Sunteți pe pagina 1din 56

SOIURI PENTRU VINURI ALBE ŞI

PARTICULARITĂŢIILE DE CULTURĂ ALE ACESTORA.

1
Soiurile de struguri pentru vin cultivate şi cultivabile în România

Comparativ cu soiurile de struguri pentru masă strugurii pentru vin au cerinţe mai
reduse faţă de resursele ecopedologice şi de nutriţie, fapt care permite cultivarea într-un areal
mai întins. Chiar daca nu limitează cultura strugurilor pentru vin factorii climatici isi pun
evident amprenta asupra calitaţii producţiei. Dacă condiţiile climatice se modifică în general la
distanţe mai mari, influenţa lor asupra producţiei fiind mai greu de sesizat, cele ecopedologice
variază pe areale mai mici, chiar în cadrul aceluiaşi centru viticol, modificările cantitative şi
calitative ale producţiei sunt mult mai evidente.

1. Soiuri pentru vinuri albe de consum curent (V.A.C.C.)


Soiuri româneşti admise a fi extinse: Galbenă de Odobeşti, Mustoasă de Măderat,
Băbească gri, Berbecel, Brumăriu,Crâmpoşie selecţionată, Creaţă, , Iordană, Mioriţa, ,
Majarcă albă, Plăvaie, , Zghihară de Huşi.
Soiuri străine pentru vinuri albe de consum curent admise a fi extinse în cultură :
Aligoté, Rkaţiteli, Saint Emilion, Selection Carrière.

2.Soiuri pentru vinuri albe de calitate superioară(V.A.C.S)

Soiuri pentru vinuri albe de calitate admise a fi extinse în cultură : Fetească regală,
Riesling italian, Furmint, Frâncuşă,Neuburger.
Soiuri pentru vinuri albe de înaltă calitate admise a fi extinse în cultură :
Chardonnay, Sauvignon, Pinot gris, Grasă de Cotnari, Fetească albă, Traminer roz, Riesling de
Rhin.
Soiuri pentru vinuri albe de calitate nou create sau recent introduse în cultură :
Şarba, Donaris, Columna.
Soiuri pentru vinuri albe de calitate existente în cultură :Muscadelle, Semillon.

2
ALIGATE

ORIGINE
Soi obţinut la S.C.VV. Odobeşti prin fecundarea liberă a soiului Riesling italian. Elita a fost
aleasă de Gh. Popescu şi colab. şi omologată în anul 1972.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea cafenie. Floarea este hermafrodită
normală. Frunza adultă este de mărime mijlocie, sca-moasă, cu contur pentagonal. Sinusurile
laterale superioare sunt profunde, cu lumen îngust ovoidal, cele inferioare sunt semideschise.
Sinusul peţiolar variază de la liră spre ovoidal închis. Dinţii sunt proeminenţi, cu margini drepte
şi mucronaţi. Strugurele este de mărime mijlocie, tronconic, compact. Bobul este de mărime
mijlocie, sferic, cu pieliţa groasă colorată galben-verzui şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi de vigoare mijlocie. Rezistă bine la secetă, fapt pentru care se poate cultiva pe nisipuri. Ma-
turarea lemnului este bună, ceea ce imprimă o tole ranţă bună la ger, astfel că rezistă până la
-22°C. Are proprietatea de a-şi reface lemnul de rod afectat de ger pe seama mugurilor
secundari care sunt fertili. Este sensibil la mană şi mucegai. Are o fertilitate foarte ridicată,
peste 90% lăstari fertili, iar coeficientul de fertilitate absolut are valoarea de 2,2-3,0.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Soiul Aligote merge bine condus în formă semiînaltă, tipul de tăiere fiind cordon
bilateral: speronat, Cazenave şi Guyot. încărcătura optimă de rod diferă în funcţie de podgorie:
11-15 ochi/m2 la Iaşi; 16-18 ochi/m2 la Niculiţel; 22-28 ochi/m2 la Odobeşti.
Se recomandă plivitul lăstarilor sterili şi des-frunzitul parţial în perioada maturării
strugurilor. Răspunde bine la fertilizarea cu îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Soi de epoca a V-a. Greutatea medie a unui strugure este de 60 grame, iar a 100 de
boabe 140 grame. Acumulează între 170 şi 200 g/l zaharuri, iar aciditatea este în medie de 4,7
%o. Producţia este de 10-14 t/ha.
Vinul Aligote este plăcut, constituit armonios, mai ales când soiul este cultivat pe nisipuri uşor
calcaroase; cultivat pe terenuri prea fertile soiul dă un vin cu gust aparte de pământ.

SELECTII CLONALE
La S.C.V.V. Iaşi s-a obţinut clonul Aligote 5 Iaşi, omologat în anul 1978, iar la S.C.V.V.
Ştefăneşti clonul 63 omologat în anul 2000.
Vinul Aligote este plăcut, constituit armonios, mai ales când soiul este cultivat pe nisipuri uşor
calcaroase; cultivat pe terenuri prea fertile soiul dă un vin cu gust aparte de pământ.

3
SELECJII CLONALE
La S.C.V.V. Iaşi s-a obţinut clonul Aligote 5 Iaşi, omologat în anul 1978, iar la S.C.V.V.
Ştefăneşti clonul 63 omologat în anul 2000.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului


ALIGOTE
N Specificare UM Clonul 5 Clonul 63
r Iaşi Ştefăneşti
.
1. Coeficient de fertilitate strug./l. fertili 1,73 1,87
absolut
2. Coeficient de fertilitate relativ strug./1. total 1,10 1,42
3. Greutatea medie a unui g 134 117
4. strugure
Indice de productivitate g 214 219
5. absolutde productivitate relativ
Indice o 136 166
6. Greutatea a 100 de boabe g 154 165
7. Concentraţia în zaharuri g/l 178 183
8. Aciditatea totală în must g/l H2S04 5,0 6,0
9. Producţia de struguri t/ha 14-34 20,1

CREAŢĂ

ORIGINE
Incertă. Se cultivă de foarte mult timp în zona Banatului, unde a fost adus probabil din
Iugoslavia.

SINONIME
Rieslmg de Banat.

CARACTEREMORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă
este de mărime mijlocie, de formă pentagonală cu 5 lobi, gofrată şi scămoasă pe partea
inferioară. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, de formă triunghiulară, cu lumen mare.
Sinusul peţiolar are forma unei lire. Nervurile sunt roşietice spre punctul peţiolar. Dinţii sunt
mari de formă convexă. Strugurele este mic, cilindro-conic, aripat, foarte compact. Bobul este
mijlociu, uşor oval, verde-găl-bui, cu pieliţa groasă şi miez zemos.
ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
4
Soi de vigoare mijlocie, care îşi maturează bine lemnul, dar toleranţa la ger nu este
mare. Rezistă bine la secetă şi este sensibil la putregaiul cenuşiu, oidium şi mană, de
asemenea este atacat de Eudemis şi Cochilis. Este un soi fertil, caracterizat prin formarea a 70-
80% lăstari fertili şi cu valori a\e coeficienţilor de fertilitate de 0,61 cel relativ şi 1,28 cel
absolut.

PARTICULARITĂŢIAGROTEHNICE
La Teremia se practică tăierea scurtă cu o încărcătură de 8-10 ochi/m2 la o densitate
mare a butucilor. în celelalte zone, unde densitatea este normală, se practică sistemul de tăiere
Guyot multiplu cu 14-16 ochi/m2.
CARACTERETEHNOLOGICE
Soi de epocile IV-V. Acumulează în medie 180 g/l zaharuri, iar aciditatea este scăzută 3,7%o,
Producţia medie variază cu arealul de cultură fiind în medie de 10 t/ha, dar are un potenţial
de până la 20 t/ha în centrul Buziaş-Silagiu. Vinul are o fructuozitate deosebită.
ZONAREA
Se cultivă pe o suprafaţă restrânsă la Teremia.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului CREAŢĂ


N Specificare UM Moldova Teremia
r • Nouă
.
1. Coeficient de fertilitate strug./l. fertili 1,35 1,50
absolut
2. Coeficient de fertilitate relativ strug./ l.total 0,32 0,62
3. Greutatea medie a unui g 85 104
4. strugure
Indice de productivitate g 114,7 156
5. absolut
Indice de productivitate relativ g 27,2 64,5
6. Greutatea a 100 de boabe g 237 237
7. Concentraţia în zaharuri g/l 177 170
8. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 4,2 3,2
9. Producţia de struguri t/ha 5,1 11,0

FRÂNCUŞĂ

ORIGINE
Soi autohton.

SINONIME
Mustoasă de Moldova, Vinoasă, Poamă creaţă.
5
CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este puternic pufoasă, verde-albi-cioasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza
adultă este de mărime mijlocie, uşor rotunjită, colorată verde deschis, cu 3-5 lobi, gofrată, cu
adâncituri "amprente" pe partea superioară şi pufoasă pe partea inferioară. Sinusurile laterale
superioare sunt închise, de formă ovoidală, cu un pinten la bază. Sinusul peţiolar este de obicei
închis ovoidal. Dinţii sunt foarte caracteristici, ascuţiţi, cu marginile drepte şi mucronaţi.
Strugurele are formă cilindro-conică, este mic, de compactitate diferită în funcţie de biotip:
Mustoasă şi Ţârţâră. La cel de-al doilea biotip boabele 'sunt neuniforme ca mărime, iar multe
sunt mărgeluite, datorită fenomenului de cleistogamie. La biotipul Mustoasă, boabele sunt
omogene ca mărime, sferice, colorate galben-ver-zui şi bogate în must.

CARACTERE AGR0BI0L0GICE Şl TEHNOLOGICE


Soi de vigoare mijlocie de epoca a-V-a. Toleranţa la ger este bună, rezistând până la
minus 22°C. Este foarte sensibil la atacul putregaiului cenuşiu şi tolerant la oidium şi păianjenul
roşu. Are o fertilitate medie: formează 60% lăstari fertili şi are valori de 0,96 ale coeficientului
de fertilitate relativ şi 1,87 ale celui absolut.
Greutatea medie a unui strugure variază de la 80 de grame la biotipul Ţârţâră la 130 de
grame la biotipul Mustoasă. Producţia variază între 8 şi 11 t/ha în funcţie de biotip. Greutatea a
100 de boabe este în medie de 260 de grame, acumulează 192-210 g/l zaharuri, iar aciditatea
este de 6,0%o.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE

La Cotnari, încărcătura optimă s-a dovedit a fi de 25 ochi/m2 în sistemul Guyot. Portaltoii SO4-4
şi Solonis x Riparia 1616 C au o influenţă pozitivă asupra producţiei.
Vinul are o fructuozitate remarcabilă şi un gr alcoolic de 12,4 vol.alcool. Intră în sortimentul de
Cotnari în proporţie de 30%.

ZONARE
Soi autorizat în podgoria Cotnari.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului FRÂNCUŞA


N Specificare UM Cotnari(J) Iaşi(2)
r
.
1. Coeficient de fertilitate strug./l. fertili 1,66 1,24
absolut
2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,20 0,67
3. Greutatea medie a unui g 141 144
4. strugure
Indice de productivitate g 234,3 178,6
5. absolutde productivitate relativ
Indice g 164,4 96,5
6. Greutatea a 100 de boabe g 144 166
7. Concentraţia în zaharuri g/l 167 169,6
8. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 9,5 6,5
9. Producţia de struguri kg/butuc 3,9 3,4
(!) 7ardea şi L.
Rotarii (2) L.
Rotaru

6
GALBENĂ DE ODOBEŞTI

ORIGINE
Soi autohton originar din comuna Căpătanu.

SINONIME
Galbenă de Căpătanu, Galbenă uriaşă.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este vătoasă, alb-liliachie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este
de mărime mijlocie, cu limbul gofrat şi uşor pliat, verde-închis, mat şi pufos pe faţa inferioară,
întreg sau uşor trilobat. Sinusurile laterale sunt slab schiţate iar cel peţiolar deschis, ovoidal.
Nervurile sunt roşietice. Dinţii sunt de mărime mijlocie cu marginile uşor convexe. Strugurele
este de mărime mijlocie cilindro-coriic, uni sau biaripat, compact. Bobul este mijlociu, sferic, de
culoare galben-ver-zuie si miezul zemos.

ÎNSOŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi viguros, cu o perioadă lungă de vege-sensibil la seceta, temperaturi scăzute şi
taţie, putregai cenuşiu. Fertilitatea este destul de ridicată: 60-80% lăstari fertili şi 0,89, respectiv
1,47 valorile celor doi coeficienţi de fertilitate.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Vigoarea mare permite atribuirea unor sarcini mari de ochi - 100 ochi/butuc repartizată
pe cordoane duble.
Nu Se recomandă tăierea în cepi deoarece duce la o degarnisire a cordoanelor.
în condiţiile podgoriei Odobeşti, completarea deficitului de apă apare necesară doar în
anumiţi ani cu o singură udare de 5-600 m3/ha.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Are perioadă lungă de vegetaţie cu maturarea strugurilor în epoca a Vi-a. Greutatea medie
a unui strugure este de 60 grame, iar a 100 de boabe 140 grame. Soiul are o capacitate redusă
de acumulare a zaharurilor-160 g/l. Aciditatea variază între 4,6 şi 6,0 %o. Producţia este mare,
respectiv 14-16 t/ha, soiul având un mare potenţial de producţie.
Vinul obţinut este slab alcoolic, uşor, cu aciditate plăcută, cu buchet ce poate fi îmbunătăţit prin
adăugarea într-o proporţie de 30-40% a soiului Fetească regală şi 10% Muscat Ottonel.

SELECŢII CLONALE
La S.C.V.V. Odobeşti au fost obţinuţi doi cloni: Galbenă de Odobeşti clon 33 şi clon 50, primul
remarcându-se printr-o producţie mai ridicată decât populaţia, iar cel de-al doilea printr-un potenţial
mai mare de acumulare a zaharurilor.

