon,

Ichimeni; acel de la Dara-

i palamar, facuta
de zid, fondat de locuitoriT din
localitate in anul 1880; o scoall

bani, Mileanca si TAtArAseni ;

acel ce duce la Botosani, peste
VlAsinesti ; acel ce duce la DorohoiA, peste tiubeieni, Podriga

Apele ce uda comuna. sunt :

Gilortul,

in partea de E.

si

Purcaroaia, in interiorul comuneI, formata mal mult din ploT,

varsindu-se In Gilort, in dreptul cat. Scoica.

2 chitaren

mixta., frecuentata de 139 copiT;

un oficia telegrafo-postal ; un
spital cu 12 paturl si o cazarma.

Tirgusorul este impArtit In 8

strade, dintre care doua maT

Sauleti, catun de resedinta al

com. Saulesti, pl. Gilortul, jud.
Gorj, situat pe valea Purcaroala,

principale.

Ichimeni.

Sfiveti, sat, In jud. Suceava, com.

DrAganesti, asezat pe sesul MoldoveT.

strabatut de Piriul-Izvoa-

Sunt mal multe pravalil cu

articole de coloniale, industriale

relor.
44

16940. Mareta Dietionar Geograia ro!. Ti

www.dacoromanica.ro

6XvEFI

Vatra satuluT ocupa 9 flIcT,

Cu o populatie de 351 suflete.
Are o bisericl, Cu hramul Sf.
Voevozl, deservitA de r preot
si 2. cintAretT. coala din DrdgAnesti serveste i acestuT sat.

Scafeti, mofie particularA, in jud.

DrumurT principale sunt : la

Brusturi (3 kil.), la DrAgAnesti
(3 kil.), la oitnAresti (1025 ni.),
la RAucesti (400 M.) i la Sirbi
(1516 kil.).

Scafeti, mofie particularl., jud.

Cel mal vechig proprietar al

fi fost un oare-care

mosieT ar

Saya sal Savu, care ne-avind

copii, a flcuto danie mAndstireT
Neamtu.

SAveti, sat, in jud. Dimbovita,

pl. Bolintinul, cAtunul com. Branistea.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.

Gubancea, apartinind fratilor
Trifescu ; venit anual, de 17000

com. Calul-lapa, pl. Piatra-Mun-

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., coin.

Gubancea ; apartine d-neT Ana

Strimbeanu, aducind un venit

Are o populatie de 839 locuitorr; o bisericl, deservitA de

preot si 2 dascAlI ; o scoalA,
frecuentatl de 35 elevT.

Scariga, sat, jud.

Bacdtl, pl.

tuat la confluenta piriulul Berzuntul cu Tazaul-Mare, la 5 kil.

de satul Berzuntul (scoall).

Are o populatie de 72 locuitorT.

anual de 8000 leT.

Scaunul-Doamne, col/ de picara'

Scaia, tun sal mahala,

dinte de com. Roata-d.-j., pl.
Neajlovul, jud. Vlasca.

Scaioi, sat, acind parte din com.

rur. Orlesti, pl. Oltul-d.-s., jud.

situat pe malul 01tultd, la 4 kil, de cat. ValeaVilcea,

(scoall.). Are o po-

sco bit, la oare-care inAltime, intre

mnlstirea Bistrita si Arnota,

jud. Vilcea, unde, zice legenda,
s'ar fi odihnit Doamna Elena
a luI Mateiti-VodA-Basarab, cind

a mers sA viziteze mdrastirea

Arnota, zidit de sotul e!.

pulatiune de 350 locuitorT si o

bisericl.

Scaunul-Reginei, localitate, jud.

Prahova, dupl apa Jepilor, o ora
mal sus de cascada UrlAtoarea,

Scaiul, deal, in jud. Iasi, pl. Cir-

unde se vede o masl. si un scaun

Cu rdzimdtoare, flcute din piatrA,

tele, situat pe malul sting al

riuluT Bistrita, la ro kil, de orasul Piatra.

Vite: 5 caT, 54 vite cornute,

4 porcT si 12 capre.
Tazaul-d.-j., com. Berzuntul, si-

leT.

Bisericer

Svineti, sat, in jud. Neamtu,

sCXENt

846

ligAtura. Se prelungeste din seria

de dealurT, ce formeazd hotarul

in onoarea Reginel Elizabeta,

dintre com. Buznea i jud. Roman, mergind paralel cu dea'ul

orI
de vizita aceste incintAtoare pozitiunif.

Budeanu, pAn in dreptul iazuluT

Mal sus de Scaunul-RegineT,

GAnesti, iar de acolo se leagl

care, de la castelul Peles, adese-

Sivineti, sat, in jud. Neamtu,

Cu dealul numit LAcatuseni, care

tot pe apa Jepilor, inteun loe

la care te urci cu foarte multa

com. Galul, pl. Piatra-Muntele.

are directiunea de la S. spre

greutate, este Scaunul-RegeluT.

Are o populatie de 200 loc.

Vite : 38 bol, 67 vacT, 198
o', 7 caT si 59 porcl.

N., continuind pAnA in iazul

Buznea, paralel cu dealurile: Bu-

Scaunul-Tilharulur, pisc, spre

Savineti (Lunca-), pdure, a

Scara (Scrioara), virf de

statuluI, in jud. Neamtu, com.

munte, in jud. Arges, pl. Lo-

Caluldapa, pl. Piatra-Muntele.

vistea, in apropriere de frontiera

despre Transilvania. Are o indltime de 2116 M. d'asupra nive-

Scaeni, p/as, a desfiintatulul

luluT MAr11 Negre.

Sc'aeni, com. rur., jud. Prahova,

Are o intindere de 72 pogoane,

cu un venit anual de 2450 leT.

Scafeti, sat, cu 353 suflete, jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.

deanul i Horpazul.

N.-V. de satul Chitocul, com.

Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud.

jud. Sacueni. V. a. n.

pl. Podgoria, una dintre cele

Scariga, sat, jud. Baelti, pl. Taz-

maT vechf comune ale judetuluT.

lAul-d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea,

situat pe dreapta TazauluT-Mare,

E situatA la poalele dealuluT

ScAeni, in apropiere de riul

Scafeti, mofi e particularl, jud.

Dolj, pl. Dumbrava.-d.-j., com.
Gubancea, apartinind minorilor

lingA Scariga din Berzunt, la

Teleajenul, la 6 kil. de Ploesti

kil. de Tirgul - Valea - Rea

($coalA). Are o populatie de 150

si la 22 kil. de resedinta plAseT.

Zoe Cloni, clrora aduce un venit

anual de i8000 leT.

locuitorr ; o circiuml. si o moarl

La inceput a fost situatA pe

acest loe, insl o miel parte se
intindea mal spre E.

Gubancea.

de apl.

www.dacoromanica.ro

scAEN1

Se compune din dota catune : Scleni i Balaca, cu o

populatiune de 657 locuitorT.

Are dou bisericT, la Scaeni
pi Balaca, deservite de dol preotT;
o pcoala., frecuentata de 82 copir;
2 pive, 3 morT, o fabrica de fling.

pi o fabrica de hirtie de pale.

Mal toti locuitoriT s'ati
proprietarit dupa legea din 1864.

Putinf sunt mopnenl. Cei improprietaritT sunt in numar de

70 i li s'ati dat 287 hect, din

Se marginepte Cu comunele
Boldepti, Pleapa pi pl. Tirgporul.

goria, jud. Prahova Are o populatiune de 389 locuitorT; o

biserica, zidita la aniT 1850-55,
prin ajutorul locuitorilor pi prin
staruinta postelniculuT Constantin Sterienescu din Stefepti ,
preotul Iancu pi Saya Balaceanu , proprietarul mopieT Scaeni pi a

altor persoane pioase din Ploepti.

P. Filitis pi a EforieT. El aa 23

Aci e repedinta comuneT.

cal i iepe, 6o vacT, 136 bol,

Spre E. de comuna, se afl

ruinele unor case ale luT Brincoveanu pi altele ale lui Constantin Boltapul, despre care se

zice ca aa fost arse de Turd.

Comerciul se exereita In com.
de* 6 circiumarT.

Budgetul com, e la veniturr

de 6463,12 lei pi la cheltuelT,

Sceni, cdtun al com. Boziorul,

jud. Buzan, Cu 140 locuitorr
44 case.

comuna spre E. cu dealul

catunul Seciul, lar spre V. da in
poseaua Bucovul-Valeni. In interiorul com. sunt poselele : Anghe-

lache pi a Bisericei.
Spre V. de aceasta comuna,
In apropiere de soseaua Bucovul-

Valeni, se afl o movila mare

de pamint, despre care se zice
ca este facuta din timpul Ma-

com. Boziorul, cat. Scaeni, proprietate mopneneasca Are 1720

hect., din care 1200 padurea
Scaeanca, restul curaturfi,
livezT pi izlaz.

ScAeti, com. rur., jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-s., la 27 kil. de Craiova

p. pi Rachitoasa, de 56 m. p.,
la N.-E. Toate contin pepte pi se

scurg in Jia.
Se all In com. un loe numit
Siliptea, unde, se zice, In vechime se afla sat.
Are o populatie de 1811 locuitorT; o pcoala mixta, frecuentata de 72 copiT; 2 bisericT, una

in sat pi una in cimitir. Biseri-

ca din sat are hramul s. Nicolae, Sf. Dumitru i Sf-ta Pa-

Dimitrie I. Mavrodin. In tinda bisericeT se gasesc inscriptii

care arata nu mele fondatoruluT
pi data terminareT.
BiseriCa de la cimitir, fondata
cu ajutorul locuitorilor, are hramul Mucenicul Trifan. Ambele

pi la 24 kil, de repedinta piapel,

3222 arabile, 905 fineata, 15 iz-

E situata pe dealurile Comaneasa pi Voichita.

Se marginepte la E. cu com.
Cotofeni-din-Dos, la V. cu comuna Salda, la N. cu com. Bradepti pi la S. cu com. Rasnicul.
Comuna este accidentat de
dealurile Comaneasa pi Rachita
saa Rovina. Dealurile sunt in-

laz, 7 lac pi teren sterp, 645

dreptate de la E. la V., sunt

intrerupte prin micT vilcele lo-

se afla dealul Scaeni, cu directia

cuite. Comaneasapare 52 m.

spre $.-E.

Teleajenul, maT jos de satul

Plopeni, face maT multe zig-

time, iar Rovina, 60 m. Costipa

de sus a dealurilor este acoperita cu padurl pi vil, iar pe poalele ion este apezata. comuna.
Prin N. comuneT, cu indrep-

zagurT, strabatind comunele Boldepti, Scaeni, Pleapa i Bucovul,

precum pi de izvorul Balahuta pi
de Wile ChiruluT Bisericer.

tarea N.-V.S.-E., trece Jiul, aAnd vadurT in com. Gira Salcia, care izvorepte din comuna
Salcia, pana la trecerea sa in

FeteT, ce ipT ja naptere din rid

de 23 m. p., Maul, de 47 m.

bisericf sunt facute de zid.

Suprafata teritoriuluT comuneT este de 4182 pog., din care

rilor. In partea de E. a com.

E strabatuta de: gira Iazul-

afla un pod in dreptul comuneT.

In Scaepti se gasesc lacurile :
Bisdinul, la N.-V., cu o suprafata

raschiva pi s'a fondat la 1824 de

Sceanca, mofie, in jud. Buzaa,

de 6403,88 leT.

Prin comuna tree poselele :

Cioraneani, care inlesnepte comunicatia intre Blejoiul pi Pleapa pi Baldceanul, care leaga

Sclepti, este indreptata de la

V. spre E., lar aci de la S.-V.
spre N.-E. ; pe aceasta girl se

Sceni, sat, facind parte din com.

rur. cu acelapT nume, pl. Pod-

mopiile Balaceanul, Anghelache,

ro capre, 282 oT pi 229 porcT.

SCAETI

347

www.dacoromanica.ro

padure.
Mopia Scaepti are o suprafata
de 1640 pog., pi aduce un venit

de 24425 le!.
Padurea Scdepti este amenajata.
Viile apartin satenilor pi sunt
pe pamtntul delimitat Ion la 1864.

Comuna este strabatuta de o

cale comunala lunga de 4 kil.
indreptata de la E. la V. pi de
o alta de 2500 m., Indreptata de

la N. la S.
Budgetul com. e la veniturr
de 2719,65 lel pi la cheltueli,
de 2408,25 leT.

Sceti, rnofie particulara, jud.

Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. ScAepti,

in intindere de 1640 pog., Cu

SCAEM-DE-JOS

venit anual de 24425 leT. Are

padure pe ea in intindere de
vr'o 650 hect.
Scaeti-de-Jos, cdtun, Cu 589 locultor!, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
com. ScAesti.

Sceqti-de-Mijloc, sat, jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-s., com. Scaesti, resedinta primarieT. Are o populatie de 721 suflete; o scoala mix-

ta, ce functioneaz din i868,

frecuentata de 72 baetT : 35 baetI
din Sc1esti-d.-j., 19 din Scaestide-Mijloc si 18 din Scaesti d.-s.;

348

Io6 vacT, 93 viteT, 23 taurT,

567 oT, 16 capre i 262 porcI.
In raionul comuneT e o moara

pe riul Teleajenul.
Comuna se blande pe o suprafata de 1025 hect.
In localitatea numita Berila
se all o tintina, din care curge
apa amestecata cu pucioasa.
Comerciul se exercita in comuna de 4 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturT
de 3352,13 leT si la cheltuelf,
de 2583,78 le!.

Prin comuna trece soseaua

nicatia spre comunele: Gura-

si alta la cimitir. Cea din sat

Vitioarel

cea din cimitir, cu hramul Martirul Trifon, s'a fondat de locuitorT.

poseda : 30 plugurT, 38 care cu

boT, 6 carute cu ca! si 45 stupT.
Prin aceasta comuna trece soseaua Severin-Hinova-ScapaulFlaminda.

Budgetul com. e la venituri

de 2386 leT, lar la cheltuelT, de
1557 le!.
Vite: 6o0 vite marT cornute,

33 cal, t000 oT i 4000 rimatorT.

ScAricica, sat, cu 230 locuitorT,

in jud. Neamtu, com. Pingarati,
pl. Piatra-Muntele.

judeteana, ce-T inlesneste comu-

2 bisericl, una in vatra satuluI

s'a fondat la 1824 de d. I. Mavrodin si s'a terminat laPt 864;

SCARI, OARA

Magurelele.

In partea de E. a com. se

Scaricica, munte, in ud. Suceava,

com. Brosteni, avInd 1396,1 m.
de altitudine.

afla dealul Scaiosi, cu Virful-DoruluT.

Scarioara, com. rur., in S.-E.

E udata de Valea-Pietre
Berila, in partea de V., si de

pl. Ocolul, jud. Romanati, com-

Valea-RotaruluT, in partea de S.
Valea PietreT si Berila serva

Sclanca. Vez! Scaeanca.

de pasune, iar Valea-Rotarulur

de Jinete.
Se marginete cu comunele :

lasT nume, situat linga Olt, intre com. Babiciul si Jieni, pe

soseaua Stoienesti-Izlaz, la 21
kii. de Caracal.
Are o populatie de 1197 lo-

Sciie9ti. Ved Scaesti.

Gura-VitioareT, Malgesti, Ma.gurelele i Gornetul-Cuib.

cuitorT; o scoala, frecuentata de

106 copa (1899-900); 2 bisericT,

Scaeti-de-Sus, sat, cu sor locuitorT, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,

com. Scaesti.

pusX numaT din satul cu ace-

cu hramul Adormirea MaiceT

Sciloi, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, situat sub un
mal, numit Coasta-Mare, pe am-

bele malurT ale Hulla Bughea,

la 20 kil, de capitala judetuluT,

la 7 kil, de resedinta plaiulul.

Se compune din doua catune:
Fundeni si Scaiosi, cu o populatie de 992 locuitorT.
Are 2 biserici, una in ScAiosi,

fondata la r8or de familia Filipescu si a doua in cat. Fundeni, construita de niste calu-

Scfiioi, sat, facind parte din

DomnuluT (1833) si Sf. Nicolae,

com. rur. cu aceIasT nume, pl.

Teleaenul, jud. Prahova.

deservite de 2 preotT si 4 chi-

ScAioi, deal, la E. de com.

Scaiosi, pl. Teleajenul, jud. Prahoya, cu virful cel maT inalt numit Virful-DoruluT.

Scpul, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la 27 kil.

de orasul Turnul-Severin, situata
la poalele dealuluT Stirmina

i ambele deservite de do!

preotT ; o scoala mixta, frecuentata de 53 copiT.
Locuitoril, in numr de 185,
s'aj improprietarit la 1864, pe

formata numai de satul cu acelasI nume.

mosiile Domnita Masa si Fi-

frecuentata de 22 elevI; o cir-

lipescu, din care li sati dat 593

hect. Ei posea 21 caT, 262 boT,

ciuma.

garT

Are o populatie de 872 locuitorT; o biserica, deservita de

preot si 2 cintaretT; o scoala,

Pamintul este productiv. Loc.

www.dacoromanica.ro

taretT; 9 cIrciumi.
Vite: 1410 vite marT cornute,
2095 vite raid cornute, i 267
porcT.

In coprinsul comuneT sunt :

Magura- cu - Cruce, Magura-luiGirdu si Magura-luT-Stoian. Pe

aci trecea si drumul roman ce

ducea de la Izlaz la Romula,
si pe care s'a gasit intre altele

si lespezt de caramida mare

Scariqoara (Ciuciurele), cdtun,
al com. Cislaul, jud. Buzan, cu
480 locuitorT i 121 case.

ScAriqoara, sat, facind parte din

com. rur. Corbasca, pl. Berhecia, jud. Tecuci, asezat pe am-

SCRIOARA

bele laturT ale vaiT cu acelaoT

nu me, care II strabate de la N.
la S., la 21/2 kif. spre V. de
resedinta comunei.

Are o populatie de 37 7 suflete; o biserica, cu hramul SI.

Nicolae, facuta din lemn, oi cu
temelia de platra, in anul 1862,
si care in anul 1879 s'a reinoit
refacndu-se catapeteazma, cu
spesele locuitorilor.
Are o suprafata de 425 hect.
90 arii. Locuitorii, footT clacasT,

sunt improprietaritl de la 1864.

EI stapinesc tot teritoriul.

In acest sat se afla un mic

atelier de fringhierie.
Satul se afi pe deal de vr'o
70 anl. Inainte era altul, tot

cu acest nume, pe valea SiretuluT, in punctul numit RipaPuocaouluT.

349

SCHEAUA

Scariooara, la plaiul PltineiuluT,

Culmea-Cernei oi in Cerna, apoi

putin accidentate oi cu teren

de ad pe muntele Girdomanul
In sus, la muntele Stirca-Mare,
peste granita.

ScAueni, sat, cu 80 fam., jud.

neexpus surpArif.

Argeo, pl. Loviotea, facind parte

din com. rur. Berislaveoti.

Scrioara, pichet, cu No. 8 jud.

Gorj, situat pe dealul cu ace-

ScAueni, schit, cu hramul

SI.

las) nume. Se margineste la N.

N icolae, jud. Argeo, pl. Loviotea,

cu Tabla, la V. oi S., cu

HITA satul cu acelaoi nume din

noaga i Copita.

com. rur. Berislaveoti. A fost me-

toh al manastiril Cozia. Astazi

Scirlteasca, mofie, in jud. Buzati, com. Largul, ct. Scarlateoti; are 1557 hect. mal toate

este redus la biserica de mir

care e deservita de un preot, un
cintaret oi un paracliser.

arabile.

Scarrateti, sat, pe muchia pla-

Sciueni, mofle, cu o intindere

de 2060 pog., din care 1700

touluT de S. al jud. Braila, com.

Fleaoca, la i kil. spre E. de
satul Fleasca. Prin mijlocul sa-

pog padure, jd. Arges, pl.

Lovistea, proprietatea statului.
Pe mooie sunt case de arendao,

tulta trece drumul de fer Fatirei-Feteoti, facind o netura a-

han, magaziT oi o povarna de

rachia.

Sc rioara, munte, in jud. Bu-

dicta in muchie, aoa ca desparte

zea, com. Cizlaul, cat. Scrisoara,

culminind in virful Seciului, oi

satul in doua. Cele dota partr

ScAtinaul, deal, in jud. Gorj,

comunica printr'un pod de cara-

com. Somaneoti, din pl. Ocolul,

din care se lidia movila Pin-

mida peste taetura C. F.

daria.

lo-

cepe din hotarul catunului Dra

goeoti oi se termina In catunul

cuitori; 3 drciumi oi o lipscanie.

Teleoti Birnici, com. Somaneoti;

Are o populatie de 405

ScArioara, munte, jud. Muscel,
plaiul Nucooara. Vez! Galbina.

situat spre N. de comuna; In-

Vatra satulul este de 27 hect.

Vite: 246 cal, 690 vite marl

este acoperit cu padure.

cornute, 800 oI i 270 rimAtori.

Scirioara, culme de dealuri

Scunelele, trecdtoare, in Tran

silvania, jud. Vficea. De la pichetul Scaunele pana la /fin
dra, cea mal apropiata trecatoare, sunt 9 kil.

in jud. R.-Sarat, plaiul Rimni-

S carliteiti, cdtun,a1 com. Largul,

culuT; se desface din Dealul-Cil-

jud. Buzar', cu 80 locuitorl

nuluT; se intinde printre Palde Valea-Larga i Schitul, din

com. Buda; este acoperit cu

17 case.

Scrlteti, mafie, pendinte de

plclurl; la poalele culmeT se afil

com. Fleaoca, jud. BrAila, propr.

Scheaua, sat, la 3 kil. spre V.

catunaoul Scariooara, din jud.

d-lur C. A. Boranescu, cu o suprafata de ti 50 hect. oi un venit

anual de 18364

de satul Urleasca, jud,

pe mooia Cu acelaoT nume. Se

ScArioara, ftddure seculara, jud.

Buzar', mare parte fag, pe mun-

Sarltoaia, dure, de diferite

este de to hect., cu o populatie

tele Scarisoara; face parte din

marea padure Cizlaul cu tru-

esente, mal c.' seama. tufan, pe

teritoriul comunel Mioveni, pl.

de 155 loccuitorT.
Vite : 130 cal, 270 vite marT

purile.

jud. Muocel, In
apropiere de gara Clucereasa.
Are o suprafall de 772 hec

cornute, 760 of

Buzaa.

Scirioara, potecd,numitA i Dru

mul-ScariooareT, in jud. Mehe-

dinti, plaiul Clooani, ce duce

din satul Motrul Atare pe la

tare, impreuna cu Mioveanca

Strimba.
E aoezata pe coaste, cu pante

www.dacoromanica.ro

mal numeote Caldaruoa 11 Salda.

S'a Infiintat la 1872. Vatra satuluT

o'

70 rima

torl.

Scheaua, sat, &asid parte d n

coin. rur. Valea-Oluglreasclt, pl
Cricovul, jud. Prahova.

SCHEAUA

SCHE1UL

850

Scheaua, mo,cie, jud. BrAila, pendinte de com. Urleasca, pl. Ianca, proprietate a mostenireT N.
Iorgulescu.
Are o suprafatA. de 2500 hect.,

si un venit de 30000 lel.

too cal, 752 of, 49 rimAtorT.

satul CApotesti, com. Scheia,

Locuitorif posedA 140 stupT.

Budgetul comuneT e de 3665
leT la venituri, si de 3546 leT
la cheltueli.

pl. Funduri, jud, Vasluiti, situat

Locuitorir, pe ling agriculpietreT de prin bogatele cariere

o suprafatA de 254 hect. si cu

o populati de 240 suflete.
Vite : 8o vite marT cornute,

ce sunt pe ad.

21 cal*, 150 or si 7 rimAtori.

se ocup cu scoaterea

turA,

Scheaua-Liscoteanca, mofie.
V. Bordeiul-Verde, jud. BrAila.

Scheia, com. rur., In jud. Roman,

dinta, in partea de S.-V. a co-

orasul Roman, la 26 kil, de

el si la 17 kil, de resedinta

muneT Scheia, pl. Funduri, jud.

Vasluiti, asezat pe poala de V.

plser, asezatA pe un platon

inalt. E formatA din satele:

a dealuluT Muncelul.
Are : o suprafatd de 573 hect.,
din care : 313 hect, loe de arat,

Butea.

Sunt 3 biserici de zid : dota

catolice si una ortodoxa si o

53 hect. fAnat, 119 hect. intin-

Are o bisericA, numit. rnAnA-

417 caT, 172 oT, 30 rimAtorT. Lo-

cuitoriT posea 140 stupf.

In partea de V. a satuluT, pe
coasta dealului CApotesti, se
afld santurl i movile vechT.

vAT,

intre plraiele Rebricea la E. si

Stavnicul la V., la 47 kil, de
orasul Vasluiti si la 13 kil. de
Negresti, resedinta
E formatA din satele : ScheiaCApotesti, Scheia-Pojordsti, Ca-

uesti si Glunoasa, pe o supra-

fatA de 3494 hect., din care

1574 hect. pmint arabit, 429
hect. finat, 75 hect. va, 93 hect.
rgoz, 7
livezi, 7 hect. stuh
hect. iazuri si bAlti, 1126 hect.
cuprinse de sate si imase.

Are o populatie de 1418 locuitorT; 2 biserici si o scoall.

Vite: 515 vite marT cornute,

Ghenoaica.

Scheilor (Valea-), vale, in jud.

insemnate sunt : Izvorul-Bobocil,

Valea-BudeT, apoi Valea-Butureaza i TohAneanca, care dA
inteinsa d'asupra cAtunuluT Fe-

stirea Birnova si o scoall infiintatA la 1872, frecuentatA de 40

elevi (1899-900).
Vite : ii8 vite mar): cornute,

luiu, situatA pe dealuri

diviziunile : La-BAT (Boboci) si

39 hect. livezi si 2 hect. bAlti ;

o populatie de 754 locuitorT.
Din trupul acestei mosiT, 196
hect. sunt proprietatea statului,
numit mosia CApotesti, fostA

de 4800 le! si cheltuielile sunt

de 4733 Id.

E. a plAseT Fundurile, jud. Vas-

Tohani, jud. BuzAti, cu 340 locuitori si 134 case. Are sub-

BuzAti, com. Tohani ; Incepe din

marginea pAdurer, primeste

a, mAnAstireT Birnova din Iasi.

Scheia, com. rur., in partea de

de V. a dealului Dupaita, pe

derea satulur si imas, 29 hect. vil',

scoall mixtA.
Venitul anual al comuneT este

Pe teritoriul comuneT, in fata

satultii MiclAuseni, este un pod
de fer peste riul Siretul, lung de
165 m.

luluT Muncelul si parte pe coasta

Scheia-Cpoteqti, sat si ree- Scheilor (Valea-), cdtun, al com.

pl. Siretul-d.-s., spre N.-E. de

Cucova, FArcAsani i Scheia, cu

resedinta com. In satul Scheia.
Are o populatie de 1432 locultor); Romlni si Unguri. Ungura tin de parohia catolicA

parte pe coasta de E. a dea-

Scheia-de-Jos, sat, jud.

pl. Funduri, com. DrAguseni,
numit astfel spre deosebire de
comuna Scheia, cu care formeazA un trup. Are o suprafatA de 472 hect. si o populatie
de 52 familii san 215 suflete.
Partea de N. a satului se mal
numeste si Ciuroaia, lar satuluT
intreg ti mai zice si Basarabia,
fiind populat5. cu ameni venitT
din Basarabia.

Mosia este proprietatea

fa-

milleT

Scheia-Pojoriti, sat, la E. de

www.dacoromanica.ro

multe izvoare, dintre care mal

felei. Toate aceste izvoare impreunindu-se dan nastere piriuluf IstAul.

Scheiul, com. rur., jud. Argesul,

pl. OltuluT, la 27 kil, de com.
rur. Tigveni, resedinta subprefecturer, si la u kil. de Pitesti.
Se compune din Dealul-LAunelor (4o loc.), Gruiul-Inalt (3o
loc.), Mnicesti (20 loc.), Pinta
(5o loc.), Scheiul (258 loc.) si
Valea-Scheiului (222 loc.).
Are 3 biserici: in Gruiul-Inalt,
MAnicesti i Scheiul si o scoal.
mixtl.
Vite : 250 bol i vaci, 18
309 o! si 85 rimAtorT.

Scheiul, sat, jud. Argesul, pl. Topologul, pendinte de com. rur.

AlimAnesti-CiofrIngeni.

Scheiul, sat, cu 258 locuitori, jud.

Argesul, pl. Oltului, fAcind parte

din com. rur. cu acelasT nume.

Are o bisericA, cu hramul InAl-

tarea DomnuluT, deservitl de

-S CHE LUL

SCHELA VECHIE

851

un preot si un cintaret ; o scoald

mixta.

mificatiT ale muntilor i formata

Scheiul (Schitul), sat, cu 159

din care 25 hect. arabile, 23 hect.

25 caT, 500 oT 51 470 rimatorT ;

locuitorT, jud. Argesul, pl. Topologul, fcind parte din com.

rur. Corbi-MAgureni. Are o biserica, cu hramul SE IngerT, deservita de doi preotT, un cintare i un paradiser.

padure si 6 hect. vie si pruni,

cu o populatie de 130 familiT,

25 stupl.
Prin com, trece soseaua na
tionala i calea ferata Vircio

dintr'un singur sat.

Are o suprafata. de 54 hect.,

san 517 suflete.

Are o scoala; 2 biserid, deservite de I preot si 2 cintareti.

Scheiul san Valea - Scheiul,

Locuitorif posea : 30 plugurT,

45 care cu bol si vacT, 180 vite
marT cornute, 300 oT, 250 capre,

sat, CU 274 locuitorT, jud. Argesul, pl. Pitesti, facind parte

din com. rur. Dobrogostea-Ne-

6 cal si roo rimatorT.

Venitul com, este de 409 leT,
iar cheltuelile, de 402 leT, 91

govani.

barr%

Comunicatia in com. se face

Scheiul, aitun, al com. VintilaVoda, jud. Buzan, Cu 230 locuitorl si 52 case. Are sub-diviziile Picleni i Popesti.

Scheiul, sat, jud. Dimbovita, pl.

Dealul-Dimbovita, com. Ludesti.

Are peste 200 alai! ; 2 biserid si o scoala mixta., care in

1899 900, a fost frecuentatA

de 59 copii.
Scheiul, suburbie a orasului Cmpulung, jud. Muscel. LocuitoriT
de ad se ocupa cu facerea sitei
si a donitelor.

prin drum de care, lar in par

tea de S.-E., prin soseaua comunala, care o leaga cu Porceni. Pe

aci trece si poteca spre Buliga.

Spre N.-E. comuneT este dealul numit Cornetul, acoperit numal cu padurT de fag.

In raionul comuner si la N.
san, este locul istoric Poiana
luT Mihaiu-Viteazul,.

Spre E. se afla. Platoul HaraboruluT, unde a fost sat.

Schea-Ciobanului, numire vecae a portulutBechet, jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-j., com. Bechetul.

LocuitoriT poseda : 52 plu

gurT, 8o care cu boT, 4 cArute

cu cal; 600 vite mar! cornute,

rova Bucuresti.

Are o osea comunala, care

o leaga cu cat. Duda i.
Budgetul com. e la veniturT
de 3921 leT, lar la cheltuell, de
2022 leT.

Deal mal principal e Dealul

CeratuluT, acoperit cu vil. La
satul Gura Vall se afla stinca
de piatra numita Babele I Cra
cul SE Petru, unde se gaseste
o cruce Cu inscriptiune vechre,
cunoscut sub numele de Cru
cea SE Petru.
Aid este si un oga , care a

luat numele de la muntele S.

Petru, numit ogasul S. Petra.
Ape

Dunarea, pe care se

afla insJlele Dudasul si Gura

VAii (vez! nsula BaciuluT); riu
rile Jidostita si Oga ul cel Mare.

Pe teritoriul com. se afla in

partea de V. inste metereze, lar
in partea de S.-E., ramasitele
une! mAnAstirT vechT, precum :11

nsula Golul san Banul, cu ruine.

Scheiul (Cureaua-), melle a sta- Schela-Cladovel, com. rur. si

sat, in jud. Mehedinti, pl. OcotuluT, jud. Argesul, pl. Oltul,

Schela-Cladovel, picha de gra

lul-d.-s., la 3 kil. de orasul Tur-

lui-d. s., com. rur. Schela-Cla

nul-Severin, situata pe mosia

statuluT Bresnta, in sestil Dunard.
Se margineste la E. cu orasul Tumul-Severin ; spre S. cu
regatul Serbiel, de care se des-

dovel.

cu o intiedere de 1085 pog.,

din care 9oo pog. padure maruna.

Scheiul (Cacaleti, Reda-Barbulul, Suditi), mo,cie, in jud.

Buzan, com. Gheraseni, at. Suditi, proprietatea bisericel SE
Niculae din Brasov. Are 1960

hect., din care 1100 hect. arabile, 360 hect. padure, 840 hect.

parte prn Dunare; in partea

de N. cu com. rur. Bresnita.
Satul formeaza com. cu satele:

ni/d, in jud. Mehedinti, pl. Oco

Schela-Dragoslavele.VeziDra
goslavele, com. rur., jud Musccl

Sche1a-Gogo9ilor,ftschetdeg-ra
mp, pe marginea Dunard com
rur. Gogos, pl. Blahnita, jud
Mehedinti.

Dudas s Gura-Va, avind o

Vulcanul, situata la N. com. Ho-

populatie de 1200 locuitorr; 2 Schela-Vechle, o fray, In jud

Dolj, pl. Cimpul, com. Cmper
biserid, deservte de I preot s
cenit, in Dunare
2 cintaretl ; o scoal,i, frecuentatl de 75 elevl 1899-900 -

rezul, pe niste val s coaste, ra-

3 circiumi.

fineata i 20 hect. loc sterp.

Schela,com.rur , jud. Gorj, plaul

www.dacoromanica.ro

Schela-Vechle, picha cu No

SCHENDER

33, jud. Dolj, pl. Cimpul, com.

Ciuperceni, pana tn dreptul ca-

Hairam Chiol i anume pe acela

al cat. $arapcea-Caraaci si Schen-

ruja Dunarea curge cu dirc-

der ; situata in partea de S. a

plaser, cea centrala a com. si
cea de V. a catunelor ; se maI

tiutiea N.-N.-E. spre S.-S.-V. si

de unde ja directiunea N.-S.,

pana la pichetul No. 35, Bogdan.

Schender, sat, in jud. Constanta,

pl. Mangana, cat. com. HairamChioi, situat in partea de S. E.
a plaseI i cea de E. a com.,
la 21/2 kil. spre N.-E. de cat.
de resedinta, Hairam-Chioi. Este
asezat pe valea SchenderuluI si
este inchis de dealul Schender

numeste i Valea-Sevendiculul
si Valea-DemirceI; malurile sale

amindoul sunt acoperite cu padurl intinse; este strabatuta de

o multime de drumurr comunale,

care duc la Schender, la Sarapcea-Caraaci, la Ghiol-Punar, la

Borungea si la Sevendicul.

Schineni (Spineni), com. rur.,

in jud. Bacaa, pl. Bistrita-d.-s.,

In partea de S.-V. si dominat

de virful Schender, care are o
inaltime de 179 metri. In partea sa de S. si mal ales in cea

situat in valea riuluI Siretul.

Se compune din catun ele :

de V. se intinde o padure mare,

care ocupa tot dealul Schender, intreaga vale Demircea si

valea Schenderulul. oseaua judeteana Cuzgun-Mangalia trece
prin mijlocul satuluf. Un drum

comunal pleaca spre N., care

se bifurca si din care o ramura
apuc spre

arapcea-Caraaci
alta spre Malcoci. Spre S. pleaca
doua drumurI: unul la Demircea
altul la Hairam-Chioi.

Schender, deal, in jud. Constanta,

pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Hairam-Chioi si anume pe acela al ca.t. saa Schen-

SCHINENI

352

PAdurile (tufAris) ati o intindere de 35 hect.

Ville ocupA o suprafatA de

4,72 hect.
Vite 85 cal, 759 vite marT
cornute, 262 porci si 1251 oT.
Locuitorii att 127 stupl.
Totalul pAminturilor de culturA este de 1339,91 hect.
Budgetul com. e la veniturf
de 6078 leT, 87 banT si la cheltuelT, de 2207 lei, 50 banT.
Pe teritoriul com. trece calea
vecinalA SAucesti-Schineni- erbesti-Galbeni.
Distantele: la BacAti, capitala
districtuluT, lo kil.; la com. er-

Bogdana, Peletuci-d.-s., Peletuci-

besti, 6 kil. ; la com. Slucesti,

9 kil. ; la com. Prajasti, 5 kil.;

d.-j., Catalesti, Schineni, rese-

la com. Ciumasi, ii kil. si la

dinta, toate pe dreapta SiretuluI i Cotul-Iurascu, pe stinga.

In Condica Liuzilor, gasim
Schineni ca proprietate a SO-

com. Girleni, resedinta

14 kil.

taruluI Dumitrascu Sturdza, facind parte din jud. Neamtu. S'a

trecut in ocolul Bistrita, jud.
Bacan, cu prilejul rotunjirer facuta. in 1833.
Se margin este la E. cu cotn.
Prajasti, la V. cu com. Ciumasi,
la S. cu com. Saucesti si la N.
cu com. erbesti.
Are o populatie de 1126 locuitorl ; o scoala, care functio-

neaza din 1890 in satul Cata-

Schineni, sao Spineni, sat, jud.

Bacaa, pl. Bistrita-d.-s., rese-

dinta comuneI cu acelasI nume,

situat intre piriul Turbata si

Siretul, la 3 kil, de satul Catalesti (scoala). Are o populatie

de 463 locuitorl; 2 biserici,

una ortodoxa, zidita de Smaranda Greceanu, si alta catolica, fondata de Hristor Exarhu,
la 1848.

Vite : 43 cal, 362 vite mari

cornute si 122 porcI.

der, situat in partea de S. a

lesti, frecuentata. (in 1899-900)

de 18 copil ; 3 bisericI orto-

piase!, cea centrala a com. si

doxe, deservite de I preot si

cea de V. a cat. ; are o directie

generala de la N. catre S.-E. ;
ramificatiunile sale de E. se in-

4 cintaretT, si una catolica, de-

In jud. Putna, pl. Racaciuni,

com. Sascut, situat pe valea

servita de preotul catolic din

piriulul ce trece prin cart. Sas-

Bacaa.
In aceasta comuna., impreuna

cut si se duce in sesul Sire-

tind pana la marginea satuld

Schender, iar cele de V. formeaz5. malul drept al va.if De-

cu Uniteie, dupa legea rurala

din 1864, s'aa dat, la 166 lo-

mircea ; este in mare parte a-

cuitorl, 559 fAld pAmint in im-

coperit cu padurI si o parte cu

proprietArire.

tufarisurl.

Teritoriul comunel are o intindere de 186o hect.

ProprietarT sunt: Elena Iurascu, cu 340 hect. si G. Exarcu, cu 957,48 hect.

Schenderulul (Val ea-), vale,

in jud. Constanta, pl. SilistraNona, pe teritoriul com. rur.

www.dacoromanica.ro

Schineni sati Spineni, atun,

tuluI.

Are o populatiune de 324

locuitorl.

Schineni, satt Spineni, com. mur.

sat, in jud. Tutova, pl. Tirgul, spre E. de orasul Birlad,

pe Piriul-Sarat.

Are o populatie de 734 locultor-1; o scoalA 51 3 bisericT.

SCHINETEA

SCHITUI,

353

Satul formeaza comuna (com.

Schineni) cu catunele: Saratenid.-s., Sdrateni-d.-j. si Latesti.

jud. Buzar', cu 150 locuitori

30 case.

Se cultiva viea pe o suprafata de 144,75 hect. si livezile

Schitul, sat, jud. Dolj, pl. riul-

cu pornr.
Comerciul se face de 15 persoane.
Veniturile com. sunt de 9137
ler, 77 banr.

Are o populatie de 109 su-

com. Filiasi.

flete; o biserica, cu hramul Sf.

Stefan, fondata la 1883 de preotul Stefan si parte din locuitorr.

In sat este balta Schitul.

menul BistteI Chi', Constantin Arhimandrit, pus'aii egumen la acest schit

pe chir Dionisie Eromonah i acesta cu
voia luI Dumnezeu
Indemnat ca
multii rIvni i dintru a sa dreapt agonisire cheltuind, l'aj zugrivit peste tot
pe diuKuntru dup cum se vede cum si
c,le ce aj mal fost trebuincioase
cut, ajutorind l sf. sa Arhimandritul
bapreunii cu alff fratl spre vesnica pomenire, la leatu x8oi.

Schitul, vechie numire a celtu-

Schinetea, sat, in partea de N.

a com. Dumesti, pl. Funduri,
jud. Vasluiii, situat pe coasta

Schitul, sat, In jud. Neamtu, pl.

Piatra -Muntele, com. Hangul,

despre E. a dealulur Ringoaia.

situat in dreapta riulur Bistrita.

Schitul, stage de dred.f., jud.

Are o populatie de 795 lo.

Muscel, pl. Nucsoara, cat. Schitul-Golesti, pe linia BucurestiCimpulung, pusa in circulatie

Are o suprafata de

1073

hect. si o populatie de 19 famili!, sail 69 suflete.

Vite :

5 ce, 235 vite mar!

cornute, 16 rimatorr, 130 01.

Loc. ati 20 -stupT.

Schinetea, ptrik, izvoreste din

partea de S. a satulur Suhuletul,
com. Suhuletul, pl. Funduri,

jud. Vasluiii, de la locui numit

Boutina (Bobrica), infra in com.
Dumesti, pe la N., ja directiunea

spre S.

dupa ce primeste
afluentir: Hodorani si Marcoceni, care ambir vin de la N.E. spre S.-V., se varsa in Birlad, in partea de E. a satulur
Dumesti-Mar!, mar spre S. de
i,

locul numit Moara-Iordachioaer.

Schiopeni. Ved S'chiopeni.

Schiopoaia. Ved .,Schiopoaia.

cuitorr.

Acest sat se mar numeste $i

Schitul-Hangulur.

Schitul, subdivizie a cdt. Gayanele, din com. Boziorul, jud.

Buzati.

Schitul, mahala, din com. Ge-

Stanesti, plaiul Nucsoara, jud.

Muscel.

nuneni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-

cea. Biserica comuner a servit

de schit, dup. cum se constata.
din aceasta inscriptie:
t Acest sfint schit, nade se prilznueste hramul SfinteI In4rl a Domnulul Isus Christos, este :Idit din temelie de Pahomie Monachul, ce s'a numit
spre mirenie Popa Postelnicul, fiul luI
Iordache Vel Stolnic Pirscoveanul, In
zilele DomnuluT Constantin Voevod Brin-

La a doua use se citeste urgirnitl, pe proprietatea statulur,

Schitul - Greci, com. Mierlesti,
pl. Siul d.-s., jud. Olt ; formeaza

un trup de 500 hect. cu Masato. si Branistioara.

matoarele
Acest sfint schit, unde se prznueste
hramul lultarea DomnuluI nostru Isus
Cristos s'a zidit de Pahomie Monahul Pirecoveanul, In zilele lui Constantin Brinco.

veanul si rail Inchinat la sfinta mtiftstire Bistta, dar n'al fost apucat su-1
zugriveascli ; iar acum in zilele domnuluI

Schitul, cillun, al com. Beciul,

65940. M'arete Dtcflonar aeografic. vol.

12736 leT, 6o banr.

Schitul, pdclure, la E. de com.

neamului suui vesnic pomenire, la leatul

7192 (1684).

Schiteanca, pda'ure de stejar si

intre statifle Furnicosi (6,2 kil.)

si Cimpulung (6,9 U.). Inaltimea d'asupra nivelulur Marir
e de 5031%18. Venitul acester

tricani, pl. de Sus-Mijlocul, jud.

Neamtu.

mnstirI Bistria pentru a sa si a tot

Schiuleti. Vea! .)Schiule,sli.

la i Septembrie 1887. Se afla

statir pe anul 1896 a fost de

Schitul, trup de sat, in com. Pe-

coveanul si Va Inchinst metoh sfintei

Schiopota. Vez!..5.chiopota.

nafulur Craciunesti, din com.

Cislaul, jud. Buzaii.

Alexandra Moruz Voevod, fiind egu-

Schitul, pichet de granigi,

jud. Mehedinti, plaiul Cerna, pe

marginea aper Cerna.

Schitul (Thcovul), fost metoh,

al Episcopier Buzail, azl biserica. de mir, in com. Tircovul,
jud. Buzati.

Schitul, deal, jud. Flci, ce se

prelungeste In partea de N. a
comund BoteSi, pl. Crasna, pe
teritoriul mosier Partea-din-Porceni. Acest deal, in prelungirea

sa, poarta numirile : Dragalina

al-Porcisenilor.

Schitul, deal, In jud. R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, com. Jitia, in
partea de S. a comuna', Muga
schitul Poiana-Marulur; este acoperit cu padurr.
45

r.

www.dacoromanica.ro

in

Schitul -Bala-de-Aran* meltustire. Ved Baia-de-Araml.

Schitul-Balo. Vezi Balo$-Schit,

sat, in com. RAdeni, pl. Co$ula, jud. Boto$ani.

manuluf sat Negru i inconjurat

Are o populatie de 130 lo-

de dealurile: RuncuI-Feter, Crucea, Bradul, Bitca-NeagrA $i

Muntele-IugeT, Fruntea- ComanuluT, Dumea i Ar$ita-Mare.

cuitorf ; o $coall ; o bisericl,

clAditl la 1820 de Protosin-

Are o populatie de 712 lo-

fost mal inainte schit de cl-

cultor-1 ; o

Schitul-Bodescului. Ved com.

SCHITUL-GOLEM

354

SCHITUL-BATA-DE-ARAMA

$coall ; 2 bisericf,

Guge$ti, pl. Crasna, jud. Vas-

Schitul Frumoasa, fost in vechime schit de cAlugArT, si

luiti.

cea-l'altA in RAteni, deservite

de 2 preoti
Schitul-Cheia, poiand, pe riul
Teleajenul, com. MAneciul-Ungureni, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova.

Schitul-Deleni, sat, fAcind parte

din com. rur. Comlnita, pl. 01tul-d.-j., jud. Olt.

$1

3 cintaretr;

circiumf.

Teritoriul comunef are o intindere de aproape 10000 hect.

Statul este proprietar mare (mo$1a Frumu$ica). PAdurea statuluT de aci, Schitul-Frumoasa,

ocupa peste 9000 hect. $1 se

intinde i pe teritoriul com. BAsl$ti.

gheluI Gherasim, deservit. de

2 preop si 2 cintaretT si care a
lugArT ; 4 circiumT.

Vite: 9 caf, 343 vite marT

cornute $1 121 porcf.

Schitul-Frumoasa,pddure, jud.
Bacas, pl. ,TazlAul-d.-s., care se
intinde prin comun ele BAsA5ti

$i Schitul-Frumoasa, cu o su-

prafatl de 9762 hect., populat de brad, moliftf $1 pinT.

Apartine statuluf. Mal inainte
de secularizare, apartinea schituluT Frumoasa.

Schitul-Duca, sat, in partea de

Se gsesc doul izvoare cu

N.-E. a com. Poiana-CirnuluT,

pl. Crasna, jud. Vaslui, situat
pe vale, in stinga pirluluT Vas-

apA sArat, in vAile GhidionuluT

$i SArltelele.

Schitul-Goleti, com. rur., plaiul

Nuc$oara, jud. Mu$cel, la S. de
Cimpulung $1 la I0 kil. de acest

Are o fabrica cu aburl $1 un

oras, situatl pe ambele malurT ale

luetul qi a $oselef nationale Vas1uit-Ia$1, pe o suprafatA de 659

hect., din care 398 hect. pAdure
132 hect. loe de cultura, pro-

herestrt de apl.

prietatea Statuluf, lar 129 hect.

ale locuitorilor. Are o populatie

de 30 familif, sat 143 suflete;

o bisericl, ziditA la 1802.
LocuitoriT posea : IO plugurT $i 16 care cu bol, I plug
$i 4 cdrute cu cal; 18 cal, 88
vite marT cornute si 120 rimatorT ; 70 stupY.

Schitul-Frumoasa, com. rur.,

jud. BacAti, pl. TazlAul- d.-s.,
a$ezat pe valea riuluf Coman
sati Negru, intre dealurT, $i alcAtuit din dota cAtune : Schitul-Frumoasa, re$edinta,
teni.
Se mArgine$te la N. cu com.
TazlAul, jud. Neamtu ; la S., cu
comunele Solontul i Bihnl$eni ;
la E., cu com. BAsAsti si la V.,
cu com. Valea-Arinilor.
PAmintul sAti este strlbAtut

de la V. spre E. de piriul Co-

riuluf Tirgul.

Totalul pArninturilor de cul-

Se compune din 4 cAtune :

tur este de 396,89 hect.

Vite to cal', 466 vite marT
cornute, 168 porcr i 4
86 o. I;
stupT de albine sunt 36.

Valea-ButiT, Valea-Pechil, LAzA-

E strAbltutl numaT de clf

naturale, care o unesc cu co-

hlesti $1 la V. cu comuna Co-

reqti $i Burne$ti si se margi-

nWe la N. $i E. cu pAdurea
Gradi$tea, la S. cu comuna Mite$ti i Capul-Pisculuf.

munele vecine, $i de cAT comu.

Are o populatie de 1425 lo-

nale spre Bas4ti, spre Valea-

cultori ; o bisericA vechfe : Schitul-Gole$ti $i alta noud; o $coald.

Lo cuitoriT posea : 37 cal, 785

Arinilor 11 Bihn4eni.
Budgetul com. e la veniturT
de 3190 leT, 46 banT $i la cheltuelT, de 1708 le, 81 banT.
Distantele: la BacAti, capitala
districtulul, 5 i kil. ; la Molnesti, 31 kil. ; la com. BAsl$ti,
kil.; la com. Valea-Arinilor,
15 kil. ; la com. Solontul, 23

bol, vacT $i vitef, 872 oT, 261

porcT, 83 capre; 40 stupT Cu

albine.

Budgetul com. e la

venitur T

de 1752 leT $1 la cheltuielT, de

1723 la
In comuna sunt mal multe

i la com. Scorteni, resedinta pl$ef, 20 kil.

lived de prunl qi marea pldure

a statuluf GrAdi$tea in care se
gAse$te tot felul de arborf. Prin

Schitul-Frumoasa, sat, jud. Ba-

aceastA pldure sunt cite-va dealurT, ripT $1. poenT, carr ad di-

kil.

can,

$ire$edinta

comunef cu acela$T nume, situat la confluenta piriia$elor Ghidion $i Ne$tiutul, in basinul

piriuluf Coman.

www.dacoromanica.ro

ferite numirT.

Riul Tirgul ud comuna in

tot lungul sAti, de la N. spre S.
Pe ele se afta 3 morT.

SCHITUL-GOLETI

179 locuitori s'ad improprietarit dupa legea rurala din 1864

pe mosia statuluT Gradistea, care

are o intindere de 697 hect.,

compuse din araturT, fin* si
izlaz.

La S. de comuna este un
pod de lemn, pe soseaua nationall, numit podul Furnicosi, care
leaga comuna Schitul-Golesti cu

comuna Mihaesti. Tot ad este

si un pod mare de fier al caja
ferate, ambele pe Riul-TirguI uf.

Calea ferata Golesti- ampulung isoseaua nationall Pitesti-

Cimpulung trec prin mijlocul

comuneT. Atara de a.cestea, 4
sosele vecinale leaga aceasta co-

muna cu cele vecine.

Pe proprietatea statului Gradistea, se afla vechea cetate jidova, numita i Gradistea.

355

SCH1TUL-0R4ENI

boT, 40 vacY, 10 capre, 320 or

si 59 porcT.
Mosia e proprietatea statulul
si are o suprafata de 2500 hect.

Goletilor, fost schit de calu-

facuta de Grigore-Ghica, cel bAtrin, in india domnie de la 1727

1733. La 1754, MateT-Ghica,

Schitul-Greci, fostd mneistire

fiul luT Grigore, a ajutat cu banT

de calugarT, inainte de secularizare, situata pe valea i malul

drept al IminoguluT, in jud. Olt,
pl. Siul-d.-s., com. Mierlesti, cat.
Greci. AzT a ramas biserica de

pe calugarii din acest schit, de

mir, deservita de un preot, un

cintaret si un paracliser. Biserica s'a fondat la 1830 de calugari si s'a reparat la 1853.

Schitul-Grosul, sad Poenari-

l'a prefacut in zidire de pTeatra.

La 1758, in domnia tul Teodor-

Calimach, aici a fost spitalul

pentru boluaviT de duma. Pe la
1790-1800, Gheorghe-Tarita, a
reparat biserica, lasindu-T si toata

averea sa, de la care a ramas

numele schituluT.

Asta-al schitul, cu 6 calugarr,

este intretinut de Epitropia Spi-

Grosul,ceitun, pendinte de com.

Grosul, pl. Marginea, jud. Vlas-

talelor Sf. Spiridon din Iasi.

ca. Vezi com. Grosul sad Po-

Schitul-MateI, sat, in jud. Arges, pl. Topologul, pendinte de

dul-Grosul.

com. rur. Alimanesti-Cio fringeni.

Schitul-Hadimbul, sat, in jud.

Iasi, pl. Stavnicul, com. Miro-

Schitul-Goleti, saa Biserica-

calugarT, in satul Socola, com.

Buciumi, pl. Codrul, jud.

neasa, situat de- asupraDealuluTMare, numit in localitate si Dea-

Are o populatie de 25
si o biserica (schit).

familiT,

Schitul-Matei, schit de calugarT,

garT, edificat de domniT Golesti

pe la 1680. Ad i sunt cite-va pisanif i pietre mormintale cu inscriptiT slavone si care azT serva

lul-Manastiref. E inconjurat de
toate partile cu padurT.
Are o populatie de ro familif.

cu hramul S-ti! Inger, intemeiat

de.un Egumen DorofteT, in satul

AicT se afla i manastirea Schi-

com. rur. Alimanesti-Ciofringeni,

ca podeall In intru bisericer.

In tinda bisericeT sunt zugra-

tul-Hadimbul, facuta de Iane

Hadimbul, in timpul dom niel

jud. Arges, pl. Topologul. Astazi este biserica de mir, deser-

vitY unii din ctitorT. Ca odoare,

luT Duca-Vocia, pe la 7189. Are

vita de i preot, I cintAret i I

pe linga altele, exista. 2 can-

zid de jur imprejur, in forma

paracliser.

dele de argint, cu inscriptia vechTe de tot.

In jurul bisericei sunt chiliile

de cetatuie ; a stat in ruina

schituluf.

Schitul-Greci,ditun, facind parte

din com. Mierlesti, pl. Siul-d -s.,

cu acelasT nume, pendinte de

pana in timpul calugarilor grecT,

cind i s'a facut reparatie,
dupa secularizare, a devenit, im-

Schitul-Orleni, sat, pe valea

preun cu rnoiile pendinte de

ea, proprietatea statultd. Are 2

jud. Botosani, pe mosia Cristesti. Are o populatie de 42 fa-

preotT si 2 cintaretl.

piriuluT Miletinul, in partea de

V. a com. Cristesti, pl. Cosula,
mili!, sail 95 suflete ; o biserica,

deservita de z preot

jud. Olt, situat la S. de com.,

i cin-

pe valea si de amindoua malu-

Schitul-HadImbul, schit, VezT

rile IminoguluT. Are o populatie

satul Schitul-Hadimbul, jud. Iasi.

Vite : 70 vite marT cornute,

23 caT, 120 Oi i 88 porcT.

Schitul-Lipovenesq,schit,situat
pe dreapta riului Bistrita, in

calugarite, care la 1864 s'a des-

jud. Neamtu, pl. Piatra Muntele,

com. Doamna, in fata orasuluT
Piatra.

fiintat ; iar locuitoriT acestuT sat

sunt scutelnicif sad oamenif
schituluT, carT asead cite-va case

de 282 locuitorT, din carT 35

improprietaritT dupa legea rurala ; o biserica, numita SchitulGreci, fondata la 1830, reparata

de Stat la 1852, si care e deservia de un preot, un cintaret

si un paracliser.
Vite 25 cal, Yb Tepe, 66

Schitul-luI-Trit,

Use-rica, cu

www.dacoromanica.ro

taret ; 3 circiumr.

Biserica de aci era schit de

in apropiere de chiliile calugaritelor si de schit, si care ea

SCHITUL-OR4ENI

SCiNTEIA

356

timpul inmultindu-se ex* format

un mic sat. Asazi sunt improprietAritl.

Schitul-Orieni, sati Maicele,

fost schit de ciilugdrife, in satul
Schitul-OrAseni, com. Cristesti,
jud. Botosani.

Schitul-Porciqeni, fost schit de

astAzT

Loe. se ocupA mal mult cu

tAerea /emnelor de prin par-

in albia PiriuluT-SchituluT. Con

tine pstrAvI.

chete, cu facerea mangaluluT si

cu transportul lemnelor la Iasi.

SchituluI (PIrlul-), trup de sat,

83 vite marr

in com. Hangul, pl. Piatra-Mun-

Vite : 9 cal,

cornute si x4 rimAtorl.

Schitul-StAneti, mofie a statari, jud. Vileea.

Schitul Frumoasa, form at prin

reunirea piriiaselor: Iuga, Ca.

Schitul-Topolnita, nandstire.

gruzzi, care a reparat si schitul.

Schitul-Zgurei, bisericti vechre,

Vez! Topolnita, schit.

de ala parte. Curge spre E. si

se varsA pe malul drept al pi-

jud. BacAil, pl. MunteluT, com.

riu/uT Comanul, maT sus de RA-

Podurile, de pe teritoriul sa-

teni, dupA ce strAbate tot teritoriul comuner. Acest

tuluT Valea-SoaseI.

formeazA Lacul-Schitulur.

Oltenesti, pl. Crasna, jud.

tireI CAldArusani, din com. Cep-

kil. de satul

Are o populatie de 96 suflete ; o bisericA, fosa schit.

Schitul-Sava, schit, jud. BacAti,

pl. MunteluT, com. Podurile, la
poalele muntelul cu acelasT nume
fingA satul Valea-SoaseT, care

a fost locuit de elugArr, apoT

de cAlugArite,

lar acum este

redus la bisericA de mir.

Schitul-Stavnicul, sat, jud. Iasi,

com. Voinesti, pl. Stavnicul,
spre V. de satul Voinesti, situat pe piriul -Stavnicul.

nita.

Scinteia, atun,

vul.

Schitului (Izvorul-), izvor de

in

jud. Putna,

com. Bolotesti, pl. Girlele, situat impreunA cu cele-l'alte cA-

apel minerald, situat aproape

de SehAstria de Ruga piriul
Nechitul, jud. Neamtu. Izvoreste dintr'o stincA dreaptA

tune ce compun comuna, pe

(1 pe orA 12 litrurT. Nu are niel

flete; o biseria, cu hramul InAl-

floare, niel miros si este de un

gust astrigent. Cind temperatura atmosfereT e de 180, a
apeI este de 80; greutatea eT
SpecificA este de 1,004; reactiile ati dovedit el aceastA
pe lingA var i magnezie, cu-

taxea Domnula

prinde mult fer

i pucioasA ;

dacA stA cite-va zile in sticIA

destupatA, depune mult oxid

de fer.

ruinatA,

Schitulul (Lacul-), lac, jud. Ba-

care poartA numele de schit.

Mosia, cu o intindere de 659

cAii, pl. TazlAul-d.-s., com. Schi

hect., e proprietatea EpitropieT

Spit. SI. Spiridon.

cu acelasT nume, din pricinA c.

o bisericutA

o morisc si se varsA in Plato-

tura, jud. Prahova, pl. Crico-

Are o populatie de 132 locuitorT ;

fezisor, jud. Suceava, in supratuluT Manolea. Apa sa invirteste

Schituletul, schit, in viea mAnAs-

Podurile (scoall).

Schitului - Manolea (Iazul-),.

fata de IO prj., in curtea schi-

proprietap ale statuluT, pendintl

de mAnAstirea Cotroceni, jud.

lasl nume, la

soya si Cirpinisul, pe de o parte,

pe
i Nestiutul,
si Ghidion

Schitui-Vechit, vhf de nunte,

pe teritoriul satuluT Zgura, com.

Schitul-Sava, sat, in jud. BacAti,

pl. Trotusul, com. Podurite, situat la poalele munteluT cu ace-

TazlAul-d.-s., com.

BacAti, pl.

mir, jud. FAlcia, pl. Crasna,

com. Botesti. Partea de mosie
pe care se aflA schitul a fost a
unuf rIzAs, Ichim Porcisanu,
care o stApinea prin veacul al
XVI-lea, cind a fondat i schitul ; apoT a trecut in proprietatea Biv -Ve! SpAtarulul Ne-

Muscel.

Schitulul (Pirful-), ptrill, jud.

tuluT, pendinte de biserica Z1A-

bisericA de

Schitul-Priboeni i Buditeni,

tele, jud. Neamtu.

tul-Frunioasa, format de piriul

douA dealurf se incheie chiar

www.dacoromanica.ro

malul PutneT, intre MIgura

Putna.

Are o populatie de 16o su-

ScInteia, sat, in partea de V. a

com. Bodesti, pl. Mijlocul, jud.
Vaslui,

situat pe un podis,

strAbAtut de piriul Rebricea

la V.
Are o suprafatI de 400 hect.,
cu o populatie de 62 familif,
sal-1 224 suflete; o biseric de
zid, in stil foarte vechiti, cu hramul Sf-ti! Mihail si Gavril

despre care se zice cA ar fi flcutl de Stefan-cel-Mare.

Vite : 39 cal, 146 vite marT
cornute, 28 rimAtorI si 46 o!.
LocuitoriT posea o plugurT

SCINTEIA

o care Cu bol, I plug si 2

357

SCOCULUT (VALE A-)

IonAsesti, pl. Nicoresti, jud. Te-

Are: o scoall; 4 bisericr, deservite de r preot i I cintret.

tela a fost tirgusor pA.nA la o

Scoarta, com. rur, jud. Gorj,

Scobinti, sat, jud. Iasi, pl. Bah-

vreme. AdevArat este cl se g5.-

pl. Amaradia, in partea de N.-

luiuluT, com. BAdeni, situat la

seso in pAmint pietre care ati

slujit la temeliile caselor i cl
pe teritoriul satuluT se mal afl

V. a com. Pojogeni, situatA mal

poalele DealuluT - luf - VodA, in

partea dreaptl a riuluT Bahluiul,

urmele unel prea vechT bisericl.

matl din 2 cAtune Scoarta

cArute cu, cal.

Traditia spune cA satul

In marginea satuld, pe pirlul

Rebricea, a fost un mare pod

de piatrA care s'a ruinat nu de
mult ; se zice cA si acest pod
s'ar fi flcut de tefan-cel-Mare.
ScInteia, schit de ciilugdrile, in
dreptul com. Balotesti, pl. GIL--

lele, jud. Putna.

mult pe dealuti, pe o pozitie

InaltA i inclinatA spre V. E for-

Ceretul (CAlugAreasa), cu o suprafatA de 600 hect. si o popupulatie de 360 fam., sati 1371 sufl.
Are o scoalA, fondatA. In 1884,

frecuentatA de 46 copiT (1899

900) ; 5 bisericT, deservite de
2 preoti. si 2 cintaretT.
Locuitorif posed1 145 plugurI, Tm care cu bol, 3 carute

pe o suprafatA de 530 hect. si

cu o populatie de 155 familif,
sati 705 suflete. Este resedinta
comuneT. Are o bisericA, Pacut la

1856, de fostul proprietar Pascanu ; o scoalA, infiintatA in

1859, frecuentatA de 39 elevI

(1899-900); o moarA de

a-

burT.

Vite t 41r vite marT cornute,

49 cal, 421 o! si 165 rimAtorT.

Cu cal"; upo stupi; 662 vite marT

Sctnteia, stalie de dr..c1.-f, jud.

Vaslui, pl. Crasna, com. Bodesti, pe linia Iasi-Vasluiti, pus
in circulatie la i Maiii 1892. Se

all tntre statille Rebricea (5,5

kil.) i Grajduri (6,2 kif.). InAltimea d'asupra niveluluT Mari!
de 148',55. Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fost de 41713

leI, 64 banI.

cornute, 818 oT, 12 capre, 199

rImAtorl si 28 cal.
Venitul comuna este de 1639
leT, 5 banT, iar cheltuelile sunt
de 1626 leT, 42 banT.
Comunicatia in com. se face

prin soselele judetene T.-JiulVilcea si T.-Jiul SpahiT-Dolj,

care se bifurcA pe teritoriul acesteT comune, apoT prin o osea

comunal, care o pune in

Scinteia, mofie a statuluI, compusA din 5 hlise, jud. Putna; fos-

le-.

gAturA cu Bobul.
Calea ferat. Filiasi-T.-fiuI are
ca statie apropiatA, statia CopAcioasa.

Scobita, munte, in jud. Buzla,

com. Goidesti, cIt. BrAtilesti,

acoperit cu izlaz i intrerupt de

frumoase i bizare creste de patrA., ce Tes din stinca masivuluT
sAti.

ScoblIteni, sal, In partea de V.

a com. Plusesti, pl. CirligAtura,
jud. Iasi, lingA tirgusorul PodulIloaeT, de care se desparte prin

sesul &luid Bahluetul.

Are o suprafatA de 1573 hect. ;

luirt, pl. Prutul, com. Frumusita,

In aceastA comunA se aflA

dealul Scoarta i valea cu a-

o popu/atie de 42 familif,
214 suflete; o bisericl, ziditA
la 1779, de fostul proprietar
erban Negel ; o fabrica de te-

la vr'o 8 kil., spre V., de rese-

celasT nume.

racotA, fondatA in 1886, de cdtre

a pendinte de schitul Scinteia.

Scinteieti, sat. in j ud. Covurd'uta comuneT. Are o populatie

de 240 familiT, sat To18 suflete ; o bisericA si o scoalA. Im-

Nutnele de Scoarta vine de

d. inginer Xenopol si o moarA

la o bisericA vechTe, ce era aco-

perla cu scoartA de stejar.

ce se pune in miscare si prin

apl si prin abur!.

Scoarta, cdtien de resedinta al

Vite 100 vite marT cornute,

27 caT, 105 OT i 26 rimAtorT.

preunA cu cAt. Fintinele, din com.

Foltesti, formeazA o parohie aparte avind catedrala cu hramul

Sf. Gheorghe, deservitA de un
preot ajutor si 4 cintretT.

comuneT cu acelasI nume, jud.

Gorj, pl. Amaradia.
Are o suprafat de 458 hect.

cu o populatie de 255
Scinteieti, sal, In jud. Mehcdinti,
pl. Ocolul - d. - s., com. sur. Izvorul-BirzeT.

Sclipoteti, fost sat, situat pe

lunca SiretuluT, la N. de satul

familiT,

sati 1013 suflete.

LocuitoriT posea I 00 plugurT, 75 care cu bol, 2 cArute
cu caT; 70 stupT ; 540 vite marT
cornute, 642 oT, 71 rimAtorT si
19 cal.

www.dacoromanica.ro

Scocului (Valea-), vale, la N. de

muntele Oslea, plaiul Vulcan, jud.

Gorj. Plecind de la V. spre N.-

E. de sub muntele Oslea

si

SArbele, dupA 6 kil., dA in albia

JiuluT rom1n la pichetul No. I

numit Scocul, situat la N. de
muntele Ssbele si la E. de stinca
UrsuluT.

SCOICA

SCORNICEVTI

358

Scoica, ciitun, apartinin d comuner

SAulesti, pl. Gilortul, jud. Gorj,

preot, care serveste si la biserica din satul Zberoaia.

lar in cea de E. cu tufArisurr;

este tliat de drutvul judetean

situat pe malul sting al Gilor-

Girlita -Lipnita si de drumul

comunal Galita-Carvan.

hect., cu o populatie de 30
familir, saii 120 suflete ; 1 bi-

Scoposeni fAcea parte din

domeniul statulur Zberoaia, ce
apartinea mAnAstirer Neamtu.
Acum mosia este proprietatea
mostenitorilor rAp. Mihail Co-

seria, deservitA de i preot si

glniceauu.

tulur.

Are o suprafat cam de 250

Locuitorir posed5.: 6 plugurr,

15 care cu bol"; 15 stupr; 53 vite

marr cornute, 75 or, 18 capre,

9 rimAtorr si 3 cal.
Riul Gilortul ud cAtunul,
strAbAtindu-1 de la N. la S.
Comunicatia se face prin so-

seaua vecinall ce vine de la

N., din comuna Musculesti

vars. riul Jijia in riul Prutul.

Aci se aflA o sucursalA a
biuroulur vamal din tirgusorul
FAlciO, pentru trecerea in Ba-

terenul fiind accidentat, drumul

ocoleste in spre N., pe ValeaVladimirulur. La V. se leagA

acela al cAtunulur s'O(' Galita;

se indreaptA spre V., inteo di-

rectiune generala de la S.-E.

In coprinsul mosier se all

spre N.-V., printre dealurile

Scorci si Canli-Dere, brAzdind
partea de N. a plAser si cea de
E. a com.; de ling5. satul Ga-

72 hect. pAdure de rAchitO si

lita ia numele de va/ea Ganta

plop.

Scoposeni, sat, in partea de S.

si, sub acest nume, strAbate satul Galita si se deschide in Tezerul Galita, pe partea dreaptA.

a com. Cucuteni, pl. Stavnicul,

kid Iasi, situat pe coasta dea-

Scorduful, alfoz (Orla), in jud.

sarabia.

si

se leaga la S. cu Andreesti.
In partea de E. a atunulur,

pl. Silistra-NouA, pe teritoriul

com. rur. Girlita si anume pe

In partea de S. a satulur se

cintAret.

Scorci, vale, in jud. Constanta,

lulur cu acelasr nume. Are o

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

MArculesti, situat pe cimpul BO-

cu cAtunul de resedintA printr' un

populatie de 52 familiT, sati 230

suflete.

drum ordinar, ce trece Gilortul

prin vad.

Vite : 207 vie mar! cornute,

EH Or, 24 ca! si 50 ritnAtorT.

MArculesti, a clir ferate Bucu-

Scoicesti, sat, fcind parte din

Scorbura, atun,la S. com. Cirio-

Scorila, sat, in jud. Mehedinti,

com. rur. Budisteni, j ud. Muscel,

gani, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

Romanati, situat pe tArmul sting

pl. Cimpul, tinind de com. rur.

pl. Podgoria.

Are o populatie de 299 loEste asezat

Scoposeni, sat, in jud. Falda,

pl. Podoleni, com. Zberoaia, asezat pe malul Prutu/ur, in partea de S. a satulul Zberoaia, cu
care formeazA un trup.
Suprafata teritoriulur mosier

e de 1270 hect., din care 628

hect, ale locuitorilor, iar 22 hect.

vatra satulur, Cu o populatie

de 142 familir, saili 633 suflete.

Este resedinta com. Are o

scoall infiintatA la 1860, frecu-

entatA de 36 elevr; o biseric

fAcut. la 1840, deservit de 1

PrisAceaua.

Scornicesti, com. rur., in jud.

'filtre dealurile

Merisesculur, spre E., unde se

aflA Schitul Cotroceni si Schitul Budisteni cu vil si pAdurr.
Spre V. este Valea-lui-Ivan.

resti-Fetesti.

al riusorulur Beica. Are o populatie de 100 locuitorT.

cuitorT.

rAgan, in apropiere de statia

Scorci, deal, in jud. Constanta,

pl. Silistra-Noul, pe teritoriul

Olt, pl. Vedea-d.-j., compusl

din 2 cAtune: Scornicesti si Pis-

cani, cu o populatie de 497 lo-

comunelor rurale Girlita si Canlia ; se desface din culmea Cos-

cuitorr.

lugea ; se intinde spre V avind

o directiune generala de la E.
spre V., brAzdind partea de N.
a plAser, pe cea de E. a com.
Girlita si pe cea de V. a com.

Plapcea-MicA, la 25 kil, de capitala jud. si la 9 kil, de a pIAser. Mar inainte a fost asezatA
pe deal.
Are 3 bisericr; o scoa1 fre-

Canlia ;

satul Galia este

Este situatI pe valea riulur

in

cuentatA de 24 copir (1899-900).

parte asezat la poalele sale de

V.; se intinde printre vAile

Se spune cA una din bisericr

ar fi ziditA de Popa Bogdan si
zugrAvitA in 1833, cl alta s'ar
fi zidit de Cirstea cApitan Radu
Scornicr, tot pe atunci. Biserica
din cAt. Piscanilor s'a fAcut la
1834, cu ajutorul lur Ion Ne-

Scorci, Galita, Cuiu-Iuc-ului ; se

ridicA pana la o inAltime de 122
metri, dorninind ast-fel vAile Galita si Cuiu-Iuc-ulur, satul Galita si rezerul Girlita pe o micA
intindere ; este acoperit in par-

tea de V. mar mult cu pAdurr,

www.dacoromanica.ro

gutl si Toma Niculescu din

Piscani.

SCORNICESTI

SCORTENI

359

LocuitoriT sunt mosnenI. El

posea: 50 cal si Tepe, 150 bol,
200 vacT, 600 oT i too porcT.
Comuna se intinde pe o suprafata de 1200 hect.
Budgetul com. e la veniturT
de 1900 lei si la cheltuelT, de

4 magarT, 7984 oT, 555 rimatorT,

clntaret ; o scoall mixta frecuen-

15 capre.

tata de 60 elevr (1899-900).

Scoald de baett este ad de la

Comuna s'a infiintat la 1828

de locuitorT venitT din Scortarul-

Vechit. Armatele austriace

turce a trecut prin com. pe

O osea vecinala if inlesneste

la 1828; Rusil, pe la 1877.

DrumurI: la Gurgueti, spre
N., 6 kil.; la Romanul, spre E.,

comunicatia la N. cu Tatarai
si la S. cu Baltati.

8 kil.; la Movila-MireseT, spre S.,

12 kil. ; la Sutesti, spre S.-V., t 8

Doul dealurT, cel de Rasarit

kit.; la Braila, spre E., 29 kil.

1800 lei.

cel de Apus, brazdeaza com.,

de la N. spre S., pana in riul Scortarul-Noil, sat, jud.

Negrisoara. Pe eIe e loe de
comuna cu acelasT nume, pe
pasune.

1865; scoala de fete, de la 1880.

Vite: 595 cal, 912 boT, 621
vacT, 193 viteT, 214 rimatorT,

4002 or i 12 capre.
Prin comuna trece soseaua
judeteana Braila-Rimnicul-Sarat.
DrumurT :

la Tudor Vladi-

mirescu, spre E., 7 kil.; la Naztrul, spre N.-E., 11 kil.; la Romanul, spre N.-V., 8 kil. ; la
Movila-Miresil, prin cat. Coma-

tarmul drept al riului BuzAul,

neasca, spre E, 12 kil. ; la Silistrarul, spre S., strabatind ca-

E udat de la N. la S. de

la 29 kil. spre V. de orasul

lea ferataBrdila-Bucuresti, 7 kil.;

riul Plapcea-Mica si se margineste cu comunele: Negreni (la

Brila, infiintat la 1821, de locuitorir venitT din satul Scor-

la BrAila, spre E., 18 kil.

E.), Mogosesti i Constantinesti

tarul-Vechiti.

(la V.), TAtarai (la N.) si /hltati (la S.).

Scorniceti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Vedea-d.-j., jud. Olt. Are o populatiune de 329 locuitorT, si
2 bisericT.

Scortarul-Noil, com. rur., jud.

BrAila, pl. VI:leal, situata in
lunca B rzauluT, pe malul drept.

8e margineste la E. cu Romanul, la N. cu Gurgueti, la

S. cu Movila-Miresif, la V. cu
riul Buzan
Arco suprafata de 13348 hect.;
populatie de 2085 suflete;

tea de E. a com. Scortarul-

de 55 hect.
Are o populatie de 737 locuitorT ; o scoala mixta, infiin-

Vechitt, jud. Braila, in Intindere

de 1390 hect., proprietatea sta

tata la

zar', ca hramul Adormirea Maicil

DomnuluT, deservita de i preot,
I chi tAre
i i paracliser; 3
scoale mixte; i 7 circiumr.
improprie130 locuitorT

tarit /a 1864,

44 la 1878;
neimproprietaritl sunt 24.
Venitul comunal e de 6453
si

leT, iar cheltuelile sunt de 6428

lel.

Vite: 1238

boT,

1001 vad,

18 taurT, 515 vitel, 1051 cal,

tuluT.

1856, frecuentata. de

26 elevI si 7 eleve (1899-900) ;

biserica zidita la 1856 de
Episcopul Filoteiti de Buzati,
Cu r preot, I cintaret si i paracliser ; 3 circiumI.
Vite : 349 cal, 210 vite marT

Scorteanca, cdtun, al com. A-

cornute, lit rimatorr si 871 or.

lea Tazlautuf-Mare. Se compune

Scortarul-Noti,

jud.Braila,
compusa din dou5. trupurT, unul

de 5093 hect., proprietatea statului, si altul de 96o hect., proprietatea d-luT Costov.

biserica, construita la 1830

de Episcopul Filofteiti din Bu-

Scortarul-Vechifi, mofie, in par-

Suprafata vetreT satuluT este

Scortarul-Vechiti (Mola), com.

rur., jud. Braila, pl. Vladeni,
situata pe luncl. Se margineste
la S. ca Silistrarul, la N., cu
Nazirul, la E. ca Tudor-Vladimirescu i cat. Lacul-Sarat, la
V., cu lacul Coada-Iencel i Movila-MiresiT.

Are o suprafata de 5000 hect.,

ca o populatie de 937 suflete;

biserica, construita la 1873
de locuitorT, cu hramul Sf. Gheorghe, deservita de I preot i r

www.dacoromanica.ro

marul, jud. Buzar', Cu 50 locui

torT si 13 case.

Scorteni, com. rur., jud. Baclu,

pl. Tazlaul-d.-s., situata in va.

din 3 catune: Scorteni, resedinta comund, a plasiI si a

judecatorief de pace, ca sectiile Poiana-BouluI i Sirbi ; Gri

goreni, spre N.-E., si Pustiana,

spre N.-V. pe deal, toate de

parte de malul sting al TazlauluT-Mare.

In Condica Liuzilor nu se
afta trecuta, iar in statistica din
1874,

o &ira compusa din

cele 5 catune de mal sus.

Se zice cA mosiile razasesti
de ad ati fost danie de' la Stefan-cel-Mare. TaraniI de pe adi
sunt gospodarT i oamenI cu
dare de mina.

Se margineste la N. cu teritoriul com. Slobozia-Luncani ;

la E., cu al com. Nadisa ; la

SVRTENI

S., cu al comunelor Tetcani si

Ardeoani si la V., cu al com.
Bihmaseni.

Mara de rinl Tazlaul-Mare,

mar este udata de pirtiasele

districtuluI, 28 kil.; la TirgulOcna, 47 kil.; la com. Nadisa,

4 kil. ; la com. Bilnaseni, lo
kil.; la com.. Ardeoani, 9 kil. ;
la com. Tetcani, 5 kil. si' la

Boulur si Sirbilor, care se scurg

In Tazlaul-Mare. E brazdata de

com. Slobozia - Luncani, 12 kil.

dealurile Rediul, Mdgura, Polana, etc.

Are o populatie de 3125 locuitorr; trer scolf mixte, una
in sat,u1 Scorteni, care functioneaza de la 1865, alta in cat.

Scorteni, com. rur., in jud. s pl.

Prahova, situata pe malul sting
al piriiasulur Sarata, la 26 kil.
de capitala jud. si la io kil, de

Grigoreni, care functioneazA din

Scorteni si Mislea, cu o populatie de 1474 locultorT.

1889, si una in Pustiana, frecuentate de 169 copif (1899

900) ; 3 bisericr, 2 ortodoxe
in satele Scorteni si Grigoreni,
deservite de 2 preotT I 2 cintaretT, i una catolica in satul
Pustiana; II circiumr.

resedinta plaiulur.
Se compune din doua catune:

Are dona bisericT : una in cat.

Mislea si cea-l'alta in cat. Scor-

plantat vita.
In com. se afla piscul Ciresul
si poienile : Poper si Bechir.
afluentul sati Mislea-Dulce si de

valle : Doftanetul, Runcul, Lupoaica si Valea-Seaca.

Scorteni,

sat, jud. Bacaa, pl. Taz-

1UL-d.-s., cu sectiile Poiana-Bou-

lur si Sirbi, resedinta comuner

si a pldsif, situat pe Piriul-Bouha, pe stinga Tazlaulur-Mare.

Are o populatie de 405 locuitorI; o coald mixta, frecuen-

cuentata de 48 copir (1899 900).

si 1 cintaret, cladita de locuitorr ;

7 circiumI.

cornute, 334 porcr, 3 capre si

tenciar, instalat in interiorul foster manastirr Mislea, unde se detin minorir criminalr.
Pana la 1883, cind s'a distrus

Dupa legea rural. din 1864,

de N.-E. a corn. si pe care s'a

teni, cu hramul Cuvioasa Paraschiva zidita la 1848, deservite de 2 preotr ; o scoala, freIn cal. Mislea este un peni-

s'ail improprietarit 174 locui-

tru pasunatul vitelor si de Dealul - Runculur, situat in paxtea

E udata de Glrla-Sarata, cu

Vite : 97 cal', 18 to vite marT

1964 01.

SCORWL

360

tad de 90 copir (1899-900);

o biserica, deservita de 1 preot

Vite : 62 cal, 882 vite marT

cornute, 165 porcl, 3 capre si
730 ol.
Teritoriul satulur apartine rAzesilor din comuna.
Ad i se afla : I judecatorie de

torl, cu 498 ala' si 52 prajinT

pamint in tarja.. In 1869, s'ati
dat la 6i insurater, 152 l'ad si

de un incendia, a fost in com.

40 prajinl pamint in improprietarire.

Totalul paminturilor de cultura este de 2292,34 hect.
Teritoriul comuner are o intindere de 4194 hect. Padurile

Locuitorif din cdt. Scorteni

s int mosnenr; iar cer din cat.
Mislea, in numar de 152, s'el
improprietarit la 1864, pe mo-

cu apa si I cu vapor!, 2 ha-

sia statulur Vatra-MandstirerMislea, din care li s'ati dat 532

Scorteni, sat, facind parte din

manastirea Mislea, zidita de Radu-Voda Paisie.

ocupa aproape 80o hect., din

care a statulur are 90 hect.

hect. ET poseda : 77 cal, 34

In com. sunt 2 fabricr de petrolia, 2 morr de apa si 1 de

330 porcr.
Comuna se intinde pe o suprafata de 2032 hect.
Budgetul com. e la veniturI
si la cheltueli de 4000 ler.
Se mArgineste cu comunele:

vapor/.

Vil sunt pe o intindere de

3,94 hect.

Budgetul com. e la veniturf

de 16494 leI, 56 banf, si la
cheltuelT, de 14702 ler, 78 banf.

Este strabatuta de calea ju-

Tepe,
or si

pace, 2 fabricT de petrol, 2 morT

nurf m'ad, la soseaua BacAtl-Moi-

nesti, ce trece prin sat.

com. rur. Scorteni, jud. si plaiul

Prahova.

112 vacr, 70 capre, 67

Telega, Baicoiul, Branesti si Bordeni.

Scortesti,

sat. Vezr Albesti, sat,

com. Braesti, pl. Cirligatura, jud.
Iasi.

Scortoasa, cdtun, al com. Polidon, jud. Buzati, cu 250 locui-

torf O 6i case.

calea comunal vecinal de la

Tref sosele trec prin comuna:

Movila-VuIperTelega, spre Te.
lega si Bordeni ; TelegaValea-

Scorteni-Tetcani (jud. Neamtu),

Carpenulur, spre Baicoiul si Mis-

precum si de alte drumurr mar

putin insemnate.

lea-Urleta ; spre com. Banesti.

Scorusul, clitun, al comuner Ca-

E brazdata de dealurile: PlaiulMisil! si Petrisul, ce serva pen-

luparul-d.-s., pl. Jiului, jud. Gorj,

deteana Bacati-Moinesti si de

Distantele : la Bacatl, capitala

www.dacoromanica.ro

Scoruseti, cdtun,a1 com. dalle,

jud. Buzati, cu LOO locuitorf si
20 case.

in partea de N. a comuner, si-

SCORWL

SCRIOATEA

361

Locuitorii sunt mosnenl. El

tuat flng culmea dealulta Jiul,

tu partea de V. si cam pe coasta acestuT deal, in apropiere de

posea: 67 plugurT, ior care

cu bol, 3 arute cu cal, 526

Vedea, la V. cu comuna MA1dleni, de care o desparte dealul

d'asupra cAreia se afll aceastA

piriul Jiltul-Mare.
Are o suprafatA de 106 hect.,

vite mar! cornute, 33 cal, 868

oi, 78 capre si 336 rimAtorl.

comuna.

cu o populatie de 202 suflete.

Are o scoalA infiintatI, la 186o

Locuitorii posedA: 8 plugurl,

si frecuentatl de 58 elevr (1899

,pp) ; 3 biserici, deservite de 3
preotl si 6 cintAretl.
Budgetul comunel e la veniturl de 1299 leT, 5 banl, si la
cheltuell, de 1204 Id, 85 bani.
E udatA de apele : Berleasa,
ScrAdita, care, unite impreunA,
formeazA pe Gilceasca, care se
vars1 in Amaradia, la comuna

pAnA dincolo de com, BAltati

C cites ti.

dealul Papa, la E. din partea

Comunicatia in com. se face

printr'o osea comunal, care o

stingA a riuluT Vedea, deal care

este tot o prelungire venind din

pune in comunicatie la N. cu
Coltesti, dind in soseaua veci-

spre com. Beuca si care se intind e

maT departe spre comunele Me riGola, Albesti, etc. Satul este

na15.

la i kil, de la riul Vedea.

18 care cu boT ; 4 stupi ; 129

vite marT cornute, 8 cal, 317
of si 39 rimAtoff.
Comunicatia in cAtun cu comunele vecine se face prin drumurl ordinare.

Scoruul, munte, in jud. Suceava, com. Sabasa, avind ][150 ni.

altitudine.

Scoruul, munte, in jud. Suceava, com. Brosteni, peste care

trece hotarul BucovineT. Are
1352,2 m. altitudine.

Scoruul, munte, In jud. Suceava, com. Brosteni, din spre Sarul-Dornel, avind 1396,1 m. altitudine.

ScoruuluI (Culmea-), fir de

dealurr, jud. R.-SArat, pl. Orasultd; se desface din virful Scorusul, printre riul Rimna si Milcovul, despdrtindu-le basinurile
lAsind Ia dreapta si la stinga
miel dealuri, ce se intind printre
afluentil lor; asa sunt: CiocAnelul,

Hoja, Priveghiul, Deleanul, Cucul, Piciorul-Nucultd, etc.; desparte com. Brosteni i Andreasi
de com. Odobasca; inAltimile lul
variaz1 filtre 85o 7oo m. ; este
acoperit cu pAduri si pAsuni.

Scrada,

BIrseiul-din-PAdure, lar la S., cu

Are o populatie de 1561 suflete; o scoalA mixtA, frecuen-

tata (1899-900) de 75 copil,

construitA cu cheltueala d-lul
General Manu ; o bisericl, deservitA de 2 preotl, z cintAret
si I paracliser.
Vatra satulul este asezatA pe

loe ses, intre douI dealuri: al

ScriostiT, care vine la V., din
spre Rosiori i se prelungeste

Osebit de cursul riulul Vedea,

Scrada, cdtun de resedintl,

al

mal sunt cite-va piriiase care

comuneT cu acelasI nume, jud.

udA teritoriul comuneT, mal ales

primAvara si pe timpurT ploiase.

Giirj, pl. Gilortul, situat pe malul

drept al piriuluT GlIceasca.
Are o suprafatA de 400 hect.,

cu o populatie de ioo familif,

saii 348 suflete.
Locuitoril sunt mosneni. EI

posea:

15

plugurl, 25 care

cu bol, I cArutA cu cal, 212

vite mar! cornute, 9 cal, 359 oT,
34 capre i 126 rimAtorT.

Are i biseria de lemn,

Teritoriul comuneT, dimpreunl

cu al mosieT d-lui general George

Manu, ocupl o suprafatl de aproape 2820 hect. Din acestea,

2332 hect. pAmint sunt ale proprietAtii ; In acestea intrA i 150

hect. pAdure si 70 hect. rezervate pentru izlaz.

LocuitorT improprietAritl du-

fa-

pA legea rurall sunt in numAr

cutA de locuitorl

i deservitA

de 209, peo Intindere de 415 hect.

de i preot

cintAretl; o

si 2

scoall

Scrioatea,

com. rur., in jud.

Telorman, pl. TirguluT, situatl

Viile locuitorilor ocupA o su-

prafatA de 73 hect.
Vite: 662 vite mal-1 cornute,
140 caT, 19 mAgari, 5095 o! si
432 poni%

com, rur., jud. Gorj, pl.

pe partea dreaptA a riuluT Vedea,

CA! de comunicatiune sunt :

Gilortului, la S. com. Birseiulde - PAdure, situatA pe qes

coastl, compus1 din cAtunele:
Scrada, Gilcesti i Berlesti.

la 4 kil. de Rosiori, la 48 kil.

soseaua judetianA Turnul-MAgu-

de T.-MAgurele si la 36 kil. de
Alexandria.
Se invecineste la N.-V. cu
cAtunul Ciocul, al comunei Cu-

rele Strimbeni, care strAbate

Are o suprafat1 de 168 hect.,

cu o populatie de 315 familii,

sal-1 1258 suflete, din care 288
contribuabili.

cueti, la S. cu limita orasului

Rosiori, la S.-E. cu comuna
Papa, de care o desparte 611

85,40. liareis Me/ion/P. Grografie. rol. F.

com. in tot lungul e!, peo distant1

de aprope 2 ki/.; o ramurft de

sosea vecinall, care merge spre
com. MAIdAieni si o alta spre
com. Papa pAnA in riul Vedea.
Comunicatiunea spre comu46

www.dacoromanica.ro

SCRIOATTEA

nele Maldaieni si Papa se mar

face si pe diferite ruscr, osebit
de drumurile care sunt soseluite.

Pe teritoriul comuner trece

unja ferata Costesti-Magurele,
pe o portiune de 4 kil.
Budgetul comuner e la veniturl de 6141 leT, 96 banT, si la
cheltuielr, de 4312 ler, 71 banT.

SCUNDUL

362

Sculeni, com. rur., in jud. Iasi,

Scundul, com. rur., in jud. Vil-

la N.-E. plasiI Branistea, situata

pe ves, intre riurile : Jijia la V.,

cea, pl. Oltul-d.-s., compusa din

3 cat. : Padureti, Blejani i Fundul-ScunduluT. E situat. pe Valea-Scundulul, la 80 kil, de capitala jud. i la 74 kil, de a

si Prutul la E. E formata din

satele: Sculeni (tirgusor), Frasuleni, Sorca i endreni, pe o
suprafatA cam de 1304 hect. si

cu o populatie de 272 familii,

sal-1 1426 suflete.

Este legata de com. limitrofe

Scrioatea, mofie, in jud. Tele-

prin drumurr vecinale, lar cu

orman, pl. Tirgulur, proprietatea

d-lur general George Manu. Formeaza cu mosiile Maldaieni, Pa-

satele din interior prin drumuri

pa si trupurile lor, un singur

neintrerupt domeniti. Intinderea
acester mosir este de 2332 hect.,
din care 150 hect. pAclure.

comunale.

Pe malul PrutuluT si pe Dealul-Stincer sunt pAdurr de stejar,

iar pe sesurr, sunt baltr si mlastinT, formate prin varsarile Prutulur i Miel.

Are 2 bisericr, cu un preot

Exploatarea acester mosil ca

si a celor-l'alte doua se face de
proprietar; cultura pAmintulur
se urmeaza sistematic, tininduse seama de progresele stiinter

si un eclesiarc ; o scoala; 4 pichete pentru paza frontierer.

Budgetul com, e de 7500 /er.

agricoIe.

1026 or, 348 cal si 313 fina-

Vite : 1180 vite marT cornute,

Calafat, pusa in circulatie la

Decembrie 1895. Se afl intre
statille Bailesti (12,8 kil.) si Poiana-Golenti (12,6 kil.).
mea d'asupra nivelulur Maril de

64n1,27. Venitul pe anul 1896

al acester statil a fost de 27853
ler si 20 banT.
Scropuul, munte, in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
numit i Schitul, pentru cA inconjoarA schitul Poiana-Marulur ;

brAzdeaza E. com.; e acoperit

cu pAdurr intinse l secularc.

irineasa si la S. cu Orlesti.
Are o populatie de 1687 locuitorT ; 3 bisericr, in fie-care
cat. cite una si care s'ari reparat in 1871, 1875 si 1879; o
scoala, frecuentata de 63 copir.
Ctitorir bisericilor sunt : Marin
Lixandroifi, loan BAlasiti si Nicolae Sanda Blejan.
Vite 40 cal', 332 bor, 238

vacT, 102 capre si 94 or.

Locuitorir com. sunt mosnenf.

Vatra satulur are peste 250

hect., iar toata com., i6ii hect.
3800 leT si cheltuelile, la 2500 ler.

Sculeni, argufor,

i resedilita

com. cu acelasT nume, jud. Iasi,

pl. Branistea, com. Sculeni, si-

O osea comunalA trece d'alungul com. si o leaga cu co-

kil. de Iasi.
Are o populatie de 189 fa-

munele Orlesti si Glavile.

Este strabatuta de dealurile:
Verdea, Omoricea, Ciuleiul, Fotesti, Pogoanele, Pesteana, Pa-

milif, sati 1028 suflete; o coa15.,

infiintata in 1861, frecuentata

vel i udatA de valle: Verdea,

Omoricea, Valea-cu-Apa, Valea-

de 53 elevr si in care se preda

mestesugul a diferitelor imp/etirr de lozie din care se fac:

CirsteI, Scundul i Guguianca.

FintinT sunt : 13 in Blejani,
15 in Padureti si 20 in FunclulScundulul.

tuat pe malul Prutulur, la 24

panere, scaune

alte lucrurr.

Acest tirgusor a servit mar

inainte ca punct de trecatoare Scundul, pcidure particulara, suin Rusia, pana la infiintarea caiel
ferate Iasi-Ungheni.

In marginea despre N. a tirguita, in cotul Prutulur, a fost

Scruntarul-Mare, baltii, pe sesul de a stinga 1.110 Jijia, pe

o incaerare intre Turcr GrecT,

in timpul eteriei la 1821.

mosia CaminAresti, com. Cirniceni, pl. Turia, jud. Iasi, care,

d'impreuna cu balta Scruntarul-

Tirgusorul se afl pe mosia

Stinca, proprietatea d-lur Roz-

Mic (ce se afla mar spre S.),

e vestit pentru stuhariile mad

Locuitorir posea : 424 vite

marT cornute, 201 or, 328 car
si 8 t rimatorr.

si multe ce produce.

Se margineste la E. cu com.
Ionesti-Minculur, la V. cu com.
GlAvile i Cermegesti, la N. co

Veniturile com. se urca la

torr.

Scripetele - Mottei, stalie de

dr.-d.-f., jud. Dolj, pl. Cimpulur,
com. Motatei, pe linia Craiova-

plaser.

novanu.

www.dacoromanica.ro

pusa regimulur silvic, pendinte

de com. Scundul, pl. Oltut-d. s.,
jud. Vilcea, proprietatea d-lur
Grig. I. Lahovari.
Scundul, risa, in jud. Vilcea, vine
din com. irineasa, izvorind din

Dealul-Pogoanelor si se varsa
in Olt, trecind prin com. Orlesti i dupa ce a primit girlele :
Valea-cu-Apl, Guguianca, Valea-

Cirster, Omoricea si Verdea.

SCURTA

SCURTUL-MARE

363

Scurta, com. rur., in jud. Putna,

pl. Racaciuni, situata in valea
piriuluI cu acelasI nume, peste
deal de Cucova, si la to minute de ea.
Are o populatie de 254 fasaa 960 suflete ; 3 bisericI, din care : una parohial, cu
hramul SI. Nicolae si 2 filiale,

una cu hramul Sf. Dumitru si

ceal'alta cu hramul Adormirea ;

o scoala mixt, frecuentata de

77 copir.

Budgetul com. e la venituti

de 3670 leI, 64 bani si la cheltuell, de 3518 leI, 96 bant.
LocuitoriI posea : 15 plu-

gurI de lemn, 25 de fier,

grapa de fier, 7 morI de apa ;
19 cal', 8o bol*, 160 vacI, 200
porci, 110 or si 20 capre.

zar!,

pl. ampuld, situat pe

malul sting al riuluI Buzaul, la

91/2 kil, de orasul Buzar'.
E formata din catunele : Atirnati, Bajani, Ciocirlia, Dimbroca,

com. rur. Stefesti, pl. Varbilaul,

Prahova. Are o biserica in

forma de petera.

din care 9700 hect. arabile, 74

hect. padure, 54 hect. fineata,
832 hect. zlaz, 4 hect, vie si
136 hect. sterpe.
Terenul e ves, accidentat putin de malul BuzauluI i fertil.
ProprietatT mal insemnatesunt :
Bajani, Dim broca, Focsenei, Focsenei-BanuI, Scurteasa, Scurtesti,

Spiridoneanca, toate foste ale

statulta.
In tirnpul razboiuluI ruso-turc
( t8o6 1808), fiind deva.stata

hramul Sf. Nicolae,

filiale,

Scurtesti, Stancesti, Bajani, Foc-

una cu hramul Sf. Dumitru, si

senei, etc., lar cat. Dimbroca,

cea-l'alta cu hramul Adormirea ;

Vadul-PasiI, sunt forma te in 1882

o scoal mixta, frecuentata de

77 copiI.

din insurateI.

caciuni, situat pe valea piriultd

Scurta, parohie, in comuna cu

acelasI nume, jud. Putna, pl.

Are o populatie de 2570 locuitorI; 2 coale, in cat. Scurtesti si Vadul-Pasif, frecuentate

de 146 elevI; 3 bisericI, in ca-

Racaciuni, avind I biserica pa-

tunele Scurtesti, Stincesti i Foc-

rohiala, cu hramul Sf. Nicolae si

2 filiale, una cu hramul Sf. Dumitru i cea-l'alta cu hramul
Adormirea.

senei, deservite de 3 preoti, 3

cintAretI si 3 paracliserI, si din
care catedrala e cea cu hramul

Scurteasca,

in jud. Buzaa, com. Scurtesti, cat.

proprietate a statului, pen-

Scurtesti, mofie, in jud. Buzad,

com. si cat. Scurtesti, are 2254
hect., mal' toate arabile, apol
crivina Scurtesti, de 50 hect., cu
o frumoasa pozitie pe =Tul Bu-

zauluI si 4 hect. vie.

Scurtul, com. rur., jud. Vlasca,

pl. Glavaciocul, compusa din catunele : Dracesti, Scurtul-Mare,

Scurtul-Sldvesti si Catalina saa

Negrilesti, situata pe partea stinga a apeI Clenita, pe hotarul ju-

detulul Teleorman, la 72 kil.

de Bucuresti, 72 kil. de Giurgia
la 30 kil. de Obedeni, resedinta pl. Glavaciocul-Neajlovul.
Are 3 biserld Cu 5 cintaretI ;
2

coale mixte, in Dracesti

Scurtul-Mare ; 8 circiuml.

Locuitoril sunt mosnenI.

Scurtul, sat, cu 300 locuitorI, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Ca-

preni, situat pe malul drept al

Amaradiei, la 41/2 kil. de CApreni-d.-s.

Scurtul, insuld, pe Dunare, in

dreptul satuld Dichiseni, plasa
Borcea, jud. Ialomita.

25 Martie ; 13 circiumI.
Vite : 46 cal', 40 lepe, io

Scurtul, pichet vechia de fron-

minjI, 18 bivolI, 1385 boI, 537

vacr, 242 viter, 3 asid, 590

tierd, pe Dunare, in dreptul satului Dichiseni, pl. Borcea, jud.

porci; 7000 I si 48 capre.

dinte de Episcopie ; are 1340

hect. aratura i putina crivina;

Budgetul com. e de 5287 leI.

Cal de comunicatie sunt: so-

687 hect. s'aa dat insurateilor din

cat. Vadul-PasiT, lar restul, improprietaritilor din cat. Scurtesti.

seaua comunala Scurtesti-Co-

Scurtesti, com. rur., in jud. Bu-

Scurtesti, sat, facind parte din

Vadul-PaseI.
Are o suprafata de to800 hect.,

cu acelasf nume, la io minute

departare de Cucova.
Are i biserica parohiala, cu

celasi nurne, jud. Putna, pl. IZA-

case.

Focsenei, *Scurtqti, Stincesti

arsa, din care cauza catunuld

Scurtesti i s'a dat numele de
Pirjolul, s'a imprastiat. Dupa
1812, locuitoriI aa inceput sa
se adune, atit cel de mar inainte, cit i uniI de prin alte sate
distruse si aa dat nastere cat.

Scurta, cdtun, in comuna cu a-

resedinta al com. Scurtesti, jud.

Buzlil, cu 725 locuitorI si 157

chirleanca si mal multe drumuri

naturale.

Scurtul, prival,jud. BrAila, com.

Chiscani, filtre Dunarea-Noua si
Dunarea-VechIe, in dreptul orasuluI Braila.

Scurtesti (Pirjolul), cdtun de Scurtul-Mare, cdtun, pendinte

www.dacoromanica.ro

SCURTUL-SLVESTI

SEACA

364

de com. Scurtul, pl. Glavaciocul, situat pe valea Clenita, pe

coasta sting a acestel ape.
Are o scoalA ; o bisericl, cu

Mara, cu hramul Constantin

marl cornute, 36 cal, 186 ol,

si Elena, a doua in cat. SeacaBAtrina, Cu hramul Sf. loan Botezatorul, a frea in cAt. Rachita,

69 capre I 251 rimatorT.

Budgetul com. e la veniturl
de 795,86 le! si la cheltuelf, de

hramul Sf. N iculae, deservitA de

preot si 2 cintAretr; 2 circiumr.

cu hramul Mucenica Sf. Var-

750,67 la

vara ; doua scolf mixte, frecuentate (I 899-9o0) de wo copiT ;

3 circiumI i i brasovenie ; o
moarl de aburT; mal multe
sane.

Coznunicatia in com. se face

prin o osea, care o pune in legaturd la S.-V. cu LogrestiMosnenl, unde aceasta osea da

Scurtul-SlAveti, cdtun, pendin-

te de com. Scurtul, pl.

Gla-

vaciocul, jud. Vlasca. Are o bi-

seria, deservit de un preot

lui Cosmina-d.-s., pl. VArbilluI,

jud. Prahova.

Dupl legea ruralA din 1864,

sunt impAminteniti 353 locuitorT, lar dupl legea din 1879,
sunt 100 insurdtef.
Comuna are o suprafatA de
10919 pog., din care 6084 pog.

Seaca, com. rur., jud. Dolj, pl.

arabile, 52 pog. izlaz, 4000 pog.

padure.

un dascal.

Scutari, numire vechre a catunu-

Dumbrava-d. -s.,

la 43 kil. de

Craiova si la 30 kil. de com.

opotul, resedinta plasei. E situata pe costisa a trei dealuri.
PAdurea SeacA, apartinind statuluT, inconjoara comuna ca un
semicerc. Se invecineste la N.
cu com. Botosesti, din jud. Mehedinti si cu Gogosita ; la E.,
cu com. Brabova ; la S., cu comunele Mona, Geblesti i Carpenul ; la N., cu comuna Cleanovul.

Este accidentata de dealurile

Botosesti, cu prelungirile lor
Covrea si Velica, acoperite de
pAduri i locuri arabile si avind
inAltimI ce nu trec peste 6o m.
CAtunul de resedintA este
Seaca-TinArA. Inainte se compunea din Seaca Seaca-Batrina.
Azi se compune din cAtunele
Seaca -Mara san Satul-Noti,
Seaca-Batrina si Rachita. CAtunul Satul-Noa este asezat pe z
dealurT, despartite prin o vale.
Aceste dealuri aa costisurile lesnicioase.

In s-atul Seaca-TinAra se all

o siliste ce poarta numele eltunului.

Are o populatie de 2879 locultor!, din care

comercianti ;
3 bisericT, una In ct. SeacaI I

In soseaua vecinala.

Seaca (Belciugata), com. mur.,

jud. Olt, pl. erbanesti, situata
pe piriul CAlmAtuiul, la 45 kil.

de capitala judetului si la 28
kil, de resedinta plaseT.
Se margineste la N. cu VAleni ; la E., cu Socetul, din Te-

la S., cu Malesti, si

Mosia statului Seaca-de-PAdure -se arenda cu 6000 le! anual (1893-98). Acum s'a dat
in loturI io68 hect., amaritud
ne vindute 374 hect. Locuitoril
posed. 117 pog. de viT si cul-

leorman ;

tiva &dad de mama.

prietatea statultd, fostA pendinte

Vite : 300 vite mar! cornute,

49 cal, 280 o! si 48 capre.

Budgetul com, e la veniturl
de 3356,141a si la cheltueli, de

la V., cu CrAciunei-d.-s.

Se compune din 2 catune :

Seaca-Belciugata si NatArai, cu

o populatie de 2445 locuitod.

S'a infiintat in 1858, pe promanAstirea Cozia. In 1879 s'a
mal marit cu ocazia improprietarirer insurateilor.

Teritoriul com. ocupa o su-

3070,25 la

prafat de 2780 hect. Din a-

CAT de comunicatie sunt : calle

comunale Seaca-Brabova, Seaca-

cestea, 5 hect. sunt proprietatea

comuna LocuitorT improprietAriti dupa legea din 1865, sunt

Gogosi, Seaca - Carpeni, SeacaMosia i Seaca-Geblesti.

127, pe 551 hect. Dupl legea

din 1879, s'el improprietArit

Seaca, com. mur., jud. Gorj, pl.

Gilortul, la N.-E. com. LogrestiMosnenT. E situata pe valea Belciugulur,

si e compus1 din 2

cAtune : Seaca i MArul.

S'a numit mal Inainte siBurculeasa. Pamintul e ves, fertil,

ondulat putin de dealurile Cal-

100

insuateT, cu 550 hect. si cu ocazia nouel legT pentru instreinarea bunurilor statuluT, s'aa mal

improprietarit inca 313 locuitorT, cu 1565 hect.

Are 2 bisericl, din care una
vechie, construita din blrne la

matuiului.
Are o suprafatA de 500 hect.,

1806; o scoala, lnfiintata la 1896,

frecuentatA de 63 copiT (I 899
I9oo).

cu o populatie de 540 suflete ;

o bisericA de lemn, facutA de
locuitorT la 1839, deservita de
preot i 2 cintAretT ; o scoall

LocuitoriT posea : 223 ca!

si Tepe, 736 bol, 87 yac!, 25
bivoli, 2300 ol i 400 por&
Comerciul se face de 3 cit.-

primara.
Locuitoril posed. : 50 plu-

ciumarl.

gurT, 75 care cu bol ; 438 vite

www.dacoromanica.ro

Budgetul com. e la venituri

si cheltuelf de 12207,79

SEACA

365

oseaua judeteana Slatina-Ro5iori leaga comuna la N. cu Valeni 51 la S. cu MAlde5ti-d.-s.

De o parte 51 de alta a com.

se ridica un platoil intins, semanat Cu mal multe magurT, ca :
Magura-Nemtilor, Mgura-Mare,
Deal ul-luT-D uda.

Prin mijlocul com. trece Calmatuiul (ramura II-a), in care

se varsa Valea-BelciuguluT. Pe

SEACA-BITRtNA

In dreptul comuna, sunt pichetele de paza frontieriT No.

5 bis 5i No. 6.
Printre baltile formate din
revarsarea Dunarif, se afla SIratul-SeciT, in partea de V. a
comuneT, spre com. Traian.

Seaca, com. rur., la extremitatea

jud. Prahova.

Seaca, sat, Cu 130 locuitorl, in

jud. Tutova, pl. Pereschivul,
com. Stanue5ti, spre N.-V. de
satul Stanue5ti.

Se zice ca satul dateaza de

pe la inceputul secoluluT al XIX-

lea; el purta numirea de Comi5anca, ca 5i mo5ia.

Calmatuiti, in partea de N., se

AA un ele5teri 5i la S., E1e5teulluT-Duda, etc.

plasa

urb.

Seaca, sat, facind parte din com.

rur. Calimane5ti, jud. Vilcea,
pl. Cozia. Are o populatie de

197 locuitod. E situat la 0/2

Seaca, sat, jud. Arge5, pl."Lovi5tea, facind parte din com.

kil. de cat. Calimane5ti (5coa1l).

rur. Salatrucelul. Are 107 locui-

Seaca, schit, jud. Arge5, pl. Lovi5tea, com. rur. Salltrucelul,

torT.

de S. a pladT CalmatuiuluT, jud.

Teleorraan, pe malul sting al

Dunarif. E situata pe coasta la

Seaca, ceitun, de re5edintd, al co-

17 kil. de T.-Magurele 5i la 30
kil. de Zimnicea, 5i se inveci-

pl. Gilortul.
Are o suprafata de 259 hect.,

mune! Cu acelad nume, jud. Gorj,

ling5. satul cu acelad nume i fost

metoh al CozieT. AstazT este

redus la biserica de mir.

dintre care i00 hect. padure,

Seaca, fost schit, de calugarT, jud.

Olt, com. Cornatelul, pl. Oltul-

la V. cu com. Traian, la S. cu
Dunarea 5i la N. cu comuna 5i
mo5ia Lissa 5i dealul Duhna.
Pe Dunare, in dreptul co-

6o hect. finete, 8o hect. arabile,

d.-s., fondat la 1593 de Manea

u hect. vie, 6 hect. lived de

muneT, se afla insula Belina, una

suflete.

Vornicul 5i Vladoaia Doamna.

E situat pe Valea-Seaca,
pozitiune frumoasa., inchis
de toate partile cu dealurT, acoperite cu paclurT. Multime de

ne5te

la E. cu com. Cioara,

din cele maT marT pe distanta

de la gura OltuluT pana la li-

prunT 5! 2 hect. izlaz, cu o populatiune de 8o familiT sal 300

LocuitoriT sunt mo5nenT

5i

pserIA: 30 plugurT, 40 care

cu bol, 238 vite mar! cornute,

izvoare les din poalele acestor

20 caT, 100 oT, 39 capre i 130

rimatorr.

La 1854 s'a reparat. Acum

s'a redus la biserica de mir.

Seaca, sat, facind parte din com.

rur. Cu acelad nu me, jud. Olt,

Seaca, mofle, jud. Dolj, pl. Cim-

zavoiti, in intindere cam de 30

hect.
LocuitorT improprietaritT sunt

pl. erbane5ti, situat pe ambele malurT ale Calmatuiuld, in

anual de 42000 le!. Apartine

in numar de 179, pe 325 hec-

partea de N. a comuna E re-

veanu.

tare.

5edinta comuneT 5i are o biserica vechTe, din birne, d'acial la

anul 1806.

mita judetuluT.

Mo5ia cu acelad nume din

comuna. are o intindere de 3000
hect. 51 este proprietatea d-luT

N. Gr. Zadarniceanu. Are un

Are o populatie de 1156 suflete; o 5coala mixta, frecuentata de 19 elevT; o biserica,

deservita de doT preotT i un

Seaca, sat, facind parte din com.

cintaret.

rur. Cornatelul, pl. Oltul-d.-s.,

Vite: 178 caT, 695 vite mad

109
cornute, 2179 vite micT

jud. Olt. E situat in partea de

N.-V. a com., 5i udat la E. de

rimatorl.
Budgetul comund e de 2078
leT, 25 banT la veniturT d de
2049 leT, 97 banT, la cheltuiell.

Valea-GuguluT 5i la V. de Valea-

Secil. Are o populatie de 6o fa-

pul, com. Ghidiciti, cu venit

Principilor Bibescu

5i

Brinco-

Seaca, ftddure, a statuluT, in intindere de 1600 hect., pendinte

de com. Cornatelul, pl. Oltuld .-s., jud. Olt.

Seaca (Vatra-Schitului-), mofie, a statuluT, fosta pendinte

de manastirea Cozia, jud. Olt,
arendata Cu 3800 le! anual.

miliT, numaT emancipatT. Ad i e

schitul Seaca.

Prin centrul comuneT trece

5oseaua mixta Turnul-Zimnicea.

delulete.

Seaca, sat, facind parte din com.

www.dacoromanica.ro

Seaca-Btrini, sat, jud. Dolj,

pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca,
a5ezat pe dealul cu acelad nume.

SEACA-DE-Ci MP

SECA RUL

366

Are o populatie de 120,3 locuitorT; o biserica de birne ten-

de manastirea Cozia, arendata

Cu 29450 lel anual.

rohiala si i filiall, ambele Cu

hramul Sf. VoevozT.

Seac (Valea-). Vez! si Valea-

Seaca (Valea-), vale, izvoreste

cuite, cu hramul loan Botezatorul.

Seacci.

Seaca-de-Cimp, sat, pendinte

de la poalele munteluT Zamura,

com. Predealul, plaiul Pelesul,

de com. rur. Ghidicia, pl. Cim-

Seaca (Valea-), com. rur., in

pul, jud. Dolj, situat la 6 kil.

N.-E., de Ghidicia, ctunul de

jud. Putna, pl. Racciuni, situata pe valea piriuluT ce trece

resedinta al comuneT.

prin sat si care o desparte de

Busteni.

Mindrisca.

Niculae, si deservir de i preot

prefectura plAseT e de 19 kil.,

lar de capitala judetuluT de 63

La 1888, inginerul Erler a

infiintat pe aceasta vale o fabrica de ciment. Asta-zI este
in deplina functionare, produ-

paroh si un cinfaret; o scoal

kil.

cind un ciment de o calitate

Are o populatie de 650 locuitoff; o biserica parohiala construita din zid, avind hramul Sf.

Distanta comuneT de sub-

Are o populatie de 330 fa-

mixta.

Comunicatia se face prin sosele vecinale si comunale, care

pun satul in legtur: la S.-V.,
cu Ghidiciul Si Cu Piscul; la

cu Bileti si cu Coveiul;
la E., cu Negoiul, iar la V., Cu
Poiana.

Ad i s'a concentrat in 1877,

divizia ruseasca. a 31-a din cor-

pul al IX-lea, pentru a'sI efectua trecerea peste Dunare.

mili!, sati 1319 suflete; i biserica parohiala si i fihial, ambele ca hramul S-ti! VoevozT;
o scoala mixta, situata inteun
local al comuneT si frecuentata
de 79 copiI (1899-900).
Budgetul comuneT e la veniturl de 3911,06 leT si la chel-

niste frumoasa, pe coasta

Mruntisul, jud. Buzaii, cu 80

locuitorT si 19 case.

Seaca-de-Pidure, pdclure, a statulur, pl. Dumbrava-d.-s., com.

Seaca, pe mosia statuluI. Are
o intindere de apoximativ 4000
pog. Predomina cerul si emita.

Seaca-Olari, pdclure, a statuluT,

in intindere de 504 hect., pendinte de com. Mrgineni-d.-s.,
pl. Filipesti, jud. Prahova.

matuiuluT, jud. Teleorman, situat pe Dealul-Ologilor si avind

o populatiune de 643 suflete.

Creteanu. Are o intindere de

1520 hect., precum si o bra-

d.-s., com. Seaca. Are acum o

suprafata de 374 hect. Din ea

si pdure.

Secara, satiBroasca,cdt., flcind

parte din com. Ologi, pl. Cal-

LocultoriT posea 146 hect.

Seaca (Valea-), cdtun, al com.

viT

superioara.

vi!, aducind un venit de g0000

le! anual.

tuelT, de 3658,23 leT.

tuluT, jud. Dolj, pl. Dumbrava-

pe dinsa sane,

pe tarmul sting, la N. de cat.

Secara, mofie, in ju.d. Teleorman,

pl. CalmItuiuluT, com. Ologi,
proprietatea d-luT general V.

Seaca-de-PAdure, mofie, a sta-

s'ati dat 1068 hect. in loturT. Are

jud. Prahova, curge de la S.-E. catre V. si se vars in rlul Prahova,

Secara, sail Priboiul, mofie, nelocuit, jud. Vlasca, pendinte

de Ef. Spit. Civile din BucuSeaca (Valea-), cdtun, al com.
resti, in suprafata de 382 hect.,
Calvini, jud. Buzati, Cu 130 lopendinte de comuna ZadArici.
cuitorl si 24 case; se alipeste
Are si 250 hect. padure.
de cat.

Seac (Valea-), atun, in jud. Secarul, sa Crevedia - utu,

Putna, comuna cu acelasT nume,

pl. Racciuni, asezat pe valea

piriuluT ce trece prin el si desparte comuna de Mindrisca.
Are i biserica parohiala si
fihial, ambele cu hramul Sf.
VoevozT; i coaid mixta, zidita
I

cdtun, pendinte de com. Crevedia, pl. Neajlovul, jud. Vlasca,

situat pe dealul sting al vAiT

Neajlovul, la 30 kil. de Bucuresti si la 58 kil. de Giurgiii.
Are o suprafatg. de 85o hect.,

Seaci (Valea-),parokie, in com.

Seacali-Belciugata, mofie, a

din care s'a dat la 52 locuitorf,

fostT clacasT, 156 hect. Are un
petec de pAdure de 250 hect.
Mosia aduce un venit anual
de I0000 lei.

cu acelasT nume, pl. Racciuni,

Se aflA aci : o biserica de zid,

statuluT, jud. Olt, fosa pendinte

jud. Putna, avind i biserica pa-

deservit de i preot si 2 Chl-

Seaca-Pirlit, sat, jud. Arges,

pl. Oltul, facind parte din com.
rur. Galicea-Flaminda.

de comuna si frecuentata de 79
copiT.

www.dacoromanica.ro

SECARUL

367

tarefI; o moara pe apa Neajlovul ; 3 circiumr.

Secarul, deal, in jud. Tulcea, pl.

Macinul, pe teritoriul com. Cer-

na ; se desface din dealul Coslugul, se intinde spre S., intr'o

directie generala de la N.-V.

spre S.-E., brazdind partea de
E. a pla$eI $i a com.; pe Id
poalele sale de S. curge apa
Calistrier, care e dominan, precum $i drumul CernaBalabancea, de virful sat Inalt de 303 m.;
este acoperit cu padurI $1 pasunT.

SECUIUL

Locuitorir
improprietarit
in trupul mo$ieI statuluI Corbi,
numit Aluni$ul.

Are o populatie de 185

din

com. rur. Comarnicul, pl. Pele$ul, jud. Prahova.

SecAtura, sat, in jud. Bacait pl.

Bistrita-d.-s., com. Fintinelele,
asezat pe. piriul Cirligata. Are

o biserica catolica, acut. de

Ungurif din localitate la 1841,
deservit de preotul din LiuziCAlugara.

servite de preotul din cat. de

Cade in partea de N.-V. a

re$edinta.
LocuitoriI posedd : ro plugurf,

cuitorI.
comuneI.

SectureI (Dealul-), padure, in

intindere de 550 hect., pe teritoriul com. Vasulul, pl. Vrancea, jud. Putna, apartinind locuitorilor din Vasuiul.

Secfiturile, sat, in jud. $i pl. Arge$, facind parte din com. rur.
Cerbureni-Ia$ul.

Secfiturile, sat, In jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, com. PoianaLunga-el.-s.

SecAturile, sat, facind parte din

com. rur. Nucpara, jud. Mu-cel, a$ezat pe malul sting al
riuluT Vilsanul, care formeaza
hotarul intre judetele Muscel $i
Arge$. Pe aceasta ap sunt 2
herastrae $i r moara.

21 care cu bol.; 258 vite marI

cornute,

Secturile, sat, facind parte din

com. rur. Prahovita-d.-s., pl. Prahoya, jud... Prahovag. Are o populatie de 577 locuitorY.

SecAturile, mahala, facind parte

din com. rur. Coste$ti, pl. Hode zid, zugravita in stil vechiit
Inscriptia de d'asupra u$ei bisericei, sapata cu litere vechI,
slavone, inteo lespede de piatr,
sutil astfel :
Acest sfInt amvon s'a ficut de roba
lui Dumnezeii : Ion Ereul, Nicolac Ercul,
Nistor Deaconul, amin. Ptru Logoritul,
Constantin, ca In ved s se pomeneasc.

Seciul, cdtun, al com. Colti, jul.

Buzati, cu 30 locuitori $i 6 case.

Secatura, satuc, in jud. Roman,

pl. Fundul, com. Oniceni.

familiI,

sal' 285 suflete ; 2 bisericI, de-

lo-

rezul, jud. Vilcea. Are o biserica

Secarla, sat, facind parte

Are o suprafata. de 2354 hect.,

cu o populatie de 71

13

caI,

130

oT,

97

porcI, 43 capre.
Comunicatia in catun se face
prin drumurI ordinare $i prin
$oseana comunala, ce vine de la
N., din comuna Rosia.

Seciurile, sat, facind parte din

com. rur. Sotrile, pl. Prahova,
jud. Prahova. Are o populatiune
de 41 locuitorI.

Secuia, sat, in partea de N.-E. a

com. Minje$ti, pl. Crasna, jud.
Vaslui6, situat la poalele dealulul
pe pirlul cu acela$I

nume, pe o suprafata. de 438

hect., din care 148 sunt ale locuitorilor $i cu o populatie de
40 familiT, saU 150 suflete.
Locuitorli poseda : 6 plugurI

si ro care cu bol; 85 vite marI

Seciul, sat, fa.cind parte din com.
rur. Bolde$ti, pl. Podgoria, jud.
Prahova, situat pe dealul Seciul.
Are o biserica, fondata in anul
r8oi de locuitorI $i cu ajutorul
luI George Boldescu.
Seciul, sat, Pacind parte din com.
rur. Nisipi, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea. Are o populatie de 198
locuitorT. E situat in partea de

cornute, 350 oT,

rimatorl.

15

cal si 22

Secuiul, com. rur., pl. Ocolul, jud.

Dolj, la 17 kil. de Craiova, situata aproape de malul sting al

riuluT pul, pe un mic deal.
Se invecineste la N. cu com.
Malul-Mare, la S. cu satul Bratove$ti, din com. .Adunati-de-Giormane, pl. Jiul-d.-j., la E. cu com.

V. a comunel $1 e brazdat de

Ghindeni $i la V. cu satul Tu-

dealul Cioponea. Are o biserica

fondata la anul 186o.

gluiul, com. Glodul, pl. Jiul-deMijloc.

Teritorul com. e mal mult $es.

Seciulul (Groapa-), sorginte de

aja minerald, in jud. Buzati,

com. Rusiavatul, cat. Ripile ;
contine sulf, sare $i fier.

Seciurile, cdtun, al com. PoianaSeciurile, jud. Gorj, pl. Amaradia, situat la N. comunef.

www.dacoromanica.ro

Singurul accident mg insemnat este dealul Cioroiul, inalt de

aproape 50 m. Pamintul este.

parte baltos $i parte nisipos.
Este udata prin partea de V.
de rtul Jiul, care curge cu direc-

tiunea de la N.-S. $i de piriul

SiNtea, ce vine din com. Ghin-

SECUlUL

deni i care se varsa pe dreapta

1-110 Jiul in aceasta comuna.
LacurT i baltI sunt: CiovicT,

300 hect. i apartine d-luT N. P.

Cu o suprafata de '/2 hect., conti-

venitul anual de 5800 le! i apar-

nind pqte i rae!; balta Sandu,

tine d-lor I. Cernatescu, An.

Balta-TiganuluT, balta Vircanul,

balta Izlazul. In jurul satului Secuiul, se afla Balta-Mande!, cu o
suprafata de io pog. Linga satul
Glodutul, este Balta-Mare, cu o

Poenaru i N. Nicolati.

suprafata de 15 pog. i balta

nite, cart predomina.

Ruptura, cu o suprafata de 5 pog.

In 1873, coprindea satele: Se-

Guran. Moia Glodutul are o

intindere de zoo hect., aduce

Padurea Secuiul, cu o intindere de 140 hect., apartine StatuluT. Se gasesc inteinsa cerT,
fagi, plopT, frasinT, stejarT i gin-

Comerciul se face cu orapl

Comuna este strabatuta prin
centru, pe o lungime de 4 kil.,
de o cale vecinala ce o uneSe
cu com. Malul-Mare i Adunande-Giormane; mai este calea comunala Secuiul-Craiova-Bechet.

Budgetul com. e la veniturl

de 3020,50 leT *i la cheltuelf, de
2861,76

dutul ; satul Glodutul se inveci-

nqte la E. cu com. Adunati-

Secuiul, sat, jud. Dolj, pl. Oco-

de-Giormane, pl. Jiul-d.-j., la V.

cu riul Pul, la N. cu satul Teascul i la S. cu satul Bratovoeti,
comuna Adunati-de-Giormane,
pl. Jiul-d.-j.

lul, com. Secuiul, reedinta primarieT. Se marginete la N. cu

com. Malul-Mare, la S. cu ma-

halaua Pescariul, la V. cu riul

Jiul i la E. cu com. Ghindeni.
In jurul satuluT se gasete
Balta-Mande!.

in satul Secuiul, fondata de Gg.

Are o populatie de 385 su-

Balanescu i alta tot de zid in

satul Teascul, fondata de locui-

flete; o coala mixta, ce functioneaza din z866, frecuentata

toa, deservite de un preot i 2

chitaren; I coala mixta, ce
functioneaza din 1866, frecuentata de 55 copiT; 7 circiuml.
Suprafata com. este de 3390

de 55 copiT, 38 baen din Secuiul, 13 din Teascul i 4 din

Glodutul ; o biserica, fondata
de G. G. Balanescu, deservita
de I preot i I cintaret; 3 cir-

hect., din care 2390 pAmint arabil, 640 hect, lac i teren sterp,
lo hect. padure, 150 hect. izlaz
ioo hect. fineata. MoOT: Se-

ciumI.

locuitorT. Teascul, cu venit anual

de 12000 leT, are o intindere de

munte, jud. Putna, in muntir

VranceT; e desparta de muntele Furul prin priaul ama.
hedinti, pl. Dumbrava, la 64 kil.
de orav.11Turnul-Severin, situata
pe Valea-SeculuT, inconjurata de
toate partile de dealurT.
Se marginete : la E. Cu co-

Craiova, care are erg saptaminal

Joia.

cuiul, cu venit anual de 62000

leT. Din aceasta mo0e,
dat
in loturi micT 630 hect. la 126

Secuiului (Piatra -), virf de

Secul, com. rur. i sat, jud. Me-

cuiul, sat de rqedinta, Teascul

Glodutul sati Miculeti, precum i mahalaua Pescariul.
Satul Secuiul se marginete

Are o populatie de 1056 locuitor1; 2 biserici, una de zid

Tu gheni, apartinind statuluT. Are

padure pe &risa, in intindere

de 380 hect.

Teascul, in intindere de 222

hect.

Ghindeni, la N. cu mahalaua
Pescariul i la S. cu satul Glo-

Secuiul, mofie, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc, com. Glodul, satul

ViTsegasesc pe fnoiileSeeuiul

cuiul, Teascul i Tugluiul. AzT

coprinde trel sate i anume : Se-

la N. cu com. Malul-Mare, la S.
cu mahalaua Pescariul, la E. cu
com. Chindeni, i la V. cu riul
satul Teascul se margin este
la N. cu riul Jiul, la E. cu com.

SECUL

368

Secuiul, mo,vie particular, jud.

Dolj, pi. Secuiul, in intindere

muna Argetoaia, care apartine

judetului Dolj ; la S., cu comunele BArboiul

i Greceti ; la

V., cu comunele Busul i Corzul; spre N., Cu comunele Piria

Valea-Marculuf.

gatul formeaza comuna cu

satele :

utnandra,

Tuleni

Smadovita, cu o populatie de
2700 locuitorl.
LocuitoriT posea : 93 plugurT, 188 care cu bol, 16 carute cu cal i 20 stupT.

Prin comuna trece

Severin-Bicleul-Secul
Dolj.

oseaua
judetul

Are 3 bisericT, cu 2 preon

4 chitaren; 2 coale, frecuentate
de 89 elevT.
Budgetul comuneT e la veniturT de 2817 leT i la cheltuelf,
de 1016 leT.
Vite : 1200 vite mar! cornute,
70 cal, t000 o! l goo rimatori.

Dealurl maT principale in aceasta comuna sunt: Dealul.umendreT, Dealul-OlaculuT, Dealul-SeculuT, Dealul-ClocoticiuluT,
Dealul - GiorcotinuluT, Dealul -

Smadoviter, Dealul-TauruluT i

de 2390 hect., cu venit anual de

Dealul-Busuluf.

peste 6200o le!. A treia parte

loturl miel, la 126 locuitorf. Pe

Va!: Valea- umendreT i Valea-SmadoviteT.

Padurf : Padurea- Labei, PA-

&usa se gasqte i padure.

durea-Taurulta, in partea de S.-

din aceasta mo0e s'a dat in

www.dacoromanica.ro

SECUL

SECUL-BICAZULUI

369

E., Padurea-Grajdului si a-DraganuluT, In partea de N.-V.

Secul, maniistire, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. VillatoriT-NeamtuluT, situata pe va-

lea piriuld de la care sI-a luat

numele, in timpiI din urma. La
inceput, se numea. Zossima, de
la un stare% cu acest nume,
care, pe la 1560, s'a asezat impreuna cu ucenicir sal in locul

Constantin Postelnicul iI dArui mosia Raucesti.

Ghedeon, Episcopul de Hui,
facu cu cheltuiala sa sehAstria
Secul, puindu-I hramul Nasterea MaiceT Domnula.
La 1764, Despa, sotia luT
Vasilie Cosma etrariul, inchina
acesteI manAstirT schitul Lipova,

cu toate podoabele si mosiile la.

La 1765, Grigorie Ghica Voe-

nastire pentru batrinT, si o tipografie bisericeasca ; mal tirzid

zidi un spital, o scoala si biserica Sf. Dimitrie din TirgulNeamtuluI.

La 1853, se alese staret Natanail, care facu multe imbunatatirI manAstireT.

FostA populata odinioara, Se-

cul n'are azI de cit vr'o 30 de

calugarT.

vod puse staret la aceasta ma-

Se afil situata la 1 ora de-

unde s& afla astAzT mandstirea ;

nAstire pe cAlugArul Paisie, care

partare de Tirgul-Neamtula, in

acest staret, curatind pAdurea,

facu un schitisor si o bisericut

muta. satul Fagi, ce era lingA

spre S. E ocolita de muntI acoperitT

nAstirea Secul, mal la deal de

manAstire, la satul VinAtori.

La 1808, soborul alese staret
pe Veniamin Costachi, care fAcu
chiliile cu 2 rindurT, si paraclisul Adormirea MaiceI Domnului.
La 1816, SpAtareasa Safta,

schit, puindu-1 hramul TAerea:Ca-

fiica la loan Bogdan, inchinA

puluI St loan, si inzestrind-o cu

multe podoabe scumpe, dintre

acesteI mAnAstirI schitul Orgo-

care cea mal mare parte s'ati

Negomiresti, in jud. Tutova.

La 1818, staretul Barie fAcu

struit, in care traditia zice ca.

Mitrofana, sotia la Nestor Umche, a cusut odoarele acesteT
.bisericI; la spatele manastireT
este o bisericuld frumoasa ce

in mAnastirea Secul chilli de

serva. de cimitir, si imprejurul

piatra cu 2 rindurT ; dar intim-

areia se afil mal multe chili!.

plindu-se marT turburArT in tara,

din cauza volintirilor, ce se rescu-

In biserica cea mare se afla

lasera in contra Turcilor, se prefAcu aceasta manastire cu totul

si a Mitrofanel; tot in aceasta

de lemn, cu hramul Sf. Ioan BotezAtorul.

La 1599, Vornicul Nestor Ureche zidi cu cheltuiala sa ma-

prAdat de Tatar! si Lesii. Intre

cele ramase, mal insemnat este
cAerulx de mare pret, cusut de
Mitrofana, sotia lui Ureche.
La 1605, Alexandru LApusneanu II darui mosiile din hotarul CetateI-Neamtula.

La 1607, Simeon Movill if

darui mosiile : Poiana-la-Ureche
si VinatoriT.
if

La 1609, Constantin Movild

dArui mosiile: Sabaoani si

Berendesti.

La 1622, Mitropolitul Anastasie Crisca o inzestra cu multe

esti, facut de &Ina pe mosia

In cenusa, impreuna cu o multime de odoare si documente.

Dupa. ce s'ati linistit lucrurile,
Earle isprIvi zidirile incepute,
repara zidirea, inAlta clopotnita
ce se vede astazT, fAcu paraclisul cu hramul Buna-Vestire, alte

chiliT no!, pe care insa. nu le

Cu

pAdurl si are aspectul

une! cetAtue. Biserica se afl in

mijloc ; in fund, la dreapta si la
stinga, are 2 paraclise, chiliT si
alte atenanse; in rindul clopotniteI se aflA un turn Malt si bine con -

mormintele luT Nestor Ureche

biserica se afla o icoana a MaiceI DomnuluI facatoare de minua (daruitA se zice de Paleologu), care s'a tAiat in buca.tI de TurcI, la 1821 (v. pe
larg dstoria SeculuT, In calen
darul pe 1863, de Pr. Gr. Mus-

celeanu, pag. 87-114 ; idem,

de Monahul Zosima, (Povestire
pentru rAzmeritele de la 1821).

darurI.

ispravi, fiind-ca muri la 1823.

La 1625, Radu Voevod intari dania fAcuta de fericitul

Damian, pentru mosiile Jidesti

parintele Dometian, care ispravi

cele incepute, si la 1826 zidi

Secul, pdclure, in jud. Neamtu,

biserica St Gheorghe, pe locul

natori-Neamtu ; are o intindere

unde era mal intaiti biserica

de 5325 pog., coprinzindu-se si

Inaltarea.
La 1825, arse toata manAsti-

acele ale mosiilor : Manesti, Nem-

si Rosiori.
La 1638, Mitropolitul Moldova if darui un Sacos archieresc
foarte scump si alte multe daruif.
La 1665, Eustate Dabija Voevod if darui Cetatea-NeamtuluT,
impreuna cu man Astirea St Ni-

colae, cu toate mosiile si averile el.

65940.

In locul sari se alese staret

plasa de Sus-Mijlocul, com. Vi

tisorul si Vinatori.

rea Secul, dar staretul Mardare

a reparat-o intru cit-va la loc.

Secul-BicazuluI, pf dure, in jud

La 1844, arse din not, dar

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

staretul Neofit o inAltA, clAdind

Bicazul, situata spre S.-E. de

si doul bolnite in dos de ma-

muntele Ceahlaul ; are o intin47

Mango Diclionar Geograffo. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

S ECUL-BUH ALNITET

SEGARCEA

370

dere de 950 pog., in care se cuprind si acele ale mosiei Izvorul-

Mari si RomInT, in care Ro-

Dulce.

robit pe acest deal, de unde

Secul-Buhalnitel, sat, In jud.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

Buhalnita, situat pe malul drept

al riului Bistrita, in dreptul kil.
92, al soselel nationale BaclaPrisAcani, la 34 kil, de orasul

n:di-1ff ati Invins pe TtarI si

si-a luat numele dealul. Armele

de care s'aii servit, precum lAncl
si eigetT, se mal gOsesc i acum
prin pAmInt de cgtre locuitoriT
comuneT.

Comuna este strdbtuta de

niului CoroaneT. Toate pldurile

DomeniuluT Coroand sunt ame-

najate. Sunt compuse din diferiti arborT, printre cari predoming emita.
Viile, de 438'/2 hect. in intindere, se glsesc pe monja Domeniului Coroanei i apartin lo-

Piatra, pe plrinl cu acelasi nume.

DiuluT,

care astd-zi este arat

cuitorilor.
Se fabricA ad i multa tuicd
atelierele
; In
rachiti,

Are o populatie de 465 suflete ; o bisericd, deservit de

si astupat.
In com, este o cetate de pa-

scoaleT se lucreaz plrif de

pae, ghiozdane, co$uri, mape,

preot si 2 dascAli ; I moard ;

mint in jurul careia se vd

scaune, dulapurl, obiecte sculp-

fierArie.

azi urme de santurT.

Are o populatie de 3360 su-

tate, etc.
Are 2 bilciuri anuale : la 40

flete.

de mucenicT si la InAltarea Do m-

Biseric de zid, cu hramul Adormirea Maicei DomnuluT. In

186o, cOluggsii grecI art sters
inscriptia din fruntea bisericei,
cInd aU zugrAvit-o, dar aceastd
inscriptie se afld pOstrata de
preotul ingrijitor ; are data de
1830 si a primuluT fondator. In
altar se gdseste pomelnicul restauratorilor, Cu urmtoarele nu-

nuluT.

Vite : 66 boT, 77 vacT, 1072

19 cal si 19 porci.
Seculeti, sat, CU 618 suflete, In

jud. Dolj, pl. Amaradia, com.

Bulzesti.

Are o biseric de zid

si 2

circiumI.

Secului (Virful-), munte, in jud.

Suceava, com. Mlini.

Segarcea, com. rur., in jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-mj., la 25 kil. de
Craiova.

Se mArgineste la N. cu cAt.
Sdlcuta si co com. Caloprul ;
la S., cu com. Giurgita ; la V.,
co com. CerAtul, com. Malaica
si com. Lipovul ; la E., cu com.
CalopArul, mosiile Belcinul, Foisorul, Drgnicul i Rozistea.

In mijlocul com. se glsesc 2

vilcele ; pe una din ele curge
un mic nu, numit Segarcea, care
se pierde In terenul nisipos din

marginea de S. a com. si care,

pe stinga, primeste un mic pichiar pe teritoriul comuneT.

Peste Segarcea se afld un pod

de lemn.
Cdmuna este fondat de citeva familif de OltenT veniti- din

Segarcea de la Olt, asezat pe

colina Dealul-RobuluI. Legenda
spune cd aci si in com. vecind,

Ceraul, a avut loc o lupa Intre

un drum vechiti, numit Drumul-

I. Constantin Voevod
Basarab, Papa Patriarh Gherasim, Partenie Iermoch, Germona Ermonah, Cristudor, Sultan,
Bobolina, Nicolae, POuna, Iordache, Istrati, Meletie Arhiereti
si Sofronie Ermonach.
Are o scoal'a' primar mixtl.
me :

Clasa de bletT functioneazd din

1868, iar cea de fete din 1876.
Localul a fost construit cu cheltuiala Domeniului Coroa
coala a fost frecuentat in anul

1899-900 de 94 elevr.
Dupg legea rurall din 1864,
sunt 412 locuitorT impAminte-

Budgetul com. e la veniturl

de 1005 1 leT si la cheltueli, de
8000 leI.

Vite 700 vite mar! cornute,

750 o! si 49 caT.
calea judeteanl CraiovaBistretul ; calle cotnunale la comunele vecine.

Calea ferata Craiova-Calafat,

co statia Segarcea.

Segarcea, stalie de dr.-d.-f., j Id.

Dolj, pl. Balta, com. Segar-

cea, pe linia Craiova-Calafat,

pusl in circulatie la

Dec.

1895. Se afl Intre statiile salcota (11,5 kil.) si PortAresti (7,6

kil.). Indltimea d'asupra nivelului Mdril, de 88m,89. Venitul
acestel statii pe anul 1896 a fost

de 22494 le! si 6o bani.

Segarcea, mofie, a Domeniu

CoroaneT, jud. Dolj, pl. Pul-d.Mijloc, com. Segarcea, din care

niti, iar dupa legea din 1878,

sunt 58 insurater.
Moja Segarcea, dup secu-

Dupg secularizare, apartinea sta-

larizare, apartinea statuluT, iar

meniul Coroanei. Are 'AA:Jure.

ast-z! apartine CoroaneT. 1800

hect. apartin locuitorilor, crora
li
dat in loturY.

1800 hect. sunt date In loturi.

tuluT si apoT a trecut la Do-

Segarcea, mofie, a statulta,

in

Pldurea Segarcea apartinea

jud. Teleorman, pl. CAlmAtuiul.

Comunele Segarcea-din-Deal si

statuluT, iar azi apartine Dome-

Segarcea-din- Vale sunt stabi-

www.dacoromanica.ro

SEGARCEA-DIN-DEAL

SEGARCEA-DIN-VALE

371

proprietatea statulur.

In partea de E. este o bra-

Este una din cele mal de va-

niste, in intindere de 5 hect., numita Branistea-Cataner, destinata

lite pe

loare mosir, destinata *lusa a fi

vinduta in loturr locuitorflor.

Poarta numirea de Segarcea a

Episcopier de Arges, de oarece inainte de secularizare fcea
parte din averile manastirestr.

Segarcea-din-Deal, com. rur.,

la extremitatea despre S.-V. a
pl. Calmatuiul si a judetulur Te-

leorman. E situata pe coasta

de deal si prezinta din departare o infatisare frumoasa. Ir
mar zice si Sirbia, din cauza

o buna parte a populatiuner e

de origina bulgara, venia de
peste Dunare si stabilita aci.
Dealul ,p e a carta coasta se afla

la defrisare pentru a se vinde

pamintul in loturi. Tot pe proprietatea statulur sunt cinc! zavoae de salcir in lunca Oltulur,
cam de 25 hect.
Suprafata comuna este de
aproape 5336 hect., din care 83
acoperite cu vii ale locuitorilor.
Are o populatie de 1360 suflete ; o scoald mixta, frecuentat5. de 38 elevi (1899-900); o

biserica, deservita de 2 preoti

si 2 cintareti.
Vite : 268 cal, 25 magarr, 471

se gaseste trecut in Istoria lur

Fotino, s'a populat mar mult
dupl a doua decenie a secolulur
al XIX-lea. Dealul-Vamir are o
deosebita importanta istorica, de
oare-ce pana ad se intindea te-

ritoriul ocupat de raiaoa turceasca de la Turnul. De la acest

deal inainte, era socotitd granita
TOrir Rominestr si aceasta rezulta si din punctele fixate prin

tractatul de pace de la 1741

pana ad i se intindea i jud. 01-

tul si tot pe acest deal a fost

vama romineasca, de la care
a ramas i numele de DealulVamii.

vite marr cornute, 1676 vite

miel cornute si 334 porcr.
Budgetul com, e la veniturr
de 7290 ler, 57 banr, iar la cheltuell, de 7091 lei, 68 banr.
In partea de E. a com, trece
drumul numit al-Oil, care vine

Segarcea-din-Vale, com. rur.,

la extremitatea despre S.-V. a

dreapt de la com. Dorobantul.

plasir Calmatuiul, jud. Teleorman, pe dealul de d'asupra Siiulur, care se intinde paralel cu
lunca Oltulur.
Se invecineste la N.-E. cu
com. Riioasa ; la S., cu com.

Ad, la Segarcea, se termin

Lita; la E., cu com. Segarceadin-Deal ; la V., cu lunca si 1.'1111

locuitorir de prin prejur si o mare

acest drum, dupd ce l'ese in soseaua judeteand.

parte din ordsenir din Turnul-

Cu com. Segarcea-din-Vale se

asezat satul, poarta m'alele de

Dealul-Vamir. La poalele acestur

deal curg izvoare abundente de

apa, din care se formeaza un

numit Strimbul, care se
scurge prin o vilcea ripoas5. in
Oltul mic. De la aceste izvoare

de la munte si este

se alimenteaza cu apa de bata

Magurele.

Teritoriul comuner se intinde

la V. pana in riul Oltul, la N.

in linie

leaga prin o osea vecinala, care

da in calea judeteana TurnulSlatina, lar spre com. Lita este

o alta ramur de osea vecinall.
Aceste sosele sunt impietrite.

Oltul. E situat parte pe coasta

dealulur, parte in valea huid,
pe teritoriul mosier statulur Segarcea. Parte din aceasta mosie,
dimpreund cu terenul locuitorilor

a com. mar este udat de pi-

In rezbelele de la 1812 51 1853.

improprietaritr dupa legea rurala si acel al insurateilor, care

cade in raza acester com., este
de aproape 1380 hect.
Numarul locuitorilor improprietaritr clupa legea din 1864

rliasul Siiul.
Departarea com. de orasul de

Indltimea el este de 12 m.

este de 146 si al insurateilor, de

ocolul el, de 300 m. La capatul

resedinta este de 6 kil., lar de

Rosiori, de 38 kil.
E situata pe mosia statulur

mosier Segarcea, tot spre E.,

136, cdrora s'a dat o intindere

de 1380 hect.
Viile de pe teritoriul com.
ocupa o intindere de 110 hect.
Are o populatie de 1338 suflete ; o scoala mixta, frecuentata de 59 copa (1899-900); o
bisericd, deservita de preot si

pana la mosiile Rlioasa, Stilpul-de

Piatra i Putineiul, la S. pana la

mosia Lita. La N.-V. este com.
Segarcea-din-Vale. Osebit de piriul Strimbul, partea despre V.

Segarcea. Partea cea mal intinsa

a acester mosir, in intindere de

3900 hect., cade in raza acester
comune.
LocuitorrimproprietaritT dupa

legea rurall sunt in numar de

290, pe o intindere de mar bine
de 13L3 hect.

In partea de E. a com, se
afla magura Ordiia, care a servit de intaritura trupelor rusestr

trece si drumul lul Traian prei calea judeteana TurnulRosiori. Tot pe aceasta mosie
trecea i vechiul drum al posta
spre Rosiori. In partea despre
E. a com. se afld si Magura-decum

PazA, in apropiere de bifurcatia

soselelor Turnul-Rosiori-Alexandria.
Satul Segarcea-din-Deal, desi

www.dacoromanica.ro

cintaret.

Vite : 320 cal, 750 vite marr

cornute, 2921 vite raid cornute
si 311 porcr.

SEGHEA

Budgetul comund e la venituri de 2884 lei, 70 bani, lar la

cheltueli, de 2884 lel, 55 bani.
Pe teritoriul com, cade si o
parte din mosia Giuvaresti, din
jud. Romanati.
La extremitatea de la Sudul
com. se all vilceaua numita
Val-de-EL care era punct de hotar, ce despartea Tara si judetul

Olt de raiaoa Turnuld.

Satul era asezat la inceput
pe lunca din vale, numita si astaz! Silistea - Vechie, dar din

S EIMENI

372

prin Valea-Mare si dealul numit

la Movila-Greculd ; la E., cu comuna rurala Tas-Punar, separata

BAIti : in %ralea Silistea : balOle Domneasca-Mare (50 hect.)

si Domneasca-Mica (45 hect.).

fiind prin dealul Carapat-Daga

si o linie conventionala ; la S.,

Aceasta din urm este acoperita cu stuf. Comunic a-

cu com. urbana. Cernavoda, des-

raindoul si se varsa in Dual-e

partind-o dealul Carapat-Daga,

;ralea Tibirinu/ si lacurile Tibirinul, Ramadan si Purcareti; la
V., cu judetul Ialomita, de care
se desparte prin Dunre.

printr'o &la. (600 m.), la N.-V.

de satul Seimeni - Mici. Sunt
situate In interiorul comunei.
Apor : Tibrinul (20 hect.), Ro-

madan (no hect.), format din

in ge-

2 corpurl ce comunica futre ele

neral accidentat, mal cu seama

si Purcareti (102 hect.), toate

aflatoare in partea de S., in

cauza inundatiilor periodice ale

in partea de V., unde ridicaturile si depresiunile se gra-

riuld huid si piriului Siiuld,

locuitorir ad fost nevoiti a se

madesc unele intealtele. Malul

Dunarel e stincos, irnpiedicind

stramuta pe deal.
Viile locuitorilor sunt situate
pe o poiana., pe terenul vechiului sat.
Sunt si multe gradini de zar-

fluviul de a apuca spre E.

zavat, pe lunca Siiulta si Oltuld,

m.), la E.; In-Izlaz (79 m.) si

lar la N., spre com. Rlioasa, se

Al o rusa repede, nesoseluita,

Nadacul (97 m.), prin interiorul

comunei. Sunt acoperite cu izlazuri, semanaturi si pasuni.

pe care trecatorii se coboara

pentru a merge la acea comuna.

Relieful soluld este

Dealurile cele mai insemnate

care-I brazdeazd teritoriul sunt :
La Movila-Greculd (95 m.), in
partea de N.; Carapat-Daga (102

Movili sunt 12, parte artificiale, parte naturale.

valea Tibrinul, avind malul sudic inalt si tipos, cele d'intii

doul fiind acoperite si inconjurate cu stuf, cele dota din

urm comunicInd futre ele si
varsIndu-se in Dunare printr'o
girlita (500 m.), linga o pescarle

a satuld Seimeni-Mid, la S.-V.

acestuia. Ele sunt formate de

revarsarile Dunard, caci ad nivelul apelor lor mal sus de cit
al Dunarei ; contin bun peste,
ce se consuma in sate si se exporta, venitul apartinind sta-

E udata de Dunarea la V.,

pe o distanta de 6 kil., avind
o directie generala de la S.-V.
spre N.-E. si in care sunt adi

tuld.

ostroavele : Troiana (rol hect.),

Seimeni- Mari (40 hect.), Sei-

malul drept al Dunarei, d'asupra

lui si Seimeni-Mici, asezat in

meni-Mici (30 hect.), Ostrovul-

partea de S.-V. a comund, la

Seimeni, com. rur., jud. Constanta, pl. Medjidia, asezata In

partea de V. a jud., la 62 kil.

de-la-Vale (50 hect.) si Domneasca (18 hect.).

400 m. de malul Dunarei.

spre N.-V. de orasul Constanta,

resedinta jud. si In partea N.-V.

din comuna Tas-Punar, sub nu-

Seghea, sat, in jud. Tutova, pl.

Pereschivul, com. Cabesti, spre
N. de satul Cabesti, in marginea

de V. a judetuld.
Segircea. VezI Segarcea.

a plasei, la 23 kil. spre N.-V.

de oraselul Medjidia, resedinta
plasei.

Se invecineste cu Cernavoda
(oras), la 7 kil. spre S.-V. ; TasPunar, la 8 kil. spre E.; Topalul,
la 17 kil. spre N.-V. ; Tortomanul, la ir kil. spre S.-E.; Cochirleni, la 15 kil. spre S.-V.

Se margineste la N. cu comuna rurall Topalul (din plasa

Hirsova), de care se desparte

Val sunt : Silistea, ce vine

mele de Surec-Ceair si trece prin
mijlocul comunei, terminindu-se
in lacul Domneasca-Mica.; valea
Tibrinul, la S., pe hotar, terminindu-se in lacul Ramadan ;
Valea-Mare la N., pe hotar. Val

secundare sunt numeroase pe

ambele malurI ale celor doul
zar principale, avInd malurl inalte

si prapastioase pe alocurea. Mai

cu seama spre S., S.-V. si N.-V.
de satul Seimeni-Mari sunt stincoase si cu peretii vertical!.

www.dacoromanica.ro

Este formata din dota catune :

Seimeni-Marl, resedinta, asezat

In partea de V. a comuna, pe

Suprafata comunei este de

5354 hect., din care 45 ocupate
de vetrele satelor, cu o popu/atie de 1182 locuitori; 2 biserici,
una In cat. Seimeni-MarI, cu hramul Sf. Gheorghe si cea-l'alta

In cat. Seimeni-Mid, eu hramul

St. Dumitru, cu 2, preoti, 2 das-

Oil, 4 paracliseri ; 2 sea, cite

una in fie-care catun, frecuentate de 88 elelif (1899-1900).
Locuitorii poseda : 165 plugurf, 178 care si carute, 2 masini de secerat, r trior ; 6700

capete de vite, mal cu seama

oi si bol; 20 stupf.

SE1MENI-MARI

Budgetul com, e la veniturI

de 6263 le, si la cheltuell, de
4461 Id.
CAV de comunicatie sunt: calea judeteanA Hirsova- Cerna-

voda, care trece prin satele

amindoul, apoI drumurI vecinale

la Tas-Punar si Tortoman.

Seimeni-Mari, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, cAt. de resedintA al com. rurale Seimeni,

asezat in partea de N.-V. a pl.

si cea de V. a comuneI, pe malul
drept al DunAriI, pe prelungirile
de V., inalte si stincoase, ale dea-

luid Nanacul.
Se mArgineste la N. cu cAt.
Boazgicul, al com. Topalul, pl.
Hirsova ; la E., Cu com. Tas-Punar ; la S., cu com. urb. Cerna-

voda si cAtunul Seimeni-MicI;

la V., cu judetul Ialomita, despArtitA prin DunAre.

373

bAltiI PurcAreti, la 400 m. de ma-

lul DunAriI si la 1 kil. spre S.

de resedintA, Seimeni-Mari.
Se mArgineste la N. cu cAtunul de resedintA, Seimeni-Marl ;

la E. si S. cu comuna Cernavoda ; la V., cu DunArea.

Relieful sAti e putin accidentat ; dealurile Carapat-Daga (102
m.), la E., dealul In-Izlazul (79
in.), la N.-E., brAzdeazA terito-

SERCA

satul Tulesti. Are 120 locuitorl

si 22 case.

Seminarul, deal, pe care se afll

casa proprietAteT si biserica din
satul Scobilteni, com. PAusesti,

pl. CirligAtura, jud. Iasi. I s'a

dat acest nume se zice, pentru-

ea pe el a fost infiintat un seminar de cAtre Mitropolitul Veniamin-Costachi, pe la 1824.

rlul sAti.
Movile sunt numeroase In par-

Acest seminar, pe la 1832, s'a

strImutat la Socola, lar de la

tea de N. si E., artificiale si aco-

1886, se aflA in Iasi.

perite cu verdeat5.
E udatl de DunAre la V., formind ostroavele Troia (56 hect.

Proprietarul mosief Scobilteni era, in acel timp, Serban-

apartin cAtunuluI) si Domneasca

(18 hect.), acoperite cu sAlciI ;

de valea Silistea, la N.-V. si de
Tibrinul, la S. si S.-V.
BAlll sunt treI: Tibrinul, Ramadanul si PurcAreti, acoperite
parte cu stuf si continind peste ;

Negel, fratele MitropolituluI Veniamin.

Semnatul, girl, jud. Tulcea, In

partea de E. a plAseI Tulcea si
In cea de S. a com. Moru-Ghiol,

Cu o lungime de 2 kil. si prin

care lacul Dranovul e alimentat
cu apA dulce de DunAre, prin
&la cea mare DunavAtul.

Are o populatie de 140 fa-

sunt situate in partea de S., la

miliI, saa 640 suflete.

Relieful soluluI e In general

hotar.
Are o intindere de 2779 hect.,

accidentat, mal cu seami in partea de V., pe malul DunAriI. Dealurile Movila-Grecului, la N. (95

vatra si grAdinele satuluI, cu o

jud. Arges, pl. Topologul, fAcind

populatie de 130 familiI, sati 542

suflete, ocupindu-se cu pescuitul.

parte din com. rur. Cepari-Bar-

m.), Carapat-Daga (un m.), la

E., Nadacul (7 in.), prin interior, brAzdeazA comuna ; sunt
acoperite cu l'hiele, iziazurI si
putine semAnAturI.
E udatA de DunAre la V. Ostroavele : Troiana, din care jumAtate apartine cAtunulur Seimeni-Mari, Ostrovul-de-la-Vale,
tin de teritoriul Seimenilor-Marl.
BAltI sunt : Domneasca-Mare
si Domneasca-MicA (ambele 90
hect.), la S., acoperite cu stuf si
continind peste. VezI si Seime ni,
com. rur.

Seimeni-MicI, sat, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. ,Seimeni, asezat in partea de N.-V.

din carI 80 hect. ocupate de Sendruleti, sat, cu 30 familif,

Vezl si Seimeni, com. rur.

Selda-Copac, virf de deal, jud.

Tulcea, situat in partea de E. a
pl. Isaccea si cea de S.-V. a com.

rur. Telita; este unul din vir-

Serafimul,pirliaf, in j ud. Neam tu ,

pl.Platra-Muntele, com. Hangul;

izvoreste din grupa CeahlAulul

si se varsA in piriul La Martin.

furile DealuluI-Ciliculur ; are 316

SerafimuluI (VlIceaua-), o a,

m. ; dominl valea si mAnIstirea

titurti a vea UrlululuI, la esirea

Cilicul, platoul si satul Telita.

Selima,fost satue (cioflic turcesc),

sa din com. Belitori, jud. Teleorman. In acea lincea este o

siliste vechre, unde se gAsesc

jud. Vlasca. Pe locul unde era

si astzI urme de locuinte, unelte

satul turcesc trece acum soseaua

Giurgiti-Ghizdarul si nu se vede

de gospodrie, de unde se deduce c5. acolo a fost sat.

de cit un pu t vechiti ce se zice

Cocosul. La 1831, pe harta domeniuluI Giurgiti fAcutA de cAtre

Serca, phlit,jud. Dolj, pl. Ocolul,

com. Balta-Verde, ce iese din

RusI, se aratA satul ca in fiintA.

bAltile Geanoglul, de lingA orasul

Semeni, sat, in jud. si pl. Tu-

Craiova, curge prin N. satuluI

Popoveni si se varsA in BaltaMAnAstireI-Jitia. In acest &lit se

a plAse si in cea S. -V. a comune!, la poalele de V. ale dealulul Izlazul, pe malul de N. al

sesti.

tova, com. Tulesti, spre E. de

www.dacoromanica.ro

gERDANUL

scurge Balta- de-la-Hanul-Chin

tesculuI.

Serdanul, com. rur., jud. Dimbovisa, pl. Bolintinul, la io kil.

spre E. de com. Titul, pe dmpie, In apropiere de riul D'hubovita. E udat de pirlul Baiul, peste
care este un pod in raionul com.
Se compune din doul catune:
Raiculesti si Serdanul, cu 900
locuitorI.

Are o biserica si o scoala.

Se invecineste : la E. cu Lunguleti; la V., cu Cornetul; la N.,

SEVERINETI

374

Caragic si la Palazul-Mic ; spre

N.-E., la Cogealac (jud.Tulcea);
la N.-V., ducind la Tocsof (Tul-

S.-V., brazdind partea centrala

a plAseI si cea de N. a comund;
se intinde de-alungul piriuluI

cea); la V., ducind la Chirislic

(Tulcea) si la Ghelingec si unul
la S., ducind la Ester si Pazarli.

Sevaiova-Balca, ce izvoreste din

Seremet-Bair, a'eal, In jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul

comuneI Tocsof, si anume pe

el,

si se vars in piriul Slava-

Cercheza; are 215 m. inaltime;

este acoperit numaI cu padurI.

Sevastinul, a'eal, in jud. Tulcea,

pl. Macin, pe teritoriul com.

Bair ; se intinde spre E., intr'o

directie generala de la E. la V.;

rur. Vdcareni ; este o prelungire

occidentala a dealuluI Pietrosul
saa Piscul-Inalt-si-Tutuiat; are
o directiune generala de la S.-V.

acela al catunulur sati Chirislic ;

se desface din dealul Ghelingec-

forintaza cu dealul Chirislic-Bair

la N.-E.; se intinde de-alungul

cc cAt. Boteni, din com. Cornetul si la S., cu Rominesti.

Se desparte de Roininesti prin

o vale pietroasa ; are inteinsul

pIrluluI Valea-GloduluI si se termina in stuful de Ruga Dunare;

are 88 m. inAltime, si e acoperit

padurea Mlaca, lar de Boteni

prin parte de padure, unindu-se

banI, asa ca poate servi de

adapost ; este acoperit cu pasura.

o mica petera, formata prin

scurgerea apel si manita de cio-

cu Cornetul prin soseaua natio

nala Bucuresti-Pitesti.

Serednai, bral secundar al bra

tuluI cel mare al Dunard, Chilia,

jud. Tulcea; se dirige spre E.;

are o lAtime de 60o metri si o
adincime de 4,8 m. ; uda districtul Vilcov, din Basarabia
ruseascd.

Seremet, sat, in jud. si pl. ConManta, com. Pazarli, situat in

partea de N. a piase si cea de

Sericul (Pitareanca, sal) Gurgueti), trup de mofie, al d luI

Anastase Filitis, pendinte de
com. Bitcoveni, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca.

Seseni, cdtun, al com. Andreesti.

pl. Gilortul, jud. Gorj, situat
pe sesul Cu acelasi nume si pe
malul drept al riuluI Gilortul.
Are o suprafata de 197 hect.,

cu o populatie de 27 familil,

Cu pasunl si finete.
Sevendicul, sat, in j ud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, catunul com.
Hairam-Chioi, situat in partea
de S.-E. si cea de N.-V. a com.,

la 6 kil. spre N. de cdtunul de

resedintd, Hairam-Chioi. Este

asezat in valea Cogea-Ceair si

este inconjurat de toate partile
de padurI.
Un drum comunal pleaca in
Bulgaria, la satul Edil-Iugul-

Cuiusu (Omul-Nebun); un alt

drum pleaca la Enisenlia, un
altul la Ghiol-Punar si un altul

N.-E. a comunel, la 5 kif. spre

N.-E. de catunul de resedinta,

saa 157 suflete.

Locuitorif sunt mosnenI. Er
poseda: 15 plugurI, 19 care cu

Pazarli. Este asezat pe ;ralea Se-

bol,

r caruta cu cal, 90 vite

Severineti, com. rur. si sat, in

remet-Ceairr pe ma/ul sting al

piriulur Casimcea, putin mal la
V. de locul unde apa Ali-Culac
se varsA in plria. Este dominat
de Movila-lui-Toader, _care se

marI cornute, 7 cal, 200 coi, 30

capre si 60 fimatorr.
Comunicatia In catun se face
prin soseaua comunala, care
pleaca din Andreesti spre Mus-

jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.,

la 3! kil, de orasul Turnul-Seve-

afla la 2 kil. spre N. de sat si

cuIesti si
catunuluI.

care are o inaltime de 88 m.

trece in apropierea

Are o suprafata de 2379 hect.,

dintre care 123 hect. sunt ocupate de vatra, satuluI si de gildinI, cu o populatie, in maioritate Turcl, de 57 familil, saa 232
suflete.

DrumurI comunale: la S.-E.,

unul care se bifurca ducind la

la Sarapcea-Caraci.

rin, situata In valea CosusteI.

Se margineste la E. cu com.
Ercea; la S., cu com. Degerati si Peri; la V., cu com. Govodarva; la N., Cu com. Lupa.
Satul formeaza cona. Cu cat.

Sevaiova-Hara, deal, in jud.

Tulcea, pl. Babadag, pe teri-

Valea-AlunuluI si mahalaua Cirnesti, avind o populatie de 1269

toriul com. Slava-Rusa; se desface din culmea BabadaguluI,

locultorT.

saii dealul Carada-Bair; se indreapta spre S., avind, o directie generala de la N.-E. la

si 6 cintaretT; o scoala, frecuentata de 5 2 elevI.

LocuitoriI posea: 62 plugurI,

www.dacoromanica.ro

Are 3 bisericl, cu 3

preotT

SEVERINUL

101 care cu bol, 6 cArute Cu

cal; 60 stupI; 60o vite mati

3Fig0FCA

375

cotn. rur. Podeni-NoT, pl. Podgoria, jud. Prahova.

cornute, 17 cal, 600 oT i 490

rimAtorI,

nesti si la S.-E., spre com. Rd-

Sfrch'uti, sat. VezT Lisna, sat,

Prin com, trece soseaua CiovirnAsani-azdnesti- Severineti,

ce merge spre Corcova, impreu-

com. Lisna, pl. Prutul-d.-s., jud.

Dorohoin.

nindu se Ruga Severinesti cu so-

Sfinteti, com. rur. i sat, jud. Teleorman, pl. TirguluT, situad la

punctul unde se impreunA valea
Tinoasa cu Valea-MicA, ce vine
despre com. Ciurari. Se intinde
de ambele pArtl ale Tinoasei si

seaua Turnul-SeverinPietreleRosiT

Govodarva.

Budgetul comuneT e la veniturT de 1243 leT, lar la cheltuelT,

de 1125 ler.

se invecineste la E. Cu com.
Severinul, com. urb., jud. Mehedinti. Vezi Turnul-Severin.

com. Butculesti, prin com. G5.rAgIul ; la S., spre com. DrAgl-

GArAgAul, la V. cu corpul de
paclure Pojoritele, de_ pe pro-

doesti.
Imprejurul com. sunt mal
multe mAgurT dintre care mal importante: MAgura Golase, la V.,

inaltA de 12 m. i larga de so
in. si MAgura luI-StavAr, la E.,
de aproape aceleasT dimensiunT.

Satul Sfintesti este din cele

mar VechT. Il gAsim trecut, tot
la pl. Tirgulul, In catagrafia intocmitd in 1741, sub domnia
luT C. Mavrocordat.

prietatea statuluT Drg.nesti-Ti-

Sfintesti, pda'ure a statultd, In

Sevestreni, plidure, a statuld, in

intindere de 110 hect., situat

gAnia, la N. cu cAt. Sirbi-Sfin-

in com. Birsesti, pl. Ocolul, jud.

S. cu com. RAdoesti. Distanta

pAnA la resedinta jud. este de

intindere de 303 hect., pendinte

de com. Milcovul, pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt, formad din trupurile
Zdvoaele - Sfintestilor, numite
Chirdolul (210 hect.), avoaelePirloagele (90 hect.) si Tufarul
UrzAresti (3 hect.).

Vilcea, formad din trupurile :

StupAria (6o hect.), TAtArani

(20 hect.), Arsistea si ZAvoiuld.-j. (15 hect.) si TrAsnea (15

hect.).

Sevri, deal, In jud. Tulcea, pl.

Babadag, pe teritoriul com. rur.

Ciucurova, situat in partea de

V. a plAseT si cea de N.-V. a comuner; pe el se incruciseaz hotarele comunelor: Atmagea, Ciucurova si Ba4-Chioi; este un vid'
al dealuluT Jidini, avind o in5.1time de 252 m., punct trigonometric de rangul 145 ; este
acoperit Cu .pdclurT si Jinete;
dominA asupra vllor Ciucurova
si Bas-Chioi.

Sevri-Bair (Dealul-Ascutit),

testi, al com. Butculeti si la

59 kil. ; pAn. la Alexandria, de
33 kil. si pAnd la Rosiori, de 14
kil.

Se compune din satul cu acelasI nume si din RAteasca.

Teritoriul com., cu al diferitelor mosiI de pe dinsa, este de
5500 hect. Proprietarit mosiilor
sunt : principesa Elena Massalsky, posedind 3000 hect., cea
maT mare parte pdmint arabil ;

familia T. G. Lerescu, aviad

525, hect. din care 75 hect, padure tufris ;

sunt apoI

mal*

multI proprietarT mal miel', posectind diferite sforT de mosie,

precum si locuitoril improprie-

dritl dupl legea rurall LivezT

de pruni sunt in intindere de
5112 hect.

a'eal, In jud. Tulcea, in partea

Are o populatie de 980 su-

de E. a pl. Babadag si cea de S.

a com. rur. Enisala; se desface

flete ; o scoalA, frecuentat5. de

13 copil (1899 900); 0 bisericl,

din dealul Samaldar-Bair; se intinde spre E.; se prelungeste Cu

dealul Orta-Bair ; este acoperit

deservid de I preot si 2 cln-

numaT cu pAclurI si domin drumul comunal Visterna-Jurilofca,

ce trece pe la poalele sale de E.

Sfacarul, sat, fcind parte din

tAretf.

Vite : 681 vite marl cornute,

184 cal, 2263 'DI si 142 porcI.
Budgetul com, e la veniturT
si la cheltuelT de 3083 leI.
Cal de comunicatie sunt numaT soselele vecinale : la N., spre

www.dacoromanica.ro

Sfistofca, com. rur., in jud. Tulcea, asezata In partea de N.-E.

a jud. si a plAseT Sulina, pe o
ramurd a gurer bratuluT DurareI, Chilia.

Se mdrgineste la N. cu Ba
sarabia, despArtid prin bratul
Chilia, la E. ca Marea, la S.
cu com. Sulina si Satul-Nort, la
V. cu Chilia-Vechie.

Solul este mal peste tot jos,

afarA de o bandA mare de nisip, numitl : Hasmacul-cel-Mare
si Hasmacul-Ungurilor, pe care

se af1 situate satele.

Ape care udA com. sunt : DunArea, la N.-E., si anume bratul
Chilia, Cu ramurile sale Zalivi
Baba-Hasan, Popina si Star
Stambul. LacurT avem: Dirnoiul
Liman, Curd-Liman si *aleonoi-

Liman, la N. si E. Insule sunt

douA, Popina-Mare si Popina-

MicA, in bratul Zalivi, si alte 9

mal miel, toate acoperite ca stu f.
E formad din cAtunele : Sfistofca, resedinta, asezat5. la S.-E.,

SFIFI'OFCX.

SFINTUL-GHEORGHE

376

aproape de bratul Zalivi, pe

grind ; Periprava, situat la io

jud. Prahova, unde din vremI

kil., spre N.-V., pe malul drept

indelungate ati locuit pustnicT.

al brataluT Chilia.

SpAtarul Cantacuzino, vorbind

de mnstirea Sinaia, zice: Unde

Intinderea com. e de 6 ioo

hect., din care 120 hect. vatra

la 2 kil. de mAngstirea Sin ala,

satelor ; 1380 hect. apartin lo-

mal inaintea zidirel acesteia, se

aflail sihastrif acolo. De alt-fel

cuitorilor i 4600 hect., statuluT.

credem cl aceste locurl ati

Populatia este toata lipovana,

din secta : cu pop.
Principala ocupatie a 'ocultorilor este pescAria. Sunt &el
pescIrif : Musora, wzatA la Mare, Periprava i Popina, pe bra-

dapostit monahI incA din secolul al XIV-lea, cind s'ati fon-

tul Chilla. Pescuitul se face i

pe Dunare O pe Mare. Exportul se face in Basarabia.
Are o bisericA lipoveneasa,
construitd de locuitorT, deservita de 1 preot O 1 cintaret;
2 colf, una romineascl i ceal'alt a comunitatii lipovenetI.
LocuitoriT posed : 5o oT, 800

a-

lor lacurr O blItl O a inundatiunilor anuale. Aceasta intindere

e acoperita numai cu stuf, afara
de f4iT intinse, ridicate mal sus,
i acoperite cu iarba pentru paunatul vitelor saii cu nisip;
ele poarta numele de grindurr.
Aceste sunt : grindul Saraturile,

la N. de bratul Sf. Gheorghe ;

apoT Tanase, Tiganul, Cruhlicul,

dat cele maI multe mangstirI

Crasovschi, Vasile, Carasevski,

in Rominia.

Mocha, Bursucul, la S.; grin-

Se zice ca aci ar

fost o
vechie bisericl, ce servea ca loca. de rugaciune primilor ermitl al muntilor.
Sfinta-Ana are o pozitiune
frumoas i este vara mult vizitata. S'a fAcut o osea pAna aci.
fi

Sfinta-Ana, izvor, ce curge din

partea de N. a com. Sinaia, pl.

bol *i yac! i I000 porcI.

Veniturile O cheltuelile com.

Peleul, jud. Prahova, i se varsa

In girlita Pelqelul, care O el se
varsa in Peleul, afluent al Pra-

sunt de 2998 la

hoveT.

CM de comunicatie sunt in-

tre cAtune, pesarif O comu- Sfinta-Vineri, mofie, in jud. Ianele invecinate : Satul-Noti, Letea, Sulina, Chilia-Vechie.
Comuna s'a fondat in secolul

Pe aceasta mole se afla satul

al XVIII-lea de n4te pescarI li-

Pupezeni.

lomita, pl. CimpuluT, pe teritoriul

comunei Alexeni, cu 2100 hect.

povenT, ce ati fugit din Vilcovul.

durile CerbuluI, Priboina, Calugarilor, cu-TrestiT, Dranovul, Po-

licratul, Ciumacovul, Periwrul,

Metiv., la S.-V.; grindurile Hundiul, Crasnicola, Plopilor i Fra-

sinul, la V. Pe aceste grindurI

se all cite-va movile artificiale,

care att servit qi ca puncte trigonometrice statuluI major romm, la la fue rarea harte! cea mare
a DobrogeT.

Apele care ud teritoriul comuneI sunt: Bratul Sf. Gheorghe,

prin mijloc, pe o lungime de

mal bine de 30 kil. ; Ola Cernetul, afluenta a laculuf Dranova, la V.

Ball sunt : Zatonul-Vechiti,

care e mal mult o laguna a MAril,
unde se aduna pqtele, la S.; apa
Politaischi, la S.-V.; lacul Belciug, la V.; Saraturile, la N., in
grindul cu acelag nume; Tiganul, la V.; Periteaqca,.la S.-V. ;

Printeinsa ail trecut armatele

aliate francezo-sardinica i turceascA in rzboiul Crimed i

Sfintul-Gheorghe, com. rur., ase-

ail suferit aci de friguri atit de

E. de orapl Tulcea, capitala

mult, in cit al numit-o chiar

judetuluT i in partea de S.-E. a

cuibul frigurilor,. Tot ad i a fost

O divizia 2-a a armateT ruseW,

pl. eT Sulina, la 22 kil. spre S.

i altele mal miel, care contin

mult pqte, al cAruT venit apartine statuluI.

de orapl Sulina, rqedinta pl,

I, pe malul Mrir, la gura

E formata dintr' un singur sat,

Sf. Gheorghe, sati Catirlez, a-

bratuluT Sf. Gheorghe.

ezat pe malul sting al bratu-

care a atacat flota turceascA

in razboiul de la 1877-1878.

zata in partea de E. a judetuluI Tulcea, la 72 kil. spre S.-

Se margine0e la N. cu oraI Sulina, la V. cu comunele

Sfitofca, sat, in jud. TuIcea, pl.

Sulina, cat. de reedintO al com.

Cara-Orinan O Moru-Ghiol, la
i la S. cu Marea-Neagrl.

Sfitofca, aezat pe un grind

E.

nisipos, aproape de Mare.

Teritoriul satuluT are o intindere de 3800 hect. V. Sfitofca,
com. rur.

Relieful soluluT face parte din

regiunea esulul; el este prea

Sfinta-Ana, localitate, in muntT,

putin ridicat deasupra niveluluI

Mril i este la nivelul apelor Dunarel, une-orI chiar mal jos, ceeace explicA prezenta numeroase-

www.dacoromanica.ro

lur Sf. Gheorghe, la locul unde

el se varsd in Mare. De com.

maT %in numeroasele pescara
rOspindite pe malul MAril i pe
Dunare, intre carT : Ciotic, Carasevschi, Murgul, Iani, Milanul,
Ignat-Carni, Crasovschi, TreILimbl, Ioan-Timoftei, Periteaca i Cherhanalele de la Sf.
Gheorghe, acestea pe malul Ma-

SFINTUL-GHEORGHE

SFiNTUL-GHEORGIIE

377

ni; Ermalaiul, Ivancea-Noug

Calinora, pe Dunare.

Intinderea com. e de 52000

hect. (cea mai intins com, din
tot judetul), din care vatra satulul ocupa 72 hect.
Are o populatie, in maioritate

Rusi, de 119 familii, saa 594

suflete ; o bisericd ortodoxa, cu
hramul Sf. Gheorghe, fondata
de locuitori, si 2 lipovenesti, de

vanele si Fundatura, unde pana

atunci fusese calugdrite, lar pe
calugrltele de la Fundatura,
le-a mutat la Sf. Gheorghe, ma-

pe care, la 1788, in timpul cind

Arhimandritul Gheorghe era
starit al Cernical (vezi Cernica),

rind tot o data biserica si

hramul sf. Gheorghe, care a du

zi-

dind din nod mal' multe chilii.

Cu timpul, schitul si chiliile, incepind a fi mincate de izvoarele

ce se formasera in muntii vecid si amenintind sa cada, Episcopul Dionisie, in anul 1871,

ambele secte ; o scoala, frecuen-

a mutat pe maicl la schitul Barbu.

tata de 88 elevi, aproape toti

lata frontispiciul bisericel :

s'a fAcut o mica bisericuta cu

rat pana la 1802. La 1831, tot

pe acel loc, s'a zidit o biserica
frumoasa de pdrintele Pimen,
biserica care exista si asta-zi.
Intre bisericile sf. Gheorghe
si sf. Nicolae (Cernica) se afla
un helestea peste care este un
pod.

Rusr.

Budgetul com. e la venituri

de 5500 lei, si la cheltueli, de
5318 lei.
Drumurile sunt comunale, pe
marginea Mara si a grindurilor
duc la Sulina, la Moru-Ghiol

si intre pescaril.
Comuna s'a rondat in secolul al XVIII-lea de catre niste
Lipoved, peste care ad venit si

Romid din Basarabia,

care ad dat satului numirea de
Sf. Gheorghe, de la numele bi-

sericesc, pe care Turcil l'aa

tradus in Chiclirlez, Cadirlez,
cum se numeste

azi de lo-

cuitori.

Sfintul-Gheorghe, cdtuna,s,

Acest dumnezeesc locas s'a ridicat

din noil din temelie, In locul unde a
fost altd. bisericil tot de lemn, micl
foarte vechie, cu hramul Sfintulul si marelui mucenic Gheorghe,
unde s'a gasit si un pomelnic zugrvit i scris pe o
icoari de lemn, care se pstreazi i pan
acum, Cu leatul 7104, al raposatulul intru

fericire Mihnea Va" cel ce dintliti a

hrzit aceast mosie a schitului, co semn

de jur Imprejur, precum se coprinde In

hrisovul Mriel Sale, cu leat 7095, Mal,
adogindu-se la aceasta i hramul BuneY
Vestirl a Proa Sfintel de Dumnezeti Nasatoare si blagoslovenia prea sfin0eI sale
Constautin Episcop. Buzar', a fi pentru
viafmonahiceasa de obste, lnceput de riposatul starit Macarie Ieromouah i ridicat prin aposatul Ma .. cu Grigore
Ieromonahul. lar la anul 1825, cu bun
chibzuire i blagoslovenia prea sfinVel
sale D. D. Chezarie, episcop. Buzd, s'ail

al

asezat maicI cilugrite, mutind pe pi-

com. Boziorul, alipit de cat. Nu-

rinVI monahI de aci la schiturile Fundatura i Gavanele, mal laVndu-se biserica, fcIndu-i-se si balcon si jugravindu-se cu toma* a proa sfintiel sale cheltuial. 1844, Octombre 13.

cul, jud. Buzad, cu lo locuitorr

si 4 case, foste chilii ale schituld Sf. Gheorghe.

Sfintul-Gheorghe, seltz?, in j.id.

Buzad, com. Boziorul, cat. Nucul, situat inteuna din cele mal
izolate si mal frumoase pozitiuni ale judetului,* intre muntil
Crucea-Spataruld i Virful-Martina. S'a fondat la 1587, de Mihnea-Vocla, pentru monan Mals
tirziti Monahir M... si Grigore,
l'ad rezidit. Cea
biserica,
fiind de lemn si foarte vechie, nu
mal putea servi. Episcopul Che-

sane, in anul 1825, a mutat pe

calugariI de ad la schiturile Ga65940, Mareta Diciionar Geograflo. Vol.

De atund, biserica s'a darimat,

abia mal cunoscindu-se locul

unde a fost ; lar din chilii, ad

Sfintul-Gheorghe, ostrov, al del

teI dunarene, jud. Tulcea, cu
prins intre bratul Sulina si bra
tul sf. Gheorghe ; are o suprafata de 1700 kil. p., dintre care
600 kil. p. apartin plasei Tulcea, lar restul plasei Sulina. Te
renul sau este jos si mlastinos,
afara de partea centran, unde
se gsesc grindurile sf. Gheor
ghe si Cara-Orman. Este aco

perit de stuf si presarat cu la

curi si Ole. O companie olandeza a intreprins lucran pentru
a distruge stuful si a cistiga pa
mint bun pentru agricultura

Sfintul-Gheorghe, insu/d, jud.

Vlasca, in t'ata Giurgiuld, in
dreptul fostului debarcader, in
tre canalul Cu acelasi nume si
Venga, san* canalul ce uneste

Dunarea, albia principan, cu ca

nalul din marginea orasuld Giurgia.

Sfintul-Gheorghe, brat insein-

ramas 4, unde s'ad stabilit ciii va

locuitori.

nat al Dundret, prin care fluviul

se varsa in Marea-Neagra, jud.
Tulcea. E cel mg de S. din cele

Sfintul-Gheorghe, vechie subur-

trei ale Dunarel. Se desparte din

bratul Tulcea, la 6 kil. spre E. dc
orasul Tulcea, de la locul numit

hie a orasului ampulung (183i),

jud. Muscel. Coprindea toata

partea de la Crucea-de-Piatra
pana la pilla.
Sfintul-Gheorghe, ostrov, linga
manastirea Cernica, jud. Ilfov,

Agentia ; de ad se indreapta
spre S.-E., formeazd un mare
cot, in forma unei potcoave,
mal jos de oraselul Mahmudia
apol, prin alte cotituri
48

V.

www.dacoromanica.ro

SFINTUL-GHEORGHE

378

miel', se termina In Mare, Ruga

Vilcea, de Banul Barbu Craio-

satul Sf. Gheorghe (Cadirlez).

El este millociul ca lungime, si
in ce priveste volumul apelor,
intre bratele Chilia si Sulina.
Lungimea sa este de mar bine
de go kil.; ldtimea variaza intre
300-700 m. ; adincimea medie
este de 15 m. Ca navigatie ar
fi mar proprifl pentra comercia

vescu.

ca Sulina, caer e mar mare, tusa

care osinditul a petrecut-o toata

in rugaciunr catre patronul sati,
Sf. Procopiu. Dimineata calaii se
coboar in temnita si nu gasesc
pe nimenT : inchisoarea era de-

gura sa are un etiaj prea mic,

din cauza marer cantitati de aluviunT ce sunt depuse la varsare, aluviunr, ce cu timpuls'aO
ridicat deasupra aper, formind
cincI mid insulete de nisip, in-

tre care insula Olinca are la

interiorul el farul de la Sf. Gheorghe.

Sfintul-Gheorghe, canal, jud.

Vlasca, ce uneste dota brate
ale Dunarer, in dreptul fostd

'ata ce zice traditia despre

fondarea acester bisericI :
(Banul Barbu fusese prins In

tinerete de Turd si aruncat in

temnita. Peste putin timp i se
anunta sentinta de moarte, care

era sa se execute a doua zi.

Se face noapte, o noapte pe

sarta..

In aceiasI zi, intrind in capela de la Bistrita, preotul vede

ingenuchiat dinaintea icoaner
Sf. Procopiu pe tinarul Barbu,
incatusat la git si la picioare.
Banul nu s tia el singur cum

si cine l'a adus din temnita in

biserica. In amintirea acestur mi-

SIBIClUL-DE-JOS

din aceasta cauza casele construite sunt la mare departare

unele de altele.
Sfircea, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.s., com. Tatomiresti.

Are o populatie de 599 locuitorT, locuind in 113 case;

biserica., fondata in 1850 de locuitorr, deservita de un preot
2 cintaretr.

Sfirlneanca, sat, facind parte

din com. rur. Malaesti, plaiul
Varbilaul, jud. Prahova. Are o
populatiune de 159 locuitorT ; o
biserica, zidit in anul 1854 din
temelie, cu cheltuiala Postelniculur Ion, Preotulur Nastase, Preotulur Stan, Postelniculur Vilsan,
Logoatulur Mihaiti i altora,
dind si locuitoril miel ajutoare.
Satul se mar numeste si Vulpesti.

ceta.tr cu acelasT nume, din drep-

racol el cladi o manastire pe

tul orasulur Giurgiti, in fata localulta varad.

locul capeler.
Mar tirziti, dupa. ce Turcir
luara Constantinopolul, Banul

Sfintul-Gheorghe-Not, cdtun,

Barbu, fiind dus dupa cererea

al com. Tisaul, jud. Buzati, eu

8o locuitorl si 20 case.

Sultanulur la Stambul din partea

Muntenier, a rscumparat moas-

tele S. Grigore Decapolitul

Margina-d.-j., catunul com. Curasti, asezat la N., pe malul drept

pisc, de unde cul-

le-a depus In manastirea sa Bis-

al riulur Rimnicul. Are o su-

mea principala a Carpatilor se

trita, unde se conserva si pana

asta-zI intr'un vechi sicria
Aceasta romantica legend a
fost culeasa de catre un calugar rus, Kowalewschi, de la ca-

prafata de 9 hect., cu o populati e

indrep teaz spre N.-E., formind

in aceast parte hotar intre jud.
Dimbovita i Musca.

unul din cele 6 pichete ale jud. Muscel pentru

lugaril BistritanT si publicata de

d-1 B. P. Hajdeti in 4cIstoria cri-

paza fruntarier, la 14 kil, de pichetul Pajera.

tica a Rominilory.

Sfintul-Vasile, sat, in jud. IaSfintul-Nicolae, fost schit, j

Prahova, la poalele Bucegilor,

ale cdrur ruine se vad si azr.

S'a ziclit pe la 16o0, inainte de
fondarea mandstirer Sinaia.

Sfintul-Procopiu, fostl capeld,

pe ruinele careia s'a zidit mandstirea Bistrita, din judetul

Sfirlogi, sat, facind parte din com.

rur. Mirce-sti, pl. Vedea- d.-j., jud.
Olt.

Sfoara, sat, in jud. R.-Sarat, pl.

de 23 familiT, sat 109 suflete.

Sfodea, sat, jud. Mehedinti, pl.

Cerna, com. rur. Balta.

Sibiciul-de-Jos

cd t. al

com. Pndtul, jud. Buz15, cu

400 locuitorT si 90 case; de
dinsul se .alipeste cat. Diculesti.

lomita, pl. Ialomita-Balta, facind

parte din com. Chioara. E situat spre V., aproape de satul

de resedintd. Acest sat s'a de-

Sibiciul-de-Jos (Hotarul),
in com. Pandtatfl, jud. Buzdci,

curr de case, cu scop d'a se

proprietate iddevalmasie a mos.

nenilor Sibicieni-d.-j. Se intinde
pe teritoriul catunelor Sibiciul-

crea o nou com. pe mosia staBobul, dar nu s'a stabilit

ad de cit 30 fama de Romini

d.-j., Plaisorul, Panataul, Corcoianul, Slabi, Botesti, ValeaFintiner, Begul

Ghilesti.

limitat in anul 1882 Cu 300 lo-

www.dacoromanica.ro

379

SIBICIUL-DE-SUS

Are o suprafata cam de 2360

hect. : araturi, fin*, livede

SIBIREANUL

tase, ai e avuta in sorgintl de

putin padure, sub-divizindu-se

in urmatoarele sfori: Panataul,
Caldura, La-Icoana, Dosul-Muaceluld, Poiana, Malii, Priporul,
In-Talpd, Geroasa, Sima, PeMalurI i Lunca-SibiciuluI.

ape minerale.
Anual se tin doua tirgurI :
la SE Gheorghe ai la Sf-tiI ImparatI.
LocuitoriI poseda : 160 bol,
75 vacI, 25 viteL IO bivolL 14
cal, 3 Iepe, 3 minji, 250 0I, 200
capre i 150 porcI ; 30 stupl.

Sibiciul-de-Sus, com. rur., in jud.

E formad. din catunele Ba-

151. BuzauluI, situata pe malul

roiul, Baacuretul, Gornetul, MIdcile, Muratoarea, Sibiciul-d.-s.

sting al riuld Buzaul, la 59 kil.

de oraaul Buzaul.
Limita, la N., incepe din albia
riuluI Buzati, din gura izvoruluT
Baroianul, urca. putin pe dinsul
ai o ja pe hotarul moaid statuld
Trestioara, pana ajunge in Vil-.
la Vin a-Puturoasa;

la E., din Vina-Puturoasa, nuca

pe hotarul moaid Muscelul-CAraimanesc, trece prin vlrful munteld Rotarea i virful muntelui
Juncul i ajunge in colina Pre-

livede ai 20 hect. padurea Predealul ai Valea-Fintind.

(Valea-), pifia, in jud.
Buzati, com. Miajetul, incepe din

izvorul Aluniul, primeate apoI

izvoarele Cinlalanul, Brusturiaul,
Valea-BouluT, Saratelul, Valea-

Coltilor, etc. ai se varsa in riul

Buzaul, putin maT sus de com.
Sibiciul-d.-s.

Sila, cu o populatie de 870 lo-

SibiciuluI (Valea-), vale, in jud.

cuitorI.
Budgettil com, e de1519,991d.

Buzad, com. Mlajetul, intre dota

serif de muntl inaltI $i stincoaL

Are o acoala in cat. Sibiciul,

incepind pe dreapta cu Fata-

frecuentata de 58 elevl al 6 eleve;

Coaster, Capul-Dealuld, pietrosul, prapastiosul i neumbritul

FrAsinet, care, dupa ce culmi-

2 bisericI, in cAtunele Sibiciul

ai Gornetul, Cu 2 preotI, 2 cintaretr $i 2 paracliserl, din care
catedrala e cea cu hramul la 8
Septembre, vechIe $i frumoasa
biseric5.de zid, construita in 1764

de marele clucer Gherghe L Si-

neaza inteun pise foarte inalt,

se deprima pana in dreptul cat.
Intre-Sibicee; pe stinga, se afta
muntele Gornetul, de asemenea
stincos ai prapastios, ai care cul
mineaa. la Malul-Ursului (d'a-

dealul, fina moaia statuluI Ul-

biceanu.

metul (com. Boziorul) ; la S., din

Predeal, se lasa pe hotarul moaiel
Hotarul-Sibiciul-d.-j. (com. Pana-

Se deosibesc ad i casele pro-.

prietarilor i mal ca seama ale
decedatuld serdar Const. Sibi-

tau!), pana da in riul Buzad :

la Crucea-de-Piatr a luI Popa
Neculae; la V., urca pe albia
BuzauluI in sus, de la Crucea-

ceanu, un patriarh al

Comuna e vechIe. In secolul

trecut avea numaI catunele Si-

ad i apoT continua malul Plopiaul

de-Piatra si pana la gura izvoruluI

Baroianul.

biciul ai Gornetul. Se poveste$te

ca primiI el locuitorI ar fi o co-

din punct de vedere geologic.

munti-

lor.

supra bisericd
unde incepe o noud catena : Priseaca, care se termina la cdtunul
Intre-Sibicee printr'o inseranata
culminatie : Malul-PriseceI; de
Virful-Goad. Valea e importanta

Sibieti (Hotarul-),

Suprafata sa e de 1750 hect.,

lonie adusa din Transilvania la

din care 230 arabile, 420 p5 dure,

265 fineata, 520 izlaz, 105 livede,

inceputul secoluld al XV-lea,

dupa inscriptiud aflatoare pe

moanenilor, in devalmaaie, din

Pdtirlagele ai Valea-Muaceluld,

23 vie al 187 sterp.

morminte, colonie de Romini din

conduaI de unul Sibi-

jud. Buzaul; hotarul eI incepe

din Podul-Roau (com. Marun-

Sibiciul-de-Sus, cdtun, de reae-

tiaul), trece riul Buzaul, pe marginea moalei Hotarul Leresc, pe

care merge pana in Virful-Balan;

ProprietatI mann semn ate sunt:

Hotarul-Sibiesc-d.-s., al moa ne-

ceanu.

nilor din com. Panataul, Hotarul-Sibiciul-Gornetul ai HotarulSibiciul-d.-s. propriti zis, al moanenilor SibicenI, divizatI in doul:
moanenif mnvoii i moanenif neinvoitr.

dintd, al com Sibiciul-d.-s., jud.

Buzati, Cu 500 locuitorI ai 117
case.

mofie, a

de aci o ia pe slemnea atine);

pana in hotarul moaid Benga,
trece lita Buzaul pe higa cat.
Maread i urca iar in PodulRoau. Suprafata sa e de 1620

Terenul e foarte accidentat Sibiciul-de-Sus (Hotarul), mode muntr marT, stincoal sati
fie, in jud. Buzad, com. Sibiciulhect., din care 390 padurea Balogol, precum ai de mal multe
d.-s., proprietate a moanenilor
sinul, restul aratura, fineata a't
val, cea mal mare parte sterile.
din com. Panataul, comunele
livede.
Pe l'higa cultura proprie munBegul ai Valea-Fintind; are vr'o
teld, are viea i viermiI de ma4.0o hect. araturI, fineata,
Sibireanul, sat, in jud. Ialomita,

www.dacoromanica.ro

pl. Ialomita Balta, com. Dorm5.runt, situat pe cimpul Brganul,

spre E. de satul de resedint

si Ruga calea ferat BucurestiFetesti.

Sicari, cci"tun, al com. Trestioara,

jud. Buzu, cu 50 locuitori

Ciatal-Chioi, situat in partea de

N.-V. a plsif cea de V. a
com., lingl lacul Savca ; format
de bratul Chilla, in o revrsare
anterioar a luI; este izolat, inconjurat de toate prtile cu stuf;
are 70 hect. si convine putin peste.

si

Sihastrul, Indndstire, de cAlugrT,

in jud. Tecucia, com. Buciumeni,

12 case.

Sima, pilla, ce izvoreste din jud.

Dorohoiti, trece 'in jud. Botosani

pl. Nicoresti, situat pe un loc

putin ridicat, in mijlocul pdu-

si curge prin com.: Costinesti,

unde primeste plriul Bucecea,
mrit cu Dolina, din dreapta ;
com. Cucoreni, unde primeste
piraiele Slatina, Loesti i &lita

reI Buciumenilor, lingd soseaua

ce duce din Buciumeni la Plos-

BrAiasca ; com. Baluseni -

la 1474 si care s'a distrus. In

leuca, unde se incarc Cu piraiele Ioand si Olmul ; com. Curtesti, unde primeste piriul Hliboci, cu Baisa, Turcani, Izvoa-

locul el s'a zidit alta, cu spesele

proprietaruIuT si epitropuld P.

rele si piriul Broscdria ; com.

Bluseni, unde primeste PirlulCirniturd; com. Dracsani, primind piraiele Birldeanca, Fundoaia, Amara si Ursoaia ; com.
Z15.tunoaia ; mal primeste Gornitul, Fundoaia, toate pe dreapta,

apoi Valea-Seacl, Prutetul, Co-

Enoaia pe stinga si
se varsd in dreptul Jijiel, lingI
satul Hlipiceni, com. Todireni.
FormeazA in cursul sti maT
multe iazurY, din care cele mal
insemnate sunt : iazul Vasiliu
(Popouti), iazul Stinceni, care
zancea

SIHLEANUL

380

SICARI

primeste piriul Teisoara in stinga

Sicnel (Bluseni), iazul Zosin
(com. Bluseni) si lacul Dracsani
(com. Dracsani).

Sicrita, com., rur., in jud. Prahoya, pl. Cimpul, formatA din

satul cu acelasl nume, situat intre apa VtnAul i riul Prahova.
Veniturile sale se ridic5. la
2467 leT.

cuteni.

Aid a fost o biseria vechIe,

fcut de Hatmanul Sendrea, pe

Sendrea. Chiliile i locuintele din

jurul bisericd sunt ruinate.

Se intretine de familia Sendrea. Hatmanul Sendrea, cutnnatul 1111 Stefan cel Mare, o zi-

dise in urma rzbolului ce l'a

avut Stefan cu Radu cel Frumos, Domnul Tard Muntenestr.
Astde aicl n'ex maI rAmas de cit
trd c.lugdrI.
In apropiere, spre N., se afl
o cismea Cu apd, numit Costache Albu.

Sihla, schit, de cdlugrT, in jud.

Neamtu, com VinAtori-NeamtuluT, pl. de Sus-Mijlocul, care,
pn la secularizare, fcea parte
dintre mnstirile zise neinchinate.

Sunt tref cAI care conduc la

acest schit, situat pe muntl : una
maI lungd, pe drumul natural
ce pleacd din dreptul kil. 8 al

cind muntele, si numaI cAlare

sati cu carul.
Are 2 bisericT, una maT mare

in curtea schituluT g alta sub

o stincd mare, sus pe deal, bisericuta de lemn, care se zice
cA e fdcut dintr'un singur hrad.
Tot ad i se afla o pesterd in care

legenda spune cl a trAit sfinta

Teodora ; drumul la peftera e
foarte pitoresc; in.untru ea prezintd o escavatiune, aproape circular, in mijlocul creia zace o
sana latA si putin *Malta, care

se zice ca servea sfinteI drept

vatrd si masa'; pretif pesterd
sunt negri i in fund prezintii
o gaura prin care strdbate putin. Iumin. Se zice cd In aceast

vizuine umed a trit sfinta Teodora 6o de anI.

Scoborind spre Secul, dm

peste Poiana-Sihstriel i apoi
peste Mnstirea-Sihstriel, si-

tuat inteo regiune mal putin

slbatica de cit a SihleT.

Sihlea, stafie de a'r.-d.-f., in jud.

R.-Srat, pl. Marginea-d.-s., com.
. Sihlele, pe linia BuzAti-Mdrsesti,
pus in circulatie la 13 Iunie
1881. Se afld 'filtre statiile R.Sdrat (13,4 kil.) i Gugesti (7,1
kit.). Inltimea d'asupra niveluluI

Mrd de 110m,71 Venitul acesteI statif pe anul 1896 a fost

de 107153 leT si 16 banT.
Sihleanul, sat, j ud. BrAila, 24 kil.

spre N.-E. de Scortarul-Nofi,

situat pe trmul drept al riuluI
Buzgul.

Vatra satulul este de 25 hect.

soseld judetene : T.-Neamtu,

MAndstirea Neamtu, in susul al-

Are o populatie de 387 locul-

bid pirluluI Secul, pe unde se

poate merge cu trsura pan la

de d. Sihleanu, proprietarul mo-

pe teritoriul com. rur. Satul-Noti

mnstirea Secul i apoT ea/are

orI cu carul ; alta, de la VAratic
peste muntif Ciungi si o a treia

anuxne pe acela al ea. sti

de la Agapia, mal nti pe va-

Siderul, lac, in jud. si pl. Tulcea,

lea piriulul Agapia i apoT ur-

www.dacoromanica.ro

torl ; o biseticd, zidit la 1848

sieI, deservit de un preot, un

cintret si un paracliser; o coalA

Vite :

infiintat la 1880.

170 cal, 320 vite cor-

nute, 800 oI si 40 rimAtorT.

SHILEANUL

Sihleanul, mo,rie, pendinte de comuna Scortarul-Noil, pl. Vadeni, jud. Braila, proprietatea d-lul
C. Gradi$teanu, cu o suprafata.

catea ferata Rimnicul - Foc$ani;

Ja Pline$ti ; spre Voetinul- tu-

de 2800 hect. $i un venit de

43000 la

Budgetul com. e la veniturT

de 4021 lef, iar la cheltuell, de

beiul ; Bale$ti-Ciora$ti ; Bogza-

Martine$ti.

3895 la
Sihleanul - Brbuleti, mofie,
Sihlele, sat, in jud. R. - Sdrat,

piad partea de N.-V. a com. Scor-

pl. Marginea-d.-s., cat. de re$e-

tarul-Noil, de pe tarmul sting al

riulul Buzaul, proprietatea d.luI
Gradi$teanu.

dinta al com. Sihlele, in partea de E. al plriuluI Slimnicul.

Are o suprafata'. de 25 hect.,
cu o populatie de 288 familiI,

Sihlele, com. rur., in jud. R.-S1rat, pl. Marginea-d.-s., pe malul

sting al pirlulul Slimnicul.
Este a$ezat in partea de mijloc a jud. $i a pla$eI, la 17 kil.

spre N. de ora$ul R.-Sarat $1

la 7 kil. spre S. de com. Plai-

sati 1130 suflete ; o biserica. $i

o $coala.

Sihlele, ingle i pidure, jud. R.Sarat, proprietatea d-nei E. Gr5.di$teanu, nascuta Sihleanu.

ne$ti, re$edinta
Se invecine$te cu comunele :
Bogza, 6 kil. ; Voetinul, 7 kil. ;
Timboe$ti, 8 kil.
Se margine$te la N. cu com.
Plaine$ti, la E. cu Bogza, la V.
Cu Slobozia $i la S. cu Voetinul.
Pirlul Slimnic o uda la S., de
la V. la E.; mal are i 32 puturf.
E formata din catunele : Sih-

Sihlelor (Cringul-), sat, in jud.

lele, reaedinta, la E.; Cringul-Sih-

ati stat ad inainte de seculari-

lelor, la V.
Suprafata com. este de 3118

zare.

hect., Cu o populatie de 295

familil, set 1130 suflete.
Are o biserica., cu hramul Sfin-

R.-Sarat, pl. Marginea-d. s., com.

Sihlele, a$ezat la V., pe piriul

Slimnicul, la 500 m. de cat. de
re$edinta.

Are o suprafata de 2 hect.,

cu o populatie de 7 familiI, sati
23 suflete.
Se numea $1 Cringul-CalugA-

resc, de la calugaril gred ce

Sila, atun, al com. Sibiciul-d.-s.,

jud. Buzati, cu o populatie de
30 locuitori $i 12 case.

tiI Imparatl Constantin $i Elena,

ziditd in 185o, de Constantin

Gradi$teanu $i sotia sa Elena,
Cu I preot $1. I cintaret ;i coala
mixta, frecuentata (i 899-900)
de 119 copiI. coala de bletT
este ad i de la 1889; $coala de
fete, de la 1890, infiintate tot
de C. Gradi$teanu.
Locuitoril poseda : 213 plu-

gurI, o ma$ina de secerat, o

ma$ina de treerat; 364 bol, 259

Silea, sat, facind parte din com.

rur. Aure$ti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Vilcea.

Sileni sah Ingareti, sat, situat

in com. Petricani, pl. de SusMijlocul, jud. Neamtu.
In ce prive$te vechimea aces-

tul sat, lata ce zice urmatorul

document :

O,

ef Milostive i lumite (sic) Doatnnei

rugnt milostivul Dumnezett, si a luT nevinovati. maid si afle pre Maria ta ciasta

Calle de comunicatie sunt :

putintea scrisoarea de la noT, cu bune

35 capre, 413 rimatorT.

piel i cu sinittate petrectnd, milostive

Doamne, dm tire MirieY tale, si a tot
sfatuluT MirieT tale, cit ne.ad venit cinstita
carte a MirieY tale la noY, dindu-ne

credincios boiarul Mide

stirepoftit
tale Ureche Vornicul, la Mirla ta si hotirim, la sat la Petricani, cu cilugiril de

la Agapia de citre satul lor Ingltresti,

printr'o bucati de hotar nu mult putin
lucro, dumneasa vornicul Ureachea, zicea

jud. Braila, de 2057 hect., ocu-

vad, 91 cal, 63 iepe, 2193

SILENI

381

www.dacoromanica.ro

ci e acel locsor a Petricanilor,

de Agapia zicea c'att fost a lor, lisatus'ati hube pirtile, si Vornicul Ureache,
chlughriT de Agapia, preste oamen1
bitrinT, din megieasY, anume Va-

sile din Urechei, i Pitrascu aprodul de

acoles i Bitcea cel bitrtn de acolea cacele ati vindut.el Cu rudele sale acel sat
Ingireti Agipianilor, si-att politit i vornicul

Ureache cu cilughriT si! de la

Sicul i Agipiani, si-Y giurifm cu mare

giurimint, i cum vor da eY cu sufletele

sale pre unde alt fost hotarul cel bitrin

pre acolea si hie si de acum hotarul.
Giuratu-iam inaintea a tot norodul cine
era acolea s'ad mirs eY pre unde all fost
de vac hotarul si cum ad stiut eT cu sufletele sale, pre acoles ati mirs, si multY
megieasT, ad fost de pre Imprejur la acel
hotar, totY cu totul att zis cit-T pe acoles
pe unde au mirs aceY oamenT bitrinT
no!, asisderile i cu multV boierY ce s'ad
trabnplat cu noY la acel hotar, , ali vitzut

cit-T pre acolo hotarul cel bitrtn, c'ait

fost un gard bitrin a Pecanilor impreunit cu a Ingarestilor, de yac, tot pre
acolo siind, de era trotan ficutu, pre
acelo mearseri i aceY bitrinY, ci si.
cunostea ci-T pre acolea, de necea le.

am ridicat pre acolea stilp si le-am

semnat locul tot de clitre toste
din prejur, i s'ati linda bine, cum ad
fost de vac, iatit de sare l mal satul A-

Opiani si faci

vre o

ptnii.

a nu

nu se tie de lege, Mina ta si uu crea! ci

almentrelea nii si va afla, ittri de-ar
ce-va pentru uric de la Alexandru Voe-

vod ce ne-ad aritat, si l'am luat de la

AglipienT, cid acel uric nu era al Ion,
nid nu seria loe, ce scria unuY Petre
Grec userel, c'ad fost la Alexandru Voevod, si 'T-ad Intrebat ati eY unce, san ispisoace sal nescare zapise, pre acel sat

si le scoati,

si sit

le pue de fati si

vedem cu ce in acel sat, g de

cine li-T acel sat, eY s'ad tigiduit,

la

n'ad nicY o ispravi, nid uric, nicY ipisoc

ce-ati zis c'ad perit, s'ati thnit cu cest

uric ce am luat, i uricul nu-Y a lor, ce
e! '1 titt de dititurit de la Claita col
bitrin, ce s'ad ficut clilughir acolea si de
la niste rudeniT a CliiteY anume Bicea,

SILINESTI

ce maY sus scrie, ce ad cumphrat de la

dlnyiY, drept aceea sii are e si aduce
nescare unce, sal alte ispisoace, Mdria

ta sit nu le crezY, a la nol le-ad efeduit cd n'ad nicY un dares, iard de aceia noY am grhit, 011/1 rugat pre vornicul, sit le si maY lase de intraceale pdminturY, si le-ait ldsat /tia seapte pdmin-

turI, din panca Petricanilor de pre unde

mergea bdtriniY, si din hotarul cel bdtrin
pre unde ad fost, de aceasta dm tire si
mIrturisirn Mdrie tale, milostivul Dumnezeti, sil ddruiascd MitrieY tale bune pdcY

si mula sKniitate, cu domnie indelungatd intru tara MdrieT tale de Hristos

amin Pis u selo Trdpesti, 1 leato 16143
Iule 6D (semnat) Mitrop. SuceviT Anastasiu, cNmdrasul Sekeli yi m dlY altY boierY
,i mazilY (Doc. pe hIrtie, la Archiva statuluY).

Silinesti (Ciulinesti), sal, fn par-

tea de N.-E. a com. Bivolari,

pl. Turia, jud. Iasi. FormeazA

un trup Cu satul Tablra MAnAs-

tird, trup situat pe malul drept

al riuluI Prutul. Pe marginea
de V. a satulur trece soseaua
judeteanA.

Are o populatie de 295

SILISTRA-NOU

382

lo-

cuitorT.

Vite : 220 vite marl cornute,

58 cal, 438 of si 84 eimAtorl.

Silistra, virf de deal, in jud. Consta*, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul com. Ostrovul, situat b
partea de N.-V. a plAseI si cea

de V. a com.; este unul din

virfurile dealului Ieral-Ceea-Bair;

are o inAltime de 135 m., fost

punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea ; acoperit Cu semanAturI, dominind
asupra drumuld judetean Ostrovul-Silistra, asupra cAir comunale AlmaliulPichet No. 3

prin fluviul DunArea ; la E., cu

Medjidia si Mangalia,

lul de E. al laculuI Girlita, for-

plAsile

matA din cAtunele Girlita si Ga-

despArtindu-se de cea d'intiiti

prin malul V. al laculul Vederoasa, valea Polucci, dealurile

lia; Ghiuvegea, la V., pe va-

Polucci, Uzun-Culac-Bair, EchiIuriuc-Bair, valea Caraaci-Alcea,

valea Baldirnac-Ceair ; la S. si

lea Ghiuvegea, si formatO din

cAtunele Ghiuvegea si Calaigi ;
Hairan-Chioi, la S.-E., pe dealul
Hairan-Chioi, cu cAtunele Hairan-Chioi, Bas-Punar, Cara-Aci-

la V., cu Bulgaria.
Este formatA din com. urb.
Ostrovul, asezatA in partea de

Sarapcea, Demircea, Malcoci,

V., pe malul DimAreT, mal purtind si numele de Silistra-Noud,

dind numele sda i plAsei, si din
22 comune rurale : Almaliul, la

Lipnita si valea Coslugea ; Mir-

V., pe piriul Aliman ; Aliman,

la E., pe malul de V. al bAltii
Vederoasa sati Limpezisul ; A-

Oltina, cu cdtunele Oltina si Cisla;

zarlic, la S.-E., pe vAile Hazarlic

si Enisenlia si formatl din cltunele Azarlic, Cherim-Cuiusu si

Ghiol-Punar ; Bugeac, la S.-V.,
intre DunAre si lacul Girlita ;
Bairam-Dede, la S.-E., pe valea
Afighinea, forman. din cAtunele
Bairam-Dede si Cialmagea ; Beilicul,

la N., pe malul V. al la-.

culuI Beilicul, format din cAtunele Beilicul, Bae-Cuiusu si Demircea ; Canija, la N.-V., pe valea Canlia ; Caranlic, in partea
centran, pe piriul Caranlic, formatA din cAtunele Caranlic si
Curu-Orrnan ; Carvan sati Garvan, la S., pe valea Carvan, formatA din cAtunele CarvanulMare, Carvanul-Mic, Veli-Chioi;

Cuzgun, consideratl ca com.

urb., pe piriul Cuzgun, la E.,

formatA din -ergul Cuzgun si

Sevendicul, Schender si Artnutlia ;

Lipnita, la V., pe valea

leanu, la N., pe malul de N.-E.

al laculul Mirleanu ; Oltina, tot
la N., pe malul de E. al laculuT

Para-Chioi, in partea centran.,

pe valea Ghiuvegea ; RegepCuiusu, la S., pe valea RegepCuiusu, cu cAt. Regep-Cuiusu
si Teche-Deresi ; Satul-Noti, la

N., pe malul V. al laculd 01tina, cu cAtunele Satul-Noti si

Pirjoaia.

Suprafata pl. este de 160316

hect., cu o populatie de 18054
locuitorl.
PAdurile si viile ocupA o mare
intindere ; pAsunile de asemenT.

Teren cultivabil e numal veo

20000 hect. Relieful soluluf e
acidentat de ultimelv ramificatiunr ale Balcanilor.
Sunt in plasA peste 12 bAltT,
intre care unele mad ca Oltina,
Girlita, Mirleanu etc.
E udatl de cite-va Oraje miel
si de DunArea, cu malul stlncos
si

in care sunt ostroavele, in

intindere totalA de 3500 hect. :

Pastramagi, Hopa, Ostrovul,Tilchia, Paculul-luI-Soare, $oimul,
Bimbasa, Pirlitul, Strimbul, Pu-

Constanta, ocupind coltul S.-V.

cAtunele Urluia si Cara-Amat ;

Dobromirul, la S., pe piriul Dobromirul, formatg. din cAtunele
Dobromirul-din-Deal si Dobromirul-din-Vale; Ese-Chioi, la S.V., pe valea Ese-Chioi, formatA
din cAtunele Ese-Chioi si CuiuGiuc ; Enisenlia, la S.-V., pe piriul Enisenlia si formatA din

al sAti.

cAtunele Enisenlia,

Bazirgian,

Locuitorii posedA : 2207 plugurI cu boT, 26 plugurI cu cal,

2218 care cu bol, 1756 cArute
cu cal ; 2 masinI de treerat, I
masinA de semAnat, 25 rnasinf

Se margineste la N. cu jud.
Ialomita, de care se desparte

Ciucur-Chioi, Nastradin si Teche-Chioi ; Girlita, la V., pe ma-

de secerat, 2 masinI de bAtut

porumbul, 38 masin/ de vintu-

de lingl DunAre ; din el se des-

face spre E. dealul Iapce-Bair.

Silistra-Nou, p/asei, din jud.

www.dacoromanica.ro

iul-StrimbuluT, Huzun -Ada si

Ostro vul-Lung.

SILISTRARUL

SILIFITA

383

rat, II triort, 286 grape de

construid la 1882, cu hramul

fier.

ril e de I 01,43. Venitul acestet

Adormirea Maicit DomnuluT, de-

statit pe anul 1896 a fost de

Vite : 239 armAsart, 3486 cal,

servitA de 2 preoti si I cintAret;

1984 let.

1991 lepe, 747 minjr, 92 taurts

9181 bot, 5605 yac!, 1740 viteT, 354 bivolt, 649 bivolr, 649
bivolite, 204 malacT, 99 asint,
5088 berbecI, 60447 ot, 24665
miel, 160 tapt, 1124 capre, 589
Iez1 si 2652 porct.
In plasA. sunt 66 industriast :
lemnart, ferart, potcovarl, cismart, etc.) ; 5 mort cu abur)",

o scoalA mixtA, frecuentatA (1899

20 morl de apA, 87 mort de

vint ; o fabricA de lumtnArY,

fabricl de tAbAcOrie si una de

sdpun, acestea in orasul de resedind Ostrovul.
Budgetul plAset este la veniturt de 112560 leT, lar la cheltuelT, de 73540 leT.
CAT de comunicatie sunt : Dunrea; pe lacurile cele mart ; pe
girlele de comunicatie ; pe cAile
comunale i judetene, care pun
In comunicatie satele i cAtunele
intre ele. Drumurile sunt : calea
nationalA Silistra-Ostrovul (Silistra-Nota); calea judeteanA Osti o-

vulCuzgun-Medjidia ; clile judetene Lipnita-Mirleanu, Lipnita-Hazarlic, Cuzgun-Enige si

nenumArate drumurl comunale
si vecinale.
Are 21 biserict parohiale, de-

servite de 18 preott, 16 dascAlf, I i

paracliserT si 19 cinta-

rett; 32 geamgit Cu 45 hogI ;

24 coale, din care i de bgetT

sii de fete in Ostrovul si 21

mixte prin sate, frecuentate de
1742 copa'.

Silistrarul, com. rur., jud. BrAila,

pl. VAdeni, situatA pe ves. Se
mArgineste la S. cu Osmanul;
la E., cu Chiscani i Tichilesti;
la N., cu Tudor-Vladimirescu

si la V., cu Urleasca.
Are o suprafad de 5290 hect.,

cu o populatie de 1769 locuitort ; 2 biserict, din care una

900) de 'II copa'. Scoala de

Silicani, sat, in partea de S. a

bAetT s'a infiintat la 1838 ; scoala

com. Gorba.nesti, pl. Miletinul,

de fete, la 1877.

jud. Botosani, asezat pe vale,

aproape de confluenta piriulut

Vite

1109 bol, 619 vact, 27

tautt 229 vitet, 917 cal, 2800

ot si 314 rimAtort.
Pe teritoriul com, trece calea
ferad Brdila-Bucuresti, pe o !un-

gime de 18 kil.
DrumurI : la BrAila, spre N.E., 19 kil. ; la Tudor Vladimirescu, strbAtind calea feratA

satulut GorbInesti cu Burla sau

Ursoaia. Are o populatie de 37
familir, sati 156 suflete ; o bisericd.
Vite : 150 vite mart cornute,

15 cal, too ol i 30 porcI.

Silitea, com. rar. i sat, in jud.

Brila-Bucuresti, spre N., to kil.;

la Movila-Mireset, spre V., prin
cAt. Traan, 15 kil. ; la Urleasca,
spre V., to kil. ; la Chiscani,

Mehedinti, plaiul Cerna,la 55 kil.

de orasul Tu rmil-Severin, situatA

spre E., 12 kil.

comuna Busesti; la V., cu co-

Comuna s'a infiintat la 1833,

cu locuitorr venitt din satele dim-

prejur, Cosorul, Muftiul, CotulLung, etc.

Armatele ruse si turce In trecerca lor la 1854 ai1 stat iarna

ad. Cele ruse ati mal stationat

si in 1877.

pe vale. Se mArgineste la E. cu
comuna Ponoarele ; la S., cu
muna Isvernea ; la N., cu comuna
Obirsia.
Satul formeazA comunl cu satele: DrAghesti, Godeanu si Turtaba, cu resedinta comunet in Si-

listea. Are o populatie de 890

suflete; 3 biserict, deservite de 2

preott si 6 antArett; o scoall

mixd.

Silistrarul, sat, in jud. BrAila,

Locuitorit posedA : 25 plugurt,

com. cu acelast nume, situat la

dreapta cala ferate, spre S.-V.
de orasul BrAila. S'a mArit la

30 care cu bol, 3 cArute cu cal;

700 stupt.
Are o osea care o leagA cu
soseaua Severin Balta Bala-

1879 Cu ocazia improprietArird.

Are o suprafatO de 182 hect.,

cu o populatie de 1060 locuitort ; o scoa11 mixtl, frecuentad. (1899-900) de III copir ;

2 biserict, deservite de 2 preott,
cintAret si I paracliser.
Vite : 600 cat, 1130 vite mart
cornute, 16to ot si 230 rimAtort.

de-AramA.

Budgetulcomund e laveniturT

de 915 let, lar la cheltuielt, de

591 leT.

Vite: 600 vite marl cornute,

69 cat, 780 o/, 1000 capre si
600 rimAtort.

Este udatA de 3 plrae, care

contribue la formarea riulut Co

sustea, ce curge prin hotarul

Silistrarul, stafie de dr.-d.-f., jud.
BrAila, pl. VAdeni, com. Chiscani, pe linia BuzAti-BrOila, pus
In circulatie la 13 Septembrie

1872. Se aflO futre statiile Muftiu (11,9 kil.) si BrAila (9,3 kil.).
InAltimea d'asupra nivelulut MA-

www.dacoromanica.ro

corauneT.

Silitea, com. rur., in partea de

E. a plAseT.Bistrita, jud. Neamtu,
asezatA de ambele pArtl ale dea-

lulul cu acelast nume, ce fol.' meazA hotar plAset de Sus-Mij-

SILITTEA

locul despre jud. Roman. Se margineste la N. Cu com. Margineni;

la V., cu o parte mica din pamin-

turile ce apartin com. Podoleni,

despartindu-se prin capatul de-

sp re N. a ramureT dealurilor
Orbicului, la S., Cu com. Costita
$iBuhusul; iar la E., cu jud. Ro.
man.
Este formata din satele : Birjoveni, Silistea, Romini, Bircul,
Gosmani si Runcul, cu o supra-

S1L1TEA

384

Forma sa teritoriala este aceea

a unuT drept-unghin inclinat spre
albiile Siretuluf si omuzuluTMare.
E formata din satele : Silistea,
tirbdtul, Balta-PorculuT si Buddiul.

Silitea. Vez! Grigoresti, sat, com.

Calinesti, jud. Botosani.

Are o populatie de 204 fa-

trita, situat In central com. Si-

mili!, sati 778 suflete ; 2 biserid,

doT

listea, spre E. celuT de al treilea

Taz (care e cel mar mare), ce for-

cintaretl; o s'coala in tirbatul.

meaza piriul Orbicul, de la iz-

Budgetul com, e la veniturT de

deservite de un preot $i

Silitea, sat, jud. Dimbovita, pl.

Dealul-Dmbovita, com. Raciul.

Silitea, sat, jud. Neamtu, pl. Bis-

fata de 4769 hect. 70 ariT, si O

populatiune de 2407 suflete.

3002 lei si la cheltuelT, de 2862,31

vorul sAd pe teritoriul comuneT,

cum si spre E. $oseleT judetene

le!.

Buhusi-Roman; asezat pe cul-

Dintre locuitoriT improprietaritT

Vite : 79 caT, 229 boT, 287 yac!,

765 oT, 12 capre si 160 porcT.

mele de V. ale ramurel dealurilor

Silistea.

Com, e udata de riul Siretul,

Intinderea satuluT, impreuna

cu a locurilor vecine ce-T apartin, e de 2176 hect. 46 ariT, cu
o populatie de 188 familiT, san
631 suflete.

In 1863, sunt 135 carT traesc si

's1 stapinesc locurile ca urmasT
al celor improprietAritT ; 16 lo-

cuitorT posea locurr din 1878.

Are 5 biserici, deservite de

4 preotT $'i io dasealT; 2 pcoale,
frecuentate de 73 elevI si 8 fete;

4 morl pe apa Orbiculul.

LocuitoriT posea.: 73 caT, I 16

epe, 630 bol, 622 yac!, 4 taurT,

1950 or, 185 rimatorf $1. '80
juncl.

Budgetul comuneT e de 5330

leT la veniturT $i de 5308 lei $1
50 banT, la cheltueh.
Comunicatiunea cu satele ve-

cine se face: prin drumul judeflan Buhusi - Roman, ce trece

prin satele Silistea, Gosmani,
Bircul ; prin soseaua comuna(petruita): Silistea-Lipoveni
(marginea jud. Roman), $i drumul natural Bircul-Hartesti, spre
IA

N. (com. Marginen si Lipoveni-

Runcu (din aceasta comuna) si

Mocani, spre S. (com. Buhusi).

Silitea, com. rur., jud. Suceava,

situata la N. plasel amuzul, spre

si de piraiele *o muzul-Mic, al-Velnitd, al SilisteT, al - Ple$eT, Su-

ceava, Racova (Sucevita), al-Lingurarilor, al-Pope!, al PorculuT si

Pirlitura.
Mosia e proprietatea d-lul Al.

Gr. Bonachi.

In intinderea comune e de
1570 falcl, din carl 66o fld pa.
dure, 745 fAld cultivabile, 195
fald final si restul, prundis, ripi

si teren putin productiv.

Silitea, altd numire a com. Butesti-Adunati, jud. Vlasca.

lul; la S., cu com. Dolhesti si la

N., cu jud. Botosani si cu Bucovina, de care se desparte prin piriul Racova, numit aproape de
gura si Sucevita.

aloa pe iazul Silistea.

Locuitorii posea: 56 caT, 146
bol, z I vaci, 480 oT, 43 rimatorT $i 42 juncT.

Terenul e ad in cea mal mare

parte accidentat, asa ca formeaza un sistem de dealurT izolate, acoperite aproape in In tre-

gime cu padurl.

Silitea, sat,cu 322 locuitorT, jud.

Silitea, atun al com. Birza, pl.

Argesul, pl. Topologul, facind

parte din com. rur. Fedelepoiul.

Oltetul - Oltul-d.-s., jud. Romanati. Se maT numeste $i Birzuica

$i are 6o de locuitorT.

Silitea sati Siliteni, sat, jud.

Arge$ul, pl. Cotmeana, facind
parte din com. rur. Bumbueni.
Silitea. Vezl Cristesti, sat, com.
Cristesti, pl. Cosilla, jud. Boto$ani.

N.-E. $i la 23 kil. de FAIticeni.

Se margineste la E. cu com. Liteni; la V., cu com. Valea-Glodu-

Are o biserica, deservita de

1 preot $1 2 dascalT ; 2 morT de

Silitea. Vezi Calinesti, sat, com.

Calinesti, pl. Siretul, jud. Boto$ani.

Silitea, sat, pe mosia li in com.

cu acelasT nume, jud. Suceava,
asezat pe dealul Silistea.
Are o populatie de 219 suflete ;

o biserica, cu hramul SI: Maria,

zidita. de Lupu Botez in 1861,

deservita de un preot si un dintaret.
Vatra satuluT ocupa. 8 l'ad.
Improprietaritl In 1864 sunt 9
frunta$T, 1z palmasf $i 19 codasT,

Silitea. VezTDracsani, sat, com.

Dracsani, pl. Miletinul - Tirgul,
jud. Botosani.

www.dacoromanica.ro

stapinind 72 ala
DrumurT principale sunt : la
Valea-GloduluT (3500 m) ; la Li-

S1L1TEA

SILIFTEA

885

teni (4500 m.) si la Stirbatul

(4400 tu.).
Satul a fost mutat unde se afla
acum de Constantin Botez. Mal
nainte se afla lingaSomuzul-Mic,
pe tarmul sting, acolo unde se
vede si asad o cruce : locul Sf.
Mese a bisericel satulul.
Inteun document prescurtat,
publicat in Uricariul de T. Co-

Aceasa slint i Dumnezeeascil carte,

ce se numeste Apostol, este cumpfiratli
de dumnealt Manolache Costachi, vel
logofdt *i este data biserice d-sale din sat

de la Utnbaresti, unde se porneneste

(Prea Curata 115satore de Dumnezefia

a fost aceasa carie roabl la Tdtaft,

cuitorl ; o biserica, cladita de

momea
Silitea, sat, facind parte din
com. rur. Prejoiul, pl. Oltetuld.-j., jud. Vilcea.

Impreuni cu alte cgrtY si s'a gIsit la anul

de la Adaza 7277 (1765), Maiil 21.

spre stiintK a scris aceasta, cucernicul intre preotY slujitoriil acesteY sfinte
bisericY,

drescu, vol. XVI, p. 293, se zice

Silitea, fost sat, pe dealul cu

acelasI nume, com. Dolhasca,
jud. Suceava.

Popa loan.

ca In schimbul unor case din

Dorohoiff, Ursache Davidel a
dat ea patra parte din sat din

Silitea, fost sat, intre Cristesti

Siliste, cu helesteff in Somuzul-

Sturdza Vocla 1-a desfiintat, mu-

jud.
Ialomita, pl. Borcea, cAt. Stefan Voda, pe Unja Ciulnita-CalArasi, pus& in circulatie la 17

Imputa, din tinutul Sucever si

pgrtile din Meresti, partea lui
Adam, ginerele luI Botez ...y

tind locuitoril in Motea.

Noembrie 1886. Se all intre

Silitea, stafie de
si Mosca, jud. Suceava. Mihaia

statiile Ciulnita (12,5 kil.) si CA-

larasi (14,3 kil.). Inaltimea d'a-

In 1803, Silistea, proprietatea

Botez4tilor, avea 24 liuzT, pl-

Silitea, celtun, de resedintd, al

comund Gumesti-Silistea, jud.
Teleorman, pl. Teleorman. Are

tind 304 lei bir anual, la cari

o populatie de 1577 suflete

1896 a fost de 4563 lei, 85 ball'''.

se mal adaugiail ebreslasiI ot

tams, cu 48 leI. Uricaruls, VII,
p. 254.

doud biserid ; o scoala ; 3 hect.

vie si 25 hect livezi cu pruni.

i

pl. Tu-

Silitea, sat, facind parte din com.

rur. Umbraresti, pl. Birladul, jud.
Tecucia, situat pe partea de V.
a Birladului, la 3 kil. i 200m.

tova, com. Hlaresti, spre S. de

satul Halaresti. Are o populatie
de 309 locuitori.

de resedinta comund, care e

Silitea, sat, in partea de N.-V.

Are o populatie de 72 famili)",

sal-1 276 suflete.

Teritoriul cat. este de 882

hect. LocuitoriI, fosa' clacasI si
improprietaritl la 1864, stapinesc tot teritoriul.
Comercial se face de 2 circiu-

mart

Are o biserica de zid,

cu

hramul Adormirea Malea' Dom-

nuluIs, zidit de Gavril Conachi In 1826 si care dupa moartea

lid a fost ingrijit pana la 1869

de Elena Sutu. La 1883 s'a

Silitea, izinc, in jud. Muscel, pl.

in aceasta lunca a fost un sat

pe care Turca l'ar fi robit in
noaptea de Paste. Aci s'a dat
peste urme de zidurl vechl, cup-

toare, vase de pamint i oase

a com. Arma.soaia, pl. Racova,
jud. Vasluiti, situat parte pe

valea Silitei i parte pe coastele dealurilor Silistea si Pungesti, ce start t'ata in fata, pe

de oameni.

Silitea, loe, pe mosia si com.

Vorniceni, pl. Baseul, jud. Do-

rohoiti, spre V. de sat, in ta-

o suprafata de 317 hect., din

rina locuitorilor ; se zice ca aid

In vechime era un sat cu bise-

care 31 hect. Ociare, 154 hect.

rica, i ca s'ar fi desfiintat de

loe de cultura, fina, imas ale

un fost proprietar, care a stramutat pe locuitori in Vorniceni de asta-zl.

proprietatei si 163 hect. ale locuitorilor, cu o populatie de 42

familir, san 213 suflete.
Locuitoril posea : i plug,
;
car cu bol si 2 carute cu
8 stupi ; 20 vite marf cornute,
236 cl, 9 cal si 8 rimatori.

reparat de locuitorl. Pe icoane

se afla data de 793; aceste Silitea, sat, fkind parte din

icoane ail fost luate de la alta

com. rur. Malaia, plaiul Cozia,

biserica care era .alaturr si care

aztazI nu mal exista. Pe Apostol se afla urrnatoarea inscrip-

jud. Vilcea, situat pe riul Lotrul, la 58 kil, de comuna Ola-

tie :

Venitul acestei statii pe anul

Riurile, cat Golesti. Se zice

Silitea, sat, in jud.

in Umbraresti.

supra niveluluI Mdrif, de 35m,57.

nesti, resedinta plaiului.

Are o populatie de 120 lo-

Silitea, loe, pe muchia dealului

pe mosiea Ghingeoaia, comuna
Cordareni, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoifi. Se spune cA aci a
fost sat. In 1842 facindu-se sapatuff, s'ati gasit monede primitive.

Silitea, mofie, in jud. Neamtu,

pl. Bistrita, com. Silistea, proprietatea d-lul Iordache Nanu,
49

65940 Moras DletIoriar Geograllo. Vol. v.

www.dacoromanica.ro

SILITEA

SILIFTEA-DEALULUI

386

care mal posea.: 5 ce, 116

Se invecineste la E. cu com.

bol, 53 vacf, 4 taurT, 12 viteT,

450 ot, 22 porcf, 12 plugurt,
8 harabale, 2 trasurT si case in
va/oare de 70000 let.

Urzicuta; la V., cu Galicia-Mare ;

la S., ca Afumati si Boureni
si la N., cu Cioroiasul si. Intorsura.

IVIosia aduce un venit de 32000

de la
localitate ieolatd, jud.

Olt, pl. Vedea-d.-s., com. 10letul-Vierosiul, la locul unde piriul Toleasa se varsa in Vedita,

unde a fost in vechime sat,

care se zice, s'ar fi pustiit de
Mart. Ruinele satulut se cunosc chiar azT, precum i locul
unde a fost biserica i cimitirul.

jud. R.-Srat, pl. Marginea-d.-j.,

com. Maxineni, pe maIul drept
al riuluT Siretul i azt locuinta
izolata.

Terenul este ses, accidentat

Bistretul, u nde locuitorit duc gnu,

porumb si de unde importa cherestea pentru case. Transportul

Piriu I- CruceT.

In vechime, cind s'a desfiintat satul Ciorol-Vecht, cite-va

familif a venit si s'aj asezat
pe un ses imprejurul unet
Azt aceast comuna cuprinde
Crucet si cat.
Cat.
Cioroiul-Noti este la 4 kil.. de
Silistea-Crucel.

Are o populatie de 2333 locuitorl ; 2 biserict, una in Sifondata la 1852, cu hra-

Silitea, pichet de gran:* id, pe

mul SfiintiT ImpratT Constantin

si Elena, si cea-l'alta in Cioroiul-

Dunare, linga com. Izlazul, din

jud. Romanati i in fata satelor

Not, cu hramul Sf. Haralambie,

fondata in 1885, ambele zidite

Calnovatul si Macrisani, din Bulgaria.

din ofranda locuitorilor, i deservite de 2 preotf si 3 cintaretT; 2

eoIT mixte, una in Silistea, care
functioneaza dinainte de 1864 si
cea-l'alta in Cioroiul, care func-

loc,

spre S.

de satul Paltinisul, com. cu ace-

lasf nume, pl. Prutul-d.-j., jud.

Dorohoiti, unde se zice ca odinioara ar fi fost un tirgusor, cu
numele de Badilita, tirg care s'a
distrus pi-in foc de catre 'Mart.

Silitea-Clugfireasc, loc, pe
Valea-Cobilef, mosia Vaculesti,
com. cu acelasT nume, pl. Cosula, jud. Dorohoiti. Traditia
zice ca in vechime ar fi fost aicT
un sat mare, i ceva mal departe

de el, un schit de calugart si

ca ati fost distruse de Mart.
Silitea-Crucef, com. rur., pl.
Bailesti, jud. Dolj, situata pe
sesul Silistea si pe un 01411 mic,
numit Balta-Ciorolulut.

Pe mosia Silistea-Crucei este

o moara cu abur!.
Comerciul se face cu schela

de movilele : Magura-lut-Gavrila,
Mgura - Pindaruluf, Magura-TiganuluT, Plestitele, Tcata, M6.gura-BouluT, Magura cu-Streaj,
Magura-cu - Chisai i udat de

catunul de resedinta SilisteaSilitea, vechiti pichet, Cu No.

96, spre hotarul Moldovet, in

sie, 1600 pog. s'ati dat in loturt, iar restul este al statuluf.

se face cu carele si carutele pe

calea comunala ce leaga com.
cu Bistretul si com. Negolul, si
pe elle comunale vecinale, spre
Rastul, Coveiul, Galiciuca si
Motatei.

In Silistea-Crucei sunt 6 circiumt si in Cioroiul-Noa, 2.

Budgetul comunel e la veniturf de 4646,84 ler si la cheltuelT, de 4187,15 lei.
Distantele: la Craiova, 40 kil.;
la Bailesti, 13 kil.; la Intorsura, 12 kil.; la Boureni, 5 kil.;
la Galicea - Mare, 22 kil.; la
Afumati, 5 kil.; la Urzicuta, 6 kil.

Locuitoril ati 170 vite marr

cornute, 48 ol si I I cal.

Silitea-Crucel, sat, jud.

pl. Bailesti, com. Silistea-Cru-

cet, resedinta Primaria Are o

populatie de 1350 suflete, o
scoala mixta, ce functioneaza
din 1889, frecuentat (1899

tioneaza din 1889, ambele fre-

1900) de 103 blett i 15 fete ; o

cuentate in 1899-900 de 293

biserica, fondata la 1852, cu

hramul Sfintit Imparatt Con-

copii.

Dupa legea din 1864, sunt

202 locuitort improprietaritT,

standin si Elena, deservita de

preot si 2 cintaretf ; 6 cir-

dupa cea din 1879, sunt 40 in-

clumT.

suratel.
Suprafata teritoriulut comunal

este de 3826 pog., dintre carr

3371 pog. patnint arabil, 200
pog. fineata si 255 pogoane vi/.

Mosia se numeste SilisteaCrucet si este a statultit, aren-

In apropiere de catun trece

calea ferata Craiova-Calafat.

Silitea-Crucel, malle a statuluf,

judetul Dolj, plasa Bailesti, comima Silistea-Crucet, arendata
(1885-95) Cu 50750 lei anual.

data (1885-95) pentru 50750

Suprafata vinduta: 964 hect ; su-

Inainte apartinea mandstiref Ca-

prafata ramasa : 357 hect. Inainte apartinea manastiret Caluluid si se numea Mosia-Manstiret Caluiulut. Din aceast mo-

sia Manastirea Caluiuluf. Are pe

www.dacoromanica.ro

luiuluf, cind se i numea Mo-

dinsa o moara cu aburi.

Silitea - Dealulul, sat, facind

SILIMA-GLAVACIOCUL

parte din com. rur. Filipesti-dePddure, pl. Filipesti, jud. Pra-

bisericer, i resturile din funda-

Moldova, cu oaste LesascA, se

mentele curtilor boerestT.

lovi cu Ldpusneanu la locul

Verbia pe Jijia, si invingind

hoya. Are o populatie de 299

o bisericd, ziditd la
1833 de State si Mitrea, doT
monahT, care s'aii asezat ad.
Ad i a fost un schit de cAluggrite, care s'a desfiintat in
locultorY ;

urma unel hotdrirT consistoriale,

iar augdritele a fost mutate

Silitea-Vechfe, /0c, spre V. de

satul Viddeni, com. Lozna, pl.
Berhometele, jud. Dorohoiu, pe

care a existat din vechime un

tirg cu numele de VIddeni. Se
cunosc si astdif urmele temeIiilor de case si pivnite.

la mAndstirile Zamfira si Su-

jud. Teleorman, pl. Teleorma-

Silitea-Vechfe, loc, pe coasta

vdiT Muschioasa, de pe mosia
Miclduseni, com. Corldteni, pl.
Cosula, jud. Dorohoiti, unde se

fostd a StatuluT, de la care

&ese resturl ce probeazd ur-

sana.

Silitea-Glavaciocul,

SILISTENI

387

in

a cumpdrat'o d-na Maria Al.

mele unuT sat.

Manos, spre a rotunji domeniul

Silistea-Gumesti. Fdcea parte din
averile mAndstirestr si era inchinata mndstireT Glavaciocul, din

jud. Vlasea. Are o intindere

de 790 hect.

cdtun (tira), pe
cimpul BdrAganul, jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. CAlrasi-VechT,

Silitea-Vechle, loc, in tarina

satuluT Orofteana - Sutu, com.

Orofteana, pl. Herta, jud. Dorohoiil, unde se cunosc urmele

locuintelor si a bisericeT. Traditiunea spune c aicT ar fi fost
un tirgusor mic, care s'ar fi nimicit in rdzboiuT cel mare avut de
Stefan-Bogdan-Vodg. cu TurciT.

In apropiere de statia Silistea

Despot, lug. Domnia. (Letopi-

set, tom. I, pag. 211).

La 1597, Irimia-Vodd, fiind
alungat de Mihaid-Viteazul, care

cuprinsese toate tdrile Romine,

ajunse pe Jijia, la un sat

anume Verbia, unde urmind
Il

rdzboid cumplit, Mihahi invinse.

O movild stA ridicat inca peste

trupurile mortilor. (Letopiset,,

tom. I, pag. 255).
De intimpldrile istorice, rezultd evident existenta satuluT ;

el se pare a fi existat chiar si

mal in urmd dupd aceste doud
rdzboae, dupA cum rezult dintr'un document istoric publicat
In Ateneul Romtn, si care aratd

cl : cDomnul Stefan Toma a

adunat sfatul TdreT la 1623,

pentru rgpirea fAcutd de Hatrnanul-Balica, a satului Verbia

de la mAnAstirea Sucevita din
Bucovina, pe care mosie a stdpinit-o mAndstirea pind la anul

a edil' ferate Bucuresti-Fetesti.

Silitea-Vechle, loc, pe mosia

Miculinti, com. Cotusca, plasa

1600 cind a fost rdpitA. de Hatman.

loc, din

Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti, unde

se vdd putine urme ale unel

prin alte intimplArT necunoscute

sus de satul Ghireni-Curt, com.

Cotusca, pl. Prutul-d.-j., judetul

Dorohoiii, unde a fost sat posedat de familia SlAvild. Aceastd

fatnilie e printre cele mal- vechT ale

bisericT, ce se pare a fi fost de

zid, si care se zice cd s'a distrus de Tatari odatd cu satul

ce a existat ad.

MoldoveT. La 157o, in domnia

Tul Ion-Vodd-cel-Cumplit, Savia

era hatman.

Silitea-Stejerei, silifte, la N.-V.

comuneT Matra, dincolo de riul
CAltn.tuiul, jud. Teleorman. Pe
timpul ocupatiunel turcestI a
fost ad i un cioflic (post de pazd).

La Stejerei a fost sat.

Silitea-Vechle, loe, spre E. de

satul Dersca, com. cu acelasT
nume, pl. Berhometele, jud. Dorohohl, unde se cunosc incd bine
urmele satuluf, locul altaruluT

Silitea-Verghia sa Verbia,
loc, jud. DorohoiA, pl. Cosula, pe
coasta i esul din dreapta riu-

luT Jijia, la hotarul despre Dimdcheni si Corldteni, pe mosia

Vdculesti. Aici a fost din vechime un sat mare, numit Verghia sad Verbia, ce s'a nimicit
cu totui in urma rdzboaelor ce
aU avut loc pe aceastd localitate si anume :
La 1561, in timpul Domnief
lui Alexandru Lgpusneanu, s'a
ridicat contra-I Eraclide Despotul, care intrind fr veste in

www.dacoromanica.ro

In urml de la aceastA datd

se pare cd s'a desfiintat satul,
lar mosia s'a intrupat cu totul
In mosia Vdculesti, ne mai Ostrind numirea vechTe de cit localitatea aceasta, numitd Silis-

tea-Verghia, pe care a existat

satul.

Silitei (Valea-), vale, jud. Muscel, pl. Argeselul, com. Voroveni.

Se zice cd pe aceast vale a

fost in vechime satul Voroveni
cd s'a desfiintat in urma unuT

hrisov Domnesc, dat pe timpul

cind Domnia era in Tirgoviste.

Siliteni, com. vier., pl. Ocoluld.-s., jud. Mehedinti, la 19 kil.

de orasulTurnul-Severin, situatd

pe o pantA de deal.

SILISTIOARA

388

Are o populatie de 700 lo-

Topalul, coprins intre D u fiare, la

V., Valea-Alvanes ti la N., D ealulOlaculut, la E. si Valea-Ola-

cuitort ; 156 case; o biserica, cu

culut la S. Este acopeiit in cea

E formata din satul cu acelasf

nume.

un preot si 2 cintarett; o &-

mal mare parte cu pietris si este

duma.
Locuitorit posea : 30 plugurt,
56 care cu bol, 2 crute cu cal;
40 stupf; 400 vite mart cornute,
3 ca, 400 oT si 300 rimatorT.
Prin com. trece soseaua Turnul - Severin Pfetrele- Rosif-

strabatut de drumul comunal

Govodarva.

Budgetul com. e la veniturt

de 1328 lei, iar la cheltuelt, de

Boazgic-Topalul. Este situat in

intru cit-va de pl. Tirgul. Birladul

primeste in aceast pl. pe dreapta
piraiele : Bilavoiul, Buga, Horoeta
Simila, incarcata pe stinga cu

kil., la N. de ruinele Cala-Chioi.

Bogdana adausa Cu Bogdanita

si pe dreaptape Minzatelul. Toate

Silvestru, pichet de granild , pe

Dunare, in dreptul com. anca,
jud. Romanati.

Simbotinul, cdtun de resedinta

tuat Ruga Dunare, pe soseaua

Corabia-Mgurele, la 4 kil. spre

E. de Corabia i la 38 kil. de
Caracal. Dunarea are aci 1500
m. latime si o adincime de
32-38 m. in timpul apelor
mijlocif. Altitudinea terenulut
d'asupra niveluluf Maret este
de 53 m.
Are o populatie de 495 locuitorf; o scoal; o biseria, cu
hramul $f. Nicolae (1863), deservita de un preot si 2 cintaretf.

In istoria Tara' este insemnata,

fiind-ca pe ad i a trecut Dunarea
armata romina in ajutorul RuOlor la Plevna. Un pod de vase

s'a construit peste Dunare si

M. S. Regele trecu in revista
la capul podulut batalioanele
romine ce mergeati la lupta.

Silistioara, insuld, in Dunare, in

dreptul satulut Cu acelasf nume,

jud. Romanati.

Falda, de care se desparte asemenea prin hotare artificiale.

Pamintul plaset este parte
deluros si parte ves.
Este udata in partea de S.-E.
de riul Birladul, care o desparte

partea de S.-V. a plaset si cea

de V. a -com., la 3 kil. spre S.
de catunul Topalul si la i 1/2

1316 leT.

Sili9tioara, com. rur., in Sudulpl.

jud. Romanati,
formata dint'un singur sat, si-

SIMILA

al com. Cartiul, pl. Vulcan, jud.

Gorj, laN.-E. comunel, pe partea

dreapta a riulut Jiul.

Are o suprafat de 376 hect.,
Cu o populatie de 94 familiT,
sarr 404 suflete.
Are i biserica de zid, cu
preot si I cintaret.
Locuitorif posea': 16 plugurt,
35 care cu bol, 2 carute Cu cal;
275 vite marf cornute, 15 cal,
433 of, 165 capre si 366 rim5.-

tort
Este udat de apa Simbotinul.
Comunicatia in catun se face
pe soseaua comunala, care
pun e in legatura la N. cu Porceni,

iar la S., cu en. sati de resedinta.

Simianul. Vezt Simianul,

acestea piral& 41 a sorgintea

In cuprinsuI acestet plasf, udind-o

deschizind va! frumoase

fertile si formind tot ()data o
multime de lazurt, din care se
scoate o cantitate insemnata de
peste.
Cultura cerealelor si cresterea
vitelor sunt ocupatiunile principale ale locuitorilor. Cultura
viet ocupa o suprafata de 593,25

hect., din care 30 hect.

nelu-

cratoare si livezile cu prunf, o

suprafata de 222,50 hect.
Se lucreaza in vr'o 2 centruri
rotaria si lemnaria; se face inteo
localitate mangalul ; are 2 morl
cu vaport.
Comerciul se face de 158 persoane.

Este strabltuta de 3 drumurf

maT principale :soseaua nationall
Birlad Vaslui ti, ce merge pe malul
drept a riulut Birlad, pana aproa-

pe de extremitatea de N.-E. a
judetulut, de unde apot trece pe

plasit, in partea de N. a
jud. Tutova. E udata in toata
lungimea sa de la N. spre S.,
de piriul Simila, ce curge prin
partea de V. a el.
Se margineste la N. Cu jud.

malul sting al acestut

so-

seaua vecinala Birlad-Bogdana,

ce incepe din soseaua nationald
(com. Simila) si merge spre N.,
la marginea judetulut si trecind
prin com. Bacani, Raddesti, Bogdamita si Bogdan ; linia ferata
Birlad-Vasluifi, ce vine din pl.

Silistioara, pichel de granit,

Vaslui, de care se desparte prin

hotarele artificiale ale mosiilor limitrofe; la S.-V., Cu pl. Tutova,

pe limare, Ruga satul Selisti-

de care se desparte asemenea

din urm linie, atinge numat pe

oara, jud. Romanati.

prin hotare artificiale ; la S.-E.,

cu pl. Tirgul, de care se desparte
parte prin riul Birlad, parte prin
hotare artificiale si Cu judetul

o mica distant aceasta plas.

Silnistea,f es, in jud. Constanta, pl.

Hirsova, pe teritoriul com. rur.

www.dacoromanica.ro

Tirgul si duce la Vasluid. Aceast

E acum unit cu pl. Tirguluf.

Singura pl. Simila, are 15
com. rur. i 51 sate, cu o popu-

SIM1LA

SIMINICEA-BALS

389

latie de 13628 locuitorl ; 33 bi-

sericl, din care 4 ati fost schiturI ; I spital rural cu 48 paturI.

In pl. Tirgul-Simila sunt 33
scolf primare mixte si i coala

de catun.

Simila, vale i Ala, ce curge

prin parea de V. a plasel Simila, jud. Tu tova. Izvoreste din

com. Floresti, curge de la N.

spre S. si se vars in dreapta
riuluI Birladul, la satul GuraSimila, dupl ce a udat teritoriilc com. Floresti, Minzati, Ibanesti, Bacani i Gura-Simila. Pri-

meste pe dreapta plrlul

lar pe stinga plrful Bogdana, incarcat de plrlul Bogdanita. Pe la 1475, se numea
Smila.

Simileasca (Iorguleasca), com.

rur., in jud. Buzaa, pl. Sal-ata,
situan pe malul drept al riuluI
Buzaul, la 2 kil, de orasul Buzar'.

zmIrcurT, prund, gropI de elramidarif, drumurI i vatra satelor. ProprientI mal insemnate
sunt: Negreasca, Simileasca, Va-

tra-Episcopid (a statulul),
ceasca, Simileasca, Protopopeasca, Chirculeasca, Spatarul I, SO.tarul II, Spatarul III si Tres-

tianca (particulare). Terenul e

ses, p'alocurea baltos, din care
cauza e intrebuintat pentru grddinI de zarzavat.
CM de comunicatie are mal

multe sosele, care plena din

i trec prin teritoriul saii,
pe care Il ocolesc aproape de
toate partile.
ora

Teritoriul corn. fiind mare

parte proprietatea Episcopief,

Episcopif asezaiei aci atit pe Ti-

gani robI, clt i ludele ce li se

dedeati prin diferite chrisoave
domnestI, care aj pus fondamentul com. Satul Banceasca
luat nastere in urma stabilirei
a tirguld DragaiceI.
Odaia - BanuluI i Spatarul se

a com. Vetrisoaia, pl. Prutul,

jud. Flci, asezat pe platoul
din sesul PrutuluI, formind un
trup cu satul Vetrisoaia, despartit printr'un mic sant.
Are o suprafata de 1795 hect.,

Cu o populatie de 87 familif,
sati 388 suflete.
Are o scoala, infiintata In 1878,

frecuentan de 40 elevI ; o biserica vechIe, deservita de

preot si 2 dascalf.
Din mosie, d-1 C. State posea 1795 hect. pamInt, iar d-I
Pavel Popov, 600 hect.

Simineti, es, se intinde in partea de N.-E. a com. Vetrisoaia,

pl. Prutul, Intre glrla Prutetul
si 1-1111 Prutul, pe o suprafata

de 635 hect.; este bogat in

fi-

flete i locurI cu pasune. Pe in-

tinderea acestuT ses sunt 2 baltl:

Paladea, Balta-Mare, formate din
varsarea Prutuld, unite prin
la-Butucilor si despartite una

de alta printr'un grind, lar in

timpul inundatiilor se impreuna
apol se scurge in Prutul, prin

ca i Spatarul, cu o populatie

mentioneaza in mal multe acte

de la inceputul secoluluI trecut.
Are de vizitat localitatea Ciu-

de 1700 locuitorl.

mati.

bogate in pescariI. Intre baltI

E formata din catunele : Bnceasca, Odaia-BanuluI, Simileas-

Are o scoald in cat.

rlul Prutul se intind dotad

ceasca, frecuentan. de 32 elevf

si 9 eleve ; o biserica, In cal.

Simileasca (Iorguleasca), cd-

Simileasca, cu hramul Sf. Treime,

BUZLI, Cu 720 locuitorI si 167

case ; are subdiviziile : Cliserul,
Simileasca Banul, Caramidaria
Ursari.

deservita de i preot i i cintaret ; 9 circiumI ; io morI de

I piva.; 2 fabricI, unde se
transforma. In petroleti pacura
ce se extrage de la Cuculesti ;

apa ;

GIrla-luI-Filip. Ambele baltl sunt

tun, al com. Simileasca, jud.

luncI de lozif : Bardnoasa si

$aitanele. In dreptul acestor
luncf, Prutul formeaza un cot
numit Cotul-Moarel.

Siminicea-Bal, sat, in partea

de N. a com. Salda, jud. Bo-

Similioara, sat, in jud. Tutova,

tosani, in dreapta SiretuluI. Are

I insem-

pl. Simila, com. Bogdana, la S.-E.

o suprafata de 1143 hect., cu

nata fabrica de faina, i altele 2

mal' miel. Comerciul se face cu
orasul Buzati.
Vite : 281 bol, 194 vacf, 86
viteI, 93 cal, 82 Tepe, 52 mInjI,
2300 oI, 6 capre, 5 asinI i 21 I

de satul Bogdana. Are o populatie de 62 locuitorI. Aici se

face In fe-care an un iarmaroc,
la 6 August, cInd este tot-odata
hramul bisericeI din acea

o populatie de 286 familil, sau

1402 suflete ; o scoala mixta,
frecu en tata (1899-900) de 47
baetI si 9 fete ; o biserica, de-

2 fabrid de postav ;

porcI.
Are o suprafan de 4445 hect.,
din care 1586 hect. arabile, 263

hect. padure, 428 hect. firman,

751 hect. izlaz si 417 hect.

comuna..

Similioara, schit,

in satul Cu
acelae nume, jud. Tutova.

Simineti, sat, in partea de N.

www.dacoromanica.ro

servia de i preot si 2 antareti ; 3 circiumT.

LocuitoriT sunt RusT romani-

zaV si se ocup cu lucrarea pamintuluT.

Locuitorif posea : 320 vite

marT cornute, 52 cal, 432 oT,

SIMINICEA-MICLESCU

390

si 117 porcr; 54 stupI Cu

al-

Simtiasul, tnunte, in jud. Neamtu,

Siminicea - Miclescu, sat, in

In grupa Cicul-Tarcaul. Are o

indltime de x372 m. E situat in
susul piriulul Bratesul.

bine.

dreapta SiretuluI si in partea de

V. a com. Calinesti, pl. Siretul,
jud. Botosani. Formeazd un singur trup cu satul Siminicea-Bals
din com. SaIcea. Are o supra-

Simul, sa Panait-Simul,

SINA1A

fost niste scutelnicl intrebuintatl

pentru paza mnastireI si cultivarea mosiilor mAnAstirestI.

Constantin Brincoveanu este

cel dinttiA, care prin hrisovul
sati din 9 Martie 1701, a scutit 40 puscasT ; apoI Nicolae Ma-

tun, pe malul drept al riuluT Siretul, in jud. Braila, com. Cotul-

vrocordat (1711) adaoga io fa-

Lung, la 5 kil. spre V. de satul

milir de scutelnicI, Grigore Ghica

fata de 279 hect., cu o popu-

Cotul-Lung.

latie de 151 familif sati 609 su(rete, locuind in 141 case.

Are o populatie de 4 familif,

saii 16 suflete.

(1735), inca 30 si Mihaiti $utu

(1783), inca 24 scutelnicI.

Are o biserica cu i preot

2 cintaretI ; 2 circiumI.
Vite 181 bol I vacI, 29 cal,

129 oI si 142 porcI. Locuitorir

au 19 stupl cu albine.

Siminoca, bala, in jud.

si pl.

Tulcea, pe teritoriul com. rurale

i anume pe acela al
catunuluI sail de resedinta ; este
Satul-Noti

situat in partea de N. a plasiI

cea de S. a com.; e format
de bratul Chilla, in una din revarsarile sale anterioare ; acum
e cu totul izolata i inconjurata

Vite :

too vite marl cornute,

30 cal' si 20 porcI.

Sinaia, com. urb., jud. Prahova,

plaiul Pelesul, la 450,21 latitudine N. si 23,014 longitudine E.,
situata pe valea riulul Prahova,
la 66 kil. de Ploesti, capitala
jud. Aci e resedinta plaiuluT PeIn timpurile vechT, Sinaia a-

care de oaste, de birul ostieI

partinea de com. Podul-NeaguluI,

si al lefilor, de birul untuluI, de

rinduiala vacilor si a oilor, de
plata chanuluI si a sultanuluT,
de haraciii, de lipsa haraciuluI,
de velichif-seama, de seama a

ce se intindea de la Predeal
pana la Posada. La 1864, cat.
Posada si Podul-Neagulul s'ati
alipit la Comarnic si la 1874,

unghiulara, o intindere de 140

hect. si contine putin peste.

catunele ramase, dupa dorinta

M. S. RegeluI, aj luat numirea

Simion (Muntele -) Danciul,

Tojan i Laposul, pddure, in

de Sinaia, avind primaria la Busteni.

La 1884, catunele : Predeal,
Azuga, Busteni si Poiana-Tapu-

toriul com. Paltinul, pl. Vrancea,

jud. Putna, apartinind locuitorilor din com. Paltinul si celor

din ct. sale: Voloscani, Ghebari
Prahuda.

Simionesti, sat, in jud. Roman,

pl. Moldova, com. Cordunul,

spre N. de satul Cordunul si la

1764 m. de el, pe malul sting
al riuluI Moldova.

Are o populatie de 438 locultor!.

Locuitorli posea : 231 vite

marI cornute.

Este legat cu orasul Roman

prin osea. Se numea mal inainte i Izvorul.

si de ceard, de gdleata si de
fin, de sacharele (rechisiti, de

numaI cu stuf; are o forma drept-

intindere de 700 hect., pe teri-

AcestI scutelnicI aU fost prima

populatie stabila prin aceste tinututi; decr prima populatie stabila isI are inceputul o data cu
fondarea mandstire Sinaia.
Scutirile acordate de Const.
Brincoveanu puscasilor manastireI Sinaia ere' urmatoarele : de
birul marunt de tara, de miere

doua si a treia (pentru echilibrarea budgetelor), de cheltuiala

visterie, de rinduiala i satara-

lele care se pun pe seliste, de

podvoade (care de transport mi-

lui s'ati deslipit de Sinaia, formind o com, notia, sub numele

litare), de mertice (pentru amploiatiI turcestI), de conace si

de cal de olac (serviciul postal)

de Predealul, raminind alipite la

Sinaia numaT Izvorul i Furnica.

si de alte de toate dajdiile

rinduelile, ori cite ar mal esi

Prin legea din 1880, Sinaia

a fost declarata com. urbana.
Documentele vechl spun c

pe an in tara de la visteria domneasca, nimic val si bintuiala sa

in vechime aceste locurT erati

acoperite cu plduri seculare.

Asisderea si de oerit ale lor

drepte bucate pana la t000 si

SpAtarul Mihai Cantacuzino,

fondatorul mandstireI Sinaia,
spune, inteun document, cd inainte de fondarea manastireT Sinaia, pe aci era pustie i numaI
padurr se afla acolo. DecT, ina-

de dijmarit, stup/ 300, rimatorI

400 sa fie iertatT, niel o data

inte de 1690 aceste locurI erati

nepopulate.
Primif locuitorf al SinaieI,

www.dacoromanica.ro

de nimenea bintuitT se:1 trasl

nu fie.
Locuitoril
inmultit din

zi in zi prin numeroasele maritisurI cu ciobaniI, carT dupa casatorie se stabileali aci.

Populatia com. Sinaia s'a in-

SINAIA

391

multit In jumatatea a doua a

canr. In timpul veril, diferite ho-

secolulur al XIX-lea, mar ales

telurr pi restaurante staa la dis-

de la 1880, de cind Sinaia a

devenit repedinta de vara a Majestatir Sale Regelur Carol I, care
a construit aci, la spatele ma-

nastirer Sinaia, inteo luna, in

forma de amfiteatru, inconjurata
de stincr Cu virfurr plepuve pi

de brazI secularr, maretul castel Pelepul, la poalele muntelui

Piatra-Arsa.

pozitia vizitatorilor.

Cine a cunoscut aceste loca-

cind anual pana la 5000m. C.

lemarie de brad pi molift, pen-

indestul mira, a intr'un interval

tru constructiunT pi timplrie.

atit de scurt in locul putinelor

case taraneptr, ce semanail Cu
colibele pustnicilor, se gasesc
azr constructiunr moderne pu.
bucepi private pi multime de
vile pi de case in stil tardnesc
frumoase.
Linia ferat., construit pe ma-

se datorepte numar M. S. Re-

lurile Prahover, unepte centrul

Tarir cu punctul Predeal, trecatoare in Transilvania. oseaua

naia pi vazind frumusetea cu

care natura a inzestrat aceste

locurr pitoreptr, ari hotarit a face
din Sinaia, repedinta domneasc

de vara.
Comuna Sinaia are dona ct.:
Izvorul pi Furnica.

Are o populatie de 525 familir, sail 2210 loc. (1900); o

pcoala mixta, frecuentata (1899
900) de 103 copir; mAndstirea
Sinaia, restaurata, apezata pe
deal, inteo frumoasa pozitie ; un
parc frumos ; un stabiliment de
hidroterapie ; hotelurr frumoase ;

o statie a dr. de fier

Ploepti-

Frontierd; 2 biurourr telegraficepoptale, farmacir, etc.

Vite : 63 cal, 108 bol, 87 vacr,

27 viter, 157 or pi 118 porcr.

Locuitorir cdt. Izvorul s'aj im-

proprietarit /a anal 1864, parte

pe mopia d-ner Zoe Brincoveanu,
parte pe mopia Eforier Spitalelor
civile ; ceT din cat. Furnica s'el

nationala Ploepti-Predeal, ce vine

despre Comarnic, strbate acest

oras. O alta posea vine din com.
Moreni la Sinaia, legindu-se ca
poseaua nationala Ploepti - Predeal.
Locurr insemnate in com. sunt :
spre N.-V. de mandstire, la

pi ocupa 45 lucratorI rominT pi

germanr.
V. Pelepul (Castelul-).

Sinaia (Amarul), cdtun, al com.

Amarul, jud. Buzati, Cu 200
locuitorI pi 49 case.

Sinaia, mndstire, jud. Prahova,

zidita la 1695 de Marele SOtar Mihaii1 Cantacuzino, fiul pos-

Ana, ande odata se zice a ar

fi fost o vechre bisericut, ce

multa pi manastirea Buceagul.

N umirea de Sinaia a dat'o

servea de casa de rugaciune pri-

mAnAstirer,

milor eremitr al muntilor 13ucegi.

zino, dula cum se vede din

Aci, la sfinta Ana, este o stinc

inaltd, unde se duc vizitatorir

acta de fondatiune : Am zidit

din temelie pi am* indltat un

din Sinaia, In care scop s'a con-

schitipor,

struit o frumoasa posea pana

dupa asemnarea Sinaier cer

marr pi dupa cum arata pi Pa-

acolo.

Sinaia e coprinsa la N.-V. de

pirul muntilor : Omul, Caraima-

triarchul

sptarul Cantacu-

numindu -se

Sinaia,

Tarigradultit Gavriil

Cumpatul, Gagul pi Gagutul, Pis-

(1702), c.... pe care Sinaia ari

numit'o bine-facind, indetnnindu-se de multa dragoste pi cucernice. ce avea catre sfintul pi
de Dumneza umblatul muntele.

cul-Ciinelur, Coltil- lur-Babep pi

Sinai.

nul, fepir, Piatra-Ara, Furnica,

Virful-cu-Dor, Paduchiosul, iar
in partea de S.-E., de virfurlie:

etul.

Com. Sinaia e udata, afara de

riul Prahova, de girla Pelepul,

formata din izvorul Pelepul pi

de 34 circiumarr, hangir pi la-

Fabrica de cuie de fier,

care a inceput s functioneze
la /amarle 1892 pi produce anual o cantitate de un milion
pi jumatate kgr. cuie de sirma

2 kil., localitatea numita sfinta

gea din acel an, la poalele muntelur Furnica, proprietatea Eforiel Spitalelor civile ; lar cer din
centrul orapulur el locurr cum-

Comerciul in com. se exercita

Fabrica de var hidraulic,

tot a d-lur Costinescu.

telniculur Constantin, numita de

Dositei Patriarchul Erusali-

improprietdrit la 1880 dula le-

parate de la Eforie, in baza legilor de la anul 1872 pi 1880.

Popovicr pi Costinescu. La anul

1888, d-1 Costinescu a montat-o
cii mapinr perfectionate, produ-

litatr mal inainte, nu se poate

Situatiunea prospera in care

se gasepte azr %ralea Prahover
gelur Carol, care, la /ulie 1871,
tmpreuna cu iubita noastr Suverana, vizitind manstirea Si-

SINAIA

Pelepelul

pi

varita cu izvorul

sfinta Ana pi piritil Valea-Rea.

Stabilimente industriale sunt
in Sinaia :

i. Fabrica de cherestea, infiintata la anul 1879 de d-nir

www.dacoromanica.ro

Sub numirea de manastirea

Sinaia intelegem cetatea ca biserica pi chiliile vechr.
Tata inscriptinnea ce se gasesee apata in piatra, d'asupra
arcader din auntru :
tZugritvitu.s'a aceastK sfllottt biserich,
In zilele Domnultit Ion Alex. Constantin
Moruzi Voevod, fiind Mitropolit Dositetti, O s'a stivirit prin toatit o3teneala

SINAIA

392

cheltuiala pdrinteluY egumenuld Darnaschin, 1795.

Nu este referitoare la zidirea

manAstireT,

ci numal la unele

reparatiunT, acute de Egumenul Damaschin, cAcT inscriptiu-

nea sApata in piatrA si pusA la

frontispiciul bisericel marl e urmatoarea :
La cursul anilor de la MIntuitorul
nostru Hristos, 1695,
zidit sfInta

mandstire Sinaia, de fericitul intru pu.

menire ctitorul Mihail Cantacuzino, marele Spdtar, /atril cinstea AdormireY Pea
SfinteY de Dumnezed Ndscdtoare; iar la
leatul 1848 s'a maY ad'ogat la ace3std.
sftnt bisericti, in zilele Prea Luminatu-

luT nostru Doma Grigure Dimitrie Bibescu Voevod, cu blagoslovenia Prea

i Mitropolit al
TareY, D. D. Neofit, cu cheltuiala caseY
si din afiorosirile fericitilor clitorY, In
numele Prea Sfinte TreimY j In cinstea
Adormirer Prea Si. Ndscdtoare pe Dum-

sfintituluY Archiepiscop

nezed, s'a Inceput zidirea acesteY bisericY

de rogu In stdritia Prea Cuviosule losaf

Arhimandrit, ?rara care sus numitul
si rdposat In Domnul si s'ad desdvirsit
prin stdruinta, ostrdia i osteneala Prea
Cuvio1eY sale PdrinteluT Paisie Arhimandritul acestuY sfint
1846.

Biserica cea nou s'a inceput

la 1843 de staritul Iosaf, si s'a
terminat in 1846, de staritul Paisie.Acum de curind s'a restaurat.
MAndstirea Sinaia a fost una
dintre cele maT bogate din Tara.

Pe lingA averile lasate de fondator, mAnastirea maI poseda

mosiile : Grosani (Buzdti), Chizesti si Matita, Cimpina i Dudesti, Valea-Rea, Piatra-ArsA si
altele.

Ea era scutita de toate

iul In privigherile sale de mie-

zul nopter, d'a esi pe culmea

dealuluT, unde se aflA astAzI
mAnAstirea Sinaia. In noaptea
de sf. Maria-Mare, acest calugAr, dupa sAvirsirea rugAdunilor, fiind obosit, a adormit.
Desteptindu-se la auzul unor
cintarT armonioase, vede in josuI deaIuluT, pe o poenitd, lumina mal ca ziva, i dotia cete

kil.). InAltimea d'asupra nivelului Mara, de 796 1,35. Venitul

acesteT statiT pe anul 1896 a

fost de 298565 leI, 55 banI.

Sinaia,

in judetul Buzati,
com. Amarul, cAtunul Sinaia,
proprietatea EforieI Spitalelor
Civile din Bucuresti, pendinte
de schitul Sinaia. Are o suprafata de 450 hect., din care 340

de tinerT imbrcatI in alb, cu

arabile, 30 fineatA, 20 izlaz, res-

lumlnarI aprinse, ce strAluciati

tul sterp.

ca razele soareluT, si-I aude cintind troparul Adormirekiar dupA

terminarea cintArilor s'a pus
intunericul nopteT.

Sinuti, sat, jud. Dorohoiti, pl.

Despre cele vAzute, ingriji-

Berhometele, com. Tureatca, cu

treT nuMirT de mosie : SinAuti,
Grigorcea si Buhdesti, cu o po-

torul bisericei MalomatuluI dAdu

pulatie de 114 familiI sati 456

stire la Mitropolie.

suflete.

SpAtarul MihaW Cantacuzin o,

Are o bisericl de lemn, cu

auzind si el de aceasta vedenie,

hramul Sf. Gheorghe, deservitA

dorind a-11 implini fAgaduiala

de un cintaret si un palmar,

data, pe citad persecutat de

TurcI, se afla in muntele Si-

facuta de locuitorl In 1820.

naieT celei marT, a inceput c15.direa mAnastirel, inzestrind-o cu

multe mosiT i bunurY.
Mnstirea Sinaia se intretine

Rosete Solescu, si anume partea numita Grigorcea, in suprafatA de 230 hect., 58 ariT, cimp
si 143 hect., 22 aril, pAdure; lar
partea Buhaesti, a EpitropieI SpitaluluT Sf. Spiridon din Iasi, in

de Eforia Spitalelor civile din

Bucuresti.

Printr'un hrisov din 1775,

Iulie 2, mAnAstirea Sinaia era
In drept sA la de la Ocna S1AniculuT, care ocna era pe mosia

Proprietatea mosieT este a d-luT

suprafata de 114 hect, 58 ariI,

cimp si io hect. si 3 aril pAdure. LocuitoriI improprietAritT
ail 300 hect., 76 ariT, pmint.

ctitoruluT manastireT Sinaia, Mi-

Pe hotarul mosieT curge pi-

haiti Cantacuzino, biv vel spatar, pe tot anul cite 'o leT,
si diferite taxe de la tirgul Ur-

riul Molnita.
Drumurile principale sunt: acel de la Mihdileni, prin Tureat-

lati.

(la-

Sinaia, numire vechte ce se da

rde cAtre stat, avea dreptul de

zeciuiall, precum si o multime
de scutelnicT, pentru paza ma-

satulut Baltesti, din com. Podeni-Vechi, pl. Podgoria, jud.

ca la Herta, si acel ducator la

Mamornita.
Mosia se hotIreste cu Tureat-

ca, Bucovina, Tirgul Dersca.

Praho va.

nAstireI i cultivarea mosiilor el.

Sineti, com. rur., in jud. Olt, pl.

Cu privire la fondarea ma-

Sinaia, statie de dr.-d.j.., jud.

nAstireT Sinaia, cAlugariT de la

manAstire povestesc urmatoarele:
Ingrijitorul bisericeI sf. Nicolae, dupa Malomrit, avea obice-

Prahova, pl. Pelesul, com. Sinaia,

Mijlocul, situatA pe &la Plapcea

piriul Osica, la confluenta luT

pe unja Ploesti-Predeal, pusa

In circulatie la ro Iunie 1879.

cu Papcea la 27 kil, de capitala judetuluI si la 4 kil, de

Se afla intre statiile ValeaLargA (5,7 kil.) i Busteni (7,6

de resedinta plAsiT. MaT inainte

s'a maT numit I Sinesti-Gura-

www.dacoromanica.ro

S1NE$TI

SINpTI-NOf

393

OsiceI. Pana la 1802, a forrnat

comuna cu Valea-Merilor. Se
compune din 3 catune : Sinesti,
Osica si Gagiulesti, cu o populatie de 510 locuitorr.
Mal totI locuitorif sunt mosnenl. El poseda : 6o cal si Tepe,
216 bol, 245 vacI, 900 o!, 140
capre, 258 porcI.
Teritoriul com, se intinde pe
suprafata de peste moo hect.,

din care peste zoo hect. sunt

acoperite cu pdur/ si 5 hect.
livezI de prunI.
Are 3 bisericl, deservite de 3

preotI si 2 cintaretl; o scoala.

Comerciul se face de 2 circiumarl si un hangiCt.
Veniturile si cheltuelile com.
se ridica. la suma de 2450 Id.

tatea statuluI. Are 2 bisericI,

deservite de 1 preot, z cintaret si 3 eclesiarhI ; o scoall si
o moara de aburI.
Budgetul com. e la veniturI

nesti, pl. Cirligatura, jud. Ia i,

de 10612 Id si 8 banI si la chel-

ra, zidia la 1820 de Mitro

tuelI de 10126 leI si 20 banI.

politul Veniamin, ca 1 preot, I

situat pe podisul dealuluI Sinesti,

ce se prelungeste din DealulMare. Are o populatie de 210

familil saa 1000 suflete ; o bise-

Vite : 1735 vite marI cornute,

cintaret si 2 eclesiarcI ; o scoala,

136 cal, 2203 oI si 567 rimatorI.

infiintata in 1839.
Vite: 886 vite mari cornute,
70 cal', 1260 ol, si 313 rima-

Sineti, com. rur., jud. Vilcea, pl.

Oltetul-d.-s., compus din 4 ehtune : Popesti, Ciuchiti, Ganesti

torr.

pe riul Oltetul, la 11 kil, de resedinta plasif.

Sineti, sat, pendinte de com. cu

acelasI nume, pl. Mijlocul, jud.
Olt, situat la S. de cat. Osica,

Are o populatie de 894 lo-

pe lunca girld Plapcea, s aproape

cuitorI si 255 case ; 5 biserici.

LocuitoriI se ocupa cu agri-

de gura piriuluI Osica. E rese

dinta comund. Are o populatie
de 200 locuitorI, din carl 30
sunt improprietaritI dupa legea
rurala., pe proprietatea statulul
numita Calugareasca, pendinte
de schitul Greci.
Locuitorl pose& : 76 bol, 53
vacI, 20 cal, 300 of, 6o capre,

si Mahalaua-VechIe. Este situata

cultura. El posea': 25 cal, Ioo

O osea vecinala leaga com.

la V. cu Valea-Mentor, si la S.
cu Ursoaia.
Gira Plapcea, si piriul Osica
uda teritoriul com, de la E. la

bol, 120 vacI, mo capre si 200 or,

V. si paralel ca ele se ridica doul

dealurI: Gura-Ciresulul si Pietrisul, cum si PAdurile-Caluga-

35 hect. pamint, pe mosiile proprietarilor locali.

restl, situate la E. si N.-E.

La S., In marginea comund
se vede Braida -lul -Novac. Se

prafata de 2315 hect., cu padurT, izlazurI si locurl sterpe.

Prin comuna trece soseaua ju-

8o porcl:
Are o biserica, zidita la anul
1852, de ctitoriI Maria Postelnicu (Sinescu), Marin Ciuciu si
Tache Ciuciu si azl deservita

limiteaza. la V. cu Valea-Merilor,

deteana, numita Oltetele, ce o

de un preot.

la S. co

leaga la vale ca Tereuja si la deal

ca Slavesti.

la E. cu Buzesti

si

Pe riul Oltetul, in raionul comuneI, sunt 2 morI de mcinat.

LocuitoriI sunt mosnenI ; 1 1

s'aj improprietarit la 1864 ca

Comuna se intinde pe o su-

Veniturile comuna se urca

Sineti,fost mndstire,linga satul

cu acelasl numire, com. Catru-

Sineti, com. rur., in partea de

S. a pl. Cirligatura, jud. Iasi,
situata pe dealurI si val. Este

la 1700 lef si cheltuelile, la 1059

lel anual.
E brazdata de dealurile : Zgu-

nesti, pl. Mostistea, jud. Ilfov.

Asta-if este reclus la biserica
de mir.

formata din satele: Sinesti, Osoiul, Catirgaci si Stornesti, pe

bea, ce o desparte de comuna

intindere de cam de 6780

rel, ce serva de hotar al acestd

comune, spre V., despre jud.

Ursoaia.

hect., din care 3581 padure, cu

populatie de 410 familil, sati

Zgubea, spre E., si Dealul-Mue-

Gorj.

1935 suflete.

LocuitoriI, pe ling lucrarea

pamintuluI si cresterea vitelor,

se mal ocupa cu taierea lemnelor din pdurile statuld si

transportul lor in tirgurile : Podul-IloaeI, Tirgul-Frumos si orasul Iasi.

Intreaga com. e pe proprie-

Sineti,mafie ipei'dure, a statuluT,

pendinte de biserica Sf. Gheorghe-Noti din Bucuresti, jud.Ilfov,

arendata (1883-93) ca 20100

lel anual, impreuna Cu mosia

Sineti, sat, cu 149 suflete, jud.

Arges, pl. Oltul, fcind parte
din com. rur. Mdcai. Are o bi-

Sineti-NOI, sat, facind parte

seria, co hramul Sf-ti VoevozI,

din com. rur. C.trunesti-Mii

ca un preot si un cintaret.

neasca, pl. Mostistea, jud. Ilfov.

Chiroiul.

Se intinde pe o suprafata de
Sineti, sat i resedinta com. cu

116 hect., cu o populatie de 171

acelasI nume, in centrul com. Si-

locuitori. Proprietatea e a lo.

659Z0 Morolo Diefianar GeogratIc. Vol. V.

50

www.dacoromanica.ro

SINETI-VECHT

SINTETI

394

cuitorilor insurateT. Se cultiva

tot terenul.

Numarul vitelor marT e de

121 si al celor miel, de 178.
S'a infiintat la anul 1879 si
este situat pe vala Mostistea.

tatea Carada.Copaceni care este

in hotar co aceasta mosie.

Are o osea care duce la

ferite speciT : chefal, nisetru, cega, etc. 'O parte din el este

acoperit cu stuf.

Cringasi si alta la DArAsti.

Singureni, trup de mofie, nelocuit, in jud. Vlasca, pl. ans-

Sinoe, girld, a carel latime trece

peste 1 kil., jud. Tulcea, pl. Is-

fruid, pe teritoriul com. rur.

tea, com. Rasuceni, proprietatea

Casap-Chioi, situata. In partea

d-lor general Al. Zefcari si G.

Filipescu, avind o suprafata de

de E. a piase si a com.; este

un brat, lung de 4 kil., prin

Se intinde pe o suprafata de

2051 hect. Pe el sunt valle :

1249 hect., co o populatie de 64

Dandara, Singureni si Rasmi-

focuitori. Statul are 1202 hect.

si locuitorif, 47 hect.
Este situat pe valea Mostis-

resti care dati in \ralea Brezoiul,

care face limita despre Draga-

care mande lac Sinoe comunica

eu intinsul iezer Razelmul si al
carul cap de comunicatie se afla
chiar linga Portita ; este presa-

nesti.

rat cu miel insulete, care in

Sineti-VechI, sat, fcind parte

din com. rur. Catrunesti-Miineasca, pl. Mostistea, jud. Ilfov.

tea.

Are o bisericg, cu hramul

Adormirea, deservita de 1 preot
si 1 cintaret, si 1 helestett Comerciul se face de 1 hangiti.

Sinica, pda'ure, de 230 hect., pe

proprietatea Baciul a fratilor
Olanescu, pendinte de com. Ble-

jesti, jud. Vlasca.

Numarul vitelor marI e de

timpul verel, secind apa, se unesc filtre ele ; bratul e mar-

ginit de o parte si de alta cu

stuf; adincimea variaza in tre
4-8 m.; printeinsul if vine lacului apa din Mare, cu pestir el.

Sinoe (Lacul-Albastru), baila

51 si al celor miel, de 28.

pl. Constanta, si jud. Tulcea, pl.

Babadag si Istrul. Este una din
cele 5 baltr care compun masa

Sinoe (Bratul-), girld, prin care

lacul Sinoe comunica cu balta
Zmeica, jud. Tulcea, situata in
partea de E. a plaseT Istrul si

de apa cea mal insemnata. din

a com. rur. Casap-Chioi ; are 1

Dobrogea (Cu Razemul, Golovita,

kil. de lungime si 8owo m.

la 14 kil. de Ghimpati, resedinta

Zmeica si Babadag). Este des-

latime si 3,6 m. adincime; prin

piase%

parta de balta Zimnicea prin

el este

insula Curt-Bei (nsula Lupilor),

lar cu Marea-Neagr comunica

de legatura intre pamintul ferm

si. insula Curt-Bel, pe care le
desparte.

insemnata., in jud. Constanta,

Singureni, com.rur., jud. Vlasca,

pl. alnistea, situata pe partea

stinga a aper Neajlovul, in sus
de Cringuri, la 27- kil. de Bucuresti, la 37 kif. de Giurgiti, si
Proprietatea d-nel L. Cantacuzino (Paduroaia).

si vad care serveste

Are o populatie de 1004 su-

prin canalul numit Portita. Are

flete ; o biserica, cu hramul Sf-til

o intindere de peste 400 kil.

ImparatT, Cu un preot si 2 cin-

p. (40.0o0 hect.) si o adincime

Sintesti, sat, facind parte din

tgretT ; o scoala. mixta, frecuentata

medie de 10-12 m. Pe malul

(1899-900) de 44 baetT si

V., se afla asezate comunele Cara-Nasuf, Casap-Chioi (jud. Tul-

Budgetul com. e la veniturr

cea), Cara-Harman (jud. Cons-

de 4823 Id si la cheltuell, de

tanta). Pe o limba de pamint

ce intr inteinsa si apartine

com. rur. Cretesti-Sintesti, pl.

Sabarul, jud. Ilfov, situat la N.
de Cretesti, pe malul sting al
riuld Sabarul.
Catunul Sintesti era impartit
in 3 trupurT : Sintesti-BalAcea-

fete.

3752 lel.
236 locuitorT s'aj improprie-

tarit la 1864, Cu 708 hect.

Suprafata mosid este de 3600

hect., cu o padure in suprafata

de 750 hect.; o moard ; un pod
pe apa NeajlovuluT.

com. Cara-Harman se afla ruinele vechel si infloritoard colonil grece milesiare Istropolis,
care si-a luat numele de la fap-

nului, Sintesti-lur-Vasca si Sintesti-Paharnicesel.

tul ca una din gurile Istrului

996 locuitorl.

Se intinde pe o suprafata. de
1894 hect., Cu o populatie de

se varsa in Mare ling5. clima.

Statul, MostenitoriT Costaforu,

LocuitoriT posea : 245 bol si

Lacul Sinoe s'a format de Mare.

Otetelisanu, Al. Triandafil, T.

vad, Io bivolf, 72 cal, 745 oT

Sarea ce contine, precum si a

laculd Diurngi, este proprieta-

Eliade si C. Marinescu, aii 1476

si 327 rimatorr.
Multr din locuitorif comuner

ati vil cu embatic pe proprie-

tea statuluI ; tot asa si pescar-tul. Contine peste mult, de di-

www.dacoromanica.ro

hect. si locuitoril, 418 hect.

Ad este o mare fabrica de

rahat.

SINTETI

S1RETUL (PLAS)

395

Are o bisericA, cu hramul

Adormirea, ziditA la 1828 de

teritoriul comuneT urbane Mangalia, pe drumul comunal Man-

LogofAtul B5.1dceanu, deservitA

de 1 preot i I cintAret ; o

satele : Burdujeni-Sat, Fete0,

galia-Ascilar, situatA in partea

S.-E. a plApT i de V. a co-

Mereni, Plopeni, Prilipca, i TisAuti, in parte de N.-V.

coalA mixtl, frecuentatA de 12

elevr O eleve.

muneT, la

Comerciul se face de 5 circi u marT.

Numdrul vitelor marI e de

608 i al celor miel', de 762.

Sinteti, sat, in jud. Ialomita, pl.

Cimpuld, acind parte din com.
BorAne0. Este situat pe luncd,
la 2 kil, de riul Ialomita i la

1 kil. spre V. de satul BorAne0, pe o ruja vale, formatO

de coasta riului Ialomita li deschisA spre N.
Are o populatie de 6o familii
i o bisericd.
LocuitoriT posed. : 260 bol,
20 caT, 60o or, io capre, ro bivolf

i 16o pora

Sinteqti, stafie de dr.4.-f., jud.

Ilfov, pl. Sabarul, com. Crete0Sinteti, pe unja Bucure0-Giurgie, pusd in circulatie la 1 Noem-

brie 1869. Se aflA intre statiile

41'2

kil. maT spre N.-

tele : Brehue0, Bursuceni, Corocleti, Hancea, H ipani, Hu-

portul Mangalia, satul Ascilar,

valea Mangalia, precum i drumul comunal i oseaua judeteanI Mangalia-Ascilar.

centrul plApT.

Constanta, pl. Silistra-NouA, comuna Para-Chioi, cdt. Calagi; se

desface din dealul Capusioi-Bair;

se intinde spre S., avind o directiune generala pe la N.-V.

spre S.-E., i brAzdind partea
de S. a plApI i cea de V. a

pe coasta de

Sipeni, sat, in com. Tutcani, pl.

Horincea, jud. Covurluiti, apzat pe muchia dealuluT de E.
a vAieT Tutcanilor, i la 31 2 kil.

spre E.-S. de repdinta comuna

Are o populatie de 607 locuitorT ; o bisericA O o coald.
Sipeni

e un frumos O ve-

chia sat rAzApsc.

Sira-Iuiuc, movild, artificialA, in

jud. Constanta, pl. Mangalia, pe

Com, formatl din satele :

Corni O Sarafineti, ..in partea

de E.
Dunzbriiveni, formatA din
satele: DumbrAveni, SAllgeni,
VAratic i Verqti, in partea de
S.-V.

Fin/hiele, formatA din satele : BAlupni (Stamatele), BO.-

girea numit dealul Macmora-

nqti, Fintinele, Jolde0, 11.(I-

Bair ; se in ti nde printre vAile Cara-

cani i Slobozia (Bustiucul), in

Ceair la V.

partea de S.-E. a plOpT.

i Ghiuvenli-Ceair

la E.; pe muchea sa merge O

hotarul spre Bulgaria; se prelungete la S. cu dealul CaraPeretlic-Artasi ; are 170 m. inAltime i e acoperit cu tuferiprI
finete.
1

Sioava, deal, jud. Dolj, pl. Jiulcom. Filia0, inalt de ai

Cdlinefti, format din satele : Bucecea, CAlinqti, Grigorqti O Siminica-Miclescu, in par-

comuniT; las5. spre E. prelun-

numitA ast-fel de la riul Siretul,

care o strdbate dealungul, de la
N.-V. la S.-E. E situatA in par-

N. cu pAdure.

tani, Mindre0i i VIddeni, In

tea de N.

Siran-Culac-Bair, deal, in jud.

Siretul, piase'', in jud. Botoani,

de S. cu vil

Brehue,sti, formatA din sa-

V. de Mangalia i la 3 kil.
spre S. de satul Ascilar. Are
63 de m. inAltime, dominind

Jilava (4,1 kil.) i Vidra (4,8 kil.).

InAltimea d'asupra nivelului M'AriT, de 6otn,6o.

proape 600 m., acoperit pe coasta

Burdujeni-Sat, formatl din

Poiana.Lungd, formatA din

satele: Chipovata, Poiana-LungA, Icupni, Protopopeni, SatulNoti, Vorona-Carale i VoronaTheodor, in partea de S.-E.

io. Salcia,. formatA din satele : Salda

Siminicea-Bal,

in partea de V.
1 1. Tudora, formata din satele : Tudora i Vorona-Mare,

In partea de S.-E.

tea de V. a judetuluT Botopni

O se intinde pe vAile Siretuld
O SuceveT i dealurile ce mdrginesc Siretul de ambele pArtI.
Se mArginqte la N. cu jud.
Dorohoia ; la E., cu pl. Tirgul
O pl. Copla; la S., cu jud.
Suceava i la V., cu Bucovina,

PAmintul este nisipos pe vAile

Siretul i Suceava i argilo-ni-

de care se desparte prin riul

care sunt ultimile ramificatiunT

ale dealurilor BucovineT, dintre

Suceava.

Se compune din u comune :

Bucecea, formatA din tirgul

Bucecea, spre Nord.

Burdujeni-Tirg, formatA

din tirgul Burdujeni, in partea

de N.-V.

www.dacoromanica.ro

sipos san argilo-calcaros in regiunea dealurilor.

Teritoriul plApT e strAbAtut
de la N.-V. spre S.-E. de douA

ire de dealurl: una, O a dealurilor dintre Siret O Suceava,

Prut O Siret, i a doua, vira

dealurilor din stinga Siretulur.
Dealurile cele mal insemnate
sunt: in stinga Siretulur: BuceceaCAlineti i CAlineti-Cucoreni, in
com. CAlinqti; Balsa, CociorveT,

DumbrAva, Hrilcarilor, LupArieT

pi Petroaia, in com. Brehuepti ;

Cornipul pi Sarafinepti, in com.
Corni ; Chipcovata, Dealul-Mare,
HumAria-Bahnoaia, Mesteacnu-

luI, Protopopeni, Poeni, RuguluI pi Dealul-VieT, in com. Poiana-LungA; Bolohanul, DealulMare, Dealul-Vorona, Plepa pi
Turbata, in com. Tudora; In

dreapta Siretulul: dealul

SIRETUL (RII-J)

396

SIRETUL (PLASA)

Gri-

gorepti, in com. CAlinepti ; DumbrAveni, In com. DumbrAveni

pi Deleni, In com. Fintinele.

VAile cele mal insemnate
sunt : Valea SiretuluI, in partea
de Est a pl.peI pi Valea SuceveT, care mArginepte pl. la V.;

ambele va sunt intinse, productive in finete pi imape pi

ocupate Cu o deas5. populatie.

dora; Suceava, izvorind din mun%ir Bucoviner, curge prin partea

Poiana-LungA-Liteni-FAIticeni pi

de V. a plApel formind hotarul

Pe Siret se mal poate transporta mara pe plute.

plApeI pi a judetulul pi 'T'Arel des-

pre V. pi ud teritoriul com. Burdujeni, Salcea pi DumbrAveni. Siretul primepte piriul satuluI Bur-

dujeni pi Plopeni, in com. Satul-Burdujeni ; Erche, in com.

Salcia ; Girla-Romineptilor, cu
piraiele SAIAgenilor pi PirluI-Ve-

mal multe posele comunale.

Plasa Siretul se compune din

I I com., formate din 41 sate pi
2 tirgupoare.
Are 36 bisericI, deservite de
32 preotT pi 48 cintAretI; 26 pcolT

mixte, frecuentate (i899-900)

de 1079 copiT.

reptilor, in com. DumbrAveni.

Sunt 9 iazurr pi 37 bAltT pe

Siretul, plas, jud. Covurluiti, a

pesurile Siretulul pi Sucever.

cArei numire vine de la riul Siret,

Suprafata plapa e de 59571

hect., cu o populatie de 33526

tiera de V. a judetuluI Covur-

locuitorT.

luitt Are o suprafat. de 102716

Teritoriul plAper e ocupat cu

cereale, finete pi imapurT, lar
parte cu pAdurI, maT Cu seam

hect. ; 10 comune, futre care

ce formeaz in mare parte fron-

orapul Galati pi 33 sate, cu o

Ape : Siretul in partea de E. a

LocultoriT posed. : 11257 bol*

populatie de 16879 familiT, sati

75122 suflete. Repedinta plApii
e la Tirgul-Pechea.

plApeT, ud. com. CAlinepti, Dum-

pi vad, 2051 cal, 12000 01, 4348

Comunele rurale pi satele sunt :

brIveni, Brehuepti, Fintinele

Corni, Poiana-LungA pi Tudora
pi curgind prin mijlocul MoldoveT, se vars. in D un Are a-

pord ; 3135 stupI cu albine.

In plasA sunt : 4 morT de aburl pi 28 de apl, 1 fabrica de

r. Braniftea, cu ct. : Brani-tea, Lazova, erbepti-VechT pi

sApun, 1 de pAldriI, 3 dubdlAriT

pi mal multe olArIT (Poiana-Lungd), 60 cariere de piatrA pi prunt

Cuca, cu cAt. : Cotros, Cuca, Mavromol, OaseIe, Plevna pi

Zlobozia-Ventura.

ce/ele, Fetepti cu plriul Porcul

pi PIetrosul in com. CAlinepti,
piriul PAI in comuna Salcia.

pentru posele, intre care una

Filefti, cu cAt. : Brbopi,

de var la Burdujeni, 2 fabricT

de spirt (velnita), una la Dum-

Filepti (Carlea), Movileni, SatulCosti, endreni sati Sardarul pi

Girla-luI-Boghian, cu Piriul-Remnicelor , Girla-MeriT pi Apele-

SmArdanul.
Inarepenclenla, cu cdt.: Brai-

Iazulur, VAduletul, apoI gira

brAveni pi cea-l'alt. la Corni.

Comerciul se face cu cereale,
vite pi diferite producte lo-

.5opota cu Piriul-CipmeleT, gira

cale.

Burdun, care toate se vars. in

Siret prin girla Boghian ; Orla
opota, in stinga.
In stinga Siretuluf : Siretelul,

Pietele de desfacere sunt Burdujeni pi Bucecea. La Burdujeni

este trecdtoare In Bucovina.
Plap. Siretul este inzestrat. de

in com. Cdlinepti ; Piriul-Bahnd

cu Olarul, Pirial-Poper, Timofti
pi Piriul-Hutani, in com. Brehuepti ; Glodinoasa, Butulucul
cu Toplita, prin iaz, Piriul-PoeneT, prin iazul Poena pi Clopotelul, apoI prin iazul Aftitei,
prin Lacul-Vorond, in VoronaMare, Muscalul, Soroca, Icueni,
Chipcovata, prin iazul Pancul pi
piriul Pancul in lacul VoroneI ;

grmAtoarele cAr de comunicatie :

Vorona pi Turbata in com. Tu.

can' ; poseaua judetianA Botopani-

proape de Galati.
Siretul primepte piraiele : Vil-

partea din stinga Siretuld.

Traian.

na, Independenta pi Vasile Alexandri.

Minjina.
Piscul, cu cAt. : Piscul pi
Vamepul (Odaia-Popii).
Slobazia-Couachi, cu cAt. :
Cuza-VodA pi Slobozia-Conachi.

CA ferate : linia principall

care vine pe dreapta Siretulul

Pechea pi

Papcani-Itcani, trecind prin Verepti pi linia secundar Verepti-

Costachi-Negri, Fintinele (Sul-

Bucecea-Leorda-Botopani.
osele : calca nationall Doro-

tanul), Odaia-luT-Manalachi, Slobozia-MovileI, Tulucepti pi Vi-

hoiti - Bucecea - Botopani pi Bu-

nAtori (Vez! Covurluiul, judet).

cecea - Hutani DumbrAveni, de

unde pleacA o ramurA la Burdujeni, pi alta la Fintinele-Rop-

Siretul, rig, ce izvorepte din Bu-

www.dacoromanica.ro

Pechea, cu tirgul pi satul

Tulucefti, cu cAt.: Cipmele,

covina, pe culmea Cimirnef, din

muntele Lungul, maI spre S. de

SIRETUL (Rit)

satul Bursucheti. Cursul sag mal

intui e torential, printre culmea
RahoveT si a CimirneT, spre N.,

pana la satul Berhomet; dupa

ce ad i face un arc de cerc, cu
concavitatea spre N., curge mal

lin spre N.-E., pe un ses larg

de aproape 17 kil., pana la v5xsarea MihordeT, apoI apuc spre

SIRETUL (Rtli)

397

De la S.-E. satuluT Hintesti

cam la 160o m. departe de acest

sat, Siretul trece pe teritoriul

jud. Botosani, i, dupa un parcurs de 4800 m., ajunge la podul de fler al liniel ferate Pascani-Botosani ; de la acest pod,
dupa un parcurs de 6800 m.,

linieI ferate Pascani-Iasi ; lar la

8o m. la vale de acest pod,

cursul sati trece pe sub an alt
pod de lemn, ce tine de soseaua
judeteana de la Neamtu-Pascani
spre Bajesti-Ruginoasa.

De la acest pod, Siretul urmeaza aceeasT directiune spre

i, dupa un parcurs de

Siretul este strabatut de soseaua

S.-E.

S.-V., liana la satul Cindesti, unde

Dumbraveni-Vladeni si D umbra-

intra in Rominia, la 3 kit. spre

S.-E. de acest sat; apoT, luind

veni-Bucegea, a carel trecere se

20 kil. si 200 ni., ajunge la E.

satuluT Cosmesti, unde

directiunea generala dela N. spre

S.-E., 'Ana la confluenta sa

cu Buzaul, se indreapta spre E.,

pana la varsarea sa in Dungre,

la 3 kil. spre S. de orasul Galati.

Siretul, indata ce paraseste

teritoriul BucovineT, atinge frontiera N.-V. a RominieT, la stilpul

kilometric No. 68, situat la N.

satuluT Verpole, de unde incepe

a forma frontiera in cursul sati

spre S.-E., pana la stilpul No.

69, pe o distanta aproape de

8 kil. In acest parcurs Siretul
face o multime de cotiturI.
De la stilpul de frontiera No.

69, Siretul paraseste frontiera

Tara

care ia directiunea spre

N.-V., pe albia piriulul Mohnita

si intrind pe teritoriul RominieT, strabate jud. Dorohoiti,

curgind in directiunea S.-E. 'Ana
la S.-E. satuluI Hindesti, uncle
paraseste teritoriul jud. Dorohoiti

pentru a trece pe acela al jud.

Botosani. In acest parcurs, Siretul lasa sa se desparta dinteinsul un brat considerat mal
mult ca un canal si care stra-

face prin vad. De aci Siretul

continua a merge in aceiasT
directie, spre S.-E., i, dupa un
parcurs de 48 kil., ajunge in
dreptul localitateI numita Vercicani ; din acest punct, Siretul

formeazd hotar de judet intre

Suceava i Botosani, pe o distanta de 2800 m., liana la confluenta luf cu riul Suceava. In
acest parcurs, Siretul formeaza
ca si mal inainte o multime de

cotud destul de intortochiate,

pe un ses larg de la 3-4 kil.;
de la confluenta sa cu Suceava,
dupa un parcurs de 100m.,
Siretul este strabatut de soseaua Flticeni-Botosani, a card
trecere se face pe pod de vase.

De la acest pod si dupa un

parcurs de i kil., Siretul este
strbatut iardsi de hotarul de
jud. Suceava-Botosani, de unde

dupa o scurgere de 200 ni.,

seste teritoriul jud. Suceava, tre-

cind pe acela al jud. Roman.

ApoT, dupa un parcurs de 28
kil., 800 m., ajunge la podul
peste care trece soseaua nationail Roman-Iasi ; de aci, dirigindu-se putin mal spre S., dupa

un parcurs de 29 kil., 200 M.,

ajunge la podul satuluT Lutca,
peste care trece soseaua Roman-Oancea prin satul

in urma, dupa un parcurs de

7 kil., 800 m. la vale, ajunge
la podul de lemn din dreptul
satuluT Stirpul, peste care trece
soseaua j udetean Roman-Piatra.
De la acest pod, Siretul

schimb directiunea mal spre

si, dupa un parcurs de

4 kil., 800 m., ajunge la conS.-V.

fluenta sa cu riul Moldova ; de

aci sesul se ingusta ajungind

pana la i kil., iar Siretul, dupa
o scurgere de 3 kil., 600

formeaza chiar hotarul intre

aceste cloud judete, pe o lungime de 14 kil., in care parcurs, hotarul pardseste Siretul

ajunge la podul umblator al soseler Roman-Bratesti, de unde,

dupa un parcurs de 7 kil., 400

pentru a Inconjura coturile

ce tine de soseaua comunala care

vine de la orasul Roman si duce
spre S., la satele Recea i Icu-

M., ajunge la podul umblator

bate parea de N. a satuluT

Seapte-Lel, cotul Stirbat si alte

doul din dreptul satului Poiana-

Bahna, si un alt crac mal mare,

RftivanuluT ;

ce se desparte din dreptul satuluI Serbanesti, urmarind in

deaproape malul sting al SiretuluI, pana la E. satuluT Wutesti ; acest crac ia numirea de
girla Siretelul; iar anibele sale
capete par a fi malite si nu comunica cu Siretul de cit eind
apele sunt marl.

turT sunt pe malul sting al riuluT.

cursul spre S.-V., Siretul face mal

De la S.-E. satulul Poiana-

multe coturT foarte curioase si,

dupa un parcurs de 20 kil., ajun-

toate aceste co-

RftivanuluI si cam la 1400

de acest sat, Siretul trece pe

teritoriul jud. Suceava, urmarit fiind in de aproape de linia
ferata Pascani-Cernauti (Buco-

sesti-d.-s. ; apor, continuindu

ge la satul Oniscani, situat pe

malul drept ; de aci i schimba directia spre E. si apoi direct

spre S., si, dui:4 o curgere de

i dupa un parcurs de

16 kil., 200 ni., ajunge la r kil.

44 kil. i 600 m., ajunge la podul

800 M. la V. satului Bradul,

vina) ;

www.dacoromanica.ro

SIRETUL (Rit)

pendinte de com. Negri, jud.

Roman, unde atinge hotarul judetelor Roman Bacaii.

De la V. satuluI Bradul, Siretul continue curgerea sa spre

S., formind insusl acest hotar
pe o distanta de 5 kil., 400 m.,
pan la satul Bogdana (Bacati),
situat pe dreapta ; ad i parseste
hotarul si teritoriul jud. Roman,
intrind pe acela al BacauluI, urmind aceeasT directiune spre S.

tere la o multime de insule acoperite de nisip.

De la S. satuld Padureni,
unde Siretul inceteaza de a mal

fi hotar intre jud. Putna si Tecuela, riul continua aceeasl directie, si, dupa o scurgere de
9 kil., 400 m., ajunge la podul
de fer peste care trece linia ferata. Mrasesti-Tecucia ; tot ad,
Siretul primeste vechia albie

dupa un parcurs de 24 kil.,

numita Siretul-Vechia ; de la podul linieT ferate, spre S., Siretul

6o0 m., ajunge la podul de lemn

situat la S. satuluI Costel

incepe iarasT a fi hotar Intre

Putna si Tecuciii, pana la S.

peste care trece soseaua judeteana Bac, spre E., la Buhociul ; la trecerea sa pe teritoriul
jud. Bac, esul se ingusteaza
pana la i kil., apoT se largeste
succesiv spre S., ajungind larasT

la 4 kil. in dreptul satuluI Saucesti.

satuld Tudor-Vladimirescu, din

jud. Tecucia, pe o distanta de

56 kil., zoo m. ; de aci, acest

col-

tul hotaruluI de judetul BacaPutna.

De ad, Siretul, continuindu-sI
directiun ea spre S.-E., formeaz

insusi hotarul intre aceste dona

judete, pe o distanta de 2 kil.,

600 m., pana in dreptul satuluI
Marvila din jud. Tecucia ; din
acest punct, hotarul dintre judetele Bacan i Tecuciti la directiunea spre N.-E., lar acela
al judetelor Tecuciti i Putna,
urmeaza albia riuld pe o distulla de 6o kil, 400 in., pana

gasesc dealungul acestul

146

mal insemnat e sunt :

In jud. Dorohoia: pe dreapta:
satele Verpoli, pendinte de com.
Gramesti,Balinesti, Lunca, Maghera, Vatra, Serbanesti si Hintesti ; lar pe stinga : Virful-CimpuluT.

Hutani, Joldesti i Corni.

In Suceava, pe dreapta : Poia-

intra iarasT in albia riuluT, pe

care o urmeaza inca o distanta

ad riul atinge

a Tard-RominestI.
Siretul
Localitalile ce udii.
in cursul s5i1 uda teritoriul
judetelor Dorohoiti, Botosani,
Suceava, Bacati, Putna, Tecuciii,
R.-Sdrat, Braila i Covurluiti ;
lar localitatile populate ce se

apucind spre S., pe viroaga numita gira Birlazelul i dupa ce

a ocolit padurea Vadul-Prisaca,

Bacail-Buhociul, Siretul continua

tulul Dienetul, pendinte de com.

si da nastere unel v5.1 din cele

mal frumoase s mal populate

jud. Botofani, pe dreapta :

Bursuceni, Baluseni, Fintinelele,

se indreapta spre N., pentru a

a merge in aceeasi. directiune

S.-E. si, dupa un parcurs de 46
kil., 200 m. ajunge la S.-V. sa-

aproape In doul partl egale,

o distanta. de 2 kil., 200 m.,

hotar pardseste albia 111114 pe

De la podul soseleI judetene

Pancesti ;

SIRETUL (Rit))

398

de 6 kil., 60o m., pana lai kil.,

800 m. la N. de satul Corbul
din jud. R.-Srat ; din acest
punct, porneste spre V., pe Orla
TiganceT, hotarul dintre Putna
R.-Sdrat, lar acela dintre Te-

cuela si R.-Sarat, urmeaz pe

albia SiretuluT pana la satul
Corbul, pe o distanta de 3 kil.,
400 m. De la satul Corbul, hotarul Tecuciii-Covurluiti porneste spre N., lar acela al judetelor
Covurluiti-R.-Sarat continua a

merge pe albia riulur, pe o distanta de 9 kil., 8o0 m., pana la

Slobozia siRoscani ; lar pe stinga :

na-Ractivanului, Dolhasca (pu nct

de junctiune al linieT ferate Dol- hasca-Flticeni), Gulea (schit),
Ungureni de Gulea, Heciul, Diudiul, Lunca, Pascani, Vatra, Stol-

niceni, Petrisul (Lunca) i Cosmesti ; pe stinga : Hirtoapele

Satul-Noti.

In jud. Roman, pe dreapta :

Mogosesti, Luncasi, Mahalaua
Vdleni din comuna Halaucesti,
Rachiteni, Agiudeni, Tamaseni,
Lutca, Cotul-VamesuluI,

Serbanesti, Oniscani, Satul-luIDoni, Boantul, Cornesti i CotulGrosuluI ; pe stinga: Volintiresti,

Cuza-Voda, Scheea, Butea, Ro-

confluenta cu riul Buzdul ; de la

tunda, Burienesti, Stirpul pendinte de comuna Carol, Sagna,

la S. satuluI Padureni din Putna;

aceasta confluenta pleaca spre

V., pe apa BuzauluT, hotarul
dintre R.-Sarat i Braila, iar pe

ad, hotarul de jud. pardseste

Gadinti, Cotul-lul-Balan, Recea,

Goroveiul, Icusesti, Spiridonesti,
Dragesti i Bradul.

Siret, acela al jud. Braila si

In jud. Baceta, pe dreapta :

albia riulul luind directiunea pe

vechia albie a SiretuluT numita
Siretul-Vechiti. In tot parcursul
cit Siretul formeaza hotar intre
Putna si Tecucia, el se desparte

Covurluiti, pe o distanta de 13
kil., 60o m., pana la imbucatura
sa cu Dunarea.
In acest curs riul Siretul tra-

erb esti, Bogdanul, Peletuci-d.-s.,

in maT multe brate, dind nas-

verseaza Moldova, In directiune

de la N.-V. la S.-E., impartind-o

www.dacoromanica.ro

Peletuci-d.-j., Spineni, Saucesti,

Costa, Holtul, Radomiresti-d.-s.,
Radomiresti-d.-j., Fundul i Galbenul; pe stinga: Maglul, CotulluT-Iurascu, Prajesti, Moldoveni,

SIRETUL (Rin)

Satul-Not, Buhociul-Mare, Buho-

ciul-Mic, Coteni, Racova, Tamasi, Petrisul, Fintineanul, Gioseni, Racataul i Dienetul.

In jud. Fuina, pe dreapta :

Beresti, bcani, Adjudul-Vechiii,
Burcioaia, Domnesti, Pufesti,
Ciorani, Calimanesti, Padureni,
Marasesti, Strdjescul, Ciuslea,
Radulesti, Mircesti-VechT, Bili-

esti, Sasul, Suraia, Dumbravita

399

care este situat in zona dealurilor dintre Siret si Prut.

primeste in sinul saa o multime

de alte miel vilcele, ce coboara

Afluentir SiretuluT maT principal! sunt:

In jud. Suceava, pe dreapta:

din dealurile din dreapta si

p?raiele Mihova, Siretul-Mic, Su-

tul, aproape in toata lungimea

sa se rasfata pe un ses larg si
care variaza intre 2 si 5 kil. in
Rominia, lar in Bucovina, pana
la satul Berhometele, curge pe

stinga sa.
Natura . esului.

ceava, a caruT confluenta o are

la satul Roscani,
omuzul, la

Dolhasca, bar pe stinga: ZAvoiul-Siretultd, intre Lespezi si

Hirtoapele, plriul Stolniceni la

(Butuceni)-Vadul-Rosca, Calieni,
Nanesti, Costieni, Namaloasa-

Satul-Noti.

Tirg, Namdloasa-Sat i Blehani.

In jud. Tecucill : Manila, Ro-

piraiele Draga, Lutca, riul Moldova, Valea-Neagra, a carel in-

goaza, Homocea, Ploscuteni, Argeaua-Mica, Ionasesti-din-Vale,

Cosmesti, Coni, Cosmesti-Vechf,

tilnire cu Siretul este la N.

Baltaretul, Satul-Noti, Furceni,

SIRETUL (Rit)

un ses foarte putin ingust si

de ad i sesul se llrgeste pana

Tn jud. Roman, pe dreapta

la 17 kil. In Rominia, largimea

sesuluT se prezinta cam ast-fel :
in jud. Dorohoiti, variaza intre

1-3 kil. i chiar 4 kil. la N. satuluT Hantesti ; apol la Pascani

satuluT Hirlesti; bar pe stinga :

piraiele Tiganca, Pfriul-Moarer,

sesul are o largime de 4 kil. ;

la Cozmesti, 3 1/2 kil. ; la confluenta cu Moldova, i kil.; la
Onisesti, 4-3 kil. In Baca"': 3
kil. la erbesti ; 5 kil. la Sau-

Stircea, Albuia, la satul Rotunda,

Pirlul-Vulpasestilor, saa Sagna,

Movileni d.-s.,Movileni-d.-j.,Condrea, Salda, Liesti, Pausesti,

erbanesti, Lungociul si Fun-

Piriul-Velnitef, Brateascu, Ciolacul, Corhana, Glodeni, la N.

deni.

de satul Dragesti, Cretoaia si

In jud. R.-Stirat, pe dreapta:

satul Corbul.
In jud.Braila, Vamesul er-

Sasa.

cesti ;
Mare ;

In jud. Bacciii, pe dreapta :

riul Bistrita, a cal-uf confluenta

Riul Sine-

5-6 kil.
2

la Buhociulkil. la Racaciuni ; 3

kil. la Sascut-Beresti ; 4 kil. la

Marasesti ; iar de la podul huid

banescu, Cotul-Lung, Cotul-Mihale! si Vadeni.

In jud. Covurlu, endreni,
Barbosi i Movileni.
Afluen17.Siretul este cel maT

cu Siretul o are la 2 kil. la S.

ferate Marasesti-Tecucitl, sesul

de satul Fundul, Piriul-Liuzilor,

Valea -Mare, Cleja, Valea-Rea,
pinol Racaciuni; iar pe stinga :

incepe a se ingusta ajungind la

200 M. la satul Biliesti ; 250 to,
la confluenta cu Birladul ; 200

pirlul Racataul, Pirlul-MoareT, la

insemnat ria al RominieT, ata

prin intindere, cit i prin volumul

N. de Satul-Nori, Soci, ValeaMare i Pogletul.

In jud. Putna: riul Trotusul, a

m. la Namoloasa ; bar de ad,

riul incepe
urma cursul pe

de apa ce duce cu sine, cu

un pat ingust, formind una si

aceeas/ ramura pana la varsarea

sa in Dunare.
In tot parcursul s,sesul Si-

Carpatilor, pentru ea el ocupa,

caruT confluenta cu Siretul o are

intre satele : Burcioaia i Domnesti, piraiele Dragusani, Orbeni,
Valea-Seaca, Pieul-Cimpulur,
satul Padureni, iisita-Seaca, la
Marasesti, Girla-Morilor, la Strajesti, Putna-Seaca, la satul Ciuslea, '11.11 Putna, in dreptul sa-

impreuna. cu afluentiI sAT, aproape

tuluT Lungociul din jud. Tecuciti ;

puncte pe podurT umblatoare.

Siretul, aproape in tot cursul

intreaga reg-iune a MoldoveT

a Bucoviner.
Principalele basinurT ce descind in basinul acestuT riii
sunt : Basinul Sucever, al MoldoveT, al BistriteT, al Trotu-

ntul Rimnicul-Sarat, a axill in-

sati, face o multime de coturl

tilnire cu Siretul o are in fata

foarte intortochiate, maT cu seama

satultif Fundeni din jud. Tecucitl,

In judetele Dorohoiti si Boto-

apoT riul Birladul, la satul Ca-

sani, totusT nu ca acele ale riuluT

Prutul.
Faptul ca Siretul
Insule.

suluT, al PutneT, al R.-Sarat si

si R.-Sarat si, in cele din urma,

riul Buzaul, la satul Voinesti.
Mara de aceste, Siretul maT

toate ca o parte o perde pana

la confluenta sa cu Trotusul, din
cauza soluluT care este permeabil.

Basinul Siretulul este cel

important dupa Tisa, dintre
basinurile masivulur oriental al

al BuzauluT, pe dreapta ; si in fine,

basinul BirladuluT, pe stinga

lieni, Piriul-Tigancer, ce formeaza

o parte de hotar 'filtre Putna

www.dacoromanica.ro

retuluT este supus inundatiilor ;

pe timpul cind apele vin man,

trecerea devine foarte anevoioasa

si nu se poate face de cit pe

podurT fixe si, pe la anumite

se rasfata pe un ses larg 3-4

si chiar 5 kil., face ca riul sa
se desparta in mal multe brate,

SIRETUL (Rit)

SIRETUL (RItT)

9 00

dind nastere la o multime de

In jud. Dorohoill : intre stilpif

maT multe brate, formeazA i T

insule ; de ad i si &it timp Siretul face hotar intre Putna si Tecucia, dA nastere la o multime
de insule ; cit face hotar intre
Covurluiti i Braila,
riul, adunindu-se in albia sa, face
s. dispara numarul insulelor

69 se

pana la gura sa nu ma intil-

afl doua insule micT pendinte

de teritoriul RominieT ; o alta

nim de &it una, la confluenta

insule, mult maT numeroase in

partea de N. si mijlocul Moldover si mar putin numeroase
cu cit riul inainteaza spre gura sa.

Intre insulele principale formate de acest riti sunt :

de frontiera No. 68

si

insuld, mar mare, cam la 2000 m.

la N. satuluT Zamostea-Vatra si

care apartine BucovineT ; alta

insula, la N. satuluf Bahna, si in
fine o insula mare, numit Pruntul-Mare, in dreptul satuluT Ser-

tillor cind apele yin mail, in

localitateT Gorovei.

In jud. Suceava : cincT insule

micT in dreptul satuld Tudora ;

din ele isT schimba forma.

intre satele Lunca i Blajesti, si

in fine o insula in dreptul satuld Cozmesti.

In jud. Roman: o insul in

Treatorr. Trecerea de pe
un mal pe altul al riului Siretul
se face in general prin podurT
de &it in partea de N. a riuluI
foarte rar maT spre S. si nu-

tul Peletuci-d.-s.

calitatea numita Gorovei ; cincT

In jud. Suceava: i. Un pod

insule in dreptul satelor Onisesti una la N. de Cotul-Grosuluf ; doul la DrAgesti, si o

insula mare, la S.-V. satulta

de fer al linieT ferate Pascani-Iasi.

in jud. Baceig : o insula la

satul Peleticul-de-sus ; doul in

Podul de fer peste care

trece soseaua Letea-BuhociulMare.

satuluT Lutca; una la N. de lo-

Bradul.

Podul de lemn din dreptul satuluT Bradul.

In jud. Baca& :

umbltoare si podurT fixe ; trecerea prin vad nu se poate face

maT in timpul secetelor marT.

Podurile principale sunt :
In jua'. Botofani: Podul linieT
ferate Pascani-Botosani.

dreptul satuluT Mogosesti ; doul

la satul TAmAseni ; una la N.

Podul de la satul Lutca,

peste care trece soseaua Ro-

fads si nisip si expuse inunda-

cu Buzau' treT la N.-V. satuluT

Vamesul si in fine una mare la
V. poduluT Barbosi.
Toate aceste insule sunt parte
acoperite Cu nisip, parte cu tu-

care caz cea mal mare parte

Ungureni-de-Gulea ; doul la Lespezi ; trei la Hirtoapele ; patru

seaua nationala Roman-Iasi.

man-Oancea prin satul Bara.

Podul de lemn peste care
trece soseaua Roman-Piatra.
Podul de /a satul Roman.
Podul umbltor peste care
trece soseaua Roman-Bratesti.
Podul umblator peste care
trece soseaua comunal ce pleaca. din Roman, spre S., la satul
Recea si Icusesti-d.-s.
Podul umbltor din dreptul

bAnesti.

patru insule in dreptul satuluT

In jud. Roman :
T. Podul peste care trece so-

Podul umblator pe la saPodul umblAtor de la satul Spineni.

Podul de lemn din dreptul
satuluT Fundul, peste care trece
soseaua Letea-Tamasi.
Podul umblator din dreptul satuluT Galbenul.

Un pod de vase ce leaga

Podul umbldtor din drep-

soseaua Falticeni-Botosani.
Un pod de lemn peste care
trece soseaua judeteana Neam-

tul satelor Racataul si Mazili.

tu-Pascani-BlAjesti-Ruginoasa.

in jud. Suceava:
T. Podul de vase de la Dol-

Podul umblator ce leaga

soseaua Racaciuni-Dienetul.
Intre judelele Fuina fi Tecuciti :
T. Podul umblator dintre Sas-

dreptul satuluT Costei ; treT la

satul Buhociul-Mare ; treT la Radomiresti-de-sus (Doctori) ; cinc!

hasca.

la Radomiresti-de-jos (Alcaziul) ;

drumul Dolhasca-Ciurchinari la

cut si Rogoaza.
Podul umbator dintre Beresti i Corni-d.-s.
Podul umblator de la A-

o insuld mare, ce se intinde intre satele Radomiresti-de-jos

Fundul ; doul la Racova ; trei
la satul Tamasi ; patru la S.-E.
satului Galbenul ; una la Gio-

Lespezi.

judul-Vechitl.

Podul de lemn dintre Heciul si Lespezi.

Podul linieT ferate Pas-

trece soseaua Ajudul-Ploscuteni.

cani-Iasi.

rate Marasesti-Tecucia.

seni ;
la satul Birza ; treT
In dreptul satuluT Rdcataul ; doua

Mar la S. de acesta, podul peste care trece soseaua

trece soseaua Nanesti - Hanul-

la satul Dienetul ; lar la punctul unde Siretul atinge hotarul

Bacla-Putna, desfacindu-se in

Pascani-Blajeni.

Conachi.

Podul umblAtor de la satul Petrisul spre Ruginoasa.

soseaua Calieni-Ivesti, unde Si-

Podul de vase ce

leaga.

www.dacoromanica.ro

Podul de lemn peste care

Podul de fier al liniel fe-

Podul de fer peste care

Podul umblator ce leaga.

SIRETUL (Ri)

401

retut intr in regiunea forturilor

de la Nmoloasa.

Podul umblator de la satul Blehani, din jud. Putna.

Podul umbltor, numit po-

dul Sirdarul, la S. de satul ca

acelasr nume.

lo. In fine podul de fer de

la Barbosi.

De la obirsie si pana la fronfiera Tara, pe un parcurs de 85

kil , el coboara 1002 m. adica

Tecuciu, lArgimea este de ioo

aproape 13 m. pe kil., in care

intra si regiunea muntoas a

festi ; 18o in. la podul linier fe-

muntelur Lungul ; iar in Rominia,

pe un parcurs de 539 kil., riul

coboara 295 in., adica om,54 pe

kil.

Cu toate foloasele ce aduc

aceste podar!, trecerea pe timpul inundatiilor devine foarte anevoioasa, de oare-ce apa acoperind sestil riulur, ascunde cea

mar mare parte din drumurile

ce-o traverseaza.

Natura cursulut. Siretul, ca

debit de apa, 's1 ia insemnatatea sa chiar de la obirsie pana
la frontiera ; si aceasta impor-

tanta creste in cursul sa5, pe

masura ce primeste in sinul sa5
afluentiT a cgror basenurT co-

SIRETUL (Rill

Cotele, luate pe malul riulur,

Cu ocazia ridicarer harte! Tarir,
sunt urmatoarele : La satul Hintesti, 259 m. ; la E. satulur Bur-

suceni, 253 m. ; in dreptul satulur Bnesti, 241 m. ; la confluenta cu Suceava, 240 in.; la

m. la Sascut-Beresti ; I 00 ni. la
Adjudul-Vechiu ; 130 m. la Pu-

rate Marasesti-Tecucia ; 220 m.

la satul Corbul (jud. R.-S5.rat);
300 m. la confluenta cu Buzdul
i 450 m. la vArsarea sa in Dunlre.
Comunicafit.
Valea Siretu
luT, din punctul de vedere al co
municatiilor, se poate considera
ca una din cele maT fericite val
ale RominieT. Mal intiiu, Bula

ferata ce insotete riul pe partea dreaptA, de la N. i pAna

Dolhasca, 233 m. ; la satul Lespezi, 216 M. ; in dreptul satelor

la MAr4eW, precum i 'filtre ju

detele, BrAila i Covurluia, o

Stolniceni si Petrisul, 210 in. ;

la satul Mogomti (jud. Roman),
206 m. ; la Scheea, 198 ni. ; la
S. de Rchiteni, 197 in.; la N.
de satul T5.m4eni, 192 m. ; la

pune in legatura ca tot teritoriul Tdrer ; apor, soseaua national care urmareste In de-aproape

mijloace capabile de a pune in

miscare mor!, velnite si alte fa-

Tama0, 143 ni.; la Rcaciuni,

bricr care de alt fel se gasesc

la Pufeti, 76 in.; la Cosme5ti,

destul de numeroase.

6o ni.; la Suraia (Putna), 30 m.

la Nmoloasa, zo m. ; la Corbul
(R.-Sarat), 13 m. ; la confluenta
cu Buzdul, 12 In.; la varsarea luT
in DunAre, 5 m.

linia ferata, inlesneste in de-a

juns comunicatia si transporturile locale. Din aceasta osea
porneste spre E. o multime de
arte sosele secundare, ce se pun
in legatura Cu alte sosele de
pe malul sting al Siretulur, prin
podurile fixe si mobile ce se
gasesc pe la anumite puncte de
trecere. (Ved trecatorr).
Mara de aceste sosele, valea
Siretuiur mar este straliatuta de
un numar infinit de drumurr de

Leifimea riulur Siretul este

foarte variabila si subordonatd

portul productelor. Comunica

timpulur ploios sail secetos ; to-

tia pe aceste drumurr devine

tusr largimea medie din judetele Dorohoiti si Botosani este

de 50 ni.; la confluenta ea S a-

anevoioasa si chiar imposibilA

prind aproape intreaga regiune a Moldover. In multe prtr,

prin abaterT din apa sa, s'a creat

Aclincimea

curentului este

foarte variabia, dupa cum timpul este piojos sad secetos ; totusT ca adincime medie se poate
admite urmtoarele date: pana la
Roman, adincimea e de 2-4 ni.;
intre Roman i BacAti, 2-5 ni.;
futre Bac5ii i Ajud, 2-6 ni.;

la NAmoloasa, 7 in.

Lungimea. Pe tot parcursul

in regiunea Bucoviner, Siretul
are o lungime de 85 kil., lar
de la intrarea In Tara, pana la
varsarea sa in Dunare, are o lun-

gime de 539 kil., m5.surata pe

confluenta cu Moldova, 184 ni. ;

la Oniseti, 168 m. ; la *erbeti,
160 m. ; la Coste!, 156 ni. ; la
122 m.; la Adjudul-Vechiti, 93 m.;

ceava, 60 In.; la Dolhasca, 40 ni;

la Lespezi, 60 M. ; la Scheea,
40 in.; la Rachiteni, 50 m.; la

podul de vase, numit Letca,

6o m.; la confluenta cu Mol-

exploatare, propril pentru trans-

pe timpul ploilor mar!, apele

Siretulur debordind malurile si
inundind aproape intregul ses.
Populafia.
Valea Siretulur
este una din cele mar populate
var ale Rominier; existenta frumoaselor cimpir si dealurr pro
prir pentru agricultura si care

sul s5.5. Inclinarea cursulur acestur riti este mica si curen tul
relativ incet in regiunea Bucocoviner si destul de incet in re-

dova, 150 m.; la Onit3eti (jud.

Roman), 70 m.; la satul erbqti, si la podul soseler BacatiBuhociti, are o largime de 120
M. ; la podul satulur Galbenul,
70 ni.; la podul R5caciuni, 130

o insotesc In tot lungul e!, au

atras In sinul er inca din tim
purile cele mar vechr, o numeroasa populatie; aceasta se a

giunea Romlnier.

m., iar futre judetele Putna si

Siretulur exista sate imbatrinite

firul aper, axilc pe urma numeroaselor coturr ce face riul in cur-

firma prin faptul ca pe valea

51

65940. Alarde Dielionar Geogratio. Voi. Vi

www.dacoromanica.ro

SIRETUL (Rit)

SIRETUL (Rit)

402

si despre al caror trecut nu se

pentru acea Inca nu s'a putut

cite o data cu hieroglyphe. (Ro-

mal stie nimic.

face bun deplin pentru umbletul corablilor,.

Prin lucrar de arta, Siretul
ar putea deveni navigabil de la
Mihaileni si pan la gura so, si
mal cu seama in jud. Putna.
Prin legea de la 1868, Martie, Siretul a fost declarat plu-

pianka = Schisturile de Tet-

Asta-zr Siretul in tot cursul

saa prin judetele : Dorohoia,
Suceava, Roman, Bacaa, Putna,
Tecuciti, R.-Sarat, Braila $1 Co-

vurluia, este impestritat de un

numar foarte mare de sate al
caror locuitorr duc o viata pad-nica si multumitoare.
Valea SireAz/a& locaM.
tulur este una din cele mar bogate val ale Rominier din punctul de vedere agricol ; dealurile

ce o insotesc in tot lungul saa,

precum si cea mar mare parte
a sesulur fell locuitorilor el
toate produsele agricole ale Tara, care, la epoca recoltarer, sunt

strinse si transportate parte in

porturile Galati si Braila, iar
parte direct la Constanta. Mar
de produsele agricole, pe valea
Siretulur se mar gaseste tot fe-

titor.

Geologia vile Siretulur.

Siretul izvoreste din MunteleLung (Bucovina), din zona de
flysch saa gres carpatic i indreptindu-se spre N. o strabate,
avind o vale foarte ingusta.
Muntele-Lung e alcatuit din
gresiuri cu firul mare ,ri mijlocia asemenea cu cele de la muntele Tomnatic din V. Bucovina
care ail fost raportate de C. M.

schen. Neocomian).

Apor, gresul alb de Vama

(=Gresiul de Grodischte. Neocomian).

Mar sus, gresiuri vera saa

brune, une oil glauconioase.
In fine, pe virful Petrufca se
afla un gres grosiar, care poate
fi paralelisat cu Godula tot asa
de bine, ca si cu gresiul de
Magura (eocen).
Schisturile negre de la LA"pupa, sunt equivalente cu cele

din Ungaria de la Smilno,

apartin la nivelul cel mar superior al gresiulul carpatic, dar
stint putin desvoltate $i nu sunt

figurate pe harta geologica a

d-lur C. M. Paul.

De la Berhomet, valea Siretulur, intra in depositele tertiare reprezentate prin terenul

Paul la gresiul de Godula sail

flyschul media, equivalent cu
Gaultul i cretaceul superior.
De Indata insa intra in fly-

sarmatic, directiunea sa schim-

chiar peste de Dunare, care intrind pe gura sa, inainteaza la

schul inferior, neocomian qi cur-

bindu-se subit spre E. Albia

ge pe el Ora la Berhomet. De

o bun distanta in susul aper

la izvor si 'Ana la Baia Liipufna

cursul sag e torenlial i /Ira'
aluviunr ; de ad i si pang la Ber-

majora, se lateste si aluviunile

sunt bine desvoltate. Tot odata
mantia quaternara il insoteste
neintrerupt pana la gura, acoperind fiancurile vaer si terasele
sale. In asemenea conditiunr si

lu/ de peste de ria $i adesea

Siretulur. Pe valea Siretulur se

gasesc un mare numar de fabrier, de diferite produse si anume : hirtie, zahar, faina, spirt,

rachia, etc., precum i numeroase moil plutitoare, ce 'Miesnesc mcinatul Miner necesar
locuitorilor de prin satele marginase.

Riul Siretul fiind plutitor,

contribue mult la partea economica a regiuner ce strabate,
prin faptul a pe dinsul se face
marl transporturr de lemnarie,
prin mijlocul plutelor, peste care,

adesea, pe lingl lemnarie, se

transporta si sad cu tot felul
de grine.
In aceasta privinta, CantemirVoda, in cDescrierea Moldova*
se exprima ast-fel despre Siret:
E1 este o apa lata si adinca

hornet valea se largeste putin

si albia minora e pe aluviunI
de o grosime netnsemnata.
La aceasta din urma localitate, se all un conglomerat co-

lorat in general in verde, numit de C. M. Paul conglome-

In stare de regim (Cu albia mica,

stabila), Siretul strabate Mol-

dova prin depozitele sarmatice

pang la Dealul-Mare Raga Bacat, si de ad i prin cele cu Pa-

ludine, ce se vede in riposul

sti mal sting pana. la Bar-

ratele de la Berhomet, ce se intinde spre N.-V. si S.-E. Aceste

deposite sunt plecate spre S.-V.
si suprapoart o succesiune de
flysch inclinata in acelasif sens,

aduc, despre N.-V., pe o pan ta

dar care se poate vedea mal

bine in valea Sirefelului. Ur-

repede, o mare cantitate de

prund si nisip, ce-1 acumuleaza

marind in amont, conglomeratele se transforma. in altele mar

fine, in brecii fine sati in gresiuri grosiare. (Equivalent cu
calcarul de Tetschen, Neoco-

la gurile lor si fac ca cursul

mian).

Bistritel, unde Siretul e obligat

O. faca cotiturr cu concavitatea
spre confluenta.
Cobalcescu

si pentru ca peste tot locul este

Deasupra, alternanta de gre-

coprins de ostroave de nisip,

shirr cu calcaruri Fi schisturr

www.dacoromanica.ro

bosi.

Afluentir sal de pe dreapta

Siretulur sa se deplaseze, retrO-

gindu-se spre E., dupl cum se

poate vedea destul de bine la
confluenta Moldova si cea a

SIRETUL (00

403

observase, ca de la Pascani in

jos, Siretul curge mal in totd'a-una pe ling dealurile din

stinga sa, si atribue acest fapt
inclinatiund solului spre E. Faptul citat lamureste destul de

bine acest punct.

In versantul drept, culmile dea-

lurilor Cu 350-45o m. inaltime

sunt orientate aproape paralel
Cu cursul riuluT, si versantul pre-

sinta in general, mal cu seamd

pentru partea de N. a Moldovei
pa.n la confluenta riuluT Moldova, un profil transversal caracteristic uneT constitutiu n1 geo-

logice heterogene. Plecind de

la creast, avem : intliti, o pantg
repede ; apoT o alta foarte ling,

ce se scoboard, ca s formeze
o terasg, care e penultima, spre
deosebire de o alt de pe yes,
ce se numeste ultima.
Penultima terasa domina sesul cu 10-30 m. (Pascani-Cozmesti). Ea devine mal interesanta Cu cit inaintam spre S.
Deja ceva mal in amont de Pascani, ca are o latime mal mare

de 4 kil. ltime, care se accentueaz din ce in ce mal'

mult, cu cit ne scoborim in
aval.

La picioarele acester terase,

se intinde sesul, pe care se distinge o mic terasd Cu citi-va

metri mal inalta de cit insusT

sesul, care e acoperit de ape
In inundarile cele mad. Acest
ses, ce constitue albia-majord,
are o latime in general in Mol-

dova de 4-5 kil.

Atit aluviunile fiad cit

si

depozitele pleistocene, ce formeaz terasa penultima, se reazemd pe o argild vina-td sarmafia impermeabild, ce are o
grosime foarte mare, ad sondajele cele mai profunde (309m.),
ce s'ati acut in Moldova nu

ati strabatut-o.

In sondajele acute in

alu-

viunT aproape de Pascani, aceast argild a fost intilnita la

I I I 2 m., iar pe terasa penultim ea se poate vedea pe patul piraielor Zmeul, la Plop i
altele. Ast-fel chiar aceasta baza

impermeabil a fost sapata de

catre Siret si in urmg a depus
aluviunile sale.

Argila are o inclinare foarte

mica spre S.-E., si e ard fosile. La Bratesti, in lipa piriului
la Plop, la cota 290 m., gasim la

SIRETCL (00)

Pana la inallimea de 350 m.

gasim, la baza loessului, prund.

Acesta e prund carpatic, cu

demente din gresiul de Magura,
menilit galben sali cafeniO, gresiud inchise feruginoase, albastre
cu vine de calcita, eocenice, etc.
Irisa formatiunea pleistocena
devine mult mal' interesantg, daca
o considerara in terasaPenultina,

adica in banda de platouri ce

se ridica cu 10-30 m. mai sus

baza, argilele vinete nisipoase

de cit albia majorg. Pleistocenul

rezemindu-se pe argila sarmaticg

descoperite pe o grosime de

vialta, ce se inclina usor spre

3 m. La partea superloara, ele

altern cu pturi de nisip gal-

E., are la baza o patura de

ben,

care devin din ce in ce

maT dese, cu cit le considerara

mal sus.
Peste acestea, urineaz nisipurt galbene calcarifere, ce del
nastere pe alocurT, la cornise de
molasa foarte fragedd, care se
darlma si alunec pe coasta.
Mai sus, avem bancuri de un
gres cu fire de quarz i menilit,
cu Cardium plicatum.

