Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CALCUL LINGVISTIC
limbi, face ca tipologia calcului să fie destul de greu de stabilit cu rigurozitate, şi, în orice caz, să depăşească
graniţele propriu-zise ale domeniului de care ne ocupăm, respectiv formarea cuvintelor, întrucât anumite
tipuri de calc interesează, cum vom vedea, mai degrabă semantica, frazeologia sau gramatica.
În literatura de specialitate se operează cu mai multe criterii de clasificare a calcurilor, dintre care cel
mai des invocate sunt:
nivelul lingvistic la care se produce calchierea; în acest caz, se vorbeşte de următoarele tipuri:
a) calc lexical
b) calc gramatical
fidelitatea faţă de model; după acest criteriu, putem vorbi de:
calc total (sau integral)
calc parţial (sau semicalc)
complexitatea unităţilor calchiate, situaţie în care se disting două tipuri:
a) calc lexical
b) calc frazeologic
Fiecare dintre aceste tipuri suportă, cum vom vedea, subclasificări. Mai mult decât atât, în lucrările
de specialitate se preferă de cele mai multe ori combinarea acestor criterii, ceea ce permite o mai bună
circumscriere a tipurilor şi subtipurilor de calc.
Considerăm că putem vorbi de trei tipuri fundamentale de calc lingvistic: calc lexical, calc
gramatical şi calc frazeologic, şi de trei tipuri combinate: calc lexico-gramatical, calc lexico-frazeologic şi
calc frazeologico-gramatical2.
În cele ce urmează ne vom opri mai în detaliu doar asupra calcului lexical şi a celui frazeologic
(care, de altfel, sunt de departe cele mai interesante şi mai productive), rămânând ca cel de-l treilea tip de
calc, cel gramatical, ca şi subtipurile de calc ce decurg din combinarea tuturor celor trei tipuri fundamentale,
să fie tratate marginal.
CALCUL LEXICAL
Este cel mai important dintre toate tipurile de calc, deoarece este un mijloc de îmbogăţire a
vocabularului atât cu noi unităţi lexicale, cat şi cu noi sensuri, care se adaugă la cele deja existente la un
anumit cuvânt. De altfel, acest tip de calc deţine şi ponderea cea mai insemnată, prin frecvenţa cu care se
întâlneşte în limbă. În funcţie de ceea ce se „copiază” la un cuvânt străin, şi de elementele care ajung să
îmbogăţească vocabularul limbii influenţate, calcul lexical cunoaşte două mari subtipuri:
1.1. Calc lexical de structură morfematică
1.2. Calc lexical de structură semantică (sau, pe scurt, calc semantic)
calcuri mai vechi, realizate în special după modele slavone. Dintre acestea din urmă, cele mai cunoscute
sunt: binecuvânta (cf. v.sl. blagosloviti), fărădelege (cf. v.sl. bezakonje), Bunavestire
(cf. v.sl. blagovestenije). Interesant este că, paralel cu aceste calcuri, limba română a preluat prin împrumut
respectivele cuvinte slavone, realizându-se astfel dublete etimologice: binecuvânta / blagoslovi, fărădelege /
bazaconie (care a evoluat ulterior spre sensul de „lucru ciudat, bizar, incredibil”), Bunavestire /
Blagoveştenie.
Ca şi în cazul calcurilor după cuvinte derivate, şi la calcurile după compuse putem vorbi despre
calcuri totale şi calcuri parţiale. Astfel, dacă se traduc toate elementele componente ale unui model străin
avem a face cu un calc total, iar dacă numai o parte a compusului este calchiată iar cealaltă împrumutată,
avem a face cu un calc parţial. În plus, la calcurile totale se pune şi problema respectării topicii elementelor
compusului. Dacă ordinea termenilor este aceeaşi, atunci calcul total este unul perfect, dacă topica nu se
respectă, avem un calc total imperfect.
- calcuri totale perfecte: câine-lup (după fr. chien-loup), dreptunghi (după fr. Rectangle ; cf. şi lat.
rectangulus), hârtie-monedă (după fr. papier-monnaie), locţiitor (după fr. lieutenant), nou-născut (după
fr. nouveau-né), liber-schimb (după fr. libre-échange; cf. şi engl. free trade), anotimp (după germ.