7
ZONARE
Se cultivă doar în 4 centre viticole situate în sudul Vrancei.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonilor soiului GALBENĂ de


ODOBEŞTI (date LS.TJ.S.)
N Specificare UM S.C.V.V. Odobeşti
r Clonul Clonul Populaţi
.
1 Coeficient de fertilitate strug./l. fertili 1,6 1,5 1,47
.2 absolut
Coeficient de fertilitate strug./l. total 1,0 1,0 0,89
3. relativ
Greutatea medie a unui g 196 172 150
4. strugure
Indice de productivitate g 314 258 220
.5 absolut
Indice de productivitate g 196 172 133
.6 relativ
Greutatea a 100 de boabe g 232 236 220
.7 Concentraţia în zaharuri g/l 162 180 160
.8 Aciditatea totală în must g/l H2S04 6,1 5,6 5,5
9. Producţia de struguri t/ha 24,6 21,8 16,7
.

IORDANĂ

ORIGINE
Se presupune că este soi autohton.

SINONIME
Iordovană.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu nuanţă liliachie. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este mijlocie spre mare, uşor alungită, cordiformă, întreagă sau trilobată, cu
limbul gros, gofrat şi uşor ondulat, colorat verde-închis, pufos. Sinusurile laterale sunt slab
schiţate în V. Sinusul peţiolar este variabil - liră sau închis ovoidal. Nervurile sunt roşietice
spre bază. Dinţii sunt uşor alungiţi şi ascuţiţi. Strugurele este cilindric, aripat, de mărime

8
mijlocie, compact. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, de culoare verde-gălbuie, iar miezul
este zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi viguros, cu o perioadă lungă de vegetaţie ce se reflectă în maturarea lemnului insuficientă şi
ca urmare are o slabă rezistenţă la ger. Este sensibil la atacul putregaiului cenuşiu. Prezintă o
fertilitate bună: 60-70% lăstari fertili, cu valori ale coeficienţilor de fertilitate de 0,8-1,2 cel
relativ şi 1,3-1,8 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Se practică sistemul de tăiere Guyot modificat cu o încărcătură de 14-16 ochi/m 2
repartizată pe 3-4 verigi de rod cu coarde de 10-14 ochi.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Soi de epoca a Vi-a. Greutatea medie a unui strugure este de 120 grame, iar a 100 de
boabe 230 grame. Soiul se caracterizează printr-o aciditate totală ridicată 5,3-7,7%o şi un
conţinut mai modest în zaharuri 155-173 g/l. Producţia în diferite centre din Transilvania este de
12-16 t/ha, iar la Dăbuleni ajunge la 15-20 t/ha.
Vinul se foloseşte în diferite cupaje: 80% Iordană + 20% Fetească regală sau 30%
Iordană + 40% Fetească regală +30% Neuburger. Este un vin de consum curent, iar datorită
acidităţii ridicate serveşte ca materie primă pentru prepararea vinurilor spumante sau pentru
distilate învechite.

ZONARE
în principal, soiul lordană se cultivă în centrele viticole: Apold,'Sebeş şi Mediaş.

Principalele caracteristici productive si agrobiologice ale soiului IORDANA


N Specificare UM Aiud Lechi Turda Zală
r nţa u
.
1 Coeficient de fertilitate strug./l. 1,47 1,29 1,83 1,78
. absolut fertili
2 Coeficient de fertilitate strug./1. 0,81 0,89 1,28 1,20
.3 relativ
Greutatea medie a unui total
o 90 110 92 93
. strugure 6
4 Indice de productivitate g 131 142 168 165
5. absolutde productivitate
Indice g 73 96 118 112
.6 relativ
Greutatea a 100 de boabe g 198 210 260 240
7. Concentraţia în zaharuri g/l 180 155 173 154
.8 Aciditatea totală în must g/l H2S04 5,3 7,7 6,2 7,0
.9 Producţia de struguri t/ha 12- 16
.

9
MAJARCĂ ALBĂ

RIGINE
Se pare că este originar din Iugoslavia.

SINONIME
Slankamenka.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, de culoare alb-verzuie, cu nuanţe gălbui. Floarea este hermafrodită nor-
mală. Frunza adultă este mijlocie, pentalobată, pufoasă, cu limb subţire verde-deschis. Sinusurile
laterale superioare sunt relativ adânci, deschise sau închise, oviforme. Sinusul peţiolar este deschis în
formă de liră sau V, prezentând uneori un pinten.
Strugurele este cilindro-conic, uniaxial, de mărime mijlocie, compact. Bobul este oval, de mărime mij-
locie, cu pieliţa groasă, de culoare verzuie, cu pete ruginii pe partea însorită. Miezul este zemos.

ÎNSUŞIRI AGRORIOLOGICE
Soi viguros, sensibil la ger, dar tolerant la oidium şi putregaiul cenuşiu. Soiul are fertilitate
bună: formează 75% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 0,7-0,9 cel relativ şi 1,3-
1,45 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
În vechile plantaţii cu o densitate foarte mare, încărcătura de 8-10 ochi/m2 este repartizată pe cepi
de rod.

ARACTERE TEH NO LO GICE


Soi de epoca a V-a. Greutatea medie a unui strugure este de 130 grame, iar a 100 de boabe 220
grame.
Producţia variază între 14 şi 21 t/ha, cu un conţinut de zaharuri de 178-181 g/l şi o aciditate de
4,1-4,8.‰.
Vinul este suficient de acid şi are aromă particulară. Nu reclamă învechire şi poate fi consumat în
primul an.

ZO NARE
Face parte din sortimentul de la Teremia alături de Creată si Steinschiller roz.

10
Principalele caracteristici productive şi agrobiologice la soiul MAJARCĂ ALBĂ
N Specificare ------------------ Centre
r UM
. Buziaş- Teremia
1. 1,45
Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,31
2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 0,72 0,91
3. Greutatea medie a unui strugure g 142 114
4. Indice de productivitate absolut g 187 369
5. Indice de productivitate relativ g 102 104
6. Greutatea a 100 de boabe 6 220 221
7. Concentraţia de zaharuri g/l 178 181
8. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 4,8 4,1
9. Producţia de struguri t/ha 11-14,7 16,2-21,1

MUSTOASĂ DE MĂDERAT

ORIGINE
Necunoscută. Se cultivă de secole în centrul viticol Măderat din podgoria Miniş.

SINONIM E
Lampor, Mustos feher.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu nuanţă roz. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este întreagă sau trilobată, prezentând de-a lungul lăstarului o variaţie mare de
formă şi lobie, de mărime mijlocie. Limbul este gros şi gofrat, verde închis, scămos. Sinusurile
laterale sunt slab schiţate, în formă de „V", având un pinten la baza lumenului, iar cel peţiolar
este deseori închis elip-soidal. Nervurile sunt roşietice la bază. Dinţii sunt mărunţi şi ascuţiţi.
Strugurele este de mărime mijlocie şi are formă cilindro-conică, foarte compact. Bobul este
sferic, mijlociu, de culoare verde-gălbuie şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Este un soi de vigoare mijlocie, cu o perioadă lungă de vegetaţie. Soi rustic cu o mare
rezistenţă la secetă, la atacul păianjenului roşu şi la putregaiul cenuşiu. Fertilitatea soiului este
ridicată: formează 80% lăstari fertili, iar coeficientul de fertilitate absolut este de 1,35.

11
PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
În podgoria Miniş la tăiere se lasă o încărcătură de 14-16 ochi/m 2, iar tipul de tăiere
este Guzot pe semitrunchi.
CARACTERE TEHNOLOGICE
Are o perioadă lungă de vegetaţie şi este un soi de epocile V-VI . Acumulările de zaharuri
sunt destul de modeste 160 g/l , iar aciditatea se menţine ridicată la peste 6‰.
SELECŢIE CLONALE
A fost obţinut prin selecţie clonală la Miniş din populaţia soiului clonul Mustoasă de
Măderat 79 Mn, omologat în anul 1987.
Producţia este destinată producerii vinurilor albe de consum curent şi se poate valorifica pe
plan local şi ca struguri de masă.
Vinul este uşor, are culoare aîb-verzuie, aromă plăcută şi prospeţime deosebită datorită
acidităţii ridicate şi constituie o foarte bună materie primă pentru distilare.
ZONARE
Soi local din centrul viticol Măderat, din podgoria Miniş. Se mai cultivă în centrele
Diosig, Sâniob-Marghita, Valea lui Mihai (jud. Bihor) şi Sanislau (jud. Satu Mare).

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonului MUSTOASA de


MADERAT comparativ cu populaţia (date I.S.TJ.S.)
N Specificare UM S.C.V.V. Minis
r Clon 79 Populaţie
.
1 Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,49 1,35
.2 Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,13 0,94
3. Greutatea medie a unui strugure g 187 145
4. Indice de productivitate absolut g 282 196
5. 214 136
5
6. Greutatea a 100 de boabe g 195 178
.7 Concentraţia de zaharuri g/l 175 160
.8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 6,4 . 6,1
.9 Producţia de struguri t/ha 19,6 15,9
.

NEUBURGER

ORIGINE
Este incertă. După unii autori, numele provine de la comuna Neuberg din Austria . Se
pare că este hibrid între Pinot blanc şi Sylvaner.
12
CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, alb-violacee. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este
plană, de mărime mijlocie-mică, colorată verde închis, cu 3-5 lobi, scămoasă. Sinusurile
laterale superioare sunt elipsoidale, iar sinusul peţiolar este o liră perfectă. Nervurile sunt
roşietice spre bază. Dinţii de mărime mijlocie au laturile convexe. Strugurele este cilindric şi
aripat, mic, foarte compact. Bobul este sferic, mic-mijlociu, verde deschis şi acoperit cu multe
puncte de culoare neagră. Miezul este crocant, semi-cărnos şi nearomat.
ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi de vigoare mijlocie. Este sensibil la ger, şi tolerant la mucegai. Are o fertilitate bună:
lăstarii fertili sunt în proporţie de 60%, iar în unele centre viticole (Turda) se apropie de 80%.
CARACTERE TEHNOLOGICE
Soi de epoca a V-a. în funcţie de an, din acest soi se pot obţine vinuri de consum curent,
când soiul are acumulări de zaharuri de 160 - 180 g/l la o producţie de 24 t/ha şi vinuri
superioare când acumulează 250 g/I zaharuri (în centru viticol Aiud) la o producţie de 8-12
t/ha. Aciditatea variază între 5,0 şi 6,0 %c.

SELECJII CL0NALE
A fost obţinut în anul 1993 clonul Neuburger lOlaS.C.V.V. Blaj.

ZONARE
Există plantaţii cu acest soi în podgoria Târnave.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice


ale clonului NEUBURGER -10 Blaj (date LS.T.LS.)
N Specificare UM S.C.VVBlaj
r Clon 10 Blaj Media
.
1 Coeficient de fertilitate absolut Strug./1. 1,5 1,5
.2 Coeficient de fertilitate relativ fertili
Strug./l. 0,9 0,9
.3 Greutatea medie a unui strugure g total. 95 94
.4 Indice de productivitate absolut g 142,5 141
5. Indice de productivitate relativ g 85,5 84,6
•. Greutatea a 100 de boabe g 121 120
76 Concentraţia de zaharuri g/l 197,7 177,5
.8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 6,4 6,6
.9 Producţia de struguri t/ha 14,8 9,9

Vinul este sec, de culoare galben-aurie, suficient de alcoolic, viguros datorită acidităţii ridicate,
corpolent si bine echilibrat.

13
PLĂVAIE

ORIGINE
Soi autohton, cultivat de sute de ani în Moldova.

SINONIME
Bălană, Plăvană.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este vătoasă, de culoare albă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă
este mare, întreagă sau uşor trilobată, cu limbul gofrat, de culoare verde închis, pufos pe partea
inferioară. Sinusurile laterale sunt unghiulare, iar cel peţiolar este închis elipsoidal. Dinţii de
mărime mijlocie au laturi uşor convexe. Strugurele este de mărime mijlocie, cilindric, compact.
Bobul este mijlociu, sferic, de culoare verde albicioasă, cu pieliţa subţire şi miez foarte zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi viguros, cu o sensibilitate mare la ger (rezistă neprotejat doar până la -15°C). Are o
pe-
rioadă lungă de vegetaţie şi este sensibil la mană, antracnoză, păianjenul roşu şi tolerant la
putregaiul cenuşiu. Se caracterizează printr-o fertilitate ridicată (70-80 % lăstari fertili) şi 0,83
coeficientul de fertilitate relativ, respectiv 1,6 coeficientul de fertilitate absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Se recomandă încărcături de 25-30 ochi/m2, repartizate pe coarde de 14-16 ochi lungime.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Se maturează la sfârşitul lunii septembrie -începutul lunii octombrie, dată până la care
acumulează o cantitate redusă de zaharuri (150-160 g/l) şi o aciditate ridicată de 6 %c.
Greutatea medie a unui strugure este de 170 grame, iar a 100 de boabe este de 180
grame.

14
SELECŢII CL0NALE

în anul 1979 a fost obţinut prin selecţie clo-nală la S.C.V.V. Odobeşti, clonul Plăvaie 16 (pro
duce cu 12-19 % mai mult decât populaţia, acumulează o cantitate mai mare de zaharuri şi are un plus de
toleranţă la putregaiul cenuşiu).

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonului PLĂVAIE 16 comparativ cu


populaţia la ODOBESTI (date LS.TJ.S.)
N Specificare UM Centre
r Clon 16 Populaţie
.
1. Coeficient de fertilitate absolut Strug A fertili 1,73 1,62
2. Coeficient de fertilitate relativ Strug./l. total 0,88 0,83
3. Greutatea medie a unui strugure g 197 179
4- Indice de productivitate absolut g 340 290
5. Indice de productivitate relativ g 173 149
6. Concentraţia de zaharuri g/l 177 159
7. Aciditatea totală în must . g/lH2S04 5,8 6,0
8. Producţia de struguri t/ha 18,0 15,0

Soiul Plăvaie se pretează pentru vinuri albe de consum curent şi ca materie primă pentru distilate
şi vinuri spumante.