Iar la cota 360, in lipa despre N. de Bratesti, gasim un

calcar oofitic feruginos avind,
ca nucleli, fire de quarz si ci-

mentate prin calcar cu Tapes

gregaria Partsch, Ervilla podolira.
In diferite puncte, pe mosia
Pascani, se gaseste fauna zonel
a 2-a sarmatic a lui Cobal-

prund, de 7 san 8 m. putere,

cu elementele

0'1%03

om,o5

in diametru; mal sus, nisipud

aspre si fine si alte nivele de
prund. Totul e acoperit de catre
loess, cu o grosime de lo m. si
mal mult.

Prundul din terasa infr in

legatura cu aluviunile din albia

major a riuld, afara de punctele unde patura de prund, fiind

intrerupta, da nastere la izvoare
numeroase, ce le intilnim la poalele teraseT.

Inclinatiunea cea mica a aces.

tei terase, grosimea mare a pleistocenului si constitutia luT, pre-

cum si partea superioar a dealurilor formata din calcaruri si

acoperita de parlud intinse, stabilesc conditiuni eminamente
propriT pentru infiltratiunea ape-

M'adra poa'olica ponderosa

lor meteorice, criad nastere la o

puternica si intinsa masa de apa

Eich., Cardium obsoletum Eich.,

subterana, ce se tradeaza prin

rar Salen subragilis Eich., Ce-

numeroase emergente, care Osnesc cu vioiciune limped si recoroase din prundul de la poalele acestuT admirabil si imens

cescu :

rithium disjunctum Sow, Cerithium pictum Bast, Trochus podolicus Dubois, Buccinium duplicatum So w. Acest calcar se
intinde spre N. i e bine dez-

voltat lingl Dolhasca, unde se

exploateaza in mare cantitate.
Coasta este acoperita de catre
pleistocen constituit din loess, in
unele locurl, de 30-40m. grosime.

www.dacoromanica.ro

receptacol acuifer. Proectul d luT

Inginer N.

I.

Paianu adoptat

de consiliul technic superior, pen-

tru alimentarea cu apa a orasulul Iasi prevede utilizarea a.

cesta! receptacol prin o galerie
asezat la marginea terasei.

SIRETUL (RI)

SIRETUL-DE-J OS

404

Aluviunile consist la baza.,

din un prundif de fund ( Gravier de fond, Belgrand) cu elemente carpatice ; peste el, ur-

facies arenaced, avind si fauna

del), i inteun timp a purtat

zoneI a 2-a Cob. ca Mactra

si numele de Halup (Miron

ponderosa Eich.
De la Dealul-Mare

Vorba primitiva e
Costin).
scitica i insemneza fluvitl ; iar

meaza nisipurI aspre vinete foarte feruginoase; apoI nisiputI fine;

ca) si pana la Galati in tarmul

sting tipos al SiretuluT, se succed depozitele cu Paludine, ce
at't fost observate de Cobalcescu, la Dealul-Mare, Ploscuteni,

si in fine, totul acoperit de un

loess negra de vale. Aceste alu-

viunI cu o grosime de i1-12

Ba-

Tiarandos va sa ziel srat.

(Letopis. Moldoveb, ed. M. Co-

glniceanu, pag. 505).

Iata legenda originel numireI

de Siret, coprinsa in cintul al

II-lea al uneI poeme serse in
bimba polona si dedicata Re-

m. contin o puternica pinz de

apa insa foarte feruginoasa.
Ultima terasei.
La poalele

Cozmesti,'Brbosi etc. Aci, aflo-

penultimeI terase se intinde o alta

beta deschisa ce nu face de

ca ultima terasel, care domina'

sesul cu ciff-va m. numar, dar

loc turt Cu apa (nu este plastica), alternind cu paturI de argila albastr foarte plastica. ; peste

impreuna cu Rominli, imping

pe Tatar/ de la munte i, go-

aceste, urmeaz patudo de prund

clrapie, ajunsera pana. la Siret

unde se afla orasul Roman. Alela
urmeaz o noua. batalle. InfrintI

indestul de Inalta, pentru a fi

la adapostul inundatillor apelor
marI In timpurile ploioase sati
Cu topirea zapezif la muntI.

Aceasta terasa e constituita

reaza partea superioard a acestu/ etaj, formata din argila gal-

;
separate intre ele prin
in fine, d'asupra avem pleistocenul Cu prund la baza., ce se

gelul aceleI tarT:

Regele Ungurilor Vladislav,

nindu-I apol ar preget prin

Talara, se arunc in undele Si-

de loess negru de vale, ce zace

aseaman cu cel maI de jos ;

retuldf, iar RominlY urmarindu-I

pe aluviunI, dar nu presint o

apoI loess. Depositele acestea cu

continuitate a penultimeI teras.",

si e intrerupt, in bancal-1 intin-

Paludine, se prelungesc in mod

orizontal, atit in lungul SiretuluI

se d'asupra sesuluf, ast-fel ca

albia majoara se intinde pana

cit si spre E. catre Prut.

Fosilele gasite sunt cum ur-

Ara' erutare, astupa fluviul cu

cadavrele dusmanilor. Regele,
transportat la vederea acesteT
batAI tataretr, strig cu veselie
in limba maghiara : cSeretm,

la poalele penultimel terase.

In versantul sting Ia Lespezi,

meaza :

in malul Sitetului, peste argila vinata, apare gresul ce boambe ca

fauna zoneI I-a sarmatice Cobalcescu:

Donax lucida Eichw., Modio-

la marginata Eichw., Ervilia

podolica Eichw., Ervilia pusilla
Phil., Cerithium pictunz Bast,
Cara'ium plicatum Eichw.
lar maI sus, in dealul Peteru,
nisipurI si molassa, cu fauna

zonei a 2-a (Cob.)

In spre N. de aceast regiugiune, s'a mentionat deja Ruga

Dolhasca, un calcar oolitic foarte

mult dezvoltat si sub aceasta

forma sarmaticul se intinde pro-

babil pana in apropiere de Bucovina, ca.cI d. Saya Stefanscu

l'a gasit cu aceste caractere la
Bura'ujezzi, numaY cu Ez vilia
podolica, Eichw.

De la Pascani in jos depositele sarmatice IsI pstreaza un

Sabo, a determinat Unjo moldavensis la Peckea.

Cobalcescu la Barbofi : Vipara Saldleri, V. Leiostraca,
Neritina Danubialis, Valvata
Cabalcescui Brus., Melanopsis
acicularis, Lithoglyphus fuscus,
PisidiumCovurluensis,Congeria
polymorpha, Hydrobia grana'is,
H. Covurluensis i Anodonta problematica.
D. Saya Stefanescu, tot la Bar-

bosi, in marnele de la baza, citeaza : Dreissensia polymopha

Pallas, Corbiculafiuminalis Mtil-

ler, Pisidium amnicum Mtiller,

Pisidium lasiensis Cob., Valvata (Cincina) Cobalsescui Brusina, Hydrobia grandis Cob.

Legenca Siretul a fost cunoscut in vechime sub numele de Tiarandos (Herodot),

eratus (P tolo m eu), Ceras us
(Amian), Seretos (C. Porfirogenitus); in evul-mediti Seret (Has-

www.dacoromanica.ro

Seretm, l'In*/ place, iml place,

cuvIntul regal, prefacIndu-se
in numele riulul, eternizeaza gloria victorieI . (V. Drghicescu,

Dunarea si coastele MareI-Negre).

Siretul-de-jos, p/as, jud. Baca, numit ast-fel de la rial

Siretul, care o uda.
Forma sa este a unuI romb
neregulat Cu unghiurile ascutite

la N., la satul Viforeni si la S.,

la satul Dienetul.
Este asezata in regiunea easa..

Cite-va ridicaturI despart la E.

apele RacatauluI, ale Dienetuld

si ale PogleteluI de acele ale

Berheciuld, din plasa Siretul-d.-

s. si din judetul Tecuciti. Riul

Siretul atinge cu malul s sting

toata limita de V. a plaseI, de

la confluenta sa cu Bistrita pana
la Dienetul si descrie un zigzag
Cu incovoitura concava. spre E.
Solul sail este productiv si

SIRETUL-DE-JOS

SIRETUL-DE-JOS

405

bogat in pA.'naint vegetal. AfarA

cAtAul,

i Slobozia-

Are o lungime de 29 kil.,

de cite-va locuri cu lut i nisip,

mal toate holdele ati un pAmint
negru foarte roditor.
In vechea impArtire administrativA, aceastd plas nu exista.

RAcklul, situate pe valea RA-

socotitA de la satul Pildesti, la

cAtAului, la confluenta acestuia

Cu Siretul.

N., si pAn la satul Galbeni, la S.

PAmintul plAseT Siretul-d.-j.
este aproape mal tot ses. NumaT

resedinta,

Gioseni, Cu cAtunele : Bizga,

Ea a fost formatA numai de

Gioseni, resedinta, Horgesti, 0testi i RAcea, situate pe malul

cornunele din E. plasei Bistrita-

sting al Siretulur, la N. de co-

d.-j., care erati dincolo de apa

muna precedentA..
Tamafi, Cu cAtunele : Che-

Siretului. Resedinta plAseI este

In Tirgusorul PArincea, unde se
serviciti postal, precum si un

trisul, Coteni, Fintineanu, Furnicari, Racova si Tamasi, resedinta, situate pe malul sting al

spital cu 30 paturI.

SiretuluT,

aflA

i judecatoria de pace, un

Comunele din plasb. sunt :

i. Botefti, Cu cAtunete :

la N. de Gioseni.

Bibi-

lea RAcatAulur, mal in josul apei.

Tirgul-Pdrincea, cu eau-

despart din muntii ce separa

culmi, luate de la N. la S., in

situate in cursul superior al RA-

Leca, cu catunele :

ramificatiuni a dealurilor, ce se

plAsile vecine se face pe ur-

Calea judeteanA care plead.

din Pdrincea, venind de la Tecuciti si ja directia N.-V., prin

resti, Bota, Leca sati Ungureni, Slobozia, resedinta, Tociloasa, Varnita i ZIAtari, situate
pe Plriul-Ungurenilor s't In va-

lull nu este alt-ceva de &it ultimile

Comunicatia cu orasul BacAti

mAtoarele

cdtAulur.

ritA. aproape in intregime cu pA

dud, trece prin marginea el despre V., urmind directiunea de la
N. spre S. AceastA culme de dea

basinul Bistritei de al Moldovel.

Piscurile cele mal inalte a acesteI

tAsesti,

Dealul-Mare satt Botesti, resedinta, lapa i Viforani,

o singurA culme de dealuri, acope-

comunele Milesti, Tamasi, Rusi

Letea.
Cdile vecinale: Leca-PrinceaNnesti-PAncesti, Tamasi - Horgesti-Petresti si Petresti-RA.c5tA.ul, care deservesc toate satele
acesteI plAsf.

aceastA pl. sunt : dealul Stan,

al Mocanilor, Dealul-lui Vodd,
dealul Movila, dealul Goronul,
Dealul-Tutcanilor, dealul Oretea
dealul Valea-Rea.
VAile cele maT principale din
pl.

(afarA de a Siretului si a

MoldoveI) sunt Valea NeagrA,

care strAbate aceastA plasA de la

N.-V. cdtre S.-E. si valea Turbata, ce urmeaz aceasT directiune ca si cea de mal sus.
Apele care ud pl. sunt : Siretul, ce curge prin marginea
de E. a plAsei, de la N. la S.,
formind hotarul despArtitor al

i Tirgusorul-

Are o populatie de 3671 lo-

PArincea, resedinta, situate la

S. de com. precedentA.

cuitori ; 3639 case ; 46 circiumi ;

I I scoale ; 20 bisericI, deservite

ZIfilqIi, cu cAtunele : Milesti - d.-s., Milesti - d.-j., resedinta, Vdleni i Valea-lul-Drob,

situate pe Valea-RacdtAulut la S.

de 14 preotI si 17 cintAreti.
Teritoriile comunale sunt de
30621 hect., din care 10989,68
hect. plmint de culturA $i 5668

de cona. Leca si la V. de com.

hect. pAdure, iar restul imase si

pAminturf sterpe.

rnesulur si pAnA la S. de satul

Cotul-Grosului i curge formind

Vil sunt pe o intindere de

mal multe sinuozitAtI. Acest

primeste In sine, In aceastA pl.,

nele : Buzdugani

Tirgul-PArincea.
Neinefti, Cu cdtunele :
rdsti, Ndnesti, resedinta, i Vlad-

nicul, situate pe valea de sus

a Dienetului.
Petre,rti, Cu cAtunele: Fundul - Vail% Petresti, resedinta,
Soci si Valea-lui-Neni, situate

pe Dienet, mal in josul apeI.

Piincefti, cu eltunele: Dealul-Dienet, Fulger4u1, PAncesti,
resedinta, Rstoaca i Valea-luiMotoc, situate pe piriul Dienetul si la confluenta acestuia cu
Siretul.
Riiceltdul,

cu cAtunele :
Bizga, Gura RAcAtAul, Rcea, RA-

563,38 hect.

LocuitoriI posed5.: 956 cal,

6474 vite marl cornute, 2605
porcT, 428 capre.

acester pia's! de pl. Fundul. Udd

pl. din dreptul satului Cotui-Va-

pe dreapta, plrlul Valea NeagrA, care este incArcat pe dreapta

Cu Piriul-BrAnistenilor si cu Piriul-

ButnArestilor, unit cu piriulPoar-

Siretul-de-Jos, plasd,

in jud.

Roman, situatA in partea de S.V. a lui. Are forma until poligon

neregulat, Cu 5 latan, din care
cea mal mare este laturea despre
V.

Se mArgineste la N. cu pl.
Moldova ; la S., cu jud. Baclu;

la V., Cu jud. Neamtu ; la E.,

cu pl. Moldova, 5i cu pl. Fundul.

www.dacoromanica.ro

ca si acesta mArit pe dreapta

cu piriul Puiul. Mai este udatA
si de pirlul Turbata incArcat pe
dreapta cu piraiele Bahna si Gal
beni, dupA care apoi se varsA
tot in Siretul, pe teritoriul

judetului Bacla. Toate aceste

pirae tsi iati nastere din sirul
de dealurr, ce este in partea dc
V. a plsef. Marginea de N. E.

SIRETUL-DE JOS

406

a acestei plasl este udat de

riul Moldova, care incepe a

Neagra., altul peste piriul Tur-

atinge aceast plasa in dreptul

satuluI Pildesti si se continua,
formind limita de N.-E. a el,
Ona la varsare.

Galbeni.
oseaua nationala Roman-Ba-

Ptnintul acesteI plasT, for-

mind aproape in intregime un

ses Intins, este mal tot cultivabil.

Legume se cultiva mult mal

cu seam in com. Galbeni si SIcueni. Finetele ocupa partea de
E. a plasiI, de-alungul riulul Siretul, lar padurile, dealurile des-

pre V.
Comunele Galbeni i Cirligi ati
pamintul cel maI bun pentru cul-

tura cerealelor. La Porcesti

Bahna se cultivg. vlea ; la Ho-

bata si al treilea peste piriul

en, care strabate aceasta plasg. in lungul saa, de la N. la

Buhusi, care strabate aceasta

pl. de la E. la V. si

incepe

S., pe o distanta de 22 kil., merend aproape paralel cu linia feratd Roman-Bacati ; printre aceasta curge riul Siretul. oseaua." nationala Roman - Bacati

are un pod de fier Iinga orasul

Roman, trece peste riul Moldova pe unde din plasa Sire tul - d. - j. in plasa Moldova si

unde trece apor in jud. Neamtu,

ducind la tirgusorul Buhusi.
osealia judeteang. VasluiaBahusi-Piatra, ce strabate acea-

3 podete de piatra mal

unul peste piriul Valea-Neagra,

sta. pl. de la S.-E. catre N.-V.,

incepe in aceasta pl. de la po-

altul peste piriul Turbata si al

dul de pe Siretul, de la Dra-

treilea peste piriul Galbeni.

gesti si merge spre N.-V. pana

la sato! Hociungi, unde se leaga cu soseaua Roman-Buhusi ;
leaga pl. Fundul cu pl. Siretuld.-j., unind tare ele satul Filipesti, gara Galbeni, Cirligi, A-

oseaua judeteana Roman-

fed.
In aceasta pl. se lucreaza tesaturile delina laBahna ; rogojinele,
la Sacueni, Mircesti i Dulcesti ;

Piatra, care incepe din soseaua

nationala Roman-Bacati, chiar
de linga podul de fer de peste

olaria, in satul Galbeni. Se fabrica spirtul in satul Dulcesti,

catre orasul Piatra. Aceasta so-

uncle este o velnita pentru aceasta i in satul Hociungi, unde este

lungime de 17 kil., trecind prin

satele Felesti
Dulcesti, de

un cazan. Sunt io morI de apa

unde apor o duce pe teritoriul

jud. Neamtu. Din aceasta osea

Bretcani, Moren! i Valen!, din

pl. Moldova.
oseaua judeteana Roman-

din soseaua nationala RomanBacga, din dreptul satulta Mircesti (com. Slcueni) si duce de
la E. spre V., legind intre ele
satele : Mircesti, Slcueni, Caciulati, Porcesti si Hociungi, de

arborlI fructi-

ciungi, viea

SIRETUL-DE-JOS

riul Moldova si duce spre V.

sea strabate jud. Roman pe o

rgmesti-R azesi, Brosteni si Hociungi. Aceasta osea strabate

transversal jud. Rornan prin par-

pleaca mal multe sosele vecinocomunale i anume : soseaua vecino-co mu nal

Trifesti-Giulesti,

tea de S. a luI, de la satul Hociungi pana la tirgusorul Bacesti, prin satul Dragesti i Valea-UrsuluI, legind ast-fel jud.
Neamtu cu jud.
Patru podurI pun in legatura

care incepe din apropiere de

Roman si duce spre V., prin

drumurile In aceasta pl. co cele

din plasile vecine i anu me : un

satele Trifesti si Giulesti, de

ande trece in jud. Neamtu, legindu-se cu alte sosele vecino-

pod de fer pe riul Moldova

din aceasta pl. se desface in orasul Roman.

Cal de comunicatiune : Linia

comunale; de la satul Trifesti se

ferat, care strabate aceasta pl.

desparte o alta ramura de osea

vecino-comunala, care duce la
satele Butnaresti, BIrjoveni
Prajesti ; tot din soseaua judeteand Roman-Piatra incepe, in
apropiere de satul Felesti, o sosea vecino-comunala, care duce
spre S.-V., la satul Branisteni ;

pentru macinarea griuluI s't a pa-

pusoiuld.
Din cele 6 lazuli ale acesteI
precum si din a-futile Siretul
si Moldova, se scoate peste. Com.
Hociungi face comercia cu fruc-

te. Toate productele locuitorilor

in lungul sga, de la N. la S., pe o

intindere de 15 kil., mergind aproape paralel cu soseaua nationail Roman-Bacga. Ea are o statie la Galbeni, la 23 kil, de orasul
Roman. Pe aceasta intinderedinia
ferata Roman-Bacla are un pod
orasul Roman, pe unde trece din

de la V. de satul Dulcesti incepe tot din soseaua judeteana

pl. Siretul-d.-j. in pl. Moldova,

lung de 226 m. si 3 podete
mid : unul peste piriul Valea-

Roman-Piatra o osea vecinocomunall, care duce spre N. si

leaga intre ele satele : Cirligul,

de fer peste 1-1111 Moldova, linga

www.dacoromanica.ro

pentru unja ferata, un alt pod

de fer, tot peste riul Moldova,
pentru soseaua nationall, un
pod plutitor pe riul Siretul, la
satul Spridonesti i un pod statator de lema, la satul DrAgesti,
tot pe Siretul. Cele doug. dintall pun in comunicatiune aceast
pl. cu pl. Moldova ; iar cele

doug. din urma o pun in comunicatiune cu pl. Fundul.

Plasa Siretul-d.-j. este unita
In privinta administrativa cu pl.
Moldova, avind amindoua un

subprefect cu resedinta in satul

Elizabeta- Doamna. Inainte de

STRETUL-DE-JOS

unirea plasilor, resedinta sub-

In aceasta plasa sunt schi

prefecturei era in satul Porcesti.

Un singur tirgusor se afla in
pl., tirgusorul Oniscani (Hanullui-Doni) pe soseaua nationald.
Acest tirgusor este cel mai mic

turile Bratesti si Boureni.

E strabatuta de soselele: Ro-

din cele 4 cite sunt in judet.

In aceasta pl. se afia. gara
Galbeni.

Are o populatie de 4923 famili!, sari 17772 locuitorI; 31

biserici ; un oficiti postal rural,
la gara Galbeni. In pl. unite
sunt 31 scoli mixte si 3 de ca.tun.
Are 45 sate, din care cele mai
populate sunt : Porcesti (1545
loc.), Trifesti (1502 loc.), CotulVamesuluT (1103 loc.), Ruptura
(to95 loc.) si Elizabeta-Doamna
(1004 loc.). Aceste 45 sate formeaza 15 com. rur., din care

cele mg mar! sunt : com. Trifesti (1829 loc.), com. arligi

(i799 loc.), com. Porcesti (1545
loc.) si com. Bahna (1460 loc.).

Siretul-de-Jos,p/as, in jud. Suceava. Se margineste la E. cu

pl. Siretul-d.-s.; la V., cu jud.
Roman si Neamtu ; la S., cu
jud. Roman si la N., cu pl. Moldova-d.-j. si Siretul-d.-s.

Forma sa se apropie de aceia

a unui patru-later mai mult saii
mai putin regulat, marginit spre
E. si V. de albiile riurilor Moldova si Siretul, despartite prin
sirul dealurilor Pascani-Cristesti,
imbracate in padurT.

In cereale, este cea mai productiva. plas din judet. Intinderea teritoriala e de 49082
hect., din care aproape jumatate e acoperita de paduri.

man-FAlticeni (a statuluI), Motca-Pascani-Tirgul-Frumos (judeteana), Lespezi-Paseani, Miroslavesti-Pascani si Pascani-Cosmesti-Roman (comunale).

Ca instalatiunT industriale are

atelierul din gara Pascani si

fabrica de spirt din Cristesti.
Siretul-de-Sus,p/as,jud.Bacati,
E udata In partea de V., de riul
Siretul care o desparte de plsile Bistrita-d.-s. si Bistrita-d.-j.,
spre comunele : Schineni, Sail-

s., Hertiona-Manastirei si Hertiona-RazesT, resedinta, situate

pe malul sting al Siretului.

Pi djdfti, cu catunele : Prajasti-Moldoveni, Prajesti-Unguri,

resedinta, si Traian, situate pe

malul sting al SiretuluT, la S.
de comuna precedenta.
Buhociul, cu catunele : Buhociul-Mare, resedinta, Buhociul

Mic, Costeni, si Satul Nou, situate d'a stinga SiretuluT, la S.

de Grajasti.
Obirfia, cu catunele : Baimacul si Obirsia, resedinta, situate pe izvoarele Berheciului.
Tirgul-Glodurile, cu catu-

cesti si Rusi. Ocupa coltul N.E. al judetului.

nele: Gioduri si Tirgul-Glodurile,

Forma sa este aceia a unui

cia, la S. de comuna precedentd.

Olelefti, co catunele : An

pentagon neregulat.

Mara de riul Siret, care o

ud de la N. la S., facind un
unghiii ascutit, cu virful spre E.,

la confluenta acestuia cu piriul

Valea-Mare, aceasta plasa mal
este udata si de Piriul-Odobului
si de phial Berheciul, incarcat
Cu Dunavnul. Niste slabe ridicaturT de tarim, care fac parte
din dealurile zise ale Birladului,
despart aceste ape intre dinsele.

Resedinta plasei si a judecatorieT este la Scuieni.

Are 1 1 com. rur. :
Berbenceni, cu catunele :
Berbenceni, resedinta, Valeni
sad Berbenceni-MicT, Chiticeni,
Fundeni si Gura-Drumului, si-

tuate pe valea Odobului.

resedinta, situate tot pe Berhe

tohesti, resedinta, FIghieni, 0

telesti si Padureni, situate pe
piriul Berheaul, mai la S. de
comuna precedenta.
IO. Mdrii,ai, cu catunele : BAleia, Marasti-d.-j., orT Satul-d.-j.,
Valea, sail Marasti-d.-s., resedinta, situate pe pirlul D un avatul .
1 1. Filipeni, cu catunele

Filipeni sail Slobozia, Fruntesti,

Lunca, resedinta, Moara - Conachi, Pirlitura si Valea-Botulul,
situate pe piriul Dunavnul, mai

la S. de comuna precedenta.
Este strabatuta de calea judeteanA Bacaii-Plopana (jud. Te-

cuciti) si de mal multe elf vecinale-comunale, care unesc satele

Aci se afla. 12 parochiI Cu

Oclobefti, cu catunele: Balosul, Glodisoarele, Odobesti, reigira, Tisa-Silvestru

sedinta,

37 biserici, deservite de 13 preoti

si 22 dascall ; 12 $coale.

si Trestia, situate pe pirlul 0-

familiT, sag 14518 suflete.

Solul plaser este foarteroditor

Resedinta sub-prefecture! este

in Pascani. Se compune din co-

dob, in coltul N.-E. al judetul IT.

Seicueni, cu catunele : Cimpeni, Dumbrava sail* Baloseni

munele Pascani, Cristesti, Mi-

si Scuieni, resedinta si a pine

roslavesti si Stolniceni, care sunt

si a comund, situate la S. de

formate din 24 sate.

Are o populatie de 5286 fa.

comunele precedente.
Bogdnefti, co catunele :
Bogda.nesti-d.-j., Bogdanesti-d.-

mili!, sari 21905 suflete.

SIRETUL-DE-SLS

907

www.dacoromanica.ro

Are o populatiune de 3705

si are o intindere de 18886,45
hect., dintre care 5697 padure,
10641,66 pamint de cultura si
2833,31 hect. vil.
Vite : 850 ca!, 8907 vite cornute, 2793 pore, 261 capre si
7384 01.

STRETUL-DE-SUS

LocuitoriI poseda 663 stupi

de albine.

Siretul-de-Sus, p/asel, jud. Ro-

SIRETUL-DE SUS

408

una din cele mal puternice din

acest judet, cad intre satele
si Pancesti atinge o grosime de 16 kil.

man, situata in partea de N.-E.

Din aceasta culme principalA,

Are forma until drept-unghiti, asezat Cu laturile sale cele maI

se despart alte culml mg mid,

lungl, in directiune N.-S.

Se margineste : la N. cu jud.
Suceava ; la S., cu pl. Fundul ;

care poarta diferite numiri: Culmea-HolmuluT, care se desparte

marit si el pe stinga Cu piriul

Pricopul

acesta pe stinga

cu 0611 StAnita, piriul Vulpasesti (Sagna), marit pe dreapta

cu piriul Lincani, piriul Pietrosul, marit pe dreapta Cu PiriulVelniteT

Piriul - Rimniculul.

Mara de aceste ape pl. Siretul-d.-s. este udata si de cur-

jud. Suceava; la E., cu jud. Iasi

din culmea Dealul-Marului la

satul Zimbrul si se continua de
la N. spre S., separind basinul
piriuluI Zimbrul de piriul

sul superior al piriului Chis5.lita, incarcat pe stinga cu pirtul Fodorul $1 de cursul supe-

si Vasluiti.

bovetul ; Culmea-Gidintilor, care

rior al piriului Zimbrul, care

se desface tot din culmea

la V., pe o mica distanta, cu

Lungimea cea mal mare a
plasel este de aproape 45 kil.,
socotita de la N. de satul HeOa. la S. de satul Samasurata prin tirgusorul
satele Pincesti si Poe-

terminindu-se in riul Siretul, intre satul Gidinti si Sagna ; Culmea-HabAsestilor, care atinge pl.

toate curg in genere de la N.

la S. si tree in pl. Fundul, de
se varsa in dui Birladul.
Trei iazurl sunt in aceasta
plasa : doul formate de &NI

in partea de N.-E., unindu-se

Seircea i unul lng tirgusorul

nari ; iar latimea, de 17 kil., so-

prin dealurile din jud. Iai

coda de la V. de satul Sagna,

prin Dealul-Todirenilor cu cul-

din malul riului Siretul i pana

la E. de satul Nistra, la marginea judetuld, prin tirgusorul
satul Boghicea.
Pmintul pl. Siretul-d.-s. este

mea Dealul-MaruluI. Din aceasta,

mult mal sus de cit acel a pl. Mol-

dova si Siretutd.-j. El prezinta

multe culml de dealurl, vAi i
podisurl, din care cele mal principale sunt : culmea Dealul-MAruluf, care este cea maI princi-

pall in aceasta plasa si o strabate de la S.-V. catre N.-E., legindu-se la capatul despre N.E. cu dealurile din jud. Vasluiti

si Iai, si spre S.-V. cu culmea

Golanilor din pl. Fundul. Aceast culme formeaza linia de
impartire a apelor din plasa si
atinge inaltimea cea maT mare
a dealurilor, mar cu seamA in
partea de S.-V. si N.-E. V irfurile cele mar inalte ale acester
culmI poarta diferite numirl,
care, luate de la S.-V. catre N.E., sunt : Poganul, Dealul-Mdruld propriti zis, Stan, Capatina, Zimbrul, Ghida (Bantasa),
Piscul-Rusulul, Chicera, MAnAs-

Urea, Buzdugi, Vadnicelele si

Todireni. Aceasta culme este

lul-Mrululsi merge spre V.,

pleac5. spre S.-V., catre Siret,

mai multe ramuri mal miel din
earl' cele maI principale sunt :
a-OteIenilor si a-Oborocenilor.
Vale mai principala, afara de
aceea a SiretuluI, este : Valea-

Albuid, prin care curge piriul

Albuia, vale ce se intinde prin
mijlocul plasei, de la N.-E. catre
S.-V.

Podisul cel mal mare din aceasta pl. este podisul Scheel,
cuprins intre satele : Scheea,
MiclAuseni, Cucova, FArcAseni
s't Oboroceni.

Ape: Siretuf, care curge prin

marginea despre V. a plasei, de
la N. spre S., formind hotarul d es-

partitor al acestei plasl de pl.

Moldova. Ud pl. putin mal in
sus de satul Volintiresti i pAn
la N. de satul BrAtesti, curgind

in genere de la N. la S.; primeste pe dreapta urmatoarele

piraie : Tiganca, mArita pe stinga Cu piriul Caracas, Piriul-Moard, Stircea, Miclauseni, Albuia,
Lai-Ha pe dreapta cu piriul Bu-

hoanca, lar pe stinga cu PiriulVelniter, pirlul Poenele-Oancer,

www.dacoromanica.ro

In partea de N. a plaseI pamintul este negru, mai cu seama in com. Helestieni, Scheia
Miclauseni.

Aproape toata partea de V.

a plasel (sesul SiretuluI) si o
mare parte din cea de V. sunt
acoperite cu fin*.
Toata partea de S. si o mare
parte din cea de E. sunt acoperite cu padure seculara.
Se lucreaza lemnaria si roaria in satele : Boghicea, Slobozia, Sagna si Tatari ; olaria,
la Vulpasesti, Oteleni, Manastirea, Chicera i Hindresti ; covetl, lingua si fuse, la VadulVejei, Veja - Lingurari, Vulpasesti, Ghideon i Nistra ; cojoaria, la Litca ; mangalul, la
Bughi.

Locuitorir de pi-in satele de

pe malul Siretulur se ocupa si
Cu pescaria.

LocuitoriI din satul Litca se

ocupa cu comerciul de vite, lar

cei din satul Hindresti si

Gi-

dinti, cu comerciul de lemne.

Cel mar mare centru comercial in pl. este tirgusorul Bira.

In com. Strunga, spre E. de
satul Glureana, sunt cariere de

SIRETUL-DE-SUS

ape sulfuroase; adi

este si o statiune balneara.
Calle de comunicatiune care
strabat aceasta pl. sunt : Calea
nationala Roman-Iasi, indat ce
trece riul Siretul in fata satupiatra

SIRETUL-STA.TATOR

409

si

statator de lemn, in fata satultd

Gidinti si merge prin acest sat,
urcind prin padure culmea Dealul-Mdru/uI ; apol se pleaca catre S.-E., trecind prin satul Poe-

lid Miclauseni, pe un pod de

fer lung de 317 m. si duce de
la S.-V. catre N.-E, pana. dincolo de satul Strunga, la locul

narul si de aicI in pl. Fundul,

prin satul Craesti la drgusorul
Bacesti si de acolo la Vaslui;
parcurge, strabatInd pl., o lungime de I I kil. O osea ve-

numit La-treI-CracI, in fata T'ir-

cino-comunal strabate aceasta

gulul-Frumos. Aceast osea in

plasa Siretul-d.-s. urmeaza mal
mult de jumatate din lungimea

pl. aproape in toata lungimea

sa cursul pirluluI Stircea. Ea

trece pe la S.-V. de satul Mi-

S.

clauseni si pe la baile Strunga.

cu soseaua vecino-comunall Br5.testi - Cotul-Ini-Balan-Datnienesti

oseaua judeteana Piatra-Iasi In-

ceni-d.-s., Movileni si Crivesti

Cuza-Voda, Coglniceanu, unde

se uneste cu soseaua judeteana.
Piatra-Iasi.
Linia ferat Pascani-Iasi a-

Sagna, Buruenesti, Doljesti, Lit-

tinge pulin coItul de N.-E. al

acestei plasl, ar a avea lusa
aci vr'o statiune,

Patru podud peste riul

Si-

d.-s., sunt nevoid a parasi a-

retul pun in legaturd pl. Siretuld.-s. cu pl. Moldova si anume :

ceasta osea si a merge O. treaca

podul de lemn statator intre

acest riii mar sus, pe podul de

satele Carol si Gidinti, podul

plutitor filtre satele Lutca si

la Mogosesti. oseaua judeteana

Roman-Bira-Vasluiti ce incepe a
atinge aceasta pl. indata ce

Siretul-de-Sus, p/asti, jud. Su

ceava. Se margineste la E. cu
jud. Botosani si Iasi ; la V., cu
pl. omuzul si Moldova d.-j.; la
S., cu pl. Siretul-d.-j., jud. Ro
man si Iasi, si la N., cu pl. o

jud. Botosani. For

a judetulta. E strabatuta de la
N. spre S. de d'u/ Siretul.

ca, Butea, Miclauseni, Scheea,

sea n'are pod peste riul Siretul,

in l'ata satului Cogalniceanu,
asa ca ea' ce ar voi O. mearga
din pl. Moldova, in pl. Siretul-

la 6 Martie 1486.

a acestef plasI, la N. de
satul Bratesti (unde se leag

la V. la E. prin satul Oboro-

nationaIl Roman-Iasi; aceast s o-

Moldovei, cu Croiot rebelul, data

muzul si

din pl. Fundul) si merge de la

S. spre N. prin satele: Gidind,

man, unde se uneste cu soseaua

tul Scheea, trisemnat prin lupta

dintre tefan-cel Mare, Domnul

sa, urmind malul sting al riuluI

Siretul ; incepe din marginea de

cepe a atinge aceasta pl. indat

ce trece riul Siretul in fata satuluI Cogalniceanu si merge de

si apor la locul numit La-treiCracl, In extremitatea jud. Ro-

Tot in aceasta pl. este si sa

Sagna, podul de fer din fata

ma-I teritoriall se aseamana cu

E formata din comunele : Dol

basca, Lespezile, Ruginoasa ,

Vascani si Tatarusi, cu reseditAa sub-prefecturer in tirgusorul Lespezi. Satele ce compun aceste comune sunt in nu
mar de 30.
Are o suprafata de aproxima
tiv 74363 hect., cu o populatie
de 5596 familiI, sail 20230 su
flete, locuind In 4922 case.
Ad i se afla. manastirea Probota si satul Ruginoasa, In care
se afla ramasitele luI Voda A
lexandru I. Cuza.

Siretul-Noil, :ida, din

Siret,

ce uda com. Ionasesti, pl. Ni

coresti, jud. Tecucia, in directie
de la N.-V. spre S.-E., primind

In partea de S. piriul Valea

satuld Miclauseni si poda' plutitor de la satul Mogosesti.

Are o populatie de 2762 familir, sail 26177 locuitorr; 35
biserid ortodoxe si 8 catolice;
15 scolI rurale.

Siretul-Stttor, apei" stdatoare,

in jud. Covurluiu, avind in mij-

la Han ul-luI-Rojnitd, la satul To-

E formata din 13 comune

rurale, din care cele maI po-

loc o insula cu vil, In apro

piere de gara Barbosi, spre E.

direni ; de la Bira la satul To-

pulate sunt : com. Miclauseni

direni este intrerupta in mal

(3203 locuitod), 'Doljesti (2579)

multe locurI ; lar de la Todireni

locuitorI), Boghicea (2494 10cuitorl) si Stanita (2409 locuitod).

trece rlul Siretul, pe un pod

plutitor, in fata satuluI Sagna

si merge prin acest sat catre

N.-E. pana la tirgusorul Bira,
rinde se si termina.; de aid se
indreapta spre E., trecind pe

Lupei. Locuitoril o mal numesc

si Girla-Moarer.

teana Roman-Bacesti-Vasluiti ce

Tirgusorul Bira e situat In

Pana la 1861, Siretul curgea pe

aci ; de atunci irisa, schimblndu-si cursul, a ramas un loc in
forma uneI zale de lant, ale ca
reI extremitatI par a se intruni
la S.-V., sub solul une! padurf,

incepe a atinge pl. indata ce

trece d'id Siretul, pe un pod

centrul plaseI si este resedinta

formInd In centru-1 o instila bo-

subprefectureI.

gata in plantatiI.

spre E. este numaT pe o lungime de 14 kil. oseaua jude-

6646. Afarole DIctionar Geograflo. Vi. I

52

www.dacoromanica.ro

SITIETut-vEcH10
Siretul-Vechiti,

bral al Siretu-

voreste din pAdurea cu acelasT

Id, jud. Tecucit, pl. Nicoresti,

nume, strabate satul, si dupa

com. Cozmesti. Pe acest brat

un curs de 4-5 kil, se varsa.

se aflA un pod ce duce in satul

in Siretul. Primeste din dreapta

Seaca, Humosul si Cornul, lar

Cozmesti-VechT.

sat, pe mosia cu acelag nume, jud. Suceava, com.

Siretelul,

Lespezi. E impartit in tref partT :

Tutoaea, Dealul si Vatra, asezate pe doua dealurT ce tarmuresc piriul Siretelul.

Vatra satuluT ocupa 44 fAid,
cu o populatie de 354 familiT,
sati 1489 suflete.
ImproprietaritT la 1864 sunt
8 fruntasT, 72 palmasT si 64 codasT, stapinind 539 ala 66 prj.

Are o biserica, deservita de

un preot ; o scoala mixta.
Drumur1 principale sunt : la
Lespezi (2 1/2 kil.), la Stolniceni-Costandache (5 kil.) si la

Orlan (9 kil.).
In 1803, Siretelul, proprietate a MedelniceruluT Nicolae
Pascal, avea 107 liuzI, pltind
1172 leT bir anual, fiind si 3
liuzl de ceT ara bir. (Uric.,
vol. VII, p. 246).
In 1806, gasim proprietar pe
Medelnicerul Nicolae Tuduri,
care se judeca cu Hermeziu,
proprietarul mosieT Stolniceni,
pentru hotarul mosieT. (eUric.,

vol. VI, p. 206).

viroagd, jud. Braila,

care se desparte de riuI Siretul, din dreptul fostuluf pichet
Salda, strabate toata lunca Siretuld, trecind pe litiga tirlele

Siretelul,

Mares, Pfetrolul-Vechiti, Popa

si satul Vadeni, si se uneste

iarasT cu riul Siretul la ruptura

de la V. a podtiluT de peste
Siret a caieT ferate.
Siretelul,girld, din

Siret, jud. Dorohoiii si Botosani. VezT Siretul.

Siretelul,

SIRIUL

410

pida, jud. Suceava ; iz-

(189 in.), Muslu (143 in.), la V.;

apoT dealurile Siriu-Bair (92 m.),
Insiratele (209 in.), Hagi-BairamTepe (214 m.), Man-Corman
(157 m.), Capugi-Bair (165 m.),

din stinga Piriul-D ealulu I i Tutoaia.

prin interiorul comunef. Sunt

movild, in jud.
Constanta, pl. Medgidia, la hotarul com. rur. Enigea si Mamut-Cuiusu. Are 148 m. inal-

Movile sunt 150, toate artificiale, servind ca puncte de orientare sati observatie.

Siri-Bei-Iuiuc,

time, predominind valea Calfa-

Dere si ruinele Spapinar. Este

situata In centrul piase, in partea N.-E. a com. Enigea si In

toate acoperite cu bogate pasunf,

finete si semanaturl.

Sunt 5 piraie
de val.

si

o multime

E forman. din 9 catune: Siriul,

resedinta, spre V., inteo vale

circulara, Siriul ; Muslu, spre N.,

cea N.-V. a com. Mamut-Cuiusu,

la 21/2 kil. spre N.-V. de rui-

Ja 4 kil. spre N.-V. de rese-

nele Spapinar.

Bei, in partea de V., tot pe

dinta, pe piriul Tichilesti ; Muslu-

piriul Tichilesti san Muslu, la

com, rur., jud. Constanta,

3 kil. spre V. de resedinta ; Er-

pl, Hirsova, situata in partea

chesec, pe un cot al dealuluT

Erchesec, spre S., la 8 kil.
spre S. de resedinta ; Capugi,
spre V., la 3 ' 2 kil. spre S. de

Siriul,

de N. a judetuluT, la 76 kil.
spre N .-V. de orasul Constanta,
capitala districtuluT, si in partea
de S. a plasii, la 24 kil. spre
S.-E. de oraselul Hirsova, resedinta eT, pe valea Siriul.

Se margineste la N. cu comuna Sarai; la V., cu comuna

Ghisdaresti si Topalul ; la E.,
Cu comuna Casimcea (p. Babadag, jud. Tulcea); la S., cu comunele Tas-Punar (pl. Medjidia)
si Pazarli (pl. Constanta).

Relieful soluluT e destul de

accidentat, de culmile Dulgherul si Castal la E., Sarai, la

N., Erchesec si Muslu la V.,

Siriul la S. Principalele dealurf
care brazdeazA comuna sunt:
Cadi-Cisla (109 m.), Capugi (142
m.), Casta! (155 m), Dulgherul I
(160 m.), Dulgherul 11 (230 m.),
la N.; Seleus (206 m.), Caciamac (152 m.), Chucluc-Chioi (135
m.), Aman-Tepe (x37 m.), Tasli-

resedinta, pe piriul Batacli-Dere ;

Catal-Seleus, spre E., la 5 kil.

spre E. de resedinta, pe piriul
Catal ; Terzi-Chioi, tot spre E.,
la ro kil. spre S.-E. de resedinta,
pe piriul Terzi-Chioi-Dere ; Pantelimon sail Ciatal-Orman, spre

S., la 14 kil. spre S.-E. de resedinta, pe piriul Ciatal-Orman ;

Satis-Chioi, impartit in 2 trupuri:

Satis-Chioi turc si Satis-Chioi

romn, spre S., la 1 1 kil. spre
S.-E. de resedinta, pe piriul Statis-Chioi (sail Boazgicul).

Are o suprafata de 25708

hect., cu o populatie, in maloritate Romn); de 1782 familiT
set

4477 suflete ; 6 pcoll ;

bisericf ortodoxe, In catunele

Cartal, Pantelimon si Satis-Chioi,

deservite de 4 preoti si 5 paracliserT; 4 geamiT, in catunele Ca-

Culac (140 m.), la E.; Tepe

(185 m.), Hos-Tepe-Bair (181
m.), Satis-Chioi-Bair (131 ni.),

pugi, Erchesec, Muslu si Terzi-

la S.; Erchesec (234 m.), cel

gurT, 674 care si carute, 17 masinT

mal inalt din comuna, Tichilesti

de secerat, 36 masinT de batut

www.dacoromanica.ro

Chioi, cu 4 hogf.

LocuitoriT posea : 666 plu-

SIR1UL

porumb, 97 grape de fier,

411

ma$in de vinturat, 58 trioare;

183 caI, 4264 bol, 16 bivolf, 53
asinI, 27540 ol, 59 capre si
1105 pord ; io morI de apa $1
1 de vint.
Comerciul este destul de activ ;

se face prin gara Cernavoda, la

40 kil., san prin oraselul Hirsoya, la 24 kil., spre S.-V. de

com., $i consta in export de
cereale $i vite si in import de
coloniale $i manufacturI.

Budgetul com, e la veniturI

de 48175 leI si la cheltuell de
13735 le.
CM de comunica0e sunt : catea

judeteana Hirsova-Cara-Murat,
trecind prin satul Siriul ; apoI
drumurf miel ce unesc catunele
futre ele si cu satele vecine :
Sarai, Topalul, Boazgicul, Ciobanul, Ta.$-Punarul, Carol I, Ca-

ciamacul, Casimcea, Calfa, etc.

ca$caval vindut in comerciii, sub

guesti ; la V. cu com. Sise$ti-

numele de Penteleit

d.-s. ; lar la N., Cu comunele Pes-

tenuta li Jegujani.
Siriul, mofie, in jud. Buzat, com.
Chlojdul-din-Bisca, formata din
muntil Fetele, Maliia $i Tatarutul, proprietate a mosnenilor
ChiojdenT. Are 1700 hect., din
care 400 izlaz, restul padure.

Siriul (Ttrutul, Siriul-M are),

pirig, In jud. Buzan, com. Chiojdul-din-Bisca. Izvore$te dintre

muntele Ttarutul $i Mallia $1

se varsa in 11111 Buzaul, mal sus

de cal. Gura-Siriuld, din com.

Nehoiasul. El primeste mal multI
afluentI, din care, pe partea
dreapta, izvoarele : Siria$ul, Ro$ia, Cocopl, Stearpa, Bratul,
Monteorul $i Valea-Vacil ; lar

pe stinga : Milea $i Mreaja. Pe

albia sa se af1 so herastrae. E
avut in pastravT.

Siriul, sat, in jud. Constanta., pl.

Hirsova, catunul de resedinta
al com. Siriul, situat in partea
centrala a plaseI $i a comunei,
pe piriul cu acela$I nume. Are
o intindere de 2173 hect., din
care 168 hect. ocupate de vatra
satuluI, cu o populatie in maio-

Siriul-Mare, &lit, izvoreste din

muntele Tatarul, de la N. de
com. Star-Chiojdul, plaiul Te-

ritate RominT, de 91 familiI, sat1

Pe Siriul-Mare este un herestrati.

leajenul, jud. Prahova, curge de

la N.-V. spre S.-E., se impreund
cu Siriul-Mic, in partea de N.-E.
$i apoI intra In judetul Buzar'.
Are de afluent izvorul Villa.

Siriul, pana in malul drept al

riuluf Buzaul. Acest masiv culmineaza in piscurile : Tatdrutul,
Fetele, Mallia, Bocirna si CurulMunteluf, avind inltimf 'filtre
1642 $i 820 111. E foarte avuta

in padurI, din care bradul secular, pinul $i moliftul, ocupa

primul loc. Are pasunf si izlaze
intinse, precum $i multime de
animale salbatice. Vara pasc aci
pana la 12000 oI, producind

Satul formeaza comuna Cu sa

tul Noapte$a $i catunele Cainiceni

$i Caramidari, avind o populatie

de 1840 locuitorI $i 356 case.

Are 2 bisericI, deservite de

2 preotI $i 3 cintaretI; o $coall.
Locuitorir posedl : 6o plugurI,

mo care cu bol, 4 carute cu

cal; 180 stupI; 900 vite mari
cornute, 20 'cal, 780. or, 110
capre $i 700 rimatorT.
Are o osea comunala, care

o leaga de soseaua judeteana

SeverinBujorescuTirgul-Jiti,
la com. rur. CiovIrna$ani.

Budgetul com. e la veniturI

de 2457 leI, lar la cheltuelI, de
1547 leI.
Dealue mal principale in com.

sunt : Dealul-BobuluI li DealulCarAmidarilor, iar val princi-

pale sunt : valea Coontea, pe

unde curge riul Cosustea, ValeaCornuluI, Valea-luI-Novac, Valea-

Hudupulul, Valea-Mare, ValeaTiganuluI, Valea-Girdoaid, Valea-CopacioaseI $i Valea-Noap-

te$er. Tot pe ter, com, se afla

Cainiceni, platod.

Sise*ti-de-Sus, com. rur., in jud.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 28

417 suflete.

Siriul, catend de mung intinsa $i

mareata, ce incepe din judetul
Prahova si se intinde in jud.
Buzaa, intre piraiele Crasna $i

SISESTI-DE-SUS

Siriului (Gura-), ctun, al com.

kit, de orasul Turnul-Severin,

Nehoiasul, jud. Buzad, Cu 300

situata pe valea riuluI Cosustea.

locuitorI si 77 case. Aci e stabilit

$i punctul de varad despre Transilvania, mutat din catunul Prundul, al com. Nehoiasul, cunoscut
maI bine sub numele Bisca-RozileI $i Fata-Cheier.

E formata din satul cu acela$I

Siseti-de-Jos, com. rur. i sat, in

jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la
26 kil. de ora$ul Turnul-Severin,

situata la poala dealulul Gardoaia, pe Valea-Co$ustel.

Se margineste : la E., cu com.
Ciovirnasani li Jegujani ; la S.,
Cu comuna Ciovirnasani li. Cra-

www.dacoromanica.ro

nume, avind o populatie de 650

locuitorl $1 120 case.

Are o biserica Cu 1 preot $i

2 entaretI.
Locuitorir posea : 26 plugurl,
35 care Cu bol, 1 carutl Cu cal ;
450 vite marI cornute, 33 cal*,
310 oI $1 260 rimatorI ; 40 stupT.

Este legata prin o osea comunala de com. rur. Sise$ti-dejos.

Budgetul com. e la veniturI
de 1062 14 $1 la cheltuelI, de
875 leI.

SITARI

412

Sitar, sat, jud. Arges, pl. Topologul, pendinte de com. rur.

SIUL-DE-SUS

Atit de numeroase sunt cotiturile

Siteti, ditun, al com. Bumbesti-

lui in cit pe o distanth de citlva kil. trebue trecut de 7-8 ori.

Siul, alimentat de apa nenumAratelor izvoare ce curg din

Piticul, jud. Gorj, pe coama indl-

Dealul-OltuluT, in tot parcursul

timilor din partea dreaptA a piriuluT Galbenul, la S. de Cer-

cu o populatie de 56 familiT,
se' 245 suflete ; o bisericA de

luT, nu seac cu totul mal niel

odat5.. Apa lui este tot-d'auna
limpede. In albia lul se gAseste
mult pietris si diferite varietAti
de pesa mAruntl.
Se intimplA, cind apele vin

zid, fl'cutA de locuitorT, deser-

marT, cA pe alocurea Siul se im-

vitA de 1 preot si 1 cinaret.

LocuitoriT posedl : io plugurl, 6o care cu bol ; 154 vite
marl cornute, 15 cal, 142 I,
25 capre, 35 rimatorI; 18 stupI

preun. cu Okul, revArsindu-se

pe marI intindefi.

Dedulesti-VArzari.

nAdia.

Are o suprafatA de 150 hect.,

cu albine.
Comunicatia in cAtun, cu co-

Siul-de-Jos,p/asd, jud.Olt. Se mAr-

gineste : la N. cu pl. Siul d.-s.,

printr'o linie ()bijc trasA de la
dreapta spre stinga, si care in cep e

muna sa si cu comunele inve-

din riul Olt, de la N. de com. Co-

cinate, se face prin drumurT nesoseluite.

mani, si merge pAnA in cimpla

Sitoaia, 'Vare particulark

pl.

Jiul-d.-s., com. Almajul, pe mosia Sitoaia. E populat cu cerI,

Bolanulul, pAn aproape de obAr-

sia riuluT CAlmAtuiul; la E., cu

pl. S erbAnesti, printr' o linie
conventionald trasA din cimpia

Boianulul, pe malul drept al

oseaua judeteanA numitA ea

SlatineT2 trece prin mijlocul pllseT Siul-d.-j., si prin comunele:
Dneasa, ZAnoaga, Sprincenata,
Gilmeele, Viespesti, Cretesti, Beciul si Dudul, mergind pe maluI

sting al riulur Seciul, pdn1 intrA in jud. Teleorman. Afard de

aceast osea, toate comunele
sunt legate intre ele prin os ele
vecinale si comunale.
E strAb.tut de siruri de dealurT numit Dealul-Oltuluf, acopen it cu vil, pAsunT si in parte
Cu pAdurl.

Viea se cultivA pe o suprafat.

dei331,45 hect., la Birsesti (38,75
hect.), Beciul (112,75 hect.), Comani (197,25 hect.), CrAciunei-d.j. (25,25 hect.), Craciunei-d.-s.

(40,75 hect.), DAneasa (230,50

hect.), Frunzariul (59,75 hect.),
DrAgAnesti (420 hect.), Dudu
(49,25 hect.), GostavAtul (75,25
hect.), Poiana (15,75 hect.), Viespesti (3475 hect.) si StoicAnesti
(31,75 hect.).

sala, plopi si mal cu seamA

riulul CAlmAtuiul, si cu o mica

stejarl si girnitA.

Siul, Mili, izvoreste din pl. Siul-

parte din judetul Teleorman;

la V., cu lita Olt, care o desparte de judetul Romanati si

Plasa Siul-d.-j. coprinde 13

comune rurale .(cu resedinta in
com. DrAgluesti), adicA : Birsesti, Beciul, Comani, CrIciunel-

d.-j., jud. Olt, de lingA com.

la S., cu jud. Teleorman, printr' o

d.-j., CrAciunei-d.-s., DAneasa,

Comani, de la locul numit Pu-

linie tras din riul Olt, si care

trece pe la S. de com. Dudul,
pe la E. de com. Viespesti si

DrAgAnesti, Dudul, Frunzariul,

GostavAtul, Poiana, StoicAnesti,

tul-luT-Doan. Curge paralel cu

Oltul, pe aceeasl luncA li udA

teritoriile comunelor :
nesti, DAneasa, GostavAtul,Frunzarul, Birsesti, Beciul si Dudul ;
apoT trece in jud. Teleorrnan si,
dupA ce mal udA teritoriile coDrAgA-

CAlinesti si pAnA in

riul al-

matuiul.

Pe lingA riul Olt, care udl

partea de V. a plAseI, mal este
strAbAtutA de riul Siul, de la N.

le, se varsA in cracul Oltului,

la S., si de Sohodolul, care are

aceiasi directiune. Curgerea acestor riurl este linA si nu fa-

numit Oltul-Mic, in dreptul com.

ce stricAciunT, alai A de Olt, care,

Lita. Siul strAbate in jud. Olt,

o distant de aproape 30 kil.,
si in jud. Teleorman, aproape

cind vine mare, se intinde pdnA

la com. Dudul.
Terenul plAseT este inclinat
din cauza riuluT Oltul, mergind
din ce in ce inclinindu-se cAtre
orasul Turnul-MAgurele. Cele
mal multe locuri din plasA sunt
mal mult sese.

munelor Plopi, Elizabeta, UdaClocociovul si Segarcea-din-Va-

25 kil.
Albia luT, desi intins, nu este
adinc si numar cind apele vin
marT, nu poate fi trecut si atuna' numaT timp de cite-va ore.

www.dacoromanica.ro

Viespes ti.

Siul-de-Sus, p/as, in jud. Olt.

Se mArgineste : la N., Cu plAsile
Oltul-d.-j. si Mijlocul, printr'o

linie care pleacl de la S. de

Slatina, trece pi-in zona viilor,
coteste pe la N., pAnA din sus
de com. BAlteni, si apoT se intoarce spre S., pe ling dealul
SerbAnesti, pAnA in mijlocul chn-

piel Boianului; la S., cu pl. Siuld.-j., printr'o linie dus din mijlocul cimpieT BoianuluT, pe 11110
MAgura-BouluT, pAnA ajunge in-

tre comunele Mruntei si Comani ; la V., cu jud. Romanati,

de care se desparte prin riul

SlULIA (VALEA-)

SiMBURETI

413

Oltul; la E., cu plasa

erbd-

nesti.
Plasa SiuI-d.-s., numit. si Imi-

nogul, este udata de riurile Iminogul si Vedita, avind o direc-

tiune de la N. spre S. Terenul

dere destul de mare ; este asezata la i' 2 kil, mal spre S.-E.
de Podul-Dracului-Negra si la
1 kil, mal spre S.-V. de lacul
Tuzla ; este artificiala si acoperita cu.verdeata.

acesteT plasT este ses.

strabatute de vine de spat, lar

pe fetele schisturilor se Izad im
presiuni foarte frumoase si bine

pastrate de Fucoide.
Avind in vedere aceste carac-

tere si raporturile de stratificatiune Cu tarimurile sedimentare

megiese, Gr. Cobalcescu iden
tific aceste depozite cu depozitele geologilor nemtI Rossfeldice (Rossfelderschichten ), fa-

Este strabatuta. de : soseaua

Sima, munte, in prelungire cu

judeteana., care pleac de la

apoT intra in pl. Siul-d.-j. ; la S.

Stinca - VulturuluT (ramificatia

muntilor Pingarati), jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul.
Prezintain formatiunea sa grezie masiva, ale carda granule de

de com. Brebeni, se bifurc si

quart sunt mult mal miel de cit

si

o ramura apuca spre S.-E., trece

cele ce se gasesc In Stinca-Vultu-

pe linga. com. Greci si intra in

ruluT ;

pl.

erbanesti; maT multe sosele

comunale si vecinale, care leagd
comunele intre ele.
Se cultiva viea pe o intindere

foarte buna pentru pavagiii

schen.
Pdturile Rossfeldice continua
pe cursul BicazuluT in sus pana

de 351 hect., 75

constructiunT de tot felul.

Aceasta grezie face parte din
alta formatiune a cretaceuld decit
depozitele din muntele Cozmita ;

Slatina, cu directia spre S., treclnd prin comunele : Brebeni,

Coteana, Balnesti, Comani si

ariT, la : Co-

de aceia piatra de ad e
si

cind parte din rindul Neocomian, din diviziunea schisturilor

greziilor superioare de Te-

la granitO si se intind in Tran

silvania.

Simbotinul, sat, cu o populatie

de 81 suflete, facind parte din

teanul (42 hect.), Milcovul (39

e o grezie pe care

hect., 75 arri), BarcAnesti (3

hect.), Alimanesti (45 hect.), Balanesti (55 hect., 50 ariT), Izvoarele (62 hect., 50 ariT), Maruntei (63 hect.), Viisoara (41 hect.).
Plasa Siul-d.-s. coprinde 1 1

austriacT o numesc de Godula

si de Iamna (Godulasandstein si
Imnasandstein) si care, dupa pa.rerea mareT maiorita.tT a geolo-

jud. Arges, pl. Lovistea. Are o

gilor, e de virsta AlbianuluT fran-

biserica, cu hramul Sf. Gheorghe,

cez sail GaultuluT din Anglia,

deservita de un preot si un cin-

comune rurale (cu resedinta in

san chiar si maT vechie, de oare-

tAret.

com. Carcanesti), adica : Mimanesti, Balanesti, Balteni, Barcanesti, Coteana, Izvoarele, MAruntei, Mierlesti, Milcovul, Perieti si Viisoara.

ce de curind s'a constatat In

geologiT

leorman si Oltul, pe unde curge

riul cu acelas1 nume.

Sic-Iuc, movilit, in jud. si pl.

Constanta, pe teritoriul com.
rur. Cara-Harman, asezata pe
culmea dealuluT Cara-Harman

si aviad o inaltime de 52 metri ; situata in partea de N.-E.

a plasei si a com.; predomina
prin inaltimea sa tot dealul CaraHarman (e virful cel mal inalt),

satul Cara-Harman, partea de

S. a laculuT Tuzla, apa Peletlia
si drumurile comunale Gargalicul si Cara-Nasuf pe o intin-

tatea cu acelasT nume a EforieT

Spitalelor Civile din Bucuresti,

Maramures, cd suprapoarta de-

Simbotinul, mofie, jud. Arges,

pozitele Cu Exogra si Hierogylif f.

pl. Lovistea, com. Baboesti, pro

prietatea EforieT Spitalelor Civile
din Bucuresti, pendinte de schi
tul Berislavesti. Are o intindere

Formatiunea cu aceasta grezie

maT apare filtre muntele Cozmita

si piriul Bicazul.

Siului (Valea-), vale, in jud. Te-

com. rur. Baboesti, pe proprie

De la S.-V. muntelul Sima,

nu mal sunt niel grezif masive, niel depozite cu Exogyra,
ci d'alm peste o formatiune si
mal vechle din greziT cu giluntele fin si din schisturT argiloase suriT cu undulatiunT 5i neregularittT pe fetele lor aseme-

nea rozaturilor ce lasd apa de

ploaie cind serpueste pe un pamlnt slab si umed ; altele orT ridicaturile si impresiunile au forma vermiculara, elipsoidala, orT

o forma neregulata. Suprafata

ion e tot-de auna neteda si ade-

se-orl cu un aspect unsuros;

greziile, mal cu seama, sunt

www.dacoromanica.ro

de 954 pog.

Simbureti, com. rur., jud. Olt,

pl. Oltul d.-s., compusa din 6
catune: Simburesti, Tonesti, MInulesti, Cungrea, Launele si Cer
beni.

E situata pe dealurile : Sim

burul, Manulesti, Tonesti si pe
valle: Cungrea Mare, BrAnila si

Simburul, la 50 kil, de capitala judetulur si la 4 kil. de a

piase'.

Are o populatie de 1072 lo

cuitorT ; o scoala ; o biserica, in
cat. Simburesti, fondati. la 16i1
de vel Armas Marcu si sotia sa

StMBURESTI

StNGERUL

414

Rada. D'asupra 1.1eT are urmatoarea inscriptie :

Acensa biserich este zidit de vel
Armas Maui la anit 1311, precum neam informat de la o icoan gh'sitli Intr'un mormInt. Iar turnul si amvonul e
zidit de logofhtul Ion si a luat si clopot
la aniI 1771. lar mal incoace s'a zugrvit de parintele Ion si invelit de locuitort, la 1829.

Biserica e deservit. de 2 preotI.

Se crede ca a fost manastire.

Locuitorif se ocupa, pe Ruga
agricultura, cu caria, dulgheria,
rotaria i cizmaria. El desfac
produsul muncer lor la Slatina,

Piteti i Drag4ani.
195 locuitor/ s'al:1 improprie-

tarit la 1864, pe moiile d-lor

I. C. Bratianu, I. Ceawscu, St.

sesc chiar az/ sub pamint. Viile

s'ail distrus liad crescut paduri
In locul lor.
In dealul Rudarea, proprietate

gerul, una fondata la anul 1816

a familid Bratianu, sunt mal multe gropY, unde se zice-ca ad stat

rqul fondata de Anica Vacarescu i fratele sati Pana Babeanu, la anul 1851, i alta in

Tatarii, i unde se gsesc in

pamint cioburI de oale 51 alte vase, taxi*

li. foarte bine lucrate.

Simbureti, sat, facind parte din

com. rur. Cu acela4I nume, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o populatie de 170 locuitort

Simnicelul, torent, in jud. Argq, pl. Topologul ; ia natere

din Dealul-Fetenilor i se varsa

fu Simulen

G. Vite-

Simnicul, torent, izvorete din

leanu, dinduli-se 6r5 hect. El

posea : 15 cal', r8o bol, i5o
vad, 200 capre, 590 oI i 210
pord.

muntele Feteni, jud. Arge, pl.

Topologul i se varsa In Olt, la

Zaharescu, Pirlianu

satul Bude0, dupa ce s'a unit

cu Simnicelul.

Simburesti la V. cu com. Dobroteasa i la E. cu com. Ciomage0.

E brazdata de dealurile : To-

ne0, Manule0, Simburul, cu

piscurile : Dobra ..51 Ripa-Ro0e,
Coasta-Papa i surpaturile : Ursul, Corbul, Merilor, Ciurezul i
Fundura.
Riul Cungrea-Mare trece prin

centrul com., care mal e straba-

trache Mirzescu, una in cat. Mi-

cat. Butuci. Toate aceste biseriel sunt deservite de 3 preotl.

Biserica din Singerul-d.-s. are
urmatoarea inscriptie :
Acest sibt locas ziditu-s'ail din temelie $i s'ad /nfrumusetat dupii cum se vede,

filtra cinstea o lauda Adormirel rasatoareI de Dumnezeii si ace/ora sfinV ce

se vild zugrivit1 IntrInsul, In zilele 'n'Al-

tatuld Domn Ion Carnea Voevod, co

blagoslovenia prea O sfintiel sale Kir
Costandie, Episcopul BuzhuluY, prin osirdia, silinta si toath cheltuiala DumnealuY,

Iiiv-vel Stolnic Alexandru Vhchrescu si

Anica, sotia DumnealuY, ca sh le fie pomenire In ved, la anul de la Hr. 1816.

La biserica din Singerul-d.-j.

abia se mal poate citi cuvintele :
c Stefan zugravul i Ion zugravul,

anul 1723... de Andreiti Bo-

Veniturile ?i cheltuelile com.

se urca la 2283 leI, 83 banI.

O osea comunala leaga com.

de Alecu VacIrescu i alta la

anul 1723, fondata de Dumi-

Simzineti, sat, Cu 35 locuitorT,

in jud. pl. Tutova, com. Laleti, spre E. de satul Laleti.

zianu .

Strigeri, sat, in partea de N.-V.

a com. Gropnita, pl. Copoul,
jud. I4, situat pe valea cu a-

D. Mirzescu, dinduli-se 994 hect.

cela0 nume. Are o populatie de

86 familiI, sal:1 347 suflete.

LocuitoriI, In numar de 336,

s'aj improprietarit la 1864, pe
moiile d-lor Iancu Babeanu i

E/ posea :

z 16 vad,
64 capre, 884 oi, 850 pord, 527
bol, 106 vite i taurl.
28 cal,

Comerciul se exercita in com.

LocuitoriI posea.: 263 vite

marr cornute, 778 oi-, 32 cal li
114 rimatorI.

tata de piraiele : Lanele, BrAnila,

Simburul, Groprea i de altemid

vilcele. Se margine0e cu com.:
Ciomagesti, Deje0, Dobroteasa
pi Paroi.
In raionul com. Simbure0 se

Singerul, com. rur., jud. Prahova,

pl. Podgoria, situata pe ValeaMare 11 pe stinga riului: Crico-

vaca inca ruin ele palatuluf lul vel

Se marginqte cu com.: TA-

vul, la 52 kil, de capitala jud.

i la 15 kil. de a pl4d.

de ro circiumarI.
Suprafata com, e de 2345 hect.

La locul numit La Sare, sunt

cariere de sare.
Budgetul com. e la venituri
de leI 5907 i la cheltuelr, de
4704 le!.

E brazdata de dealurile : Feliga, Jar4tea i Poeni, pe care

sant vil 1 livezl de pruriT i de

Arma. Marcu, fondatorul bise-

tarul, Apostolache, Cislaul

movilele : Runcul, Bobarul, Feliga

rice. Zidirile acestul palat aii

o grosime de 1 m. 80.

Salda, din jud. Buzaa.

Se compune din 3 cat. : Singerul, Mirqul i Butuci, cu o
populatiune de 2095 locuitorI.

li Jaritea, acoperite Cu paduri.

Despre acest Arma se spune

ca avea plaiurT mar/ cu vil* i
vinurile le aducea in beciurile
palatuluI prin burlane, ce se ga-

Are o moara cu

aburl ; o

coala; 4 biserid, 2 in ct. Sin-

www.dacoromanica.ro

E strabatuta de girlele : Mireul,

SAratica, Cricovul, de izvoarele

Babanul i Budulacul i de vaile :
Valea-Mare, a-Palae0ilor, a-Vacd, a-BordeluluI i a-Pope!.

SINIR-DERE

415

Sink-Dere, vale, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, com. Armutlia, catunul Camber ; serveste de hotar
comunelor Armutlia si Babadag;
Tese din dealul Tas-Bair, se in-

dreapta. spre S., inteo directie

de la S.-V. spre N.-E. ; taie drumul judetean Babadag-Macin si

se deschide in balta TopraeChiopru.

Sintr-Ta-Tepesi, a'eal, in jud.

801, banT 53; lar cheltuelile, de

leT 718, bani 66.
Comunicatia se face prin soseaua comunala, care pune com.

in legatura, la S. cu comuna
Alimpesti, iar la N.-V. cu Poenari, si da in soseaua judeteana
T.-Jiul Ciuperceni Vilcea.
Malurile Oltetulul in comuna
se numesc : cel drept, DealulMuereI; iar cel sting, DealulTAuzuluT.

Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul

com. rur. Coium-Punar ; se desface din culmea Ghium-Ghiur-

nes ; se intinde spre S., d'alungul piriuluT Coium-Punar, brazdind partea de S. a pl. si a com.;

este taiat de hotarul celor 2

jud. ; la poalele luT de N. e asezat
satul Coium-Punar ; de natura

Skbeti, cdtun, al com. VintilaVoda, jud. Buzai, Cu 300 locuitorI si 78 case; are subdivizia Fundata.

Strbeti, cdtun al com. Ohaba,

pl. Amaradia, jud. Gorj, situat

StRBI

Venitul acesteT statiT pe 1896

a fost de 8194 ler, 75 banT.

Sirbi, com. rur., in partea de

S.-E. a piase! Baseul, jud. Dorohoiii, formata. din satele : I-Ianesti, Sirbi si Slobozia-Hanesti

cu resedinta primarieT in satul

Hanesti. Are o populatie de

531 familir, sat 1959 suflete ;
2 bisericI, deservite de 3 preotT,
4 cintaretT si 2 paracliserT; 1
scoald.
Vite : 1208 vite marT cornu te,
3672 or, 148 caT, 670 porcT.

Loc. posea 350 stupT.

Budgetul com. e la venituri
de 8285 leT si la cheltuell, de
7062 leT.

pe o colina de deal, numita

Sirbi, sat, jud. Bacaii, pl. Taz-

Sirbeni, cdtun, in j'Id. Vlasca.

dealul Sirbesti si in partea de

N.-V. a OhabeT.
Are o suprafata de 350 hect.,

(VezT Dobrotesti saii Branistari).

cu o populatie de 30 fama',

laul-d.-s., com. Tetcani, situat

intre dealurT, pe valea Pitliasului-Sirbilor, la 2/2 kil, de satul
Tetcani (scoala).

stincoasa, e acoperit cu pasunT.

sati 100 suflete; 1 biserica, de-

Are o populatie de 241 lo

Slrbeni-de-Sus, sati AdunatiSirbeni, com. rur., jud. Vlasca,

servia de 1 preot si 1 cintaret.

cuitorI; o biserica catolica., cla

dita de locuitorT la 1848.

situata in pl. Neajlovul (VezT

ptriul Inoasa, care se varsa in

Adunati-Sirbeni).

Amaradia.
LocuitoriT poseda : 9 plugurT,

Slrbeti, com. rur., in partea cea

mar de N.-E. a pl. Amaradia,
jud. Gorj, pe ambele farmurT

In apropierea catunuluT trece

114 vite cornute, 27

16 care cu boT, no vite marf

Strbi, sat, jud. Bacan, pl. Taz-

cornute, 5 caT, 200 oT, 40 fimdtorr ; 15 stupr.

laul-d.-s., com. Scorteni, care

face trup cu satul Szorteni si

Comunicatia in cAtun cu co-

ale rfuluT Oltetul.'

Vite :

porcl.

E formata din satul cu ace-

muna sa si cu atunele inve-

lasT nume, marginindu-se cu com.

Polovragi.

cinate se face prin drumurT nesoseluite.

Are o suprafata de 800 hect.,

este situat pe Pirlul-Strbilor.

Sirbi, sat, pe mosia Cu acelasT

nume, jud. Dorohoin, comuna
Sirbi, pl. Baseul, cu o popu
latie de 1009 suflete, situat pe
malul BaseuluT, mal in jos de

si

Strbeti, sat, in jud. R.-Sarat,

apartine Intreaga locuitorilor

care sunt mosnenT.

pl. Marginea-d.-j., cat. comuneT

Maxineni, asezat spre E., la

Are: 3 bisericI, deservite de

confluenta SiretuluT si BuzauluT.

Saveni.
Mosia apartine EpitropieT Spi

Sirbeti, stalie de dr.-d.fl, jud.

talelor Sf. Spiridon din Iasi.

Are o scoall ; o biserica Cu

cu o populatie de 553 loc.,

I preot si 1 cintaret ; o scoall;

3 morT pe apa, 13 pive si I
joagar.
LocuitoriT poseda : 25 pluguti,

6o care Cu bol si vacr, 340 vite

marT cornute, 30 cal, 190 or;
81 stupT, wo capre si I io rimAtorr.

Venitul comuneT este de leT

Covurluiti, pl. Siretul, com. Branistea, pe linia Barbosi-Tecuciti,

pusa in circulatie la 13 Sep-

hramul Sf. Nicolae, deservita de

2 preotT, 2 cintaretT si 2 palamarT,

tiile Barbosi (12,7 kil.) si Independenta (7,5 kil.). Inaltimea d'a-

mica si vechTe, facuta din OlatucT, in anul 1795, de locuitorT.

Satenil inproprietaritT au 706
hect., 46 ariT, pamint ; lar pro-

supra niveluluT MareT, de I3m.,14

prietatea, 5027 hect. cimp.

tembre 1872. Se afla futre sta-

www.dacoromanica.ro

SIRBI

SIRCA

416

Sunt 3 iazurt O 2 pirale ce

trec pe moeile numite Bodeasa
e Girla-Zama.
Drum principal, acel ce duce
de la Saveni la StefanWi.

Are o populatie de 369 suflete e o coall.

Satul Sirbi pana: /a 1734 a
fost la 11/2 kil, mal spre N. de

Mova se hotAr4te cu: Bo-

S. In acela timp s'a facut

o biserica de birne de Mihail
Iamandi, proprietarul =ea Are

rolea, Flaneqti, Vlasinqti, Saveni qi Avrameni.

Strbi, sat, fost situat in com.

Rauceqti, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, qi acum facind par-

te din jud. Suceava. Are 710

pog. padure pe teritoriul sati.

Strbi (Corrateti-Sirbi), cdtun,

spre N.-V. com. Cozieni, plasa
Ocolul, jud. Romanati. Are 250

locuitort, e este situat pe trmul drept al apet TesluiuluT.

Strbi, sat, pe moia i In com.

Dragineni, jud. Suceava, aezat

pe tarmul drept al Moldovet.

Vatra satulut ocupa 7 falcl,
cu o populatie de 191 suflete.
Are o biserica de lemn.

actualul. La 1734, s'a mutat spre

Strbi, sat, facind parte din com.

rur. Petroasa, pl. Cerna-d.-j., jud.

Vilcea. Are o populatie de 70

locuitort i e situat la 4 kil, de
cat. Valea-Mare (qcoal).

hramul sf. Nicolae. In 1856 s'a

Strbi, sat, facind parte din com.

rur. Suani-d.-s., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.

reparat cu lemnria de la biserica din satul Damcga.

Linga biseric in partea de

Sirbi-Migura, catun, pendinte

de com. Corbul, pl. Mijlocul,

N., se afla ruina unet alte biseriel, al carel zid are o grosime

de I m. 1 15 cm. e o inltime
de 3-4 m.

jud. Olt, situat pe valceaua Run-

in stinga Veditet. Are o

populatie de 400 locuitort i o
cul,

biserica, fondata. la 1839, de

d-na Elena Varipati, in

zilele

Strbi, sat, facInd parte din com.

Nicorqti, pl. Nicorqti, jud. Te-

Domnitorulul Alexandru Ghica.

cuela, a4ezat pe coasta dealulut

Sirbi-Sfinteti, ceitun, in jud. Teleorman, pl. Tirgulut, pendinte

Cu acelae nume, la I kil, de

tirgul Nicorqti, rqedinta com.
Teritoriul satulut e de 2290
hect., cu o populatie de 266

de com. Butculeti.
Are o populatie de 481 suflete e o biserica.

suflete qi 66 case.
Are o biserica, ca hramul S-tit
Voivozt. La 1815 s'a ruinat cea

SirbuluI (Grdina-), vechia pi-

Improprietritt In 1864 sunt :

vechte, facuta de Stolnicul Ifrim ;

rat, pl. Marginea-d.-j., com. Mal-

4 palmae e 27 coda!, stapl-

mal pe urma Cu ajutorul razeOor s'a rezidit din noti alta in

cane0, la E.; azt e han.

nind 66 T'Ala
Drumurt principale sunt : la

Draggeni (5 kil.), la Draganeti (4 kit.) i la Rauce4i (3

kil.).

Moea, in marime de 300

1853, care a durat pa.na. In 1869,

Sirca, com. rur., jud. Iae, pl.

cind iarge s'a prefcut dupa

Cirligatura. Se intinde de la N.
din malul drept al Bahluiulut,
pana In marginea de N. a jud

cum exista astazt.

Comerciul se face de 3 circlumart. Loc. sunt tott razee.

falct, forma un trup a parte e

era a manastiret Neamtu, a! carel' calugart ati cladit qi biserica.

In 1786, Iulie 21, moia Sirbi

Sirbi, com. rur. si sat, in jud.

Tutova, pl. Simila, spre N.-E.
de Birlad, pe malul drept al
riulut Birladul. Are o populatie

tinea de jud. Neamtu e era a

de 237 suflete e o biserica.

luT Teodor Ciurea, care se judeca cu egumenul manastiret

R4ca. (Uricar. de T. Codr.,
vol. VI, p. 267).

Satul formeaza com. Sirbi cu

catunele : StrImtura qi Potirlaci.

Sirbi, sat, facind parte din com.

Giurgioana, pl. Zeletinul, jud,
Tecucia, situat pe coasta dealuid cu acelae nume, la 51/2
kil, de reqedinta com., in partea de N.-V.

chel, cu No. 77, In jud. R.-S5.-

Se cultiva. viea pe o suprafata de 2 hect.

Are o moara cu vapor!. Comerciul se face de 6 persoane.
Prin com. trece qoseaua nationata Birlad-Vasluiti.

Satul exista inainte de 1603,

dupl cum reese dintr'un zapis
de pe atunct.

www.dacoromanica.ro

Roman, avind forma lungareata..

In partea de N. e wzata. pe podiprI, iar in cea de S., pe mal'

multe dealurt, acoperite cu pa-

durt, pe o intindere cam de

9000 hect. Este formaa din
satele : Sirca, Budile (Frinteti),
Lungani, Crucea, Cositeni, Madrjesti i Goe0, cu o popu-

latie de 3519 suflete.

Parte din locuitort sunt Tigant
de srobitt, iar parte Rue, aqezat
prin aceste tacuil' de prin timpurile cele mar vecht.
Locuitorit, pe linga agricultura, se mar ocupa cu stoleria, ro-

tarja, butnaria, fieraria, zidaria,

cizmaria e scripcaria.

SIRCA

417

Comerciul consta in desfacerea cerealelor i a animalelor

la Tirgul-Frumos i Podul-IloaeT.
Prin aceastA comunA trec : o-

seaua nationalA Iai-Roman, ce

o pune in comunicatie spre E.

cu Podul-IloaeI, la To kil., iar spre

V. cu Tirgul-Frumos, la 12 kil. ;
calea feratA Iai-Pacani.

Pe la hotarul de N. al com.

SLASOMA

Sirca, stalie de dr.-d.-f., jud. Iai,

pl. Bahluiul-CirligAtura, com. Sirca, pe linia Iai-Pacani, pusA in

circulatie la i Iunie 1870. Se

intre statiile Podul-IloaeT
(I i,i kil.) i Tirgul-Frumos (10,8
kil.). InAltimea d'asupra niveluluT
aflA

MAreT de 66m,9o. Venitul acesteT

statif pe anul 1896 a fost de

16021 leT, 5 banT.

trece riul Bahluiul ; prin mijloc,

Bahluetul i mal' multe pirae,
formlnd diferite iazurT.
Are 5 bisericl, Cu 4 preotT i
6 cintAretT ; 3 coale ; 4 morT

de ap5. i 2 de abur!.
Budgetul com. e la veniturT
de 1524614 69 banT, yi la cheltuelT, de 15197 lel, 91 banT.
Vite : 3089 vite marT cornu te,

272 cal, 5526 of,

1059 fi-

mAtorT.

Sirca, sat, jud. Iai, pl. CirligAtura,

Sirsca, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Belotul, aezat

pe dealul Sirsca. Are o populatie

de 313 suflete.

Corul-Orman, resturi din intinsele pAdurz ce acoperead odinioarl aceste locurT i care au
fost distruse. Restul azI e aco-

perit cu

tuferiurT 1. finete

viile locuitorilor din Lipnita si

Veli-Chioi. Drumurile care brAzdeazA acest deal sunt drumu
rile Ostrovul
Cuzgun, Lipnita
Garvan, Lipnita Veli
Chioi, Veli-Chioi
Para-Chioi.
VAile ce au inceputul lor

in acest in de dealurT sunt :

Derca- Ceair, Ciril-Misi-Ceair
altele maT miel.

Sirt-Iol-Bair, fir de dealuri, jud.

Constanta, plasa Silistra-Noul,
pe teritoriul com. rur. Lipnita
Garvan. Prin dealul Curdeli
se pune in legAturd Cu culmea

Slasoma, com, rur., in jud. Me-

Colugea din N. plA.il SilistraNouA. Sirt-Iol-Bair se gAsete

Gura-MotruluI. Este situatA pe

in partea de S. a plAiI. Te-

hedinti, pl. Dumbrava, la 40 kil.

de oraul Turnul-Severin. Mo-

ia e proprietatea StatuluT,

maT inainte apartinea mAnAstireT

valea SlaomeT.
Se mArginete : la E. cu com.

situat pe valea Fundoaia,

azul Sirca, in partea de N.-E.
a comuneT, pe dinaintea cAruia
trece oseaua national. i catea
feratA Tirgul-FrumosIai. Are

ritoriul

Derea-Ceair, Saila-Ceair, CaraCulac, la V.; Canara-Ceair, Satis-Chioi-Ceair i Dermen-Ceair,

com. PAdina-MicA

o populatie de 329 suflete ; o

bisericA, Cu I preot i 2 cin-

la E.; balta Ciamurlia, la N.

tAretI; o coalA, infiintatA in anul

188 ; o moard de apl ; casele
proprietAteT i un rate mare. In

la V. i la E. Cea mal insemnatA este Dermen-Sirt, printre

com. Podul-GrosuluT.
E formatl din satul cu acela.I
nume i mahalalele Bocenilor, Po
petilor i Golanilor, cu o populatie de 1760 locuitorT i 300 case.

partea de N. se afl o mica

Ceair. O alt. prelungire sudicA

Locuitorh posea : 80 plugurT,

pAdurice.

este dealul Ciricegi-Iol-Bair, printre vAile Ciali-Ceair i Cara-

brAzdat

de

aceast

culme este coprins intre valle

LasA alte prel ungir! secundare,

vAile

Ciali - Ceair i Dermen-

Dobra i Guardenita ; spre S.,

cu com. AlmAjelul ; spre V., cu
i

Pdina-

Mare, de care se desparte prin

riul Drincea; lar spre N., cu

Culac. Are de asemenea o mul-

154 care cu bol, 16 cArute cu

cal.; 90 stupT; 900 vite mar!
cornute, 56 cal, 840 oT i 700

torT.

time de movile, din care cea

rimAtorT.

Aicf a avut loe intre anii

7157 i 7165, rAzboiul cu Petru-

maT insemnatA este movila Veli-Chioi, lingA satul Lipnita, 145

sele com. care o leagA cu co

tefan-VodA, care a venit in al

m. inAltime. In interiorul teritoriuluT, mArginit de valle de

maT sus, i decT in cutele tere-

Vite: 609 vite mar! cornute,

57 caT, 1802 oT

35

rimA-

doilea rind cu otI ungureti

i muntenetI, asupra luT VasileVod1, ce se afla atuncT la domnia
Tare! i in care rAzboid, biruind

*tefan-VodA, a alungat pe Vasile-Lupu, luind el domnia.

Sirca, sat, fcind parte din com.

rur. Bordeni, pl. Prahova, jud.
Prahova.

nuluT se ggsesc aezate i satele

Lipnita i Veli-Chioi. Se ridicA

pAnA la o inAltime de 170 m.

Este acoperit Cu cite-va pAdurT

la E. i S., din care mal insemnate sunt : Echenli.Orman, SidiOrman, Chirilic-Orman, IasiOrman, Carali - Corusu, Sala

E strAbAtutA de maT multe o

munele vecine.

Are o bisericl, cu i preot

2 cintlret! ; o coalA.
Badgetul comunef e la veni
turT de 2488 la, lar la cheltuelf,
de 1777 le!.
Cimpil mal principale in co-

munl sunt : cimpia Dobrei, pe

care se aflA pAdurea DrAgaica,
cu arborT secular!. VAT sunt :
Valea - Vircanuluf, a - BibanuluT
53

66546. Mareta Dictionar Geografla. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

SLATEIA

SLATINA

418

aft plantate vil. In partea de

S. se afla. valea DobreT, valea

pi malul livezilor pi se numea

Oltul vechiti, ceea-l'altd inconjura zavoiul pi se numea Beica.
Capatiele, pariT pi maT ales po-

Are o populatie de 8028 locultor! (1900) ; un palat administrativ, cladire mare, construit
In 1887; mar multe otelurl ; ir

Vilcenilor pi Fata-Inalta, pe care

seaua intre aceste podurl, care

se afla vil.

era plantan cu o frumoas alee de

bisericr, deservite de 15 preotT,

2 diaconT, 13 cintaretl pi II pa-

plopT, ati rezistat pana la 1877.

racliserl ; 2 scoale de baetT, 2

Slateia, balt, in jud. Constanta,

pl. Hirpova, pe teritoriul com.
urbane Hirpova, situata in partea V. a plapei pi cea N. a comuner, ltng balta RotunduluT
formata de vre-o revarsare
anterioara a apelor DunareT ;
e inconjurat de toate prtile
cu stuf; are o intindere de 80

La 1865, stricindu-se podurile de lemn, s'ail construit altele de fier, ceva mal la N. de
cit cele de lemn. Era cea d'intila lucrare de felul acesta in

de fete pi i mixta, in suburbia

Clocociovul; un gitnnaziti, da-

Rominia.
La 1877, s'a inceput construc-

fabrica de cherestea Ruga

Olt, 2 mal cu abur!, 2 tipo-

tia nouluT pod de fier inteo

singura ramura pi s'a terminat

grafiT, o fabrica de luminarI, 8

brutariI, 6 simigirir, 2 farmacir,

hect. ; contine putin pepte, ce se

consuma In localitate.

la 189r. S'a apezat pe 5 picioare,

etc.

d'ara de capete la distanta de

cite 8o m.
Viile produc In termen de

Intr'o poeana de linga matca

vechle a Oltului, se face tirgul
saptaminal pi oborul de vite, in
toate joile ; tot aci se Vine

malul sting al Oltulur, pl. 01-

mijloc vr'o soo hectol. vin.

Vite sunt : 190 cal, 108 Tepe,
300 bol*, 80 yac!, 400 ol i 300

tul-d.-j., la 44,26' latitudine nor-

porcI.

ogapul Hotarani, pe ale caruT

dealurI, in partea de N., se

Slatina, conz. urb., capitala jud.

Oltul, situata pe valea opotuluI

dealurile vecine, linga

dica pi 240,22' longitudine essocotita dupa meridianul

din Grenwich, cu o altitudine de
150 m. d'asupra niveluluI MIreT, pi la distanta pe finja ferata de 189 kil. de Bucurepti.
Teritoriul orapuluT se intinde
pe o suprafata de aproape 1500

hect, din care 150 vatra orapuluT, 910 hect. arabile, 250 viT

pi 150 hect. zavoale, iar restul,

poenr, izlazurr, etc.
Limitele lui sunt : la N., Valea-MueriT, Ciriapovul i Pirliti;
la E., Valea-Mare, Birca, Recea
Zorleasca; la S., Milcovul
la V., Salda pi Slatioara.
Pana la 1846 n'a fost pod sta

Mor peste Oh ; toat'd comunicatia se fdcea cu mula greutate

pe poduri de vase. In acest an
Voda Bibescu cladi cel

pod statator de lemn, pe rlul

Olt, Ruga Slatina, format din 2
crimpeie, caer aci Oltul avea
dota ramuti, cate inconjuraa un
ostrov mare ; o ramurl trecea
pe litiga oras, pe sub Gradipte

Se compune din centrul orai mahalalele: Sopotul la

N.-E., Obrocari la N.-V., CAloianca la S. pi catunul Clocopulul

ciovul, mar la S. de aloianca,

pe dealul Clocociovului.
Centrul orapuluT are o pozitiune frumoasa i strategica, fiind
situat intre dota dealurT i magura Gradiptea. Are forma unuT
arnfiteatru triunghiular, cu vir-

ful la E. in muchia dealuluT,

baza la V. in Gradiptea, la S.
dealul Caloianca, pi la N. dealul

opotuluT.

Tot raionul orapulul se come

pune din 3 color!: Ropu, Galben
Negru, cu 34 strade, din care
4 maT principale sunt Bucurepti,

Lipscani, Primaria pi Ionapcu,

cu trotuare pavate cu bazalt, pe
o intindere liniara de 1580 in.
Intrarea in ora p se face pe 9
bariere, din care 5 mai principale: Oltul, Valea-Mu eriT, Pirliti, Bariera - Garel i Berbeni.
Comerciul se exercita de 245
persoane.

www.dacoromanica.ro

di re mare, spatioasa, care a costat

160000 leT, ridicata In anul

1890; o pcoala de agricultura ;

pi

bilciul anual, la Sf. Gheorghe.

Ad era in vechime casa PopteT,
zahana pi cazartna turceasca,
cladire lungA, construita de
nuele i invent cu stuf.
Cite-va amanunte asupra bisericilor SlatineT :

Biserica Ionapcu, situata pe o

movilita, In unghiul format de
strada PrimarieT cu strada Solomon, poarta urmatoarea inscriptiune :
luY

Cu vrerea TatluS i co ajutorul Fiui svtrsirea Duhulut sfInt, Amin.

Riclicatu-s'ad aceast sf[nt

Dum-

nezeeascl bisericl din teanelie, unde se

prsnueste hramul sfintul Ierarch Nicolae
MarY MucenicY Gheorghe i Dimitrie,
in zilele Mlfrief Sale Ion Alexandru Ipsilante Voevod, cu blagoslovenia Prea
SfintieY Sale Printele Mitropolit al Ungro-VlabieY, Chiriu Chir Grigorie o prin
ostrdia i cheltuiala d-luY Jupin Ionascu

Ion Serbu Clupetu ot S'atina si s'ad Infrurnuse(at Cu zugrvitul si cu clopot

co toate odoarele, attt pre din luntru
precum si pre din afarll dupli cum se vede ;
tns aii maY ajutat i d-ltif Constantin
Blsanu, jupin Martin Mircescu, cu clt

Dumnezed i-a tnvrednicit, ca al fie pomenire In ved, si s'ad inceput acest sftnt
locas la aria zidire 7290 (1792), Maid 13
si s'a svtrsit la leatu 7295 (1787),
Sept. 20.

SLATINA

419

La anul 1843, s'a reparat, s'a

ingradit cu fier i i s'a pus cea-

Aceasta este cea mal vechie

biserica din Slatina.

sornic.
La 1873, s'a darimat de guvern,

Biserica Maica-DomnuluI (Pre-

s'a redada, tot in locul cela

vechI, si la 8 Noembre 1877 s'a

sfintit de prea sfintia sa Episcopul Ghe nadie II Argesiti, fostul

Mitropolit, zugravindu-se de Pictorul Tatardscu. Ctitoril zugravitl

inauntru sunt

Ionascu Clupet
si sosia sa Neaga, intocmaI dupa
cum sunt si in Pinacoteca Muzeultd.

Biserica Sf. Troita, situata in

centrul orasulul, intre stradele
LipscanI si Ionascu. Are dota
inscriptiunT : una slavona si alta
ro min A.

Aceasta din urma arata ca e

zidita de Ghenea Vel Vistier, in
zileleluT Mateirt Basarab Voevod,

la anul 7153 (1645) ; iar la 1784

s'a reparat fiind cu totul dadmata si arsa de Turd. La anul

1851 s'a zugravit i reparat pe
din launtru si pe din afara,
precum se vede, prin osirdia
d-luI Alexe Zamfir, Epitropul
bisericer, iar timpla, usile Imparatesti, s'aj facut cu toata cheltulala de Pitarul Ionascu Raducu,
in zilele Domnulur Barbu D.

Stirbey, si sub Arhipastoria lul

Climent, Episcopul Argesului.
CtitorI zugravitI in luntru
sunt Jupin Ghinea Vel Vistiernic

si Jupinita Florica ; apoI Alexe

Marghioala Zamfir.

Are dou clopote cu urmatoarele inscriptiunI :

Clopotul ce! mare :
Acest clopot ilcutu-Pati jupin Ghinea
Clucer I. Jupinim Florica (1628) ca sd
fie de pomind la biserici la Slatina, unde
este hramul SI. Troi(d, in zilele luT Mateid Basarab Voevod.

b) Clopotul ce! mic :

cista), situata sub dealul Caloianca,

strada Precesta, are
o curte mare, imprejmuita cu
zid i dota intrari ; in cea d'intiiil se afla niste case vechI, in
a doua curte se afla biserica
primul cimitir al orasulul.
Are urmatoarea inscriptie :
Cu vrerea TatdluY, Cu ajutorul FinluY
si Cu sdvtrsirea Sf. Duh, tnceputu-s'ad aceastd sfintd bisericd tntru hramul Prea
sfinteY AdormirYle Dumnezed ndscdtoare
pururea fecioard Maria, In zilele Prea
LuminatuluY Doran Ion Constantin Nicolae Voevod, si s'a ostenit D-luY Jupin

Nicole brar Jupla Nicolae, biv vel amdras za Orne, de ad zidit'o din temelie
ati Infrumuse(aeo, precum se vede, cu
toat cheltuiala d-luY, si s'a Inceput temelia la luna luY lulie 4, si s'a shArsit
la Septembre 15, anul de la zidirea lumeY 7244 (5736)-

Aceasta biserica, ramasa, de

la secularizare, biserica de mir,

a fost rnanastire si a posedat

mal' multe mosii : Blrca,

Slatina, Preotesti, din com. Oporelul, cum si in oras mal multe acarete i pravalil cu embatic.

A fost inchinatd MbinastireI

Xeropotamul din muntele Athos
si metoh al manastirer Plum-

bulla de linga Bucuresti.

Biserica Sf. Nicolae din tirg,
situata l'ata de Precista, in unghiul unde se impreuna strada
Precesta cu strada Bucuresti,
poart urmAtoarea inscriptiune
Cu voia TataluY J cu ajutorul
si cu slvtrsirea Sf. Duh s'ad zidit aceastd
girad j Dumnezeiascd biserica intru hramul S. Niculae, in zilele prea lumina ta-

le Domn loan Scarlat Voevod, fiind

tnainte de lema, flIcutit de rdposatul popa
AndreT, protopop ot Slatina i dupit seasezecY de an't striclndu-se, indemnIndu-s'ati

robit luY Dumnezed MateY apitan sin

Opreu Judetu, nepot popi luY Andreiti,

Acest clopot este de la biserica cea

mara din S'atina, la hramul Sf. Trola,
s'ad prefdcut de no! : Ionascit i Ion, i

impreund cu doT cinstilY si de bun neam

boierT anume : D-lul Radu Slittineanu
biv vel comis, i d-luY heorghe Coman

Grigorie (t793).

Cdpitan erban, i d-luY Manole Bra?o-

www.dacoromanica.ro

SLAT1NA

veanu, i d-luT Ion Vtitavu brat apitam

i d-luY Mateitt Juptn Ivan, Jupin

i Juptn Manea Titilase, si ad zidit'o din

temelia eY i ati tnfrumuse(at'o, dupd cum

ze vede, anul 1760.

S'a reparat la 1892.

Posea un ohtoih tiparit la

Buda la 1611, fiind Episcop
Iosif.

Biserica Sf. Nicolae Coasta,

situata tocmal in coasta dealulng strada Vintild-Voda.. S'a rezidit in 1889, in
locul celeI vechi, a carel inscriplulul

t'une, ce era pe o piatra de

marmora albA, att stricat'o lu-

cratorif. Se zice ca cea vechie

dura de 200 de ad. La 1889

s'a reparat din fondurile raposatulul Iorgu Anghelescu.
Biserica Sf. loan din Coasta,
situata sub coasta Gradistel, catn
in fata de Sf. Nicolae si aproape
de strada Solomon. Aceasta biserica. s'a zidit la 1796 de robiI
lui Dumnezeu preotul Popa Bar-

bu Duhovnicu si alta, in z 1Lle

Domnulul Ion - Alexandru - Ipsilante-Voevod. S'a reparat in
1827 si 1876.

Schitul-Sopotul, situat in virful triunghlulul, pe malul sting

al Sopotului. In casele manastireI, reparate s'a asezat spitalul
judetean. Biserica s'a zidit din
temelie de Jupin Constantin Ratescu, Gheorghe Logofat si Jupin
Nicolae Mumuianu. La 1839, i s'a
facut reparatia deJupin Rad u Mumuianu, impreuna. cu Parintele
Archimandrit Nifon Turtaianul,
in zilele Domnulut Alexandru D.
Ghica-Voevod.
Dupa secularizare a ramas bi-

seria de mir si se intretine, ca

Precestea i Ionascu, de catre stat.
Btserica Sf. Niculae din Obrocari, situata in partea de N.,
afar din oras, d'asupra mahalaleI Obrocari, are hramul S.
Niculae si Invierea.luI-Lazar. Mal

SLATINA

420

intiiu a fost facuta din lemn si

la 1877 s'a recladit din

car."-

mida de catre locuitorii Gheor-

ghe Simon si

altiT.

Schitul-Siharetul, situat la N.
de oras, cam in muchia dealuluI
dintre Sopotul si Valea-Muerif,

in mijlocul und paduri si cu o

pozitie frumoasa.

Pe piatra asezata la temelie,

In stinga intrarei, se vede urmatoarea inscriptie :

ad zidit din temelie pInI s'ad

Are o evanghelie tiparita la

anul 1775, in Bucurestl, in zilele DomnuluT Alexandru Ipsi-

al Divanului Adhoc, rAposat la

lante.
Manastirea Clocociovul, situ-

instalata la Striharet, s'a infiintat in anul 1883.

sXvirsit,

cu toatd cheltuiala MitropolieY a toatd

Tara Romineascit, Varlam, ca sh le fie de
pomenit in vecY Amin. 718o (1672) si
dupd trecere Episcopul Serafim ramas-s'a
n6stavnic ieremonach Veniamin.

In interiorul bisericeT se maT

afld dota inscriptiuni cu coprinsul urmator :
Cu vrerea tatdluT si cu ajutorul fiuluY

si cu sIvIrsirea duhule sfint, prenoitus'ad aceastd sf. bisericK, Adormirea prea

sfinteY de Dumnezeil NAscritoare si pururea fecioareY Maria, din temelie si cu
toate imprejrnuirile, dupl cum se v6d, cu
toatK osirdia Sf. Sale PdrinteluY Iosif Eclesiarchul, Egumenul Sf. Schit Striharet
si Greci, co cheltuiala sfinteY MitropoliY,

priu slobozenia si porunea Prea sfintie

sale PArinteld Maropolit Neofit, In zilele
Prea InKltatuluY Domn a toatit Tara Ro.
maneasen, George D. Bibescu Vodd, leat
1844, August zo,

La intrare, in dreapta, se
vede zugravit Serafim si la stinga
Varlam. Ling5. numele Serafim
se adaoga: Episcop, care a episcopit multa vreme la Buzar!
si Rimnic putinel si s'a prisavit aciz. lar l'higa mitropolit se
vede scris : (Mati boja Varlam,
Mitropolit al TariT RominestI .

Pe paretele din dreapta de

la intrare se maT vad zugravitT:
Iosif Strihariteanu, egumenul

sfintelor schiturl Strihretul si

Greci, ce se titulea mal inainte
protopop Ion Buciumeanu si
Prea sfintia sa Chiriu Chir Neofit, Mitropolitul Tarii Romines t.

1876.

Scoala practica de agricultura,

ata la S. de Slatina, in gura

CM de comunicatiune : Pe liti-

vaiel Cu acest nume, inteo pozitiune placuta, Cu privire asupra OltuluT. De jur imprejur e
inchisa ca o cetatuie, cu o curte

ga Slatina trece linia ferata Bucuresti-Virciorova, avind statia

Slatina. Prin oras trece soseaua

de zid inalt si gros, care a inceput a se ruina. Casele manas-

In zilele crestinuluY Ion Antonie V.

V. si s'a ostenit Episcopul Serafim de o

SLAT1NA

tirestf sunt in complecta ruina

si abia mal pot adaposti pe calugarul ingrijitor al bisericei.
Din inscriptiunea aflata pe
frontispiciul bisericei, o frumoasa

piatr de marmor4 alba, se vede

c a fost zidita pe la 1645, in

timpul domniel luT Mateiti Basarab, de jupin Dinicu Vel Aga.

Poseda o evanghelie Upada

la anul 1684.
Spre S. de manastire, pe malul opus al valeI, de altfel adinca
si ingustg, se afla o mare si fru-

moasa cismea, facuta de locuitoril cat. Clocociovul, si de unde

se alimenteaz tot catunul.

Biserica sf. Nicolae din Clococlov, biserica de mir, situata

in muchea dealuld, cu fata a-

nationala Craiova-Pitesti, soselele judetene : Slatina-Turnul-Magurele si Slatina-Rosiori, care se

leag cu soselele vecinale si co-

munale si pun ast-fel orasul in

comunicatie cu toate comunele
judetuluf.

Slatina e locul natal al luT

Vintila-VocIA, care a domnit in
Muntenia de la 1533 pana la
1536, cind a fost ucis de boierl
la vinatoare pe malul JiuluT.

Slatina, vanistire de calugari,

in com. Malini, jud. Suceava,
situata inteo pozitie frumoasa,
pe o poiana de pe tarmul sting
al piriuldi Suha-Mica, la V. de
Malini si Falticeni, si anume la
ro kil. de Malini si la 27 kil.
de Falticeni.

La prima vedere pare o cetate patrata avind cite un turn

supra van' hulla'. In curtea el,

cam pe coasta din ata, se afld
cimitirul cat. Are hramul Cuvioasa Paraschiva si Sf. Nicolae
si s'a zidit la anul 1837 de juphi Grigore Obogeanu si altii.

la fie-care colt. Zidurile ce-o in-

Cea maI vechie scoala din Slatina si din tot jud. Olt, este
scoala No. r Ionascu, In fii n tata

In manastire se adpostesc

pe la anul 1794. Are o cladire,

facuta inadins pentru scoal, in
curtea bisericeI, zidita tot de
Ionascu, pe la 180o, inteo movilita de sub Gradiste, in partea
de jos a orasului. Unul dintre
prima dascalT aT scoaleT a fost

George Ardeleanu, tatal d-luT

P. S. A.urelian; asemenea si Ion
Ionascuoan zelos apostol al luminarel poporuluI, fost membru

www.dacoromanica.ro

conjura sunt foarte inalte

si

groase, avind id-colo cite o feres-

truie ingusta. Pe zidul din spre

S. d'asupra porta este marca

Mold ove.

16 calugarT si 3 frati.
Traditia si Letopisetele Tare!
ne spun ca s'a intemeiat in imprejurarile urm'toare :
,rAlexandru Lapusneanu fiind
Domn, ati facut manastirea Slatina ; legenda zice, ca trdind un
sihastru acolo si fiind un paltin,

copaciti mare, unde este acum

prestolul in oltariti, vedea in
oltariu, spre DuminicT si spre
alte zile marT, multe luminT in-

tru acel paltin la vremea sluj-

SLATINA

beI bisericei. Si i s'al" arlitat

Maica Precista in vis, si i-ail zis
s meaxg5. la Alexandru-Voda
sa zica sa faca manastire si
mergind sihastrul la AlexandruVoda, s'aj indemnat Alexandru-

Vodd de sihastru de a' facut

manastirea Slatina., intru acel
loc unde ati fost paltinul si ad
adus si capul sfintuluI Grigorie
Bogoslovul, de sta pana asta-zI

la sfinta manastire, la Slatina,

ferecat cu argint i cu pietre
scu mp e.

domnind Alexandru-Voda
Tara, intru lauda luT Dumnezeti,

ad zidit mandstirea Slatina, cu

multa cheltuial i osirdie si o
ad sfinVit Grigorie Mitropolitul.
Tara la sfirgenie zic sa fi fost

preotI cu diaconT 117, k anul

7066 (1558) Octombrie 14. (Le-

topis., vol. II, p. 183 si vol. I,

p. 21o).
Sub capul Sf. Gheorghe s'a
gsit urmatorul Sirepx. :
Precum am bine-voit Domnia mea cu
a noastrd bunN-voire l Cu curata i dragi

inimi si din toati bine vota noastri si

cu ajutor de la D-zed, am dat si am
intirit a noastri veche ctitorie sfinta
ministire de la sftntul Munte, de la Vatoped, unde este hramul Buna-Vestire
a prea curateY stiptnet noastre Niscitoare
de Dumnezed i pururea fecioard Marie?
cu o cervNgrie ce este In Solon, ce acea

cervishrie Domnia mea am cumpirat-o

de la un cadid turc anume.Baluium de
la Solon, drept 6500 aspri turcestY
am dat'o pe acea mg sus scrisi cerviisirie si fie supusi chtre sfinta minis-

tire de la Vatoped, pentru a aduseri

rugitoriT nostri kir. Maxim Eclisiarhul
Sofronie staretul proegumen si cu alti
fratt de la sfinta ministire Vatoped, In
tara noastri si la no? sfintele Molaste:
IntlY sftntul cap al sfintulut Grigore Bogoslov si sfintele moriste, sfintele fild a
sfintuld loan Zlatoust i sfintele moaste
sfintul o marele deget al sfinteY AneY
MaiceY Prea-curateY stiptneY noastre NisclitoareY de Dumnezeil i pururea FecioareY MarieL
DecY

i Domnia Mea impreung cual

nostri rugiitorY si pirinty Chir Grigorie

Mitropolitul SuceveY i Chir Eftimie Episcopul RAdAutilor o Chir Anastasie Epis-

SLAT1NA

421

copul RomanuluY, ali primit i totY sobornice$te blagoslovirh cum a si punem

sfintele moaste tntru a noastrl de noY
ziditl sftnta mnistire de la Slatina, unde
Yaste hramul sfinta Preobritjanie a Domnulut DumnezeuluI i MIntuitorul Nostru
Is, Chrs. DecY Domnia Mea Cu mare bucurie ne-am bucurat, i prea frumos am
tmpodobit sfintele moaste si cu mult sur

Pascu Comisul si credinta tuturor boierilor nostri MoldovenestY a miel si mart.

IarN dupti a noastrii viatI cine va fi

domn din

fiit

nostri sad din neamul

moaste si multe pietre de mult pret am

nostru, sad iartist orY pe cine ar alege

Dumnezed a fi Domnitor TrireY noastre
MoldoveY, acela ca si nu strice a noastrii danie si tnarire si acea mal( sus
scrisi toemealit, ci ca sil aibK a Intlri
a tnoi, a da si a plini aceY maY sus
303 galbent rosit obsocul sfitateY

pus aire sfintele moaste si le-am pus

tntru a noastrit ministire de la Slitina.
i Intru aceeast asisderea am bine-

tia de la Vatoped precum este tocmit

ca sil fie in ved.
lar cine s'a ispiti a strica si a surpa

le-am ferecat pe acele me sus scrise

voit Domnia mea cu a noastri buni-voire

si cu curatd i dragi inimi si am tocmit

ca s aibi sfinta lavri, de la noY mertic

pe fie-care an, che 300 de galbent rosit
si am dat si am plinit, si ca s'avem a da

aceasta a noastri maY sus scristi tocmealil,

unul ca acela sil fie bldstimat de Domnul Dumnezett ce ad flicut Ceriul 1i pimIntul si de Prea curata
Maicti
sfintY Evanghelistt si de 12
VerhovnicY ApostolY si de 318

de patru

pini ce va sta santa lave( de la santa

sfintY

miniistire de la Vatoped, pentru mIntuirea si sinNtatea i pentru sufletul Dom.

nieY mete si pentru mintuirea si sitnitatea

sfintY Plirintf de la Niceea i sti

parte ce procletul Arie si cu Inda ii cu
altY jidovY care strigard spre Christos
Dumneze#, stngele lut cel nevinovat spre
clInsiT si spre fui lor ca sii fie precum
este In veciT vecilor, amin.
lar spre maY mare tirie si Intfirire a

pentru sufletul RuxandeY DoamneY

DomnieY Mete si pentru sindtatea diruitilor de D-zeil fiiY Domniet Mele Ion ascu,
Bogdan, Mihail i Petru si a fitcelor
Dornniet Mete Tudora, Chiajna si Teofana si pentru sufletele sfintilor riposa-

tuturor celor maY sus scrise, Poroncit-am

a lui nostru credincios Domnuliff Movil

tilor pirintilor nostri, i pentru sinitatea

tinerilor 4 a toati tara DotnnieY mete si

Logofitul ca sil scrie, si a noastrd pecete si o lege citri acensa scrisoare a

pentru toati legea crestineasci pravoslavnia ; cum ciL si fie acea mg sus
scrisi cervisirie sfintet niNnistire de la
Vatoped unde este hramul Buna-Vestire
a Prea-curate stipineY noastre NNscdtoare de D zed si pururea FecioareY Maria si unde este Egumen rugitoriul Nos-

tru Calist, de la no? uric cu tot venitul

neclintit nicY odinioarti in veciT vecilor;
pentru cil am cumpirat Domnia mea pe
acea mi( sus zisi cervfisirie tot pe barif

gata spre aceia este credinta Doninie

Noastre pre cea rnaY sus scrisi lo. Alexandru Voevod, i credinta Prea iubitilor
fi Doinniet mete Ionascu si Bogdan si
Mihaiil i Petru i credinta boerilor nostri ; credinta D-sale lut Negoe si a D-sale
a lut Vascan Moya, Prchlabul de Ho-

tin, credinta D-sale lut Iosif Veveritii

Pfircilabul, credinta D-sale

Atezan-

dru BuddY Pfircilabul, credinta D-sale ltif

loan Dancul si D-sale Cristea Pardlabul

Andricit
de Neamtd, credinta D-sale

credinta lut Toader Parcilabul din

Cetatea-Noui, credinta D-sale luT Dumitru Pirchlabul de Suceava, credinta
si

D-sale lut Moga Spitariul, credinta D-sale

lut Zbiesiii Postelnicul, credinta D-sale

lut Ion Petrie Visternicul, credinta
Costin Paharnicul, credinta D-sale lut
Andreicg. Stolnicul, credinta D-sale lut

www.dacoromanica.ro

noastrtf.

Io Alexandru-Voevod Domn Tifret

Insil ca si se stie In fiecare an ca si fie luna ha Decembre 6
zile, la ziva stintulut Neculat, ca s aiblt
MoldoveY.

a face pomenire DomnieY mete si DoamneY Domniet mete si celor de Dumnezett

dgruitY flif DomnieY mele sil se facti dupl
obiceiti parastas i panalfizY cu o cupd

mare de argint cu solzY, poleitd, ce am

biut InsusT Domnia mea dintrInsa,
a II-a zi asijderea colivI 1i parasta.s
masfi.)

ciar el (Alexandru LApusneanu) daca ad implinit 13 anT

1/2 a Domniel sale,
si ceT
d'intif si a dota, primind intiid
calugarie, ad raposat si Cu cinste Fati ingropat in Manastirea
S'atina, care este de dinsul zidita.), (Gr. Ureche, cLetop. I,
p. 222.)

si

Doamna Ruxancla esind si ea

din lume (dupa doT anl) in

anul 7078 (1570), Noembrie 12,
ad astrucat'o in manastirea
Slatina, l'inga Domnul sal Ale-

SLATINA

422

xandrul Voda (Gr. Ureche,

Letop. I, p. 222).
Capul sfintuluI Grigore Bocroslovul

este leout

cu doul

SLAVA

t Acest mormint l'a infrumusetat, Io

Alexandru Voevod fiiceT sale Teofama,

care s'a mutat la vecTnicile locasurT, la

anul 7069 (1560.

sapata urmatoarea inscriptie in

Pe mormintul de afara, in pretele bisericel este urmtoarea

limba slavona :

inscriptie :

panglice de aur, pe care este

t Acest cap este al PatriarhuluT nostru Grigore Bogoslovul si l'a ferecat

boerul Postolachi Vistiarnic i Cneghina
luY Cheajna, fiaca luT Alexandru Voevod,

(data necunoscuta).

voevod, stapinitor preT MoldoveY, la anul

7105 1597).

inscriptie :

De desupt urmeaza inscriptia

ast-fel: Sub arhiepiscopul
Afoghila.,

Sueevii, luna Aprile 23.

Pe piatra ctitoreasca, de asupra usel bisericei, este urmatoarea inscriptie :

t Cu invoirea

TataluT, cu ajutorul

Vornicul Al exandrul Beldiman

in

qalnica Tragedie descrie

Cu deamanuntul aceasta intim-

AicY este morraintul, unde zace

robul luY Dumnezeti Ieromonahul Nil,
Igumen, care s'a mutat la vednicile locasurY la anul 70
luna Sept. . . .

si l'a dat la st/nta Minastire Slatina, in

zilele piosuluY i iubitoruld de Hristos
DomnuluT nostru lo Eremia Moghila

La 1752 era egumen la Slatina Partenie (Idem. 26).

In 1821 fu pradata i ars
de ramdsitele eteristilor.

La Trapez este urmatoarea

Acest trapez, Iosif Igumenul l'a f11.

cut In zilele luY Alexandru Voevod, fiul
lul Bogdan Voevod, cu mala Jul Durnnezeil Domn TdriY MoldoveY, la anul
7069 (r561).

ApoI mal sunt si alte odoare

druite de catre Mitropolitul Veniamin Costache, care a fost In-

gropat la aceasta Manstire la

piare.
Mitropolitul Veniatnin, In ra-

portul sati catre Divanul Tara,

arata c manastirea Slatina a

fost meremetisita si facuta ca

din nod dupl ce fusese

arsa.

de IenicerT.
In 1860, Guvernul Trel exila

In manastirea Slatina pe Mitropolitul Sofronie Miclescu.

Siatina, sat, fcind parte din com.

rur. Nucsoara, jud. Muscel, pla-

lul Nucsoara, situat pe malul

drept al riulur Doamna. Este
cel din urma sat pana la fron-

Pulid SI Cu savIrsirea Sfintulta Duh, lata

eli lob al, al treimeT Inchinator, Io Ale-

18 Decembre 1846, si ale caruT

1111144i le-a stramutat in anul

t'era.

x ndru Voevod, cu Doamna mea Ru-

1887 Mitropolitul Iosif Naniescu

cultor', cari s'au improprietarit

pe mosia fratilor IorgulestI.

rcanda si Cu de Dumnezeil diruita rrne

oclras11, Bogdan si Petru i Constantin,

am inceput a zidi templul acesta Cu numele Schimbarea la fqi a DomnuluT, la

anul 7069 (1561),

Sub bour, in mijlocul pajurei

de pe piatra, urmeaza

Aceas piatra s'a asezat sub Egumenul leromonah .Nil, la anul 7090
1582) luna Aprilie 8.

Pe perdeaua Dverilor, fcuta

de Alexandru Lapusneanu, este
urmtoarea inscriptie
t Aceasta tnare perdea a facut'o piosul o Iubitorul de Hristos Io Alexandru
Voevod cu mila ItaY Dumnezeit Dorara
TariT MoldoveT pentru ruga de pomenire

la Mitropolia din /asi.

Acele odoare sunt urmatoarele :

Slatina,stafie de dr.-d.-f:, jud. Olt,

O evanghelie ferecata cu ar-

com. S'atina, pe unja Pitesti-

gint ; dota chivote de argint

suflate cu aur si finifturr; o

Craiova, pus in circulatie la 5

Ianuarie 1875. Se afla intre sta-

cruce de argint suflatd cu aur ;

un rind de sfinte vase de argint
suflate cu aur ; mal multe vest-

tiile Potcoava (21,3 kil.) si Piatra-

minte, procovete

Venitul acestei statii pe anul

si perdele ;

pra niveluluI MariI de 1661%29.

1896 a fost de 259585 ler, 14

Arhierestl ale Mitropolitulu1.

Mara de mosiile Mdlini, Gdi-

bani.

nesti, Borca, Sabasa, Madeiul

Slava, pIrlil, in ud. Tu/cea, pl.

si parte din Frcasa, ce fusesera

date Manastirei de intemeieto-

Babadag. Izvoreste din pantele

rul ei, aceasta mal poseda ORdaseni, i altele, pe

ruluT nostru Isus

Hristos anul 7069

un document din 1641 Octombre 2 arata c Mnastirea

Pe mormintul din dreapta in

biserica este urmatoarea in-

Slatina da lui Vasile V. V. Trusesti ca sa faca niste chilii la manastire. (Uricariul, VII, p. 45).

scriptie :

Olt (16,6 kil.). Inaltimea d'asu-

aseminea mitra si vestmintele

a sufletultif saa si a DoamneT luT Ruxanda si a copiilor sh'i Ionasco si Bogdan si Peiru si a fiicelor sale Teodora,
Maria si Teofama, si a dat'o la no h zidita m nhstire, unde este hramul schimbarca la fati a Domnulta si Itillntuito(1561).

Are o populatie de 160 lo-

care le instrina si schimba dupl

placul sfatulur Manastire, su-

pus orbeste Egumenului. Asa,

www.dacoromanica.ro

de E. ale dealulul Bas-Punar,

sub numele de Bas-Punar, se
indreapta mal intiid spre S.E., trece prin satul Bas-Punar,
apol. curge spre N.-E., trece pe
inga manastirea lipoveneasca.
Uspinia, prin satul Slava-Rusa,

de ad i o la lar spre S.-E., trece

pe fina satul Caugagia, taie soseaua nationala Tulcea-Babadag-

Constanta, si dupa un curs de

SLAVA-CERCHEZEASCA

mal bine de 70 kil, se varsa

de Ciucurova trece prin comu-

in Iezerul Golovita, o prelungire a laculul Golovita., litiga. satul Ciamurli-d.-j. Pana. la SlavaRusa curge nurnaI printre dea-

nele Ciucurova, Slava-Cercheza,

lurI inalte, acoperite cu padurr

seculare. Basinul este considerabil pi acopere jum5.tate din
pl. Babadag, cam 800o0 hect.
El este cuprins intre dealurile :
Topolog, Bap-Punar, Periclic,
Haidin, Ciamurli, Tap-Bair, Eni-

ceri, la V. pi S., pi intre dealu-

SLAVA-MiSI

423

de unde ipl la numele, se indreapt apol spre S., primind

valle Atmagea, Caluggrul, Jidini,
Salcari-Dere, Matieva-Balca; pe

stinga

pi

unepte

Cu

l'higa. S'aya-Rusa se
piriul Slava-Rusa.

Slava-Rusk- com. rur., in partea

centrald a jud. Tulcea pi a pl.
Babadag, pe piriul cu acelapI
nume, la S.-V. de orapul Baba-

coy, ce exista pe la mijlocul secoluluI XIX lea, linga cat. SlavaCercheza, Valea-CalugaruluI, va

lea Jidini, valea Dere Iol Cari,

Matieva-Balca, Lisa Batea, Hri
bescoi-Balcg, Seraiova Mea.

E forman. din ca.t. : Slava

Rusa, repedinta, apezata spre E.,
la confluenta piraielor Slava-Rusa
pi Slava- Cerchezg; Slava - Cer
cheza, pe 0.1111 Cu acelapI nutne,
la 6 kil., spre N.-V. de repedinta; Bap-Punar, pe Slava-Rusa,

la 13 kil. spre V. de repedintd.

cuprinzind teritoriele comunelor

Atmagea, Ciucurova, Slava-Ru-

dag.
Se marginepte : la N., cu com.
Armutlia pi Bap-Chioi, la S., cu
com. Ciamurli-d.-s. pi Beidaut ;
la V., cu com. Ciucurova pi At-

seasc5., Ciamurli-d.-j. pi Ciamurli-

magea ; la E., cu teritoriul ora

su fle te.

d.-s. AfluentiI sal' ceI mal in-

puluI Babadag.
Dealurile care brazdeaza com.
sunt : Culmea -Babadagulul, de

Locuitora posea : 507 plu

gurr; 544 cal pi iepe; 367 bol
pi vaci ; 300 capre pi d.

rile Atmagea, Secar-Bair, Jidini,

IzvoruluT, Orta-Bair, Tasli-Bair,

pi culmea Babadagului la N.,

semnati sunt : Slava-Cercheza,

unita cu valea Haram-Cepme,
Atmagea, valea Jidini, ValeaCalugarulu, Sevaiova-Balca, Pa-

Intinderea com. este de 11907

hect., din care : 128 hect. ocu

pate de vetrele celor 3 sate, cu
o populatie lipovang. de 1776

la N.-V. spre S.-E., in partea

Veniturile com. sunt de 13958

de N. cu ramificatiunile eI ; dea-

hotnicai-Balca, trecind prin sa-

lul Jidini, cu virful Jidini (41

Id; iar cheltuelile, de 11284 Id.

CA! de comunicatie sunt dru

tul Slava-Cercheza, pe stinga ; iar

m.); Tapli-Bair (251 m.) ; Uzum-

mur! comunale ce unesc cal.

pe dreapta valea Cancena.

Bair (234 m.) la N.; Matieva-

filtre ele pi duc la cgtunele invecinate, ca Babadagul, Canga

Slava-Cerchezeasck sat, in jud.

Har (264 m.); Lasa-Hara (250

m.) ; Carada Bah (255 m.); Hri-

hect., din care 96 hect. vatra

satuluT, pi o populatie de 682

V.; lantul Peptercaia la N.; Cardonsca la N.-V. ; Cardon spre

gia, Poturul, Ciamurli-d.-s., Ciu

curova, Armutlia, Beidaut.
Sunt treI bisericI lipoveneptt.
In Bap-Punar este o biserica,
cu hramul Sf. Metodiu $i Ciril.
Mal sunt pi 2 mangstirI, una de
barbatr, numita Uspinia ; alta
de calugarite, apezata in sat, zidita la 1804 pi, litiga aceasta,

suflete, totI lipovenI impartitI

E.; Emina la S.-E. ; Slavsca la

S.; Spil-Starcica la V.; Clinci-

o biserica zidita in 1890.

Sunt 5 colr, din care

Jidini (chela izvoruluI) la N.-V. ;

poveneptI.

Tulcea, pl. BabadaguluI, cgtunul

com. Slava-Ruseasca, apezat pe

piriul Slava-Cerchezg, la 6 kil.

spre N.V. de repedinta, la poalele a 3 dealurI inalte pi paciuroase. Are o intindere de 1397

in 2 secte: cu popa pi fara popa;

2 bisericI pi 2 pcoale.
Pozitiunea acestuf sat este

una din cele mal frumoase din

toata. Dobrogea, fiind adapostit
de toate partile ca muntI inaltI
pi paduropl.

Slava -Cerchezeascfi, l'amura'

a piriului Slava, jud. Tulcea.

bescoi-Har5. (244 m.); Sevaiova-

Har pi Pahotnicai-Hara (224

ro.), acestea la E..; Camena (143
m.) la S.-E. ; Starcica (Cerpetoarea) la S.-V., unde se afil pi

o petera; Lisaia (plesuva) la

li

Bujor la E. Inaltimea acestor

dealuti, acoperite cu p_adurI, este

Slava-Rusk sat, in jud. Tulcea,

de 200-35o m. La mijloc pi V.
sunt: Culmea-Bap-PunaruluI ca
ramificatiile ; dealul Ciucurova
(335 m.); dealul Ibripov (241
m.), toate acoperite cu padurl.

pl. Babadag, catunul de repedinta

O uda Slava-Rusa, la S., trecind

Izvorepte din dealul Sacar-Bair,

prin com. pi cal. Bap-Punar ; are

sub numele de Sacar-Dere, se

intinde spre E., sub numele de
Arman-Cepme, apol sub acela

ca afluentI pe stinga : valea Slava-

Cercheza, numita pi Stavcov, de

la o manastire lipoveneasca Stav-

www.dacoromanica.ro

al com. Slava-Rus, apezat la

S.-V.

de Babadag, pe piriul

Slava-Ruseasca. Are o intindere

de 2944 hect. pi o populatie de
1094 suflete, lipovenI impAiliti

In 2 secte : cu popi si ara popI

sail bespopovI; i biserica, i
mana'stire de mala, i pcoall
romina pi 2 lipoveneptI.

SLAVA-RUSX

STINICUL

421

Slava-Rus, ramurd a piriulur

Slava, jud. Tulcea ; izvoreste
din dealul Bas-Punar, se prelun-

geste spre S., in directia N.-V.

spre S.-E. ; trece prin satul

Bas-Punar, de unde o la spre

N.-E. ; trece pe Ruga manastirea Uspinia i aproape de
satul SlavaRusa, de la care
luat numele, primeste piriul
Slava-Cercheza, cu care formeaza

piriul ce! mare Slava.

SlArnineti, sat, jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Mierea-Birnicl.
Are o populatie de 172 suflete ;

natate deosebita. Industria sa

principala este exploatarea si
lucrarea lemnuluI, pentru care

are 23 herastrae. Tot aci se

lucreaza multa lemnarie pentru
constructiunI i maT cu seama
grinzI. Pentru fabricarea brinzeturilor are o caserie si 16 stine.

Are 42 morI din care 2 cu

abur! ; 3 facae, 13 pive

dirsta. Cojocaria este respindit5.

Comerciul consta in desfacerea
acestor productiunI, a vitelor,
in transporturT.
Se fac ad 23 tirgue anuale, din
care maI insemnate sunt : cel

cut pe la anul 1774, de cAtre

Neagu Toma.

A do.ua biserica, cu hramul

Sf. Gheorghe, are urmatoarea
inscriptiune:
Aceastd sfintd si dumnezeiascit biserica este ziditd i Infitatit din temelie,
cu toste podoabele ce i se cuvine, duplt
cum se vede, tntru cinstea si lauda st;
Mucenic Gheorghe, de robul lut Dumnezed Opris, Radul, Filcea, Trandafir,
zilele Domnulur Nostru lo Constantin Nicolae Voevod si a iubitoruluY de
Dumnezed Episcop Chir Misail,
vecinicd pomenire, In leatul de la facerea
lumeY 7243, de la Hristos 1732, in Septembre so.

Buzati,

din Sapoca si cele din Beceni.

Cale de comunicatie are soseaua Sapoca -Lopatari, intrerupta adesea de viiturile riuluT

A treia bisericO, catedrala, cu

hramul sf. ErarhI, are urmatoarea inscriptie :

numit ast-fel dupa riul Slanic, ce

IL uda in tot lungul s, i situat

Slanic.
Vite : 7713 bol, 3807 yac!,

_Aceastd sftnt i DumnezeiascX bisericit s'a ridicat Infra cinstea si lauda sfin-

la partea de N.-E. a judetuluI.

1226 viter, 13 bivolI, 26 bivolite, 740 caT, 867 Tepe, 214

minjl, 38564 o!, 1947 capre, 41
asinT, 3911 porcI. Loc. ail 1050

o biserica fondata de locuitorl,

cu hramul Sf. loan.

p/aia al jud.

S e li miteaz5. la N. cu Transilvania;

la N.-E. cu Vrancea ; la E., cu

R.-Sarat; la S. cu plasile ampul
Sarata, si la V. cu plaiul
Pirscov.

Are o suprafata de 67247

hect.

stupT.

Are 13 scolI ; 36 bisericI, cu

37 preotT, 36 cintaretl si 29 pa-

tilor erarhY, zidit cu toatti cheltuiala

dumnealuY boieruluY biv vel clucer: Ion
X (Hagi) Moscu
in zilele Domnuld

lo Alexandru Moruzzi, cu blagoslovenia

Mitropolitulul Chir Dosofteid, Episcop
Chir Constandie, si s'ad sdviqit cu toatil

podoaba el de numitul boer, la leatul

iSoo, Octombre

A patra biserica, cu hramul

racliserl.

E format din 19 comune:

Aldeni, BAesti, Beceni, Beciul,
Blajani, Carpinistea, Cernatesti,
Fundeni, Grabicina, Gura-Dimie-

neI, Lopatari, Manesti,

Niculesti, Srulesti, Vadul-

Sorestilor, Vintila - Voda, Zarnesti si Zilisteanca, Cu 91 catune

si 39 sub-diviziunI, avind o populatie de 25950 locuitorI.

Pe Ruga comunele din care

Nasterea M. DomnuluI, s'a fon-

e compus actualmente, coprind ea,

dat la anul 1851 de Salta Za-

pana la 1844, si cite-va sate din

jud. Rimnicul-Sarat. Resedinta
sub-prefectureI sale a fost ciad

sf.

com. Beceni, ciad in com.

Cdrpinistea. Acum e unit cu
in

plaiul Pirscovul si are resedinta

In com. Plescoi.

neasca, iar a cincea, cu hramul

Ilie, s'a zidit cu ajutorul
d-luI Ion Marinescu si al tuturor mahalagiilor, la anul z865.
Aceste bisericI sunt deservite
de 5 preotr.
LocuitoriI se ocupa parte cu

taiatul sard din saline, parte

cu munca cimpulul, prin jud.

Terenul este muntos la N.,

deluros in centru si ses la S.

Sial-Ami, com. urb., pl. Varbildul,

jud. Prahova.

Muntif ati pasunI intinse, mal cu

seama cele din Musi, Giurgiti

Este situata pe valea gIrleI

Parte din locuitori sunt mos-

Sldnicul, la 45 kil. de Ploesti.

Bisoca. Padurile sunt nume-

Aci e resedinta plaiuluI Vdrbilaul.

nenI, parte s'el improprietarit

la 1864, pe proprietatile mal

roase i seculare. E avut In

substante minerale, precum: aur,
plumb, fier, lignita, pacura, sare,
ozocherita, ocru, etc. Sorginti
de ape minerale sunt numeroase.

Din punct de vedere geologic,

prezinta un interes si o insem-

Are o populatiune de 4488

locuitorl.

Posea 5 bisericl, dintre care

una in Grosani, cu hramul Sf.
loan Botezatorul, fondata cam

Ialomita i Braila.

multor mosnenl, pe a EforieI spitalelor si pe a familleI Zanescu.

El posea.: 235 cal, 904 bol,

539 vad, 223 viteI, 70 taurT,
1269 oT, 130 capre, 418 porcT.

pe la a. 1724, de Stoica Gioarsa;

In com. sunt 5 morl pe aPa

india a fost de lemn, s'a refa-

SlaniculuT, 4 in Grosani si I in

www.dacoromanica.ro

SLXNICUL

SLXNICUL

425

Prajani, precum si o fabrica de

ipsos a fratilor Alexerio.
coa1 exista in com. de la

in marginile el, se gasesc urmatoarele piscurI, poienl, plaiurI:

uda com. pe ambele maluri si

Piscul-Vulturulul, Poiana-Banu-

Aninoasa. Pe marginea de V.

1855.

14 Valea-Fetel, Piscul-Gorga-

si S. a com. mal trece piriul

Ape minerale sunt in localittile, unde aa fost gurI de ocne

nuluI, al-ScorusuluI, Gornatele,

Cremenea, Zapodia, Fundata
(loe izolat, destinat pentru inmormintarea holericilor, dupa vre-

Valea-MosuluT.
Pe riul Slanicul,

murile vechT), Podul-LungasuluI,

Mgura, Virful-luI-Gures, Sitarul,

La N.-V. de com., cam la 2

kil., in padure, a fost pana la

Poiana-VarangheI, Groaza, Degerati, Plaiul- Ogarului, Leba,

1805 un mic schit de caluggrT.

Spre N., la I kil., sunt cite va
izvoare de apa sal-ata.

alta-dat si care se numesc : Baia-

Baciul si Baia-Verde. Ele apartin statuluI. Aceste ape contin

pe linga sare si iod.

Din proprietatea luI Dumitru

Arnautu mal Iese un izvor cu

apa de pucioasa.
Un alt izvor de apa sarat,
continind sare si fier in mare
cantitate, iod si pucioasa intrio
cantitate mal putin pronuntata,
se afla pe proprietatea d-luI Al.
Slaniceanu.

S'a infiintat un stabiliment

balnear, gratie caruia Slanicul
e vizitat vara de mult5. lume.

In Slanic sunt mine foarte

bogate in sare gema, care, in ce
priveste calitatea, rivalizeaza cu
minele din Anglia si aduc Tara
un venit insemnat.

De asemenea exista si o cariera de piatra, din care se fabrica ipsos. Localitatea unde
este cariera se numeste Pe-npodie, litiga Muntele-Verde, in
partea de N.-E.
Comerciul se exercita in com.
de 23 circiumarr.

Budgetul com. e la veniturl

de 24239 leI, iar la cheltuelI, de
25138 lel.

In partea despre N. si N.-V.

a SlaniculuI este plaiul numit
erban-Voda, care desi nu cade
in raionul com., este totusI In
razesie cu Slanicul. Acest piala
incepe din cat. Schiulesti, pendinte de com. Homoriciurile, si
merge urcind un colnic destul
de intins pana in giturile munflor, ramificatiunI ale Carpatilor,
prin diferite suisurI si coborlsurl, muchI si val*, pana ajunge
in Transilvania.

Parte in raionul com., parte

Virful-GisteI, etc. Cele mal multe

din ele sunt locurI pentru pasunat.

E udata de girla Slnicul, ce

desparte com. in doua, de la
N. spre S. si de afluentil acestela : Tariceanca, Valea-MusceluluI, a-CarbuneanuluT, Valea-de-

la-Mihaia-Edu, Bughia, etc.

Se margineste cu com.: Schiulesti (N.), Teisani si Bughea (E.),
Livadea si Varbilaul (S.) si tefesti (V.).
Slnicul, com. rur.,

in jud. Mus-

cel, plaiul Nucsoara, la S.-V.

de Cimpulung, la 15 kil. de acest oras, situat pe ambele malurI ale riuluI Slanicul.
In partea de N. are mal multe

se varsa in 1.1111 Bratia, la com.

in raionul
com., este o moara si un hers
tr5.5.

Prin com, trece soseaua ju

deteana CimpulungCurtea-de
Arges.
Slnicul

sa5

Slnicelul,

sat,

jud. Bacaa, pl. Trotusul, com.

Tirgul-Trotusul, situat in valea
piriuluI Slanicul si pe un podis
format de muntiI Puful, urile
si Piciorul-BorvizuluI.

Are o populatie de 1085 suflete ; o scoal mixta; o biserica, cladita la 1847 de Gavril
Manda ; 9 circiumI, 3 morI de
ap5. si 2 herestrae.
Vite : 59 cal, 718 vite cor
nute, 177 porcI si 288 capre.

izvoare de apd sdrata.

Se margineste Cu comunele :
Stanesti, Domnesti, Aninoasa,
Berevoesti-Ungureni si Berevoesti-Paminteni.

Are o populatie de 500 locuitori ; o biserica vechie, da-

dita de mosnenl, cu ajutorul Ju-

pineseI Diaconeasa Casandra,

reedificata la 1860; o scoala, infiintat la 1832.

Locuitoril posea : 46 cal si

Tepe, 400 bol si vad, 946 oI si

Slnicul,

staliune balnear,

In

com. Tirgul-Trotusul, pl. Trotusul, jud. Bacaa, aproape de fron

tiera austro-ungara, la z 8 kil.
de Tirgul-Ocna.
Long. E 260.37', Lat. N.

46.17', Alt. 530 m.

Distanta de 18

kil.

de la

Tirgul-Ocna la Slanic se face

In 112 ora cu trdsura, pe o sosea facutd dealungul piriulul
SlAnicul. E foarte interesanta
descrierea luI V. de Kotzebue,

berbeci, 188 capre si tapT si

sub numele de Slanic in 1855

prin care arat5. peripetiele la

144 porcI si scroafe.

Mosia e proprietatea locuitorilor mosnenI.

care erail expusT, si nevoile de

tot felul ce aveaa O. sufere bol
navil care, din toate partile Ta-

Prin com. trece 1.1121 Slanicul,

rel, se duceau la Slanic, per-

care izvoreste din padurea a-

curgind distante foarte marI s

trebuind O. la cu dinsiI mobi

cesteI com., din lacul Rotundul,

54

66546. Afarole Dictionar Go (mute. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

SLNICUL

SLNICUL

426

distinctiune, ce nu fusese acor-

lierul, slugile

si bucataria. In
ast-fel de conditil pornirea la

La 1846, Adunarea Moldova

a trecut localul bailor, impreuna

SlAnic era un adevarat supliciii.

cu padurile din prejur, case

zensbad, Marienbad si Hall, care

Slanicul, pe linga ca e cea

SE Spiridon din Iasi ; aceasta

donatiune a fost sanctionata in

ail o reputatiune europeana.

intif statiune balneara din Tara,

este in acelasT timp si o statiune
climaterica excelenta, avind o altitudine de 530m. deasupra nivelului MareI-Negre. El se afla la
poalele muntilor, care formeazd

data niel bailor de la Fran-

6 Noembre 1851 de Grigore

In 1882, se descoperi izvorul No. 8, nutnit Constantin 0

Ghica V. V. Hrisovul domnesc

Elena,

din acest an, intre altele, co-

In 1874, s'a descoperit izvorul No. 1 bis, care a fost numit

izvorul cAlexandru, in amintirea d-lui Alexandru Varnav

prindea : c r. Feredeele (baile) sa

se dea impreuna cu tot locul

la dreapta si la stinga (iota

siruri inalte, Cerbul si Puful,
acoperiti de brag seculati, pal-

din prejurul lor, cu acaretele si

hrisovelitif depre ele precum

s'a stapinit On in anuI 1847

SE Spiridon, a lucrat rank pen-

etc. E

de catre hatmanul Aleca Asian,

tru propasirea aceste statiuni

asezat in mijlocul uneY val inguste si pitorestr.

Parcul Slanicului e frumos si

iar mal inainte de raposatul

balneare.

spatar Mihaluca. 2. Se va da

Apele Slaniculta ati fost expuse : in 1873, la Expositia

din Viena, obtinind medalla de
aun; in 1889, /a Expositia Universala din Paris, obtinind medalia de aur; in 1894, capatind
medalla de aur, la Expositia
Cooperativa din Bucuresti si in
fine, in anul Two la Expositia
Universala din Paris.
Numirea ievoarelor. Aste

tini, mesteacanI, fagT,

mare.

cite IO falci padure pe an la

partea cea mal apropiata de

Istork. Apele de la Slanic

sunt cunoscute de la inceputul

baI, pang &TA desfacerea to-

secolului al XIX-lea. Ele ati fost

i se va deosebi din tot trupul

gasite la 20 Iulie 1800 de Serdarul Mihailuca, mare proprietar din judetul Bacati, cu ocaziunea unel vinatorT, chid bind
apa dintr'un izvor, gustul el sa-

aceleasT mo0I pentru vecInicie,

rat-acidulat 'i a atras atentia ;

ast-fel s'a descoperit Isvorul

No. 1, care poarta numele de

Mihail in amintirea Serdarului
Mihailucd.

Dupa moartea acestuia, fiul

salt, cAminarul Nastasachi, lug

in posesie aceste locirI.

Intrebuintarea apelor dateaza
'Inca de la 1820, cind deja

multa lume se ducea vara la

tala a mosid fiscului, cind atunci

800 fad.
Cu toate acestea, din documentele vechT, se vede ca incl
de la 1757 casa SE Spiridon
din Iasi era proprietara, dupa
cum se spune in hrisovul luT
Constantin Cihanu Racovita V.
V. Domnul MoldoveT, cu data
de 1 Ianuarie 7265 (1657).
In 1852, s'a descoperit izvorul No. 7, numit S-ta Aglaia,
lar in 1856, casa SE Spiridon
insrcind pe doctorul Ludvig
Steege cu studiarea complecta
a acestor ape, fiind ajutat de

Liteanu, care, ca Epitrop al case!

In total sunt 17 izvoare, din

care zece se intrebuinteaza si
anume :

Izvorul No. 1, Mihail (inainte

SE Paul si .apoT Chisselef); No.

2, SE Magdalena (inainte Clocotisul) ; No. 3, Sf. Maria, numit si (Regele SlaniculuI ; No.

4, SE Ana ; No. 5, SE Pantelimon ; No. 6, Alecu Ghica (apoI

SE Spiridon) ; No. 7, SE Aglaia;

Slanic. Erati la Sldnic pe atunci

vr'o 40 camere pentru bolnavI,

chimistif Schnell si Th. Stenner.

facute de Serdarul Mihailuca.

Apele nu erati analizate si eel'
ce le intrebuintali o faceati fara

sub raportul instalatiilor si conmitiva Numaf in 1877, ciad mo-

No. 8, Sf. Constantin si Elena ;

No. 9; No. 1 bis, Alexandru.
Instalafiunile pentru bal sunt
mal multe, si anume:
Un stabiliment Cu 20 ca-

nici o indicatie medicaid.

Ana si SE Pantelimon; lar la

la bailor Slaqic, in intindere

de 803 aid, devine proprietatea easel SI. Spiridon din Iasi,
se incepe a se face cite ceva

bine, in care vine apa din izvoarele 4, 5 si 7;

Un stabiliment cu 12 cabine, unde se fac WI calde si

1844 s'a descoperit izvorul No.

6, numit Alecu Ghica.

pentru aceste bal.

In 1881, apele izvoarelor No.

recT ;

La 1845, Statul intervine, contestind drept de proprietate

Mihdilucilor si da locul hat-

r, 3 si 4 ati fost expuse la expozitia Internationala de Bal-

terapie.
Stabilimentul mare din Hotelul RacovitA, construit in 1895,
Cu 60 cabine in etajul de jos ; in

La 1839, se descoperira iz-

voarele No. 4 si No. 5: S-ta

manuld Aslan.

Pang atunci Slanicul a ramas

fortuluI in starea cea mal pri-

neologie din Frankfurt pe Main,

obtinindit-se medalla tle argint,

www.dacoromanica.ro

Un stabiliment de hidro-

SLANICUL

427

etagiul II este hotelul, asa cA bol-

formatiune

SLXNICUL

oligo-

Izvorul No. I, densitate 1,00559

navii nu ail nevoie sl ian din

hotel pentru a face blile.
Acest stabiliment costA un

cenA, se prezintl in stratificatiunea anti-inclinan, al cArui

simbure e constituit de forma-

la 170 C. a aer. ; No 2, densitate 1,01565 la 200 C. a aer. ; No.

3, densitate 1,012401a 20 C. a

milion de lei.
S'a construit mai in urmA

tiunea saliferA paleogenicA si

alte 2 frumoase clAdiff : Salonul

gura Slnicului, rAminind in

profunzime la BAile Sanicului,
cea ce explicd profunzimea la
care izvoresc apele minerale bicarbonate clorurosodice de la

aer.; No. 4, densitate 1,00030

la 30 C. a aer. ; No. 5, densitate 1,00025 ; No. 6 densitate
2,01602; No. 7; No. 8, densi-

de curd si noul Casino, cu saa

de teatru, concert si bal.
Slnicul posedA de asemeni
mai multe hotelurI, cu un total
de peste 600 camere, in deosell de noua clAdire a hotelului
Racovin, cu 180 catnere. Man
de aceasta mal sunt multe vile

AceastA

care se iveste la suprafan la

Analiza chintz* ca' . Prima ana.

SlAnic.

Proprietei If fiziee. 1. Izvoarele

bicarbonate cloruro-sodice,

1,

2, 3, 6 si 7, an o apA limpede

ce se inchirian. SlAnicul posedd

incolora cu un gust sArat si pis-

si un spital cu 20 paturi. In

cAtor, miros slab de acid hidrosulfuros ; contin mult acid

Satul-Noil, vizitatorif pot gAsi

case pe la locuintele sAtenilor.

Restaurante, cafenele, cofenrii,

bufeturi, etc. sunt de asement

destule. De la 1895, SlAnicul e
luminat cu luminA electricA.
Clima dupA
Climatologi a.

observatiunile acute in

1879

1880 :
Temperatura medie in 1879
in Iulie 15 R., in 1880 17 R.
Zilele de ploi medie in 1879
in Iulie 8 zile, in 188o 1 1 zile.
Ploile vin cam la ore hotA-

tate nedeterminatA ; No. 9; No.

I bis densitale 1,00636 la 210 R.
a aerulul.

carbonic liber ; expuse aerului

nu perd mult din sulful ce intrA in compozitiunea ape!.

Temperatura apel este cu I-2
grade mai ridicatA ca a aerului
inconjurAtor, asa, temperatura

luatA la 20 Maiti 1880 cu termonietrul Gaissler, a dat urmdtorul rezultat:

Apa izvorului No. 1, temp.
la isvor 88 C. temp. aer. 5C.
No. '2, 99 C., No. 3, 89 C.
No. 6, 83 C., No. 7, 82 C.

lizA a fost acutA la 1832, in

urma ordinuld dat de generalul Chiseleff cAtre farmacistii
Zotta si Abrahamfi. La 1846 apele furA analizate si stucliate de

Aga doctorul Virnav si farma

cistul Pavlovici. In 1853 au fost
mai co m plect an aliz ate de d-ril

P. Schnell si Th. Stenner.

D-1 dr. S. Konya a analizat
complect aceste ape si anume :
in 1879 izvorul I Mihail si 3
Sf. Maria ; in 188o izvorul 2
Sf. Magdalena si 4 Sf. Ana ; In
1885 izvorul No. 6 Alecu Ghica si 5 Sf. Pantelimon ; iar in

sunt de scurn duratA.

si 8 ail o apA cu un gust as-

1886 izvorul No. 1 bis Alexandru.

Lulnd fie-care izvor in parte,
vedem urmAtoarele asemAnArl:
Izvorul No. 1 seamAnA cu

Soarele strdluceste in tot timpul zilei. Clima e dulce, temperatura potrivitA si localitatea
e ferit de vinturi din spre Nord.

tringent, piscAtor, fdrA miros,

Selters, Ems, Adelheit, Gleichen-

contine acid carbonic liber, si

berg, Giesshiibler, Mont D'or,

formeazA un depozit rosiu gAl-

Contrexevile, Apolinaris, Royat,

Szczawnica.
Izvorul No. 2 seamAnA cu

rite intre 2-4 dupl amian si

Izvoarele feruginoase 4, 5

b ui it

Curentul predomnitor e vintul

ce vine dinspre S.-V. care e un
vint blind, ventilean localitatea
si e ncoritor. Atmosfera e ozo-

Temperatura luan In aceleasi

conditiuni ca si. la izvoarele de
mal sus este :

Apa izvorului No. 4, temp.

Vichy, Karlsbad, Buda, Ems,

nata ; diminetile si serile, atmo-

la isvor 606 C. temp. aer. 505 C.

No. 5, 66 C.

Tnnisstein, Vals, Pulna, Biliner

(Josephsquelle), Luhatschowitsh,
Marienbad etc., bine inteles insl

sfera e inprospAtatA ; noptile sunt

red'.
Geologia.

Izvorul No. 1 bis are o

Izvoarele de la

SlAnic lag nastere in formatiunea meniliticI (oligocen), care

este bogatA in izvoare saline si
feruginoase, nu numal In regiunea TrotusuluT, dar atit in restul Carpatilor din Rominia &it
si in Carpatir Transilvaniei.

Ischl, Kreuznach.
Izvorul No. 3 seamAnA cu

sor putin sArat, pisend limba.

Temperatura apei izvorului

cA apele de la SlAnic nu sunt

ape termale.
Izvoarele 4 si 5 seamAn5
cu Spa si Schwalbach.

No. I bis este de 1005 C., pe

cind a aerului era de 2708 C.

prin iodurul de sodiu si bro.

Densitatea luatd la 20 Maiil

murele care sunt in mare canti-

apA limpede, incolord, cu miros

slab de acid sulfhidric, gust acri-

1880 este :

www.dacoromanica.ro

Izvorul No. 6 se aseamAnA,

tate, cu Sulza (Milhlgrabenquelle)

428

SUNICUL

Sultz-Bad, Salzschirf (Tempelbriin nen), Durkheim (Bleichbriin-

nen), Krankenheil, Kreuznach

(Oranienquelle

Elisenquelle).

Aplicafiunt terapeutice. Vom

enumera ad afectiunile contra

cdrora diferitil medici ati obtinut rezultate satisfacatoare:
Boalele tubulul digestiv 0
ale anexelor : dispepsia, gastrite,
gastro-enterocolite, catarul acut
de stomac, crampe de intestine,
emoroidele, pletora abdominala,
constipatiunile, entente chronice, taenia, vermii intestinall,

cardialgii nervoase, gastralgli,

hemoragli intestinale, peritonite
exudative cronice, dilatatif de
stomac.
Boalele ficatului: boalele cronice, colice hepatice, calculi biEarl, tumorile ficatuluI, tumefactiunile ficatului, iperemiile ficatuluI, icterele, hepatitele.
Boalele splineI: hipertrofia

SLAN1CUL

Dispozitiunea pentru emoragiT, congestiunI cerebrale i

apoplexli.
Idropisia provenind sail de

tiunile limfatice, hipertrofia organelor glanduloase a sistemuluf articular, osos, cutanat, urechi i ochI.
Reumatismul articular cronic,
muscular, nodos soli diformant,

la boala de mima sad de rarunchI.

artrita , accese de podagra

De asemenea nu se poate

sati reumatismul podagros.

Boalele aparatuld respirator :
bronchite, acute i cronic. e, ast-

intrebuinta in cazurile de ingre-

unaze, de criza isterica 0 epileptica, precum i in toate boalele acompaniate de slabiclune

mare sad consumatiune.
Cardiad, albuminuricI i
diabeticI care nu sunt pletorid.

mul la pletoricI, catarele acute

i cronice ale laringelta, ulcere
tuberculoase, tracheite, starile
emfisematoase, tuberculosa, (a-

pele sunt indicate afara de con-

Statistica bolnavilor. De la
1893-1899 ati fost :

palpitatie, diaree, fe.

bra periodica, pleuresiile cronice exudative esentiale, clorosa,
anemia.
Boalele sifilitice sub diferite
gestii),

In 1893.1367, 1894.1371,
1895.2030, 1896=2049, 1897

-.1339, 1898.2038 0 in 1899

.1732.
Escursiunile ce se pot face

forme.

Boalele de piele in genere

imprejurimi sunt variate i

placute, a.a:
La Cascada, pavilion la inaltime de 559 m. 0 apoi la granita
austro-ungara, excursiune scurta, putin obositoare.
La muntele Borvis, unde este
un pavilion de 678 m. indltime
i apoi in virf, 741 m., de unde
in

tumorile splinei, febrele paludiene . i intermitente, malaria.

Boalele sistemului urinar; catarde vezicale 0 renale, gravela,
calculii vesicali, calcule i con-

boalele cronice.
Boalele sistemuld nervos : hemiplegii, paraliziile periferice,
nevralgiI sciatice i curle, isteriI, ipohondriI, neurasteniI,
congestii cerebrale pasive, iminenta apoplectici, migrene nervoase, simptomatice, simpatice,
paraliziile esentiale, care O. nu

cretiunile urinare de acid uric,

azoturie, fosfaturie, diabetul in-

fie de natura i idiopatica, cerebrald sail madulara.

se desf4ura o frumoasa prive4te a imprejurimilor.

La Fintina-luI-Dobrea, la iz-

Obesitate: in dispositiunile de

voare, unde este un izvor cu

ingraare, insotite de degenerescenta grasoas a ficatuluI,

apa comuna intre muntele Sura

i Cerbul, 800 m. inaltime. Aci
se afla 0 un pavilion.
La Poiana-Sarata, peste muntele Cerbul prin satul Hirja,

splineI consecutiv paludismuluI,

sipid, pielite, uretrite, cistite,

ureterite, morbul lui Brigt, pielonefritele, prostatite, blenoragiele
cronice 0 rebele, spermatoreele,
polutii, perderI seminale.
Boalele organelor sexuale : tu-

morile uteruld 0 a ovarelor,

idropiziile, intoxicatiuni palustre,

boalele nasului 0 faringeha.

Boalele chirurgicale : cind afec-

tiunea este in stare atonic

sad cronica, oftalmli, conjuctivite, blefarite, ulceratiile cronice, stomatite i faringite ul-

escursiune foarte frumoasa, ce se

ceroase, artrite cronice.

Contra-indicafiunr.-1. Toate
afectiunele febrile, inflamatorii

pulairie romineasca.
La muntele Nagy-Sandar, care

sail cahectice,
2. Ipertrofia inimel 0 alte le-

cel mai inalt munte din impre-

rale, amenoreele-dismenoree 0

ziunI organice ale cordului 0

leucoreele.

ale vaselor arteriale.

3. Boalele tuberculoase

La muntele Puful, unde in 2

ore cu piciorul eW in virful lui,

ovarite invechite, hidropisia ova-

relor, anomaliele de menstruatiune, inflamatiile chronice ale

uterului, metritele chronice, diferite 11 exiunI 0 versiunT ale
uteruluI insotite de inflamatiunI,
parametrite, catarele uterine,
pelvi-peritonitele cronice pu erpe-

Scrofulosa cu toate manifestarile el, me ales la copli, afec-

canceroase.

www.dacoromanica.ro

face in 2-3 ore pe jos. PoianaSarata este un mare i frumos

sat in Transilvania, cu o po-

are 853 m. altitudine 0 este

jurinil.

907 m. inaltime 0 unde este o

poiana frumoasa, la Cerdacul, etc.

SLXNICUL (1:111)

La stinca luI Costache Negri,

numita inainte a luI Agaricf.
La muntele ura, de unde te
scoborI in satul Hirja, situat pe
frontierA.
La muntele Seca:turne, Ia Puful-

Mic si Dobrul, la 360 scarI.

408 m. la confluenta cu piriul

Tudorache ; 341 la E. satului
SlAnicul si in fine 257 m. la con-

fluenta cu Trotusul.
Lrgimea fi adincimea acestuf

pr variazd, dupa cum timpul

este secetos sau piojos; in acest

din urma caz el devine foarte

Slnicul, rig, izvoreste din muntele Sandorul-Mare (Transilvania)
si filtra In Tara pe la S. Picioruluf-PescaruluI, jud. Baca, unde
se afla si confluenta sa cu piriul
Pescara". De aci si pe o lungime

de 3200

In. formeaz

insasI
frontiera Tare' pana la confluenta
Cu pIriul Cheschesul, unde se afla

pichetul rominesc No. 105

stilpul de frontiera No. 98;

SLANICUL (011)

429

furios, din cauza apelor cu care

este alimentat de afluenta

Lungimea sa este de 21 kil.
800 m. de la intrarea sa in Tara
si pana. la confluenta cu Trotusul.

Afinenfit principalf a! SlaniculuI sunt pe dreapta : PiriulPescaruluf, care formeaza si frontiera ; Piriul-Dabrului ; Piriul-SticlarleI ; ptriul Stroe ; pirlul Hoya,

gricultura, cresterea vitelor, taiatul i caratuI lemnelor ; se remarca. msA ca aceasta vale este
cu totul pustie i salbatica de
la baile SlAnic in sus spre origina.
Orografia.

InAltimele din
dreapta si din stinga ce insotesc
acest pr, aa un comandament
foarte mare asupra vAer si chiar
a regiunilor invecinate. Ast-fel
avem pe dreapta : vtrful Cernica
(954 m.), situat in dreptul confluente! cu pirita Pescarul; virful
Paltinisul (1019 m.), in dreptul
BAilor SlAnicul ; virful Bolohanul (764 m.); virful Ungureana
(779 m.) si virful Copla (778

ale caruI picioare se termina la confluenta cu Trotusul. Pe stinga avem : virful Pu-

2000 m., ajunge la baile Slanicul,

Pavel, Muncelul, Bejan si LupuluI ; lar pe stinga, piraiele :

Cheschesul, Puful, Piatra, Tudorache, ampulul, Piriul-Sarat,
Bradulta, Finatuld si Pope.
Atara de aceste, SlAnicul maI

de unde, continuind aceeag di-

primeste, pe ambele partI, o mul-

ful (936 m.), la N. bailor Slanicul,

apo! virfulPetrarul (847 m) ; virful
Pravila (875m.) si in fine Ciresoaia
(771 m.) la N. satuluI SlAnicul

rectie, dupa un parcurs de 16600

time de alte &liase maI miel,

ce se scurg din coastele mun-

la 689 m. asupra stincilor dintre

satele SlAnicelul si Gura-Slani-

Vlor.

culuI.

Localitap.
Slanicul ud
in cursul saa, incepind din

Comunicafia pe aceasta vale

se face pe unul i acelasI drum,
in parte impetrit si intretinut

de ad piriul parAseste frontiera

care apuca spre V. pe ValeaCheschesul i, luind directiunea

spre N.-E. dupa un parcurs de

m., ajunge la confluenta sa cu

Trotusul, chiar in marginea de
S. a orasuluI Tirgul-Ocnel.
Slanicul, de la origina si pana

la confluenta sa cu Trotusul,
strabate o regiune muntoasa
acoperita cu padurI seculare, pana

la confluenta sa cu piraiele Tudorache i Stroe, de unde partea

din stinga pir. se destasura pe o
imensa poiana acoperita Cu flneata si loe de pasune, iar
partea din dreapta piriulul continua a fi acoperita cu pAduri,

intrerupte din distantl in distanta de poenI.

Cursul satl este repede
zgomotos. StrAbate un pat petros

remarcat prin stincile de la

S.-V. bdilor Slanic, precum

de acele de la E. satuluf SIAnicelul. Are cota 630 m. asupra

niveluluI Maref-Negre la punctul

partea de sus, maI india localitatea numitA Baile Slanic,

una din cele mal insemnate localitti de bl din Rominia,
bogate in acid carbonic si hidro-

m.),

In stare de a putea satisface

nevoile locuitorilor de pe aceasta
vale, precum i trecerea lesni-

cioas1 a numerosulul public ce,

apor, mal la vale si pe stinga

pe timpul vereT, cerceteaza. baile

Sldnicul.

piriuluI, Slanicul uda. Satul-Noti;

Trecerea de pe un mal pe

sulfuric, sane, brom, iod si var ;

lar de aci,

aproape In tot

parcursul sail, se gAsesc inOrate

pe ambele malurI locuinte ce se
indesesc cu ctt piriul merge
maI la vale, formind satele SIAnicul,Slanicelul,Cherdacul, situat

la jumatate calea dintre TirgulOcner si Baile Slanic, si in fine

Gura-SlaniculuI, situat pe stinga
si aproape de confluenta sa cu
Trotusul. De aci putem deduce

unde atinge frontiera Tare! si

unde se aflA i sti!pul de kil.

ca Valea-SlAniculuf este aproape

No. 99; 488 m. la baile SlAnic;

de locuitorI, ocupindu-se cu a-

In toata lungimea ef populatl

www.dacoromanica.ro

cel-l'alt a acestuI drum se face

pe podurT de lemn al caror nu-

mar este de opt.

De la baile Slanicul in sus co-

municatia se face pe o simplA

poteca, accesibill numaf pentru
oamenT calar! sal pe picioare.

Atara de acestea, din valea

SlaniculuI pleaca in dreapta si in

stinga o multime de alte potecl

ctteva drumurI de exploatare,
menite a satisface nevoile locale.
Geo logia.

Basinul rfulur SIA-

nicul e format la basa din schis-

st-XNicuL (Rtu)

furl inenelitice (eocen superior),

peste care urmeaza g-resiurile

de Miigura (oligocene).
Valea Slaniculur e strimt si
cursul sat' torential pang in aval

de baile cu acelasr nume. De

aci se largeste putin, dar coastele er tgiate in mod abrupt Ina
dezgolite pgturile gresiulur ma-

siv de Mgura in numeroase

puncte, sati se aft' acoperite cu
verdeata, dar presarate cu bolovanr enormr, ce se desprind
din bancurr si stau suspendatr
in pozitiunI putin stabile, amenintind in fie-care moment csderea lor si oferind astfel peizage pitorestr, admirate de top'
vizitatorii.
La baile Sldnic, izvoarele mine-

rate izvoresc din pAturr de gres,

ce altern cu schistuti avind o

inclinatiune foarte mare catre
E.; putin mal in aval ele se ridica din noil si formeazg un sysclinal alcatuit din schisturr me-

nelitice. La Cerdac straturile

devin orizontale si se pot ur-

marl pe o mare intindere pan

in apropiere de Tirgul Ocna,
unde se ridica putin spre E. si
apoi se apleacA catre confluenta

sLXNIcui, (R10)

430

neste cu Izvorul-Furulur. Rini

SlAnicul uda in lung comuna
Lopatari, unde, la catunul Jurubesti, acepe a se sara. Apor, scat-

da mai toate comunele plaiulur

Sldnicul, pana la com. Cernate4i si se varsd in riul Buzaul,
linga com. S'apoca. Cursul sad,

In timp de ploae, e violent si

aduce mad bolovanr, dintre cad
multr conglomeratr de psilodonr
srunio, apoi siga, gips, etc. Apa
sa e foarte saran', din care cauza,
In jurul sail, mar nu se intre-buinteaza sarea gema. Afluentir
eel mar insemnatr, pe partea stinga sunt izvoarele : Macesul, Brazeul, Brebul, Piriul-Sarat, Valea-

Saril, Sturzea, Valea-Perer, Valea-Co tore, Papa, valea Peceneaga, Cimpulungeanca, Dimiana,Valea-Vacei,Valea-Hotarulur,
Izvorul-Dulce, Baiasca, Moroianul, Caciinea, Valea-Laculur, etc.;

iar pe dreapta : Crajna, Plostina,

Mociarul, Poiana-Ascunsa, Valea-Porcului, Bodinesti, Coca, 0-

cea si o multime de alte izvorase si torente, care toate, ma-

gerir ce o acopereati, a fost in

mare parte rapit prin denudatiunr considerabile.
Ea constitue o rip remarca-

bill de-alungul tarmului sting

al Slaniculur, ripa care se prelungeste de la Minefti pana din-

colo de Loptari. Aceasta rip.'

este marginea uner terase, ce
se intinde la N. riulur si a carel suprafata prezinta ondulatiunr, ce ati insa un aspect cu
totul altul de cit cele ale partet
meridionale ale Pirscovulur; aceste ondulatiunr sunt mar putin inalte si aceasta altitudine

mar mica are, de sigur, drept

cauza d'intliti

anticitatea lor

mar mare, care le-a expus un

timp mar indelungat la actiunea
agentilor fizicr, si, apoI, natura
rocilor constitutive, amare parte
solubile si in tot-deauna foarte
delatabile in apa. Alura lor depinde de la directiunea incretiturilor tarimului, ceva deosebit

de a depozitelor cu congerir si
care sunt in general mult mat

strinse de cit ale acestor din

rindu-I volumul, il fac adesea un

fiii periculos.
Geologia vder Sldnicului.

ripa ce se prelunge5te in fata

urma.
In adevar, studiind precedent

cu Trotusul. Deasupra acestor

schisturr ggsim zacind concordant gresiul de Magura, ce formeaza chiar muntele cu acelasr

Slnicul izvore0e 0 curge prin

Lopatarilor, nor am vazut cd O.-

flysch pdna la poalele MuntelulTiganulur, unde gresiul de Magura (oligocen), ce-1 constitue,

nume. In Valea- lur - Tudorache

se pleaca catre S.-V. si e aco-

s'a gasit pentru prima all mineralul ozocherita de catre pro-

perit de salifer (helvetian) in

rimul salifer, ce suprapoarta si

acolo, tarimul cu congerif, formeaza incretiturl foarte strinse,
prin care straturile tarimultif
au fost aduse in pozitiune verticald, si ca. partea superioara

fesorul Meyer 0 din aceasta

mod discordant. Putin mar In

amont, gresul de Magura din

cauza s'a numit i moldovita.

Piatra se exploateaza in mar

muntele Zari0ea prezintd paturr

a creturilor a fost, in mare parte,

distrusa si rapita de catre agen-

imbibate cu petrol si altele cu

tir fisicI, mar inainte de stabi-

multe cariere de a lungul vail

ozocheritel.

Slanicul.

Formatiunea saliferd a fost

studiata in mod amanuntit de

lirea laculur congerian. Vom adauga ca pgturile, de si indreptate de la N.-N.-E. catre S.-S.-V.

Slnicul, rig, in jud. Buzau, plaiul

Slanicul, format din Izvorul-Fu-

do partea de N. a Pirsco-

ail insa directiunea de ii 2 ora

Otte 13112 ora a cadranulur si
ca. aceastA directiune nu este
alta de eh acea a axelor incre-

tele Neharnita si care, dupa ce

vulur, formatiunea salifera este

descoperitg pe o mare intindere,

titurilor.
cDepozitele inferioare ale ta-

inconjoaralunca Odoboaia, se u-

din cauza ca tarimul, cu con-

rimulur (salifer) se OA la Mi-

rulur, ce ja nastere de la stina

muntelur Furul-Mic si din Izvorul-Oprir, care Iese din mull-

catre Gr. CobiiIcescu si studiul

sail' e interesant in intregime.

Il reproducem aci intocmar:

www.dacoromanica.ro

SLANICUL (Rit)

SLANICUL (1111)

431

rea ziper nu permite de a restabili succesiunea paturilor intr'un ordin regula% Ira a admite o enorma indoitura, a carel parte superioara a fost distrusa si ale careia ramurT, implintate adinc in sol, ati deviat
catre V., in asa mod, ca partea

time de sare si fetele lor de

stratificatiune san de ruptura

curT de gips de la 10-20 m.

putere. Acest gips este alb

occidentala a incretitureT a ve-

sacaroid, infiltrat de nisipurT

tiune superioara.

importanta Inca si prin alte fapte

ce prezinta.
Aceasta caverna este situata

nefti, desi nu se poate spune

daca depozitele acestea constitu e
adevarata sa baza., caer, precum

se vede din sectiune, cu eh inaintam spre Lopatari, paturile pre-

zinta o pozitiune ce arat o nivela. superioara. Aceasta parte

inferloarA e constituita din ban-

cuartoase si bancurile ce formeaza se prelungesc catre N.N.-E. 11/2 ora formind protuberante paralele deasupra teraseT pre cate o termina. lipa.
El alterneaza cu gresurT lutoase

si gipsifere, In straturf subtirr,

despartite prin paturT subtirT de
luturl asemene gipsifere. Aceste

din urma straturT de gres si de

luturl incep a se arata sub bancurile de

gips, la jumAtatea

cleT catre hanul de la Minzenesti si constitue singure tarimul pana la aceasta din urma
lo calitate.

nit a lua in aparenta o poziD upa ce am trecut de aceasta

puternica serie de gresurT ce

este si ea incretita, dar cu crep

sunt si ele acoperite de cristale

ca si suprafata lipa Cauza for-

mare acestor cristale de sare

se recunoaste mal bine cind in-

tram in caverna ce se afla sapata In aceasta epa si care este

foarte sus in Tipa inteun loe

unde paturile sunt orizontale
pe o lungime de maT bine de

mal putin pronuntatT, mal ales

in paturile superioare, se arata
din non paturile serie gipsifere,
1114 inclinate in sens contrar
cu inclinatiunea lor precedenta;
urmeaza apoT earasT seria gresurilor, care . de asta-data in
urmarea disolutiunel serie gipsoase si a une prebusiturT neregulate, determinata de aceasta
disolutiune, vin a se rezema cu
crestele lor pe planul paturilor

400 m. Intinderea sa e de Too

m. p. si inaltimea sa aproape
de 4 in.

gipsifere.
Mal la V. inaintind catre Lo-

in aceast petera, este un rill

ParetiT si bolta el sunt foarte

neregulatI si tapisatT cu druzi

de cristale de sare stalactitiformT,

si, putem vedea, ci. el sunt in

adevar formatT in chipul stalac-

titelor, de catre apa saturata de

sare, ce picura cu incetul de

pe bolta si de pe peretiT pesteref. Cea ce este remarcaba Inca

patari, rfpa nu arata de cit par-

suteran, care Tese din fundul el

cu violenta, avind cel putin treT

tea inferioara a tartmuluT salifer,

al caruia cretT sunt d'intliCt pu-

metri de largime si mal mult

de un metru adincime. Acest

in pronuntatf si prezinta pe o
lungime de maT mult de 1 kil.
una din curiositatile naturale

curent de apa ar indoi de sigur

rean positiunea lor precedenta,

se arata, axila, Inclinate earsT

cele maT insemnate ale regiuner.

el,

Ripa constituita cu intregul din

catre V. si sustin o sistema de

bancurT groase de gres alb, fila-

lutuff gipsifere este cu totul

acoperita de druzt de sare foarte

mal* intreg, inteo prapastie verticala de o adincime foarte mare,

bit si foarte gipsos, ce nu este

frumosT, a caror albeata stra

chiar in punctul unde el intra

alta de cit complexul bancurilor

lucitoare loveste de departe vederea. Sarea ce-1 constitue este

foarte curata si ditimea lor asa
de mare, in cit locuitoril din lo-

in cansa. O prea mica parte nu-

calitate cred ca aceste incrustatiunI constitue un adevarat

banc de sare. In realitate aci
este numaT un simplu product
de cristalizatiune a sareT conti-

per un mic curent, ce se arunca

in Slanic la citT-va metri de
basa acesteT inaltimi.
e Apa curentuluT suteran este
atit de sarata, In clt micul pida

nute in apele saturate de acest

mineral, ce infiltreaza paturile
lutoase ; de aceia toate aceste
paturT sunt pline de o mare ci-

ce trimite in S'Ami, ajunge

spre a face apa acestul rin indestul de &trata spre a fi nepotabila pana la confluenta sa

Pe acest spatin, paturile ina-

intind catre V., devin din ce

in ce mal verticale si arata apoT o dispozitiune sinclinalA, cea

ce ne face a recunoaste un prim

cret indreptat in jos. ApoT, pen-

tru un scurt spatiti, straturile

de gips, pe care le-am observat la Minesti, dar in care nisipul predomneste asupra gipsuluT. Aceasta sistema suprapoarta in stratificatiune discor-

danta o enorma serie de bancurT de gres, a carel parte inferioara ridicata forrneaza muntele Ripa-Lunga.
Intre Minesti si acest munte,

tarimul salifer a incercat resturnarl forte marT, cae constitui-

www.dacoromanica.ro

volumul SlaniculuT, daca ar esi

din petera si ar ajunge pana la

dar curentul se precipita,

ce se deschide in caverna, mal

mai din masa aceasta de apa

curge pe sola groteT si Tese
dinteinsa formind pe panta ri-

SLANICUL (Ritr)

432

SLANICUL (GIRLX)

cu Buzaul ; pe cind maT inainte

gipsifere. Pe Ruga aceste trebue

speciT de Lithoghyphus, care cite

de a primi acest curent apele

a recunoaste ca prima dintre

odata umplu paturile, precum

SlaniculuT sunt Cu totul nesarate.

4Repegiunea acestuT curent su-

ambele sisteme este singura salifera. Aceasta subdiviziune este

numerosT Psilodoni.
Urmeaza mal sus argile schis-

teran este extrema. El duce cu

cu ata maT importanta, cu cit

ea se mentine pretutindene in

toase, ce alterna cu argill plastica, i gresurT argiloase de culoare albgstrie sa negricloasa,

cu pa' t'un de lignit, unele avind
mal mult de 0m,40 grosime. Acest nivel are o mare intindere,
cacT s'a intilnit la Joseni, si la

sine blocurT de peatra rupte din

rocile ce indlneste In cursul
san subpamintic i se pare a
fi supus la mar! cresterT, In care
blocurile ce duce sunt aruncate

In interiorul cavernei si tirite

chiar pe panta fijad. Aceste

blocurT constail in gresurT dure
maT cu seama in marT bolo-

vanT de un gres jaspoid, cu o

frumoasa culoare verde de smaragd, strabatutl de vine de quart
hialin suri sa rosietic i care

Romlnia propria zisa cit in Moldova. In unele locurT, Cu toate

acestea, exista sub aceste 2
sisteme o serie de *deposite pe
care. din cauza lipseT de fosile
si din cauza pozitiuneT lor d'asupra formatiunilor oligocene,

Coada-Seaca.

Peste aceasta zona se reazima

in particular a gresului de

un gres de o putere de 300 m.,

Magura, trebue pentru moment,

cel putin, a le privi ca un membru inferior al formatiuneT sali-

In bancurl groase, destul de bine

si

fere 2 .

consolidat. El rezista mal bine

agentilor atmosfericl de cit pg.turile subjacente i 11 gasim for-

provin din rocl ce sunt necu-

Formafiunea ca Paludine in

noscute pe suprafata solului, cel

Pirscov a fost studiata tot de

putin in muntil megiesT cu a-

catre Cobalcescu i vom rezuma dupa el :

mind virful munteluf din dreapta

piriului Ocea. Aci se gasesc numerosT Unjo: Unjo acutus Cob.,
Unjo Heberti Cob., U. Kitzui

Grosimea depozitelor cu Paludine in aceasta regiune trebue

Cob., U. Orescui Cob., U. Rumanus Tour., U. Rosseti Cob.,

ceasta regiune.
Cind trecem de aceast par-

te atit de interesanta a trimuluT, unde asistam, pentru a zice

ast-fel, la formatiunea uneT ade-

varate mine de sare, intilnim

un fragment de tarim cu congeriT, foarte redus in grosime,

aI caruT cretr sunt putin pronuntatl, si care zace tot in stra-

tificatiune discordanta pe ascutitul pturilor puternic ridicate ale luturilor salifere colorate cenusi.

Un fapt pe care trebue a'l

recunoaste ca definitiv stabilit,
este ca in pl. PirscovuluT formatiunea salifera prezinta doug
sisteme foarte deosebite. Una din
ele, inferioara, este forman', mal
cu seama din luturT, din marne,

sa fie mal mult de 700 in., dar

ele sunt foarte Incretite i roase
de agentiT atmosfericI. La Beceni, in malul drept al SlaniculuT,

se pot vedea aceste deposite pe

o lungime de 600 m. La partea
inferioara exista o molasa argiloasa galbena in bancurT marT,
ce alterna cu paturT subtirT si cu
pg.turT de argill nisipoas cu nodule argiloase si Cu oxid de fier.

U. Sturzae Cob. Dupa d. Fuchs,

aceste depozite apartin la paturile de congerit -,Pontian.

Dealurile ce margin ese versantul SlniculuT in partea inferioara a cursuluT sati sunt formate din aceleasT pAturT dispuse
In creturT, cu axele dirijate SSV.-

NNE. Inaintind spre confluenta

cu Buzeul, depozitele acestea

iail o Inclinatie mal mica si con-

Aci exista in abondent un grup

de cardium din care CobAlcescu

stituesc terasele rIulul, lar mal

spre S. devin orizontale.

a facut subgenul san Psilodon.

Avem : Psilodon Euphrosinae
Cob., Ps. Zamfiri Cob., Ps. Vit-

Litiga satul Plescoi, tuteo ripa

zui Cob., Ps. Urechi Cob. si

Ps. Haueri Cob., de asemenea

din gresurl foarte lutoase si din

alte stincI, toate gipsifere i chiar
si din bancurl de gips; cea-I'alta,
superioara, constituita mal cu

si numeroase Vivipare: V. Stric-

seama din gresurT, ce se presinta

in bancurl sail in straturi subtirT
sa foioase, cu firul in destul de
grosior i indestul de friabil,

Deasupra urmeaz gresuri argiloase, ce alterna cu argile nisipoase colorate in albastru ver-

si care cuprind raid pietre de

prund, dar care sunt foarte rar

phrosinae Cob., Vivipara Alexandrieni Cob., si maT multe

turata Neum., V. Murgescui

Cob., V. Eufrosinae Cob., V.
Berti Cob. etc.

zui

fosilifere : Lyrcea Eu-

www.dacoromanica.ro

malta, se vede constitutia teraseT :

straturl orizontale de nisip

prund alterna cu citeva IntercalatiunT de argila, iar deasupra
se afla loessul. Depozitele de nisip i prund sunt raportate de
Cobalcescu la depozitele de Bel-

levedere de litiga. Viena.

Slnicul,grl, jud. Prahova, formata din patru valcele : izvorul,

ce la nastere din plaiul BabaAna; izvorul ce se naste din

plaiul VirtejuluT; izvorul din Po-

SIANICUL

iana-OlmuluI si jzvorul din Va-

lea-Fetel. Toate acestea amestecindu-sI apele in Valea-SlAni-

culuI dati nastere cursuluI de

apl., numita gira SlAnicul. Cur-

ge de la N. spre S., trece prin

mijlocul com. SlAnicul, plaiul
Varbildul, apol se varsA in Val.bilAti, la com. VArbilAul, la locul

numit Gindesti.
Apa SlaniculuI are de afluentI

433

Slrilcul, fir de munir, jud. Baca, pl. Trotusul, care desparte

SlAnicul de Doftana Mare si care
culmineaz in muntele Bota-Pu-

La aceasta data. s'ati deschis

galeriile actuale de exploatare
In nu mar de 4.
Metoda de exploatare urmata

fuluI, la E. de Sandrul-Mare;
ia directia N.-E. pana la Trotusul, in valea cAruia cade cu

astad este aceea prin stilpI si galeriI, metoda introdusa mal intiid
la Salinele mari de Fogt, inginer

pana brusca.. El prezinta. subdi-

austriac, si introdusa la Slanic

in anul 1870, prin deschiderea

viziunile : Puful-Mare, Puful-Mic,

SAcatura, Pietref, Fnetul- Me-

Valea-MusceluluI, VAlceaua-CAr-

zinca, Finetele, Mea, Pietris, Ciresoaia, Finatul, Finaturile si MI.

gura. AcestI muntI si dealurl

buneanulul, cea de la Mihaiti

limiteaza, inteun mod natural,

Edu, Bughea, etc., pe partea stin-

comunele Tirgul-Trotusul si T'irgul-Ocna, la S. de com. Doftana,

urmatoarele valcele : Tariceanca,

gA ;

iar pe dreapta se incarcA

cu afluentiI : Fundata, Valceaua

de la Gogon, Ripa, Fintina-luIDusman, etc. AcestI afluentl aI

Slaniculul, inteo mare parte a

anuluT, n'aii apa inteuna, secind

ca si gira Slanicul, une-orI, in

verile cAlduroase mal mult.
Mal tot cursul SlAniculuI se
aflA in depozitele salifere (fiel-

vefian), afara de partea sa in

ferloara, unde el strAbate depo-

sitele pontiane. Cu citI-va kil.

mar spre N. de minele de sare
de la Sla.nic, se afla muntele Pia-

situatA la N.

aceste tufurf exista mame si

gips (dep. salifere), lar in partile
mal joase ale acestuI munte, pe
Valea-PietreI, se vad calcarurl fosilifere, de acelasYvirsta cu calcarul de Leitha. Aci saliferul a fost
studiat de d. Saba .,StefeYneseu.

Slnicul, stalie de dr.-d .1"., jud.

Prahova, pl. Teleajenul, com.
Slanicul, pe linia Buda-Slnic,
pusa. in circulatie la lo Dec. 1883.
Se afla la 10,3 kil. de Poiana, sta-

tia cea mal apropiatd. InAltimea

d'asupra niveluluI MareI de

389'09. Venitul acesteI statii

pe anul 1896 a fost de 436175
leI si 95 banI.

actualelor galerif de exploatare.

Sarea de la

SlAnic,

zice d.

dr. Bernard, in analiza facuta la

1881, este in genere foarte alba
si e preferata pentru cansumamatiune, pe cind de la cele-l'alte

saline este mal' vinata si mal

consistenta.
Sarea din ocnele vechr se ex-

Slnicul, ptidure, jud. Baca, pl.

tragea inteun sistem ca totul

Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,

situatA pe muntI inaltI, orientatI

primitiv cu cal si cravace.

'Mema sard la aceste saline

de la S.-V. spre N.-E., pe ambele malurI ale SlAniculuT. Se

compune din 7 localitatT : La-

se face cu ciocanul si cu ma

Piriul-luI-Ignat, la Stinca-lul-Iga-

riel, la Puful, la Cheschesul, la

Stroiul, Cerbul si Drobul.
Are o intindere aproximativ
de 2000 hect. O apartine Epitropiei Sf. Spiridon din Iasi.

tra-Verde sati Piatra- Vindtd,

numit astfel de la culoarea verde
a tufurilor trachytice stratificate
ce se gAsesc pe virful sati. Sub

SIINICUL (SALINA)

SlAnicul, salina', jud. Prahova, pl.

VArbilnl, com. SlAnicul, legata
cu linia Ploesti Predeal prin ramura ferat Buda-SlAnicul, de

35 kil. lungime. Se all la 45

kil. de Ploesti.
Salina Sla.nicul este actualmente cea d'intiiti din salinele
noastre, atit din punctul de vedere al calitateI superioare a

sareI, cit si din acela al instalatiunilor, care s'aj inceput la

1878 si s'ati terminat abia in
1885.

Mina de la Slanic era formata pana in anul 1870 de doud

vechI exploatatiunl, cunoscute

sub nurnele Ocna-din-Deal si
Ocna-din-Vale si care comunicar' intre ele printr'un tunel la
baza..

sinI pentru talere.

Estractia sAreT se face prin
tr'o masinA cu vaporT, care a
inceput sa functioneze la 5 Fe
bruarie 188 i .
Pentru aducerea apei necesa
re diferitelor masinI de la SlAnic,
fiind-ca in colina din spatele mi-

neI nu s'ati gAsit izvoare, care

O. poat fi aduse cu inlesnire
si faz% marI cheltuelI pana la
platoul masineI de extractiune,
s'el captat apele unuT izvor de
pe marginea girld Slanicul, si
pentru ridicarea acestel ape la
inaltimea trebuitoare masinelor,

a fost trebuinta a se instala o

pompa aspiranta fulana
Aceste saline sunt luminate
cu lumina electrica.
Pentru macinatul sareI se afla

instalata la Slanic o moarA cu

vaporI, al carel stabiliment este

construit pe un alt platal mai

jos cu vre-o 6 in., ca platoul
mainel de extractiune ; functionarea eI a inceput la Iulie 1881.
In aniT 1881-1885 s'a extras
de la SlAnic 83363041 kgr. sane.

Prima gura de Ocna a fost

55

66646. M'arete Dielionar Geografio. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

SLANICUL (SALINA)

cea numitA la MihaT-Olteanul ;

azT iT zice Baia-Baci, cAcT in

La 1784, Cu incepere de la
Ianuarie, Domnitorul Sutu fin-

locul acelor ocne, in adincAtura

dueste, prin carte de cmArAsie,

la SlAnic si Telega, oameniT sAT
de incredere si ja dispozitiunT ca
locuitoriT sd nu poatA lua pentru
trebuinta caselor de cit cu traista
nurnar ceT cari plAtesc sArAritul. AceastA taxA a sArArituluT, sub Mihail S utu, este de 5

de unde s'a scos sare, este apA

sAratA, care serveste de bAI;
iar d'asupra acesteT ape, in partea de V., unde se Malta muntele de sare amestecat cu pAmint, numit sturif de sare,
astA-zT este martor putul pe unde

si din care se extrAgea sare in

vechime. Sarea de la aceastA

talerT pe an. AceastA dare se

()era e foarte albA, de o gra-

un ca s si 6 oca lind.

nulare pronuntatA, dar n'are o

tesAturA deasA si decT niel puvolum o sArAturl puternicA.
A doua ocnA, dupg incetarea
functionAreT acesteia, a fost cea
numit la Condrea, la Doro-

bAnesti sati la Fotachev. Aceasta vine in josul primei ocne la

o distantA de 800 m. Aceasta a

avut o adincime enormA. Apa
din gura acestel ocne este foarte sgratA si serveste la bAI pentru reumatism.
A treia ocnA a fost la localita.

..4zT

se zice Baia-Verde din cauza

apeT sale verzT. AceastA apA are
o sal-aura extraordinarA si o den-

sitate atit de mare, cA nu se afundd in ea niel un corp, chiar

din cele mal grele. i aceastA
ocnA a avut o adincime enorma.

IatA ce zice mentionata carte

de cAmArAsie
eZem. Vlas. Cu aceastii carte a DomnieT mele, instiintXm vota ocnasilor

si

puind'o in magaziT sI le pecetluiascA, de care fAcind catastih

anume la cine si cla sumA a

trimit la numitii boieril Domnid mele, ce sunt fingAsit,

duitT, etc. (Istoria Rominilor,

de V. A. Ureche).
Penitenciar ad a fost insesi
Ocnele, dupA timpurT. Penitenciarul actual s'a infiintat la 1885.

Sl nicul-Vrbil, proprietate
a EforieT Spitalelor Civile din
Bucuresti, jud. Prahova, pl. VArbilAul, com. VArbilAul, in in-

tindere de 330 hect.

tuturor poslusnicilor de la Ocna SlIniculuY sud. Saac, cl pe anul acesta am

Sltine anca cu Clineti, pro-

orinduit asupra a cite trele Ocnele (S11nic, Telega i ces de peste Olt) pe cre-

prietll ale statuluT, jud. Muscel.

dinciosul boerul DomnieT mete Gheorghe

biv-vel Armas, Dumitrache Vel Ispravnic
la curte, si pe Vel airaras za Ocne,

Slatioara, com. rur., in E. pl.

Oltetul-Oltul-d. s., jud. Roma-

Gheorghe biv-vel Armas, purtlitor de

grije i chivernisitor, dindu-le tosa treaba

nati, formatA din satele : S11-

tioara (900 locuitorl), Salda si

ocnelor In seamK ; ci darl sK-1 cunoastetY

Beica (3 I 6 locuitorT), situatA

de clinKras si la ceY ce se vor orIndui

acolo la aceastg ocnK, din partea numitilor boerY, sit datY toatl supunerea
ascultarea, silindu-v1 ca cea desIvIrsia
osIrdie spre lucrarea i slujba trebilor
ocneY, flirt de a nu vit arIta ca lene.
vire saU impotrivire; asistieres' sit cKutaff sd sql multumitY pe dreptul vostru,

care vK este orinduit a vit lua dupl obiceiu

sK fitY gata duph datoria voas-

trK la lucrul ocneY, a nu se face de cit

de putin cusur i zMignire din pricina

Restul de funiT, de lemne, curele etc., atestA o stare primitivA de tot.

lenevirel si nesupuneret voastre, pentru-cX

celut nesupus i Impotrivitor IT se va

A patra ocri a fost alAturi

de aceasta, la o depArtare de

La 1784, Aprilie, s'a fcut carte

la IspravniciT SAcuenilor, ca

6o-8o m. N'a fost tocmaT adincA Acesteia II zicea cOcna-de-

fie douT oamed de paz la ma-

la-BAican; azI n'a mal rAmas nimic aci ; totul s'a distrus de o

nieT, de carT vorbim maT sus,

vilcea ce curge pe acest loc.

rayas, toatA sa o faca zapt

poate plAti printr'un miel htrsie,

tere de a coprinde inteun mic

tea numit carbuneanu

SLXTIOARA

434

face grea pedeaps1..

lul Ghidioara, cAcT rinduitiT Dom-

erati Indatorati sA cerceteze de

fatA si pe sub cumpAt, atit im-

A cincea ocnA e cea din care se

prejurul ocnelor, cit si prin sa-

scoate actualmente sare, adusl

mal tirzin in starea de azT.
A ;asea ocnA este acea nu-

tele si orasele ce vor fi in partea

loculuT, pe aproape de ocnA, si

mitA Sistematica. S'a pArAsit

ori-citA si la ved-cine va gdsi

sare, anul trecut, cu rdvasul ea-

desi e cea mal nouA.

mArasuluT ce ati fost, san fArA

www.dacoromanica.ro

Olt, in dreptul orasuld Slatina,

la 18 kil. spre E. de Bals si

la 30 kil. spre N. de Caracal.
Are o populatie de 1216 locuitori ; o scoalA mixta; 2 bisericT, Sf. Treime (1805) si Sf-ti!
VoivozI (1854) ; i i circiumI.

In fie-care an se face aci un

bilcia in Dutnineca Floriilor.
Vite mar! sunt 814, vite micT
1627 si porcT 1609.
In coprinsul comunel este o
mAgurA si urme din drumul roman de la Romula la Apulum.
Sltio ara, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Horezul, compusA din 7 el
tune : Olari, Vioresti, Mogesti,
Goronesti, Tilpesti, Potresul
MAnAsiesti.

Din chrisoave se constat cA

s'a intemeiat pe timpul luT Mateirt Basarab de douI locuitorl:

Stan si Vlad.
Este situatA pe ambele malurT ale riulul Cerna, pe valea

SLATIOARA

Omulul, la 40 kil, de resedinta

judetuluT si la 6 kil, de a pla-

Pila
Se margineste la N. cu com.
Recea ; la S., cu comunele Stro-

esti; la E., cu com. Maldaresti

si la V., cu comunele Greci si
Milostea.

Are o populatie de 1232 locuitorl; 9 bisericT; o scoala, infiintata. din timpul Domnitorutirbeiti; cite-va morT pe riul
Cerna.
Locuitorif, mosnenT, se ocupa
Cu olO'ria, cu fabricarea varulur si
luf

435

SIANTET1

pe tarmurile pirtuluT cu acelasT

n um e.

Vatra satuluT ocupa 35 flcT,

cu o populatie de 498 suflete.

Are o biserica, cu hramul Sf.
VoivozT, de lemn, deservita de
preotul din Rica si 2 cintaretT.
Improprietdritl in 1864 sunt:
1 &untas, 28 palmasf si 27 codasf, stapinind 185 fdlcf.

Un singur drum principal,

lung de 12 kil., duce la Bogddnesti.

Sltioarele, sat, in jud. Ialomita,

pl. Cimpuluf, pendinte de com.
Jilavele, situat la 2 kil. spre N.
de satul Jilavele si la coada laculuf Jilavele.

Are o biserica, deservita de

I preot O 2 dascalT.
Vite : 56 caf, 583 bol', 856
of, 4 capre, 7 bivolf si 107 porcf.

Sltioarele, ditun, facind parte

din com. Ocnele-Marr, jud. Vil
cea, pl. Ocolul, situat tuteo Po

zitie frumoasa. In fata are un

deal, acoperit Cu arborr si livezT,

transportul luf si a saref de-la

Sltioara, pisc muntos (870 m.),

jud. Vilcea, format din culmea

Ocnele-Marf, Cu dulgheria, rot'aria, croitoria si zida.ria.

Vite sunt : to cal si Tepe, 180
bol, 240 vacT, too capre, 8o of,

Gurguiata. La S. de acest munte

o vilcea, acoperita Cu nisip ar-

culmea Gurguiata intra in regiunea dealurilor si se bifurca.

gilos.
Pe aci trece soseaua care leaga

in Dealul-Stroestilor si Dealul-

300 porcT.

Maldarestilor. Dintre aceasta bi-

Ocnele-MarT cu statiunea balneara Govora.

Aci sunt doua sorginti cu apd

mineral ce izvorlsc din partea
de N si V. a MagureT, si alte izvoare sarate si carf izvorasc din
partea de S. a MaguriceT. In ripile dealuluT Magura se gaseste
piatra de var care e si maf abondent in partea de S. a Miguref.
Veniturile comuna se urca
la 2200 leT anual si cheltuelile,
la 1990 lef.
oseaua judeteana RimnicTirgul-Ji Inlesneste comunicatia intre aceast com. si Tirgul-

Horezul la E. si cu Milostea si
jud. Gorj la V. $oseaua Cernel inlesneste comunicatia cu
com. Stroesti spre Sud.
E brazdata de dealurile : Ala-

iar poalele sale sunt udate de

furcatie la nastere riul Cernisoara.

Sltioarele, schit, jud. Vilcea, pl.

Sltioare/e, com. rur., in jud.

Arges, pl. Pitesti, la 18 kil. de
com. rur. Biscovul-Flesti (rese-

Ocolul, Intre satele : Govora, Teisul si Titireciul. AstazT e redus

la biserica de mir.

dinta subprefectureT) si la 20

Slveni, com. rur.,.la E. pl. Oco-

kil. de Pitesti. Se compune din

satele: Bajenesti, Lungeni, Pis-

lul, jud. Romanati, compusa din

satele: Slaveni (600 loc.) si Fintinelele (217 loc.), situata litiga
Olt, la gura riuluT Caracal, si la

cul-Lungeni, Metoful, Slatioarele

si Zidaresti, avind o populatie

de 828 suflete. Este udat de
apele Teleormanul si atina.
Are o biserica, in satul Slatioarele, Cu hramul Cuvioasa Paras.

chiva, deservita de 1 preot,

cintaret si 1 paracliser ; o scoala.

Budgetul com, e la veniturf

14 kil. spre E. de Caracal.

Are o populatie de 817 locuitorf; o biseria, cu hramul

Adormirea MaiciT Domnuluf; 4
circi u mT.

Vite: 68o vite marf cornute,

861 vite miel' cornute si 260

de 1296 ler, 42 banf, iar la

porcT.

gura si Maguricea, Gurguiul,

Oarba, Cumpenile,Ulmetul, Stocsorul, Goarganul, si udata, afar

cheltuelf, de 1082 leT, 98 banf.

Vite : 384 bol si vacT, 13 cal,
243 or, II capre si 175 rima-

nele unef vechT cetatuf si allturf

de ea un drum asternut cu plata.

de riul Cerna, de valle: Potresul, Toderica, Carpeni, Coto-

torf.

feni, Olari, Mavri, Cfupa, ValeaOmuluf, Putineiul, Cufurita, Gresarea.

Sltioara sati Valea-Slatinef,

sat, in jud. Suceava, com. Bogdanesti, pe mosia Baia, asezat

In centrul com. se afla ruiIn tipa de sub cetate s'a deschis in 1873 o bola subteran

Sltioarele, sat, Cu 330 locuitorf,

jud. Arges, pl. Pitesti, facind
parte din com. rur. cu acelasT

din care s'aU scos mal multe U.blite de piatra sculptate, cu icoa-

nume. Are o biserica, cu hra-

scriptiuneasom INVICTO MITHRAE,

mul Cuvioasa Paraschiva, deser-

O un altar ARA SOLIS.

vita. de 1 preot, 1 cintaret si

paracliser.

www.dacoromanica.ro

nele zeuluf Mithra, purtind in-

Slveti, com. rur., in jud. Te

sLXvwn

6LXvuTA

436

leorman, pl. Teleormanulur, situatA pe partea dreaptA a riulu Clnita, la hotarul judetulul

Slveti sati Ginguleti, com.

deteanI Oltetul strAbate com.

rur., jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-

lateral, inlesnind comunicatia in-

s., compusA din 6 mahaIaIe: Tir-

tre pl. Horezul si pl. Oltetul-

cu jud. Vlasca. Se aflA la 45

kil. de Alexandria, 34 kil. de
Rosiori i 78 kil. de T.-MAgu-

gul, Soretul, Dealul, Alexesti,

BAditoiul i Strimba.

d4. i Oltetul-d.-s.

Suprafata com. e de 518 hect.

Sliveti-Zloteti, pddure a sta-

rele.

E situat pe malul sting al

riuluI l'hija, la 70 kil. de capitala jud. i la 16 de a plsa

tuluI, in jud. si pl. Teleormanul,

com. SlAvesti, compusI din dota
corpurl : Cornetul, in partea de
E. si BulgAreasca, la V., peste
riul Teleormanul.

Se invecineste la N. ca com.
Zlotesti ; la S., cu com. Lada;

la E., cu cAtunul Catalina, al

com. Scurtul, din jud. Vlasca,
de care o desparte piriul Clanita ; la V., cu hotarul
Ciollnesti-din-Deal.

com.

Are o populatie de 767 locuitorl ; o scoala mixtA ; o bi-

seria, deservit de i preot,

cintIret si i paracliser ; o moarA
de mAcinat
Vite : 549 vite marl cornute,
179 ca, 907 d., 33 capre
215 porcI.
Riul Teleorman i piraele TeleormAnelul i

Clanita udI te-

ritoriul comunei.

Statul posed ad mosia Slvesti-Zlotesti, in intindere de 504

hect., din care 350 pAdure si restul pAmint arabil. Restul mosiilor
e stApinit de diferitr proprietari

de mosned, carl posedA si dinsiI cite-va curele de mosie, avind

si cite un pile de pAdure pe

valea TeleormanuluI.

Solul este parte mlastinos,

parte nisipos.
Budgetul com, e de lel 2825,
39 banI, la veniturI, si de le
2813, bard 20, la cheltuelr.
Prin interiorul comuneI strbate calca judeteanA AlexandriaPitesti si o pune in comuni-

calle cu com. vecine Lada si

Zlotesti.

Satul Slavesti este foarte veel pare a fi fost locuit

numal de mosnenI, din care ati
mal ramas putin ; '11 gAsim trecut in nomenclatura satelor, in
timpul domniei luf Constantin
Mavrocordat, flcind parte din
plasa Mijlocul (1740.
chin ;

In com, se fac dou bilciurr:

la Floril i Sf. Dumitru.

Are o populatie de 940 locuitorl ; o scoall, infiintatA la

1858; 3 biserici : una cu hramul
SE Ion BotezAtorul si SE Nicolae, zidit in zilele luI Ion Nico-

lae Sutu Voevod cu blagoslovenia Sf. S. Chir Filaret, Episcopul RimniculuI; a doua Cu
mul Sf. ErarchT, ziditA la 1863,
in zilele ePrea InAltatutur Domn

Alexandru loan Cuza Voevod

cu bine- cuvintarea prea si.

Slfiviteti, cdtun, in jud. Teleorman, pl. CAlmAtuiul, pe valea

Oltultu, formlnd cu cat. Plopi,
com. Plopi-SlAvitesti.

Slviteti, sat, fAcind parte din

com. rur. irineasa, jud. Vilcea,

pl. Oltul-d.-s. E situat la 1'2

kil. de cAt. Sirineasa (scoalA) si
udat de riul LuncavAtul.

Are o populatie de 123 lo-

sale pArintele Episcop Chir Chir

Calinic al Rimnicului Noului Severil ; si a treia cu hramul Sf
Treime, ziditA. la 1883.
Locuitorif, mosnenI, pe line agriculturA i cresterea vitelor, se

cuitorl ; o bisericA, cu hramul

SE Voevozi, zidit din temelie

mal ocupa si cu rotAria, dulgheria,

timplria, ziddria i cojocAria.

vod, la anul 7259, Sept. 20.

O parte din mosia Slavitesti

Vite sunt : 15 cal, 33 lepe,

so bol, 265 vad, 98 vid, 208
capre, 452 o! si 490 porci.
Pe gira Tiriia, in raionul comune, sunt 3 morl de mdcinat.

a fost inchinatA mAnAstirel Ho-

Veniturile com. se urcA la 2740

leI si cheltuelile, la 1497 Id.

In raionul com. sunt dealurile : Alunuld la V.; Pirjoletul,
Alexeni, Cloaca, Turtitul si Soretul la E. Afard de dealul Alunul, dealurile com. formeazA
un sir de dealurI.
VAlcele sunt : Rima, RAzboiul
Soretul, care izvoresc din dea-

lurile despre E., trecind prin

vatra satultd si vArsindu-se in
riul Tiriia.
O osea In lungime de 5 kil.
leagA aceastA comunA. cu Coltesti i AIunul ; lar soseaua ju-

www.dacoromanica.ro

de jupin Ion sin Radu Slavitescu i jupineasa BAlasa sin

Chir Chir Rosianu Vornic, in zilele DomnuluI Ion Grigore Voe-

rezul de jupineasa Stanca Ciurciubasoaia si fiul sAu Mateiu Postelnicul DrAgoescu, dup cum se

vede dintr'un hrisov al lu Con

stantin Vod Brincoveanu din
anul 6203 (1695).

Slviteti, stalie de dr.-d.-f., jud.

Vilcea, pl. OtAsAul, com. SIAvitesti, pe linia DrAgdsani R.Vilcea, pusA in circulatie la 20
Iunie 1887. Se aflA intre sta%lile Ionesti (6,4 kil.) si BAleni
(3,2 kil.). InAltimea d'asupra niveluluI Mara de 191m,67.

Slvuta, com. rur., jud. Dolj, pl.

Amaradia, situat pe vAile SIAvuta, Marinesti si Toiaga, la

42 kil. de Craiova si la

kil.

SLXVUTA

SLIVNA

437

de comuna Melinesti, resedinta

Slavuta, sat, fAcind parte din

Mehedinti, pl. VAilor, asezatA pe

plAser Amaradia.
Se invecineste: la N., cu com.
COpreni ; la V., cu com. Mierea-

com. rur. Stoina, pl. Amaradia,

vale, la 51 kil, de orasul T.-Se-

jud. Dolj, situatl la 2 kil. de

verin.
Se mArgineste : la E., cu co-

Birnici si la E., cu com. Talpasul.

Stoina.

Are o populatie de 115 loc.

si o scoa15..

Terenu/ comunel este accidentat de dealurile : Leul, Calul,

Marinesti, Toiaga i Slvuta, cu
tnlimI aproximative de 200 m.,
acoperite parte Cu semdnAturf,

parte co livezI de prunI, parte

cu finete si parte cu pldurT.
Intre aceste dealurf serpuesc
vile Marinesti, Toiaga i SlAvuta.

Com. e udat prin centru de

0.1111 SlAvuta, care iese din pg-

Slvuta, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. SlAvuta, resedinta

PrimArieT. Are o populatie de
475 suflete ; o bisericA, cu hramul cSfintif VoivozI2-, reparatA
in 1892.

Slimnicul, cdtunaf, in jud. R.-

muna Coroblile ; la S., cu com.

Sura; la V. cu comuna Strimptu/ l Covrigi ; iar la N., Cu
comuna CosmAnesti.
Satul formeazA comunA cu mahalalele Iepuroaia i Crihala,
al/1'nd o populatie de 640 locui-

toa.
LocuitoriI posedl: 30 plugurI,
58 care cu bol, 5 cArute co cal;
40 stupI.

SArat, pl. Marginea-d.-s., com.

Prin comunA trece soseaua

Slobozia, asezat pe malul drept

al riuluI Slimnicul.

Samarinesti - Strimptul-Slivilesti.

Are o bisericA deservitl de

durea Leul, si se vars1 in riul

Amaradia, lingA soseaua satulur

preot i 2 cintAretI, o scoalA.

malul sting al piriuld Slimnicul.

Budgetul com, e la veniturI

de 1141 ler, lar la cheltueli, de
789 Id.
Vite 260 vite mati cornute,

Are o intindere de 278 hect.,

cu o populatie de 1078 suflete,

si o biseric.

Dealul-CorobAilor,al-Siminicu/uI,

Slimnicul, sat, in jud. R.-SArat,

Mi elu sel.

pl. Marginea-d.-s., cAtunul com.

Se compune din 6 sate : Mielusei, Toiaga, Ulmetul, SlAvuta,

Socoteni i MArinesti.

Timboesti, asezat spre S., pe

Are o populatie de 2184 locuitorf ; 6 bisericI, fondate din

spesele enoriasilor, deservite de
2 preotl si 4 cintAretI ; o scoall
mixta, infiintatA la 1882.
Vite : 926 vite marI cornute,
46 car, 2215 OT, 497 pord si
230 capre.

Suprafata comuneI este de

1174 hect.
Mosiile de pe teritoriul com.
apartin locuitorilor.
PAdurI sunt : Toiaga, de 170

hect., Savuta, de 179 hect si

cal, 200 O! i 260 rimAtorI.

Dealuri mal principale sunt :

al-Covrigilor, acoperite co plin jud. R.-SOrat, pl. Marginea-d.-j. Izvoreste

durI seculare, si Dealul-GoluluI.

din pAdurea Gurguiatul, com.

Slobozia. Are o lungime de 45

este asezatA comuna, Valea-luTDan, Valea-Teasculd i ValeaFetel.

Ape : piriul Jiltul si mal multe

kil. Basinul sAti cuprinde jumatate din plasa Marginea d.-s., si e

coprins intre dealurile Nuci, Bordesti, Gurguiatul, CApAtina, Jinurul i Cotatcul. UdI caunele
Timboesti i Slimnicul, ale com.
Timboesti, cdt. Obrejita, al com.

Marinesti, de 190 hect., populate

Slobozia, trece pe Ruga com. Sih-

co fagI, artarl, frasinI,

gorunI i cerI.

lele, strAbate clt. Retezati, al

VAT: Valea-Slivilestilor, pe care

pirae micr ce
lat sorgintea
de la diferite fintinT.

Slivna, cont. rur., jud. Covurluiu,

pl. Horincea, asezatA pe vale,
la 85 kil, de la Galati.

com. Bogza si N. com. BAlesti. Se

Se mArgineste la N.-E. Cu Prodanesti, GAnesti i Cavadinesti ;

Viile ocup o suprafatO de

varsA in Lacul-Negru. AfluentiI

la S., cu Balintesti si la V., cu

114 hect. si livezile de prunr,

15 hect.

sal principalf sunt, pe dreapta:

Beresti.

COI de comunicatie sunt : so-

seaua vecinall SlAvuta-TAlpasul, soseaua vecinall SlOvutaMierea-Birnici i oseaua veci-

nalg, SlAvuta-Stoina.

Budgetul comuner e /a veni.

turI de 1839,17 leI, si la cheltuell, de 1656,11 leI.

piriul Slobozia unit co Coroteni,

Izvorul-Dulce, Izbasa i Rogozul, care se vars1 lingl cAtunul
Obrejita i Cotatcul, cel mal
insemnat, care se vars1 mal sus

de comuna BAlesti. Pe dinsul

sunt 12 morf.
Slivileyti, com. rur. i sat, in jud.

www.dacoromanica.ro

Se compone din dota cAtune Slivna (resedintA) si Onciul,

cu o populatie de 996 locuitorI.

LocuitoriI din Slivna sunt razesT, ceI din Onciul, fostI
improprietAritI.

Are 2 bisericf, Cu hramul SE

loan BotezAtorul i Sf. Nicolae,
formind o parohie, cu catedrala

SL1VNA

SLOBOZIA

428

paroh si 2 cintgretY; o scoald.

Vite : 1275 cal', 225 bol, 9700

ol, 21 Capfe, 25 blVOli, 7 asinI

una in cAt. Obrejita, Cu hramul

sf. Dumitru, ziditA in 1846, de-

Budgetul com. e la venituri

de 2375 lel, 79 banr si la chel:
tuelf de 2374 leT, 98 banI.

805 por&
Dupa legea ruralg. din 1864,
sunt improprietgriti 320 locui-

servir' de I preot, I cintdret

paracliser, alta in cat. Slobozia, cu hramul sf. Nicolae,
zidit in 1808 si schitul Rogozul ; 3 scoale mixte.
LocuitoriI posea : 254 plugurr, 2 masinI de treerat, 2 masinI de semAnat ; 450 bol, 220
vacI, 395 cal, 40 mAgarI, 2104
01, 38 capre si 200 rimItorr.

Sf. Nicolae, deservit de un preot

torr, lar in 1874 s'AA mal im-

Slivna, sat i resedinta com. cu

acelasl nume, jud. Covurluiti,
pl. Hornicea. Are o populatie
de 823 suflete ; 2 bisericI si o

proprietArit 57 locuitorI.
Teritoriul com. este brAzdat
de valle: Crivaia, Mehedinulur,
Crucerulul

i CinepeI. Tot pe
i lacul cu apd

dinsul se afld

scoald.

Slobozia, com. rur., jud. Gorj,

pl. Ocolul, la S.-V. de orasul

minerald, Amara.
Catea feratd CAlarasi-Slobozia
are ad i statia Slobozia.

Sdrat, pl. Marginea-d. -s., pe malul

nald, la E.; drumurile spre Tiniboeti-Bordqti ; spre DAnulesti ;

spre Plginesti i spre R.-Sdrat.

drept al piriulul Slimnicul, asezatA in partea de mijloc a jud.,

In partea de N. a catunuld
Obrejita, se afla ruinele unuI

spre N. de orasul

palat zidit, zice-se, din porunca

Domnitorului Gheorghe Duca
In anul 1676.

T.-Jiul, asezatA pe ses, la 3 kil, de

oras. Se compune din cdtunele :

Slobozia, Blani, CAlesti, Corbeni, Polata, Ursetei i Ursati.
Are o suprafatA de 1985 hect.,
cu o populate de 1557 locuitorI.

Are: i

coala ; 5 bisericl ; 10

morI, din care 3 sistematice.

Locuitorii posea : 153 plu-

Slobozia, com. rur., in jud. R.-

la 17 kil.

R.-Sarat si la S. plAsel, la 7 kil.

spre S.-V. de Pldinesti, resedinta

gurI, 185 care cu bol, ii cdrute cu cal; 8o stupI; 1008 vite

marI cornute, 6oi oI, 30 capre,

Se invecineste Cu Timboesti
Bogza, la 6 kil. ; cu Dragosloveni, la 9 kil. i Popestl, la 14

9 bivolf, 455 rimAtorl si 63 cal'.

kil.

Budgetul com. e la veniturI

aile de comunicatii sunt :

catea ferat si soseaua natio-

Se mArgineste la N. cu Timpiriul
Slimnicul, la S. cu Jideni, des-

Slobozia, com. rur., jud. Vlas ca,

pl. Marginea, situatd pe Domeniul Giurgi, in marginea despre

V. a orasulul, pe malul DundreI, la 4 kil. de Giurgiii si la lo

de 1712 ler, 51 bani, iar la chel-

boesti, despArtitA prin

tuell e de 1710 lel, 92 banl.

Comunicatia in com. se face

kil. de Stnesti, resedinta plaseI.

S'a improprietdrit la 1864 un

prtit prin dealul Jinurul, la

numAr de 260 locuitorl, fostI

V. Cu Ddnulesti, despArtita prin

dealurile Jinumul si CApAttna.

cldcasl, care aj luat 1098 hect. ;

prin soseaua vecinald T.-Jiul-Cos-

teni, prin soseaua comunala Slobozia-Urseti-Dobrita, si prin drumur-1 nesoseluite.

E udatd de apele : Susita si

Este brAzdata la N. de dea-

la 1882, s'a mal' improprietdrit

inca un numAr de 27 insurAtei,

lurile : Trdistenilor, Grumazul

CetItuia ; la V., de CdpAtina

carora li s'a dat 155 hect.

Are o populatie de 1753 lo-

Jinumul, si la S., de Cotatcul.

Slobozia, com. rur., in jud. Ia-

nicul la N. si afluentul s Pi-

cuitorI ; o bisericd, acutd la 1864

de fostul arendas al domeniuluI Giurgiu, Sterie Galita, Cu

lomita, pl. Ialomita-Balta, situatd.

riul-Dulce unit cu Slobozia-Co-

hramul Sf. Gheorghe, deservita

pe partea stinga a riuluI Ialomita, intre comunele Bucul si

roteni si Izbasa, Cotatcul si a-

de un preot

fluentul s Valea-CiresuluI la S.

constituind parohia Slobozia ; o

Pribegi.

E formatd din catunele : Slobozia, resedinta, Coroteni la V.,

scoald; o moard cu vaporI; un

zAvoiti de salcie numit Zotarul
sail Cama (78 hect.) si o pddure, pe deal, de 70 hect.
Locuitori posea': 552 bol

Iazul.

Riurile care o uclA sunt : Slim-

Se compune din satele : Slobozia, Amara si Slobozia-Noug,

Cu resedinta primAriei in satul
Slobozia.

Are o suprafata de 13000

hect., cu o populatie de 4094
locuitorI ; 3 scoale mixte ; o bi-

sericA, deservitd de 3 preotI, I

diacon i 2 cintAretI.

Obrejita la E.
Are o suprafatg. de 78 t 5 hect.,

cu o populatie de 564 familiI,

san 2047 suflete ; 3 bisericI si
un schit : Q bisericd in cat. Coroteni, cu hramul sf. loan, ziditA in 1830, deservitd de
preot, i cintaret si i paracliser,

www.dacoromanica.ro

doI dascAlT

vacI, 359 bivolI i bivolite, 171

cal, 6915 or, 40 asini si 325 1-1mdtorI.

Are o sosea judeteand ce duce

din Giurgiti la Zimnicea.

SLOBOZIA

In fata satuluI, in vale, spre

439

SLOBOZIA

flete; 2 bisericl, ambele Cu

Are o suprafatA de 381 hect.,

date locuitorilor la 1864, din mo

DunAre, este viroaga Cama, ce

vine din comuna Malul i d in
DunAre prin canalul Venga.
Fratif TunusliI, in istoriaTarel

mul Cuvioasa Paraschiva, deservite ambele de 2 preotI si 2

cintAretI; o ocoa1 primar ru-

la pag. 18o, ne spun cA Slobozia a fost a luI Celebi-Aga.

La 1807, August 24, Ia acest
sat, RuoiI incheid cu TurciI un

cal, 7 bivolf, 4568 of,

1487 rimAtorl i 4 asid.

Prin com, trece riul Drimbov-

vacI, 15 cal, 230 ()I, 45 porcI

armistititi in urmAtorul cuprins :

nicul.

170 stupI Cu albine.

cDacA pace nu se va putea

incheea Orla la 1808, Martie
21, atit Ruoir cit i Turcil

Aci se aflA o movil mare de

pAmint, numit Dulul - Brinco-

jasa din Principate pnA in termen de 36 zile, lar administra-

Vite : 1568 bol oi vacI, 120

io

capre,

In acelasI an, Octombrie 2,

marele Vizir fu incongiurat adi
fAcut prisioner (Bouillet).
La 2 'unja, 1828, se fAcu adi

o lupa intre RuoI oi TurciI ce

venise de peste DunAre, luptA
dup5. care Turcil fur nevoitI a
se intoarce inapoI.
La 1854, Tulle 7, TurciI in
numAr de 40000, sub comanda
luI Hassan-Hagi-Paoa, ocupa insula Cama, Rusif furA bAtutI, cedard terenul oi ocupar Giurgiul.
La 1877, in rezbelul dintre
RominT, RuoI oi TurcI, RuoiI sta-

bilirA aci bateriI de asedia, Cu

care a incepit bombardarea

RusciuculuI.
Slobozia (sati Dulul - BrIncoveanuldf), sat i com. rur., in

jud. Argeo, pl. GAlloeoti, la 25

kil, de com. rur. Costeoti, reoedinta subprefectureI oi la 65

kil. de Piteoti.
Are o populatie de 2425 su-

Locuitorif posedA : 260 bol oi

Slobozi a,

ciitun, al com. Calvini,

in jud. BacAti, pl.

pe stinga pirliaouluI Ungureni,

la Slobozia, dar frA rezultat,

ccI fax-A respinoI.

tAret.

30 case ; se alipeste de cAt. BisSlobozia, sat,

Siretul-d.-j., com. Leca, situat

ciI voirA sA treacA DunArea pe

Ghica, Cu un preot si un cin-

jud. Buzar', cu 150 locuitorI

veanuluT.

tuit de boerI pAnA la incheerea

pAcel .ImpAratul Alexandru I,
nemultumit refus ratificarea

tre Rusia oi Turcia,).

La 1811, Septembre S, Tur-

55 familiI saa 275 suflete ; o bi-

sericA, zidit la 1835 de Iorgu

ralA.

tia sA se dea unuI divan alca-

continuA ostilitAtile.
(VezI Xenopol, gRAzboiul din-

oia Deleni, cu o populatie de

la 570 m. de satul Ungureni.

Are o populatie de 161 loc. ;
o circiumA ; o moarA de apl.
Vite: 16 cal*, 127 vite mari
cornute i 47 porcI.

in jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, com. CornAtelul.

Slobozia, sat,

pe mooia Horodiotea, com. cu acelaof nume,

pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.

Slobozia, sat,

Are o populatie de 302 loin singa pirluluI

Baoeul, pe valea piriuluI Fun-

Slobozia, sat,

doaia, in partea de N.-E. a com.

BrAteni, pl. tefAnesti, jud. Bo-

tooani, aoezat pe mooia Odaia-

Siliocani. Are o suprafatl de

167 hect., cu o populatie de 80
familif, sa 309 suflete i biserica, cu 2 cintAretI.
Vite : 90 bol oi vacI, 35 cal,
200 I i 60 porcI.
pe tArmul drept al
SiretuluT, in partea de E. a com.
Fintinelele, pl. Siretul, jud. Botooani, pe mooia Fintinelele, cu o

Slobozia, sat,

cuitorI ; o bisericA de lemn, cu

hramul Indltarea Domnulur, cu
un cintAret oi un pAlAmar, fcutA la 1823 de fostul proprietar al moold.
LocuitoriT improprietAriti ati
176 hect. oi 16 arif pAmint.
Slobozia (sail Cocota), sat, pe

mosia Cu acelaol nume, com.

Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiu,
aoezat pe deal oi cu privire intinsl asupra BucovineI.

Are o populatie de 222 suflete ; o bisericA, cu hramul Nao-

terea MaiciI DomnuluI, Cu un

suprafatA de 289 hect. oi o populatie de 76 familif sat 319

cintAret oi un pAlAmar, miel, de

suflete.
Vite : 51 bol i vacT, i i cal,

proprietar.
Locuitorif improprietAritI ati
104 hect., 55 arif pAmint.

55 oI oi 31 porcI.
LocultoriI posea 76 stupI cu
albine.

in jud. Botooani,
pl. Cooula, aoezat in valea CerbAtoarea pe coasta de E. a dealuluI PetrAria si in partea de N.
a com. Deleni.

Slobozia, sat,

www.dacoromanica.ro

lemn, fAcutl la 1823 de fostul

Drum principal, este acel ce

duce prin Luncavita la Mamornita.
Hotarele mooiel sunt cu : BudaMare, Luncavita, PAsatul si Godineoti.
Slobozia, sat, pe mooia Cu acelaoI

SLOBOZIA

440

SLOBOZTA

nume, com. Cordareni, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.

riul Ialomita sunt dota podurT

plutitoare de lemn si podul de

Are o populatie de 402 su-

fer al linia ferate. La 5 kil.

spre N. este lacul Amara, cu

flete si o biserica, facuta de locuitorI in 1843.

apa minerala.

Slobozia, alza: de resedinta al

Slobozia, sat, spre S.-V. de satul

com. Slobozia, jud. Gorj, pl.

si com. Voinesti, pl. Stavnicul,

jud. Iasi, situat pe coasta de
V. a dealuluI Voinesti si pe Valea-Stavnicula. Are o populatie
de 562 locuitorI, parte RominT,

Ocolul.

Are o suprafata de 540 hect.,

Cu o populatie de 85 familiI, sal
404 suflete.
Locuitorii posea.: 35 plugurI,

parte UngurI si parte TiganT lin-

35 case cu bol; 20 stupI ; 3 carute cu caT ; 174 vite marI cor-

gurarI, l'aesT.

nute, 9 bivolI, 96 a, 17 cal si

Voinesti si este proprietatea familia Negruti.

73 rimAtori.

Satul face parte din mosia

un preot si un cintaret ; o scoala ;

LocuitoriT posea : 308 vite

marI cornute, 115 ol, 36 cal si

4 morI, din care una sistema-

50 rimatorI.

Are: o biserica de lemn, cu

tia pe apa usita ; 7 fintinT si

Slobozia (Bfilteni), sat, facind
parte din com. rur. Slobozia-

4 circiumI.

Slobozia, sat, in jud. Ialomita,

pl. lalomita-Balta, pendinte de
com. cu acelasT nume, situat pe

malul sting al Aula Ialomita,

pe un teren jos, aproape de nivelul riulul Ialomita. In fata sa-

Clinceni, pl. Sabarul, jud. Ilfov,

situat la V. de Bucuresti, intre

riul Rastoaca si riul Ciorogirla,
pe o coasta mica careia locuitoril iT zic Muchia-Sabaruld.
Ad i e resedinta primaria*.

pendinte de manastire Cimpulung.

Slobozia,

in jud. Neamtu,

sal,

pl. Bistrita, com. Rosnovul, situat pe stinga piriuluT Cracaul.

Are o populatie de 180 familii;
o biserica, deservita de 1 preot
2 dascalf ; o scoala.

Slobozia, catun, gendinte de com.

Baltati, pl. Mijlocul, jud. Olt,

situat in centru, In apropiere

de cat. Margineni si Baltati, cu
care formeaza o com., pe girla
Plapcea si Valea-Diculd. Are o

scoala si o biseric, clddita la

1820 si rezidita la 1862.

Slobozia, sat, fcind parte din

com. rur. Poiana, jud. si pl.
Prahova. Are o populatie de
i6o locuitorI; o biserica, fondat

de Mihail Cantacuzino, ca metoh al manastireI Sinaia.

Slobozia, cdtun, facind parte din

com. urb. ampina, jud. si pl.
Prahova. Are o populatie de

tuld, spre S., se inalta coasta

Se intinde pe o suprafata de

aproape verticall a cimpuld Bdragan, de care se desparte de ria.

909 hect., cu o populatie de

In partea de V. este capul

Are o biserica, cu hramul sf.

Haralambie, deservita de 2 preotT si 2 cintaretI ; o scoala.

pl. Racaciuni, com. Copacesti,

situat pe lunca TrotusuluT, in
fata Copacestilor.

In raionul cat. mal sunt : 2

mori ea n'a, I zalhana, 1 masilla de treerat cu aburI, 1 helesteri, I pod.
Comerciul se face de 1 cir-

flete ; o biserica, cu hramul S-tiI

VoevozT (parohia Urechesti).

linieI ferate Slobozia-Calarasi si

linga statie se afla o mare cazarina.

Ala este resedinta primaria,

a judecatoria ocoluld alarasi

si a subprefecturii plasir IalomitaBalta.

Slobozia,

749 locuitorT.

Se fac treI tirgurT anuale: la

23 Aprilie, la Inaltare si la 24

ciumar si 1 hangia.

Iunie.

320 si al celor mici, de 628.

Numarul vitelor marI e de

Are o populatie de 586 familiI ; o scoala ;

Slobozia,

o manastire,

cu tra preotI,

un

diacon si da cintareti; un oficiil

telegrafie postal.
LocuitoriT posea : 720 ca,
120 bol, 7000 oi, 15 capre, 22
bivolI, 7 asid si 500 porcI.
Prin sat este o osea si peste

Slobozia,

63 locuitorI.
ceitun,

in jud. Putna,

Are o populatie de 150 su-

Slobozia,

sat, O resedinta com.

cu acelasI nume, jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., asezat in partea de N. a comuneT, pe malul
drept al piriuld Slimnicul. Are

facind parte din

o intindere de 60 hect. cu o

com. rur. B Re ni-Ungureni, plaiul

populatie de 273 familiI, sati

973 suflete ; o biserica cu I
preot, I cintaret si un paracli-

sat,

laimbovita, jud. Muscel.

Are o populatie de 337 locuitorl ; o biserica, fondata de

logofatul N. tefanescu.
LocuitoriT, fostI clacasI, s'ati
improprietarit pe mosia statuluI,

www.dacoromanica.ro

ser ; o scoala.

Slobozia,

sat,

In jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Boghicea, spre

SLOBOZIA

441

S.-E. de satul Boghicea si la

ce darT ; dindu-le o jurisdictiune

2250 ni. de el. Are 171 familiT

si o biserica catolica de vA1A-

speciall care le garanta pacea

si nesupararea pe locul unde

tucT.

asezat;invoindu-le libertatea
cultuluf si a limbeT. (tNotite despre Slobozif,, de V. A. Urechid,
Bucurestr, 1888).

Slobozia, sat, pe mosia Stolniceni, jud. Suceava, com. Lespezile, asezat pe un deal.
Vatra satuluT ocupa I 11/2 ale,
Cu o populatie de 376 locuitorT.

Slobozia, alta' numire a satuiza Brdtulesti, comuna Corodul,

pl. Nicoresti, jud. Tecucia. In

Rominia sunt mar multe sate
cu aceasta numire. Slobozia
eraa satele al caror locuitorT,
ca sa vie in Tara, se scuteaa de
birurT

i obligatiunile in genere

impuse pdmintenilor. Aceste slo-

boza se faceaa la inceput ara

formalitatile pe care le gdsim
mar tirzia.
Din secolul al XV-lea infiintarea une sloboziT fu considerata

SLOBOZIA-BLANEASA

gat altele, asa el la 1865 manastirea mal avea 13 mosiT si

2 metoace mandstirea Apostolache, din jud. Buzaa i Cuiburile, din jud. Ialomita.

Vechia manastire, zidita de

Mateiti-Basarab, fiind in ruina, s'a

darimat si in locul el s'a zidit la

Slobozia, sat, jud. Vasluia, com.

Ipatele, pl. Funduri, la i kil.

spre N.-V. de satul Ipatele,

despartit de acesta pi-in dealul
Mijloacele.

E situat pe coasta de V. a

1840 o alta. biserica, cu fondurile

manastireT, de egumenul Gavrila.

In biserica azT in finta se afla

zugravit Mateiri-Basarab si Pos
telnicul Enache, tinind pe miinT
o biserica.

dealuluT Osoiul, pe o suprafata

de 644 hect. Are o populatie

de 54 familif saa 280 suflete,

Slobozia, stalie de a'r.-d.1., jud.

Ialomita, pl. ampul, com. Slo-

locuitorT RominT, improprietaritT

bozia, pe unja Ciulnita - Slobozia, pusa in circulatie la 20 Sep-

dupa legea rurall.

Prin partea de V. a satuluT
trece piriul Gelna.
Vite : 75 vite marT cornute,
19 cal, 40 oT, 15 rimatorT. Loc.

posea 50 stupT.

tembrie 1887. Se afla la 16,7

kil. de Ciulnita. Inaltimea d'asupra nivelului M5.reT de 19'11,57.

Venitul acesteI statiT pe anul

1896 a fost de 231804 leT.

Slobozia (Vatra Schitului

ca o chestiune de stat.
Din acest timp, pentru infiintarea uner slobozif, nu era de
ajuns ca cine-va O. alba o mosie stearpa,. o siliste vechie
sa se invoiasca Cu locuitoriI de
peste hotare, ca sa-i aduca spre
a popula ocina, silistea, etc. ;
mar trebuia inainte de toate un
hrisov domnesc, autorizind in-

Slobozia, vechtemdmistire, azI biseria de mir, In jud. Ialomita, pl.

Ialomita-Balta, pe tarmul sting
al riuluT Ialomita.
Din hrisovul luT Antonia-Voe-

fiintarea slobozieT. Colonizar de

Caragea, pe mosia domneasca

daruita acestuia de Alexandru
IliasI. Manastirea a fost intretinota i reparan din evlavia mal

Slobozia-Blneasa, sati Odaia,

sat, facind parte din com. Negrilesti, pl. Nicoresti, jud. Te-

multor particularT pana la 1647,

cind Mateia-Basarab, daruind' o
cu mosia Sardteni, din acest ju-

Are populatie de 190 suflete;

4 circiumi.

acestea nu se faceaa numaT pe

mosif particulare, ci si in jurul
manastirilor, din poslujnicT saa
oameni de servida al manastirilor.
Colonistir erail LesT, RusT,
Cazad, Unguri, TurcI, SirbT, BulgarT, Muntend pentru Moldova
si MoldovenT pentru Muntenia.

Coloniile mal aveaa i scopul

rechemareT in patrie a locuitorilor ernigratT din cauza navalirilor sail altor imprejurArT grave.

Slobozlile se faceaa cu aceste

condition!: scutind pe un mimar de anT pe slobozenI de orT-

mo,rie a statuluT, jud.

Olt, fosta pendinte de Episcopia
Arges.

vod cu anul 71761 din al luT Con-

Slobozia-Bneasa, sat, in jud.

stantin Brincoveanu, din 7217,

se vede el aceasta manastire a

Covurluia, pl. Prutul. Are o populatie de 34 familii, si o bise-

fost fondata in zilele luT Alexandru IliasT, de postelnicul Enache

rica.

det, a zidit-o din temelie si a

cuela.

Prin sat trece soseaua Tecucia-Birlad, dupa ce strabate sa-

infrumusetat-o, fiind surpata in

unele partl. La sfintirea noueT

lul Tiganqti, pe malul sting al

manastirT a asistat Mateia-Basarab i Doamna, iar serviciul sfintireT s'a oficiat de Patriarhul din
Constantinopol, inconjurat de
500 preotT.

Are o suprafata de 286 hect.

din care locuitoriT fostI clacasr,
improprietaritT la 1864 pe mosia d luT Giurgea, stapinesc 140
hect. si 75 ariT.
LocuitoriT posea: 15 plugurr

Pe lingA donatiile facute de

Mateia-Basarab, s'a mal ado-

BirladuluT.

de fier i 'o de lemn.

56

66546. Nardo Dlollonar Geoprojto. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

SLOBOZ I A-CIORXSTI

Slobozia-Ciorti, com. rur., in

jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.,
pe riul Rimna, asezata in partea

de N. a jud., la 33 kil. spre

N.-E. de orasul R.-SArat si in
partea de E. a plasir, la 12 kil.
spre N.-E. de com. PlAinesti,

SLOBOZIA-CONA CHI

442

S'a infiintat la 1812 de locuitorT

prin staruinta propr. Scarlat
Gradisteanu. Mar inainte era
suhat.
Se margineste la ,N. cu com.
Filipesti, la E. cu com. Batogul,

si la 14 kil. de Bucuresti, intre

riut Rastoaca i Ciorogirla. Sta

in legatura cu com. Virtejul

Domnesti, prin sosele vecinale.
Se compune din satele : Clinceni, Olteni, .Ordoreanu si Slo-

la V. cu Ulmul, la N.-V. cu

bozia, cu o populatie de 1981

resedinta plasir.
Se invecineste cu com.: Risipiti la 6 kil., Gologanul la 8 kil.,

Surdila-Gaiseanca si la S.-E. cu
com. Fleasca.
Are o suprafata de 2500 hect,

Obilesti la to kil., Golesti la II

Cu o populatie de 706 suflete;

biserica, cu hramul Sf. Nicolae, infiintata la 1846 de Tache
Falcoianu, deservita de I preot
2 cintaretr; o scoala mixta,
infiintatA la 856; 4 morT.
La i kil. spre E. se afla gara

locuitorr, locuind in 416 case.

Are 3 bisericr (la Clinceni,
Ordoreanu i Slobozia) ; iscoala
mixta; 2 morT cu apa. ; i zal-

kil.

Se margineste la N. cu Risipiti ; la E., cu Gologanul ; la

V., cu Obilesti si la S., cu Golesti.

Riul Rimna o uda prin mijloc, de la S.-V. la N.-E.

E formata din catunele : Ciorasti, la N., resedinta ; Silistea,
spre S. E.; Armeni, spre S.-V.;
Oreavul la S.; Dumitreni, filtre

aceste doua din urma.

Ciresul. De la cantonul 116 al C.

F. in N. comuner porneste o

gurT :

sosea comunala spre S.-V. pe

309 care si carute: 259 cu bol*

si 50 cu cal; 167 cal si Tepe, 2
armasarT, 531 boT, 197 vacT si
vitei, 16 taurl, 7 bivoll, 136 bivolite, 75 capre, 94 porcT, 979

Valea-Fleasca, trece Calmatuiul,

apor printre Scarlatesti i Fleasca

Are o suprafata de 18183

d in drumul Fleasca-Dudescu.
Drumuti : la Batogul, spre
N.-E. (8 kil.) ; la Fleasca, spre S.
(3 kil.); la Ulmul, spre E. (3 kil.);

Domnulur, zidita la 1863, reparata in 1879, deservita de 2

preotr si t chitare% ; o scoala

la Filipesti, spre N. (17 kil.) ;

la BrAila, spre N.-E. (6o kil.).

mixta, infiintata in 1884; II eh-ci umr.

Locuitorir posea : 420 plugurr, 6 masinT de semana% 2

de treerat si 12 de secerat ;

masina de treerat cu

aburr; i helesteti ; 3 podurr statatoare.

Budgetul com. e la veniturT
de 6757 ler si la cheltuelT, de
6712 lel.
LocuitoriT posea.: 296 plu-

hect. cu o populatie de392 familiT, sati 1664 suflete ; o biserica., hramul Adormirea-Maicer-

hana ; i

Slobozia-Cirewl, sat, j ud. Braila,

com. cu acelasT nume, situat pe
tarmul sting al piriulur Calma-

254 Cu bol, 42 cu cal ;

or.

Comerciul se face de 5 circiumarr si

hangiu.

Slobozia-Conachi, com. rur., in

jud. Covurluiti, pl. Siretul, a
carel numire vine de la marele
logoat al Moldover si poet Con
stantin Conachi, intemeietorul

tull, la 6o kil. spre S.-V. de

satulur cu acelasT nume. E asezata

704 bol, 433 vacT, 188 bivolT,

147 bivolite, 228 viter, 170 cal,

orasul BrAila. S'a infiintat la

pe valea Piriulur-Suhuluiulur, la
35 kil. de Galati.

222 Tepe, 62 magarr, 3189 or

si 350 rimatorr.
Calle de comunicatie sunt:
catea ferata isoseaua nationalA
Rimnicul-Focsani, la V.; apor
drumurile : spre Focsani, spre

Locuitorir ir zic i BAligosul.

Se marginete la E. cu teri-

Arco suprafatA de 77 pogoane ;

populatie de 706 locuitorr;

toriul satutur com. Negri (com.

Tulucesti), la S. cu com. Inde-

o scoala mixta, infiintata. la 1865;

pendenta si Piscul, la V. cu com.

biserica, cladita la 1846 de

fostul proprietar Falcoianu, cu
preot, 1 cintaret si I paracliser ; 5 circiumr; o lipscanie,
3 morT de vira si o moara cu

Tudor Vladimires.cu (jud. Tecuciti), de care e despartita prin

piriul Gerul, si la N. cu Pechea.
E format din doul catune :

aburi.

Cuza-Voda; india s'a format din

fosti clacasT improprietaritT la

Golesti
Gara - Cotesti (4 kil.),
PlAinesti, Bogza-Voetinul si R.Sarat.

Budgetul com. e la veniturl

de 16082 leT, 53 banT si la chel-

tuelr, de 8593 le, 65 banT.

1818.

Vite: 430 car, 4 asinI, 840

vite cornute, 3370 or, 2 capre
220 rimatorT.

Slob ozia-Cirewl, com. rur., jud.

Braila, pl. Ianca, situata pe matul sting al piriulul Calmatuiul.

Slobozia-Clinceni, com. rur.,j ud.

Ilfov, pl. Sabarul, situata la V.

www.dacoromanica.ro

Stobozia-Conachi, resedinta,

1864 si a doua din insurater,

improprietaritT la 1879.
Are o suprafata de 7971 hect. ;

o populatie de 1755 locuitorr;

o biserica, cu hramul Sf. Treime,

SLOBOZIA-CONACHI

SLOBOZIA-LUNCANI

443

zidita intre anT 1814-18, de

Comerciul se face de 3 circiu-

fostulproprietar al moler, Const.

marr.

Conachi, reparata de locuitorr

la 1873 si care formeaza o parohie cu I preot paroh si 2 cin-

Satul comunica cu catunele

din vecinatate prin soseaua comunala ce vine pe malul sting
al Birladulur, de la Negrilesti,
si duce la Talpigi.

tAreti ; 2 scolr mixte ; 8 ctrciumr.

Teritoriul com. e udat de trel

piraie: Gerul, Suhuluiul si Lozova.

Atit spre V. eh i spre E. se

Slobozia-de-Jos, sat, facind parte

afla dealurT cu teren foarte acci-

din com. Stanisesti, pl. Stani-

den tat.

sesti,jud. Tecucit1, situat pe malul

Spre E. com. mar cu seama

se afla dealurr ripoase, continind
pietri i piatra de constructiune.

ce se exploateaza de judet.
Locuitorir poseda : 220 plugurr; 2049 vite marr cornute,
377 cal si Tepe, 1466 or si capre.
Veniturile com. se urca la 5886
le! si cheltuelile, la 5841 ler, 11
banT.

harnicul Hristodor, fost proprie-

Oliese 443 hect.

tar, refacuta in 1856 si 1874,

deservita de 2 preotT si I clntaret ; o scoala.
Locuitorir posea : I 8o plugurr, i moara cu abur); 6 masinT de semanat, 2 de secerat,
2 de treerat ; 313 bol, 94 vacT,

Slobozia - de- Sus, sat, facind

parte din com. Stanisesti, pl.
Stanisesti, jud. Tecuch1, situat pe

jud. Covurluiti, cu o populatie

de 1118 suflete, o biseric si o

tea de N.
Are o scoal si o biserica,

scoala.

zidita In 1838 de Nichifor Papadopol.

mar ales din judetele Braila,

Rimnicul-Sarat i Ialomita.

Se numeste de locuitorr

prin mijloc, de la N. la S. Mar

are heleteul Slobozia Galbenul.

cuitorT, fostr clacasT, carT sta-

prin coltul de jos a satulur, la

Ro minr veni ti de din colo de Siret,

Prlii (jud. Buz5.0).

Piriul Valea-Boulur, cu afluentir Valea.Helesteulur, Costeiul i Valea-Dobrotesti, o uda

Are o suprafata de 3386 hect.,

cu o populatie de 547 locuitorT;
o biserica, cu hramul sfintir

sat, i resedinta comunel cu acelasT nume,

S'a infiintat intre anir 1800

--i8 ro de Constantin Conachi,
fostul proprietar al mosier, poet
insemnat si mare logoat al Moldover ; lar locultoril sal sunt

la E. cu Amara si la V. cu

sting al Dobrotforulur, la 51/2

kil. de Stanisesti.
Teritoriul satulur. e de 1144
hect., cu o populatie de 420 lo-

Valea-Dobrotforulur, care trece

Slobozia-Conachi,

kil.; Jirlaul, la 7 kil.; Amara, la

7 kil.
Se margineste la N. cu com.
Balaceanul, la S. cu Galbenul,

7 kil, de resedinta com., In par-

Voivozr, zidita in 1837 de pa-

120 caI, 8i Tepe, 7 magarr, 1855

or, 5 capre, 209 rimatorT.

Budgetul comuner e la veniturr de 3075 ler, lar la cheltuelr,

de 2819 ler.

Calle de comunicatie sunt :

Slobozia - DobrovatuluI,

sat,

In jud. Iasi, pl. Codrul, com.

Ciurea, situat spre S.-E. de satul Ciurea, dincolo de padurea
Birnova, In codrul Dobrovatulur, pe podisul dealulur Bordea.

drumul Rimnicul Faurel ce trece prin comuna; drumurile spre

Drog, spre Amara-Baila-Alba.

Slobozia-Hnesti, sat, judetul

Doroholt1, situat pe mosia HA-

nesti si pe laturea sting a pi-

Are o populatie de 295 locuitorr; o biserica si o scoala.

Vite: 295 vite mar! cornute,

riulur Baseul, in fata satulur HAnesti-Vechr. S'a infiintat in 1871

tului, de 1002 hect., 37 ariT, in

6 oi, 33 cal* si 46 rimatorr.

din diferite par!.

com. cu acelasT nume, pl. Siretul,

jud. Covurluiti.

Slobozia-Galbenul, com. rur.,

Slobozia-Corni, sat, fcind parte

in jud. R.-Sarat, pl. Rimniculd.-j., pe piriul Galbenul, asezata

Placinta.

Slobozia-Conachi, mofie a sta-

din com. Negrilesti, pl. Nicoresti,

jud. Tecuciti, asezat pe dealul cu

acelasT nume, la 3 kil, de resedinta comuner, spre N.

Teritoriul satulur este de 301
hect., cu o populatie de 213 locuitorT, fosa clacasT si Improprietaritt la 1864.

de N. Pilat, cu oamenT adunatI

Are x86 locuitorT.

In

partea de S. a judetulur, la

24 kil. spre S.-E. de orasul Rimnicul-Sarat, si in partea de mijloc a plasir, la -7 kil. spre S.E. de com. Balaceanul, resedinta
plaser.

Se invecineste cu com. Galbenul, la 3 kil.; Drogul, la 7

www.dacoromanica.ro

Slobozia - Luncani, com. rur.,

jud. Bacaa, pl. TazlAul d.-s., asezata pe valea piriulur Trebisul,
in cursul sail superior.
Se compune din 5 catune :
Slobozia-Luncani sa Podisul,
Dubasul, cite trele in
vale; l'Upa-Tepe'

Marginenl-

Luncani, pe un deal de lingd

Grigoreni (com Scorteni).

SLOHOZIA-LUNCANI

SLOBOZIA-ANDRA

444

Se margineste la E. cu com.
Luncani, la N. cu com. Buda,
la S. cu com. Nadisa.
Are o populatie de 671 locuitorT si o biserica, cladita la

zata in partea de mijloc a judetuluT, la 22 kil. spre N.-E. de

orasul 12.1mnicul-Sdrat, si in par-

tea de V. a plasiT, la 18 kil. spre

Locuitoril posea.: 8 plugurT

16 care cu boT, 2 plugurT si

6 carute cu cal; 90 vite marT

cornute, 60 01 si 30 cal.

S.-V. de Maicanesti, resedinta

Slobozia-MIndra, com. rur., in

anul 1845.

Dupa legea rumia din t 864,

la 25 locuitorI s'aa dat 67 fald
pamint in Improprietarire.
Budgetul comuna e la veniturT de leT 4138, banT 43, si la
cheltuelT, de leT 1506, banl 65.
Intinderea teritoriuluT comuneT este de 1573 hect., din care

padurile ocupa o suprafata de

205 hect. si viile, 12,85 hect.
LocuitoriT poseda : 25 caT,
275 vite marl cornute, 33 pord,

Se invecineste cu comunele :
Ciorasti, la 2 kil. ; Balesti, la 7

jud. Teleorman, pl. Calmatuiul,

la extremitatea despre V., situ-

kil. ; Nicolesti, la 8 kil., si Pu-

at pe valea SiuluI

esti, la 9 kil.

pe coasta dealulur din sano.

Se margineste la N. cu MArtinesti ; la S., Cu Ciorasti; la E.cu Gulianca si la V., cu Balesti.

OltuluT.

asezata

Se invecineste la N. cu com.
Elisabeta ; la S., cu Uda-Cloco-

Rtul Rimnicul-Sarat o uda

prin mijloc, de la S. la N.; la

ciovul ;

V. e Lacul-Negru.
E compusa din catunele Sto-

lunca OltuluT.
Teritoriul com. ocupa aproape

la E., Cu mosia statu-

luf Cu acelasl nume, si la V., cu

bozia-Mihalceni, resedinta, la S.,

6600 hect., Cu o populatie de

44 oI ; 54 stupI cu albine.
Slobozia-Luncani se afla pe

si Salda, la N.

1772 locuitorT, din care 241 improprietaritT.

calea judeteana Bacaa-Moinesti,

stinga luT, la 16 kil. de Bula,

Cu o populatie de 215 familiT,

sati 844 suflete; o biserica, cu

la to kil.

hramul SfintiT VoevozT Mihail

purile eT, are o intindere aproximativ de 4500 hect., izlaz, li-

de com. Buda ; 2 kil, de com.

Luncani ; 12 kil. de com. Scor-

Gavril, zidita la 1832 de locultor!; o scoall mixta.

vezl, locuri de pasune

hect. padure.

teni, resedinta piase.

Cea mal apropiata statie de

398 bol, 402 vacI, 120 cal, 110

115 hect.

LocuitoriT posea : 321 cal,

1079 vite Mari cornute, 3243

flete si o biserica, zidita la 1845.

Vite : II cal, 124 vite marl
cornute i 14 pord,

Tepe, 514 oT, 2 capre, too

matorl.
Calle de comunicatie sunt drumurile vecinale: spre MartinestiObilesti ; spre Rimniceni-Maicanesti; spre Gulianca ; spre Balesti -Bogza -Sihlele -Plainesti ; spre
Blesti-Voetinul-Rtamicul- Sarat ;
spre Ciorasti-NicoIesti.

Slobozia-MieluluI, sat, jud. Ba-

Slobozia-Mihalceni, sat si re-

cinale cu com. Uda-Clocociovul

cau, pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, situat pe stinga TazlauluI-

sedinta com. cu acelasT nume,

jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j.,
asezat la N. comuneT, pe malul
drept al riuluT Rimnicul-Sarat.
Are o suprafata. de 6o hect., cu

la S. si Elizabeta la N.
Pe de asupra comuneT trece

capitala districtuluT ;

drum de fer este Girleni, la 8 kil.

Slobozia-Luncani saa Podiul, sat, jud. Bacan, pl. Tazsituat pe Trebisul.

Are o populatie de 277 su-

Are o suprafata de 2728 hect.,

LocuitoriT posea: 85 plugurT ;

Mosia Mindra, cu toate trui 1200

Vil sunt pe o intindere de

vite micT, 467 porcI i 13 magarT.

Are o scoall si o biserica,

deservita de 2 preotT, un cintret si un eclesiarh.
Budgetul com, e la veniturT
de 8427 lel si la cheltuell, de
7980 leT.

Este legata prin drumurl ve-

Mare, aproape de gura lul, la

4700 m. de satul Ripile.
Are o populatie de 582 suflete si o biserica, cladita de
o populatie de 720 suflete ; o bilocuitorT la 1821, deservit de
serica si o scoala.
preot si 2 cintaretr.
Vite: 21 cal, 364 vite marT Slobozia-MiluluI, sat, in partea
cornute, 30 porcI si 100 capre.
de V. a com. Poiana-CirnuluI,
pl. Crasna, jud. Vasluiti, asezat
Slobozia-Mihlceni, com. rur.,
pe valea pirluluT Pocreaca.
in jud. R.-Srat, pl. MargineaAre o suprafata de 279 hect.,
d.-j., pe Hui Rimnicul-Sarat, asecu o populatie de 294 suflete.

www.dacoromanica.ro

Brazda-luT-Novac, care in aceasta

parte are largimea de 2

In. i

adincimea cam de 50 centimetri.

Aceasta brazda la directiunea

spre com. Dorobantul, Cirligati,

si de ad mal inainte spre orasul Alexandria.

Tot aci pe deal, spre N.-E.,

se afla magura Ostra, Inlitata,
zice-se, de armatele de ocupatiune austriace.
MaT sunt prin prejurul com.

SLOBOZ1A-MOAR A

si alte mAgurl. despre com. CrinDorobantul.

geni

445

SLOBOZIA-TRASNII UL

tova, pl. Pereschivul, com. Mi-

deni, Deleni, si se compune din

reni, spre N. de satul Mireni.

stejar, fag si tela, cu o supra-

Vilceaua i platoul Comanca, ce

Slobozia-Nouk sat, cu 91 fa-

isT are inceputul din jud. Oltul.

mili', jud. Ialomita, pl. Ialomita-

Satul Mindra este din cele

mal vechT; il gAsim trecut in

fatA de 715 hect.

Are o bisericA, deservitA de
I preot si 2 cintAretT ; o scoala

Balta, situat pe loc ves, la 4

kil. spre N.-E. de satul i rese-

mixtA.

diferite hrisoave si documente,

insl numaT sub numirea de Slo-

dinta com. Slobozia.

Locuitoril posedA : 205 caT,
30 boT, 700 of i 105 porcT.

vacT,

In partea d E. a com. este

bozia.
PAnA la anul .1838 a fAcut

parte din jud. Oltul, pl. Margina ; dupA rotunjirea jud. Teleorman si Oltul, a fost trecut
la pl. CAlmAtuiul.

Slobozia-Oancea san Oneti,

sat, in jud. Covurluiti, pl. Prutul,

in valea Prutulul, la 4 kil. spre

S. de resedinta com.
Are 396 locuitorT.

S. de gara si com. Ghergani

Slobozia - Panului, sat,

porcT ;
iazurT.

220 stupT cu albine ;

PAmintul com., de naturl argilo-pIetros, are cariere insemnate, situate in pAdure spre S.V. si din care se scoate piatrA

si prund pentru sosele si constructiunT.

Slobozia-Moara, com. rur., in

jud. Dimbovita, pl. Bolintinul,
situat pe cimpie, la 8 kil. spre

LocuitoriT posedA : 359 bol si

103 caT, 948 of i I01

fAcind

parte din com. Colonesti, jud.

Ca drumurT sunt soselele comunale, parte pretruite.

Budgetul com. e la veniturT
de 4406 leT, iar la cheltuelI, de
3951 leT, 45 bar&

si in apropiere de riurile Dimbo-

Tecuciti, pl. StAnisesti, situat pe

partea dreapt a riuluI Zeletinul,

vita si Ilfovelul, de care este

la 3 kil, de resedinta com.

despArtitA printr'un pod.

Are o bisericA si o scoalA.

Are o suprafatA de 429 hect.,

Slobozia -Sihleanul, mofie, de

cu o populatie de 238 suflete.

2371 hect., jud. BrAila, ocupind

Se invecinesfe la E. cu Badana; la N., cu Podul-BArbie-

Locuitoril, fostI clAcasT, sunt

improprietAriti de la 1864.

partea de N.-E. a com. Scor-

rulul, despArtindu-se de amindota prin &tul Ilfovul ; la V.,

cu Lunguleti, de care se desparte

Slobozia-Rctul, sat, in jud.

Slobozia-erbneti, sat. VezT

BacIA, pl. Bistrita-d.-j., com.

RAcAtAul, situat in valea RAcA-

SerbInesti, sat, com. Zvorstea,

jud. Dorohoiu, pl. Berhometele.

prin riul Dimbovita, si la S., cu

Brezoaele, de care se desparte
prin loc ses.
Este asezatA lingA soseaua nationa15. Bucuresti-Pitesti.

tAul.

Are o populatie de 126 locultor), care pose& 3 cal, 87

vite marl cornute, 9 capre
i6 porcI.

Slobozia-Movilel, sat, Cu 42 fajud. Covurluiti, pl. Siretul,

com. Tulucesti.

Slobozia-MuscaluluI san Cacaina, sat, pe mosia Broscluti,

Slobozia-SecAtura, com. rur.,

in. jud. Botosani, pl. Cosula, situatA in partea de V. a plAseT,
pe un teritori deluros i a6operit
Cu pAdurT.

jud. Doroholii, pl. Cosula, com.

Se compune din satul Slo-

cu acelasT nume. Are 146 suflete si e intemeiat de C. Pla-

bozia-SecAtura sati Oniaga, avind

gino.

o suprafat5. de 2176 hect. si o

populatie de 245 familiT, sai1

Slobozia-Negrea, mofie parti-

1021 suflete.
ToatA partea de S. si V. a com.

cular, in suprafatA de 416 fld,

jud. TecuciA, pl. Birladul, com.

este acoperit de pAdurl, care

sunt o continuare a intinsuluT

CAlmAtuiul.

masiv ce acoperA comunele Po-

Slobozia-Nical, sat, in jud. Tu-

tarul-Nott.

iana-LungA, Tudora, Cristesti,

Cosula, Storesti, FlAminzi, RA-

www.dacoromanica.ro

Slobozia-Trsnitul, com. rur.,

la extremitatea de N. E. a p1AseT Teleorman, jud. Teleorman,
compusA din 2 cAtune : Purclreni i Dobreni, cu o populatie
de 1546 suflete.
LocuitorI improprietAriv la

1864 sunt 243, pe o intindere

de aproape 60o hect.
Are o scoalA si 2 bisericT, de-

servite de 2 preotT si 4 cintlretT.

Vite : 1238 vite marT cornute,

296 cal, 5505 oT, II capre si

412 por&
Budgetul com. e la veniturT
de 6226 leT, 79 banT, iar la chel-

tueli, de 4535 lel.

Comuna Slobozia-TrAsnitul

sunt legate intre

dinsele prin sosele vecinale ; lar
cAtunele el

SLOBOZIA-UMBRXRESTI

spre cat. Popeti comunica cu

oseaua judeteana AlexandriaPiteti, pe o distanta de
kil.

La extremitatea despre S.
este magura, importanta prin
inaltimea eI, carda locuitorif
zic Magura-Dobrenilor.

Slonul, proprietate a EforieT Spitalelor Civile din Bucuregi, fosta

pendinte de biserica Coltea, jud.
Prahova, pl. Teleajenul, com.

intindere de 835
hect., din care 637 hect. suCeraul, in

prafata. impadurita i 198 hect.

pamint cultivabil i finete.

cu curtI intarite, unde se re-

Calmatuiul.

fugeati calatoriI i locuitorir in

vremurI grele.

Comuna s'a infiintat pe la

1834 din locuitorr venitI de la
Albota i se numqte cSlujitoriv
pentru e multI dintre locuitorl
faceati servicial de dorobantI

Slonul-de-Piatr, loc izolat la

jud. Tecuci, pl. Birladul, la 3

poalele munteluI Zamura, jud.

Prahova. Ad era in secolul tre-

Umbrareti propri ziT.

Are o populatie de 340 suflete ;
o coala ; o biserica, cu hramul
S tii VoevozI, zidita de locuitorI
in 1866.

cut cel mal renumit han, pe

Se zice c acest han a fost

Slobozia-Ventura saa Vinturoaia, sat, in jud. Covurluia,

pl. Siretul, com. Cuca. Are 63
familiI i o biserica.

construit in secolul al XVI-lea,

i ca ar fi fost darimat de Turci
In razboiul contra Austriacilor
din 1788.

Slobozia - Vidracu, ciitun, in

SlOptul sau HrpInul, munte,

jud. Putna, pl. Girlele, com. Pasituat pe oseaua Focani-

pe moia Barca, com. Madeiul,

Odobeti, pe Milcov, la 2 ceasurI de Focpni.

Are o populatie de 125 suflete i o biserica filiala.

Slobozia-Vrjitoarea, proprietate a Eforid Spitalelor Civile

din Bucure0, fosa pendinte
de manastirea Sinaia, jud.
pl. Prahova, com. Poiana, in
intindere de 260 hect., din care
x39 hect. suprafata impadurita
121 hect. pamint arabil
finete.

Slonul, sat, facind parte din com.

rur. Cerau1, jud. Prahova, pl.

Teleajenul. Are o populatie de
312 locuitorl ; o biserica, zidita
de locuitori la 1879, deservita

de i preot.
In raionul catunuluI este un

izvor Cu apa, ce contine pucioasA in mare cantitate.

DrumurI : la Filiul, spre N.-E.,

peste viroaga Puturosul, apoI

peste podul de pe Calmatuiul
la S. de Filiul (4 kil.) ; la Insu-

valea Prahovd. Dupa urmele ce

se mar vAd i azT, trebue O. fi
fost o cladire mare i masiva,

cind parte din com. UmbrAre0,

wzat pe partea stinga a riuluI

Birladul, care Il desparte de

taurT, 230 vitd, .666 cal, 3370

oI i 212 rimatorI.

ratel, spre E., prin cat. Caragica

(ti kil.) ; la Tatarul, spre S., pe
linga movila Ulmul (13 kil.) ; la
gara Dudescul, spre S.-V. ; la
com. Dudescul, spre V. (4 kil.) ;
la Batogul, spre N.-V., peste apa
Calmatuiul (I0 kil.). Sunt 2 podur1 pe drumul intre SlujitoriAlboteti i Filiul, unul peste viroaga Puturosul i cel-l'alt peste

Slobozia-Umbrreti, sat, fa-

kil, de rqedinta pl4eI

SOCARICIUL

448

jud. Suceava, avind 1689,6 m.

altitudine.

Slujitori-Alboteti (Zavoaia),
com. rur., jud. BrAila, wzata
pe partea dreapta a viroageI
Puturosul.

Se marginete la E. cu Insuratei ; la V., cu Dudescul ;

la N.-E., cu Filiul ; la N., cu
Ioneti-Berleti i la S., cu TAtarul.

Are forma unuI trapez regulat. Suprafata comuneI este de

9000 hectare, cu o populatie de
1204 suflete.
LocuitorI improprietaritI sunt
105.

Are i biserica, fondata la

1873 de locuitorI, deservita de
preot, i cintaret i i paracliser ; I coala ; 7 circiumI; 3

brutariI; i moara cu aburI

de vint.
Vite : 649 bol', 482 yac!, 17

www.dacoromanica.ro

(slujitorI) la ispravnicia din Foc-

Slujitori-Alboteti, sat, in partea de N. a comund cu acelag

nume, jud. Braila, pe muchea
platouluI de S., la 53 kil. spre
S.-V. de ora4u1 Braila. Loc.
mal zic i Zavoaia. Vez! i Slujitori-Alboteti, com. rur.

Socariciul, com. rur., in judetul

R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., pe
011111 Valea-BouluI, aezata in

partea de S. a judetuluI, la 12
kil. spre S.-E. de orau1 RItnnicul-SArat i in partea de V.
a plad, la 5 kil. spre N.-V.
de cotn. Balaceanul, reedinta

pl4d.
Se invecinete cu com.: Costieni-Mari, la 4 kil. ; Costienid.-j., la 2 kil. ; SAlcioara, la

o kil.
Se marginqte la N. cu Costieni-d.-j. ; la N.-E., cu com. Sal-

cioara ; la S.-E., cu com. Balaceanul ; la S.-V., cu com. Costieni-MarI.

Piriul Valea-Boulta o uda. la

SOCARICIUL

N., de la V. la E., unde formeaza helesteul Socariciul ;

riul Calmatuiul o uda. la S.

Suprafata comund este de

2000 hectare.

Are o populatie de 220 familiT, sati

820 suflete ; o bise-

rica, cu hramul Sf. Nicolae, zidita in 1864, de preotul Nicolae, cu ajutorul locuitorilor, de-

servia de 2 preotI, r cintaret

si r paraclisef ; o scoal mixta,
fondata in 1874 de comuna.
COI de comunicatie sunt drumurile vecinale spre : CostieniMari gara Zoita ; spre Costienid.-j.-Baltati-R4nnicul-Sarat; spre
Balaceanul-Galbenul ; spre Ghergheasa ; spre Pirliti (jud. Buzati).

Socariciul, sat, cu 99 locuitorT,

jud. Arges, pl. Topologul, facind

parte din com. rur. Corbi-Mangureni.

Socea, com. rur., situata in centrul si cam spre S. plaseI Bistrita, jud. Neamtu, pe terenurile
dintre ramura munteluT Dragvel,

catre E., in spre valea riuluI

Bistrita. Se margineste la N.

447

tunul izolat al citor-va lingurarT,

ce stati retrasI in adlncatura

muntilor, pe drumul ce duce

de la satul Vadurelele la Tasaul, la locul unde se intilnesc
piriiasele Linguri i Dragva.

Are o populatie de 1203 suflete; 2 bisericI, deservite de

2 preotI si 3 eclisiarcI; o scoa15.;
o moara pe apa piriuluT
Comunicatia cu satele vecine

se face prin drumurile comunale : Socea-Vadurelele-Cindesti,

Socea-Socea-d.-s.-Radiul, Vadurelele-Belcesti-Betesti, si Vadurelele-Tazlaul.

Socea-d.-j., sat, in jud. Neamtu,

pl. Bistrita, com. Socea.
Are o intindere de 429 hect.
cu o populatiune de 185 familiT
sati 370 suflete ; i biserica, cu
preot i 2 dascalf.
Aci se afl resedinta comuna

Socea-d.-s., sat, In jud. Neamtu,

pl. Bistrita.
Are o intindere de 514 hect.,
8o aril, cu o populatie de 280
suflete.

cu com. Radiul, de care se Soceni, sat, jud. Dolj, pl. Ama-

SOCETUI.

de T.-MAgurele. E impartita in

dota catune: Socetul (Neaga)

Mindra.

Se invecineste la E. cu com.
Baltati; la V., cu cimpia Bolanula spre com. Valeni din jud.
Olt ; la S., cu acelasT cimpie spre

com. Mihaesti.d.-j., tot din jud.

Olt. si la N., cu lunca Vezif

pgdurile de pe clima, care o

separa de com. Didesti.
Teritoriul comund este strabatut de mal multe vilcele, lar
valea BratcovuluI o separa de
mosia BA4ati. 12.?ul Vedea curge

de la V. spre E. si un alt curs

de apa, Ciobintdul, trece in partea stinga a riulul Vedea.
Teritoriul com , dimpreuna cu

mosia statului, ocupa o suprafata de aproape 2500 hect., cu

o populatie de 1590 suflete.
Locuitorif improprietaritT sunt

239 pe 805 hect. Din cat.

dra s'ati maT improprietarit, in
anul 1879, 15 locuitori pe 125
hect.

Are o scoala mixta ; o bise-

rica, cu I preot,

I cintaret si
paracliser ; o moara cu aburI.
Vite : 599 vite marT cornute,

269 cal, 34 magarT, 3000 oT,

65 capre i 225 pord.

desparte prin muntiT Iurcani (In

parte), la V. cu com. Taslaul,

radia, com. Talpasul, situat pe

Dealul-MuereI, la i i/2 kil. de

Budgetul comuneT este de leT

de care se desparte prin muntele DrageI (DragveI), la S. cu

Talpasul, catun de resedinta si

5546 la veniturT si de !el 4940

udat in partea de V. de piriul

com. Cindesti, iar la E. cu com.

Costisa, de care se desparte prin
riul Bistrita.

Plosca.

la cheltuelT.
Cal. de comunicatiune soselele

Teritoriul com. in partea de

V. este inconjurat cu muntl si
dealurl, unde se gasesc depozite calcaroase, care sub forma
de bolovanI sunt tirite de apele

Are o populatie de 50 su-

spre com. Valeni, din jud.

Olt.

Comunicatia se face prin soseaua comunal care Il pune in

legatura. la S. cu Talpasul, lar

multe mgurT, din care insemnam : Magura Neaga, in partea

la N. eu

piriuluT Radiul, de unde locuitoriI

le culeg, pentru a extrage un

Socetul sa Neaga, com. rur.,

var de o calitate cu mult superioara aceluia din varariele de

in jud. Teleorman, pl. TirguluT,

la extremitatea de V., la hotarul

la Calul-lapa.

judetuluf Olt. E situata pe partea dreapta a riuluI Vedea, pe

Este formata din catunele :

pietruite spre com. Baltati la S.

flete ; o scoald mixta.; o biserica,

cu hramul Sf. VoevozT.

Pe teritoriul com. sunt mar

de N.-V. a comuna pe stinga

riuluT Vedea, la departare de 2
kil. de sat, serveste ca semn de
hotar futre mosiile statuluT Neaga

Merisani cu mosia Cotorga. Pe

ling aceasta magua trecea vechiul drum, ce venea despre N.-V.

Socea-d.-s., Socea-d.-j., Betesti

deal, la r5 kil. de Rosiori, 47

din jud. Olt. Magura Obaia la

Vadurelele, Impreuna cu ca-

kil. de Alexandria si 55 kil.

E. comuneT, tot semn de hotar,

www.dacoromanica.ro

SOCETUL

spre vechiul drum al Rusilor.

La S.-E. este si un lac numit

pe pfriul Soci, pe stinga piriu-

Lacul-luT-Dragne, care de ase-

HAmeiul, la 1900 m. de satul

menT este semn de hotar spre

Petresti. Are o populatie de

mosia Didesti.
Intemeerea acestuI sat se crede

a fi anterioarl secoluluT XVIII.

Despopulat, din cauza invaziunilor, mal multe zecimI de anT,

lui Dienetul, la poalele dealuluT

tana, fiica luT Alexandru LApusneanu, a fost staritA pe la 1565.

lemn, fondatA la 1790 de lo-

De la infiintarea seminariuluT,

cuitorT.

cAlugAritele a trecut la mAnAs-

436 locuitori

Vite : 14 cal, 144 vite mari

Soci, trup de sat, in jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Cirligi.

Socoalele, sat, in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Albesti, situat pe cimpul

Soci, sat, jud. Suceava, pe mosia

si in com. MiroslAvesti, asezat

BArAgan, la 3 kil. spre S.-E. de

satul Albesti.
Are o scoal mixtA.

Are o bisericA de lemn, cu

hramul Sf. Voivozi, deservit.
de I preot si doT cintdretT.
ImproprietAritT din 1864 sunt
73 pAlmasT si 27

51 fruntasl,

stdpinind 420'/2
Drumurl 'principale sunt : la

codasT,

MiroslAvesti (2400 m.), la Boureni (1600m.) si la PAscani (12

kil.).

Soci a fost sat rAzAsesc. In

1803 (SOCii rAzAsestI, aveati 140

liuzI, plAtind 704 lei bir anual,

lucrati pAmintul i aveat putin
loe. (gUricariul, vol. VII, pag.
248).

Nu sunt exacte cele afirmate

de uniT autorT de geografil,

cum el la Soci, lit judetul Suceava,"s'a intimplat lupta dintre

tefan-cel - Mare si Radu - celFrumos, luptA intimplatA la Soci

din jud. Rimnicul-S1rat. (V. A.

D. Xenopol si Gr. Tocilescu).

Socola, sat I tirgufor, in jud.

Socoleti, com. rus'., in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 58

kil, de orasul Turnul-Severin.

E formatl din satul cu acelasT nume si are o populatie de

810 locuitorI.
Locuitoril posedA : 30 plugurT, 53 care cu bol, 3 cArute
cu cal"; 12 cal, 400 vite marT
cornute, 318 rimAtorT si 460 oT.
Are o osea, care o leagl
Cu com. rur. Bresnita i Baltane ; o bisericd, cu i preot

Iasi, pl. Codrul, com. Buciumi,

cintAret.

care, impreunA cu tirgusorul TreT-

Budgetul com. e la veniturT

FintinT, formeaza un trup, pe

o intindere de 1807 hect., cu
o populatie de 156 familiT sati

de 1179 leT, iar la cheltuelY, de

663 locuitorT. Satul este asezat

Socoleti, sat, jud. Dolj, pl. Dealul-d.-s., com. Rasnicul. Are o

populatie de 350 suflete si o

pe dealurl si v, acoperite cu
i viT, care formeazA o
podgorie frumoasA.
livezT

Este resedinta comuna

Are o scoalA de bdetf, infiintatI in anul 1865; o mAnAstire, numit Socola, Cu 3 preotT,
2 cintAretT si 2 eclesiarci; o biseria, numit Schitul-luT-TAritA,
Cu 2 preotI, 2 cintAretT si

eclesiarh, si una cu i preot,

cintlret si I eclesiarh.
Vite : 68 cal, 435 vite mari

594 leT.

cu temelia de zid
trunchiul de birne, fondatA la
bisericA,

1852 de Mihaiti Cruceriti si Nicolae. Se maT numeste si Corneata.

Socoteni, sat, jud. Dolj, pl. Ama-

radia, com. Slvuta, Cu o populatie de 334 suflete.

Are o scoal mixtA si o bi-

cornute, 114 rimAtorT, 1 caprA

sericA, fondatI in 1882, cu hramul Intrarea in bisericA.

7 or.
AicT a fost seminariul fondat,

Socrujeni, sal, pe valea piriuluT

la 1803, de Mitropolitul Ve-

Drislea, in partea de N.-V. a

niamin, cu 7 clase si 200 elevI,

din care 150 bursierT, si care
de la 1885 s'a strAmutat in
IasT, din cauza ruinAreT loca-

jud. Botosani.
Are o suprafatA de 1087 hect.

luluT.

Soci, sat, jud. Baca, pl. Siretul-d.-j., com. Petresti, situat

tirea Agapia.

cornute, 67 porcI si 23 capre.

Socetul, sal, jud. Dimbovita, pl.

Ialomita, cAt. com. Bilciuresti.

pe tArmurile piriuluT Silistea, zis

Soci.
Vatra satuluT ocupA 90 flIcT
20 prdjinT, Cu o populatie de
823 suflete.

fiintatA de Domnitorul tefancel-Mare. A fost in vechime

schit de clugArite, la care Sul-

si o bisericA de

a fost repopulat pe la 1827,

stabilit ad i multI locind
cuitorT din jud. Olt, care gAseati
refugia in intinsele i secularele
pAdurT din valea VedeT.

SOCRUJENI

448

Socola, melndstire, jud. Iai, in-

www.dacoromanica.ro

cora.

oldAnesti, pl. Miletinul,

cu o populatie de 70 familiT,
saii 324 suflete ; o bisericA, cu
preot si i entaret ; i coa15.;
2 circiumI.

SOCUL

449

Vite : 137 bol si yac, 30 caT,

306 oT, 45 porcI.

LocuitoriT ail

15

stupT

Cu

albine.

Socul, ciitun, Pacind parte din

com. Brbatesti, pl. Gilortul,
jud. Gorj, situat pe malul drept

50 fruntasT, 40 palmasT si 80

ImproprietaritT sunt 136 lo-

codasT, stapinind 192 falcr, 27

cuitorT, si neimproprietaritT, 141.

prajinT.

DrumurT principale sunt : la

Sohatul, sat, Pacind parte din

Bratesti (lo kil.) si la Pascani

com. rur. cu acelasT nume, pl.

Negoesti, jud. Ilfov, situat la
S.-E. de Bucuresti.
Aci este resedinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
. 1498 hect., cu o populatie de

(4 kil.),

Sofroneti, sat, in partea de E.

a com. Borasti, pl. Funduri,
Are o suprafata cam de 5o0
jud. Vasluiti, asezat pe ses si
hect., cu o populatie de 157
udat de piriul acovatul. Are o
familiT, sati 721 suflete ; o bisuprafata de 526 hect.; o poal GilortuluT.

serica fondata in 1882, deser-

pulatie de 91 suflete ; o bise-

vita de I preot si 2 cintretT.

LocuitoriT posea : 17 plugurT,

rica acta la 1753.

Vite : 53 vite marT cornute,

14 care cu bol; 191 vite marT

15 caT, 130 oI, 12 rimtorT. Loc.

cornute, 245 oT, 152 capre, 170

posea. 20 stupT cu albine.

rimatorT, 15 caT ; 29 stupT cu

albine.
Gilortul ucla teritoriul acestuT
catun.

Comunicatia in catun se face

prin soseaua judetiana T.-JitiSpahiT-Dolj, care il leaga la N.

Cu com. Piriul-Boia, lar la S.
cu cat. sat1 de resedinta.
Mal are unja ferata T.-Ji a-Filiasi, cu statie mal apropiata la
Barbatesti.

Sodoli, sat, in partea de S.-V. a

com. TirziT, pl. Crasna, jud.
Falcia, la 5 kil. de satul de resedinta, situat pe ves, la capatul de S. al dealuluT Lohanul si

udat de piraiele Lohanul

si

Crasna.

Sodomeni, sati Flsnqeni-NoI,

sat, pe mosia si In com. Pascani, jud. Suceava, asezat pe
dealurile Bosteni, Gheorghiesti
si Ratoesti.
Vatra satuluT ocupa 503 hect.,
cu o populatie de 758 locuitorT.

Are o biserica, cu hramul Sf.

ApostolT Petru si Pavel, zidita.
in 1834 de locuitorT, ajutatT de
Ieromonahul Calistru Gheorghiu

din schitul Bratesti, deservita

de 2 preotr i 2 cintaretT.
ImproprietaritT din 1864 sunt

SOHODOLUL

1023 locuitorr.

Are o biserica, cu hramul

Schimbarea la FatA;bdeservita
si 2 cintaretT ; o
scoala mixta ; 6 circiumT.

de 2 preotT

NumArul vitelor marl e de

1117 si al celor miel, de 1297.

Sofular, sat, in jud. Constanta,

Sohatul, sati Moara-NouA, mo-

pl. Mangalia, catunul com. Agemler, situat in partea de V.

fie i perdure ale statuluT, pen-

a plaser

si

cea de N. a co-

muneT, la 4 kil. spre S.-V. de

catunul de resedinta, Agemler.
Este asezat pe valea cu acelasT

dinte de PlAtaresti, Sf. Apostolf si Stavropoleos, jud. Ilfov,

arendata, impreuna cu trupul Bel-

cicovul, Cu 28400 Id anual.

nume, la unirea sa cu valea Sohodolul sati Osebiti-Sohodolul, sat, jud. Bacail, pl. BisMusur-Cuiuc si este inchis la
N.-E. de catre dealul Chedreanu
si la S.-V. de dealul Culac-Bair.
Are o suprafata. de 835 hect.,
Cu o populatie, in maioritate
TurcT, de 69 suflete.

trita-d.-j., Com. Calugara-Mare,

asezat pe dealul cu acelasT nume,

la 2 kil. spre V. de satul CAlugara. Are o populatie de 104

locuitorT si 3 circiumT.
Vite :

Sohatul, com. rur., jud. Ilfov, pl.

Negoesti, situata. la 44 kil. spre

4 car, 140 vite mari

cornute si 37 porcT.

S.-E. de Bucuresti. Sta in legatura cu com. Indita prin o

Sohodolul sati Crihan, sat, jnd.

sosea vecinala.
Se compune din satele: Dona,

muna Osebiti-Margineni, asezat

aproape de satul Secatura, futre

Macelarul si Sohatul, cu o po-

dealurile Corhana si Cirligata.

pulatie de 1105 locuitorT.

Bacati, plasa Bistrita-d.-j., co-

Are o populatie de 217 lo-

Are o biserica, la Sohatul ;

o scoala mixta; 7 circiumI.

cuitorY si 2 circiumT.
Vite : lo caT, 68 vite marI

Vite : 702 cal si Tepe, 33 armasar)", 18 taurT, 218 boT, 319

vacT si viter, 38 bivolT, 22 bivolite, 222 porcT, I I capre i

cornute, 43 pura

1649 of.

LocuitoriT posea : 232 plugurT : 212 Cu caT, 20 cu bol ;

244 care si carute : 215 Cu cal

si 29 cu bol.

Sohodolul, di/un, al com. Pocruia, jud. Gorj, plaiul Vulcan,

In partea de N. a comuneT, si-

tuat parte pe deal, parte pe

vale.

Are o suprafata de 672 hect.,

cu o populatie de 173 familif,
67

66646. Marojo Diefionar Geografte. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

SOHODOLUL

SoLONTUL

430

sail 665 suflete ; i biserica de

lemn, cu I cintaret.

cornute, 50 rimatorT, io capre

Vite : 56 cal, 260 vite marT

cornute, 107 rimatorT, 420 oT

LocuitoriT posea : 14 plugurT si 67 care cu boT, 2 plu-

si 660 capre.

gur1 si

Comunicatia intre catun si co-

muna sa se face prin drumurT

ordinare.

si 1280 oT.

15 clrute cu cal;

50

stupi de albine.
Budgetul com, e la venituri
de 1955 lel, iar la cheltuelr, de
1947 leT.

Sohodolul, cdtun, facind parte

din com. Baia-de-Fer, jud. Gorj,
plaiul Novaci, situat la S.-E.
de Baikde Fier, pe Dealul-Mue-

reT, numit in aceasta. parte Obrejea OltetuluT.

Are o suprafata de 1300 hect.,

o populatie de 50 familiT,
sau 256 suflete; i biserica, cu
cintaret, zidita la anul 1809.
cu

Locuitorif posea: 15

plu-

guri, I0 care cu bol, i caruta

cu caT, 32 cal,

126 vite mar'

cornute, T05 rimAtorT, 43 capre

si 355 ol.
Comunicatia in catun se face
prin drumurT ordinare.

Sohoteti (Vieri),ftaitun al com.

Dobrotesti, pl. Balta Oltul-d. j.,
jud. Romanati, situat pe o vale,
la limita judetuluT. Se invecineste cu com. Locusteni. Are
6o locuitorT, improprietariti la

Prin aceast comuna trece

soseaua nationall

Solesti, sat, jud. Vasluiti, com.

Solesti, pl. Crasna, asezat de o
parte si de alta a soseleT nationale Vasluia-Iasi, ce trece prin
el, mal mult pe loe ses, i intinzindu-se putin si pe coasta
DealuluT-IzvoruluI.

Cu o intindere totall de aproape

goo hect. Este acoperit cu stuf.
Solontu1,com.rur., jud. Bacn, pl.
asezata in valea de
sus a plriuluT Solontul si pe Tazlaul-Sarat. Este formata din 5 catune: Solonvul, resedinta, Chihile, Cucuieti, Sarata i Tazlaul.
Mosia Solontul apartinea banuluT Iordache Crupenski (Condica Liuzilor; Une. Codrescu).
Se margineste la N. cu com.
Schitul-Frumoasa, la E. cu com.
Bihnaseni, la S.-E. cu com.

Ardeoani, la S. cu com. Magi

resti, la V. cu com. Valea-Arinilor.

Este strabatuta de dealurile

Are o suprafata de 86 hect.,

cu o populatie de 151 familiT
saa 655 suflete; 2 biserici, cu
un preot si un cintaret, dintre
care una este fcuta din lemn,
de obstia locuitorilor, la anul

Poper, U/mul, Zmeurisul i Mo-

188f, si se afla pe Dealul-Coserilor, in partea de E. a satuluT,

iar cea-l'alta, in partea de S.-E.,
este frumoasa biseric numita a
CurteT, ziditX de d-na Ecaterina
Roseti, nascuta D. Sturza, foasta
proprietara; o scoala, infiintata la

satele Solontul, Cucuieti i Sa-

siile.

Are o populatie de 2265 locuitorT ;

o scoala mixta, care

functioneaza din 1868, in satul

Solontul ; 3 bisericT, cite una in

rata, deservite de 2 preotI si 6

cintaretT.

Dup legea rurala din 1864,

s'aa dat, la 396 locuitorT, 1276
falcI si 40 prajinI pamint in tarinA.

Teritoriul comuneI are o

1865.

Soleti, com. rur., in centrul piase! Crasna, jud. Vasluia, cam

liT sau 180 locuitorT; o biserica,

ti nd ere aproximativa de 15587

hect.
Totalul paminturilor de cultura
este de 973 hect. Societatea Romin pentru industria petroleului poseda 12800 hect., din
care numaT 600 pamint produc-

zidita la 1822, Cu I preot

spre V., la 14 kil, de orasul

Vasluia si la 16 kil. de Co-

tiv; restul e teren petrolifer,

cintaret.
Prin mijlocul satului trece soseaua nationala Iasi-Botosani.
Vite : 240 vite marT cornute,

continind ozocherita i carbum.

Baia de la Solont, numita PiriulClopotuluT, are mar mult de 40

l Folesti, pe o intindere de 3553 hect., cu o popu-

15 cal, 187 of si 57 rimatori.

cantitate insemnata de pacui A.

Sunt si 3 puturl de ozocheritd,

latie de 1013 locuitorl.

Are 3 bisericT, cu I preot
2 eclesiard ; o scoala ; 3 mor!

Solonetul, insuld, din bratul Chilla, jud. Tulcea si pe teritoriul

din care se scoate pana la 300

1864.

Solonetul, sat, in marginea de

Solca, sat, Cu 39 familii (lingujud. Roman, pl. Fundul,
com. Oniceni.

S. a com. Bivolari, pl. Turia,

jud. Iasi, situat pe valea piriuluT Solonetul.

Are o populatie de 53 fami-

daesti, resedinta plaseT.

E formata din satele: Sole5ti,
Bousori

districtuluT Ismail din Basarabia

2 circiumT.

ruseasca. Are o lungime de 8

Vite: 41 cal, 432 vite marl

kil. si

o latime de 112 kil.,

www.dacoromanica.ro

puturI, din care se extrage o

kil. pe saptaming. Padurea Geamana-Varnita ocupa 9800 hect.

apartine tot Soc. p. expl.

pacureT.

SOLONTUL

431

SORESTI

In aceastA comuna sunt ape

slrate (vre-o 5 izvoare) si ape
sulfuroase. La satul Cucuieti se
fabrica oale de pl.mint si var.

cerc, Cu deschizAtura spre S.,

tilor Parchesul si Sauna, precum

se varsA d'a dreapta TazlAululMare, pe teritoriul com. Bahnl-

altora mal miel, in DunAre.

seni, dupa ce s'a inarcat cu

Locuitorir posea: 87 cal, 1149

Soptana, sat, in jud. si pl. Ar-

piriiasele: ModarzAul, Clopotul,

gesul, flcind parte din com. rur.

vite cornute, 225 porci, 27 capre si 1401 of.

Budgetul comuneT e la veniturl de 10753 leI, 16 banI,

Poper, Pustiul, SArata, Lacul,

MAlureni-BAdiceni.

la cheltuielf, de 8329 leI, 38 'Dan

Teritoriul comund este strlbAtut de calea vecinal MAgiresti-

Solontul Gura-Solontul, lungl. de

14 kil. De la Solontul, maT pleacl

o altA cale vecinall care duce

la com. Ardeoani.
Distantele: la BacAti, capitala
districtului, 46 kil.; la com. Moi-

nesti, I kil.; la com. Schitul

Frumoasa, 23 kil.; la com.
MAgiresti, 4 kil.; la com. Ardeoani, 15 kil.; la com. ValeaArinilor, 6 kil.; la com. Bihnaseni, 4 kil.; la com. Scorteni, resedinta plAsir, 12 kil.

Solontul, sat, i resedintA a com.

Rlchitoiul i Solontul-Mic.

Sorbele, munte, spre N.-V. de

Somova, com, rur., situata in

partea de N. a jud. Tulcea si
a plAsil Isaccea, pe Orla So-

muntele Oslea, jud. Gorj, plaiul

Vulcanul. Are o suprafatl cam

moya, aproape de Dunare.

Se mArgineste la S. cu Basarabia, despArtitA prin fluviul
DunArea; la E., cu com. Cisla;
la S., ca com. FrecAtei si la V.,
Cu com. Parchesul i Telita.
Are un tentoriti deluros.

de la S. la N. pAnA in hotarul
Austro-Ungarier. De sub acest
munte isI la nastere Valea-Sco-

Ape: DunArea, eirla Somova,

Sorca, sat, in com. Sculeni, jud.

Valea - Viilor,

Valea-luI-Gheor-

ghe. BltI sunt 3, miel, intre So

moya si Dallare.

Intinderea comund este de

3337 hect., cu o populatie ames
tecatl (RominI, RqsI si BulgarI)
de 1126 suflete.
Are o bisericl, cu hramul Sf.

lontuluI, futre dealurf, pe o lun-

Voevozi, ziditl. in 1873 de locuitorI, deservia de i preot si

2 entAretI; o scoalA, fondatA

gime de aproape 3 kil. Are o

de locuitorl in 1880.

Cu acelasI nume, pl. TazIlul-d.-s.,

jud. BacAl, situat pe apa Sopopulatie de 1271 locuitori ; o

scoall mixta; o bisericA, clAdit

1767 de fostul proprietar,

Pruncu, cu preot si 2 chila

tAretI ; 5 circiumI.

Vite : 56 cal, 543 vite cornute, 94 porcI i 20 capre.

Pe teritoriul cItunuluI se glseste piatrA calcaroasA, piatrA
de zidArie,

Vite : 258 boI, 400 vaci, 1112

oI, 800 capre, 120 ca si Tepe.

Calle de comunicatie sunt :
drumul national Tulcea-Isaccea-

Mcin, ce trece pe HITA comuna; apol drumurI comunale

ce duc la com. Parchesul, Telita
FrecAtei.

un izvor cu apa Somova,

in jud. Tulcea,
In partea de N. a pl. Isaccea

minerall, o multime de izvoare

de pAcurA (80 gropI) si 2 morI

de apl.

si a jud. Tulcea ; se desface din

lacul Parchesul, curge spre E.,

Solontul sal Solontul-Mare,

inteo directie generall de la

V. spre E., trece pe litiga sa-

pii izi,j u d. BacAtl, pl. TazlAul-d.-s.,

tele Parchesul si Somova si, dupl

com. Solontul, care curge de la

V. spre E., pe teritoriul comanet cu acelasi flume. Izvoreste
din local numit Schitul-UsureI

un curs de 16 kil, se vars. in

DunAre, aproape de bifurcatia

dupl ce descrie un arc de

el; curge numai prin stufarif intinse ; primeste pe dreapta 0111

Somova ; servl de scurgere bAl-

www.dacoromanica.ro

de 750 hect. Se prelungeste

O ramurA a 14 Tapul-ErouluI,

se intinde spre E.
Iasi, pl. Branistea, pe malul Pru-

tala, in sus de tirgusorul Scu

leni, la 4 kil.
Are o populatie de 97 locu
itori.

Vite: 129 vite marI cornute,

596 or, 31 cal si 61 rirnAtorI.
Soreni, com. rur., in V. pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanati, formatl din satul cu acelasI nume,

asezat pe un teren ses i nisipos, aproap.e de hotaral jud.

si ande invadeaz dunele de ni
sip din Dolj, la 40 kil. spre N.
V. de Corabia i la 18 kil. de
Caracal. Altitudinea terenUluI
d'asupra nivelului MAril este de
138 m.

Are o populatie de 1451 lo

cuiton ; o scoall si 2 biserici,
una cu hramul Intrarea In bise
rica i ceea-l'altA cu hramul Sf.
Nicolae, deservite de 2 preoti
si 4 cintAretf.
Vite : 528 vite mari cornute,

1400 vite raid si 460 porcI.

Soreti, sat, in jud. Arges, pl.

Pitesti, flcind parte din com.
rur. Biscovul

Soreti, catun, al com. BlAjani,

SORWILOR (VADUL-)

jud. Buzan, Cu 350

locuitorT.

Are subdivizia Flaminda.

ruia se afla astazT fabrica de

postav, ca si cef-l-altT muntI dim-

prejur, a apartinut familia Fi-

Soretilor (Vadul-), com. rur.,

in jud. Buzan, plaiul Slanicul, si-

tuata pe ambele malurf ale riuluT Cilnaul, la 20 kil, de orasul

Buzn.
Are o suprafata de 2490 hect.
ProprietatT mal trisemnate
sunt : Modruzesti si Capresti,

ale statuluT, apoT Clociti-Anastasiu, Clociti-IonesculuT, Hirboca-

BanuluT si Corneanca.

Terenul este accidentat, dar

priincios cultureT.

E formata din cat. Clocociti

si Hirboca, cu subdiviziile sale :
Vadul-Sorestilor si Blestematele,

lipescu, inca de la inceputul secolulul trecut.

Boerif Dudestr, d'asemenea
proprietarT aci, profitind de influenta lor sub diferite domniT,
an hrapit acestf muntr proprie_
tarilor lor legitimI si numal pe
timpul domnieT luT Mavrogheni,
dupa multe straganirT si greutatI, familia Filipescu reintra
in staptnirea muntilor (i 1 Iulie
1786).

La 1794, Medelnicerul Constantin Filipescu vinde varuluI

san Dinu Cantacuzino Paharnicul,

trer muntT, adeca partea

lul de mostenire de la 6 muntr :

Cu o populatie de 1190 locuitorT.

Vite : 514 boT, 190 vacT, 8o

Jepi- d.-s., Jepi.o1.-j., Petricica, Pi-

viteT, 2 bivoli, 26 cal, 58 Tepe,

12 intuir, 2450 or, 37 capre, 320

raiele, Sorica, Virful-luT-Gavan,

LaculRosu si Luncile-Dintre-

porcT si 2 asinT.

Prahove, care, dupl cum spun

actele : se vor imparti frateste

StupT cu albine sunt 100.

Are o scoala ; 2 bisericl, cu

2 preop si 2 cintaretT, catedrala
fiind cea cu hramul Sf. Arhanghelf ; 4 circiu ml.

Cale de comunicatie: valea

riulul Cilnaul.
Com. e vechTe.. Cat. Clocociti
si Vadul-Sorestilor existan din

secolul trecut. Se crede ca adi

ar fi fost cetatea dada Ramidava, pe care ar fi fortificat-o

cu copiii" frateluI san Stolnicul

Raducan Filipescu.

AstazI, impreuna cu luncile

Azuger, cu Risnoava, Dutca,
Cumpatul, Jepi-MarT si Jepi-MicT,

se stapineste de M. S. Regele
Carol I, inca din 15 August
1882, prin cumparatoarea facuta
de la d-1 N. Cretulescu, Cu pretul de 400000 lef noT. D-1 Cre-

zaurul Clociti, foarte avut in

tulescu II mostenise de la fratele san Scarlat, iar acesta iT

poseda prin cumparatoare de

monede de argint, atit din pe-

la familia Filipestilor.

Romanii. Tot ad i s'a aflat si te-

rioada republiceT, cit

imperiului roman.

SOVEJA

452

si din a

Sorica, munte, care strabate mijlocul com. Predealul, jud. Prahoya, pl. Pelesul, situat intre
Azuga, 01111 Azuga si muntele
Dutca.
Este cunoscut pentru padurile

La 1846, acest munte a fost

hotarnicit de inginerul George
Fischtum, trimis de marele Postelnic Ion Al. Filipescu.
Soricarul, virf de munte, in dreapta riului Arges, jud. Arges, plaiul
Lovistea.

sale de fag, nenumaratele sale

Soroceni, sat, jud. Botosani, pe

stine de oT, bogatele sale pasunT

si locurT de /Mete.
Muntele Sorica, la poalele ea-

valea pirlului Burlea sau Ursoaia,

in partea de N.-V. a com. Gorbanesti. in vechime se maT nu-

www.dacoromanica.ro

mia i Uriceni-Herascu. Are o

populatie de 266 suflete ; o biserica; 2 iazuri" ; 1 moara de apa
si 1 moara cu aburT.
LocuitoriT poseda : 500 bol si
vacT, 8o car, 850 01', ro bivolf,
120 porcr; 50 stupr.

Sotunul, ostrov, cu zavoin de

salcie, jud. Vlasca, pe malul Dunarif, pe proprietatea ParaipanArsache.

Soveja, con,. rur., 'in jud. Putna,

pl. Zabrautul, situata in fundul
$usiteT, intre muntI, la 36 kil.
de sub-prefectura plasiT si la 64
kil,

de capitala judetuluT. Se

compune din catunele : Dragosloveni, unde e si primaria com.

si Rucareni, despartite numal

prin un deal.
Este udata de piraele: Susita,
Criminetul, Rachitasul, Bon, Pilugul, Dumicusul, Piva, Dragomina, Sarata, Cirligata, Negru
i Cerbul.
Altitudinea comuneT e de 540
m. d'asupra nivelultif MArel.

Are o populatie de 2491 suflete; o biserica parohiall, cu

hramu/ Nasterea Domnului in

Dragosloveni si una filiala, cu
hramul Sf. Nicolae, in Rucareni; o scoala mixta.
Vite : 1040 bol, 1070 vacT,
866 caT, 5921 oT, lo capre si
542 porci.
LocuitoriT poseda. 156 stupT

de albine.
In com, se gaseste cuart si sunt

7 localitatT unde se afla sane:

Criminetul, Dealul-MosuluT, Fun-

dul-PiveT, Poiana-Ascunsa, Piatra-Gogonata, agit.il si Ciurbele.

Soveja, manlistire, jud. Putna, pe

riul tisita.. Valea *usiteT este
frumoasa, cu sate marT, avind
case frumoase, Cu livezT si gradinT, situate dealungul soseleT
ce duce la Soveja. Malurile u-

SOVEJA

SOVEJA

453

albia eT sunt bolova-

de un cutremur, iar cea actuall

Vrincean spre a i-1 traduce in

noase, fiind-c ploile necontenit

ar fi facuta de egumeniT grecT,

romineste. El dateaza din 1445,

rup bolovanY, de toate marimele, de pe coastele muntilor

laturasi si II gramadesc in va-

cari a pastrat irisa inscriptia

urma a trebuit ca Domnia sa

de la tefan-Voda, fiul luT Alexandru-cel-Bun si este cea mal

buna dovada ca Vrancea si cu
rtul e! Putna a apartinut Moldovel din vechime, inainte de
marde Stefan.
In acest document se pomenesc sate de pe riul Putna, ce
se &ti in stapinirea PanuluT
(Dalla Urecli. Se aminteste de
un vechili propfietar din Vrancea, anume Andreias, al caruT
nume Il poarta i asta-zT un ca-

destineze alt loe pentru zidirea

bisericeI lu Mater-Voda. Dupa

tun, care maT inainte apartinea

Vrancenilor, lar acutn face parte

siteT

lea pe unde curge riul. Mal

nainte de a ajunge la manastire, intri in satul Soveja, care
este situat parte pe *usita,
parte pe riulDragomirul. Manastirea este situata 1:Ibe un tapsan, in dreapta piriuluT Drago-

mirul, care se vars in

usita.
Biserica, prin inscriptia el, amin-

teste pacea stabilita dupa maT

multe razboae intre Vasile Lupul si Mate! Basarab. Intre con-

ditiile pace!, a fost ca Domnul

MoldoveT sa faca o biserica in
Tara-Romineasca in Tirgoviste
si a zidit biserica Steld, iar Ma-

celel d'intiiti, a luT Matel-Voda.

Traditia locuitorilor de pe valea SusiteT spune c. MateiiiVoda ar fi vrut sa zideasca biserica sa, cam la mijlocul vaeT
tasita, pe mosia razasilor din
satul Cimpurile, dar locuitoriT
de acolo temindu-se ca nu cumva cu zidirea bisericeT DomnestI
pe teritoriul Ion, sa-sI plarza
mosiile parintestI, s'a(' opus. In

intelegerea avuta cu Mitropolitul

din mosia inconjuratoare ma-

Varlaam, s'a destinat pentru a-

nastirer Merif, care este situata

ceasta schitul noti, numit So-

pe Valea-MilcovuluT. Acest do-

veja, care tocmaT pe atuncT se

cument a fost reprodus la com.

Andreiasul.

teta sa faca in Moldova o bi-

infiintase acolo de un calugar

serica : aceasta este biserica de

la manaslirea Soveja. La intrarea din pridvor in biserica, d'asupra useT, este urmatoarea inscriptiune a luT Mate Basarab,
cu marca Vulturul tinind crucea

Partenie, impreun cu un Vrancean, Negrea, pe piriul DragomiruluT, sub muntele Zboina, la

In gura si d'asupra cruce! co-

cartea Ierarchilor MoldoveT, publicata in (Cronica Romanuld,

t. I, p. 259-267).

roana Domneasca :
Cu ajutorul lur Dumnezeu 1 cu pocu cheltueala prea plictosului
runca
rob al luI Dumnezeil loan Mater Basa-

obIrsia usiteT, pe teritoriul VranceT. (VezT despre schitul Soveja,

preacut in urma in manastire,

Gradina i ciairul din prejurul

siunea arendasuluT, impreun cu

Ungrovlachier (0) a sOel noastre Knea-

mosia. Locul este pitoresc. Imprejur sunt muntY acoperitr cu

zeesc templa &I Nasterer Domuulur Dumnezeir si MIntuitorulur nostru Isus Christos, afar de hotarele trer uoastre, In
locul moldovenesc al Vrancel. Zidttu-s'a

Cu bun-voin i cu pogormlntul la
vointa noastitt a prea iubituluI fratelur
nostru Domnitorul moldovenesc loan Vasile Voevod, In anul facerel lumer 7153
(1645).

Biserica actuala de la Soveja

este mica; nu reprezinta niel un

interes de arta ; ea nu are niel

bolta, niel cupold si este Uvanula Cu scindurT. Partea dinainte este adaosa pe urma. Biserica cea zidita de Mate! Basarab s'ar fi stricat, se spune,

dunate de prin tara leseasca

ungureasca, de catre locuitoril
boieriT pribegitT sub domnia
a treia a luT Duca-Voda, pradaa
si jefulad manastirele i in special Soveja (V. N. Costin, Let.*

Ha, 33 si N. Muste, (Let. III',

85).

manastirer sunt date in pose-

rab Domnitor si Voevod a toat ora

ghina Elena, s'a ridicat acest Dumne-

In 1685, in timpul domnier

luT Cantemir, cete de tilharT a-

brazT. Pe linga mnastire, in partea de S.-V., curge 01.11 Drago-

Soveja, trecdtoare in Transilvania, jud. Putna, unde e un pichet,

cu nunArul i it6.

Soveja, pddure, in suprafata a-

mirul, pe ale caruia malurf este

asezatd o parte din com. Soveja,

proximativa de 500 hectare, si-

cu administratia el, cu 200 de

vale, unde de asemenea se

jucl. Putna, pl. Zabrautul, com.

Soveja. Se invecineste la N.-E.
si V. Cu padurea statuluT Soveja, iar la S., cu razesiT din

tinde o parte a com Soveja,

Vrancea.

locuitorT. Piriul Dragomirul curge in usita, care formeaza alta

iar cu 200 de locuitorT.

La Soveja, afara de inscriptia
bisericeT, nu s'a pastrat nicT un
docament sali scrisoare vechTe.
Episcopul Melchisedec a dat aci
de un document slavon al Vrincenilor, adus inadins de un preot

www.dacoromanica.ro

tuata pe mosia cu acelasT nume,

Soveja, jrtl, jud. Tecuciii, pl.

Zeletinul, com. Corbita ; izvoreste din dealul Cetatuia si se
varsa in riul Berheciul.

Soveja (Inconjuatoarea-Mi-

S14'1112E1

454

SOV1RCA

nstire0,2nofie, a statuluT, jud.

Putna, compusa din trupurile :
Soveja (3396 hect.), Rachitoasa
(50 hect.), Ciurucul (r3 hect.)

si Talapanul (73 hect.), fosta

pendinte de manastirea Miera.

SovIrca, lac, in jud. Covurluia,

pl. Horincea, com. Rogojeni,
intre Rogojeni si Oancea, format din ptraiele Horincea, Oarba

etc. si avind o mica scursoare

in Prut. Are cam 5 '/2 kit. lungime si vr'o 2'12 kil. latime.

coall ;

cat. Buzesti, resedinta comuneT.

masina de treerat cu aburl;

Are o populatie de 114 locui-

helestea ; 4 baltT.

torT si o biserica, facuta la 1812

Valea-luT-Soare); i

LocuitoriT posea 185 plugurT :

227 care si clrute : 170 Cu boT,

57 Cu caT ; 507 cal si Tepe, 5
armasari, 424 bol', 518 vacT si
vitef, 4 taurT, 19 bivolf, 74 bi-

volite, 50 capre, 568 porcT si

3880 oT.
LocuitorT improprietaritT sunt

215 si neimproprietaritT, 201.

Comerciul se face de 6 clrciumati si r hangia.

Spahiile, cdlun, al comuneT Sipotul, jud. Gorj, pl. Gilortul, situat

cam la i

reparata la 1867.

155 cu bol, 30 cu cal;

Sprieti, sat, jud. lai, pl. Stavnicul, com. Mironeasa, situat

spre E. de satele Hadimbul

Mironeasa, asezat pe coasta despre V. a dealuluT Borcea, lingd
soseaua Iasi - Vasluia. Prin el

trece piriul Sparieti. Are o populatie de 33 familiT, saa 129

suflete.
Vite : rI i vite marT cornute,
7 caT i 31 rimatorT.

Spantovul, sat, facind parte din

Sptari, sat, facind parte

spre S. de resedinta comuna, pe partea stingd

com. rur. cu acelasT nume, jud.

Ilfov, pl. Oltenita, situat spre

a riuluT Gilortul.

S.-E. de Bucuresti, pe malul

din
Olt,
com. rur. Val-de-ET, jud.
pl. Oltul-d.-s.

Are o suprafata cam de 392

hect., cu o populatie de 88 fa.
mili!, saa 385 suflete ; i biserica de zid, facuta de un capitan de poterd anume Stamate
pe la anul 1777, deservita de
preot si i cinaret.
LocultoriT posea : 15 plu-

DunreT, in niste locurT zmircoase, formate de Dundre. Aci

Sptarul, cdtun, al eom. Simi-

kil.

gun, 12 care cu bol, 3 carate

Cu caT ; 20 stupT; 205 vite man
cornute, 12 caT, 150 oT, 42 ca

pre si 20 rimatori.

se afll niste ruine vechT, cate,

se presupune, ar fi palatele unuT
mare capitan, Spantov.

Se intinde pe o suprafatl de
2100 hect., cu o populatie de

leasca, jud. Buzaa, Cu 200 locuitorT, i 42 case.

Sptarului (Crucea-), munte, in

biserica, cu hramul

jud. Buzau, com. Boziorul, cat.

Nucul, format dintr'o imens
sanca calcaroasa, ce se intinde

Sf. Nicolae, deservita de i preot

si 2 cintAreV; o scoald mixta;

de la N. spre S., in al careia

masiv sunt sapate mai multe

masilla de treerat cu abur! ;

bisericute i grote: Agatonul,

pesterile TAtaruluT, Tose!, Dionisie Tozatorul, etc. In virful

742 locuitorr.

Are o

Comunicatia in ca tun se face

balta.

prin soseaua judeteana T.-JitiSpahii-Dolj, care-I leaga la N.

ciumarT.

cu com. sa Sipotul, lar la S., Cu

com. Poiana, din jud. Dolj.

Numarul vitelor marT e de

557 si al celor miel, de 1327.

Comerciul se face de 3 cir-

sau este o cruce de piatra, ridicata in 1821.

Sptreasca, sat, in jud. R.-SaSpantovul, com. rur., jud. Ilfov,

pl. Oltenita, situata la 73 kil.
spTe S.-E. de Bucuresti, pe malul DunareT, in niste locurt bal-

toase. Sta in legatura cu com.

Tatina prin o osea vecinala.
Se compune din satele : Clinciul, Spantovul, Tatina si ValeaSoare, cu o populatie de

Spantovul, mofie a statuluT, pendinte de manastirile Znagovul

Mihalu-Voda, jud. Ilfov, care

rat, pl. Marginea-d.-j., cat. com.

se arendeaza cu 35000 leT a-

de 25 hect., cu o populatie de

nual.

28 familiT, saa 146 suflete.

SpAltei, sat, cu 50 familiT, jud.

Arges, pl. G5.15.sesti, facind parte

din com. rur. Deagul.

cheltuell.

Are 2 bisericT (la Spantovid

Spfrei, com. rur., la extremitatea de N.-V. a plasel Marginea, jud. Teleorman.

E forinata din satul cu ace-

1595 locuitorT.

Budgetul com. e de 6109 Id

la veniturT si de 5149 leT, la

Ciorsti, asezat la V., pe /111

Rimnicul-Sarat. Are o tntindere

Spltei, cdtun, facind parte din

com. Buzesti, pl. Mijlocul, jud.
Olt, situat pe lunca, in stinga
Vede!, la 400 m. maT jos de

www.dacoromanica.ro

lasT nume i catunele Ulmeni

Comisanca.

Se afta. la 26 kil. de T.-MAgurele, 25 kil. de Alexandria,

SPATXRESTI

29 kil. de Rosiori si 31 kil. de

Zimnicea.

Teritoriul comuneI este intretdiat de cite-va vglcele. Piriul Urluiul trece prin comung,
formind un intins helesteti, ali-

mentat si de apele izvoarelor

ce curg din dealurile care formeazg tnalurile UrluiuluI.

Se invecineste cu com. Furculesti, Ologi, Dracea, Bogdana

cu domet4iul MavrodinuluT.

SPINENI

455

mat din insurgteT si din cumpgrAtoriT de loturI din trupurile mosiilor Ulmeni si Mogosani ale statulul.

Spafreti, sat, pe mosia cu

a-

celasI nume, jud. Suceava. , com.

Soldgnesti, asezat pe platoul de
d'asupra si pe coastele deal uri-

lor Timpesti si Paladi.

Are o populatie de 287 su-

Dealul-CruceT, care e tgiat de

apa ZAbrgutuluT.

Are o populatie de 426 sufl.;

o bisericA, cu hramul Sf. Ion.

Speteni, com. mur., in jud. Talo

mita, pl. Cimpului, formatg din
satul cu acelasi nume, situat pe
partea dreaptg a riulul Ialomita,
intre com. Borgnesti si Barca.
nesti.
Are o suprafatg de 2780 hect.,

cu o populatie de 1557 locul-

flete; o bisericg, cu hramul Po.

gorlrea SI. Duh, zidit de Mate! Milo (179 . . .) si care formeazd o parohie cu Entina-

torl.

Mare.

doT dascAlI.

Pmintul este foarte fertil.

Are o scoalg mixtg ; 2 biseriel, una in cgt. Ulmeni, cu doT
preoti si un cintgret i cea-l'altg.
in Spdtgrei, cu Ipreot si

Satul se zice ca n'a fost totd'auna unde se aflA astAzI, ci

Dupg legea rurald din 1864,

sunt improprietaritT pe moie
33 locuitort; neimproprietgritT

Teritoriul comuneI ocupa o

suprafatd de aproape 4500 hect.,

tgret.
Vite : 792 caT, 1240 vite Mari
cornute, 3541 vite miel corntile
468 porcI.
Budgetul comunel este la veniturT de 5098 leI si la chel-

mar spre N.-E., pe o vale a

dealuluT Paladi, acolo unde si
acum mal exista citT-va arborT
roditorT, urmele livezilor satuluT. El a fost mutat ad de Mate! Milo, fiul luT Vasile Milo,
fost proprietar.
In 1803, SpAtgresti a spgtdreset Milo, numgrg 65 liuzl, plg-

tuell, de 5077 le!.

Se leagg cu com. Furculesti
si cgt. Ulmeni prin drumurI vecinale soseluite si impietruite.
Prin cAt. Ulmeni trece vechiul
drum al Mavrodinulut

tind 570 leI bir anual, fiind si

12 liuzi de ceT fArg bir. El se
ocupag Cu pluggria, avind loc

MAgura Ggunoasa, la hotarul

despre com. Bogdana, este cea
mal mare si maI importantg din

tgresti carT O. se ocupe ea facutul dranitd.

tot judetul, sub toate punctele

de privire. De pe virful eT se
vede in toa te directiunile, dar
maI ales spre Zimnicea. Prin

Sperieteni, com. ml'., jud. Dimbovita, pl. Cobia, situatg pe

pozitiunea $i ingltimea el doming toate cele-l'alte mAgurI

goviste. Are o populatie de 597

locuitorT ; o biseric si o scoald.

rate pana dincolo de Dungre,

putin i fAceati dranitg. (

vol. VII, pag. 249). AzI se maT
ggsesc putinT oamenT din SO-

o cimpie numitg Cimpia-Speria-

tul, la 22 kil. spre S. de Tir-

Satul Ulmeni este cel mal

vechig ; in privinta luI $i a mosid Ulmeni sunt hrisoave de pe

S., cu MAtAsarul, despArtindu-se

maT de toate prin pgduri i val' si

vremea luI Mihaig Viteazul. Spg-

legindu-se prin sosele vecinale-

tgrei s'ag format cu mult mal in

comunale.

urmg, in a doua decenie a secolulul XIX.

Cgtunasul Comisanca este for-

sericI, deservite de doT preotl si

se maT aflA I LO locuitorI.

Vite: 222 caT, 423 boT, 1300

oT, 20 capre, 6 asid i 300 pord.

Spinarea, pdure a statului, in

intindere de 400 hect., aparti
nind de muntiT mdngstird Citn
pulung, jud. Muscel, plaiul Nuc

soara, com. Corbesti

Bere

voeqti.

Spineni, conz. rur., jud. Olt, pl

Vedea-d.-j., situad. pe ambele m a
luri ale riuluT Vedea, la 40 kil. de

capitala judetulut si la 3 kil, de

resedinta plAseT.

Se compune din 4 cdtune :

Se invecineste la E. cu Gura-Sutd; la V., cu Piciorul-deMunte ; la N., cu Raciul si la

spre Sistov.

cu o populatie de 1109 locuiton; o eoala mixta; doug bi

Sperieti, cdtun, in jud. Putna, pl.

usita, com. Diocheti, situat pe

www.dacoromanica.ro

Spineni, Davidesti,

s. si Vineteni-d.-j., cu o popu
latie de 1747 locuitorT.
Se mgrgineste la N. cu com.
Alunisul i Profa; la S., cu com.
TAtulesti ; la E., cu com. More ni

si la V., cu com. Poborul.

Locuitoril sunt mosnenT. EI
posea.: 58 caT, 400 boT, 250
yac!, 2000 oI, 150 porcI.
Are o suprafatg de 1202 hect.;

4 bisericI, in fie-care cgtun cite

una, deservite de 5 preotT ; o
-scoall.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 3780,49 leT.

SPRIA-DE-JOS

456

SP1NEN1

O osea comunala o leaga cu

Alunisul spre N. si Tatulesti

Are o suprafata. de 715 hect.,

si o populatie de 64 familii, san

Spinesti, clitun, in comuna cu

spre S. O alta osea spre V.

o leaga cu caunul Cretul.
De o parte si de alta e braz-

139 locuitorT.
Vite : 18o vite marT cornute,

Putna, situat mal jos de FUlesti, despartit printr'un deal

160 Or, 20 cal si 64 rimatorr.

de riul Putna.
Are 1 biserica parohiala, cu

data de dealurile: Despre-Apus

si Despre-Rasarit, pe care se cul-

tiv tot felul de cereale, si pe

care sunt o multime de pomf
roditorl si padure.
De la N. la S. e udata de Vedea si de valcelele : Ursuletul,
arstianul, Valea-Mare, Calina,
Cocorul, Timesti si Modrea, precum si de girlitele : Negrisoara,

Radacina si Stupul.
Aci a fost resedinta plasilor
unite Vedea-Oltul. Are o statie
telegrafo-postall, o judecatorie
de ocol si resedinta une companif de dorobanti.

Spineni, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Godeni, situat in

stinga Amaradier, la i kil. 40 m.

spre N.-E. de Godeni, catunul

de resedinta al com. Are o populatie de 449 suflete.

atunul e legat prin

sosele

comunale, la S.-E., de Muereni,

iar la E., de Balota, trecind Dealul-Muerel.

Spineni, sat, facind parte din com.

rur. cu acelasT nume, pl. Vedea-

d.-j., jud. Olt. Are o populatie

de 800 locuitori; o biserica, rezidita. la 1884, pe ruinele unel
vechi biserici,
Toti-Sfintii.

avind hramul

Spinehi-VechT, sat, in partea de

S. a com. Iepureni, pl. Turia,
jud. Iasi, pe malul sting al riu-

Jijia. Are o suprafata de

n 88 hect. si o populatie de

lui

136 familiT, sag 513 locuitorT.

Pe la 1830, se facea aici mare

iarmaroc de vite, insa. de pe la

1839, dup. infiintarea tirgusorului Bivolari, ce vine spre N.

de aici, la 12 kil., s'a stramutat
iarmarocul in acest tirgusor.
Are o biserica, facuta la 1828,

Oltetul - Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat pe Dealul-BalsuluT,

Ruga soseaua nationall si calea

ferata Slatina-Craiova. Are 50

familii, sag 200 suflete.

Spineni-Nol, sag FintInele, sat,

jud. Iasi, pl. Turia, com. Iepureni, infintat in 1879, pe mosia statulul Spineni-VechT.

hramul Cuvioasa Paraschiva.

Spinoasa, sat, jud. Iasi, pl. Bahluiul, com. Birlesti, situat pe

malul sting al riului Bahluiul.
S'a infiintat de ,on Scarlat
cala, pe la anul 1850, Cu locuitori adusi din jud. Suceava.
Are o intindere de 1 800 hect.,
cu o populatie de 242 locuitorT;
o biserica de zid, facuta de locuitori cu ajutorul proprietaruluT, la 1875, deservita de 1 preot

deservir de I preot si 2 cin-

si r eclesiarh.

tareti ; o scoala.
Vite : 360 vite marT cornute,
331 oT, 55 cal si 100 rimatorT.

Vite : 230 vite mari cornute,

24 caT, 670 of si 6o rimatorT.

Spinesti, com. rur., in jud. Putna,

pl. Vrancea, situata mal jos de
Pdulesti, la 20 kil, de sub-prefectura plasei si la 20 kil. de capitala judetuluT, despartita prin
piriul Leadova si printr'un deal
de riul Putna.
Este situata pe piraiele Dusi,
Hirtoapele, Paulesti, Leadova,
Haulisca, Vasuial si Balosul. In
comuna sunt doua localitati sarate : Alghianul si Valea-MisineT.

Se compune din catunele Bodesti si Spinesti, cu o populatie

de 207

familif,

sag 928

Su-

flete.

Are o biseric parohiala, cu

Spineni, ctun, al com. Bals, pl.

acelasi nume, pl. Vrancea, jud.

hramul Cuvioasa Paraschiva, in

catunul Spinesti si una filiala, cu
hramul Adormirea in cat. Bodesti; o scoala.
Budgetul com. e la veniturT
de 1381,86 leT si la cheltuelT, de
1324,91 lei.
Loacuitorif posea : 35 plu-

gurl ; 7 morT de apa; 320 bol,

330 vacT, 119 cal*, 1220 or, II
capre si 120 porcr.

www.dacoromanica.ro

Spinul, sal, Cu 420 locuitorT, jud.

Arges, pl. Lovistea, facind parte

din com. rur. Perisani. Are o

biserica, cu hramul

Cuvioasa

Paraschiva, deservita de 1 preot

si

r cintaret.

Spiridonesti, sat, cu mo locuitorT, jud. Arges, pl. OltuluT, fa-

cind parte din com. rur. Drggutesti-Sapu nari.

Spinesti, cdtun, pendinte de com.

Tamasesii, pl. Glavaciocul, jud.

Vlasca, situat pe coasta stingl

a apei Glavaciocul. Are o populatie de 70 locuitorT ; o biseria, deservita de 1 preot si
1 dascal.
Prin fundul mosieT trece apa
Milcovul ; pe la cap, Glavaciocul.

Spirleni, sat, facind parte din

com. rur. Gusoeni, pl. Oltul-d.-j.,

jud. Vilcea, cu o populatie de

535 locuitorT.

Spria-de-Jos, sat, facind parte

din com. Colonesti, pl. StAni-

SPRIA-DE-SUS

STANIMIR-CULAC

457

sesti, jud. Tecucia, asezat pe

Putna, situata pe ptriul Mala,

ruseasca ;

partea dreapta a riuld Zeletinul,

ceva maI in sus de cat. Paltinul,

la 34 kil, de subprefectura p15.-

kil.; inchide intre el si bratul

Ostovcina, mlastinoasa insula.

sd si la 71 kil. de capitala judetuld. Este udat de piraiele

Mala si Tipaul.

Cubanul.

la 3 kil, de resedinta com.

Teritoriul satuluI este de 128

hect. si 89 ariI, cu o populatie

de 163 locuitorI.
Locuitorif fostI clacasI aa fost
improprietaritI la 1864.

Spria-de-Sus, sat, facind parte

din com. Colonesti, pl. Stanisesti,

jud. Tecucia, situat pe

partea stinga a riuluI Zeletinul,

la 4 kil, de resedinta com.,

Se compune din treI catune:

Carsochesti, Spulberul (unde e
primaria com.) si Trojanul.

Are o populatie de 809 suo biserica parohiala, cu

hramul Sf. Vicolae; o scoala.
Budgetul com. e la veniturI
de 3842,89 leI si la cheltuelI,
flete ;

spre N.
Are o suprafata. de 625 hect.

de 3814,89 Id.

si 66 ariI, cu o populatie de

6 morI de apa ; 202 bol, 223

vacI, 79 cal, 540 or, 20 capre
si 145 pord.

189 suflete ; o biserica, cu hramul S-tiI Voevozi, construita in

1836 si sfintita in 1857.
Locuitorli sunt vechI razesI
stapinesc tot teritoriul.

Spridone9ti, sat, in jud. Roman,

LocuitoriT pose& : 48 plugurI;

Spulberul, cdtun, in jud. Putna,

pl. Vrancea, comuna cu acelasI

nume, situat pe piriul Mala,

ceva mg sus de cat. Paltinul.

are o lungime de 4

Stambul-Stari, braful principal,

intre cele 14 secundare, prin
care bratql Chilia se varsa in
Mare, jud. Tulcea ; el serva ca
limita intre Rominia si Rusia ;
din el pleaca bratele NovaiStambul, Ostovcina si alte 4 mal

raid; are o largime medie de

600 m., o adincime de 10-15
m. ; este singurul plutitor si va-

pparele Il urca pana ajung la

Izmail.

Stana, sat, in partea de N.-E. a

com. TirziI, pl. Crasna, judetul
l'Alela, la kil, de satul de resedint, asezat pe dealul Stana
si cu o populatie de 28 suflete.

Stanca, cdtun, com. rur. Stan-

pl. Fundul, com. Batrinesti, spre

V. de satul Batrinesti si la 3
kil. de el, asezat pe malul sting
al riulur Siretul. Are o populatie de 356 locuitorI ; o bise-

Spurcati, cdtun, al comunel Enosesti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

Romanati, aproape de confluenta apeI Cornesul cu Drano-

rica de zid. AicI este un pod

vetul si de gara Piatra, pe so-

cuitorI, deservit de i preot,

plutitor pe riul Siretul.

seaua national Corabia-Riul-

cintaret si i paracliser ; i coall.

Vite : 277 bol, 289 vacI, 147

Vaduld, unde se incruciseaza

Sprincenata, cdtun, pendinte de
com. Frunzarul, pl. Siul-d.-j., jud.

Olt, situat sub malul

In stinga SiuluI, la 5 kil. spre
N.-E. de Frunzarul, resedinta
com.

Mosia e proprietate a statulur,

aviad 30 hect. arabile, 75 hect.

pdurea Opritura, 15 hect. livezT i 75 hect. izlaz.
.Sprincenata, mofie i ftddure ale
statulul, jud. Olt, pl. Siul-d.-j.

calle ferate ce strabat jud. in directia celor 4 puncte cardinale.

Are 45 familii, saa 200 suflete.

Stahna, sat, asezat in partea de

N.-V. a com. Urziceni, pl. Cosula, jud. Botosani, pe stinga
piriuluI Stahna.

meanca (350 hect.) si avoiulComani (50 hect.).

Spulberul, com. rur., in judetul

Are o populatie de 568 suflete;

biserica, zidita. la 1839 de lo.

viteI, 268 caI, 1373 of i 291

rimatorI.

Stanca, ostrov, jud. BrAlla, coprins intre ramificatiunile Dunard, la S.-V. de ostrovul Bratusca, la N.-V. de ostrovul Rup-

tura si la E. de Noianul.

Are o populatie de no fa- Stanca, schit, jud. Arges, pl. Losaa 230 suflete.
Vite: 137 bol i vacI, 6 caI

vistea, astazI redus la biserica

de mir.

si 86 d.

Padurea e in intindere de 500

hect., formata din trupurile Tufarul-Comani (i00 hect.), Gil-

cuta, pl. Balta, jud. Braila, spre

S.-V. si la 12 kil. de Stancuta.

Stambul-Novai, bral secundar

al bratuluI DunareI Chilia, jud.
Tulcea i unul din cele 14 miel
gurI ale ChilieI in mare; are o
directie de la V. spre E., udind
districtul Vilcov din Basarabia

Staneica, munte, jud. Bacati, pl.

Trotusul, com. Hirja, din cul-

mea Casinuld, care desparte

izvoarele PiriuluT-MoareI de ale
piriuluI Lezuntul-Mic.

Stanimir-Culac, deal, in jud.

58

66548. Morolo Dicltonar Gleograflo. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

STAIsTiSLIVETI

STAR1TA

468

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comunelor rurale Ali-BeiChioi si Bas-Chioi. Se desface

din dealui Carcaman-Bair, se

intinde spre S., Une directie

generala de la N.-E. spre S.-V.,

se prelungWe spre S.-E. cu

dealul Tatar-Bair. Ramificatiile

sale de V. ajung in malul piriulur Taita. Este tdiat de dru-

Se mArgineste la N. cu munVI Transilvanier, la S. si E. cu

jud. Biza, la V. cu com. PoseW, Btrini si Drajna-d.-j.

Se compune din eatunele :

Chiojdul, Valea-AniT, Bradetul,
Rotarea, Gresia si Smeuretul, cu
o populatie de 3307 locuitorT.
Are 5 bisericr: 3 in cAt. de
rqedintA, una in cat. Valea-Anir

murile comunale Ali-Bei-ChioiNalbant, Cineli-Nalbant. Satul

si alta in cdt. Rotarea, deser-

Ali-Bei Chioi e asezat la poa-

infiintatil la 1838.
LocuitoriT, pe litiga agricultura, se mar ocupa cu exploata-

lele de V. ale lur; are un vid

inalt de 228 m, ce domina satul. Acoperit cu padurT i pasunr.

Starnslveti, com. rur., jud. Arge, pl. Gd14esti, la 19 kil, de

com. rur. Costqti (resedinta
subprefecturer) si la 47 kil. de
Pitesti. Se compune din satele:
Catan ele, Ciausesti, Lacul-Orjea,

Stanislavesti si Stefane0, cu o
populatie de 14o5 suflete.
Are 4 bisericr, in Ciausesti,

vite de trer prsetr; o scoala,

rea lemnelor de constructiune,

fabricarea tuicel si crqterea vitelor. ET desfac produsul muncer lor la orasele : Mizil, Urlati,

izlaz, livezr si pamint arabil, are

aproximativ ca la 2500 hect,

In partea de N.-E. a el se
afla o mica %Tina cu apA de pucioasa, pe Bisca-cu-Cale, la localitatea numita Masa-de-Piatra.

Comerciul se exercitA in comuna de 7 circiumarr.

Veniturile comuner se ridica
la suma de 4076 ler anual, lar
cheltuelile la 3870 le!.
In partea de S. a comuner se
afla o singura osea, ce pune
in comunicatie aceastA comuna
cu com. Rincezi.
In comuna se afla o movila,
numitA Gorgan, durad care se
recolteazA fin ; dealurr sunt :
Gruiul, Stejarelui, Jar4tea si

mar cu seama la

Coastelor. Dealurile Gruiul, Stejarelul i Jaristea sunt in par-

Maioritatea locuitorilor sunt

mopenT; 94 s'aa improprietarit

tea de N. a com., iar Dealul-

Valeni, si
PI oesti.

dupa legea din 1864, pe mosiile unora dintre mosneni i

Coastelor la E.
Plaiurr sunt : Plaiul Roma,

Oarja, StanislAvesti si Steanesti;

ale boerilor Macover. El posea

o cal, 8o Tepe, 462 bol, 658

o scoala mixta.

yac!, 16 bivolf, 876 capre, 1870

Vite : III() bol si vacT, 78 cal,

2 bivolT, 850 or, 35 capre, 1580

or si 638 pord ; 200 stupi cu

acoperit cu padure si izlaz ; Valea-Anif, Serbaneasa si Bobe,

acoperite cu finete si arAturA.
Piscurr: Cerbulul, Purcarulur,
Lacurilor, Stupinir, Rogozulur,

albine.

toate in partea de N. servind

In raionul comuner, pe girla

rimtorT.

Prin comuna trece $oseaua

Batrineanca,

sunt 4 morT

si

dota herastrae: unul pe apa

judeteana Pitesti-Giurgia.

Bisca-cu-Cale si altul pe apa Si-

Stanomfrul, sat, facind parte din

com. rur. Zatreni, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 173 locuitorT.

Star-Chiojdul, com. rur., plaiul

Teleajenul, jud. Prahova. Este

riul-cel-mare.

In partea de N. a comunef
sunt niste gropT, despre care
se zice ca sunt facute de TatarT, si se numesc In Zapodi! si Podul Cotorcir. In par-

tea de E. se Ad plaiul numit

foarte vechre. Se numeste StarChiojdul saa Chiojdul-Mare spre

Roma, ce se zice

a se deosebi de o alta comuna

vecina din jud. Buzan, numita

niste armate romane, ce aa fost

pe ad ; lar dupa altir de la niste

Chiojdul-de-Bisca saa Chiojdul-

TiganT-Meti din Transilvania, nu-

Mic.

mitr, dupa obiceiul lor, RomanT

si Rimr, care ati alungat pe TAtara' ce stApineaa aceste locurr,
stabilindu - se aci si in com.
Chiojdul-Mic, din jud. Buzar!.

Este situata pe

cincT

vAT :

Valea-Chiojdulur, a-BrAdetulur,
Beni, a-Aner si Rotar, la 53 kil.

de capitala jud. i la 13 kil, de

rqedinta plaiulm.

ea sr-a

pentru aratura.
Muntl: Smeuratul i Calugarul, Plaiul-Icoanel, Plaiul-Chiojdulur, totT acoperitT cu padure
si izlaz.

La toate acestea se mal adaogA : Poiana - dintre - Sirle, a

Carpenulur, Capul - Plaiulul si

Virful-Condrer.

E udatA de

girlele : SiritilMare, Siriul-Mic, Siriasul, Bisca-

dup unil

laxa-Cale, Chiojdulur, BrAdetu-

luat numele de la

lur li Batrineanca; de valle Anif si Rotari i de izvoarele :

Vino., Cocoptl, Palalogi, Condri, Tisa, ZmeurAtul, BanuluT,

Toat comuna, cu

www.dacoromanica.ro

pAdurr,

Gresia, Blidari, Miculuf, Calulur,

Benir, Rasca, etc.

Starita, ala numire a cdtunulur

Crivatul, din jud. Prahova, pl.
Tirgsorul, com. Manesti.

STAR1TA

Starita, cdtun, in jud. Teleorman,

pl. Margine!, com. Piatra, format din insurAteli improprietlritT In 1880 pe mosia Statului

459

STAVNICUL

N., CirligAtura la V., Codrul la

E., si filtre judetele : Romanal
la S.-V. $i Vasluiul la S.-E.

Se intinde de la N. la

Bereasca, Vocotesti, MInjesti,

Budesti, Petrosul, Hotar, Mihoi,

Rotariul si santa, in com. Mi-

S.,

ro neasa.
Ursita, Brusturetul, VArAria

Piatra-Starita, situat la io kil.

de cAt. de resedinta Piatra,

de-a dreapta riultil Bahluiul.

E udatl prin mijloc de pi-

si Tibana, in com. Mironeasa.

spre N.-E.

riul Stavnicul.
Terenul este accidentat, avind

Miroslava, GAureni, Uricani,

PeptAnari, Valea-UrsuluT, Telet
si Ciurbesti, in com. Miroslava.
Productiunele agriculturer, a
vitelor, a viilor $1 a pAdurilor,
pe lingA ca satisfac necesitAtile
locale, dar apoi un prisos mare
se pune in comerciu.

Are o populatie de mo locuitorT. Este legat cu Piatra prin

o ramurA de osea vecinall.

in partea despre S. cele mal

mar! dealurl acoperite cu pAdurT.; iar spre N., vAT si podise

Starita san Piatra-Starita, mo,s-ie a statuluT, In jud. Teleorman, pl. CAlmAtuiul, pe care ail
fost improprietAriti locuitorli In

1880. FAcea parte din averile

minAstiresti, apartinind schitului
Ostrovul.

inti nse.

Este formatA din comunele :

Mironeasa, Voinesti, Cucuteni,
Miroslava si Mogosesti.
Suprafata teritoriulul acesteT
p15.$1 este de 25603 hect.
Are o populatie de 11673 lo-

luitorr; 27 biserie, din care

Starosilta-Radu, sat, pe valea

pirfului Drislea, In partea de N.-

catolicA, deservitA de 13 preotT,

23 cintreti $i 4 eclesiarliT;

11

16 mori de apA, 2 cu

V. a comund SoldAnesti, pl.

colT ;

Miletinul, jud. Botosani.

Are o suprafatd de 898 hect.

abur! li 2 de %/hit.

si o populatie de 331 suflete.

LocuitoriT posea: 120 bol

nute, 8463 oT, 355 capre, 26

bivoli, 1188 cal si 2863 rimAtori.
Solul plg$eT este bun si productiv.

$i vacT, 37 caT, 690 oT, 66 porci;

Dealuri : partea orograficl a

FormeazA o continuare cu Starosilta-Stavri.

18 stupT cu albine.

Starosilta-Stavri, sat, pe valea

piriulur Drislea, in partea de
N. V. a comund SoldAnesti, pl.
Miletinul, jud. Botosani. Are o

suprafatl de 1480 hect. cu o

populatie de 50 familil san 388
suflete ; 1 bisericA cu 1 preot
si

cintAret.

Vite: 199 bol si vacl, 76 cal',

131 o!, io bivoll, 50 por& Locuitoril posea 19 stupi cu albine.

Stavila, mofie nelocuitA, cu o in-

tindere de 200 pog., jud. Arges, pl. Cotmeana, proprietatea

statului, fostA pendintA de mAnAstirea Cotroceni din Bucuresti.

Stavnicul, plasd, jud. Iasi, situatA in partea de S. a jude'014 filtre plAsile : Copoul la

Vite: 10916 vite mar! cor-

terenulul acester plA$T se dato-

Comerciul constA in desfacerca cerealelor, a vitelor, a

lemnelor si a mangalului.
DrumurI: pentru inlesnirea co.
municatiel locuitorilor din aceastA plasA, pe lingl drumurile
comunale si vecinale, trec, pe

toatA marginea despre N., dota

drumurl marT in linil' paralele :
calea feratA ce duce la Ia$i si
tirgusorul Podul-IloaeT, prin sta-

tia Cucuteni si soseaua nationalA ; prin mijlocul p16.$eT, trece

soseaua judetearil Jai-Roman.

Stavnicul, vale, jud.

reste siruluI de dealuri ce se

Iasi, pl.
StavniLul, com. Mironeasa, intre

prelungesc din pl. CirligAtura,

cuprinzindu-T toatA partea de
S.; din care apoT pornesc diferite ramurT spre N., ce se micsoreazA treptat, pdn ce ajung
in malul drept al riulul Bahluiul, sub diferite numirl.
Ape: Afarl de riul Bahluiul,

la E.; se intinde de-alungul piriulul Stavnicul, trece pe lingl

satul Hadimbul, pAnA In hotarul despre jud. Vasluiu. Pe Intinderea sa poartA diferite numili : Hadimbul, Rotariul, Ulmilor si Cdpotesti.

Dealul-Mare la V. si Mogoqe$ti

ce udA toatA partea de N. a

plAseT, mal sunt un numAr de
pirae, care, curgind in diferite
directiunr printre vr, formeazA
multe azur!, ce alimenteazA cu

Stavnicul,firia, izvoreste de sub

apele lor deosebite localitAtT

Aceste pirae sunt:
Stavnicul, ce trece prin mij-

comunele : Cucuteni, Voinesti,

locul plAseT, StAvnicelul, Bahna,

Chescul (iaz), Horlesti si Fra-

sinul, in com. Cucuteni.

Ciurdea, RAcea, Lungani, Ne-

dieni (iaz), in com. Voinesti.

www.dacoromanica.ro

Dealul-Mare, com. Pausesti, pl.

arligAtura, jud. Iasi, de la locul numit CarpAnul, trece prin

Mogosesti si Mironeasa; apol

in jud. Vasluin ; curge

spre S. printre com. Scheia si
intrA

Ipatele, DrAguseni si Parpanita

si se varsA In Birlad, dupl ce

primeste piraele: GAunoasa, Coropca, Izvorul-cel-Mare si Hu-

STNCUTA

460

STAVNICUL-SEC

coall mixta ; o moarA

plaiul Novaci, jud. Gorj, -situat

in partea de N. a cAt. Musetesti.
Are o suprafatl de 400 hect.,
cu o populatie de too familiT ;
bisericl, deservitA de preotul
de resedintl.
Locuitorii posea.: 20 plugurT,

de apl.
E alimentat de iazul StAn-

40 care cu bol; 190 vite marT

cornute, 23 cal, 600 oT, too

ceni, bogat in peste si stuh. Prin

sat trece calea judeteanl. Boto.

mAtorr si 113 capre.

Comunicatia cAtunulta cu ex-

sani-*tefAnesti.

teriorul se face prin drumurT

LocuitoriT posedl 861 bol

si vacI, 52 caT, 1210 OT, 2 bivolf, 301 pord.

ordinare.

mAria-Mare, toate din comuna

malurile iazulta Saneen', in par.

