P. 1
accize

accize

|Views: 739|Likes:
Published by roxana1967

More info:

Published by: roxana1967 on Feb 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/05/2013

pdf

text

original

CAPITOLUL I RANDAMENTUL FISCAL AL ACCIZELOR-IMPORTANŢA TEMEI I.1 Noţiune.

Trăsături caracteristice ale accizelor
Accizele sunt incluse în sfera taxelor de consumaţie şi îmbracă forma taxelor speciale de consumaţie pe produs sau forma unor taxe generale pe vânzări, când se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de producţie. Taxele de consumaţie sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele. Accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt berea , vinul, apele minerale (în Franţa); tutunul, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale (în Germania). Accizele se aplică în toate statele membre ale UE. Cotele sunt ad-valorem sau specifice. În cazul ţigărilor de exemplu, cele două componente sunt cumulate (acciza ad-valorem calculată asupra preţului de vânzare cuprinde componenta specifică, ulterior aplicându-se taxe pe valoarea adăugată). În ideea creerii unei pieţe internaţionale, prin desfiinţarea impozitului la frontiere , accizele trebuie să fie “ neutralizate”, respectiv cotele acestora să fie aliniate. Accizele se percep asupra serviciilor şi produselor stabilite legal . Au apărut în rândurile precapitaliste şi se percep foarte larg şi în prezent. Accizele constituie un element cu o pondere importantă în cadrul politicii fiscale adoptate după 1989, odată cu trecerea României către economia de piaţă. În ultimul timp, se constată o preocupare tot mai mare în vederea utilizării accizelor ca instrumente pentru înfăptuirea unor obiective sociale. În Europa Occidentală se impozitează în special alcoolul şi tutunul ca mijloc de apărare sanitară, fizică şi morală a naţiunii.

1

Procentele practicate în ţările membre ale UE Ţară Austria Belgia Danemarca Franţa Grecia Irlanda Germania Italia Olanda Norvegia Portugalia Spania Suedia Elveţia Anglia bere 39 34 49 21 53 20 21 38 55 21 13 41 16 59 Vin 31 31 43 18 55 12 8 28 55 7 5 70 6 35 alcool 43 69 82 46 62 64 29 82 87 15 25 92 44 56 ţigări 72 70 87 75 63 74 72 72 71 72 45 74 Benzina 57 64 71 74 70 66 62 78 67 57 68 68 57 61 64

Se observă diversitatea cotelor de la o ţară la alta, cele mai ridicate fiind în ţările nordice (Danemarca, Norvegia, Suedia) , iar cele mai scăzute în Spania, Portugalia, Elveţia.

2

I.2.Scurtă introducere în problematica accizelor
Ca o categorie a impozitelor de consumaţie, impozitele speciale de consumaţie au un rol şi forme diferite de la o ţară la alta, în contrast cu impozitele generale de consumaţie – cum este TVA-ul care au multiple trăsături şi reglementări comune în statele în care se aplica. În general, taxele speciale de consumaţie se aplică în asociere cu cele generale de consumaţie. O reglementare mai complexă şi o frecvenţă mai mare deţin impozitele generale de consumaţie, cum este cazul taxei pe valoare adaugată. În ţara nostră, categoria impozitelor speciale de consumaţie a premers categoriei impozitelor generale de consumaţie. Astfel, impozitele speciale de consumaţie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe când impozitele generale de consumaţie, reprezentate prin TVA se aplică de la 1 iulie 1993. O reglementare mai complexă şi distinctă a impozitelor speciale de consumaţie s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispoziţiile legale anterioare. Aceasta lege reglementează doua forme ale impozitelor speciale de consumaţie şi anume: accizele la unele produse din import şi din ţara şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale. În mod succint şi pentru scopuri practice, se utilizează noţiunea de "accize" pentru ambele forme de impozite speciale de consumaţie. Specific ambelor forme de impozite speciale de consumaţie este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de către producători, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, după caz sunt unice atât pentru produsele realizate la intern, cât şi pentru cele din import. Observăm o deosebire esentială faţă de TVA, care se aplică la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc în baza de impozitare a TVA. Accizele constituie (în ţările în care se aplică) o sursa de venit apreciabilă, facil de obţinut, la un cost puţin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează, în general, băuturile, ţigările, automobilele şi
3

carburanţii şi furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾. Accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie, ajungându-se în perioade de inflaţie puternică la o scădere a randamentului accizelor (de altfel această problemă este actuală mai mult sau mai puţin pentru toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplică asupra valorii în vamă, la care se adaugă taxele vamale, în cazul produselor importate, sau în suma fixă asupra cantităţilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe să-şi diminueze randamentul în condiţii de inflaţie puternică. Apare necesară, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflaţiei. Partea accizelor în totalul prelevarilor obligatorii variază de la o ţară la alta: moderată în Belgia, Germania, SUA şi foarte

ridicată în Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor diferă în egală masură: ţările nordice impozitează puternic băuturile alcoolice, ţările de sud le taxează foarte puţin, iar Franţa, Germania şi Belgia aplică taxe medii.
Accizele, constituind o sursa importantă de venituri bugetare, uşor de procurat, prin ele se urmăresc obiective bugetare dar şi eficienţă administrativă.

Regula de eficienţă este următoarea: taxarea unui bun trebuie să fie
invers proporţională cu elasticitatea cererii în raport cu preţul. Ori, produsele precum băuturile, ţigările, aparatura electronică, carburanţii etc. nu comportă substituiri puternice, deci cererea lor este considerată, în general, inelastică în raport cu preţul. În realitate, inelasticitatea cererii în raport cu preţul nu este întotdeauna verificată. Astfel, populaţia este foarte sensibilă la costul carburantului. Transportul personal poate fi înlocuit cu transportul în comun şi astfel o modificare a costului carburantului provoacă substituiri între cele două modalităţi de transport. Anumite băuturi de calitate superioară au o puternică elasticitate în sensul că impozitul specific asupra acestor bunuri generează substituiri între categorii de calitate
4

diferită. O creştere a preţurilor la ţigări exercită un efect de frânare a consumului. S-a estimat că în Franţa o creştere a taxelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun şi de ţigări. Frânarea consumului se opune obiectivului de obţinere a veniturilor bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, în general, voinţei de descurajare a consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit să-şi atingă scopul – respectiv frânarea consumului – trebuie ca cererea să fie relativ elastică în raport cu preţurile, ipoteză care se dovedeşte defavorabilă realizării celuilalt obiectiv – asigurarea veniturilor bugetare. Pentru bunurile introduse în ţară de persoanele fizice neînregistrate ca agenţi economici, valorifate prin societăti comerciale – baza de impozitare o reprezintă contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute în consignaţie. Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada cât au acest regim. La produsele scose din rezerva de stat, plata accizelor se face de către unităţile deţinătoare ale acestor stocuri, la livrarea produselor către beneficiari. Produsele exportate direct sau prin agenţi economici ce îşi desfăşoară activitatea pe bază de comision, precum şi produselor importate în regim de tranzit sau importate temporar, atât timp cât se află în această situaţie, nu sunt supuse accizelor.