RCAŢITELI

ORIGINE
Soi gruzin care în traducere înseamnă "lăstar roşu".

SINONIME
Korolioc Rkaţiteli, Dedali Rkaţiteli.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este verde-cafenie, cu scame. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă
este mijlocie spre mare, cu limb gros, gofrat, ondulat, uşor scămos, întreg sau 3-5 lobi, uşor
cordiform. Sinusurile laterale superioare sunt deschise, cu lumen ovoidal sau în V, cu pinteni
în lumen. Sinusul peţiolar este deschis sub formă de liră. Dinţii sunt mărunţi, cu margini
rotunjite. Lăstarii au o creştere erectă. Strugurele este de mărime mijlocie, cilindric, aripat,

15
semicompact, cu pedun-cul colorat roşiatic. Bobul este oval, de mărime mijlocie, cu pieliţa
subţire, de culoare verde-găl-buie, cu pete cafenii pe partea însorită şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi viguros, cu creşteri puternice, care se remarcă prin poziţia erectă a lăstarilor. Această
însuşire uşurează mult susţinerea lăstarilor ca şi recoltarea mecanizată. Are o fertilitate bună:
55-73% lăstarii fertili şi 1,2-1,4 coeficientul de fertilitate absolut.
Are o rezistenţă deosebită la ger. La Bucureşti, la o temperatură de -28°C, pierderile de
ochi s-au cifrat la 54% faţă de 90% la majoritatea soiurilor. Manifestă o bună toleranţă la secetă
şi la putregaiul cenuşiu. Rezistă bine la filoxeră pe terenurile nisipo-lutoase.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
A fost studiată la catedra de viticultură din Bucureşti reacţia soiului la diferite tipuri de
tăiere. Producţia cea mai mare se obţine la tăierea în coarde lungi de 10-12 ochi. S-a observat că
zona cu fertilitatea cea mai mare se situează între nodurile 4 şi 10. Dacă se taie în cordon
Cazenave sau cordon speronat, trebuie mărită încărcătura de ochi la butuc, urmată de un plivit
obligatoriu sau să se formeze două cordoane paralele.

CARACTERE TEHNOLOGICE

Soi de epoca a Vi-a, cu o perioadă lungă de vegetaţie. Acumulează cantităţi mai reduse de zaha-
ruri: 160 - 180 g/l, dar prezintă valori ridicate acidităţii
ale totale de 6-8
%o.
Producţia este ridicată şi se remarcă cornportarea bună a soiului în podgoria Dealurile jorului.Bu
ZONARE
Soiul asigură obţinerea vinurilor albe de consum curent, cu aciditate ridicată pe nisipurile din sudul Olteniei ca şi
în arealele viticole din judeţele Brăila, galaţi,Tulcea şi Constanţa.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ' la soiul RCAŢITELI (Adriana Indreaş)


N Specificare UM Bucureşti
r
.
1 Coeficient de fertilitate strug./l. fertili 1,3
.2 absolut
Coeficient de fertilitate strug./l. total 0,7
3. relativ
Greutatea medie a unui g 180
4. strugure
Indice de productivitate g 234
.5 absolutde productivitate
Indice a 126
.6 relativ
Greutatea a 100 de boabe gb 200
.7 Concentraţia de zaharuri g/l 161
.8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 7,5
.9 Producţia de struguri t/ha 15,0
.
Vinul atinge în mod frecvent un nivel calitativ destul de bun: (10,5-11% voi. alcool) şi o bună
aciditate,este sec, bine echilibrat, de culoare galben-pai.

16
SAINT EMILION

ORIGINE
Se pare că este de origine italiană şi face parte din sortogrupul Trebbiano ce mai
cuprinde soiurile: Trebbiano Romagnolo, Trebbiano di Soave, Trebbiano giallo şi Trebbiano di
Spoleti.

SINONIME
Ugni blanc, Trebbiano toscano.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă
este mare şi foarte mare, cu lobul terminal distinct, prelung, ascuţit, triunghiular, cu 5 lobi, cu
limb gofrat, verde închis şi pufos. Sinusurile laterale superioare sunt destul de profunde, în
general închise, cu lumen ovoidal, iar sinusul peţiolar este semideschis. Dinţii alternează regulat
şi au margini drepte. Strugurele este cilindro-conic sau rămuros, de mărime mijlocie, foarte
lax, cu boabe neuniforme ca mărime. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, cu pieliţa groasă,
colorată alb-gălbui, iar miezul este zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi de vigoare mare, cu o perioadă lungă de vegetaţie şi dezmugurire târzie, sensibil la
ger (rezistă până la -16°C), care se reface greu datorită faptului că emite cu dificultate lăstari
din butuc. Este slab tolerant la mană şi mucegai. Caracteristic soiului este meierea şi
mărgeluirea puternică. Fertilitatea este medie: 70% lăstarii fertili.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
La Bechet-Dăbuleni, datorită sensibilităţii la ger, trebuie protejat peste iarnă. Se taie în
sistem Guyot cu încărcături de 16-18 ochi/m2, repartizate pe coarde de 12-14 ochi. Se irigă în
plantaţiile de pe nisipuri cu o normă de 2000 m3/ha.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Soi de epoca a Vi-a. Acumulează pe nisipuri 150 - 180 g/l zaharuri la o aciditate de
5,5%o. Doar în zona colinară prin supramaturarea strugurilor poate ajunge la 200 g/l. Producţia
variază între 12 t/ha la Drăgăşani şi 20 t/ha la Dăbuleni.

ZONARE
17
Este autorizat a se cultiva în 6 centre viticole din zona nisipurilor din judeţele Dolj şi
Mehedinţi: Cetate, Potelu, Dăbuleni, Vraţa, Izvoare, Jiana.

Principalele caracteristici productive şi agrohiologice la soiul SAINT


EMILION
N Specificare UM Dăbuleni
r
.
1. Coeficient de fertilitate strug./l. fertili 1,5
absolut
2. Coeficient de fertilitate strug./l. total 0,9
3. relativ
Greutatea medie a unui g 180
4. strugure
Indice de productivitate g 270
5. absolut
Indice de productivitate g 162
6. relativ
Greutatea a 100 de boabe g 160
7. Concentraţia de zaharuri g/l 152-182
8. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 5,5
9. Producţia de struguri t/ha 20,0

Se obţin vinuri uşoare ce imprimă prospeţime în cupajele în care se folosesc. Are o


culoare galben-pai cu reflexe verzui, suficient de plin, căruia îi lipseşte catifelarea.

ZGHIHARĂ

ORIGINE
Soi autohton cultivat doar în zona Huşi.

SINONIM E
Zghihară de Huşi.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este foarte pufoasă, albă cu marginea liliachie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza
adultă este mare, uşor cordiformă, întreagă sau trilobată, cu lobul terminal mai pregnant decât la soiul
Galbenă cu care formează un sortogrup, gofrată, colorată verde închis şi scămoasă. Sinusurile laterale
sunt unghiulare, iar cel peţiolar este semiînchis sau închis, ovoidal. Nervurile sunt vineţii spre bază.
Dinţii sunt lăţiţi la bază, mari, cu laturi uşor convexe şi mucronaţi. Peţiolul este roşu, mai lung decât
nervura mediană. Strugurele este rămuros, de mărime mijlocie, lax, cu boabe neomogene ca mărime şi
cu numeroase boabe mărgeluite. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, cu pieliţa subţire, colorată
verde-gălbui; miezul este zemos şi nearomat.

ÎNSUŞIRI AGRORIOLOGICE
18
Soi de vigoare mare, cu o fertilitate deosebită: formează 75-90% lăstari fertili, iar coeficienţii
de fertilitate au valori de 1,5 cel absolut şi 1,2 cel relativ. Are o afinitate foarte bună cu portaltoii:
Riparia gloire şi Riparia x Rupestris 3309. Este slab rezistent la ger, la mană şi la putregaiul cenuşiu şi
mai puţin sensibil la oidium şi la secetă.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Vechiul sistem de tăiere "de Moldova" folosea coarde lungi de 10-18 ochi în număr de 8-12
pe butuc, fără utilizarea cepilor de înlocuire sau de producţie. în prezent se taie Guyot pe semi-trunchi,
unde sarcina de ochi este repartizată pe 5-7 coarde de 10-12 ochi la care se adaugă cepii de înlocuire.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Soi de epocile V-VI. Acumulează până la maturarea strugurilor 130-158 g/l zaharuri şi 6,5-8,3
%o aciditate. Greutatea medie a unui strugure este în jur de 150 g, iar a 100 de boabe este de 160-
200 g. Producţia variază între 16 şi 20 t/ha, dar potenţialul soiului este de 30 t/ha.
Vinul este subţire, cu aciditate ridicată, de culoare verde-gălbuie, conţinutul în alcool este
satisfăcător, iar cantitatea de extract nereducător de 16,9 g/l îl plasează în grupa soiurilor pentru
vinuri albe de consum curent seci şi pentru obţinerea de distilate.
Pentru retuşarea unor neajunsuri, se recomandă cupajarea lui cu soiurile Fetească albă şi
Aligote.

SELECŢII CLONALE
în plantaţiile existente se găsesc trei bioti-puri: Zghihara galbenă, Zghihara albă bătută şi
Zghihara verde bătută (D. Bernaz, 1937).
ZONARE
Se cultivă în centrele viticole Huşi, Avereştisi Vaslui

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului ZGHIHARA de HUŞI (Liliana


Rotaru)
N Specificare UM Huşi Iaşi
r
.
1. Coeficient de fertilitate absolut strug./l.fertili 1,5 1,10
2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l.total 1,2 0,46
3. Greutatea medie a unui strugure g 172 185
4. Indice de productivitate absolut g 261 203,5
5. Indice de productivitate relativ g 211 85,1
6. Greutatea a 100 de boabe g 122 247

7. Concentraţia de zaharuri g/l 165 156


8. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 5,5 7,4
j___
9. Producţia de struguri t/ha 5.1 3,2

19
ASTRA

ORIGINE
Soi obţinut la S.C.V.V. Blaj prin hibridare sexuată între Fetească regală şi Pinot gris.
Autori: D. Moldovan şi colab. şi a fost omologat în anul 1995.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este verde-gălbuie, pufoasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă
este mare, pentagonală, în general trilobată, cu sinusuri laterale deschise, iar cel peţiolar
elipsoidal închis. Limbul este gofrat, cu margini revolute şi dinţi con-vecşi. Limbul este acoperit
pe partea inferioară cu peri orizontali deşi. Strugurele este cilindro-conic uni sau biaripat,
mijlociu ca mărime, compact. Bobul este mijlociu spre mare, sferic sau uşor dis-coidal. Pieliţa
are grosime mijlocie, este de culoare verde-gălbuie, iar miezul este zemos.
ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE Şl TEHNOLOGICE
Soi viguros care îşi maturează strugurii în epoca a Vi-a la Blaj. Are o fertilitate bună: for-
mează în medie 66% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 1,0 cel relativ şi 1,6
cel absolut. Se comportă foarte bine la secetă, dar este sensibil la îngheţurile târzii de primăvară;
este mai puţin atacat de putregaiul cenuşiu. Autorii recomandă tăieri mixte cu coarde de 12-14
ochi lungime, cu conducere pe braţe multianuale.

CALITĂŢI
Se remarcă prin capacitatea de producţie superioară soiului Iordană, un potenţial de
acumulare a zaharurilor mai mare, comportarea la ger, secetă şi boli superioară soiurilor
zonate.
Principalele caracteristici productive la soiul ASTRA (date I.S.T.I.S.)
N Specificare UM S.C.V.V. Blaj
r
.
Greutatea medie a unui g
1. strugure 224
2. Greutatea a 100 de boabe g 246
3. Concentraţia de zaharuri g/l 177
4. Aciditatea totală %c 6,5
5. Producţia de struguri î/ha 24,5
Se obţin vinuri de consum curent cu 10,1% voi. alcool, 5,8 %c aciditate totală şi 18,02 g/l
extract nere-ducător şi, de asemenea, poate fi folosit ca materie primă pentru vinuri spumante.

20
BĂBEASCĂ GRI

ORIG INE
Soi obţinut la S.C.V.V. Odobeşti şi omologat în anul 1975. Autori: Gh. Popescu şi colab.
Este o variaţie mugurală a soiului Băbească neagră.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este uşor scămoasă, verde cu nuanţă roşiatică. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este de mărime mijlocie, pentalo-bată, glabră, cu smocuri de peri pe nervuri pe
partea inferioară a limbului. Sinusurile laterale superioare au lumen închis, mic, ovoidal, cu
pinten în lumen. Sinusul peţiolar este o liră. Baza nervurilor este roşiatică. Dinţii sunt mijlocii,
cu margini rotunjite şi mucronaţi. Strugurele este mijlociu ca mărime,
rămuros, lax. Bobul este mijlociu ca mărime, dis-coidal, cu pieliţa gri-fumurie şi miez zerrjos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICE


Soi de vigoare mare, de epoca a Vi-a, cu bună rezistenţă la secetă, ger şi putregaiul
cenuşiu. Fertilitatea este bună: 60% lăstari fertili şi 0,7-1,0 coeficientul de fertilitate relativ,
respectiv 1,3-1,5 cel absolut. Producţia de 11-20 t/ha şi acumulările de zaharuri sunt superioare
soiului Băbească neagră.

CALITĂŢI Şl DEFECTE
Producţie ridicată, dar în unii ani acumulează cantităţi mai reduse de zaharuri.
Principalele caracteristici productive la soiul BĂBEASCA GRI (*date I.S.T.I.S.)
N Specificare ;VM:.. s.c.vv U.SA.M.
r V
Odobeşti* Bucureşti
.
1 Greutatea medie a unui strugure o 179 190
2 Greutatea a 100 de boabe g 186 250
3 Concentraţia de zaharuri g/l 186 204
4 Aciditatea totală %o 7,0 6,0
5 Producţia de struguri t/ha 21,5 12,7
Se obţin vinuri albe pentru consum curent şi cu exces de aciditate totală care pot fi folosite
la producerea vinurilor spumante sau a distilatelor de vin.