Jahreszeit), autoservire (după rus. Samoobslujivanie; cf. şi engl. self-service), cal-putere (după engl.
horse-power) etc.
- calcuri totale imperfecte: nu-mă-uita (după germ. Vergimeinnicht), război-fulger (după germ.
Blitzkrieg), vinars (după germ. Branntwein) etc.
- calcuri parţiale: triunghi (după fr. triangle), patruped (după fr. quadrupède), menţine (după fr.
maintenir), scurtcircuit (după fr. court-circuit), semifinală (după fr. demi-finale), maltrata (după fr.
maltraiter) etc.
Tot în categoria compuselor intră şi cuvintele formate prin abreviere la iniţiale sau la fragmente de
cuvinte. O parte dintre ele pot fi discutate în cadrul calcului lexical de structură, întrucât la baza formării lor
au funcţionat modele străine: O.Z.N. „obiecte zburătoare neidentificate” (după engl. U.F.O. „Unidentified
Flying Objects”), T.F.F. „telegrafie fără fir” (după fr. T.S.F. „télégraphie sans fil”), OMS „Organizaţia
Mondială a Sănătăţii” (după engl. WHO „World Health Organization”), ONG (după engl. NGO)
„organizaţie non-guvernamentală” etc.
Calcul semantic
Este un împrumut de sens, care nu trebuie confundat cu împrumutul lexical propriu-zis. Spre
deosebire de împrumutul lexical (ce constă în preluarea dintr-o limbă străină a unei expresii asociate unui
conţinut semantic; de ex. cremă < fr. crème „preparat culinar de consistenţa unei paste...”), calcul semantic
atribuie un sens nou unui cuvânt vechi deja existent într-o limbă, sub influenţa corespondentului semantic
străin care îl conţine şi care are, totodată, şi sensul tradiţional al cuvântului autohton. Aceasta înseamnă că
termenul influenţat şi cel după care se calchiază trebuie să aibă măcar un sens comun, prin intermediul
căruia se efectueză transferul sensului pe care modelul îl are în plus faţă de cuvântul care îl imită.
Ca şi în cazul calcului lexical de structură morfematică, cele mai multe calcuri semantice au caracter
neologic, însă pot fi date exemple şi de calcuri semantice a căror vechime este de câteva secole.
Este adevărat că unele dintre ele nu mai sunt în uz, dobândind un caracter arhaic. Intră în această categorie
următoarele situaţii: rom. limbă (< lat. lingua) are în textele vechi două sensuri distincte: cel de „organ
musculos mobil care se află în gură...” (cu care a fost moştenit) şi cel de „popor”, explicat prin influenţa
v.sl. jezyk, care cunoştea ambele sensuri; la fel se întâmplă cu rom. lume (< lat. lumen), care în limba veche
are atât sensul de „lumină”, moştenit din latină, cât şi pe cel de „lume, univers, cosmos”, explicat prin sl.
světŭ, sau cu rom. lege (< lat. legem), având atât sensul de „normă, regulă”, cât şi pe acela de „religie,
credinţă”, cel din urmă explicat prin analogie cu sl. zakon.