5

impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize a şi scăzut ca pondere în PIB de la 8.6 miliarde lei înregistrandu-se o depăşire cu 5. reduceri mai mari înregistrându-se în construcţia de maşini. prelucrarea ţiţeiului etc.5%. electronică.5 miliarde) sub nivelul prevederilor pe anul 1992.5 mld lei. În 1992 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de 418.6 faţă de prevederi.8% ca urmare a utilizării reduse a forţei de muncă etc. o reprezintă vărsămintele de la regii autonome şi societăţi comerciale cu capital de stat (86. După cum se observă în anul 1992.5 miliarde lei (din care accizele sunt 597.5).I. ->creşterii livrărilor la export. deţinând şi ponderea în totalul impozitelor indirecte (91%).2% din prevederile aprobate. În 1993 accizele s-au realizat în suma de 399. fie lipsa unor comenzi şi contracte ferme atât pentru aprovizionare cât şi pentru desfacere. În anul 1994 accizele şi impozitul pe circulaţia mărfurilor s-au încasat în suma de 774.8% (-61.94% în acelaşi an. Nerealizarea încasarilor din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a datorat în principal: ->scăderii volumului de activitate faţă de anul 1991.26% la 6. Astfel pe întreg anul 1991 producţia industrială a fost mai mică cu 22% faţă de anul 1990.26% din PIB.5 miliarde lei. nerealizarea fiind influenţată de mai mulţi factori.3. În anul 1991 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize a reprezentat 8. Totodată. respectiv de: ->nerealizarea producţiei industriale în volumul şi structura programată fie ca urmare a restrângerii activităţii unor agenţi economici din lipsa de materii prime şi materiale. din care producţia industriala cu 21. energie electrică şi termică. 6 .5 mld lei) şi reprezintă 76. cu 12. faţă de programul actualizat acesta s-a încasat în proporţie de 81.Evoluţia accizelor în perioada 1991-1997 În 1991 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de 182. Ponderea în totalul încasărilor din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize.

asigurării suveranităţii şi independenţei naţionale.de nivelul de dezvoltare economică. 7 .ea poate favoriza sau frâna dezvoltarea socială şi economică a ţării..Politica financiară a României-trăsături Prin politica financiară se înţelege totalitatea principiilor. Politica financiară concretizează folosirea conştientă a legilor economice şi demonstrează cunoaşterea.1. Este totodata o parte integrantă a politicii generale.fiind determinată de interesele claselor şi păturilor sociale pe care le exprimă partidul de la putere. Politica financiară este diferită de la o ţară la alta.stăpânirea şi dirijarea proceselor economice şi financiare.a măsurilor şi a instrumentelor care călăuzesc activitatea financiară a unui stat.Politica financiară constă şi în utilizarea instrumentelor financiare pentru rezolvarea sarcinilor stabilite de către Parlamentul şi Guvernul ţării.sociale şi economice a statului.precum şi legislaţia financiară utilizată în vederea înfăptuirii obiectivelor sociale.folosite de stat pentru constituirea.metodelor.precum şi de condiţiile interne şi internaţionale.CAPITOUL II IMPOZITELE INDIRECTE ŞI ROLUL LOR ÎN POLITICA FISCALĂ A ROMÂNIEI II.sociale şi economice.care constă în folosirea finanţelor în conformitate cu obiectivele politice.ale organelor sale financiare etc.repartizarea şi optimizarea utilizării fondurilor de resurse financiare necesare realizării ţelurilor politicii social-economice etc..Politica financiară cuprinde totalitatea normelor financiare fundamentate pe constatări obiective furnizate de ştiinţa finanţelor.de potenţialul economic al ţării.ale ţării în perioada dată.pe plan intern şi extren întăririi capacităţii de apărare.de metodele de conducere a economiei naţionale.economice etc.de resursele naturale pe care le are ţara.

nu ţin seama nici de persoană.indiferent de mărimea veniturilor.sociale şi financiare.nici de împrejurări şi nici de locul unde se plătesc. Impozitele indirect se virează la bugetul statului.nici de capacitatea contributivă a celor care le plătesc.însa.ceea ce înseamnă că pot fi lesne majorate.sunt elastice.averii sau situaţia personală a contribuabilor.II.adică uşor şi sigur de încasat.în ceea ce priveşte mărimea lor.ele fiind camuflate în preţuri.fiind cuprinse în preţul mărfurilor.au caracter anestezic pentru faptul că populaţia nu ar reacţiona imediat atunci când le suportă.industriaşi.2.însă sunt suportate de către consumatori.prin adăugarea unei cote de impozit la preţurile mărfurilor şi la tarifele serviciilor. În timp ce impozitele directe sunt recunoscute de către plătitori. Impozitele indirect sunt stabilite în cote proporţionale asupra preţului mărfurilor supuse vânzării şi a serviciilor prestate sau în suma fixă pe unitatea de măsură a mărfurilor.în mod obişnuit de către comercianţi. 8 . Alţi economişti susţin că impozitele indirecte sunt instrumente fiscale care ar prezenta cele mai mici prejudicii.în general.deoarece ele au efecte economice.Ele se percep la vânzarea anumitor mărfuri de consum personal şi servicii.impozitele indirect sunt necunoscute de către cetăţeni.Locul ocupat de impozitele indirect în veniturile bugetului de stat al României Impozitele indirect constituie o sursa importantă de venituri ale bugetului statului român. Mai mulţi economişti din diverse ţări susţin că impozitele indirecte sunt eficente.Aceste impozite se încasează de la toate persoanele cumpărătoare de produse grevate de impozit indirect.

de acoperire a unor nevoi care nu suferă amânare. realităţile diferite punând o piedică importantă în calea acestui scop. În plan economic prin perceperea unor accize statul poate influenţa cererea anumitor produse punând accize mari la produse din import în comparaţie cu cele interne protejând agenţii economici interni. 9 . inclusiv a accizelor.Rolul accizelor în etapa actuală de dezvoltare a României Prin utilizarea accizelor statul acţionează asupra cererii solvabile. Accizele mai sunt folosite şi ca mijloc de atragere de resurse spre bugetul statului. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României din 23 Decembrie 1997 urmăreşte un sistem al accizelor corect şi se meditează intens pentru alinierea sistemului naţional la modelele europene ( în cadrul UE) nereuşindu-se totuşi o armonizare fiscală. creşterea rapidă a veniturilor statului şi ajungerea la structuri similare cu cele ale statelor dezvoltate fiind obiectivul numărul 1 al politicii fiscale a României. statul îşi asigură importante fonduri băneşti cu care acesta poate interveni în echilibrarea dezvoltării sectoarelor economiei. Rolul impozitelor indirecte.3. Prin intermediul accizelor . Acest lucru poate stimula consumul de produse interne. Aceasta are un dublu rol : economic şi social. deci dăunătoare randamentului economic al naţiunii. În cadrul reformei fiscale din România.II. este enorm în etapa actuală de dezvoltare a României. De aceea unor produse de lux ( blănuri. De asemenea accizele reprezintă calea cea mai rapidă prin care statul poate face rost de venituri în scopuri urgente . în redistribuirea de venituri diferitelor pături sociale. bijuterii) li se percep accize deosebit de mari . În plan social accizele au rolul de a limita consumul de produse dăunătoare sănătăţii ca tutunul şi alcoolul.

importatorii sau achizitorii produselor incluse în lista produselor cărora li se aplică accize. băuturile alcoolice şi orice alte produse alimentare ( destinate industriei alimentare sau consumului) care conţine alcool etilic alimentar. Practic aceştia sunt agenţii economici. care stipulează că subiectul accizelor cuprinde producătorii. care produc. persoane juridice.CAPITOLUL III TAXELE SPECIALE DE CONSUMAŢIE-ACCIZELE III. importă sau comercializează produsele prevăzute în listă. asociaţii familiale. Baza de impozitare pentru ţigarete este : a) preţul de livrare ( mai puţin acciza) pentru produsele din producţia internă 10 . produse din tutun produse petroliere alte produse şi grupe de produse b) c) d) Pentru ţigarete indiferent de calitatea şi provenienţa acestora se datorează Bugetului de Stat o accize specifică stabilită în ECU pe 100 ţigarete la care se agaugă o cotă procentuală de 20% aplicată asupra bazei de impozitare.1. persoane fizice autorizate. Din această listă fac parte : a) alcoolul etilic alimentar.Aşezarea şi perceperea accizelor În prezent reglementarea accizelor se face prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. Acciza totală se reduce cu 20% atunci când agenţii producători utilizează în reţetele de fabricaţie cel puţin 50% tutun din producţia internă. 82/23 Decembrie 1997.