21
CRÂMPOŞIE SELECŢIONATĂ

ORIGINE
Soi creat la S.C.V.V. Drăgăşani de un colectiv de autori (I.Dobrescu şi colab.) prin
fecundarea liberă a soiului Crâmpoşie, omologat în anul 1972.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este vătoasă, de culoare verde-albi-cioasă. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este mijlocie, întreagă sau uşor trilobată, colorată verde închis şi puternic
scămoasă pe faţa inferioară. Limbul este gros şi gofrat. Sinusurile laterale sunt superficiale, iar
cel peţiolar este o liră. Dinţii sunt mijlocii, cu margini rotunjite şi mucro naţi. Strugurele este
cilindro-conic, de mărime mijlocie spre mare, foarte compact. Bobul este sferic, mijlociu, verde-
gălbui cu pete ruginii şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE ŞI TEHNOLOGICE


Soi de vigoare mijlocie cu maturare în epoca a V-a. Are o fertilitate bună (67% lăstari
fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 0,8-0,9 cel relativ, respectiv 1,2-1,5 cel absolut).
Nu meiază, nu mărgeluieşte şi are o bună rezistenţă la boli.

CALITĂŢI Şl DEFECTE
Producţii ridicate şi constante, dar nu mai are însuşirile de soi mixt ale Crâmpoşiei.

Principalele caracteristici productive la soiul CRAMPOSIE selecţionată (*date I.S.Ţ.I.S.)


N Specificare VM V. Drăgăşan Bucureş
r Călugărească* i* ti
.
1. Greutatea medie a unui K 232 221 159
2. strugure
Greutatea a 100 de boabe 260 274 254
3. Concentraţia de zaharuri g/l 186 206 189
4. Aciditatea totala %0 4,6 4,5 4,5
5. Producţia de struguri t/ha 9,8 16,5 10,4

Din acest soi se obţine un vin alb de consum cu 11,6% voi. alcool, aciditate 4,6 g/l
H2SO4 şi 22,3 g/l extract sec nereducător
22
MIORIŢA

ORIGINE
Soi creat la S.C.V.V. Odobeşti prin polenizarea liberă a soiului Coarnă albă (autor: Gh.
Popescu şi colab.), omologat în anul 1980.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este scămoasă, cu marginea cafenie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza
adultă este mică, cu 3-5 lobi, colorată verde închis, gofrată şi glabră, cu smocuri de peri rigizi pe
partea inferioară a limbului. Sinusurile laterale sunt slab schiţate în V, iar sinusul peţiolar este
închis, circular. Dinţii sunt mijlocii, cu margini rotunjite şi mucroni roşietici. Strugurele este conic,
mijlociu, compact. Bobul este oval, mijlociu, cu pieliţa colorată verde-gălbui, cu punct pistilar
ascuţit ca. un ghimpe şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0G ICE Şl TEHNOLOGICE


Soi cu însuşiri mixte, viguros, cu maturare în epoca a Vi-a. Are o bună rezistenţă la ger,
secetă şi boli. Pieliţa boabelor este relativ groasă şi conferă o bună rezistenţă la atacul de
mucegai. Prezintă o fertilitate ridicată: 65-80% lăstari fertili şi 0,7-1,2 coeficientul de fertilitate
relativ, respectiv 1,3-1,6 cel absolut.

CALITĂŢI Şl DEFECTE
Rezistă bine la atacul putregaiului cenuşiu, producţiile sunt mari, dar în unii ani
acumulează cantităţi mai mici de zaharuri.

Principalele caracteristici productive la soiul MIORIŢA (*date I.S.T.I.S.)


N Specificare UM S.C.KV. U,SA.M.
r V
Odobeşti* Bucureşti
.
1 Greutatea medie a unui strugure o 164 165-200
. Greutatea a 100 de boabe bg 260 200
2
. g/l 157 175
4 Concentraţia
Aciditatea de zaharuri
totală %0 7,4 5,6
5. Producţia de struguri t/ha 25,6 18,2
.
Vinul obţinut la Odobeşti are 11,6% voi. alcool, o aciditate de 6 g/l H2SO4 şi 19,8 g/l
extract sec nere-ducător.

23
ROŞIOARĂ

ORIGINE
Soi originar din Bulgaria.

SINONIM E
Pamid.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu liziera roşiatică. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor rotunjită, scămoasă, cu peri scurţi pe nervuri.
Limbul este pentalobat, trilobat sau întreg, în funcţie de biotip. Sinusurile laterale sunt slab
schiţate, în formă de V, putând ajunge la sinusuri profunde, elipsoidale sau ovoidale, uneori
închise. Sinusul peţiolar este, în general, în formă de liră şi mai rar închis. Nervurile sunt
roşietice. Dinţii sunt mici, înguşti, cu margini drepte şi vârful ascuţit. Strugurele este cilindric,
cilindro-conic sau rămuros, în funcţie de biotip, uneori aripat, de mărime mijlocie, semicompact
sau lax. Bobul este sferic sau dis-coidal, de mărime mijlocie. Pieliţa este groasă, de culoare roz
sau roşiatic, în funcţie de biotip. Miezul este semizemos.
In cadrul populaţiei soiului, s-au depistat trei biotipuri:
- Roşioară neagră, care are bobul de culoare roşie închisă şi este de calitate superioară;
- Roşioară verde, cu coloraţie insuficientă a boabelor, dar foarte productivă;
.- Roşioară comună, cu o coloraţie a boabelor intermediară.
ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi viguros, cu o foarte bună rezistenţă la secetă. îşi maturează bine lemnul, dar la
temperaturi de sub -22°C pierderile sunt de 100%. Este sensibil la atacul putregaiului cenuşiu.
Fertilitatea este bună: formează 60% lăstarii fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 1,1
cel relativ şi 1,8 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Se recomandă tipul de tăiere Guyot modificat cu protejare peste iarnă, iar operaţia de
desfrunzit este obligatorie. încărcătura de ochi este de 16-18 ochi/m2 repartizată pe coarde de
10-12 ochi.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Soi de epoca a V-a, dată până la care acumulează 160-170 g/l zaharuri şi doar 2,3-3,0 %o
aciditate. Greutatea medie a unui strugure este de 200 g, iară 100 de boabe 185 g.
SELECJII CLONALE
In anul 1988 a fost omologat clonul 8 Tâmbureşti obţinut la Universitatea din Craiova de
către prof. Aurel Zăvoi.
ZONARE
Figurează ca soi de bază în sortimentul arealelor viticole situate pe nisipurile din sudul
Olteniei.
24
Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonului
ROŞIOARĂ 8 Tb. (date LS.T.I.S.)
■ Specificare UM Tâmbureşti
N Media
r
1 Greutatea medie a unui strugure a 201 200
.2 Greutatea a 100 de boabe g 246 240
3. Concentraţia de zaharuri ' g/l 142 140
.4 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 3,5 2,5
.5 Producţia de struguri t/ha 34,2 26,5 '
.
În funcţie de procedeul de vinificare, se obţin vinuri uşoare, roz sau albe, cu tărie
alcoolică scăzută, fade, care trebuie cupajate cu alte soiuri.

STEINSCHILLER ROZ

O R IG IN E
Se presupune că ar fi originar din Germania.

SINONIM E
Kovidinka, Schiller.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este vătoasă, alb-liliachie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este
mică, rotundă, cu limbul plan, gros, gofrat, vatos, întreg sau uşor trilobat. Sinusurile laterale
sunt slab schiţate, în V, iar sinusul peţiolar are formă de V sau liră deformată. Nervurile sunt
roşietice la bază. Dinţii sunt mici, cu baza lăţită şi margini convexe. Strugurele este mic,
cilindro-conic sau cilindric, foarte compact. Bobul este sferic, mic, cu pieliţa groasă, colorată
roz şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi de vigoare mijlocie, cu o perioadă de vegetaţie de 180 de zile. Rezistă până la -22°C
şi are o toleranţă mijlocie la secetă şi la putregaiul
cenuşiu. Este un soi fertil: formează 70% lăstari fertili şi 1,7 coeficientul de fertilitate absolut,
respectiv 1,1 cel relativ.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
în vechile plantaţii se practică tăierea de Teremia cu o încărcătură de 8-10 ochi/m 2
repartizată pe cepi de rod şi o densitate mare a butucilor.

CARACTERE TEHNOLOGICE
25
Soi de epoca a V-a. Greutatea medie a unui strugure este în jur de 70 g, iar a 100 de boabe
155 g. Acumulează o cantitate de zaharuri destul de redusă, în jur de 160 g/l, dar şi o aciditate
destul de scăzută 3,9 %o. Producţia este de 9-11 t/ha.
Se obţine un vin de consum curent, alb sau roz care se foloseşte în cupaje în proporţie de
20%, alături de Creaţă 50% şi Majarcă albă 30%. Vinul are o aroma de măr proaspăt şi un gust
de strugure bine copt.

ZONARE
Se cultivă în centrul viticol Teremia.
Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului
STEINSCHILLER ROZ
N Specificare UM Teremia
r
.
1 Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,69
2 Coeficient de fertilitate relativ strug./1. total 1,11
Greutatea medie a unui g 70
4 strugure
Indice de productivitate P 118
5 absolutde productivitate relativ
Indice g 78
6 Greutatea a 100 de boabe g 155
7 Concentraţia de zaharuri g/i 162
8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 3,9
9 Producţia de struguri t/ha 11,0

CHARDONNAY

ORIGINE
Necunoscută.

SINONIME
Pinot blanc Chardonnay, Gentil blanc.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este scămoasă, de culoare verde. Floarea este hermafrodită normală. Frunza
adultă este mică-mijlocie, rotundă, întreagă sau trilobată, uşor gofrată, colorată verde închis, cu
scame rare pe partea inferioară. Sinusurile laterale sunt în formă de V, iar sinusul peţiolar este
o liră cu baza nervurilor lipsită de mezofil. Strugurele este mic, cilindric, uneori aripat,
compact. Bobul este mic, sferic, cu pieliţa groasă, colorată galben-verzui, acoperită cu puncte
cafenii mici, cu miez zemos.

26
ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi de vigoare mică şi cu o perioadă de vegetaţie mijlocie. Are o toleranţă bună la secetă,
mijlocie la ger (-20° -r -22°C) şi este sensibil la mană şi putregaiul cenuşiu.
Soiul are o fertilitate medie: 50-60% lăstari fertili, respectiv 1,1 coeficientul de fertilitate
relativ si 1,7 cel absolut.
PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
încărcătura de ochi care se lasă la tăiere este de 14 - 16 ochi/m2, repartizată pe coardele de
14 ochi lungime. Răspunde bine la irigare.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Greutatea medie a unui strugure este de 71 de grame, iar a 100 de boabe 104 grame. Se
matu-rează la o săptămână după soiul Pinot gris.
Acumulează peste 190 g/l zaharuri şi poate ajunge la supramaturare la 220 g/l, iar
aciditatea este bună: 5,2 %o. Producţia de 6 - 8 t/ha este relativ mică şi fluctuantă datorită unor
biotipuri predispuse la meiere şi mărgeluire.
Vinul prezintă un buchet fin, discret, datorită prezenţei unor arome specifice în boabe,
deosebit de corpolent, demisec sau dulce.

SELECŢII CL0NALE
In anul 1983 a fost omologat clonul Chardonnay 25, extras din populaţie la Staţiunea de
Cercetări Viticole Murfatlar, care prezintă o fertilitate superioară (60 - 70% lăstari fertili) şi o
capacitate de acumulare a zaharurilor mai mare; în anul 2000 a fost omologat clonul 15
Ştefăneşti

ZONARE
Se cultivă în trei centre viticole: Murfatlar, Medgidia şi Cernavodă.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice la soiul


CHARDONNAY (date LS.T.I.S.)
N Specificare UM Clon 25 Clon 15
r Murfatlar Ştefăneşt
. i
1 Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,8 1,72
2 Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,21 1,25
3 Greutatea medie a unui strugure g 76 91
4 Indice de productivitate absolut g 136,8 156
5 Indice de productivitate relativ g 91,9 113
6 Greutatea a 100 de boabe g 115 163
7 Concentraţia de zaharuri g/l 210 178
8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 4,9 6,1
9 Producţia de struguri t/ha 8,25 15,1

27
EZERFURTU

ORIGINE
Soiul a fost obţinut în Ungaria prin hibridare sexu-ată între Harslevellii şi Traminer roz.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este scămoasă, galben-verzuie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă
este mijlocie, cu limbul gofrat, verde deschis, scămoasă, cu 3-5 lobi slab schiţaţi. Sinusurile
laterale ca şi cel peţiolar au formă de liră sau V. Dinţii sunt mărunţi, cu baza largă şi margini
rotunjite. Strugurele este cilindro-conic, rar aripat, compact, de mărime mică spre mijlocie.
Bobul este sferic, mic, de coloare galben-aurie şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGRORI0L0GICE
Se viguros, cu toleranţă la ger mijlocie,; şi sensibil 1 secetă prelungită, „la mană şi
făinare. Fertilitatea este bună: 62% lăstari fertili, cu coefi-
cienţi de fertilitate cu valori de 1,1 cel relativ şi 1,5 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Se recomandă tăierea mixtă cu coarde lungi de 12-14 ochi şi conducere pe braţe
multianuale cu înlocuire periodică.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Se maturează la Blaj în prima decadă a lunii octombrie. Greutatea medie a unui strugure
este de 108 grame, iar a 100 de boabe de 160 grame. Capacitatea de acumulare a zaharurilor este
înjur de 208 g/l, iar aciditatea totală de 6,1 %c

ZONARE
A fost autorizat a se cultiva în podgoriile: Tâmnveni, Alba-lulia, Sebeş-Apold, Aiud,
Lechinţa si Stefănesti.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului EZERFURTU (date


I.S.TJ.S.)
Nr. Specificare UM S.C.VVBlaj
crt.
1. Coeficient de fertilitate absolut g./l. fertili 1,5
2. Coeficient de fertilitate relativ g./l. total 1,1
3. Greutatea medie a unui strugure o 108
4. Indice de productivitate absolut bo 162
5. Indice de productivitate relativ CT 119
6. Greutatea a 100 vie boabe o 160
7. Concentraţia de zaharuri g/l 208
8. Aciditatea totală în must g/l H2so4 6,1
9. Producţia de struguri t/ha 13,6

28
FETEASCĂ ALBĂ

ORIGINE
Soi autohton.