Mult mai numerose sunt însă calcurile semantice din limba română contemporană, după cuvinte
franţuzeşti, englezeşti, germane sau ruseşti. Iată câteva exemple:
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
rădăcină – cu sensul pe care îl are în matematică şi lingvistică (cf. rădăcină pătrată, rădăcină a unui
cuvânt etc.), după francezul racine (cf. racine carrée, racine d’un mot);
cerc a mai primit înţelesul de „grup de persoane legate între ele prin idei, convingeri, preocupări sau
interese comune” (cerc de matematică, cercuri politice, cercuri de influenţă, cerc de prieteni etc.), după
modelul fr. cercle sau germ. Zirkel;
mişcare a ajuns să însemne şi „acţiune sau curent care grupează un mare număr de oameni în jurul unei
acţiuni de interes general, al unei idei sau concepţii”, dar şi „acţiune / organizaţie de masă care tinde să
realizeze un scop social politic”, prin analogie cu fr. mouvement;
nebun – cu sensul de „piesă la jocul de şah”, copiat după fr. fou;
pânză – cu sensul de „tablou pictat”, după fr. toille;
agrea – cu sensul de „a fi de acord”, după engl. agree;
cârtiţă – cu sensul de „spion infiltrat”, după engl. mole;
determinat – cu sensul de „hotărât”, după engl. determined;
domestic – cu sensul de „intern, propriu unui stat”, după engl. domestic;
imagine – cu sensul de „percepţie publică”, după engl. image;
provocare – cu sensul de „dificultate de învins”, după engl. challenge;
stea – cu sensul de „vedetă”, după engl. star;
a apela – cu sensul de „a da un telefon, a forma un număr de telefon”, după fr. appeler;
atelier – cu sensul de „seminar”, după engl. workshop;
a opera – cu sensul de „a acţiona”, după engl. to operate;
pachet – cu sensul prezent în sintagme ca pachet de legi, pachet de acţiuni etc., reprezintă un calc după
engl. package;
pilot – cu sensul de „prototip” (cf. sintagme ca episod pilot, clasă pilot), calc după fr. pilote;
pirat – folosit adjectival cu sensul de „clandestin”, „neautorizat” (cf. sintagme ca post de radio pirat,
program pirat), calc după engl. pirate (a se vedea şi verbul a pirata şi substantivul piraterie, din aceeaşi
sferă semantică);
proiect – cu sensul de „program (social, administrativ, educativ)”, sub influenţa engl. project;
promovare – cu sensul de „susţinere, propagare (a unei idei etc.), campanie de lansare a unui produs etc.”,
după engl. promotion;
reabilitare – cu sensul tehnic de „reparare, repunere în funcţiune” (cf. reabilitarea reţelei de drumuri
naţionale), calc după fr. réhabiliter.
oportunitate – cu sensul de „ocazie fericită, prilej favorabil”, după engl. opportunity sau fr. opportunité
CALCUL FRAZEOLOGIC
Calcul frazeologic constă în traducerea integrală (= calc frazeologic integral) sau parţială (= calc
frazeologic parţial) a unor unităţi frazeologice din alte limbi. Unităţile frazeologice sunt definite,
de regulă, ca îmbinări de cuvinte cu caracter mai mult sau mai puţin stabil, echivalente (reale sau potenţiale)
semantic şi gramatical cu un singur cuvânt. Spre deosebire de îmbinările libere (pe care orice vorbitor le
creează atunci când comunică), cele frazeologice există deja în limbă, sunt consacrate de uzul general sau
cvasigeneral şi sunt simţite ca unităţi distincte, tocmai datorită coeziunii elementelor care le alcătuiesc.
Din categoria unităţilor frazeologice fac parte (în principal): expresiile şi locuţiunile, îmbinările uzuale,
precum şi formulele şi clişeele internaţionale.