conţinut într-o cantitate dată de produs alcoolic. în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Tot de scutiri beneficiază şi produsele comercializate în regim de “ duty-free” sau produsele aflate în tranzit. 3) 11 . donaţiile. Produsele exportate direct sau prin agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea prin comision sunt scutite. programe de cooperarea ştiinţifică şi tehnică ( acordate de guverne străine) De asemenea produsele livrate la rezerva de stat sau de mobilizare sunt scutite de accize (la fel ca alcoolul folosit în industria medicamentoasă).2Nivelul accizelor Nivelul accizelor armonizate se aplică începând cu data de 1 iulie 2006. III. bunurile finanţate din împrumuturi nerambursabile. conţinută în 100 g de soluţie măsurată la origine la temperatura de 200 / 40 C. la Capitolul 10 .Impozitarea Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame. 2) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se întelege gazele petroliere lichefiate distribuite în butelii tip aragaz. 1) Hl alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat cu concentraţia de 100% alcool în volum.b) valoarea în vamă plus taxe vamale plus alte taxe speciale pentru produsele de import Facilităţile acordate în cazul accizelor sunt numeroase. la temperatura de 20 0 C. import temporar.

prin aplicarea cotelor procentuale. dar comercializate prin agenţi economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute. exclusiv accizele. la importul unor categorii de produse. d) data vânzării bunurilor pentru bunurile vândute prin consignaţie.3. Accizele preced taxa pe valoare adaugata şi se calculează o singură dată. 42/1 iulie 1993) Accizele se calculează prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute în anexa asupra bazei de impozitare care reprezintă: a) pentru produsele din producţia internă – contravaloarea bunurilor livrate. c) pentru bunurile introduse în ţară de persoanele fizice neînregistrate ca agenţi economici.Modul de calcul şi baza de impozitare (conform Legii nr. potrivit legii. 12 . la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale stabilite. Momentul datorarii accizelor îl constituie: a) data efectuării livrarii pentru producatori. b) data efectuării formalităţilor de vămuire pentru importatori. c) data cumpărării pentru agenţii economici achizitori.III. b) pentru produsele din import – valoarea în vamă stabilită potrivit legii.

. Accizele armonizate datorate bugetului de stat sunt accize specifice exprimate în echivalent EURO pe unitatea de masură . 13 .4. cu excepţia ţigaretelor la care acciza este compusă dintr-o acciză specifică exprimată în euro /mia de ţigarete la care se adaugă o acciză ad valorem aplicată asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul. Pentru a beneficia de nivelul redus al accizelor agenţilor economici.000 hl. .să fie agenţi economici producători de bere care din punct de vedere juridic şi economic sunt independenţi.III. BEREA reprezintă orice produs încadrat în codul MC 220300 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice încadrat la codul MC 220600 având şi într-un caz şi in altul o concentraţie alcoolică mai mare de 0.Sfera de aplicare a accizelor armonizate. Modul de calcul al acestora.5 % în volum. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători independenţi cu o capacitate anuală care nu depăşeşte 200. Pentru berea produsă de micii producători independenţi care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200. Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse provenite din ţară sau din import.00 hl se aplică accize specifice reduse.nu funcţionează sub licenţa de produs a altui producător de bere. -folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale altor fabrici de bere.utilizează instalaţii distincte de cele ale altor fabrici de bere. micii producători trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .

au o concentraţie alcoolică mai mare de 1. Cota de impunere este stabilită în echivalent EURO pe unitatea de măsura (EURO/HL/1 grad PLATO). Vinurile liniştite îndeplinesc următoarele caracteristici : .cantitate.supuse accizelor sunt vinuri liniştite şi vinuri spumoase .cursul de schimb valutar . iar alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. C. K. Cuantumul accizelor datorate la bugetul de stat se calculează dupa relaţia : A= K*R*C *Q/1000 A-cuantumul accizei. iar alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. dar nu depăşesc 15% în volum . 14 .nr de grade Plato.Agenţii economici producători de bere au obligaţia de a depune la organul fiscal teritorial la care sunt înregistraţi ca antreprenori autorizaţi o declaraţie pe propria răspundere privind capitalul de producţie pe care le deţin până la data de 15 ianuarie a fiecărui an. Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezintă cantitatea de bere exprimată în hl multiplicată de numărul de grade Plato. Q. Vinurile spumoase sunt cele care îndeplinesc cumulativ următoarele: . .au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum dar nu depăşesc 18% în volum şi au fost obţinute făra nici o îmbogăţire .sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ‘ ciupercă’ fixat cu ajutorul legăturilor sau care sub presiune datorita CO2 în soluţie egală sau mai mare de 3 bari. R.2 % în volum.acciza unitară. VINURILE.

->o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum. dar nu depăşeşte 10% în volum.. Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de aceasta şi membrii familiei sale cu condiţia să nu fie vândute. dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut în produs rezultă în întregime din fermentare. altele decât berea şi vinul.2 % în volum . Baza de impozitare o reprezintă cantitatea de vin exprimată în hl. Modul de calcul al accizei e următorul: A=K*R*Q/100 Accize pentru alte bauturi alcoolice decat berea si vinul sunt reprezentate de: -alte băuturi fermentate liniştite având următoarele caracteristici : ->o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1. ->alte băuturi fermentate spumoase care nu constituie vinuri spumoase şi au următoarele caracteristici: ->au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1. dar nu depăşeşte 13% în volum.2 % în volum .2 % în volum .au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1. Cota 15 . Baza de impozitare pentru calculul accizei la băuturi fermentate . Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalent EURO pe hl de produs. o reprezintă cantitatea de băutura exprimată în hl. dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut rezultat în întregime din fermentare.

2 % în volum.5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare. 16 .5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare.de impunere este stabilită în sumă fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalentul EURO pe hl de produs. dar nu depăşeşte 22% în volum. ->ţuica şi rachiu de fructe. Relaţia de calcul a accizei este: A=K*R*Q/100 Produsele intermediare ->reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1. Relaţia de calcul a accizei este: A=K*R*Q/100 Alcoolul etilic cuprinde: ->toate produsele care au concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1. Se considera produse intermediare si orice bautura fermentată liniştită care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5. ->produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum. vinuri sau băuturi fermentate. şi orice băutură fermentată spumoasă care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8. Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalent EURO pe hl de produs.2% în volum. Baza de impozitare pentru produsele intermediare o reprezintă cantitate de băutura exprimată în hl. dar care nu reprezintă bere.

care în principiu conţin tutun natural sau au o umplutură din amestec tăiat fin cu înveliş exterior din tutun natural sau alt înveliş de culoare normală a unei ţigarete care prezintă caracteristicele de formă şi dimensiune a ţigărilor şi ţigărilor din foi. Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalent EURO pe hl alcool pur. Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezintă cantitatea de alcool pur conţinută într-un hl. rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete . Produse din tutun Acestea include: ->ţigaretele cu /sau fără filtru indiferent de provenienţa sau calitatea acestora ( ţigaretele sunt considerate rulourile de tutun destinate fumatului ca atare . Cotele de impunere sunt exprimate în 3 modalitati: 17 . acestea sunt rulouri de tutun .concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum. ->ţigarile si ţigările din foi dacă se pot fuma ca atare . Relaţia este: A=C/100*K*Q/100 c. -> tutun de fumat care cuprinde: tutun de fumat tăiat fin destinat rulării în ţigarete şi alte tutunuri de fumat. precum şi orice produs care conţine partial şi alte substanţe decât tutunul).->orice alt produs în soluţie sau care conţine băuturi spirtoase potabile.

K2=acciza ad valorem (cota procentuală). R=curs valutar PA=preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat. Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizei la ţigarete atat pentru produsele din productia interna cat si pentru din import o constituie pretul maxim de vanzare cu amanuntul. 18 . 3.sub forma de suma fixa echivalent EURO pe KG pentru tutunul de fumat. 2. Pentru produsele din tutun sumele datorate bugetului de stat drept acciză se determină astfel: ->pentru ţigarete: Total acciză =acciza specifică +acciza ad valorem Acciza specifică= K1*R*Q1 Acciza ad valorem =K2*PA*Q2 K1=acciza specifică unitară. Pretul maxim de vanzare cu amanuntul e pretul la care produsul e vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele.sub forma de suma fixa echivalent EURO/ 1000 buc pentru tigari si tigari de foi.1-sub forma de suma echivalent EURO la 1000 tigarete la care se adauga o cota procentuala aplicata asupra bazei de impozitare (cotele sunt valabile pentru tigarete indiferent de calitatea si provenienta acestora). Lista ce cuprinde preturile maxime de vanzare cu amanuntul se publica de catre antrepozitarul autorizat pentru productie sau de impozit cu minim 24 h inainte de data efectiva. Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigareta se stabileste de catre persoana care produce tigaretele in Romania sau care importa tigaretele si e adus la cunostinta consumatorilor finali.