SINONIM E
Leanka, Păsărească albă, Poama fetei.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este uşor scămoasă, de culoare verde-arămie. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este mijlocie, uşor lăţită, cu limbul terminal evident, pentalobată, colorată verde
deschis, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt foarte profunde, cu lumen mare de formă
elipsoidală, iar sinusul peţiolar este o acoladă. Strugurele are formă cilindrică, este mic, cu.
primele două ramificaţii mai dezvoltate, semi-compact. Bobul este sferic, mic, colorat verde-
gălbui şi cu miez zemos.

ÎN SU ŞIR IA G R O BIO LO G I
Soi foarte viguros, cu perioadă scurtă de vegetaţie care merge foarte bine în arealele mai
nordice din România. Prezintă o toleranţă mijlocie la ger şi este sensibil la păianjenul roşu, mana
şi mucegai. Fertilitatea soiului este mijlocie, cu 50% lăstari fertili si 1,37 coeficientul de
fertilitate absolut.
PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Pentru favorizarea diferenţierii mugurilor şi implicit a fructificării în dauna creşterii
vegetative, se lasă la tăiere o cantitate mai mare de lemn mul-tianual şi se atribuie o încărcătură
mai mare de ochi ce poate varia între 22 şi 32 ochi/m2.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Greutatea medie a unui strugure este de 90 grame, iar a 100 de boabe în jur de 200
grame.
Este un soi bun acumulator de zaharuri (200-240 g/l), iar aciditatea în arealele nordice este
bună 5,6 %c şi scade în arealele sudice.
Producţia este de 5-7 t/ha, rar se obţin 10-11 t/ha. Unul din motivele producţiei mici este
şi faptul că au apărut în cultură biotipuri cu anomalii florale.
Vinul soiului Fetească albă are buchet şi personalitate distinctă în zonele mai puţin calde
de pe Târnave (Jidvei, Mediaş) şi în jurul Bistriţei. Vin sec sau demi-sec de culoare galben-
verzuie, bogat în reflexe, amintind de mirosul florilor de viţă de vie.
Poate servi şi ca materie primă pentru vinuri spumante în centre viticole situate în Crişana
şi Maramureş.

SELECJIICLONALE
Din populaţia soiului Fetească albă la S:C.V.V. Odobeşti a fost extras clonul 1, care a fost
extras clonul 1, care a fost omologat în anul 2000.
ZONARE

29
Are o largă răspândire fiind cultivat în 77 centre viticole din podişul Transilvaniei, în regiunea
viticolă a dealurilor Moldovei şi Munteniei.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonului 1 FETEASCĂ ALBĂ (date


I.S.ZLS.)
N Specificare VM Fetească Cloni
r albă martor Odobeşt
. i
1. Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,42 1,30
2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 0,69 0,70
3. Greutatea medie a unui strugure g 133 144
4. Indice de productivitate absolut g 189 187
5. Indice de productivitate relativ a 92 101
6. Greutatea a 100 de boabe go 137 163
7. Concentraţia de zaharuri g/l 198,7 207,0
8. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 5,2 4,4

FETEASCĂ REGALĂ

ORIGINE
Soi autohton descoperit după anul 193.0 în comuna Daneş de lângă Sighişoara. Se
presupune a fi un hibrid natural între Grasă de Cotnari şi Fetească albă.

SINONIME
Dănăşană, Galbenă de Ardeal.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb liliachie. Floarea este hermafrodită
normală. Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor lăţită, întreagă sau trilobată, colorată
verde închis, cu limbul ondulat şi cu amprente slabe pe faţa superioară şi scămos pe faţa
inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale în formă de liră sau V, iar sinusul peţiolar este în
formă de U sau liră. Dinţii au baza largă şi laturi uşor convexe. Strugurele este mijlociu,
cilindro-conic, uniaripat, compact. Bobul este sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar
persistent şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE
Soi viguros, cu o dezmugurire timpurie şi cu perioadă lungă de vegetaţie. îşi maturează bine
lemnul astfel încât rezistă până la -22°C şi are ocapacitate rapidă de refacere. Este sensibil la

30
secetă şi putregaiul cenuşiu. Soi fertil ce posedă 60-70% lăstari fertili şi are coeficienţii de
fertilitate cu valori de 0,9-1,2 cel relativ şi 1,8-2,1 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Soiul Fetească regală se poate tăia în sistem Guyot pe semitrunchi cu încărcături variabile
în funcţie de arealul de cultură sau speronat, întrucât mugurii de la baza coardelor sunt fertili.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Ajunge la maturitate la două săptămâni după soiul Fetească albă. Greutatea medie a unui
strugure variază între 70 şi 150 grame, iar a 100 de boabe între 145 şi 190 grame.
Acumulează între 188 şi 215 g/l zaharuri şi are o amplitudine mică de supramaturare, iar
aciditatea este mai ridicată (5,7-6,2 %o).
Producţia variază de la 11 t/ha la Blaj la 27 t/ha la Odobeşti. Se obţin vinuri de consum
curent, superioare seci, vinuri spumante şi distilate învechite din vin.

SELECŢII CL0NALE:
A fost obţinut la S.C.V.V. Blaj clonul Fetească regala 21 Blaj în anul 1979.

ZONARE
Are o mare plasticitate şi ca urmare se cultivă în 129 centre viticole în toată ţara.

Comportarea clonului FETEASCA REGALA 21 Blaj comparativ cu


populaţia (date LS.T.I.S.)
N Specificare UM S.C.VV.Blaj
r Clon 21 Populaţie
.
1. Coeficient de fertilitate absolut g/lăst. fertili 1,9 1,6
2. Coeficient de fertilitate relativ g/total lăstari 1,4 1,2
Greutatea medie a unui strugure 78 75
4. Indicele de productivitate g 148 120
5. absolut
Indicele de productivitate relativ g 109 90
6. Greutatea a 100 de boabe 181 170
7. Producţia de struguri •t/ha 13,4 11,3

Vinul este alb-verzui, cu tărie moderată, plin, sec, puţin extractiv.

31
FURMINT

ORIGINE
Neelucidată pe deplin. Se cultivă de foarte mult timp în Ungaria, unde împreună cu soiul
Harslevellii formează sortimentul de Tokay. Alţi autori sunt de părere că soiul provine din
Italia, unde purta numele de Furmentum.

SINONIME
Furmin, Şom Szalai, Szegszolo, Moslavac bijeli, Tokay.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, verde-albiciosă. Floarea este hermafrodită normală, dar soiul prezintă
multe anomalii florale. Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau trilobată cu
margini laterale drepte, scămoasă. Sinusurile laterale sunt slab schiţate, deschise în formă de V,
iar sinusul peţiolar este în formă de liră sau închis ovoidal. Dinţii sunt •nari, cu laturi convexe.
Strugurele este cilindric, mijlociu, aripat, iar compactitatea depinde de biotip. Bobul este uşor
oval, de mărime mijlocie, colorat verde-gălbui şi cu miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Vigoarea butucilor variază în limite foarte mari. De regulă sunt foarte viguroşi butucii
care au deficiente florale.
în timpul înfloritului se scutură 50-60% din flori, iar în cazul butucilor cu defecţiuni
florale, procentul creşte la 80%.Are toleranţă mijlocie la ger, secetă şi mană şi este sensibil la
oidium şi putregaiul cenuşiu. Soi de fertilitate medie: 60% lăstari fertili, iar valorile medii ale
celor doi coeficienţi de fertilitate sunt de 0,89 cel relativ şi 1,4 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
S-au obţinut rezultate bune în unele centre utilizând sistemul de tăiere mixt cordon de tip
Lenz Moser cu o încărcătură de circa 24 struguri / butuc.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Soi de epoca a V-a. Strugurii se maturează lent, în mod normal acumulează 210 g/I
zaharuri ajungând la supramaturare la 240 g/l, iar aciditatea este de 4,5-5,0 %c. Greutatea medie
a unui strugure este de 80-120 grame, iar a 100 de boabe 140-180 grame. Producţia este în
medie de 8-11 t/ha, având un potenţial de aproape 17 t/ha, când meierea şi mărgeluirea sunt
mai reduse.
Vinul are o culoare galben-verzuie ce evoluează spre galben-pai şi are un gust plăcut de
fruct exotic.

ZONARE
Se cultivă în cinci centre viticole din Satu Mare si Maramureş

32
GRASĂ DE COTNAR

ORIG INE
Soi autohton.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, de culoare verde-roşia-tică. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau trilobată, de formă cordiformă. Pe partea
superioară prezintă nişte adâncituri de un verde mai închis şi este scămoasă pe faţa inferioară.
Sinusurile laterale sunt slab schiţate, iar sinusul peţiolar este în formă de liră. Nervurile sunt
roşietice spre bază. Dinţii au marginile drepte sau uşor convexe, de mărime mijlocie.
Strugurele este cilindro-conic, lax, de mărime mijlocie, uneori prezintă ramificaţiile de la bază
mai dezvoltate, cu boabe neomogene ca mărime. Bobul este uşor oval, de mărime mijlocie, de
culoare galben-ruginie cu miez semicărnos, suculent.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOG ICE


Soi de vigoare medie, cu toleranţă mijlocie la ger (până la -22°C), dar sensibil la secetă,
putregaiul cenuşiu şi la atacul păianjenului roşu. Fertilitatea este scăzută: sub 40% lăstari fertili,
dar productivitatea este ridicată.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Reacţionează pozitiv la o încărcătură de 15-21 ochi/m2 repartizată pe coarde de 10-12 ochi
lungime. Se practică obligatoriu desfrunzitul parţial datorită sensibilităţii la atacul putregaiului
cenuşiu. Se recomandă pe terenuri cu conţinut ridicat în calcar folosirea portaltoilor 41 B şi SO4.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Se maturează la 3-4 săptămâni după soiul Chasselas dore. Realizează în mod constant
200-220 g/l zaharuri, dar are o mare amplitudine de acumulare a zaharurilor ajungând la
supramaturare la peste 300 g/l zaharuri, maximum 1-a atins în anul 1958 la Cotnari, când a
acumulat 520 g/l (L. Jianu, 1974). Aciditatea este bună (4,8-5,7%o). Producţia este mică de 5-8
t/ha şi datorită biotipurilor nefertile din cadrul populaţiei.
Vinul este sec, demi-sec sau licoros, colorat galben-auriu, catifelat şi are un buchet foarte
fin.
La Cotnari se vinifică în amestec tehnologic câte 30% din soiurile Grasă de Cotnari,
Fetească albă si Frâncusă si 10% Tămâioasă românească.
SELECŢII CL0NALE
Soiul Grasă de Cotnari reprezintă o populaţie constituită din descendenţi cu însuşiri
diferite datorită unor defecţiuni florale care au fost analizate la Pietroasa (Popa Valeriu, I.
Barbu, 1984).

Descendenţele mai larg răspândite sunt:


- biotipul "A", care grupează viţe cu vigoare mare şi flori funcţional mascule;
33
- biotipul "B", care cuprinde viţe cu vigoare mare şi cu flori normale cu funcţionalitate mult
deplasată către tipul femei;
- biotipul "N", care cuprinde viţe cu vigoare mijlocie şi flori hermafrodite normale.

Biotipurile "A" + "B" reprezintă 59% din populaţie.


I. Potec semnalează în lucrarea sa de doctorat trei biotipuri: Grasă galbenă, Grasă verde
şi Grasă crocantă.
Au fost omologaţi 2 cloni la S.C.V.V. Pietroasa, unul în anul 1975 (Grasă 4 Pt) şi al doilea
în anul 1989 (Grasă 45 Pt).

ZONARE
Se cultivă în podgoria Cotnari şi în centrul viticol Pietroasa.

Principalele însuşiri productive şi de calitate ale clonilor soiului GRASĂ de


COTNARI (date LS.TJ.S.)
N Specificare UM Cotnari S.C.V.V. Pietroasa
r Clonul 4 Clonul
.
1 Coeficient de fertilitate strug./l. fertili 1,53 1,1 1,3
.2 absolut
Coeficient de fertilitate strug./l. total 0,82 0,4 0,5
.3 relativ
Greutatea medie a unui g 109 194 196
.4 strugure
Indice de productivitate p 167 213 254
.5 absolut
Indice de productivitate &
g 73 78 98
.6 relativ
Greutatea a 100 de boabe g 198 284 303
.7 Concentraţia de zaharuri g/l 228 237 234
.8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 6,0 5,0 5,2
.9 Producţia de struguri t/ha 6,3 12,0 15,3
.

34
GROS SAUVIGNON

ORIGINE
Nu este cunoscută. Se cultivă de secole în Franţa.

SINONIM E
Sauvignon vert, Sauvignonasse, Tocai friu-lano, Sauvignon mic.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este scămoasă, verde-gălbuie cu nuanţă roşiatică. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este rotundă, de mărime mijlocie, întreagă sau trilobată, cu limb gofrat, verde
deschis, cu marginile orientate în sus formând o pâlnie la punctul peţiolar, glabră. Sinusurile laterale
sunt slab schiţate, iar sinusul peţiolar este închis, ovoidal. Dinţii sunt mărunţi cu laturi convexe şi cu vârf
ascuţit. Strugurele este cilindro-conic, în general biaripat, de mărime mijlocie, compact. Bobul este
discoidal, mijlociu, cu pieliţa groasă de culoare verde şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi viguros, cu o slabă toleranţă la ger, dar rezistent la secetă. Sensibil la mană, oidium, muce-
gai şi la atacul moliilor strugurilor. Fertilitatea soiului este bună: cei doi coeficienţi de fertilitate au
valori de 1,3 cel relativ şi 1,6 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
încărcătura de ochi variază cu podgoria: 14 ochi/m2 la Murfatlar, 16 ochi/m2 în podgoriile din
Transilvania, 18 ochi/m2 la Drăgăşani şi Ştefăneşti. Ea poate fi repartizată pe cepi sau cordiţe,
conducerea fiind semiînaltă.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Se maturează la o săptămână după soiul Petit Sauvignon. Greutatea medie a strugurelui este
în jur de 70 grame, iar a 100 de boabe 150 grame. Acumulează înjur de 173 g/l zaharuri la o
aciditate de 6,3 %o. Producţia este de 11 - 13 t/ha. Soiul Gros Sauvignon produce vinuri seci sau
demiseci, fine şi discret aromate.