Scheea.

tea de N.
Are o suprafaa de 2911 hect.

Stavnicul-Sec, grM, jud. Vasluil, pl. Funduri, com. Scheia,

fosa din vechime albia pirtuluI
Stavnicul ; ea incepe de la movilele Promoroaca, de la locul
de unde apa piriuluT Stavnicul
si-a luat alt curs, si merge spre

E. si S. para in com. DrAguseni, unde iarlsT primeste apa

piriuluT Stavnicul.

Stavropoleos, sat, j ud. Dimbovita, pl. Corabia, clt. com. Uliesti.

Stavropoleos, sat, flcind parte

din com. rur. Moreni, pl. Filipesti,

jud. Prahova. Are o populatie

de 203 locuitorl.
Sticul, sat, In jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-s., com. rur. Cdtunele.

Sticuleti, sat, fa'cind patte din

com. rur.
pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea.

si o populatie de 216 familiI,

saii 860 suflete ; i bisericA, de-

servia de i preot si
ret ; I

i cinta-

Stanceti, con:. rur., jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, la 55 kil.

de orasul Turnul-Severin, formatO numaT din satul cu acelasT nume.

Are o populatie de 340 locuitorT s't o bisericl, deservia

de i preot i I cintAret.

Stfinouleti, sat, facind parte din

LocuitoriT posea: 15 plugurl,

16 cArute cu bol, 2 clrute cu
%al"; 30 stupT ; 200 vite marT

jud. Vilcea, situat In centrul comuna, 'filtre riul GeamAna

cornute, 6 cal, 240 oT

valea. Omoricea.

200

rimAtorr.

Stinceasca, cdtun, jud. Vlasca,

Prin comunl trece soseaua

pendinte de com. TAmAsesti, cu

mahalaua Lacul-Spurcat.

Cordul-StAncesti-B u sul-BArboiul.

Budgetul com, e la veniturl

de 542 leT, iar la cheltuell de

Stfinceasca, inofie a mAnastireT

Coltea, jud. Prahova, pl. Cricovul, com. rur. Urlati. Din pla-

Stanceti, sat, in partea de N.-

nul i actele de hoarnicie ale

acesta mosiT se constata cA, pana

V. a com. Curtesti, pl. Tirgul,

jud. Botosani, spre N.-V. de o-

la 1775, com. Urlati se numia

Satul-Urlati. De la aceastd data
a purtat numirea de Tirg unde,
dupl traditiune, se scoborati lo-

rasul Botosani.

cuitoriT dupa dealurile vecine la

urlAtoare, adecA la tirg.

385 leT.

Are o populatie de 952 Suflete; 2 biseria, cu 2 preotT si

2 cintAretT ; i coalA mixta ; 3
circiumT ; i moarl de apl pe

iazul Siena.

Vite : 374 bol i vacT, 47 cal,

StAnceasca,mofie, cu o intindere

850 a si 30 pora.

de 277 pog., jud. Argesul, pl.

Oltul, proprietatea StatuluI.

Stinceni, sat, jud. Botosani, pl.

mosieT Dimbroca.

com. rur. Dozesti, pl. Cerna-d.-j.,

Are o populatie de 487 loo biseria, cu hramul

cuitorT ;

Sf. Nicolae, reparatA la? anul

1868.

Stancuta, com. rur., pl. Balta,

jud. BrAila, asezatl la V. de
japsa StAncuta, situatA In /unca
Dunra, la 2'/2 kil, de fluviii.

Se mArgineste la S.-V. Cu
Bertesti-d.-j., la V. cu Lacul-ReziI
Pirlita, la N.-V. si N. cu Vii Ciacirul, si la E. cu Du-

zirul
ndrea.

Are o suprafatA de 22500

hect., cu o populatie de 1713
suflete ; i bisericl, fondaa la
1854 si reedificatA la 1885, de-

servia de 2 preotr, 2 cinaretT

Stanceti, cdtun al com. Scurtesti,

jud. BuzAti, cu o populatie de

620 locuitorT si 126 case.

Tirgul, com. BAluseni, situat pe

ambele pArtl ale vleI Siena _si pe

Stnceti, rno,cie, In jud. BuzAti,

com. Scurtesti, proprietate a
StatuluT, pendinte de Episcopie;
/Ama un corp cu Spiridoneanca
DImbroca; are peste 50o hect.,
din care 470 s'at.1 dat improprie
iar restul's'a incorporat

si 2 paracliserT; o scoall mixtl ;

9 circiumr.

DrumurT: la Baila, 46 kil.,

la Ciacirul, 13 kil., spre N., prin

Stance9ti, cdtun_al com. Musetesti,

www.dacoromanica.ro

punctul Dulban, drept prin luncA ;

STANCUTA

STXNETI

461

la Pirlita, 8 kil., spre V.,

Stneti, com. rur., jud. Muscel,

plaiul Nucsoara, la 22 kil. spre

bate com. de la N. spre S. si

o leagd, la N., cu comunele

prin proprietatea locuitorilor ; la

V. de Cimpulung, situat pe

Corbi, Corbsori si Nucsoara, si

Vizirul, 16 kil., spre N., prin

posta Aramd ; la bala, spre E.;
la Lacul-Rezir, 13 kil., spre V.,

ambele malurr ale riulur Doamna.

la S. cu com. Domnesti. Un
mic pod de lemn, peste riul

prin Cornul-Malulur.

se mdrgineste la N. cu comu-

la Polizesti, spre S.-V., prin Stanca ;

Se compune din 3 alune :

Sanesti, PArdesti si Podurile, si

Doamna, leag. cdt. Sanesti cu

cdt. Podurile.

nele Poendrei si Corbsori, la S.

Stfincuta,sat, jud.BrAila, aproape

de canalul Pasea din com. cu

Cu com. Dirmonesti, la E. cu
com. Slnicul si la V. cu jud.

acelasT nume, la 46 kil. spre S.

Arges.

cdtune : Stdnesti, Runcul si Ti-

de orasul Brdila, infiintat la 1840.

Are o scoald infiintata la 1869;

Are o populatie de 988 suflete ; 2 bisericr, la Stdnesti si

ghina. E situat pe valea Ma

o bisericd, rezidit de locuitorr

Pdrdesti, deservite de 2 preotT

pldser.

la 188o, deservitd de 1 preot,

si 2 cintaretr; o scoald mixtd

Are o suprafat. de 500 hect.,

I cintdret si

In cdt. StAnesti.
Locuitorir se ocupa, pe ling
agricultura si cresterea vitelor,
cu facerea cheresteler, comerciul

cu o populatie de 1.577 locui-

paracliser ; 6

&durar.

Stneti, com. rur., jud. Gorj,

plaiul Vulcan, situatd la N. de
com. Slobozia. Se compune din
atunele : Stdnesti, Alixeni si
Cernadia.
Are o suprafatd de 3256 hect.,
cu o populatie de 258 familiT,
sati 794 suflete ; 1 scoald; 3 bi-

sericr,deservite de 2 preotT si
3 cintdretr, din care una de zid
fAcutd de Costache Obedeanu
la 1732, iar cele-l'alte de lo-

cornute, 2649 oi, 127 porcr, 74

capre si 5 asinT ; 6o stupT cu

mulur, la 14 kil, de resedinta

torl ; o bisericd.

Locuitorir s'au improprietdrit

la 1864, pe mosia statulur Stanesti, din care li s'aj dat 507
hect. Er posea : 8o bol, 48
vaer, 4 capre si 1211 or.

In raionul comuner se vdd

albine.
In jurul comuner sunt arAturr,

ruinele une vechi bisericr, ce

se crede a fi facut de fratir

fineturT, livezr Cu peste 20000

prunr, pdclurr populate cu fag,
mesteacdn, anin, stejar si sdlcii.
La E. are dealul numit (Virful-

Buzesti si apor ruinata de Turci,

si mar multe gropT si santurl,

cel-Mare s .

care au servit de redute.

Budgetul com, e la veniturr
de 2060 leT, si la cheltuell, de

lisita

Riul Doamna trece prin mijlocul comunei, de la N. la S.,

8o plu-

si in el se vars. 4 v5.1: Valea-

1917 ler, anual.

E brdzdat de dealurile : Banulm, Bleotulur, Nstasie, Stau-

cuitorr ; 15 morr pe apele

si Cernclia.

Locuit rir posea :

in special cu chirigiria. El'

posedd : 69 cal, 326 vite marr
si

Stneti, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltul-d.-j., compusd din 3

gurr, 58 caz e cu bol si vacT, 8

cdrute Cu cal ; 25 stupT ; 700
vite marT cornute, l000 of, 20
capre, 25 car si 535 rimItorT.
Venitul comuner este de ler
1344, banT 23, iar cheltuelile,
de ler 1323, banT 27.
Teritoriul comuner este udat
de riurile Cernadia si usita.,
care udd partea despre V.

Comunicatia in comund se
face prin soseaua comunald care
vine de la Slobozia-Ursetei prin
StAnesti la Vlari si prin alte
drumurr ordinare.
In Stdnesti a trdit in vechime
familia Principilor Bibestr.
Parte din proprietate apartine

chiar astde acester familir.

udatd de vdile : Cerni-

Lupulur si Valea-Pirliasilor, care

lur si

strbat comuna de la E. spre

sorul, Osica, Simul, MAndstirea,

V.; Valea-TociT si valea Boretul,

Conturul, Bungheroaia si Ma-

care o strdbat de la V. spre

mut.

E. Pe riul Doamna sunt 2 morT,

2 piue si 7 herdstrae.
Budgetul com. e la veniturr
de 1617 ler si la cheltueli, de
1613 ler.
176 locuitorT s'ati improprietdrit la 1864, dindu-li-se 622
hect. pdmint.
Pe Valea-Lupulur, unde in

Stneti, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Cerna-d.-j., compus. din 4
alune : Cuculesti, Mijlocul, Valea-Lung5. si Bdrcdnesti. E situat pe valea riulur Cerna, la
50 kil. de capitala judetulur si

la 45 kil, de a paser.
Se mdrgineste la N. cu com.

vechime a fost com. StAnesti,

se vdd niste ruine vechr; asemenea ruine se vdd si pe mosia

Gdgeni si Cermegesti ; la S., cu

com. Nisipi ; la E., cu Glavile,

Urianul.

Dejoiul.

O osea, care merge pe malul sting al tilda Doamna, strd-

www.dacoromanica.ro

si la

V., cu com. Dozesti

si

Are o suprafatd de 1900

hect., cu o populatie de 1048

STA NEVTI

locuitorI; 4 bisericI $1 o scoal,

infiintatd la 1891.
LocuitoriI sunt mosnenT. EI
posea : 15 ca! i Tepe, 292 bol

taud, 306 yac!, 135 porcI,

94 capre i 482 of.
Pe riul Cerna, in raionul comune); sunt 2 morI.
Budgetul com, e la veniturI

de 3752 leI si la cheltuelI, de

ciu m1.

$i Tutanului ; apo/ Valea-Gurbanultd, valea Ciubucul, Proca,

gat in pleura. Are o fabricl

Zincota si Ozunuld.

Drumul ce trece prin com.

este soseaua Giurgia - Pitesti,
numit in vechime drumul CiocInestilor. Mal* este apoY, mal
de vale, soseaua Giurgia-Ale-.

Prin comuna trece $oseaua

Cotosmanul-Oteteli$ul.
E brAzdat de dealurile : Oaer,
Baranestilor, Ulmetul, Cernef,

hotar intre Stanesti si Giurgia.

Acest drum despOrtea in 1828
Rominia de Turcia, trecea pe

Adomirgasa, Dejoiul si atelul;

$i udatO de valle: Cerna, Gi-

HITA o siliste veche,

Pirjola, sat zidit de AidinPasa i Benain-Pa$a. Se mal
afla o silivte de sat vechiti, unde
eraiI satele Val-de-EI, Tangirul

mineaua, Otinceaua, Purnreata,

Begul, GAgeanca $i BArbureaua.

Stneti, com. rur., compusl din

StAnesti-d.-j., Stdnesti-d.-s., formar-Id un singur trup, $i Ghizdarul, situata la i, kil. spre
N. de ora$ul GiurgiO, pe coasta
dealuluI DunAreI, in jud. Vla$ca,

Marginea. Ambele alune

sunt situate pe 3 dealurI :

Dealul-BisericeI
Dealul - MAlureanuf, i apartin

d-luI Em. Lahovari.

Are o populatie de 3108 suflete ; 3 biserici, din care dota

in StAnesti si una in Ghizdarul
cu 4 preot-I si 6 cintAretT ; o

scoall mixta; 14 circium/ ;

moarl cu aburI.

Bazalanul.
Ad i

este un loe istoric din

timpurile lui MihaI Viteazul,

unde unul din capitaniI

Stroe Buzescu, s'a batut In
duel cu nepo tul hanuld Tataresc, dupl ce armatele lor s'ati
bAtut intiiti la Putineia si in
uring, dupi. bAtalia de la Stanesti, la Pudina (i594). La erpAte$ti, care apartine com. FrAte$ti, s'aj gAsit oseminte de
oamenI i monede de argint,

cu inscripta' latine, din timpul

lul Sigismund Batori.

Se compune din treI trupurI:

StAne$ti, Foteasca si Gurbanul,

cu o suprafata de 5450 hect.,

din care s'a dat la 517 locuitoa, improprietAritI la 1864, o
intindere de 1550 hect.
Locuitoril posedd : 200 cal',
roo bivolI, 1050 bol si vaci,
305 porcI $i 4000 of.
Ad i este valea Pirjola, care

2 cintAretT ; o coalA ; 2 cir-

AfarA din sat sunt viile : Tutunaruld, Zgircitilor, Cringuld

xandria. In vechime era drumul BanuluT, care servea de

2640 leI anual.

pl.

ST.X.NWI

462

Teritoriul atunuld este bode gaz.

Vite sunt : 41 cal, 224 vi te
marI cornute, 48 porcI si 79
capre.

Stneti, sat, in jud. Botosani,

pl. Miletinul, situat pe o coast
de deal in dreapta piriuluI Cozancea i in partea de N. a com.
ZIAtunoaia.

Are o suprafat de 1072 hect.,

cu o populatie de 183 suflete ;

o bisericA, cu un cintlret.
Vite : 120 bol si vacI, 12
cal, 500 o! 51 40 porcr.

Stneti, sat, in jud. Dimbovita,

pl. Ialornita, cit. com. BOlteni.
Ad i ail fost lupte intre RominI
Turcl (1595-1599).

Stfineti saa Pueni, sat, pe mosia cu acelasI nume, jud. Dorohoiti, pl. Berhometele, com. Tu-

reatca, situat pe podisul inalt

despre Bucovina, in fata satuld
Tureatca.

Are o populatie de 278 suflete ; o bisericA, cu hramul Sf.

Nicolae, Cu 2 cintAretI si un paIdmar, facut din lemn, la 1760,

de locuitori.

Sfaneti, sat, cu 331 locuitorI,

Hotarele mosieI sunt: Buco-

jud. Arges, pl. Oltul, pendinte

de com. rur. Stoilesti.

vina, Mihoreni i Tureatca. Ea

Balinschi,
a apartinut
originara din Polonia.
La 1673, cinc/ Petriceico-Vod

Stneti, sat, jud. Arges, pl. 01tul, fdcind parte din corn. rur.
MAcli.

Stneti sa Stneasca, sat,

jud. BacAti, pl. Munteld, com.
MIgiresti, situat pe piriul Sta-

incepe din cimpul Lungana $i

neasca, la 2160 m. de satul

merge prin sat; apor alte 3

vAI mal miel care dad in a-

MAgire$ti.

ceasta : Valea-Tiganilor, ValealuI-BAlan

Valea-Malureanul.

cuitorI; o biserici., clAdit de

locuitorI i deservit de I preot

Are o populatie de 498 lo-

www.dacoromanica.ro

fu detronat, se retrase la curtea

polona, intovArasit de credinciosul i bravul s comandant
Balinschi.

In expeditia de la 1683, cind

Regele Sobieschi, despresurl Vi-

ena asediati. de TurcI, luarl

parte activl i Petrieeico VodA
cu Balinschi.
.Intor$I biruitorT, Petriceico $i

Balinschi intrar cu oaste po-

STANESTI

lona in Moldova i prinsera pe

Duca Vocia la satul Domnqti,
de unde l'aO dus in Polonia, unde

41 rasplati prin moarte relele

facute in Tara. (Let., t. 3, p.
24-25 ed. vechie).

Stanesti, ciitun de rqedinta al

I BISCA

463

STXNILA

de Stolnicul Stroe Buzescu 1

fratiI sal, la 1602. Aci s'a inmormintat Stolnicul Stroe.
La 1821, in urma lupter de
la Zavideni, Turca se retrasera
in acest schit, cu scop d'a tala
drumul eter4ti1or, condu0 de
N. Ipsilante i Caravia.

zidita la 1824, cu hramul Ador

mirea Mala Domnulur, in mahalaua StAne0-d.-j., i cea-l'alta
la 1862, i deservite de trel pre

Stnesti-Chirculesti, com. rur.,

Stnesti - VAcresti (Finita),

In jud. Vlasca, pl. Ciln4tea, com-

sat, facind parte din com. rur.

pusa din cat. StAneti i Chir.

situat pe coasta dreapta
a apel NeajlovuluI, aproape de
Arge, la 40 kil. de GiurgiO,
la 25 kil. de Bucureti i la 13
kil. de Ghimpati, reedinta
Locuitor/ improprietarit/ la
1864, in ambele cat., sunt 120,
care ati luat o suprafata. de 425
hect.

Vasilati.PopeO, pl. Negoe0, jud

otI

i un &sal.

ImproprietaritI la 1864 sunt

445 locuitorr, foti claca0, carI
aj luat 1334 hect.

com. StAnqti, jud. Gorj, plaiul

Vulcanul.
Are o suprafata de 1250 hect.,

Cu o populatie de 120 familii,

san 310 suflete ; 8 morI pe apele
uOta. i Cernadia.
Locuitoril posea: 38 plugurI,
32 care cu boT, 7 cal-14e cu cal;
25 stupl ; 450 vite marI cornute,
508 o!, 20 capre, 12 cal i 387
porcI.

StAnesti, sat, facind parte din

com. rur. cu acela0 nume, jud.
Mwcel. Ad i este rqedinta com.

Are o biserica, cu un preot

2 cintaretI; o coala mixta.

Ilfov, situat la N. de Vasilati,

pe malul drept al riuluI nimbovita. E format din 2 trupurI: Sta-

neti i Vdcare0. Aci Mihaiu

Bravul batu pe l'atad la 16
Ianuarie 1595.
Are o suprafata de 600 hect,
cu o populatie de 170 locuitorI
51 o r,; coall.

Numarul vitelor marl e de

228 i al celor miel, de 372.

E situat pe malul sting al fiuluI Doamna

i udat la N.-E.

de Valea LupuluI, pe care vale

In vechime a fost wzata com.
Staneti.

Are o biserica, cu hramul SE

Treime, zidita la 1830, deservita de un preot i un dascal ;

o coald, ce functioneaza de la
1857.

Stneti, sat, facind parte din

com. rur. cu acela0 nume, jud.
Vilcea, pl. Oltul-d.-j. Are o populatie de 943 locuitorI.

Stnesti-Dedulesti, sat, facind

parte din com. rur. TirporulVechiti, jud. Prahova, pl. Tirg-

prul. Are o biserica, cu hramul S-tiT Apostoli, fondata. la

1874.

Stanesti-Dedulesti, proprietate
a Eforiel Spitalelor civile din
Bucurqti, fosta pendinte de Pantelimon, jud. Prahova, pl. Tirgwrul, com. Tirporul-Vechiti, in
intindere de 882 hect., din care
157 hect. suprafata. impadurita

725 hect. pamint arabil

Sfanesti, ceitun, pendinte de com.
Stane4i-Chirculeti, jud. VlaFa,
pl. Ci1n4tea, situat pe malul
drept al NeajlovuluI, proprietatea

d-lui C. Pariano.
Are o suprafata de 775 hect.,
din care s'a dat la 80 locuitorI,
improprietaritIdupa legea rurald,
273 hect.

Stanesti,fost schit, in jud. Vilcea,

pl. Oltul-d.-j., la S. de Dragapni,

pe malul drept al Oltulul, zidit

Stnicei, sat, cu 116 suflete, jud

Argq, pl. Oltul, facind parte
din com. rur. Macal.

finete.

Stnesti-de-jos i Stnesti-deSus, cdtun al com. StanWi, pl.

Marginea, jud. VlaKa, situat pe
proprietatea Stane0 a d-lul Em.
Lahovari. E wzat petrel dealurl

val, care fac parte din irul

dealurilor DunareI ce limiteaz
platoul eI inferior i unde incepe
platoul superior cu cimpiile Burnazului.

Are o coall ; 2 biserici, una

www.dacoromanica.ro

Sfanigesti, sat, in jud. i pl. Tutova, com. PuiWi.

Stanila, ca/un al com. Mlajetul,
jud. Buzati, Cu 380 locuitori
8o case.

mofie, in jud. Buzau,

com. Mlajetul, catunul Stanila,

proprietate a mwenilor StanilenI; are 560 hect., din care 157

padurea
restul, curaturI, livede, izlaz, fi
neata i sterp.

Stnila i Bisca, mofie, in jud.

Buzati, com. Nehoiapl, catunele
Bisca-RozileT, Venetipl i Ruptura; se intinde pe ambele malurr
ale riuluI Bisca-Rozilef, proprietate in devalmaie a mopenilor
BiscenI i StAnilenI; are 2600
hect. curaturI, fTheata, izlaz i
padurea C4oca-Mica.

STANILETT

STANISLVEM

464

prin o carte domneascl sAte-

FAlcii1. Se mArgineste la N. cu
com. Hui; la S., cu com. Lunca;

c5. satul StAnilesti, care mal de

mult s'a numit Berbecesti, este
foarte vechiti, cdcT exista inc5,
pe timpul luT Alexandru-VodA-

la E., cu lita Prut si la V. cu

cel-Bun.

Focsani, acelasT an, 12 Noembrie.

com. Rusca. E formatA din satele : Budul, Broscoseni, RAducani, Saratul, StAnilesti si Voinescu, pe o suprafatA de 7450

Dinteun suret (copie) de pe

ispisocul sirbesc al luT Petru

Stnileti, com, rur., in partea

de N.-E. a plIseT Prutul, jud.

hect. Are o populatie de 1725

suflete; o scoall si o bisericA.
Este udatA in partea de E.
de riul Prut si Prutetul; intre
aceste ape se intinde un ses, pe
care se afl asezate satele ce
formeaz5, comuna, afarl de satul StAnilesti, care vine pe deal.

Tot pe acest ses, numit al PrutuluT, se af1 multe bAltr bogate

In pescAriT, imase si flnate. In

partea deluroas despre V. se

intind tarinele de culturA si padurea.
Locuitorif posed5. : 2504 vite
marT cornute, 3215 oT, 297 cal

si 294 por&

Rares, cu data 7035 (1527) Mar-

tie 15, se vede el numirea acestuT sat se trage de la unul

vorat de datoriT, a vindut dou

sate, StAnilesti si Maicani, Lo-

StAni1A, cAcT in acel ispisoc se

goatuluT Stefan-Bosie, in pret

pomenesc mg multe persoane,

de t000 le!. Cu acest Bosie a fAcut

totT fiT al aceita StAni1A. Prin ur-

Inochentie Episcopul schimbul,

mare numirea StAnilesti nu este

si
ati

de cit numele colectiv al tutu-

copie!.

dut un sat la Prut, anume Berbecesti, ce-1 aveati (din drept

ispisocul ion de la strAmosul
Domnid mele, de la Alexandru
Voevodl, vrea s zicA numele

munA, Cu toate imprejurimele eT,

vechiil al StAnilestilor a fost Berbecesti.

Dintr'un uric de la Miron

cheltuelf, de 7966 leT si 9E banf.

doinnesc ; dar acest Domn 1-a

in centrul com. StAnilesti, pl.

Prutul, jud. FAlciti, asezat pe

hArAzit Vel PitaruluT Ionascu Cehan, pentru serviciile luT si pentru

cheiat la to Iulie 1711, de cAtre

Petru-cel-Mare, Tarul Rusia (V.
Gura-SArAter, Lunca, Gil-la-ViddicAr si Rlioasa).

Stnislveti, sat, cu 500 suflete,

jud. Arges, pl. GAlAsesti, fAcind

parte din com. rur. cu acelasr

nume. Aid este resedinta PrimAriel. Are o bisericA, cu hra-

1 preot si

ritur de

la Alexandru-VodA

Noembrie 1, se vede cl StA-

Budul, formeazA domeniul statuluT, fost pAnA la secularizarea

nilesti ati fost dAruitT maT intiT

Dintr'un uric de la

VasileVodA-Lupu, dat din IasT in 1640,

nu de Barnovschi, ci de Stefan
Torna lui Ionascu. Prin urmare,
uricul luT Barnovschi ar fi numaI

Are o populatie de 1308 su-

ca un act de intAriturA. De a-

flete ; o scoall, infii ntatA in 1865;

o biseric5. cu 2 preotT si 3

semenea se vede cA, dup moartea luT Ionascu Cehan, StAnilesti

dascAll.

lar ati rAmas proprietate domneascA ; si Vasile-VodA o hl-

de Melhisedec Episcopul) reese

si Turd si tratatul de pace in-

mul Top' SfintiT, deservit5. de

hect., care, impreunA cu satul

EpiscopleT (vez! Cronica HusuluT

aj insemnAtate istoricA pentru

rAzboiul urmat aieT intre RusT

nieT, in trebuintele une solie

la Craiul de Ardeal. Uricul are
data 7135, Martie 13. Tot asa
mArturiseste si cartea de intl(Cond. A. f. t13).

Istoricul. Din d o cu m en tel e

Acest sat, cit si intreaga co-

un cal bun ce-1 hArAzise Dom-

platoul dealuluT ce formeazA culmea sesuluT PrutuluT. Suprafata

teritoriuluT mosieT e cam de 4950

averilor mAnAstiresti al EpiscopieT HusuluI.

de acum inainte StAnilesti

devenit proprietatea Epis-

ror urmasilor luT StAni1A. Acesti

StAnilestT, zice ispisocul, ati vin-

Budgetul comuneT e la venituri de 8781 lel si 65 banT, lar la

Stnileti sail Berbeceti, sat,

La anul 1755, proprietarul

StAnilestilor, NiculaT RacovitA
biv vel Medelniceriul, fiind impo-

Barnovschi-VodA, anul 1627, se

vede cA StAnilesti, sub numirea
de c Silistea StAlinestil a fost sat

Strdleti, cdtun, al com. Robesti,

jud. BuzAti, cu 270 locuitorT si
6o case.

nilor din StAnilesti si le porunceste s asculte de noul lor proprietar ; cartea este datl din

rAzeste boeriuluT sAil RacovitA

Cehan LogofAt si face cunoscut

www.dacoromanica.ro

cintAret.

Stnisliveti, sat, in jud. Olt,

pl. Mijlocul, pendinte de com.
Ursoaia, situat la N. de com.,
pe lunca girlel Plapcea.

Are o populatie de 260 locuitorY, din care 54 improprietAritl la 1864 cu 266 hect. din
mosia d-luT I. Stefan Zianu ; o
bisericA, ziditA la 1840 de Alecu
Racoviceanu, deservitA de I preot
si I cintAret.

Locuitorif posea : 80 bol, 20

vacT, 19 caT, 68o of, 20 capre
si 50 porcT.

Stnislveti, mo,rie, cu o intindere de 660 pogoane, jud. Arges, pl. Cotmeana, proprietatea

STXNITI

statuluI, fosa pendinte de Mitropolia din Bucuresti.

STNtJWi

465

Vite : 480 bol, 300 vacI, 49

caT, 27 lepe, 924 o! O 300 11-

Atit biserica cit si chiliile

monahilor sunt in bulla. stare.

m dtorf.

Stnieti, plasd, in jud. Tecucia,

Meseriasf sunt : 16 lemnarI,

si vr'o 5

situatI la N. de jud., infiintata

3 timplarl, 2 ferarl

dupA impArtirea administrativa

din 1892.

cizmari.

Se compune din 8 comune :

Buda, Burdusaci, Colonesti, CrA-

esti, Motoseni, Oncesti, RAchitoasa si StAnisesti, cu 54 catune.

Teritoriul comuneI este de

4576 hectare.

In raionul comunei sunt 3

morI de abur'', 2 de vint, si 3

ajutorl si 25 cintaretI ; 13 scolf

iazuri cu peste.
Locuitorif sunt improprietdritI dupA legea rurala din 1864.
Veniturile comuneI se urca
la 7820 lel, lar cheltuelele la

mixte ; 12 morI de a pa. pe Zeleti n,

6820 la

28 de vint si 2 Cu aburI; o suprafata de 27992 hect.

Se mArgineste la N. cu jud.
Baca", la S. cu plasile : Berheciul si Zeletinul, la E. cu jud.
Tutova si la V. cu jud. Bacti
si pl. Berheciul.

Prin comuna trece soseaua

judeteand care vine din 'Te-

Are o populatie de 17978

suflete ; 14 bisericf, deservite

de 14 preotf parohl, 8 preotT

Resedinta sub-prefecturef este

in com. Stanisesti.
Locuitorif posea : 20 masinI
de treerat, 15 de vinturat, 7 de
batut porumb, 215 plugurI, din
care 185 de lemn si restul de fier.

Sfnieti, com rur., in jud. Tecucia, pl StAnisesti, compusa

din 3 catune : Stanisesti, Slobozia-d.-s. si Slobozia-d.-j.

Stanioara, munte, la N. com.

Baia-de-Ffer, jud. Gorj, plaiul No-

vacf. Se mal numeste si Stanisoara-SAndesti. E asezat linga

muntele Micaia si e acoperit cu
pAsune, avind sane pe el. Face

parte din muntif zisI

al BAeT-

de-Ffer.

Stnita, com. rur., in jud. Roman,

pl. Siretul.-d.-s., spre N.-E. de

orasul Roman, la 22 kil, de el

si la 6 kil, de resedinta piase!.
Este formata. din satele : Buz-

stilor si merge spre N. in jud.

dugi, CalugArita (Negresti), Chicera (Todireni-SturzeI), FundulPoener, Piscul-RusuluI, Poenele-

BacAti.

Once, Sta.nita, Tarnita, Todi-

E brAzdatA de dealurile Dobrotforuld, Gunoaia si Daviduluf si valle Busuiocul, DaviduluI, si udatA de pir. Dobrotforul.

reni, Veja-Cldcasi, Veja-Lingurari si Vladnicelele (Chetrile),

cucia, se desparte la gura Crae-

Stnieti, tirg, facind parte din

comuna cu acelasi nume, jud.

Cu resedinta comunef in satul

Stanita.

Are o populatie de 2409 locuitorI; 5 bisericI, din care 3 de

zid si 2 de lemn ; o scoall mixta.

Tecucia.
Are o intindere de 2288 hect.,
cu o populatie de 756 locuitorI,
fostI clIcasf, improprietaritf la

Budgetul comuna e la veniturf de 4800 leI si la cheltuelI,

1864.

prin osea.

de 4733 la
Este legata cu orasul Roman

Este resedinta plAseI StAni-

Stnita, sat

resedinta com.

E situata pe ambele malurl

ale pir. Dobrotforul, la 8o kil.

sesti.

Are o scoala, infiintata la a-

cu acelasI nume, pl. Siretul-d.-s.,

de capitala judetuluI, spre N.

Se mArgineste la N. cu com.
Colonesti, la E. cu com. Buda,

nul 1862; 2 biserief, una cu hramul Sf. Nicolae, pe a careI usa

spre N.-E. de orasul Roman, la

se &este inscriptia : cIn zilele

sedinta piase!.

Are o populatie de 492 locuitorI; o biserica de zid si o

la S. cu com. Craesti si la V.

prea luminatuluf Domn Alexan-

cu cdtunele Tarnita, Valea-Bou-

dru Calimah Voevod. Amin 2,

luI si Lazul, com. Oncesti.

Are o populatie de 1923 su-

si cea-l'alt zidita. de Sandu Pol-

flete ; 2

covnicul, la i800.

22 kil, de el si la 6 kil. de re-

scoall mixta.
Este legat cu orasul Roman
prin osea.

coale, una in tirgul

StAnisesti, infiintata in 1865, si

cea-l'alta in cat. Slobozia-d.-s.,
infiintata la 1882; 3 bisericI : 2
in tirgul Stanisesti, 1 cu hramul Sf. Nicolae, facuta in 1810,
de Sandu Polcovnicul, si repa-

Stnioara, mndstire, jud. Arges, plaiul Lovistea, pe malul

rata la 1868 de A. Papadopol;

cea-l'alta zidita in 1793.

mal in urma a devenit metoh

sting al OltuluI, cam in dreptul

marastirii Cozia. Era schit nesupus la niel o ala manAstire,
fie din Tara, fie din streinAtate;
al mandstireI CozieI din Vilcea.

Stanueti, com. rur. si sat, in jud.

Tutova, pl. Pereschivul, spre V.
de Birlad, pe piriul Pereschivul.
Satul formeaza comuna cu ca.
tunele: Chetreni, Cociul, Valeni,
Poiana, si Seaca, cu o populatie
de 1613 locuitorI.
69

66548. Afarolo Dictionar Geografio. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

STANULEASA

STEJARUL

466

Teritoriul comuner este foarte

deluros. Se cultivA viea pe o

suprafa;A de 82,25 hect. (din
care 2 nelucrAtoare), iar livezele

cu prue, pe o suprafatA de
16,25 hect.

Comerciul se face de to persoane. Are o $coalA $i 2 biserie.

Stnuleasa, sat, fAcind parte din

com. rur. CiomAge$ti, pl. Oltul-

d.-s., jud. Olt. A fost situat

maT india pe Valea-Simburele
$i s'a mutat pe Valea-LauneluT.

Are o populatie de 340 locu ton.

Biserica, l'Acut de boerul C.
Trepteanu, pe la anul 1830, s'a
reparat mal* in urm de enoria$T.

cal si Tepe, 227 vacT, 57 capre,

295 oT si 108 porcI.
Pe riul VArbilAul sunt 6 herAstrae si 19 morT.
Suprafata comuneT, cu izlaz,
pAmint de muna., pAdure, etc.

e de 1058 hect.
In raionul comunel este o
carierA din care se scoate piatr
buna pentru fabricarea ipsosuluT.

Comerciul se exercitA in com.

de 5 circiumarT.

cu o populatie de 71

familif,

cal, 266 pore, 300 oI i capre.

Partea de N. a cAt. Scurtesti

este acoperitA de muntif : Vul-

muna sa se face prin $oseaua

pea sart Birseanul, plaiul Lu-

vecina15., care o leaga in acela$T

pule si Trifoiul, cu virfurile

timp la S. cu cAt. Strimba.

Ace41 muntf sunt acoperitl

de pAdurf din care se exploa-

Amara. Are i i hect. intindere,

Cu o populatie de 260 suflete,

teaz1 lemne, ce se taie in herAs-

Locuitorif posea: 20 plugurI,

50 care cu bol, 4 carute cu

cal"; 200 vite marl cornute, 28
Comunicatia cAtunuluT cu co-

Stejarul, cdtun, in jud. Mehe-

coaneT.

Partea de E. a acestuT

dinti, com. rur. Corcova, pl.

Motrul-d.-s.

Stejarul, sat, cu 90 suflete, in

traele instalate pe apa

si o bisericA.

riuluT VrbilAul, la 50 kil. de

capitala judetulur $i la 2 kil.
de a plaiuluI.
Se mArgine$te cu comunele :
Bertea, Strimbeni, Livadea, S'Anicul $i Schiule$ti.

Stejarul.
Are o suprafatA de 600 hect.,

beni, Poiana $i SlAnicul.

dintA al comuneT Ciineni, situat

in partea de N., ling-A balta

E situatA pe malul sting al

Stejarul, ecitun, fAcind parte din

com. rur. Urdari-d.-j., pl. Jiul,
jud. Gorj, situat spre S. de comunA, pe partea dreaptA si in
albia JiuluT, la poalele dealuluT

sal:1 431 suflete.

Trifoiul, Birseanul $i Virful-Co-

plaiul VArbildul.

bol, 40 vacT, 16 cal,

Vite:
too 01 $1 20 porcI.

Budgetul com, e la veniturT

$i cheltuelf de 6970,78 Id.
CincI $osele o pun in comunicatie cu com.: Bertea, Strim-

StAvreti, sat, in jud. R.-SArat,

pl. Gradistea, cAtunul de re$e-

Stefeti, eom. rur., jud. Prahova,

Are o populatie de zo6 locuitorT.

cAt.,

impreunA cu muntii i virfurile

lor, se numeste Crucisoara. Partile de S. $i V. sunt acoperite de
livezT de prunT $i locurI pentru
porumb.
Comuna e strAbAtut5. la V.

jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,

com. CalugAreni.
LocuitoriT se ocupA cu plutAria.

Stejarul, sat, cu 67 familiT, in

jud. Neamtu, com. Pingarati,
pl. Piatra-Muntele.

de riul VArbilAul iar la E. de

Orla numitA Valea-Poene.

Stejarul, sat, jud. Suceava, com.

FArcasa, pe Domeniul CoroaneT,

Se compune din dou'A CAtune : Stefe$ti i Scurtesti, cu

Stefeti, sat, fAcind parte din

tefe$ti, pl. VArbildul,

de-a-dreapta BistriteI si a piriuluI Stejarul.

o populatiune de 899 locuitorl.

Are o bisericA in cdt. Scur-

jud. Prahova. Aci e re$edinta

Are o populatie de 207 su-

com. rur.
comunei.

te$ti, foarte vechTe, in formA de

pesterA, deservit de un singur

preot; o $coall,

infiintatA la

1889.

Stege, munte, intre com. Borca

$i Transilvania, jud. Suceava

1885 de Administratia DomeniuluT CoroaneI, care a si inzestraeo cu cele trebuincioase.

(1614 m.).

Are 45 meseria$T.

199 locuitorT sunt mosneni,

Stejari, sat, flend parte din com.

lar 50 s'ati improprietArit la

1864, pe mosia statulul, dindu-

rur. Milcovul, pl. Siul-d.-s., jud.

Olt, situat pe malul OltuluT, la

Use 212 hect. El posea :

flete $1 o bisericA, restauratA in

16

kil. de resedinta comuna

www.dacoromanica.ro

Stejarul sail Galiana, sat, fAcind

parte din com. rur. Negoe$6,
pl. Tirg$orul, jud. Prahova. Are
o populatie de 297 locuitorT;
o bisericA fondatA la anul 1834

STEJARUL

de Safta Brincoveanu, proprietara mosieT, si reparatA la 1888.

Apartinea statuluT si fAcea

parte din Postirnacul din jud.

Dimbovita. Este situat de-alungul apeT Prahova.

Stejarul sati Gavana, mosie, a

pendinte de biserica

statuluT,

STEMN1CUL

467

Srindarul, in judetul Prahova.

La 1888 s'a vindut de ved Doctorulut Turnescu.

Are o scoalA ; 3 biserict de

lemn, fondate de locuitorT, 2 la
anul 18 to si 1 la 1886, deservite de 2 preott si 3 cintretT ;
3 morT pe apa Tismanet ; 2 cir-

COM. FArcasa (1347,9 m.).

Stejarul, piriii, in jud. Suceava,

com. FIrcasa. Izvoreste de sub
munteleBusmeniul-Mare si, dupA
un curs de 12 kil., in care a

invirtit o morisc, se aruned in

Bistrita.
Are de tributarT : Piriul Scurt,
Piriul-Bitcel si Piriul-Strungilor.

Stejarului (Pacturea-), pidiere,

Stejerei, editen al com. Stejerei,

pl. Ocolul, jud. Gorj.
Are o suprafat de 200 hgct.,
cu o populatie de 125 familiT
saa 400 suflete.

18 care cu bol, 15 carate ca

cal; 18o vite mari cornute, 12

Este format din 3 catune :

Stejerei, GAlesoaia si Pinoasa,
cu o suprafatA de 648 hect. si
o populatie de 280 familiT sail
895 suflete.
Locuitorif posea : 35 pluguri,

45 care cu bol, 7 arute cu bol

s't vacI, 7 cxute cu cal; 264
vite marl cornute, 18 cal, 126
pord si 205 ol si capre.
CAT

de cumunicatie sunt:

soselele comunale care o pun

in legAturA cu toate comunele
invecinate.

pe coasta BAr.ganului si pe tAr

sedinta administratoruluT plAsir

Stelnica si a unet capianii mi

litare. Stelnica a avut o schelA
importantl.

intre com. Fetesti si Cegani. Se

intinde din DunAre, din dreptul
orasuluT Cernavoda, spre V.,
prin insula Balta si cimpia BA-

rgan pe o suprafatA de 6000

hect., din care 1600 hect. 1A1.ti s si I 10 hect. pAdurT, in in-

proprietate a EforieT spitalelor

civile din Bucuresti, si Maltezi,
proprietate particularl.
Dupa legea rurald din 1864,

sunt improprietritr pe tnosie

BAlcesti.

pl. Ialomita-Balta, pendinte de

comuna cu acelasr nume, situat

lomita, pl. Ialomita-Balta, situatA

Coprinde dou mosiT : Stelnica,

Stejerei, com. rur., jud. Gorj, pl.

Ocolul, situatA pe tArmul sting
al TistnaneT, la V. de comuna

Stelnica, sat, in jud. Ialomita,

Stelnica, cont. mur., in jud. Ia-

tatea statului.

din com. rur. Biscovul-Flesti.

calea feratA Bucuresti-Fetesti si

Fetesti-FAurei ca statia Fetesti,
la 3 kil, de satul Stelnica, re
sedinta comunet.

mul sting al bratului Borcea.

l'Ana la 1832, aicT a fost re-

sula Balta, lar 4290 hect. plmint de cultura pe Brgan.

Stejretul, sat, cu 6o familii, ud.

Arges, pl. Pitesti, fAcInd parte

01, 53 bivoli si 1172 porci.

caT, 36 porci si 30 of si capre.

pl. Piatra-Muntele ; este proprie-

in jud. Neamtu, com. Pingarati,

Babele, arnicea, Periatul, Poteca

si S tilpistea.
Vite : 509 caT, 2185 bol, tio6

Pe teritoriul comune trece

ciumi.

Locuitorit posea : 15 pluguri,

Stejarul, miente, in jud. Suceava,

cea cu lacurile, sunt : Bitlanul,

Are o scoal mixta si o bisericA, deservitA de I preot si

2 dascAlt.

Stemnicul, p/asci, in jud. Vasluiu.

Piriul Stemnicul curge prin mijlocul el. Se intinde de la N.-V.
spre S.-E., pe valea si dealurile

ce se prelungesc de-a dreapta

si de-a stinga piriuluT Stemnicul.

Se - mArgineste la N. cu pl.
Funduri si o parte din pl. Mij
locul ; la S., cu orasul Vasluiu

neimproprietA-

si o parte din pl. Racova ; la

riti se maT afi. 1o6.

Se compune din satele : Stelnica si Maltezi, si din cAtunele
(tirlele) : Caraman si Borseresti,
cu resedinta in satul Stelnica.

E. cu pl. Mijlocul si la V. cu

Are o populatie de 1700 locuitori ; o scoall; 2 bisericr, de-

cul, Chetresti, Cozmesti, Osesti

si Rddiul.

servite de 2 preoti si 4 cintA-

Teritoriul plAsei este foarte

deluros, mai cu seam in par
tea de N.-E., unde ridicAturile

128

locuitorl ;

retI.

Teritoriul comunei este udat

de Dunre, Borcea si lacurile :
Rotundul, Iepurele, Tinosul, Lacul-Mare, Blestematile, ZAtonul,
Potcoavele, Hirsovistea, CAtinul,
Bisoaecile, Berleasca, Niculitele
si Belciugoiul. Bratele (privalele), ce unesc DunArea si Bor-

www.dacoromanica.ro

jud. Roman si o parte din pl.

Racova.
E formatA din com.: Birzesti,
Buda-Rafaila, Buhdesti, Brodo-

culmilor sunt foarte inalte, mic

sorindu se ca cit se lasA spre S.

Dota culmi mari se desfac

despre jud. Roman si de la
S.-V. plAsei Fundurile se las,
una printre piraiele : Stemnicul
si Racova si a arel zare desparte

STEMNICUL

ambele plasT, si alta printre piriul Stemnicul i riul Birladu. 1 si

pe a caruT zare este hotarul

tre aceasta plasa si

Mijlocul.

Ambele culmi, in prelungirea lor,

sunt intretiate de val cu pirae si se sfirsesc la dreapta si

stinga lor, in valle marT ale piraelor : Racova, Stemnicul i riul
Birladul.

Partea de N.-V. a plaser este

mal mult acoperita cu padurT ;
Valea-Stemniculuf si partea S.E., este bogata in finete.
Are o intindere de 13300 hect.,

cu o populatie de 13591 suflete ; 26 bisericT, deservite de 28

preotl si 28 eclesiarhl ; 8 scoale.
Este unita cu pl. Funduri, avind
resedinta in tirgusorul Negresti.

Stemnicul,

STICLXREA

468

r, jud. Vasluia,

pl. Stemnicul. Izvoreste din pa-

durea statuluT, Rafaila, de la

Sterianul-de-Mijloc, sat, fcind

parte din com. rur. ButimanulLuceanca, pl. Znagovul, jud.
Ilfov.

Se intinde pe o suprafata de
241 hect., cu o populatie de 88
locuitorT.

Numdrul vitelor marT e de

so si al celor miel*, de 82.
Sterianul-de-Sus, sat, fcind parte din com. rur. Butimanul-Luceanca, pl. Znagovul, jud. Ilfov,

situat la V. de cal. Butimanul.

Se intinde pe o suprafata. de
662 hect., cu o populatie de 204

prin oseaua comunala care vine

de la S.-E., din com. Aninoasa;

printr'un drum de care, care-I

leaga cu Piscurile si CostestiDaia, si printr'o potec de picior care I leag cu Rasina. In
aceste din urm. doul directiT
terenul este cu totul accidentat.
Sterpul,rit 1, jud. Ilfov, isI ia nastere din riul Pltinasul, uda
Frasinul, Baneasa, Jarcaleti, Pietrele, Pueni i Prundul, si se varsa in iezerul Greaca;

are o directiune de la V.,spre

E. si o lungime de 15 kil.

locuitorT.

Numarul vitelor mari e de

Steticani, vechie numire a sa-

177 si al celor miel, de 229.

S'a infiintat cam pe la 1860,

tului Tetcani, din jud. Roman,

si este udat de la V. spre E.

Acest sat exista sub numele

de Tetcani in sec. al XVII-lea.

de apa Coadele-Znagovulur.
In raionul catunuluT este padurea Desloaica.

locul numit Fintina-Oniculul, cur-

ge spre S. prin com. Osesti, Sterminoasa-Vldiqorul, pida-

pl. Moldova. (Vezi Tetcani, sat).

Stevia, munte, in jud. Buzau,

com. Chiojdul - din - Bisca. Are
1286 m. inaltime. Plaiurile sale
se unesc cu muntele Monteorul.

trece pe linga satele Cozmesti,

re, jud. Musca, supusa regimuluI

Balesti, Delesti, Chetresti si BA1teni i apol se varsa in riul

Birladul, prin dor crac, unul mar

silvic, proprietate a mosnenilor

Proculesti si pendinte de com.

E acoperit de izlaz i padure.

Berevoesti-Paminteni. Are o in-

in sus de satul Brodocul, si altul

linga orasul Vasluia.

tindere de 600 hect., populate

Stevia (Muntele-) i MunteleFruntea - lui - Vrasei, mofiz

mar cu seama cu fag, lar pe vilful coastelor cu stejar.

ale statuluT, pendinte de manastirea Znagovul, jud. Pra-

Sterea sati Danciuleti, ciltun, in

jud. Vlasca, pl. Neajlovul, situat
pe domeniul Clejani. LocuitorT
improprietariti dupa legea ru-

Sterpoaia, cdtun, al com. Bibesti,

pl. Gilortul, jud. Gorj, situat
pe valea Sterpoaia.

Sticlaria, sat, cu 382 locuitorT,

rala sunt in numar de 47, pe

Are o suprafata de 4875 hect.,

d'Id parte din com. rur. Fede-

hoya.

143 hect.

cu o populatie de 170 familiT,

Are o biserica, deservita de

preotul din com. Babele.

sati 736 suflete ; o biserica, de-

Sterianul-de-Jos, sat, acind parte din com. rur. Butimanul-Luceanca, pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de

237 hect., cu o populatie de

104 locuitorT.

Numarul vitelor mal-1 e de

92 si al celor miel, de 6o.
S'a infiintat la 1853, si este
asezat pe loe ves.

servia de I preot si 2 cintdretl.

LocuitoriTposeda : 50 plugurT,

jud. Arges, pl. Topologul,

fa-

lesoiul.

Sticlria, sat, in partea de S.-V.

a com. Ceplenita, pl. Bahluiul,

73 care Cu bol, i cdrut cu cal;

jud. Iasi, situat intre dealurl.

Are o populatie de 25 locui-

40 stupr ; 265 vite marY cornute,

torT.

125 of, 49 capre, 57 rimatorI si

17 cal.

Sticlria, sal, in partea de S.-

Piriul Sterpoaia curge de la

N. spre S.-E. prin mijlocul ca-

V. a com. Badeni, pl. Bahluiul,

jud. Iasi, situat pe costisa dea-

tunuluT ; are apa numaT in timpuri ploioase.

Comunicatia in catun se face

lulul Sticlaria, pe o suprafata

www.dacoromanica.ro

de 344 hect., cu o populatie

de 81 familiT, saa 44o suflete.

STIETEM

469

Are o bisericd de lemn, cu 1

de E. a comunef; curge pe la

cintdret si i eclesiarh.

poalele de N. ale dealuluf Boclogea, numaT prin pAdurf, si

dupd un curs de 3112 kil., se
varsd in piriul Taita, pe partea
dreaptd, la 1 kil, mal jos de

E inconjurat de toate partile

cu padurT, si formeazd un trup
cu satul Sticldria din com. Ceplenita.

satul Giaferca ;

Stieteti, sat, in jud. Tutova, pl.

Corodul, com. Adam, la V. de
satul Adam.

la gura sa se

kil. de orasul Turnul-Severin.

Se mrgineste la E. cu com.
Podul-Grosuluf ; la S., cu com.
Iablanita ; la V., cu com. Poroina-Mare ; iar la N., cu comunele Plopi, Adunati-TeiuluT
si Izvordlul.

Are o populatie de 1200 locuitorf ; o bisericd, deservit de

I preot si 2 cintaretf; o scoald.

Tigdnia, Cu o populatie de 985

locuitorT, din carT 149 improprietdritf.

Sc mArgineste la N. cu com.
RAdesti ;
zeni ; la

la S., cu com.

Live-

E., cu com. Vulturesti

si Birzesti si la V., cu com. Bd-

revarsd une-orT si formeazd m'As-

lilesti.

tinf; taie drumul comunal Bala-

Are o bisericd, deservitd de

2 preotT si 2 dascIlI ; o scoald
mixtd, infiintatd la 1836.

bancea-Giaferca-Rusd.

Stignita, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, pe valea

DrinceI, in partea stingd, la 35

STILPENI

Stipevoc, braf al Dundref, in jud.

Tulcea si Basarabia, fatd cu cdtunul Periprava (al com. Sfistofca). Are o lungime de 9 kil.,
o ldrgime de 700 m. si o adin-

Locuitorif posea: 530 boi

si vacI, 90 01, 207 pord, 47
capre O 15 caT.

Budgetul com. e la veniturT

de 3476 lel' si la cheltuelT, de

cime de 15 m., este destul de

adinc pentru vapoare, dar mal
in sus basfondurile se ridica si

Riul Tirgul udd com. in tot

lungul si in el se varsd Valea-

impiedecd navigatitinea. Este

un brat secundar al mareluf

TingeleI si Valea-luT-Enache, pe
malul drept, si Valea-OgrezeleT

brat Chilia.

pe partea stingd. Pe acest riti

sunt 3 morT si 2 herdstrae.
La V. com, este dealul Va-

Stipocul, punct trigonometric, in

1888 leT.

gurf, 77 care cu bol', 17 cdrute

jud. Tulcea, in partea de V. a

pl. Sulina si cea de S. a com.

Cu cal; 46 cal, 700 vite marf

urb. Chilia-VechIe, in mijlocul

cornute, 400 rimAtorf si 780 of.

grinduluT Stipocul. Se ridicd pdnd

Prin comund trece soseaua

la o indltime de 4,4 m., do-

Severin- Hinova-Stignita-PodulGrosuluI.

mitad gira Iacob-Suhat si dru-

lea-PopeT prin Hui Tirgul. Aceste

dealurT sunt acoperite cu pdclurT,

mul comunal Pardina-Chilia-Ve-

si pe coaste cu livezT de prunT.

Budgetul com. e la veniturf

de 1329 lel, lar la cheltuelf, de

chIe.

Locuitorif posea : 36 plu-

885 leT.

Deal mal principal in comund

este dealul sati culmea Stig-

nitef, in partea de N. Intre drumurf este de remarcat drumul

numit al Bdif.
Este legatd cu comunele vecine prin sosele comunale.

lea-PopeT, ce merge in directiunea de la N. spre S., in lungimea com. si la E., Dealul-MdndstireT, despdrtit de dealul Va-

Prin com, trece unja ferata

Stipocul, grind, in jud. Tulcea, pl.

Golesti-Cimpulung si soseaua nationald Pitesti-Cimpulung, care

Tulcea si Sulina; pleacd de pe

malul drept al bratuluT Chilia ;
se intinde spre E. pe lingd gira

merg paralel, de la S. la N. Pe
linia feratd e un pod de fer si
pe soseaua nationall un pod de

Iacob-Suhat, dd de gira Pardina,

pe care o urmeazd pdnd aproape
de orasul Chilia-VechTe, pe o

lemn peste Valea-OgrezeleT.

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Balabancea,

si anume pe acela al cdtunuluf

lia-VechTe ; este productiv ; are

Comunicatia in com, se face

prin soseaua com. ce vine de la
N. din cdt. Opresti, merge in
lungul com. prin cdt. Surdeni,
pdnd in cdt Stilpeni, si aci se
uneste la punctul numit A ncuta

15 cisle (t'irle) de vite.

N. Andreiti, cu soseaua vecinald

saii Giaferca-Rusa ; izvoreste din

Stilpeni, com. rur., in jud. Muscel, pl. Riurile, la 26 kil. spre

StipanuluI (Valea-), pirig,

in

poalele de V. ale dealuluf Bo-

clogea; se indreaptd spre S.,

avind o directiune generald de
la N.-E. spre S.-V., brdzdeazd
partea de S. a pldsel si pe. cea

lungime de 38 kil si o intindere de 1400 hect; pe el merge

un drum comunal Pardina-Chi-

ce vine de la V. din cdt. RoS. de Cimpulung, situatd pe ambele malurf ale riulur Tirgul.
Se compune din 4 cdt. : Stilpeni, Surdeni, Opresti si Cotori-

www.dacoromanica.ro

minesti, com. Bdlilesti si unindu se trece Riul-TirguluT si linia

feratd Golesti-Cimpulung si dd
In soseaua nationald.

Silpeni, sat, fAcind parte din com.

STINCA

470

STILPENI

ca Ad este resedinta subpre-

Ghica, Cgciulg-mare), de la care

a trecut la familia Filitis si apoT

fectureT pl. Riurile-Argeelul.

s'a instreinat si de la aceasta.

rur. Cu acelasT nume, jud. Mus-

Pe la E. satulul trece calea

ferat. Golesti i oseaua PitetiCimpulung-Frontierg.

Are o populatie de 216 lo-

StIlpul, atun de resedint al com.

Stilpul, jud. Buzu, Cu 1540 locuitorT.

cuitorI ; o biseric5, clgdit de

o moarg de aburT si 4

podurT pe apa
Vite : 1807 vite marl cornute,
2065 of, 182 caTi 753 rimgtorT.

BudgetulcomuneI e de 9583
lei, 48 baru, la veniturT, si de
9576 leI, 70 ball'', la cheltuelT.

StIlpul, cdtun, pendinte de com.

Ionitg Stilpeanu, la 1833.

Aci este un han mare, care,

inainte de punerea in circulatie
a cgieT ferate, servea ca statie
calgtorilor i birjarilor.
In partea de V. a satuluT, spre

com. Bglile,ti, este dealul numit

Valea-PopeI, iar la S. spre com.
Bgjesti este lunca satuluT.

Balad, jud. Vla,ca, pl. Cilnistea,

proprietatea familia G. Vernescu.

Stinca, sat, jud. Botosani, lingg

dealul Stinca, pe tgrmul .drept
al PrutuluT,

in partea de N. a

Stilpul, mo,sie, In jud. Buzgu, com.

Stilpul, despgrtitg in treT corpuri :
Stilpul Monteoru, 2900 hect.,

com. Satul-Stefgnesti, pe mosia

teflnesti.
Are o suprafa0 de 460 hect.,

Stilpul Hr. Filitis (acum Demetrescu) i loo hect. si Stilpul E-

Cu o populatie de 152 familif,

sail 675 suflete; i biseric de
lemn, deservitA de i preot i 2
cintretf ; I coall mix0.
LocuitoriT posea: 216 bol
vacf, 62 cal', 88o of, 16o pord;
160 stupi cu albine.

lena Filitis (acum Maria S. Pang)

Stflpeni, stafie de dr.-d.-f., jud.

Muscel, pl.

scolT ;

too hect.

Riurile Argeselul,

com. Stilpeni, pe linia Gole;tiCimpulung, pusg in circulatie la

Iulie 1887. Se aflg intre statiile Clucereasa (8,1 kil.) si Mi-

Stilpul, deal, in jud. Iai, pl. Stav-

hgqti (6,8kil.). Inltimea d'asupra

niveluluI MgreT de 355'n,78. Venitul acesteT statiT pe anul 1896

In jud. Fglcii.i, pl. Podoleni, aseterming Valea-luT-*tefan - Vodg,

dealul cu acelasT nume. Are o

populatie de 51 familii sau 238

a fost de 106441 leT, 45

In valea piriulul Mosna.

suflete.

banT.

nicul, com. Mogosesti.

Stilpul-RoscM, stilp de piatra,

zat in pamint pe locul unde se

Stinca, sat, in jud. Iasi, pl. Branistea, com. Stinca, situat pe

Vite : 243 vite marT cornute,

Stilpiul-Pcurarul,ftddure, su-

Stina-Vechie, munte, in jud. Ba-

pusg regimuluT silvic, jud.

plaiul Nucsoara, com. PTetro-

cgri, pl. MunteluI, com. Podurile,

sani, in intindere de 600 hect.,

lingg Prohogesti. La poale are

fin* i imase, iar pe coaste

cu un masiv des, avind ca

virf, tufe de aria

sentg fag, stejar

e-

mesteacgn.

Stinca, com. rur., jud. Iai,

Stilpul, com. rur., in jud Buzgri,
pl. Sgrgti, la 13,350 kil, de orasul

E formatg din cgt.: Stilpul si

Balta-Plopuld.
Are o suprafatg de 6870 hect.,
cu o populatie de 1720 locuitorT;
o scoalg; 2 bisericT, deservite
de 2 preotT, I cintgret si i pa-

183 oT, 23 caT si 17 rimritorT.

Ala este castelul proprietaruluT

Roznovanu ,

zidire fru-

moasg, in curtea cgreia se aflg

o bisericg, deservitg de 1 preot,
cintgret si i eclesiarh.

pl.

Pozitiunea inaltg a dealuluT,

Branistea, In jos de com. Sculeni, situatg pe dealul StinceI

acoperit cu pAdure, dI un aspect frumos atit satuluT cit

casteluluT, care se vgd de la o
distan0 foarte mare.

sesul JijieT, pgng in apa Prutulul. E formatg din satele : Stinca, Cirpiti, Luceni, Luceni-BAcAloaeT, Luceni-SturzoaeT, Icuseni i Cotul-luT-Ivan, cu o populatie de 348 familiT, sal."' 1667

Stinca, deal, in partea despre V.

a satulta Cucuteni, pl. Stavnicul,

jud. Iasi. Se intinde de la S. la

Prin mijlocul comune trece

N. Este o continuare a dealuluT

Coran din com. Voinesti, si se

V ite : 690 bol, 450 vacI, 192

riul Jijiea, formind maT multe

terming la satul Cogeasca-VechTe,

28 bivoli, 142 cal-, 120

cotiturT, iar in partea despre V.,

se prelungeste Dealul -StinceT,

de care se desparte prin un iaz.

Pe inclinarea de E., e situat satul Scoposeni, iar pe cea de E.
satele : Bogdgnesti, Dirjeni
parte din Cucuteni.

racliser ; 8 circiumT.
viteT,

iepe, 25 minjI, 5540 oT, 10 asinT

i 165 pord.
Com. e vechie, si a fost proprietatea

Ghiculestilor

(Alecu

su flete.

spre S. pgn in com. Golgesti.

Are 4 bisericT, Cu 3 preotT,
4 cintgretT si 4 eclesiarhT ; 2

www.dacoromanica.ro

STINCA

471

StInca, pirta, ce izvoreste din padurea Stinca, jud. Iasi, pl. Turia,

natura stincoasa, inalt de 140 m.

si acoperit cu padurT si pasunT.

com. Carniceni, curge spre S.,

formind iazul Patron si Iazul-dela.Brazda.

S'anca, deal, jud. Botosani, care

se termina linga Prut si satul
Stinca din com. Satul-Stefanesti.

Este o ultima ramificare a dea-

lurilor ce se intind intre Prut

si Baseil.

In partea de E.

dealuluT, litiga Prut, se vad evite

niste stincT de piatra calcara.. in
aceste stincY, si anume in partea
despre Prut, unde ail forma unuT
perete inalt si prapastios, se afla

Stinca-Mic, deal, jud. Tulcea,

in partea de N. a plaseT Isaccea si cea de V. a com. So.
moya ; se desface din dealul
Stinca-Mare, se intinde spre E.,

in o directie generala de la S.V. spre N.-E. E de natura stincoasd ; pe la poalele sale de N. e

drumul comunal Parches-Somova ; are 92 m. inaltime ; e acoperit cu verdeata.

STIRCEI (Ptittur..-)

Se margineste la E. cu com.
Butoesti ; la N., cu com. Gro-

zesti si Strehaia ; la V., cu mosia statuluT Strehaia, si spre S.

cu cat. Stancesti, din com. Strehaia.

Satul formeaza com. cu Sangaceaua.d. s., cat. Birlogeni si

mahalalele Ciuleesti, Cearingani,
Podul-MotruluT si Insuratei.

Are o populatie de 1580 loo scoall si o biserica,

deservita de i preot si 2 cincuitorT ;

taretT.

LocuitoriT posea : 62 plugurT,

Stinca-Popricani, deal, judetul

Too care cu bol, 14 carute cu

cal; 80 stupT ; 800 vite marT

Iasi, pl. Copoul, com. RadiulMitropolieT, in partea de E. a

satuluT Poprieani. Se desface din

cornute, 40 caT, 740 oT si 6 1 o

rimatorl.

luT $tefan-cel-Mare si maT tirziti

dealul Popricani, din partea de

S. a satuluT si continua spre E.,

nationala Virciorova - Bucuresti.

de un pusnic.

terminindu-se in Valea-JijieT, in

Are si

partea de N.-E. lntre dealurile

duce la Grozesti.
Budgetul comuneT e la veni-

o petera numita (Casa DoamneT, despre care legenda spune

a ar fi fost locuita de Doamna

Stinca-cu-Zvortea, sate. VezT

Popricani si Stinca-Popricani, in

Zvorastea-cu-Stinca, sate, judetul

Dorohoiri, pl. Berhometele, com.
Zvorstea.

partea de N. spre Podul-JijieT,

se formeaza valea Popricani, pe

Stinca -1111- Negri, stincd, jud.

Bacail, pl. Trotusul, com. TirgulOcna, la capiltul Trotusulur,
pe dreapta.
Stinca-lul-Ureche. VezT LiveniMitropolieT, sat, jud. Dorohoiu,
pl. Baseul, com. Manoleasa.

&hin a-Mare, deal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul

care se lasa si soseaua judeteana

Iasi Botosani.

osea comuna/a ce

turT de 1470 leT, iar la cheltuelT,

de 774 leT.
Ape sunt : Piriul-StingaceleT si
Apa-MotruluT, care o uda in par-

dealul Stingaceaua, Grozesti, a-

sezat in partea de N., formind

de satul Corodesti, asezat inteo

Culmea-Stingacelel, si Dealul-Mo

vale strimta. Se imparte in 2

truluT, in partea de S.

partT: Stincaseni-BoerestT si Stincaseni-RazasY, cu o populatie de

643 locuitorT.

Stinei (Valea-), cdtun, al com.

Sarulesti, jud. Buzail, cu 200 locuitorT si 54 case.

din dealul Comori, se intinde

spre E., inteo clirectie generala

&Irle' (Virful-), munte, in jud.

dind partea de N. a plaseT si cea

de V. a comuneT ; lasa spre N.
dealul Stinca-Mica; pe la poalele

tea de S., iar dealurile sunt :

Stinegeni, sat, jud. si pl. Tutova, com. Corodesti, spre V.

com. rur. Somova ; se desface

de la N.-V. spre S.-E., braz-

Prin comuna trece soseaua

Buzau, com. Balanesti, cat. Cozieni, fost azilul refugiatilordin

1821.

Stinioara, munte, in jud. Su.

ceava, com. Malini, peste care
trece soseaua Fdlticeni-BrosteniDorna. In virful sail este un
canton ce serva de adapost cantonistilor si calatorilor (1157 m.).

Stircea, ostrov, cu pddure de salcie, judetul Vlasca, pe domeniul Giurgiti, in suprafata de

250 hect. ; tine de ocolul silvic
Giurgiil.

de S. curge piriul Somova si

Stingaceaua, com. rur. si sat, in

merge drumul judetean Tulceaisaccea, iar pe muchie, drumul

Parche, Somova; acest din urm
e asezat la poalele sale de E., iar

jud. Mehedinti, pl. Motrul-d. j.,

&time (Piriul-), pirta, jud. Ro-

situata pe Valea-StingaceleT, care

man, ce curge prin pl. Siretul-

are directiunea de la V.-E., la

d.-s., com. Strunga si Miclauseni.

kil. de orasul Turnul-Se-

cel.l'alt la cele de V.; este de

verin.

Izvoreste la S. de satul Habdse,ti, curge de la N.-E. la S..V.

63

www.dacoromanica.ro

STIRCI-DE JOS

formeaza in cursul sati doua

Locuitort improprietaritT dupa

iazurt, trece pe la V. de satul

i aproape de varsa
rea sa prime,te pe stinga piriul
apot se varsa in d'II
Siretul, de-a stinga. Pe malul
drept al acestul piriu merge po-

legea rurala sunt : 102 din Stoborapti .pi 30 din cat. Baria, pe
o intindere de 360 hect.
Locuitoril poseda : 445 vite
mart cornute, 132 cal, 8 magari, 2042 oT, 38 capre i 193

seaua Roman Iapi.

porcT.

Miclaupeni

Budgetul comuneT e la veni-

StIrci-de-Jos, sat, jud. Arge,,

pl. Cotmeana, facind parte din
com. rur. Baseni-Stirci. Are impreuna cu satul Stirci-d.-s. 243

jud. Argep,

sat,

pl. Cotmeana, pendinte de com.

rur. Baseni-Stirci. Are impreuna
cu satul Stirci-d.-j., o populatie
de 243 suflete, pi o biserica cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, de-

servita de un preot, un cintaret

pi un paracliser.

Sarpul,

sat,

turT de 4733 le/ 33 bani pi la

cheltuelt, de 4174 leT 94 bant.
Se leaga cu com. TecucitiCalenderu prin o posea vecinall

de 8 kil. ; cu com. Serbane,ti-

locuitotT.

Stirci-de-Sus,

STOENWI

412

in jud. Roman, pl.

Moldova, com. Carol I, spre N

de satul Carol I alaturea cu
i

el, pe malul drept al riulut Siret. Are o populatie de 267 locuitort pi o biserica de zid.

Stoborsa, com. rur., in judetul

Teleorman, pl. TeleormanuluT,
situatI pe partea stingX a riuluT

Vedea, pe un deal numit Sadina, la 33 kil. de Ropiori

la 74 kil, de repedinta judetultd.

E formata din catunele Stoi Barza, cu re,edinta

borapti

in Stoborapti.

Despre N. -V. curge Phi]

Barza, care se varsa in Vedea,
strabatind prin padurea statulut
Barza-Stoborapti.

Se invecinepte cu Tufeni la
N., cu Ghimpeteni la S., cu Te.
cuciul i Doagele la E., iar la
V. cu riul Vedea.
Are o suprafata de 1400 hect.,

cu o populatie de 684 suflete ;

o pcoala .pi o biserica, in Stoi r eclesiarh.

borapti, cu t preot

d.-s., din jud. Olt, prin cat naturale ; cu com. Tufeni i Ghimpeteni, tot prin posele vecinale.
Cu com. Crimpoaia sati Ghioca
din jud. Oltul se leaga printr'un
pod peste Hui Vedea.

tulut trece drumul apternut cu

piatra marunta, ce merge de la
Izlaz spre Romula, numit Drumul-lut-Traian.

Stoenesti, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Ocolul, formata din 4 mahalale : Mogopepti, Prislopul, Valea-Siliptel i Maracini-Mart.

Se marginepte la E. cu com.
Smeuratul, la N. cu com. Dobriceni, la S. cu Bunepti pi la
V. cu Petrari-d.-j.
E situat pe riul Cacova
Dobriceni, la 19 kil., de capitala judetuluT pi la 12 kil, de
a plapet.

Are o populatie de 717 locuitort; 2 bisericT, una in Valea-Siliptet, recladita la anul 1860,

cea-l'alta in Prislopul la anul

Stoenesti, com. rur., jud. Vla,ca,

pl. Calniptea, compusa din catunele : Stoenepti-Mopteni, Stoenepti-d..s. i Stoenepti-d.-j., si.

tuata pe coasta dreapta a apet

Calniptea, intre Uzunul pi Tangirul, la 27 kil. de Giurgiii, 36
kil. de Bucurepti, pi la ii kil.
de Ghimpati, repedinta plaper.
Are 2 bisericT, Cu 2 preott

pi 3 cintarett ; o ,coala mixta;

8 circiumi ; o moara cu aburt.
Locuitorit sunt parte moptenT.
ET posecia : 385 boT i vacT, 25
bivolT, 79 cal, 1698 ol i capre
pi 342 rimatorT.

Stoenesti, com. rur., pl. Ocolul,

jud. Romanati, formata din satul Cu acelapt nume, situata la
gura TesluiuluT, linga Olt, peste

care se afla un pod pe cablu,

la ii kil. spre E. de Caracal.
Are o populatie de 968 locuitorT ; o pcoala. mixta; 2 bise: S-tut Voivozt (1830)
i Sf.

Nicolae (1831), cu 2 preop

4 rintAretl; un berastrail cu abur; 4 circiumt.
In coprinsul comunet se afla
ruine antice i prin centrul sa-

www.dacoromanica.ro

1891 ; o pcoala, infiintata la t 859 ;

6 morT.
LocuitoriT sunt mopnenT i sc

ocupa Cu transportul saret prin

judetele vecine pi facerea de
spete. El posea : 200 caT, 70

bol, too vacl i 30 oT.

Sopeaua dupe apa Govorel le
inlesnepte comunicatia.

Stoenesti,

sat,

facind parte din

com. rur. Stoenepti.Palanga, pl.

Sabar, jud. Ilfov, situat la V.
de Bucurepti, pe ambele malurT

ale dula Rastoaca. De la N.V. satulut, riul se desparte in

2 brate, care se impreuna spre
S.-E. Pe la S. trece soseaua judeteana Bucurepti-Pitepti.

Se intinde pe o suprafata de
8 to hect., cu o populatie de 427
locuitort.

Are o biserica, cu hramul

Nicolae, deservita de un preot
.pi i cintaret ; o pcoala mixta.
Comerciul se face de z 6-ciurnar pi 2 hangit.
Numarul vitelor marT e de
306 i al celor miel', de 419.

Stoeneti,

sat,

facind parte din

STOENETI

STO~TI

473

com. rur. BAdeni-Pdminteni, pla.

haill unitd cu a lui Batori forma

o armie respectabild.

la 30 kil. spre V. de Bucurqti,

lo-

Sinan, descurajat de infrin

toaca. StA in leggturd cu Flo

cuitorT; o ,coald i o bisericd,

deservitd de 1 preot i I dascgl.
D'asupra satuluT este ColtulAlbinet munte de piatrd calca-

gerea de la Cdluggreni, li vdzind

roas, bund pentru

luT i se a,ezA lingA Tirgov4te".

(Nic. Balcescu).

cu o populatie de 2419 locuitoa.

Se intinde pe o suprafat de

Stoeneti, izvor, cu ape cloru-

2949 hect.
Are 5 bisericT (la Drugdneti,
Deleni, Icoana, Palanga O Stoeneti) ; 1 coald mixtd.

iul Dimbovita, jud. Muscel.

Are o populatie de 554

fabricarea

varuluf, O tot ad i este izvorul

cd oastea cre,tind a sporit

mod atit de considerabil,

in
'T

ridic tabdra din fata du,manu-

Glodul, cu apd mineral.

Prin mijlocul satuluI trece Valea-Stoenetilor, care se varsd in
11111 Dimbovita.

rate, sodice, iodurate ,i bromurate, jud. Muscel, com. rur. BAdeni Pdminteni.

pe ambele malurI ale riuluI Rds-

re,ti-d.-s. prin o osea vecinald.

Este formatd din satele : Drugdne,ti, Deleni, Gogora, Icoana,
Palanga, Paldnguta i Stoeneti,

Stoeneti, Irle, pendinte de com.

Stdncuta, pl. Balta, jud. BrAila,

Stoeneti, cimpie, jud. Ilfov, pl.

situate pe malul verige Stoenqti. Se invecinesc la S. cu

Znagov, com. Corbeanca, care se

Comerciul se face de 8 circiumarT ,i 4 hangit

LocuitoriT posea. : 199 plu-

intinde pe lingd coasta dealuluI

gurT : 163 Cu

Chiciul statuldi Cistia.

Pocioval4tea.

395 care O cdrute : 263 cu bof,

132 Cu cal; 2 ma,inT de treerat;

Stoeneti, locuinfel izolatii, insemnata in Istoria Tdret in fata

cdt. Stoenqti, com. Bddeni, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
e La 1595, August, Mihaiu Viteazul, in urma resbeluluT de

la alugAreni, vdzind pe de o
parte micul numdr al oasteT sale
i oboseala de care era coprinsd,

Stoeneti-de-Jos,cdtun, jud.V1a,ca, pl. CAlni,tea, pendinte de comuna Stoenqti, situatA pe coasta

dreaptd a CAlni,ter, intre Stoeneti-Moteni i Stoene0-d.-s.
In 1864 s'el improprietdrit aci
70 locuitort fotI clAcaT, luind

sale.

Mihaiti lud drumul in sus pe

apa Dimbovitet trecu pe la cetatea luT Neagoe-Vodd (Muscel)
unde odihne,te cit-vg timp, apoT
ajunge la cdtunul Stoene,ti, unde

gdsind o pozitie bine garantatd

'11" asezA lagdrul ateptind aju-

taurT, 4 bivoll, 374 pixel

16[6 oT.

Stoenoaia, sat, fAcind parte din

com. rur. Creata-Le,ile, plasa

Most4tea, jud. Ilfov. Se intinde

pe o suprafatd de 1046 hect.,

cu o populatie de 255 locuitorT.

Stoeneti-de-Sus, celtun, judetul

Are o bisericd, cu hramul

Vlaca, pl. CAlnitet pendinte

Adormirea, deservitd de 1 preot

i 1 cintdret ; 1 maOn de tree-

de com. Stoene,ti, situat pe

coasta dreaptd a Calni,teT, la
extremitatea V. a com., lingd
Tangirul.

La 1864, s'atl improprietrit

aci 40 locuitort foST cldcaT,
luind o suprafatd de 120 hect.
Are o _bisericd, cu hramul Cu-

rat cu aburt
Comerciul se face de 2 circiumart

Numdrul vitelor marT e de

260 i al celor micT, de 354.
S'a infiintat pe la anul 1800,
de un fost proprietar, Buzescu.

vioasa Paraschiva, cu I preot

i

1 cintdret ; o coald ; 3 ch.-

ciuml.

Stoeeti, com. rur., in partea

de S.-V. a pl. Mijlocul, jud. FMintre com. TifaDodeti i Tdm4dni, la E.; Vilcid, a,ezata

Stoeneti-Moteni, cdtun, jud.

Vlwa, pendinte de com. Stoeja dupd Mihairi i 'T aeazd tanqti, situat pe malul drept al
bdra in fata lagdruluI luT MiCAlnitel, alturI cu trupul Ia0
din Strimba-d.-j.

dota taberile se putear' vedea.

Peste putin sosete in lagdrul
de la Stoeneti ajutor de la Si.

Stoeneti-Palanga, com. rur.,

gismund Batori. Oastea luT Mi.

jud. Ilfov, pl. Sabarul, situatd

66546. Marele Ditli nar Geoprajle. Vol.

i Tepe, 21 armgsarT,
672 boT, 728 vacT ,i viteT, 64

preot O 2 cintAretI; 2 circiumT.

tor de la Batori. Sinan Pap se

hairi, pe o inditime pe unde amin-

359 cal'

210 hect. Are o bisericd, cu

iar pe de alta c armata Moldoveand trebuea sd se intoarcd

In tard, din causa a Moldova era
amenintatd de invasia Polonilor
i TAtarilor, gdsi cu cale sd se
trag la muntt unde s. atepte
i sosirea luI Batori cu oOle

bol, 36 cu cal;

toteti la N. O judetul Tutova

la S.
Este formatd din satul cu
acelaI nume, aezat intre dealurile : Podeiul i Hincul, in ho-

tar cu jud. Tutova.

Are o suprafatd de 1430 hect.
60

V.

www.dacoromanica.ro

STOGUL

STOINA

474

cu o populatie de 200 familiT,

s'ati improprietgrit la 1864 Cu

Este udatg de riul Topologul.

saii 700 suflete; o scoalg, infiintata' la 7887; o bisericg, fgcutA

la 1802, cu i preot i i dascgl ;
o moarg cu aburT.
Prin sat trece piriul Stoesesti,
iar prin prejur sunt viT si livezT

925 hect, din proprietatea D-nel

Fintineanu. ET ail 221 caT, 109
Tepe, 597 boI, 156 yac, 116

Are 2 bisericT, una in Plesoiul i cea-l'altg in Stoiceni ;

o ScoalA.
Vite : 168o bol' si vacT, 45

Stogul, munte, la hotarul jud.

Putna cu Transilvania, de unde
izvoreste Oituzul.

Stoicani, sat, in jud. Covurluiti,

com. Foltesti, pl. Prutul, in partea S.V. a comuneT, lingg Prut.
Are 4I 9 suflete si o bisericg.

StoicAneti, com. rur., jud. Olt,

pl. Siul-d.-j., situatg pe piriul
ramura cea de V.,
numit i Sodolul, la 37 kil, de
capitala jud. si cam la 70 kil.
de resedinta plgseT.

capre, 3103 ni, 367 porcl.

Teritoriul comuneT se intin le

pe o suprafatg de 3175 hect.

Comerciul se exercitg in com.
de 8 circiumarT.
Veniturile i cheltuelile COM.
se ridiel la 5317,40 leT.

Se lea0 la S.-V. printr'o sosea comunalg cu com. Drgglnesti si la N.-E. cu comuna

Vgleni.

Stoicaneti, sat, jurl. Arges, pl.

Oltul, pendinte de com. rur.

Vgcgria, cu o populatie de 1626

tuluT, pendinte de com. rur. Stoiceni-Plesoiul.

Are o bisericg, cu hramul Sf.

Dumitru, cu I preot, I cintaret

locuitorT ; o scoalg ; 2 bisericT ;

Oltul, proprietatea statuluT, fosta

pendinte de mgngstirea Horezul
din Viicea.

(AceastK Mina i Dumnezeiasa biseria, ce prNznue0e hramul sfintilor 1mpltratT Constantin si Elena si al sf. Arhidiacon tefan, s'a ridicat din temelie
si s'a zugrXvit, duptt cum se vede, co
toatI cheltuiala aluT Constantin etrarul
solia sa Angbebna si a altor locuitorl,
In zilele DomnuluY noatru Ion Alexandru
utu Voevod si a mbitoruluY de Dumnezeu phrintele nostrn

a doua, fondatg la anul

1888-89, i avind de ctitorT
pe D na Elena si D. Constantin
Fintineanu, cu ajutorul tutulor
locuitorilor.

Locuitorii, in numgr de 219,

Are 8 bisericT si o scoalg.

Vite: 683 DOT i yac', 37 cal',
626 oT, 33 capre, 497 rimatorT.

jud. Arges, pl.

Stoiceni, mo,s-ie, jud. Arges, pl.

Oune

suflete.

Stoileti, sat, cu 413

si i paracliser.

Ale o populatiune de 1998

una vechTe, inchisg, clgditg la
1825, Cu urmtoarea inscrip-

629 locuitorT i O coa15.

E brgzdat de dealurile Stoicesti,
Furcgtura i Piscul-Lung, si udat
de vaile: Richita i Mgtusei.

iul, Bologai, Bolomireasca, Cuca,

Geamgna, Mielesti, Stoilesti

Allmgnesti, la E. Cu com. VA-

de piriul Cglmgtuiul, care izvoreste din cimpia BoianuluT.

com. rur. Frgtila, pl. Oltetul-d.-j.,

jud. Vilcea. Are o populatie de

mul Adormirea, deservitg de 2

preoV, I cintret si I paracliser.

Are o popu/atie de 130 fa

Stoiceni, sat, jud. Arges, pl. 01-

E strgbgtutg de la N. la S.

Stoiceti, sat, fgclnd parte din

miliT si o bisericg vechTe, cu hra-

Olanul.

Se mgrgineste la N. cu sesul

si la V. cu com. Drggnesti.

si 600 rimittorT.

Stoileti, com. rur., jud. Arges,

pl. Oltulur, la 36 kil. de com.
tur. Tigveni, resedinta subprefecturel',. i la 24 kil. de Pitesti.
Se compune din 8 sate : Bglo-

numit Cimpia-BoianuluT si com.

leni, la S. cu com. Crciunei d.-s.,

cal': 7 bivolT, 550 oT, 30 capre

Are o intindere de 3293 po

locuitorT,

Oltul,

flcind

parte din com. rur. cu acelasT

nume.

Are o bisericg, cu hramul

Buna Vestire, cu i preot
cintret.

goane.

Pe apa TopologuluT sunt 2

Stoina, com. rur., jud. Dolj, pl.

Ocolul, la 43 kif. de Craiova

morT si 4 pive.

la 74 kil. de resedinta pl.,

Stoiceni - Pleoiul,

conz. rur.,
jud. Arges, pl. OltuluT, la 26
kil, de com. tur. Tigveni, rese-

dinta subprefectureT, si la 28

kil. de Pitesti. Se compune din

15 sate : Bgnesti, Bunesti, DosulMulta, Galtofani, Lambesti, Plesoiul, Predesti, Tipesti, Stoiceni,
.Serbgnesti, Trgistari, Orgseni,
Trucmei, Valea-VieT i Voiculesti, cu
suflete.

o populatie de

www.dacoromanica.ro

1633

co-

muna Melinesti.

E situatg pe malul drept al

riulul Amaradia, de-alungul seseleT judetene Craiova-Capreni,
din pl. Amaradia.
Se invecineste la E. cu com.
Slgvuta; la V., cu com. Poiana ;
la N., cu com. Cgpreni, si la S.
cu com. Mierea-Birnici.

Terenul comunel este accidentat de prelungirile dealuluT

Icleanul.

STOTNA

475

STOLNICENI-Plq1ESCU

Este udata de d'II Amarad ja,

lemn, Cu hramul Sf. Grigore De-

ce curge pe limita de E., cu

capolitul, deservit de un preot

si un cintgret.
Comunicatia se face prin so-

Ocolul, com. Ocnele Mari, la S.

de Riureni. Liagg Stolniceni se
afla urmele cetateT romane Ru-

seaua judeteang Craiova-Cgpreni

prin sosele vecinale.

conium. Aci se yac] cara mizT Cu

directiunea N.-S. si care primete pe pe teritoriul comunel Odiase

intermitente, care se formeaza din
ploT si din topirea zapezeT.

Se compune din 8 cgtune :

Ciorari, care este catunul de resedintg, Olgreasa, Plopul, Runcul,

Slavuta, Stoina, Urda

Are o suprafatg de 670 hect.

ceava, numitg i Stolniceni-Prgjescu, situata la S.-E. plaseT

ceni.

cu o populatie de 1852 locuitorT ;

Se invecineste la E. cu com.

o scoala mixta; doug bisericT,

una in cgtunul Stoina, iar ceal'alta in cgt. Slavuta, acute de

Ruginoasa ; la V., cu com. Miroslavesti i Pascani ; la S., cu jud.

Roman si la N., cu com. Pascani.

birne de locuitorT. Sunt j doug

mngstirT in cgtunele Slgvuta
Ciorari, facute la 1812 de PitariT
Ene si Teodosie. DoT preotT
4 cintaretT oficiaza succesiv la
fie-care bisericg.
Vite : 68 caT, 758 vite cornute, 1966 o'f, 250 porcT si 359
capre.

Are forma unuT poligon ne-

Pgdurile Pgisani

Ciorari

apartin mosnenilor. Sunt compuse din stejar, emita, cer, fag,

ulm, frasin, etc.
Viile, in intindere de 35 hect.,
apartin mosnenilor i produc vin

pe mosia cu acelasT nume, jud.

Suceava, com. Lespezile, asezat
pe tgrmurile ripoase ale piriuluT
cu acelasT nume.
Vatra satuluT ocupa 21 fald,

cu o populatie de 561 suflete.

Improprietariti in 1864 sunt :
6o fruntasT si 52 palmas', stg

SiretuluT).

niceni-PrgjesculuT i Cosmesti, cu

Are o bisericg, cu hramul SE

ArhanghelT, deservita de i preot
si 2 cintgretT ; o alta bisericg

resedinta in cel d'intiT.

veche de lemn, in care nu se

Are o populatie de 1852 suflete; 3 bisericT, deservite de 2

preotT si 4 cintgretT ; 2 coale

anal oficiaza i despre care se zice

Se compune din satele Stol-

mixte.

Vite: 67 cal, 340 bol, 230

vacT, 1800 oT i wo porcT.

Budgetul com, e la veniturT

de 6252,31 Id' si la cheltuell, de

5795,35 la
riul-din-Bahng,

radia, com. Stoina, asezat pe

valea cu acelasY nume. Are o
populatie de 324 locuitorT ; o

riul Hermeziul

scoala mixta; o bisericg, fondata

de locuitorT; 2 circiumT.

e de 2796 alcT.

seaua judeteang Craiova-Capreni

prin sosele vecinale.

sat,

pinind 344 ala

stoina, sat, jud. Dolj, pl. Ama-

Comunicatia se face prin so.

Stolniceni - Costandache,

regulat inclinat spre E. (albia

E udatg de riul Siretul cu miciT

afluentI : Purcilesti, Pietrisul, Pi-

alb.

litera u, late de 21/2 decimetri

si lungT de 3 decimetri.

Stolniceni, com. rur., jud. SuSiretul-d.-j., la 53 kil. de Falti-

Valea-luT-Stan.

Stolniceni, altun,jud Vilcea, pl

Girla-MoriT, pi-

ca ar fi fost schit de calugarf ;

o scoala mixta.
In 1803, Stolniceni, a caseT
PostelniculuT Grigoras Hermeziu, aveati 51 liuzT, platind 472
le 1

bir anual, la care se adgo-

geail liuzii ot tam 3 Cu 24 leT

bir. (Uricariul , vol. VI, p.28!

208 si vol. VII, p. 246).

Stolniceni-Prjescu, sat, pe mo

alte vre-o 4

sia i in com, cu acelasi 'nume,

jud. Suceava, asezat pe podisul,

Suprafata teritoriuluT comuneT

coastele i poalele dealurilor Tro-

ImproprietaritT in 1864 sunt

157 fruntasT, 64 palmasT si 115
codasT, stgpinind 851 falcT.

ian si Ciupesti.
Vatra satuluT ocupa 23 falci,

cu o populatie de 891 suflete.

Improprietarip in 1864 sunt :

63 fruntasT, 24 palma si 57

acind parte din

in partea de N.
a coin. Iepureni, pl. Turia, jud.

com. rur. Stoina, pl. Balta, jud.

Dolj, situat la 2 kil. spre S.-E.

Iasi, situat pe o costisg, spre V.,

pe stinga riului Jijiea. Are o su-

de Stoina. E udat in partea de

E. de riul Amaradia i brgzdat
in partea de S. de dealul Idea-

prafata de 757 hect., cu o populatie de 82 familiT, sail 337

Stolniceni,

sat,

codasT, stapinind 3341/2 falcT.

Are o populatie de 53 familiT,

802 oT, 59 caT si 79 rimatorr.

Are 2 biserici, una cu hramul

Sf. Gheorghe, zidit in 1823 de
Logoatul loan Prgjescu i sosia
sa Sultana, deservita de i preot,
diacon si 2 cintaretT; cea-l'altg
de lemn, in jurul careia e cimitirul satuluT Stolniceni, pe locul desfiintatulul sat Purcilesti ;

sail 233 suflete ; o bisericg. de

Mosiea e proprietatea StatuiuT.

o scoalg mixta, infiintata in 1865.

Stoinita,

sat,

nul.

suflete.
Vite : 280 vite marT cornute,

www.dacoromanica.ro

STOLNICI

STORNEVTI

476

Familia Prgjescu este una dintre cele mal vechT familiT boeretT din Tara, citatg de Canten& in Descrierea Moldovel.
Vasile-Lupu i fiul st Stefgnitg-Vocld, avead pe Prgje,ti
printre fruntaiI boerT al Tgrel.
(gLetop. Tgrel, tom. I, p. 322
i 370.
Drumurile principale sunt : la
P4cani (3 kil.), la Cozmeti (4
kil.), la Ciohoreni (ro kil.) i la
Brgteti (6 kil.).

d.-s., pe partea dreaptg a JiuluT

la i kil, de culmea dealuluT
Pivnita-Inaltg.

Are o suprafatg de 711 hect.,

cu o populatie de 79 familit

Tirgul-Frumu,ica.

sad 306 suflete; o bisericg ve-

Teritoriul com. e foarte accidentat i tipos, compus din dealurT inalte i petroase, intre care

chTe de lemn, fgcutg de locuitorI

pe la 1800, deservit de i preot

iI

cintgret ; 2 circiumT ;
moarg cu
Locuitorir posedg ro plugurT,

25 care cu boT, 2 arute cu cal;

10 stupT; 241 vite mari cornute,

14 cal, 192 oT, 14 capre

Stolnici, sat, cu 600 locuitorI, pe

apa Cotmeana, jud. Argq, pl.

76

rimgtorT.

Budgetui com. e la veniturI

Cotmeana, fgcind parte din com.

de 901 leq, 89 'para, iar la chel-

rur. Stolnici-Izbgmti. Are o biseric vechie, zidit de boerul

Bglitceanu, proprietarul
Stolnici, cu hramul Sf. Nicolae,

tuell, de 891 leI, 30 banI.

Comunicatia in com, se face
prin oseaua comunal g care o
pune in leggturg la N. cu com.

deservitg de i preot, i cintgret

Calapirul-d.-j., iar la S. cu com.

paracliser. Aci se aflg Gara-Stolnici, a cgiel ferate PitetiSlatina.

StOlrliCi, stolie de
in jud.
Argq, pl. Cotmeana-Gglg,qti,
cgt. Stolnici, pe linia Piteti-Slatina, pusg in circulatie la 5 Ianuarie 1875. Se aflg 'nitre
iile Costqti (15,9 kil.) i Corbul (9,5 kii.). Ingltimea d'asupra
niveluluI MgreI de 183%22. Venitul acesteI statiI pe anul 1896

a fost de 82940 leT i 49 banI.

Stolnici-/zbdeti, com. rur., in

Turceni-d.-s.

Stolojani, com. rur., in jud. Gorj,

pl. Vulcan, la N. com Corneti,
situatg pe arnbele tgrmurT ale
JalepluI, care o imparte in doug.
Are o intindere de 120 hect.,
Cu o populatie 146 familiI,
710 suflete ; o coalg ; 3 bisericT,
fgcutg la 1832, iar cele-l'alte
doug mal* vechT, deservite de

preot i 2 cintAretI; 2 mor/ si

2 piue pe apa
Budgetul com, e la veniturI
de 785 leT, iar la cheltuell, de
754 leI i 74 banI.

jud. Arge, pl. Cotmeana, compusg din 2 sate : Stolnici (600

locuitorl) i Izbgpti (300 locui-

LocuitoriT posedg : 8o plugurY,

26 care cu bol .1 vacI, 5 cgrute

torY). Are 2 bisericI, una in Sto!nid i cea-l'altg in Izbg9e,ti, deservite de 2 preotT i 2 cintgretT;

marl cornute, 245 oT, 40 capre,

18 cal i 126 ritngtorl.
Comunicatia in com, se face
prin oseaua comunalg care o
pune in leggturg cu Arcani, iar
la S. cu Corneti, pe unde trece
oseaua judeteand T.-jitl-Ciu-

o coall mixta.
Vite : 814 boT

vacl, 131

cal, 3477 O, 50 capre

953

rimAtorl.

Prin com, trece riul Cotmeana.

Copla, se intinde pe dealurile

Tencua, Holmul i Ropl i pe
cele care se desfac din acestea.
E formatg din satele Store,ti

Cu cal ; 20 de stupl; 585 vite

perceni-Severin.

Tencua

Hohnul sunt cele

mal inalte.

Se intinde pe o suprafatg de
1654 hect., cu o populatie de
1740 locuitort
Are o coalg; o bisericg, deservitg de I preot i 2 cintg.retT ;

4 mod de apg pe Piriul-SatuluI

i Petricelul ; I moarg de abuti,
fabricg de sticlg in pgdure i
carierg de piatrg, in partea

de N.-V. a dealulta Tencup.

Budgetul com. e la veniturI
de 7574 leI i la cheltuell, de
7487 leT.
Vite : 331 bol i vacI, 125

cal', 1110 oT, 48 capre, 52 pord.

LocuitoriT posedg 260 stupl cu
albi ne.

Prin com. trece calea nationalg

Botopni-Hirlgd, prin tirguorul

FrumuOca.

Storeti, sat, in jud. Botopni,

com. Store,ti, pl. Copla, situat
In partea de V. a comunel, pe
coastele ripoase ale dealurilor
Tencu,a ;ii Holmul.

Are o populatie de 106 fasad 350 suflete; i bisericg, cu I preot i 2 cintgretT ;

,coalg mixtg ; 3 circiumI.
Locuitori pose-'1 : 92 cal,
320 bol" i vacT, 2 bivoli, 68

pord, 5 capre i 1238 I; 170

stupY de albine.

Storeti, pddure, jud. Botopni,

pl. Copla, com. Store,ti, in in-

tindere de 500 hect., pe dealurile Tencup, Holinul, Ropl,

Valea-Runculul.

Stolojani, com. rur., in jud. Gorj,

pl. JiuluI, la N. com. Turceni-

Storeti, com, mur., in jud. Botoani, situatg in centrul pkieT

www.dacoromanica.ro

Storneti, sat, in jud. Ia4i,

pl.

STRACHINA

477

Cirligatura, com. Sinesti, spre

N. de satul Sinesti, situat pe

valea piriuluT Osoiul. Are o populatie de 137 familiT, sail 606

si o biserica cu i

Are o populatie de 299 locuitorr, care se ocupa cu agricultura si plutaria.

e-

Straja, deal, in jud. Mehedinti,

pl. Motrul-d.-j. ; tine de com.

Vite: 39 cal, 580 vite marT

rur. Strehaia, este punct de observatiune, fiind inconjurat cu 2

santurT naturale si formeaza o
positie strategica.

locuitorT,

clesiarh.

cornute, 164 rimatorT si 858 oT.

Strachina, sat, in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Tindarei, situat la S. de
valea Strachina si spre V., la
2 kil. de satul Tindarei.

Inainte a purtat numirea de

Chiva.

Acest loc a servit alta data

trupelor care pazeau castelul

din curtea mnastireT Strehaia.

Dealul Straja este in legatura, din punct de vedere istoric, cu Comanda.

Are o scoala mixta.

pl. Ialomita Balta, situat pe valea cu acelasT nume. Se intinde

cu com. Vidra prin o osea vecinala.

Se compune din satele Bra

gadirul i Vidra, cu o populatie
de 1546 locuitorT.

Budgetul com, e la veniturT

de 4494 leT si la cheltuelr, de
4463 ler.
Are o biserica, la Bragadirul ;

scoala mixta; i moara cu

apa ; 2 podurT.
Vite : 135 cal si Tepe, 470
boT, 171 vacT si viteT, 3 taurT,

57 bivolT, 31 bivolite, 3 capre,

144 porcT sT 1363 oT.
LocuitoriT poseda : 242 plu-

2 16 cu bol si 26 cu cai ;
247 care si carute : 218 cu bol
si 29 Cu cal; i masina de tree
gurT :

Straja, unul dintre piscurile mun-

Strachina, lac, in jud. Ialomita,

STRAOANL-DE JOS

teluT Pietrele-RosiT, jud. Suceava,

com. Neagra-5aruluT.

spre N., pana linga satul Murgeanca, iar de aci are directia

Stravolca, sat, jud. Braila, la 2

rat.
Improprietariti 231 locuitorT
neimproprietaritT 174.

kil. spre S.-V. de satul Surdila-

Comerciul se face de II 6--

spre V. Are o lungime de 20

Gaiseanca, pe malul de E. al
laculuT cu acela0' nume, infiin-

kil.

i contine mult peste.

Strahotin, sat, jud. Botosani, pl.

Jijia, pe dreapta JijieT, la poalele dealuluT cu acelasT nume,

In partea de S.-V. a com. Din-

geni. Are o suprafata de 991

hect., cu o populatie de 40 familiT, sail 205 suflete.
Vite : 22 caT, 254 boT i vacT,

tat la 1859.
Are o populatie de 32 locuitorT.

Vite: To cal, 8o vite cornute,

150 oT si 5 rimatorT.

ciumari.

Strjescu, ciltun, jud. Putna, pl.

Susita, com. Ciuslea, situat intre
Gira Morilor si "Siret, aproape
de revarsarea GirleT in Putna.

Are o populatie de 269 lo

biserica, cu hramul
Sf. roan Botezatorul.
cuitorT ;

Strichineti, fost sckit, jud.

Vilcea.

Strioani-de-Jos, com. rur.,

Strchineti, subdivizie a com.
Baesti, jud. Vilcea, pl. Oltetuld.-s. Aceasta mahala forma in
vechime o singura comuna, dar

jud. Putna, pl. Zabrautul, situata

pe malul i in valea SusiteT, la
4 kil, de subprefectura plasel si
la 32 kil, de capitala judetului.

locuitoriT a parasit'o, ducindu-se

E strabatuta de piriul Valea

Are o populatie de 164 lo-

prin comunele vecine. Are o

DaniT.

cuitorT; o biserica de lemn, cu

hramul Intrarea in Biserica.

populatie de 38 locuitorT. Aci

e schitul cu acelasT nume. Este
situata intre dealul Gruiul i riul
Oltetul i strabatuta de soseaua

Se compune din catunele : Re

pedea, Straoani-d.-j. i Valeni, cu

71 porcT si 417 of.

Strahova, sat, pe mosia cu acelasT nume, jud. Dorohoiti, pl.

Cosula, com. Sendriceni.

Hota rele moOeT sunt Bosia, Co-

bila i toloaca tirguluT Dorohoiti.

Babeni-Horezul.

Straja, sat, jud. Bacaii, pl. Muntelta, com. Comanesti, facind

trup cu satul Asaul.

Straja, sat, in jud. Neamtu, pl.

Piatra-Muntele, com. Pingarati,
situat pe stinga riuluT Bistrita.

Strini-Dobreni, com. rur., jud.

Ilfov, pl. Sabarul, situata la 21
kil. spre S. de Bucuresti, pe
malul sting al riuluT Sabarul. Pe
Ruga com. trece calea ferata Bucuresti-Giurgiti. Sta in legatura

www.dacoromanica.ro

o populatie de 478 familiT, sau

1871 suflete.
Are o biserica parohiala, cu
hramul S-tul VoevozT, in cat.
Straoani-d.-j., si 2 filiale, una cu
hramul Adormirea, in Repedea,
cea-l'alta, cu hramul Nasterea
MaiciT DomnuluT, in Valeni ; o

scoala mixta.

Budgetul com. e la venituri

STROANI-DE-JOS

STREJEM

478

In curtea mgngstireT se aflg

de 17904 leT, si la cheltuelT, de

17816 leT.

man, pl. Tirgulur, situat futre

hotarele mosiilor Licuriciul si Bu-

o finting unde s'ad ggsit

Vite : 394 boT, '16 vacT, 228

joresti. Are o intindere de 20

Putna, pl. Zgbrgutul, com. cu

acelasT nume. E situat pe munte-

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 48

kil, de orasul Turnul-Severin,

nede vechT, precum si tevT de

fer, pe care se aducea apa din
depgrtare, din riul Motrul.
LocuitoriT posedg : 241 plugurT, 446 care cu boT, 40 cgrute cu caT ; 260 stupT; 2000

le usiteT si strgbgtut de piriul

Valea-DaniT.

situatg pe albia MotruluT. Satul formeazg comung cu cgt. :

vite marT cornute, i 16 caY, 1200

oT si 1460 rimgtorT.

Are o bisericg parohialg, cu

Ciochiutul, Comanda, SlgtiniculMare, Slgtinicul-Mic si Stgncesti,

Cu o populatie de 6000 locuitorT.
Are 2 scolT ; 4 bisericT, intre

cal, 180 oT, 30 capre si 281 porcT.

Stroani-de-Jos, catun, in jud.

hramul S-til VoevozT ; o scoalg

mixta.

Stroani-de-Sus, com. rur., in

jud. Putna, pl. Zgbrgutul, asezatg

lingg Strgoani-d.-j., la V., spre

coasta plriuluT Repegioara, la 5
kil. de subprefectura plgseT si
la 33 kil, de capitala judetuluT.
E formatg din cgtunele : Muncelul, Strgoani-d.-s., Talapanul si

hect.

Strehaia, com. rur.

sat, jud.

care si o mgngstire numitg mgngstirea Strehaia, deosebitg prin

particularitatea cg e ziditg Cu
altarul spre S.
Este asezatg, se zice, pe niste
ruine, de catre MateT Basarab,
la anul 7153, Septembrie. Inscriptiunea d'asupra useT bise-

tno-

Ad se face un tirg sgptgmina], si cite-va bilciurT anuale.

Budgetul comuner e la veniturT de 26655 leT, iar la cheltuelT, de 10258 leT.

Prin comung trece calea feratg si soseaua nationalg Virciorova-Bucuresti. Este legatg si cu
Baia-de-Aramg prin soseaua Strehaia-Brosteni-Baia-de-Aramg.

Se zice a Strehaia a fost re-

rice afirmg cg ar fi fAcutg de

MateT Basarab. O altg piatrg,

sedinta Banilor OltenieT; actualmente este resedinta sub-prefectureT plgseT Motrul-d.-j., a jude-

Are o bisericg parohialg, Cu

hramul Sf. Nicolae, 1 filial g cu
hramul Sf. Nicolae-Vechiii, ambele in cgt. Strgoani d.-s., ; o bi-

ggsitg d'asupra porteT de la zi-

cgtorieT OcoluluT Strehaia, a unuT

dul de platel ce o inconjoarg,

spune cg ea e ziditg de Constan-

batalion de Infanterie, maT avind un spital, o farmacie si un

tin-Vodg Basarab, la 7201, iar

oficia postal.

sericl:parohialg, cu hramul S-tuT

Voevoz1 in Muncelul, si 1 filial,

o altg traditiune pretinde cg

este fgcutg de Mihaf-Viteazul,

Strehaia, stafie de dr.-d.f., jud

cu hramul Sf. Nicolae, in Varnita ; o scoalg.

Vite: 262 boT, 98 vacT, 156

pe ruinele casteluluT luT Pgtrascu-

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.

Strehaia, pe unja Craiova-T.-Severin, pusg in circulatie la 5 Ia-

caT; 263 oT, 6o capre si 140 porcT.

Iatg ce spune legenda : MihaY

fiind invins de TurcT, in luptele

Varnita, cu o populatie de 533

familiT, sati 1952 suflete.

LocuitoriT din cgtunul Varnita,

In care a fost si un mic schit de

cgluggrI Cu acelasT nume, se ocupg Cu fabricarea varuluT din
pietrele calcaroase aflate pe valea

usitel'.

Stroani-de-Sus, atun, la jud.

Putna, pl. Zgbrgutul, com. cu a-

celasT nume, situat spre V. de

Strgoani-d.-j., pe coasta piriu-

Vodg, tatgl sri, si in care castel

MihaT Bravul a fost ngscut.

ce a avut spre Craiova, s'a retras la Strehaia in casteiul tatgluT s'al si locul sgti natal, asezindu-sT trupele, Cu tunurT, la
Comanda si Straja. Ast-fel fortificat, noaptea s'a apucat sg zideascg mgngstirea ; fiind insg
intuneric si el grAbindu-se, a zi-

dit'o cu altarul spre S. La E.

Stroqti, sat, fgcind parte din

in apropiere de strasing, se vede o usg, care servea

de comunicatiune intre castelul
de aci si partea de sus a bise-

com. rur. Hirsa, pl. Podgoria,

jud. Prahova.

riceT, unde este in fiintg si pgng

astg-zT balconul ce servea Doam-

luT Repedea.

bisericeT,

si DomnuluT pentru ascultarea serviciulul divin.

neT

Struleti, mofie, in jud. Teleor-

www.dacoromanica.ro

nuarie 1875. Se aflg intre statiile Butoesti (s 1,1 kil.) si Timnea

(14,9 kil.). Ingltimea d'asupra niveluluT MgriT de 1361%66. Venitul

acesteT statiT pe anul 1896 a

fost de 74128 leT si 88 banT.

Strejeni, altun, al com. Tisgul,

jud. Buzgti, cu 480 locuitorT si
98 case. In vatra satuluT, pe malul sting al izvoruluT Pietrosul,
se aflg o plutg (plop), al cgreia
trunchig, la mijloc, are o grosime

de 9,67 m.

Strejeti, stafie de dr.-d-f., jud.

Romanati, pl. Oltul-Oltetul, com.
Strejesti-d.-j., pe unja Piatra-Drg-

ggsani, pusg in circulatie la 13

STREJETI

STRtUBA

479

Decembrie 1886. Se afta intre

(1733),

statiile Arcesti (11,6 kil.) si Dragasani (11,8 kil.) Inaltimea d'asupra niveluluT Mari de 143',34.
Venituf acegteT statiT pe anul

Constantin Buzescu si cea de a

doua de tatal acestuia cu sosia

1896 a fost de 31069 let, 40

Constantin Buzescu, sfir,itul neamuluT sau .

banT.

cladita cea dintiiu de

sa Maria. Ad se afla o interesanta piatrA mormintala a luT

tiva de 700 hect., Cu un masiv

intrerupt, avind ca esente prin
cipale fag, mesteacan si plop.
Se invecineste la N. cu padurea Dosul-Brati ; la S., cu ca-

tunul Ochqti ; la E., cu Valea

Malinul, la V., cu proprietatea
statului.

Strejesti, deal, intre com. Strejesti-d.-s. si Cirlog-ani, jud. Romanati, pl. Oltetul-d.-s., aproape

Strejnicul,

com.

rur., jud. Pra-

de limita de N. a jud. Are o

hoya, pl. Tirgsorul, situata pe

loc ses, la 6 kil. de capitala
plaseT ;ti la 3 kil, de a judetuluf.

altitudine de 246',36 d'asupra

N'are nicI un catun alipit.

nivelului MariT,

pe un punct

triangulat ce prezinta.

Strejesti-de-Jos (de-Vale), com.

rur., la N. de pl. Oltetul-Oltuld.-s., jud. Romanati.
Se compune din satele : Strejesti-d.-j. (600 loc.), Runcul (400
loc.), Mamura (90 loc.) si Puriceicul Foisorul (137 loc.).
E situara' lingil riul Mamul,

pe soseaua si linia ferata Corabia-R.-VaduluY, la 45 kil. de Ca-

racal si la 24 kil. de Balsul.

Are o populatie de 1224 locuitorl ; o scoala mixta; 3 bisericT, una cu hramul S-ta Treime
si alta, S-tuY Apostoli (1852), in
Runcul si S-tul George (1821),
cu 3 preotT si 6 cintaretT; 7 cir-

Are o populatie de 951 locuitorT ; o biserica, fondata in

1886 de locuitorT, deservita de
1 preot.
LocuitoriI, in numar de 121,
s'aj improprietArit la a. 1864

pe mosia d-nef Elena Barcanescu, din care li s'aj dat 477

hect. ET posea : [57 cal si Tepe,
103 vacI, 145 porcT, 449 oT ;
130 stupY de albine.
Suprafata comuneY are o in-

tindere de 3000 hect.

Comerciul se exercita in comuna de 2 circiumarY.

Budgetul com, e la veniturT

de le 241 I .
Prin comuna trece o osea,
ce vine din Ploesti, si-T inlesneste comunicatia cu Tirgsorul-

Strimba, com, rur., jud. Gorj,

pl. JiuluT, in partea de N. a
com. Girbovul, despartita in doua

prin apa Jiului.

Se compune din catunele :
Strimba, Strimba-de-peste-JiT si
Raci-de-peste-Deal, cu o suprafata de 3060 hect., si o populatie de 413 familiT, sati 1070
suflete ; o scoala, infiintata la
anul 833; o biserica de lemn,
cu I preot si 1 cintaret ; un

schit de zid foarte vechiu ; 1

moara cu aburY si 2 circiumr.
LocuitoriT sunt improprietaritl
pe proprietatea statuluT.
ET poseda : 47 plugurt, 124
care cu boT, 3 carute cu cal;
45 stupT de albine ; 28 cal, 656
vite marT cornute, 274 rimatorT,
33 capre si 809 oT.
Budgetul com. e la veniturl
de 1943 leT, 94 banT, iar la cheltuelf, de 1735 leT, 30 banT.
Comunicatia in comuna se

ciumT.

Noti.

LocuitoriT poseda 243 vite

marT cornute, 977 vite miel' si

E inconjurata de mosia Tirg

sorul-Nou si mosia d-neT Elena

face pe soseaua vecinala care o

120 pord.
Aci se face un bilciti in Du-

Barcanescu.

dari-d.-j., iar la S., cu Girbovul.

Strejnicul, sat, facind parte din

mineca Rusaliilor.

coin. rur. cu acelasT nume, pl.

Strejesti-de-Sus (de-Deal),

com.

mur., jud. Romanati, pl. OltetulOltul-d.-s., formata din satul Cu

acelasT nume si cat. Valcelele, si-

tuat aproape de hotarul jud.,

linga apa Mamul, la 34 kil. spre

N.-E. de Bals si la 45 kil. spre

N. de Caracal.
Are o populatie de 1224 locuitorT ; 2 bisericY, una cu hramul S-tif VoivozT (1821) si ceal-altA

cu hramul S-ta Treime

Tirgprul, jud. Prahova.

Streminoasa, sat, in jud.

si pl.

Tutova, com. Plopana, spre S.

de satul Plopana. Are o populatie de I30 locuitorl.
Se mar numeste si Zinga.

pune in legatura la N. cu Un-

Strimba (Tertelul), com, mur.,

la N.-V. pl. Ocolul, jud. Romanati. Se compune din satele :
Strimba (297 loc.) si Tartalul
(249 loc.), situate pe niste dea-

la 21 kil. spre V. de Caracal, aproape de soseaua Calurf,

racal-Craiova.

Are o populatie de 546 lo-

Strigoaia-Brazoaia,pidure, su-

cuitorl; 2 biseria una cu hramul Sf Nicolae (1848) in Strim-

pusa regimuluT silvic, jud. Mus-

ba, si cea-Palta, cu hramul Sf.

cel, plaiul Diulbovita, com. Al-

Nicolae (1847) in Tertelul, Cu 2

preott si 4 cintaretT; 5 circiumf.

besti,

in intindere aproxima-

www.dacoromanica.ro

STRNBA

STRIMBA-DE-SUS

480

Locuitorir posea : 447 vite

marT, 607 vite mid

106

porcr.

StrImba, cdtun al com. Colti,

jud. Buzar', cu 6o locuitorr

Locuitora posea : 29 plugurT, 84 care cu bol, 3 carute

Cu car ; 15 stupT de albine; 23
ce, 400 vite marT cornute, 219
rimatorr, 5 capre si 529 T.

Arco suprafata de 160 hect., t u

o populatie de 159 locuitorr,

improprietaritT la 1864.

Are o biserica de lemn,

cata de locuitorr.

fa-

14 case, situat pe un plato' izo-

StrImba, cl/un, al com. Pojarul-

lat ce se ridica pe malul drept

d.-j., pl. Amaradia, jud. Gorj,

al Vaer-Sibiciulta.

la N. comuner Logresti-Mosneni,
pe Valea-Strimba.

StrImba, sat, in jud. si pl. Tutova,

com. Puesti, spre N.-V. de tirgsorul Puesti. Are 357 locuitorr
si 82 case.

rasca, jud. Gorj, pl. Ocolul, si-

Are o suprafata cam de 800

hect., cu o populatie de 88 fa-

StrImba sa Catanele, moFie a

tuat la S. de com. si pe valea

mita, sati 362 suflete ; i biserica,

Cu acelasi nume, care da in soseaua judeteana T.Jiul-Ciuper-

reparata in 1887.
Locuitora posea : 15 plugurl,

ceni-Severin.

48 care cu bor; 25 stupT; 220

vite marT cornute, 208 or, 2
capre, 26 rimatorr si 7 cal.

StrImba, cdtun, al com. Hodo-

Are o suprafata de 357 hect.,

cu o populatie de 314 locuitoef;

biserica de zid, fondata la

anul 1810 de Costache Glogcveanu i altr boerr, deservid

de I preot si

i cintaret.
poseda : 14

plaLocuitora
ro care cu bor, I caruta
Cu cal; lo car, 144 vite marT
gue'',

cornute, 109 pord, 200 ca

capre.

Comunicatia in catun se face

Comunicatia acestur cat. se face

statulta, jud. Dolj, pl. Bailesti,

com. Catanele. Are o suprafata
de 504 hect.

StrImba - de -Jos, cdtun, jud.

Vlasca, pl. Cilnistea, pendinte
de com. Strimba-Mare, situat

la S. din com. Rogrest/-Mosneni ;

pe coasta stinga a riuluT Cilnistea, cam pe deal, spre S.

la V., peste dealurT se leaga cu

Pojarele prin drumurr de care,
iar la E., cu jud. Vilcea tot prin
drumuef de care.

Se compune din trupurile Hulubesti i IauI, proprietate a

d-lur Em. Gradisteanu.
Are o suprafata de 3114 hect

pe soseaua comunala ce vine de

din care S'a dat in 1864 la 115

StrImba, caqui:, care inainte de

1830 tinea de com. Petrosani,

locuitorr, fosa clacasT, 433 hect.

Aci este 'Aclare in trer trupuri in suprafata de 66o hect.,

prin soseaua comunala care

pune in legatura la N. cu co
muna so, iar la N.-V. Cu Ciu-

pl. Crivina, jud. Prahova, iar de

perceni.

format satul de azY, asezindu-se

Are o biserica, cu hramul Sf.

Nicolae, pe coasta dealulur, zi-

in partea de E

dita la 1884 de locuitorT, cu

la

aceasta data locuitora

stramutat in Petrosani

i si-ati

StrImba, cdtun de resedinta al

comuner cu acelasr nurne, pl.
Jiulur, jud. Gorj, situat pe loc
ses i litiga lantul de inaltimr
din dreapta Jiulta.

N.-E. de satul Ciuturesti. Are o

populatie de 136 locuitorr.

Strimba, cdtun, jud. Romanati,

sail 65o suflete; o scoala, in-

pl. Oltetul-Oltul-d.-s., com. BA-

fiintata la 1833; o biserica de

leasa, lng apa Geamartaluiul,

pe dreapta.
Are 170 locuitorl si o biseria,
cu hramul Buna Vestire (1856),
cu I preot i 2 cintaretT.

lemn, l'acata de locuitorr la anul

1850, Cu r preot i I cintaret;
schit de zid, pe o pozitie frumoasa in Ociare, foarte vechi,

cu mal multe chilir imprejurul

sal, aproape ruinate, fondat de
Stoichita Riosanu in zilele Dom-

nulur Al. C. Moruz si ale Episcopulta Nectarie (1755);

moad Cu aburr si 2 circiumr.

venit anual de 45000 le.

ajutorul proprietarulta, deservid

StrImba, sat, in jud. Roman, pl.

Fundul, com. Ciuturesti, spre

Are o suprafatI de 2800 hect.,

cu o populatie de 320

cu

de un preot si un cintaret;

morr, ambele pe apa Neajlovulta ;

un pod de lemn pe apa Cilnister, ce serva drumu/ur spre

Giurgi; 7 &duna%
In dosul bisericer sunt niste
ruine vechr boltite, care se zice
ca ar fi fost locuinta lur Oprisan
de la Stoenesti.
Ad i sunt valle: Iasulur, care
da in Cilnistea, Valea-de-la-Cimpul-Ascuns si mal multe %raleeluse.

Strlmba, sat, facind parte din com.

Corbita, pl. Zeletin, jud.

StrImba - de- Sus, cdtun, jud.

asezat pe ambele malurr ale

Vlasca, pl. Cilnistea, pendinte

piriulta Strimba, la 2 kil, de resedinta comuner, spre E.

de com. Strimba-Mare, situat pe

partea stinga a vair Cilnistea,

www.dacoromanica.ro

STR1MBA-DE-PESTE-J11

STRiMBENT

481

cam pe un delut, spre S.-E.,

proprietate a cl-luT M. Corbescu.
Are o suprafad de 1738

hect.; o biserica, zidid de fostul

proprietar, deservid de i preot

I cintaret ; o scoala ; o padure
de sleail i tufa. in 2 corpurT, In
suprafata de 500 hect. ; o moara
pe apa NeajlovuluT, numita Pa; o osea ce vine din Crinsi

guri si merge la moara; un pod

peste apa Neajlovulta.

StrImba-de-peste-JiI, atun, al
com. Strimba, jud. Gorj, situat

In partea de E., pe loc ses, in

stinga PuluT i d'alungul soseleT
nationale Filiasi-Pietrosani

Are o suprafata de 210 hect.,

vad i azT ceva mai jos de

Strimba-d.-j., pe malul Neajlovu-

s'au improprietarit la 1864 pe

mosia d-nei Rarita Eliad Bar

lm. Aci, zice scrlitorul german

Valter (eTezaur de monumente
istorice , ed. P. Ilarian, vol. I,
pag. 18), Mihal Viteazul adasta
pe TurcT, dupa ce veni din

hect. El posea: 285 caT si lepe,

411 vacT, 75 capre, 675 oi, 519

Giurgia.

La pariT podulul luT Varlam,

unde da Neajlovul in Cilnistea,
laiocapul trupuluT Hulubesti, unde
incep Calugareni-Vartiade, se

pare ca a fost si lupta cea mare

de la Calugureni, intre Mihal
Viteazul i Sinan-Pasa. In fata
;rail si a satuluT Uzunul este o
movila mare, numita Gorganul,
care se crede a fi facuta cu oca-

canescu, din care li s'au dat 1128

porci.

Comuna se intinde pe o SU
prafata de 2645 hect.
Comerciul se exercita in comuna de 6 circiumari.
Veniturile comuner se urca la
5743,97 leT
3175,67 1 er.

cheltuelile la

;i

Este presarata de plaiurile

Mare, Foisorul, Tisa, Miturca,
Virful - lui -Rusin, Virful Benii-;
strabatuta de girlele Bertea si
Alunisul, si de vaile : Strimba,

zia inmormintariT celor ucisT in

aceast batalie.

resului, Frasinului si Zgheboaia

cu o populatie de 63 familiT,
sal-1 300 suflete.
LocuitoriT poseda:

plu-

In comuna sunt patru

de p'dure, din care doua in

StrImbeni, com. 'ur., la extremi

tatea de N. a plasel Teleorma

gurT, 20 care cu bol; Loo stupT;

lunca NeajlovuluT, compuse din

128 vite marT cornute, 2 cal,

lemne de sleail, si 2 in trupul

223 oT, 24 capre si 38 rimatorT.

Comunicatia in catun se face

IasuluT, compuse din lemne de

tufa. Toate aceste pilcurI sunt
In continua exploatare si supra-

io

prin soseaua nationala Filiasi-

Petrosani, care Il pune in legatura la N. cu comuna Plopsorul, iar la S., cu cat. Sarclanesti
si com. Izvoarele.

StrImba-Mare,

fata lor este de 116o hect.

nulul, jud. Teleorman, pe valea

CiineluT, la 84 kil, de resedinta
judetuluT, 44 kil. de Rosiori si
la 76 kil. de Alexandria. E for-

mad din doua catune

beni (resedinta)

Strim
Caldararul, la

care este alipit un catuna nere-

Strimbeanul, sat, jud.

Dimbo-

vita, pl. Bolintinul, cat com. Vacaresti-de-Rastoaca.

com. rur., jud.

cunoscut oficial, numit AdunatiMostenT sau Barza, asezat la

extremitatea de V,, pe Valea

Burdel. Catunele sunt situate

com. rur., jud. Prahoya, plaiul Varbilaul, situad

intre valle Ciinelui, Strimba

Plescarca ; cele doul din urrna,

Neajlovului, in partea dreapta,

pe loc ses, putin ondulat in pl.

pe ambele malurT ale Orla Alu-

impreuna cu piriiasele lor, dau

nisul, la 30 kil, de capitala ju-

in Valea-CiineluT.

Cilnistea, la 37 kil. de Bucuresti,

30 kil. de Giurgiu, i 14 kil,

detulul si la 3 kil, de a plaiuluT.

Se invecineste la N. cu com.

Se margineste la V. cu Cos-

de Ghimpati, resedinta plaseT.

E compusa din cat. Strimba

mina-d,-s., mosie a d-luT Vasilache Sinescu ; la S. cu mosia

Stefesti, cu apa si prundul Var.
bilaul, si la E. cu com.. Bertea.
Se compune din 2 cat. : Strim-

Coltul-Ungheni, din jud. Arges ;

la S., cu com. Mirosi ; la E., cu

Vlasca, situad pe partea stinga

a apeT Cilnistea, la gura van

d.-j., Strimba-d.-s.

i Cringurile,

cu o populatie de 1515 suflete.

Are 3 bisericl, deservite de
3 preotT si 5 clascalT ; o scoala
mixta; 3 morT pe apa NeajlovuluT.

Stembeni,

beni si Aluniul, cu o populatie

de 1220 locuitorT.
Are 2 bisericT, una in Strim-

Aci sunt mal multe trupurT de

beni, cu hramul Duminica Tu-

Iaul, Hulubesti, Crin-

turor Sfintilor, si cea l'alta in

Alunisul, deservite de 2 preoti;
o coal.

mosiT:

gurile, Ionesti si Strimba.

Pe aceasta proprietate era satul Hulubesti, ale caruT urme se

Locuitoril In numar de 290

com. Bucovul si la V., cu cimpia Burdea.

Suprafata teritoriuluT comu
neT este de aproape 6500 hect.,
ca o populatie de 2458 locuitorT.
Are o scoala. mixta ; 3 bise

ricT, doua in Strimbeni ca cite

2 preotI si 2 cintaretT i una in
cat. Caldararul, cu r preot
2 entareff.
Vite : 1372. vite marT cornute,

623 caT, 3351 ol i 770 porcT.

61

66646. Marean Diolionar GeogratIo. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

STRIMBENI

Ocupatiunea locuitcrilor, pe
lingg agriculturg, este i lemngria, cojocgria i cgrutgria.
Budgetul comunel e la veniturT de 11582 leT, 17 bani, iar

pe malul TeleajenuluT i pe ambele malurT ale piraelor Dimbul,

la cheltue11, de 9248 leT, 8o banT.

Se compune din 3 cgtune

Strimbeni, Blejoiul i Coco,e,ti,
cu o populatie de 998 locuitorT.

Prin interiorul comuneT trece

calea judeteang Ro,iori- Striin-

Strimba, la 4 kil, de
capitala judetuluT i la 12 kil.
B/eaja

de rqedinta. p14eT.

Se mgrginete cu comunele :
Tirporul-Nou, minia

beni la Pite,ti, care o leag cu

com. Coltul Ungheni, din jud.
Arge,, la 5 kil., iar cu cornunele Miroi, Bucovul i cu gara
Miroi, se leagg prin ,osele ve-

riul Teleajenul.
Are o bisericg, la Blejoi, reparat prin 1764 I deserviti

cinale impietruite.

de i preot ; o ,coalg, infiintatg

In partea despre S. a satuluT

Strimbeni se vgd urtnele unuT

la 1889.

vechiti elqteti, abgtut din apa

Strimba, numit Ele,teul-Crapu.
luT, cgruia

se zicea i Eleteul-

Ploi,toreanca

luT

ati

fost

in mal

multe rindurT risipitT, din cauza

bgjeniilor i a nesiguranteT ce

domnea in Tara In sccolul trecut Il ggsim figurind printre sate'e cele marT ale judetuluT, facind

parte din plasa care se

DrumurT sunt : spre N.-E., la

gara Fgurei ; spre E., la Vizirul,
prin Batogul, 42 kil.; spre S.-S.-

tea despre S.-E. a coin., cam la

500 m., se afig vechia comung
infiintatg la 1718 de Gr. Buzoianu, i care .s'a desfiintat din
cauza despIrtireT tnoieT Noua

dat 130 hect Ef posedg :

27 caT, 8 Tepe, 174 vado 1438

a fost locuit nurnaT de mopenT;

toa.

nisipuluT la ora,u1

Moia statuluT Burdea-CAldg-

cele maT vechT ale judetuluT ; el

E. la Ruetul, peste iaz, 4 kil.;

Mare parte din locuitorT sunt

mo,nenT ; 37 s'ati improprietgrit

rarul, dimpreung cu pgdurea, linea de Mitropolia din Bucurqti,

inainte de secularizare.
Satul Strimbeni este unul din

Are o suprafatg de 1714 hect.,

cu o populatie de 789 locuitorT,
din carY 90 improprietgritT la
1864 i 75 la 1879; o bisericg,
fondatg la 1837, i reparatg
1888 de locuitorT, deservitg de
preot, i cintgret i i paracliser ; o coalg mixt I, infiintatg
la 185o.
Vite : 380 caT, 970 vite marT
cornute, 2000 oT i 210 rimA-

Afarg de agriculturg, locuitoril acestei comune se mal ocupa cu transportul pietref

Domnesc. Pe valea Burdel este

o mggurg inaltg cam de ro m.
i largg de 200 m.

locuitoriT

STRIMBUL

482

la 1864 pe mo0a EforieT, din care

oT

spre V., la Buzgii, pe la punctele

Movila-Oier. In parSingurul
i

comung e infiintata pe la 1828-30.

i 196 pord.
Teritoriul comuneT, impreung

Strimbul, sal, jud. Dimbovita,

Cu pdure, are 1308 hect.

Comerciul se exercitg in co-

plaiul Ialomita-Dimbovita, cgt.

com. Virfurile.

mung de 5 circiumarT.
Budgetul comuneT e la veniturrde 3231 leT .1i la cheltuel,
de 3150 leT.
Soseaua
Bratocea strgbate comuna; are i drumurile naturale catre comunele :
Ploetiori, Pgule,ti

Strimbul, sat, jud. Dimbovita,

plaiul Ialomita-Dimbovita, cgt.

com. Valea Lungg.

Strimbul, sat,

jucl. Dimbovita,

Dimbovita Dealul, cgt.

com. Bogati.
pl.

al

numea Mijlocul.
123 suflete,

Strimbi, trup de sat, in judetul

jud. Argq, pl. Ggl4qti, fAcind

parte din com. rur. Cerpnile.

Neanntu, pl de Sus-Mijlocul, com.

Usciti.

Strimbeni, sat, fgcind parte din

Strimbul, com. rur., jud. Brgila,

pl. Ianca, format din satul cu

Strimbeni, sat, cu

Strimbul, sat, jud. Dimbovita,

plaiul Ialomita-Dimbovita, cgt.
com. Pietrari.

Strimbul, sat, in jud. Ialomita,

com. rur. Strimbeni-Blejoiul, pl.

acela0 nume, situat la N vi-

Tirporul, jud. Prahova.

Ialomita-Balta, pendinte de
com. Giurgeni, situat inteo insulg pe Dungre.
pl.

roageT Strimbul .5i la 69 kil. spre

Strimbeni, sat, flcind parte din

com. rur. Strimbeni, pl.
lgul, jud. Prahova.

\Jai-6i-

Strimbeni-Blejoi,com.rur., jud.
Prahova, pl. Tirporul, situatg

S.-V. de Brgila.
Se .invecine.5te la E. cu cgt.

Strimbul, fost sat, in insula Cu

Fgurei ; la N.-V., cu cgt. Vizireni ; la N., cu com. Nisipeni,

din jucl. R.-Sgrat, i la S., cu com.

acela0 nume, pe Dunre, in fata

cetgter Silistra.
Pe la anul 1764, Domnitorul
Tgrif de atuncT, Stefan Raco-

Ru,etul.

vitg,

www.dacoromanica.ro

a convenit cu Poarta sg

STRIMBUL

se alipeascg TgriT acea insulg,

impreung cu altele mar inicr, i
drept despdgubire a adgogat la

tributul ce se plgtea Turciel

2000 leT mai mult.

Strimbul, insuld, in Dungre, jud.

Constanta, pl. Silistra-Noug, pe
teritoriul com. rur. Oltina. Are
o lungime de 2/2 kil., o lgrgime
de 1 kil. ,i o intindere de 200
hect. Este apropiatg maT mult
de malul dobrogean al fluviuluT,
de care e despgrtitg printr'un brat
de 700 m. lgrgime i 6 m. adin-

cime. E situatg in partea de N.

a plg,eT ,i a comuneT, acoperitg
in intregime cu pgd.tri de slcir
i rgchitg.

Strimtul, com. rur. i sat, jud.

Mehedinti, plasa Vailor, la 56
kil. de Turnul - Severin, a,ezata pe vale, futre 2 dealurT,
unul in partea de N. i cel-l'alt
In partea de S. Se mgrginqte:
la E. cu com. Slivileti ; la S.
cu comunele Covrigi O Samarineti ; la V., cu comuna Tirioiul : iar la N., cu comunele
Tehomirul ,i Cozmgnqti.
Satul formeazg comung cu satul Larga i mahalalele: Feteni,
Doseni, Vilculqti, Cocorul i Iorgheti, ce apartin satulut Strimtul, i mahalaua Valea - Mare

483

mgnetilor i Tehomirul; in partea de S.: Dealul-RadeT, al-Samarinqtilor, al-Stirp3rilor, Tulver, Covrigilor, Drgganul ,i Piscul-Mord.
Va( sunt : Valea - Strimtulur,
Valea-Radel, Valea-Mare, ValeaDrgganul ,i Valea CocoruluI, ce
cad in partea de S.; iar in
partea de N., Valea-Strimtiorul
li Valea-Fgtgciuner.
Este udatg de apa JiltuluT, ce

curge de la V. spre E., primind

inteinsa Piriul - ReziT, al VdMari, CocoruluT, StrimtipruluT
;4 Fgaciuner.
Strlintul, pildure, supus regimuluT silvic, jud. MuFel, pe muntele Strimtul, in intindere aproxiinativg de 400 hect. Se invecinete la N. Cu Apa-Marichif, la

porcT.

Stroe0, com. rur., jud

Gorj,

plaiul Vulcan, situatg in partea

de N. a com. Stolojani.

Se compune din

cgtunele :

Stroeti ,i Rosnovita.
Are o suprafatg de 750 hect.,

tatea cge1 Birlad-Docolina. Are

o populatie de 90 locuitorr.

roo care cu bol, 3 carute Cu

cal; 55 stupi ; 56o vite !liad
cornute, 290 ol, 22 ca O 276

Stringuleti, sat, fgcind parte din

com. rur. Gu,oeni, pl. Oltul.d.-j.,

jud Vilcea, situata la 4 kil, de

cgtunul Spideni. Are o populatie de 179 locuitort.

dealurilor
Crasna.

din

stinga piriulur

58 care cu bol"; 5 arute Cu

reni li la V, cu Guge,ti li Bo.

cal; 80 stupf ; 370 vite mart

tqti

Samarineti - Strimtul - Slivileti.

Dealurr sunt : Dealul-Sitelor,
al-Pomilor, PiticuluT, Viilor, Cos-

cheltuelT, de 1200 leT, 90 banT.

Locuitoril posedg: 355 v;te
marT cornute, 1077 or ,i 117

cintgretr.
Locuitorii posedg : 70 plugurr,

Tabglgeti ; la S, Cu com. Iepu-

Prin comung trece oseaua

turr de 160o Id 50 banT, i la

pl. Simila, com. Sirbi, spre S.

de satul Sirbi, situat la jumg-

tul-1 de 1648 leT, iar la cheltuelr,

de 844 leT.
LocuitoriT poseda : 32 plugurr,

rimgtorT.

Are 3 bisericr, deservitg de

1 preot.
E inconjuratg spre N.-S.-E. de
colina Lohan-Crasna i udatg
In partea de V. de plriul Crasna,
iar in cea de E. de piriul Lohan.
Budgetul comuner e la veni-

Strimtura, sat, in jud. Tutova,

Tirgul.

Are o populatie de 960 lo- Stroeti, com. rur., in partea de

V. a plaeT Crasna, jud. Putna,
cuitorT ; 2 inserid, cu I preot
aezat pe esul i o parte a
,i 2 cintgretT ; o ,coalg.

cornute, 16 caT, 300 01 O 311

vechl ;ii parte fo,tT clacag, itn

proprietgriti dupg legea din 1864.

cu o populatie de 203 familii,

sau 903 suflete ; o ,coalg; 3 bisericr, fondate : una la 1830, a
doua la 1854 i a treia la 186o
de locuitorT, Cu 2 preotf i 3

E. cu Nmgeti i la V. cu riul

ce apartine satulur Larga.

Budgetul comuneT e la veni-

STROEFTE

Se mgrgine,te la N. Cu com.

rimgtorI.

Venitul comunet este de ler

745, iar cheltuelile de ler 699,
95 banT.

Este udatg de apa Sohodolul,

care la qirea sa din sat se

unqte Cu Jaleiul
varsg in Bistrita.

apor se

Comunicatia in comung se
face prin ,oseaua vecinalg T.
Jiul-Tismana i prin oseaua comunal1 care dg in aceasta.'

Stroeti, com. rur., jud. Vilcea,

plaiul Horezul, compusg din 2

Este formatg din satele : Stro-

cgtune : Stroeti O Dianul. E si-

e,ti, Valea lut-Bosie ,i GugeSi,

tuatg pe atnbele malurr ale riu

lu Cenia, pe dealul Dianul O
piriul Cernipara, la 55 kil. de

pe o suprafatg catn de 2864

hect., Cu o populatie de 128
familir, sail 694 suflete.
LocuitoriT sunt parte rgze,T

www.dacoromanica.ro

capitala jud. i 15 kil, de a pla

iulut.

STR0ETTI

Se mgrgineste Cu comunele :
Ciresul, Pojogi, SIgtioara, Mdulan i Maldgresti.

Are o populatie de 3290 locuitort ; 3 bisericT, una construitg

la 1869, a doua, foarte vechIe,

a treia in cgtunul Dianul, reparata la anul 1890; o scoalg.

mixta.
Veniturile

STROETY

484

cheltuelile com.

se urca la 1300 leI anual.

LocuitoriT sunt mosnenT. EI
posedg : 47 cal, 350 bol*, 313

Miletinul, jud. Botosani. In

vechime se numea Pantiri. Are
o suprafatg de 471 hect., Cu o
populatiune de 166 familiI, sal
pl.

693 suflete ; i bisericg, cu un preot

si 2 cintretT ; 2 circiumt
Vite : 300 bol si vacT, 24 cal,

640 01, 70 porcr.

Stroeti (Valea-VieI - Ungu-

cinat.

Pe coasta de S. a dealuluI
Mggura, se ggseste multa piatra
de var.

In partea de V. a com. este

osea vecinalg, care inlesneste
comunicatia Cu comunele Ciresul
Slgtioara.
E brazdatg de dealul Mgura
si udatg de riurile : Cerna, Cernisoara i Aninoasa.

jud si pl. Argesul, facind parte

din com. rur. Costesti-Stroesti.
Are o bisericg, Cu hramul Sf.

Nicolae, deservitg de i preot

un cintgret ; o scoalg mixta.

283 falcY, din care 160 cultivabile,

asezat lingl coasta colind

218 ring

han.Crasna, inteo vale deschisg,

i restul pgdure.
Are o scoalg mixtg, infiintatg

spre V. Are o populatie de 41

familiY, sati 230 suflete; o bisericg, facutg la 1854, cu un

In 1865, desfiintatg in 187r i

reinfiintatg in I88 ; o bisericg,
cu hratnul Sil Voevoz Mihail

preot si 2 dascg1T.

Gavril.

Iatg. ce citim in sinodicul bi-

Stroeti, atun, com.

Stroe.sti,

plaiul Vulcan, jud. Gorj.

Are o suprafatg de 546 hect.,

Cu o populatie de 154 familii,
sal 658 suflete; i coall mixta;
2 biserid, fgcute : i la 1830 si
cea-l'altg la 186o, de locuitorY,
deservite de i preot i 2 cintgretY.
LocuitoriI posedg: 50 plugurt,
70 care cu bol', 2 cgrUte cu cal ;
35 stupl ; 400 vite marI cornute,

200 oT, 12 cal i 200 rituNtorT.

Pe Dealul-Stroestilor, situat spre
E. catunulur, sunt plantate

Stroeti (Stroeti-Srindaru-

com. Beresti, situat aproape de

tnalul TaziauluY Mare, la 3 kil.
de satul Beresti (scoala). Are o
populatie de 241 locuitorT; o
bisericg, clditg de locuitorI la
1842 si reparata la 1890, Cu 2

lui), sat, facind parte din com.

cintarett.

locuitorY.

vite man

Stroeti, sal, pe

valea piriulut

Gornitul, in dreapta Sicnet si in

partea de V. a com. Zlatunoaia,

sericeI :
Biserica cu patronul Sf. VoevozY Mi.
hail si Gavril din anexa Stroesti, a com.
Ruginoasa, pl. Siretul, jud. Suceava, a
c3reia constructiune este de material Arios; si, dupi toate cercethile fdcute, am
aflat cl ar fi fost fondatI la Inceput de
cf(tre tefan Cel Mare, fostul Domn al
MoldoveY, spot dupa un Indelungat timp,

fiind rumaaf, s'a retnoit i Inzestrat de

c5tre rSposatul Gavril Enea, ce era pe
atund proprietar al mosieY din aceastK
anexit, lar de cine s'a sfintit nu se stie.
Facut din ordinul . . etc. etc.

Biserica e deservitg de z preot

si 2 cintarett Ea, ca

sat, jud. Bacau, pl. Tazlgul-d.-j.,

cornute, 50 porcl.

Stroeti, sat, pe mosia Cu acelasl

nume, jud. Suceava, com. Vgscani, asezat pe un podis foi mat

Stroesti, pl. Crasna, jud. Fdlcitl,

Stroeti, Cu sectia Romneti,

Vite : 7 cal, 175

Are o populatiune de 151 locuitorY; o scoall mixta.

Stroeqti, sat, in centrul com.

reni), tatun, al com. Pgtirlagi,

jud. Buzar], Cu 120 locuitorl
34 case.

Stroeti, sat, Cu 742 suflete, pe

malul sting al riuluT Vglsanul,

la gura piriulta Ngruja.

din prelungirea dealurilor Usoiul

si Ciumalul i strgbatut de piriiasul Rg cea.
Are o suprafata de 37 Miel' si
6o prj., cu o populatie de 205 loc.
Intinderea totalg a mosieY e de

vacY, 133 capre, 500 oY si 293

poni.
Pe riul Cerna, in raionul comunef, e o moarg pentru mg-

Stroeti, ceitun, in com. Ngruja,

pl. Vrancea, jud. Putna, situat

rur. Ferbinti-Stroesti, pl. Mos-

tistea, jud. Ilfov, asezat intre

Ferbinti- cl.-s. si Ferbinti.TirguluY.

Se intinde pe o suprafatg de
908 hect., Cu o populatie de 339

coala,

se intretine din fondul donatieI

Smaranda Costin, pe lingg care
mal' are 24 hect. teren de cultura', parte dat dupg legea improprietarid din 1864 si parte
daruit de aceeasI proprietarg.
Traditia spune cg. stefan Vocia

de

Ce! Mare si Bun, trecind de la

Hirlgil la Neamtu, a poposit pe

309 si al celor micI de 1568.

platoul pe care se aflg satul, pld-

Numgrul vitelor marI e

Stroeti, sal,

facind parte din

com. rur. Pestenuta, pl. Motruld.-s , jud. Mehedinti.

www.dacoromanica.ro

cindu-T foarte mult. Mosia nefiind a nimgnul, el o facu danie luY Stroe, unul dintre cgpitanii sal, care intemeie satul.

STROESTI

485

Un stranepot al acestuia vindu

prelungeste Dealul-Mare, care

mosia luT Enea Vgleanu, care

o cla de zestre fiiceT sale Smaranda, cgsgtoriti dupg Iordache
Saranda. Saranda isT mgri mo-

merge pana aproape de con-

sia cu trupul Laiul, cumparat

de la familia Isicescu si de atunes/ incepe numirea de Stroesti-Laiul. Dar el moare si sotia
sa contracteazg a doua cisatorie
cu Costache Comisul, care mal
adaogg la mosia nevestel sale
trupul Ceapa si o parte din Bgiceni pe care le cumparg de la
ciluggriT gred din mangstirea
Neamtu. Neavind parte nid de
al doilea sot, Smaranda trece in
a treia cgsgtorie cu Mihail Costin din Bucovina care cumparg
mosia Facuti din jud. Iasi. Dar
moare si Costin si, dupg dinsul,
In 1863, si Smaranda, care, prin
testament, a fgcut danie pgmintul de cultura obste locuitorilor
din Stroesti si Laiul, padurile,

scoalelor din Tirgul-Frumos si

casele si alte veniturt, scoalel si

fluenta Cerniparer cu Cerna.

Stroici-Manoleasa, sal, jud. Dorohoiu, pl. Baseul, com. Manocasa, pe mosia Manoleasa, cu
84 familiT, sati 313 suflete.

Strugari, sat, jud. Bacan, plasa

STRUNGA

tr'un stabliment care are o sala

n are Cu o piscina si cu 12 cabine pentru impachetare. Ca tle
si basinul se incglzesc prin va-

por'; ap / mal sunt 12 cabine

Cu cite 2 caz' pentru bi'le calde
sulfuro tse; afarg de aceasta exts

ti un basin cu apg rece, o sala

de hidroterapie sistematica

bgt de abur Se mal face:

TazIgul-d.-s., com. Nadisa.

Strunga, com. rur. in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., spre N.E. de orasul Roman si la 29
kil. de el. Este formatg din satele : Brgtulesti, Crivesti, Fedeleseni, Ggureana, Habasesti, Mo-

vileni si Strunga, cu resedinta

com. in Strunga.
Are o populatie de 2007 locuitorT ; 4 biserid, din carT 2 de
zid O 2 de lemn ; o scoalg mixta.

Inhalatium cu aer compri

mat, indicate contra boalelor
nasultn, gitulut si urechilor, ca
la Reichenhall;

Instalatit de sudatit, care

sunt anexate la baile calde;
C) Masagiu si gimnasticg medican ;

Cura de lapte si de zer

de capre rosit ;

Cura Kneip ca la Wortshofen, dirigiatg de o persoang

specialg.

Veniturile com, este de lel

6491, lar cheltuelele, de le' 6317.

Aid este statiunea balneara

La aceste baf se afla un o-

mare cu 44 camere, alte

3 otelun mai micf, apot vile,
tel

restaurante, birturt. Asemenea

Strunga.

exista un oficiu pentru posta,

bisericeT din Stroesti.

telegraf si telefon

Stroeti, sat, ficind parte din

Strunga, sdtuc, jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Strunga, pe

com. rur, Cu acelasl nume, jud

soseaua nationalg Rornan-Iasi, la

gul Frumos se fa e cu tramcare

Vilcea, plaiul Horezul. Are o

29 kil, de orasul Roman si la

f.i

populatie de 2468 locuitorr.

Stroeti, mofie, jud.

si

pl. Ar-

gesul, proprietatea statuluT, pendinte de mangstirea Bistrita din

Vilcea. Are o intindere de 3086
pogoane, din care 2500 pogoane pgdure.

Stroeti-Srindreanca, mofie
,i peldure a statuluT, jud. Ilfov,
com. Dridul. Pgdurea are o intindere de 875 hectare.

13 kil, de resedinta piase'.

Este resedinta com. Strunga.
Aci e si statia balneara Strunga.
Importanta bailor Strunga a facut

oara, prelungire a culmeT Gurguiata. Din acest deal si DealulMaldgrestilor ja nastere riul Cer-

nisoara. Din dealul Stroesti, se

trasurt.
Geologia : terenunle apartin

ststemuluT nuocen din grupa ter

tiara.
Proprietatt fizice O analiza chi

ca comuna, care mal inainte se

numea Habasesti, sa ja numele

mica. Apa posea un miros pro

de Strunga, si resedinta comunet,

limpede, iar in conta t cu aerul

nuntat de hidrogen su furat, este

care era mal inainte in satul

devine opalescentg si mal ttrziu

Hgbasesti, sl fie stramutatg in

Strunga. Aict in timpul sezcnului bgilor este un oficiu tele-

cal:tata o coloare galbeng. Re

a tiune alcalina pronuntata
Densitatea 1,001334. Are un

grafo-postal.

gust de pucioasi st e cam a

Strunga, sta(ze balneard, jud. Ro-

Stroetilor (Dealul-), deal, jud.

Vilcea, la S. de muntele Slati-

Transportul de la bara Tu.-

man, la

512 kil,

de gara T -

Frumos, la marginea paduret cu

acelasI nume, inteo pozitie plgcutg, adgpostiti de curente. Are

o altitudine de 230 m.
Instalatiuni. Baile se fac in-

www.dacoromanica.ro

marg. Temperatura apet : + 80

120 R., pe and a aerulut +170 R
Intrebuintare. Din toate izvoa-

rele, tret se intrebuinteazi pen-

tru 134 iar cel alcalin sulfuros

ca intern, fiind indicat in acelea,t

afectium ca apele de la Eaux

Bonnes.

STRUNGA

STUPINET (VALEA-)

486

Mal este un alt izvor feruginos, care se intrebuinteaza yi el

ca intern.
AplicatiunY terapeutice : apele

de la Strunga sunt eficace pen-

rica cu hramul Adormirea MaiceT DomnuluT, Cu 2 preotT i 2

cintaretT ; 8 circiumT.

Aci se face, la 8

Maifl, un

bilciii anual infiintat la 1836.

tru urmgtoarele boale : Eruptiu-

nile herpetice ale peld, Catarul

Studina, mofie a statulia,

pe acela al cat. sal-1 Visterna.

E situat in partea de E. a playa yi de S.-V. a com. Are o
inaltime de 219 m. E punct trigonometric de observatie de rangul al 2-lea, acoperit numaT cu
padurI. Domineaza satul Vister-

plaminilor sal bronchita cronica,

Reumatismul, Artrita cronica,
Clorosa, Limfatismul, Afectiunea
scrofuloasg, Afectiunea sifiliticg,
Metrita cronicg, Dipepsia, MorbiT

com. Studina, jud. Romanati.

chirurgicalI, Catarul aparatuluI

urinar, Cayexiele metalice, HemoroiziT, Exudatele yi invirto-

Studinita, clitun, al com. Stu-

com. rur. Mihaeyti, pl. Oltul-d.-s.,

Balta-Oltul-d.-j., jud.

jud. Vilcea, la 3 Va kil, de cat.

serile

Paraliziile.

Numarul bolnavilor pe sezon

variaza intre 250-300, printre

care sunt si bolnavT ruyI din
Basarabia.

Are o padure de 8o pog.,

fusta pendinte de rndngstirea Bis-

na, drumul comunal Visterna- Ciamurli i Babadag-Jurilofca, pre-

cum yi valea Ceeliu-Chioi.

trita, yi o ferma model.

Stuparei, sat, facind parte din

dina,

pl.

Romanati. E separat de satul

Mihaeyti, reyedinta comuneT

Studina prin o apa mica, pe care

se afla yi o moar6. Are 323

ycoala. Are o populatie de 146

locuitorT. Cade in partea de N.-

locuitorT.

E. a com. yi e udat de Hui

Oltul.

Stuful, sat, jud. BacAil, pl. Tazlaul-d.-j., com. Sanduleni, situat

Stupina, cdtun,In jud. Romanati,

Strunga, vamd, in virful mun-

pe pirita raya. Are o popu-

pl. Oltetul-Oltul-d.-s., com. Cir-

teluT Padia, trecatoare in Transilvania, pe la vama austro-ungar Gutanul, jud. Dimbovita.

latie de 194 locuitorI yi o biserica catolicg, cladita de locuitor

la 1868,

logani, situat la 4 kil. spre N.,

aproape de hotarul jud., pe un

Vite: ii cal, 116 vite marf

Strunga-Mick polea de trecere

cornute, 12 porcT yi 8 capre.

teren deluros, cu o altitudine de

240 m. d'asupra nivelul MareT.
Are 30 de locuitorT.

In Transilvania, jud. Dimbovita.

Stuhuletul, sat,
Strungaul, ftrui, in jud. Gorj.
com. Novaci, plaiul Novaci. Izvoreyte din plaiul Mggura yi se
varsa la N. de cat. Novaci-Romani in Gilort. Valea '1 este formata : pe dreapta de plaiul

in

partea de

N.-V. a comund Ranceni, pl.

Prutul, jud. Falciu, ayezat pe
valea piriuluI cu acelayT nume.

Are o suprafata cam de mol

hect., cu o populatie de 219
suflete yi o biserica.

gura, ce se desparte din muntele Cerbul ; iar pe stinga de

Plaiul cel Mare, o alta ramura

a plaiuluT Mggura. Are o largime de im,5o yi o adincime

Stupari, pira, in jud. Tulcea, pl.

Isaccea, pe teritoriul comuner
rur. Meidan-Chioi. Se desface

Stupina, trup de plidure a stajud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j.,

com. Lungeyti, in intindere de

380 hect., yi, impreung cu trupurile Girbovul (350 hect.), Cerniyorul (350 hect.) yi Lunca-Staneytilor (440 hect.), formeazg
padurea Rimeyti-Staneyti.

Stupina - Calugreasca (GAgeni-cu-Sforile), sfoarci de

din poalele S. ale dealuluI Pirlita,

mosie, in jud. Buzau, com. GAgeni-Vintileanca, cat. Ga geni- cl.-s .

Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati ;

se intinde spre S., inteo directie

de la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea centrala a playeI i cea de
V. a com. Curge numaI prin pa-

formata din satul Studina (80o

locuitorT) i Studinita (373 lo-

durI i, dupa 4 kil. de curs se

varsa in valea Boclogea, pe

cultor]); ayezata pe un teren yes,

stinga, ceva rr ai sus de taetura

fina linia ferata i pe yoseaua

Caracal-Corabia, la 21 kil. de

Valulul-luI-Traian.

de 0"1,20.

Studina, com. rur., in N. playeI

i la 17 kil. de Caracal.

Stuparul, virf de deal, in jud.

Are o populatie de 1173 lo-

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Enisala i anume

Corabia

cuitorT ; o ycoall mixta ; o bise-

www.dacoromanica.ro

E proprietate a statuluT, pendinte

de schitul Ciolanul. Are 38 hect.,

nial toate arabile.

Stupinei (Valea-), vale, injiidetul
Constanta, pl. Hiryova, pe teritoriul com. *iriul, i anume pe
al catunuluT Erchesec. Se desface din poalele vestice ale dealuluT Ercbesec ; se indreapta spre

S.-V., brazdind partea de S. a

sTURUL

plAseT si a com., si dupg o distantg de vre o 6 kil., se deschide

In valea Cala-Chioi. Este tliatg
de calea judeteang BAltAgestiTichilesti si BIltAgesti-Erchesec
si curge printre dealul Olacul,
care e la N., si Zavol-Bair, care

este la S. Malurile sale sunt in

general putin inalte si acoperite
In cea mal mare parte de verdeatg si fineturi.
Sturul, munte, in jud. Gorj, la S.
hotaruluT austro-ungar si la E.
hotaruluT jud. Mehedinti, algturl

SUCEAVA OUDET)

487

tanta, pl. Medjidia, pe teritoriul

com. rur. Chioseler, situatg in
partea de S. a plasel si aproape
In centrul com., la II2 kil. spre
N.-E. de Chioseler. Are 158 m.
ingltime. A fost punct trigoncmetric de observatiune de rangul
al 2-lea, dominind prin ingltimea
sa satul Chioseler si drumurile

mg Piriul LupuluT, un semn de

acilg. RAminind apoT jutngtate
piriului Neagra-Dorna la Aug.
Curte imp. si cea-l'altg jumgtate
la inp. p. otom., pgng la vArsg
tura pomenituluT riusor in riul
I3istrita un semn de acilg.
Apol dc acolo pAng la locul
ce se atinge cu Bistrita si cu

comunale Chioseler, Ciflicul, Ali-

valea ce se zice de Aramg, la

piciorul muntelut nutnit Rarul,
un semn de acilg.
cPgng la acest punct jumgta

Bei, Chioseler, Idres si Cuiusul.

Suceava, judei, numit ast-fel dupg
vechia capitalg a Moldovel.

tea ritiluT Bistrita face marginile

Situalie fi limite. Asezat la

imperiale, cea-l'altg jumAta te fase

cu muntele Soarbele. Apartine

N. RominieT (N.-V. Moldovei),

locuitorilor din com. Izvarna. Pe

el se afl pgdurT si pgsune de
vite.

jud. Suceava este un judet de

marginile Portil Otomane.

(Dar de la Valea-de-Aramg,
rAminind de-a dreapta riul Bistrita tot la Poarta Otomang pre

Sturza (Zghiabul),pfriii, in jud.

Buztl, com. Minzglesti. Incepe
din muntele Mgcesul; udg, cur-

bindu se spre E., cgt. Ciresul ;

se las spre S. la Dealul-VrAbiei ;

descrie un arc spre V., de la

cAt. Zghiabul, pgng la cgt. Po
iana-VilculuT ; se lasg iar spre S.
si d in riul Slgnicul, in fata
cat. lchimesti, lingg muntele

Grunjul. El primeste mal multT

afluentI, dintre care mal insemnatT, pe partea dreaptd, sunt : iz-

munte, cuprins filtre Bucovina,

Transilvania si judetele : Neamtu,

Roman, Iasi si Botosani.

In conventiunea din 2 Iulie
1776, hotarul judetuluT din spre
Bucovina se descrie ast-fel : e S'au

inceput de la riusorul Tesna.Imputitg, lingg confiniile TransilvanieT, trecind apoT peste Mggura-CaluluT, muntele PietreleRosit, unde se intilnesc tret
confiniT si unde acuma este despre partea Transilvaniei un mare
semn de acilg. Pentru marcarea
noilor cesiunT, s'ail pus pe partea dreaptg a ziseT columne un

voarele Braga, Ciresiul, Rugina si

Sgratul ; iar pe stinga : Ggvanul,

nou setnn de acilg ; de acolo

Coita, Bisoca si BAdicul. Albia

sa e pling de pietre calca roase ;

Condreni, sub jumgtatea munteluI Lucato un semn de acild ;

trecind apoI la muntele Poiana-

coprinzind pgminturile satulut

cum si satul Chiril,

iar de-a

stinga pgng la muntele Rarul timinind la Aug. Curte imp. stinca

crApatA de pe yirful numitului
munte Rarul se intAri drept semn

distinctiy intre amindoua con

finiile.

c De acolo pang la muntele

peina Chiril, un semn de acilg.

De acolo, trecind pe spinarea

muntelui Vuron-Clefil si Capul
Baqescu, i cuprinzind toate
pAminturile satuluT Stulpicani,

pgnI la ritiorul numit VadulNegrileasa, un semn de acill

de acolo suindu-se iargsT pe
muntiT Opcina-Ciumerna si Clg
tita-Micg pe culmea acestuT din

Sturzeni, sat, in jud. Dimbovita,

muntelut Dealul-Negru, lingg pg-

urmg munte, un semn de acilg.

De la muntele ClAtita-Micg
pAn la muntele Clgtita-Mare,
si pe acesta un semn de acilg ;
de la muntele Clatita-Mare tre
cind pe virful si spinarea mun
tilor Lanuda, Opcina Suvorist,
mergind apoT inainte pe muntil
Opcina, Isachi, Iplesi pgng la
muntele Dealul-Buragul, spre a
insemna pgminturile vecine ale

pl. Dealul-Dimbovita, cgt. com.

dure, un semn de acilg.

ApoI pe coborisul aceluiasi

satuluT Capul-Codrulur, pe virful

pomenituluI munte Dealul Bura-

munte pang la piriul Neagra-

gul, un semn de acilg.

cea mal mare parte conglome-

zisului

rate de psilodonT si unio, Cu un

aspect plAcut si variat. Aceste

Vinatorului, pe

pietre, duse de curentl, se in-

colo pe locul unde se uneste

tilnesc mal pe toatg albia riulut

Slgnicul si m-11' rar in riul Buzgul si se intrebuinteazg pentru

riusorul Seriscior cu un altul ce

se chia mg Valea Arsa, un semn
de acila. De acolo, lasind afarg.
satul Sara Dorna, si sesul de finat al aceluiasl sat de la confiniile imperiale pgng la poala

fabricarea varulul si mal cu seamg

stincT artificiale.

pentru a face

Priboiul.

Suat-Iuc, movild, in jud. Cons-

vit ful

munte un semn de acilg ; de a-

Dorna, in fataloculuT ce se chia-

www.dacoromanica.ro

cApoi lingg rnalul sting al riu-

SUCEAVA (JUDET)

SUCEAVA (JUDED

488

luT Moldova, un semn de acila

linga drumul cel mare care trece
de la Capul CodruluT la Baia.
De acolo, la incepul VaeTSomojul, un semn de acila ; li
apoT unde intra unja la Va,eaLucace,ti, un semn de acila.
De acolo prin valea SomojulMare, cuprinzlnd toate pamin-

scoborind treptattreptat pana

llnga Cotnari O Tirgul-Frumos.
Jumatatea judetuluT aflatoare de

a dreapta MoldoveT e numaT

muntT, iar cea din stinga eT, dealurT ,i coline.

In jud. Suceava nu sunt de

turile satuluT Zahare$i, dinaintea

satuluT Liten Mica, un semn de

cit doua ,esurT : al-SiretuluT i

al-MoldoveT. Strabatut de la N.
spre S. de riurile Siretul, Moldova O Bistrita (v. a. n.), cu

adra ; de aicT, mergind inainte

numen* lor afluentT; udat de

pe valea SomojuluT Mare, pana

la locul unde intra in valea I3o
niel', un semn de acila, ;;i apoT

peste 635 pirae, prezintl o mul-

pe linga aceeag vale pan la o

distan, un semn de acila.
De la o cel punt, trecind inainte i lasind al-ara satele Boniqti ,i parnInturile luT pana la
muntele Boniqti, pe vil-fui numitulul munte, un semn de acila.
De acolo, prin valea Samosmica, un seinn de acila, apoT tred'ad in fata satuluY Reasca, la Samosmica ,i la valea zisa Ru-

gina, un semn de acila.

Din locul acela suind muntele Vuron-Dumbrava-Resu, pe
Virful zisuluT munte, un semn de
acila.,

time de ,irurT ,i virfurT de muntI

,l dealurT imbracatT in mare
parte de padurT.

Cele maT insemnate virfurT

de muntT sunt : Raraul, Budacul, Intre-BorcT, Lucaciul, Grintiqul-Mare, Pietrosul - Bogolin,
Grintieul - Broteni, Scaricica,
Barnarul, Pietrosul, Slopatul i

vi: s'el facut In satele : Hirtopul,

Valea-GloduluT, Badilita, etc.
In cele mal multe sate, aproape
fie-care casa iT are gradinita
sa de pomT roditorT, iar merele,

perele, ,i prunele de Rad4eni

sunt vestite in toata Moldova.
Satul poseda in judetul Suceava 15 moOT, care aduc un venit anual de aproape 250.000 leT.

Padurile de munte adapostesc

mult vInat.

Vite: 75967 capete de vite

virfurilor de muntl din

judet se urca la 344.

cal', 523 capre, 33855 porcT (1 9o1).

IazurT maT insemnate : CalugaruluT, TirguluT, Ciorsaci, Basarabi, ArghireT i Dolheti, for-

albine.

mate de Somuzul-Mare; Giur-

meniuluY CoroaneT i construirea

linieT-ferate Falticeni-Dolhasca.

lor

ge,ti i Valea-GloduluT, formate

de Somuzul-Mic (v. a. n.).

MireSi cu paminturile sale de

valle din judet.

Suprafaja jud. Suceava este
de 475000 hect.

Suceava, care trece pe dinaintea

satulta Siliceni, un semn de
acill . (Urie.ariul, vol. IV, p.

mane0, 262 hect.

Micf incercarT de a cultiva

marT cornute, 116253 01, 14335

Cite pirae sunt, atitea sunt

tele Mire,ti, unde incepe valea

Racova, un semn de acila; mergirad inainte pe valea aceasta
pana la satul Siliseni unde se
varsa apa Balta-Satulul In riul

Cu plugaria se dedatt locuitoriT

din stinga MoldoveT. ViT sunt
numaT in jurul Cotnarilor pe la
Stroeti-Laiul, Coste,ti i Har-

altiT (v. a. n.). Numarul munti-

De acolo, lasInd afara satul

la marginile Imperiale, pe mun-

GrluluT nu-T primete de cit in

plaile Siretul-d.-s. ,i Siretul d.-j.,
i intru cite-va pe 5omuzurl.

Populatia judetuluT este de

Locuitoril posea 7679 stupT cu

Industria judetuluT a inceput
a progresa de la instituirea Do-

S'el facut pe Domeniul CoroaneT ,i pe moia Broteni, a M.

S. Regeltif frumoase instalatiunT
forestiere i acum sunt heras-

trae de cherestea mal sistematice i pe moOle : Sasca, Baia

129687 locuitorT (1900).

Agricultura ,s-i ocupaliunile locuitorilor. In jud. Suceava se face
putinA agricultura. Semanaturile
parteT judetuluT din dreapta MoldoveT nu ajung nicT pentru tre-

i Bogclanqti.

In Falticeni sunt fabricT de

pielarie, cleiti, aba, caramida,

luminarT i sapun. Insemnatele

morT de la Ciorsaci, Moara-DoftoruluT ,i Zavul, produc faina

buinta populatiuneT, iar de la

mult cautata. Tot in jud se fa-

Topografie, Orografie Fi Idro-

Broteni in sus se samana nu-

brica renumita brinza de Br(nteni

grafie. Forma teritoriala a judetuluT Suceava este foarte ne-

mal putinT cartofl. Sunt comune

i untul de Dorna.
Cal' de comunicape. Judetul

255

256).

regulad. Lung de 170

lat la

kil. i

mijloc mame de 40

intregT in care nu gase,tT un

plug. Muntenir ig aduc hrana

Suceava e strabatut de liniile

kil., intati,eaza o prelungire a

de prin tirguri/e Falticeni, Neamtul i Piatra, pe cal. ET se ocupa

ferate Pacani Iai, Pacani-Ro-

Carpatilor rasaritenT pornind de

la V. judetuluT, din Virfurile Pietrele-Roif, Budacul ,i Raraul i

cu exploatarea padurilor, fabricatul dranitiT, a donitelor, plutaritul, ,i cre,terea vitelor.

jeni i Dolhasca-Falticeni, in lun

gime totala de 1 1 i kil., avind
apte statiT: Falticeni, Basarabi,

www.dacoromanica.ro

man-Bucureti,

Pacani - Burdu-

SUCEAVA (JUDET)

SUCEAVA (JUDET)

489

Liteni, Dolhasca, Heciti-Lespezi,

Pacani, Ruginoasa 0 o halta,

Muncelul.

$oselele principale sunt : Cele

nationale Buneti-Falticeni, pana

Cultul. Face parte din eparhia

Iailor. In tot judetul sunt 3 manastirT 0 4 schiturT ortodoxe, 2
manastirr lipovenetT, 138 bise-

du-se parte din judetele : Botoani, Hirlauluf i arligatureT (ultimul avind reedinta in

ricT ortodoxe, 2 bisericT catolice,

NeamtuluT.

Tirgul -Frumos), RomanuluT i

in hotarul jud. Roman, 65 kil.

3 lipovenetI 0 o multime de

Ispravnicia judetuluT fu insta-

Falticeni-Cornul-Luncel-Bro-

case de rugaciune ovree0T;

preotT 0 3 diaconT ortodoxT.
Manastirile din judetul Suceava sunt : Probota, Rica
Slatina i schiturile: Raraul, Boureni, Preuteti i Brateti ; afara de aceste, mal sunt mamastirile lipovenetI de calugarT
de maicT din Manolea.

lata mar intiT in satul Rada-

diferite localitatY ale judetuluT

numite CetatuT i peterile de pe

de lunga pe Suha-Mica, cum 0

,usti p.a. Are un tribunal i

3 judecatorif de ocoale.
invajamintu . In judetul Suceava sunt: un gimnasiti clasic

o linie funiculara 500 ni.) peste

Ciumerna (munte) pentru exploa-

in Falticeni, cAlecu DonicT, infiintat in 1870; 2 scoale primare

tarea padurilor de pe Dome-

urbane de baetT i 2 de fete in

Falticeni; o coala primara urbana mixt, intretinuta de Direcia Cailor Ferate Romine in

teni-Dorna, peste Izo kil. Cele

judetene: Dumbravita-Neamtul
(18229 m.),Motca-Pacani-TirgulFrumos (31857 m.), FalticeniDolhasca (24560 ni.) i Cior-

saci-Liteni (31870 m). Mara

de acestea maT toate comunele
sunt legate prin osele comunale.

Pe Salasa, exista o linie ingusta de drum de fer, in lullgime de 20 kil. i alta tot atit

niul CoroaneT. Cale fluviala. este

Bistrita (v. a. n.).

Imparlirea administrativd.
Jud. Suceava pana la 1886 era

Gara-Pacani ; 75. coale rurale

anul aratat se formara numa

mixte 0 6 de catun, frecuentate

in 1899-900 de 3520 copiT.
Serviciul sanitar. In jud. Su-

treT plaT, alipindu-se cele d'intiI

ceava sunt treT spitalurT, din care :

doua sub numele de 5omuzul-

2 in Falticeni : Stamati-Judetean
cu 26 paturT i cel izraelit cu 15
paturI ; i unul rural in Manntirea.Slatina, Cu 40 paturT.
Ca locuri istorice, avem: Baia,

impartit in patru plaT : 5omuzu1,

Moldova, Muntele i Siretul. In

Moldova ; in 1892,

facut ase

i anume : i. Muntele, cu
reedinta sub-prefecturef in Bro
teni ; 2. Moldova-d.-s., cu reeplaT

dinta in Cornul-LunceT, (com.

Malini); 3. Moldova-d.-j., cu reedinta in Ciumuleti ; 4. 50cu reedinta in Giurgeti;
5. Siretul-d.-s., cu reedinta in
Tirguorul-Lespezi 0 6. Siretuld.-j., cu reedinta in
Acum jud. e format din 3
plaT: Moldova-Somuzul, Siretul
Muntele.

Judetul Suceava se compune

din o comuna urbana, Falticeni,
0 38 comune rurale, formate din
185 sate.
Marcajudetulta este treT brazT,
semnul intinselor sale padurT de
rainoase.

cu cele treT bisericT ale sale:

Saseasca, Alba i a luT Rare, ;
Bogata, Ruginoasa, Dolheti (biserica), Boureni, Horodniceni,
Movila-luT-Ravzan i toate localitatile cu numele de Cetatuia,
Cetataua saU Manastioara (v. a.c.).

Din tre cutuljudeplui Suceava.

Indata dupa rapirea BucovineT,
in amintirea unuia dintre jude-

tele pierdute in capitala caruia

10 avusese cuibul, acel
Sohn voinic

tare,

Ce tinea pieptul la hotare

Ca un zid de aparare,

se reinfiinta jud. Suceava, lulu-

eni i, maT trzi, intemeindu-

se tirgul Soldaneti, zis apol Fal-

ticeni, se muta aci.

Locul ocupat de jud. Suceava
a fost locuit in cele mal vechr
timpurT ; dovada despre aceasta
sunt mormintele i uneltele de

piatra (topoare, alp) gasite in

Lupulur din aproprierea
satuluT Manolea.

popor amintit de
Cel
istorie ce l'ar fi locuit ar fi fost
NeuriT, facind ast-fel parte din
Neurida, care a fost devastata
de Darius, chid acesta urmarea
pe Scit. (Herodot, IV, p. 125).
Pe timpul Dacilor, cam prin
aceste locur intilnim pe JazigT,
care nu prea duceari casa !mina

cu DaciT, cad nu voira sa se

lupte in contra Romanilor i,
drept pedeapsa, DaciT le rapira
o parte din pamint.
IazigiT se vad pe columna lu
Traian venind cer
sa faca
inchinarea lor imparatuluT.
In timpul navalirilor barbare,
slavoniT ocupail jumatatea E. a
judetuluT, dovada numele multor riurT, dealurT i localitatT din

judet, cum i numeroasele expresiunT cu

derivatie slavona.

Poate ca chiar Cumanif sa

caleca pe esul MoldoveT (1288)

Il gasim tributar regelul Ludovic al UngarieT, care daruete

pe Balc, fiul lu Sas, pentru sluj62

66548. ifarele Motif:mar Geografto. VOL V.

www.dacoromanica.ro

fi

ajuns cu domnia i episcopatul

lor pana prin aceste locurr.
Pe timpul voivodatelor, parte
din judet facea parte din al Ompul - LunguluT 0 parte din al
NeamtuluT. and Drago des-

S'UCEAVA (JUDET)

SUCEAVA (JUDET)

490

bele facute in combaterea tra-

cit dud cvenirg boeriT la Su-

pana la Harmanepti pe Siret.

datoruluT Bogdan, al doilea descalicator j intemeietor al MoldoveT ca stat ne-atirnat (1348).

UniT Cronicarl ins ail fost

ceava pi se aruncarg la picioa-

AtuncT ati ars Le0T i Tataril

multe curtT la targ pi la Iapi ...

rele SultanuluT, care-I pritni

iertg ca pe nipte
Pe timpul luT Petru Rare.

de pArere c5, pe timpul descalecareT luT Drago, el ar fi gasit aceste locurr cu totul deperte

pastoreptT

de locuitorl, din cauza invaziuneT

ridicate de la pa mint, facute din

barbarilor. Dragop descalica ki-

tarilor, din partile MariT-Negre,

lemn de padure, lipite cu lut pi

acoperite cu pale sail trestle.
Dupg fuga luT Petru Rarep la
Ciceil, Turcif emultA prada

de cgtre Ludovic Regele Un-

scadere facind Taref, i calcind-o

garier.

ail ajuns pana la Suceava cu

te() tall ce ramasese pe alocurea pustie, in urma goaneT TA-

Isatele se compuneail din colibe

i gape fall ingra-

diturT ; iar casele taranepti putin

Aceasta insa nu e adevarat;

mare urgie i pedeapsg tuturor

dovadg o geografie ruseascg an-

locuitorilor.
La 1561, fu cutreierat de

terioarg anulur 1347 in care se

arata ca existind orapele Baia

intre altele pi pe cele din cRuginoasa, Cosme,ti, Purcilepti, in

Stolniceni i in Papcani pi pe
alte .locurT multe.

Cutreerat de optile suede ale

luT Carol XII, (pe timpul domniel a II-a a luT N. Mavrocordat)
care in lama anuluT 7220 (1712)

ierneaza in Suceava, Neamtu,

Bacaii, etc.
Pe timpul luT Nicolae Mavrocordat, AustriaciT facurg prima

incercare de inaintare spre Bucovina, rasluind o parte din Bucovina de pe la granita DorneT;
dar se retraserg la protestgrile

cat! pe MO Hui Moldova de

oastea compusa din aventurierT

pi oamenT fara cptlill adunatT
din lumea intreagg, cu care Iacob Eraclide veni i alungg pe
Lapupneanu, luindu-T locul in

catre Alexandru-cel-Bun.

domnie.

Inainte de Stefan - cel- Mare

ctotT muntiT cu earl se inchide

Fu bantuit de foametea cea

mare de la '574 i 1575, pe

Moldova acum, decT pi aT SudealuluTz (D. Cantemir, cDescrie

timpul domnieT luT Petru Schiopul.

Pustiit de PolonT i Mari,

rea MoldoveT, edit. 1865 Iapi,

p. So 50. In 1465 se intimpla

ce veniail sa sustina pe Irimia

Movila (i595), dar carT fug la

lupta de la Baia.

auzul apropiereT luT MihaT Viteazul care, cu repeziciunea fulgerulta trece prin judetul nostt u
pi-pT pune tabara linga Suceava.
Pradat de Tatarl, prietinil luT
Vasile Lupu, de doug orT: pen-

near' drumurile, colnicele ; mincart, stricaii pi jgcuiati

(cLetopisetele Mel, tom. III, p. 65).
Dar, dupg ce NemtiT furl bgtutT i alungatT din Capin pi din
tinutul PutneT, Mihail Racovitg
fu trimis de TurcT sg sprijineascg

tru a doua oarg, la 1650, chid

rascoala Ungurilor din Transil-

luasg cu eT din toatg Tara peste

20000 de oamenT robl.
In 1673, sgracit de optile tur-

vania.

Suceava.

Sapil, zice d-I Gr. Tocilescu,

(gist. Rom. , p. 58) furg descali-

ceveT,

erail sub stapinirea Ar-

In 1476, dupg lupta de

Valea-Albg, gTurcif

la

intors

spre Suceava, pi ail ars tirgul,

apol

invirtejit inapoT,

prgclind i arzind tara,*

decT
pi judetulnostru (cLetop. Tg reT,

om. I, p. 165).
Fu prgdat de TurciT luT Hro-

iot, in 1485, ce veniati cu pla-

DomnuluT i amenintarea cu raz-

boa"' din partea TurcieT.

Dupg 1716, in timpul domniel luT MihaT Racovitg, fu ocu-

pat de NemtI, ciar Moldovenii,

facindu-se una cu catanele, cu
marl' cu miCi, prgdati, jefuiati unul pe altul, mangstirile pre sub

munte, casele boereptt eft tinea

pre Siret pi pre citT nu se insl ting cu dinii. Tichina

Racovitg, in fruntea oardelor

de TatarT, patrunde pe aci

pe la Cimpulung pi Dorna in

nul a inlocui pe Stefan-cel-Mare;

pustiit de PolonT, drept razbunare pentru devastarea PocutieT, de catre Bogdan cel incru-

ce0T

Constantin Cantetnir trimite

pe TatariT luT Bech Mirza sl
pedepseasca pe CimpulungenT

Transilvania.
Ast-fel, dupg

cipat. Asemenea de TatarT fu

poate mal vajnice ca ale celor

i polone ale luT Sobieschi

Fu bgntuit de TurciT Sulta-

pentru ne-ascultare, care TatarT,

trecind pe aci cmulta stricaciune
prada i robie all fcut,

nuluT Soliman, de TatarT i Po-

Inuit dobitoc de vite ail scos.

lonT in 7538, dud fu rasturnat

Petru Rarq din I-a domnie. De
furia pradatorilor nu scapg de

spre Iapi: ciar Cantetnir-Voda

Tait gonit pe Craiul cu TatariT

pi-Mat in diferite rindurI.

Craiul Sobieschi navali in Tara

www.dacoromanica.ro

pradaciunile

Nemtilor, urmarg ale Tatarilor,

Tot pe timpul luT Racovitg,

spun cronicele, ca a fost cfoamete, ciuma, omor, bocete 0
vaete in toate partile. Pe urma
acelora

boalg in dobi-

SUCEAVA (Rit)

491

SUCEAVA (11TO)

toace.(eLetopisete, tom. III, p.

125). Prin cartea din 7226 (1718),
April 24, Mih. Racovita desfiin-

larg de aproape 15 kil. ; de la

Radauti, ja directiunea spre S.E., udind partea de E. a orasu-

ta solaritul ce apasa rail pe sa.raciT din jud. Suceava; cad zice

acel hrisov : eFacem stire cu
aceasta carte a DomnieT mele

luT Suceava; iar de aci, formind

frontiera Tarer pana la satul Stir-

batul, continua in aceeasT directie, formeaza hotar de judet

kil. ;

cur i se cade a sti, pentru

intre Botosani si Suceava, pana

dul solaritulul, ce ayear' obiceiti

la satul Roscani, la confluenta

sa cu Siretul.

Balan, Balta-GrajduluT,
Halla, Ochiul-cel-Mare,

camarasil de ocna pana acum

de luati solarit de pe o parte
de loc de la tinutul SuceveY,

o vindea acea slujba si camarasiT de ocna la ciocoiT tinut,

drept cto sati 50 de leY i apol

Riul Suceava atinge teritoriul

RomtnieT chiar la copfluenta sa
Cu plriul Mitocul, situat la 700
m. la S. satuluT Itcani-NoT; din

acest punct, frontiera se des-

are la 700 m. spre S. de satul

Itcani-Nol si Piriul Mercuilor.

Sucever, pe tot parcursul sal-1 despre Rominia, are o

largime ce variaza futre 1-3

este acoperit de nutna-

roase baltr i anume Balta-luTBaltaCotul-

Bursuci, Iialta-Rupta, Cotul-Cepurel, Cotul-luT-Roman si Co-

tul-cu-Piatra. Este de remarcat

ca sesul Suceve se intinde numaT in partea stinga a riuluT,

partea dreapt fiind rezemata

pe dealurI a el-0r inaltime este

aceT ciocoT faceati multe supararT saracilor, ba luati de la tot

parte spre N., urmind cursul piriuluT Mitocul, iar spre S. ur-

omul si de la femeT sarace

de la babe batrine i neputincioase, tot cite un ort de cap,

meaza albia riuld Suceava si

MareT-Negre.

dupa un parcurs de 33 kil. lasa

Insule. De la intrarea sa in
Tara si pana la confluenta cu
Siretul, riul Suceava formeaza
insule miel, considerate mal
mult ca niste bancurT de nisip

borfaia pe totT saraciT cu acel

obiceiii, de le lua i straele de

pe dinsiT . (Uricariul, de T.
Codr., vol. V, p. 254 255, Iasi
1862).

/n 1776, Grigore Ghica, yaz/11d ca toate incercarile luT de

a se strica conventiunea, prin

pe stinga hotarul dintre judetele Botosani si Suceava, i urmind aceeasT directie pe o dis-

tanta de 2 kil., 400 m., ajunge

la stilpul de frontiera No. 49,
situat la N. satuluT Stirbatul.
Aci, frontiera paraseste riu/ Suceava si se indreapta spre S.-V.,

pana la 300-400 m. asupra

si a caror suprafata este supusa

modificarilor aduse de curentul
apeY.

pe un canal anume construit,

lung de 550 m. i, trecind pe
Una. pichetul No. t, da in pi-

Localittt: pe dreapta satele :

Stirbatul, Humaria si Liteni, din
jud. Suceava ; pe stinga, satele: Cotul-Teseuti, Prelipca, Ve-

pitorilor macar Suceava, vechia

riul Racova (Sucevita), care formeaza ad o balta, nrnit Balta-

jud. Botosani.

capitala a MoldoveT, dar nicl

SatuluT ;

aceasta nu 'T-a fost dat ca sa

implineasca i ast-fel se face si
delimitarea aceasta nenorocita

scurgere de 2 kil., 200 m., este

strabatuta de hotarul judetelor

prin care Moldova maT pierde

inca 46 sate peste Hua ce fusese hotarita prin conventiune.
De jud. Suceava, pe la inceputul secoluluT acesta, maT tinea o plasa : Berhometele, Cu 2

meste mg la vale, la i kil., 800

m. ; de aci riul formeaza hotarul acestor judete pe o distanta
de 5 kil., 600 in., pana la confluenta cu Siretul, la satul Roscani, pendinte de com. ',llenelele, jud. Botosani.
Afluenif, pe dreapta : piriul

care se vindea Bucovina, sunt

zadarnice, face o ultima silinta
si voeste sa scape din prada ra-

tirgurT: Burdujeni i Vladeni.

iar Suceava, dupa o

Botosani-Suceava, pe care 11 pri-

Suceava, 1121. Izvoreste din Virful-LucineT, cota 1590 m. asupra MareT-Negre, pendinte de
culmea Muntilor-Negri din Bucovina. La inceput, curge in di-

Racova (Sucevita) care formeaza

si frontiera TareT; Piriul-LutuluT,

rectiune de la S. spre N., apol

se intoarce spre E., pana la

pe stinga : piriul Mitocul, pe

care este si frontiera Tareisi a

Radauti, unde formeaza un ses

caruT confluenta cu Suceava, o

resti, Hancea si Roscani, din

Trecittori. In tot parcursul riului Suceava trecerea pe acest riti

se face prin vad si anume pe

la satele limitrofe ; posea un
singur pod de fer, la N. satului
Humaria si peste care trece linia ferata Dolhasca-Veresti.

Natura curentulul. Suceava

curge In regiune muntoasa 55
kil,

de la obirsie si pana la

Vilcovul, lar de aci in regiune

de ses inca 55 kil. pana la frontiera RominieT, de unde urmeaza

a carta confluenta cu Suceava

inca o curgere de 43 kil, pana

la confluenta sa cu riul Siretul.

o are la S. satuld Stirbatul ;

In total, lungimea riuluT Suceava

Piriul-BudaT, la satul Liteni ;

este de 153 kil.

www.dacoromanica.ro

Cursul sal:1 este foarte repede

zgomotos in regiunea muntoasi i foarte linistit in regiu-

SUCEAVA (RIO)

nea de yes; lar inclinatia albiel

sale este de aproape 0,90 cm.
pe kil.
Cotele luate cu ocazia ridi-

cArd Harte Tara pe ambele

maturl ale SuceveI sunt urmatoarele : 282 m. la confluenta

cu Mitocul, unde riul atinge

frontiera ; 267 m. la satul Pre-

SUCEAVA (Sit')

492

Ca sosele, aceasta vale nu posecia de cit acele ce pleac5. din

Veresti spre satele Salda, Dumbraveni o lidluseni ; in schimb,
aceasta vale poseda o multime

anka . Schisturile de Tetschen,

Neocomian).
AlternantA de gresiurt gro-

lesnesc comunicatia aproape in

toate directiunile el si sunt me-

siare fi schisturt cu hieroglyphe

de la Seletin (equivalent cu calcarul de Tetschen, Neocomian).
Nivelut 7 i 8 formeaz gresul carpatic inferior sat' Neoco-

nite a satisface toate nevoile

mian.

de drumurr ordinare, care in-

lipca, pendinte de com. Burdu-

transportuld de orl-ce natura.

De la Rusca si Oa. la Bal-

256 m. la Veresti ; 250

m. la confluenta cu piriul Racova (Sucevita), si 240 m. la

Geologia ve1e1 riului Suceava.

tin, Suceava curge pe flyschul

jeni ;

confluenta cu Siretul.

Lellimea.Riul este sprijinit,

aproape in tot parcursul sari,
de malurl bine pronuntate si pe

care nu le debordeaza de cit

pe timpul ploilor marI ; la1imea
medie a acestul rid este : 20 m.
la confluenta cu piriul Mitocul ;

30 m. la satul Prelipca ; 40 m.
la Veresti ; 50 m. la confluenta
Cu Racova (Sucevita) si tot atit
la confluenta cu Siretul.
Adincimea variaza in raport
cu timpul piojos sati secetos ;
totusI adincimea apeI sale permite trecerea prin vad si nu e
intrerupta de at end apele vin

mall
Bogiiiii. Valea SuceveI, ca
si valea Siretulta, este una din
cele maI bogate val ale Rominid, de si populatia este mult
mal restrinsa ca pe alte val;
produce tot felul de cereale si
de buna calitate ; battik con-

Suceava izvoreste din banda

de _flysch sa gres carpatic superior numit schisturt de 55ipot,
de la cunoscuta cascada din localitatea 55ipot Camerale, unde
gresiurI negre silicioase, ce traverseaza patul sali.
Cit curge prin zona de flysch,

valea sa e strimtA, cu putine

aluviunI, si numaI de la Straja
se largeste.
De la Sipot Camerale si pana
la Rusca, intitnim o succesiune
complecta de flysch studiata de

care se exploateaza pe o scara

destul de intinsa, pentru a fabrica ciment. Marnele alterna

cu bancuri de gres calcar cu

hieroglyphe i contin numeroase
fucoide Cylindrites i foarte marl
Zoophycos. Ele represinta schisturile de Ropianka.

De la confluenta cu Putna,

C. M. PauL
Schisturt negre silicioase,

Suceava Lail in Neogen, repre-

plecate spre N.-E.

sintat prin terenul Sarmatic

Schistur1 relit silicioase, cu

aceiasI inclinatiune.

la confluenta cu Siretul.

Gresiur1 compacte cu ci-

ment silicios, ridicate pana la

verticall si apol plecindu-se spre
.9.-V.

Schisturt negre silicioase.

Aceste 4 nivele, sunt cuprinse
gresiululf carpatic, cu probabili-

cantitate si calitate de fin, in

tate

afara de locurile pentru pasunatul vitelor.

Mal departe intreaga serie

pana la Rusca se pleaca spre

Padua sunt putine, si aceste

nu se exploateaza de cit pen.

S.-V. si avem :
Gresiuri grosiare.

pe acest mal, pAna la frontiera.

Putna.

Avem de semnalat la Straja,

aceastA vale se recolteazA o buna

malul sting, urmAreste de-aproa-

inferior, pana la confluenta cu

presenta unor marne hydraulice,

In etajul Schisturilor de .,Sipot

raportate la partea superioar a

tului Liteni, pentru a trece pe

iar de aci pana mal

riut se arunca peste un dig de

tin peste in abundenta ; tot dupl

tru nevoile locale.

Comunicali1.-- Linia ferat
Dolhasca -Veresti -Burdujeni, si
care strAbate Suceava la N. sa-

inferior ;

jos de Sadea, pe flyschul mediti,

pentru a intra din noil in flyschul

eocen.

Gresiurt fine compacte. Am-

bele, cuprinse in grestul carpa.

tic media. (Cretaceti superior i
Gault).

Schisturt albastre i gresiurt calcare cu hieroglyphe de

la Plosca (Schisturile de Ropi-

www.dacoromanica.ro

asterne pe el aluviunile sale pana

Valea sa la o deschidere
foarte mare mal cu seama de
la confluenta cu Mica si pana
la acea cu Sucevita, dind nastere la un intins platoti, format

din o terasa pleistocena,

cu

prund la baza si deasupra loess,

pe care e zidit orasul Radduti.

De ad si pana la Burdujeni
valea e mal ingusta, avind numaI pe stinga o terasA redusa,
lar pe dreapta curge pe linga
paturile sarmatice.

In general, acest etaj in partite joase, e format din argild,

ce se vede pe valcelele afluentilor, pe chid in partite superioare, din nisipur1 fi gresiur1
cu Cerift sat' un calcar oolitic,

care e bine desvoltat la Burdujeni cn Ervilia podolica Eich.

SUCEVENI

493

Acest nivel formeaza colinele

care sunt invalite de un loess

SUHA-MICA

pul Baragan, si coprinde doua

de platal, numit de geologiT

mosiT: Berlesti-Popesti, cu 14000

hect., proprietatea statuluT, fasta

austriacT Berglehm sati Lehmplateau.

In asemenea conditiunT, Su-

pendinte de manastirea Slobozia ; si Popeni, cu 200 hect.,

proprietate a Eforiel Spitalelor

ceava jara in Tara si

curge
pana la confluenta sa cu Siretul.

Dupa legea rural din 1864,

sunt improprietaritT pe mosie
T30 locuitod si dupa legea din

Simila, com. Bogdana, pe pirita

Bogdana, spre E. de satul Bogdana. Are o populatie de 1258

1878 s'ati maT improprietarit

14; iar neimproprietaritT mal*

sunt 195 iocuitorT.

Are o popuiatie de 2390 lo-

Sucevita (Racova), pitia

cuitorT;

ce

izvoreste din partea de E. a

porcT, 20 capre si 700 I.

Suditi, vechie numire a catunulut
Gura-VaduluT, din com. Tohani,
jud. Buzati.

Civile din Bucureti.

Suceveni, sat, in jud. Tutova, pl.

locuitorT.

Vite : 200 cal, 16o bol, 128

o ,coala mixta, si o

Suduleni, sat, jud.

Dimbovita,
plaiul Dimbovita-Ialomita, rat.
com. Izvoarele.

Sueti, sat, facind parte din com.

rur. Cermegesti, pi Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
204 locuitorT si o biserica.

biserica, cu 2 preotT si 2 dascalT.

Pe partea de S. a terito- Suha, sat, pe mosia si in com.

dealului Pirlita si dupa un por-

riuluI comuneT trece calea fe-

curs de T000 m. primeste pe

rata Bucuresti-Feteti.

sti n ga Piriul-ObirsieT, la frontiera

Malini, jud. Suceava, asezat pe

tarmul sting al piriuluT Suha-

dintre Bucovina si Rominia. De

Suditi (Cacaletf-Vechl), cdtun,

Mare.
Vatra satuluT ocupa 132 falce,

la aceasta confluenta, piriul Sucevita urmeaza. directiunea spre E.

si dupa o distanta de 6 i oo m. se

al com. Gheraseni, jud. Buzati,

Cu o populatie de 782 locui-

cu 3co

torT.

varsa in Suceava dupa ce mal

locuitorT si

6r case;

Suditi, cdtun al com. Zilisteanca,

jud. Buzar!, situat pe mosia Slobozia, O avind 380 locuitod.

ImproprietritT in 1864 sunt :

1 i fruntasT, 41 palmasT si 42
codasT, stapinind 3281/2 falcT.
Drum principal e numaT unul
ce merge la Falticeni (19 kil.) si
Brosteni (50 kil.).

Suditi, sat, facind parte din com.

Suha-Mare, pilla, in jud. Su-

rur, Meri-Petchi - Netezesti, pl.

ceava, com. Malini. Izvoreste

din jurul munteluT Stinisoara,

are sub-diviziunile: Geavleti si

Sopirliga.

intiiti a strabatut satul tirbatul.

Pe acest pida se afla frontiera

dintre Rominia si Bucovina.

Pe dinsul se afla pichetele

rominestI T, 2 si 3. Este alimentat pe dreapta de piraele :
Avram, Saboului si Mllistea.

/Ida in calea sa satele : Ra-

Are cota la obirsie 437 m.,

lar la confluenta cu Suceava,

Mostistea, jud.Ilfov, situat spre

N. de cat. Nuci.
Se intinde pe o suprafata de
481 hect., cu o populatie de

250 m.

656 locuitorT.

cova-din-Vale si

tirba.tul.

Suditi, com. rur., in jud.

Jalo-

mita, pl. Ialomita-Balta, situata

pe partea dreapta a riuluT Jalomita, filtre comunele Fratileti

Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de 1 preot

si I cintaret.
Numarul vitelor marl e de
534 i al celar mid, de 1425.

si Marculesti.

Este formata din satul Su-

Suditi, sat, in jud. Ialomita, pl.

diti si din catunele (tirlele) : Teila.Mare, Batogul, Grecul, Perisorul, Obeada, Caramanul, Sarageaua, Masali si Putul-Noti.
Teritoriul comuneT, cu o suprafata de 16400 hect., din care
Too hect. padure, se intinde din
riul Ialomita spre S., pe cim-

Ialomita-Balta, pendinte de com.

Fundul-Crasani, situat pe tarmul

drept al riuluT Ialomita si sub

coasta cimpult Baraganul.
Se mal numeste i Crasani-

formata la obirsie din piraiele

Nemtisorul si Valea-Colibe.
In cursul sM.i de 25 kil.
invirteste patru moriste i 2
herastraie si se varsa in Moldova, in dreptul localitateT Molna.

Are de tributad pe dreapta:

Nemtisorul, Hartoneasa, PiriulRosu, Piriul-TabereT, Pojorita,
Primatarul, Cursunariul, Pietroasa, Malaiul .si Butnariul ;
iar pe stinga : Valea-ColibeT,
Petroni, Piriul-luT-Ionel, Dohotarul, Frasinul, Celarul, PlaiulBatrin, Fintinele, Piriul-BoiculuT
si Rachitisul.

d.-s.

Are o populatie de 90 fa- Suha-Micfi, piria, jud. Sudeava.

miliT ; o scoala mixta.

www.dacoromanica.ro

Izvoreste dintre muntiT Intre-

Dealurl

SUHAIA

494

SUHAIA

Petroni ; uda com.

Malini pe o intindere de 26 kil.

dupa ce a invirtit 2 morI
si I herestrad, se varsa in Mol-

dova, in dreptul locului numit

Baltile-din-Todiresti.

Are de afluentI pe dreapta :

Piriul-Coacazelor, Pirlul-CaluluI,
Piriul-MaguriceT, Piriul-Pirlel, Piriul-ButnariteT, Pietroasa, Bala-

ceanul, piriul Pangratia,

ti,u1 i Bratiana ; iar pe stinga :
Piriul - Arinilor, Piriul - GarduluT,
Ciumerna, Valea-cu-Calea, 50vArita, Humaria, Piriul - PiueI,

Maghernita (pe linga manastirea

Slatina) i Bildireasa.

cheltuelT, de 5984 ler, 30 banI.

LocuitoriT poseda : 775 cal,

1032 vite marl cornute, 4363

vite micT cornute i 265 porcl.

Latimea baltiT variaza intre

3-4 kil. ; la inceputul el, spre
com. Vinatori, este mal ingusta.
Gura sa se afla intre com. Fin-

so-

tinelele i orasul Zimnicea, unde

seaua mixta, ce vine despre com.

facut zagazurT pentru a se

opri pestele.

Cal de comunicatiune :

Viisoara, trece prin sat si continua pana la com. Fintinelele ;

la poalele satulul, pe lingO balta,

cind nu sunt apele marT, este

drum mare de comunicatie de

Toata intinderea de apa de

a lungul com, sus enumarate

la Zimnicea la T.-Mggurele.

poarta numirea generica de balta

sali iezerul Suhaia ; aceasta numire se subdivide in altele, dupa

Imprejurul com. sunt mg multe

magurT. Mal insemnate sunt : a-

numirile proprietatilor sati mosiilor pe care se afla balta. Ast-

Cotofenel, care este si semn de

hotar spre mosia Viisoara ; aBitlanulul, Ia N.-V., spre mosia

fel. portiunea care face parte din

mosia Fintinelele poarta numirea
de Balta-Fintinelelor; apol. vine

Traista; a-PanureT la S.-E., fOcind

Balta-SuhaieT, a-ViisoareT, a-LiseT

Suhaia, com. rur., in jud. Teleorman, pl. Marginea, situata pe

dealul deasupra baltiT Suhaia,
la 13 kil. de Zimnicea, 36 kil.
de T.-Magurele si 32 kil. de
Alexandria. Casele locuitorilor

hotar intre proprietatile locuitorilor i mosia Fintinelele ; si aluT-Camen care desparte o latura a acestor proprietgfi de mosia Traista.

In partea despre S., spre Dunare, este o girlA mare numita

Bolda, cu o adincime, in unele

sunt insirate de a lungul dealuluT,

Dup impartirea administrativa

pe un teren accidentat, pe o intindere de mal bine de

kil.,
inteo pozitiune frumoasa. Dinnaintea satuluT, se intinde o balta

nesfirita si mal departe fluviul

Dunarea, cu zavoaiele luT. Orasul

Sistov se vede foarte bine din

Suhaia. La marginea satuluT se
intind viile locuitorilor, pana in
satul Viisoara.
Se invecineste la E., cu com.
Fintinelele; la N. si N.-E., cu teritoriul com. Gauriciulf situat la
lo kil. ; la V., cu com. Viisoara
cu moia Piatra ; la S., cu balta
Suhaia i fluviul Dunarea, cu insulele i zavoaiele lor, care o

Satul Suhaia este foarte

din timpul domnieT luT Constan-

tin Mavrocordat, facea parte din

pl. ce se numea a MargineT; in
istoria luT Dionisie Fotino Il gasim trecut la pl. Marginea-d.-s.;
la 1870, com. Suhaia a fost intrunit cu com. Fintinelele, pana
la 1876.

a-Cacanaulu.

locurT, de 4-5 m. De la S., in

departare cam de i kil., girla
formeaza un unghiti spre N.-E.,
se indreapta spre E. si se precurma inteo listeava, ce comunica cu Dunarea.

Ceva mal departe de Bolda

este un alt canal care se numeste Pielcea. Spre Dunare, tot
la S., este si un golf numit Valuia.
Are insulele : Ruiosul, Beciul

Moia Suhaia se ggsqte trecuta ca hotar despre Dunare al

i Plopsorul. In Riiosul este

priT RominqtI, in tratatul de

mijlocul insuleT Beciul, curge o

pace incheiat la 1741 intre Turcia si Austria : (De aci (din ho-

gira numita Mitiul; lar insula

Plopsorul formeaza un platal,

tarul jud. Vlasca) apa Dunaril

unde pasuneaza vitele. In aceste

insule sunt i mal multe magurT,

este hotar pana la zOgazul TurnuluT, care se numeste Cule-Si'.

un lac, numit tot Riiosul. Prin

din care mal principale sunt :

separa de Bulgaria pana in thal-

Printre mosiile ale caror marginT mergeati pana in Dunare,

Magura-BeciuluT, Magura-Lunga
Magura-Pirlita sail Prislea,

wegul fluviuluT.

era si Suhaia, a manastirel Clo-

toate in insula Beciul.

Teritoriul com. ocupa o suprafata de aproape 2300 hect.,

cu o populatie de 2466 suflete.
Are doua scoll si o biserica,
deservita de I preot si 2 cin-

cociovul.

taretI.

Budgetul com, e la veniturT

de 6120 leT si 54 banT, iar la

Suhaia, bala intinsa, in jud. Teleorman, formata de Dunare

situata de-a lungul com. Fintinelele (din apropiere de Zimnicea), Suhaia, Lisa si Vinatori.
Are o lungime de aproape 20 kil.

www.dacoromanica.ro

Cind apele Dunaril sunt in

mare crestere, tot spatiul dintre
Dunare i pana in marginea satelor situate de-a lungul baltiT
Suhaia, formeaza o singura intin-

dere de apl. Adese orT niel insulele nu se mal vad. Iar cind
apele scad, cursul girlelor sus

SUHARUL

SUICI

495

aratate se poate observa foarte

Suharul, sat, pe moia cu ace-

distinct. In balta Suhaia se varsa

la marginea de V. a satulul Viioara, piriul CalmatuiuluT, impreunat cu Urluiul i Duhna,
precum i apele tuturor izvoare-

laT nume, jud. Dorohoiti, com.

lor ce curg din dealurl.

Cind apele sunt miel, comunicatiunea cu tasurile se face
pe marginea baltiT, incepind de
la satul Viioara i panA la Zimnicea.

Varietatile de pet1 din bala

sunt aproape aceleaT ca i in
Dunare. Cantitatile de pete ce

Suhaaul, pl. Prutul.d.-s.

Are o populatie de 1259 suflete ; o biserica, cu hramul S.
Ilie i Sf. Nicolae, cu I preot, 2
cintAretI i i 'alamar; este mica
de lemn, facuta din vechime de
calugar, restaurata la 1792,
de Ilie Botez; o coalO mixta;
4 iazurT, din care cel mal* mare,

numit Arborea, are o suprafata

de 151/a hect.
Piraiele ce trec pe moie sunt

Vite . 364 vite marT cornute,

cal, 641 oT i 37 rimatorT.
Budgetul com. e de 1856
leT la veniturl i de 175510, la
91

cheltuelT.

Suhuletul, sat i reedinta com.

Suhuletul, pl. Fundurile, jud.

Vasluiti. Are o suprafata de 786

hect. cu o populatie de 204 fasail 967 suflete ; o biserica,
fOcuta de unul Ionita Lazar, cam

pe la 1698, dupa arderea uneT

alte bisericT, ce a fost putin

Baeul i Corobana.
DrumurT principale : acel ce
duce la Dorohoiti i acel ce

mal spre E. de actuaba. Se cu-

duce la Herta.

ruld el.

Moia se hotarate cu : Lima,

Havirna, Cracalia i Dmileni.

Vite : 364 vite marT cornute,

91 caT, 641 oT i 37 rimatorT.

voadele colosale, introduse prin

diferitele ochiurT practicate in
ghiata, sunt trase la marginea
baltii, cu cite 5-6 i uneorT chiar

Suharul, fost sat, jud. Dolj, pl.

Suhuluiul, pida, in partea de V.

a jud. Covurluiti. Are dota ra-

15000 de kilograme de pete,

inteo singua zi. Pe marginea

Babadag, pe teritoriul com. rur.

Caraman Chioi. Se desface din
dealul Ivan-Bair, se intinde spre
E., prelungindu-se cu dealul Do-

se scot din bala se calculeaza

cu sutele de mil' de kilograme.
Vinatoarea de pete, iarna pe
ghiata, de catre navodarT experimentatI, prezinta o privelite

noate foarte bine i azT atit locul bisericeT arse cit i al cimiti-

din cele mal' atragatoare. Na-

baltiT sunt, la diferite puncte,

depozitele unde se vinde i se

saa petele. LocuitoriT numesc
aceste depozite catune. Doua din

ele sunt pe proprietatea Viipara, una pe Suhaia, i doul

pe Fintinelele. Balta Suhaia a-

Dumbrava-d.-j., com. Sdlcuta.

mificatiT : Suhuluiul-cu-Apa, care

Suhat, deal, in jud. fulcea,

pl.

lojman. Ondulatiunile sale se ter-

minA pe malurile iazurilor Golovita i Razelm. Are o inaltime

de 62 m. Este acoperit cu paunT i suhaturf de vite.

duce veniturT insemnate proprie-

tarilor er.

Suharul, com. rur., jud. Doroin partea de jos a plaeT

Suhuletul, com. rur., in partea

de N.-V. a plaeT Fundurile,
jud. Vasluiil, la 48 kil, de oraul Vasluiri i la 25 kil. de Ne-

Prutul-d.-s., formaa din satele :

greti, reedinta plaeT. E situan

Arborea, Comaneti, Lima, Mlenauti, Plevna i Suhaaul, cu o

populatie de 3618 locuitorT.
Are 5 bisericT, cu 4 preotT, 8
cintaretT i 5 palamarT; o coala

la intrunirea dealurilor : Birla

Budgetul com. e la veniturT

de leT 876 i la cheltuelT, de
781o, banT 42.
LocuitoriT poseda : 1563 vite
marT cornute, 1865 01, 205 cal,

1055 pord; 285 stupT.

izvorete din sus de satele Diocheti i Zmulti, trece prin Corni

in dreptul com. Baleni, se

unete cu ramura a doua, Suhuluiul-Sec, care pleaca din sus

de Zimbrul (com. Bursucani) i
trece prin centrul comuna ApoT
amindouO, impreunate, strabat
prin centrul com. Pechea i Slobozia-Conachi, prin vecinatatea
de E. a com. Piscul, i se varsa
in Siret, la S. de com. Independenta.

Suici (Suici-Morqti), com. rur.,

jud. Arge, pl. Lovitea, la 49
kil. de Piteti. Se compune din

deanul, la V.; Comornita. la S.;

5 sate: Carpeniul, Morati, Ru-

Dealul-Cruce1 la S.. E. i Braovnita, la E._FormeazA un podi in-

deni, Suici i VAleni, cu o populatie de 2577 suflete.

Este udata de riul Topologul.
Are 6 bisericT, din care una

tins, de unde incepe Dealul-LaculuT, la N.

E formata din satele : Suhuletul, Gaureni i Bramvnita, pe

o suprafata de 1359 hect., Cu

o populatiune de 331 familif,
saii 1268 suflete.
Are 2 bisericT.

www.dacoromanica.ro

Schitul-Valeni, i o coala mixta.

Vite 620 boT i vacT, 65 cal,
3 bivolT i 4 asinT, 2150 Or,

capre, 370 rimatorT.

Suici, sat, cu 2206 locuitorT, jud.

SULACOLUL

SUL1NA

496

Arges, pl. Lovistea, facind parte

din com. rur. cu acelasT nume.

Are 2 biserid, cu hramul Sf.

Nicolae si Intrarea in Bisericg,
din care una e fgcutg de familia
Brgtianu, deservite de 2 preotI
si 2 cintgretT.

Sulacolul, sat, facind parte din

din balta Ve/ichi-Merhei, se indreaptg spre N., intr'o directie

de la S.-V. spre N.-E., brgzdind

sunT, si parte cu pgdurT (Cara-

partea de N. a piase si

uda la N., Sulina, prin mijloc

Sf. Gheorghe la S. Are ne-

cea

de V. a comund. Dupg 5 kil.

de curs se varsg n bratul secundar Cernofca, pe dreapta,
linga satul Periprava. Curge
numaT prin stuf.

com. rur. Pirlita-Sgrulesti, pl.

Negoesti, jud. Ilfov, situat spre

S. de cgt. Pirlita.
Se intinde pe o suprafatg de
305 hect., cu o populatie de 97
locuitorI.

Are o bisericg, cu hramul Sf.

Dumitru, cu i preot i i cintgret ;
o scoalg mixta.

Sulimanca-Sesca, gir/el, jud.

Tulcea, in partea de N. a plgsel

Sulina si cea de V. a comuna

Sfistofca. Se formeazg in interiorul stufurilor i dupg 6 kil., se
varsg in bratul Cernofca, pe

dreapta, aproape de gira Sulimanca.

Comerciul se face de 2 cir-

Sulimanul, sat, Icind parte din

ciumarT.

vitelor marT e de
182 si al celor miel, de 418.
Numgrul

Sulei-Orman, pddure,

in jud.

Constanta, pl. Silistra-Noug, pe

teritoriul com. rur. Hazarlic, la
hotarul cu Bulgaria, situatg in
partea de S. a plgseT si a com.,
la 2112 kil. spre V. de satul Se-

vendic si la 2 kil. spre E. de

com. rur. Ileana-Suliman, pl. Mos-

tistea, jud. Ilfov, situat la S. de

Ileana, pe malul drept al VgidVingtg. Aci Valea-BulumeziT se
varsg in Valea-Vingtg.

Se intin2e pe o suprafatg de
928 hect., cu o populatie de 142
locuitorT.

Are i helesta

i i pod.
Comerciul se face de 2 dr-

Orman).

Bratul Chilia, al DungreT, o

numgrate Orle ce servg de scur-

gere multor bgItT din Deltg in

Dungre. Principalele bgltT sunt :
Obretinul, Puiul, Puiuletul, Do-

vinca, Ivancea, Lumina, Rosul,

Rosuletul, Velichi-Merhei, Malul-Merhei, i altele. Ele contin
stuf i peste in mare cantitate
si care se exporta.
Intinderea plasil e de 180000
hect., cea maT mare din tot
judetul ; din acestea, 4000 hect.
sunt ocupate de vetrele comu-

nelor, 16000 hect. ocupate de

pgmint ferm, 35000 hect. baltI
restul de 125000 hect. stuf.

Are o populatie de i I.000

locuitorT, compusg din RUsT, carT
sunt in maioritate,RominT, GrecT,

Evrer, etc.
E formatg din comunele : Sulina, com. urb., resedinta plgseT,

la E., la vgrsarea bratuluT Sulina in Mare, port si pe brat

pe Mare;Chilia-Vechfe, com. u rb. ,

satul Hazarlic ; are o suprafatg

ciumarT.

la N., pe bratul Chilia, port pe

de so hect. s face parte din

Numgrul vitelor marT e de

219 si al celor mid, de 375.

dinsul; Cara-Orman, cu cgtunele

dealul Ghiol-Punar, i anume din

ramificatiunile sale de S.

riorul plaseT, spre V.; Satul-Noti,

Suligatul, sat, in jud. R.-Sgrat,

pl. Gradistea, cgtunul comunel
Racovita, asezat spre N. de ca-

tunul de resedintg, la poalele

dealuluT Suligatul.

Sulina, plasd, in judetul Tulcea,

spre E.
Se mgrgineste la N. Cu Basa.

rabia, de care se desparte prin

Dungre, si anume pi-in bratul
Chilia; la E. si S., cu MareaNeagrg si la V., cu plasa Tulcea.

2'/2

Tot teritoriul sn este cu-

kil., prin care riul Dungvgtul

alimenteazg cu apg dulce Orla
Cernetul i aceasta la rindu-T
lacul Dranovul, jud. Tulcea, la

prins intre bratele DungriT, unde

pgmintul este la nivelul apeT,
de unde provin acele dese inundatiunT ale DungreI, cind in
unele locur1 parnintul se in-

Sulimanca, bral, lung de

Cara-Orman si Uzlina in intei Letea, la

N-E. a proape de Mare ; Sfis-

cu cat. Satul-Noti

tofca, cu cgt. Sfistofca i Feriprava, la N. - E., aproape de

bratul Chilia ; Sf. Gheorghe sal-1

Cadirlez, la S.-E., la vgrsarea

bratulul Sf. Gheorghe in Mare.
In total 2 com. urb. si 6 rurale,
cuprinzind 6 sate.

naltg Cu 2-4 m. deasupra ni-

LocuitoriT se ocupa in cea

mal mare parte cu pescgritul.
Comerciul constg in export de
peste si fabricate de stuf, i in
import de co/oniale, manufac-

Sulimanca, girld, in jud. Tulcea,

pl. Sulina, pe teritoriul com.

veluluT, formind grindurile Chilia,

turT, etc., ce se face din orasul

Periprava, Satul-Noti, Letea

Tu/cea.

rur. Sfistofca i anume pe acela

Cara-Orman, din care parte sunt

acoperite Cu nisip, parte cu pg-

Viile se cultivg pe o suprafatg de 148 hect.

S.-E. pl. Tulcea.

al catunuluI s Periprava. Pleacg

www.dacoromanica.ro

SULIN A

SULINA

497

CAT de comunicatie sunt citeva drumurT comunale, pe care lo-

cuitoril le-ad fAcut prin stuful

cel intins, i care leagA comunele t'Are ele. Calea principalA
InsA este cea fluvial a bratuluT
Sulina, pi pe Mare de la Sulina.
Plasa Sulina cuprinde mutesartflicul vechiti turcesc al Sulinel, din care, maT tirzid, la impArtirea judetulul in plApT, s'a dat
o parte, cea de V., plApeT Tulcea.

Ropul pi Ropculetul, la S.; gira

Bivolul, ce este o scurgere a unuT
mic lAcpor de pe malul MAriT, la

mila marinA No 4, care udA

comuna la S.-E.
Ora,u1 este apezat pe malul
drept al bratuluT Sulina, la vArsarea acestuia in Mare; o micg.
parte se intinde pi pe malul
sting al bratului. Are un aspect
plAcut, cu intinsul s cheid, la
ca re se vAd ancorate nenumA-

Este repedinta comisiunel DunArene, a vice-consulilor din Italia,

Budgetul este la venitun de

1235161e, 55 banTi la cheltuell,

de 123438 la
Are 2 drumurT comunale, ce o
unesc cu Chilia-Vechie la N. l cu

rate corAbiT din diferite %Ad.

Sulina, com. urb., in jud. Tulcea,

pl. Sulina, situatA in partea de
E. a judetuluT, la 65 kil, de orapul Tulcea, capitala districtuluT, pi in partea de E. a plg.pil
a cAreT repedintl este.
Se mrginepte la N. pi N.-V.
cu comunele Satul Noti i fi,tofca; la S. pi S.-V., cu com. CaraOrman ; lar la E., cu MareaNeagrA.

Solul este peste tot acoperit

cu stuf i ma jos de cit nivelul
apelor DunArd, ceca-ce explicg.
inundatiile la care este supus.
Mal ridicatA este o fipie de pAmint

ingustA, ce se intinde de-alungul MAriT, pi alta in interior, strA-

bAtutA de o girIA, numitA Grindul-Sulina, pAmint improductiv

acoperit cu nisip, pi care se

Anglia, Olanda, Suedia

Norvegia i Austro-Ungaria, a
agentiilor caselor de comercid
din BrAila i Galati. Are un spital pi clAdirl frumoase.

Gheorghe la S.

Intinderea total a comunel

este de 8000 hect., din care 82

lstoricul. Acum so de anT Sulina

nu era alt-ceva de cit o grAmAdire

hect. ocupate de vatra orapulul ;

restul, acoperit cu stuf, apartine

de cite-va colibe de pescan', carT

pe lingA pescArit se mal ocupad
pi Cu jefuirea corAbiilor, ce erau

StatuluT.
Populatiunea sa, ca a orT-cAruT

aruncate de furtunA in aceste

port fluvialo-maritim este din

locuri. AtuncT s'ad umplut

cele mal amestecate; dar

mentul
grec. Are 1331 familiT, sad 5611
suflete goo).
Are 2 coale nomine : i de

tinile cu savura adusg de bastimente pi ast-fel s'a constituit

un mic tirgu,or, care, la 1854,
Iulie 18, a fost distrus cu totul
de vice-amiralul Parker, ca sA

bAetl pi una de fete ;

coalA

rAzbune moartea fiuluT sAu, asa-

greceascA pi una germang; 4

bisericl, una Cu hramul Sf. Nicolae, roming, ziditA de locuiton,
una elenA, tot cu hramul Sf. Ni-

sinat de voluntaril grecT din armata rusA. Acest ora p a suferit

pi el soarta comunA a Deltef ;
la 1813 a fost smuls de la TurcT
de cAtre Rupr, odatl cu rApirea
Basarabia RupiT ati stApinit-o

elemai numeros este cel

colae, 2 bisericT strAine

giamil.

i 2

Nu este un port Insemnat,

pAnA la 1854, cind a fost ocupatA

leagA, pe ling4. malul DunArd,

dar gratie pozitiuneT sale admirabile, la gura bratuluT Sulina,

militArepte de Austriacr. DupA

tratatul de pace de la Paris, Del-

cu grindul de la E., pe care

portul luT e singnr in Marea-

ta pi Sulina in loe de a trece

este apezatA i Sulina pi pe care

NeagrA, dupA Bosfor, adApost

sigur pentru bastimente in cotice timp pi el este frecuentat

la Rominia, conform tratatultd,

se mal' &ese i douA ridicAturT,

2 puncte trigonometrice : Car-

ail

trecut sub Turcl. La anul

1877, O ctombrie, asediatA

bombardatA treT zile, a fost pre-

donul (3,5 m.) la N. pi Sulina (2,8

m.)lingA Sulina, spre E., aproape
de malul MArd.

anual de mal bine de 6000 co-

Apele care o udA sunt : Marea-NeagrA, la E., pe o lungime

de 14 mile marine (25 kil.) pi

in butoaie, pepte proaspAt

pe al cAreT mal se aflA imbucAtura

pdurea Cara-Orman), flinA, icre

bratultd Sulina i orapul Sulina ;

DunArea, la V. pi prin mijloc
pe o lungime de 7 mile (12 kil.);

negre, porumb, butiI i butoae.

Sulina, punct trigonometric de

Importul constA in porumb, lArnif

observatie de rangul al 3-lea, jud.

Tulcea, in partea de E. a plApeT
Sulina, pi la S. de orapul Sulina, apezat pe tArmul MariT,

Orla Imputita ce primepte pe

dreapta apele lacurilor Porcul pi
PorculaT, pi pe ale marilor lacurT
66646.

rAbir p't vapoare.

Exportul sAi-1 constA in sardele

piel, morun i nisetru,

grill, lemne de constructie (din
sArat,

portocale, gril, spirtoase, orfevrArie, confectiunl de rinA, bumbac, uleT de mAslinT, orez, berbecT pi tapT, etc.

Marao Dictionar Geovralio. Vol. V.

datI Rupilor, dupl tratatul de

la St. Stefano, iar din Noembrie acelapT an, a trecut la Rominia, impreunA cu Dobrogea,
dupA tratatul de la Berlin.

mijlocul une bande de nisip.

63

www.dacoromanica.ro

Are 2,8 m., dominind partea de

S. a orapulig i drumul comunal

SULTAN-TEPE

498

SULINA

lului piatra pentru case pi losele ; tot acolo este pi o caramidarie

Sulina, grind insemnat, in jud.

Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Satul-No. Se desface
din grindul Letea, se dirige spre
E., inteo directie generala de la
N.-V. spre S.-E., brazdind par-

tea de E. a pla,eI pi cea de S.

a comuneI. Are forma uner fapit
Se termina pe malul MareT. Pe
el merge un drum comunal Sulina-Letea.

Sulina, grind, in jud. Tulcea, pl.

Sulina, in partea de E. pi cea
de V. a orapulur Sulina. Are

forma une fii, cu o directie

generala de la N.-E. spre S.-V.
Are o lungime de 6 kil. pi o
intindere de i io hect. E inconjurat cu stuf.

Vite: 400 boT i vacT, 52 cal',

200 of, 120 capre i 135 pord.
Budgetul comund e de 21693

le, 59 bani, la veniturT, pi de

21600 leT, 40 baig, la cheltuelI.

a com. pi cea de N. a plapeT.

Este virful culminant al clealulig
Pricopanung pi al culmeT Maci-

nula Are o inaltime de 364

m. pi e unul din cele mg inalte
virfurT din jud. Este stincos, gol,
pi domina orapul Macinul i tanprejurimele luT, pe o mare intindere.

Sulita, pichet de granifil, judetul

Mehedinti, plaiul Clo,ani.

Sulitoaia, sat, jud Botopani, in

partea de N.-E. a com. Drac.pani, pe valea Ursoaia, in apropiere i in partea de N. a tirguita Sulita. Are o suprafata de
207 hect., cu o populatie de 6o

fama, sati 240 suflete.

Vite
674 oT

125 boi pi vacT, 20 caT,

i

55 pord.

Sulta, sat, jud. Bacati, pl. Mun-

Sulucului (Valea-), vale, jud.

Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul com urb. Macinul. Se desface din pantele de V. ale culmel Pricopanulul; se intinde spre

S., inteo directie generala de la

N.-E. spre S.-V., brazdind par.

tea de N. a plapei pi de E. a
com. Este scurta pi se pierde
in cimpia de la E. orapului MIcin.

Sulugea, deal, in jud. Tulcea,

Sulita, con: rur. (tirg), jud. Bo-

Este situat pe ambele malurI

Istrung, pe teritoriul com.

Casimcea. Se desface din dealul Smcancula, se intinde spre

topani, apezata pe culmea de deal

ale piriuluI cu acelapT nume. Are

S., in o directie de la N.-E. spre

ce se termina intre piriul Ur-

o populatie de 426 locuitorr ; o

pcoala mixta, infiintata in 879;

S.-V., brazdind partea de S. a

soaia i Siena i lacul Dracpani,

In centrul plapel Miletinul.

lemn, cladita

Este situata la 20 kil. spre

S.-E. de Botopani, socotite pe

de locuitod in anul 1852; 2

circiumT ; i moara de apa pi 6

N. e apezata o parte din satul

Casi mcea. Are o inaltime de
214 m. E de natura pietroasa

valea Sicna, i la 25 kil., pe poseaua Botopani-Talpa-Sulita. O

posea, Sulita-Talpa, pune in co-

herestrae.

pi e acoperit cu finete.

teluI, com. Agapul, coprinzind

sectiile Preluci i Diacone,ti.

municare tirgul cu calea Botopani-Stefanepti.

Are o suprafata de 457 hect.,

cu o populatie de 495 familiT,

biserica

de

cornute, 49 porcT i 26 capre.

In apropiere de acest sat, se
aflo 2 izvoare cu ape minerale
carbuni de pamint.

Sulta, sari ulta, firld, in jud.

servia de 2 preop pi 3 cinta-

Bacati, pl. Munteliff, com. Agapul, care vine din Ardcal, curge

coala mixta.
Aici se face in fie-care sapta-

mina iarmaroc, Lunea, cind de

multe ori se fac vinzarT multe
de vite pi producte agricole ; este
a doua piata dupa Boto,ani,
Cu searna in ce privepte comer-

ciul de vite.
In partea de V., despre lacul
Dracpani, la locul numit Ponoare, se scoate din coasta dea-

plapeT pi a com. La poalele sale

Vite : 40 caT, 332 vite marl

sail 2850 suflete ; r biserica, derep. ; i

pl.

pe granita, de la V. spre E., pi

dupa ce se incarca cu piriiapele
Agapioasa

Sulugea, vale, in jud. Tulcea, pl.

IstruluT, pe teritoriul com. Casimcea. Se desface din dealul
Suci-Tepe-Bair, se intinde spre
V., pe la poalele dealului Sulugea i, dupa 4 kil., se deschide
In piriul Casimcea, pe stinga,
intre satele Baciamacul pi Casimcea.

olintartil, trece

Sultan-Tepe, virf de deal, jud.

prin satul Sulta pi se varsa in

Trotup, pe stinga, dupa un curs

Tulcea, pl. Babadag, pe iteritoriul com. urb. Babadag, apezat

In partea de E. a plApeT i cea
de N.-E. a com. urb. Este unul
din virfurile de N. ale dealuluI

de ti kil.
Sulucul, deal, in jud. Tulcea, pl.
Macinul, pe teritoriul com. urb.
Macinul, situat in partea de E.

www.dacoromanica.ro

Canara-Balca. Poalele sale de

S. se oglindesc in apele laculuT

SULTANUL

499

Babadag. Are o ingltime de 6o

metri, dominind calea judeteang

SURDENI

Satul formeazg. comuna Cu

satele iacul i \ralea-Casa.

Are o populatie de 640 lo-

este un sol argilos ; pe alocurea,

nisipos i baltos. Este strabgtut
de piriul Dimaciul.

cuitorT; o scoalg mixtg si 2 bideservite de i preot si

Suraia, anula, in jud. Putna, pl.

Babadag-Jurilofca, ce trece pe
la poalele de S.; calea nationalg
Tulcea-Babadag, ce trece pe la
V. de el, precum i Tezerul Babadag. Este acoperit Cu livezY,

sericT,

iar la poalele sale se ggsesc maT

47 care cu boT si 4 cgrute Cu

multe viT.

caT ;

4 cintgretT.
Locuitorit posedg ; 30 plugurT,

300 vite marT cornute, 260

o, 19 caT i 235 rimAtorT.

Sultanul, sat, fgcind parte din

com. rur. Prahovita-d.-s., pl. Pra-

hoya, jud. Prahova. Are o po-

Are o osea coinunalg, care

leagg cu soseaua Cosmgnestilor.

E udatg de riul Jiltul.

pulatie de 92 locuitorT.

Sultanul, mo,Fie a statuluT, fostg

pendinte de mangstirea Slatina,
jud. Covurluiti, pl. Siretul, com.
Tulucesti

Are o intindere de 881 hect.

Budgetul comuneT e la veniturT de 740 leT, iar la cheltuelT,

de 529 leT.
DealurT maT principale sunt :
Dealul - SureT, Dealul - SiaculuT,
Dealul-TrgstioareT i Cioca-DuchieT.

Sunfitori, sati Sirghieni, sat, pe

mosia i in com. Dorna, jud.

Vl sunt : Valea-ObirsieT, Valea-SureT i Valea-CaseT, acope-

rite cu pometurT.

Suceava.

E situat pe tgrmul drept al

BistriteT i poalele munteluT Palmesul, i strgbgtut de piriul cu

Biliesti, com. cu acelasT nume,

situat pe malul Siretului, lingg
locul unde se varsg balta ce vine
de la Dimaciul.
Are i bisericg parohialg, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva,
scoalg mixtg.

Surani, com. rur., jud. Prahova,

pl. Podgoria, situatg pe deal si

pe girla Sgrata, la 48 kil. de

capitala judetuluT si la 19 kil.
de resedinta plgseT.
Are o suprafatg de 2000 hect.,
Cu o populatie de 974 locuitorT;
bisericg, fondatg in anul 1816
de locuitorT, deservitg de i preot ;
scoalg, infiintatg la 1889.
LocuitoriT sunt parte mosnenT,
parte improprietgritT,cu 25o hect.,

Suraia, com. rur., in jud. Putna,

varsg balta ce vine de la Di-

pe mosia statuluT. ET posedg 5

cal', 2 Tepe, 214 vacT, 30 capre,
400 or si 120 porcT.
Comerciul se exercitg de 4 cir-

torT.

maciul, la 18 kil, de capitala ju-

ciumarT.

Un singur drum principal, in

lungime de 2 kil., duce la Zugreni. (V. Dorna).

detuluT.

acelasT nume.

Are o populatie de 73 locui-

pl. Biliesti, situatg pe malul drept

al SiretuluT, lingg locul unde se

Budgetul comuneT e la veni-

Se compune din cgtunele: Butuceni, Dimaciul, Dumbrgvita

Suraia, unde e si primgria com.

turT de leT 4515, iar la cheltuelf,

de leT 3096.
Are sosele prin care comunicg

j ud. S uceava ,

Are o populatie de 838 fa-

com. Dorna. Izvoreste din muntele Pietrosul, udg teritoriul co-

sati 3041 suflete ;

sericT parohiale, una cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, in cgt. Su-

cu comunele Soimari, Aricesti,

Cgrbunesti i Predealul.

Sunfitori,

muneT pe o lungime de 5200

m. i, dupg ce a invirtit 3 herstrae si o moarg, strgbate satul cu acelasT nume si se aruncg
In Bistrita, in dreptul satuluT.

Sura, com. rur.

i sat,

in jud.

Mehedinti, pl. Vgilor, la 55 kil.

de orasul Turnul-Severin, situatg
pe coastele unuT platoU, avind
forma unuT amfiteatru. Se mgrgineste la E. cu com. Corobgile
Bolbosi, ce apartin jud. Gorj ;
la V., cu com. Slivilesti si Covrigi;

iar la N., cu com. Corobgile.

miliT,

bi-

raja, a doua cu hramul Sf. Ilie

i filialg, cu

In Dumbrgvita i
hramul Adormirea, in Dimaciul;
scoalg.

Budgetul comuneT e la veniturT de 8137 leT, 45 banT si la

cheltuelT, de 8131 !el.
masing
LocuitoriT posedg

de treerat cu aburI, 3 de vinturat, 41 plugurT de lemn, 90

de fier, io grape, i moarg de

Este brgzdatg de dealurile

Poiana, numit cLa-Pgdurf; Se-

cgrile, o ripg spre S.; Mane

Pgcurile, spre V., ambele acoperite cu livezT de prunT.

Este udatg de Orla Sgrata,

ce vine din com. Aricesti, trece
prin centrul comuneT, primind
pe dreapta izvoarele: Puturoasa
Bracacea.

Surdeni,

sat, jud. Arges, pi 0htul, pendinte de com. rur.

apg ; 1087 bol', 866 vacT, 249

caT, 896 oT, io capre i 469 porcT.

Terenul com., in mare parte,

www.dacoromanica.ro

Surdeni,

sat, fgcind

parte din

SURDEM

SURDULErI

500

com. rur, Stflpeni, pl. Rturile,

jud. Muscel, situat pe malul drept

Surdila-Giseanca, sal, judetul

al riuluT Tirgul, intre cgtunele

cu acelas1 nume, pe viroaga Buzeelul-Sec, la 56 kil. spre S.-V.

de orasul Brgila. S'a infiintat la

seanca, spre E., peste viroaga

Este strgbgtut de la N.
spre S. de viroaga Buzeelul,

Fetesti,

despgrtindu-se in sat si formind

N.-E., 48 kil.

Stilpeni si Opresti. Are o po-

pulatie de 178 locuitorr.

Pe la E. de sat trece calea feratg
Golesti-Cimpulung si soseaua Pitesti-Cimpulung.Frontierg.
In partea de V. a satuld,

spre com. Bglilesti, este dealul

numit eVa1ea-Popi1.

Surdeti, sat, jud. Arges, pl. Pitesti, fkind parte din com. rur.
Frintesti-Zmeura.

Surdewti, sat, fgclnd parte din

com. rur. Breaza-d.-s., pl. Pra-

hoya, jud. Prahova, situat

in

partea de V. a comuneT, cuprins

fltre riul Prahovita si muntele

Surdesti. Are o populatie de
409 locuitorT.

Brgila, in partea de E. a: com.

1851.

ganuluT, 8 kil.; la Rusetul, spre

S., pe ling Movila-TiganuluT,
peste viroaga Strimbul si C-glmgtuiul, r kil. ; la Surdila-GgiBuzgul si calea feratg Fgurei5

kil. ;

la Ianca, spre

insulg.

Are o suprafatg de 64 hect.,

Surdila-Greci, sat, in partea de

cu o populatie de 830 locuitorT;

o scoall mixtg, fnfiintatg la 1859;
bisericg, .clgditg de locuitorT
la 1866, cu I preot, I cintgret
si 1 paracliser ; 7 circiumT; o
lipscgnie ; o timplgrie si 4 fe-

N. a comuneT cu acelasT nume,

jud. Brgila, la stinga caleT ferate Brgila-Buzgli, pe malul sting
al viroager Fgurei, la 61 kii.

rgril.

Vite : 350 caT, 800 vite marT

comute, 1900 oT, li 200 rimgtorT.

Surdila-Giseanca, mosie particularg, pendinte de com. cu

spre S.-V. de orasul Brgila.

S'a infiintat la 1858.
Are o suprafatg de 38 hect.,
cu o populatie de 621 locuitorT ;
o scoalg mixtg, infiintatg la
1860 ; o moarg de vint si 3
circiumr.

Vite : 220 cal, 450 vite marT

cornute, 200 rimgtoa l 1420 a

acelasT nume, plasa Ianca, jud.

Surdila-Gaiseanca (Cita), com.

rur., jud. Brgila, pl. Ianca, asezatg pe ses, la E. de cgt. Bratesul, in partea stingg a ramificatieT viroageT BuzeeluluT.

Se mgrgineste la N. cu Filipesti ; la V., cu Surdila-Greci si

cgt. Bratesul ; la S., cu SloboziaCiresul si Rusetul

si la E., cu

Ionesti-Berlesti.
Are o suprafatg de 5740 hect.,

cu o populatie de 1245 suflete ;

2 bisericY, construite la 1864 de
locuitorT, deservite de 2 preotT,
I cintgret si 2 paracliserT ; o
scoalg mixtg, infiintatg la 1859.
DrumurT: la gara Ianca, spre
N.-E. ; la Filipesti, spre N., peste
linia feratg Brgila-Bucuresti, pe

la cantonul 109, 8 kil.; la gara

FgureT, spreV., prin cgt. Bratesul,

2-3 kil.; la Surdila-Greci, spre

V., traversind calea feratg Fgurei-

Fetesti, pe la cantonul 5, 13 kil.;

la Slobozia - Ciresul, spre S.-E.,
TI kil.

Comuna s'a infiintat la anul

1854 de locuitorT.

Surdila-Greci, mo,rie particularg,

Brgila.

pendinte de com. cu acelasi

Surdila-Greci, com. rur., situatg
la S.-V. jud. Brgila, pl. Ianca,
pe yes. Se mgrgineste la N. cu
cgtunul Bratesul si finja feratg;
la S., cu Strimbul si Rusetul ;
la E., cu Surdila-Ggiseanca si
la V., Cu cgtunul Fgurei-Nol.
Are o suprafatg de 6530 hect.,
Cu o populatie de 1264 suflete;
o scoalg mixtg, infiintatg la 858;
moarg cu abuer; 8 cIrciumI.
Vite : 501 bol', 367 vacT, 11
taurT, 305 rimgtorT si 1958 oT.
Veniturile com. sunt de 5006
leT si cheltuelile, de 4976 leT.
LocuitorT improprietgritY din
152, si neimproprietgritT, 36.

nume, pl. Ianca, jud. Brgila,

Are o suprafatg de 1700 hectare.

Surdoiul, sat, cu 45 locuitorT,

jud. Arges, pl. Lovistea, fgcind
parte din com. rur. Perisani.

Surdulelti,

com.

rur., in jud.

Teleorman, pl. TeleormanuluT,

pe valea Burdel, situatg intre
com. Balaciul, (3 kil.) si cgt.
Cgtelesti (com. Tecucii1), la 79
kil, de resedinta judetuluT, 34 kil.
de Rosiori si 66 kil. de Alexandria. Are un cgtun, Afumati,

64 sunt

la o micg depgrtare de cgtunul

de resedintg. In apropiere de

DrumurY : la gara Fguref, spre

N., peste podisca Buzgulul, t1/2

Surdulesti, si pe aceiasT linie,

este cgt. Cgtelesti, la 3 kil.,

kil. ; la
Buzgii) ;

Ciorani, spre V. (jud.

la Visani, spre N.-V.

pendinte de com. Tecuciul-Ca-

(R.-Sgrat); la Nisipeni, spre N..

prin cgt. Faurei, la V.; la Strim-

Se invecineste la N. cu teritoriul com. Mirosi si pgdurea

DrggociuluT ; la S., cu com. Te-

bul, spre S., pe la Movila-Ti-

cuciul ; la V., cu com. Tecuciul.

V. (jud. R.-Sgrat); la

www.dacoromanica.ro

Buzgri,

lenderu.

SUR ICARUL

SURPATELE

501

Calenderu si la E., cu com. Gu-

inalt al munteluT Istrita, jud.

turcestT de la Turnul, s'a mgrit

mesti-Silistea si Balaciul.

Buzgii. E punct trigonometric.

cu mosia pe care o stgpineati

Turca, precum si cu trupul de

Are o suprafatg de aproape

600 hect., cu o populatie de
634 locuitorT ; o scoalg mixta
si o bisericg, deservitg de 1
preot si 2 cintgretT.
CursurT de apg are : pe de o
parte piriul Burdea, la a cgruT
margine e asezat, iar pe de alta
pirilasul Drggociule, care curge
de la V. spre E. si se varsg

Surlari, sat,

facind parte din

com. rur. Creata-Lesile, pl. Mos-

mosie Gira, tot a statule, de

peste Olt, din jud. Romanati,

tistea, jud. Ilfov, situat la S. de

formind toate Domeniul - Tur-

cgt. Creata, pe malul drept al

nulur.

vgieT Mostistea.

S'a infiintat la anul I66o de

Vornicul Mateill Fglcoianu, fost

proprietar pe acel timp.

Are o suprafatg de 1207 hect.,

Surpatele, com. mur., jud. Vilcea,

pl. Oltul-d.-s., compirsg din 2
cgtune: Surpatele si Mosneni.

Parte din com. Surpatele se

gil situatg la poalele dealulur
zis Bgloi si parte sub poalele

In Burdea, in apropiere de co-

cu o populatie de 399 locui-

mung.
Vite : 521 caT, 194 vite marr

torT; o bisericg, cu hramul Adormirea, deservitg de 1 preot

cornute, 1430 vite miel si 175

si

porcT.

masing de treerat cu aburT; 2

kil, de

Budgetul com. e la veniturT

de 29251er, iar la cheltuell, de

circiumT.

la 12 kil, de a plgsef.

Numgrul vitelor marT e de

359 si al celor miel, de 1121.

Are o supratatg de 2000 hect.,

Cu o populatie de 556 locuitor1;
2 bisericr, Schitul-Surpatele si

2812 leT.

cintgret ;

helesteti ; o

Comuna este asezatg intre

doug ggrT : Mirosi si Balaciul,
si in mijlocul soseler judetene
Rosiori-Strimbeni. O ramurg de
sosea vecinal s'a constriiit spre
com. Gumei;ti.

Satul Surdulesti a purtat in

vechime numirea de Besnesti

Surlari (Clinciul), sat,

dealuluT Cli testi, si pe ambele

malurT ale riuluY Otgsgul, la 20
resedinta judetulur si

fgeind

biserica Colnicul - din - MosnenT,

parte din com. rur. Chiseletul,

pl. Oltenita, jud. Ilfov.

fondatg de Episcopul Climent

la anul 1642; o scoalg ; 3 morT
pe riul Otgsgul.
Vite : II ce, 150 boT, 120
vacr, 6o capre si 8o porcT.

Are o suprafatg de 1369 hect.,

cu o populatie de 1057 locuitorT; 3 circiumr.

Numgrul vitelor marT e de

Locuitorir cgtunulur Surpatele

sati Bgsnesti; asa ggsim trecutg

si mosia in actele de hotgrnicie.
In nomenclaturele mar vechr ale
comunelor nu figureazg, ci se

498 si al celor miel, de 828.

Mosia e pendinte de schitul

s'ati improprietgrit la 1864, iar

cer din cgt. Mosneni ati pgmin-

Ggiseni, din jud. Dimbovita, pro-

vede trecut ca sat important

vile si are
14350 leT.

turT strgmosesti.
Veniturile si cheltuelile sunt
de 1299 leT.
Soseaua OtgAul inlesneste co-

numar cgt. Cgtelesti.

prietatea Eforier Spitalelor Ci-

o arendg anual de

Acesta a format un singur

sat cu Surdulesti, de care e
putin depgrtat ; azT, in loc de
a fi alipit la Surdulesti, face

Suroaia, trup din domeniul sta.

tului Turnul, jud. Teleorman.

parte din com. Tecuciul-Calen-

Dracea, Lita, Piatra si Seaca

pgng la Dun're. Pe acest trup
de mosie s'a format coin. Traian, din insurgter, cgrora li s'a
vindut o mare parte; iar o altg
parte s'a vindut in loturT. Este
partea cea maT frumoasg si me

deru,

de care se ggseste

distantg de peste 5

la

kil.

Suricarul, sat, jud. Arges,

pl.

Topologul, fgcind parte din com.

rur. Milcoiul-Izbgsesti.

Surla, t'usual in Dungre, pendinte

de com. Girgovul, jud. Romanati. Are 16o hect. pgdure, im-

preung cu Gircovul si Cgtina.

Se intinde din hotarele mosiilor

fertill din domenul Statulur. Are

si importanta istoricg, de oare-ce
forma hotarul TgreT-Rominestf,
despre Dungre, dupg hotgrnicia
fdcutg in 1741. Era inchinatg
mgngstirer

Surla-Nennilor, pisca/ cel me

municatia in com, si merge la

N. in com. *erbgnesti si la S.
in com. Mgngstireni.
Comuna e coprinsl intre com.
Govora, Serbgnesti, Genuneni,
Frincesti si Mgngstireni.
E brazdatg de dealurile : Biloi
(la E.), Ciinestilor (la V.), PoeanaLungg si a-DraguluT (la S.). Sunt
si mar multe piscurr si fintinT, rgs-

pindite prin com. E udatg de

vglcelele : Rece, Socetule si Bivolgriei (la N. .V.). LocurT izo-

late sunt : Tarnita, Scgunelele,

Vgcgriile, Ispasul si Albinele.

Vgcgresti. Me in Surpatele, sat, fgcind parte din

urmg, dupg desfiintarea raialef

www.dacoromanica.ro

com. rur, Cu acelasi nume, pl

SURPATELE

SUS ANA

502

Oltul-d.-s , jud. Vilcea, apezat

in partea de N. pi V. a com. Lo cuitorilor satuluT, in numgr de

In com. Surpatele, pl. Oltul-d.-s.,

jud. Vilcea.

74, li s'a dat in 1864, pe mopia

statula Surpatele, 226 hect.
Aci e schitul Surpatele, re,e-

Surpati, sat, cu 36 familiT, jud.

dinta comuneT pi pcoala.

De la E. spre V. este strgbgtut de riul Otgsgul, in care se

varsg 1Xile : Caldgrel, Bogdan i
Sucetul.
E situat intre Dealul-Ciinesc

(la S.) pi dealul Bgloi (la N.).

Surpatele, Tosta nandstire de

cgluggrite, pe valea OtgsguluT,
jud. Vilcea, com. Surpatele, a.,ezatg la marginea satuluI, sub
nipte ripT infundate de la stinga

riuletuluT, cale de o ora de la

Argep, pl. Topologul, flcind parte

din com. rur. Urluepti-Bgbeni.

Are o bisericg, cu hramul Cuvoiasa Paraschiva, cu un preot

pi un cintgret.

put la 1891 pi in primgvara anuluT 1892 s'a inceput fabricati u nea .

Pentru transportul materialuluT,

este apezatg in virful SusaiuluT,

nu departe de hotarul TgreT, o

maping elevatoricg de vaporT cu
cazanul eT, care face sg circule

vagonetele pe drumul de fier

Surul, vi'rf de munte, in apro-

american, ce unepte fabrica de

priere de frontiera TransilvanieT,

plaiul Loviptea, jud. Argep.

cherestea (din valea AzugeT), cu

piriul Limbgpelul, pe o distantg

Are o ingltime de 2397 m. d'a-

ce urcg 900 metri ; iar de la

supra niveluluT MgriT Negre.

obirpia LimbgpeluluT, pAng la

gara Azuga, administratia aces-

Susaiul, munte, judetul Prahova,

teI fabricl a dispus construirea

inalt de 1437 m. d'asupra niveluluI MgreT-Negre. Are bo-

uneT liniT ferate in regulg.

gate pgpunT, livezT pi pgdurI.

rialuluT din muntele Susaiul este

construit, d'alungul vgieT TeasculuT, un drum de fier pentru

Acest munte, impreung Cu

mgnstirea Dintr' un -Lem n.

treprinderT industriale, s'a ince-

Tot pentru transportul mate-

Aceastg mangstire s'a tondat

la 1591 de cgtre $tefan al II-lea

munth Retivoiul, Fata-GgvaneT,

Coptila, jumgtate din Lacul-Ro,u,

Surdul, fratele luT Mihaiti-Viteazul. Ea a fost restauratg in

Unghia-MicN, Virful-luT - Drggan

kil. pi acest drum leagg centrul

pi un sfert din Podurile, apartinca din timpurile cele maT

pgdurilor din Susaiul, cu gara

urmg de Doamna Maria, sotia

luT Constantin Brincoveanu. UniI

sustin cg acest schit s'a zidit

din vechime de fratiT BuzeptT.
Aci a fost schit de maicT,
dar maicile s'al:1 mutat toate la
mgngstirea Dinteun-Lemn, iar

schitul a rgmas ca bisericg de

mir.

Iatg ce zice legenda asupra

acestuT schit :
e$tefan Surdul, fratele luI Mi-

haiil-Viteazul, ar fi rgtgcit prin

codriT acesteT comune pi ggsind
sprijin in coliba unuT mopneag,

de care a fost bine tratat,

la

plecare a intrebat pe mopneag

ce vrea sg'T facg. Mopneagul a
rgspuns cg nu dorepte nimic de
cit o bisericg pi un preot ca sg

vechT familieT Dudeptilor.

Ace.ptT muntT ail fost zglogitT

de logofgtul Dudescu cgmgtaru_

luT $tefgnache BgItgretu pentru
suma de 2000 galbenT. Logor-

vagonete, pe o distant de 3
Predealul.
Productia anualg a acesteT fa-

bricT este de : 6000 m. c. cherestea de brad pi de molift pi

doug miliarde bete de chibriturT.

Uscgturile din pgdure, rImg-

tul Dudescu, neputind plgti la

pitele pi lemnele ce nu se pot

timp datoria, muntiT furg scopT

la licitatie pi cumpgratT prin cartea de mezat din 5 Februarie
1804, de cgtre un om al Bgltg-

intrebuinta la fabricatiune sail

transporta in alte pgrtT, se intrebuinteazg pentru arsul varuluT

retulur, Mamuc bey, cu pretul

de I 13000 let vechT. Astg-zI
apartin M. S. Regele Carol I,
pi el fost cumpgratT in Mairt
1892, de la Mamuc-Bey, pe
pretul de 850000 leT.
Pentru exploatarea pgdurilor

lingg gara Predealul.

alb, in

cele doug cuptoare de

Fabrica de cherestea ocupg

astgzT in permanentg 40-60 lucrgtorT.

Susana, sat. VezT Suseni, jud.

Argep.

din muntiT Susaiul, Retivoiul pi

Fata-GgvaneT, fratil Carol pi Sa-

Susana (Suseni), schit de maid,

aibg pi el unde sg se inchine luT

Dumnezeil. $tefan-Surdul implini
dorinta bgtrinuluT pi zidi mgngstinca Surpatele,.

muel Schiel de la Bupteni ail

in jud. Argep, pl. GglIsepti, lingg

infiintat la poalele SusaiuluT, din

satul cu acelag nume.

Surpatele, plIdure a statuluY, in

intindere de 250 hect., situatg

Constructiunea clgdirilor aces-

spre Retivoiul, lingg valea Azu

ga, o fabricg sistematicg de cherestea pi de bete de chibriturT.

ter importante pi frumoase in-

www.dacoromanica.ro

Susana, mlinastire de cgluggrite,

situatg pe

valea TeleajenuluT,

jud. Prahova, in dreapta dula,

In mijlocul uneia din cele maT

SUSENI

suTEm

503

frumoase infundgturT, la 4 ore

Suseni, subdiviziune a satulur

de Vgleni. In apropiere sunt girlele Stanca i Iepuraul, care

dar' in Teleajenul, la poalele mg-

Mgngstirea-Cainul, jud. Bacg0,

drumul comunal Cerna Hancearca sunt dominate de virful

Trotupl, com. Mangstirea-

sgu de 168 m. E acoperit cu

pl.

Cainul.

puting pgdure i pgune.

ngstireT. La o orA mal sus de

Susana, lingg trecgtoarea Bratocea, este mgngstirea Cheia.

Mgngstirea Susana s'a inte-

meiat, pe la 1740, de catre o

maicg numitg Susana, cu ajuto-

rul altor ctitorT, care, flcind o

bisericg de lemn, i-ati pus hramul

Nicolae, hram ce se prgznue,te i azT. Dupg aceasta, pe

SI.

la 1840, in zilele EpiscopuluT

Chesarie al BuzguluT, s'a zidit a

doua bisericg de piatrg, cprin milostenia credincioOlor crqtinT.

Suseni, com. rur., in jud. Arge,,

pl. Gglamti, la 19 kil, de comrur. Costqti, rqedinta subprefecturei, i la 33 kil. de Pitqti.

Sutesti, com, mur., jud. Vilcea, pl.

Oltul-d.-j., situatg pe valea riuluT Pqteana, la 65 kil. de capitala jud. i la 5 kil, de a pl4eT,

Se compune din Boerqti (Strimbeni), cu 100 familiT, i Suseni,

cu 103 familiT. Are 2 bisericT,
cite una in fie-care sat, i o
coalg mixtg.
Vite : 400 bol i vacT, 75 cal,

compusg din 5 atune : Sutqti,

1500 ol, 16 capre

Valea-Manulur.
,Are 4 bisericT: la Mazili, PTe-

150 rimg-

torT.

Boroseti, Mazili, Verdea i Pie-

troasa, cu o populatie de 1670

locuitorT.

Se mgrginete cu comunele :
Creteni, Drgg4ani, ZIAtArei i

troasa, Borose,ti i Verdea; o

Aceasta fiind amenintatg sg cadg,

Suseni, sat, cu 550 suflete, jud.

In 1880 s'a reclgdit prin stg-

Arge, pl. Gglgeti, fAcind parte

Locuitoril sunt monenT. ET

ruinta stariteT Natalia Perlea,

contribuind i statul, Ebria Spitalelor i altI credincioT.

din com. rur. cu acelal nume.

posedg : 15 caT, 176 boT, 56

yac!, 19 capre, 787 oT, 602

La 14 are urmgtoarea in-

Are o bisericg, cu hramul Ingltarea DomnuluT, deservitg de

preot i I cintAret.

scriptie :
cln slava luY Dumneze

ajutorul

Sf. Nicolae, flentorul de minunY, al enruY hram se stirbItoreste, s'a fondat a-

mndstire si s'a &cut o biserid

de lema In 1740 de maica starita Su-

Suseni, sat, in jud. Dimbovita,

pl. Dealul-Dimbovita, cgt. com.
Bogati.

ceasen

sana Arsicu 1 cu ajutorul ctitorilor Filip

Treti, In 1840, In zilele EpiscopuluT
Chesarie al BuzeiteluY, Cu ajutorul prea
sfintieY sale si altor ajutoare4s'a zidit de

struit fiind staritn Natalia Pules, Im-

preunn cu no! ctitorif : I. Filip, D. Fmngulea, N. Pedes. i Dutu Petis, In timpul

Mitropolitulta Calinic i ta zilele Maiestiltilor Lor Regele Carol I si Regina
El isabeta

Pozitiunea SusaneT este una

dintre cele maT fruinoase din
targ.
La poalele mgngstireT, in Valea-TeleajenuluT, se aflg i un

izvor abondent de apg feruginoasg, indestul de concentratg.

Cgluggritele se ocupa mult cu
torsul i tesutul, facind stofe de
mina foarte solide i frumoase,
pentru imbrgcgmintea lor i pentru vinzare.

porcT.

Vatra satuluT are 104 hect. ;

iar cu izlaz, pgdurT i viT, 166o
hect.
Veniturile comuneT se urcg la
2297 leT i cheltuelile, la 2185
leT, anual.

Suseni, sat, in jud. Tutova, pl.

oseaua zisg a-PqteneT leagg

Simila, com. Bgcani, spre N. de

comuna cu Dragg4ani la S.
Creteni la N.
E brgzdatg de dealurile : Pi-

satul Bgcani. Are o populatie

de 334 locuitorT.

peatd, fijad staritn maica Susana ; iar

la r88o, biserica fiind ruinatn, s'a recon-

coalg ; 2 morT cu aburT.

Suseni, ea/un, pendinte de com.

Cgscioarele, pl. Neajlovul, jud.

VlaFa. Acest cgtun este populat mal numaT cu TiganT, vechT

robT aT MgngstireT Cotroceni, de

care depindea. Este situat lingg

satul Cgscioarele.

tolo,ani, Giodeti, Borose,ti, Suteti, Pietroasa, OltuluT i udatg

de vgile : Petener, VerdeT, Bira,
Sparta, PersuluT, Vgratica, Solmul.

Sutesti, sat, fgcind parte din com.

rur. cu acelaT nume, pl. Oltul-

d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-

Suslnesti, sat, fgcind parte din

com. rur. Mgtgul, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Sut-Bair, deal, jud. Tulcea, situat in partea E. a plg.iT Mgcin

latie de 463 locuitorT.

Sutesti, deal, in raionul com, cu

acelag nume, pl. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultivg 728
hectare vie.

cea N.-E. a com. Cerna. E

o prelungire S.-V. a dealuluT Da-

Sutesti (uta), com. mur., jud.

vid. Intre el i Orta-Bair curge

Brgila, pl. Ianca, situatg in par.

tea de V. a judetuluT. Se intinde

piriul Cerna, a cgruT vale, precum

www.dacoromanica.ro

SUTESTI

SUZENI

504

comuneT cu acelasT nume, jud.

pe ambele tgrmurl ale riuluf Bu-

Veniturile com. sunt de [9728

zgul. Partea de pe tgrmul sting

formeazg un unghiti cu virful

Id, 61 banT, iar cheltuelile, de

Brgila.

19549 leT, 64 banT.

Ad i se fac 11 tirgurT anuaIe :
la 25 Martie, 21 Maig, 29 Iunie,
20 Iulie, 15 August, 8 si 14

S'a infiintat pe la 1836.

Are o suprafatg de 64 hect.,
cu o populatie de 2054 locuitorT ; o bisericg, ziditg de proprietar la 1842, Cu 2 preotl,
diacon, 2 cintgretT si 2 paracli-

In movila Bariciul, de pe muchia

Saliganulut Este strgbgtutg de

Buzgelul si de muchia Catiru-

lut Pe partea de S. E., despre

tgrmul drept al BuzguluY, se intinde platoul de N. al judetulta.
Se invecineste la E. cu MovilaMiresiT ; la V. si N., cu riul Buzgul

la S., cu Ianca i Dedulesti.

Are o suprafatg de 13000
hect., cu o populatie de 3036
si

o scoalg, infiintatg la
bisericg, ziditg de proprietarul mosieT, Cu hramul Sf.
Constantin si Elena, cu 2 preotY,
locuitorT ;

1845;

diacon si 2 cintgretT. In aceastg

bisericg sint ingropatT proprietariT mosieT: marele logofgt Constantin utu, fiul su Grigore

C. Sutu si Irina Sutu, sopa luT

Grigore.
Vite : 1260 bol, 86i vad, 16

bivolT, 16 taurT, 214 viteT, 1339

caT, 5 mggarT, 7180 oT si 540
porcT.

Septembre, 15 si 26 Octombre,
21 Noembre si 6 Decembre.

Spre V. de com., la

kil.,

o scoalg, infiintatg la 1845

12 circiumT si o moarg de aburl.
Vite : 6580 vite marT cornute,

serT ;

este un pod peste riul Buzgti.

DrumurT : la Dedulesti, spre
S., o kil. ; la Ianca, spre S., 9

780 cal, w000 oT si 450 rimg-

kil. ; la Movila-MiresiT, spre E.,

torl.

14 kil. ; la Romanul, spre E., 22

kil. ; la Scortarul-Nog, spre N.-E.,
18 kil.; la Brgila, spre N.-E.,44 kil.

Comun, s'a infiintat la 1855

de locuitorir venitY din Maraloi,
Racovita, Plesoiti si alte localitItT din prejur. Numele Il poartg
de la proprietarul mosieT.
In apropiere de com., spre V.,
se aflg un an vechi, numit
Santul-hui-Traian, in lungime de
kil. si care merge pgng in malul BuzguluT.

Suteti, sat, in partea de V. a

www.dacoromanica.ro

Sute0i, mosie, pendinte de com.

cu acelasT nume, pl. Ianca, jud.

Brgila, proprietate a d-luT Gr.

C. titu, in suprafatg de 12000
hect. si cu un venit de io60o0
leI.

Suzeni, sat, in jud. Neamtu, com.

Grumgzesti, pl, de Sus-Mijlocul.
Are o intindere de 524 hect. ;

o populatie de 474 suflete ; o

bisericg, Cu 2 preotT si 2 dascg1T.
Vite : 96 bol, 59 vaci, 34 juncT,

86 oT, 16 cal i 32 porcl.

aban-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noug, pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se
desface din dealul Mahale-Orman-Bair, de lingg pichetul Opa-

nez, de pe teritoriul romin. Se

indreaptg spre N., tuteo directiune generalg de la S.-V. spre
N.-E., printre valle aban-Ceair
Ese-Chioi-Dere, brgzdind par-

tea de V. a plg,eT

i de S.-V.

a comuneY. La poalele de N.-E.

este aezat satul Ese-Chioi. Are

o ingltime cam de 155 m. E

strgbgtut de drumurT ce merg
din Dobrogea in Bulgaria. Este
acoperit cu putine pgclurT, cu
finete i izlazurT.

aban-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noug, pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se
desface din poalele de S.-V. ale

cursul sgil superior este situat

In teritoriul neutru.

acovtul, pira Izvorqte din

pgdurea Goeti, jud. Tai, trece
pe marginea de S. a comunelor
fgcind o parte de hotar

intre jud. Iai i Roman ; apoT

trece prin pAdurile Sine,ti, Popeti i Voineiti, i formeazg

o parte de botar intre jud.

Vasluiti. De la tirgu,orul Tibana, din jud. Iai, trece cu totul
pe teritoriul jud. Vasluiu, prin
com. Girbeti, printre comunele
Tingujei i Tilagne,ti; iar pe teritoriul com. Todirqti, aproape
de tfrgu,oru/ Negre0i, se varsh:
In riul Birlad, dup4 ce a primit
pe dreapta i stinga maT multe

ahmanul, sat, jud.

pl. Con-

dealuluT Maha/e-Orman-Bair, se

stanta, cut. comuna Gargalicul,

intinde spre N., inteo directie

situat in partea de E. a plg,eT

53 hect. sunt ocupate de vatra

i de grgdinT, cu o populatie, in maioritate TurcT, de
satuluT

35 familiT, saii 179 suflete, ocupindu-se cu pescuitul in lacurile

invecinate.
DrumurT comunale pleacg la
Ta,gul, la Gargalicul-Mic, la Mamata i la Cara-Coiurn.

ahmanul, virf de deal, in jud.

pl. Constanta, com. Gargalfcul, situat pe culmea dealuluT

Sahman i dominind lacurile :

Gargalicul-Ghiol, Ada-Ghiol,
precum i satul dhinan.

Are o inUltime de 64 in. Este

acoperit cu verdeatg.

aliul, sal Manaful, trup de rno,rie nelocuit, pendinte de com.

Tanglrul, jud. Vlaca, proprietate a statuluT. Aci, la 1879,
improprietgrit 80 insurgtet,
luind 400 hect. (VezT com. Pe-

generalg de la S.-V. spre N.-E.,

printre dealurile aban-Bair
Pinirlic-Bair, brIzclind partea de
V. a plg,eT i pe cea de S. a

lacul Gargalicul-Ghiol, la 4 kil.

pe drumul comunal, ocolind la-

analul-Dunfirel, mofie i O-

comuna Are spre N. o pre-

cul, pe la N. de cAt, de re,e-

lungire numitg dealul Tiumbet-

dintg Gargalicul-Mic, pe marginea de N.-E. a laculuT Tagul,

com. Greaca, Chirnogi i Chiseletul, jud. Ilfov. Padurea are

o intindere de 855 hect. i e

Bair. Dupg un curs de 4 kil.,

prin finco i pgdurT, trece prin
se deschide
In valea Ese Chioi, pe dreapta,
in mijlocul satuluT. O parte din
sa.tul Ese-Chioi

cea meridionalg a comuneT, la

2

tre-Rare).

kil., in linie dreaptU, trecind

ciare ale statuluT, pendinte de

m. spre V. de lacul

formatg din 7 trupurT : Ostrovul-

Gargalicul-Ghiol i inchis la N.

Becherul (15 hect.), OstrovulFrumos (200 hect.), Ostrovul.

Turtucaia (200 hect.), Ostrovul-

la 500

de dealul Sahman. Are o suprafatA de 832 hect., din care

86546. Mango Dtotionar Goografio. Vol. V.

64

www.dacoromanica.ro

ANDRUL

ARPELE

506

o scoalg mixta; 3 biserici, de-

(i5 hect.).

Iasi, pl. Stavnicul, com. Mironeasa. Se prelungeste de la N.

spre S.-E., pana linga tirgusorul
Tibana. Numele 'T vine de la

mitru ;

andrul, sat,

niste santurT, de pe culmea luT,

despre care batrinif spun cl ser-

veati de aparare in timpurT de

razboae. Nu departe de santurT

viteT, 81 cal', 77 Tepe, 18 minjT,

se aflg i doug movile marT, nu-

Budgetul com, e de 3458,79

mite Movilele-CapraruluT (Capra-

leT anual.
ProprietatT mal insemn ate sunt:

Paraschiva (200 hect.), OstrovulAlbina (175 hect.), OstrovulSaica (50 hect.) si Micsunesti

facind

parte din

com. Stanise;Ii, pl. Stanisesti,

jud. Tecucig.
Are o populatie de 52 suflete.
Este asezat la extremitatea
judetuluT, la 141/2 kil, de tirgul
Stgnisesti, spre N.

andrul-Mare, munte, jud.

cei).

Aceste santurT si movile sunt

In apropiere de movilele si redutele de pe valea i piriul Stav-

pl. Trotusul, com. Tirgul-

nicul, 'filtre satele Mironeasa (Iasi)

Trotus, situat pe granitg ; are un

si Cioca-Boca (Vasluit), in dru.

mul mare care servea in trecut

pisc inalt de 1650 m., din care

pleacg spre V. culmea MagherusuluT din Transilvania.

tus, situat pe granitg, lingg mun-

tele Sandrul-Mare. E acoperit

cu padure de brazT.

antul, sat, facind parte din corn.

rur. Lipia-Bojdani, pl. Znagovul,
Gruiul, lingg balta Znagovul. Par-

i E. e baltoasa.

Intre sat si soseaua vecinald

Gruiul este o mica baltg, numitg
Cozia.

Se intinde pe o suprafata de
1325 hect., cu o populatie de
406 locuitort
Comerciul se face de 3 circiumarT.

Numarul vitelor marT e de

233 si al celor micl, de 125.
antul, sat, facind parte din com.
rur. Stetgnesti, jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-j., situat la 2 kil, de cgt.

coala. Are o populatie de 55

locuitorT.

Prin cgt. trece soseaua nationalg si pe la E., calea feratg

Piatra-Rimnicul.

anturile, deal cu pdure, in jud.

circiumT.

Vite : 470 bol, 80 vacT, 30

470 of, 43 capre si 142 pord.

Coca, Tircoleasca (motenetT),

Cireeanca,
Coca-Iatropolu (particula re).
Terenul la N. e accidentat
de poalele muntelui Istrita ; lar

la S., e ses.

pe care se aflg satul 5cheia-Cgpotesti (Vasluig), tot pe piriul

Stavnicul. Acest drum, pe intin-

derea cgruia se vad multe une

de sapaturT, se mal* numea in

cu-Cerc, in Grgjdana, fgcut cu

mu/tg dificultate peste muntele

vechime i Cgpotesti (v. Capotesti, vale).

Istrita.

pe costa despre V. a dealuluT

jud. Ilfov, situat la N.-V. de

tea futre N.

tedralg cea cu hramul Sf. Du-

Cal' de comunicatie are : soseaua vecinall Mizil-Sarata, prin

Saringa si soseaua comunalg aringa-soseaua-nationalg, la care
se poate adgoga vechiul, strategicul i insemnatul drum natural, din Saringa pe la Fintina-

de comunicatie intre Iasi si Taradejos, si in legatura Cu santurile

movilele ce sunt mal la vale,

andrul-Mic, munte, jud. Bacati,

pl. Trotusul, com. Tirgul-Tro-

servite de 2 preotT, 2 cintgretT

2 paracliserT i avind drept ca-

Demne de vgzut sunt ruinele

Negru-Vodg, de pe dealul Gruiul.

arba sag erboaia, sat, facind

parte din com. Huruesti, jud.
Tecuciti, situat in partea de N.-E.

Com, e vechie ; la inceputul

secolului XIX existail satele Saz-higa i Clondirul-1.-s.

a com., la 11/2 kil, de resedinta

com. E inconjurat de dealurT si

arInga (Coca), atun de rese-

val.
Teritoriulsjtulul este 24o hect.,
cu o populatie de 36 familiT, sag
126 suflete.
LocuitoriT, ve chi clacasT si improprietgritf la 1864, stapinesc

zar], cu io8o locuitorr si 271 case.

arpele, deal, situat pe teritoriul

com. Viisoara, plasa Siul.d.-s.,
jud. Olt. Are forma unuT unghig

cu virful la S., litiga care e situatg com. Viisoara. Coasta de

143 hect.

artnga (Coca), com. rur.,

dintl al com. Sartnga, jud. Bu-

in

V. e taiatg. de Valea-OltuluT, iar

jud. Buzgil, pl. Sgrata, situat

sub poalele de S.-E, ale munte-

cea de E., de a IminoguluT, si

formeazg un platog ridicat cam
de 15 m. In virful sail se aflg
o grotg adinca, in care, spune
legenda, locuia un sarpe mare,

luT Istrita i filtre valea Pietroasa

piriul Sgrata, la 20 kil, de
orasul Buzai.i.

E formatg din cgt. Clondirul,

Dara i aringa.
Are o suprafatg de 2043 hect.,

care facea multe stricaciunT locui-

cu o populatie de 185o locuitorT ;

AtuncT se al-ata un viteaz, anume

www.dacoromanica.ro

torilor de prin prejur, si de care

nu se putea apropia nimenea.

ARUL

507

GASA

Ostrea, care se hotari sa scape

LocuitoriI sunt raza.
lumea de pacoste : flicu o maDrumurT principale sunt : la
gura mare in dealul com. Lita,
Panaci (5 kil.), la Neagra-Sarujud. Teleorman, si din virful el
luT (5 kil.) si la Dorna (8 kil.).
trase cu sageata in dihanie si
o rani ; dar, vazind a n'a ucis'o arul - Dornei, com. rur., jud.
ca e urmarit de ea, se arunca
Suceava, pl. Muntele, situad
in Dunare si o trecu in not.
spre V., si la too kil. de FalSarpele voi S'Q treaca si el, dar
ticeni. Se margineste la E. cu
'1 raci rana in apa si muri incom. Dorna si Brosteni ; la V.,
necat.
Linga acest pisc s'ati gasit multime de oase omenet i inele

cu com. Neagra-SaruluT si Tran-

cu inscripfiunT vechT, pe cind

se sapa la soseaua judefeana

silvania. Are forma unuT poligon neregulat si e compusa din

satele 5arul, Plaiul, 5gr4orul,
Panaci, Dragoeasa i Paltinisul,

Slatina - Turnul - Magurele, care

Cu resedinfa in 5 arul.

trece pe litiga dinsul.

Tot pe acest deal, mal la N.
de grota, in viile dei. Evloghie

Gheorghief, se afla o magura

ca de 5 m. inalfime.
E probabil ca aci a fost o
mare recluta, care a facut parte
din marele cadrilater al cetafi-

lor dintre Olt si Vedea :

Ma-

runta sal-1 Mariufa, la S. de acest

deal, intre Viisoara i Marunfei
Cetatea-lul-Gilma de la Gilmee,
amindoug pe Olt ; precum si cetatea de linga Rosiori si 1VIagazia

de la Crimpoaia, amindoua pe
dreapta riuluT Vedea.

arul, sat, jud. Dimbovifa, plasa

Dealul-Dimbovifa, catunul com.
Valea-Caselor.

arul, sal, pe mosia

in com.

Sarul-DorneT, jud. Suceava. si-a

luat numele de la terenul rosietic numit sar, ce confine mult

arsenic, ca re alta data se exploata,
trimifindu-se in Austria. Mine-

ralul se &este in bucafT.

E situat pe farmurile piraielor
Neagra-Sarulta, Va/ce/el, RusuluT

i Piriul-Mare.

Are o populafie de 300 locuitorT ; o biserica de lemn, cu

hratnul Duminica-Mare, deser-

vid de r preot i 3 cintareff ; o

scoala mixta, infiinfata in 1863.

Are o populafie de 663

fa-

mili', sati 2426 suflete ; 4 bisericT, deservite de 3 preofT si 8

cintarefT ; 2 scoale mixte.
Budgetul comuna e la veniturT de 8490 leT i la cheltuelT,
de 8397,3o lei.
LocuitorT posecl 1830 caT,
738 boT, 1253 vacT, 6180 oT,
461 capre i 381 porcI.
Altitudinea comunel de la nivelul M'ara este de i too m. in
centrul com. si in virful LucaciuluT, de 1777 m.
E u lata de Neagra-SaruluT,
Cu afluenfir 5Ariprul-Mare
Mic, Piriul-Mare, Valcelele, alPichetuluT, Pietrenilor, Rusului
Mindrila; Climnelul, cu afluenfir sal.; Neagra-PaltinisuluT
cu afluenfil Tomnaticul i Dra.goeasa-Mica si Mare, Piriul-VaGloduluT, Glodisorul
Negrisoara, cu afluenfiT Scorusul,
Paltinisul, Catrinari, Bradului,
OpcioareT, SahastrieT, Toplicioara i Dirmoxa.
CeT mal insemnafT munfT
comuneT sunt Sarba cu virfurile Lucaci, Virful-Sarbel, Rusul,
Vinatul, BoambeT, Panaci, Calimanelul, Buzileanul, Mihaileful
Bucinisul.

Intinderea com, e de 12284

hect. Mosia e proprietate razaseasca.

www.dacoromanica.ro

Locuitorif se ocupa cu exploatarea padurilor, cresterea vi

telor si plutaritul.
In comuna sunt 5 izvoare de

apa mineral :
I. Carmen Sylva, renumitul
izvor de apa mineral bicarbonata, confinind arsenic, al d luT
Dr. Polyzu, pe farmul drept al
piriuluT Sarisorul, inteo pozifie
deschisa frumoasa. Izvorul e abundent.

Maladiile in contra caruia se

recomanda sunt: anemia, clorosa,
scrofuloza, impaludismul, eczema,
psoriazisul, lichenul, pelagra, boli

nervoase, tuberculoza in pritnul

period si artritismul.
Burcutul lui Mindrild.
Burcutul luT Castran, de-a
stinga piriuluI Neagra ;
Burcutul luT Stefan Silivestru, confinind i multa pucioasa
.

Burcutul luT Gh. Tara.

Apa mineral de la Dorna e

cunoscuta din vechime, cacT inca

in 1787, Haquet, facind o caltorie prin CarpafT o descrie in tratatul sal:1 (vol. II, p. 213), publicat la Niirnberg si o analizeazO.

D-1 dr. A. Lbel in studiul

sul balneoterapeutic, publicat in
1888 in Bade-Zeitung din Viena, arata c aceasta apa prezinta o mare insemnatate, de
oare ce poate inlocui cunoscutele ape de la Roncegno, Levigo
Bourboule.

asa, com. rur., jud. Gorj, pl.

Ocolul, in partea de N.-E. a co-

munel Danesti, situad pe deal

si vale.
Are o suprafafa. de 2408 hect.,

cu o populafie de 140 familiT,

sail 6 o suflete; 2 bisericT, din

carl r reparad la 1886, deser.

vita de I preot si 2 cintAretT;
o coalX mixta.
LocuitoriT poseda: 45 plugurT,
6o care cu bol ; 560 vite marT

CHIOPENI

508

KINIDRENI

cornute, 16o oT, 14 caT si 19

com. Sarul DorneT, jud. Suceava,

ri Ingt o ri.

1072, banT 32, iar cheltuelile, de

asezat pe tgrmul drept al piriului cu acelasT nume.

Are o populatie de 359 locui-

1061 leT.

torT rgetsT.

Venitul comunel este de leT

Apele ce udg comuna sunt :

Sasa i Sestioara.
Comunicatia in comung se face

ce vine
de la S.-V., de la Danese.

prin soseaua comunal

in

com. Neagra-SaruluT, jud. Suceava, asezat pe colinele i dealurile ce tgrmuresc pirlul cu ace-

cu o populatie de 93

familiT,

sal 430 suflete.

Vite: 260 bol si vacT, 33 caT,
180 oT si 16 porcT.

sandreti, fost sat, jud. Tecuciil,

com Huruesti. LocuitoriT de aicT
s'ail strgmutat in com. Nedelcul.

In locul unde a fost satul n'a

rgmas de cit biserica i casele
proprietaruluT.

Biserica, cu hramul eIngltarea

Sf. CrucT,, este fcut de lemn,
in anul 1717, de un boier, Bals.
A fost reparatg de locuitorT in
1796 si 1842.

Are o populatie de 181

lo-

ArbeI (MuntiI-), cei mal

munir din com. Neagra-SaruluT
si Sarul-Dornel, ale cgror cele maT
insemnate virfurT sunt: Lucaciul,
In-Virful-SgrbeT, Harla, PrelucaVingtoruluT i Piciorul-luT-Panac.
Culrnea lor formeazg hotar

intre Rominia si Bucovina. Piscurile sunt plesuve, iar coastele

poalele, acoperite cu pgdurl de
brad.
i

in

Este legat cu orasul Roman

In acest sat s'a dat lupta in-

Ariorul-Mare,

UnguriY, la 1486, Martie 6. (e Letop.), I, pag. 169, ed. 1872).

doveT,

jud. Suceava. Izvoreste din Fundul-Sgrbel, din doug piriiase Apa-Rece

si Izvorul- M'are ; dupg to kil. de
curs, in care a invirtit doug moriste, se aruncli in Sarul. Are
de tributar pe Sgrisorul-Mic.

Ariorul-Mic, pirtii, jud.

Su-

ceava ; e format din 4 piriiase,

numite Sarisoare, ce ies de sub
muntiT Sgrba si Straja ; dupg
un curs de aproape 7 kil., in
care a invirtit o moarg, se vars
In Sgrisorul-Mare.

i Croiot, in rezbelul cu

cheuletul, fost sat, ce era situat pe Valea-SiretuluT si pe

malul cting al riuluT, la V. de
actualul sat Cuza-Vodg, jud.
Roman, desfiintat din cauzg cg
locuitoriT luT erati supusT inun- "
mudatiunilor SiretuluT. ET

tat in satul Cuza-Vodg, fondat

cu aceast ocaziune.
De vechimea acestuT sat aminteste un document de la BogdanVodg, fiul luI Alex. LApusneanu,

de la 28 Ianuarie 1569. Acest

trreni, sat, jud. Botosani, pl.
Jiji.a, situat pe coastg de deal,

sat, impreung Cu mosia inconju-

In dreapta JijieT si in partea de

EpiscopieT de Roman, apol statuluT, si me In urmg s'a impartit locuitorilor

Are o suprafatg de 468 hect.

si

o populatie de 64

rgtoare, apartinea pe la

1756

fatnilit,

sail 239 suflete ; o bisericg, deservitg de I preot 2 cin-

chiopeni, com. rur., in partea

tgretI.
Vite : 193 boT i vacl, 20 cal,

Mal. Se mg'rgineste la N. cu

18o oT, 12 pord.

com. Hui; la S., cu com. Ivgnesti si Berzeni; la E., cu sa-

trreni, sat, in partea de N.-V.

de N. a

plser Mijlocul, jud.

pgdurea statuluT de pe teritoriul

a com. Cgrniceni, pl. Turia, jud.

tele Leesti si Dgnilesti, din com.

Rusca, i la V., ea com. Urlati.

asezat intr'o infundaturg

Este fortnatg din satul Schio-

Are o intindere de 86o hect.,

peni, asezat pe valea piriuluT cu

cu o populatie de 54 familiT, sal

acelasT nume.
Suprafata teritoriuluT comund

201 sullete; o bisericg, fgcutg

in 1818, deservitg de i preot
si j cintgret.

Vite : 198 vite marY cornute,

firiorul, sat, pe mosia

bisericT de zid, din

care una catolicg; o scoalg mixta.

tre Stefan-cl-Mare, Domnul Mol-

S.-V. a comuneT Buimceni.

avind 1651 m. de altitudine.

Are o populatie de 744 locuitorT ; 2

cuitori rgzsT.

ArbeI (In Virful-), unul dintre

piscurde mullidor SgrbeT, in j ud.
Suceava, com. Sarul - DorneT,

Roman, la 261/2 kil, de el si la

prin osea.

lasT nume.

a dealulul Holmul, ramificare a

dealulul Tencusa, in partea de
S. a comuneT Storesti, pl. Cosula, jud. Botosani.
Are o suprafatg de 42 hect.,

Siretul-d.-s., spre N.-E. de orasul

71/2 kil. de resedinta plgseT, pe

malul sting al riuluT Siretul.

Ariorul, sat, pe mosia

findreni, sat, pe coasta de V.

chela, sat i resedinta com. cu

acelasT nume, jud. Roman, pl.

25 cal, 54 01 j 49 rimittorT.

www.dacoromanica.ro

e cam de iioi hect., din care

70 hect, vie si 8 hect. pgdure,
cu o populatie de 442 familif,
sail 1745 suflete.

CHIOPENI

ENDRENI

509

Satul Schiopeni se imparte in

mahalaua de sus, locuitg de ve-

chil rdzesT, si in mahalaua de

jos, in care se zice a locuitoriT
sunt venitT maT in urmg, de prin
alte localitdtT.
Are o scoalg, infiintatg in
1864; doug bisericl, din care

una fundatd la 1807, deservite

de 2 preotT si 4 dascalT.
Vite : 843 vite marl cornute,
1179 oT, 61 capre, 127 caT si
444 porcT.

Prin com. trece 04111 Schiopeni.

Budgetul comuneT e la veniturT de 4706 de leT, banT 44, si

la cheltuelT, de 4794 leT, bani 55.

chiopeni, sat, jud. R.-Sdrat, pl.

Rimnicul.d.-s., cdt, com. Mdrggritesti, asezat la S., pe riul

Hirboca. Are o suprafat'd de

loo5 hect., cu o populatie de
306 suflete si o bisericd.

chiuleti, sat, fdcind parte din

rur. Valea-Mare, plaiul Dimbo-

cotn. rur. Homoriciurile, pl Teleajenul, jud Prahova. Are o biseria, fondatd la 1842 de lo-

vita, jud. Muscel, situat pe dealul

proprietatea
statuluT. Ocupg toatg partea de
N -V. a com. Latinul, jud. Brdila.
mo,cie,

elarilor (Dealul-), deal, jud.

coala, sat, fcind parte din com.
rur. Stefgnesti, pl. Oltul-d.-j , jud.

Vilcea. Are o populatie de 424

locuitorT ; o scoald ,i o bisericd
de lemn, fAcutd de locuitorT.

com. Baba-Ana, cdt. Schiopoaia.

Are catn go hect., proprietate

a scoaleT Crdciunescu.

Gginatul.Mic, Dobriasul-Mare si
Dobriasul-Mic, Stritntul, ClIbu-

elarul, cdtun, jud. Vlasca, pen.

dinte de com. Glavaciocul, pro.

scoala.

Are o populatie de 263 lo.

cuitorT si o biserica, fondatg la
1830.

egarcea, cdtun, de E. al com.

Romanati, situat lingd Olt si pe

tdrmul drept al riuluT Drgnovdtul. Are o populatie de 56o

cetul, Coasta.MAngstirel.Ndmdesti, Chicioara, Dealul Cuculul

si Dealul.Mdtgulta.

prietatea statuluT, fostg a Mdndstire] Glavaciocul; se arendeazd

impreund cu vatra mIngstirel

Glavaciocul, din care face parte.
In 1864 s'a improprietgrit 126
locuitorT, care ati luat o suprafatg de 378 hect.
In 1882 s'a dat la 6 insurgteT
o suprafatd de 35 hect.
Are o biserica, deservitg de 1
preot si 2 dascgh.

eineasca, cdt. al com. Sageata,

elreasa, cdtun, in jud. Teleor-

jud. Buzdti, Cu 60 locuitorT si

12 case.

man, pl. TeleormanuluT. Formeazd cu cdtunele Birla si Podisorul,

einoaica (einoaia), sat,

t'A.

cind parte din com. rur. CglIretiSeinoaia, pl. Negoesti, jud. Ilfov,
situat la S. de Calgreti, pe malul
drept al vgieT Mostistea.

chiopota, sat, fdcind parte din

S'a infiintat la anul 1853 de

com. rur. Prahovita-d.-s., pl. Pra-

SArdarul Seinoiii, numit si Ata-

hoya, jud. Prahova.

nase.

Se intinde pe o suprafatd de

chiopuluI (Valea-), sat, in jud.

Riul Tirgulul, impreund cu muntiT

Grgdtsteanul, Gginatul-Mare si

Aci e resedinta primgrieT si

chiopoaia, (Ingusta, Brosteanca), mo,fie, in jud. Buzdti,

Muscel, plaiul Dimbovita. Constitue, de la Pgpusa, sirul despdrtitor intre apa ArgeseluluT si

coala,sub-divizie a com. rur. Ml

dulari, pl. Horezul, jud. Vilcea,
situatg in partea de E. a comuneI
si udat de riul Cernisoara si de
afluentil sgT Piriul.luT-Pang, UrsuluT, Racovita si Stgiculesti.

locuitorT.

chiopoaia, cdtun, al com. BabaAna, jud. Buzdti, cu 180 locuitorl si 41 case.

locuitorT.

cuitorT.

DrAnovdtul, pl. Oltetul-d.-s., jud.

chiopeni,

Mata. Are o populatie de 333

cotn. Birla. E situat in partea de

N -V. a cgtunuluT de resedintd
Birla, pe partea stingd .a riuluT
Cotmeana.

Are o populatie de 182 Suflete; o moard cu aburT. Pe aci

trece sos.aua vecinald Birla Ciocesti-Mindra, care pune in legaturd cdtunul cu Birla si cu com.
Ciocesti.

65o hect., cu o populatie de 223

elriile-Loptreasca, sat, in

R -Srat, pl. Rimnicul-d.-s., cut.

com. Pardosi, asezat la S. de
cgt, de resedintd, la poalele

locuitorT.

dealuluT Valea-Schiopulur. Are o

suprafatd de 6 hect., cu o populatie de un suflete, si o biserica.

Numgrul vitelor marT e de

288 si al celor miel, de 212.

endreni sal.'" Srdarul, sat, in

elari, sat, fddind parte din com.

jud. Covurluit, com. Filesti, pl.

Siretul, aproape de riul Siretul.

Are 1 helesteti. Comerciul se

face de 2 circiumarT.

www.dacoromanica.ro

jud. R.-Sgrat, plaiul Rimnicul,

com. Bisoca. (VezT Lopdtgreasca).

EtTDRENI

ERBXNEASCA

510

Are o populatie de 390 suflete ; o bisericg. impreung cu

endresti-Statului, sat, in jud.

Tutova, pl. Pereschivul, com.

tgretT i i pligmAr.

cgtunele Movileni i Bgrboi, for-

Sendre,ti, spre S. de endreti-

meazg parohia Sgrdarul, cu catedrala SI. VoevozT, Cu i preot

paroh
3 cintgretI (V. FileSi,

Rgzgg.

Piraiele ce trec pe moie sint :

Buhaiul i Ghilinta. Piatrg calcaricg se aflg multg.

comung).

endriceni, com. rur., in jud.

Dorohoitl, pl. Copla, format din

satele: Bosia, Buhaiul, Cobila,

endreni, sal, in jud. Iai, com.

Sendriceni-d.-j., Sendriceni-d.-s.

Sculeni, pl. Brani,tea, pe malul

riuluT Prutul, in sus de tirguprul
Sculeni, la 5 kil.

Strahova, cu re,edinta primgrieT in satul Sendriceni-d.-s.

Are o populatie de 27 familiT,

satl 130 suflete.
Vite : 172 vite marT cornute,
233 oT, 23 caT i 43 rimgtorT.

miliT, sati 2580 suflete; 5 bisedeservite de 3 preoff, 5

cintgre0 i 5 pglgmarl; I coal'

endreni, sat. (VezT Bicul, sat,

com. Ipatele, pl. Funduri, jud.
Vasluiti).

endreni, sati S'ardarul,

Are o populatie de 644

fa-

mixta ; 2 iazurl i 28 pog. vie.

Vite: 1337 vite marT cornute,
1123 oT, 18 capre, 139 caT, 343
porcT.

Budgetul comunel e de le14620

la veniturT i de 4253 leY, 20 banT,
la cheltuelT.

In jud. Covurluiti, com. Fileti,

chez, deservitg de i preot, 2 chi-

DrumurT sunt : calea ju deteang

Dorohoiti-Mihaileni, i acea de

la Lozna la Dorohoiti.
Mcnia se hotgrg te cu : Buhaiul, Dambrgvita, Lozna ;;i Sendriceni-d.-j.
De insemnat aicT este MovilaMare.
Familia Canangii, originarg de
aci, este dintre vechile familif ale
MoldoveT.

La 1750, Iulie 29, Spgtarul

Const. Canangti Cu Const. Stamati, fgcu hotgrnicia moiilor
SerafineSi

Miteti, proprie-

mp de ale MgngstireT Moldavita, dupg insgrcinarea ce Ii s'ati

dat de C. Racovitg-Vodg.
La 1772, Paharnicu/ Gh. Ca-

in intindere de 457 hect., proprietatea comuna Galati, obtinutg in 1889, prin hgrgzirea il-

endriceni-de-Jos, sat, pe moia

acela0 nume, jud. Dorohoitl, pl. Copla, com. Sen-

posatuluT filantrop Alecu RadovicT Casapul.

driceni.
Are o bisericg vechTe, de zid,

comisarT de credintg, pentru o

Cu hramul SI. Mihail i Gavril,

refgcutg, in 1855, de Postelnicul
Ghergel, fost proprietar.

tre M-rea Moldavita cu rgzeiT vecinT, pentru despresurarea moOeT

endreti-RzsI, com. rur.

sat, in jud. Tutova, pl Pereschivul, in Enarginea de V. a judetullir, pe plriul Pereschivul i
aproape de sorgintea sa.

Are o populatie de 526 locuitorT ; o coalg mixtg i 2 bisericT.

Satul formeazg comung (com.

5endreti)cu cgtunele: SendregiStatulul, Bgrtglupl, Merina,i, Vgraticul, Bgclqti i Valea-Casef.
Teritoriul com, este foarte de-

Pirae principale sunt : Buhaiul,

Ghilinta, Strahova i Bosia. Se
aflg multa piatrg calcaricg
de zidgrie.
DrumurT sunt: catea judeteang
Dorohoiti-Mihaileni i acea de la

furg numitT de Inaltul-Divan, ca

cercetare localg, in procesul din-

Vama. (eFond Relig. Pumnu,

1865, pag. 38 i 63).

erbanul, eser mare, jud. Brgila, ocupind N. com. Tichile,ti

i S. com Gropeni.

Lozna spre Dorohoiti.

Moia se hotargSe cu : Dum-

erbficani, /oc, spre E., pe cul-

bEgvita, Sendriceni-d.-s., Lozna,

Falciti, com. Bgeti, pl. Mijlo-

Bosia
hoiti.

endriceni-de-Sus sa Ghilia,

cul. Se zice cg aicT a fost in

vechime sat, i cg a trgit in el
un bltrin, numit Stefan Banul,
proprietar. Satul se intindea

sat, pe moia cu acela0 nume,

jud. Dorohoitl, pl. Copla, com.

Cgtelul sarz GneriuluT. In cu-

5endriceni.

prinsul teritoriuluT acesteT loca-

i toloaca tirguluT Doro-

luros, cgc dealurile din pl. Pereschivui, i chiar ale intreguiuT

jud., aci ating culmea ingltimelor
lor. Aceste dealurT sunt in mare
parte pietroase i acoperite Cu
vie pe o suprafatg de 29,50 hect
Locuitoril se ocupa cu facerea
mangalulur, rotgria i butngria.
Comerciul se face de 5 persoane.

nangti cu Ionitg Cantacuzino,

Are o populatie de 285 familiT sal 1140 suflete ; o bisericg de zid, cu hramul Adormirea-Maicil-DomnuluT, fgcutg in
T860, de fostul proprietar C. Cer-

www.dacoromanica.ro

mea dealuluT Drumul-BrgileT, jud.

pe dealul .de algturea, numit

maT sunt .incl urmItoarele localitgtT: Tupita, Ciohrin,

Hargani, Chiricea i Ploe5ti.

erbneasca, sat, CU 610 IOCUi-

ERBANETI

ERBXNEr'I

511

torT, jud. Argep, pl. OltuluT,

rile CAlmAtuiuluT

cind parte din com. rur. Stoi*erbneti, plasef , jud. Olt. Se

mrginepte la N., cu pl. Mijlocul, printr'o linie tras O din
dealul 5erbOnepti, la S. de com.
: SiulFlorul ; la V., cu
d.-s. i Siul-d.-j., printr'o linie

spre V de

sunt foarte
productive, avind pAmint negru.
In comunele VAleni, Seaca

Bisdidelul

MihOepti, locuitoriT cultivO viea.

5erbAneti, Miculepti

Plasa SerbOnepti coprinde 9

comune rurale (cu repedinta in

nepti, Cu o populatie de 2000

com. 5erbAnwi-d.-j.): Crimpoaia,

MihOepti-de-sus, MihAepti-de-jos,
Seaca, 5erbOnepti-d.-s.,

Timpeni, Titule,ti

riul

Ialomita.
Se compune din treT cOtune :
i

Dico-

locuitorT.

Are douO bisericT pi o scoall

mixtO.
SerbNnepti,

pOnA in Martie

1886 forma o singur5 comung

cu cNtunele de maT sus pi era

dreaptd, dusA din dealul erl3Anepti pAnI in riul CllmAtuiul;

la S., Cu jud. Teleorman, i la
E., tot cu jud. Teleorman, de
care se desparte prin riul Vedea.
E strObAtutO de riul Vedea,

Are 9 pcoale mixte.

E strAbOtutO de poseaua ju-

repedinta plaiuluT Ialomita

apoT a plaiurilor unite; de atuncT

deteanO Slatina-Ropiori-de-Vede,
ce unepte comunele : 5erbAne,ti,
Crimpoaia, Titule,ti pi VAleni.

s'a unit cu com. Podurile

lormeaz1 o singurl comunA :

care intrA in plasO mal jos de

com. Florul; udI partea de E.

In interiorul lor sunt posele care

le leagO Cu comunele vecine.

durile).

a plOpeT,

eurgind de la N. la

S., despOrtind plasa de jud. Te-

erbneti, com. rur., jud. Argep,

leorman ; curge la E. de com.

Crimpoaia, Titulepti pi VOleni ;

pl. Lovi,tea, la 21 H. de com.

primepte la cAt. Ungurei, piriul

tureT, pi

iar de la

rur. Suici, repedinta sub-prefec-

la 69 kil. de Pitepti.

Po-

Se compune din satele: PAtepti

pepti trece in jud. Teleorman.

Dorofeiul izvorepte din pl.
Mijlocul, curge de la N. la S.,
trece prin mijlocul comunelor

(105 locuitorT) pi 5erbAne0 (440

Timpeni, 5erbOnepti-d.-j., pe la

135

E. de clt. Buta, prin mijlocul

com. Crimpoaia, acind o mul-

capre.

Dorofeiul,

cNt.

time de zigzagurT, iar pe la

VAleni, curge in linie dreaptO
spre S.
CN1mAtuiul ja naptere din te-

ritoriul mopieT Greci, trece pe

la V. de Momiceni, sine mij-

locuitorl). Are 2

bisericT

io

pcoall mixt.

Vite : 451 vite marT cornute,

rimAtorT, 1285 oT IT 125

erbaneti, sat i com, rur., jud.

Arge,, pl. GN1epti, pe apa
Drimbovnicul, la 17 kil, de corn.
rur. Costepti, repedinta sub-prefectureT, pi la 38 kil. de Pitepti.

SerbAnepti -Podurile. (VezT Po-

In com.

erbOne,ti-Podurile
se aflA repedinta sub-prefectureT
plaiurilor Dimbovita - Ialomita,

judecgoria de ocol, medicul de

arondisment, o statie telegrafopoptalO i bNile Pucioasa; otelurT,
birturT, brutOriI, pravAliT, etc.

(VezT Pucioasa, Podurile, etc.).

Se mArginepte la N. cu com.
Bela ; la S., Cu Podurile ; la E.,
cu Virfurile, pi la V. cu Motleni, despArtindu-se de Vil-fila

prin Muchea-Cretulur, de MotOeni prin Ialomita, pi de Bela

prin piriul Bisdidelul.
La .5erbOnepti ail fost lupte
intre Turd i RomlnI, pe timpul luT Milai Viteazul.

Are o populatie de 681 lo-

erbneti, com. rur., jud. Vilcea, pl. 111ijlocul, compusI din

munele: Seaca,

cuitorT ; 2 bisericT, una cu hramul Inaltarea Domnulul, i ceal'alt1 cu hramul Adormirea, de-

MihAepti-d.-j.

servite de 3 preop, 2 cintg.rel

Terenul plOpeT este putin accidentat i mal ridicat in par.

tea de E., pe tOrmul VedeT.
Unele dealurl merg inclinindu-se

ii paracliser ; o pcoalA mixt.

locul cimpieT BoianuluT

continuO drumul pe linga co-

Vite : 32 cal, 706 boT pi vacT,

16i rimatorT, 186o di pi 30
capre.

spre S., iar altele de la E. spre

V., pi vAile lor dal in ale
DorofeiuluT, Vedel pi CAlmAtuiulul.

De la VOltni spre N. pAmintul plOpeT e roditor, iar de la

Valeni spre S., valea i dealu-

erbneti, com. rur., jud. Dim-

2 cAtune : Bugiulepti i Cimpeni.

E situatO pe apa 5 asa, la 70

kil. de capitala judetuluT pi la
40 kil. de a plOpeT.
Se mArginepte cu comunele :
CrApAturile, Giulepti, Tetoiul

ntreni.
Are o populatie de 749 locuitorT ;

bisericT (in fie-care

bovita, plaiul Ialomita-Dimbo-

catun cite una); o pcoalI mixt,

visa, situat pe deal pi pe vAT.

infiintatA la 1853.
LocuitoriI sunt mopnenT. ET
posedI : 12 ca, 300 bol*, 150

Dealurile sunt : CopAcipul,

mina pi Cretul.

Este udatI spre E. de piriul

www.dacoromanica.ro

vacT

i i8o oT.

ERBXNEM

ERBA.NEM.

512

Veniturile i cheltuelile comu-

baile Govora, este un izvor cu

erbneti, sat, in jud. Ilfov, pl.

neT se urcg la 850 leT anual.

E brazdata de dealurile: Mare,

Dimbovita, facind parte din com.

rur. Robepti-Bglgceanca.

Omircea, Piscul-luT-Dan, Mijlo-

apg sgratg.
Veniturile i cheltuelile cotn.
se urca la 1163 leT.

ciul, etc. i udatg de valle: Pi-

Sta in leggturg cu Surpatele

riuluT, Dan, Curmatura, Brezoiul,

(la E.) pi Paupepti-OtAgul (la N.V.), prin poseaua OtgsguluT.

E brgzdatg de dealurile : Feter,
Coasta-Lungg, Magura i Corne,iul i udatg de valle: GorunipuluY, Pureca, Girbaciul pi Va-

Mijlocia, LazgruluT, care toate

se varsg in riul Sasa.
O posea inlesne,te comunicatia intre com. Crapaturile
Tetoiul i o alta futre com. Ganelti i Giulepti.

erbneti, com. rur., jud. Vilcea, pl. Ocolul, compusg din 5

entine : Cernelele, Buzduganul,
$erbane,ti, Bugiulepti i Lunca.
MaT inainte de 1866 se numea
Cernelele.

E situata pe valea riuluI Otgsgul, la 23 kil, de capitala judetuluT i la 22 kil. de a pla,e7.

Se margine,te la E. cu com.
Surpatele ; la V., cu com. Pue,ti Otgsaul; la N., cu com. Govora,
neni.

pi

la

S., cu com. Genu

Are o populatie de 958 lo2 bisericT, una in Cernelele, reziditg la 1887 pe rui-

cuitorT ;

lea-BisericeT.

erbneti, sat, cu 440 locuitorT,

jud. Arge,, pl. Loviptea, fcind

parte din com. rur. cu acelag

nume. Are o bisericg, cu hra-

sulfuro-feruginoasg. In ct. Cer

nelele, in siliptea casei unuT locultor, se aflg un izvor cu apA
sulfuroasg, in combinatiune cu
apg saliferg. Linga hotarul PgupeptiOtgsgul, i in apropiere de

erbneti, sat, Cu 51 locuitorT,

jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com.

com. Liepti, pl. Birladul, jud.

Bistrita-d.-j., com. Letea, situat

la N -E. de orapul Baca, dincolo

Tecuciti. E apezat pe ambele la-

de Bistrita, aproape de BotulDealuluT, la 2 kil, de satul Letea. Are o populatie de 78 su-

Galati, pe platoul ce se ridica

la E. de riul Birladul i spre S.
de Tecuciii, la 28 kil

flete.
Vite : 14 caT, 120 vite marT
cornute i 35 poref.

cu o populatie de 1408 suflete ;

turY ale poseleT nationale Tecuciti-

Are o suprafata. de 5719 hect.,

2 bisericT de zid, una cu hra-

miliT, saii 1264 suflete; o bise-

mul Adormirea MaiciT Domnu

10, in malul BirladuluT, In satul
vechitt, ziditg la 1834 de locuitorT, cu ajutorul fostuluT proprietar al mtnieT Costache Ghica
a unuT alt boer, Moruzzi ;
cea-l'altg, cu hramul sf. Nicolae,
ziditg la 1848 de Costache Ghica,

cu hramul Sf. Mihail

Gavril, deservitg de i preot

cu sopa sa Ecaterina, reparatg

de doug oil in 1878 pi 1889;

palgmar, mica i vechTe, fAcutg

la 1778, de loan Stircea, proprietarul mopieT de atuncT.

o pcoalg mixtg, infiintata la 1872.

lapT nume, alipite la trupul mopieT Zvoratea, com. ZvorAptea,

pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.

pord.
66 locuitorT s'ari improprietgrit la 1864 pe mo,ia Cernedat
lele, a statuluT, i li
169 hect ; iar 13 s'al imptoprietarit pe mo,ia d-luT Scarlat Pgltineanu, Cu 43 hect.
In cat. Lunca, pe moje particulara, se aflg un izvor cu apg

sarab, mangstireT Cimpulung.

erbneti, sal, jud. Bacati, pl.

la 186o; o pcoalg mixta, infiin-

Vite: 79 cal, 215 bol, 280

vacT, 50 capre, 35 oT
375

erbneti, sat, fricind parte din

com. rur. Poenari,
pl. Arge,elul. Acest sat a fost
dgruit pe timpul lui Mateiti Ba-

erbneti, sat, flcind parte din

erbneti
erbneti-Slobozia, sate, pe mopia cu ace-

OtgsguluT.

pi al celor miel, de 29.

mul TotT-SfintiT, deservitg de

preot, i cintgret i i paracliser.

nele uner alte bisericT, i cea

l'alta in cgt. Serbgnqti, reziditg

tata la 1830; 2 morT pe apa

Are o suprafatg de 250 hect.,

cu o populatie de 75 locuitorT ;
o pcoalg mixta.
NumArul vitelor marT e de 79

Are o populatie de 316 farica,

In partea de S. a satuluT se
aflg forturile Ngmoloasa-Focpani,

Aci s'a retras Grigore MateT

iar in partea de V., in fata sa-

Ghica Vodl in a 2-a domnie.

tuluT Cglieni (jud. Putna), se varsit

iruptiunea razboiuluT
dintre Rug i TurcT, generalul
Miinich, ocupind Moldova, Ghi-

riul Birladul in Siret.

Satul era aezat pgng la r88 r,
In unghiul ce-1 formeazg riul
Birladul Cu Siretul i partea cea

Dupg

ca-Vodg fugi din Iai i se retrase aicT la mopia sa ; dar

aicT fiind urmarit de Rug, fugi
din

tara. (Let., Tom 2,

451, ed. vechTe).

www.dacoromanica.ro

p.

maT mare a satuluT era in stinga

riului Birladul; din cauza deseIon inundatiunr pi mar cu seamg a

mareT inundatil din 1881, care a

ERBXNETI

cauzat marT striciciuni, a fost

nevoit satul sl se mute pe
deal, 'filtre Birlad i calea lerat

erbnesti,

sat, flcind parte din

com. Corbita, pl. Zeletinul, jud.
Tecuciti. E apezat pe coasta dealuluT Cu acelafl nume, la i kil.

ERBXNW1-DE-J0S

513

drumul eteriptilor, condupT de

N. Ipsilante i Caravia.

1838 de Comisul Costache Cretulescu; i cea-l'altl cu hramul

Implrati i SI. loan, claditl

erbneti- de-Jos, com. rur.,

la 1880 de olaptea locuitorilor

pi cu ajutorul lloamnel Zinca

jud. Olt, pl. $erbAnepti, situatl pe

valea DorofeuluT i dealurile vecine : Boboepti si IvAnepti, la 28

de repedinta com., spre N.

Are o populatie de 312 suflete; o biseric5, ziditl. in 1821,

kil, de capitala jud., la 20 kil.

de gara Potcoava pi cam la jumltate distant5. intre Slatina
Ropiori. Se compune din 6
eltune : Mlgura, Linia, Stircul,

cu cheltuiala doamneT Elena Plitos pi cu ajutorul locuitorilor

Boboepti i Murge,ti.
E repedinta pra'peT.

o pcoall, infiintatg la 1866.

Se nagrginepte la N. cu Ser-

Teritoriul satuluT este de 1050

hect. Locuitoril, foptT clAca,T
improprietAriti la 1864, stpinesc
914 hect. i 5o ariT ; printre ei
sunt i r5zepT, care posed 72
hect.; familia Plitos posedA 764
hect.

bAnepti-d.-s. ; la E., cu riul Ve dea ;

la S., cu clt. Buta

la V., Cu'

en. Momiceni (comuna $erblnepti d.-s).

LocuitoriT o maT nutnesc

Domnepti-$erbnepti.

Mult4 vreme a format o sin

cl.-s.,

gurI com. cu $erbAnepti-d.-s.

cAt. Buta i Moiniceni, sub numele de 5erbneti, pin la 1875,
de ciad s'ati format doul comune.

populatie de 354 locuitorT ; o

Se crede cl $erbnepti e cel

mal vechiii sat de pe intinsul
plato5 dintre Oltul i Vedea.

erbneti,

sat, fcind parte din

com. rur. Bropteni, pl. Cerna-

jud. Vilcea. E a,ezat in

centrul com. pi e udat de riul
Cerna i valea Negrita. Are o
biseric5, ziditA la 1857. Ad i e
repedinta com. pi pcoala eT.

erbnesti,
com. rur.

fcind parte din

eriprie,ti, pl. Mijlosat,

Are o

biseriel

sunt 248, din care 34 numaT

cu locuri de cas6 pi 214 i cu
locurT de arAturA, avind 800 hect.
ET posed : 163 caT, 25 arml.sarT, 129 Tepe, 548 boT, 289
vacT, 39 bivolT, 25 naNgari, 20

capre, 5250 oT pi 323 porci.

Teritoriul com. se intinde pe

o suprafatI de aproape 4000

hect., iar vatra satulur ocupl
300 hect.
Comerciul se face in com.
de 7 circiumarT i i blcan.

Budgetul com. e la venituri

la cheltuelT de 18651 lei.
Ad i se face bilciu de 3 orT
pe an : La Floril, la sf. Ilie
la s. Dumitru.
ii

Se leagl prin poseaua jude-

cu clt. Buta. O altl retea de

un sat

posea vecinall o pune in comunicatie la N. cu com. Florul pi

Titnpeni pi la S.-V. cu
Toate aceste posele strI-

haiti VodA,

aci

era

culare, carT serveati oamenilor

de azil, in timpul invazitlor. Mo-

d.-j., com. $teflnepti, zidit de

Matei5 Morunglavu, cam pe la
anul 1740. Este aproape ruinat.
Se intretine de Eforia Spita-

improprietlritT dupl legea rurall

cu $erblneti-d. s.,

latie de 135 locuitorT ; o bise-

erbneti, fost schit de clluluglrI, jud. Vilcea, pl. Oltul-

Manu pi are 3050 hect. LocuitoriT

Cretulescu. Pe timpul le Mi-

cul, jud. Vilcea. Are o popu-

vechT bisericI, flcutA cu cheltuiala lui Tudo. r Grecu, din com.

PAupepti-Othlul.

mixtl.
Mopia e proprietatea familiel

vechie, azi
la
1774 de
ruinatA, infiintat5.
eNtre N'Aria sa Doamna Salta

mare, inconjurat cu pldurl se-

da, cu hramul S-tiT TreT-IerarhT,

reziditA la 1860 pe ruinele uneT

C. Cretulescu, apezatI pe o culine

din Dealul-Baboeptilor ; o pcoalI

pia a fost proprietatea lut Voderban, de unde com. s'a

numit erbane,ti-Dornne,ti.
In mijlocul com, este o nagurg inalt, despre care se spune

cA forma un

fel

de instill in

mijlocul unuT eleteu, format de

apa DorofeiuluT, ale clruT urme
se cunosc 011 azi pi se numesc
Helepteul-Domnesc.

Are o populatiune de 1500

din care

lelor Civile din Bucurepti.

locuitorT ; 2 bisericT,

La 1821, in urma lupteT de

la nvideni, TurciT se retraserl
in acest schit, cu scop d'a tgia

una ruinat5, cu hramul sf. loan

BotezAtorul, clAdita la 1747 de
Salta Cretulescu pi reparatl la

teanl. Slatina-Ropiori, la N. V.
pi

la S.-E.

bat interiorul comuneT.

In centrul com, se afll MAgura-Frumoas, pe lingl care

curge piriul Dorofeiul i in care
dati vlIcelele: Tomoaica, PogoCojocarul, Tiganilor, ButaMiel, Buta-Mare, pe dreapta ;
Valea-Rogojini, Stircul, DosulViilor, pe stinga.
De o parte pi de alta a
DorofeuluT se intind dealurile :
Tomoaica, Pojorita, Cojocarul,
TigAnia

Buta, la V.; Vedea,

la N.-E. ; Stircul, Brinescul, Boghiul i Dealul-Viilor, la E.

65

66646. Marele Dictionar Geografie, Va. V.

www.dacoromanica.ro

La N.-V. se intinde un platal

putin ondulat, pe care se afla

ERBEV'1.

514

ERBDIEFII-DE-SUS

E. de cgt. Buta se afla mggura

Rentea, despre care se zice ca

4 dealurf : Albota, Cringul-SatuluT, Cringuletele si Bungetul.

ar fi facuta de Tatart

Dincolo de dealurf, la V. si la

Serbgnesti.d.-j., prin soseaua judete ang Slatina-Ro.siori.

E., pina in Vedea, se intind

Comuna se leagg la S.-E. cu

Serbgnestilor aj
mal fost, in vechime, 3 sate:
Momiceni, Corbul si SilisteaBenga.

o cale vecinal.
Distantele : la Badil, capitala
districtuluT, Ir kil. ; la com. Schi-

cimpiT acoperite cu tarinele locuitori/or.

Imprejurul

E legatg cu comuna Beresti

printr'o cale comunala soseluitg,
care taie unja nationala BacgilRoman, si cu com. Schineni, prin

facind

neni, 6 kil. ; la com. Beresti, 8

parte din com. rur. cu acelasT

nume, jud. Olt, situat pe linga
riul Dorofeiul, pe Dealul-Bise-

kil.; la com. Galbeni (statie de

erbAneti-de-Sus, sat,

rice. Are o populatie de 450

drum de fer, jud. Roman) 4 kil. ;

la com. Girleni, resedinta plgsel,
13 kil.

locuitorT, din carT 47 s'ad impro-

erbneti-de-Sus, com. rur.,

prietgrit dupg legea rurala cu

jud. Olt, pl. Serbgnesti, situata

pe Valea.DorofeiuluT si a Butel,

168 hect ; o bisericg, deservita

de 1 preot.

la 29 kil, de capitala judetuluT

si la 2 kil, de resedinta plgsef.

120 bol, 75 vacT, 95

cal, 1950 of si 201 pora

traMuntele. E formatg din cgt. :

Serbesti, Ghigoesti, Hirtopul,
Brosteni si Trudesti, cu o supra-

erbeti, com. rur., jud. Bacail,

fata de 3511 hect. si o populatie de 2188 suflete.

Se compune din 3 cgtune : Buta,

$erbgnesti-d.-j. si Momiceni, cu
resedinta com. in catunul Buta.

Mal inainte a fost unita cu

Vite :

pl. Bistrita-d.-s., asezatg pe malul

drept al riuluT Siretul si in %ralea

5 erbAneti-d.-j., cu care forma o

girleT Turbata, care o strabate

singurg comuna sub numele de

Serbgnesti - Domnestf, pana la

de la N. la S. paralel cu. Siretul,

1875. Comuna e vechie ; se crede

a fi una din cele mal vechT ale

judetuluT si ca mosia ar fi fost
proprietate a luI ,5 erban Basa rab,

de unde s'a si numit Serbgnesti.

Are o populatiune de 870 locuitorf ; 2 bisericf (in cat. Buta
si Serbgnesti), deservite de 1
preot si 2 cintArey.
LocuitorT improprietgritTdupg
legea rurala din 1864 sunt : 42,

in care se varsa.
Se compune din 2 cgtune :
Serbest/, resedinta, si Bradul, la
2300 m. Bradul se ggseste mal
aproape de sectia Pgdureni (com.
Beresti).
Serbesti si 5 erbWi-luT-Istrati,

la 1803, cind s'a intocmit Condica Liuzilor, se ggseste fIcind

erbeti, com. rur., jud Neamtu,

situata in partea de E. a pl. Pia-

Dintre locuitorif improprietain 1864, sunt astazT 1 16

ritT

care trgesc si-sT stapinesc singurT locurile date, 69 care stgpinesc ca urmasT, si 79 care,
de si ihsuratT si cultivatorT de

pmint, n'ail niel un fel de proprietate.

Imasul are o intindere de 15

hect. si nutreste 2928 capete de
vite.
Are:3 bisericY; 2 scolf ; o moara

de apg, una cu aburT, si o bra-

parte din jud. Neamtu, ocolul

baile.

Siretul.

Budgetul com, e la veniturf

de 6138 la, iar la cheltuelf, de

cu 149 hect. in Buta si 47, cu

Se invecineste la N. cu com.
Galbeni (jud. Roman); la V., cu

163 hect. in $erbanesti-d.-s. La

comunele Beresti si Ciumasi ; la

5958 lef.
Comunicatia cu satele vecine

Momiceni, singurul proprietar in.

semnat e ptincipele Brincoveanu.

S., cu Schineni si la E., cu Hui

Bistrita, care o desparte de jud.

se face prin soseaua judeteang

Comerciul se exercita in co-

Roman.

muna de circiumarT.
Budgetul comuneT e la veniturT si la cheltuelT, de 3376,90

Teritoriul comuneI are o intindere de 840 hect.

Are o populatie de 730 su-

leT.

flete; o scoalg mixta, in satul

LocuitoriT posea : 209 bol,

18o vacT, 197 caf, 3790 of si
300 pord.
Afara de piriul Dorofeiul, care

curge periodic pe teritoriul consuneT, se maT aflg Lacul-BarbuluT si Elesteul-Momicenilor. La

Girovul - Tupilati si Piatra - Bozieni.

erbeti, sal i resedinta com. cu

acelas1 nume, jud. Bacgii, pl. Bis-

Budgetul comuneT e la veniturT

trita-d.-s., situat in dreptul 'Siretuluf. Are o populatie de 526

suflete ; o biserica vechie, rezidita la 1843 de catre locuitorT,
cu ajutorul StolniculuT Ionitg Istrati ; o scoalg ; 5 circiumf.

de 4032 leT, 74 banT si la cheltuelf, de 2324 leT, 55 ball'''.

Vite : 32 cal, 240 vite marT

cornute si 52 por&

erbesti; 2 bisericl, deservite de

1 preot si 1 chttNret; 5 circiurnI.
Vite: 44 cal', 336 vite marY

cornute, 85 pord si 351 ca.

www.dacoromanica.ro

ERBETI

erbeti, sat, in jud. Nemtu, pl.

Piatra-Muntele, com. $erbesti,
situat in drumul Girovul-Tupilati,

la 131/2 kil, de orasul Piatra.

Are o populatie de 996 suflete ; o biserica, deservita de

un preot i un dascal; o scoall ;
o moara cu aburT ; o braharie.

erbeti, cdtun, in jud. Putna, pl.

Girlele, com. Iresti, situat pe
malul PutneT, aproape de Dea-

515

SERPILOR (INSULA-)

kil, de com. rur. Costesti, (resedinta subprefecture1) si la 40

kil. de Pitesti.
Se compune din satele Serboeni (736 loc.) si Vladuta (Lungulesti, 90 loc,).
Are 2 biseric1, una in Serboeni si cea-l'alta in Vladuta, deservite de 2 preotI, 2 cfntareVf
2 paracliserT; o scoala mixta.
Vite: 455 vite marT cornute,
39 cal, 1135 oT, 27 capre si 248

lul-Mare.

rimatorI.

Are o populatie de 367 suflete: o biserica parohiala, cu

5erboeni se afla la vr'o 5 kil.

de gara Costesti i sunt pro-

hramul Adormirea, si una Hala,

cu hramul Sf. Nicolae.

prietatea familieT Golescu.

erboeni, sat, jud. Are, pl.

I s'a dat numirea de MaguraColonulur (v. a. n.), in urma

descoperirilor archeologice acute
in interiorul i imprejurul

erpeni, sat, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d. s., com. Slobozia-Luncani,

asezat pe scursura 5erpenibor,

avind o populatie de 76 suflete.

erpenita, sat, pe mosia cu acelas1 nume, jud. Dorohoiu, pl.

Baseul, com. Manoleasa, numit
in vechime $erpeni.
Are o populatie de 227 suflete ;

o biserica mica, cu hramul SI.

Constantin si Elena, deservita

de i preot, z cintaret si i paacuta de zid, in I830;

erbeti, sat, spre S. com. Cior-

Cotmeana, facind parte din coin.

testi, jud. Vasluiti, pl. Crasna,

situat intre dealurile Chircesti
si $erbesti. Prin mijlocul
curge piriul $erbesti. Are o suprafata de 1597 hect., cu o populatie de 457 suflete ; o biserica, facuta de Sandu Miclescu
la 1808, deservita de 2 cintaretT;

rur. cu acelasI nume, pe malul

sting al riulta Teleorman.
Aid este resedinta primarieT.
su-

hotar. Piatra calcarica se ga

flete ; o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de

I preot, I cintaret si I paracliser.

seste despre Prut.

Drum principal, e acel de la
Radauti la Stefanesti.
Mosia se hotaraste cu riul

o fabrica de spirt ; o moara cu

erboteti, sat, in partea de S.

aburT; 3 circiuml.
Locuitorif poseda : 15 plugurI

a com. Codaesti, pl. Mijlocul,

jud.
Piriul $erbotesti
trece prin mijlocul satuluI.
Are o suprafata de 1361 hect.,
cu o populatie de 95 familir, sail
379 suflete ; o scoala, infiintata

Prutul i cu Domosani, Flondora

L iveni-Mitropoliel.

30 care cu boT, 2 plugurI

9 carute cu cal'; 157 vite marT
cornute, 46 cal, 400 of, IO capre, 45 rimatorT ; 250 stupT.

erbeti-Vechi, sat, in jud. Covurluiii, pl. Siretul, com. Branistea, la 41/2 kil. spre S.-E. de
resedinta comuna
Are o suprafata de 1283 hect.,

cu o populatie de 148 suflete.

Are o populatie de 736

la 1884; o biserica vechre, deservita de I preot si 2 cintaretI,

restaurata la 1817, de Theodor
Buhus ; i

moara de apa ;

circiumT,

LocuitoriI poseda : 30 plugurT

si 40 care cu bol, 4 plugurf

7 carute cu cal"; 140 stupT ; 243

erboaia, fost sat, in Jud. Tecuciti, pl. Berheciul, com. Negulesti.

vite marf cornute, 38 caf, 1200

of, 2 capre i 75 rimatort

Locuitorif s'ail mutat in satul

erbuluI (Mgura-), meigurd,

Maldaresti, care tine de com.

jud. Teleorman, linga soseaua

Negulesti.

judeteana Turnul-Rosiori, pe teritoriul coin. Baneasa.

S'ad gasit aci felurite monede
romane si se gasesc i asead cu
ocaziunea araturilor.

erboeni sat.i Slobozia-Goleti,

com. rur., pe apa Teleormanulur,

jud. Arges, pl. Cotmeana, la 15

www.dacoromanica.ro

o scoala

Piriul ce trece pe mosie este

Novacul. Piriul Prutul curge pe

Istoricul. Din vechime mosia

a fost a Marelur Postelnic Serpe,

care, pe la 28 Tulle 1520, fu

Consilier Domnesc, dupa cum
rezulta din Uricul de la $tefan
Bogdan-Voda. Mal tirziil a de-

venit a ManastireT Putna din

Bucovina, ce a stapinit-o pana
la anul 1785.
Postelnicul $erpe, cu Visten
nicul Giurca, art fost trimes1 de
Bogdan Stefan-Voda, la 1503,
ca ambasadorI la Curtea Polona,

ca sa ceara de sotie pe sora

Regeld. $erpe cunostea multe
limbI, era invatat si bun diplomat. (Ist. Mold. Dragh. tom. I,
pag. 153).

erpilor (Insula-), insuld, ce

apartine RominieT, in Marea Neagra, neinsemnata din punc-

tul de vedere al intinderel

ERPILOR (INSULA-)

ERPILOR (NSULA.)

516

productiunel, dar foarte insem-

corAbille nu se pot apropia din

atribuindu-se luT Achille,

natA in cea ce priveste geo-

pricina stincilor sub marine, ci

logia, arheologia si strategia.

Este una din putinele insule ce
are Marea-NeagrA si singura
care se aflA situatA la o mal
mare depArtare de tArmul el.
S'a numit in vechime Asuict =

ancoreazA la 50 m. in mare si

care ar fi avut ad i un templu,

s'a numit i Achillea. Scriitoril
cel vechT, ce pomenesc de a-

numal prin bArcT se poate aborda

in insulA ; in partea de S.-V. se

abordeazI mal Cu 'Lnlesnire.

In tnijlocul insuleT se aflA un
platoil a cAruT supra fatA este

ceastA insuld, sunt : Aretinos din

Milet, care, pe la 777 a. C.,jspune
el : (Thetis (muma luT Achille)

luind de pe rug pe fiul sAa,

formatA dintr'un strat de 2 picioare grosime de pmint negru i fertil, pe care in timpiI

Pindar
duse in insula
zice late odA a sa: (In Pontus, Achille are o insull std.-

din urrnd s'a semAnat secarA.

Dupg cercetArile une comisiunT rusestf din Odessa, s'a gAsit c existA in insulA 12 felurT

lucitoare Euripide, tragicul,

in o tragedie a sa pune pe

de piante anuale, Intre care se

in lAcasurile insulare, pe tdrmul

aflif: pirul, laba-gistiT, rAgozul

cel alb din mijlocul PontuluT-

o circumferintA de 1973 m., de

form neregulatd, cu o lungime

timoftica ; plante mirositoare,

Euxin.
Achille era adorat in toate co-

de la N. la S. de 440 m. si de
la V. la E. de 414 ni. Diame-

AdevAratil locuitoril al insuleT sunt niste pAsArT albe, nenumArate, insl numaT de douA

loniile eline din Pontul-Euxin,

fiind eroul national al Ionieni-

specit : larT, al cAror tipAt seamAnA cu risul unul copil, i cor-

trus, Olbia (de care depindea

insula Leuce) if ridicarl altare

moranT negri, ce-sT fac cuibul

prin crApAturile stincilor. LariT
sunt albl i frumosT, dar rAutA-

in tinuturile lor.

albsi Achillea, si de aci probabil cA vine si numele bratuluT de N. al DunArii. E asezat in fata gureT bratulul mijlociti Sulina, la o depArtare de a-

proape 45 kit., intre 450, 15',

53" latidudine nordicA si 30o,
14', 41" longitudine orientalA.
Are o intindere de 17 hect.,

tral cel maT lung este de 662 m.

InAltimea tArmurilor pe alocurea

e de 21 m., spre S. si E., unde

sunt de naturA prpAstioasA ;
la N., abia se tidied trmul cel
alb cretos deasupra MdriI, care
In aceste locurT are numaT 4 m.

adincime, pe end in cele-l-alte

pArtT ea trece peste 20 m.
Ea este o stincl compusA din
greziT silicioase, dure, conglome-

florT, arborT, sati tufisurT nu existA.

ciost ; nu sufer vre-o altA pasAre pe insulA. Se nutresc cu

pestT. In timpul clocituluI cuiburile sunt nenumArate si probabil cA multimea lor face in-

Thetis O. promitA luT Geleti cl

(va vedea pe Achille locuind

lor,

coloniile PontuluT, ca Is-

Cci vechi nu stiat bine pozitia insuleT ; o puneati cind la

gura BorystenuluI chid la S.

Filostrat spune cl cine intrA

In Pont, o are la stinga. Stefan

din Bizantiu

Hesychin

spun e cexistA o insull, Achillea, pe care null o numesc

rate si cuartite, fAcind parte din

grupa Primarl, sistemul Permic.
In apA, de jur imprejurul insulef, sunt blocurr marl de piatrA ce at% provenit din ruptura
stincilor de la %Arm. Pe platoul

suba roditoare. AfarA de pasArT,

4-5 picioare. Se nutresc cu

cophron o aseazA mal bine, cind,

el, se malta, pe cel mal 'Malt

pasArT si se ascund prin stincl.

punct, un far de 50 m., intretinut de Comisiunea international de navigatiune pe DunAre,

lingl care e alipit si un pichet
de observatie. De si insula este
la o mare depArtare, totusT din
farul el, pe timp senin, se vede
continentul si, mai cu seamA in
noptile intunecoase, dar nu ce-

Sunt mai mult hidosT

vorbind de Achille, spune cA :

(locueste de mult timp pe stinca

toase, se vede bine lumina rosia-

insulA in cea-ce priveste mito-

ticlafaruluTceluT mare. din Sulina.

logia

i arheologia. Ea a fost
cunoscutA de mult timp sub

sartA ce e drept, numitA Leuce

Insula nu are port ; totusl ea

poate fi abordat. prin 3 locurT;

numele de Leuki .albA, si maT

nos din Chios vorbind de Is-

insula e populatA de o multime

de serpT negri, de la care vine

numele et, cu capul mic, pintecele rosiatic si o lungime de

la

ve-

dere de cit vAtAtnAtorT. Ca in-

secte sunt aci

nite scolopen-

drae cingulatiae, foarte primejdioase, si care trAesc ascunse in

pAnnint ; in fine in apa MAreT,

pe lingA insul, trAesc racT de 4

felurT.

Foarte insemnatA este aceast

www.dacoromanica.ro

Leuce , far sA-I determine pozitia. Atnian Marcelin greseste

chid o pune lingl Taurida (Cri-

meea). Poetul Alexandrin Ly-

albA de spume de la gurile mlAstinoase ale fluviuluT Celtic (Istrul). Pseudo-Skylax zice : Dru-

mul in linie dreaptA de la Istrul

OA. la Cryruetopon (in Taurida) e de tref zile i &el* nopti ;

dacA ins cine-va ja trmul, drumul e dublu, cAcT aci este un
golf in care se af15 o insulA, deconsacratA WI Achille. Scym-

ERPILOR (1NSULA-)

SERPOAICA

517

trul, ce se varsa pe cincT gurT in

Pont, zice : aPeuce se numete

lemeu, care o pune pre la

S., zicind : Linga tarmul amintit

sul veacurilor. Templul i constructiunile Leucet se reduc, pe

dupa marea multime de

al MoesieT inferioare se afla insula Borysthenis i Leuce a luT

Jornandes, episcopul

eft se pare, la architectura vechie a Grecilor, la epoca numita ciclopeana, act. zidurile
stint formate din blocurT marl
de piatra putin cioplite i Lira
ciment; ele sunt de calcar cu
o culo ire alba i seamang cu

pinT

(ze6x71), ce cresc pe ea ; drept

In fata-T ete aezata in Mare

insula luT Achille. Aceasta are
multime de pasarT domestice
ofera un sfint spectacol celor
care sosesc aci ; de pe insula nu

se poate vedea nicaerT continentul, Cu toate ca acesta nu-T

maT departe de &it 400 stadiT,
cum spune Demetriu.
Dionisiti Periegetul zice despre
aceasta insula :
stinga Pontu-

luT-Euxin se gasqte in Mare o

vestita insula, in fata Borys-

thenuluT. Ea este inchinata eroilor. Se nume,te Leuce fiindca animalele care traesc acolo
sunt albe. Se spune ca prin vaile
de,erte ale insuleT ratace,te sufletul lul Achille i al altor eroT,
cacT o ast-fel de recompensa s'a
dat de Jupiter celor buni pentru
virtutea lor ; virtutea atrage dupa
sine onoarea eterna. Geograful

Strabo o determina mal bine,

zicind ca e in partea de V. a
PontuluT, la 500 stadiT de Borysthene (o eroare, cacT aceasta

Gotilor, ne spune numaT ca se afla

dinaintea IstruluT. Vestitul calator Pausanias spune : La gura

IstruluT se aft, in Pontul-Euxin,
insula cu numele Leuce ; pe-

riplul el e de 20 stadil, acoperita toata de paclure i 'Ana

de animale salbatice i domestice, avind un templu i o statue.
Leonin ne spune ca a vazut aci
pe Achille, pe Ajace al luT
i pe al luT Telamon ; ca se afia
impreung cu el i Patroclu
Antiloc, i 111 Elena traefite im-

preuna cu Achille. Tot ap vor-

bqte i filosoful Maxim din Tyr :

(Achille locue,te in insula din

s'ati gasit in timpurile noastre.

In dosul templuluT se mal pot
distinge i asta-zT urmele a doul
zidurT putin rasarite din pam'int ;

dupg Khler, pentru a impedica

atacul dumanilor, ce ar fi venit
in insula. Pe linga urmele tem-

sa aduca jertfe ; fcind sacrificiT,

infra in templu. Nesiguranta aceasta provenia din aceea ca
Marea-Neagra fiind furtunoasti, se

r4T o importantg. deosebita. La

1823, capitanul Kritzky a desco-

foarte mica i poarta numele de

Achillea, fiind-ca Achille aci a
fost ingropat Aceeag con fusie
face ;;i Plini, naturalistul, ziand : In fata lul Borysthene se
afla Achillea numita i Leuce
Macaron (a fericitilor); obser-

perit urmele vestitulul templu

al luT Achille. Templul are o
intindere foarte mare ; forma luT

patrata, fie-care latura are o

lungime de 29m,87. Un zid de
la N. la S. imparte templul in
doua partT e gale, dintre care jumatatea vestica i ea la rin-

,eaza la 40000 pa0 de Bo-

du-I eimpartita in treT partT egale,

rystene, la 120000 de Tyras,

la 50000 de Peuce. Circuitul 11
are de t0000 pa0D. Lasind la o
parte pe Julius Solinus, pe Priscianus, pe Rufus Avienus, care

care ad o lungime de 14'1'93, pe

lgrgime de I 1m,93. In partea
de E. a temphiluT se afia sanetuarul lui Achille, dupg cum
afirma Filostrat ; dar e probabil,
dupa KOhler, ca dispozitia templuluT sa se fi schimbat in cur-

compileaza pe ceT dinaintea lor,

trecem la marele geograf Pto-

mura alba, proba resturile ce

nu calatorefite acolo, de cit ca

rysteneluT, zicind : eLeuce, situata la varsarea BorystenuluT, e

vatiunT din zilele noastre o a-

erouluT. Era impodobit cu mar-

dupg Kritzky, ele ar fi fo,t con-

funda cu insula de la gura Bo-

Leuce). Pomponiti Mela o con-

Templul 10 Achille trebue sa

fi fost i un monument de arta
In spatele luT trebue sa mal
fi fost i alte catnere pentru oracol i darurile ce se aduceati

dreptul Istruld, in Marea-Ponticg,

templul unde sunt i altarele luT
Achille, i de buna voe nimenI

expuneati cu gret1 navigatoriT

spre a o cunoa,te maT bine.
Din punct de vedere arheologic, insula Leuce prezinta ia-

distanta se aplica intre Peuce

alte constructiunT ciclopeene ce

s'ati gasit in Thesalia i Tracia.

www.dacoromanica.ro

sti uite pentru a impedica na

ruirea insuleT in acele partT ;

pluluT

maf desgropat, pe

icT pe colea, multe i interesante

resturY antice, intre care i treT

inscriptiunT : una se afla la Petersburg pe calcar alb icontine

cuvintele: eMenestratos Olbiopo-

liteanul a ridicat o statue luT

Achille ; o a doua inscriptiune
s'a gasit pe un vas, i contine
cuvintele : Glaucos din Possidia,

pe mine m'a inchinat luT Achille,

stapinitorul insulel. 0 a treia inscriptiune se pastreaza in mu-

zeul din Bucure0i, 0 a fost publicata de d. profesor Gr. Tocilescu in Arch. Epigraph. Mittheilungen, Wien ; ea cuprinde
un decret al Olbiopolitanilor in
onoarea unuT personagiti mort,

cetatean in Leuce, ingropat cu

cheltuiala publica 0 caruia i se
ridicase i o statue.

erpoaica, piriil, jud Iai. Izvo-

ERPOAIELE

IMNICUL

518

rete de sub Dealulul-V1Adiceni-

lor, com. Buciumi, curge de la

S.-V. spre N.-E., intrg in com.

Tome0, la podul numit Durducul.0, trecind pe ,es, se varsg

in dreapta BahluiuluT, la podul
Holboca.

erpoaiele, deal, in jud. Gorj,

pl. Gilortul, la V. de com. Aninoasa, care o desparte de com.
Costqti-Daia ; are directia de

la N. /a S., pIng la corn. Groerea.

Se ramificg cgtre com. Aninoasa in maT multe cracurT micT,

ca Gorganul, Ple;ea, Tintoalea,

Vacgroaia, Iepuroaia ii Poancea,

ce formeazg partea despre V..a

com. Aninoasa.

esurile, sal, jud. Baci, pl. Tazlgul-d.-s., com. Leontineti, situat

pe esul Tazlgul-Sgrat, la 2700

m. de re,edinta comuneT. In
vechime se numea Costegi.
Are o populatie de 168 suflete ; o bisericg vechie, clgditg
de locuitorT la 1650, deservitg
de i preot i 2 dascg1T; o coalg;

iglul, munte, in jud. Gorj, com.

Runcul, situat spre N.-V. com.
Are p5clure de brad, fag i al-

in memoria soldatilor inortT de

holerg in 1849.

tele. Pe el se aflg pichetul cu

No. 4 i 2 serie.

imianul, insuld pe DunNre, in

jud. Mehedinti. Se intinde mar

iglul, pichel, cu No. 4, judetul

Gorj, construit pe dina de S.-E.

jos de Podul-luT-Traian i pgng

in com. cu acela,T nume, cgreia
ir apartine.

a *iglguluT-Mare. Se mgrginete

la N.-V. cu
E. cu

iglul - Mare, la

imianul, stalie de dr.-d.f., jud.

iar la S. cu

Mehedinti, pl. Ocolul, com. Simianul, pe unja Craiova-TurnulSeverin, pusg in circulatie la 5

Ianuarie 1875. Se aflg intre statiile Palota (10.8 kil.) i TurnulSeverin (8,1 kil.). Ingltimea d'a-

Cracul-Pescarilor. Drumul ce se
privegheazg de acest pichet strgbate dealurile: Siglgul-Mare i

Pescarilor, de unde coboarg in

Valea -SohodoluluT, pe care o
urmeazg pgng la Runcul.
Patrularea filtre iglgul i GuraUliteT se face pe poteca ce trece
pe dealurile Stevioara, CusturaPlestioara, Poiana - Mgcr4uluT,
Gura-PlaiuluT, Arcanul i Gura-

esurile, sat, in jud. BacAti,

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., la 6

kil. de ora,u1 Turnul-Severin, situatg in valea DungreT. Satul for-

pe loc ,es i pe malul sting a-

meaz com. Cu cgtunele Duda,i

duluT Anlaradia.

Piatra-Albg, cu re,edinta in

Are o populatie de 1400 suflete ; 2 bisericT, deservite de 2

preotT i 2 cintgretT ; o coalg ;

pe riul Tazlgul-Sgrat, la 1840

m. de satul Mggire0 (coalg).

128 care cu boT, ro cgrute Cu

cal"; 260 stupT ; goo vite marT

su-

flete.

etul (Muntele-), proprietate a

EforieT Spitalelor Civile din Bu-

Mehedinti,

nicul-d.-j.