ţigarete Q2= numărul de ţigarete aferente lui Q1 ->pentru ţigări de foi: A=Q*K*R A=cuantumul accizei. ->benzen. R-curs de schimb . 19 . Q=cantitatea exprimată în 1000 buc. ->petrol lampant.>pentru tutunul de fumat : A=Q*K*R Uleiuri minerale Pentru care se datorează accize cuprind următoarele categorii: ->benzină cu/fără plumb. ->păcură. ->toluen. ţigări K=acciza unitară. ->motorină. ->gaz petrolier lichefiat. ->xilen ->alte amestecuri de hidrocarburi aromatice.Q1 =cantitatea exprimată în unităţi de 100 buc.

Pentru uleiuri minerale cuantumul accizei datorat bugetului de stat se determină pe baza relaţiei: A=Q*K*R 20 . Consumul de uleiuri minerale în incinta unui loc de producţie de uleiuri minerale nu e considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de producţie. Pe lângă produsele accizabile de mai sus orice produs destinat a fi pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau aditiv ori pentru a creşte volumul final al carburanţilor este impozitat drept carburant . puse în vânzare sau folosite drept combustibil se datorează bugetului de stat o acciza la nivelul celei datorate pentru motorină. nivelul accizei fiind cel prevazut pentru benzina cu plumb.Pentru uleiurile minerale necuprinse în categoria de mai sus destinate a fi utilizate .

j) dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandă magnetică sau compact disc. altele decât cele de uz militar sau de sport. chiar încorporând un receptor de semnale videofonice. b) cafea prajită. inclusiv cafea cu înlocuitori. cu excepţia verighetelor. l) cuptoare cu microunde cu codul. capră.inclusiv din import rulate. inclusiv amestecuri cu cafea solubilă. f) bijuterii din aur şi/sau din platină.5. m) aparate pentru condiţionat aer.III. c) cafea solubilă. d) confecţii din blănuri naturale cu excepţia celor de iepure. aparate fotografice numerice. h) produse de parfumerie cu codurile. oaie. e) articole din cristal. g) autoturisme şi autoturisme de teren . i) aparate video de înregistrat sau de reprodus. n) arme de vânătoare şi arme de uz individual. o) iahturi şi bărci cu motor pentru agrement. k) aparate de luat imagini fixe şi alte camere video cu înregistrare. 21 . formând un singur corp. combine audio cu codurile.Alte produse accizabile Următoarele produse sunt supuse accizelor: a) cafea verde. de perete sau de ferestre.

b) pentru produsele din import .valoarea în vamă stabilită potrivit legii. Neplata 22 . acciza este egală cu echivalentul în lei a 225 euro pe tonă. cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă. Pentru cafea. respectiv preţul producătorului. mai puţin accizele. Plata accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale se efectuează lunar. inclusiv al cafelei cu înlocuitori. agenţii economici autorizaţi datorează bugetului de stat impozit din momentul livrării. inclusiv amestecuri cu cafea solubilă. Impozitul datorat se calculează prin aplicarea unor sume stabilite asupra cantităţilor livrate.Impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale Pentru ţiţeiul din producţia internă. cu cea cu limită de sumă sau cu numerar. În cazul cafelei prăjite. inclusiv al amestecurilor cu cafea solubilă. acciza este egală în 2010 cu echivalentul în lei a 153 euro pe ton. Accizele preced taxă pe valoarea adaugată şi se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare. În cazul cafelei solubile. care reprezintă: a) pentru produsele din producţia internă . gazul metan. până la data de 25 a lunii următoare. asupra cantităţilor importate. care nu poate fi mai mic decât suma costurilor ocazionate de obţinerea produsului respectiv. III. accizele se datorează o singură dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de masură. acciza este egală cu echivalentul în lei a 900 euro pe tonă. la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale după caz.În cazul cafelei verzi. prin virare cu dispoziţie de plată.6.preţurile de livrare. la organele fiscale teritoriale sau în conturi deschise la bănci şi trezorerii.

7. Momentul exigibilităţii impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă intervine la data efectuării livrării. 23 .exportate direct de agenţii economici producători.40 euro/1000 m3. Scutiri Sunt scutite de plata acestor impozite cantităţile de ţiţei şi gaze naturale din producţia internă. pentru gazele naturale . iar cele în plus se compensează cu plăţile ulterioare sau se restituie. Impozitul datorat este: a) b) pentru titei . Diferenţele în minus constatate la verificarea accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale se plătesc în termen de şapte zile de la data încheierii actului de control. Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului de plată şi până în ziua plăţii inclusiv. Constituie contravenţii următoarele fapte: a) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control evidenţa privind calcularea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale.accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale la termenele stabilite. împreuna cu majorările de întârziere. după caz. datorate bugetului de stat. Impozitul datorat se calculează prin aplicarea sumelor fixe asupra cantităţilor livrate. la cererile plătitorilor în acelaşi termen. atrage majorarea sumei de plată cu 0.3% pentru fiecare zi de întârziere.4 euro/tona.

Termenul de prescripţie pentru stabilirea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi dreptul de executare silită a acestora este de 5 ani. Contestaţiile privind stabilirea şi încasarea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale. dupa caz. datorate bugetului de stat.şi a majorărilor de întârziere se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării plătitorilor şi se rezolvă printr-o decizie motivată de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat judeţeană sau a Municipiului Bucuresti. Contravenţiile se sancţionează cu amendă de la 100000 la 300000 lei. în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se prescriu în termen de 2 ani. în cel mult 60 de zile de la înregistrare. după caz. Plângerile se timbrează cu jumătate din taxa plătită la contestaţie. după caz. 24 . care. Contestaţiile sunt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma constatată. Împotriva deciziei date se poate face plângere în termen de 40 de zile la Ministerul Finanţelor. este obligată să o soluţioneze. după caz.b) nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţele privind calculul şi vărsarea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă. c) nedepunerea în termen a decontului de impunere privind accizele sau impozitul la ţiţeiul din producţia internă.

b) vinurile liniştite realizate de micii producători care obţin în medie mai puţin de 200 hl de vin pe an. de către antrepozitarul autorizat. (5) Atunci când micii producători de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiţi de la obligaţiile privind deplasarea şi monitorizarea produselor accizabile. cărbunele şi cocsul. în exerciţiul activitătii. în anumite condiţii prevăzute de lege. b) realizează ei înşişi tranzacţii intracomunitare. 25 . 884/2001 sau printr-o trimitere la acesta. conform precizărilor din normele metodologice. atunci când accizele nu au fost plătite. transformate. unde produsele accizabile sunt produse.Reguli generale (1)Producţia şi transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un antrepozit fiscal. (3) lit. aceştia informează autorităţile competente şi respectă cerinţele stabilite prin Regulamentul (CE) nr.CAPITOLUL IV REGIMUL DE ANTREPOZITARE Antrepozitul fiscal este locul. destinatarul din România informează autoritatea competentă teritorială cu privire la livrările de vin primite. poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal. (4) În cazul în care micii producători prevăzuţi la alin. (3) Prevederile alin. c) energia electrică. IV. (1) nu se aplică pentru: a) berea. prin intermediul documentului solicitat în temeiul Regulamentului (CE) nr. deţinute. vinurile şi băuturile fermentate. produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu. altele decât bere şi vinuri. gazul natural. (2) Deţinerea produselor accizabile.1. aflat sub controlul autorităţii fiscale competente. primite sau expediate în regim suspensiv. 884/2001 al Comisiei din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii în sectorul vitivinicol.