SELECŢII CLONALE
în anul 1955, din populaţie, a fost extras la Blaj clonul Gros Sauvignon 9 care în prezent
înlocuieşte populaţia.

ZONARE
Se cultivă în aceleaşi zone cu Petit Sauvignon, în 41 de centre viticole; foarte apreciat în
podgoriile: Drăgăşani, Ştefăneşti, Tg. Jiu, Aiud, Alba-Iulia.

35
Principalele însuşiri productive şi agrobiologice ale clonului soiului
GROS SAUGVIGNON comparativ cu populaţia (date I.S.TJ.S.)
N Specificare UM S.C.V.V.Blaj
r Clon 9 Populaţie
.
1. Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,8 1,6
2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,3 1,3
3. Greutatea medie a unui strugure o 76 63
0O O
4. Indice de productivitate absolut 137 100,8
5. Indice de productivitate relativ O 99 81,9
6. Concentraţia de zaharuri g/l 182 173
7. Aciditatea totală în must g/l H2S04 5,9 6,3
8. Producţia de struguri t/ha 13,0 11,3

MUSCADELLE

ORIGINE
Necunoscută. Se cultiva de foarte mult timp în Franţa, în podgoria Sauternes.

SINONIME
Mouscadet doux, Moscatello bianco.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, colorată verde-cafeniu. Floarea este hermafrodită normală. Frunza
adultă este de mărime mijlocie, trilobată sau întreagă, gofrată, scămoasă. Sinusurile laterale
sunt superficiale, în formă de V, iar sinusul peţiolar este deschis sub formă de liră sau V.
Nervurile au culoarea roşie-vineţie în treimea inferioară şi prezintă peri rigizi pe partea
inferioară a limbului. Dinţii au dimensiuni mijlocii şi margini uşor convexe. Strugurele este
conic, compact, de mărime mijlocie. Bobul este sferic, cu pieliţa subţire de culoare ver-de-
gălbuie, iar miezul este zemos cu o uşoară aromă de muscat.

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE

Soi de vigoare mijlocie, care necesită în jur de 167 de zile până la maturarea strugurilor
(epocile V-VI), Are o fertilitate bună, peste 70 % lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au
valoride 1,02 cel relativ şi 1,52 cel absolut. Este sensibil la ger şi mai rezistent la secetă. Este

36
atacat de molii şi, datorită aromei specifice şi de viespi. Faţă de boli este sensibil la mană şi la
putregaiul cenuşiu.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Se recomandă să se lase la tăiere o încărcătură de 12-15 ochi/m2 repartizată pe cepi de 2
ochi. La încercarea prealabilă pentru a fi introdus în cultură, a dat rezultate foarte bune pe
portaltoiul Kober 5 BB.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Maturarea boabelor se realizează în epocile IV-V. Greutatea medie a unui strugure este de
150 grame, iar a 100 de boabe 190 grame. Acumulează între 135 şi 196 g/l zaharuri, iar
aciditatea este de 4,4-6,8 %c. Producţia este în medie de 15 t/ha.
Vinul obţinut este superior, sec sau demisec, bine echilibrat, suficient de acid, cu o aromă
discretă de muscat.

SELECJII CL0NALE
In urma selecţiei clonale, în anul 1966 a fost obţinut la S.C.V.V Iaşi de către D. Dănulescu
şi colaboratorii şi omologat în anul 1985 clonul Muscadelle 1 Iaşi.

ZONARE
Este autorizat a se cultiva în podgoria Iaşi.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonului


soiului MUSCADELLE (date LS.T.LS.)
N Specificare UM S.C.VV.Iasi
c Clon 1 Populaţie
l Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,56 1,52
2 Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,18 1,02
3 Greutatea medie a unui strugure a 170 149
4 Indice de productivitate absolut o 265 226
5 Indice de productivitate relativ ab 200 152
6 Greutatea a 100 de boabe og 166 197
7 Concentraţia de zaharuri g/l 146,3 158,8
8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 5,8 5,2
9 Producţia de struguri t/ha 20,5 15,0

37
PETIT SAUVIGNON

ORIGINE
Necunoscută. Se cultivă în Franţa de secole.

SINONIM E
Sauvignon jaune, blanc, Sauvignon mic.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă cu liziera de culoare roz. Floarea este hermafrodită
normală. Frunza adultă este rotunjită, de mărime mijlocie, pentalobată, colorată verde închis,
puternic ondulată, scămoasa. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumen elipsoidal, iar
sinusul peţiolar este deschis în formă de liră. Dinţii sunt mărunţi cu baza lăţită şi laturi
rotunjite. Strugurele este cilindric, mic, uneori aripat, foarte compact. Bobul este sferic, mic, cu
pieliţa groasă de culoare gălbuie şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi viguros ce formează un aparat foliar bogat; lăstarii secundari asigură refacerea rapidă
a butucilor când temperaturile scăzute sunt sub -22°C. Faţă de bolile criptogamice, prezintă
rezistenţă mijlocie la mană şi mai slabă la oidium. Este sensibil la atacul de mucegai şi datorită
compac-
tităţii strugurelui. Fertilitatea soiului este bună: 60-70 % dintre lăstari sunt fertili, iar
coeficientul de fertilitate absolut are valoarea de 1,4.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Ca şi la soiul Gros Sauvignon încărcătura de ochi variază cu podgoria: 14 ochi/m 2 la
Murfatlar, 16' ochi/m2 în podgoriile din Transilvania, 18 ochi/m2 la Drăgăşani şi Ştefăneşti şi
poate fi repartizată pe cepi sau cordiţe, conducerea fiind semi-înaltă.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Se maturează în decadele a Ii-a şi a IlI-a a lunii septembrie. Greutatea medie a unui
strugure este de 110-120 grame, iar a 100 de boabe 130 grame.
Acumulează 200 g/l zaharuri, iar prin supra-maturare ajunge la 240 g/l, cu o aciditate
buna, de peste 5,0 g/l H2SO4, chiar în arealele sudice.
Producţia este de 6-8 t/ha în arealele mai umede şi mai ridicată pe terenurile bogate.
Vinul are o culoare galben-verzuie care evoluează în galben-pai, este moderat alcoolic,
catifelat, potrivit de acid.
SELE CJII CLO NAL E
Din populaţia soiului a fost extras clonul Petit Sauvignon 62 la S.C.V.V. Drăgăsani,
omologat în anul 1984 şi Petit Sauvignon clon 111 Ştefanesti, omologat în anul 2000. La

38
mijlocul secolului trecut, Comte Odart a semnalat existenţa unor butuci de Sauvignon rose si
rosu-violet.
Sauvignon rose se cultivă în Argentina şi în Australia sub sinonimele: Guindolino gris şi
Surin gris.
Are o producţie mai scăzută şi o capacitate mai mare de acumulare a zaharurilor.

ZONARE
Se cultivă în 41 de centre viticole împreună cu Gros Sauvignon, foarte apreciat la
Drăgăsani, Ştefanesti, Tg. Jiu, Aiud şi Alba-Iulia.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonilor soiului


PETIT SAUVIGNON (date I.S.TJ.S.)
N Specificare UM ' Clon 62 Clon
r Drăgăsani 111
. Ştefanest
1. Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,45 1,48
2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,04 1,06
3. Greutatea medie a unui strugure g 120 109
4. Indice de productivitate absolut g 174 161
5. Indice de productivitate relativ g 125 115
6. Greutatea a 100 de boabe g 130 127
7. Concentraţia de zaharuri g/l 239 185
8. Aciditatea totală în must g/l H2S04 5,2 6,4
9. Producţia de struguri t/ha 11,5 15,0

39
PINOT GRIS

ORIGINE
Soi originar din Franţa; este o variaţie mugu-rală a soiului Pinot noir.

SINONIME
Rulander, Pinot cendre, Affume, Burgunder roter.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, alb-verzuie cu nuanţă liliachie. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este uşor rotunjită, de mărime mijlocie-mică, cu limbul gros, gofrat, verde-închis,
cu scame fine. Se observă o mare variabilitate în ceea ce priveşte numărul lobilor, profunzimea
şi forma sinusurilor laterale. Spre vârful lăstarilor se întâlnesc frunze întregi, iar spre baza
acestuia frunze cu 3-5 lobi. Lobul terminal este scurt şi rotunjit. Sinusurile laterale superioare
sunt închise cu lumen ovoidal sau deschise în formă elipsoidală. Sinusul peţiolar este o liră.
Dinţii sunt mărunţi cu laturi convexe. Strugurele este mic, cilindric, compact, uneori aripat.
Bobul este mic, sferic, cu pieliţa subţire de culoare gris şi cu miezul zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi de vigoare mijlocie spre mică, având o perioadă destul de scurtă de vegetaţie. Este
tolerant
la ger (- 24°C) şi secetă, dar sensibil la putregaiul cenuşiu şi oidium. Este atacat de moliile
strugurilor. Are o fertilitatea mijlocie, proporţia lăstarilor fertili variază între 52% şi 68%, iar
valorile coeficienţilor de fertilitate între 0,8 şi 1,0 cel relativ şi 1,5-1,6 cel absolut. Indicii de
productivitate au valori scăzute datorită greutăţii mici a strugurilor.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Având vigoare mijlocie, suportă o încărcătură de 14 ochi/m2 repartizată pe cepi de rod,
cordiţe sau coarde de 10-12 ochi. La Murfatlar reacţionează foarte bine la irigare şi ca urmare
producţia poate ajunge la 11 t/ha.
Se recomandă portaJtoiul Riparia gloire pe terenuri fertile şi umede şi cu un conţinut
scăzut în calcar şi Chasselas x Berlandieri 41 B pe terenuri mai uscate şi cu un conţinut ridicat
în calcar.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Se maturează la două săptămâni după soiul Chasselas dore, în a doua decadă a lunii septembrie
la Murfatlar şi cel mai târziu la începutul lunii octombrie la Blaj. Are o capacitate mare de
acumulare a zaharurilor având în medie frecvent peste 240 g/l. Se pretează bine la
supramaturare ajungând la peste 400 g/l. Aciditatea este bună în toate podgoriile fiind în medie de
5,2%o cu extreme de 4,6 şi 5,7%o. Producţia de struguri este scăzută: 7-10 t/ha, dar calitatea
vinurilor este deosebită. Se obţine un vin licoros, cu caracter oxidativ, colorat galben-pai, cu o
aroma fină, cu buchet dezvoltat şi aciditate estompată.

SELECJII CLO NALE


în cadrul populaţiei soiului Pinot gris au fost depistate două biotipuri:
- un biotip rezistent la secetă cu producţii şi acumulări de zaharuri mai mari;
- al doilea biotip care prezintă o mărgeluire puternică ce se răsfrânge negativ asupra producţiei.

In România au fost obţinuţi doi cloni:


- Pinot gris clon 34 Blaj, omologat în anul 1975;
- clon 13 Murfatlar, omologat în anul 1980, ambii având o producţie de peste 11 t/ha.

ZONARE

Soiul Pinot gris se cultivă în 29 centre viticole situate mai ales în


Transilvania şi Dobrogea Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale
clonilor soiului PINOT GRIS comparativ cu populaţia (date LS.T.I.S.)
N Specificare UM Pinot Pinot gris Pinot gris
r gris 34 13 S.C.V.V Murfatlar
. S.C.V.V. Murfatlar (pop.)
Blaj
c
r1 Coeficient de fertilitate 0,7 1,34 0,86
1 relativ
I strug./l.
. fertili
2 Coeficient de fertilitate strug./l. 1,4 1,49 1,04
3. absolutde productivitate
Indice total
o- 36 122 61,0
.4 relativ de productivitate
Indice O 73 135 74
.5 absolut medie a unui
Greutatea a0 52 91 71
.6 strugure a 100 de boabe
Greutatea o 126 116 106
.7 Concentraţia de zaharuri g/l 226 204 186
.8 Aciditatea totală în must g/l 5,2 4,8 4,9
.1 Producţia de struguri H2S04
t/ha 11,5 11,9 9,8
0
RIESLING ITALIAN

ORIGINE
Necunoscută. Se pare că provine din Europa Centrală; după Jancis Robinson (1994) acest soi
ar proveni din România (velsh = valahi).

SINONIME
Welschriesling.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, alb-verzuie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este uşor
alungită, de mărime mijlocie, colorată verde deschis, cu limb neted, subţire, scămoasă, cu 3-5
lobi. Sinusurile laterale sunt elipsoidale, iar cel peţiolar are forma de liră. Dinţii sunt foarte carac-
teristici, lungi, foarte ascuţiţi şi cu marginile drepte. Strugurele este cilindric, de mărime mijlocie,
cu o ramificaţie lungă cât jumătatea strugurelui tot de formă cilindrică, foarte compact. Bobul este
mic, sferic, cu pieliţa subţire, colorată verde-deschis şi cu punct pistilar persistent. Miezul este
zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Soi de vigoare mijlocie ce se caracterizează printr-o perioadă de vegetaţie mijlocie spre lungă
(170-210 zile). Este acreditat cu o toleranţă mijlocie la ger.(-22°C), oidium şi putregaiul cenuşiu,
dar foarte sensibil la secetă. Este un soi fertil, caracterizat de formarea a 80 % lăstari fertili şi de
valori ale coeficienţilor de fertilitate de 1,0 cel relativ şi 1,6 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
încărcătura de ochi variază cu arealul de cultură şi cu direcţia de producţie. Pentru obţinerea
unor vinuri de consum curent se lasă o încărcătură de 56-62 ochi/butuc la Drăgăşani, ce poate
scădea la 30 ochi/butuc pentru obţinerea unor vinuri superioare. Reacţionează puternic la irigare.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Maturarea strugurilor începe din decada a II-a a lunii septembrie în arealele sudice şi se
prelungeşte până în prima decadă a lunii octombrie. A-cumulează între 157 şi 202 g/l zaharuri cu
posibilitatea de supramaturare, când poate ajunge la 330 g/l. Aciditatea variază în limite normale de
la 3,6%o la 5,9%o. Producţia medie variază de la 10 t/ha la Blaj, Ia 15t/halaOdobeşti.
Vinul obţinut este sec, de culoare galben-verzuie, nu prea acid, suficient de corpolent.