Budgetul com, e la veniturr

de 10452 le, iar la cheltuell, de
3874 leT.

Prin com. trece ,oseaua na-

pl. VAilor, com. rur. Sura.

E compusg din 5 cAtune : Albe,ti, Duduviceti, Flore0, 5im-

Are o populatie de 2237 lo-

tionalg i calea feratg Virciorova-

iacul, sat, in jud.

N., cu orapl Craiova.

cuitorT; 3 bisericT, din care 2

cu hramul Sf. Maria, in cgt.

ngstirea Sinaia, com. Sinaia, pl.

Peleul, jud. Prahova, in intinhect. suprafatg impgduritg i 290
hect., pgmint cultivabil finete.

Se invecinete la E. cu coin.
Mischi, de care se desparte piin
inoia EpiscopieT de Vilcea ; la
V., Cu com. 4alnita, de care se
desparte prin rul Amaradia ; la

420

cornute, 35 caT, 640 oT

rimatort

cure0, fostg pendinte de mgdere de 345 hect., din care 55

dinti.

re,edinta
E situatg parte pe costip deal
lurilor Fetele i Mugulqti, parte

7 circiumT.
LocuitoriT posedg : 82 plugurT,

Are o populatie de 75

marginea Dun5reT, jud. Mehe-

pl Ocolul, la 8 kil. delCraiova ;

imianul, com. rur. i sat, in jud.

MunteluT, com. MAgire,ti, situat

pl.

imianul, picket de granitg, pe

imnicul, com. rur., jud. Dolj,

UliteT.

2 circiumT.

Vite : 30 caT, 135 vite marT

cornute, 27 of i 76 porcT.

supra niveluluT MgriT, de 65 m.

Severin-Bucure0.
In com, se afl5, in dealul 5imianul, lingg mahalaua Tunari,
nipte ridicgturT de pgmint, numite metereze.
Tot aci se aflg i monumentul ridicat de AustriacT in 1856,

www.dacoromanica.ro

Simnicul-d.-j., iar a treia, cu hramul S-tuT VoevozT, in cgt. FloreSi; 3 scolI mixte ; o moarg
cu abur.

Terenul comuna este

acci-

dentat de dealurile Fetele i Muguleti ; restul este

Este udat pe la V. de riul

Amaradia, ce izvore,te din muntiT

Gorjului i, de la intrarea sa in
aceasta comung, curge de la N.-

IMN1CUL

519

E. spre S.-V. apoT trece de se

varsg in Jult la N. de cgt. Troaca, pendinte de comuna Cernelele.

Dupg legea ruralg din 1864

sunt 183 locuitorl improprietgritT, iar dupg cea din 1879, 23
insurAeT.

IPOTELE

indila-PleseI, sat, in jud. R.-Sgrat, plaiul Rimnicul, cgt. com.

Bisoca, a,ezat la 6300 m. spre
N. de cgt, de reedintg, la poalele dealuluT

Are o suprafatg de 280 hect.,

cu o populatie de 62 familiT,
sal 277 suflete.

Suprafata teritoriuluT comuneT

este de 5335 hect.

Mo,iile de pe teritoriul

co-

indrilari-de-Jos, cdtun, in jud.

Putna, pl. Girlele, com. Mera,

munal apartin d-lor: Enciu, General Solomon, Hagiade, Craiovenilor, Mangstirel Obedeanu
mo,nenilor. Venitul lor este
de 81860 leT anual. Mo0a MgngstireT Obedeanu s'a dat parte

aezat pe cursul MilcovuluT, de

la Odobeti spre Monteorul. Are

In loturT i parte s'a vindut in-

indrilita, sat, fcind parte din

tr'un singur lot de 360 pogoane.

com. rur. Moara-Domneascg, pl.

PgdurT sunt : simnicul-d.-j.

Dimbovita, jud. Ilfov, situat la

N.-E. judetuluT, lingg pgdurea

Viile, in suprafatg de 485 hect.,

Gradi,tea.

o populatie de 501 suflete ;

bisericg parohialg, Cu hramul SI.
Gheorghe.

Se intinde pe o suprafat de

a proprietarilor.
Budgetul com. e la veniturT
de 8362 leT, 78 banT i la cheltuelT, de 7986 leT, 89 banT.

206 hect., cu o populatie de

jud. Romanati, pl. Oltetul-01tul-d.-s., la N. com. BAzggrei,

situat lingg apa GeamartaliuluT.
Are 72 de locuitorT.

692 locuitorT.

E proprietatea locuitorilor.
Are T heletei i i pod stgtgtor.

Comerciul se face de i circiumar

i hangiii.

Numgrul vitelor marT e de

363 i al celor miel', de 264.
AicT a fost statie de caT de
po,tg.

imnicul-de-Jos, sat, jud. Dolj,

pl. Ocolul, com. *imnicul.

Are o populatie de 360 locuitorT i o bisericg, cu hramul

S-ta Mgria-Mare.

imnicul-de-Sus, sat, jud. Dolj,

ipei, vale, izvore,te de la N. de

muntele Cumpgtul, jud. Prahova,
pl. Peleul, com. Predealul, curge

de la E. spre V. i se varsg in
riul Prahova, pe tgrmul sting,
in raionul cgt. Poiana-TapuluT.

tioneazg din 1860.

inca, irii, jud. Suceava. Izvorete din Poenita.-*arpeluT, udg

com. Sasca pe o lungime de 7

miliT, sau 4979 suflete.

Teritoriul com, e udat de fila

jijia, i de piraele Maletinul
Jijioara.

Are 8 bisericT, deservite de

5 preott, 7 cintgretT i 6 eclesiarhT ; 4 ,colt ; 7 morT : 3 de
ap, 3 cu aburT i i de vint.

Budgetul com, e de 50879

leT, 42 banT, la veniturT i 50169
leT, 88 banT, la cheltuelT.

Vite : 4248 vite marT cornute,

500 caT, 9604 oT i 876 rimgtorT.

Cal de comunicatie sunt cgile

comunale
vecinale.

ipotele, sat

reedinta com.

cu acela,T nume, jud. Iai, pl.

Bahluiul, situat pe podipl delupruluT ipotele, de-a stinga piriuluT Miletinul. Are o populatie de
182 familiT, sati 881 suflete ; o

,coalg, infiintatg la 1865; o bisericg de piatrg, ziditg in anul

1507, de Luca-Arbore, Pircglab de Suceava, deservitg de
preot i 2 cintAretT.
Pe la 1700, biserica a fost

arsg de TurcT, lar pe la 1780

s'a refgcut de cgluggriT grecT,
care stgpineati mo0a ce era inchinata Sft. Mormint. In apropiere de bisericg, se aflg o fintina, pe care oameniT din localitate o numesc Fintina luT tefan-Vodg, crezind cg ar fi fgcutg de tefan-cel-Mare, Domnul Moldover.

Vite : 705 vite marT cornute,

96 caT, 1628 oT i 225 rimgtorT.

pl. Ocolul, com. Simnicul.

Are o populatie de 541 suflete; o coalg mixtg, ce func-

ra), cu o populatie de 1099 fa-

se ggsesc pe mo0a mopenilor

imnicul ( imniceni

cgreni-Vechl i Fintinelele (Cioa-

ipotele, com. rur., in partea de

Satul Sipotele a fost din ve-

N.-E. a pl4eT Bahluiul, jud.

situata pe podi,ele i valle dintre
riul Jijia la E. i piriul Jijioara

chime moia luT Miron-Barnovschi-Vodg.

(Iazul-Noti),

ipotele, sat, jud. Baclt, pl. Bistrita-d.-s., com. Buda, wzat pe

la V. E formatg din satele :

1-111ceni,

dealul Sipotelul, din dreapta Bis-

kil. i se varsg in Moldova.

Are de tributarT : Hohalea

Vadeni, Iacobeni, DrggXneti,

oldana, Buhgieni, Oneti cu

tritet
Are o populatie de 758 su-

Piriul-ChilieT.

Plugari, ChiFgreni-NoT cu Chi-

flete ; o bisericg ; 4 circiumT.

Mitocul

www.dacoromanica.ro

1POTELE

,IRINEASA

520

Vite : 5 caT, 243 vite cornute,

51 oT i 14 porcT.

Cu o populatie de 953 suflete ;

,coalA, cu re,edinta in cAt.

Boldescu, a PostelniculuT Atanasie, a luT Calozisu i altora.

Sipotul ; 2 bisericl, deservite de

ipOtele, sittuc, in jud. Covurluiti,
com. Bere,ti, pl. Horincea, la

4 kil, in sus de Bere,ti.

ipotele, ciltun, pendinte de com.
BAneasa, pl. CAlmAtuiul, jud. Teleorman, situat in partea de
S.-V.

Are o populatiune de 634

suflete.

I preot

i I

cintAret.

LocuitoriT sunt parte im proprietAritT, parte mo,nenr, i se

ocupg, pe lingA' agriculturA
cre,terea vitelor, Cu abageria,
lemnAria i dogAria.
ET posedA : 36 plugurT, 42
care cu boT, 5 cArute Cu cal,
50 stupT, 486 vite marY cornute,
22 caT, 250 oT, II capre

frineasa, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltul-d.-s., compusA din 3
cAtune: CiorA,ti, .Sirineasa i S1A-

vite,ti, cu o populatiune de 1518

locuitorT.

E situata pe valea riuluT LuncAvAtul, la 27 kil. de capitala

judetuluT i la 24 kil, de a pINFT.

Se mNrgine,te la E. i N. cu
comuna BAbeni ; la V., cu D4e,ti,

la S. cu comunele Roe,ti

Are vif situate inteo pozitiune

foarte frumoasA, de unde se vAd
satele Putineiul, BAneasa i Sal-

de 1447 lel, 48 banT, iar la chel-

Are 3 bisericT, in fie-care cN-

cia. La poalele dealuluT unde

sunt viile, curg abundente iz-

tuelf, de 1421 le, 50 banT.

Este udata de piriul Oache-

tun cite una. Cea din cAtunul

voare, care formeazN o intindere

de mla,tinT.

,u1 i Piriul-Izvoarelor din SpahiT.

care Constantin Brincoveanu

Comunicatia in comunA se

Maria Constantin
Voevod. Biserica din SlAvite,ti
s'a crdit la 7259 de cAtre
Jupin sin Ion Radu SlAvitescu

132 ritnAtorT.

Budgetul com. e la veniturT

face prin ,oseaua judetianA T.-

ipoteni, sat, pe mo,ia cu acela,T nume, com. CordAreni, pl.

Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Mo,ia apartine StatuluT i formeazA un domeniti cu mo,ia
CorclAreni. A fost inchinatA
nAstireT Dolje,ti.

pul-Spahir-Dolj,

care

o pune

In legAturg la N. Cu Turburea,
iar la S. Cu comuna Poiana, din
judetul Dolj. MaT are ca inlesnire de comunicatie unja ferati
cu statie mal
apropiat la Gilort.

Are o populatie de 374 lo-

Scundul.

irineasa s'a fondat la 7202, de

Voevod

jupineasa sa BAla,a sin Kir

Kir Ro,ianu Vornic, cca sA fie
intru pomenirea nostrA i a pgrintilor no,tri ; i s'ati zidit in
zilele DomnuluT nostru Ion Grigore Voevod, clAruindu-se cu

cuitorT; o biseria micA, de lemn,

ipotul, catun de re,edintA al

t6te dichisele ce sunt de tre-

cu hramul Adormirea MaiciT-

com. Cu acela,T nume, pl. Gilortul, jud. Gorj.

i pAlArnar, fAcutA

Are o suprafatA de 419 hect.,

la 1762 de locuitorT; o ,coalA;

cu o populatie de 141 familiT,

sat 568 suflete; i,co..1A; i bi-

buintA. Cit despre biserica din

cAtunul Ciorti, existA un hrisov in care se vede a la anul
1797 s'a gasit fondatA de mo,neniT CiorA,ti, care ati avut de

DomnuluT, deservitA de i preot,

2 cntre

3 iazurT.

Pe mo,ie trece piriul IbAneasa.

Mcnia se hotrA,te cu : Havirna, Liveni Sofian, Vircolici
Dumeni.

AicT este locul de na,tere

al

MareluT-Vornic AndreT *ipoteanul, de la cate arAmas i nunr rea mo,ieT.

fAcutA de locuitorT in

mo, al lor pe un Vasile. S'a

unire cu d. Achil CrNsnaru, pe

la anul 1384; 2 circiumr.

reparat la anul 1882.

Meseria,T sunt: 24 dulgherT,
12 rotarT, 5 dogarl, 5 cizmarT,

ipotul, sat, fAcind parte din com.

rur. Ponoarele, jud. Mehedinti,
pl. Clo,ani.

2 timplarT, 2 zidarT, I olar.

LocuitoriT posea : 625 boT,

sericN,

85 caT, 502 vacT, 113 capre,

3767 oT i 1149 porcY.
Pe 21111 LuncavAtul, in raio-

ipotul, com. rur., jud Gorj, pl.

ipotul, sat, fAcind parte din com.

rur. Bolde,ti, pl. Podgoria, jud.,

Gilortul, la S com. Turburea,

Prahova, situat pe loc es. O

In partea GilortuluT, situatA pe

,es, lingA culmea dealuluT Bulbuceni.

parte din cAtun mal poartA nu_

mele de Ulmi-LipAne,ti.

sunt mo,nenT ; ceT-l'altI, in numAr de 124, s'ati improprietArit

Are o bisericA, cu hramul

Adormirea PrecisteT i SI. Dumitru, fondatA la 1840 Cu cheltuiala PaharniculuT Gheorghe

dup5. legea din 1864 pe mo,ia

Se compune din
ipotul

cNtunele :

i' Spahiile.

Are o suprafatA de 81i hect.,

www.dacoromanica.ro

nul comuneT, sunt 7 morT.

Locuitoril din

cAt.

CiorN,ti

statuluT Sirineasa i pe proprietatea d-luT SlAvitescu,

395 hectare pAmint.

IRINEASA

coala dateaz
la 1855.

521

n comung de

Prin comuna trece soseaua

judeteang Slgvitesti-Cotosmanul,
inlesnind comunicatia 'filtre comunele Bgrbeni-Marcea Dgesti, unde, ramificindu-se, cea

judeteang mtrge spre S., iar

cea comunal g spre V., la Horezul.

Budgetul com, e la veniturT

de 2412 leT si la cheltuell, de
2233 leT.

E brgzdatg de dealurile
CioareT, ,s irineasa, Stupina, Ha.

rasa, Ruginosul, Glgmanul, Tereuja, Izmana si Petrisul, si udatg de vgile : Alunisul, Dosul, Valea-Rea, Bgzoiul si Impgratul.

cMosia $irineasa, fostg a jupineseT Stanchel si a fiulul

Mateiti Postelnicul din Drggoesti,
feciorul DimeT Ciurciubasa, din

cimp, din pgdure, din apg, din

sezutul satuluT i cu tot venitul
de peste tot hotarul i cu moara
din apa LuncavgtuluT; care mosie a fost a lor, cumpgrgtoare de
la mosneniT din 5irineasa cu
zapise adevgrate, a fost dgruitg mgngstireT Horezul, dupg cum
se vede din hrisovul luT Con-

stantin-Vodg Brincoveanu, din

anul 7202 (1695), care zice:

pus-am temelie si am zidit irandstiretn

tru numele marilor ImplratY i IntocmaY
ca apostola Constantin si Elena, ..

lo Constantin Basarabli Voevod, Domn

Intelepciunea 1Nudind'o laudatul si

prea Inhltatul Solomon o propovedueste

a fi de cit toate cele-l'alte zidirt ale luY
Dumnezeli i cerestY i plimIntestY, mar

huila si mal vrednicli...

Pentru aceea, dura ce co a sa Dumnezeeascl putere ne am Invrednicit si
am venit la scaunul strimosilor nostri al
DomnieY preY-RominestY, dintru alegerea i vointa a toatd. boerimea preY, pusam glnd ca acela, i dintru toata iMma

noastrI am voit a ridica Atila mInKstire aicea pre pamintul TIreT, ca sli se
prea slitveascit prea sllivitul nume al Jul
Dumnezell, i gitsind loc ca acela la locul ce se cheamli Hurezil ot sud VlIcea,
luat-am pre Dumnezet Intr'ajutor si intr'al

doilea an din domnia

noastril,

rineasa este dita de Domnia mea sfln

telmdnItstirY,

cAci se vorbeste despre mosia

Sirineasa pe care Jupineasa Stanca si fiul slti, Matei Postelnicul,

o dgrueste mgngstirel Horezul,

cum am argtat mal sus. Aceastg

mosie maT inainte d'a se face

danie a fost data de zestre de
jupineasa Stanca fiiceT sale, ju-

Oliese Ilinca, care a tinut pe

Constantin Vel Pitar, feciorul
luT Vintill Corbeanul, biv Vel
Ban. cDecT intimplindu-se fieseT moarte, nefcind feciorf cu
Constantin Pitarul, rgmas-a iarg
aceastg mosie pe seama jupinesei Stanca si a fiu-sgil Mateiti
Poste/nicul.s

cDed jupineasa Stanca

cu

fiu-seil Mateirt Postelnicul ail dat

si ail inchinat la sillita mgngstire a DomnieT-mele
zice

hrisovultoat,1 partea lor de oci-

ng de la $irineasa, pentru pomang si pentru sufletele lor si

a boiarulul el Dima Ciurcibasa
si a coconilor el celor pristgvitT ce
scris numele lor
si al pgrinjilor la sfintul Potnel.
nic, dind si inchinind ocina lor
Sirineasa, toatg partea lor, cu zapis de la mina lor, la leatul 7208,

de danie si de inchinIciunel,
stIpinitor al Ungro-Valahiet

dIrsttl In apa LuncavatuluY, care si acestea

PScut plirintele Ion ; lar mosia Si-

(Cesar Boliac).

irineasa, sat, facind parte din

com. rur. 5irineasa, pl. Oltuld.-s., jud. Vilcea.

irineasa, fose meto,' al manas.

tirel Horezul, jud. Vilcea, zidit
de Constantin Brincoveanu, la
1694, si inchinat acesteT nangs-

dupg cum se constatg din

hrisovul sIti din 1695:
sK fie sfintet mtlnitstirt (1-10-

rezul) metohul de la Sirineasa ot sud

N/tices, co casete si cu biserica, cinstind
hramul Sf. Nicolae, Cu pivnita si cu jicnita i co doul roate de moartt cu o

66546, Afarole Die: lanar Goopraflo. VOL V.

irineasa, padure a statuluT, in

intindere de 4620 hect., situatg
In com. Bgbeni, pl. Otgsgul, jud.
Vilcea.

irna, com. rur., jud. Prahova,

pl. Tirgprul, situatg pe un deal
si pe %ralea riuletulur Balotina,

la i5 kil, de capitala judetuluT

si la 16 kil. de resedinta plgseT.

Se compune din 2 cgtune :

*irna si \Tantita, cu o suprafa
de de 783 hect. $i o popu-

latie de 890 locuitorl.

Are doug

bisericT, una in
irna si cea-l'altg in Varnita, fondatg la 1874, deser-

cgt.

vite de 2 preotT.
Locuitoril posedg : 55 caT
Tepe, 105 vacT, 32 porcT si 35301.

Budgetul com, e la veniturT de

7920 leT 39 banT, si la cheltuelT,

de 3077 leT, 80 bant

Prin comuna trece soseaua

irna-TAriceni.Cocorgsti.

E brgzdatg de cite-va dealurY

si

e strgbgtutg numaT de

un riusor, numit Balotina, ce

se varsg In riul Prahova.

irna, sat, fgcind parte din com.

rur. cu acelasT nume, pl. Mg-

sorul, jud. Prahova. Are o bisericg.

irna, peldure a statuluT, in intindere de 430 hect., pendinte

de com. 5 irna, pl. Tirgsorul,
jud. Prahova, formatti din trupurile irna (400 hect.) si Pis.
culesti (30 hect.).

icani, com. rur., in partea de

N. a pl. Mijlocul, jud. Fglciu,
formalg din satul *ani.R4-

zei. Are o suprafatg cam de

68

www.dacoromanica.ro

ICAN1

OCAR1CILTI.,

522

1500 hect., cu o populatie de

206 familir, sal 700 suflete; o
,coala O o biserica.

pulatie de 636 suflete ; o biserica, fondata in 1819 de Dumitru Medelnicerul Socoteanu,

viter ; 1718 oT, 98 berbecT ; ro

tajar, 29 capre, 99 porcr, 140

Satul e aezat pe valea piriuluI

cu hramul SI. Dumitru ; 3 cir-

scroafe i 63 vierT.

ciumT.

Budgetul com, e la veniturT

de 10930 leT, 70 banT, iar la chel-

cu acelag nume, inconjurat de

treT dealurT, carT se desfac din
partea de N.: Grumazoaia, Hurcata i Cetatuia, acoperite cu
vil, livezT ,i padurr

Locuitorir sunt vechr razeg.

ET posea: 86 car, 415 vite

marl cornute, 204 porcr i 86 or.
Budgetul com, e la veniturr
de 3126 leT, 74 batir, lar la
cheltuelr, de 2725 ler, 49 banT.

icani, cdtun, in jud. Putna, pl.

Girlele, com.

Adjudul Vechiii,

cu o populatie de 512 .suflete.

itoaia, cdtun al com. Roia, pl.

Amaradia, jud. Gorj, situat la
N. comuner ,i la V. de com.
Corprul.
Are o suprafata de 550 hect.,
cu o populatie de 126 suflete,
O o biserica.
' Locuitoril posea : 5 plugurT,
8 care cu bol; 14 caT, 96 vite
marl cornute, 35 rimAtorf, 91
or i 16 capre.
Comunicatia in catun se face
prin drumurr ordinare.

6 taurT, 6o8 bol*, 333 vacT, 121

tuelT, de 8311 ler 48 banT.

Are 2 bisericr, una in ivita,

cu hramul Adormirea Maicer
Domnulur, construita in 1881,
li cea-l'alta in 'Marca, cu hramul Sf. ArhanghelT, constructie

vechie, intreaga com. formind

o parohie cu catedrala Adormirea, avind r preot paroh, ,i
3 cintretP, 3 colT.
.

ivita, sat ,i rqedinta com. cu

acelaT nume, jud. Covurluiii Are

o populatie de 297 familir, saii

icani-Boereqti, sat, in partea de N. a com. Hoceni, pl.

Mijlocul, jud. Falda, alaturea
i,cani-Raze0, din com. 4cani, cu care din vechime forma
un trup.
Cu

icani-Rzei, sat. Vezr

i-

cani, com. rur., pl. Podoleni,

jud. Falcia.

iuta, sat, facind parte din com.

951 suflete ; o biserica O 2 colr.

rur. Muereasca-d.-s., pl. Cozia,

jud. Vilcea. Are o populatie de

241 locuitorT.

ivita, com. rur., in jud. Covurluir', pl. Prutul, wzata pe =tul

PrutuluT, la 19 kil. de GaIati.

ocariciul, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Borcea, situata intre

comunele Dichiseni i Jegalia.
Moia Jegalia, supranumita i
Del eanca, e proprietatea statulur,
fosta pendinte de manastirea

Se marginqte la N. cu Ijdi-

DealuluI. Are o suprafata de

leni (com. FrumuOta) i Folteti ;

23000 hect., din care 7000 hect.

balti, woo hect. izlaz i 15000

la E., cu Prutul ; la S., cu Tuluce,ti O Galati i la V., cu teri-

ieti, cdtun al com. Vadeni,

pl. Ocolul, jud. Gorj, la S. de
catunul de rqedinta i la N.
de oraul T.-Jiti, situat pe ,es.
Are o intindere de 40 hect.,
cu o populatie de 117 suflete

toriul com. Pechea. De Galati

se desparte prin mo,ia BaltaBratq, ce tine de ivita.

bise rica, deservita de 1 preot

tantate de 2 kil ; mar are i sub-

Dupa legea rurala din 1864,

sunt improprietaritT in comuna
208 locuitorT ; in 1878, s'al mar
improprietArit 14; neimproprie-

I cintaret.
LocuitoriT posea.: 4 plugurT,

diviziile : FrumuOta i Tamaoani.

tgritT se mal aflA 77 locuitorT.

9 care cu boT ; 3 cal, 1 1 1 vite

marI cornute, 23 rimtorT, 73
of ; 40 stupr de albine.
Comunicatia in catun se face
prin oseaua nationala Filia0Pietroani, care4 pune in comunicatie la N. cu comuna sa,
iar la S., cu oraul T.-Jiti, cu
care se invecinqte.

cuitorT, fcwr claca,r improprie-

,i

itoaia, sat, jud. Dolj, pl. Jiulcom. Almajul. Are o po-

Se compune din doua catune :

Marca i sivita (reedinta), dis.

Are o populatie de 1432 lotaritT.

Intinderea teritoriulur com, e

de aproape 6835 hect., din care

hect. pamint de cultura.

Pe

aceasta mo0e se mar afla comunele Jegalia

Gildaul.

Se compune din satele : Soi Oltina, cu reedinta

primarier i a judecatorieT comunale in satul 5ocariciul.
Are o populatie de 2054 locariciul

cea maT mare parte apartine proprietater marT, reprezintata prin

cuitorI ; 2 jcolT mixte; 2 bisericT,

moOle particulare Marca, ivitele-Galata O Frumoasa, preC11111 ji moOile Statulur Balta-

calr.

Brateul ,i Balta-Badalanulur.
LocuitoriT posea : 17 armasarT, 94 cal, 114 Tepe, 3 magarT,

6929 or.

www.dacoromanica.ro

deservite de 3 preotT i 4 dasVite : 1802 bol, 1079 caT, 74

bivolr, 1 i

capre, 650 porcI li

ocariciul, sal, in jud. Ialomita,

SOFRACENI

523

sOIMUL

pl. Borcea, pendinte de com.

cu acela,T nume, situat pe maiul
sting al bratuluT Borcea li in
apropiere de vgrsarea bratulul
Gura Bali in Bort.ea.
Aja este re,edinta primgrieT
a judecgtorieT comunale.
Are o populatiune de 302 fa.
miliT ; 2 scoale; o bisericg, deservitg de 2 preotT si 2 dascIIT.

mo,nenT, lar o micg parte s'art

improprietgrit la anul 1864 pe
mo-Oa statuluT numitg. Caldgrupnca ,i pe mo0a d-luT Stefan
Nicolari, dindu-li-se 49 hect. ET
aii :

14 cal', lo Tepe, 180 vacr,

oimeasca, sat, jud. Bacri, pl.

Bistrita-d-j., com. Cleja, situat
pe dreapta piriuluT Cleja ,i pe
dealul Zaharia, la 1240 m. de
satul Cleja (coalg). Are o populatie de 885 locuitorT.

130 capre, 2000 oT ,i 500 porcT.

Aci se aflg maT multe izvoare

Vite : 139 cal, 303 vite cornute, 158 porcT si 106 capre.

de apg mineralg i de pgcurg.

In localitgtile numite Pe-Glod

Ma.T inainte forma o comuna

a parte, impreung Cu satul Va-

LocuitoriT posedg : 1331 boT,

O la Atirnati se gasqte in pg-

lea-Rea.

755 caT, 6o blvoll, 3070 oT, II

capre i 145 porcT.

mint multa sare.

Comerciul se exercitg in co.

oimescu, sat, fAcind parte din

muna.' de 6 circiumarT.

com. rur. Ceptura, pl. Cricovul,

Venitul anual al comuneT se

urca la 7524,64 leT.

jud. Prahova. Are o populatie

de 400 locuitorl ,i o bisericg,

pe loc ,es i la S. de Ciineni.

osea iT inlesne,te comuni-

Are o intindere de 820 hect.,

catia ca comunele Surani, Adce,ti O Carbune,ti.

Cu hramul Sf. Nicolae.

In cAt. se ggsesc foarte multT
cgrbunT de pamint.

ofrceni, catan al com. aneni, pl. Novaci, jud. Gorj, situat

cu o populatie de 330 locuitorT ;

o bisericg.
Locuitoril posedg: 40 plugurT,

6o care cu bol, 2 cgrute cu cai;

640 vite marT cornute, 70 caT,
350 oT i 400 rimgtorl.
Comunicatia in catan se face
prin ,osele comunale, care 11
pun in leggturg cu ' calea nationalg Filia0-Pietropni.

brazdata de 4

dealur1

Soimul in partea de N.-E., pe

care se cultiva vie; Pleuva, in

laimUl, atun, pendinte de com.

partea de S..E. ; Piscul-Hotilor,

leorman. Are o populatiune de

590 suflete i o moarg de mgcinat pe apg.

la S -V., ,i Corbul, situat in partea

de V. a comuneT.
udatg de girlele: LppatnaMare, Loptna-Micg i Stircul.

oimari, sat, facind parte din

ofriceti, sat, in jud. Roman,
pl.

Siretul-d.-j., com

Trife,ti,

spre S.-E. de satul Trife,ii i

la 3 kil, de el. Are o populatie
de 327 locuitorT ,i o bisericg
de zid.

com. rur. Soimari, pl. Podgoria,

jud. Prahova.

Zmirdioasa, pl. MargineT, jud. Te.

Este sat vechiti;

in secolul

trecut se gaseSe figurind printre satele rnarl ,i populate ale

judetuluT, s'a unit cu com. Zmirdioasa dupg anul 1845.

oimul, munte,
oimaresti, sat razg,esc, in jud.
Suceava, com. Draggnesti, a,ezat
pe tgrmul drept al MoldoveT.

Are o populatie de 239 lo-

in jud. Buzad,
com. Vintilg-Voda, cgt. Sirbegi,
pe malul drept al riuluT Slgnic.
Era unul din piscurile fortificate
pentru apgrarea cetateT Vintilg
Vodg.

oimari, com. rur.,jud. Prahova,

pl. Podgoria, situatg pe gira
Lopatna, la 8 kil, de reedinta

cuitorT; o bisericg de lemn, cu

hramul Sf. VoevozT, clac:lita in

la 30 kil de capitala

Manolache Motoc 0 loan Berea,

com. Gura-Aninoasef, cgt. R-

deservitg de un preot i 2 cin-

te,ti, acoperit de pgdure. Sub

tgretT.

poalele sale se afla schitul Rate,ti.

plg,e1 i
judetuluT.

Se mggine,te cu comunele :
Chiojdeanca, Podeni-NoT, Pgcureti i Surani.
Se compune din 2 cgtune :

Soimari i Atirnati, cu o populatie de 2101 locuitorT.

Are o suprafatg de 3500 hect.;
bisericg, deservitg de 2 preotT ;

,coalg mixta; 3 morT de apg

pe girla Lopatna, li 1 Cu aburT.
Maioritatea locuitorilor sunt

1762 de razgiT Tgnase Frunzeti,

Pana in 1878 fcea parte din

alipita comung Brusturi.
Moia, proprietatea locuitorilor, are o intindere de 234 raid,
50 prj.
Improprietgritl in 1864 sunt
29 clIca,l, stapinind 61 falcT.
DrumurI principale sunt : la
Tonti (1220 m.), la Savqti (1030
m.) i la Draggnqti (1200 m.).

www.dacoromanica.ro

oimul, munte, in jud.

Buzgii,

oimul, mofie, in jud. Teleorman,

pl. Marginer, com. Zmirdioasi,
proprietate a d.luT G. Gr. Cantacuzino, in intindere de peste

2550 hect., din care 50 hect.

acoperite cu pgdure yi vre.o 48

hect. de vil.
Este moie frumoasg, canoscutg pentru fertilitatea solulur eT.

OLIDANWI

524

oimul, insulii, pe Dungre,

in

jud. Ialomita, pl. Borcea, in dreptul satuluT Dichiseni. Are o lun-

gime de 4 kil.

contine pg-

unT i pgdurT de salcie i plop.

oimul, pichet vechili de frontierd, pe malul DungriT, in dreptul insuleT cu acelag nume, jud.
Ialomita.

oimuluf (vira-), ramurd de

de E. a p111.1eT Miletinul, jud. Botoani, pe un teritoritl deluro cu

pod4e intinse

formatg din

satele Bgtrineti (Zahareni), Borcileni, Iong,eni, Socrujeni, Starosilta-Stavri, Starosilta-Radul,

oldgne0, Viforeni CuziY i Viforeni-Cerchez.

Are o _suprafatg de 1186o

hect., cu o populatie de 2998
/ocuiturT; 6 biserid, deservite
.de

2 preoff si 4 cintgreti;

munfi, jud. Neaintu, com. Taz

lgul, pl. Bistrita. Se intinde perpendicular pe capgtul de S. al

,colT; 4 iazurT cu pqte, I moarg

ramureT TarcguluT. Extremitatea

sa despre V. este bifurcatg in
dou ramurf secundare : una care

caT, 13 bivolT, 3942 oT, 150 ca-

se ridicg intre piriul Tarcgul

piriiaul afluent acestuia numit
Cracul-TapuluT; : alta care incepe hotarul despre judetul Ba-

de apg i 3 cu aburT.
Vite: 2823, bol i vacT, 862

continuindu-se intetin singur trup

spre E. i N., printre

piriul Tazlgul, pAnal in
dreptul localitgteT Puciosul (din
com. Ta zlgul).

oldana, sal, in partea de E. a

com. Sipotele, pl. Turia-Copoul,

jud. Iai, situat pe dealurile sol.

dana i Tolpana, pe malul drept
al JijieT. Are o populatie de 40 fasati 209 suflete ; o bisericg,

ziditg la 1828, de Florea Cgminarul, deservitg de T cintgret.

Vite : 114 vite mal-Y cornute,

36 cal, 352 of

24 rimgtorT.

oldana, s'a/le de dr.-d.f., jud.

Ia0, pl. Turia-Copoul, com.

i-

potele, pe unja

suflete.

Are i bisericg i 3 circiumT.

LocuitoriT posedg : 193 bol*

vacT, 24 cal', 914 oT, 67 capre,

6 bi volt, T71 porcY ; 6o stupY cu
albine.

8874 leT i 44 banT, la cheltue17.

Comuna e strgbgtutg de calea

judeteang Boto,ani-Stergne,ti.

oldneti, com. rur., jud. Suceava, situatg la S.-V. pl4e1muzul, lingg Fglticeni.

Se invecinete la E. cu coin.
Preuteti i Ciumulqti; la V.,
cu FAIticeni i com. Opri,eni ;
la S., cu com. Baia i FintinaMare i la N., ca com. Ple. ,ti
Giurgqti.
E compusg din satele : soldgneti, Hartopul, Sptgre;ti

cu re,edinta in satul
Timpe,ti.
Are o suprafatg de 2892 hect.,
cu o populatie de 1396 suflete;
4 bisericT, deserVite de 6 preotT
8 cintrretT ; o ,coalg
in Hirtopul ; 5 circiumT.

mixt

Budgetul comuneT e la veni

turT de 4272,72 leY i la cheltuelT, de 4206,73 leY.
LocuitoriT posedg : 49 ca, 316

1896. Se aflg futre statiile V1gdeni (88 kil.) i Rediul (78 kil).

bol, 217 vacT, 1474 01 i 105

Ingltimea d'asupra nivelulT MgriT

de 45m.61. Venitul acesteT statiT

E udatg de piriul ,Somuzul-

o1dneqt1, con, rur., in partea

oldneti, sat, pe un platolinalt,

in centrul com. oldgnWi, pl.
Miletinul, jul. Boto,ani, cu o suprafatg de 1716 hect., din care
vre-o 280 hect. padure i o populatie de 71 familif, sati 344

Budgetul comuneT e de 8904

leT, 46 banT la veniturf, de

pusg in circulatie la i August

pe 1896 a fost de 13995 1., 75 b.

187 coda0, stpinind 525 fgla

LocalitV de insemnat in com.
sunt : Mgngstioara (Dealul)
Dealul-HalmuluT, vestit pentru
finaturile sale.

pre i 799 pord.

cgri, spre E. de muntiT TrhgoauluT i de obirOa piriuluT Tarcgul,

1864 sunt 59 fruntaT, 70 pglinag

porcT.

Mare cu afluentiT sgT : Buciumeni,

Tiganul, Petiuta, Ciorsacul, Prisgcer i Arini.

LocuitorY improprietgritT din

www.dacoromanica.ro

oldneti, sat, pe ino0a

i in

com. cu acelasT nuine, jud. Suceava, aezat pe dreapta piriuluT Buciumeni i pe coasta dealuluT Curingturfle.

Are o pop. de 326 locuitorT ;

o bisericg, ziditg de AndreT Baotg in 7798, deservitg de preotiT

din Fglticeni. Pe unul din dopotele bisericeT se citete :

Acest clopot I am facut eti tefan
Basoti Ban s't I am pus la biserici In
satul meu olddnesti, ce prdznueste hramul Sf. Nicolae, 1700).

Bis. are odgjdiT bogate i doug

evangheliI legate in argint.

ImproprietgritT de la 1864 sunt
16 pg1ma0 i 36 coda.g, sapinind
112 fgIcT.
DrumurT principale sunt : la
Fglticeni
kil.), la Hirtopul (7
kil.) 11 la Spgtgre,ti (31/2 kil.).
Origina satuluT i moieT soldgneti reiese lgmurit din ur-

mgtoarea carte:
Nor Vasilie Voevod,
Cu mila lur Dumnezeil Domn TArer
Moldnver. Instiintare facem cu aceastd
carte a noastrd tuturor cur vor eduta
sad o vor auzi citindu-se, pentru acest
adevdrat i credincios sluga noastrd te-

fan oldan din curtea Doinnier mele,

SOL1NTARUL

525

SOMUZUL-MARE

fiul rdposatuluY Dumitrazcu Soldan Biv

Vel Vornic, care acest parinte a tul
Dumitrazcu Soldachi ad slujit DomnieY

Este formatg din 3 catune :

Buduhala, $omanesti i Telesti-

d.-s. ; la S., cu pl. Moldova-d.-j.

mele Cu cuata inima i cu mare credinta In toste trebile, del:A poruncile

Domnie mele, pana.
sosit ceasul de
s'ad savtrait.
No1 Inca de la moartea luY pentru
acea cu dreptate l cu credinta, a luY
catre n'A slujba am miluit pe fiul stid
Stefan Soldan cu osebita noastra mill,

Birnici

covina.

Are o suprafatr. de 874 hect.,

cu o populatie de 820 locuitori;
o scoalg, in cat. Somgnesti ; 3
bisericT (din care cea din cgt.
Telesti e fondatg. in 1728), de-

de 1-am apropiat In curtea DomnieY mele,

Y-am dat, i Y-am Intarit drepte oci-

i moiile luT, carY i le-ad dat

i le-ad daruit unchiul sad Teodoraacu
Soldan cu litnbl de moarte, deosebit
Dele

de altY frat'f al luT, ad ica tot satul Sol-

daneSi pi jumatate din satul Preutqti,

ce sunt pe Somuz, In tinutul SuceveY,
cu iazurY

i cu morY In Somuz.

Drept aceia dar ... etc. etc.

Scris In lag de Dumitrachi Diac din
leat 7150 (1642), April 5.
NoY Vasilie Voevod.

(L. pec.)

Pe mosia $oldanesti s'a infiintat tirgul Soldgnesti, numit

mal tirziti Fglticeni.
In 1803, 5oldNnqti tij a Banulur Basotg are 62 liuzT, plg-

servite de 2 preotr si 2 cinta

rey; o moarg pe apg.
Parte din locuitorr sunt ruo;;nenr, iar parte, improprietgriti.
El posedg : 40 plugurT, 70
care cu bol si vacT, 3 cgrute
Cu cal, 453 vite marT cornute,
31 car, 243 porcT

165 or si

Siretul-d.-s. si la N., cu BuForma teritorialg este prelun

gitg de la V. spre E. si strgbatuta in lungul el in linie paralela de ambele piraie : Somuzul-Mare i Somuzul-Mic, cu aflu-

entir lor, care o uda pe o lungime de 43-45 kil. La E. e

udata de Siretul i Suceava.
Este compusa din comunele :
Dolhesti, Giurgesti, Liteni, Plesesti, Preutesti, Silistea, $oldanesti si Valea Glodulur, cu re
sedinta subprefecturel in Giur

capre.

gesti.

Budgetul com, e la veniturT

de ler 1718, banl 76, iar la

Are o suprafata de aproape

48369 hect., cu o populatie de

cheltuelr, de ler 1235, banT 73.

14749 locuitorr.
Budgetul comunelor din plasg

Com, e udatg de Bistrita

si

de Jalesul, numit in localitate

Ciuperceni-Severin si prin sose-

e la veniturr de 41191 leT, si la

cheltuelY, de 35471 el.
Statul poseda in pl. Somuzul
o mosie aducindu-T un venit anual de 21112,27 leT, avind pe

lele comunale ale fie-cgruT cgtun.

dinsa si 370 hect. pgdure.

Sadul.

Comunicatia in com, se face

prin soseaua judeteang T.-Jiii-

tind 1076 ler bir anual, avind

si 18 liuzT de ceT scutiy, ocu-

onaneti, cdtun de resedinta

omuzul, munte, jud. Neamtu,

patY cu lucrul pgmintului (aldearul, vol. VII; Condica liuzi/or).

al com. cu acelasY nume, jud.

Gorj, pl. Ocolul.
Are o suprafatg de 295 hect.,
cu o populatie de 120 familiT,
sati 300 suilete ; o scoalg ;
bisericT, una de zid, fondata la

intinzindu-se din hotarul Transil

olintarul, munte, in jud. Bacail,

pl. Muntelur, com. Brusturoasa,

parte din masivul Cgrunta. E situat pe granitg.

facind

olintarul, ruia, in jud. Bacgii, pl. MunteluT, com. Brustu-

roasa Se varsa in piriul $ulta,

dupl ce a curs in intregime
pe granitg, de la Seaua-Solin.
tarulur pana la vgrsarea sa Aci
delegatiunea de delimitare din
Viena a fgcut sg revie Rominiel 590 hect.

ornneqti, com. rur.,

in jud.

Magura-SomuzuluT,

1727 de Egumenul Dionisie Bg-

omuzul-Mare, sati omuzul-

lacescu, iar cea l'alta de lemn,

facuta de locuitorr la 1790, deservite de 2 preotT si 2 cinta-

jud. Suceava.

Vine din Bucovina, atinge ho

rey.
Locuitoril posea : 12 plugurT,
25 care cu bol si vacT, t cartita

Tolvel, servind de frontiera Tater pana la piriul Bunesti. Curge

de la V. spre E., strabgtind teni

cu cal, 140 vite marT cornute,

11 caT, 24 or si capre i roo

toriul com.: Bradtelul, Rada-

porcl.
DealurT mal insemnate in com.
sunt : Dealul-cu-Viile, piscul numit Scaunul-Hotilor Taturoaica.

Gorj, pl. Ocolul, situatg la V.

de com. Bglacesti, pe loc ses

omuzul, plasT, jud. Suceava.

la poalele dealulur $omanesti.

Se mgrgineste la E. cu jud. Bo-

si

vanier, spre S.-E. de cursul Bicazulur i pgng in stinga piriuluT Tarcgul. Se mal numeste si

tosani ; la V., cu pl. Moldova-

www.dacoromanica.ro

tarul TgreT la locul numit Podul

seni, Oprisani, Plesesti, pe litiga

Fglticeni, $oldinesti, Preutesti,
Dolhesti i Dolhasca. In cursul

sgil de 4 kil., udg parte din

plgsile: Moldova-d.-s., $omuzul
Siretul-d.-s.
Are de tributarr pe dreapta : $o
muzelul, Trifan, Topchile, Hara ,
Alunisul, $ipotul, Branistea, Ro-

$011.11LITA

526

OMUZUL-MARE

pia,Brgdgtelul, Siliptea, Fundoaia,

Opripeni, Buciumeni, Piriul-Tiganulur, Lecu.pepti, Piriul-Prisgce,
Hirburile, Durgitoarea, Piriul-luT-

rgpti pi dupg ce a invirtit lila

malul drept al girleT Sondul,

3 4 morr se varsg in Moldova.

Lungimea sa e de 18 kil.

tuna in ea. Are 2,5 m.

Gheorghe, Platonita, Podi,orul

omuzul-Mic, piriti, in jud. Su-

pi Valea-Poener ; iar din stinga :

Zghgrepti .pi Mgzgnge,ti, in Bucovina, Bunepti (al Granite), Pocul, Piriul-Prisk'ciT, Hirtopul, Velniter, Marculur, Brana, Glodurile, VIgdepti, Socilor, Hotarul,

ceava, pl. omuzul, numit in vechime ,i somuzui-imputit (v. satul Siliptea). III are obir,ia in Bucovina, aproape de frontierg. Intrg in targ pe la Nimirceni, udg
com. : Plepepti (7 kil.), Giurgepti
(4 kil.), Valea-GloduluT (2 kil.),

Butngrapul, Harbuzul, Diudiul,

Sili,tea (2 '/2 kil.) pi Liteni (3 kil.),

Pelineptilor, Vgmeni pi Piriul-Bo-

avind astfel lungitnea totalg de

aproape 16 kil. Se varsg in Siret, in dreptul satulul Rotunda.

coleni, Vi,iner, Petiuta, Ciorsa-

ciule. Se varsg in Siret din josul satule Dolhasca prin 4 gurr

numite : Durditoarea, .SomuzulMare, Pgltinosul pi Girla-de laMoara-lur-Pavel.

In cursul sgri formeazg iazurile:

Nimirceni, Ghitescu, Ciulei, Valea-Glodulul pi Ulmul, invirtind

aproape de varsarea Iaculur For-

ondul, alt puna trigonometric,

In jud. pi pl. Tulcea, pe malul
drept al bratulur Sulina, in fata
gurer girle Sondul ; are 2,7 in.
ingltime ; lingg el e o pescgrie.

opia, altd numire a comuna

Pleapovul, pl. CAlmgtuiuluT, jud.
Teleorman. (VezT Pleapovul).

opirleti, cdtun, pendinte de

com. Talpa-Ogrgzi, pl. Glavaciocul, jud. Vlapca. Are o bise-

ricg, deservitg de I preot ,i

cintgret.

In curgerea sa formeazg iazurile: Cgluggrulur, TirguluT, Cior-

7 morT.

Are de afluentr din dreapta :

opirliga, cdtun, al com. Brdea-

saci, Hui, Basaraba, Arghira ,i

Racova, Valea-Sinescu, Ciornirner, Copvana, Gropani, Levejoare, Prisgci, Lingurari, Plepa , Podi,

nul, jud. Buzgti. Are 6o locuitorT.

opirliga-Brebul, mo,rie, in jud.

Ghidale, Tulburea, Humgria pi

Recea ; iar din stinga : Fisticul,
Popa, Bazaci, Budgiul, Vultu-

Buzgri, com. Ghergseni, cgt.'.50pirliga, proprietate a Eforier Spitalelor Civile din Bucurepti, pen-

repti,

dinte de mgngstirea Brebul. Se

mal numepte pi Brebeanca.
Are o suprafatg de 920 hect.,
din care 30 hect. pgdurea Tu-

Dolhe,ti pi invirtepte sistematicele mor/ ; a-Doftorulur pi Ciorsaci pi alte io moripte ,i cite-va

piue.

Convine pe,te : crap, ,tiucg,

caracudg, etc.

omuzul-Mare (D.de), pirliab

In jud. Suceava, plg.pile Moldova-

d.-s. pi Moldova-d..j. Ia naptere

de pe mo,ia Sasca, de unde primepte pe pirtul Bahna, curge de

la N. spre S. pi dupg ce s'a unit cu Somuzul-Mic formeazg

Iazul-Morir, in suprafatg de 40
prgjinT,invirtepte o moripcg, trece

pe mo,ia Fintina-Mare, unde

mar invirtepte o moripcg. Curge
apoT aproape paralel cu /1111 Mol-

dova, primepte in stinga piriul

format din izvoarele din satul
Fintina-Mare ,i Cotul-BgeT De

la Temelie trece pe teritoriul

com. Ciumulepti, pi apor se ramificg la dreapta printr'un canal
numit Girla-MoriT, pentru cg pune

Piriul-GloduluT,

TeiuluT,

Grajdulur, Lutulur, Osoiul, Velniter, Siliptea, Runcul, Ciobgnita, Pietrosul pi Vgrgria.

Contine pepte : ptiuchl, lin, caracudg, etc.

opIrlita, com. rur.,

ondul, girld, in partea de N.

in partea
de S. a plg,er Oltetul-Oltul-d.-j.,

a jud. ,i pl. Tulcea, pe teri-

jud. Romanati, formatg din sa-

toriul N. al com.: Malcoci, Be,Tepe, Mahmudia pi cel E. al

com. Satul-Nod. Se desface din
bratul Chilia, se inclreaptg spre
E., paralel cu bratul Sulina, tot
merei prin stufurf pi dupg 25

tul cu acelapT nume, situat lingg

Oltetul, pe stinga, la 15 kil. spre

kil, se varsg in bratul Sulina,

lingg mila No. 24. Prime,te apele lacurilor Pentiliciuc, Bahlinepti, Fortuna ,i Hontul-Mic.

Intre ea, Chilia ,i Sulina, e inchis ostrovul numit Pardina.

in mipcare o moripcg, prime,te

In stinga Pirlul-Rece, iar in dreapta Toplita, taie poseaua Fglticeni-

Roman pe din jos de satul BI-

fele-Pirnogul pi restul loc arabil.

ondul, punct trigonometric, in

partea N. a jud. ,i pl. Tulcea
pi a com. urb. Mahmudia, pe

www.dacoromanica.ro

S.-E. de Bal, pi la 18 kil. de

Caracal.

Altitudinea terenulur d'asupra

nivelulur Mgrer este de 150 ni.

Are o populatie de 817 loo scoalg ; 2 biserie,

S-ta Treime (1859) pi SI. Nicolae (1832), deservite de 2 preoti
cuitorT ;

pi 3 cintgretT ; 4 circiumr.
LocuitoriT posedg : 803 vite
marT, 596 vite miel pi 171 pord.
In coprinsul comuneT se aflg
mar multe mggurr, Brazda-lur-

Novac, ruine de cale romang

OPOTUL

627

OTRILE

pi, la V., ruinele uneT manas-

vaiT Cu acelag nume, jud. Olt.

ti rT.

(VezT orapul Slatina).

Opotul, com. rur., repedinta subprefectureT Dumbrava-d.-s., jud.

Dolj, la 26 kil. de Craiova, 5 kil.
de Oghianul, 5 kil. de PTetroasa

pi 12 kil. de Gogopul.
Situara pe dealurile Buciumul
la N. pi Boianul la S., care formeaza Valea-Mare sail *opotul,
prin care curge un 01.41 periodic,
n umit opotul.

In raionul comuneT sunt padurl

in intindere cam de 85000 ariT.

Are 2 mine de carbunr de pa.

oriciul, callen, pendinte de com.

FrAsinetul, pl. Glavaciocul, jud.
Vlapca, proprietatea Moptenilororicepti.

mint in exploatare, una a proprie.

taruluT D. Dobrogeanu pi alta a
statuluT, exploatata inteun mod
sistematic. Aci se face pi var.

oroca, sat, cu 6o case, in jud.

otircari, sal', In jud. R.-Sarat,

Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur.

Marga.

plaiul Rimnicul, catunul comuneT

orogari, sat, jud. Ia,i,

Dealul-Lung. Are o suprafata de

25 hect., Cu o populatie de 30
pl. pi

locuitorT.

Se marginepte la E. cu com.

com. Copoul, situat pe inclina-

Belotul; la V Cu com. Gogo,u1;

despartita prin movilele ingine-

tiunea de E. a dealuluT cu acelapT

otrile, com. rur., jud. ,i plaiul

nume. Are o populatie de 158

la N., cu com. Rasnicul

pi la S., cu com. PTetroaia.
Se compune din 2 catune :

suflete.

Prahova, situata pe valea otrile,

in dreapta girleT Doftana, la 45
kil. -1e capitala judetuluT pi la

rilor ;

opotul pi Manastiricea.
Ape : Valea-Rece, Sopotul pi
Buciumul.
In comuna se gasesc 2 sili,tT,
numite opotul pi Manastiricea.

Are o populatie de 1357 locuitorI; 2 bisericl, una in com.

5opotul, cu hramul Sf. Constan-

tin pi Elena, facuta la 1889, de

proprietarul Saya on:tanescu, cu
ajutorul locuitorilor, cea-l'alta in
cat. Manastincea, cu hramul Sf.

Nicolae, facuta in 1828 de locuitorT, deservite de 2 preoff pi

3 cintaretT ; o pcoall mixta,.
Dupa legea din 1864, ati fost
impamintenitT 174 locuitoti din
opotul pi 38 din Manastiricea.
O cale de comunicatie, in directiunea de la V. la E., unepte
com. cu Gogopul.

opo tul, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Sopotul, re,e-

LocuitoriT posea : 90 vite

marl cornute, 6 cal pi 18 rimatorT.

otani, sub dwizie a com. Dejoiul,

pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are
o populatiune de 230 locuitorT.

12 kil. de a plaiulta.
- Se margine,te la N. cu cat.

Secaria, ce tine de com. Co.

marnicul ;

la

S., cu com. urb.

Cimpina ; la E., cu com. Brebul,

de care se desparte prin riul

oting a, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, situatA la
6 kil. spre N.-V. de Tirgoviptea,
pe malul drept al IalomiteT,

parte pe loc pes, parte pe malurl pi val'. Dealurile dimprejur

pi pe unde este apezata comuna
se numesc: Gilbina, Plaiul-ReziT,
Carbunarul, Rovina pi Stibina ;
iar cimpie, este Cimpia-Tirgulul.
Se invecinepte : la E. cu Doi-

Doftana, pi la V., cu com. Breaza-

d.-s., de care se desparte prin

riul Prahova.

Se compune din

catune :

Lunca-Mare, Frati, Osibitul, Seciurile pi Plaiul-CornuluT, dintre

care : Lunca-Mare, Frati ,i Osi-

bitul sunt pe proprietatea Prin-

cu Vilcana-Pandeli pi la S., cu

cipelul Dimitrie Barbu tirbeiu ;

Seciurile pe a d luT Stan Biebea,
iar Plaiul.CornuluT pe a d-luT Nicolae Bibescu.
Are o supralata de 4250 hect.,

Tirgovigea, despartindu-se de

cu o populatiune de 1568

Doicepti prin Ialomita, de MI.

nepti prin padurT marl, dealuri

cuitorl ; o pcoala; 2 bisericT, una

cepti ;

la V., cuManesi; la N.,

pi val, iar de Tirgoviptea pi Vilcana-Pandeli printr'o posea ve-

lo-

In cat. Frati pi cea-l'alta in cat.

Lunca-Mare. Cea din Frati s'a
fondat la 1886 de Printul Stir-

iar cea din

cino-comunald, ce merge cam

paralel cu Ialomita.
Prin raionul comuneT curge

beiti pi locuitorT,

sunt deservite de 2 preo0.

LocuitoriT in numAr de T70
s'ail improprietarit la 1864, pe

impreuna cu locuitoriT pi deser.

Ialomita pi piraele : Valceaua cu

Glodul pi Valea-PopeT.
Se compune din treT catune:
otinga, Goleasca pi Teipul, cu

vitA de r preot pi

2 cintAretT.

o populatie de 2200 locuitorT.

opotul, schit, situat in coasta

Are doua bisericT pi o pcoala

mixta.

din care li s'ad dat 591 hect. ET

posea : 40 cal, 45 lepe, 361 vact,
200 porcl O 3525 oT.

dinta primarieT. Are o populatie

de 1065 suflete ; o pcoala mixta,
ce functioneaza din 1877; o bi-

seric de zid, facuta in 1889

de proprietarul Saya otrianescu,

www.dacoromanica.ro

Lunca-Mare de Sardarul Grigore

Negru, la 1845. Ambele bisericT

mopia 5otrile a Pr intuluT 5tirbeiu,

qTEFINEASCA

528

OVARNA-DE-JOS

In raionul comuner, pe dul

Doftana, sunt 4 morT, 3 pive
si o dirstg.
In localitatea numitg Seciurile sunt cadete de pratrg.
Comerciul se exercitg de 5
circiumari.

Veniturile ccmuner se ridicg

la suma de ler 2990i che/tue/He, la 2900 ler.

E brgzdatg de virfurile: Boncul, Frurnosul si Pietrisulur. Din
Boncul izvoresc doug van Va-

lea-Bonculur, ce curge spre S.

si desparte cgtunele Osibitul de

nute, 21 cair, 310 or i 360

ri-

tefan, n'unte, in jud. Gorj, plaiul

mgtorr.

Novaci, spre N. de com. Novaci,

Budgetul com. e la veniturr

de 1236 ler, iar la cheltuelr, de

situat intre munir: arbunele,

798 la
Dealurr mar principale sunt :
Culmea-Plaiului-Viilor, care e o
ramurg a Culmer-Cracul e-Petrel,
Culmea-Tginasulur, care e o ramurg a Culmer-Mohornatulta, acoperitg Cu pgdure secular, Culmea Cheier i dealurile Poiana,
Lazul-Mare, Lazul-Mic, Cismer,
Stiljer, Bejenici, DealuI-MaluluI,
Dealul-de-Mijloc, Dealul-Cglugg-

GAurile, Coasta-Benghir si Mereutul san Mirul-Mic, pe dreapta

riulur Gilortul.

tefan-cel-Mare, cdtun, judetul

Vlasca, pendinte de com. Glavaciocul, proprietatea statuluT,

format cu ocasiunea aplicgrer

Ins u rgteil o r.
legiI improprietgrirer.

S'a dat aci pentru 400 locuitorT,

o bisericg si 2 coaie, o suprafatg de 2210 hect. (VezT com.

loaia, ce curge spre S., se intilneste cu cea d'intiiti si for-

ritel i Dealul Cheer. VgI: Valea-Caselor, Valea-Iepelor si Valea-Pestenet

tefan-cel-Mare, sat, jud. Vas-

meazg gina Cimpinita, ce trece

Este udatg in lungul sgil de

luir', pl. Stemnicul, com. Bro-

Apa overnilor, si de piriul Pes-

docul, infiintat in 1878, Cu nota

improprietgritT, situat in partea
cea mal de N.-E. a com., pe sesul Birladulur, in stinga
pe locul numit Dealul-Birladulur.

Plaiul-Cornulur

Valea-Serbu-

pe lingg com. Cimpina si_ se

varsg in riul Prahova.
Prin partea de V. e udatg de
Valea-Firilor,
Doftana.

ce se

varsg In

ovarna-de-Jos, coin. rur. i sat,

jud. Mehedinti, plaiul Closani,
la 37 kil. de orasul Turnu - Severin. Este asezatg la poalele
dealulur numit Plaiul i brgzdatg

de mar multe dealurI ce se ramificg din dealul Plaiulur.

Se mrgineste : la E. Cu com.
Vidimiresti i Pestenuta ; ht V.,
cu com. ovarna-d.-s. ; la N., cu
comunele Rudina i Vidimiresti;
iar la S., cu com. 11001 si
cgt. Noaptesa din Sisesti-d..j.

Satul formeazg com. cu mahalalele Prundenilor, Ivgnestilor,

Cotorbilor, Mostiorilor, Cgruntilor, Girbovaniior, Stroestilor,
Lerenilor i Ggdgilor, cu o po-

tener, care se varsg in Iupca.

ovarna-de-Sus, com. rur.

sat, In jud. Mehedinti, plaiul

Closani, la 40 kil, de orasul
Turnul-Severin. Satul formeazg
com. cu satele Runcul i Studina
si e situat pe valea piriulur Runcul.

Glavaciocul).

I s'a dat numele de tefan-celMare, pentru cg se pretinde

aicT ar fi fost una din luptele
ce a avut marele Domn cu Turcir,

in rgzboiul de la Racova.

Se mgrgineste la E. cu com.

Are o suprafatg de 120 hect.,

ovarna-d.-j ; la V., cu com. Ilovgtul ; la N., cu comunele Dilma

si Rudina ; iar la S., cu com.

Cu o populatie de 30 familir,

Ilovg tul.

14 rimgtorr si 310 or.

sal:1 176 suflete.

Vite: 8 car, 103 vite niarI,

Are o populatie de 1200 locuitoti ; o bisericg, deservitg de

2 preog i 2 cint5retY; o coalg.

Locuitorir posedg : 46 plugurT,

79 care cu bol, 6 cgrute cu cal.;

6o stupT ; 600 vite marr cornute,
30 cal, 400 or si 500 ritrigtorr.

Budgetul com, e la veniturr

tefanuluI (Valea-),

cittun al

com. Boziorul, jud. Buzgri,

160 locuitorr si 40 case.

cu

tefneasca, sat,

fgcind parte
din com. rur. Lgmotesti-Gglbenasi,

p. Negoesti, jud. Ilfov,

de 1552 leT, iar la cheltuelI, de

968 ler.
Dealurr mar principale in com.
sunt Dealul-Studina, pe care

situat spre N. de Gglbinasi, in-

este asezat satul Studina, Dea-

Are o bisericg, deservitg de

I preot i I cintgret ; o scoalg.

205 hect., cu o populatie de

lul-RunculuT ii Dealul- overner ;

iar vgr Valea-Runculur si Va-

Locuitorir posedg: 40 plugurr,

70 care cu bol, 5 cgrute cu cal";

121 locuitorr.
Numgrul vitelor

lea-Soverner, pe unde curge pi

124 si al celor micr, de 47.

roo stupI; 1236 vite marI cor-

ia numele de Apa-5overner.

pulatie de 960 locuitorr.

Prin com, trece soseaua comunalg Sovarna-d.-s.
d.-j.-Pestenuta.

ovarna-

rlul Runcul, care in Sovarna-d.-j.

www.dacoromanica.ro

tre rlul Dimbovita si ValeaGrecilor.

Se intinde pe o suprafatg de

marr e de

Comerciul se face de r
ciumar.

TEFANELUL

Are i moara cu aloa si

ma,ina de treerat.

tefnelul, sat, cu 525 suflete,

jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. GogoOul.

tefneti, ptasei, jud. Botosa ni.

E situata in partea de E. a judetuluT. Se intinde pe vaile

Prutulur i Baeulur si pe valle si
dealurile dintre Jijia i Prut.
Se marginete : la N., cu jud.
Dorohoiti ; la S., cu pl. Jijia

jud. Iasi ; la E., cu Prutul i la

V., cu pl. Jijia.
Este formata din lo comune :
Babiceni, Bobule,ti, Brateni, Dobirceni, Durnesti, Movila-Rupta,
Ostopceni, tefanqti-Tirg, 5tefanesti-Sat i

In tirgul 5teaneti, la scoala

de baetr, este o statiune meteorologica.

Dealurile ce strabat plasa, se

impart, prin valea i piriul Baseul, in doul Ore: una in stinga
Ba,eulur, pana in Prut, iar ceal'alta in dreapta Bapulur, pana
in Jijia. Aceasta din urrna e despartita inca in doua culmT, prin
valea i piriul Corogea : una in
stinga Coroger, care se termina
la satul Ilieni,i alta in dreapta,

529

Babiceni ; Dealul-Botcelor, Cui_

bul-Vulturulur i movila Captalanul, in com. Bobulqti ; Corogea, Hirtopul-lur-Anciaza, MA1a4tea i Vier, In com. Ostopceni ; filtre Corogea i Jijia : Cracalia, Cristioaia, Ulucele i Vul-

turul, in com. Ringhilesti.

Vaile mar insemnate sunt

Valea-PrutuluT, in tot lungul pla-

ser, la E.; Valea-BaeuluT, care

o strabate in partea de N.-E.,

si valea Corogea care o strabate
prin centru, in lungul plaseT.
Apele ce strabat plasa in

ordine de la E. la V. sunt :
Prutul, la E., trecind pe linga
comunele Movila-Rupta, 5tefgne,ti, Bobulesti, Ostopceni
Ringhilesti i curgind spre DunOre ; Ba,eul, ce curge prin valea

BaFul, prin comunele Brateni,

Stetanesti, Bobulqti i, la Ostopceni, se varsa in Prut ; Co.

rogea izvorind din com. Dobfrceni i formeaza mar multe iazurT in cursul sati, trece prin

comunele Durneti, Babiceni

Ringhilesti i, mar in jos de satul Ilieni, se varsa in Prut.
In toata plasa sunt 55 iazurY
i 12 baltr.
Aproape intreaga suprafata
a piasei e ocupata de semana.

care, intretaiata de mar multe

var, se continua in jud.
sub numele de podipl Furilor
o al Turier.

turr, finete

Cele mar insemnate dealurl : in

stinga Baeulur: Cinghineni, Gea-

sericT,

imaurT ; paclurl

sunt putine.

Are o populatie de 5952 fa-

Industriile manuale ca : croitoria, ciubotaria, lemnaria, rotaria, fieraria, etc., se practica

mar mult in tirgul 5tefdneti.
Comerciul se face cu cereale,
vite, vinurr i alte produse locale. Pietele de desfacere sunt
tirgul 5tefanqti i Boto,ani.

Comunicatia cu Botopni se
face pe calea judeteana Botoprin comunele
Durnesti i Babiceni. Are calea
vecinala tefaneti-Ia0, pe Prut,
prin comunele Bobuleti, Ostopani - tefa.neti,

Ringhileti, pe o lungime de 24 kil. Mar sunt i

,osele comunale, care leaga coceni

munele cu soselele marT.

Formeaza un ocol cu plasa

Jijia, i reedinta judecatorier e
in tirgul *tefaneti.

tefa'ne9ti, jud. Botoani. (Vezr

,Stefdne,cti - Tirg
Sat).

,Stefelne,sti-

tefneti, com. rur., in partea

de N.-E. a com. Pojogeni, jud.
Gorj, pl. Amaradia, situata pe
valea Gilortulur i pe valceaua
Ungurelul, pe partea dreapta a
dula Gilortul.
Se compune din catunele :
*tefaneti, Ungurelul i Cojani.
E situata d'alungul une valcele. Are o suprafata de 1920
hect., cu o populatie de 219

deservite de 23 preotr

familiT, sal 884 suflete; o coala,

inflintata la 1864; 4 bisericT,

manul, Hirtopul, Padurer, Popoia, Stinca, Sarata i Viilor,

i 46 cintaretr; 13 scolT mixte.

LocuitoriT posea : 2743 cal,
9265 bol i vacT, 3408 porcI,

taretr.
Venitul comuneT este de 1105

com. Nlovila-Rupta; intre

Baseul si Corogea : Bratenilor,

7000 01, 200 capre ; 2374 stupT

ler, 90 banr, lar cheltuelile, de

de albine.

In

Ferarul i Incaul, in com. Brateni ; Valea-Adinca, Birsenesti,

sai:i 18735 suflete; 26 bi-

In plasa Stefanesti se afla :

Cismane,ti, Ciriter, Luparia, Mur-

6 morT cu aburi, 21 morr cu

apa, i moara de car i 3 de
vint ; i fabrica de tabacit pide,

Dobirceni ;

Pelin i Vier, in com. Durne0;

fabrica de luminarT i i de
sapun ; apoT 2 cariere de piatra

Brotenilor, Bisericer, Cineper,

Murguta i Zgirieta, in com.

de var, una la Lehnqti i ceal'alta la satul Stinca.

guta-Parulur.
i Vier, in com.
Bulhacul, Corogea,

deservite de i preot

i 2 cin-

998 leT, 73 banT.

Locuitorir posea : 27 pluguri,

77 care cu bol, 63 stupr, 647

vite marT cornute, 246 capre,
i 80 cal.
Riul Gilortul ucla Stefaneti de

661 or, 235 rimatorr

la N. la S.
Comunicatia in comuna se
faceprin oseaua comunala, care,
67

66646. Marojo 2h4kniar 6r/os/ratio. YoL

www.dacoromanica.ro

TETrANEM

In apropriere de Cojeni, da in
soseaua vecinala ce vine de la
Petresti-d.-s.

tefneti, com. rur., in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, situad qpre

TEleANEFTI

530

iar prin mijlocul eT, dela N. la

S., trec piraele : Izvorani si $tefanesti, care
Argesul.

se vana in

rful

Parte din locuitorT sunt mosnenT, iar parte s'aj improprie-

E. de com. Lehliul si aproape

de jud. Ilfov.
Dupa legea rurala din 1864,

drit pe mosiile statuluT: Ani-

sunt improprietaritT 159 locui-

Calea ferata Golesti-Cimpulung trece prin statia Florica,

din aceasta comuna. Peste girlele 5tefanesti si Izvorani sunt

torT si in 1878 s'ati mal' improprietarit T3 ; neimproprietaritT

se maT afla 58 locuitorT.
Teritoriul comuneT este brazdat de Valea-1/eaneT si ValeaBanciuluT.

Este formata din satele: Stefanesti si Odaia, cu resedinta

primarieT si a judecatorieT co-

munale in satul $tefanesti.

Are o populatie de 1478 locuitorT; o scoall ; 2 bisericT, cu
2 preotT si 3 dascalT.

Vite : 720 cal, 800 bol, 1400

oT, 84 capre, 4 bivolT si 85o
porcT.

noasi, Herburia, EpiscopieT-deArges si Cimpulungeanca.

fitne,cti-Lipovillul).

terneti (Tirgul- Dealulul),

com. rur., jud. Muscel, pl. ArgeselW, la 54 kil. spre S. de
Cimpulung.

E situad' pe piraele Stefanesti

si

1903 leT si cheltuelile, la 1715 leT.

Locurile din jurul comuneT

sunt linaf toate proprietatile Eforiel.

S. a comuna Alte 3 sosele vecinale merg prin centrul comune.

In partea de N a com. sunt
padurT, iar la E. si V., dealurT

Prin comuna trece calea ferata si soseaua nationala. In ra-

acoperite cu vil. Printre catunele

5teranesti si Izvorani este un deal

si Zlatarei.

mare si frumos, pe care se cultiva numaT vita. La S., pe ma-

doesti, Parasistea si Dobrusa ;

val: Dobrus2 si 5erbanesti. Un
sant, de la schitul Serbanesti
pana la cannul Santul, s'a facut
pentru cut-Airea schituluT.

lul riuluT Argesul, sunt locurile de

flnete si porumbiste ale locuito-

Se zice ca la anul 1712, Carol XII, regele Suedief, in drumul saii spre Pitesti, a trecut
dincoace de acest oras, sub vil,
in coasta cimpuluT, la TirgulDealuluT, si a poposit in minunita

lunca a Golestilor, in casele spataruluT Radu Golescu.

Izvorani. Se margineste la

ionul comunel sunt drumurT comunale ce-T inlesnesc comunicatia cu com. Stanesti, Lungesti

DealurT sunt: 5erbanesti, Con-

tefneti, sat, cu 138 locuitorT,

jud. Arges, pl. Galasei;ti, facind
parte din com. rur. Cersanele.
Are o biserica cu hramul TotT
SfintiT, deservid de 1 preot si
I

cintAret.

tefneti, sat, cu 210 suflete,

tefneti, com. mur., pl. Oltuld.-s., jud. Vilcea, compusa din

Golesti, si la V., cu comuna Va-

6 catune: Dobrusa, Scoala, Condoesti, 5erbanesti, Santul si Pet-

Are o populatie de 1628 lo-

din rnosia EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti.

Veniturile comuneT se urca la

curesti-Pitesti strabate partea de

N. cu o mare padure ; la S., cu

'1111 Argesul ; la E., cu comuna
lea-Mare.

LocuitoriT, in nutria'. de 271,

s'ati improprietarit dupa legea

rurall din 1864, pe 1020 hect.

micT podistf. Calea nationala' Bu-

rilor.

tefneti, jud. Ilfov. (VezI ..5'te-

a treia, schitul 5erbanesti ; o

scoala mixta; o moara cu aburT.
LocuitoriT posea : 275 boT,
340 vacT, 41 caT, 41 capre,
900 oT.

culesti, cu o populatie de 1427

jud. Arges, pl. Galasesti, facind

parte din com. rur. Stanislavesti.
Are o biserica, cu hramul Sf.
VoevozT, cu 1 preot, 1 cfntaret
si I paracliser.

cuitorT ; 3 bisericT, deservite de

lo.cuitorT.

4 preotT si 5 dascalT; o scoala,

infiintata la 1866.

Este situad pe valea $tefanesti si Dobrusa, la 85 kil, de

terneti, sat, in jud. Botosani,

Scoala are un rasboiti sistematic oferit de Ministerul In-

capitala judetuluT si la 7 kil, de

si in partea de V. a tirguluT

resedinta plaseT.

5tefanesti.

structiuneT publice la anul 1886.

Se margineste Cu com.: Lun.

gesti, Stanesti, Fumureni, Voicesti si Zlatarei.

miliT, sa5 864 suflete ; o biserica,

Are 3 bisericT, una in Dobrusa,

deservid de I preot si 2 din-

alta in catunul 5coala, ambele

de lemn, facute de enoriasT si

taretT, facuta, se zice, de 5tefan-

Vite sunt: 39 cal, 275 oT,

701 porcT, 9 capre, 1907 vacT
si bol si 3 catirT.
Riul Argesul uda partea de S.

a comund (distanta de 4 kil.),

www.dacoromanica.ro

com. 5tefanesti-sat, in apropiere

Are o populatie de 216 facu hramul Cuvioasa Paraschiva,

cel-Mare.

TEFANETI

531

Vite : 529 bol' i vad, 88 cal,

924 or, 204 pord, 7 bivolr.

In partea de N.-V. a satuld

TEli''ANEM-L1P0VATUL

500 bor, 800 al, 8o capre, 4

i 600 pord.

bivolr

Cotnerciul se face de un circiumar.

Numarul vitelor inarr e de

i al celar mici, de 186.

til guita *tefineti, incepind

de litiga tirg i pana in dealul
Stinca, se afla o rezetura mare
pe piriul Bwul, despre care se

tefneti, sat, facind parte din

com. rur. cu acelag nume, jud.
Mucel. E strabitut de la N.

zice a era facuti de Stefan-

spre S. de girla *tefineti, care

tefneti-de-Sus, ficind parte

din com. rur. tefinesti-Lipo-

se varsi in riul Argqul. Are o

vitul, pl. Dimbovita, jud. Ilfov,

populatie de 1196 locuitorr ; 2

bisericr i 2 ,colT.
Este as-ezat pe Valea-Stefanetilor. O ,osea comunal, care

situat la N. de Stefine,ti-d.-j.,
pe malul sting al vaier Pasirea.
Se intinde pe o suprafata de
781 hect., cu o populatie Lie

pleaca din calea nationala Bucure,ti-Piteti, II stribate in tot

lungul lur.

327 locuitorT.

-)

cel-Mare. Se zice c toati valea

Baeulur, spre V. de tefitne;ti

forma pe atuncI un iaz mare.
In mijlocul esulur Ba,eul se afla

o movila, pe care se spune

era un foi,or al luT Stef-an, unde

poposia acesta cind venea cu

barca de pe iaz i de la ringtoare, cu suita sa.
tefneti, certun, jud. Gorj, pl.
Amaradia, com. Stefaneti, situat pe valceaua Ungurelul, coprins futre dealul Culmea la

i Ursoaia la E.
Are o suprafata cam de 55o
hect., cu o populatie de 92 faV.

miliT, sali 406 suflete; i biserica,

deserviti de preotul de la citunul de rqedinti, Ungurelul.

Locuitoril posed 1:13 plugurr,

37 care CU bol; 35 stupI ; 325

vite marr cornute, 249 or, 151
capre, 86 rimatorr i 12 cal.
Deosebit de riul Gilortul, cat.
mar e udat i de piriul Ungurelul,

care curge de la N. la S., prin

mijlocul sait

tefneti, sat, in jud. Ialomita,

pl. ampulta, pendinte de comuna cu acela nume, situat
In S.

pli,er, in apropiere de

limita dintre judetul Ialomita

jud. Ilfov i pe amindona
malurile viiI Bulumezir.
iar
Se nume,te i

mar inainte se numea Buluvita.

Aid este rqedinta.

a judecitorier comunale.

Are o populatie de 226 familir ; o coall ; doua biserid,

deservite cu 2 preotr i3 dascilr.
Locuitorir poseda : 450 cal,

Se desparte de cit. Izvorani

printr'un deal mare, pe care
sunt plantate numaI vii i diferitr arborr fr.uctiferr.

328

Are o biserica, Cu hramul

Voevozr, cu i preot
cintAret ; un heleteri.

Comerciul se face de 3 circiumarT.

Numarul vitelor marr e de

218 ii al celor n'id', de 224.

tefneti, sat, facind parte din

com. rur. Piro,i, pl. Oltul-d.s.,
jud. Olt. Are o populatiune de
365 locuitorT i o biserica vechre.

tefneti, atun, pendinte de

tefneti-Lipovtul, com. rur.,

jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situad.

la N. de BucureA linga valea

Pasirea, la 15 kil. de Bucurqti.
Sta in legitura cu Colintina i

pl. TirguluT,

Dascilul-Creata prin osele ve-

jud. Teleorman, situat in apropiere de com. Bivolita i la 6

kil, de cit. de reedinta Anta-

cinale.
Se compune din satele : Boldul,

com. Antoneti,

neti, pe valea Tinoasa. Are

o populatiune de 95 suflete.

tefneti, sat, facind parte din

com. rur. Stefinqti, pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea. Are o populatiune de 403 locuitorr. E situat la i kil. zoo m. de cit.
coala (coali).

tefneti -de -Jos, sat, ficind

parte din com. rur. tefane,tiLipovatul, pl. Dimbovita, jud.

Ilfov, situat la N. de Bucureti,

pe malul drept al vnieT Pasirea.

Aci este resedinta primaria

Se intinde pe o suprafata de
ton hect., Cu o populatie de
543 locuitorr.
Are o biserica, cu hramul Sf.

Nicolae, deservita de i preot

I cintaret ; o ,coala.

www.dacoromanica.ro

Cretuleti -Lipovitul, *tefine,tid.-s., tefine,ti-d.-j., StefinqtiPasirea, cu o populatie de 1714

locuitorr, mare parte tiganr de

vatri.
Are o suprafata de 3076 hect.;
3 bisericr, la CretuleAi-Lipovatul,
*tefneAi-d.-s. i

o coall mixta

2 heletaie.
Locuitorii poseda : 124 plugurr : 91 CU bol', 33 CU car ;
172 care i cal.* : Iii cu bol,
i

6.1 cu cal; 270 ce i lepe, 281

bor, 135 vad i viter, 8 tata%
85 bivoll i bivolite, 22 capre,
142 porci i 826 or.
Budgetul com. e la venituri
de 6812 ler, iar la cheltuelT, de
6895 ler.
ImproprietaritT sunt 157 locuitorr i neimproprietarip, 265.

Comerciul se face de 8 cit.ciumarr.

TEFXNEV'I-PASXREA

TEFUL

532

tefaneti-Pasarea, sat, facind

parte din com. rur. tefanestiLipovatul, pl. Dimbovita, jud.

care se

afla tirgul, itnasul si

viile, e de vre-o 286 hect.

Are o populatie de 857 fa-

vila, fu razboiti la Stefanesti intre

Constantin, fiul lur Sitnion Movila, ajutat de PolonT, cu Vis-

bise-

novetki, i intre Mihailas, fiul lur

Se intinde pe o suprafata de

rica, deservita de 1 preot si 4

178 hect., cu o populatie de

cintaretr; t farmacie, i spital judetean, i biro telegrafo-postal ;

fabrica de tabacit pide, I moara

Irimia Movila, ajutat de Turcr.

La anal 1685, esind Turculet

miliT, sal 3092 suflete ;

Ilfov.

145 locuitorT.

Comercial se face de i

cir-

ciumar.

cu cal pentru grisa si Mina de

Numarul vitelor marT e de

110 I al celor mid, de 223.

griti, i fabrica de rachiil de tes-

tefneti-Sat, com. rur., jud.

Botosani, situata in partea de
E. a piase teranesti. Se intinde
pe sesul BaseuluT si al Prutulur,
dealul Sanca si dealurile ce mar-

ginesc Baseul in dreapta

E formata din satele : Badinti,
Stinca i tefanesti-Sat.

E udata in partea de E. de
Prut i strabatuta de pir.Baseul.

239).

unde mar este instalan

cindu-se din razboiul cu Polonir,

si

statiune udometrica, conclusa de

invatatorul-director al scoaler.
Vite sunt : 503 bol i vad,

355 cal, 240 capre, 836 or si

285 porcl.
Viile, in Intiodere de 43 hect.,

sunt asezate pe dealul ce se ri

dica Ruga erg, in partea de S.
Are trecatoare in Rusia, cu
vacua sucursala.
Este legat cu orasul Botosani

217 caT, 2148 or si 453 pord.

Budgetul comund e de 4110
leT la veniturr si de 3994 ler la

tirgusorul Bivolari.
In Stefanesti e resedinta subprefecturer plasilor Jijia - tefanesti, apor resedinta judecatoriel ocoluld.
Budgetul comuneT e la veniturY de 23820 leT, 52 banT si la

Comunicatia se face pe calea

judeteana Botosani- tefanesti
calea

tefanesti-Iasi, care stra-

bat comuna.

prin o osea petruita si fire telegrafice; o alta osea il pune

in legatura ca orasul Iasi prin

La anul 1713, Turcir, tutorati facut pod peste Prut la Stefanesti, pentru a trece ostile ce
veneati de la Hotin.
La 1855, tefanesti all fost
ocupatY de AustriacT, care ati
facut cazarmr i grajdurr de cal.
In fine, Stefanesti art fost ocupatr In alte multe rindurr de
armate streine, caer eT erati tre.
catoare i loc de propas pentru
ostirile care mergeati la Hotin
orT in Polonia.

tefneti, deal, in raionul

co-

muner cu acelasr nume, plasa

Riul-Doamne, jud. Muscel, pe

care se cultiva 202 hect. vie.
Valea tefanestilor produce
multe fructe bune i gustoase,
mar ales persicT i strugurT de
diferite soiurr.

cheltuelT, de 2 I I Io ler, 20 banY.

In privinta vechimer tirguld,

tefineti-Tlrg, com. rur., jud.

Botosani, asezata in partea de
E. a piase Stefanesti, pe tar-

un pile de TurcT, ca la 40, care

se intorceart pe sleah de la Camenita (cLetop., ton-i, II, pag.

covina, cite-va {abrid de lumlnarr, de sapun; i coala mixta,

Are o suprafata de 6435 hect.,

Cu o populatie de 1958 suflete ;
3 bisericr, deservite de 3 preop
6 cintaretT; i coala mixta.
Vite sunt : iris bol i vacr,

cheltuelr.

cel mare la 5tefgle,ti, a batut

cronicele spun :

In anul 7017 (1500), luna lur

Iulie, PoloniT ati ars si pradat

tefneti, girld,

ce izvoreste

din mar multe izvoare i, dupa

ce uda com. teranesti, pl. Riul-

mul drept al Baseulur si pe loc

ses. Se margineste in toate parteritoriul comuner tefatile
nesti-Sat : la E., pe o mica parte

tefanesti, din pricina el Bog-

Doamner, jud. Muscel, d'alungul

satt, de la N. la S., se varsa

dan, Domnul Moldover i fiul lur

in tIni Argesul, la locul numit

5tefan-cel-Mare, a intrat cu armata in Polonia, spre a 'sr raz-

Zavoiul.

cu Prutul; la S.-E., Cu satul Badinti ; si la N.-V., cu satul tefanesti.

buna contra regeluT Sigismund,

care refuzase a'r da in casatorie
pe sora sa Elisaveta (Letop.,

E situata la 46 kil, de orasul

Botosani spre E., si la 75 m.

tom. I, pag. 181).

La anul 7021 (1513), Ma-

Chira, pentru a se forma

com. Ghirdoveni, pl. Filipesti,
jud. Prahova.

deasupra niveluluT Marer-Negre.

ri( cu Bet-Gherer, fiul Hanulur

Menlii, ati pradat si ars tefa-

teful, cdtun al comuner Cotul-

nesti (cLetop.,tom. I, pag. 184).

Dupa moartea lur Simion Mo-

Ciorir, jud. Buzad, cu 40 locuitorT si 8 case.

Udata la E. de Prut, lar pe litiga

tirg trece piriul Baseul.
Intinderea mosier tirgulur pe

www.dacoromanica.ro

tefnoaia, fost sal. S'a desfiintat

impreuna cu Risnarul, Cioricesti
si

TEJICUL

533

TIRBET7

tejlcul, munte, in jud. R.-Sgrat,

plaiul Rimnicul, com. Jifia. Are

Vasluiti, curge printre dealurile :

Anghelina si Liesti, apor Iese

2 virfurT: tejicul-Mare si *tejicul-Mic. E acoperit cu pgclurT

din comung si se varsg in riul

Birladul, aproape de Docolina,
dupg ce primeste piraele : Lie-

si pgsunI. Vara se fac stine de

oT. De aci izvoreste 01551 5tejicul, afluent al riulta Rimnicelul.

tioborni, com. rur., jud. Vasluiii, pl. Crasna, in partea de

V. a judetuluT, la 20 kil, de
orasul Vasluiil, si la 27 kil. de
Codgesti, resedinta

plgseT, si-

chelttuala

dtunt-sale

d-1 uT

Alexandru

Ciurea la anttl 5867.

Satul formeazg o parohie cu

Silistea,

ImproprietgritT in 1864 sunt

sti si Mita, pe 5esul-Mclinoailor.

24 fruntasT, 23 palmasT si lo
codasT, stgpinind 762 /*lid si

torobneasa, com. rur., in jud.

32 prj.
DrumurT principale sunt ; la
Silistea (4400 m.) si la Liteni

Teleorman, pl. Margine, situatg

pe partea stingg a Huid Teleorman, la 15 kil. de Alexandria, 28 kil. de Zimnicea si

52 kil. de T.-Mggurele.
Se invecineste la N. cu com.

(3

kil ). Se numea in vechime

si Iliseni si Letcani.

tuatg pe o continuitate de dealurT

si ygT, avind teritoriul accidentat.
E formatg din satele : Stioborgni, Valea-SilisteT si Bgltati.

Atirnati; la S., cu com. Beiul;

Ja V., cu com. Brinceni si Tiggnesti, dincolo de riul Vedea,

Are o suprafatg de 2348 hect.,

iar la E., cu hotarul mosieT Cio-

Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

Cu o populatie de 366 familiT, sail

1630 suflete ; 3 bisericT deser-

china, din jud. Vlasca si cu valea Atirnati.

Are o intindere de 2825 hect.,
cu o populatie de Io16 suflete ;
o scoal si o bisericg, cu treT

nati, la 16 kil. spre N. de Bals

si la 47 kil. de Caracal. Se

preotT si dol cintgretT.

Locuitorl improprietgritT sunt

tort), Bgrbesti, (300 locuitorT) s't

&Apoca (Oltetani, 300 locuitor5).
Satul f,itirbeill (Ciuturoaia) este

vite de 2 preotT si 6 eclesiarchT;

o scoalg ; o moarg cu vaporl,

maT multe de vint si 4 circiumT.
Budgetul comuneT e de 2327

leT la veniturT, si de 2247

67 banT, la cheltuelT.

leT,

181, pe 734 hect.

LocuitoriT posedg : 90 plugurl

si 99 care bol ; 1 lo stupT ; 530

Vite : 402 caT, 74 mrtgarT,

605 vite marT cornute, 1793 vite

vite marl cornute, 7530 ol, 76

miel cornute si 103 porcI.

Budgetul comuneT e de

cal si 150 rimgtorT.

tioborni, sat, in centrul com.

Stioborgni, pl. Crasna, judetul

Vasluiti. E situat pe coasta dealuluT Stioborgni, pe o suprafatg

de 529 hect., cu o populatie de
116 familiT, sail 580 suflete.
Este resedinta comunef. Are
o scoalg, infiintatg la 1881 ; o

bisericg, fgcutg /a 1752 de un

cgluggr numit Isaia, deservitg
de I preot si 2 eclisiarcT ; 2
circiumT.

LocuitoriT pose& : 3o plugurT

si 45 care cu bol ; 60 stupI ;

164 vite marT cornute, 29 caT,
300 oT si 8o rimatorT.

leT

3956 la veniturT, si de leT 3489,

banT 94, la cheltueli.
Cale de comunicatie are o sosea vecinalg spre com. Beiul, cu

un pod peste elesteul din coInung, osea care dg in drumul

judetean Alexandria-Zimnicea.
Dintre mggurT, Mggura-Rgcotestilor este singurg maT importantg; cele- Falte sunt numaT
niste micI movilite.

tirbtul, sat, jud. Suceava, pe

mosia si in com. Silistea, ase
zat pe sesul SuceveT si lingg
Sucevita.

Are o populatie de 434 locuitorT ; o scoal mixtg, infiin

tioborni, pirifi, izvoreste de

sub Dealul-Popestilor, com. Mi-

clesti, intrg pe teritoriul com.

5tioborgni, din pl. Crasna, jud-

tirbeiii, numire vechie a orafulur 011grasi, ju .1. Ialomita.

*tirbeiti, com. rur., in N.

pl.

Roma-

compune din satele : Stirbeiti

(7348 locuitorT), Curtisoara (30o
locuitor5), Dobretul (300 locui-

situat pe tgrmul drept al OltetuluT; Boboca si Bgrbesti, dincolo de Oltet, pe tgrmul sting ;
Dobretul si Curtisoara, spre V.
de 5tirbeiii.
Are o populatie de 2848 locuitorT ; 3 bicericT, Cuy. Paraschiva (156o, clgditg de Buzesti) in
5tirbeitl, S tiT VoivozT (1850) in

Bgrbesti si S-til Voevozr 0857,

clgclitg de printul B. *tirbeitl
in Curtisoara, cu 4 preotT si 6
cintgretl; o scoalg si 16 circiumT.
Vite : 1124 vite marI cornute,

3840 vite miel' si 700 porcT.

Satul s'a numit $tirbeiti, dupg numele princip. Barbu D.

5tirbeiri, care a ayut proprietate aci, unde a fost cea mal

vechie locuintg a Buzestilor, si
unde se stinse ulthnul reprezentant din aceastg familie.

tatg in I890; o bisericg, cu hramul Sf. Nicolae, pe catapeteasma cgreia se citeste:

tirbeti, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltetul-d.-j., compusg din 2

slint locas s'a Rcut cu OO.

cgtune: tirbesti si Hergsti. Este

Acest

www.dacoromanica.ro

situatg pe valea PeteneT, dealul Chituci i dealul Nucul, la

70 kil, de reedinta judetuluTi

Ja 40 kil, de a plg,eI.
Se marginete la N. cu com.
Ghioroiul ; la E., cu com. Beneti ; la S., cu com. Balceti
i la V., Cu com. Frgtila.
Are o populatie de 1006 locuitorT; 3 bisericT : 2 in Stirbeti
i

t n

Hergti; o coala da-

tind de peste 5o de anT ; 2 mort

LocuitoriT sunt monenT. ET
posedg : 20 caT i Tepe, 120 boT,

300 vacT, 2 bivolT, 250 capre,

800 oT i 350 porcT.
Veniturile i cheltuelile com.

se urca la t000 let.

Stg in leggturg Cu COm Ghio-

roiul, Frgtila, Balceti, prin osele comunale.

E brazdata de dealurile : 01tetul, Chitucul, Nucul, Tiguzul i
Prgdgtorul i udatg de vgile
Peteana, Tinoasa, Maluroasa,
Jivul, Covaciul, Raciul, Giurica,
Gherghina i Ascunsa.

TUBEIUL

534

TI1113ETTI

de N.-E. a pl. Baeul, jud. Do-

dinti, pl. Vailor, com rur. Mi-

rohoiti, formata din satele :

Petricani, StiubeTeni i
OdaiaBosia, cu reedinta primgrieT in StiubeTeni.

culeti.

Are o pop. de 531

familiI,

tiucani, sat, in jud. Mehedinti,

pl. Motrul-d -s., com. rur. Girbovgtul.

sati 1959 suflete; 2 bisericT, de-

servite de 2 preott, 4 cintgretr

i 2 palgmarI; o coalg;. 5 iazurT i 3 pog. vie.
Budgetul com. e la veniturT
de 8285 leT i la cheltuelT, de

7002 la
Vite marI cornute 1208, OT
3672, cal 148 i pord 670.

tiubeieni, sat, jud. Dorohoiti,

treanga, sat, pe moia cu acelaT

jud. Dorohoiii, pl.

Herta, com Mamornita.

Are 132 loc. improprietaritI.
Piriul Molnita trece pe moie.
Drumurl principale : calea judeteang Herta-Matnornita i dru-

mul ce merge la Hreatca.

Moia se hotareAe cu : Hreatca,
Calea-HotinuluT i Banceti.

pl. Baeul, com. StiubeTeni, pe

moia Cu acelaT mime.

S'a numit in vechime Bala

i apoi Chicgreni.
Proprietatea moieT, fostg a
mngstireT Putna, din Bucovina,
pgng la 1785, e a familier Grigorie Coglniceanu.
neti

tubeile, sal, in jud. Dimbovita,

pl. Ialornita-Dimbovita, cgt. com.
Valea-Lungg.

tubeile, cdtun, spre S.-V. com.

Strejeti -d. - s., jud. Romanati,
spre E. de dealul Strejeti.

Are o pop. de tolo locuitorl ; o biseria, deservitg de t

preot, 2 cintaretT i i palmar,

tubeilor (Dealul-), deal, in jud.

Tulcea, pl. Mgcin, pe teritoriul

micg, ziditg de locuitorr ; o coala

mixta.

com. rur. Cerna. Se desface din

dealul Colugea, se intinde spre

Piriul ce trece pe moie este

Baeul, iar Podriga i Ibgneasa
trec pe margine.

E., inteo directie generalg de

la V. spre E., brazdind partea
de E. a pl. i a com. Se pre-

Piatrg calcaricg se gasete

lungete spre S. cu Dealul-lur-

destulg. Cultura vitelor e foarte

bine ingrijitg.
Din vechime, apicultura era

Negoiti. Este tgiat de drumul

reparatg la 1856, ceaTaltg,cu hramul Cuvioasa Paraschiva, ziditg.

din temelie de Popa Marin cu

ad foarte raspindita, de unde

fecioriT luT i zugrgvitg la 1837.

numele satuluI.
Drumurile principale : acel de

mal inalte virfurT din jud. i din

Dobrogea. Este acoperit numa

tirbeti, cdtun, facind parte din

la Sgveni la Dorohoit; acel de

com. Dideti, pl. Tirgulut, jude-

la Radauti-DrOggeni la Boto-

tubeiul, com. rur,, in jud. R.-

tul Teleorman, situat pe partea

ani, pe la Plopeni-Jianu ; acel

de la Darabani la Sgveni i acel
de la Sgveni la Botoani.
Moia se ingrginete cu: Drggueni, Mileanca, Podriga, Sa-

Sgrat, pl. Graditea, pe malul

drept al riulut Rimnicul-Srat,

tirbeti, sat, facind parte din

com. rur. cu acelaT nume, pl.
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Aci e
reedinta comunet. Are o populatiune de 1554 locuitorT; 2 bis e-

rict, una cu hramul Intrarea in

Bisericd, zidire foarte vechie i

dreaptg a riuluT Vedea, la vre-o

4 kil, de cit. de reedintg, la

punctul numit Uidumacul i numaT la 11/2 kil, de com. vecina,
Cucueti.

Are o populatie de 200 suflete.

tiubeieni, com. rur., in partea

veni, Vlasineti, Plopeni-Jianu,

Odaia- BosieT, Balinti i Tgtgrgeni.

tiucani, sat, in judetul Mehe-

www.dacoromanica.ro

comunal Greci-Tiganca. Are 407

m. inaltime, i e unul din cele

cu padurT.

aezatg in partea de mijloc a

jud., la 9 kil. spre E. de oraul
Rimnicul-Sgrat i in partea de
N. a pl., la 27 kil. spre N. de
Grgditea-d.-s., reedinta plgeT.

Se invecinete cu com.: Obiditi i Mgcrina (5 kil.), Pueti

BOltati (8 kil.), Salcioara (9 kil.).

TUBEIUL

535

1.ilCA

Se mgrgineste la N. cu Vo-

tubeiul, sat, fgcind parte din

tinul; la E., cu Puesti si Mgcrina ;

com. rur. Olteni, pl. Teleajenul,

jud. Prahova.
Are o bisericg cu urmatoarea

la S., cu Sglcioara si la V., cu

Obiditi.
Riul Rimnicul o udg prin mij-

loc si Orla Iazul-Morilor, la S.

E formatd din cgt. : Stubeiul,
resedinta la S., Fotenul la N.,
Colibasul la N.-V.
Ateo suprafatg de 3900 hect.,

cu o populatie de 717 suflete ;

3 bisericT, una in cgt. Fotenul,
cu hramul Sf. loan, ziditg in
1890 de Ioan G. Ciurea, a doua
in cgt. tubeiul, cu hramul Nasterea Maicil DomnuluT, ziditg
in 1838 de Alecu C. Nicolescu
si a treia in cgt. Colibasi, cu
hramul Sf. VoevozT, ziditg in
1888 de preotul Rosescu cu locuitoriT, deservite de 3 preoti,
1

dascgl si 2 paracliserT; 2 colY.

LocuitoriT posedg : 89 plugurT,

o moarg cu aburT, o masing de

semgnat, 2 de secerat, 4 de treerat ; 272 boT, 310 vacT, 160
caT, 110 Tepe, 2172 oT, 39 capre, 118 rimgtorl si 2 mggarT.
Budgetul com. e la veniturT
de 4862 leT, 24 banT, si la cheltuell, de 4732 leT, 74 banT.
CAT de comunicatie : calca judeteang Rimnicul-MgicInesti ; la
Puesti; SAlcioara -Balta - Albg ;
Voetinul-Bogza-Sihlele.

i nscripti e

clntlreste Doamne santa

si

Dum-

nezeeasca busericK aceasta pe care o aT

c4tigat cu scump singele CristosuluT th5,
ce acum din temelie s'a ridicat si s'a
zugrXvit prin ostrdia si cheltuiala D-lor
NegoitX PAntoiul si a locuitorilor de aci
si altor particularT de afarK, si sK prhznueascl SE Nicolae si Cuvioasa Paraschiva ; la anul de la Christos 1870).

Aceastg bisericg s'a construit

In locul cele vechT.

gurT : 94 cu bol si 23 Cu caT ;

166 cale si cgrute : 102 cu bol,
64 cu cal.
ItriproprietgritT 117 locuitorT
si neimproprietgritT 192.

Comerciul se face de 9 cir

ciumarY si

hangiti.

ubeti, vechie suburbie a oraptut Cimpulung (1831), jud. Mil,cel. Coprindea toatg partea dela
Mgngstire, pAng la Crucea-de
Piatrg.

uchea, cdtun, al com. Cgnesti,

jud. Buzgil, Cu 300 locuitorT si

tubeiul, sat i resedinta comuneT

Cu acelasT nume, jud. R.-Sgrat,
pl. Gradistea, asezat la S., pe
malul drept al riuluI Rimnicul-

48 case. Are subdivizia Rotar.

Sgrat. Are o intindere de 25

uica, com. mur., jud. Olt, pl. Vedea-d.-j , compusg din 3 cgtune:
Teisul, Rusciorul si uica, cu

hect., cu o populatie de 89 fa-

o suprafatg de 1104 hect., si o

miliT, sail 375 suflete; o bisericg

populatie de 1132 locuitorT.

si o scoalg.

Este situatg pe dealul dintre

apa PlapceT si Teiusul si vgile
girlelor Teiusul, uica si Plapcea-Micg, la 30 kil, de capitala
judetuluT si la 5 kil, de rese-

tubeiul, virf de munte, din Culmea-ComarniculuT, jud. Arges,

pl. Lovistea.

dinta plgseT.

tubeiul-Orti (tubeiul-SE-

Are o scoalg mixtg; 4 bise-

Gheorghe), com. rur., judetul

Ilfov, plasa Dimbovita, situat
la 16 kil. spre S -E. de Bucu-

riel, una in cgt. Teiusul, ridi-

resti.

catg futre aniT 1863-66, avind

de ctitorT pe preotul St. Refe.
rendar, Const. Popescu, etc., a
doua in cgt. Rusciorul, ridicatg
intre anir 1883-85, o a treia in

tubeiul, sat, pendinte de com.

Se compune din satele : Canela, Filastache, Orgsti, rasca,

Postgvari, Pitigaia, Posta si Pg-

iur. Caciulatul, pl. Dumbrava-

roaia, cu o populatie de 1190

de ctitorT pe Popa Gheorghe

d..s., jud. Dolj, situat la 6 kil.

spre V. de aciulatul, resedinta

locuitorI.

uiceanu, Const. Sterpu si Postelnicul Nicolae Cretu, reparatg

comuneT.

Are o populatie de 97 familiT,

sati 437 suflete; o bisericg, fon-

data de locuitorT, cu hramul

S-tiT ImpgratT, deservitg de un
preot si un cintgret ; o scoald
mixtg.

Comunicatia in cgtun se face

prin sosele vecinale si comunale, carT il pun in leggturg

Cu Ivgchesti la E. si cu Geblesti

la V.

Are 4 bisericf, la Filastache,

Ordsti, Postgvari si Pitigaia ; o
scoalg mixtg ; 5 morT cu apg.;

cgt.

uica, fondatg la 1816, avind

la 1870, si a patra, tot in cgt.

uica, ziditg la 1832, avind de

3 helestaie ; 4 podurT.
Vite : 439 caT si Tepe, 15 armIsarT, 339 boT, 245 vacT si
viteT, 9 taurT, 12 bivolT si bivo-

ctitorr pe MateT Mihaiti, Stoica

Stefgnescu, Radu Tgtulescu si
altiT, deservite de 4 preotT.
MeseriasT sunt : 7 dulgherT,

lite, 78 capre, 1558 oT si 357

porci.

3 butarT si 2 rotarl.

Budgetul comuneT e la veniturT de 6228 leT si la cheltuell,

de 6193 leT.
LocuitoriT posedg 117 plu-

www.dacoromanica.ro

LocuitoriT sunt mosnenT. Ef

posedg : 30 caT si Tepe, 320 bol,
260 vacT, 1400 or si I30 porcT.
Comerciul se exercitg in com.

de 5 circiumarr.

qiTICA

q1JRINA

536

Budgetul com. e la veniturf

de 2068 leT pi la cheltuell, de

2039 la
posea inlesneste comunica0a spre com. Tatarai pi Poborul, M'ara de alte posele ce
trec prin interiorul com.
brazdata de dealul dintre
Plapcea-Mic i Teiupul, de cel
dintre uica pi Teiupul, pe care
se cultiva cereale. Servesc de
papune, avind in interiorul com.

o lungime de 5 kil.
udata. de girlele Plapcea,
Teiupul i uica pi de vaile: Stuparul, Valea-PoduluY i Adinca.

uica, sat, facind parte din com.

rur. cu acelag nume, pl.

Ve-

Vite : 505 vite mari cornute,

557 oT, 55 cal i 154 porcr.

Budgetul com, e de leT 3105,
bara 83, la veniturT, i de leT
2662, banT 54, la cheituelf.

umandra, sat, in jud. MehediO, pl. Dumbrava, facind parte

din com. rur. Secul.

upan saii ipan, sat, jud. Bacgti,

pl MunteluT, com. Comanepti,
situat pe malul drept al TrotupuluT, mar sus de confluenta acestuT r Cu piriul upan, la 710

ni. de satul Comanepti.

Are o populatie de 95 familif,
sal 432 suflete ; o biserica, cla-

dita pe la 1810, deservid de 2

dea-d.-j., jud. Olt. Are o populatie de 440 locuitorI ; 2 bise-

cintareti ; 2 cliciumT.

riel, una cu hramul Cuvioasa

valea

Paraschiva, fondata la 1816 de

Popa Gheorghe *uiceanu i altil,
cea.l'alta zidita la 1832.

uletea, com. rur., in partea de

In apropierea acestuT sat, in

upanulul se gasesc mine
de carbunI de pamint.

urneti, com i ur., in partea

de N. a plapeT Mijlocul, jud.
Vasluiii, la 33 kil, de orapul

S..V. a pl. Mijlocul, jud.

Se marginepte la S.-V. cu
com. Iepureni pi jud. Tutova ;
la V., cu com. Jigalia pi la E.

Vasluid

cu com. Gagepti. E ajezata pe

dealurile Zavoiul pi *ipotul,
pe valle formate de aceste dea-

peni. Are o suprafad de 5083

lurT,

pe o suprafad cam de

1300 hect., pi Cu o populatie

de 245 familif, sad 932 suflete.

formad numaT din satul

brazdata de doua piraie, unul pe partea de E , numit Bobi,u1 pi altul pe partea
5uletea

de V., numit Dealul-de-pe-Vale.

LocuitoriT sunt razepT, pi, pe

linga agricultura, se ocupa cu

cultura viilor pi a livezilor.

Pe teritoriul com. se afla o

padure cam de roo hect.

Are o pcoall,
1809

pi

infiiMata la
o biserica, facuta la

1899, pe ruinele altel bisericT

vechr pi deservid de 2 preotr
2 d asa i'.

i la 5 kil. de Codlepti,
re,edind plapeT. E formad din

satele : Suranepti.d -s.,

nepti-d..j., Ghergheleul

pi
i

SuraDrac-

hect., Cu o populatie de 309 familiT, sati 1405 suflete ; 3 bisedeservite de 2 preotT i 3

cintaretY ; o ,coala ; 2 morl cu
aburI; 3 iazurT pi 5 circiume.
Comerciul se face de 8 per.

guporul Codaepti ; apezat parte

pe platoul dealuluT .5uranepti,

parte pe pesul din valea platoulut Are o populatie de 125

familiT sal"' 559 suflete.

AicT este repedinta comuna

Are o pcoala, infiintata in anul

1878; o biserica, deservid de

preot pi r cintaret, zidire frumoasa,claditapi inzestrata la 1877
de catre d-1 Gh. Racovita, pro.
prietarul mopieT ; o moara cu
aburT pi 2 circiumT.
LocuitoriT poseda : 45 plugurf

pi 6o care cu bol', 3 plugurI pi

5 carute Cu cal ; 280 vite marY
cornute, ro bivoll, 615 oI, 6 capre, 40 cal pi 45 rimatorT.

urAnqtilor (Dealul -),

deal,
jud. Vasluid. Se intinde din com.

Dane,ti, pe la E., purtind numele de Suranepti, in partea de

N., pi de Ghergheleul in partea
de S. In deosebT de acest deal,

se mal intinde un altul la V.

comunel, pi care in partea de
N. poarta numele de DealulRapcanilor, in dreptul BereseT, se
numepte Dealul-Bereser, iar in
partea de S., Dealul-GolieI
Dealul-Fereptilor.
Din Dealul- uraneptilor, se mal

prelungesc alte dota limbI de

deal : una alaturea Cu satul Danepti spre E., numita Brehnacea
alta prin mijlocul satuluT Danepti, nurnita al-Daneptilor. Din

soane.

Dealul-GhergheleuluT, despre E.,

Vite : 688 vite marT cornute,

12 bivolT, 1780 01, 5 capre, 98
cal pi 128 porcT.
Buclgetul comuneT e de 3600

se mal prelungepte un deal pe

lng satul Danepti.GolieT spre
S. pi pe care e apezat Ciorita,

leI la veniturT, pi de 3394 leT, 60

banT, la cheltueli.
LocuitoriT posedrt: 8 plugurT

pi 124 care cu bol, ii plugurT

pi 16 caru0 cu cal; 190 stupl.

urneti, sat, in centrul com.

uranepti, pl. Mijlocul, jud. Vas-

luid, la 6 kil. spre V. de tir-

www.dacoromanica.ro

iar altul, prelungit tot din DealulGhergheleuluT, continua spre E.

pana la Sudul comuner

pi

se

numepte Dealul.UlmuluT.

urina, sat, jud. Bacad, pl. Bistta-d.-s., com. Girleni, apezat

pe pes pi pe dreapta BistteT.
Are o populatie de 88 suflete.

1JRPA

537

Vite : 88 vite marT cornute,

28 Or i 40 porcr.

urpa, deal, se prelungepte

uani, sat, facind parte din com.

uani-Sirbi, padure a statulur,

rur. Supani-d.-s., pl. Oltul-d.-j.,

in intindere de 68o hect., situata

in com. Supani, pl. Oltul d.-j.,
jud. Vasluihi, i formatg din tru-

jud. Vilcea.
in

partea de N.-E. a satulta pi comuna Bohotinul, pl. Podoleni,

jud. Flciii, trece in com. Isaia,

se termina in Gura-Bohotinula Costipa despre S.-V. din

com. Isaia, se numepte Zatuotic.

Mare parte a dealulur e acoperitg cu vil i pgdure.

*urpenul, sat, facind parte din

com. rur. Mircepti, pl.

jud. Olt.
urupali, com. rur., in jud. Gorj,
plaiul Novaci, la S. de com.
Crasna i formatg din satul cu
acela,r nume.
Are o intindere de 500 hect.,

cu o populatie de 130 familir,

sail 571 suflete ; o pcoall ; 2 bisericr,

1.1grA

fond2te una la 1780 pi

reparatg la 1850, iar cea-l'altg

la 1840, ambele deservite de 2
preotr, 2 cintgretY pi 2 paracliserl.
LocuitoriT posedg : 15 plugurf,

26 care cu
; 390 vite marr
cornute, 21 car, 506 or pi 70

uani-de-Jos, com. rur., in jud.

Vilcea, pl. Oltul-d.-j., comausa
din 2 catune : Staicule,ti pi Su-

Grauri (280 hect.)

i Sirbi (275

hect.).

situatg pe riul Beica

.pi dealul Stgiculepti, la 75 kil.
de capitala jud. i la 20 kil, de
a plaper.

Are o populatie de 1768 lo-

uita, p/astr, jud. Putna. Se com-

pune din it coinune, 28 catune

tirg : Batinepti, Ciu,lea, Diochepti, Domnepti, Fgurei,

cuitorT pi o bisericg.
Locuitorir, in nutria,- de 165,
s'ail improprietarit la 1864, cind
li
dat 601 hect. pamint, pe

rg,e,ti, Movilita, Pgdureni, Pgune,ti, Pufepti pi Rugine,ti.

mo,ia d-ner Ana utu.

Vite sunt : 24 cal, 240 boi,
198 vacr, 65 capre i 759 or.
Budgetul com, e la veniturr
de 1890 ler, iar la cheltuelr, de

seria, din care 12 parohiale

995 ler.

E brazdata de dealurile :
nelor

Stgiculepti

Zi-

i udatg de

valle: Milovanul, Greaca, Balpoara, Stilpul

Hui Beica.

i Matupa, pi de

uani-de-Jos, sat, facind parte

din com. rur. Supani-d.-j., pl.

Are O populatie de 4279 familir, sati 16217 suflete ; 26

pi

13 filiale; 12 pcolr.

uita, com. rur. i sat, in jud.

Mehedinti, pl. Motruhd..j., la 70
kil, de orapul Turnul-Severin,
situatg pe proprietatile statulur:
Tizmana, Ionepti i Gura-MotruluI, pe valea upiteT. Satul formeazg comuna cu diviziile Scurtulani, Popepti, Lungulani, Mogopani, Fometani, Rupinari, Graurani-din-Fatg, Iepurani, PAsgrani,
Graurani-din-Cimp i Ghiculepti,

cu o populatie de 570 locuitorr.

Oltul-d.-j., jud. Vilcea

Are o bisericg, deservitg de

rimatorr.

Budgetul com, e la veniturl

de 500 ler, iar la cheltuelT, de
460 leI.

Riul Blahnita udg, de la N.

la S., partea de V. a com.; pe

el sunt 5 morI.
Comunicatia in com, se face
prin poseaua comunalg care e
impietritg numar in interiorul
com. pi prin drumurI ordinare
care o pun in comunicalie cu
Crasna la N., cu Turbati la
N.-V. pi Ciocadia la S.-E.
Dealurile mar insemnate in
com. sunt: Dealul- urupatilor, pe
care se ggsepte situatA com., Dealul-CarpenuluI i Dealul-Bolcer,

plantate cu vir i pomr roditorr.

:
Valea-Blahniter, ValeaUrsului i Valea-Bolcer.

66646. Marele Dictionar Geograflo. Vol.

purile : Miloramul (125 hect.),

uani-de-Sus, com. rur., in jud.

preot pi 2 cintgretr ; o pcoalg.

Budgetul comuner e la veni-

Vitcea, pl. Oltul-d.-j., compusa

din 2 catune : Supani i Sirbi,

turr de 646 ler, iar la cheltuelf,

situatg pe riul Beica, la 8o kil.

de capitala jud, pi la 20 kil. de

de 467 leT.
Locuitorir posedg : 26 plugurr,

a plaper.

46 care cu bol, 4 cgrute cu

Are o populatie de 668

lo

cuitorr ; o bisericg ; o pcoalg ;

o moara cu aburr.
Locuitorir

improprietgrit

la 1864. El posedg : local, 159

bol, 200 vacr i 500 or.
Budgetul com, e la veniturr
de 1000 ler, iar la cheltuelr, de
900 ler.
E brazdatg de dealurile : Mi-

41 stupT ; 360 vite marr cornute,

I I cal*, 460 rimatorr i 500 or.

Prin comuna trece poseaua

care vine de la com. Grozepti.
Este legatg i cu com. rur. Stingaceaua.

E udatg de apele :

uita, cu

piraele Blidarul, Valea Seaca,

Vlgdutul, ce izvorgsc din Obirpia; VlAdoaica, Fintina-lur-Cioacg,

lovanul, Mupatepti i Olari pi

udatg, afarg de riul Beica, de
vgile Milovanul, Sirbeaua, Ciu-

Nadelul, Clainicul, ce izvorgsc

din valea Clainiculur.
Dealurile mar principale sunt :

leiul, Negrilg, Cirstea pi Purcal ul.

Dealul-Scurtulur,
68

Tr.

www.dacoromanica.ro

st.IsiTA

538

Dealul-Mogosanilor, Dealul-Rotarilor, Piscul-CroitoruluT, Dealul-luT-Ghica

Dea/ul-Mfeilor.

Val sunt : Valea-BlidaruluT,

Valea - Seacg, Valea - BuciuluT,
Vdcloaica, Sirboaica, Valea-luTParg, Valea-luT.Creacg si ValeaCrainicului.

uita, clitun, al com. lonesti, pl.

JiuluT, jud. Gorj, situat la S.
com., pe loc ses i lingg lantul

de ingltiinT din dreapta _Dula

Are o suprafatg de 534 hect.,

o parte din pl. Biliesti, jud. Putna. Izvores'te din mosia oveja,
la locul nurnit Fundul-Tina, primeste piriul Sgrata si piraele
Dumicusul, Chioa, Cirligatul, Creminetul, Valea-Babel, SingureluT,
Rgdoaia, Hatasul, Alba (cel mal
mare fluent al sg5), Repejoara,
Aluna,Valea-Cimpulul, Repedea,
Strgoani, Valea-DaniT si Hgulita.
Udg com.: Panciul, Cimpurile, Crucea-d.-j., Crucea-d.-s.,
Fgurei, Mgrgsesti, Soveja i Strg-

familiT,

oani-d.-s., si se varsg in Siret,

la S. de Mgrgsesti.

LocuitoriT posedg : 13 plugurl,

5 stupT ; 220

uta (Gura), com. rur., jud. Dimbovita, pl. Cobia, situad pe dril-

vite marl cornute, 13 cal, 305

oT i 107 rimgtort.

pia, care din vechime se nu-

Comunicatia in cgtun se face

tuatg spre S. de Tirgoviste, la

25 kil., pe partea dreapta a

cu o populatie de 71
sal 388 suflete.
39 care CU bol ;

prin soseaua vecinalg, care 'I

pune in leggturg la N. cu com.
sa Ionesti, iar la S. ca soseaua
judeteang Dolj-Mehedinti.

ine,te Cimpia-Brinzoaia. E si-

DimboviteT. In raionul sg.5, afarg

de Dimbovita, mal are pir. Suta

.si un heleste5, numit Pgpuristea.

Are o populatie de 2450 louita, sat, in jud. Mehedinti, pl.

cuitorT ; o bisericg si o scoalg.

Se invecineste la E. cu Nuce-

1;171TA

vuluT, din coprinsul com. Lucieni ; curge pe ltng comunele :

Suta-Seacg, Raciul, Gura-SuteT,
Produlesti, Titu, Odobesti, si se

varsg In partea stingg a riultg

Rgstoaca, aproape de Vgcgresti
de-Rgstoacg. In raionul com.
Suta-Seacg se desparte in doug
ramurr : Suta-Mare iSuta-Micg.

uta-Seac, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Cobia, situatg pe Dealul-SuteT, cam la 12 kil. spre S.V. de Tirgoviste, pe soseaua judeteangTirgoviste-Ggesti-Vlasca.
Prin raionul comuneT curg pirajebe: Suta-Maresi Suta-Mica, peste

care sunt doug podete. Se compune din patru cgtune : Olteni,

uta, Boboci i Pgdureni, cu o
populatie de 800 locuitorT..
Are doug bisericr si o scoalg.

Se invecineste: la E., Cu com.

Raciul ; la V., cu Cobia ; la N.,
Cu Lucieni si la S., cu Piciorulde-Munte. Se desparte de mal

uita, r, izvoreste din Valea-

Dimbovita ; la V., cu Sperieteni,

LaculuT, udg com. Circeni, Gro

zesti i Susita, jud. Mehedinti,
si se varsg in Jitl, la satul Gura-

la N., cu Persinari ;4 la S., cu

toate corn. vecine prin pgdurT

se uneste cu Lucieni i Piciorulde.Munte prin soseaua judeteang
Tirgoviste-Ggesti-Vlasca, iar cu
cele-l'alte, prin sosele vecinale-

Produlesti, desprtindu-se prin

comunale.

Ocolul-d -s., com. rur. Jidostita.

tul, de care se desparte prin

pgdure si apa Stita

Susita.

uta, pira, jud. Dimbovita. Izuita,

udind pl. Zgbrguti

vore,te din pgdurile Rincgcio-

www.dacoromanica.ro

uvita, sal, jud. Dimbovita, plaiul

Ialomita-Dintbovita, com. Virfurile.

T
Tabaci,

tnahala,

din com. rur.

Foleti d.-s., plaiul Horezul, jud.

Vilcea, la 1 kil, de cat. Dosul

(;icoalX), in partea de S. a comuneT, pe unja BabeniHorezul.

Tabra, sat, cu 29 locuitorT, jud.

Roman, pl. Fundul, com. Balueti, ,i la 4 kil, de reedinta com.

TabAra, deal, in jud. Roman,

pl. Fundul, com. Balue,ti, spre

S. de satul Balu,egi, cam la

I 'la

kil. Se intinde la E. de satul

Tabara, face o curba spre S.,

pana in dreptul satuluT Balue,ti, de unde apol se indreapa
spre V. i trece pe linga satul
Iuceti-d.-j. Desparte satul Ba-

lu,e,ti de satul Chiliile ,i Iucde satul Batrinegi,

luind numirile satelor prin dreptul carora ti ece. Este acoperit
maT in intregime cu padure.
eti-d.-j.

N.-V. a com. Poiana-CirnuluT,

pl. Crasna, jud. Vasluiri.

Tabara-Mnstirel, sat,

jud.

Iai, pl. Turia, com. Bivolari,

situat inteun cot al riuluT Prutul,

In partea de E. a comuneT, for-

mind un trup cu satul Siline,ti.

Are o populatie de 94 familiT,
sati 328 suflete ; o biserica, reparata in 1832, deservita de 1
preot, I cintaret ,i 1 eclesiarh;
o ,coala, infiintata in 1871.
Vite : 82 caT, 527 vite niarT
cornute, 148 rimatorT ,i 190 oT.
In acest sat se afla un loc
numit La-Po,ta, fiind-ca, pe timpurile vechT, se facea ,i pe aicT
comunicatia cu cetatea HotinuluT. Pana in anul 1835, s'a
vazut inca urmele poduluT peste

cea, capitala judetuluT, situate

in partea de V. a pina i de
N.-V. a orauluT, pe dealul TulceY, linga ruinele vechiultn ora;

Tulcea. S'a distrus de cind Rominia a luat Dobrogea ; fusese

ridicata pe la inceputul seco
luluf de catre TurcT, pentru a
apara trecerea DunareT in contra Ru,ilor, in razboaiele ce pur
tari cu eT.

Tablele, pichel, pe granita Transilvanier, jud. Neamtu, situat intre pir. Bistrita ;;i Coromislele.

Tabonul, picket militar pentru

paza frontiereT, jud. Teleorman,

pe marginea DunareT, in dreptul com. Seaca.

riul Prutul ce servea de treca- Taili-Sirti,deal, in jud. Constanta,

pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
toare in Basarabia. In partga
com. rur. En4enli, i anume pe
de V. a satuluT este un
care inconjura satul in formX de

acela al cAtunelor Bazirgian ,i

semi cerc, prelungindu-T ambele

Techi-Chioi. Se intinde din S.

de satul Bazirgian, indreptindu-

in hotar cu comunele Lunca-

capete pana in malul PrutuluT.

Este inalt de 12 palme i facut,
se zice, din timpul Eteri,tilor,
care ati stationat in 1821, in

BanuluT i Ivaneti. Se zice ca

acest cot al Prutuluf, aparin-

de la N.-V. catre S.-E.

Se intinde printre valea GherenCea ir ,i dealul Mezarlic-Bair

aicea a fost lagarul cel mare

du-se in contra Turcilor.

i.

Tabra, localitate istorica li pddure, de 300 hect., a statuluT,

in partea de S.-V. a satuluT

Stanileti, jud. Falcit, pl. Prutul,

al Turcilor, in razboiul de la 1711

cu RuiT. (VezT Stanilqti, sat).

Tabia-Vechie, ruinele una for-

Tabra, peiclure, in partea de

tigre/e turcqtT, in jud. O pl. Tulcea, pe teritoriul com. urb. Tul-

www.dacoromanica.ro

se spre S., cu o directie gene

rala

se prelungete cu dealul
Havalele-Burun. Este acoperit

e situat in partea
cu tufer4
de S.-E. a plaeT i cea de V.
O centrall a comuna.
i,-3i

TAINA

TAITA

540

Taina, deal, jud. Flciu, pl. Prutul, ramificare a dealulur Lohanul, care se intinde spre E.,
pe teritoriul com. Iepureni,

RotunduluT, de
tundul, in care

la balta Ro-

se deschide.
Contine pe,te, ce vine din
Ore. Pe malul sAil drept este

Pe muchia lur merge drumul

comunal Cocopl-Taita. Se ridicg la o ingltime de 284 ni.

spre V. de satul Iepureni, in

drumul, ce vine de la Hirova

Este acoperit numaI cu pgclurr,

In care predoming stejarul

hotarul mosier Hui. Nurnit astfel, pentru cg aicr era un loc

spre Conacul-lur-Manole.

teiul.

Taita, sat, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, com. rur. Balabancea, situat
In partea centralg a plgOT in
cea nordicg a comuneI, pe maTainita, munte, in jud. Buzgg,
lul drept al vgiT Tiganca, unde
com. Boziorul, cgt. Nucul, situat
Tiganca se une,te cu Taita, la 9
intre valea Tainiter i piriul Biscakil. spre N. de cgt, de re,edintg.
RozileI, i zvorul Gote,u1;i muntele
Se mrginqte la N. cu com.
Arsenia. E izolat i acoperit de
urbang Isaccea ; la E., cu com.
vaste i seculare pgdurr.
se ascundeati locuitorir
vechr in timpul invaziunilor.

unde

Nicolitelul ;

Tainita, iddure secularA, in jud.

Buzlg, com. Boziorul, cit. Nucul ;
face un corp cu BIleanca, Bursuaria i Hinsarul, sub numele de

la V., cu cgt. TiS., cu ea. Gea-

ganca ; la
ferca-Rusg.
Dealurile care fi brgzdeazg
sunt : Cadiul i Breazul la N,,

Nucul. (Vezr Nucul, pgdure).

Taita prin rnijloc, Piral la E.

E udat de piriul Taita ii aflu-

Tainitei (lzvorul-), izvor, in j ud.

Buzgil, com. Boziorul, cgt. Nu-

entul sgg Valea-Cadiulur, la V.

N. i de valea Pirlita, unit cu
Pirlita-Micg, la S. i E.
Drumurr comunale Il leag cu
ca. Hancearca, Geaferca i com.
apor cu Isaccea i
Luncavita.

cul, pe hotarul de N. despre

com. Goidqti. Incepe din muntele Tainita i se scurge in pinul
in fata localu
luT

primgrier din com. Gura-

Teghir. Malurile sale sunt avute

In grezie, lignitg, lemne petrificate, fier sulfurat, etc. Aproape
de sorgintea sa are i o ving
de apg pucioasg.

Taita, rid,

cel mal insemnat

curs de apg din jud. Tulcea i
din toatg Dobrogea. Izvorete
din dealul Cadiulur, din poalele
sudice ale 14 face un semi-cerc
spre V.; se indrepteazg iar spre

S., udind poalele dealulur Taita ;

trece prin satul Tiganca- Tai-

ta ; de unde o ia spre S.-E. ;

trece prin satele Hancearca i
Giaferca-Rusg, pe lingg cgtunul
Balabancea ; intrg in com. Orta,

Chioi, pe care o udg pe la S.;

de aci se indreaptg spre E., ping
In dreptul com. Alibei-Chioi, de

unde o la spre S.-E; trece pe

lingg com. Ba,-Chioi, Armutlia,
ca. Camber i Satul-Noti ; formeaz4 lacul Toprac-Chiopru,

dupg un curs de aproape roo

kil., udind partea centralg-sudicg

a plg,er Isaccea i pe cea de

N. a plg,er Babadag, se varsg
in lacul Babadag, la 3'12 kil, mar

Taita, mandstfre, in jud. Tulcea,

pl. Isaccea, pe teritoriul com.
Balabancea, i anume pe acela

sus de oraul Babadag. Malurile sale sunt ripoase pgrig in

al -cgtunulur sil Tiganca-Taita,

-i acoperite cu verdeatg. Basi-

In partea de N. a pl4er

nul sAti, Cu o intindere de 150000

com. Balabancea ; i de aci joase

stinct de piatrd,

comuner, la T o kil. spre N. de

hect., e cuprins intre dealurile

ce se ridicg in formg de coloane

ca. de re,edintg, Balabancea,

la 11/2 kil. spre N.-V. de satul
Tiganca-Ta4a, la poalele dealulur Tiganca, pe malul drept al

Teilor, CoOegiul, Secarul, David,

Amzalgr, Carapcea, Dautcea,
Consulul, Bac-Ciaupl, Petrosul
Carada-Bair, la V. i S.;
dealurile Cadiul, Piatra Ro;iie,

marr, in mijlocul pdtirer Tainita,

com. Boziorul, jud.

Tair-Buaz (Privalul-luL),gir/d,
jud. Constanta, pl. Hirova, com.
urbang Hir,ova. Se desface din
Dungre, din dreptul Canalulur-

se indreaptg spre

piriulur Valea-Tiganca.

Telita, Ciliculur la N. Cuprin-

Taita, deal, in jud. Tulcea,

pl.

Isaccea, pe teritoriul com. rur.

primefte apele bgltil Puturoasa,

Balabancea, cgt. Tiganca-Taita.

Se desface din dealul Breazulur.
Se intinde spre S., printre piraiele Taita i Pirlita, avind o
directiune generalg de la N.-E.
spre S.-V. ii brzdind partea

la apor numele de

de N. a plg;ief

lur-Manole,

E., avind o directiune general

dela N.-V.-V. spre S.-E.-E.
brazdind partea apusang a comuneT. Dupg 21/2 kil, de curs,
Privalul-

a comuna

www.dacoromanica.ro

de juingate

din pl. Isaccea,

cu comunele Balabancea, OrtaChioi, Meidan-Chioi
o parte
i

din pl. Babadag cu con). BaChioi, Armutlia, Congazul. Afluentir principalr ar sAT sunt : Valea-Tiganca, Cgrbungria, Sarap-

Dere, unit cu David, Dautcea,

Ba-Chioi, unit cu Musafir-Culac,

TAITA-MARE

TALEA

541

Jidini si Bac Ciausul, pe dreapta ;

valea Boclogea,
piriul Acadinul, valea Ormangic-Cula si izvorul Telita, pe
Valea - Pirlita,

stinga. Avind tot-d'auna apa,

intretine rodnicia cimpiilor pe

care le strabate. Pune in miscare peste 50 morY asezate pe el.

Taita-Mare, ramurd principald

a riului Taita, jud. Tulcea. Izvoreste din poalele sudice ale dea-

lule .Cocosul. Se indreapta spre

S.. V., pritneste piriul Cadiule

com. Fundeni, pl. Birlad. Are

ritoriul com. rur. Enige si anume

o suprafata de 314 hect., 89

pe acela al cat. sau Talasman,

in partea de V. a piase si cea de
N. a comline, la 1 ' 2 kil. spre
N. de satul Talasman. Are 178
m. Inaltime. E punct strategic

ariI, din care 156 hect. loc arabil, iar restul baltos.
E strabatuta de calea ferata
Hanul-Conachi-Privalul.

Poarta aceasta numire de la

un slujbas al le 5tefan-cel-Mare
cu numele de Talaba, care pentru serviciile sale militare a pri-

mit dar aceast mosie, unde

a infiintat 2 sate: Branistea si
Piele - Goala, care, din cauza

deata.

inundatiilor Siretule, s'ail dislingl satul Tiganca, piriul

trus.
Taita-Mica, spre a forma impreuna riul Taita. Ud a partea Talapanul, cdtun, in jud. Putna,
de N. a piase' Isaccea si com.
pl. Zabrauti, comuna StraoaniBalabancea.
d.-s., situat pe apa itsiteT si pe

S.-E.,

udind partea de N. a

piase Isaccea si a comune Balabancea. Primeste pe dreapta

Valea-Tiganca si, litiga satul Ti.
ganca, se uneste cu Taita-Mare,

spre a forma riul Taita.

Are o populatie de 135

su-

flete.

Talar-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul

com. rur. Cavaclar, si anume pe

acela al catunule sal Mangaci,

situata In partea de V. a piase
si cea centrala a comuna Este
asezata intre %/lile Culac-Ceair
si Mangaci-Ceair, cu o directiune

Talaba, sat, in partea de S.-E.

a cora. Deleni, pl. Mijlocul, ju-

detul Falda, la kil, de satul

de resedinta, asezat pe costisa
T

dealuluI si a sesuluT piriule Bujor-Talaba.

S'a infiintat de un proprietar,

numit Toma.Luca, cu locuitori

Tiganr, improprietariti dupa le-

gea din 1864, pe o suprafata.

de 115 hect.

Are o populatie de mi suflete; o biserica vechie, reconstruita de catre locuitorr in 1856.

Talaba, mgie, jud. Ilfov, pl. 01tenita ; tine de com. Cascioarele.

Are o intindere de 953 hect.

apartinind insurateilor.

generala de la N.-V. catre S.E. Are o lungime de aproape 3

kil. Satul Mangaci este asezat
in partea de N. a ;rae, care e
strabatuta de drumul comunal
Mangaci-Ghiuvenli.

Talamanul, sat, in jud. Constanta, pl. Medgidia, cal. com.

Enige, situat in partea de V. a
piase si cea de N.-V. a comu-

na la

spre N.-V. de
resedinta, pe valea cu acelasT
nume. Are o intindel e de 166
hect., din care 4 hect. ocupate
T o kil.

de vatra satulu, cu o populatie

in parte bulgareasca si in parte
romina.

Talamanul, movild, in judetul

Talabasca, mofie, In j ud. Tecuciti,

Talea, com. rur., jud. Prahova,

plaiul Pelesul. S'a infiintat pe la
1790,

dupa cum se constata

dintr'un leat gasit pe stilpul bi.

serice vechl.

E situata pe un deal, in a-

coasta piriuluT Repedea.

voreste din poalele sudice ale

D ealul uT-Teilor. Se indreapta spre

valea Urluia, drumul judetean

Ostrovul-Cuzgun si calle comu
nale Rasova Enige si AlimanPolucci. Este acoperita cu ver-

si,

Taita-Mica', ramurd secundara

a riului Taita, jud. Tulcea. Iz-

dorninind prin inaltimea sa satele

Talasman, Polucci si Arabagi,

Constanta, pl. Medgidia, pe te-

www.dacoromanica.ro

propiere de muntT, la 55 kil.

de capitala judetule si la 28
kil. de resedinta plaiilla
Se margineste cu jud. Dim
bovita si Cu mosia Cotnarnicul.

Se compune din 2 catune

Talea si Plaiul, cu o populatie
de 841 locuitorI.
Are 2 bisericT, una de lemn,
facuta la 1790, si cea-l'alta de
zid, construita la 1878, Cu hra
mul Sf. Nicolae, ambele deservite de 1 preot; o scoala ; 2 ch.
citunT

Locuitorii, in numar de 127,

s'au improprietarit la 1864, pe
mosia Printule Panait Ghica si
a caseT Zoe Brincoveanu, dindu-li-se 380 hect. ET poseda :
166 cal, 182 lepe, 20 vacT,
156 boT, 385 capre, 3685 oT si
269 porcT.

In raionul comunet, pe moia.

Breaza, este o cariera de piatra,
numita Cariera BeliT.

Budgetul comuna e la vera

turI de 2190 lel si la cheltuell,
de 2169 leT, 74 banT.
E brazdata de mal multe dealurl, cu directia S.. E, si de pis
curile : Ptscul-cu-Catina si Pisad
cu-Plopt, situate in partea de S

TALEA

o populatie de 24 fa-

flete ; o coalg. mixta; o biserica,

85 suflete ; 3 iazuti ;
moarg de abuti i puting pg-

cu hramul Sf. Paraschiva, deservitg de 2 preotr i 2 dascglr.

Budgetul com, e la veniturI
de 2844 le, iar la cheltueli, de

a comuneI. Toate servg pentru

pa,une.
E udat de girla Belia, care
face mal' multe zigzagurY, i de

hect.,
mili

ValceauaNiezuinei.

Vite : 200 bol' i vacI, lo cal,

150 oT i 45 perd.
Se mal' numea i

dure.

Talea, sat, facind parte din com.

rur. Talea, pl. Pelepl, jud. Prahoya. Aci e re,edinta comuna.

Talpa, sat, pe mo,ia Cu

Taterul, insuld in Dungre, jud.

metete, jud. Dorohoid.

nume, com. Lozna, pl. BerhoConstanta, pl. Sdistra-Noug, pe

Are o populatie de 168 su-

teritoriul com. rur. Beilicul, lungg

flete ; o bisericg, cu hramul SI.

Mihail i Gavril i S-ta Treime,

de i kil., larga de too m., cu o

intindere de lo hect., i despgrtitd de malul dobrogean al DungreY printr'un brat, larg de too
adinc de 4 in., putin navigabil. E neproductivg, fiind acoperita in toatg intinderea cu pietris i nisip.

Talpa, com. rur., in jud. Neamtu,

pl. de Sus-Mijlocul, formatd din
satele :

TALPA-TR1VALEA

542

Chiliile, Crge;iti,

Hld-

pe;ti, Homiceni, Negoe0, Talpa,

i Taetura (Tdetura-Bor,eni), cu

o suprafatg de 3118 hect., i o

populatiune de 18 lo suflete.
Dintre locuitoriI improprietaritI in 1864, sunt astazI : 85
care trgesc i-,I stdpinesc locu-

rile lor, 92 ca urmag; 42 care,

dei insurati i cultivatorI de
pgmint, n'ad nicI un fel de proprietate.

Are 5 biserid ortodoxe, deservite de 2 preotr i 5 dascal1;

una catolicg ; o coala mixta.
Burdgetul com. e de 4828
4 banT, la venituil Id de 4783 Id
la cheltuelI.

Comunicatia cu satele vecine

se face prin oselele BgrbgoaniTalpa-Tupilati ; Talpa-Baratca ;
Talpa-Hlape$i.Tototeti.

pe coasta de deal, in dreapta vaid

piriuluT Ursoaia, in partea de

al pcnteI, ce ducea de la Bucure,ti la Craiova.

Talpa - Ioneti, cdtun, pendinte

de com. Talpa grazne, pl. Gla-

vaciocul, jud. Vlaca, proprietate a mopenilor.

Cu i palamar, mica, facuta din

lemn in 1777 de Teodor Vo- Talpa-Ogrzile, com. rur., in

jud. Vlaca, pl. Glavaciocul, comlinschi, i reparatg in 1860 de
loan Volinschi.

Riul Siretul curge pe hotar.

Drumurl principale sunt : calea
nationalg Mihaileni-Boto,ani,

drumul care duce la Zamo0a

la Grameti.
Mo;iia se hotgre,te cu : Do
bronguti, riul Siretul,
Lozna.

pusd din cgt. : Lefe;ti,

Talpa - Ograze,ti
Cu mahalaua Dovloce,ti i Talpa
Trivalea, toate situate pe platoul
dintre Valea-Clenite i ValeaCilni;itd, la V. judetuluT, despre
Teleorman, la 67 kil. de Giurgill
la 29 kil. de Obedeni, reedir4a pl. Glavacioc-Neajlovul.

Are o populatie de 1583 su-

Talpa, sat, in jud. Neamtu, pl.

de Sus - Mijlocul, com. Talpa,
situat la 301/2 kil. de ora;u1

Piatra (prin satul Borni). A re o

populatiune de 450 suflete ; o
bisericg, ortodoxa, Cu un preot
i i dascal i una catolicg ; o
,coald ; 2 morT de ap i i fergrie.
Numgrul vitelor e de 295
capete.

flete ; 2 bisericI, deservite de 2

preotf

.5i

3 dascali ; o ;icoala

mixta; o moara cu aburr i 6

Budgetul com, e la veniturI
i la cheltueli, de

de 3776 Id
2783 ler.

Talpa-Ogrzile sal:1 Peret, cdt.,

pendinte de com. Talpa-Ograzeni, jud. Vlaca, pl. Glavaciocul.

Talpa, subdivizie a satuluz Dealul-

Moia are o suprf. de 1300 hect.

Nod, jud. 13acgii, pl. Bistrita-d.-j.

Talpa-Bitcoveni, com. rur., in

jud. VJaca, compusg din cgt. :
Linia-Coastd, Moteni-Rotgre,ti
sa Rindurica, Talpa - Trivalea
san Bitcoveni ;;i Zadriciul, Pdu-

leasca san Coste0. Situata la

Talpa, sat, jud. Botopni, aezat

2094 leT.
Pe aci trecea drumul ce] vechiti

V. judetuluI Teleortnan, la 62
kil. de Bucure,ti, 65 kil. de Giur-

gi4 28 kil. de Obedeni, re,e-

V. a com. Gorbgneti, pl. Mile-

dinta pl4er Glavacioc-Neajlovul.

tinul. Are o suprafata de 507

Are o populatie de 684 su-

www.dacoromanica.ro

Talpa-Trivalea, cdtun, pendinte

de com. Talpa grazne, jud.
Vlaca.

Talpa-Trivalea sat Bitcoveni,

pendinte de com. TalpaBitcoveni, jud. VJaca, pl. Glacdtun,

vaciocul.

Are o suprafata de 1615 hect.

S'a dat la 35 locuitorI in 1864

o suprafata de 171 hect.

Are o padure de 25 hect. i

TAMAg

o moara Cu aburt pe Valea-A(Vezt com. Talpa-Bitcoveni)

TANACUL

543

masi si ling dealurile Chicerea

si Chitigoiul.

stanta, pl Silistra-Noul, pe teritoriul comunet rurale Lipnita

Are o populatie de 502 su-

anume pe acela al catunulut

sau Coslugea. Se desfare din
poalele rasaritene ale dealulut

o scoala; o biserica catolica, facuta de locuitorf la 1836,

flete ;

Tamai, com. rur.. In jud. Baca,

pl. Siretul-d.-j., situata pe sesul
Siretulut, pe malul sting. E formata din 6 sate : Furnicari, Racoya, Fintineanul, Tarnasi (resedinta) Coteni si Chetrisul.
Se invecineste la N. cu Rusi,
de care se desparte prin riul Siretul si com. Buhociul ; la S.,

cu Gioseni; la E., cu
la V., cu Valea-Seaca.
E udata, afara de Siretul, care

if spal marginea de V., si de

2 piriiase: Racova i Tamasi ;

si este brizdata de dealurile

si una ortodoxa, Peal la 1792

de Manolache - Coroiu; o cirduma ; 2 morf.

Vite: 18 cal, 209 vite cornute, 102 porcT si 19 capre.

Tamaul, sat, facin i parte din

com. rur. Corbeanca, pl. Znagovul, jud. Ilfov, situat pe un

ses intins, la N. de Bucuresti.

Sta.' in legatura cu Bu ftea si Cu
Corbeasca prin o osea vecinala.

Aci este resedinta primaria.

Se intinde pe o suprafata de

Coslugea, si se indreapta spre E.,

avind o directiune generala de la
S.-V. spre N.-E., brazdind partea
de N. a plaset si pe cea de

N.-V. a comunet si a catunulta.

Dupa un drum de vre-o 21/2 kil.
se uneste cu vaile Micul-Orman
Valea-lat-Iroftie, pentru a forma

impreuna valea Coslugea. Malurile sale sunt joase si acope

rite id' si colo cu padurice. Printr'insa trece drumul comunal
ce duce de la Calnia la SatulNou.

Coteni, Racova, Chicerea, Bradulut si Chitigoiul.

Are o populatie de 1440 SUflete; o scoala mixta, care functioneaza din 1865, in satul Tamasi ; 3 bisericr, una ortodoxa,
deservita de un preot .si un cintaret, una catolica, la Chetris,
si alta, tot catolica, la Ra-

721 hect., cu o populatie de

coya.

336 si al celor micT, de 525.

si V. a plaset si cea de S. a comunet. Se intinde printre valea

Tamaul-Mare i Tamaul-

Ese-Chioi-Ceair si doua vat mat

miel, adiacente ale sale. Se ridica
pana la o inaltime de 135 m.,
dominind valea Ese-Chioi-Ceair.
Este acoperit cu tufarisurt,

Se gaseste pe mosie o moara

Cu vaport si 3 mort de apa.

Viile ocupa o suprafata de

74 hect.
Vite : 38 caT, 559 vite marT
cornute, 238 porcT, 32 capre
990 oT.

Budgetul com, e la veniturt

de 5172 ler, 77 bant, iar la chel

tuelt, de 2711 Id, 19 bant.

E strabatuta de calea judeteana
Bacaa-Parincea si de cat com.
care o leaga cu satele vecine.
Distantele ; la Bacau, capitala

jud., Ii kil. ; la Tirgul-Parincea,

resedinta pl., 15 kil.; la ValeaSeaca, 16 kil. ; la Rus', 5 kil. ;
la Gioseni, 7 kil. ; la Buhociul,
16 kil. si la Milesti, 12 kil.

Tana-Sirti, deal, jud. Constanta,

598 locuitort.

Are o biserica, cu hramul

in pl. Silistra-Noua, pe teritoriul

S. Nicolae, deservit de i preot

siI cintaret; i coala mixta; 2

com. rur. Girlita. Se desface

masinf de treerat, i he/esteti.

Comerciul se face de 3 cir-

i resedinta com.
cu acelast nume, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-j., situat pe piriul Ta-

se indreapta spre N., avind o

directiune generala de la S.-E.

ciumarT.

Numarul vitelor mart e de

Mic, munti, la N. jud.

Mus-

cel, intre riul Dimbovita si Fron-

tiera. Aci culmea principal a

Carpatifor, in dreptul plaiulut
Dimbovita, 'sf schinTha brusc

spre N.-V., brazdind partea de S.

mapitT din intinsele padurt ce

directiunea spre S.-E., merge

ast-fel pana din jos de Peatra-

odinioara acopereati acest deal.

lut-Craiti, la Piscul Sf. Ilie, de

unde se indrepte
spre N.-E.,
formind in aceasta parta hotarul
catre jud. Dimbovita.

drum comunal : Chiuciuc-Cai-

Tamba, sal, ju I.

Botosani, pl.

Cosula, asezat pe coasta de E.

Pe la poalele-I de E. trece un
nargi-Girlita.

Tanacul, com. rur., jud.

pl Crasna, la to kil. de orasul
Vasluiti si la 32 kil de Coda-

a dealulut Tamba, in dreapta

esti, resedinta plaset, situata in

sirul de dealurt ce se intind de

piriulut Miletinul si in partea de

la N. spre S., pe partea stinga

N. a com. Uriceni. Are o po-

a piriulut Vasluetul. Terenul sari

est foarte accidentat, prezintind
dealurT, podise si val.
E formata din satele: Tanacul,
Burghelesti i Benesti, pe o su

pulatie de 59 familiT, sail 230

Tamai, sat,

din dealul Bei-Orman-Bair, si

anume din virful numit Cuiugiuc;

suflete.

Tana-Sala, vale, in j'id.

Con-

www.dacoromanica.ro

prafatg de 3290 hect., ca o populatie de 556 familiT set 2136

suflete.

Are o coak i 4 bisericl,

deservite de 4 preotl si 4 eclesiarta ; maT multe morY de vint
6 circiume.

Comercial se lace de 29 per

iusu-Chiuciuc-Biulbiul. Este si-

tuatg in partea de V. a pl.

corn Mamut-Cuiusu cea de

Vite: 1497 vite marl corunte,

1550 cif, 129 caT i 870 rimgtorT.

LocuitoriT posedg : 185 plu-

gurT si 290 care cu bol, 4 plu

gurI cu caT; 200 stupT cu albine.
Budgetul com, e de 3246 le1,

57 bant, la veniturT i de 2640

jud. Vasluiti, pl.

Crasna, com. Tanacul, situat

pe podi,u1 i coasta DealuluT-

MoareT, pe o limbg de pgmint

pe
numitg DealulParpanita
;--;i

coasta dealuluI Merieni.

Are o suprafatg. de 1717 hect.,
cu o popula tie de 355 familiT,

1402 suflete ; o ,coalg, infiintatg

in 1867; o bisericg,deservitg de
2 preNT si 2 cintretT; maT multe

morl de vint i 4 circiuml.

Vite 1004 vite marT cornute,
1100 ol, 59 cal i 500 rimritor1
LocuitoriT posedg: too plugurT, 209 care ca bol; too stupT.

Tanai-Teiubesi, deal,

in jud.

E aezatg in partea de V. a
in margine ca jud. Roman, si-

Tangtrul, com. rur., jud. Vla,ca,

pl. Cilni,tea, compusg din cgtunele Gubavia, Mirgul, Tangirul
partea dreaptg a apeT Cilni,tea,

tuatg intr'o infundAturg a doug

dealurT, din care unul, care vine
in partea de E., poartg nunnele
de Suhuletul, iar in prelungirea
sa spre N. ia numirea de Dealul-

putin mal sus de Stoene,ti, la

42 kil. de Bucure,ti, 30 kil.

PgdureT-MuculuT i cel-l'alt, care

de Giurgiti i 9 kil, de Ghimpati, re,edinta plg,eT.

se nume,te dealul Fina, pe al

cgrul podi i coaste e asezata

Are o populatie de 1379 su

o mare parte a satuluT. La poalele luT se intinde un es, numit *esul-Dagitel, care lgtinduse spre S.-E., ia numirea de
Lunca-Dagitet.
E strgbgtut prin centru de
piriul Tansa, care
desparte
In doug.
Are o suprafatg de 713 hect.,

flete ; 2 bisericT, deservite de 2

preotT i 3 cintgretT; o ,coal

mixtg ; 4 circiuml.
Budgetul com, e la veniturT

le, 87 bant, la cheltuell.

i la 25 kil. de Negre,ti,
re,edinta plg,eT.

luiti

pl. Fundurile i a jud.

V. a com. Biulbiul.

Petru-Rare,. E situatg pe

soane.

Tanacul, sat,

TAPLICUL

544

TANACUL

de 4171 leI i la cheltue11, de

3494 ler
In com., Statul posedg 4 tru-

purT de pgdure: Ogara, 400

vine in partea de V. a satuluT,

hect.; Te,i1a, 350 hect.; Manaful,

300 hect; Albele i aliile, 400

cu o populatie de 581 familif,

hect. ; toate tin de ocolul silvic

vechie i alta mal' noug, fgcutg

Ghimpati.

la 1882 de obtia locuitorilor,

deservite de 2 preott i 2 cintgretT; o ,coalg, infiintatg la

Tangtrul

sati

Ogarul,

catun,

pendinte de com. Tangirul, pl.

Cilni,tea, jud. Vla,ca, situat pe
partea dreaptg a apel Cilni,tea,
proprietatea statuld, fosa a mAna'stireT Sgrindarul. Se arendeazg
impreung cu trupurile Mirgul .5i
Albele Cu 47000 leT.
Are o suprafat. de 1750 hect.;

sati 2355 suflete ; 2 bisericT, una

1865; maT multe morT de vint.

Comerciul se face de 9 persoane.

Vite : 723 vite marT cornute,

12 caT, 956 oT, 8 capre ;i

33

rimgtorT.

Budgetul com, e de 3850 le

la veniturT i de 3618 le, 19

Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Mamut-Cuiusu

Biulbiul. Se desface din partea

o bisericg, deservitg de i preot

de N. a dealuluT Carada-Bair,

Tanislavi sati Stanigociul, sat,

indreptinduse spre N., inteo

fgcind parte din com. rur. Do-

Taplicul, deal, in jud. Constanta,

pl. Silistra Noug, pe teritoriul
com. rur. Girlita, i anume pe

directiune generalg de la S.-E.

ze,ti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,

acela al cgtunuluT sgti Ganta. Se

spre N.-V. ; trece prin satul Ma-

situat in partea de S. a com.,

mut-Cuiusu i se terming eu dealul

pe valea riuluT Geamgna.

Ciflic-Bair, dupg ce a mers printre vgile Ceme-Culac i DerinAlceac. Are o ingltime de 125 m.,
dominind satul Mamut-Cuiusu,
vgile Derin-Alceac, Ce,me-Culac
drumurile comunale MamutCuiusu, Caceamac i Mamut-Cu-

banT, la cheltuelT.

dascAl ; 2 circiumI.

Are o populatie de 366 lo-

desface din dealul Draca, se indreapt spre V., avind o directie

generalg de la N.-E. spre S.-V.,

cuitorr; o bisericg, cu hramul

Sf. loan, ziditg de locuitorT in
anal 1864.

brgzdeazg partea de N. a plgel i a comunel i se intinde

printre valea Galia i Tezerul

Tansa, com. rur. i sat, jud. Vasluir', la 50 kil, de ora,u1 Vas-

Girlita, flcindu-T malurile inalte

stincoase. Satul Galita, in parte,
e a,ezat chiar la poalele sale su-

www.dacoromanica.ro

TARCAUL

T4-BAIR

545

dice. Se ridica pana la o inaltime de 46 m., dominind valea

dreapta riulul Bistrita, dupti ce

Galita, satul Galita, Tezerul Girlita, in parte, ,i drumul comunal

ce merge pe muchia luT: Gatita-

dreapta, piriul Cracul - TapuluT,

Parami,tea, Piriul-luT - Dumitru,

o ,coall mixta, infiintata la 1891;

Piriul-luT Chirila, al-Murgociului,

al-ParuluY, al-Radulta, Butuci/or,
Laptoacelor ,i Malae,tea ; iar din
stinga: Tarcuta, Bolohnosul (Bo1ohani,u1), Brate,u1, Ata, CheiT,
PretreT, BatrineT, Frasinul, CriveT.

rea MaiciT DomnuluT, situata toc.

mal pe hotar, intre jud. Te.

Cilnia. E acoperit cu paclurr ,i

finete, iar pe poalele de S.-E,,
cu putine podgoriT.

Tarcul, sat, in jud. Neamtu, pl.

Piatra-Muntele, com. Pingarati,
situat pe piriul Cu acela,T nume.
Are o populatiune de 400 su-

flete ,i 119 case.

prime,te urmatoarele piriia,e : din

Taraul, izvoare minerale sulfuroase, jud. Neamtu, pl. PiatraMuntele, com. Pingarati, pe mo,ia
Tarcaul.

TarcAul, schit, situat pe mo,ia

Tarcaul, com. Pingarati, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, la con-

Are o suprafata de 250 hect.,

cu o populatie de 564 suflete ;

o biserica, cu hramul Adormicuciu ,i Bacau.

Satul are o vechime de mat

bine de I00 anT ,i

locuitoriT

sal' sunt venitl din Bucovina

Tarnita, schit de calugelrr,la poalele munteluT Magura, comuna
Grage,ti, pl. Girlele, jud. Putna.

Tarnita, sau Tarnitoaia, virf de

Tan-Verde, sat, in jud. Tulcea

munte, jud Bacan, pl. MunteluT,

com. Vasie,ti, din ,ira Moine,tilor. La poalele luT se afla un

lac mare de vre-o 7 hect.

S'a zidit la 1833 de catre E-

pl. IstruluT, catunul com. Cogelac, situat in partea de S. a plOT

i cea de E. a comuneT, la 2 kil.
spre E. de catunui de re,edinta,

romonacul Avratn, cm' cheltuiala

Cogelac, pe malul sting al pi-

Tarnita, mofie, proprietate a sta-

bine-facatorilor, ,i are hramul

Dumineca tufuror Sfintilor.

riuluT Duimgi, la poalele sudice

ale dealuluT Haidin.
Are o intindere de 3010 hect.,
cu o populatiune, amestecata, de

tutti)", jud. Tecuciii, com. Once,ti,

fluenta pieuluT Bolohani,u1 cu

piriul Tarcaul.

Tarcul, san Ciudomirul, ,rird

de munir, jud. Bacan, pl. MunteluT, com. Brusturoasa, de pe

563 suflete ; o ,coall ,i o cas

inainte prin judetul Neamtu, pan'a"

la pasul BicazuluT.

Tarcaul, virf de triunfe, jud. Bacan, pl. MunteluT, com. Brusturoasa, situat putin maT la N. de
coltul N.-V. al judetuluT, pi inalt

Tarnita, sat,

facind parte din

com. rur. Baia de-Arama, jud.

Mehedinti, plaiul Clo,ani, a,ezat
pe ambele laturT ale ,oselel Severin-Flore,ti-Baia-de-Arama, inteo pozitiune frutnoasa.
In sat, in apropiere ,i in partea
dreapta a piriuluT Bistrita, se afla
urmele une manastirT vechT.

Tarnita, sat, in jud. Roman, pl.

TarcAul, ftlidure a statuluT, in
intindere de 35000 hect., jud.

Siretul-d.-s., com. Stanita, spre

S.-V. de satul Stanita ,i la

Neamtu. Din aceasta intindere,

4 kil, de el, aproape de extremitatea de E. a judetuluT. Are

o populatie de 135 suflete.
Locuitorif posea 2009 vite

in exploatare.

Tarchul, Ala, izvore,te din muntele Tarhaoa,u1, jud. Neamtu,

marT cornute.

(marginea despre judetul Bacan),

Tarnita, sat, factnd parte din com.

curge spre N., trecind pe la

Once,ti, pl. Stani,e,ti, jud. Tecuciti, situat in partea de N. a

schitul Tarcaul, apoI pe la Brate,, Tarcan, ,i se varsa pe

Tarnitele, munte, jud. Suceava,

pe culmea caruia e hotarul TareY, intre Bro,teni ,i Bucovina,
avind 1475,5 m. altitudine.

Tasoc, deal, in com. Tanacul,

pl. Crasna, jud. Vasluiii. Se in-

tinde de la N. spre S., dinspre

Grumaze,ti, pana la circiuma Buzabriciti.

Pe dinsul e a,ezata o parte

de 1664 m.

numaT 0000 hect. sunt puse

fata de 1205 hect., din care o

padure de 400 hect.

de rugaciunT.

granita spre Ardeal, de la Ghi me,

i muntele Ciudomirul pana in

virful cu acela,T nume, ,i de aci

pl. Stanimti. Apartinea manastireT Rachitoasa. Are o supra-

comunel.

a satuluT Tanacul.

Ta-Bair, deal, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul com.
Congaz. Se desface din dealul
Ciatal.Bair, se intinde spre S.,
In o directie generala de la N.
spre S., brazdind partea de N.
a plA,eT ,i cea de E. a com. Pe
la poalele de S. trece drumul co.
munal Congaz-Agi-Ghiol. Este
acoperit cu tuferi,urY ,i de natura pietroasa. Domina s. Congaz.
69

66546. Afarole Diojionar Geograjto. Voi. V.

www.dacoromanica.ro

TAs-BAIR

TA-PUNAR

546

Ta-Bair, deal, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, com. Arinutlia. Se
desface din dealul Asmilar-Bair;
se intinde spre N., in o directie
generala de la S. spre N., brazdind partea de N. a plasiI si de S.

a comuna Este de natura stincoasa, acoperit cu padurI si cu

pasunT. Domina cu virful sail
inalt de 115 m. satul Camber
drumul comunal
Slava-Rusa.
si

Camber-

zenta de odinioara a Mari prin

aceste locurL

Ta-Punar, com. rur., jud. Constanta, pl. Medjidia, situata in

partea de V. a judetuluT, la 54
kil. spre N.-V. de orasul Constanta, capitala districtulur, si cea

septentrionala a piase, la 19 kif.

spre N.-E. de oraselul Medjidia,
pe valea Tas-Punar.
Se margineste la N. cu com.
Siriul (pl. Hirsova) ;

la E., cu

Ta-Bair, deal, in jud. Tulcea,

pl. IstruluI, pe teritoriul com.
rur. Ciamurli-d.-s., $i pe al ca-

com. Pazarli $i Carol I (pl. Constanta); la S., cu com. Torto-

tunulta sart Caugagi. Sc desface

din dealul Chiuciuc-Bair ; se in-

meni si Topalul (pl. Hirsova).

Solul e in general accidentat.

tinde spre E., in o directie ge-

Valle ad malurI inalte $i pra-

nerar de la V. spre E, braz-

pastioase. Este brazdata de culmile Carol I la E., Tas-Pu-

dind partea de N. a plasiI

cea

de mijloc a comuna Se prelungeste spre E. cu dealurile

Tasli-Bair si Bal-Bair. E de natura pietroasa $i acoperit cu pa;un.

Ta-Burun, a'eal, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Enisala. Se desface din
dealul Golovar-Bair ; se intinde
spre E., in forma de semicerc,
avind o directiune generala de la
S.-E. spre N.-V. ; brasdeaza partea de E. a piase si cea de S.-E.

a comuna Pe la poalele de S.
trece calea judetean BabadagJurilofca.

Este de natura pie-

troasa, acoperit cu putina padure

si pasunI. Virful cel mar inalt,

dealul Juc, are 84 m.

Ta-Burun, virf de deal, jud.

Tulcea, situat in partea de E.
a plaseT Babadag $i a com. rur.
Enisala. Este unul din virfurile
nordice ale dealuluf Tas.Burun.

E stincos si bah de 70 m.
Se termina repede in iezerul Ra-

zelmul. Pe la 12-15 m. de la
baza luI se vad resturl de cochiliI marine, ceca ce atesta pre-

manul ;

iar la V., cu com. Sei-

nar la S., Topalul la V.,

$i

iriul la N. Principalele dealurI

din comuna sunt : Geabac-Bair
(106 m.), la S.-V.; Calele-Bair
(114 in ) $i Tortomanul (107 m.)
la S.; Tuzla-Bair (129 m.) la
S -E. ; Harapat Daga (103 ni.),
dealul La-Movila-Greculu(95 ni.),
Pinar-Bair (I to m.), Zavol-Bair

(126 m.), toate spre V.; lantul

Eschesec (234 m.), Satis.ChioiBair (131 m.), Alah-Bair (204
ni.) $i Saragea-Bair, &alud pietroase $i intretaiate de o mul-

time de va( adincT si prapasti-

hect., cu o populatie, amestecata,

de 1738 suflete ; 2 biseria una in
cat. Saragea, deservita de 1 preot

paracliser, alta in cat. TasPunar, deservita de I preot, 1

cintaret si 1 paracliser, prima
si

cu hramul Sf. Nicolae, a dona

cu hramul S-tiI VoevozI ; 2
geamif, una in cat. Chior-Cesme

$i alta in cat. Tas-Punar, Cu 2

hogT; 2 scoale mixte, una in cat.
Chior-Cesme $i cea-l'alta in cat.
Tas-Punar; 2 coale musulmane

alipite de gearnir; 3 morI de

vint si 1 cu abur'''.
E formata din eatunele : TasPunar, resedinta, in partea de

S., pe vaile Tas-Punar $i SaliBei-Dere ; Baltagesti, in partea

de N., la 7 kil. spre N. de resedinta, pe piriul Sara gea ; Chior-

Cesme-Romin, spre E., la 5 kil.

spre N.-E. de resedinta, pe valea
cu acelasT nu me ; Chior-Cesme-Ta-

tar, la 800 m. spre N.-E. de precedentul, tot in valea Chior-Cesme.

Locuitoril poseda: 260 plugurl, 484 care $i carute, 1 masina de treerat cu aburf, 8 ma-

sini de secerat, 30 masini de

batut porumb, 25 grape de fier,
4 masinI de vinturat, 20 de cosit; 1007 caT, 2445 bol, 20 asinT,
22344 01 ii 194 pora

Comerciul este activ. Se face

prin gara Cernavoda, la 17 kil.

case, la N ; Hos-Tepe-Bair (203

m.), Mdhometcea Bair (127 m.),
la E ; dealurile Tas-Punar (roo

spre S.-E., $i consta in import

ni.), Mezarlic-Bair ( loa ni.), Chior-

produsele lor.
Budgetul com, e la veniturr de
10955 1. si la chelt., de 5545 1.

Cesme, (17 ni.)

$i

Baltagesti

(137 m.), in interiorul comuna

Ele sunt acoperite, in cea maT
mare parte, cu Aun)", fmete $i
putine samanatutt
Movile sunt 22, toate artificiale, $i servesc ca puncte de
orientare si observatie.
Are 2 piraie miel': BoazgicDere $i afluentul sati SarageaDere, precum si mal multe val'.
Are o suprafata de 15708

www.dacoromanica.ro

de coloniale $i manufacturT si in

export de cereale

$i

vite, cu

Cal de comunicatie sunt: calca judeteana Hirsova-Medjidia,

trecind pe la

kil. spre V. de

satul Tas-Punar ; apor drumurI

miel ce unesc catunele intre ele
si cu satele vecine : Tortomanul,
Caro] I, Dorobantul, Siriul, Satis-

Chioi, Boazgicul, Seimeni, etc.,

;d care se intretae in deosebite

directiunI.

TA-PUNAR

Ta-Punar, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, cgt, de resedintg al com. Tas-Punar, situat in partea de N. a plgser si
centralg a com., pe valea cu acelasT nume. Are o intindere

547

TATINA

S.-V. a laculuT si in interiorul

luT se aflg insula Chiuciuc-Ada,

care tine de com. Gargali-ul.

In partea de N. se varsg piriul

Chilia-VechTe, format de bratul

Chilia, in una din revgrsgrile sale,
si cu al cgruT brat secundar Tatam ,

comunicl prin gira Tatanir. Are

o intindere de 300 hect. si, im-

Casimcea si, putin maT la E., piriul Tasgul ; iar in partea meri-

preung cu lacurile Pojaret, Bisagi,

de 3198 hect., din care 11 hect.

ocupate de vatra satuluT, cu o
populatie de 99 familiT, sal 525

dionalg, se varsg piriiasul Cicracci. Afarg de aceste piriun,

se mal deschid in acest lac si

Capanos, ce se varsg inteinsul,

420 hect. Are 2 micT insulete in interiorul sgu. Este in-

suflete.

urmgtoarele vgl : Valea-Tasgul,

Valea-Dolufaci si Valea-Cicracci.
Contine peste, al cgruT venit
apartine statuluT. Pe marginele
sale s'ail asezat mal multe sate :
Cara-Coium, situat in coltul sgil
de la S.; Cicracci, situat aproape
la jumgtatea liniel S.-V. ; Dolu-

conjurat Cu stuf, si contine peste,

Ta-Tepe-Iuc, movild, in juti.

Tulcea, situatg in partea de S.
a plgseT IstruluT si cea de E. a
com. Casimcea, asezatg pe una
din prelungirile de S.-V. ale dealuluT Saxan-Cula, intre vgile Sulugea si Di chili-Tas-Aleac. E aco-

peritg cu verdeatg. Are 184 m.,

dominind cele doug vgT, piriul
Casimcea, satul Caciamac si drumul comunal Caciamac-Rimnic.

faci,

situat la extremitatea sa

N.-V. ; satul Tasgul, situat in par-

tea de N., si satul $ahman, situat aproape de extremitatea S.

a latureT N.-E. Malurile sale sunt

in general joase. Nu comunicg

Taul, sat, in jud. si pl. Constanta, cut, com. Cicracci, situat

maT mult in partea de E. a plgseT ;ti cea centralg a com., la 5
kil. spre N. de cgt. de resedintg,
Cicracci, pe ambele malurT ale
piriuluT Tasgul si la marginea
laculuT Tasgul. Are o suprafatg

Cu marea, fiind, intre el si mare,

o insemnatg distantg acoperitg

cu nisip.

Taaul, alt nume al piriului Casimcea, care udg jud. Tulcea, pl.

care se consumg in orasul Chilla si se exportg si in Basarabia.

Tatar-Bair, deal, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul cotn.
Bas-Chioi. Este o prelungi re S.-E.

a dealuluT Stamuni-Culac, brgzdind partea centralg a plgseT si

a comuneT. De naturg stincoasg,

pe alocurea, doming satul RasChioi, asezat la poalele sale su

dice, si piriul Telita. Este acoperit
cu putine pgdurT si pgsunT In

tinse, si cu ceva semIngturl pe

la poale.

Tatar-Eni-Ghiol, lac, in partea

de N. a plgseT si jud. Tulcea
si cea de N.-V. a com. Malcoci,

IstruluT.

de 1150 hect., cu o populatie

de 68 familil, sail 308 suflete.

TaAul, vale, in jud. si pl. Cons-

a.proape de bratul Sulina, de

care este format. Este izolat,

tanta, pe teritoriul com. rur.

inconjurat de toate pgrtile Cu

Soseaua nationalg Constanta-

Cicracci, si anume pe acela al

cgt. sgii Tasgul. Are o directie

stuf. Are o formg triunghiularg,

o intindere de 8o hect. si contine

generalg de la N.-E. cgtre S. Se

intinde dea-lungul dealuluT Tasgul-Sirti, trece prin satul Tasgul

peste.

Babadag trece cu 2 kil. maT

spre V. de sat.

TaOul, lac, in jud. si pl. Constanta, pe teritoriul comunelor

rurale Cicracci si Gargalic, situat

In partea de E. a plgseT, de S.V. a com. Gargalic, centrar si de

si se deschide in lacul Tasgul.

Prin mijlocul acesteT vlT e albia
piriuluT Tasgul, care are j umgtate
din lungitnea vgieT.

Tatina, sat, flcind parte din com.

rur. Spantov, jud. Ilfov, pl. 01
tenita, situat spre N. V. de Span
tov, inconjurat de dealurT. Spre

V. de sat este o micg baltg,

numitg Tatina.

E. a com. Cicracci. Este incon-

jurat de dealurile Sahman la

Taca, sittuc, in jud. Neamtu, pl.

N.-E. si Cicracci si Cara-ChioiBair la S.-V. Lungimea sa, con-

Piatra-Muntele, com. Bicazul, si-

Se intinde pe o suprafatg de
1863 hect., cu o populatie de

tuat pe stinga piriuluT Bicazul,

252 locuitorT.

sideratg de la locul unde apa

In drumul ce duce spre trecg-

Casimcea se varsg in el si pgng

toarea Prisgcani.
Are o scoalg.

Numgrul vitelor marT e de

317 si al celor micr, de 443.

la marginea sa de S.-E., este

de 8 kil. Adincimea variazg intre 2 5 40 metri, iar intinderea
este de 1200 hect. In partea de

Tatanir, lac,

jud.

Tatina, insuld
Tulcea, pl.

Sulina, pe teritoriul com. urb.

www.dacoromanica.ro

in Dungre, in
dreptul satuluT cu acelasT nume,
jud. Ilfov.

TATOMIREM

648

TATINA

Tatina, mosie a statuluT, pl. Oltenita, jud. Ilfov.

din dealul Ghelingec, trecind prin

satul Tatligeac-Mic, O vgrsindu-se

lacul Tatligeac-Ghiol, dupg un

curs de 8 kil.

Tatina,p/idure,jud. Ilfov, pl. Oltenita , com. Spantov, format din

in lacul Tatligeac.
E formatg din doug cgtune :
Tatligeac-Buiuc ,i Tatligeac-Cu-

Tatligeac -Biuiuc (Tatligeacul-Mare), sat, in jud. Cons-

trupurile : Tatina-de-Baltg
pog.) ;-;i Tatina-din-Deal
pog.).

(too
(700

ciuc.

Are o suprafatg de 4407 hect.,

cu o populatie, amestecat, de
suflete ; 4 geamit, cite
In fie-care cgtun, avind cite
568

Tat1A-Suhat, ano, acoperit cu

2
1

iarbg O Cu pg,unl, jud. Tulcea, pl.

hoge.

Babadag, pe teritoriul comune-

Locuitoril posedg : 40 plugurI, 105 care ,i. cgrute, I maing de treerat cu aburI, 6 ma-

lor Canli-Bugeac O Ciamurli-d.-j.

Este tgiat de mica vale Mil-VelCulac; iezerul Golovita cel mic

il udg de 3 pgrtT. Are o intindere de 300 hect., din care mal'

mult de 2 pgrtl apartin com.

,inI de semgnat, 6 ma4inI de

treerat, 9 grape de fier, 2 tri-

tanta, pl. Mangalia, cgtunul de

reedintg al com. Tatligeac, situat in p artea de E. a plgel O
cea central a com uneI.
Are o suprafatg de 2182 hect.,
Cu o populatie, in rnaioritate turceascg, de 267 suflete, care se
ocup cu agricultura *i putin cu

pescgria. Casele sunt a,ezate pe

valea Tatligeac-Derea, putin mal
spre N. de lacul Tatligeac-Ghiol.

oare; 8540 capete de vite, mal

cu seamg oI ,i bol; 4 moti de

Tatligeac-Cuciuc (Tatlfg ea-

Canli-Bugeac, restul, com. Cia-

vint.

cul-Mic),

rnurli.

Budgetul com, e la veniturI

de 3705 leI, i la cheltuelT, de

pl. Mangalia, cgtunul comuneI

Tatligeac, com. rur., jud. Con-

1716

la

stanta, pl. Mangalia, situatg in

partea meridionalg a jud , la 58

Clf de comunicatie sunt: pe

lac ,i Mare cu luntrile; ,oseaua

kil. spre S. de ora;-ail Constanta,

capitala districtuluI, i in cea

judeteang Constanta - Mangalia

care trece printre cele doug
sate ; drumurl miel' comunale
sati vecinale ce duc la satele invecinate ca: Tuzla, Parveli, Ab-

de E. a pl4eI, la 13 kil. spre N.

de org,elul Mangalia, reedinta
ocoluluT, lingg lacul Tatligeac.
Se mgrgine,te la N. cu com.
Tuzla i Musurat ; la E., cu Marea-Neagrg ; la S., cu com. urbang Mangalia ; iar la V., cu
com. Ghelingec ,i cgt. Parveli
(al com. Tuzla).

Relieful soluluI e putin accidentat ; principalele dealurT care

o brgzdeazg sunt: Taupn-Bair

(70 m.), la N.; Mangea-PunarBair (47 ni.), la N.-E.; Parveli
la V. ; Tatligeac-Bair, la
S. (55 m.) ; ele sunt acoperite
cu finete ,i semgngturT.
Movile sunt 25, toate artifi(66 m.),

ciale.

Ape:Marea-Neagrg, care o ud

la E., pe o distantg de 6 kil.; lacul Tatligeac-Ghiol, format de

Mare, la E. com., avind i8o hect.
intindere, din care jumgtatea apu-

sana acoperitg cu stuf; piriul

Tatligeac, curgind dinspre V.,

dulah, Gheringec, Ascilar, Copucci, Mangalia, etc.

Tatligeac, movild, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul

comunef Tatligeac. Are 63 ni.

,i doming satele Pervelei, Tatligeacul-Mare ,i Tatligeacul-Mic,
precurn i valea cu acelag nume.

Tatligeac, pirki,

in

sat, in jud. Constanta,

Tatligeac, situat in partea de

E. a plml" ,i cea de V. a comuna, la 2 kii. spre S.-V. de
cgtunul de reedintg, TatligeacBiuiuc.

Are o suprafatg de 2225 hect.,

cu o populatie, amestecatg, de
433

suflete.

Tatligeac-Derea, vale, in jud.

Constanta, pl. Mangalia, com.
Tatligeac. Se desface din dealul
Tainian-Bair, i anume din virful
slu Sani-Iucler, indreptindu-se
spre S. ,i avind o directiune

de la N. cgtre S.-E Apucg pe

valea Biuiuc-Derea, trece prin
satul Tatligeac-Biuiuc 5i se deschide in lacul Tatligeac-Ghiol.

jud. Con-

stanta, pl. Mangalia, pe teritoriul

com. rur. Glieringec i. Tatli-

Tatligeac-Ghiol, lac, in jud. Con-

geac. I,T ja natere din doug

fintini marI, ale satulul Gheringec, indreptindu-se spre S. i
mergind spre S.-E. pana la satul

Tatligeac, situat in Sudul satului

Tatligeac-Biuluc O la E. satulta
Tatligeac-Cuciuc. Are o formg

Ascilar, udindu-i partea de N.; apoI se indreaptg spre N.-E., Ora

la Tatligeacul-Mic, strgbate satul
prin mijloc O la eire se indreaptg
spre E. Formeazg in drurr ul gil
doug lgculete, ,i apoI se varsg in

prafatg de 80 hect. In el se varsg

piriul Tatligeac.

www.dacoromanica.ro

stanta, pe teritoriul com. rur.

alungitg de la E. cgtre V. Este

acoperit mal mult de jumgtate
cu stuf i trestie, avind o su-

Tatomireti, com. rur., jud Dolj,

TATOMIRETTI

pl. Jiul-d.-s., la 27 kil. de Craiova si la 9 kil. de resedinta

piase, Filiasi.

E situata pe ambele malurl

549

TAZLUL

com. Margineni, pl. De-Sus-Mijlo-

Locuitoril sunt vechl rAmi i

cul, situat pe piriul cu acelasT

nume, intre satele Micsoreni

st5pinesc tot teritoriul catuntiluT,

ale Hule' Jiul i forman din catunele Tatomiresti, resedinta, pe

stinga, i Segarcea, pe malul
drept.
Se invecineste la E., cu com.

jund, 177 oT, 30 cal, 26 porcI.

Bradesti, despartindu-se prin Valea-Rea; la V., cu com. Ra-

Tatomireti, sat, in partea de

la S., cu com. Bralostita,

si la N., cu com. Bradesti.
Terenul comund este ses.
Este udata de riul Jiul, cu di-

cari ;

rectiunea de la V. spre E. Pe
el

se afl doug podurT stata-

care e de 255 hect.

Itrinesti.

Are o populatie de 319 suflete; i biserica, cu i preot

dascal.

Vite: 74 be, 81

vaci, IO

E. a com. Draguseni, pl. Fun-

Taula-Parvuloc, o cotitura a
brafulut

SE

Gheorghe, jud.

Tulcea, situit4 in partea de V.

a piase Sulina i cea de S.-V.
a com. rur. Cara-Orinan ; in ea
se varsa gira Litcovul ; linga
ea e situat i punctul trigonometric Parvuloc, inalt de 2,2 In.

duri, jud. Vasluiu. Are o suprafata de 715 hect., cu o po- Taumirul, /oc cu plidure, de go
pulatie de 360 suflete; o biserica, zidita din piatra.
De acest sat tin i catunele:

run, in intindere de 6700 ni. p.,

jud. Vilcea, com. R. Vilcea, pl.
Ocolul, pe mosia Cetatuia

toare. Jiul primeste in comuna

Tatomiresti, pe dreapta, tre pi-

Mcresti, Gura-VAie, fosa prolar acum

Tauan-Bair, deal, in jud. Cons

raje.

a locuitorilor improprietaritT in

tanta, pi. Mangalia, pe teritoriul

com. rur. Tuzla si Musurat. Se
intinde de la S.-V. satuluI Tuzla

Are o suprafata. de 1355 hect.,

cu o populatie de 1097 suflete ;

dotia bisericT : una in Tatomiresti, fcuta de Mate Biv-vel-

Aga Medelnicerul, cu sotia sa

Anita, pe la 1750, reparata la
1826 de R. Serban-Filisianu si

prietate a
1879,

statuluT,

Perieni.

Tatomireti, moFie particulard,

jud. Dolj, pl. Jiul- d.-s., com. Tato-

pana la N.-E. satule Pervelei, avind o directiune de la

si

miresti, apartinind clne Filisanu

locuitorilor. Aduce venit anual

S.-V. catre N.-E. Are maT multe

la anul 1886 de d-na S. Fili-

de 54000 Id. Are pe dinsa 6o

hect. vie si 300 hectare pa-

Baldova-Iuiuc (70 ni.) i SariIucler, care e cel mal inalt (74m.).

sianu, cea-l'alta in cal. Sfircea,

dure.

tacuta de locuitorl, pe la anul

1850, ambele deservite de 2
preoff si 2 cintareff ; o scoall
mixta.

Prin comuna trece calea ferata Racari, la 3 kil., i tre cal

vecinale : una catre Bralostita,
lunga de 5 kil., a doua catre
Scaesti, in intindere de 5 kil.,

si a treia la Bradesti, de 7 kil.

Tatu-Cimpoiaul, piria, in jud.

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Valea-Salcie. Izvoreste din Dea-

lul-Modrenilor, uda partea de

E. a comune si se varsa in riul
pe dreapta luT, mal jos
de catunul Modreni.
luat nuLegenda zice ca
mele de la un gingas pastor,

Jiul-d.-s., com. Tatomiresti, si-

Tatu-Cimpoiasul,care cinta foarte

frumos, muri tinar, si fu plins de
top' sAtenit Acesti a in amintirea-T

tuat pe stinga riule Jiul si strabatut de dealul Tatomiresti.

ciadura numele s val pe unde

de obicelli el isT ducea oile.

Tatomireti, sat, jud. Dolj, pl.

Are o populatie de 583 suo scoala mixta, ce functioneaza din 1874; o biserica,
fondata in 1750 de Mate Bivflete ;

vel-Aga Medelnicerul i sotia sa

Anita.

Taula, sat, facind parte din com.

Oncesti, pl. Stnisesti, jud. Tesituat pe coasta dealuluI
Taula, la E., pe rediul Scafara
la S., si pe dealul Perjul la N.-V.

Are o populatie de 289 suTatomireti, sat, in jud. Neamtu,

flete, locuind in 65 case.

www.dacoromanica.ro

virfurl ca Dara-Iuiuc (57 m.),

Dealungul aceste deal, merge

drumul com mal Tuzla-Pervelei
iar extremitatea sa S.-V. este
taiata de soseaua judeteana Man
g ilia-Constanta.

Tazlul, com. rur., in S. piase.

Bistrita, jud. Neamtu.
E formata din catunele: Taz
laul, Frumoasa i Balcani, Cu o
populatiune de 2871 suflete.
Dintre locuitoril improprietA-

ritT in 1864 sunt

astAzi : 280

care trAesc si-s1 stdpinesc locurile Ion; 184, ca urmag; 257,

care dei insuratI i cultivatorT

de pamint, n'au niel un soiu
de proprietate.

Are 3 biserici ortodoxe, cu

lo deserventT si una catolica ;
o scoala.

Budgetul com. e la veniturT

de 6450 leT, si la cheltuelT, de
6155 leT.

TAZLUL

TAZL131,

650

Comunicatia cu satele vecine

se face prin soseaua judeteang

al domnier sale, pe locul unde

Dobreni .Moinesti.

acelasT nume, precum se constatg dinteun uric din 1481 al

maT inainte exista mgngstirea Cu

apelor alcaline-sodice-salifere
bicarbonate ; continutul lor este

analog cu al apelor minerale de

TazlAul sal Prjoaia, sal, jud.

aceluT Domn, prin care dg Sf.

pl. Tazlgul-d.-j., com.

Berzuntul, situat pe malul drept
al TazlguluT-Mare, la 7 kil, de

MgngstireT din Tazlgul sail TazBorilesti i Dragotesti (v. Mel-

Ja Slgnic, Ems, Royat, Gleichenberg.

Terenurile apartin grupeT tertiare ; izvorul principal iese dintr'un chist argilos, care formeazg

satul Berzuntul (scoalg).

chisedec, (Notite istorice si ar-

malul sting al piriuluT ; apa se

cheologice, adunate de pe la 48
mgngstirT i bisericT antice

Bacgti,

Are o populatie de 135 su-

by, dou1 sate din vecingtate

187 vite marl'

cornute, 18 pord i ii capre.

Moldova, pag. 89-92). In anul

1852 s'a reinoit catapiteasma

adung intrio escavatiune la malul

piriuluT Tazigul.
ProprietAtile fizice i chimice
sunt urmgtoarele apa este 11m-

Tazlul, sat, jud. Bacgii, pl. Mun-

si alte lucrurf maT micT, cu cheltuiala luT Gh. Constantinidi. Usa

pede, incolorg, cu un miros de

hidrogen sulfurat i cu un gust

cea mare de lemn din nguntru

este in stil gotic si incadratg
In stilpT de granit, grosT de o
palmg i foarte frumos sculptatT; are si o inscriptie slavong
pe ea, care ne aratg c existg
de 400 anT. Din ornamentatiile
cele vechT nu se maT ggsesc ;

sgrat. Temperatura 140,5 C. Apa

degajeaz putin gaz, compus din
anhidritg carbonicg, hidrogen
sulfurat i o hidrocarburg.

flete.
Vite : 9 cal,

teluT, com. Valea-Arinilor, situat

In valea si pe piriul Tazlgul-

Sgrat, la N. de Girlele, la 4500

m. de satul Lucgcesti (scoalg).

Are o populatie de 442 Suflete; o bisericg, fostg schit de

cgluggrI, ziditg in secolul XV
(1496), reziditg in 1852 de locuitorr, deservitg de 2 cintgretT;
3 circiurra.
Vite : 30 caT, 311 vite cor-

nute, 33 porcl si 63 capre.

Pe teritoriul atunulul se aflg
peste 58 de puturT cu pgcurg,
care daii titeiti in mare cantitate,
iar gropT pArgsite sunt peste
100.

Tazlul, cdtun, Cu 56 locuitorY,

fgcind parte din com. Solontul,
pl. Tazlgul-c1.-s., jud. Bac, situat la poalele muntelul Utura,
in valea Tazlgulta-Sgrat, la
kil, de satul Solontul (scoal).

cele noT sunt de bacfon rusesc.

Aceastg mgngstire se intindea
pe marginea piriuluT TazlAul-SXrat, ocolitg fiind din treT pgrtT de

muntT uriasT, ale cgror poale si

virfurT sunt acoperite cu brae.

Densitatea determinata de d.

Poni este egalg cu 1,0082, la

temperatura, 170 C.

Hirtia de turnesol este inrositg, ceea ce indicg o reactiune

acidg.

Aceste ape sunt bine contra

reumatismuluT, accidentelor secundare i tertiare sifilitice
contra diferitelor eczeme.

Curtea eT este spatioasg, pgtratA

inconjuraf cu zidurY Make

de peatrg. Deasupra porteT are
o clopotnitg; in stinga sunt ca-

Tazlul, culme de munii, jud.

Bacgti,

pfgsile Tazlgul-d.-s. si

sele egumenestI, toate zugrgvite.

Dinaintea bisericel este un turn
care contine i vre-o 5 chiliT ;

Tazlgul-d.-j., care, Incepind din

Tarcgul, apucA spre E. si intrg
In jud. Bacgil, pe la Bgsgsti. De
aci inainte e formatg numaT de

afarg din curte este o grgding

dealurT,

frumoasg.

AstgzT este redusg la bisericg de mir.

care despart TazlgulMare de Bistrita si de Siret,

apol Trotusul de Siret pgng la
Adjud (jud. Putna).

Tazliul, sat, in jud. Neamtu, pl.

Bistrita, com. Tazlgul, situat pe

Tazlul, ape minerale, situate pe

Tazlul, ri. Izvoreste din mun-

piriul cu acelasT nume, la 31

kil, de orasul Piatra.
Are o populatie de 287 fam.;
3 bisericT si o scoalg.

mosia statuluT, jud. Neamtu, pl.

Bistrita, com. Tazlgul, pe malul
drept al piriuluT Tazlgul, la poalele dealului Mggura-Micg.
Ingltimea deasupra niveluluT

Tazlul, losl?! mandstire, jud.

Baal, pl. MunteluI, com. Va-

MgreT a acestor izvoare e de

tele GosmanuluT, jud. Neamtu,

plasa Bistrita, comuna Tazlgul
curge printr'o vale frumoasg
pgng in dreptul satuluT Tazlgul,
urmind directiunea V.-E.; de aci
coboarg inteo vale, Cu coastele
ripoase i descoperite, mergind
paralel cu Bistrita si Siretul,
printre masivul TazlguluT.Mare,
la E. si ale Pietrei si Moines-

lea- Arinilor, situatg pe valea

Tazlgului si ziditg de tefan-celMare la 1496, in al 40-lea an

430 m. Izvorul principal se aflg

la 2 kil. spre N.-V. de mgngstirea Tazlgul.

Izvoarele fac parte din c/asa

www.dacoromanica.ro

TAZLXUL

551

TAZLXUL-DE-SUS

tilor (jud. Bacati) la V., strabatind pana la hotar in doua rin-

E., precum si din partile Inun-

mificarT

toase de la V., prin ridicaturT

durT soseaua judeteana Dobreni-

de tal-in-1 destul de importante,

asa ca clima sa este foarte dulce
plcuta. Nimic nu impedica

brazdeaza partea S.-V. a plaseT,

inchizind intre ele valea riuluT

Moinesti (in dreptul kil. 42-46

ramificat).

Se varsa in Trotus, in fata

vederea de la inceputul el, pe

satulul Onesti, la Slobozia-MieluluT din com. Ripile.

AfluentiT s'al din jud. Neamtu
sunt, pe dreapta : piriul Soimu-

povirnisul S.-E. al munteluT Tar-

luT, PuciosuluT, CociorveT, Babel',

Nacladul ; pe stinga : piriul Car-

panul, Brusturosul, StrajeT, Pestiosul, Limpegiorul, Radia, Carpanul si RaduluT.

In jud. Bac, uda cele doua
plsT ce poarta numele de Taz-

caul, pana in valea TrotusuluT.

Tazlaului.

Piriul-Sirbilor, Nadisa, FinatuluT,

Turluiul, ()rasa, Valea-Rea, Filipea, Balaneasa, Helegiul, Deleni,
Bratila si Belciul.
Lungimea cursuluI sail este

de 585c0 m. Apele sale sunt

repezT si pe timp ploios lesne
se revarsa, inundind foarte iute
mal toata 'alea sa. Albia-T este
bolovanoasa, iar de la Tetcani

In jos contine pietris.

Valea-T

este in general larga de 11/2 kil.

si comunica cu valea Bistritel
prin pasul Orase, pe unde trece
soseaua Bacaii-Ocna, care se

lasa. spre S. pe aceasta vale.

Tazlul, vale, in jud. Neamtu

Bacati. Are directia N.-V. spre
S.-E., paralela cu a Siretulul
printeinsa curge Tazlaul-Mare.

Este coprinsa intre sira Moinesttlor si a TazlauluT. Este viabila,

vesela, roditoare i cu aer curat,
dar expusa revarsarilor dese ale

riurilor. Este garantata in con-

tra curentilor red de la N.

si

dou comune, care apartineart

plasel Trotusul, i anutne Gropile
Ripile,
alipit de .aceasta

plasa, unita alta data administrativ cu pl. Trotusul i numita pl. Tazlaul d.-j.-Trotusul.

pana la satul Gropile, catre comunele

Valea-Mare,

Cuprinde to cotnune rurale,

Faraoani, Cleja i Fundul-Raca-

avind resedinta in Tirgul-Valea

Rea : Bosoteni, Sanduleni, T'irgul-Valea-Rea, Dragugesti, Bratila, Gropile, Ripile, Beresti, Berzuntul i Birsanesti.

tindere; la S.

cu Piriul-BouluT, Sla- tina, Borzesti,

Dupa vechia impartire administrativa, mal cuprindea si comunele Nadisa, Scorteni, Tetcani i Ardeoani, care azI sunt

Se margineste la E. cu pl.

grul, Solontul, Tazlaul-Sarat, pe

care-I prime.ste la satul Tetcani,
Cernul, Versesti, Berzuntul ; Pi-

i Prisacelul; iar pe stinga,

Tazlaul-Mare.

Bistrita-d.-j., de la satul Turluiul

ciuui ;

VaiT

Moinestilor

alaturate de pl. Tazlaul d.-s. Alte

Tazlul-de-Jos, plath, jud. Banumita ast-fel de la apa

laul si se incarca pe dreapta

cu : Piriul-Iu-Coman sati Ne-

riul - Albelor, Birsanesti, Gura-

din sira

la S.-E., cu jud. Putna

si pl. Trotusul, pe o mica insi S.-V., cu pl.
Trotusul, spre comunele insirate
d'alungul TrotusuluT, de la comuna Onesti Orla la com. Doftana ; la V., Cu pl. MunteluI, spre
comunele Darrnanesti Vasiesti,
Moinesti i Poduri ; iar la N., cu
pl. Tazlul.d.-s., spre comunele
Bucsesti, Tetcani i Nadisa.
Are forma une pilniI, al ca-

rta gt ar fi intre izvoarele piriulta Racaciuni

confluenta
TazlauluT-Mare cu Trotusul.
Riul Tazlaul intra in plasa
i

pe la Gura-Cernul si, dupa ce o

strabate in directia de la N. la
S., se varsa in Trotus, la E.
de Slobozia-Mielult, de unde in-

susi Trotusul curge. pe limita

plaseI pan la satul Motocesti.

Are o suprafata de 42499

hect., cu o populatie de 18095
locuitorT; to scolT; 12 parohiT,
cu 42 bisericT filiale, deservite

de 20 preotT i 44 cintaretT; 6
bisericT catolice ; 76 circiumr.
LocuitoriI posea : 646 caT,
10233 vite marY cortlute, 2148
porcT, 1391 capre i 9126

Viile ocupa 266 hect.

Budgetul comunelor din plasa
e, la veniturT, de 69435,84 leT
si la cheltuelT, de 31286,02
Drumurile sunt : calea nationala Bacall-Ocna, care trece prin
comunele : Sanduleni, TirgulValea - Rea, Dragugesti, Birsa-

nesti. Aceasta cale are 2

po-

Tazlaul se incarca cu piriurtle :

Strimba, Berzuntul, Albele, Birsanesti, pe dreapta ; si Turluiul,
Comanul, Valea - Rea, Dragu-

durr: la Helegirt, pe Tazlaul-Mare

gesti, Bratila l Belciul, pe stinga.

Dintre afluentiT Trotusuld, piriul Paltinata curge pe dintregul
In aceasta plasa, iar Caraclaul
o uda numaT in cursul sau superior. $irele de dealurT numite

Tirgul-Ocna.

ale TazlauluT rnerg in directie

N.-V. spre S.-E., pe marginea
de E. a plaseT, iar ultimele ra-

www.dacoromanica.ro

si la Onesti, pe Trotus. Mal este

un drum vecinal-comunal, care
leaga Barsanesti d'a dreptul cu

Tazliul-de-Sus, plasa, jud. Bacati, numita ast-fel de la TazlaulMare, care in cursul sail superior,
o strabate prin mijloc. Mal nainte
se numea Tazlaul-Sarat, fiind-ca
lit,' ce poartd acest nume o
uda in intregime.

TAZLAUL-MARE

552

TAZIAC-CULA

Riul Tazlgul-Mare udg plasa,

in directie N.-V. spre S.-E., pgng
la Gura-Cernulul. Aceasta se in

Tazlul-Mare, ramurlt de munp,

Are un virf inalt de 258 m.

In grupa TrotusuluT, jud.Neamtu,

Este acoperit numaT cu pgdurT.

caret pe dreapta, cu piriul Co.

ba sinuluT Trotusul in acest judet.

jud. Bacgti, formind marginele

iar coltul de E. al plgsiT, este

Tazliul-Mare, nil, jud. Neamtu

udat de piriul Trebisul.

Este strgbgtutg de partea N.

jud. Bacu. VezT TazliYul,

a culmeT TazlguluT

Taz1I-Burun-Ceair, alt nume

a 71E1 Nursus-Ceair, jud. Con-

man, Solontul si Tazlgul-Sgrat;

la E. si de

stanta, pe care ea Il poartg pe

teritoriul com. rur. Garvan.

Tazlic-Bair, deal, in jud. Con-

culmile sireT PietreT la V.

Aceasta plasg se intindea, maT

Tazrul -Frumos, pitdure, de

nainte de 1892, 'Ana la granita

V. a judetuluT, mergind de la
Ghimes pAng la Doftana. Din
15 cornune din care se alcgtuia

Bistrita. (VezT Branistea, mosie).

14700 pog., in jud. Neamtu, pl.

stanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Alacapi, situat

maT inainte, i s'ati luat comunele

Mggiresti, Valea-Arinilor, Podu-

situat in valea TazlguluT-Sgrat,

in partea E. a plgseT i cea

centralg a com. Se intinde pe
la E. satuluT Alacapo, avind o
directie generala de la S.-V.
spre N.-E. Este tgiat pe la fie-

la 7500 m. de satul Mggiresti

care din extremitgtT de cate un

rile, Moinesti, Vgsiesti, Brusturoasa, (Aggsul nu era infiintatg)

Comgnesti, Dgrmgnesti i Doftana. Cele 8 d'intiiti ati format plasa MunteluT (Doftana
s'a alipit de plasa Trotusul),

(scoalg).

val al lu Traian, iar in partea

iar comunele Luncani

bozia-Luncani, ce erau

Tazlul-Srat, sat, jud.

pl.

MunteluT,

com. Mggiresti,

Are o populatie de 107 suflete.

Vite : 7 caT, 79 vite cornute

S. maT este tgiat si dd calea fe.

rataConstanta-Cernavoda si de
drumul com. Omurcea-Alacapi.

si 14 porcT.

Are o ingltime maximg de 83

Tazlaul-SArat,

m. i domina intreg satul Alacapi, care se aflg la I kil.

spre V., precum i ambele valurT

Tazlaul-11.-j.-Trotusul, s'ad alipit

jud. Bacgti,
plile MunteluT i Tazlgul-d.-s.
Izvoreste din locul Flocea de pe
muntele Geamgna, pe limita
judetelor Bacgti i Neamtu. Curge
maT intiiti spre E -S.-E., pe ur-

Tazlic-Bair, deal, in jud. Tul-

de aceast plasg.

mg spre S., pAng la Lucgcesti,

cea, pl. IstruluT, com. Ciamurli-

spre E., ridicindu-se putin

d.-s., cgt. Caugagi. Se desface

spre N., spre a se vgrsa in

Tazlgul-Mare, la Tetcani. Valea
sa este cuprinsg intre culmea Pietrel si a Moinestilor.
AfluentiT sgt, pe dreapta: Dianca, iar pe stinga : Valea-Arinilor, Ruja, Cglnusul, Bejenia,
Birzul, Stgnisoara, Modirzgul,
Cornita i Vgclimbul. Apele-1 sunt

din dealul Tas-Bair, si se intinde

Sloin pl.
i

Bistrita-d.-s., precum i Nadisa,

Scorteni, Ardeoani si Tetcani,

care erati alipite de fosta plasg
Ea coprinde azT 12 comune cu

resedinta in Scorteni: Luncani,

Slobozia-Luncani, Bgsgsti, Scor
teni, Nadisa, Schitul-Frumoasa,
Bghngseni, Solontul, Leontinesti,
Ardeoani, Tetcani, i Bucsesti.

Are o populatie de r782

locuitoriT ; 12 colT ; I i parohiT

cu 61 bisericT fi/iale i deservite

de 19 preotT si 42 cintgretT ; 5 biserici catolice.
Teritoriul pl. are 54991 hect.,

dintre care 21450 hect. pgdure,

9615,22 hect. pgmint de culturg.
LocuitoriT posedg : 732 cal,
10334 vite cornute, 2282 capre,
9659 oT; 651 stupT CU albine.

Ville ocupg 8567,50 hect.

D rumurT sunt : catea judeteang
Bacgti-Moinesti Tirgul-Ocna

alte cgT vecinale comunale, care

leagg satele acestei plgsT.

si

nuil,

repezT si albia, bolovgnoasg. Conduce maT multe morT si herestrae.

Lungimea sa 'este de 39750 m.

Taz11-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, com. S'ayaRusg. Are o directie generalg
de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea centralg a plgseT
nordicg a com. Pe la poalele
sale merge un drum comunal de
la Cambt.r la Slava-Cerchezg.

www.dacoromanica.ro

ale luT Traian, calea feratg

drumul comunal.

spre N., in o directie de la S.V., spre N.-E. Are un virf de

189 m., dominind pirlul Slava
si satul Caug,agi. Este de natura stincoasg i acoperit cu pgduri si pgsun.

Tazlic-Cula, vale,

in jud. Tulcea, pl. Istrulul, com. Tocsof.

Se desface din dealul Rimnicul ;

curge spre S., pe lingg dealul

Tazlic-Culac, taie drama' com.
Tocsof-Rimnic i dupg 3 kil, se
deschide in valea Cuiu-Culac,
pe dreapta, in satul Tocsof.

Tazlic-Cula, vale, in jud. Tulcea, pl. Babadag, orasul Babadag ; iese din dealul Ianchi-Bair,
se indreaptg spre N.-E., brgz-

TA ZL C-CULAC

dind partea N. a

553

plgsiT si

com., si dupg 3 kil, se varsg

In balta Toprac-Chiopru, lingg
soseaua nationalg Tulcea-Constanta.

TACUTA

Are o populatie de 309 locuitorT, in care intrg si popu-

CgT de comunicatie are : soseaua judeteang Buzgti-Brgila,

latia cgtunelor Plesesti si Valea-

prin Tgbgresti, si alte drumurT

cu-Apg.

n atu rale.

LocuitoriI posedg : 197

caT,

Tlareti, com. rur., in partea

de N.-E, a pl. Crasna, jud. Fgl-

311 Tepe, 75 minjT, 734 bol,

542 vacf, 245 viteT, 8 bivo1T,

se intinde spre S. in o directie

de la N.-E. spre S.-V., pgng in

citi, 13e dealurT si vgT. Se mgrgineste la N., Cu comunele Botesti si Averesti ; la S., cu com.
Stroesti ; spre E., Cu comunele
Iepureni si Duda, si la V., cu

24 bivolite, 3 asinT, 575 porcT,

2 capre si 3500 oT ; 48 stupT
de albine.

piriul Casimcea. La poalele E. e

Gugesti. Este formatg din sa-

asezat satul Tocsof. E tgiat de

drumul Rimnic-Tocsof si este

tele : Tgbglgesti, Valea-Seacg si

acoperit Cu pgsunT.

familiT, sati 265 suflete.

Tazitc-Culac, deal, in jud. Tulcea, partea S. a plgseT IstruluT

ii cea V. a com. Tocsof. Se

desface din dealul Rimnic-Bair,

Tbcari, sat, in jud. R.-Sgrat,

pl. Rimnicul-d.-s., cgt. com. Ji-

deni, in partea de V. a comuner, pe malul drept al riuluY

Rimnicul-Sgrat, la poalele dealuluT Cotatcul, si la 200 m. spre
V. de cgtunul de resedintg, Oratia.

TabficAria, las, in jud.

si pl.

Constanta, pe teritoriul com. urb.

Constanta, situat in partea de

E. a

plgseT,

cea de N. a co-

muneT, la 3 kii. spre N. de orasul Constanta si la 1 kil. spre

N.-E. de' satul Anadol-Chioi. Are
o suprafatg de aproape roo hect.
Din el se scoate o mare cantitate

de peste. In partea de N.-E. se

apropie foarte mult de Mare,

insg nu comunicg cu ea prin

nicT o parte. Mal la N. de acest

iaz se intinde marele lac SiutGhiol. Este inconjurat de drumitrile comunale Anadol-Chioi-Tgbgcgria (fabrica), Tgbgcgria-Palazul-Mare si Palazul-Mare-Ana-

dol-Chioi. In partea de V., pe

malul sgt.i, sunt foarte multe grgdingriT.

rbficeti, sat, in jud. Tutova,

pl. Pereschivul, com. Prisgcani,
pe piriul Bolborosoaia, spre S.
de satul Prisgcani.

Mantul, cu o populatie de 180

Are o bisericg si o scoalg.
Vite : 75 cal, 355 vite marT
cornute, 197 porcT si 384 oT.
Este udatg de piriul Crasna,
ce trece prin mijlocul s511.

Tblfieti, sat, in partea de N.

a com. Tlbglgesti, pl. Crasna,
jud. Fglclii, asezat parte pe
coasta dealulur si parte pe sesul CrasneT.
Este resedinta comuneT.

Are o populatie de 539 lo-

Tbreti, stafie de-dr.-d.-fier, judetul Buzgti, pl. Cimpul, com.

Tgbgresti, pe unja Buzgil-Brgila,
pusg in circulatie la 13 Sep-

tembrie 1872. Se aflg intre statiile Buzgti (9,6 kil.) si Cilibia

(6,3 kil.). Ingltimea d'asupra niveluluT Madi e de 721'1,64. Venitul acester statil a fost pe
anul 1896 de 19464 leT, 85 bani.

Tbfireti-Noi, atun al com.

Tgbgresti, jud. Buzar], cu 110
locuitorT si 24 case.

Tbreti-VechI, clItun de resedintg al com. Tgbgrgsti, jud.

Buzgti, Cu 460 loc. si 103 case.

cuitorT; o bisericg vechTe, deser-

vitg de 1 preot si 2 dascgiT ;

scoalg, infiintatg la 1864.

LocuitoriT sunt rgzesT vechT

Tbreti-Vechl, mo,sie, in jud.

Buzgil, com. Tgbgrgsti, fostg pro-

prietate a statulur, pendinte de

Mihairt-Vodg ; acum datg in loturT.

Tbfirti, com. rur., jud. Buzgu,

pl.

Cimpul, situatg pe malul

drept al riuluT Buzgul, la 12 kil.

de orasul Buzgii.
E formatg din cgtunele : Bentul, Gglbinasul, TAbgresti-Vechr
si Tgbgresti-NouT, cu o populatie de 1640 locuitorT.
Are o suprafatg de 5230
hect. ; o coall, in cgt. Gglbinasul ; 3 bisericT, deservite de 4
preotT, 3 cintgretT si 3 paracliserT, si din care catedrala e cea cu
hramul Sf. Nicolae ; 8 circiumT.
Proprietgtr me insemnate sunt:
Tgbgresti-VechT, Bentul-Dudeas-

Tcmfineqti (CAlugfireni), sat,

in partea de S. a com. Birzesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiii, situat pe coasta dealuluT Tgcmg
nesti.

Are o suprafatg de 624 hect.,

cu o populatie de 74 familiT,
sal 310 suflete ; o bisericg de
lemn, flcutg intre

aniT

1826

si 1830, de locuitorT.

Vite : 67 vite marT cornute,

6 car, roo oT si 4 rimgtorT.

E strgbgtut de la V. la E.
de o ripg, formatg din scurgerea
ploilor.

ca, Gglbinasul, Masca si Sforile

mosnenilor LipienT.

Tficuta, com. rur., in partea de

70

66546. Nardo Dlclionar Geograflo. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

TALPAUL

554

TACUTA

N. a plgeT Mijlocul, jud. Vas-

boO, situat in mijlocul padurel

luir', la 41 kil, de ora,u1 Vasluiti i la 9 kil. de Codge,ti, redinta p1eT, situatg parte pe
deal, parte pe va/.

Barbo,i, pe mo0a cu

dere de 3603 hect., cu o po-

Are o populatie de 40 loc.

Prin sat trece piriul Prunocul.

TetureI(Plaiul-), treatoare, din

Neagra-SaruluT peste Cgl?rnan, in

Ardeal, jud. Suceava.

pulatie de 298 familif, sati 1396

suflete.

Are 4 bisericI, deservite de

preot i 2 eclesiarhl; o coala;
4 cit.i
2 iazurl; o velni

be0i, Soceni, TlpauJ, Viezureni, Vladirnireti i Zgicoiul.

Se compune din 4 cgtune :
Talpnul, reedinta, Vladimirul,
Soceni i Nistoiul.
Are o suprafatg de 350 hect.,

o populatie de 1410

cu

Comerciul se face de 4 per-

120 care cu bol, 16

i 26 carute cu cal; 77 stupT
cu albine.

Vite : 720 vite marl cornute,

1293 ol, 2 capre, 131 cal
137 rimatorT.

Budgetul com, e la veniturl

de 3146 leT, iar la cheltuelI, de
3109 10, 91 banT.

virful munteluT Tgetura, jud. Su-

cal Soceni, fondatg cu ajutorul

ceava, la o inaltime de 7408,3

preotuluI Vasile Socianu, cu hramul S-tiT VoevozT, cea-l'alta

metri.

Teturile, munte, (1408,3 m.), in

jud. Suceava, com. Neagra-Sa-

cut. Talpapl,

cuta, la E. com., pl. Mijlocul,

Tlmanul, mute, in jud.Neamtu, pl. Piatra-Muntele, Com. Dobreni.

Tlhreti, sat, in partea de N.-E.

a com. Idriciul, pl. Crasna, jud.
Falda, a,ezat pe coasta de V. a
dealulul Dolheni.

sal 150 suflete.

E udat de piriul Idriciul.

jud. Vasluiti, situat intre dealu-

rile DumWi i Larga, pe o suprafatg de 2150 hect., cu o populatie de 133 familil, sal 741
suflete. Are o biserica, deservita
preot i 2 eclesiarhY, facutg

de fostul proprietar al moieT,

Gh. Sturdza ; o ,coalg, infiintatg

Tlpaul, com. rur., in jud. Dolj,

pl. Ama radia, la 45 kil. de Craiova .5i la 16 kil, de reedinta

E situatg pe ambele malurT

ale riuluT Plosca.

Se invecinqte la N. cu com.
S., cu cat. GolumbuluT, com. Amgrqti ; la E., cu

la 1867; 2 morT ; o fabrica de

spirt ; 3 circiumI i I iaz.

Zaicoi ; la

Vite : 337 vite marT cornute,

1072 o!, 44 cal i 84 rimatorT.

comunele Ghioroiul

LocuitoriT posedg : 26 plugurT

i 62 care cu bol, 6 plugurT

t6 carute cu

Thetura, sat, in jud. Neamtu, pl.

De-Sus-Mijlocul, com. Talpa.
Are o populatie de 54 suflete.

cu hramul

Inaltarea DomnuluT, fondatg de

Ghitg Ngstase TglAgneanu,

deservite de i preot i 3 cintgretT ; o coala mixta in cat.

ruluT.

Are o populatie de 40 familiT,

Ticuta, sat i rqedinta com. Tg-

lo-

cuitorl ; doug bisericI, una in

in

soane.
LocuitoriT posedg : 65 plugurI

Halgngeti.

Teturei (Poiana-), poiand, in

ciuml.

de

Dutuleti,

Nistoiul, Pirvuleti, Pope,ti, Ro-

nume.

E formatg din satele : Tgcuta,

Cujba, PotropeO, Ruleni, Pripoarele i Focasca, pe o Intin-

din urmatoarele 12 cgtune: Dan-

acela,T

Dupg legea runa din 1864

sunt 36 locuitorI impamintenitT.
Este strgbgtuta de clIvecinale,

pe o lungime de 8 kil.,

Mueri, de la N. la S., Blinda-

Tetura-Brboi, sat, in jud,

rulul i NistoiuluT.
Tine de basinul riuluT Plosca.

pl. Mijlocul, com. Bar-

In 1873, com, se compunea

de

cal comunale, pe o lungime de

2 kil.
Budgetul com. e la veniturT
de 2184,88 leT, iar la cheltuelT,
de 1988,6 leT.
Vite sunt : 51 caT, 429 vite
marl cornute, 563 oT, 314 capre
i 223 porcl.

Tlpaqul, sat

reedinta com.

cu acelag nume, jud. Dolj, pl.

Amaradia, situat pe dreapta piriuluT Plosca, la 9 kil. spre S.
de Zgicoiul i la 45 kil. spre N.
de Craiova. E format din doug
cat. :

Cu o populatie de 764 su-

Poenari,

din jud. Vilcea, de care se desparte prin dealurile Ghioroiul

Poienarul; iar la V., cu comu
nele Mierea i Slavuta, de care
se desparte prin dealurile cu acelag nume.
Este accidentata de dealurile

www.dacoromanica.ro

Soceni.

flete.

Are 2 bisericI, din care una

parohialg in cgt.
cu hramul Ingltarea DomnuluT,
fondatg de GIL i Ngstase Talp4anu, i una filialg in cgt. Talcu hramul Sf. Nicolae, deservite
cintaretT.

de I preot

Comunicatia se face prin pase ata comunala, care pune com.

TLPALAI

In leggturg la N. cu Soceni,
iar la S., cu Fgrcasul.

555

TAM4EN1

tgretT, clgditg, in 1865, cu ajutorul locuitorilor, dupg cum se

vede din o condicg.

Tlpli, sat, cu 153 loc., jud.

Roman, pl. Siretul-d.- s., com.
Pincesti, spre N.-E. de satul
cesti si la 2 '/2 kil, de el, asezat pe vale.

vari, Tgmgdgul-d. - s. si
cu o populatie de 1176
locuitorT.

Se intinde pe o suprafatg de
Tmaclul, mofie a statuluT, pendinte de mgnXstirea Plumbuita,
jud. Ilfov, arendatg cu 16550 leT
anual.

5550 hect.
Are 3 biserid (in fie-care eXt.

cite una); o scoalX mixtg ;

parte din com. rur. Tgmgdgul-

moarg Cu aburT, 2 morT pe apg;

3 masinT de treerat cu aburT ;
3 helestee ; i pod.
LocuitoriT posea : 201 plu.

TAlpaeni, sat, CU 37 locuitorl,

Dirvari, pl. Mostistea, jud. Ilfov,

gurT :

jud. Falciii, pl. Crasna, com. Brgdicesti, proprietate rgzgseascg.

situat la S. de Tgmgdgul-d.-s.,

LocuitoriI posedg 287 vite

marT cornute.

Tmdul-de-Jos, sat,

fgcind

pe malul drept al vgii Mostistea.

Intre aceste sate este un pod

Tlpeti, cdtun al com. Cea-

de lemn peste girla Mostistea,

urul, jud. Gorj, pl. Ocolul, situat

pe partea dreaptg a apeT
la S. com. Bglesti.
Are o intindere de I000 hect.,

Are o suprafatg de 1800 hect.,

cu o populatie de 196 locuitorT;

cu o populatie de 113 familil,

sail 358 suflete.
LocuitoriT posedg 42 plugurT,
78 care cu boT, o cgrutg cu cal;
15 stupl ; 232 vite marf cornute,
23 caT si 128 rimItorT.
Comunicatia in cgt. se face

prin soseaua comunalg care

pune in leggturg la N. cu
lesti, iar la S. cu com. sa Ceaurul.

Tilpul, sat, in jud. Tutova, pl.

Corodul, com. Ghidigeni, spre
S. de satul Ghidigeni, pe malul
sting al riuluT Birladul.

Tlpeti, maha la, fgcind parte din

com. rur. Slgtioara, plaiul Horezul. E situatg in partea de S.-E.

a com. si udatg de piriul Gresarea. Are o bisericg.

o bisericg, Cu hramul S-tiT 40

de MucenicT ; i helesteil.
Comerciul se face de un cir.

438 bol, 351 vacT i vitel, TO

taurT, 29 bivolT, 44 bivolite, 13
capre, 350 porcf, 2607 of.
ImproprietgritT sunt 141 locui.
i neimproprietgritT, 151.

torT

Comerciul se face de 4 circiumarT i i hangiii.

ciumar.

Vite: 290 vite marT cornute

si 415 vite micT cornute.

Tmdaul-de-Sus, sat,

fr.cind

parte din com. rur. TImgclgul-

ritnioani, sat, in jud. Covurluitl,

pl. Prutul, com. Frumusita, in
sus de resedinta comunet
Are o populatie de 438 suflete si o bisericg.

Dirvari, pl. Mostistea, jud Ilfov,

situat la E. de Bucuresti, pe Tmani, sat, fcind parte din

malul sting al vgieT Mostistea.
Prin mijlocul satuluY trece soseaua judeteang Bucuresti-Brgila.

com. Umbrgresti, jud. Tecuciti,

asezat pe partea stingg a BirladuluT, la
kil. si 200 m. de re.

Aci este resedinta primgrier.

sedinta comuneT.

Are o suprafatg de 1900 hect.,

cu o populatie de 584 locuitorT ;
o bisericg, cu hramul Adormirea,

flete.

deservitg de un preot si un cintgret; o scoalg mixtg ; 2 masilla'

de treerat Cu aburT ; o moarg

pe apg, o moarg cu aburT; un

helesteil si un pod.
Comerciul se face de 2 cfr.
ciumarT si un hangiii.

Tlpigi saU Tlchici, sat, fgcind

parte din com. Negrilesti, pl.

104 cu bol si 97 cu cal;

205 care si clrute: 112 cu bol
si 93 Cu cal; 491 cal si Tepe,

Vite: 795 vite marT cornute

si 1666 vite mid cornute.

Nicoresti, jud. Tecuciti, la 3 kil.

*Tmdul-Dirvari, com. rur.,
de resedinta cnmunef.
jud. Ilfov, pl. Mostistea, situatg
Are o suprafatg de 630 hect.,
la E. de Bucuresti, lingl valea
Cu o populatie de 171 familiT,
Mostistea, la 38 kil. de Bucusail 703 suflete ; o scoalg; o biresti.
sericg, cu hramul S4i1 VoevozT,
Se compune din satele
deservitg de un preot i 3 cin-

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 138 surrnelul, mutile, jud. Muscel,

plaiul Dimbovita, situat la extremitatea de N.-E. a jud., serveste
ca hotar despre Transilvania.

Tmeni, com. rur. i sat, jud.

pl. Mijlocul.

Are o populatie de 138 familiT, sal 760 suflete; o bisericg, fcut5 la 1853, deservitg
de I preot si 2 cintgretT.
LocuitoriT sunt rgzesT vechT.
El posedg : 211 vite inarT cornute, 380 oT, 40 cal si 260 porcl.

Thmeni, com. rur. i sat, jud.

TilM4EM

TXRICENI

556

317 vite marT cornute, II cal,

N.-E. de oraptil Roman, la 9 kil.

din care s'a dat la 150 locuitorT,

fo,tT clacapI, 450 hect.

de el pi la lo kil. de repedinta

Are un petec de pgdure de

plapeT. E apezatg pe malul drept

al riuluT Siretul, inteun loc jos.

18o hect.
Pe dealul unde se face bilciul,

Venitul comuneT este de Id

88o, banT 5, iar cheltuelile, de

Are o populatie de Io6o suflete, compusg numaT din Un-

sunt nipte ruine despre care se

Roman, pl. Moldova, spre N.-

guri ; o bisericg catolicg, formind

o parohie cu locuitoriT UngurI

zice cg ail fost

mang.

o cetate ro-

din satul Sagna pi orapul Roman ;

Are o bisericg, cu hramul Sf.

Nicolae, deservit de 1 preot pi

o pcoalg mixtg.

2 cintgretT.

Se face aci bilciti la 24 August.

Budgetul com, e la veniturl

Tmaoaia, catun, in jud. Putna,

de 1824 leT, 85 bard ,i la cheltuell, de 1795 leT.

Este legatg cu ora,u1 Roman

pl. Rgcgcluni, com. Cotofenepti,

apezat lingg cgtunele Cotofenepti

prin posea.

puluI, sub poalele pgdureT.

pi Satul-Nog, in lunca Trotu-

312 OT, 36 capre i 214 rim goa.

leY 869, batir 20.

Riul Amaradia o udg de la

N. la S.
Comunicatia in com. se face
printr'o posea vecinalg, care o

pune in leggturg la N. cu Lowepti-Birnici, iar la S. cu Colte,ti.

DealurT sunt : al- Gilceptilor
spreV., Dealul-Viilor ,i al-Horgel

spre E.; iar vgl : a AmaradieT,

a Crainuld-cu-Corbul pi ValeaHorgea.

Are o populatie de 18o loTmeti, com. rur., jud. Vlapca,

pl. Glavaciocul, compusg din cgtunele: Parisepti, Spinepti, Stgnceasca, cu mahalaua Lacui-Spurcat, pi Tgmlpepti. E situat pe

partea sting a apeT Glavaciocul, la 23 kit. de Bucurepti, 6o

kil. de Giurgig pi 12 kil. de
Obedeni, repedinta plgpel.

Are 2 bisericl, deservite de

2 preotT pi 3 cintgreti, constituind parohia Tgmgsepti ; o pcoalg
mixtg ; 8 circiumT.

Se face tirg cu obor de vite

la Duminica Floriilor.

Tmeti, sat, fgcind parte din

com. rur. Dirmonepti, pl. RiulDoamneT, jud. Mupcel.

Trateni, sat, in jud. Neamtu,

cuitorT.

pl. De-Sus-Mijlocul, com. Pipirig,

Tnase (airla-lui-), girld, jud.

Tulcea, pl. Mgcinul, com. Pi-

sica, cgt. Azacliul, in partea de

N.-V. a plapel. pi cea de S.-V.
a comunel. Se desface din Dungre, merge spre N.-E., prin.grin-

dul VglcanuluI, se unepte

Cu

Orla Hilerul pi, dupg un curs

de 3 kil., se varsg iar in Du-

pl. Moldova, com. Tgmgpepti.

Aid s'a dat la 22 August

1454 lupta intre Alexandru-Vodg pi Bogdan, in care luptg
cel d'intiiti fu invins pi perdu pi
domnia.

Tmeti, catun, pendinte de

com. Tgmlpepti, pl. Glavaciocul,

jud. Vlapca, situat pe coasta

stingg a apeT Glavaciocul.
Are o suprafatg de 520 hect.,

Trdeti, sat, flcind parte din

com. rur. Mopaia, jud. Argep,
pl. Pitepti.

ngre, lingg satul Azacliul.

Tallase (Grindul-lul-), grind,

jud. Tulcea, in partea de S. a
plapeT Sulina si cea de V. a
com. Sf. Gheorghe, situat lingg

bratul Sf. Gheorghe. Se intinde

ca o flpie spre S.-V. Are 18

hect. intindere.

Tfimeti, sat O repedinta com.

cu acelapT nume, jud. Roman,

situat pe piriul cu acelapl nume,

spre marginea jud. Suceava.
Are o populatie de Io8 suflete.
LocuitoriT posedg 295 capete
de vite.

Tfindleti, com. rur.,jud. Gorj,

pl. Gilortul, situatg intre com. Logepti, la N., pi Colte,ti, la S.,
pe malul sting al riuluT Amaradia.

Are o suprafatg de soo hect.,

cu o populatie de 567 locuitorl ;
o pcoalg, infiintata la 1854; o
bisericg de zid, refticutg de locuitorI la anul 1884, deservitg

de I preot O 2 cintlreV.
LocuitoriT posedg: 20 plugurT,

2 cgrute Cu cal, 31 care ca bol ;

www.dacoromanica.ro

Triceni, com. mur., jud. Ilfov,

pl. Oltenita, situata la 77 kil.
spre E. de Bucurepti, lingg riul
pi balta Mostiptea.
Se compune din satele : Curgtepti, Luptgtori, Odaia - V1Adicha pi Tgriceni, cu o populatie
de 1351 locuitorl.

Se intinde pe o suprafatg de
6500 hect.
Are 3 bisericT : la Curgtepti,
Odaia-Vildichif, pi Tgriceni ; 2
pcoale mixte ; 3 bgItT.

Budgetul com, e la venituri

de 6256 leT, pi la cheltueli, de
5112 leT.

Locuitorif posedg : 259 plugurT: 252 cu cal pi 7 cu bol;

288 care i cgrute : 276 Cu cal
pi 12 cu bol.; 815 cal- pi Tepe,
22 armgsarT, 25 boT, 444 vacT
pi vitel, 37 taurr, 15 bivolf, 117

TARICENI

bivolite, 812 porcT si 2586 ol.

Comerciul se face de 'o cir-

TXTARILOR (ANTUL-)

557

Triceni-Curteti, mo,sie a sta-

pichet; a 2-a, poteca ce se de-

ciurnarT.

tuluT, pendinte de Mitropolie si

Cotroceni, jud. Ilfov, arendatg

ImproprietgritT, 264 locuitorl,

si neimproprietgritl, 276.

cu 61300 leT anual, impreung

cu Odaia - VlgdichiT, afarg de

taseazg din poteca generalg Novaci-Timpa, spre stinga, in directia N., trecind peste virful PleseaTimpeT, si scoboar. in Tgrtg-

Triceni, com.rur., jud. Prahova,

trupul Cotroceanca, care s'a vindut de vecT.

Tarita sei Gura -SolontuluI,

De la pichetul Poiana-MuereT,
la Salane, mergI pe linia de
frontierg.

jud. Baca, pl. TazIgul-d.j.,

com. Bghngseni, situat la con-

Trtdeti, com. rur., jud. Ilfov,

pl. Tirgsorul, situatg pe valea

P.rahoveT, la 15 kil, de capitala
judetuluT si a plgser.
Are o suprafatg de 1352 hect.,
cu o populatie de 1255 locuitorT;
o scoalg ; o bisericg, fondatg la
1735 de Radu Scarlat vel vistier
si Maria, sotia sa, reparatg in
1843 de Marele Ban George Filipescu si Ecaterina, sotia sa, iar
mal in urmg de locuitorT, si acum

deservitg de I preot.
Locuitoril se ocupg me mult
cu fabricarea varuluT alb, numit
de

irna.

Un numgr de 158 locuitorT

s'el improprietgrit la 1864, dindu-li-se 772 hect. El posedg : 67
cal si Tepe, 258 vacT, 4 bivolI,
345 oT si 139 pord.
Comerciul se exercitg in comung de 3 circiumarI.
Budgetul com, e la veniturT

sat,

fluenta piriuluT Solontul cu Taz-

lgul-Mare, la 3200 m. de satul

Bghngseni (scoalg).

Are o populatie de 357 locuitorT; o bisericg catolicg, clgdit de locuitorT, si o circiumg.

Vite sunt: 8

Triceni,

sat, fgcind parte din

com. rur. cu acelasT nume, jud.
Ilfov. Situat la E. de Bucuresti,
pe malul drept al ritiluT Mostistea. Se imparte in doug trupurT:
Tgriceni-d -s. si Tgriceni-d.-j.
Aci este resedinta primgrieT.

Se intinde pe o suprafatg de
430 hect. cu o populatie de 423
locuitorT.

pl. Znagovul, situatg la N.-V. de

Bucuresti, pe soseaua nationalg Bururesti-Pite;sti, la 30 kil.
de Bucuresti. Stg in leggturg
cu Brezoaia si Ciocgnesti prin
sosele vecinale.

cal, 173 vite

Se compune din satele : Bu-

marT cornute si 6 porcI.

In sat, in fie-care an, la S-ta
Mgria-Micg (8 Septembrie), se
face tirg.

joreanca, Cgluggrul, Hanul-de-

Trleti, sat, cu 15 familir, jud.

Arges, pl. Cotmeana, flcind parte

din com. rur. Telesti. AicT este

resedinta primgrieT.

Pg mint si Pajerea, cu o populatie de 1148 locuitorr.

Are o suprafatg. de 1558 hect.
Are 3 bisericT, (la Bujoreanca,
Cgluggrul si Pajeiea) ; 1 scoalg
mixtg ; 1 moarg cu aburT.

Budgetul com. e de 5417 leT

la veniturT, si de 4937 leT, la
cheltuelT.

Trpeti, sat, in jud. Neamtu, pl.

LocuitoriT posedg.: 151 care ;si

De-Sus-Mijlocul, com. Petricani.

cgrute; 119 Cu boT si 32 Cu ce ;

de 7436 leY, 79 banT, iar la chel-

tuell, de 4126 leT, 38 banT.

Prin com. trece soseaua Tg.riceni-Popesti si Poenari-Burchi.

rail.

71 plugurT: 62 cu boT si 9 Cu caT ;

Trseti, sat, cu 28 familiT, jud.

Arges, pl. Pitesti, flcind parte
din com. rur. Drgganul Bascovel.

Trtrul, munte,laN. com. Aninisul, plaiul Novaci, jud. Gorj,

in partea dreaptg a GilortuluT,

103 caT si Tepe, 311 bol, 266

vacl si viteT, 36 taurT, 23 capre,
291 porcT si 1696 oT.
ImproprietgritY, 132 locuitori
si neimproprietgritT, 149.

Comerciul se face de 6 circiumarT si 5 hangiT.

situat intre muntiT : Macaria,

Mindra si Tguzul. Aci se aflg

Ttarca, sat, in jud. Covurluiii,

pichetul cu No. 1 1, numit M'indra.

ivita. Are o
populatie de 403 suflete; o bisericg si o scoalg.

Trtrul, pichel, Cu No. 15, jud.

Gorj, situat pe muntele Tgrtg-

pl. Prutul, com.

Ttarilor (arrtul-), resturi' din-

Are o bisericg, cu hramul Sf.

Nicolae, deservitg de 1 preot si
2 cintgretT ; o scoalg mixtg.
Comerciul se face de 3 circiu-

rgul.

tr'o vechie fortificalie, in jud.

Potecele ce se supravegheazg
din acest pichet, sunt : 1, poteca
ce pleacg din Timpa, in directia

marT.

N.-V., trece pe la obirsia piriuluT Frumoasa si ajunge in

Buzgti, com. Gura - NiscovuluT,

cgt. Mierea. antul incepe din
culmca dealului pgdureT Mierea,
se lasg in jos, trece riul Niscovul

Numgrul vitelor marT e de

555 si al celor micT, de 1233.

poalele munteluT TArtgrgul, la

www.dacoromanica.ro

si urcg pe dealul opus, in pg.

durea Filitis.

TXTARILOR (VALEA-)

TATXRANI

558

coast11,in

sedintg, Bolboaca. Are o intin-

jud. Buzgii, com. Trestia, cgt.

Pietrarul, formind o prgpastie
foarte adincg in partea de N. a

latie de 381 suflete; o bisericg,

deservitg de I preot si 2 cin-

Titarilor (Valea-),

dere de 12 hect., cu o popu-

munteluT Dintele i virfuluT Dinimezi. Aci

ggsit instrumente

tAretl.

de piatrg i alte urme, ce pro-

Ttarul,

beazg existenta preistoricg a

omuluT in aceste locurT.

com. rur., jud. Brgila,

Ttarul,

pl. CAlmgtuiuluT, situatA pe loc

malul sAti drept merge drumul

in

suprafatg de

5190 hect., pendinte de com.

Tgtarul, pl. CAlmAtuiuluT, jud.
Brgila, apartine statuluT, unitg
ftind cu Cioara-Radu-Vodg. (V.
Cioara-Radu-Vodg, mosie).

ses. Se mgrgineste la S.-E. cu

com. Cioara-Radu-Vodg ; la V.,

Ttarul, grita, sati loc ridicat

cu com. Colea; la N., cu com.

deasupra stufului inconjurgtor,

in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul com. urb. Chilia-VechTe, situat in partea de N.-V.

Slujitori-Albotesti

si

la S.-V.,

cu com. Rosiori.
Are o suprafatg de 5090 hect.,
ru o populatie de 1470 suflete;
bisericg, fondatg pe la 1830

a plgseT i cea de V. a com. ; se

intinde de-alungul maluluT drept

reparatg. la 1862 de locuitorT

al bratuld Tgtarul (brat secun-

de arendas, deservitA de i preot

si I cintgret; I coala mixtg.
DrumurT sunt spre comunele:
Vizirul, Insurgtei, Cioara-RaduVodg, Rosiori, Colea, Durescu,
Slujitori-Albotesti si l'azul, din
jud. Ialomita.

dar al ramureT celeT marT Chi-

lia); are forma une fsiT si o

intindere de 400 hect., acoperitg cu pgsunT ; pe el se aflg situatg pescgria cu acelasT nume
punctul trigonometric Fudulul.

cont. rur., in jud. Pra-

hoya, pl. Cricovul, situatg in

partea de E. a plAser, lingg jud.

ostrov, jud. Tulcea, in bratul Chilia, in partea

de N. a pl. Sulina si a com.

rtarul-Mare,

urb. Chilia-VechTe, cuprins 'filtre

bratul principal Chilia i ce! se-

cundar Tgtarul. Are o lungime

de 15 kil. si

o suprafatg de

1500 hect., acoperitg' cu stuf.

Ttarul - Mic sati

Ttrutul,

in jud. Buzgil, com. Chiojdul-din-Bisca, ramificatie din mamunte,

sivul Siriul, fgcind hotarul dintre jud. BuzAti i Prahova. Are

818 m. ingltime si e acoperit
de izlaz.
Ttarul-Mic,

ostrov, jud. Tul-

izbinda luT Mateiti-Basarab asu-

Sulina

si

a comuneT urb. Chilia-

Vechie. Are o lungime de 7 kil.

si o intindere de 600 hect., acoperita cu stuf.

pra Tgtarilor, la 1639.

BuzAti.

E formatg numaT din satul

cu acelasT nume.

sat, in partea de N.-V.

a com. cu acelasT nume, jud.

Brgila, la 63 kil.

Ttrani,

spre S. de

bov4a, pl. Dealul-Dimbovita, si-

Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul

tuata spre N.-V. de Tirgoviste,

cam la 20 kil., pe dealurT si pe

com. urb. Chilia-Vechie ; se desface din bratul Chilla, la i kil.

mal jos de satul Pardina ; se in-

orasul Brgila.

dreaptg spre E., avind o direc-

Are o scoalg mixtg ; o bisericg, clgdita la 1854 de locuitorl, deservitg de i preot, i cm-

tiune generalg de la S.-V. la

N.-E., paralell cu aceea a bra-

tre

25 kil., se uneste iar cu vechiul

brat Chilia, lingg orasul Chilia,
brAzdind partea de V. a plgseT
si cea de N. a com. Lgtimea luT
e de la 400-800 m., adincimea
de 25-50 m.; comunicg in 3 locurT cu bratul Chilla, inchizind
ast-fel intre ele 4 ostroave : Tgtarul- Mare (Ivgnesti-Tatarschi),

i paracliser ; 6 circiumT
si 2 lipscAniT.
i

Ttarul,

sat, in jud. R.-Sgrat, pl.

Marginea-d.-j., cAtunul comuneT

Mgicgnesti sati Bolboaca, asezat

in partea de V. a com., pe malul drept al Hulla R.-Sgrat, la

kil. spre V. de cgt. de re-

com. rur., jud. Dim-

bral al Dungrel, jud.

Ttarul,

Ttarul,

to

Pardina - Chilia - VechTe. Contine

peste.

cea, in partea de V. a plAseT

lac intins, acoperit cu
stuf, in apropiere de cgt. Plagresti, jud. Ilfov, care aminteste

rtarul,
Ttarul,

Tgtarul-Mic, Daller-Mare i Daller-Mic. In el se scurg la curile: CArpgnosul, Tatanirul, Pojaretul, Bisagi-Lung,-Bisagi-Mare,

Fudulul, Maxinca si Baciul. Pe

tuluT Chilia, si, dupg un curs de

www.dacoromanica.ro

ripT,

pe malul drept al titila

Dimbovita.

Se invecineste la E. si S. cu
Manesti; la V., cu Botesti si la
N., cu com. Priboiul, despgrtindu-se de Botesti prin pgdurT si
dealuti i unindu:se cu Mgnesti
Priboiul prin osea comunalg.

Se compune din doug cgtune:

Tgtgrani i Cgpriorul, cu o populatie de 1339 locuitorT.

Tgtgrani are in raionul sAil:

Piscul-cel-lnalt, Piscul Bulina, Pis-

cul-Podisorul, Piscul- Valea- Ur-

TATA.RANI

sulur

Piscul-CaruluT ;

iar CI-

priorul are : Piscul-Mlaca, Piscul-Mop-Neagulul, Piscul-Crucel

Ripa-BaciuluI.
Are doug bisericT i o ,coalg.

Ttrani, com. rur., jud. Prahova,

pl. Crivina, situatl pe ambele

malurT ale piraelor Recelea
Calda, la 5 kil, de capitala ju-

i la 9 kil, de a pl4e1'.
Se mdrginqte la N. cu ora-

detuluT

ul Ploqti ; la S., cu com. Barcgneti ; la V., ca Popeti i la

E. cu Rifovul.
Are o suprafatd de 2040 hect.,
cu o populatie de 683 locuitorT;
o bisericg, fondat la anul 1744
de Jupin Gherghiceanu i Jupineasa Joita, reparatd in 1830 de
Vel Mihalache Cornescu, deser-

vitd de i preot ; o coalg.

LocuitoriI, in numgr de 116,
improprietgrit la anul 1864,

pe m4a d-luI Emanoil Lahovari, dinduli-se 360 hect. EI poseda : 28 cal, 26 Tepe, 122 vacf,
8 bivoll, 268 oT i 119 porcT.
Comerciul se exercitg In comung de 6 circiumarT.
Budgetul comunel e la veniturT

de leT 6390,88, iar la cheltuelT,

de 4776 lei.
Prin comung trece oseaua
nationald ce-T inlesnqte comunicatia spre Ploeti i Bgrcane0.
E udatd de piraele : Recelea,
Calda i Topila. In partea de
E. a comuneT se aflg un elqteti,
flcut de Cotman Vel Mihalache
Cornescu, prin care trec piraele
Recelea i Calda.

Tfitranul, sat, In jud. R.-Sgrat,

pl. Marginea-d.-j., cgtunul com.

Mgrtinqti, aezat pe riul Rimnicul-Sdrat,

TATXRANILOR (DEALUL.)

559

in partea de S. a

comund, la 1440 m. spre N. de

cgtunul de rqedintg Mgrtinqti.
Are o suprafalg de so hect.,
cu o populatie de 141 familif,
sal."' 546 suflete; o bisericg, cu

preot,
ret.

diacon

cintd-

Vaslui5. Este format numaT din

TatrAi, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Ialomita, situatd la 45

kil. spre S.-E. de Tirgov4te, pe
cinipie i pe malul drept al riuluT Ialo mita.

Se invecinqte la E. cu com.
Poenari-Burchi din
jud. Prahova ; spre V. i N.
cu com. Cdtunul i spre S., cu
Fldbudul

cu ora,u1 Hui i la V, Cu jud.

coin. Poenari.PolizuluT, din plasa

Znagovul, jud. Ilfov.

Se compune din treT cgtune :
Tgargi, Ologeni i Poenari, cu

o populatie de 1029 locuitorI.

Are 2 bisericT; o ,coald; o
moarg de apg i o piug.

Aproape de com, se varsg.

riul Cricovu/-Dulce in Ialomita.

La citl-va kil. spre E. de TItgrgi se aflg gara Crivina in

jud. Prahova, i gara Periul, in
jud. Ilfovul, pe linia feratd Bucure,ti-Ploeti.

satul Tgargni, aezat pe coasta

de V. a colino' Lohan-Crasna.
Are o suprafatg de 1380 hect.,

Cu o populatie de 226 familiT,

sau 890 suflete ; o ,coalg ; o bisericd, flcutg in 1877, in locul
alteia vechle, deservita de i preot
i 2 dascglI.
Budgetul com, este de lel
1732, bani 96, la veniturT i !el
1579, banT 63, la cheltuelT.
Vite : 758 vite marT cornute,

5o8 of, 53 caT i 150 pord.

Numele de Tgtgrgni se zice

el

s'a dat din cauzg cd in

aceastg localitate ar fi existat din

vechime niqte bordee locuite de
TgtarT. Faptul este de crezut, de

oare-ce se tie cg Tgtarif a locuit mult timp in partea de jos

a Basarabiel, in vecingtatea judetulul, i ca uniT DomnT inggduiati Tgtarilor sg se stabileascg

In aceastg parte a TgreT

du-le unele conditiunT de dare.

Ttrdi, com. rur., jud. Olt, pl.

Vedea-d.-j., situatg in apropiere
de Hui Plapcea-Micg, spre N.-E.

de orapl Slatina.

Ttrni, sal, in partea de E. a

com. Telejna, pl. ,Mijlocul, jud.
situat 'filtre doug dea-

Se invecinete cu comunele :
ScorniceSi i Constan-

lurT marl.

Se compune din 2 cdtune :

75 familiT, sail 263 suflete.

Tdtgrdi i Isgrg,ti. Are o populatie de 664 locuitorT ; o coalg

2 bisericT.

LocuitoriT sunt mopenT.

posedg : soo bol i vacT, 15 cal,
2000 0.1 i 150 porcl.
O ,osea comunalg leagg com.
Tgtgrgi de Scornicqti

TatAri-Conduratul. (VezT com.

Conduratul, pl. Cricovul, jud.
Prahova).

Se intinde pe o suprafatg de
199 hect., cu o populatie de

Are o bisericg cu i preot

eclesiarh, fgcutg la 186o de
preotul N. TIbuc1 i locuitoriT
rgze0; 3 morT de vint i o
circiumg.

Moia Tgareni este proprietate locuitorilor rgze0, care stgpinesc acest loc prin succesiune
de la strgbuniT lor, improprietgritT de cgtre Stefan-Cel-Mare, in
urma rdzboiuluT cu Turca de la
Valea-RacoveT.

Vite: 130 vite marl cornute,

Ttarani, com. rur., in centrul

20 oT, 14 cal i 50 rimgtorT.

pl4e1* Crasna, jud. Fdlciti. Se

mgrginqte la N. cu com. Stroeti ;

Tatirnilor (Dealul-), deal, ce

la S., cu com. Crgsn4eni ; la E.,

se intinde la V. sattiluI Tata.

www.dacoromanica.ro

TATAR4ANI

rani, com. Telejna, pl. Mijlocul,

jud. Vasluiti ; i e cel mal inalt
deal din comung. Pe timp frumos

se vgd de pe el muntiT CarpaIi.

Este o continuare din irul de

deal ce vine din com. Bereasa,
despre N., despgttindu - se in
marginea satulut Tgtgrgni. For.

meazg o infundgturg numitg

Noug-Funil, de la care infundAturg mar la vale se intinde
satul Tgtgrani. 5irul despre
E. de Tgtgrani, se intinde spre

S. in com. Ferwi, iar irul despre V., incepind cu dealul Ta-

la satul luT, la TgtArgpni, iar

de acolo a luat drumul pe sub
codru la IbAnqti, filtra intimpinarea Polonilor, care veniail din
jos, (c Let.)) , tom. 2, pag. 203).

TAfreti, a'omenit7, in jud. Teleorman, pl. TeleormanuluI, proprietatea d-luI Stefan Belu. Pe
acest domenii.1 se ggsesc apzate
comunele TAtArgqti-d.-s., Slobozia Trgsnitul i Popqti-Palang.i.

Intinderea luT este de aproape

6000 hect., din care goo hect.
pgdure.

TAtfireti, sat, pendinte de com.

Ramificgrile luI in com. Te-

Corni, pl. Berheciii, jud. Tecucitt

lejna poartg diferite

Buznoia, BArbinta, Pislgreasa,
Zgvoiul, Labacul, Bgliteni i SArAcine,ti. Pe cost4e se face semgnAturl, lar pe culme sunt pAclurT.

Aezat in centrul comuneI, filtre

dealul Cgrgmizilor i valea Tgtgretilor, la E.; dealul SontuluT
la S.; dealurile Dimboaia
litulur, la V., i Valea-PirlituluT
la N.
AicT se aflg rqedinta com.
Are o suprafatg de 726 hect.,
cu o populatie de 63 familiT,
305 suflete ; o ;coalg mixtg, o

Ttrgani, sat, pe mcnia cu

acela0 nume, com. Mileanca,
jud. Dorohoiti,
cu 149 familiI, sail 613 suflete.
,

Are o bisericg cu hramul S.

Ion Botezgtorul, cu I preot, 2
cintgreV i z palgmar ; este de
zid i spatioasg, fgcutg la 1843

bisericg de zid, deservit de

preot i 2 cintgretl.

de defunctul N. Miolu, fost proprietar.

de treerat, i de bgtut porumb

2 de vinturat ; zoo stupT.

Locuitoril posedg: 27 plugurT

de fer i 6 de lemn, i maOng

Baeul curge pe botar.

DrumurI principale sunt : acel
de la RAdguti la Botopni

acel de la Darabani la Sgveni.

Mo0a se hotgrqte cu : DrAguqeni, Mileanca, Girbeni, Havirna ;i Balinti.
Proprietatea acesteT inoOT a

fost din vechime a luT stefan

Petriceico-Vodg. Acest Domn,
intorcindu-se, dimpreung cu Gri-

gore Ghica, Domnul ValahieT,

de la rAzboiul urmat intre TurcI

si Leg la Hotin, unde luarg

el* parte, aj trecut Prutul pe la
Zalucea la Crginiceni, in aceastg
parte, i de unde s'ari des-

Parte din moOile locuitorilor,

In mare maioritate monenT, se
intind i in jud. Vla;ca, peste
tiul Teleorman ; iar din mo0a
Negreni, se intinde o bung parte
in raza com. TAtgrepti-d.-j.

E situatg la 78 kil. de repdinta judetului, 51 kil. de Alexandria i 38 kil. de RoOori.

Teritoriul com, este putin accidentat. ImproprietgritT dupg

legea rur. sunt 157 locuitorI pe

586 hect. ; restul moOilor este
al momenilor.

Are o populatiune de 1487

suflete ; o

tArani, continug spre S., trecind

in com. Zepodeni.

pl. Prutul-d.-j

TXTXREFI'I-DE-SUS

560

coalg mixtg ; doug

biserid, una vechle care set-vete de paraclis la cimitirul

com. i alta maT nou, in sat,
deservite de un preot
tgretI ; 2 circiumT
cu aburT.

2 d'u-

o moarg

Vite: 314 cal, 8io vite marI

cornute, 2641 oT, 51 capre
477 porcI.

Cal de comunicatiune are : pseaua judeteang, care strgbate

prin interiorul com. i o pune
in comunicatiune cu com. Udupul i Zlotqti, i oseaua comunalg spre com. Negreni, din jud.

Vlwa.
Satul Tagrqti-de-jos este din
cele mal vechI ale judetulul. Se

ggsqte trecut in lista satelor

Tatreti (MoviIele-), tnovile,
In jud. Buzgii, com. GlodeanulSgrat.

Ttreti-de-Jos, com. rur., in

intocmitg la 1741, cind fgceaparte

din pl. TeleormanuluT-d.-j., iar
pe la finele secoluluT trecut, a facut parte din pl. Mijlocul. A

pl. Teleormanulul, jud. Teleor-

fost locuit numal de mo,nenT

este i astAzT unul din putinele

man, pe partea dreaptg a titila Telcorman.

Se invecinete la N. cu hota.

sate locuite de un mare numgr

de mopenT. Actele lor de pro-

rul moieT statuluT Udupul-Horezeanca ; la S., cu hotarele diferitelor sforT de m(niT ce tin de
com. ZloteSi ; la E., cu mo0a
Negreni, din jud. Vlapa, din.
colo de riul Teleorman, iar la
V., cu teritoriul mo,ieT

prezintg un deosebit interes.

pgrtit. Petriceico-Vodg a mers

prietate i diferitele lar chrisoave

TtAretl-de-Sus, com. rur in

partea de E. a pl. TeleormanuluI, jud. Teleorman, la ho-

tarul cgtre jud. Vlaca, pe partea stinga a vgiel i a riuluT

Teleormanul, la impreunarea sa

www.dacoromanica.ro

TATA.ROAICA

TATXRUI

561

cu valea si cu piriul Bucovulur,

la 82 kil, de resedinta judetulur, 56 kil. de Alexandria si
33 kil. de Rosiori.
Se magineste : la E. Cu teritoriul com. Negreni, din jud.
Vaca; la V., cu al com. Gumesti-Silistea ; la N., cu al com.
Slobozia-Traznitul si la S., cu

al com. Udupul.
Teritoriul comuner, impreuna

Ca de comuncale sunt : so-

seaua judeteana care strabate

prin interiorul comuner, si soseaua vecinala Silistea-Tataresti,
care o pune in legatura cu com.

Balaciul. Aceasta din urrna ra-

mura de

osea pune in lega-

tura com. Tataresti cu comunele

din tot mijlocul piase, incepind
de la hotarul judetuluT Oltul,
strabatind in lungime to,pta plasa

oaea, Leordisul, Posta, Satulur,

Racilor si Oiter.
Mosia, proprietatea statulur,
fosta a ManastireT Probota, are
3517 l'ala, din care 1900 cultivabile, 1566 padure si 51 hect.
loc sterp.

Improprietaitr in 1864 sunt

11

fruntasT, 129 palmasr si 240

codas!, stapinind 1177 l'ala

si

40 prajinr.
Pe teritoriul comuner existan
alta data satele Iorcani, Nana-

cu trosiile de pe dinsa, ocupa

aproape 60oo hect. Mosia face

si trecind in ;ud. Vlasca.

parte din domeniul Tatarestilor

si este proprietatea d-luT tefan Belu. Pe dinsa sunt improprietaritr 141 locuitorr, pe o intindere de 565 hect.

inca din secolul al XVII-lea, de

oare-ce sub domnia lul C. Mavrocordat, la 1741, se vede trecut in lista satelor, ca sat mare
si populat. Facea si atund parte

Are o populatie de 734 loo scoall mixta ; 2 bisericT, una intretinuta de comuna si de locuitori, servita

din plasa ce se numea Teleor-

seni, Turbata, pe locurile nuunde si acum se

livezilor
de pomr
vad urmele
roditor. Ati mar fost sate la
Fintina- la - Ovaz, la Visini si
la Temelie, unde si. acum se

manul-d.-j., iar in Istoria lu

cunosc urmele temelier uner bi-

Fotino se vede figurind in plasa

Teleormanulul-d.-mj. De la 1870
pana la anul 1876, a fost intrunit cu Tatarasesti-d.-j.

sericr.
Prin hrisovul din 1472, August
19, Stefan-cel-M are acorda Mana-

cuitorT;

de 1 preot si 1 cintaret, cea-l-alta

intretinuta de proprietar si servita de I preot si 2 cintaretr. Aceasta din urma are deosebita importanta istorica ; este cladita in
felul manastirilor, inconjurata de

toate 01-pie de zidurT groase,

Cu turnulete in dreapta si in
stinga, un adevaat bastion. A
fost zidita de stramosir actualulur proprietar si, in urma cutremurulur cel mare de la 1802,
s'a darimat si s'a construit Ruga
clima biserica actuala. Se crede
c cladirile dimprejur ar fi datind de mar bine de doua secole.
In interiorul bisericer este mormintul boieruluT Anghelache Amira, ingropat acolo la 1798.
Vite : 147 caT, 569 vite marT
cornute, 5 magarT, 289 porcf,

196 capre si 1885 or.

Sunt 3 circiumr, din care una
are si diferite marfurT de manufactura si coloniale; o moara de
macinat cu aburT.

Aci se sine tirg la 20 Iulie.

Budgetul com. e la veniturT
de 4058 ler, 91 banT si la cheltuelr, de 4025 ler, 30 banr.
66546. Manad Dialionar Googrevlo. Vol.

Satul Tataresti-d..s. avea fiinta

Ttfiroaica, sat, facind parte din

com. rur. Prundeni, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie

de 735 locuitorr.
TtArui, com. rur , jud. Suceava,

situata in partea de V. a plaser

Siretul- (3,-s. si

la 30

kil.

de

Falticeni.

Se margineste la E. cu com.
Lespezi; la V., cu com. Uideti ;

mite ast-fel,

stirer de la Poiana (Probota),

pentru fre sate din judetul SuBodesti, l'atad si Iorcani, prerogativele urmatoare:
Scuteall de orrce gloaba domneasca, afara nume acea cuvenita pentru rapire de fete ; supunerea absoluta la jurisdictiunea egumeneasca, fara nicr un
amestic din partea juzilor domnestr. (gArhiva Istorica, de B.
P. Hasdeti, tom. I, p. 124). Vezr
si satul Tatarusi.
ceava :

la S., cu com. Pascani si Cristesti si la N., Cu com. Dolhasca.

E formata din satele Tatarusi
si Uda, cu resedinta in satul

Tfitrui, sat, in jud. Iasi,

pl.

Copoul, com. Tautesti, infiintat

In 1879, cu improprietairele fa-

Tatausi.
Are o populatie de 2308 su-

cute de Stat insurateilor. E situat allturea de satul Radiul-

flete; 2 bisericT, deservite de 1

preot s'i 4 cintaretr; o scoala

lur-Tatar, pe valea Radiului. Are

o populatie de

17

locuitorf.

mi,cta.

I s'a dat numele de Tatarusi

Budgetul comuneT e la veniturT de 4387 leT, si la cheltuelr,

de 4358,40 lei.
Vite : 71 car, 397 bol', 607

pentru a-1 deosebi de satul Ra-

vacr,
porcr.

1523 or, 6 capre ,i 447

E udata de piriiasele: Mati-

diul-Tatar.

Ttarui, sat, pe mosia si in com.

cu acelasT nume, jud. Suceava,
asezat pe ondulatiunile formate
de piraiele Calugarer, SatuluT si
71

V.

www.dacoromanica.ro

Posta. Partea din dreapta Piriulur-Satulur poartg numirea de

Tgtgrusi-MarT, iar partea din stinga, de Tgtgrusi-Micr i Pietrosul.

TAUTETI

562

TATMIT.W1,

Veniturile

cheltuelile com.

se urcg la 2317 ler anual.

Prin Tgtulesti trece soseaua
comunalg, care o leagg la N.

la S. cu

Vatra satulur ocupg 48 ("lid,

cu o populatie de 2230 suflete.
Improprietgritl in 1864 sunt

CU com Cghiggri si

ii fruntasT, 129 pgInnasT si 240

codasT, stgpinind 11771 2 fgla.
Are o bisericg, in TgtgrusiMari, cu hramul SI. Nicolae, zi-

la S. Prin centru e udatg de vgile

dita in [842 si alta in TgtgrusiMicT, cu hramul Sf. Vasile, zidita 1827, deservite de preot
si 4 cintgretr; o scoalg mixta.

com. Optasi. Riul Vedea udg

partea de E. a com., de la N.
Negrisoara, Dopicea si Fremul.

Probota, numgrg 192 liuzT, plg-

127).

Tfitruul, sat, jud. Iai. Vez!

munei ,si a mo,tier Uda-Paciurea,

dominind satul Eni-Chioi

Tuani (Ulmeni - Ttnani),

sat, fcind parte din com. rur.

jud. Teleorman.

com. rur. Cisla si orasul Tulcea.

Iese din dealul Tgusan-Tepe, se
indreaptg spre N., tale soseaua
judeteang Tulcea-Isaccea, pe la

kil. 4, i dupg 4 kil, de curs

prin stuf se deschide in partea
sudicg a laculur asta. Numele

bele sunt pendinte de manas-

Tuan-Orman,ftadure, judete/e
Tulcea i Constanta. Are o intindere de 350 hect.

tirea Bistrita. Arendatg anual cu

13410 lel.

Tuan-Tepe, deal, in jud.

Ulmeni, pl. Oltenita, jud. Ilfov,

situat la E. de satul Ulmeni.
Se intinde pe o suprafatg de
648 hect., cu o populatie de 437
locuitorT.

Numgrul vitelor marT e de

470 si al celor miel, de 763.

Tuteti, com. rur.,

in partea

de S. a plgser Copoul, judetul

Iasi, spre N. de orasul Iasi.
Terenul e plin de hirtopurl,
dimburr i miel' platourr, care
in mare parte sunt acoperite Cu
argila plasticg i humoasg.

E formatg din satele: Tgupl. Tulcea, pe teritoriul com.

Ttuleti, com. rur., in jud. Olt,

Uzum-Bair, se intinde spre S.,

in o directie generalg de la N.E. spre S.-V., brAzdind partea
vesticg a plgseT si esticg a comuna ; este acoperit Cu pgsunr
livezr ; are o ingltime de 106
calea nationalg Tificea-Constanta.

ski inseamng Valea-IepureluT.

TatAruul, mafie, in jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Gircina.
Formeazg trup cu Gircina. Am-

Tulcea, pe teritoriul com.

Cataloi ; se desface din dealul

Mureasa, numire vechie a co-

Tuan-Iol, vale, in jud. i pl.

Tulcea, servind de hotar futre
In 1803, Tgtgrusir mgngstireT

tind 314 ler bir anual si avind

loe in destul. (cUricar. VII, p.

pl.

testi, Zahorna, Horlesti, Rgdiullur-Tgtar, Tatgrusul i Letcani,

ca o populatie de I Too locuitorr,
din care parte sunt rgzgsT.

pl. Vedea-d.-j., situatg pe valea

riulur Vedea, la 35 kil de ca-

rur. Cataloi. Are o directie

generalg de la S.- V. spre N.-E.,
brgzdind partea vesticg a plgser

pitala jud. Este resedinta plg-

si nordicg a comuna. Este tg-

3 preotr, 3 cintgretr si I eclesiarc;

seT.

iat de drumul comunal CataloiCisla. Satul Cataloi e asezat la

2 C011

Se mgrgineste : la E., cu com.

Colonesti ; la V., cu com. uica;
la N., cu com. Cgluggri si la S.,
cu com. Optasi.

Are o populatie de 1209 locuitorT ; 4 biseria, 3 fondate la

1736, 186i, 1814 si una reparatg la 1890, deservite de 5
preotT ; o scoalg mixtg ; o moarg
cu aburr.

LocuitoriT sunt mosnenr. ET

aj: 2600 a, 400 bol, 260 vacr,

58 cal si Tepe, 40 capre si 200
porcT.

poalele lui sudice. Are un virf

pietros de 104 m., dominind
satul Cataloi si piriul Telita.
Acoperit ca pgsunT.

i 2 morr.
Budgetul comuna e la veniturT de 9012 ler, 76 banT, si la
cheltuell, de 8216 ler, 45 bant
Vite: 1906 vite marT cornute,
2420 oT, 205 car si 418 rimgtorT.

Tauan-Tepe, deal, in partea Tuteti.VezT Zamostia, sat, com.

esticg a pl. si jud. Tulcea
Zamostia, pl. Berhometele, jud.
cea nordicg a comuna SariDorohoiii.
Ghiol. Este cel maT inalt virf al

dealulur Calica (118 m ). Domina si drumul comunal SariGhiol-Bes-Tepe-Pirlita

Sari Ghiol.

satul

Suprafata com, e de 1429

hect.

Are 4 bisericl, deservite de

Tuan-Tepe, deal, in jud.

www.dacoromanica.ro

Tuteti, sat, ca

23 familir, pe

mosia cu acelasr nume,- com.

Borzesti, pl. Baseul, jud. Dorohoiti.

Tuteti, sat, in partea de S.-E.

TA VA DARETI

TECHE-CHIOI

563

a com. Tautesti, pl. Copoul, jud.

Iasi, situat in centrul mosieT Tau-

Voineasca, Filipeasca, Ilieasca

Zoresti. Terenul e yes, acciden-

testi, pe coasta de S. a dealulta

tat la N. de mar multe dealurT,

acoperite de viT i paclurT.

.si pe malurile piriuluT Tautesti.

Are o populatie de i 11 locuitorT.

Vite: 387 vite mati cornute,

29 caT si 36 rimatorT.

CAT de comunicatie sunt : soseaua vecinala Mizil-Gura NiscovuluT prin Valea-Teanculul,

precum i alte drumurT naturale,

flete; o biserica, fondata de locuitorT.

Teascul, pisc, ce se lasa din Dealul-OltetuluT, in partea de E. a

com. Zatreni, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea.

Mosia Tautesti este cedata

prin testament com. Tautesti,

care o pun in comunicatie cu

de catre raposatul Procopie Flo-

Vite: 357 boT, toG vacT, 24

viteI, 66 cal, 12 Tepe, 4 minjT,
460 oT, si 120 porcI.

Teascul-din-Vale, sat, cu 315

Teancului (Valea-), cdtun al

suflete, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,

com. Argetoaia.

com. Valea-TeanculuT, jud. Buzar', cu 360 locuitorT i 81 case.

Teascului (Valea-), izvor de

Teancului (Valea-), bliciti, pe

apd mineral, continind fier

sare, in jud. Prahova, cat. Pre-

rescu, pentru a intretine din

venitul eT, o scoall profesionala

orasul Buzar'.

de fete.

Tavdresti, sat, fIcind parte

din com. Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecuciti, situat in mij-

locul com. pe malul drept al

teritoriul com. Vernesti, judetul

riulul Berhecii.i.

Are o populatie de 140 suflete; o scoala mixta.

Teritoriul satuluT este de 544
hect. LocuitoriT, fostf clacasT
improprietaritT la 1864, stapinesc 143 hect., iar proprietariT,

403 hect. Vatra satuluT ocupa

17 hect.
LocuitoriT posecia : 66 boT,
32 vacT, 16 caT, 8 Tepe, 5 bivol, 250 oT ; 6 capre; 30 stupT;
To plugurT de fer, 15 de lemn,
T masilla de treerat.
Comerciul se face de 3 circiumarT.

Buzar', in apropriere de com.

Valea.TeanculuT ; incepe de la

sine pana la
15 Septembre
15 Noembre, numaT Simbata
Duminica. Pana in 1868 era mult
mal important. Primaria orasuluT,
infiintind si ea un tirg de toamna
sub nutDele : Carol I-Valea-Tean-

TeanculuI (Valea-), (Carol I),

bilciti, in jud. i orasul BuzAil
incepe la 15 Septembre i sine
pana la 15 Noembre.

com. Popouti, pl. Tirgul, jud.

Botosani, cu o suprafata de 72
hect. si o populatie de 22 familif, sati 90 suflete.
Vite : 42 bol' si vad i 12

Are o suprafata de 2152 hect.,

cu o populatie de To8o locuitorl ; o scoall in cat. Zoresti ;

2 bisericT, deservite de i preot,

porcT.

Teascul, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Secuiul. Se invecineste

catedrala e cea cu hramul Adormirea MaiciT DomnuluT; 6 cir-

la E. cu com. Ghindeni ; la V.,

cu riul Jiul ; la N., cu mahalaua
Pescarul si la S., cu com. Adu-

ciumT.

nati-de-Giormane.

cntre i i paracliser si din care

ProprietatT mai insemnat e sunt :

stanta, pl. Silistra-Noua, catunul

com. Enisenli, situat in partea
de E. a plAeT i cea de V. a co-

muner, la 4 kil. spre V. de re,edint5, En4enli, pe malul sting

lea Teche-Chioi, cgreia i-a dat

i numele, la poalele de E. ale
dealului Teche-Chioi i la cele

mult din insemntatea sa.

Teascul, sat, in partea de S. a

Zo-

Teche-Chioi, sat, in jud. Con-

al vAel Medmedi Bair, lingO va-

comunele Simileasca i Vernesti,

deal, pe Domeniul CoroaneT, in

apropiere de gara Predeal.

luat forte

gul DragaiceT, i-a

in jud. Buzar", pl. SI-ata, filtre

sipul, Valea-TeanculuT
resti.

suflete, jud. Dolj, pl. Jiul d.-s.,

com. Argetoaia.

culuT, pe locul unde se sine tir-

Teancului (Valea-), cont. rur.,

la 12 kil, de orasul Buzar,.
E formata din catunele: Ni-

Teascul-din-Deal, sat, Cu 146

Are o populatie de 350 su.

www.dacoromanica.ro

de V. ale dealuluT Hazarlic.

Are o suprafata de 1218 hect.,

din care 130 hect., ocupate de

vatra satuluT, cu o populatie de
321 suflete.

Teche-Chioi, vale, in jud. Con.

stanta, pl. Silistra-Noua, com.
rur. Dobrornirul si En4enlia ;

vine din Bulgaria, sub numele

de valea Uzum-Culac, ja apor
pe cel de Iucari-Mahala-Ceair ;
trece prin satele Dobromirul-dinVale si Dobromirul-din-Deal, de
unde ia numele de Teche-Chioi ;
intra in com. Enisenlia, trece pe
Ruga satul Teche-Chioi si se

deschide in valea Gheran-Ceair

(sail Beilicul), pe stinga, la locul
numit Giumifa-C4me; are o lun-

TECHE-CHIOI-BAIR

gime de 14 kil.; brgzdeazg partea centralg a com. Dobromirul

Com. si cgt. invecinate cu

&lisa sunt: Tuzla, la 5 kil. spre

cele de S. si S.-V. a com.

S; Urlu-Chicri, la 4 kil.; Musurat,

Enifenlia ; prin ea trece drumul

Dobromirul-Enisenlia.

la 5 kil. ; Carli-Chioi, la 6 kil.;

si

TECHIR-GHIOL

564

Teche-Chioi-Bair, deal, in jud.

Constanta, pl. Slistra-Noug, comuna Enisenlia, cgt. Teche-Chioi,

In partea de V. a comund .5i a

cAtunuluI si cea de E. a plg5ef.
Se desface din dealul SitmaBar ; se intnde spre S. printre
vgile Teche-Chioi si MedmediCulac. La poalele sale de E., e

Chiuchiuc-Muratan, la 6112 kil. ;

Biuiuc-Muratan, la 7 kil. ; Abdalah, la 6 kil. (toate cgt. ale
com. Mu3urat, pl. Mangalia) spre
S. si S.-V.; Mametcea, la fo
kil.; Hasancea, la 13 kil. (cgt.

ele 5i mare se intinde o plajg

formatg de o bandA de nisip
5i pietri, destul de largg.

ale com. Hasancea) spre N.-V. ;

Toprai-Sari, la ti kil. spre S.-V.
Se mArgineste la E. cu MareaNeagrg ; la N., cu com. urbang

care sunt formate prin

Constanta, de care se desparte

asezat satul Teche-Chioi, la cele

deV., satul Dobromirul-din-Vale.

prin dealul Laz-Mahale si Valulluf-Traian si cu com. Hasancea,

Le doming pe amindoug. Are

de care se separg prin dealul

196 m. Acoperit cu tuferisurT, e

tgiat de drumurile cornunale ce

Hazi-Diuluc si vaiul de S. al luI

Traan; la V., cu satele Mametcea (al com. Hasancea) ,i Ab-

duc de la Teche-Chioi la Dobromirul-din-Vale si Dobromiruldin-Deal.

Teche-Deresi, sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noug, cgtunul

com. Regep-Cuiusu, situat in

lac Tuzla-Ghiol ; malurile sale

sunt in general inalte si ripoase,
afarg de locurile din dreptul lacurilor de maT sus, cgcT intre

Lacurile care se ggsesc pe teritoriul com. sunt toate asezate

spre E., pe malul MgriT, de
revAr -

el din ti mpurile mal

vechT; aceste lacurT sunt : Agigea-Ghiol, la E. de satul Agigea, cu 80 hect. intindere 5i
presgrat icI 5i colo cu stuf; Tarafan-Ghiol, spre S. de precedentul, litiga movila cu acelasT
nume, Cu r8 hect. intindere ;

sgrile

Tuzla-Ghiol, in partea de S. a
com. Tuzla, Cu 700 hect. in-

dulah (al com. Musurat, pl. Mangalia), separindu-se de cel dintiiti

prin dealul Hazi-Diuluc si de cel al
2-lea prin valea Abdulah-Deresi ;

tindere, din care 300 hect. apartn com. Techr-Ghiol, putin

adinc. Produc peste foarte bun,

la S., cu satele Musurat si Urlu-

se exportg 5i al cgruT venit apartine statuluT.

ce se consumg in localtate 5i

partea meridionalg a plgseT si

Chioi (ale com. Musurat, pl.

Mangalia), separindu-se prin dea -

a com., la 3 kil. spre S.-E. de

lul Ormancea-Bair si valea Aia-

sunt : Techir-Ghiol, resedinta, a-

cgtunul de re5edintg, Techi-Deresi-Ceair. Este inconjurat la

tan-Dere si cu com. Tuzla (tot

sezat in partea meridionalg a

din pl. Mangalia), despArtindu-se

N. si la E. de marea pgdure

prin lacul Tuzla-Ghiol.

Relieful soluld este putin
accidentat, de oare-ce dealurile
prezintg ingltimI luid, iar ondulatiunile lor sunt marf si largT.
Culmea Techir-Ghiol cu ramificatiile sale brgzdeazg teritoriul
comune.
Movile sunt in numgr de 34,

com., pe malul nordic al laculuT

Tuzla-Ghiol, pe ambele malurT
ale piriuluT Techir-Ghiol, inchis

Sarpali-Orman, dominat fiind de

virful Tuzla-Iuc, care este si

tuat la

kil. spre S.-V. de sat

si care are o ingltime de 182 m.
1

Prin mijlocul

satuluY, avind

directiunea de la N. cAtre S.,

trece drumul comunal, care vine
de la Dobromir si duce in
Bulgaria. Alte drumurI comunale

mal sunt: unul care merge la

grgmgdite in partea de N.-V.

Cgtunele ca.re conapun com.

si dominat la S. de dealul Ormanciul-Bair, la V. de dealul

Techir-Ghiol si la N. de dealul
Telegraf-Tepesi-Bair, si de m ovilele Ormanciul-Tepe la S.,
Techir-Ghiol la V., Bozlutac-Iuc

la N. Agigea, in partea de E.
a com. la 3 kil. spre N.-E.

Regep-Cuiusu 5i altul la Cadi-

Piriul Techir-Ghiol brgzdeazg

partea de S. a com., trecind

Chioi (Bulgaria).

prin satul Techir-Ghiol $i des-

de cAt. Techir-Ghiol, resedinta,

a5ezat pe malul de V. al laculuT
Agigea, inchis i dominat la S.

chizindu-se in lacul Tuzla-Ghiol.

de dealurile Agigea Cu virful

Vi sunt numeroase, cu ma-

Agigea, Cum-Tepe, .5i Tuzla-Iuc ;

Techir-Ghiol,com. rur., jud. Constanta, pl Constanta, situatg in

partea de E. a judetulur, la 17
kil. spre S. de orasul Constanta,
capitala districtuluT si in cea S.
a plg5eT, la 43 kil. spre S-E. de
com. Cara-Murat, re5edin ta plAseI.

lva putin inalte 5i depArtate intre ele.

la

Marea-Neagrg udg com, in

partea de E., pe o lungime de

Orto-Burun-Bair pe muchia cg-

o kil., formind lacurile AgigeaGhiol, Tarafan-Ghiol, li. marele

e asezatg fortgreata Orta-Tabia

in ruine; la N.-E., de dealul

www.dacoromanica.ro

V., de dealul Telegraf-Te-

besi-Bair; la N.-V., de dealul

ruja la 11/2 kil. spre N.-V. de sat,

TECHIR-GH1OL

565

Lazmahale, la
E. com. la 5 kil. spre N. de satul
Techir-Ghiol, resedinta, in valea
Lazmahale-Ceair, inchis si do-

minat la N. si la V. de dealul
Lazmahale-Bair, cu movilele
Cioinac-Tuc, iar la
E si S.-E., de dealul Denis-IolasiBair, cu movilele Sara-Iuc si
Lazmahale-Iuc. Hazi-Diuluc, in

malurl ale piriuluT

TECHIR-GH1OL

cu acelasT

nume si pe marginea N -V. a

laculuT Tuzla-Ghiol, fiind inchis
la S.-V. de dealul OrmancicBair i dominat la N. de virful Bozlutuc-Iuc (48 m.) i la
S. de virful Ormancic - Tepe
(39 ni.).
Are o suprafata de 3445 hect.,

cu o populatie de 118

tre lacul Techir-Ghiol si Marea

Neagra. Acest spital e compus
din 2 sali marT pentru scrofulosT
si 4 rezerve ; apoT vin dependintele : bucatat'a, sala de tnincare

si catnerile personaluluT.
Proectul clAdireT acestuT spital

se l'Acuse la 1893, cind se afla

ca prim-efor d-1 Gheorghe Gr.

familiT,

Cantacuzino, lar inaugurarea luT

partea centralA a com., la 8

kil. spre N.-V. de cat. Teghir-

saiI 434 suflete.

Soseaua judeteanA Mangalia-

s'a faca in vara anuluT 1899,

Ghiol, in valea Hazi -Diuluc,

sati Carsi-Dere, dominat si in-

Constanta tre,e prin partea V.

Ca ntacuzino.

a satuluT; alte drumurT conm-

chis la N.-E. de dealul Laz-

nale nT pleaca doua spre N.,

mahale, cu movilele Cioinac-Iuc

Tera-Iuc, la V. de dealul
Hazi-Diuluc, cu movila Caramat-

luc,

dota spre V., mergind la

In vara anuluT 1899 acest

spital fiind deschis, serviciul medical a fost incredintat d-luT dr.
Marinescu -Sadoveanul, medicul

Abdulah si Musurat i unul la

E., care o ja apor la S. pe

primar a judetului Constanta,

Iuc, si la S. de dealul TechirGhiol, cu movila

Suprafata com. este de 20388
hect., cu o populatie, in rnaiori-

dupd lacul Tuzla-Ghiol si duce

la Tuzla.

tate TurcT, de 1268

locuitorT.

LocuitoriT poseda : 126 plu-

gurT, 180 care si arute ; 3 masinT de treerat cu aburT, 3 masinT de semanat, 15 masinT de

secerat, 2 masinT de batut po-

rumbul, 69 grape de

fier, 3

trioare ; 902 caT, 1284 boT, 106

bivoll, 17 asinT, 2240 oT, 13
capre, 55 porcT.
Sunt in Techir Ghiol 3 giamiT
cu 3 hogT ; o scoala primara

mixta si o scoall mahometana.

Budgetul com. e de 8179 leT
la venituri, si de 1193 leT la
cheltuelT.

CAT de comunicatiune sunt :

pe lac cu luntrele; calea jud.

Constanta - Mangalia ce trece
prin com.; apoT drumurT vecinale i comunale, care unesc

cAt. intre ele si le leaga cu satele maT apropiate, ca Gheringec,

Ascilar, Perveli, etc.

Techir-Ghiol, sat, in jud. si pl.

Constanta, catunul de resedinta
al comuna Techir-Ghiol, situat
In partea S.-E. a plaseT si meridionala a comuneT, pe ambele

mergind la Agigea i Hasi-Diu-

Techir-Ghiol, lac i stabiliment

balnear, in jud. Constanta, la
15 kil, de orasul Constanta, dis-

tanta. ce se percurge inteo ora

cu trasura, sart, Cu calea ferata
proectata, in 15 minute, si in
apropiere de comuna TechirGhiol, la 15o m. de malul MAreT.

fiind prim-efor d-1 Mihail Gh.

care a avut 105 copiI scrofuloI

In 3 seriT.
S'a facut i bAT calde cu aloa
cu namol, in cabine provizoriT.
Serviciul technic al judetulul
Constanta a facut de curind stu
diele pentru facerea uneT liniT

ferate de la Constanta la Techir-Ghiol.

Lacul Techir-Ghiol precum

imprejurimile apartin grupeT cuaternare.
Flora acuaticl este aceeasT

Este unul din principalele lacurT sarate din Dobrogea, avind

ca a LaculuT-Sarat (v. a. c.).

o suprafata de 8o hect.
Techir-Ghiolul se afla la o
altitudine de 20 m., latitudine

densitate foarte mare, Cu un gust

N. de 44,ii'i longitudine E.,

Apa nu este limpede, cu o

foarte sarat si un miros pronuntat de hidrogen sulfurat.
A fost analizata de d-niT d-ri

de 28,39'.
Comuna Techir-Ghiol are 1268
locuitorT, iar comuna Tuzla din
apropiere, 1065 locuitorT.
Se afla o frumoasa plantatiune de salcimi i brazT, facuta
de Eforia Spitalelor Civile.
BolnavT vin putinT in timpul

Maximilian PopovicT, Saligny si

Georgescu.

vereT, ca la 100-150 persoane,

fiind-cA nu sunt pana acum de
cit locuintele satenilor unde sa
se poata adaposti.

pronuntat.

Este proprietatea EforieT Spi-

talelor Civile, care a cladit un

spital maritim pe locul aflat in-

www.dacoromanica.ro

Analiza flcuta in Septembre

1893 de d-niT d-r1 Saligny si M.

Georgescu, a dat urmAtorul rezultat apa putin opalescentl,

miros slab de hidrogen sulfurat

si un gust sgrat amar foarte

Densitatea 1,0552 la 15 C.
In un litru apa s'a gasit :
Clorur de soditi . 55,39722
potazi

2,00462

2amoniu . 0,00366
3 magneziii 4,46890

TECHIR-GHIOL-BAIR

Bromur de magneziti 0,13573

Azotat de soditi
0,00523
Sulfat de magneziti 8,14978
Sulfat de calciti
0,60013
Carbonat de magneziti 0,00287

chronice, rachitiztu, boale de femer, paraliziT cronice.

S'a tratat in verile anilor 1899,

Oxid de fer .
Oxid de aluminiti

nite tuberculoase, reumatizm nodos, afectiunile ligatnentelor, aderente cronice.

Cataplasmele de clamol pe cap,

0,02084

.
0,00720
Total
70,87716
Anhidrita carbonicg
libera si semi-combinata 0,28416
Hidrogen sulfurat
urme
Materir organice
0,59600
Din aceasta analiza vedem :

Silice

I. Cg apa acestur lac este

foarte mineralizad si este de

900 si 901, cu succes, la copif:

osteite supurate cronice, ade-

la Favus, aplicate la mar multT

bolnavT, ari dat rezultate excelente.

In 1896 a fost vizitatg de 65

bolnavr, in 1897.ail fost 97 bolnavl, iar in 1899 ati efost 105
copir, in Spitalul maritim.

trad ca apa de Mare.

2. CA proportiunea de Brom
e mar mare ca in apa de Mare.
lata in rezumat apreciarea sus
zisilor chimistT : Apta din la cul

Techir-Ghiol meritg a fi Wad

in serioasa considerare de medicir nostri balneologr, fijad o
apa chloro -sodicg magneziang
concentrad', si cea mar bromurata din cite s'ad analizat pana
acum in Tara).
Namolul se afla pe toata su-

Techir-Ghiol-Bair, deal, jud.

si pl. Constanta, pe teritoriul
com. rur. Techir-Ghiol Se intinde de la V. satuluT Hasi-Diuliuc i pana la N.-V. satuluT Te-

culare, artrite, scrofule,

sifilis inveterat i eczeme

Tecuci'

spre V.,

avind pe dreapta mahalaua Bulgari, iar pe stinga mahalaua

Branistea, face o cotiturg spre

E., udg partea de S. a orasulur, unde se varsa in Birlad.

din com. Buciumeni, pl. Nicoresti, jud. Tecuciti, situat pe ambele malurT ale piriulur cu acelast nurne, la 2 kil, de resedinta
comuneT.

Are o populatie de 6o8 sucinta retT.

Iantacan-Dere la N.; lar spre

Teritoriul satuluT este de 496

V., se desfac vaile Cuan-Dere

Aiatan-Dere. Are o inaltime
medie de 8o m., avind ca

hect. LocuitoriT, vechT razesT,sta-

furT mar insemnate : Iuci-Iuc-Be-

Carbonar. Calciti mult. Frer

mult. Nisip i argila mult. Coloarea bruna inchisa
Baile cu nomol a dat rezultate bune in reumatistne arti-

udg astil

flete; o bisericg, facut in 1886,

deservid de i preot si 2

richi (81 m.) i Cogea-Iuc, din

care se desface deAul Telegraf-

Potasiti putin. Materir organice

putine.
Rezidiul insolubil in apg este
compus din :

brinesti si de ad i putin spre S.,

schinabg directia spre S.-E., intrind pe teritoriul com. Tecuciti,

generala de la N.-V. catre S.-E.

Din el se desface spre E. dealul
Telegraf - Tepesi - Bair si valea

D-I dr. in chimie Georgescu

a facut analiza calitativa a extractuluT apos al ngmolutur,
a gasit:
Hidrogen sulfurat liber. Acid
sulfuric putin (ca sulfatT). Acid
(ca clorure).

ritoriul com. Nicoresti, avind

pe malul drept satul Sirbi, din

josul caruia primeste 0111 Caclina, care vine din Nicorestid.-s. Trece pe linga satul Do-

chir-Ghiol, avind o directiune

prafata laculur.

Brom putin (ca bromurg).

putin. Magneziti mult. Frer
si aluminita' putin. Soditi mult.

Branistea. De aci intrg pe te-

Tecucelul-Sec, sat, facind parte

4 orT mal sgrata i maT concen-

chlorhidric mult

TECL'CIUL (JUDET)

566

Tepesi-Bair.

Techir-Ohiol, virf de deal, jud.

Constanta, pe platoul pl. Constanta i Mangalia si al com.
Techir Ghiol si Musurat. Este
virful cel maT inalt al dealulur
Ormancic-Bair (82 m.).

pinesc tot teritoriul, iar proprie-

tarul, d-I Gh. Istrate, roo hect.

Vii sunt pe o intindere de

100 hect.

Vatra satului ocupa 35 hect.

si 75 ariI.
Locuitorir posea: 65 boj', 63
vad, 22 cal, 66 or ; 10 pluguri
de frer, 28 de lema si 8 cazane
pentru fabricarea rachiulur ;
78 stupT,
Pe piriul Tecucelul, in punctul

numit Silistea, a mar fost o bi-

Tecucelul, pira Izvoreste din

serica, ale carel urme se cunosc i astazr. Aid a fost un

punctul nutnit Fintina-TeiuluT,

sat vechiti. In partea de E. a

in partea de N. a cat. Buciumeni, pl. Nicoresti, jul Te-

satulur se intinde Valul lur-Traian, care desparte Tecucelul-Sec

cuciti,

de com. Tepul, in directia de

la N.-E. spre S.-E

curge spre S.-V., pe lingg

satul Buciutneni. Aci primeste

pe dreapta piriul Runcul, iar

pe stinga Ripa-Rosie. Ud la Tecuciul, judeb asezat in partea
stinga satele Tecucelul-Sec
de S. a Moldover.
Vizuresti, iar la dreapta satul
Hotarul. La N.: o linie con-

www.dacoromanica.ro

TECUC1UL (JUDET)

567

ventionalg care pleicg din malul sting al SiretuluT, de lingg

satul Marvila, merge spre E.,

pe pir. Pogletul, pe ring. satul
Pogletul, continug pe lingg satul
Taula, Faca in raionul comuneT
Colone,ti, despgrtindu-se de judetele Bacgii i Roman. La E.,
incepe cu o culme de dealurI,
de la E. comuneT Colone,ti,

merge spre S. pgng la Negrile,ti, de ala' apucg spre E. png

la satul Brgtulqti (com. Corodul),

pgng unde se desparte de jud.

Tutova ; de la Brgtuleti, tot prin
o linie de invoealg, merge pgng
la satul Mindre,ti, (cotn. Puteni)

TECUCIUL (JUDET)

Siretul, la rriarginea de V.

II separg de judetele
Plana, i putin de Rimnicul-Sgrat, pe o intindere de mal' bine de
115 kil. Malul cel drept din spre

judetul Putna este jos; iar cel

sting despre Tecuchl este, in

partea de N. a judetuluT, foarte

inalt i cu cit merge spre S., se
tot micpreazg, pgng ce aproape
de marginea de S. a judetuluT

dispare eu desgvirire, a,a cg

revgrsgrile sunt dese pe teritoriul comunelor: Bucqti,
Fundeni i Tudor-Vladimirescu,
toate in plasa BirladuluT.

spre S.-V., trece in pl. Birlad

se varsg in stinga Birladulm,
din jos de satul Barcea.

i Gerul. Udg partea de E.

a plgilor Nicorwi i B:rlad,
apoT trece in jud. Covurluiti,
unrle se va rsg in stinga SiretuluT

la S. de com. Tudor-Vladimirescu.

Fie-care din aceste ape formeazg cite o vale, din care maT
insemnatg este valea BirladuluT,
cea mal frumoasg i mar proprie pentru cultura cerealelor.
ApoT avem: valea Si. etuluT, care

tine numaT pe teritoriul comunelor : Umbre,ti, Iveti, Bucqti,

meazg piriul Gerul, care merge

spre S. pgng la comuna Tudor-

Polocinul. Udg 'plan Berheciul i se varsg in Siret, din

jos de satul Homocea.
Birladul. Intrg in judet pe

Vladimirescu, de unde curge

spre V. i apoT se varsg in Siret.

teritoriul satuluT Ireasza, servete ca margine futre plg,ile

luT,

Nicoreti

cinuluT, BerheciuluT, ZeletinuluT

De la Mindre0, hotaru

il for-

In partea de E. se atinge cu
Covurluiti.

Zeletinul, pgng la
gura BerheciuluT ; apoT udg nu-

In partea de V., hotarul

maT plasa Nicore,ti pgng din

formeazg Siretul, care intrg in

judet la satul Marvila, merge
spre S., pgng la satul

jos de oraul Tecuchl, trecind

judetele Tutova

de aicT, prin cotiturT, spre S.-E.,

pgng la satul Fundeni, unde
face o cotiturg mal mare, tot

spre E., pIng la com. TudorVladimirescu, in punctul unde

era satul Privalul i de unde in-

trg in judetul Covurluirr.

Siretul desparte jud. Tecuciti
de judetul Putna pe o intindere

de i15 kil.
La S, Siretul pe o intindere
micg desparte jud. Tecuciri de
jud. Rimnicul-Sgrat, din jos de
satul Fundeni ipgng la PrivalulVechiti; iar de aicT, spre E., r. Gerul Il desparte de jud. Covurluirr.
Judetul Tecucid are o mare lungime in raport cu lgtimea luT; in-

teadevgr, lungimea luT este de

140 kil., iar lgtimea, in punctele

cele mal depgrtate, numaT de

25 - 28 kil.

Idrografia. Este udat de mal

multe ape :

In urmg in plasa Birladul, unde

in dreptul satuluI SerbInqti se

varsg in Siret.
Tecucelul. Udg plasa Nicore,ti i partea de S. .V. a orapluT Tecuchl, i se varsg in
dreapta BirladuluT, la marginea

de S. a orapluT.
e) Berheciul. Izvore,te din ju-

Fundeni i Tudor-Vladi-

mirescu din pl. Birlad ; vgile

TecuciuluT, Gerulur i Corozelu-

asemenea propriT pentru

cultura cerealelor ; vgile : Polo
DobrotforuluT, propriT mal mult
pentru fineatg, din cauzg cg
terenul judetuluT in plgOle
Zeletinul, Berheciul ;;i in

partea de N. a plg,eT Nicorqti,

este foarte deluros, formind 4
lanturT de dealurT, ce se detapel
din muntiT jud. Bacgri.
Orografia. Lanturile de muntT
sunt : Unul care vine prin pl. StgniF,ti, separa va lea Dobrotforulul de a ZeletinuluTi se termina

detul Baati, udg plile Berheciul i Zeletinul, i se varsg in

dreapta BirladuluT, din jos de

pe teritoriul com. Motoeni

Al 2-lea lant, mal mare, care

comuna TigAne,ti, pl. Nicore0i.

Zeletinul. Vine tot din judetul Bacul, udg plgOle

de E. a pl4eT Berheciul, separa

Zeletinul,

i se une,te

strgbate comunele din partea

valea BerheciuluT de vale DobrotforuluT, apoT de a ZeletinuluT
se terming din jos de Corcioveni,

cu Berheciul, pe teritoriul com.

Brghg,e,ti, plasa ZeletinuluT.
Dobrotforul. IzvorWe din
com. Colonqti, pl. Stgnii,
udg comunele Stgnimti, Crleti
Motoeni i apoT se varsg
in dreapta ZeletinuluT.

comuna Brghgmti, unde Zeletinui se une,te cu Berheciul.

Corodelul. Izvorqte din

jud. Tutova, udg pl. Nicorqti

de com. Tig5ne0, separind valea

BerheciuluT de a TecuceluluT.

in partea de E., in directia N.-E.

Al 4-lea lant, la V. comune-

www.dacoromanica.ro

Al 3-lea lant, la V., care

str5bate plasa Berheciul, separind valea BerheciuluT de a PolocinuluT, i apoT trece in plasa
Nicorqti i se terming din sus

TECUCIUL (JUDET)

lor din plasa Berheciul, care

separa valea Polocinulur de a

Siretulur si se termina din sus
de com. Homocea.
Afara de aceste lanturT, mar
sunt si altele de mar putin insemnatate, intre plriele ce uda
judetul.

Dealurile din aceste plasr, in

cea mal mare parte, sunt acoperite cu padurr ; unele 115 viT,

care mar insemnate sunt

din

cele de pe dealurile cotnunelor

Nicoresti, Buciumeni, Gohorul,
Corbita i Valea-Rea.
Aceasta a fcut ca marca judetuluT din timpurile cele mar
vechT, sa fie o vita cu strugurT.
Pe valle dintre dealurT, pi
mintul este bun pentru cultura
cerealelor i pentru fineata.

568

De si malul sting al
Siretulur este ridicat in partea
despre judetul Tecuciii, totusT
in dreptul comuner Homocea
unde se varsa Polocinul, malul
este tntretaiat si formeaza mar
multe baltr ; asemenea, se formeaza cite-va baltT pe teritoriul
comunelor Fundeni si TudorVladimirescu, in pl. Birlad.

Clima judetulur este foarte

placuta; partea de 'a S. nu este
expusa curentilor, fiind mal mult
seasa.
Teritoriul. Suprafata judetulur
este de aproximativ 216550 hect.,
din care proprietariT i arendasir

TECUCIUL (JUDET)

si care pleaca din Iasi, strabate

orasele Roman si Baca trece

Siretul la Cosmesti, pe sub podul cer-ferate (mar inainte trecea pe la Ionsesti), se ridica
pe deal si merge paralel cu ca-

lea ferata pana in Tecuciii, de

unde apuca spre S., prin strada
Galati, trece Tecucelul, tae ca
lea ferata Ruga Draganesti, tre-

ce Birladul, strabate prin mijloc satele : Dragnesti, Dorasti,

BarceaNouO, Ivesti, Blajeri-d.-j.,

Vultureni, Bucesti, Liesti, Serbanesti, face o cotit ura spre

S.-E., intra in padurea Hanul-

posea. 127439 hect., iar locuitoril

vechr r'zesT, 44848

Conachi, pe care o strabate prin

mijloc, trece prin satele : HanulConachi i Tudor-Vladimirescu

hect. si fostiT clacasT, 44163 hect.

si intra in jud. Covurluiii. Aceasta

sosea este aproape paralela cu

Nicoresti i toata plasa Birlad,

Vil sunt 6170 hect.; padurr

32000 hect., finete 6749 hect.,
baltr, 1885 hect., livezr 3524

nu se afla de loc dealurr ; aci

hect.

In partea de V. si S. a pl.
sesul intins alterna cu valle Si-

Catunele ocupa 10272 hect.

retulur, Birladulur, CorozeluluT

Vite in z 900 : 14197 caT, 35

asinr, 17 catirr, 55422 borsi

GeruluT.

Printre aceste vAT sunt 2 plaunul numit Furceni, cel

tourT

mal mare din toata Moldova si

care se intinde spre V. pana in
malul sting al Siretulur, spre E.
pana in valea TecuceluluT si a
Birladulur, spre N. pana la Nicoresti si spre S. pana la Movileni ; cea-l-alt care se intinde in pl.

Birlad, intre valle: Corozelul la

N., Birladul la V. si Vilcea-He-

retaulur la E., pe o latitne de

bivoll, 25883 porcr, 622 capre

i 74724 01LocuitoriT posea 10970 stupT.

Unelte: 4745 plugurr de fier,

5262 de lemn, 55 masin1 de

treerat, 18 de vinturat, 49 de
secerat, 15 de semanat, ii de
cosit, 13 de btut porumb.
Serviciulsanitar. Are 4 spita
unul in orasul Tecuciil, al II-lea
In tirgul Nicoresti, facut i in-

vre-o ro kil. si o lungime de maT

tretinut din fondul donat de d.

A. Cincu, al II-lea in tirgul

bine de 30 .kil.

Podul-Turculur, intretinut de ju-

Pamintul de pe aceste platourr, precum i acela de pe

val, fiind un pamint gras, este

det si al IV-lea in tirgul Ivesti

intretinut de stat ; ele ati fiecare cite un medic si un ajutor

propriii pentru cultura cerealelor. Valle dati fin de latina ca-

sub-chirurg. In fie-care plasa se

mar afla cite un doctor de plasa.

lit ate.

calea ferata.
Soseaua nationala, care pleaca
din Tecucill spre Birlad, iesind

prin partea de N. a orasuluT,

trece prin suburbia Tecuciulsatele TigInesti, Posta, de
unde apucind spre N.-E. infra in
jud. Tutova.
5oseie judetene sunt : In partea de V. soseaua ce duce la Nicoresti, si care se desparte la Hanul-Cincul din soseaua national
apuca spre N., trecind prin tirgul Nicoresti, i satele : Poiana,
Buciumeni, Ploscuteni, Homocea, Huruesti, Condrachesti, Gil-

ceana, Hutul, Ghilovesti si de

aicr intrl in jud.
Din partea de N. a orasuluT
Tecuciii, pleaca soseaua nationala care, in com. TigAnqti, se

desparte in dota: o parte

a-

puca spre E. la orasul Birlad, iar

alta spre N.; aceasta din urna se

bifurca: o osea apuca pe va-

Caile de comunicafie. Jud. Te-

Pe cele 2 platourT se afla

padurT, i anume: la Furceni,
teritoriul com. Cosmesti, pl. Nicoresti si la Hanul-Conachi, te-

lea Zeletinulur pe Ruga satele :

cuciti este strabatut de caile-

Goholul, Boghesti, infra in tirgul

Podul-Turculur, iese prin partea

ritoriul com. Fundeni, pl. Birlad.

timpul Domnier luT Mihail Sturza,

ferate Marasesti-Tecuciul-Galati
Tecuciul-Birlad.

de N., trece prin mijlocul

Soseaua national facuta din

tulur Muncelul, si de aicr prin

com. Burdusaci, Rchitoasa, Bu-

www.dacoromanica.ro

sa-

TECUCIUL (JUDET)

da, Colonesti pi satele de N.,

de unde trece in jud. Bacail.
posea judeteana apuca pe valea Berheciulul, trece

Cea-lalta

TECUC1UL (ORA)

569

repedinta in com. Ivepti ; pl. Nicorepti, cu repedinta in com.

Nicoresti ; pl. Stanipesti, cu re-

gScrisoarea despre Tecticiq,, pu.

blicata in g ConvorbirT Literare
$i bazata pe documente si scrierl

importante. (V. Tecuciul, oras).

In acest judet ari fost 3 tb.-

lepti, unde iarapT se bifurca, o

ramura apucind pe valea Gai-

sedinta in com. Colonepti $i pl.

Zeletinul, cu repedinta in com.
Tirgul-Podul-Turculut
In anul 1895 s'a facut o noua
impartire a plasilor, unindu-se

ceana pi ducind la tirgul Gaiceana

ast-fel :

Covur/uia.

pi alta ramura mergind spre N.,

Plasa Birlad-Nicoresti, cu
re,edinta in tirgul Nicorepti.
Plasa Berheciul, cu re.pe-

tuluT vine de la orasul Tecuciti,

prin com. Brahasepti, Corbita,

Giurgioana, Valea-Rea si Negu-

trecind prin com.: Vultureni,

Godinesti pi Oncepti si de aicT

Bacati.
Din Tecuciti maT pleaca o posea

judeteana spre E. si duce la com.

Puteni, iar de aicY trece In jud.
Covurluiti si jud. Tutova.
.MO,siile statulul. In jud. Te-

cuciti statul posea 17 mopiT,

Cu

alte trupurl maT micT.

Industria ,si Comerciul. Se

practica mar mult In capitala

dinta in tirgul Gliceana.

Plasa Stanipepti-Zeletinul,
cu resedinta in tirgul Podul-TurculuT.

Comunele. In tot judetul sunt

o comuna' urbana ,i 47 comune
rurale, compuse din 225 catune.
Populafiunea jud. (in 1900)
este de 120026 locuitorT.
Bua'etul judetuluY pe 1900

jud. LocuitoriI din satul Buda

se ocupa Cu rotaria pi carutaria ;
ces din tirgul Nicorepti fabrica

901 a fost de 407468 le1, 83

banT, la venituri $i de 398278

strachinT, oale pi faz-atril. Comer-

.7us4lia. Are un tribunal

ciul consta in export de cereale,

2 judecatorif de ocoale : Tecucili

,i Podul-Turculta.

vite pi vin pi in import de manufacturT, etc.

Morl de abur 38, de apa 47,

si de vint 20.
FabricT de coniac sunt 2: la
Berheciti si la Iona,e,ti.
O fabrica de cherestea este la
Furceni, pe malul SiretultiT, ;si
una de lumlnarT, in ora,u1 Tecuciti.

Bilciun (iarmaroace) se fac :

in orasul Tecuciti, la 24 Iunie
(Dragaica); la Ivepti, de 4 orT
pe an ; la Nicorepti, :a Lespezi,

leI, 98 banT la cheltuelT.

pi

gurT insemnate : Tecuciul, Nico-

repti pi Piscul. Acest din urma

este actualmente un sat in jud.

Denumirea generala a jude-

care din caliza situatiund sale

geografice a fost preferat tuturor celor-l-alte localitatI ca repedinta autoritatilor. AicT s'a aezat de timpuritl centrul de
administratie.
Judetul Tecuciti a fost adeseorT teatrul luptelor Moldovenilor

Cu TurciT, cum ,i a pretendentibor la tronul Tare.

Tecuciul a fost impartit in tim-

pu/1 mal vechT in patru ocoale

numite : Birladul, Berheciul, Poiocinul $i Zeletinul. Aceste o.
coale aj luat in urma numele

Cultul. In judet sunt 153 bi-

de plapl, schimbindu-se numaT

denumirea de Polocinul in Nicoresti. In anul 1892 s'a im-

sericT. Din cele ce functioneaza,

parta in cincT plapT: Birladul,

2 se intretin de stat, 2 de com.

Tecucia, 8 de ctitoril fondatorr
$i 141 prin epitropil, de (A:Ola

Berheciul, Nicoresti, Stanipepti

pi Zeletinul. In anul 1895 s'a

locuitorilor.

unit, formind numal 3 pla,T.

Acest judet a fost leaganul

La aceste bisericT, sunt 123

preotI, 2 diacont, 163 cintaretT
,i 7 paracliserT.
In judetul Tecucia se afla pi

maT inultor barbatl insemnatY,

din care amintim pe poetul $i

2 bisericT catolice, in com. Ploscuteni pi Unguri (com. Gaiceana).

TigAnelti.

Instrucjiunea. In judetul Te.

Marele Logofat al MoldoveT Cos

tache Conache, nascut in satul

TeCuciul, ora,s, capitala judetuluT
Tecuciii, pl. Nicorepti, apezat pe
loc pes, in valea BirladuluT, pe

pi la Podul-TurculuT, in fie-care
saptamina, Lunea.

cuciti sunt 4 .pcolT urbane de

baetT si 3 de fete; 79 ,colT rurale cu

Imparfirea administrativa.

o populatie ,colara (1899-900)

de 4097 copir.
In Tecucid este un ghnnazid.

ambele maluri ale acestuT riti

(Birlad-Nicorepti) erati unite, a-

Istoricul jade/u/t. Istoricul

vind un singur sub-prefect, cu

repedinta in Ivepti. Din anul
1892, s'a impartit in 5 pla,T :
Plasa Berheciul, cu re,edinta in

complect al judetuluT pi orapuluT

ora;ailui, in directie de la N. la
S. $i Tecucelul partea de V. pi
S., unde se unepte cu Birladul.
Teritoriul orapulul se invecineAe : la N. cu comunele Tia.

PAnA la 1892, judetul era impartit in 4 plapT, din care 2

com. Giliceana ; pl. Birladul, cu

Tecuciti, incepind din timpurile

cele mal vechT pi pana in zilele
noastre, s'a rezumat intru cit-va
de d. Papadopol - Calimach in

66546. M'arete Dicjionar Geografic. Voi V

pi ale piriuluT Tecucelul.

Birladul uda partea de E. a

nesti si Nicoresti ; la E., cu com.

72

www.dacoromanica.ro

TECCCIUL (ORA)

Matca ; la S., cu com. Barcea

In oras sunt 9 biserict

fi la V., ca com. Cozmesti.

Orasul se imparte in 3 culort

anume:
Sf. Gheorghe, catedralg, construitg la 1813 de orgsent.

sa5 comisit : Albastrg, Galbeng

SI. Nicolae, foarte vechte si re-

Rosie.

De culoarea rosie tine si

fosta com. rur. Tecuciul-Noti,

marginea de N. a
orasulut, de ambele pgrtt ale
asezatg la

fgcutg la 1825.
S-tit Voivozt-Vecht, ziditg la
1838 de spgtarul Vidra.
S-tit Voivozt-Not, ziditg la 1856

cgiet nationale Tecuci-Birlad,

de Grigore Istrate, Dimitrie Vra-

situatg intre malul drept al Birladulut si calea feratg TecuciBirlad, comuna infiintatg conform leget de la 1879, pe mo-

bie si cu ajutorul orgsenilor.

Maica Precista, foarte vechte,
'Ms refIcutg la 1828.

sia Spitaluld-Odaia (vezt Oda ia,

Cincu, la 1858.

SI. loan, ziditg de Tudoran

si care la i88z a fost

Sf. Dumitru, construitg in 1835

alipitg la orasul Tecuciii, sub

numele de suburbia Tecuc iul-

de Miron i ca ajutorul popora-

mosie),

Non.
In

oras sunt doug grgdint

nilor.
S-tit Apostolt, construita la

publice : una in centrul orasulut

pe strada Carol I si cea-l-altg
la marginea de N., tot pe strada

1866 de Mihalcea Costea.

S. Ilie, construitg la 1882 de
primrtrie, cu banit lgsatt de defunctul Teo lor Sgndulescu.

Carol I; la partea de V. a a-

La toate aceste bisericf sunt

cestet grgclint se aflg cimitirul

15 pre(41

17 cintAreff.

ca o capelg frumoasg, care are

patronul St. lije.
Doug piete : una in centrul
orasuluI, bine pavatg, avind in

ruinta Protoiereulut I. An d reescu ,

s'a infiintat o scoalg de cintgrep'.

mijloc un frumos turn de ob-

Are : un gimnaziti, infiintat la

servatie ; cea-l-altg, ande se afil

pescgria, este asezat pe
strada .5tefan-cel-Mare.
Cele mat insemnate clgdirt
publice sunt Primgria, Teatrul,

1878; 3 scolt primare de MO'

si 3 de fete si o scoalg mixtg

Tribunalul, Gimnaziul real, Spitalul, intretinut de judet.

Fopulafiunea orasulut este de
13405 suflete (1899).
Teritoriul com. orasulut Tecuci este de 12600 hect., din
care proprietatea d-net Ecaterina
Sturdza (mosia Cernicari) s000
hect., proprietatea comunei 1072
hect., raza orasulut 600 hect. si
mosia statulut Odaia 1430 hect.
Budgetulorasulut in 1896-97
a fost acesta: budgetul ordinar :

Comunicaliunile. Tecuciul este

let 320961,50; budgetul spitaMidi', 27085,5610; budgetul druITIUril0r, 44926,67 let.

Cultul, Instrueliunea j justi-

TECUCIUL (ORA)

570

In 1891, din initiativa j stg-

ruralg in suburbia Cernicari.

Are i tribunal si o judecgtorie de ocol.
pus in leggturg Cu orasele si ju-

detele vecine prin calea feratg

Iasi-Vasluitl-Galati si
Mgrgsesti i prin sosele.
osele sunt in numgr de 6: 50-

seaua nationalg Tecuciti-Galati,

spre S.; Tecuciti-Birlad, spre N.V. si Tecuciti-Mgrgsesti, spre V.;
si 3 sosele judetene: Tecuciti-

Puteni spre E spre jud. Covurluiti; TecuciiI.Furceni, spre V.,

peste Siret, la Focsani ; TecucitiPodul-Turculut.
Istorieul. D-1 Papadopol-Calimach, membru al Academier Ro-

mine, ne dg o interesantg de-

www.dacoromanica.ro

scriere istoricg a judetulut i ora.

sulut Tecuci'.

Tecuciti, oras foarte vechirt,

pomenit in documente vecht, de
760 ant. Numele acesta I poartg
alte localitgtt din Valachia
Bucovina ; asa in Bucovina este
satul Tecuciil (Hurmuzachi, do-

cuntente, tom. VII, pag. 498),

In Valahia, satul Tecuciti i apa
Tecucirt in Teleorman. Acest
nume, dupg toatg probabilitatea,

pare a se fi dat de la orasul Tecuciti, o traditie vechie din timpul

ngvgliret Tgtarilor zicind cg Ro-

minit din Moldova si Vrancea

s'ati adgpostit in Valachia, mat
Cu seamg peste Olt si de acolo,
in unire ca totit, ail ngvglit asupra Tgtarilor (Aricescu, cIstoria
ampu-Lungulut), tom. II, p. 85).
Acest oras, in timpurile vecht,

se afla tot pe locul unde este

asezat astge; cronicarul Grigorie Ureche scrie cg, la 1475,
dud Stefan-eel-Mare a alungat

pe Turd dupg bgtglia de

la

Podul-Inalt, Tecuciul era asezat

spre Iongsesti, deasupra Siretulut.

Pentru prima oarg se pomeneste de Tecuci la 1134, Maiti

in 20, inteun hrisov al Domnulut Birladulut de pe acele

timpurr, Iancu Rotislavovict, care
avea pe atunct dominatiune asu-

pra Moldova-de-Jos cu orasele:

Birlad, Tecuciti si Galati, hrisoy ce Il dgdu negustorilor din
Mesemvria, i unde se spun e
cg le acordg sg nu plgteascg

varng, la intrarea mgrfurilor lor

in orasul Galati, ci numat la
Birlad, Tecuciil i cele-l'alte orase ale Domniet sale.
Acest document cunoscut sub
numele de Diploma Birlgcleang,

s'a ggsit in Rusia intre cgrtile

Domnulut MoldoveI, Dimitrie

Cantemir. Asa dar la 1134 Tecuciul exista si avea importantg

de tirg cu scaun de vamg.

TECUC1UL (ORA)

In timpurile vechT, fiind a-

plit la 1576, in Berhecirt ; pe

proape de hotarul MoldoveT spre

Nicorita, vornic de gloatg 1615,

In mAngstirea Nicorita, care la

Valahia, se numea oras de margine; ast-fel '1 numeste ,i Jop-

tectoriT familieI Movile,tY, ,i care

1620 cumpArg o casA in Iasi,

in ulita Ungureascg, de la logofgtul Vitolt, fiind Soltuz in Iasi
,i iscglind zapisul de cumpgrgturg Glegorcea Lapte-Acru cu
12 pirgarl; pe Margo, Toflea,
cgpitan de Tecucid (1597), in

a scris, dui:4 sederea si luptele

mota Toflea, astg-zI proprie-

sale in Moldova, memoriile sale

sub titlul : f Histoire sommaire
des choses plus mmorables advenues aux derniers troubles de

tatea familier Crgescu.

pecourt, ostas nobil din Lotaringia, care a luat parte la luptele dintre fiT lul Simeon ,i aT
luT Irimia Movilg (1608-1617),

pe lingg principir polonl, pro-

cuciul oras de margine destul

Acestl boerl al Moldovel art

lgsat numele lor citatelor localitgtl, care le art fost dgruite de
DornniT TgreT pentru vitejia ,i
slujba lor.
Nu departe de Tecuciti, spre

de bun: e Ticouche est une ville

frontire assez bonne.
Letopisetul vechiti moldovenesc, scris de aluggriI de la mg-

Nicoresti, a fo.st satul Bucuresti.

Aceastg localitate pgstreazg pomenirea vecheI familiT Bucur,
pe care o ggsim in analele Mol-

ngstirea Putna, pe la 1466, de

pe care avem numaT o foarte

doveT.

Moldavie, si le-a tipgrit, la 1620,

Ja Paris. Joppecourt numeste Te-

micg prescurtare, scrisg in limba

polonA la Iasi, la 1566, Octom-

bre 28 ,i pgstratA de renumitul

istoric polon Adam Naruszewiez,

vorbeste despre tinutul Tecuciii

powiat Tekuczowschi.
In jud. Tecuciii, glsim pomenindu-se multe nume de ale vecheT aristrocratiT moldovenestI :

pe Nicoarg, mare vornic al Tg rel-de-Jos, in Nicoresti ; familia

acestuT boier al TAreT o ggsim
in fastele Moldova pe la 1570,
1574, 1615 si 1624; pe Condrea
Bucium, mare vornic al TAreIde-Jos (1460, 1582 si 1588) in
BuciumenI; pe Sendrea, viteazul
hatman si cumnat al luT tefancel-Mare, in Sendresti ; pe Huru,

TECUCIUL (ORA)

571

Pe la 1820, ggsim incg pe un

Vasile Bucur, vornic de poartg,
pogoritor din aceastA familie si
unul din poetif MoldoveT de pe
atunci.

dovedeste o hartg tipAritg la

Viena, in 1541, de George Reichersdorf, ambasadorul Ungarid de la Curtea luT Petru Rare,.
La 1434, cind fiT luT Alexandru cel-Bun, Ilie si

Stefgnicg,

au impArtit Tara intre el, se pomeneste in impArteala lor si de

Tecucirt.

La 3 Iulie 1460, 5tetan celMare acord1 din Suceava un

asezAmint negustorilor din Lemberg, cu oare-care privilegiT, in

care asezdmint pomeneste de

orasele : Roman, Bacgti, Putna,
Vasluirt si Tecuciti ca sg plgteascg cite dor galbenT de casg.
La 1475, Stefan - cel - Mare,

cind a alungat pe Turd dupg

bItglia de la Podul-Inalt ,i T-a
gonit pang la Iongserti, inecindu-I in locul numit si astg-zT
Vadul-Turcilor, s'a oprit la movila cea mare a TecuciuluT, care

este in partea de V. a ora,uluT

si unde s'a odihnit treT zile. (Le-

topisete, Tom. I, pag. 126).

La 1564, Alexandru Lgpus

In marginea de sus a Tecu-

neanu venind pentru a doua

ciuluI, este rnosia Odaia.

In vechile documente de prin
zilele urgieT turcestY, ea se numeste Odae-de-beilic. Pe acele
vremT de jale si de asuprire,
Ieniceril aveati etape, adicg statiunT prin maT multe locurT ale

all Domn, cu o armatA de 7030

de spahiT si 3000 oaste de strinsurg, ajungind la coastele Te
cuciuluT, unde poposirg la Dum

TAreT, care se numeart OdAile

ieniceresaz ; era dar si aci o

odae de beilic, precum era beilicul la Iasi si in alte locurT ale

TgreT.

brava Drggnesti, in partea de

S.-E. a orasulur, pe malul CorozeluluT, intre satul Matca la
V. si Drgggnesti la S.-V., T-ail
esit inainte boeriT luf Tomsa-

Vodg : Vornicul Motoc, PostelniculVeveritg, SpItarul Spancioc

si Vistierul StroicT, si inchinin-

Tirgul Tecuciti, la E., merge

du se luT LIpu,neanu fgrg a I

mare vornic al TAreT-de-Jos si vi-

'Ara in apa BirladuluT, care

curge de la N. spre S. si se

teaz vestit (1535) sub Petre Ra-

vars1 in Siret lingg satul Ser-

sgruta poala dupg cum era obiceiul, Lpusneanu le zise :

Bine at( venit boert iar el

re, Voevod, in Huruesti ; pe

bgnesti. La V. de tirg curge apa

Tecuciul (Tecucel), care se varsg
in Birlad, la marginea din jos a
tirguluT, formind aci un unghiti,
In lguntrul cgruia se aflA tirgul.
In timpurile veclii se afla, tot
ca s't acum, pe Birlad, dupg cum

Dgmgcusa (1429, 1431, 1432,

1456 1 1460) in DgmAcusa ; pe
Grozav, hatman vestit si viteaz
sub Stefan-cel-Mare, in Grogvesti ; pe Berheciii, logagt mare
In zilele lul loan-Vodg ce! cum-

www.dacoromanica.ro

iT rAspunse:.SA fiT sgngtos MAria Ta. Alexandru adaose :

Am auzit de bintuelile 'rarer

si am venit sA o mintuT. Motoc zise : SA nu bAnuestT MAria Ta 1 Tara este linistitg si

pentru aceia ne-a trimis pe nol

TECUClUL (ORA.5)

TECUCJUL (01(A)

572

sg-tY spunem a norodul nu Te

vrea, niel Te iubeste si Mgria
Ta sg te intorcY inapds. e Daei
nu MI voitl vol, Ed vd vreau,,
zise Lgpusneanu, si ridicindu-se
cu oastea a mers la Iasi ; iar

sg facd pace, imparte armata

sa, iar el trece prin Tecucid,
Birlad, Roman, Vasluid si se

Ilie, pe malul BirladuluY, arsg la

intoarse la Iasi. (A. P. Laurian,

e Tesaur de monumente istori-

mijlocul orasuluI, pe m ilul drept

ce, p. 264-266).
La 1624, a fost din no nuntg

1858, cind a ars o mare parte

din Tecucid si Sf. Nicolae, in
al Birladulut
La 1711, in urma invingeril
la Prut, vizirul Achmet Baltagi,

Stefan Torna cu Motoc, Spancioc si Veveritg ad fugit in Polonia, unde Regele le-a tgiat

In

Domnul Moldova, cdsgtori pe

&ad voe Tdtari/or si Turcilor

sa prade Tara, cea mal mare

capul la tOrL

fiul sgti, Alexandru, Domnul Mun-

parte a

Tecucifl :

Mihnea-cel-Mare,

La 1587, Petru Vocld Schio-

tenia, cu fata und oin bogat

MoldoveI-d.-j. a fost
pustiitg si data pradg focule;
iar locuitoriT, parte all fost ucisl,

domnind pentru a doua

din Tarigrad, Scarlat Telem-

oard in Moliova, in ziva de 20

Iunie a fAcut nuntd aid in Tecucid, nepotuld sdil Vlad, fe-

basa Beicliceiul si la aceastd

nuntg, uncle amindoI DomnI ad
luat parte cu tor( boerit lor,

ciorul luY Milos, fratele sil, care

veselia a tinut io zile; bocril

Moldova sedeati la masd in
dreapta lor, iar eel din Munte-

resti, mg aproape de muntl si

nia sedeati in stinga.

codri.

Mobile trebuincioasc la aceastg

masg, s'at lucrat la Movileni

Ocirmuirea tinutuluT se retrgsese atuncT la Nicoresti.

pul,

a luat in cdsgtorie pe fiica luI

Mircea, fost Domn al Valahiel,
la care nuntg a poftit si pe Mihnea-Vodd, Domnul Valahia, unchiul Oil.
Nunta a fost insotitg de multe
petrecerY si veseliT, la care ail
luat parte multI DomnY de prin
prejur.
Intre anil 1608 si 1617, tiind
multe lupte pentru Domnia Mol-

davia, intre urmasiI Movilestilor, care erail ajutatl de cumnatiY lor din Polonia si fiind-ca

La aceastg veselie venirg soh'

din partea Transilvania, Ungarid si Poloniel, cu darurY bo-

rginas Ong astgd.

Pe la 1769, Tecuciul era pustiit din cauza acelor devastrt

gate (Miron Costin, c LetopiseteIe

Moldova), Tom. I, p. 258).

Intre anil' 1650 si 166o, ArAntiohieY, in cdldtoriile sale prin

Cu ajutorul a 4000 de MuntenY

trimig de Mihnea Domnul Valahid, Alexandru, fiul 10 Eremia
Movilg, trimite pe principele Corechy, cu 60o cglgretY PolonY si

Moldova si Valahia si descriind

acele clltoriY, vorbeste despre
Tecucid, care este un tirg asezat
pe un rill mare (Birladul).

Cazad ca sa astepte pe Toma

la Tecuciti, care este un prea
bun oras de margine, iar Alexandru rdmine in Iasi Cu un

intins si avea treI biserid cu

Zice cg Tecuciul era un tirg

clopotnite la poartg si cd Pkcglabul de Tecuciii intimping pe
Patriarh, aducindu-I trasurd si cal
domnestl de la Vasile-Lupu-Vo-

novschi.
Corechy asteaptd lingd Tecuciii,

da, dindu-I si un boer sa-1 in-

unde, primind veste imbucurgtoare ed. Alexandru a bdtut pe

end cu toatg salta sa inainte,

tovdrgseascd si cd de acolo ple-

Orheeni, ce tinead cu Toma,

seara foarte tirziti a ajuns la un

alt tirg numit Birlad. (e Arhiva

in marginea de V. a Tecuciulul,

Istoria Rominilor, tom. 111-lea,

pe cimpia ce se mgrgineste cu

p. 60 7 3).
Cele tra biserid erail :
Precista, care este si astgd
la partea de N. a orasuluI ; Sf.

se intoarse

De pe atunci, multe familif

s'ail mutat la Nicoresti si ail

Turd, venea sg ocupe scaunul

seara in Tecucid, ca s se odihneascg ; dar fiind-cg nu putuse

Intre orasele pustiite a fost

si Tecuciul, iar locuitora cif( a
mal rginas s'ad retra.s la Nico-

Tecuciti).

Stefan Toma cel rinduit de

Siretul (Furceni),

parte ail fugit incotro all apucat.

(Movileni, coin., pl. Birlad, jud.

hidiaconul Paul de Alepo, intovrgsind pe Macarie, patriarhul

cumnat al sgd, principele Visi-

parte Way robT la Marl% iar

www.dacoromanica.ro

In acel

an mitropolitul si

boeril Moldova, dupd ordinul

impgrteseI Ecaterina, fAcind un

raport care generalul rus Elen,

vorbind in el despre starea
Tgra, pomeneste si despre Tecuciti, zicind cd: cIn acest tinut
a fost Virg mal inainte, numindu-se tirgul Tecuciuld, dar s'a
si

pustiit ne rgininind nicl o casg.

IscglitY : Manolachie Bogdan vel
ispravnic, Iordachi Iamandi ve!
paharnic.
Pe la 1785, Tecuciul era
fcut la loc; comitele Hauterive, gentilom de ambasadg

pe lingd ambasadorul Francia

din Constantinopole, venind in
acel an in Moldova, in calitate
de secretar francez al Domnuld Moldova, Alexandru Mavrocordat, si descriind aceastg
cglgtorie, zice cg, ajungind cu
suita dornneascd la Tecucid, is-

pravnicul de Tecuciil era un

boer mare, mal mare de

&it

TECUCIUL (ORA)

TECUClUL (ORAS)

573

cel de Focsani, cg in inutul

Un alt

hrisov, de la Mi-

la Mihail Cehan Racovitg,

in

TecuciuluT sint 3 tirgurT ce vin

unul dupg altul, cuprinzind o
vale frumoasg, bine cultivatg
udatg de riurT, cg ispravnicul de

hail Cehan Racovitg, din 1757,

Tecuchl era un om foarte serios si cu nepgsare de strginT,

cg avea o barbg asa de frunaoasg, cum n'a maT vgzut in

time din moia tirguluT, drept

din malul BirladuluT i algturea
de mosia luT Crisoverghi.
ProoroculuT Sa-

cumpgrat tirgul cu mosia inconjurgtoare, si fiind-cg nu puteau

cumpgra Cu banT partea mgngstireT Proorocul Samoil, ci numaT in schimb cumpgrg de la
logofgtul Conache, atit partea

viata sa.
Cele treT tirgurT erati: Nicoresti, Tecuchi si Piscul (acuna
cgtunul Piscul este in jud. Co-

moil era ziditg de sus numitul

din tirg, cit i mosille Cosmesti,

vurluiti).

dgrueite mgngstireT Prooroculul

Samoil din Focani, 2540 stin

jenT lungime si 670 stinjenT

Mgngstirea

anul 1708.

La 1838, tirgovetir

all rgs-

Domn.

Onceni i Poeni, opresc pe seama

Un hrisov de la Scarlat Ghica

Voevod, din 23 Maja 1758, al.

lor din ceia ce ati cumpgrat de

la Conache, analog si mosia in-

tul din 28 Februarie 1759, intgresc dania fgcutg de Mihail

conjurgtoare ; iar mosiile le schim-

era asezatg sub conducerea unuT

vel cgpitan.
Orasul Tecuciti, cu mosia in-

Racovitg, mgnIstireT Proorocu-

Prorocul Samoil primeste mosiile,

luT Samoil.

conjurgtoare, a fost in vechime

proprietate domneascg, ca toate
tirgurile in vremile vechT, dar

din 1798, cgtre Domnul MoldoveT, Alexandru I. Calimah,

Igsind oamenilor partea ce el o

avea in Tecuciti.
Acest schimb fcut prin mij-

In una unor judecgti urmate

ce era si membru in comitetul

mal pe urmg a trecut la mal

intre Nicolae Roseti, teran Catargiii, Elena Costandache si

mgngstirea ProoroculuT Samoil,
se constata cg toate aceste famili1 aveati fie-care cite o por-

central al spitalurilor, dimpreung

Cu mitropolitul Veniamin Cos-

Puterea armatg a TecuciuluT

multe fallan de boerT, dgruit

fiindu-le pgrnintul de deosebitT

DomnI, pgng la 1839, d'Id s'a

rescumpgrat si a devenit obstea
proprietarg.

Printr'un hrisov de la DomConstantin MihaT Cehan

Racovitg din 20 Maiii 7261
nul

Din o anafora a DivanuluT

bg Cu Proorocul Samoil, adicg

locirea mareluT logofgt Conache,

tiune de pgrnint pe teritoriul

mosiel tirguluT, druitg de di-

tache, s'a confirmat de comitet

si intgrit de divanul apelativ al
Tgrilor-de-jos, sub No. 792 din
1837, Fcbruarie 26, si la 1839,
spgtarul C. Vidra, epitropul ob-

feritT DomnT.

steT, a obtinut hrisovul domnesc

Din o jalbg, cu data de 5

Septembrie 1815, se constata

cg in acel timp mal erail stg-

No. 84 din 14 Iunie, care a intgrit schimbul fgcut intre obstia

tirguluT Tecuchi i epitropia SI.

pinT asupra mosieY tirguluT, fa-

Spiridon, mgngstireT Prooroculuf

miliile Costache, Ghenea si mgngstirea Rgchitoasa.

Samoil din Focsani.

loculuT, din teritoriul domnesc a

tirgului Tecuciti, ce a ramas
ne dat danie la altI DomnT,

La 1735, Martie 15, o carte

de schimb intgritg de Divanul

telnicul Iancu Costandache, care

avea si el o parte din mosia
tirguluT Tecucia, vinde obstieT

numind hotarnicl pentru alegerea locuiuT pe boeriT: Tgnase

Meleghe, vornic de poartg,

vornicul N. CoRtache, a schimbat cu logofgtul Costache Co-

de Te-

ce avea in trupul TecuciuluT, pe

ambele pgrtT ale BirladuluT, si
pgrtile de mosie Cosmesti, On-

soverghi. (Actul No. 364 din

cesti i Joseni, de pe apa SiretuluT, i luind in schimb de

jurgtoare TecuciuluT, a fost odinioarg proprietate domneascg,

apoT a familieT Crisoverghi, a
mgngstirel Prooroculur Samoil, a

(i5,), Domnul milueste pe Nicolae Crisoverghi, pentru Slujbele cu dreptate si cu credintg

fgcute DomnuluT

i TgreT, cu

5oo stinjeuT mosie din fruntea

Nicolae, vel cgpitan

cucii.i.

O carte a Divanulur Moldo.

veT din 1774, lginureste cg acea
parte se afla in acel an proprietatea dumnealuT loan Cazu vello-

gofa de Tara-de Sus, zestre a

jupineseT sale Anastasie Costache, ce ea a avueo de la cel
intiiti boer al d-sale, spgtar Manolache Crisoverghi.

apelativ al TgreT-de-Jos, aratg.

nachi, dind luT partea de loc

la Conachi mosia Mirzesti.

Partea din trupul TecuciuluT
a CostandgchioaeT era venitg de
la familia Ghenea, care primise
aceastg parte de pgmint din tru
pul mosieT tirguluT, danie tot de

www.dacoromanica.ro

La 22 Noembrie 184E, pos.

tirguluT partea sa de 150 stinjenT curmezi,u1, incepind mgsurarea din partea mosieT luT Cri1841).

Aa dar tirgul i mosia incon-

familiilor Roset, Costandache, VaLa

sile i Costache Conache.

1834 si 1841, orgseniT, prin rescumpgrgrI i schimburT, ail rg-

TECUCIUL

mas stgpinT pe raza orauluT i

pe moia fnconjurgtoare.

Tecuciul, stalie de

jud.
Tecuciti, pl. Nicoreti, com. Tecuciul, pe liniile Tecuciu-Birlad,
pusg in circulatie la 13 Sept.

TEGA

574

cu numeroasele vgIcelu,e care

strgbat Cimpia-Burdet, fricepind
dintre comunele Strimbeni

Aci se tin trel bilciurT pe an :

la Dumineca TomeT, la Dumineca Mare i la Pantelimon (27

Urlueni, pgng la punctul Bgliganul. Aci valea incepe a se

lgrgi, malurile el sunt mal ridicate, iar piriul dobindete un
volum mal mare de apg.

Iulie).

Cal de comunicatiune are :

In jud. Teleorman, pl. Teleorma-

oseaua, vecinalg, care duce la

N. spre com. Tufeni i de acolo
la gara Stolnici, iar la S.-E. Tese
in oseaua judeteang RoOoriStrimbeni, la com. Balaciul; alte
doug ramurT de osea vecinalg,

nuluT, situatg filtre ambele malurT

care duc la com. Stobortl

ale pirfuluT Tecuciti. Vatra sa-

la comuna Dobrotqti. Pe dind

tuluI este wzatg atit pe deal

exista vechiul drum al CraioveT,

clt i In vale. Are un cgtun, Cg-

aci era rele potal.

Veniturile comuneT sunt de
leT 7095, iar cheltuelile, de leT

Tecuciul, mofie, in jud. Teleor-

teleti, situat la 5 kil., pe partea

dreaptg a vgiT Burdea.
Se invecine,te la E. cu com.
Balaciul, de care este despgrtitg

man, pl. TeleormanuluT, proprietatea fratilor I. i Dr. N.

prin vlceltle BglgceluluT

ganuluT ; la V. i la N.-V., cu

Calenderu. Se intinde pgng pe

Cimpia-Burdel, de o parte, iar

teritoriul com. Dobrote,ti i Tufeni ; iar in partea despre S., cu

o altg vAlcea, a CapreT, care o
desparte de com. Dobrote,ti. La
N. se limiteazg cu teritoriul com.
Tufeni
Pirhil Tecuciul muge prin inte-

de ceramicg, din epoca preromang, i unelte casnice de oare-care

importantg archeologicg.
Tecuciul este sat foarte vechiii.

Tecuciul, pira Izvorete de pe

riorul comuneT.
Cgturuil de re,edintg este situit

cum

teritoriul com. Martalogi din jud.

la 73 kil. de Turnu-Mggurele,

Argq, in apropiere de hotarul

61 kil. de Alexandria, 29 kil.

de Roiori i i8 kil, de gara

pulat.
Cgtunul Cgtele,ti

1872 i Mgrg,qti-Tecuciii - Galati. Se aflg intre statiile Cosme,ti

(7,4 kil.) i Berheciul (15,9 kil.)
pe linia 1-a i Cosmeti i Barcea (8 kil.) pe a 2-a. Ingltimea d'asupra niveluluT Mgril de
35111,93.

Venitul acesteT statiT pe anul

1896 a fost de 440080 leT,
88 banT.

de alta pang in hotarele moOlor Dobrote,ti, Tufeni,

Balaciul, Cu care se invecinqte.

Mo0a are o intindere de mal

bine de 3000 hect.

judetuluT Teleorman i dupg ce

strgbate Cimpia-Burdel, in jud.

Teleorman, servind de hotar futre diferite moOT, trece prin comunele Tecuciti Calenderu, Dobroteti, Meriani i se varsg In
Vedea, la punctul numit GuraCeretuluT, aproape de cgtunul
5tirbeti In cursul su i spre
gura sa primete piriia,ele Tecucelul

Tecuciului (Valea-), vale, jud.

Tecuciul-Calenderu, com. rur.,

Ti-

Stolnici.
Are o scprafatg de 4500 hect.,

cu o populatie de 1630 suflete ;

o coalg mixtg; 2 bisericT, una
ziditg de Lazgr Calenderu, deser.
vitg de dol preotT i doT cintgretT,

In partea despre S. a satuluT

sunt cite-va mggurl inteuna din
acestea s'aj ggsit nite resturi

Il ggsim trecut In toate listele

de sate intocmite in secolul 18-lea,

la inceputul secoluluT 19, prei in Istoria luT Fotino;

tot-d'auna a fost sat mare i po-

a fost de

asemenea sat mare, de carece amindoug sate le vedem

fi-

gurind printre cele mar insemnate ale vechiT plg..5T a MijloculuT. incetul cu incetul cgtunul

Cgteleti s'a despopulat.

jud. Tecuciti, In

riulu1 Tecuciul i avind aspectul

une mIngstirT, inconjuratg fiind
din toa& pgrtile de zidurT, lar

partea de N., infiiiitatg pe moia

cea-l'altg in partea opusg a satuluT, pe deal, deservitg de un

Noti. S'a numit Tecuciul-Noti,

alipindu-se la orapl Tecuciti.

preot i doT cintgretT; 6 circiumT,

despre N. cu judetul Argq, pe

Cimpia-Burdel, i urmeazg cur-

prietltif, unde se desfac mgrfurT

de manufacturg i coloniale ;
spital rural.
Vite 1139 vite marT cornute,
238 caT, 3092 01 i 313 porcI.

sul piriuluf cu acelaT nume. La

7029.

wzatg pe partea stingg a pi- Tecuciul-Noti, suburbie a ora-

Teleorman. Strgbate toatg plasa

TeleormanuluT, de la hotarul

punctul Bgliganul, pe teritoriul

comuneT Tufeni, se impreung

dintre care un han mare al pro-

www.dacoromanica.ro

Odaia, sub numele de Satul-

Tega, atta: al com. Gura-Teghir,

jud. Buzui, cu lo locuitorT
32 case ; are subdivizia Spitgreti.

Tega (Privale9ti), cdtun al com.

TEGA

Rusiavatul, jud. Buzar', cu 380

locuitorI si 87 case. Are subdivizia Valea-Cirnulul.

575

mal mur si ceT mal frumosI al

jud., 'filtre care Podul-Grecilor.
E avut in substante minerale si

mar cu seama in
Tega, serie de muutZ, in jud. Bu-

Mi, com. Gura - TeghiI, intre

inuntil Podul-CaluluI si Paltini-

Aci pasc anual pana la

2600 I si 120 vacI.
Are o caserie, al careia produs se vinde in comercia sub

sul.

mele de Pentele5.

TEIOAS i

fier, lignita,

sorgintI sulfuroase, etc. Finetele

si izlazele al-1 o deosebitg reputatie. Animalele sglbatice : ursul,
lupul, vulpea, aprioara, si chiar
cerbul, se intilnesc adesea. Gala
si cocosI salbaticl sunt multi in
jurul pichetuluI Cocianul ; iar

pastraviI se pescuesc aci mal'

mult ca in oil-ce altg com. Lo-

Tehomirul, com. mur., in jud. Mehedinti, pl. Vailor, la 57 kil, de

orasul Turnul-Severin. E sauna
pe vale si e formatg din satul cu
acelasT nume, avind o populatie
de 400 locuitorI ; o bisericg, cu 1
preot si I cintaret; o scoalg mixta.
Locuitora posea : 10 plugurI,
14 care cu bol, 2 carute cu cal;
30 stupT; 200 vite marT cornute ;
7 cal, 160 en- si 300 rimatorT.
Are o osea comunalg, care o

leaga cu comunele rurale Cos-

Teghii" (Gura-), com. rur., in jud.

si plaiul Buzar', pe malui drept

cultora se o:upg cu lucrarea braduluT pentru facerea scindurilor,

manesti si Miculesti.

al riuluT Bisca-RozileT, la 88 kil.

putinelor, donitelor, si nd Hiel', etc.

654 Id, iar la chelt., de 534 leT.

de orasul Buzari.

Ail 2 ruca de ap5, 6 facae, 2

E formatg din enunele : Arggsalesti, Gura-PaltinisuluI, Gura-Teghif, Furtunesti, Ivanesti,

Lunca-PirciuluT, Lunca-Vasculul,
Nemertea, Pietriceni, Piatra-Cornulu, Pltinisul-d.-s., Roscoiul

si Tega, cu o populatie de 1650

locuitorT.

Are o scoalg in cat. LuncaPirciulul; 2 bisericI, in enuncie

Gura-Teghil si Piatra-Corbulta,
deservite de 2 preotT, 2 cintaretT si 1 paracliser, catedrala fi-

id cea cu hramul SI. Nicolae ;

5 circiumr.

Vite : 358 bol, 207 vad, 62

viteT, 3 bivoll, 9 cal, 27 Tepe,
II minjI, 58o I, 130 capre si
350 pord.
MeseriasI sunt : 6 lemnarl, 2

rotarT, 3 fierarI si 3 cojocarI,

pe lingl care se poate aciaoga
o mare parte din locuitorI, ocupatI cu taierea trunchiurilor
in herastraie si lucrarea obiectelor de brad.
Are o suprafatg de 10040 hect.
ProprietatI mar insem nate sunt:
Tega si Bisca-RozileY, ale cetelor de mosnenI: PaltinisenI, Furtunestl, Roscoiul, PietricenT, NemertenI, TeganT, ale cetel straine
Sibici.

Terenul com, e accidentat,

coprinzind parte din muntiI ceI

piue, 7 hergstrae, apoT caseria

Tega si 2 stine. Se lucreaza de
asemenea aci tesaturI de fina, precum : plocate, saricI, di rni I,

zeglif, etc. Comerciul consta in

desfacerea acestor productiunT.
Are 3 tirgurT : 29 Iunie, 8
Septembrie si Dumineca Mare.
Comuna e vechie si consta in
secolul al XVIII-lea numaI din
satul Gura-Teghii. Cele-l'alte cg-

tune sunt formate in mare parte

futre aniI 1830 si 1840.
Ca de coinunicatie sunt : soseaua vecinala Nehoiasul-GuraTeghiT, care se intrerupe adeiea,
atit din viitura Biscel cit si din
lugirea malurilor, mal cu seama
la Venetisul si Rupturi, care o
a stup. La aceasta se poate adgoga romanticul drum al Pen-

Budgetul com, e la ven iturT de

Tehu1e9ti, mo,sie O pildure, in jud.

Tutova, pl. Tirgul, com. Vin

derei, proprietateastatulur; aren
data, cu mosia Andonia, Cu 2728
leT anual.

Teilor (Dealul-), deal, jud. Tul

cea, pl. Isaccea, pe teritoriul co
mune rurale Balabancea, si anu
me pe acela al catunuluI sa5 Ti
ganca-Taita. Se desface din dealul
Piscul Inalt-si-Tutuiat; se intinde,

In forma de semicerc, spre E,

avind o directiune generala de
la S.-V. spre N.-E., brgzdind
partea de N. a plaseI si a co
munet Se intinde printre piraiele Luncavita-Mare si Lunca
vita-Mica. Din poalele-T sudice iz

Teghii (Gura-), celtun, al com.

voreste piriul Tiganca si Taita

Mica; iar din poalele nordice,
cele doug Luncavite. Este taiat
de drumul comunal LuncavitaTiganca. Se ridica pana la 304

Gura-TeghiT, jud. Buza, Cu 220

m. Este acoperit numar cu padurf

locuitorI si 27 case.

intinse de tel.

teleuluI.