(9) Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal. (10) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal. în modul şi în forma prevăzute în normele metodologice. persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă.2. c) lista produselor accizabile care urmează a fi achiziţionate în regim suspensiv de accize în vederea utilizării ca materie primă în cadrul activităţii de producţie de produse accizabile. pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor. atrage plata acestora. pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit fiscal. Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea competentă. (6) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amanuntul a produselor accizabile. (3) Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de documente cu privire la: a) amplasarea şi natura locului. b) tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an.conform precizărilor din normele metodologice. (8) Fac excepţie de la prevederile alin. (4) Persoana care îşi manifestă în mod expres intenţia de a fi antrepozitar 26 . (6) antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către avioane şi nave sau care desfăşoară activitate în regim duty-free. dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută. (2) În vederea obţinerii autorizaţiei. (7) Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal. în condiţiile prevăzute în normele metodologice. d) identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat. IV.

IV. pentru evaziune fiscală sau orice altă faptă penală. dacă: a) în cazul unui antrepozitar autorizat persoană fizică.Revocarea si anularea autorizaţiei Autoritatea fiscală competentă poate revoca autorizaţia pentru un antrepozit fiscal. 27 .autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea competentă o singură cerere. ->în legătură cu persoana juridică a fost iniţiată o procedură de faliment sau de lichidare. IV. dacă: ->persoana a decedat. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere de autorizare.Regimul de transfer al autorizaţiei Autorizaţiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizati numiţi şi nu sunt transferabile.4. aferente fiecărei locaţii. ->activitatea desfăşurată este în situaţie de faliment sau lichidare. ->persoana a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă în România sau într-un stat strain. Atunci când are loc vânzarea locului sau a afacerii. ->oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă în România sau într-un stat străin.3. pentru evaziune fiscală sau orice altă faptă penală. Cererea va fi însoţită de documentele prevăzute de prezentul capitol. autorizaţia nu va fi transferată în mod automat noului proprietar. dacă: b) în cazul unui antrepozitar autorizat care este persoană juridică.

Autoritatea fiscală competentă anulează autorizaţia pentru un antrepozit fiscal. 28 . cantitatea de produse accizabile depozitată în antrepozitul fiscal este mai mică decât cantitatea prevazută în norme.c) pe durata unei perioade continue de minimum şase luni. atunci când i-au fost oferite informaţii inexacte sau incomplete în legătură cu autorizarea antrepozitului fiscal. precum şi în cazul în care s-a pronunţat o hotărâre definitivă şi irevocabilă pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul produselor accizabile.

a) Scutiri generale. -organizaţiilor internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice ale României. b) scutiri pentru alcoolul etilic şi alte produse alcoolice. cu excepţia forţelor armate române. 29 . -forţele armate aparţinând oricărui stat parte la tratatul Atlanticului de Nord .CAPITOLUL V SCUTIRI LA PLATA ACCIZELOR Scutirile de la plata accizelor pot fi grupate în : a) scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri expres prevăzute de lege. Scutirea se acordă pe baza unui certificat de scutire de la plata accizelor emis beneficiarului de autoritatea fiscală teritorială indiferent de modalitatea de acordare a scutirii.rezerve de stat şi rezerve de mobilizare pe perioada în care au acest regim. c) scutiri pentru uleiuri minerale.produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt livrate de antrepozitul fiscal pe următoarele destinaţii: -în cazul relaţiilor consulare sau diplomatice. Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul călătorilor şi a altor persoane fizice cu domiciliul în România sau în străinatate în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia vamala în vigoare. .

utilizate pentru producere de medicamente . utilizat în industria cosmetică utilizat în procedee de fabricaţie cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool.b) Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice atunci când sunt: complet denaturate conform prescriipţilor legale . altele decât aviaţia turistică în scop privat. -uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave . utilizate direct sau ca aliment al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fără aroma cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 l alcool pur la 100 kg produs ce intră în compoziţia altor produse. - - c) 30 . Scutiri pentru uleiuri minerale Sunt scutite de la plata accizelor următoarele : -uleiuri minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant. utilizate pentru producerea de arome alimentare şi au o concentraţie ce nu depăşeşte 1.2 % în volum destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice. eşantioane pentru analiză sau teste de producţie necesare în scopuri ştiinţifice. -orice ulei mineral utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea de agenţi termici şi apă calda. utilizate în scop medical în spitale şi farmacii.

-orice ulei mineral utilizat de către persoane fizice drept combustibil pentru încalzirea locuinţelor. . 31 .uleiuri minerale care intra în România în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul.-uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia maritimă internaţională şi pentru navigaţia pe căi navigabile interioare altele decât navigaţiile de agrement în scop privat.

indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. care sunt transportate sau deţinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal. Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii autorizaţi pâna la data de 25 inclusiv. momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import. Documente fiscale Pentru produsele accizabile.CAPILOLUL VI OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE ACCIZE Plata accizelor la bugetul de stat Accizele se plătesc la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. astfel: a) mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul administrativ de însoţire. Această prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate sau deţinute de către alte persoane decât comercianţii în măsura în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul. a lunii următoare celei la care se referă declaraţia. În cazul importului unui produs accizabil care nu este plasat într-un regim suspensiv. o declaraţie de accize pentru fiecare luna în care este valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal. Toate transporturile de produse accizabile sunt însoţite de un document. a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă. originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. altele decât cele marcate. Depunerea declaratiilor de accize Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă. 32 .

care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile fiscale să poata verifica respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Evidente contabile Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine registre contabile precise. antrepozitarul autorizat depune la autoritatea fiscală competentă o garanţie care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. modelul acesteia fiind precizat în norme. 33 . când acciza a fost platită.b) mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factura fiscală ce va reflecta cuantumul accizei.în conformitate cu legislaţia vamală în vigoare. Responsabilitatile antrepozitarilor autorizati si ale autoritatilor fiscale competente Orice antrepozitar autorizat obligat la plata accizelor poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală competentă. c) transportul de produse accizabile. ipoteci. Valoarea garanţiei va fi analizată periodic pentru a reflecta orice schimbări în volumul afacerii. în Codul de procedură fiscală şi în legislaţia vamală în vigoare. garanţii reale şi personale. Garanţiile pot fi: depozite în numerar. Modul de calcul. este însoţit de factura sau avizul de însoţire. în activitatea antrepozitarilor autorizaţi sau în nivelul de accize datorat. Accizele se administrează de autorităţile fiscale competente şi de autorităţile vamale pe baza competenţelor lor. valoarea şi durata garanţiei vor fi prevăzute în norme. Garanţii Dupa acceptarea condiţiilor de autorizare a antrepozitului fiscal.

acest document se întocmeşte în 4 exemplare. b) produsul este însoţit de minimum 3 copii ale unui document administrativ de însoţire care satisface cerinţele prevăzute în norme. c) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifică cu claritate tipul şi cantitatea produsului aflat în interior.1. 34 . acciza se suspendă daca sunt satisfăcute următoarele cerinţe: a) deplasarea are loc între două antrepozite fiscale.Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv Pe durata deplasării unui produs accizabil. În cazul deplasării produselor accizabile între două antrepozite fiscale în regim suspensiv. d) containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător. VII.CAPITOLUL VII DEPLASAREA ŞI PRIMIREA PRODUSELOR ACCIZABILE AFLATE ÎN REGIM SUSPENSIV VII. e) autoritatea fiscală competentă a primit garanţia pentru plata accizelor aferente produsului.Documentul administrativ de însoţire (DAI) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisă numai atunci când sunt însoţite de Documentul administrativ de însoţire. conform prevederilor din norme. Modelul documentului administrativ de însoţire este prevăzut în norme.2.