SELECŢII CLO NALE


În anul 1983 a fost omologat clonul Riesling italian 3 Blaj care se remarcă prin producţii
mari de 12-15 t/ha şi printr-o acumulare superioară de zaharuri.
ZONARE
Soi cu largă răspândire, cultivat în 88 de centre viticole ca soi pentru vinuri superioare,
iar în 4 centre participă la obţinerea de vinuri spumante.

Principalele însuşiri productive şi de calitate ale clonului RIESLING ITALIAN 3 Blaj în


diferite centre de cultură (date I.S.T.I.S.)
Specificare UM ICW V. S.C.VV. Blaj
Clon 3 Popu Clon 3 Popu
1 Coeficient de fertilitate strug./l. Blaj
1,47 laţie
1,5 Blaj
1,8 laţie
1,6
absolut fertili
Coeficient de fertilitate strug./l. total 1,04 0,8 1,2 1,0
relativ
Greutatea medie a unui g 89 972 68 69
strugure
Indice de productivitate o 130,8 145 122,4 110,4
absolut
Indice de productivitate bg 92,5 ,5
79, 81,6 69,0
relativ
Greutatea a 100 de boabe g 123 145 120 -
Concentraţia de zaharuri g/l 170 2
157 188 175
Aciditatea totală în must g/l H2SO4 5,3 4,9 4,9 4,7
Producţia de struguri t/ha 15,2 12, 12,0 10,7
3

TRAMINER ROZ

ORIGINE
Se pare că este un soi de origine germană. După unii autori ar proveni din oraşul Tramin
din Tirolul italian. în Austria şi Germania se cultivă un biotip aromat - Geviirztraminer, pus în
evidenţă şi la Blaj.

SINONIME
Savagnin roz.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu margini liliachii. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este mijlocie-mică, rotundă, puternic gofrată, cu lobie variabilă, prezentând
fenomenul de hetero-filie, cu lob terminal scurt şi rotunjit la vârf, scă-moasă. Sinusurile
laterale superioare sunt închise sub formă ovoidală sau deschise sub forma unei lire cu baza
rotunjită, iar cele inferioare au forma de U. Sinusul peţiolar are formă de V sau liră. Nervurile
spre bază au culoare roşie. Dinţii sunt mărunţi culaturi convexe. Strugurele este mic, cilindro-
conic, compact. Bobul este sferic, cu pieliţa groasă, colorată roz, miezul este zemos şi mustul
necolorat.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Format într-o zonă nordică a Europei, la noi se comportă ca un soi cu perioadă scurtă de
vegetaţie, ce însumează 170 zile. Soi de vigoare medie, ce scade pe pantele cu soluri sărace. Are
o toleranţă mijlocie la ger (-22°C).Este un soi mai puţin sensibil la secetă, mană, putregaiul
cenuşiu şi la atacul moliilor strugurilor. Are o fertilitate mijlocie, 50-60% lăstari fertili şi 0,9
respectiv 1,6 coeficienţii de fertilitate relativ şi absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
Pe Târnave se recomandă conducerea butucilor în cordon bilateral cu o încărcătură de 16
ochi/m2. Se aplică o normă de irigare de 1000-1800 mVha şi îngrăşăminte în proporţie de
100:200:100 (N:P:K).

CARACTERETEHNOLOGICE
Maturarea strugurilor are loc în epocile IV-V, dată până la care acumulează 200-220 g/l
zaharuri cu posibilităţi de a ajunge prin supramaturare la 250 g/l. Aciditatea strugurilor este de
4-5%o. Strugurele are în medie 60-70 grame, iar 100 de boabe cântăresc 130 grame. Producţia
de struguri variază de la 6 t/ha la Blaj, la 10 t/ha la Valea Călugărească.
Vinul obţinut este auriu-roşcat, cu aroma specifică de petale de trandafir, cu aciditate
moderată. Aroma se valorifică cel mai bine în vinurile de-miseci si dulci.
SELECŢII CL0NALE
La S.C.V.V. Blaj a fost obţinut clonul Traminer roz clon 60, omologat 1975. Are o
rezistenţă bună la oidium şi putregaiul cenuşiu. Vinul este alcoolic, mai extractiv şi mai bogat
în glicerol comparativ cu vinul din populaţie.

ZONARE
Se cultivă în 9 centre viticole situate în podişul Transilvaniei.
Caracterizarea tehnologică a clonului TRAMINER ROZ 60
comparativ cu populaţia (date LS.T.I.S.)
i Rnpc.ificnrp. UM Traminer roz clon 60 Traminer roz
*crt.l Blaj V. (populaţie)
Blaj V.
1 Concentraţia de g/l 217,0 Călugăreasc
198,3 205, Călugăreasc
209,0
. zaharuri 0
2 Aciditatea totală în g/l 4,5 4,3 5,1 4,8
.3 must H2SO4
Producţia de struguri t/ha 11,0 11,0 10,2 9,6
.
ALB AROMAT

ORIGINE
Soi obţinut prin hibridarea naturală a soiului Tămâioasă românească la S.C.V.V. Pietroasa
şi omologat în anul 1998. Autori: Sofia Ispas şi V. Gresoi.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este verde-gălbuie, scămoasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă
este mijlocie, trilobată, de formă pentagonală, uşor scămoasă. Sinusurile laterale sunt deschise cu
baza în U, iar sinusul peţiolar este închis elipsoidal. Dinţii sunt scurţi, cu margini drepte.
Strugurele este ci-lindro-conic, mijlociu, de compactitate medie. Bobul este mic, de culoare
verde-gălbui, cu pieliţa de grosime mijlocie şi cu miez zemos.
ÎNSUŞIRI AGR0B10L0GICE, TEHNOLOGICE SI AGROTEHNICE
Soiul are vigoare mijlocie şi se maturează în epocile IV-V. Are o fertilitate medie:
formează 66% lăstari fertili, iar cei doi coeficienţi de fertilitate au valori de 0,87 cel relativ şi
1,32 cel absolut.
Se comportă bine la secetă, iar la temperaturi scăzute rezistă bine până la -20°C.
Autorii recomandă conducerea sub formă de cordon bilateral pe semitulpină cu sarcina de
18-22 ochi/m2 şi altoirea pe Kober 5 BB.

CALITÂJI
Are capacitate de producţie şi potenţial de acumulare a zaharurilor superioare soiului
Şarba, luat ca martor.

ZONARE
Se propune extinderea lui în centrul viticol Pietroasa.
Principalele caracteristici productive ale soiului ALB AROMAT (date I.S.T.LS.)
Nr. Specificare UM S.C.V.V Pietroasa
crt.
1. Greutatea medie a unui strugure g 272
2. Greutatea a 100 de boabe CT 307
3. Concentraţia de zaharuri g/l 192
4. Aciditatea totală %0 3,5
5. Producţia de struguri t/ha 16,3
Vinul obţinut face parte din categoria celor albe superioare semiaromate.
AROMAT DE IAŞI

ORIGINE
Soi creat la S.C.Y.Y. Iaşi prin fecundarea liberă a soiului Tămâioasă românească şi
omologat în anul 1980. Autori: D. Dănulescu, G. Sandu Viile, Gh. Popescu.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este scămoasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este mijlocie,
rotunjită, pentalobată, glabra şi cu peri rigizi pe nervuri. Sinusurile laterale sunt profunde cu
lumen închis ovoidal. Sinusul peţiolar este în formă de V. Dinţii sunt mijlocii ca mărime, cu
margini rotunjite. Strugurele este mic, cilindric, aripat, foarte compact. Bobul este mijlociu, de
formă invers ovoidală, cu pieliţa groasă colorată galben-verzui, miez zemos şi uşor aromat.
ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE Şl TEHNOLOGICE
Soi de vigoare mijlocie, cu maturare în epoca a II-a. Are o rezistenţă bună la ger, secetă şi
boli, cu excepţia putregaiului cenuşiu la care este sensibil. Este atacat de viespi. Are fertilitate
bună: 55-65% lăstari fertili şi coeficienţi de fertilitate cu valori de 0,9 cel relativ şi 1,4 cel absolut.
Producţia obţinută la Iaşi depăşeşte cu 57% producţia martorului - Aligote.
Vinul obţinut are 11,4% voi. alcool, aciditate de 4,93 g/l, 32,2 g/l extract sec nereducător
şi o aromă fină de muscat. Soiul are însuşiri mixte, putând fi folosit atât pentru obţinerea
vinurilor de calitate superioară semi-aromate, cât şi pentru consum în stare proaspătă.

CALITĂŢI Şl DEFECTE
Maturare semitimpurie, rezistenţă bună la ger. Este puternic atacat de viespi şi în unii ani
şi de putregaiul cenuşiu.
Principalele caracteristici productive ale soiului AROMAT de IAŞI în diferite centre de
cultură (*date I.S.T.I.S.)
N Specificare LXI S.C.VV USAMV
r laşi* Bucureşt
. i
Greutatea medie a unui strugure g 170 140
1.
2. Greutatea a 100 de boabe g 224 220
3. Concentraţia de zaharuri g/l 187 180
4. Aciditatea totală g 4,4 4,0
5. Producţia de struguri t/ha 16,4 14,0
BLASIUS

ORIGINE
S-a obţinut la S.C.V.V. Blaj prin hibridarea sexuată a doi hibrizi: (Iordană x Traminer roz)
X (Raisin de Saint Pierre x Muscat Perlă de Csaba). Autori sunt S. Cristea şi colab. şi a fost
omologat în anul 1994.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este scămoasă, de culoare albă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă
este mare, de culoare verde închis şi puternic scămoasă pe faţa inferioară, întreagă sau uşor
trilobată, cu scame şi pe faţa superioară. Sinusul peţiolar este o liră. Baza nervurilor este
roşiatică. Dinţii sunt mici cu baza lăţită. Strugurele este mic, aripat,
uneori rămuros, lax. Bobul este oval, verde-gălbui, cu pieliţa mijlocie spre groasă, rezistentă, cu
miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOG ICE


Soi de mare vigoare, cu maturare în epoca a V-a. Are fertilitate medie: 0,9 coeficientul de
fertilitate relativ şi 1,4 cel absolut. Comportarea la boli: sensibil la mană, rezistenţă mijlocie la
oidium şi bună la putregaiul cenuşiu.

CALITĂŢI Şl DEFECTE
Soi productiv cu acumulări mari de zaharuri, dar sensibil la mană şi la temperaturile scăzute din
timpul iernii.
Principalele caracteristici productive ale soiului BLASIUS (date I.S.T.I.S.)
Nr. Specificare UM S.C.V.V Blaj
crt.
1. Greutatea medie a unui strugure g 174
2. Greutatea a 100 de boabe g 256
3. Concentraţia de zaharuri g/l 196
4. Aciditatea totală ‰ 5,8
5. Producţia de struguri t/ha 19,7

Se obţin vinuri albe superioare având 11,7% voi. alcool, 5,6 g/l H2SO4 aciditate şi 21,2
g/l extract sec nereducător.
COLUMNA

ORIG INE
Soi creat la S.CV.V. Murfatlar prin hibridarea sexuată Pinot gris x Grasă de Cotnari de
M. Oşlobeanu şi A. Ionescu şi omologat în anul 1985.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este vătoasă, albă cu nuanţă verzuie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza
adultă este de mărime mijlocie, cordiformă, întreagă sau trilobată, scămoasă. Sinusurile laterale
sunt puţin profunde, au formă de V, iar sinusul peţiolar este V sau liră. Dinţii au marginile
drepte şi vârful ascuţit. Strugurele este cilindric, uneori aripat, lax, mijlociu ca mărime. Bobul
este mic, cu pieliţa groasa colorată galben-verzui şi cu punct pistilar persistent; miezul este
zemos.
ÎNSUŞIR IAG RO BIOLO G ICE
Şl TEHNOLOG ICE
Soi de vigoare mijlocie-mare, cu maturare în epoca a V-a.
Rezistenţa la secetă este foarte bună. Manifestă o rezistenţă mijlocie la mană, putregaiul
cenuşiu şi molii şi este sensibil la făinare.
Creşterea lăstarilor este erectă, fiind uşurată foarte mult operaţia de dirijare.
Soiul are o fertilitate bună: 75% sunt lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori
de 1,0-1,3 cel relativ şi respectiv 1,5-1,7 cel absolut.