Prin calc frazeologic se traduc de cele mai multe ori aşa-numitele îmbinări uzuale, sintagme stabile
de tipul determinat + determinant, cel mai adesea termeni ştiinţifici, tehnici sau din limbajele de specialitate
ale unor domenii cum ar fi medicina, dreptul, politica, economia etc. Şi la acest capitol, cele mai multe
exemple vin din limba franceză, iar în ultimul timp şi din limba engleză: ţesut osos (fr. tissu osseux); câmp
magnetic (fr. champ magnétique); carte poştală (fr. carte postale); alcool etilic (fr. alcool éthylique);
rădăcină pătrată (fr. racine carée); diabet zaharat (fr. diabète sucré); proiect de lege (fr. projet de loi);
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
punct de vedere (fr. point de vue); şef de stat (fr. chef d’état); axa răului (engl. axis of evil); Carte Albă
(engl. White Paper); câine de pază (engl. watchdog); corectitudine politică (engl. political correctness);
clasă de mijloc (engl. middle class); cortină de fier (engl. iron curtain); discriminare pozitivă (engl. positive
discrimination); foaie de parcurs (engl. road map); foc prietenesc (engl. friendly fire); Fratele cel Mare
(engl. Big Brother); gulere albe (engl. white collars); guvern din umbră (engl. shadow government /
cabinet); lider de opinie (engl. opinion leader); pierderi colaterale (engl. colateral damages); primă
doamnă (engl. first lady), principiul dominoului (engl. domino effect); război rece (engl. cold war); state-
tâlhar (engl. rogue states); Unchiul Sam (engl. Uncle Sam); spălarea banilor (money-laundering),
corectitudine politică (engl. political corectness); masă rotundă (fr. table ronde sau engl. round table);
mijloace de comunicare în masă (engl. mass-media of communication); economie de piaţă; poştă
electronică; agent economic; bursă de valori; viciu de procedură; placă dentară; pagină de gardă; bun de
tipar; colită de fermentaţie; moţiune de cenzură; bancrută frauduloasă; vase comunicante; bandă rulantă;
şomaj tehnic; buletin de ştiri; buletin de vot etc.
Asemenea combinaţii lexicale se află, de fapt, la graniţa dintre unităţi frazeologice şi îmbinări
lexicale libere, de aceea unii autori le mai numesc şi semifrazeologisme.
La fel de numeroase şi de interesante sunt şi calcurile după locuţiuni şi expresii cu valoare verbală: a face
escală (fr. faire escale); a face plinul (fr. faire le plein); a da satisfacţie (fr. donner satisfaction); a face faţă
(fr. faire face); a-şi da aere (fr. se donner des airs); a pune la punct (fr. mettre au point); a trece în revistă
(fr. passer en revue); a cădea de acord (fr. tomber d’accord); a cădea ca muştele (fr. tomber comme les
mouches); a-şi face sânge rău (fr. se faire du mauvais sang); a rămâne în pană (fr. rester en panne); a fi în
elementul său (fr. être dans son element), a salva aparenţele (fr. sauver les apparances), a sfârşi în coadă
de peşte (fr. finir en queue de poisson); a pune punctul pe i (fr. mettre le point sur les i); a ţine cont
(fr. tenire compte); a induce în eroare (fr. induire en erreur); a reveni la oile noastre (fr. revenir à nos
moutons) etc.
CALCUL LEXICO-FRAZEOLOGIC
Este un subtip rezultat din combinarea calcului frazeologic cu cel lexical propriu-zis, ceea ce
înseamnă că, pe de o parte, este copiată, prin traducere literală, o întreagă expresie străină, iar pe de altă
parte se copiază şi structura unuia dintre elementele (lexicale) constitutive ale unităţii frazeologice
respective. Un exemplu în acest sens este expresia a face anticameră, care reproduce structura expresiei
fr. faire antichambre, dar şi forma internă a cuvântului antichambre. La fel stau lucrurile şi cu câteva
îmbinări frazeologice care conţin cuvântul învăţământ, clachiat după fr. enseignement: învăţământ primar
(fr. enseignement primaire); învăţământ secundar (fr. enseignement secondaire); învăţământ superior
(fr. enseignement supérieur); învăţământ public (fr. enseignement public) 3etc.
CALCUL GRAMATICAL
Se întâlneşte mult mai rar decât calcul lexical sau decât cel frazeologic, lucru explicabil dacă ne
gândim că structura gramaticală a unei limbi este mult mai stabilă şi mai rezistentă la influenţele străine
decât vocabularul.
Prin calc gramatical se înţelege de regulă imitarea comportamentului gramatical al unui cuvânt sau
al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. Ceea ce se copiază este, deci, un procedeu morfologic,
sintactic sau mixt (morfosintactic).
Calcuri morfologice:
- După model slav, se creează în română forme reflexive ale unor verbe atestate în latină numai ca active:
a se ruga (< lat. rogare) este creat după modelul v. sl. moliti sę; a se teme (lat. clas timere, lat. pop.
temĕre) este creat după modelul v. sl. bojati sę; a se naşte (< lat. nascere), după v.sl. roditi sę etc.