Momentul exigibilitatii accizelor Pentru orice produs accizabil. VII. 35 . acciza devine exigibilă la data când produsul este eliberat pentru consum în România.4. În cazul unui produs accizabil. acciza se datorează de către persoana care a expediat produsul accizabil. care are dreptul de a fi scutit de accize. Accizele se calculeaza în cota şi rata de schimb în vigoare la momentul în care acciza devine exigibilă.VII.3. acciza devine exigibilă la data la care produsul este utilizat în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea.Obligaţia de plată a accizelor pe durata deplasării În cazul oricărei abateri.

respectiv pe pachet. MARCAREA PRODUSELOR ALCOOLICE ŞI A PRODUSELOR DIN TUTUN VIII. (2) Nu este supus obligaţiei de marcare orice produs accizabil scutit de la plata accizelor. 36 .Proceduri de marcare (1) Marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole. VIII. cu excepţiile prevăzute prin norme.Reguli generale (1) Prevederile prezentului capitol se aplică următoarelor produse accizabile: a) produse intermediare şi alcool etilic. (3) Produsele accizabile prevazute la alin.2. (2) Dimensiunea şi elementele ce vor fi inscripţionate pe marcaje vor fi stabilite prin norme. operatorul înregistrat sau importatorul autorizat are obligaţia să asigure ca marcajele să fie aplicate la loc vizibil. (2) si (3) vor fi considerate ca nemarcate. (3) Antrepozitarul autorizat. (1) pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul României numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentului capitol. operatorilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi. banderole deteriorate sau altfel decât s-a prevăzut la alin. VIII. Responsabilitatea marcării Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizaţi. b) tutun prelucrat. astfel încât deschiderea ambalajului să nu deterioreze marcajul. cutie sau sticlă. pe ambalajul individual al produsului accizabil.1. potrivit precizărilor din norme.CAPITOLUL VIII.3. (4) Produsele accizabile marcate cu timbre.

din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcării.4.VIII.Eliberarea marcajelor (1) Autoritatea fiscală competentă aprobă eliberarea marcajelor.. (3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri şi a unei garanţii la autoritatea fiscală competentă. b) operatorii înregistraţi care achiziţionează produsele accizabile prevăzute la VIII. c) persoanele care importă produsele accizabile prevăzute la VIII.1. desemnată de autoritatea fiscală competentă.. (5) Contravaloarea marcajelor se asigură de la bugetul de stat. (2) Eliberarea marcajelor se face către: a) antrepozitarii autorizaţi pentru produsele accizabile prevăzute la VIII. sub forma şi în maniera prevăzute în norme.1. în condiţiile prevăzute în norme. (4) Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializată pentru tipărirea acestora. conform prevederilor din norme 37 . pe baza autorizaţiei de importator. potrivit prevederilor din norme. Autorizaţia de importator se acordă de către autoritatea fiscală competentă.1. potrivit procedurii prevăzute în norme.

revine plătitorilor. de impozit la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă. stabilite în EURO pe unitatea de masură. Valoarea în lei a accizelor datorate la bugetul de stat. prin virament sau în numerar. după caz. la organele vamale.CAPITOLUL IX APRECIERI FINALE Accizele se plătesc în lei. concomitent cu plata taxelor vamale. au obligatia să depună lunar. până la data de 25 a lunii următoarele. Plătitorii de accize. 38 . deschis la unităţile teritoriale ale trezoreriei statului. Răspunderea calculării şi vărsării la bugetul de stat a accizelor şi impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă. Neplata la timp a taxelor speciale de consumaţie atrage după sine perceperea de majorări de întârziere. în contul bugetului de stat. iar pentru produsele din import. se determină prin trasformarea sumelor exprimate în EURO la cursul de schimb valutar comunicat de BNR. pe baza decontului de impunere.

ANEXE 39 .

ANEXA 1 Nr.43 hl de produs 0. Acciza (echivalent) euro/U.000 bucati kg 74 64.00 1.crt.2 Vinuri spumoase Băuturi fermentate altele decât bere şi vinuri 3.000 tigarete 1.00 .2 spumoase Produse intermediare Alcool etilic 5. destinat rularii în ţigarete Alte tutunuri de fumat hl de produs 0.748 1 h/1 grad Plato 2 3 4 5 6 7 8 9 1.M.00 kg 40 81.05 hl de produs hl de produs hl de alcool 0.) 2010 0.00 81.1 liniştite 3.00 475. Denumirea produsului sau a grupei de produse Bere din care: U.M.1 Vinuri liniştite 2.1 Produs de micile distilerii cu o capacitate care nu depăşeşte 10 hl de alcool pur/an Tutun prelucrat Ţigarete Ţigări şi ţigări de foi Tutun de fumat fin tăiat.00 34.1 bere produsă de producătoriii independenţi cu o capacitate de producţie ce nu depăşeşte 200 mii hl Vinuri 2.00 45 65 750.

10 11 12 13 Produse energetice Benzine cu plumb Benzine fără plumb Motorina Păcură 13.00 15.50 0.00 GJ 2.26 14 15 16 Gaz petrolier lichefiat 14.19 452.000 litri 1.32 41 .1 in scop comercial 15.1 utilizat drept combustibil pentru motor 14.2.2 in scop necomercial Petrol lampant (kerosen) 113.000 kg 547.000 litri tona 1.17 0.1 utilizat drept combustibil pentru motor 15.00 421.2 utilizata in scop necomercial tona 1.000 litri tona 1.2 utilizat drept combustibil pentru incalzire 14.040 347.3 utilizat in consum casnic Gaz natural 15.2.215 15.2 utilizat drept combustibil pentru incalzire 15.00 1000 kg 128.000 348.00 293.60 0.1 utilizata in scop comercial 13.

89 1000 litri tona 375.2 Electricitate utilizata in scop necomercial tona 469.91 0.30 18 Mwk 0.16.50 Mwk 0.2 utilizat drept combustibil pentru incalzire 17 Carbune si cocs 17.91 469.15 0.89 1000 litri GJ 375.1 utilizat drept combustibil pentru motor 16.1 utilizat in scopuri comerciale 17.2 utilizat in scopuri necomerciale Electricitate 18.84 42 .1 Electricitate utilizata in scop comercial 18.

Autoturisme echipate cu motor Diesel: a).Cu capacitate cilindrică între 2501 şi 3100 cm3 e).ANEXA 2 Tipul autoturismului Acciza pentru Acciza pentru autoturisme noi autoturisme (%) rulate(%) 1.5 4 8 11 1 21.Cu capacitate cilindrică de peste 3100 cm3 1 2. Autoturisme echipate cu motor cu benzină: a).5 4 8 11 2.Cu capacitate cilindrică între 1601 şi 1800 cm3 c).Cu capacitate cilindrică sub 1601 cm3 b).Cu capacitate cilindrică între 1601 şi 2000 cm3 c).5 10 21 32 2.Cu capacitate cilindrică de peste 2500 cm3 2.5 5.5 11 21 32 43 .Cu capacitate cilindrică sub 1601 cm3 b).Cu capacitate cilindrică între 2001 şi 2500 cm3 d).Cu capacitate cilindrică între 1801 şi 2000 cm3 d).Cu capacitate cilindrică între 2001 şi 2500 cm3 e).5 5.

ape de colonie Arme de vanatoare. crt. 1.ANEXA 3. 30 15 15 10 0 0 4. din care: . altele decat cele de uz militar 45 2009 Acciza (%) 45 2010 Acciza (%) 45 2. 3. capra) Articole din cristal*1) Bijuterii din aur si/sau din platina. din care: .2 Ape de toaleta.ape de parfum 4. 44 . Nr. oaie. cu exceptia verighetelor Produse de parfumerie 4.Nivelul accizelor pentru alte produse.1 Parfumuri. Denumirea produsului 2008 sau a grupei de Acciza (%) produse Confecţii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure. 35 35 35 25 15 10 100 25 15 100 100 25 15 10 100 *1) Prin cristal se înţelege sticla având un conţinut minim de monoxid de plumb de 24% din greutate.