CALITĂŢI Şl DEFECTE
Creşterea erectă a lăstarilor duce la micşorarea cheltuielilor de întreţinere. Este sensibil la
făinare.
Comportarea soiului COLUMNA în diferite centre ie cultură (*date I.S.TJ.S.)
N < USAMV
Specificare UM S.CV.V.
r Murfatlar* Bucureşt
. i
1. Greutatea medie a unui strugure g 124 90
2. Greutatea a 100 de boabe g 223 160

3. Concentraţia de zaharuri g/l 184 180

4. Aciditatea totală
‰ 5,3 3,2
5. Producţia de struguri t/ha 15,2 -
Vinul este alb cu nuanţe verde-gălbui, acidulat, potrivit de astringent dar echilibrat,
cu gust slab persistent ierbos, fructuos.
DONARIS

ORIG INE
Soi cu însuşiri mixte obţinut la S.C.V.V. Greaca, din hibridarea sexuată Bicane x Muscat
de Hamburg, obţinut de G. Gorodea şi colab. şi omologat în anul 1985.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, alb-verzuie cu marginea carminie. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este mare, cu limb ondulat, glabră, dar cu smocuri de peri pe nervuri, pentalobată.
Lobul terminal este alungit. Sinusurile laterale superioare sunt profunde cu lumen ovoidal,
închise. Sinusul peţiolar este închis cu lumen îngust ovoidal. Punctul peţiolar este roşiatic.
Dinţii sunt mari cu baza largă şi margini rotunjite. Strugurele este de mări-
me mijlocie, conic, uni sau biaripat, semicompact. Bobul este mijlociu ca mărime, sferic,
galben-verzui, miez semicărnos, suculent, cu aromă de muscat.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICE


Soi viguros de epoca a IV-a, sensibil la mană şi făinare, cu rezistenţă bună la putregaiul
cenuşiu. Are o bună fertilitate: 75% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 0,6-
0,7 cel relativ şi 1,0-1,6 cel absolut.

CALITĂŢI
Soi cu însuşiri mixte cu potenţial mare de acumulare a zaharurilor. Strugurii au calităţi gustative
deosebite şi se pot consuma şi în stare proaspătă
Comportarea soiului DONARIS în diferite centre de cultură (*date I.S.T.LS.)
N Specificare UM S.C.V.V USAMV
n Greaca* Bucureşt
c i
1. Greutatea medie a unui strugure g 180 160

2. Greutatea a 100 de boabe g 256 200


3 Concentraţia de zaharuri g/l 194 209
4. Aciditatea totală ‰ 5,3 5,4

5. Producţia de struguri t/ha 20,6 -


Se obţine un vin semi-aromat cu 12,3% voi. alcool, 4,2%o aciditate şi 26,3 g/l extract sec
nereducător
FURMINT DE MINIŞ

ORIGINE
Soi obţinut la S.C.V.V. Miniş de Măria Oană şi colab. şi omologat în anul 1988, fiind o
mutantă naturală a soiului Furmint.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este scămoasă, verde-cafenie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă
este întreagă sau trilobată, pufoasă pe partea inferioară, colorată verde închis, de formă
cordiformă. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră. Dinţii au marginile drepte şi vârful
ascuţit. Strugurele este cilindric, compact, aripat, de mărime mijlocie. Bobul are formă ovală şi
culoare verde-gălbuie, cu nuanţă ruginie şi miez zemos.
ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICE
Soi de vigoare mijlocie-mare, de epoca a V-a, la care nu se mai semnalează anomalii
florale. Manifestă o toleranţă mijlocie la ger (-22°C), sensibilitate Ia secetă şi este puţin atacat
de moliile strugurilor.
Producţia noului soi este de 22 t/ha faţă de 11,6 t/ha cât ş-a înregistrat la soiul Furmint.
Fertilitatea este buna: 0,86 coeficientul de fertilitate relativ şi 1,36 cel absolut. Se poate
conduce şi pe cordon speronat.

CALITĂŢI
Nu se mai constată defecţiuni florale şi producţiile sunt constante si ridicate.

Comportarea soiului FURMINT de MINIŞ în diferite centre de cultură (*date LS.T.LS.)


N Specificare UM S.C.V.V. USAMV
r Miniş* Bucureşt
.1. i
Greutatea medie a unui strugure g 191 240
2. Greutatea a 100 de boabe g 247 230
3. Concentraţia de zaharuri g/l - 188 185
4. Aciditatea totală g 5,1 4,9

Vinul se caracterizează printr-o tărie alcoolică de 11,1% voi. şi o aciditate de 4,8 g/l
H2SO4 cu un extract sec nereducător de 20,5 g/l.
GOLIA

O RIGINE
Soi nou obţinut prin hibridarea sexuată între Sauvignon şi Şarba la S.C.V.V. Iaşi. Autorii
sunt D. Dănulescu, Gh. Calistru, Doina Damian, Al. Crăcăna şi a fost omologat în anul 1999.

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este verde-gălbuie, scămoasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă
este mică, rotundă, pentalobată, cu 5 lobi, colorată verde deschis şi cu perişori deşi pe nervuri.
Sinusurile laterale superioare sunt deschise în formă de U, iar sinusul peţiolar variază de la liră
la ovoidal închis. Dinţii sunt scurţi, cu margini convexe. Peţiolul este scurt. Strugurele este
compact, cilindro-conic, bisau trifurcat, aripat, mic. Bobul este sferic, mic, de culoare verde-
gălbuie, cu pulpa suculentă şi gust franc.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICE


Soi de vigoare mijlocie, fertilitate bună: 71% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au
valori de 0,96 cel relativ şi 1,34 cel absolut. Este sensibil la mană şi făinare şi mai rezistent la
putregaiul cenuşiu. Are o rezistenţă bună la ger.
Se recomandă tipul de tăiere - cordon bilateral cu cepi şi cordiţe, cu o încărcătura la butuc
de 35 - 40 de ochi, iar portaltoiul care dă cele mai bune rezultate este Ruggeri 140.

CALITĂŢI

Are o rezistenţă sporită la ger, iar în anii cu climat normal la aceeaşi calitate este mai productiv
decât soiul Fetească albăPrincipalele caracteristici*productive ale soiului GOLIA (date LS.T.I.S.)
Nr. Specificare UM S.C.V.V Iaşi
crt
1. Greutatea medie a unui strugure g 116
2. Greutatea a 100 de boabe g 130
3. Concentraţia de zaharuri g/l 179
4. Aciditatea totală %o 5,0
5. Producţia de struguri ) t/ha 13,8
Se obţin vinuri albe superioare sau de consum curent cu 9,7-11,4 % voi. alcool.
OZANA

ORIGINE
Soi cu însuşiri mixte obţinut la S.C.V.V. Iaşi din fecundarea liberă a soiului Coarnă neagră
(autori: D. Dănulescu şi colab., omologat în anul 1982).

CARACTERE M ORFOLOGICE
Rozeta este verde, cu scame rare. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este de
mărime mijlocie, uşor lăţită, glabră, cu smocuri de peri rigizi pe nervuri, de culoare verde închis,
pen-talobată. Sinusurile laterale au lumen îngust ovoi-dal. Sinusul peţiolar este sub formă de
liră. Nervurile sunt roşietice spre bază. Strugurele este mijlo- ciu spre mare, uşor conic, de
compactitate medie. Bobul este de mărime mijlocie, uşor oval, galben-verzui şi miez
semizemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICE


Soi de vigoare mică, cu maturare în epocile I - II. Are o rezistenţă mijlocie la ger şi bună
la boli. Fertilitatea este mijlocie: 45-75% lăstari fertili, cu coeficienţii de fertilitate de 0,6 cel
relativ şi 1,2 cel absolut.
CALITĂŢI Şl DEFECTE
Soi timpuriu cu însuşiri mixte, dar cu struguri şi boabe mici.
Comportarea soiului OZANA în diferite centre de cultură (*date I.S.T.I.S.)
N Specificare UM S.C.V.V. USAMV
r. Miniş* Bucureşt
c i
1. Greutatea medie a unui g 139 200
strugure
2. Greutatea a 100 de boabe g 195 260

3. 200
Concentraţia de zaharun g/l . 222
4. Aciditatea totală g 4,6 4,2
5. Producţia de struguri t/ha 12,8 7,6

Se obţin vinuri albe superioare cu 13,0% voi. alcool, aciditate 4,1 g/l H2SO4 şi 25,9 g/l
extract sec nere-ducător.
RALUCA

ORIGINE
Soi obţinut la S.C.V.V. Iaşi prin fecundarea liberă urmată de selecţie a
soiului Pinot gris (autori: D. Dănulescu şi colab.), omologat în anul 1994.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este galben-verzuie, pufoasă. Floarea este hermafrodită normală.
Frunza adultă este mică, rotundă, pentalobată. Limbul pe faţa inferioară prezintă
peri moi, rari între nervuri şi peri erecţi pe nervuri. Sinusurile laterale sunt închise,
cu lumen ovoidal, iar sinusul peţiolar este elipsoidal. Dinţii sunt de mărime
mijlocie cu ambele margini convexe. Strugurele este mijlociu, cilindro-conic,
compact. Bobul este mic, sferic, de culoare verde-gălbuie, cu pulpa zemoasă.
Capacitate de producţie superioară martorului Fetească albă, şi un potenţial de acumulare a za-
harurilor până la 193 g/l ce poate asigura obţinerea de vinuri superioare

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE Şl TEHNOLOGICE


Are vigoare mijlocie spre mare, cu maturarea strugurilor în epoca a V-a la Iaşi.
Fertilitatea este bună: 53%-65% sunt lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au
valori de 0,7-0,8 cel relativ, respectiv 1,3 cel absolut.

CALITĂŢI
Capacitate de producţie superioară martorului Fetească albă, şi un potenţial de
acumulare a zaharurilor până la 193 g/l ce poate asigura obţinerea de vinuri superioare

Principalele caracteristici productive ale soiului RALUCA (date LS.T.I.S,)


Nr. Specificare UM S.C.V.V. Iaşi
crt.
1. Greutatea medie a unui strugure g 192
2. Greutatea a 100 de boabe g 187
3. Concentraţia de zaharuri *-
g/l 174
4. Aciditatea totală g 7,2
5. Producţia de struguri t/ha 19,1
SELENA

O RIGINE
Soiul a fost obţinut la S.C.V.V. Blaj prin hibridarea sexuată a doi hibrizi (Iordană x
Traminer roz) x (Raisin de Saint Pierre x M. Perlă de Csaba). A fost omologat în anul 1995, iar
autorii sunt: St. Cristea şi colab.

CARACTERE M O RFO LO G ICE


Rozeta este verde-albicioasă, scămoasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza
adultă este trilobată, de culoare verde-gălbuie pe partea superioară şi pufoasă pe cea inferioară.
Sinusurile laterale sunt de profunzime medie ovoidale, iar sinusul peţiolar este deschis sub
formă de liră. Dinţii sunt mărunţi şi rotunjiţi, iar nervurile sunt roşietice spre bază. Strugurele
este multiaxial, ră-
muros, lax. Bobul este mic, sferic, roz, cu pieliţa de grosime mijlocie, slab rezistentă. Miezul este
zemos cu gust franc.

ÎNSUŞIRI AGRO BIO LO GICE Şl TEH NO LO GICE


Soi de vigoare mare, care îşi maturează strugurii la Blaj în epoca a Vi-a. Are o bună
fertilitate (60% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 0,9 cel relativ şi 1,9 cel
absolut). Are o rezistenţă bună la ger, dar este sensibil la secetă; este, de asemenea, mai puţin
atacat de putregaiul cenuşiu.

CALITĂ ŢI Şl DEFECTE
Producţie ridicată şi constantă, dar este sensibil la secetă.

Principalele caracteristici productive ale soiului SELENA (date LS.T.LS.)


Nr. Specificare UM S.C.V.V. Blaj
crt.
1. Greutatea medie a unui strugure p 151
6g
2. Greutatea a 100 de boabe 156
3. Concentraţia de zaharuri g/l 209
4. Aciditatea totală %0 6,0
5. Producţia de struguri t/ha 17,4

Soiul Selena dă vinuri de calitate superioară cu 11,6 % voi. alcool, aciditate 5,04 g/l
H2SO4 şi extract sec nereducător de 23,45 g/l.

ŞARBA
ORIGINE
Soi obţinut la S.C.VV. Odobeşti prin fecundarea liberă a soiului Riesling italian. Elita a fost
aleasă de Gh. Popescu şi colab. şi omologată în anul 1972.

CARACTERE MORFOLOGICE
Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea cafenie. Floarea este hermafrodită
normală. Frunza adultă este de mărime mijlocie, sca-moasă, cu contur pentagonal. Sinusurile
laterale superioare sunt profunde, cu lumen îngust ovoidal, cele inferioare sunt semideschise.
Sinusul peţiolar variază de la liră spre ovoidal închis. Dinţii sunt proeminenţi, cu margini drepte
şi mucronaţi. Strugurele este de mărime mijlocie, tronconic, compact. Bobul este de mărime
mijlocie, sferic, cu pieliţa groasă colorată galben-verzui şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE SI TEHNOLOGICE

Soi de mare vigoare, cu maturare în epoca a V-a. Are o rezistenţă buna la ger, dar este
sensibil la secetă şi la putregaiul cenuşiu. Soi fertil: 69-75% lăstari fertili, iar coeficienţii de
fertilitate au valori de 0,7-0,9 cel relativ şi 1,1-1,5 cel absolut.
Se obţin vinuri de calitate superioară cu 11,4-12,09% voi. alcool, aciditate 4,7 g/l H2SO4
şi 24 g/l extract sec nereducător, cu aromă fină de muscat pus mai bine în evidenţă când vinul
conţine zahăr rezidual.

C A L IT Ă Ţ I Şl D EF E C T E
Are o producţie constantă şi ridicată, dar nu toţi butucii au struguri cu aromă de muscat.

Comportarea soiului OZANA în diferite centre de cultură (*date I.S.T.I.S.)


N Specificare UM S.C.VV USAMV
r Odobeşti* Bucureşti
.
c
r
1. Greutatea medie a unui strugure g 110 150

2. Greutatea a 100 de boabe g 220 230


3. Concentraţia de zaharuri g/l 225 210
4. Aciditatea totală g 5,0 4,2
5. Producţia de struguri t/ha 19,4 13,6
BIBLIOGRAFIE

1. Constantinescu Gh. –Ampelografia. Editura Agro-silvică de stat, Bucureşti,


1958.
2. Drăgănescu E., Mihacea I. – Curs de viticultură, Lito., USAB
Timişoara,1993.
3. Oşlobeanu M. şi colab. – Viticultura generală şi specială, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980
4. X XX – Revista Hortus nr. 2 / 1994.
5. XXX – Catalog – Adriana Indreş , Luminiţa Vişan - Principalele soiuri de
struguri de masă cultivate în România. – editura Ceres Bucureşti 2000.