3
Hristea, Probleme..., p. 187.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
- Folosirea reflexivă a verbului a vrea (lat. pop. volēre), după fr. se vouloir, ca în exemple de tipul
Această acţiune se vrea un răspuns la solicitările cetăţenilor.
- Folosirea verbului a naşte cu valoare intranzitivă (după modelul fr. naître) apare destul de des la unii
scriitori din sec. al XIX-lea şi al XX-lea influenţaţi de limba franceză (ex. „Din moarte naşte viaţă, din
întuneric soare” Alecsandri).4
Calcuri sintactice
- Întrebuinţarea verbului a locui cu un complement direct (ex. a locui o casă) se pare că ar imita un model
francez (habiter une maison).
- De asemenea, şi faptul de a construi astăzi verbele a preceda şi a sluji cu regim în dativ în loc de
acuzativ (a-i preceda cuiva, a-i sluji cuiva) ar putea fi urmarea influenţei unor modele străine, şi în
primul rând a echivalentelor ruseşti.
CALCUL LEXICO-GRAMATICAL
Constă în copierea structurii unui cuvânt străin şi, în acelaşi timp, a comportamentului său
gramatical. Un caz interesant îl reprezintă gerunziile cu valoare adjectivală (sau chiar substantivală), de
tipul: inimă bătândă, femeie suferindă etc. Acest procedeu, frecvent în sec. al XIX-lea, dar aflat în regres
astăzi, este de certă influenţă franceză (cf. participiul prezent fr. souffrant – souffrante, battant – battante
etc., tradus prin gerunziu adjectival în limba română). Tot aici poate fi amintită substantivizarea numeralului
unsprezece, cu sensul de „echipă de fotbal” (Unsprezecele României s-a comportat exemplar), probabil
după fr. le onze.
CALCUL FRAZEOLOGICO-GRAMATICAL
În acest caz, rezultatul în limba română este, pe de o parte, o unitate frazeologică necunoscută
anterior, iar pe de altă parte, un cuvânt românesc capătă noi particularităţi gramaticale. De exemplu,
substantivele sare şi apă, ca nume de materie, sunt defective de plural în limba română. Faptul că acestea
apar la plural, în sintagme precum: săruri minerale, ape minerale, reprezintă calcuri după modele
franţuzeşti (cf. sels mineraux, eaux mineraux).
Observaţii:
Unii lingvişti vorbesc şi despre existenţa unui aşa-numit calc frastic, ce constă în traducerea literală
a unor proverbe, maxime, aforisme. Un exemplu ar fi proverbul engl. Time is money, tradus în
româneşe prin Timpul înseamnă bani, sau proverbul fr. Autant de tête, autant d’avis, tradus la noi
prin Câte capete atâtea păreri.
Unele calcuri au caracter internaţional, întâlnindu-se în mai multe limbi de cultură, fără a putea
stabili cu certitudine care este limba-sursă pentru limba română: mărul lui Adam (fr. pomme
d’Adam; germ. Adamsapfel etc.), Renaştere (fr. Renaissance; it. Rinascimento), război rece (engl.
cold war; fr. guèrre froid; rus. holodnaia voina etc.), şi chiar un compus atât de cunoscut ca floarea-
soarelui (lat. helianthus; engl. sunflower; germ. Sonnenblume; oland. zonnenbloem etc.).
Alături de creaţiile interne şi de împrumuturi, aflându-se de fapt la intersecţia acestor două mijloace
de îmbogăţire a vocabularului, calcul lingvistic a contribuit substanţial la modernizarea şi îmbogăţirea
lexicului românesc. De altfel, în istoria limbii române perioadele productive în calcuri au coincis cu
momentele importante ale reînnoirii vocabularului (începând cu influenţa slavă, trecând prin procesul de
reromanizare sau relatinizare de la mijlocul sec. al XIX-lea, în care influenţa franceză a avut un cuvânt greu
de spus, şi până astăzi, când asistăm la o puternică influenţă venită din partea limbii engleze)5.
4
Ibid., p. 173.
5
Vezi DŞL, p. 91.