Lista taxelor speciale de consumaţie (accize) pentru produsele din import şi din tară Nr.coniac .bere ambalată în sticle sub 0.whisky. inclusiv lichioruri şi băuturi obţinute prin distilare de cereale din care: .5 l Cafea. crt 1 2 3 4 Denumirea produsului sau grupei de produse Alcool* Ţuica si rachiuri naturale Vinuri Băuturi spirtoase.vin spumos şi vermut 6 Bere din care: . capră) Mobilier scluptat Articole de cristal Bijuterii din materiale preţioase Benzină premium. inclusiv cafea cu înlocuitori Cafea solubilă Ţigarete şi produse din tutun de calitate superioară Ţigarete şi produse din tutun de calitate medie Ţigarete şi produse din tutun de calitate inferioară Confecţii din blănuri naturale (cu excepţia celor de iepure. oaie.şampanie . rom şi rachiuri din trestie de zahar Cota % 3 50 20 100 300 115 200 115 45 55 200 150 80 80 300 70 45 70 50 50 20 15 13. regular si normală Benzină fără plumb Motorină auto (combustibil pentru motoare Diesel) 45 .5 6 5 Băuturi pe baza de vin din care: .bere ambalată în cutii metalice 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 . gin.

baza de aplicare a cotelor pentru produsele din import cuprinde şi valoarea ambalajelor.Nr. combine audio 22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetică sau compact-disc 23 Camere video 24 Cuptoare cu microunde 25 Motociclete. Pentru calculul accizelor de la poziţiile 9-11. scutere şi miniscutere 26 Aparate foto 27 Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless" 28 Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de răspuns încorporat 29 Aparate pentru aer conditionat. 46 . de perete sau de ferestre. rulate) cu capacitatea cilindrica a motorului peste 188 cmc 20 Produse de parfumerie 21 Aparate video de înregistrat sau de reprodus. formând un singur corp 30 Arme de vânătoare * Exclusiv alcool etilic de sinteză tip MS si IS 40 50 50 30 20 20 30 20 100 Notă: La poziţiile 1-8 inclusiv. din punct de vedere fiscal. chiar încorporand un receptor de semnale videofonice. Ministerul Finanţelor va face. crt Denumirea produsului sau grupei de produse Cota % 50 20 40 19 Autoturisme de oras (inclusiv din import. încadrarea în grupele respective. Accizele prevăzute la poziţiile 16-18 se calculează şi se datorează numai pentru carburanţii auto.

În schimb pentru vinul spumos se datorează acciza.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 41. iar numărul de grade Plato este 3. Care este valoarea accizei? Dar care era nivelul acesteia dacă firma producea în plus şi 10.7 litri fiecare. Acciza = 10.000 lei.000 lei.000 sticle de vin liniştit a 0.7 litri fiecare şi acordă sub formă de dividende acţionarilor 500 de sticle de vin a 0. cu menţiunea că cuantumul acesteia este acelaşi indiferent de concentraţia alcoolică (42euro / hl produs)1. cât şi pentru cantitatea acordată sub formă de dividende acţionarilor în cazul vinului liniştit deoarece acciza este 0. O societate comercială importă în anul 2005 o cantitate de 500 butoaie de bere a 500 litri fiecare.6 euro / hectolitru grad 47 . Concentraţia alcoolică a vinului este 12 grade. 2. 3. O societate comercială produce pentru comercializare în anul 2004 o cantitate de 60. iar cursul de schimb este 1 euro = 41.APLICAŢII ACCIZE 1.000 lei/euro = = 602.000 = 1. Care este valoarea accizei? Rezolvare: Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentraţia alcoolică x acciza unitară x cursul de schimb. Concentraţia alcoolică a berii este 5. Acciza unitară este 0.000 sticle de vin spumos la un litru fiecare? Concentraţia alcoolică este de 15 grade.000 lei. Acciza unitară este stabilită la 280 euro / hectolitru alcool pur. Concentraţia alcoolică a coniacului este 35%. Rezolvare: Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată.722. Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 41.700.000 x 42 x 41.6 grade. Formula de calcul este: acciza = cantitatea (hl) x acciza unitară x cursul de schimb. O societate comercială produce în anul 2005 o cantitate de coniac de 150 hectolitri.

pentru o capacitate de producţie ce depăşeşte 200.000 x 3 x 0. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de agentul economic este 30.000 lei.000 x 3 x 0. Un agent economic produce în anul 2005 20. iar în luna iulie o cantitate de 80.6 euro / hectolitru grad Plato. urmând ca din luna următoare să aibă loc trecerea dintr-o categorie de impozitare în alta. Acciza = 2. Acciza iulie = 80.73 euro / 1.000 hectolitri.000 hectolitri. Acciza iunie = 35.6 x 41.000 = 5. O societate comercială este agent economic mic producător independent de bere.000 lei.000 lei.000 hectolitri. Acciza reprezintă 5.000 hectolitri.000.000 lei. ajungând la o capacitate de producţie totală de 280. Care va fi acciza datorată în luna iunie şi care va fi acciza datorată în luna iulie? 1 Pentru anul 2005 acciza unitară a fost stabilită la 30 euro/hl de produs 2 Pentru anul 2004 acciza unitară este 0.38 euro / hectolitru grad Plato în cazul unei capacităţi de producţie de până la 200. 48 .55 euro/hl grad Plato.900. 4.000 hectolitri şi de 0. Cursul de schimb este 1 euro = 41.904.000 pachete ţigarete a 20 ţigarete fiecare. Rezolvare: Agentul economic beneficiază de acciza redusă până pe data de 1 a lunii următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a capacităţii de producţie. 5.500. În luna iunie produce o cantitate de 35. iar cursul de schimb este 1 euro = 41. Care este valoarea accizei? Rezolvare: Cantitatea de bere = 500 x 500 = 250. Formula de calcul a accizei este: acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Plato x acciza unitară x cursul de schimb. iar în luna iunie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie.38 x 41.000 = 1.Plato2.000 lei.000 lei.000 litri = 2. iar cursul de schimb este 1 euro = 41. Numărul de grade Plato este 3.635.000 ţigarete +31%.500 x 3 x 0. Acciza unitară este de 0.000 lei/pachet.6 x 41.500 hectolitri. El are la începutul anului 2005 o capacitate de producţie de 80.000 hectolitri. Să se determine acciza pe care trebuie să o achite agentul economic.000 = 184.

A2 = acciza ad valorem.A1 =acciza specifică. A2 = Bi x 31%. unde: .Rezolvare: Acciza care trebuie calculată în cazul ţigaretelor este formată din două componente.972.000 lei.000.000 x 10. .400.000 lei.000 = = 300.000.000. .000 lei.000 lei. unde: .000 x 31% = 93. Vom determina această limită minimă impusă. 11x 41. Acciza totală = 93.972.000 x 20) / 1. respectiv acciza specifică şi acciza ad valorem. Începând cu anul 2005 acciza pentru ţigarete se determină după formula prezentată anterior. dar valoarea ei nu poate fi mică 11 euro / 1. 50 tone benzină fără plumb şi 40 tone motorină. A = (20.000 x 20)/1. unde: .Cs = cursul de schimb.000 ţigarete. A = A1 + A2.Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 ţigarete. Baza de impozitare este dată de valoarea ţigaretelor la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de producător.000 = 93.K = acciza unitară la 1000 ţigarete.000 = 180. Acciza specifică la 1 tonă este 414 euro pentru benzina premium. Acciza ad valorem = 300. Deoarece această valoare minimă a accizei este inferioară valorii determinate prin însumarea accizei specifice cu cea ad valorem.000 + 93.000.972. 6.Bi = baza de impozitare. Se importă în anul 2005 o cantitate de 40 tone benzină premium.000 x (20.000 lei. acciza va fi 186. Vom determina mai întâi acciza specifică: A1 = Q x K x Cs.000 x 5.972.000 lei.73 x 41.000 = 186. Valoarea la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat x cantitatea = 30. . 353 euro pentru benzina fără plumb şi 245 49 .