Teharul, movild, in jud. Buzar',

com. Nehoiaul, pe malul sting
al riuluf Buzad, in apropiere de
frontierg ; baza sa pare a fi o
masa de lava; mijlocul e acoperit

de padure, iar virful, de pasun't

renumite, unde pot paste anual
2000 oI.

www.dacoromanica.ro

Teioasa, sat, pe mosia cu acelasT

nume, jud. Dorohoiti, pl. Prutul
d.-j., com. Paltinisul.

Are o populatie de 641 su

flete ; o bisericg, de lemn, cu
hramul Sf. Mihail si Gavril, deservia de 1 preot, 1 cintaret si

1 [Alamar si acida la 1823.

TEIUL

576

Locuitora improprietaritT ati

486 hect., 95 ariT, pamint, iar

proprietarul mopieT, 966 hect.,
48 ariT cimp, 143 hect., 22 ariT
padure, un iaz i io pog. vie.

Mckia se hotare,te cu

riul

Prutul, cu Paltinisul i Darabani.

Teiani, com. rur., jud. Prahova,

plaiul Teleajenul, situata pe valea Tekanilor .si pe malul drept
al riului Teleajenul, la 33 kil,
de capitala judetuluY pi la 5 kil.
de repedinta plaiulu1.
Se margineste cu comuncle :
Slanicul, Olteni i Drajna.

In raionul comuna se gasepte piatra de constructie

marmora slaba, de coloare verde,

precum pi gips.
Sare se gaseste in mare cantitate.
Comerciul se exercita in comuna de 3 circiumarT.

case.

Teiul, sat, in jud. Dimbovita,

pl. Dealul-Dimbovita, cat. com.

Sotinga, situat la 3 kil. de bari era Plaiurilor sail a-Susenilor

Iti partea de E. e udata de

din Tirgoviste. Pe cimpiile Tei-

riurile Teleajenul, Bughea i Dragomirul, pi de vile : MarcuViteazul, StilpuluT, MusceluluT,

SaratureT, BirzeT, CruceT, Valea-

suluT sunt redute facute la 1877.

Rea, Valea-Mare, etc.

E brazdata de multime de

cuitorilor, .si a doua, vechie, ra-

dealurT, intre carT: Virful-Petrel,

Mare, TeiuluT, Gorinilor, CaluluT, Fata-luT-Lomot, Fata-Curaturilor, Coama-CaluluT, Predealul, Ripa-Mare, etc.
Soseaua Teipani-Slanicul, ce

Are o populatie de 1355 locuitorT; o pcoala, infiintata la

1894; 2 bisericY, una fondata
in anul 1878, cu cheltuiala lo-

Teiul, cittun al com. Trestia, jud.

Buzar', Cu 290 /ocuitorT pi 64

Teiul, cdtun al com. Leotepti,

jud. Romanati, pl. Oltetul-Oltuld.-j., situat pe valea Genge,
poseaua ii calea ferata CraiovaSlatina, la 2 kil. spre E. de Bak.

Are o populatie de 375 locuitorT ; o biserica, cu hramul

Cuvioasa Paraschiva, deservita

de I preot pi 2 cintarett

masa ca cimitir. Pe clopot se

se desparte din poseaua jude-

Teiul, fost schit, linga satul cu

vede urmtoare inscriptie:1786,

rail facut Bratul pi Maria, iar
pe zidurile bisericeT : s'a inadit

teana Ploesti-Bratocea, trece prin

acelapT nume, com. rur. PoianaLaculuT, jud. Argep, pl. Pitepti,

de d. Dinu Duducitl, sotia Ma-

una ce duce la com. Olteni

ria, 1848,

Noembrie 18. In

adevar, biserica fiind prea mica,

la 1848 s'a inadit cu o tina

pi Cu prispa din fata. Construc-

tia in intregime este de birne.

O data maT nou. 1856, Iunie
20) indica o reparatiune ce s'a
maT fcut bisericeT.
LocuitoriT sunt

Teipani pi merge la Slanic. Din

aceasta se despart doua ramurT:
cea-ralta la Homoriciul.
In timpul domnieT luT Radu
Serban-Basarab, la Teisani a
avut loc o lupta intre Stroe
Buzescu i nepotul hanuluT tataresc.
Teiani, sat, CU I 3 t locuitorT, jud.

parte mo,

Dolj, pl. Ocolul, com. Ghecesti.

nenT, parte claca,T. ET posea::

18 caT pi Tepe, 376 bol', 209
vacT, 207 porcr i 444 a

Teioara, sat, pe valea piriuluT

Teipoara, in partea de N.-V. a

In raionul comunel e o rimara,

astazT redus la biserica de mir.

Teiul, com. rur., jud. Arge,, pl.

Galapepti, pe apa Mozacul, la
8

kil, de com. rur. Costesti,

resedinta subprefecturel, pi la 49

de Pitesti. Se compune din

satele: Buta,
Olanepti, Lagarul (Ciupa), Teiul-Noti (Teiul-din-Deal) i TeiulVechiti (Teiul-din-Vale).

Are o populatie de 1624 lo-

pe un iaz despartit din riul Te-

com. Costepti, pl. TirguluT, jud.

Botopani, pe mopia statuluT Tei-

leajenul.

para. Are o populatie de 120

La confluenta Vaiei-luT-Dragomir cu Teleajenul, se afla ur-

familiT, sail 540 suflete ; o biserica, deservita de 2 cintaretT; o

mele unor ocne, foste proprietatea locuitorilor, ce se exploatail prin secolul al XIV-lea si
al XV-lea, pi care ail fost vindute de locuitoril din Tekani
luT Aga MateT, impreuna cu
cele 3 trupurT de mckie ce aveat in stapinire, din cauza darilor prea grele.

pcoala.

Vite : 770 vite marl cornute,

116 caT, 2400 o, 14 capre
500 porcI.

2 bisericT; o pcoala.
Budgetul com. e la venitur7
de 4323 leT, iar la cheltuelT, de
cuitorT ;

3923 leT.

Vite: 623 vite marT cornute,

86 caT, 986 oT si 210 rimatorT.
Teiul, sat, cu 26 familiT, jud. Argep, pl. Oltul, facind parte din
com. rur. Galicea,Flaminda. Are
o biserica, cu hramul Adormirea,

deservita de un preot pi un cin-

Teiul, sat, cu 16 locuitorr,

fa-

cind parte din com. rur. PoianaLaculuT, jud. Argepul, plasa Pitesti.

www.dacoromanica.ro

tAret.

Teiul, sat, in jud. Dolj, pl. Dumbrava.d.-jr, com. Cornul.

TE1UL

Are o populatie de 305

TELEAJENUL

577

Teiusul, sat, ficind parte

din

zuritoareT. Urmind malul Oltu-

cuitorT ; o biserici, cu hramul

Sf. Glv:orghe ; 2 circiumI.

com. rur. Titireciul, pl. Ocolul,

jud. Vilcea, la 3 kil, de cit.

Piscul.Boia, pe lingi care trece

Teiul, loc izolat, jud. Ilfov, spre

N. de Bucuresti. Ad este orfe-

de remdinti.
Are o populatie de 553 locuitorT ; o biserici, cu hratuul

lo-

linatul numit De - la - Tei, azil

pentru copiT surdo-mutT si ceT
lipsitT de mijloace. La 24 Iunie,
In fie-care an, se face aci un tirg.

Tot aci a fost palatul si resedinta de vari a fostuluT Domn

Grigorie-Vodi-Ghica. Servea de
loc
preumblare Bucure?tenilor pe la inceputul secolulul

trecut. O frumoasi alee de tei

ducea de la Colentina pini la
palatul domnesc, de unde si
numele de (La Tela.

Teiul (La-Tel), baltd, in jud.

Ilfov, formati de riul Colentina,
la N. de Bucuresti.

paiuneT austriace (1718-1738)

si cu urmitoarea inscriptiune :
1. Cu vrerea tatluT

i cu ajutorul

fruluY si cu slivlqirea sfintuluY Duh, ziditu-s'alt aceastl sfintd i Dumnezeeascd

bisericl din temelie de robul luT Dumnezeil Nicolae Eromonahul, d'impreunii cu
ajutorul fratilor sfintieY-sale, Intru cinstea
si lauda aceluY dintre sfintiY ph.rintelta
nostru Nicolae Archiepiscopul de la Mira-

Lichia, fdatorul de minuta, si a sfintilor TreY Erarlif, In zilele pica

tuluT lmpgrat al RomeT Caro!, avtrid
archiplstor pe Pica Sfintitul pNrintele
Inochentie, Episcopul RbuniculuY,

cu

toste ante-podoabele ce se vor face linprejurul sfinteY biscricY.

Teiusul, sat, Cu 53 locuitorl, pl.

Bistrita-d.-j., jud. Bacii, com.

sat, cu 9o0 suflete, ficind parte

din com. rur. Teiul, jud. Arges,
pl. Gilisesti. Are o biserici, cu
hramul Adormirea, deserviti de
un preot si un cintiret.

situat pe dreapta
retuluT, mar sus de Riciciuni,
la 2 kil, de satul Riciciuni

cind parte din com. rur. Teiul,

jud. Arges, pl. Gi14sesti. Aci
este resedinta primiriel. Are o
biserici, cu hrarnul Cuvioasa Pa-

raschiva, deserviti de un preot

si un cintiret

Teiulul (Finttna-), loc, la N.

de satul Buciumeni, com. cu acelasT nume, pl. Nicoresti, jud.
Tecuciti, mal in sus de schitul
Buciumeni, in mijlocul pidureT.
Alce este obirsia pir. Tecucelul.

Teiul-Brazului, localitate mllistinoas11, lingi Dunire, spre V.

de Itlaz, jud. Romanati, acope riti
adt sea, din cauza miceI sale altitudinI (24m.), de apele DunireT.

s.1

Brazda-luI-Novac.

Are o intindere de aproape

3 kil.

SI. Nicolae, ziditi in timpul oral.

Teiul-Noi sati Teiul-din-Deal,

Teiul-Vechia saii Teiul-dinVale, sat, cu 435 suflete, fi-

luT catre S., mal formeazi

(scoali).

Teiusul, sat, ficind parte

din

com. rur. uica, pl. Vedea-d.-j.,

jud. Olt. Are o populatie de
530 locuitorT si o biserici, zi-

dita filtre aniT 1863-66.

Teiusul, cdtun, in jud. Putna,

pl. Riciciuni, com. Parava, situat peste dealul de la Drigusani, in valea pe care curge
piriul Parava.

Are o populatie de 402 suflete si o biserici, Cu hramul

Adormirea.

Teiusul, deal, care brizdeazi

partea de V. a com. Coteana,
pl. Siul-d.-s., jud Olt.
Se intinde la N. citre V., 'filtre Valea-DirjovuluT i vilcelele
Ciocirlia i Cotenita. Aproape
de Ipotesti formeazi Piscul-Spin-

66646. Afarolo Dlefionar Geogralio. Va. V.

Teleasca, cdtun, pe apa Teleormanul, jud. Arges, pl. Cotmeana,

ficind parte din com. rur. Cos.

testi.

Teleajenul, plaid, jud. Prahova.

Se mirgineste la E. cu jud. Buziti si pl. Podgoria, de care se
desparte printr'o linie dusi de la
N., din muntir CarpatT, pini in
pl. Podgoria si care trece pe la

E. de com. Bitrini, Popesti

Tirlesti. De ad i se indreapti spre

S.-V, pini la com. Scliosi.

La N., se mirgineste cu Transilvania, de care se desparte prin
munir CarpatT si la V., cu plaiul

Virbiliul, de care se desparte

printr'o lithe aproape verticali,
dusi din muntiT CarpatT pini
la com. Scilosi si care trece pe

la V. de comunele Mineciul,
Izvoarele, Homoriciurile, Teisani
Bughiile.
Se compune dintr'o com. urb.,
Vileni, si 21 comune rurale: Bitrini, Bughiile, Citunul, Cerasul,
Drajna-d.-j., Drajna-d.-s., GuraVitioareT, Homoriciurile, Izvoarele, Mineciul-Piminteni, Mineciul-Ungureni, Ogretinul, Olteni,

Opiriti, Posesti, Predealul, Rincezi, Scioi, Star-Chiojdul, Tirlesti si Teisani.

Resedinta sub prefectureT e in

com. Vileni.

Cele mal populate comune

din plaiul Teleajenul sunt StarChiojdul, Drajna-d.-j., Homoriciurile i Posesti ; apoT vin Rincezi, Mineciul-Ungureni, Cerasul,

Opiriti i Bitrini. Cele mal putin

populate sunt : Gura - Vitioarer,
Ogretinul, Bughiile, Citunul si
Drajna-d.-s.
73

www.dacoromanica.ro

TELEAJENUL

TELEGA

678

Plaiul Teleajenul, din punctul

de vedere al producpuneT ca
al inaltimeT soluluT, coprinde dota

regiunea muntoasa
regiunea deluroasa.
regiunT :

In regiunea muntoasa se
&ese intinse padurT de brad,
fag, carpen si stejar, mal ales

pe vi, pe coastele

poalele
muntilor, si locurT de pasune, unde
i

se nutresc vara cirezT de vite si

turme de ol. Lemnele scoase din
padurr se intrebuinteaza la fa-

Dintre animalele domestice

sunt: cal, bol, oT, vacT, bivolT,

asinT, cada, rimgtorT, capre, etc.
Prin padurT asemenea sunt

Neagra, Ciumernicul, Mogosul,

Toma, Rogozul, Stancea, Bobul,
Carpenul, Popa, Brusturei,
Molivisul, Boul, Plaiul, Sea-

felul de animale s1lbatice, precum : ursT, lupt, porcr mistretT,

ca, Sacuianca (unit cu Gheba),

cerbT, caprioare, iepurl, vulpl, etc.

Timpa, Tapul, Rudele, Prigvarea, BrAdetul, Iepurele, Plesul,

Se cultiva viea pe o intindere

de 119 hect.
Riuri insemnate sunt Teleajenul i Drajna.
Plaiul Teleajen s'a imparta In
22 parohiI, avind i 12 filiale.

Crasna i Dragomir ; pe stinga :

Monteorul, Telejenelul i Drajna.

Cursul sati e repede, mare,
si formeaza patru cascade. Catn

in dreptul manastirei Chela la

adevaratul nume de Teleajenul.

cerca scindurilor de tot felul,

prin taerea in numeroasele heras-

Teleajenul, sat, facind parte din

trae ce se &ese pe riul Crasna,

pe Teleajen i in muntif Siriul,
precum si la facerea donitelor,

com. rur. Maneciul-Ungureni, pl.

Teleajenul saa Pletul, pcklure

a statuluT, in intindere de 750

hirdaelor, putinilor, sindrileT, etc.

Teleajenul, jud. Prahova, situat

spre N., aproape de vama Bratocea, pe valea riulul cu acelasT

Finetele naturale, care se gasesc mal ales pe Valea-Teleaje-

nume. Are o populatie de 82

hect., pendinte de com. Izvoarele, pl. Teleajenul, jud. Prahoya, care, Impreuna cu trupurile Ursoaia (I 50 hect.) si Vatta

locuitorL

manastirei Crasna (50 hect.), for-

nulta, dati un fin foarte bun

pentru hrana vitelor.

In regiunea dealurilor, se
&ese paduri intinse, maT ales
de stejar, fag, plop, etc., din

meaza padurea Izvoarele.

TeleajenuI,

1-177. Izvoreste din

muntil Chirusca, de la N. cat.

Teleajenul, com. Maneciul-Ungureni, pl. Teleajenul, jud. Pra-

Telega, com. rur., jud. Prahova,

plaiul Prahova, situata inteo
frumoasa positiune, in valea Riu-

hoya ; curge de la N. spre S.

luT-Sarat, la 40 kil. de Ploesti,

capitala judetuluT, si la 4. kil.
de Cimpina, resedinta plaiuluT.

oale, strachinT, etc. ; un fel de

printre muntii Bratocea, Tigaile,

Balabanul, Babesul, Fata Gherghel, Bobul - Mic, BobulMare, Ulita, Nebunasul, Nebunul-Mare, Clabucetul si MalulBasteT; trece, aproape de izvor,
pe l'higa manastirile Cheia
Susana; uda comunele : Maneciul-Ungureni, Maneciul-Pamin-

argila alba, din care s'ar putea

teni, Homoriciul, Drajna-d.-s.,

face diferite obiecte de faianta ;

pietris pentru asternutul drumu-

Drajna-d.-j., Valeni, Vitioara,

Aceasta mosie, dupd cum se

constata din urmatorul hrisov, a

care locuitoriT

prepara : doage,

lemne de constructie, care.

Prunele se cultiva in toate satele plaiuluT, extragindu-se din ele
o plica de cea maT buna calitate.

Dintre minerale, In plaiul Teleajenul gasim sare in mare cantitate ; pacura, carbunT de pamint ; argila, din care se tac

rilor ; plata de var, din care se

face cel mal bun var alb; plata
de construcpune de gips ; pucioasa multa i fier prin munp.
Pe linga acestea se mal &ese
numeroase izvoare de ape minerale, precum : izvoare de apa
santa, in toate localitatile unde
se afla sare; izvoare de apa amestecata cu pucioasa, izvoare
amestecate cu rugine de fier, la
manastirea Susana si pe dial
Teleajenul.

Scliosi, Magurelele, Manastirea

Zamfira, Bucovul, Coslegiul si

Sienta, si se vars in riul Prahoya, filtre cat. Palanga si Bel-

ciugul. Uda pl. Teleajenul in

tot lungul
; pe la comuna

Scaiosi inta in

pl. Podgoria,

Se compune din 4 catune :

Boselcesti, Bustenari,

Telega, avind o populatie de

4000 locuitori. Este cea

populata comuna a plaiuluT.

Se margineste cu com.: Cimpina, Brebul, Banesti i Scorteni.

apartinut Manastirei Margineni :

aZeonle Vlascoe

sfinta

ministire ilirgineni, din sud Prahova,

are mosie ce se numeste Telcga, pe care
este si ocna Telega, i prin cirtT Domnesti ati avut obiceid ca numg o clr-

clumi g tie cimirasiT de ocne pentru

formeaza limita intre aceasta

plasa si pl, Tirgusorul, si apor
intra In pl. Cimpul, unde se
varsa in riul Prahova.

treaba lor, iar alt nimenea, ci toati vin-

In cursul san primeste urmatoriT afluenp, pe dreapta :

i se pizeste acest obiceid ci,

locuitoriT de acolo ad deschis 12 cir

Bratocea, Babesul, Cheia, Valea-

nti

www.dacoromanica.ro

zarca vinuluT, i a rachiuluT, garz de cit.-

ciuma chmirasilor, si fie a ministiret,

cum g jelui Dormid mele Varnava,

citlugirul acesteY sfinte mintistirT, a nu

ciumT; decT fiind c pentru acest obiceiti

avut din vechime, ne adeverim

TELEGA

579

Domnia mea din cdrtile mIrastireY, eatit

Vit poruncim Domnia mea Dunmea-Voasispravnicilor a judetuluY: toate cele-

l'alte circiume stt le opritY, afarl de clrciuma cnnKrasilor, i ffirit de vota ml.nfistireY, niminea sfi nu fie volnic a face
vInzare de vin, i rachiti, dind DumneaVoastrfi tot ajutorul cel cuviinctos la

aceasta, ca sit nu p5gubeascl sflnta mlnAstire de drepturile sale. 1791. Nov. 161.

In raionul comuner se vad

mar multe gua de puturr, din

care se extragea inainte vretne
sare. In aceste gropl, pline
cu ap5, sarata, patimasir mar
ales ce r ce su far de reumatism,
slabiciune

boale de pide,

fac bar.
Sub Voda Mihail

atit

ocna de la Telega, cit si cea

de la Slanic, erati un apanaj al

TELEJNA-DE-JOS

Telega (Telega-Doftana),
de sare, avind nomol continind
iod, com. Telega, pl. i jud.
Prahova, situate in centrul co.
muna, in apropiere de gara Doftana, pe unja Buda-Slanic. Apartin mosnenilor Telegenr si

statuluI, care a avnt saline pe

locul acestor bar.
Altitudine : 5 lo m. Nu este
instalatie sistematica ; totusr apa

se intrebuinteaza de vre-o roo

bolnavr pe vara.
In raionul comuner Telega

mal sunt izvoare de apa sulfuroasa si apa purgativa, pe proprietatile locuitorilor Dinu Brezianu si C. Stavgrache Bobescu,
tot in centrul comuner si in apro-

piere de gara Doftana.

Domnier. La anul 1791, Mihail

*utu autoriza pe Caminarul Moscul esa faca zapt tot venitul aces
tor ocne pe scama camarel Dom-

niel mele,.

Pe la 1856, minele ati inceput sa se lucreze dupa un

sistem noti.
Parasindu-se aceste mine, s'a
inceput exploatarea la Doftana

(v. a. n.), unde s'a construit un

penitenciar model de =rica silnica, alocindu-se in budgetul sta-

tulur, in acest scop, suma de

8650oo ler.

Are 2 scoale, una in Telega

si a doua in Bustenari ; 4 bise-

Telejna, vale i pirit7. Izvoreste

de sub dealul satulur Riscani,
jud. Vasluiji, pl. Mijlocul, com.
Bereasa si, dupa ce primeste afluentul Chioaia, trece de-a lungul spre S., prin comunele : Bereasa, Telejna si Zepodeni,
din jos de Capul-Dealulur, in
com. Zepodeni, se varsa in Hui
Birladul. Are o lungime cam de
kil.

Telejna-de-Jos, sat i resedinta

com. Telejna, pl. Mijlocul, jud.

munir Clabucetul si se varsa in

riul Teleajenul, pe malul sting,

chis, avind putine livezr si vil.

in raionul com. Maneciul-Ungureni, pl. Teleajenul, jud. Prahoya.

Are de afluentr piraiele : Alticioarele, Valea-Rea si Valea-

Are o suprafata de 572 hect.,

cu o populatie de 30 fatniliI,
sati 130 suflete; o scoala, infiintata la 1879; 2 iazurr si o
circi urna.

Satul acesta mal de mult a

fost alipit pe linga Telejna-d.-

luT-Dutnitru.

s., formind un singur sat, sub

Telejna, com. rur.,

in centrul

numele de Telejna; insa, la 1856,

piase Mijlocul, jud. Vasluiti, in

marginea despre V., la 23 kil.
de orasul Vasluiti si la 23 kil.
de Codlesti, re;edinta plaser.

proprietarul mosier a strtnutat

pe locuitorir clacasl cu gospoclariile Ion in vale, aproape de
pian' Telejna, si de atuncr satul
a luat numirea de Telejna-d.-j.,

E formata din satele : TelejnaTelejna-d.-s., Butuaria,

Chioaia, Tatarani i Ciofeni.
Are o suprafata de 2287 hectare, cu o populatie de 1067 locuitorr.

Are 3 bisericr, deservite de

2 preotI si 3 cintaretr ; o scoala ;

In timpul verer, pentru inlesnirea vizitatorilor, sunt res-

4 morT de vint, una de aburr ;

4 iazurr si 5 circiumI.
Comerciul se face de 9 per

taurante si otelurr.

soane.

Budgetul com. e la veniturr

Prahova.

stu pr.

Vasluiti, situat pe un podis mare,

de 17350 leT.

Telega, sat, facind parte din com.

rur. Telega, plaiul Prahova, jud.

marr cornute, tolo or, 21 capre,

8o cal i 170 rimatorl ; 360 de

intre don dealurl cu loc des-

d -j.,

canr.

131 care cu bol, 4 plugurr

7 carute cu cal ; 732 vite

Telejenelul, Ha, izvoreste din

deservite de 4 preott
Aci mal este si un izvor Cu
apa sulfuroasa i srata.
Comuna are un venit anual
Comerciul se exercita in comuna de 18 circiumarr i N,-

si
si

de 2271 ler, 42 banI, iar la chel-

tuell de 2075 ler, 61 batir.

Locuitorir posea : 81 plugurl

www.dacoromanica.ro

iar satul ramas in deal, al

11-

zesilor vechr, a luat numirea de

Telejna-d.-s.

In partea de E. a satuluI Telejna-d.-j., dincolo de piriul Telejna, pe coasta dealulur, se zice

ca din vechime ar fi fost un

sat cu numele Blieni, ar earuja locuitorr parte s'ar fi asezat in satul TatIreni, iar parte
din el, cu materialul bisericer,
In satul Butucaria. Locul ramas
clamp dovedeste intru cit-va
ar fi existat satul, fiind-ca si as.

ta-zr se cunosc mormintele

TELEJNA-DE-SUS

TELEORMANUL (JUDET)

580

Jul pana in thalweg,

daca se sapa pamintul se ga-

insulele

sesc pietre i caramizT.

care fi desparte de Bulgaria, de

la gura OltuluT pana in hotarul

LocuitoriT posea : 15 plugurT

i care cu bol, i plug i 2 carute cu cal; 132 vite marT cornute, 140 oT, 25 cal i 30 timatorT ; 'o stupT.

Telejna-de-Sus, sat, la N. de
satul Telejna-d.-j., pl. Mijlocul, jud.

Vasluiti, situat pe o costi,a de

deal. Are o suprafata de Si hect.,

cu o populatie de

26 familiT,

sall 139 locuitorl ; o biserica, facuta de locuitoriT raze0 in 1816,

Cu i preot i i eclesiarh ; o
moara cu aburT ; o circiuma.
Satul Telejna-d.s. este proprietate vechie a locuitorilor
razeT, mo;ltenita de la strabuniT
lor, de pre timpul Marelul Domn
*tefan, in urma razboiuluT de la
Racova.
Pana la 1856, acest sat s'a
numit Telejna, insa din acel
an, proprietarul rno0eT stramu-

tind pe locuitoriT clacag mal

In vale, a format un al doilea sat
pentru a le deosebi, a numit
pe unul Telejna-d.-s., i pe altul
Telejna-d.-j.

Partile de pamint de pe moia satuluT Telejna se numeail

dupa numele unor familiT vechT
raze,etI: Condre$1, SaracinqtT,
TabuceST, ChildetT.

LocuitoriT posea : 6 plugurT

14 care cu bol, I caruta Cu
cal; 16 vite marT cornute, 50

Bucovul-Adunati, apol intra pe

teritoriul com. Strimbeni, de
unde limita judetelor Teleorman

jud. Vla,ca, la puntul unde se

varsa riul Vedea in Dunare, pe
o distanta de aproape 8o kil.
De ad, de la gura VedeT, hotarul apuca de la S. spre N.-

i Arge; urmeaza in linic aproape

E., in linie aproape dreapta,

pe cimpia Burnazulul, care se
intinde mal departe in judetul

De la com. Urlueni, riul Cot-

pana in Valea-Petropnilor, de pe teritoriul com. Petroani, tot din VlaKa. Hotarul

sue apoT cit-va numaT spre N.,

pana la padurea Badeti, din

linie tot cam dreapta, cu

urmeaza cursul VedeT pana in

hotarul mo0e1 statuluT Neaga,

In

prea putine curbe, pana la hotarul com. Cacaleti din Vla,ca,

de unde apol ja directiunea de
la N. spre V., intra in ValeaAtirnatilor, trece pe la hotarul
moiilor Foiasca i Pielea, de
unde ja din noti directiunea
spre N., facind aci mal multe
curbe pana in hotarul DomeniuluT Alexandria. De ad i inainte merge in linie aproape pa-

ralela cu cursul riuluT Teleorman, incepind de la comuna

Laceni i urcind spre N. pana
la com. Zlote,ti. De pe teritoriul acesteT din urma comune
hotarul se indrepteaza tot spre
N., pe o distanta aproape egala
filtre riurile Teleormanul

i al-

nita, pana intra pe teritoriul

comuneT Slobozia-Trasnitul, de

dreapta Cimpia-Burdel, pana la

com. Urlueni, unde da de riul

Cotmeana, care servete ca
masa' cu jud. OltuluT, spre N.-V.

meana lormeaza limita naturala

de V. intre aceste doua judete,

com. Mozaceni, unde riul Cotmeana se varsa in riul Vedea.

De la Bacleti, hotarul judetuluf

in tata catunulul Popeti, al com.

Valeni din jud. Olt. Dintre moiile Neaga i Valeni, hotarul

almea spre S.-V., parasind cu

totul unja VedeT, pana unde incepe Valea-BratcovuluT. De la

aceasta vale hotarul merge in

linie dreapta pana pe CimpiaBoianulul i de la hotarul com.
Mihaeti-d.-s., din jud. Olt, intra
pe ramurile vaii CalmatuiuluT,
numita Sodolul, pana la hotarul
moOeT Maldgeni, atingind o mica

parte din Valea-Urluiulul. De

pe teritoriul Maldaienilor apuca
in linie aproape tot dreapta spre
S., pana da de cea-l'alta ramura a
CalmatuiuluT, la hotarul com.
Baseti, i de aci inainte cote,te

pe linga com. Cranceni, coborindu-se ment spre S.-V. pana

unde limita atit a judetuluT Teleorman, cit i a uneT partl din

judeteie VlaFa i Argequl, o

da in Valea-Cioarei, de unde
intra pe teritoriul com. Plopi-

formeaza riul Clanita. Pe te.

ritoriul com. Slobozia-Trasnitul,

Slaviteqti, apoT apuca pe marginea riuluT Oltul. De la Piopi,

Teleormanul, judej, numit ast-Id

se termina limita despre jud.

riul

dupa 6'111 Teleorman, care uda

toata partea sa de E. i o mica
parte din Nord Estul saii. Se in-

Argq, urmind tot pe partea

oT, 2 cal, 20 rimgtorT ; 50 stupT

cu albine.

tinde intre 22, 36' i 240, 30'

longitudine de E. i intre 43,
41', i 45, 33' latitudine de N.
Limitele. Incepind de la S.,
jud. Teleorman are ca limita naturala fluviul Dunarea, cu toate

dreapta a ClaniteT, luind directiunea mal spre V., printre hotarele comunelor Slobozia-Trasnitul din Teleorman i hvorul.
d. j.
mal

din jud. Argq, facind

multe curbe, in direc-

tiune spre V., pe la marginea

comunelor Popeti Manga i

www.dacoromanica.ro

Oltul formeaza limita cu

jud. Romanati, pe luncl, de
la N. spre S., pXna la gura
luT

la

limare, de unde am

plecat. Jud. Teleorman are ca

limita la S. fluviul Dunarea,
care Ii desparte de principatul
BulgarieT, la E. jud. Vlaca, la -

i N. jud. Argeq i la V.
judetele Oltul qi Romanati.
N.-V.

TELEORMANUL (JUDET)

Forma judetuluT este un con

neregulat, avind la baza (de la
gura Ohului si pgng la punctul
Bujor) o intindere de peste 83
kil.; ceva mal sus, de la com.

cei, in partea de V., si ChnpiaGguriciului, mal spre S.-E. judetuluT. Partea despre E. este
si maT putin accidentatg, pgng

limita sa de N., unde (futre com.

In Dungre, avind si dinsa o drilpie foarte intinsg, dincolo de Hui

Vedea, Cimpia BurnazuluT, care
se intinde mal mult in jud. Vlasca, lar in partea de V. sunt dealurile OltuluT, care incep la com.
Plopi-Slgvitesti i merg inclinindu-se spre Dungre. In fine toatg
partea despre Dunri re prezinth
un sir de dealurT, nu to_mai pro-

Urlueni si Slobozia-Trgsnitul) este

nuntate, precum si locurT intinse,

de o intindere numaT de 43 kil.,

pe diferite cotituri.
Relieful. Te/eormanul este
judet numaT de cimp. Incepind

acoperite de bgltiM care se aflg

pe lingti Dungre, in toatg partea
de S. a judetuiur.
Altitudinea diferitelor puncte
din judet este : T.-Mggurele, 40
m ; Zimnicea, 35 in. ; dealul
de la com. Slobozia-Min Ira, 95

Mindra,din margineaOltului,pgng
in hotarul com. Atirnati, 96 kil. ;
din dreptul com. Plopi-Slgvitesti

pgng la hotarul com. Pielea,

89 kil. ; din hotarul com. maldgeni pgng la al com. Lgceni,

49 kil.; lar de aci in sus, spre

N. merge subtiindu-se pgng la

de la limita lui dintre N -E. si

N.-V., formatg de riurile Cotmeana i Clgnita, el prezintg in
aceastg parte maT multe vgi
vglcele, strgbgtute de Oraje si
dealuri, care merg inclinindu-se

din ce in ce mal mult spre S.

In partea de N. este Cimpia-Burdei, un mic I3grggan, care incepe

din jud. Arges, se intinde pe

o lungime de maT bine de 30
kil. si pe o lgthne de aproape
40 kil , de la limita de N. a jud.
pIng in hotarul com. Dobrotesti
(Doagele). De aci inainte, filtre
hotarele de V. si E., vglcelele
incep a se rgri, rgrninind numaT
vgile cele maT pronunt.te, cuni
sunt : Valea-TeleormanuluT, Valea- CiineluT, Valea-Burdel, ValeaTinoasa i Valea-TecuciuluT, care

toate strgbat jud. de la N. spre

S. Din jos de. orasele Rosiori
si Alexandria, spre Dungre, inclinatiunea este si maT micg, vg-

ile mal largi si dealurile mi

mici. Aci, pe la mijlocul judetuluT, intre riurile Olt si Teleorman, pe lingg diferitele vgi

vglcele ce strgbat judetul, mal

sunt i alte doug cimpiT, maT
putin intinse de cit Cimpia-Burdei, i anume : Cimpia-Coman-

TELEORMANUL (JUDDr)

581

m.; Rosiori, 110 m.; Balaci,

135 m ; Urlueni si Strimbeni,
155 m. ; Drgguseni, 150 ni. si
Alexandria, 100
Suprafala.Judetul Teleorman
are o suprafatg de 476000 hect.
sail 4760 kil patrati. Ca importantg teritorialg, el ocupg al
cincilea rind printre judetele de
chnp ale 'j'Are.

Din suprafata sus argtatg,

286663 hect. sunt pgmint arabil, 32000 hect. pgdure, din
care numaT statul, in 1890, avea
27000 hect., 4000 hect. zgvoaie, lo681 hect. livezT

nete, 7699 hect. vil, 269 hect.

livezl de pruni, aproape 1600o
hect. balti, lar restul de 118688
hect , pginint neproductiv, in
care intrg nisipurile, terenurile
satelor si oraselor, drumurile,
cursurile riurilor, helestaele, etc.
Nuineroasele valcele cc

este Valea-CgInigtuiuluT, care ve-

nind din jud. Olt incepe de la

N. plgser Cglmgtuiul, lgrgindu-

se din ce in ce maT mult pgng

Ja com. Voivoda, de unde concom. Piatra
Viisoara, pgng la gura el. Aceastg

. tinug printre

vale are la inceputul eT, in jud.

Olt, doug rainurT, una numitg

Sodolul sail CAlmuiul Sec si

cea.l'altg Clrnatuiul; ambele ramurl isl a/1 origina aproape una

de alta. Intre com. Cringeni

BAsesti ele se impreung, formind o singurg vale care se lgrgeste.

Valea-Urluiului vine tot din

Olt, de pe teritoriul com
Mihgesti-d.-s., trece pe la S.-V.
orasuluT Rosiori, pe la com. Belitori i Spgtgrei, de unde merge

de se impreung cu Valea-011mAtuiului, la com. Voivoda.

Valea-Bratcovuluf este maT

incepe tot din jud. Olt,

trece pe lingg com. Bgltati,
Scrioastea i Rosiori, de unde
micg ;

se pierde spre Valea-VedeT, in

dreptul com. Meri Goala.
Valea Tinoasa incepe mal sus
de com. Zimbreasca, din pl.
Teleormanul, T urmeazg cursul
pe lingg com. Ciurnri, Saceni,
Sfintesti, Rgdoesti, Antonesti
Licuriciul, din pl. Tirgulia, si se
impreung cu
in
dreptul com. Mavrodinul.
Valea-Ciinelui isT are incepu-

tul pe Cimpia-Burdel, in jud.

Arges, merge pe la com. Strimbeni, Rica, Silistea-Gumesti din
pl. Teleormanul si de,aci inainte
pgng la com. Mavrodinul, unde
se impreung cu valea Tmoasa.
Valea-Teleormanului urmeazg
cursul riului cu acelasT nume,

strgbat maT ales partea de N.

a judetului ail maT toate gurile lor in vgile cele marT. Din
acestea din urmg, voin nota pe
cele me importante:

incepind de la com. PoianaLaculul, din jud. Arges. In aceastg vale dail o multime de
vglcele pe partea dreaptg ; ea

Indreptata de la V. spre S.-E.,

com. Beiul, de unde continug.

www.dacoromanica.ro

se impreung cu Valea VedeT la

TELEORMANUL (JUDET)

TELEORMANUL (JUDET)

682

vale este Cu mult mar ingusta

de acestea, Teleormanul mar pri-

panX la Dunare.
Valea-Tirnaver cu Valea-GauriciuluT, formind una si aceeasr
vale, isT are inceputul din apro-

ca cele-l'alte.

meste inteinsul si apele altor

pirae si girlite de mica impor-

piere de soseaua nationala T.-

mult sed t si

Magurele-Alexandria, intre com.

Spat arel si orasul Alexandria,
de la Lacul-Simioaner. ValeaTirnaver merge in linie aproape

sail la topirea zapezer.

ldrografia. Judetul Teleorman
are norocul d'a fi udat, in toata

dreptul comuna Tufeni, ja directiunea spre S.-E., trece pe

dreapta de la N. spre S., pana

pe teritoriul com. Piatra, pe

partea sa de S., de apele Dunarer si pe laturea de la V. de

xandria si se impreuna cu Teleormanul la punctul Beiul. In

linga cat. Starita, unde formeaza

o cotitura foarte pronuntata. De
aci inainte ja numirea de ValeaGuriciulur, largindu-se de odata
si luind directiunea de la E.

ale riulur Oltul.

Dunairea, cu intinsele er baltr,

calea sa primeste apele dula

spre V., pana spre com. Gauriciul, de unde apuca iar spre

si cotiturile la Acest riti are

N.-V. si se pierde in Valea-Ve-

orinan, Siul sail Siceiul, care iz-

del, pe teritoriul com.

voreste din jud. Olt si se varsa

In apropiere de com. Lita.
Tot de la V. spre S.-E. curge
riul almatuiul, care strabate
toata plasa cu acest nume si la

sub

numirea de Valea-Veder

Zmir-

dioasa.

Valea-Veder strabate judetul

incepind de la com. Mozaceni
(paclurea Badesti), scoboara spre

comunele Ghimpeteni, Didesti,

Socetul, si de aci spre comuna

Papa, pe Ruga orasul Rosiori,

de unde se largeste din ce in
ce mai mult printre comunele
Peretul, Plosca, Nanovul, pana
la marginea orasulur Alexandria,

si de aci inainte spre comuna

Beiul.

De la N. spre S. sunt : ValeaTecuciulur, care trece pe teritoriul comunelor Mirosi, TecucitiCalenderu, Dobrotesti, Merisani
si se pierde in Valea-Veder, pe
teritoriul com. Didesti.
Valea Burdea, ce vine din jud.

Arges, intra in judet pe la com.

Strimbeni, taie in doua platoul
Burdel si se prelungeste pana
In Valea-Veder, in apropiere de
comunele Albesti si Dulceanca.
Valea-Cotmenir, ce vine din

Mara de aceste val principale, mal sunt o multime de

valcele din carr unele sunt mar

nu se urnple de
apa de cit numal cind pica

curge in judet pe o distanta

de mar bine de 89 kil.; Oltul,
pe aproape de 33 kil., socotind
un singur afluent in jud. Tele-

tanta.
Riul Vedea care izvoreste din
dealul Dadulesti, jud. Arges, intra pe teritoriul judetulur in

linga orasele Rosiori si Ale-

Cotmeana, ale piraelor Bratcovul, Urluiul, Tecuciul, Ciinelur,

Tinoasa si altele. Se varsa in
Dunare, in dreptul coinuner Bujorul, din jud. Vlasca.
Apele Veder scad atit de mult
vara, in cit adese-orr matca sa
rmine Cu totul uscata pe alocurea.

In partea de N.-E. este

riul Cotmeana, un afluent

pial

\redel% care uda o latura a plaser

com. Voivoda se impreuna cu piriul Urluiul, formind marT intinderl mlastinoase. De aci, Calmatuiul, marindu-s1 volumul, merge

Teleormanulur, de la com. Urlueni pana la com. MozIceni,

In dreptul cat. Badesti.

de se vars in balta Suhaia, intre comunele Lisa si Viisoara.

leormanul are balt7 foarte importante, producatoare de marr

cantitatT de peste de tot felul.
Incepind despre V., este balta

Despre Nordul judetulur curg:

piriul Ciinelta sau Cfineasca, care

Beilit. Ca judet dunarean, Te-

in apropiere de
Turnul-Magurele ; apor vin tallile din dreptul comunelor Seaca
si Cioara, care sunt mar miel'.

strabate toata plasa Teleormanulur si o parte din plasa Tirgulul ; piraele Tinoasa, Burdea
sail Zbirgleasa, Tecuciul, pre-

Berceluiulur,

cum si un mare numar de pi-

La putin departare de Cioara

1-fiase, care vara sunt seci si nu

incepe balta sail rezerul Suhaia.

Aceasta balta are o suprafata de
aproape toor>0 hect. si se intinde de la comuna Vinatori
pana in marginea orasulur Zim-

se umple de cit numal la plor

sail la topirea zapezer, varsindu-se in cele-l'alte pirae mal marr.

La E., Teleormanul curge de

la N. spre S. si se varsa in riul
Vedea, pe teritoriul comuna
Beiul. Acest rid ucll toata partea despre E. a judetulur si are

nicea ; ea poarta in intinderea

er diferite numirr, dupa proprietatile carora apartine ; ast-fel
i se zice balta Viisoarer, a-Su-

munir A rgesu lui , formeaza cu riul

de afluentl piraele : Teleorma-

hale, a-Fintinelor, etc., dupa nu-

Cotmeana latura despartitoare a

jud. Teleorman despre jud. Olt,

nelul, Cerboaica si Clanita. Acest din urm curge prin ju-

mirea mosiilor pe care se afla.

In partea despre E. a orasulur

detul Vlasca si se varsa in Teleorman la com. Laceni. Mara

Zitnnicea este balta Scaestilor,

foarte intinsa.

incepind de la com. Urlueni

pana la com. Mozaceni. Aceasta

www.dacoromanica.ro

TELEORMANUL (JUDET)

583

TELEORMANUL (JUDET)

Toate aceste baltT sunt for-

Periodic se maT formeaza mid

mate din derivatiunile si din revarsarile Dullard precum si din

cursurile apelor ce primesc. In
latul acestor baltT, exploatatoriI
lor intretin lucrarl de arta, cum
sunt zagazurile si gardurile prin
care opresc pestele de a nu tiece

insule din depunerile de namol

ale Dullard.
Riul Oltul are si dinsul insule; cea maT importanta este

maT departe.

Produc si multa trestie si papull, care serveste la fabricatul

rogojinelor.
Sunt si cite-va helestae formate

Insula-dintre-OlturI, care tine de

mosia IzIazultif; vin apoT Chichinetul -de- Olt, care apartine
Statulul, facind parte din domeniul TurnuluI (trupul Gira),

precum si alte insule maI micI

si maT putin importante.

In lacul Suhaia inca este o

din oprirea cursuld riurilor; mar

Importante sunt: helesteul de la
Belciug, din com. Gardesti, for-

insula insemnata, Beciul, si alte

dougi maT mid : Mosul si Plop-

mat din oprirea apelor

riuluT

helesteul de la com. Gardesti,

Ciineld si din izvoare; helestaele

de la Brosteanca, Pirlita, Beli-

este 'o insula, numita Belciugul.

tori, Ulmeni si altele.

Baltile
de la Dunare consti.

cimp, Teleormanul apartine formatiund deluviane. Deluviul o-

tuesc una din ramurele principale de avutie a judetuld.

sorul ; iar pe Riul-Ciineld, in

Natura sulului. Ca judet de

cupa maI toga supratata

lu,

din padurile seculare nu a maT

ramas aproape nimic si in curind agricultoriT vor fi nevoiti
a recurge la amendarea parnintuluT, care s'a si inceput pe alocurea, maI ales in partealie N.,
in pl. Teleormanuld.
In alte cite-va part ale jude-

tuld, spre Dunare, imprejurul

comunelor Suhaia, Fintinele,
Zimnicea si Viisaora, se observa
un fel de pamint cenusiti, fria

bil, ce se preface in pulbere fina

pe timp secetos; acesta este

format din o amestecatura de

nisip Cu argila, asociate si cu

putin calcar. MaT putin bogat

materiI organice, acest pamint produce totug destul de

In

bine.

Vine apoT pamintul rosu, o

amestecatura de nisip feruginos

a vailor si dealurilor ce are ; in

multe vat' se gasesc si aluviud
moderne, formate md ales din
cauza deselor revarsarI de ape.
Deluviul g Liben pe care geologiT it numesc loess se gaseste
In toate lunette, cum este a 01tuld, a Veda, a TeleormanuluT,
a Dullard. Solul judetuluI, maI

si argila, care se gaseste maT

ales in pilsile Calinatuiul si Mar-

pietris.

ginea, e bogat in materiI organice, coprinzind toate ciernentele necesare vegetatiund. Gro-

judetuluT,

foloasele ce aduc statuld prin exploatarea zavoaelor si a finetelor.

simea acestuT strat trece in unele

fel, pe eft este de bogat in pla

locurl de 50 cm. si este foarte

site Calmatuiul, Marginea si parte

Incepind de la gura Oltuld, in

permeabil. La analizele chimice

din Tirg, indata ce trecem de

josul fluviul uT, aceste insule sunt :

Catina-Mare si Catina-Mica,

facute, s'a constatat ca pamin

tul din aceste doug plasT, pe

intre portul Turnul-Mggurele si

linga alte diferite materiI, consine inteo mare proportiune car-

Rosiori, se resimt lipsurile. M

ales Cimpia-Burdel este de o calitate maT putin de cit mediocra.
Aci, compozitiunea soluluT este

Sunt proprietarI carT isT aren-

deaza partile lor din balta cu

preturI mar bune de cit cea
mar bung mosie; altiI le arendeaza dimpreuna cu mosia. Ast-

fel este pentru partile de balta

de la Lisa, Viisoara, Suhaia,
Fintinele si Scaesti.
Insule. Dunarea, in jud. Teleorman, are multe insule, din
care unele sunt importante atit
ca marime &it si in ce priveste

com. Flaminda; Cioroiul, in drep-

tul com. Cioara; Belina, intre

coin. Cioara si Vinatori. Apd
vin Luta-Mare si Luta-Mica,
Cinghinelele, Birzina, Chichinetul

si Bujorescul, care toate sunt in-

sirate pe distanta pana la Zimnicea. Din dreptul acestia oras

pana la limita judetuld maI sunt

mult dealungul dealurilor Oltulur, al Will' Tinoasa, si prin pre-

jurul comunelor Dracea, 13eli

tori, Pirlita, etc. Acesta este
putin priincios agricultureT, el

ocupa insa putina intindere si

me tot-d'a-una, in straturile lui
inferioare, se gasesc cariere de

Cu cit trecem me spre N.

calittile productive
ale soluluT se imputineaza. Ast-

IT

bonat de calce, acid fosforic si

potasa, ceea ce il face a fi renumit in toatg Tara pentru productiunea agricola. Bogatia so.
luluT in aceste plasT se atribue,

din argila amestecata cu sub-

pe linga stratuluT de loess, si in-

seceta pamintul crapa.

Cu toata diferenta sensibila a

insulele: Fisteica, Gisca.Mare si

tinselor paclurf ce ati existat in

acest judet, si gratiecarora stratul vegetal a putut ajunge la o

Gisca-Mica.

grosime putin obicinuita. Astazt,

www.dacoromanica.ro

stage calcaroase, ceca ce il face

prea putin permeabil. Pentru a
cest motiv, pe timpurT ploioase

apele baltesc pe cimpie, iar la

calitatilor soluluT in diferitele luT

regiud, jud. Teleorman, considerat in totalitatea luT, ocupa

TEL EORMANUL (JUDET)

TELEORMANUL (JUDET)

584

matt, ea tace in anif bunT de

vinturilor care sufla in toata in

tin lerea judetuluT si care, din
cauza despldurira aproipe complecta, spulbera zapada si o duc
pinsanturT i adaposturi, cauzind intreruperT de comunica-

63nio, iar ca mijlocie nu ramine

tiunT

cel d'intiiil rind ca productiune

agricola cantitativa a soluluT.
Ast-fel, pe chid in unele judete
aceasta productiune variaza intre 30 si 42010, in jud. Teleor-

nicT data mal pre jos de 505

t'io

Regiunea despre

Clima.
Turnul-Magurele, coprinsa in un-

ghiul format de Olt si Dunare,

este foarte mult expusa vinturilor ; de asemenea i toata par-

zile itvregi, aft pe calea

ferata eft si pe sosele. Se observa adesea, dupa viscole, cif
In unele locurf zapada nu are
grosimea nicT de i mm., iar in
altele este de 3 4 ni. Sunt
iernf chid ninge foarte putin.

tea de S. a judetului care se

Vinturile dominante diferd

dupa regiunile judetuluT: In par-

intinde dealungul Dunarit A-

tea de S. si S.-V., dupa obser-

ceste douil partT, Valea-OltuluT

si Valea-DunareT, produc in totT
aniT emanatiunT palustre, care
cauzeaza frigurT i alte maladiT

vatiunile luate la Turnul-Magurele si Zimnice i, vinturile do-

printre populatiunea rurala ; emanatiunile nu sunt de eh con-

secinta naturall a revarsarilor

periodice ale acestor (Iota marl'
cursurI de apa.
Presiunea atmosferica, dupa
observatiunile meteorologice din
Turnul-Magurele, atinge anual
media de 774,8.
Sunt iern1 grele, dud temperatura atinge chiar 28 si atuncT apele DunareT i chiar ale
OltuluT inghiata cu desavirsire,

minante sunt cele de S.-E. si

S.-V.; aceste doua vinturT sunt
cele maT frecuente in cursul a-

maxima in 24 ore de 38,I. Gro-

i Urlueni si putin pe
Valea - TeleormanuluT, sunt pa-

Malul

durT. Paul a nu se despaduri

judetul, se gasea foarte multa
s:umpie. De aci se aprovizionatl
tabacil din Bucuresti si din alte

ale TariT cu scumpia de

care aveat trebuinta.
Daca ponal roditorT nu sunt
multi, cultura viilor a luat mare
dezvoltare in anif din urma ;
multe din viile din partite des.
pre Dunare se crede ca ail fost
part1

acelea a tutulor judetelor din Va-

nare si Olt variaza in aniT ge-

lea-DunareT.

rosl hare 0,40-0,80 cm. ;

Teleormanul
Agricultura.
este unul din judetele cele maT
renumite pentru productiunea sa
agricola. Dintr'un tabloil comparativ publicat de directium a
generala a statisticeT, rezulta
in timp de 30 de anT, intinderea
cultureI s'a impatrit in acest

ail

fost iernT chid ghiata din Dunare a ajuns, la unele puncte,

pana la i metru grosime.
In partea despre N. a jude-

cele de N.-E., de E. si S.-V.

Iuteala vinturilor, in partca
despre Dunare, merge adesea

1891 a fost de 516 mm., iar

gasesc in tot judetul ; in partea

despre Dunare si Olt, copacul
creste foarte rar ; in partea despre N. a judetuluT, pe la com.

ghiata ; grosimea gheteT pe Du-

tului, vinturile maT frecuente sunt

1888. In timpul vereT temperatura se ridica la Turnul-Magurele in uniT anT pana la 39,9
chiar. Media maximala este de
17,4 i cea minitnala de 6,7.
De la 1884-1891, verile
fost mal mult secetoase. Cantitatea de ploaie cazuta in anul

dimensiunT; salcimul i salcia se

plantate pe titnpiT ocupaliunilor

turcestI; ast-fel sunt viile batrine de la Bogdana, de la Min-

dinsele cu carele si cu cele mal

din 1884 ;i acele din 1887 si

lemne de stejar, frasin, ulm, jugastru, cer 0 carpen de diferite

vine apoT vintul de V.

si de N.-V. si, maT rar, cel de
N. si N.-E.
Cind sufld vintul de N.-E.,
lama, apele riurilor adesea in
nuluT ;

asa ca se poate trece peste

grele poverT ; ast-fel a fost iarna

prietate a statuluT, se gasesc

pana la 6 m. pe secunda; pe
timpurT furtunoase ajunge la to
iar iuteala cea maT mica la
Turnul-Magurele este i m. pe
secunda aproape in permanenti ;
curentil OltutuT i DunareT, fac

ca vinturile sa nu inceteze in
aceasta parte a judetuluT.

Produouni naturale. Citeva cariere de pietri; sunt pe

dra si de la Turnul.
Flora 0 fauna judetuluT sunt

judet. In 1862 suprafata cultivata cu grill era de 42114 hect.;

in 1892, ea a atins 142601 hect.
Cultura cerealelor de tot felul este cea maI mare si aproape

singura productiune a acestuT

jud, Griul ocupa eindul de frunte,
vin apoT porumbul, rapita, orzul,

ovazul, meiul, si in fine secara.

Plante textile, ca inul si cinepa,

simea stratului de zapada va

riaza de la 30 la 45 mm. Sunt

moiiIe Putineiul, Ulmeni, Piatra

si Lisa. Ape minerale sunt la

precum i leg-uminoasele, ca fa.

solea, lintea, etc., se cultiva
maT putin.

foarte rare iernile, chid stratul

de zdpada ajunge la 80 cm. Aceasta se explica prin frecuenta

com. Flaminda si la Didesti

In putinele padurf ce ail maT

intiiul rind printre judetele akri-

ramas, cea maT mare parte pro-

cole de la Dunare; ast-fel

www.dacoromanica.ro

Teleormanul ocupa aproape

in

TELEORMANUL (JUDET)

TELEORMANUL (JUDET)

585

privinta culturer griulur, el a fost

mar 269 hect., in pla0le Tir

in 1892 al doilea dupg Dolj 0

intinderea acester culturr a reprezintat 9,35/0 din toate semanaturile de grill din Tara. In
raport cu suprafata sa, acest

gulur 0 TeleormanuluT.
Animalele domes/ice yri de
muna Apicultura .i Seri cicultura. Dei agricultura este foarte

jud. este unicul in Tara, cad

aproape jumgtate, 48,290/0, din
intinderea ILA' totalg, a fost acoperita cu semanaturr de grill.
In privinta cantitater recoltate,

a fost tot cel d'intliti, de oarece din cele 22532961 hectolitri

de grill, care a fost productiunea PHI intregr, 2652473 hectolitri, a produs numar jud. Te
leorman, ceea-ce reprezinta proportia de 11,770/e din productiunea intregeT Tarr.

Abia t1454 hect. all fost a-

dezvoltata in acest jud., crqterea vitelor tot ocupg un loc insemnat, mar ales in ceea-ce prive,te oile. Dupg numargtoarea
din Decembrie 1890, sunt in Teleorman : 45226 car, 1341 asinT,

45 catirr, 74907 boT i

bivolT,

281321 oT, 13839 capre, 68006

porcr. Locuitorir posecla 12327
stupor de albine.

In 1892 s'atf crescut vrermr

de matase in 76 de comune, de
catre un numgr de 3532 crescatorT. Productiunea gogoOlor

de mgtase a fost

de

13371

care produc mar mult pier groase

pentru opincr. Pentru lucratul
liner sunt.prin orae i prin citeva com. ma0nr perfectionate pentru daracit i pine pentru batut
abalele pe diferite cursurr de apa.

In orw 0 prin multe comune

industria cojoacelor ,i a hainelor tarane,tr este ceva mar dezvoltata. Tarancele mar ales se
deosebesc in cite-va localitatT,
cum este Neaga (Socetul), Gu-

me0, Piatra, Mindra i altele,

in tesaturr i alesaturr de tot
felul de o arta vrednicg de admirat. In cite-va coll' se practica, de putin timp, impletitul
palariilor de paie, iar locuitorir
din comunele despre Dungre se
indeletnicesc ca fabricatul ngvoadelor i, mar putinr, cu al

coperite cu finaturT, in 1892,

pe cit timp in 865 erall 23622
hect. finete. Aceastg insemnata
scgdere se explica prin dezvol-

kilogr.

fabrica de bere la Turnul-Magurele, 8 (abrid T de lumingrI de

cantitatr de pete sgrat, cu care

tarea uria.A ce a luat 0 ia pe

cearg, 3 de sgpun, 28 morT de

se face insemnat comerciri, pen-

fie-care an cultura cerealelor. Nu

macinat Cu aburr, din care 3 foarte

tru indestularea insa fulmar a

numar finetele, dar 0 izlazurile

se imputineaza din ce in ce mar
mult. Nu mar sunt acum renumitele suhaturr de alta data de

importante in orwle Alexandria,

Zimnicea i Ro0ori ; 14 mod'

trebuintelor locale.
Fabricatiunea brinzer, in pl.
Marginer mar cu osebire, meritg,
sg fie notatg ; oile care pap-

Industria. Sunt in judet :

de

apa, 4 pe Olt,

cele-l'alte

Mindra 0 Mavrodinul, unde Ai-

pe Calmatuiul, Urluiul, Teleormanul ,i alte Hurl'. Fabricr de

spirt sunt doug : mar importanta

teati mil de vite marl' 0 unde

este cea de la Nanovul, pro

se ingrapii de cirezariT de prin

Bucurqti 0 Craiova.
Viile datl in acest jud. foarte
insemnat produs ; nu se culth A

prietatea d-lur I. Christodorescu;

insa vita in toate partile luT. Re-

In fabrica de la Nanovul se pro-

pe mo0ile Bragadirul, Lisa,

cea-l-alta se

afl in com. BI-

se,ti, proprietatea d-lur Gh. Milliaressi,

i e cu mult mar mica

giunea viticoll mal insemnata

duce anual pang la

este in plgOle Calmatuiul 0 Marginea. Viile de pe dealurile din-

decalitri spirt, intrebuintindu-se

tre com. Magurele, paralel cu

Dungrea, pang aproape de Zim
nicea, sunt cele mar renumite ;

apor vin viile de pe dealurile

Oltulur, cele dimprejurul Alexan-

drier, 0 in fine viile, de o mar

mica importanta, din pl. Tirgulut In plasa Teleormanul sunt
foarteputine viT. Intinderea viilor

din jud. este de 7699 hect

LivezT de prunT all rgmas nu-

1200000

la fabricatiune 4-4500 cintare

metrice de producte, 0 mar cu
seama porumb 0 putin orz. Fabricatiunea tuicer se face in putine localittl din pla0le Tirgulur ,i Teleormanulur. Osebit de

rogoj i n il or.

Spre Dungre, se prepara marr

neazg prin prejurul orwlor Alexandria 0 Zimnicea produc

brinza de excelenta calitate, revalizind cu cea de Braila. Din
Zimnicea se exporteazg, in multr
anT, cantitatr insemnate de brin-

za pentru Bucurqti i alte orw

ale Tarir.
Comerciul. Productiunea mar
insemnata a judetulur fiind numar cerealele, singurul comerciti
mar dezvoltat este desfacerea
produselor agricole. Pietele mar
importante de cereale sunt por.
tul T.-Mggurele, orwil Ro0ori ;

apor vin Alexandria 0 Zimni-

acestea, mar in fie-care com.

pe unde sunt vir, se gasesc cite

cea. Ora.011 Ro0ori tinde a lua

intliul loc in judet in comerciul

unul sari mar multe caz.gnete

pentru fabricatul tescoviner. Fa-

de cereale. Aci precum 0 in

Odle Balaci 0 Salcia, se fac

bricr de apg gazoasg sunt 3,

tipografir 3, tabacarir sunt 4,

citr-va anT transactiunT comerciale destul de insemnate.

16546. Hardie Dictionar Geografta. voi. V.

74

www.dacoromanica.ro

TELEORMANUL (JUDET)

Vinzarea cerealelor se face

numaT pentru export; cele maY
multe vinzarl se fac pentru
Braila, prin porturile Turnul-Magurele i Zimnicea, de unde se
incarca in ,lepurT ; parte din cei directiunea spre
reafe lau
Buda-Pesta, mal ales griul ce se
vinde i in Austria i Germania,
sub nume de grill unguresc.
In timpul ierneT, cind naviga-

tiunea pe Dunare este inchisa,

transportul cerealelor se face pe
cal ea ferata Coste,ti-Magurele,
luind directiunea atit spre Braila
eft i spre Virciorova.

Importanta comercian a celor dotia portua ale judetilluf a

scazut coniiderabil de la inmul-

tirea mijloacelor de transport.

Turnul-Magurele, cel ma/ insemnat port al Dunaril dupa
Giurgiii, servia pana la 1875 ca
singurul debu,ei.1 pentru desfa-

cerea productelor agricole din.

judetele Teleorman, Olt, Arge,
Mu,cel.

De la infiintarea portuluT Co-

rabia in judetul Romanati 0 de

la constructiunea linielor ferate
de-a lungul Tarif, traficul din a-

cest port a scazut in mod simtitor. De la constructiunea liniel ferate Piatra-Corabia acest
port a pferdut i ma/ mult.
Tot asemenea i portul Zimnicea, unde se aduceati producte din judetele Vla,ca
Arge,u1, acum este redus la starea until portulet neinsemnat, servid ca punct de desfacere a productelor mo,iilor mal apropiate.
Comerciul de vite nu este atit

TELEORMANUL (JUDET)

586

se face de catre citT-va din agri-

Cm t ferate ,vi drumurt. Jude-

cultoril marl' al judetuld ; mo-

tul e strabatut, de la anul 1885,

de ramura de cale ferata Cos-

,iile unde se cresc mal multi

pore/ sunt : Bragadirul, Zimnicea, Cioara, domeniul Turnul,
Cringeni, Gume,ti, Mavrodinul
altele.
Tirg-urr. Pentru comerciul local sunt bilciurile saU tirgurile
anuale, precum 0 cele sAptaminale. Cel mal insemnat din acestea este tirgul AlexandrieT (fost
al MavrodinuluI), care se tine
de Rusalii ;

apoI tirgul de la

te,ti- Turnul-Magurele,

care in

statiunea Coste,ti se impreuna

cu linia Bucure,ti- Virciorova.
anul 1892 s'a construit linia Turnul-Magurele-Port, destinata pentru inlesnirea transportuluT de
cereale.

MaT are unja ferata Ro0ori

prin Alexandria la Zimnicea.
Calea nationala,

cu o lun-

gime de 57 kii., Turnul-MAgu-

Roiori (infiintat de vre-o citT-va

rele-Alexandria-Vitane,ti.

anI), care se tine de dou orT

pe an : la 25 Martie i la 8

Cu

Septembrie ; tirgul de la TurnulMagurele, deschis intre I 0 15

August.
In com. rtir., maY importante
sunt
In plasa Calmatuiul : tirgul de
la

Cringeni,

la 9 Martie,

la

Floril, la 20 Iulie 0 8 Septembrie ; la Uda-Clocociovul, 15 August i 29 Iunie.

In plasa Marginea : Conte,ti,

25 Martie j 26 Octombre;
tra, la Dumineca-TomiT i 29
Iunie.
In plasa Tirgulu: Mavrodinul,
de RusaliI i la 20 Iulie ; Pere-

Calea portuld T.-Magurele,

o lungime de 4 kil. 200 m.
Calea portuluT Zimnicea, de

la S. acestuT ora, ducind la port,

cu o lungime de 3 kil. 800 m.

CA/ judetene : calea TurnulRoiori-Balaci, de 89 kil. ; Ro
iori - Zimnicea,

de

71

kil. ;

Alexandria-Giurgiti, de 22 kil.
500 m. pana la marginea judetuluT ; Turnul-Izlaz, care, la Olt,
se impreung printr'un pod plutitor cu ,oselele din Romanati ;
Turnul Magurele-Slatina, de 29
kil. Soo in. 0 Turnul-MagureleZimnicea, de 55 kil,
CAT vecinale. Lungimea tom%

Cele ma/ multe tirgurT sunt

a ,oselelor vecinale date in circulatie este de 589 kil.

Mara de aceste drumur/ vecinale de mare comunicatie, co-

In

plasa Teleormanulta. Mal

importante sunt : cel de la Urlu-

munele sunt in mare parte legate intre ele cu catunele lor

eni la 15 August, 8 Septembrie 0 27

; Miro,i, 23 A-

Cu comunele invecinate pi-in

,osele comunale. Tot asemenea

tul, la Inaltare

Orbeasca la

29 Iu nie.

prilie, 14 Octombre ; Balaci, la

garile sunt legate cu comu-

29 Iulie; Dobrote,ti, 24 lunie;

Gume,ti-Sili,tea,.8 Man, 6 August; Cionne,ti-din-Del, la Dumineca-Mare 0 14 Septembre ;

nele prin
DrumurI vechY. Cu toate ca
noile drumurT de comunicatie
aU facut sa dispara vechile dru-

se face atit in zilele de tirgur/

20 Iulie i Tecu-

la cele saptaminale

ciul, la 9 Martie, Dumineca-Mare

muri naturale, pe alocurea, pe

unde nu ail fost cotropite de
araturY, ele T pastreaza inca

de insemnat ; tau,/ merita

fie notat. Vinzarea vitelor marl
marl, &it

in ora,ele Alexandria, Ro,iori

0 27 Iulie.

la alte tirgurT anuale de prin

comune, unde vin cirezarT din
Bucure,ti, Craiova i Pite,ti. Comerciul de porcl, pentru export,

Populagunea, (recensg mintul

din 1899), este de 236129 locuitorY : 120467 barbatY i 115662

vechile numiri i servesc

pc ntru comunicatiune. Pi-in unele

femeT.

int re mo0T.

www.dacoromanica.ro

locurl ele servesc i ca hotare

TELEORMANUL (JUDET)

587

TELEORMANUL (JUDET)

Ele sunt :
Troianul (v. a. n.).

nainte de a se construi soselele

nationale si cele judetene, avind
din distantg in distan tg (vechia

Plasa Veda cu comunele :

Izvorul, Vatad.-s., Vata-d.-j., 131-

postg avea 20 - 25 kil.), statiT

Merlesti, Corbul, Maldgrul, Vlaici

Drumul-Oif, ce incepe de lingg

com. Lita din pl. CgImgtuiuluT,

trece pe Ruga comunele Segarceadin-Deal, Dorobantul, Crin-

geni si de acolo in jud. Olt, pe

la com. Mihgesti, spre Slatina.

unde se schimbad caiT de catre

renumitil surugii de pe atuncT
Drumul-UntuluT, care venea
despre Giurgiti i cobora pe la

Numele acestuT drum aratg des.

tul de Igmurit destinatiunea luT

Bragadir, de unde se indrepta

pe acest drum se ccborali si se

coboarg incg toamna turmele

pe d'asupra satuluT Piatra, urmind linie dreaptg spre Turnul.

de of de la munte /a

spre mosia GguriciuluT, si de aci

baltg,

Drumul-CeriT, care venea parte

pentru iernatic.
Drumul-Tintef, ce incepea de

despre Romanati, parte despre

jud. Olt, se impreuna pe mosia
Segarcea, de unde pornea, pe

la Rosiori, de unde apuca spre

com. Peretul, si de aci o lua pe
moiile Indita i Bogdana, trecea pe d'asupra satuluT Spgtgrei
si se cobora d'asupra mosief

Piatra, de unde lua directiunea

spre Viisoara i Suhaia ; apoT
pe d'asupra FintInelor pgng la
Zimnicea. In unele locurT if zicea
Drumul-Suiter.

deal, spre mosia Piatra si de

acolo la Zimnicea.

Imprfirile administrative.
Pgn1 la 1882, jud. Teleorman era
impgrtit in patru plgsf : 1. Plasa
CalmatuiuluT, cu resedinta in com.

Riioasa si mal in urmg in TurnulMggurele. 2. Plasa Marginel, cu

resedinta in orasul Alexandria ;

Drumul-SgriT punea in legaturg orasul Pitesti cu portul Zimnicea. Parte din acest drum trecea pe Valea-Teleormanulta, de

pe la 1868 resedinta acestel plgsT

pe care se abgtea spre Valea-

nuluf, cu resedinta in com. Ba-

Tinoasa , pe la comunele Rgdoesti, Licuriciul i Mavrodin, de

unde lua directiunea spre Zimnicea. Acesta era drum comer-

laciul.
De la 1882, plgsile CgIrrigtniul

cial de

mare importan;

el

punea in comunicatie toate comunele din cursul luT, sub vechia

impgrtire administrativg, cind

jud. Teleorman se intindea pgng

aproape de Pitesti.
Drumul-OlacuIuT, sa vechiul
drum al Craiovel, ce incepea de
la com. Tecucid, venind despre

Slatina, de unde avea treT statiunf sau popasurT : la Greci, la

Serbgnesti si de acolo la Tecuciul, apol la Ciolgnesti si Lada,

era in com. Brinceni. 3. Plasa

TirguluT, cu resedinta in orasul
Rosiori si 4. Plasa Teleorma-

si Marginea s'ati intrunit, formind o singurg impgrtire administrativg sub numirea de plasa
CgImgtuiul-Marginea. Cele-l'alte
doug plasT art ramas nemodificate.
Judetul are 127 'com. rur.,
si 4 com. urb. ; T.-Mggurele,
Rosiori- de - Vede, Zimnicea
Alexandria.
In secolul trecut, dupg Istoria

luT Dionisie Fotino, jud. Teleorman avea, in urrna impgrtireT

fgcutg sub domnia luT C. Mavrocordat, io plgI Cu 137 sate.

rectiunea spre Bucuresti. Acesta

Impgrtirea de pe atuncT a judetuluT a avut de norma cursurile riurilor care serveati de

era drumul pe care se faceati

limita naturalg. Cele zece plgsT

cursele postale si calgtoriile maT

eran:

de unde trecea la com. Talpa

din jud. Vlasca ; de ad lua di-

www.dacoromanica.ro

rgsti, Motoesti, Guesti, Buzesti,

Colone.sti.

Plasa Cotmeni : Mirghiile,

Lunca-Corbuluf, Cochinesti, Tiesti, Stolnici, Cgcgrezeni, Izbgsesti, Vlgscuta, arstesti, Urlueni,
Martalogi, Tomesti, Lereni, Mglureni, Ciocesti, Mindra, )3irla,
Tufeni, Stoborgsti i Slobozia.
Plasa TeleormanuluY-d.-s. :
Mosoaia, Maresul, Cerbul, Mumueni, Podul-din-Brosteni, Cersani-d.-s.,

Cersani-d. j

Pgrul-

Rosu, Brosteni, Oarzele, Braduld.-s., Hintesti, Zmeura, Braduld.-j., Albota i Stantiile.

Plasa TeleormanuluT-d.-mj.:
Costesti, Stirci, Ionesti, Vulpesti,
Corngtelul, Deagu, Ungheni, Col-

tul, Buzoesti, Hutne/e, Recea

Serboeni.
Plasa MijloculuT.d.-j.: Ggrdesti, Capul-LunceT, Ciolgnesti,
Slgvesti, Tgtgresti-d.-j., Tgtaresti-

d.-s. si Poenesti.
Plasa Mijloculul-d.-s. : Palanga, Strimbeni, Rica-Vechfe,
Rica-Noug, Mirosi, Cgtelesti, Dobrotesti, Tecucitl, Balaciti, SiMerisani i Zimbreasca.
Plasa TirguluT : Scrioastele,
Plopi, Rusi - de - Vede, Saceni,
Belitori, Peretul, Pirlita, Sfintesti,
Drggsenei, Albesti, ButculestiMitra, Brosteanca, Plosca i Mggureni.
Plasa Teleormanulta-d.-j. :

Depatati, Bratasani, Netoti, Orbeasca - d. -j., Lgceni,

Putinte!,

Strgini, Copgceanca, Negulesti,

Orbeasca-d.-s. i Speriatul.
Plasa Marginea-d.-j. : Cgtu-

neasca, Scgesti, Petrosani, Bragadirul, Odaia-Hrisi, Zmirdioasa,

Brinceni, Adgmesti, Nanovul-Romini, Soimul, Nanovul Sirbi,
Beiul, Sirbi-cle-pe-Mosia - MitreT,

Odaia-CerneT si Tiggnesti.
10, Plasa Marginea-d.-s. : Vii-

TELEORMANUL (JUDET)

588

TELEORMANUL (JULIET)

Voivoda,Piatra,Cgcangul, Suhaia,
Fintgnelele, Gorganul, Furculesti,
Malul-Rosu, Zimnicea, Ologi,

Rosiori-de-Vede, estecite o scoalg

primarg ruralg tnixtg ; in T.-Mggurele sunt 2 scoff primare urbane
de baetT iuna de fete, in Alexan-

Lisa si Cioara.
Dupg descrierea ValahieT de

Rosiori,

Lazaru, Teleormanul
avea la 1776 numaT sapte plgsT

fete.

soara, Ulmeni, Dracea, Secara,

Nicolae

si tot 137 de sate, lar Fotino

adaogg a in acest judet eratl
a Scaunulur de
resedinta judetulni, a Cot-

si 7 capitaniT
la

meneI, a Humelor, a BalaciuluT,

Ciolgnestilor, a RicheT, a PietreT,

si a ZitnniceT. Pe lingg acestea

era o polcovnicie si o vatasie

de arabagil.
Budgetuljud. Teleorman a fost

dria 3 de bgetT si 2 de fete, in

2 de bgetT si 2 de fete,
In Zimnicea, i de bgetf i i de
In 'Alexandria si in T.-Magurele sunt cite un gimnaziil.
Marca. Insetnnele judetultif
sunt trel cite. Aceastg marcg a-

testa ca aci s'ail crescut si se

cresc numeroase turme de of.
Pang la 1845, judetul Olt se
intindea pang la Dungre si coprindea maT toate satele de pe
partea dreaptg a riultif Cglmg-

In privinta magurilor judetuluT, foarte numeroase, eruditul

nostru profesor, d. Gr. Tocilescu,
ne spunein cDacia inainte de Ro-

manYI cg nu toate sunt din aceeasT epocg, nicT toate aparti n

acelorasi populatiunT si nicT cocum
respund uniculuT scop
pretind unil de a fi servit

drept morminte. Unele sunt de

o data inaT recentg, inaltate in
memoria oare-cgror evenimente
marT, unor bgtglif ; altele

acestea sunt din departata ve-

chimeall fost semne de drumurT si de vadurT dupg care se

calguziail popoarele in desul lor

cutreierat pe lunca rgsleatg a

1900-901 de leT 823120,

banT 13, la veniturT si de leT

tuiul. Negresit ea i T.-Mggurele

DunareT. Cele maT multe mo-

fcea parte tot din jud. Olt pi

vile insg, magurT i gorgane, sunt

778613, banr 70, la cheltuelt

Spitalurt se afl'.: la TecuciaCaIenderu, intretinut de judet,
la T.-Mggurele, la Rosiori si la

de la turnul roman de cetate de

la gura Oltuluf sT-a lua marca
acel judet.
Astg-zT chid ma bine de o
jumgtate secol s'a luat judetuluT Olt orasul Turnul, el con-

morminte omenesti din epocele

cind se inhuma sail se incinera

tinua a avea ca marcg tot un

celas

dria si Rosiori ; un tribunal la

T.-Mggurele, care tine de juris-

turn, pe cit timp Teleormanul

nusa sail cadavrul mortuluT era

insotit de cutite, sagetT, ciocane,

dictiunea CurteT de apel din Bu-

pe care o avea

curesti ; o curte cu juratI.

Cultul. Bisericile de prin sate
si orase sunt in numNr de 200,

rotunjire.
Importauta archeologicli a ju-

deservite de 246 preotT, 3 diaconT,

acest judet descoperia de felul

165 cintgrep si 117 paracliserT;

14 bisericT sunt parasite.
Din punctul de vedere administrativ, bisericile din acest jude; tin de Eparchia Mitropoliei
din Bucuresti.
CatoliciT aU in T.-Magurele
o scoala, al egret' local serveste
de capelg credinciosilor acestuI

celor din judetele Romanati, Mehedinti, Vilcea si altele, totusT

in

Alexandria.
Yustifia. Sunt treT judecgtoriT
de ocol, la T.-Magurele, Alexan-

rit.

Evreif ail cite o sinagoga in

case particulare inchiriate, in
T.-Mggurele, Rosiori si Alexandria.

Instructiunea. Sunt in comunele rurale 138 scoale primare

(1900),

din care 130 mixte

4 de cgtun ; in Alexandria si in

a ratnas cu marca celor treT oite,

i

inainte de

deplur. De si nu s'ail /kilt in

nicT Teleormanul nu este lipsit

de impottantg, din punctul de

vedere archeologic. Drumul-luTTraian sail Troianul, cum IT zic
locuitoriT, Cetatea- de - la - Zimnicea, cu importantele el obiecte
de ceramicg ; cetgtile de pamint
de la Calotnfiresti, Frumoasa,
Voivoda, Netoti, Zimbreasca
altele ; apoT sirul nesfirsit de

cadavrul.

Cit priveste armele

i unel-

tele ce s'atl gasit si se ggsesc

inca in interiorul mggurilor, a-

autor ne explica el ce-

alte obiecte de piatrg

sail de metal, cum si de vase
dalte

pen tru baut i mincat, in credinta ca aveaa sg-T serve pe ceal'altg lume, sail din sentimentul de pietate cgtre decedat,

pentru cg se servise de aceste

unelte in timpul vieteT. Ast-fel
se explica hirburile ce se ggsesc
astg-zT pe la magurT, in diferite lo:alitatT ale judetuluT.
Istoricul. Numirea judetuluT

Teleorman este ramasa de pe

timpul invaziunilor

ocupati-

uner Cumanilor. D. Hasdetl in

Colutnna /uT Traian, d. Grig.

Tocilescu in scrierile sale si d.

Al. Xenopol in astoria Kominilorl all stabilit el Deli-Orman

magurf, care maT de care maT

importante in descoperirT ; monetele ce s'ail ggsit si atitea alte

inseamna apgdurea deasgv.

imprejurarT, dovedesc cg judetul

Teleorman este important si din

si

punctul de vedere archeologic.

cgreT origing cumanicg nu poate

www.dacoromanica.ro

numire cam identicg se ggseste

in Bucovina, Denuorman, a

TELEORMANUL (JUDET)

fi pus la indoialg, cgcl cunoscut este cl CumaniT ail ocupat

mult timp 0 Moldova.
Teritoriul Teleorm anuluT a

fost locuit incg de pe timpul

colonizgreT DacieT,

cum

TELEORMANUL (JUDET)

589

ne-o

probeazg Drumul-luT-Traian, cetatea de la Zimnicea, intgriturile,

,anturile 0 numeroasele descoperirT archeologice de tot felul

ngvgleati in 'Tara de peste Dungre.

Paul din Alep, apoT Macarie al

Lucrul se explic prin faptul cl

fluviul este cu mult mal ingust
p'aci 0 ch pgdurile, de sigur,
nu vor fi fost atit de dese in
partea sudicg, cum erati in cea
nordicg, 0 aceste imprejurgrT le

AntiochieT, care sf-a publicat

scrierile sale in liniba englezg

inlesnea mult

Acest episcop laudg mult fertilitatea soluluT din prejurul cetgtir turcqtT a TurnuluT.

inaintarea mal
departe pe ad, pe la S., spre
inima Tgri.T.

Cu putin mal naintea acestora, un alt episcop catolic din

ora,u1 :Galipoli, Petru Bogdan
Bacsic1.

tgcute in diferitele luT localitgtT.

TurciT maT ales, dupg ce el

prin acest judet incg apucase

sg0 facg drum civilizatiunea romang, dupe cite rezultg din diferite dovezT istorice i archeologice ; dar tot p'aicT 0-ail fgcut
drum i neamurile barbare care
el cotropit Tara in curgerea

ocupat toatg partea de peste

Dungre 0 0-el stabilit re,e-

profusiune documente i scrierT

care ne lgmuresc cum era orga-

dinte pe la Nic poli, Sofia (vechia

nizat judetul sub toate raportu-

Sardica) i alte puncte, gdsesc

rile : adrninistrativ, financiar i

maT nernerit sg treacg adese-orT

Dungrea prin pgrtile judetuluI
Teleorman, incepind de la Gura-

militar, maT ales cu ocaziunea

veacurilor.

OltuluI 0 pgng la Pfetroani.

Din probele istorice ce avem,

se poate induce ca 0 prin acest
judet arr Inaintat RomaniT in
contra Dacilor 0 Getilor, cgcT

urma neapgrat g pung in comunicatiune 0 partea de dincoace de Olt cu cea de dincolo,

pe care o stgpinea maT dinainte
0, in acela4 timp, sg izgoneascg

pe barbarT 0 sg asigure

lini-

tita stgpinire a colonitilor din

judetele de astgzT Romanati,
Dolj i Mehedinti.

Intr'o scriere recentg, d. Gr.

Tocilescu, vorbind despre Drumul-luT-Traian, demonstreazg cg

el nu putea fi alt-ceva de cit

tot un drum roman, avind din
distantg in distantg diferite intgriturT sail punte de pazg i
observatiune, dintre care cel
maT important era la T.-Mggu-

Pe timpul domnieT luT Mircea,

dupg intiia organizare maT serioasg a TgriI, Teleormanul incepe a fi maT bine cunoscut ca
imphrtire administrativg. In se-

luT

Constantin Mavrocordat.
Judetul Teleorman se intindea

de la Dungre, cam de la actuala com. Cioara, in sus pe

inarginea stingg a Cd1mgtuiuluT,

coprinzind toate satele din

a-

ceastg parte, dimpreung cu ora-

leorman o ggsim maT adesea

i satele de la V. luT; de aci apucg pe riul Vedea in sus, pgng

la com. Vata, care astg-zT este
In jud. Olt.
Limita de N. a judetuluT era
o linie dreaptg, plecind de la
s.itul Vata Ong la Hinte0, (astgzI in jud. Arge,), de unde se
cobora spre E. de-a lungul riuluT Teleorman pgng la Dungre,
pe unde este 0 astgzI limita luT;
iar la S., hotarul era Dungrea
pgng la com. Cioara.
De la aceastg comuna pgng
in zona cetgtiT turcetI a Turnulul era judetul OltuluT, care
se intindea dincolo de zong, in-

repetatg prin hrisoave 0 diferite

documente, care probeazg cg judetul era infiintat 0 avea administratiunea proprie organizatg.

Un act de implcgciune dintre

mar multI locuitorT din comuna
Nece0i, purtind data de 23
Aprilie 1486, publicat in cArchiva Istoricg a Rominie12, ne

probeazg cg judetul era deja

populat 0 avea multe sate int emei at e.

Din secolul XVI, se ggsesc

nurneroase documente in care
se citeazg diferite numirT de sate

cum e0a 0 cel-l'alt drum prin

ganizatiunea adrninistrativg a ju-

Romanati, Vilcea (Bivolari), Riul-

detuluT era deja de mult timp

VaduluT, tot in Transilvania.

Partea despre S. a acestuT

intemeiatg.
Printre cglgtoriT maT de vazg
carT ail trecut prin Teleorman

judet a servit ca trecgtoare de

preferintg ordelor barbare care

de sub domnia

pl de re,edintg Ru,i-de-Vede

altg directiune, poate pe la Cimpulung tot in Transilvania, pre-

spre munte, pentru a e0 pe o

reformeT

Cu

colul XV numirea judetuluT Te-

0 mal ales de mo0T din judetul

Teleorman. MaT cu osebire hrisoavele din timpul luI MihaitiVitea'zul 0 aa nuniitele luT slobozil, documenteazg ciar cg or-

rele, cgruia i s'ar fi zis Turris.

Acest drum probabil cg merge

In secolul XVIII, gIsim

In secolul XVII este episcopul

www.dacoromanica.ro

tre partea stingg a HuluT Olt

0 partea dreaptg a CglmgtuiuluT pgng la satul Cimpul-Mare
0 de acolo in sus, in linie dreaptg,

Ong la satul Izvorul, de unde

apoT o Ilia pe partea dreaptg a
riuluT.

Impgrtirea administrativg din

secolul trecut a tinut pgng dupg
1843, and siati format actualele

TELEORMANUL (JUDET)

TELEORMANUL (PLASX)

590

circumscriptiunT ale judetelor Olt,

de pe la stgpinire,

Argep pi Teleorman.
Dupg scriitorul grec Nicolae
Lazaru pi dupg Dionisie Fotino,

mal inapoiat.

pi

nu s'ag

In urma tratatuluT de la A-

latul adrninistrativ care se vede

pi astil-zr.

papte, insg el nu ne aratg de cit

drianopole, la 1828, s'a desfiintat vama turceascg de la Turnul ; totu,1 a mal ramas adi
cit-va timp un beiri, care tgcea
marT neajunsurr locuitorilor de
prin prejur, dindu-se cu neferir

Multe din satele ale cgror numili le ggsim prin nomenclaturete din secolir trecutl ati dispgrut prin diferite imprejurgrl,
dar mar ales din cauza nesiguranter in care se ggseati p'atuncr
viata pi averea locuitorilor. In

pase ; dupg Dionise Fotino, erati

s'Al la numeroase prgdgciunT, as-

locul lor s'ati

zece.

cunzindu-le vitele ,i atrggindu-T

urmg alte sate, cu alte numirr.

In partea de S. a judetulur ,i
mar ales in plgpile Cglmgtuiul
pi Marginea se vgd pi astil-zr
siliptr de sate vechr pi urme de

in secolul al XVIII-lea Teleormanul avea 137 sate pi 65000

locuitorir.
Plgpile,

dupg

Lazaru, erati

Dupg scriitorul german Sulzer eral o sutg-doug-zecT ,i ceva

de sate (Ortschaften) in 1781.

Generalul austriac von Bauer
s'a ocupat de asemenea cu descrierea amgnuntitg a multora
din satele pi localitgtile mar importante ale judetultif, mal ales
din punct de vedere istoric pi

In cursg.
Dupg aceastg desfiintare s'a.5
organizat vgmile romineptY de
la Turnul pi Zimnicea, dindu-se
in arendg, dimpreung cu cele-

format mar in

bisericr.

l'alte vgmr pi Cu salinele, cunoscutuluT boier Vilara. Tot pe

atuncT s'all infiintat, pe lingg
biurourile vamale, pi carantinele,

Gratie legeT pentru vinzarea

In loturr a mopiilor statulur la
sgtenr, Teleormanul se popu-

archeologic.
Neajunsurite ce sufereati crep-

pentru care eral" pi revizorr sa-

noT,

nitarr.

tinir de peste Dungre din partea

Turcilor, ail fgcut pe multT BulgarT sg pr caute refugiul ,i adgpostul in multe pgrtT ale acestul
judet, unde ari format colonir
carT existg pi astg-zr. Satele Gguriciul, Licuriciul, Cringeni, Caravaneti, parte din Segarcea-dinDeal pi din orapul Alexandria,

Paza graniter s'a fgcut mult

Cuza-Vodg pi altele mgresc numgrul centrufflor locuite pe intinsele lur cimpir.

sunt !oculte de multr BulgarT,

din carr unir ipT pgstreazg lila
limba, portul pi datinele lor. Asi-

milarea lor cu populatiunea romina se face treptat.

In privinta acestor colonir, pu-

timp de cgtre trupe regulate,

pgng sub domnia lur StirberVodg; apoT s'a dat grgnicerilor
carT erati luatY treptat, dupg
tunsul pletelor, cu schimbul ; mar

in urmg grgnicerir ati fost scutitT de bir pi alte dgrT.

Pana la 1837, repedinta judetullir, alcgtuit precum argtargm
mar sus, era la Rupi-de-Vede.
Dupg rotunjirea administrativg,
urmatg la acea epocg, repedinta

s'a mutat la Zimnicea, unde a

stat dor anr. Pe la 1831, erati

leazg pe zi ce merge ,i sate

ca Traianul, Vodg Carol,

In secolul in care ne ggsim,

ca pi in cele precedente, Teleormanul a fost judetul unde s'ari

desfg,urat insemnate fapte de

arme in rgzboaele Cu Turcir.
La 1812, la 1828 ,i la 1877,

prin Teleorman a fost

locul

de trecere al armatelor peste

Dungre.

In rezbelul pentru independent mar ales, in Teleorman,

spre Dungre s'a grgmgdit tot
grosill armatelor. Spre TurnulMggurele ,i Zimnicea se con-

tem spune ca ele n'ad a face

cu acelea din Dolj pi Prahova,
despre care s'a scris cg dateazg
de pe timpul luT Mihairi-Vitea-

dor ispravnicY la Ropiori.

La noua organizare data Tgrir

zul. Coluniile bulgare din Tele-

leff, s'a dispus ca pentru interesul apgrgrir interioruluT pril,

tru armate ; p'aci s'a intors, incgrcat de glorie, ilustrul nostru

cgpitan, Domnitorul Carol I pi
viteaza lur armatg, dupg luarea

repedintele judetelor sil se mute

Plevner.

orman sunt venite in urmg de

tot, pi mar ales in secolul XIX.
Ast-fel, Bulgarir din com. Crin-

in timpul ocupatiuner RuseptT,

sub generalul guvernator Kisse-

centra t toate aproviziongrile pen-

puluT, pe la anul 1833. In multe

in ora,ele de pe marginea DungriT, spre a se putea veghia

mar bine in caz de vre-o incercare de ngvAlire. La 1839, repedinta TeleormanuluT s'a mu-

locurr e! s'el stabilit prin simple invoelT cu proprietarir mo-

tat definitiv la Turnul-Mggurele.

AtuncT s'ad mutat aci toate

pre V. Este apezatg intre doug

piilor, fgrg sg maT aptepte invoire

autoritgtile pi s'a construit pa-

ormanuluT, care o desparte de

geni ati venit pe la 1821, iar

ceT din Alexandria s'el stabilit
acolo odatg cu intemeerea ora-

www.dacoromanica.ro

Teleormanul, plasd, in partea

de N. a jud. Teleorman. si-a
luat numele de la riul Teleormanul, care curge in partea desvgr, Valea-CotmeneT pi a Tele-

TELEORMANUL (RIU)

TELEORMANELUL

591

jud. Vlasca si Olt. Terfnul eT

si cimpia Burdea, situate tot de

fluenta CIgniteT formeazg o mlas-

este putin accidentat, strgbgtut

de vAl si v4lcele, piraie si gir-

la N. spre S.

lite. MaT toatg partea despre

N.-E., N.-V. si de mijloc, formeazg un ses intins, prea pu-

si Merisani, pe Valea-TecuciuluT.

Com. Bucovul-Adunati, la
N.-V. plgseT, pe Valea-Buco-

ting intinsg.
Afarg de afluentiT sus argtatl,
Teleormanul primeste si apele
maY multor Odiase, atit pe
dreapta, cit si pe stinga. Cornu-

tin variat, numit cimpia Burdea.

vuluT.

nele pe care le udg sunt :

Com. Tecuciti, Dobrotesti

Po-

La N. se mgrgineste cu pl.

Resedinta acesteT plgsT este in

Cotmeana-Gglasesti din jud. Ar-

com. Balaci. (V. si Teleormanul, judet).

pesti-Palanga , Tgtgresti, Udupul, Zlotesti, SINvesti, Lada, Deparati-Flirl esti, Netotif, Orbeascad.-s. si Orbeasca d.-j., Lgceni,

Teleormanul, ra Izvoreste in

Pielea, AtirnatiT, Storobgneasca

ges, incepind de la com. Urlueni si png la TgtArgsti-d.-s.

La V., cu pl. erbgnesti din
jud. Olt, incepind de la com.
Urlueni si png la com. Ghimpeteni. La E., cu pl. NeajlovulGlavaciocul din jud. Vlasca, in-

cepind de la

com. Slobozia-

TrAsnitul, pgng la com. Deparati - Hirlesti si la S., Cu pl.

TirguluT din jud. Teleorman.
Este formatg din 33 comune
si 59 cgtune, avind o suprafatg
de 85580 hect.
Cele 33 com. sunt :

i. Urlueni, cu cit. Tomesti

si Lezeni ; Malul, cu cdt. Afrimesti, Brabeti si Zuvelcati ; Ciocesti-Nlindra; Mozgceni, cu cgt.
Bgzesti si Tufeni ; Stoborgsti,

cu cgt. Barza si Ghimpeteni cu

cgt. Atirnati, la extremitatea
de N.-V. si V. a plAseT, pe Valea-VedeT.

Slobozia-Trgsnitul, Cu cgt.
Dobreni si Purcgreni; TAtArgstid.-s. ; Udupul ; TAtgrAsti-d.-j., cu

cgt. Ochesti; Zlotesti, Lada si

Deparati-Hirlesti pe Valea-TeleormanuluT, in partea de E. a
pAseT.

Strimbeni, cu cgt. Caldararul si Riea ; GumestiSilistea,

cu cut. Rica-Noug, Ciolgnesti-

jud. Arges, la locul numit Po-

si Beiul.

iana-LaculuT, lingl Pitesti ; dupg

plgsile

TeleormanuluI (Valea-), vale,

Cotnneana si GAllsesti, trece in

jud. Teleorman, pe care II strg-

jud. Teleorman, strAbgtutg de

riul Teleorman, de la intrarea
in judet si pgng la gura luY.

ce udg in acest judet

bate spre a se vgrsa

in Hui

Vedea, fgr sg farg limitg spre

jud. Vlasca, dupg cum se reprezintg pe charte si mal in toate

MultT din locuitorT dar' aceastg

manualele de geografie.

acest riti se varsg in Vedea.

Limita jud. Teleorman spre

jud. Vlasca e mult mal departe
de acest t'ir]; ea urmeazg o linie conventionalg, dupg intin-

Pe valea TeleormanuluT sunt

cele maT plgcute pozitiunT din

derea

teritoriuluT

comunclor

dincolo de apa Teleorman si

care toate fac parte din jud.
Teleorman.

In parcursul luT primeste, pe

numire si pArtil care continug

spre Dungre, de la punctul unde

tot judetul. Inspirat de frumusetea lor, poetul Depgrgteanu

a scris gingasele luT g DorurT si
amorurT, , in partea maT despre

N., la satul Deparati, unde se

ngscuse si locuia.
Aproape intreagg aceastg vale
este de o fertilitate exceptio-

partea dreaptg, incepind de la

intrarea sa, urmgtoarele pirae,
ca afluentl : Bucovul, care se
varsg pe teritoriul com. Tgtg-

Teleormnelul, pitia, jud. Te-

resti-d.-s.; Cerboaica ce se varsg

In dreptul corn. SlAvesti; Teleor-

leorman, mal adese-orl sec. Cursul sgri incepe de la izvoarele

mgnelul, la limita com. Depg-

ce curg din dealurile de prin

rati-Hirlesti-Netoti, si Rgcica in
apropiere de com. Olteni ; iar
pe stinga, primeste apele CIgniteT, care curge prin jud. Vlasca

prejurul com. Popesti-Palanca.

si se varsg in Teleorman, pe

tar natural al maT multor mosiT.

El desparte mosia statuluT CioIgnesti-Baldovinesti de mosia Gumesti-Silistea, mosiile si pgdurile

nalg.

Se varsg in riul Teleormanul,

intre comunele Deparati - FM--

lesti si Netoti. Serveste ca ho-

din-Deal si Ciolgnesti-din-Vale ;
Grgdesti, cu cgt. Belciugul si
Cgzgneasca si com. Necsesti, pe
Valea-CiineluT, prin mdlocul pl.,

teritoriul com. Lgceni.

Dupg ce trece, udind in cursu-T toate com. de la limita jud.,
din plAsile Teleorman, Tirg-ul si

statului Udupul si Zlotesti S11-

de la N. spre S.-E.

Margineni, se varsg in Hui Ve-

vesti de TItgresti, precum si

Mirosi, Surdulesti si Balaciul, cu cAt. Pgdureti ; cgt. Catelesti, de la com. Tecuciti, com.

dea futre comunele Beiul s't Cervenia. Albia acestuT riti este nisipoasa si curatg ; apa curge
limpede si lin ; numal la con-

mal multe mosiT ale proprietarilor din partea loculuT si ale

mosnenilor din com. Tgtgrestid .-j., SlAvesti, Zlotesti si altele

Zimbreasca si Beuca pe valea

www.dacoromanica.ro

TELEWANI

TELITA

592

Telemani, sat, fkind parte din

com. rur. Chilla, pl. Vedea-d.-s.,

jud. Olt. Are o populatiune de

158 locuitorY si o bisericg, zidit5. la 1872.

Te1e0i, com. rur, pe apa Teleormanulul, jud. Arges, pl. Cotmeana, la u) kil, de com. rur.

Are doug bisericT, una cu hramul S. Voevozr si cea-l'altg cu

hramul Adormirea, deservite de
2 preotT, 2 cintAretY O 2 paraclisert

Teleti-Birnici, cdtun al com.

Parchesul ; la E., cu Trestenicul;

la S., cu Frecgtei si Nalbantul ;

la V., cu Meidan-Chioi si Nicolitelul.

Dealurile care brgzdeazg teritoriul comuneI sunt: dealul Drg-

gaica la E., dealul Tocila la S.,

onIgnesti, pl. Ocolul, jud. Gorj,

Sarica la V.; apol dealul Ar-

situat pe malul drept al riuluT

Bistrita si aproape de soseaua

mutlu-Conac, la S.-E. (182 m.),

Costesti, resedinta subprefectu-

reY, si la 55 kil. de Pitesti. Sc

judeteang T --Jiti-Severin.

virful

compune din satele Dactul, Tirlesti si Telesti.

Are o populatic de 607

lo-

cuitorT ; 2 biserid, cu 2 preoff

si I cintgret; o scoalg.
Budgetul com. e de 1469 leT la
veniturl, si de 1534 leT la cheltuelT.

Vite: 505 boT si yac, 53 caT,

983 di, 20 capre si 22! poref.

Are o suprafatg de 379 hect.,

cu o populatie de no familiT,
sail 340 suflete ; o bisericg de
zid, fondatg la 1727, de Egumenul Dionisie Balgcescu.
LocuitoriT posedg: 20 plugurT,

30 care cu bol si yac, 2 cgrute cu cal, 230 vite marT cornute, 20 cal', 110 pord, too cir
si capre.

Teleti, com. rur., in jud. Gorj,

pl. Ocolul, la N. comuneT oingnesti, situatg pe ses si pe
deal, pe partea dreaptg a riulta
Bistrita si pe Dealul-cu-Viile.
E formatg din satul cu acelasT
nume.
Are o suprafatg de 620 hect.,

cu o populatie de 242

Comunicatia in cgtun se face

prin soseaua comunalg, care il
pune in leggturg la N. cu com.
orrigne.sti,

&lid in soseaua judeteang.

familiT,

nicul, com. Miroslava. Izvoreste

de sub poalele podisulur Focsoaia ; curge prin valea Proselnici, apoT trece in valea Cornesti, primind in dreapta piriul
TigAnimea. Formeaz doug iazurT in vatra satuluT Cornesti,

19 puturT si 7 fintinT.
Locuitorii posedg: 40 plugurY,

50 care cu bol si vacT, 4 crute

cu cal; 20 stupY ; 420 vite marT
cornute, 25 cal, 150 oT, 50 capre
si 90 elingtorT.
Venitul comuneT este de 669
leT, 19 banT, iar cheltuelile, de
653 leT, 89 banY.

Comunicatia in com, se face

prin soseaua comunalg ce vine
din comuna Brldiceni, trece riul
Bistrita si se leagg cu soseaua
comunal de la *onignesti.
Teleti, sat, cu 307 locuitorT, ud.
Arges, plasa Cottneana, igcind

parte din com. rur. Telesti.

vil.
Piraiele, care udg comuna sunt :

Valea-Telita, de la N.-V. spre

S.-E, trece prin mijloc si pe
Ruga satul Telita, cu afluentiT
sn: Valea-Plopilor, pe stinga, si
care trece pe
lingg mngstirea CiliculuT, pe

dreapta; apol Valea-AmziT, pe

stinga.

E formatg din egtunele : Telita, resedinta, pe malul sting

al piriuluT Telita ; Mingstirea

Cilicul, pe teritoriul sgtr; Posta,

Teletul, pirig, jud. Iasi, pl. Stav-

sail 1051 suflete ; o scoai5, fondan la 186o ; 2 bisericY de lemn,

deservite de 2 preotI i 4 cintgretT ; 2 morl pe apa Bistrita,

cu

Selda - Copac (315 In.),

dealul Fundul-BurtiT (263 m.),
toate la S. si acoperite cu pgdurT ; dealul Sarica, acoperit cu

Piriul -CiliculuT,

Este udat de apa Bistrita.

Teiesti, lar la S. cu

dealul CiliculuT (342 m.),

pe care se afil cite o moar.

la E., tot pe piriul Telita.

Intinderea comuna este de
4500 hect., cu o populatie de
186 familii, sati 874 suflete.
Budgetul com. e la % eniturt
de 4057 leT, si la cheltuelT, de
4053 leT.

Are o bisericg, fondatg la

dupg care formeaza iazul de

1803 de locuitorY, cu hramul

Nasterea Maici/ DomnuluT, deservia de 1 preot si 2 cintaretl ; o scoalg, fondatg in 1879,

11110 Colonia-Italiang. Iesind din

de RusT.

satul Cornesti, primeste piriul

DrumurT sunt: la N., soseaua

nationalg Tulcea-Isaccea ; apoT
drumurT comunale la comunele
Parchesul, Somova, Nicolitelul
si Frecgtei.

Mal' la vale prirneste piriul Boghea si, in stinga, piriul Surda,

Dancasul ; trece in valea Ieze-

reni si, formind iazul cu acest

nume, se varsg in piriul Nicolina.

Telita, com, rur., jud. Tulcea,

Telita, sat, in jud. Tulcea,

pl.

situat in partea de N. a jude-

Isaccea, cgt. de resedintg al com.

tuluT si cea de E. a plgseT Isaccea, pe piriul Cu acelasT mune.

Se mgrgineste la N. cu com.

Telita, asezat in partea central

www.dacoromanica.ro

a pl. si cea de V. a com., pe

malul sting al piriuluT Telita. Are

TELITA

o intindere de 480 hect., din

care 78 hect. ocupate de vatra
satuluT, cu o populatie de no
familIT, sail 523 suflete, compusa
din RominT, BulgarY i RusT.

Pe aci trece drumul comunal

Frecatei-Nicolitelul.

Telita, rig, in jud. Tulcea,

pl.

Tulcea, Isaccea i Babadag. Ia

nastere din dealul NicoliteluluY;
se indreapta mal ntiti spre N.E.-E., pana in dreptul com. Te-

lita, sub numele de Valea-Morilor ; de aci o ia spre S.-E.-E.,

Cu numele de Telita i arare-orY
Cilicul, pentru ca trece pe Ruga
manastirea Cilicul; curge prin
satele Posta, Frecatei, Cataloi,
de unde o ja spre S., trecind prin
Eni-ChioI, Congaz, si se vars,

dupa un curs de 6o kil.,

TERESCONDU-CEAIR

593

in

lacul Babadag, in partea numita

Coada-BaltiT. Malurile sale sunt
joase i acoperite cu verdeat.

Uda partea de E. a pl. Isaccea,

pe cea de V. a pl. Tulcea

pe cea de N. a pl. Babadag.
Primeste ca afluentT: Valea Nicolitelulta, Valea - Mare, ValeaStupinef, valea Cataloi i ValeaIzvoruluT, unita cu valea Hagi-

lar. Are tot-de-a-una apl.

pl. JiuluI, pe partea dreapta a

riuluT Jiul, situata pe o vale si
la

poalele dealultd Rosia, la

V. comune Rosia.
Are o suprafata de 422 hect.,
cu o populatie de 709 locuitorf,
scoala, i biserica de lemn, fon
data de locuitorY la anul 1740,
descrvita de j preot i i &inret.
LocuitoriT sunt mosnenI. ET
poseda : 32 plugurT, 40 care cu
i vacT, 4 carute Cu
;
534 vite marl cornute, 33 caT,
364 oI i capre i 331 porcT.
Venitul comuneY este de leI

bol

556, banT 27, iar cheltuelile, de

leI 553, banT 31.
Comunicatia in aceasta comuna se face prin soseaua co.
munala, care la comuna Rosia
da in soseaua vecinala.
Dintre dealurT, cele maT insemnate sunt : al-Rosief si al-

in platra.
Tepe-Bair, deal, jud. Constanta,
pl. Constanta, pe teritoriul com.
rur. Cicracci i anume pe acela
al catunuluI Cogea-Ali. Are o

directiune generala de la N. la
S., Cu o inaltime maxima de 83

m. in virful sati Movila-Imbinata. Este tliat pe la S. de soseaua judeteana Canara - Caramurat.

Tepe-Caramurat, virf de deal,

in jud. i pl. Constanta, com.
Caramurat. Are 103 m. si este
virful cel maT inalt al dealulu/
Amut-Bair.

Tepsinari, sat, Cu 45 familiT, jud.

Arges, pl. Topologul, facind parte

chiopuluT, cu maY multe ramificatiI; printre aceste dealurT se

formeaza valcelele : a-Brazilor,

din com. rur.

a-StineT, a-RosieT,a-ScoarteT, etc.

un paracliser.

Are o biserica, Cu hramul Ador-

mirea, deservita de un preot

In

Terca, atun, al com. Lopatari,

jud. Constanta, pl. Silistra.Noua,

pe teritoriul comuneI rurale Dobromir, si anume pe acela al

jud. Buzati, Cu 50 locuitoti si 14

Calaigi. Are o
intindere de peste 120 hect.,

Terchesti, sat, in jud. R.-Sarat,

Tenghea - Orman, pddure,

catunuluT si

Telita, la, in jud. Tulcea, pl.

tireT, pe zid, se afla o inscriptie

cu literile C. W. 1587 si marca
Tare, cu capul de zimbru sapat

case.

pl. Marginea-d.-s., catunul com.

Dragosloveni. Este asezat pe ritil

Babadag, pe teritoriul comuna

Nalbant. Izvoreste din Dealul-

intinzindu-se la Vestul dealuluI

CiliculuT (400 m.), se indreapta

spre S.-E, sub numele de Valea-

trece drumul comunal Calaigi-

Rima, in partea de V. a comuneI, la 3 kil. spre V. de

Dobromirul-din-Vale.

catunul de resedinta, Dragoslo-

Carbunarilor, trece prin satele

Trestenicul i Nalbant, de unde
ja numele de Valea-IzvoruluITelita i, dupa ce trece pe la
poalele dealurilor Ghel- Tepe,
Esil-Tepe, Sari-Tepe si Cataloi-Bair, se varsa in riul Taita,

Uzun-Mese-Sirti. Pe la Sudul saii

veni. Are o intindere de 20

Teodora, cli, (tia de O, in

hect., cu o populatiune de 107

jud. Tuicea, pl. Macin, pe teritodul comuneI rurale SatulNoti, in partea E. a plaseI si

familiT, sati 516 suflete ; o biserica, cu i preot i i dascar; o

scoala.

Terescondu-Ceair, vale, jud.

pe stinga, ceva maY sus de satul

cea de V. a comuneT, Ruga girla

Valea-Ulmulta, pe drumul comunal Turcoaia-Picineaga.

Satul-Noti. Pe valea sa merge

drumul comunal Babadag-Nal-

in jud.

teritoriul comuneT rurale RegepCuiusu, i anume pe acela al catunuluI sa5 Techi-Deresi ; are o

bant-Telita.

Teodoreni,

Botosani, com. Burdujeni-Tirg,

fundata la 1587 de Simion Movila

Temisani, com. rur., jud. Gorj,

Voda. La partea de E. a manas-

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe

directie de la V. catre E.; vine

din Bulgaria, merge drept pe
75

66546. Nardo Dicjionar Goograllo. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

TEkELJA

TERZI-CH10I

694

hotarul DobrogeT si, la i kil.

nul, situat in partea de N. a

spre S. de satul Techi-Deresi,

pl.

se deschide in valea Techi-Deresi-Ceair ; merge printre padu-

lungime de i kil., o largime

rile Caralmus-Orman

i Sarpali-

Orman, la N., si Checi-Orman,

la S.
Este situata in partea de S. a
piase( si S. E. a comuna

Tereuja, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltetul-d.-s., formata din 7
mahalale : Dobricea, Zgubea,
Urzica, Valea-StejaruluT, DealulBisericel, Mijlocul f Budoiul. E

si cea de V. a com. Are o

de 300 ni. si o 'tntindere de

77 hect. E despartit de ostrovul Teriul-Mic prin o limbd de

pamint, care adesea e acoperita cu apa; iar de ostrovul

Puiul-StrimbuluT, deunbrat putin
adinc, nenavigabil. E acoperit
cu sala' i richite.

Teriul-Mic, ostrov, jud.

Con-

stanta, pl. Silistra-Nota, pe teritoriul com. rur. Mirleanul, si-

situata pe riul Oltetul, la 9 kil.

tuat spre E. Are o suprafata

de resedinta subprefectureT.
Are o suprafata de 1158 hect.,
cu o populatie de 518 locuitorT ;
3 bisericT de lemn.
LocuitoriT poseda : lo caT, 50

de 42 hect. si comunica cu Te.

riul-Mare printeun mic istmu,
acoperit mal* tot-d'auna cu apa.

bol, 40 vacl, 100 capre.

19 locuitorT
improprietarit
la 1864, pe 16 hect ; restul sunt
mosnenT.

Veniturile comuneT se urca

Ja 1103 leT anual.

Tereujani, ca/un, facind parte

din com. Logresti-Mosneni, pl.

Gilortul, jud. Gorj, situat pe

sesul si coasta cu acelas nume,
spre S.-E. de catunul Logresti-

Plesoiul ; la S., cu com. Tincanaul ; la V., cu com. Caciulata

si la E., cu com. Virvorul.

Terenul com, este accidentat
de dealul Troian, Piscul-luT-Cinghir i ripa numita Puica.

Este udata la S. de piriul

Purceaua, care are un vad
un pod pe dinsul, in cuprinsul
acesteT com.

Se compune din 3 sate : Gabrul, Lazul i Terpezita, sat de

resedinta.
Are o suprafata de 4450 pog.,

cu o populatie de 1457 localtoa ; 2 bisericT, fondate de locuitorT, una in Terpezita, iceputa la 1848 si terminata la
1852, i cea-l'alta in Gabrul, in-

ceputa la 1889 si terminata la

Terjoasei (Burcutul-), ape minerale, jud. Neamtu, pl. PiatraMuntele, com. Hangul.

Izvoresc din malul drept al

dealuluI Terjoasa, in Poiana-

este limpede
Aran la gust. A fost analizata
de dr. Th. Steiner., la 1856,
si s'a constatat ca 7680 grame
de apa contin : sulf. de potasa,
SaruluT. Apa

0,1958; clorur de potas4, 0,0699;

clorur de soditi, 4,61404; carbo-

1891, deservite de i preot

3 cintareti ; o scoala mixta in

satul Terpezita, care functioneaza

din 1856; 8 circiumt

Com, e strabatuta de soseaua
judeteana Craiova-Cetatea si de
poteca Puica, care duce spre
Plesoiul.
Prin centrul comu neT trece dru-

mul numit Brazda-luT-Traian.

Budgetul com. e la veniturT

de calce, 3,0763; carbonat de

de 4371 leT, 71 banT, si la cheltuelT, de 3098 leT, 50 banT.

Vite cornute 318, caT 49,

Are o suprafata de 20o hect.,

magnezia, 0,9055 ; carb. de pro-

ol 70.

Cu o populatie de 69 familif,
sail 280 suflete ; o biserica de
lemn, refacuta de locuitorT la

tox. de fer, o,o6oi ; aluminiti,

Mosneni.

1834.
LocuitoriT poseda: 23 plugurT,

nat de soda, 10,2444; carbonat

urme ; acid silicic, 0,0256; (suma

subst. compacte : 17, 97o ; acid
carb. liber, socotit in grame,

Terpezita, sat, in jud. Dolj,

pl.

Dumbrava-d.-s., com. Terpezita,

resedinta primaria Are o po-

15,3604
Acest izvor face parte din
grupa izvoarelor minerale de
la Hangul, si este clasat ?are

pulatie de 592 suflete; o scoala

32 care cu boT, 2 chrute Cu

cal, 100 vite marl cornute, Io
cat 145 o, 13 capre i 86 rimtorT.

apele clorurate sodice.

5 circiumT.

Comunicatia in catun se face

printr'un drum ordinar, care da
in soseaua vecinala TindalestiLogresti.

mixta, ce functioneaza din 1856;

o biserica, fondata de locuitorT

la 1848 si terminata la 1852;

Terpezita, com. rur., jud. Dolj,

Terzi-Chioi, sat, in jud. Con-

pl. Dumbrava-d.-s., la 27 kil.

stanta, pl. Hirsova, cat. com.

de Craiova si la 16 kil. de Vir-

Siriul, situat in partea de E. a

pl. si a com., la 6 kil. spre N.-E.

jud. Constanta, pl. Silistra-Notia,

topul, resedinta plAer.

Este asezata pe dealul Troian
valea Terpezita.

pe teritoriul com. rur. Mirlea-

Se margineste la N. cu com.

dere de 3228 hect., din care 188

Teriul-Mare, ostrov, in Dunare,

www.dacoromanica.ro

de cat. de resedinta, pe valea

cu acelasT nume. Are o intin-

TERZI-VELI

TEILA

595

hect. ocupate de vatra satultir,

tgrit dupg legea rur. din 1864,

care udg com. Motoci, Mischir,

Cu o populatie, in maioritate tur-

cind li s'el dat 718 hect, pg-

ceascg, de 202 fama', sail 930

Ghercesti-Izvorul si Pielesti; apoI

mint din mosiele Curtisoara, Tesluiul, Cherlesti-din-Vale, Cherlesti-din-Deal. ET posedg : 65 cal

si Tepe, 346 boY, 186 vacT, 18 ca-

pgtrunde in jud. Romanati, udg

com. Viisoara, lasg Caracalul in
dreapta si riul Oltetul in stinga
si se varsg in Olt, la com. Stoe-

pre, 1256 or si 522 porcT.

In cgt. Curtisoara se ggsesc
sub pgmint zidurr in forma de
curte, cu mar multe despgrtirT
si cotiturr.
Se intinde pe o suprafatg de
2459 hect., pe care sunt si citeva carien l de pratrg pentru dru-

nesti, spre E. de Caracal. Asi productivg. Albia sa e strgbgtutg. de 2 sosele nationale :

murT.

rabia, peste care sunt podurr

suflete.

sat, in jud. Constanta,

pl. Mangalia, cgtunul com. Ca-

Terzi-Veli,

zil-Murad, situat in partea occidenialg a pl. si cea de N.-V.

a com., la 4 kil. spre N.-V. de
cgt. de resedintg, Cazil-Murad;
asezat pe valea Cazil - Murad.
Ceair si inchis la S.-E. de dealul
Bairam-Dede-Bair.

Arco suprafatg de 1515 hect.,

din care numaY 5 hect. sunt
ocupate de vatra satulur si de
grgdinI, cu o populatie, compusg
numar din TurcT si BulgarY, de
48 suflete.
Tescureni,

sat, pe mosia cu a-

celasT nume, jud. Dorohoiri, pl.

Baseul, com. Manoleasa. E situat pe malul piriulur Volovgtul

si format din doug cgt. : Tescu-

reni Bagiurea si Tescureni-Timusul, cu o populatie de 168

locuitorr.

Comerciul se exercitg de 5

cest d'U seacg in timpul verer.

Valea Tesluiulur este populatg
Slatina - Craiova si DrgggsaniCaracal, si de 2 CM' ferate : Slatina Craiova si Drgggsani - Co-

de fier.

circiumarr.

Veniturile com. sunt de 3225

ler, si cheltuelile, de 2869 leT.

oseaua judeteang ce trece prin

sal, in jud. Tulcea,

pl. Istrulur, cgt. com. Ciamurlid.-s., situat in partea nordicg a

Testemelul,

partea de V. a com. inlesneste

comunicatia com. Tesluiul spre

plgseI si in cea vesticg a co-

N. cu com. Deleni si Comgnita,

si spre S. cu com. Dobrotinetul
si Slatina. O alta osea comunalg
pleacg din cea judeteang, trece
prin satul Tesluiul, merge spre

resedintg, de ambele malud ale

piriulur Beidaut. Are o intindere

E. si N. la com. Oporelul, Rgdesti, etc.

muner, la 7 kil. spre N.-V. de

de 65 hect., cu o populatie de
42 familiT, sail 178 suflete. Pg-

mintul e acoperit cu pgdurY si

Printeinsul trece drumul comunal Beidaut - Bas-PupgsiunT.

Piritil Volovgtul trece peste

In partea de E. a com. se

mosie.
Hotarele mosier sunt: Mitocul,

aflg Drumul-Oer, care'T serveste

de limita.

Avrgmeni si Hgtcguti.

Oltul-de-jos, compusg din 4

cgt.: Tesluiul, Cherlesti-din-Deal,
Cherlesti-din-Vale si Curtisoara,

Dealurile de pe lingg Olt, cu

directia N.-E., se intind spre E.
de com., pana in Orla PlapceaMare. Pe ele se cultiva tot felul
de cereale si vie.
E udatg de vgile Oltului, Rai-

la 79 kil. de Ploesti

Cu o populatiune de 1434 locui-

tultir, Tesluiul si Cherleasca. Riul

kil. de resedinta plaiulur.

torT.

Oltul in dreptul com. formeazg

Se compune din 3 cgtune :

Este situatg pe valea OltuluT

si pe valea Tesluiulur, la 8 kil.

o mare insulg, despgrtitg in doug ;

Prislopul, Negrasul si Trestieni,

cu o populatie de 2816 locuitorr

de capitala jud. si la 2 kil. de

numeste Oltisorul.

Tesluiul,

com. rur., jud. Olt, pl.

resedinta plgsel.
Parte din locuitorr sunt venit1
din Transilvania, si parte de

peste Olt.

bratul Oltulur despre com, se

Curtisoara, deservite de 3 preotT ; o scoalg; o moarg cu aburT.

220 locuitorT s'ail improprie-

Teila,

com. rur., jud. Prahova,

plaiul Pelesul, situatg pe albia du-

la Doftana si la poalele muntilor : Fundurile, Negrasul, Ciopirceni, Carabanul, Prislopul, Rusul, Lacurile si Gilma-Secgrier,
si

la 20

Are doug bisericr: tina in

cgt. Trestieni, fondatg la 1724

sat, fgeind parte din

de Constantin Cuculeatg, azT a-

com. rur. Tesluiul, pl. Oltul-

riti, afluent pe dreapta

Oltulur, jud. Dolj si Romanati.

proape in ruing din cauza vechimer, si a doua in cgt. Tesila,

ziditg la 1878 de locuitorr si
de decedatul Bucur Sgvulescu,
ambele deservite de 2 preotr; o

Izvoreste din dealul Crucile, jud.

scoalg.

Tesluiul,

d.-j., jud Olt.

Are 2 bisericI: una in cgt.

Cherlesti-din.Deal si cea-l'altg in

nar.

Tesluiul,

Dolj, trece in pl. Ocolul, din

www.dacoromanica.ro

LocuitoriT, in numgr de 229,

s'aj improprietarit la 1864, pe

mosia statuluT si a EforieT, din.
du-li-se 900 hect.
Vite

TETOIUL

596

TEFLA
Teila,

sat, facind parte din com.

rur. cu acelasT nume, pf. Pelesul,

jud. Prahova.

196 caT, 149 Tepe, 480

vacT, 360 vitel, 500 bol, 12

taurr, 396 capre, 4298 di, 604
miel si 243 porcI.
In raionul comuneT, pe apa

Doftana, sunt 4 pive, 7 morT

(din care doug fgcgurl), II hergstrae, din care 3 circulare, si
o dirstg.
La poalele muntelul Negrasul
sunt multime de izvoare minerale.

In partea de S. a comuneT,
la punctul numit Cheia-TesileY,

ftddhre a statuluT, in intindere de 5coo hect., pendinte

de com. Tesila, pl. Pelesul, jud.
Prahova, formatg din trupurile :

Teila,

Gilma, Carabanul-cu-Boia, Lacurile-cu-Rusul, Rusul-d.-j., Prislopul, Podurile i Virful - NegrasuluT.

care se scoate anual in termen

mediti pana la 12000 In. c. de
piatr.

Comerciul se execut in comung de 7 circiumarT.

munalg i prin soseaua vecinalg ;

din cgt. Tetila mal pleacg un

sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, cgt. com. Mogosani.

Tetcoiul,

Tetera-Bair,

deal, in jud. Con-

Veniturile j cheltuelile comu-

de S.-V. a com., intinzindu-se

filtre Dungre i balta Carasu,
intr'o directiune generalg de

sea care o pune in leggturg cu

la

Brebul i Telega. Din aceastg

posea pleacg o alta spre comuna
Comarnicul.

virful Cernavoda si se sfirseste

in valea Carasu, in dreptul dealuluI Sari-Burun. Partea sa mer-

De la N. la S., de la cgtunul

dionalg este tgiatg de Valul-luTTraian, partea septentrionalg este

tgiatg de calea feratg CernavodaConstanta i oseaua judeteang
Cernavoda - Medgidia ; iar de-a
lungul luT merge drumul comunal Chochirleni-Cernavoda.

dreaptg, de muntiT Prislopul, Rusul, Lacurile i Gilma-Secgriei.

Totl acestY muntT servesc pentru
pgsunarea vitelor.
De la N. la S. e udatg de

riul Doftana, de piraele NegraHermeneasa, Fiord' i Prislopul, si de valle : Mogosoaia,

Ciopgrceni, Gilmeia, argbanul,
Ghimpoasa, Petrisorul, Brgdetul, etc.
Se mgrgineste cu Transilvania, Sinaia i Comarnicul.

30 plugurT, 60 care cu boT; 539

vite marT cornute, 585 o'f, 370
rimNtorT, 56 cal i 97 capre.
Veniturile comuna sunt de /el
568, banT 40, iar cheltuelile, de
leT 500, banT 12.
Comunicatia in comuna se

Mgrgineni, jud. Prahova.

neI se urca. la 7308 leT

De la S. la N., pgng in Transilvania, este strgbgtutg de o so-

mit Cheia-Tesild, unde se termina comuna, este brgzdatg de

muntir: Fundurile sati Silistea,
Negrasul-Mic, Ciopirceni i Carabanul, totT pe partea stingg a
riuluI Doftana ; iar pe partea

Locuitor.iT sunt parte mopenT,

parte improprietgritT. ET posed5 :

tulul, pendinte de mngstirea

me* a sta-

stanta, pl. Medgidia, pe terito

riul com. urb. Cernavoda, situat
In partea de V. a pI4eI i cea

Trestieni, i pgng la locul nu-

la 1826, lar cea de

a doua, la 1812.
cea

face prin soseaua nationalg Filiasi-Pietrosani, care trece pe la

V. comuneT, prin soseaua co-

TeOla-cu-Muntii,

se aflg o carierg de piatrg, ce

apartine statuluT si comuneT, din

locuitor Lgzgrescu, si reparate :

S. spre N. Se desface din

drum ordinar, care dg in soseaua

nationalg.

cdtun de resedintg al comunes( Tetila, jud. Gorj, situat

pe ses i in stinga JiuluT.
Are o intindere de 450 hect.,

Tetila,

Cu o populatie de 58 familiT, set

283 suflete.
LocuitoriT posedg: to plugurY,
18 care cu boT ; zoo vite marT
cornute, 150 or, 120 rimgtorT, 30

cal. si 40 capre.
Tetoiul,

com. rur., jud. Viicea,

pl. Mijlocul, format din 4 cgtune : Mandocesti, Ruginosul, Vijoesti i Bgroiul.

E situatg pe valea riuluT 01tetul, la confluenta acestuia cu

girla $asa. Hotarul comund e pe
lingg Dealul-cu-Vil, avind directia

com. rur., in partea de

spre S.-E. Se aflg la 70 kil. de

V. a plaiuluT Novaci, jud. Gorj,

capitala judetuluT si la 40 kil. de

Drgggsani, resedinta

Tetila,

si la S. comuneT Bumbesti-de-JiT.

E formatg din 3 cgtune : Te-

Se mgrgineste la E. cu co-

tila, unde e si resedinta, Ggmani

munele Giulesti i Rusgnesti, de

care se desparte pi-in matca riuluI
Omoricea; la V., cu teritoriul co-

Lgzgresti.

Are o intindere de 719 hect,

cu o populatie de 499 locuitorT ;

2 bisericT, deservite de t preot

si I eintgret, una in cgt. Tetila,
fondatg de un locuitor Tetileanu,
pe la 1783, i cea-l'altg in cgt.
Lgzgresti, fondatg la 1702 de un

www.dacoromanica.ro

mund Ggnesti, de care se desparte prin nul Oltetul i printr'o

linie

tras1 din sus de Gura-

$aseT, pgng in capuI dealuluI ce

desparte $asa de Oltetul ; la N.,
cu com. $erbgnesti -si la S., cu

TETCANI

597

arlogani, de care se separa prin

Valea-RoscgT.

Are o populatie de 729 locuitorT; o scoalg; 2 bisericr, in

cgtunul Vijoesti, una fondatg .
I820, i cea-l'altg la 1792. Cea
din 1820 s'a fgcut Cu cheltuiala
rgposatuluT protopop Tetoianu

si a sope?' sale Ruxandra. Cea

de la 1792 e fgcutg de rgposatul VlAdutu Tetoianu, biv Vel

Stolnic, i sotia sa, cocoana Safta,
zugrgvitg cu cheltuiala fiilor
lor, Gheorghitg Tetoianu, biv

Vel $etrar, Constantin Tetoianu.

Ion Tetoianu i vgrul lor, BArbuceanu, biv-velT logofetr, in 1823.
TotT locuitorir sunt mosnent

Budgetul com. e la venituri

de 1977 leT, si la cheltuelT, de
1818 ler.
De com. Tetoiul atirng DealulViilor, cu plantatiunT de vil, tufarT

i putine ogrAzT de prunT

pe coaste,si Dealul-Piriulur, aco-

perit cu pgdure mgruntg si pusine pgsunl. Ambele dealurr aii

com. Scorteni, la E., cu comunele Nadisa si Bosoteni, la

S., Cu com. Beresti, la V., cu
com. Bucsesti, si la N.-V., Cu
de dealurile: Zarea-Tetcanilor,
Stirpa, Arsura, Sirbir si Coman.

Ad se tine de vre-o 12 orI Tetcani, sat, in jud. Roman, pl.

Moldova,

ghe, Ziva CruceT, Sf. Ion (dupg

Boboteazg) etc.
Are o suprafatg de 1793 hect.,
Cu o populatie de 919 locuitorT;
o scoalg mixta in satul Tetcani,

seaua nationalg Roman-Fdlticeni,

infiintatg. in 1865 ; 2 bisericT, una

ortodoxg in satul Tetcani, cu I

preot j icntaret, si una catolicg
In cgtunul SirbiT.

Dupg legea ruralg din 1864,

s'a improprietgrit 83 locuitorT,
cu 254 fAlcr pgmint in taring.
ggseste o moarg cu aburT si o
fabricg de spirt, bine instalan'.
Pe teritoriul com. sunt izvoare

de ape minerale continind sull

Vite : 36 caT, 815 vite cornute,
porcr, 3 capre i 248 oT.

Bacgti,

pl. Tazlgul-d.-s., situatg in vgile

Tazlgultif-Mare si a TazlgululSgrat. Se compune din 2 cAtune:

Tetcani, resedinta, mal jos de

confluenta celor doug riurT si pe
dreapta TazlguluT-Mare, i SirbiT,
pe piriiasul Sirbilor, futre dealurl.

Budgetul comuneI e la veni

turT de leT 3921, banT 75, si la

numitl Sirbit-UngurT.

Se mgrgineste la N.-E. cu

asezat pe platoul ce separg basinul Moldover de al Siretulur.

Are o populatie, in maioritate
Ungurr, de 251 locuitorT; o bisericg catolicg. Locuitorir Un-

gurr tin de parochia catolicg.

Ghirgesti. Se face bilciti la 20
August. Se numea in vechime
Steticani, dupg cum se vede
din documentul din 1679, Apri-

lie 27, de la Duca-Vodg.

Tetcani, mo,sie, jud. Bacgii, pl.
Tazlgul-d.-s., com. Tetcani, apartinind familier Tetcanu, Cu vre-o

1500 hect. intindere si venit

de aproape 30000 ler anual.

Teuanul, insuld, in Dungre, cu

to hect. pgdure. Depinde de

com. Orlea, jud. Romanati.

cheltuielT de leT 3914, batir 25.

Este strAbltutg de calea ve-

Tia-Mare, COM. rur., in E. pl.

cinal g Moinesti Poduri-Tetcani-

Nadisa i altele comunale spre

Beresti si A rdeoani.

Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

Se compune din satul Tia-Mare,
(850 locuitorr), si Urdgreanca

Prin satul Tetcani trece so-

cu Parsinoia (191 locuitorl). E

seaua judeteang Bacgii-Moinesti.

Distantele : la Bacgii, capitala
districtuluT, 33 kil. ; la Tirgu-

situatg lingg Olt, pe soseaua

Ocna, 42 kil. ; la com. Nadisa,

6 kil.; la com. Bucsesti, 6 kil.;
la com. Ardeoani, 5 kil. ; la com.
Beresti, 8 kil.; la com. Scorteni,
resedinta plgseT, 5 kil.

In Condica Liuzilor, ggsim

Tetcanir apartinind medelniceruluT Gheorghe Roset, iar in
Statistica din 1874, SirbiT sunt

com. Mircesti, spre

S.-V. de satul Mircesti, pe so-

Ad se fabrica cgratnizr. Se

afl. valea Piriul.

In valea Ruginosul se aflg ruinele uneT vechT bisericr, fondatg
de un cgpitan numit Ruginosul,
care a dat numele su cgtunulur

Tetcani, com. rur., jud.

Vite : 34 cal, 71 vite marl cor-

nute si 74 porcr.

pe an erg, pe la sgrbgtorT, ca
Intimp. DomnuluT, Sf. Gheor-

fier.

drumurr nesoseluite.

flete ; o scoalg mixtg ; o bise-

ricg, Cu I preot si i cintgret,

clgdit de defunctul G. Roseti
la 1769; 5 circiumr.

com. Ardeoani. Este brgzdat

directia spre S. si futre ele se

La N., comunicg printr'o sosea comunalg cu Serbgnesti, iar

spre S., Cu com. Cirlogani, prin

TIA-MARE

Stoenesti-Izlaz, la 14 kil. de Co

rabia si ra .34 kil. de Caracal.

Are o populatie de 1041 locuitorT ; o bisericg, cu hramul
Sf. Haralambie (1895), deservitg. de i preot si 2 cintgretT ;
o scoalg mixtd.
In timpul Romanilor (sec. III

Chr.), s'a numit Antonina,

Tetcani, sat, ud. Bacan, pl. Tazlgul-d.-s., i resedinta comuner

cu acelas nume, situat la confluenta celor dota Tazlgurr.

dupg. numele Impgratulur Antonin-Caracala, si mar tirzia la

RominT deveni Tia, dupg cum

Are o populatie de 678 su-

din Vidin s'a fAcut Diul. Era

www.dacoromanica.ro

p.

TICHILETI

598

TIABIA-BABALIC

In vechime statiune la catea

Romana ce mergea de la Izlaz
la Romula, pe malul Oltulur,
dupl cum ne probeaza 2 cetati
ce se afla la S. de sat. Fotino
confunda Antina cu Tia: 'Av-

a comuner si cea vestica a pla-

pl. Hirsova, catunul com. Ghiz-

ser.

daresti, asezat in partea de V.

a plaseT si cea de S.-E. a com.,
la 6 kil. spre S.-E. de resedinta

ttva il Tia, dupa cum le confunda

si Vaillant : (Antine ou Tia,

Tichileti (Frumuica), com.

Are o suprafata de aproape

15 hect., acoperit de stuf si

Ghizdaresti, pe malul drept al piriuluT Cechirgea, la locul unde

trestie.

rur., jud. Braila, pl. Vadeni, si-

de si sunt puncte geografice

tuata. pe malul sting al Dunarer.

foarte departate unul de altul.

Tia poate fi Antonina, dar Antina nu.

Se marginete la N. cu

Chis-

se deschide in piriul DalasmaCuide.

Se margineste la N. cu cat.
de resedinta si cat. Muslu

(al

lea-Cineper si la E., cu Dunarea.

com. Siriul); la E., cu cat. Capugi (al com. Siriul); la S., cu

com. rur. Topalul ; la V., cu

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe

Are o suprafata. de 15748

hect., cu o populatie de 2460

jud Ialomita, despartindu-se prin

fluviul Dunarea.

teritoriul comuner rurale HairamChioi, situat in partea S.-V. a pla-

suflete; 1 biserica, construita in

1854 de locuitorT, cu hramul Sf.

Are o intindere de ii8o hect.,

ser si cea V. a com. Se intinde

din Bulgaria, desfacindu-se din
dealul Circ-Bair ; trece printre
satele Dell-Iusuf-Cuiusu s Hasamcea ; intra in Dobrogea pe
la 1 kil. spre S. de virful Iaram-Iuc, si se termina in valea
Schender. E acoperit cu padurT
si tufaris.

Voevozi, deservita de 2 preotr,

2 cintaretT si I paracliser ; o
scoall mixta.
Drumurr: la Chiscani spre N.

vatra si gradinele satulur, cu o

(7 kii.), la Gropeni spre S. (6

prelungirele'iN.-V. ale dealulur

Erchesec (189 in.
cele de N.

Tiabia-Babalic, deal, in jud.

cani; la V., cu Silistrarul si Osmanul; la S., cu Gropeni si Va-

kil.), la Valea-Cineper spre S.-V.

perite Cu pasunT si semana-

kil.).

turr.

comuner Seimeni, Pacind hotar

Intre Seimeni si comuna Cerna-

Frumusica. Rusir in razboaele

lor cu Turcil ati trecut prin comuna. Pe aci era drumul poster

voda. Este formata. de unirea

vechr Braila-Calarasi.

vailor Geaba-Culac si Geaba-

Budgetul com. e la veniturr

de 5359 ler, 4 banr, si la cheltueli, de 5109 ler, 50 banr.

satulur Seimeni-Micr. In valea

Tibrinul, incepind de la E. catre V., se afla lacurile Tibrinul,
Ramazan si Purcreti.
Cursul Mil are ; directie ge-

Relieful ad e accidentat de

(io kil.), la Braila spre N. (17

rur. Tortomanul si pe acel al

S.

su flete.

ale dealulur Olacul (124 m.), am-

Comuna s'a infiintat pe la

I8ro. Mal inainte se ,numea

Ceair. Se indreapta spre V. si

populatie de 92 familir, sati 538

(9 kil.), la Osman spre S.-V.

(ro kil.), la Silistrarul spre V.

Tibrinul, vale, in jud. Constanta,

pl. Medjidia, pe teritoriul com.

se deschide in Dunare la

din care 75 hect, ocupate de

Tichileti, sat, pe muchea platoulur de N. a judetulur Braila,

la 17 kil. spre S. de orasul
Braila.

bele aflatoare la hotar si

aco-

Movile sunt putine, artificiale

si acoperite cu verdeata.
Dunarea, la V., pe 2 Mi., uda
com., formind ostrovul Atirnati
(70 hect.), acoperit cu salcir. In
Dunare se deschide piriul Ce-

chirgea, ce trece prin sat si in

care se deschid urmatoarele val':
Batacli-Dere, la N.-E , Tichilesti

la S.-E. ambele pe stinga ; Dalasma-Culac la N. si N.-V., pe

dreapta.

Tichileti, siituc, jud. Tulcea, ase-

nerala de la E. catre V. si pu%in spre N., mergind printre

Are o intindere de 97 hect.,

Cu o populatie de i2o6 locui-

dealurile Dermengiulur si Cerna-

torr ; o scoala mixta; o biserica,

cladita de locuitorT la 1852, de-

moase pozitiT ale dealulur Gilmele-Insirate, din plasa Isaccea,

pe teritoriul comuneT Luncavita,

servita de 2 preotT, 2 cintarep

in partea de N. a piase si de

si I paracliser.

E. a comuneT.
Are o populatie de 37 tocui-

voda la S. si In-Izlaz la N.

Tibrinul, lac, in jud. Constanta,

pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Seimeni.
E situat pe valea Tibrinulur,

Vite : 1310 vite marT cornute,

710 cal, 4260 or si 800 rima-

torT.

torr.

Un drum vecinal se desface

din drumul Isaccea - Macin ,l
duce ad.

putin mar la E. de lacul Ramadan, in partea meridionala

zat intr-una din cele mar fru-

Tichileti, sat, in jud. Constato,

www.dacoromanica.ro

TICHIR-GHIOL

599

Tichir-Ghiol. VezT Techir-Ghiol.

Tichiriul,

rur., in jud.
Putna, pl. Vrancea, situata pe
malul sting al Putnel, pe coasta
com.

dealuluI ce formeaza podipul Tichiripul pi pe ripa piriulur cu acelapT nume, la 37 kil, de capitala
judetuluI.
E udata de riul Putna i de
piraele Tichiniul, Colacelul, Balanul i Chilimetea.
Se compune din catunele: PArosul, Rugetul si Tichiri,u1 (unde

e pi primaria comune1). Are o

populatie de 262 familiI, sal 1013

suflete; i biscrica parohiala, cu

hramul Adormirea, pi 2 filiale,
din care una cu hramul Sf. Dumitru, in Rugetul i cea-l'alta, cu
hranaul S-tiT VoevozI in Parosul ;
pcoall de meseriT, infiintata

In 1883.
Budgetul comuneT e la veniturT,

de 2240 leI, pi la cheltuelI, de

2164 leT.

LocuitoiiI poseda : 25 plugurT

TIGVENI

jud. Neamtu, care

formeaza in tot cursul sA hotarul judetuluI despre Transil.

vania ; se varsa pe dreapta piriuluI Bicazul.

Tiefeloaga (Tefeleica), masiv,

frasin

ulm.

intre riul Argepelul i ritil Dimbovita, jud. Mupcel. Este inconjurat de confluenta riuluT Doimna

Tigvele, munte, jud. Gorj. VezT

Titvele.

cu Argepelul. Se prelungepte la
S.-E..spre Pite,ti-pi-Glepti pi apoT

Tigveni, com, rur., pe apa To-

dispare spre Titu. Acest masiv

prezinta, intre Namaepti Stoenepti, o larga depresiune, care
poate fi considerata ca zona de
despartire a parte muntoase de

pologuluT, jud. Argep, pl. Topo-

cea deloasa i prin care trece

poseaua Rucarul.
Regiunea muntoasa este anevoioasa pi are o poteca care
duce prin virful Tiefeloaga (1500
ni.) pe Papupa pi se termina la
S. prin piscul Pravatul, care

cuitorT.

are o frumoasa vedere asupra RucaruluT. Regiunea deluroasa co-

apa; 277 boI, 190 vacT, 69 caT,

985 oT, 72 capre i 133 porcI.

prinde dealurI foarte inalte pana

Tese din jud. Mupcel (com. Gemenea). La S., aceasta regiune
este Mata de piriul Circinovul.

Tichiriul, clitun, in comuna cu

Tiefeloaga, virf (1500 m.), pe

acelapT nume, pl. Vrancea, jud.

masivul cu acelapT nume, jud.

Mupcel. Are o poteca care duce
Papupa pi care se termina la S.
prin piscul Pravatul.

de lemn, i de fier, 6 morT pe

Tigoiul -Deduleti, p.dume, in

jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
com. Dedule,ti, latid parte din
circumscriptia VII, ocolul Babeni. Are o intindere de 1 soo
hect., populate cu fag, jugastru,

logul, la 31 kil. de Pitepti. Se

compune din satele :

Balteni, Blajul, Momaia

cu o populatie de 740 loAci este repedinta plapeT Topologul. Are 4 biserid, in

Balilepti, Balteni, Blajul i Tigveni ; o pcoall ; 8 circiumT.
Vite : 73 caT, 652 boT i vacT,
235 rim atorT, 66 capre i 195 oT.
Budgetul com. e la veniturT
de 4484 leT, pi la cheltuelT, de
3994 leT.

Prin comuna trece poseaua

Curtea - de - Argep la Rimniculilcea. Tigveni se afla cam la 20

kil, de fie-care din aceste dotia

Putna, situat pe malul sting al

Putnef, la 1/4 ora de Vidra. Are
biserica parohiala, cu hramul

Adormirea; i coala de meseriT,

infiintata: la anul 1883.

Tighina, sat,

facind

parte din

com. rur. Stanepti, pl. Oltul.d.-j.,

Tichiriul, parohie, in comuna

cu acelapT nume, pl. Vrancea,

rape.
Ad i

se tine anual un bilciti

(la 9 Martie).

Tigveni, sat, cu 160 suflete, jud.

Argep, pl. Galapepti, facind parte
din com. rur. Ratepti-Furduepti.

Are o biserica, cu hramul

jud. Vilcea. Are o populatie de

S-tiI VoevozI, deservita de

318 locuitori.

preot

I cintaret.

jud. Putna, avind i biserica parohiala, cu hramul Adormirea,

Tigoiul, sat, in jud. R.-Sarat, pl.

Tigveni, sat, cu 460 locuitorT,

in catunul Tichiripul, pi 2 filiale,

Rimnicul-d.-s , catunul com. Ji-

pe apa TopologuluT, jud. Arge,,

una cu hramul S. Dumitru, in

Rugetul i cea-l'alta cu hramul

deni, apezat in partea de N. a

pl. Topologul, facind parte din

com. rur. cu acelapI nume.
Aci se afla repedinta sub-

S-tiT VoevozI in Parosul.

Ticoul, ciitun, in jud. Neamtu,

com. Bicazul,. pl. Piatra.Muntele,

situat la hotarul despre Transilvania, linga satul Chisirt.

comuneI, .pe piriul Cotatcul, pe

malul drept, la 3115 m. spre

N.-V. de catunul de repedinta

Oratia. Are o intindere cam de
355 hect., cu o populatie de
126 familiI, sal 493 suflete ; o
biserica, cu I preot i I cintaret.

www.dacoromanica.ro

prefecturiT pleT Topologul.

Are o biserica vechie, zidita

de Stolnicul Dinu Bratianu, tatal fratilor Ion pi Dumitru Bratianu, cu hramul Adormirea.

TIMARESTI

TINOSUL

600

Timreti, sat, Cu 36 locuitorr,

cul, jud. Vilcea, formatg din 2

jud. Bacgti, pl. Tazlgul-d -s., com.

cgt. : Tina i Valea-Mare.

Bgs4ti, situat aproape de malul

E situat pe valea riulur 01tetul, la 8o kil, de capitala ju.

detulur i la 3 kil, de a plpr.
Se rrarginqte cu com. Plepiul, Grad*ea, Pirieni, Veaca
5i la N. Cu jud. Gorj.
Are o populatie de 368 lo-

sting al Tazigulur-Mare, la poalele

dealulur Bourul, la 3800 m. de

satul Bgs4ti (poalg).
Locuitorir posea : 19 vite
cornute, 36 or O 8 porcr.
Timieti, com. rur., in partea
Mijlocul, jud. Neamtu, situatg pe
valea riulur Moldova.

cuitorr; 2 bisericr, una de lemn,

In cgt. Valea-Mare, fIcutg de
fotiT proprietarr Vigdgeni, i
cea-l'altg de zid in Tina, fondatg

E formatg din cgtunele : Bu-

de V. N. Plepianu, la 1861 ; o

despre N.-E. a pigpr De-Sus-

zati, Plgepl, Preuteti, Timi-

pti i Ungheni.
Are o intindere de 2130 hect.;
o populatie de 1889 suflete ; 2
bisericT, Cu 2 preotr O 3 dascgIT;

o poalg.

o moarg pe 'l'II Oltetul.

Vite: 13 cal, 56 bor, 71
vacr, 4 bivolr, 12 capre ,i 130 or.
Locuitorir s'el' improprietgrit
coalg ;

la 1864, pe moOele familiilor

Piriianu li Plepianu.

Vite : 358 bol, 474 vacr, 548

Veniturile i cheltuelile com.

junci, 1709 or, 94 cal, 360 porcr.

Comunicatia Cu satele vecine
se face prin oseaua T.-Neamtu-

se urcg la 673 anual.

E brgzdat de dealurile : 01-

Papani fi prin drumul Tirni,qti

tul, Dealul-Pescener, Bibolea, Pis.

cul-jiganilor 9i Cisla ; 11 udatg

Pgstrgveni.

la S. de Hui Oltetul.

Timieti, sat, in jud. Neamtu,

pl. De-Sus Mijlocul, com. Timi-

Tinculeti, sat. Vezr Vgt4e,ti,

preot 5i 2 dascIlT ; o coalg.

Vite: 1 6o bol', 230 vacr, 275
juncr, 809 or, 40 cal, 200 porcr.
Vechimea satulur o dovedqte
I

uricul lur

tefan-Voevod, din

6942 k1434), Aprilie 24, prin

care el intgrqte lur Popa Iuga
hgazirea pgrintelur sIll Alexandru Voevod : satele Buciumeni,

li, la Gura-Studentel, satul Ti.

mip,ti, amindoug pgrtile de ju-

des, ,i Strimba din vid pgng

la gurg.

Timnea, com. rur., stalie de drd.f., judetul Mehedinti. Vezr

la corn. Ciurari, curge apor pe

lingg. comunele SIceni, Butculeti, Sfinteti, Rgdoeti, Anto-

ne,ti i Licuriciul, de unde se indrepteazg spre com. Mavrodinul,

unde se varsg in Apa-Ciinelur,

la marginea satulur. Apor amindoug aceste ape, irnpreunate, se
varsg la depgrtare de citr-va kil.
in Vedea.
Numirea acestut rig se atribue

m'ad tine ce poartg in albia

ha. Este atit de clisos ngmolul
acester ape, in cit abiti se pot
desnomoli carele cu bol, cind
se intimplg sI treacg printeinsa,
pe la unele vadurr.
Apa acestur piriti este gglbue
li pare a fi mar mult stgatoare.
Tina ce poart in albia lur provine din cauza terenuluT argilos
al albier sale.

cea

plasa Oraplur, com. Odobasca.

Izvorqte din dealul Piciorul-Nu-

de V. a com. rur. Pisica, situatg

pe grindul Tinda. E formatg de
Balta-anciuldr; are forma unuT

culta, udg partea de N. a comune'. O de se varsg in riul

Rimna, mar sus de cgt. Odo-

corn O o intindere de 6o hect.

basca .

tea de N. a pl. Mgcin

Tinda, grind, in jud. Tulcea, pl.

Mgcin, pe teritoriul com. rur.
Pisica ; in partea de N. a pl4eT
i cea de V. a comuner; este o
parte din marele grind Pisica,
coprins intre balta Cluciulur, Orla
Ciulnetul i Durare. Se impreung
Cu grindul Gemener. Are o formg.

semi.cercularg ,i o intindere de
1.15 hect. E tgiat de drumul comunal Pisica-Azacliu10 acoperit
Cu pgpnr O puting pgdure la N.

Timna.

Tinoasa, sat, jud. 12.-Sgrat. Vezr

Tina, sat O com. mur., pl. Mijlo-

Zimbreasca, dintr'o pgdure Pie-

tripl, intrg in pl. Tirgulur, pe

Tinoasa, pira, in jud. R.-Sgrat,

Tinda, baltd, jud. Tulcea, in par.

Are o populatie de 958 suflete ; o bisericg, deservitg de

Incepe din apropiere de com.

jud. Arge.

poi, situat la 55 kil. de orapl

Piatra.

Tinoasa (11.1u1-), rhl, jud. Te.

leorman, strgbate pe la mijloc
pl4ile Teleormanulur 9i Tirgul.

Tinosul.

www.dacoromanica.ro

Tinosul, sat,

fgcind

parte din

com. rur. Tinosul, pl. Crivina,

jud. Prahova. Locuitorir s'ati improprietgrit la 1864.

Tinosul sal Tinoasa, sat, in

jud. R.-Sgrat, plaiul Rimnicul,
cgt. com. Dealui-Lung, apzat in
partea de V. a comuner, pe piriul Tinosul, la poalele dealulur
Tinosul, la 7 kil. spre V. de
cgt. de repdintg, Peleticul. Are
o intindere de 80 hect., cu o po.

pulatie de 50 familir, sal 207

suflete.

T1NOSUL

T1SUL

601

Tinosul, cetate vechie, pe un pisc

al maluluT PrahoveT, jud. Prahoya, 11110 com. Pucheni-MicT.

Este inconjurat. de un val am

de 2 m., de pAmint ars. Obiectele antice ce s'ail ggsit aci sunt

fragmente de olgrie roie, cenuOe i negriparg ; cgrburif; o

mica cgtime de meiti carbonizat ;

vase cu substante carbonizate,

i, inteun strat superior al suprafeteT, un fier de lance i o
micg uneltg in forma de 'cutit
Vasele poartg pe coade i buze

ornamente i impletiturI de di-

ferite grade de dezvoltare artisticg. Ele sunt din lut ales, bine
frAmintat i bine ars, indicind o
industrie oare-care. Intre altele,

s'a ggsit i doug ulcele de o

form ciudatg, cu o mAnue

cu o gaurg in chip de turloiti

la mijloc, cu substage carbonizate inteinsele.

rur. Olneti, piaiul Cozia, jud.

Vilcea, situat pe valea Tisa, la
4 kil, de cgt, de rqedintg. Are
o populatie de 62 locuitor).

Tisa, vale ,si pru, jud.

pl. Racova, strgbate teritoriul
com. Lipova, trece prin esul
Tisa i se varsg in piriul Lipova, unde, la confluentg, e numit de locuitorT Duruitoarea ; for-

meazg aci o miel cascadg.

locuitorT, jud.

Baca'', pl. TazIgul-d.-j., com.

Sgnduieni, situat pe stinga TazIguld-Mare.

Tisa, sat, jud. Dimbovita, plaiul

Ialomita -Dimbovita, cgt. com.

Bacgti,

pl. Siretul-d. s., com. Odobeti,

situat pe pirlul OdobuI i pe

Ialomita-Dimbovita, cgt. com.

Valea-Lungg.

Silvestri. Are o populatie de

412 locuitorT ; o bisericg, fondata la 1799, cu r preot i r chi-

tr'o vreme cu schitul Ciolanul.

Frumusetea, intinderea, multimea pgdurilor, izvoarele mine-

tgret ; o moarg cu aburT i 2 cirVite : 32 cal, 296 vite marY

47 porcT.
cornute

rale : Fata-Inaltg i Tisgul, mgngstirele Ciolanul, Cetgtuia, Bradul, etc. fac ca aceastg com.
si fie una .,din cele ,maT impor-

Tisa-Silvestri sati Slvstrul,

tante i mal vizitate din judet.

CM' de comunicatie sunt : p-

peIdure foiasg, jud. Bacgti, pl.

Siretul-d.-s., com. Odobeti. Cuprinde 3 partT: a Sta.tuluY, cu

seaua vecinalg N4covul-Tisgul i

oseaua com. Tisgul-Lapoul,

nainte mgngstireT Dolge,ti (jud.

Roman), a luT Ilie Dgscglescu,
Cu 45 hect., i a familiel Lu-

pacu, cu 286 hect.

Tisul, com. rur., in pl. Sgrata,

jud. Prahova. Are o populatie de

malurT ale riuluT Nicovul, la 26

279 locuitorT ; o bisericg, fondatg

kil, de ora,ul
E formatg din cit.: Glodul,

LocuitoriT

jud. BUZuI, situatg pe ambele

improprietgrit

la 1864.

Tisa, sat, fAcind parte din com.

rur. Moreni, pl. Filipeti, jud.
Prahova. Are o bisericg, construitg din temelie la anul 1893.

Tisa, sat, fAcind parte din com.

Com. e foarte vechie, con-

kil, de com. OdobeSi. In Statistica din 1874, acest cgt. era

compus din doug sate: Tisa i

pruiaele Tisa i Silvestri, la 21/a

Tisa, sat, fAcind parte din com.

rur. Apostolache, pl. Podgoria,
la 1893.

lef.

sistind la inceput numaT din satul Tisgul. Cele-l'alte cit. sunt

formate in decursul secoluluT al
XIX-lea, alar de Halepl i Linia-Ciolanul, care exista din-

279 hect., ce apartinea mal in-

Tisa, sat, jud. Dimbovita, plaiul

vitei, 24 caT, 18 Tepe, 3 minjI,

480 01', 152 capre i 231 pord.
Meseria0 sunt : 4 lemnarT, 6o
rotarT, 2 butnarr, 7 cizmarT, 6
fierarI i i vgrar.
Coinerciul constg in transportul lemnelor, in desfacerea uice
i a pietreT de var.

Budgetul com, este de 4600

Tisa-Silvestri, sat, jud.

ciumT.

Tiia, sat, cu 108

deservite de 6 preotT, 5 cintgretT

si 2 paracliserT ; 22 circiumT; 6
morT i i fAcAti.
Vite : 857 boI, 230 vacT, 51

Linia-Ciola-

nul, Pisculeni, Tisgul, Sf. Georghe-Noi.1, Strejeni, Valea-Caprel

Valea-Rea, Cu o populatie de
2650 locuitorI.

prin Glodul.
Are o suprafatg de 9360 hectare.
ProprietAtImarinsemnatesunt:
Bradul-Berca, Vatra mAngstirer
Ciolanul, Sf. Gheorghe-Noil, Slobozia i Ngeni-Sfinteanul, ale
statuluT; apoT: Bldeni, Burdue,ti, Cal, Cgtunul, Frgsineanca,
Glogoveanul, Leiculqti, Meli-

cioaia, Ngeni i Tisgul, particulare, sail ale cetelor de mo

nenT : BAdenl, Popeti, GenqtT,
ProcanT, MArculetT, HodorogWT, NgenT, BunT i RAT. Terenul e muntos, strAbgtut de la

V. spre E. de frumoasa vale a

Are o coalg, in com. ValeaRea; 7 bisericT, dintre care

duluT Nicovul, ale cgreT malurT

schiturile Ciolan

lare..
E avutg in substante minerale

i Cetgtuea, catedralg fiind mgngstirea Bradul,

66700.Marele Ditlionar Geognift. Va.

sunt acoperite de pgdurT secu-

76

www.dacoromanica.ro

TisAUL

TITIRECIUL

602

i mal cu seama in sare O ape

Titeti, sat, cu o populatie de

500 suflete, jud. Argq, pl. Lo-

situat d'asupra schituluT Tarnita.

Din virful sail se vede de o

Multimea padurilor a facut

vi,itea, facind parte din com. rur.

parte Vrancea, cu frumoiT sal'

ca o mare parte de locuitorT s

se ocupe cu lucrarea lemnuluT,
O in special cu rotaria.

Titqti-Bratoveti. Aci este reedinta primarieT. Are o biserica, cu hramul SfintiT Ingerl,
deservita de un preot ,i un cin-

muntT, O de alta, cimpia din

jud. Putna. Vederea se intinde
In judetele Rimnicul, Tecuciti,

sulfuroase.

Tis'aul, catun,a1 com. Tisaul, jud.

Buzail, Cu 270 locuitorT O 69
case.

Tisuti, sat, cu 30 locuitorY, jud.

Botopni, in apropiere de Hui

Suceava, in partea de S. a com.
Satul-Burdujeni.

taret.

Titeti-Bratovoeti, com. rur., Titila, munte, in jud. Buzati, com.

atina, cat. Moara-luT-Ienica ; face
jud. Arge,, pl. Lov4tea, la 40
hotar despre com. Patarlagi; e
kil, de com. rur. Suici, re,edinta
punct trigonometric; are ramiplaeT, ,i la 78 kil. de Pitqti.
E situata la poulele munteluT

piatra de constructiunT, cunoscuta

sub numele de Ciuta.

de3144 le, iar la cheltueli, de

Buzan, com. Magura, cIt. Cinta,

intre muntiT Cetatuia i Schitul-

Nifon. Are renumite cariere de

2630 leT.

Tiseti, suburbie a com. Tirgul-

ficatia Titilele.

Clabucetul.

Se compune din 3 sate : Bratovoeti, Cucoilil ,i Titeti, cu o

populatie de 1188 locuitorT.
Are 3 bisericT, in fie-care sat
cite una ; o coalri.
Budgetul com, e la veniturT,

TiseI (Podul-), cofia, in jud.

Galati i Braila, O nu se oprete

de cit la Dunare ,i Marea-N eagra.

Titireciul, com. rur., jud. Vilcea, pl. Ocolul, compusa din 3

cal.: Titireciul, Fireti i Teitipl.
E situata pe dealurile Teiu,ul,

Firqti i pe Ruga riul Govora,

1 t x 4 kil, de reedinta jud. i
la 7 kil. de rqedinta plaeT.
Are o populatie de 765 loo coala ; 2 bisericT,
una in cat. Titireciul i cea-l'alta

Vite : 900 vite marT cornute,

40 cal, 500 of, 360 capre, iSo

cuitorT ;

Oena, jud. Bacaii, pl. Trotuul,

situata la S.-V., pe partea dreapta

rimatorT i 2 asinT.

in Teiqul.
Mo0a tinea de schitul Titi-

a TrotguluT, pe-drumurile ce
duc la Bogclaneti li trecatoarea
Oituzul i la poalele munteluT

Chichilaul. Are o populatie de

120 familiT ; o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, cladita de
protopopul Ion Tisescu la 1798.
Aci se afla o casa mare, inconjurata de o padure care se intinde
pana la malul TrotutiluT, casa in

care a locuit Costache Negri.

Titila, sat, in jud. R.-Sarat,

pl.

OrapluT, cat. com. Andrea0,

a,ezat in partea de V. a com.,
pe poalele dealuluT Titila, la 2
kil. spre V. de cat. de rqedinta,
A n drea0 .

Titila, munte, in jud. R.-Sarat,

pl. OrapluT, com. Andrea0. Se
desface din culmea AluntiluT,

brazdeaza partea de V. a com.,

Titcovul, (miren', in jud. Braila,

impiedica cursul Huid Milcovul,

coprins intre ramificatiile DunareT-VechT, la S. de ostrovul Turcoaia si spre E. de privalul Tit-

formind aci una din cele maT

covul. Este
Titcovul.

m. : e acoperit cu padurT i
pasunt. Vara se waza pe dinsul
,i stine de oT. Mal are i numele de Chitila, care se aplica
deopotriva i catunulta Titila.

format de venga

Titerleti, sat, cu 83 case, in jud.

Mehedinti, plaiul Clopni, tinind
de com. rur. Orzeti. In acest
sat, ca i in Staneti ,i Bratilov,
locuesc maT mult UngurenT, care

se ocupa Cu cre,terea ,oilor, a

cailor i a vitelor mar! cornute.

frumoase pozitiunT ale plaeT O-

rapta Are o inaltime de 800

.

Titila, virf al munteluT Monteorul, in lantul AlunipluT, jud.

Putna, cel mal inalt al MagureT
din ramul dintre Milcov i Putna,

www.dacoromanica.ro

reciul.

154 locuitorT s'ail improprietarit la 1864, clindu-li-se 534

hect. pe mo0a statuluT Govora i pe moia Titireciul, pendinte de Eforia Spitalelor Civile
din Bucurwi.
LocuitoriT posea : 28 caT,
167 bol, 222 vacT, 357 01, 330

porcI li 4 capre.
Pe riul Govora,

in raionul

comuneT, sunt 2 morT.

Veniturile i cheltuelile com.

se urca la 1385 leI.

In cat. Titireciul este un izvor de apa salifera.
$oseaua Rimnicul - Ocna-Govora-Titireciul-Bune,ti inlesnqte
comunicatia.
In raionul com. sunt : DealulluT-Dragota, Crucea - de-Piatra,
dealul Teiuul, Dealul-Viilor, Les-

pezilor, CornuluT, Coasta-Mare,

Valea - lul - Mogol, a-Teiu,uluT,
Poeana-Galbena, Stejeretul, Ri-

T1TIRECIUL

chitile,. Mggura-PopeT i FintinaRece.

Titireciul, sat, lcind parte din

com. rur. Titireciul, pl Ocolul,
jud. Vilcea. Aci e re;edinta
com. Are o pop. de 164 locuitorT; o bisericg, cu hramul S-tif
Apostoll, ziditg din temelie de
Pitarul Iancu Panait, din oraul
Ocnele-MarT, la 1852,

repa-

veald la luna lut Octombre, fiind

zu-

gravY Popa Gheorghe, Ignat Ego, Iorgne,

nepotul egumenulut

Titireciul sa 11" Ungureanul, deal,

la V. orapluT Ocnele-MarT, jud.
Vilcea, pe dreapta RiuluT-Sarat,

prelungindu-se spre S. Ora la

Govora.

com. Ocnele-MarT, jud. Vilcea,

inteo pozitie frumoasg, zidit de
Mihai Cantacuzino, vel sptar,

la 168o, i terminat cu zugrveala in 1746 de un monah

egumen, Damaschin Cernavodeanu.
Inscriptia de d'asupra u,eT de
d'ara are urmgtoarea coprindere :
j

Dumnezeeascd

biserich ce se numeste Titireciul, unde

se prdznueste hramul pe numele
reuld si Misal sfIntul Ion Zlataost
(Gurd de aur), s'ad zidit din temelie cu
toste cele de prin prejur zidirT de d-lid
Juptn Mihaiti Cantacuzino, vel-spdtar, cu
ispavnicia
Jupinulut cilindras, fiind
Indemnitor I ostenitor d-luY Logoat

Kera de la vel Ocnd.

lar acum, prin nevointa phrintelta Ka-

tegumenula Kir Ion Ursache, s'ad acoperit de iznoavd s s'ad pardosit.

Ferestrile s'ad Inoit si s'ad scris si
pisania aceasta in zilele prea luminatuluT
Implrat Carol VI-lea. Leat (nedescifrabil).

Inscriptiunea din nguntru are

urmgtoarea coprindere:
Aceastil. sfintd biseried ce se chiamd
Titireciul, unde se prliznueste hramul

S-tulut Ion Zlataost, din temelia eY s'a

zidit de d-lut rdposatul Jupin Manid
Cantacuzino, vel-splitar, InzestrInd'o tu
mo,if i tu alte ce se add Intr'Insa.

trectnd multa vreme la mijloc, nu s'ad

putut zugr.vi, iar cind all fost acum, la
leatul 1746, s'ad Indemnat pdrintele egumen Damaschin Monah Cernavotleanul,
de ad Infrumusetat'o cu zugrliveala pe
din nduntru, precum se vede, In zilele
luminatuluT Domn Ion ConstantinNicolae Voevod Mavrocordat, fiind ispravnic
K
Kliment, i s'all stivirsit de zugrd-

Titu, stalie de dr.-d.-f.,

jud.
Dimbovita, pl Bolintinul, ct.
pusg
Titu, pe unja
in circulatie la 13 Septembrie
in

maT la vale putin de gara Titu,

pe cimpie ntins i pe oseaua
nationalg Bucureti-Pitqti. Prin

i statie final a liniel TituTirgovite-Pucioasa. Se aflg pe

unja Bucureti-Pite,ti, intre
Contqti (6,5 kil.) i Airadsarul (10,4 kil.) pi pe Unja ceal'ala la 10 kil. de Canton 3,
statia cea mal apropiatg. Ingltimea d'asupra niveluluT MgriT

raionul aceste com. curge pf-

de 152'11,38. Ven itul acestei statiT

riul 5uta i apa Negripara, avind

treT podete : unul peste uta,

pe 1896 a fost de 331550 leT

Titu, com. rur., in jud. Dimbo35

Titireciul, fost schit, in raionul

seaua nationall Bucurepti-Pitepti,

lar ca cele-l'alte, prin pos ele comunale pi drumurT practice.

1872

vira, pl. Bolintinul, situatg la

ratg la 1875.

Aceastii s(tnt

T1TULESTI

603

kil.

spre S. de Tirgovi,te,

altul peste Negripoara i altul

peste SpVtura. Com, se compune din 8 cAtune : Titu, Plopul,
MAruntipul, Fusca, Codreanu,
Hagoasca, Dimbovicioara i A-

tirnati, Cu o populatie de 16o6

locuitorT.

Este reeJinta subprefectureT

i a judecgtoriel de ocol.
In Titu este un mic tirg, com-

plgeT Bolintinul

68 banT.

Tituleti, com rue., in jud. Olt,

pl. erbane,ti, situatg pe dealurile Tituleiti i Ungurei, pe
stinga DorofeiuluT i a VedeT,
la 40 kil, de capitala jud. i la
8 kil, de rqedinta
Se mgrginete la N. ca Crimpoaia ; la E., cu riul Vedea,
care o separg de Ghimpeteni

case de comercid d diferite

articole Gara Titu se leagg cu
comuna prin o mica ,osea co-

i de Pgdurea-BisericeT; la S.,
cu Valeni i la V., cu Hui calmAtuiul, care o separa. de StoicIne,ti.
Se compune din 2 cgtune :

munal.

Tituleti

pus din mal multe prgvgliT

Are 4 bisericT ; 2 coale ; o

moarg de aburT.
Gara Titu este una din ggr,ile
cele maT insemnate din jud. Dim-

bovita. Aci este punctul de intilnire al linieT ferate Titu-Tirgovipte cu unja principal Bucureti-Virciorova.

Se invecinete la E. cu com.
Cornetul ; la V., cu Mgruntiul ;

la N., cu Brani,tea i la S., cu

Odobe,ti. Se desparte de Cornetul prin cimpie apa Negripara, de Mgrunti,u1 prin Rastoaca, de Branitea prin cimpie
de Odobqti prin pgdure, le-

gindu-se ca Cornetul prin po-

www.dacoromanica.ro

i
Ungurei, cu o populatie de 989 locuitort
Are o coalg i o bisericg cu

urmgtoarea inscriptie
Cu puterea Prea SfinteY ficlitoare de
viatd Troita, s'ad zidit acest sfint si
Duumezeesc ldcas Intru cinstea $i lauda
Erarhulut Nicolae g a s. Marele Mucenic Gheorghe, nrin ostrdia i stdruinta
s. sale, Protopop Nicolae Pcotonotarie,
dintr'acest sat Ungurei, Inslt cu cheltuiala, atit de la stintia sa, cum si din venitul mosiel ce are sf. bisencl danie de
la un Radu Reutea si din venitul a una
sutd. stinjent rnosie, ce ad ddruit tot acesteY biserid, prin adiata sa, rdposatul
Dumitrache Ungurelu, cum si de la alt1
prea blagoslavnicY crestint, care dupd
slivIrsirea In leatu 1838, Ghenarie
din tntimplarea groazniculd cutrernur,

TITULETI'I

604

crIpind foarte edil si cum iar prin sirdia omenosuld Protopop, tot din venitul
cum si de la s. sa intrind i drepturile
preotilor, ce ah de la aceasth mosie
anume : Popa Costache Eromnimo
Popa Dumitru, prePlcindu-se In turll
auavonul mare, meremeusindu se toate
zugrhvindu.se precum se vede, 1844.

LocuitoriT, in numgr de 104,

improprietgrit la 1864, Cu
299 hect. EY posedg : 127 caY,

99 Tepe, 345 bol, 102 vad,

bivolT, 13 capre, 2279 oT i 301

pord.
Teritoriul com. se intinde pe
o suprafatT de 2400 hect., coprinse intre valea Cglnigtuiulul
la V. i riul Vedea la E.

T1ZNIkNA

letilor, pe Valea-Iancil. E rqedinta comuneT. Are o populatie

de 443 locuitorY, din carT 42
sunt improprietgritl dupg legea
ruralg, cu 195 hect.

printre pichetele cu No. 6 i io,

merge spre N. printre vgile
Chelege-Ceair i Punar-OrmanCeair, brgzdind partea S.-V. a
plg,e1 i cea S.-E. a comuneT ;
este de naturg stincoasg ; acoperit

Titvele,

in jud. Gorj,
plaiul Novaci, pe stinga muntelta
Rinca i Dglbanul, pe partea
stingg a GilortuluY i intre muntil
munte,

Mu,etoiul (750 m.).

Este o statiune climatericg de
munte putin frecuentatg incg.
Soseaua ce duce la acest munte
fiind acum terminatg, Eforia
Spit. Civile, proprietara, are in-

tentiunea de a zidi pe dinsul

Comerciul se exercitg in com.

de 5 circiumarT.

un sanatoriti pentru tuberculo,T.

Budgetul com, e la veniturl

de 4014 lel, iar la cheltuell, de

Titieti, sal Pepeleti, sat, cu

140 familif, jud. Arge, pl. Pi-

In cea maT mare parte cu tuferi,urY, i cite-va pgdurf; are

o ingltime de 134 m.; pe muchia
luT merge drumul comunal EseChioi-Chiuciuc-Cainargi este

tgiat de marele drum SilistraVarna.

Tiutiuluc-Ceair, vale, in jud.

Constanta, pl. Silistra-Noug, com.
Aliman ; se desface din poalele
N. ale dealuluT Echi-Iuiuc-Alceac ; se Indreaptg. spre N.,

inteo directie generalg de la S.

4006 leT.

te,ti, fgcind parte din com. rur.

spre N., printre dealurile Polucci,

Uzun-Culac-Bair la E. i Chior-

Comuna se leagg prin oseaua

judeteang Slatina-RoOori, la N.
cu Crimpoaia i la S. cu Vgleni,
i printr'o osea vecinalg, la E.,
peste Vedea, cu Ghimpeteni, din
jud. Teleorman.
Teritoriul in genere e es, ac-

Sgpata-de-jos. Are i bisericg,

Cuius la V.; dupg un drum de

cidentat numal cgtre E. prin

cu hramul S. Nicolae, deservitd

preot, I cintgret i
de
paracliser.

kil., .se deschide, trecind prin

satul Aliman, in balta Sarpul
(a bglteY Vederoasa) ; pe dinsa
5

merge drumul comunal Aliman-

Tiumbet-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noug, pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi ; este

Polucci.

Tizmana, com. rur., in partea

dealurile Ungureilor
tilor i udat de apele Dorofeiu!di i Vedea, care se impreung'
intre aceste doul cgtune. Aceste

maT mult o prelungire N. a

dreaptg spre N , avind o directiune generalg de la S.-V. spre

pune din cgtunele : Tizmana

pi ape strgbat com. in

partea de E., avind directia N.V. cgtre S.-E.
Vglcelele mal insemnate ce

N.-V., intinzindu-se printre vgile

Ese-Chioi-Ceair I Begene-Ceair,

gura vgeT Tizmana.

Are o suprafatg de 995 hect.,

dealurT

udg teritoriul com. sunt : Valea-

Strimbg, Neacul, Valea - LungeSilor, Moara-Burcg, numitg

CgclIgul, Valea-DurupnuluT, aManoletilor i Turcoaica. Toate
ati directiunea V.-E. i se varsg

in Vedea. La N.-E., intre Dorofeiul i Vedea, se afig pgclurea

dealului' Pinirlic - Bair ;

se in-

brgzdind partea V. a plg,eT

cea E. a com., din care o parte
e wzatg pe poalele luY S.-V.;
are 77 ni. ingltime; de naturg
stincoasg, doming satul i valea
Ese-Chioi acoperit cu pgdurT, tufer4urI i p4unT; pe muchea
lul trece i drumul comunal Girlita
Chiuciuc-Cainargi EseChioi.

Zgvoiul.

Tiumbet-Bair, deal, al plg,eT Si-

de N. a com. Godinqti, plaiul

Vulcanul, jud. Gorj. Se comVingta. E situatg pe
cu

es

i la

o populatie de 333 locui-

torY ; o

coalg, fondatg la 1857;

4 biserid, din care i de zid

3 de lemn, cu 2 preotI
i4
cintgretT.

LocuitoriT sunt fo,tr clgca,r

al statuluT, i posedg ad i un
intins domeniti.

El el : 49 plugurY, 50 care
cu boY, 35 cgrute Cu caT ; 290

cal, 908 vite marl cornute, 590

rimgtorl, 73 capre i 3600 oT

Tituleti, sal, pendinte de com.

listra-Noug, jud. Constanta, situat

,5 e r b nqti, jud.

pe teritoriul bulgar al com.

Olt, situat la S., pe malul drept

al Veda, numit Dealul -Titu-

Ese-Chioi; se intinde de la S. spre

Budgetul com. e la veniturT

de 1319 leT, 75 banT, iar la

intrind in jud, Constanta,

cheltuelT, de 1315 leT, 24 banT.

Tituleti, pl.

N.,

www.dacoromanica.ro

180 stupT.

TlZMANA

Este udatg de dril Tizmana.

Comunicatia in comung se
face prin soseaua vecinalg T.-JiulPestisani-Tizmana.

Tizmana, celtun de resedinn al

TILVICI

605

purile una din cele mg importante si mal bogate mgngstirT

ale TgreT. Ea a constituits un
loc de apgrare, fa tg de trecgtoarele de la Vulcan si fatg de
Valea-JiuluT.

comuner Cu acelasT nume, plaiul

La anul 1382, caluggrul Ni-

Vulcan, jud. Gorj.

Are o suprafatg de 680 hect.,
cu o populatie de 232 familiT,
sati 943 suflete ; 1 bisericg de
zid, fondatg la anu,1 1724 si 2
de lemn, fondate una la 1834 si

codim, sosit in aceastg localitate

din Prilep (Albania), a ridicat o

cea-l'altg la 1835, deservite toate

de I preot si 3 cintgretY.
LocuitoriT posedg : 29 plu
gurl, 30 care cu bol, 20 cgrute
cu cal; 173 cal', 537 vite marT
cornute, 340 porcl, 39 capre,
2600 oT ; too stupT.

micg bisericg de lemn de tisg

In locul unta mare copac de
tisg, in tata izvoruluT, si pe care
o numi Biserica-de-Tisg. De la aceastg bisericg 'sl-a luat mgngstirea numele de Tizmana.
La 1386, Radu-Vodg Basarab

a asezat cel d'india temelia de

zid a mgngstirel Tizmana, pe
care o terming fiul sgil Dan.
Ruinan prin invaziunile barbare, stgtu in ruing pgng la 1520,

Tizmana, mandstire, jud. Gorj,

situata in muntii plaiuluT Vulcan, la N. com. Tizmana, pe
poalele muntilor si in strimta,
dar frumoasa vale a riului Tizmana, pe o ingltime grandioasg,
inconjuratg de palaturT zidite
tocmal pe marginea stincoasg a
ingltimer. Din sus de mgngstire,
valea se mal lgrgeste putin, incit

cind a inceput a fi restauran

de Radu-cel-Frumos. Restaurarea s'a terminat la anul 1542
sub Mircea, iar la 1566, sub
domnia luT Petre, fiul luT Mircea, Tizmana a fost zugrgvitg.
La anul 1732, jupineasa Stanca Glogoveanu 'I-a acut miel
reparatif.

La 1788, s'a schimbat timpla

in urma foculuT
pus de TurcT, care 1-art ridicat

rgmine dealungul riuluT loe pentru livezT. Dealurile ce inchid

si zugrgviala

mgngstirea sunt piezise, acoperite cu pgdurT, in parte de cas-

si portile de fier ale

tanl.

intrgreT,

cgcl' er o socoteati cetate.

La 1844, a fost reparatg de

Din pgretele stincos, situat in

partea de S. a MgngstireI, Tese

Printul George Bibescu, care a

ridicat si clgdirT nof, din care

zgomotos un izvor puternic, care,

captat in conducte, strgbate curtea mAngstireT, esind de sub
palat si formind prin cgderea

v acuse resedinta sa de varg.

Dar la 1861, palatul a ars. Bi-

sa, de la o ingltime de vr'o 60

La 1888, statul a pus in reparatie acoperisul, sargmat de

grinding, si parte chiar din palatul ars la 1861, lucrare care
s'a terminat in anul 1891.
In stinga TizmaneT, pe un
deal, e o pesterg unde se zice
cl a locuit Sf. Nicodim ; iar in

m., o frumoasg cascadg.

Intrarea in mgngstire se face
printr'o osea care inconjurg stin-

ca in partea de N., trece riul

Tizmana printr'un pod de lemn
si urcg coasta., intrind prin par
tea de V. pe portile mgngstireT.
Are 13 cgluggrI si 1 egumen.
Tizmana a fost in toate tim-

serica prin restaurare a pIerdut

stilul el original.

Tizmana, riz7, in jud. Gorj, plaiul Vulcan. Izvoreste de la piciorul muntelul Rechitelor, curge de la N. la S., lgsind in
partea de V. Cracul-GearnInuluI,
si Schitul-Cioclovina, iar la E.
muntiT Gripcia, Ulmgtul si Schitul-TenisuluT, primind in cursul

piriul Tizmgnuta, ce vine

de la E., pe valea cu acelasT
sgil

nume, din muntele Gripcia ; trece

pe lingg mgngstirea Tizmana,

iese din muntT la com. Tizmana, pe care o udg, trece prin
corn.

Godinesti,

prinieste

in

dreapta piriul Orlea la cgt. Ar

joci, iar in stinga : Singerasul,
Sgucul si Bistrita; trece prin
centrul cgtunelor : Piriul, Ciu-

perceni, Hodorasca si alnicul,

din pl. Ocolul, intrg in pl. Jiulul,
udind com. Rosia, in dreptul
cgreia se varsg in Jiti.
Mijloacele de trecere peste
acest rit sunt : pe podurT de
leinn, la Mgngstirea Tizmana ;

pe pod de lemn, pe drumul ce

duce spre cgt. Cilnicul; pe pod

de leinn, de la

Godinesti la
com. Cilnicul si la cgt. Rogojelul.

Tilveqti, catun al comunel arbesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, situat pe un platal si la S.-E.
cgtunuluT de resedintg.

Are o suprafatg de 290 hect.,

cu o populatie de 327 suflete ;
1 bisericg de lemn, fondatg de
locuitorT in I790, deservitg de
1 preot si 1 cintgret.
LocuitoriT posedg : to plugurT,

30 care cu bol, 2 cgrute Cu cal";

200 vite marl cornute, 60 cal',

Ioo poi-el, toa ol si capre.
Cotnunicatia in cgtun se face
prin soseaua comunalg, care o
pune in leggturg, pe de o parte
Cu comuna sa, pe de alta Cu
comuna Poiana.

curtea mgngstireT se afla mormintul sfintuluT.

www.dacoromanica.ro

l'Hl/1cl, sat, acind parte din com.

TIMBOE*TI

rur. Pdusesti-Otdsdul, pl. Ocolul,

jud. Vilcea, situat in partea de

S.F. a comuneI i udat de riul
Otdsdul.

TIMNA

606

trece prin mijlocul comuneT, prin

cdtunele Timboesti si Slitnnicul,

de la V. la E. si de piriul Timboesti, ce o udd in partea de E.

Are o populatie de 519 lo-

Are o suprafatd de 3010 hect.,

cuitorY; o bisericd, fondatd la

Cu o populatie de 2709 locui-

1833

reparatd la anul 1845.

torT;

2 colI;

in ct. Slimnicul,

Timboeti, com. rur., in jud. R.Sdrat, pl. Marginea-d.-s., pe pi-

bisericT : una
cu hramul

dintd al cotn. Timboesti, asezat

in mijlocul el, pe riul Slimnicul
si la gura piriuluT Timboesti.

Are o intindere de 277 hect.

Cu 0---populatie de 172 familiT,
sal 574 suflete ; 2 bisericr, una

de zid deservitd de i preot,

cintdret si r paracliser, cea-l'altd
de lemn, foarte vechTe, ce servd

riul Slimnicul.

Sf. Niculae, construitd din birne

la 1717, de cdtre locuitorT,
lsatd acum ca cimitir, alta

E asezatd in partea de mijloc

a judetuluT, la 17 kil. spre N.
de orasul Rimnicul-Sdrat, si in
partea de V. a pldser Marginead.-s., la 6 kil. spre V. de com.

in Tirnboesti, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, de gard, fdcutd, in I720, tot de locuitorT,

si a treia in cdtunul Timboesti,
cu hramul Sf. Dumitru, a cdreI

Pldinesti, resedinta plAseI.

pisanie este :

Cremenea, la E., cu com. Va-

Intlrirea celor ce ngajduesc spre

tine, Doamne, intgreste sfint locasul tu

lea.UrsuluT, la S., Cu com. Plopi,

E formatd din atunele : Tim-

de cimitir ; o scoall.

Timna, coz. rur., in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 37 kil.

de orasul Turnul-Severin, situatd

parte pe vale, parte pe deal.

Se mdrgineste la N. cu com.
iar la V., Cu com. Izvordlul

boesti, cdtunul de resedintd, asezat pe riul Slimnicul, in mijlocul

comuneT; MdrAcini, in partea
kil., la poalele
despre E., la
dealultd Cindesti ; Slimnicul, la
V. pe piriul Slimnicul, la 550 m.

acesta, care cu scump slngele al Mi

i mXrirea
l'aY clstigat, spre serbarea

Pavdtul.

ngscittoare si a sf. mare martir i mucenic Dumitru, izvoritolul de mir cu

osirdia si cheltuiala preotuluY Dumitru,
trnpreura cu ajutorul locuitorilor acestuf

lasT nutne si din satul Valea-Perilor, nurnit i Bdrzuica, Cu mahalalele Gurdnesti i Drdgulani.

spre S. de cdtunul Timboesti ;

sat i a altor iubitorY de Dumnezed cres-

Gura-FdgetuluT, in partea de V.
a comuneT, la i kil. spre V. de
cdtunul de resedintd, la poalele
dealuluI Trdistenilor;"apol cdtunasele: Bordesti, in partea de S.
a comuneT pe piriul Slimnicul,
fost al comuner Bordesti; Trdisteni, in partea de V. a comuneT,
pe poenile dealuluT Tristenilor.
Se Invecineste cu comunele :

tinY, cu binecuvIntarea prea o sfintitulul

episcop al BuzXuliff i cavaler al ordinuluY Sf. Vladimir de clasa al seaselea,
D. D. FilofteY, In zilele oblliduiriT sale
printulta caimacam a toatit Romtnia Alexandru D. Ghica, anul 1858, Noem-

bre 5.

In curtea acester bisericT se

i vechia bisericd de gard.
Sunt deservite de 2 preotT, 2
afld

cintdretT i 2 paracliserT.

Slobozia (6 kil.), Bordesti (6 kil ),

Sihlele (8 kil.), Popesti (13 kil.),
Lacul-luT-Baban (14 kil.) i Bog-

399 bol*, 120 Vad, 200 cal, 40

Tepe, i5o oT, 88 capre i 300

za (14 kil.).

rimAtorT.

Se mdrgineste la E. cu com.

Pldinesti, de care se desparte

prin Dealul-Trdistenilor i piriul
Slimnicul, la N. cu comuna Bordesti.

E brdzdatd la V. de DealulGirboveT, de pldurosul Gurguiatul, la N., de Virful-PddureT-PietroaseT, dealurile Intre-Andrea.sT

si Valea-Neagra.
VAT sunt: Valea-Slitnnicultd,
valea Timboesti.

E udatd de riul Slimnicul, ce

LocuitoriT posedd: 23 plugurT;

E formatd din satul cu ace-

Are o populatie de 740 locuitorT ; o bisericd de zid, flcutd de decedatul loan Izvoranu,
Cu I preot si 2 cintdretf ;
scoald; i circiumd.
LocuitoriT posea : 34 plugurT,
57 care cu bol, 13 cdrute Cu

caT; 40 stupT; 400 vite marT

cornute, 32 caT, 8 bivoli, 460
oT

i 340 rimAtorT.

Budgetul comunel e la veniturr de 1502 leT, iar la cheltuelT,

de 1012 leT.
Prin aceastA comunA trece oseaua Timna-Izvordlul-Plopi,
soseaua nationall.

Cdile de comunicatie sunt :

Drumul ce vine de la Dumitresti, trece prin comuna Pldinesti ; cel ce vine de la Lacul-

Tot pe teritoriul acesteT comune trece si calea feratd, avind gara

luT-Baban, Bordesti, si trece la

Sihlele i cel ce merge la Slobo-

Este udatd de riul Husnita,

In partea de N., si in care se

zia-R.-Sdrat.

Budgetul com, e la veniturT

de 8407 leT, 18 banT si la cheltuel1 de 8245 leT, 60 banT.

TImboeqti, sat, in jud. R.-Sdrat,

pl. Marginea-d.-s., cdt. de rese-

www.dacoromanica.ro

varsd aci Pesceana, si de piriul

ce se formeazd din

MdtuseT,

Dealurr sunt:. dealul Dosan,

acoperit cu pddure, i DealulHaimanaleT, pe care este ziditd
biserica.

TIMNA

TfIvIPEM

607

Timna, stafie de dr.-d.-f., jud.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.

rile-Albe. Pe aci trece o potecg

in Transilvania.

Timna, pe unja Craiova-T.-Se-

verin, pusg in circulatie la

Timpeni, com. rur., jud. Olt-, pl.

Ianuarie 1875. Se aflg intre statiile Strehaia (14,9 kil.) i Prunisorul (9,8 kil.). Ingltimea d'a-

.Serbgnesti, situatg pe piriul Do

rofeiul, la 25 kil. de capitala judetuliff si la 6 kil. de a plgseT.

supra nivelulul MAril, de 1781%82.

Se compune din 3 cgtune

valcele, carT dati in DorofeT ;

TeiusuI i Zmedrioasa pe dreapta ; Bacea, Tgngsuia i Ivgneasa,

pe stinga.

Tot pe teritoriul acesteI comune trece si Brazda-lui-Novac,

Cu directiunea S.-V. cgtre N.-E.

Venitul acestel statiT pe anul

Timpeni - d.- s., Timpeni- d.- j. si

pe la N. de satul Timpeni, prin

cgt. Bacea, i printr'o pgdure,

1896 a fost de 27239 ley, 12 b.

Bacea, cu o populatie de 2200

numitg Brazda.

locuitorl.

Timpa,

jud. Prahova, pl.

Se invecineste la V. cu Pe-

Teleajenul. Izvoreste de sub poalele munteluT Zgganul, trece pe

lingg mgngstirea Cheia si se
varsg. in riul Teleajenul, pe malul
sting, in raionul com. Mgneciul-

rieti si Mierlesti; la N. si N.-E.,

cu Valea - Merilor ; la E., cu
Icoana i Florul, separata prin
Valea-Rogojina si la S., cu com.
Serbgnesti.

Ungureni. E format din Valea-

Are 2 bisericI, una in

cg.t.

Neagrg si piriul Curul-Rosu, care

Timpeni-d.-s., clgditg la 1843 de

se unesc spre E. de mgng'stirea

serdarul Gheorghe Opran i cea

l'altg in cgt. Bacea, fondatg la
1857, deservite de 2 preotI ; o

Cheia, i
leajenul.

se varsg in

riul Te-

Florile-Albe, jud. Gorj, situat

pe clina de S. a munteldf Timpa.
Poteca ce se privegheazg din

scoalg, infiintat. la 1882.

In cgt. Bacea, ceT mal multT
locuitorI sunt mosnenI.
ImproprietgritY dupg legea rural g din 1864, sunt 211 locuitorI;

acest pichet trece in Targ pe

iar 56 s'ail improprietgrit dupg

muntele Larga, apol pe la Timpa,

legea insurAteilor din 1879.

LocuitoriT posedg 140 cal,

Timpa, picket, cu No. 16, numit

s_oboarg in Lotru pe la PlesaTimpeT, urmeazg cursul LotruluI, in jos de poteca ce duce de

la Urdele la Timpa, apol trece
la muntele Pgpusa si de aci in

300 Tepe, 818 bol, 354 vacI,

6200 oT si 500 porcl.
Teritoriul comuner se intinde

Novaci, pe poteca Pgpusa-Cazar-

de la V. la E., din Iminogul pgng

in Valea-Rogojinef, pe o supra-

rnele-Novad, descrise la pichetul Bora.

fatg de 4625 hect.

Femeile Timpene se ocupg
cu cultura gindacilor de rngtase.

Timpeanul, lac, in jud. R.-Sgrat,

mung. de 7 circiumarI.

Are o intindere de 30 pog.

Veniturile com, se ridicg la

6256 le, 14 banI si cheltuelile,
la 6254 leI, 14 banT.

comung

munte, in ud. Gorj,

plaiul Novaci, la frontierg, pe

stinga riuluI Lotrul, situat intre

muntil: Tartgrgul, Largile i Balul. Ad se aflg sucursala vamalg
NovaciTimpa i pichetul de pazg
No. 16, numit Timpa sati Flo-

kil. spre N.
LocuitoriI posedg; 74 boI, 55

vacT, 8 vitel, 51 cal, 283

13 rinigtoff.

Timpeni-de-Jos,cdtun, pendinte
de com. Timpeni, jud. Olt, situat la S., pe ambele laturI ale
pirulu Dorofeiul.

Are o populatie de 500 locuitorT, din carl 70 improprietgritI. Elposed 150 bol, 8o vacI,

100 cal', 1200 oI si 150 porcT.

Cu ocaziunea facerer unel sosele, tgindu-se un mal, s'ati dezgropat aci o multime de schelete
omenestY, toate de mgrime naturalg i cu capul cgtre V. S'ati
ggsit niste inele de argint, cu un
fel de .scaun mare, vre o 3 brg-

tgrl marr, tot de argint, 'de

greutate de 850 grame una, fgrg

nid o inscriptiune, dar frumos

ornate si in forma luI C.

Comerciul se exercitg in co-

pl. Rimnicul-d.-j., com. Galbenul.

Proprietate particular, contine peste ce se consumg in

Timpeni, cdtun, Cu 113 locuitorT,

pendinte de comuna Vizirul, pl.
Balta, jud. Vasluitt, situat la 67

O osea vecinalg, care trece

prin centrul comunel si merge
paralel cu Valea - DorofeiuluI,

leagg com. la N. cu gara Potcoava si la S. Cu com. .Serbgnesti.

Teritoriul comuneI e mal mult
ses, putin ondulat de cite-va dea-

luti micI si udat de mal multe

www.dacoromanica.ro

Timpeni-de-Sus, sat, pendinte

de com. Timpeni, pl. $erbgnesti,
jud. Olt, situat pe valea i malul
sting al DorofeiuluI, in formg
de amfiteatru, la N. si in apropiere de cgt. Timpeni-d.-j. E resedinta comuna
LocuitorT improprietgriff sunt

so, cu 600 hect. El' posedg

no bol, 180 vacl, 150 ce si
2800

Timpeti, sat, jud. Suceava, pe

TINCANAUL

608

TIMPLARI

mo,ia Cu acelaT nume, care for-

Locuitoril posedg : 58 plugurT,

meazg un trup cu mo0a Baia,

43 cu boT, 15 Cu caT; 143 care

O cgrute: 91 cu boT i 52 Cu
cal; 105 caT O tepe, 7 armasarT, 377 bol, 236 vacT i viteT,
22 taurT, I 1 bivolT O bivolite,
57 porcT, 25 capre i 959 ol.

com. Soldgneti.
E aezat pe coasta rgsgriteang

a dealulni Timpe,ti.

Are o populatie de 115

lo-

cuitorT ; o bisericg, in jurul elreia se aflg cimitirul ora*iluT Fglticeni O unde se afl. urmgtoarea
inscriptie:
Tudorache Ciurea, Marele Paharnic,
am zidit din temelie, cu tosa cheltuiala
mea, acest Sfint si Dumnezeesc locas, uncle

se priisnueste hramul Sfintilor Mg Marilor Voevozt Mihail si Gavril, spre pomenirea rhposatilor phrintilor si stritmoOlor meT si a skracilor locuitorY din satul
acesta, rugind pe totY ceT ce vor mira
In biserica aceasta sK roage pe Dumnezet
pentru mIntuirea pomenitilor si s.-Y Yerte.

Anul 1807, Maui 31.

ImproprietgritT in 1864 sunt :

4 frunta,T, 8 pg1ma4T i 3 coda0,
stgpinind 38 fglcT O 28 prgjinT.
In 1803, a Timpqti a Cluceruldf
Tudorache Ciurea avea 35 liuzT,
plgtind 376 ler bir anual, fiind ,i
3 liuzT de ceT scutitTI (cUricar.v,
VII).

Budgetul com, e la veniturl

de 5699 lei, i la cheltuelT, de
5092 lel.
Comerciul se face de 1 1 circiumarl.
Locuitorl improprietgritT sunt
180 i neimproprietgritT, 174.

Tincbeti-Ciofliceni, mofie li
pticlure a statuluT, in intindere
de 1250 hect., pendinte de
com. Tincgbe,ti, pl. Znagovul,
jud. Ilfov, formatg din trupurile : TincgbeSi (675 hect.), Ciofliceni (200 hect.) i Comora
(375 hect.).

Comerciul
ciumarl.

se face de 2 cir-

Numgrul vitelor marT e de

i al celor miel, de 318.

270

Tincanaul, com. rur., jud. DO,

pl. Dumbrava-d.-j., la 28 kil.
de Craiova, i la 13 kil. de

reedinta p14ei, com. Virtopul.

Situatg pe ambele malurT ale
duluT Dgsngtuiu1,0 pe marginea
pgdureT statuluT, Tincgn41.
Se mgrginege: la N. cu com.
Ciutura ; la S., cu com. Periprul .5i Sglcuta; la E., cu com.
Ciutura i Virvorul li la V., cu
com. Sglcuta.
Este accidentatg de dealul
Tincgngul, acoperit cu viT, i
de pgdurea Tincgng'ul ; prin cen-

tru este tgiatg de valea DgsngtuiuluT, acoperitg Cu finete, i

udatg de d'II Dgsntuiul, cu

indreptarea de la V. spre E.
Tincbeti-Filitis, sat, jud.

Il-

fov, pl. Znagovul, fgcind parte

din cotn. rur. TincAbqti.
Se intinde pe o suprafatg de

2400 hect., cu o populatie de

Primete in stinga apa DgsngtuiuluT-Mic.

Se compune din treT cgtune :

Drggoaia, numitg in vechime
Iculqti, Mgrgcinele i Tincgngul,

cu reedinta in cgt. Manga

Oltulul, pendinte de com. rur.

242 locuitorr.
Are o bisericg, cu hramul

Barsoiul. Are o bisericg, cu hra-

Ingltarea, deservitg de 1 preot

mul Adormirea, cu 1 preot i

O 2 cintgretl; 1 moarg cu aburT,

I moarg Cu apg ; 2 maOnT de
treerat cu aburT ; 1 helqteil i
I pod stAtgtor.
Numgrul vitelor mati e de
151
i al celor miel, de 300.

Cu o populatie de 1520 locuitorY ; 2 biserici de zid: una in

Tincgngul, fondatg la 1852, de
Mitricg Constantin ,i jupin Du-

Timplari, sat, jud.

Arge, pl.

cintgret.

Tincbeti, com. rur., pl. Znagovul, jud. Ilfov, situatI la 29

kil. spre N. de Bucureti. Spre
V. trece ,oseaua national Bucurqti-Ploeti.
Se compune din satele : Ciofliceni, Izvorani, Tincgbe,ti-Filitis i Tincgbqti-Mitropolia, cu

o populatie de 1385

locuitorT

Comerciul se face de 4 circiumarT.

Are o suprafatg de 4503 hect.,

mitru Ciorecan, cu hramul S-tuT

cea-l-alt in Mg-

VoevozT,

rgcinele, fondatg la anul 1869

de Lepdatu Petcu, Chirea Buit,
Sanda Berceanu i loan Ciliciti,

cu hramul Sf. Nicolae, deser-

Tincbeti-Mitropolia, sal, facind parte din com. rur. Tincgbqti, pl. Znagovul, jud. Ilfov,

vite de

preot

i.

1 cintgret ;

o coalg mixtg ; 5 circiumI li

situat la N. de Bucureti, intre

3 morT.
Vite: 40 cal", 214 vite cornute.

Valea-luT-Baron O Valea-PescgrieT, brat al bglteT Znagovul.

sunt 188 impAmintenitT, dupg

coalg
1
mixtg ; 1 moarg cu apg, 1 Cu
yapo:1; 1 pod; 2 bgltT; 1 hele,teti ; 1 maing de treerat cu

Spre V. trece oseaua nationalg

legea din 1879 sunt 18 insu-

B ucurqti- Ploeti.

rgteT.

aburT.

toa; o

i 317 case.
Are o suprafatg de 6535 hect.;
3 bisericT : la Ciofliceni, Izvorani

li Tincgbeti-Filitis ;

Are o suprafatg de 2190 hect.,

cu o populatie de 399 locuicoalg mixtg.

www.dacoromanica.ro

Dupg legea ruralg din 1864,

Viile in intindere de 186 hect.

apartin locuitorilor, iar o vie

de 36 hect. apartine statulu.

TINCANXUL

Cete de monenT se ggsec

in Drggoaia.
Budgetul com, e la veniturT
de 2675 leT, 94 banT, iar la
cheltuelf, de 1712 leT, 63 banT.

2 preor O 2 cintdreV ; 1 hele

teil ; i pod ; o maing de treerat.

Tingujei, sal, in centrul comuneT

Comerciul se face de 4 cir-

lui, situat pe un podi, inconjurat de dealul Gorgana la E.,

de dealul Cojana ;ii Toaca la
N., de doug movile i de valea

ciumarT.

Numgrul vitelor marT e de

491 ,i al celor micT, de 944.

Tincinul,

sat, jud. Dolj, pl.

Dumbrava.d..j., com. TincAngul,

Tinganul, mo,vie a statuluT, pen-

rqedinta primgrieT. Are o populatie de 816 suflete; o ,coalg

dinte de mIngstirea Vgare,ti,

jud. Ilfov, arendata cu 28400

mixtg, ce functioneazg din 1882;

ler anual.
Are i o pgdure de 1063 hect:

o bisericg, fondatg in 1852 de

Mitrica Constantin li jupin Dumitru Ciorecan, Cu hramul S-tiT
VOiVOZT; 2 &dula

Tinganul, com. rur., pl. Dimbo-

Tinganul, fostd stalie de caT de

po,t pe la anul 1836, pe drujud. Ilfov.

visa, jud. Ilfov, situatg lingg riul

Dimbovita, la r6 kil. de Bucureti.

Se compune din satele : -finganul i Tinganul-Moara, cu o

populatie de 883 locuitorT.
Stg in legAturg cu Cernica ,i
Frunzinqti prin ,osele vecinale.
Se intinde pe o supra fa de
1935 hectare.
Are i bisericg; 1 coall mixtg;

1 ma,ing de treerat cu abur';

I heleteti; 2 podurT.
LocuitoriT posed : 67 plu50 boT,

lite, 147 porcT, 43 capre O 777 oT.

ImproprietgritT sunt 84 locuitorT i neimpropriet4riff, 127.

Comerciul se face de 5 cfr.

ciumarT.

moasa vale a piriulur Sacovgtul.

Are o suprafatg de 1344 hect.,

cu o populatie de 120 familiT,

sal 413 suflete.
Este resedinta comuneT. Are
o bisericg, fcutg la 1845 de d-1
Grigore Carp, i o coalg infiin-

tatg la 1867.
Vite : 329 vite marT cornute,
68 caT, 678 oT, 84 capre ,i 384
rimAtorT.

Tinganul-Moara, sat, fcind parte din com. rur. Tinganul, pl.

'Mitaya, com. rur., jud.

Ilfov,

Dimbovita, jud. Il fov, lingg valea

Pasgrea.

pl. Sabarul, situatg spre V. de

Bucurwi, intre riul Rgstoaca ,i.

Se intinde pe o suprafatA de
56 hect., cu o populatie de 72

Argeul, la 26 kil. de BucureAi.

Stg in legAturg Cu BAlApeni ,i
GrAdinari-FAlcoianca prin o qo-

locuitorT.

sea vecinal.

Proprietatea e a locuitorilor.
Are 1 pod stAtItor.
Comerciul se face de 1 cir-

va-BanuluT .1i Tintava-BAlloaia,

ciumar.
Numgrul vitelor marT e de 55

cu o populatie de i180 locuitorT.

Are o suprafatg de 1127 hect. ;

i al celor micT, de 23.

o biseric ; o pcoalg mixtg ; o

t7 Cu ca; 112

care O cgrute : 64 Cu boT, 48

cu caT ; 173 caT O Tepe, 3 armgsarT, 213 boT, 2 taurT, 119
vacT ,i viteT, 36 bivolf i bivo-

Tingujei, pl. Fundurile, jud. Vas-

Onaca la S., iar la V., de fru-

mul intre Bucure,ti O Un-4,

gurT,

TtNTAVA-BANULUI

609

Se compune din satele : Tinta-

moarg Cu apg ; 2 podurT.

Tingujei, com. rur., in partea

de N. a plgeT Fundurile, jud.
Vasluiti, la 40 kil, de oraul Vas-

luir' i la 14 kil. de Negre,ti,

rqedinta pl4eT.
E formatg din satele : Tingujei, Grie,ti, RAcea, Moara-luTCiorneiti, Pnoasa li Poiana.MAngstireT, pe o suprafatA de 4044

Budgetul com, e de 3073 leT

Ja veniturT, i de 3148 leT la
cheltuelT.
LocuitoriT posea 103 plugurT :

63 Cu boT, 40 cu cal'; 167 care

li cgrute : 92 cu boT, 75 Cu ca;
170 caT i Tepe, 180 oT, 270

vad ,i viteT, io taurT, 12 bivolf,

558 01 i 20 pura.

hect. i cu o populatie de 565

Tinganul, sat, fAcind parte din

com, rur. cu ace1a0 nume, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat intre
riul Dimbovita i valea Pasgrea.

Aci este rqedinta primgrieT.

Se intinde pe o suprafatI de
1878 hect., cu o populatiune de
81i locuitorT.

Are o coalg ; o biserick cu

hramul Acjormirea, deservitg de

familiT, sati 1323 suflete.

Are 2 bisericT ,i o coalg.

Comerciul se face de 6 persoane.

Vite : 675 vite marT cornute,

163 cal, 1600 oT, 56 capre, 160
rimAtorT.

Budgetul comuneT e de 3055

leT, 30 banT, la veniturT, i de
2773 leT, 18 banT, la cheltuelT.

Tintava - Banulul (Dirvari),

sat, fAcind parte din com. rur.
Tintava, pl. Sabarul, jud. Ilfov,
situat la V, de Bucure,ti, pe
malul drept al riuluT Rgstoaca,
intre riul Arge i Rgstoaca.

Se intinde pe o suprafatg. de
751

hect., cu o populatie de

867 locuitorT.

Aci este rqedinta primgrieT.

77

66700. Morolo Dlefionar Goografic. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

TNTAVA-BXLWAIA

Are 1 bisericg, cu hramul

Sf. Treime, deservita de z preot
i 2 cintaretT; 1 moarg cu apa ;
i pod ; o scoala mixta.

Comerciul se face de 5 circiumarT.

... Numarul vitelor marT e de

416 si al celor micT, de 526.

Tintava-Bloaia(Bcanul),
sat,

facind

parte

TiRGOVITEA

610

din

com.

cetelor de mosnenT TircovenT.

Budgetul com. e de 951

leT,

98 bard.
Locuitorif din comuna Trestieni sunt improprietaritf pe
mosia Lunca-Frumoasa.
Terenul este accidentat, avind
forma uneT arene, care din virful muntelur Mima se !asa pana
in albia riulul Buzar'.

aparare. $antul cetateT dateaza

din timpul luT Matheiti-Basarab
si a fost pe alocurea reconstruit
la 1821 de Al. Ipsilante.

Are dota scoale primare de

bletl, doug de fete si un gimnaziti.
BisericT sunt 24, din

care
19 functioneaza si 5 sunt in
ruina. Din cele in fiinta sunt mal
insemnate : Mitropolia, templu

$e intinde pe o suprafata de

Cale de comunicatie e drumul

natural pe valea TircovuluT.
D-na Zinca Tircoveanca poseda un hrisov de la MihaT-Vi-

376 hect., cu o populatie de

teazul prin care se recunoaste

370 anT si pare ca a fost regina

tutulor bisericilor din Tara. Ea
are 9 turnurT marT si miel si a

312 locuitorl.
In raionul satuluT e o padure

oare-care

fost invelita toata cu plumb.

rur. Tintava, pl. Sabarul, jud.

Ilfov.

de vr'o 30 hect.
Comerciul se face de I circiumar..
Numarul vitelor marT e de
226 si al celor micT, de 122.

drepturT mosnenilor

din aceasta comuna.

plumbul de pe biserica

si ail

facut dintr'insul gloante, lasind

torT si 65 case ; are subdivizia

numaT pe cel de pe turnurT.

Fundul-TircovuluT.

Neagu Basarab, fondatorul vestiteT mangstirT de la Curtea-de-

Tircovului(Fundul-)(Schitul),

de hotarul judetuluT, la 8 'ja kil.

nrcovulul (Gura-), cdtun, al

117 locuitorT.

La revolutia din 1821, se zice

ca soldatiT luT Ipsilante ati luat

Tircovul, cdtun, al com. Tircovul, jud. Buzar', Cu 270 locui-

Tirbeti, aftun, al com. Baldovinesti, pl. Oltetu-Oltul-d.-s., jud.

Romanati, la 5 kif. spre V., situat pe niste dealurT, aproape

de Bals. Are o populatie de

mgret, care sta in picioare de

subdivizie a comunei Tircovul,

jud. Buzad, com. Tircovul.

Arges, a pus temelia si mitropoliel din Tirgoviste, la 1515.

In nauntrul el sunt mar multe
morminte pretioase a diferitT Mi-

com. Tircovul, jud. Buzati, cu

i6o locuitorT si 39 case.

tropolip si Domnl aT Tarif. Mitropolia vechie a fost radical reconstruita de catre d. Lecomte

du Nouy, dar inca nu e zugranrcovul, com. rur., in jud. Buzail,

pl. Pirscovul, situata d'a-lungul
vgiT Tircovul si pe malul sting
al riuluT Buzati, la 28 kil., 500
m. de orasul Buzgli.

TircovuluI (Schitul-), fost me-

E formata din at. Gura-Tir-

Tirgovitea, com. urb., situatg

cu totul 0 impodobita la 1699

Olesesti, Tircovul si

cam in centrul jud. Dimbovita,

Trestieni, cu o populatie de
900 loeuitorT,
Are o suprafata de 12 30 hect.;
2 bisericT, deservite de 1
preot, 2 cintaretT li 1 paracliser, catedrala fiind cea cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT; 1 scoala; 2 circiumT.
Vite : 168 boT, 140 vacT, 38

a carel' resedinta este. Are o

populatie de 7812 locuitorT. Este

de Constantin Brincoveanu. La
1745, Grigore-Ghica o mal repara si infrumuseta ; dar arzind
si daralnindu-se de un cutremur
mal pe urma, fu iarasT rezidita

covuluT,

viter, 2 cal, 9 Tepe, 3 minjr,

800 oT, 24 capre si 116 porcT.

LocuitoriT posea 88 stupT.
ProprietatT mal insemnate sunt:
Tircoveneasca si Oleseasca, ale

toh al EpiscopieT Buzail, jud.

Buzaii, com. si cat. Tircovul,
azT biserica de mir.

vita.

Mara de Mitropolie se afla:

Biserica Curtea-Domneasca, reconstruitg de Petru-Voda-Cercel,

pe la 1585, si mal tirziii reinoita

asezata pe loc ses, pe malul

drept al dula Ialomita, aproape
de locul unde acest riti scapa

si impodobita la 1748, tot de

din muntT si serpueste spre S.-E.

Grigore-Ghica. Asta-A acest tem-

In partea de N.-V., V., S.-V.,

S. si S.-E., orasul e incins cu
un sant si cu un zid, ambele in
stare de ruina, care ati forma

plu, de

unuT semi-perimetru de poligon,

aproape regulat si care din (listanta in distanta sunt intrerupte

de 12 metereze sara forturT de

www.dacoromanica.ro

pi vechiti, este solid ;

zugraveala, ornamentele si timpla sunt lucrate in aur, pgstrindu-se aproape cum erail in vechime. L'higa acest monument
pretios sunt ruinele palatelor

DomnestT si subteranele sal drumutile pe sub palate, despre

TIRGOVIMA

611

TIRGOVIMA

care se vorbqte a unele merg

ca i toate cladirile vechT din

Constantin, in care se zice ca

chiar afarg din ora., pe sub pamint. Tot aci este Chindia, un
turn de observatie, care se crede
a fi fgcut de Mircea-cel-Mare,
impreung cu palatele. Chindia

Tirgovi,te, a suferit multe.

Biserica Sf. Nicolae pe strada

insa se cam ruinase ; dar la 1844

s'a reparat de Bibescu-Vodg.
Acest turn se compune din doug
partT. Partea de la bazg are
forma unul trunchia de piramidg
patrunghiularg, claditg toatg de
piatr i inalta cam de To m. ;
a doua, partea de sus, are forma

bisericg, se afla Tunelul, care

s'a fgcut jurgmintul de alianta intre Mihaili Viteazul, Aron, Domnul Moldovet, i Sigismund Batori, Domnul TransilvanieT, contra Turcilor ; biserica Sf. loan,
biserica sf. ImpgratT, i in fine

Brincoveanu, facuta--de MateitiBasarab in anul morteT sale,

1654. In apropiere de aceastg

este o mare clgdire particularg,
facuta pe una din pivnitile cele
mg marl din Tirgovi0ea, ce se
zice a a fost a DomnuluT
coveanu Basarab.

capela de la cimitir, care este

afarg din ora, in apropiere de
gara drumuluT de fer. Ca mgnastirT din apropiere citgm : mgngstirea DealuluT i Viforita.

Biserica Sf. VinerT, aezata in-

Pe locul deschis dintre Fun-

tre ruine, aproape de Curtea

Domneascg. Aceastg bisericl
este 0 ea foarte vechre. La 1595,

clarie, Mitropolie, strada ProgresuluT, Industria 0 Stelea-

parte la extremitatea superioarg

are, de jur-imprejur, in forma

dupg lupta de la

de saptaming. Ad, in fie-care

circularg, nia multT stilpT de zid

de forma paralelipipedica, de

muntT, Sinan-Pap intra in Tirgovite, stabili cartierul general in palatele i Curtea bi-

cilindricg i e cladita din caramida i ne tencuitg. Aceastg

inaltimea unuT metru i prin,T

unul pe altul cu lanturT de fer.
Partea cilindricg este cam de 30
metri. De la acest turn a ramas
in popor zicatoarea : A ajuns
soarele la chindiT, adicg la un
punct al zileT, end trebue a se

pune la masa, fiinclc in tim-

Caluggreni,
Mihaill-Viteazul, ducindu-se in

sericer Sf. Vinerf, pe care o prefgcu impreung cu palatul Domnesc in cetgtuie, din care 0 azT
se mal vgd doug zidurT groase
arcurT mgrete de port! de cetate.
In ipoi, d. profesor Tocilescu

purile trecute DomniT aveati o-

a reggsit pe teren fortgreata

biceill a pune la masg sg

luT

le

cinte muzica din virful acestuT

turn. Asta zi inca exista cintecul
chindia, care este un fel de joc.
Biserica Stelea-VechTe, linga ca-

Sinan-Pap, adicg zidurile

imprejmuitoare. In jurul acestel
bisericT se vgd ruine de palate,
care se zice ca la 1821 erati
in bung stare, aproape de locul

VechTe, este tirgul sau oborul

saptaming, Joia i Vinerea, se
face mare comerciti cu tot felul
de articole.

Tirgov4tea este orapl rominesc cel mal vechiti, datind innainte chiar de fundarea principatuluT TgriT-RomineM. Este
cea d'inteiti i cea mal vechie

capitala a Tara, constatata prin

documente, 0 a ramas ca atare
pana pe vremea luT GheorgheVoda Ghica (1659-1660), care
din porunca Turcilor muta pentru tot-d'auna capitala TariT la
Bucureti i &lima la pamint
zidurile TirgoviteT i mangsti-

rile de prin prejur; aceasta pentru ca Poarta sg fie maT sigurg

zarmele militare de dorobantr i

calgra0. Aceasta bisericg s'a facut dupg modelul bisericel TreTIerarhY din Ia0 de cgtre Vasile-

unde Ipsilante, cu ZavergiiT sgT,

Afar-a de aceste, semnalgm
ca bisericT mat putin insemnate :

de credintaDomnilor (Tocilescu,
Manual de Istoriea Rominilor ,
1900, pag. 370).

Lupu, Dom nul Moldova, la 1645,

biserica Sf. Nifon, biserica Simuleasa, biserica Alba, biserica

Ro0e i biserica Stolnicul pe

a scrie istoria TariT-Romine01.

Vom da cite-vaindicatir numar

in locul alteT bisericT vechT, ce

fusese ridicatg de mult de un

negustor, anume Stelea. Aceastg

a prins pe Vladimirescu.

Strada-Mare; biserica Cretulescu,

biserica Sf. Dimitrie, biserica Sf.

A face istoria orapluT este

Pe la 1515, Neagu Basarab fgcu in

Basarab era inconjurata de zidurT groase i Make i avea in

George, biserica Lemnul, bise-

Tirgov4te biserica Sf. Gheorghe,

care azT e in ruina, i zidi din

rica Tirgul, biserica VoevozT,

temelie Mitropolia. Tot Neagu

curte palaturT metropolitane. In

curtea SteleT-VechT, se zice ca

biserica Geartul, biserica Izvo-

strgmutd de la Argq tronul

rul TamaduireT. ApoT in ruing :

ar fi stat patriarhul Nifon, pe

Biserica-Vg rzarul, cladita, se zice,

vremea luT Radu-Vodg-cel-Mare.

de catre Ghinea Vgrzarul, mi-

NumaT poleiala crucilor de pe

turnurT costa pe Vasile-Lupu
700 galbenT venetianT. Stelea,

nistrul luT Mateiti-Basarab ; biserica Catolica, ziditg in timpul

luT Negru-Voda ; biserica s.

metropolitan in palatele MitropolieT din Tirgov4te. Mitropolia din Tirgov4te, in acel timp,
avea in prejurul sail palate i
gradinile cele mar frumoase,
care coprindeati mal tot oborul

bisericg in timpul luT Mateiil-

www.dacoromanica.ro

TIRGOVITEA

TIRWRUL

612

I-undaria de azi.
Pe la
1583, Petru Cercel mal inavuti
Tirgovistea cu biserica Domneasca. Apo/ peste 12 anT, la
1595, in timpul ,lui Mihaiti Viteazul, SinanPasa cuprinse
govistea, intra in ea si prefacu
Curtea domneasca si biserica
Sf. VinerT in cetatue de aparare. Aceste Intariri se vad
azT; dar Mihaitl prin vitejia luT
In timpul luT
Ii scoate d'aci.
Mateiii Basarab, Tirgovistea a
ajuns la apogeul san. In acest
timp orasul era bine canalizat,
stradele frumos pavate, si orasul avea peste 60000 locuitorT.
Mateiti repara din temelie zidurile cetatet El fcil biserica Sf.

mina de cit cenusa, spre a nu

din com. rur. Ploestiori, jud.

avea eT de ce se ma teme.

Prahova, pl. Tirgsorul,

Pana i

orasuluT, unul din

Are o populatie de 317 lo-

domeniile cele mal intinse din

cuitorT.

Tara, era sa fie data zestre fiiceT

sale de un Domn fanariot al TareT (Sutil); dar s'aj rasculat orasenil ca un singur om,
dus

In cimpia de linga acest catun

se afta ruinele unc bisericI.
Inainte de 1848, in jurul aceleT bisericI se afla un tirgsor

la Bucuresti cu jaiba in protap

si cu rogojinT pe cap si ati pro-

numit Bereasca, format din lo-

testat sa nu 11-se instrAineze mo; cererea lor a

fost ascul-

urma rezbelulul ruso - turc din

tata. Tirgovistea nu numaT in

timpurile eT de marire a fost

Proprietarul mosieT, voind a-T

impune la daca, el' n'ati voit
darimat sinsa se supuna,
retras la PlogurT casele

cuibul

eroilor

oamenilor

cuitorl bulgarT, venitY aicl in

1828.

lul, la i65z, Vasile Lupu, Dom-

marT aT Tare; dar si in epoca

eT de decadenta. Asa, pe la
1786 s'a nscui: la cit1-va kil.
de Tirgoviste, in com. Vacaresti, poetul, literatul i marele patriot romin, loan Vacarescu, al caruia nume Il poarta

nul MoldoveT, fiind in relatiT

gimnaziul din Tirgoviste. La

prietenestl cu Mateiti, facu bise-

1802, s'a nascut loan Eliade Radulescu, printele literatureT ro-

desparte printr'o linie mixta dusa

mine. Casele in care s'a nscut

el sunt inca: in fiinta linga biseserica Voivozl. Eliade a cintat

la E. de comunele: Blejoiul.Strimbeni, Ploesti, Popesti i Tariceni ;

Tot in

Hui Teleajen formeaza un unghiti

ascutit cu limita de N.-V. a
piase si care trece pe ling4
cornunele : Paulesti, TirgsorulNon $i Vladeni-Margineni ; la
S. cu judetul Dimbovita, de care

Nicolae-Vechiil la 1651 si Sf. Nicolae-Noti la 1654. Pe timpul

rica Stelea. Un viene musca

din linistea luT Mateiti si din
fericirea
: el nu avea armata romineasca, ci niste straini cu plata, numitT SeimenT.
SeimeniT nu s'ail sfiit a ucide

chiar in palatele domnestI, care

sunt azT in ruina, pe Ghinea
Varzarul i Armasul Radu Olarul, ceT d'intiiii sfetnicT aT

Chiar Domnulul eT iT
inchisera portile

cetAteT

bite()

ruinele Tirgovister.

Tirgovi,te s'a nascut poetul si

fabulistul Gr. Alexandrescu, la
1812. El a fost elevul lul Eliade.

Un bust al sati infrumuseteaza

gradina orauluT.
Poetul Vasile Cirlova s'a nscut asemenea
in Tirgoviste, la 1809.

zi cind venea de la Curtea-deArges, zicindu-T : InapoT, nu ne

Tirgovitea, stafie de dr.-d.-f.,

trebue Domn batrin, cela ce

grabi moartea bunuluT Domn.

jud. Dimbovita, com. Tirgovistea, pe linia Titu-Th-govisteaPucioasa, pus in circulatie la

2 Ianuarie 1884.
Se afla intre statiile Vacaresti

De la Mateiti Basarab
govistea a inceput a da indarat. La 166o, Vizirul Cupruli a

dat ordin de s'a darimat cetatea si s'a mutat capitala in Bu

curesti. Sub Grigore Ghica II,
pe la 1748, tot se mg facu reparatie i imbunatatirT palatelor

(7,1 kil.) i Doicesti (9,9 kil.).

Intre Tirgovistea si Doicesti se

afla halta
Inaltimea d'asupra niveluluY
MariT de 276m,26. Venitul aces-

domnestT ; dar sub Constantin

teT stat4 pe anul 1896 a fost

Mavrocordat, TurciT

de 253261 leI si 97 banT.

ars -cu
totul, daramind i toate intari-

turile cetateT, ca sa numaI ra-

Tirporeanca, $at, flcind parte

www.dacoromanica.ro

esti, in partea de N., pe malul

Dimbului, ce se numeste

i azi"

mahalaua sirbeasca.

Tirporul, plasd, jud. Prahova.

Se margineste la E. cu
Crivina si Cricovul, de care se

de la N. la S. si care trece pe
la N., cu plasa Podgoria, unde

se desparte prin piriul CricovulDulce.

Se compune din 14 comune

rurale si una urbana, cu resedinta plaseT in com. TirgsorulNoti.

Partea de N. a plaseT este

deluroasa, acoperita cu vil
padurT. Partea de V. si S. are
indestulatoare locuri de finete
si produce cereale. Ad sunt
cite-va padurl.

RiurT insemnate sunt Prahoya, Cricovul - Dulce si Leaotul.

Plasa Tirgsorul are II parohir
jo filiale.
Parohiile sunt: Tariceni, 5irna,

TIRGSORUL

HIbudul,Popqti, Strejnicul, Cocorg,ti-Coltul, Pguleti, Ploetiori,

Tirporul-Noti, Mnqti i VIIdeni.

Tirgorul, sat, fcind parte din

com. rur. Tirporul-Vechitl, pl.

Tirporul, jud. Prahova.

Tirporul, mandstire, in jud. Pra.

hoya, pl. Tirgorul, com. Tirgsorul-Noil.

UrmAtorul hrisov, de la Ale-

xandru Ipsilante, ne arat

mngstirea Tirg.5oru1 s'a fondat
de Antonie-Vodg, in a doua ju-

mtate a secoluluT XVII, i cg

a fost scutit de toate

dAjdiile

puse pe alte mnstirT :

SfinteT o dumnezeevter manastirT Tirg-

vorul, unde se cinstevte vi se praznuevte

hramul sfintilor i afara de trupurY, maY
mar! VoevozY i ArhistratigY, Mihail vi
Gavriil, care este zidit i Inaltata din
temelia e! de Domnia-sa Antonie-Voda
cuviosuluT egumen Kir
tutulor
parintilor clingier eitY se afia locuitorY

la aceasta sfinta manastire, ca A fie

sfinta manlstire In pace v't Yertata de
toate dajdiile i orInduelile ce vor evi
de la visteria DomnieY.mele pe alte manastirl de nicY unele val satl supurare sil
n'alba ;

iar sa fie sfinteY manastirY

mill de la Domnia-mea s sibil a lua

In totrY aniY din vama Ploevtilor cite ta-

lerY una sial, care batir A alba a-Y da

vameviY de doua orY 'litem an, /usa la
Sf. Dimitrie taleif cincY-zed vi la Sf.
Gheorghe talerY cincY-zecY. Avijderea
drepte bucatele manastireY sil. fie scutite, stupY i rimatorY de dijmarit i vinul

de vinaricr, i doul pivnite In oravul

Ploevti scutite i n'Arate, de vama, de
fumarit, de caminarit, de vin Domnesc
vi de ot vatavesc; j iar sa fie sfinteY
manlistirY, mila de la Domnia mea sit
aibli a lua In totT aniY mertic de sare de la

Ocna Telega pe an bolovanY douit sute,

la vremea chid vor lua i alte sfinte
manastirT i sa facl ca dInsa orY ce va
vrea, vi de catre nitnenea
nu aibl, numaY i egumenul dupl ave-

zamintul ce s'a flicut

TIRGSORUL-VECHIU

613

s aibl a da

ruptoarea de sfintul Pantelimon, unde

este Inchinata, pe an talerY una sida, la
sflntul Gheorghe talen l cind-zecT vi la
sfIntul Dimitrie talerY cincr-zed ; vi pen-

tru ca sa se pazeasca mila aceasta ne-

stramutatii, A aiba de unde a da vi baticul cu care A se ajutoreze sama bolnavY de la spital

1i

pentru ca A fie

DomnieT.mele vi riiposatilor Intru fericire parintilor Domnief-mele vecYnica

vile, i Tiggnia, proprietate a bisericeI Cretulescu.

Ef ail : 56 caT, 345 boT, 122
vacT, 3 capre, 735 oTi 154 pord.

pomenire, am /ntarit Domnie-mea hri.

In raionul comuneT, pe apa

soyul acesta cu InsavY credinta Domniermele 1w Alexandru Ipsilante Voevod

cu credinta prea iubitilor DomnieT-mele
fi! Constantin-Voevod, Dumitravcu-Voe-

Leaotul, numit i Moruzi, sunt

vod, vi martorY punem pe toft cinstitir

credincioviY boeif ceY mar! aT diva-

nula Domnier mele, Pan Dumitrache

Ghica Ve! Ban, Pan Nicolae Dudescu
Vel Vornic de Tara-de-Sus, Radu Vacarescu, Vornic de Tara- dejos, Pana. Filipescu Vornic de Tara-de-Sus, etc. vi

s'a pus hrisovul acesta In anul dintliit

al Domnier-mele, ad In Bucurevti, la
leatul de la Adam 7283, iar de la navterca DomnuluY nostru Is. Hrist. 1775,
Iunie 22.

De-asupra u,eT se cite,te o

inscriptiune aproape tears, literile fiind mcinate. AstzI biserica fiind dezvlit i servind

de adpost vitelor, e condamnat a se desfiinta. Cite-va pie.

murale ail fost luate
depuse in muzeul national de
antichittT, prin ingrijirea directiuneY acestuT a,ezamint.
tul-Y

doug morT.
Are o suprafat de 2459 hect ;
o coalg; un oficia telegrafo

poSal; un penitenciar niilitar.

Comerciul se exercit in comung de 5 circiumarT.
Mara de ,oseaua dintre Tirgorul i Tirgovi,te, prin com.
Dirmonqti, Haimanalele, etc.,

prin com, mal e o alt osea,

ce-T inlesne,te comunicatia spre
Arice0i, Nedelea i Floreti,
unindu-se cu oseaua national
Ploe,ti-Brapv, la locul numit
Doug-Circiume. Tot aceag
sea inlesnqte comunicatiunea

intre Tirporul i Ploe,ti, pe la

punctul Tiggnia.

Pe teritoriul comund se afl

8 movile de diferite mriml
aezate in di ferite directiunT. Dintre ele numaT treT ail numirl :

Movila-Mare, situat la V. de

ct Tirgorul, intre

riul Pra-

TIrgorul-Noil, com. rur., jud.

Prahova, pl. Tirporul, situatg

hoya i apa Leaotul, fcind ho.

in partea de E. a apeT Leaotul,

la fo kil, de capitala judetulta.
Aci e re,edinta

gnia ; Movila-FlueruluT, pe malul sting al LeaotuluT; i MovilaluT-Serban, situat la E. de Tirgsorul

)

Se compune din z atune :

cruia locuitoriT
Cringul-Teitilu,

'T mal zic i

nume pe care l'a purtat

oficial

png la 1857, iTigAnia, numitg

Tignia-Stoenqti. Are o populatie de 1127 locuitorT.
In comun e mnstirea Tirg-

orul, iar in cgt. Tigrtnia o biseria zidit la 1827 de Arhiereul Ioanichie i Jupin Voicil,
deservit de un preot, pltit de
Eforia Cretnlescu.
LocuitoriT, in numr de 147,

s'ati improprietrit la 1864, pe

azI promcOa
prietate a EforieT Spitalelor Ci-

www.dacoromanica.ro

tar intre mo0a Tirg,orul i Ti

Din restul de 5 movile, fr

numirT, 3 sunt situate la E. de
Tirpor, lingg pdurea CringulluT-Bot, una la N. i alta la S.V. Pe toate aceste movile, a
far de cea mare, se cultiv cereale.

E udat de riul Prahova i

apa Leaotul nurnit i Moruzi.

Tirgorul-Vechitl, com. rur., in

jud. Prahova, pl. Tiroorul, situat pe malul drept al piriuluT
Leaotul i malul sting al Pra
hover, la fo kil, de capitala jud.

i la 4 kil, de rqedinta pl4eT.

TiRGUL

Se compune din 4 cgt. : Mgporul, StIncepti, Dedulepti pi Coltul.

Are o suprafatg de 1250 hect.,
cu populatie de 803 locuitorl ;
2 bisericT, una in cgt. Tirgporul-

Siret i Sicna, in partea de N.-V.

a jud. Botopani. Se mgrgine,te
la N. cu jud. Dorohoiii ; la E.,
cu pl. Jijia i Miletinul ; la S.-V.,
cu pl. Copula i Siretul.

Se compune din 8 comune :

Vechiti, cu hramul Sf. Nicolae,

fondatg la 1884, pi cea-l'altg in
cgt. Stgncepti, cu hramul
ApostolT, fondatg de locuitorT,
ca
cea din Tirgporul, la 1874;
o pcoalg; 3 circiumr.

Bglupeni, Botopani, Coste,ti, Cos-

Un numgr de 136 locuitorI

s'aj improprietgrit la 1864, pe

Jijia, de ambele pgrt1 ale piriuluT Sicna ; multe din ele sunt
nipte platourl intinse. Ele se im-

Inopia EforieT, din care li

T1RGUL

614

tinepti, Cucoreni, Curte,ti, Mdngstireni i Poponti.

Aceastg plasg e strgbgtutg de

dealurile ce se prelungesc de la
N.- V. spre S.-E., intre riul Siretul

jud. Dorohoi, strgbate pl. de

la N.-V. spre S.-E., prin valea
Sicna. E un piriti mic, dar pri
mete alte multe piriiape. Dupg
ce formeazg in cursul sgii o multime de iazurT marT i bogate in
pepte, se varsgin Jijia, la Todireni.
Prime,te, in stinga: Tei,oara,
care izvore,te din phdurea Cioara,
din jud. Doroiniti, pi se varsg in
iazul Stgnceni, in com. Bglupeni.
Piriul-Porcgrier pi Prisecer, pe
mopia Stgnceni, com. Bglupeni,
ca re se varsg in iazul Stgncenilor ;

In dreapta Bucecea cu Dolina

: 58 cal,
dat 120 hect. ET
o iepe, 402 bol, 120 vacT, 24

part prin valea SicneT in doug

Vasilincea, in com. Costinepti ;

grupe : dealurile din dreapta Sie-

bivolf, 724 oT.

na i dealurile din stinga sa.

Budgiul, in com. Cucoreni.

Drgsleuca, care curge din iazul
Loeptilor, com. Cocoreni, cu piraiele Slatina, Loepti i Brgiasca,
prin com. Cucoreni, apor, trecind
prin com. Curtepti, primepte piraiele IoaneT, Olmul, Baisa, Hliboci, Turcani, Izvoarele, Broscgra, Sgliptea pi trece in com. Bglupeni, i primind Cgcaina i Cir-

in raionul com. e o fabricg

de spirt pi 4 morT de apg : 2
pe apa Leaotul, una pe izvorul
Bularul pi una pe Pantelimon.
Budgetul com. e la veniturT
de 6376 leT, pi la cheltuelT, de
4548,88 le!.

O posea comunalg inlesne,te

comunicatia cu com. Strejnicul,
cea mal apropiatg.

E udatg de riul Prahova, de

Cele mal insemnate sunt :

In stinga SicneT: Cotirgaci, Movila-VulturuluT, Nicpeni, Teipara,
in com. Costepti ; Cripma-MinzuluT, Gherman, Rgchiti i Teipoara, in com. Poponti ; Coparilor,
LupuluT, PuturosuluT, Curmgtura,
Humgria, Ionete pi Valea-SantuluT, in com. BIlupeni.
In dreapta SicneT : ArapuluT
(Licache), Dolina, Staniptea, Sic-

apa Leaotul, izvoarele Bularul

na, Vasilincea, in com. Costi-

Pantelimon. Se mgrgine,te cu

nepti ; Armanul, BrAiasca, Boto-

comunele : Tirgporul-Notl, Mg-

panca, Budgiul, Harangiul, Hu-

nepti, Cocorgpti, Negoepti, Ploepti i Strejnicul.

mgria, Cornul, Curmgtura, Meica,

Slatina i Sicna, in com. Cucoreni ; CipmeleT i SicneT, in com.
Poponti ; Agafton, Bobeicg, Balta-Arsg, Bgsgrgboaia, Birul, Chi-

Tirgporul este unul din orapele vechf ale TgriT. Il ggsim deja

mentionat pe timpul luT Mircea

Vodg Basarab (1386-1418) bite poruncg domneascg a fiuluT
sgti Mihaiii. Este in 'relatiunT

strinse comerciale cu Brapovul.

Cu infiintarea orapluT Ploepti,
pe la finele secolulur al XVI-lea,
Tirgporul ipT pierde treptat din
vechia sa insemngtate, ast-fel
astg-zT nimic nu mal amintepte
trecutul sgri, de cit ruinele unef
vechT mgngstirT situata pe o ingltime.

Tirgul, p/asii, in jud. Botopani.

Se intinde pe dealurile dintre

rivoaia, Conegi, Crivgtul, Hulmul, Humgria, Hliboci, Lebgda,

Micul, Manole,ti, Nisipgria, Radiul, Sicna, Tirgul, Via pi Vul-

nitura se varsg in Sicna, com.

Bglupeni.

Birlgdeanca, care curge prin

com. Bglupeni pi Drgcpani pi se
varsg in Siena.
Sunt 42 iazurT pi 7 bgltT, din

care cele mal insemnate sunt :

Drgcpani, in com. Drgcpani, Iazul-Stgneptilor pi Zosinul, in com.
Rgchita i Vasiliul in

com. Poponti.
Plasa Tirgul se compune din

28 comune formate din orapul

Botopani pi 42 sate pi se adminis-

treazg, unitg cu pl. Miletinul, de

turul, in com. Curtepti ; PostuluT,

In comuna BAlupeni (v. a. n.).
Vgile mal principale sunt: Va-

un sub-prefect, cu re,edinta in

lea-SicneT, care strgbate plasa

prin mijloc, valea Teipoara

hect., cu o populatie de 49123

Valea-GrajduluT in stinga pi va-

lea Drgsleuca in dreapta.

Valea-SicneT e bogatg in iazurT, stuhgriT i papurg.
Apele ce udg plasa sunt :
Sicna, pida care izvorepte din

www.dacoromanica.ro

Botopani.

Are o suprafatg de 46000

locuitorT ; 49 bisericT, deservite
de 58 preotr pi 83 cintaretT; 28

,coale, conduse de 67 invgtgtorl pi 16 invItgtoare ; 24 morT

de apg, i 9 morT de aburl;
fabricg de tabIcit peile ; i de
bere ; i de spodium ;

i de ci-

TIRGUL

615

coare; T de vax si cerneala;

5 de luminarT si sapun ; j de
spirt (alcool); ma multe fabricT
de cardmida.
Cerealele, finetele si imasele

ocupa in plasa cea maT mare

parte din teritoriti ; padurl maT
multe se Oa in com. Cucoreni,
Curtesti, Costinesti si Baluseni,
iar vil, in com. Botosani, Curtesti si Balusani.

prin hotare artificiale; si la E., cu

provincia Basarabia (Rusia), de
care se desparte prin riul Prutul.

prinsul plaser Corodul, de unde

se continua spre S.-V., mergind
la Galati.

Pamintul plase este ses, lar

in partea despre E., baltos.
Este udata, in partea despre
E. de dill Prutul; in interior, de
piriul Elanul, care se varsa in

Tirgul,plasd, aezatI in partea de

mijloc a judetuluT Teleorman,
spre N. de plasile unite Cahill-

Prut, pe teritoriul jud. Covurluiii,

incarcat pe dreapta cu plraiele Mihoaia, Ser atul si Liscovul; in par-

TeleormanuluT; la S.-V., cu pl.

LocuitoriT poseda : 12588 boT

tea de V., de riul Birladul, care

30 bivolf, 2099 caT,

15438 ol si 3703 porcT; 1849

primeste pe stinga piraiele Recea,

Trausul si Trestiana ; si in partea
de S.-V., de piriiasele Vinderei si
Docani, afluentI aT JeravatuluT.

si vacT,

stupT cu albine.

Se exporta cereale, vite si

produsele indigene, importinduse produse manufacturare, colo-

TIRGUL

tuiul-Marginea.

Se margineste la N. cu pl.
CalmatuiuluT ;

la E., cu judetul

Vlasca, si la V., cu jud. Olt. Are

39 comune rurale i I urbana,
Rosiori-de-Vede, unde este si
resedinta plaseT, cu o suprafata

19045 locuitorT ; 37 bisericT ; 19

scolT primare mixte ; un oficiu

de 122147 hect.
Riul Vedea strabate toata plasa in diagonala, incepind de la
com. Didesti si pana la com.
Mavrodin, spre extremitatea de
S.-E. a plaseT ; maT este udata
de rlurile maT mid Burdea, Ti-

care are 2 statiunI in plasa:

postal rural in com. SloboziaZorleni, pentru pl4ile Tirgul si

bat plasa in directiunea de la

Botosani si Leorda.
oseaua nationala Dorohoiii-

Simila. Aceste doua OW sunt

impartite in 9 sectiunT, avind

Botosani - Hirlaul, trecind prin

niale, maOnf agricole, ferariT, etc.

Piata cea maT importanta e

orasul Botosani.
Caile de comunicatie sunt :
Calea ferata Botosani-Veresti,

Riul Prutul formeaza in plasa o

multime de baltT.
Are 17 comune, din care
T

urband, cu o populatie de

noasa si apa CiineluT, care stra-

afara de biroul din Zorleni, inca

N. spre S. Teleormanul uda partea de E. a plaseT, pe o distanta

de 28 kil. Piraele Urluiul si Brat-

si

3 birourT sucursale : in Murgeni,

covul udd partea eT despre V.

Baluseni.
oselele judetene : Botosanitefanesti, Botosani-Seveni (jud.
Dorohoii1), Botosani - Burdujeni

In Bacani si in Banca.
Viea se cultiva pe o suprafata

incepind de la V., sunt: Valea

Cucoreni, Poponti, Curtesti

si Botosani-Falticeni, precum si
maT multe sosele comunale.

Tirgul, plasd, in partea de E. a

de 987,50 hect., din care 6o hect.

nelucraroare, socotite si acele din
com. Birlad ; iar livezile cu prunT,

pe o suprafata de 4225 hect.

Are doua fabricT de spirt si
3 morT cu abur.

Vaile mg principale din plasa,

UrluiuluT cu valea Adincata, Valea-BratcovuluT si Valea-Veder

Prin mijlocul pl4eI strlibat vAile

Tinoasa, Ciinele, si parte din va-

lea Burdea.
Comunele sunt toate insirate

judetuluT Tutova.

Comerciul este destul de activ.

prin val. Pe partea dreapta a

Se margineste la N. si N.-V.
cu jud. Falciii, pl. Simila si pl.

Din baltile pla,d, ce sunt pe

riuluT Vedea sunt comunele : Peretul, Plosca, cu cat. Plosca-d.-j.,

Plosca-d.-s. si Buzescul ;vin par-

malul PrutuluT, Se scoate o mul-

Tutova, despgrtindu-se de cel

d'intiiii prin hotarele artificiale

time de peste, cu care se face

ale mosiilor limitrofe, de cea de

cauza s'a dat acestuT judet ca

a doua parte prin hotare arti-

marca treT pqtT.

Este strabatuta de 2 drumurl:
soseaua jud. Birlad-FIlciti, ce
trece prin satele Simila, Zorleni,

ficiale si parte prin did Birladul,

si de cea a treia tot prin hotare

artificiale; la S. si S.-V., cu jud.
Covurluid, de care se desparte
prin hotare artificiale, sicu pl. Co-

rodul, de care se desparte parte

prin hotare artificiale si parte
prin pirlul Jeravatul., laV. Cu pl.
Pereschivul, de care se desparte

un comercill insemnat, din care

Popeni si Iepureni si merge la

tirgul Falciti ; soseaua BirladGalati, ce pleacd din orasul Bir-

lad spre S., parcurgind pe o

mica distan ta cuprinsul aceste
plasT si trecind in urma in cu-

www.dacoromanica.ro

tea stinga a VedeT sunt comunele Meri-Goala, Albesti, Nenciulesti, cu cat. Parul-Rotund si
Mavrodinul. In susul riuluT Vedea, vin comunele Papa, Cucueti
cu cat. Ciocul, si Didesti cu cat.
tirbeti, tot pe stinga ; Scrioastea, Baltati cu cat. Bratcovul
si Gresia, apoT Socetul sari Nea-

ga, pe dreapta. Dealungul cursuluT pirluluT Bratcovul, incepind

de la N.-V., de la limita jud.

T1RGUL

TtRGUL-FRUMOS

616

Olt, sunt comunele Mggureni

Mgldgeni, Pe cursul riulur Burdea, sunt comunele Drggsitnei

Are o populatie de 52120 loeuitorr si 41 scoale.

cu cgt. Muti, Odobeasca si Drgg-

Vite: 8973 car, 29524 vite

marr cornute, 92480 vite miel

sani, pe dreapta si pe stinga,

cornute i 10298 porcr.

precum .si com. Drgggnesti, si-

Statul posea in aceastg plasg

mosir si pgdurT insemnate Bogdana-Neniculesti, Drgganesti-Tignia i Didesti (cu plidurT bltrine), Plosca si Netoti-Trivalea.
In comunele Ciurari, SOceni,

tuatg pe muchia dealulur dintre

Vedea i Burdea, impreung cu
cgt. TigAnia i Atirnati; dupg
acestea, tot pe Burdea, este com.
Dulceanca. Pe Valea - Urluiulur
sunt comunele : Belitori, cu cgt.
Dulceni

Adincata, Edita si

Bogdana, cu cdt. Brosteanca. Pe

cursul vAer Tinoasa sunt

rate, de la N. spre S.: Ciurari,
Sgceni, Butculesti cu cgt. Sirbi,
Sfintesti, Rgdoesti, Sfintesti Cu
RAteasca, Antonesti cu cgt.
Cetatea i tefgnesti si com.
Licuriciul. Pe Valea-CiineluT, de

ambele pgrtr, sunt com. Gr-

gul

Muti, Cucueti, GArgggul, Rg-

doesti, Sfintesti i Virtoapele, se

ggsesc incg multT mosnent
Locurr insemn ate in plasg sunt :

piriul Bahluetul.

ginea de V. a plgsel, pe lingg.

4585 locuitorr ; 3 bisericT ortodoxe, Cu 5 preoti, 2 dia-

com. Maldgeni i Bgltati.

Comunele : Netoti, Antonesti
si Bgltati, cgt. Gresia, importante
pentru descoperirile archeologice.
In secolul XVIII si in primele

Tirgul, suburbie a regula Cim-

CiineluT i Valea-TeleormanuluT,

pulung, jud. Muscel. Coprindea

la extremitatea de S., este com.

Lgceni. Resedinta plgseT este in
orasul Rosiori-de-Vede.

dupg statistica de la 1844, suburbiile Popa Savu, Sf. lije, Biserica Domneascg iSubesti, de

Este strgbItut in toate di-

la Calea-BraduluT pgng la Piug.

rectiunile de diferite sosele judetene si vecinale, precum cale"deteang Turnul-Rosiori-Ba-

Tirgul, sub-divizie a com.rur. Sig.vesti, pl. Oltur-d.-s., jud. Vilcea.

treT decena' ale secolulur XIX,

mixtg ; un

spital judetean; o

farmacie ; un biuroil telegrafopostal.

multe din comunele eT fgcind

nationalg, se afil bgile sulfuroase

parte din plgsile vecine, care

de la Strunga, din jud. Roman.

Este legat cu comundle .limitrofe si cu tirgurile depgrtate,
prin calea feratg Iasi-Pascani ;

se numeati Teleormanul

Mij-

locul.

Tirgul-Cucului, sat, in jud. R.-

manulta isoselele vecinale care

Sgrat, pl. Marginea-d.-s., cAtunul

pun comunele sale in comunicatiune directl cu comunele din

jud. Oltul i Vlasca si cu cele

de resedintg al com. Plginesti.

Vez1 CuculuT (Tirgul-).

Tirgul-Dealulu. Vez1 tefgnesti,

pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.

cunoscutg in toatA partea de S.,

lunceT

cota, 6 cintgretr si 3 eclesiarhY;

o bisericA lipovang ; o scoalA

La 8 kil, de aicr, pe soseaua

laciul, Rosiori-Alexandria, catea

mar bine de jumgtate 'plasa in

tot cursul riulur Vedea si al

Are o intindere de aproape

kil., cu o populatie de

3112

aceastg plas1 era mult mar micg,

judeteang de pe Valea-Teleor-

Solul este de o fertilitate re-

si la V., cu mosia Jora.

Prin mijlocul tirgulur, curge

Troianul, care trece pe teritoriul com. Belitori, cgt. Adincata,

luind directiunea pe lingg mar-

cgt. Golgsei, Virtoapele

d.-j. cu cgt. Nichita, Virtoapeled.-s., Bivolita cu cAt. Manita si
Cglinesti. Dealungul riuluT Teleorman sunt comunele Netoti,
compus din cgt. Netoti - d. - j.,
Netoti-d.-s. i Mosteni, Peri-Ricu cgt. Brosteni, Olteni cu
cAt. Dobrogostea, Orbeasca-d.-s.
Orbeasca - cl. -j. Intre Valea-

din plgsile invecinate.

situatg parte pe platoul Dealulur-Tirgulur, care e o

prelungire a Dealului-Cotnari,
parte pe Dealul-Costestilor, iar
parte pe sesurile Costesti, Bahluet i Crivesti, avind o pozitiune inchisg mar de toate pgrtile cu dealurr, iar in partea de
E. se deschide sesul Bahluetulur.
Se mgrgineste la N. si N.-E.
cu com. Bgiceni ; la E., cu teritoriul satulur Prigoreni (com.
Brgesti) ; la S., cu com. Buznea,
orasul

Tirgul-Frumos, com. urb.,

in

partea de N.-V. a plgser

ggtura, jud. Iasi, la 411/2 kil. de

www.dacoromanica.ro

cu soseaua nationalg Iasi-Roman ,

ce trece prin mijlocul lur

spre N., cu jud. Botosani, prin

soseaua mixtg
Istoric. E un oras vec.biii
a fost capitala judetulur Cirligatura, pgng la Regulamentul
Organic, eind s'a desfiintat judetul, impgrtjndu-se intre Iasi'
si Roman. Se zice cg acest tirg
din vechime era situat mar spre
N. si cl in urma untar incendiii
s'a asezat mar in jos, pe locul de
astgzT, avind inIesnire si de apg.

A existat odinioarg in aceastg

i un palat Domnesc,
in care locuia5 Pircglabir tinutulur si unde Duca-Vodg a tliat
eapul luT Donia, fiul luHtncu,
la 7188,
localitate

Tinutul Cirliggturer (de sigur

TIRGUL-FRUMOS

ca i tirgul), a fost prgdat i ars

de catre Bet-Gherel, Hanul Tatgrgsc, la 1512.

Pe la 7199 (1691), Sobieschi,
Craiul Leesc, a trecut prin acest

tirg spre cetatea Neamtula

Tirgul-Frumo s,s talie de dr.-d.-f,
jud. Iai, pl. Cirliggtura, c.
T.-Frumos,

pe unja Iai-Pacani, pusg in circulatie la

Iunie 1870. Se aflg intre statille

Ruginoasa (16,o kil.) i Sirca
(10,8 kil.). Ingltimea d'asupra
niveluluT Mari de 74m,72. Venitul acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 325599 le); 44 banT.

Tirgul- Frumos, localitate,

partea de V. a com Dirmoneti, pl. Filipeti, jud. Prahova,
pe malul drept al riuluT Praho-

TIRGUL-JIULUT

617

Este udatg de piriul Berheciti

piriiaele Mirza i Glodul.

riul Pul, care '1 udg in partea

Are o populatie de 533

de V., mal este strgbgtut

lo-

cuitorT ; o coalg mixta in Tirgul-

Glodurile, care functioneazg din

1874, o bisericg, deservitg de un
preot i un cintgret; 7 circiumT.

Teritoriul com. este de 539

hect. Are o pgdure in intindere
de 18 hect.
Viile ocupa o intindere de
340 hect.
Vite sunt : 28 cal, 243 vite cornute, 66 pord, 17 capre i 695 01.

Teritoriul comunel este strgbItut de calea vecinalg ampeniObiria-Gloduri Otele,ti, lungg

de 13 kil.
Distantele: la Bacati, capitala
districtuluT, 33 kil. ; la com. Mg-

vita, unde se zice cg a fost ce-

rgti, 3 kil.; la com. Oteleti, 5

kil.; la com. Obiria, 7 kil. i
la com. Sgcuieni, reedinta plg-

tate fgcutg de Tgtaff i care

eT, 15 kil.

s'a pustiit de Negru-Vodg. P'aci

s'a gasit un drum aternut cu

pietri mgrunt, oseminte i multa

zidgrie, ce s'a dgrimat de riul

Prahovita.

Tirgul-Glodurile, com. rur., jud.

Bacgti, pl. Siretul-d.-s., situatg
In valea piriuluT Berheciti i intre
dealurile: Spira i Podureni, spre

jud. Tecucirt, Raiul i Bgimacul

spre com. Obiria, i Coroiul,
spre com. Mgrgti.
E compusg din 2 cgtune:
gul-Glodurile, reedinta, i Glo-

duri, sat.
In anul 1833, cind s'a fgcut
rotunjirea, comuna se gase;te
alcgtuitg din cgtunele : GloduriConachi i Gloduri-Botez
guorul-Gloduri).

In statistica din 1874 are cgtunele : Dobriana i Gloduri.

Se mgrginete la E. cu comunele: Spira i Coloneti (jud.
Tecuciti);la S., cu com. Otele,ti;
la V., cu com. Mgrgti, i la N.,
cu com. Obiria.

Tirgul-Glodurile, sat

ree-

dinta cotn. cu acelaT nume, jud.

Bacn, pl. Siretul-d.-s., situat
pe pirlurile Berheci i Glodul,

avind dealul Pgdureni la E. i

Coroiul, la V. Are o populatie
de 445 locuitorI; o coalg mixta;
o bisericI, clAditg de Constantin Botez, in 1853, deservitg de
preot i I einfaret ; 7 circiumT.
Vite : 28 cal, 99 vite cornute,
56 pord i 17 capre.

Tirgul-DuluI, com. urb., capitala

judetului Gorj, situata cam in

centrul judetulta i pe malul
sting al riuluT Jiul. Se compune
din 2 mahalale : Botorogi i
Intre-Jiete.
Are o suprafatg de 3000 hect.,
i

o populatie, dupg recensg-

Oraul T.-JiuluT, deosebit de

i

de piriul Hodongul, care curge

de la E. spre V. i se varsg
in Jiu ; trecerea peste acest pi115 se face prin 3 podurT de

lemn. In partea de V. a orauluT,

i paralel cu riul Jiul, este

un canal din Jiti, adus de primgria orauluT in scop de a

avea apg maY in apropiere. Tre-

cerea peste acest canal se face

pe un pod de lemn.
Comunicatia in acest ora se
face prin calea feratg T..JiulFiliai, prin calea nationalg Fiprin cgile judetene T.-Jiul -Ciuperceni -Severin,
- SpahiT - Dolj, T.-Jiul-Ciuperceni-Vilcea, i prin alte o-

sele vecinale i comunale, care,

din deosebite directiunT, con-

vergeazg catre ora.

Are o clima plgcutg i temperatg in acelag timp, aer curat
i apg bung de bgut.
Altitudinea orauluT de-asupra

MgriT-Negre e de 226 m.
Budgetul orauluT pe anul

1899-900 a fost acesta :

Ze-

cimI, 273173 lel, 54 banI ; DrumurT, 22300 leY; Pensil, 15776

leT, 48 banl, la venit, 6905 leT,
28 banT, la cheltuelT.

Are un gimnaziti, deschis in

anul 1890; 2 colT primare, una
de bgetY i una de fete.
In T.-Jiul sunt 5 bisericT :
Biserica Domneascg, cu hramul S-tuT VoevozT, fgcutg

in

anul 1736, de Dobre Sirbul i

Radu Cupetul, deservitg de
protopop, i preot, i diacon, 2
cintaretT i i paracliser ; bise-

rica, cu hramul Sf. Constantin,

anul 1875 de locui

deservitg de I preot, 2

mintul din 1899, de 6634 locui-

fgcutg in

torT : 3898 bgrbatT i 2736 t'eme.

Numele i s'a dat de la d'A
care udg teritoriul jud. Gorj,

torT,

atit in partea sa muntoasg cit

fgcutg de locuitorT in anul 1838,

deservitg de i cintgret, slujba

i in regiunea dealurilor.

cintaretY i

paracliser ; bise-

rica, cu hramul S-tiT ApostolT,

78

66700. Mareta Diolionar Geograft. Vol. T.

www.dacoromanica.ro

TiRGUL-puLlif

bisericeasc fiind facuta de preoti de la cele-l-alte biserici ; bi-

serica, cu hrarrul Sf. Nicolae,

facuta de locuitorT in anul 181o,
deservita de i preot i r cintaret ; biserica, cu hramul S-teT

TreimI, facuta de loc. in 1853,

deservit de i preot si i cintaret.
Are un tribunal ; o judecatorie de ocol ; un spital intretinut de judet ; un biuroil telegrafo-postal ; o statie a caleT
ferate Filiasi-T.-Jiul, etc.
Ca cladire mal insemnata este
un frumos palat comunal.

La terminarea stradelor Unii Tudor Vladimirescu, in

marginea de E. a orasuluT, este
platoul numit Obrejia, pe care
se face tirgul saptaminal, precum si 2 bilciuri anuale, unul
la Vinerea Mare si altul la Inltare (Ispas).
rea

Tabacaria de piel si blanr, imbeacAmintea, incaltmintea, dogaria, timplaria i mai cu seama

Facia, constituesc industria orasului.
LocuitoriT poseda : 53 plugurr,

83 care cu bol i vacT, 38 trasuet', 18 carute; 205 car, 600

vite marT cornute, 33 bivoli,
346 porcI I 140 oi.
Din istoricul

presupune ca pe locul unde se

afla acum Tirgul-Jiul ar fi fost,
inainte de cucerirea DacieT, un

sat dac. Vatra orasului de azi,

acoperita de ape, cu nenumarate insulete pline de padurl
mal nestrabatute, printre care
serpuiail Jiul, Hodonaul, Voivodiciul si Putna, forma un fel
de adapost, favorabil contra napadirilor din afara.
Tirgul-Jiul este asezat toemaI

pe calea romana care lega odinioara castre si municipiY bine

cunoscute, ca muncipiul Drobeta (Turnul-Severin), cu statiunea romana Buridava (R.-Viicel. Pons-Aluti la Aschbach).

TiRGUL-JI1JLUI

618

Pe la T.-Jiului a trecut o parte

din armata romana in timpul

razboaielor de cucerire a Daprobabil legiunea I Minervia, pia fidelis.
cieT

Imparatul

Traian

insusT a

trecut in fruntea ostirilor pe la

Drobeta spre N.-E., peste Motru si Tizmana, apol peste PI,
pe la Iasi si Rominesti, si s'a
oprit in Bumbesti, unde a wzat un c tstru. Probabil cA Tirgut-Pula a fost, pe timpul Romanilor, maT inti statiune postal la Jiti (mansio
apoY vicus (sat), in fine poate
chiar muncipiu m, forurnjiliense
(oras, tirg al PuluT).

Populatiunea acestul oras s'a

alimentat dupI incetarea administratiund romane, in timpul
fora-lard micilor satulete in
muntf

cu locuitoriI canabe-

lor negustorest1 ale veteranilor

Romani din Bumbesti, al caror
ur masI, inmultindu-se, a pornit

In jos, pe apa JiuluT, spre imbelsugatul Corn al CapreT,

a intemeiat alte centre de viaazY, nemijiocit mal
A.
jos de castru, pe ambele malurT
ale JiuluT, o comuna mare numita Curtisoara, si in secolele
trecute cCurtei. Numele acesta

va-Blacorum (Amlas), pana la

Fagaras, iar la S., pe ambele ma-

lurI ale Jiului, pana la Dunare,

punctul politic central $i maT

bine aparat era regiunea superioara a JiuluT.

Basarab, cel numit de RasanerenT Radu-Negru, trebue sa. fi

plecat de la Tirgul-Jiul, cind a

go nit pe contele Conrad din VIIcea si din Sylva Blacorum (1235

1240). El venise dincoace de

i Fagaras, la
1232, din cauza prigonirel contelui de mal' sus. Acesta e eBasaran-Barn, care s'a razboit la
1241 cu Mongolil si cu care s'a
identificat Radu -Negru (1380),
adevaratul intemeetor al Statulul Muntean.
'fa din T.-JiuluY
cata sa fi pornit Mihahl-VodaLiteanul (1246-78) cind s'a dus
muntY, din AmIa

sa combata pe navalitoril Un.

guri in Hateg.
D upa intemeerea principatuluT
TariT-RomlnestI, Tirgul-Jiului in-

ceteaza de a fi curte a Voivozilor Tarii-JiuluT i ramine numaI resedinta a judetilor. Tinutul

caruia apartinea se numea jud. de

Jales. Pe la 1330, Carol Albert

ocupa Severinul si trece prin
acest judet, poate i prin OrasulJiulul. Armata luT e sdrobita de

ori implica idea de resedinta a vre-

Romini in muntT, la intoarcerea

unuI Voevod al Tarii-Jiului,

vine de la cohortele romane care
stationail in castrul stabilit in
apropiere. Migratiunea popula-

sa pe aceeasT cale. Judetul de

Jales in secolul al XIV-lea se intindea mult mal spre V. ca acum,
cuprinzind i Hategul pe care l'a

tiunei de la N. la S. se confirma i prin ramasitele de zi-

perdut intre aniT 1390-1400.

La 1406, Orasul-pulur era re-

duri aflate pe malul JiuluT de la

castrul din Bumbesti pana in ora.

sedinta judecatoruluT JiuluT, Jupin Brat, si pe la 1420 calu-

Pentru intervalul dintre sec.

gariT din Tizmana aveati morT

VXIII ne lipsesc texte si do-

ad, pe apa

cumente, dar nu ne lipseste perspectiva istoriel. In Oltenia si

Hateg traia poporul romin adapostit in munti.

In prima jumatate a secoluluT

XV, pe timpul lui Basarab-Vocla
cel Batrin, orasenif cumpara mo-

In sec. XIII, pe and voevodatul oltenesc se intindea la N.

asupra IIategului si peste Syl-

www.dacoromanica.ro

sia otasulul Tirgul-JiuluT de la

Tudor Negrul cu I00000 aspri.
AceeasT epoca se poate caracteriza prin fixarea, asezarea ora.

TiRGUL-JIULU

suluT in hotarele actuale. Mosia

Tirgul - Pule se marginea pe

619

catre Printul Eugeniti de Sa

voia si contra boerilor Baleanu

IIRGUL-OCNA

durT. AtuncT s'a dat porunca sa

inceteze macelul si s'a ridicat

atuncT, ca si acum : la V. Cu
Birsesti, Slobozia, Balesti, Voi

si

nigesti; la S. cu Rominesti ; la
S.-E. cu Vacarea si Da.nesti ; la
E. cu Varsaturile, Moineti; la
V. cu Vaseni, isesti-d.-s., isesti-d.-j., la N.-V. cu Cernadia

luptelor intre AustriacT si TurcT,

in urma carora Oltenia se reincor-

mita.

poreaza la pamintul TareT-Ro-

mare manifestatie contra Regulamentulul Organic, pe care po-

de Mazaroi.
Secolul al XVI-lea reprezinta In
istoria Tirgul-JiuluT epoca lupte-

lor orasenilor pentru Ostra rea

posesiunilor lor impresurate de
vecin. Bucsa Comisul si altiT

Stirbehl, partisaniT politiceT

turcestt El devine apol" teatrul

minesa ( t 739). Sub MavrogheniVod. (1788), Tirgul-JiuluT e din

notl supus flageluluT razboiuluir
intre AustriacT si TurcT, cu care
acum erail aliatl" RominiT.
Catre finele secoluluT XVIII incep Domnii TariT, ca Alexandru

era a orasulta. Orasenil jura cu

Ipsilante, Al. C. Moruzzi, sa se

ocupe de scolt Cel din urma da
un hrisov prin care se hotaresc

24 boerT inaintea le Mircea-

veniturile scoaleT stabilita de Du-

Voda Ciobanul si cistiga proce-

sul. Dar eT maT avura a lupta

mitrascu biv vel Stolnic in chihile dimprejurul bisericeT cate-

pana la 1591 pentru hotarele

drale. In ultimul an al sec. XVIII,

mosiei lor.
In secolul XVII, oraseniT nu
numaT isT asigura prin noT hrisoave domnestT proprietatile cistigate, dar cumpara si alte moiT
In satele invecinate, ca Danesti,
Petresti, Pistesti, Dragoeni, Balanesti. In acest secol, Radu
5erban Basarab darueste fratilor
Buzesti, Radu Clucerul si Preda
Marele Ban, o parte din T.-JiuluT cu mori si viY, pentru credinta si slujbele lor, precum si
ale frateluT lor Stroe, Marele
Stolnic. In 1631, Tirgul-JiuluT a

Pasvangiii ard orase, faptuind

cotropesc mosia Frasinetul, care

fost teatrul luptelor dintre Mateiil-Aga si Leon-Voda.

Pe la inceputul secoluluT al

Slobozia, unde se tala inca t'ara

La 1848 se face in T.-Jiul o

porul il arde in Obrejie. larde

la acea data, orase incepu a

duce o viata linistita si a face
insemnate progrese.

Tirgul-PuluI, statie de dr.-d.1.,

jud. Gorj, pl. Ocolul, com. TirgulJiuluT pe linia Filiad-T.-Jiul, pusa

in circulatie la T Iulie 1888. Se

atla la 13,2 kil. de Copacioasa,
statie finala. Inaltimea d'asupra
niveluluT Mard de 202".5 I. Venitul acester statiT pe anul 1896
a fost de 203.110 leY, 59 banT.

cele maT cumplite cruzim1, care

silesc pe locuitorl sa bajenareasca. El sunt urmatY in primul an al sec. XIX de CirjaliT,

demniT lor emulT.

Dupl aceasta epoca de jale

se ilustreaza in Tirgul-Jiuldf, prin
fapte patriotice si evlavioase, protopopul orauluT, parintele An-

dreT Skevofilax. Tot aci, straluceste Tudor Vladimirescu, care

gaseste in Tirgul-Jiulul elemen-

Ttrgul-Moineti. VezY Moine,sti.

Tirgul-Noil, sat, in jud. Neamtu,

com. Petricani, pl. De-Sus-Mijlocul, situat pe piriul Topolita.
La 7099 a fost daruit, de Iestion Usmel, M-reT Agapia.

Tirgul-Ocna, com. urb., jud. Bacati, pl. Trotusul, situata in valea TrotusuluT, intre muntii Ru-

tele trebuincioase marilor sale

ginosul, Chichilaul, Magura, Gre-

planurT. TurciT, crezind pe Tudor

aliat cu eteristil", incepura a face

blisul, Prislovul si Carbunari.

Se margineste la N. si N.-E.
cu com. Birsanesti; la S., cu comuna Grozesti ; la E., cu com.
Tirgul-Trotusul si la V. si N.-V.,
cu com. Doftana.

din noti cruzimT. Se platea o

rubia de fie-care cap de pandur.

XVIII-lea se naste in Oltenia

MultY oamenT nevinovaff piereei

un curent puternic contra suze-

dupa simpla pira a unora sati

a altora. Pasa turcesc era tras

ranitatel turcestT. BoeriT oltenT

nazuesc catre civilisatiunea apusana si, inca inainte de anexarea

steag pe cula Pestenarula din

Este udata de apele

riuluT

Trotusul, care o strabate prin

rnijloc, de la V. spre E., si de

In casele pitaruluT Dumitrache

Maldarescu. In pridvorul caselor
se faceei gramezi din capetele

ale piraelor Slanicul si Vilcica.

taiate spre a se plati. Intr'o zi

Se compune din 8 suburbiT

sail mahalale, situate de-a dreapta
si de-a stinga Trotusulul; pe
stinga riuluT, sunt : Pacurele, Mosoarele, Gura-Slanicul sail Troita

dat. In acest ora se semneaza

lusa, veni la conacul PasiT slugerul Costin Radosanu, om de

un caracter energic, care a atras
atentiunea Pase a unele capete
din pridvor sunt de femeT si a

la 1719 o petitie de 66 boerT

ceT taiatT sunt raiale, iar nu pan-

leni, Centrul, Vilcelele si Gio sen i.

Oltenier la Austria, militiele oltene, sub conducerea Sardarilor

Barbu Brailoiu, Obedeanu si Ben -

gescu, boerT proprietarT in Gorj

i in oras, infring la Tirgul-JiuluT cetele luT Nicolae Mavrocor-

www.dacoromanica.ro

si Tisesti ;. iar pe dreapta : VA-

TIRGUL-OCNA

Comuna Tirgul-Ocna este recunoscutg ca com. urb. prin

anaforaua sfatultil ocirmuitor din

30 Ianuarie 1846, in urma raportuld comisiund instituitg de

Principele Mihail Sturdza in 1845.

TIRGUL-OCNA

620

Voevod, prin ofisul

domnesc

No. 46; 2 cazgrml, una in Centru si alta in Gioseni; un foisor

de foc, in curtea localuld Primgriel, cu un serviciii de pompierI.
Aci se aflg : o statie de cale

continuatie prin mijlocul orasuluT cu calea Tirgul-Ocna-Comgnesti; de calea vecinalg HelegiulBirsgnestiTirgul-Ocna-Bgile- Signic, care si &Lisa trece prin

oras ; de calea vecinalg spre Ti-

Are 2 coale primare de bgetl si 2 de fete. .5coala de bgetT No. 1 functioneazg de la

feratg situatg la marginea de

E. a orasuluT; resedinta sub-

1845 de pe timpul Itil Gr. Ghica,

inteun local dgruit de acest

judecgtorieT ocolultil Trotusul;

1
oficiti postal - telegrafic, in-

Domn. Localul el, a fost ref-Acut de com. in 188r. coala

de bgeff No. 2, situatg in str.

fiintat la 1861 ; doug sucursale

ale Societgtilor de Asigurare

GgreT, functioneazg de la 1868.

din Bucuresti; o societate de

In anul 1899-900 ail fost frecuentate de 381 bgietT si 222

economie evreiascg (Fortuna',

fondatg la 1 Noembrie 1886.
Teritoriul comuneI are o intindere de 20000 hect. Pgdurile

si alte mg micT, dintre care unul

pe SIgnic, spre bgile Nastasache.
Distantele : la Bacgri, capitala

(Blggesti, Mggura, Tirgul-Ocna,

Bgile-Nastasache) ocupg aproape
6000 hect Proprietarl sunt :
Statul, Epitropia CaseT Sf. Spi-

Tirgul-Trotusul, 5 kil. ; la corn.

Doftana, 8 kil. ; la com. Grozesti, 8 kil. ; la com. Birsgnesti,
23 kil. ; la Slgnic (bgI), 18 kil.

in Gura-Slgnicul, deservite

ridon din Iasi, Boter, rufetasil

de 9 preotl; o bisericg armeneascg in Vgleni, una catolicg

Ocnelor, care ail numaT un drept

de usufruct asupra pgminturilor.

si la Ajud, 51 kil.
Documente de cumpgrIturT

In Pgcurele si o sinagogg in

Pgmintul comuneI este bogat

centru. Dintre bisericele orto

doxe : 2 se intretin de stat, 3
cu propriul lor venit si 8 de

in mine de sare, plcurg, care

fete. Mal este in or4e1 o scoalg

armeneasc.1 si 5 belferil.
Sunt 1 1 biserici ortodoxe :
1 in mahalaua Mosoarele, 2 in
Vgleni, 4 in centru, 1 in Vilcele, 1 in Gioseni, 1 in Tisesti
si

comung. Pe muntele Mggura se

aflg un schit de caluggrT intretinut de Epitropia Casa Sf.
Spiridon din Iasi.

prefectureI plgseI Trotusul si a

e Nation al a " si (Dacia-Rominia

se exploateazg maY cu seamg la

Mosoarele si Pgcurele, si cariere
de piatrg (proprietatea cumuneT).
Se ggsesc izvoare cu ape sul-

furoase, de fier, de iod (vezl

Orasul este strgbtut de 6o

Bgile Nastasache), ape sgrate In

mahalaua Vilcelele.
Mal' are : 2 fabrid de gaz, o fabricg de tgbgcgrie, una de spun,
una de lumingrT de cearg albg,

strade, dintre care mal marT sunt :

2 de pglgriT tgrgnesti, 5 morT (una

Calea Ajud-OcnaMoinesti, Str.

Mare si Str. Garet.

de apg si una cu aburI), 1 olgrie.

Are o populatie de 8033 suflete (recens. din 1899), din care

aproape 500 contribuabilT.

Posedg : o piatg ; 71 debi-

tantT de tutun ; otelurT; o grgding publicg.; un spital, intretinut

de Epitropia S. Spiridon din
Iasi, care functioneazg de la
1854 CU 30 paturT si altul, cu
12 paturT, al penitenciaruluI, intretinut de Stat ; o farmacie, in
centru ; un penitenciar, numit

ViT sunt pe o intindere destul de mare. Mal toate coastele

de dealurl, chiar de oras, sunt
acoperite de yip.
Vite sunt : 409 cal, 1977 vite

sesti si Grozesti. E atinsI de calea

feratg Adjud-Palanca.
Sunt 6 bariere : Mosoarele,
Gura-SIgnicul, Tisesti, Galianu,
Vilcica, Viisoara, si doug podurT
.maT marl pe Trotusul: Podul C.

Negri (de la Rgducan), pe drumul SIgniculuT si podul Lgstunilor, pe drumul Comgnestilor,

districtuluT,

58 kil. ; la

com.

de pgminturi de prin secolul

XVII dovedesc cg rufetul OcneT
trebue sg se fi infiintat pe la

inceputul secoluld XVII. Pe la

1580, Tirgul-Ocna era numaT un

sat mic, care ocupa mahalaua

Vgleni de astg-zT, locuit in mare
parte de corporatiunea alggilor

din Ocnele vechT, ad umplute

cu apg. Acest sat tinea de
Tirgul-Trotusul, unde era si rese-

dinta judetuluT. Pe dud, dar,

Tirgul-Trotusul era orasul cel mal
insemnat din tinutul TrotusuluT,

Ocna nu era de cit un sat. Fie

insg in vederea und maT bune
administratiud a Ocnelor, fie

ea, dupg cum spun

locuitoriT

TirguluI-Trotusul, ne maT fiind el

In sigurantg in acel oras din

marT cornute, 500 porcT, 300

cauza deselor ngvlirT de ostI

capre si 2033 oT.

strgine, muntenestT si ungurestT,

erati nevoitT sg pgrgseascg orasul,

Budgetul com, e la venit u-I

de Id 96635, banT 66, si la
cheltuelT, de leT 94483.

Castelul, in mahalaua Vgleni, fon-

Este strAbgtutg de calea ju-

dat la 1851 de Gr. Al. Ghica-

deteang Onesti-Tirgul-Ocna, in

www.dacoromanica.ro

spre a se adgposti in alte locurT

mal linistite, s'a mutat si cg-

margsia Ocnelor la gura lor,

fapt care s'ar fi petrecut intre

TIRGUL-OCNA

TiRGUL-TROTWL

621

anul 1680, cand s'a zidit biserica cea mal vechie, i 1700.
In acest timp i dupg, mare
parte a tirgovetilor din Trotu,,
s'ati a,ezat in locurile de azY

pozitiunea universalN de la Paris

din 1867.

Tirgul-Ocna, stalie de dr.-d.f.,

jud. Bacri, pl. Trotu,u1, com.

ale TirguluT-Ocna spre a fi mal

T.-Ocna, pe

aproape de Ocne (Ocnele-vechT)

Ocna, pusl in circulatie la 22

pe care le exploatail el. Pe la

1760, Tirgul-Ocna era bine intemeiat, dupg cum rezultI din
hrisovul hit Gr. Ghica-Voevod,

din 3 August 1766, prin care

dispunea a tirgovetiT nu ati voe
a vinde i a instrNina locul domnesc imprejurul TirguluT-Trotu,,
ci acel loc fusese 1Nsat lor
hotgrit de Gr. Ghica-Voevod

numaT ca sI se hrgneasa pe el
pe cit le va fi trebuinta lor,
hrisov care fusese dat in urma

unja

Adjud-T.-

Iunie 1884. Se aflg la x2,6 kil.

de One,ti, statia vecing. InAltimea d'asupra nivelulut Milrit, de
de 25411%94. Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fost de 707943
leT, 62 banT.

Tirgul-Ocna, plidure, jud. Baati,

com. Groze,ti, parte a Statulut

parte a comunet, cu 5550

hect. Mal inainte apartinea salinelor TirguluT-Ocna. Este fo-

leac pentru diferite boale. Pe

teritoriul sAii se aflg cele mal
insemnate bNI din Moldova
BNile

Despre re,edinta acester comune, care a fost inteun timp

capitala tinutulut Trotu,u1, precum i loe de vamN, iatg ce
spune istoria :
'La 1653, Vasile-VodA venind
cu ajutorul lut Timu, Hmelnitki,
fiul luT Bogdan, Hatmanul Cazacilor,
recapete tronul, pusese pe fugN pe Gheorghe Stefan, care, impreunl cu Kemeny

Iano,, fuge pIng la Trotu,. De

aict, Kemeny Iano, a trecut in
Ardeal ; iar G. Stefan a apucat
in jos pe apa TrotupluT i a

i ra,inoasI; neamenajatN.

trecut prin Foc,ani in Valachia

La 1637, Vasile-Lupul a trA-

tilor Ocnet, cg locurile nu le Tirgul-Pirincea. VezT Pgrincea.

mal ajung ca sI pue bucatele
pd,uneze vitele din cauzl Tirgul-Trotuul, com. rur.,jud.

mis aci pe cumnatul sui Sol-

plingereT SalgAilor

ioas

Tirgove-

cg multt instrginase pgminturile.

Muncitorilor de la saline numitt
rufeta,T, li se dNduse in schim-

bul munceT lor locurt de hranN

de pA,une pentru vite i erati
scutitT de orr-ce dare de angarale (dgrt in muna) i recrutatie.
Mal cu seamN dupg ce re,edinta tinutuluT se mut la BacAti,

tirgul crescu repede, venind

intilninduse aci locuitoriT i de
prin satele vecine. Prin secolul
XVII se a,ezarN i multi strAinT,
care venind in Moldova treceati
pe aci, pe unde, dupg cum spune

Cantemir, era drumul cel

drept din Moldova la Ardeal,
atra,I de bogNtiile locale
de clima-1* pacutN, rilmineati ad.

Domnit pret Moldovet dindule

SalgAilor anumite prerogative,
pun ast-fel solide temeliT corporatiuneT lor. .kst-fel, crescind mere5

numArul industria,flor, glsim a-

cest sat de odinioarg, a este

ridicat la starea de ora,, participind in secolul nostru cu
multe i variate producte la ex-

BacAti, pl. Trotu,u1, a,ezatN in

valea S1Nnicu1uT

in a Trotu,u-

luT. Se compune din 4 atune :

dan, cu cite-va mil de oaste

moldoveneascN, ca sA pAzeascl
inarginea despre Ungaria, plaiul

Oituzul, de la Trotu,, in contra

oastet ungure,g, condusg de Ion

gul-Trotu,u1, re,edinta, in stinga

fiul luT Simion Movi1N-

Trotu,uluT; Vii,oara, pe dea 1,

tot in stinga ; Piriul-BoghiT, pe
malul drept al aceluia,T riti, iar

Voevod, care era pretendent la

tronul Moldovet, sub protectia
lut Racoti I. Vasile-Lupul se
temea de ngvglirea oastet ungu-

BNile-SlAnicul, dimpreung cu sectiile SINnicelul, La-Cerdac i La-

Bisericg, a,ezate toate pe piriul

S1Nnicul, de la izvoare in jos.
In Condica Liuzilor (1802) se
gNsesc trecute Vii,oara i Trotu,u1, rAze,e,tT, iar in Statistica
din 1874 se gNse,te compusA

din cele 4 atune de maT sus.

Teritoriul com. se intinde de
la limita din spre Ardeal pAnA
In malul sting al Trotu,ulut
se mArgine,te la N. cu teritoriul
comunelor Doftana i T.-Ocna,
la V., cu Transilvania i T.-Ocna,

la S., cu comunele Groze,ti

BogdIne,ti i la E., cu com.
One,ti. Muntit de pe comunN
sunt Inalti i cu priveli,t1 frumoase, iar riurile sunt pline de
substante minerale ce servg de

www.dacoromanica.ro

re,tt, fiind-cA Matet-VodN, Dom-

nul Valachiet, a areT Tara Vasile-Vodl o alcase i o prg-

dase, se legase in aliantN cu

Racoti I, Domnul Transilvaniet.
Oastea ungureascX, condusg de

Ion MovilX, se pogorise pgnI

in Trotu,, dar in urma ordinelor, primite de la MateT, s'a
reintors inapot, orT temindu-se
de Turd i intelegind patima
ViziruluT, oil din vre-o alt1 cauzg,

dupg cum spune Miron Costin

( Letop. Mold., tom. I, p. 281).
Aceste imprejurgrT sunt arAtate
intr'o scrisoare a principelut Ra-

coti I, atre cancelarul Imperial

(Presburg), datatA din 23 Decembre 1637 i care se aflg
publicatg in Hurmuzachi. (Do-

TIRGUL-T ROTUV L

622

TRGULUT (PL4SA-)

cumente privitoare la Istoria

Rominilor, tom. IV, part. I, pag635, 636).

vamg (B, P. Flajdeil, (Archiva

1864; 3 biserid ortodoxe, cite

istoricg). El a dat numele finutultfi Trotu,u1 ,i a fost locul

Are o populatie de 2812 SU-

de re,edintg a poltuzilor .si pir-

flete; doug pcolf mi xte, una in Tir-

garilor, despre care au rgmas

una in cgtunele : Poiana, Bglgneasa pi Orgpa-Mare, deservite

de 2 preotT pi 6 cintgretT, ,i una
catolicg, in cit. Balgneasa ; 1 1

gul-Trotupul, care functioneazg

de la 1869, .si cea-l'altg in satul

documente. In timpul domnielor

circiumT.

luT Vasile-Lupul ,i Stefan Gheor-

Bgile-SIgnicul, care functioneaz

ghitg-Voevod, era incg capitala

tinutuluT cu acela,r nume, iar in
urmg mutindu se la Bacgii administratia, tirgul a decgzut, mal
cu seamg fiind-c mal totT tirgovetiT s'e:1 mutat pi la Tirgul-

Vite : 97 cal', 1103 vite marT

cornute, 49 capre, 964 oT pi 114

de la 1889; 4 biserid ortodoxe,

cite una in fie-care cgt un, deservite de I preot pi 5 cintgretI,
.si o bisericg catolicg in Tirgul-

Trotupul, foarte vechTe, care a

fost ridicatg de SecuT; 7 hergstrae de apg, 3 ale EpitropieT
caseT S. Spiridon, pi 4 ale locuitorilor, 6 morY ; o carierg de
piatrg; 21 circiumT.

Teritoriul comuneT are o in-

tindere de 4269 hect. adurile

ocupg aproape 2000 hect
Vite sunt: 117 cal, 1683 vite
cornute, 433 pord, 389 capre

Ocna. Sigiliul municipalitgtil Tro-

tupul era un brat cu ciocan, care

se tipgrea cu fum.

Tirgul-Valea-Rea,

pord.
Totalul pgminturilor de culturg este de 67089 hect.
Dupg legea ruralg din 1864
s'ati improprietgrit 251 locuitorl,
Cu 796 fgIcT, I prIjing ,i 24 stingenT pgmint in taring.
Teritoriul com, are o intindere
de 61o hect., din care pgdurile

com. rur.,
in jud. Bacgd, pl. Tazlgul-d.-j.,
situat in valea Tazlgul-Mare.
Se compune din 7 cgtune : O-

ocupg aproape 2000 hect.

rg.sa-Mare, Valea-Rea (sat), Va-

de 7099 leT, 99 banT, iar la

lea- Rea (tirgupor), repedinta com.,

cheltuelT, de 4883 leT, 65 banT.

Viile sunt pe o intindere de

2175 hect.
Budgetul corn.. e la veniturl'

a judecgtoriel de

Este strgbgtutg de poseaua

Budgetul comunel e la veniturT de el 16150, ban/ 14, pi

ocol, Bglgneasa, pe stinga riuluT ; Lunca (Filipea), Scariga pi

nationalg Bacgti-Onepti .si de ca-

la cheltuelr de leI 11379, banT 65.

Poiana, pe dreapta riulul pi Vrgbieni.

Orgpa, in Condica Liuzilor,
este mopie a banuluT Stefan Ro-

tul-Poduri/e.
Distantele : la Bacgil, capitala
districtuluT, 31 kil. ; la Tirgul-

i 2314 a

Viile sunt pe o intindere de

121,25 hect.

Totalul pgminturilor de culturg este de 1001,50 hect.

a plgpeT

pi

tea vecinalg Valea-Rea-Berzun-

set, iar in Statistica din 1874

Ocna, 24 kil. ; la com. Faraoani,

49 kil. ; la cotn. Cleja, 70 kil.;

Distantele : la Bacni, capitala

districtuluT, 56 kil.; la T.-Ocna,
re,edinta plgpeT, 5 kil. ; la com.

ggsim Orgpa-Mare, lipitg de l'irgul-Valea-Rea pi doug alte cg-

la com. Berzuntul, ir kil. ; la

com. Drgugegi, 7 kil. pi la

tune : Filipea (azT alipitg. de Lun-

com. Sgriduleni, 4 kil.

Doftana, 13 kil.; la com. Grozepti, 24 kil. ; la com. Bogdgnepti, 15 kil.; la com. Onepti,
9 kil.
Este strgbgtutg de calea ju-

ca) ,i Albele (azT alipitg de satul

Albele, din com. Birsgnepti).

deteang Onepti-Ocna si de calea

vecinalg Ocna-Bgile-Slnicul.

Se mgrginepte la N cu com.
Sgnduleni ; la V., cu com. Berzuntul; la S., cu com DrAgugesti pi la E., cu comunele Fa-

Tirgului (Iazul-), iaz, jud. Suceava, format de Somuzul-Mare,

mal' la vale de Fglticeni, in suprafata de 50-6o flia. I se mal

zice si lazul de-la-Moriscg.

TIrgul-Trotusul, sat ,i re,edinta

raoni pi Cleja.
Este udatg de Tazlgul-Mare,
Cu directia de la N. la S., pi de

com. cu acelapT nume, jud. Ba-

afluentiT sgT : piriurile Orgsa, Va-

revoesti-PgmintenT, plaiul Nuc-

aj, pl. Trotupul, situat pe malul sting al TrotupuluT. Are o

populatie de 865 locuitorY ; o
,coalg mixta ; o bisericg orto-

lea-Rea pi Bglgneasa, de pe stin-

para, jud. Mupcel, se uneste Cu

piriul Ciocanul pi formeazg Valea-SatuluT, care se varsg in riul

doxg foarte vechie, deservitg de

2 cintgretT .si una cato/icg In
centru ; 8 circiumr.

In acest tirg era biuroif de

ga pi Filipea, de pe dreapta.
E brgzdat de dealurile : Ghimelciul, Pietrele, Bglgneasa, BA1Inelul pi Bglanul.

TIrgului (PIrlul-), pilla,

izvo-

repte din Ripa-Malulu, com. Be-

Bratia, pe teritoriul comuneT Berevoepti- Pg m in tenT.

Are o populatie de 593 familiT, sati 2241 suflete ; o pcoalg

mixtg, care functioneazg de la

www.dacoromanica.ro

TIrgului (Plasa-). Vezr Tirgul,

plasg.

TRGULUT

623

TIrgultif (R1u1-), r. Izvorete

din muntele Batrina, jud. Muscel,

com. Leresti, plaiul Dimbovita,

primeste de afluentI aproape de

izvor pe Cuca, din Papusa

Riusorul, si cistig o ti-adule ce
intrece de 2 orT pe a ritiluI Argeselul.

El tia. comunele Leresti

Voinesti si trece apoT in plaiul
Nucsoara, udind orasul Cimpulung, comunele Schitul-Golesti,

servind de limita filtre jud.

Prahova i jud. Dimbovita.

TRNAUCA

Virful-Mare i Virful.Mic, Malul.Lung, Neacsulta,

Tofilului, PaunuluI, PoeniteT, Dul

Tirleti, com. rur., plaiul Teleajen, jud. Prahova, situata pe

vaile Zeletinul i Gogeasca, la
48 kil, de capitala judetuluT
la 20 kil, de resedinta plaiulul.
Se margineste la E. cu jud.
Buzar', lar la S., V. si N., cu
mosiile mosnenilor CarbunestI,
AricestI, Posestf, atina si Chioj-

banuluT, FeligeI, Zboilor, Bine-

i Predvalea cu plaiul Hotilor. Pe aceste plaiurT se afla

padure si locurT de pasune.
PoienT mal principale are :
Paunul, Ursoaia, Valea-Saraca,
Poiana Ascunsa, PlopiI, Fundatura, MarcarT, La CarbunarI
ltif

si Fungul-GirleT.

Mihaesti, Valea-PopeT, Radesti,

dent

Stilpeni si Livezeni si se varsa

in riul Doamna, la comuna Co-

tinul, Gogeasca si de valle:

Seaca, Saraca, FintineI i T'ir-

El primeste pe dreapta Hui

Bratia, din jos de Bajesti,

Se compune din dotia catune:

Tirlesti i Gogeasca, Cu o populatiune de 1181 locuitorT.
Are o biserica, cu hramul S.
Nicolae, fondata de locuitorT la

riul Bughea, in dreptul catunu-

186o, deservita de un preot; o

luI Furnicosi, comuna Mihrtesti.

scoala.

Tirleti, sat, facind parte din com.

rur. Tirlesti, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.

libasi, plasa

n'ella, ruiz. Izvoreste din muntii

Polovragi, jud. Gorj, curge apoI

E strabatuta de girlele Zele-

Pe linga agricultura, locuitoril se maI ocup cu dulgheria, dogaria, ziclaria i rotaria.

prin jud. Vilcea, de la N. spre

Parte din locuitorI sunt mos-

S.-E., printr'o vale foarte ingusta si adinca pana la Berbesti,

nera ; 119 s'ail improprietarit

la 1864 pe mosiile Floreasca,

de unde incepe a descrie un

Carbunesti si

arc de cerc, apoI se indrepteaza

catre S.-V. si se varsa in Oltetul,
pe stinga, putin ma jos de comuna Coltesti.
Valea Jul e populata, produc-

dindu-li-se 243 hect. EI posea:

16 caT, Too vad, 266 boI, so
capre, 400 ol, 250 porcI.

tiva i viabila. Acest 1111 nu seaca

vara. Fundul albieIcontine pTetris.
Ucla comunele Milostea, Greci,

Mateesti, Turcesti, Berbesti

si

Slavesti.

Tirltul, sat, in jud. R.-Sarat, pl.

Orasul, catunul com. Andreasi,
asezat pe riul Rimna, la poalele

dealuluI nihil, in partea de E.

a comuneT, la 8 kil. spre E. de
catunul de resedinta, Andreasi.

Are o intindere de 600 hect.,

Cu o populatiune de 28 familil,
sati 124 suflete.

Tirla-BerbeculuI, munte (1598

m. d'asupra MariT Negre),

Homoriceanul,

Are o suprafata de 1550

hect.

In raionul comuneT se gasesc

localittT cu piatra de moara

si pietris pentru sosele, iar pe
Valea-Saraca se gasesc carbunI
de pamint.
Comerciul se exercita in comuna de 3 circiumarT.
Budgetul com, e de 2300 leI

88 bant
Prin comuna trec doua sosele : soseaua judeteana ce vine
din spre Valeni si comunica cu
plaiul BuzaO, i oseaua peste

muntele Predvalea, ce o pune

Girla Zeletinul o uda de

la N. la S., in toata lungimea el'.

Tirnauca, com. rur., in partea

de S.-E. a plaseT Herta, jud.
Dorohofil, formata din satele
Probotesti si Tirnauca, cu re. edinta primariel in satul Tirnauca.

Are o populatie de 1017

fa-

4093 suflete ; 4 bisericI, cu 3 preotT, 6 cintareff

3 palmarT; i coala mixta; mal

multe iazurI si 15 pogoane de

vie.

Vite marr cornute 1796, ol

1084, caT 153 i porcl 2555.
Budgetul com, e de 6704 le,
68 banI, la veniturr si de 6482
leT, 58 banI, la cheltuelT.

Tirnauca, sat, pe mosia cu acelasT nume, comuna Tirnauca, pl.

Herta, jud. Dorohoiii, cu o populatie de 618 familil, san 2507

suflete.

Are 2 bisericr : una cu hra-

in cornunicatie cu com. Carbu-

mul Sf. Dinnitrie, cam in centrul satuluI, de zid, i facuta la

nesti.

1812 de Zoe Sturza, cea-l-alta

E brazdata de dealurile:

mal la o parte de sat, cu hramul Sf. Nicolae, l'anua din lemn

tuat la N.-V. de cat. Azuga,

Valea-Saraca, Malul-Lung,
Croitorari, Borsari si Coasta-Voi-

la 1773, de catre proprietarul

com. Predealul, jud. Prahova,

culuI. Piscur: Valea-SeciI, Vir-

C. Potlog, deservite de 2 preotT,

si-

www.dacoromanica.ro

4 cintarep pi 3 palamarl ;

Tt1INAVA-DE-SUS

624

TIRNAUCA

La 1672, Matd Sturza

nia-

pcoala ; un spital numit Potlogescu, apezat in vechia casa

boereasca a Sturzeptilor.
Pe mopie e o velnita mare cu

rita pe o copila a sa cu Gri-

toate dependintele eT ; o moarA

pi doua vil: una de 5 pog. linga'
satul Tirnauca p't cea-l'alta de io
pogoane, linga satul Probdepti.
Piraele ce trec pe mopie sunt :
Georteanul, Obadari pi Petro-

Voda, loan Sturza era Mare

vanul.

Piatra de constructiT se afla

multa pi in marl blocurl.
Drum principal e acel de la
Herta la Mihaileni.
Hotarele mopieT sunt cu : Herta,

Pomirla, Culiceni, Fundoaia, Becepti pi Hreatca.

Proprietatea mopiei a fost a

gore Ghica-Voda al ValahieT.

(Let., tom. 3., pag. 151.)
La 1709, sub MihaT Racovita-

Postelnic pi consilier Domnesc

(Cron. Hup., pag. 163).
La 1757, sub Const. Mihaiti
Racovita-Voda, Const. Sturza
vel Paharnic, era consilier Domnesc. (Cron. Hup., pag. 249).
La 1782, sub Const. Dimitre
Moruzi-Voda, stefan Sturza era
Vornic-Mare pi Scarlat Sturza,
Mare Hatman (c Cron. Hup. , pa-

gina 331).
La 1799, sub Cons. Alex. Ipsilant-Voda, Sandulache Sturza
pi Grigorap erati LogofetT MarT.

servit de un preot pi un cintlrq, ce slujcsc O la biserica din

Fintinelele.

Tirnava-de-Jos, com. rur.,

in

jud. Vlapca, compusa din cat.:

Tirnava-d. j., Comoara, Dandara

pi Cu Tunari sal Zgaidaracul,

situate pe valea Cilni,tea, proprietate a statuluT. Inainte de
secularizare apartinea manastireI
Zlatari ; azY se arendeaza impre-

una cu

Mereni-MitropolieT Cu

pretul de 6100o lel.

E situata la 41 kil. de Giurgitl, 18 kil. de Ghimpati, repedinta plapeT, pi 60 kil. de Bucurepti.

Are o suprafata de 5100 hect.,

la 17 Martie 1479. De la 1785,

fost Domnitor al Moldover, Ionita Sandu Sturza.

cu o populatie de 2010 suflete;

o biserica, in Tirnava-d.-j., zidita de calugatr pi alta in Comoara, zidita la i866, deservite

s'a cumprat de la Manastire

de catre Familia Potlog de la

Mihail Gr. Sturza a domnit

de la 1834 pana la 1848.

de 3 preotT pi 4 dascalI; o pcoall

mixta; 8 circiumT.

ManastireI Putna, din Bucovina,

daruita de Stefan-Voda-cel-Mare,

De la 1822, pana la 1828 a

care trecu la familia Sturza ;

Unul din descendentI, Dimitrie

Vite : 443 vite marT cornute,

apor a trecut intealte miinT.

Familia Sturza e, dupa uniI,
originara din Valahia, unde este
pi satul SturzaniT (Sturzepti) in
jud. Dimbovita, pi unde Vlad-

Alex. Sturza, Secretarul actual

al Academiel Romine, a fost
ministru sub Voda Carol I la

250 caT, 170001 O 520 rimatorT.

1866, apoT in diferite rindurl mi-

nistru pi prim-ministru.

Voda era din familia Sturzeptilor,

Aci sunt 2 heleptae ce produc

pepte.

oseaua judeteana Giurgiu Pi-

tqti trece prin Tirnava.

Padurea statuluT, de pe teri-

dupa diploma latina a lui Mi-

Tirnauca, pddure, pe mopia cu

hail Apafi, Principele Transilva-

acelapT nume,.jud. Dorohoiti, pl.

toriul Comoara, are o suprafata

de 350 hect., pi e compusa din

niel, din 24 Februarie 1670,

Herta, com. Tirnauca. Poarta

2 trupurl : Cringul-Hotilor pi PA-

in care numepte pe Vladislati

Turzo, Principe de Valahia.

diferite numirl : Boura, Ciocova,

Comori, Huta, Lozia-Neagra, Ma-

durea-TurculuT.

Dupa altiT, familia Sturza este

originara din Moldova, unde
de secolT a fost in marT pozitil
sociale. Apa:
La 1539, sub Stefan Lacusta-

Voda, Sturza era mare Camarap, velit boer, (Fond. Relig.

laiptea, Pietroasa, Piciorul-PietreT,

Poarta-Gristea, Stodola, Tinca

pi Valea-PlopuluT. Toate aceste

partT, legate una de alta, formeaza impreuna padurea cea

mare de pe Tirnauca pi Probote,ti, in suprafata de 2860 hect.

PUM.), p. 48).

La 1546, sub Petru RarepVoda, Sturza era consilier Domnesc intre velitiT boerT. (Cron.
Rom. Melh., tom. 1, pag. 175).

La 1613, sub Stefan TompaVoda, Sturza era Hatman. (Letop. , tom. I, pag. 236).

Tirnava, sat,

in jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-Mijloc, com. Virvorul. Are

o populatie de 549 suflete; o

pcoall mixta, ce functioneaza
din 1862; un schit, fondat la

nrnava-de-Jos, cdtun, in jud.

Vlapca, pendinte de com. cu
acelapT nume, situat pe ValeaCilnipteT pi proprietate a statuluT.

Are o suprafata de 1050 hect.

pi se arendeaza cu Mereni-Stefeni.

In 1864, s'a dat la 6o locuitorT o suprafata de 153 hect.

Are o biserica, facuta in 1862
de catre calugarT, deservita de
un preot pi un dascal; o pcoall;
3 circiumT.

1540 pi terminat la 1543 de Voi-

vodul Constantin Basarab, de-

www.dacoromanica.ro

Tfrnava-de-Sus, sati Botoroa-

ThINAVEr (VALEA-)

625

ga, com. rur., compusg din eltunul Cu acelaT nume, situat

pe apa alnitea, pl. Cilnitea,
jud. Vlaca, i proprietate a statulut Inainte de secularizare, tinea de mgngstirea Sf. Gheorghe.Noti li se compunea din trupurile Ieroslgvescu i Vilceni.

Are ca pisc maT inalt muntele Tirnova i Turcina.

Tirsa,

sat, in jud. Mehedinti, pl.

Motrul d.-j., tinind de com. rur.

TtRziT

Are o populatie de 230 locuitorI.

Tiri. VezI Brgniteni-d..s , sat,

in jud. Roman, pl. Siretul.d..s.

CosovAtul-de-Motru.

Ttrzia,
Tina, (Steagul, Piatra - DrahneI,

sat,

pe moia i in com.

Dealul-Vid, Pesculdf, Surupgtu-

Boroaia, jud. Suceava, aezat pe

albia piriuluT cu acelaT nume.

rile, Capul - StoguluT, Fereggi,

Malul-Stoiceti), sir de dealurr,

cuitorT; o bisericg, cu hramul

prelungindu-se din poalele munti-

Sf. Vasile

20 kil. de Ghimpiti, ree-

lor Arnota, jud. Vilcea, mergind

prin centrul com. Costeti, plaiul
Horezul, intre titirite Bistrita i
Costeti, pgng se pierde aproape

clgditg de egluggriT ingnIstireT

3 fruntaT, io pglma1 i 35 co-

rea-MaiceT.Domnulia, ziditg. la

de impreunarea acestor doug

rturl. Este brgzdat de cite-va

1830, deservitg de 2 preotT i

vgl : Valea-GglbezeT, care ia na.-

3 dascg1T, constituind parohia

tere de sub dealul Tirsa i merge

Tirnava-d..s., impreung cu T'irnava-d.-j , Comoara li Tunari ;

o coalg mixtg.

spre E, vrsindu-se in dreapta

surgteT cu 15 falcI, lar In 1889,

aj cumpgrat 15 locuitorT cite

riuluT Costeti ; Valea-CgrgmideI,

un lot mie a 5 hect.

Sub acest din urmg nume sunt

trecute la Stat.

E situatg la 6o kil. de Bucureti, 45 kil. de Giurgiti

la

dinta plgeI.
Are o suprafatg de 3000 hect.,
cu o populatie de 490 locuitorT;

o bisericg, cu hramul Adorm-

Locuitoril posea : 532

caY,

410 boT i vacI, 24 bivolf, 1526

oT i capre i 402 riingtorY.

Printeinsa trece oseaua judeteang care duce la Giurgiti.

care ja natere de la N. piscului

Stogul-Mare, vArsindu-se in Hui
Costeti pe partea dreaptg ; Va.
lea-Prodoetilor i Valea.PopeT,
ce izvoresc din virful Stogul-

Mic i merg spre E. de se varsg

in dreapta riuluT Costeti. De

TirnaveI (Valea-), vale, ineepe

la N. spre S. sunt uringtoarele

de pe cimpia dintre moiile Spgtgrei i Alexandria, jud. Teleor-

piscurT: Piscul-ILid, Cu-PerY, virful Stogul.Mare, Stogul-Mic, Cu-

man, din apropiere de Lacul-

PlopT, Curgturile, Izvorul, Rugilor, Mlacilor, Coastele-Pivelor,

SimioaneY, formind mal departe

una i aceiaT vale cu ValeaGguriciuluI.

Spre sfiritul sgii, Valea-GguriciuluT este mal tot-d'a una pling

de apg, atit din ploT cit i, maT
ales, din izvoarele dealurilor pe

sub care trece.

Ttrnova,

sat,

jud. Neamtu, pl.

De-Sus-Mijlocul, com. Filioara ;

se me numete i Piriul-Tirnova.

Tirnova,

culme de

munte, jnd.

Vilcea. Pornete din muntele

Bobul, tot din Culmea-Paringu-

lu, insg pe partea de N, se

indrepteazg cgtre N.-E. i merge

pgng In apa Lotrita.

66700.

Are o populatie de 289 lo.

i

Sf. Maria-Micg,

Rica, deservitg de 1 preot i 2

cintgretY.

ImproprietgritT In 1864 sunt

dal, stgpinind 1431/2 fgIcT. In

1879, s'ati improprietgrit 5 in.

Tirzieni gati Tirzeni,

sat, jud.
Bacgti, pl. Bistrita-d.-s., comuna

situat pe piriul
Vrabie i pe dealul Obcina.
Valea - luY - Ion,

Are o populatie de 129 fa.

o bisericg, deservitg de
I preot i 2 cIntAretY, vechie,
ziditg de enoriaT pe la 1760;
miliT ;

3 circiumT.

Vite: 14 cal, 247 vite marT

cornute, 364 or ,i 23 pord.

MueT i Muceilor.

Cimpiile de pe coama i poalele acestuT ir de dealurT, luate

In ordine de la N. spre S., sunt :
Cimpia DrahneT, Glodul, Finata,
Vgrnitilor, Liciulta, Zacharie,
Ghiorghioi, Luncilor, Cirstel, Basarab, VggAuna, Prejurelul, Tir.
seT, StoguluI i Mlgcilor.
facind parte din com.
Tirseni,
rur. Purcgreni, pl. Riul-Doamnef,
jud. Mucel. E situat la N. com.
sat,

Purcgreni, pe malul drept al

riulta Doamna i strbgtut de
oseaua comunalg care leagg
com. PurcAreni cu Dirmoneti,
spre N.

Tirzii, com. rur., in partea de S.V. a plgeI Crasna, jud. Fglciti,

pe deal i vg. E formatg din

satele : Gura-CrasneT, Pihna, Pe-

trileti, Sodolul, Stana i T'Iza,

cu o suprafata cam de 6294

hect. i o populatie de 846 suflete.
Are : o scoalg; 2 bisericT
1

Vite : 838 vite mar/ cornute,

1396 oT, 97 caY, 65 capre i 306
porcT.

De-a lungul comund pe par.

tea de V. trece calea feratg

Crasna-Hui i oseauajudeteang,

iar pe partea de S.-V., calea

79

Marero Diationar Geograllo. Vol. v.

www.dacoromanica.ro

Taz.

TOCSOF

626

ferati Vasluiti-Birlad i calea nationala.

Toader

mo-

Tirgul, pe coasta de deal

in

i plasa

stinga iazuluT Zosinul i piriuluT

Tot pe partea de S.-V. e

udata de piraiele Lohanul i

Constanta,

pe teritoriul com.
rur. Pazarli i anume pe acela

Sicna, in partea de E. a comu-

Crasna i de riul Birladul, pe o

intindere cam de 5 kil.

al satuluT si Seremet, situata

Tfrzif, sat, in centrul com. Tirzil,

pl. Crasna, jud. Flci, pe valea
Cu acela0 nume, inconjurat de
dealurT, atara de partea vestica

212 kil. spre N. de satul Seremet.

Are 88 m. inaltime i domina

de 675 hect., ca o popuIatie de

89 familil, sail 347 suflete;
biserica, cu i preot i i cintaret;
2 circiumt
Vite: 120 bol i vacY, 8 cal,

unde se intinde .5esul Lohanuluf.

Aid este reedinta comuna.

Are o populatie de 404 sufiete;
o cola, infiintata in 1884; o
biserica, facuta la 1802, Cu
preot i 2 dascalI.
Pe partea de V. a satuluI trece calea ferata Crasna-1-10
oseaua judeteana. Este udat de
piraiele Lohanul i Crasna, pe
marginea moia.
LocuitoriT s'ati improprietarit
la 1864.

villl artificiala, in jud.

in partea nordica a pl4eI

cea nord-estic a comuna, la
satul Seremet i drumurile comunale Seremet-Tocsof i Panyli-Cogealac (jud. Tulcea).

na BIltqeni. Are o suprafata

120 OT i 230 porcI.

Tociloasa sati Doruanul, sal,

in jud. Bacatl, pl. Siretul-d.-j.,

Tochile, sat, facind parte din

com. Burdusaci, pl. Stani,qti,
jud. Tecuciti. E situat pe malul
sting al piriuluI Zeletinul, in

partea de N.-V. a comuna, i

la 3 kil. 200 m. de Burdusaci,
rqedinta comuna.

com. Leca, wzat pe pirliapl

Varnita, la 5700 m. de satul
Ungureni. Are o populatie de
221 SUflete.

Tocsimiul, inovill, in jud. i pl.

Tulcea, pe teritoriul com. rur.

Are o populatie de 35 familil,

sail 136 suflete, care locuesc in
40 case.

Agi-Ghiol i anume pe acela al

Locuitorif sunt vechI razeg.

comunelor Agi-Ghiol, Congaz

Sari-Chioi. Este naturala i aco-

catunult sati Sabandgia. In jurul lur se incrucieaza hotarele

teritoriul com. rur. Siriul, aezat

Teritoriul satuluT este de 141

hect.
Locuitorir poseda : 8 plugurl
de lemn i 3 de fer ; 21 bol,

pe culmea dealuluI Siriul. Are

o inaltime de 164 m., cu care
domina satele Siriul i Muslu

50 vacT, 2 taurl, 4 cal, 2 Tepe

18 I.
E strabatit de doua drumurf :

drumurile comunale SiriulDulgherul i Muslu - Cartal - Se-

unul venind din oseaua judeteana

cel-l'alt din satul Burdusaci.

Tocsof, com. rur., in jud. Tulcea,

leuul. E situat in partea sudica

a pl4el i cea nordica a comuna, la 2 //2 kil. spre N.-E. de
catunul Siriul i la 4 kil. spre

Tocila, sat, jud. Bacatl, pl. Tazlaul-d.-s., com. Luncani, situat

ent al piriuld Casimcea.

Se marginete: la N. cu com.
Beidaut; la V., cu com. Casimcea; la S., cu com. Pazarli (din
jud. Constanta) i la E., cu com.

Toaba-Tepe, virf de deal, in

jud. Constanta, pl. Hirova, pe

E. de cat. Muslu. Este acoperit peste tot ca verdeata i a

fost punct trigonometric de ob.
servatiune de rangul al III-lea.

pe costia dealuluI cu acelag

nume. Are o populatie de 223
suflete.

Tocila, clitun, al com. Beciul, jud.

Toaca, munte, jud. Mucel, la

Toaca (Muntele-), munte, jul.

Argq, pl. Lov4tea, com. Dangeti, pendinte de schitul Cornetul, proprietatea EforieT Spitalelor Civile din Bucure0. Are
o intindere de 4083 pog.

time dede 115 m., dominind valea Cozangia drumurile comunale Congaz-Sari-Chioi i AgiGhiol-Zebil.

aezata in partea de S. a jud.

a plaa Iatrullf, pe un aflu-

Cogelac.

Buzati, Cu 90 locuitorI ji 19 case.

N. de Cimpulung i ale caruT

poale le uda riul Bughea.

perita cu verdeata. Are o

DealurT mal insemnate sunt :

Iuci-Tepe-Bair (I 85) m.,

Tocileasa, vale, in jud. Buzati,

Chiuciuc-Chioi-Bair, al ami vid

Apti-Iuc are 178 m., la V.;

com. Magura, formata din To.

Tal?-Cula, la V.; Cara-Tepe-

cileasa-Mare

Bair (170m.), Chelin gec-B lir (r85

Tocileasa-Mica.
Ambele incep de la Piscul.cuBolovanI i, dupa ce se reunesc
sub numele de Tocileasa, se
i

scurg in ritil Buzaul.

Chir4lic-Bair (135 m.), Se-

remet-Bair (128 m.), toate de

natura stincoasa, la S.;
cu virful Biuiuc-Cogelac-

Tepe (194 m.), la E.; Rimnicul-

Tocileni, sal, jud. Botoani,

www.dacoromanica.ro

pl.

Bair, cu 6 virtud de peste 200111.9

TOCSOF

Sarim-Iuc (206 m.), la N.-E. ;

Zimdam-Bair (197 m-.),

TODIRENI

627

la N.;

toate sunt acoperite cu fin*

seinanaturT.
Movilele sunt numeroase, parte

Are o intindere de 1200 hect.,

cu o populdtie compusa din BulgarT, TurcT, TatarI i RominT.

Apele care ud com. sunt :

Tocsof, deal, in jud. Tulcea, pl.

IstruluI, pe teritoriul com. rur.
Tocsof. Se deslace din dealul

piriul Casimcea sati Ta. aul la

Rimnic-Bair ; se intinde spre E.,

afluentil saT pe stinga : pi-

avind o directiune generala de

la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea de S. a pl4eT i cea de
N. a comund ; din el se desface

artificiale, parte raturale.

S.

riul Rimnicul-Dere, format din

i Sari-Ghiol.
Dere, unit apoT cu piraiele CuruDere i Sari-Ghiol-Dere, la N.
N.-E. ; alt afluent, valea CuiuCulac, unita cu Ta0i-Culac, la S.,
trecind i prin satul Tocsof.
E formata din catunele : Toc-

valle Curt-Balic

sof, reedinta, la S., pe piriul

Cuiu-Culac saU Tocsof ;

TaP-Culac, i T iaU nWere plraiele Ta1i-Culac i Cuiu.Culac.

Are 3 bisericT, deservite de 2

preotT i 4 cintgretT ; i coalX;

6 circiumr; 9 iazurI i I moara

de apa pe Sicna.
Teritoriul comuneT e deluros,

dar de buna calitate.

Vite : 3900 boT i vacT, 132
cal, 3676 oT
135 porcT.
Budgetul comuneT are la veniturT 8412 leT, 70 b3nT, i la
cheltuelf, 8336 leT.

Este udata de riurile Jijia i

Siena, care conflueaza ambele la
Hlipiceni.

Este intretaiat de mal multe

Este strabatuta de calea fe.

drumurY comunale, ce duc de la

Tocsof la Rimnic, la ruan-Ce,me
.1 Cogelac. Este acoperit cu semanaturI

rata Dorohoiti-Ia,i i de o osea.

la 4 kil. spre S., pe malul

Todireni, sat, in partea de N.V. a com. Todireni, pl. Jijia,

jud. Botopni, situat pe coasta

sting al piriuluT Casimcea ; Cu-

Tocsof, pr, in jud. Tulcea, pl.

lelia, la 6 kil. spre N., pe malul

IstruluT, pe teritoriul com. Toc-

de E. a culmer ce se prelungqte
intre piraiele Cozancea, Jijia i

sting al piriuluT Rimnicul;

nicul-d.-s. i Rimnicul-d.-j., la 7

sof. Este format din doua v1:

Sicna.

TaP-Culac

Teritoriul moieT e deluros

intins. Mo,ia apartine Epitropief
SpitaluluT Sf. Spiridon din
i are o suprafata de 7278 hect.,
Cu o populatie de 229 familiT,
sati 679 suflete.
Are i biserica, deservita de
preot i 2 cintaretT, facuta

kil. spre N. de rqedinta,

pe piriul Rimnicul-Dere.

Are o suprafata de 15318

hect., Cu o populatie amestecata
de 500 familiT, saU 2010 suflete
2 bisericT, una in Tocsof, cu
hramul SE Paraschiva, i ceacu hra
l'alta in
mul SE Nicolae ; 2 FolI.
LocuitoriT poseda : 312 plu-

8831 cape de vite ; 44

morI de vint ; 5 circiuml i 2
gurT ;

Cuiu-Culac, care
linga
satul Tocsof,
se unesc
i

prin care trec,

i
se varsa in
piriul Casimcea, pe partea stinga, brazdind partea de S. a plaef i cea centrala a com. Malurile sale sunt inalte i ripoase.

Todirelul, sat,jud. Iai, pl. Codrul,

de Visternicul Sturza, vechiul

com. Ciurea, spre E de satul

proprietar al mo0e1; 2 circiumI.

Ciurea i la 3 kil, peste esul Ti-

noasa, a,ezat pe dealurile To-

Vite : 992 bol i vacT, 71 caT,

3691 oT

i 280 pora

direlul i Popa-Vasile.
fa-

Todireni, sat, in partea de S. a

Budgetul com, e la venituri

miliT, sati 321 suflete, parte Ti-

de 12200 leT, lar la cheltuelT, de

10500 ler.
Poseda caT comunale care duc
la satele invecinate, Cogelac, Casimcea, i prin catunele comu-

ganT, fotT robT de aT manastireT

Birnova, i parte RominT.

com. IvaneSi, pl. Prutul, jud.

wzat pe valea piriuluT
Chetrosul i pe coasta dealuluT
Todireni, pe o suprafata de 917

bacanit

Are o populatie de 78

Vite 258 vite marf cornute,

120 oT, 30 caT i 27 rfm5torT.

Tocsof, sat, In jud. Tulcea, pl.

Todireni, com. rur., in partea de

S. a p14er Jijia, jud. Botopni.
Se intinde pe Valea-JijieI, Va-

IstruluT, cat. de rqedinta al com.

lea.SicneT i dealurile din dreapta

neT.

hect. i u o populatie de 18
familiI, sati 25 suflete.

Tocsof, aezat in partea de S.

stinga Jijiel. E formata din

a pl4er i a comuneT, pe am-

satele: Cobiceni, Hlipiceni i To-

Todireni, sat, in jud. Roman, pl.

Siretul-d..s., com. Stanita, spre
E. de satul Stanita i la 2 kil.
de el. Are o populatie de 165
locuitorT i o biserica de zid.

bele malurI ale piriuluT Tocsof,

la locul de intilnire al vailor

direni, cu o suprafata de 85374

hect. i o populatie de 545 fa-

Se face aci iarmaroc la -15 August.

TaP-Culac i Cuiu-Culac.

miliT, sal 1878 suflete.

www.dacoromanica.ro

Se mal numqte i Todireni-

TOD1RENI

Rgzgsr, spre deosebire de satul

Cichirdic,

TOHANI

828

care mar poartg

si

numele de Todireni-Sturzer. El
forma mar inainte de 1886, impreung cu satele Cichirdic (Todireni-Sturzel), Pietrele, Tarnita

Suceava, com. Vgscani, formlnd

un sat cu Bglucesti.

E strgbgtut de plriul Ciu-

rat de dealurile : Brghgsestilor

la V. si Toflea la E. Este strgbgtut de plriul Toflea.
Are o suprafatg de 1781 hect.,

malul.

Vatra satulur ocupg. aproape

14 falcr, cu o populatie de 213

cu o populatie de 956 suflete;

o bisericg, cu hramul Intrarea-

si Veja, o com. seperatg, care

suflete.

purta numele de com. Todireni.

Mosia, proprietate a statulur,

are to8 hect., din care 58 hect.
pgdure si restul cultivabil.

in-Bisericg, deservitg de 1 preot

si 2 cintgreV; 2 circiumr.
Locuitorir posedg: 19 plu-

Botosani, pl. $tefgnesti, cgt. To-

Improprietgriti in 1864 si 1878

direni, pe unja Iasi-Dorohoiti,

sunt 17 locuitorT, Cu 44 fald.

Are o scoalg mixtg ; o bisericg, in sinodicul cgreia citim :

gua de fier, 26 de lemn, 2 masinT de secerat, 1 de bgtut porumb si 1 de vinturat ; 84 bol',

I6o yac', 2 taurT, 45 cal', 28
Tepe, 4 armgsarr, 300 or si 6o

e Biserica, cu patronul Adormi-

capre.

Todireni, stafie de dr.-d.f., jud.

pus in circulatie

la

Iunie

1896. Se afll 'filtre statiile Rediul (lo,' kil.) si ZIgtunoaia (13,1

kil.). Ingltimea d'asupra niveluluT MgriT de 56"1,50. Venitul
acesteT statiI pe anul 1896 a

fost de 31757 ler, 50 batir.

rea-MaiceT-DomnuluT, din satul

Este pus in comunicatie cu

Todiresti, a com. Ruginoasa,

este construitg din vechime, de

sat ele dimprejur prin mal multe

drumurT naturale si o osea co-

cine si la ce an nu se stie. Se
zice a fi fost inhintatg ca schit

munalg.

Todireni-Razei, numire ce se

pentru cgluggrl ce tinea de mg-

Togeni, numire vechle a satului

del satulur Todireni, din com.

ngstirea Zagavia ... E deservitg de 1 preot si 2 cintgretI.

Hagieni, pl. Ialomita-Balta, jud.

Todireti, s.zt, in centrul com.

Tohani, plasd, in partea de S.-

Todireni-Sturzei, numire ce se

Todiresti, pl. Fundurile, jud.

da satulza Cichirdicul, din com.

Stgnita, pl. Siretul -d.-s., jud.
Roman.

Vasluiti, si tuat pe coasta dealuluT cu acelasf nutne, pe o suprafatg de 1933 hect. si cu o

V., a jud. Buzati, limitatg. la N.

de plaiul Buzgti si pl. Sgrata,

Todireti, com. rur., in partea

populatie de 104 familiT, sal 385

suflete.

StInita, pl. Siretul-d.-s., jud.

Roman.

de S. a pl. Fundurile, jud. Vas-

luiti, la 49 kil, de orasul Vasluir] si la 5 kil. de Negresti, re-

Are o bisericg, deservitg de

un preot.
Vite : 553 vite mari cornute,
80 cal, 119 oT si 8o ritnAtorl.

sedinta plgser, situad. intre 11111

Birladul si pfriul acovgtul.
E formatg din satele : Todi-

Todiriteni, trup de sat, in jud.

resti, Balica, Coticul si Hucul,

Neamtu, pl. De-Sus - Mijlocul,

pe o suprafatg de 2907 hect.,

cu o populatie de 249 familiT,

com. Vingtori-NeamtuluT.

sati 946 suflete.

Tofanari, insuld, pe Dungre, in

jud. Constanta, pl. Hirsova, com.

soane.
LocuitoriT pose& : 881 vite

Dgeni, situatg la V. plgseT si

comuner, in fata satului Dgeni
si la S. ostrovulta Dgeni. Are

Budgetul com, e la veniturI

de 1875 ler, si la cheltuell, de
1847 lei, 45 banT.

o suprafatl de I hect.

la E. de pl. Cimpulta, la S. de
jud. Ialomita si la V., de jud.
Prahova.

E formatg din 18 comune,

dintre care Mizilul e urbang,
iar Amarul, Baba-Ana, Boldesti,

Breaza, Cotorca, Fintesti, Gggeni-Vintileanca, Glodeanul- Cirlig, Glodeanul-Sgrat, GlodeanulSilistea, Jugureni, Mihgilesti, NIeni, Pietroasa-c1.-j., Pietroasa-d.s.,

Tohani si Vispesti sunt rurale,

avind 57 de cgtune si 12 sub-

Comerciul se face de 7 permarr cornute, Ii8 cal', 2000 oT,

55 capre si 162 rirrigtort

Ialomita.

si

acoperitg Cu sglciI si richite.

divi ziu nT.

Are o suprafatg de 89823

hect, cu o populatie de 29560
locuitort
Proprietgy mar insemnate sunt

68 mosil si 9 pgdurr, parte ale

statuluI, parte particulare si parte

ale celor 38 cete de mosnenT

Toflea, sat, facind parte din com.

aflatl in plasg. Terenul e ,es,acci-

Brghgsesti, pl. Zeletinul, jud.

Todireti, sart CAluggreni, c1,

dentat putin In partea de N.,

Tecuciti, situat la 1 kil. de rese-

de muntiT Istrita si Strihani cu

pe *mosia cu acelasT nume, jud.

dinta com., inteo vale, si inconju-

ramificatiile lor.

www.dacoromanica.ro

TOHANI

629

E udatg de piraiele Sgrata

Istgul, de vgile Tohgneanca,
Ngeanca Pietroasa ; are lacurile :
Amarul, Boldepti, Coltgneni, Cufuritul, Glodeanul, Margineanul
Mihgilepti.

Are 18 pcoll rurale, 2 coir

primare in com. Mizil; 38 biseriel, Cu 37 preotI, i diacon, 39
cintgretT pi 23 paraclised ; 193
circiumI ;

i moarg de apg,

TOMENI

pcoala primara ruralg mixtg

In cgt. Tohani; 7 biserid, cu 5
preoff pi 5 cintgretI; 12 circiumI.
Terenul este accidentat de mun
tele Strihani i nenumgrate

acoperite cu viI, dintre care

ma renutnite sunt Dumbrava,

Drggaica i Virful-Utit

CV de comunicatie are ,oseaua vecinalg Mizil-Jugureni

fgcgil, 9 morT de aburI, 4 cg-

drumul La-Bobod pe Valea-

periT, 32 stine pi 5 fabrie.

Vite : 10552 bol, 4922 vacT,
2032 vite,- 94 bivol, 104 bivo-

Scheilor.

lite, 3196 cal*, 1941 Tepe, 559

minjT, 32980 oI, 300 capre, 39

asinI pi 6514 porcI.

ininjf, 1120 01 i 419 porcT.

Budgetul com. e de 6720 le.
Ca locurT de vgzut sunt: Bgile

Sunt 8 tIrgurT, dintre care mal

principal e Drggaica, de la Mizil.
Ca de comunicatie sunt : unja
feratg i oseaua nationalg in

unde
Bobod,
se aflg ruinele crame luT Brincoveanu, Virful-Guld i Virful-

partea de N.; poselele vecinale:

frumoasg privelipte.

Mizil-Cotorca, Mizil-Jugureni
Mizil-Pietroasa ; poselele comunale :
prin Baba.
Ana, Jugureni-Pietroasa, prin
Fintepti, Ngeni i Breaza, Vintileanca-Sghgteni, etc.; precum

Comuna e vechie pi a fost

mult timp repedintg a plg,e

pi parte din poseaua judetiang

Buzgri-Urziceni, la care se pot
adgoga mal multe drumurI naturale, dintre care mal insemnate sunt Drumul-SgriI ii Dru-

UtiT, de unde se desfilpurg o

Tohani. PrimiI e locuitorY sunt

coloniI aduse din satul Tohani,

pl. Vrancea, com. Spulberul, aezat pe piriul Zgbala, in sus de

cgtunul Paltinul.

Ard o populatie de 245 su.

flete pi 6o case.

jud. Gorj, la N. de com. Cerngdia pi la S. de muntele Florile-Albe.

Tolosmanul, vale, judetul Tulcea, in partea S.-V. a plgpe

Mgcin pi

E. a comune Pici-

neaga. Se formeazg pe tericomuna, se indreaptg

spre N., avind o directiune genera% de la S. spre N, taie
toriul

drumul comunal Picineaga-Jaila

dupg 2 kil, se aruncg in Valea-Cerna, pe 4inga, ceva mal

jos de Satul-Nou.

din Transilvania, care 'i ati

dat numele. Satele aflate pe teritoriul aceste comune la ?riceputul secoluluI erail: Tohani,

Toma (Movila-luI-Mos-), movild, jud. Tulcea, in partea N.

Tohgneanca, Vgdeni (Gura-VaduluI) i Valea-DealuluT (Valea-

a plgpe Isaccea i cea centralg

a com. Luncavita, pe una din

Scheilor).

prelungirile N. ale dealuluI Gilmele-Inpirate. Are 92 ni.; e atoperitg Cu verdeatg pi doming

satul Rachel pi drumul judetean
Mgcin-Isaccea, pe o mare intindere.

mul-Oilor.

Pgng la 1844, a tinut de desfiintatul judet Sgcueni. In urmg,

satele ce compuneati acest judet
ati trecut, parte la jud. Buzgri,
parte la jud. Prahova.

Tojanul, cdtun, n jud. Putna,

Tolanul, munte, in plaiul Novaci,

Vite : 754 bol, 201 vad, 76

vite, 4 bivolI, 46 ca, 19 Tepe,
5

radia, com. SIgvuta. Are o populatie de 399 suflete ; o bisericg, cu hramul SI. Gheorghe.
E apezat pe dealul Toiaga.

Tohani, cdtun de re,edintl

al

com. Tohani, jud. Buzgti, cu

500 locuitod, 146 case i multe
crame. Are subdivizia Tirchilepti.

Tomeasca, pddure, supusg regi-

in jud.

Buzgti,

multa silvic, jud. Mupcel, coin.

bele malurT ale vil Tohgneanca,

com. Tohani-, proprietate a mo,

nenilor Tolignent Are 940 hect.,

la 43 kil, de orapul Buzga,

cea mal mare parte vie.

Glimbocelul, pl. Podgoria, avind,

impreung cu trupurile Goleasca,
Bgneasa, Dinuleasa, Cilceasca,
Ghergsoaia, Chiriceasca i Chiteasca, o intindere de 1350 hect,

Tohani, com. rur., in jud.

Bu-

zgri, pl. Tohani, situatg pe amla 12'/2 kil. de Mizil.

E formata din cgtunele GuraVadului, Tohani, Tohgneanca,
Valea Scheilor, cu subdiviziunile lor.
Are o suprafatg de 3024 hect.,
cu o populatie de 2020 locuitorI;

Tohani,

Tohneanca, celtun, al com. Tohani, jud. Buzga, cu 660 locuitoa i 177 case ; are subdiviziile:
Perpunari i Ungureni.

compuse din stejar, fag, carpen,

jugastru, plop pi frasin.

Tomeni, cdtun, al coinuneI Po

Toiaga, sat, jud. Dolj, pl. Ama-

www.dacoromanica.ro

ciovaliptea, pl. Novaci, jud. Gorj,

TOMEN'

situat pe malul drept al Gilortulur.

Are o suprafatg de 400 hect,

Cu o populatie de 65

TOMANT

630

familiT,

sail 290 suflete ; 1 bisericg, deservitg de 1 preot si 1 cintgret ;

8 mor?.
Locuitorir posedg: 20 plugurr,
30 care cu bol, 1 cgrutg cu cal,

280 vite marT cornute, 20 cal,

ioo o?, 8o capre, 120 pord.
Comunicatia in cgtun cu comuna sa se face prin drum ordinar.

Tomeni (Ostrovul, Tignia),

cdtun, al com. Greci, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situatg spre E., la confluenta Olti-

de orasul lasi, la 8 kil., situat

inteo infundlturg a dealurilor
Blanarul, Pgun, Opinca si Murgul.

Tecuciti, asezat in partea de S.

a com., la V, de pgdurea Cuibgresti, pe coasta dealulur cu
acelag nume.

Este resedinta comuna Are

Are o populatie de 264 su-

o populatie de 745 'oculto??; o

bisericg, cu 1 preot si 1 cin-

flete; o bisericg, cu hramul Sf.

VoevozI, ziditg la 1795 de un
cgluggr Tomozeiti si reziditg la

tgret; o scoalg, infiintatg in 1865.

Vite : 496 vite marT cornute,

269 oY, 114 cal si 278 ritugtorT.

Pe marginea satuld, la N.E., trece soseaua nationalg IasiTutora, iar prin mijlocul satuluT,
soseaua judeteang Tasi-Fglcid.
Peste apa BahluiuluT, pe malul sting si in fata satultn Tomesti, se aflg satul Hulboca, ce
se zice cg mal din nainte se numea Tomesti (V. Hulboca, sat).

1830.

Vi!le ocupa Io hect., finetele

32 hect., pgsunile 40 hect., iar
vatra satuluY 30 hect.
LocuitoriT sunt vechr rgzesl.

El' posedg : 45 bol, 72 yac?, 3

cal, 8 Tepe, 2 armgsarr, 64 o?;
6o stup? ; 2 plugurT de fer si 18
de lemn ; 3 morT de vint.
Comerciul se face de 2 circiumart

soruluT cu Oltul. Are 250 locultor?.

Tomesti, com. rur., in partea de

Tomesti, catana', fgcind parte din

com. Urlueni, jud. Teleorman.
(Vez? Urlueni, com. rur.).

N.-E. a plgsel Codrul, jud. Iasi,

asezatg pe dealurT si vgT. E formatg din satele : Tomesti, Goroni,
Chicirea si Osoiul, pe o intindere

de aproape 6006 hect. si cu o

Tomesti, sat, in jud. si pl. Tutova, com. Bogesti, spre N.-E.

de satul Bogesti. Are o populatie de 452 locuitorT.

populatie de 579 fanal, sail

Tomesti-Ciolac, sat, in partea

1910 oT, 322 cal si 690 rimg-

Miletinul, jud. Botosani, cu o po-

torT.

pulatie de 33 familiI, sari 132

m. une?' trece soseaua nationalg

Tutora si calea feratg Iasi-Ungheni.

Are 3 bisericY, Cu 3 preotT,

3 cintgreti si 4 eclesiarhT ; 2
coll".

Teritoriul comune1 a fost pen-

dinte de mgngstirea Golia si,

dupg secularizare, a devenit proprietatea statuluT, care l'a dat
comunel lag in contul dato-

Mijlocul, jud. Fglchl.

Tomsani, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Horezul, compusg din 3 cgtune: Tomsani, Bogdgnesti si
Modirceni, situatg pe riul Bistrita, la 40 kil. de capitala judetuluI si la 4 kii. de a plaiuluT.

2767 suflete.
Vite: 2242 vite marY cornute,

Pe marginea de N.-E. a co-

Toma, sat, in com. Hoceni, pl.

de N. a com. Gorbgnesti,

pl.

su flete.

Mal nainte se numea TomestiFotea.

LocuitoriY poseda : 300 bol si

vacr, 30 cal', 125 or si 40 pora

Tomesti - VirnAvoaia, sat,

in

partea de N. a com. Gorbgnesti,

pl. Miletinul, jud. Botosani, cu

o populatie de r6o suflete.

LocuitoriT posedg: 120 bol si

Se mgrgineste cu comunele
Petrari-d.-s., Mgldgresti, Folestid.-s. si Costesti.

Mosia s'a vindut de ved /ocuitorilor.

Are o suprafatg de 1290 hect.,

ca o populatie de 740 locuitorT;

3 bisericT: una in Tomsani,

fondatg, dupg cum se vede intr'un pomelnic, la anul 7339,

ctitorr fiind jupin Pgun Dan 0
Cu Milita, sotia sa si reparatg in
anil 1853 si 1890; o alta in Bogdgnesti, fondatg la 1812, ctitorT
fiind

Niculae Leca si Bgdicg

vad, 15 cal', 21 oI si 25 porcY.

Chiceanu, si reparatg la 1890, ;i a

Budgetul comuna e de 10809

le?, 8 banI, la veniturT si de
10284 leT, 52 batir, la cheltuelr.

Tomnaticul, munte, in jud. Su-

treia in Modirceni, fondatg la

18 to de Anghel Chiceanu ; o

Tomesti, sat, in jud. Iasi, pl. Codrul, com. Tomesti, spre S.-E.

Tomozeiul, sat, fgcind parte din

864, cind li s'ad dat 600 hect.

com. Oncesti, pl. StInisesti, jud.

pgmint pe mosia Tomsani si

riel de io milioane.
ceava, com. Brosteni, avind 1604
m. altitudine.

www.dacoromanica.ro

scoalg.

Parte din locuitorT sunt mosnenT ; 200 s'ail improprietgrit la

TOMSANI

TONTI

681

pe mo0a BogdOne,ti, pendinte

de mgngstirea Arnota.
Are o suprafatg de 1200 hect.

rile gem cu o turbare nespusg

Veniturile ,i cheltuelile comu-

de plutaul care n'o ti sg cgrmueasca pluta pe acolo! Cind

neT se urcg la T000 leT anual.

Soseaua judeteang. HorezulBgbeni inlesnete comunicatia cu
comunele Floreti-d.-s., Horezul

li Costqti (Bistrita). Soseaua comunal g (din oseaua judeteang)

trece pe lingg coalg i bisericg.
E brOzdatg de dealurile: Grotina, Mggura i Dealul-Inalt, i
udatg de vgile : Ripilor, Rudgreti, NeagoteT i ModarieT.

Tomsani, sat, jud. Dimbovita,

pl. Bolintinul, cgtunul com. MAruntisul.

i miT de stincT Tes ascutite din

sinul BistriteT inspumate. Val!

nevoia il silqte sg treacg prin

Toancele, el se preggtete ca
de rOzbolii; cearcI maT intif cirma,

cerceteazg toate leggturile grinzilor, pentru ca sg se incredinteze dacg nu e vre o zmintealg;

41' suflecg minecele i-'0 face
semnul cruciT.
c Cum a intrat pluta in Toance,

torentul a O luat-o inteun vglmgag de spume, i, purtatg

ca o scoTcg pe crestele valurilor, ea s'afundg, se ridicg, se
sfgie O se ftlimintO inteo luptg
nesfirOtg,

Tomsani, sat, faind parte

din

com. rur. Tompni, pl. Cricovul,

jud. Prahova.

i e de ajuns o

sin-

Torqani, plaiul Horezul, jud.

Vilcea.

Tonea, com. rur.,

pl. Borcea,
jud. Ialomita, situata intre oraul Calgra0 i com. Roseti-

Gambeta i din cgtunele (tirlele):

Nacul, Sirbi, Cgprgreasa, Budulea, Putul- din - Grind, Potirnichea, MOnucul, Ceacgnul, Nisipul ,i Prodanul, cu reedinta
primAriel yi a judecAtorieT co-

Topologul, fkind parte din com.

rur. AlimOne0-Poenari.

Toancele, strimloare intre muutt,

prin care trece Bistrita, jud. Suceava. gStrinsg intre doT muntI
inaltY O stincoT, printre carT

abia strgbate lumina zileT, Bistrita spumegg aci ca i cind ar

curge pe o albie de foc. Valu-

Pe cimpul Bgraganul s'a plantat de stat, pe 250 hect, din teritoriul comuneT, pgdure de salcim.