000 + 40 x 245 x 41. Să se determine care este acciza care trebuie plătită la bugetul statului. Cu titlu de exemplu prezentăm în cele ce urmează accizele la 1.000 lei.500 cmc este importat la preţul de 12.000 + 12.motorine 207 euro.804.000 lei.000 x (107. Autovehiculul are motor diesel Rezolvare: Pentru autoturisme se datorează accize funcţie de tipul motorului cu care sunt echipate. 50 . . iar taxele vamale sunt 0%. 6 din acestea fiind apă de colonie.000 + 11. Cursul de schimb este 1 euro = 41. respectiv 11.benzine cu plumb 319 euro. cu o capacitate cilindrică de 1.000 lei 8.000 lei pentru fiecare recipient Rezolvare: În cazul apei de toaletă şi a apei de colonie acciza = cota procentuală x (valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal).000 lei. iar la vamă se plăteşte un commission vamal de 0.000 litri pentru: .000 lei Acciza totală = 88.000 km la bord. Să se determine acciza care trebuie plătită dacă din documentaţia maşinii reiese că maşina are 40.000 + 50 x 353 x 41. Cheltuielile de asigurare pe parcurs extern sunt de 320 euro.benzine fără plumb 272 euro.000 euro. O firmă importă 10 sticluţe cu apă de toaletă.000 x (120. Ca observaţie. Rezolvare:Acciza în cazul benzinei şi a motorinei se determină după formula: acciza = cantitate (tone) x acciza unitară x cursul de schimb. cât şi la 1.000 litri. Să se determine acciza totală ştiind că valorile în vamă sunt de 120.500) = 53.5%. Acciza = 40 x 414 x 41. Un autoturism de teren. nu trebuie uitat faptul că în cazul uleiurilor minerale pentru anumite produse există accize atât la tonă.000 lei Acciza apă de colonie = 5% x 6.000) = 35.000. capacitatea cilindrică şi vechimea existentă.410. 7. Cursul de schimb este 1 Euro = 41.000 lei.000 = = 1. Acciza apă de toaletă = 10% x 4. .euro pentru motorină.400.400.

000 lei / CHF) + (100 CHF x 25.000 lei = 252.645. a) Cota procentuală a accizei este 1. Valoarea în vamă = (12.000 + 0 + 2. 9.500. taxa vamală şi comisionul vamal.500 lei.000 lei.525. TV = 20% x VV = 20% x 252.500.120. Cursul de schimb este 1 CHF = 25.Bi = baza de impozitare.000 + 1.525.5% pentru cele rulate. CV = 0. Acciza = 304.000 lei. Costul cheltuielilor cu transportul şi asigurarea pe parcursul extern este de 100 CHF.000 = 50.5% x VV = 0. comisionul vamal este 0.A = acciza.262.000 CHF / buc x 25. acciza este: .500.500) = 304. Acciza o vom determina după formula: A = Bi x cota. Un agent economic importă 10 videorecordere.120.262.1.06 = 507. Aceasta este formată din valoarea în vamă.684 lei. VV = (preţul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport şi de asigurare pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 buc x 1.Pentru autoturismele cu o capacitate cilindrică sub 1601 cmc.000 = 505.000 lei / CHF) = 250. Să se determine acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic pentru importul făcut. iar acciza este 15%. 10. Taxa vamală = 0 lei. Baza de impozitare a accizei = (VV + TV + CV) = (252.639.5% Acciza = (505.262.000 + 320) x 41.600) x 0.500.015 = = 7.262.000 = 1.614. Rezolvare: Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic va trebui să determinăm baza de impozitare a accizei.5% x 252.5% x 505.000 lei.000.000 + + 50.120. O societate comercială importă în anul 2004 următoarele produse: 51 .500 lei.5%.000 = 2.500. Taxa vamală este stabilită la 20%.375 lei. unde: . Comision vamal = 0.600 lei.500 x 15% = 45.000 lei.0% pentru autoturismele noi . .500.600 x 0.000 lei + 2. având preţul extern de 1.000 CHF fiecare.500.

52 .47 euro x 40. grade Plato x acciza unitară x curs valutar = (30.000 lei + 537.5% în volum şi 10 grade Plato. Rezolvare: Pas 1: Se calculează acciza datorată pentru bere după formula Nr.2 euro/cutie şi acciza unitară este de 0.000 pachete x x 42.000 lei = 702.47 euro / 1000 ţigarete şi o acciza advalorem de 32%.640.600.640. Pas 2: Se calculează acciza datorată pentru ţigări după formula Nr.040. Preţul maxim de vânzare pe piaţa internă este de 42.000 cutii x x0.000 cutii cu bere a 0.000 lei = 680. Acciza totală datorată bugetului de stat va fi de 21. b) 40.780.33 l.000lei/euro + 40.unităţi a o mie de ţigarete x acciza unitară x curs valutar + % x preţul maxim de vânzare a ţigaretelor pe piaţa internă = ((40.420. Să se calculeze acciza datorată bugetului de stat în condiţiile în care cursul de schimb valutar de 40.000 lei/pachet.000 lei + 680. hl x nr.5 euro / pachet pentru care se aplică o acciză unitară de 4.a) 30.55 euro/hl grad Plato x 40.55euro/ hl / grad Plato.780.000 lei/euro.000lei/euro =21. cu o concentraţie alcoolică de 6.000 pachete x 20 ţigarete/pachet) / 1000) ţigarete x 4.000 pachete a 20 ţigarete la preţul extern de 0.000 lei.000 lei.000lei. Preţul de achiziţie de pe piaţa externă este de 0.33 l)/100 x 10 grade Plato x 0.000 lei x 32% = 143.

SITE-URILE:http://www.radut. CODUL FISCAL 2010.ro/Accize. COSTEL ISTRATE-“FISCALITATE ŞI CONTABILITATE ÎN CADRUL FIRMEI”. 3.html http://www. 4.EDITURA POLIROM.1999.a XII-a.CLS.EDITURA DIDACTICA ŞI PEDAGOGICA.net/ro/codul-fiscal-2007/titlul-viiaccize-si-alte-taxe-speciale 53 .BIBLIOGRAFIE 1.contabilul. 2.VALERICĂ MAREŞ-MANUAL DE FINANŢE.2002. MARICEL GHIŢA.

.3 I....................9 Cap......10 III........................Aşezarea şi perceperea accizelor...........2....12 III.........II................7 II.............1 I.Alte produse accizabile.1.................................................Rolul accizelor în etapa actuală de dezvoltare a României...........................1 I..................2.......1........22 54 ............3..............................8 II.13 III.7 II..........Locul ocupat de impozitele indirect în veniturile bugetului de stat al României..... Modul de calcul al acestora.....III.....CUPRINS Cap.........................11 III.. Trăsături caracteristice ale accizelor.................................................................10 III.....................2Nivelul accizelor.......4......Politica financiară a României-trăsături................Impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale...I...........21 III.................1.......................................................Modul de calcul şi baza de impozitare................6 Cap..Noţiune...................................3..........6............Sfera de aplicare a accizelor armonizate......3.....Evoluţia accizelor în perioada 1991-1997 ..Impozitele indirecte şi rolul acestora în potica financiară a României..........5..Taxele speciale de consumaţie......Randamentul fiscal al accizelor-importanţa temei....Scurtă introducere în problematica accizelor.

...........................32 Cap..........38 55 ....VII.......Scutiri la plata accizelor.......V..........VIII...........Deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv....Eliberarea marcajelor..............IX........34 VII......................... Responsabilitatea marcării........3...........VI......25 IV...................35 Cap....3....34 VII.....................................Obligaţiile plătitorilor de accize...3........2..................Aprecieri finale ...............................2...Obligaţia de plată a accizelor pe durata deplasării.........25 IV....2...29 Cap.36 VIII.....4........4.36 VIII..........................Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv............Reguli generale...........................37 Cap......................4.1.......34 VII...............IV.........Regimul de antrepozitare ….......Revocarea si anularea autorizaţiei.........................................1..........Regimul de transfer al autorizaţiei....Documentul administrativ de însoţire (DAI).........26 IV...Proceduri de marcare.......35 VII..........27 Cap..................... Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal.Cap................................36 VIII...Marcarea produselor alcoolice şi a produselor din tutun..Reguli generale.......27 IV..1........Momentul exigibilitatii accizelor..............36 VIII......................

39 BIBLIOGRAFIE........53 56 ....ANEXE ...

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->