Tonea, sat, in jud. Ialomita, pl.

Borcea, pendinte de comuna
cu acelaY nume, situat pe malul sting al bratuluT Borcea, la
5

kil. spre E. de orapl CalaAd i

este reedinta priingrier

Are o populatie de 330 locuitorI ; o coalg mixtg; o bi-

Cotmeana, fOcind parte din com.

rur. Ioneti.

Tomulesti, sat, jud. Argq, pl.

o-

Volnai.

i a judecgtoriel comunale.

Se compune din satele : Tonea, Cadina, Roseti-Clgca0 li

1e0 care, din cauza deselor inunal-Y ale SiretuluT, s'a distrus.

Prin satul Tonea trece

seaua judeteang CalgraO-Roseti-

de cit tAndArTp. (N. Gane, eNuvelel).

Tomseanca, sat, cu 40 familiT

O 115 suflete, jud. Arge, pl.

reti, com. Ionge0. Pe acest

,es a existat vechiul sat Tomu-

Bogdanul,

Costache, Popa-Vlad, Camnita

i Nica. LacurT sunt : Lupul,
Bglanul, Rotundul, Geabalacul,
Strimbul, Zatonul, Albina, 511bovita, Saragul i Plosca.

rai.

Volnai.

Tomuleasca, loc les, in lunca Siretulul, jud. Tecuciti, pl. Nico-

bratele (privalele) :

gurg greall de lopatg, pentru

ca dinteinsa sg nu mal rgrnie

Tomsani, sat O mo,sie a

statuluT, facind parte din com. rur.

Pe teritoriul comuneT curg :

Dungrea O Borcea, precum i

seria, deservitO de i preot

2 dascgli.
Prin sat treee calea judeteang
Cglgrai-Roseti-Volna0.

Tonesti, sat, fkind parte din

com. rur. Simbureti, pl. Oltuld.-s., jud.

Olt. Are o popu-

latie de 400 locuitorT.

Tonti, sat, pe moia Cu acela0

nume, com. Drgggne0, jud.

munale in satul Tonea.

Are o populatie de 1483 locuitorT; o coalg mixtg ; 2 bi-

Suceava, wzat pe tOrmul sting

sericT, Cu 2 preotT li 4 dascAlT.

cuitorI ;

Teritoriul comuneT, cu o suprafatg de 28917 hect., se in-

tinde din Dungre spre N., pe

cimpul BgrAganul, i coprinde
12 mo,iT, din care doug sunt
proprietAtI ale statuluT.

Dupg legea ruralg din 1864,

sunt improprietgritT 321 locuitorT ; in 1878 s'ail mal improprietgrit 230; neimproprietAritT
se mal' afil 140.

www.dacoromanica.ro

al RisceT.

Are o populatie de 139 loo bisericg, cu hramul

Sf. ImpgratI Constantin O Elena, clIditg din lemn de N.
Beldiceanu, la 1852, deservitg de
preotul din 5z)imgre,ti i 2 dascgli ; icoanele i catapeteazma
acestel bisericT s'ail adus in
anul infiintg reT de la prima bi-

seria din FAlticeni, Sf. Ilie.

DrumurT principale sunt : la
DrAggnqti (1674 m.) i la Soimgreti (1226 m.).

TOPA-ASLER

TOPANA

632

Topalul, sat, in jud. Constanta,

pl. Hirpva, cat. de rqedinta

sau Malcoci, coprins filtre dealurile Cime-Bair i Turla-Mezarlic-Bair i inconjurat de toate

partile de satele Becter, Chio-

m.), prelungit spre S.-V. cu platoul Siln*ea, brazdeaza com.

in partea N. i N.-E. Dealurile
sunt acoperite cu p4unT intinse,
finete i bogate semanaturT.
Movilele sunt parte naturale,
parte artificiale i acoperite cu
verdeata.

seler, Borungea, Sarapcea-Caraci i Malcoci; are o directie

E udata de Duna.re la V., pe

distanta de 22 kil. Venga,
un brat al DunareT, incepind de
linga Topal i pana in dreptul
ostrovuluT Atirnati, o uda la N.
i N. V. Piriul Boazgicul o Ira
la S.-E. i se varsa in Dunare,
trecind prin satul Boazgicul.

V. ale dealuluT Olacul. Se mar-

Valle sunt numeroase, brazdind

prelungirile vestice ale dealuluT

Erchesec 089 m.) de la hotar,

Topa-Asler, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Hairam-Chioi

i anume pe acela al satuluT

de la N. catre S. i este situat

In partea de E. a pl4eT i cea
de N.-E. a comuneT ; este acopen t cu verdea ta i putine padurT.

Topalul, con:. rur., jud. Constanta, pl. Hirpva, situata in

partea N.-V. a judetuluT, la 77
kif. spre N.-V. de orapl Con-

teritoriul com. in directiune de

la N.-E. spre S.-V. i toate des-

al com. Topalul, wzat in partea

S.-E. a pl. i cea N.-V. a com.,
pe malul drept al DunareT i pe
ambele malurT ale vaii TataruluT, la locul unde se desface gira

Viroaga sad Venga, la poalele

ginqte la N. cu catunul TichileSi al comuneT Ghizclare0, la

E. cu catunul Capugi al com.
Siriul, la S. cu catunul sail Boaz-

gic, la V. cu jud. Ialomita, despartit prin Dunare.

Relieful gil e accidentat de

care se intind de la E. spre

V ,i intre ca re dealul Olacul (125

in

chizindu-se in Dunare.
Se compune din doua catune:

partea meridional a plaef, la

Topalul, reedinta comund, a-

m.) e cel mal insemnat.

Movile sunt numeroase, ar-

S.-E, de orapl

ezat in partea N,-V. a com.,

tificiale i acoperite toate cu ver-

deata.

Se invecinqte cu comunele
Ghizclarqti, la 5 kil, spre N.
Siriul, la 6 kil. spre N.-E.; Ta4Punar, la 7 kil. spre S.-E. i
Seimeni-MarT, la 5 kil. spre S.
Se marginqte la N. cu com.
rur. Ghizdarqd, de care se desparte prin pidul Cechirgea
valea Tichile0; la E., Cu co-

pe malul drept al DunareT, de la

locul unde se desface girla Veriga, la poalele prelungirilor V.
ale dealuluT Olacul, strabatut de
valea TabaculuT i dominat de
movilele Dragaica, Olac i Topalul ; Boazgicul, in partea de S.
a comuneT, to kil. spre S.-E. de
rqedinta, pe tnalul drept al DunareT, in fata ostroavelor Boaz-

munele rurale Siriul, despartindu-

gicul-Mare

se prin dealul Erchesec i TaPunar (pl. Medjidia), separndu-

poalele S.-V. ale dealuluT Zavol-Bair i malul drept al girleT

se prin dealul Zavol-Bair

Boazgic-Dere.

stanta, reedinta judetuluT,

22 kil.

spre

Hirpva, reedinta

Pinar-Bair; la S., cu com. Seimeni-MarT de care o desparte

dealul la Movila-GreculuT i Valea-

Mare ; iar la V., cu jud. Ialomita,

de care se desparte prin

flu-

viul Dunarea.
Relieful sail este in general
accidentat, insa inaltimele nu se
ridica mult asupra niveluluT DurareT. Prelungirile i ramificatiunile V. ale dealurilor : Erchesec
(189 m.) la E., Zavol Bair (126
m.) la S.-E.-E., Pinar-Bair (116
m.) la S.-E., brazdeaza com, de

la V. la E.; dealul Olacul (125

i Boazgicul Mic, la

E udata de Dunarea la V.,

de girla Venga, la N.-V., avind
amindoua malurT inalte i stincoase.

VaT : Cechirgea i adiacenta

sa, valea Picioarele-CechirgeliT
la

N.; Tatarul, prin centru ;

Olacul la S.
Are o intindere de 5836 hect.,
din care 130 hect. ocupate de
vatra i gradinele satuluT, cu o

populatie de 450 familiT, sad

1334 suflete.

Suprafata comuneT e de 9642

hect., cu o populatie de 2000

locuitorr.
Are 2 bisericT, una in catunul

Topalul, cu hramul Adormirea,

a doua in catunul Boazgicul
cu hramul Inaltarea, deservite
de 3 preotT, 3 dascalT i 3 paracliserT ; 2 colT mixte, in fiecare eatun cte una.
LocuitoriT poseda : 369 plugurT,

472 care i carute, 4 tnainT

de batut porumb, 4 ma,inT de
vinturat ; 8800 capete de vite,
maT Cu seama boT i or.

www.dacoromanica.ro

Topana, com. rur., in jud. Olt,

pl.

Vedea-d.-s. Are o popula-

tiune de 750 locuitorT.

PrimiT eT locuitorl s'ad numit

Cringumti.
Este situatA pe dealul numit
Drumul-OaeT, i intre valle Vedea

Cungrioara, la 6o kil, de capitala judetuluT 1 la 8 kil, de

a pl4el.
Se marginete cu com. ParoO,
Chilia, Valea-UngureT, din jud.

Argq.
La inceput com. a fost situ-

TOPANA

ata pe valea Vedea, dar locuitoril s'ail stramutat pe deal din

cauza apelor.
Are o biserica, zidita in 1857
de familia CringusT; o scoala.

Un numar de 139 locoitorI

s'ab' improprietarit la 1864, pe
mosiastatuluT Topana, dindu-lise

461 hect. EI posecla : 150 vite

marl cornute, I I cal si iepe,
200 oT i. 50 porcT.

Budgetul com, e la veniturI

si la cheltuelI de 1882,27 leT.
oseaua comunala iT inlesneste

comunicatia cu com. Fagetelul

si Parosi.
Topana, mo,rie, in jud. Arges, pl.
OltuluT. Are o intindere de 5600
pogoane, din care 4000 pogoane
padure, proprietatea statuluT, tosta pendinte de Episcopia de Arges. La 1871 avea un venit anual
de 13700 leT si a fost ipotecata,
impreuna cu alte 380 mosiT ale

statulta, pentru imprumutul do.

menial de 78 milioane.
Topci-Iol, pichet, No. 5, jud. Constanta, com. Almaliul, situat in
partea de V. a com., linga drumul Silistra-Varna, aproape de
inceputul micet val Topci-Iol.

Topeti, com. rur., in partea de

N.-V. a plaiuluT Vulcanul, jud.
Gorj, si a com. Pestisani. Se compune din catunele Topesti si

633

TOPLITA

Budgetul com, e la veniturT

de 1144 le, iar la cheltuelT, de
1143 let
Comunicatia cu Pestisani se
face printr'o osea comunala.
e
Topeti, atun de resedinta al
com. cu acelal nume, jud. Gorj,
plaiul Vulcan, situat pe coasta.
Are o suprafata de 460 hect.,
cu o populatie de 909 suflete ;
2 bisericI de lemn, una fondata
la 1703 si cea-l'alta la 1833, deservite de 1 preot si 2 cintaretT.
LocnitoriT posea : 23 plugurT,
30 care cu bol:, 5 carute cu cal ;
35 stupl ; 514 vite marT cornute,

24 cal, 200 capre, 1400 of

si

Vatra satuluT ocupa aproape

66 ala

Are o scoala mixta, purtind nu-

mele de eScoala din GistestiTopiley de oare-ce serva si satuluT Gistesti a caruia biserica
serveste si locuitorilor din Topile.

ImproprietaritT in 1864 sunt

70 palmal si 41 codal, staplnind 416 t'ala si 63 prj.

Drumurile principale sunt: la
Gistesti
(4 kil ),

(i kil.),

Brosteni
la Valea Seaca (3500
la

m.) si la Pascani (6 kil.).

Topilele,

al com. Mlajetul, jud. Buzar', Cu ro locuiclitun,

torT si 40 case.

170 rimatorI.

TopliceanuluI (Odaia-), numiTopeti, catun, in jud. Putna, pl.

Vrancea, com. Birsesti, asezat
pe malul sting al PutneT, parte

re vechie a catunulul Zoita, jud.

Rimnicul-Sarat, com. CostieniMarT.

sub Dealul-CurmatureT si parte

sub muchea PetrimanuluI si chiar

Topliceni, sat, in jud. R.-SI-

pe prundisul Putnel, despartit

rat, pl. RImnicul-d.-s., cat. com.

prin piriul Cociul de cat. Birsesti.

Zgirciti, in partea de mijloc a

Are o populatie de 513 su-

comuneT, asezat pe malul drept

al riuluT Rimnicul-Sarat si la
imbucatura piriuluT Topliceanul,

flete ; o biserica, cu bramul S-tir

VoevozT.

Topila cu Paleul, ball?, pe teritoriul satulul Scoposeni, com.

Sberoaia, pl. Prutul, jud. Fakir',
pe o suprafata cam de 86 hect.,
unite printr'o glrla cu piriul Bohotinul.

la 2 kil. spre N. de cat, de

resedinta, Zgirciti. Are o intindere de 385 hect., cu o populatie de 70 familiT, sal 198 suflete.

Toplita, sat, cu 520 suflete, jud.

si pl. Arges, facind parte din
com.

rur.

Malureni.Badiceni.

Gornovita, ce sunt legate printr'un drum ordinar, care comu-

Topilea, munti,sor, pe malul girleI Zeletinul, com. Posesti, pl.

nica Cu soseaua ce vine din-

Teleajenul, jud. Prahova, pe care

spre Pestisani.
Are o suprafata de 770 hect.,

sunt papal pentru vite.

Din acest munte curge un

cu o populatie de 358 familiI ;

o scoala, fondata la 1856; 3 bisericT de lemn, cu un preot si

izvor abonent de apa ce contine

3 CintgretT.
LocuitoriT pose& : 33 plugurT,

Topilele, sat, pe mosia si in

com. Pascani, jud. Suceava.

45 care cu bol si vad, 8 carute

cu cal; 6 stupT ; 750 vite marT
cornute, 39 caT, 2000 oT, 300

rilor BisericeT si Racea si strabatut de piriul Varlam, zis si

foarte strimta si periculoasa, jud

Muscel, sub un colt din fata
schituluT Namaesti si in care s'a

capre O 273 rimatorT.

Topilele.

gasit o amasa romana de fier,

pucioasa.

Are o biserica, cu hramul i Sf.

Teodor, cu un preot si un
cintaret.

Toplita, aftun, Cu 40 case,

in

jud. Mehedinti, pl. Vailor, tinind

de com rur. Negomirul.

E asezat pe coastele dealu-

Toplita, pefterd,

cu o intrare

80

86700. Mareta Diciionar Geogralto. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

TOPLITA

niste sggctT i monede dace

Topolnita, rig, ce izvoreste din

de apg care l'ese la luming toc-

poala muntelui Secul, jud. Mehedinti, din hotarul com. Cos-

mal la poalele munteld din

fa, la locul numit Toplita.

testi, fi mgreste cursul cu piraiele Gornovita i Prejna, dupg

romane. Prin ea trece izvorul

Toplita, pdclure foiasa, jud. Baen, pl. MunteluI, com. ValeaArinilor. Are 1300 hect. si este
supusg regimuluT silvic.

Topoliceni, sat, in jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Galul,
situat pe valea Hulla gistrita.

ce formeazg o mare baaltg

hotarul com. Balta, curge spre
com. Ciresul, unde la dealul Pro-

seacul intrg In pgmint, de unde

Tese la Gura-Pestere, despre mg-

comunele : GOdeanul, Balotesti,

rumbul, care este de o calitate

supenoarg. Se fabrica rachiti de

Izvorul-Birzer, Malovgtul, Severinul i imianul, unde se varsg

Neamtu. Are o intindere de 760

hect., cu o populatie de vr'o
140 familiI; o scoalg.

Din punctul de vedere istoric

valea Topolnite i mal' cu seamg nomenclatura de la comu-

Vite : 294 vite cornute, 34 caT,

nele Balotesti, Izvorul-Birze, Godeanul i altele, sunt foarte in-

Topolita, ofrig, ce izvoreste din

llealulMare (ramura muntilot
Mggura), jud. Neamtu, com Filioara, pl. de Sus-Mijlocul; curge
spre E., strIbgtind soseaua

Piatra-Neamtu, trece pe lingg

satele Ceablgesti, Topolita, Cocea, Tolicea, Terpesti, TirgulNou, Curechistea, Petricani-d -j.,
Uricheni, Spiesti, In dreptul cg-

ruja se varsg pe dreapta riului

Moldova, dupg ce primeste urmgtoriT afluentT, din dreapta :
Agapia, Varatic, Terpesti,
din 8tinga, cite-va piriiase

Topolnita, altor, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., tinind de

com. rur. Izvorul-BirzeT.

Topolnita, schit, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., tinind de

satul Topolnita. Este ziditg de

1675; dupg
cum se spune, ea ar fi ziditg
in

pe urmele une zidgriT romane.

Aci
ggsit maT multe pietre
cu instriptiunT romane, unele
bine conservate.

ges-kimnicul-Vilcea i mal multe

sosele comunale.
Plasa Topologul produce poa-

me renumite, ca mere, pere, ci-

in Dungre, in partea de V. a

46 pore, 232 or si 34 juncT.

Resedinta plgse este in com.

rur. Tigveni.
MgngstirT maT insemnate in
plasg sunt : Biscovul, Fedelesoiul, Goranul, Jiblea, etc.
CIT de comunicatie sunt : soseaua judeteang Curtea-de-Ar-

ngstirea Topolnita, unde ja numele de Topolnita. ApoT udg

Topolita, sat, in com. Humule0, pl. de Sus-Mijlocul, jud.

Lupu Buliga

TOPOLOGUL

634

satuluT

teresante, dupg cum se vede si

din urmele de zidgriT romane
ce se ggsesc la Grgdetul, Martalogi, Schitul-Topolnita si alte
imprejurimT.

Topologul, plasd, in jud. Arges.

Se invecineste la N., Cu plaiul

rese. Se cultiva mult aci popruhe.

Tuica de Topolog se

bucurg si cu drept cuvint de o

reputatie care a trecut de mult
peste marginele judetuluT.
In bgtrinele pgdurT din aceastg
plasg se cresc si se ingrasg turme
numeroase de rimg.torT, care sunt

dusI spre Sibii, Buda-Pesta si

Viena.

E acum unitg cu pl. huta

Topologul, com. rur., jud. Constanta, pl. Hirsova, situatg in
partea de N. a judetuluT, la 96
kil. spre N.-V. de orasul Constanta, capitala districtuluT i in

Lovistea, la E. cu pl. ArgesuluT,

cea septentrionalg a plgse, la

la S. cu pl. Oltului si la V. cu
jud. Vilcea, de care este des-

44 kil. spre N.-E. de orasul Hinsoya, resedinta eT, pe piriul Topologul (saii Sarai).

pgrtitg prin riul Oltul. Este udatg

In tot lungul e pe la mijloc de

riul Topologul ; de riul Oltul, pe

toatg marginea de V. si de maI

multe piraie i torente, intre care
cele mal insemnate sunt: Simnicul, Simnicelul, Barza, Valea-Izbgsesti, Valea-BAlceasca i altele.
In plasg sunt ramificatiile Culme ComarniculuI, care desparte

valea Argesul de valea Topologul i valea Oltul de Topologul.

Intinderea plgser este de 50944
hect.

Are 18 comune rurale, formate

Se mgrgineste la N. ca com.
Atmagea (jud. Tulcea); la 'E,,
cu Ciucurova si Slava-Rusg (tot
din jud. Tulcea); la S., cu com.
Calfa; iar la V., cu comuna
Urumbei.
Relieful soluluT e accidentat

de culmile : Topologul, la N. si
E. si Ghium-Ghiurmes, la V. E.
brgzdatg de dealurile : GhiolgicBair (315 m.), la N.-V.; Cer-

chene-Bair, (302 m.) la V.; CeemsicBair (223 m.), la S.-V.;

Cara-Mica-Tepe (197 m.), la S.;
Periclic, cu virful Doerani (392

din 95 sate si cgtune, cu o populatie de 18800 suflete ; 4305

m.), cel mal inalt din judet, la

case

m.)

59 bisericT.

www.dacoromanica.ro

S.-E.; dealurile Bas-Punar (298

i Chitisliva (320 m.) la E;

TOPOLOGIJL

635

dealurile Sultan-Bair (358 m.)

Topologul (366 m.), la N.-E.;

(221 m.), la S.-E.

Toate aceste dealurT, afarg de

Ceemsicul i Caramisea, sunt
stincoase, pietroase i acoperite
Cu pgdurT intinse, prin care se
intrevgd pgsunT mgnoase ; cele
doug de mal sus sunt acoperite

cu fin*

i semgngturT.

Movilele sunt 5, artificiale.

E udatg de doug pirae Sarai

pl. Hirsova, cgtunul de resedintg

al comuneT Topologul. Are o in-

tindere de 2939 hect., din care

113 hect. ocupate de vatra satulul, Cu o populatiune, In maioritate RominT, de 202 familiT,
sail 930 suflete.

Topologul, fostd stafie de poFtd,

jud. Arges, pl. Oltul, a doua
poste de drum vechitl de la Pitesti la Ritunicul-Vilcea. Cele-

Hagi-Omer sail Doerani, si de

alte poste erail Biscovul, Cocorul

cite-va micT vgl carT a apg. nu-

Rimnicul. Posta Topologul avea (1850) un numgr de 36 cal.

mal in timpurile ploioase.

E fortuatg din doug cgtune
Topologul, resedinta, in partea
vesticg, pe ambele malurT ale
piriulut Sarai sail Topologul,

desOrtit in doug trupurT: Topologul-Thar la N. si Topologul-Romin la 300 m. spre S.

de cel d'intihl ; Doerani, in partea de S., pe ambele malurT ale
piriuluT Hag i-Omer sati Doerani,

la 4 kil. spre S.-E. de resedintg.

Suprafata comuna este de

5606 hect., din care 217 hect.
ocupate de vetrele celor tret
sate, cu o populatie, In maioritate RominT, de 799 suflete.
Are doug bisericl ortodoxe,
cite una in fie-care cgtun, deser-

vite de i preot,

Topologul, deal, in jud. Tulcea,

CgT de comunicatie sunt numaT

drumurile comunale, care, strgbatind dealurT i vgt, prin pgclurT

leagg satele intre ele si cu cele

invecinate UrumbeT, Calla, BasPunar, Atmagea, Carp-Bair.

Topologul, sat, in jud. Constanta,

Topoloveni, Circinovul si Inurile,

cu o populatie de 684 locuitorT.

Constanta ; el este un nod cen-

care se desparte prin riul Arges,

la E. cu. com. Glimbocelul

Golesti Badel si la V. cu com.

de alte ramificatiunl ata in judetul Constanta cit si in Tulcea, ca Coium - Punar la V.,
Ghiun-Ghiurmes la V., SacarBair cu virful Atmagea la N.,
Chirisliva la E., Bas-Punar la
S.-E. si Periclic la S. Desparte

Cglinesti.

Are o biserica, asezatg departe de centru, la marginea

de N. a comunel, din cauzg
mar inainte pe p.colo era com.
MaT In urmg s'a strgmutat maT

basinele riurilor Aiggr - Ahmet

(Constanta), Ai-Orman si Slava-

la vale, de o parte si de alta a

Rusg (Tulcea). Se ridicg pgng

Are si o scoalg, care dateazg

de la 1830.

la 388 in. ingltitne, fiind i punct

trigonometric de observatie de
rangul 1-iti. Din el izvoresc piraele

Budgetul comuneT e la veniturT de 9145 leT, si la cheltuelT,

de 4128 leT.

Muscel, pl. Podgoria, la 66 kil.

spre S. de orasul Cimpulung,
situatg in mare parte pe tgrmul
drept al girleT Circinovul.
Se compune din 3 cgtune

tral, de unde pornesc o multime

Aiggr-Ahmet, Valea - Orumbei,

Valea-Topologul si Valea-Hagi-

de fier; 3520 capete de vite.

Topoloveni, com. rur., judetul

Se mgrgineste la N. cu com.
TigAnqti, la S. Cu com. Cgteasca-Popesti, jud. Arges, de

dascgl si

supusg regimuld silvic, pe proprietatea Negresti, jud. Muscel,

pl. Podgoria, com. Beleti. Pgdurea are 2500 hect., impreung
cu trupul de pgdure Cglineasca,
populate cu fag, stejar, carpen,
mesteacgn i anin.

plgsile Babadag i Mgdn, la hotarul judetuluT cgtre districtul

paracliserT ; o geamie cu I hoge

In ct. Topologul; 2 scoale, cite
una in fie-care cgtun.
Locuitorit posedg : 120 plugurT, 138 care si cgrute, 2 maOut de bgtut porumb, 15 grape

TOPOLOVENI

Omer. Este acoperit pretutindenT cu pgclurl.

Topologul, rz, izvoreste din

muntele Fata-SfintuluT-Ilie, jud.
Arges, pl. Lovistea, curge printre Culmea-Cozier i Culmea-ComarniculuI, de la N. la S., pgng
in dreptul orasuluT RimniculVilcea,

apol spre S.-V. pang

la satul Ostroveni, unde se varsg

in Olt, fatg de gura Luncgvgtul, in dreptul satului Slgvitesti

din judetul Vilcea.

Topoloveanca, mo,rie i pddure

www.dacoromanica.ro

cgieT nationale Bucuresti-Pitesti.

Budgetul com. e la veniturT

de Id 3125 si la cheltuelT, de
3019 leT.

Locuitorif posea : 53 vacT,

101 bol, 19 taurT, 50 vitei, 15
cal. i lepe, 279 or, 52 berbeci
si 89 porcl.
In jurul comuneT sunt vil, livezT, dealurT i pgdurT compuse

din stejarT, plopT i mesteacInT.

Gira Circinovul udg comuna

In tot lungul sgu, de la N. spre
S.; pe dinsa se aflg 3 morT.
imParte din locuitorT
proprietgrit dupg legea din 1864
pe mosiile d-lor Urlgteanu, Toma
Bucsan, Stan Mirescu si Topoloveanu ; iar parte sunt mosnenT.
Peste Orla Circinovul este un

pod de lemn care leagg coni.

TOPOLOVEN1

Topoloveni cu comuna GolestiBader.

Calea feratg trece pe la S.

de comung. Calea nationalg Bucuresti-Pitesti trece prin comung

si are o directie spre S.-E. Din

aceastg osea o altg osea comunalg merge spre N. si leagg com.
Topoloveni cu Tiggnesti.

P'aci a trecut Carol XII, Regele Suedier, la anul 1712, in

drumul sgti spre Pitesti.

TORCETI

636

de 8246 ler si la cheltuelf, de

8721 Id.
In centrul satulta se afll un

Este formatg de cAt. cu acelasT

nume, situat in mijlocul comuner

helesteti ce apartine Eforier Spitalelor Civile si care servg pentru pescuit.

Pe aci trece soseaua judeteang Giurgiu-Pitesti.

dealurile Toprai-Sari-Bair, Meragi-Bair si Toprai-Sari.

Are o suprafatg de 6697 hect.,

Toporul, padure, proprietate a

statuluI, in intindere de 1032
hect., com. Hirtiesti, pl. Argeselul, jud. Muscel.

Topoloveni, sat, fgand parte din

com. rur. cu acelasr nume, jud. Toprac-Chiopru, lac, in jud.
Muscel.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Conga; si
anume pe acela al cgtunulur
Toporsti, sat, in partea de E.
a com. Cursesti, pl. Racova,
sgil Satul-Noti, situat in partea
jud. Vasluiti. Are o suprafatg
de E. a plIser si cea de S. a
de 1392 hect., cu o populatie
comuner. Este format de piriul
de 150 fainiliT, sati 725 suflete ;
Taita. Are o lungime de 6 kil.
o bisericg, deservitg de 1 preot
si o lime de 400 ni. In cea
si 2 eclesiarcr, flcutg de obstia
mar mare parte este acoperit
locuitorilor la 1835; I circiumg.
cu stuf. Contine peste in abunLocuitoril posea.: 30 pluguri
dentg. Pe malul de N. merge
si 65 care cu bol*, io cgrute Cu

calea judeteang M gcin-Bas-Chioi-

cal; 20 stupi cu albine; 316

Babadag.

cu o populatie de 176 familir,

sati 796 suflete, in maioritate
TurcI si Bulgarr; o bisericg ortodoicg, 2 geamif Cu 2 hogr,
si 1 casg de ruggciunr protestantg ; o scoalg mixtg, infiintatg

de stat in 1884.
Locuitorif posedg : 71 plugurf,

126 care si cgrute, 3 masinr de

secerat, 4 masinT de bgtiit porumb si i masing de vinturat ;
5600 vite, mal cu seamg bol

si a

Budgetul com. e la veniturr

de 2630 ler, si la cheltuelT, de
2513 lel.

Are drumurr vecinale si comunale, la satele invecinate ca

Musurat, Muratan, Uzumlar, Edil-

Chioi, Tuzla, Gheringec, etc.

Torcesti, com. rur., jud. Tecuciti,

vite marT cornute, 700 01, 36

cal O 100 rimAtorY.

bite depresiune coprinsg intre

Topraisar, com. rur., jud. Con-

pl. Birlad, compusg din 2 cgtune: Blgjeri-d.-s. si Torcesti.

Toporul, com. rur., in j ud. Vlasca,

pl. Marginea, situatg pe ValeaTresteniculur, la 26 kil. de Giur-

partea de S.-E. a judetuluI, la

26 kil. spre S.-V. de orasul

Satul Torcesti e situat pe

malul sting al Birladulur, iar
Blgjeri-d.-s., pe platoul ce se

Constanta, capitala districtulur,

intinde in partea de E., lingg

gin, 16 kil. de Stgnesti, rese-

si in cea de E. a plgsir, la 18

tirgusorul Ivesti.

dinta plgser si 6o kil. de Bu-

kil. spre N.-V. de orgselul Mangalia, resedinta plgsir.

Se mgrgineste: la N., cu com.

Se aflg la 27 kil. spre S.

de capitala judetulul, si la 2
kil, de resedinta plgser.
Are o populatie de 230 fa-

stanta, pl. Mangalia, situatg in

curesti.

Are o bisericg, ziditg la 1854

E., cu com.

de fostul proprietar Steriade,

Osman-Faci ;

deservitg de I preot si 2 chiaretr ; o coalg mixtA, facutg

de zid, tot de Steriade ; 5 cir-

Musurat; la S., cu com. Gherengic si la V., cu com. Edil-

ciumr.

Are dealurile : Osman-FaciBair, la N. -V.; Meragi - Bair

(88 m.), la S.-V. ; Muratan-

Vite: 550 bor, 25 bivolr, 75

caT, 200 01 i 130 rimItorr.
Are o suprafatg de 1282 hect.
S'a improprietgrit la 1864 un

la

Chioi.

Bair (80 m.), la S.-E.; Toprai-

clgcasI, din pgrtile d-luI dr. Teo-

Sari (82 m.), la E.; Toprai-SariBair (77 m.), prin interior; aceste
dealurr sunt acoperite cu semg-

dori si Ef. Spit. Chile, pe o

nAturI i flnete.

suprafatg de 706 hect.

Budgetul com, e la veniturr

Movile sunt putine ; ele ati

servit ca puncte de orientatie.

numgr de 160 locuitorr fostr

www.dacoromanica.ro

milir, sail 1300 suflete ; o scoalg

mixtg, infiintatg la 1865; o biseria, in satul Torcesti, ziditg

In anul 1840 de Gavrilg si Constantin Dodan, arendasir mosier
lur Mihail Pascan, proprietar pe
acel timp al mosier Torcesti.

S'a reparat in anul 1877. Are

o bogatg colectie de cgrtI bisericesa, dgruite de Panait Bals
in anul 1859, dupg cum se vede

in Triod. E deservitg de
I preot si 2 cintgretr.

scris

TORCET1

TORTOMANUL

637

Teritoriul comuna este de

stgpinesc to8o hect., iar proprietarul mosiei Torcesti, d-1

mosieT Torcqti, d-1 Mihail Ba4,

5148 hect.
In partea de S., pe malul BirladuluT, este o moarg cu aburT,
ziditg in 1851 si reparatg in 1892.

Mihail Bals, 6117 hect.

LocuitoriT posedg : 115 plu-

Toropleti, sat, in jud. R.-Sg-

7197 hect. LocuitoriT, fosa clxca

i improprietgritI la 1864,

gua de fer, 5 de lemn, 2 ma-

rat, plaiul Rimnicul, en. com.

agricole i i maOng de
bgtut porumb; 50 caT, 120 Tepe,

Buda, asezat in partea de E.

a comuneT, pe malul sting al

560 bor, 340 vacT, 320 minj1,

riuluT R.-Sgrat, la poalele dealuluT Dgnulestilor, la 2200 m.

Comuna este udatg de patru

ape : Siretul,

in partea de V.,

despgrtind-o de jud.Putna; Birlo-

vita, o girlg ce se formeazg din

Siret, in partea de S.; Birladul,

ce trece prin mijlocul satuluT

TorceSi,

curgind

in

directie

de la N. la S.; Hergtgul,

cu

valea sa, la E.
Are calea feratg

cu statia Ivesti, pe teritoriul com. Torcesti ; soseaua

nationalg Tecuciti-Galati, care
o strgbate prin mijloc, paralelg cu calea feratg, in direc-

DealurT : Carapat - Daga (tot

m.), la N.-V. ; Geabacu-Bair (1o6
m.) ; Calele-Bair (114 m.), cu
virful Tas-Punar (107 m); Tuzla-

Bair (129 m.); Tortoman (99

m.); Bilarlar cu virful Dere-Chioi

mili'', sal" 344 suflete. Se numea

inainte Fggetul si Fintina-CapreT-

m.); Panaghir (97 m.); CiocuracBair (104 m.), Bechiraga-Bair

(108 m.), la N.; Dere-Chioi (90

m.), la

E.; Ducuzol-Bair (93

(t t4 m.), la S.; Oba-Bair (107

Toropi, cIttun, al com. Bglg nesti,

jud. Gorj, pl. Ocolul, la N. comuneT i pe tgrmul drept al pidula Amaradia.

Are o suprafatg de 500 hect.,
cu o populatie de 107 familiT,
sati 160 suflete ; i bisericg, de-

servia de preotul de resedintg.

LocuitoriT pose& : i i plugurT,

18 care cu bol, So vite

dere de 21/2 kil. ; o osea comunalg, care pleacg din soseaua

nationalg, din jos de gara

cornute, 4 caT, too oT si 60 ri-

soseaua nationalg de lingg gara

Ivesti, si duce la satul Torcesti

Seimeni-MarT.

spre E. de cgt, de re,edintg

Buda. Are o intindere de 700
hect., cu o populatie de 84 fa-

tie de la N. la S., pe o intin-

strgbate satul Blgjeri-d.-s. si duce

la satul Cglmgtuiul ; o osea
comunalg, care pleacg tot din

ratai i Alaca pi; la S., cu orasul

Medjidia si com. Cochirleni; la

V., cu com. urb. Cernavoda si

sinT

4 asinT, 16o porcT i 240 or.

Se mgrgine;te la N. cu com.
Ta-Punar si Carol I (din pl.
Conetanta); la E., cu com. Ca-

marT

m.); Dealul-TurculuT (121 m.) ;

Dealul-In-Izlaz (102 m.), Cilibi-

Chioi-Bair (tos m.), prin partea

centralg. Sunt acoperite cu finete i sernAnAturl.
.

Movilele sunt numeroase, mal

ales pe dealul Oba-Bair.

E formatg din cgtunele: Tortoman, resedintg, in centru, pe
valea Tortoman ; Dere - Chioi,
spre E., la 5 kil. spre E. de re-

mgtorT.

sed i ntg, pe valea Dere-Chioi ; Gea-

Comunicatia in cgtun se face

prin drumurT ordinare.

bacul.Mare si Geabacul-Mic, spre

V., la 6 kil. spre V. de resedintg,
pe vgile Geabacul i Tibrinul ;
Devcea, spre S., la 4 kil. spre S.-V.
de re,edintg, pe valea Tortoman ;

Toroveti, sat, jud. Argq, pl.

Pitesti, f1cind parte din com.
rur. Bradul-d.-j.

Azizic, spre V., la 5 kil. spre S.-

V. de resedintg, pe valea Gea-

si la moara de pe Birlad.

Tortoeti, sat, acind parte din

bacul ; Cilibi-Chioi, spre S., la 7

kil. spre S.-V. de re,edintg, pe

cu acelasT nume, pl. Birladul, jud.

com. rur. Drgganul, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea. Are o popu-

Tecuciti, situat pe malul sting al

BirladuluT, la 2 kil. de resedinta

latie de 480 locuitorT ; o bisericg

de zid, fondatg la 1802.

la 3 kil. spre S.-V. de resedintg,

pe valea Tortoman ; Satul-Nou,
la 61/s kil. spre S. de resedintg,
pe valea Cilibi-Chioi-Ceair.

Torceti, sat, pendinte de com.

comuneT.

Are o populatie de 170 fasail 760 suflete ; o bisericg,

zidin la 1840, deservitg de I

preot i 2 cintgretT ; o scoalg
de bgetT, infiintatg la 1865.

Teritoriul cgt. este de 5717

Tortomanul, com. rur., jud. Constanta, pl. Medjidia, situat in

partea vesticg a judetuluT, la 4
kil. spre N.-V. de oraul Constanta, capitala districtuluT si in
cea centralg a plgseI, la 12 kil.

valea Ciiibi-Chioi-Dere ; Fgcria,

Suprafata comunei este de

14412 hect., din care 123 hect.
ocupate de vetrele satelor, cu o
populatie, formatg din Bulgarl,
TurcI si GermanT, de 423 familiT,

hect. LocuitoriI, fWT clgcasT

spre N. de oraul Medjidia, re-

sati 2037 suflete.

improprietgritT la 1864, stgpi-

sedinta, pe valea Tortoman (sati

Geabacul sati Tibrinul).

cgtunul Ta4-Punar, cu hramul Sf.

nesc 564 hect., lar proprietarul

www.dacoromanica.ro

Are o bisericg ortodoxg in

TORTOMANUL

TRAIAN

638

Dumitru, ziditg de locuitorT, cu

I preot, 1 paracliser ; 2 giamiT
In cgtunele Celibi-Chioi pi Devcea, ca 2 hogI pi o capelg cato-

Pe valea acestuT lila se aflg

situat cgtunul Giurcul al com.

kg in cgtunul Fgcria ; 2 pcolT

400-800 M.

mixte, una in cgtunul

Negreni, din plasa Gilortul ; largunea acestel val* variazg intre

neT, care servepte de hotar al

mo,iiler din acea directiune.
In timpul cind Dungrea se
revarsg, se formeazg pe teritoriul comuneT, in lunca Dungrel,
lacurT carT poartg diferite nurnirr:

Celibi-

Chioi, a doua in cgt. Tortoman.

LocuitoriT posea : 383 plugurT, 432 care pi carute, I maina de treerat cu abur, 51 mapini de secerat, 6 mapini de bgtut

Toteti, sal, in partea de N.-E.,

Lipteava, a cgruT lungime este

a com. Birlepti, pl. Bahluiul, si-

porumb, 79 grape de fier, to

mapinf de vinturat ; 1265 cal,
2 asinI, 13172 or, 3173 bol' pi

cuitorT, fugitt din partea de jos

a MoldoveT, de pe linga orapul
Galati, din cauza invasiunilor

ca de 2 kil.:; Rotundul, alt lac cu

o forma rotunda; Sgratul-SeceT,
spre S.-E. pi din care o parte
cade pi pe mopia Seaca. Aceste
doug lacuri, cind apele se re_

479 porci.

turcepti.

CaT de comunicatie sunt : calea

judeteang Medjidia-Hirpova, tre-

cind prin satul Tortoman ; apoi

drumurT comunale intre cgtunele
comuner, i catre satele invecinate : Seimeni, Cernavoda, TapPunar, Caratai, Carol I, etc.

tuat pe coastele podipulur Totoepti, de-a stinga riulur Bahluiul.

E format de un numgr de lo-

trag, lasg pe teren un depozit

de sgrurT.

In partea despre N., se in-

151 familiY saa 736 suflete ; o

bisericg, cu I preot pi I cintaret ; o pcoalg, infiintatg in 1869.

tinde cimpia, tgiata de vilceaua

numitg Cucuta, care da in lunca
DungreY pi care continua, presgratg de cite-va ggvane, pana
in valea Duhna. Valle Suroaia

Vite: 222 vite marr cornute,

49 cal, 1000 or O 220 rirnatorr.

pi Adincata pornesc de la N.V. comuneT spre S.-E, pana

Are o intindere de aproape

4000 hect., cu o populatie de

dau in lunca DungreT.

Tortomanul, sal, in jud. Con- Totoeti, trup de sat, in jud.

stanta, pl. Medjidia, cgtunul de
repedintg al comuneT Tortomanul, situat in partea N. a plapei
pi cea mericlionala a comuneT,
pe valea Tortomanul. Are o intindere de 1477 hect., din care
18

hect. ocupate de vatra sa-

tuluT, Cu o populatie, in maiori-

Neamtu, comuna Uscati, pl. de

Sus-Mijlocul, situat in dreapta

piriuluI Valea-Alba, lingg satul
Bor,eni.

Totoia, munte, in plaiul Clopani,

jud. Mehedinti ; are 1993 m.
ingltime de la nivelul MareT.

tate romineasca, de 91 familir

Totea, pi/4u, in jud. Gorj, plasa

Gilortul. Izvore,te din furcgtura
DealuluT-Negreni, in dreptul co-

posedg o intindere de 1375 hect.

Are o populatie de 1265 suo pcoala mixta; o bise-

cuitorT ;

Traian, com. rur., /a extremitatea de S. a plgpel almatuiul,

saii 476 suflete.

In dreptul acestel comune se

aflg mal multe zgvoaie ale statuluT, precum pi pichetele militare de paza frontiereT No. 5 i
5 bis. (Tabonul).
LocuitorT improprietaritl din
I88o sunt in numgr de 250 .si

jud. Teleorman, situatg pe lunca

din stinga fluviuluT Dungrea, la

rica, construita de locuitorY, cu

I preot pi 2 cintareV; o amara

de aburT cu doug pietre.
Vite : 3970 capete, din care

3 kil, de fluvia pi la gura AA

298 car, 587 vite marT cornute,

muna Frumosi pi curge filtre

numitg Suroaia, la 12 kil, de

2981 vite mici cornute O 104

dealurile Icleanul

repedinta judetuluT.

porcT.

S'a infiintat la 1880 din insurateiT comunelor de prin prejur pi din com. Izlazul din jud.

Pe la V. comuneT trece valul lut Traian; spre S., se afla

Romanati ; se gasepte pe proprietatea statuluT domeniul Tur-

pata pi Mggura-Mare, iar spre N.,

o alta magurg numitg a SuroacI.

nul, inconjurat in toatg partea

Cgile de comunicatie sunt : la

comuna Seaca (2 kil.), la cit.
Ciuperceni (1 kil.), prin poseaua
judeteang Turnul-Zimnicea.

pi

Negreni,

pana la comuna Hurezeni-d.-s.,

cu directia de la N. la S., apoT
se varsg in riul Amaradia.
Tgrmurile rr sunt inalte pi ripoase pe unele locurT, iar prin
altele, joase.
Latimea variazg intre I pi 2
m. ; el se formeazg din ploT ,i
izvoare, iar in timpul vereT, seacg.

Peste acest piral trece poseaua

de N.. E. pi V. de dealurile
Calina, Adinca pi Dealul-Surtaa

Se invecinepte la E. cu com.

la V., cu cit.

Ciuper-

la S., cu lunca pi

fluviul

Seaca ;

vecinall, pe care e un pod de

ceni ;

lemn, la comuna Hurezani-d.-s.

Dungrea p't la N , cu Valea-Duh-

www.dacoromanica.ro

dota magurl marT : Magura-Sg-

Traan, sat, jud. Bacali, pl.

Si-

retui-d,-s., comuna PrajAti, in-

TRATAN

TREI-FiNTINI

639

fiintat la 1879 pi situat pe tgrmul sting al SiretuluI, la 4 kil.

de Prgjgpti-Ungur:. Are 52 familit

Traian (Muftiul), cdtun, pendinte de com. Silistrarul, pl. Vgdeni, jud. Brgila, situat la 1 kil.

spre V. de comuna:. Are o populatie de 564 locuitorT; I bisericg, cu I preot pi un cintgret; o pcoalg mixta:, infiintatg
la 1882.
La N. de cgtun e statia Muf-

trgi,b ; astg-zT e loc de pgpune,

numit la (Poptg cgcT ad i sta-

obiria sa se numepte Trebipelul

tionati caiT popteT, mar de de.

mult. Aceastg peninsulg 'pf are
inceputul in virful Carpatilor, la
hotar cu Transilvania.

cu piriTapele: Chetrosul, Vulpea,

Rgul, Duba,u1, Scursura-Serpe-

Tristari-Orseni, sat, jud. Argep, pl. OltuluT, pendinte de

com. rur. Stoiceni.Plepoiul.

pi

numaT dupg ce se incarcl

nilor, Sgratul, Drgcosul, Ralea,

Glodul sail Tocilita pi Petrosul,
pe teritoriul com. Luncani, ja
numele de Trebipul, apoI se in-

carcg cu Cirligata pe dreapta

pi se varsg in Bistrita sub nu.
mele de Birnatul.

Tristeni, sat, in jud. R.-Sgrat,

pl. Marginea-d..s., cgtunul com

Trec Atoarea - Domneasc '6, /o-

tiul, a cgeT ferate BrAila-Bucu-

Timboepti, apezat in parte de

V. a comund, pe Dealul-Trg-

repti.

istenilor.

cul vadulu?, pe cursul PrutuluT,

mopia Crginiceni, jud. Dorohoiti,
pl. Prutul-d.-j., com. Horodiptea,
pe unde se zice cg ar fi trecut

Traian, sat, jud. pi pl. Constanta,

cgtunul comund Cara-Harman,
infiintat in 1884, pe partea de
N. a plgpeT ,i cea meridionalg
a comuna, la 4 kil. spre S.-E.

Trmsani, insuM, formatg de

bratul Borcea, in jud. Ialomita,

cu optile DomnitoriT Ghica-Vodg

al Valachiei pi Petriceico Voclif

pl. Borcea, com. Tonea. In dreptul satuluT Mggureni, Borcea se

al MoldoveT, dupg rgzboiul ur-

desface in doug brate, care nu

se unesc de cit in dreptul sa-

tatea HotinuluT in anul 1672.

de 1270 hect., din care 22 hect.

ocupate de vatra statuluI, Cu o
populatie de 34 familiT sati 117

tuluT Tonea pi formeazg ast-fel

Trectoarea-Ostilor, localitate,

insula pe care se aflg p4iunT

pi vi?. Pgng la 1828, aicT a fost

la riul Prut, pe mopia Iznovatul,

com. Rgdguti, pl. Prutul - d.-j.,

su flete

un sat, populat de TurcT, carT

jud. Dorohoi, pe unde, la

cu inceperea rgzboiuluT dintre

Rup1 pi TurcT, &I trecut peste

Septembrie 1746 (7248) a tre-

de repedintg. Are o intindere

Traian, sat,

in jud. Covurluitl,

com. Braniptea, pl. Siretul. Are

bisericg.

Traian, sat,in jud. Neamtu, com.

Zgne,ti, pl. Bistrita

Traian (Valul-lui-), Vez? Valul-lui-Traian, jud. Vilcea pi Troianul.

jud. Bacgti, pl.

Bistrita-d.-s., com. Fintinele, ape-

cut Prutul armata ruseascg condusg de Feld-Marepalul Miinich,

urmgrind pe TurcI, cind Beizadea Dimitrie Cantemir, ce era
maior, cu o parte din optire apu-

zat pe malul sting

carg cgtre Suceava pi apoT pe

Dungre.

o intindere de 730 hect., cu o

populatie de 115 locuitorT pi o

mat intre TurcI ,i Levi, la ce-

Trebisul, sat,

al

piriuluT

cu acelapT nume.

sub muntY cgtre Bacgil ; iar Bei-

Are o populatie, arnestecatg,

zadea Constantin Antioh Can.

de 373 locuitorT.
Vite: 7 caT, 165 vite cornute,

temir, fiind brigadir, cu altg parte

97 oI pi 42 porcT.

de oaste apucg spre Jijia, cgtre

Botopani pi Iapi. insg Feld-Marepalul cu greul armateT s'e" co-

Trebiul sati Birnatul,filriu, jud.

borit de a dreptul la Iapi de il

Tristari, numire ce se da tirgulut

Horezul propriii zis, jud. Vilcea,
afarg de cele 2 cgtune ce'? apartin, Olari pi BgIgnepti. Este si-

Bacgil, pl. Bistrita-d.-s. pi TazIgul-d.-s., care strgbate comunele

Slobozia-Luncani pi MggureniMunteni. Izvorepte in dealul Fe-

tuat pe loc pes, 'filtre doug riurT:

Luncavgtul la S.-V. pi Lunca-

iuca, curge de la V. spre E. pi

aproape de confluenta sa cu

pl. Codrul, com. Buciumi (v. Socola, tirgupor). Numele i s'a dat
dupg treI fintinT ce sunt aicT.

vgciorul la N.-E, in capul uneT

Bistrita, curge paralel cu dinsa,

vgrsindu-se inteinsa, maT jos de
fabrica de lemngrie, la N. de
Bacgil, lingg care se aflA pi un

Se afig in marginea de S. a orapuluT Iapi, apezat de o parte

pi alta a oselei nationale IapiVasluitl, pe o intindere de 87

pod pe dinsul. Acest pida, la

hectare.

lungT peninsule. Acest cap al

peninsuleT se numea in vechime
cTrgistrariv, fiind-cg era locuit
de nipte oamenT fIcgtorT de

www.dacoromanica.ro

ocupara. ((Let.', t. 2, pag. 407)

Trei-Fintini, tirgupr, in jud. Iapi,

TRESTIA

640

TRELHOTARE

Are o fabrica de sgpun, una

de lumingrI, alta de scrobealg
si o moarg cu vaporT, o fabrica
de chibriturT, infiintatg in 1878
si mal multe cArgmidgriT.

situatg pe valea Trestenicul, la

extrema N.-V. a plgseT, in marginea jud. despre Teleorman, la
33 kil. de Giurgiii, la 64 de Bucuresti si la 23 de Stgnesti, resedinta plgseT.

in

Are o populatie de 638 lo-

Rusia, cu punct vamal, sucursala, in satul Molnita, com. Pi-

cuitorT ; o bisericg, cu hramul

S-tuT ImpgratT, ziditg la 1858,
deservitg de 1 preot si 2 dascAlY ; o scoalg mixtg.

Tref-Hotare, loe de trecere

lipguti, pl. Herta, jud. Dorohoiti.

Trenul, sat, fa'cind parte din com.

rur Chiojdeanca, pl. Podgoria,
jud. Prahova.

Trestenicul-Tomuleti, clttun,
pendinte de com. Tresteniculd.-j., pl. Marginea, jud. Vlasca.
O parte apartine d.lor Urseanu
si Tomulescu, in suprafatg de
1340 hect., si alta, familiel Alexandrescu, in suprafatg de 145
hect. Din acestea, s'a dat la 66
locuitorT, fostT clgcasT, 286 hect.

Ambele aii un venit anual de

Vite : 372 vite marT cornute,

36000 leT.
Are o bisericg vechTe, cu hra-

140 timatort

mul Sf. Dumitru, cu i preot si

75 cal, 340 or

si 2 daSCg1T.

Trestenicul-de-Sus, ditun, pen-

Trepteanca, girld, in jud. Arges, formind limita intre acest

judet si jud. Oltul ; se varsg

dinte de com. Trestenicul-d.-s.,

jud. Vlasca, pl. Marginea, situat
pe ambele coaste ale vgiT Tres-

In riul Oltul, aproape de satul

tenicul.

Are o suprafatg de '118 hect.

Olanul.

Trepteni, sat, cu so familiT, jud.

Arges, pl. Oltul, fcind parte
din com. rur. Vitomiresti-Trepteni.

Are o

bisericg, cu hramul
S-tuT Impg.ratT, deservitg de un

preot si un cintgret si case boerestT, zidite la 1811 de boerul

anca Trepteanu.

telul-BAlgnesti, la 37500 m. de
BuzAti.

E formatg din atunele : Cio-

cuitorT improprietgritl, o suprafatg de 298 hect.

Are o bisericg, cu hramul Sf.
ImpgratT, ziditg la 1858, deser-

cgnesti, Colteni, Glodurile, Iz-

vitg de I preot si 2 dascAlT si

o scoalg ; un helesteti intins.
Pe la capul mosieT despre E.
trece drumul Pielea-Giurgiii.

Trestenicul-Gjdnescu,cdtun,
pendinte de com. Trestenicul-d.-j.

Marginea, compusg. din cgtunele :

Vlasca.
Apartine trupulta GrAjdgnescu

mulesti, situate pe valea Trestenicul, la 26 kil. de Giurgiti si

la 15 de StAnesti, resedinta pl.

ainbele malurT ale piriuluT SArg-

S'a dat la 1864, la 70 locui-

Trestenicui-de-Jos saja' Popeti,

com. rur., in jud. Vlasca, pl.
Trestenicul-GrAjdgnesti, Trestenicul Popesti si Trestenicul-To-

Trestia, com. rur., in plaiul Pirscovul, jud. Buzgii, situatg pe

sati Popesti, pl. Marginea, jud.

si are o suprafatg de 1300 hect.,
pe care, la 1864, s'a improprietgrit 70 locuitorT fostI clAcasT,
dinduli-se 220 hect.

Are o populatie de 920 lo-

vorul, Lungesti, Nistoresti, Pietrarul, Pietrile, Punga, Teisul,

Trestia, Valea-Roatel si Zapodia,
cu o populatie de 2220 locuitorT.

La inceput com. avea satele

Trestia si Mosesti (azT Pietrarul).
Cele l'alte s'el format maT in

urml. Primele cete de mosnenT

ad fost Mosesti si Pietrgreni, din
care ail derivat cetele de azT :
PietrgrestT, PosmangiT, MArggritestl si HirbAsestT.
Are o scoalg ; 2 bisericT, cu

2 preotT, 2 cintgretT si 2 paracliserT, catedrala fiind cea cu hramul S f. Constantin si Elena ;

6 circiumT.
Vite : 306 bol, 164 yac!, 63
vitel, 5 bivolT, 1 o cal, 7 lepe,
1200 oT, 51 capre si 315 porcT.

2 bisericT, din care una

in Trestenicul-Tomulesti si ceal'altA in Trestenicul-Popesti, deservite de 2 preotT si 4 dascIIT ;
o scoalg mixta si 6 circiumT.
Vite : 620 vite marT cornute,
120 cal, 740 o! i 306 rfingtorY.

Trestenicul-Popeti sati Rz-

Trestenicul-de-Sus sati Rfiz-

ralg din 1864, o suprafatg de

1 boiangitl si 1 brutar.
Anual se ti n 4 tirgurT : 21
Maui'', 27 Iulie, 8 Septembre si

mireti,com.rur., in jud. Vlasca,

pl. Marginea, compusg din cgt.:

333 hect.

Dumineca-Mare.

Trestenicul-d. -s. si Ludgneasca,

cuitorT ;

mireti,attun, pendinte de com.

Trestenicul-d .-j., pl. Marginea,

jud. Vlasca, apartinind EforieT

Spitalelor Civile din Bucuresti.
Are o suprafatg de 2600 hect.,
din care s'a dat la 68 locuitorf
improprietgritY dupg legea ru-

Are o bisericg, deservitg de

preot si I dascgl.

www.dacoromanica.ro

Stupl sunt 13.

Meseriasl sunt : 24 lemnati,
I r timplati, 7 rotar, II butnarT,
I croitor, I cizmar, I fierar, 1
cojocar,

Are o suprafatg de 3924 hect.

Proprietgff mal insemnate sunt :

TRESTIA

Trestia, Micheia si Zapodia ;

apor pgdurile : Dilma si ValeaSeacg, Birza si PAngtgul.
Terenul e accidentat, constind
din frumoase coline si dealurT,
parte goale, parte acoperite de
pgdurT, livezT si finete.
CgT de comunicatie sunt : soseaua vecinalg Pirscovul-Goidesti

prin Trestia si maT multe drumur). naturale.

Trestia, sat, Cu mo locuitorT, jud.

Bgcgti, pl. Siretul-d.-s., comuna

Odobesti, situat d'a stinga piriulta Odobul si pe dealul cu

acelasT nume, la 3 kil. de Odo-

driceni, Ibgnesti, Liveni, Popeni-Basotg, Broscguti si tirgul

V. de Bucuresti, pe malul drept

Do ro hoiti.

Se intinde pe o suprafalg de
627 hect., cu o populatie de

De insemnat aci este MovilaMare, ridicgturg inaltg.

Familia Calimah, originarg de
ad, este una din vechile familiT,
care ail dat mal multI DomnT in
Moldova, in timpul de la 1758
1819, pe: loan Teodor Calimah,
Grigore Ioan Calimah, Alexandru loan Calimah si Scarlat
Alexandru Calimah.

cdtun de resedintg al com. Trestia, jud. Buzgil, cu 130 locui-

torl si 22 case.

Trestiana, sat, pe mosia Cu a-

al riuluT Ciorogirla.

436 locuitorT.

Are 1 bisericg, Cu hramul

Sf. Niculae, deservitg de 1 preot
si 1 cintgret; 1 moarg cu apg ;
3 masinT de treerat cu aburT;
1 baltg ; 4 podurT stgtgtoare.

Trestieni, sal, fgcind parte din

com. rur. Netoti, pl. ampul,
jud. Prahova.

Trestiana, sat,. in jud. Tutova,

pi. Tirgul, com. Birladul, spre
S.-E. de acest oras.

besti.

Trestia, sail Trestia-cu-lzvor,

TRESTIOARA

641

Trestiana, sat, in partea de mijloc a comuneI Poiana-arnulta,

pl. Cerna, jud. Vasluiti, cu o
intindere de 107 hect., proprietatea locuitoxilor, in numgr
de 260.

Are o bisericg, deservitg de

Trestieni, sat, flcind parte din

com. rur. Ciupelnita, pl. ampul,
jud. Prahova.

Trestieni, sal, &ciad parte din

com. rur. Tesila, pl. Pelesul, jud.
Prahova. Are 1 bisericg, fondatg

la anul 1724 de Constantin Cuculeatg, az1 aproape in ruing

din cauza vechimer.

celasT nume, com. Broscguti, pl.

I preot si 2 eclesiarhT, construitg

Cosula, jud. Dorohoiii. Se desparte de mahalaua tirguluT Dorohoiti, prin 1.11 Jijia.

din lemn de stejar de cgtre

Trestii (Grindul-,cu-), grind, in

niste monahT.
LocuitoriT posedg : 20 plugurT

partea V. a com. Sf. Gheorghe

Are o populatie de 612 lo-

si 30 care cu bol, 6 plugurT si

8 cgrute Cu cal'; 140 vite marT
cornute, 55 cal', 120 OY, II ca-

cuitorT ; o bisericg, cu hramul

Nasterea -MaiceT - Domnul u f, de-

servitg de 1 preot, 2 cintgretT

si
pglgmar. Bis, este micg,
1

albine.

Apele care curg pe mosie

Trestiei (Gura-), sat, in jud.

sunt : riul Jijia si piraiele Za-

R.-Sgra t, pl. Rimnicul, cgtunul

horna si Ghirlanca. MaT sunt 5

iazurI, din care cel maT mare,
numit al-Popilor, e in supra-

com. D umitresti, asezat In par.

tea de N. a com., pe piriul Valea-TrestieT, la poalele dealuluT
Lupanul.

care duce de la Dorohoiti la

Iazul - Popilor ; o ramurg prin
Lisna, Hudesti si Darabani si
alta prin Liveni, Havirna si Bivolul, la Radguti; drumul ducind
peste mosia Broscguti, prin Ca-

rasa si Corlgteni, In jos.

Mosia se mgrgineste cu : 5en-

Trestinicul, sat, in jud. Tufcea,

pl. Babadag, cgtunul comund
Nalbaut, asezat la 3 kil. spre
N.-V. de resedintl, pe ambele
malurT ale vgiT Telita... Are o
intindere de 1700 hect., din care
28 hect. vatra satuluT, Cu o po-

pulatie, amestecatg, de 102 familiT sail 511 suflete.

DrumurY principale sunt : acel

care duce din Dorohoiti la Pomida, Ibgnesti si Herta ; acel

acoperit Cu trestiT.

pre si 65 rimgtorT; 90 stupT Cu

ziditg de locuitorT la 1881.

fa 0 de 3 hect.

si cea S. a plgsil Sulina, jud.

Tulcea. Este mal mult o prelungire a grinduluT Danov. E

Trestieni, cdtun al com. Tircovul,

jud. Buzgil, cu 200 locuitorI si
53 case.

Trestioara, com. rur., in jud.

Buzgti, plaiul Pirscov, situatg pe
ambele malurT ale piriiasuluT Fun-

Trestieni, jud. Ilfov, pl. Sabarul.

VezT Poenari-Floresculuf.

Trestieni, sat, fgcind parte din

com. rur. Cosoba-Trestieni, pl.
Znagovul, jud. Ilfov, situat spre

66700. Marele Diclionar Geograllo. Vol. V.

data, la 45 kil. soo im de orasul Buzgil.

E. formatg din cgtunele : Albesti, Budesti, Chiliile, Crivelesti,

Ghiocari, Trestioara, Si cari si Ve-

ghlurile, cu o pop. de 980 loc.

81

www.dacoromanica.ro

TRESTIOARA

Terenul e accidentat si steril,

Trestioara, cdtun al com. Min.

constind, in mare parte, din coline

zalesti, jud. Buzar', cu 6o locuitorT si 13 case.

albe, pe care rar se vede iarba.

Aci se fac 2 tirgurT anuale

la 23 Aprilie si la 20 Iunie.

Are 3 bisericY, cu 2 preotT,

2 cintaretT si 3 paracliserl, catedrala fiind cea cu hramul la 14
Octombre ; o scoala mixta.

al com. Trestioara, jud. Buzati,

Cu 270 locuitorT si 59 case.

Aci se face iarmaroc la Inaltarea DomnuluT, cind este i

hramul bisericeT.

Trestioara, cdtun al com. M'A-

Este legat cu orasul Roman

jetul, jud. Buzar', cu 180 locuitorT si 36 case.

prin osea.
Acest sat, impreund cu mosia

Trestio ara, sat, in jud. Mehedinti,

pl. Vailor, tinind de com. rur.

inconjuratoare, apartinea, dupa

cum ne spune Episcopul Ioanichie in jaluirea sa catre C. Ra-

Corobaile.

covita-Voda din 12 Aprilie 1751,

Trestioara, com. rur., jud. Prahoya, plaiul Varbilaul, situata pe

valle : Chilia, Urzicarul si Turburea, la 30 kil, de capitala

Are o populatie de 1502 lo-

Trestioara (Minciuneti),cdtun

Vite: 104 boT, 109 vacT, 42

vitel, 32 caT, 77 Tepe, 46 minjT,
2020 OT, 451 capre si 148 pord.

si la 51/2 kiI, de resedinta pIXseT, pe piriul Valea-Neagra.

cultor!; o biserica de zid ; o
scoalg. mixta.

E avut in substante minerale

si maT cu seama in sare.

TRIVALEA

642

SpataruluT Aristarchi (cCr.Rom . 2

Trifeti, com. rur., in jud. Ro-

Melc., vol. II, p. 38).

man, pl. Siretul-d.-j., spre S.-V.

de orasul Roman, la 61/2 kil.

de el si la 5'12 kil, de resedinta

Trifeti, culme de deal, ce strabate com. Trifesti, pl. Siretul-

dinta plaiului.
Are o suprafata de 350 hect.,
cu o populatie de 475 locuitorT ;
o biserica, fondata la anul 1842,

plaser. Este formata din satele :

Radiul, Sofracesti si Trifesti, re-

d.-j., jud. Roman, de la N. spre

S., trecind prin marginea de E.
a satulul Trifesti.

Are o populatie de 462 fa-

Pe muchea acestel culmT, spre

deservita de i preot, cu urma-

miliT, sail 1829 suflete ; 2 bise-

toarea inscriptie :

riel de zid ; o scoala mixta.

Budgetul com. e la veniturT
de 5487 leT, iar la cheltuelT de

N.-E, de satul Trifesti, se afla

o movila mare artificiala.

judetuluT si la 12 kil. de rese-

Acesstii sfintK si Dumnezelascii bi-

seria s'a ridicat din temelie si s'a infrumusetat ca zugrIveala fi ca toate, al

cdreia bram SI. Islicolae, Sf. Ion Botezhtorul DomnuluT de D.nu Ghill sin
Jupin Alexe Pescaru ot Ploesti, Alexandru Dimitrie Voevodul, fiind Episcop
Kir Kir Chesarie, si s'ah slvirsit In anul
1842, Octombre 20. Avram Chesarie,
Pirvu Zugravu ot Tirgovistea.

sedinta.

5125 leT.

Este legata cu orasul Roman

prin osea.

Trifeti, sat, in partea de N. a

com. Hermeziul, pl. Turia, jud.
Iasi, situat pe coasta podisulul
ce formeaza valea PrutuluT, linga

LocuitoriT s'al improprietarit,

Triozorul, lac, jud. Tulcea,

in

partea de N. a plasei Sulina si

cea de S. a comuneT urbane
Chilia-Veche, lingd bratul Sulina, de care este format. Comunica cu Sulina, gira Lopatna
si lacul Bodaproste. Are o intindere de wo hect. si e inconjurat cu stuf.

tirgusorul Damachi.

la 1864, pe mosia D-luT GhitI

Are o populatie de 482 lo-

Trivalea, schit, Cu hramul S-ta

Alexiu si pe mosia statuluT, din-

cuitorT ; o biserica, deservita de

1 preot, 1 cintaret si 1 eclesiarh.
Vite : 6o6 vite marT cornute,

Treime, jud. Arges, pl. Pitesti,

58 or, 59 cal si 149 rimatorT.

In partea despre N. este o

politul Varlaam si era metoh

movila mare patrunghiulara si la

mijloc gAunoasa, care pare a fi

A stat vr'o 40 de anT pustiti

si la 1854 s'a restaurat din te-

o urma a vre-unuT razboi din

melie de catre Egumenul schi

timpurile vechr.

tuluT. Dupd secularizare (1862),

du-li-se 155 hect. O poseda : 4 caT

si Tepe, 6o vacT, Zoo bol, 37

viteT, 2 taurT, 120 or.

Prin comuna e o singura sosea spre Vilcanesti.

E brazdata de Movila-de-laFurca-PutuluT si de muntele MIgura-Neagra, ce servA pentru pasunatul vitelor.
E udatg de riul Saratul, in
care se varsa vXile : Chilia, Urzicarul, Turburea si Vilceauade-pe-Vale.

Trifeti, sat O resedinta com. Cu

acelasT nume, in judetul Roman,
plasa Siretul-d.-j., spre S.-V. de

orasul Roman, la 61/2 kil, de el

www.dacoromanica.ro

la io minute spre V. de Pitesti.

S'a intemeiat de pitro-

al mandstirer Cozia (din Vilcea).

s'a redus la biserica de mir si

s'a inscris in budgetul general
al statuluT pe 1897/98 o suma
de 2532 leT pentru intretinerea
serviciuluT

divin, care se face

TRIVALEA

de 2 preotT, 1 cintaret si i pa-

643

TROESM1S

dind partea de N.-V. a plaseT si

de S.-V. a comuneT; merge printre dealurile Trincovita la S., Iap-

Fortgretele se Malta pe un
promontoriu, tocmaT acolo unde
sgil curs, apgrat la spate de
malul stincos al fluviuluT. Trece rea

Trivalea, padure, in jud. Arge,

ce-Bair la N., si DealulCarginiziT

la E.; se deschide in valea
piriuluT Almaliul, la locul numit
Cismeaua-Ostrovenilor. Valea nu
este adincg, malurile 'T sunt joase,
si are apg numaT in timpurile

pl. Pitesti, proprietatea statuluT.

ploioase. Este tgiata de drumul

Are o intindere de 640 pog.

comunal Ostrov-Almaliul si de cel

racliser.

In pgdurea care inconjoara

schitul s'a fgcut, in timpurile din
urm4 un frumos parc, care servg
de loc de preumblare orgsenilor
din Pitesti.

judetean, ce duce de la Ostrov

Trivalea (Vatra - Schitului-),

mofie, in jud. Arges, pl. Pitesti,
proprietatea statuluT, cu venit
anual de 3800 leT.

la Cuzgun.

Troaca, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Cernelile, in N. comuneY,

pe malul sting

al riuluT

Trivalea-Netoti,mofie,i peIdure
a statulul, in com. Netoti, jud.

Amaradia, in punctul unde acest

riti se varsg in 1111 Jiu. Are o

Teleorman ; pgdurea are o intin-

populatie de 430 suflete, o bisericg de zid, fondatg la 1855

de Gheorghe Sandoin si Dimitrie Pata si reparatg la 1882 de
loan Sandoin.

derea de 360 hect.

Atit pgdurea cit si mosia apartineati mangstireT Trivalea, inainte de secularizare.

Dungrea 41 incovoae trutasul

fluviuluT in acest loc era tot atit
de upara in vechime ca si acuma,
maT cu seamg iarna, cind, inghetind Dungrea,ScytiT, Getif si Dacif o trecean spre a prada aceste

tinuturT. De aci, insenmatatea

strategicg ce a avut statiunea
de la Iglita, in epoca romana.
Cele doug marT castre stative
cu turnurY, santurile si treT sirurT de circumvalatiunT ati ajuns
pana la noT.

La N., S, si E. se intindea
fortgreata, care dupg pietrile
ce s'el ggsit, itinerariile, si
scriitoriT vechimel, se numea
Troesmis.
Prima mentiune

despre Troesmis o ggsim

In

Oviditi, inteo epistolg a luT catre

C. Pomponius Graecinus, in

Trincovita, deal, jud. Constanta,

pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
com. Ostrovul si Almaliul ; se
desface din dealul Ieral-CeeaBair ; se intinde spre E., inteo
directiune generalg de la V.
spre E., printre piriul Almaliul
si afluentul san, valea Trincovita, brazdind partea de N.-V.

Trocanul sail Tarnita, deal, in

Ocolul. Incepe de la locul numit
Moara-Trocanilor, merge paralel
cu vatra satuluT si se tertning
In hotarul catunulul Strimba,
pendinte tot de com. Hodorasca.
Pe acest deal este drumul StrejeT, care se zice cg dateazg de pe

aceste
locurT, care sub el ati fost linistite, cadbarbariT tremurati de sabia sa ; a luat inapoT de la inimic, Troesmis, si a rosit cu
singe Istrul ; fapt intimplat la

a plaseT si pe cea de S. a comuneT rurale Almaliul. Ingltimea

sa cea maT mare este de 88 m.
Domineaza com. Almaliul, care,
In parte este asezatg la poalele
sale de S., precum si valea piriu-

timpul Tatarilor. E acoperit cu

la Ptolemeil nu mar ggsim nicT

jud. Gorj, com. Hodorasca, pl.

Trocheti, sat, Cu 1070 locuitorY,

jud. Dolj, pl. Bgilesti, com. Cioroiasul.

cul unde a fost data Troes-

Troesmis, stafiune anda, jud.

Ostrovul.

d.-j.,

pe malurile Dungref-

departe o ora numal de

Macin, intre satele Greci si Turcoaia, si cunoscutg sub numele

in pl. Silistra-Noug, pe teritoriul

comunef urbane Ostrov. Incepe

de Iglita. A fost unul din cele

din poalele de V. ale dealului

maniT an stiut sasT aleagg in

aceste locurT si laggrul de la
Domitian pana la Marcu Aure-

S., avind o directiune generala

de la N.-V. spre S.-E., si brgz.

16 p. C. De la Ovidin si pana

o mentiune despre Troesmis.

Tulcea,

Trincovita, se indreapta intil spre

guvernase itiainte

Ptolemeil, tabula Peutingiriang,

itinerariul Antonin, mentioneaza
acest municipiti, insa pana in
anul 1861 nimenf nu bgnui lo-

de drumul comunal AlmaliulTrincovita, vale, jud. Constanta,

cus,

pgdure, plantatiT de vil si prunet.

luT Almaliul. Este acoperit cu

semangturT si pasunT, si e tgiat

care, intre altele, spune ea fratele luT Graecinus, anume Fla-

maT strategice puncte, ce Ro-

lin al legiuneT V macedonice.

www.dacoromanica.ro

mis si ce .insemnatate are acest

loc. Cu toate astea, din timpurT vechT, locuitoriT din satele
dinprejurul IgliteT scoteatt din

ruinele castrelor materiale pentru constructiunf, ca : pietre lucrate, cgramizI legionare, co.
loane, fragmente architectonice ;
le transportan si le vindeati in alte

part, t'ara sg fie impedicatT de

guvernul otoman. La 186r, in-

644

TROFINCI-VOVILION

ploata aceste mine ; dar sgpdturne PrA niel o regul stricail

constructie in Biserica greceasa

Sf. Dumitru din BrAila ; un a
nimerit in Normandia ; 16 s'el
prerdut, iar restul, prin ingrijirea

antia a castrelor,
d-1 Engelhardt, comisarul frances al navigatiuner Du-

d-luT Tocilescu s'ail adus in Muzeul de anchitAtT din Bucurepti,

impreung pi cu alte I I pietre

intelegind insematatea
ruinelor de la Iglita ,i a unor
pietre cu inscriptiunr, ca : ordo

ce ad fost gIsite de d-sa in s'a%

pturile intreprinse in anul 1881.
Troesmis de pi exista pe timpul tu! Ovidiii, n'a cIatat forma
constitutiuniT romane de cit in

ginerul frances Dsir More a

aatat permisiune de a exfizionomia

pAnN. ce

nNreT,

Troesmensium, ordo municipii

Troesm., intreprinse cu cheltuiala sa skaturr regulate si
atrase atentia gavernuluT fran-

urmA,

pe

timpul imaratulur

ces 0 a AcademieT din Paris

asupra rezultatelor sale. Copa

Marcu Aureliti, cind legiunea a

V macedonia, care pr-a avut
laggrul aci, a fost mutat in

de pe inscriptil aii fost comunicate ilustrulul epigrafist L.

Dacia la Potaissa (Torda). Atuncr canabele care existaii in

Rnier; pe de ala parte Th.

preajma lagArulur furN prefAcute

Mommsen, cApNt de la Blii-

in municipiii. Cetatea deveni in-

PrusieT la

floritoare ; era rezidenta sacer.

GalatT, copir de pe alte monumente; Engelhardt mar trimete

fila. 16 lur Rnier; 7 din ele
s'ail publicat de Laurian in Tezaur de monumente istoricev. In
acelap an, d-nir Gustav Boissire pi Ambroise Baudry, in-

dotelta provincia Pustiita d'a

sarcinatr de imaratul Napoleon III cu o misiune archeo-

iveal.

cher,

vice-consulul

logia in42.ominia, ail intreprins

lucrArT regulate pi costisitoare
la Iglita, care avur de rezultat
desgroparea castrulur de S., cu
fragmente de pietre cu inscriptir, etc. LucrArile ail fost oprite
din ordinul papel' de la Tulcea.

In 1867, d. Desjardins, explorind Dobrogea, s'a oprit la

Iglita, unde a aflat fila 21 inscriptiunt In fine, in 1873,

rindul de popoare barbare, Constantin sail Justinian a reconstruit lag-Art.11 cu materialurile

cetNtir derimate, futre care a
fost pi un mare numNr de pietre
cu inscriptiunr, scoase acum la

Astfel origina acestur municipiii, ca a altor orape din Dacia, este militar; municipiul se

intindea pe un spatiil de mar

multe kil. pNtrate. La N., S. pi
E. de castre liniile apeductelor
sunt incN vizibile.
(Vez! Grig. Tocilescu, (Monumente epigrafice in Dobrogea,).

Trofinci-Vovilion, grind, jud.

Tulcea, situat in partea sudici

TROIANITL

coya, apezat parte pe Dealul-Bise-

rice!, iar parte pe coasta unur

alt deal, pe o suprafat cam de
800 hect., din care 459 hect.
pdure pi 167 vil' cu livezr, cu
populatie de 114 familiT, sau

500 suflete, locuitorl rneg.

Aicr este repedinta comuna
Are o biserica de lemn, ficutA la 1824, deservitA de 1
preot pi 2 eclesiarhr.
Locuitorir posed: 20 plugurl

,i 28 care cu boT, 3 plugurT pi

5 crute cu caT, 208 vite mar!
cornute, 84 Of, 15 capre, 47
cal' pi 120 rimAtorl; 51 stupT

cu albine.

Troianul, stalie de dr.-d.-f., jud.

Teleorman, pl. Tirgultir, com.
Belitori, pe linia Ropiori-TurnuMAgurele, pusN in circulatie la

12 Septembrie 1887. Se afIN

intre statiile Ropiori (13,0 kil.)
pi Salcea (9,5 kil.). Ialtimea
d'asupra nivelulur Mire! de 98,27

m. Venitul acester statir pe anul

1896 a fost de 27697 la 15
banT.

Troianul, val de pdmint, jud.

Teleorman, constituind, dupi
studiile d-lur profesor Tocilescu,

a doua linie de apgrare romaa,

saii linia rAsNriteanN a OltuluT
(limes cis-alutanus), prima linie
fiind formati de castrele romane

d'alungul Oltulur (limes transalutanus).

Iatl descrie'rea lur pe scurt
apa cum ne-a dat-o d. Gr. Tocilescu : 4( Valul incepe drept din
maluI DunNriT, la 2 kif. spre E.
de com. Flminda, la io kil.
spre E. de gura OltuluT. El are

Mommsen a editat toate inscriptiunile descoperite succesiv la

Iglita de d-ni! More, Engelhardt,
Boissire pi Desjardins, pi care

a plAper Sulina pi a com. rur.

Sf. Gheorghe ; se desface din

se tira la 55, in (Corpus In-

o lungime de 7 kit.; are o in-

ltime de 1 1 m. pi se ridia

scriptionum Latinarum. TreTzecr pi trer din aceste monu-

tindere de 44 hect. pi e acoperit ca nisip.

d'asupra nivelulur terenulur Cu

Trohanul, sat, in partea de V.

30 centimetri pAnN la 2 m. Valul trece prin Balta-Sipteaua ang

mente s'al' dus la Paris, pi azT

se pot vedea in galeria de jos
a Bibliotecer nationale ; doa
s'el intrebuintat ca material de

grindul Carasevschi, se intinde

spre S.-V. in form de (lisie, pe

a com. Girceni, pl. Racova, jud.

Vasluiti, de-a stinga piriulur Ra-

www.dacoromanica.ro

ialtime ce variaza de la 20la poseaua Turnul-MAgurele-Ciu-

perceni - Troianul, pe care al-

TRO1ANUL

TROINA

646

a cgruia constructiune seamang

ati fost proprietAtT ale acestur

cu cel de la Bumbe,ti i pare

Domn

a data din timpul luT Septimiti

Sever (201 d. Cr.) cind, dupg
inscriptiunea aflatg la Bumbe,ti,

Horezul, ziditg de el.

lata coprinsul chrisovulur in

Troian. De aci scoboarg in valea Urlueni, in valea Bratcovulur, la 2 kil. spre V. de Ro,ioride-Vede, intrg in Branitea de

castelul de pgmint de acolo a

i eadi si fie sfinteY mantistid (IIorezul) niste locurY i livezY din dealul
TroianuluY ot sud Vilcea, care locurY si

la Scriotea (proprietate a d-luT

General Manu), unde are o Mal.

restituerunt) I .

cind-o d'acurmezi se duce drept

pe deal spre a scobori in Valea
Adincg, i de acolo, prin ValeaSurer, valea Poper, Putineiri,

valea Calmatuiulur, pana la gara

time de la 1m,50 pana la 2 m.,

iar lAtimea de 22 par. ApoT,
dupg o intrerupere, reapare tocmar pe Dealul-Urluenitor, apoT

iar dispare ca sg ni se arate la

Piriul-GiorociT, un kil. spre E.
de Albota, i de aci continua
neintrerupt pana la izlazul Piunde sfirqte pe malui
cel ripos al riulur Arge, la citr-

fost reconstruit in castel de piatrg (muros cespiticios castrorum

vetustate dilapsos lapidas eos

Troianul, val de piimint, jud.

ce se intinde de la V. spre
E., trece printre com. Radiul-Mitropolier i Cgrniceni, i se intinde

in marginea dula Prutul, pana

inchinate mangstireT

cestiune :

livezY sunt alaturea cu via din Troian

a sfinteY manastirY (Horezul) data de
Domnia Mea, unde s'ad facut via cea
nona, insa dizoare 16 cumparate de la
Radul BorboanN, singa Episcopie de la
drept talere 12.

Chiliile. mangstirer ari servit

pana mar anir trecutT de arest

preventiv al judetulur Vilcea.

la satul Sendreni, din com. Scu-

leni. Continua peste Prut prin

Basarabia, pana la apa NistruluT.
Locuitorir numesc aceasta ridicaturg Santul-luT-Troian.

va pa0 numaT de gara drumu-

Troianul, loc istoric,

la

S. de

Rimnicul-Vilcea, jud. Vilcea.

In urma evenimentelor intim.
plate in Bucurqti, in vara anulur
1848, armatele ruse,tr i turcetr ocupara Tara din toate par-

lur de fier. De aci, el apucg spre

Cimpulung, recunoscindu - se o
bucatg din el in satul ValeaMare din sus de Cimpulung,

Troianul, val de pdmint, judetul

dreptul com. Homocea, ja directiunea catre S.-E., formeazg

Guvernul revolutionar hotgri a se opune invaziuner

strgine i, in acest scop,

apor trece prin pasul Bran in

marginea intre com. Buciumeni

i Tepul, trece pe teritoriul comuneT TigAneti, de aci ja di-

concentra aci, la Troian, un corp

de armatg de voluntarT, pandurr,

Transilvania.

cAcest val saa limes, construit probabil pe la inceputul

Tecucia. Incepe din pgdure, din

rectia mar mult catre E., trece

sub comanda generalutur Magheru. In urma infiintarer unta

guvern legal in Bucureti a-ce

Domnier luT Marcu-Aurelia (16i

prin comunele Corodul, i Puteni,

dupg Cristos) era apgrat de 18

castele, din care 14 simple

se duce in jud. Covurluil

Are o. latime de vre-o 6 m.

4 duble. Din aceste castele men-

i pe unele locurr o inaltime de

trecurg in Transilvania prin Tur-

tiongm de la Dungre in sus :

maT bine de I m.

nul-Rop. (G. I. Lahovari).

rezistentg devenind imposibilg,

armata se licentig, iar capir er

Bgneasa, Valea-UrluiI,

Gresia, Ghioca, Sgpata, Albota,

Purcgreni, Jidova (tanga Cimpu
lung, castru de piatra, unde
ggsit pietre i caramizT Cu inscriptiunT 'atine pe ele), i Rijnov (Rosenau) in Transilvania.

Troianul sari Traianul, deal,

In jud. Vilcea, la 15 minute de
Rimnicul, care doming toatg valea OltuluT i pe virful cgruia

Troina, insul, pe Dungre,

in

jud. Constanta, plasa Medjidia,

com, Seimeni, la S. ostrovutur

Linia totalg a valulur de la

ricutg, datoritg egumenulur Hrisant Horezeanul, care o zidi im

Seimeni-Mari i in fata satulur

Seimeni-Micr. Are o suprafatg
de 120 hect.; e acoperitg numar
cu sAlcir i rAchitT ; este nelo-

Dungre i pana la Rijnov, rnA-

preung cu un mic palat in anul

cuita ; are o forma lunguiatg, in.

suratg pe val, este de 235 kil.

1838, spre a'T servi de reedint.',

e Valul este construit din lemn

cind pgrAsea metania sa obicinuitg, mAngstirea Horezul. (G.

I. Lahovari).
Locurile i livezile de la Troianul, dupg cum se vede in hri-

dreptatg de la N. catre S., i e

situatg in partea de V. a plg,er

pamint bgtut i bine ars,

se poate uor recunoWe prin
araturr dupg culoarea roOaticg
a pamintutur ars. Castelele sunt
toate castele saa cetatT de pgmint, afarg de cel de la Jidova,

se aflg ziditg o frumoas1 bise-

sovul ita Constantin Vodg. Brincoveanu din anul 7219 (171 1),

www.dacoromanica.ro

a comuneT, tinind dreapta satulul

pana maT la
S. de Seimeni-Micr.

Troina, insuld, pe Dungre,

in

jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,

TROINA

com. Cegani. Are 70 hect. pgdure, populata cu salcie si plop.

lea-TrotusuluI, mal jos de Tirgul Ocna, unde stejarul i fagul

sa cu piriul Santul, ce formeazg

iag locul braduluT.

prei.

Troina, pichet vechig de fron-

Prin pl. Trotusul trec urmg-

fiera, pe Dungre, jud Ialomita,

toarele cgI :
Calea feratg Adjud-Cgiut-O-

pl. Ialomita-Balta, com. Cegani.

Tronari (Poiana-Lungi--), cdtun, al com. atina, jud. Buzag,

cu 100 locuitorY si 22 case; de
dinsul e alipit i cgtunasul Roma.

Trotuanul, cdtun, in jud. Putna,

pl. uita, com. Movilita, situat
pe piriul Zabrgutul, mal sus de
Diocheti.

Are o populatie de 225 suflete; i bisericg, cu hramul Sf.

Nicolae.

Trotuul, plas, judetul Bacgg,

situatg in partea de S.-V. a judetuluT, din malul TrotusuluT pana

in muntiT de pe granita transilvang i pgng la limita jud.

Putna.

nesti-Tirgul-Ocna, soseaua Onesti-Oituzul, soseaua Caiutul-Onesti-Tirgul.Ocna, soseaua Tirgul-Ocna-Bgile-Slgnic, i altele.

Aceastg plasg a fost alrpita

lguluT.

Printre ele curge Trotusul in

directie generalg de la N.-V. spre

S.-E. si se incarcg cu: Doftana,

Slgnicul, Oituzul, Casinul, Caiutul, pe dreapta, i Carcalgul,

i Pgltinata, pe

Clima este relativ mal asprg

de cit in orT-care alta parte a
judetului din pricina altitudineT ;

aerul insg este foarte sgngtos

imbglsgmat, mal cu deosebire
vara, din cauza intinselor pgdurT
de brad, afarg de partea din Va-

riul

schimb directiunea putin mal

spre S. si, dupg un parcurs de

21 kil. 500 m., ajunge la T.-

S.-E., si, dupg ce conflueazg cu

riul Bilca, intrg in jud. Putna,
In dreptul com. Borsani, ast-fel

resedinta administrativa in Tirgul.Ocna, unde se aflg i judecgtoria de pace.

Cele 12 comune sunt : Doftana, Tirgul-Ocna, Tirgul-Trotusul, Hirja, Grozesti, Bogdgnesti, Mangstirea-Casinul, Casinul, Onesti, Bogdana, Cgiutul
Javreni.

Are o populatie de 7865 fa-

sireT Moinestilor pi ale CiortolomuluT, care sfirseste muntir Taz-

De la Comgnesti

alcgtueste din 12 comune, cu

miliT, sag 29537 suflete; 18 scoale,

Bilca. D'a stinga TrotusuluT

se ridicg ultimile ramifican ale

De la Palanca, curge in jud.

Bac spre S.-V., pgna la satul
Comgnesti, strabgtind pana aci
o distantg de 33 kil. 600 m.

Ocna, de unde indreptindu-se

M'ad de sira Carpatilor mol-

cu ramurile CirpanuluT, GoronuluI

o parte din frontiera de N. a

cu pl. Tazlgul-d.-j. si cuprindea

si com. Ripile i Gropile, iar
com. Doftana nu tinca de dinsa,
fiind in plasa Tazlgul-d.-s. Prin
noua impartire administrativg se

dovenr, care limiteazg plasa spre

V., se maT desprind dintr'aceasta
mal multe cultnT precum : a SlaniculuT, OituzuluT, Grozestilor,
Mggura-CasinuluI i Zgbrgutilor,

Tazigul - Mare
stinga.

TROTUIlL (RIL)

646

dintre care 4 urbane in TirgulOcna.

spre E., dupg un parcurs de

17 kil. 600 m., ajunge in marginea de V. a satuluT Ripile. Aci
schimbg iar'a'.sT directia maT spre

cg dupg o curgere de 45 kil.

zoo m. ajunge la confluenta sa
cu Siret-ul, situatg la r kil. 300 m.

la S. de satul Burcioaia.
Orografla vela. Riul Trotusul
curge in regiune de munte pana
la T.-Ocna ; iar de ad i in regiune de deal pgng la Adjud,

in fine in regiune de ses pgri

la confluenta cu Siretul.
Regiunea ce strgbate este

Parohiile sunt in numgr de

acoperitg cu pgdurr seculare de

14, cu 52 bisericr filiale, deservite de 32 preotT i 50 cintaretl. BisericT catolice sunt io,
cu 2 preotr.
Teritoriul plIseT este de aproximativ 102258 hect., din care
padurile ocupa 68185 hect., iar
pgmintul de cultura, 16257 hect.
LocuitoriT posea : 1363 cal,
14056 vite marl cornute, 3862
porcI, 1740 capre i 17964 oT
590 stupT cu albine.
Viile cuprind 5720,67 hect.

la intrarea in Tara si Ora la

satul Brusturoasa, unde riul intrg inteo poiang situatg mar

Trotuul, r. Izvoreste din muntele Solul, din masivul CiculuI

(Transilvania), curge mal
spre N.-E., pgng la confluenta
sa cu piriul Recea i apoT intrg

proape in toatg lungimea luI,

ag un comandament destul de

In Rominia, pe la trecgtoarea

in. in dreptul trecgtoareT Palanca; 1200 i 1062 m. In drep-

Palanca, unde este si confluenta

www.dacoromanica.ro

mult pe stinga vgeT,

de aproape 12 kil.,

lungg
lata

pgng la 5 kil. ; de la satul Goioasa i pgng la satul Straja,

marginele pgclurilor incep a se
departa, avind liziera lor foarte
neregulatg pgng la V. de T.Ocna, de unde riul incepe a
strgbate o regiune descoperitg
pana la confluenta sa cu Siretul.
Ingltimile ce insotesc riul, a-

mare, atit asupra vgeT, cit

asupra regiund invecinate.

Ast-fel avem : intre goo si 1072

TROTUWL (RIO)

647.

tul satulul Brusturoasa ; 1244

908 m. in dreptul confluen-

teI cu Sula; 1034 pi II15 M.

in dreptul satuld Ciobgnapul ;
931 pi ,58 m. in dreptul satuluT Asul ; 560 pi 842 m. in
dreptul Comgneptilor ; 561 pi
757 m. in dreptul Dgrmgneptilor ; 717 pi 506 ni. la T.-OcneI;
400 pi 403
la Onelti ; 442
1111.

m. la Miele; 310 pi

541

ni.

la Cgiuti ; 330 pi 522 ni. la Co-

tofenepti ; 409 m. la Corngtelul

309 ni. la Copgcepti.
Din aceste cote, cele dintilil
sunt pe dreapta rIuluT, iar cele

de al doilea sunt pe stinga.

Afluenfi. Riul Trotupul pri-

TROTUVL (Mi

luT, Biene, Valea-Rea, CorbuluT,

FgteT, Flocepti, GreculuT,
Heltin, Valea-HotaruluT, ScorlrieT, BglcuteT, Lipgnoaea, 111-

regiunea de munte; iar in regiunea de deal, cursul sgil este

destul de liniptit.

sdavang i VgarieT.
Afarg de aceste vgl, !fui maT
prime,te in sinul sti o multime
de alte vilcele ce coboar din
coastele ce 'I insotesc aproape
in tot cursul sgti.

te este nisipos

Lrgimea afta Trotu.,cului variaz1 filtre 4-50 m. in regiunea muntoasg, i anume : 4 m.

la Palanca ; io ni. la Brusturoasa ; 15 ni. la Gura-CiobnapuluT; 30 m. la Dgrmgnepti; 40
m. la Doftana ; 50 m. la T.-

Patul sgt1 in regiunea de muni

bolovgnos;

dar bolovaniT dispar cu cit riul

inainteazg spre confluenta sa cu
Siretul, unde patul sgti devine
numaT nisipos.

Inclinarea cursulut, in general pi in regiunea muntoasg, o are

de 10m. pe kilometru.Aceastg
inclinare se indulcepte pe mgsurg ce riul inainteazg, ajungind

la confluenta sa cu o pana de
2u1,50 pe kilometru.

mepte in sinul gil o multime

poate fi constant, fie din cauza

Cotele luate cu ocazia ridiarel HarteT TgriT in 1892-93

sunt uringtoarele : 694 m. de-

de afluentI, iar parte din aceptf

afluenp ati o importan tg deosebitg, atit din punct de vedere

ploilor, care fac ca riul sg creascg,

asupra nivelulur MriT-Negre, la

fie din cauzg cg lgrgimea patuluT sgti Il face adesea sg se

despartg in mal multe brate.

trecgtoarea Palanca ; 61i m la

Brusturoasa ; 532 m. la confluenta cu piriul
; 461 m. la
confluenta cu Ciobgnapul; 386
m. la Coingnepti; 325 m. la
confluenta cu Uzul; 257 m. la
T.-Ocna ; 228' m. la T.-TrotupuluT; 206 m. la Onepti ; 193
m. la satul Ripele; 159 m. la
Cgiuti ; 125 m. la Corngtelul;
117 m. la Urechepti ; i in fine
82 ni. la confluenta cu Siretul.
Lungimea cursulut TrotupuluT este de 117 kil. goo m. de
la intrarea sa in Targ i pgn
la confluenta cu Siretul.
Loa:lita/t. Valea - Trotupul uT
este una din cele mal populate
vgI ale Rominier pi aceasta se
dovedepte prin marele numgr
de sate ce acest nu udg in cur-

al populatieT i exploatgrilor, cit

pi din punct de vedere militar,

de oare-ce vgile lor conduc la
&ondea.
Aflueng e dreapta sunt : Popoiul-d.-s., Popoiul, Ciughepul,
Cotumba, piriul Grohotipul, $ulta,

Tuluc, Grohotulur, Edera, Ciobgnapul, Laload, upanul, Valea-MaluluT, Darmneasca, Uzul,

Mascapul, Doftana, Slgnicul, BoghiT, CretuluT, Oituzul i Capinul
la Onepti ; Ggureana, Bogdana,
Garbovanul, Matiapul (Cgiutul),
Popenilor (Cgiutul-Mare), PiriulluT-Pang, piriul Adinc, Borpani,
Bilca, Larga, Trestioara i Dgmopita.

Ocna ; dar aceastg lgrgime nu

De la T.-OcneT spre confluenta sa cu Siretul, riul merge

pe un pat maT liniptit, iar lgrgimea sa medie este de 50 m.
la tirgul Trotupul ; So m. la
podul liniel ferate Adjud-T.-0cneT (Onepti) ; 90 m. la Podullta-tefan-cel-Mare ; 40 m. la
podul de la Corngtel; 8o m. la
Adjud i in fine 6o m. la confluenta sa cu Siretul.
Larg-imea albie sale este de

m. la S. de Palanca; 250
m. la Brusturoasa; 300 m. la
confluenta cu piriul Sulta ; 250
m. la confluenta cu Asgul ; 300
m. la ComInepti ; 350 ni. la

4fluenir pe sting-a sunt : Piriul antul, ce formeazg fron-

confluenta cu Uzul ; 300 m. *filtre T.-Ocner i Bgile-Ngstgsache;

tierg, RunculuT, Cuchinipul, Tonenilor, UrsuluT, Camuga, Burinipul, *ugura, Aggpul, Seaca, Beleghetul, Foroja, Goepi,
Lungenilor, Asul, Ulmeni, Busuioc (Glodurile), Plopul, Conti,

300 m. la Onepti ; 250 m. la

Cgiuti; 300 m. la satul Bojo eaBoereascg ; 580 in. la Corngtelul; goo m. la satul Slobozia,

LargeT, Brgatelul, Huitori, Da-

confluenta cu Siretul.
Repeziciunea. Curentul Tro-

coaia, OciT, Vilcica la T.OcneT, Gglianul, Caraclgul, Tazlgul la satul Slobozia-Mielu-

pendinte de com. Copgcepti ;

goo m. la Adjud i t000 in. la
tupultir este mal putin repede
zgomotos ca al PrahoveT, in

www.dacoromanica.ro

sul sgri. Ast-fel avem : Palanca,

pe ambele pgrtT ale riuluT ; Brus-

turo asa, pe stinga ; Cotumba,

pe dreapta ; Simbrea, Aggptil,
Beleghetul i Preluci, pe stinga ;
Gura-CiobgnapluI, L5laia, &panul, DgrmIneasca, Dgrnignepti, Doftana, Bogatul, Poenile, Gura-SIgniculur, Tisepti, Piriul-Boghif, PArggrepti, Tutul,
Onepti, Negoepti, Girbovanul,

TROTUUL (RI)

Cliuti, Cotofenesti, Corngtelul,

Lunca-DochieT si Copgcesti, pe
dreapta; iar pe stinga rna sunt:

TROTUVL (RE))

648

De la sorgintea sa i pn
la confluenta cu

Trotusul

are un curs torenfial ; de aci

pgng la revrsarea in Siret, mal

bastru, zace discordant un gres

galben anian.
Peste aceste urmeazg alt gres

nesti, Lunca-d.-j., ipoteni, Plopul, PAgubeni, Larga, Pgcurele,

jos de Ploscuteni, cursul

alb-sur, in bancurl groase, care nu

presintg niel lut nj,cT marne,

divagant se schimbg pe patu-I

e lipsit cu desgvirsire de fosile,

Vgieni, T.-Ocna, Ghioseni, T.Trotusulta, Slobozia - MieluluI,

Ripele, Petroscani, Corbul, Jevreni, Flocesti, Vrinceni, Heltiul, Boistea-Boereascg, BoisteaRgzesi, Boistea - Galinul, Urechesti, Slobozia i Adjudul.

de aluviunI
sime.

si ocupg o mare intindere

Ggioasa, Streja, Asul, Coma-

de o micg gro-

Trotusul izvoreste i curge

prin zona de Flysch gres carpatic pogn, la Comdne,sti, de aci

gresul cunoscut sub numele de

png la Tirgul-Ocna, cind pe

flysch, ciad pe Salifer ; iar de

peatrd de Tirgul-Ocna, ce se

Trecdtori. Rin' Trotusul posedg o multime de podurf, atit

la Tirgul-Ocna pgng la Onesti

strgbate dea curmezisul zona

pentru trecerea linieT ferate

saliferg, si de la aceasta din urm

localitate i pgng la confluenta

a soselelor, cit si a celor-l'alte

drumurI ce serpuesc in lungul
acesteI vI.

Cele mat principale podurY

sunt : doug podurI de fier la
S.-E. de Adjud, peste care trece

basinul Trotusultif si al UzuluT.

El reprezint terenul albian
(Godula Sandstein). Acesta este

exploateazg ca peatr de cioplit,

pentru trepte, constructiY de po-

duti, soclu de grilaj, etc.

De la confluenta cu

intre Sarmatic i Pontian.

In Transilvania, in valea sa

Trotusul intr in zona eoceng

reprezintatg prin gresurr dure
cu vine de calcitd (eocene), prin
marnele inframenilitice
de-

superioarg, in schisturr marnoase ,

positele de Bajo, ce se afig la

Herbich a ggsit in 1873 Aptychus de Amoniff neocomient

suprafatg, in apropiere de Moi-

sa cu Siretul, formeazg limita

nesti i mg departe la Solont,

Tetcani, si care cuprind gise-

unja feratg i oseaua nationalg

Focsani-Adjud ; podul dublu de
la satul Corngtelul, fgcut pentru
linia feratg isoseaua Adjud-T.Ocna ; podul dublu de la Onesti,

identic cu gresul de

mente de petrol, ce se exploa-

Csukas, fin la fir, cu ciment lu-

teazg; prin schisturil e menilitice=

tos, adesea.orl cu vine de cal-

ce servg pentru acelas scop ;

car spatic, ca i marnele cu care

podul de la Rgducanul (T.-Ocna),

alterng. El prezintg crgpturI

cu crest ele microscopice de quart

schisturile cu sola de pe,str de

la Ilonda, care cuprind schisturI argiloase dure, infiltrate de
silice, cu argile bituminoase
pIturI cu silice menilit. Schisturile argiloase se desfac in for

Podul-Lgstunilor si al linid ferate, de la V. de T.-Ocna ; podul liniel ferate de la N. de Dgr-

mgneasca ; podurile de fier de

la Comgnesti, Gura-CiobgnasuluT, Ggioasa si Diaconesti.
Trecerea pe acest 310 se mal
face in cea mg mare parte prin
vaduri, care de alt-fel sunt foarte
numeroase, dar aceastg trecere
este periculoasg i chiar suspendatg pe timpul ploilor marI
primIvara, cind apele cresc prin
topirea zgpezilor de la munte.

Geologia vdiel Trotu,sulur.

Geologia basinuluI Trotusulta
este foarte interesantg, fiind-cg
In el si in imprejurimile sale
din Transilvania, deja de acum 30

anT, Rerbich a gdsii fasile in

gresul carpatic, cea ce a permis
stabilirea virste1 diferitelor nivele din acest gres.

Peste ele urmeaza un gres sur

foarte des bipiramidate, strglucitoare ca la Osdola (valea Kaszon). Acest gres se vede in basinul Uzulul si al KaszonuluT,
continuindu-se pgng la Zaizon,

subtirI i presint suprafetele

de stratificare acoperite cu o

pulbere galbeng. In urma stu-

unde suprapoartg depozite de

calcar cu Caprotina Lonsdalii
d'Orb. si C. amonia d'Orb.
Acest gres sur-albgstriti ocupg

diilor d-luT Saba

spatiul inre sorg-intea Trotusulta

schuluT

si a OltuluI. In schisturile ce

(oligocen), ce constitue muntele

contin sferosiderit i insotesc

gresul, Herbich a ggsit la Osdola (Kaszon) un Roplites castellanensis d'Orb. lar in valea
Kovasna, pe coasta N. a munteluI Kopacs, a gsit Hoplites
neocomiensis d'Orb. in marnele
inchise cu sferosiderit. Aceste
specir sunt Hanteriviane-schisturile de Teschen i Grodischte.

cu acelas nume de lingg Tir-

Deasupra gresiuluT sur - al-

www.dacoromanica.ro

tefgnescu, a-

ceste schisturY menilitice trebuesc

raportate la eocenul superior.
In fine, ultimul nivel al fly-

e gresul de Mdgura

gul-Ocna.

In basinul Uzulta si al Doftanelor gresul de Mggura se afl

acoperit probabil de Ponlian.

De la Tirgul-Ocna, Trotusul
strgbate transversal banda de
salifer pgng la Onesti -Berkiul.
La confluenta cu Caraclul,
se vgd in trmul TrotusuluI arsi& ,si bancurt de gyps, ce for-

TRUCNEI

meaza mal multe incretiturT cu

axa indreptat de la N.-N.-E.

la S.-S.-V. Acest nivel contine
sare.

Deasupra urmeaza un gres

grosiar Cu gyps de culoare alba

galbue, care se vede bine in

dealul Berchiulta din fata Onestilor, la Viisoara, la Tirgul-Ocna,
in partea superioara a DealulurSdreZ. In aceasta localitate, sub
gres, se aflg argile ce contin
bancurile de sare exploatate,
care in Rominia se afla in general in a 2-a zona salifera a

luT Cobalcescu (I-a, zona conglomeratulul, a 2-a, zona argilelor

salifere 5i a 3-a, zona gresultiT).
D. Teisseyre a gasit la Vii-

para si Bratesti fragmente de

calcar cu Nullzpore intercalate
in gresurT analoage cu cele din
dealui Berchiulta si in dealul
Clenciul calcar cu Nullipore, cu
Pecten din grupa P. Substriatus,
Ostrea, Trochus, Astrea, cuprins
In paturT. salifere an.loage cu
cele de la Onesti.
Flind-ca calcarul cu NullzPore

TUDOR-VLADIMIRESCU

649

Trusesti, com. rur., jud

Botosani, situata pe valea Jijia si dealurile din dreapta si stinga Miel,

In centrul plaseT Jifia, si for.

mata din satele: Masateni, Hu-

cu o populatie de 540 familiT,

lea-Adincg.

sail 2079 suflete ; 3 bisericl, cu

4 preotT si 6 cintaretT ; 2 col

cu o populatie de 899 suflete ;

mixte ; 8 iazurT si o moara de

o biserica, construita de locuitorT

aburT.

la 1884, cu hramul Sf. TreT fe-

Teritoriul comuneT este foarte

deluros si strabatut de cite-va
val inguste : Jijia, Drislea si Va-

cntgret ; o

lea-GurandeT.

E strabatut de calea ferata

Dorohoiti-Iasi si de soseaua judeteana. Botosani- teianesti.
Vite : 1054 boT si vacT, 276
ca, 4424 oT, 142 porcT si 6 capre.

Trumti, sat, jud. Botosini,

si-

tuat pe coasta dealuluI din stinga

JijieT, pe valea Jijiel si in centrul com. Trusesti, pe mosia statuluT Trusesti, pl. Jijia. Are o

portatli cel putin la al 2-lea

si 2 cintgreff; o scoall mixta.

populatie de 227 familif sau 950

suflete ; o biserica, cu 1 preot
Vite : 726 bol si vacT, 102 caT,

2166 oT si 69 porcT.
Despre Trusesti se zice ca in
vechime a fost mosie razaseasca,
dar parte din razasT aii inchinat
manastireT partile lor si mal pe
urma si ceT-l'altY, silitT de catre
calugarT, ati vindut partile lor.

Trucnei, sat, jud. Arges, pl. 01-

Trusesti, stafie de dr.-d. f., jud.

tuluT, com. rur. Stoiceni-Plesoilif.

Botosani, pl. Jijia, c. Trusesti,

pe unja Iasi-Dorohoiii, pusa in
circulatie la 1 Iunie 1896. Se

(V. a. n.).

Trufinesti, sat, pendinte de com.

Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat la Estul comuneT, pe malul

sting al girleT Plapcea. Are 260

locuitorT si o biserica, fondata
de enoriasl, la 1875.

la V., cu Ro nanul si la S., cu

Scortarui-Vechia. S'a infiintat la
1884 prin improprietarirea insurateilor din 1878, venitf din catunele invecinate : Cenusa si Va..

suprafata de 2359 hect., cu o

ferior al SiretuluT).

jud. Brgila, pl. Vgdeni, situatg

pe ses. Se mgrgineste la N., cu
com. Nazirul; la E., cu Cazasul;

lubul - Vechia, Hulubul - Noti si

Trusesti, situate pe mosiile Mascateni si Trusesti.
Are o suprafat de 5025 hect.,

de Leitha apartine la al doilea

etaj mediteranian, formaliunea
saliferd subcarpaticd trebue raetaj mediteranian.
De la Onesti, ce se afla in
fata gureT TazlauluT, si pana la
confluenta cu Siretul, Trotusul
face limita intre Sarmatic la N.
si Pontic la S. (Pentru aceste 2
terenurY a se vedea cursul in-

Tudor-Vladimirescu, com. rur.,

afla intre statiile Zlatunoaia (13,2

kil.) si Dingeni (to,8 kil.). Inaltimea d'asupra nivelulT Mari e

de 71'43. Venitul acesteT statiT

pe anul 1896 a fost de 36796

lel, 70 bani.

66700. Mango Jet{ nar Geograflo. Voi. V.

Are o suprafata de 500o hect

rarht, deservita de 1 preot si t

coalA mixta, infiin-

tata la 1882; 7 circiumT.

Vite : 632 bol', 369 vacT, 27
taurT, 96 viteT, 435 cal, 3 magarT,
1750 oT, 134 rimatorT.
DrumurT : la Braila spre E.,
kil. ; la Cazasul, spre E., 6
kil. ; la Nazirul, spre N., 8 kil. ;
11

la Romanul, spre V., 13 kil. ; la

Scortarul-Vechiii, spre S., 7 kil.;
la Silistrarul, spre S., jo kil.

la Lacul-Saratspre S.-E., strabatind calea ferata Braila-Buzau,

4 kil.

Tudor-Vladimirescu, com. rur.

i sat, jud. Tecuciii, pl. Birlad,
asezata pe loc ses, la marginea
de S. a plasel si a judetulul. Se
invecineste la E. cu catunul Vamesul, com. Piscul, jud. Covur-

luir], de care se desparte prin

piriul Gerul; la S, cu com. Namoloasa, din jud. Putna, si Cor

bul, din jud. R.-Sarat, de care

se desparte prin riul Siret ; la
V., cu com. Fundeni si la N.,
cu teritoriul com. Liesti.
Este udata de apele : Siretul
la S., Gerul la E. si Calmatuiul
la V.
Are o suprafata de 4415 hect.,
cu o populatie de 1875 suflete ;

o biserica, cladita de locuitoti

Ja 1883, Cu 2 preott si 2 cintaretT, 13 circiumT.

Locuitorit posea : 676 boT,

82

www.dacoromanica.ro

TCFENI

650

TUDOR-VLAD1MIRESCU

503 vacr, 6 taurr, 156 car, 154

Are o suprafatg de 8304 hect.,

com. Lacul-lur-Baban. E asezat in

Tepe si 530 or ; 152 stupr ; 157

plugurl de fer; 1 masing de tree-

cu o populatie de 713 farair

partea de E. a comunef, inteo

sari 2795 suflete ; 2 bisericr, cu

2 preotr si 2 cintgretr ; o scoalg

scobiturg, in mijlocul uner pgdurT

mixtg.

si acoperit cu pgdurr, care se exploateazg sistematic si ocupg

Constandoiul, la 2860 m. spre

E. de cgt. de resedintg, Constandoiul. Are o intindere cam
de 12 hect., cu o populatie de

toatg partea de S. si S.-E., pe

18 familiT, sati 62 suflete.

rat si 1 de vinturat.
Distantele: pana la Tect:citi
38 kil., pgng la Ivesti, resedinta
plgser, 18 kil.
Este pus g in comunicatie cu
comunele vecine prin calea feratg Tecuciti-Galati, ce strgbate
prin mijlocul com., de la N.-V.
spre S.-E., si 3 sosele : soseaua

Teritoriul comuner e deluros

o intindere de 3243 hect.

Vite : 1300 bor esi vacr, 236

cal, 2070 or, 6o t pord.

Tudora, sat, jud. Botosani,

in

centrul com. Tudora, in stinga

munale : una ce duce spre N.,

Siretulur, cu o suprafatg de 8304

la Cglmgtuiti, si alta spre S.,

peste Siret, la com. Corbul, in

hect., din care 3243 hect. pgdure, si o populatie de 609 fa-

jud. R.-Sgrat.

milir sail 2332 suflete.

in

partea de N.-V. a com. cu acelas nume, jud. Brgila, la 1 I kil.

2 cintgretT; o scoalg. mixtg.

Vite: 859 bol si vacr, 91 cal,

961 or, 237 pord.

spre S. - V. de orasul Brgila.

S'a infiintat la 1879 si 1881,
Cu ocazia improprietarireT.

Are o populatie de 890 locuitorr; o scoalg mixtg, infiintatg

la 1881 ; o bisericg clAditg de

locuitorT la 1887, deservitg de

I preot, I cintgret si z para-

mgtorr.

Tudor-Vladimirescu,cdtun, jud.
Tecuciti, com. Tudor-Vladimirescu, pl. Birlad.
S'a infiintat la 1881 cu locuitoril de prin satul Privalul si din

deteang Rosiori-Urlueni, la 76

resedinta judetulur, la
35 kil. de Rosiori si la 67 kil.
de Alexandria.
Se invecineste la N. cu com.
Mozgceni ; la E., cu teritoriul
com. Tecuciul-Calenderu ; la S.,

Tudorchesti, catan,

al com.

cu com. Stoborgsti si la V., Cu

Ngeni, jud. Buzgti, cu 140 locuitorr i 35 case.

riul Vedea, care serveste in parte

de hotTr.
Teritoriul comuner, cu diferi-

Tudoresti, sat, cu 81 locuitorY,

jud. Arges, pl. Oltul, com. rur.
Cremenart-Mosneni (v. a. n.).

cliser.

Vite : 440 cal', 3 asinr, 1130

vite cornute, 1750 01 si 150 ri-

Tufeni, com. rur., in jud. Teleorman, pl. Teleormanulur, in partea de V., situatg pe calea jukil. de

Are 2 bisericr, cu 1 preot si

Tudor - Vladimirescu, sat,

Tufele, ctun, al com. Fintesti,

jud. Buzgil, cu zoo locuitorT si
23 case.

nationalg Tecuciti-Galati, p a ra lelg

cu calea feratg si care trece prin

mijlocul com , si 2 osele co-

de tufanT, la poalele dealulur

Tudoresti, sat, jud. Arges, pl.

si trupurr, este de
aproape s000 hect. Pe aceste

tele mosir

mosir sunt improprietgritr 185

locuitorr, care stgpinesc aproape
65o hect.

rur. Lgunele-d.-s.

Comuna se imparte in doug:

Pluggresti, in partea de N.-V.,
si Tufeni-Olgresti saii Pgdureti,

Tudoresti-PopiI, sat,jud. Arges,

pl. Topologul, com. rur. Ciu-

in partea de S.
Are o populatie de 1167 su-

Oltul, com.

(v. a. n.).

testi-Cgzgnesti (v. a. n.).

flete ; o scoalg mixtg ; o bisericg,

deservitg de 2 preotr si 2 cin-

comunile invecinate, in urma ma-

Tufani, sat, fgcind parte din con).

rur. Hgtcgrgul, pl. Cimpul, jud.

rer inundgrr a Siretulur, care a

Prahova. Are o populatie de

distrus satul Privalul.

102 locuitorT.

tAretT; 3 circiumr si 1 han.

Vite : 772 vite mar/ cornute,

Tudora, com. rur., jud. Botosani.

Se intinde in partea de S. a pl.

Tufari, sat, jud. Olt, fgcind parte

166 cal', 1458 or si 212 porcr.

Cgile de comunicatiune sunt:
soseaua judeteang Rosiori-Urlueni, care trece prin comung,

din com. rur. Ursi, pl. Oltul-d.-s.

soselele vecinale spre com. Sto-

Siretul, pe valea Siretulur si dealurile din stinga sa, pgng in hotarul judetulur Suceava, spre S.

Are o populatie de 210 loc.

borgsti-Mozgceni si spre com.

Este situat pe dealul Tufari.

Florul, din judetul Olt, spre riul

Se compune din satele Tudora

Tufei (Groapa-), sat, in jud.

si Vorona-Mare.

Vedea.

R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s., cgt.

www.dacoromanica.ro

Tufeni, sat, situat la N. com.

TUFENI

rur. Bgicoiul, pl. Filipepti, jud.

Prahova. Are o populatie de

340 locuitorr.

Tufeni,

TULCEA (JUDET)

651

spre N. V., brazdind partea N.

a plgpel pl S. a comunei. Pe la
poalele S. merge drumul co.

liner, 186 kil., pi de la satul Chiri,lic la Chilia-Vechre, 240 kil.

munal Satul-Noil-Sari-Chioi, iar

accidentat, cu dealurile sale care

ajung pOng la 500 m. Judetul

jud.

pe la cele V., curge piriul Te-

Teleorman, Plasa Teleormanulut

lita. El domina satul Congazul

com. Tufeni, compusl din trupurile Stoborg,ti, Mozgceni pi

pi e acoperit Cu papa.

mo,sie particulara,

Tulburea, sat, jud. Botopani, a-

Bldepti.

Intinderea acester mopil este

de aproape 4500 hect.

pezat pe coasta de S. a dealulur

Tamba, in stinga piriulur Tul-

burea, in partea de S. a com.

Tufeti, sat, jud. Argep,

pl. Vi-

teti, fgcind parte din com. rur.

Bradul-d.-j. (v. a. n.).

Tufeqti-d.-j., sat,

partea de
S. a com. Botepti, pl. Mijlocul,
in

jud. Vasluiri, situat pe valea

dealulur Tufepti, in partea de

E., pe mopia Rgdiul-Scinteia.

Are o suprafatg de III hect.,
cu o populatie de 41 familil sal
149 suflete.
Locuitorir posedg : 4 plugurT,

pi 8 care cu bol', 2 cgrute cu

cal', 82 vite marT cornute,

13

Urviceni. Are o populatie de 130

familir, saii 289 suflete.
Vite : 199 bor pi %raer, pi
248 of.

Tulbureni, sat, in partea de N.V. a com. Bglupeni, pl. Tirgul,

jud. Botopani, in stinga cger
nationale Botopani - Hirlgti, pe
mopia Stanceni. Are o populatie
de 123 familir, set 452 suflete ;

1 bisericg cu I cintgret.
Vite : 320 bol pi vacr, 20 cal,
80 or, 2 bivolr, 301 pord.

cal* pi 46 ol. V. Botepti, com. rur.

Tulcea, judef, unul din cele doug

districte ale Dobroger.

Tufeti-d.-s., sat, in partea de

Este apezat in partea de N.

E. a com. Bodepti, pl. Mijlocul,

jud. Vasluitl, apezat pe valea

Tufeptilor, prin care curge pi-

riul Cu acelapT nume, pe o suprafatg de 720 hect., cu o po_

pulatie de 97 familil sati 303
suilete.

Are o bisericg, cu I cintgret ;

moarg de apg, un iaz

pi

&duma.
LocuitoriT posedg: to plugurr

si 12 care cu bor ; io stupr cu

albine, 139 vite marT cornute,
I i caT, 98 of, 4 capre i 35
rlmatorY.

Tugarlea-Bair, deal, k judetul

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Congaz. Se desface din dealul Fundul - Ggvanulta, se ,intinde spre E., in
directie generala de la S.-E.

Relieful solulur este foarte

Tulcea cuprinde doul regiunr :
a pesurilor ,i a dealurilor. Re_

giunea pesurilor se intinde in

partea de N. a judetulur, pe o
fg.pie relativ ingustg, pe malul
drept al Dungrer; cuprinde intreaga Deltg pi partea de E. a
judetului ; ocupg o Intindere de

aproape 4000 kil, patratr sau

400000 hect. Aceastg regiune
este acoperitg mal numaT cu stuf,

semanatg de bgItT nenumgrate,

variate in intindere pi in forma,
intretgiatg de girle nu mar putin
numeroase, care nu seacg nicrodatg, fiind alimentate tot-deauna

de Dungre. Id pi colo se ridicg

oare-care intinderr de pgmint deasupra nivelulur bAltilor pi stufulur, unele formate din pgmint
nisipos, altele phmint roditor,

pe care sunt satele, orr Ova,

a locurr arbile. Aceste suprafete poartg numele de grindurr ;

apa avem in partea de

Rominier pi e cuprins intre 280 6'

N.-V. a judetulur, in cotitura

Dungrer de la Brgila pi Galati,

pi 32 to' longitudine oriental

grindurile : Zgtoaca, Oder, Coaer,

(Ghecet

Spinaul, Ghecet, Azaclig, Gola,

Gemener, Galati, Tinda, Cliciul
pi Pisica, cel mar insemnat; apor
in Delt1 se aflA mal marT grindurY pi mar bine ingrijite, cum
sunt grindurile Chilia - Vechie,
Satul-Noti, Letea, Sfiptofca, Stipocul, Periprava pi Cara-Orman,

a Dobroger pi in cea de E. a

pi

Insula - erpilor)

pi

intre 440 30' ,i 45 40' latitudine boreald (Chilia-Vechie pi

Duiingi).

Forma luT, exceptind Delta

Dungrir, este aceea a unuT drept-

unghiti mar mult sag mal putin

regulat, ale cgrur virfurr ar fi:
satul Azaclig, Picineaga, gura
Perita,ca pi aceea a bratulur
Sf. Gheorghe ; la aceasta mar
adguggm pi triunghiul Delter cu
virfurile gura Chilier, gura SE
Gheorghe pi bifurcatia Ciatal.
Lung-imea hotarulur este de 400
kil. ; iar intinderea totalg, de
8453 MI. pltratT sag 845300

hect. Cele mar mur diagonale

sunt : De la Ghecet la gura Su-

www.dacoromanica.ro

cu pgd urea cu acest nume. In Delta

companie olandez1 se silepte

din rgsputerT a da agriculturel

bung parte din acest teren,

aproape mobil. In partea de

E., intre malul Mgrer pi lacul
Razelm, se intinde iar stuful
nestrgbgtut, Wat de girle pi lacurr

pi destinat a ramine incg multg

vreme ne productiv. Regiunea
dealurilor coprinde partea cen

trail`, de V. si de S. a jude-

lina, cu o directie spre E. i

tulur. Dealurile din judetul Tul-

bratul Sf. Gheorghe, spre S.-E.,

inchizind intre ele si bratul Chi-

cea se pot grupa in trer marl'

diviziunr, afarg de altele mar
izolate : 1. Dealurile-Mg.-

cinuluT, in partea de V., 2. Culmea-Babadagulur, in partea centralg si de E. a judetuluT, 3 Culmea-Isaccer, situat in partea de
N. a judetulur, intinzindu se intr'o directie paralelg cu cursul
Dungrer.

In partea de S. a judetulur
este un sistetn de dealurr care
stall in leggturg cu cele din judetul Constanta : Bas-Punar, Topolog, Chirisliva, Periclic, Ca.
mena, Eschi-Baba, toate acope-

rite cu pgdurr. Mar la S. sunt

dealurr acoperite numarcu pgsunr,

anume: Rimnic-Bair, Arman.

Tepe, Sari-Ghiol, Inan - CesmeHaidin, Mormintelor, CascalacBair si Chirislic, cu frumoase
grote.
Dealurr izolate sunt : Bes-Tepe,

(240 m. Cu 5 virfur1), ale cgruT

poale ail fost scgldate de Mare
odinioarg, la N.-E.; Deniz-Tepe
(180 m.); Dealul-Mgrer, fiind-cl
altg-datg Marea se intindea pgng
la el.
Maude sunt foarte numeroase,
miele naturale, altele artificiale.

lia, portiunea numitg Delta si

compusg din insulele : Ciatal,
Tgtarul-Mare, TAtarul-Mic, Daler I, Daler II, Letea, Meslin,
Cernofca i Sf. Gheorghe, cu o
suprafatg de 2600 kil. pgtr. Dungrea primette afluentr numerosT
pe dreapta, din care mar insemnatr: Picineaga sa Ai-Ortnanul,
la S., cu afluentir sgr Cana-Calfa

pe stinga, valea Hormular, piriul Cerna unit cu valea Jaila,

pe dreapta. Apa Calistrier, la N.
de precedenta, cu afluentul sAti
Valea-Grecilor, udind satul Iglita,
formind i lacul Iglita. Valea-

Vitelarulur, mar sus de aceasta,

trecind prin Mgcin. Valea Jijila, cu afluentir : Valea-Largg,
Valea-Grecilor i Valea-Popir, la
N.-V., vArsindu-se in balta Jijila.

numele de Canalul-Mgcinulur,

la punctul numit Ciatal se bifurcg in doug : Bratul Chilia la

N. si Tulcea la S.-E. Acest din
urmg, la 6 kit mar jos de
Tulcea, se divide in : bratul Su-

tea cu girlele Cernetul, Florea,

Dranovul, Semngtul, Dovinca,
etc., intre Mare, lacul Razehn si
bratul SI. Gheorghe.
2. Basinul Ilfdrer-Negre coprinde partea centralg, de E. si
de S. a judetulur, intregile plgsr
Babadag

Istrul, si partea de

S. a plgsilor Isaccea i Tulcea;

are o intindere de 4250 kil. p.
(425000 hect.). In Mare nu se
varsg niel o girlg sat"' rig, dar
in bAltile formate de inundatiunile er anterioare, ca lacul Razelm, Babadag, Zmeica, Sinoe
etc , se varsg :
VAile Sari Ghiol i Agi-Ghiol

numirT. Telita (70 kil.), tot la N.,

udind satele : Telita, Frecgtei,
Posta, Cataloi i Eni-Chioi, vgrsindu-se in lacul Babadag
avind ca afluentr Valea-Izvorulur,
unitg cu vgile Hagilar i Cili-

tulur, trecind prin satul Lunca

vita, vIrsindu-se in gira Ciulinetul. Numar Valea-Vitelarulur se
varsg direct in Dungre; cer-l'altr
afluentr se pierd sail in stuful de pe
malul el sail in bltile nume-

de canale ale Dungrer, unele

fAcute de ea in revgrsgrile er,
altele de oamenT, ca sI facg sg
treacg pe$e din Dungre in

udg judetul la V., N.-V. si N.

Plug in dreptul Brgiler poartg

Dungrer, leagg bratul Sf Gheorghe cu lacul Razelm, face o re-

la N., udind satele cu aceleasr

Dungrer si al Mgrer.
1. Basinul DundreY ocup

prinzlnd toatg plasa Mgcinulur, N.

plsilor Isaccea i Tulcea i intreaga plasg Sulina. Dungrea

derg ca chiar un brat sudic al

Valea Luncavita, formatg din

roase ce o marginesc. Dar afarg

de acestea, ma1 sunt o multime

detulur; are o intindere de 4200

kil. pAtratr (420000 hect.), CO-

Jidanulur, Imputita, Tudor-Vgtaful, Marchel i Litcovul. Dunavgtul, cea mar insemnatg dintre toate, cAcT uniT o consi-

Luncavita - Mare si LuncavitaMicg', Cu afluentil

Valea-Ascunsg, Luncgvicioara, Valea-Sa-

Hidrografia. Jud. Tulcea se

poate impArti in 2 basinurr: al
partea de V., N. si N.-E. a ju-

TULCEA (JUDET)

652

TULCEA (J(JDET)

pesco-tse; ele se numesc

girle,

ape sal privalurr. Cele

mal insemnate sunt : Viroaga

de Rugg Dungre, Turcoaia, privalele Carcaliul i Coticerulur,
si girlele : CoticeruluT, Lgtimea,

Combra, Coea, Oaia i Mocanulur, la V.; Ciulinetul si So.

culuI, pe dreapta, Valea-Cardonulur, unitg cu Valea-Redil

pe stinga. Taita, cel mar insemnat rid al Dobroger, udg

centrul Dobroger, trece prin satele Tiganca, Taita, Hancearca,
Balabancea, Orta-Chioi, Cineli,
Bas-Chioi, Arnnutlia, Camber si
Satul-Noii, se varsg in lacul Ba-

badag, are mo kil. lungime

printre numerosiT sAl afluent1
distingem valea Tiganca, Sarap-

Dere, Hancearca, Dantcea, pe

dreapta ; valea Pirlita, valea Boclogea, pirlul Accadin, OrmangiCula i izvorul Telita, pe stinga.

Slava, al 3-lea rid al Dobroger

moya, la N. In Deltg sunt

si

mal numeroase; mar marr sunt :

Rosul, Pardina, Aliboca-Suhat,
Iacob-Suhat, Sondul, Merheder,

judetulur, format din vgile Slava-Rusg si Slava-Cerchezg (85

kil.), avind ca afluentr valea At-

www.dacoromanica.ro

al judetulur, udg V. si

S.

TUL C EA (JUDET)

TULCEA (JUDET)

653

magea, valea Chirisliva, Valea-

Coaea, Oaia, Porcilor, Piatra-Fe-

In total judetul Tulcea are 7

CgluggruluT, Cari-Iol-Dere si Ca.

mena, udg satele Ciucurova, Bas-

teT, Popina, Crapina (cel mal

mane lac dulce), la N.-V. ; Ra-

com. urb : Chilia-Vechie, Sulina,

Isaccea, Mgcin, Babadag, Mah-

Punar, Slava-Rusg si Slava-Cer-

chel, Rotunda,

chezg, Caugagia si se varsg in

hoya, Iapsia, Piatra Cgcatg, la

N.; Zaghen, Malcoci, Dirnoiul,
Moru Ghiol si Dranov, la N.-E.
In Deltg avem multe si marT ;

mudia si Tulcea, 57 com. rur.

si 120 sate, cu o populatie a-

lacul Golovita. Beidaut, (50 kil.)

la S. de aceasta, udg satele
Testemel, Beidaut, Potur si Hamamgi ; are ca afluentT vgile
Cail-Dere, Sari-Ghiol, Hagi-Avat

si Ciamurli, se varsg tot in lacul Golovita. Sari-Iurt, la S., udg

satele Sari-Iurt si Casap-Chioi si
se varsg in lacul Sinoe. Duimgi,

la S. de precedentul, udg satele

Iuan-Cesme, Tarivende si Duimgi

si se varsg, dupg ce a primit

ca afluent valea Cogealac, in
lacul Tuzla. Casimcea (95 kil.),
al 2-lea riti al DobrogeT, udg
V. si S.-V. lul, trece prin satele Alifaci, Casimcea, ChiuciucChioi, Chirislic (Tulcea), Seremet, Talazul-Mic (Constanta), si
se varsg in lacul Tasgul, de unde

Somova,

Ra-

principalele sunt : Rosul, Pardina,

Tgtarul, Fortuna, Gorgova, Babina, Matita, Velichi - MercheT,

Puiul, Puiuletul, Rosul si Rosuletul. 2. Bltile snate, ce poartg

mestecat, compusg din RominT,

Turd, BulgarI, RusT, GermanT,

TiganT, etc., de 123192 locuitorT,

dupg recensgmintul din 1899.

Instrucliunea, Cultul. Judetul
are : un gimnaziti, in orasul Tul
cea, 78 scoale primare mixte, 16

scoale de cAtun, in com. rur.,

nutnele de Tezere si ghiolurT, sunt

frecuent tte in 1899.900 de 4466

formate de apele MgreT, fie prin

o revgrsare anterioarg, fie prin
retragerea Ion. Inteadevgr, in

copiT, 2 scoale primare rurale

secolul al VII-lea a. Cr. orasul

Istropolis, ce era pe malul unuT
brat al DungreT si lingg Mare,
acum este la to kil. ; dealurile Denis - Tepe si Bes- Tepe,
ale cgror poale erati scgldate de

mixte in com. urb. Tulcea; 4

scoale primate urbane de bgett
si 4 de fete in orasul Tulcea ;
cite o scoall primarg urbang de
bgetT ;ni una de fete, in Babadag, Mgcin, Isaccea si Sulina.
Sunt 74 bisericT ortodoxe, 12

babil cg Dungrea prin aluviunile el a fgcut sg se retragg.

geamit, 8 temple lipovenestT, 4

bisericT catolice, 1 luterang, I
anabaptista, 7 sinagoge, I bisericg armeneascg si una a secteT
Natnolocilor. Aye 68 parohiT or-

Rimnic-Dere, unit cu Sari-Ghio)Dere, Valea-Esteref si valea Ca-

apele Mgret Cele ma,1 insemnate

todoxe rurale si 9 urbane.

lacurT sunt: Razelmul, cel mal

zargic. Vara aceste riurT seacg

de cele mal multe orT; numaT
Taita, Telita, Beidaut, Luncavita si Casimcea, nu seacg nicT
o datg.
BIltT sunt nutneroase ; in aceasta privintg este cel mal bogat judet, avind cele maT multe
si mal marT; intinderea lor este

mare lac al DobrogeT si Ro

Budgelul judetuluT Tulcea pe

1900-901 a fost acesta: Zecimi,

s't une-orl numele sgti de piriul

Tasgul ; are ca afluentT piriul

de 1200 kil. p. (sal 120000 hect.).

Ele se impart in bgltT cu apg

dulce si cu apg sgratg. I. Cele
cu apg dulce, numite lacurT si
ghiolurT, sunt toate asezate lingg

Dungre si in Deltg ; sunt formate de revgrsgrile el si alimentate de aceste revgrsgrT sail prin

gidele, ce se intretae ca o retea, facindu-le sg comunice unele

cu altele. Cele mal insemnate

sunt : Picineaga, Turcoaia, Iglita
si Carcaliul, la V.; Jijila, LAOmea, Plosca, Mocanul, Combra,

valurile Mgret astgzT sunt la 40

kil, departe de tgrmul eT ; pro-

minieT, cu insula Popina, cu dependentele alimentate de el, la

curile Agi-Ghiol, Calica si Babadag, in care se varsg riurile Taita

si Telita, El comunica cu alt

lac mare, Zmeica, cu GolovitaMare, Golovita - Micg, Sinoe si

Tuzla, formind o intindere apoasg de 9oo kil. p. (90000

hect.), inconjuratg cu prundurT
si stuhurT, producind peste bun
si abundent, al cgrul venit apartine statuluT si, foarte insemnat, trece de '/2 milion de ler
anual.

Imparfirea administrativd.
Judetul Tulcea se imparte de
la 1895 in 4 plgsT: Babadag,
Tulcea, Mgcin si Sulina. Inainte

se impIrtea in 6: MIcin, Isaccea, Istrul, Babadag, Tulcea si

Sulina. (VezT aceste cuvinte).

www.dacoromanica.ro

215957,65 leT la veniturt, 187530

la cheltuelY; DrumurT, 123 too leT;

spitalul rural Babadag 30176,95

leT; Pensil, 18802,16 leT, la ve
nituti si 11250 la cheltuelt.
Geologia, (rezumat de d. Gr.
ternescu) Jud. Tulcea prezintg
mare interes din punctul de ve-

dere geologic. La E. si la V.
el este aproape ses si acoperit
de depozitele cuaternare, care
insg sunt strgbgtute de roce mat
vechT, formind adevgrate insule.
Asa in partea de E., numeroase
roce triasice strgbat depozitele
cuaternare, formind spre Dungre cele cinc! coline (Bes-Tepe,
turceste); iar spre Mare si aprope paralel cu acestea, lantul
de coline triasice numite Cairacile ;

si mal spre V., la N. de

lacul Razim, Dealul-cu-Cunung.

TULCEA (JUDET)

TULCEA (JUDET)

654

Satul-Rosu ; afarg de acestea,

triasicul maT formeazg alte citeva insule. Triasicul, i mal cu
sea mg partea superioarg, procurg
frumoase marmure de ornament,

deschise, dupg cum am argtat,

virtutea until firman imperial, a

in calcarurile triasice, maT avem

fost scutitg de taxe cAtre stat

singurg a avut ;ireptul de

i cu vine albe; ele se exploateazg /a Tulcea si Isaccea,

unde se aflg importante cariere.

rierele pentru fabricarea varuluT

rosiT

In partea de V. a judetulur
depozitele cuaternare sunt str-

bNtute de roce primare, niste

grezir i schisturT verzY silicioase
si de calcarurT jurasice, care for-

meazg asemena numeroase insule.

In schisturile cristaline, carierele de la orasul Mgcin.

In greziile vent' primare, ca-

pentru pietre de constructie,

cum sunt : carierele de la Tulcea, Eschi-Tulcea i Iglita, la

Dungre ; cele de la Cataloi, de

la Cirjelari si de la Enisala, ce
se ggsesc in centrul judetuluT
spre Mare.
Carierele de la Babadag si anume acele de la Chiul-Culac

Centrul judetulul, incepind de

de la Cismele, acele de la Ha-

la Mare si mergind spre Dungre, in o directiune de la S.-

sanlac, deschise in calcarurile cre-

deschidere a carierilor de piatr

si de calce. Se fac de asemenea
exportatiunT de piatrg de constructiutif si de pavagiT din carierele MgcinuluT, Isaccer, Iglitel,

pentru orasele Brgila si Galati.

Intre productiunile minerale putem considera si sarea, care se
extrage din apa MArel si a lacurilor sgrate de pe malul MArel. Unele din lacurT, precum
lacul Agi-Ghiol, ati si proprietAtT medicamentoase. AstAzI AgiGhiol este statiune balnearg ;

iodul abundg in apa sa. La

Duitngi, statul are niste saline,
neexploatate incg sistematic.

ferite virste ; asa in partea de

tacice pentru pietre de construetiunt; si, in fine :

Importantele cariere deschise
in masivele de granit de la muntele Iacob, in com. Turcoaia,

de la

de la com. Greci, la S.-E. de

turme de

Mgcin.

de fertile, cultivate cu griti, orz,

secarg, poiumb, meiti, rapitA ;
plante textile : cinepg, in, si
in fine tutun. MaT cu sea mg
orzul si secara, constitue, impreund cu plantele ole-

S.-E. spre N.-N.-V., este ocupat de adevgratT muntisorT com-

pusT de masive de roce, de diS.-S.-V. si dirijindu-se

Cara-Choium la S.-E. Ong. la

Dungre, la Picineaga la N.-V.,
se aflg masivul primar, format
schisturile verzl
pline cu numeroase oxidate de
pirite de fier. La mijloc i urmind
din greziile

In delta DungreT, i mal cu sea-

mg la Letea i la Satul-Noii, la
N. de Sulina, si la Cara-Orman
la S., precutn i d'alungul

cretacic, iar spre N.-N.-E. ma-

muluT Mgrel, existg suprafete intinse acoperite cu dune de nisip.

Ca minerale stint oare-care

sivul jurasic si al schisturilor cris-

indiciT de oxizI de fier, la At-

taline arhaice.

magea, Lozova si la dealul Cara-

Intreaga masg a acestor masive este strIbAtutg de numeroase si importante roce eruptive; asa la Camena, la muntele Consul, la muntele Toptasul si la Iglicioara, se aflg pu-

Pelit ; iar indiciT de cupru sub

aceeasT directiune, ggsim masivul

ternice TesiturT de porfire; apoT

la Atmagea, la Slava-Rusg, la
Dealul-10-Iacob, la Greci i la

Vgareni gAsim insemnate iesiturT de granit i pegmatitg. La

Nicolitelul, Isaccea, Rachel si
Luncavita ggsim importante masive de melafir.

Numeroase cariere sunt deschise, atit in rocele sedimentare

cit i in rocele eruptive.
Afarg de carierele de marmurg

coloratA de la Tulcea i Isaccea,

Vegetale. Are pAsunT i livezT

intinse, unde pasc nenumgrate

cif,

terenurT destul

oginoase, obiectele de export.

Dintre arborI, viinuI, zarzgrul,
mgrul, pgrul, prunul, per-

verde (Malachit) se vgd la Lozova, dar sunt neinsemnate.

i dudul se ggsesc rgspinditT pi-in tot judetul; gutuiul,

alunul i cornul se ggsesc chiar
In stare salbaticA prin pgcluri ;
dintre arbustT, vita se cultivg

forta de Carbonat de cupru

sicul

Producliunile. Minerale : gra-

cu succes, pe lingg Tulcea, MAcin,

nit rosu si alb, porfir, cuart,

Isaccea (viile Sarica i Babadag

micg, calcar, silice, schist si fier

oligist, dintre metale. Dintre acestea, numaT calcarul este exploatat, precum i piatra de var
dealungul DungreT, de la Sulina

(viile Bgdila).

la Cernavoda ; cariere mat importante sunt cele din Dealul-Ca-

tind pe 200000 hect.

riere de ling orasul Tulcea,

linga Mgcin, si cele din dealul
Iacob de Rugg satul Turcoaia.
Cea mg mare exploatatiune a
acestor cariere a fost fcutg de
comisiunea clunAreanl, care in

www.dacoromanica.ro

Pgdurile sunt pi ele una din

boggtiile judetulta si din cele
mal insemnate ; nu sunt insa
incg exploatate sistematic ; se inAnimale. LivezT i pAsunT bogate ; pgdurT intinse i stufoase,
lacurT abundente, Dungrea
si Marea, iatg. cauzele ce fac ca

animale de tot solul sg se ggseascg pe mult incercatul pAmint

al DobrogeT.

TULCEA (JUDET)

655

TULCEA (JUDET)

Vite, dupg statisti a din 19o1:

36837 car ; 422 Inggarr ; 53240
bor si bivol ; 14507 porcr; 12349
capre ; 214082 or. StupT cu al-

ciulta judetulur cu natiunile strg-

cipiilor si coloniilor romane, in

ine ; cea mar umblatg cale este

cea pe bratul Sulina, de la Su-

fine ingrijirea monumentelor, care

bine sunt 5690.

de-odatg cea mar scurtg, mar

ales acum chid s'a prescurtat
bratul Sulina si i s'a amenajat

Ogarir dobrogenr erail cer mal

renumit1 in Orient ; pgsgrile domestice sunt abundente ; dintre

lina-Tulcea-Isaccea-Mgcin, si tot

pot servi istorier desvoltgrir polit ice, militare si intelectuale a

une provincir, sentinelg Main

tatg a civilisatiuner romane in

Orient,

este o lucrare ce se im-

in Mare, Dungre, MO, lacurT

cursul sAil prin lucrgrile comisiuner europene; girlele si lacurile servesc mime pescarilor
lipovenT; cele de pe Mare, vapoarelor strgine de comerciil.
Cele mar insemnate drumurT pe
uscat sunt: 1. Calea nationalg
Tulcea-Babadag- Constanta ; 2.
Soselele judetene : a) TulceaIsaccea-MAcin ; b) Tulcea-Mah-

tichitAtT, inteun spatiti de un an,

o colectiune de monumente din
Dobrogea, cu inscriptiunr, sarcofage, bas-reliefurr, statue, fragmente architectonice, sculpturr
si altele, care se urcg la 300 bucgtI si mar mult de jumdtate
sunt inscriptir grece si latine.

si girle.
Industria -i Comerciul. Sunt
In Tulcea si Isaccea fabricantr

mudia ; c) Babadag-MAcin ; d)
BabadagJurilovca ; e) MAcin-Satul-Noil - Ostrov ; 3. Drumurile

Aceste monumente art fost ggsite mar toate la Constanta.,

SgpAturile s'ail inceput de niste

de vin

si de rachiii din tescoving; o fabricg de sgpun,

comunale, care unesc comunele

si satele intre ele.

invAtatr francezr, si ail fost con-

una de lumingrr de seil si de

Monumente istorice. In aceastg

privintA, iatg ce zice d-lTocilescu,
In cRevista de Archeologie si de
litere) : cCu anexiunea Dobro
ger Rominier s'a deschis un cimp
cu totul noil oamenilor de stiintg

animalele abatice, cerbul, cgprioara, vulpea, lupul si mistre'01 se ggsesc in mare numgr in
pgdurele cele intinse ; mistretul
se ggseste si in bgltile Delta.
Pestele, care constitue un insemnat articol de expirt, este abundent si de cele mar marl' specir,

cearg, vre-o cite-va caserir. Ala

datg, la Isaccea si Tulcea, erail

si santiere, unde se construiail

si se reparail vase pentru Turcia.
Dealurile judetulta fiind bogate

In gismente minerale, exploatarea lor ar da nastere indus

trier metalurgice, care ar ridica
mult comerciul judetulur.
Comerciul judetulur Tulcea
este din cele mar prospere ; in
aceastg privintg stg algturr Cu
cele mar comerciale judete, Covurluiil (Galati) si Brgila, pe care
le

intrece in ceca-ce priveste

intrgrile si esirile vaselor, fiin-

du-le insg inferior in ce priveste

transactiunile comerciale. Judetul Tulcea are 5 porturr, din
care Sulina si Tulcea sunt infloritoare, Isaccea si Mgcinul, incg
neinsemnate, Chilia-Vechie, clzutg din inflorirea de odinioarg.
Sulina si Tulcea fac aproape singure transactiunile comerciale
ale judetulur.
Cade de comunicafie. Cgile
de apg sunt Dungrea, girlele si
Marea. Acestea servesc comer-

care se ocupg Cu archeologia,

epigrafia, numismatica si geografia anticA. Dobrogea, fkind
parte din provincia romang cunoscutg mar intiiil sub nuinele
de cRipa. Thracia, apor de
eMoesia, inferior, sub Domitian, si de g Scytia, sub Diocletian, se vor putea face profunde
cercetArT, ad ea pgstreazg rgmAsite de orase, de sate, de statiunr, de laggre fortificate si de

alte urme, care atestg prezenta

Grecilor si a Romanilor. Explo-

rared 6 in fe-care punct, identificarea minelor actuale prin mij-

locirea numelor lgsate de anticir

scriitorr, verificarea distantelor
prin ajutorul vechilor itinerarir,
restabilirea topografier, recom-

punerea istorier celor mar importante orase pontice, ca Tomis, Kallatis, Istros sail Istropolis, precum si aceea a muni-

www.dacoromanica.ro

pune puternic. Am putut sg for

mez in muzeul national de an-

tinuate cu mult succes, de singurul nostru epigrafist, d-1 Tocilescu, dind la ivealg un material foarte bogat, relativ la istoria noulur oras. Sgplturile s'ail

fAcut la Iglita 1857-1858 (vechia Troesmis); la Constanta

(Tomi), AdamKlissi (Tropaeum

Trajani). In ce priveste judetul Tulcea, ca rAmgsite a timpurilor trecute, sunt : ruinele municipiulur Troesmis, resedinta legiunilor III si VIII macedonicg;
rgmAsitele until zid paralel cu
vechiul curs al Dungrer, pe lingg

Babadag; un apeduct pe ling

acest zid si ale cgrur ruine se
vgd la Armutlia si Enisala ; Nicolitelul se crede a fi asezat pe
ruinele infloritorulur oras Trajanopolis sail Trianopolis; Mgcinul e considerat ca vechia Arubium sail Axiopolis ; cgtunul
Rachel, pare a fi fost, dupg ruinele sale, un laggr militar roman
mar mare de cit cel de la Iglita.

Afarg de ruinele de la Isaccea

si Bes-Tepe, care atestg dominatia

romang in aceste locurr, se mar

ggsesc intre Nicolitelul si MAngstirea Cilicul, ruine de fintinT

TULCEA

656

TUL CEA

s'i

tuna, Gorgova, la N.; Iezerul

soseaua nationall Tulcea-Babadag-Constanta ; soseaua nationala Tulcea-Isaccea-Macin ; so-

vinAtorT, un templu p5gin roman,

Razelm si cu dependentele sale,

Dranov, Calica, Agi-Ghiol, care
produc stuf si contin cantitatT
insemnate de peste.
Intinderea acesteT plasI este
de 1600 kil. patratT saii 1 60000

apeducte romane, vase de

parnint ars, de 4 m. ca dimensiune, ce serveati la pastrarea
vinuluI saii a cerealelor. Tot la
marginea satulta Nicolitelul s'a
descoperit pe la 1820, de niste
care acum serva de biserica a sa-

hect., din care 5000 hect. ocu-

tulta ; este pe jumAtate ingropat

pate de vetrele com., 50000

in pgmint, tnic, dar are zidurile

groase de 1 m., cu 2 ferestre

hect. pamint bun, si restul, de

ios000 hect., acoperit de baltY,
Dunare si locurT neproductive.
Populatia sa este cea mal'

la S. si N.; forma sa e poligonala regulata. Multimea monedelor vechT grece, romane si bizantine, precum si a rninelor care

acopera Dobrogea, sunt probe

ca aceasta provincie era mal' populata si mal' infloritoare de cit
astNzt Ruinele de zidirT, de ape-

amestecata din tot judetul

si

chiar din Dobrogea intreaga ; elementul predominant sunt insa

Rominit Sunt 5600 familiI, cu

ducte, lagare, sunt ca o amin-

mal' mult de 40000 suflete, Romita, RusT, BulgarT, Turcl si

Mari, GrecT, GermanT, Evref,

tire departata a vecheI inflorirT

de odinioara.

etc.
Comunele care compun aceasta

plasa sunt : Mahmudia, comuna

Tulcea, plasd, in partea de N.

urbana, resedinta piase, la E.,

a jud. Tulcea.
Se margineste la N. cu pl. Su.
lina si Cu Basarabia, de care se
desparte prin amare ; la S., cu

pe amare ; Agi-Ghiol, cu en.

pl. Babadag ; la E., cu pl. Su-

la N., nu departe de amare ;

lina si la V. cu pl. Isvcea.

Relieful sNti se imparte in

Cisla, la V.; Cataloi, cu catunele

Cataloi si Eni-Chioi, la S.-V., pe

doua regiunT : sesul, ce cuprinde

piriul Telita ; Malcoci, cu cat.

Malcoci si Prislova, la mijloc,
litiga Dunare ; Moru-Ghiol, cu cat.
Moru- Ghiol, Dunavatul-d.-s. si
Dunavatul-d.-j., la E. de Dunare ; Sari-Chioi, la S.-E., pe la-

68 din suprafata plaseT, in par-

tea de N. si E., intretaiat de

limare, girlele el',
burla parte acoperit cu stuf intins. Dealurile, ce cuprind 28
din intinderea a si ocupa E. .si
centrul plasiT, si din cate prinbaltT, si in

cipalele sunt dealurile : Tulci, Ca-

taloi, Orta-Bair, Bes-Tepe (242

ni.), si Cairacile, toate acoperite
cu semanaturT si pasunT bogate.

In partea de N., Dunarea, Cu

cele trel brate ale sale : Chilia,

Sulina, S. Gheorghe, o uda.

Piraiele : Telita la V. si AgiGhiol, pe la S., o strabat. Baltile sunt numeroase si situate
litiga

si futre bra tele DunareT; principalele sunt : Zaghen,

Rosul, Rosculetul, Malcoci, For-

Agi-Ghiol si Sabangia, la S.,

litiga lacul Agi-Ghiol; Bes-Tepe,

cu catunele Bes-Tepe si l'Hita,

cul Razelm ; Sari-Ghiol, cu cat.

Sari-Ghiol si Calica, la S., nu
departe de lacul Razelm ; SariNasuf, cu cat. Sari-Nasut, Caraibil si Bei-Bugeac, la S., linga
lacul Razelm ; Satul-Noti, cu catunele Ceata-Chioi, Pardina, Pat.
Iggeanca si Satul-Noil, la N.,

pe bratul Chilia ; Zebil, la S. pe

lacul Babadag ; orasul Tulcea
capitala judetuluT. In total avem
in plasa doul comune urbane si
1 1 comune rurale, ce cuprind
21 sate.
Calle de comunicatie sunt :

www.dacoromanica.ro

sele judetene Tulcea-Mahmudia

si Tulcea-Agi-Ghiol ;

apoI ne-

numarate drumurY comunale si

vecinale ce unesc comunele si

satele futre ele.

Tulcea, com. urb., in jud. si pl.

Tulcea, asezata in partea de
N. a districtuluT, a carta capitala este si in partea de N. a
plaseT, pe malul drept al DunareT, numit bratul Tulcea, la
jumatate distanta intre ramificarea bratuluT Chilia si ramificarea bratuluT Sulina, in forma
de annfiteatru, la poalele dealurilor Tulcea si Dealul-Mare.
Aspectul sati este din cele mal
pitorestI,

mal' cu seama cid

vil cu vaporul de la Galati spre

Sulina. Dup ce scapT de cotul
de la Ciatal si intri in canalul
Tulcea, 41 apare orasul, cu casele-T vapsite si coperisurile albe,

cu geamiile, cupolele bisericilor

lipovenestI si ortodoxe, ce stralucesc in departare, lar pe muchia

verde a dealurilor, cu nenumaratele sale morI de vint.

Se margineste la N. cu com.
Satul-Noii; la V., cu com. Cisla ;
la S., cu comunele Cataloi si

En!-Chioi; la E., cu com. Malcoci.

Comuna apartine $i regiunel

dealurilor si regiuneT sesuluT ;

partea de N. apartine sesuluT

brazdat de Dunare, girle si lacurT, lar cea de S., regiuner dealurilor.

Cursurile de apa : Dunarea

(Bratul Tulcea) la N., uda comuna pe o lungime de 8 mile
(satl 13 kil.) de la mila 46-54;
pe malu-1 drept se afla gradinariile orasulta. Valea TausanGhiol, la V. Valea-Tulcel sal
Agi-Ghiol, la S., si Valea-Mare,
la E. Comuna are pase baltT, cu

TULCEA

o intindere total de 400 hect.

)si din care cea maT insem-

nata este Zughenul, la E. de

ora (120 hect.).
Tulcea se divide in doug

culorT, galben la V. si rosu la

E.; mal inainte, ba chiar

TULETI

657

scoali greacg, ambele in curtile

bisericelor lor, mal multe scol!
ovreestl, 1 scoalg turceasci in

Isaccea; pe virful luT sunt ruinele

vecher Tutee, a uneT fortgrete

turcesti si a 3 forturT.

corpul geamiT. S'a infiintat la

.1889 si un gimnaziti romin. BulgariT al si er gimnaziul lor.

si

Comerciul orasuluT Tulcea este

azT, locuitoril cunosc numai sub

numele de mahalale, impirtirile
acestea ; avem t Mahalaua-Titireasci, la V.; cea Turceascg, tot

destul de activ. In 1893-94 aj

la V.; cea Bulggreasci, la V. si

E., intinzindu-se din ambele culoe ; cea Lipoveneascg, tot la
V. si E.; cea Nemteascg (in cu-

30000 tone, in valoare de 4992726

Tulcea, virf de deal, in partea

centralg a jud. si pl. Tulcea si
cea S. a com. urbane Tulcea,

intrat in Tulcea 256 vase de

punctul culminant al DealuluTMare. Are o iniltime de 204 m.,

Mare cu 17627 tone.

punct trigonometric de rangul

Exportul in 1893 a fost de

al 2-lea, dominind orasul Tulcea.

E acoperit cu pisunT.

le!; articole de export rnaT insemnate sunt : cereale si brinzeturT in Turcia si Anglia, linurT

Tulcea, vale, jud. Tulcea,

in

partea central I a plIiT Tulcea

loarea de rosu), si cea Ovreiasci, la V.

Populalia este foarte amestecati ; sunt 1888o locuitori

In Rusia si Austria, peste si

O a com. Agi-Ghiol ; se deschide

icre in Rusia si Rominia, cereale

In Olanda si Italia, grill in Gre-

din Dealul-Mare, de la poalele

(1899), RominT, TurcT, Bulgarr,

NemtT, Rusi, EvreT, etc.

linurT in Grecia, comestibile in

Intinderea totali a comunei

este de 1800o hect., din care
250 hect. ocupate de casete si
griclinile orasuluT; 3500 hect.
apartin locuitorilor si restul a-

cia,

secara in Austria, griii

si

Rominia.
Importul in 1893 a fost de 4000
tone in valoare de 2640000 be!.

virfuluT Tulcea ; se indreapta spre

S., in o directie de la N.-V. spre

S.-E.; trece prin satul A gi-Ghiol
i se deschide in lacul Agi-Ghiol ;

pe vale-T merge drumul comunal Tulcea-Agi-Ghiol.

Budgetul com, a fost pe 1900

901 acesta : Budgetul ordinar,

Tulchia-Mare, insuld, pe Du-

partine statuluT.
Biserici : Catedrala roming, cu
hramul SI. Nicolae, ziditg de locuitorT (are un cor intretinut de

497100 leT la veniturT li 492983

leT la cheltueli ; DrumurT, 64000
leT la veniturT i cheltueli.
Cdile de comunica/le : Soseaua
nationalg Tulcea-Babadag-Con-

nire, in dreptul satului Tonea,

pl Borcea, jud. Ialomita.

corn. cu 4200 leT anual), cu fi-

stanta, soselele judetene ce duc

lialele Buna-Vestire (eleng) si Comorovca sati Buna-Vestire (rusa),

la Isaccea-Mgcin, Cataloi si Mah-

apoi bisericile Sf. Impirati (roming), Schimbarea la fati (bisericg rusa), biserica Sf. Gheor-

duc la Chilia - Vechie, Sulina,

Tulchia-Mick insuld, pe Dungre,

spre E. de Tulchia-Mare si in
dreptul orasuluT Ostrov, din jud.
Constanta.

mudia, ' drumurile comunale ce

Tulchia-VechIe, insuld, pe Du-

Agi-Ghiol, Zebil, etc.; principa-

ngre, spre V. de Tulchia-Mare.

Se maT numeste si Insula-Vechre.

ghe (bulggreascg). MaT avem in

tele ciT de comerciti sunt Dunirea, soseaua nationalg si so-

Tulcea I geamie, 3 sinagoge, I

selele judetene.

biserici a lipovenilor cu pop,

1 a lipovenilor firg pop, 1 bi-

Istoricul. De la inceput si
pira la 1834, orasul Tulcea a

seria catolicg, 1 luterang, o casi

de rugiciune a Nimolecilor, alta
a Anabaptistilor, 1 schit lipo-

fost asezat maT la V. de cel actual,

venesc de ciluggrite si o biseTia armeneascg, toate intreti-

pe dealul Tulcea. La 1854 a

suferit o nivilire a Turcilor, ea
la 1828 si ca acu In in urmg la
1877.

Instrucliunea. Are (I 899-90o) :

coale primare rurale mixte ;

4 scoale primare urbane de bieti
si 4 de fete ; 2 scoale bulggresti
(I de bietT si 1 de fete) in cur-

tea bisericeT, 1 scoali rus, I

jud.
Arges, pl. Topologul, com. rur.
Giurgiuveni-Vitisesti. (V. a. n.).
25

familiT,

Tu1e9ti, sat, in jud. si pl. Tutova,

spre N -V. de orasul Birlad, pe
piriul cu acelas nume, compusg

din 2 pirti: Tulesti-Boeresti si

tea N. a

Tulesti-RizisT. Are o populatie

de 260 locuitorT. Formeazg o
com. cu cit.: Popesti, Bgbuta,

verdeatg ; se ridicg ping la 47

Seimeni, Ciuperca, Rideni li Vinderei.

m., dominind orasul Tulcea, Dunirea si drumul judetean Tulcea-

Se cultivi viea pe o suprafati

de 17 hect.

nute de comunititile respective.

2

Tulei, sat, cu

Tulcea, deal, jud. Tulcea, in parpl. Tulcea si N.-V.

a orasuluT Tulcea; e acoperit cu

83

66700. Morolo Dioionar Googroilo. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

TULNICI

TUNARI

658

Tulnici, com. rur., in jud. Putna,

Sf. Arhanghelr, i preot paroh

ceT de asupra useT se aflg ur-

situatg pe partea formatg de

dealurile de pe malul drept al

si 2 cintarep ; i Odaia-luT-Mano-

mAtoarea inscriptie:

PutneT, la 34 kil de subprefectura plAser si la 61 kil, de capitala

judetuluT. E udatg de riul Putna

si de piraele Gresul, Valea-MgruluT, Steiul, Lepsa, Mociarul,
Lepsuletul, Lorinca i CurmAtura.
Se compune din cgtunele
Lepsa i Tulnici, cu o popu-

latie de 939 suflete.

Are o bisericg parohialg, cu

Jachi, formatg din cgtunele Odaia-

luT Manolachi, Vingtori, Fintinele i Cismelele, cu I preot

paroh si 2 cintgretT; 5 coale.

Pe teritoriul com., incepind

de la coada BratesuluT, trece
Valul-luT-Traian. Asemenea pe
parte din teritoriul sgil se intind
fortificatiile Galati - NAmoloasaFocsani.
Prin mijlocul satuluT trece so-

hramul S-tiT Voevoz1.

LocuitoriT posedg: 30 plugurT

seaua judeteang

de lemn si 4 morY de apg.

Birlad.

calea feratg Galati-

cAceastg sftnt

dumnezeiascli bi-

seria, care s'a zidit din ternelie In leittul

1867, Martie 5, Cu toate cheltuelile, Cu
maY mu1t1 fraff ajutorY, care se pritzuuegte Sf. Gheorghe i S.ii VoevozY In vre-

mea prea Intiltatuld nostru Carol 1. CtitorY: Ion RadovicY, C. Poiana, Nicola
PetrovicY, Preotul Ion, loan M1inuI, B.

Muera, G. Mludew, Oprig Muda gi

lancu Muda.

in com. sunt 4 circiumT.

Movile : Movila-luT-Stamat, Mg-

gura-cu-Nita, doug movile : Insiratele, Mggura - TrgsniteT, Mggu ra-luT-Poparg, MAgura-HotuluT,

Grindul-cu-BanT, care este plan-

Tulnici, cdtun, pl. Vrancea, jud.

Putna, situat la poalele amfiteatruluf format de dealurile ce
se intind pe malul drept al riu-

Tuluceti, sat

resedinta com.
cu acelas nume, pl. Siretul, jud.
Covurluiti, cu 850 suflete, o bisericg i 2 scolT.
i

luT Putna.

Are i bisericg parohialg, cu

hramul S-tiT Voevozl.

Tulu ceti, mo,sie a statuluT, de

1778 hect., fostg a mgngstireI
Cetgtuia din Iasi, jud. Covur-

Tulnici, schit d cdlugdrr, jud.

luir', com. Tulucesti, pl. Siretul.

Putna, pe malul Lepsel.

TuluCeti, com. rur., jud. Covurluiti, pl. Siretul, la 14 kil. de Ga-

Tuna-Orman, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noug, pe te-

tat cu salcimI, Mggura - VAcgreaua i Grindul-cu-Gutuita.

Balta-Popesti, la S. com.,

se scurge spre V., in apa PurcgrieT, pendinte de com. Poiana ;

balta Lacul-Cailor, tot la S.
Balta-Gogoneatg, Balta-Sandulta,
lacul Catranul i balta Frumosul.
Viile, in intindere de 73 '/2 hect.,
se ggsesc toate pe mosiile locuitorilor.

CAT: doug cAT comunalg

cea vecinalg.

lati, pe malul PrutuluI, asezatg

ritoriul com. Beilicul i Oltina.

Se desface din dealul Cale-Ur-

la coada laculuT Bratesul. Se mgrgineste la N. cu ivita, la E.

directie generalg de la S.-E. spre

Tunari, sat, fIcind parte din com.

rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov,

N.-V., dealungul maluluI drept

pl. Dimbovita, situat la N. de

dobrogean al DungriT, intre scurgerile Iezeruri/or Oltina i Mir-

Bucuresti, pe malul drept al vgiet Pasgrea. La N., locul e bgl-

leanul, brgzdind partea de N. a

tos, din cauzg cg e prea mult

plAseT si a comunelor. Are o ingl-

aplecat spre valea Pasgrea.

Se intinde pe o suprafatg de

cu balta i lacul Bratesul, la S.

cu Galati si la V. cu teritoriul
com. Filesti, Branistea, Independenta i Slobozia-Conachi.

E formatg din 7 cgtune : Tulucesti (resedinta), Costache-Negri, Cismelele, Fintinele, OdaialuT Manolachi, Slobozia - Movi-

girla, se intinde spre E., inteo

time de 105 m.

3484 hect., cu o populatie de

Tunari, com. rur. 1ci sat, in jud.

Vingtori, cu o populatie
de 2976 suflete.

Dolj, pl. Cimpul, situatA pe loc

1317 hect.
Are 2 bisericT, una cu hramul

ses, la 8o kil. de Craiova si la

S. Nicolae si cea-l'altg cu hra-

Numgrul vitelor se urca in

14 de resedinta plAseT, Calafat.

Se invecineste la E. Cu co:n.

mul Invierea-luT-Lazgr, deservite

leT

total la 3499 capete.

Are 2 bisericT : in Tulucesti, Sf.
ArhanghelT, si in Odaia-lu-ManoJachi, Sf. Gheorghe. Dupg intocmirea sinodalg din 1888, com.
Tulucesti formeazg doug parohiT:

Piscul, la V. si N., cu com. Po.

iana, i la S., Cu com. Desa.
Are o populatie de 1037 su-

Tulucesti, alcgtuitg numaT din

resedinta comunalg, cu catedrala

Cu hramul SI. Gheorghe i S-tiT

VoevozT. Pe frontispiciul biseri-

de 2 preotT ; o qcoalA mixtg ;

helestell; o masing de treerat.
Vite : 494 vite marT cornute
921 vite micT.

flete ; o scoalg mixta; o bisericg, fondatg de locuitorT, la 1868,

www.dacoromanica.ro

Tunari, sat, com. rur. Glnesti, pl.

Mijlocul, jud. Vilcea, Cu o populatie de 181 locuitorT.

TUNARI

Tunari se:1 Zgaidaracul, cdtun,

pendinte de com. Tirnava-d.-j.,
pl. Cilnistea, jud. Vlasca, compus din 97 locuitorT, insurgteT.

Tunari,fort, in jurul Bucurestilor.

Tunari-Dimieni, com. rur.,

TURBATI

659

in

jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situat

la N. de Bucuresti, lingg ValeaPasgrea, la r8 kil. de Bucuresti.
Se compune din satele : Tu-

catia in cgtun se face prin drumurT ordinare si printr'o osea

comunalg care il leagg la N. cu
Cretesti, cgtun de resedintg.
Piriul Cioiana curge prin mijlocul com., de la N. la S.-V.

Tunzria, munte, intre comunele

Brosteni,

arul-DorneT si Dorna,

jud. Suceava.

Tupilati, com. rur. i sat, in jud.

nari si Dimieni, cu o populatie

de 1638 locuitor/ si 371 case ;
3 bisericl (2 la Tunari si i la
Dimieni); o scoalg mixtg ; o

Roman, pl. Moldova, spre N.-V.

moarg cu aburT, 2 masinl de

confluenta piriulul Valea-Albg cu

11111 Moldova si pe malul drept
al acestuT riti.

treerat ; 2 helestae.

Vite: 433 vite marr cornute,

185 cal si iepe.
LocuitoriT posea : 179 plugurT : 136 cu bol si 43 cu cal;
193 care si cgrute: 136 cu bol
si 57 Cu cal.

Tunari-Popeqti, me* a statuluT, jud. Dolj, pl. Cimpul, com.

Tunari.

de orasul Roman, la 31 kil, de

el si la 32 kil, de resedinta plg-

sel. E situatg spre N.-V., la

Are o populatie de 1144 locuitorr ; 3 bisericT: 2 ortodoxe

si i catolicg; o scoalg mixtg.

Se lucreazg lemngrie ordinarg

si mobile de lux.
Sunt 506 vite marT cornute.
Se face iarmaroc la 24 Iunie.
Budgetul com. e la .veniturT

Tunseti, sat, in jud. Tutova, pl.

de 3394,56 leT, iar la cheltuelT,

de 3094 leT.
Pe teritoriul com., lingg satul

Simila, com. Bogdgnita, spre V.

Tupilati, este un pod de lemn

de satul Bogdgnita, pe dreapta

piriuluf Bogdana, campus din 2
pgrtl: Tunsesti-d.-j. si Tunsesti-

stgtgtor, peste care trece soseaua

judeteang Piatra-Iasi. Este legatg

cu orasul Roman prin osea.

d.-s.

Tunseti, mo,s.. ie i peaure, in jud.

Tupilati, sat, in partea de S.-V.

a com. Mglgesti, pl. Mijlocul,

Tutova, pl. Simila, com. Bogdgnita, proprietatea statuluT.

jud. FAlciii, asezat pe valea piriulul Cu acela nume, pe o su-

prafatg de 573 hect., cu o poTuni, cdtun, al com. Ticleni, pl.

JiuluT, jud. Gorj, situat pe valea
Cioiana.

Are o suprafatg cam de 800

hect., cu o populatie de 48 familil, se:1 170 suflete ; o bisericg

reparatg in 1886 si deservitg de

preotul din cgt. Cretesti.

pulatie de 6o familiT, sal 303

suflete. Are o bisericg, deservitg

de / preot si 2 dascglf.

din dealurile ce separg jud. Roman de jud. Neamtu ; curge de

la N.-V. la S.-E. La S.-E. de

satul Galbeni iese din jud. Roman si trece in jud. Baca, apoT
se varsg, la N.-E. de satul Sirbesti, in riul Siretul, de a dreapta,
dupg ce primeste in sine pe stinga
piraiele Bahna si Galbeni. Acest

plriti curge printr'un ses intins,

din care cauzg maT in tot-d'auna, in timpurile ploioase, apele
tul ies din albie si se varsg
peste cimp.
Turbata, poiand, in jud. Suceava,
in pgdurea cu acelas nume, in-

tre com. Dolhesti si Tgtgrusi.

Se zice cg pe aci trecea sleahul (drumul mare) ce lega Suceava cu Iasi.
Turbatul, cdtun, pendinte de com
Bllnoaia, pl. Marginea, jud.
Vlasca, situat pe domeniul Giurgiil.

La 1864 s'ad improprietgrit aci

92 locuitorT, primind 370 hect.,

iar la 1882 s'aii improprietgrit

25 insurgteT, primid 146 hect.
Are o bisericg vechie.

Turbati, com. rur., in jud. Gorj,

plaiul Novaci, la S. com. Drggoesti, situatg parte pe culmea
dealulul Turbatilor si parte pe
valea piriuluI Sgngtoarea.
E formatg din 2 cgtune : Turbati, resedinta, si Buzesti.
Are o suprafatg de 2000 hect.,

cu o populatie de 224 familiT,

sau roo2 suflete ; o scoalg, infiintata la 1888; 2 bisericT, de-

Tupilati, sat O resedinta com.

servite de 2 preoff si 2 cintgrep.

LocuitoriT posedg: 32 plugurI.

cu acelas nume, jud. Roman, pl.

Moldova. V. Tupilati, com. rur.

64 care cu bol; 1153 vite marl

comute, 74 cal, 1221 OI, 94
capre si 471 rimgtorf ; 62 stupT,

Locuitoril posedg : 67 plugurT,

Turbata, piriu, ce curge prin pl.

37 care cu bol; 128 vite marT

cornute, 185 oT, 126 capre, 6
cal si zoco rinigtorl. Comuni-

Siretul-d.-j., com. Brosteni, Bah-

E udatg de piraiele Sgngtoarea si Scurta.

na si Galbeni, jud. Roman. Izvoreste la V. de satul Tutcani,

Comunicatia in aceastg com.

se face prin drumurI ordinare.

www.dacoromanica.ro

TURBAT1

TURBUREA.DE-SUS

1360

DealurT maT insemnate in com.

sunt : Curaturile, Soava si Dea-

la Curudgea, Dulgherul, CartalSeleus. E acoperit cu verdeata.

lul-LargeT.

Turbati, celtun li resedinta com.

Cu acelasT nume, situat pe culmea Turtasilor, jud. Gorj, plaiul
Novaci.
Are o suprafatg de 1400 hect.,

cu o populatie de 134 familiT,

sal 552 suflete ; o scoalg, infiin-

tata la 1888; o biserica, deservita de r preot si 1 cintaret ;

3 morT pe apa.

Turbati, sat, jud. Ilfov, pl. Znagovul, com. rur. Lipia-Bojdani,

situat la N. de Gruiul, pe malul

Turburea, com. rur., jud. Gorj,

pl. Gilortul, in partea de S. a
plaseT si la S. com. Andreesti.
E compusa din catunele Turburea-d.-s. si Turburea-d.-j., si-

tuatg pe ses si coastg, pe malul sting al riuluT Gilortul.

Are o suprafatg de 1974 hect.,

cu o populatie de 267 familit,

se:1 1302 suflete.

Are: 1 scoala, infiintata la

1837; 2 biserici, Cu 2 preotl si
4 cintaretT.
LocuitoriT posedg.: 91 plu-

Turburea, sat, in jud. R -Sgrat,

plaiul Rimnic, cat. com. Chiojdeni, asezat in poalele muntilor,
in partea de V. a comuneT, pe
malul sting al duluT RimniculSgrat si la imbucatura piriuluT
Turburea. Are o intindere cam
de 500 hect., cu o populatiune
de 107 familiT saii 422 suflete.

Turburea, mahala, facind parte

din com. rur. Bgesti, pl. Oltetul-d.-s. Are o populatie de 327
locuitorT ; o biserica, pe un deal.
Este situata In centrul comuneT,
si udata de piriul Dobrice4 si
valle: Turburea, Baza si a Mar-

drept al riuluT Ialomita si in

partea de N. a balteT Znago-

gurT, 5 cArute cu cal, 149 care

Cu bol', 748 vite marT cornute.
24 caT, 976 of, 132 capre si 315

vul.

ri m ato rI.

com. Vitioara, intra in com. Pa-

Deosebit de apa GilortuluT,

care uda comuna in partea de
V., mal sunt si alte pirae care
o udg de la E. la V., facind pe
timpurl ploiase stricaciunT prin

cureti, pl. Podgoria, jud. Pra-

Aci a fost mangstire de caluggrite. Dupa anul 1812 ele ail

fost duse la mangstirea Tiganesti, raminind la Turbati
un schit. Astg-zT este bisericg
de mir.
Are o suprafata de 775 hect.,
Cu o populatie de 441 locuitorf;

I scoala mixtl.
Numgrul vitelor marT e de
245 si al celor micT de 417.
Turbencea, ruinele unza fost sat,
jud. Tulcea, situat in partea de
V. a pl. IstruluT si a com. rur.
Casimcea, la poalele de N. ale
dealuluT Turbencea, aproape de
piriul Casimcea ; ca si satul

Saxancula, de pe malul opus,

a fost distrus de un incendiii si
locuitoriT s'ati
Casimcea.

asezat In satul

inundatiile lor. Aceste pirae sunt:

Nangul, Valea-TurbureT, ValeaCaluluT, Valea-CaluseluluT, care,

impreunindu-se, se varsg in Gilort si Valea-StinceT.

Comunicatia in comuna se

tologuluT.

Turburea, gira Izvoreste din

hoya, curge de la N. la S., printre dealurile Nucetul s Vrgnesti,
pana la localitatea numitg (Crucea Bracaci,, unde se uneste
Cu Sgratelul.

Turburea-de-Jos,

cIttun, re,eTurburea, pl. Gi-

dinta com.
lortuI, jud. Gorj, situat pe ses
si coastg, pe maiul sting al Gi-

face prin soseaua judetiang T.Jiul-Spahii-Dolj, prin calea fe.

rata Filiasi-T.-Jiul, avind ca statie mal apropiata statia Gilortul,

lortulift si la gura VgiT-CaluluT.

prin soseaua com. si drumurr

1885.

ordinare.

Turburea, sat, cu 140 locuitorl

jud. Arges, pl. Lovistea, com.
rur. Corbeni (y, a. n.).

Turburea, cdtun al com. Bala-

Are o populatie de 900 suflete ;

i scoalg, infiintatg la 1837; I
biserica de lema, facuta la anul
LocuitoriT posea : 53 plugurT,

90 care cu boT, 4 cgrute cu cal,

500 vite marT cornute, 14 cal,

600 o!, 90 capre si 195 rimatorT.

nesti, jud. Buzgil, cu 290 locuitorT si 72 case.

Turburea - de.. Sus, editen, jud.

Gorj, pl. Gilortul, com. Turburea, situat pe ses si coaste,

la hotarul jud. Tulcea si Constanta, punct trigonometric de

Turburea, sat, facind parte din

pe malul sting al riuluT Gilortul

la N. de cgt. Turburea-d.-j. Are

rangul 1-iii, dominind satele Casimcea, Curudgea, drumurile co-

nul, jud. Prahova. Are o popu-

o populape de 402 suflete si I

bisericg, eleservitg de i preot si

latie de 232 locuitorT. Girla-Tur-

2 cintgretT.

munale ce duc de la Casimcea

burea trece printr'insul.

Turbencea, movild, in com. Ca-

simcea, pe cel maf inalt virf

(252 ni.) al dealulur Dulgherul,

com. rur. Predealul, pl. Teleaje-

www.dacoromanica.ro

LocuitoriT sunt mosnenT. ET

TURCENI-DE-JOS

TURCOAIA

661

poseda: 38 plugurf, 59 care cu

bol, 1 caruta Cu cal, 248 vite
marT cornute, To car, 376 or,
42 capre pi 120 rimtorl.

Turceni-de-Jos, com. rur.,

pl.

JiuluT, jud. Gorj, la N. comunet

Ionepti, In partea dreapta a Jiulut pi pe linga poalele dealulut
Ropul, situata parte pe pes, parte
cam pe deal.

Se compune din catunele :

Turceni-d.-j. pi Iliepti, cu o populatie de 1126 locuitort ;

pcoala ; 2 biserid, deservite de

2 preoff pi 2 cintarett.
Locuitorit posea: 40 plugurt,
8o care cu boT, 6 carute cu cal,
I6o stupT, 584 vite mart cor-

nute, 51 cal, 992 ol, 29 capre

,i 267 rimatort.
Are o posea vecina% care o
pune in legatura la N. Cu com.
Turceni-d.-s , iar la S., cu Ionepti.

Turceni-de-Jos, cdtun, repedinta

30 stupt, 452 vite marT

cal,

cornute, 68 casi, 575 or, IO capre O 342 rimatorT.

Cale : poseaua vecinal, leOnd'o Cu Murgepti, la N., Turceni-d.-j., la S. pi Caloparul-d.-j.,

Turceti, com. rur., jud. Vilcea,

Turcineti, cdtun, re;iedinta. coin.

Curtipoara, pl. Ocolul, jud. Gorj,

de 902 locuitort, 4 biserict (una

In Biserica-de-Zid, de la 1837,
alta in Mahalaua-Vechre, zidit.
la 1856, una in Lespedea de la

Locuitorit posea: 20 plugurT,

I880 pi una zidita in 1857) pi

o pcoall, infiintata in 1882.
E situata pe dealurile : Co-

56o suflete pi 1 biserica, deser-

vit de 1 preot pi 1 cintaret.

38 care cu bol, 70 vite mart

cornute, 7 cal', 100 or, 10 capre
i 25 dmItorr.
posea comunal o leaga cu
catunele invecinate. (V. Curtipoara, com. rur.)

drepti, Vladutepti, Iriptea, Meia

pi Pilpepti, pe ling riul Tirlia

pi valea Lespedea, la 6o kil. de
re,edinta judetuluT pi la zo kil.
de a plaiulut.
Se marginepte la E. cu com.
,i Berbepti.

locuitorT, o pcoala pi

Locuitorit sunt mopenl. ET

poseda: 100 bol, 200 vad, 30
capre, 350 or, 30 cal pi 300
pord; 6 mort de macinat.

I preot pi I cintaret.

Plataneptilor, separind Lotrul de

Lotrita.

situat la V. de Curtipara pi in
partea dreapta a riulut Jiul, Cu

Gorj, Cu o populatie de 540

biserica

se intinde paralel cu Culmea-

pl. Oltetul-d.-s., compusa din mahalele : Vladulepti, Biserica-deZid, Lespedea, Iriptea, Meia, Codrepti pi Pilpepti, cu o populatie

com. Tureeni-d.-j., pl. Jiulut, jud.

1

tele Bobul, al Culmet-Paringulut,

la V.

Pojogi pi Cirepiul; la V., cu com.

Alunul ; la N., cu com. Mateepti

facuta pe la 1841, deservita de

cina, Poiana-Mare, Repedea pi

Gurascul, se desface din mun-

Turcoaia, com, mur., in jud. Tul

cea, pl. Macinul, situata in partea V. a districtului, la 80 kil.
spre S.-V. de orapul Tulcea, ca-

pitala judetulut pi in partea de

S.-V. a plapel,, la 18 kil. spre
S. de orapelul Macin, repedinta
plapeT. Infiintata pe la 1830.
formata din cat. Turcoaia,
repedinta, pi Iglita, cu 1081 suflete ;

o pcoala mixta; o bise

40 stupT, 292 vite marl cornute, 34 cal, 487 or, lo capre

Berbepti pi Mateepti.

li 177 rimatort. (V. Turceni-d.-j.,

com. rur).

pepti

E brazdata de dealurile : Pilpi Talpele ,i udata de

rica, cu hramul SI. Nicolae, zidita la 1862 de locuitort, deservita de 1 preot pi 1 cintgrq.
Se marginepte la N. cu com.
urb. Mcinul ; la V., cu judetul

valle: Lespedea, CiineluT, Secit,

Braila, despartita de Dunare ;

precum pi de girla Tiriia. La

la S., cu com. Satul-Noil ; la E.,

in

E. are locurile izolate : Valea-

jud. Gorj, pl. Jiul, la N. com.

Podulul, Padinile pi Socetul; la

V., Pleasca pi Jderul ; la N., Aluni,u1 ,i Valea-Onicioiulut; la
S., Lunca-Mare pi CrivinalutPanait.

cu com. Cerna si Greci.

Dealurn Iacob, cu prelungi-

Locuitorit poseda : 21 plu gua,

50 care cu boT, 4 carute cu cal,

Turceni-de-Sus, com. rur.,

Turceni-d.-j. pi in partea dreapta

a Jiulut. Are o populatie de 740

o pcoall pi o biserica
de lemn, facuta de locuitort pe
la 1848, deservita de 1 preot
suflete ;

pi

cintaret.

Este situata parte la poalele

dealulur Teiul, care este pi cul-

5oseaua judeteana o leaga cu

rile: Iglicioara Mare, IglicioaraMica, Gorgova pi Manole.

Movile sunt 1 i, artificiale.

udata de Dunare la V.
pi de girlele Balanul, Redeluia

Turceti, sat, jud. Argep, pl. Pitepti, com. rur. Bradul-Geamana

(v._ a. n.).

mea JiuluT pi parte cam pe coasta.

Locuitorit posea : 35 plugurr,

Turcina, culme de munte, jud.

I E) care cu bol', 4 carute Cu

Vilcea, cu virfurile : Bora, Tur-

www.dacoromanica.ro

pi Noroioasa. In Dunare, Insulalut - Mop - Dobre apartine comunet.

Baltt: Turcoaia sal Armanul

(2oo hect.), Certe-Tele, Iglita,
(300 hect.), ale_statulut.

TURCOAIA

TURIA

662

Locuitoril posedg : 105 plugurr, 218 cal, 5 asinT, 583 bol

si vacT, 1608 oT, 356 capre si
228 pord; 2 morY de apg.
CgT : Soseaua judeteang Mg-

Turculetul, deal (45o ni.), jud.

cin-Satul-Noti si drumurT comu-

nale la Turcoaia, la cit. Iglita,

tre afluentif riurilor R.-Sgrat si

Rimna. La poalele luT se aflg

la Greci, Cerna, Satul-Nori, Carcaliul si Picineaga.

satul Poenita. Este acoperit parte

cu pgdurT, parte cu pasunT.

R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s., la

hotarul el' cgtre plaiul Rimnicul.
E continuatia dealuluT Lupanul
si 'sT intinde rarnificatiile prin-

sa_, cu 1040 locuitor1 Turcului (FintIna), sat, Cu 18

Turcoaia,1

si o intindere de 3351 hect.,

suflete, in jud. R.-Sgrat, pl. Rim-

In jud. Tulcea, pl. Mcinul. Se

mgrgineste la N. cu Iglita, la
V. cu Dungrea, la E. cu Satul-

nicu1-c1.-s.,

in

partea de N. a

com. Grebgnul, la poalele dealuluT si pe piriul Cu acelas nume.

Noti si la S. cu Picineaga. Are o

;coalg si o bisericg, ziditg in

1862. (V. coin. Turcoaia).

Turda, pise, pe creasta siruluT de

dealurT ce brgzdeazg in lung si
lat com. Costesti, plaiul Ho-

liceni, Dersca, Singuti, Stgnesti

si Bucovina.
Originarg de aicT este familia Balus.
In unele cronice si acte vechT
se vede scrise Bale, iar in al-

tele Balo. Tot dupg unele acte

se deduce cl Balas ar

fi

tul-

pina familieT, si cg se trage din

Cneazul Balo, proprietarul mosieT Poiana de pe Moldova, care

a venit din Serbia si s'a statornicit in Moldova.

In Serbia vietuia in secolul
al 14-lea aceastg familie vechle.
Banul Balo; era ginerele luT La-

zgr, Regele SerbieT. Dupg clderea SerbieT sub jugul turcesc,

format de Dungrea-Vechre. Aci

pe toatA partea de E. a com.,

el pgrgsit Tara si pe la 1430

trecurg in Moldova. In Domnia fratilor Dies si Stefan, fiiT

se aflg carierg de piatrg.

in stinga riuluT Costesti.

luT

Turcoaia, ostrov, jud. Tulcea,

Turcoaia, lac (140 hect.), jud.

Tulcea, pl. Mgcinul, pe teritoriul

com. rur. Turcoaia.

Turcoaia, tuna trigonometric de

rangul al 2-lea, jud. Tulcea, pl.
Mgcinul, com rur. Turcoaia, asezat pe dealul Iacob (336 m.).

Turcul, munte, in jud. Prahova,

pl. Pelesul, com. Predealul, la
limita dintre jud. Prahova si jud.
Buzga, futre izvoarele Stevia si
Turcul. Este proprietatea d-luT
G. Gr. Cantacuzino.

rezul, j ud. Vilcea, si se prelungesc

Tureatca, com. rur., in partea

de N. a pl. Berhometele, jud.
Doroholit, formatg din satele : Culiceni, Mihoreni, Stgnesti sati

Pueni, Singuti si Tureatca. Are

3046 suflete; 5 bisericT, deservite de i preot, 5 cintgretT si
4 pgIgniarI; I scoalg.
Vite marT cornute 1630, oT
1300, cal 255, porcT 1575.

Tureatca, sat, pe mosia cu acelas nume, jud. Dorohoiti, com.

Tureatca, pl. Berhometele.

Are o populatie de 1680 locuitorT, 2 bisericT, una in sat,

Turculeti, sat, resedinta com.

Cglinesti, pl. Podgoria, jud. Muscel, cu 500 loc. si o bisericg,
deservitg de i preot si 2 cintgretT.

E situat in centrul comune

i se intinde pgng in riul Argesul. In centru si la N. are
doug dealurT: Slgtineanca si Dealul-BisericeT, acoperite cu viT ;i
livezl.
Prin mijlocul satuluT trece calea feratg Bucuresti - Pitesti si

soseaua nationalg paraleig.

de lemn, din 1770,

si

una in

curtea boiereascg, fgcutg la 1842

de vornicul T. Bals; o scoalg,

ziditg in 1890.
Piraie : Aria, Molnicioara si

Alexandru-cel-Bun, pe la
1436, Balus era intre velitiT
boerT si Consilier Domnesc. (1 Le-

topisitele, si cCron. Rom.) de

Melhisedic).

Turia, t'asa, in partea de N.-E.

a jud. Iasi, asezatg filtre riurile

Jijiea la V. si Prutul la E.

si

N., pe podisul TurieT, pe valea Miel ;i pe sesul PrutuluT,

prelungindu-se paralel cu riurile
Prutul si Jijia, din marginea jud.
Botosani, spre S. pgng in capgtul
de N. al plIseT Branistea, ocupind 39377 hect.

Se mgrgineste la N. cu jud.
Boto;ani, de care se desparte
prin hotare stabilite; la V., cu
pl. Bahluiul si Copoul, de care
se desparte prin riul Jijia; la
S., cu pl. Branistea si la E.,

Molnita.

cu Basarabia, de care se desparte prin riul Prutul.

Piatrg calcaricg si grezia se

afla in mare cantitate.

volani, Iepureni, Hermeziul, Ros-

DrumurT principale sunt: acel

de la Mihaileni la Mamornita
si la Herta si acel ce duce
la Dersca.

Mosia se hotgreste cu: Cu-

www.dacoromanica.ro

E format din 5 comune: Bicani si CArniceni, 37 sate si 3

tirgusoare.
Are 24 bisericT, cu 16 preotT,
29 cintgretT si 9 eclesiarhT, apar-

tinind de eparhia Mitropolie

TURIA

663

din Iapr; 13 pcolT ; un spital judetean ; 20 morT.

Dealul Turia, cu diferitele tur

ramificarT se intinde de la N.
la S., printre riurile Jijia pi Prutul.
Ape: Prutul pi Jijia pi un numar

de piraie, ce izvoresc de printre

deaturr pi care in cursul lor formeaza prin diferite val' IazurI, ce
servesc pentru adapatul vitelor.
Can poseaua judeteana Ia,iBotopani, o cale comunala ve-

cinala pi un drum vechiti, nu-

TURNUL-M A.GURE LE

oseaua nationall Pitepti-Slatina traverseaza comuna.

E brazdata de dealurile : Recea, Drumul-Oir (de la N. la S.),
Biftia (de la E. la V.), Osiletul

(de la E. la V.), Sterpul (de la

N. spre S.) pi udata de valle:
Turie, Pana, Paraschiva, Biftia

murr comunale pi vecinale.

Din 39377 hect., intinderea

Ropcani, pl. Turia, jud. Iapi, pre-

el se afla drumul Furilor.

Ca ramificarI ale aceste podip
sunt podipele : Tabira, Pope! pi
al CruceT, Capul-Dealule pi al
Gaurenilor pi podipul Borper.

mlaptin1), imape, finate, locurT

pentru apezarea satelor pi livezI.

E bogata in

imape

pi

fi

nate inlesnindu se prin aceasta

crepterea vitelor, care se ridica
la 37344 capete, din care : 13182
vite marI cornute, 18815 oT,

113 capre, 1753 ce pi 3481

rimatott
E acum unita cu pl. Copoul
(v. a. n.).

Turia, com. rur., jud. Olt,

pl.

Oltul-d.-j., compusa din 6 cat.:

Zorleasca, Recea, Turia, Birca,
Valea-Mare pi Buicepti, cu o
populatie de 2400 locuitorI, 5
bisericr pi o pcoala.

Este situata pe dealul pi va'

lea Turia, la ro kil. de Slatina,
capitala judetulur, pi la 12 de

meniul-).

Turnul-Mgurele, com. urb.,i

Turia, podi,c al dealulur Turia,
ocupa partea de mijloc a com.

lungindu-se de la N. la S. Pe

padurI; lar 23956 hect. sunt

cuprinse de apa (piraie, iazurT,

Teleorman. (Vezr: Turnulur (Do

(v. a. n.).

hect. sunt parnint de cultura, care

legume ; 75 hect. vil' pi 1835 hect,

teni, plaiul Nucpoara. Legencia

spune ca pe ripile Turnulta, Negru-Voda 'T-a apezat optirea sa
pi s'a batut cu Mara, care erail
apezatI pe Malul-Vier (spre S.),
unde voiati sa zideasca cetate.

Turnul, mofie a statule, judetul

Turia, sat, Cu 550 locuitorT, jud.
Olt, pl. Oltul-d.-j., com. Turia

teritoriule plaper Turia, 13513

produce tot soiul de cereale pi

Mupcel, com. Berevoepti-Pamin-

pi Dirjovul.

mit Drumul-Furilor, ce vine din

, jud. Boto,ani ; mal multe dru-

Turnul, loc izolat, tipos, judetul

Turia, vale, in jud. pi pl. Tulcea,

pe teritoriul com. rur. Be-Tepe.

Turiacului (Valea-), pirig,

repedinta jud. Teleorman, situata

pe partea stinga a fluviuleDu/tarea, pe un platal care inain

teaza din tunca coprinsa mire
Dunare pi riul Olt. Se gase,te
la distanta de 4200 ni. de la
Dunare pi 3200 m. de la Olt, iar

in unghiul format de aceste 2

distante se afta gura unde 01tul da in Minare. Inaltimea orapule d'asupra niveluluI MareNegre este de 40 m., la observatorul meteorologic de litiga

in

spitalul judetule. E situat la

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. Luncavita, pi anume pe al cat. sat Rachel.

242 kil. de Bucurepti.

Turnul e apezat pe deal in for-

ma de amfiteatru care domina

toata tunca dintre Dunare pi Olt

Turluianul, sat, Cu 208 locuitorr,

jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., comuna Bucpepti, situat pe 01'111
CernuluI, mal la vale de satul
Cernul, la 3 kil, de satul Bucpepti (v. a. n.).

Tumul, schit de cdlugelrr, jud.

Argep, pl. Loviptea, metoh al
manastirer Cozia, din jud. Vilcea. Este situat in mijlocul padurilor seculare pi nu este accesibil de cit cu piciorul sal-, cu

In ata sunt dealurile Bulgariel

pi orapul Nicopoli.

Orapul propriti zis are ca limite la S.-E, pi la S.-V. tunca

dintre Dunare pi Olt, la N. pi
N.-V. com. Odaia pi teritoriul
el, lar la E. com. Magurele, pana
aproape de bifurcatia dintre poseaua nationala Turnul Alexan-

dria pi cea judeteana TurnulRopiori.

1864. El' posea: 200 ce, 500

In timpul din urma (1900

Fiind situat intre Olt pi Dunare, este tot-d'auna expus curentilor acestor marl cursurT de
apl. In timpul veril temperatura
se ridica in unir anT pana la

Tepe, 800 be, 6o0 vacI, ro capre, 5000 e pi 500 porcT.

Y9o1) acest schit s'a reparat pi

infrumusetat prin ingrijirea pi
Cu cheltuiala P. S. S. parintele
Episcop de Argep, Timu,.

se coboara intre 150 pi 200 ,i

ciliar pana la 28, cind inghiata
Dunarea pi chiar Oltul.

repedinta plaper.
Parte din locuitorT sunt mop-

nenT, 325 s'ail improprietarit la

Veniturile

pi

cheltuelile co.

mune se ridica la 6148,99 ler.

cale. Monahir duc o viata de

schimnicr foarte retrasa.

www.dacoromanica.ro

39,90 Celsius; iarna termometrut

TURNUL-MXGURELE

Suprafata comuna, dimpreung

Cu mopia i diferitele proprietgtY

sgpun, i fabricg de lumingrr de

cearg i mal multe ateliere me-

ce are prin prejur, este de 1450

canice.

hect.
Populatiunea orapulur in 1900

a fost de 8668 locuitorT : 5013

bgrbatr pi 3655 femer.

Numgrul vite/or e de 9264

capete in toatg raza comuner.

Ce de coinunicatie : calea feratg Costepti-Mggurele i diferite posele, din care mar insemnate calca nationall Turnul-Alexandria-Bucurepti, calea jude-

teang Turnul-Slatina, calea ju-

Din acestea sunt 315 caT, 2960

deteang Turnul Izlaz, calea Tur-

vite marr cornute, 1939 vite

micT cornute i 4000 pord.

nul-Zi mnicea pi dru mul spre Port.

Turnul-Mggurele are un gimnaziti infiintat in 1889; trer

pcolr primare, doug de bletr

alta de fete ; o grgding de copir
pi o pcoalg confesional l a iz-

Not4e istorice. In apropiere

de Turnul-Mggurele se aflg ruinele unur castel roman, transformat mal in urrnA in cetate romineascg sub numele de Nicopoli-Mic, sati Nicopoiul-Mic,

raelitilor.

care apoi a devenit cetate tur-

Bisericr sunt dota: SI. Haralambie pi SI. Vinere. La ciadtirul orapulur este 'fila o bise-

ceascg. Ea a fost dgrimatg in urma tractatulur de la Adrianopole (1827), Cu care ocaziune s'a
aflat o piatrg Cu inscriptiune lating privitoare la Iulius Captiv,

ricg ce servepte de capelg

unde nu se oficiazg. Preotr sunt
5, cintgretr 4 pi paracliserr 2.
Catolicir i Evreir ati case particulare de ruggciune.
Are o statiune meteorologicg
de al II-lea ordin.
Ca punct comercial de intiia
ming, Turnul-Mggurele a avut
timp de peste 40 de anT cel mar

mare renume in Targ. Aci se

aducean spre incgrcare la Dungre productele de tot felul din
mar multe judete, din Olt, Argep, Mupcel, Romanati i chiar
Vilcea.

Dupg ce se infiintg portul

Corabia la 1870, mare parte din
traficul comercial trecu la acest

port noil, iar in urma termingTer liniilor ferate Bucurepti-Roman, Bucurepti-Brgila i Bucurepti Vicirorova, Turnul incepe a

pierde pi mar mult din impor

tanta lur i aceasta s'a accentuat
u deosebiredupg constructiunea
liniel ferate Costepti-Mggurele.

Ae nu mar avem de semnalat

aci de cit comerciul de cereale.
Vezr pi Turnul, port.
Are o fabricg de bere, 2 de

TURNUL-MAGURELE

664

conductor publici portara Illyrici et ripae Thraciae, adicg arendap general al vgmilor din
tgrile de la izvoarele Dungrer
pgrig. la gurile riulur (din anir

161-169 d. Chr.). Tot de aci

d. Tocilescu a transportat la muzeul din Bucurepti o altg inscriptiune a luT Traianus Decius. Aceste pietre cu inscriptiunT provin probabil din ruinele cetgtil
Oescus (azT Ghighen) in Bulga-

ria, peite drum de

Abia in secolul al XIV-lea incep a se ivi oare-care dovezr cg
prin aceste locurr
petrecut fapte insemnate. In anul 1394,
Baiazed a trecut Dungrea cu o armatg numeroasg pi a cuprins fortgreata Nicopoiulcel mic, apezind
acolo garnizoang. Mircea Basarab,
cu ajutorul luI Sigismund, regele
UngarieT, alungg pe Turcr pi cu-

prinde din noil cetatea (1395).

La 1416, Turca* trec Dungrea,
jefuesc i pustiesc Tara, oeupg
din noti Turnul pi apeazg

sul armatg pentru a le servi de

apgrare, cgcr Giurgiul deja II o-

www.dacoromanica.ro

cupase. Turca stgpinesc acest

punct ping la anul 1462.
In primgvara anulur 1462 o
armatg turceascl de 250000 soldatT porni in doug pgrtr: o parte
pe Marea-Neagrg cu flota pentru transportul proviziunilor de
razboiii pi de hrang ; cea-l'altg
i cea mar insemnatg
parte
de la Adrianopole se indreptg
spre Dungre. Locul de intilnire
era la Nicopole. Vlad, cu vre-o
22000 oamenT, intre care se numAraii i tinerir de la 12 anr in
sus, tglagri in dreptul Nicopoler,
ca sg apere trecgtoarea. Armata

turceascg de uscat, comandatg

de insupr Sultanul Mahomet, a-

jungind ad, trecu Dungrea cu

marr pierden, din cauza picad
de sggetT ce Rominir aruncail
asuprg-r. Tepe; este silit insg a
se retrage, ne mar pudrid apgra
trecgoarea.
Tirnp de aproape 6o de anr
istoria nu mar mentioneazg despre vre-o intimplare imprejurul
acester cetgtT.
Pe la 1521, Mahomet-Ber vine

de peste Durare cu puterr marr

pentru a nimici optirea lur Radu
de la AfumatT, care dupg ce fusese izgonit de Turcr de pe tron,
strinsese oaste pi ipr reocupg scau-

nul. Mahomet vine ca puterr

pi mar marT, in urma acestur
fapt, dar dupg mar multe

este silit sg ja fuga peste

infringenr
Dungre, unde Radu il urmgrepte
bgtindu-1 infricopat la Nicopole
Siptov.

In anul 1545, sub domnia luT

Radu, fiul luT Radu-cel-Mare,
TurciT puserI din noti mina pe

cetatea TurnuluT, o intIrirg

impreung cu teritoriul dimprejur
o declararI raja, utilizind'o ca
un post inaintat in aceastg parte
a imperiulul. Delimitarea teritoriulur ocupat de raiaoa Turnulur
s'a fgcut in anul 1546, sub domnia lur Mircea - Vodg - Ciobanul.

TURNUL-MAGURELE

Marele ban al PriT a luat parte

la aceast importanta lucrare.

De la acesta a ramas numele

de Drumul-Banulut, care venea

TURNUL-MGURELE

665

La 13 Ianuarie 1774, IzzetAhmed-pasa reuseste a bate pe

Rust la Turnul.
In anul

181o,

luna Maiti, RusiT

despre Giurgiti, pe marginea Du-

incercara a trece Dunarea tot

naret. data cu ocuparea cetatel de catre TurcT, i s'a dat si

un comandant sati beiti si beg.

pe la punctul Turnul-Magurele,
dar sunt respinst.

(cMagazin istoric,, vol. IV),

Rusit luara capul de pod stabilit pe Dunare, intre Nicopoli si

Turnul. In Nicopoli se gasea
atunct comandant Ceapanoglu,
dintr'o familie ilustra din Asia.
In Februarie 1829, un detasament din trupele rusestT, din
al 9-lea regiment de vinatorT,
trece Dunarea si surprinde flotila turceasca nu departe de Ni-

In timpul luptelor luT MihaitiViteazul, punctul Turnul-Magu-

rele a fost locul multor inttmplarT insemnate. Dunarea fiind

inghetata in iarna anulut 1598,
o parte din trupele erouluT tre-

cura si pe ad, cuprinse, pustii

si dariml Nicopoli si satele de
prin prejur, precum acuse si cu

alte cetatt si orase de pe malurile Dunaret pana la MareaNeagra. Turcit lusa, curind dupa
aceia, luara iarasT cetatea Turnulur inapor. In Septembrie 1596,

Mihairt ataca din noti aceasta

cetate si o darima,
data cu stingerea erouluT,
In urma odiosulut asasinat de
la Turda, TurciT reocupa Turnul
si ist stabilesc acolo desavirsit
stapinire. Dupa aceasta data, nu
maT vedem facindu-se mentiune

de dinsul thnp de aproape un

secol si jumatate.

In timpul razboiulut dintre

Rusl si TurcT, la 1768-1774,
cetatea Turnulut, ocupata de o
garnizoana de 3000 Turct, este
asedian de armatele rusestT, care
inaintail sub comanda generaluluT

Repnin (1771). In aceastl cercare sosqte i generalul Potemkin. Impresurarea cetatit parea
anevoioasa din cauza pozitiuneT
sale.

La 15 Martie 1772, generalul

rus Bogdan batu pe Turd la

Turnul si le ocupa intarirea ; in
18 Aprilie, Turcit navalesc spre
a relua castelul, dar sunt batutl
Cu desavirsire si pust pe fuga.
Mulp din et se ineaca in Dunare.
(Cronicarul Atanasie Comnen).

In iarna anulur 1828-1829,

copoli.

In urma tractatulut de la Adrianopole, Turcit sunt obligatt sa

paraseasca raiaoa Turnulut, ca si

ca vin Turcil, preoth si lumea

din biserica ati fugit, coprinst

de frica'. Unul din acestia, ra

posatul preot Paraschiva, a fugit
imbracat in hainele preotestt,
luind cu dinsul pe un copil mic
al sati si ail apucat spre Ale
xandria, impreuna Cu altf locui-

torT, Turcit al intrat in adevar

in biserica, crezind ca vor gasi
ceva odoare scumpe si lume, sa
jefuiasca ; negasind ?usa nimic,
at profanat'o, tragind un glont
in icoana SI. Haralambie, furind numaT vasele sfinte ale bi
sericeT. Pe la 186o, acele vase

ati fost Osito la un Turc din

Nicopoli si readuse la biserica.
Acest fapt e de relevat pentru

a este cel din urma, din mul

titnea de salbaticit si tilharit ce
Turcit mal bine de cinci secole

pe a Giurgiulut si Brailet, si teritoriul ocupat de raja fu inapoiat Pril. Dar cu toate ca stapinirea turceasca fusese margi-

aii savirsit asupra 'T'axil.

nita, un beiti, care a mal stat

acolo cit-va timp, fleea mart

fost considerat tot-d'a-una drept

cap al podulut pe Dunare pe

neajunsurt locuitorilor, pe care

la Nicopoli, de aci la Plevna

IT jefuia prin neferiT sal.

spre Sofia (vechia Sardica); iar

pe de alta parte deschidea dru
mul spre pasul Sipca la Balcant,
de unde apot se putea lua drumul spre Constantinopole.
Cel maT important rol lusa,
l'a avut Turnul Magurele in tot
timpul ultimuluT rezbel pentru
independenta, din 1877.

La anul 1848, Turnul-Magurele fuse si dinsul, intru cit-va,

teatrul evenimentelor revolutiu-

net la care participara Eliade,

Tell, Magheru, Popa-Sapca si
altit, care pornise de la comuna
Izlazul din judetul Romanati, tre
cind prin Turnul-Magurele.

In rezbelul de la

1853

54,

Turnul-Magurele suferi multe in-

cercarT pe una luptelor dintre

Rust si TurcT.

In timpul acestut rezbel, in

Februarie 1854, pe cind armatele ruse se aflati pe la Segarcea si alte sate de prin prejur,

Din toate luptele ce s'ati pe.

trecut la acest punct, reese importanta vadita a lui, cact el a

Dupa ce trupele rusestt trecura Dunarea pe la Zimnicea,

diviziunea IV-a romina trecu de
peste Olt la T.-Magurele.
La luarea NicopoleT, trupele
romine de la Turnul - Magurele si Izlaz ati contribuit in

cea mal mare parte la aceasta

Turcit ati navalit despre Dunare

izbincla.

in oras, cu scop maT mult ca

sa jefueasca de cit sa se lupte.
Era inteo zi de sarbatoare, pe
cind se urma slujba la biserica

In zilele de restriste ale Rusilor inaintea Plevnet, generalit

rust, marele duce Nicolae si insust Imparatul Alexandru II, ati
cerut mal intiiii ca trupele ro-

Sf. Haralambie. La alarma data

84

86700. Afarole Diclionar Geografic. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

TURNUL-MAGURELE

mine sg ocupe Nicopoli pi mal

in urmg ca sg le ving in ajutor

timpurile de mal inainte ca e-

din naintea PlevneT. StrimtoratT

lor sg. plece pe la doT-treT anT

odatg din repedintele lor, spre
a vizita bisericele catolice, fie

de repetatele infringen' suferite

din naintea PlevneT, RupiT cer
prin faimoasa telegramg a mareluT duce Nicolae, din 15 Iulie
1877, adresatg A. S. R. Carol
I, Domnitorul RominieT, ca sg
le ving in ajutor gcu orT-ce pret
in orT-ce conditiunl, cauza
creptingtgtiT fiind in mare pepi

ricol*. La 20 Iulie, trupele romine aflate pe la T.-Magurele

pi prin prejur trec Dungrea pi

TURNUL-MXGURELE "A

666

piscopiI catolicT sail loctiitoriT

din circumscriptiunea lor, fie din

circumscriptiunea altora care, ne-

avind parale sail curagiul de a

infrunta primejdiile cglgtorieT,

cereati voie de la Roma sg nu

fie obligatT a face aceste inspectiunT

tgtiI Turnulul, simtindu-se trebuinta de a se infiinta acolo o-

rap, de oarece negutgtoril ce

ayear' afacerT in port locuiati in
s'a pi pus la
satul Mggurele,
cale ca repedinta jud. Oltul, din

care incg fgcea parte aceastg

regiune, sg se mute de la Sla'tina la Turnul.
gGazeta oficialgl a Tgril cu
No. 5 din 27 Februarie 1836 a
publicat textul decisiuneT luatg

gPetru Bogdan BacsicT viziteazg

de M. S. Vodg, de pe care reproducem urmgtorul extras :

gCu prilejul incredintgreT ce

ocupg Nicopoli ; peste putin trece

in primgvara ,i in vara anuluT

1640 bisericile catolice din Bulgaria pi, pentru cg la Nicopole

pi Domnul Rominilor, Carol I,

se aflA o bisericg catolicg, in-

s'a primit de la departamentul

din lguntru, cl negutatoriT ce

tot pe la T.-Mggurele, la car..

tierul general rusesc ; iar mal'
In urmg se apezg pe Dungre
podul pe vase pe care s'aj fgcut comunicatiunile cu Nicopole
In tot timpul cit a tina rgzboiul.

chinatg S-tuluI pi mareluT mucenic tefan, el vine pi aci pi

apoT trece pi peste Dungre, in
Tara-Romineascg, la Turnul-Mggurele. Cetate turceascg, Turnul
avea imprejuru-T un domeniti de

prin jalbg cgtre Ingltimea Sa ati

argtat dorinta a infiinta ora p la
Turnul, sunt la numgr una-sutgcincl.spre-zece pi se pot aduna
pg.ng la doug-sute ; luindu-se in
bggare de seamg cit de folositor

In toatg durata impresurgrei

pease mile de lung, ,i incg mal'

este a fi capitala judetelor de

PlevneT, T.-Mggurele a avut cea

mare in lgrgime ; acest domeniti

margine la locul unde este port,

mal mare importantg : aci se

era sub stgpinirea Turcilor. Pgmintul acestuT domeniil, e de o

calitate minunatg pi produce cu
un belpug care intrece productiunea tuturor pgminturilor arabile din Bulgaria,.
Teleormanul pgstreazg pi as-

privind aceasta atit spre inflo

tgzT, dupg. 262 anT, reputatiunea

pi calitgtile ce-I recuno;itea epis-

urmind a fi inteunul pi acelap

adunau toate proviziunile de

hrang pi de rgzboiu ale trupelor romine pi parte din a celor ruse; primul-ministru al j'Are pi ministru
de rezbel loan C. Brgtianu statu
multe sAptAminf aci pentru a ingriji de inciestularea optirel; pe
aci erau condup1 prisonieril; de

aci i0 comunicau noutgtile diferitii corespondentr al ziarelor

din lumea intreagg ; de ad, in

fine, fu anuntata la cele patru
punctecardinale, gloria armatelor
romine pi bravura valorosulia
Cgpitan pi Domn al Rominilor,
la 18/20 Noembrie 1878.

copul catolic la 1640.

La schela TurnuluI se fgcea,
ne spune tot BacsicT, comercia
intins de cereale, lemne, oT, vin,
pe,te. NegutgtoriT RaguseT, ce-

rirea negotulul cea cu inlesnirea

adungreI populatieT, multa intindere pi spornicg inaintarea
intru infrumusetarea orapelor, cit

O sfire in maT multg inlesnire

in organisatia bunelor intocmirT,
pi maT cu seamg unde este
carantina, toate ramurile de
loc

dreggtoril administrative, judecgtoreptI pi carantineptT, precum

pi strejuitorie de granitg. etc.,

tate al cIreI rol in istoria co-

chibzuepte polieteneasca priveghere pi inlesnirile ce pot avea

merciuluT rominesc este nesgmuit

negutgtoriT asupra relatiel ce ar.i

in felurT de pricinT Cu dreggtoriile,

Dar nu numaI ca punct strategic a avut importantg Turnul-

de mare, veneati la Nicopole pi

la Turnul ca sg, cumpere, sg
vindg pi sg schimbe, ,i veneati

Mggurele in decursul veacurilor,

In numgr atit de mare, in cit

ci ,i ca punct comercial a jucat

mare rol ; aci era pi port pi treatoare insemnatg, cAcT lata ce

simtiserg trebuinta de a avea o

bisericg a lor catolicg.

ne spune un misionar catolic

care a cglgtorit acum 256 de

In privinta intemeieriI orapuluT

Turnul-Mggurele, dgm aci urmgtoarele amgnunte :

anT pe la T.-Mggurele:
gObiceiul se fgcuse incg din

Citl-va anl dupg complecta

evacuare de cgtre TurcT a ce-

www.dacoromanica.ro

cit pi pentru cg Slatina se aflg

inteun loc Cu totul la o margine pi neindenignatic pentru
cea maT multa parte a locuitonlor judetulul la trebuintele ce
ail cu autoritgtile din capitala
lid, de neaparat se socotqte a
se muta capitala judetuluf Oltul

la Turnul, dupg pilda orapelor

Giurgiul, Brgila pi Turnul-Seve-

TURNUL-MAGURELE

667

rinulul. n'Id i judet din cele

de margine si cu o schelg asa
insemngtoare, iar maT Cu seamg

Orasul se popula treptat de

cgtre locuitoriT, maT ales negutgtorT, din satul Mggurele, pre-

TURNUL-MAGURELE

infiintat in 1860, a avut in 1897

un venit de 187261 leT. Biuroul

cg si locuitoril judetelor inve

cinate vor simti un mare ajutor

cum si cu ceT venitT de pe la

vamal este instalat in oras, iar

in port se aflg numaT o sucur-

Rosiori, Zimnicea si din alte

de a putea vinde maT cu pret

productele ce ar putea stringe

salg ; operatiunile

pgrtT.

importante se fac la biuroti, iar

cele maT miel la sucursalg.

din munca lor, pentru cg atuncT

le vor duce cu inlesnire la acest

port, unde vor putea g5si destuT mustereT a le cumpgra, spre

un asemenea dar sfirsit, se chibzueste urmgtoarele

Se va statornici acolo, oras,

in raza sa de stinjenT cuadratT

Turnul-Mgurele, port, situat

pe Dungre, jud. Teleorman, la
4 kil, de orasul cu acest nume
si la 2 kil, de gura OltuluT. Aci
abordeazg vapoarele i toate
vasele plutito are ce vin pe Dungre cu mgrfurl si cglgtorT. Com-

tocmit si la Giurgiul si la Brgila.

pania austriacg de navigatiune

are aci debarcaderul sgil propriil si o agentie sucursalg. Agentia este pusg In comunicatiune printr'un fir telegrafie Cu

Planul orasuluT se va. alcg-

oficiul Turnul-MAgurele, cgruia

tui dupg pilda celor noug orase

se transmite telegrame numaT

marT ale EuropeT.

Numirea
acestuT ora va fi Turnul.
Strgmutarea ot-cirmuireT si a

pentru serviciul navigatiuneT si

al afacerilor de comercirt. Compania rusg de navigatiune Ga-

tribunaluluT din S'atina la Turnul,

garin are de asemenea debarcaderul sgii propritt, avind in

oras un reprezintant pentru ala-

200000,

tot

1004

avind

islaz, peste

pogoane, cu aceleasY

indatorirl i regull ce s'el in-

se va face dupg noua inscriere

a contributiunilor, cind atuncT
se va duce la sgvirire i proiectul despre rotunjire In totalul
sgti, potrivit cu intinderea judetuluT Olt, fiind unele sate peste
treT-zecT ceasurT depgrtare de
Turnulf.

La inceput a fost vorba ca

orasul sg se stabileascg in vale,
la cetate, dar in vederea revgrsgrilor DungreT si Oltultif, se

hotgri sg'l pue in deal unde se

ggseste.
Strgmutarea definitivg a tu-

cerile comerciale. Ad e si un debarcader propriil al RegieT Mono-

polurilor StatuluT pentru servidul navigatiunel romine.

Portul este pus in legaturg

Cu ormul printeo osea, intretinutl de Ministerul lucrgrilor
publice din veniturile portuluT.
In 1885 s'a construit la capgtul soselel, in port, un cheil
de lemn care a fost degradat
de inundatiunile DungreT si 01-

tuluT, dar care mal in urmg a

turor autoritgtilor s'a fgcut tocmaT la 1839.

Rotunjirea judetelor Oltul si
Teleorman, despre care se face
mentiune, s'a fgcut ast-fel pre-

fost reparat si pus in bune conditiunT. in 1892 s'aii inceput

lucrgrile pentru constructiunea
ramureT de cale feratg TurnulPort, care pleacl din gara Tur-

cum existg azT, dindu-se OltuluT

nul-Mggurele, ast-fel cd incgrcgAle de producte se fac astgzT din

Slatina ca resedintg, iar capitala

TeleormanuluT s'a strgmutat de

vamale maT

Tot aci In port, pe partea

dreaptg a soseleT, se aflg clgdireaobservatoruluT de vite, unde
se tin sub observatiune vitele

bAntuite a fi bolnave, destinate

pentru import sal export.
Locul unde este astIzT portul,
a fost una din cele maT vechT
trecgtori pe Dungre si un punct
comercial de mare importantg.
Pe timpul ocupatiuneT turcestT

era in adevgr trecgtoare pe la

cetatea TurnuluT si doug vgmT,
una turceasa in port i una
romineascg la Segarcea. Fatg
cu nesiguranta in care se ggseail
negutgtoriT rominT in fata autoritgtilor turcestT i fatg de jafurile
la cari erail expusT, multT dintr'insiT preferati sg-1 incarce mgr-

furile pe la com. Cioara, unde

a fost mult timp o micg trecgtoare pe Dungre. Dupg stabilirea autoritgtilor rominestr la
Turnul, trecgtoarea de la Cioara
s'a desfiintat.

Turnul-Mgurele, s'a/je de dr.d.f, jud. Teleorman, pl. Calmgtuiul-Marginea, com. TurnulMggurele, pe linia Rosiori-T.-

Mggurele, pusg in circulatie la

12 Septembrie 1887. Se afht la
7,6 kil. de Lita, statia vecing.
Ingltimea d'asupra niveluluT Mg-

riT de 26',57. Venitul acesteT

statiT pe anul 1896 a fost de

184280 leT, 39 banT. De aci
pleacg o linie la port.

vagoane direct la port. Ramura

Turnul-Mgurele-Port, stafie

la Rosiori intiiil la Zimnicea,

Turnul Port are o lungime de 5,2

ende a stat vre-o doT anT, si

kil.

de dr-d.f., jud. Teleorman, pl.

CIlmgtuiil, com. Mggurele, pe

apoT a trecut la Turnul.Mggu-

Turnul-Mggurele este si punct

vamal important. Biuroul vamal,

finja T.-Mggurele-Port, pusg. In

circulatie la i Decembrie 1893.

rele.

www.dacoromanica.ro

TURNUL-SEVERIN

668

TURNULUT (DOMEN1UL-)

Se afil la 5,2 kil. de T.-Mggu-

dieval ce a fiintat ad, si de la

de zidurile casteluluT sgpgturile

rele, statia vecing. Ingltimea de-

care s'-a luat numele de TurnulSeverin.

Orasul antic se afia ceva mar
sus, in dreptul capuluT podulur.

atf descoperit ruinele une bisericr si a uner capele crestine

asupra nivelulur Mgrir de 22n1,07.

Venitul acester statir pe anul

1896 a fost de 38477 ler, 90
banl. Aci se trece Dungrea spre

a lua trenul ducind la Sofia in

Este cel mar vechiti asezgmint roman in Tara noastrg,

dup constatgrile d-lur To-

Bulgaria.

Tumul-Severin, com. urb.,

in

pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti,

situatg pe o pozitie frumoasg

in valea Dungrer, la V. TgreT.
Are forma unur poligon, inconjurat in partea de N., E. si

V. de un sant, iar

la S., de
Dungre.
Se mgrgineste : la E., cu com.

imianul; la S., cu fluviul Dungrea; la V., cu com. SchelaCladovef, iar la N., cu com.
Bresnita.
Turnul-Severin are aproape
4000 case si 18626 locuitorT
(recensgmintul din Decembrie
1899).

E capitala judetuluT, oras comercial si unul din porturile cele

maT principale ale Rominier pe
Dungre.
Are un
o scoalg prolesionalg; 3 scoale primare de
;

bgetT si 3 de fete ; mar multe

institute private; o scoalg de

cgtun, in mahalaua Cerneti.
Sunt 3 bisericr ortodoxe

cilescu, era deja municipiti cu

numele Municipium Flavium
Drobetta, inainte ca Traian sg
fi bgtut i supus pe DacT. Podul de piatrg construit aci de

Traian a inceput deja inainte

de sfirsitul primuluT rgzboiii da-

cic, si la anul 105 era gata.

Municipiul dgrimat fiind de
barbarr, impgratul Hadrian l'a
reconstruit i I-a dat numele :
MUnicipium Flavium Hadrianum Dobrettensium. Septimiti
Sever l'a ridicat la rangul de
colonie. Inscriptiunile, din care
o parte se afig expuse in grgdina publica a orasuluT, ne

s'a descoperit un cimitir vechiti

in marginea DungreT.
In Turnul-Severin se aflg santierul romin al vapoarelor, un

atelier al cger ferate si un depoil de masinT, iar mar sus, pe

malul Dungrer, se afi ocoalele
de rImAtorr. In acest oras sunt
si mar multe fintinT Cu apg bung

de bgut, despre care traditia

povesteste cg ar

fi

fost adusg

de catre
RomanT de la Bres.
nita (v. a. n.).

Turnul-Severin, stalie de dr.d.-f., in jud. Mehedinti, pl.

Ocolul, com. T.- Severin, pe
linia Craiova-Virciorova, pusg

in circulatie la 5 Ianuarie 1875.

Se afig intre statiile Palota (18,8

La capul poduluT antic se afig

ruinele castelulur, cate pgzia podul. Sgpgturile intreprinse de d.

kil.)

Tocilescu in anir 1897 si 1898

ati constatat in acest castel 3
epoce : a) epoca /O Trazan, careia apartine rgmgsitele capulut
zidurile fortgreteI cu

statir pe anul 1896 a fost de

ale sale 15 turnurr asezate in

interior, i praetorium ; b) epoca
luT Constantin-cel-Mare, cgreia

catedrala, biserica GrecesculuT, cu hramul Si. loan i ca-

if apartine : 4 turnurr exterioare

si 4 edificiT cu ale lor 8o de
camere sea' cubicula (aceste ca.
mere airi inaintea lor o arcadg

sunt deservite de 7 preotr, un

In partea de V. a orasulur

ajutg a cgpgta o idee despre

viata ce a inflorit odinioarg aci.

anume : biserica cu hramul Adormirea-MaiceT-Domnulur, care e

pela de la cirnitirul orasuluT; ele

(VezI Gr. G. Tocilesco, ,Fouilles et recherches archologiques

en Roumanie,, p. 141).

i Virciorova (17,3 kil.).

Ingltimea d'asupra niveluluT Mg-

riT, de 48'1,24. Venitul acester

300406 ler i 19 banT.

TurnuluI (Domeniul-), mo,rie,

proprietate a statulur, in jud.
Teleorman, pl. Caltugtuiul, compusg din 3 corpurr : Turnul, Suroaia i Gira. Aceasta din urmg

este situatg peste Olt in jud.

Romanati. Pe acest domeniti
este si balta Berceluiul. Se intinde de la Dungre spre ho-

protoereii, 2 diaconT i 7 cintgretT. Se mal afig o bisericg ca-

boltitg); i c) epoca luT Yustinian,

tolicd, una protestantg si o sinagogg ; 3 cimitire : unul ortodox, unul catolic i unul izraelit.
Are 201 circiumr.

circular mentionat de scriitorul

Procopios sub numele de Turnul-Teodorer. In acest turn, archeologul nostru a ggsit futre-

cea, Lita i Segarcea, de unde

trece pe hotarele mosier si tere-

El posedg o grgding foarte

buintate ca materiale de con-

frumoisg pe malul DungreY, in

mijlocul cgreia se inaltg un turn,
singura rging,itg a castelulur me-

structiune 9 marT stele funerare

de ale unor soldatT mortr putin
dupg epoca luT Traian. In afarg

hect., impreung cu balta. Statul

are pe domeniul sgil mal multe
clgdirT. La marginea com. Traianul este conacul mosier, ma-

de la care s'a pgstrat turnul

www.dacoromanica.ro

tarul mosieT Seaca, de aci merge

pe hotarele mosieT Secara, Dra.

nuri/or orasuluT T.-Mggurele. Su-

prafata sa este cam de 4500

TURTABA

TUTOVA

669

gaziT de producte si o moara

Tutana, Valea-Brazilor, Valea-

domenial de 78 milioane leT si

de macinat cu aburT. Pretul Cu

Enache i Valea-PorculuT, cu 1881

care se arendeaza mosia este

de 82445 la.

locuitorf, 2 scoa/e i5 bisericT,

din care una fosta Manastirea
Tutana (v. a. n.).

avea la acea epoca o arenda

de 39900 leT. Pe mosie sunt

Inainte de frnproprietarirea insurateilor pe o portiune din cor-

pul Suroaia, unde s'a format

com, Traianul, acest domeniti
era cu mult maT mare.

case, han, magazie, poyarna

o moara pe apa ArgesuluT.

E situata pe malul drept al

duluT Arges, cam la vr'o 15 kil.
spre S. de Curtea-de-Arges.

LocuitoriT posea: 394 bol

Tutova,

situat in regiunea

seasa dintre riurile Sirettil

Prutul.

Patru com. rur. sunt pe teritoriul domeniuluI Magurelele, FlaTraianul i Odaia. Aci
sunt i vil, in me multe partT,

vacf, 21 caT, 12 bivoll, i T8 or,

Are forma aproape a unul

46 capre i 820 rimatorT.

Satul Tutana se afla pe proprietatea statuluT Vatra-Schitu-

drept-unghiti, asezat asa ca laturile sale cele lungT ail directiunea de la N. spre S. si avind

cultivate de locuitoriT cu drept

lul-Tutana.

dota prelungiturT, asemenea unor

de otasnita. Tot pe acest

do-

meniti statul are maT multe case,

bordee si locurT virane, date cu
embatic.

Tutana, sat. VezT Cicanesti-d.-j.,

jud. A rges.

Tutana, sat, jud. Arges, pl. Pi-

Turtaba, sal, facind parte din

com. rur. Silistea, pl. Cerna,

testi, com. rur. Gavana-VateaRea (v. a. n.).

jud. Mehedinti. Este situat la

poalele dealulul Paharnicul.

Turtucaia (Ostrovul-), piidure

Turturesti, sat, Cu 195 locuitorT,

com. Caciulesti, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situat la 5 kil.

de orasul Piatra.
LocuitoriT posea

cu judetele Covurluiti i Tecuciii ;

la V., cu jud. Tecuciti i putin

Tutana, schit de calugarT, cu hra-

cu jud. Bacati si la E., cu jud.

Falciii, cu Basarabia (Rusia) si

mul Cuy. Athanasie, pe malul

drept al riuluT
jud. Arges,
i

intemeiat de Mihnea Vocla,

fe-

ciorul luT Alexandru Voda, la anul

1577. Servea de metoh manastirif

Tuta, sal, jud. Bacati, pl. Trotus,

secularizariT, s'a redus la biserica

com. Bogdanesti, situat pe malul

drept al TrotusuluT, la 'hl kil.

de mir, avind 2 preotr, i cintaret

paracliser.

de satul Bogdanesti si la 3

de gara Onesti. Are o popu- Tutana, viunte (2079 m.), in jud.

Arges, plaiul Lovistea,

nute

35 porcT.

Tutana, peldure (4000 pogoane),

proprietatea statulul, jud. Arges,
pl. Topolog.

Tutana, com. rur., pe valea cu

acelas nume, jud. Arges, pl.

Tutana (Vatra-Schitului-), mofie, de 6200 pog., proprietatea

Arges, la 12 kil. de Curtea de

la i8 kil. de Pitesti. Se compune

statuldf, jud. si pl. Arges, fosta

proprietatea schituluT cu acelas
nume. La 1871 a fost ipotecatg

din sate/e : Anghinesti, Noaptesu,

pentru asigurarea imprumutuluT

Arges, resedinta subprefectu reT si

jud. Covurluiii. Toate limitele

sunt artificiale, afara de una,
care este naturala, riul Prutul,
ce o separa de Basarabia. Dintre
judetele incunjurgtoare, jud. Te-

cuciti, este acela cu care se atinge pe o distanta mal mare.

Are 0 supi afata de 255205,72
hect.

Pamintul sati este in cea mar

mare parte favorabil agricultu-

ra ; cu toate aceste se ggseste

incg destule ball, locurf m'astinoase, joase si supuse foarte
des inundatiunilor.

o biserica catolica, cladita in 1866

Vite: 127 cal, 16o vite cor-

Tutova, care '1 uda prin partea

de V., aproape in toata lungimea sa.
Se margineste la N. cu jud.

si pl. Arges, com. rur. Tutana

(v. a. n).

Radu-Vocla din Bucuresti, care

era inchinata la manastirea Jvirul din muntele Athos. In urma

de locuitorl.

luat numele de la piritil

Vasluiii; la N.-V., pe o mica

distanta, cu jud. Roman ; la S.,

125 vite
cornute, i0 caT, 9 porcI, 300 cif.

latie de 311 suflete, UngurT

$T-a

Tutana, sat cu 312 locuitorT, jud.

a statuluT, jud. Ilfov, in intin-

dere de 200 hect.

drept-unghiurT, una in partea

de N.-V. si alta in partea de E.

www.dacoromanica.ro

Partea de N. si mal cu seama

partea de V. a luT, este foarte
deluroasa. Aceste dealurf formeaza o culme aproape neintrerupta pe toata marginea de
V., ajungind une-orT la inaltimT
destul de manTi adese-orT pretroa-

se. Ele merg micsorindu-se din

ce in ce spre S.-E., pana maT in
jos de prasul Birlad, de unde

TUTOVA

670

se deschide un ;es intins, care

Falcitl, soseaua jud. Birlad-Ga-

se continugpNnI la extremitatea
judetuluT, trecind in urma in
jud. Tecuciii i Covurluiii.
Este udat de Prutul care curge

lati, soseaua
Bogdana.

prin marginea despre E. si '1

separa de Basarabia, cu afluentele Elanul, incarcat si el la
rindul sati Cu piraele Mihoia,
Sarat si Liscovul; de Birladul, cu

afluentil sal, care trece prin mijlocul judetuluT,

curgind de la

N.-E. spre S.-V.

Viea se cultiva pe -o suprafata de 4824 hect., din care 688
nelucratoare; lar livezile cu prunT
ocupa o suprafata de 49490 hect.

Vite in 1901: 10599 cal, 58

asinY i catirT, 60364 bol si bivolT, 25522 porcT, 3474 capre
837oo oT.
Locuitorif poseda 10401 stupT.

GindaciT de matase se cultiva

in citeva locurT, insa pe o scara

maT intinsa numa in Balabanesti i Grajdeni.

Se lucreaza in maT multe lo-

vecinala Birlad-

Este subimpartit in 5 plasY :

pl. Tirgul, in partea de. E. a
jud.; pl. Simila, in partea de N.;
pl. Tutova, in partea de N.-V.;
pl. Pereschiv, in partea de V.
pl. Corod, in partea de S.
Acum sunt unite in 3: TirgulSimila, Corodul Pereschivul

TUTOVA

Are 2 centrurT maT insemnate :

tirgsoarele Puiesti i Plopana.

Este strabatuta numat de un

singur drum mal principal, de
soseaua Birlad - Bacati,
parcurge prin mijloc

care o
in toatl

lungimea sa, trecind prin com.

Bogesti, Halaresti, Puiesti, Lalesti, Voinesti, Tule,ti, Drago_
miresti i Plopana.
Resedinta este in tirgsorul Pu-

Tutova.

Are o populatie de 115786

locuit

(1899); 72 comune, din

care I urbana si 71 rurale, din

care cele mal" popu/ate sunt :
orasul Birlad, tirgs. Puiesti, satul
Balabane,ti i tirg,. Murgeni ;

158 bisericI; 78 scolI primare

rurale, in sate ; I gimnazi, 6
,coale primare de baetT i 6 de
fete in Birlad si 2 spitale, unul
in oras si altul in satul Floresti;
un tribunal, dependinte de Curtea
de apel din Galati si 3 jude-

catoriT de ocol, 2 in Birlad si

una in tirgsorul Puesti.
Formeaza o protoerie, care

In privinta judiciar depinde

de judecatoria de ocol din tirgsorul Puiesti.

Are 14 comune rurale, din

care cele mal populate sunt :
Puiesti, Plopana i Bogesti ; 81
sate, din care cele mal populate
sunt Perieni, Puiesti, Dragomi-

resti si Avramesti; 2 tirg,oare

Puiesti i Plopana ; 36 bisericT ;

16 scoll mixte i de catun

(1899-1900). V. Tutova judet.

Tutova, stalie de dr-d.-f, jud.

suma parte in judet si parte se

exporta; din aceste fabricT cea
de la Ghidigeni este mal perfectionata. Faina se macina in

ambele de Mitropolia de Iasi.

Tutova, pl. Corodul-Pereschiv,

com. Pogonesti, pe unja Tepusa in circulatie la
13 Septembrie 1872. Se afla in-

Budgetul pe 1900-901 este

tre statiile Ghidigeni (7,1 kil.),

acesta: Zecimr, 218858 le; Drutima, veniturT, 115247 leT, chel-

si Birlad ('5,0 kil.). inaltimea d'asupra nivelulur Mara' de 50in 5.

18 morT cu vaporY i maT multe

tuelT,

113814 ieT; bud, extra

de apa si de vint. Se fabrica

ordivar 20607
; spitalul rural
Floresti, 48879 leI, 95 banT ;
Pensil', veniturT, 7714 leY, cheltuelr, 2800 ler.

Venitul acestel statir pe anul

1896 a fost de 94637 lel, 70
bant

curT polobocele. Se fabrica in

4 fabricT, spirtul, care se con-

sapunul in Birlad.

Acest judet era maT inainte

foarte bogat in peste, pe care'l
scotea din baltile sale, ce se
gasesc pe malul PrutuluI si din
iazurile din interiorul sail, ceea

depinde de Episcopia de Hui

purge de la N. spre S. prin par-

Tutova, plasd, in pilca de N.-

marca treT pestI; astazl s'a imputinat mult acest produs.

V. a jud. Tutova, udata- prin

mijoc in toata lungimea sa de
la N. spre S, de piriul Tutova
ii avind un pamint in genere

Are 6 drumurT mal principale

si anume : Linia ferata TecucitBirlad-Vasluiti, soseaua nationall
Tecuciti-Birlad-Vaslulli-Hui, so-

deluros. Se tnargineste la N. Cu
jud. Vasluiti, la N.-V. cu jud.
Roman, la S. cu pl. Tirgul, la
E. Cu pl. Simila, la S.-V. cu

seaua judeteana Birlad-Bacati-

pl. Pereschivul si la V. cu jud.

Tecuciii i Bacati, hotarele moOlor limitrofe (servindu-I peste
tot de limite.

ce a facut ca sa i se dea de

R ornan, soseaua vecinall ce ur-

meaza malul sting al

piriuluT

Tutova, soseaua jud..

Birlad-

Tutova, ftfru, jud. Tutova, ce

www.dacoromanica.ro

tea de V. a acestuT judet ;

iz-

voreste din padurea Fundul-TutoveT (punctul 'cel maT despre

N. a judetuluI) ; curge maT inti
S.-E., pana aproape de
satul Dragomire,ti, de aicT spre

S.-V., pana aproape de satul

Tulesti, de unde ja directiunea
S.-S.-E, pana in dreptul satuluT
Politeni, pe urma se 1ndreapta
spre S.-V. pana aproape de Bogesti, apol spre S.-E. pana in
dreptul satuluT Pogona, de aicT

TUTOVET (ZAREA-)

spre S.-V. pgng mal in jos de

satul Cirygoani, apoT drept spre
S. png la satul Pogonesti si de

aid spre S.-E. pgng la

TUZLA-CiMP

671

vgrsa-

rea sa.
El primeste pe shga piraiele:
Lipova, Iezerul i Studinetul ;
lar pe dreapta piraiele : Fundul_
Cornesti, Valea-Mare
dupg care se varsg

in dreapta riulta Birlad in fata

satulul Crivesti, dupg ce a udat
pl. Tutova in toatg lungimea
sa, si partea de E. a pl. Pereschivul, trecind pe lingg satul
Fundul-TutoveT, tirporul Plopana, satele Dragomiresti, Lglesti, tirgsorul Puiesti, satele Bogesti, Ciocani, Ivesti i Pogonesti.
Este afluentul cel maT mare a
riuluT Birlad in cuprinsul acestuT

Tuzla, com. rur., jud. Constanta,

pl. Mangalia, situatg in partea
E. a jud , la 24 kil. spre S. de
orasul Constanta, capitala dis-

CgI : pe lacurr si Mare, apoI

calca judeteang Constanta-Mangalia i drumurT rnicT spre Techir Ghiol, Muratan, Topraisar,
Tatligeac, Gheringec, etc.

nu departe de Mare.
Se mn.gineste la N., cu com.
Techir-Gbiol, pl. Constanta ; la
E., cu Marea-Neagrg ; la S., cu
comuna Tatligeac si la V., cu
com. rur. Musurat.
Vgl: Chiuciuc, Tuzla - Bair
(48 m.),

terminindu-se pe malul Mire ;

Murata (8o m.), la S.-V. Sunt

de dealurT, din
care cele din dreapta sunt maT

artificiale.

inalte.

E udatg de Marea-Neagrg, la
E., si de lacul Tuzla-Ghiol, la N.
E formatg din cgtunele : Tuzla,

ginea de E. a comunelor Colonesti si Buda, pl. Stgnisesti,

pe o Intindere de 15 kil. ; forrneazg hotarul intre com. Buda,
Avramesti i Lglesti (din jud.
Tutova) i mal separg Valea-ZeletinuluT de Valea-TutoveT, pur-

tind diferite numirT, dupg comunele pe care le strgbate.

Tutunarul, phi, jud. Ilfov. Izvoreste din pgdurea Paduroaica,

trece pe la N. de com. Cociocul, pl. Znagovul, si alimenteazg

balta Znagovul.

Tuzla, sat, resedinta com. Tuzla,

pl. Mangalia, jud.

Constanta,

pe lacul Tuzla cu 6o8 suflete,

In maioritate Turd, ocupindu se
cu agricultura si pescuitul.

la N.; Tgusan - Bair

(70 tn.), la V. si S-.V.; Dermen-Bair (51 m.), la S. si E.,

de doug culi-J[1T

man, in directie N.-S., pe la mar-

vite, mal cu

si in cea orientalg a

acoperite Cu finete si semAngturI. Movile sunt numeroase,

lulul ce vine din judetul Ro-

3 trioare ; 7200
seamg oT i bol.

plAsil, la 22 kil. spre N. de orgselul Mangalia, resedinta el', pe

malul S. al laculuT Tuzla.Ghiol,

trictuluT,

judet. Valea sa este ingrginita

TutoveI (Zarea-), deal (400 m.),

jud. Tecuciti, continuare a dea-

guri, 200 care si cgrute, 17 ma

sinT agricole, 20 grape de fier,

Tuzla, lac, in jud.

si pl. Cons
tanta si jud. Tulcea, pl. IstruluT,

pe teritoriul com Cara Nasuf.

Este format de lacul Sinoe, de
care acum e despgrtit printr'o
lungg baria de nisip. Contine
sare si peste in abundentg. Venitul e al statuldl. Are o intindere de 700 hect.

resedinfa , la N., lingg lacul Tuzla,

Tuzla, movild (43 m.), in jud.

pe valea Tuzla-Alceac, la i kil.,

departe de Mare ; Perveli, spre
V., la 8 kil., spre S.-V., pe valea Chiuciuc - Tatligeac, intre
dealurfle Muratan la N. si Ghe-

Constanta, pl. Mangalia, com.

ringech la S.-V. ; Mangea-Punar,

la S., pe malul V. al laculuI
Mangea-Punar, la 6 kil., spre S.
de resedintg, la poalele S. ale
dealulul Derrnen-Bair.

Are o suprafatg de

11767

hect., cu o populatie de 1035

Tuzla, situatg pe culmea dealuluT Dermen-Bair.

Tuzla, peninsuld, in Marea-Nea

grg, jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Tuzla, situaig la
212 kil. spre S.-E. de satul
Tuzla si

la 2 kil. spre E. de

movila Meragi-Iuc. Este capul

cel maT inaintat In Mare din

intreaga Dobrogea.
locuitorT, compusg din BulgarI
si TurcT ; o bisericg, Cu hramul Tuzla-CImp sari Baldara-Iuiuc, movild (70 m.), in jud.
Sf. Nicolae, in cgtunul Tuzla ;
4 geamiT, cu 4 hogI ; o scoalg
Constanta, pl. Mangalia, coin.
rur. Tuzla, situat pe culmea
mixtg, in cgt. Tuzla.
dealuluT Tausan Bair.
LocuitoriT posee% : 132 plu-

www.dacoromanica.ro

T
Tandra, sat, Cu 177 suflete, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata (v. a. n.).

nepti-d.-s. (v. a. n.). Este situat

la S. de Domne,ti-d.-s., pe malul sting al riulur A rgepul. Intre
Domnepti pi Teghepiul locurile

Tcliile, mahala, jud.Vilcea, pl.

sunt zmircoase.

curr, insg carierile din dealul

Pietraria sunt exploatate din

timpurile cele mar vechr. Ad i se
fabrica vestitele pletre de moarg
numite de Hirlail.

In com. Storepti, pe mopia

Storepti, in pgdure, pe coasta

Oltul-d.-s., situatg intre Dealurilecu-Vir (Fiscglia) ,i lunca Olt ulur.

169 pi al celor miel', de 234.

Tcul, cdtun, com. Vizirul, pl.

Teica, cdtun ,si fost schit, la N.

Balta, jud. Braila, situat pe par-

de com. Ocnele-MarT, pl. Oco-

in care se liad sgpate cuptoare,

mese, locurr de paturr, etc., nu-

tea dreaptg a Vilciulur, in ata

lul, jud. Vilcea. Schitul s'a zidit

mita Masa-Tilharulur.

padurer Ruptura - Moldovencer.

la

Numgrul vitelor marr e de

dealulur Tencupa, se afig o stincl,

V. Vizirul, com. rur.

1726. Se face aci Mar la

Sf. Ilie pi la Sf. Gheorghe.

Tepeti, sat, com. Crgpaturile,

pl. Cema-d.-j., jud. Vilcea. Are

Tndarei, com. rur., sat, stage Tencua, deal, inalt

de dr.-d.-f. Vezr 7Thddrei.

Trculeti, sat, com. rur. Gornetul-Cricovul, pl. Cricovul, jud.

Prahova, cu 642 locuitorr pi o

bisericg, fondat de locuitorT la
anul 1840, cu hrainul Cuvioasa
Paraschiva.

TrtAlul, cdtun de repedinlg al

pietros,
jud. Botopani. Incepe din dreapta
MeletinuluT, linga. satul Flarninzi,
pi

stinga BahluiuluT.

In partea de N. trimite mar

multe ramurr spre V. pi S. V.

Romanati, situat pe un tgrim

In partea de E. coastele dea,

luid sunt repezr pi ponoroase,

spre V. de Caracal. Are 219 locuitorT pi o bisericg, cu I preot

i 2 cintgreV.

pi

lo-

cuitorilor din cat. Popepti. Este

inconjurat la N. de vir pi padurr, lar la S. de pometurr. E

udat de Valea- asa, la S.

pi se prelungepte spre S., prin

comunele Storepti, Redeni, sub
numele de Holmul, prin com.
Feredieni, sub numele de Cer- Tepoaia, sat, jud. Tecucia, la
S.-V. de com. Motopeni, pe
batoarea, pi prin com. Deleni,
malul sting al Dobrotforulta,
pana lingg Hirlil, sub nurnele
Cu 430 suflete pi o bisericg, Cu
de Pietrgria pi se termina in

com. Strimba (v. a. n.), in partea de V. a plaper Ocolul, jud.

dcluros (165 m.), la 21 kil.

o bisericg care serve,te

Teghelul (Domneti- Alei),

ocupate de satele : Radeni, Slobozia, Feredieni, Deleni pi Macsut, futre carr pi multe viT, iar
coastele de V. sunt ocupate de
padurr intinse.

sat, Cu 419 locuitorT, jud. Ilfov,

pl. Sabarul, com. rur. Dom-

Este bogat in piatrg care se

exploateaza din mar multe lo-

66700. Morolo Diclionar Geogralto. Vol. V.

hramul Adormirea Maicer DomnuluT, construitg in 1830, deser-

vita. de 1 preot i 2 cintareV.

Locuitorir

posea.: 72 plu-

gurr ; 2 cazane de fabricat racha"' ; 28 cal*, 5 taurr, 120 &l'E,

I00 vacr pi 420 or ; 110 stupl.

Are o posea ce vine din com.
Muncelul pi duce la Stani,epti,
pe valea Dobrotforulur.

Tepoaia O Silitele,

mo,cie a
85

www.dacoromanica.ro

TEPUL

TIBUCANI

674

in ra-

LocuitoriT posea: 500 boT,

luggrT. Se zice cg ar fi fost a

ionul com. Motoseni, pl. Stgnisesti, jud. Tecucirz. Apartinea

250 vacT, 33 cal, 116 Tepe, 12

cutg de tefan.cel-Mare. De asemenea se vgd urmele unor santurT despre care se zic cg ar fi
fost o intgriturg militarg, fgcutg

statuluT,

de 311 hect.,

mgngstireT R gchitoasa.

armgsarl, 1480 ol, 15 capre si

130 stupr ; 160 plugurT, 2 mainT de bgtut porumb

Tepul, com. rur., jud. Tecucitt, pl.

Nicoresti, asezatg in partea de

E. a phisif, la 17 kil. de Tecuciti si la Ir kil. de Nicoresti. Se
mgrgineste la N. cu com. Brghg-

sesti, la E. cu com. Gohorul, de

care se desparte prin apa BerheciuluT, la S. cu com. Tiggnesti si la V. cu com. Buciumeni.

Se compune din 2 cgtune :

s't 1 de
vinturat ; 14 cazane; o moarg

Tepul-de-Sus, sat, cu 587 suflete,

jud. Tecuciti, pl. Nicoresti, asezat in partea de N. a comuneT,
intre valea Despina la S., dealuAre o bisericg, cu hramul S-tuT
VoivozT, construitg de locuitorT

la 1845, Cu I preot
tgret.

seria, deservite de 2 preoff si

3 cintgretr .si o scoalg mixtg.
Teritoriul comuneT e de 1646
hect.

E strgbautg de vgile : ValeaSocilor, Grigoriti, Despina, Ipotesti, Valea.Mitulul satl Romantta, BizuluT, TimpeT si pava,
si de dealurile : GirlesculuT s't
MunteanuluT, in partea de V. a
vgeT BerheciuluT.

Din valea Paye izvoreste Piriul-JilaveT si din Ipotesti, ptriul

Ipotesti, carT se varsg ambele
in dreapta BerheciuluT.
LocuitoriT posedg : 600 bol,
295 vacT, 12 bivolT, 35 cal', 121
Tepe, 14 armgsarT, 16o oT, 15
capre si 150 stupT; 182 pluguri ;
3 masinT agricole si o moarg de

apg. ViT sunt pe 176 hect.

CgT are : Soseaua nationalg
Tecuciti-Birlad, care o atinge la
marginea de S.-E., si drumurile
nepietruite ce duc la Buciumeni
si la Vizuresti, cgtre Nicoresti.

marT seculare si bine ingrijite,

proprietatea d-luT Petru Carp.
LocuitoriT ati: 1332 vite marT

cornute, 203 caT, 1733 oT, 97

capre si 467 rimgtorT.

rile Grigoriti si Despina la V.

dinta, Cu 1373 locuitorT;

bi-

Pe teritoriul com. sunt pgdurT

de apg.

Tepul-d..s. si Tepul-d.-j., rese.

2

tot de cgtre acest Domn.

si I chi-

Locuitoril sunt vechT rgegsT.

ET ab': 40 bol', 45 vacT, I taur,
5 caT, 2 Tepe, 12001'; 20 stupT;
22 plugurT; 1 cazan pentru fabricarea rachiuluI. (V. Tepul,
com. rur.).

Tibana, argufor, cu 665 locuitorT,

Tibinesti, sat, resedinta comuneT

Tibgnesti, pl. Fundurile, jud,
Vasluiti, situat pe un podis, intre
piraiele: China si Ivgneasca Are

o suprafatg de 38 hect., cu o
populatie de 476 suflete; o bisericg, ziditg la 1834, de fostul
proprietar loan Carp, cu 1 preot
si 2 cintgretT ; o scoalg, infiintatg la 1868.
Vite : 758 vite marT cornute,
127 cal, 1335 oT, 46 capre si

jud. Iasi, pl. Stavnic, com. Mironeasa, pe mosia Voinesti. Pi..

riul Tibana curge pe partea despre N. a satuluT.

276 rlingtorT.

LocuitoriT ad : r66 vite marT

cornute, 3 capre, 20 caT, 45 timgtorT si o velnitA pentru fabricarea spirtuluT. Aci sunt cel
mal' bunT rotarT din judet.

S. a actualuluT sat.

Tibnesti-Buhli, sat, in partea

Tibneti, com. rur ., in partea

de N.-V. a com. Dumesti, pl.

Fundul, jud. Vasluitl, situat pe

de N.-V. a plgseT Fundurile, jud.

Vasluitl, la 48 kil, de orasul Vas-

coasta despre V. a dealuluT Ringoaia, pe o suprafatg de 59 hect.,

luitt si la 14 kil. de Negresti,

cu o populatie de 8o familiT
sati 230 suflete ; o biseria.

resedinta plgseT.

Tepul-de-Jos, sat, resedinta com.

E formatg din satele : Tibdnesti, Jigorani, Girbesti si Lingurari, pe o suprafatg de 6421

hect. Are o populatie de 1216
suflete; 2 bisericr, Cu 2 preotT

Tepul, pl. Nicoresti, jud. Tecucitt,

s 4 cintgretT; o scoalg; 3 iazurT,

asezat in partea de S.-V. a pl.,

intre doug rindurT de IX. Are

doug pe locul numit Glodeni si

unul pe locul numit Jugoranca.

1407 locuitorT; o biiericg cu hra.

In partea de N. a comuneT

mul SI. Nicolae, construit la

1855 si o scoalg mixta, infiintata la 1864.

pe marginea pgduriT Tibgnestilor, se aflg o bisericutg, care

pgng. la 1881, a avut vr'o 8 cg-

www.dacoromanica.ro

Satul Tibgnesti s'a format din

desfiintatele sate Ivgnesti si Olg-

nesti, ce se aflati in partea de

Mosia e proprietatea d-luT Pe-

tru Carp.

Vite : 154 vite marT cornute,

8

caT, 609 oT si 40 rlingtorl.

Loc. at 90 stupT.
Ti blesul-Mic, munte (1669,6 m.),
jud. Suceava, intre cotn. Borca
si Transilvania.

Tibucani sal Tibucani-de-Sus,

satuc, in jud. Neamtu, pl. de
Sus-Mijlocul.

Are o bisericg, care odinioarg

T1BULEA

675

a fost schit ; o velnitg (fabrica

de spirt).

Tibulea, 'fria, jud.

Dorohoiti,

numit si Piriul-Intors. Izvoreste

din pgdurea Saucen ita, trece prin
Valea-Fundoaia, prin mijlocul
satuluT Vgculesti, pl. Copla, unde

TIGANCA

SiretuluI, la N. de satul Corni,

In partea de N. pe dealul Va-

pl. Berheciul, jud. Tecucid. MaT

lea-OneT, se aflg multe viT; in

inainte pe acest deal se afig o

partea de V., o pgdure (roo

hect). si pe Dealul-Podisulul o
movilg, in hotar cu com. Stee-

mAngstire, care a durat pgng. la

1864, cind secularizindu-se averile mgngstirestT, a fost pgrAsitg
de cAluggrT si in urmg s'a distrus.

primeste in dreapta piriul Codgul ; apoI trece pe mosiile : Sau-

cenita, Predi:tea si Horlgceni si

apucg spre com. Sendriceni,

unde se varsg in ptriul Buhaiul.

Ticul, mahala, in partea de V.

a satulur Poiana, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciii. (V. Poiana, sat, si
CetAtuia).

Tifeti, com. rur., in jud. Putna,

pl. Girlele. Se compune din catunele Olesesti, Slrbi si Tifesti,
situate pe dealul de pe malul
sting al PutneY, din jos de Vitgnesti, la 18 kil. de Focsani.
Are o populatie de 490 familiY,
sail 1921 suflete ; 5 bisericI, din
care 3 parohiale si o scoalg

mixtl, in cNt. Tifesti.

ful si Ghiholul.
Vite: 160 vite marT cornute,
100 oT, 9 cal' si 20 porcr.

Tiful, sat, resedinta com. Tiful,

pl. Mijloc, jud. FAlcid, asezat pe
valea piriuluI Tiful, futre dealurile : Ursoaea, Valea-Onei si

Podisul, pe o suprafatg cam de

360 hect., cu o populatie de

462 suflete, o bisericg, fgcutg.

la 1827, Cu I preot

Ticleni, com. rur., in partea de

LocuitoriT posedg : 3 masinT

N.-E. a com. Rgsina, pl. Jiuldf,

jud. Gorj, compusg din cgtunele
Cretesti, resedinta, Tunsi si Ti-

de bgtut porumb ; 50 pluguti ;

1 moarg de apg ; 350 bol', 6o

cleni.

mgtorI.

Are o suprafatg cam de 2600

sesti.
Doug piraie udg comuna : Ti-

caT, 640 oi, 4 capre si 330 ri-

si 2 das-

can'.

Locuitori sunt rgzesT, avind

mosia lor, despre care pgstreazg
un hrisov Domnesc de la 1730.

EI se ocupg pe lingl agricul-

Vil' sunt pe 834 hect.

turg si cu cultura viilor.

hect., cu o populatie de 1265

locuitorT; o scoalg, infiintatg la
1859; 3 bisericI, deservite de
3 preotY si 5 cintgretT; 5 morI.
LocuitoriT, mosnenr, posedg :
161 plugurI, 171 care cu bol,
3 cgrute Cu caT ; 592 vite marY
cornute, 830 ol, 543 capre, 42
caT

si 972 rimAtorT ; 30 stupt

Tifeti, cdtun, com. cu acelasi Tiganc a sati ,Tig sanegti, sat,

mime, pl. Girlele, jud. Putna, pe
dealul de pe malul PutneT, din
jos de Vitgnesti. (VezT Tifesti,
com. rur.).

Tiganca, sat, in jud. Tulcea, pl.

Tifla-Corbului, pisc, de sub care

Isaccea, cgt. com. Balabancea,

izvoreste Valea-Mare, com. V1A-

in partea centralg a plgser si

in cea septentrionalg a comunet, la 8 kil. spre N. de cAt.

CM : sosele vecinale, care o

pune in leggturg la N. Cu cgt.

desti, pl. Riurile, jud. Muscel.

de resedintA, iar la S.-V., cu com.

Rgsina.
Piriul Cioiana, pe malurile

Tifla-Farcaa sati Virful-Ti-

cgruia e asezatg o parte a com.,

curge de la N. la S.-V., aVind la
N.-V. dealul Mggura, iar la S.-E.
dealurile SoculuT si Ghiciora-luIepure.

Cu 20 familit, jud. Arges, pl.

Pitesti, com. rur. Merisani (v.
a. c.).

fiel, munte, in jud. Suceava,

de resedintg,

Balabancea, pe

com. FM-casa, aviad 1341 m.

malul drept al N'Id' Tiganca,

afluent al riultif Taita, aproape
de confluenta lor. Are 180 lo-

Tiful, com. rur., in partea de S.V. a pl. Mijlocul, jud. Falciii.

cuitorr, RusI. In apropiere se

aflg mgngstirea Taita. Se mgr-

Se margineste la N. Cu com.

gineste la N. cu com. Luncavisa, la V. cu com. Greci, la

E. cu cgt. Taita si la S. cu

Dodesti ; la S., cu Jigglia ; la

E., cu Urdesti,

si la

V., cu

cgt, Hancearca.

Ticleni, atun, resedinta comune

Stoesesti. Este formatg din doug

Ticleni, jud. Gorj, pl. Jiuldi, situat pe valea Cioiana. Are o su-

sate : Miclesti si Tiful, cu 552

Dealuri sunt : Dealul-Cadiultif,

Gilmele-Insirate, la N.; Gogon-

535

locuitorI. Arco bisericg ; 2 scoale.

Aceastg comung pe la 1730 se

Tierna, virf de a'eal, in malul

numea Miclesti, lar de la 1863,

mutindu-se resedinta in satul
Tiful, si-a luat aceastg numire.

prafatg de 1200 heet. si

locuitorI. (V. com. Ticleni).

www.dacoromanica.ro

cea, la N.-E.; Teilor, prin mijloc; Stubeilor, Tiganca si Dealul-luT-Negri (401 m.), la V.
E udatg de riul Taita, la E.; de

TIGXNEM

676

TIGANCA

afluentiT sgT Valea-TiganceT, unitg

cu Valea-TaiteT, prin mijloc ; de

Valea-LupuluT, unitg cu ValeaLungg, la V.; de Valea-Cgrbung-

formatg din satul cu acelasT

nume, Cu goo locuitorl si 2 bisericT, Cu I preot i 2 cintg-

rett

taurr, 74 bivolT

i bivolite, 13

capre, 50 pord si 826 oT.

Improprietgritt 143 locuitort
neimproprietgritt III.

Locuitoril posea: 50 plugurT,

.ria, la S.

70 care cu bol si 7 cgrute Cu

Tiganca, deal, acoperit de pg-

rimgtorT.

Tigne9ti, com. rur. i sat, jud.

Muscel, pl. Podgoria, la S. de
Cimpulung, situatg pe ambele

Pe aci trece soseaua Scgpgul-

malurT ale apel Circinovul, la 55

Deveselul Burila-Mare TigAnai.

kil. de Cimpulung si la 16 kil.

de resedinta subprefecturet
Se mgrgineste la N. cu com.
Priboeni; la S., cu com. Topo-

cal; 56o vite marT cornute, 21

cal, 600 oT

si 450

durT, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, com. Balabancea, cgt. Tiganca-Taita, se desface din dealul Negoiul, se intinde spre N.
printre Valea-Lungg si 01111

Tigtnai, insuld, i pichet de gra-

Taita, brgzdind partea de N.

nitg in Dungre, jud. Mehedinti.

a plgseT si de V. a comuneT. Are

un vid de 309 m. ce doming

Tiginaul (Caminresti), sat

tirgu,sor, in partea de V. a

satul Taita.

com. Cgrniceni, pl. Turia, jud.

Tiganca,
jud. Roman. rzvoreste de la E. de satul He-

Iasi, situat pe un plata, in valea cgruia se intinde sesul riu-

lestieni, curge mal intiiti spre

V. si apoT se indreaptg spre
S., udg satele Helestieni i Co-

luT Jijiet
Are o suprafatg de 3432 hect.,
Cu o populatie de 5151suflete ; o
bisericg, ziditg mnanul 1802, Cu
preot, I cntre i i eclesiarh.

gglniceanu, trece pe la V. de
satul Cuza-Vodg si putin maT

in jos de acest sat se varsd in

riul Siret de a sano. Primeste
pe sano. pirlul Caracas.

Tigani, movil i punct trigonotnetric, lingg Dnngre, intre com.

Selistoara i Gircovd, din jud.
Romanati, avind 35 m. altitu-

Pe capgtul dintre dealurile com.

se aflg urmele unuT vechiti cimitir,

unde se zice cg a fost i satul

rgzesesc numit Blindesti (VezT
Blindesti, sat).
LocuitoriT posedg : 614 vite
marT cornute, 52 cal, 1182 oT,

6 capre

139 rimgtort

loveni ;

la E., cu com. Bogati,

din jud. Dimbovita, si la V., cu

com. Gorganul.
Are o intindere de 750 hect.,

Cu o populatie de 1206 locuitorT ; o bisericK, deservitg de 2

preotT si 2 cintgretT ; o scoalg.
Mal tot teritoriul comund este
compus din dealurT, acoperite
cu vil i livezT de prunT.
O posea vecinalg traverseazg
toatg valea CircinovuluT i leagg
com. Tiggnesti cu com. Priboeni
(la N.) si Topoloveni (la S.).

Tigneti, com. rur., in jud. Teleorman, pl. MargineT, pe par-

tea dreaptg a riuluT Vedea, situatg la 8 kil. de Alexandria,

dine d'asupra nivelulul Mgret

Tigneti, com rur., jud. Ilfov,

Tiganul (Vasluetul), phiN, izpl. Znagovul, situatg la N. de
voreste din pgdurea Dancul, coBucuresti, la 36 kil, de acest

la 38 kil. de Zimnicea i la 52
kil. de resedinta judetulut Are
un cgtun, Calomfiresti, situat la
kil., sub Dealul-Nanovulut in

muna Buciumi, p/. Codrul, jud.

Iasi, curge spre S.-E., se uneste
cu piriul Cgrbunarul mal in jos

oras, pe ambele malur1 ale riuluT

Ialomita.

partea despre N.-V. Ambele cgt.

sunt pe loc ses intre doug dealurt

Se compune din satele: Ciol-

de podul Blaga, formeazg pi-

pani, Lupgria-Sgrgcineasca si Ti-

riul Vasluid si trece pe teritoriul

jud. Vasluiti.

ggnesti, in coprinsul cgreia se

Se mgrgineste la N. cu teritoriul com. Poroschia ; la S. si

S.-E., cu com. Brinceni ; la E.,
cu com. Storobgneasa i Atir-

Tiganului (Grindul-), grind, de

ro hect.,

in

partea de S.

plgser Sufina i cea de V. a com.

rur. Sf. Gheorghe, jud. Tulcea.

aflg

i mAnAstirea Tiggnqti, cu

o intindere de 1960 hect. si o

populatie de 1274 locuitort
Are 4 bisericT ; icoalA mixtg ;
z helested ; z pod.
Dintre locuitorT, 230 sunt plu-

garr, 16 arz diferite profesil.

Tignaqi, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la distantg

de 42 kil. de orasul TurnulSeverin, situatg pe valea Dungrer

LocuitoriT posedg : 20 plugurt

135 care si cgrute, 104 cu bol
si

31 cu cal, 76 cal

206 bol, 96 vacT

www.dacoromanica.ro

i Tepe,

vitef,

nati, de care e despgrtitg prin riul

Vedea ; iar la V., cu mosia Starita din com. Piatra.

Riul Vedea udg o laturg a

comunel i piriul Nanovul strg-

bate printeinsa si se vars1 in

Vedea, in apropiere; in partea
despre V., este o vglcea micg,
pe care locuitoriT o numesc Valea-Doamnet

TIGANETI

Are o suprafat5 de aproape

3000 hect., cu o populatie de
2645 locuitorY; o biseria, deservit5 de 4 preotl si 3 cintAretT ; o scoala.
Sunt aci viT, renumite pentru

productiunea vinuluT, pe o su-

prafatI de

TIGXNEVTI

677

1621/2

hect. Solul

este me tot negru-vegetal, foarte

reputat pentru fertilitatea lul.

Vite: 1034 vite marl cornute,
567 cal, 3486 vite micT cornute

reliefurr. Arheologir nostri atri-

vesticI, soseaua nationall ce

bue aceste obiecte epoceT de

vine din Tecuciti si merge la

Birlad, si soseaua comunall ce
str5bate satele TigAne,ti si Ungureni si merge la com. Negri-

piatr5.

Satul TigAnqti era foarte poputat i in secolul XVIII; fAcea

parte din pl. Marginea-d -j. C5t.
Calomfiresti, locuit astAzT maT
mult de BulgarT venitr de peste
Dun5re, s'a format cu mult
In urmd.

Tigneti, com. rur., jud. Te-

si 718 pord.

cuciti, pl. Nicoresti,

C5T : $oseaua judeteanI Alexandria-Zimnicea, trecind prin

mijlocul satuluT; soseaua comunall spre cdt. C.lomfiresti si soseaua vecinal 5 spre ct. Starita.
Satul TigAnesti este foarte
vechiti. Prin preajma luT

din 3 catune : Munteni, TigAneti i Ungureni. Este situat5

pe timpul luT
mal multe mosiT domnestT, din

care una a fost dIruitl luT Calomfirescu pentru credintI si vi-

tejie. Se stie a Radu Calomfirescu a fost omorit de fratele

sati, in timpul
teazul se afla cu ostirile in lunca
TurnuluT Vestea despre moartea credinciosuld sAil general a

compusa

pe ambele malurl ale riuluT Bir-

lad, la 7 kil. spre N. de capitala judetuluT si la 20 kil. de

resedinta plAseT.

Se mArgineste la N. cu com.:
Gohorul, Tepul i Negrilesti ;
la E., cu com. Corodul i Matca;

la S., cu orasul Tecuciti

V., cu com. Nicoresti.

si la

Are o suprafat5 de 7432 hect.

Cu o populatie de 4040 suflete ;
3 bisericT, deservite de 3 preotT
si 3 cint5retT, f5cute de poetul

Costache Conache (in cea din

s'ati ocupat mal cu osebire Ce-

TigNne;ti-VechI, se aflg mormintul luT si al familieT); 2 scoll

mixte : una in satu1 Ungureni,
si alta in satul Munteni (fig5.nesti-No1), infiintate in a. 1863.
LocuitoriT, fosa clAcasT i im-

sar Boliac, d-niT D. Butculescu si

proprietritT la 1864, stApinesc

Gr. Tocilescu. In partea de V.,

In dep5rtare de 2 kil, de sat, s'a
descoperit in 1869 urmele uneT

2054 hect. si 42 arit

cet5tT, pe o m5gur5 inaltl. Ocolul

central al int5ritureT era de 40 m.,

banT, iar cheltuelile

urcat la
suma de 11746 leT i o banT.
LocuitoriT posedI : 310 plu-

intristat foarte rnult pe era.

Imprejurimile acestuT sat al.",
fost obiectul multor cercet5rT
descoperia arheologice, de care

15.'rgimea el de 60 m., fiind in.

conjurat5 de un bloc de pImint
ars. Aci s'ati g5sit busturT de

silex, unelte si vase de lut. In

Venitul comune, pe 1893

1894, a fost de (2033 leT i 80

gurT, 7 masinr de secerat, 2 de

cosit, 3 de treerat, 2 de bdtut

porumb i 19 de vinturat ; 2

gdsit sAget/ negre boante,

cazane pentru fabricarea rachiuluT, 2 mori cu aburT; 12W boT,

despre care mentioneaet si d.

Tocilescu in cDacia inainte de

1283 vacT, lo taurT, 750 cal,

200 Tepe, 200 armsarT, 1770 oT,

RomanT2., rijnite de moarA, bulgArT de cremene pentru prdstiT

32 capre; 540 stupT.

Cal: calea ferat5 Tecucill.Birlad, care o strabate in partea

1872 s'ati fAcut nouT descoperirT:

olarie lucrat5 cu eleganta in

www.dacoromanica.ro

lesti.

Tigarietf, sal, jud. Arges. (VezI

Tiganca).

Tigneti, sat, jud. Ilfov, com.

rur. cu acelas nume, pl. Znagovul, situat la N. de Ciolpani,
pe tArmul drept al riulul Talomita i spre E. de lacul
Printre sat si m5n5stirea
Tiggnesti trece calea nationalg
Bucuresti-Ploesti.

S'a infiintat pe la 180o si are

o suprafat5 de 778 hect., cu o
populatie de 236 locuitorT ; o
biseric5, cu hramul Adormirea,
deservitd de I preot si i cint5ret.
Numgrul vitelor mar/ e de 134

si al celor micT, de 265.

Tigneti, sat, in jud. Tecuciu,

pl. Berheciul, com. Godinesti,
asezat in pdrtea de S.-V. a com.

si in partea dreaptA a piriuluT

ReprivAtul.

Are o populatie de 307 suflete ; o biseria, cu hramul S.

Nicolae, facut5 de locuitorT, re-

zidit5 in urm5 in 1793.

LocuitoriT posea : 44 pluguri,

3 cazane pentru fabricarea ra

chiuluT, 3 morl de vint.

Tiganelti, mdndstire de cdlugdrite, situat5 pe o limb5 de pamint intratl in lacul BAlteni,

avind in fatl pgclurea Tiglne,ti,
jud. Ilfov.
Este una din chinoviile cele
maT marY ale 'j'Arel.
Are 186 maicT.

S'a zidit la anul 1812, de statul mAn5stireT C51dArusani, Dosofteia, i cu ajutorul boerilor

Vel-Ban Radu Golescu, G. Flo

678

TIGAN14-DE-LA-DRAGXNEM

rescu O altiT. MaT inainte aceastg

sg scrie poezia intitulatg cPgru/

pe ambele malurT ale rittluT Bis-

mgngstire a fost locuitg de monahT. aluggritele ail fost aduse

aci de la mangstirea Turbati.

cgzut.

trita i udat de la V. spre E.

T1GXNE TI

Tigneti,pda'ure, in intindere de
400 hect., pendinte de com. TigAneSi, pl. Znagovul, jud. Ilfov.

Tigneti - Ursoaia, mofie,

in

de Valea-TuturuluT. De acest
cgtun apartine mgngstirea BisTignia, sal, Cu 22 familiT, jud.
trita, unde e i coala de subi pl. Argq, com. Flgminzqti,
ofiterT, li schitul Pgpua. Ad e
la N. O. in apropiere de mIngstirea Curtea - de - Arge. AicT a
o bisericg.
fost wzatg TigAnia-Episcopiel
O satul era pe atuncT mult maT Tignia, sat, jud. Vilcea, plaiul
populat.

Cozia, com Cglirngne,ti.

com. Ruiavgtul, cgt. Utsoaia,

jud. BuzAti, proprietate a sta-

Tignia, sat, in jud. Prahova, pl.

Tignia, parte din satul Cotori-

tuluT, pendinte de Episcopie. Are

Tirgorul, com. Cocorgti, situat

1430 hect., din care 1153 pgdurea Ursoaia ,i Crivina, restul argturT, fineatg ,i loc sterp.

in partea de N. a com. i udat

de riul Prahova

Tiggnia, jud. Mgcel, pl. Riurile,

com. Stilpeni.

Tigneti-VechI, sat, ud. Tecuciii, pl. NicoreSi, com. TigIne,ti, aezat pe malul sting al
riuluT Birlad,

in partea de S.,

la 2 kil. de rqedinta coinuneT.

Are o suprafatg de 469 hect.,
Cu o populatie de 615 suflete ;
o bisericg, zidit de Costache
Conache la 1843.
Vite : 317 vite marf cornute,
15 caT, 50 iepe, 5 armgsarT, 370

oT O 8 capre.
LocuitoriT posedg: 90 plugurT;

2 morf cu aburl.
calea nationalg TecuciilBirlad ; o osea comunalg, care
CgT :

plecind din oseaua nationalg in

dreptul satuluT, trece pe stinga
Birladuluf, strgbate cgt. de la
S. la N. i duce in satul Ungureni.

In acest sat, in anul 1777,

Octombrie 14, s'a ngscut poe-

TigAnia, mahala, com. Govora,

TigAnia, sat, in jud. Prahova, pl.
Tirporul, com. Tirporul-Noti.
In actele vechT se ggsege Tiggnia-Stoene,ti, pentru cg era
format din doug sate: Tiggnia,
situat tot pe locul unde se gg-

inundatiT ale riulut Prahova, s'ail

toaca, la 24 kil. de Bucureti.

Se compune din satele : Ti-

mutat in Tiggnia, formind un

singur sat, sub numirea de Tignia-StoenWi. Are o populatie

de 499 locuitorr O o bisericg,

clgditg la 1827 de Archiereul
Ioanichie O Jupin Voicilg, deservia de un preot.
Tignia, sat, jud. Ilfov, com. 'fignia-Crivina (v. a n.), pl. Sabarul, situat la V. de Bucurqti,
intre riul Rgstoaca i. oseaua

lae, deservitg de I preot ,i

mar aniT trecutT sta in picioare

al

cintgretT ; 2 morT ca apg; 2 podurl; 1 coalg mixtg.

une bisericute, dinaintea cgreia

Numgrul vitelor marT e de

o parte din zidul

case1

era un pgr uria, sub care adesea poetul Conache IT compunea

versurile sale erotice. Distru-

gerea arboreluT a fgcut pe poet

Calmgtuiul,jud.Teleorman, locuit

in mane parte de TiganT.

Tignia-Crivina, com. rur., jud.

caseT doamneY Dafina, unde pgrig

In grgdina curtilor de la Ti-

mire a satulul Elisabeta, din pl.

la 3 kil. spre V., pe malul sting

al riuluT Prahova. LocuitoriT acestuT cgtun, din cauza deselor

ggneti, se vgd O acum ruinele

che.

Tignia-Brincoveanca, alta nu-

sete astgzT, ;3i Stoeneti, situat

judeteang Bucureti-Pite,ti. Are

dealurr frumoase.
Are o suprafatg de 775 hect.
cu o populatie de 996 locuitorT;
1 bisericg, Cu hramul S. Nico-

tul i logofgtul Costache Cona-

pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Ilfov, pl. Sabarul, situatg pe tgrmurile riuluT Argq i riuluT Rgs-

ggnia i Crivina, cu o suprafatg

de 978 hect. Are o populatie de
1519 locuitorr; 1 bisericg ; r
coalg mixtg ; 3 morT Cu apg
2 podurT satItoare.
LocuitoriT posedg 74 plugurT:
43 Cu boT, 31 Cu caT ; 232 care
qi Cgrute : 120 Cu bol', 112 Cu

caT; 283 caT li Tepe, 253 boT,

267 vacT ,i vitel, 132 pord ,i
874 oT.

Tigania - de -la - Afumati, altd

numire a cat. Afumati, com.
Bivolita, pl. TirguluT, jud. Teleorman.

Tignia-de-la-DrAgneti, cdtun al com. DrggInWi, pl. TirguluT, jud. Teleorman, Cu 216

547 i al celor micT, de 924.

suflete, situat pe malul de d' asupra

pgdureT statuluT din lunca VedeT,

Tignia, sat, jud. Vilcea, plaiul

Horezul, com. Costqti, situat

In partea de S.-E., aproape de

www.dacoromanica.ro

oseaua jud. RuO-Ciolgne,ti.

T1GARENI

Tigreni, sat,

679

cu

23 case, jud.

Mchedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.

Valea-Boereascg

nierg de vitg americang, a sta-

870 locuitort, o bisericg si o

tulur.

scoalg.

suflete, jud.
Bistrita-d.-s., com.
Odobesti, situat in stinga pidulur

Parte din locuitorT sunt mos197 s'ati improprietgrit

la 1864, pe mosia statulur Mgrgineanca, din care li s'ati dat
750 hect. El al roo car si Tepe,

Odob, la poalele dealuluI cu a-

roo vacT, 20 capre, 1200 oT, 300

celas nume.

porcT.

nenT.

Tiera, sat, cu 58
Bacgti, pl.

CgT :

Tiera, sittuc, jud. Tecuciu, pl. Sta-

nisesti, com. Colonesti, asezat

In hotarul judetuluT Bacgti.

Tiera, deal, jud. Bacgti, pl. Siretul-d.-s., com. Odobesti, din

sira dealurilor dupg stinga SiretuluT. Pe piscul sgti de-asupra

soselele Movila-VulpiT

Gggeni.

E strIbItutg de piriul
bul si brgzdatg de dealul Tintea si Coasta-GgdeT. Restul e
loc ses.
Tintea, moFie ,si pddure (900 hect.),
ale sta
pendinte de mgngs-

a 4 judete Baca, Roman, Te-

tirea Mgrgineni, jud. Prahova.

Arenda s'a scgzut la 11512

cuciil si Tutova.

leT

Odobestilor, se intilnesc limitele

Tiglul, pisc, situat la extremitatea superioarg a CeahlguluT,

jud. Neamtu.
Tiglina, mo,si e de 1144 hect., a pri-

mgrieT Galati, aproape de oras,

In partea S.-V. a jud. Covurluiti.

Tiglina, una din n umirile date

pentru terenul ce s'a luat

pentru pepiniera de vite americane ce statul a infiintat aci la
240 rn. d'asupra MgreT-Negre.

Tintea, sat i com. rur.,jud. Prah ova, pl. Filipesti, situatg pe

valea riuluT Dimbul, la 13 kil, de

capitala judetuluT si la 9 kil, de

resedinta plgseT.

Se mgrgineste cu comunelp :
Bordeni, Cocorgsti-Mislea, Bgicoiul, cgt. Gggeni i mosia statuluT Misleanca.

raturg de 25-30 grade C., pe

cind a aeruluT ambiant e de
13-14 grade C.

Tinteasca (Frcseanca), mofie (1400 hect ), in jud. Buzgti,

com. Tintesti.

Tinteni, sat, pe mosia cu acenume, com. Movila, Pl.

Herta, jud. Dorohoiti, Cu 150
lasT

suflete si o bisericg (1855).

Piriul Prilisocul trece dealungul nlo$ei, care se hotgreste cu :
Baranca, Herta, Hreatca, Molnita
.si Tirnauca.

suprafatg de 950 hect. si o populatie de 1240 locuitorr ; o scoalg

si 3 bisericT : la Tintea, fondatg
in anul 1853, la Liliesti, in
anul 1848, si la Dimbul; o pepi-

Chi are : soseaua vecinalg Buzati-Tintesti si Tintesti-Maxenul,

afarg de alte drumurr naturale.

Vite sunt: 436 bor, 320 vacT,
135 viter, 21 bivolite, ro cal,
207 Tepe, 54 rninjT, 2300 oT, 3
azinT si 267 porcT.

Cgtunul Tinte0 este vechiti,

iar cIt. Pogoanele-Micr s'a format in 1863 de cgtre locuitorir
clgcasT, care 'sr aU cumpgrat
locurr de casg de la fostul proprietar Gregore Chrisoscoleti.

Tintesti, atun, resedinta com.

Tintesti, judetul Buzgri, Cu 450
locuitorT.

Mglgesti, pl. Vgrbilgul,

cu o

populatiune de 234 locuitorr, o

bisericg, fondalg la 1860.

munte, de sare, in com.

Spulberul, pl. Vrancea, jud. Putna. Are doug virfurr : Tipgul
propriti zis si Sghastrul, Tine
de muntir Laposulur.

Tipesti-erbesti, mo,sie
dure, a statulur, in jud. Covurluid, com. Branistea, pl. SiretuluT, foste ale EpiscopieT de Ro-

man. Mosia are o intindere de

5698 hect., pgdurea, de 486 hect.

Arenda anualg 75000 ler.

Tipileti, sat, in com. Rgdiul.MitropolieT, pl. Copoul, jud. Iasi,

situat pe coasta dealuluT cu ace-

Se compune din 3 cgtune

Tintea, Dimbul i Liliesti. Are o

UlniT.

Tipfireti, sat, jud. Prahova, com.

Tintea, izvoare cloro-sodice, sulfuroase si iodate, jud. Prahova,

pl. Filipesti, com. Tintea.
Aceste izvoare ati o tempe-

foastet cetlfil romane Gherghina

de lingg Bgrbosi, jud. Covurluiti.
(VezT Gherghina).

ProprietAtT mar insem na te sunt:

Tinteasca, Tinteasca-Museteasca, Bezendeasca i Opgriti-de-la-

pl. am-

lasT nume, in partea dreaptg a

puluT, jud. BuzIti, la ro kil. spre

S. de orasul Buzgti.
E formatg din cgt. Tintesti
Pogoanele-Micr, pe o suprafatg
de 2480 hect., cu o populatie de

riuluT Jijiea, pe o intindere cam

Tintesti, com. rur.,

in

www.dacoromanica.ro

de 1144 hect. Are o populatie

de 242 locuitort si o bisericg
fgcutg la 1855.
Vite sunt : 400 vite mart cor-

TIRDENI

TNTXRENI

680

48 ri-

vechiul drum al po,teT filtre Pi-

To6 locuitorT,

tqti li Cimpulung.
Are o bisericg li mgngstirea
Valea, ambele deservite de 2

Gindeti, jud.

preotT i 3 dascglI. Biserica s'a

Neamtu, situat pe piriul Cocida.

fondat la anul 7042 (i534) li

este de zid masiv cu un turn.
5coala (infiintat. in 1835) are

nute, 23 caT, 259 oT

mgtorT.

Tirdeni, sat,
Bistrita,

Cu

com.

Tirioiul, com. rur. i sat, in jud.

Mehedinti, pl. VAilor, la 46 kil.
de oraul Turnul-Severin, avind

350 locuitorT, o bisericg

io

un local construit in 1873.

Tite9ti, sat, resedinta com. cu

30 care cu bol, 3 cArute Cu cal,

20 stupT, 200 vite marT cor-

acelag nume, jud. Mu,cel, cu

513 locuitorT, care se ocupg
mal ales cu facerea spetelor.
Girla Valea-Mgngstirel trece

nute, lo cal, 240 oT i 18o ti-

prin mijlocul satuluT.

coalg.

LocuitoriT posedg: 15 plugurT,

mgtorT.

Pe aci trece oseaua HorgOTiroi-Leurda-Pleotina.

TiteicA, cd tun (tirlg), in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Balaciul.

pul, sat O com. rur., pl. D u in b ra va-d.-s., jud. Dolj. A.sezatg pe fata
dealuluT numit al Perilor, pe

dealul Gogoaa spre S.,

i pe
dealul Argetoaia spre N., la 38
kil. de Craiova, 16 kil. de 50potul, 17 kil. de Cerngtesti i

Titeti, com. rur., jud. Mucel, pl.

Riul-DoamneT, la 30 kil. spre
S. de Cimpulung, pe partea

6 kil. de Gogopl. Se invecineste la E. cu com. Cernktesti.,

la V. cu com. BOrboiul (Mehe-

stingg a dula Tirgul.

Se compune din 4 cgtune:
Titqti, Dezrobiti, Hirtieti i

dinti), la N. cu com. Argetoaia

Valea-StineT, cu 1150 locuitorT,

O se mgrginete la N. cu com.
Stilpeni, la S. cu com. Conte,ti,

la E. cu com. Davidqti.
LocuitoriT comuneT se ocup'it

li la S. cu com. Gogwill $ se
desparte de toate prin hotare
insemnate prin mggurl.
Are 1085 locuitorl, o
(1889) ,i o bisericg.

coalA

Terenul comuneT este acciden-

Cotul-Iepure, Strachina, Tindgrei si Ciineasca.

Teritoriul com, este udat de

riul Ialomita li brgzdat de valea
Strachina, pe care este lacul cu
acela0 nume.
' Se compune din satele :
dgrei, Strachina, Cotul-Iepure,
Valea-Troni, Ciineasca i Nicolqti, precurn i cgtunele (tirlele):
Radieni, Putul-Noti, Suditeni,
Gornia i Afumati. Are 2900 locuitorT ;

o coall mixtg i o bi-

sericg, Cu 2 preotT i 2 dascAlT.

Vite: uno cal', 2130 boT, 8450

oT $i 2780 pord.
Pe teritoriul com, trece catea
feratg Furei-Feteti, avind statia Tindgrei.

Tindarei, sat,

in pl. Ialomita-

Balta, jud. Ialomita, com. cu a-

celag nume, situat pe malul

sting al riulut Ialomita. (V. T'indArei, com. rur.).

Tindrei, stalie de dr.-de-fter, jud.

Ialomita, pl. Balta, com.
dArei, pe linia Fgurei-Fetesti;

pusg in circulatie la 21 Noembrie 1886. Se afig intre statiile

Hagieni (z3 kil.) li Murgeni
(12,1 kil ). Ingltimea d'asupra
niveluluT Mgril e de 171%69. Venitul acesteT statiT pe anu11896

cu agricultura, facerea spetelor,

tat de Dealurile : Perilor, Argetoaia li Gogopl, cu inglti mea de

fiergria, i facerea cgrutelor.

la 30-60 ni. li udat de piriul

Vite sunt : lo caT, 340 bol,

150 vacT, 8o oT si 300 porcT.

Obedeanca, numit i. Valea-Cor

Tintarul, sat, in jud. Mehedinti,

zuluT. In vechitne satul se numea Valea-Scgqti.

pl. Motrul-d.-j., com. rur. Pluta.

In pgrtile de E., N. O S. a
comuneT se intinde pgdurea sta-

tuluT numitg Rgde0, formata

numaT din stejar i fag.
Dealur1: Dealul-MutuluT, MgngstireT, Titqtilor, Piscul-ChilieT,
Bugeloiul, Burtoi i Cgtelul.
Gira Valea-MAngstireI i Va-

lea-CireuluT udg com, in tot

lungul sgi.
car: calea ferata Goleti-Citnpulung, ce trece prin cgtunul

Hirtiesti, pe partea de Vest ;

Tiuleni,

sat,

in jud. Mehedinti,

pl. Dumbrava, com. mi% Secul.

a fost de 86632 leT, 90 banT.

Tintareni, com. rur., in jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-s., pe un mic platal
cu o ingltime de 30 m, d'asupra
niveluluT sesulul san albieT JiuluT,

Timbureti,

sat, in j ud. Dolj, pl.

la 40 kil. de Craiova O la 5 kil.

Jiul.d.-j., com. Murta, avind 459

suflete fi o bisericg.

de rqedinta pl4eT, Filia0.

Se invecineSe la E. cu com.

Tindfirei, com. rur., in jud. Ia-

Fratostita ; la V., cu com. GuraMotruluT (jud. Mehedinti); la N.,

lomita, pl. Ialomita-Balta, situatg

pe ambele tgrmurT ale riuluT Ialomita. Coprinde patru moOT :

www.dacoromanica.ro

cu com. IonWi (jud. Gorj) li

Cu comuna FloreSi ; iar la S.,
Cu cm. Filiasi.

TINTARENI

Este udatg de riul Pur cu directia N.-S. si care ad i primeste

Gilortul.

futre com. si riul pul sunt

seaua nationalg Tirgoviste-Transilvania. In raionul acesteT com.

sunt : Dealurile-Brata, Brani9tea
9i Plaiul-Sglgtr uculur. Se compune

bAltile : Motorimul, co o suprafa ll de 2 hect., continind peste ;

Balta-TJ1muluT, de 4 hect., alimentindu-se din apa puluT. Pe
teritoriul com, se intilnesc patru

din treT cgtune: Tia, Buciumeni

9i Pizlari, co o populatie de 1700

marT val: Motrulu, Jiulur, GilortuluT si usitel.

PAmintul sar" produce porumb,

cinepg si pgdure ; iar din mi-

Comuna este foarte vechTe.

Pe la 1806 in Tintgreni fiind
mangstire, cgluggriT ati hotgrit

nerale, var bun. Se invecineste

la E. cu com. Bezdeadul ; la V.,
cu Runcul ; la N., cu Pietrosita
9i. la S., cu cgtunul Fieni, al

a se face tirg sgptAminal. Bilcia

anual se face la 25 Martie.

Are o suprafatg de 4076 pog.,
coprinzind o intinsg. mosie : 'fin-

locuitorT. Are 2 bisericT si o

scoalg ; 4 morT de apg. Locuitoril cresc bol, vacT, cal, capre.

tgreni-Arpadia si pgdurl (2500

hect.), apartinind statuluT.

lomita.

Este iormatg din cgtunul de

o scoalg si o bisericg, ziditg in

inte de a pleca la Bucuresti.

CAT : Calea feratg Filiasi-T.-

vita, plaiul Ialomita-Dimbovita,

com. Pietrosita.

Titirligul, cdtun al com. Gura-

com. pe o lungime de 2700 m.

Cu comunele vecine se leagg
prin sosele vecinale bine lucrate
si impietrite.

Tintareni, sat, O resedinta com.

cu acelasT nume, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s. (VezT com. rur. Tintgreni).

locuitorT.

drept al BerheciuluT, la i kil. si

500 m. de resedinta comuneT.
Are o suprafatg de 175 hect.,
79 ariT ; 244 locuitorT; o bisericg, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, flcutg in 1878, de 7 bgtrinT ce popular' atuncT atul.
Locuitorii ati : 30 bo1, 36
vacT, 9 car si 50 ol ; 15 plugurT
de lemn, 5 cazane pentru fabricarea rachiulur.

Toleti, sat, pe mosia Cu acelasT

nume, jud. Suceava, com. Uidesti.

Tia, com. rur., jud. Dimbovita,

E strAbgtut de piriul To1e9ti.

plaiul Ialomita-Dimbovita, situatg

Are o populatie de 629 locuitorT; o bisericg, cu hramul Sf.

la 30 kil. spre N. de Tirgoviste,

fltre vAT, pe ambele malurT ale
riulur Ialomita si ale piriulul Va-

lea-Titer 9i in aptopiere de 9o-

rIzAsesti

plItind 608 leT

avea 41
bir anual. El erail ocupatT cu
lucrul pgmintulur avind loc in
destul. (cUricar.,, vol. VII, p.
liuzT,

250).

numele de Obirsia, si dupg ce

a primit piriul Platonita, ja nuinele afluentuluT sgri si se varsg
in omuzul - Mare (5 kil. lun-

Are de tributarT : Ponoarele,

ipotul, Teleman, PAItinisul, Purdila, Platonita, Boura
si Piriul-Topilelor, zis si al-LuTgnase,

puluT.

Tolicea, sat, Cu zo familiT, jud.

Neamtu, com. Humulesti, pl. de

Thrtreni, sat, com. rur. Ploestiori, pl. Tirgsorul, jud. Prahova.

In 1803, cTolesti

AninoaseT, jud. Buzgil, cu 200

y', la roo m. de vatra satuluT Titul, sat, jud. Tecuciti, com. CorTintgreni ; c. f. Filiasi-Severin,
bita, pl. Zeletin, situat in parla 2 ldl. ; soseaua nationalg Fitea de V. a comund, pe malul
fiasi - Pasul - Vulcani, strgbAtind

insurgteT s'al improprietgrit 26

pe mosia Manolea.
Drumurile principale sunt : la
Uidesti (z kil.), la Tgtgrusi (5
kil.), si la Manolea (3 kil.).

gime).

TiteI (Valea-), sat, jud. D'hubo-

18o6.

La S. comuneI sT-a asezat

Tudor-Vladimirescu tabgra fria-

ImproprietgritT in 1864 sunt

40 codasT, cu cite ro prgjinT, iar

Toleti, pilla, jud. Suceava. Izvoreste din satul Tolesti sub

com. Motgeni, despgrtindu-se de

Bezdead si Runcul prin dealurT

si pgdure, de Motgeni, prin loc
ses si de Pietrosita, prin riul Ia-

resedintg, Tintgreni si cgt. Picul.

Are o populatie de 1056 suflete;

TUGULEA

681

Sus-Mijlocul.

Totoi, cdtun, jud. Gorj, pl. Amaradia, com. Negoesti, asezat pe

Valea - CilniculuT

si pe dealul

Curva si Birlanul.

Are o suprafatg de 22 hect.;

o populatie de 396 suflete ; 2
bisericT.

LocuitoriT posedg : ro plu-

gurT, 20 care cu bol, i cgrutg

cu cal; lo stupT; 151 vite marT
cornute, 6 caT, I20 capre, 72
rimAtorT, 2 bivolT si 150 or.
Comunicatia Cu cAtunele e-

cinele se face prin drumurT ordinare.

Tugheni, sat, jud. Dolj, pl. Pul-

TreT-IerarchT, ziditg de locuitori

d.-Mijloc, com. Glodul, avind

730 suflete si o scoalg.

in 1854; o scoalg mixtg, infiintatg in 1865.

Tugulea, deal (242 m.), in jud.

86

66700. Mareta Dictionar Geografic. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

TUGURE$T1

Tulcea, in partea N. a plgser

Isaccea i
Nicolitelul.

TUTURUL

682

cea V. a comuna

Tugureti,sat, jud. Dolj, pl. Balta,

com. Birza, asezat la 500 m.
spre N. de satul Birza i aproape

de malul drept al dula Pul.

Are 800 suflete, si o bisericA.
E strAbgtut de o osea comunalg, ducind la N. spre Padea,
iar la S. spre Valea - Stanciu-

lut V. Birza, com. rur.

Tuicani, sat, Cu 124 locuitorT,

com. rur. Moreni, pl. Filipesti,
jud. Prahova.

Are 3 cgtune: Tutcani

(re-

sedinta), Mgngstireni i Sipeni, cu

2107 locuitori, numaT rAzgsT ; 2
scolT mixte (in Tutcani si in Sipeni); 3 bisericT:- S-tiT VoevozT
(1884), Sf. Dumitru si Sf. Gheorghe (1868).
Teritoriul com., in suprafatg
de 2230 hect., este mal' mult de.

Mare parte din teritorlii e cuprins de bAltt i Orle formate

din vgrsgrile JijieT si a PrutuluT,

si din care se scot : racT, pestT,

papurg i stuh.
Vite sunt : 1221 vite tnarT cori 863

nac, 1905 oT, 198 caT

rimAtorT.

Juros i impodobit cu plantatiT.

Tutora, sat, resedinta com. Tu-

LocuitoriT posea : 240 phi-

tora, pl. Branistea, jul. Iasi, asezat pe malul drept al PrutuluT,

gurT ; 410 stupT ; 559 boT, 312

vacT, 86 juncT i junce, 88 caT,

la zo kil. de Iasi si la 6 kil. de

641 oT si 551 pord.

E una din cele maT frumoase

Ungheni. V. Tutora, comung.

comune ale judetuluT. LocuitoriT

Tutueni,mahala, in Tirgul-Neamtulur, jud. Neamtu.

a case bune, grgdinT cu pomr

roditorT, viT.

Tutuleti, sat, jud. Vilcea, plaiul

Turcineti, sat, jud. Olt, com.

rur. Profa, pl. Vedea-d..s.
Turcfineti, sat, cu 397 locuitorT,
com. rur. BItAsani, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea.

Tutcani, sat, resedinta com. Tutcani, pl. Horincea, jud. Covurcu 1091 locuitorT. (V. com.

nalg Rimnicul-Riul-VaduluT si pe

rur. Tutrani).

malul OltuluT. In dreptul cltu-

Tutcani-din-Deal, sat, in jud.

Turlueti, a/un, al com. SArti-

Roman, pl. Siretul-d.-j., comuna

lesti, jud. BuzAti, Cu 140 loc.

Brosteai, la 2 kil, de resedinta

com., avind 55 loc. si o bise-

Turluiul, sat, jud. Badil, pl. Bis-

Cozia, com. rur. CglimInesti, cu

39 locuitorT, situat in partea de
N. a comuneT, pe soseaua natio-

nulur e un pod de vase, pe riul

Oltul. La S. de aci valea CAlimgnesti se varsg in Olt.
Tutuleti, sat, cu 400 suflete, jud.
Arges, pl. GAlgsesti, resedinta

ricg.

trita-d.-j., com. Dealul-Noil.

Tutcani-din-Vale, sat, in jud.

comunel rur. Tutulesti-GAlgsesti,

avind o bisericg cu hramul Ingltarea Domnulu.

ce formeazg ambele laturl ale

Roman, pl. Siretul-d.-j., comuna

Brosteni, putin maT la S. de satul
Tutcani - din- Deal, in marginea
jud., avind 258 locuitorT si o bi-

vgeT Tutcanilor, la 93 kil, de la

sericA.

Tutcani, com. rur., in jud. Covurluiti, pl. Horincea, asezatg la

punctul de intilnire al dealurilor

Ga/ati, formind, impreung cu Mglusteni i Lupesti, cele mal ex-

Tutuleti-Gleti, com. rur.,

pe apa DrimbovniculuT, jud. Argesul, pl. Gglgsesti, la 18 kil.

E. cu jud. Tutova (com. SI-a-

Branistea, situat intre dude

Prutul i Jijia i dealurile Chiperesti i Osoiii, formata din

de com. rur. Costesti, resedinta

subprefectureT, si la 37 kil. de
Pitesti. Se compune din 3 sate:
GglIsesti, Odgeni i Tutulesti,

teni-Schineni, Igesti i BAIggesti),

satele : Tutora (reedinta), Opri-

cu o populatie de 1286 locuitorT,

la S., cu Ggnesti si la V., cu

seni d.-s., Opriseni-d.-j., Chipi-

satele Mglusteni, Minzgtesti, Aldesti i Prodgnesti

resti si Cristesti. Are 1354 locuitorT; o scoal si 4 bisericT.

3 bisericT, cite una in fie-care

sat si o scoalg prim. mixtg.

Prin mijlocul com. curge un

Odias, care izvoreste de la N.
com., curge priti valea numitg

Pe teritoriul comuneT trece soseaua nationalg i calea feratg

treme connune nordice ale jud.

Covurluiii. Se mgrgineste la N.-

Valea-SatuluT si se varsg in Horincea, drept Prodgnesti.

Tutora, com. rur., jud. Iasi,

pl.

Iasi-Ungheni, de la V. spre E.
Este udatg de riurile Prutul
Jijia, de la _N. spre S.

www.dacoromanica.ro

Vite : 930 boT i vacl, 46 caT,

2053 or, 17 capre si 345 rimAtorT.

Tuturul, sat, jud. Vilcea, pl. 01tetul-d.-s,, com. rur. Obislavul,

Cu 213 locuitorT.

u
Ubleti, sat, jud. Argep, pl. Pi-

noscut sub numele de tirgul de

la Uda.
Satul Uda este foarte vechiii;
a flcut parte pana la 1845 din

Udade-Sus, com. rur., jud. Argep, pl. Oltul, la 30 kil. de

Uda, sat, pe mopia pi in comuna

Tatarupi, jud. Suceava, apezat
pe tirmurile piraielor Matioaia

jud. Oltul. Numirea de Uda-Clo-

te,ti. Se compune din satele :

cociovul i s'a dat de pe mopia

Grebeni, Linia-Mare, Rizepti pi

mnastireascN, ce apartinea mg-

Udad.-s., avind 186 familiT, 2

pi Leordipul, cu 78 locuitorT.
DrumurT sunt : la Tatarupi

nAstireT Clocociovul din jud. Olt,

bisericl pi o pcoala. mixta.

Vite : 20 caT, 400 bol pi yac,

(T 500 m.) pi la Cristepti (9544. m.).

sat, Uda-PaciureT, care se numea

In trecut Uda - Coman eanuluT,
de pe numele proprietaruluT mo-

tepti, com. rur. Bradul-d.-j. (v.

a. n.).

(V. Tatarupi, com. rur).

Uda-Clocociovul, com. rur., in

pi spre a se deosebi de cel-l'alt

sieT
1

jild. Teleorman, pl. Calmatuiul-

com. rur. Tigveni, repedinta subprefectureT, pi la 1 i kil. de Pi-

150 rimatorT, 50 capre pi 500 oT.

,

Uda-de-Sus, sat, cu 77 familiT,

jud. Arge,, pl. Oltul, repedinta

Marginea, in partea de V., la

Uda-Clocociovul, mo,rie a sta-

com. rur. cu acelap nume. Are o

biserica, eAdormireap.

19 kil. de repedinta jud., 56 kil.

de Alexandria pi 71 kil. de Slatina. Se marginepte la N. pi N.E., cu teritoriul com. SloboziaMindra ; la S. pi S.-E., cu com.

tuluT, in pl. Calmgtuiul, jud. Teleorman, fosta inchinata manastireT Clocociovul.

Uda-PaciureI, com. rur., in jud.

Uda-PaciureT, de care este despar-

lita printr'un piriiap ce curge din

coasta dealuluT pe care este si-

Teleorman, pl. Calmatuiul-Mar-

ginea, pe valea SiuluT, in par-

Uda-de-Jos, com. rur., pl. Oltul,

jud. Argep, la 33 kil, de com.
rur. Tigveni, repedinta sub-prefectureI, pi la 9 kil. de Pite,ti.

Cea de V. a judetuluT, la 18 kil.

de T.-Magurele.
Se marginepte la S.-E., cu

teritoriul com. Saelele; la N. pi

tuata, iar la V., cu riul Oltul.

Se compune din satele :

Ba-

N.-E. Cu com. Uda-Clocociovul,

Are o suprafata de 2000 hect.,

Cu 1105 locuitorT ; o pcoala pi o
biserica.
Vite : 178 caT, 1088 vite marT

gepti, Cioraca, Durduepti, Goranul, Lungulepti pi Uda-d.-j.,

pi la V., cu riul Oltul.

Este apezata la poalele dea-

avind 976 locuitorT, 5 bisericr

pi o pcoala mixta, in satul Uda-

luluT ;

cornute, 950 vite micl cornute

d.-j.
Vite : 40 caT, 6 bivolT, 746

i 109 porcT.
Ca are : poseaua vecinalg spre
com. Uda-PaciureT pi spre com.
Mindra.
Aci se tine tirg de treT orT pe
an : la Sf. Constantin, la 29 Iunie
pi 15 August ; este foarte cu-

vite.marT cornute, 259 rlingtorT,

89 capre li moo oT.

Uda-de-Jos, sat, CU 210 locuitorT, jud. Argep, pl. Oltul, repedinta com. rur. cu acela. nume.

www.dacoromanica.ro

piriul Siul uda mare parte

din comuna, iar din deal izvoresc abundente izvoare de va.

Are o populatie de 726 su.

flete, o pcoala mixta pi o biserica.
Vite : 139 caT, 398 vite marT,

714 vite micT pi 174 porcT.

CAT

are :

pe d'asupra dea-

luluT, poseaua judeteana Turnul

Slatina, la care locuitoriT comunicg pe diferite ruscT, din

care una maT importantg. numitg
cRusca-RoibuluTs. Pe vale sunt
mal multe ramurT de osele ve-

cinale spre com. Saelele la S.

spre Uda-Clocociovul la N.

UEM-GOLEASCA

684

IMATI

time de 120 m., in jud. Con-

Uderul, sat, com. rur.

(v. a. n.), pl.

Podgoria, jud.

Mucel.

Udresti, com. rur., pl. Podgoria,

jud. Prahova, brgzdatg de dea-

riul SiuluT.

lurile : Val-de-El, Udreti i Dobrota ; situatg la 40 kil, de

la ro kil.
capitala judetuluT
de a plgeT.

Pe deal, in partea despre comuna Saelele, se atig o mggurg

inaltg, inconjuratg de un pnt,

Se compune din 3 cgtune :

Udre0, Val-de-El i Dobrota.
Are o populatie de 1825 locui-

cgreia locuitoriT IT zic Gurguiul-

torT, 3 bisericT i o ,coalg.

Nemtilor sati da Cetatea.

Se numea altg-datg Uda-ComgneanuluT i Tgureasa.

ati : ro caT,

Comunicatia spre Saelele se face

prin maT multe vadurT prin pi-

LocuitoriI sunt moment El

142 boT, 66 vacT,
452 porcT, 18 capre 592 oT ;
30 stupT.

stanta, pl. Medjidia, pe teritoriul

com. rur. Cochirleni i anume
pe acela al cgtunulul Sgri
vranes.

Udupul, com. rur., in pl. TeleormanuluT,

jud. Teleorman, si-

tuatg pe partea dreaptg a riuluT Teleorman, in vale, la 80

kil, de rqedinta judetuluT, la
54 kil. de Alexandria i 37
kil. de Reliori.
Se invecinqte la N. cu com.
Tgtgre,ti-d.-s. ; la S., cu TAUreti-d.-j. ; la V. i la N.-V., cu
teritoriul com. Rica, i la E.,
cu riul Teleorman.

Udati (Udati- Minzul), ceitun

In valea DobroteI sunt ca-

Are o suprafatg de 1650 hect.;

al com. Albeti, jud. Buzgri, cu

rierT de piatrg ; terenul contine

1079 locuitorT ; o coalI; 2 bisericT.

380 locuitorT. Are sub-diviziile :

mula sare.

Vite: 15! caT, 268 vite marT

cornUte, 256 porcT, 442 vite

Udati-BanuluT i Udati-Mart

Udati-Mari (Niculeasca),
(800 hect.), in jud. Buzgil,

com. Albe0, cgt. Udati.

nete comunicatia cu comunele :

Gornetul-Cricovul i Tgtarul.
Se mgrginete cu comunele :

micT.

Apostolache, Gornetul

Tg-

este pusg in leggturg prin o

e udatg de apele SI-

ramurg de osea, care pleacg

din comung ; apoT ramura de

tarul

Udeni, com. rur., jud.

compusg din cgtunele : SirbeniMoteni i Udeni -Fgrc4anca,

situatg pe valea JirnovuluT, pl.

NeajlovuluT, la 42 kil. de Bucureti, la 74 kil. de Giurgiti 11 la
21 kil. de Obedeni, re,edinta
plg,eT. Are o populatie de t000
locuitorT ; 2 bisericT, una in Udeni i alta in Sirbeni ; o coalg
mixtg.

osea principalg II hiles-

rgtica i Izvorul-DealuluT.

osea vecinalg Udupul-Rica.

Udresti, sat, jud. Arge, pl. 01tul, com. rur. Dobreti (v. a.
n.).

Udreti, sat, cu 40 familil, jud.

200 pgdure. S'a dat in loturr

VoivozT.

Uesti-Goleasca, com. rur., in

Dealul-Dimbovita, cAt. coin. Colanul.

Udresti, sat,

Cll

458 locuitort

com. rur. Udreti, pl. Podgoria,

jud. Prahova.

pl. Podgoria, jud. Mucel.

Udeni sati Ffircasanca, catun

al com. Udeni, pl. NeajlovuluT,
jud. Vlaca, situat pe coasta
stingg a acesteT vgY. (VezT Udeni, comung).

pl. Teleormanulta, avind o intindere de 1130 hect., din care

locuitorilor.

Udresti, sat, jud. Dimbovita, pl.

Udeni, sat, com. rur. Vrgneti,

,sie a statuluT, in jud, Teleorman,

(v. a. n.). Are o bisericg (S-tiT

Vite : 48 cat 380 bol' i vact

MilcovuluT, ce desparte CorbiCiungi de Udeni.

Udupul-Horezeanca, fosa mo-

Arge, pl. Oltul, com. rur. Cuca,

75 bivolT, 270 rimgtorT i 635 oT.

La capul inoieT este valea

Cal: soseaua judeteang de

pe valea TeleormanuluT, cu care

Udritea, sat, jud. Mebedinti, pl.

Motrul-d.-j., com. mi% Jirovul.
Mal poartg numele i de ValealuT-Udrite.

jud. Vlaca, pl. Neajlovul, compusg din cgtunele Ueti-Goleti

Popeasca-Ciupagea, situatg
pe apa Drimbovnicul, la 6o kil.
de Giurgiti, 32 kil. de Bucure,ti i la 7 kil. de Obedeni, reedinta plgeT.

Are 744 locuitorT; o bisericg,

cu hramul Adormirea - MaiceTDomnuluT, deservitg de r preot
2 dascAlT ; o coalg mixtg ; o
moarg pe apa Drimbovnicul; 4
circiumT.

Uduamel-Bair, aea1, cu ,0 ingl-

www.dacoromanica.ro

Vite : 300 boT j vacT, 10 bi-

UE$T1-G0LEM

685

va', 72 cal, 370 oT i 139 ri-

ULMEN1

E udata de riul Moldova si

matorT.

piraiele : Toleti, Paltiniul, Pur-

Cal: soseaua judeteana mergind pe Valea-DrimbovniculuT

la Obedeni.

dila, Platonita, Boura, Ignatul

catune; Coada - IzvoruluT, Stavropoleos, Jugureni, Olteni, Fundurile, Manastioara, Zinca, Do-

Uesti-Golesti, catun, al com. cu

i Mediasca..
ImproprietaritT in 1864 i 1878
sunt 473 locuitorY, stapinind
1286 falcT.

gari, Uliesti li Baraceni. Se invecinete : la E., cu Costeti ;

la V., cu Petreti i Broteni ;

acela nume, pl. Neajlovul, jud.

Se numea alta-data Undesti.

cotn. Obislavul, din jud. Vlaca.

Vlasca, situat pe Valea-DrtmbovniculuY (V. Uesti, com. rur.).

Uesti - Mosteni, com. rur.,

si-

tuata in Valea-Drimbovniculul,
la S. de Uesti-Goleasza, pl Neajlovul, jud. Vlasca, la 58 kil. de
Giurgiii, 30 kil. de Bucureti i la
3 kil. de Obedeni, resedinta pl.

Are o populatie de 244 locuitorT ; o biserica, deservita de

I preot si 2 dascalT; 3 circiuml.
Aci se face bilciti cu obor de

vite : la 21 Maiti, 24 Iunie, 6

August i 8 Septembre.
Prin sat trece oseaua jude-

teana care merge pe Valea-

Uidesti, sat, pe moia i in com.

cu acelas nume, jud. Suceava,
aezat pe podisul dintre dealurile Purdila si Uideti. Are 189
ImproprietaritY in 1864 sunt
23 fruntasT, 9 palmaT si 13 codaT, stapinind aproape 62 falcT.
DiumurT sunt : la Forati (4
kil.), la Tolesti (2 kil.) si la Manolea (2 kil.),

la S., cu

Se leaga Cu oseaua judeteana

din jud. Vlaca.
Are 1979 locuitorT; 2 bisericT
si o coala.
(y.

a. n.), pl. Riurile, jud. Mucel,

situat pe malul sting al

riuluT

Bratia. Are 256 locuitorT; o biserica de zid, cu hramul Adormirea, deservita de 1 preot si
1

dascal.

E udat la E. de Valea-UliteT

Ulea, sat, cu 300 locuitorl,

in

jud. Tutova, pl. Simila, com.

Untesti, spre N.-E. de satul

i Valea-Mica.

Ulita-Tigneascfi, mahala, din

com. Goleti, pl. Podgoria, jud.
Muscel, careia RominiT in bat-

Unteti.

Ulesti, com. rur. i sat, jud. IaArges, pl. Pitesti, com. rur.
Biscovul-Flesti (v. a. n.).

Ulita, sat, com. rur. Goleti

locuitorT.

DrimbovniculuT.

Uiasca, sat, cu to familiT, jud.

la N., cu Greci

'omita, pl. CimpuluT, situata pe

partea dreapta a riuluT Ialomita,
intre comunele Condeesti i Frumusica.

jocura iT zic plita-Francea

Uliteasca, sat, Cu 75 locuitorT,

com. rur. Ciumeti (v. a. n.),
pl. Riul-Doamnel, jud. Mucel.

Uidesti, com. rur., jud. Suceava,

Teritoriul comuneT, cu o su-

E udat de Riul-Doamnel, pe

situata la E. plaeT Mold ovad.-j., la 22 kil. de Falticeni.

prafata de i600 hect., se intinde din riul Ialomita spre S.,

al caruia mal drept trece calea

Se margineste la E. cu com.

limitindu-se cu mal multe moir.

Tatrusi; la V., cu com. Ciumulesti ; la S., cu com. Draguseni i Draganesti si la N., cu

s'ail improprietarit 128 locuitorT.

com. Preutesti i Dolheti.

E formata din satele: Uidesti
(reedinta), Tolesti, Manolea-Forlisti, Antoceni, Oniceni i Rui.

Are o populatie de 3250 suflete; 4 bisericT ortodoxe, una

lipoveneasca, 2 schiturT i 3
scoale mixte.
LocuitoriT poseda : 415 caT,

300 bol, 504 vacT, 3320 oT, 3

capre, 66o poi-a i 406 stupl ;
To morT, 6 teascurT de uleiil de
cinepa (in Manolea) ; To bacanil, 4 hanurT, 5 circiumr.

Dupa legea rurala din 1864,

Are o populatie de 664 locuitorl; o coala mixta; o bi serica ; o

osea prin care se

leaga de satele vecine.

Uliesti, com. rur., in jud. Dimbovita, pl. Cobia, situata pe

cimpie, intre riul Argeul i

ferata Golesti-Cimpulung i oseaua Piteti-Frontiera. Se mur-

gineste la E. cu jud. Arge.

Ulmeni, com. rur., pl. Oltenita,

jud. Ilfov, situata la 69 kil. spre
S.-E. de Bucureti, linga ValealuT-Soare. Sta in legatura cu
com. Oltenita i Tatina prin osele vecinale.

Se compune din satele : Ulmeni-Paminteni, Ulmeni - Ungu-

Neajlovul, spre S. de Tirgovi-

reni si Tausanca. Are o popula-

tea, la 12 kil. de Gaesti, pe

soseaua judeteana Tirgovistea-

tie de 2578 locuitorT, 2 bise-

Gaeti-Vlasca. Cimpiile din raionul com. sunt : Mocanul, Cazacul, Izvorul, Stavropolea i

Jugureni. Se compune din io

www.dacoromanica.ro

ricT i 1 coall mixta.

LocuitoriT poseda: 223 plugurT, 300 care si cgrute ; 591
cal i Tepe, 6 armasarT, 482 bol,
467 vaca i vitel, 7 taurT, 120

ULMENI

bivolT

ULMI-ORNETI

686

bivolite, 7770 or

de Bucuresti, inconjurat de micT

1459 porcT; 2 maOnt de treerat.

ImproprietgritT sunt 202 lo-

dealurT.

cuitort

Cu o populatie de 1796 locuitorT ; o bisericg, cu hramul Sf.

Nicolae, deservitg de i preot

Ulmeni, catan, in jud. Teleorman, pl. Calmgtuiul-Marginea.

(Vez! com. SpKtgrei).

Satul Ulmeni este din cele

mal vechT ale judetultif ; se ggseste mentionat in diferite documente de pe timpul luT Mihaiil-Viteazul ; este trecut i in
listele satelor din secolul XVIII.
A format comuna deosebitg pang

la 1870, ciad a fost intrunit cu

Spgtgrei, unde s'a trecut si re-

Are o suprafatg de 6000 hect.,

I cintgret ; iscoalg mixtg ; 2

masinT de treerat cu abur!.

si

Numgrul vitelor marT e de

966 si al celor micT, de 7325.

Ulmeni-Ungureni, sat,

com.
rur. Ulmeni (v. a. n.), pl. 01tenita, jud. Ilfov, situat la E.

de Ulmeni-Pgminteni. Pe la S.

Se intinde pe o suprafatg de
o bisericg, cu hramul Sf. Treime, deservitg de
preot si 2 cintgretT.

locuitorT ;

Ulmeni sag Dara-de-Jos, c11tun, cu 870 locuitorT, resedinta

com. Dara, jud. Buzgg.

Numgrul vitelor marT e de

328 si al celor micT, de

Ulmeni, tirtli, jud. Brgila, la

114E.

kil. spre N.-E. de satul Rosiori,

pe muchea vger laculuT Tgtarul.
Vatra satuluT este de t2 hect.,
cu 87 locuitorT, posedind : 58

Robesti, jud. Buzgil. Ved Vii soara.

Ulmetul, mo,sie i pltdure a statutut, in jud. Buzgg, com. I3oziorul, cgt. Ulmetul, pendinte
de Episcopie. Are 760 hect.
Ulmetul, sat, Cu 61 suflete, com.
rur. Slgvuta, pl. Amaradia, jud.

Dolj, situat la 4300 M. S.-N.

de Slgvuta, cgtunul de resedintg
al comuneT.

trece Valea-luT-Soare.

562 hect. Are o populatie de 309

sedinta.

Ulme tul, numire datli unut v e ohig

schitsimetoh al EpiscopieT, com.

Ulmetul, com. rur. i sat, plasa

Ulmi, sat, com. Colariul, pl. Dealul-Dimbovita, jud. Dimbovita,

la 3 kil. spre S.-E. de l'irgovistea pe soseaua nationalg
govistea-Fundata-Bucuresti.

A fost in vechime locul de

executiune al condamnatilor la
moarte, pe cind Tirgovistea era
capitala TgreT.

Cerna-d.-s., jud. Vilcea, situatg

intre dealul UlmetuluT (spre E.)

Ulmi, vechie numire a clitunulut

cai, 50 vite cornute, 280 oT

Slgvesti, pe valea riuluT CernaMare, la 20 kil. de resedinta

Ciocirlia, jud. Buzar', com. Scurtesti.

si 6o rimgtorT.

judetulul si la to kil, de a plgsel.

Ulmeni, stafie de dr.-d.f., jud.

Se mgrgineste cu comunele

Ulmi-No!, sat nog, jud. Iasi, pl.

Slgvesti, Berbesti, Orleni, Ar-

Bahluiul, com. Belcesti. S'a infiintat in 1879. E asezat pe tgrmul sting al iazuluT Sarja, spre
V. de satul Belcesti, si are o
populatie de 245 locuitorT.

Coplceni. E brgz-

Buzgil, pl. Tohani-Sgrata, com.

mgsesti

Dara, pe unja Ploesti -Buzgg,

pus in circulatie la 13 Septembrie 1872. Se aflg futre statiile Vintileanca (12,0 kil.)

data de dealurile Padinile, Stg-

Monteorul (4,6 kil.). Ingltimea

de-asupra niveluluT Mgrer de
tm,64. Venitul acesteT statiT

pe anul 1896 a fost de 93065

Capul - PisculuT, Ulmetul,

Seciul, si udata de vgile : Seciului, VgtafuluT, Caselor, Sorbetul
si Luca.
nilg,

Aceastg comung a mar fost

intrunitg Cu com. Copgceni

Ulmeni-Mogoani, fosa mosi e

a statuluT, in jud. Teleorman,

morT.

dormireaz.

LocuitoriT sunt mosnenT. ET

ritoriul com. Spgtgrei. Acutn e

aj: ii cal, 50 boT, 50 yac!,

vindutg in loturT.

90 capre, 50 oT, 150 porcl.

com.

rur. Ulmeni (v. a. n.), pl. Oltenita, jud. Ilfov, situat la S.-E.

rur.

cuitorT, 2 bisericl: Sf. Nicolae

Sf. Gheorghe ; o scoalg ; 2

Brosteni.

pl. CgImgt.uiul-Marginea, pe te-

Ulmeni-Pminteni, sat,

com.

Poenari (v. a. n.), pl. Sabarul,

jud. Ilfov, situat la N. de Poenari-Mosteni, pe culmea unul
frumos deal, pe o suprafatg de
322 hect., avind o populatie de
384 locuitorl si o bisericg cA-

Are o populatie de 427 lo-

le, 70 banT.

Ulmi-Ornesti, sat,

Ulmetul, cdtun, al comuneT Boziorul, jud. Buzt, Cu 130 locuitorT.

www.dacoromanica.ro

Numgrul vitelor marT e de

298 si al celor micT, de 335.
MosneniT ail cgpgtat pgmint
In urma fapteior vitejestI contra vrgjmasilor Tare!, cu deosebire in contra Turcilor. Mosiile li s'ati dgruit de Domnil

ULMI-VECHI

687

pgmintenT din timpurile vechr.

Acest cgtun se crede cl ar
exista de mal mult de 400 anT.

Ulmi-Vechi, ctitunaf, formind

sat cu Polieni si cu Liteni, spre
S.-V. de satul Belcesti, comuna
Belcesti, plasa Bahluiul, judetul

UMBRXREFTI

Bgrgganul, Chirnogi si Gresia si

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Are 3900 hect., din care 200

hect. pgdure.
Se compune din satele : Ul-

Pciana, situat pe BgrOgan.

ciulesti si Faurei.
Are 2 colf mixte si

teritoriile comunelor Bisoca si Jitia, si printre afluentir riulur

bise-

tia

Dintre locuitorY, 527 sunt improprietgritr,

Plna la z Aprilie 1891 fAcea

BrAila,

in

jud. R.-Sgrat, plaiul Rimnic, pe

riulur Bahluitil, si cu o populatie

Ulmul, com. rur., jud.

Ulmuorul, munte (880 m.),

mul, (resedinta), Bosn ea gul. Nen-

Iasi, asezat pe malul drept al

de 300 locuitorr.

Ulmuletul, clitun (tirlg), in jud.

udatg de lacul Mostistea.

Rimnicul-Sgrat si acel al riulur

parte din aceastO comuna

Slgnic, afluente al Buzgulur, for-

mind intru cit-va hotarul dintre

jud. Buzgti si R.-Sgrat.

si

pl. almAtuiulur, situatl pe ma-

satul Valea-Mare, care de la acea

Ulmuorul, piriii, jud. R.-Sgrat,

lul drept al vger CalmAtuiul. Se

margineste la E. cu com. Fleas-

datg a format cu satul Valea-

plaiul Rimnicul. Izvoreste din

muntele Ulmusorul si ucll co-

ca; la N.-E., cu Slobozia-Cire-

Rusulur com. Plevna.

Vite : 1910 cal, 1794 bol,

sul ; la V., cu Jugureanu ; la N.,

cu SurdilaGgiseanca, si la S.,

238 bivolr, 41 capre, I i asinr,

2820 o si 1686 porcr.

cu Ciocile. Are o suprafatg de

4460 hect., cu o populatie de

ca. BaltOgari, sub numele de

UlmusorulBAltagari, si dupg
un curs cotit se varsg in riul

Ulmul, sat, in partea de N. a

Rimnicul-Sgrat, mal sus de Jitia.

1076 locuitoti; o bisericg., ziditg

Ja 1858 de cgtre mgngstirea Sf.
Gheorghe-Noti din Bucuresti ; o
scoalg, infiintata la 1830.

Vite : 804 bol, 470 vacr,

com. Ulmul, jud. Brgila, pe muchia platoultir, la 65 kil. spre

S.-V. de orasul BrOila. (VezT Ulmul, comuiA).

cal, 2999 or, 319 rimgtorl si

2 capre.
Are 1442 pogoane izlaz.
Drumurr : la Brgila, spre N.-E.,
prin Slobozia-Ciresul, Batogul,
Tirlele-Filiul, Burta-Encer, Silis-

trarul, 65 kil. (pe acest drum pe

Ulmul, sat, jud. Dolj, pl.

cind prin Fleasca, tgind C. F. FOu-

Filiulu, 32 kil.; la gara FOurei,

spre N., trecind pe podul de pe
Cglmatuiul ; la Jugureanu, spre
V., 3 kil. ; la Coltea, spre S., pe
linga movila Grindul-Lung, 13
kit.

Ulmul, COM. t'UY., CU 2542 locuitorr, in jud. Ialomita, situata

In partea cea mal de V. a plgser, limitindu-se cu jud. Ilfov.
E brOzdata de vgile : Argova,

cimpul Barggan, pl. Ialomita-Bal,

Umbrirelul, vechie numire a

Grabicina-d.-s., din com.
Grabicina, jud. Buzar].

cdt.

Ulmul, sat, in jud. Ialomita, pl.

Borcea, pendinte de com. cu
acelas nume, situat pe malul
de

E. al laculul

Mostistea.

(Vea Ulmul, comuna).

Ulmul, munte, (1156 m.), in jud.

Suceava, com. Dorna, parte pl.
dure, parte finete.

rei-Fetesti la cantonul 12 peste

CAlingtuiul, pe podul din dreptul

Ulucile-Lungl, ciitun (dril), pe

Cim-

pul, com. Cetatea.

apa CalmOtuiulur, se aflg un pod

al jud. in apropiere de comuna

Ulmul) ;la Vizirul, spre E., tre-

Are o lungime de 5 kil.

ta, com. Ciulnita, jud. Ialomita.

taurT, 234 viteT, I0 bivorf, 477

munele Bisoca si Jifia, trece prin

Ulmul, mofie, a statulur, pendinte de com. Ulmul, pl. almOtuiulta, jud. Braila, cu o suprafata de 2500 hect. si un venit
de 27740 lel.

Umbrreti, com. rur., jud. Tecucitl, pl. Birlad, compusa din

5 cgtune : Condrea, Salcia, Silistea, Slobozia-Umbraresti si Umbrgresti, si situatg pe ambele
tnalurT ale riulur Birlad, la 25

kil. departare de capitala judetuluT si la 5 kil, de a plOser.

Se margineste la N. cu com.
Barcea, la E. cu com. Calmatuiul,

la V. cu dial Siretul si la S. cu
com. Torcesti.

E udatI de Siretul si de lita

Birladul.

Ulmul, reser mare, jud. Brgila,

Are o populatie de 2098 su-

la E. com. Gropeni, aproape de

Dungrea-Veclife, lung de la N.
kil.

flete ; 3 bisericr, S-tir Voivozr,

Adormirea Matcer Domnulul si
a treia tot S-tir-Voevozr; 2 scolr.

erban prin privalul Ja-

Umbrgresti sunt locuite de vechr

si lat ca
de 02 kil. Comunicg la N. Cu

spre S. ca de 5
Tezerul

ghia si la S., cu privalul Bindoiul.

www.dacoromanica.ro

atunele Condrea, Salcia si

rgzesr.

UMBRXRETI

UNGHIULUT (VALEA-)

688

LocuitoriT posea: 570 boT,

428 vaci, 1428 01, 410 porcl;

si soseaua Pitesti-Turnul-Magurele.

301 plugurT si mal multe masinT ;

Ungheni, sat, in partea de S.-E.

cite-va morT de macinat.

Cal: soseaua nationala la V.

si soseaua comunal ce merge

a com. Bosia, pl. Branistea, jud.

Iasi, pe malul drept al PrutuluT.

la Condrea.

Are o suprafata de 80 hect. si

Unghia-Mare, munte, inalt de

2038 m. d'asupra Marel Negre,
'in raionul com. Predeal, pl. Pelesul, jud. Prahova. Este proprietatea Eforier spitalelor civile din
Bucuresti.

o populatie de 256 locuitorT; o

biserica, facuta la 1830. Aci este
statia caieT ferate ce ne leaga.
cu Rusia, pi-in un pod mare de
fer peste apa PrutuluT. E punct
vamal si trecatoare in Rusia.
Vite: 275 vite marT cornute,
477 oT, 23 caT si 68 rimatorT.

Unghia-Mare,proprietate a Eforiel Spitalelor Civile din Bucuresti, l'esta pendinte de manastirea Colea, jud. Prahova, co-

me, pe partea dreapta a riulul Bir-

Ungheni, trup de sat, cu 25 su-

Unghia-Mick munte, ce se in-

lad. (V. Umbraresti, com. rur.).

flete, jud. Neamtu, com. Timi-

tinde intre muntele Unghia-Mare

sesti, pl. De-Sus-Mijlocul.

si piriul Azuga, jud. Prahova.

Umbrfireti, sat, in jud. Covurluir', com. Bujor, pl. Prutul, in

jos de resedinta comunal, pe valea Covurluiulul, Cu 452 suflete
si o biserica (V. Bujor, comuna).

Umbrareti, sat, jud. Tecucia,

muna Predeal, pl. Pelesul. Impre-

und ca mosiile Neamtu, Ceausoaia si Pristolul de pe Doftana,

are o intindere de 6o6 hect.

pl. BirladuluT, com. cu acelasT nu-

Unceti, sat, jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Bogzesti, la 1

Aci acest pirill 's1 indreapta cur-

Ungheni, sat, al com. Corbul,

sul spre V. Virful sati este go-

se vede tocmar de la

kil, de satul Butnaresti (resedinta

comunel). (V. Bogzesti, comuna).

pl. Mijlocul, jud. Olt, situat in

dreapta Veda, la S. comuna
Are o populatie de 225 locui-

las

Unceti, sal, jud. Suceava pe

torT. La V. se afla valea Corbul.

Susaiul, Fata Gavanel, Costila

mosia cu acelas nume din com.

Plesesti. (V. Plesesti, com. rur.).

Ungheni, statie de dr.-d.f., jud.

si altiT, apartineag, din timpurile

cele mal veda', fa.milieT Dudestilor.

Unceti, sat, in partea de E. a

com. Buhaesti, pl. Stemnicul, j ud.
Vasluiti, asezat pe valea Fun-

Tariceanca, pe o
suprafata de 952 hect. si Cu o
datura

sal:1

populatie de 113 familiT sati 424

suflete.
Are o biserica, facuta la 1742,
de familia Toderascu.
Pe dealul TiglauluT este o ca-

rier din care se scoate multa

piatra.

130 V. m. C., 40 cal,

roo of si 40 rimatorI.
Vite :

Iasi, pl. Branistea, com. Bosia,

pe unja Iasi-Ungheni, pus a in
circulatie la i August 1874.
Se afla la 5,7 kil. de Cristesti,
statia vecina. Inaltimea d'asupra
nivelule MareT de 35m,58. Ve-

-si

Azuga.
Acest munte, impreuna Cu

La anul 1804 a trecut in posesiunea unuf oare-care Bala-

r*.
S.

AstazI se stapineste de M.
Regele Carol I si a fost

nitul acesteT statiT pe anul 1896

cumparat, impreuna cu totT mun-

a fost de 33114 leT, 85

til de mal sus, in Maiii 1892,

de la Manuk-Bey, pe pretul de

banT.

Ungheni-Coltul, com. rur., jud.

Arges, pl. Cotmeana, la 7 kil.
de com. rur. Costesti (resedinta
subprefectureT) si la 42 kil. de
Pitesti. Se compune din satele
Coltul si Ungheni, cu 1450 loe,

850000 lef.

Unghia-Mic (Muntele-), p i.
dure particulara, supusa regi-

Ungheni, sat, cu 210 familiT, jud.

S. a jud. Arges, despre jud. Te-

mulur silvic inca din anal 1883,

pe mosia Unghia-Mica, pendinte
de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud.
Prahova.

Arges, pl. Cotmeana, la extremitatea de S. a jud. Arges, despre jud. Teleorman, resedinta

leorman. Pi-in com, trece soseaua judeteana Pitesti-Turnul-

Unghiul-luI-Par, sat, jud, Iasi,

rur. Ungheni-Coltul (v.

otT, 2 cintaretT si un paracliser ;

com. Hermeziul, pl. Turia, allturea Cu satul Vladomira si lo-

o scoala mixta.

cuit de TiganT.

E situata la extremitatea de

com.

a. n.).

Are o biserica

cu

hramul

iNasterea Domnulur.

Prin sat trece apa Plescara

Magurele. Are 2 bisericT, Cu 3 pre-

Vite : 1654 bol si vacT, 179

cal, 4 bivolT, 3 asinT, 4876 oT,

24 capre si 973 rimator/.

www.dacoromanica.ro

Unghiului(Valea-),cdtun, com.
Laposul, jud. Buzgi, cu 320

UNGURAVL

UNGURENI

889

locuitorT. Are subdivizia Fundul-Vgil.

Locuitoril po3edg : 1106 vite

marT cornute, 292 cal, 3613

Junior ce formeazg valea acestuT

IoI pord, 26 capre ; 68 stupl

confinele TgreT cu Transilvania,

cu albine.
E strgbgtuta de riul Jijia prin

jud. Putna.

centru.

Unguraqul, plaifi i pichel,

la

Ungurei, sat, al com. Tituresti,

pl. 5erlAnqti, jud. Olt, situat
la N. comuneT, pe Dealul-Ungurei/or si in stinga Dorofeiulul,
la i kil. de Tutulesti, resedinta
comuneT. Are o populatiune de
441 locuitorT, parte improprietgritT la 1864,

pe 197 hect.

Vite: 193 vite marT cornute, 94

cal, 2000 01 i 95 porcT.

Cgl de comunicatie calea featg Dorohoii-i-lasi i oseaua judeteang Botosani-Sgveni.

Ungureni, sal, in jud. i pl. Arges, ticind parte din com. rur.

Locuitorit posedg 7 plugurT,

20 care CU bol ; 21 I vi te marT

DomnuluT

Ungureni, com, rur,, in V. piX,el Oltetul Oltul-d.-s., jud. Romanati, formatg din satele Un-

ges, fgcind parte din com. rur.

Cerbureni-lasul (v. a. n.).

d'asupra niveluluT Mgrel e de

Albesti-Brgtesti (v. a. n.).

Ungureni, sat, in jud.

pl. Ar-

Ungureni, sat, cu 350 suflete

2 cintAretT.

Cricovul, com. Fintinelele. Are

o bisericg, gAdormirea MaiceT

gureni (766 loc.) si Inusorul (98

situatg aproape de hotarul
jud., pe valea Baleasa, la 12 kil.
spre N.-V. de Bals si la 42 kil. de
Caracal. Altitudinea terenuluT

Are o bisericg, clgclitg. la 1838.

Ungurelul, cdtun de resedintg al

com. Stergnesti, jud. Gorj, pl.
Amaradia, situat la S.-E. coin.
sale, pe valea Ungurelul. Are
o suprafatg cam de 450 hect. ;
o populatie de 203 suflete si 2
bisericT, deservite de i preot si

Ungureni, sat, jud. Prahova, pl.

o bisericg, eS-tiT Voivozl , jud.

A rges, pl. Oltul, co .Valea-Ungu-

reni (v. a. n.).

185 m.
Are : 864 locuitorT ; o bisericg,
cu hramul S-tul Nicolae, deser-

vitg de un preot si 2 cintgretT.

Vite : 524 vite marT cornute,
1462 vite miel i 204 pord.

Ungureni saii Leca, sat, in jud.

Bacgti, pl. Siretul-d.-j., com Leca,

asezat pe piriiasul Ungureni, resedinta com. (VezT com. Leca).

Ungureni, sat, fAcind parte din

com. Tiglne,ti, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciti, situat in valea BirladuluT, pe malul sting al aces-

si in partea de E. a co-

Ungureni, tatua al com. Drggo-

tuT riti

cornute, 206 ol, 74 riingtorT,

34 cal si 30 capre ; 14 stupT.

esti, jud. Gorj, pl. Novaci, situat

muneT.

pe loc ses si la N.-V. de Drg-

Are o populatie de 750 su-

Piriul Ungurelul udg cgtunul,

trece prin mijlocul luT, curgind
de la N. spre
si se varsg
In Gilortul.

goesti.
Are o suprafatg de 5000 hect.,

flete; o bisericg, cu hramul Schimbarca la fatg, deservitg de

preot si 2 cintgretT si ziditg la

Are o osea comunalg ce'l

strgbate

pune in leggturg cu

5teflne,ti i Cgrbunesti.

Ungureni, com. rur., situatA in

partea de N.-V. a plgseT Jijia,
jud. totosani. Se intinde pe
valea Jijia si dealurile ce mgrginesc Jijia pe ambele pgry, pgng
in hotarul jud. Dorohoiti. E formatg din satele Durnesti, Epureni, Sgpgveni, Ungureni Ciulei,
Ungureni-Isgcescu, Ungureni-Jianu i Vicoleni, ca o suprafatg
de 6190 hect. si o populatie de
1459 suflete. Are 3 bisericT ; o
scoalg mixta; I I iazurT si 2 inorf.

Cu o populatie de 300 suflete.

9 plugurT,

1840 de poetul Costache Co-

14 care cu bol, 119 vite marT

nache, a cgruT iscgliturg se aflg

pe maT multe cgry ; o scoalg.
Vite : 771 vite marT cornute,

LocuitoriT posedg

cornute, 31 Cal, 1543 oT, 92 riingtorT si 35 asinT.

Comunicatia se face prin drumurT ordinare.

Schitul Crasna face parte din

acest cgtun. (VezT com. Drggoesti).

20 cal*, 58 Tepe, 6 armNsarT, 640

oT

15 capre.
Locuitorii posedg 60 plugurT
i

de fier, to de lemn ;

masinT

de secerat, i de cosit, I de treerat, i de bgtut porumb si 6

Ungureni, sat, Cu 395 locuitorT,

jud. Prahova, pl. Cimpul, com.
Gherghita. Are o bisericg.

de vinturat si 2 cazane pentru

Ungureni, catun, Cu 128 suflete,

ce vine din soseaua nationalg

com. HergstrAti, pl Vrancea, jud.

Tecuciti-Birlad, prin satul Tigg-

sittat lingl vgrsarea NgrujeT in Zgbala, in coasta dea

nesti,

66700. Mande Dicjionar Geografla. Vot. V.

fabricarea rachiulut
Comunicatia cu sa' ele vecine
se face prin o posea comunalg

si duce la com. Negri-

le,ti.
87

www.dacoromanica.ro

UNGURENI

URDARI-DE-JOS

690

Vechimea satulur se urca pana

In secolul al XVI-lea. El a fost

locuit de Ungurr, adupT aid de

Ungureni, mahala, jud. Tecuciti,

guriul, fosa a Sf. GheorgheNon ; are 720 hect.; e incorpo-

com. Stanipepti.

rata acum cu mopia Magura, formind un singur trup Magura Unguriul. Terenul arabil se vinde in

Dabija-Voda, care poseda mopia

Ungureni, stafie de dr.-d.-f., in

TigAneti, ca dota a sotid sale

Dafina. Pe timpul lur Costache
Conache, o parte din el aj parasit satul, care s'a populat cu

jud. Botopni, pl. Jijia, cat. Ungureni, pe linia Ia,i-Dorohoiii,

RominT venir din satele vecine.

(11,3 kil.) i Vorniceni (11,9 kil.).

Ungureni, sat, in jud. Tecuciti,

Inaltimea d'asupra nivelulur Madi' de 86m,42. Venitul acester

Unguriul-Ojeasca, mo,rie a statulur, in jud. Buzati, com. Magura, cAt. Unguriul, fosta a Sf.
Gheorghe-Noti ; are 175 hect.

pl. Berheciul, com. Gaiceana, situat in fundul vair Ungurilor, sub

poalele Dealulur-Mare, in partea

statif pe 1896 a fost de 64327

ler, 20 banI.

araturT pi fineata ; face

parte din mopia Albepti-Unguriul.

de N.-V. a comuna.
Poarta acest nume dupa locuitorir sal, caer top sunt Ungua venitT din jud. Ilacati, cam

Ungureni, mo,sie a statuluT, jud.

Romanati, cu o arenda anuala
de vr'o 9000 leT.

Unguroaia, padure, in partea de

de vre-o 300 anT. LocuitoriT

numesc pi (Unguri2.

Ungureni-Ciulei, sat, in partea

de N.-V. a com. Ungureni, in

Are o populatie de 418 suflete ; o biserica catolica.

La V. de acest sat, pe virfui

pusa in circulatie la I Iunier896.

Se afla intre statiile Dangeni

dreapta Jijiel, jud. Botopani, cu

unde se Ad urmele pantuluT

une cetatT.

Ungureni, sat, in jud. Tecuciii,

tre dealul Sontul la N., malul Siretulur la V. si satul Costipa la S.

Are o populatie de 259 suflete ; o biserica, zidita la 1818.

212 suflete.
Vite : 110 bol pi vacT, 21 car,

prafata de 763 hect., pi o Po.

83 I' pi 18 pord.

pulatie de 238 suflete.

Numele satulur vine de la schi-

Ungureni-Jianul, sat, in centrul

com. Ungureni, jud. Botopani,
In dreapta Jijiei, cu o suprafata
de 389 hect., pi o populatie de

Unguriul, cdtun, al com. Magura,

jud. Buzar', Cu 920 locuitorT pi
216 case ; are subdiviziile Palanga pi Scriptoarea.

Unguriul, fost schit

nele : Ulea pi Vladnicul. Are 900

locuitorI; 18,75 hect. vil' pi 13,25
hect. livezT cu prunT; 4 lazurr ;

o pcoala primara pi 2 bisericr.

Urda, sat, Cu 178 suflete, jud.

Dolj, pl. Amaradia, com Stoina.
(V. Stoiana, com. rur.).

metoh al

manastireT Sf. Gheorghe-Noti,

Urda, sat, cu 279 suflete, jud.

din Bucurepti, azI biserica de

Dolj, pl. Amaradia, com. Valea-

nair, com. Magura, cat. Unguriul,

jud.

BouluT (v. a. c.), situat pe dreapta

Siretul-d.-j., jud.

Roman. Se mar numqte si Por-

Untti, com. rur. si sat, in jud.

Tutova, pl. Simula, spre N.-E.
tul formeaza comuna cu eatu-

de treerat, i de semanat, i de

cepti-Precister.

tul de calugarite Unsa, asta-zr

biserica a satulur Unsa.

de Birlad, pe piriul Horoeta. Sa-

162 suflete.

pl. Oltetul-d.-j., com. Vasilati.

Poreepti, pl.

de 330 hect. pi o populatie de

pani, in dreapta Jijier, Cu o su-

stapinesc 185 hect.

Vil sunt 12 hect., finete 5o
hect., papunT 32 hect. ; iar vatra satulur ocupa 23 hect.

Ungureni, partea de S. a salida

partea de V. a

durea Feredieni, Cu o suprafata

Ungureni-IsAcescu, sat,in centrul com. Ungureni, jud. Boto-

Ungureti, mahala,in jud. Vilcea,

batut porumb pi 3 de vinturat;

117 bor, 42 ;rae, 16 cal, 245
oI pi II capre ; 20 stupT.

in

Botopani, in apropiere de pa-

hect. Locuitorir, foptI clacapr,

de fer i 12 de lemn, i mapina

Unsa, sat,

populatie de 127 suflete.

Teritoriul satulur e de 461

Locuitorir poseda : 35 plugurT

durea Ursoaia, are o intindere

de 1315 hect.
com. Feredieni, pl. Copula, jud.

pl. Berheciul, com. Corni, ape-

zat in partea de S. a com., in-

V. a com. Cristepti, pl. Copula,

jud. Botopani ; impreuna cu pa-

o intindere de 410 hect., i o

Dealulur-Mare, se afla o poiana

numita. Poiana- DealuluT - Mare,

loturr. Are pi 500 hect. padure.

Unguriul, mo,vie a statuluT, jud.

Buzar', com. Magura, cat. Un-

www.dacoromanica.ro

AmaradieT, la 3'/Is kil. de Bould.-s., repedinta comuna.

Urdari-de-Jos, com. rur., rese-

URDARI-DE-JOS

URECHWI

691

dina plgeT Jiulur, jud. Gorj, in

partea dreaptg a riuluT Jiul, situatg parte pe Dealul-Caselor
parte pe lingg oseaua vecinalg
i compusg din cgtunele : Stejarul i Urdari-d.-j.

La V. com. se intind dealurile Hotul i Graurele (v. a. c.),

care dar' na$ere vgilor Cotetul
Graurele.
Are o suprafatg de 1253 hect.,
Cu o populatie de 872 locuitorT ;
o coalg ; o bisericg ziditg la
1807.

Are o intindere de 629 hect.

Locuitorir posedg : 6o plugurr,

;3 i 315 locuitorT. (V. Urdari.d.-s.,

com. rur.).

Ioo care cu bol i vacr, 3 cg-

Urdreanca, ctun, al com. TiaMare (v. a. n.), jud. Romanati,

pl. Balta-Oltul-d.-j., la 3 kil. spre
S. de rqedintg, situat HITA Olt,

pe ,oseaua Stoienwi-Izlaz. Are

191 locuitorl.

rute Cu caT, 432 vite marT cornute, 42 cal, 480 or i capre

190 rimgtorT.

Comunicatiunea se face prin

osele comunale, care o pune
In leggturg cu Cirbe0, Vgcarea
com. Iai, legindu-se ast-fel
Cu calea nationalg

Urdesti, com. rur., cam in centru i spre S. pl. Mijlocul, jud.

Urechesti, com. rur., in judetul

formatg din satele : Cirpqti, Odaiul-Sirbilor, Poggceni,

105 care cu bol, io cgrute Cu

Popeni, Urdeti i Urde,ti,

Putna, plasa Rgcgciuni, situatg

pe malul ridicat al Trotuulul,
unde se intinde sub forma unur

cal ; 526 vite marT cornute, 52

cal, 446 porcr i 779 or i ea-

gupr.

pod4 foarte frumos, la 8 kil.

Locuitorir posedg : 41 plugurr,

. pre.

Cal : ,oseaua vecinalg care o

pune in comunicatie la N. cu
com. Urdari-d.-s., iar la S. cu
com. Strimba.

Are o suprafatg cam de 2840

hect., cu o populatie
suflete ; o bisericg.

de 393

Pgdure e pe o suprafatg cam

de 183 hect.
E udatg de Urdeti i Elanul
de 3 iazurT.

Urdari-de-Jos, ciitun, al com.

Urdari-d.-j., pl. Jiulur, jud. Gorj.

Vite marT cornute 56o, or

565, cal 29 i porcr 80.

Are o suprafatg de 653 hect.

441 locuitorT. (V. com.. rur.
Urdari-d.-j.).

Urdan-de-Sus, com. rur., jud.

Gorj, pl. Jiulur, situatg parte

cam pe deal

Cu o populatie de 580 suflete ;

o coalg ; o bisericg, ziditg la

acela0 nume, cu o populatie de

Ioo suflete. Dateazg de la 1842.

Urdesti, sat, reedinta com. Urdeti, pl. Mijlocul, jud.

aezat pe valea piriuluT Cu acelaT

nume, in partea de V. a comuner, cu o suprafatg de 125 hect.,

dimpreung cu satul Cirpeti

cu o populatie de 116 suflete.

1812.

Locuitorir posedg : 50 plugurT,

34 care cu bol, 4 cgrute Cu cal ;

298 vite marT cornute, 21 cal,

212 porcr, 454 or i capre.
oseaua vecinalg ce o
CgT :
pune in leggturg la N. cu com.
Valea-cu-Apg, iar la S. cu com.
Urdari-d.-j.

Urdan-de-Sus, cdtun, al com.

Urdari-d,-s., pl. Jiul, jud. Gorj.

de Focpni, formatg din 2 cltune: Urechqti-d.-j. i Urechqti-

d.-s. Are o populatie de 543

suflete ; o bisericg parohialg, cu

hramul Buna-Vestire ; o coalg.

Locuitorir posedg : 53 plugurf,
I grapg de fier ; 533 bor, 174

vacT, 34 cal, 481 or i 115 timNtorT; 162 stupT de albine.

Urdesti, tirgu,sor, in partea de

E. a com. UrdWi, pl. Mijlocul,
jud. Flci, wzat pe dealul cu

parte d'alungul

oseler vecinal; in partea dreaptg

a riuluT Jiul i compusg din catunele : 0.rzul, Otgroasa i Urdari-d.-s.
Are o suprafatg de 1099 hect.,

de re,edinta p14er i la 52 kil.

Urechesti, com. ?uf. i sat, jud.

Gorj, pl. Ocolul, situatg parte
pe deal i parte pe lingg oseaua comunalg, intre cgtunele
Vgcarea

Tglveti.

Pirlul Slaciul o udg in par.

tea despre N.
Are o suprafatg de 793 hect.,
Cu o populatie de 950 suflete ;
o

coalg i 2 bisericT, una ziditg

in 1840

alta din 1888.

www.dacoromanica.ro

Urechesti, com, rur., in jud.

R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s., pe
Hui Oreavul, la 26 kil. spre N.
de oraul Rimnicul-Sgrat, i in
partea de E. a plgiT, la 9 kil.
spre N.-V. de com. Plginwi.

Se invecine,te cu com. Po-

peti, la

Budeti la 3
kil.; Coteti, la 5 kil.; Bordeti,
2

kil. ;

la 9 kil.; Dragosloveni, la io
kil.; Odobasca, la 12 kil.; i Lacul-lur-Baban, la 13 kil.
Se mgrginete la N. cu com.

Budqti

Cotqti, de care se

desparte prin

Piriul-Circer

dealul Urechqti; la E., cu com.

Popeti ; la S., tot cu aceastg
comung ; la V., cu comunele Lacul-lul-Baban i Dealul-Lung, de
care se desparte prin dealul
Mggura, ale cgrer ramificatir brgz-

deazg partea vesticg a comuna

In partea de N. este brgzdata de ultirnele ramificatiunT

URECHETI

URICHENI

692

ale Dealulta - Cornitelor : la E.

Urecheti, alt nume al cdt. Ni-

dealul Urecheti, iar la S. dealul Palanca, si udatg de riurile:

Valea.CirceI, de la V. la E.,

sipuri, com. Dobrotesti, pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanati.

despartind'o si de com. Budesti ;

Urecheti, stalie de dr.-d.-f.,jud.

Putna, pl. Racaciuni, com. Urechesti, pe linia Adjud.T. Ocna,
pusg in circulatie la 22 Iunie
1884. Se aflg intre statiile Adjud (8,8 kil.) i Mea (8,5 H.).

Oreavul, ce o udg la V. si la
S., trecind prin mijlocul comuna; Varzarul ce o uda la V., aflu

ent al riulut Oreavul.

E forman din Urechesti (re-

sedinta), in partea de E. a comunet, pe malul sting al Hulla Oreavul; Palanca, in partea

de V. a corr unel, la 670 m.
spre S.-V. de cgtunul de rese
dintg, pe malul drept al riurilor Oreavul ii Varzarul.
Are o suprafatg cam de 1396
hect ; o populatiune de 1675
suflete ; 3 biserid: Sf. Dumitru,
in Urechesti, ziclitg la 1837 de

catre clucerul Toma si familia

sa ; Sf. Nicolae, in Palanca, zi-

Ingltimea d'asupra nivelul uY Mg-

rit de II6,75. Venitul acesteI

statit pe anul 1896 a fost de
Urecheti- de-Jos, cdtun, cu 360
locuitorY, resedinta comuneY cu
acelas nume, pl. Rgcaciuni, jud.
Putna, asezat pe maiul Trotusu-

lut, mg jos de cat. Urechestid.-s. (V. Urechesti, cotnung).

Urecheti - de -Jos, nuntire veckre a cdtunuhtr Palanca, pen-

fundatg in 1892 de locuitort.

Locuitorit posedg : 120 plugurY, 580 capete de vite.

R.-Sarat.

dinte de com. Urechesti, jud.

Urecheti-de-Sus, numire m-

vinurI renumite pentru calitatea

lor.

Uricani. VezI Uriceni, comuna,

in plasa Cosula, judetul Dorohoiti.

Avrarnesti, spre N. de satul Avrgmesti, Cu 154 locuitorY..

Uriceni, com. rur., situatg in par-

tea de N.-E. a pEsel' Cosula,

jud. Botosani, pe valea piriulut
Miletinul i dealurile ce mgrginesc Miletinul, si format din
satele Bosinceni, Chitoveni, Stah-

na, Tamba i Tulburea.

Are o suprafata de 1956 hect. ;

o populatie de 1680 suflete ; 2

bisericT, Cu 2 preott si 3 cintgrett ; o scoalg mixta; 3 iazurt,

ata a cdtunulur Podul-LaculuI,

2 morI de apg si 4 hect. vit.

pendinte de com. Odobasca, jud.

R.-Sgrat.

Vite : 133 bol i vacY, 50 cal',

779 oT, 5 capre i 6 pord.
Prin comuna trece calea na-

Urecheti-Podul-Laculul, mo-

ban, Dealul-Lung, Odobasca

spre Bordesti-Dumitresti.

rica si o moarg de apg.

Pe dealurile din jurul acestuI
sat sunt multe vit, care produc

Uricari, sal, in jud. Tutova, com.

23049 le, 85 banY.

dita in 1840, de aceiasY si Schi

tul-VarzarestI (v. a. c.); o ,coalg,

Cal : spre Budesti Golesti, spre

com. Cotesti, Blidare, CirligeVirtescoi, spre Plginesti-Rimnicul-Sgrat, spre Lacul-lut-Ba-

nicul, com. Miro)lava, situat pe

valea dintre dealurile Holmul
Uricani, cu 387 suflete, o bise.

tionalg Botosani-Hirlati.

,sie a statulut, in jud. R..Sgrat,

Pre-

U richeni, com. rur. i sat, in jud.

Neamtu, pl. de Susigijlocul, spre
Sudul dealulut numit PgdureaGrasi, intre satele Petricani.d.-s.,
Petricani-d..j. si Julfeni, spre V.

Ul echesti, jud. R.-Sarat, in pl.

dealul, pl. Pelesul, jud. Prahova,

situat intre valea Urechia i Ca-

(com. Petricani) i satele ROdeni i Pastrgveni (com. Pgstrg-

Marginea d.-s.,

zacul si pe care se afl o

veni), spre S.-E. Are o intindere

Urecheti, sat, cu 325

suflete,

jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Motoci (v. a. c.).

pl. Marginea-d.-s., comuna Urechesti, pe care se afla intinsa

pgdure Varzresti, de 1500 hect.

Urechia, munte, in com.

Urecheti sat, resedinta com.

in part ea

de

E. a comunef, pe malul sting

al riulut Oreanul, asezat in cimp,
la poalele dealulut Urechesti.
Mal' purta numele de Urechestidin - Vale, spre deosebire de
Ureche?ti-din-Deal, acum Podul-

Laculur, care depinde de com.

Odobasca Are o intindere de

1026 hect., cu o populatie de
1210 sufl.; o bisericg si o scoalg.

fa-

brica de var hidraulic.

Una, cdtun, com. Frunzarul, pl.

Siul-d.-j., jud. Oltul. Situat pe
hinca Oltultif, linga tnalul drept

al Siulut, la 4 kil. spre S.-E. de

Frunzarul, resedinta comuna (V.
comuna Frunzarul).

de 1812 hect., cu o populatie

de 1487 suflete ; i bisericg, Cu
preot si 2 dascalf ; o scoalg ;
2 morY de apg.
Teritoriul com., strabgtut de-

alungul pe piriul Topolita, nu

prezinta de cit podise mict, sesurt i val intinse, inclinate pu-

;in catre E., care sunt foarte

Uricani, sat, jud. Iasi, pl. Stav-

www.dacoromanica.ro

priitoare cerealelor si finetelor

URJUGOAIA

693

Urjugoaia O Muqita, p lidurt

ale statuluT, in intindere de 1500

hect., situate intre plaiurile Pelepl ,i Varbilgul, jud. Prahova.

URLEASCA

Pache Protopopescu), o coalg,

o pepiniera de vita americana
a statuluI, un spital rural, 2
morT i I piug.

ampuluT, pl. Berhometele, jud.

Dorohoiti, care, impreung mi ;
Humaria, Piriul-Arinilor, Podiul,
Gavanul, FaguluT, Puhari, Rgdiul

Are o suprafata de 4500 hect.

la 6

,i Mavrodineasa, formeazg un

Parte din locuitorT sunt fin-

kil. spre S.-E. de satul Scortarul-

Noti, pe platoul de N. al jud.

proprienritT, parte embaticarT ,i

foarte putinT mopenT. La 1864

singur trup in suprafata de 1430

hect.

din com. Scortarul-Noil, aproape

de hotarul com. Movila-MireseT.

s'al:1 improprietarit io 1 locuitorT,

Urlani, aria, jud.

Brgila,

Urlati, com. rur., re,edinta plaeT

Cricovul, jud. Prahova, situat
pe malul sting al riuluT Cricovul-Sgrat i pe valle : Seinan,
Urloiul,

CringuluT,

NucetuluT,

PietreT, BobuluT ,i HumeT, la

450 latitudine N. .5i 230,54 longitudine E. i la 20 kil. de Ploe,ti.

In comuna sunt maT multe

pe moia comuneT O aezgmintuluT Coltea.

ET posedg : 75 cal, 38 lepe,

250 vacT, 7 bivolr, 30 capre,

80o oT, 250 porcT.

Diferite osele 'T inlesnete

comunicatia spre Albeti-Paleologul pi Iordachianul.

Se margine,te cu comunele :
Iordgchianul, Ceptura, Valea-Cgluggreasca i Albepti-Paleologul.

dealurr, din care cel maT princi-

Urltoarea, pida, jud. Prahova,

izvorepte din poalele muntilor
Jepi, curge foarte repede i zgomotos prin cgt. Poiana-TapuluT,
com. Predealul, pl. Peleul, i,
in partea de E. a acestuT catun,
se impreung cu Valea-BabeT,
varsindu-se apol in riul Prahova,

pe malul drept, tot in raionul

cgt. Poiana-TapuluT.
Este renumitg pentru

fru-

moasa eT cascada, de pe poalele muntilor Jepi.

pal este cel dup. malul drept al

Urlati, com. rur., in partea de

CricovuluT-Sarat, ramificatie din

Dealul-Mare, cu directia N.-S.-V.
Pe aceste dealurT se cultiva griti,

N. a pl4e1 Mijlocul, jud. Falca'',

Urltori, clitun al com. PleFoi,

marginal la E. cu com. chiopeni, la V. cu Grumgzoaia; la

S. ca Hurduji O la N. cu Cris-

jud. Buzga, Cu 500 locuitorT.

te,ti, Se intinde pe valea i dealurile din stinga ElanuluT. E

sericg.

porumb li puting secar'.

Pana la anul 1775, s'a numit
Satul Urlati. De la aceastg data

a purtat numirea de tirg, unde

Are subdivisia Pietripl. Ad se

afla o' mica ,i foarte vechie bi-

formatg din satele: Plotoneti

,i Urlati, pe o suprafatg cam
de 2700 hect., cu o populatie
de 699 suflete.
Are 2 bisericl, cu 1 preot i

Urlteanca, mosie cu peldure, pe

care la 1864 s'el improprietgrit

Pe la 1678, ar fi purtat numele de gSaac,, din judetul

2 dascalT.

Urleasca, com. rur., pl. Calma-

Saac ,i de 4 Neqeteasca, dupg

971, caT 74 ,i pord 200.

dupg

traditiune se scoborail

locuitoril dupg dealurile vecine

spre a se aduna la urlgtoare,

adicg la tirg.

un hrisov al luT Duca-Vodg,

prin care se da posesiune nmia
Neceteasca preoteseT Ana a

Vite marT

cornute 561, di

Urlati, sat, In partea de N. a

com. Gorbgnqti, pl. Miletinul,

parte din locuitoriT comuna Cep-

tura, pl. Cricovul, jud. Prahova.

tuiuluT, jud. Brgila, situatg pe es.

Se margine,te la N. cu lacul
Coada-EnceT O Lutul-Alb, la S.
cu Bordeiul-Verde, la E. cu Os-

manul i la V. Cu Ianca. Are

o suprafatg de 10880 hect., cu
o populatie de 1182 suflete ; 1
bisericg, construitg la 1861 cu

preotulur Dimitrie Stancul Largiul, zicind : esa le fie lor ocing

li copiilor lor, in Urlati, ce se
chiamg i Neqeteasca .
Se compune din 14 catune :

jud. Boto,ani, cu o populatie

de 144 suflete.

Coteni, Marun ti,u1, Valea-Seman,

Valea-Urloiul, Valea-CringuluT,
Valea-NucetuluT, Valea-Bobulul,
Orzoaia, JarcalaT, Valea-PfetreT,
Arionqti-VechT, Arione,ti-NoT,

Urlati, sat, in jud. Falciii, com.

mitir;

Urlati, pl. Mijlocul, aezatl pe

1860.

Humel i Cherbea, avind o populatie de 4500 locuitorT, 9 bisericT (una apartinind caser Em.

Se mg numea O TotetiRuset.

hramul Sf. VoevozT, cu 2 preotT,

1 cintgret O 1 paracliser; 1
valea piriuluT Elanul. Are o suprafatg de 1700 hect. (din care
572 hect. pgdure), 490 locuitorT
i o bisericg.

Urlati, perdure, pe mo0a Virful-

www.dacoromanica.ro

coalg, .infiintata

ci-

la

LocuitoriT posedg : 1208 bol,

jo bivolT, 25 taurT,

713 vacT,

354 viteT, 790 caT, 4 magarT,

3740 oT, 583 rimatorT.
Suhatul vitelor e de loo hect.
Pcqta vechle Brgila - Bucu-

TALEASCA

reSi trecea prin punctul HanulTon-Jet

Drumurr: la Silistrarul, spre

E., io kil.; la Scortarul-Vechiti,
spre N.-E., prin G ara - Muftiul
13 kil. ; la Movila-MireseT, spre

N.-V., 10 kil. ; la SutWi, StrA-

bgend calea feratg, pe la Can-

tonul 125, spre V., 20 kit.; la

Periorul, spre S.-V., 17 kil.;
la Bordeiul-Verde, spre S., ii
kil. ; la Barierg, spre N.-E., 29
kil.; la Osmanul, spre E., ti kil.

Urleasca, sat, Infiintat la 1859,

riuluT Cotmeana, parte pe stinga.

Are doug cgtune : Tometi
Lereni. E sitnatg la 29 kil, de re-

edinta judetuld, 48 kil. de Ro

iori, 8o kil. de Alexandria
12 kil, de gara Stolnici.
Se mgrginqte la N. cu hotarul com. Martalogi din jud.
Arge, la S. ca al com. Malul,
la E. cu cimpia Burdel, i la

gice. In partea despre cimpia

Burdel reapare urmele drumu-

Suprafata comuna este de

aproape 1300 hect, cu o po-

luT luT Traian, cgruia locuitoriT

2971 or, 143 caT, i 435 porcT.

Aci se tine de trel orT pe an

tirg, la Ingltare, la 15 August

Urleasca, stafie de dr.-d -f., jud.

8 Septembre. Tirgul Urluenilor este foarte renumit, nu

numaT in jud. Teleorman, dar

Vite : 727 vite cornute marT,

Ja

anul 1896 a fost de 13767 leT,

95 banT.

i in judetele vecine.
Cal: oseaua judeteang care
strgbate interitoriul comuneY ;
o ramurg de osea vecinalg ducind spre com. Buzescu din jud.
Olt ; osele vecinale intre cgtune.

Are o coalg mixta ; patru bi-

sericT, deservite de 3 preop

3 cintgretT. Cea mar importantg

Urleti, sat, in jud.

este biserica din cgt, de ree-

com. Mgcieni, pl. Zimbrul, ceva

dintg Urlueni, cu turle in stil

maT sus de cgtunul Corni. (V.

bizantin. Una din bisericT servete de paraclis la cimitirul com.

Mgc4eni, com.).

Biserica din Urlueni s'a zi-

Urleta, sat, jud. Prahova, com.

dit pe timpul domnieT fui Ma-

rur. Bgne,ti, plaiul Prahova.

vrogheni i al MitropolituluT Grigorie, serbeazg Adormirea Maicel

Urlu-Chioi, sat, cu 24 locuitorl,

DomnuluT; 25 anT a stat r4e,

netencuitg, i apol a fost terminatg i zugrgvitg, dupg cit
se vede din inscriptia de la

In jud. Constanta, pl. Mangalia,

cgtunul comuneT Musurat, situat
in partea septentrionalg a plgeT
mal mult central a comuneT,
la 2i/2 kil. spre S.-E. de cgtunul

maioritate a proprietarilor din

aceste dota sate, este compusg

meana i de diferite

482 locuitorT. (V. Urleasca, com.

rur.).

mea d'asupra niveluluT MgriT, de

Venitul acesteT statiT pe

pulate. Multf din mopenT 0-ati

vindut pgmintul ; totu,T marea

V. cu hotarul com. Buzeti, din

kil. spre S.-V. de Brgila. Are

kil.) i;i Muftiul (8,7 kil.). Inglti-

In nomenclatura satelor din

secolul XVII, citeg trele osebite, ca sate importante i po-

jud. Olt. E udatg de riul Cot-

pulatie de 1403 locuitort

Se aflg intre statiile Ianca (8,5

locuitorT, apoT le vedem trecute

astgzI mal mult din mopenT.

In imprejurimile comunel s'ati
fgcut multe descoperirT archeolo-

jud. Brgila, situat in mijlocul

cornuneT -cu acelag nume, la 29

Brgila, pl. Ianca, com. Urleasca,

pe unja
pus g in
circulatie la 13 Septembrie 1872.

URVUEM

694

iT zic, p'aci ca i pe la Dungre,

Troianul, ale cgruT urme dispar
pe la com. Mgldgieni ; in apropiere de acest drum se vgd incg
urmele a doug intgriturl de pgmint roOti ars, ocolite cu anturT, in care s'ati ggsit vase de
diferite forme i unelte de reabel. Atit Troianul cit i cele
doug intgriturT a fost arate de
catre locuitorT. Intre cele doug
intAriturI este o mggurg micg,
cgreia locuitoriT IT zic

Mggura

de la Cetate. Putin maT departe de Urlueni, in apropiere

de gara Corbul, este Brazda

luT Novac. Apropierea acestel
brazde de Troian, urmele intgriturilor mentionate i obiectele
ggsite, sunt o dovadg cg in timpiT ceT maT depgrtatT impreju-

rimile Urluenilor ali avut o deosebita importantg.

Inteun studid recent al d-luT
Gr. Tocilescu, asupra drumuluT
lui Traian, fgcut in urma unor
i minutioase cercetIrT,
cl-sa stabile.,te in mod neindoios

lungT

cg drumul de la Urlueni este

continuarea TroianuluT de la
Dungre i cg, intgriturile, ,anturile i mggurile, inOrate in

Urlueni, com. rur., in jud. Te-

ua bisericeT, de cgtre clascglul

Blaicu ot Cimpul-lung i dascglul
Nitu ot Piteti , amindor zugravr.
Urlueni i cgtunele Lerqti
i Tometi, sunt sate foarte

leorman, pl. TeleormanuluT, la

vechl de momea Pe ling cl

tiune pentru siguranta drumuluT

care, probabil, ducea spre munte.

extremitatea de N.-V. a judetuluT, situatg parte pe dreapta

se ggsesc mentionate prin diferite documente aflate pe la

Urlueqti, sat, Cu 87 familiT, jud.

de re,edintg, Musurat.

www.dacoromanica.ro

tot cursul luT, nu puteail fi altceva de cit posturT de observa-

URLUEsTI-BXBEN1

URSETEI

695

Arge, pl. Topologul, com. rur.

inteinsul, se scurge in piriul C11-

Urlueti-Blbeni (v. a. c.). IT maT

zice i Cepari-Urlueti.

mltuiul, formind la acel punct

Urluegti-Bbeni, com. rur., jud.

Arge, pl. Topologul, la to kil.
de com. rur. Tigveni (reedinta
subprefecturel) i la 35 kil. de
Piteti. Se compune din satele

voarelor ce se scurg inteinsul,

N.-E. de comuna i pe malul

sting al apeT uita, sub Dealul - Ursatilor. Are o suprafatX
de 128 hect. i 129 locuitort
(Veif com. rur. Slobozia).

formeazI la com. Belitori,

Broteanca, Bogdana, Ulmeni i

UrsAregti, sal, in jud. Roman,

marT intinsurr mlltinoase. Uralimentat i de apele iz-

Furculeti, eletae, din care se

pl. Moldova, com.

prinde mult pete l se recolteazl

spre N. de satul

Cepari-Urlueti, Surpati i Valea-

trestie i papurl. Toate aceste

la i

Babit avind 914 locuitorT ; 3 bisericl (in Surpati,': Urlueti

Valea-BabiT) i o coall mixta.
Vite : 800 bol i vacT, 44 cal,

eletae ail zlgazurr pentru oprirea

kil. de el. Are 20 familit

Se numea mal inainte i Iu-

apa

gani-din-Vale.

Urminigul, sal Hingani, sat,

Urseiul, com, rur., jud. Dimbo

160 01, 50 capre, 380 rimItort

jud. Baclii, pl. Muntelut com.

Prin com. trec vgile Urluiasca

Vlsieti, situat pe valea piriuluT

cu acela nume, mal sus de sa-

vita, plaiul Ialomita-Dimbovita,

situatI la N.-E. de Tirgovite,

Vladislava, care se varsa in

riul Topologul.
i

Urluia, sat, cu 165 locuitorT,

in

jud. Constanta, pl. Silistra-Noul,

cal, com. urb. Cuzgun, la 7 kil.

spre E. de reedinta, or4elul

Cuzgun, pe malul sting al Oil
Urluia, la poalele de E. ale deaCuru - Alceac - Bair. VezI
Cuzgun.

luluT

Urluiasca, com. rur., jud. Olt,

pl. Oltul d.-j., situatI pe valea

tul Vlsieti, la 800 m.

Are 300 hect. ; 309 locuitorT;
i o bisericA ortodoxa, clAdit pe

la 1700 de un anume Sandu

Longhinescu.

Urminigul-Mare, ftfrni2, jud. Bacni, pl. Muntelut com. VAsieti,

care obirete din muntele Tabuga, com. Moineti, se incara
Cu piriiaele : Moinetilor, Iordana, Plcurile,Poloboacele, Brea-

blnul, Ruptura, Nogea i Urmi-

apoI se varsl pe

RXchiteni,
Rlcifriteni i

pe vAT i pe dealurile Sultanul,

Virful - lur - Coco, Virful-Banulut Sultnelu i Virful-Urse-

iuluI. Cursurl de apl sunt : piriul

Cricovul-Dulce, Urseiul, ValeaLacurilor i Valea-Trestiet
In raionul comuneT este un

izvor cu ap sulfuroag i doul

izvolre Cu apd sIrat.

Se compune din doul cltune : Puturosul i Urseiul, cu

745 locuitort :Are o bisericl

o coall, 4 morY de apl.
Locuitoril posea : vacI, bol

riuluI Cungrea-Micg. Are o populatiune de 557 locuitorl; o bi-

niul-Mic i

sericl, deservit4 de i preot i

confluenta AsAulut Are o lun-

capre ; pldure i livezT.

Se invecinete : spre E. cu
com. Prahovita-d.-s., plaiul i

(lasca'.
Un numAr de 48 locuitorT s'ati
improprietArit la 1864. Mari :150

gime de peste io kil.

jud. Prahova; spre V., Cu Bez-

jud. Baola, pl. Muntelul, com. VAsieti,

deadul ; spre N., cu com. Ocina,

pl. i jud. Prahova, i spre S.,
Cu com. Viineti, despArtindu-

bol i vacT, lo cal, ioo porcT,

152 oT.
Comuna Urluiasca se leag prin

oseaua judeteanl Drumul-Oil, la

N. cu

la S. cu

stinga Trotuulut mal jos de

care curge pe teritoriul satuluT

Cu acelaI nume. Izvorete in
locul numit Nogea i se varsI

se de Prahovita i Ocina prin

in Urminiul-Mare.

nedespgrtitl. Se leagl cu Pra-

de com. IVIihleti-d.-s.,din jud. Olt.

Intr in jud. Teleorman pe lingI

com. MAldIeni, apucI pe moia
Roiorilor, trece prin corpunele
Belitori, Pmnlita, Bogdana, Spatlrei, Furculeti i, la com. Voivoda,

dup ce-l a mArit volumul cu

apele din pirgiaele ce se vars1

prin dealuri, iar de Viineti e

hovita prin

Ib5neti.

Urluiul, ?Id, ce izvorete aproape

dealurI i pXdurl, de Bezdeadul

Ursa, vechle numire a satuha Motoeni, pl. Stanieti, jud. Tecuciti.

Ursari, sat, alipit satulul Blrbuleti, pl, CimpuluT, jud. ralo-

mita.

osea vecinall, Cu
Bezdeadul prin drumurI neoseluite i cu Ocina prin potecT
de picior.

Urseregti, sal, cu 480 locuitorT,

com. rur. Paueti-Otlgul, pl.
Ocolul, jud. Vilcea. (V. PluetiOtgsgul, com. rur.).

Ursati, catnn al com. Slobozia,

pl. Ocolul, jud. Gorj, situat spre

www.dacoromanica.ro

Ursetel, altun, al com. Slobozia,

URSOAIA

696

pl. Ocolul, jud. Gorj, spre N.-V.

de comuna. Are 253 hect. si

URSI

Ursoaia, sat,, in jud. Mehedinti,

pl. Dumbrava, com. rur.

Ursoia-Crivina, piidure, in jud.

Ursoaia, sat, cu ri8 locuitori,

jud. Roman, pl. Fundul, com.

hect., cea mar mare parte tufa

seculara ; situata pe mosia Ti

Negri, spre S. de satul Negri

gAneti-Ursoaia.

402 locuitorT. (V. Slobozia, com.

rur.).

Ursoaia, com. rur., jud. Olt, pl.

Mijlocul, situata pe Ola Plapcea, sub coasta Golasul, la 28
kil, de capitala judetului si la

si la 2 kil. de el, pe malul sting

Ursolea, sat, spre S.-V. de sa-

al riuluT Siretul.

6 kil, de resedinta plaseT.

Se compune din 4 catune :

Stanislavesti, Baceni, Ciuciul

Pitigoesti. Are o populatie de

690 locuitorT ; o scoala, infiin-

tata- la 1860 ; o biserica, in Ciuciul, zidita in 1819.

Teritoriul comuneT are o su-

Buzeil, com. Rtasiav3tul, cat. Ursoaia, proprietate a statuluT, pendinte de Episcopie ; are 1154

tul Armasoaia, pl. Racova, jud.

Ursoaia, pichet vechifi de fronfiera pe Dunare, in dreptul satuluT Buliga, pl. Borcea, jud.
Ialomita..

Ursoaia, lira de lnuntr, jud. Baen, pl. Trotusul, cat. Caiutul, ce

Vasluiri, situat pe valea Ursoaiei.

infiintat in 1864, si are o

suprafata de 224 hect., cu o
populatie de 332 suflete

Urani, sat, com. rur. Rimnesti,

plaiul Horezul, jud. Vilcea, cu
o populatiune de 403 locuitort,
o biserica, fon -lata de vataful
Ion Ur sanui la 1805.

prafata de 2266 hect.

se intinde de la obirsia CaiutuluT-

O osea comunal a strabate

comuna de la N. la S., drept

Mare, pe limita comunelor

iutut i Casinul pana in muntele
Coa-rnele, de pe granitC Face
parte din sira Zabrautilor. MaT
are virfurile Seciul, Puturosul,

Uri, com. rur., jud. Arges, pl.

Oltul, la 28 kil. de com. rur.

Negura (500 m.) si Cranc (5 10 m.).

Tigveni, resedinta subprefectu-

prin

Cu comunele ve-

cine se leaga numai prin drumurT naturale.

La V. de comuna se afla surpAtura unuT deal, format din

malul drept al girleT Plapcea,
numit Golasul. Doua vilcele,
Adincata i Ursoaia, taie acest
mal si dati in Plapcea, prin com.

Ursoaia, vdlcea,jud. Ilfov, care'si

ja nastere din cap3ttil cat. Or-

La E., teritoriul e udat de

gira Plapcea, care curge de la
N. la S.

trece pe urmele vechiuluT sat

Ordoreanu, ia directiunea spre
S., facind o mare curba ; apoi

Uri, com. rur., jud. Olt, pl. 01-

La N. se vede trecind BrazdaluT-Novac, ce-I maT zice i Tro-

strabate in curmezis centrul tnosiilor Slobozia. si Clinceni, trece

tul-d.-s., dompusg din 4 cAtune:

Afumati, Vilvoiul, Tufari si Do.

ianul.

prin apropiere de satul Poeni

si se pierde in matca Argesu-

brienesti. E situata pe valea

La S.-V., in muchia dealului

Ursoaica, fine cit. Pitigoesti,

doreanu i dupa ce face mal

multe cotiturl spre E., p*AnX ce

10.

se afla o ridicatura de pamint,

A fost in vechime albia sal

numita de locuitori Cetatuia sail

Dealul-Cetatei.
Se limiteaza la N. cu com. Sinesti la E. cu Buzesti ; la S.
eu Icoana si la V. cu cat. Bacea,
com. Timpeni.

matca riului Arges, care cu tim-

Ursoaia, sat, Cu 140 suflete, jud.

si pl. Arges, com. rur. Bascovele (v. a. n.).

Ursoaia (Tigneti), clttun, al

com. Rusiavatul, jud. Buzati,

Cu 400 /ocuitori.

pul 'si a sapat alta =tea. NumaT cind Argesul vine prea
mare, Tese din matca sa

'si
face drum si prin aceasta valcea.
i

Aceasta insa se intimpla foatte

rar; ca la 1864 si 1880. Par-

tea de valcea ce strabate

in

curmezis numai mosia Slobozia

Clinceni se nntneste Ursoaia;
lar partea ce trece pe Ruga
satul Cornetul se numeste Balta,
caci, In adevar, are aspectul
une( baltr.

www.dacoromanica.ro

ret, si la 27 kil. de Pitesti. Se

compune din satele Ursi-dinDeal i Ursi din-Vale, avind 990

locuitorT, 2 biserici si o scoala.

Vite 270 bol i vacI, 15 cal,
235 oi, 23 capre, 115 rImXtorI.

Cungrisoara si pe dealurile Afumati, Tufari i Dobrienesti, la

38 kil, de capitala judetului si

la ro kil, de a plaseT.
Se margineste cu comunele :
Cornatelul, Alunisul, Fagetelul,
Parosi, Dobroteasa, Otesti-d.-s.
si VaT-de-El.

Are o populatiune de 932 locu!torT; 2 bisericT (la Vilvoiul

Afumati), cu 2 preoti; o scoala,

infiintata, la 1863; 2 morT.

E brazdata de dealul Afumati, spre N.-E. de centrul comuna' i Dobrienesti, spre S.-E.,
pe care se cultiva tot felul de
cerealei care servesc i de izlaz

Ilitl.

URZICENI

697

Gugul ,i Cungripoara, in care

se varsg vAile Panul, Baican,

Sucetul, Stilpi, Fggetelul, Porcul,

lije, Ursul, Margarita, Obrezana

pi Leurda, udg com. Urpi.
O posea comunal, care incepe
din hotarul com. Pro, trece prin
cgt. Afumati, coboarg dealul
Afumati, spre E. pi apoT tine
valea Cungripoara spre S. pgng
In com. Var-de-ET.

cuitorT, jud. Argep, pl. Oltul,

com. rur. Urpi (v. a. n.). Are
bisericg, Sf. Gheorghex.

In jud. Constanta, pl. Hirpova,

Uri-din-Vale, sal, cu 400 lo-

Urzica, com. rur., la V. plgpeT

cuitorT, jud. Argep, pl. Oitul,

com. rur. Urpi (v. a. n.). Are
bisericg, cAdormirea.

Balta-Oltul-d.j., jud. Romanati,

formatg din satul cu acelag
nume, situatg pe un teren pes,

Urumbei, com. rur., jud. Con-

Se invecinepte cu domeniul Sa-

stanta, pl. Hirpova, in partea

de N. a judetuluT, la Tor kil.

dova pi se aflg la 18 kil. de Cora-

spre N.-V. de orapul Constanta,

jud. Vilcea. In vechime aceastg

comung a fost situatg pe maT
multe vil din coprinsul eT ; in
urmg insg locuitoriT s'ati adunat
la un loc, pi pentru-cg cea maT

capitala judetulta pi in cea de

valea UrsuluT, a5 numit pi com.

Urpi D .

Este situatg pe valea riuluT

Luncavgtul, la 30 kil., de re,edi%a judeWluT pi la 25 kil, de
a plApeT.

Se mgrginepte cu com. Genu

neni, Popepti, Modoia ,i Cucepti.

Are o populatie de 572 locuitorT, 2 bisericT : Sf. Ion Botezgtorul ), fonda tg la anul 1817
pi Buna-Vestires ; o pcoalg, in-

fiintatg la 1889; 2 morT.

LocuitoriT sunt mopnenT. ET
ati io cal, 295 bol', 164 vacT,

207 capre, 50 di

311 pord.

Are o posea care duce din poseaua judeteang, de la com. S11vitepti, spre Horezul.
E brgzdatg de dealurile : DanPgpupoiul,
Mopneni, CoastadvaneY pi Bgtoaia
ciuluT,

D'ida nuluT,

N. a pl4eT, la 44 kil. spre N.-E.

de orgpelul Hirpova, repedinta

eT, pe piriul Urumbei (Aiggr-

Ahmet), pi pe un teren

acci-

dentat de cite-va dealurT, avind

de la 8o ni. pgng la 220 m. ingltime. Formatd din cgt.: Urumbei
(repedinta), in partea de E., pe
malul drept al riuluT Urumbei
(Rapt-Dere), aproape de izvorul
sgil ; Fgggrapul-Noti, spre S., la

5 kil. spre S.-V. de repedintg,

pe valea Fgggrapul-Noli
Se mArginepte la N. cu com.
Cirjelari, jud. Tulcea ; la E., cu
com. Topologul ; la S., cu com.
Calla, pi la V., cu com. Ostrovul.
Are o suprafatg de 5760 hect. ;
populatie de 1336 locuitorT ;
2 bisericT ; 2 pcoale ; 3 morT cu
aburT, una pe apg.
LocuitoriT posedg peste 6500
vite, maT cu seamg ol pi bol.
Cgile de comunicatie : drumutile comunale ce unesc satele
filtre ele pi cu cele invecinate

(v. a. n.) pi udatg de vgile: Badel,

ca Topologul, Ostrovul, Calfa,

Cirjelari, Dgeni, Rahman, etc.

Jarostea, Pgpupoiul, Socetul

UrsuluT (v. a. n.).

Pe teritoriul com., spre N.-V.,

pe malul drept al pirtulul Aiggr-

Uri sal Starita,

mo,rie,

pi

cu o

intindere de 200 pog., jud. Argep, pl. Oltul, proprietate a statuluY, fostg pendinte de schitul
Flgminda.

Urumbei.

aproape de hotarul judetuluT.

Ur1, com. rur., pl. Cerna-d.-s.,

mare parte a comuneT era pe

cgtunul de repedinta al comunel

bia pi la 29 kil. de Caracal. Altitudinea terenuluT d'asupra niveluluT MgreT este de 120 m.
Are o bisericg, cu hramul
Adormirea-MaiceT-DomnuluT, zi-

ditg In 1887 pi deservitg de 1

preot pi 2 cintgretT; o coall
mixtd.
Vite : 1090 vite marT, 1400
vite micT pi 260 rfingtorr.

Urzica, mo,rie a

statuluT, lingg

com. Urzica, din jud. Romanati,

cu o arendg anualg de 24000

leT (1887-88). Are o pgdure
de 80 pog., pendinte de mgngstirea Sadova.

Urzica-Mare, sal, in jud. Dolj,

pl. Bgilepti, com. Urzicuta, ape-

zat pe Hui Desngtuiul, Cu 493

suflete.

Urzicarul, loc izolat, jud. Mehedinti, la poalele munteluT Gtr-

domanul, pe partea dreaptg a

riulta Cerna, tuteo pozitie frumoasg. Ad i este pichetul de la
capul plaiuluT Girdomanul. Din
acestloc izvorepte deodatg Cerna

Urziceanca, sal, jud. Ilfov,

pl.

ruinele satuluT Sempeler, azT Si-

Znagovul, com. rur. Ciocgnepti

(v. a. n.), spre N. de satul Ciocgnepti i pe malul sting al riuluT Ciorogirla. Are o suprafatg

liptea. Satul hind distrus de in-

de 277 hect.

Ahmet, la t kil. spre N. de

satul Fggrapul-Noil se ggsesc

cenditi, locuitoriT s'ari refugiat

In Fgggrap.

pi

171

locuitorT.

Urziceni, com. rur., in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, situatg pe

Uri-din-Deal, sat, cu 590 lo-

Urumbei, sal, Cu 545 locuitorT,

partea sting a piriuluf Sgrata,

88

66700. Mareta DIctionar asografic. roi. V.

www.dacoromanica.ro

invecinindu-se spre E. cu com.

Manasia

USPENIA

698

URZICENI

spre V. cu Bar-

bulepti.

Se compune din satele Urziceni (tirgupor) i Cotorca.

Are o suprafata de 4750 hect.,

cu o populati e de 2279 locuitoa ; 2 pcoale ; 2 bisericT, deservite de 3 preoff pi 4 dascalT.

Se intinde din pirlul Sarata

spre N. pi coprinde 4 trupurT
de mopil, apartinind la maI mulp
proprietarT.
ImproprietaritT dupa legea ru-

ral a din 1864, sunt 201 loc.

Teritoriul com, este udat de
piriul Sarata i brazdat de ValeaPlopuluT pi de valea
Vite : 350 cal, 190 bol, roo
oT, 15 capre, 20 bivoll, 5 asinT
pi 260 porcT.

Din comuna pleaca doua cal,

una spre Bucurepti pi alta spre
Slobozia.

Urziceni, tirgu,sor, in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, pendinte de

com. cu acelapT mune, situat pe
un teren putin ridicat, avind
spre S. piriul Sal-ata i spre V.

lacul ce formeaz1 baza val Siliptea pi care poaita numele

guporuluT. La 2 kii. spre E. se
afll satul Manasia i spre V., la
3 kil., satul Barbulepti.

Pana la 1832 ala a fost capitaba judetuluT Ialomita i purta

numirea de capitania ScaunuluT,

pentru c aid era un coman-

pi

un tirg sgptaminal pentru

mopia cu acelap nume, iar in

i altele.

Urzica-Mare, mo,ia Buhana. Lo-

manufacturT

LocuitoriT posea: 300 ca/,

150 boT, 600 oT, ro capre, 20

cuitorT ail i6o pog. vil.

bivoll, 3 asinT i 200 porcT.

Spre S. pleacg calea nationala
Bucurepti-Urziceni i spre E., calea judeteana Slobozia-Urziceni.

Urzicuta, sat, jud. Dolj, pl. Bairepedinta com. Urzicuta,

Urziceti, vechie numire a satu-

Uscati, com. rur., In jud. Neamtu,

pl. de Sus-Mijlocul, situata catre
hotarul jud. Roman, de-alungul

114 Martalogi (v. a. n.), judetul

Argep.

cu 1392 locuitorT. (V. Urzicuta,

com. rur.).

piriuluT Valea-Alba.

Urzici, sat, in jud. Roman, pl.

Este formata din catunele :

Siretul-c1.-j., com. Bahna, spre N.

de satul Bahna i Ruga dinsul, a-

Uscati, Razboeni, Borpeni (Borpepti), Marginea, Poenele i Totoepti pi are o populatie de 2261
suflete, 6 bisericT (tare care
pi un schit), cu 22 deserventr,

pezat pe malul sting al piriuluT

Turbata. Are 371 locuitorT
o biseric de valatucr.

o pcoala, morT de aloa, herastrae.

Urzicuta, com. rur., jud. Dolj,

pl. Bailepti, la 49 kil. de Craiova pi la 17 kil. de repedinta
plapeI, com. Bailepti, situata pe
ambele malurI ale piriuluT Ur-

Imapul are o intindere de 14

hect. pi nutrepte vr'o 2500 vite.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin poseaua judeteana
Girovul-Tupilati.

zicuta.
co-

Uscati, sat, repedinta com. Us-

munele : Intorsura, Lipovul

Segircea ; la S., cu com. Bistre-

cati, pl. de Sus-Mijlocul, jud.

tul; la V., cu com. Afumati

Siliptea-Crucel; la E., cu co-

Valea-Alba, la 26 kil. de ora-

munele Birca i Giurgita.

Lela pi Dramepti.

Se marginepte la N. cu

Neamtu, situat pe valea piriuluT

pul Piatra, format din trupurile

Comuna se compunea in vechime din doug. catune : Urzica-

i Ionelele; azT se compune din treI i anume: Urzicuta, care este catunul de repeMare

dinta, Urzica-Mare

Are o suprafata

Ionelele.
de 15180
i

dant militar pi repedinta isprav-

pog., cu o populatie de 213

nicilor judetuluT.

locuitorT ; doug. bisericI,

Uspenia, sal Uspinia, mdndstire lipoveneasca, de calugarT, in

jud. Tulcea, pl. Babadag, com.

Slava-Ruseasca, apezata pe piriul Slava-Ruseasca, in partea
centrala a plapel pi in cea ves-

tia a comuner, la 3

Are o populatie de 480 fa-

de obptea locuitorilor; o pcoala

kil. spre
V. pi mal sus de sat. Slava-Rusa.
Pozitia sa este una din cele mal'

milir ; un biuroti telegrafo poptal;

mixta; 6 cazane pentru facut

rachit; j moara cu aburT
3 de apg.

frumoase din tot judetul. Apezat pe partea stinga a piriuluT

Slava, unde pamintul se ridica

In Urzicuta sunt doua baltT

pi un mic iaz.
Vite : 248 vite marT cornute,
89 cal pi 140 oT.

in pante pi acoperit cu verdeata;

pe malul drept, dealurile se ridica

un spital ; o farmacie ; o moara

cu aburT ; i coala ; doua bisericT, una construita la 1828

alta la 1861, deservite de trer

preotT pi 4 dascalI.
Acest tirgupor, fiind situat in
centrul plapeT Cimpului, are un
comercig foarte viti. Aci se fac

peste an doua tirgurT de vite

facute

Are un drum vechill numit

Drumul-DiuluT (VidinuluT).

Pe catunul Urzicuta se afta

www.dacoromanica.ro

brusc acoperite cu padurT pe

la poale.
Este cea maT frumoasa biserica din tot judetul. Are 50 calugarl i in ea resida Episcoptil

UURE1

UZUNUL

699

tutulor Lipovenilor din Dobrogea. Apartine secter zisa : Li-

Curge de la V. spre E. i se

Vartiade, reedinta, Uzunul i Bu-

varsa in Trotu, la Darmaneti,

turugari aT mcgtenitorilor fratif

povenir-cu-Popa.

dupa un curs de 40 kil. dintre

Dimitriu, Calugareni-MotenT i

care 21,375 kil. in com. Darmaneti. Intrarea sa in Tara se afla

alugareni-Manastirer sati Crucea-de-Piatra, a statuluT, situate

in gura \rail Uzunul, pe coasta
stinga a apeT Calnitea, pl. Calnitea, la 31 kil. de Giurgitl, 34
kil. de Bucureti i la 15 kil.

Uurei, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltul-d.-j., formata din satul
cu acela nume, situat pe valea
riuluT Beica, la 8o kil, de capitala judetuluT i la 20 kil, de a
plaeT.

Are o populatie de 822 locuitorY monenT ; o coala i o

biserica, rezidita la 1843, pe

la 6 kil. mar sus de Poiana. Se

incarca cu piriiaele : Berzauti.
Izvorul-Alb, Tulburea, Groaza
i Izvorul.Negru, pe dreapta, i
Chinul, Coporia, Plopul
iaul-Chiticilor, pe stinga. Albia

E brazdata de Dealul.Viilor,
plantat cu vil i udat de valea

riuluT e plina de bolovanT

pietre in tot lungul s i riul
e foarte repede. Linga Poiana.
i la poalele munteluT Farcul
face o cascada numita Nasolea

Beica.

sati Nasoaia. Acest riti deschide

Se marginete cu com. Creteni, Madulari, Diculeti iSu-

pasul UzuluT i e urmat in tot

lungul sati de un drum primitiv

urmele une alte bisericT de lemn.

pana la frontiera, de unde se

continua o osea impietrita.

Uzlina, sat, in jud. Tulcea, pl.

Tulcea, com. Moru-Gliiol (v. a.
n.). Are 75 locuitorT.

Uzul, riti. Izvorete din extremitatea de S. a muntilor Ciculur

(Transilvania), patrunde in Tara
pe la trecatoarea UzuluT la satul Poiana-UzuluT, jud.

de Ghimpati, reedinta plaer. E

strabatuta de oseaua
Bucureti.
Are 3 bisericT, in Uzunul,
dita la 1842, in Calugareni-Io-

neti, cladita la 1874 i in Calugareni-MotenT, cladita lar 836;

2 co1T, in Uzunul i in Calugareni-Ioneti ; 3 morT de apa :

pe Neajlovul i 2 pe Calnitea ;

5 podurr de lemn peste Calnitea i ramurile el; 16

ciumT.

Uzunlar, sat, in jud. Constanta,

pl. Mangalia, com. Edil-Chioi
(v. a. n.). Are o intindere de

Loc. posea: 592 bol, 102

bivolT, 136 cal, 3200 oT i 620

porct

1450 hect. i 524 locuitorT,

toff Turcr.

Uzunul, com. rur., jud. Vlaca,

compusa din cat. Calugareni-

www.dacoromanica.ro

Uzunul, cdtun,

Uzunul, pl.
Calnitea, jud. Vlaca, situat in
gura vair Uzunul, in fata CalniteT. (V. com. Uzunul).

V
Vaca, insuld, pe Dungre, in jud.

Vadul - de - Aram, vechia nu-

pie, ir locul numit Putul-luT-Mo-

falomita, pl. Ialomita-Balta, in

dreptul guriT vechl a riuluT Ialomita; formeazg limita intre
jud. Ialomita O Brgila ; are pl-

mire a satulut Vadul-Veje!, jud.

Roman, pl. Siretul-d.-s., comuna
Boghicea.

Petre. Se maT nume,te O Sirbi

unT O pgdurT.

Vadislava, sat, jud. Argq, pl.

Topologul, com. rur. Cepari-Bir-

sqti (v. a. n.).

Vadul-Lat, cdtun al com. Obedeni, pl. Neajlovul, jud. VlaFa,

pe proprietatea Clejani, situatg
la gura vgiel Drimbovnicultd,
unde aceasta dg in Neajlov.
Are 45 locuitorT.

O Horea.

Vadul-PIrlulul, mosie a statuluT,

jud. Prahova, pendinte de mgngstirea Znagovul, care pe periodul 1886 96 s'a arendat cu
15000 leT pe an.

Fundul, com. Bozieni, spre N.-

pcnteT vechT a drumulta Olacu-

Vadul-Spat,, com. sur. i sat,

in jud. Prahova, pl. Cricovul,
situatg pe ambele malurT ale

V. de satul Bozieni, pe piriul

luT filtre Bucureti si Craiova.

girlelor Budureasca i Scheianca,

Bozoianca, cu 185 locuitorT.

(Vez! com. Obedeni).

la 35 kil, de capitala jud. li la

17 kil. de a pl4eT, pe o supra-

Vadul, sat, in jud. Roman, pl.

Vadul-AneI, sat, infiintat la 1879

din 73 insurAteT, pe mo0a Vadul-AneT, jud. Ilfov, pl. D'hubovita, com. rur. BrAne,ti (v. a. n.),
situat la S. de BrAneti, pe malul sting al vgieT Pasgrea i la
S. pgdureT Buda-Tgiatg.

Se intinde pe o suprafatg de

Aci a fost statia a doua a

Vadul - OaeI, pichet vechig de

frontierd, pe Dungre, in pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, in
dreptul satuluT Giurgeni.

Vadul-ParuluI, sat, in jud. Prahoya, pl. Cricovul, com. Albwide-Mur, cu 696 locuitorT.

824 hect., cu o populatie de

320 locuitorT.

Numgrul vitelor marT e de

179 i al celor micT, de 350.

Vadul-Anel, ftddure a statulta,

pendinte de com. Brgnqti, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, in intindere de 395 hect., formatg din
trupurile: Zarzgrul (250 hect.),
Cociocul (45 hect.) i Trgsnea
(loo hect.).

Vadul-Pietros, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

fatg de 972 hect., cu o populatie

de 1092 locuitorT.
Are 2 bisericf, una cu hramul
SI. Gheorghe, ziditg la T881 i
cea-l'altg, in 18 lo; o coalg.
Parte din locuitorT sunt mo-

nenT ; 63 s'el improprietgrit la

1864, pe moOile : Brincoveanca,
Merieasca, Bltrina, Dgneasca i
Ghenoaia. ET posedg : 22 caT li
iepe, 96 vacT, 6 bivolite, To ca-

spre S. de satul de reedintg.

pre, 725 of i 262 pord.

E strAbAtutg de girlele: Bu-

Are o populatie de 72 familiT ;

dureasa i Scheianca li de vgile :

Fundul-Crgsani, situat la 12 kil.

coalg.

A fost situat pe tgrmul drept

al riuluT Ialomita, la marginea
de V. a pl4eT i sub coasta BgrAganuluf, de unde s'a strgmutat
pe la 1885, mar spre S., pe dm-

www.dacoromanica.ro

AriciuluT, Ggvana, Gruiul, Valealur-Mop, CapreT, StupineT O asi.

Se mgrginete cu com.: Caluggreni, Tohani i Fintinelele.

Vadul-SilistreI, pichet vechia de

VALEA-STANCHIT

VAIDEENI

702

frontierer, pe Dungre, in jud. Ialomita, pl. Borcea, in dreptul cetgtir Silistra din Bulgaria.

Vadurile, perdure, in com. Va-

Vaideeni, com. rur. O sat, pla-

dutile, pl. Piatra-Muntele, jud.

Neamtu, cu o intindere de 1661
pogoane.

iul Horezul, jud. Vilcea. i-a

luat numele din nefericirea fosti-

Va lea-Stanchil, Giulea saiiCre-

tuleasca, ciitun al com. Corpl. Neajlovul, jud.

Vlasca, situat pe dreapta NeajlovuluT, la 40 kil. de Bucuresti

bi-Ciungi,

Val-de-EL com. rur., pl. Oltuld.-s., jud. Olt, compusg din 4

cgtune : Popesti, Merlicesti, Gre-

eresti, si Spgtari, situatg pe va-

lor proprietarT, cgrora s'a luat

proprietatea de egumeniT mgngstirer Bistrita. S'a inflintat
cam de 200 de anr de RominT
venitT din Transilvania.

Mar 'nainte purta numele de

si la 75 de Giurgiti. (VezT CorbiCiungi, com. rur.).

lea-Cungrisoara si Dealul-Merlicestilor, pe o suprafatg de 1500

Ferecati.

Vadul-Seicei, sat, in jud. Brgila.

hect., la 35 Idl, de capitala jud.

si la ro kil, de resedinta plgseI.

lurr ale riulur Luncavgtul, la 42

kil, de capitala judetulur si la

Are o populatiune de 850

locuitorT ; 2 bisericT (la Merli-

5 kil, de a plaiulur.
Comuna, Cu izlaz cu tot, are

cesti si Popesti) ; o scoalg, infiin-

IT 1 1 hect.

(VezT Polizesti, din com. Bertestid.-j.).

Vadul-Vejei, sat, in jud. Roman,

pl. Siretul-d.-s., com. Boghicea,
spre S.-E. de satul Boghicea si
la 12 kil. de el, in marginea de
E. a judetulur. Are 506 locuitorT.
Inconjurat aproape din toate pgr-

tile cu pgdurT. Drumul la acest

sat este foarte anevoios.

Vadulul (Gura-), Suditi

sail

Vdeni, clltun al com. Tohani,

jud. Buzgil, Cu 470 locuitort
Vadurile, com. rur., in jud. Neam-

tata la 1836.

Are o populatie de 3100 locui-

Locuitorif sunt mosnenT, afarg

de 27 care s'el improprietgrit

la 1864, Cu 34 hect. ET ati 20
cal i iepe, 55 bol, ro r vacT,

25 capre, 805 or si 102 porct

Are o osea comunal g legind-o la N. cu com. Ursi si spre

S. cu Albesti.
Gira Cungrisoara udg com.
de la N. la S. si in ea se varsg,
tot in raionul comuner, vilcelele
Fggetelul, Gusterul, Mglaia, Priseceaua,

Glgmboaca,

Slavul,

tu, pl. Piatra-Muntele, formatg din

cgtunele : Tarcgul, Oantul, Va-

Sboistea, Purcarul, Oita si Lupoaia. E brgzdatg de dealurile

durile, Agircia, Glburesti, Ma-

Muscelul si Fggetelul.
Se mgrgineste cu comunele :
Otesti, Albesti, Optgsani si Ursi.

licia, Niteni, Podorgni, Prelunca

si Secul, cu o populatie de 1281
suflete.

Imasul are o intindere de 341

hect. si nutreste 3058 capete de

Este situatg pe ambele ma-

Vai-de-EI, certun al com. Drg-

torT ;

scoalg, fondatg pe la

1835 ; 2 bisericr : una reziditg la

1822 in locul une arse, si cea

l'altg filtre anir 1872-77 in locul
une alte bisericr de lemn ; 2

pive, 6 morr de mgcinat si

hergstrgti pe riul Luncavgtul.

Locuitorir se ocupg cu agricultura si facerea sindrileT de
brad.

S'ad improprietgrit la 1864,

pe mosia statuluT Vaideeni, pendinte de mgngstirea Bistrita, cind
li s'el dat III 1 hect. ET MI: 44

cal, 800 bor, 753 vaci, 63 capre, 31050 or.

In raionul comuner sunt munCIpItina, Balota,
Cgseria, Zenogile, Grosetul, Gropile-MarT si Furnicelul, situate
tir : Ursul,

ggnesti, fgcut la x 88o, pe proprietatea Ludeanesti, jud. Vlasca. (V. Drgggnesti, com. rur.).

la N. comuner, unde se fabricg

Are 1 bisericg, deservitg de

Val-de-El, siArte vechie de sat,

un preot si un dascgl ; o scoalg ;

I piug pentru fgcutul sucmanelor ;

in proprietatea Stgnesti, din sus

de domeniul Giurgiul, jud.

Vaideeni-Horezul si VaideeniRecea.

morT de apg.

Vlasca.

vite. Locuitorir, pe lingg agricul-

turg, se ocupa foarte mult cu

pluggria.

Vadurile, sat, resedinta com.

VaI-de-EI, vedija numire a md-

Vadurile, pl. Piatra-Muntele, jud.

nerstiret Slobozia, jud. Ialomita.

Neamtu, situat pe dreapta riulur

Bistrita la 9500 kil, de orasul

Piatra, cu o populatie de 427
sufl., 1 bisericg, o scoalg, 1 piug,

Val-de-El, sat, com. rur..Udresti,

pl. Podgoria, jud. Prahova, cu
910 locuitorT si o bisericg.

www.dacoromanica.ro

brinza.

Comunicatia se inlesneste de
soselele comunalg si vecinalg:

In jurul comuner sunt locurile: Richitele, Lazurile, Lunca,

Vgile si Dealul-Recir.

Vaideeni, mo,rie a statulur, jud.

Vilcea, situatg in comuna Vaideeni, plaiul Horezul, fostg pendinte de mgngstirea Bistrita, aren-

datg (1888-93), impreung cu

VAIDEENI-CU-MUNT11

VALEA-AR1NILOR

703

muntil ce-Y apartin, Cu 3500 le

anual.

construita de zid masiv, avind

dou6 turnurt
AstazI este redusa la biserica

se afla ni te urme vechT numite

Cetatuia - Buzduganulul, pentru

Vaideeni-cu-Muntil, ddure a
statulut in intindere de 5582

de mir i se intretine de stat.

buzdugane vechT.

hect., situata in com. Vaideeni,

plaiul Horezul, jud. Vilcea, for-

Valea-Adinc, sat, jud. Ia0, pl.

Codrul, com. Galata, situat pe

mata din trupurile : Vaideeni, Zanoagele, Ursoaia O Padina (4038

hect.) i Ca4eria (1544 hect.).

valea formata de dealurile Galata O Nuculut ce se intind de

Vaidomir, sat, in jud. IaLmita,

pl. Borcea, com. Rasa, situat
pe malul sting al bratuluI Botul,
spre E. i in apropriere de satul
de rqedinta. Are 350 locuitorY.

la N.-V. spre S.-E.

printre

vierI.

nu se gasqte de cit Lucacqti

Vite: 105 vite marY cornute,

13 cal i 29 rimatort

manastird 13:strip, care el-ad

Valea-Alba, sat, jud. Oltul,

Oltul-d.-s., com. Vultureti.

pl.

Valea-Alb, vezl Razboeni, jud.

Neamtu.

tunul comunef Cheregi, situat

In partea de N. a pl4eT O a
comuna, la 5 kil. spre S. de
catunul de rqedinta Cheragi.
(V. com. Cheragi).

Valcani, cata, in jud. Putna, pl.

Vrancea, com. Paltinul, situat pe

Dealul-Zabalet mal sus de catunul Ghebari, cu wo locuitorl.

Valea, sat, cu 502 locuitort (V.

Cotnari, sat, com. Cotnari, pl.
Bahluiul, jud. IaO).
Locuitorir ail : 369 vite mal-1

cornute, 68 cat 127 01 O 137

rimatorY ; o moara de aburt

Valea-Alunului, sat, cu 70 case,

In jud. Mehedinti, pl. Motruld.-s., com. rur. Severine,ti.

Valea-Anei, sat, jud. Prahova,

com. rur. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, cu o populatie de 500
locuitort (V. Star-Chiojdul, com.
rur.).

Valea-Anilor, com. rur. O sal,

in jud. Mehedinti, pl. ampul,
la 43 kil, de orapl Turnul-Severin, situata pe valea riuluT
Drincea. Se marginete : la E.
cu com. Vladaia ; la S., cu com.
Recea ; la V., cu corn. Bucura ;
iar la N., cu com. Corlatelul.
Satul formeaza comuna cu ma-

Valea, fosa' mcIncIstire, in jud.

Mucel, pl. Riul-Doamner, com.
Titeti, catunul Dezrobiti, zi-

dita de Ion Radu Voevod Paisie la 7042 (1534) i zugravita

la 7056 (1548) de Mircea-Voevod (Calugarul).

halaua Rudari, avind 1200 locuitort o biserica O o coall.

Vite : 650 vite marl cornute,
700 o'f, 24 cal O 475 rimatort

Valea-AproduluI, vale, jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., com. Mi-

In mijlocul manastire sunt 7

lqti, care merge pe o lungime

pisanit din carY 4 Cu litere foarte

vecht iar 3 terse. Biserica este

de 7-8 kil., pana sub dealul

de deasupra Miletilor

In Condice. Liuzilor (1803)

de pe atunci avutT in pacura.

In Statistica din 1874 comuna
se gasqte compusa numaY din
4 catune: Lucacqti, Valea-Arinilor, Chiliele O Tazlaul.
Numel.e sail vine de la codriT

de anini (moldov. arinI) care

in

jud. Constanta, pl. Mangalia, ea-

Bacatl, pl. Trotupl, care se intinde de pe ambele malua ale

TazlauluI-Sarat pana in malul
sting al apeI Asaulur, cuprinzind amindoua povarniprile ale
irel Moinqtilor.

in jud. Constanta, pl. Medjidia,

pe teritoriul com. urbane Med-

Valair sat, cu 231 locuitort

Valea-Arinilor, com. rur , jud.

care trece piriiapl cu asemenea

numire. Are o populatie de 165
locuitorY, cea mar mare parte

Vaivasin-Bair, deal (120 m.),

jidia.

ca in vechime s'el gasit acolo

i unde

www.dacoromanica.ro

acopereati teritoriul el.

Are 6 catune : LucaceAi, pritriarie, Valea-Arinilor,, Tazlaul,
Chiliile, Asaul O Girlele, cu o
populatie de, 2833 locuitorY ; 2
colY mixte, una in Lucqti, i
alta in Valea-Arinilor ; 5 biseriel, in satele Lucacepti, ValeaArinilor, Tazlaul, Chiliile i Asaul. Se margineAe la N. cu
comunele : Schitul - Frumoasa,
Solontul i Tazlaul, jud. Neamtu,

la S., cu ccmunele Moinqti i

Conlanqti ; la E., cu comunele
Schitul-Frumoasa, Magirwi i
Podurile i la V., cu com. Comane,ti.
CeT mal insemnatY muntT care

brazdeaza com., sunt : ira Geamana sail a Moinetilor, Flocea,

Rotunda, Runcul-Rn O spre

MoineSi, Ta03uga, i dealurile
Gemanosul, Modarzaul, Zamopil,
Foalele, Ticmele, Arinul i Plaiul.

Teritoriul comunei are o intindere de peste 370000 hect.,

din care numaT padurile ocupa
o suprafata de 15000 hect. Padurea statuluT Lucacqti are
aproape 12000 hect. intindere.

VALEA-ARIN1LOR

Pgmintul din aceastg comung

este foarte bogat in pgcurg ;
sunt 25 puturT a cgror adincime
variazg intre 20 pi 79 metre.
Se ggsesc 14 fabricT de petroliti,

o fabricg de aburI pentru che

restele pi 16 ferestrae de apg.
Vite sunt : 95 car, 1284 vite
cornute, 208 porcr, 275 capre
si 1283 or.
CgT : calea judeteang BacgiiMoinepti, trecind pe lingg satul

Valea-BisericeI, sat, in lid. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.

Samarinepti.

Iapi prin poseaua judeteang care

Orbepti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, Cu 735 locuitorT, situat pe

vine de la Hui prin Drgnceni

valea riuluT Nisipoasa, care se

varsg in Olt. (V. Orbepti, com.
rur.).

tgretI, o pcoalg ce poartg numele

de Pantelie Colibapanu.
LocuitoriT posedg: 50 plugurT,

nume, situat in valea 01'00

Tazlgul-Sgrat, pe stinga. (V. Valea-Arinilor, com. rur.).

Valea-Babel, sat, cu 117 locuitorT, jud. Tecuciti, pl. Stgni,epti,

Severin, situatg pe vale. Satul

formeazg com. cu satele Lazul
pi Stoicani, avind 1290 locuitorT,

2 bisericT cu un preot pi 2 d'u-

o care cu bol, 4 cgrute cu cal

pi wo stupT, 600 vite marT cornute, 56o cl, 27 car, T40 capre
pi 640 rimgtorT.

Are o posea comunal g ce o

leagg de poseaua judeteang Severin-Tirgul-Jiti care trece pi prin
teritoriul sgti.

De remarcat in comuna sunt :

locul numit Jidovinele, pe unde

com. Crgepti, situat in partea

de V. a comuneT, in partea de
E. a dealuluI Bglgtepti, la 8 kil.

mare; un izvor cu apg mineral;

pi 700 m. de repedinta comu-

sit monede din timpul impgra-

neT.

tuluT Sever.

Are o intindere de )53 hect.,

stgpinitg de locuitorT. (V. Crgepti, com. rur.).

Valea-Babel, sat, cu 81 familiT,

jud. Argep, pl. Topologul, com
rur. Urlepti-Bgbeni (v. a. c.).

Valea-Basangeti (Valea-01-

RomaniT ati voit sg facg un canal

pi Dealul-BisericeT, unde s'all gg-

testi-Zmeura (v. a. c.).

Valea-Blceasca, sat, Cu 170

suflete, jud. Argep, pl. Oltul,
com. rur. Bglcepti (v. a c.).

Cozia, unde se leagg cu .poseaua

judeteang Ia,i.
locuitorT, jud. Vilcea, pl. Mijlo
cul, com. Pirieni-d.-s.

Valea-BoruluI, sat,

com. rur.
Cerapul, pl. Teleajenul, jud. Prahoya.

Valea-Botez, sati Hermeziul

sat, pe mopia Cu acela,T nume,
jud. Suceava, com. Plepepti, apezatpe tgrmurile piriiapured Her-

meziul. Are 30 case pi 126 suflete.

Drumurl principale sunt: la

Ggneni (2 kil.) pi la Valea-Glodulur (5 kil.).

Valea-BotuluI sati Valea-Botul, sdtuc, jud.. Bacgli, pl. Siretul-d.-s., com. Filipeni, care
intrg in compunerea satuluT Slobozia-Filipeni.

Valea-Bouldf, com. rur., in jud.

Dolj, pl. Amaradia, la 40 kil.

Valea-Boereasc, sat, cu 45 fa-

de Craiova pi la 11 kil. de com.

miliT, jud. Argep, pl. Pitepti, repedinta com. rur. Meripani. (v.
a. c.).

Melinepti, repedinta plgpeT, situatg

Valea-Boereasc5, sat, com rur.

Gole,ti (v. a. n.), pl. Podgoria,

E., cu com. Mierea-Birnici ; la

V., cu com. Florepti pi Fratos-

jud. Mupcel.

familiT, jud.

Argep, pl. Pitepti, com. rur. Hin-

pi apoT in sus pe valea aceasta

pgng la marginea de N. a com.

Valea-Boereasc, com. rur. si Valea-Bordeiulur, cittun, cu 6o

la com. Podurile, 5 kil.; la com.

Mggirepti, 4 kil.; la com. Solontul, 6 kil.; la com. Schitul-Frumoasa, 15 kil.

pl. Tazlgul-d.-s., com. cu acelap

cAneni, Bohotinul, Isaia pi Gura-

BohotinuluT, legate de judetul

sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocoluld.-s., la 14 kil, de orapul Turnul-

Valea-Arinilor, sat, jud. Bacgti,

gepte spre sfirpit, se aflg asezate comunele : Buwa, 12.1clu-

Valea-Biserice, sat, com. rur.

Lucgcepti, pi cgile vecinale pi

comunale la Solontul, Mggirepti
pi Schitul-Frumoasa.
Distantele : la Bacgti, capitala
districtuluT, 50 kil. ; la com.
Moinepti, repedinta plgpiT, 4 kil.;

teni, sat, cu 47

VALEA-BoULut

701

Valea-BohotinuluI, vale, jud.

Fglciti, prin care curge piriul
Bohotinul. Se Intinde de la N.V. spre S.-E. de a lungul plgpeT
Podoleni.

Pe aceastg vale care se lar-

www.dacoromanica.ro

pe vgile : Boul, Bouporul pi Mierea pi intre dealurile Boul, Bouporul pi MiereT. E limitatg : la

tita; la N., cu com. Stoina

pi

la S., cu com. Bodgepti.

Terenul com, este accidentat
de dealurile : BouluT, BouporuluT,

MiereT, PiscurT, Lupoiul, JuggstripuluT, CaluluT, Naltul, din care

parte sunt plantate cu vil, finete pi pgdurT. VAT sunt : Lu-

VALEA-BOULUI.

poiul, Nalta, CaluluT i JugastripuluT.

Ocina, pl. Pelepul, judeSul Prahoya.

Este udata de micT piriurT,

formate din ploT pi micT izvoare :
Boul, B.2uporul i Mierea, care

se varsa pe dreapta dula Amaradia.

Este compusa din

VALEA-CASELOR

705

sate:

Boul-d.-s. (repedinSI), Bouporul,

Mierea-Mopneni, careia i se mal
zicea Mericeana, CrupeSul pi Urda.

Are o populatie de 1555 locuitorT; o manastire, fondata de

satenT in satul Boul-d.-s. pi 5
bisericT, de fie-care sat cite una ;
o pcoala, in satul Boul-d.-s.
Suprafga com, este de 12000

pog. Mopit sunt 5, purtind numele satelor comuneT. AparSin

mo,nenilor. PadurT sunt in in-

tindere de 65oo pog., aparSin

mopnenilor pi se compun din
gorunT, emite, fagr i cerT.
Prin com. trece poseaua judeSeana (Capreni-Craiova). Este
unita cu comunele vecine, Mierea, Florepti i FratoptiSa, prin
caT comunale vecinale. Satele

intre dinsele sunt unite printr'o

poteca de car.

Valea-Boului, celtun, in jud. pi

pl. Argep, com. rur. MalureniBadiceni (v. a. c.).

Valea-BraduluI, sat, com. rur.

Mihaepti, pl. Riurile, jud. Mupcel, la ro kil. de Cirnpulung,
situat pe ambele malurT ale riuluT Tirgul, in partea de S. a
com. Mihaepti. Este strabatut
de Dealul-Vacilor i Dealul-V1AdeanuluT, printre care curge piriul Manetulul. Are 197 locuitorr (V. Mihae,ti, com. rur.).

Valea-Brazilor, sat, Cu 90 fape malul drept al riuluT

Argep, jud. pi pl. Argep, com.
rur. Tutana (v. a. c.).
milir,

Valea-BucurieI, sat, in jud. Arge,, pl. Topologul, com. rur.

Cepari-Birsepti (v. a. c.).

Valea - Caselor, com. rur., pl.

Dealul-Dimbovita, jud. Dimbovita, situata spre S.-V. de Tirgovipte, pe vale pi pe deal, In apropiere de malul sting al piriuluT Po-

topul pi cana la ro kil. spre N.-V.

de Gae,ti. Se compune din patru
catune : Valea-Caselor, ValeaLupuluT, Girleni pi arul. Are

o biserica, pi o moara pe apa

PotopuluT, peste care este pi un
podes. Se invecinepte : la E. Cu

Cobia, la V. cu Glimbocata, la
N. cu Hulubepti pi la S. cu Valea-Mare, despartindu-se prin padurT i cimpiT i unindu-se cu
Valea-Mare i Hulubepti printr'o
posea vecino-comunal.

Valea-Caselor, sat, jud. Vasluid,

pl. Racova, com. Lipova, cu cat.
ValeaMaruluf, Costipa pi Dra-

coaea, situat spre V. de satul

Valea-Budului, sat, in jud. Baca pl. Bistrita-d.-j., com. Margineni-Munteni (v. a. n.), apezat
pe stinga piriului Trebipul, la 3
kil. de repedinta comuneT. Are
186 suflete.
Valea-ButiI, sat, Cu 438 loc., com.
rur. Schitul-Golepti (v. a. n.), pl.
Riurile, jud. Mupcel. Se des-

Lipova-RazepT, parte pe pesul

LipoveT i parte pe ni,te coaste
de dealurT, pe o suprafaSa de
674 hect. Are o populatie de 311
suflete ; o biserica de valatucT.

Spre S.-V. de sat, tate padure, la 2 kil., se afla un schit

lipovenesc, facut pe la 1859,
avind o biserica pi un paraclis.
LocuitoriT posea : 54 vite
marl cornute, 140 oT, io capre,

Valea-BouluI, sat, com. rur. Gor-

parte de cat. Valea-Pechil prin

riul Tirgul.
Calea ferata Golepti-Cimpu-

netul Cricovul, pl. Cricovul, jud.

lung trece prin mijlocul satuluT.

6 caruSe cu caT, 36 stupT.

coala

Valea-Calului, sat, in jud. Ar-

Valea-Caselor, sat, jud. Vilcea,

V. G. Paapa pi o biserica, fon-

gep, pl Topologul, com. rur. Cepari-Barsepti (v. a. n.).

24 caT pi 42 rimatorf ; 8 plugurr pi 4 care cu bol, 3 plugurT

Prahova. Are o populatie de

277 locuitorT. Aci se afl

data la 187o de decedatul V.

plasa Oltul-de-sus,
Daepti.

com.

mi%

G. Paapa.

Valea-Boului, sat, com. rur. Oncepti, pl. Stanipepti, jud. Tecuciii,

situat in coltul S.-E. al com., pe

248 hect. pi udat de piriul Plavanul.

Are o populatie de 113 suflete ; o moara de vint.

Valea-Caprei, sat, Cu 18 familiT,

jud. Argep, pl. Pitepti, com. rur.
Gropi (v. a. n.).

Izvorepte
pi CeFlorepti
dintre dealurile

tatea, curge spre N.-E., printre

Poenepti-Manastird
Poenepti-RazepT, din com. Poenepti, pl. Racova, jud. Vasluid,
satele :

Valea-CaseI, sat, in jud. Tutova,

pl. Pereschivul, com. endrepti,
In marginea de V. a judeSuluT.

pi

se varsa in plrful Racova,

jud. Vasluid, dupa ce primepte

Valea-Casei, celtun, in jud. Me

Valea-Bradulu, sat, com. rur.

Valea-Caselor,

hedinti, pl. Vailor, com. rur.Sura.

68700. Afarole Dicitynar Googrivto. Vol. V.

de afluenST piraiele : Girlita HambaruluT, Ursul, Girlila-Caselor

89

www.dacoromanica.ro

VALEA-aLUGXREASCA

VALEA-CIJCULUI

706

Motocul, care toate izvoresc din

Dealul-CetateT.

Valea-Calugreasc, com. rur.,

jud. Prahova, pl. Cricovul, situata in apropiere de apa Bucovelul.

Valea - CinepeI, com. rur., jud.

Braila, pl. Balta, situata pe pes
marginindu-se la N. cu Tichilepti, la E. cu Gropeni, la V. cu
Osmanul pi la S. cu Ciacirul.

Suprafata com, este de 3770

hect., cu o populatie de 1029

urb. Urlati, pl. Cricovul, jud.

Prahova. (V. Urlati).

Valea-Crucilor, sat, cu 20 familiT, jud. Argel', pl. Oltul, com.

rur. Danicei (v. a.

'ti.).

Se compune din II catune: Arsa, Dosurile, Rachieri, Scheaul,

Valea-Calugareasca, Valea-Lar-

locuitorl.
Are : 847 vite cornute, 402 cal',

Valea-cu-Ap, com. rur., jud.

5 magarr, 2785 or i 170 rima-

Farcapepti, situatg pe loc pes

Valea -Meilor, Valea - Ni co.

vani, Valea-PoieneT, Valea-Popel
Valea-UrsoaeT.
Budgetul comuneT prezinta la
veniturT suma de leT 6700.
Are o pcoala, la Valea-Calu-

torT.

dealungul poseleT vecinale

Comuna, infiintatI la 1822,

are i biserica, construita in 1845
de locuitorT ; o pcoall mixta

partea dreapta a riuluT Jiul pi

formata din catunele Pepteana-

gareasca, infiintata la 1872. Lo.

V., 34 kil.; la Braila, spre N.,

24 kil. ; la Ciacirul, spre S., 8
kil. ; la Vizirul, spre S., 12 H.;
la Osmanul, spre N.-V., 4 kil.;
la Tichilepti, spre N., 9 kil.; la
Gropeni, spre S., 6 kil.

cdlul a fost cladit in 1887 pi a

fost donat de def. VasiIe Paapa.

P'aci trece poseaua nationail

Ploepti-Buzag, care o pune in
legatura cu com. Bucovul pi Albepti-Paleologul. Pe la S. trece
calea ferata Ploepti Buzai.l.

Se marginepte cu com. Albepti.Paleologul i Bucovul.

Valea-CAlugareasci, stafie de
jud. Prahova, pl. Cricovul-Podgoria, cat. Valea-Calugareasca, pe unja Ploepti-Buzaii,
pusa in circulatie la 13 Septem-

(pcoala de baetI e aci de la 1856).

DrumurT : la Sutepti, spre N.-

Valea-Ceparilor, sat, jud. Argep, pl.

Valea-Cinepei, sat, jud. Falda.

tuat la poalele dealurilor FundulVaieT i Mangalaria, la S. de sa-

tul Hupeni, pe o suprafata de

96 hect. pi cu o populatie de

tueT,

a-AninoaseT

Valea-cu-

Apa.

pcoala in cat. Valea-cu-Apa ;

3 bisericT.

or i capre.

Cale : poseaua comunala care

o pune in comunicatie la N. cu
Farcapepti, iar la S.
dari-d.-s.

cu

1.3r-

Valea-cu-Ap, cdtun al comuneT

cu acelapT nume, pl. JiuluT, jud.
Gorj. Are 450 locuitorT. (V. Valea.cu-Apa, com. rur.).

35 familiT, sat 176 suflete.

Valea-cu-Ap, sat, In jud. TuValea-Coculuf, sat, Cu 200 locuitorT, jud. Argep, pl. Pitepti,
repedinta com. rur. Cocul-Popepti (y. a. n.).

tova, pl. Pereschivul, com. Prisecani, t.pre V. de satul Prisecani.

Valea-cu-Ap, pr2i, jud. ArValea-CopceT, clitun, in jud. Mehedinti, plasa Ocolul-d.-s., com.
rur. Dodovita.

Topologul, com. rur.

Cepari-Barsepti (v. a. n.).

Calugarenilor, a-Fintiner, a.Bra-

LocuitoriT posea : 150 plugurT, 200 care cu bol i vacT,

8 cXrute cu cal, 401 vite marT
cornute, 36 cal, 155 porcr, 422

jud. Ilfov, care s'a arendat (1884-

Valea-Cpuetilor, numire vechre a cdt. Balaca, com. Scaeni, pl. Podgoria, jud. Prahova.

miruluT, pi de vaile : a-PlopuluT, a-

ale poselel Braila-Calarapi, la 24

kil.spre S. de Braila. (V. ValeaCinepeT, com. rur.).

Valea-CinepeT, sat, jud. Vasluiii,

pl. Racova, com. Ivanepti, si-

95), impreuna cu Vladiceasca,

Cu 22100 ler anual.

d.-j. (repedinta) i Valea-cu-Apa,

brazdate de dealurile : PlopuluT,
FintineT, Spahiilor, BratueT, ValariT i Curmaturil, care. unite formeaza cul mea Ursoael pi a Nego-

Are o suprafata de 2000 hect.

Ploepti (T T,o kil.) i Albepti (5,9

kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT
MariT de 1371,83. Venitul acesteT

Valea-Cipitanului, mo,sie a statuluT, pendinte de Mitropolie,

in

pi o populatie de 750 suflete ;

brie 1872. Se afta intre statiile

80837 leT.

Valea-ClnepeT, sat, jud. Braila,

In partea de N. a comuneT cu
acelaS nume, pe ambele partT

(V. Cotul-Ghermanepti, sat, com.

Dranceni, pl. Podoleni).

statiT, pe anul 1896, a fost de

Gorj, pl. JiuluT, la S. comuneT

Valea - Crincului, a/un, com.

www.dacoromanica.ro

gep. Se varsa in riul Olt, linga

satul Teiul.

Valea-CuculuT, sat, com. rur.

Hirsa, pl. Podgoria, jud. Pra-

VALEA-DANULUI

707

hoya. Are o populatie de 490

locuitorT si o bisericg (din secolul al XVI lea).

Valea-Danului, com. rur.,

VALE A-GLO DULL r

Valea-Draga, sat, jud. Bacail,

pl.

com.Valea-Mare,
facind trup cu satul Valea-Mare,

situat pe dealul Odiagas i pe

pe

apa cu acelasT nume, jud. Arges, pl. Argesulur, la 7 kil. de

Curtea-de-Arges (resedinta sub-

prefecturer) si la 31 kil. de Pitesti. Se compune din 3 sate :

Dealul-Borobgnesti, Lerisani
Valea-Danulur, avind 473 locuitorT, o bisericg, in satul ValeaDanulur si o scoala.

Vite : 30 cal, 8o0 bor i vacT,

300 rimatorr, 300 or i loo capre.

Valea-Mare.

Valea-Dragului, com. rur.,

cel, plaiul Dimbovita, resedinta

com. rur. Voinesti (v. a. n.). Are
o populatie de 600 locuitorT ; o
bisericg, fondatg la 1790 de ctitoril VisoenT ; o scoall.

pl.

Valea-GarduluI, cdtun, in jud.

Negoesti, jud. Ilfov, situatg la

S. de Bucuresti, lng riul Sabarul, la 42 kil. de Bucuresti.
Sta in leggtura cu cgt. Gruiul
prin o osea vecinalg.
Se compune din satele : Cio-

Prahova, pl. Teleajenul, com.

coveni, Ghimpati

Valea-Dra-

urb. Vgleni-de-Munte.

Valea-Gardulul, dituc, in jud.

si pl. Tutova, com. Plopana, lingg

satul Itcani, compus din vr'o

bordeie.

guita, cu o populatie de 1926

locuitorT.

Valea-Glodulul, com. mur., formatl din satele Valea.Glodulta

Inainte de 1876 aceastg co

mung era alipitg de com. Ver
nesti, cu care forma o comuna.

Are o suprafatg de 3831 hect.;

2 bisericl, una la Ghimpati si
a doua la Valea-Dragulur ;
scoalg mixta ; I moara cu apg;

Valea-DanuluI, sat, jud. si pl.

I masina de treerat Cu aburr :

helested si 2 podurr.
Locuitorir posedg : 294 plugurT, 238 Cu bol, 56 Cu Cal,

nindu se la E. cu com. Silistea

322 care si cgrute : 228 CU bol

si 94 Cu car ; 323 cal si Tepe,
6 armasarT, 478 bol', 282 vacT
si viter, 59 taurr, 32 bivolT

testi.

78 bivolite, 272 po-cf si 2388 or.

boT, 125 or i 153 porcr.

Forma'T teritoriala e aproape
dreptunghiularg, intinzindu-se de

Argesulur, resedinta com. rur.

cu acelasT nume (v. com. rur.
Valea-DanuluT). Are 149 suflete ;

o bisericg, cu hramul Sf. Nicolae,

deservitg de i preot

cintaret si o scoalg.

Valea-db-Jos sati Valea-SchituluI, sat, jud. Bacgd, pl. Bistrita-d.-j., com. Valea Mare, si-

Valea-DraguluI, sat, resedinta

tuat la S. satului de resedinta.

com. rur. cu acelasT nume, pl.

Negoesti, juJ. Ilfov, situat la
S. de Bucuresti. Este inconprat
de dealurT la S. si V.
Se intinde pe o suprafatg de

(Vezr Valea-Mare).

Valea-de-Sus, sat, CU 538 locuitorT, jud. Bacan, pl. Bistrita-dejos, al com. Valea-Mare, situat
pe valea cu acelasT nume, d'a
dreapta Siretulta. (V. Valea-

200 hect., cu o populatie de

1184 locuitorT. (V. Valea-Dra-

gula, com. rur.).

(resedinta) i Osoiul, situatg cam

In centrul plaser Somuzul, jud. Su-

ceava, (alt 335-360m.), mgrgi-

Dolhesti, la V., cu com. Giurgesti, la N., cu Bucovina si com.

Silistea si la S., cu com. Preu-

Are o populatie de 88o suflete ; o biserica si o scoala.

Vite : 70 caT, 156 vacT, 86

la N. spre S. si inclinatg spre

S.-E. E udatg de Somuzul-Mic
cu afluentir : Piriul-Glodulur, alTeiulur, Lingurari, al - Prisacir,
Osoiul, Pietrisultir, Grajdulta, Lutulur i Racover.

Pe teritoriul com, se aflg localitatea numitg Mangstioara (v.

a. n.).

Mare).

Valea-Dulce, sat, com. rur. PoValea-din-DArt, sat, COM. rur.

Poenari, pl. Argeselul, jud. Mus-

deni Nor (v. a. c.), pl. Podgoria,

jud. Prahova.

cel .

Valea-Fiturului, sat, cu 200 lo-

Valea-din-Drt, sat, cu 24 locuitorT, com. rur. Jugurul (v. a.

n.), pl. Argeselul, jud. Muscel.

jud. si pl. Argesulur,

com. rur. Valsgnesti (v. a. n.).
cuitorT,

coinpus din cite-va case.

Piriul-Glodulur, pe mosia si in
com. cu acelasT nume, jud. Su-

ceava, asezat pe coastele dealurilor Cotirgasi, Osoiul

i in

lungul piriulur cu acelasr nume.

Are o populatie de 610 loValea-FeteI, sat, in jud. Olt, pl.

Valea-Dorneni, scItuc, in jud.

si pl. Tutova, com. Plopana,

Valea-Glodului, sat, numit

Oltul-d.-j., com. rur. Cucueti.

Valea-Foaiei, sat, in jud. Mus-

www.dacoromanica.ro

cuitorr ; o scoalg mixta si o bisericg.

Drumurr principale sunt : la

Giurgesti (21/2 kil.), la Liteni (8

708

VALEA-GRAMTET

kil.), la Siliptea (3 kil.) pi la Osoiul (1500 m.).

In 1803, Valea-GloduluT a
postelniculuT Iordache Varnav,
avea 32 liuzT, plgtind 468 leT
bir anual. (e UricariuI2, vol. VII, p.
255).

VALEA-1-1;1-ION

Valea-Itului, sat, jud.

Mupcel,

com. rur. Jugurul (v. a. n.), pl.

Argepelul, cu 116 locuitorT.

Valea-luI-Cline, catun, cu 600

pl. Pitepti, com. rur. Borlepti-

locuitorT, com. Fata - Valea - luTCine, pl. Gilortul, jud. Gorj,

Vgrzari (v. a. n.).

in partea despre V. a com., si-

Valea-Largi, altd numire a co-

tuat parte pe vale, parte pe

muna Mgneciul-Ungureni, plaiul

coastg. (V. Fata-Valea-lur-Ciine,

com. rur.).

Teleajenul, jud. Prahova.

Valea-Gradistei, sat, in jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., com. rur.

Gradi;tea, Cu o populatie de 355
loc. pi udat de Valea-GradipteT.

Valea-Larg, sat, com. rur. Va.

Valea-lui-Darie, sat, in partea

lea Cgluggreascg, pl. Cricovul,

de N.-E. a com. Ropiepti (v. a.

n.), pl. Crasna, jud. Fglciti, situat pe ;ralea Cu acela,r nume,
pe o suprafatg de 311 hect., pi
Cu o populatie de 311 suflete.

jud. Prahova.

Are o bisericg, ziditg la anul

reparatg la 1873 de obptea locuitorilor.
1828

La N., este locul numit Cetatea, unde se vgd ruinele una

vechT cetlyr dacice.

Valea-Grajdultd, sat, in valea

cu acelapT nume, in partea de
N. a com. Mgngstireni, pl. T'irgul, jud. Botopani, cu o suprafa tg de 858 hect. pi. o populatie

de 8o suflete.

Valea-HotuluI, sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul d

pe coasta colineT Lohan-Crasna.

Valea-Izvorul, sat, jud. Argep,

Iordache Varnav dgrui mo,ia

la botez fine sale Anastasia Balp,
devenitg apoT Greceanu.

kil, de satul de repedintg, Stroepti, apezat intr'o vale deschisg,

Valea-Larg, sat, jud.

com. rur. Pucheni (v.

a. n.), pl.

Argepelul.

Valea-lui-Drag sati Valea-luiValea-Larg, stafie de dr.4.-fer,

jud. Prahova, pl. Pelepul, com.

Drob, sat, cu 134 locuitorT, jud.

Sinaia, pe linia Ploepti-Predeal,

pus l in circulatie la i Decem-

apezat pe dealul Fuioaga, in par-

brie 1879. Se afll intre statiile

de Milepti-d.-s. (pcoalg).

Bacgti, pl. Siretul-c1.-j , c. Milepti,

tea de V. a com., la 2700 m.

Comarnic (9,4 kil.) i Sinaia (5,7

kil.). Ingltimea de-asupra nivelulul lVigrif e de 722m,89. Venitul acesteT statiT pe 1896 a
fost de 52696 leT, lip banT.

Valea-luI-Ichim, sat, in jud. Ia-

Valea-Larg, munte, jud. Pra-

Valea-luI-lene, sat, in jud. Ro-

hoya, pl. Pele,u1, con). Comar-

man, pl. Fundul, com Oniceni,

lingg satul Oniceni, pe piriul

lomita, pl. Borcea, com. MihaiiiViteazul, situat spre V. pi in

apropiere de satul de repedintg.

com. Iz-

vorul-Aneptilor.

Valea-IasuluI, sat, jud.

pi

pl.

nicul.

Argep, cu 350 locuitorT, reedinta com. rur. Cerbureni-Iapul

(v. a. n.).

Valea-Ienache, sat, pe malul

drept al riuluT Argep, jud. pi pl.
Argep, com. rur. Tutana, cu

320 suflete. Are o bisericg vechie pi o ,coalg.

Valea-Iepef, mahala, tgcind parte
din satul Tarnita, com. Oncepti,
pl. Stgnipepti, jud. Tecucia.

Valea-luT-lene, Cu 207 locuitorT.

Valea-Largair/d. Izvorepte din

poalele munteluT Ggvana pi Mar-

Valea-lui-Ion, com. rur., pl. Bis-

ginea-Domneascl, jud. Mupcel,

udg com. rur. Pucheni, pl. Argepelul, prin centru, pi, dupg ce
primepte Valea-Murgif, se varsg
in riul Dimbovita la satul CapulCoastiT, comuna Gemenea, jud.

trita-d.-s., jud. Bacgti, situatg in

cursul superior al piriuluT B1A-

Dimbovita.

pl. Bistrita, jud. Neamtu, la N.

cu com. Cindepti, pl. Bistrita,

geasca, intre piriia,ele : PiriulluT-Vrabie pi al-Bocenilor.

Se invecinepte la E. cu com.
BIggepti, la V. cu com. TazlAul,

Valea-LeurdeI, sat, jud. Dim-

jud. Neamtu, de care se des-

bovita, plaiul Ialomita-Dimbo-

parte prin riul Bistrita, la S. cu

com. Blsepti.

vita, com. Bezdeadul (v. a. c.).

Valea-Iezerulul, sat, in jud.

In partea de S.-V. a com.

pl. Tutova, com. Obirpeni, cu

Valea-lui-Bosie, sat, in partea

163 locuitorT. Se maT numepte

Lingurari.

de S.-E. a com. Stroepti (v. a.

n.), pl. Crasna, jud. Flciil, la 2

www.dacoromanica.ro

dealurl, printre care

dealul Sgcriepul, prin zarca cgruia trece limita spre com. Bgse aflg

VALEA-LUf-ION

709

VALEA-LUNGA

apoT dealul Pgscgreni, pe

cuitorT, jud. Bacul, pl. Bistrita-

441 vite marl cornute

panta cgruia se aflg a,ezat satul Cu acela, nume. Din aceste

d.-s., rqedinta com. cu acela,

vite miel.

dealurT care se ;in f ir, izvoresc

piriurile : Tochilelor, Bocenilor

lor. (V. Valea.luT-Ion, com. rur.)

Piriul - Tochilein al-Bocenilor,

Valea-luI-Mateiti, sat, cu 337 lo-

lor se scurge

acesta in stinga PiriuluT luTVrabie, care duce la rindul

apele sale in piriul Girla-MoriT ;
iar acesta, dupg ce maT prime,te
apele canaluluT Dragova, curge

paralel cu dinsul i se varsg in-

teinsul pe malul drept. In comung se maT aflg i piriul B11geasca, care curge de la S. spre

N., pgng ce dg in dreapta BistriteT.

cintgretT ; lo circiumT ; o
,coalg, in satul Valea-lul-Ion, care

functioneazg de la 1886.
Dupg legea ruralg de la 1864,

dat la 275 locuitorT 813

fglcI pi 40 prgjinT.

Intinderea comuna este de

T 58,30 hect.

cuitorT, face parte din com. Colone,ti, pl. Stgni,e,ti, jud. Te-

900 kil. link amestecatg.

Distanta la capitalg, Bacgti,
este de 35 kil. ; la Blggegi, de

Valea-lui-Mou, sat, jud. i pl.

Argepl, cotn. rur. Musgte,ti

Valea-Lungl, com. rur., jud.

Valea-luI-Nanu, sat, jud.

pl.

Argepl, com. rur. Mglureni BIdiceni (v. a. n.).

Valea-lui-Nastase,

in partea de S.-V. a com. Armgpaia,

pl. Racova, jud. VasluiU, situat
pe Valea-RgcliuluT maT in sus
de satul Rgdiul (v. a. n.), dessat,

pgrtit de acesta prin o girlg.

Are o suprafatg de 440 hect.,
cu o populatie de 21 familiT satl
181 suflete. (V. Armg,oaia, com.

flete, jud. Dolj, pl. Amaradia,

com. Stoina (v. a. n.).

Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita, situatg la 28 kil. spre

N. - N. - E. de Tirgovi,tea, intre
mal multe dealurT i vgr, care
se numesc : Gura-OgriT, Telpepala, Tu rtudgul, Virful-VieT,
ful-RuptureT, Berelul, Virful-Ur-

seiul, Prigorile, Virlanul, Malurile, Curpenipl i Frasinul. Prin

raionul comuneT curg piraele :
Valea-luT-Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea-Rea, Cordunul i Valea-Lungg ; sunt 6 podurT peste
pirae i 16 podete peste pitlia,e.

Se cornpune din ,apte cgOgrea, Gorgota, Vatra

tune :

lea-M gruluY (v. ?a. n.). Are 209

Se invecine,te la E. cu com.

sat,

suflete, o bisericg i o ,coalg.

Valea-luI-Petru,

com. Salcia (v. a. n).

Valea-lui-Ion, sat, Cu 724 10-

Valea-lui-Stan, sat, cu 186 su.

jud. Arge,u1, pl. Pite,ti, com. rur. Va-

Valea-luI-Neagu,

la Girleni, re,edinta plg,eT, de

strgbate comuna i apoT dg. in

,oseaua nationalg Bacgti-Piatra.
Statia de drum de fer cea maT
apropiatg este gara Buhuri, jud.
Neamtu, la 8 kil.

tigre, No. 17, jud. Ilfov.

SatuluT, Strimbul, Frasinul,

Tisa. Are o populatie de
1559 locuitorT; doug biserici
o ,coalg ; 6 morT de apg.

sat, cu 511 locuttorT, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,

PodulLespezi,

Cu 25000 leT anual.

Valea-luI-Soare, pichel pe Du-

5 kil. ; la Buda, de ii kil., iar

17 kil. Calea vecinalg, ,oseluitg,

lungg de 11300 kil. :

goe,ti, arendatg pe 1888-93

situat la marginea de E.
a comuneT, pe partea stingg a
riuluT Zeletin, udat de piriul cu
acela, nume, la o distantg de 8
kil. de re,edinta comuneT (V.
Colone,ti, com. rur.).

rur.).

Vite sunt : 56 caT, 782 vite

cornute, 58 porcI, 58 capre
300 oT, care apartin la 3 proprietarT i care ati dat, in 1891,

Valea-lui-Soare, mo,sie a statuluT, pendinte de mgngstirea Ne-

(v. a. n.).

1763

nume, a.,ezat pe Piriul-Boceni-

E formatg din 7 cgtune: Valea - luT - Ion, re,edinta, Tirzeni,

Pgscgreni, Boita, Cotreanta, Poiana-NegustoruluT i Frunzeni.
Are 1740 locuitorT ; 2 bisericT
vechT, in satele Tirzeni i Valea.
luT-Ion, deservite de 3 preotT

Valea-lui-Soare, sat, jud.

pl. Repita, com. rur. Spantovul ."(v. a. n.), a,ezat :spre N.E. de Spantovul. Are o micg
baltg spre-S., care poartg numele satuluT.
Are o suprafatg de 1402 hect.,
cu o populatie de 572 locuitorT ;
o bisericg, cu hrarnul Sf. Treime;

www.dacoromanica.ro

Coliba,i, jud. Dimbovita, i com.

Iedera, pl. Filipe,ti, jud. Prahoya ; la V., cu com. Virfurile
erbgne,ti-Podurile ; la N., cu
com. Valea-Lungg, din plaiul

jud. Prahova, i la S., cu com.

Glodeni i Omita, despgrtinduse maT de toate aceste comune
prin dealud i pgclurT i uninduse cu Coliba,i, Iedera, Virturile
Valea-Lungg prin ,oseaua cocele-l'alte prin
munalg ; iar
drumurT ne,oseluite.

Valea-Lungg are in raionul

sgil peste 200000 ariT pgclure.

VALEA-LUNGX

VALEA-MANTIT

710

plaiul

spre S.-V. si altele spre S -E;

Este proprietatea com. Iasi, ce-

Prahova, jud. Prahova, situata

pe valea Cricovulur-Dulce, Valea Lunga, Valea-lur-Dan si pe
dealul numit Serbaneasa, pe o
suprafata de 2050 hect., la 45
kil. de Ploesti, capitala judetulur si la 20 kil. de Cimpina,

apor fie care dintr'insele se imparte in alte sirurr si mar luid.

data de stat, pentru datoria de

Valea-Lungl, com. rur.,

resedinta plaiuluT.

Se margineste la E. cu

celor care ail directiunT spre aceasta comuna sunt : Piscul-Boe-

rilor, Calugarul, Hireul. Ghionoiul, Telpesioaia, Ciolpani

altele.

co-

Sirul dealurilor despre V. se

munele Provita-d.-s., Provita-d.-j.

Imparte asetnenea limar multe sirurr, care oil directiunea spre S.-

fi Iedera, lar la N., S. si V. cu

comunele : Urseiul, Virfurile si

Valea-Lunga, toate din judetul

Dimbovita.

Se compune din trer catune :

Valea-Lunga, Gheboasa i Visinesti. Are o populatie de
1206 locuitorT ; doua bisericr :

ro milioane.

Cele mar insemnate virfurT ale

E., catre aceastA comuna i spre

S.-V., catre comunele: Virfurile
Valea-Lunga, din jud. Dimbovita.

Virfurile lor cele mar insem-

nate sunt : Pravaciorul, Ripa-

Valea-LungA, sat, Cu 288 loc.,

jud. si pl. Prahova, com. rur.
Breaza-d.-j. (v. a. n.).

Valea-Lungl, sat, cu 939 loc.,

jud. i pl. Prahova, com. rur.
Valea-LungA, situat in centrul

comuna

Valea-Lung, sat, cu

216 loc.,

in jud. Tutova, pl. Tirgul, com.

Vinderei, spre E. de satul Vin-

derei, in marginea de S.-E. a

judetulur.

SoimuluT, Ripa-CorbuluT, Omul-

una, de si pe teritoriul acester

Mort, Fata-Pietrer, Virful-Vier.

comune, apartinind com. Valea-

Toate aceste sirurr de dealurT sunt acoperite cu padurr,

Valea-Lung A, sat, Cu 207 loc.,

jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., la S.
com. rur. Stanesti (v. a. n.).

Valea-Lung, vale

In 1874 si 1889; o scoala.

Vite : 39 cal si Tepe, 540 bor

cu putine pasunT pentru vite,

afara de Virful-Vier, pe care
se afla putine vil, i Ciolpani,
pe care se afla livezr i locurr

si vacT, 6 bivolY, 30 capre, 870

de cultura.

Luna din jud. Dimbovita,

carer locuitorT ail construit-o,
alta zidita in 1810 i reparata

or

i 400 porcr.
In comuna se afla apa sarata

in locurile numite : Valea-UrsuluT, Dragarteasa i Puturosul

apa de pucioasa in Draganeasa.

Tot in Drgglneasa se aflA

locurT petrolifere, de unde se
extrageatl insemnate cantitatr de
pacura (titeiii). Sunt i in multe
locurr terenurT pietroase.
Soselele vecinale i comunale
ir inlesnesc comunicatia spre E.
cu Prahovita-d.-s., spre S.-E. cu
federa i spre V. cu Volea-

Lunga, din jud. Ditnbovita.

E udata de

catei.

Dulce, pe prundul caruia se afla

pietre de constructie, i mar cu

Valea-LupuluI, sat, infiintat la

seama de var, si de vaile : Va-

Stavnicul, jud. Iai, situat pe

lea-Lunga, Valea - Rea, ValeaBisericer, Valea-Plutir i ValeaPuturosul.

valea cu acelasT nume, pe par-

In partea de S. are urmatoarele val laterale : Valea-lur-

Iasi-Roman, la 5 kil. de orasul

Mateiii, Magazier, Cracanul, Valea-luT - Dragan; la N., vaile

Lespezile, Valea-Lupulur, Adinca i altele ; la S., Podul-cu-

Fagr, Valea-cu-AninT si altele.

Pe linga acestea mar Sunt

vaile:: Priboiul, Ploscarier, Ri-

de dealurr mar insemnate, unul

intinzindu-se spre S. de com.,

iosul, Valea-Ursulur, toate acoperite cu padurr, proprietatr ale

d-lur G. Gr. Cantacuzino, avind
pe dinsele livezT i pafune.

are urmatoarele virfurr : Draganeasa, Virtejele, Lacul Rosu, Calul i Strigoiul.

irt,/ de dealurr despre E., se
imparte in mar multe sirurl mar
micr, care ail directiunea, unele

kil.), in

riul Cricovul-

In comuna sunt doua siruti

altul spre V. Cel despre E.

(12

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. Somova i Fre-

1879 in com. Miroslava,

pl.

tea stinga a dula Bahluiul, aproape de soseaua nationala

Valea-LupuluI, sat, in jud. Tecuciil, pl. Berheciil, com. Godinesti, asezat in partea de S.-V.

a comuner, pe vale, la

kil.

de resedinta com., cu o intindere de 377 hect. si o populatie de 300 locuitorT.

Valea-LupuluI, sat, cu 71 locuitorT, in jud. si pl. Tutova, co-

muna Micesti, spre S. de satul

Valea-Lungl, sat noti, jud.

Micesti.

pl. Branistea, com. Hulboca, in-

fiintat la 1879, situat pe valea

piriului Lungul,

Cu

94 locuitorr.

www.dacoromanica.ro

Valea-Mantii, numire vechie a

ccitunulu1 Valea-Poener, din com.

VALEA-MARCULUI

VALEA-MARE

711

Valea-Cgluggreascg, pl. Cric.

vul, jud. Prahova.

Valea-MarculuI, com. rur. O

sat, pe Valea-BiclesuluT, pl. Dum-

brava, jud. Mehedinti, la 56 kil.

de orasul T.-Severin. Are 640

locuitorT, posedind 35 plugurT,
64 care cu boT, 4 cgrute Cu cal,
87 stupT, 300 vite marY cornute,
16 caT, 360 oT si 240 rimgtorT.
Pe aci trece soseaua AlbulestiValea-MarculuTPiria.

Mare, Bgsesti si Primejdesti. Se

invecineste : la E. cu Bgdulesti;
la V., cu Glimbocata ; la N.,
cu cgt. Valea-LupuluT, din com.
Valea-Caselor, si la S., cu com.
Cringurile, despgrtindu-se spre
E. si S. prin cimpil, iar spre
V. si N. prin dealurT si pgdurT,
pi legindu-se cu mal toate com.
prin sosele vecino-comunale.
Are 845 locuitorT; doug bisericT ; o scoalg si o moarg de apg.
DealurT: Bgsesti, Simanul, Bu-

toiul si Piscul. Ape: Potopul si

Vale a-Mare, com. rur., jud. Baca, pl. Bistrita-d.-j., asezatg in

regiunea sesulur din dreapta SiretuluT, formatg. din 4 cgt. : Va-

Rgstoaca.

Valea-Mare, com. rur., plaiul

Dimbovita, jud. Muscel,

la 7

Valea-Mare, com. rur., pl.

Riul-

Doamnel, jud. Muscel, situatg

la S.-V. de Cimpulung, la 49
kil. Se mgrgineste la N. cu com.
Colibasi, la S. si V. cu Hui Argesul si la E. cu com. Priboeni,
de care se desparte prin dealurT
acoperite cu vil si pomI roditorT.

Se compune din 4 cgtune :

Cimpul, ValeaMare, Enculesti
si Ploscariul avind o populatie
de 1172 locuitorT.
Este asezatg pe malul sting al
riurlior Doamna si Argesul, spre
E. de bariera Pitestilor, pe cimp,
vale si deal.
Are 3 bisericT si o scoalg.
Vite sunt : 400 vite marT cor-

lea-Mare (resedinta), cu o sec-

kil. de Cimpulung, asezatg pe

tie, Valea-Dragg, Valea-d.-j. sati

Valea -Schitulul, Valea-c1.-s. si
Costita, Cu 1435 hect. intindere

o vilcea care in timpurr ploioase

vine foarte mare, f1cind marT

nute, 120 porcT, 170 capre, 50

stricgci unT.

si 1563 locuitori.
Se invecineste la N. cu com.

Se compune din 3 cgtune

Voinesti.

In jurul com. sunt vil, livezI,

coaste si dealua cu mea, prunT,
perT si tot felul de arborT fructifea, si in special persicT, cu
care se face un bun comerciti pe
pietele Pitestilor.
Prin comung trece : Orla Valea-Mare, formatg din izvoare si

In interiorul com. sunt grAdinT Cu prunT. In partea de E.

se intind muscelua cu livezT de
finete. DealurT micT ca Mata,

ape periodice ce vin despre E.

Tot in aceastg girlg intrg si
pidul format din renumita fin
ting Buca (y a. n.).

Valea-Seacg ; la S., cu Faraoani ; la E., cu Valea-Seacg (sa-

tul Galbeni) si la V., cu com.

Sgnduleni si Tirgul-Valea-Rea.
E strgbgtutg in lungul sgil de
piriul Valea.
Are 2 bisericT catolice si o
scoalg.

Viile ocupg 212 hect.

Vite sunt: 141 caT, 679 vite

cornute, 151 capre, 321 oT si

693 porcT.

Teritoriul com, este strgbgtut

la E. de calea nationalg FocsaniBacga.
Distantele : la Bacgti, capitala
judetuluT, 16 kil. ; la TirgulValea-Rea, 47 kil.; la Sgndu-

leni, 44 llil. ; la Faraoani, 3 kil.;

la Valea-Seacg, resedinta plgseT,
4 kil.

Valea-Mare, com. rur., pl.

Co-

bia, jud, Dimbovita, spre V. de

Ggesti, cam la 8 kil, sub dealuri si in apropiere de soseaua

nationalg Bucuresti-Pitesti. Se
compune din 3 cgtune : Valea-

Valea-Mare, Selari si Boggtesti,

si se mgrgineste la N. cu com.
NAmgesti si Leresti, la S. cu
com. Mgtgul, la E. cu com. Bgdeni-UngurenT si la V. cu com.

oT O 5 caT.

Malul-luT-Neciul, inconjoarg com.

LocuitoriT s'ail improprietgrit

in partea de E. si N.
Are o populatie de 1048 locuitorT, o bisericg (1837) si o

dupg legea ruralg din 1864 pe

mosiile : Namliasca, Ferburia-

scoalg (1879).
Vite : 89 cal, 507 boT, 259

vacT, 5032 oT si 126 pord.

Piriul Valea-Mare, care izv..)reste din dealul Poiana-de-Ho-

toril, udg com. pe o micg distantg. Riul Argeselul udg muscelele com.

si pe el se aflA 4

morl si I piug.
Soseaua Pitesti - Cimpulung Frontierg trece prin mijlocul
com. si are 2 podurl de piatrg.
In coprinsul comuneT se glseste piatrg de var, care se exploateazg pe o scarg intinsg.

www.dacoromanica.ro

Vierosul si Mgngstirea-Cimpulung.
Prin comung trece calea feratg
Golesti-Cimpulung, avind un poi

de fier peste dial Doamna, si soseaua nationalg Bucuresti-Pitesti,

In care dg soseaua Vierosul, aproape de Clucereasa.
In Valea-Mare sunt cite-va iz-

voare de apg ce contin oxid

de fier si de aramg.
In cgtunul Ploscarul se vgd
ruine din schitul Virggluiul, schi

tul de maicT Valea-Mare si un

alt schit de cglugarT ce a figurat pe Valea-PopeT.

VALEA-MARE

712

Valea-Mare, sat, Cu 130 familiT,

jud. Arges, pl. Oltul, resedinta
com.

VALEA-MARULU1

Ngmgesti, serveste de bisericg

de mir.

tot de lemn, de Pr. St. Nicolaescu, Marin Sturza

i altiT.

rur. Valea-Ungureni (v.

Valea-Mare, sat, cu 571

a. n.).

locui-

Valea-Mare, sal, com. rur. Ber-

Bistrita-d.-j., resedinta comuneT,

torT, resedinta com. Cu acelas

nume, plaiul Dimbovitai jud.
Muscel, udat de girla Valea-

Cu acelas nume, situat pe piriul

LargA.

Valea-Mare, d'a dreapta Sire-

besti, pl Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Are 540 locuitorT, o bisericg, zidit la anul 1845. E udat
de riurile Titila i Valea.Mare.

Are o bisericg, ziditg la anul

1837, I scoalg mixta.

Valea-Mare, sat, jud. Bacgrr, pl.

tuluT.

Are o sectie numitg ValeaDraga. (VezT Valea Mare, com.

rur.).

Valea-Mare, sat, cu 190 locuitoa, jud. Muscel, pl. Riurile,

Valea-Mare, Sa-, CU 469 locuicom. Godeni (v. a. n.).

Vilcea,

com. rur. Tina, pl. Mijlocul.

com. rur. BAlileti (v. a. n.).

torT, jud. Dolj, pl. Amaradia,

Valea-Mare, sat, jud.

Valea-Mare, sat, com. rur. BAbeni, pl. Oltul-d.-s , jud. Vilcea.

Are 200 locuitorT, o bisericA fon-

Valea-Mare,ssat, cu 500 locuitorl, com. rur. Turia, pl. Oltuld.-j., jud. Olt. (VezT Turia, com.
rur.).

Valea-Mare, clun al comuneT,

Balta, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
In partea de V. a comunel, situat pe dealurT i vglcele cu
aceiasT numire, pe o suprafatg

Valea-Mare, sat, cu 88 locui-

de 320 hect., cu o populatie

partea de E. a satulur Spira-

de 107 familiT (VezT Balta, com.

rur.).

d.-j., pe partea sting a riuluT

Zeletinul, la 5 kil. si 500 m. de

datg de locuitorT la.:1821. Este

la 3 kil, de cAt. Ungureni, unde
e scoala.

Vaiea-Mare, fost schit de maia.

torT, com. rur. Colonesti, pl. Stg-

VezT Valea-Mare, sat, pl. Riul.

DoamneT, jud. Muscel.

nisesti, jud. Tecuciti, asezat in

resedinta comuneT.

Valea-Mcriplu, vechte numire a satuluY Grindasi, com.

Grindul, pl. CimpuluT, jud. lalomita.

Valea-Mare, sat, in jud. Ialomita,

pl. Borcea, situat pe coastele vgiT

Valea-Mare, sat, com. Ivgnesti

cu acelas nume. Pgng la i Apri-

a fost pendinte de

(v. a. n.), pl. Rahova, jud. Vasla N.-E. de Husem, situat

com. Ulmul, cind, unindu-se cu

satul Valea-RusuluT, ce era pen-

in o vale mare ce se intinde

lie

1891

Valea-Mnstirel, sat,

cu 82

case, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehe-

dinti, com. rur. Lupoaia.

dinte de Lupsani, a format

Intre dealurile: Valea-Mare, Valea-Seacg, Sindrilita i Deca, cu

Valea-MAnstirel, alttl numire

a satului Dezrobiti (v. a. n.),

impreung com. Plevna. (VezT

Plevna, com. rur.).

o populatie de 290 suflete, de

com. Titesti, pl. Riul-DoamneT,

jud. Muscel.

origing TiganT.

locui-

Valea-Mare, sal, com. Negoesti

Valea-Mnstirei, pSrz, jud.

torT, resedinta com. rur. cu ace-

(v. a. n.), pl. Fundurile, jud. Vas-

Muscel, izvoreste din locul numit

Valea-CiresuluTo, din dreptul
comuneT Valea-PopiT, si se varsg

Valea-Mare, sat, cu 458

las nume, pl. Riul-DoamneT, jud.

Muscel.

Are lo coalA ; o bisericg,

aproape ruinatg, servind de cimitir, fost schit de maicT, fondat de Grigore Ghica la 1735

restaurat de Jupin Ion Vel

Postelnic si Aga Golescu la

cu o suprafatg de 150
hect. (cu vi)), si o populatie de
59 familii, Sarl 424 suflete.

in riul Tirgulu1, in dreptul comuneT Bgjesti.

Valea-Mare, sat, com. rur. Petroasa, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are 1255 locuitorT; 2 biseriel, una fAcutg la anul 1863

Valea-MruluI, com. rur., jud.

Arges, pl. Pitesti, pe Hui Arges, la 8 kil. de com. rur. Bis-

1793.

de preotul Popa Barbul, Ma-

covul-Flesti

In dependintele bisericeT a fost

prima scoalg a satuluT sub Grigo-

rin Diconeasa i altI locuitorT,

In locul uneT alte bisericT vechT

fectureT), si la 20 kil. de Pitesti,

rie Ghica-Vodg. De la 1854, de

cind s'aj transportat maicile la

de lemn, alta reziditg la anul

In apropiere de vArsarea VglsanuluT in Arges. Se compune

T880, pe locul uneT alte bisericT

din satele : Calotesti, Ciobotea,

www.dacoromanica.ro

(resedinta subpre-

VALEA-MAROLUT

713

Valea- luI-Neagu si Zisul,

cu

836 suflete. Are o bisericg cu

hrannil (Adormirea3, deservitg
de un preot, un cintgret si un
paracliser; o scoalg.
Vite : bol si vacT 685, caT 25,

S., Potcoava la V. si Sinesti

la .
O osea vecinalg leag com.
la N.-V. cu Potcoava, la E. cu
Sinesti, si o alta duce la S.-V.,

oT 150, capre 5o, rimtorT 120.

la com. Mirlesti. Tot prin partea

de S.-V., trtce soseaua TimpeniPotcoava.

Valea-MruluI, anun. (V. ValeaCaselor, sat, pl. Racova, jud.

E strbtutg de 2 dealurI

Vasluiti).

Valea-Mrutul, fttria, jud. Arges, pl. Pitesti. Se varsa in 11111

Vlsanul, la satul cu acelas nume.

Dealul-Drept al Plapcer
si Dealul-Sting al PlapceI, formate de malurile girleT Plapcea.
marT :

Pe dealul sting e situatg vatra

com.; pe cel drept trece calea
ferat Bucuresti-Virciorova.
Spre N. se aflg pgd urea Osica.

Valea - Mereni, sal, resedinta

com. rur. Mereni, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt, situat in centrul comune
pe ambele maluri ale girleT Eiul.

Valea-Merilor, maa/a, fcind

parte din satul Tiggnesti, com.

Are o populatie de 340 locui-

Godinesti, jud. Tecuciti (V. Tiggnesti).

torT, o scoalg, si o bisericg, zidita la 1887.

Valea-Mieilor, sat,jud. Prahova,

com. Valea-aluggreascg, pl. Cri-

Valea-Merilor (Ggojani),

com.

rur., pl. Mijlocul, jud. Olt, situatg

pe malul sting al girleT Plapcea
..si pe vilcelel e oimul si Lupeasca,

covul.

Valea-Moarel, sat, cu 118 loc.,

in jud. Tecuciil, pl. Berheciu-

VALEA-NICOVANI

Valea-Moulul, sat, jud. Arges.

(VezT Valea-luT-Mosu).

Valea-Muerei-de-Jos, sat, jud.

Dolj, pl. Amaradia, com. Melinesti, Cu 230 locuitorT si 1 bi-

seria de birne, (Sf. Niculae*,

fondatg de locuitorT.

Valea-Muerei-de-Mijloc, sat,
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Melinesti, situat la 3 kil, de cgtunul Melinesti, cu 304 suflete
si o bisericg, cAdormirea Maice' DomnuluT) .

Valea-Muerei-de-Sus, sat, jud.

Dolj, pl. Amaradia, com. RoclIesti, cu 264 suflete si o bisericg de birne, fondata de locuitorl, cam de pe la 1850.
Are o osea comunalg, care
il pune in leggturg, la E., cu soseaua judeteang Craiova - CApreni. Comunicatiunea e foarte
anevoiasg, din cauza dealurilor
care strgbat satul.

la 26 kil, de capitala judetuluT

si 4 kil, de rese.dinta plgseT.
Se invecineste la N. cu com.
Corbul, la E. cu Sinesti, la V.

luT, com. Ggiceana (v. a. n.).

cu Potcoava si la S. cu Mierlesti
si Perieti.

intinde pe 589 hect.

E strbgtut de drumul ce

prin pl. Siretul-d.-j., jud. Roman.

Se compune din 4 ct: :

porgesti, Popesti, Baboesti si
Barosesti, cu o populatiune de

merge din Ggiceana la satul Ghilovesti. Valea-MoareT dateazg,

se zice, din secolul al XVII-lea.

Ia nastere din mal multe izvoare si piriiase ce curg prin

Co-

Este asezat inteo vggung,

la N. de satul Recea, la 51/2

Valea-NandriI, sat, jud. Muscel,

pl. Riul-DoamneT, com. rur, D'ir-

monesti (v. a. c.).

kil, de resedinta comuneT, si se

Valea-Neagr, pilla, ce curge

Comuna e vechie de tot. Tra-

Valea-Moaref,sat, cu 124 loc.,

ditiunea spune a o biseric de

birne, ce a existat aci pgri la

Tiganr, in jud. Tecuciti, pl. Stnesti, com. Colonesti (v. a. n.),

com. Birgloani, Budesti si Bozieni (j ud. Neamtu), care Odiase,

purtind diferite numirI, formeazg
in cursul lor, in coprinsul acestor comune, mal multe iazurI

1888, era mai vechTe de cit ora-

asezat in partea stingg a dula

si dupg esirea din Iazul-Bozie-

u1 Slatina, adicg data cu mult

mar inainte de descglicgtoare.

Zeletinul, la 2 kil. de resed. com.

nilor trece pe teritoriul com. Dul-

Are o bisericg, ziditg la 1888;

o scoalg.
Vite: 402 vite marT cornute,
8o ca si Tepe, 20 capre, 1200 oT

Valea-Mosneaguldi, sat, jud.

ceoti, jud. Roman. Curge Ola

la satul ofrgcesti printeo vale

si 302 porcI.
.
Suprafata comuneI e de 788
hect. si se intinde intre pdurea
Osica la N., vilceaua Vedita la

In fundul uneT vgI, pe niste ripT

si porniturT. Are o suprafat de

68o locuitorT.

Vasluiil, pl. Racova, com. Lipova (v. a. n.), in partea de V.

a satulul Lipova-Rgzesl, situat

288

adincg, iar de aicT trece in sesul

SiretuluT. Acest piria formeazg
in jud. RomanuluI 6 iazurT : 2
In com. Dulcesti, 1 In com. Brg-

nisteni si 3 in com. Trifesti.

hect. ; o populatie de 21

familir sal 103 suflete.

Valea-Nicovani, sat, jud.

90

66700. afarola Diclionar Goograjle. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

Pra-

hoya, pl. Cricovul, com. rur. Valea. Calugareasca.

A facut parte din desfiintatul

judet Sacueni i se numea pe
atuncT Valea-Negovanilor.

Valea.PechiI, sat, jud. Mu,cel,

Valea-Poienei, sat, com. rur.

com. rur. Schitul-Goleti (v. a. n.),

pl. Riurile, pe valea cu acela

Valea-Calugareasca, pl. Cricovul,

c&tun, jud.
Prahova, pl. Cricovul, com. urb.

Urlati (v. a.

n.).

jud. Prahova.

nume. Se desparte de catunul

Valea-ButiT prin Riul-Tirgulul.

Are o populatie de 280 lo-

Valea-Nucetulul,

VALEA-POPli

714

VALEA-NUCETULIYI

cuitorT.

In acest catun este SchitulGole,ti (v. a. n.).

Valea-PopiI, com. rur., in jud.

Mucel, situata la 21 kil. spre
S. de Cimpulung, pe malul sting
al riuluT Tirgul i pe valle Hulubea i Vacarea, strabatuta

de gira Valea-Popir, de la E.
Valea-Nucilor, vechiul nume
jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Scleti.
satulu1

Valea-Perilor, celtun, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com.

rur. Catunele.

spre N.
Se intinde pe o suprafata de
702 hect., din care livezile cu
prunT ocupa cea mal mare parte.

Valea-Oilor, sat, in partea de Valea-Perilor, sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., com. rur.
N. a com. Braqti, pe moia

In partea de E. se intinde

Mima. Se mal numqte

padurea statulur numita Raciqti,

formata numaT din stejar i fag,

zuica.

iar de jur imprejur este incon-

statuluT Gugea, pl. Cirligatura,

jud. Iai, infiintat in 1879. Se
afla futre satele Gugea i Facuti,
situat pe valea Cu acela nume

Valea-Pietrei, com. rur. i sat,

i are o populatie de 394 lo-

In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j ,

hurezul,

cuitorT, posedind: 295 V. m. c.,

10 cal, 1098 oT i 165 rimatorT.

la 22 kil, de orapl Turnul-Se-

Dan, Dealul-PadureT, al-DueI,

verin, avind 640 locuitorT, care

posea.: 20 plugurT, 37 care cu

Valea-OltuluI (V. Valea-Basangeti, jud. Arge,).

bol, 3 carute cu cal, 360 vite

Piscul-Hirtoapele, Piscul - VaieTRed, Dealul-Zmeulul,

Pitigaia, Huluba i Arge-

jurata de dealurile: Padina, Dealul-Mare, Piscul-Diaconulul, CiuDealul - DraghiciuluT,

Valea-Onei, sat, la V. de com.

C(ne,ti, pl. Racova, jud. Vas-

marI cornute, 314 oT, 28 capre,

8 cal i 288 rimatorY, 49 stupl.
Are o osea comunala care o
leaga de oseaua Turnul-Seve-

luiti, situat in valea Cu asemenea

rin-Pietrile-RoiT Govodarva; alte

Se marginqte cu comunele :
Vulturqd (S.), Draghiciul (E.),
Racle,ti (V.) pi se compune din
3 catune Valea-PopiT, Vacarea

numire, pe o suprafata de 154

hect., cu o populatie de 165 lo-

drumurT spre com. Zagaia.

Are o biserica.

Valea-PopiT.

cuitorT, posedind 123 vite marT

cornute, 126 oT, 7 cal i 40 rima-

torI, ir plugurl i 13 care cu bol.

Are o biserica de lemn, facuta, se zice, de 3 calugart

elul.

Huluba, cu reedinta in cat.

Are o populatie de 1346 lo-

Valea-Pietrei, sal, com. urb. Ur-

cuitorT, posedind : 12 cal, 410

lati (v. a. u.), pl. Cricovul, jud.

Prahova.

bol, 320 vacT, 75 capre, 112

of i 450 porcf.

Pe la V. trece calea ferata

Valea-PlopuluI, sal, cu 531 lo-

Piteti-Cimpulung.

Valea-Orlel, sat, jud. Prahova,

cuitorT, com. rur. Poseti (v. a.

pl. Cricovul, com. rur. Bucovul,

Cu o populatie de 170 locuitorl,
o biserica gSf. Nicolaei, in
care este inmormintata Doamna
Stanca a luI Constantin Nicolae
Voevod, la 1756.

n.), pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Valea-Popii, sat, numit i Popeni, pe mo0a BraWi, com.

Valea-Plopului, ciitun, in jud.

Braeti, pl. Coula, jud. Dorohoiti, cu 191 suflete.

Valea-Orlei, maha/a,jud. Nrilcea,

com. rur. Madulari, pl. Cerna-

Mehedinti, plaiul Clo,ani, com.

rur. Crainici.

Valea-Plopului, vechie numire

a satulut Ceacul, pl. Borcea,
jud. Ialomita.

d.-s., cu o populatiune de 200

locuitorr, aezat in partea de V.
a comuneT. Are 2 bisericT : una
fondata la 1774 i alta la 1829.

Valea-Popii, sat, recdinta com.

rur. cu acela nume, jud. Mucel, pl. Riurile, situat pe ambele
malurT ale girleT Valea-PopiT

pe tarmul sting al riuluT Tirgul.

Valea-PoieneI, sat, cu 249 locuitorT, com. rur. Prahovita-d.-s.,

plaitil Prabova, jud. Prahova.

www.dacoromanica.ro

Se intinde pe o suprafata de
176 hect. Are o populatie de
754 locuitorT ; 2 bisericT, una

VALEA-POP1T

VALEA-REA

715

ziditg la 1872, si alta la 1877;

Valea-Porcului, sat, CU 120 su-

o scoalg rural g mixtg, infiintatg

la 1855.
In jurul satuluT sunt : DealulPadineT (N.), Dealul-Mare, Pis-

flete, jud. si pl. Arges, coin. rur.

prefectureT.

Biscovele (v. a. n.).

Se margineste la N. cu comuna
Giurgioana, la S. cu comuna

cul-DiaconuluT si al-CiuhurezuluT

(E.). Intre cgtunele Valea-PopiT

si Vgcarea este Piscul-Hirtoapele si Valea Rece ; iar intre
Valea-PopiT si Huluba : DealulZmeulul, Dealul luT-Crgciun, Pitigaia, Huluba si Argeselul.
LocuitoriT sunt fosti clgcasT,
improprietgriti dupg legea ruralg
de la 1864, pe mosia statuluT
numitg Rgdesti.

Valea-Popii, sat, com. rur. Va-

Valea-PrisaceI, mahala, cu 25
locuitorT, din com. Godinesti, jud.
Tecuciti.

de Podul-TurculuT, resedinta sub.

Bratigsesti, la E. cu jud. Tutova

si la V. Cu comuna Corbita.

Are o populatie de 1621 suflete ; 5 bisericT si 2 scol l mixte.

Valea-Ratei, com. rur., in jud.

Teritoriul comuneT este de

R.-Sgrat, pl. Ritnnicul-d..s., pe

riul alngul, la 17 kil. spre
V. de orasul R.-Sgrat si la 13 kil.

4241 hect., 31 ariT. Locuitorir,

vechT rgzesT in satele : Cglimg-

viteni, la E. cu com. Grebgnul,

neasa, Galbeni, Valea-Rea, NInesti si Sglcuta, stgpinesc to86

hect. ; lar locuitorl, RO' clgcasT,
improprietgriti in 1864 in Vladnicul, Covragul si parte din satul
Valea-Rea, stgpinesc 295 hect.,

si la V. cu Gura-Dgmieni, jud, Bu.

55 ariT.

spre V. de com. Zgirciti, resedinta plgseT.

Se mgrgineste la N. cu com.

Pardosi, la S. cu com. Racozgti, desOrtindu-se prin culmea

Vil sunt 217 hect., 6o arif.

cel, la V. comuneT Stilpeni, pl.

Hirboca. E brgzdatg la E. de dealurile Fintinele-Babel si Strejesti,

la V. de ramificatiile dealuluT Hirboca, si e udatg de piriul Cilngul,

211 vacI, 48 caY, 22 Tepe, 1543

oT si 34 capre ; 500 stupT ; 228
plugurT, i masing de treerat, i

Riurile. Se intinde in lungul com.

prin mijloc, de la N. la S.

de la N. la S. si este acoperit

Se compune din cgtunele Valea-RateT, resedinta, Chiperul la

N., Batogul spre V., Murgesti la

lea-Cgluggreascg, pl.

Cric.ovul,

jud. Prahova.

Valea-PopiI, deal, in jud. Mus-

cu pgdurT compuse din stejar,

fag, plop, carpen, ulm, frasin si
alte esente. Se desparte de Dealul-MgngstireT, aceiasT com., prin

Riul-TirguluT. Coastele lul sunt

acoperite cu intinse livezT de
prunT.

Valea-Popii, &la, in jud. Muscel. Izvoreste din locul numit

Sub-Ripg, la E. de sat, curge
spre V. prin mijlocul satuluT si
se varsg in Riul-TirguluT. In ea
dg Valea-de-la-Roman, Valea-

S -V.
Are o suprafata de 2263 hect.,

Cu o populatie de 765 suflete ;

2 bisericT, o scoalg mixtg.
LocuitoriT ail : 59 plugurT, i
moarg cu aburT.
CM : drumurT vecinale: spre
MgrggritestiCimpulungeanca
Valea-SAlcieT ; spre Buda ; spre

Valea--PopiI, girld, izvoreste de

la locul numit Corboaica, com.
Bgilesti, pl. Riurile, jud. Muscel

si se varsg in dial Bratia.

de bgtut porumb, 2 de vinturat,

ro cazane pentru fabricarea ra.
chiuluT ; 2 morT de apg.

Comuna este udatg de '1111

Zeletinul in partea de E. si de
Berheciul la V.

Are o osea ce vine de la

gara Berheciul si duce pe valea ZeletinuluT la Podul-TurculuT;

din ea pleacg mal multe sosele

si drumurl naturale, care se ramificg la satele ce compun comuna.

Pardosi- Grebgnul- Rimnicul - Sg-

rat ; spre RacoviteniVadul-SorestilorBuzgri.

Valea-Rea, com. rur., in partea

de S. a plgsel Mijlocul, jud.
Vasluid, la I i kil. de orasul Vas-

de-la-Mateiri si Vilcelul-RiioaseT,

toate pe terit. com. Valea-PopiT.

LocuitoriT posea : 538 bol',

com. Ocnele MarT (v. a n.), jud.

luir' si la zo kil. de Codgesti,

resedinta plgser, situatg de o

Vilcea, pl. Ocolul.

parte si de alta a soseleT natio-

Valea-Rff, cittun, apartinind de

Valea-Rea, com, rur., pl.

Zele-

tinul, jud. Tecuciti, compusg din

7 cgtune: Cglimgneasa, Covragul,
Galbenul, Ngnesti, Sglcuta, Valea-Rea si Vladnicul, si situatg

nale Vasluiti-Iasi, si udatg de piriul V asluetul.

E formatg din satele : ValeaRea, Moara-Domneascg si Por-

tari, pe o suprafatg de 5496

Valea-PorculuT, sat, pe valea cu

acelas nume, jud. si pl. Arges,
com. rur. Tutana (v. a. n), cu

pe amindoug malurile ale phi-

suflete.

321 locuitorT si o bisericg cu hra-

uluT Zeletinul, la 33 kil. spre N.

Are 3 bisericT, Cu 2 preotT li

2 eclesiarhT ; o scoalg ; o moarg

;Pul Cuy. Paraschiva.

. de Tecuciri si la 91 kil. spre S.

www.dacoromanica.ro

hect., cu o populatie de 1426

VALEA-RtIOASA

716

VALEA-REA

cu vaporf, una de apg, maT multe

morT de vint, si 5 circiumT.

LocuitoriT posedg: 83 plugurT

137 care cu bol, 4 plugurT si

8 cgrute cu cal; 6o stupT ; 617
vite marr cornute, 5 bivolT, 47
caT, 1869 o si 95 rimgtorT.

Valea-Rea, sat, in partea de N.

a com. Valea-Rea, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiti, la 1 1 kil, de orasul Vasluiil, situat pe stinga soseleT nationale Vasluiti-Iasi, si
pe doug costise de dealurT care,
formind vgl, se infundg prin mijlocul satuluT inteo 1-10 profundg.

Valea-Rea, sat, cu 147 locuitorT,

jud. Arges, pl. Pitesti, com. rur.
Ggvanul-Valea-Rea (v. a. n.).

Valea-Rea, sat, jud. si pl. Arges,

com. rur. Bgiculesti-Mgnicesti (v.

a. n.).

Are o suprafatg de 2601 hect.,

Valea-Rea, vale, in jud. Prahova,

izvoreste de sub poalele munteluT Zamura, com. Predealul,
plaiul Pelesul, curge de la N.

spre S., face o mare curbg si,

paratg tot de ella 1885 ; o scoalg,

infiintatg la 1869.
LocuitoriT posea : 52 plugurY,

spre N. de com. Sinaia.

Cleja, situat pe coasta dealuluT

Rusul.

m'torT.

jud. Bacgil, pl. Bistrita-d.-j., com.

Pra-

hoya, plaiul Pelesul, proprietatea

Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti.

cu o populatie de 320 familiT,

sail 873 suflete; o bisericg, fgcutg de locuitorT la 1873 si re-

si 77 care cu bol, 2 plugurT si

5 cArute cu ce; 67 stupT de albine ; 367 vite marT cornute, 5
bivolT, 1000 oI, 21 cal si 57 rl-

Valea-Rea, sat, cu 132 locuitorY,

Valea-Rea, munte, in jud.

indreptindu-se spre V., se varsg

in riul Prahova, pe tgrmul sting,

Valea-Rea (Tirgul-), tirguFor,

cu 306 locuitorT, din care peste
250 Evrer, jud. Bacgti, pl. Tazlgul-d.-j., resedinta com. TirgulV.alea-Rea (v. a. n.), situat pe
piriul Valea-Rea, d'a stinga TazlguluT-Mare.

Valea-Rea, clItun, jud.

Buzgil,

com. Mlgjetul, cu 140 locuitorT.

Valea-Rea, fost sat, ce se afla situat pe valea cu acelas nume,

290 locuitori. Are subdivizia Mgngstirea-Bradul.

lingg pgdurea Buzduganul, in raionul com. Negulestio pl. Berheciul, jud. Tecuciti. Locuitorit
de aicT s'ati mutat inainte de
1864 in satele din corn.Ggiceana,

Valea-Rea, sat, in jud. Mehe-

din cauza terenuluT prea tipos

pe care se afla satul.

Valea-Rea, ditun de resedintg

al com. Tis.'ul, jud. Buzgil, cu

Valea-Rea, sat, Cu 70 case, in

jud. Mehedinti, pl. Motrul-d -s.,
com. rur. Govodarva.

Valea-Rea, proprietate a EforieT

Spitalelor .Civile din Bucuresti,
fostg pendinte de mgri'stirea Sinaia, com. Sinaia, pl. Pelesul,

Zeletinul, com. cu acelas nume,

asezat pe coasta dealuluT cu ace-

jud. Prahova, care, iingreung cu

mosiile Muntele Gagul si Gggutul, are o intindere de 820 hect.
(411 hect. suprafata impgduritg
si 409 hect., pgmint cultivabil si

las nume, in partea de S.-E.

fin ete).

a com., pe malul sting al ZeletinuluT, la 3 kil, de satul Galbeni, resedinta com.

1828 proprietatea BanuluT Brincoveanu.

Valea-Rea, sat, jud. Tecuciil, pl.

face ttrg in toate Duminicele.

Valea-Rea (Satul-), eiitun,

cu

350 locuitorT, jud. Bacgti, p/.

Tazlgul-d.-j., com. Tirgul-ValeaRea, situat pe piriul Valea-Rea,

la 300 m. de Tirgui-Valea-Rea

dinti, pl. Vgilor, com. rur. Vggiulesti.

Tirgul-Valea-Rea este instituit prin hrisovul DomnuluT MihaT-Sturdza, din 1845. Aci se

Acest munte a fost pang la

Este strgbAtut de o ripg mare,

(scoalg).

Valea-Rea-Rudari, sat, in jud.

.si

pl. Arges, com. Bgiculesti-Mg-

nicesti (v. a. u.).

Valea-RiziI, sat, in jud.

si pl.

Arges, com. Mglureni-Bgdiceni

(v. a. n.).

Valea-Rizii, sat, in jud. yluscel,

com. Dirmonesti.

Valea-Rlioasa, vale, numitg

si

care merge in directie de la E.

la V., iar de satul Cglimgneasa
la N. se desparte tot prin o ripg,

Valea-Rea, munte, in jud. &rus-

numitg Botoaia.
Are 337 locuitorT si dateazg
din sec. al XVII-lea. (V. ValeaRea, com. rur.).

cel din muntele Bindea, formeazg

gira Riioasa, in partea de N.-E.

a com. Stgniesti, pl. Prutul, jud.
Fglciti, situatg pe teritoriul satuluT Voinesti, in sesul dintre

riul Doamna. La 30 m spre S,

apa Orle Prutetul si a riuluT

formeazg o cascadg intre 30-40

Prutul, spre V. de locul numit Me-

metri.

terezele si de localitgtile : Impg.

cel, plaiul Nucsoara. Din el iese

primul izvor, care, unindu-se cu

www.dacoromanica.ro

VALEA-ROMNESTILOR

717

rgteasa i Crgiasa. Ad sunt urme

rgmase din timpul rgzboiuluT din-

VALEA-SEACX

Arge,, com. rur. Malureni-Bgdiceni (v. a. n.).

tre Rug i TurcT de la 1711.

Valea-Satului, sat, jud. Arge,,

Valea-Romtnetilor, sat,cu 461
locuitorT, com. Namge,ti (v. a.
n.), plaiul Dimbovita, jud. Mu,-

rur. Uda-d.-j.

(v. a. n.).

Valea-SatuluI, sat, in partea de

V. a com. Valea-SatuluT, pl.

cel.

Valea-Roie, munte, la N. com.

Predealul,

pl. Oltul, com.

plaiul Pele,u1, jud.

Prahova, care serveste de limita

intre jud. Prahova i jud. Dim-

bovita, situat la E. de muntele

Are o suprafata de 1753 hect.

.si o populatie de 82 familiT satl
410 suflete.

Se zice cg ar fi fost infiintat

pe la anul 1460, dat de Ste-

Petricica.

Valea-RusuluI, sat, Cu

Funduri, jud. VaIui, situat pe

o vale mare.

Cilngul, Modreni, Spidea, PoianaPgruluT, Dimasul, Alimanul, la S.,

de dealul Valea-SalcieT, la V., de
culmea Cim pulun geanca, cu virfurile Cumatra, Carpenut, Goicelul.
E udat't de riurile Cilnaul, prin

mijloc, de la N. la S., Jori,tea,

Hirjea-Chirone,tilor i Modreni,

la E.
Are o suprafatg de 4550 hect.,

cu o populatie de 728 suflete ;

o biserica, cu hramul Adormirea MaiciT DomnuluT, inceputg

la 1847, sub Bibescu Vodg, de

marele pitar Ion Popescu i so

tia sa

Maria, lasata in parasire pana la 1850, din cauza

475 lo-

fan-cel-Mare ca razasie unuT o,-

cuitorT, in jud. Ialomita, pl. Borcea, com. Plevna (v. a. n.), situat intre satele Mihaiti-Viteazul
Lup,ani i pe malurile vgiT
ce poartg numele satuluT.

tean al sati.
De acest sat tine si cAtunul

Valea-SatuluI, celtun, alipit de

Locuitorir posedg : 5 plugurf,

ma,ing de treerat, i moarg

Valea-Sasului, sat, in jud si pl.

satul Lipova-Rgze,i, pl. Racova,

jud. VasluiO (v. a. n.).

Arges, com. Curtea-de-Arge, (v.

a. n.).

Hutupeni.

Valea-SAlcief, com. rur., in plaiul Rimnic, jud. R.-Sgrat, pe

Valea-SatuluI, com. rur., in par.

tea de N. a plg,eT Fundurile,

ambele malurT ale rhiluT Cilngul

la poalele DealuluT-Salcie1.

jud. Vasluig, futre com : Mogo-

revolutieT din 1848, ispravitg

sfiintitg la 1851, Septembre 8,

de catre locuitorT, sub StirbeT
Vodg; o ,coala mixtl.
cu aburT, 218 bol, 163 vacf, 18
cal, 22 Tepe, 1082 oT, 45 capre
73 rimatorT.
Are caT veeinale: spre Buda ;
spre Jifia Chiojdeni-Bisoca ; spre
Margarite,ti; spre Dumitrep.

51

Este a,ezata in partea apusana a judetuluT, la 28 kil. spre

N.-V. de ora,u1 R.-Sgrat, i in

kil, de ora,u1 Vasluiti i la 15

de Negre,ti, re,edinta plg,eT.

partea de S. a plaiulut, la 16
kil. spre S. de com. Dumi-

E formatg din satele : Grajdurile, Valea-SatuluT, Ciocirle,ti

Cgrbunari, pe litiga, care se
mar adaogg ni,te miel cgtune,
numite : Golia, Corcodelul
Lunca, a,ezate intre satele Cio
cirle,ti i Valea-SatuluT, i un catun, numit Hutupeni, intre Va-

tre,ti, re,edinta plaiuluT.

Se invecine,te cu Cimpulungeanca la 8 kil., Buda, Margarite,ti i Pardo,i la 9 kil.
Valea-RateT la 12 kil.
Se margine,te la E. Cu com.
Buda 1.1 Chiojdeni, de care se
desparte prin Dealiil-CilnauluT ;

lea-SatuluT i Grajdurile.

la V., cu com. Sarule,ti (jud.

Are o suprafatg de 3562 hect.,

cu o populatie de 1072 suflete ;

Buzg), despartitg prin VirfulCumetriT ; la N., cu Jifia i Bisoca, despartitg prin muntele Di.
nuluT, la S , Cu Marggrite,ti,
despgrtitg prin dealul Valea-Sgl-

Valea-Scheiul, sat, Cu 220 lo-

cieT.

E brazdata la N. de munti1

Valea-SchiauluI, v. Schiaul, jud.

Arge,.

Dinul sati Tutuia, Ulmu,orul,

Fundul-CiIngil ; la E., de dealurile

Valea-Seack com. rur., pl. Bi,-

e,ti din jud. Ia,i, Scheia i Bo-

rosg,ti din jud. Vasluiii, la

bisericg; o ,coalg; o mo rg

de vint.
Vite : 821 tite marT cornute,
48 caT, 91 o, 2 capre i 260
rimatorT.

Valea-SatuluI, sat, jud.

pl.

www.dacoromanica.ro

Valea-SlcieI, sat, Cu 516 locuitort, jud. R.-Sgrat, in plaiul

Rimnic, cgtunul de re,edintg al
com. Valea-SglcieT (v. a. n.).

Valea-SalcieI, sat,

cu

152 lo-

cuitori, jud. Tecuciii, cona. Godine;ti (v. a. n.), pl. Berheciut,

a,ezat In partea de V. a co
muneT, la o departare de 4 kil.

630 metri de re,edinta comuneT.

cuitorT i o bisericg, jud. Arge,,

pl. OltuluT, com. rur. Scheiul
(v.

a. n).

VALEA-SEACX

trita-d.-j., jud. Bacgra, asezatg in

regiunea sesurilor de pe dreapta
Siretulur, si formatg din 6 eatune : Valea-Seacg, resedinta co-

muna si a plgseT, Albeni, Floresti, Buchila, Galbeni

tata.

VALEA-S1C1TET

718

Bgl-

Mosia cu acest nume, cu sat

cu vecinT, a fost a Ceaurestilor (familie din care se trggea
Gheorghe 5tefan-Vod). Ceaurestir ali dat-o de zestre jupineser VestierniculuI Toader Paladi
din neamul Ceaurestilor, iar
MihaT-Racovitg-Voevod a dato

lur Iordachi Ruset, Medelnicerul, pedepsind pe CeaurestY cu

confiscarea, cum dovedeste o

arabil, aducind un venit anual

de 37020 leI.

Corabia (v. a. n.), jud. Romanati.

Pgdurea cu numele de Valea-

Seacg ocupg aproximativ 900

hect. De pe teritoriul comune1
se scoate piatra de constructiune.
LocuitoriT posedg : 140 cal,
1288 vite cornute, 553 pord,

75 capre i 909 ot
Este strgbAtut la E. de calea
nationalg si de calea feratg Focsani-Bacgil, iar prin mijiocul satelcr trece calea vicinalg Funcu

In com. Pgscani, jud. Suceava,

strgbgtut de ptriiasul cu acelas
nume si la poalele Dea/uluT-Dunr-

brgveT. Are 603 suflete.

Drumurile principale sunt : la
Pgscani (7 kil.), la Topilele (21/2

si la Contesti (2 kil.). (V.

Pgscani, com. rur.).
kil.),

Valea-Seack stafie de dr.-d.-f.,

dul-Rgcgciuni-Cgluggra.

Valea-Seac, sat,

Valea-Seack sat, pe rnosia

1172 lo-

jud. Bacgti, pl. Bistrita.d.-j , com.

Valea-Seacg, pe unja MArgsesti-

Bacgil, pusg in circulatie la 13

Septembrie 1872. Se aflg intre
statiile Faraoni (ro,6 kil ),

luT Velitilor boierT din 25 Martie 7250 (1742). (T. Codrescu.

tUricar., Vol. H, p. 244-246).
Aci la Valea-Seacg, oastea

cuitorT, pl. Bistrita-d.-j. i resedinta comuneT V alea-Seacg (v.

a. c.), situat la poalele dealuluT Cgrunta. Are o scoalg mixtg ;
judecgtorie de mol ; 2 biseclgditg la
: una ortodoxI,
1848 de printul Wittgenstein, si

luT G. Stefan a bgtut la 1523,

pe Orcheenii lui Vasile-LupuVodg, cind a venit contra aces-

alta catolicg, fondatg in 1843,

de locuitorT i cu ajutorul printuluT de Wittgenstein.

banT.

carte de judecatg a Divanu-

tuia, Cu ajutorul luT Matel-Vodg,

ca sa-1 alunge din noti de pe tronul MoldoveT.

Se invecineste la N. cu co-

muele Rusi i Letea, la S. cu

com. Valea-Mare, la E. cu comunele Rusi, Tamasi si Giosenil, de care se desparte prin
riul Siretul, si la V. cu com.

Albeni.

Are o populatie de 2839 locuitorT; o scoalg mixtg, care

functioneazg de la 1865 in sa
tul Valea-Seacg ; 4 bisericI, din
care 3 catolice ; 8 circiumT si 3
morI de apg.
Teritoriul comuneT are o in-

Venitul acesteT statiT pe anul

1896 a fost de 15436 leT, 90

Valea-Secil, sat, com. rur. Alud. Olt, cu 300 locuitorr.

369 locuipl. Trotusul, resedinta

torT,
com. Bogdana (v. a. c.), jud.

Valea-Seman, cdtun, com. rur.

Bacgri, situat pe valea piriuluI

Urlati, plasa Cricovul, jud. Pra-

Bogdana, lingg muntele Urliacul,

la 2 kil. r6o m. de satul Bogdana.
Are o bisericg catolicg, clg-

hoya.

Cu

dita de locuitorT la 1843 si dezesti

Valea-Silitef, sat, cu 550 locuitorT, com. rur. Aninoasa (v. a. n.),

pl. Riurile, jud. Muscel, situat
pe riul Slgnicul. Aci se varsg

Valea-SilisteI in Slgnic.

Valea-Seac, sat, cu 66

locui-

torI, in partea de S.-E. a com.

TgbIllesti, pl. Crasna, jud.
asezat pe valea cu acelas
nume.

Valea-SiliteI, sat, in partea de

V. a com. Stioborgni, pl. Crasna,

jud. Vasiui, cu o suprafatg de

227 hect. si o populatie de 8o
familiT sail 400 suflete. (V. Stio-

Valea-SeacA, sal, cu 73 familiT,

In pl. Borcea, com. Lupsani
(v. a. c.), jud. Ialomita, situatla

tindere de 3085 hect.

3 kil. spre N.-V. de satul de

Proprietar mare aci este principesa Lucia de Schoenburg-Wal-

resedintg si pe malurile vgir cu

acelas nume.

denburg, cu o mosie de 1510

hect., din care 3020 pgmint

supra nivelulur MgriT de I28m,48.

besti (v. a. n.), pl. Oltul-d.-j.,

Valea-Seac, sa.,

servitg de preotul din com. Gro-

Este udatg de piriurile B11tata si Valea-Seacg, care curg

la poalele dealulul Cgrunta

Bacgri (10,8 kil.). Ingltimea d'a-

borgni, com. rur.).

Valea - Silitei, rnahala, com.

Stoenesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea. Aci e resedinta primgriel
scoala. Are o bisericg, fon-

datg la anul 186 pe ruinele

Valea-Seack catun, al

www.dacoromanica.ro

orasuluT

une alte bisericT foarte vechT.

VALEA-STANClULUT

719

Valea-Stanciului, com. rur.

Valea-Stupilor, sat, cu 80 lo-

VALEA-VALIDE-EI

cuitorT, la 2 kil. spre N. de satul de rqedinta Crasna,eni, com.

Cu acela nume, pl. Crasna, jud.
Falciii, aezat pe coasta de V.
a colina Lohan-Crasna, in valea

veni (rerdinta subprefectureT)

la 13 kil. de Pite0. Se compune
din satele : Blojqti, Conduleti,
Cioreca - Gheresqti, GojgArei,
Ungureni, Valea-Mare i \TAUmareni. Are o populatie de

Se marginqte: la N. cu com.
Birza, la S., cu com. Gherce,ti,
la E., cu apa pulla i la V., cu

deschisa spre V., numitO ValeaStupilor.

992 suflete; 2 bisericT i o coala.

Vite : 586 bol i vacT, 24 cal,

com. Birca.
E udat de apa JiuluT, in par-

Valea - osel sati Sosani, sat,

tea de E., curgind de la N.

MunteluT, com. Podurile (v. a. c.),

situat in valea cu acela nume,

sat, din pl Balta, jud. Dolj, la

45 kil. de Craiova i la 19 kil.
de re,edinta pl. Macqul-d.-s.
Situata pe malul drept al Jiulul.

spre S.

Are o suprafata de aproape

3000 hect.; o populatie de 1819
locuitorT ; o biserica.
Pe teritoriul comuneT se afla
o mo0e, numitO Valea-StanciuluT, cu o intindere de 570 hect.
arabile, cu un venit de aproape
22800 leT, apartinind locuitori
lor comuneT, care sunt mopenT.

Alta mo0e, Nioeti, cu o suprafata cam de 2000 hect., aduce

un venit de 30000 leT. Statul
are o f4ie de pamint, numita Cu-

reaua-Roaba, care a fost aren-

data de la 1893-98 cu 10150

leT.

In comuna se afla plaiul Dalea, acoperit Cu vil pe o Intin-

dere cam de 126 hect.;

din

aceste, 20 hect. sunt ale momenilor.

760 oT, 36 capre i 250 rimatorT.

cu 516 locuitorT, jud. Bacati, pl.

la o departare de 1800 m. de

Valea-Urloiul, atun, com. urb.

Urlati, pl. Cricovul, jud. Prahoya.

satul Podurile (coala).

Valea-Ursoi, sat, com. rur. Va-

Valea-TirguluI, sat, cu 90 locuitorT, infiintat la 1868, Cu noT

lea. Calugareasca, pl. Cricovul,

jud. Prahova.

improprietaritf, in partea de E.
a com. Brodocul (v. a. c.), jud.

Valea-UrsuluI, com. rur. i sat,

Vasluit, pl. Stemnicul, situat pe

107 hect., in valea cu asemenea
numire, inconjurata de dealurT,

In apropiere de orapl Vasluiti.

Valea-TIrsei, sat, cu 359 locuitorT, com. rur. Breaza-d.-j., pl.

Prahova, jud. Prahova. In acest
catun sunt cariere de piatra

In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j.,

la distanta de 38 kil, de orapl

Turnul-Severin, situata pe vale
avind 600 de locuitorT, care
poseda : 26 plugurT, 43 care cu
boT, 4 cArute Cu caT, 32 stupt,
300 vite mart. cornute, 400 oY,
13 cal i 230 rimatorT.
Are o biserica i o coala.

O posea comunala o leaga

locurT sarate.
Cu

Valea-Toacei, sat, jud. Prahova,

pl. Teleajenul, com. rur. Ceraul.

E strabatuta de calea com.

de la V. la E., pe o lungime Valea-Troni, sat, jud. Ialomita,

oseaua nationala.

Valea-Ursului, sat, CU 28 familiT,

jud. Arge, pl. Piteti, com. rur.
Biscovul-Fletil (v. a. n.).

de 600 in. i de oseaua comunall vecinala, care merge de la

N. la S., pe o lungirne de 400
m. la coin. Grecqti.

pl. Ialomita-Balta, com. Tindlrei

Valea - Ursulul, clitun, In jud.

(v. a. c.), situat pe o mica vale

spre N. in apropiere de satul
de rqedinta.

Mehedinti, plaiul Clopni, com.

Valea-StIlpului, sat, com. rur.

Valea-TheI, sat, jud. Dimbovita,

Valea-Ursului, sat, cu 343 lo-

Olteni, plaiul Teleajenul, jud. Prahoya.

plaiul Ialomita-Dimbovita, com.

cuitorT, in jud. Roman, pl. Fun-

Pietroita.

dul, rqedinta com. Giurgeni,

rur. Ponoarele, aezat pe dealul ce duce d'asupra SipotuluT.

spre V. de satul Giurgeni i la

Valea-StIneI, sat, Cu 325 locuitorT, com. rur. Tieti (v. a. n.),

pl. Riul-DoainneT, jud.

rur.
Flaminzqti (v. a. n.), jud. i pl.

o depli tare de 2

ArgepluT, cu 90 de suflete.

lad. E legat cu oraul Roman

Valea-Uleiului, sat, com.

kil. de el,

aproape de sorgintea riului Birprin osea. (V. Giurgeni, comuna

Valea-StineI, sat, Cu 211 locuiton, jud. Mqcel, pl. Riul Doam-

Valea-Ungureni, com. rur., pe

apa Vedea, jud. Argq, pl. 01-

neT, com. rur. Racovita (v. a. n.).

tul, la 35 kil. de com. rur. Tig-

www.dacoromanica.ro

rurala).

Valea-Vai-de-El, sat, cu 342

VALEA-VILEN1

VARLAN

720

locuitorT, com. rur. Albesti (v.

a. c.), pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

Cimpulung, care fac parte din

Buzail i trecerea vechiuluT drum

comunele Corbsc,ri i Berevoesti,

peste podul de la Grgdistea.

plaiul Nucsoara, jud. Musca

Valea-Vleni, sat, con,. rur. Vgleni (v. a. n.), pl. Podgoria, jud.
Musctl, Cu o populatie de 451
locuitorl.

ValimAreni, sat, jud. Arges, pl.

Oltul, com. rur. Valea-Ungureni (v. a. n.).

Biserica din acest cgtun este

foarte vechie (vr'o 350-400

arn). La inceput a fost de lemn,

maT tirziil s'a invelit Cu sitg, la
anul 1733, de 4 locuitorT : Judetu Ivan, Manole Chisgloiu,
Popa Albutu i Const. Guroiu.

S'a reparat apor la 1864 si

Valter-Maracineanu sati Mateia-Basarab, aitun, pe pro-

Radu-Vodg, jud. Muscel.

Valea-Viel, sat, cu 649 locuitorT, jud. Arges,

pl. OltuluT,

com. rur. Stoiceni-Plesoiul

(v.

Valea-Viei, ccitun al com. Gin

bovul, pl. JiuluT, jud. Gorj, in

Valul-lui-Traian, valur1 de pamint, in diferite pgrtI ale Tara

Vamepaia (Muntele-), pro-

Valul-lui-Traian, val,

in jud.

Covurluiti, incepe dinspre V. de

ruinele ceateT Gherghina, com.
Filesti, i anume dintre satele
erbesti-VechT, cam la 500 m.
Branistea, trecind prin com.
tesuluT, lingg Tulucesti.
Dupg unil istoricT ar fi vorba
de o lucrare fortificatoricg, ridi-

catg de Atanaric, regele Visigotilor, spre a se opune ngvg-

JiuluT.

insg un val de aparare pentru

o cetate, care ar fi in locul GalatuluT, de oare-ce acest punct
se &este tocmaT in centrul ra-

Are o suprafatg de 295 hect.,

(V. Girbovul, com. rur.).

lirel Hunilor. Este maT probabil

zeT apgrate de acest val.

Valea VieI (Valea - Viel - PAmInteni), ciitun al com. Patirlagele, jud. Buzgtl, cu 400 lo-

Valul-lui-Traian, val de pamba,

situat in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comunelor ru-

cuitorT.

rale

Valea-VieI, mahala,

in pa, tea

despre N. a orasuluT Piatra, jud.

Neamtu. (V. Piatra, oras).

Valea-Villor, vale, in jud. si pl.

Constanta, la hotarul comunelor
rurale Sari-Ghiol si Ghenligec.

com. Hirja.

prietate a EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti, pendinte de

schitul Fedelesoiul (v. a. n.),

jud. Arges, pl. Lovistea, com.

partea despre N. a comuneT,

situat pe loc ses i aproape de
lantul de ingltimI din dreapta
cu o populatie de 246 suflete.

Vama sail Punctul - Oituzul,

sat, jud. Baca, pl. Trotusul,

Fintinele, pang la coada Bra-

a. n.).

filtre statiile Constanta si Mur-

prietatea Iepuresti, pl. Cilnistea,

jud. Vlasca.

Troianul, Brazda-lul-Novac).

Valea-Vleni, proprietate a statuluf, pendinte de mgngstirea

pe unja Constanta-Cernavoda,
fatlar.

(VezT mal jos acest nume, precum

1878.

Valul - Traian, haltig de-dr.-defier, infiintata in Iunie 1902,

Nicolitelul, Meidan-Chioi
Balabancea.

Valul-lul-Traian, val de pamba,

la S.-V. de satul Sutesti, futre
sat si podul de la Gradistea,
j ud. Brgila, situat pe capul pla-

Valea-Vladului, padure a sta-

pe care'l traverseazg
de la S. spre N., pe o intindere de I kil., avind

tuluT, in intindere de 750 hect,,

apartinind de muntir Mgngstirer-

de oare-ce predomina' lunca riulta

Ciineni.

Vameul sail

ertsineti, sat,

Cu 360 locuitorT, in com. Cotul-

Lung (v. a. n.), jud. Braila, pe

tgrmul drept al riuluT Siretul,
la 2 kil. spre V. de satul Cotul-Lung.

Vameul, sal, Cu 264 locuiton, ce-i

zice si Odaia-PopeT (PochiT), in
com. Piscul, pl. Siretul, jud. Co-

la depgrtare de 4 kil.
in spre V.-N. de resedinta covurluiu,

munalg. (VezT Piscul, com. rur.).

Vameul, stafie de dr.-d.-f., jud.

Covurluiu, pl. Siretul, com.Piscul,

cgt. Vamesul, pe unja BarbosiTecuciti, pusg in circulatie la 13

Septembrie 1872. Se aflg intre
statiile Independenta (9,7 kil.)
H. Conachi
Inaltimea d'asupra niveluluT Mgra de 15m,68

Venitul acesteT statiT pe anul

1896 a fost de 38211 leT, 65
banT.

Varatecul. VezT Ve1raticul.

touluT,

mult aparenta uneT intariturI,

www.dacoromanica.ro

Varlam, sat, com. rur. CopAceniMogosesti (v. a, n.), pl. Sabaruf,

jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafatg de

VARNAVA

VASLUIUL (JUDET)

721

624 hect., cu o populatie de

305 locuitort

20 cal, 60 boT, 200 vacl, 200

Varnava, munte, jud. Neamtu, in

ramura muntilor Bistritel Mol.

Vasilati, sat, resedinta com. rur.

dove, situat spre N. MAndstireT

Bistrita.

Varnita, sati Dealul-Mare, sat,

Cu 91 locuitorT, jud. Bacdil, pl.

Siretul-d.-j., com. Leca, situat

pe pirliasul Varnita, la o del:II-tare de 7 H. de Ungureni

pord, 1000 ol".

Vasilati-Popesti (v. a. n.), pl.

Negoesti, jud. Ilfov, situat la

S.-E. de Bucuresti, pe malul

sting al riuluT Dimbovita, in
niste locurT foarte smircoase.

voreste

din

pAdurea

Poeni,

apot, unindu-se mal jos de Podul-Blaga, trece prin teritoriul

jud. Vasluiti, sub nurnirea de

Se intinde pe o suprafatd de
1750 hect., cu o populatie de

Vasluetul, udind de alungul toatd

1041

orasul Vasluiti, unde se varsd in

Hui Birlad, dup ce primeste pe

locuitorT.

(Vezr Vasilati-

Popesti, com. rur.)

(scoald).

plasa Crasna, pdnd din jos de

dreapta si stinga sa me multT

Vasilati-Popeti, com. rur., jud.

Varnita, sat, com. rur. Sirna, pl.

Ilfov, pl. Negoesti, situatd la S -E.

Tirgusorul. jud. Prabova. (VezT

Sirna, com.).

de Bucuresti, lingd Hui Dimbovita, la 32 Id!. de Bucuresti. Std

Varnita, tatua, Cu i6o locuitorT,

In com. Strdoani-d.-s. (v. a. n.),
pl. Zabrautul, jud. Putna, situat
pe apa SusiteT, pe coasta pirtulul Repedea.

Vascului (Lunca-), atun,

al

com. Gura-TeghiT, jud. Buzati, cu

19 locuitorT.

Vasilati, com. rur.,

Vasluetul, piriz7, format din pl.

rdiasele : Tiganul, ce izvorete
din pAdurea Dancul, de sub
poalele dealuluT Rdpedea din
jud. Iasi si Cdrbundriul, ce iz-

pl. Oltetul-

d.-j., jud. Vilcea, situatd pe va.

lea Oltetul, la 25 kil, de capitala pldseT si la 55 kil, de a

in legdturd cu com. Budesti si

Ldmotesti prin sosele vecinale.
Se compune din satele : Popesti, Pirlita, Pi osanicul, Stoenesti-Vdcdresti si Vasilati, pe o
suprafatd de 7550 hect. si cu
o populatie de 2319 locuitorT,
Are 2 bisericT (la Popesti si

afluentT.

Vasluiul, jade;, cam in centrul

si in partea de E. a MoldoveT,
asezat pe dealurT si vdT, care
pleacd de la N., inclinind spre
S.-V.

Se mdrgineste la N. cu jud.
Iasi, avind ca linie de hotar
culmea dealuluT numit : Voinesti,

Mogwei-ti si Bordea ; la E., cu

jud. Fdlciti ; la S., cu jud. Tu-

Vasilati), 1 scoald mixtI, 2 morT

tova, si la E.,' cu jud. Roman.

cu apd, 5 masinT de treerat cu

abur', 4 podurT.
LocuitoriT posea : 395 plugurT ; 169 Cu bol, 126 cu cal ;
357 care si cdrute : 196 cu bol,
161 Cu caT ; 708 caT si Tepe,
I artngsar, 705 bol, 550 vacT

Intinderea teritoriuluT este de

213255 hect., din care : 43744
padure, 112278 pdmint arabil,
44592 finate si hnas, 9033 ponoare si drumurT, iar restul vil
si livezT.

Se mArgineste la E. cu com.
Bdtdsani si Pietroasa, la V. cu

si viteT, 39 taurT, 21 bivolT, 118

Orografia. Terenul acestuT

judet este foarte accidentat, ri-

bivolite, 52 capre, 680 porcT,

dicat la N. si inclinat, spre S.-V.

Beneol, la N. cu Cirlogani
la S. cu com. Otetelisul.

6256 oT.
ImproprietritT 348 locuitorT,

judetulul.

si

E brdzdatd de un deal acoperit

Cu pAdure si vil si udatd de valle:
Rogojina, Fintina si Sirbilor.
Din deal, spre E., locul se inclind

neimproprietdritr, 259.
Comerciul se face de 6 circiumarf si 1 hangiii.

mult pentru scurgerea apelor, Vasile Alexandri, sat, cu 16o

loc., jud. Covurluiti, pl. Siretul,
iar spre V., vdile se scurg in
riul Oltetul.
Are o suprafatd de 500 hect.
cu o populatie de 80o locuitoti;
2 bisericT: una cu hramul SI.
VoevozT, reparatd la anul 1857,

;A alta cu hramul St. Niculae,

preinoitd la 1884.
LocuitoriT sunt mosnenT si ail :

com. Independenta, putin mal

jos de resedinta comunald, format din insurdteT, improprietdrip
in 1879/81, si purtind numele

poetuluT Vasile Alexandri. Mosia pe care e asezat satul se nu.

mea inainte Viorici-Vechie sail
CrIciuna (v. In dependenta, com.).

66700. Morolo Dieffonar Googrodio. Vol. V.

Ramurile de dealurTcare pleacd

din jud. Iasi, pe partea dreaptd

a riuluT Bahluiul, desfdurd mar
multe culmT longitudinale, pe

pdrtde de E. si de V., care se

prelungesc pdnd din jos de Vasluid si de acolo, formind ValeaBirladuluT, continua in jud. Tu.
tova.-Culmile ce pdtrund prin
mijlocul judetuluT se termind
gradat : pe dreapta si stinga
riuluT Birlad ; pe dreapta piriuluT Vasluetul ; pe dreapta si pe
stinga piriuluT Racova ; pdnd la
confluenta acestor piraie in riul
Birlad, lingl orasul Vasluiii.
91

www.dacoromanica.ro

VASLUIUL (JUDET)

VASLUIUL (JUDET)

722

In partea de N. a jud. se

Intre piriele : Stavnicul

a-

afla culmea cea mar ridicata

a dealuluT numit Bordea, pusa

covattil, se prelungepte direct

de-a curmezipul intre jud. Iapi pi

Vasluitl, din care se desfac toate

din jud. Ia,i, prin com. Miro-

culmile ce patrund prin mijlocul judetululVaslui, ast-fel

culmea ce pleaca printre piraiele
Vasluetul i Dobrovatul, ce se

termina la podul de junctiune a

poselelor Iapi-Vasluiti, pi Codaepti, unde se face pi confluenta
acestor doud pirlie in dreptul

culmea DealuluT-Mare, ce vine

neasa pi care se termina din jos

de Negrepti, la confluenta piriuluT Stavnic Cu riul Birlad. Mal
e culmea ce se prelungepte din
jud. Roman printre riul Birlad,
pi care se termina la confluenta
acova.tuluT in Birlad, futre Todirepti i Negrepti.
De a dreapta riuluT Birlad,

com. Dumepti, apoT trece prin

comunele : Todirepti, unde primepte piriul acovatul ; Negrepti,
unde primepte din sus piriul
Vilna pi din jos piriul Stavnicul ;

Parpanita i Buhdepti, unde primepte pirlul Rebricea; Birzepti ;

Vasluiul, unde primepte piriul Racova in dreapta

RAdiul i

pi Vasluetul in stinga ; Munteni

Lipovatul, unde primepte piriul Cutnariul.
In judet sunt pi un mimar de
iazurT, cele maT multe de mica

MovileT-luT-Burel ; culmea dintre

i Cutigna,

trece din jud. Roman, de

piraiele Dobrovatul

tirguporul Bacepti, o culme care

intindere.

care se termina din sus de t'ir-

se prelungepte pe toatA partea

de V., facind i hotarul intre
aceste dota judete. Aceasta

Proprietdit. Statul poseda in

acest judet rnoiT in intindere
de maT mult de 6000 hectare,
dind un venit anual de aproape

guporul Cocidepti, la confluenta

acestor piraie.
Tot din dealul Bordea, dintre
piraiele Cutigna pi Rebricea,
pleaca o alta culme, care se prelungepte pe dreapta, pana la satul
Buhaepti, la varsarea piriuluT

la

culme, despre N., face douabifurcatiunT marT: una se prelungepte

printre riul Birladul i piriul

Stemnic, pi se termina in com.

Brodocul, din sus de satul BA1teni;

Rebricea in riul Birlad, pi de

acolo continua paralel Cu piriul

iar alta se prelungepte intre piraiele Stemnicul i Racova, ce

Birlad, pana in marginea de S. a

se termina la epirea piriuluT Racoya in pesul BirladuluT, in dreptul orapuluT Vasluiti. Cea maT
lunga culme este aceea din par-

orapuluT Vaslui, lar pe stinga, de

la confluenta piriului Cutigna unit

cu Dobrovatul, in piriul Vasluetul, din jos de Codlepti ; i apoT

s 0000 leT.
Mosiiie stapinite de razepT pro-

vin in mare parte de pe timpul

MareluT Domn stefan - Voda.
Cele mal intinse din ele, pi totdata cele mg vechl sate, sunt :
Pocreaca, Tanacul, Minjepti
Deleni, in pl. Crasna ; Mircepti,
Danepti, Bereasa, Tatarani pi
Zepodeni, in pl. Mijlocul ; Tansa,

tea dreapta a piriuluT Racova,

care inconjura judetul pe toata
partea de V. pi S. pi face hotarul Cu o parte din judetele
Romanul pi Tutova, iar din
dreptul orapulur Vasluiti, de la
epirea piriulta Racova in pesul

Suhuletul, Ipatele pi Borapti, in

pl. Fundurile; apepti, Cozmepti
Chetrepti, in pl. Stemnicul ;
Girceni, Dumbraveni, Ivanepti
Cwepti, in pl. Racova.
Restul mopiilor apartin la particularT pi la loc. improprietaritT

e intretdeata, ata pe dreapta

BirladuluT, formeaza culmea pesuluT riuluT Birlad.

dupa legile din 1864 pi 1878.

Producliullea. Pamintul este

cit pi pe stinga, de mal multe

vdT Cu pide, care se termina

Hidrografia. Printre culmile

dealurilor, ce strabat teritoriul

foarte frtil pi produce in abun-

treptat pe o parte a piriuluT

judetuluT, curg un insemnat numar de piriepe, in diferite directiunT, varsindu-se mai toate in

tru trebuintele locale, dar

paralel cu acest pir, se

ter-

mina la confluenta VasluetuluT

in riul Birlad. Pe capatul acestuT

deal, numit Delea, e situat

orapul Vasluitl.
Aceasta culme din centrul ju-

detuluT care e cea mal MITA,

Vasluetul, precum sunt : Valea5erbepti, Valea-Ferepti,Planepti,

p. a. precum pi pe partea riuluT

riul Birlad, ce trece prin mij-

Valea-

locul judetuluT, de la N.-V. spre S.

Zepodeni, Valea-TirguluT, p a.
Intre piraiele Rebricea i Stavnicul se intinde alta culme, care

Riul Birladul formeaza basinul

teritoriului judetuluT, in care se

Birlad : Valea-TelejneT,

se termina din jos de Negrepti

la confluenta piraielor cu apa
asemenea intretaete
de alte micT vaT cu piraie.

scurg apele ce pleaca de la N.

spre S., de la V. spre E. pi de
la E. spre V.
Birladul intra pe teritoriul judetuluT prin partea de V., prin

www.dacoromanica.ro

denta cereale, nu numaT penpi

pentru export.
Padurile ati o intindere de
43744 hect.; imapele i finetele, o

intindere de 44592 hect.

Vite, dupa recensamintul din
Decembrie 190o : 9034 caT, 39
catirT

asinT, 58070 boT i bi-

volT, 28079 porcT, 769 capre,

91971 oT.
Viile i livezile ati o intindere

cam de 4000 hect.

VASLU1UL (ORA*)

723

Albinele se cultivg pe o scarg

mal intinsg de cit in alte judete.
In anul 1900,1ocuitorl posedati
13993 stupT. AicT a fost in tre-

cut patria acester culturr, de la

care sra luat judetul marca sa :
un stup cu albine.
Din dealurr si piraese scoate
prundis, ngsip si piatrg pentru
constructir si facerea varulur.
Renumitg localitate lpentru cariere de piatrkeste satul Scheia.
Industria ,ri comerciul. Industria este maT mult casnicg. Este
o fabricg sistematicg de rachiii,
la citi-va kil. de Vasluiii, mar
multe morr, etc. Comerciul con-

stg in desfacerea cerealelor, a

vitelor si a lemnelor ; se face tirg

pe patru piete insemnate : orasul Vasluiti si tirgusoarele : Codgesti, Negresti si Pungesti.

Drumurr : t. Calea feratg Bit-lad-Vasluiti-Iasi. 2. Calea natio-

nail Vasluid-Iasi, care se sub-

Sunt 2 case de arest : penitenciarul de corectiune, din com.

Dobrovgtul, intretinut de stat,

si arestul preventiv din orasul
de resedintI.
Cultul. Bisericele ortodoxe in
numgr de 156 atirng de Eparhia
EpiscopieT de Hui.
Sunt 2 bisericr lipovene.
Mgngstirile din judet intretiflute de stat sunt : Dobrovgtul,
Fistici, Buda-Rafaila, Scinteia si
Li povgtul

Instrucliunea. Sunt in com.

rur. 75 sc-ale primare mixte si
4 de cAtun, frecuentate in 1899

900 de 2421 copir ; 2 coale

primare urbane de bgetr si 2
de fete in orasul Vasluiti ; o
scoalg profesionalg de fete si i
gimnaziti in oras.
Spitalurr sunt doug : unul in
oras si unuf_rural la Negresti.

Budgetul pe 1898 99 : Zecimr, ler 174211, b. 47, la ve-

VASLIIIUL (ORA)

tat platoul intins al dealulur Delea, cu intinse holde de cereale.

Intinderea orasulur este de

hect., cu o populatie de

145

9024 locuitorr (Decembrie 1899),

din care 3742 Evrer.

Aproape treT pgrtT din acestr
locuitorT se ocupg cu comerciul

si diferite meserir, lar o parte

cu agricultura.
In fie-care sgptgming, Martea

si Vinerea, este zi de tirg ; iarmaroc anual se tine la 1-8

Septembrie.
Se practicd in oras : croitoria,
cismgria, lemngria, fergria, ti-

nichigeria si altele.
Industria mare e reprezentatg
prin 6 morT cu vaporT, o tdbgcgrie, mar multe cgrAmidgriT, o
ipsosgrie si
gazoasg.

o fabrica de apg

Aci se afll un tribunal ; o cazarmg ; 2 scoll primare de bgetT

la veniturr, let 65576 la chel-

si 2 de fete ; o scoall profesionail de fete ; un gimnaziU; un

spital, fonda t la 1864 de cgtre
defunctul D. DrAghid ; 2 far-

tuelT; Spitalul rural Negregi, leT

macir ; o grgding publicg ; un

30113, b. 14

foisor de 25 m. pentru paza de

foc ; un rezervor de apg ce se

imparte in soselele : VasluiiiMovila, Blaga Movila, VasluiiiCrasna si Vasluiti-Dealul-Bustea.

3. CAT judetene, care se impart

niturr, ler 168208, b. 69, la cheltuelr; Drumurr, ler 66240, b. 50

In sose/ele: Vasluiii-Iasi, Vasluiti-Roman, Vaslui - Pungesti,

Vasluitt-Rafaila, Budgioasa-Hui
si Movila-Codgesti.

V asluiul, com. urb., capitala jud.

Vasluiii, situatg pe capgtul de

distribue in oras.
Are 2 bisericr, intretinute de

Impdrlirea administrativii .
Judetul Vasluiti, pgng la 1895,
era impgrtit in 5 plgsr si anume :
Crasna, Fundurile, Mijlocul, Racova, Stemnicul. Are acum 3
plgsr, Crasna fiind unitg cu Mijlocul si Fundurile cu Stemnicul.

S. al dealulur Delea, in unghiul

comung, la care servesc 6 preoff,

format de confluenta piriulul Vasluetul cu riul Birladul, intre

2 diaconr, 3 cintgretT si 5 eclesiarcr ; un paracliser la spital, o

bisericg lipoveneascl si 5 havre

chide valea intinsg a Birladulur,

Una din bisericr, cu hramul

Sf. loan, situatg in marginea

Judetul are 56 comune, 235

sate, 2 tirgupare i un oras.
Are o populafie de 109356

pe a cgreia dreaptg se prelungesc dealurile ce pornesc din

de S.-E. a orasulur si care servea de catedralg, este fgcutg in

Valea-Racover, acoperite cu pg-

locuitorT : 55023 bgrbatT si 54333

dud', livezr si vil, iar in vale se

vgd serpuind piraiele Racova si

1490 de cgtre tefan-cel-Mare.

Cu timpul, acest monument
tstoric inceouse a se ruina si
la 1820, i se fficu o reparatie

femeT (Dec. 1899).

plgsile :

Mijlocul la N., Crasna

la E. si S. si Stemnicul la V.
In partea de V. si S. se des-

Yustyia. In Vasluiti e un tribunal, care cade in jurisdictiu-

Stemnicul, afluentr ar Birladulur.

nea Curter de Apel din

Iasi.

valea intinsg a Cramer, prin care

Sunt si trer judecgtoril : la Vasluiti (ocolul Vasluiii), Negresti

(ocolul Stemnicul) si Codgesti
(ocolul Crasna).

curge piriul Vasluetul, ce, mar

in jos de oras, se aruncg in apa

Pe partea de E. se deschide

Birladulur.

In partea de N. se ridicg trep-

www.dacoromanica.ro

izraelite.

radicalg de cgtre proprietara tit-gulur Maria Cantacuzin Logofeteasa.

Budgetul orasuluT pe 1899

90o : B. ordinar, venit 272483
leT, 38 b..nr, chelt. 271483 ler,

721

VATRA-EPISCOPIET-DE-ARGES

42 banT ; drumurT, venit 32992

leT, 95 banT, cheit. 32740 leT ;
Pensil, venit 18685 leT, 77 banT,
chelt. 2890 leT.
Prin mijlocul tirguluT trece
poseaua nationala, ce..vine din
Iapi pi trece spre Birlad. Intrarea
pi epirea se face prin 6 bariere.
Orapul
Nofiunr istorice.

palat dotnnesc, facut cu mult

pi impartit optenilor ce s'art ba-

maT inainte de biserica Sf. loan,

tut cu TurciT in razboiul de

zidita la 1490 de catre

la Racova.
In 1795, hrisovul de danie al
luT tefan-Vocid a fost desfiin-

Mare, aflindu-se in palatul din

Vasluirt la 1471, a decapitat
pe: Negrila Paharnicul, Stolni-

HatmanuluT Costache Ghica, caruja i-a d tt tirgul pi mopia in

stapinire.

Vasluiti se zice a fi facut de

cul Alexa pi Vornicul Isaiea,

acuzatI de acte de tradarep.

tirgovetiT din razepir bastinalT, ad devenit bezmanarT,

(cLetopis.D, tom. I, pag. 157),

La 1473, stefan - Voda, biruind pe Radu Domnul Munteniel pi luind in robie pe Maria,
ferneia lul Radu pi pe Dochita,
fiica luT, le-ad inchis in paiatul

pana la 188o, cind s'a

de la Vasluiti (v. Cronicarul

Duglop).

cuitorilor impropiietaritT prin le-

Tot Duglop spune ca, la 1474,

Stefan-Vocia a primit in Palatul
de la Vasluid pe soliT trimipT de
Cazimir Regele Polonilor, pen-

nata.

VASLUIUL

BizantinT, spre amintire de tre

-cerca lor in Dacia-Oriental. ET
it*

dadura numele de Basilica,

dupa numele ImpAratuluT Basile

Bulgaroctonul (Descrierea I uT Ma-

carie, in calatoria sa de la Aiep la Moscova).

Acest tirg, la 1418, a fost colonizat cu maT multe familiT de

ArmenT, de catre AlexandruVoda-cel-Bun.

La 1440, orapul fiind ars de

catre TatarT, mare parte din familiile armene s'ata' stramutat
aiurea. Din ceT ramapT inca.,

tefanVocla-cel-Mare, pi aceasta se do-

vedeste din urmatoarele rindurT

din letopisete; 4:3tefan-Voda-cel-

tru ca sd'l impace cu Radu,

tat de Mihail 5utu, in favoarea

facut

rescumpararea razeT tirguluT cu

16000 galbenT, de la actuaba
proprietara, d-na Elena 5ubin.
Restul mopieT, pe o intindere

de 5058 hect., afara de ale logea din 1864, a ramas instrai-

Vasluiul, stafie de dr.-d.-f, jud.

Vasluiti, pl. Vasluitil, com. Vas-

desc a palatul era fdcut cu

pe linia Birlad- Vasluiul,

pusa in circulatie la 13 Noembrie 1886. Se afla intre statiiie
Munteni (4,5 kil.) pi Bdlteni (,7
kil.). Inaltimea de-asupra nive-

cel-Mare, care Domn primind

jeiuire din partea locuitorilor
RominT -VasluenT, ca sunt ex-

mult mal inainte.

Alt fapt istoric ce se maT cunoapte ca petrecut aid este r4z-

luluT Maril e de 88m,55. Venitul

acesteT statiT pe 1896 a fost de
377628 leT, 86 banT.

ploatatT de catre strainT : ArmenT,

EvreT pi GrecT, a dat porunca luT

boiul care a avut loe la pod,

din jos de ora, la 1514, Fe-

Vatra, sat, pe mopia Hudepti,

Carabat Pircalabui de Vasluiti,

ca sa impedice pe strainT de a
cumpara proprietAtT in acest ora, care era proprietatea locui-

bruar 27, intre Ungurif, carT

torilor VasluenT, data lor cu hri-

tutT pi

s'ad impraptiat parte pe la 1526,

in timpul domnieT luT *tefan al
V.lea, nepotul luT tefan-Vocla-

sov de catre 5tefan - Voda, in

urma razboiultfi de la Racova
(v. Hrisovul publicat in Cronica
Hupilor, de Episcopul Meichisedec).

ArmeniT ce ad maT ramas,

asimildidu-se cu Rominil, ati devenit ba,tinarT. Arhidiaconul Mi-

carie Paul de la Alep, in cdlatoda sa spre Moscova, trecind

prin Tara pe la 1650, marturise,te cd in acest ora p se afla o
biserica armeana.

In acest ora p a existat pi un

Domnul 'T'arel Munteneptl.

Aceste date anterioare razboiuluT pi zidireT bisericel dove-

venise cu Trifoild, un pretendent la Domnie, contra luT Bogdan-Vocia; Ungurif ad' fost ba-

alungatT de catre Moldovenl, iar luT Trifoila i s'a taiat capul (v. cLetop.D, tom. I,
pag. 185).
La 1658, mal in jos pe valea
Vasluiulur, Gheorghe, Domnul
MoldoveT, cu ajutorul Tatarilor,
bdtu cumplit pe Constantin Ba-

sarab, care navalise in Tara cu

ajutorul luT Mihnea-Vocla din
Valachia pi a luT Racoti, principele Transilvania
Se ptie ca orapi Vasluill, cu
toata mopia din jurul luT, a fost
cumparat de catre tefan-Voda

www.dacoromanica.ro

luiui,

com. Hudesti.Marr, pl. Prutulcu 946 suflete. (V. Hudepti-Marf, com. rur.)
d.-s ,

Vatra, sat, pe mopia Zvoriptea,

com. cu acelapT nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoiti, Cu 440
suflete. (V. Zvoriptea, com. rur.).

Vatra-Comunel, sat, com. rur.

Prahovita-d.-s., plaiul Prahova,

jud. Prahova, Cu 340 locuitorT.

(V. Prahovita-d. s., com. rur.).

Vatra-Episcopiei-de-Argessati
Flminzeti, mafie, Cu o suprafatd de 2912 pogoane, din
care 1000 pogoane padure marunta, jud. pi pl. .A rgep, pro-

VATRA-MXNXSTIREY-COTROCENI

prietatea statuluT. Apartinea Episcopiel de Arge,.

La 1871 avea un venit anual
de 20800 leT si a fost ipotecatg

VATRA-SCHITULIJI-SURPATELE

725

mo,sie a statuluT, pendinte de

Mgngstirea Vgcgresti, care s'a

purile Sinesti i Cretesti, tno,rie

impreung cu alte 380 proprie-

le1 anual. Arenda s'a scgzut la

15116 lel, pentru unele vil rgs-

a statuluT, jud. Olt, fosa pendinte de Mitropolia din Bucuresti, care, pe periodul 1888
93, s'a arendat, afarg de Vatra-

tgtT ale statuluT pentru asigurarea imprumutuluT domenial de

cumpgrate de posesorT.

SchituluT-Striharetul, cu 12100

78 de milioane. Pe periodul din

1883-88 arenda acestel mosiT
a schzut la 7697 leT, 20 banT.
Pe mosie sunt case de arendas,
han, magaziT i poverne.

arendat (1886-96) cu

16197

leT anual.

Vatra - MnstireI - Znagovul,

mo,sie a statuluT, pendinte de
Mgngstirea Znagovul, jud. Ilfov,

arendatg (1883-93) Cu 24100

leT anual.

Vatra - MnstireI Cotroceni, Vatra-Schitului-Apostolache,

mo,sie a statului, pendinte de
mgngstirea Cotroceni, jud. Ilfov,

arendatg (1883-93) cu 29324

leT anual si din care s'a luat in
1890, pentru trebuintele armateI
pentru grldina botanicg, maT
multe hect.

Vatra-Mnstirel-Govora,moie a statuluT, pendinte de mgngstirea Govora, jud. Vilcea,

arendatg Cu 7410 leT anual.

mo,sie a statuluT, pendinte de

Slobozia, jud. Prahova, arendatg
(1885-95) Cu 193c0 leT anual.

tirea Gruiul, jud. Ilfov, arendatg

(1885-95) Cu 21500 leT anual.

M-rea Negoesti, jud. Ilfov, arendatg( 883 93) cu 401001. anual.

tul Lespezile, com. Cotnarnicul,

pl. Pelesul, jud. Prahova, in in-

vile din Bucuresti, fostg pen-

dinte de MIngstirea Brebul, com.

Brebul, plaiul Prahova, jud. Prahoya, in intindere de 1753 hect.,

din care 1503 hect. suprafatg

impgduritg si 250 hect. plmint

Vatra Schitului - Cotmeana,

mo,sie. (V. Rgsgritul si Apusul,

jud, Arges).

a statuluT, jud. Olt, fosa pendinte de Mitropolia din Bucuresti, care s'a arendat (1888

Vatra-SchituluI - Fedelesoiul,
proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti, jud. Arges
(v. mosia Fedelesoiul).

aflate in jurul MgngstireY, lgsate

in folosinta sa.

Vatra-MnstireI-Plumbuita,

Vatra - SchituluI - Flminda,

proprietatea statuluI din jud.
Arges (v. mosia FlIminda).

mofie a statuluT, pendinte de

Vatra-Schitului-Goranul, pro-

care s'a arendat (1886-96) cu

firietate a statuluT din jud. Arges (v. mosia Goranul).

Vatra - Mnstirei- Vc Areti,

tindere de 331 hect., din care

285 hect. pgdure si 46 hect.
pgmint arabil si finete.

Vatra -SchituluI-Poiana, proprietate a Efo'rieT Spitalelor Civile din Bucuresti, fostg pen-

dinte de schitul Poiana, jud. si

pl. Prahova, com. Poiana, in
intindere de 221 hect., din care
99 hect. pgdure si 122 hect.
plmint cultivabil.

Vatra - Schitului - Sfircinesti,

lnoie a statulul, fostg pendinte
de Episcopia Rimnicul, situat
In com. Sgracinesti, pl. Cozia,
jud. Vilcea, arendatg (1888-93)
Cu 4180 leT anual.

Vatra-SchituluI-Sltioara, ?nofie a statuluT, jud. Vilcea, pl.

Ocolul, com. Ocna, fostg pendinte de schitul Slgtioarele, arendatg (1888-93) cu 2420
anual.

MIngstirea Plumbuita, jud. Ilfov,

5850 le T anual.

Vatra-Schitului-Lespezile saii
Plesuva-Mic, proprietate a
curesti, fostg pendinte de schi-

Vatra - MnstireI - Pasrea,

anual, afarg de 25 hect. pamint,

anual.

prietate a EforieT Spitalelor ci-

93) Cu 2030 leT anual.

moie a statuluT, pendinte de

Mgastirea Pasgrea, jud. Ilfov,
arendatg (1885-95) cu 6812 lel

93, s'a arendat Cu 2100 leT

Eforier Spitalelor Civile din Bu-

Vatra - MnstireI Negoeti, Vatra-SchituluI-Deleni, mofie

ino.ie a statuluT, pendinte de

ino,sie a statuluT, jud. Prahova,

pendinte de Mitropolia din Bucuresti, care, pe periodul 1888

Vatra - Schitula-Brebul, pro-

cultivabil si finete.

Vatra-MnstireI-Gruiubmo,sie
a statuluT, pendinte de mgngs-

Vatra-Schitulul-Iordchianu,

Vatra-SchituluI-Greci, Cu tru-

www.dacoromanica.ro

Vatra - SchitutuI - Surpatele,

moie a statuluT, pendinte de

schitul Surpatele, jud. Vilcea;

s'a arendat cu 700 leT anual.

VATRA-SCHITULI)4ERBANETTI

Vatra - Schitului- Serbneti,

proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti, pendinte
de schitul Serbgnesti, jud. Vilcea, pl. Oltul, com. teflnesti,
In intindere de 1812 hect, im-

preung Cu 368 hect. pgdure,

arendatg (1886 - 91) cu 'oso
lei anual.

care unele se apropie foarte mult

de forma bisericilor. Dintre toate
acestea, cea maT frumoasg i cea

ale aper Vgcarea i pe malul

mg bine clgditg este cea din

223 hect. si se aflg intre comuna

Drgghiciul pgdurea Rgdesti.
sunt : Dealul-DrgIn jurul
ghiciuluT i Danul (N ), DealulPgdureT (E.), Dealul-DuseT (S.);
lar futre cgtunele Vgcarea si Valea-Poper este piscul Hirtoapele
si Valea-Rece.
Are 435 locuitorT i o bisericg,
ziditg in 1788.

cgt. Nitulesti, fgcutg la 1865 de

Stancu Stoica Diconescu si altir.

Alte troite maT sunt: 2 in at.

Ciuresti, I in Bldicea, I in Floresti, i in Vetisoara si 2 in Chi-

tan.
Vatra - Schitului- TfrguorulStrimbeni, proprietate a Efo:
riel Spitalelor Civile din Bucuresti, fostg pendinte de schitul
Tirgsorul, com. Tirgsorul-Noti,
pl. Tirgsorul, jud. Prahova, in
intindere de 1693 hect., din
care 539 hect. pgdure i 1154
hect. pgmint cultivabil i finete,
arendatg (1888-93) Cu 23100
leT anual.

Vatra-Schitului-Tutana, mosi e
a statuluT, din jud. Arges. (V.
mosia Tutana).

Vatra-Schitului-Vleni, mosie

VACAREN!

726

Afarg de agriculturg, locuitoriT

se mal ocupI cu timplgria, doggria, rotgria, baterea i asezarea

de sindrile, si de itg pe casele de
locuit, cu fabricarea rachiuluT de
prune si cu chirigeria, transportul
rachiuluT prin Targ, etc.
Top' locuitorii sunt mosnenT.
Ef aii 35 caT si Tepe, 60o boT,
35 vacT, 56 capre, 3500 oT
215 porcr; 2 morT pe Orla Veditia i Vetisoara, si una de
abur', asezatg in cgtunul Chitani,
pe mosia Cioara.
Suprafata comuneT e de 1928
hect.
oselele Gura-BouluT i Bgrgsti-

sting al duluT Tirgul.

Se intinde pe o suprafatg de

com. rur., in jud.

Tulcea, pl. Mgcin, asezatg in

Vcreni,

partea N.-V. a judetuluT, la 45

kil. spre V. de orasul Tulcea,

capitala districtuluT,

in cea

de N. a plgsiT, la 15 kil. spre

N. de orasul Mgcin, resedinta
plgset
Sc mgrgineste la N. cu com.

Pisica, la S. cu com. Jijila, la

E. cu com. Luncavita si la V.
cu com. urbang Mgcin

i com.

Pisici.

a statuluT, com. Vgleni, pl. Telea-

de-Vede inlesnesc comunicatia

E brgzdatg de dealurile Dea-

jenul, jud. Prahova, vindutg de

intre comunele Gura-BouluT, B1rgsti - de-Vede, Pgduroiul, Crucisoara i Izvorul

lul-Cgrgrilor, la V. si centru, Pietrosul, Dealul-cu-Monument, Bugeacul, la N. Are pe terito-

vecT.

Vata, com, rur., pl.

Vedea-o1.-s.,

E brgzdatg de dealurile : Spi-

jud. Olt, compusg din 7 cgtune :

Chiritesti, Nitulesti, Vetisoara,
Chitani, Floresti, Bondociul

nuluT, Bocanul, Bondoci, Bgdicea,

cu pgdurT, i pe a cgror coamg se

Bgdicea.
E situatg pe Dealul-SpinuluT,

cultivg cerealesi sunt sgditT prunt,

udatg de vgile : Vetisoara,

sa Telegilor, Ciurestilor i Badicea i valea girleT Vetisoara,

Cgpoteasa, Ausul, Adincata

tirbul si de alte micT vilcele.

la 55 kil, de capitala judetulut

si la 2 kil, de resedinta plgseT.
Se mgrgineste cu comunele :

ale aror coaste sunt acoperite

Vacarea, cdtun, al com. Dgnesti,

din pl. Ocolul, jud. Gorj, spre

movile artificiale si e
udatA de Gira Ciulinetul la E.,
Girla-LgtuneT la V. si centru,
Girla-Mare, prin mijloc, ValeaNucilor la S., Valea-GloduluT
la S.-E., Valea-luT-Bran, afluent
al V.-Jijila i Jijila la S., de blI.gtimea si Mareatile
riul eT

Neagrg la V.
Are 4500 hect. Este com-

o populatie de 408 suflete; o

pusg din Vgcgreni, resedinta, la

E. pe malul drept al girleT
MarT, la poalele dealuluT Pietrosul ; Garvan, la N.-V., la

Are o populatiune de 1623

bisericg, ziditg la 1812. E strg-

kil, de resedintg, pe malul gir-

locuitorT; o coalg ; 3 bisericT (la

bgtut de soseaua comunalg asaUrechesti (V. Dgnesti, com. rur.).

Izvorul, Crucisoara, Gura-BouluT,

Bgrgsti de-Vede, Sgpata-d.-j. si

Pgduroiul din jud. Arges.

S.-V. de resedintg, pe loc yes.

Are o suprafatg de 532 hect.;

In 1835). Tot in aceastg comung,

*l'Acarea, sat, com. rur. Valea-

leT Lltimea, la poalele DealuluTcu-Monument.

Are : io6o locuitorT ; 2 coale;
2 bisericT, una in cgt. Vgcgreni,

afarg de aceste bisericl, se mal

PopeT (v. a. n.), pl. Riurile, jud.

Muscel, situat pe ambele malurT

cu hramul Sf. Nicolae, ziditg in

1826 de impgratul Alexandru I

Chiritesti, fondatg in 1833, la

Bondoci, 1885 si la Vetipara,
ggsesc i niste micT troite, dintre

www.dacoromanica.ro

VACARENI

ITACREM-DE-RASTOACX

727

al RusieT i cea-l'alta in cat. Gar-

van, cu hramul SE Gheorghe,

fundata de comuna; 5 morT de
vint pi o moara Cu aburT.
Locuitorif posea 150 plugurT, 743 bof i vacT, 323 caT
pi Tepe, II asinl, 529 ol i berbecT, 385 capre i 137 porcT.
Soseaua judeteana Tulcea Isaccea-Macin pi drumurile comunale

Argep, pl. Oltul, com. rur. Danicei (v. a. n.).

tru apararea sa in contra boe-

VacAreti, sat, cu 89 locuitorT,

pl. Dimbovita, jud. Iltov, com.

Rempnin batu cu armata rusK

toata oastea turceasca.
La anul 1640, Ibrahim

rilor rominT.
In aceasta

cetatue

printul

rur. Dudepti-Cioplea (v. a. n.),

situat spre S.-V. de Dudepti.
La S. are dealurT pe care se
cultiva viea ; lar spre N.-E., pa-

dupa sfatul prietenilor luT Vasile-Lupu, a dat porunca luT Siflan-Papa, care se afla la Isaccea,

mintul e !Altos, pamintul fiind

ce duc la cat. Garvan pi la co-

sa plece cu optirea ce o avea

mult aplecat spre albia

riuluT

sub comanda sa spre Bucurepti,

munele Luncavita, Jijila, Pisica,

Greci i Macin inlesnesc comu-

Dimbovita. Pe la S. trece calea

s5 se arate prieten Jur MateitiBasarab pi de'T va fi la inde-

nicatia.

Vficareni, sat, in jud. Tulcea, pl.

Macin, catunul pe repedinta al
com. Vacareni, apezat la poalele dealuluT Pietrosul, pe malul
drept al GirleT-Mare. Se mar-

gine,te la N. cu com. Pisica,

la V. cu catunul Garvan, la V.
pi E. Cu com. Luncavita.
Are o intindere de 2500 hect.,
Cu 1060 locuitorT, RominT din
Basarabia ; o biserica pi o pcoala.
(V. Vacareni, com. rur.).

judeteana Bucurepti-Oltenita.
Are o biserica cu hramul
SfintiT ImparatT Constantin pi
Elena, deservita de 2 preotT

cintAreff, fosa manastire, zidita de Nicolae Mavrocordat la

1722. Aceasta biserica privita
2

de departe are aspectul uner

cetatur. Imprejur are zid gros

ragea la anul 1813 in hrisovul

structie

fi raT

frumoasa, apezata in

VficAreti, corn. rur., jud. Dim-

capatoare. La inceput a fost

bovita, pl. Dealul-Dimbovita, si-

frumos zugravita, dar invechindu-se, unul din cer din urma

egumenT grecT o vapsi apa de
raii ca a schimonosit-o.
Intre obiectele de valoare ga-

pi in apropiere de riul Ilfovul,

la zece kil. spre S. de Tirgovipte, linga unja ferata TitulTirgovipte. Se compune din 4

con5cit parte la V5c5rqti, parte

la Cotroceni (Gr. G. Tocilescu).
La Vacarepti este mormintul
luT Nicolae Mavrocordat, ziditorul bisericeT. Manastirea a fost
inchinata sfintuluT Mormint. Ca-

la poarta o clopotnita foarte

solida. Pe cind alte constructiT
de felul acesta s'ati darimat de
ciltremure, clopotnita dela Vacarepti a rezistat. Biserica, con-

mijlocul curta, e destul de intuata pe cimpia Vacareasca, pe

malul sting al riulut Dimbovita

mina sa-1 prinda i sa-1 aduca

la Stambul. TurciT venind ari

manastireT Vacarepti, zice cEpi-

tropiT se indatoreaza sa trimita

ajutor la SE Mormint, fara nicl

o scadere, chiar cind anir vor

i veniturile manastireT nu
vor ajunge v.

Vereti, trwie, jud. Braila, pen-

dinte de com. Rupetul. Apartine DomeniuluT CoroaneT.

de 1730 locuitorT. Are 3 bisericT, o pcoall, o moara de apa

rite marimT. Aceasta manastire

servea la 1848 ca temnita pentru oameniT politicT. Odinioara

produce cereale
multe, avind i padure.

lega cu cetatea Curtea-Vechfe.

Vficareti, statie de dr.-d.-f., jud.

Dimbovita, pl. DealuluT, com.
Vacarepti, pe linia Titu-Tirgovipte, pusa in circulatie la 2 Ianuarie 1884. Se afla intre statiile Nucetul (9,1 kil.) pi Tirgovipte (7,1 kil.). Inaltimea d'asupra nivelului Marel de 244',01.
Venitul acesteT statiT pe anul

Pe litiga cladirile ce deja exis-

1896 a fost de 38495 leT, 90

catune Vacarepti, Bajepti, Bungctul i Ciurari, cu o populatie

cu

facae,

pi

sim aci : un potir poleit cu aur

din 1821, un potir de argint

din 1853 pi 4 clopote de dife-

servia ca punct intarit

Se invecine,te spre E. cu Co
spre V. cu Raciul

Luceni, spre N. cu Colanul

spre S Cu Cazaci i Per,inari,
despartindu - se maT de toate
aceste com. prin padure i unindu-se prin posele vecinale i comunale.

Vacreti, sat cu 17 farnilil, jud.

pi

se

te'', la anul 1870 s'a mar adaogat una mare, care, impreuna

de arest

Vacreti-Berteti, mo,sie, a statulul, jud. Braila, pendinte de

In fundul curteT, la stinga,

sunt maretele palaturT transformate azT in spital al arestatilor.
In timpul luT Nicolae Mavro-

com. Mihaitt-Bravul, pl. Balta, cu

o suprafata de 12000 hect, i un

cordat servea de cetatue pen-

Vicreti-de-RAstoack com.

cele-l'alte, serva
preventiv.
Cu

www.dacoromanica.ro

venit anual de 70000 leT.

VXCXRIA

VXDASTRA

728

rur., jud. Dimbovita, pl. Bolin-

Lipovanul, de 7 hect., toate cu

tinul, situata pe cimpie, la 8

pe$tT

kil. spre S.-E. de gara Titu, pe

TreT piraie principale trec pe

mo,ie : Tibulea, Dolina isesul.
DrumurT : drumul vechiil Do-

malul sting al piriuluT Rastoaca

aproape de locul unde uta se

varsd in Rastoaca. Se compune
din trel cgtune : Pitarul, Strimbeanul $i Moara-Crovulta, cu o
populatie de 800 locuitorT. Are

i racT.

rohoiil Boto$ani, pe la rate,u1

Cotirgaci i Valea UrechioaeT ;

calea judeteana Dorohoid - Leyarda $i calea ce duce la satul

com.

un teren $es, la 14 kil. de Corabia $i la 26 de Caracal. MaT

multe magurT inconjoara satul
$i o Orla mocirloasa formeaza
aci o insula.

Are o populatie de 1373 loo biserica, cu hramul

Sf. Grigore, zidita la 1836, deservita de 2 preotI i 2 cintaretT ; o $coalg primara; 8 circuitorT ;

doug bisericT $i o $coala, o moarg

Goroveid

de apa pe piriul 5uta. Se in-

puluT.

ciumr.

vecine$te : la E. cu Serdanul, la

Mo$ia se hotara$te cu : Brae$ti, Dimacheni, Saucenita $i

Aci s'a descoperit la 1872

de C. Boliac, o locuinta preis-

Virful-CimpuluT.

toricg.

Localitgt1 insemnate sunt : Iazul - Domnesc, Sili$tea - Calugareasca i Sili$tea-Verghia sail

Verbia.

S'a dat de un oazis preistoric,

infundat lineo mla$ting, pe care
s'ad superpus constructiunl romane $i medievale. Aceasta sta-

Istoricul. Vechia proprietate

a mangstireT

tiune preistoricg e mal vechie

ca GetiT i Dacil, de vom ju-

Moldavita din Bucovina, anula

de Ana Doamna, sosia !La Ale-

deca dupg vasele de lutdrie grosolana, aschiile de cremene

xandru-Vodg-cel-Bun, dupg cum

se dovede$te din uricul de intari-

alte unelte lucrate in piatra. E

V. cu Crovul, la N. cu Odo
be$ti $i la S. cu Potlogi-RuralT, despartindu-se de O dobe$ti
prin piriul Suta, de PotlogiRuralT i Crovul prin piriul Ras-

toaca $i de Serdan prin aro*.

Vcria, sat, Cu 50 suflete, jud.
Arge$, pl. Oltul, com. rur. Stoile$ti (v. a. n.).

Vaculesti, com. rur., in partea

de S.-V. a plg$eI Co$ula, jud.
Dorohoiti, formatg din satele :

a mo$iel a fost

Virful-Cim-

riel cu 3 preotr, 5 cintAretT

cese ce se curmarg prin hriso

din epoca pietreT lustruite, cind

omul in necuno,tinta de metale
se servea in trebuin tele sale caznice $i de inmormintare, numai
cu lut, os i piatrg.
Vdclastra a fost un punct strategic insemnat ; inconjuratd de

4 palgmarT i$coala prim. mixta,

13 iazurI ; 15 pogoane vie

vul din 8 Iunie 1746, dat de

o sprincean de mal, prezinta

Ioan N. Mavrocordat-Voda. Dupg

aceasta, mgngstirea stgpini in
pace mo$ia 011a la 1785 cind s'a
vindut.

o vechTe cetate de pamint cu zidurT uria,e, numita Sculieni

maT multe magurT. Intre obiec-

Goroveiul, Horlaceni, Prelipca,

Saucenita $i Vacule$ti, re$edinta.
Are : 3156 suflete ; 4 bise-

1461

vite marl cornute, 1582

oT, 5 capre, 340 caT, I Io porcT

$i 50 stupt

turg al acestuT Domn, cu data

din 14 Aprilie 1415. Aceastg

mo$ie a fost impresurat de
multe orT de cgtre vecinT, pentru
care manastirea a avut grele pro-

tele gasite cind s'ad fcut

sa-

Vculesti, sat, pe mo$ia cu ace-

Viculesti, stalie de dr.-d.-f, , in

la0 nume, jud. Dorohoid, pl. Co$ula, cu o populatie de 1578 suflete.

jud. Dorohoid, pl. Co$ula, com.

Vgcule$ti, pe linia Leorda-Dorohoiil, pus g in circulatie la 15

Are : o biserica, cu hramul Adormirea i SI. Nicolae, mica,

Decembrie 1888. Se aflg futre

statiile Leorda 1,5 kil.) i Do-

de lemn, facuta la 1712, de Lu-

rohoid (To kil.). Ingltimea d'a-

paturT, distingem idolalf de pamint inchipuind un om cu bratele intinse, fetig diforml al uneT
populatiunT barbare, dalte marl
de silex, sagetT, sulite, topoare
de granit verde neggurite, pietre
de ascutit, custure i herestrae
de silex, vetre de bordee, o-

pu Dascalul i Nimerincul Ucrgi-

supra niveluluT MgriT, de 2Iim,60.

biecte de olgrie foarte vechT, etc.

neanu ; o $coalg primara.

Venitul acesteT statiT pe anul

1896 a fost de 19754 !el', 35

Afarg din insula, gasim $i a$ezaminte romane, judecind dupg

monedele de bronz, din timpul
luT Filip Arabul, zidariile $i apeductele romane.

SateniT improprietgriti ad 1204

hect. 48 aril pamint ; iar proprie-

banT.

tatea, 1730 hect. 52 aril cimp,

1719 hect. 63 ariT, padure, 12 po-

Vdastra, com. rur., in mijlocul

goane vie de specie aleas a $i 5

iazurT, din care cele mar marY
sunt : Ciobald'ul, de 12 hect. $i

plg$eT Balta-Oltul d. j., jud, Ro-

manati, formata numaT din satul cu acela$T nume, situat pe

www.dacoromanica.ro

Vdastra cu Viisoara, moyie,

a statului, in jud. Romanati, cu

VADISTR1TA

arendg anual de io68 lo ler

(1887/88.)

Vidastrita, com. rur., pl.

jud. Romanati, formatg numal din satul cu acest
nume, situat pe un teren ses,
intre com. Urzica i Vgdastra,
la 28 kil. de Caracal i 15 kil.
de Corabia. Mal multe mggure

Cu o populatie de 770 suflete

bisericg, construitg la 1848 de
locuitorr, Cu hramul Adormfrea
Maicir DomnuluT, cu i preot,
cntre i I paracliser ; o
scoalg mixtg, infiintatg la 1859.
DrumurT : la Nazirul, spre S..

kil.; la C.-Lung, spre V., ro

la Cazacul, spre S., ir kil.;
la Galati, spre N., peste Siretul.
II

inconjoarg satul.
Are o populatie de 1706 loc. ;

Prin com, trece calea feratg

Brgila-Galati, avind aci podul de

bisericg, cu hramul Intrarea

in Bisericg (1861) cu 2 preotr

fer de peste Siret, si care are o

lungime in comung de 8 kil.

si 2 cintgretT ; o scoalg primarg ;

II circiume.

M'al anual : la ro August.

VAG1ULEM

729

Vdeni, com. mur., in partea de N.

a plgser Ocolulur, jud. Gorj,
la S. de com. Curtisoara, situatg

Prutulur, la 5 kil. de resedinta

comunalg si la 76 kil, de la Galati. (V. Rogojeni, com.).

Vdeni, clitun, resedinta com.

Vgdeni, jud. Gorj.
Are o suprafata de 600 hect.
si

o populatie de 710 suflete.

(V. Vgdeni, com. rur.).

Vdeni, stafie de dr.-d.f.,in jud.

Brgila, pl. VIdeni, com. Vadeni,
pe linia Brgila-Galati, pusg in
circulatie la 13 Septembrie 1872.
Se aflg intre statiile Brgila (12,4
kil.) i Bgrbosi (8,1 kil.). Ingl-

timea d'asupra nivelulur Mgrir

de 8111,39. Venitul acester statir

pe 1896 a fost de 8203 ler, 20

pind partea de N.-E. a judetu-

pe partea stingg a Pula

Este formatg de 3 cgt. Vg-

lur i intinzindu-se pe luncile Du-

deni, resedinta, Sisesti Preajba,

ngrer, Siretulur i Buzgulur, cu

resedinta in com. Tudor-Vladi-

cu o suprafatg de 1340 hect.,

populatie de 1069 suflete, 3

mirescu. Se mgrgineste la N.

bisericr, cite una in fie-care cgt.,

Vdeni, mo,cie a statulur, de 1120

falcr (cu vii cu tot), in jud. Covurluill, pl. Horincea, com. Ro-

cu j ud. Covurluiii, de care se desparte prin riul Siretul, la S.

cu pl. Ianca si parte din pl.

din care una e foarte vechre,

gojeni, fostg pendinte de mg-

scoalg si o fabrica insemnatg

ngstirea Dobrovgtul; cu o arendg

Bgltir, la E. cu Dobrogea de

Locuitorir posedg : so plugurr,

Care se desparte prin Dungrea-

jud. Rimnicul-Sgrat, de care se

desparte prin riul Buzgul. E for-

96 care cu bol, 4 cgrute cu cal,

954 vite mar! cornute, 150
4647 or, 257 rimgtorr, 89 capre, 3 bivolr, 15 asinT si 88

matg din com. urb. Brgila

stupr.

comunele : Cazasul, Chiscani,

Cotul-Lung, G urgueti, Islazul, La-

Soseaua nationalg
trosani, oseaua comunalg care
leagg Cu Turcinesti i alte
drumurr ordinare, inlesnesc comunicatia.

Vdeni, p/asd, in jud. Brgila, ocu-

Vechre si la V. Cu o parte a

tinul, Nazarul, Romanul, Scor-

de lemngrie la pgdurea Besna.

batir.

de 18550 lel.
Vdurelele, sat, Cu 280 locuitorT,
in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.
Socea, situat spre marginea com.
Cindesti. (V. Cindesti, com. rur.).

Veni, sat, cu 90 case, in jud.

Mehedinti, plaiul Closani, com.

rur. Orzesti, la 2 ldl. de satul

Padesul si la 5 kil, de resedinta
comuna

tarul-Noii, Scortarul-Vechiil, Silistrarul, Tichilesti, Tudor-Vladimirescu i Vgdeni.

In total are I oras, 14 com.,

Vdeni, sat, Cu o intindere de

fost pichet de granild, in

45 sate si 15 tirle.
S'a unit de curad cu pl.
Ianca, avind unite 25 com. (V.

204 hect. si CU 770 10C., jud.

Brgila, la N. com. Cu acelasT
nume, pe malul viroager Sirete-

jud. Mehedinti, plaiul Closani.

Brgila, judet).

lul, la 500 m. de riul Siretul,

situat de a lungul viroager Si-

Mehedinti, pl. Vgilor, la 14 kil.

retul cger ferate Barbosi-Brg-

pe valea riulur Motrul. Se mgrgineste : la N., cu comunele Covrigi i Strimptul; la E., cu comunele Miluta, Mentir-din-Fatg,
Cernaia i Jirovul ; la S., cu comunele Corcova si Imoasa ; lar
la V., cu com. Samariniesti.

Vdeni, com. rur., jud. Brgila, pl.

Vgdeni, situatg pe malul drept

ila (V. Vgdeni, com. rur.).

al riulul Sfretul. Se mgrgineste la

E. cu Dungrea, la N. cu Siretul,

Videni, sat, cu 390 locuitorr, in

la V. Cu Cotul-Lung si la S. Cu Izlazul.

jud. Covurluiti, plasa Horincea,

Are o suprafatg de 3000 hect.,

com. Rogojeni, cel mal de N.

sat al jud. Covurluiti, pe malul

B6700. Moras Diclionar Googrculo. Vol. V.

Vgiuleti, com. rur. i sat, jud.

de orasul Turnul-Severin, situatg

92

www.dacoromanica.ro

VALEN'

730

VAGIULESTI-ROMINI

Satul formeazd com. Cu satele :

VNgiulesti - Romini, Vdgiulesti-

curelul, Sli vilesti, Strimptul, Sura,

Tehomirul, Tirioiul si Vdgiulesti.

deservite de 2 preotf, doT

tdretT si un paracliser ; o coall

Ungureni, Circiul si Valea-Rea,

avind 1400 suflete.

Se mdrgineste : la E. si N.,
cu jud. Gorj ; la S., Cu pl. Mo-

primal-A mixtd.
Vite : 406 bol si vacT, 20 caT,

Are 3 biserid si o scoald.

trul-d.-j.; iar la V., cu pl. Mo-

9 bivolT, 120 oT, 90 capre

LocuitoriT posea.: 60 plugurY,

trul-d.-s. si parte din plaiul Clo-

200 eimAtorT.

Ioo care cu bol, 18 cdrute cu

cal; 6o stupT.
DealurT : Cioaca-Miscodanilor,
Dealul - BozneT, Codita - Rosie,
Brumarulul, Bdlenilor, AlbieI,
Samarinestilor si Dealul-CiocdlduluT.

Valea-BozneT, a-Micsodanilor, a-BrumaruluT, a-AlbieY,

a-luT-Semen, a-Rdpenilor, si VaVAT :

sani.

De la 1895 s'a desfiintat, iar

Vlcelele (Dara -de-Sus), cd-

com. al trecut unele la pl. Dumbrava-Motrul-d.-j., altele la pl.

tun al com. Dara, jud. Buzdti,

Vlcelele-de-Jos (Olteni), sat,

Vajeti, sat, cu Too suflete, jud.
Arges, pl. G515sesti, com. rur.

pe valea IminoguluT. (V. Bdrcd-

valea
Nisipoasa, Piriul-BrumaruluT, ce

iul Vulcan, la N. com. StAnesti,

ucld in lung satul Ungureni, Piriul-VIgiulestilor, care udd satul

Vdgiulesti, piraiele Viaja i Gir-

Se compune din cAtunele : Valari, Curpenul i Curpenelul, cu

Piraie :

Uf, Piriul-Ripenilor, Piriul-VdieT-

luT-Semen, ce udd. proprietatea

Corcova, Piriul - CirceluT, care
toate se varsd in apa MotruluT.
Are o osea comunald, care o
leagd cu soseaua Strehaia-Baiade-Aramd, precum i alte osele si drumurT, care o leagd cu
comunele vecine.

Vgiuleti-Romtni, sat, in jud.

Mehedinti, pl. VAilor, resedinta
com. rur. Vdgiulesti.

asezat pe deal.

Cu

6o case, in jud. Mehedinti, Pl.

VAile, com. rur. Vdgiulesti. (V.
com. rur. Vdgiulesti).

Vile, plasd, numita si pl. VAilor,

jud. Mehedinti, formatd din 18
cornune i anume:
Brddetul, Corobdile, Cosmdnesti, Covrigi, Dragostesti, Hordsti, Leurda, Matdsari, Miculesti, Negomirul, Rosiuta, Run-

Vlcelele-de-Sus, sat, cu 1117

locuitorT, com. rur. Bdranqti,
Siul-d.-s., jud. Olt, situat in
partea de S.-E. a comuneT, pe

LocuitoriT posedd : 54 plugurY,

Dealul IminoguluT. (V. BArcdnesti, com. rur.).

loa care cu bol, 22 stupT, 250

vite marT cornute, 400 oT, 300

Vlceti, vezT Bucecea, sat, com.

pl

capre, 30 cal si 150 rimAtorT.

Teritoriul comunel este udat
de apa $usita.
Are o osea comunald, care
vine din spre S., de la Stdnesti;
20 morT, 4 herdstrae, pentru
tdiat scindurile; i coal4 ; 5 bi-

Vlculeti, sat, jud. Arges, pl.

sericT, cu 2 preoV i 4 cintAretT.

Vleanca, cdtun al com. Vis-

alineti, pl. Siretul, jud. Botosani.

Pitesti, resedinta com. rur. Bradul-Geamdna (v. a. n.).

pesti, jud. Buza, Cu 360 locuii 95 case.

torT

muna Wad, plaiul

Vulcan,
jud. Gorj, situat pe ses i lingd
apa usita. Are 120 hect., cu o
populatie de 687 locuitorT. (V.

Vfileni, com, rur., jud. Muscel,

pl. Argeselul, la 18 kil. spre S.E. de Cimpulung.

Se compune din 4 cdtune :

Vdlari, com. rur.).

Viei (Gura-), ccltun al com. Policiori, jud. Buzdtl, Cu 230 locuitorl si 54 case.

nesti, com. rur.).

si o

o suprafatd de 282 hect.

populatie de 1835 suflete.

Vlari, cdtun de resedintd, al co-

Vgiuleti-Ungureni, sat,

cu 998 locuitorT, com. rur. Bdrcdnesti, pl. Siul-d.-s , jud. Olt,

situat in partea de S. a com.,

Cersanele (v. a. n.).

Vlari, com. rur., jud. Gorj, pla-

lea VldeT.

Cu 360 locuitorT.

Motrul-d.-j.

Lunca, Plopisorul, Vdleni i Vrd-

Vlcelele, sat

com. rur., pe

riul Arges, jud. Arges, pl. Pitesti, la 12 kil, de com. rur.

Bdscovul-Flesti (resedinta sub pre-

fectureT) si la 14 kil. de Pitesti.

Se compune din 4 sate :

Brd-

teasca, Capul-PisculuT, Crimpoteni i Vdlcelele. Are 1228 suflete ; 2 biserid, una In satul
VAlcelele si alta in Crimpoteni,

www.dacoromanica.ro

biesti, cu o populatie de 1781

locuitorl.

Se mdrgineste la N. cu com.
Cetdteni-din-Deal, la S. cu proprietatea statulul fostd a mAn5stireT Vierosul, la E. cu com.
rur. LdicNi-Runceasa si la V. cu

com. rur. Boteni.

Are o bisericd
mixtd.

si o

coald

VKLENI

Mopia e a locuitorilor pi se intinde pe o suprafatg de 700 hect.

LocuitoriT ail : 505 vacT, 520
boT, 300 taurT, 192 vitel, 40
Tepe, 30 caT, 18 armgsarT, 12
minjT, 450 oT, 140 berbecT, 279

pord, 123 capre.

In jurul comuneT sunt malurile : Ghermgni (la E.), Virtopul
pi Chiciora (la V.), Cornetul (la
N.), Mglgiptea pi Corbul (la S.).

La N. este Mupcelul, unde locuitoriT al locurT de finete.

Este udatg de vilcelele : Mupcelul, Sgroaia .pi Brgduletul, care
se impreung in centrul comuneT

pi se vara in riul Dimbovita la

E. de com. rur. Lgicgi-Runceasa.

La S. se afIl un deal numit

Mormintele.

Vleni, com. rur., pl. Podgoria,

jud. Mupcel, la 6o kil. spre S.
de Cimpulung.

Se compune din 2 cgtune:

VALENI

731

Vleni, com. rur., jud. Olt, pl.

Serbgnepti, situat pe un deal din

dreapta Vede, la 42 kil.

de

Slatina pi la 20 kil, de re,edinta

Se compune din 2 cgtune : Vgleni pi Popepti, cu o populatie

de 2546 locuitori. E vechie,

fostg proprietate a boierilor VAlenT.

Se invecinepte la N. cu Titulepti, la E. cu riul Vedea, la S.

cu Seaca-Belciugata pi la V. cu
Stoicgnepti, de care se desparte
prin valea Cglmgtuiul.
Are 2 bisericT, (in fie-care cg-

tun cite una), deservite de 3

preotf ; o ,coalg, infiintatg la
1877.

Vite: 300 caT, 260 Tepe, 118o

boT, 510 vacT, 40 bivolT, 5580
oT pi 1050 porcT.
Suprafata com, e de 8300 hect.
Soseaua judeteang Slatina-Ro-

Valea-Vgleni pi CiocAnepti, cu o
populatie de 935 locuitorT.

Este situatg pe ambele ma-

pea vecinalg o leagg la V. cu

lurT ale vgiel numitg. Valea-VA-

Stoicgnepti

leni, impresuratg de dealurT in

toate pArtile, afarg de partea

gata la S.-V.

de S., unde se intinde cimpia

pi riul Vedea, in care dati citeva vglcele : Tumba, Chicioaia,

LocuitoriT ail : zo caT pi Tepe,

43 viteT, 246 bol, 178 vacTs

193 oT, 66 berbecl ,i zoo porcT.

pi

cu Seaca-Belciu-

In partea de E. sunt dealul

Peptepti pi Bindulepti.

Vleni, com. rur., jud. Roman,

locul numit e ZAvoiul-CotmeniT 3 .

In pl. Moldova, spre N.-V. de orapul Roman, la 23 kil. de el pi

la 22 kil. de repedinta plIpeT,
In malkinea judetuluT. Este formatg din satele : Cioplepti, David (Scheea), Moreni, MunteniGhirgepti, Munteni-Vgleni pi Va.

Ea izvorepte din Valea-SchituluT,

cgtunul Valea-Vgleni.

leni, repedinta. Are o populatie de 1545 locuitorT, 2 bise-

Un numgr de 139 locuitorT

s'ail improprietgrit prin legea
de la 1864 pe mopille statuluT

ricf, una de zid pi alta de lemn;

o pcoalg prim. mixtg ; cite-va

Girla-Vglenilor udg comuna

de la N. spre S., apor Tese in
poseaua nationalg Bucurepti-Pi-

tepti, curge prin cimpia RaduVodg pi se varsg in riul Argep la

Radu-Vodg pi Valea-Vgleni.
Are 2 bisericT (in he-care cgtun cite una) ; o pcoalg, datind
din 1855.

a plgpeT.

Are o populatie de 754 lo-

plgpel.

piori leagg comuna la N. cu Titulepti pi la S.-E. cu Socetul,

din jud. Teleorman. O altg po.

mopiilor statuluT Radu-Vodg pi

Cotmeana, pAn in riul Argep.

pl. Mijlocul, situatg pe dreapta

riulut Oltetul, la 70 kil. de capitala judetuluT pi la 15 kil, de

morT pe 01(11 Moreanca.

Este legatg cu orapul Roman
prin posea.

Vleni, com. rur., jud. Vilcea,

www.dacoromanica.ro

o pcoalg pi 2 bisericT.
LocuitoriT sunt mopnenT. ET
aj: 5 cal, 50 boT, 20 vacT pi
150 of.
cuitorT ;

Comuna se intinde pe o suprafatg de 120 hect.

E brAzdatg de dealurile : MuereT, Mare, Zgliata-Mare, Sgliata.
Micg, Corbul pi Plodi,u1 pi udatg

de riul Oltetul.

Vleni, suburbie a com. T..0cna,

jud. Bacgil, pl. Trotusul, situatg
pe partea stingg a TrotupuluT.

Vleni, sat, jud. Arges, pl. Lo.

vistea, com. rur. Suici (v. a. n.).
Aci este schitul Vgleni (v. a. n.),
intemeiat de familia Gradistenilor.

Vleni, sat, cu 349 locuitorT, jud.

Bacgil, pl. Siretul.d.-j., com. Mi.
lepti, s'tuat la confluenta piriuluT
Cornitelul cu piriul RIcAtgul, la

2500 m. de satul

Milepti.d.-s.

(pcoalg). Are o bisericg catolicg,

clditg de locuitorr la 1850.

Vleni,

sat, cu 147 locuitorT, jud.

pl. Siretul.d.-s., com.

Berbinceni, apezat d'a stinga pidula Odobul pi pe piriiapul DaBacg',

dalica.

Vleni,

sat, Cu 234 locuitorT, in

partea de V. a comuneT Viltotepti (v. a. n.), pl. Mijlocul, jud.

FAlciti, apezat pe valea Vgleni,
intre dealurile: Dumbrava-Mare
pi Comoara, pe unde trece pi
piriul FAggdgul

Vleni, clitun al comunef Izvoarele, pl. Jiulul, jud. Gorj, in partea despre N. a comuneT, situat
pe loc es pi linga lantul de

VALENI

ingltimT

VALENI-DE-MUNTE

732

din stinga JiuluT, pe

marginea soseler nationale

Are o suprafatg de 384 hect.

si 16o locuitorT. (V. Izvoarele,
com. rur.).

kil.) si la Fglticeni (26 kil.). (V.

Mglini, com. rur.).

laleni, sat, cu 200 locuitorr, in

jud. Tutova, pl. Pereschiv, com.
Stgnuesti, spre N. de satul Sta-

Buriasul, ambele pe
malul drept al riuluT Ialomita
inconjurate la S. de pgdurea

nuesti.

Radu-Vodg.

Vileni, sat, in jud. Neamtu, com.

Grumgzesti, pl. De-Sus-Mijlocul,

cu o suprafatg de 400 hect. si

o populatie de 312 suflete.
Vleni,sat,cu 199 locuitorT, in ju d.

Neamtu, com. Vingtori - Dumbrava-Rosie (v. a. n.), situat pe

malul riulul Bistrita, lingg PetroDava.

VAleni, sat, cu 1287 locuitorT,

com. Cu acelas nume, pl. erbgnesti, jud. Olt, situat pe malul drept al VedeT. (V. Vgleni,
com. rur.).

Cociocul (v. a. n.), pl. Znagovul,

jud. Ilfov, situat la N. de Cociocul, format din 2 trupurT

Vleni,sat, jud. Vilcea, pl. Ocolul,

com. rur. Pgusesti-Otgsgul. Are,

Vgleni

Are o suprafatg de 236 hect.,

cu o populatie de 260 locaitorT.

impreung cu Barcanele, o populatie de 5 r7 locuitorT ; o bisericg, reziditg la 1868. Cade

in partea de N.-V. a comuneT,
la 0/2 kil. de cgt. Ursgresti
este udat de riul Otgsgul.

Vleni - de - Munte, con. urb.,

Vleni (Schitul-), schit, Cu 40

in Tirgul-Vgleni si o populatie

de maicT, pe riul TopologuluT,

jud. ..4rges, plaiul Lovistea, la
doug ceasurT de Tigveni si la
5

de Curtea-ele-Arges. Acest

schit a fost intemeiat de familia

i pgng la

plaiul Teleajenul, jud. Prahova,

situatg in partea de N. a orasuluT Ploesti.

Se compune din 3 cgtune

Vgleni (Tirgul-), Turburea si Valea-GarduluT, cu resedinta com.

de 3000 locuitorT.

E udatg prin centru de riul

Vgleanca, alimentata de Mea.
Teiencel.
,

In vecingtatea tirguluT Vgleni

1818

sunt : la E., Pgcureti, cu boga-

a fost schit de cgluggrT, iar de

la aceastg data s'ad asezat aicT
maicT. Biserica, cu hramul SI.

te surse de pgcurg ; la V., Va-

in jud.Putna, pl. Zgbrgutul, com.

Strgoani-de-j. (v. a. c.), situat

pe malu/

Troita, este in stare bung, iar

DrajneT, pe care sunt situate

zidurile mgngstirif sunt in ruine.

istoricele sate : Mete rezele, Piscul-

Intre tgrtile vechT ale acestel

mgngstirl se aflg un liturghier

Dorulu, Teisani, Drajna, Homo-

din vremea mitropolituluT Theodosie. Aceastg mgngstire este

VitioareT.

Grgdistenilor

Vleni, ditun, Cu 110 locuitoff,

usite, lingg piriul

Valea-DaniT.

Vleni, sat, cu 905 locuitorr, in

jud. Roman, pl. Moldova, com.
Vgleni, spre N.-V. si la 23 kil.
de orasul Roman si la 22 kil.
de resedinta plgseT, pe piriul
Moreanca. (V. Vgleni, com. rur.).

intretinutg de stat (are doT preotl, un cintgret si un paracliser)

si se Inscrie pe tot anul in bud-

Vleni, catun, al com. Brinco-

getul ministeruluT de Culte o

sumg de 13231 leT pentru in-

v eni, pl. Oltetul-Oltul-de-Sus, jud.

Romanati, la 19 kil. spre N. de

Caracal, pe soseaua CorabiaRiul-VaduluT i lingg linia feratg.

Altitudinea terenulul de 135 m.

Are 280 locuitorT ; o bisericg.

sail Satul-Noil, sat, jud.

Suceava, pe mosia i in com.
Mglini, asezat pe valea piriuluT

Suha-Mare, cu o populatie de
685 suflete.
DrumurT sunt : la Brosteni (44

tretinerea maicelor
serviciul divin.

pentru

Vleni, schit, jud. Neamtu. (V.

Vgleni, sat.)

Vleni (Vatra-Schitului-), mofie a statuluT, Cu o intindere de

610 pogoane, din care 500
pogoane pgdure, jud. Arges, pl.
Lovistea. Pe mosie se aflg case,
magaziT, o moarg si o piug.

lea-SlgniculuT,

cu bogate mine

de sane; la N., vgile TeleajenuluT

riciul, etc., iar spre S., e GuraAcest orgsel, ca i Tirgsorul,

Gherghita i Cimpina, trebue sg
fie

foarte vechid, poate chiar

din timpul Jul Mircea-cel-Bgtrin,

trebue sg fi fost pe la 1503

In toatg splendoarea, de oare-ce

se ggsea la aceastg datg in relatiunT comerciale cu Brasovul.

Are o statie telegrafo-postalg,

un spital si o farmacie.
P'aci trece soseaua judeteang
Ploesti-Bratocea, ce pleacg din
Ploesti pe bariera Vgleni i ja
directia spre N., pe Valea-TeleajenuluT, legind mar toate comunele de pe aceastg vale.
In apropiere de orgsel se vede

frumosul pod fgcut de curind

pe riul Teleajen, la locul numit

Vleni-Buriaqul, sat, com. rur.

www.dacoromanica.ro

Hanul Rosu.

VLENI-DIN-VALE

733

Intre fondatoriT acestuT orgpel

se mentioneazg maT cu seamg

familia Berivoeptilor pi a

luT

Marcu Bgrceanu. In ocolnita (hotgrnicia) Drgjnenilor - d. - s., din

1625, se citepte : (Si am stgpi-

VARATICUL

Vluga, pichet de granifil pe marginea DungreT, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, com. rur. Batoti.

suflete.

Vraticul, sat,

in

jud. Tutova,

pl. Pereschivul, com. Sendrepti,

Vlduta-de-Jos, sat, jud. Dolj,

nitgrg apa din vremile ngvglirilor Tgtarilor in tara Ungureascg

(Transilvania), cind neamul Berivoeptilor hglgduia pre'ngruiul
Teipanilor pi valea VglenciT; iar
BgrceniT pe malul pi valea TeleajenuluT, etc.,.

Vluta-de-Sus, sat, jud. Dolj,

Are 6 bisericT, dintre care

cele mal vechT sunt: a Berivo-

pl. Amaradia, com. Mierea-Birnici, cu 344 suflete.

eptilor pi a Bgrcenilor, apoT mgngstirea catedral g (mgngstire in-

Soseaua vecinalg pune cgtunul

in leggturg la S. cu Vgluta-d.-j.,

chinata la muntele Athos) pi biserica Sf.Ioan din orapul de sus ;

o pcoalg de bgetT pi una de fete.

iar la N. cu Marinepti.

Pe la 1830, era ad, chiar in

ghicesel. Are o populatie de 312

spre E. de satul

endrepti.

pl. Amaradia, com. Mierea-Bir-

nici (v. a. n.), cu 119 suflete.

oseaua vecinalg pune cgtunul

in leggturg la S. cu Miericica,
lar la N. cu Vgluta-d.-s.

Vmile, tirld, jud. Brgila, la 6

Vraticul, mndstire de eillugdrife, jud. Neamtu, pl. de SusMijlocul, com. Filioara, infiintata pe. la finele veaculur XVIII
de cuvioasa maicg Nazaria, sub
conducerea staretuluT Paise, de
la MgnIstirea Neamtu.

Biserica cea mare s'a zidit,

dupg cura aratg inscriptia deasupra bisericeT, la 1807, de cgtre Iosif Ieromonahul pi simonahia Olimpiada, cu ajutorul maicilor pi altora bunT credincio,T.
Elena Paladi dgrui acesteT mgngstirT mopiile : Vglilepti, Cleja,
Zernepti, Peripani, cu trupurile

se invgta grecepte.
La 1839, pe lingg ,coala greceascg, mal funciona pi o pcoalg

kil. spre S.-V. de satul Osman,

lingg movila Cu acelap nume,
infiintatg la 1878 pe mopia Morotepti, din com. Osman.
Are o populatie de 37 suflete;

normalg, frecuentata de 139 copiT,

30 cal, 90 vite marT cornute,

dgrui mopia Vulturepti, cu tru-

condusg de David Almgpanu. La

Too oT pi 20 rimgtorT.

purile algturate.

catedrala orapuluT, o pcoall unde

1846, pcoala normalg

avea 80-90 copiT.
In jurul orgpeluluT se intind
viile Mglgeptilor pi ale Gornetu/uT, Cu frumoase livezl pi cu
tot felul de pomT.

La 1841 a fost reparatg de

1845 pi

La inceputul luneT Iunie 1788,

fiind Domn Mavrogheni pi avind

rgzboiti cu AustriaciT, pe cind

el se afla la Vgleni-deMunte,
i-a venit veste de izbinda ce armata sa a repurtat la vama BuzguluT in contra Austriacilor.
Acolo ail cgzut T000 de ostal austriacT pi muly ail fost
prinpT viT.

Valeni-din-Vale, sat, jud. N'u,cel, plaiul Dimbovita, com. rur,

Vgleni (y. a. n.). Are 2 bisericT:
una fondatg, in 1827, de Sgrdarul
Scarlat Iorgules:u din Cimpulung

pi cea-l'altg in 1856 de NO M.
Lungu, Nitg Miricg, Stanciti Zgbavg pi Nitg tefgnescu; o pcoalg.

ce tin de ea.
Simonahia Elisabeta Balp ii

Vratica, sat, jud. Argep, pl. Lovitea, com. rur. Racovita (v.
a, n.).

Vraticile, sat, cu 461 locuitorT,

jud. Arge,, pl. Topologul, com.
rur. Runcul (v. a. n.).

Vraticile, sat, jud. Vilcea,

cltre Scarlat Paladi pi simonahia Fevronia.

Mgnstirea Vgraticul mg avu
pi urmgtoarele proprietgtT : Bglilepti (jud. D n.ohoid), BrAtuletul
(jud. Neamtu), Buciumeni pi Vlad-

nica (jud. Tecucid), Buhaiul

Sgrata (jud. Neamtu).

pi

pl.

In mgngstirea Vgraticul se aflg

Horezul, com. rur. Costepti, si-

o pcoala de fete.
In vara anului 1900, tot cen-

tuat pe ambele malurT ale riuluT

Bistrita, la 2 kil. de cgtunul Cos-

tepti, unde e repedinta com. pi

pcoala.

Are o bisericg de lemn pi tencuitg, cu hramul Adormirea, fondatg de preotul Nicolae Briceag
la 1840.

trul pi bise.rica mAngstireT ati ars.

S'a restaurat in aniT urmgtorT.

Situatg inteo pozitiune frumoasg, allturT de bgile Bgltgtepti, de Tirgul-NeamtuluT pi de

mgngstirea Agapia, e foarte frecuentatg in timpul vereT ca statiune climatericg.

Vraticul, sat, pe mopia Dutnbrgveni, in partea de S.-V. a comuneT Dumbrgveni (v. a. c.),
jud. Botopani, pl. Siretul, pe valea piriuluT Vgraticul sati Gheor-

www.dacoromanica.ro

Vraticul, pirifi, ce izvorepte din

muntele M Igura-Vgraticul, jud.
Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, co-

muna Filioara; curge in direc-

trecind pe la mg.tiune
ngstirea Vgraticul, strgbate apol
poseaua judeteang Piatra-Neamtu, filtre kil. 30-31, i se varsg
pe dreapta piriuluT Topolita, in

fata satuluf Topolita, dupg ce

primepte pe dreapta piriiapele

VARB1LAUL

734

VARXRIA

Intre Vgrgpti i Cimpurelul, ma-

drept al dula Sabarul

fondatg de Radu Voevod Basarab, la 1510.

Se intinde pe o suprafatg de
2300 hect., cu o populatie de

Preotul Gr. Musceleanu sustine

lul

foarte zmircos.

1700 locuitorT. (V. Vgrg,ti-Obedeni).

Sgrata (Bgltgtepti) pi Gindgoani.

VArti-Obedeni, com. rur., pl.

Vriria, sat, in jud.

Fglciti, pl.
Podoleni, com. Drgnceni. Se maT
numepte pi Vgrgria-BuzneT de
la fratif Buzneptf, care al:1 pi ei

Sabarul, jud. Ilfov, situatg la 24

kil spre E. de Bucurepti, lingg
riul Sabarul. Stg in leggturg cu
Ghimpati i Dobreni prin posele

o parte de mopie in trupul mopieT statuluT. Suprafata teritoriuluf e de 600 hect., cu o populatie de 66 suflete.

vecinale.

Se compune din satele : Obedeni i Vgrgpti, cu o populOe

de 2355 locuitorT.

Se intinde pe o suprafatg de

Vrti, com. rur.li sat, in jud.

3255 hect.

Ialomita, pl. Borcea, situatg in

partea de S.-V. a plgpeT, intre

Are 2 biserid (in fie-care cgtun

cite una); i coall mixtg ;

comunele Ulmul i Ciocgne,tiSirbT, pe malul de N. al laculuf

Boianul pi la gura vgiT Ando-

moarg cu aburl ; 2 ma,inT de

treerat; 3 podurT.
Locuitorif posedg : 364 plugurT : 346 cu bol, 18 Cu cal ;
405 care pi cgrute : 338 cu
pi 67 Cu cal; 341 caT pi lepe, 8

lina.

Teritoriul comuneT se intin-

de din Dungre spre N., pe o

suprafatg de 8700 hect. Este

Vrbila, mandstire, jud. Prahova,

cg aceastg mgngstire s'a edificat

la 1533 de Dragomirescu Spgtar,
dupg cum ar proba urmgtoarea
inscriptiune din frontispiciii :
Acest hmm (biserich) cu Adormirea
MaiciY Domnuld, s'a zidit de Jupin Dragomirescu, mare Spdtar i Jupin Toma

Ban, Septembre In 14, din leatu 7041,

i Jupin Caran, Biv... (aci literile lipsesc).

Aci e mormintul luT Laiot

Vodg Basarab, cu urmgtoarea

inscriptie :
Basarab Laiot Voevod, ce ad fost tdiat
de Racial \roda Citlugdrul gi In pomenirea

pdrintitor sIi, la anul 7043 (1535), luna

Octombre, s'ad pristIvit i robul luY
Juptit Stanciu, marele Vistier, fie-Y pomenire.

Aceastg mgngstire a fost metoh

al mAngstireT Mgrgineni.

Vrbila, trup de pdclure al statuluT, in intindere de 2470 hect.,

armgsarT, 697 boT, 354 vacT

viteT, 52 bivolT, 103 bivolite, 23

pendinte de com. Podeni, pl.

capre, 142 porcf i 2096 of.

preung cu trupul Pgaloaia (208

Are o populatie de 1326 lo-

Vrti-de-Jos (Bajenari), sat,

hect.), formeazg pgdurea VgrbilaPgcgloaia.

cuitorT ; o ,coalg. primarg mixtg ;

jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. rur.

o bisericg, cu un preot i doul

Dascglul-Creata (v. a. n.), situat

Vrbila -cu-Trupurile, mo,rie

dascglf.

la S. de Vgrgpti-d.-s., aproape

ImproprietgritT dupg legea rurala din 1864 sunt 163 locuitorT,

In 1878 s'ail maT improprietgrit
12, i neimproprietgrip se mal*
aflg 154 locuitorT.
Este udatg de Dungre i Ge
lacurile Boianul, Sticlinul, Cocenosul, Lunguletul, Luminosul

de unde izvorepte Valea-Mostip-

a stdtuluT, pendinte de manb.'stirea Mgrgineni, jud. Prahova,

proprietatea statuluT, fostg a mgngstireT Viforita, arendatg pe periodul 1893-1898 cu 190000 leT.

tea, pe o suprafatg de 161 hect.

Cu O populatie de 259 loc.

Vrti-de-Sus (Pitar-Mou),

Mihaiti, care leagg Dungrea cu

sat, jud. Ilfov, pl. Dimbovita,

com rur. Dascglul-Creata (v. a.
n.), situat spre N. de Bucurepti,
aproape de Linde izvorepte valea Mostiptea, pe o suprafatg de
140 hect. pi Cu o populatie de

lacurile.

304 locuitorT.

Ggvanele, avind bratele (pri.

valele) : Cochira, Bgtrina i Mop-

Varti, sat, repedinta com. rur.

Vrbila, sat, cu 519 locuitorT,

VA:11U Obedeni, pl. Sabarul, jud.

com. rur. Hirsa, pl. Podgoria,

Ilfov, situat la E. de Bucurepti,

pe malul sting al duluT Sabarul.

jud Prahova.
Aci e mgngstirea Vgrbila.

www.dacoromanica.ro

Podgoria, jud. Prahova, care, im-

care pe periodul 1887-97 s'a

arendat cu 6200 leT anual. De
aceastg mopie apartine pi trupul Benga din Buzgti.

statuluT, in

pdclure a
intindere de 2678

hect., pendinte de com. Podeni, pl. Podgoria, jud. Prahoya, formaa din trupurile:
Vgrbila (2470 hect.) pi Pgcgloaia
(208 hect.).

Vrbilaul, plai, jud. Prahova.

Se mgrginepte la E. cu plaiul
Teleajenul pi o parte din plasa

ITRBiLXUL

Podgoria, de care se desparte

tuteo mica parte prin dril Siguicul si comunele : Poiana, Malaesti si riul Teleajenul; la S., cu

parte din plasile Tirgsorul si

Filipesti ; la V., cu plaiul Prahoya si plaiul Pelesul ; iar la
N., cu Transilvania, de care se

VXRZXREVTI

735

Parte din locuitorr sunt mosnenT si parte s'el improprietgrit

la 1864. Atund s'a dat la 181

locuitorr 477 hect, din mosia
ColtiT, proprietate a Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti si

a mosnenilor. ET ail: 30 cal si

Tepe, 346 bol', 244 vacr, 8 bi

reni si Vgrsatura, unde e si primaria comuna.

Are o populatie de 1182 su.
flete; r bisericg parohialg, cu
hramul S. Trer-Ierarchl, in cgt.
Varsatura, si 1 filialg, cu hramul

Sf. Vasile ; o scoalg mixta.

Pe toata intinderea comuner
sunt plantate vir si pgdure.

desparte prin muntil Carpati.

Se compune din Slanicul, com.
urb., si din i r comune rurale :
Bertea, Cocorgsti-Misli, Cosmindle, Livadea, Malgesti, Poianade-Varbilgri, Stefesti, Strimbeni,

volT, 461 pord, 36501 si 40 capre.

Suprafata comuner e de vr'o

Locuitorir posedg : 4 plugurr ;

15oo hect.
In raionul comuner sunt citeva izvoare, ce contin pucioasg.
E brazdatg de virfurile: Mg-

180 bol, 54 vacr, 23 car, 15 or,

7 capre si 50 porcr.
Pe teritoriul comuna, la poalele muntelur Mggura, se afig

Trestioara, Vilanesti si Irga-bilgul, cu resedinta sub-prefec-

gura, Timpa, Viia Popir si Gilma,

schitul Bolucul, la 40 kil. de cgt.

Padureni, si urmele cetater Crg-

tureT in com. SIgnicul.

Cea mar populatg comuna

din plaiul Varbilgul este com.
Mglgesti, apoT vin Strimbeni,

Vilanesti, Varbilg.ul. Cele mar

putin populate sunt : Trestioara,
Poiana-de-Vgrbilad si Livadea.
S'a desfiintat in 1895, trecindu-se comunele la pl. CimpulTirgsorul si Teleajenul.

Vrbilaul, com. rur. li sat, plaiul Vgrbilgul, jud. Prahova. Se

crede ea dateazg de vr'o 250

de anI.
Este situatg pe vaile apelor
Varbilgul si SIgnicul, la 30 kil.
departe de capitala judetulur si
la 7 kil, de reedinta plaiuluT.
Se mgrgineste la N. cu com.
SIgnicul si Livadea ; la S., cu
com. Poiana-de-Varbilgil; la E.,
cu com. Bughille si la V. cu
Trestioara.

Are o populatie de 1699 locuitorr; 2 bisericr, una vechre,

fondata cam de vr'o 80 de anT,
de Ion Teleanul si Lazar Moldoveanu, si alta noug, fondatg
de Nica Filip si locuitorir ; r
scoalg si 3 morr.
Locuitorir comuner se ocupa
mult cu cargusia.
In comuna sunt : 20 dulgherT,
2 zidarr, ro butarT, 3 rotarr li
5 fierarT.

acoperite cu padurr si pastinf.

Este strabgtutg de la N. la S.
de Orla Varbilgul, in care, la
punctul numit Gindesti, se varsg
apa SIgnicul, si de vade: Ste-

ciuna (v. a. n.).

Vratura, cdtun, in comuna cu

acelas nume, pl. Girlele, jud.
Putna, situat lingg Odobesti, la

jarulur, Petroasa, Cotuni, Surli,

Baesti (v. a. c.).
In comuna sunt doug sosele,
inlesnind comunicatia spre com.
urb. SIgnicul si Livadea.

Vrstura, atun, jud. Brgila, la

Vrbilul, riii, jud. Prahova, iz-

aproape de Brgila. Are 87 lo-

impreunarea pirlului \TM-saturaMare cu Varsatura-Micg.

2 kil. spre N. de satul Chiscani,

voreste din muntele Radila-Mare;
uda comunele Stefgnesti, Livadea, Varbilgul ; strgbate com.

cuitorT si o bisericg.

Vrstura, piehet vechiti de (ron-

Poiana-de-Varbilail, plaiul Van

bilgul si Malgesti si se varsg in

tierd, pe Dungre, in

11111 Teleajenul.

Cegani, jud. Ialornita.

In raionul com. Vgrbilgul pirmeste vgile : SIgnicul, cu afluentele Valea-Pietroasg, Stejarul,

Cotuna, Bgesti si Surli.

pl. Ialomita-Balta, in dreptul satulur

Vrstura, ostrov, in jud. Braila,

com. Bertesti-d.-s., intre canalul
Cremenea si Minusoaia, avind o
lungime de 6 kil.

Vrlneti, sat, Cu 50 locuitorr,

com. Godinesti, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti, situat pe deal, in

partea de N. a comuneT, la 9

Vreti, sat, cu 150 locuitorr,

com. rur. Gura-Boulur, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.

kil. si 200 ni. de resedinta com.

Vrzari, sat, cu 410 locuitorr,

~satura, com. rur., in pl. Girlele, jud. Putna, situata lingg Odobesti, pe poale de deal, la im-

jud. Arges, pl. Topologul, com.

rur. Dedulesti-Vgrzari (v. a. n.).

preunarea girler Varsatura-Mare

VArzari, sat, pe dril Argq, jud.

cu Vgrsatura-Micg, la 3 kil, de
subprefectura plaser si la 15 de

Argos, pl. Pitesti, com. rur. Borlesti-Vgrzari (v. a. n.).

capitala judetulur.

Se compune din cgt. Pgdu-

www.dacoromanica.ro

Vrz5reti, schit, in jud. R.-Sg.

VARZXRETI

VXTAI-BANOV

736

rat, pl. Marginea-d.-s., com. Slo-

afarg de cer din Stroesti si Laiul,

situatg in partea de V.

cgrora le-a fost lgsatg prin tes-

a com., pe piriul cu acelas nume,

lingg lacul sati helesteul VAr-

tament de Smaranda Costin mosia in mArime de 210 fAlcT.

LocurT insemnate in comung
sunt : Dealurile Osoiul i Cetg-

bozia,

zgresti. S'a zidit in anul 1644

de Radu-Vgrzarul, vel Armas al

luT MateT Basarab ; la inceput a

tuia, din care s'A scos antici-

fost metoh al MitropolieT din

tgy de d-niT Sturza, Tocilescu,

BucurestT. Are 20 cglugArT.

Butculescu si Beldiceanu.
In marginea V. a mosieT

Vfirzreti,pcidure, de 675 hect.,

jud. R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s.,
com. Slobozia, lingg schitul Vgrzgresti.

Vrziroala, sat, com. rur. Petrosani (v. a. n.), plaiul Nuc-

mgnesti, d'asupra satuluT Blggesti din com. PAscani, se vgd

ruinele uneT biserid marT, despre care se zice cg ar fi fost
fgcutg de cgtre Logagtul Tautul, marele diplomat al luT Bogdan-Vodg.

para, jud. Muscel.

VAscani, com. rur., situatg la

S.-E. pl. Siretul-d.-s., jud. Suceava, la 52 kil. de .FAlticeni.

Se mgrgineste la E. cu com.
Bgiceni, din jud. Iai, la V. cu
com. PAscani, la S. cu com.
Cucuteni (Iasi) si Ruginoasa si
la N. cu com. Lespezile i jud.
Botosani.

Are forma unuT poligon neregulat. E compusg din satele:

Vlscani, resedinta, Boldesti,
Hgrmgnesti, Todiresti-Bglusesti,
Stroesti si Laiul. Inainte de 1876

forma o singurg comung cu

Ruginoasa.

Vascani, sat, pe mosia si in com.

cu acelas nutne, jud. Suceava,
asezat pe tgrmurile piriuluT Pgunesti si coastele dealuluT Pgu-

nesti, 501 suflete.

Vsieti, com. rur., jud.

pl. MunteluT, asezatg la poalele
munteluT Tarnita i in valea piriuluT Urminisul-Mare. Se com-

pune din

cgtune : Vgsiesti,

resedinta, Leorda, Vermesti, cu

sectia Glodurile, Urminisul sal
Hingani i $ipoteni.

In Condica Liuzilor se ggsesc treT sate din aceastg co-

preotT si 6 cintgrep, si una li-

mung:

poveneascg, in Bglosesti ; 3 scolI

Leorda, de unde incg de pe atuncT se exploata pIcura.

Se mgrgineste la E. cu teri-

rurale mixte.
Vite : 246 caT, 660 boT, 402
yac, 2499 oT, 3 capre i T81

Vgsiesti,

Urminisul

toriul comunelor Moinesti si Po-

udatg de piraele : VAscani, Bol-

durile, la S. cu al com. DArmgnesti, la V. cu al com. Co.

mgnesti si la N. cu al com.

desti, Hgrmgnesti, Ciumalul, Drg-

Moinesti.

porcT.

Altitudinea 320---330 in. E

goteni, Rggoaza, Checea si BuAre o suprafatg de 9012 hect.
in

1864 si
1878 sunt 586 locuitorT, stgpinind 1753 fAlcT si 50 prgjinT,

Improprietgrit1

Este strgbgtutg de piriurile

Urminisul-Mare i Busuiocul si

dgile.

nute, 280 pord, 321 capre, 1972

oT. Locuitoril art 102 stupT.
Dupg legea rur. din 1864 s'el
improprietgrit 247 locuitorT, cu
892 fAlcT, 46 prgjinT si 34 stinjenT pgmint.
Teritoriul comuneT are o in-

tindere de 2578 hect.

Este strAbgtutg de calea judeteang Ocna-Comgnesti - Moinesti.
Distantele : la BacAti, capitala
districtuluT, 50 kil. ; la Moinesti,
resedinta plAseT, 3 kil.; la com.

Podurile, 7 kil. ; la com. Comgnesti, 3 kil., si la com. Dgrmgnesti, i i kil.

Drumuti sunt la Ruginoasa

(3 kil.) si la Costesti (3 kil.) (V.
Vgscani, com. rur.).

flete ; 5 bise-ricT ortodoxe, cu 3

Are o populatie de 2720 su-

coal4 mixtg, care

functioneazg din 1885 in satul
Vasiesti ; 4 biserid, cite una
fie-care cgtun, deservite de 3
preotf i 7 cintgretT.
Vite: 64 caY, 1003 vite cor-

cuitorY; o

brgzdatg de muntele Tarnita si

dealurile Leorda, Babelor, Busuiocul i Nogea.
Are o populatie de 1911 lo-

www.dacoromanica.ro

Vsteti, sat, cu 8io locuitorT,

jud. Bacil, pl. MunteluT, si resedinta comuneT Cu acelas nu
me, situat pe piriul Urminisul,
care '1 udg prin mijloc. (V. Visiesti, com. rur.).

Vsuiul, com. rur., in jud. Putna, pl. Vrancea, la 17 kil. de

subprefectura plgsiT si la 54 de
capitala judetuluT.

Este udatg de piraiele : Vgsuiul, Sgrgtelul i Zgribincea.

Are o populatie de 402 su'
flete si i bisericg parohialg, cu

hramul Sf. Nicolae.

LocuitoriT posedg 16 plugurT, 2 morT de apg ; 162 boT,
150 yac!, 33 cal', 830 oT,
capre i 81 porcT ; 3 fabricT de
rachit ; o rotgrie.

Vtai, sat, com. rur. Crimpoaia,

pl, erbgnesti, jud. Olt, situat
pe malul drept al DorofeiuluT,
Cu 320 locuitorT.

VStaw-Banov,ccitun, com. Preaj.

VXTXANI

737

ba, pl. Glavaciocul, jud. VI isca.

(VezT com. Preajba).

Vtani, vechia numire a satutu% Nenciulesti, pl. Tirgulta,

jud. Ttleorman.

VEDEROASA

BuzqU siaproape de com. Icoana

de ploT mad si la topirea za-

se incarca pe dreapta cu piriul

Plapcea, uda coin. Florul, unde
pritneste piriul Florisorul. De
ad inainte serveste de hotar intre jud. Olt si Teleorman. Trece

peziT, Vedea vine foarte mare

si se revarsa peste marl intinderT. In acest rill se glsepte

pe la E. de magura MihaT-Vodi

VAteti (Tinculeti), sat,

Cu

si la S. de cat. Ungurei, com.

50 familil, jud. Arges, pl. Topologul, corn. rur. GiurgiuveniVatasesti (v. a. n.). Are o biserica, 4Buna-Vestire>.

Tatulesti, pe dreapta se incarca

cu piriul Dorofeiul sa $erba-

pl. Pitesti, com. rur.

Bradul-

Geamana (v. acest nume). Are

o biserica, (Sf. MateTv.

Vteti-de-Sus, sat, jud. Arges, pl. Pitesti, com. rur. Bradul-Geamana (v. a. n.).

Vvlugi,celtun,al. com. Boziorul,

jud. Buzari, Cu 140 locuitorY.

VeOhia, sat, CU 254

locuitorT,

com. rur. Daesti, pl. Oltul-d.-s.,

jud. Vilcea, situat la i 1/2 kil.

de cat. Curtea, unde e scoala.

Vechia, mahala, com. rur.

Si-

nest', pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

In tot cursul sail are o lungime de aproape 200 kil.

Dupa istoria luT Dionisie Fo-

nesti. Apol curge tot pe hotar

tino, riul Vedea se numea in

pana is E. de dit. Popesti, com.

vechime Apa-Vinata.

Valeni,

Vteti-de-Jos, sat, Cu 25 familir i ro suflete, jud. Arges,

peptiporul numit pitroc, precum

pi puOne varietAtr de petl obicinuitr, maT ales crap.

de

unde la directia

S.-E. si intra in jud. Teleorman

la punctul Badesti, unde se varsa
inteinsul dui Cotmeana.
De la Badesti, urmeaza cit-va
in linie aproape dre.apta pang
In dreptul coin. Socetul, de unde

Vedea-de-jos, plasd, jud. Olt.

Se margineste la N. cu pl. Vedea d.-s., printeo linie dreapta,
dusa de la S. de coin.
la S. de com. Barasti-de-CepturT ; la E., se margineste Cu

apuca spre N.-E. spre Rosiori

si de acolo la Alexandria, apol

jud. Arge; la

spre S., primind apele riuluT Teleorman, intre comunele Cervenia i Beiul i dupIt mal multe

avind ca hotar despartitor

cotitur1 varsindu-se in Dunare

data cu Girla-Mare, la hotarul
dintre Ga.ojani i Petrosani, din
jud. Vlasca.
De la Badesti i pana unde
se impreuna cu Teleormanul,
Vedea taie jud. Olt in diagonal.
Afluentii Vedef sunt: Cotmeana, Tecuciul, Bratcovul, Burdea sal Zbirgleaza, Piriul-Ciinelul impreunat cu Tinoasa

Vedea, rizI. Izvorete din dealul

Teleormanul,

Daduiesti, jud. Arges, curge ca-

multe piraie

S., cu pl. Mij-

locul si la V., cu pl. Oltul-d.-j.,

in

cea mal mare parte Hui PlapceaMare (Vez'! Oltul, judet).

Coprinde 14 com. rur. (cu resedinta in com. Tatulesti), adica :
Calugari, Colopesti, Constantinesti, Maldarul, Mircesti, Mogosesti, Negreni, Poborul, Scornicesti, Spneni,
TA tulesti, Vlaici.

uica, Marti,

Acum face parte din pl. unite

Oltul-Vedea, care ail 54 comune.

Vedea-de-Sus, p/asd, jud. Olt.

maT

Se margineste la N. si E. cu jud.

tre S., intra in jud. Oltul pe

piriiase, ca Baracea, Cirsteasca i Nanovul. Pe

Arges, la S. cu pl. Vedea dejos, i la V., cu pl. Oltul-d.-s.

linga Topana, uda Fagetelul,

Alunisul, Spineni i Tatulesti,

partea dreapta are ca afluentI

principalf Plapcea i Vedita in

la N. careia primeste pe stinga

de catunul Ungheni, com. Cor-

jud. Olt, cum si piraie si piriiase

ca Florisorul, Dorofeiul i altele.
Cu totT afluent sal marl si micl,

(V. Oltul, jud.).

Coprinde 14 c )mune rurale,
cu resedinta in com. Chilia,

bul, se impreuna pe stinga cu

dui Vedea, pana la oare-care

Vedita, care izvoreste tot din dea-

departare de Rosiori, are volum

de apa foarte mic ; adesea e

piriul Eiul; uda Optasi i aproape

lurile judetuluT Arges, aproape

de Pitesti, i intr in jud. Olt,
la Rijletul-Vieros, uda RijletulGovora, Vatp., Barasti-de-Vede,
Barasti-de-CepturT, Vlaici, Colo-

nesti si Maldarul.
De la Cerbul, Vedea mar uda

precum

aproape de tot sec. Din apropiere de Alexandria isT mare;te

volumul din ce in ce mal mult

pana la Dunare. Albia luT este
foarte larga, neregulata i plina
de nisip foate fin. Pe timpurI

66700. Marais Diclionar Geograjfe. Vol. V.

adica : Alunisul, Barasti-de-CepturT, 135r5,ti-de-Vede, Chilia, Fa-

getelul, Fata, Gura-BouluT, lzvorul, Mereni, Profa, RijletulGovora, Rijletul-Vierosul, To-

pana si Vata.
Face acum parte din plasile
unite Oltul-Vedea.

Vederoasa, lac, jud. Constanta,

pl. Medjidia, pe teritoriul co93

www.dacoromanica.ro

VEDITA

mune rurale Rasova, situat in

partea de S.-V. a plaser si in
cea de N. si N.-V. a comunel,
'higa malul drept al DungreT.

Stanira, spre E. si la 3 kil. de

satul Stgnira, (V. Stanira, comuna).

kil.

Veja-Lingurarl, sat, pl. Siretuld.-s., com. Stanira, spre E. si

la 3 kil. de satul Stanira, in

Diferitele pgrrl ale sale poartg

deosebite numirT : la E., se nu-

marginea juderuluT Roman. (V.

Stgnira, comuna).

meste Baciul ; la V., Limpezisul ; la S.-E., Sgrpul. Intreaga

baltg se mal numeste si Vlah-

Vela, com. rur., jud. Dolj, plasa

Comunica cu Dungrea, de care

este alimentat, printr'o mica

gira, lungg de aproape 1

VELETI

738

Chioi.

Satele asezate pe malurile sale

sunt : Alimanul, pe malul de V.
al parre Limpezisul, Vlah-Chioi

pe cel de E. al VederoaseT; iar

invecinate sunt : Bac-Cuius, Po.
lucci, Talasman la S. (3-4 kil ),

Rasova, la 3 kil. spre E. Basinul sal e considerabil, coprinzind 80000 hect. (800 kil ) si
teritoriile com. Rasova, Ali-

Dumbrava-d.-j., situatg pe Dealul - luI - Stupinearg, dealul Burdiosul, dealul Mocirla si sesul
Desnaruiul, la 38 kil. de Cra-

iova si la 16 kil. de Virtopul,

resedinra plasel Dumbrava-d.-j.
Se invecineste la N. cu com.

Cornul si la E. cu com. Ciutura.

Zbreia, Catira, Chior-Cuius, Echi-

Ghiol-Punar, la V.; hotarul ju-

ce trece prin S. com., cu direcriunea V.-E., si care are un pod

pe dinsul In localitatea numitg

deruluT la S. (de la movila Sarim-

Ripa-Rosie.

Basa si pana la movila BaliIuc); dealurile Baicul, Ciocanul,

satul Plopsorul, com. Gubancea,

mer si Bair-Iuiuc, la E.
Are 700 hect. ; conrine mult
peste, al clrur venit (peste 10000

le) aparrine statuluf.

In vechime com. coprindea

si satul Sabarul, care era desparta in doug mahalale, Suharui-Mare.sati Sabarul-Mare si Suharul-Mic sati Sabarul-Mic, care

azI sunt unite O compun actuaiul sat Sabarul. AzT com. Vela
coprinde 4 sate : Vela, resedinra,
Bucoviciorul, Sabarul si Cetgruia.

Vedita, pirlii, izvoreste din dealurile jud. Arges, de litiga Pitesti si se varsg in Hui Vedea,
la cgt. Ungheni, din jud. Olt.

Veghiurile, atunah al comuna

Trestioara, jud. Buzar', Cu 30
locuitorT; e alipit de cgt. Crivelesti si situat pe terenul cel maT
steril din juder.

Veja-ClacaI, sat, la marginea

jud. Roman, pl. Siretubd.-s., com.

Pe mosia Vela sunt 2 morT

de apg si una de aburT, iar pe
mosia Sabarul, una de apa.

Dumbrava-d.-j. (v. a. n.).

DealurT : Stupineara, Burdiosul

si Mocirla, acoperite de pgdurT.

Este udatg de riul Desnaruiul,

Cesme, Canli, Piribei, CaciamacOrman-Bair, Sari-Iuc-Bair, Cultimes-Bair, Alibi-Chioi, Cara-O-

leT ; Bucoviciorul si Sabarul.

Pgdurl : Cetaruia, in intindere
de 250 hect. si 58 ariT, aparrinind
statulul, si amenajatg ; Leurdoasa, de 32 hect.; Burdiosul, de
30 hect., pe mosia Sabarul ;
Toia, de 20 hect. si Leurdoasa, pe
mosia Bucoviciorul. Inainte aparrineaa mangstirelor, azi sunt
ale statuluT. Se compun din cerT,
ulmT, stejarl, frasinT, plopT si
girnire.

Terpezira, h S. cu com. Salcura, la V. cu com. Carpeni, Vela, sat, cu 865 suflete, resepl. Dumbrava-d.-s., si cu com.
dinra com. Vela, jud. Dolj, pl.

manul, Enigea, Mamut-Cuius.

Este coprins intre dealurile
Iuiuc-Obeac, Mulver-Acceuci si

tarT, precum si satenilor ; Cetgruia, aparrinind statuluT, si cu

V enitul anual futre 4000-5000

Aci se afig Cetgruia, ruina

de cetate romana.
Are o popularie de 1741 locuitorT ; 2 bisericT, una in Bucoviciorul, cu hramul S. VoevozT, fondata de proprietara S.
Roschoschi si cea-l'altg in Vela,
fondatg de locuitorT, si cu hramul Sf. Nicolae; 2 scoale mixte.

Suprafara com, este aproximativ de 8750 pog.

Mosiile se numesc : Vela, ce
aparrine la mal muirT proprie-

www.dacoromanica.ro

Velea sati Nebuna, ditun, com.

Bulbucata, pl. Neajlovul, jud.

Vlasca (v. a. n.).

Veleti, com. rur., pl. Amaradia,

jud. Dolj, la 32 kil. de Craiova
si la 22 kil, de resedinra plaseT,
situat pe Dealul-Velestilor, pe
Dealul-Rupturilor si pe malul
sting al riuluT Geamartaluiul.
Se margineste la N. cu com.
Gheoroiul (Vilcea), de care se
desparte prin pirita Ghermane,
la S. cu com. Balota (satul Balota-d.-s.), la V. cu com. Amargsti, de care se desparte prin
piriul Palinga.
In 1873, comuna se compunea din eltunele : Balota-d.-s.,
Rupturile si Velesti ; dupg a-

ya timp s'a adgogat cgt. Motoci si azY acest catun a ramas

ca mahala catunuluT de resedinra Velesti. Cgtunul Velesti

este in centru, avind la N. mahalau-a Motoci ; Ilupturile sunt
spre E. si Balota-d -s., la S.
Terenul comuneT este aciden-

tat de dealurile : Velesti (400

VELETTI

m.), al-CapreT (5oo m.), Rupturi

(150 ni), Piscul Popel (300 ni.),
Piscul-StaiculuT (200 ni.), PisculCirepuluT (zoo ni.), pi Dealul-Ra
carenilor. Dealul-CapreY este a-

coperit cu fin*, Dealul-Velepti,

Cu porumb pi grid, Dealul-Rupturilor, cu finete, Piscul-Staicutul, Cu padure, Piscul-CirepuluT,
Cu padure pi cu viT.

VERDEA

729

cornute, 12t6 oT, 610 porcT pi

380 capre,
Veleti, sat, cu 603 loc., repedinta
com. rur. Velepti, pl. Amaradia,
jud. Dolj, situat pe malul sting al
Geamartaluiulul, la 9 kil. S.-E.
de Talpapul pi la 7 kil. N.-E. de
Amarepti, strabatut in partea
N. de dealul Fratila. (V. Velepti,
com. rur.).

In vechime, com. se numia

CrIngul. Pana la 1874 repedinta
era in Calugarei.
Se compune din 2 cat. : Verbita, repedinta, pi Verbicioara.
In cat. Verbicioara se vad
urmele une cetatue, iar la S. de
cat. Verbita, se vad ruinele caselor unta vechiti sat ce se afla
in vechime pe acel loc.

meridional a plaper pi cea ra-

Un drutn vechid trece prin

V. com. pi merge la schela Cetatea.
Are o populatie de 1460 suflete; doul bisericT, una in cat.
Verbita, fondata la 1843, de

sariteana a comuneT, la 211/9 kil.

locuitoriT ; cea-l'alta in cat. Ver-

Are o populatie de 952 suflete; trer bisericT, una in cat.

Vtlepti, cu hramul Adormirea

spre N.-E. de catunul de repe-

bicioara, zidita tot de locuitorT

dinta, Garvanul-Mare.

la anul i888; o pcoala mixta,

MaiciT DomnuluT, fondata la 1786

Venetiul,cdt. al com. Nehoia,u1,

jud. Buzad, cu 150 locuitorT.

Este udata de riul Geamartaluiul, ce intra pe la V. in com.

pi curge spre E. pi primepte pe
teritoriul com. piraiele Scindura,
Fagetelul pi pidul-luT-Stan, lar
pe stinga: Floreiul, Staicul .pi
Artanelul.

de protopopiT loan p'i Consta ntin Dinu, una in catunul Rup-

tura, cu hramul Sf. Dumitru,

fondata la 1790 de capitanif
Mitrache pi Madi', pi a treia

Veli-Chioi, sat, in jud. Constanta,

pl. Silistra-Noua, cat. com. Garvan (v. a. n.), situat in partea

Verbicioara, sat, jud. Dolj,

pl.

Dumbrava-d.-j., com. Verbita (v.

a.

n.), cu 648 suflete.

In cat. Balota-d.-s., fondata la

1782 de catre Caluda, cu hra-

Verbicioara, mosie .5i pddure a

mul S-tiT VoevozT ; o pcoal

statuluT, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Verbita, satul

Verbicioara, arendata (1886 96)
cu I I too leT. Apartinea manas-

mixta, ce functioneaza de la 1879.

Suprafata intreguluT teritori

comunal este de 1300 hect.
In comuna sunt doua mopiY:

Velepti pi Balota, avind o suprafata de zoo hect. pi un venit de t0000 leT. Velepti apartine locuitorilor.
Padurea Vele,ti, de 300 hect.,

padurea Balota, de 500 hect.,

tire Sadova.

hect.
Moplile de pe teritoriul comunal sunt Verbita, Cringul, Verbi-

cioara, dind un venit de 76386

leT.

PadurT : Verbita, de 400 hect.

pi Verbi cioara, de t000 hect ,com-

puse din cerT pi girnita ; ambele

sunt amenajate.

Verbita, sat, jud. Dolj, pl. Dum-

Craiova, pi la 25 de repedinta

brava-d.-j., com. Verbita, cu 8 r 2

plapeT, com. Virtopul. Situata 'filtre pesul Verbita pi padurea Val--

suflete (V. Verbita, com. rur.).

este amenajata, apartinea bise-

E., cu com. Calugarei pi Oro-

riceT Obedeanu.

dealul ; despartindu-se de aceste

din urma prin padurea statuluT
Verbicioara.
Are un elepted numit Verbita,
in care se gasesc peptT pi racT

comunal pi o cale natural.

Vite: 37 cal', 750 .vite marr

cea din 1879 sunt 8 insurateT.

Suprafata com. este de 4700

Dumbrava-d.-j., la 51 kil. de

b icio a ra.

apartin mopnenilor VeleptenT.

CaiT : calea vecinal, calea

Dupa legea rural din 1864

sunt 165 improprietaritT, iar dupa

Verbita, com. rur., jud. Dolj, pl.

padurea Veleptenilor, apartinead

pi in trecut mopnenilor; padurea
Balota apartine statuluT. Aceste
paclurT sunt compuse din emita,
cer, gorun, stejar ; predomina
Omita. Padurea Balota, care

Viile in intindere de 20 hect.

ce functioneaza din 1879, futretinuta de comuna.

Se marginepte la N. cu com.
Cleanovul, la S. cu com. Plenita
pi Poiana-Plenita, de care se
desparte prin padurea statultil ;
la V., cu com. Prisacea, pi la

in mare cantitate.

www.dacoromanica.ro

Vercicani, silige de sat, pe tarmul sting al SiretuluT, jud. Suceava, com. Liteni.

Verde (Muntele-), munte, jud.

Suceava, futre com. Sarul-DorneT

pi Bropteni, acoperit cu padure

de rapinoase (1530 m. altitudine).

Verdea, cdt., cu 457 loc., in com.

Racoroasa, pl. Zabrautul, jud.
Putna, situat 'in sus de Varnita,

VERDEA

la locul mide se varsg Repedea in

VERNETI

740

uOta.

Verdea, sat, in jud. Vilcea, pl.

Constanta, pl. Hirpva, care se

desface din dreptul ostrovulul

a. n.), cu o sectie, Glodurile,

situat la poalele dealuluT Busu-

Tofanari, satul Dgeni, se indreap-

iocul i in valea piriuluT Busuiocul, la 11/2 kil, de satul Vg-

Oltuf d.-j., com Sutqti, cu o Populatie de 424 loc. Cade in par-

t spre N.-E., brgzdind partea

de N -V. a pl4eT Hirpva i se
terming Arsindu-se iar in Du-

tea de N.-E. a com. i e udat

ngre in dreptul MovileT-PopeT,

Verpole, sat, pe mo,ia cu ace-

de riul cu acela4 nume. (V. Su.

dupg un curs de 6 kil. In ea

la0' nume, com. Grgme;ti, pl.

te0, com. rur.).

se deschide Valea - Mo,uluT

Valea-Viilor de la Pinga. Desparte ostrovul Dgeni de malul
DobrogeT. E nenavigabil.

Berhometele, jud. Dorohoiil, cu

272 suflete.
Hotarele mo,ieT sunt cu: Grg-

Verdea, sot, in jud. Vilcea, com.

cu o
Amgr4ti, pl. Olti
populatie de 173 loc., la 4 kil.
de cgt. Amgrg,ti, reedinta com.

Venga, bral al Dungrif, in jud.

E brgzdat de dealul i va/ea cu

acela0 nume.

Constanta, plile Silistra-Noug

Verdea, pichet de granild, pe

Dungre, lingg com. Izlazui, din
jud. Romanati.

Verdea, insuld, in Dungrea, cu

6o hect. pgdure, com. Izlazul,
jud. Romanati.

Veresti, sat, pe esul riuluT Suceava, in stinga i in partea de

S. a com. numbrgveni (v. a. n.),
pl.

Siretul, jud. Botopni, pe

mo0a Dumbrgveni. Are o populatie de 370 locuitorT.

Verestf, stalie de dr.-d.-f., in jud.

Bomani, pl. Siretul, com. Dumbrgveni, pe linia-Pwani-Burdu-

jeni, pusg in circulatie

la 15

Decembrie 1869 i pe unja Vereti-Botopni. Se aflg pe prima

linie 'filtre statiile Liteni (12,9
kil.) Burdujeni (14,8 kil.)

pe a doua la 19 kil. de Bucecea, statia vecing. Ingltimea d'asupra nivelu/uT Mgrif de 256',90.

i Medjidia. Se desface din dreptul ostrovuluT Huzud-Ada, de

lingg Mggura-DrgaiciT i valea

Carasan, se indreaptg spre E.,

avind o directiune generalg de
la V. spre E., brgzclind Fiartea
de N.-E. a pl4eT Silistra-Noug
i cea de N. a comunelor Miri Alimanul, precurn i
partea de V. a plg?eT Medjidia

leanul

siqti. Are 300 locuitorT.

mqti, Rudeti i Bucovina, de

care se desparte prin antul
Hata. anume fgcut.
(V. Grgme,ti, com. rur.).

Vernesti, sat i com. rur., jud.

Argq, pl. Argq, la 9 kil. de

Curtea-de-A rge, reedinta subprefectureT,

la 6 kil. de Pi-

tqti.
Are 785 suflete i o bisericg,
cu hramul Naterea Maicil DomnuluT, deservitg de i preot i

I cintgret.

a com. Rasova. Are o lungime de ii kil. Se deschide tot

in Dungre putin maT la V. de
satul Rasova. Are o adincime
de 2-3 metri. Desparte insula

Vite : 550 boT i vacT, I 5 caT,

30 oT, 25 capre i 700 rinigtorT.

Ostrovul-Lung de malul dobrobrogean. E nenavigabil.

deosebitg.

Inainte de 1874, com. Vernqti era alipitg de com. ValeaDanuluT ; azT fie-care e com.

Vernesti, com. rur., in jud. Bu-

Venga, canal, care une,te Dungrea-Mare cu bratul Dungrii

despre oraul Giurgi,jud. Vlaca.

zgri, pl. SgrgteT, pe malul drept

al riuluT Buzgul, la 9 kil. de oraul Buzgii.

E formatg din cgtunele : A-

Veriga-Stoenesti, prival, care

pleacg din Dungrea-Vechle, din
hotarul jud. Ialomita, fgcind un

gudul, Clinciul i Verne,ti, avind

o populatie de 710 locuitorT.
Are o coalg ; 2 bisericT, de.

ocol, in formg de semi-cerc

servite de 2 preop, 2 cintgretT

se unete tot cu Dungrea-VechTe,

2 paracliserT. Catedrala e cea

Venitul acesteT statiT pe 1896

a fost de 119625 leT i 27 banT.

dupg ce strgbate comunele Berteti-d.-s., Berteti-d.-j. i Stgncuta, jud. Brgila.

cu hramul 25 Martie, ziditg la

1714 .5i terminatg la 1721, in
zilele Domnilor stefan Canta-

Venga, pichet vechiz7 de frontierd,

Verguleasa, sat, cu 1160 locui-

de cgtre jupin Jipa i Stanciu

pe Dungre, in dreptul satuluT

torT, com. rur. Dumitreti (v.

Chioara, pl. Ialomita-Balta, jud.

Ialomita.

a. n.), pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

Vernescu.
Vite : 190 boT, 52 vacT, 22
viteT, 3 bivolite, 31 caT, 8 Tepe,
5 minjr, 700 oT i 174 porcT.

cuzin

Venga, bral al DungriT, in jud.

Vermesti, sat, in jud. Bacgil, pl.

MunteluT, al com. Vgsieti (v.

www.dacoromanica.ro

Nicolae Mavrocordat,

Loc. posedg 16 stupT.

VERNWI

Suprafata com, este de 1860

VETR 40A1A

741

hect.

Are o suprafatg cam de 448

hect., cu o populatie de 273 su-

bogat in finate pi imape ; se aflg

,i multe bAltT pi 2 luncT. Viea

Terenul e ;es, putin deluros

in partea de N.-V.

flete.
(VezT CAciulepti, com. rur.).

se cultivg pe o intindere de 53
hect.

Are tirgul de toamng : ValeaTeanculuT.

C1: poseaua judeteang Buzgd-Frontiera prin Vernepti ; ,oseaua vecinalg.Verne,ti-Nipcovul-

Tisgul pi alte drumurT naturale.

Comuna e foarte vechle pi a

fost formatg numaT din s. Ver-

Are o pcoall pi o bisericg.

Vereti-de-Jos saii Vereti,

Vite : 1488 vite marT cornute,

sat, Cu 691 locuitorT, jud. Bacgti, pl. Tazlgul-d -j., com. SAn
duleni, situat d'a dreapta Taz-

5499 oT, 99 caT pi 188 porcT.

Vetrioaia, sat, in centrul com.

lguluT-Mare. (V. SAnduleni, com.

rur.).

Vetripaia, jud. FAlcid, pl. Prutul, apezat pe un platod ridicat

cu 15 m. de la nivelul pesuluT

nepti. Cgt. Liscepti (Agudul) a fost

Veruici, sat, cu 62 suflete, jud.

infiintat de Leaschina, care a

adus oamenT pe mopia sa, iar

Argep, pl. Pitepti, com. Cruelpoara (v. a. n.). Are o bisericg

vechTe de lemn, fgcutg de Bg-

Clinciul e maT nori. Vernepti a

fost in secolul al XVII-lea proprietatea Grecenilor ; aci fratiT

Radu pi Serban ail scris multe

dicg Veruicu, cu hramul SE Teo-

dor, deservitg de un preot

pi

un cintgret.

din operile lor. Parte din aceastg

mopie se posedg inch' de Colonelul Greceanu. Tot aci e locul natal al familieT Marghilo-

500 locuitorT.

Partea aceasta a satuluT Vetripoaia se mal numepte pi Cgluggreasca, de la stgpinirea mopiel de cgtre cgluggriT grecT. Proprietatea este a statuluT, de la secularizarea averilor mgngstirilor.

Verzel (Valea-), cdtun de repe-

Aceastg mopie cu o parte a

dintg, al com. Cgnepti, jud. Bu-

satuluT se intindea pi peste Prut,

zgil, Cu 150 locuitorT.

pgng la luarea BasarabieT in 1812.

In marginea de R. a satuluT

man.

Verneqti, cdtun de repedintg, al

com. Vernepti, jud. Buzgd, cu

Prutul. E unit cu satul Siminepti.

(VezT Siminepti, sat).

Vetreti, clitun, cu 185 locuitorT,

jud. Putna, pl. Vrancea, com.
Hergstrgul, situat pe malul NIrujeni, in coasta dealurilor ce-1
formeazg valea.

Vervni, sat, cu 682 locuitorT, pe

se aflg Ola Prutetul. (VezT pi Ve-

tripoaia, com. rur.).

Vetrioaia, tes, jud. Fglcid, in

partea de S.-E. a com. Vetripaia, pl. Prutul. Se intinde de
la S. de pesul Siminepti, intre

mopia pi in com. MiroslAvepti,

Vetrile - SchituluI- Comani i

jud. Suceava, apezat pe tgrmul

GlImeele, zo,sie a statuluT, jud.

Prutet

sting al MoldoveT.
DrumurT : la Miroslgvepti (6
kil.) pi la Ciohoreni (3,5oo kil ).

Olt, fostg pendinte de Mitropolia din Bucurepti pi care pe pe-

bogat in finete pi pAptine.

In 1803, (Verepeni, a d-sale

Logo fgtul Iordache Canta avea
40 liuzi, plAtini 516 let bit anual. (gUricariul, vol. VII, p.
248). (VezI MiroslAve,ti, com.
rur.).

riodul 1883-93, s'a arendat cu

17500 leT anual.

pl. Piatra-Muntele, com. Cgciulepti, apezat pe valea CrgcguluT,

filtre cursul acestuia de-a stinga,
pi a pirliapuluT Valea-Mare de a

dreapta. Se mArginepte la N.
Cu terenurile com. Cirligi ; la V.,
Cu satul CAciulepti, despgrtit prin
piriul Cracgul ; la S., Cu satul Contepti pi la E., cu satul erbepti.

In partea de N. a ,esuluT se
intinde o luna de loziT numitg
Lunca-Vetripoaer. In dreptul a-

Vetrioaia, com. rur., in partea

cesteT luncT, Prutul formeazg un

de E. a plgpeT Prutul, jud. FAlcid.

Se intinde, de la N. la S., intre riul Prutul pi piriul Sgrata,

cot care vine sub satul Hgsng-

peni de peste Prut in Basara-

ceni pi Mu.pata. E apezatg pe pesul

PrutuluT pi brgzdatg in partea

bia, numit Cotul-SofieT. In jos

de luncg, se aflg Girla-Zaharier,
care tare pesul in curmezip, comunicind cu Prutul pi Prutetul

de V. de un pir de dealurT.
E formatg din satele : SatulNoti, Siminepti ,i Vetripaia, pe
o suprafatg cam de 4310 hect.,

prin Girla-lul-Filip.
In partea de S. a pesuluT sunt
doug bglp, numite Pgdurariul pi
Ca,cavalul, care comunicg cu

pi cu o populatie de 955 suRete.

Pe toatg partea de E. ,i S.
a com., se intinde pesul PrutuluT,
in suprafatg cam de 1266 hect.

Prutetul prin girla Pgdurariul.

In dreptul acestor doug lagly,
Prutul formeazg iargpT un cot,

ce o desparte de comunele Rgn-

Vereti, sat, in jud. Neamtu,

pi riul Prutul, pe o suprafatg cam de 634 hect. Este

www.dacoromanica.ro

numit Cotul-Nitotilor.

VETELUL

Tot pe sesul Vetrisoaia, pe

grindul din stinga PrutetuluT, se
cultivg viea pe o intindere de 25
hect.

o suprafatg de 1087 hect. si o

populatie de 220 suflete.

Vicoleni, sat, pe mosia cu acelasl nume, com. Borzesti, pl.

Vetelul, sat, jud. Vilcea, com. rur.

Brosteni, pl. Cerna-d.-s. E situat in partea de N. a comunel,

Baseul, jud. Dorohoiti, cu 110

suflete.
Pe hotarul mosieT despre Min-

Ja 02 kil, de cgtunul Serbg-

dresti trece Hui Jijia. Mosia se

hotgreste cu : Vlgsinesti, Plo

nesti (resedinta com. si scoalg)

si este udat de Hui Cerna si de vgile : Valea-LupuluT si ValeaMare.

Are o populatie de 548 locuitorT si o bisericg, fondatg in

1849.

Veteni, sat, com. rur. Bgrgsti-deCepturT (v. a. n.), pl. Vedea-

d.-s , jud. Olt. Are o bisericg,

fondat in 1723.

Vetisoara, sat, cu 298 locuitorT,

com. rur. Vata (v. a. n), pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt, in partea
de V. a comuneT. Are o bisericg, fondatg in 1835.

Veverita, culme de munte, jud.

Vilcea, care porneste din culmea Plgtgnestilor si de care se
detaseazg din muntele VirfulMare. Se indrepteazg cgtre S.E. si se terming aproape de
confluenta LotruluT cu Oltul.
Piscurile cele maT insemnate
sunt : Virful-Mare, Robul, Veverita si Sulita (v. a. n.).

peni-Jianu si Jijia.

com. Vinttlg - Vodg, cgt.

Lunca, pe la poalele cgruia curge
Peceneaga ; face hotar despre
com. Sgrulesti.
zgii,

Viasul (Zmirdastetul), sat, com.

rur. Bucura, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.

Are o bisericg, cu un preot

si 2 dascg1T si o scoalg mixtg.
Vite : 480 bol, io bivolT,
140 cal, 480 oT si 210 rimgtorT.

Vida-Furculesti, cdtun, comuna

cu acelasT nume, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, situat pe par-

tea dreaptg a acestuT rii.l. (V.

Vida-Furculesti, com. rur.).

in centrul COMUneT Berezeni, pl. Crasna, jud.

Vida-Stavropoleos saii Calugareasc, clitun, com. Vida-

la S. de satul de resedintg, de care se desparte prin

piriul Berezeni, pe platoul PrutuluT si udat in partea de E. de

Furculesti (v. a. c.), pl. Glavaciocul, judetul Vlasca, situat pe

coasta dreaptg a vgil Glavaciocul.

Prutetul.
Are o suprafatg de 2288 hect.,

Vidimiresti, com. rur. i sat, jud.

Vicoleni, sat,
FAlciii,

dimpreung cu Satul-Noti, si o
populatie de 300 suflete ; o bi
sericg, fgcutg la 1838; o moarg
cu abur/ si o scoalg, asezata intre satele: Vicoleni si Vetrisoaia. Infiintat in 1823. Se afta
pe proprietatea domeniuluT statului Vetrisoaia, care a fost a
mgngstireT Agapia.

Mehedinti, plaiul Closani, la 46

kil, de orasul Turnul-Severin, situatI pe valea piriuluT Hobita.
Se mgrgineste : la E. si S. cu
com. Pestenuta ; la V., cu com.
Sovarna-d.-j. si Rudina; iar la

N., cu com. Bala-c1.-j., Iupca si

Cgtunele.
Satul formeazg comung cu satele Ohaba si Pgpesti, avind

mal multe mahalale.

Vida-de-Jos sati FotAchescu,

Are o populatie de 1000 lo-

catun, com. Cid ojani-d.-j., pl.

cuitorT ; 3 bisericT, deservite de

Glavaciocul, jud. \lasca, situat

2 preop li 5 cintgrep; o scoalg.

pe ;ralea GlavacioculuT. Forma o-

LocuitoriT posedg: 36 plugurT,

dinioarg singur o comung cu nu-

57 care cu bol, 6 cgrute cu cal,

56o vite marT cornute, 19 caT,
400 oi si 300 rimgtorT.
E udatg de piraiele : Hobita,

mele Vida-Cirtojani. (V. artojani-d.-j., com. rur.).

Vida-Furculesti, com. rur., com-

Veveritele, munte, in jud. Bu-

VIDRA

742

Sovernele si Iupca in care se

pusg din cgtunele : Vida-Furcu-

varsg si Rudina.

si Vida - Stavropoleos sal

Cgluggresti, situate pe partea

DealurT : Dealul-DeveT cu Valea-Devel, Dealul-Viilor, Margelatul si Dealul-PesteneT.

luT

dreaptg a vgiT Glavaciocul, care

aci primeste Sericicul, din sus

de Vida-Cirtojeni, la 45 kil. de Vidra, com, mur., in jud. Putna,
pl. Vrancea, asezatg pe malul
Bucuresti, la 6o kil. de Giurgig PutneT, aproape de unde piriul
si la 14 kil. de Obedeni, resedinta
Vidra dg in acest riti, la 34 kil.
plgseT.
de Focsani, udatg de riul Putna
Printeinsa trece soseaua ju-

Vicoleni, sat, pe dreapta jtjieT,

In partea de E. a COM. Ungu-

deteang ce vine din Giurgiti,

trece pe la Flgminda si Tese

si de piraiele Vizgutul, Sogasul,

Rupturile, Vidra si Valea-Rea.

reni, pl. Jijia, jud. Botosani, cu

din jud, pe la com. Glavaciocul.

Se compune din cgtunele :

www.dacoromanica.ro

VIDRA

743

Burca, Calimanul, Vidra (resedinta) si Voloscani.

Are o populatie de 1729 suflete ; i biserica parohiala, cu
hramul Adormirea, in cat. Vidra si 3 filiale : cS-tit VoevozT,,
In Caliman, c Adormirea ,, in Bur-

Vieri, alt nume al cit. Soho-

noscute in Rominia, este picara

testi, com. Dobrotesti, pl. Balta-

de pe mormintul lut Nicolae

Voda Basarab din 1362. Din

Oltul-d.-j., jud. Romanati. S'a

numit ast-fel pentru ca a fost
intemeiat de niste vierT, venitt
de pe mosia Zvorsca si improprietaritt la 1864 (v. Sohotesti).

ca si cSf. Me, in Voloscani ;

o scoala mixta; un spital Cu 68

VIERUL

citatiile lut inc.at, cCronica Ro

tninilorD, I, 328, aceasta piatra se
cauta la manastirea Cimpulung,

unde in adevar el este zugravit

ca ctitor, ceca ce in realitate si
era, dup cum rezulta din maT
multe hrisoave ale aceler manaste, aflate in arhiva statulut.

multe fabrict de rachiii, pra-

Vieroul, sat, jud. Arges, pl. Pitesti, com. rur. Gavana-ValeaRea (v. a. n.).

vAlit, etc.
Locuitorit posea : 67 plugurt ;

Vierowl, sat, com. rur. Colibasi

cestiune se gaseste la Vierosul,

376 boT, 231 vact, 59 cal', 822

(v. a. n.), pl. Riul-Doamnet, jud.

ot, 86 capre si 463 porct.

La 23 Aprilie, 6 August si

Muscel. Pana acum citt-va ant

forma singur o comuna. Locuitoril' sal' sunt TiganY de vatra
d'al' manastiret Vierosul, la 2

nu putem sti. (Gr. G. Tocilescu).

Dintre cartile aflate la aceasta

paturT, infiintat

la 1887; mal

26 Octombrie al fie-caruT an se
face tirg pentru vinzare de vite
si alte produse din localitate.

Vit sunt pe 3500 hect.

Vidra (Straini-Dobreni), sat,

jud. Ilfov, pl. Sabarul, resedinta
com. rur. Straini-Dobreni (v. a.
n.), situat litiga riul Sabarul.
Se intinde pe o suprafata de

Din ce imprejurart piatra

Rimnicul-Vilcea, la 1795, si un

putut face p'aci sosele, din cauza

si s'ail depus la Muzell.

ca pamintul se surpa lesne si

satul e situat pe deal, de In3e
se vede orasul Pitesti si valea riului Doamna pana din sus
de Piscani.

Are o scoala mixta; i moara

cu apa, 1 masina de treerat si
2 podurt.
Numartil vitelor marT e de 87
si al celor mict, de 390.

Vierowl, mtYastire, jud. Muscel,

situata pe valea riuluT Doamna,
la 2 ore departare de Pitesti. S'a

Vidra, ca/un, in com. cu acelast

nume, pl. Vrancea, jud. Putna,
asezat pe coasta maluluT sting

tierul Stroe de la Leordeni.

Biserica se aflg in buna stare
si, de la 1884, a fost trecuta in
sarcina com., care o intretine si

Vidra, stalie de dr.-d.-f, jud. Ilfov,

pl. Sabarul, cit. Straini-Dobreni,
pe unja Bucuresti-Giurgiii, pusa
In circulatie la t Noembrie 1869.
Se afla futre statiile Sintesti
(4,8 kil.) si Gradistea (6,6 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluT MIriT de 5 im,77 Venitul acesteT
statit pe anul 1896 a fost de
51498 leT, 25 baza.

Vidra, treclitoare cu piciorul in

Transilvania, jud. Vilcea.

manastire s'el luat doua de d-1

Tocilescu si anume : Psaltirea
Proroculul David, tiparita in

ore departe de orasul Pitesti.

Cu foarte multa greutate s'a

154 locuitorT.

al Putner, la locul unde se varsa

In el pir. Vidra. (V. Vidra, c. r.).

in

intemeiat de MarSle Ban Ivascu

Golescu la 543; iar la 1615
s'a restaurat si dotat de Vel Vis-

asta zT.

Biserica are 2 clopote. Cel

mare poartO o inscriptie romina
din anul 7156 (1648), din care
se vede ca l'a faca Jupin Stroe

Apostol, tiparit la Buzar', la 1704,

Vierani, com. rur. i sat, pla,,a.

Gilortul, jud. Gorj, situata spre
S. de com. Jupinesti, pe malul
sting al riulut Gilortul, la 32
kil. spre S.-E. de orasul T. PU.
Are o suprafata cam de 840
hect. ; o populatie de 192 fama-, sail 767 suflete; 2 biserict, una fondata la 1856, iar
cea l'alta la 1867; o scoall.
LocuitoriT posea : 66 plugm Y,

2 carute cu cat, 62 care cu bol,

27 stupt, 270 vite mart cornute, 379 ot, 138 capre, 118
rtmatort si 14 cal.
COI: soseaua comunala care

vine din spre N. de com. Jupinesti si o leaga la S. cu Rogojina, la E. se leaga cu Frumusei prin drum de care, iar

Vel Vistier din Leordeni, in

cetate in Tirgoviste. Cel mal
mic are o inscriptie in carac-

spre V. cu Socul, tot prin drum

de care.

tere gotice.
cLa Vierosul, pe pardoseala

Vierul, clitun, com. Hadivoia, pl.

Marginea, jud. Vlasca, situat pe
loc ves, la V. judetulta, despre
Teleorman, unde incepe cimpia

bisericet se afla 9 pietre tombale cu inscriptiunt slavone si

romine. Din acestea, cea mar interesanta, cact e cea mar vechte

din inscriptiunile pana azt cu-

www.dacoromanica.ro

Burnazul. E proprietate a Eforiet

Spitalelor Civile din Bucuresti.
(V. com. Hadivoia).

VIESPEM

VIWARA

744

Viespeti, com. rur., jud. Olt, pl.

Viespepti, jud Olt, situat pe

prune. Gura-ViforiteT este o pg-

Siul-d -j., situatg pe valea i muchia dealulur Oltul, in stinga

SiuluT, la 51 kil. de capitala judetuluT pi la 18 kil de reedinta plapet.
Com, e vechie pi se compune

stinga SiuluT, sub coasta dealulta Oltul, Cu o populatiune

dure cam de 7500 ariT, iar vatra mangstireT coprinde 45000

ariT, tot pgdure, care se intinde
spre Ocnita.
Aci sunt mangstirile Dealul

de 498 1 ,cuitorT. (V. Viespepti,

com. rur.).

Viezuri, catun, cu

225 locuitorT,

Viforita.

din doug cgtune: Viespepti

Gilmeele, cu o populatiune de

com. allgnepti, pl. Ocolul, jud.

Gorj, la S. de repedintg, situat

550 locuitorT.

pe loc pes, in valea piriuluT Amaradia (v. Bglanepti, com. rur.).

al com. Gura-AninoaseT, jud.

Viezuri, sat, cu 40 locuitorT, com.

rur. Sgracinepti (v. a. c.), pl.
Cozia, jud. Vilcea.

Viforita, mandstire, jud. Dimbo-

Viforani, sat, jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., com. Botepti, situat

pe piriul Racatgul, la 1400 m.
de cat. Bote,ti (pcoalg).
Are 598 loc.; 2 bisericT, una
clgdita de locuitorT in 1840 pi

la 1530. Aci se aflg o icoang

la 1631. S'a intretinut din ve-

altu de Costache Cappa, In anul

niturile rnopiilor BrincoveneptT

1859.

pana cind ati fost luate de stat.

Cel rnaT multI locuitorT sunt

mo,nenf; iar in Gllmeele, 47 locuitorT
improprietgrit, dupg

legea ruralg, Cu 470 hect. din

proprietatea sta,tuluT.
Are o suprafatg de 3037 hect.;
o bisericg i un fost schit (biserica din Viespepti s'a fondat la

anul 1855, iar biserica din Gilmeele e fostul schit); o pcoalg.

LocuitoriT posedg : 63 cal, 29

Tepe, 82 boT, 46 vacT, 687 oT

pi 110 porcI.
O posea vecinalg leagg com.
la N. cu cgt. Sprincenata, com
Frunzarul, pi la S. Cu Birsepti.

La V. comuna e litnitatg de
piriul Siul, in dreapta cgruia,
pana in matca OltuluT, se intind tnaT multe tuferipurT, zgvoaie, poenT i livezT ca: Pgdurea-Mo,tenilor, Poiana-StufuluT, Poiana-cu-Parul-Ars pi Poiana-luI-Ropca ; la N.-V., tot pe
valea OltuluT, cu zgvoaiele Sprincenata, ale statuluT. La E. se

inaltg, de la N. la S., o muchie inaltg a dealuluI Oltul, de

Viforeni-Cerchez, sat, in partea de N. a com. oldgneti,

pl. Miletinul, jud. Boto,ani, cu
o suprafata de 1144 hect. pi o
populatie de 311 suflete.
Viforlt a, com mur., jud. Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita, situatg in apropiere de mangstirea cu acela, nume, pe cimpie,
intre riul Ialomita, Dealul.Viilor
mgngstirea Dealul.

Se invecinete la E. cu Oc-

la care se Intinde un platal,

nita, la V. cu Tirgoviptea, la N.

pana in Dealul-CalmatuiuluT. Pe

Cu Aninoasa pi la S. cu Rgz-

acest plata se aflg un pant

vechiti, numit Cetatea-luT-Gilma
pi o movilg numitg Movila-luTGima. MaT la E. de pantul

cetater trece poseaua judeteana

Slatina-T.-Mggurele. Platoul e

brazdat de doug vilcele : Vilceaua-Mica

Valea-Mare. Pe

acest plata se aflg tarinele locuitorilor pi ale proprietarilor.

Viespeh, ciTtull, re,edinta com.

vadul.

Prin comuna curge pirliapul

Gura-Viforitg, peste care sunt
doug podete: unul k Viforita
altul In cgt. Mahalaua. Se
compune din doug cgtune : Mahalaua Viforita, cu o popu-

latie de 1500 locuitorl.

Vifortta (Valea-Popil), cdtun

Buzar', cu 50 locuitorT.

vira,

la 3 kil. spre N. de T'ir-

goviptea. Aceasta mangstire s'a

fundat de Vlad-Vodg Basarab,

mare, cu hramul Sf. Gheorghe,

lucrata in argint aurit, dgruitg
mangstireT de catre Leon-Vodg
Toma i Doamna sa Victoria

AzT chiar se aflg in aceastg mgngstire busturile DomnuluT

DoamneT Brincoveanu pi mal
multe odoare lgsate mangstireT

de Constantin Brincoveanu. In
jurul acesteT mangstirT se fac
daug tirgulete anuale: la Sf.
Gheorghe

Sf. Maria.

Viforita, munte, in com.

Gol-

deti, jud. Buzati, ramificatie din

muntele Penteleul ; se poate lua

maT mult ca un plaiti ce leagg

Virful - PenteleuluT de muntele
Cernat. Are o cg5erie renumitg,
unde se fabrica adevgratul capcaval de Penteler, pi unde se
aduce laptele oilor ce pase muntif Penteleul, Cernatul i Co-

Viile-Cenuasca, sat,

in jud.
R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-j. (V.
Cenu,ascgi (Viile-).

Are 2 biserid; o pcoalg,

cite-va fabricl de gaz.
Aceastg comuna produce cu
deosebire vin mult i tuicg de

www.dacoromanica.ro

Viioara, com. rur., pl. Siul-d.-s.,

jud. Olt, situatg pe valea

malul OltuluT, aproape de gura

VlIgIARA

VlIOARA

745

de 2 preoff si

Iminogulul, la 25 kil, de capitala judetuluT si la 12 kil, de

vite

resedinta p/aseT.

Se margineste la N. cu com.
Balanesti; la S.-E., ca com. MI-

In coprinsul comune se afla

magurT si trece Brazdalul-Noyac (v. a. c.).

runtei si la V., cu riul Oltul.

Se compune din 2 catune :

4 cinta.-

retr.

numeste Bentul - Sirbilor. Este

adinc si periculos cind sunt apele
marT. Pe teritoriul comunel, de la
S. spre N., sunt semanate m ulti me

Viiaara, com. rur., in jud. Te-

de magua : Magura-Tinter, Magura-BitlanuluT, a-lu Duminica,

a-HandaculuT, a-DragaiciI, a-A-

Viisoara si Gigirtul, cu o populatie de 761 locuitori.

leorman, plasa Calmatuiul-Mar-

rapuluT, a-luT-Blejan. Magura-Co

Se zice ca numirea de Vii-

ginea, situata in partea de S.

tofeni serveste ca semn de ho-

a judetuluT, pe sesul de d'asupra

dealului care incepe de la punctul unde se varsa riul Calma-

tar ca mosia statuluI Suhaia,

in partea despre E., si cu pa-

soara

s'a dat de la nume-

roasele vil care acoperiail altadata dealul numit Piscul - liaarpe,

care se afla

mal importanta

de resedinta judetuluT, la 22
kil. de Zimnicea si la 24 kil.

trecuta in maT multe acte vechl

de proprietate. Mal sunt si cite-

locuitorT

de Alexandria.

va movile, care toate servesc

ca semne de hotar : Movila-Mircil, a-luT-Bulumac si a-Lupulusi.

s'ail improprietarit la 1864 pe

384 hect. Viile ocupa o suprafa ta de 41 hect.
Teritoriul comuna are o suprafata de 1554 hect.
Are o biserica, fondata la
anul 1883, deservita de I preot
si 1 cintaret ; o scoa/.
Vite : 32 cal, 255 bol', 19

Se invecineste la N. cu teritoriul com. Piatra ; la S., cu

Balta-Suhael, din care o parte
cade chiar pe proprietatea Vii-

71 pord si

Suprafata comuneT, dimpreun

vacT,

18

bivolT,

609 oT.
In virful dealuluT Piscul-luT-

Sarpe se 05 o groapa adinca,

numita Groapa-SarpeluT. La S.

e o bala numita Cacata.

CM : o osea vecinall, care
o leaga la N. cu com. Milcovul
si la S. cu com. Maruntei, si
soseaua comunala, care o lea ga
la E. cu cea judeteana SlatinaTurnul -Magurele si la V. cu
gara Romula, situata peste Olt,
pe linia ferata Rininicul-VilceaCorabia.

Viioara, com. rur., in partea de

N.-V. a pl. O colul, jud. Rornanati.

Se compune din Viisoara-Mosteneasca si Viisoara-Mica. Situata litiga Tesluiul, pe dreapta,

la 21 kil. de Caracal.

Are o populatie de 888 locuitorl ; o scoala ; 2 bisericT,

una cu hramul Intrarea in Biseria (1865) si cea-l'alta cu hramul S-il Voivozl (1849), deser66700. Afarole

se &este

tuiul in balta Suhaia, la 33 kil.

in apro-

piere, spre N.-E.

Un numar de ror

minturile a locuitorilor ; este cea

soara ; la S.-E. cu com. Suhaia;

la E., cu mosiile Piatra si Su.

halasi la V., cu com. Lisa,

de care o desparte riul CalmatuiuluT.

cu mosiile aflate pe dinsa, are

o intindere de peste g000 hect.
Locuitor' improprietaritT pe
aceasta mosie sunt in numar de
270, pe o intindere de 865 hect.
Ville ail o intindere de 1721/2
hect. Pamintul, M'ara, de cel din

si

Satul V iisoara este foarte ve-

chal; se &este trecut in lista

satelor, intocmita la 1741, in
plasa care punta numirea de

Marginea-d.-s. El era, dirnpreuna ca mosia, sat de frontiera

al Pret. tl gasim citat de Dio

nisie Fotino care, reproducind
textul actuluT d hotarnicia gra-

nitelor Tara, arata ca hotarul

ViisoareT se intindea pana in
Dunare.

Viioara,

sat, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusul (v. a.

spre bala, este ses, negru-ve-

c.), situat nu departe de inalul

getal, foarte productiv. In partea despre N. si N.-V. a comuneT, terenul prezinta mal multe

sting al TrotusuluT, la o departare

adincaturr sail gavane ; cele mal

de searna sunt : Gavanul-Larg
si Gavanul-Adinc. Aceste gavane,
cit si toga partea de pe deal

a mosieT, sunt renumite pentru

fertilitatea lor.
Are o populatie de 1737 su-

de 1800 m. de satul Tirgul-TrotusuluT (scoala).

Viioara, sat

noil, infiintat in

jud. Iasi, la 1879, prin improprie-

tarirea unor insurateT, pe rnosia Andrieseni, com. Iepureni,

pl. Turia, situat in partea de

o scoall mixta; o bise-

E. a satuluT Andrieseni, pe platoul dealuluT Soci. Are o supra-

rica, cu 3 preoff si 2 cintaretT.

fata de 715 hect., cu o popu-

flete ;

Vite :
697 vite

399 caT, 12 rn4garT,

latie de 204 locuitorl.

mil cornute, 4910

vite micT si 300 'Dora

La V., spre com. Lisa, se afla
un vad pe riul Calmatuiul, care
serveste ca semn de hotar si se

lionar Goograllo. Vol. V.

Viiqoara, sat, cu 114 locuitorl,

in jud. Neamtu, pl. Piatra.Mun-

tele, com. Doamna, situat pe

malul rfulur Bistrita.
94

www.dacoromanica.ro

VIIOARA

Viioara, cdtun, cu 390 locuitorY,

resedinta com. Viisoara, jud.
Olt, pl. Siul-d.-s., situat pe
valea OltuluT, lingi poalele
dealuluT numit Piscul-SarpeluT.

(V. Viisoara, com rur.).

prietatea stolniculuT Stefan si a

luT Radu Guliano.

de 1752 hect. si cu o populatie

de 655 suflete.
Are o scoalg si o biserici.

Viioara, sail Bonta, mo,rie a

Vite : 589 vite marT cornute,

644 oT, 64 caT si 286 porcl.

statuluT, Cu o arena anualg. de

13960 leT (1888/89), v'nd si o pgpendinte de Episcopia Rimn iculuT
situati lingi satul Viisoara,

dure de 1201 pogoane.

Viioara, th-M, cu 50 locuitorT,
posedind maI mult de 2000 oT,
jud. Brgila, pl. Balta, com. LaculReziT, la S.-S.-V. de reved. com.

VINETWI

746

din jud. Romanati.

Pidure se afli pe o intindere

de 195 hect. si viT, pe io hect.

Viltoteti, sat, jud. Filciil,

pl.

Mijlocul, com. Vi/totesti, asezat

pe valea piriuluT Figidiul, ce

Viioara - Moteneasc (Viloara-Mare), sat, lingi Tes-

curge prin mijlocul luT, intre dealurile Hingiul i Piscul-Uliulut

de

cilugirT, in j ud. Buzgil,

com. Robesti, cit. Stgnilesti,

resedinta com. Viisoara,

pl. Ocolul, jud. Romanati (V.

acum biserici de mir.

Viisoara, com. rur.).

Are o suprafatg de 1752 hect.,

cu o populatie de 418 suflete ;
o scoali, infiintati in 1865 si o
bisericg, ficuti la 1751.

Viioara (Ulmetul), vechig schit

Balta-SubaieT, jud. Teleorman.

Viioara-Mica, celtun, in spre

E. com. Viisoara (v. a. n.),

Aceasti numire o are numaT

din pl. Ocolul, jud. Romanati.

Viioara, baltd, ficind parte din

partea ce cade in raza proprietitiT Cu acelas nume, in intindere de 500 hect. Se limiteazg

pe d'o parte cu Balta-SuhaieT

a statuluT si de alta cu BaltaLiseT.

nind de muntif mingstireT Cimpu

de Birlad, pe piriul Valea-Vindereilor. S3tul formeazi comung cu cit.: Cruceanul, Docineasa i Valea-Lungi. Comuna

lung, care fac parte din com.

Corbusori i Berevoesti, plainl

toati are 1529 locuitorT, iar satul,

841 locuitorr.

Nucsoara.

Se cultivi viea pe o suprafati

de 71 hect. si livezile cu prunT,

Vija, plIdure a statuluT, jud. Muscel, in intindere de 400 hect., ti-

Viioara, moie, in jud. Teleorman, pl. Cilmituiul-Marginea, cu

Vijoeti, sat,

234 iOcuitOrT,
com. rur. Tetoiul, pl. Mijlocul,
c1.1

o intindere de aproape 8500

hect., din care 4000 pimint

jud. Vilcea. Are 2 bisericT ; una

arabil, 500 hect. in balta Suhaia

i000 hect. izlaz, finete

fondati la 1820, de protopopul

Constantin Tetoianul, si a doua

pimint neproductiv. Este proprietatea d-neT Maria I. Cantacuzino si e formati din maT
multe corpurT, care poarti
astizT numirile ddte din ve-

la 1792, de Vlaiutu Tetoianu,

biv-vel stolnic, i sotia sa, cocoana Safta i zugriviti de fiiT

chi m e : Viisoara, cu 4480 hect., in

lor Bgrbuceanu Tetoianu, bivvel logofetY, la anul 1823.

care intri i 500 hect. balti, Voineasca, de 1300 hect , Lipcineasa

saiVlinihuteancala N.-E. de 1120
hect. si Stejgrelul sati Traista

in partea de E., cu 1550 hect.

Aceasti din urrng maT are si
numirea de Greceanca sail

Mosia Viisoara se giseste citati in astoria DacieT, de Dio

nisie Fotino, ca formind hotarul TireT cu Turcia, despre Dunire ; in secolul trecut era pro-

Vinderei, com. rur. 9i sat, jud.

Tutova, pl. Tirgul, spre S.-E.

lor Gheorgbiti Tetoianu, biv-vel

Setrar, si Ion Tetoianu, cu virul

pe 34 hect. Are o scoali mixt

si

bisericT.

Vinderei, sat, cu 85 locuitorY, in

jud. si pl. Tutova, com. Tulesti
(v. a. n,).

Vineeti, catun, in jud. Putna,

pl. Girlele, com. Odobesti, situat
pe malul MilcovuluT.

Vineteti, com, mur., in partea

de V. a pliseT Crasna, jud. Fil.
Vijuleti, cdtun,cu 247 locuitorT,
cit.'', in hotarul despre jud. Vasla E. de com. Radomirul (v. a. n.),
asezati intre piraiele Lopl. Ocolul, jud. Romanati, situat
hanul si Crasna.
la 13 kil. spre V. de Caracal, pe
Este formati, din satele Corsoseaua Caracal-Craiova. Se in-

deni i Vinetesti, cu o populatie

vecineste la E. cu

de 104 familir, sal 763 suflete.

de V. a pliseT Mijlocul, jud. Vilcea, formati din satele Viltotesti

Pe teritoriul comuneT trece soseaua judeteani care leagg orasul

Husi cu orasul Vasluiui, capitala
jud. Vasluiti.

Vileni, pe o suprafati cam

Pe marginea de S.-V. a co-

Viltoteti, com. rur., in partea

www.dacoromanica.ro

VINETETI

mune trece piriul Crasna, iar

pe cea de E., piriul Lohanul ;
la impreunarea lor formeazg un
unghiii si se varsg apoT in riul
Birladul.

Are o scoalg in satul Vinetesti si 2 bisericT din care una

in satul Vinetesti, fgcutg la 1788.

Vineteti, sat, numit si Ivinetesti,

in partea de N. a com. cu acelas nume, pl. Crasna, jud. Fllciti, asezat pe coasta dealuluT
Musteatg si udat la V. de piriul
Crasna. Are o populatie de 500
suflete. (V. Vinetesti, com. rur.).

avut in substante rninerale : sane,

lignitg, fier, aur, etc., prezintind
un deosebit interes geologic,
atit din punct de vedere al struc-

tureT, cit si al fosilelor ce contine. Are 5 morT, 7 pive ; locuitoril se ocupi cu lucra rea lemnuluT si cu cojocgria. Comerciul
constd in desfacerea tuiceT si a
lemngrieT lucrate.
Are 6 tirgurl la : 25 Martie, 30

August, 14 Sept., 6 Decem-

Vineti-de-Jos, sat, cu 369

c.).

Vineti-de-Sus, sal, CU 380 locuitorT, jud. Olt, pl. Vedea-d.-j.,

com. rur. Spineni (v. a. c.).

Vintila-Vod, com. rur., in jud.

Buzgil, plaiul Slgnic, situata pe
ambele malurr ale riuluT Slgnicul,

la 46 kil, de orasul Buzgii.

E formatg din cut.: Bodinesti,
Fundul-PapiT, Gura-Papa, IzvorulBouluT, Lunca, Scheiul, Sirbesti,

vendicg

averea (hrisovul

din

1643, August 8), dar in loc sg

fie administratd de egumeniT el,

incepe a se administra de EpiscopT.

Vintil-Vod (La Zidul ve-

Lopgtari, intreruptg adesea de

Vintilg - Vodd, cgt. Reghinari,

jud. Buzgri. (V. istoricul com.
Mgnesti).

cursul SlgniculuT.

chiti), ruine de cetate in com.

cit si mgngstirea Ot-Menedec.

Dionisie Fotino enumgrg ad numal satul Scheiul.

Vintileanca (GAgeni - Vinti-

Vintil-Vod, catun al com. Vintila-Vodg, jud. Buzgii, Cu 150

locuitorT si 42 case ; tine de cgtunul de resedintg Lunca.

piriul Sgrata si Valea-Ngeanca, la

Vintil.-Vod (Ot-Menedec),

si Vintileanca cu o populatie

melna'stire, in com. Vintilg-Vodg,

de 1230 locuitorT.
Are o suprafatg de 6280 hect.;

lo-

cuitorT, jud. Olt, pl. Vedea-d.-j.,

ad omorit pe egumenul RIzbici,

ati furat actele de proprietate si
le-aii inlocuit cu acte false, sub
domnia luY Radu-Vodg, fiul luT
Mihnea-Vodg. In timpul luT Mateiri-Basarab, mgngstirea ig re-

bre, Dumineca-TomiT si la Ispas.

Cal: soseaua vecinalg Sgpoca-

Comuna e vechie, cel putin

Vineti, sat, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j.,
com. rur. Cucueti.

com. rur. Spineni (v. a.

VINTILEANCA

747

jud. Buzgti, ziditd la anul 1532

In interiorul eetgtel dupg dealul Reghinari, servind mult timp
si ca scaun al Episcopiel Buzgulu1. In anul 1748 Episcopul
Metodie a rezidit-o putin mal
la vale sub numele de mgngsti-

leanca), com. rur., in jud. Buzgri, pl. Tohani, situatg intre

31 kil, de orasul Buzgri.

E formad. din cgtunele Gggeni-d.-j., Gggeni-d.-s., Gemenile, Sdhgteni-d.-j., Sghgteni-d.-s.

o scoall in com. Vintileanca ;

2 bisericT, in cgt. Vintileanca si
Sghdteni ; 1 moarg de abur( si

z sane.
Proprietgrf mal insemnate
sunt : Vintileanca, Riiosi, Gggeni

Cu sforile (ale statuluT), Tina-

Zmeesti si Vintilg-Vodd, cu o
po. pulatie de 1600 locuitort

rea luT Vintild-Vodd.

Episcopul Cesarie a ridicat'o

roaia, Gggeni-d.-j., Gageni-c1.-s.,

Are o supiafatg de 3440 hect.;

in cdt. Vintilg-Vodg
o Scoall
)
(Lunca) ; 2 bisericT, in VintilgVodg si Bodinesti.
Vite : 310 bol, 170 vacT, 87

din ruine pentru a treia oarg,

In anul 1846, impodobind'o si

tul, Sghgteni, Sghlteni-Tgndgroae, Proscani, Serpesti, Rilosi,

Lunca - GhizdIveata, Vgcgresteanca si alte sforT mal micT,
parte particulare, parte ale mos-

vite, 9 bivoll, 21 caT, 17 lepe,

7 minjT, 1650 oT, 150 capte si
267 porcT. StupT are 20.

inzestrind'o. De la secularizare
a devenit bisericg de mir, sub
administrarea unuT egumen. Casele domnestT si chiliile ati in-

ceput sg se ruineze.
Aceastg nigngstire a inceput

nenilor: TomsanT, BrezenT, SerpestT si ProscanT. Terenul e un

ProprietgtI mal insemnate

sunt : Vintild-Vodg (a statulul),
Bodinesti, Bisocuta, Coca, Colnicele (particulare), Bodinesti si

sg decadg indatd ce a devenit

vast ves, de o fertilitate mijlocie, cu multe sdrIturf si expus

metoh al EpiscopieT Buzgil (vezT

istoricul EpiscopieT). Mosiile da-

adesea inundatiilor.
CgT : unja feratg Mizil-Buzdii,

ruite de Vintild : Furesti, Clo-

Chivulesti, ale cetelor de mos-

citi, Goicelul si Poiana-Necule-

BodinestT, Chivulestl si

lor, ail fost mal intiiii rgpite de

Tulinestr. Terenul e muntos si

ceata mosnenilor BrgghestT, care

cu halta Vintileanca si soseaua

nationald paralelg ; soseaua comunall Sghgteni-Vintileanca si
alte drumurT naturale.

nenT :

www.dacoromanica.ro

VINTILEANCA

748

Vite : 495 boT, 236 vacT, ti8

viteT, 6 bivolT, 127 caT, 105 Tepe,

28 minjT, 3250 o! si 295 porcT.

StupT sunt 20.
La inceputul secoluluT XIX nu
exista de cit cgt. Sghgteni
Gggeni ; dupg 1830 a luat nastere i Vintileanca. In urma improprietgrirei din 1864, toate
reunit inteo
aceste cgtune
singurg comung, Gggeni-Vinti-

leanca, numitg maT des numa

Vintileanca. Satul Gggeni servea in secolul XVIII ca depozit
al mgrfurilor ce veniail din Brasov.

Vintileanca (Voinegti), cdt. al

com. Vintileanca, jud. Buzgri, cu
o populatie de 500 locuitorT.

Vintileanca, statie de dr.-d.f.,

ju d. Buzg t, pl. Tohani, com. Vin-

tileanca, pe Erija Ploesti-Buzg,

pusg in circulatie la 13 Septem-

brie 1872. Se aflg intre statiile

Mizil (7,4 kil.) si Ulmeni (12
kil.) Ingltimea d'asupra niveluVenitul
luT MAriT de
acesteT statiT pe anul 1896 a

fost de 43669 leT

15

banT.

Vintileasca, sat, in jud.

rat, plaiul Rimnicul,

R.-Sgcgt. de

resedintg al com. Buda, asezat

In partea de V. a com.,

pe

poalele muntelur Pietrile-Fete,

la 2 400 ni. sore N. .V. de cgt.

sunt: Predesti, Valea-Largg, ale

statuluT, i Viperesti, a mosnenilor ViperestT, despgrtitT in patru
cete : AlbulestT, BarbgtestT, PitigoestI i RosiorT.

Terenul e accidentat si acopen it de seculare pgdurT, partea

de N. insg e o fertilg luncg situatg d'alungul riuluT Buzgul.

Productia principalg e tuica.
TirgurT sunt 2 : la RusaliT si
la 8 Noembre.
CIT : soseaua BuzgiiFrontierg
prin Viperesti, precum i alte
drumurY naturale.
E formatg din cgt. Predesti
Viperesti, cu subdiviziile lor,

avind o populatie de 1620 locuitorT.

Are o scoalg ; 2 bisericl,

Cu 2 preotT, 2 cintgretl si 2
paracliserT. Catedrala e cea Cu
hramul SI. Constantin si Elena.
Vite : 216 boT, 160 vacT, 69
viteY, 9 caT, 4 minjT, 240 oT
90 capre si 300 porcT. StupT

sunt Io.

populatie de 203 locuitorT.

Voregti, mahala, in partea de

V. a com. rur. SlItioara, (v.
a. c.) pl. Horezul, jud. Vilcea.

Viperegti, com. rur., in jud. Buplaiul Buzu, situatg pe malul

drept al riuluT Buzgul, la 40 kil.
de orasul Buzgti.
Are o suprafatg de 4050 hect
ProprietgtT maT insemnate

Hodorogeasca, Turbureasca
Burduceasca, ale cetelor de mosnenT: RgdulestT, CirjenestT, HodorogestT i Ngrtestr.
Terenul e accidentat, constind
numaT din coline, parte fertile
acoperite de semIngturr, livezT

finete, parte stincoase, acoperite de pgdurT i vil.

Are un tirg la Ispas.

CgT :

oseau a comunalg Breaza-

Fintesti prin Vispesti.

Vite : 492 bol, 115 vacT, 61
viteT, 19 caY, 14 Tepe, 2 minjT,

800 or si 216 porcT.

Com, e vechTe ; cel mal vechTti
sat a fost Istrita-d.-s. ; la luceputul sec. XIX existait i satele
Vispesti i Fintinele ; cele-l'alte

sunt formate dupg 1830. Mult

timp a fost incorporatg cu com.
Breaza ; din 1876 fie-care e comung deosebitg.
Vispegti, catun de resedintg al com.

Viperegti, atun, cu 800 loc., rese-

Vispesti; jud. Buzgti, cu o populatie de 610 locuitorT.

dinta com. Viperesti, jud. Buzgit

Are subdiviziile: Ghiocul, Poianai
Valea
GhioculuT, Rosiori
Largg.

Vistea-Mare sati
virf de munte, terminal
al culmeT FgggrasuluT, jud. Ar-

ges, pl. Lovistea.

Virul, .ftichet de granild, pe marginea DungreT, in apropiere de

com. rur. Virciorova, jud. Mehedinti.

de resedintg, Jitia-din-Deal. Are

o intindere de Ioo hect., cu o

Sforile-Ngeni, Istrita de-sus, sati

Argesul, ale statuluT, Vispeasca,

Vispegti, com. rur., in jud. Buzgti,

Visterna, sat, Cu 150 locuitorT,

jud. Tulcea, pl. Babadag, com.
Enisala (v. a. n.), situat pe Valea-Ceairelor, la 4 kil. de resedinta comuneT.

pl. Tohani, situatg sub ramificatiile munteluT Istrita, futre com.

Breaza i Ngeni, la 26 kil. de
orasul
E formatg din cgt.: Fintinelele,

Vgleanca, Vispesti si Virful, cu

o populatie de 1250 locuitorT.
Are o scoalg in cgt. Vispesti,
2 bisericT, in Vispesti si Fintinelele.

Are o suprafatg de 2150 hect.

ProprietgtT maT insemnate sunt;

www.dacoromanica.ro

Viga (Baba-), cittuna,s, in jud.

R. Sgrat, pl. Gradistea, comuna

aineni, asezat spre E., pe malul sting al riuluf Buzgul.

Vigani, com. rur., in jud. R.-S1rat, pl. Rimnicul-d.-j., pe malul

sting al riuluT Buzgul, asezatg in

partea de S. a jud., la 32 kil.

spre S.E. de orasul RimniculSgrat si in partea de S. a pl.

V1 ANUL

VITANUL

749

Ja 15 kil. spre S.-E. de com.

Viina, com, rur., in jud. Vlapca,

pl. Neajlovul, compusg din cgt.

ul i Nisipurile, la 7 kil. ; Amara,

la extremitatea N.-V.-V. a jud.

despre Argep, pe platoul dintre

1887. Se aflg intre statiile Frasinet (13,0 kil.) i Corabia (14,4

kil.). Ingltimea d'asupra nivelulul Mgrif de 61m,24. Venitul acesteT statiT pe anal 1896 a fost

Socariciul i Galbenul, la II kil.

riul Neajlovul

de 13557 leT

Se mgrginepte la N. cu com.
Drogul, la E, Cu com. Ciineni,
la V., cu comunele Jirlgul pi Nisipuri, la S., cu com. Filipepti
(jud. Brgila), de care se desparte

bovniculuT, la 62 kil. de Bucurepti, la 80 de Giurgiti, la 37

de Obedeni, repedinta plgpeT, la

Bglgceanul, repedinta plgpeT.

Seinvecinepte Cu corn. Drogul,
la 4 kii. ; Ciineni, la 6 kil. ;

Vipina pi HanulluT-Palg, situatg

Valea - Drim-

22 de statia drumuluT de fier

prin Hui Buzgul.

Riul Buzgul, udg com. 'in par.

Titu.si la 36 de Pitepti. Aproape

de aci curge apa Neajlovului.
Se compune din doug maha-

tea de S., de la V. la E.

lale : Vipina d.-s

La N.-V. comuneT e balta Vgceni, numit i Jirlgul satiDrogul.

Suprafata com, este de 7066

hect.

pi

Vipina-d. j.

Apartine moptenilor.

Locuitorir sunt totT moptenT.

Vite 485 boT i vacI, 275
caI, 726 oT, 35 capre i 142 ri-

Prin com. trece poseaua jude-

teang ce duce la Corbi.

pl. Balta-01

tul-d.-j., jud. Romanati, formatg

numai din satul cu acelap nume,

Vianul, mahala a com. Goidepti,

122 m. Are o populatie de 1252

locuitorT, o bisericg (Buna-Vestire) pi o ,coalg.

Vianul, sat, in jud. Iapi, pl. Codrul, com. Galata, situat pe par-

tea de E. a
(podgorie), cu
86 locuitorT.

Viineti, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Ialomita-Dimbovita,

situatg spre N. de Tirgoviptea,
Pucioasa, sal"' $erbIne,ti-Podurile.

Se invecinepte la E. cu com.
Prahovita, plaiul .pi jud. Prahoya ; la V. cu com. Virfurile ;
Ja N. Cu com. Valea-Lungg din
Dimbovita i Valea-Lungg din
plaiul i jud. Prahova.

Se compune din doug egtu-

Viina, com. rur.,

oT pi 149 rlingtorT.
DrumurT vecinale spre :
CgT
Drogul-Galbenul - Bglgcean u -R."
Sgrat ; spre Cfineni i spre Nisipuri.

piere de Infuratura-B1,telor.

sting al riuluT Buzgul.

la ro kil. spre N.-E. de bgile

mgtor).

munteluT Cursele, pe malul drept

al piriuluT Bisca-Micg, in apro

jud. Brgila, la 3 kil spre N.-V.

de satul Dedule,ti, pe tgrmul

flete ; 2 bisericT, din care una

la Hanul-luT-Palg i cea-l'altg in

lescu pi locuitorT ; o pcoalg mixtg.

are vr'o cite-va case pe poalele

Viineni, cdtun, cu 136 locuitorT,

pe valea piriuluT Cricovul-Dulce,

Vipina ; o moarg cu abur).

alipitg de cgt. Virlam, jud Buzgti ;

70 banT

Are o populatie de 1570 su-

Are o populatie de 1061 suflete ; o bisericg, cu hramul Sf.

Nicolae, ziditg in 1837 de Al.
Vilara, G. Manu, 5tefan Cretu-

Locuitorif posea 155 plugurT, o maping de secerat ; o

moar Cu aburT ; 672 bol, 484
yac), 300 cal, 123 iepe, 1550

ne : Vipine?ti si Puturosul ;

cu

646 locuitorT o bisericg.; doug

morl de apg.

situatg pe un teren pes, pe ,o-

In raionul comuneT se aflg :

seaua Corabia-Caracal, la t i kil.

Va I ea-P uturosuluT, Virful-cu-Dor,

spre N. de Corabia i 27 kil.

spreS. de Caracal. Altitudinea:

ValeaSila, Valea-FundulBugiT,

Vite : 3510 vite marT, 2090

vite micT pi 500 pord.

Aci se fac 2 bilciurT pe an :
unul la 18 Mait i altul la r
Septernbrie.

Virful LaculuT, Virful-cu-StejarT,

Ripa-Porcului, dealul Malurile,
Piscul-Rgtl, V irful-PietriT.
Ape : Piriul Cricovul pi piriul

Puturosul. In apropiere se aflg

pi un izvor Cu apg sulfuroasg,
pe Valea-PuturosuluT.

Viqineti, sat, cu 96 locuitorT,

com. rur. Valea-Lungg, plaiul

dealuluT Vipanul

Viina, ciltun, pendinte de co-

Prahova, situat spre N. de com.

o populatie de

muna ca acelap nume, pl. Neajlovul, jud. Vlapca. Se compune

din doug mahalale Vipina-d.-s.

Vioiul, suburbi e a oraplui Cim

pulung, jud. Mupcel. De la 1844

pi Vipinac1.-j. (Vez) com. Vi,ina).

coprinde mahalaua Scheiul pgng

la Calea-BraduluT. Aci se lu-

depti, cgt. Vipnul, avind forma

Viina, stage de dr.-d.-f, jud.

creazg cu multg rngestrie cos-

unuT semicerc, de care se izbesc

ambele Bi,ce, dupg ce se impre-

Romanati, pl. Balta, com. Brastavgtul, pe unja Piatra Corabia,

pusg in circulatie la i Aprilie

Vianuluf (Piatra-), sanca frumoasg, in jud. Buzgti, com. Goi-

ung.

www.dacoromanica.ro

tume nat.ionale.

Vitanul, sat, jud. Ilfov, pl. Din',

VITXNEM

V1ZANTIA

750

bovita, din com. rur. Dudepti-Cioplea (v. a. u.), situat spre V.

Are o populafie de 1341 suflete ; 3 biserict (in Bulimanul,

de Dudepti.
Se intinde, impreung cu cgt.

Trepteni pi Vitomirepti) pi o
pcoalg primarg mixtg.
Vite : 217 bol i vacT, 30 cal,
748 oT, 30 capre i 207 rimgtort

Cgtelul, pe o suprafatg de 620

Ilict., II are o populatie de 178
locultort

Vizantia (Manstirea-),
apezatg in comuna cu
acelap nume, pl. Zgbrgutul, jud.
Putna. Dateazg de la finele veaculut al i6-lea, de la Ieremia Movilg Voevod, carele este pus in

fruntea ctitorilor, impreung cu

Vitcani, sat, cu 270 locuitort, pe

Doamna Elisaveta, sotia lui. Bi-

da, intre dealurile Potericiul

Somindocul, in partea de N.-V.
a comuneT. Are 275 locuitorT,

mopia cu asemenea numire, com.

Dersca, pl. Berhometele, jud.
Dorohoir4, peculmea dealuluTVitcanul, i incunjurat de piraiele
Vitcanul i Vitcgnelul.
Are o bisericg, fgcut1 la 1857.

serica actualg este ziditg pe la

anul 1850 de Ieromonachul Visarion, ce era pe atuncT egumen. Ea este ziditg din piatrg

o pcoalg pi o bisericg, ziditg din

vechime, de un domn Bglpanu,

Drumurr principale sunt : calea nationalg Mihaileni-Boto,ani,

bagdadii. Exista incg maT la vale,

drumul ducgtor la com.Dersca.

mgngstiret i vechia bisericg, care

Mopia se hotgrepte cu :

este din lemn de stejar.

Mgngstirea a fost pusg pe
malul piriulut, carde pi astgzt

Vit'aneti, sat, repedinta com.

Corbul, pl. Mijlocul, jud.
situat pe amindoug malurile Ve-

fost proprietar aci.

Cindepti, Piriul-Negru pi

Vitneti, cdtun, pendinte de

com. Mggura, pl. Cglnil;tea, jud.
Vlapca, pe valea Clenita.

Cg-

Dersca.

cioplitg, in stil grecesc modern,

cu cupolg pi in loc de boltt, cu

spre piriul Vizgutul, in grgdina

poartg numirea de Vizgutul-Mare,

Viticheti, sat, cu 551 locuitorT,

spre deosebire de alt pIritI, tot

Vitneti-de-Jos, catun in com.

com. rur. Cglinepti, pl. Podgoria,

cu numire de Vizgut, carele

Clipicepti (v. a. c.), pl. Girlele,

jud. Putna, situat pe malul sting

jud. Mupcel, situat in partea de

E. a comuna i strgbgtut de

curge peste deal prin comuna

al Putnet, nu departe de Irepti.

piraiele Izvorul pi Spoita In centru i la N. are doug dealurt :

Unguroiciul i Chiciura, acoperite cu viT i livezT intinse.
E strgbgtut de calea feratg Bucurepti-Pitepti i de poseaua nationalg de la Bucurepti la Pitepti.
(V. Cglinepti, com. rur.).

rile, pi care spre deosebire de

Vitomirelti, sat, cu 45 familit,

jud. Argq, pl. Oltul, reedinta Vizantia, com. rur., in jud. Putna,

adjectivalg slavong : Vizatnea, ca

numire a mgngstireI, adecg mgng-

Vitioara, sat,

in centrul com.
rur. Opgriti (v. a. c.), pl. Te-

leajenul, jud. Prahova, cu o populatie de 644 locuitorT pi o

bisericg, fgcutg la 1841.

vecina din Vrancea, numitg Ggu-

Vizgutul-Mare, se numepte Vizgutul-Mic pi se varsg tot in

Vizgutul-Mare, mal jos de com.

Vizantia. Se vede cg pe timpul cind s'a fundat mgngstirea,

piriul de lingg ea se numea Vi-

zgt sa Vizat, de unde forma

com. rur. Vitomirepti-Trepteni

(v. a. n.).

pl. Zgbrgutul, apezatg pe dealul

stirea Vizaticg, sal de la Vizgt.

ce desparte apele ce merg in

Pe pomelnic, de desuptul upilor,

In acest sat se aflg o bisericg,

Cuvioasa Paraschiva pi case
marT boerepti, ambele zidite la

5u,ita de cele ce merg in Putna.

E udatg de piraiele Albul pi Vi-

zantia-Mgngstireascg (unde e pi

este scris in slavonepte tAcest

sfind pomelnic a osArduit (a'l
face) mult pgcgtosul loan Iuptocov, in zilele lut Stefan Voevodul, in anul 7121, Martie 6

1820 de boerul Mihalache

La-

boyan.

zantia-Mare.
Se compune din cgtunele: Viprimgria) i Vizantia-RIzgpeascg.

(1613).

Vitomireti-Trepteni, COM.rUr
pe valea Trepteana, jud. Argep,
pl. Oltul, la 37 kil, de coin. rur.

Are o populatie de 1043 suflete ; 1 bis&icg parohialg, cu

hramul Sf. Cruce, in Vizantia-

Si aceastg mgngstire este dintre cele cart ail fost inchinate

anume la mgngstirea Grigoriti

Tigreni (repedinta subprefecturei)

de la rnuntele Athos, in anul

1777, de mitropolitul Gavriil

limanul, Cgrlepti, Gura-DragoliT,

Gura-PonoruluT, Patrulepti, Trep-

Mgngstireascg i i flhial cu hramul SI. Nicolae, in Vizantia-RAzg,eascg ; o pcoall mixtg.

Vite : 395 boT, 274 vact, 42
cat, 1054 oT, 19 capre pi 136

teni pi Vitomirepti.

pord.

pi la 25 kil. de Pitepti. Se compune din satele : Bostinari, Bu-

www.dacoromanica.ro

Calimach pi Domnul Grigorie

Ghica.

Vizantia, izvoare minerale, in

VIZANTIA

VIZ1RUL

751

com. cu acelas nume, jud. Putna,

multa pucioasa ; dar drumul pana

cea, pl. Isaccea, pe

situata linga Vrancea, intre So-

acolo e cam greu. Aceasta explica pentru ce apa de la PiriulAlt se plateste maT scump.

com. urb. Isaccea, in partea de

veja si apa Susitel, cam la 45

kil, de la gara Marasesti. Nu se
stia maT nimic de Vizantia pana

teritoriul

N. a plaseT o cea de E. a comuneT, spre E. de orasul Isaccea ; are 3 ridicaturT, una de 71

Vizantia, r, jud. Putna, forstiut de olog de toata lumea,

mat din 2 piraie ce curg unul
se intoarse cu totul vindecat
de la Pietricele si altul de la Plo.
dupa o luna de baT. Atund
pul. Ucla com. Vizantia, pl. Zavestea despre apele de la Vibrrtutul. In cursul s primeste

m., alta de 62 m. si a 3-a de

zantia se raspindi maT intia in

jud. Putna, apol prin Tecuciil,
Roman, Galati i lumea incepu
sa vie din ce in ce maT multa.

Vizautul-Mare si Piriul-Alb, ce
are izvoare de pacura i apa

nareT ; pe el

sulfuroasa. Pe Vizantia este un

izvor de apa sarata la locul nu-

babil ca ad a fost vechiul No.

Pozitia este cit se poate de fru-

mit Slatina, de care se ingri-

moasa. Chiar in fata satuluT se

jeste administratia salinelor de

la T.-Ocna. Se val-AA in Putna

la 1882, cind un evreil din Pancita',

afla mun tele Scaunele, impaclurit cu mesteacanT si fagT, amestecap cu brad. Dupa virful aces-

tui

se vad frutnoasele

linga satul Caliman.

Vizantia ( Inconjuratoarea

ondulatiunT ale Vrancer, cuprinse

padure

intre GaiirT si Tichiris. Spre V.,

distanta de 2 ore si jumatate
pe jos, sail i ora si jumatate calare, se afla Soveja, unde padurile sunt numaT de brad.
Apele contin pucioasa, sare
iod. Pucioasa maT Cu searna

de 150 hectare, juietul Putna,

Vizantia - Mnstireasc, cd-

se afla in foarte mare canti-

tun, Cu 550 loc., in comuna cu

tate. La 3

de sat, curge
Riul-Alb, numit asa pentru
apa luT e alba ca laptele; mirosul de pucioasa se simte de
departe si pozitia devine din ce
In ce mal pitoreasca, cu cit te
kil,

apropiT mal mult de acest

El curge la picoarele unuT colosal zid de stine, prin crapaturile caruia Tese, unde i unde
cite un fag. Aceste stincT formeaza stratul inferior al muntelul, care se ridica. intre Vizantia i Soveja. In partea opusa,
spre S., se intinde seria de muntT
care imprejmuesc Vrancea.
Stabilimente sisternatice nu

sunt. Baile se fac in barace de

lemn, construite in mod rudimentar de locuitorT i apa se
incalzeste cu pietre.
Sunt mal multe izvoare; cele
de la Piriul-Alb insa contin foarte

proprietatea statuluT, foste pendinte de schitul Vizantia, aren-

date pe periodul 1886-96, cu

24 metri (v. Eschi Cale), toate

puncte strategice i trigonorne-

trice de rangul r-iu, dominind

asupra orasulul Isaccea i Dudescoperit ra-

masite de castre romane si pro

viodunum, precum si intariturT
de fortarete turcestI, sail tabiT,

de oare-ce punctul e strategic,

fiind singurul pe intinderea DunareT de la Macin pana la Tulcea ; pe la poalele sale orientale

a fost drumul luT Dariu, si al

barbarilor cind navaleat1 in Moesia inferioara (Dobrogea) ; este
acoperit cu finete i semanaturT.

Viziraci, munte, in jud. Arges,

plaiul Lovistea.

6700 leT anual.

acelas nume, jud. Putna, udat

de piraiele Albul i -Vizantia-Ma-

re. (V. Vizantia, com. rur.).

Vizireni (Moqi.eti), cdtun, Cu

346 loc., la 6 kil. spre N.-V.
de satul Surdila-Greci, judetul
Braila, la capatul de N. al mosieT Vizireni, pe tarmul drept
al

riuluT Buzaul. Numit ast-fel

Vizantia - Rzeasc, cdtun,

fiind ca a fost infiintat de lo-

cu 805 loc., in comuna cu acelas nume, pl. Zabrauti, judetul

Putna, situat pe dealul ce des-

cuitorif venitT din Vizirul. (V.

parte apele ce merg in Susita

de cele ce dail in Putna. (V.

Vizireni, mo,sie particulard, jud.

Vizantia, com. rur.).

Vizautul-Mare, pida, ce

ucla

Surdila Greci).

Braila, pl. Vadeni, com. SurdilaGreci, suprafata 2400 hect. Venit : 23600 leT. Pe aceasta mosie,
la N.-V. de cat. Vizireni, este

com. Graurile, pl. Vrancea, jud.

un pod peste riul Buzaul,

Putna, primeste ca afiuent pe

dreptul cat. Nisipeni.

in

Vizautul-Mic si se varsa in Putna,

maT jos de com. Vizantia.

Vizutul-Mic, pida, ce uda com.

Gaurile, pl. Vrancea, jud. Putna,
si se varsa in Vizautul-Mare.

Vizir-Tepe, deal, in jud. Tul-

www.dacoromanica.ro

Vizirul, com. rur., jud. Braila,

pl. Balta, asezata pe loc ses, la
15 kil. de Dunare. Se invecineste la N. O N.-E. cu Osmanul i Valea-CinepeT, Gropeni
Ciacirul; la S.-S.-E., cu Lacul-R eziT, Pirlita i Stancuta ; la

N. E. Cu Bordeiul-Verde ; la V.
i S.-V., cu Filiul, Slujitori-Alboteti

VIJIITOAREA

762

VIZIRUL

Insurgtei.

Suprafata com. .e de 35340

hect., cu o populatie de 4284
suflete ; 3 bisericI, una in satul
Vizirul, infiintatg la 1850-62,
cu hramul Sf. Treime, fgcutg de
locuitorI i Doamna luI Ipsilante ; una infiintat la 1874, Cu

apanajele sale i 3500 leT NaziruluY din Brgila.

Pgng a nu fi incorporatg cu
Tara, adicl pe la 1763, Cila
Viziruld se compunea din 1440
familiI,

cati erati indatorate a

plAti, pentru intretinerea cailor

i altor animale, pentru incglzit,
un car de fin i altul de lemne
de fie-care familie.

hramul Adormirea-Maica-DomnuluT, facutg de locuitorT .i a

3-a infiintata la 1 869 de proprietarul, Petru Conte de Roma, cu

Sub Alexandru Ghica, in 1767,

dgrile impuse asupra CileY-ViziruluY produserg 30211 leI.

hramul Sf. Sofia ; o coalg mixta,

In saturVizirul, inteun frumos lo-

tata acum 2-300 anT prin ur-

cal (coalg de bgetT e aci de

la 1837, de fete, de la 1862).
Vite: 2370 bol, 2826 vacI,
34 tauti, 994 viteY, 2108 cal',
26 mggarI, 10434 oT, 1212 TimatorT i 15 capre.
Suhatul vitelor e de II 17 hect.

Se aflg o moarg de aburY cu

venit 6000 le anual.
In comuna sunt viI, cu o suprafatg de 163 hect.
DrumurI: la Brgila, spre N.-

Aceastg comuna a fost infiin.

de Birlad, pe piriul Birzotelul.

Are 289 locuitorI. Satul formeazg com. cu cgtunele Ciortolomul i Criveti. Intreaga comung are 872 locuitorY, o coalg

primarg de bgett i 2 bisericT.

Se cultivg mult tutunul.
Pe teritoriul comuneI este sta-

tiunea de drum de fier Tutova.

Vizuresti, com. rur,. jud. Dimbovita, pl. Ialomita, situatg pe

cimpie, la 8 kil. spre S.-E. de
gara Ghergani. Prin centrul comuner curge piriul Colentina,

mgtoarea imprejurare TurciI

ducind in robie locuitorY despre
Focani, Rimnicul i Buzgul in

peste care este un pod.

tara lor, ati ajuns In aceacta lo-

CU o populatie de 1297 locui-

calitate, uncle-I ati intimpinat fir-

toa. Are doug bisericI

manul de liberare. El' de i liberI ati fost silitI sg se stabileascg. aci i formind comuna 'I
a dat numele Vizirul, dupg numele celuI ce i-a liberat. Pgng

moarg de apg.

la 1828 Vizirul a fosta

ree-

Se compune din treI cgtune :

Vizureti, Ghimpati i Priseaca,
i

Se invecinete : la E. cu com.

Cojasca, la V. cu Ghergani, la

N. tot ca

Ghergani

la S.

cu Bildana i comuna i gara

Ciocgneti din jud. Ilfov.

dinta unuT Capuchehaia.

Vizuresti, sat, jud. Tecuciti, com.

E., pe oseaua judeteang, 35 kil.;

Vizirul, sat mare, jud. Braila., cu

Buciumeni, pl. Nicoreti, aezat

la Bordeiul-Verde, spre N.-V.,

prin tirlele Groseti, 14 kil.; la
cgt. Liscoteanca, spre V.; la In
surgter, spre S.-V., 12 kil. ; la

3450 locuitorY, la 35 kil. spre

in partea de S. a comund, pe

Pirlita, spre S.-E., 8 kil. ; la Stgncuta, spre S.-E., 16 kil. ; la Ibii,

spre E.; la Ciacirul, spre N.-E.,

8 kil. ; la Gropeni, spre N.-E.,

S. de oraul Brgila, la S.-E. comune cu acelaT nume, pe oseaua Brgila-Cglgrai, reedinta

pl. Balta.
A.cest sat pana la 1875 forma
doug sate : Vizirul-d.-s. i Vizi-

malul sting al piriuluI Tecucekil. de reedinta co

lul, la i
muneT.

La marginea de E a satuluT
se intinde Valul-luI-Traian (vesli
Troian).

rul-d.-j. i doug comune indepen-

Are o intindere de 572 hect.

16 kil.

dente. Vizirul d -s. este pe moia

In comun se face un bilciti

la 29 Iunie.

conteluT de Roma, iar Vizirul

d.-s. pe Dameniul BrgileT. S'a
infiintat la 1462 pe timpul domnieT luY Vlad-Tepe (V. Vizirul, com. rur.).

Cu 466 locuitorT ; o coalg mixta,

infiintatg la 864; 2 bisericr,

eila ViziruluT, dup argtarea

luT Bauer, era un sat sail

guor coprins in raiaua .BrgileI.

Pana la dgrimarca ceatilor de

Vizirul-de-Sus, rno,cie, jud. Brgila, pl. Balta, com. Vizirul, pro-

odinioarg parte din raiaua Brg-

Are o suprafata de 10000 hect.,

insg pe la 1765 se redete

Tara cu conditiunea a va plgti

cu un venit de 163267 le.

anual 25000 leI Sultanel, de oare-

ce Ci1a ViziruluT era unul din

1827.

Vijiitoarea, sat, jud. RimniculSgrat, in pl. Marginea-d.-j., cg-

pe tgrmul DungreY, Brgila, Giurgiul i Turnul erati raiale, adicg

guvernate de TurcY. Vizirul fgcea
ileI,

una fAcutg in 1808 i alta in

prietatea conteluY Petru de Roma.

tunul com. Mgrtineti, numit

inainte Mihalceni, fiind-cg apartinuse com. Slobozia-Mihglceni,

aezat in S. comuna, la 3200

m. spre S. de cgtunul de reedinta, pe piriul cu acelaI nume,

Vizureni, com. rur.

sat, jud.
Tutova, in pl. Corodul, spre S.
i

www.dacoromanica.ro

cu o intindere de 15 hect. i o
populatie de 275 suflete.

VILCANA

OXEA OUDED

753

Vticana. (VezT Vulcana).

VilcAneasa, sat, in jud. Rimnicul-Sarat, pl. Ora,uluT, catunul

com. Bropteni, la gura piriuluT
cu acelapT nutne, pe malul drept
al riuluT Milcovul, la 6 'hl kil.

spre V. de catunul de ree&M'a'. Are 5000 hect., o populatie de 413 suflete, o bise-

Vilaneti, sat, com. rur. Vaca-

Orografia. Partea de N. a

nepti, plasa Varbilaul, judetul

jud. Vilcea se compune din o

Prahova.

multime de ramur1 de muntY, por-

nitr din CarpatT, sub numele de

VIlcneti, ape minerale conti-

MuntiT-ParinguluT pi Platanepti.

nind pucioasa, iod, sare pi fier,

Din muntele Paringul, care

situate s.ib un deal din com.

este punctul culminant al coa-

Vilcanepti, plaiul Varbilaul, jud.

Prahova. Se gasesc in apropiere

me!, culmea principal se bi-

de gara Plopeni.

ParinguluT, propriil zisa,

rica pi o pcoala.

furca in dou ramurT : culmea

care

continua a merge catre E., for-

Vileneti, com. rur., jud. Prahoya, plaiul Varbilaul. Pe la

Vilcea, judei, situat in partea de

N.-E. a Oltenie.
Limitele. Judetul Vilcea se

mind necontenit tarmul drept

al LotruluT pana la confluenta
luT Cu Oltul ; Culmea-Platanepti-

1450 exista aci un schit de ea-

marginepte :

lor, care se indreapta mai intiiii

lugarT.

La N. cu Transilvania, de
care se desparte prin culmea

catre N., pi dupa ce ajunge la

muntele Tartaraul, se intoarce

muntilor Platanepti. Hotarul ju-

tot catre E.

detuluT incepe de la pichetul

Vfdra p't tine directia de N.-E.
pe litiga riul Lotrul, pana la

toata lungimea sa malul sting

al Lotruld.
Aceste dota culmT, (lind a-

pichetul Voineasa. De aci merge

o linie trasa pe culmea muntilor,
la muntele Piatra-Catanei pi Virful-Mare, de unde hotarul 11 formeaza Riul-VaduluT pana in Olt,
la Turnul-Ropu.

proape paralele pi distantate de

Este situata pe valle glrlelor

Cosmina pi Sarata, la 35 kil.
de capitala judetulta, pi la 20
kil, de re,edinta plaiuluT.
Se compune din 2 catune :
Vilcanepti pi Cirjari, cu o populatie de 117o locuitorT.

Are 2

bisericT,

una foarte

vechTe pi reparata in 1869 pi a

doua, azT parohie, fondata de
raposatul Dimitrie Pacureteanu
In anul 1859.

Are o

pcoala,

infiintata. la

188i.

Parte din locuitorT se ocupa

cu rotaria pi dulgheria ; parte
din eT sunt mopnenT ; 222 s'ati
improprietarit la 1864 pe diferite proprietatT. ET ail : 53 caT,
436 boT, 152 vacT, 15 capre,
550 oT pi 348 porcT.

Toata comuna se intinde pe

o suprafata de 3500 hect.
Tuica se fabrica In comuna
pana la 13000 decal.
O posea comunal inlesnepte
comunicatia spre Trestioara pi
Cosmina.

In partea de N.-V. are dealurT, acoperite cu pomT, izlaz

La S., cu jud. Romanati, de

care se desparte prin comunele
Lalopul, Rimepti, Lungepti,
fanepti pi Voicepti.

te-

La E., cu jud. Argep pi Olt,

de care se desparte prin 1111
Oltul, in tot lungul judetuluT.
La V., cu jud. Gorj. Rotarul,
incepind de la punctul Vidra,
trece prin muntele Robul (culmea ParinguluT), coboara prin
culmea Polovragi printre Raco
visa pi Polovragi, da in Hui 01tetul, urmeaza culmea DealulMuereT pana la comuna Valeni,
trece pe linga Zatreni pi. Poefornari, de unde hotarul
meaza Dealul-Fratila, ce-1 des'1

parte de jud. Dolj.

Cosmina, Sarata pi Lespedea

Forma judetuluT este aceia a

unul drept-unghiii lungit de la

pi de valle: MocanuluT, Hodo-

N. catre S., cu o suprafata de

roaga, Ripilor, IzvoruluT, Mandil,

UrsuluT, BurtiT, Cu-NucT, Poiana-cu-Scaiul, Dragna pi Ripile.

260370 hect.
Clima jud. este identica cu a

pi maracinT. E udata de girlele:

judetelor de munte ale Tara'.

pi

constitue in

zo kil., formeaza frumoasa .pi

bogata vale a LotruluT, care,
impreuna cu Lotrita, afluent al
sil, din dreapta, constitue singura vale paralelg cu toata infladerea frontiereT ce poseda tara
noastra.

Din culmea principal, Parin

gul, se ramifica in jud. Vilcea:
i. Culmea Gurguiata, 2. Ur,anilor, 3. Bistrita, 4. Arnota, 5.
Vinturarita, care se ramifica in
cumule: a) Petrenilor, b) Barbate,tilor pi c) Zmeuratul, 6.
Culmea Cheia, 7. Olaneptilor,
din care se ramifica culmile :
a) Calimanepti, b) Caciulata pi
c) Naurutul.

Tot din culmea ParinguluT,

'fina pe partea nordica, se desparte :

a) Culmea Tirnova, b) culmea Turcina.

Din Culmea-Plataneptilor por
nesc catre S. numaT doua culmT
maT principale :
1. Culmea Malaia, 2. Culmea
Veverita.

Din muntele Robul se ramifica Culmea-Brezoilor.

95

66700. Afarole MI:ganar Goograjlo. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

ViLCEA (JUDET)

VIL CEA (JUDET)

754

Din muntele Virful-Mare maT

dina plgseT in comuna Mgldg-

pleacg cgtre E. cea din uring

resti.
Plaiul Cozia, Cu resedinta plg
seT in com. Cglimgnesti.

culine, numitg Cuimea-Clinenilor.

Toate aceste culmT, impreung

Cu muntiT FgggrasuluT, in gusteazg

Plaiul Horezul, cu resedinta

mult valea OltuluT si dar, nastere importantulta defiler, al 01tuluT, care este cel mal lung din
cite se aflg in Oltenia.

plgseT in com. Horezul.

Masa Mijlocul, Cu resedinta
plgseT in com. Zgtreni.
Plasa Ocolul, Cu resedinta plg-

(VezT la literile respective cul.

mile de maT sus si cuy. Carpati).

seT in com. Ocnele-MarT.

Idrografia. Judetul e udat in

toatg partea de E. de Oltul, avind de afluentT principalT, in
Vilcea, pe dreapta : Riul-Vadu-

Plasa Olteful-dejos, Cu resedinta plgseT in com. Bglcesti.

Plasa Olteful-de-sus, cu re-

boris, quia prae caeteris magis

fructifer est. Raportul este datat din Craiova, 14 Octombre
1719; prin urmare, la epoca
ocupgreT Oltenier de armatele
imperiale, stema judetuluT Vilcea

era un copac, nu un postalion.

Postalionul ca marca a judetuluT s'a adoptat, mai mult de
cit probabil, de cgtre administratia austriacg, spre a perpetua memoria atit a ocupgrel 01tenieT, cit i mal ales pentru

Bistrita, Luncavgtul, Orleasca,

Pesteana, Mamul, Beica i Col.-

se Unta plgsel' in com. Slgvesti.

Plasa Oltul-dejos, cu resedinta
plgseT in com. Drggg.sani.
Plasa Oltul-de-sus, cu resedinta plgseT in com. Bgbeni.
(VezT aceste cuvinte).
De la 1895, unindu-se miele
plgsT, jud. coprinde 5 plgsT :
Ocolul-Otgsgul, Horezul, Cozia,

nesul (v. a. n.).

Oltetul- d.-s., Oltul- Oltetul-d.-j.,

Prin centru si pe la V. jud.

Vilcea e udat de riurile Cerna

Cu 163 comune rurale si 3 comune urbane : R.-Vilcea (capi-

cite una de fete in R.-VilceT

Cernisoara, care isT impreung

de bgetT si una de fete in Drg-

apele cu Oltetul si pe la S. Tes

tala), Drgggsani si Ocnele-Mari.

Populatia dupg recensgmintul

din acest jud. si intrg in jud.

din Decembrie 1899: 189865

Romanati.
Imparfirea t'olida a judefuluk.
Pgng la 1882, jud. Vilcea se

femeT. In 1859 populatia era de

luT, al.Ciinenilor ; valea Robesti,

Sgrgcinesti, Tutulesti, Lotrul,
Lotrisorcl, Puturoasa, Cgciulata,
Cglimgnesti, Gura-Vgier, Rimni-

cul, Ocna sar, Sgrata, Govora,

impgrtea in 7 ocoale (5 plgsl $i

2 plaiurT). De la aceastg datg,
pl. Oltetul-d.-j. s'a unit adminis-

locuitorT: 95669 brbatT si 94196

140911 locuitorT.

Budgetul pe 1898-99

Ze-

trativ cu piile Oltul si Ocolul

cimT, leY 276113, banT 94, la veniturT, leT 267081, b. 62, la cheltuelT; Drumur1, leT 94029, bani

cu Otgsgul, asa cg atuncea din

68, la veniturT, lel 91120, la

punctul de vedere politic coprindea urmgtoarele despgrtirT :

cheltuelT; Spitalul Horezul, leT

43914, banT 12.
Marca judefulur. Pgng azT in
toate manualele noastre geogra-

Plaiul Cozia, cu resedinta in

com. Olgnesti ; plaiul Horezul,
Cu resedinta in com. Tirgul-Horezul ; pl. Oltetul-d.-s., cu resedinta in com. Pirieni-d.-mj. ; pl.
Oltetul-d.-j.-Oltul, cu resedinta
in com. Drgggsani ; pl. Ocolul-

perpetua amintire a constructieT

soseleT Via-Carolina, executatg
de contele de Steinwille, in anul
1717, din ordinul printuluT Eu-

geniu de Savoia.
Thstrucliunea. Are 120 coale
primare rurale si una de cgtun
In com. rur., frecuentate in 1899

900 de 6o8o copiT ; cite o

;mal prim. urb. de bgetl
Ocnele-MarT; 2 coale prim. urb.

ggsani ; 2 coale prim. rur. mixte

In mahalalele Omita sart Ocne/eMari i Arhanghelul, din R.Vilcer ; un gimnaziti in R.-VilceT; un seminar.
Cultul. Are 358 bisericT intretinute de comune i 16 intreti-

nute de stat; 4 mgngstirT: Cozia, Bistrita, Arnota, Dintr'unLemn (v. a. c.), si 12 foste schiturT, afarg d'e schiturile Cornetul si erbgnesti, intretinute de
Eforie si schitul Frgsinetul, care

se intretine dintr'un mic venit

fice s'a strecurat pgrerea gre-

lgsat de repausatul Episcop Ca-

sitg. cg marca judetuluT Vilcea

este-un postalion.
In realitate insg, vechea stemg

linic.

a judctuluT Vilcea a fost un

copac, in semn cg acest judet

40, dar, odatg cu secularizarea

Otgsgul, cu resedinta in com.

Ocnele-Mari.

avea multe

La i Noembrie 1892, jud. s'a

impgrtit in lo plgsT.

lata in adevgr ce ggsim in ra-

Plasa Cerna-dejos, cu resedinta plgseT in com. Giulesti.

Plasa Cerna-de-sus, cu rqe-

si

bgtrine pgdurT.

portul deputatiuneT administrative cu ocaziunea ompgreT 01tenieT de cgtre AustriacT : 4 Vulsa

sigillum habeat cum signo ar-

www.dacoromanica.ro

In vechime numgrul mAngstirilor i schiturilor se ridica la

averilor mangstirestI, ail fost reduse la bisericT de mir. (VezT:

Arhanghelul, CetAtuia, Surpatele, Mamul, Titireciul, Teica,
Troianul, Stgnesti, Sghiabul, Iezerul, Slgtioarele, Sgrgcinesti,
Serbgnesti, Pgpusa, Sf. Proco.

V1LCEA (JUDED

V1LCEA (JUDET)

755

piti, Inateti, Patrunsa, Dobriceni, Bon:iulqti, Dobrua, Sf.

mana numaT in plaOle Oltul i

Oltetul-d.-j. Cartofir se cultiva in

ApostolT, Pahotnie, Buda, Schitul, etc.).

toate comunele judetula

Sunt in tot jud. 4 parohil urbane i 91 rurale.

yustitia. Sunt in jud. Vilcea 4
judecatorif de ocoale, in Rimnic,
Tirgul-Horezul, Drag4ani ,i Zd-

treni i un tribunal in capital.

Spitale sunt in Rimnic, Dragaani i Horezul.

Agricultura. Regiunea dealu-

cu va, maT ales pe dealurile

illo,siile Fi pddurile statulur.

In jud. Vilcea statul are 63 mo-

r4ti, Suteti, etc. Comerciul cu

vinurile VilceT se intinde O in
strainatate.

iI,

impreuna cu alte trupurl

mal miel' alipite pe linga aceste

moOT, de la care incaseaza arenzT anuale de vr'o 250000 leT.
Numarul padurilor statulul cu

mata din pamint argilos. Pe unele

locurf sunt depozite nisipoase

leI.

N. a judetuluT Vilcea este for-

din comunele : Mitrofani, Ama-

Pomicultura. Daca pamintul e prielnic vitel, nu maT putin priqte prunulul. Insemnate

plantatiunT cu prunr se Osen

prin plaiurile Cozia O Horezul
prin p14i1e Oltetul-d.-s., Oi Otasaul. Ocupatia principala a locuitorilor din aceste
i

colul

ocoale este fabricarea tuicer, care

(lignit), d. e. pe vaile : Tiriia,

Din punctul de vedere silvic

Oltetul, Cerna, Otasaul li Luncavatul, centrul judetuluT. Aces-

jud. Vilcea face parte din circumscriptia a XIV-a i este di-

tea, aproape de sorgintea lor,

contin pTetr4, apoI dupl ce in-

vizat in 3 ocoale : Rimnicul-Vilcea, Tirgul-Horezul i Draga-

tra in p14T contin diferite felurI

de paminturi foarte priincioase

ani.

agricultureT.

Aproape 8000 hect. pamint din

raionul judetuluT sunt acoperite

Apicultura. Sunt in jud. 9985

stupl.

trupurile lor se ridica in acest

judet la 114, avind o intindere
de aproape 60000 hect. i aducind un venit de peste 70000

rilor i a vailor din partea de

detele Tara in productia vinuluT.

Ape minerale. Pe Ruga renumitele izvoare de apa mine-

se urca pana la 80000 hl. anual,

in terrnen de mijloc.
Animale domestice ,si Jaiba-

tice, peftZ. Vite dupa statistica din Dec. I900 : 12243 caT,
236 asinT i catill, 112205 boT
O bivoll, 89886 porcI, 123915
oT O. 15666 capre.

coprinde argilurT galbene li rc:g-

neti, Ocnele-MarT, Govora O

cate nisipoase, pe alocurea Cu

Caciulata (v. a. n.), jud. Vilcea,

amestecaturT margoase. F4ia aceasta incepe din com. Prudeni

mal are i alte sorgintr de a-

Pe valle riurilor Oltetul, Lotrul i Riul-Vadulul i pe culmile muntilor Paringul i Platanqti, traesc cerbT, urg, capri-

semenea ape.

oare, porcY mistretT

Partea de S. a jud. (pl. Oltul)

ralA

de la Calimaneti,

Ola-

i intra in Romanati. Pe toate

In com. Ote,ani, plaiul Ho-

valle riurilor se gasesc depunerT

aluviane priincioase agricultureT:
Pamintul judetulul Vilcea, pri-

rezul, se gasesc ape sulfuroase,

care izvoresc din apropierea
unef sana numita Boia.

vit din punctul de vedere agri-

La Pausqti-Otasaul i la Cheia

col, se divide in 3 pa rtr: a) Partea

sunt peste 15 izvoare cu ap

muntelul unde agricultura e ina-

alcalina sulfuroast

poiata din lipsa de locurT ara-

La gradina numita Zavoiul

din Rimnic sunt ape alcaline

bile li, unde locuitoriT se ocupa

mal' mult cu creterea vitelor
plantarea prunilor ; b) centrul judetulul, adica prin plaOle Olte-

tul ,i (ball], unde agricultura

inflorete, dar unde vaile fiind
prea inguste, nu permit cultura

sulfuroase. Aci s'a construit un

stabiliment balnear.
Sorginti de ape salifere sunt:
In comunele Petrari-d.-s., plaiul
Cozia (localitatea Valea-Sarata),
Petrari-d.-j., Bit--

la Urzicarul,

cerealelor in cantitatT marI ; c)

partea de S. a jud., avuta in ce-

zqti, etc.
Viticultura. Pamintul jude-

reale.

tuluT priqte mult viteT. Locuitoril, profitind de rodnicia luT,

Prin comunele de sub munte

se cultiva numaT porumbul.
Cinepa i inul se cultiva numar pe alocurea. Meiul se sea-

se indeletnicesc mult cu viticultura, aa ca judetul Vilcea

se poate socoti priinul intre ju-

www.dacoromanica.ro

capre

negre. Pe dealurile O padurile

din

apropiere de comune se

gasesc multime de lupr, veverite, ,derT, viezurT i repurT.

Dintre pasan, prin muntiT judetuluT se gasesc vulturT, oimI,
gainuT, ghionoT, apoT, mal prin

apropiere de comune, prin padurT, se gasesc : bufnite, ciuhurezT, ciorI, gaite, potirnichl,
prepelite, rate salbatice, sturzI,
mierle, corbT, etc.
In Olt se Osen : mrenI,
somnI, scobazI, crapT, clean, soreata, nisiparita.

Lostita, moaca O pastravul

se gasesc in riurile dintre muntI
de la Riul-VaduluT i pana la
Gura-Lotrulul i chiar pana aproape de Cozia.
In Oltetul O Cerna se gasesc
multI racT.

Industria fi comerciul. Indus-

tria in judetul Vilcea este numaT pentru trebuinta casnicg.

Doggria i rotgria, olgria, se
practica in toate comunele i cu
deosebire in com. din prejurul
RimniculuT.

coala de doggrie din Drgggcea de meseriI din Rimnic sunt un indemn pentru dezvoltarea industrieT in judet.
Comerciul consta in vin, tuicg,
sare, var, etc. Lemne de

constructil din brad se exporta

in marT cantitgtT.
Bilciurile din acest judet sunt :

ViLCEA (JUDET)

756

ViLCEA (JUDET)

se unete cu oseaua de pe t'Id

Bistrita la comuna Tomani.
Soseaua ce pleacg din cgtunul
Copgceni (ce tine de Ocna), din
oseaua ce leagg O cna cu Riu-

reni, trece prin com. Cgzgne0,

Birse,ti, merge pe riul Govora
la comuna i baile Govora ; ad
se desface in doug ramurT : una
trece prin bgT, Dealul-HintiT, prin

comuna Pgueti-Otgsgul, se unete ad cu oseaua de pe Hui

Otgsgt; iar a doua ramurg merge
la comuna Titireciul, in oseaua
ce vine pe DealulOcneT i merge
la Horezul.

Alta osea judeteang este pe

valea OltetuluT, ce pleacg de la
frontiera judetuluI pe riul Tiriia
(com. Milostea), traverseazg co-

munele: Greci, Matee,ti, Turce0, Berbeti, SIgveti i Sineti, in capul cgreia ja numele de oseaua OltetuluT, fiindcg Tirlia se unete Cu .01tetul, i apoT continua prin comunele : Graditea, Tina, Ple,oitl, Pirieni, Zgtreni, Ggne,ti,

Locusteni, BeneSi, Blceti, Bg-

beni, Diculeti, Fgurwi, i intrg

in jud. Romanati pe la com.

Laloul.

Riureni (v. a. n.). Alte bilciurT

Din oseaua GovoreT, com. Bir-

Din comuna MgIdgreti (cgt.

se tin la: 29 Iunie i 14 Octombre

lingg Rimnic ; 15 August, 14
Septembre i 26 Octornbre la
Drgggani ; io Iulie la Oteteli,u1;

seti, pleacg o osea judeteang

prin comunele Mihgqti, Ungureni, se unete Cu cea nationalg
In comuna Bgbeni ; porne,te pe
riul Bistrita prin comunele

Lgdeti), pornqte pe Cerna in

sus soseaua ce trece prin comunele Lgpu,ata, Bro,teni, Co-

la Duminica Floriilor i la 26
Octombre la Slgve,ti; 25 Martie
Duminica Floriilor la Vaideeni. Se maT tin in comunele :
Grgditea, Fometeti,
Jilava, SlIvitqti, etc.
Caile de comunicatie. Princi-

pala cale de comunicatie este

calea feratg, de la Piatra prin
Drggg,ani la Rimnicul - Vilcea,
apoi la Frontierg.
ApoI, ,oseaua nationalg ce vine

din judetul Romanati, intrg in

jud. Vilcea pe la comuna Stefgne,ti, pl. Oltul, trece prin comunele : Drggg,ani, Cglina, Prun-

deni, Zgvideni, Orleti, lonetiMinculuT, Ficlia, Marcea, Bgbeni, Rimnicul, CglimAneti, CA-

Genuneni, Foleti-d.-j., Foleti-d.-s., Tonnani, la Tirgul-Horezul, avind de la Rimnicul pgng

Din com. Bgleti pornete o

ramurg prin com. Goruneti,

la tirg 52 kil. De aci pornqte

direct peste dealul Aninoasa,

la Tirgul-Jiti prin comunele Slgtioara, Milostea, lgsind pe dreapta

maT sus, comunele : Fomete,ti,
Recea i Racovita. Lungimea sa

la Craiova.
Afarg de aceste osele se aflg
alte cgT de comunicatie pe riu-

pIng in hotarul judetuluT Gorj

(comuna Polovragi) este de 20
kil. Din comuna Frinceti pornqte oseaua pe riul Otgsgul prin
comunele : Mgngstireni, Surpatele, Serbgne0, Pgumti Otgsgul
i se intilnete in satul Jilava cu
oseaua Ocna.
Din com. irineasa pleacg
,oseaua LuncavgtuluT, prin co-

DgeO, Popqti,
Cirstine0, Otepni, MgIdgre0-

Robe,ti i Ciineni i se
unete calea SibiuluT la Riul-Va-

munele :

duluT. Lungimea sa pe rnalul

d -j., Mgldgrqti-d.-s., la Tirgul-

drept al OltuluT, in judetul Vil-

cea, este de 130 kil.

Principalele osele judetene

Horezul.
Din com. Dgeti, pleacg, peste
dealul Cotomanul, oseaua nu-

sunt :

mitg a Coto,manuluT, prin co-

oseaua ce pleacg din calea

nationalg, de lingg Rimnic (bariera Troian), trece prin comu-

munele : Roeti, MAIdgreti, Lg-

nele : Ocnele-MarT, Titireciul, Petrari-d.-j., Petrari-d.-s., Birzeti

paceni, Ulmetul, Bllteni, Pojogi,

Cireiul, Stroe$i, Slgtioara, unde
se unete Cu calea GorjuluT.

deti, Ciumagi, Dejoiul, Nisipi,

Rusgneti, mergind pe lingg riul
Cerna pgng la com. Oteteliul,

avind o lungime de 58 kil.

www.dacoromanica.ro

letul Peteana pe riul Mamul

i pe Valea-Beica : ,osele late-

rale ca cea de la Rimnic la Olg-

ne,ti; de la Titireciul la Stoeneti, Dobriceni, Bgrbgtqti ; pe

Cernipara, la Modia i Mgdulari, etc.

Intre oselele vecinale citgm :
de la Horez la Vaideeni ; de la

Tomani la Costwi i Bistrita ;

de la Drgggpni la Creteni ; de
la Amgrgti la Glgvile ; de la
Cermege,ti la Modoia ; de la
Sgrgcineti la Cheia, Olgne,ti ;

de la Lgpupta la Romaneti
Ro0, etc.
Date istorice. Impgratul Traian, plecind la io5 d. Chr. contra Dacilor, a trecut Dungrea
pe la Severin i a luat drumul
la Sarmisegetuza, capitala DacieT, pe malul OltuluT.
Spre a'07 inlesni mersul a

ViLCEA (JUDET)

ViLCELELE

'757

construit un drum de piatrg,

in mgngstire contra incursiuni-

devenirg prada Zavergiilor pi in

care mergea pe malul drept al

OltuluT pgng in apropiere de

lor bandelor turceptT.

urmg a Turcilor, care dederg

La anul 1768, fiind iar prin

foc mgngstirel, desgroparg mor-

com. Cglimgnepti, unde era cetatea Buridava, de aci trecea pe

malul sting pgng la Ciineni, pi
apoT se intorcea iargpT pe ma
lul drept al OltuluT. Urme din

imprejurimile orapuluT Rimnicul,

mintele lur Mircea pi altor DomnT,

lupte intre Austria pi Turcia,

acest ora a suferit multe ne-

crezind a ggsi inteinsele comorT

ascunse, pi comiser tot felul de

ajunsurT. Atuncl s'a clArimat pi

biserica Cuvioasa Paraschiva, in-

grozgva. Astg-zY se vgd incg

ceputg de PgtrapcuNodg pi terminatg de Mihaiil-Viteazul.

date ,i ochiT sfintilor scopT de

pistoale pi iatagane.
La 1847, focul a mistuit o
parte din orapul Rimnicul, precum pi Episcopia.
La 1848, guvernul revolutio-

acest drum se vAd chiar azT

pe lingg Riureni pi COlimInepti.
Traian ipT apez1 castrele la

La 1788, Turcil ajutatT de

Troian, lingg Rimnic pi la Bi-

armata roming conclusl de Ni-

volari, in dreptul mgngstireT Cozia, unde s'ail descoperit ur-

colae Mavrogheni-Voclg, bgturg

mele laggruluT roman cu bgile

sale. Mal spre N. era cetatea

Sargidava (com. Racovita) unde

s'a ggsit o piatrO Cu inscriptia

(populi Sargidavensis, pi ale
cgreT urme se cunosc pi ad.
Tot de coloniile romane s'aii
fondat, pe 11110 Olt, cetgtile :
Aurarium (Zlgtgrei), Rusidava
(Ione,ti-Govori), Pons-Aluti (in
Rimnicul-Vilcea), Arutela (Brezoiul), Praetoria (Turnul.Ropu).

la Cozia pe Printul Coburg pi

il silirg s reintre in Ardeal.
La 1789, Turci1 ,i NemtiT ail
avut multe hgrtuelT pe teritoriul
jud. Vilcea, maT ales prin plaiul
Horezul. TurciT ipT apezaserg
cuartierul in mAngstirea Horezul,

sfintele icoane impupcate pi sgi-

nar hotgri a se opune invasiuneT

optirilor strgine pi in acest scop
se concentrg la Troian, 3 kil, din

jos de ora4u1 Rimnic, un corp

de armatg de voluntarT, sub co-

cindu-T marT striaciunT.

manda generaluluT 1Vlagheru. In

urma infiintgreT unuT guvern legal in Bucurepti, orl-ce rezistenta

In August 1802, tirgul de la

Riureni fu jefuit ,i ars de nipte
Turcl din Vidin ; peste 20 ne-

devenind imposibilg, armata se

licentie, iar capiT eT trecurg in
Transilvania prin Turnul-Rop.

unde ata' stat aproape un an, a-

Se crede a pe Dealul-Cgrg-

gutgtorl furg taiatT. Chiar salinele marT furg jefuite.

mizilor, la Aninoasa, Slgtioara,

In 1803, altT TurcT sub nu-

Vilcelele, com. ,rur., in jud. R.Sgrat, pl. Gradiptea, pe un mic

Pgusepti-Mgglapi, Gradi;tea, ar fi

mele de ManafT, condu,T de Ma-

piriiap, in mijlocul eimpuluT, a-

fost cetltT romane.

La anul 1735, fiind rgzboitl
intre NemtT ,i TurcT, o parte din
ora,u1 Rimnicul a fost ruinat de
armatele strgine, iar Episcopia

naf-Ibraim, jefuirg pe locuitoril

din DrggIpani.
La 821, in satul Zgvideni pi
in lunca Oltulur de lingg Drg-

pezatg in partea de S. a jude-

i s'a dat loc.

La 1738, sub impgratul Ca-

cene lupte intre optirile turceptI

rol VI, Banatul CraioveT fiind

tg-z1 incg, plugurile dezgroapg

oseminte bdrbgte,tI. La Drggg-

sub stgpinirea Austriacilor pi flcindu-se resbel cu Turcii, ace,-

ggpani, ati fost sIngeroase pi crin-

pi MavroforiT luT Ipsilante. As-

pani s'a ridicat nu de mult de

tia el scos Nemtif din Targ pi

ail devastat tot ora,u1Rimnicul
prin foc. La 1739, ei pgtrunsea pgril la Cozia, jefuind pi
predind tot ce le ven ca in cale

cgtre colonia greceascg un mic

monument in amintirea obscurilor pi necunoscutilor eroT cg.
zutT in aceste lupte.

pi luara robT familiile refugiate

In mgngstirea Cozia.
In secolul XVIII pi in prima

luT Tudor-Vladimirescu pi Infrin-

jumAtate a secolula XIX, mgngstirea Cozia a servit de ac1Apost numeroaselor familiT din
Craiova, Rimnicul-Vilcea pi res.
tul Oltenief, care se intgreati

Tot la 1821, dupg uciderea

gerea eteriptilor de cgtre trupele
turcepti la Zgvideni pi Drgggpani, Ipsilante, urmgrit de TurcT,

se refugia in mgngstirea Cozia

i de aci trecu in Transilvania.
AtuncT mIngstirea i. familiile
refugiate acolo pi prin prejur

www.dacoromanica.ro

tuluT, la 25 kil, de ora,u1 Rimnicul-Sgrat, pi la I I kil. spre N.E. de com. Grgcli,tea d.-s., repedinta plIpiT. Se invecine,te cu
Balta-Albg la 8 kil., Boldul, la

10 kil.; Nicolepti, la i, kil.

Se mgrginepte la N. cu Ciola V., cu Boldul pi BaltaAlbg, la Sud, cu Domnita ; la

rOpti ;

E. cu com. Grgcliptea.d.-s.
Are numeroase vAT pi cite.va
movile izolate.
Ape : Piriul Ciulnita, care o
udg prin mijloc, vgrsindu-se in
balta Ciulnita, la E. comuneT,
pi piriul Valea-Rea, la V. eT.
E formatO din atunele : Vilcelele, repedinta, la V. pi Ercalepti, la E.
Suprafata comuneT e de 4710

hect., cu o populatie de T364

suflete.

VILCELELE

Are o bisericg, cu hramul S-tuT

VoevozT, Mihail O Gavril, ziditg

In 1856 de locuitorT, o coalg

m ixtg.
LocuitoriT posedg : 289 plugurT,

Vils/XTORI

758

1 maOng de treerat; 742

boT, 370 vacT, 415 caT, 155 Tepe,

1543 o!, 65 rimgtorT.

Cgr : drumurile vecinale spre
Balta-Albg-Amarg ; spre Gradi tea-d.-s.; spre Domnita ; spre Gulianca ; spre Nicoleti-MgcrinaRimnicul-Sgrat .

Luciul, din jud. Ialomita, din

pulatie de 104 locuitorT, o bi-

dreptul satuluT Mihaiti - Bravul,

strgbate spre N. comunele : Berteti-d.-j. O Bertqti-d.-s., StAncuta, Vizirul, Ciacirul, uninduse Cu Dungrea-Vapoarelor in
dreptul satuluT Gropeni. Par-

sericg, fondatg la 1814 .5i. repa-

curge o distantg cam de 36 kil.

Vilcului (Poiana-), cdtun,

ratg la 1858.

Vina-Puturoas, sorginte de apd

minerald , in com. Nehoia,u1,
jud. Buzgil. (VezT LuncalgrgZgpadg).

al

Vint (Dealul-), munte p4una-

com. Minzglqti, judetul Buzgri,

bil, in com. Sarul-DorneT, jud.

Suceava, avind 1640,7 m. alti-

Cu 70 locuitorT.

tudine.

Vilsanul, pirtri, in jud. Argq.

Vilcelele, sat, jud. R.-Sgrat,

pl.

Izvorqte in muntele Mglureanu,

OrauluT, com. Cimpineanca, pe

rird Milcov, la 3 kil. spre E. de
cgtunul de reedintg, Pintece,ti,

udg plaiul LoviSea O pl. ArgeuluT i se varsg in riul Ar-

cu o intindere de 50 hect. i o
populatie de 171 suflete.

Vilcelele, sat, in jud. R.-Sgrat,

pl. Grad4tea, cgtunul de rqedintg al comuneT Vilcelele, a4e-

zat spre V., pe piriul cu acela nume. Are 68 hect., o populatie de 931 suflete ; o bisericg ; o ,coalg.

Vilcelele, sdtuc, la N. de com.

Strejeti-d.-s., pl. Oltetul-Oltuld.-s., jud. Romanati, situat la
hotarul judetuluT.

geul, la satul Valea-MgruluT.

Vinta, cel tun al com. Tizmana,

(v. a. n.), jud. Gorj, plaiul Vulcan, in partea de S. a com., cu
o suprafatg de 315 hect. li o
populatie de 439 suflete.

Vils5neti, com. rur., pe apa

Vilsana, jud. li pl. ArgepluT,
la 12 kil. de Curtea-de-Arge
(rqedinta subprefecturel) li la 36
kil. de Piteti. Se compune din
2 sate: Valea-FauruluT li Vilsgneti.

Vint (BItca-), movild inaltg,

naturalg, in satul Neagra-SaruluT, jud. Suceava.

Vinatori, com. rur. i sat, in jud.

Mehedinti, pl. Cimpul, rqedinta

Are 818 locuitorY; o bisericg

i o coalg mixtg.
Vite : 485 boT i yac), 54 cal,

sub-prefectureT pl. Cimpul, si-

250 oT, I00 capre

temeiat in 1891, pe proprietatea ce s'a dat insurgteilor, con-

70 porcT.
LocuitoriT comuneT se maT ocupg cu (Agria, rotgria i lemngria.
i

tuatg pe loc es, pe ambele laturT ale oseleT judetene. S'a in-

form legeT rurale.

Se mgrginete la N. cu com.

Recea ,i Punghina, la E., cu

VlIcelele, suburbie, jud. Bacgil,
pl. Trotuul, com. Tirgul-Ocna,

In partea stingg a TrotupluT,

pe piriul Vilcica.

Vilcica, MI, jud. Bacgii, pl. Trotuul, com. Tirgul-Ocna, situate

pe piriul Cu acela nume, insemnate prin apele sale sgrate ;
proprietatea comuneT.

Vilsneti, sat, Cu 598 locuitorl,

pe apa Vilsana, jud. i pl. ArgepluT, com. rur. cu acela,T
nume. Are o bisericg, cu hramul Adormirea MaiceT DomnuluT.

In apropiere de sat, in pgdure,

se aflg un lac a cgruT suprafatg
este acoperitg cu muchiti, peste

care un om poate trece

lacul

fgrg a se cufunda in apg.

Vilciovita, lac, la S. com. Zimnicea, jud. Teleorman, format Vilsneti (Olari), catun al codin vgrsgturile apelor DungriT.

muneT Pirscoveni, pl. Oltetul-01tul-d.-s.,jud. Romanati. (V.Olari).

Vilciul, canal al DungreT, judetul

Brgila. Se desparte de Dungrea-

Vilvoiul, sat, com. rur. Uri, pl.

VechTe, de pe teritoriul comuneT

Oltul.d.-s., jud. Olt, cu o po-

Bran4tea, la S., cu Cujmirul,

i la V. cu Pgtulele.
Are o bisericg, cu un preot i
un cintAret, li o coalg.

Vinatori, com. rur., jud. Neamtu,

pl. De-Sus-Mijlocul, a,ezatg pe
valea piriuluT Neamtul i a piri-

iapluT Nemtiprul, pe terenurile ramurilor Halluca, Dealul,

Rusul-Mare, Plqa i Procovul
(marginea jud. Suceava), in spre
S., li pe culmile DealuluT-Mane,
Muncelul (Mggura), Fundul-Ro-

minqtf, pgng in Fundacul-MggureT, care desparte pe la S. mun-

www.dacoromanica.ro

tiT SihleT.

Este formatg din cgtunele :

VilsaTORI

Vingtori, Nemtisorul, Condreni,

Vite : 401 vite marT cornute,

Debruta, Todiriteni, Lunca

1201 vite micT cornute

comunitgtile religioase : Mingstirea NeamtuluT, Secul, SchitulSihlea, Vovidenia, Procovul si

SehAstria.

porcY.

Are o suprafatg de 12864

VtNATORT-DUMBRAVA-ROFE

759

112

CgT spre com. Lisa si Cioara,

sosele vecinale.

Satul Vingtori a purtat pgng

In anul 1879 vechiul i istoricul

hect., 28 ariT, cu o populatie de

3638 suflete ; 4 bisericT, tI mg-

nume de Cgcgngul. Sa tul Cgcl-

ngstirT, 3 schiturT, cu 16 preotT,

fcea parte din pl. Marginea-d.-s.,

lar mosia Cgcgngul, impreung cu
Lisa, era proprietatea CluceruluT Slgtineanu si se intindea

8 dascitIT, 194 cgluggrY ; 2 oh' ;

velnitg ; 13 morT de apg ; 2
pive.

Agricultura se face pe o intindere de 4275 hect.

Imasul are o intindere de 530

hect., nutrind 3123 capete de

vite, i anume : 288 vite marT
cornute, 168 caT si 767 mascurT.

ngul este din cele mal vechr;

pgng in Dungre, formind granita TgriT in acea parte.

Intre anil 1870-76 a fost intrunitg cu com. Lisa.

Vinatori, sat, jud. Botosani,

pulatie de 1684 suflete. (V. Vingtori, com. rur.).

Vffitori, sat, jud. Neamtu, pl.

Piatra-Muntele, com. VingtoriDumbrava-Rosie, situat pe ambele malurT ale riuluT Bistrita,

spre S. de com. urtnng Piatra.

Are o populatie de 251 suflete ; o bisericg ; o moarg.
Acest sat se mar numeste
Vingtori-P1etriT si a format pgng

la 1883, impreung co Cetgtuia

(Petro-Dava), Cotul, Izvoarele,
Poeni si Vgleni, comung aparte ;

de la acel an insg s'a contopit

cu com. Dumbrava-Ro0e.

pl.

Vintori, cdtun, jud. Putna, pl.

soseaua jud. flumulesti.

Miletinul, situat pe valea piriuluT

Vingtori- Mgngstirea -NeamtuluT.

Gorbgnesti, pe mosia

Biliesti, com. Jorgsti, pe malul

PutneT, in cimpia Focsanilor,
spre E. de acest din urmg tirg,
infiintat in anul 1881 co insu-

CgT :

Vinatori, cont. rur., in jud. Teleorman, pl. MargineT, asezatg

pe continuarea dealuluT Pgruselul,

care incepe de la hotarul com.

Cioara. La 25 kil, de resedinta
judetuluT, la 30 kil. de Zimnicea

la 28 kil. de Alexandria. Se
invecineste cu com. Lisa la N.

si la E, cu Cioara la V. si cu
parte din balta Suhaia la S.
De sub dealul pe care se aflg
satul, curg abundente izvoare de
apg, care se varsg in balta Su-

satuluT

statuluT, in partea de S.-V. a cotn.

Gorbgnesti (v. a. n.). Intemeiat

la 1776 Cu noT improprietgritl,

are 349 suflete, o scoalg mixtg
si o bisericg.

rgteT improprietgritT.

Are 138 suflete si o bisericg.

VinAtori, izvoare minerale sgVinfitori, cdt, CU 21 loc., jud.

Brgila, la i kil. spre V. de satul

rate, jud. Neatutu, situate inteo

pgdure de stejarf, din localita-

Cioara-Radu-Vodg, infiintat la
1879 co ocazia improprietgriret

tea numitg Slgtioara-Vingtorilor,

pe proprietatea statului din com.
Vingtori-Neamtulur, pl. De-Sus-

Vintori, sat, in com. Tulucesti,

pl. Siretul, jud. Covurluiii, nu departe de Galati, Cu 147 fam.

haia. Pozitiunea luT este frumoasg

Mijlocul.

Sunt situate la o org depgrtare de Tirgul-Neamtu, cu trgsura, pe o ingitime de 379 m.

si doming peste toatg valea DungreT. Pe teritoriul com, se ggsesc cite-va lacurT si un Odias
numit piriul BranuluT sail Vasluiul. Mosia face parte din domeniul Lisa. LocuitorT improprietgritT sunt in numgr de 109,
pe o intindere de 340 hect. Balta

VInatori, sett, jud. Ilfov, pl. Mostiste, com. Creata-LeOle (v. a.

n.), situat intre satele Lesile si

produce mare cantitate de stuf

VInatori (Vinfitori - Neamtu-

papurg. Viile de pe dealul Pg-

luI), sat, in com. Vingtori, pl.

ruseluluT sunt renumite pentru

vinul excelent ce produc ; ele
sunt plantate pe o intindere de

De-Sus Mijlocul,jud. Neamtu, si-

com. rur., in jud. Neamtu, pl.

Piatra-Muntele, situatg pe riul
Bistrita, spre S. de com. urbang

tuat la 40 kil de orasul Piatra

Pi atra.

si la 3 5 kil. spre V. de ora-

Este formatg din cgt. : Cutul,

Dumbrava Rosie (de sus), Izvoarele, Poeni, Vingtori i Vgleni,

46112 hect.

Arco populatie de 569 suflete;

scoalg mixtg si o bisericg.

Gagul.

Se intinde pe o suprafatg de
276 hect., cu o populatie de

deasupra niveluluT MgreT.

VIntori (Cotul-VinAtori) padure, de 2563 pogoane, in com.

Vingtori-Dumbrava-Rosie, plasa
Piatra-Muntele, jud. bleamtu.

72 locuitorT.

Vinatori- Dumbrava - Ro9ie,

ul

Are o suprafatg de 1244 hect.

(869 fgIcT, 60 prgjinT), cu o po-

www.dacoromanica.ro

cu o populatie de 1725 suflete.

viATORI-MARI

Imasul are o Intindere de 143

VIRCIOROVA

760

Are o bisericg, deservitg de

hect., nutrind 2210 capete de

I preot si 2 cintgretT, si o scoalg

aflg si o parte din pgdurea statulla numitg Virciorova si pg-

vite.

mixtg.
Cgtunul Vingtori - MicT

sT-a

durea Vinjul-Mare, de 800 hect.

Prin comung trece soseaua

ventT ; o scoalg ; 4 morT de apg ;

luat acest nume pentru a la in-

Rogova - Vinjul - Mare-Corlgtelul.

o piug pentru sucmane ; o fabricg de scrobealg.

Cale : Soseaua mixtg Piatra-

ceput era locuit de vingtorir mgngstirer Cgscioarele si acestora

li s'a dat numirea de VingtoriT-

Vlnjuletul, com. rut-. i sat, in

jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la

Bacgii.

MicT ca sg se deosibeascg de

Are 2 bisericT, cu ro deser-

Vinfitori-MarI, com. rur., in jud.

Vlasca, pl. Neajlovul, compusg
din cgt. : Cupele-MarT si Vingtori-MarT, cu mahalaua Corbeanca, situate pe dreapta apeT NeajlovuluT, din sus de Corbi-CiungT,

VingtoriT boerestT sail domnestr,

cgrora li se zicea Vingtorir Mari.

28 kil, de orasul Turnul-Severin.

Satul formeazg comung cu
satul Hotgrani, avind 1900 locuitorT.

LocuitoriT posedg : 8o plugurT,

VInatori-MicI, cdtun, com. cu

95 care cu boT ; 800 vite marT

acela nume, situat pe proprietatea Vatra-MgngstireT-Cgscioarele, jud. Vlasca, pl. Neajlovul

cornute, 900 oT, 76 caT li 780

(VezT com. Vingtori-Mic1).

Vlnitori-Neamtuldf. (VezT Vi-

3 preotT si 4 dintgretT ; o scoalg.

Prin comung trece soseaua Rogova-Vinjuletul.

rimAtorT

pe proprietatea Corbi-Mari, la
36 kil. de Bucuresti, 73 kil. de
Giurgiii, 18 kil. de Obedeni, resedinta plgseT, si la 23 kil, de
statia Titu.
Are o bisericg, deservitg de
r preot si 2 dascgll ; o scoalg
mixtg; 5 circiumT; o moard pe

ngtori, sat, in com. Vingtori, jud.

Neamtu).

VInturarita, munte i culme de

Vintori-Pietra (Vezr Vingtori,

munte, jud. Vilcea. Culmea porneste din muntele Breota, se in-

apa NeajlovuluT.
Cgtunul Vingtori-MarT sT-a luat

sat, in com. Vingtori-DumbravaRosie, jud. Neamtu).

numirea de la prima ocupatie a

locuitorilor care eral vingtorT boerestT sart vingtorT domnestT. Vingtorir e marrp erati scutitI de clArT

cgtre stat. Se deosibeati de cerl-alt1

vingtorl, care se ziceari

(filias, cAcr acestf din urmg

era ti pendintr de mgngstirea Cgscioarele.

Vinfitori-Marl, cdtun, in jud.

Vlasca, com. cu acelas nume,
pe malul drept al aper Neajlovul.
(Ved com. Vingtori-Mar1).

Vfnitori-MicI, com. rur., in jud.

VInjul-Mare, com. rur. ,i sat, in

jud. Mehedinti, pl. Blahnita, situatg pe loc polejnic, pe mosia
statuluT Orevita, la 33 kil, de orasul Turnul-Severin.

Satul formeazg comung cu

satul Poroinita.
Are o populatie de 3000 locuitorT ; un spital rural; 2 bisericT, deservite de 2 preoff i 3
cintgretf ; o scoalg.
LocuitoriT posedg : 1600 vite

marT cornute, 76 car, 1700 oT

si 940 rirngtorT ; Pm plugurT,
218 care cu boT, 29 cgrute Cu

Vlasca, pl. Neajlovul, compusg

cal; roo stupl.

din cgt. : Poiana-luT.Stincg si Vi-

LocurT insemnate sunt : Fundeni, Nisipoasa, Rusca, Pupgza,

Icoana, Tambul, Valea-CizmaruluT si Cgita, acoperite cu viT.
E udat de piriul Orevita, ce izvoreste din locul numit Zgvoiul ;
iar la locul numit Izvorache, sunt
izvoare cu frumoase fintinT.

ngtori-MicT,

situate pe platoul

dintre Drirnbovnicul si Neajlovul, pe proprietatea statuluT Vatra-MgngstireT-Cgscioarele, la 35

kil. de Bucuresti, 73 kil. de

Giurgill, 17 kil. de Obedeni,
resedinta plgsef, si la 24 kil de
statia Titu.

Pe teritoriul acesteT comune se

www.dacoromanica.ro

Are 2 bisericT, deservite de

dreaptg cgtre S.-E. si ajungind

la muntele Vinturarita se ramificg

In: Culmea-Petrenilor, CulmeaBgrbgtestilor si culmea Zmeurgtul.

VIrboceni-Blestematele, mo,sie, in jud. Buzga, com. Cgrpinistea, Cu 500 hect., despgrtitg in treT pgrtl: Licoi sail Virboceni-Blestematele, 500 hect.,
Licoi se:1 Hirboca-Richitele, 80o
hect. si Licoi-Perieteni,2oohect.,
argturT, finete, livezT, pgdure si
izlaz.

Virciorova, com. rur. ,i sat, in

jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., la

20 kil, de orasul Turnul-Severin, situatg la poalele Carpatilor, in valea DungreT, fiind cea
maT de V. com. a TgreT.
Satul formeazg comung cu
satele : Bahna, Ilovita si Moisesti, avind 1800 locuitorT.

Pe aci trece soseaua nationalg si calea feratg Virciorova-Bucuresti, avind aci o garg

Vt1CCIOR OVA

frumoasg. Tot din com. Vircio.

roya pleacg, pe valea riuluT
Bahna, ingusta cale feratg Virciorova-Bahna, precum pi poseaua comunalg ce leagg Vir_
ciorova cu Baia-de-Aramg.
Are 3 bisericl; un Mural
vamal (cu sucursala Bahna), infiintat la i Ianuarie 186o pi al

cgruT venit pe 1896-97 a fost

de 1605692 leT, 43 banT.
LocuitoriT posedg: 32 plu-

gurT, 88 care cu boT, 6 cgrute

Cu cal; 170 stupT ; 900 vite marT

cornite, 14 caT, 640 oT, 414 capre pi 450 rimgtorT.

Virciorova are o multime de
ruine romane, precum pi urmele mgngstireT Vodita (v. a.

n.). care se afig situate pe valea Huid Vodita, la impreunarea acestuT riii Cu piriul Sfinta
pi sunt inalte de cam 8 metri de
la suprafata terenuluT. Aci, fgcindu-se sgpgturT, s'ati ggsit nipte

obiecte de valoare. Tot in aceastg comung se aflg pi ruinele cetteT Oreava

pi altele.

VIRFUL-LO-DROAll

761

(v.

a. n.)

VIrciorova, stafie de dr. d.-f.,

jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
com. Virciorova, pe Unja Cra-

VIrful-CeateleI, piscul cel mal'

inalt al dealurilor din comuna

trece de limita pgdurilot pi ocolind stind pi prgpgstiT, incalecg

Drajna - d. -i., plaiul Teleajenul,

jud. Prahova, Intre Drajna-d.-s.

muchea pentru a se cobori pe

dina cea-l'altg, in valea riuluT

pi Homoriciul pi din care se poate

Ialomita.

vedea tot plaiul Teleajenul

pi

chiar ora,u1 Ploepti.

VIrful - CimpuluI, com, rur., in

jud. Dorohoiti, pl. Berhometele,
formatg din satele : Dobronguti

(Hapii), Iong,ani, Maghera pi

Virful-Cimpulur, repedinta.
Are 3625 locuitorT ; 5 biseriel, deservite de 3 preotr, 6
cintgretT pi 4 pglgnaarT ; I pcoalg
mixta.
LocuitoriT posedg : 1332 vite

marl cornute, 3090 oT, 43 capre, 204 caT, 570 porcT ; 190
stupT.

Tot Virful-cu-Dor este presgrat Cu nipte floricele numite a-

nemone alpine sati dediter de

munte, care in Maiti pi Iunie
infloresc

pi

zmglteazg pajiptea

verde cu flort albe-ropietice, ,i

care maT tirziti, cind floarea cade,
'pl imbracg semintele Cu fulgT de
catifea.

Acest ranunculaceu se ggse,te

pe muntele Brocken in Harz,

unde este in apa mare stimg,

in cit pe cgrarea ce duce pe

munte sunt placarde prin care
se roagg cglgtoriT sg respecte

Are o populatie de 1485 suflete ; o bisericg, cu hramul Sf.

Dimitrie, ziditg in 1863 de Princesa Aglae Moruzzi ; o popal
primarg.

E udatg de piraiele Adincul

pi Siretelul pi de riul Siretul, ce
curge despre Zvorgptea.

1875. Se afIg la 17,3 kil. de Turnul-Severin. Ingltimea d'asupra

niveluluT MgriT de 50'n,90. Venitul acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 1139713 leT pi 94

hgileni-Botopani

banT.

pani, Vgcule.pti, Saucenita, Pre-

Dru murT : calea nationalg Mipi calea judeteang Zvorgptea-Dorohoiti.

Mopia se hotgrepte cu Ionglipca, Horlgceni, Zvorgptea, Talpa

Dorohoiti, cu 114 suflete.

pi Bgicoiti.

cu acelap nume, jud. Dorohoiii,

pl. Berhometele, comuna Virfulampulur, care, impreung cu cgtunele : Pustaia, Maghera pi Tucani, formeazg trupul satuluT.

pus 4 in circulatie la 5 Ianuarie

acela,/ nume, com. Cordgreni

(v. a. n.), pl. Prutul-d.-s., . jud.

de unde vederea se intinde departe pe vale, pgng la Cimpina

Virful-CImpuluI, sat, pe mo,ia

i ova- Turnul-S everin - Vire' o roya,

Vircoliciul, sat, pe mopia Cu

O datg sus pe creastA, se

inalt1 in stinga Virful-cu-Dor,

pi tirguporul Bucecea, din jud.

Boto,ani.
De insemnat aid este localitatea Cimpul-Lupter (v. a. c.).

anemona alping pi sg nu o rupg.

Virful - Dobrei, munte, in jud.

Mehedinti, plaiul Clopani (1923
metri).

Virful - Gol!, munte, intre com.

Bropteni pi Mglini, jud. Suceava,

avind 1298 m. altitudine.

Virful-Gropilor, munte, in jud.

Argep, pl. Loviptea.

Virful - Inalt, VIrful - CheieI,

V!rful-cu-Ogrzile, piscurl,
pe coasta piruluT de dealuri ce
brgzdeazg in lung pi lat com.
Costepti, pl Horezul, jud. Vil-

cea. Acest pir de dealurT se

prelunge,te pe toatg partea de
E. a comuneT, in stinga riulta
Costepti.

Virful, cal:" al com. Vispepti,

VIrful-cu-Dor,pisc Inalt de 2288

jud. Buzgti, Cu 150 locuitorT.

in. d'asupra niveluluT MgreT-Ne-

VIrful-lui-Drfigan, munte, jud.

VIrful-CameneI, munte, jud. Me-

gre, jud. Prahova. De la Sinaia

la Virful cu-Dor, este o potecg
de cal care urcind neincetat,

Prahova, pi. Pelepul, com. Predeal, care, impreung Cu muntiT

h edinti, plaiul Clo,ani (1230 m.).

Susaiul, Retivoiul, Fata-GgvaneT,

96

66700. Afarolo Dlolionar Chagra*. Vol. V.

www.dacoromanica.ro

VRFUL-LDT-GXVAN

jumgtate din Lacul-Ropu, juma.

tatedin Podurile, Unghia-Micg
pi Coptila cu Virful-OmuluT, a
apartinut familier Dudeptilor, de
la care, la 1804, a trecut in posesiunea unuT oare-care Baltgretul.

Asta-zI se stapinesc de M. S.
Regele Carol I.

Virful-lui-Gavan, munte, jud.

Prahova, com. Predealul, pe care
Medelnicerul Const. Filipescu l'a
vindut la 1794 vgruluT sad Dinu
Cantacuzino Paharnicul, impre-

ung cu altT muntT, carT, dupg

cum spun actele : cse vor imparti frgtepte cu copiiT frateluI sail, Stolnicul Rgducan

drumurT practice pi posele comunale.

Are o bisericg pi o pcoalg.

minia

Austro Ungaria 0 e

udat de Riul-Vadulu.

VIrful-Paltinisulu, piscul muntelui cu acest nume, jud. Suava, avind 1444,8 m. de al-

Virful-Rusului, piscul muntelut

Cu acest nume, in com. arulDorneT, jud. Suceava, avind I 540

ni. altitudine.

Virleni, sat, jud. Vilcea, com.

DealurT sunt: Privacarul, Fusarul, Miercanul, Ulmetul ii Bgloiul; iar piriia,e Valea-R ea pi

rur. cu acelapT nume, pl. Cerna

Virlti, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-mj., com. Livezile, Cu 351

suflete. (V. Livezile, com. rur.).

Virlezi, com. mur., in pl. Zimbrul, jud. Covurluiti, la 58 kil.

de Galati pi la 4 kil. spre N.-V.
de Bujor, apezata pe dealurile
Lupepti, la V. pi Bugeanul, la E.

Viriti, sat, jud. lapi, com. Bahluiul, spre E de satul Buhalnita, pe piriul Buhalnita, cu o
populatie de 382 locuitorT.

Se margine,te la V. cu cat. Urlepti,

com. Macipeni, pi cu com, Z multi,

la S. ca com. Bgleni

parte

din Bujorul, la E. cu com. Bujorul

o parte din Jorg,ti pi la N.-V.

al com.

Goi-

depti, jud. Buzati, cu loo locuitorr pi 24 case, cel maT de N.

cu Crgepti.

E formatg dintr'un singur sat

razapesc, inconjurat de

de dinsul se alipeic catuna,ele : Vipanul pi Po-

livezT

iana-cu-Rugl, precum i izolatele case ale BizdadeleT.

luiulut.

al judetuluT ;

Virleni, com. rur., jud. Vilcea,

viT

udat de piriiapul Vir-

leaza 0 de o ramurg a SuhuAre o populatie de 1601 suflete, 3 bisericT, Sf. Ioan-Botezgtorul (1833), Sf. VoivozT (1832)

pl. Cerna d.-j., compusg din 3

Adormirea - MaiceT-DomnuluT

cgtune : Linia-din-Deal, Virleni

(1852); 2 colT.
LocuitoriT posecla : 608 .boT,

Cerna, la 50 kil, de repedinta jud. i la 45 kil de a

riuluT

326 vacT, 103 juncT, 52 junce,

plapeT.

53 minzatT, 48 minzate, 52 viter ;

149 plugurT ; 4 morT de Vint.

Se marginepte cu comunele :
Glgvile, Zavoeni, Dozepti i Ni.
sipi.

Are o populatie de 1204 lo-

bovita, plaiul Ialomitu-Dimbovita, situatg parte pe vIT pi parte pe

cuitorT ; 3 bisericT, un schit pi o

pcoalg.

la 25 kil. spre N. de

LocuitoriT sunt mopnenT. El

: 9 caT, 70 boT, 115 vacT, 25
capre, 250 oT 0 221 porcT.

Tirgov4te.
Se compune din pase catune:

d.-j., cu o populatie de 500 locuitorT. (V. Virleni, com. rur.).

Strimbul.

VIrfurile, com. rur., jud. DimdealurT,

nul Cerna.

dure multa ; apoT vacY, boT, etc.

Becpani. E situatg pe valea

titudi ne.

Maciuceaua, TiganuluT, Bacgranilor, Lovipteanca, precum 0 de

Produce porumb, prune pi pg-

Virlam, clitun,
VIrful-Mare, munte, jud. Vilcea,
pe culmea Veverita (v. a. n.),
care servepte de hotar intre Ro-

VIRS4TI

762

Virfurile, Valea-Rea, Cojoiul, Orlanepti, Strimbul i uvita, cu

1300 locuitorT.
Se invecinepte : la E. Cu Vipinepti, la V. cu erbAnqti-Po-

Are o posea care inlesnepte

comunicatia intre com. Nisipi,

durile, la N. cu Bezdeadul pi la
S. Cu Valea-Lungg, despgrtindu-se mar de toate prin dealull i pk'durT i unindu-se prin

comuneT, Dealul-Mare i Dealul.

Mic, al-CerneT, al-SchituluT pi al-

Dozepti i altele.
E brazdatg de dealurile
celeT

Otin-

Prin teritoriul acester comune

trece calea judeteang ce merge
spre Birlad. CAT vecino-comunale sunt : spre E. h Bujor,
spre V. la Craepti i spre S.-V.

h Baleni.
De aceastg co:n. tin mopiile
Virleaza-Itepti, Virleaza-d.-s.
Virleaza-d.-j.

pi

Virloveni, sat, cu 40 familif

pi

60 locuitorT, jud. i pl. Argep,

com. rur. Bascovele (v. a. n.).

i OaeT spre E. de vatra

Virseti, sat, com. rur.

Dozeptilor spre V., pi e udatg

Olt, situat pe dealurile

de valle: NemoiuluT, GupuenciT,

riurilor Eiul i Bgrapti.

www.dacoromanica.ro

Bgrapti-

de-CepturT, pl. Vedea d.-s., jud.

i

vaile

VRSTELE

Virstele,

VIRTOAPELE-DE-JOS

763

jud. R.-Sgrat,

nzunte,

In plaiul Rimnicul, la N. com.

S. de gura Geamartaluiulu. Altitudinea 187 m. pe Dealul-Chilier.

Are o populatie de 1035 lo-

Bisoca.

cuitort ; o scoala; 2 bisericT: Ador-

Virtejul (Simizeni), sat, jud.

Ilfov, pi. Sabarul, com. rur. Virtejul-Nefliul, situat pe deal, spre

S.-V. de Bucuresti, pe rnalul

mirea-MaiceT DomnuluT (1866)

in Virtina, i Adormirea-MaiceTDomnuluT (1828) in Corbeni,
Cu 2 preotT si 4 Gintgretl.

numitg i Boanta, cu
hratuul Adormirea Maicif DomnuluT, foarte vechie, fosta schit
de elluggrI; o scoalg mixta, fondata in 188r.
LocuitoriI posedg : 36 plugurr;
184 boT, 48 vacT, 40 cal, 9 Tepe,
i 127 rima-

700 oT, roo capre

torT.

sting al riul LIT Ciorogirla, aproape

de unirea acestuT riii cu d'A Rus-

Virtina, catun, resedinta comuneT

toaca, la 2 kil, de soseaua na-

Virtina (v. a. n.), din jud. Ro-

CaT: soseaua judeteang Virtiscoiul-Braila i drumul spre Fa-

tionall Bucuresti-Alexandria.

manati.

raoanele-Cotesti - Plainesti-R.-Sa-

rat.

Se intinde pe o suprafatg de
1475 hect., cu o populatie de

Virticoiul, com. rur., in judetul

639 locuitorl. (VezT Virlejul-Nefliul, com. rur.).

R.-Sgrat, pl. Orasultil, pe malul

drept al riuld Milcovul, in par-

tea de N. a jud., la 46 kil, de

Vistejul-Nefliul, com. rur.,
Sabarul, jud. Ilfov, situatg

pl.
la

kil. spre S.-V. de Bucuresti,

asezatg pe tgrmurile riurilor Cioogirla, Sabarul i Argesul. Sta

in leggturg cu com. SloboziaClinceni prin o osea vecinalg.

Se compune din satele: Virtejul, Pruni, Nefliul

i Chirca,

orasul R.-Sgrat si la 16 kil. spre

N.-V. de com. Cotesti, resedinta
plgset.

Se invecineste ca Brosteni, la
2 kil. ; Faraoanele i Cimpineanca, la 9 kil., i Bontesti, la ro kil.
Se mgrgineste : la N., cu o-

VIrticoiul, sal, In jud. R.-Sarat,

pl. Orasulur, cgt. com. Virtiscoiul, asezat in partea de S. a
com., la 4 kil. spre S.-E de cgt.
de resedintg Rotgresti ; are o
intindere de 75 hect. si O populatie de 679 suflete ; o biserica.

Virtoapele,

rasul Odobesti (jud. Putna); la

munte, in jud. Gorj,

spte N. de muntele Plesea, din

E., cu com. Cimpineanca ; la V.,

plaiul Vulcan ; are pgdure i pg-

la S., cu

sune ; e propritate a statulur.

Virtoapele-de-Jos, com. rur., in

Cu o populatie de 1191 locui-

cu com. Brosteni

toa.

com. Faraoanele.

Se intinde pe o suprafata de
2495 hect.
Are 2 bisericI, la Nefliul

E brazdata de ramificatiile dealurilor Teiusul i Dealul-CapreT,

udatg de d'Id Milcovul i aflu

Virtejul ; o scoalg mixta, la Vir-

entul su, piriul Valea-DrejiT.

E formata din cgtunele Rcktgresti, resedinta, Virtiscoiul, 01teni i Beciul
Are o suprafatg de 2460 hect.,
Cu o populatie de 1565 suflete ;
3 bisericr: una in cat. Rotgresti,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
SE Nicolae i Schimbarea la fa,
fondatg in 1868, de un oare
care Nicolae Papa loan, cu sosia
sa Agapia, cu fiir lor Cristache
Gheorghe Dinu, sub numele
de biserica corporatiunil Vinarilor din orasul Braila, sfintitg

cgt Virtoapele-d.-j., deservitg de

preot si 2 cint5reVi.
Vite : 791 vite marT cornute,
109 cal, 1477 oT, 4 capre i 203
porcr,

1873, sub Voda Carol ; a

doua in cat. Olteni, cu hra-

ca cat. Peri si cu soseaua ju-

tejul ; 2 morY cu ap

i 4 po-

durT statatoare.

Locuitoril posedg: 212 plugurT: 189 cu bol, 23 cu caT ;

217 care si carute: 189 cu bol,
28 cu cal; 66 cal si Tepe, 376
bol, 228 vacT
99 bivolT

viteI, 16 taurY,

i bivolite, ro capre,

61 porcr, 513 col.

LocuitorT impropietgriti sunt
165 i neimproprietaritT, 123.

VIrtescoiul. Vez1 Virti,scoiut.

Virtina, com. rur.,

pl. Oltetul-

Oltul-d.-s., jud. Romanati, formata din satele Virtina, Romina

Corbeni, situatg la 2 kil. de

Bals si la 39 kil. de Caracal,
pe malul drept al Oltetulul, la

si

la

mul S-tul VoivozT, fondatg in

186o, de loan Caramel si sosia

sa Profira, reparatg de locuitorT

In 1866, si a treia in cat. Vir-

www.dacoromanica.ro

Teleorman, pl. TirguluT, situatg

pe Valea-Ciinelur, la 59 kil, de
resedinta jud., la 19 kil. de
Rosiori si la 29 kil. de Alexandria. Este formatg din 3 cgtune
Virtoapele d -j. (resedinta), Mosteni-Virtopeni i Nichita, situate
pe ambele partT ale VgieT-CiineluT.

Are o suprafatg de r000 hect.,

cu o populatie de 1013 suflete;

o scoalg mixta; o bisericg in

Este legatg prin cal vecinale

deteang AIexandria-Pitesti, la N..
E.; cu Virtoapele-d.-s. spre com.

Ggraggul, la N., si cu com. Radoesti, la S.-V.

VtRTOAPELE-DE-SUS

VtRVORUL

764

Virtoapele-de-Sus, com. rur.,

in pl. TirguluT, jud. Teleorman,

situatg pe ;ralea Tinoasa, intre

ambele sale dealurr. Este strg'bautg in toatg lungimea de
piriul si valea Tinoasa.
Se mgrgineste la E. cu com.
Olteni, la V. cu com. Sfintesti,
la S. cu com. Virtoapele-d.-j.
si la N. cu com. Ggrgggul. Se
aflg la 61 kil. de resedinta judetuluT, 2! kil. de Rosiori si
la 31 kil. de Alexandria.
Intinderea comuneI, impreung

cu mosia Eforia Spitalelor Civile si cu proprietg.tile locuitorilor, este de 1600 hect. aproximativ. Sunt si 9 hect, de vie.
Locuitorl improprietgritT dupg

legea ruralg sunt in nurnir de

216, pe 432 hect.
Are o populatiune de 1411
suflete; o scoalg mixtg ; i biserica de lemn, reedificatg in 1869.
Vite : 1058 vite marT cornute,

Dealul BobuluT si altul numit

Dealul-JugastruluT, jud. Dolj, pl.
Dumbrava - d.-j., la 1 kil. de
Craiova.

Virtopul, sat, Cu 276 locuitorT,

com. rur. Boteni (v. a. n.), pl.
Argeselul, jud. Muscel, situat
spre N.-E. de comung, pe ma-

Se invecineste la N. Cu com.
Gubancea, la S. Cu com. Corlatele, la E. cu com. Sglcuta si

lul sting al riuluT Argeselul, si

udat la N. de Valea-Grecilor,
iar la S. de Valea-Iudel.

la V. cu comunele Caraula si
Cornul.

Comuna s'a infiintat /a anul

1700 in timpul stgpinire Turcilor, de la care a luat-o Geang
Ithmonul (Constantin Brgiloiii
clucerul).
Comuna este brgzdatg de Dealul-BouluTsi al-Jugastrulta, de upo

m. inltime, si udatg de l'HuiTeiulu/, care izvoreste de la N.

la V., din cgtunul Teiul, pendinte de com. Cornul.
Se compune dintr'un singur
cgtun, care e resedinta plgsa
Dumbrava- d.-j. Pgng la 1876
plasa a avut resedinta in com.

Virtopul, mosie particylard, jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d. j., com.
Virtopul, cu o intindere aproxi-

mativg de 3718 pog. arabile.

Aduce venit anual de aproximativ 2 2 3080 leT.

Virtul (Cetatea), cdtun, in comuna Bglgcesti, pl. Ocolul, jud.

Gorj, spre S. de com. Stejerei,

situat pe Valea-VirtuluT.

Are o suprafatg de 567 hect.

si 369 locuitorT (V. Bglgcesti,
com. rur.).

Virvorul, com. rur., jud. Dolj,

Cornul.

pl. Jiul-de-Mijloc, situat pe valea

88 cal, 1674 oT si 188 pord.

Cal: sosele vecinale la com.

Are o populatie de 1361 locuitorT ; o bisericg, fondatg de

Purceaua, la 18 kil. de Craiova

si la 20 kil. de Segircea.

Ggrgggul si Virtoapele-d.-j.

Constantin Brgiloiti Clucerul ; o

scoalg mixtg.

muna Calopgrul (cgt. Panaghia),

Virtopul, com. rur. ,i sat,

in

Dupg legea ruralg din 1864

Se invecineste la E. cu cola V. Cu com. Ciutura, la N.

Cu com. Bucovgtul si la S. Cu
com. Intorsura.

partea de S.-V. a plaiuluI Vulcanul, jud. Gorj, in marginea si

sunt 234 loc. improprietgritl.

in partea dreaptg a sosela ju-

1779 pog., din care 1228 pog.

arabile, 234 finete.
Mosia Virtopul, proprietatea
familia Ferichide, are o supra-

Comuna este brgzdatg de dealul Virvorul si de valea Purceaua

fatg de 3718 pog., cu un venit de 223080 la.

Criva, Fintinelele, Ruptura, T'irnava si Virvorul, resedinta.

detene T.-Jiul-Ciuperceni - Seve-

rin, situatg pe valea cu acelas

nume, futre dealurile Bujorgsk.ul
si Virfurile-Crucilor.
Are o suprafatg de '118 hect.,

Teritoriul comunal este de

si udatg de piriul Purceaua.

Se compune din 5 cgtune :

en o populatie de 471 de su-

Pgdurea Genoaica, cu o su-

Are o populatie de 3050 lo-

flete.
LocuitoriT posedg: i6 plugurl,

prafatg de 15000 pog., se compune din cer, stejar si girnitg.

Viile, de 317 pog., apartin lo-

cuitorT ; un schit in cAt. Tirnava,

32 care cu boT, 302 vite marl

cornute, 6 cal, 206 ol, 248 capre i 222 rimgtorY.
CM : soseaua comunalg, care

plecind in directie S.-E., dg in

soseaua judeteang T.-Jinl-Ciuperceni-Severin, si alte drumurT ordinare.

Virtopul, com. rur., situatg intre

doug dealurT, unul la N. numit

cuitorilor.
Pe proprietatea familieT Feri-

chide se aflg o moarg si o sting

care produce anual 14700 kgr.
brinzg.

Prin comung trece calea ju

fondat de Constantin Voevod

Basarab, intre anit 1542-1543;
2 bisericT, una in cgtunul Virvorul, fondatg de locuitorI la
anul 1875 si cea-l'altg in Fintinelele, fondatg de locuitorT intre

1540-1543; 2 ;COIT mixte, ce

functioneazg din 1863, una in

deteang Craiova-Cetatea, ce duce

prin Bucovgtul, Leamna, Terpezita, Plopsorul, la Virtopul si

Virvorul si cea-l'altg in Tirnava.

Suprafata teritoriuluT comunal

apoT la Caraula si Cetatea.

mosia Virvorul, cu trupurile Cri-

www.dacoromanica.ro

este de 11381 pog., coprinzind

VRVORUL

va i Fintinelele, de 5707 pog.

doug pgdurT ale sta tuluT: una

numitg Virvorul, cu o suprafatg.

de 500 hect. O alta numitg

Criva, i 480 pog. vil.
Are calea comunalg vecinalg
Virvorul - Ciutura- Terpezita, de
unde incepe calea comunalg spre
Cetatea.
LocuitoriT posedg : 480 vite
marT cornute, 700 oT i 48 caT.

VLAICI

765

Vladimirul, sat, Cu 75 locuitorT,

jud. Dolj, com, rur. TAlpaul,
pl. Amaradia, situatg la i kil.
N. de TAlpapl, cgtunul de reedintg al comuneT.

Vladimirul, cdtun de rqedintg

al comuneT cu acela nume, jud.
Gorj.

Are o suprafatg de 1037 hect.,

i 911 locuitort (V. Vladimirul,
com. rur.).

Virvorul, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-mijloc, reedinta com. Virvorul. (V. Virvorul, com rur.).

Vlad-Tepe sati Gurbanul, clitun, cu 50 locuitorT, jud Vlaca,

intemeiat la 1882 pe proprietatea

Ungheni.

Vladomira, sat, com. Hermeziul,

pl. Turia, jud. Ia0, situat pe
es, la malul PrutuluT, in jos de
satul Hermeziul.
Are 209 lctutorT, dimpreung
cu satul Unghiul-lul-Pgr.

Vlah-Chioi saii VlaheI, sat, in

pl.

Medjidia,

jud. Arge, pl. Topologul, com.

cgt. com. Rasova, situat in partea S.-V. a plgeT i in cea V.

rur. Golqti (v. a. n.).

a com., la 9 kil. spre S.-V. de

Vladislava, sat, Cu

18 familiT,

Vladnicul, sat, jud. BacIti,

pl.

banuluT, in pgdurea Comana.

Vladimirul, com. rur., situatg

In partea central a pl4eI Gi-

480 locuitorI; o bisericg catolicg, fAcuta in 1854 de Pascal

Vidrwu.

pe partea dreaptg a vgeT Gur-

pre N., trece calea feratg Ia0-

jud. Constanta,

Siretul-d.-j., com. NAne,ti, avezat pe cursul superior al piriuluI

Dienetul, la o depgrtare de 2000
m. de satul NAne0 (Foalg). Are

Vatra-MgngstireT-Comana, situat

abundentg. Pe marginea el des-

reedintg, pe malul E. al laculuT

Alima sati Vederoasa. Are 1693

hect, cu o populatie de 542 locuitori (V. Rasova, com. rur.).

cgtunele : Vladirnirul O LuncaMare. Aci este reedinta sub-

V. a comuneT, pe malul sting al

Vlaici, com. rur., jud. Olt, pl.

Vedea-d.-j., situatg pe riul Vedita, la 51 kil, de capitala judetuluT i la 4 kil, de re,edinta
pl4eT, compusg din catunele :
Vlaici i Cristefti, cu o populatie de 725 locuitorT.
Are 2 bisericT, in fie-care cA
tun cite una : biserica din Vlaici

BerheciuluT, pe coastele uneT ripT

s'a fondat la 1841, avind de

prefectureT de Gilort.
Are o suprafatg de 1800 hect.,

foarte marT, numitg tot Vladnicul, ce se gil la mijlocul luT,

ctitorT

o populatie de 1711 suflete ; o

coalg, inflintatg la anul 1872;

i prin care curge un Pilas

care se varsg in stinga Ber-

2 bisericT, una de lemn, fondatg

heciuluT.

la 1802, lar cea-l'alt ziditg la

1830, amindoug clgdite de locuitorT, deservite de i preot i

rur.).

lortul, jud. Gorj, la N. comunei

Andreqti, pe es, coaste i vgl- Vladnicul, sat, Cu 394 locuitorT,

cele, pe ambele tArmuti ale ptcom. Valea-Rea, pl. Zeletinul,
riuluT De,iul. Se compune din
jud. Tecuciri, wzat in partea de

2 cintgretT.
LocuitoriT posedg: 85 plugurT,
4 cgrute Cu cal, 132 care Cu

bol, 520 vite marT cornute, 33

caT, 1671 oT, 235 capre O 234
rimgtorT.

E legatg cu Andreqti i Hure-

zani-d.-s.prin osele vecinale,

iar cu Muscule,ti, prin osele co-

(V.

Valea-Rea, com.

pe Voicu Diaconul

Voica Diaconeasa, biserica din

Cristqti s'a fondat la anul 1877

de Ion Citg, Badea Cojocarul

i alta; o coalg ; o moarg cu
aburT.

Suprafata comuneT e de 1250

Vladnicul, sat, in jud. Tutova,

pl. Sitnila, com. Untg0.

hect.

LocuitoriT din cgt. Cristeti

s'ad improprietgrit la 1864. El

Vladnicul, bala, jud. Ia0, com.

Tutora, pl. Brani,tea, la marginea satuluT Criste0, intre riurile Jijia i Bahluiul, formatg
din vgrsarea acestor ape. Are o
intindere foarte mare i o adincime, pe unele locurT, pgng la

ail: 45 cal

i Tepe,

242

bol,

112 vaCr, 980 OI li 300 porcT.

Soseaua comunalg traverseazg

comuna de la N. la S., inlesnindu-T comunicatia la N.

cu
com. BArgti de-Vede i BgrAtide-CepturT, iar la S., cu com.

munale.

to m. Este insemnatg pentru

Colone0.

In aceastg comung, in a 2-a

jumgtate a secoluluf XVIII, s'a

multimea pe,telul, a racilor i

scoicelor ce se pescuesc din ea.
MaT produce stuh qi papurg in

IzvoruluT, iar la E., un drum,

nAscut Tudor Vladimirescu.

www.dacoromanica.ro

La V. comuneT se aflg Dealulnumit Drumul-BgjgnieT.

VLAICI

VLACA (JUDET)

766

E udata de Valea - Veditel,

Valea-CraiuluT, Valea-Rea si de
girlele Izvorul si Izvorasul (v.
a. n.).

Vlaici, sat, Cu 570 locuitorT, resedinta com. rur. cu acelas nume,

pl. Vedea-d.-j., jud. Olt (v.
Vlaici, c )m. rur.).

Vlaca, _Iraq', situat cam la mijlocul latureT de S. a l'arel.

LimiteIe in 1778 erati : (Despre E. cu jud. Dimbovita si
Ilfov, despre V. cu Argesul si

tulur este linia dreaptg dintre

Petrosani si Visina, adica partea de V., de la Mutare la Podgorie, de 99 kil. ; iar cea mal
mare latime este linia transversala care pleaca din com. Mggura despre Teleorman si l'ese
in cat. Falastoaca, despre Ilfov,
de 68 kil.
Are o suprafatg de 448810
hect.. si o populatie, dupg recensamintul din Dec. 1899, de
200530 locuitorl. In 1859 jud.

Orografie ,si idrografie.Jud.

Vlasca este unul din judetele

de cimp ale Mil; este insa

format de mal multe platourT
strabatute de miel valcele ; de
aceia are un aspect maT putin
monoton ca a altor judete de
cimp, ca Braila si Ialomita. Daca

incepem de la Dunare sg ne
suim catre N., la o distantg de
ro I 2 kil, de malurile Dunarer, incep dealurile acestuT fluviti cam paralele ca dinsul, avind

avea 113759 locuitorT.

In judet sunt numaT RominT,

o inaltime de 35m,47 peste ni-

Teleormanul, despre S. cu Giur-

afar de satele : Udeni, Dra-

peste inaltimea orasuluT Giurgid

si Dungrea si despre N. cu

ghinesti, Iepuresti- SirbT, unde

(22m,88).

Dimbovita si Muscel (FratiT Tu-

Ist. Taril, pag. 117).

La 1828, zice Fotino, jud.

se vgd SirbT. Pe malul Dungrei,

prin satele: Malul, Slobozia, Paraipani, Gg.ojani, Bila, Sopirlesti

tinde de la E., din Frasinul, pgna

nusliT,

Vlasca, inainte de a se lua Giur-

si Gurgueti, sunt multime de

giul de la TurcT, era vecin la

BulgarT, dar carT azT nu se considera de cit ca Romini ; mare

parte din el aii" uitat chiar limba
lor si nu maT pastreazg niel

giti

N. cu Muscelul si Dimbovita,
la E. cu /1fovul, la S. cu Poiana-GiurgiuluT si Dungrea si la

V. cu jud. Teleorman.
AzT jud. Vlasca se limiteaza
ast-fe!: la S., cu Bulgaria, prin

portul bulgaresc.
ImpOrfireaadministrativd.La
1875, jud. coprindea 9 plasT si
anume : pl. Cobia, Gglasesti, Iz

velul Maxer,

sad cu

i rm,6r

Acest platod se

in-

In jos de Ghizdarul, la V.; iar

spre N. merge pana in coastele drepte ale vaieT alnistea.
De la Dungre la Uniste este
luncaDunareT, platoul dintre Gilniste si coastele dealulul DungreT.

Cum trecem alnistea, judetul

e strabatut de mar multe Hita

Grecilor, Orzarenilor,
Cilnistea, FrasinuluT, Hadivoia

si vaT; mal are inca cite-va platourl, filtre care putem cita, pe
cel dintre Cilnistea si Glavaciocul, si pe ce! dintre Neajlovul
si Drimbovnicul.

Teleormanul si o limita conven-

si Baltel.
Avea 3 schele: Giurgiti, Slobozia si Petrosani si 2 capitaniT, infiintate la 1735 sub domnia lur Mircea, una fiind la Ha-

riurT din judet, sunt : Valea riuluT Arges, care o limiteaza in

mare parte despre Ilfov; ValeaNeajlovulur, care vine din jude-

tionall pana unde incepe sg se

reuneasca cu Argesul, la com.
elarul ; la N,, cu jud. Arges,

divoia si alta la Daia.

Dupa 1828, jud. Vlasca coprinde si raiaua GiurgiuluT si

tul Arges si da in Cilniste; Valea

pana la com. Visina si de aci

se formeaza divizia administrativa ast-fel : pl. Ograzile, ca re-

dul-Lat ; Valea-JirnovuluT, care

da in Drimbovnicul la Gratia; va-

edinta in Corbi-MarT ; pl. Izvorul, cu resedinta in Talpa ;

lea Glavaciocul, care vine din

Arges si da in Cilniste la Cro-

pl. Balta, cu resedinta in Noyac; si pl. Marginea, cu rese-

vul ; valea Cilnistea, care incepe

la Falastoace; valea Clenita, care

Pruntul-BeluluT, pana in Dungre,

dinta in Hadivoia.
Acum, jud. \T'asea e subimpartit in 3 plasT : pl. Glavacioc-Neajlov, cu 54 comune si
130 catune; pl. Cilnistea, cu 28

unde se incepe limita de S.

comune si 69 catune ; si pl. Mar-

despre judetul Teleorman si dar'

in Dungre in jos de Bujorul. Du-

ginea, cu 29 com. si 52 cAt.

narea, care o limiteazg despre

talvegul DungreT, plecind de la

punctul unde se varsa apele Teleormanul si Vedea in Dungre,

in josul apel, cale de 65

kil.

pana la satul Pruntul-Belulta ;

la V., cu jud. Teleorman, ur

mind cursul apelor Vedea si

cu jud. Dimbovita, mergind catre E. pana la com. Cascioarele,

incepind din Corbi-Mari si avind

ca limita riul Arges. La E., cu

jud. My de care

il desparte

riul Arges pana la catunul Falastoaca si de aci hotarul Vatra mangclirel. Comana, apor
hotarul intre Pruntul-Comana si

Cea mal mare lungime a jude-

voruluT,

www.dacoromanica.ro

Cele mal principale val cu

DrimbovniculuI, care vine din

Arges si da in Neajlovul la Va-

chiar din judet si da in Arges

vine din Arges si da in Vedea
la Magura ; valea Teleorman si

valea Vedea, care o limiteaza

VLWA GUDED

VLAKA GUDED

767

Bulgaria, intra, din sus, in judet, la Petropani pi rese la Prun-

loc. fabrica cantitati mari de

rachiu), vi inT, nucr, mar cu searna

tul-Belu pi are in jtid. urmatoarele

in com. Vipina pi Obislavi.

insule: Batinul, Dinul, Mocanul,

Regalul, Lungul, Cioroiul, Ramadanul, Sf. Gheorghe,i Costin.
Principalele dealurT sunt: Stoenepti, FlAtepti, Onceasca, care

Vil sunt pe o intindere de

vr'o 4500 hect.

Loc. posea (statistica din

1890): 37279 car, 428 asinT pi
catirr, 68122 bol pi bivolt, 202306

sunt d'alungul Dunarel, apoT dealurile Argepulur, Cilnipter, Glavacioculur pi Neajlovultd, cu ma-

or, 7940 capre pi 52568 porcr ;

9895 stupr cu albine, 8o mori.

gurile : Gogo-pri, Toporul, Bila,

Luceanca, Darvapul, etc.
Cea mar insemnata cimpie din
judet este ainpia-BurnazuluI, la
V. er; apor vine cimpia Lunca-

pinT de secerat sunt pe fie-care

mopie; mapinT de treerat, mal

Giurgiulur.
Baltr mar insemn ate : Petropani,

alte sate din josul Giurgiulur,

se fac cantitatT insemnate de

Petripul, Malul, Slobozia, Fra-

rogojinT, carr se vind la Giurgiii,

Alexandria pi Bucurepti.

sinul, Baneasa, Gostinul, Pretrile,

Pueni pi Pruntul, toat: pe albia

DundreT.

Clima. Clima este foarte variatd : vara,foarte calda (pe cimpia

BurnazuluT nicr o umbra sal adapost) ; iarna, rece pi bintuita de

crivat. In partea de N. a judetullir, clima e mar putin asprd,

mar putin calda vara pi iarna
mar pazita de vinturr prin paclurile intinse din plapile Neajlovul
pi Glavaciocul.
Productiuni. Jud. Vlapca este
considerat ca unul din cele maT
avute ale 'parir; terenul sati fertil, mar cu seama in plapile Marginea pi Cilniptea, produce Cu

Totr loc. ati plugurr de fier. Ma-

mult de iso.
In satele : Baneasa, Frasinul,
Pueni, Pruntul, Gostinul pi in

Pe malul DunareT, in orapul

Giurgiti, e o fabrica de fasonat
lemnele ce sunt aduse din Vilcea, de pe valea Lotrulur, apoI
scobor pe Olt, pi pe Dunare.
La marginea GiurgiuluI se

Artera mar principald a jud.

este Dundrea, pe o distanta de
65 kil., in partea de S. a jud. ;
ea l'usa nu serva de cit pentru transporturr marr pi de la
anumite puncte precum : Petropani pi Zmirda-Giurgifl.
Avem apor poseaua nationala
Giurgiti-Bucuregi, avind in Vlap-

ca o lungime de ' 45 kil., adicd

futre Giurgid pi podul peste Argep, la CopAceni ; poseaua ju-

Zimnicea pe malul Dunarer, prin

satele : Malul, Paraipanul pi Pe-

tatI, 30 bilciurTanuale pi anume :

La Giurgiti, 2 bilciurl cu obor
de vite: la SI. Petru pi Sf.
Maria ; la Fratepti : 9 Martie .5i
23 Aprilie ; la Arsache : 26
Iunie ; la DrAganepti : 25 Mar-

extremitatea jud. sunt pometurile, precum : prunT (din care

neasa, Comana pi halta Gradiptea.

Cel mar insemnat mijloc de

schimb in acest jud., mal cu
seama pentru vite pi manufactura, sunt bilciurile caer se tin

tul poseda in jud. 38 mopir,

tutunuluT, ovazuluT, inuluT pi cineper se dezvolta bine. Catre

nie, 6 August pi 8 Septembrie.

Cal: Calea ferata BucureptiGiurgiti, avind in judet statiile:
Zmirda, Giurgirt, Fratepti, Ba-

deteana Giurgiii-Alexandria, pana

In diferite sate, la diferite epocr

ale afluid.

hect). In aceasta parte cultura

Uegi-Moptenr : 21 Mar, 24 Iu-

fabrica carAmida pi olane.

Comerciuljud. e mar cu searna
acel de cereale, lemne pi vite,
care se transporta prin statiile
cailor ferate : Titu, Gaepti pi
Ghergani pi mar cu seamA prin
Giurgiti (port).

abundenta cereale de o calitate

renumita, vin bun, iar baltile
contin pepte in abundenta. Staaducindu-I un venit de aproape
r milion leT.
In pl4ile Neajlovul pi Glava_
ciocul sunt padurr intinse (mar
mult de 25cY oo hect., din care
61 padurr ale statulur, de 33000

Martie; la Buteasca: Duminica

Tomer, 29 Iunie, 25 Octornbrie
pi in toate Duminicile; la FrAsinetul: 9 Martie, 20 Iulie pi 8
Septembrie ; la Gratia : 20 Iulie, 14 Septembrie pi in toate
Duminecele ; la Corbi-Mari: in
toate Vinerile; la Adunati-Sirbenr : 15 August ; la Ru,i-lurAsan : 23 Aprilie pi 20 Iulie ;
la Cirtojani : 23 Aprilie ; la

In judet se sin, in 17 locali-

tie; la Camineasca : 29 Iunie ;

la Strimba: 9 Martie pi 6 Au.

gust ; la Tamasepti : la Florir ;
la Vidra Furculepti : 21 Martie,

14 Septembre pi in toate Durninicele ;

la

Glavacioc :

25

www.dacoromanica.ro

din sus de Putineiti, la extrema

jud. despre Teleorman, pe o

lungime de 31 kit.; o posea judeteana, plecind din Giurgiti la

tro,ani, in lungime de 24 kil. ;

poseaua jud. pe Valea Neajlovu-

lur ce vine din jud. Dimbovita

pi merge pe la Fundul-ParuluT
la Obedeanca, ramificindu-se la
Zadarnici, catre Bucurepti, prin
Malul-Spart pi avind o lungime de

52 kil. ; poseaua jud. pe valea

Clenita la V. judetulta; poseaua
e pe valea DrimhovniculuT ce

vine de la Vatap pi Tese pe la

Gratia la Obedeanca ; poseaua
dupa valea Gla%acioculur ce vine
pe la Merei-Letca-Noua pi rese

la Camineasca.
Judetul este aproape lipsit de

VLASCA (JUDET)

posele in centrul luT, pe cimpui

BurnazuluT, pe la Topor

pgng in valea alni,tea.

Budgetul pe 1898-99: ze
eimI, 402830 ler, 79 banI, la
veniturI; 399172 la 30 banT,
la cheltuelt; drumurT, 379802 leT,
24 banT, la veniturr, 315578 leT,

la cheltuelY; spitalul rural Obedeni, 30581 leT, 5 banY ; casa

pensiunilor, 15850 leT la veniturI, 4500 leT la cheltuell.
Are : i Tribunal
Yustifia.

de prima clasg, dependinte de

Curtea de Apel din Bucurepti,
o curte cu JuratT pi 3 Judecgtoril de ocoale, i anume la
Giurgiil, la Vidra i la Clejani.
Spitale sunt : unul judetean in
Giurgiti i unul rural in Odobeni.

VLACA (JUDET)

168

despre judetul Teleorman, era

fgrg pgdurI ; pe acolo se putea
mica armatele de la anir 1400
Inapor ; numar pe acolo a putut Romanit sg infiinteze punctele de observatie, movilele carI
se maT vgd nc i azI.

Din istoricul judeplur.Prin

acest judet treceail hordele barbare, d'a stinga DungreT, spre a
inainta in interiorul TgreT. Se
pare cg RomaniT inaintase contra Dacilor pi a Getilor peste
Dungre nu prin Vlapca, ci maT

mult prin judetele din sus, pe

la Teleorman, Romanati, Dolj
Mehedinti ; e1 nu strgbgteati

Vlapca de clt in partea V. a

judetulta, pe la Petropani, pe
unde se vede urmele cetgteT
Reca.

Instruclia. Are, in Giurgiil,

Se poate ca Dungrea fiind

gimnaziil, o pcoalg profesio-

prea latg in josul acesteT pgrff,

de fete, 4 ,coale primare

urbane de bgetT pi 3 de fete ;
in comunele rurale, 127 pcoale
primare rurale mixte i 3 de
cgtun, frecuentate in 1899-900
de 4701 copit
nal

Sunt 2 statiunT meteorologice :

la Giurgiii pi la Comana.
Cultul.
Judetul Vlapca depinde de Eparhia S-teT MitropoliT a Ungro-Vlahiei, cu repedinta In Bucurepti.
In anul 1890, se aflati in jade t 83 parohil: 4 in comunele

urbane, 79 in comune rurale,

Cu 190 bisericT, deservite de

sg le

fi fost un obstacol,

multimea 1:d1Olor in albia DungreT pi a pgdurilor, in interiorul judetuluT, sg fi fost cauza

d el nu treceail de cit prin

partea de V., pi nu inaintail
de eh pe cimpia Burnazulta.
Chiar TurciT mal emit vedem
cg urmeazg acelap drum. Movilele romane din cimpul BurnazuluT lipsesc in pgrtile pgduroase ale restu/uT judetuluT. Niel

un nume roman nu se aude In

aceste pgrtT ale judetuluT.

Se vgd pe alocurea, la Petropani, Tgmgpepti

Talpa-Ogrg-

156 preoff i 136 cintgretT.

CatoliciT aj o bisericg cu
preot i I cintgret ; iar mozaiciT
aii 2 sinagoge.
Marca judetuluT este treT

zeni, urme de cetgtT, care se

Aceastg marcg pgng

la 188o servea pi pentru ora;
de la acea epocg orapul

venea contra

schimbat marca (vezT Giurgit1).

Toatg partea judetuluT despre

Stoenepti, apoT la Hulubepti

stejarT2.

zice a fi cetAtI romane.

La 1416, cind Sultanul Mahomed se lupta contra luI Mircea, ca pi la 1595, cind Sinan
luT

Mihaiti, nu

trecea cgtre interiorul TgreT de

cit pe la StInepti, de acolo la

E. a fost acoperitg cu

indatg ce trecea alniptea una

pe la Dgrg,ti, pe la Copgceni,

vaste pi seculare pgdurf de stejar; numar cimpia Burnazulut,

de ajungea la Bucurepti.
Pgng la 1840, drumul Giur-

N. pi

www.dacoromanica.ro

giul- Bucurepti era pe /ocurile

nepgduroase

i anume: pe la

Dgrgpti trecea Argepul ca sg

iasg la Hulubepti orl la Singureni, ca sg treacg Neajlovul; de
acolo urma cimpul d'intre Cilniptea i dealurile Giurgiil, de
epia oil la Frgtepti, orI la Stgnepti, pe unde cobora In tunca
GiurgiuluT.

La 1850, s'a maT rgrit pgdurile i drumul venea de la Vidra,

de aci trecea Argepul la FA14-

toaca, apol prin pgdurea Comana, Tepea la PietriIe, de aci

pe la Bgneasa cobora la Frasin
venea pe luncg la Giurgiti.
Pe la 1856, drumul a fost din
Bucurepti la Dgrgpti, unde tre-

cea apa Argqul, apoT a doua

poptg la Cgluggreni, a treia la
Padina, a patra la Daia, de aci
trecea pe la Putul-MiuluT, de
cobora in lunca GiurgiuluT, pe

la Daia, unde era a 5-a poptg.

La 186o, s'a inceput cea d'int'U posea in jud. Vlapca, acea
nationall care pleacg din Bucurepti pe la Copgceni, aluggreni,
Daia i Giurgirt.
La 1865, s'a inceput cel d'intija drum de fier din Targ, intre
Giurgiil i Bucurepti, sub domnia luT Vodg Cuza Alexandru I
pi s'a inaugurat mersul luT la
1867, sub domnia luT Carol I.
Pgng la 1829, repedinta judetulla era la Ggepti. Dupa luarea
GiurgiuluI de la TurcT, s'a tre
cut repedinta judetulul la Giurgiti. Pgna la acea epocg Vlapca

era impgrtitg in 9 plgpT, dupg

cum le l'Acuse Ipsilante, Domnul
TgreY, la 1775.

La 1829, erail in judet 4 mgi anume : Glavaciocul,

Cobia, Cgscioarele i Comana,
cu ii metocurT, adicg : Babele,
ngstirT

Poenari, Lipgnepti, Capisgni, Hodivoaia, Dala, Ggepti, Cgluggreni, Podul-DoamneT, Cacaleti

pi

Putul-TglpiI. (V. FratiT Tu-

VLACA

769

nusliT, cIstoria Tdrei-Rominesti,

pag. 177).

VLXDENI

Vldanul (Muntele-), izvor de

apd sulfuroasd, situat sub munte,

In apropiere de gara Cimpina,

Vlaca, cdtun, spre E. comuneT

com. Prahovita-d.-j.,

pl. Pra-

Odinioard se numea Fandolica.

Are o populatie de 539 locuitori si o bisericd, ziditd in

Golfinul, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

hoya, jud. Prahova, apartinind

1868.

jud. Romanati, situat pe ValeaTesluiuluT, aproape de hotarul

judetuluT, pe un teten inalt de
180 m. d'asupra nivelulta Mrii,

d-luT G. Gr. Cantacuzino.

Proprietatea mosier a fost din

vechime a mdndstireT Voronetul

la 31 kil. de Caracal

si

la 9

kil. de Bals. Are 350 locuitorT

si o bisericd.

Vldseti, cdtun, jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur.

Cernaia.

Vldeni, com. rur. i sat, in jud.

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, si-

VIAcheni, fost sat separat, care

cu satele Rasa- si Dudesti, a
format satul Dudesti, pl. Talomita-Balta, jud. Ialomita.

se vindurd bunurile mAndstirilor.

(e Fond. Relig, Pum., p. 99).

tuatd intre comunele Gdita si

Are un iaz numit al-Borcei,

Chioara, pe tdrmul sting al Bor-

in sularafatd de 25 hect. 78 ariT,

ciT,

pe mt:chea

si

coasta de

N.-E. a BdrAganuluT.

Vladaia, com. rur. i sat, in pl.

din Bucovina, datd de StefanVodd-cel-Mare, prin uricul din

io Martie 1485. MAndstirea a
stdpinit'o pAnd. in 1785, cind

Are o suprafatd de t0000

hect., cu o populatie de 984

continind peste si raer (vezT

Borcea sad Borolea, vale).
Riul Jijia si piriul Vladnicul
trec pe mosie.

acel de la Doro-

Cimpul, jud. Mehedinti, la 48 kil.

de orasul Turnul-Severin, asezatd

locuitorT ; o scoald mixtd ; o bi-

seria, cu un preot si dour das-

hoid, ce vine prin Corldteni si

pe 2 miel' coline, separate de o

vale, cu maT multe izvoare.

clT. Este proprietate a statuluI,

Se mdrgineste : la E. cu com.
Prisdceaua ; la S., cu com. Drincea ; la V., cu com. Corldtelul ;

Ioan din Bucuresti si e arendatd

(1893-1898) cu 95000 lei.
Locuitori improprietdritI din

merge la Podul-Stamate, si acel

de la Vorniceni, care inerge la
Botosani, pe mosia Cdlugdreni.

iar la N., cu com. Almdjelul.

Are o bisericd si o scoald.

1864, sunt loo si din 1878, to.

Teritoriul comunei e udat de
Dundre si de bratele : Borcea
si Sdltava, precum si de lacurile : Mocilna, Neagra, Pulia si

LocuitoriT posea : 88 plugurT,

Mosia.

formeazd comund cu
satul Stircovita, avind peste tot
Satul

i8o0 locuitorT.

181 care cu boT, 28 cdrute cu

cal; 6o stupT ; 900 vite marT
cornute, 68 caT, I000 oT .si 700
rimAtorT.

Are o osea care o leagd cu

soseaua Vinjul-Mare-Rogova-Severil'.
Ape: Pirlul-Fintinelor, care se

varsd in Drincea.

Vldanul, deal, cu pAdure si

li-

vezT, intinzindu-se in partea de

fostd pendinte de biserica Sf.

DrumurT :

Se hotdreste cu : Corldteni,
Nicsdni, alugareni,

MateTeni,

Podul - Stamater Vorniceni si

Cozddreni.

Vldeni, sliti,cor, jud. Dorohoiu.

VezT Piriul-Negru, sat, comuna
Dersca, pl. Berhometele.

Vlideni, sat, in partea de N. a VlAdeni, sat, in partea de S. a

com. Brehuesti (v. a. c.), pl.
Siretul, jud. Botosani, Cu o su-prafatd de 1002 hect., si o populatie de 1145 suflete.

com. 5ipotele (v. a. n.), pl. Bahluiul, jud. Iasi, situat pe un po-

dis, pe malul drept al Niel si

pe cel sting al MiletinuluT, cu o
populatie de 461 locuitori.

Vlideni, sat, jud. Botosani, pe

Piriul-Vlddenilor si pe coasta Vradeni, sat, jud. Prahova, pl.
Tirgsorul, com. VlIdeniMArgide E. a dealuluT Holmul, in
partea de V. a com. Rddeni
neni.
(v. a. o.), pl. Cosula.

N. a com. Provita-d.-j., plaiul

Are o suprafatd de 1088 hect.,

Vlideni, stafie de dr.-d.-f, jud.

Prahova, jud. Prahova, in formd

de semi-cerc, cdtre E. si S., formind culmile: Mesteceni, VirfulPoenei si Virful-Pietrel.
Din aceste dealurT se ramified
dealurile numite : Durda, PlaiulNisipuluT si Piatra - Neagulul.

din care parte acoperite cu pdduri, si o populatie de 996 su-

Iasi, com. 5ipotele, cdt. VIddeni,

66700.

flete.

Vldeni, sat, pe mosia cu acelas nume, jud. Dorohoid, pl.

Cosula, com. Corldteni.

pe lina Iasi-Dorohoid, pusd in

circulatie la 1 August 1896. Se
afld intre statiile Larga (10,6 kil.)
O 5oldana (8,8 kil.). Indltimea
d'asupra niveluluT Mdrir este de

42',29 Venitul aceste1 statiT pe

97

M'arde Dfclionar Geograao. va. F:

www.dacoromanica.ro

VLADEN1

VLADEM

770

anul 1896 a fost de 27429 leT

si 70 banI.

teritoriul com. Rogojeni si Oan-

cu prunT si padurT populate cu

cea ; la E., Cu Basarabia, prin

11111 Prutul; la N.-V., Cu Baneasa

stejarT, fagT, aninT, mesteacanT,

paltinT si alunT.

Vldeni, mo,sie a statuluT, pendinte de manastirea Marginen',

jud. Prahova, arendata pe 1888 93

si Bujorul si la S.-V., cu Mastacani si Firtanesti.

Teritoriul com, e udat de riul

Este strabatuta de 19 vilcele

si viroage, si de riul Bratia, care
o uda prin centru.

cu 19050 leT anual.

Prutul si de baltile Maicasi

si

Pascanul.
VIAdeni, pdure de sAlciT si plopT,

in insula Balta, jud. Ialomita, pl.

Ialomita-Balta, comuna Vladeni,
compusa din trupurile : Petroiul,

E formata din 4 catune : Roscan', Vladesti (resedinta), Fascani si Branesti.

Un numar de 189 de locuitorT s'el improprietarit la 1864.

Suprafata com, este de 1455
hect.

Bobul, SgItava, Sitele si Cam-

24 ariT, cu o populatie de 2013

O osea comunala o leaga cu

Aninoasa la N. si Golesti la S.
Aceasta comuna, cit si co-

berul, cu 8o0 hect., din care 350

hect. imprastiate in mici,pilcurT.

locuitorT.

munele : Cotesti, Rete voesti, Mi-

Afara de plugarie, locuitoriT

se mal ocupa cu carausia si pes-

haesti si TigAnqti, dupa cum

se constata din hrisoavele aflate

cuitul. ET posea multe vite marT

In A rchivele statuluT, ail existat

si micT.

inainte de secolul al XVI-lea.

Vldeni-Mrgineni, com. rur.,

jud. Prahova, pl. Tirgsorul, situata pe malul girlelor Prahovita
si Cricovul-Dulce, la 18 kil. de

capitala jud. si la 8 kil, de a

plaseT.

Se tnargine;te la N. cu com.
Dirmonesti ; la S., cu com. Manesti ; la V., cu com. Baleni, din
jud. Dimbovita, si la E., cu Tirg-

sorul-Nori.
Se compune din catunele : Vladeni, Coada-IzvoruluT si Zaha-

naua, cu o populatie de 2600

Arco suprafata de 11251 hect.,

Are 4 bisericT : una in VII-

desti, cu hramul Sf. VoevozI, a

Vladeti, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Ocolul, compusa din 2 catune : Dosul si Vladesti.
treia in Branesti, cSf. VoevozT,
Este situata pe Ritnnicul, la
zidita in 1848, si a patra in Pas5 kil, de resedinta judetuluT si
cani, tot (Sf. VoevozT, zidita in
la 4 kil. de a plaseT.
1843; 3 scoli: in Vladesti, inSe margineste la E. cu oraflintata in 1865, in Roscani, zisul Rimnic,. la V. cu com. Paudita in 1883, s! in Branesti.
neti, la N. cu com. Bogdadoua in Roscani, c Adormirea Maice1 DomnuluT, zidita in 1827, a

Prin comuna trece calea judeteana Galati-Falciti.

locuitorT.
,

Are o biserica, fondata la 1802,

si o scoala, infiintata la 1878.

Un numar de 238 locuitorT
s'al improprietarit la 1864, pe
mosia Vladeni, si 56 pe mosia
Coada IzvoruluT. ET ail : 400 boT,

250 vacT, 260 caT, 1300 oT, Too

capre, 800 porcT, 12 bivoli.

Vldeti, com. rur., jud. Muscel,

pl. Riurile, la S.-V. de Cimpulung, situata pe ambele malurT
ale riuluT Bratia, 'filtre dealul

Runcul la E. si plaiul DraghineT la V.

nesti si la S. cu Ocnele-MarT.
E brazdata de dealurile: Crucer, Alimanul, Urzicarul, Pieasa si Frustulesti si udata de
vaile: PluteT, UrsuluT, Turburea,
Glimboaca, Nasintocul, Limpedea.

Are o populatie de 1226 locuitorr; 2 bisericT, din care una

Se compune din 3 calme :

fondata la anul 1718 de familia Vladescu (din care se trage

si generalul Mateiil Vladescu);

Pe iazul din Ola Prahova e

o pilla si o moara.

Vladesti-d.-s., Vladesti-d.-j., sati

Paminteni, si Prislopul si se margineste la N. cu com.Aninoasa,

Suprafata com, e de 4100

la S. Cu com. Golesti, la E. Cu

LocuitoriT, afara de agricul-

hect.

com. l. ote,ti si Capul-PisculuT

tura, se mal' ocupa cu olaria,

Are 2 osele : una spre Dirmonesti si alta spre Manesti.

E udata la E. de riul Prahova

si la V. cu com. Badesti.
Are o populatie de 1450 lo-

si la V., de riul Cricovul-Dulce.

mixta.

pre, 443 porcT, 1149 oT; 112

dulgheria, rogojinaria si dogaria. ET ati 8 caT, 13 capre, 230

bol', 311 vacT, 176 of si 328
pora Parte sunt mosnenT, parte
improprietaritT la 1864.
Pe riul Rimnic, in raionul comuneT, sunt 2 morI de macinat.

stupl.
In jurul comuneT sunt livezT

Vldeti, sat, Cu 40 familiT, jud.

cuitorT ;

bisericT si o scoala

LocuitoriT posea : 41

Vldeti, com. rur., in jud. Covurluiti, pl. Prutul, situata pe

malul PratuluT, la 52 kil. de Ga-

lati. Se margineste la N.-E. cu

caT,

1388 yac, 18 bivolT, 135 ca-

www.dacoromanica.ro

o scoala.

VIIDEM

VIADULENI

771

Arges, pl. Topologul, com. rur.

Cepari-Birsesti (v. a. n.).

Vldia, sat, in jud. si pl. Tutova,

com. Plopana, spre S de tirgusorul Plopana, litiga satul Bun-

jud. Roman, plasa Siretul-d. s.,

com. Stgnita, spre S.-E. de sa-

tul Stgnita si la 3 kit, de el.

Vldeqti, sat, resedinta com. cu

geni, cu care formeazg un singur

acelas nume, pl. Prutul, jud.

trup. Este format la 1879, prin

Covurluiii, Cu 532 suflete si 131

improprietgrirea insurgteilor.

case, o bisericg si o scollg. (V.

VIldesti, com. rur.).

Vldiceasca, mqie a statuluT,

Gorj, situat pe dreapta CerngdieT si la E. com. Novaci.

Vldoiul, catun, apartinind com.

Cerngclia,

plaiul Vulcan, jud.

In jud. Ilfov, pl. ZnagovnluT,

Are o suprafatg de 1170 hect.

Vldeti, com. rur. si sat, in jud.

Tutova, pl. Simila, spre N.-E.
de Birlad, pe piriul Horoeta.
Satul formeazg com. cu cg-

pendinte de Mitropolie, arendatg

pe 1894-95, impreung cu Va,-

si 4t4 locuitorT. (V. Cerngdia,

com. rur.).

lea-CgpitanuluT, Cu 22100 leT anual.

Vlduceni, sat, com. rur. Pgu-

tunele : Cgpuseni, Limboesti si

Corlgtesti.
Are 245 locuitorT si 59 case ;

Are si o pgclure mare, futre

valea ZnagovuluT si valea Po-

sesti-Mgglasi (v. a. c.), plaiul Co-

ciovalistea.

Are o bisericg, fondatg la 1744

de Onisifor _Monah Vlgduceanu.

o scoalg mixtg ; 2 biserid.

Teritoriul com, este in multe
locurT mlgstinos, producind stuh

si papurg. Se cultiva viea pe o

suprafatg de 2925 hect., iar li-

Vladiceni, sat, In jud. Iasi, pl.

Codrul, com. Buciumi, asezat

vezile Cu prunT ocupg o supra-

intre dealurile : Vlgdiceni si Murgul, printre care curge piriul

VIgdiceni. Este maT mult o pod-

fatg de 825 hect.

gorie. Are o suprafatg de 612

zia, jud. Vilcea.

Vrduleasca, sat, in jud. R.-Sgrat, pl. Marginea.d.-s., cgt. com.

Gologanul, asezat in cimp, la 6
kil. spre S. de cgt. de resedintg ;
are 40 hect., cu 83 locuitorT.

hect., cu o populatie de 342

Vldeti, sat, resedinta com. rur.
cu acelas nume, pl. Ocolul, jud.
Vilcea, Cu o populatie de 686
locuitorT.

Prin centru este udat de Hui

Rimnicul si de vgile : Ursul, Tur-

burea si Racovita, care se varsg

in riul Rimnicul (V. VIgdesti,
com. rur.).

Vldeti, fost sat, in com. Preotesti, jud. Suceava, la gura piriuluT Cu acest nume.

Vldeti-de-Sus, sat, com. rur.

VlIdesti (v. a. n.), pl. Riurile, jud.

Muscel, in partea de N. a com.

Riul Bratia trece prin mijlocul satuluT. Pe el sunt 2 morT.

Are o populatie de 463 locuitori si o bisericg, ziditg la

1657.

Vldeti-Prnintenl, sat, cu 663

locuitorT, resedinta com. rur. V1gdesti, pl. Riurile, jud. Muscel,

spre S.-V. comuna. (V. Vlgdesti,

com. rur.).

loc. ; o bisericg, ziditg la 1803..

Vlduleni, com. rur.-si sat, jud.

Gorj, pl. JiuluT, la N. comuneT

VlAdiceni, sat, in jud. Neamtu,

pl. de Sus-Mijlocul, com. Bgrggoani. Are 376 suflete ; o bisericl ; 2 morT.

Vlidiceni, parte din satul Ivgnesti, din stinga piriultif Che-

Bglteni, pe prte stingg a Jiu10, d'alungul soseleT nationale

Filiasi-Pietrosani.

Are o suprafatg de 460 hect.,

cu o populatie de 779 suflete ;
o scoalg ; o bisericg de lemn,
fondatg de locuitorT, in 1876,

trosul. (V. Ivgnesti, pl. Prutul,

deservita de I preot si 2 cin-

jud. Fglciri).

tgretT.

LocuitoriT posedg : 50 plugurT,

Vlidila, com. rur. si sat, in jud.

1 so care cu bol i vad, To cg-

Romanati, pl. Ocolul, situatg in

apropiere de soseaua si unja ferata Corabia.Caracal, la 12 kil.

rute cu ce, 563 vite mad cor-

de Caracal si la 25 kil. de Corabia. Altitudinea : 124 m. Are

o populatie de 1160 locuitorY ;
o bisericg, cu hrarnul Sf. Nicolae, clgditg la 1765 de locuitorT ; o scoalg.

Vldinul, insulli in Dunlre, jud.

Rornanati, com. Hotarul, cu 8o
pog. patita-e.

nute, 35 cal', 631 o1 si capre si

270 rimgtorT.

Soseaua nationalg Filiasi-Pie-

trosani o pune in leggturg la

S. cu Bglteni, iar la N.-V. cu
Moi.

VIAduleni, catun de E. al com.

Osica-d.-s. (v. a. n.), in S.-E. pl.
0/tetul-Oltul-d -s jud.Romanati,
asezat pe soseaua Corabia-RiulVaduluT si fina linia feratg Caracal-R.-VilceT,

Vldnicelele, sat, cu 91 locuitorr,

www.dacoromanica.ro

care aci are o

statiune, la 15 kil. spre N. de

VLXDULENI

VOD X-CA ROL

772

Vlscuta-din-Deal. Vezr VIgs-

Vlcluleni, stalie de dr-d.-f.,jud.

reste din pl. Znagovul, i dupg

Romanati, plasa Oltul-d.-s., com.

Osica Mare,
Osica-d.-s., zis g

ce trece pe la N. de com. Ba-

zultg din hrisovul din acel timp

al luT Constantin Duca-Vodg.
Are o bisericg, cu hramul
Adormirea, micg, ziditg in i8o0
de catre Marele Logofa't Anastase Basotg ; o scoalg.
Vite sunt : 670 vite marT cornute, 16o or, 150 caT si 113
pord.

lotesti i Cgciulati, isT impreung

apele cu Pociovalistea la CgIdgrusani, spre N. de cgt. Gradistea, si se varsg in riul Talo-

Drumurr : acel de la Sgveni

si 5tiubeieni ce merge la Stefgnesti, si acel de la Vicoleni,
si care duce in jos la Iasi, pe
Jijia.

pe anul 1896 a fost de 43432

mita, la E. de Ferbinti.
Apa lur este micg i pling de
stuf; are insg o multime de iz
voare. Intre acestea, sunt 3 Cu

ler, 45 banY.

ape minerale : Fintina-de-la-Sal-

Caracal, i in n'are apropiere de

Oltetul. Are 351 de locuitorr ; o

moarg cu aburr si o bisericg

(1854). In partea de E. a satulur, in valea hulla, se intinde

o pgdure.

cuta, jud. Arges.

Vlscuta-din-Vale. Vezr VIgscuta, jud. Arges.

Vlasia, ptriii, jud.

pe unja Piatra-Corabia, pusa

circulatie la i Aprilie 188? Se

afla intre statiile Piatra-Olt (14,4
kil.) si Romula (10,7 kil.). Ingltimea d'asupra niveluluT MgriT
de 95m,72. Venitul acester statir

VIAduleti, sat, jud, Arges, pl.

Oltul, com. rur. Ursi (v. a.

Ilfov. Izvo-

Sirbi, Hgnesti, Vicoleni,

Stiubeieni i Sgveni.

cia-Trgznitg, Fintina-de-la-Vale aMoaser i Fintina-CAluggrulur.

Vocoteti, sat, in partea de N.-

fiddure, la N. jud. Ilfov,

pl. Znagovul, una din pgdurile
cele mar marT din Targ. Este

sul satulur Vocotesti.

Are 182 /ocuitorr; o bisericg,
fondatg la 1830; o moarg de apl.

n.).

Vladuleti, cettun, la 4 kil., spre

S.-E. satulur Dedulesti, judetul
BrAila, la stinga C. F. Brgila-

Mo$a se. hotgreste Cu:Baseul,

V. a coin. Mogosesti, pl. Stavnicul, jud. Tai, situat pe podi-

coprinsg intre Valea-Znagovulur

Vodi-Carol, com. rur., jud Te-

Vlficiuta, sat, cu 90 locuitorY, jud.

la N., Pociovalistea la S., pgdurea Vlgdiceasca la E. si Pgduroaica la V.

Arges, pl. Cotmeana, pendinte

de com. rur. 5erboeni (v. a. n.).

Aci tilhgreari TiganiT din Tia,

leorman, in partea de N. a
plgsir ClImgtuiul, situatg intre
com. Cirligati i Dorobantul, pe

cgbesti, TigAneti i Poenari, de

valea CgImgtuiulur, pe coasta

unde zicgtoarea: (Furg ca in

dealulur din stinga acesteT v11.

S'a format de la anul 1880
incoace in urma improprietgrirer

Vladuteti, mahala, com. rur.

Turcesti, pl. Oltetul.d.-s., jud.

lacea. Cade la S. comuneT

este udatg de riul Tiriia, de Valea-CiineluT si de Lespedea.

Codrul Vlgsier.
Are lemne de constructir. Ar-

borde ce predoming in aceastg

pgdure e cerul de cea mar bung
calitate. O parte din pgdure se
exploateazg sistematic.

VlAiculeti, sat, jud. Ialomita,

pl. CimpuluT, com. Artari, situat la I kil. spre N.-V. de satul Artari, resedinta comuner.
(V. Artari, com. rur.).

Vrngreti, sat, com. rur. Cimpul-Mare, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

Vlisineti, com. rur. i sat, in

jud. Dorohoiti, pl. Baseul, pe
mosia cu acelas nume, pe laturea dreaptg a piriulur Baseul.
Are o populatie de 160o suflete.

Proprietatea mosier este a erezilor defunctulur Iosif Uhri-

Vlscuta, sat, jud. Arges, plasa

Cotmeana, com. rur. Hirsesti

novschi. Mar inainte a fost a

a. n). Se compune din 2

boritor din vechea familie a lur

Stratulat, care pe la 1693 a fost
Pgrcglab de Roman si boer de
credintg al Domnulur, cum re-

(v.

cgtune : Vlgscuta - din - Deal si

VlIscuta-din-Vale, cu 424 locu ito rr.

defunctulur Colonel Stratulat, co-

www.dacoromanica.ro

insurgteilor pe mosia statulur

Dorobantul, din care flcea parte
teritoriul actual al comuneT. Este
inconjuratg din toate pgrtile de
micr dealurr si de pgdurea staeDorobantul,, i udatg de
nul Cglmgtuiul, in partea de E.
si S.-E.

Are o populatie de 1284 suflete ; o scoalg mixtg ; o bisericg, ziditg de locuitorr, cu I

preot i I cintgret ; o moarg
cu aburr.
Vite : 230 car, 910 vite cornute marr, 1567 vite cornute
mid i 304 porcr.
Un numgr de 239 locuitorr
improprietgrit la 1864, pe
1195 hect.

VODITA

VOINEASA

773

Pe apa almatuiulur sunt mar

multe gradinr de zarzavat.
Vodita, fasta maneYstire, jud. Mehedinti, la impreunarea aper Vo-

dita cu piriul Sfinta, in com.

rur. Virciorova, pl. Ocolul-d.-s.
S'a construit, se zice, de Sf.
Nicodim.

Voetesti, com. rur., jud. Gorj,

in partea de N.-E. a plaper Oco-

Are o suprafatg de 183 hect.,

Voicepti-din-Vale. Este situatd

pi 515 locuitort (V.Voite,ti, cotn.

rur.).

pe valea Oltulur, la 70 kil. de

repedinta jud. pi la 3 kil, de a
plker.
Se invecineste la E. cu 01tul, la V. Cu mosia Episcopia pi 5erbAnqti (proprietate a
Eforiei), la N. Cu Deleanca pi
la S. Cu Strgchineasca pi Serbanepti Parte din mopia De-

Voetesti-din-Vale, catan de repedintg al com. Voete,ti, pl.

Ocolul, jud. Gorj, situat pe coas-

tele dealulur Voeteliti ,i sub catunul Voetepti din-Deal.

Are o intindere de 155 hect. ,i
5 lo locuitorI. (V. Voete,ti, com.
rur.).

situata pe coline pi pe un
deal, spre V. de com. Glodeni. Voetinul, com. rur., in jud. Rimnicul-Sarat, pl. Marginead.-s.,
Este formatg din 2 cgtune
lul,

Voete,ti-din-Deal, care mal co-

prinde o mica mahala numitg

Bgltoci, pi Voetesti-din-Vale, cu
mahalaua Cinepepti.
Are o suprafatg de 338 hect.,
cu o populatie de 1025 suflete ;
o pcoalg, construitg in anul 1876
pi

4 bisericr Cu 2 preotl pi 2

cintgretI, fondate : una in anul

1724, una in 1780, una in
1804,
186o.

iar a patra reparatg la

Locuitorir posedg : 45 plu-

gua, 74 care cu bol; 689 vite

marl cornute, 32 cal, 883 or,
580 rimAtorT, 157 capre i 45
stupl.
E udatg de apele : piriul Amaradia, piriul Inoasa, Piriul-celMare pi Valea-Gruiului, afluentr
al Amaradier pi de piriul Glodul,
din catunul Voite,ti, care se

varsg tot

in Amaradia. Putin

mal sus de mide acest pirid

se varsg in Amaradia, se aflg

pe piriul Cotatcul.
E apezata in mijlocul judetulur,
la 12 kil. spre N.-E.
pul Rimnicul-Sgrat pi

de orain par-

1800 de Ceau, Dutu, alta de

7 kil.; Bogza, la 8 kil.; Bale,ti

o Puepti, la 9 kil.
Se marginepte la N. cu Sihlele pi Bogza; la E cu Bglepti;
la V., cu Slobozia ; la S, cu

pi o pcoalg.
Locuitoril sunt parte mosnenr,

5tubeiul si Rimnicul-Sgrat.

Er ail: 80 cal, 200 bol', 18o

Piriul Cotatcul o udg la N.,

parte impropi ietgritT la 1864,

pe mopiile mopenilor pi pe mopiile Deleanca pi Strgchineasca.
vacr, 40 capre i 1500 oT.

pi formeazg balta Voetinul sail

Robescul.
Are o suprafata de 2465 hect.,

cu o populatie de 850 suflete ;

o bisericg, cu hramul Adormirea Majar Domnulur, ziditg in
1808 de Asanache Robescu, cu
I preot, 1 cintaret pi un paracliser ; o pcoall.
Locuitoril pose3g : lo 1 plu1 maping de semanat, 1

gurI,

Voicesti, sat, jud. Argep, pl. Loviptea, com. rur. Salgtrucul (v.
a. n.).

Voicesti-din-Deal ,i Voicetidin-Vale sate jud. Vilcea, pl.

Oltul-d.-j., cont. rur. Voicepti.

Voieulesti, sat, jud. Argep,

pl.

Topologul, coin. rur. CiuteptiCazanepti (v. a. n.).

Voiculesti, sea, jud, Arges, pl.

Clil are: calea feratg Ritnni-

Comunicatia se face prin posele comunale, poseaua vecinalg de la Glodeni-Bglanesti pi

alte drumurr ordinare.

cul-Focpani ; drumurr : spre Bog-

Voetesti-din-Deal, diluir, la E.

Voieeti, com. rur., jud Vilcea,

pi. Oltul-d.-j., compusg din 2

Gorj.

o populatie de r000 locuitorI ;

3 bisericr, una fondata la anal
treia de Ionitg. pi Dumitru Dut descu, la anul 1827; 3 morI

rimgtorr.

com. Voetepti, pl. Ocolul, jud.

Putreda pi Pesceana.
Are o supra fatg de 65o hect.;

de com. Planepti, repedinta plaper.

Se invecinepte cu : Sihlele, la

cel-l'alt in stinga, continind apg

feruginoasa.

E udatg de vaile Dobru,a,

Mateiu Podarul, la 1839, ;ti a

de secerat ; 480 bol, 401 vacr,

30 cal', 92 lepe, 1784 or pi 122

izvoare, unul in dreapta pi-

torT.

tea de S. a plapeI, la 14 kil.

dula, continind apa. sgratg, ,i

leanca pi toata Strachineasca

s'al', vindut in loturl la locui-

spre Sihlele; spre Bglepti ;

spre Stubeiul pi spre Rimnicul-

Oltul, com. rur. Stoicepti-Plepoiul (v. a. n.).

za ;

Sgrat.

catune : Voice,ti- din - Deal,

www.dacoromanica.ro

pi

Voineasa, sat, jud. Vilcea, plaiul

Cozia, com. rur. Malaia, situat
pe riul Lotrul, la 58 kil. de comuna Olgnepti, repedinta plaiulur.

Are 280 locuitorr pi o bisericg

cldita de mopnent

VOIVODA

774

VOINEASA

Voineasa, risa. Izvore,te din mun-

Voine,tilor, riul Dimbovita i pi-

Voineti, sat, re,edinta com. cu

tele Piatra-Catane, curge de la

N. spre S. i se varsa pe stinga
riuluI Lotrul, aproape de satul
cu acela, nume, jud. Vilcea.

riul Burlane,ti, pe care este un

acela, nume, jud. Ia,i, pl. Sta vnicul, situat la poalele dealuluT
Voine,ti.
Are 1120 locuitorT ; o biserica, zidita la 1832, de proprietarul Enachi Negruti, cu i preot
2 cintareff; o ,coala.
Prin mijlocul satuluT trece ,oseaua judeteana Ia,i-Roman.
Satul, impreung cu Slobozia,

Voineasa-Mare, cdtun, cu too

locuitorT, jud. Romanati, pl. 01tetul-Oltul-d.-s., com. Rusane,tid.-s., situat lingg riul Oltetul, la

23 kil. de Caracal
de Bak.

pod.
Se compune din doua catune :
Voine,ti i Burlane,ti, cu goo locuitorI.
Are doug bisericT ; o ,coala ;

doua morr.

Se face erg anual la 8 Noetnbrie qi la Florir.

la 8 kil.

Voineti, com. rur., jud. Ia,i, situata pe val i dealurT, formata

Voineasa-Mick cdtun, jud. Ro-

din satele : Voine,ti,

Schitul-

manati, pl Oltetul-Oltul-d.-s , comuna Rusane,ti-d.-s. (v. a. n.),

situat filtre Tesluiul i Oltetul,

Stavnicul, Slobozia i Lungani.

la 8 kil. de Bak.

torI ;

Are o suprafata de 9769 hect.,

cu o populatie de 2155 locui-

4 bisericI, cu i preot

1548 e, 3 capre, 140 caT,

jud. Arge,, pl. Lovktea.

bivolI i 217 rimatorI.

18

Terenul comune e foarte acdin mo,ia Vikoara, judetul Te-

dentat i cea mal mare parte cu

prinde dealurT, acoperite cu pa-

leorman, plasa Calmatuiul-Mar-

durI, din care se exploateaza

gin ea.

lemne.

Voinescu, sat, jud.

Falciti, pl.

Prutul, in partea de N.-E. a comune Stanile,ti, pl. Prutul, situat pe ,esul dintre riul Prutul
apa Prutetuld, pe o suprafata

cam de 700 hect., cu o populatie de 55 suflete.

Voineti, com. rur., jud. Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita,

situata pe cimpie, la 28 kil. spre
N.-V. de Tirgovi,tea, pe ,oseaua
jud. Tirgovi,tea-Cimpulung i pe
lunca maluluT sting al riulur Dimbovita.

Se invecine0e: la E. cu Pietrari, la V., cu Cinde,ti, la N.,

cu Gemenea i la S., cu Priboiul.

Se leaga cu com. Ge-

menea prin ,oseaua judeteana

Tirgovktea-Cimpulung, iar cu
cele-Falte prin drumurI ne,oseI uite.

In raionul com, se afla Piscul-

gruti.

Vite : 895 vite marT cornute,

Vite : 1593 vite marT cornute,

de gran:A despre Transilvania,

Voineasca, corp de 1300 hect.,

tindere de 7391 hect., acoperita

cea mal mare parte de padurT;
este proprietatea farniliel Ne1221 oT, 3 capre, 81 caT, 18
bivolf i 131 rimatorT.

3 cintaretY ; o ,coala.

Voineasca, treedtoare i pichel

formeaza mo,ia Voine,ti, pe o in-

Prin mijlocul comuneT trece

,oseaua judeteana de la Ia,i, care
se leaga cu Romanul in partea
despre S.

Voineti, com. rur., jud.

plaiul Dimbovita, la 4 kil. spre
N. de Cimpulung, situata pe
malul sting al riuluT Tirgul. Se
compune din 2 cgtune Raceni
Valea-FoaieI i se margine,te

la N., cu com. Lere,ti, la S.,

Cu orapl ampulung i Mataul,

Voineti, sat, jud.

Vasluiti, pl.

Stemnicul, com. Buhae,ti, a,ezat pe ,esul cu acela, nume,

pe o suprafata de 304 hect,, cu
290 locuitorT.

Voineti-Boereti (CArtibai),
sat, cu 249 locuitorf, in jud.
pl. Tutova, com. Voine,ti.

Voineti-Rzi, com. rur. i sat,

in jud. Tutova, pl. Tutova, spre
N.-V. de Birlad. Satul formeaza
com. cu cat. Voine,ti-Boere,ti,
Bance,ti, Garde,ti i FundaturaVoine,ti. Are 708 locuitorT ; 2 bi-

serie ; o ,coala; o moarX cu va-

porI. Pe teritoriul com., foarte

deluros, sunt 2650 hect. vil'
775 hect. livezI cu prunT.

la E., Cu com. Valea-Mare i la

V., cu Bughea.

Voinigeti, cdtun, com. rur. Ba-

Are o populatie de 1190 lo-

le,ti, jud. Gorj, pl. Ocolul-Vulcan.

cuitorr; 2 bisericr; o qcoala mixta;

o moara i o piva.
LocuitoriT posea: 50 cal', 500
bol i vad, 6500 oI.

Riul-TirguluT uda partea de

V. a com.
Voineti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Bolintinul, com. Crovul.

www.dacoromanica.ro

Voivoda, com. rur.

sat, la
V. pla,eI Calmatuiul-Marginea,
jud. Teleorman, intre vaile unde
se impreuna riul Calmatuiul cu
Urluiul, a,ezata parte pe dealul
despre E., pe Calmatuiul, parte
i

in vale, pe luna., la 24 kil. de

re,edinta judetulta, 21 kil. de

VOLINTIRETTI

Alexandria

VORNICENI

775

29 kil. de Zim-

Cu

preot

2 cintgretr ; o

nicea.

Se invecinete la N. cu cat.

Locuitorii posedg : 72 plugurr,

Moteni-Furculepi, la N.-V. cu

29 care cu bol', 12 CgrUte Cu

cgt. Secara al com. Ologi, la

cal; 6o stupI ; 700 vite marY cornute, 38 car, 68o or, i 480 rimgtorr.

S. cu teritoriul com. Piatra, la

E. cu parte din moia Piatra i
la V. cu parte din domeniul
Turnul.

Are o populatie de 855 suflete ; o coalg mixtg ; o bisericg;

2 MOT.1.

Intinderea comuner este de

2500 hect.
Locuitorr improprietgritI

1864 sunt 127, pe o intindere

de 928 hect. Vil sunt 65 hect.
Vite: 310 cal% 514 vite cornute marT, 1537 vite cornute
miel i 182 porcr.
Se leagg cu cgt. Secara prin
o osea vecinalg un pod de
lemn peste Calingtuiul, la S. cu
comuna Piatra i la N. cu com.
Furculeti prin osele vecinale
impietrite. Din cgt. Secara, oseaua vecinalg intra in calea nationalg Turnul-Alexandria.
Satul Voivoda este dintre cele
mal vechr. Pang la 1845 a fgcut

parte din plasa care se numea

Marginea-d.-s.

Prin aceastg comunI trece

oseaua Strehaia-Voloiacul-Ruptura-Degerati-Pruniwri.

Cimpia Hu,nitel se intinde in

com, pe ambele malurr al piri-

Logoratul Racovitg stapinea

Stanileti, i de atund Voloseni
intrunit cu Stgniiqti.
Ear dupg ce a devenit a Episcopie, s'a incorporat la moia
tirg,ulur, ne mal existind satul.
Dupg secularizarea averilor mgnastiretr, a devenit proprietatea
statulur, pe care fIcindu-se improprietgrirT in 1878 s'a infiintat
satul Voloseni, dupg numele moOer.

ulul Hunita. Este foarte productivg.

DealurT : Dealul-Laculur, Dealul-Voloiaculur i Dealul-Vger-

Bune, acoperite parte cu

parte cu livezr de padure.

Volocani, ditun, cu 349 locuitorr,

com. Vidra, pl. Vrancea, jud.
Putna, pe malul sting al Putner,
la

confluenta el cu piriul Vi-

zantia.

VAN Valea-Voloiaculur, strg-

batuta de piriul Cotoria.

Pirae : piriul Hupita ce o uda

Volovtul (Manoleasa-Volovtul), sat, pe moia cu

ace-

com. Manoleasa, pl.

In partea de S., piriul Cervenita,

piriul Cotoroia i piriul Valea-

laT

Buna.

este alipit i Hriteni-Stroicr, cu

Pru290 suflete, aezat intre
tul i piraiele : Volovatul i No-

Voloseni, sat, care se mar nuinqte Bogdan

Cantimir, la

S. com. Epureni, pl. Prutul, jud,

Falciil, la 8 kil, de satul de reedintg, aezat pe valea Voloseni, cu o populatie de 144 loc.
Din vechime a existat un sat

jud. Dorohoiii, la care

vacul.
Drumurr : acel de la Rgclguti
ducind la Steflneti ; acel ce
merge la Botopni pe lingg Avrgmeni, i prin Sgveni sail prin
Borolea la Hanqti i acel ce

tot cu acest nume, de la care

merge la Dorohoiii prin Flon-

Volintireti, sat, CU 430 IOCUi10/1

moia s'a numit Voloseni, dar

dora, pe la Avrgmeni i Sgveni.

i o bisericg, in jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Heletieni, pe
malul sting al riulur Siretul. Este

s'a desfiintat, nu se tie de ce

cind.
Se tie numal cg pe timpul

Mo0a se hotgrete cu Prutul, Zahoreni, Boldul i Hriteni.

Localitatile insemnate sunt :

cel mal despre N. sal al jude-

lul Stefan Toma-Vocla, satul

Valul-TraianuluT, Sirul-Movilelor

tullir. Pe aicr ilusa 111.11 Siretul in

Voloseni facea parte din ocolul

Stgnile,ti. Toma-Vocla a vindut

jud. Roman.

acest

Voloiacul, com. rur. i sat, in pl.

Motrul-d.-j., jud. Mehedinti, la
42 kil, de oraul Turnul-Severin,
Satul formeazg comung cu satele : Lacul i Valea-Bung. Este

situat pe vale. Se marginqte :

la E. cu comuna Strehaia ; la
S. cu com. Sglatrucul ; la V. cu
com. Ruptura; iar la N. cu com.
Cernaia.
Are 1700 locuitorr ; o biserica

sat lul IonaFu Cehan,

pentru 6 cal i 200 galbenr unguretr. In un hrisov dat de Vasile Lupu la 1653, pentru Volo-

seni, se zice cl a nniluit cu el

pe Vel-Logoltu Racovitg Cehan,

tcare sat l'a tinut acel cine neertat Stefan Sardariul, i acel

sat a fost de mar inainte de

vreme a luI Ionacu Cehan, ce
a fost unchiti D-sale RacovitgVel-Logofgt.

www.dacoromanica.ro

Vorniceni, com. rur. i sat, in

jud. Dorohoiti, pl. Bwul. Are
o populatie de x885 suflete;
o bisericg cu hramul Sf. Dimitrie, cu 2 preotI, 2 cintAretT
2 pXlImarY, micg, facutg din
lemn la 1821 de locuitorir satu-

lur; o coalg.
Proprietatea moger in vechime a fost a Mangstirer HomoruluI din Bucovina, pe care
a staptnit'o pang in 1785, eind

VRANCEA

776

VORNICENI

s'a vindut; apor a devenit a

marelur Visternic Iordachi Ro-

Ceal'alta bisericg, cu hramul

Adormirea Maicer Domnulur si

seti Roznovanul, al cara nepot

inceputa la 1793, s'a terminat

Ja 1803 de Iordache Panaite,
paharnicul, cu sora sa Safta si
sotia sa Maria.

o vindu.
DrumurT :

acel de la Sgveni

la Dorohoiu, acel de la RgdgutiDarabani la Botosani si acel ce

merge la Herta.
Mosia se hotgreste cu : Balinti, Stiubeieni, Borzesti, Ha;Tima, Tgutesti, Vladeni si Cordgreni-Gafencu.

Vite: 1063 vite mar cornute,

01, 178 caT si 220 porcr.

Voroveti, sat, in com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Iasi, situat

pe valea dintre dealul Uricani la

E. si Dragglina la V., cu 267

locuitorT. (VezT Miroslava, com.
rur.).

Vorona-Carale (Vorona-Do- Vovrieti, sat, in jud. Roman,

brovolschi), sat, situat in par-

pl. Siretul-d.-s., com. Dagita,

tea de S. a com. Poiana-Lungg,

pl. Siretul, jud. Botosani. Are o
suprafatg de 629 hect.; 260 locuitorT si o bisericg (186o).

spre S. de satul Dagita. Are 425

locuitorT. Este compus din dou
par': Vovriesti-d.-j. si Vovriestid.-s. Inainte de 1885, impreung
cu satele : Bglusesti MicT, Holmul

2522

Vorona - Dobrovols chi.

(VezT

si Zimbrul, forma o com, separata, cu numele de com. Vo-

Vorniceni, s'ale de dr.-d.f., jud.

Vorona Carale, sat, com. PoianaLungg, pl. Siretul, jud. Botosani).

Dorohoit, pl. Baseul, com. Burzesti, pe unja Iasi-Dorohoiil, pusg

Vorona-Mare, sat, in com. Tu.

Vrancea, p/aifi, in jud. Putna,

ocupind partea de S.-V. a jud.

Locuitorir ata' 60 stupr.

1896.

dora, pl. Siretul, jud. Botosani,

Se aflg intre statiile Ungureni

(119 kil.) si Cazasul (107 kil.).

cu o populatie de 458 suflete

In circulatie la i Iunie

si o bisericg.

Ingltimea d'asupra nivelulur Ma-

riT de 98',64. Venitul acestel

statiT pe anul 1896 4 fost de
13991 ler, 70 batir.

Vorona-Musteat. (VezT

Vo-

rona-Teodor, sat, com. PoianaLungg, jud. Botosani).

VorniculuI (Fundul-), cetun,

Vorona-Teodor (Pancul), sat,

al com. Giuvargsti, pl. Balta-

situat in partea de S.-E. a com.

Poiana-Lungg, pl. Siretul, jud.
Botosani, cu o suprafatg de 600
hect.

Oltul-d.-j., jud. Romanati. (VezT

Fundul-Vorniculur.)

Vorona, nandstire de cdlugdri,

pe mosia statulul Vorona, in

vriesti.

Se mgrgineste la E. cu pl. Gir

lele, la V. cu Transilvania, la
N. cu plaiul Zabrautul, la S. cu
judetele Buzga si R.-Sgrat.
Are o suprafatg aproximativa
de 80000 de falcr, adicg cam
a treia parte din suprafata to-

tala a jud, Putna. (In ce

pri-

veste geografia fizicg si economica, vezr Putna, judet).

Se compune din 18 comune
si anume : Birsesti, Colacul, Ggu-

rile, Herastrgul, Ngruja, Negri-

Voroveni, com. rur., pl. Argeselul, jud Muscel, la S. si la

26 kil. de Cimpulung, situatg
pe malul sting al rfulur Arge-

lesti, Nerejul, Nistoresti, Paltinul,

Aceastg mangstire se zice ca

s'a fondat pe la anul 1600 de

selul si compusg din 3 catune :

GuraUlber, Raduleoti si Voroveni, avind o populatie de 725

Are 38 bisericT; 12 scolr mixte,

frecuentate in 1899-900 de

niste cgluggrT RusT, cu. ajutorul

locuitorT.

hatmanulur Ilie Hora.

Are 2 bisericT in ograda m'Angstirer si una la cimitirul cg-

dupg legea ruralg din 1864, pe

mosiile d-lor Farcasanu si Stg-

lugarilor.

nescu.

pgdure, in partea de E. a com.

Poiana-Lnngg, pl. Siretul, jud.
Botosani, intretinutg de stat si
avind 30 calugarT.

Una din bisericr, din curtea

mangstirei, cu hramul Nasterea
Maicer DomnuluY,

care e

cea

d'intal ziditg, a fost reziditg din

piatra la 1835 de Arhimandritul Rafail, in locul vechel bisericr de lemn.

LocuitoriT s'at improprietgrit

Are o scoalg ; o bisericg.

La Voroveni se ggseste in
pImint lignitg, si sunt izvoare
s trate si sulfuroase.

Voroveni, sat, com. rur. cu acelasT nume, jud. Muscel.

www.dacoromanica.ro

Pgulesti, Poiana, Spinesti, Spulberul, Tichirisul, Tulnici, Valea-

SIrer, Vasuiul si Vidra.

520 copil ; o judecgtorie de ocol
si un oficia telegrafo-postal in
Vidra.

Resedinta este in com. Vidra

(cgt. Vidra).
Din istoric. In timpul luT Can-

temir, pe la 1716, Vrancea era

deja mica si facea parte din
cele 3 republice ale Moldover :
Kiegielz (jud. Falcia), Vrancea
(jud. Putna) si Cimpul-Lung (jud.
Suceava).
In secolul al XV-lea, intregul

VRANCEA

VULCANA

777

cretet al Carpatilor, mal jos de

Braov, spre E. in unja Focanilor i apoT cotind in sus i

mar inainte, se numea Vrancea.

Vrancea a apartinut Munteniel, inainte de 1475, cind te-

terniculuI Iordachi Roset Rosnovanu. VrgnceniT se judecarg

mult vreme ca sg ias1 de sub
stgpinirea RosnovanuluT

Vrjitorul, sat, com. rur.

Z1g-

tgrei, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea,

Cu 144 IOCUitOrr.

in

anul 1814 el citigarg procesul,

Vrnceni, sat, jud.

Bacgtl, pl.

fan-cel-Mare, Domnul MoldoveT,

devenind iargT proprietarT al

as:esta pgmInt, pgstrat de diniI

Trotuul, com. Bogdana, situat

d'a stinga TrotuuluT, la o de-

stabilind Milcovul ca hotar intre

din mo.T strgmoT.

pgrtare de 650o m. de satul

cele 2 tgrT, Vrancea trecu in

partea MoldoveT. Un document

descoperit de Episcopul Melchisedec, datat de la 1445 i

emanat de la tefan-Vodg, fiul

Bogdana (coalg).

Vrancea (Podul-VranceI), subdivisie a satulur Mgngstirea- Vrncioaia, calzo:, cu 197 locuiCainuluT, jud. Bacgti, pl. Tro-

torT, in comuna Negrileti, pl.

tuul.

Vrancea, jud. Putna, situat pe

malul sting al PutneT, sub dea-

lur

Alexandru cel-Bun, pomenete de nite sate pe riul Putna,

Vrata, com. rur. O sat, cu 1200

date de acest Domn in stgpinirea panuluT Oana Ureacli.

locuitorr, in jud. Mehedinti, pl.

Cimpul, la 65 kil, de oraul Tur-

riul Bahna, ce dg in Putna.

nul-Severin.
Com. Vrata este situatg in valea DungreI i Valea-VirtopuluT,

Vrneti, com. rur., jud. Mucel,

pl. Podgoria, la 64 kil. spre S.
de Cimpulung, situatg intre comunele Vgleni (V.) i Gorganul
(E.). Pe la S. trece calea nationalg Bucureti-Piteti li calea
feratg Goleti-ampulung.
Se compune din 5 cAtune:

D1

Tocilescu,

vorbind de

starea in care se aflatl Tgrile

RominetT, inainte de descglecare, pomenete de o cgpetenie
mongolg Bugek, care trecind
peste muntT, cam pe la 1241
despre Predeal din Tara-Romineascg, s'ati bgtut cu RominiT
de prin Prahova, Buzgil, Vrancea . a. m. d. ; de aci rezultg
cg VrgnceniT sunt stabilitT in
locurile unde se aflg astge incg
inainte de descglecare.
Vrancea din vechime se intindea din apa MilcovuluT, pgng
d'asupra Odobetilor, apor pe
linia MggureT, pe drumul VranceT, prin satele Jaritea, Tifeti,
Satul-No', Crucea.d.-s., Movi.
lita, Marginea Pgunetilor, a
Ruginenilor pgng in Trotu, co.

prinzind mar toatg pl. Girlele

de la Odobeti pe Milcov in sus
pIng la hotarul TgreT, i satele

din Racgciuni de la Rugineti

in sus pe Trotu, pgng la Cainul, coprinzind i Cainul.

De la inceputul veaculuT al
XVI-lea, in 1518, Vrancea trebuia sg fi fost intins, de oarece vedem cg catoliciT iI ati a-

futre comuna Girla-Mare i comuna Salcea.

Are o bisericg, cu I preot i

2 cintgretT; o coalg.
LocuitoriT, pe lingg agricultura i creterea vitelor, se ocupg Cu pescuitul.
ET posedg : 70 plugurT, loo

care cu bol,

11

cgrute Cu cal ;

Pang la anul 1814, maT tot

teritoriul Vrancer apartinea Vis-

Vrgneti, Badeti, Guati, Udeni

i Zgvoiul, cu 6ioo locuitorT,

o coalg, 2 bisericT.

Vil' sunt pe 150 hect.

50 stupT ; 600 vite marT cornute,

40 cal, 700 oT i 500 rim g.torl.
CgT : oseaua Girla-Mare-Vrata-Salcea i alte osele comunale.

DealurT : Dealul-Bgdeti, Drumul-MocanuluT, Furdueti, TeiuluT, Guati, Piscul - LupuluT,

Zainfirache, Dgineti, Vgleni,
Radu -Vodg, lapa-Albg. Val :

Comuna Vrata a fost alta

nula, GloduluT, LupuluT, DrA-

datg' situatg pe locurile numite

Vrgneti, GaneT, TeiuuluT, Oltea-

ggnetilor, Vgtginel, CaliteT.

Grinduriele i Valea-TupluT, pre-

cum i pe marginea DungreT.

Vrata, pichel de granifd, pe marginea DungreT, in comuna rurail Vrata, pl. Cimpul, jud. Me-

Vrneti, sat, com. VrAneti, pl.

Podgoria, jud. Mucel. Aci este
reedinta judecgtorieT ocoluluT
Podgoria.(V.Vrgneti, com. rur.).

Vrinceni. VezT Vrdnceni.

hedinti.
pl.

Vulcana, bia, situate in judetul

Tazlgul-d.-j., com. Tirgul-ValeaRea.

Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita, com. Cucuteni, la 12

Vrbieni, sat, jud.

Bacgti,

colo un decanat deosebit, numit cdecanatus Varanczensis.

lurile Zeica i Babel -1 lingg pi-

Vrbleti (Vrabille), sat, la V.

com. rur. Vgleni, pl. Argeelul,
jud. Mucel.

66700. Mara* Dtclionar Geogroglo. Vol. V.

kil, de oraul Tirgovitea, spre

N., cu o lung. E. 250,201, htit.
N. 44,56' i cu o alt. de 300m.
Sunt la Vulcana patru izvoare
98

www.dacoromanica.ro

VULCANA-PANDELI

VULPEN1

778

cu ape minerale, care les din

puturile de 'Acura pi anume :
r. O fintina, numita Moara,

dealurile : Tatarul, Manastirea-Bunea i Fusca.

pe locul Vulcana-lur-Pandele.

Gura-Vulcaner, Fagetul
cana-Pandeli.

0 fintina numita mar in

urma Mircea, adinca de 37 stj.,
pe acela, loc i in apropierea
celer d'intiiii numita' Carol, cu o
adincime de 46 stj. i este aco-

perita cu o ghereta.
0 fintina la marginea satulur, pe locul Vulcana-Ratescu,
numita Egna, cu o adincime de
84 stj.

Fintina sad putul No.

2,

pe acelap loc.
Analizindu-se apele de la Vul-

cana s'a gasit c sunt cele mar

iodate din Europa ; apa inteun
kgr. de apa s'a gasit
Iodur de magneziti.
Clorur de soditi. .
a

maaneziti

calci.
Carbonat de social.
Sulfat de soditi
.
Suma

0,1335
64,3410
4,9820
4,7020
0,2770
urine
73,4355

Se compune din trer catune:

i Vul-

Se invecinepte la E. cu Pudraria armater, cat. Laculete

pi cat. Do/ani ; la V. cu com.
Izvoarele i Mane,ti ; la N. cu
Branepti i Baile-Vukana, com.

Cucuteni, pi la S. cu
Are 2 bisericl, doua mangstirr pi o pcoala.
Cu com. Sotinga, Branepti pi
Baile-Vulcana se leaga prin
seaua vecino-comunala ; iar cu
cele-l'a/te, prin drumurr neposeluite. De aceasta com. tine pi Valea-Sticlaria (Vezr Bunea i Vul-

bar de iod, numite bAile Vulcana (vezr acest cuvint i Cucuteni, com. rur.).

Vulcana-d.-s., sat, jud. Dimbo-

Govora, ail aproape aceleapr e-

vita, plasa Ialomita-Dimbovita,

com. Cucuteni (v. a. c.).

ExcursiunT se pot face la manastirea Bunea, manastirea Dealulur, la Pucioasa, la Pudraria

armater, etc.
In 1895 aU fost 93 bolnavr,
In 1896, 92; in 1897, 52 ; in

1898, 98; in 1899, 133.

Vulcana-Pandeli, com. rur., judetul Dimbovita, plaiul IalomitaDimbovita, situata pe cimpie, la

12 kil. spre N. de Tirgoviptea,

pe malul drept al riulur Jalomita. In raionul comuner, afara
de Ialomita, sunt piriul Vulcana

zica i economica,
God).

fi-

vezr jud.

In acest plai sunt 24 de comune i anume : Cartiul, Hore-

zul, Schela, Rugi, Valari, Stanepti, Lelepti, Dobrita, Runcul,

Stroepti, Arcani, Stolojani, Balta,

Bradiceni, Francepti, Peptipani,

Piriul, Calcepti, Godinepti, Tizmana, Pocruia, Topepti, Virtopul,
Costeni (v. a. c.), precum i Manastirea Tizmana i Schiturile
Cioclovina, Lainici i LocurileRele.
LocalitatT istorice sunt : la

Cartiul pi la Schela.

Vulpeti, sat, in jud. Roman,

Vulcana-d.-j., sat, plaiul IalomitaD/mbovita, com. Cucuteni, jud.
Dimbovita. Aci sunt cunoscutele

pozitie chimica ca cele de la

limfatism, etc. Apa se intrebuinteaza numar in bar din cauza

prea marer concentratiunT in
iod ; baile se incalzesc in mod
primitiv, cu bolovanr.

Turcinepti.

(In ce privepte geografia

cana-d.-j.).

Avind aproape aceeap comfecte fiziologice i aplicatiunT terapeutice in sifilis, scrofulosa,

lojeni, Rasova, Ursatei, Lelepti

pl. Siretul-d.-s., com. Sagna, pe

piriul Vulpapepti, spre E. de sa-

tul Sagna pi la o departare de

3 kil, de el. Are 955 locuitorr.
Forma inainte de 1886 singur
o comuna, com. Vulpapepti, dar
de la aceasta data s'a unit cu

com. Sagna. Este legat cu ora.

pul Roman prin posea.
Are iarmaroc la DuminecaTuturor-Sfintilor ; o pcoala mixta.

VulcaneI (Gura-), catun, com.

Vulcana-Pandeli, jud. Dimbovita.

Vulpfirni, sat, Cu 117 locuitorr,

Vulcanul, plaii, situat in partea

de N.-V. a jud. Gorj. Acest
pang la anul 1887, 'T

In jud. Tutova, pl. Simila, com.

Bacani, pe piriul Bogdana, spre
N.-E. de satul Bacani. Mal inainte se numea Cotul-Podulur.

avea repedinta in Bradiceni, dar

de atuncea s'a unit cu pl. Ocolul i formeaza o singura plasa

sub denumirea de pl. Vulcanul-

Vulpeanca, celtun, cu 600 locuitorr, la V. coin. Vulpeni (v. a.

Ocolul, cu repedinta in Bradiceni.

Romanati, situat aproape de hotarul judetulur.

Se marginepte la N. cu munCarpatT ; la V., cu jud. Mehedinti ; la E. cu plaiul Novaci,

n.), pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

de care se desparte prin Hu/

Vulpeanca, nutne vechig al tirgului Ba4, din jud. Romanati.

Jiul ; iar la S. Cu pl. Ocolul, cu

care se atinge prin urmatoarele
localitatr luate de la V. spre E.:
Virtopul, Pepteana, Ciuperceni,
Stejerei, Cilnicul, Telepti, Sto-

Vulpeni, com.rur., in N.-V. pl. 01tetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,

formata din satele : Vulpeni
Vulpeanca pi situata pe un teren

www.dacoromanica.ro

VULPETII

779

VULTURETI

deluros, aproape de hotarul jud.,

in dreapta apeT GeamartaluiuluT,

de care se desparte prin dealul

la 18 kil. spre N.-V. de Ba4

la 49 kil. de Caracal. Altitu-

Terenul este foarte deluros,

dinea terenuluT : 194 m.

Are o populatie de 1645 locuitorY, 2 bisericT : Sf. Nicolae

(1802) i Intrarea in Biserica

(1821), o coald mixt4.

Vite marr 150, vite micT 2278
i pOrd 220.

Bene,tilor.

COI:

oseaua ce vine de la

gara Berheciul pe Valea-Berhe-

i, afara de dealurile citate maT

sus, dealurile Papura i MoriT
In stinga BerheciuluT, altele in
dreapta, ca NOzArioaia i Ghionoaia, if strAbat teritoriul.
Este udatd de apa Berheciul,

ciulul i duce
GOiceana.

spre N. la tirgul

Vultureni, sat, com. Vultureni,

pl. Berheciul, jud. Tecuciii, a,e-

zat in partea de E. a com., cu

o populatie de 300 locuitorf. (V.
Vultureni, com. rur.).

de com. rur. Costqti (rqedinta

subprefecturei) i la 34 kil. de

care o strObate prin mijloc de

la N. la S. i de mal multe pirae, care toate se varsO in Berheciul, unele in stinga i altele
in dreapta.
Se compune, pe o intindere
de 4822 hect., din 13 cdtune :
Rugetul, Vultureni,

Piteti. Se compune din 3 sate :

Bujoreni, Olteni i Vulpqti, cu

Baldneti, Dorofeiul, MeleFani

Bobopl in partea de E., in di-

Inainte de 1891, era a,ezat,

dimpreuna cu maT multe alte

Vulpeti, com. rur., pe malul

sting al TeleormanuluT, jud. Ar-

gq, pl. Cotmeana, la

15

kil.

Vultureni, sat, jud. Tecucia, pl.

Birlad, com. Buceti, aezat pe
platoul din stinga BirladuluT, pe
ambele partT ale clieT nationale
Tecucia-GalatT, cu o populatie
de 1409 suflete.

recia de la N. la S., pe stinga

catune, in valea BirladuluT, pe

Are o bisericO, facutO pe la

BerheciuluT; DAcle0, NOzarioaia,

inceputul secoluluT al XIX-lea,

de un postelnic Gheorghita Vul-

In coltul N.-V.; Ghionoaia-Ve-

pescu, cu hramul Adormirea,

deservita de t preot, t cintOret

dOrqti, in partea de V., pe malul drept al Berheciulur; Bodeasa, in coltul de V. i Gradqti, in coltul S.-V.
Rqedinta comuneY este in
atunul TAvOclareti.
Are o populatie de 1603 locuitorT ; 6 bisericT, cu 4 preotT

malul gIrleT Birlovita, i avea

2 bisericT ; dar in urma inundatiunilor din prim avara aceluT
an, s'a strOmutat pe deal, in
stinga BirladuluT, pe platoul ce

760 suflete.

paracliser ; o coala primard

ruralN.

Vite: 550 bol i vacT, 72 cal,

4 bivoli, 2 asinT, r800 oT, ro
capre, 100 rimatorT.
Vulpeti, sal, Cu 126 familiT, jud.

Argq, pl. Cotmeana, com. rur.

Cu acela nume.

che, Ghionoaia-Nou

5 cintOretY ; o

i Uva-

coald mixtO,

In satul Vultureni.

se intinde pe ambele pOrtt ale

cOeT nationale Tecucia Galati.
Satul formeazI un singur cdtun nedislipit de cOtunul Diecheni, aT cAror locuitorT sunt im-

proprietaritl pe moia statuluT

cu acela

nume. (V. Buceti,

com. mur.).

LocuitoriT, vechT rOza0 in cOtu-

nele Vultureni, Rugetul i Ghionoaia, stApinesc 331 hect.; iar

Vultureti, com. rur., jud. Mtq-

foti clacag ati fost improprietaritT la 1864 in catunele :

S.-E. de Cimpulung, pe malul

Vulpueti, mahala, com. rur. Govora, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Melecani, Dorofeiul, BOlOne,ti, Lichitieni i DAdqti.

Se compune din 3 catune

Vultureanca, sat, com. Morteni,

CeT din Nazaroaia, Tlvaddrqti,

Bodeasa i GrOdWi, stapinesc
882 hect.

Vulpeti, sat, com. rur. Dejqti,

pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

pl. Cobia, jud. Dimbovita.

Vultureni, com. rur., jud. Tecucia, plasa Berheciul. Se mArgi-

Vii sunt pe o intindere de

76 hect.
Locuitorif posedd : 724 boT,

la V. Cu comunele Gaiceana

452 vad, 17 taurT, 79 cal, 57

Tepe, io armlsarT, i I bivolT,

Condrachqti, de care se des-

1661 oT i loo capre ; 73 stupT ;

parte prin dealurile GOiceneT

Ochenilor, la S. Cu com. Negu-

276 plugurT, 3 maOnT de treerat, una de bAtut porumb, i 3

de vinturat.

nete la N. cu com. Godinqti,

la E. cu com. Craqti,

www.dacoromanica.ro

cel, pl. Argeelul, la 27 kil. spre

drept al riulLiT Argeelul.

Vulturqti - d.-j.

i Batie0, i se mArginepte la
N. cu com. Hirtie0, la S. cu
com. Birzeti, la E. cu jud. Dimbovita, i la V. cu com. Racle0.

Femeile Vulturqtene se indeletnicesc mult cu crqterea

gindacilor de mAtase; iar barbatiT se ocupg, pe ling5. agricultura, i cu rotaria.
Are o coal ; 3 bisericT, in

fie-care cOtun cite una; 4 morT

i un herIstrOa.

VULTURWI

780

VUTCANI

LocuitoriT ati : 290 bol', 85

yac!, 650 capre, 250 oT, 780 porcT.
Dealud: al-SatuluT, Dealul-Ma-

Are o suprafata de 945 hcct.,

Cu o populatie de 437 locui-

grape de fier; 1287 bol, 1052

torT.

pord. Pe teritoriul com. sunt

re, Braniptea, Pana, Piscul-CerbuluT pi Teipul, acoperite cu pa-

rica, facuta la 1767, de vorni-

durY, livezT pi gradinT cu prunT.

ceasa Elisabeta Balup.

In acest sat se afl o bise-

E udata de riul Argepelul.

Locuitoril din d'alinde Vulturepti-d.-s. pi Vulturepti-d.-j., sunt
mopnenT, iar ceT din cdtunul Ba-

tiepti s'ail improprietarit dupa

legea din 1864, pe proprietatea
statuluT Batiasca.
Se leaga prin o posea comunala cu com. Hirtiepti, spre N.,
pi cu com. Birsepti, la S.

Vulture9ti-de-Jos, sat, com. rur.

Vulturepti (v. a. n.), pl. Argepelul, jud. Mupcel. Se maT numepte pi Birdigani.

Vultureti-de-Sus, sal, com mur.

Vulturepti (v. a. n.), pl. Argepelul, jud. Mupcel. Se maT numepte pi Dobopani.

vacT, 330 caT, 2032 oT

pi

495

baltile: Baltita pi Vulturul.

Vulturul-de-Jos, ciftun de repedinta al com. cu acelap nume,

Cu 1003 locuitorT, pl. Biliepti,
jud. Putna, situat pe cimpia
dlntre rnalurile PutneT pi Sire-

tuluT. (V. Vulturul, com. rur ).

c_tun, Cu 702
Vulturul-de-Sus,/Y

locuitorT, in com. Vulturul (v.

a. c.), pl. Biliepti, jud. Putna,
situat pe malul SiretuluT, in apro-

piere de cat. Vulturul-d.-j.

Vu1ture9ti, com. rur., jud. Olt,

pl. Oltul-d.-s., compusa din 4
catune : Vulturepti, Valea-Alba,

Linepti pi Batia. E situata pe

mal* multe girle, care se varsa
in Olt. Are o suprafata de 1850

Vulturi sati Capul- Dealului,

sat, cu 113 locuitorT, infiintat
pe mo,ia Cirligul, in anul 1879,
In partea de N. a com. Copoul,
jud. Iapi, situat la poalele dealulul Popricani.

hect., cu o populatie de 954

locuitorT.

Pamintul saii e parte pes,

parte deluros.
Are 2 bisericT; o pcoala..
E legata prin poseaua judeteana principala la N. Cu com.
Cimpul-Mare pi la S. cu com.
D u mitrepti.

Vulturul, com. rur., jud. Putna,

pl. Biliepti, situata pe malul
PutneT pi al SiretuluT, la 9 kil.
de subprefectura plapeT pi la 25
kil, de capitala judetuld.

Se compune din catunele :

Botarlaul, Vadul-Ropu, Vulturuld.-j. (re,edinta primarier), pi Vulturul-d.-s.

Vu1ture9ti, sat, com. rur. Vul-

Are o populatie de 2831 su-

turepti, pl. Oltul-d.-s., jud, Olt.

Vu1ture9ti, sat, in partea de S.

flete; o biserica, in Vulturul-d.-j.

pi alta in Vulturul.d.-s.; o pcoala
mixta.

a com. Buhaepti, pl. Stemnicul,

Loc. poseda: 2 maOra de

jud. Vasluiti, situat pe costipa

semanat, una de treerat cu aburT,

dealuluT cu acelap nume.

una de vinturat, 123 plugurT, 8

www.dacoromanica.ro

Vutcani, com. rur., li sat, jud.

Falciti, pl. Mijlocul, apezata pe
valea piriuluT cu acelap nume,
'filtre dealurile despre Ropiepti
pi Malle,ti.
Are o suprafata de 1939 hect.,
cu o populatie de 2502 suflete;

2 bisericT, una facuta la 1819

pi alta la 1835; o pcoala; o
moara cu aburT ; o brutarie pi
6 dughenT cu manufacturT. Pe
culmea dealuluT despre V., deasupra satuluT, sunt 20 morT
de vint.
LocuitoriT sunt vechT raze,1

pi se ocupa, pe litiga agricultura, cu cultura viilor ,i a livezilor.

Vito.: 1 1 14 vite mari cor-

nute, 386 oT, 35 capre, 230 caT

pi 699 mascurT.

z
Zaboloteni-Fotei, sat, in partea de N. a com. Hermeziul,
pl. Turia, jud. Iasi, situat in
ses, pe malul PrutuluT, mar in
sus de satul Zaboloteni- Sturzoad. Are o populatie de 182

Cotul-Lung, pe malul viroageT

Zagna, de pe mosia Mihalea, la
kil.
Mihalea.
11/2

spre S.-E. de satul

Zagoneni, (cu Tapliza),

mo,rie,

partea de N. a com. Herme-

si pl. Arges, proprietatea sta

fostg pendinte de Episcopia de Arges. Are o arendg
de 2150 Id anual.

ziul, pl. Turia, jud. Iasi, situat

In ses, pe malul Prutulul. Are

Zahoreni, sat, pe valea Sgrata,

suflete.

grupa GrientiesuluT, com. Cglii-

ggreni, pl. Piatra-Muntele, jud.

Neamtu; face leggturg cu muntiT
PlopuluT si Margestea, ocupind

toatg partea dintre riul Bistrita,

hotarul jud. Suceava si hotarul
TransilvanieT.

tuluT,

Zaboloteni-Sturzoaei, sat, in

di mpreung

cu

tirgsorul

Da-

in partea de N.-V. a comuneT

nachi (v. a. c.) 438 locuitorr ; o

Movila-Ruptg, pl. Stefgnesti, jud.

bisericg.

Botosani, cu o suprafatg de 784

hect. si o populatie de 385 su-

Zagavia, sal, com. Bldeni,

pl.

flete.

Bahluiul, jud. Iasi, formind un

trup Cu sateleFetesti si Scobinti,

Zahoreni (ArApoaia), sat, pe

pe o suprafatg de 344 hect. si

cu o populatie de 229 suflete.

mosia cu acelas nume, com.

Are o bisericg.
Mosia este proprietatea statuluT, avind pe ea si o pgdure
In intindere ca de 136 hect.

Avrgmeni, pl. Baseul, jud. Doro.

hoiil, Cu 172 suflete.

Hotarele mosie sunt cu Manoleasa si Domoseni.

Zahornei (Valea-), vale, jud.

Iasi, prin care trece piriul Cu
acelasT nutnein partea de N.V. a com. Tgutesti, pl. Copoul,
intinzindu-se spre S.-E. printre
dealurile: Zahorna, Pitcani, Vulturul, Horlesti si Mirzgsti.
Cu aceastg vale pe care se
aflg si satul Zahorna, comunicg
vilcelele Mgrzgsti, Dirvari Girinca.

Zalhanaua, sat, com. rur.

deni-Margineni,

V11-

pl. Tirgsorul,

jud. Prahova.

Zalhanaua, sat, com. rur. Ne-

Zahorna, sat, resedinta com.

goesti, pl. Tirgsorul, jud. Pra-

Zaghen, baltd, 125 hect., in jud.

Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul com. urb. Tulcea.

Tgutesti, pl. Copoul, jud. Iasi,

situat in valea ZahorneT, prin
mijlocul cgreia trece piriul cu
acelasT nume. Are o populatie

hoya, situat pe loc yes, pe marginea apeT Leaotul. Are o populatie de 56 locuitorT si o bi-

Zagna, stituc, Cu 25 locuitorT, pe

viroaga Zagna, jud. Brgila, com.

de 192 locuitorT, rgzesT.

Nazirul, la 2 kil. spre S.-E. de

satul Mihalea.

Zagna, cdtun, jud. Brgila, com.

seria (181i).

Are o bisericg, si o scoalg

infiintatg in anul 1877 (v. Tgutesti, com. rur.).

Zalhanaua, numirea vechie a

Zahorna, ramurd de munfi, in

Zalivi-Baba-Hasan, bral al Du-

www.dacoromanica.ro

cittunulut Fundeni, com. Scgiosi,

plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

ZAMCA

prin care bratul Chilia

comunica cu Marea-NedgrA, jud.
Tulcea, pl. Sulina, com. Svip-*
tofca, in partea de E. a plApeT
pi a comuneT ; are un grup de
5 insule micT stufoase, pi 2 maT

ZABRAUTI

782

Zamotia, sat, pe mopia cu acelapT nume, jud. Dorohoia, pl.

Zatonul-Vechiti,g1r111, jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul co-

Berhometele, comuna Zamoptia,

format din cAt.: RAuteni, TAu-

muneT Sf. Gheorghe (sati Cadirlez); se desface din Marea-Nea-

tepti i Nicani, cu o populatie

grg, de la locul numit Priboina,

pi se pierde in stuful ce! intins ;

micT, nisipoase, maT joase; cu

bratul principal comunica prin-

de 1956 suflete.
Proprietatea mopieT e a statuluT, fostg a mAngstireT Rica,

teun canal, pe ale cgruT ma-

iar din vechime a mAnAstireT Za-

se intind cele 2 insule :

Popina-Mare i Popina-Micg, a-

mogia din Bucovina, pAng la

1785 cind s'a vindut.
Are o bisericA (1803) pi o

lur1

coperite cu putine tuferipurT

stuf; satul Sviptofca e la i kil.

departe de el; e inconjurat cu
stut; pe marginea luT S. se aflA

E udat de : Putrida, Humgria

Caranca, incepAtoare din pg-

care se vars

durea mopieT pi

de 6 kil., lgtimea medie, de 0/2

kil., intinderea, de goo hect.

In riul Siretul, ce curge pe mar-

Miorcani, com. Hudepti-Mici, pl.

Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti.

Zamfira, sat, com. rur. MAgnrelele, pl. Podgoria, jud. Prahoya.

Zamfira, mndstire de cAluggrite, jud. Prahova, fondatA la

1857 de Mitropolitul Nifon
Cu ajutorul altor .A rhimandritT,
In zilele CAimgcAmieT luT Ale-

xandru Dumitru Ghica Voevod.

Este situatl pe o cimpie intinsg, lingl riul Teleajenul, la 2

ore de Ploepti, in drumul VA
lenilor. Are 46 maicT.

gine.
DrumurT : acel ce duce la MihAileni i acel ce duce la satele

vecine.
Moia se hotArepte cu : Balniti,

Ru,i-Ciomirtanul i Zvoriptea.

Zamura, munte, strAbAtind mijlocul com. Predealul, jud. Pra-

Piriul ZAbala primepte in partea dreaptg urmAtoarele piriiape:

Sgrata, NAruja, HanuluT, Peticul,
Reghiul, Oci, Zirna-Mare pi Zirna-MicA, Valea - BouluT, Creminetul, Monteorul, HanguluT, Nerejul-Mic, BArcaneasca, etc. ; iar
In partea stingg : Valea-LapopuluT,

Vulturul, Adincul, Bise-

riceT, Clinulu, Valea-NeagrA, Ar-

locurT de finete, proprietatea d-luT

CintIcepti, Osinda, Burparul, Tiganul, Lespezile, Ti$ta, Chiliile,

Coza, Huzunul, VAsuiul, DuO,
Hirtoapele, PAulepti, I,eadova,
HAulipca, Tipgul, Tichiniul, Co-

G. Gr. Cantacuzino.
Pe la 1830, s'a infiintat aci,
de un anume Aslan, din RucAr,
prima fabrica de sticlArie din
Tara.

Zapodia (Valea-Banulul),

lAcelul, BAlanul, Chilimeticul, Grepul, Valea - MgruluT, SgrAtelul,

tun, com. Trestia, jud. BuzAti, Cu

,Zgribincea, Sogapul Rupturile.

Udg comunele Nerejul, NAruja,

o populatie de 170 locuitorT.

Paltinul pi Spulberul.

jud. pi pl. Tulcea, com. Moru.

Ghiol, cgt. DunsvAtul - d. - j., in

LocuitoriT posedg : I140 vite

marT cornute, io66 oT, 34 capre,
166 caT, 866 porcT pi 200 stupT.

pi se unepte cu NAruja
apoT
dA in Putna, la satul Prisaca.

CocArcilul, Pintupepti, Robepti,

ine ale uner fortdrele cazdce,sti,

flete ; 3 bisericT pi o pcoalg.

cu sine apele PiriuluT-de-la-Deal

dur'i de fag, bogate pgpunT

Zaporojenilor (Cetatea-), ru-

Are o populatie de 2805 su-

riul ce vine de la Poarta-de-Vint,

seminoaieT, Piatra-Lef, Mggura,

jud. pi pl. Argep, com. Bascovele (v. a. n.).

rohoiii, pl. Berhometele, formatg
din satele: Bline1ti, Rupi-Ciomirtanul i Zamo,tia.

ZAbala, pIrIli, jud. Putna. Izvorepte din Fata-AripoaieT, ja pi-

hoya, pl. Pelepul, acoperit cu p-

Zamfireti, sat, cu so suflete,

Zamotia, com. rur., in jud. Do-

pi o suprafatA de 500 hect.

trece pe sub Pietrosul, aducind

pcoalA.

apezate pescAriT; lungimea luT e

Zamca, localitate, cu ruine de

intgriturl, si deal, pe mopia

are o lungime cam de 14 kil.

parte de E. a plApiT

S. a com., la poalele

cea de
dealuluT

Cara-Bair pi lingl gira Clinetul.

Aci a fost re,edinta Cazacilor

ZaporojenT, fugitT din Rusia sub
Petru - cel - Mare, pi primitT de

TurcT a se stabili in Deltg, cu

conditie a se lupta contra Ru-

www.dacoromanica.ro

ZAbrauti, masiv muntos, jud. Baca, l. Trotu,u1, situat intre Oituzul, Trotupul
Supita, avind
doug pire principale : Culmea-LipseT cu a Grozeptilor sail CapinuluT

pi culmea proprin zisg a ZAbrgutilor, care desparte Capinul de

Supita, mergind cit-va chiar pe
granita judetelor Bacgi.1 Putna.
O ramurg transversalg a acestuT
masiv, de pe granitg, trece prin
virfurile Clglaucul, Goarnele sati
Doboca
Runcul-Alb.

zABRXLITUL

zA icoim

783

Zabrutul, plasd, in jud. Putna,

compusd 0900 din 13 comune
anume: ampurile, Crucea-dejos, Crucea-de-sus, Diocheti, Fitione,ti, MAndstioara, Movilita,
PAunepti, Rdcoasa, Strdoani-dejos, Strdoani-de-sus, Soveja pi
Vizantia (v. a. c.).
.Are o populatie de 20058 suflete. (V. Putna, judet).

Zabrutul, pr, jud. Tutova,

ce izvorepte din sus de Mopinoaia, primepte ca afluent pe

suprafatd de 300 hect. pi o biseria. (V. com. ZAddriciul).

ZAdariciul, Puleasa sad Cos-

la capdtul AtindstioareT se
unepte cu Zdbrduciorul, curge

pe din jos de Diocheti pi se

varsd in Siretul, pe la N. de
Padureni. Ud d comunele : Diochepti, Fitionepti i Pdclureni.

Zdicoiul mal coprindea un al

7-lea atun, Dutulepti.
De-alungul hotaruluT de E.

teti, cdtun, pendinte de com.

se intinde Dealul-MuereT, cu di-

Talpa-Bitcoveni, pl. Glavaciocul,

rectiunea de la N. la S. pi care

jud. Vlapca. (V. com. Talpa-

desparte Zdicoiul la S. de comunele Zdtreni pi Poenari.

Pe limita dintre cdtunele
ld.ngepti i Pirvulepti, la stinga
cdtunele Zdicoitil i Diaconepti la dreapta, se intinde Dealul-Magurilor, prelungire a dealulul
dealul Piscul,
Dealul-ScroafeT, despdrtind va-

Bitcoveni).

ZAgancea, sat, Cu 48 locuitorT,

la S. de com. Bdleni, pl. Zimbrul, jud. Covurluiti, la 5 kil.
de re,edinta comuneI. (V. BAleni, com.).

Glodul, din sus de Fitione,ti

pi

(resedinta) In anul 1875, com.

ZhAreti, cdtun al com. Mdrun-

tipul, jud. Ruin, cu 500 locuitorT. Are subdivizia Tega.

Zhreti, sat, com. rur.

monepti, pl. Riul-DoamneT, jud.

lea Ploscuta de valea piriuluT

ScroafeT, afluent din stinga al
piriuluT Ploscuta. Din dealul Rd-

dinepti se lasd : Adincata, printre piriul Adincata si Piriul-Vid,

afluentI pe dreapta al PloscuteI;

locuitorr, compusd din atunele :

Belimoaica, Crevedia-d.-j., Crevedia-Micd i Zdddriciul, in jud.
Vlapca, pl. Neajlovul, pe valea
Neajlovul, pe ambele laturT ale

nicoiul, com. ur., cu 1357 lo-

Dealul-StejaruluT, printre
Vid pi piriul Stejarul ; DealulCerdteI i DAnciulepti, pe li-

cuitorT, situatI pe ambele malurT ale riuluT Plosca pi ale pi-

mita aire com. Bcepti. Din

dealul Cerdtul se lag Dealul-

riuluT Ploscuta, pe costipa dealulul Hdldngepti i pe sub poa-

luT,

la 32 kil. de Bucurepti, la
70 kil. de Giurgiii, i la i i kil.
de Obedeni, repedinta pldper.
Are 3 bisericT, in Crevedia-

lele pdclureT Negovanul, jud.

Dolj, pl. Amaradia, la 54 kil.
de Craiova, pi la 25 kil. de
Melinepti.

LeuluT, despdttind cursul superior al apeT Leul de al apeT

Nistoiul. Toate aceste dealurT,
care sunt acoperite cu pAdurT,
viT, finete, sunt ramificarT ale

cl.-j., Crevedia-d.-s. i Zdddriciul,

constituind parohia Crevedia-

Se invecinepte la N. cu com.
rur. Rddinepti, despdrtitd prin

Mica; o pcoall mixtd ; 3 morr

pe Neajlovul.
DrumurI: poseaua judeteand

ramificatiile dealurilor Mdgurilor

ce duce la Bucurepti prin pd-

o linie conventionald ; la E., cu

comunele: Ciortepti, Zdtreni
Poenari, de care se desparte
prin Dealul-Muerit ; iar la V.,
cu com. BAcepti, despdrtitd prin

Mupcel.

Zdriciul, com. rur.,

Cu 150o

durea Cdscioarele i iese la Malul-Spart ; poseaua la Giurgiti,

care merge prin Obedeni.

Ad sunt padurile statulur

Adincata; la S., cu com. Talpapi,

de care se desparte prin

culmer Zanoaga, ce strdbate jud.

Gorj pi

care se desface

din

virful Mupetoaia, din muntiT Paringulur.

Este udatA de riul Plosca,

afluent pe stinga al A maradieT

pi de cite-va micr piraie.
Are 2 bisericT : una in cdt.
HAIgngqti, cu hramul SI. Gheor-

ghe, inceputd la 1833, de cdtre

enoriapT

terminatd la anul

Sf. Gheorghe, Crevedia pi Beli-

Dealul-LeuluT.

1836, alta in cdt. Zdicoiul, cu

moaica, cu o suprafatd de 552

Pdrid la anul 1862, satul

coiul, compus din vr'o 40 case,
fAcea parte din jud. Gorj.

hramul Sf. Nicolae, inceputd de

enoriapT la anul 1866 i terminatd la 1869; o pcoald (1870),
in cdt. Zdicoiul.

hect.

Zdriciul, cdtun, pendinte de

E compusd din 6 cdtune :

comuna cu acelap nume, pl.

Neajlovul, jud. Vlapca, situat
pe partea stingd a riuluT Neaj-

Ddnciuleti, despdrtit de cdtunul

de repedinta prin Dealul-Viilor,

lovul, proprietate a statulul, fostd

a mdridstireI Radu-Vocld. Are o

intind de-alungul riuluT Plosca,

Pirvulepti

HdlIngepti, ce se

Diaconepti, PetracheT i Zdicoiul

www.dacoromanica.ro

Suprafata comund este de

7245 pogoane.

Vite: 23 caT, 218 vite marT

cornute, 250 porcT, 174 capre
Pi 394 or

ZXICOILYL

ZXP0DEN1

784

Mosia din com. se numeste

i aduce un venit

Miericeanca

de veo 5000 leT.

E strgbgtutg de oseaua judeteang Craiova-Amaradia.

Znoaga, sat, jud. Olt, pl. Siul-

Siriuluf, jud. Biaza, situat intre

d.-j., com. Gostavatul, situat pe

malul OltuluT, la 41/2 kil. spre
E. de Gostavgtul, rqedinta com.

colina Piatra-ZapezeT i Poiana-

Are o populatiune de 8io lo-

sulf in abundentg.

o biserica eAdormirea
MaiciT DomnuluT2, fondata la
anul 1730 de N. Onescu, Preotul MateT, Preotul Stan, Postelnicul stefan i Preotul Voicu,
reparatg la J 866.

BerbeculuT. Apa sa are o tem-

peratura de + 350

contine

cuitorT ;

Zicoiul, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, rqedinta com. Zgicoiul,

cu 394 suflete. (V Zgicoiul, com.
rur.).

Zneti, com.rr., in jud. Neamtu,

pl. Bistrita,

situata pe partea

stingg a riuluT Bistrita, intre

com. Roznovul, Mgrgineni, Podoleni i Mastacgnul.
Este format5 din satele Zanqti,

reedintg, Fauri-d.-s., Fauri d -j.

Traian (de la 1883), avind

Znoaga, sat, jud. Prahova, cont.

Netoti, din pl. Cimpul.

stinga riuluT Bistrita, la 17 kil.

de orapil Piatra.
Are o bisericg i o ,coalg.

Zneti, mofie, in jud. Neamtu,

pl. Bistrita, com. Zgne,ti ; formeazg trup cu rno0a Fauri,
avind un venit anual de 30873
leT.

Znoaga, com. rur. i sat, jud.

hect.

119 suflete.

Znoaga, munte, jud. Buzgii, com.

ramificatie de N. a

Bistrita, com. Zgneti ; situat in

cgt, de reedintg, Grebgnul, pe

piriul Oreavul, la poalele deaiuluT Fintina- TurculuT. Are 54

in centrul pl. Mijlocul, jud. Vasluir'. E strgbAtutg de un ir de

munteluT Penteleul, cu p4unT

intinse, nutrind anual 3000 oT ;
laptele se fabrica in cg,eria Vi-

Za'neti, sat, in jud. Neamtu, pl.

a com., la 4 kil. spre N. de

Zapodeni, com. rur., spre N.-V.

la 23 kil, de oraul

bisericg si o coalg.
Imapl are o intindere de 142
hect., nutrind un numgr de 2031
capete de vite.

Zgneti la satul Traian.

a,ezat in partea de miazg--noapte

Znoaga, munte, jud. Arge, plaiul LoviSea.

o populatie de 2038 suflete, o

Cal: ,oseaua nationalg Piatra-Bacgil ; un drum din satul

Zplazi, sat, in jud. R.-Sgrat, pl.

Rimnicul d. s., com. Grebgnul,

forita. (VezT Penteleul, monie).

deal, de la N. spre S., al cgruT

pisc principal se numete Chicerea. Aceastg culme imparte
com. in doug partT ; pe coasta
de V. se aflg satul Zgpodeni,

iar pe cea de E., satele : PorZfinoaga, munte, jud. Dimbovita,

plaiul Ialomita-Dimbovita, in sus
de Moroeni, pe stinga, spre Ialo-

mita. Pe virful muntelul se afla

un platal numit :
sail Cimpul-cu-Florile.

Znoaga, ',Junte, jud. Gorj, plaiul Vulcan, com. Schela, situat

spre N.-E. de com. i pe care
se aflg vama Buliga, pichetele
de granitg cu No. 7 i 8, precum i trecgtoarea VulcanuluT
In Austro-Ungaria ; se vgd pe
aci urmele uneT osele fgcute
de NemtT pe la 1712.

t ari d.-mj.

Portari-d.-j.

Intinderea com, e cam de

1300 hect.

Prin marginea de S. a com.

trece riul Birlad, iar pe partea
de V., piriul Telejna.
Are : 2 bisericI, cu 3 preotT
4 eclesiarhT ; o ,coalg; 2 morT ;
iaz.

Locuitorir posedg : 121 plugurT i i8i care cu boT, 3 plugurf i 8 cgrute cu cal, 224
stupT, 738 vite marT cornute,
1770 oT, 2 capre, 70 cal i 268
rimatorT.

Zpodeni, sat, in partea de V.

Romanati, pl. Ocolul, situatg la

Znoaga, pddure, jud. Mucel,

pl. Nucpara, in intindere de

a coin. Zgpodeni, pl. Mijlocul,

jud. Vasluirt, asezat pe coasta

Caracal i la 34 kil. de Craiova.

1625 hect., proprietatea statuluT.

Se invecinqte la V. cu com.

Face parte din marea padure

V. a dealuluT Chicerea, intretgiat

In directia E.-V. de treT ripT, cu

Puturile (Dolj), la N. cu com.

Strimba i la E. cu Ciocgneti
i Radomirul. Altitudinea : i6o

Corbi (v. a n.).

o adincime de la 5-15 metri.

hotarul jud., pe oseaua Caracal-

Craiova, la 20 kil. spre V. de

m. Are 323 locuitorT ; o bisericg

cu hramul Sf. Nicolae (1830)
i o coala.

beculuT, Lunca l'Ara zapad, Vina

puturoasN, etc.), izvor termal,

Are o suprafatg de 840 hect.

o populatie de 49 suflete ; o
infiintatg in anul 1865;
o bisericg, ziditg la 1834; o

din com. Nehoia,u1, cgt. Gura-

moarg.

Zapezei (Piatra-) (Poiana-Ber-

www.dacoromanica.ro

ZXPODIA

ZApodia, sat, in jud. Tecuciii,

pl. Stanimti, com. Coloneti

ZXTREN1

785

biserica (Naterea MaiceT Dom-

pendinte de mangstirea Vara-

nuluT.

ticul ; arenda : 13000 ler.

(v. a. c.), a,ezat in partea de S.

a com., pe malul drept al Zeletinuluf, Cu o populatie de 113

suflete.

ZApodia, alta numire a satulut

ZArneti, clitun, rqedinta. com.

ZAtoaca, insula, pe Dungre, jud.

Zgrneti, jud. Buzgu, cu 60o locuitorT. Numit i Zarnqti-de-Cilnail, spre deosebire de Zg.rne,ti-

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

de-SIgnic.

Nisporqti, jud. Roman, pl. Mol-

dova, com. Botqti.

ZArnegti (ZArneti-de-Cilnil),
com. rur., in jud. Buzad, plaiul
Slgnicul, situata pe malul drept

ZArneti, sat, jud. Covurluiii, pl.

Prutul, com. Jor4ti, la 4 kil.
spre N. de rqedinta comunala.
Numgrg, impreung cu grupuletul
HulWi, i81 locuitorT.

al riuluT CiIngul, la 18 Id]. de

oraul Buzar].
E formata din cgtunele : Ghiz-

dita, Lunca0 i Zgrneti, avind

o populatie de 1300 locuitorT.
Are o coalg in cgt. Ghizdita ;
o bisericg.
LocuitoriT posedg : 66o bol,
203 vacT, 126 viteT, 3 bivolf,
71 cal, 40 Tepe, 17 minji, 2640
oT, 34 capre, 2 asinT i 384 porcl;

30 stupl; 1 moarg de aburT i

3 sane.

Cerna-d.-s., com. rur. Lapuata

(v. a. c.), cu o populatie de 711
locuitorT i o bisericg, cu hramul Sf. Nicolae, ziditg la 1868.

VglsanuluT, jud. ,l pl. Argepl,

la 17 kil. de Curtea-de-Arge
(repdinta. subprefectureT) i la

flete.

nWi, Mgnqti, Pguleasa, Popeas-

ca i Zgrne,ti, avind 1366 su-

Cacaleti ,i alta in Zarneti li o

tat de cite-va dealurT i coline,

precum i de mal multe movile
situate d'alungul riului ClIngul.

coalg primara ruralg.

Vite : 450 bol i vacT, 40 cal,
200 oT, 350 capre i 250 rimatorT.

...

La inceputul secolult existail

cgt. Zgrnegi li Ghizdita, iar

Lunca0 e mal nod.

ZArneti, sat, in jud. i pl. Argq, com. rur. Zarnegi-Cacaleti

(v. a. n.) ; are 65 familiT O o

i pe al cgt. ski Azacliul.

Se desface din Dunare, la 100
m. maT sus de satul Azacliul
se varsa tot in Dungre, Ruga
movila Zgtoaca. Are 5 kil. lunsica

ZAtoaca, grind, de 130 hect.,

cultivat, in jud Tulcea, pl. Ma
cm, pe teritoriul comuneT Pisica.

Pe el este a,ezat satul Azaclitil.

ZAtoana, vechiu' ticket de frontiera, pe Dungre, jud. Ialomita,

pl. Borcea, ,i in dreptul satuluT
Jegglia.

Are z bisericI vechT, una in

neasca-Serianul li Zgrneasca-Solomon. Terenul e putin acciden-

in Muzeul din Bucure,ti.

CM' de comunicatie n'are, afarg de albia CiInguluT i alte
druinurr naturale.

ZAtoaca, girld, jud. Tulcea, pl.

18 kil. de Pite,ti. Se compune

li Cojoceasca, Turbureasa, Zgr-

a patru mastodontT, depuse acum

Ialomita-Balta, com. Vlgdeni.

gime.

Zrneti - Cacaleti (CacaletiZArneti), com. rur., pe apa

din satele : Buteti, Cacaleti, Io-

gic, malurile CiInguluT prezintg

un deosebit interes. Aci, in vara
anuluT 1884, s'a ggsit scheletele

ZAtoaca, vechia pichet de fron

tiera, pe Dungre, in insula Cu
acela nume, jud. Ialomita, pl.

Mgcin, pe teritoriul comuneT Pi

ZArneti, sat, jud. Vilcea, plasa

ProprietatI maT insemnate sunt :

Ghizdita, a mo,nenilor GhizdenT;
Ghizdita cu anexele : ugubina

Din punct de vedere geolo-

Vlgdeni. Are ioo hect. pgdure

de plop i salcie.

Zfirneti- de -SlAnic, catun, al

com. Cernate,ti, jud. Buzgu, cu
480 locuitorT.

Zltreni, com. rur., jud. Vilcea, pl.

Mijlocul, compusg din 5 cgtune : Dobrescul, Biserica, Oarba,
Manicea ,i Stanomirul Infiintatg
acum zoo de anT de Preda
Zgtreanu Vornicul. E situatg pe

valea Hule Oltetul, la 65 kil.

de reedinta judetuluT i la 41
kil. de Drag4ani.
Are o populatie de 933 lo-

ZArneti ,- de - Slnic, numire

ce se mai da clitunelor Calda-

cuitorT ; o coalg.; 3 inorl ; 2 bi-

rua, Malgeti, Ungureni i VIgdeni, din com. Cerrigtqti, jud.

Preda Zgtreanu Vornicul li ceal'alta de lemn, cu timpla admi

rabil sculptatg, claditg de Iovan,

Buzad.

sericT, una de zid, facutg de

feciorul luT Jupin Vasile Zgtreanu

ZArneti-Perieni i Chiteala,
trupurt de mofit cu putinl pA.dure, ale statuluT, com. Jor4ti,
pl. Prutul, jud. Covurluid, foste

66700. Afarole Diolionar Geogrcolo. Vol. V.

li reparata de Ionitg Ggnescu

.1i Catinca Ganescu,
LocuitoriT al : 40 cal i Tepe,

240 bol, 271 yac!, 25 cave,

99

www.dacoromanica.ro

ZAATIDEN1

786

ZkTRENI

Pe ritil

265 oT si 305 porcT.

Oltetul, in raionul comuneT, sunt

3 morT, care aduc anual un venit

de la 1500-2500 leT.
Vatra satuluT are 1 soo hect. ;
izlazul, 500 hect. ; iar pgdurile
(tufar), vr'o moca hect.

Vite : 240 vite marT, 17 caT

si 280 of.
Pe teritoriul com. se ggseste
o movilg artificialg, numitg Movila.Ostril, despre care se zice cg
dateazg de pe timpul luT Traian.

In S. comune se intinde un

Zivestreni, mofie a

statuluT ,

pendinte de mgngstirea
Cozia , jud. Vilcea. Arenda
600o leT anual.
fostg

Zvideni, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltul..d..s., situatg pe valea

la 42 kit, de capitala

E brIzdatg de la N. la S. de

es, numit sestil Chischilgul, pe

Dealul-OltetuluT si de ramificatiile
Dealutilor-PesteniteT si MinculuT
si de 4 vgT : a OltetuluT, a Pes-

care se aflg un sant adinc, in

teniteT, Strimba si Pesteana. Din

Dealul-OltetuluT spre E se !asa

molitg de ngmolul JiuluT. Acest

jud. si la lo kil, de a plgseT.

Se mgrgineste cu comunele :
Auresti (N.), Prundeni (S.), riul
Oltul (E.) si Dealul-Viilor (V.).

5 piscud numite : Oarba, Teas-

sant s'a numit Cetgtuia.

Este udatg la S. .de Dungre,

cuitorT ;

cul, Biserica, Dobrescul si Piscul-

In care se afl. ostroavele Co.

BurteT.

cele : Boca, Mgnicea, Butanul,

Oarba, Teascul si Triza (v. a. n).

panita si ceva inaT departe spre

E. ostrovul Carabulea, precum
si de Hui Jiul.
In pgdurea statuluT Zg.valul

Are ca cale de comunicatie

se ggseste un izvor sub-teran

Aceste piscurl formeazg 6 val-

care s'atz ggsit risipiturf de clrgmidg anticg, sfgrimatg si pot.

nutnit Izvorul-Ghiciul, care coprinde .substante feruginoase.

soseaua judeteang.

ntreni, cdtun, al comuneT FM.-

Suprafata comuneT este de

cgsesti, pl. JiuluT, jud. Gorj, si-

peste 6000 pogoane.

Mosia si pgdurea de pe teritoriul com. se numesc Zgvalul;

tuat spre S. cle reved. com. si

spre N. comunel Valea.cu-Apg,
cam pe culmea dealulul Zgtreni
ce face parte din dealurile NegomiruluT si pe partea dreaptg

apartinail statuluT; aii fost ale

mgngstireT Sadova.
Pgdure i are o intindere de

roo hect.

a JiuluT.

Are o suprafatg de 330 hect.

si 285 locuitorT ; o bisericg (1820).

(V. FArcgsesti, com. rur.).

ZiValUl, com. rur. i sat, jud.

Dolj, pl. Balta, la 6o kil. de
Craiova si la 46 kil, de rese.

dinta, pl. Mgcesul.d.-s

situatg

In dreapta JiuluT pe platoul numit Valea-BabeT-Rada si pe maltil sting al DungreT.

Se mgrgineste la E. cu com.

populatg cu
stejar, frasin, ulm si salde. Este
pusg in exploatare prin darea
de parchete anuale.
si e

1815, si

reparatg la 1890 de locuitorT ;

O scoalg si 3 morl, una cu aburf

si doug pe Hui Oltul.

Locuitoril com, se ocupg cu
agricultura, iar mestesugarT sunt.
5 timplarT,
3 zidart, 3 rotarT

si un dogar. El desfac produsul munceT la Drgggsani si Cimpul-Mare.

Un numgr de 155 locuitori

s'el improprietArit la 1864, pe

mosiile d-lor Fgrcgsanu si CacaT, 201 bol, 43 vacT, 30 viteT,

rosu.

27 capre, 176 or si 446 porcT.

Intinderea comuner este de
677 hect.

Pe mosia statuluT sunt morT

de apg si cite-va sane.
Transportul se face cu carde
si cgrutele pe calea comunalg
ce duce la Craiova.
Cal are : calea vecinalg la Be-

multe potecT.

o scoalg mixta.

sotia sa Stanca, la

ragic, Cu 425 hect. Ef all : 4

teni ; iar la S., cu Dungrea, care

Are o populatie de ro' 5 locuitorT ; o bisericg, cu hramul

Sf. Nicolae, infiintata la 1842;

2 bisericT, una cu hramul cSf. Treime 3, fondata la

1842 de Dumitru Stoenescu si
Elenca Fgrcgsanu, si reparatg
la 188E de lozuitorf si alta, cu
hramul Adormirea, zidit din
temelie de Barbu Caragic cu

Viile se ggsesc pe proprie-

chetul, calea comunalg. la Copa-

durea Zgvalul.

Are o populatie de 916 lo-

tatea locuitorilor si produc vin

Grindeni; la V., cu com. Gighera ; la N., cu com. Comoso desparte de Bulgaria. Limita
catre apa JiuluT o formeazg pg-

OltuluT,

nita, un drum vechiti si mal

Zavalul, mofie i padure (roo
hect.), ale statuluT, jud. Dolj,
pl. Balta, com. Zgvalul. Mosia

aduce un venit anual de 14000

leT. Inainte apaitinea mgngstireT Sadova.

www.dacoromanica.ro

E brgzdatg de dealurile : Gorgota, Rgspintiile, Chelcoiul, Piscul-Cocosul, Muruianca, Lacurilor, Nisipul-Rosu, Ripa-Inaltg,

si udatg de vgile : Caragicul si

BAlutoiul, care se varsg in riul
Oltul.
Comunicatia cu com. Auresti,
Prundeni, s. a. se face prin
soselele judetene, vecinale si comunale.

Paralel cu soseaua judeteang

trece calea feratg Piatra-Rimnicul, avind aci statia Zgvideni.

ZAVIDENI

Zfivideni, loc istor(c, jud. Vilcea,

situat 'filtre satul Zgvideni
lunca OltuluT, unde la 1821 al
fost crincene lupte futre ostirile
turce,tr i MavroforiT luT Ipsilante.

dinta com. rur. Zgvoieni, pl.

Cerna-c1.-j. , situatg in centrul

Ia,i, situat pe valea cu acela,

com., pe valea riuluT Cerna. Are

o populatie de 250 locuitorT ; o

tile cu dealurT, acoperite cu pg-

bisericg, ziditg in 1842.

durY, avind in partea de S. pi-

Este udat de vgile : Ngvrg-

Zvideni, statie de dr.-d.f., jud.

Rimnicul-Vilcea, pl. Oltul-Oltetul-d.-j., cgt. Zvideni, pe unja
Drggg,ani-R.-Vilcea, pusg in cir-

culatie la 20 Iunie 1887. Se aflg

intre statiile Drggg,ani (10,2 kil.)
Orle,ti (4,9 kil.). Ingltimea d'asupra niveluluT MgriT de 165',54.

Venitul acesteT statiT pe anul

1896 a fost de 53378 10, 90 b.

ZAvoaia, sat

ZIARCEA

787

comuna. VezT

pita , Sneaful Lovi,teanca

Nan, care se varsg in riul Cerna,
brgzdat de dealurile : DealulMare, Piscul-Lung, Dealul-CerneT
al-Schitulur.

de a plg,eT.

Are o populatie de 562 lo3 biserid, in fie-care

i 2 morT.
LocuitoriT sunt mo,nenT. ET
ati : 8 caT, 6o boT, Too vad, 25
capre, 120 oT i 100 porcT.

Este strIbItutg de vgile

vilcelele: Nemoiul, Gu,uianca,

Are o suprafatg de 243 hect.,

cu o populatie de i7i locuitorT;
o bisericg de lemn, numitg Mi-

tocul, pentru a a fost schit de

Zbiereti-de-Jos, sat, jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. CostiOa.

gradincl publicA a ora-

Zbieroaia, com. rur., in partea

de E. a plg,eT Podoleni, jud.

uluT Rimnicul, jud. Vilcea, unde

se aflg surse de apg. alcaling-sul-

furoasg. Ad s'a construit i un

stabiliment balnear, de catre rgposatul Novac.

Zavoiul-OrbuluI, sat, jud. Dimbovita, pl. Cobia, com. Greci.

Zfivol-Bair, deal (126 m), in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Ta,-Punar
anume pe acela al catunuluT
Baltgge,ti.

a,ezatg pe valea PrutuluT,

mgrginitg la N. cu com. Brgdice,ti, la S. i E. cu Hui Prutul

la V. cu Gura-BohotinuluT.
Este formata din satele : Copgceanul, Satul-N9O, Zbieroaia
Scoposeni, pe o suprafatO cam

de 3000 hect. Are o populatie

de 1282 suflete ; o ,coalg i 2
bisericr.

Zbieroaia, sat, cu 478 locuitori,

in jud. Flcii, pl. Podoleni, comuna Zbieroaia, a,ezat in yes,
pe malul PrutuluT, unit in partea

Zivolul, vale, jud. Constanta, pl.

Hir,ova, pe teritoriul comuneT
rur. Topalul i anume pe acela
al cgtunuluT sgil Boazgic. Se
varsg in Dungre, dupg un curs
de 4 kil., la 21/2 kil, spre N. de
satul Boazgic.

Ngvrgpeasa, NIvrgpita, Valea-

Zbenghea, sub-divizie a cdtunu-

Mare, Valea-luT-Nan, Valea- nea-

lui Prede,ti, com. Vipere,ti, jud.

fuluT, toate la E.; valea Lovi,teanca, spre V.

Pe valea Hulla Cerna este ,o-

Buzgii.

seaua judeteang.

piriul Valea-RaculuT.

Zbiereti-de-Sus,sat, jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Costip.

Se mgrgine,te cu comunele :
Mgciuca, Amgre,ti, Glgvile, Virleni i Doze,ti. La E. are dealurile Jarostea, ad, Chitarul,
Piscul-Lung i Vilvarea ; iar la
V., al-CerneT, al-SchituluT i alDoze,tilor.

riul Cirjoaia, iar in partea de N.,

Zfivoiul, catun,.jud. Olt, pl. Mijlocul, com. Opta,i, situat la S.

el, pe lunca Vede. Are 35010cuitorT i o bisericg.

cuitorT ;

catan cate una ; o ,coalg (1869)

nume, inconjurat de toate pgr-

cgluggrT.

Ziv oiul, sat, jud. Mu,cel, pl. Podgoria, com. rur. Vrgne,ti.

Slujitori-Albote,ti, jud. Brgila.

Zvoieni, com. rur., jud.V ilcea,

pl.
compusg din 3
cgtune : avoieni, MOldgre,ti
Jarostea. Situatg pe malul sting
al riulul Cerna, la 55 kil, de
capitala judetuluI i la 50 kil.

a com. Bgiceni, pl. Bahluiul, jud.

de S. cu satul Scoposeni, cu
care formeazg un trup. Dimpreung cu Satul-Noti i Copgceanul, se aflg pe domeniul statuluT,

fost al mgngstireT Sf. Saya din

Suprafata mo,ieT e can.' de
1371 hect.
Are o bisericg, flcutg la 1820
93 hect. pgdure de rgchitg
plop. (V. Scoposeni, sat).

Zbircea, mcvie a statuluT, penZbiereni, sat, in jud. Iai, pl. Bah-

dinte de biserica Sf. Ion din

luiul, cu o populatie de 302 sufl.

Bucure,ti, jud. Ilfov, arendatd

(1887-96) impreung cu mo,ia

Zavoleni, sat, jud. Vilcea, re,e- Zbierenl, sat, in partea de N.-V.

www.dacoromanica.ro

Crete,ti, Cu 33927 leT anual.

Zbirgleaza, vale, ce vine din

jud. Argq, aproape de com.
Strimbeni, li se impreung cu

Valea BortiI, tot in jud. Arge,

apol trece in jud. Teleorman.
De la impreunarea acestor vgr

li mal ales dupg ce trece de

com. Strimbeni, Zbirgleaza ja

numirea de Valea Burdel. Locurtoril insa fi zic cind Zbirgleaza, cind Burdea. Denumirea

de Zbirgleaza se clg de preferintg pentru a deosebi aceast

vale de Cimpia-Burdet. (V. Burdea, vale).

Zboghiteti, sat, cu 120 locuitori,

jud. Mucel, com. rur. Corbi

(v. a. n.), plaiul Nucpara, a,ezat spre N. de cgtunul Corbi,

pe ambele malurr ale riulur
Doamna i udat O de ValeaNucaret O de Piriul-Bujord.

ZEGAIA

788

ZBIRGLEAZA

Zboiul, munte, in jud.

com. Colti, cultninind inteun pisc

Muiur (T T5 m.), i Movila-cuSocT (T 16 In.) la N.; dealul Gura-

foarte ascutit 0 stincos : VirfulZbotuluT, care face hotar despre

Boziorul.

ZmeuluT, cu o pe,terg.
Riurile qi piriurile care udg
comuna sunt : Telita la V.; De-

Buzgii,

Zboiul, vale, fgrg apg, Cu o lungime de 30 kil. Incepe de aproape de satul Gurbanul, jud.

Zboina-Ars, pichet, Cu No. 114,

la confinele Tgrd Cu Transilvania, jud. Putna.

Bg1t1 avem : intinsul Tezer Ba-

badag la S. (din care 800 hect.

Zbreia, deal (t 1 5 in.), jud. Con-

papurg. Venitul este al statulul.

Intinderea comuneT este de

apartin comunei) i intrarea zisg

Cotul (laculuT Razelm), spre E.

Lacurile produc pqte, stuf,

stanta, pl. Silistra-Noug, pe teritoriul comunelor rurale Mirleanul
i

Aliman, ramurg a dealuluT

Zburtorul, pda'ure, in intindere

de peste 1000 hect., situatg pe
teritoriul comuneT Pguleti, pl.
Vrancea, jud. Putna, apartinind
tunul Pgrosul.

Zeama-Rece, sat, ca 8 familil,

jud. Arge, pl. Pitegi, com. rur.
Prundul (v. a. n.).

Zebilul, com. rur., in jud.

3987 hect., cu o populatie de

925 suflete, compusg din Romili)", carl predomnesc, Bulgarr,
RuO, Tigani i OvreT.

Catita.

ne0, Vgsuiul . i Hergstrgul, virf

al lantuld Lapopl, jud. Putna.

In acest munte se vgd stincT
goale de sare.

gia, la E.

VlaFa, i se terming aproape

de satul Cgscioarele, jud. Ilfov,
in directia S.-E.

In indiviziune locuitorilor din cif-

Zboina, munte, al satelor Spi-

reaua-ZebiluluT, prin mijloc, trecind O prin sat ; valea Cazan-

pl.

Are o bisericg ortodoxg, ca

hramul Sf. Dumitru, fundatg in
1874 de locuitorT ; o coalg.
Locuitoril posedg : 16o plugurT, 7 maOnT de secerat, 2
mainT de vinturat; 224 bol,
132 vacT, 303 cal, 216 Tepe,
2 asinT, go bivol, 1544 o!, 23
capre, 239 rimAtorT ; 18 morl
de vint si 1 moarg de apg.
Cal: un drum judetean ZebilSari-Chioi-Mahmudia, apol drumurT comunale ce merg la comunele invecinate : Congaz, Sabangia, Cataloi, Sari-Chioi, Enisala, Babadag, etc.

Zboina-Neagr, munte, jud. Bacgu, pl. Trotuul, pe teritoriul

Tulcea, aezatg in partea de E.

a judetuld, la 28 kil. spre S.
de ora,u1 Tulcea, capitala judetuluT, ,i in partea de S.
a plgeT, la 34 kil. spre S.-V.

com. Mangstirea-CaOnul, de unde

de orapl Mahmudia, rqedinta

ig are obirOa piriiapl Zboi-

plgeT.

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 20

nita.

Se mgrginege la N. cu com.
Congaz ; la S., Cu orapl Babadag O com. Enisala; la E., cu

kit, de oraqul Turnul-Severin,

Zboina-Verde, munte, jud. Bacgti, pl. Trotupl, com. Mgngstirea Cainul, situat pe dreapta
piriulut CaOnul.

Zboiul, sat, com. rur. Hotarele

(v. a. n), pl. Oltenita, jud. Ilfov,

situat la S. de com. Hotarele,

pe Valea-Zboid.
Se intinde pe o suprafatg de

695 hect., cu o populatie de

135 locuitorT.

com. Sari-Chioi ; la V., ca cgtunul Satul - No, al comuna

Congaz.
Dealuri le : GA vana-Mare (16718o m.), BufniteT (150 m.),

Piatra-RoOe (140 m.), LutgrieT

(140 m.), Gura-Zrneulul (120

Zegaia, com. rur. O sat, in jud.

situatg pe deal. Satul formeazg
com. cu satele Blditegi i Ciolani. Se mgrginqte : la E. cu
comunele Peri qi Pruniori ; la
S., cu com. Gutul; la V., cu
comunele Bistrita .0 Dedovita ;
iar la N., cu com. Seliteni.
Are 1870 locuitori; o bisericg
O o coalg.

m.), Ggvana-Micg (roo m.), toate

LocuitoriT posedg: 5 1 plugurT,

la N.; Cairacul-Mare (6o in.) O

Cairacul-Mic (5 m.), la E. Movile : CeatiricT (15 m.), Toc-Si-

89 care cu bol, 6 cgrute cu cal;

900 vite marT cornute, 20 cal,
850 of i619 t'imana; 204 stupT.

www.dacoromanica.ro

ZEGUJANI

Se leaga prin o osea comunal cu soseaua nationala Bucuresti-Virciorova.

DealurT: Seamanul, Barscotea
al-ZagaieT. CimpiT: CimpulMare i Cimpul-Oblegilor. Vale :
Zagaia.

Zegujani, com. rur. i sat, jud.

ZGtRaT1

789

dinta in Podul-TurculuT, coprinde

5 comune rurale: Boghesti, Bra-

h5sesti, Buda, Burdusaci, Colonesti, Corbita, Craesti, Giurgiana, Gohorul, Motosani, Muncelul, Podul-TurculuT, Rachitoasa,
Stanisesti, Valea-Rea (v. a. c:).
(Pentru geografia fizica si economica, vezT jud. Tecucii1).

Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 3

kil, de orasul Turnul-Severin,

situata pe deal. Satul formeaza

com. cu satul Stroesti si 8 mahalale : Ripa, Popesti, Linia, Zegujanilor, Nistorani, Ghiculesti,
Pesteana si Copacioasa.
Are noo locuitorT ; o bise-

rica, deservita de 2 preot1 si 2

cintareti ; o scoala.
LocuitoriT pose& : 46 plugurT, 74 cate cu boT, 8 carute
cu
;
600 vite marT cornute,
26 cal, 500 oT si 450 rimatorT;
30 stupT.
Dealurl : Zegujani, arlesti, Girdoaia i Copacioasa.
Ape Riul Motrul i piraiele
Pesteana, Noaptesa Copacioa-

dealul com. Odobesti, jud. Bacal, din punctul numit FundulTigareT, intra in jud. Tecucitl,
pe teritoriul com. Colonesti, pl.
Stanisesti, uda in directia de la
N. la S. comunele : Colonesti,
Buda,

Rachitoasa,

Burdusaci,

Motoseni din plasa Stanisesti ;

curge prin comunele : Muncelul,
Podul-TurculuT, Boghesti, ValeaRea si Gohorul, din pl. Zeletioul
si, la locul numit Moara-BanuluT,

la capul dealuluT se impreuna

Chetrosul, Bogdan, Rachitoasa,

Oprisesti, Gunoaia, Apa-Neagra,
Dobrotforul i Valea-Rea ; iar

Zeiceqti, sat, in partea de V. a

Spria-d.-s., Valed-Mare, Valea-

com. Baluseni, pl. Tirgul, jud.

Botosani, cu o suprafata de 957

MoreT, Valea-luT-Mateid, Chiperiul, PutineT, Bratoaia, Deleni,

Drutesti i Bucsa.
De la izvor pana la satul Spria-

d.-s. curge printrio ripa ingusta,

lar de aicT albia se lar-geste pana

nisesti.

Acum aceasta plasa, unita cu

pl. Stanisesti (1901), cu rese-

burg. Are o intindere de 1000

Zgaia, cdtun, com. Roata-d.-j.,

pl. Neajlovul, jud. Vlasca. (V.

Zgamira-Mare, grind, sail loe

ridicat deasupra stufuluT incon-

jurator (70 hect.), jud. Tulcea,

pl. Macin, pe teritoriul com. Jijila, in partea despre V. a com.,
la o mica distanta de satul Jijila, intinzindu-se pe malul de
S. al laculuT Jijila.

Zgidracul sa Tunari,
com. Tirnava-d.-j., jud. Vlasca,
infiintat la 1882 prin improprietarirea insurateilor. (Vez( com.
Tirnava).

Primeste pe dreapta piraiele :

Poiana-CorbuluT, Spria-d.-j., Zapodio, Salahorul, Mazanariul,

pe stinga, piraiele : Danciul,

Zeletinul, plasd, asezata in partea de N.-E. a jud. Tecuciti. Se

invecineste la E. cu jud. Tutova ; la S., cu pl. Nicoresti ;
la V., cu plasile Nicoresi
Berheciul si la N., cu pl. Sta-

pddure de brazT, fagT

mesteacanT, jud. Bacau, pl.

MunteluT, com. Valea-Arinilor,
de pe teritoriul satuluT Tazlaul,
proprietatea principesef Schoen-

com. Roata-d.-j.).

de la 15-20 Martie, un

flete, o biserica, deservita de 2

cintarep.

Zemniul,

Zeletinul, rid. Izvoreste de sub

Cu Berheciul.

hect., o populatie de 424 su-

este de la z m. pana la 2

hect.

Zeletinul, cdtun, al com. Calvini,

jud. Buzati, Cu 260 locuitorT ;
se alipeste de cat. Bisceni-d.-s.

sa, care unindu-se in com. Floresti, se varsa in nul Motrul la

com. Brosteni.
In com. se face in fie-care an,

In mahalaua Ripa se gasesc pe

ogase carbunT de pamint.

dincimea, mal in toata intinderea,

Zghiabul, cdtun, al com. Minalesti, jud. Buz, cu 320 locuitorl; are subdivizia

Zghiabul, schit, in com. Cacova,

pl. Cozia, jud. Vilcea, pe riul
Cacova, refacut de Mateiti Logofatul in 1640, tot pe ruinele
vecheT biseria Pe frontispiciri
sta scris c a fost zidit de RaduNegru-Vocla, la 13

Linga acest schit este un izvor cu apa sulfuroasa.

la 30 de metri. Spre S., se for-

meaza albia mal intinsa cu o

Zerciti, com. rur., in jud. R..Sa-

vale frumoasa, numita Valea-Ze-

rat, pl. Rimnicul d.-s., pe malul

drept al riuluT R.-Sgrat, asezata

letinuluT. Primavara si in timpurT ploioase inundeaza toata

valea avind un curs foarte repede si facind rima stricaciunT

fineteT ce se afla in abundenta
pe toata valea ZeletinuluT. A-

www.dacoromanica.ro

In partea de V. a judetuluT, la
4 kil. spre V. de orasul R.-Sarat si in partea de E. a piase',
a carel resedinta este.
Se margineste la E. cu Ji-.

zGITtcrri

ZILlnEA

790

deni, despartita prin riul

nicul ; la V., cu riul Grebanul ;
la N., cu Babeni si la S., cu
orasul R.-Sarat i Baltati.
Este brazdata la V. de dealurile Fintinelor, Oreavul i Fintina-TurculuT; la S. de dealul
Topliceni si la N. de dealul Po-

Zerciti, sat, jud.

diacul.

Zgripceti, sat, jud. Musca, pl.

Riul R.-Sarat i Iazul-Morilor

o uda la E. de la N. la S. ; piriul Oreavul la V., Cacova

Petrisul la S.
E formata din catunele: Zgirciti (resedin;a) in mijloc, Cristi-

R."Sarat, pl.

Rimnicul, catunul de resedinta

al com. Zgirciti, asezat pe malul drept al riulur Rimnicul, in
mijlocul com. Are 160o hect.,
cu 775 suflete ; o biserica si o
scoala.

Podgoria, com. rur. Beleti

(v.

a. n.), situat in centrul com. si

udat de Orla Circinovul Adi
este biserica i co ala com uneT.
Are o populatie de 470 loc.

Are o suprafata de 3400 hect.,

cu o populatie de 1770 suflete
5 bisericT, una in cat. Zgirciti,
cu hramul Sf. VoevozT, zidita

catune : Zg ubea, Borca i Popesti.

1806 de Mihalache Pido],

Are o populatie de 300 lo

pl. Oltetul-d.-s., compusa din 3

Situata pe piriul Zgubea i piscul

Borca, la 65 kil. de resedinta

judetuluT si la 6 kil, de a piase.

Mihalcea Arion i Anastase Dedulescu, zugravita din noil la

1881, una in cat Topliceni,

cuitorT ; o biserica, reparata la

cu hramul Adormirea MaiceI.

a: 20 bol, 50 yac, 100 capre,

DomnuluT si Sf. Haralambie,

30 oT, 50 porcT; 30 stupf.

zidita in 1866 de Oprisan, Pei Nae Iorgulescu, una

In catunul Darimati, cu hra-

186o.

LocuitoriT sunt mosneni. Ei

Zgubea, sat, com. rur. Zgubea,

pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea

mul Sf. VoevozT, zidita in 1884

de preotul Dumitru loan, una

in catunul Plevna, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, zidita in

1884 de Panait Iordanescu, sotia sa Simioana i locuitoriT,

a cincea in cat. Cristinesti, cu
hramul Sf. Dumitru si Sf. loan
Botezatorul, zidita in 1865 de
Feraru, familia sa i locuitoriT;
o scoala primara mixta.
Loc. poseda : 280 plugurT, 5
morT pe %DA, 2 herastrae, o

moara cu aburT, o masina de

treerat ; 548 bol, 301 vacT, 81
cal, 112 Tepe, 510 oT, 61 capre
408 rimatorT.

Caluisul.

Zidina. VezT Gradetul, jud.

Zidul, sat, jud. Dimbovita,

Pl.

Bolintinul, com. Crovul.

Zidul, sat, jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Costienid.-j., si-

tuat in partea de V. a comuneT, la 300 m. de catunul de

Zgubea, com. rur., jud. Vilcea,

trache

com. Girovul, pl. Piatra-Muntele,

jud. Neamtu, situat pe piriul

hedinti.

nesti si Posta la S., Darimati

Plevna la V.

In

Zideti, sat, cu 98 locuitorY, in

Z gura, sat, in partea de S.-E. a

com. Oltenesti, pl. Crasna, jud.
incunjurat de toate partele cu padure, afara despre

partea de S. unde se afla loc

deschis de cultura. Se afla la
2'/2 kil, de satul de resedinM,
Oltenesti, si e locuit mal rnult
de TiganT. AicT a fost si un
schit de calugarT, pana la secularizarea manastirilor.

resedinta, Costieni-d.-j. (Vezi Cos-

tieni-d.-j., catun).

Zidul, munte, jud. Arges, plaiul

Lovistea.

Zidul-lui-Doni, ruine, jud.

ginea /acular Leica, dind numele

de Zidul uneT partT din acest lac.

Zigoneni, sat, cu 350 locuitorT,

jud. i pl. Arges, com. rur.
Bliculesti (v. a. n.). Are o biserie& cTotT-Sfintir.

Zigoneni, tnoie, jud. si pl. Argesu/uT, cu o intindere de 1400

pog., din care 1200 pog. padure, proprietatea statului. Are

case de arendas, magaziT si povarna.

Zilitea, sat, jud. R.-Sarat,

Tzvoarele, pl.

pl.

Marginea-d.-s., com. SloboziaCiorasti,

Zidari, sat, com.

R.-

Sarat, pl. Marginea-d.-j., con/.

Hingulesti, la 6'/2 kil. spre V.
de resedinta comuneT, pe mar

asezat In partea de

E. a comuna, in cimp, la 2 kil.

Siul d -s., jud. Olt, situat in par-

spre S.E. de catunul de

tea de E., la I kil, de cat, de

CIT : un drum ce vine de la

Babeni, trece prin com. si se
duce la R.-Sarat; i altul ducind

resedinta, in stinga IminoguluT,

la poalele dealuluT Badia.

dinta, Ciorasti. Are o intindere

de 1100 hect. si 254 suflete.
In vechime se mal numia si

Zidreti, sat, CU 20 locuitorT,

Slobozia-ZilisteT, de la proprietatea

la Grebanul, la Baltati si la
Jideni.

jud. Arges, pl. Pitesti, com. rur.

Slatioarele (v. a. n.).

Zilitea, moie, in jud. Buzar',

www.dacoromanica.ro

rese-

ZILIMA-SOREASCA

ZIMNICEA

791

com. Cochirleanca, cgt. Parul.

sforile

lVIihailestY,

Are 1840 hect., mar toate ara-

brul, sat, in com. Pursucani,

Potirnichestr si Rinciogestr. Terenul e putin accidentat si foarte

pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, ceva

mar sus de resedinta comunala.
Are I to suflete si o biserica. (V.
Bursucani, com.).

bile.

mosnenilor :

producgtor, mar cu seamg in griii

Zilistea - Soreasca (PanteliMOn), mop'e, in jud. Buzati,

com. Zilisteanca, proprietate a
Eforier Spitalelor. Are 800 hect.
din care numar 4 izlaz, restul
arabil. Consta din 2 sforT : Zilistea si Soreasca.

Zilistea-Trestieni (Muntele-),
proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti, pendinte
de mangstirea Sinaia, comuna
Tesila, plaiul Pele-iul, jud. Prahoya, care, impreung cu rnosiile
Negrasul si Sasilor, are o intindere de 1246 hect. (1044 hect.
suprdfatg impgduritg si 200 hect.
pamint cultivabil si finete). In
total s'ail arendat Cu 8422 lel
anual.

si porumb.
Cal: soseaua nationalg Buzail Focsani si alte drumurr naturale.

Zimbrul, sat, jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Pincesti, spre

Comuna e vechie. Dionisie Fo-

N. de satul Pincesti si la 5 kil.

tino enumgrg aci numar satele

de el, pe piriul Zimbrul. Are 129

locuitorT, posedind 36 vite marT
cornute.

Slobozia si Cilnaul. Cele-l'alte

sate, dupg spusa batrinilor, s'ail
format ast-fel : Zilisteanca, din
locuitorii stabilitT pe silistea
com., cam pe la 1780; cat. Slobozia si satul Aleculur, din coloniile aduse de proprietarul
Alecu Hrisoscoleti pe mosia sa ;

Zimbrului (Piatra-), stincd, intre

parte din aceste colonir fiind

scutite de dad, ati dat nastere

Zimnicea, coon. urb., in jud. Te-

cgt. Suditi. Cat. Haimanalele e

format din surugiir postel Cil-

nea, situatg pe partea stingg a

virful Raraulur si Pietrele-DoamneT, in jud. Suceava, com. Brosteni.

leorman, pl. Cahnatuiul-Margi-

schitulur Nifon, stabilitT pe proprietatea acestuT schit, unde era

si un metoh. Cele-l'alte cat sunt

fluviulur Dungrea, la 55 kil. de

Zimnicea, 46 kil. de Alexandria si la 68 kil de Giurgiri, la
2800 m. de la Dungre. Se intinde (la o alt. de 48 m.), in
forma de patrulaterf pe o suprafatg de aproape 365 hect.

E formatg din cgt.: Haima-

formate dupg 1864, iar cite-va

din insurgtel.

lur toatg lunca Dungrir.

nalele (cu 7 subdiviziT: Haimanalele, Cilnaul, Girbovi, Gaya-

Zilisteanca, catun de resedintg

tarul mosieT Zimnicelele (Fis-

al com. Zilisteanca, jud. Buzar',

Cu 490 locuitorT. De dinsul se
alipeste cgtunasul Coconari.

teica). La V. hotarul incepe de

la pichetul No. 14, de unde se
indreaptg spre Magura-Tiganu-

ngul, carT de si adunatT din diferite prtr, s'ail stabilit aci. Cg-

luggri s'ad format din oameniT

Zilisteanca, com. rur., in jud.

Buzar], plaiul Slanicul, situata pe
ambele malurr ale riulur Clingul,

la 12 kil, de orasul Buzgri.

nele, Cgluggri, Gura-Cilngulur,

Ercari si Postea), Slobozia (Cu

3 subdivizir : Aliceni, Satul-Ale-

Se mgrgineste la E. cu ho-

culur si Suditi) si Zilisteanca

(cu subdivizia Coconari).

Are o suprafatg de 7520 hect.

cu o populatie de 2820 suflete;

3 bisericT si o scoalg.
Vite: 1263 bor, 5o6 vacT, 71
viter, 146 car, 196 Tepe, 12 minjr,

5104 or, 61 capre, 9 asinT

si

552 porcr.
Proprietatr mar insemnate
sunt : Zilistea-Soreasca (Eforia),
CiIngul - Girbovi, Cilngul - Ggva-

nele, CiIngul-Episcopier (Gura-

anguila), Sgrindarul, foste ale

statulur ; apor Cilngul, Zilisteanca, Zilisteanca - Paicul, Haimanalele, Slobozia, particulare, li

Orasul domina prin pozitiunea

Zimbroaia, sat, cu 312 locuitorT,

com. rur. Predealul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Zimbrul, fostil plasd a jud. Covurluiti, desfiintatg in 1895. Resedinta e Tirgul-Draguseni.

Se compunea din 8 comune :
Bgleni, Bursucani, Crgesti, Cudalbi, Maciseni, Zmulti, TirgulDrgguseni, Virlezi.
Unele din com. el fost trecute
la pl. Siretul si altele, la pl. Horincea-Prutul.

Zimbrul, san Schitul - Zim-

www.dacoromanica.ro

lur, apucind spre N., pana ajunge

dupg Magura-Tiganulur, urmind

hotarele mosiilor Soimul, Frumoasa si Pguleasa, in mar toatg

partea despre N. La S., Dunarea, unitg cu lacul Pasgrea, formeazg hotarul natural al ora-

pita.
Partea despre Dungre prezinta
particularitatea ca, la venirea
apelor marT, fluviul se impreung
cu canalul Pasgrea si lacul Vil-

ciovita si se intinde pana sub

malul unde incepe orasul, for-

mind o suprafatg de mar bine

de 4 kil. in latime, de la un
mal al Dungrer la cel-l'alt. In

ZEMNICEA

asemenea cazurT incgrcgrile de

cereale se fac chiar la marginea orasuluT.

Orasul s'a format pe fosta

proprietate a principeluT Al. lp-

ZIMNICEI (CETATEA-)

792

aceast populatie se formase maT

mult din BulgarT refugiatT de

peste Dungre, din care o mare

Frgtesti-Zimnicea, care maT in

urmg s'a desfiintat. Impgratul
Alexandru al II-lea a stat maT

parte ad fost adusT acolo cu sila

de Rug. MaT in urmg. BulgariT

a-sT stabili cartierul general peste

Are o populatie de 5000 lo-

s'ail risipit, parte pe la Ploesti,

parte pe la Bucuresti.

o grAding publicg ; un

In rgzboaele dntre Rug si

2 scoale primare, i de

TurcT, Zmnicea a avut o mare

importantg ca trecgtoare, atit
In secolul al IX-/ea cit si in se-

silante.
cuitorT ;

spital ;

bgetT si alta de fete ; 2 bisericT,

una cu hramul S-tilor ImpgratT si
a doua cu hramul S-tilor ApostolT;
un oficia telegrafo-postal; un biu-

roti vamal, infiintat la 186o si

al cgruT venit la 1896-97 a
fost de 40344 leT, 15 banT.
Vite: 834 cal, 27 mggarT,
2080 vite marT cornute, 7865

vite mid comute si 2342 pord.

Portul se af11 la 3 kil. Comerciul cel maT insemnat este
al cerealelor ; cumpgrgrile se face
direct de cgtre reprezentantiT

ma multor case comerciale din

Bilila si din strgingtate.
DrumurT: linia feratg RosioriAlexandria-Zimnicea; la Alexan-

dria pe calea judeteang ; la T.MIgurele pe catea vecinalg; spre

Giurgiti pe drumurf vecinale, pe
la comunele Ngsturelul, Bragadirul, si de aci la com. Bujorul
din jud. Vlasca, unde este pod
peste Hui Vedea. Spre Dungre,
comunicatia se face pe soseaua
portuluT.

Istoricul. Orasul unde se gg-

seste astazI Zimnicea este de

o formatiune cu totul recentg.
Tirgulet si port mic a existat
de mult timp aci. Ast-fel, atit
istoriograful Sulzer, cit si generalul Bauer, in inemoriile sale,
spun cg Zimnicea era, pe la fi-.
nele secoluluT trecut, in ultmele
doug deceniT, un tirgulet pe Du-

ngre, unde era si apitgnie de

pazg, avind tgrmul greiri de abordat.

colul

trecut. La 1828 a fost

mult timp ad, mal inainte de

DunAre.

Imprejurimile orasulul de astge al Zimnicel aii o deosebitg

insemngtate archeologicg.

Zimnicea, domenig, jud. Teleorman, pl. Calmgtuiul -Marginea,

ocupat de putine trupe.

Rol ceva mal insemnat a avut

compus din corpurile: Zimnicea,

acest oras intre

acest domeniti, s'el vindut terenurile pe care s'a infiintat

aniT

1830 si

1832, cind dupg organizarea ce

se dgduse priT de cgtre gene.

Fintinelele- si Zimnicelele. Din

ralul-guvernator Kisseleff, s'a ho-

orgselul Zimnicea. Pe dinsul

sunt situate satele Fintinelele

tgrit ca orasele de pe marginea

si
Zimnicelele.
.,

DungriT sg fie capitale de judet,

Mosia Zimnicelele era in secolul trecut, dupg Dionisie Fotino, a Mgngstirel Cotroceni ;
maT era i o altg mosie, Zim-

pentru a servi maT bine apgrarea interioruld tgriT de ngvglirile de peste Dungre. Capitala
judetuluT s'a si mutat atund de
la Rosiori la Zimnicea, unde a
stat maT bine de doT anT, dup
care a trecut la T.-Mggurele.
Cu ocaziunea intemeeri ora.

nicea - Ulmulen, proprietate a

banulur Constantin Cretulescu.

Aceasta din urmg probabil cg

a facut parte din mosiile de astzT Ngsturelul si Zimnicelele.

suluT Alexandria, dupg anul 1835,

cea mal mare parte din locui-

Zimnicei (Cetatea-), ruine de

torT ari pgrgsit Zimnicea si ail

trecut la orasul cel noii, din
cauza neintelegerilor ce aveati
cu proprietarul mosieT. (A se
vedea istoricul oraselor Alexandria si T.-Mggurele).
Ad i a fost mult timp conacul
cavaleriei romine, nutretul fiind
mult maT eftin. Pgng la 1868 a
fost si resedinta pl. Marginea.
Cel mal insemnat rol l'a avut
Zimnicea In timpul rezbeluluT
ruso-romino-turc din 1877. Pe

ceta/e, jud. Teleorman, in partea de V. a orasuluT, la 740

aci a trecut si s'a oprit grosul

armatelor rusestT, inainte si dupg
luarea Sistovuld ; aci se afla
statul-major al trupelor impe-

Pe la anul 1812, orasul se

riale, avind ca sef pe generalul

Nepocoicinski ; tot materialul
de rezbel si proviziunile p'aci

populase foarte mult, avind, se

zice, maT bine de 12000 case ;

s'ad cgrat pentru indestularea

armatelor, adus pe calea feratg

www.dacoromanica.ro

m., pe loc

ses, intre Rusca-

Lungg si Rusca-Carantind. In
anul 1869, rgposatul C. Boliac
a ggsit acolo diferite monete
si unelte. De si ruinatg de timp
se vgd si azT doug rindurT de
santurf marI, de care acea intgriturg era inconjuratg.
D. Gr. Tocilescu in mertoasa
sa scriere e Dacia inainte de RoinanY stabileste, de acord cu arheologul Cesar Boliac, cg
la

aceastg cetate a fost o ne-

cropolg sal un cimp al mor-

tilor, sail mal bine zis un cimitir antic.

Reproducem intocmaT, din
mentionata scriere, descoperrile

fgcute intre aniT 1869 si 1872

la aceastd cetate :

ZIMNICELELE

793

ZIMBREASCA

In Rominia, cea maT insem-

patra a cincea cu gura in jos.

nata necropola antica este fara

indoiala, cimpul mortilor de la

acesteT cetatT din afara santu-

Osemintele in acest fel de urna

sunt in cea de a cincea, printre
care oserninte am gasit si obiecte trecute i ele prin foc.
O alta observatiune am facut:
unele dintre aceste urne ce ga-

rilor, in jos spre orasul Zim-

siam

nicea de acum ; pentru-ca multe

cate drept in sus, i toate cele

culcate, cu ma multe urne una
intealta. ApoI in aceste urne
culcate am gasit i obiecte de

Zimnicea, despre care D. Boliac

relateaza urmatoarele : cBanu-

iam de un oras dac in jurul

vestigiuri dace tot gasim pe

acolo din altY anT, si mal ales
din anul trecut. M'am pus dar
sa fac cercetarT atit spre malul
Dunarel cit si pe partea opo-

cele simple

era ridi-

cu oseminte, a altor vase mal

miel, s'a constatat inca si in
necropolea de la Pilin in comitatul Neograd, in movila de la
Ali-Bunar, in Banat i in cimitirul de la Apodul-Mare in Tran-

silvania, unde in fie-care urna

mare se gasea alta mal mica.
Acest din urma cimitir a servit
locuitorilor i in epoca romana,
judecind

dupa caramizile ro-

mane ce acoperiaa unele vases.

ca am dat aja de vre-o dota

podoabe femeesti, adeca un colier de electrum zdrobit, o bratar in treT bucatT, diformate
oare-cum de foc, dar conservindu-sT inca toata ciselura in liniT
i in toarte cu totul in modul

vase mormintale, cu cenuse i

oase calcinate inteinsele.

bijuterieT numite celta.

Alte cite-va miel obiecte s'a

Observind mal bine locul din

gasit prin aceste vase arse, precum : un cercelu interina, un

Zisu, sau Linia-Zisu, sat, pe

Arges, pl. Piteti, com. ValeaMarulul (v. a. n.). Are 209 loc.

sita; m'am oprit spre centru,

intre locul unde este acum tirul
militar i filtre cazarma, pentru-

cetate spre ora, am vazut ca

oraul dac a urmat sa fie pe

ce ir aveam pe o singura linie,

fel de agraf si un ac de os intrialta, toate trecute prin foc,

i tot obiecte de parura femeiasca, ceia-ce 'ml da ideia ca
arderea corpurilor se facea cu
toate podoabele lor, idee con&mata cu vre-o dota bucatT

i 'T am pornit de la tir spre

cazarma pe partea stinga, de
vale, unde am presupus c a

metal topit, gasite Une urna in

care era i un obiect de fier,
agraf saU legatura, spre inche-

trebuit sa fie orasul. Indata, la

mal multe locurT, s'ail ivit diferite urne. In toata lucrarea

ierea vre-unuf colier ce s'a to-

mea de o saptamina la Zim-

ga rea de urna in urna nu se

partea stinga, care este si mal

ridicata, si ca pe partea dreapta
despre Dunare, a trebuit sa fie
locul destinat pentru inmormin-

tart Am adunat dar oamenif

pit. D. Boliac observa (Tromp.

Carpatilors, No. 1137), ca ba-

Zimnicelele, ceitun,cu 423 loc.,1n

jud. Teleorman, pl. Margine*,
com. Nasturelul.

Zinca, sat, jud. Dimbovita, pl.

Cobia, com. Uliesti.

malul drept al riuluT Arges, jud.

Zizinca, sat, in partea de E. a

com. Lipovatul, pl. Crasna, jud.
Vasluiil, asezat pe coasta de S.
a dealulul Zizinca. Are o supra-

fata de 245 hect., cu o populatie de 201 suflete, i o bisericuta.

ZiMbeti, sat, in com. Filioara,

pl. de-S us-Mijlocul, jud. Neamtu.

nicea, in acest locas de moarte

putea face de cit in chipul ur-

ZImbreasca, com. rur., in jud.

n'am gasit de cit un singur schelet nears, al caruT crania l'am

mator : se adunati oscioarele

maT mistuite de flacarT, cu diferitele obiecte ramase, se puneail

Teleorman, pl. TeleormanuluT,

in partea de S., intre Valea-CiineluT i valea Burdea, la 68 kil.
de reedinta jud., 24 kil. de Roiori si 48 kil. de Alexandria.

scos intreg de sub o jumatate

de urna cu care era acoperit,
pe cind urne cu oase calcinate,
pe jumatate arse, am scos 63,

din care 8 am putut sa le scot

intregT, intacte. Toate urnele
ce descopeream erati numal cu
-cenuse i oase calcinate, adunatura de oase de corpurY arse
pe rug. Un lucru foarte straniti,
un lucru extra-ordinar

urna este bagata alta, in aceia

alta, in a treia, a patra si in a

inteo urna mica, in jurul careia,

pusa cu gura in jos, se fasona

o alta urna, in partea careia se
grava ornamente si simbolurT;
apoi acestea, dupa ce se uscati
prin evaporare la soare, cacl
indicia de coacere la foc nu se
vede niel de cum, se fasona in
jurul lar o a treia urna care se
usca i acesta tot ast-fel, apoT
a patra i apol a cincea.
Punerea in urna principala

66700: M'arde Diolionar Geognyle. Vol. V.

Se invecinete la N. si N.-V.
Cu teritoriul com. Balad, la V.
cu al com. Dobrotesti, la S. cu
mosia Plopi, ce tine de com.
Beuca i la E. cu teritoriul com.
Ciolanesti-din-Deal.

Satul este impartit in dota:

Zimbreasca - de - Sus sal Olteni
spre V. si Zimbreasca-de-Jos la E.
Este strabatuta de valcelele : Ta100

www.dacoromanica.ro

ZINDAN-BAIR

ZLOTWI

794

tarul, Olteni pi Zimbreasca. Terenul satuluT este foartea accidentat pi tipos.

In raionul satuld, la locul

numit Poiana-Dealulul, se vad
urmele a doug cetap inconju-

Are o suprafatg de aproape

1840 hect., cu o populatie de
1283 suflete ; o pcoala mixta,

rate cu pant. (V. Ggiceana, com.

o bisericg.
Vite : 834 vite marl cornute,
269 cal, 42 magarT, 3954 01 pi

Zltarei, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltul-d.-j., compusg din 3

rur.).

Dobrupa

Se leagg Cu com. Balaci

p't

Ciolgnepti-din-Vale prin posele

vecinale, peste care sunt construite mal multe podurr pi podete la trecerea valcelelor.

Zatunoaia, sal, Cu 1141 locuitorT, apezat pe dealul Zlatunoaia

pi

sati Bisericel, in partea de N. a

com. Zlatunoaia, pl. Meletinul,

Este situatg pe valea Oltu10, la 8o kil, de capitala judetuluI pi la 3 kit de a pla,el.

Se marginqte la E. cu ora-

jud. Botopani, (V. Zlgtunoaia,

com. rur.).

cgtune :

Zlgtgrei,

Vrajitori.

565 porcT.

flete ; 7 bisericI pi 3 pcoll mixte ;

I fabrica de spirt, 3 iazurI, 3
morT de apg pe Sicna pi 1 de vint.
Vite : 2500 bol pi vacT, 350
cal, 8400 o' pi 625 porcT,

pul Draggpani, la V. Cu comuna

Zlatunoaia, stafie de dr.-d.f.,

Satul Zimbreasca este din cele

Upurei pi Fometeti, la N. cu

jud. Bohnani, pl. Tirgul-Miletinul, com. Zlgtunoaia, pe unja

mal vecht ale jud. ; se gasepte

comuna Sutepti pi la S. cu co-

Iapi-Dorohoiti, pusg in circulatie

trecut In diferite documente

vechT, precurn pi in lista satelor
intocmitg pe timpul reformel
luI Const. Mavrocordat ; el figureazg pi in lista satelor din
e Istoria Daciell de Dionisie Fo-

muna Stefanepti pi Voicepti.

la

tino. Facea parte din pl.

Mij-

locul-d.-s.

Zindan - bair, deal (197 m. in

virful Babadag-Iol-Iuc), jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul com.

Tocsof, pi pe al cgt. sati Rimnicul-d.-s.; e o prelungire sudicg

a dealuluI Caragea-Bair (v. a. n.).

Zlapia (Slapia), sal, Cu. 70 loc.,

jud.

Zlata (Pragina), catun, com.

cuitorT ; schitul Dobrupa (v. a. n.)

pepti ( t 32 kil.). Ingltimea d'asupra

pi o biserica de lemn ; o pcoalg.

Locuitorir se ocupa cu agri-

niveluluf Mara de 64',34. Venitul acesteT statir pe anul 1896

cultura, viticultura, dulgheria ordinarg pi rotgria. EI art: 26 cal,

a fost de 24878 lel, 35 banr.

200 vacT, 300 bol, 160 capre,

Zlatunoaia-Mica, sat, in partea

de S.-E. a com. Dracpani, pl.
Miletinul, jud. Botopani, cu o

350 oI.
Un numgr de 203 locuitorl s'ad
impropiietgrit la 1864 pe mopia
statuluT Drgggpani-Trupul - ZII-

tarei, cu 626 hect.

Are o posea comunalg.

Zlitari, sat, cu 231 loc., jud.

Bacart, pl. Siretul-d.-j., comuna
Leca, apezat d'a stinga piriuluT
Ungureni, la o departare de

2000 m. de cat. Ungureni.

ZlitAreasa, sat, cu 119 loc., jud.

Tecuciii, pl. Berhecitl, com. Ggi-

ceana, a.ezat in partea de E.

a com., pe coasta V. a dealuld
Gaiceana.

suprafatg de T TT hect. pi o populatie de 8o locuitorI.

Ziodica, sat, din com. Cotnari,

E brazdatg in directia N.-S. de

pl. Bahluiul, jud. Iapi (v. Cotnari,

dealul Dobrupa, populat cu vit,

sat). Are o populatie de 181 locuitorf, .precum pi o bisericg de

lemn, vechte.

pi udat de gira Pepteana.

Zltrel, sat, com. rur. cu acelapr
nume, jud. Vilcea, cu 719 locuitorl. (V. Zlatgrei, com. rur.).

Dracea, pl. Calmatuiul-Marginea,

jud. Teleorman.

Iunie 1896. Se aflg futre

statiile Todireni (131 kil.) pi Tru-

Argep, pl. Pitepti, com.

Samara (y. a. n.).

Are o populatie de 1400 lo-

Zlitunoaia, com. rur., jud. Botopani. Se intinde in partea de S.E. a pl. Miletinul, pe vade Sicnet pi Cozancea pi dealurile din
dreapta pi stinga SicneI pi se
compune din satele: Biznoasa,
Cernepti, Cociungeni, Girbeti,
Iurepti, Lunca, Novaci, Stanepti,
Stroepti pi Zlgtunoaia.
Teritoriul comunel e deluros,

dar de bung calitate pi are o

suprafatg de 13401 hect.
Are o populatie de 4017 su-

www.dacoromanica.ro

In acest sat, peste un mic

piriti, se afla un pod mare, format de lespezf de piatrg naturala necioplita i pe care legenda
11 atribue lut tefan-cel-Mdre.

Zlota-Vechle,celtun (tirla), in jud.

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Bora, pe cimpul Bgragan.

Zloteti, com. rur., In jud. Teleorman, pl. Telcormanulut, pe

laturea de V. a judetuluI, situata pe partea stinga a riuluI Teleorman, in vale, la 79 kil. de

T.-Mggurele, 35 kil. de Ropiori pi 48 kil. de Alexandria.

zMADov1TA

795

ZMEURATUL

Are o populatie de 722 su-

Satul formeaza comuna cu

flete; o pcoala mixta pi o biserica, at un preot, un cintaret pi

mahalaua Lazul, avind 740 lo-

Vocla, jud. Buzan, cu 6o locui-

cuitorr.

torT,

un paracliser ; doua morT.

Vite : 320 vite marT cornute,
169 caT, 834 01, 27 capre pi 150

Are o biserica, Cu 1 preot pi

rimatorT.

Teritoriul com. este strabatut

de cite-va valcele pi piritape ce
izvoresc din dealul de la stinga
satuluT. Piriul Cerboaica izvorepte de pe teritoriul mopieT Cio-

lanepti pi se varsa in riul Tele-

orman, in partea de V. a co-

2 cintaretT; o pcoala prim. mixta.

LocuitoriT posea : 36 plugurT; 61 care cu boT ; 6 carute

cu caY ; 32 stupT; 440 vite marT

riingtorr.
Prin comuna trece poseaua
Biclepul-Zmadovita-Secul.
DealurT: Dealul-LazuluT, Dealul-Gropanilor pi Dealul-Albtilep-

Al e o suprafata de aproape

tilra
Vl: Valea-Zmadovitel pi Va-

1400 hect., din care o parte este

acoperita cu padurr. Din aceasta

lea-LazuluT. Piraie : Piriul-LazuluT pi Piriul-ZmadoviteT.

Paclure: Paclurea-LazuluT.

sforr de mopie ale diferitilor proprietarT din Zlotepti, avind aproa-

alipit de catunul Lunca.

Zmei, sat, cu 40

familiT,

jul.

Argep, pl. Cotmeana, com. rur.

Podul-Bropteni (v. a. n.). Are o
biserica i Cuvioasa Paraschiva,.

cornute, 18 cal, 460 oT pi 5oo

ni une T.

suprafala, ca la soo hect. sipt

Zmeesti, cdtun al com. Vintila-

Zmeica, bala insemnata, in jud.

Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul cotn. Casap-Chioi ; este unul

din cele 4 marT lacurT ce com-

pun masa de apa sarata din

Dobrogea ; intinderea sa totala
(exceptind stuful dintre dinsa
pi Golovita) este de 2500 hect.,

ce apartin toate com. Casal).

Chioi ; comunica cu balta Golo-

vita prin dou portite, din care

Zmeeni, com. rur., in jud. Buzan, pl. CimpuluT, situata pe

una e numita Zmeica, iar cu

mitatT ale insuleT Curt-Bei ; spre

tatT a 68 locuitorI, date dupa

ambele malurT ale riuluI Calmatutul, la 18 Va k 1. de ora-

legea rural a pi restul este ocu-

pul Buzan.

pat de vatra satuluT, de drumurT

si cursurile riuluT pi piraielorCM : poseaua judeteana Alexandria - Valea - TeleormanuluT,

E formata din catunele : Moisica, Salcioara pi Zmeeni.

pe he-care pi cite un pile de

padure ; 240 hect. sunt proprie-

care trece prin mijlocul satuluT

pi care comunica cu com. TItArqti-d.-j., la N.; spre Slavesti,

la S.; spre com. Ciolanepti-dinDeal ; precum pi spre Catalina
din jud. Vlapca.

In straturile de pietrip ce se
afla de-a lungul riulul Teleormanul pi pe linga piriul Cerboaica se gasesc adesea, cu ocaziunea sapaturilor ce se fac,

Are o suprafata

de 5498

balta Sinoe, pe la cele 2 extre-

N., aproape de una din comunicatiile cu Golovita, se afla o

mica insula stufoasa; pe tarmul
san despre uscat 'sunt dealurile
Cara-Burun, Acic-Suat pi Cale ;
contine mult pepte.

hect., cu o populatie de 1859

locuitorT; o scoala; o biserica.
C1: poselele judetene Tin-

Zmerodava. VezY Zmirodava.

tepti-Zmeeni pi Zmeeni-Albepti,
precum pi alte drumurT naturale.

Zmeura-de-Jos, sat, Cu 37 fa-

Vite: 616 boT, 539 vacr ,

276 viteT, 9 bivolT, 339 caT,
252 lepe, 106 ininjT, 2350 or,

3 capre pi 631 pord.

miliT, jud. Argep, pl. Pitepti,

com. rur. Hintepti-Zmeura (v.

a. n.). Are o biserica, gAdormireal.

Comuna e vechie pi cite trele

Zmeura-de-Sus, sat, Cu 40 fa-

multe oase de cerbT marT si falcI

catunele sale existan din secolul trecut. Catunul Zmeeni la

inceput era impartit in Zmeeni-

de mastodontl petrificate.

d.-s. pi Zmeeni-d.-j. In anul 1864,

a. n.). Are o biserica, cu hra-

ata improprietarirea, cit pi insalubra pi baltoasa pozitiune a loculuT, at silit pe cer din Zmeeni-d.-j. sa se mute in Zmeenid.-s., contopindu -se amindoul
inteun singur sat.

mul gAdormirea.

Zmadovita, com. rur. si sat, in

jud. Mehedinti, pl. Dumbrava,
la 56 kil. de orapul Turnul-Severin, situata pe valea Zmadovitet
Se marginepte : la E. cu comuna Secul ; la S., cu comuna
Stanepti ; la V., cu -comuna Biclepul ; la N., cu com. Albulepti.

jud. Argep, pl. Pitepti,

com. rur. Hintepti-Zmeura (v.
miliT,

Zmeuratul, com. rur., pl. Ocolul, jud. Vilcea, situata pe dealul Zmeuratul, la 15 kil, de capitala judetuluT pi la 6 kil. de
a plapeT, pi udata de valle : Bra-

Zmeeni, aitun de re,edinta al

detul, Stroe, Brozba pi Adinca

com. Zmeeni, jud. Buzan, cu

Are o populatiune de 368

1020 locuitorT.

www.dacoromanica.ro

de locuitorl ; 2 bisericT, una cu

ZM iRDANUL

796

ZMEURATUL

hramul cIntrarea in Biserica a,

tondata la anul 708 de Popa

Zmirodava (Zmerodava), rui-

Andreiti i Damaschin i alta

cu bramul cSf. Dumitru a , fondata in anul 1828, de Dima
Postelnicu ; o coala, infiintata
la 1830.
Locuitorir posea: 25 caT, 50
boT, roo vacI, 30 oT i 30 capre.

de orapl Roman, jud. Roman,

pe malul sting al riuluI Siretul,
pe teritoriul com. Gidinti, din
pl. Siretul-d.-s. Urmele acestel
cetatT se cunosc bine ,i astazT.

oseaua comunal '1 inlesneSe comunicatia cu com. Cacoya li Paqeti-Magla0.

Zmeurtul, sat, cu 25 locuitorT

spre N.-V. com. rur. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Prahova,
situat la poalele munteluT Zmeu-

ratul O udata de Ola Chiojdul.

Zmeurktul, culme de munte, care

pornqte din culmea Vinturarita ,i separa riul Govora de

Rimnic, jud. Vilcea. In dreptul
comuneT Buneti, se bifurca in
doua culmT de dealurT : DealulSohoratul li Dealul-Ocna. Din

aceasta bifurcatie ia nWere riul

Ocnita (Sarata), afluent al OltuluT.

Zmida, padure, in jud. Neamtu,

com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele,

situata pe Domeniul Coroanel.

Are un venit de 30000 Id, i

ne de cetate vechi, in apropiere

Ele formeaza o circumferinta de

vr'o 600 pa0 i. reprezinta n4te
gramezr de moloz acoperite cu
porumbeT i altT tufarT. Cetatea

scos materialul de acolo pentru

casele ion. (V. pentru aceasta
gCr, Rom. O a EpiscopieT de Ro-

se pare ca ar fi avut forma de

stea, judecind dup liniile ce

mana de Melchisedec). Se mar

cunosc aceste ruinT sub numele

formeaza urmele fundamentelor.

Imprejurul eT se vad urmele unuT

de a Sf. Dumitru a .

canal, prin care ea se inconjura

cu apa din Siret. In partea despre E. a fortareteT se deschide

un loc plan, care era acoperit

de mal multe forturl marunte
ale caror baze se vad i acum

Zmirda, celtun, in partea de E.

a orauluT Giurgiii, jud. VlaFa.

A fost inainte de 1828 ceoflic

(catun) turcesc O era afara din
raionul fortificatiilor orapluT.

ant O care erail inconjurate

cu aloa. Dealurile ce formeaz
malul sting al riuluT Siretul, in

Zmirda, stafie de dr.-d I., jud.

dreptul acesteT cetatT, formeaza

o curba spre E., lasind ala
un loc plan. Aceasta cetate,
daca credem pe cronicarul Ureche, a fost zidita de tefancel - Mare la 1483 (e Letop. a ,
t. I, pag. 133). El 'I' a dat numele de Cetatea-Noul, caer sub

pusa in circulatie la r Noembrie

1869. Se afla la 2,7 kil. de Giur-

In

numele de Novograd (CetateaNoua) o vedem aparind in toate

6 herastrae i un circular pentru exploatarea padurilor.

uricile vechT slavone cit timp ea

Zmirna, com. rur., jud. Ialomita,

pl. lalomita-Balta, situata la N.

acestel cetatT Ureche O Cante-

plael, futre comunele Milo;eti

i Iazul-Ialomita.
Se compune din satele : Zmirna i Grivita, cu o populatie de

populara, precum afirma Cante-

2537 locuitorT.

Marele

Are o coall mixta O o bi-

pentru ca sa-1 dea donania Tare/

(gLetop.s, t. I, p. 188) i ni micita.
in urma de un Bogdan, proprietarul moieT Gidinti O de vladica
Gherasim. Zidurile acesteT cetatT
ati existat pana la inceputul acestul secol, pana cind proprietarul
Bogdan i episcopul Gherasim ati

a existat. Numirea de Zmerodava sail Zmirodava, ce dati

mir, este luata din traditiunea
mir. Din aceasta veche numire
traditionala precum i din numirea de Cetatea-Nou data de

stefan, putem deduce

ca a fost pe acolo maT inainte

Vlwa, pl.

Marginea, catunul
Zmirda, pe linia Giurgiti-Zmirda,

giti, statie final. Inaltimea d'asupra niveluluT Maril e de i 1m,56

Venitul acesteT statiT pe 1896

a fost de 318787 lel, i5 batir.

Zmirdanul, com. rur., jud. Dolj,

pl. Cimpul, la 87 kil. de orapl
Craiova i. la 4 kil. de Calafat,
compusA din satul cu aceasta
numire, infiintat la 1879 i. caruia

i s'a dat numele de Zmirda, in

amintirea lupteT c4tigate de
RominT in 1877, la satul Zmirda
din Bulgaria.

Este situata pe malul sting

al DunareT, avind vatra la o de-

partare de 6 kil, de ea.

Suprafata com. este de 1460
pogoane.
Cursul DunareT in dreptul comuneT Zmirdan, incepe din ho-

in

vrerne o alta cetate mar vechTe

O numele de Zmirodava nu este
de cit numele uneT cetatT dace,

pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,

com. cu acela0 nume, situat
pe valea Lata.Sarata i la 4

ce trebue sa fi fost pe acolo. A

fost darimata probabil de Alexandru Lapupeanu, in urma an-

se indrepteaza de la N.-S., pana

kil. spre V. de satul Iazul.

gajamentuluT luat fata cu TurciT,

la pichetul 35, sail Bogan ; de

serica.

Zmirna, sat, cu 225 familiI,

www.dacoromanica.ro

tarul com. Ciuperceni, merge

de la N.-E.-S.-V. pana la pichetul
34 sa' Schelea-VecheT, de linde

ZMIRDANUL

-ad pana la pichetul Canape,

descrie un mare arc de cerc cu
deschiderea spre comuna.
Se invecinete cu com. urb.
Calafat la N.; cu Dunarea i cu
cat. Ciuperceni-NoT, din com.

Ciuperceni, la V.; cu com. Poiana,

la E,; cu Dunarea

ZNAGOVUL

797

Imprejurul comuneTsunt multe

magurT.

Cal; soseaua judeteana Ale-

Zmulti, sat, i resedipta comuna

cu acela0 nume, jud. Covurluiu,
pl. Zimbrul. (V. Zmulti, com.).

xandria - Zimnicea, care trece

prin interiorul cat. Zmirdioasa,

i oseaua vecinala de la Zmirdioasa la cat. Soimul.
Catunele Zmirdioasa i Soi-

Znagovul, plasd, jud. Ilfov, ocupind partea de N.-V. a judetuluf.

Se marginqte la N. cu jud. Pra-

com. Desa, la S.

mul, care formeaza azi o sin-

hoya, de care se desparte prin

rl Ialomita, pana la com. Li-

Are o populatie de 729 suflete ; o biserica, cu i preot

dntaret; o coala mixta.

gura comuna, erad sate marT in

secolul trecut.. Pe amindoul le
gasim trecute osebit, in pl. Mar-

pia-Bojdani ; la V., cu jud. Dimbovita; la E., cu parte. din pl.

Mosti,tea i pl. Dimbovita i la

Cano calea vecinala comunala

Calafat-Zmirdan ; calea naturala
Zmirdan-Poiana-Lunga i calea
naturala Zmirdan-Ciuperceni.

gineT-d.-j., ata in lista satelor

intocmita sub a doua domnie a

S., cu pl. Sabarul.

Este udata la S. de Hui Dim-

Jul Const. Mavrocordat, cit

In istoria luT Dionisie Fotino,

bovita, in care se varsd Ilfovatul

Colintina ; de riul Ialomita,

la inceputul secoluluT IX. Intru-

care primqte in apropiere de

nirea acestor doua sate inteo

singura comuna s'a faca dupa

com. Dridul apele riulur Prahoya, de Ciorogirla i alte mar

anul 1845.

multe piraie

cu

Znairdanul, cittun, cu 400 loc.,

com. Glodeanul - Cirlig, judetul
Buzad, format din insurateT pe
moiile Cirligul-Mare i arligulMic.

Zmirdanul, sat, cu 253 loc., jud.

Covurluiti, pl. Siretul, com. Fileti, format din insurater improprietaritT dupa razboiul din
1877-78. (V. Filqti, com.).

Zmirdanul (otinga), cdtun, cu

148 loc., jud. Olt, com. Beciul,
situat pe vale, intre malul sting
al JiuluT i Dealul-OltuluT, la S.

la 3 kil. de at. Birseti.

Zmird'astetul (Viau1), sat, jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, com.

rur. Bucura.

Zmulti, com, rur., in jud. Covurluid, pl. Zimbrul, la 62 kil.

e de 80423.
In toata plasa sunt: o judeca-

de Galati. Are o intindere de

2426 hect. i e situata pe dea-

seria, deservite de 65 preoff; 36

lun

i vgr.

Se marginege la N. cu com.
Fundeanul (jud. Tutova); la S.,
cu com. Macieni; la E, cu
com. Craqti ; la V., cu com.
Corodul (jud. Tecucid) i la N.E., cu com. Dragueni.
Prin centrul com. trece &tul
Suhuluiulu, iar prin partea de
V. a satuluT curge Gerul.
E formata din dota catune :
Zmulti (rqedinta) i Gorneti.
Are o populatie de 2750 su.
flete; 5 bisericT, din care numaT

Zmirdioasa, com. rur., in jud.

Teleorman, pl. Margina, situata
intre Valea-VedeT i Valea-GauriciuluT, in unghiul unde acestea
se impreuna.

Teritoriul comuneT este de

peste 4900 hect., cu o populaitie de 168 suflete.

Are o coall mixta i o biseria.

Vite: 500 caT, 29 mggarr, 907

vite marr cornute, 2536 vite

miel cornute i 409 poza

i val.
Intinderea t tala a acesteT plaI

functioneaza ; SI. Gheorghe

(1849), Sf. Nicolae (181o) i StiT
3

Arhanghell i Modest (1831); o

coala mixta, infiintata in 1864.

Singura proprietate mare e

torie de colla Buciumeni ; 66 bi.

coale mixte i 2 de catun; 5

morT cu abur,
Cu apg, 3
poverne, 2 zalhanale, 41 podurT
statatoare i 19 masini de treerat
cu abur!.
Locuitoril poseda 278! plu-

gurl, 2372 cu bol, 409 cu cal;

4757 care i carute ; 3725 Cu

bol, 1032 Cu cal; 4076 cal si

lepe, 69 arnigsarr, 9726 bol,
4725 vacT, 2297 V4ef, 313 taurT,
678 bivolf, 696 bivolite, 688

capre, 5199 porcI i. 30618 oT.

Comerciul se face de 20 hangil i 224 circiumarT.
In coprinsul plaser sunt 5 baltT

28 heletaie.
Si a luat numele de la balta
Znagovul, care e,te situata la

moia Gornqti.
Vite : 871 boT, 5 taurr, 501
vacT, 110 car, 2176 01 si 200

N. plaef

porcT.

pqte, racT i scoicT. Prin locurile cele maT mlWinoase ale

De la Zmulti se indreapta
urmatoarele cal vecino - comunale catre Baleni, catre Corni
catre Diocheti.

www.dacoromanica.ro

Padurile ad lemne de constructiT

foc. Baltile contin

pl4eT crqte cu abondenta pa.

pura i trestia.
Reoedinta plaeT este in com.

Buciumeni. Are 99 catune, care formeaza 20 comune

rural

rurale Balotesti, Brezoaia, Bucoveni, Butimanul-Luceanca, CAciulati, Chiajna, Ciocanesti, Cociocul, Corbeanca, Cosoba-Trestieni, Cretulesti, Crevedia, Lipia-Bojdani, Militari, Poenari,
Vulpesti, Popesti-Dragomiresti-

Rosul, Tincabesti, Tartasesti si

Tiganesti.

calea ferata BucurestiPitesti ; calea ferata BucurestiPloesti; calea nationala Bucuresti-Pitesti ; calea judeteana la
Tirgoviste i calea nationala Bu-

ZORLENI

798

ZNAGOVUL

din Muntele Athos. Mateiii Basarab a deservit'o i le-ati dat

pe seama l'arel cum aU fost de

Zoita sati Palta, sat, in jud. R.-

veac. El a inzestrat'o cu sate,

odoire si veniturl de tot felul.
La Znagov a fost sugrumat
postelnicul Const. Cantacuzino
din porunca lul Grigore Ghica

in partea de V. a comuneT, in
cimp, la 80o metri spre V. de

Voda.

hect., cu o populatiune de soo

suflete, dimpreuna cu ctunaul
Curcuiati, ce tine tot de com.

Din aceasta manastire, nu a

maT ramas de cit biserica, reclusa la biserica de niir.

Sarat, pl. Rimnicul-d4., catunul

comuneT Costieni-MarT, asezat

resedinta comuneT, Costieni-MarT,

si la ioo ni. spre E. de calea fe-

rata. Are o intindere de 540

Costieni-Mari; o biserica.
In vechirne se numea Odaia-

Topliceanulur.
Znagovul, mo,sie a statuluT, pe
care la 1864 s'el improprietarit
parte din loc. com Trestioara, Zoita, stafie de dr.-d.-f., jud. R.-

in intindere de 1250 hect., for-

Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., com.

Costieni-MarT, pe linia BuzailMarasesti, pusa in circulatie la
13 Iunie 1881. Se afla intre
statiile Bobocul (10,7 kil.) si R.-

In dreptul satuluT Fundul.

mata din trupurile Znagovul

Sarat (12,3 kil.). Inaltimea de-

Unir istorid sustin a s'a edificat in zilele luT Vlad Tepes,

1457; altif in zilele luT Vladis-

(1125 hect.) si Fundul-SeculuT

(125 hect.).

asupra niveluluT MariT de 93',38.

lav-Voevod, 1453; iar altiT com-

Znagovul, pri. lzvoreste din

bat ambele asertiunT pe motivul ca se gaseste un panaghiar

de metal, zestre a manastireT
Znagov, Cu leatul 1431, data

padurea Cornesti, pl. Ialomita,

jud. Dimbovita, infra in jud.
Ilfov pe la N. de cat. Butimanul ; formeaza helesteie la Bu-

anterioara domniilor lui Tepes si

Vladislav-Voevod.

timanul, Poenari, Cociocul, Tincabesti si Ciofliceni, de unde

incepe balta Znagovul, i curge
pana in Coadele ZnagovuluT, de

curesti-Ploesti.

Znagovul, fost mdndstire, 4 ore

departe de Bucuresti, asezat
pe o insula din lacul Znagovul,

La Znagov, Mateiii-Basarab
a asezat pe la 1643 prima tipografie pentru imprimarea carOlor in limba TareT, la care a
contribuit mult sotia sa, Doamna
Elena, mitropolitul stefan si Udriste Nasturel. (Gr. G. Toci-

pl. Varbilaul, jud. Pragova.

Znagovul, piidure a

statuluT,
com. Lipia-Bojdani, jud. Ilfov,

unde printeo mica scurgere de

apa lind, se varsa in riul Ialomita,
litiga com. Lipia-Bojdani.

Znagovul, baltd, ce se scurge

lescu).

in riul Ialomita, linga com. Lipia-

Aci, Antim, ales mitropolit al

TareT, sub numele de Antim II

Bojdani, pl. Znagov, jud. Ilfov.

la 1709, pe cind era egumen

al manastireT Znagov, a tiparit

govul, Codrul-luT-Roman, padurea Balta-Neagra i riul Ialomita.

maT multe cartl bisericestY in

elineste i romineste.

Znamina, sat, cu 107 locuitorT,

Pana acum 40 anT era aci o

Se intinde intre padurea Zna-

Venitul acesteT statii pe amil

1896 a fost de ii4o80 leT si 91 b.

Zoita, pisc de munte, in jud. Arges, plaiul tovistea (v. Joita)

Zopoga, munte, in jud. Arges,

pl. Lovistea.

Zoresti, cdtun, al com. ValeaTeanculuT, jud. Buzati, Cu 340

locuitorT.

Zorili, pichet de granijd pe Ducu No. 4, la S. de lacul

Greaca, jud. Ilfov.

Zorleasca, sat, com. rur. Turia,

pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

Zorleni, com. rur. i s3t, in jud.

Tutova, pl. Tirgul, spre N.-E.
de Birlad si in apropiere de el,

tipografie, si un penitenciar, care

jud. Arges, pl. Topologul, com.

rur. Runcu (v. a. n.).

in cele din urma servea de exil

patriutilor romini.

Zoicarul, sat, cu 104 locuitorI,

pe malul sting al riuluT Birladul.

Satul formeaza com. cu cat. Bujoreni, si este proprietatea M.
S. RegeluT.

CalugariT grecT inchinasera aceasta manastire mnastirilor

com. rur. Fundeni-Gherasi (v.

a. n.), pl. Dimbovita, jud. Ilfov.

coperit cu multe pasunf, unde se

www.dacoromanica.ro

Teritoriul com, este ses

si a-

nutresc un numar insemnat de

ZVORSCA

799

ZORLENI

Are 1236 locuitorT ; o livada

cu duzT ; o fabrica de spirt ; o

Zorlesti, cei-tun, pe valea Zorlestilor, jud. Gorj, pl. Amaradia,

corn. Zorlesti, cu o suprafata de
2550 hect., si o populatie de 428

scoala primara ; o biseric; o sta-

locuitorT. (Veg Zorlesti, com.

suflete ; 6 bisericr, deservite de

3 preotT, 7 cintaretT si 6 palamarT ; o scoall mixta,
Vite : 939 vite marT cornute,
1719 oT, 8 capre, 212 cal i 300

tiune de druin de fler si un o-

rur.).

porcT.

vite.

ficia poptal rural, pentru pl. Tirgul i Simila.

Prin acest sat, care este legat

printr'un pod de lemn, peste

apa BirladuluT, Cu satul GuraSimila , trece soseaua judeteana

Zosin, fost schit, in jul. Boto-

Zvorstea cu Sttnca (Zvoris-

sani, la S. mosier Baluseni, com.

Baluseni, pl. Tirgul, zidit de Iordache Zosin, vechiti proprietar.

tea), sale, pe mopia Zvorastea,

com. cu acelag nume, pl. Ber-

Zotunul, ostrov pe Dunare, cu

rnit Silistea Zorileni, daruit de

paclre de salcie, in suprafat de

78 hect., pendinte de com. Slobozia, pl. Marginea, jud. Vlasca.

Eremia-Vocla IuT Andre Chiriac

varnepul, ca sa'sT faca acolo sat.
E nunnit i Slobozia-Zorleni.

Zugreni, sat, pe mosia i in com.

Dorna, jud. Suceava, situat pe

Acest sat s'a format dupa

anul 1602, Tunie 2, pe locul nu-

Zorleni, stafie de dr.-d.-f.,in jud.

Tutova, pl. Tirgul-Simila, coin.
Zorleni, pe unja Birlad-Vasluill,
pus a in circulatie la 13 Noeinbrie 1886. Se afla intre statiile
Birlad (7,3 kil.) i Beuca (9,2

tarrnul drept al BistriteT. Are 105

suflete.

Singurul drum principal e cel

ce duce la Sunatori (2 kit.).

Zurbaua, sat, com. rur. Popesti-

kil.). Inaltimea d'asupra nivelului

Mari! de 68',99. Venitul acestei

Dragomirepti (v. a. n.), pl. Znagovul, jud. Ilfov, situat la S.-E.

de cat. Sabareni, pe malul sting

statiT pe anul 1896 a fost de

al riuluT Ilfovatul.

42895 leT, 6o batir.

Zorlesti, com. rur., in jud. Gorj,

pl. Amaradia, situata pe valea
Zorlestilor, formata in dina de
V. a Dealulut-Muere si la S.-E.
comune Cidigei. Este compusa
din cat. Zodepti, Dealul-Via
Becheni.

Are o supratata de 3375 hect.,

cu o populatie de 586 suflete ;

o scoala pi 2 biserid, deservite
de un preot si un cintaret.

Are o suprafata de 924 hect.,

cu o populatie de 295 locuitorT ; o biserica, Sf. Treimes.

Zuvelcati, catun,jud. Teleorman,
pl. Teleormanului, com. Malul,
cu o populatie de 165 suflete.
Este unul din satele cele mal
veda din partea loculuT. Se gaseste trecut ca sat mare si populat in lista satelor din 1741,
Dionisie
precum i in Istoria
Fotino.

Locuitord poseda : 45 pluguri,

47 care cu bol, 3 carute cu ca!;

$0 stupT; 99 ca!, 733 vite marT
cornute, 636 o! si 69 rimatorT.
Ca!: soseaua vecinala care o
pune in comunicatie cu Prigoria,

la S.; poselele comunale spre

Bumbepti - Pitesti si Rosia-d.-s.

ZvorAstea (Zvoristea), com.

rur., in jud. Dorohoiii, pl. Berhometele, formata din satele:
Beresti, Buda-cu-Deaiul, Poiana,
Pustaiul, Serbanesti-cu-Slobozia,
Stinca-cu-Zvorastea i Vatra, cu
resedinta in Zvorastea. Are 5164

www.dacoromanica.ro

hometele, jud. Dorohoi, Cu 1132

suflete.

Din vechime, trupul mosier

Zvorastea din spre S. a fost a
manastireT Moldavita, din Buco-

vina, data de 5tefan-Vocla-celMare, pi-in uricul din 12 Martie

1488 i trupul din sus a boeruluT Petru Chescu.

Are o biserica, cu hramul Adormirea-Maicii-DomnuluT,

de-

servita de I preot, 2 cintaretT

si 2 palamarT, mare si bine zidita,
facuta la 1782 de Petru Chepcu ;

o pcoala.

Piriul ce trece pe mosie este

Leahul. Riul Sirettfl trece pe margine.

Drumurr: calea comunala de

la Podul-SiretuluT i calea natio-

nala ce duce la Hantasti.

Mosia se hotareste cu :
ful-CimpuluT, Bucovina, Hntasti
Zamostia.

Zvorsca, com. rur., la N.-V.

piase Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, compusa numaT din sa-

tul cu acest nume, situat pe

drumul ce duce de la Caracal
la Bechet, la 'o kil. de Caracal si la 34 kil. de Corabia.
Altitudinea terenuluT d'asupra
nivelulul MariT este de 138 m. pe
magura PanciT, la N.-E. de sat.

Are o populatie de 844 locuitorY, care posea 8z z vite

marT cornute, 1154 vite micT
cornute i 170 porcf.
scoala ; o biserica, cSf.

Are o

ADAOSE
(CUVINTELE ADAOSE SUNT TIPXRITE CU L1TERE GRASE)

Argeo, judet. Populatia, dupl recensilmIntul

din 1899: 205822 locuitorT.

Braniotea, mooie, jud. Neamtu, a se ceti :

din pl. Bistrita, In loc de pl. Braniotea.

Chnpulung, oras. Populatia (1899): 13030

Artari, cdtun, com. rur. Dlineoli, jud. Gorj.

Bratuia, com. rur., jud. Gorj, coprinde si

Coasta, (l'hin, com.

Bacilli, judet. Populatia, dupll recensitmintul din 1899: 192963 locuitorY.

Bacilli, ora'. Populatia, clupl recensilmtntul

din 1899: 16187 locuitorT. Pag. 182,

col. I, a se ceti 690 hect. In loc de

34260 hect.

Baoeul, lid, cut ge In jos pe la HudeotiMarT, HavIrna, Stiubeieni, pe Boga tirgul Sdveni, Vldsineoti, etc.
Bilava, cdtun, com. rur. Corneoti,
Gorj.

jud.

BdIeti, com. rur., jud. Gorj, coprinde

oi

catunul Voinigeoti.

Blloiul, sat, jud. Argeo, a se ceti : pendinte de com. Stoileoti, In loc de Stoiceni.

Birslineoti. A se ceti elminarul Lucache

Venfer, In loc de Veiner.
tsin, com. rur. stoi, jud. Gorj.

Blrza,

Btrzeiul-de-Pldure, com. mur., jud. Gorj, coprinde oi clItunele Paschi, PlriulNia oi

Scurtul.

eh tunele Merfuleoti oi Trocani.

Brlila, judet. Populatia In 1899: 147006

locuitorT.

Buda, statie de dr.-d.-f. (vol. II, pag. 38).

A se adaoga : De ad se ramificd finja
Buda Sidnic, lungd de ast,r kiL

Corneoti, com. rur., jud. Gorj, coprinde si

cut. Matra pi Uncioaia.,

Buda-Mare, sat, jud. Dorohoi4. Scoala a fost

ciltunele Leculeoti, Nistoreoti oi Petecul.

BOZielli,

cdtun, com. mur. juputeoti, jud.

Gorj.

12725

Coroorul, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi

claditl la 1869, nu la x880.

Buda-Mica, sat, jud. Dorohoid. A nu se socoti Intre hotarele mooieT, com. HIrbova.

Costeoti, com, mur., jud. Botooani, coprinde

pi

cilt. Dorobanti (v. a. c.).

Budeiti, sat, com. Grilmeoti, jud. Dorohoid.

Covurluiul, judet, are, dupil recensiheintul

din 1899, 144075 locuitorT.

Buhalnita, com. mur., jud. Neamtu. A se ceti

Secul-Buhalnita, in loc de Lacul-Buhalnita.

Craiova, Oras. Populatia In 1899: 45438

La satul Buhalnita, p. 56, rIndul 5, a se

ceti: Piriul-Buhaluits In loc de SchitulBuhalnita.

locuitorT.

Dilneoti, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi

ext. Artari oi Uourei.

Pojarul-d.-s.,

Dealul-Viti, cdtun, com. mur. Zorle0, jud.

Gorj.

Buzibil, judet. Populatia (1899): 220439 lo-

Dobrana, atan, al com. irigoria, jud. Gorj.

Bustuchini, canea, corn.

mur.

jud. Gorj.
cuitorT.

CIllraoi, oral. POpIllatiii (1899): n02410-

azilul de biltrInT N. Sofiano, spit. militar.

Constanta, judet. Populatia (1899): 135050

locuitorT.

Botooani, ora'. Populatia dupa recensImIntul

adaoga : ospiciul comunal, spitalul de copiT,

Stolojani, jud.

Constants, orno. Populatia (1899) :

locuitort

Buz/ul, oral. Populatia (x899) : 21561 lo-

fiintat. lntre instituliile de binefacere a se

mur.

Gorj, pl. Vulcan.

Mita, oral. Populatia In 1899: 58392 locultort

Botooani, judet. Populatia, dupli recensitmintul din 1899: 170455 locuitorT. Pag.
559, col. I, rindul 30, a se ceti hectolitri
In loc de hectare.

din 1899: 32193 loc. coalil de mesera

nu maY este, dar este o ocoal/ profesional/. coala Romlno-Armeang s'a des.

locuitorY.

Dorohoiul, judet. Populatia In 1899: 158605

locuitorT.

cuitorY.

Caracol, oral. Populatia (1899): 12035 locuitorT.

cuitorY.

arbuneoti, com. rur., jud. Gorj, copriude

pi ciltunele Cionteoti oi Tupoeni.

Chiliile, cdtun, com. rur. Godineoti, jud.

Dorohoiul, ora. Populatia In 1899: 12701

locuitort

Galati, oras, are, dupX recens. din 1899,

62678 locuitorT.

Godineoti, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi

cut. Chillile.

Grtimeoti, com. rur., jud. Dorohoill, are oi

cut. Budeoti.

Gorj.

Ciontopi, calzos, com. mur. Cirbuneoti, jud.

Horezul, comuna, jud. Gorj, coprinde oi

cilt. Pajiotile.

Gorj.

101

66700. Afarole Diclionar Geografto. Vol. y.

www.dacoromanica.ro

802

Ialomita, judet. Populatia (11899) 187193

locuitorY.

Prigeria, com. rur., jud. Gorj, coprinde

atunul Dobrana.

luY Duca-Vocli, din anal 7186 (1678), care

sice: areoteseY Ani care a fost a popiT

luY Dumitru sin Stanciul Largul din Urlati, ot sud Saak i fiuluY aliti lu Dumitru,

Iasi, oras. La altitudine a se rectifica astfel: Are, In dealul Copoul, aproape 200

Rogojina, com, rur., jud. Gorj, coprinde

si cht. Voicul.

m. alt. si la gata, 36m,89. Populatia

Srcinef ti, fost chi, jud. VlIcea, pe va-

chiami Necseteasca, etc., resala( a co-

les 11'110 Rimnicul, zidit de tefan,Epis-

muna Cristi parta acest nume Ina la

(1899): 78067 locuitorl.

liltul, cdtun, com. rur. Turceni-d.-s., jud.

Gorj.

Jupinesti, com, rur., jud. Gorj, are si atunul Bodeni.

Leculegti, clituts, com. rur. Corsorul, jud.

Gorj.

Lelesti, com, rur., jud. Gorj, coprinde

cittunul Suseni.
Merfulegti, afilia, com. rur. Brituia, jud.
Gorj.

Motelti, alma, com. rur. Petresti-de-jos, jud.

Gorj.

Nistoregti, crYtun, com. rur. Corsorul, jud.

Gorj.

PaRtile, atto:, al com. rur. Horezul, jud.

Gorj.

Paschi, cittun, com. mi% Bitrzeiul-de-Pidure,

jud. Gorj.
Petecul, (atuso, com. rur. Corsorul, jud. Gorj.

Petresti-de-Jos, com, rur., jud. Gorj, are si

citunul Motesti.
Pirlul-Vitl, anulo, com, rur.

dure, jud. Gorj.

cop de RImnic, ta 1688. E acum bisericli de mir. Vatra satuld s'a vindut
d-luY avocat C. Disessu.

Seciurile, sat, jud. Gorj, com. rala-. Poiana-

Seciuirile, se compune din 2 cit.: Seciurile-din-Deal i Seciurile-din-Vale.

Scurtul, cdtun, com. rur. Birzeiul-de-Piclure,

jud. Gorj.

Suici, com. rur., jud. Arges. In aceasti comuni e leaginul neamuluY

Ad i se afta si o scoalit comunall Toma
Britianu care cuprinde treY corpurY In
mdirie : scoala ca 4 clase, locuinta profesorulut si o clidire deosebiti pentru lucrul de Ming, precum i doui pogoane
pimInt pentru agriculturit. S'a ridicat de
Generalul C. Batianu In memoria frateluY

ara Toma, care a testat banY peotru a-

ca si le fie lor ocia In Urlati ce se

1678, de sunt 216 anY (1894 nu se stie
tata istoricul cum s'a format comuna si
de unde TI vine numele de Urlati.
In hotirnicia mosieY Stinceasca a minitstireY Coltea din testa 7192 (1684) de
sunt 210 anY, hotarnicul zice ca alt fost
orInduitY pentru mosia Stinceasca de la
Cricov, dan sus de satul Urlati, etc..

La 7886 (1778) In hotitrnicia mosief

Stinceasca se constati cit Urlati era tIrg.

Tot de ttrgul Urlati se vorbeste si In

hotirnicia dan anul 7289 (1781), ficuti
de MateY Log. Bucoveanu, Dinul Log.
Plivianu si loan Zapciu, sunt 113 anY
(1894).

Din tinte aceste documente resulti dar

a comuna Urlati era constituitit In sal

i sat de mosnerif tnainte de anal

Nusenl, d'hm, com. rur. Lelesti, jud. Gorj.

1678, a a puntal ca circumscriptie administmtivi calificativul de sat, 51 di a fost

transformati In tirg In perioda anilor de

kia0, com, rur., jud. Gorj, are si cit. BIrza.

determina epoca cInd s'a dat aceastit de-

ceasta.

Stolojani, com, rur., jud. Gorj, pl. Vulcan,

are si cit. Coasta.

la 1678 piral la 1778, fla a se putea

numire.

Ugurei, calun, com. rur. Dinesti, ud. Gorj.

Trocani, ccItun, com. rur., Bratuia, jud.

Gorj.

Voicul, catan, com. rur. Rogojina, jud. Gorj.

Tupgeni, atusa, com, rur. arbunesti, jud.

Vrata, si Gtrla.Mare, comuna rumie, jud.

Mehedinti, cuprind baza geodesia misu-

Gorj.

Poiana-Seciurile, com. rur., jud. Gorj, e

formad( din citunele Poiana, Seciurile-dinDeal i Seciurile-din-Vale.

Turceni-de-Sus, com. rur., jud. Gorj, co-

Pojarul-de-Sus, com. rur., jud. Gorj,

are 2 cit. : Bustuchini i Zevelcesti.

Uncioaia,
Gorj.

Popelti, sal, com. Briesti, jud, Dorohoiti,

Urlati, com. urb., jud. Prahova. Din hrisovul

prinde i cit. Jiltul.

tatua, com. rur. Comesti, jud.

www.dacoromanica.ro

rati 1893 de Institutul Geografic pentru a servi triangulirel harteY tire' In

amasa/ parte.
Zeveicelti,

jud. Gorj.

atto:, com. rur. Pojarul-d.-s.,

LISTA DE ABONAMENT
LA

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC AL ROMINIEI

DE LA MARTIE 1898 ['INA. LA. 1 IULIE 1902.

No.

curent
1

No.

Majestatea Sa Regele

2e)

A. S. R. Principele Ferdinand

Adamescu Gh., profesor, Loco

Adarnescu M., Piatra-N.
Adunarea Deputatilor
Alexandrescu Gr
Alexandrescu N., funcionar Creditul urban
Alexe Constantin, greflerul Inalief Curti de
ConturI
Alimlinisteann C.
Altan Anton, farmacia
Andreescu Ion, maior, Turnul-Severin . .
Angelescu D., colonel
Angelescu G., avocat
Antonescu M
Antonescu V
Apostolu D. T.
Apostolu N., profesor, Roman
Arsenalul Armatel
Artaria & Co., Viena
Aezhmintele BrincovenestI
Atanasescu Gr., capitan, Tulcea .. . , . .
Athanasie al Rininiculul, P. S. S. Episcopul,

4
6
6

7
8

9
10

it
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21

22

3
1

1
I

R.-Vficea
23
21
25
26
27
28
29
30
31

32

Athanasovia Vladimir

1
1

46

47
48
49
60

51

52
53
54
65
56
57
68
59
60

61

I
1
1

1
1

6
I
I
1

41

42
43
41
45

Bagdat G. N
Bal Const
Ball M. A.
Banca Agricol/
Banca National,
Banca Romlniel
Baronescu, locot., Baclit
Barozzi C., general
Barozzi L C., avocat

39
40

67

62
63
64
66
66
67

eXelII-

NUMELE SUBSCRIITORILOR

Report
33
84
35
36
37
33

1
1

De reportat

No.

exemNo.
Piare- curent
lor

NUMELE SUBSCRUTORILOR

Basilescu N., profesor universitar .

Basilescu Th
131:WU. D. A., avocat, Iaa
Bldulescu Alex

plarelor
. .
. . .

BAicoiann O. L, secretar general al Minist.

Domeniilor
--.
,
tritlftnescu, inginer
Bllteanu Eniu
y
Bhrbittescu Ion
BArbuceanu G., funct. Creditul urban, Loco
Becheann Stancu
Behles Eug.
Berendel loan
Berendel I. D., architect . . . . , . . . .
Bibescu Alex., printul
Bibescu George,
..
Bibicescu I. G.
Biciola G., Bitolia
Boambl, George
Boambfi, loan

Boboc Dim. N., institutor, Ostrov

. , .
Bogdan I
Boiarolu Dim
Boierescu Const.
Bottea C., inginer
t
Bragadir D. M.
Bragadir Sofia M
Braumiiller & Sohn, Viena
Brilllohl Alex.
&Miami B
BrIttianu C., general
Brlitianu, Dr. Dina
BrAtianu L L C., ministrul Liter. publice _
BrMiami Th., Tigveni, jud. Argot} . . . .
Budiaeanu D. A., inginer
De reportat . .

www.dacoromanica.ro

Bfticoianu Const.

*) Maj. Sa a bine-voit a maY vent In ajutorul tipltrire M.

D. G. cu o suma de 500o le!.

67

1
1

I
1

I
1

1
1

I
1
1

i
1
1

1
1
1
1

2
1

1
1

I
1
1

/
I
1

103

804

No.

No.

exem- No.
Piare- curent
lor

NUMELE SUBSCRI1TORILOR

curent

Report
68
69.

70
71

72
73
74
75
76

77
78
79
80
81

82
83
84
85
86
87
88
89
90
91

92
93
94
95
96
97
98
99
100
101

102
103
104
105
106
107
108
109
110
111

112
113
114
115
116
117
118
119
120

Budurescu M. St., inginer

BuieHu Dr
Buieliu Gr. I., Iasi
Buieliu Gr., Ourtea de Casage
Burada Th., Iasi
Burghele G. G., Dorohoid

103
1

121

122
123
124

I
1

Conturl
Butculescu Const
Butculescu Dim.

125
126
127
128

129

130
131

Callimaki Alex
Calistrat Orleanu, Arhiereil, ZIMari .
Calloianu M., profesor
Calloianu, locot
Camera de comerchl din Baila

132
133
184
135
136
137
138
139
140
141
142
143
141
145
146

Burghele N., fost consilier la Curtea de

,,

,,

I,

1
1

Focsani
Iasi
germanri din Bucuresti

..

Cantacuzino Al. Gh
Cantacuzino CApitan
Cantacuzino George C., fost ministru
Cantacuzino George Grig
Pantacuzino Grig. C.
Cantacuzino loan I. Dr.

I
1
1

. .

2
1

Capa Gr.

.
I

Report . .
Clement Dr.
Climescu C., profesor universitar, Iasi . .
Clubul Oflterilor in rezerv4
Clubul Regal
Clubnl Tinerimel
Coculescu N.
Comisia European& a DunIrel
Comunitatea Evangelich
Consiliul judetean Ilfov . , . . . . 5 .
Constantinescu C. I., referend. C. de Conturl
Constantinescu L C
N. 1., deputat, Buzful . . .

173
1
1
1

1
1
1
1

2
1

1,

Corbescu Mad

Costaforu C.
Costapol George . .
Costinescu Silvid

Crliniceanu, loeot. cavalerie, Austria . . .

Catunescu N., profesor la Universitate .
Creditul Agricol
Creditul funciar urban
Creditul rural
Cretzeanu Gh
Culcer Dr., Tirgul-Jill
Culoglu Em.
Curtea de Casatie, Biblioteca
Curtea de Conturl,

Dancovicl M. AL
Darvari D.
Dedu Zaharia B.
Demosthene Dr
Demetriad, maior, Oraiova
Delavrancea Barba Stefan
Demetrian Mih. I., Caracal
Desliu Mill.
Dimitrescu-Coco-Iasi, rectorul Universit. .
Dimitrescu loan
Dinculescu N., Alexandria

1
1
1
1

2
1
I
1

Carakas Titu, referendar Curtea de Conturl

Carada Eng.
Cariboln Mih., maior
Carp Anton
Casa de Depunere
Casa Scoalelor
Casotti Procopie, Mizil
Catargi Barbu
Catargi Lascar
Cazzavilani
CMIe ferate, Directia
CAlinescu Dr. M. D.
Cerchez N.
Caren]. Militar
Cerlenti Christ .

Cesiann L St
Chernbach R. Dr., Husi
Chiricescu Dr. 0
Chirilescu Chiril, preot, Buhalnita
Chiritescu P. I., comuna Scortarul
Chiru Const., inginer

Craiova

,,

. . .

No.
exemplarelor

NUMELE SUBSCRUTORILOR

2
10
1

I'
1
1

6
1

I
1

1
1
1

. .

C.Ihitu D. P., Craiova

Chiistopol AL St
Ciocanel Gh. Popescu, Ploesti
Ciresianu Ion
Ciuntn Teodor, BrAila
Cimpineanu Irina D-na
Clayton & Shuttleworth
De reportat

. .

i
1

1
1

I
1
.

173

147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174

1
1

1
1

I
1

I
1

Dionisie al Buzflulul, P. S. S. Episcopul. .

Directia Penitenciarelor
Directia Postelor si Telegrafelor, Bibl. . .

2
1

, Serviciul Postel or rurale.

,,
Djuvara Trandafir G.
Dobrescu D.
Domeniul Coroanel, Ad-tia .
Donicl Dim. G., Vasluill
Dotatia Oaste1, Casa
Drlighiceanu Mat., inginer

i
I

Dagoies3u C., inginer, Slatina

Drogeanu N., inginer de mine
Duca loan, consilier C. de Casatie
.
Dumba N., Viena
Dumitrescu Anghel
Dnmitrescu Drag. Dr
Dumitrescu G., clpitan.
De reportat

, ......

www.dacoromanica.ro

1
1

8
1

1
.

1
1

1
1
.

238

805

No.

curent

175
176

NUMELE SU13SCRIITORILOR

Report . .
Dumitrescu loan, R.-VIIcea.
Dumitrescu Ion Procopie, primarul Capit..

Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti. .

Eleuterescu Ion C.
Enacovicl Alex., Botosani
Epitropia bis. Sf. Stefan Cuibul cu Barz4
Spiridon
S-ta Vinerl
Eremie Gr. A., referendar Curtea de Conturl.

184
185
186
187
188
189
190

Faranga N. Th
Filip N., Dr. veterinar
Filipescu Alex I
Filipescu-Nic
Flor Emilian, Roman
Florea Teodorescu Dr
Florescu Alex. G
Florescu I. I., locot
Florescu I. T
Fotino Dr., general
Frumusianu Dr
Frumusianu Numa, Tirgni-Jid
Furtuna I. St.

192
193
194
195
196
197
198
199

200
201

202
203
204
205
206
207
208
209
210
211

212
213
214
215
216
217
218
219
220

plNaore. -

curent

292
1

1
1

1
1
1
1

1
1

232
233
234
235
236
237
238
239

Haret Spiru, ministru al Cultelor

Hepites Std.

Herescu O., R.-Vlicea .

240

Hurmuzachi C., funct. Cred. urban

211

Ianovicl N. P

242
243
244
245
246
247

Jarca Alex., colonel, Buzi1.0.

Hernia Dim.
Hill George, referendar Curtes de Conturl.
Hiott C
Holban M., Dorohoi6.

Humulescu Evghenie, arhimandrit la Mitropolie

248
249
250

251

252
253

1
1

1
1
1

254
255
256
257
238
259
260

Jarca D. C., inginer

Iarka Sc., procuror al Curtel de Contar!
Ieschek & Comp.
Iliescu D., funct. la Cred. urban
Inspectoratul general al geandarmeriel rurale
Institutul de Bactereologie Dr. Aurel Babes.
Patologie i Bactereorogie
Gaograidc at armateI
Otetelisanu, Mitgurele
S-ta Maria
Ioanitiu G. I., funct. ()red. Urban
.
Ion escu M., apitan
Ionescu Tache
Iorgulescu B., prof., Buz5.6
Ioung Dr
Jockey Club
Iulian Mih
Lilian N

261

262
263
264
265

Kalenderu Dr.
Klaest B
Klinksiek Charles, Paris
Kornea M. D., avocat
Kretulescu E

206
267

Laboratorul de botania medics%

chimie al Scoalel de podurl

268
269
270

Laboratorul de mineralogie al Universititil

Lahovari Al. Em
Lahovari Charles Gr., Paris

271

272
273

Lahovari Const. Gr
Lahovari Emil

1
1
1

Dorohoid
Fhlticeni
Giurgid

1
1

2
1
1

1
1

Iasi : Alexandru ce! Bnn .

Stefan cel Mare .

Vasluit.1

231

Golescu Radu, inginer

Gra9osky, maior, adjutant regal
Graur, capitan, T.-Severin
Grecu I., profesor, Cimpulting
Green Arthur

OfdArasi

"

Sincai

Piatra-N.
R.-Sitrat
TIrgoviste

Ghica Delenl Const

Ghica Dim. I., Roma
Ghica Emil, Viena .
Ghica Scarlat Ion
Ghica Vladimir M
Ghitescu M., avocat, Ffilticeni
Giani D.

/I

Repot.

227
228
229
230

Ghica Comrtnest1 Dim

Gimnaziul din Bucuresti: Canternir.

No.

exemplarelor

NUMELE SLTBSCRIITORILOR

238

Galoschleger, librar, Botosani

Gtrneattt Em., Roman
Georgief Evlovie
Ghenadie, fost Mitrop. primat, ClildArusani
Gherasim, P. S. S. Episcopul, Roman .
Gheorghiu Atanasie. lasi
Ghermani D. N
Ghica Alex. I.

221
222

223
224
225
226

No.

lor

177
178
179
180
181
182
183

191

eX0111.

.....

Gion-Ionescu.
Golesteann G

De reportat

sosele

1
1
1

Lahovari George I., Presedintele In. Curti

de Con tuft

292

www.dacoromanica.ro

De reportat

812

806

No.

No.

No.

curen

exem- No.
plare- curent
lor

NUMELE SUBSORIITORILOR

Report
271
275
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285
286
257
288
289
290

Len A.

292
293
294
295
296
297
298
299
300
301

302
303

304
305
306
307
308
309
310
311

312
313
314
316
316
317
318
319

320
321

322
323
324
325

1
1

1
1

Len Slatineanu I.
Leonte Dr.

Lessel E
Liceul din Bucureti Lazar

Sf.-Sava

Bead

Birlad
Botoani

2
1

Buz'

Craiova

Focani
Galati

1
1

Iaqi: Internat

National
Piteti
Turnul-Severin

Licia G., consilier Curtea de Casatie

Lolescu P., capitan, Constanta
Lupu C. Kostake

Report .
326
327
398
329
330

Michaieseu G
Miclescu C
Miclescu Em
Miculescu C.
Mineulescu M

331

Ministerul de Culte

332
333
334
335
336
337

Mateid-Basarab
Mihaid-Viteazul

339
340
341
342
343
844
345
346
347
348
349
350
351

1
1

352
353
354
355

exem'Aare-

lor

342

Lahovari Grig. I., Pregedintele s. I Curtea

de Casatie
Lambru tef.
Lascar V
Leautey Ch. Albert
Lobltda Iacob G.
Lecca Dim., Bacn
Lecca Octav G.
Lecomte du Nouy

291

NUMELE SUBSCRIITORILOR

396
1

1
1
1

6
10
3

Domenil
Extern e
i,

Interne . .
Justitie
Lucraxl publice
Resbel
Mircea Aurel, Craiova
Mircea Ig.

281
1

Mircea a R., inginer

Mironescu G
Missail George
Missir B. ministru de Domeml
Mitilineu Charles, Paris
Mitilineu Ion
Moga V., profesor

1
1
1

1
1

Monitorul Oficial, Directia ..

Monteor Grig .

Mortzun Gh., Fidticeni

Moruzzi Dim., Dorohohl
Movila Ion
Munteanu Gh., inginer
Murguletz Gh., capitan, Bacrul
Muzeul de istorie naturaltt, Dr. Antipa

1
1

1
1
1

Macri Gr. N., Iai

Mandy G. A.
Mania Gr., avocet
Maniu I. V
Many D. G
Manolescu N., inginer silvie, Piteti . .
Menu Const.
Manu George, general
Mann Grig. N.
Marele stat major
Marghiloman Alex .
Manan Ilarifi, Calafat
Marincu itqf 1., Calafat
Marinescu Ion
Marmorosch & Blanc, bancher1
Massim Len. L.
Matak Dim., inginer
Mateescu Aurel, funct. Cred. urban
Mavrocordat Edgard
Margaritescu I. C., sindicul bursel . .
Meisner Const. prof., Iai
Michaiescu C., colonel, cons. la Curtea de
Contufl
De reportat . .

373
374

Nacu Const., profesor universitar

Narcis Cretulescu, M-rea Neamtm
Nedelcovicl Alex
Nedelescu D. Gh
Negoeseu Christu
Negre I., deputat, Piatra-N.
Negreanu D., prof.
Negruzzi Iacob
Ney Stef. Stamatin
Nenitescu I., f. prefect de Tulcea
.
Nicolicl Dumitru, funct. la Cred. urban
Niculaidi Alex.
Niculescu Anastasie
Niculescu Dorobantu
Niculescu Matel I.
Niculescu Victor
Nifon Mitropolitul, Epitropia
Nitescu Alex., referendar Curtea Conturl
Novian Radu, prof.

375
376
377
378

Obedeanu C., magistxat

Obreja Dr.
Olitnescu C.
Olknescu Gr. P

356
357
358
359
360

361

362
363
364
365
366
367
368
369
370

1
1
1

1
1

2
1
1

1
1
1

1
1
1

371
372

1
1
1

396

www.dacoromanica.ro

De reportat

752

807

No.

-s-

No.

NUM ELE SUBSCRIITORILO R

curent

379
380
381
382

383
384
385
380
387
388
889
390
391
392
393
394
395
390
397
398
399
400
401

Report . .
Oppler Carol
Opreanu N. Remus, Cons. Curtea de Casatie
Oprescu I., general
Oprescu M., funcionar Credit. Urban . .
OrKscu Dr.
Orleanu M G.

414
416
416
417
418
419
420
421
422
428
424
425
426
427
428
429
430

440

441

,,

442
443
444
445
446
447
448
449
450

451

452
453
454
455
456
457
458
459

1
1

Parthenie, I. P. S. S. Mitropolitul Mold., laai

Pata Petre, funct. Creditul Urban .. . . .

1
1
1
1

1
1

Pitiateanu B., Cartea de Casatie

Ploeateanu, Arbieret Nifon N

Poenaru Bordea Ion
Poenaru Bordea M., Curtea de Casatie .
Poenaru Const., Craiova Poenaru S. N

1
1

4132

9,

9,

Dolj

Mehl

Gorj

Ialomita

Ilfov
Muacel
Mehedinti

1
1

Prahova
Putna

I
I

R.-Shrat
Roman
Romanati
Suceava

Tulcea
Teleorman
n
Tecuci5
n
Tutova
n
n
Vlaaca
n
n
Vasluiil
n
Vlicea
n
n
Prezan C., colonel, Vasluill
PrinAria comunel Alexandria
n

1
1

2
1

9,

2
I
1
1

Botoani

11

Brills

Bucureati

Buzil.0

Bacilli

77

11

71

71

,,

Birlad
Caracal
Craiova
Cfmpulung
Constanta

1
1
1

Tsai

471

Mangalia

,,

,,

"

Panciu, jud. Putna .

R.-Sirat
R.-Vficea

I
1
1

I
i

1
1

I
I
1

I
1

/1

/1

Bacrul

77

Buzful.

11

7/

71

Constants
Covurluid
Dfmbovita

De reportat .

805

Focaani
Galati
Giurgid
Hlraova

Pontbriant Scarlat, colonel

Popescu C., apitan, Giurgift
Popescu I.
Popescu Minen, referendar la Curtea de
Contad
Popescu V. I., Tirgu-Jit.
Popescu N. D.
Poppitzeanu Mih., avocat
Popovicl Ath. N.
Popovicl G., Dr
Poroineanu O
Porumbaru Em
Porumbaru Rada C
Poulieff C. N
Preda Romulus
Predescu N.
Prefectura judetulul Arge

4C0
461

plarelor

463
464
465
466
467
468
469
470

Polizu Micaunet1

No.
exem-

Prefectura judetulul Dorohoill

Patrulius D
Pavel G., locot.
Platineanu Barbu
Picleanu Al. D., Buzrtit
Pencovicl Alex
Penescu Const., Iaai
Persa A. G., profesor
Perticari C. C., f st Cons. Curtea de Contur1
Petraru C. Gr.
Petrescu G. P., Consilier Curtea de Casatie
Petrescu Gh., funct. Credit Urban . . . .
Philipuescu G. C., Mare Mareaal al Curtel

Report
431

432
433
434
435
416
437
438
439

Paianu N., inginer

Palladi G. D. ,.
Pantelli D. Hagi

Plessia I. G., Craiova .... ..

NUMELE SUBSCRIITORILOR

752

Regale
402
403
404
405
406
407
408
409
410
411
412
413

exemNo.
plare- cnrent
lor

472
473
474
475
476
477
478
479
480
481
482
483
484
486

,
n
n

,,

7/

11

to

to

www.dacoromanica.ro

t
1

1
1
1

Ocuele mad, j. Vflcea

Piteati
Piatra-N.

Sari-Ghiol,jud. Tutees.
tefitneati " llfov
Tfrgoviate
Tutees
Tirgul-Jiti
Tecuchl
Turnul-M6gurele . .

Procopescu N.

805

CItlitraai .
Dorohohl.

I
1

1
1
1
1

I
1

1
1

I
1

De reportat . .

863

808

No.
exem-

No.

No.

NUMELE SUBSCRIITORILOR

curent

486
487
488
489
499
491

492
493
191
495
49f)

497
498
499
599
501

exem-

Report . .
Rachtifan M.
Racovit Anton, locot., Galati . . . .
Radovicl Dr.
Rficeanu Th., locot., In cavalerie, Slobozia .
Rldulescu B. P
Regia Monopolurilor Statulul
Regimental Cantemir No. 12, Bfrlad . . .
Rioseanu Al., avocet
Rioseanu Mih
Rimniceanu Manolescu Cornelia
G. D
Robescu Al. F.
Romanescu Nie. P.
Rosenthal S.
Rozescu hall

863
1

I
1
1

I
1

1
1
1
1
1

1
1

I
1

502

Rozwadowski, Th. de

503
501
505
606
607
608
609
510

Sirfiteanu Const.

513

54
515
616
617
518

.19
620
521

622
523
524
625
.526
527
528
629
630
531
532
533
534
535
536
537

Scheleru Dina., com Bfiltini, jud. Gorj

coala de agricu/turli de la posea . .
normal& de institutorl

.
.

y)

1
1

Societatea de Asigurare: "Generala'

71

9,

79

?I

. .

Dacia -Rominia".

Unfree" .

Nationale" .

.
. .

central & agricol&

y,

"

. .

j
1
1

1
1
1

8
I
1

Soflan N

Solacolu Dim., apitan, Ploesti

Solomon D., efipitan

Sordony Const.
Spineanu Dr. G. A.
Staadecker W.

1
1
1

Report
Stamatescu Fl.
Statiunea agronomick Scuds veterinarb. .

923

552
563

StAnceseu C.

Stnceseu Em., c/ipitan

Steffineseu Dim., functionar Credit urban
Steffinescu Dr.
Stef&nescu Dr. I.
Stetlineseu Gr., profesor
Steil:3(3mi Ion, funcionar Cred. urban . .
Stefnescu-Sturdza, locot. eavalerie . . . .
Steflinescu Th., Banca National&
Steriadi Sterie, deputat, T.-Severin . . . .
Stoianescu M. G., consilier, C. de Conturl
Stoics Alex., Impiegat
.
fl
Stolojan Anast.
Storck & Willer, librliria . . .
Stratnlat Ion
Stroescu. P. L, profesor
Stroicl Georged, com. Manoleasa, jud. Dorohoia
Sturdza Dim. A., ministru de rezbel, presedintele Consiliulul
Sturdza Grig. M., printul
Sturdza Scheianu D. C.
Sutzu Mihail C., guvernatorul Bfincel Nationale
aabner Tuduri, Dr.
Siaicaru Basilia
17

I
I
1

I
1

1
1
1
1

1
1.

1
1

2
I
I
1

1
1
1

I
1

561
566
666
567
668
569
370
571
572
573
571
675
576
577
578
579
580

Tacu D. D., inginer

Tanoviceanu C., profesor, T.-Severin
Tinfisescu Sultana, D-na

581
82
583

681

. .

Teirich & Co .

Theodoraky D. li
Theodoreanu Laurentia, inginer, 1110 .
Theadoreseu L
Theodorescu, elpitart la flotilk Isaccea
Theodori, general Dr

I
.

Thierrin Flor
Timus, Episcop, Bis. Antim

Tocileseu Grig. G
Toescu Vasile, locot., Galati Tiglina . . .
Tomescu Const. Oh., Tecucia.
Toroceanu Virg.
Triandafll Grig
Tudacescu Alex., funct. la Creditul Urban

Ureche V. Al.
Urltianu Dr. . I
Urlatianu Gr
Ursianu Valerian, profesor la Universitate,
senator

Vanicu Anton
.
Vasiliu Gr. S., functionar Cred. Urban .
De reportat .

I
1

Stadnichievicl Vladimir, ingiuer, Rosioride-Vede

638

plarelor

functionarilor publici
pentru furniturl militare

559
360
561

Senatul, Biblioteca
Serescu Erbiceanu Smaranda, profesoar .
Serviciul hidraulic, luerfirI publice . . .
de miscare al c&ilor ferate . . .
sanitar, Directia g-14

studil si constructi1
Severeanu Dr.
Sihleanu St.
Silvestru, P. S. S. Episcopul
Socec, I. I. V
Socee librfiria
n

668

de podurl si sosele
superioarl de resbel
t/
Scoalele ramble din Brasov
Scaly Dr., Iasi
Segfirceanu C., clpitan

Pf

639
840
641
542
613
611
645
b10
517
518
549
550
561
652
663
554
565
566
557

1
1

,,normal& de fete din Iasi

,,

NUMELE SUBSCRIITORILOR

piare- curent
lor

Rozuovanu G,, colonel, Roznov, jud, Neamtu

511
612

No.

Staehli I

De reportat

923

585
585

www.dacoromanica.ro

972

809

No.

eurent

No.
exem-

NUMELE SUBSCRLITORILOR

piare- curent
lor

Report .
687
688
689
690
691

692
593
594
595
690
697

'

No.

lor

Report .

972

Vasiliu V. D., libran, Birlad

983

698

Wineler Francisc

609
600

601

Zamfireseu Pandeli, Iasi

Zanne I.
Zianu Serban
Zissu Al. S.
Zottu loan
Zottu Stet.
Zottu P., cam. Lungitlet, jud. Dimbovita
Total .

Vitclirescu Th
Verbiceanu, cripitan

No.

exetnplare-

NUMELE SUBSCRIITORILOR

Vernescu Coast. G.
Vitzu Dr. Al., profesor
VIfidesen C., Alexandria
Vlltdescu Ieremia, institutor, Ploegti .
Vlideseu M., general
Vllidescu Mittel, profesor universiiar .
Vlitdoianu Vasile I., Tirgul-Fiumos . .
Vrana, functionar Cred. Urban
De reportat

'

602
603

C04

605

. .
.

'1
1
1

1
.

991

983

66700. Mares Dtaftanar Geogro4o. Vol V

www.dacoromanica.ro

102