P. 1
Floare albastra - Pe langa plopii fara sot - paralela

Floare albastra - Pe langa plopii fara sot - paralela

|Views: 11,699|Likes:
Published by Alina Diana

More info:

Published by: Alina Diana on Feb 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/04/2015

pdf

text

original

Paralela

Floare albastra . Pe langa plopii fara sot…
de Mihai Eminescu

Considerat „Luceafarul poeziei romanesti”,Mihai Eminescu a ridicat limba romana pe culmile expresivitatii,reusind sa-i scoata in evidenta valoarea si bogatia,astfel ca poeziile sale nu se pot traduce in nici o alta limba care sa redea delicatetea trasaturilor sufletesti sau frumusetea naturii. „In opera sa, poezie si proza , codrul,marea,raul,luna,sunt idei,divinitati,nu fenomene; fenomen este doar omul”asa cum spune George Calinescu. Conceptia e adanc taraneasca. Taranul respecta natura si legile ei fara sa intervina cu brutalitate in esenta ei. Poezia Floare albastra apare la 1 aprilie 1873 in revista Convorbiri literare si este considerate o poezie embrion a romantismului eminescian de catre criticul Vladimir Streinul. Poezia “Pe langa plopii fara sot …” apare intre 28 si 9 septembrie 1883 in revista Familia condusa de Iosif Vulcan. Garabet Ibraileanu spunea “Eminescu devine,mai putin atent la natura, acum se concentreaza asupra propriului sau suflet”. In poezia Floare albastra temele principale sunt iubirea si natura, mai precis ipostaza iubirii paradisiace si natura bogata,una de basm ,unde ierburile au frageziune iar sunetele si culorile se armonizeaza. “Pe langa plopii fara sot… se bazeaza pe aceleasi teme insa de aceasta data, intalnim o natura saraca ce corespunde dezamagirii din sufletul poetului. “Floare albastra “ are o interferenta de specii, elegie (datorita sentimentului de tristete care se degaja din unele versuri),egloga (idila cu dialog),poem filozofic(prin meditatia asupra lumii, a omului comun si a geniului), in timp ce “ Pe langa plopii fara sot …” este o romanta. Poezia Floare albastra are o organizare simetrica,iar compozitional exista 4 secvente poetice corespunzatoare interventiei celor 2 voci. Fiecare secventa este deosebita prin tonalitate, lexic si timpuri verbale. Secventa I contine primele 3 catrene, care reprezinta vocea fetei care se afla in apropiere . Incipitul contine un repros al fetei care simte pericolul instrainarii si incearca sa-l readuca aproape de ea. “Iar te-ai cufundat in stele/Si in nori si-n ceruri nalte?”. “Rauri in soare ” ,”Campiile asire”,”Intunecata mare” sunt elemente ale unei geografii mitice care sugereaza inaltimea gandirii barbatului preocupat de cunoastere. “Campiile asire” trimit la civilizatii superioare, “Intunecata mare “ este spatiu al genezei , “Piramidele-nvechite” la civilizatia egipteana. Adresarea este familiara “nu cata”, “iubite”,”sufletul vietii mele”. Secventa II contine doar 1 catren si reprezinta vocea lui care este departe.Diminutivul “mititica ” ascunde o usoara ironie impotriva simtului comun axat pe trairea clipei.

sugestia singuratatii .al gandirii.deoarece poetul simplu exprima o actiune trecuta. ca dragostea este ratiunea insasi a vietii .raceala eului liric pentru care femeia este acum comuna.Spatiul este tipic eminescian “Codru cu verdeata”.natura ofera o alternative reala.detasarea.astrul protector al iubirii” dupa cum codrul este cadrul familiar protector al indragostitilor.6 prin verbele la conditional optativ exprima idea.Ritualul erotic se prelungeste din codru pana in poarta casei. Secventa IV contine ultimele 2 catrene reprezentand vocea lui care este departe. Starea de nemiscare.amaraciunea eului liric neinteles de fiinta iubita.10 sunt inceputul gradatie descendente si sugereaza atitudinea de indiferenta.a fost si va fii trist pentru ca iubirea este “o minune de o clipa ”. imediatul.Verbele la perfect simplu “zise”. Exclamatia “ce frumoas.evidentiaza dorinta arzatoare a omului de geniu .”stanca”.Strofele 9. Verbele la viitor “ii spune”.”voi fi rosie”.ce nebuna/e albastra-mi.”voi creca”).dulce floare!” exprima regretul pentru iubirea pierduta.”trestia ” induc o stare de visare.”ochii de padure”. refacerea cuplului.o ora si sa mor “. Finalul cuprinde un repros adresat femeii care a stricat randuiala cosmica. George Calinescu in opera lui Mihai Eminescu afirma ca “eul poetic incearca temerea de a muri nelumit”. Ultima strofa e separata prin puncte de suspensie. ce incepe prin chemarea in mijlocul naturii. Se remarca in aceasta secventa cuvinte si forme populare care apropie acest ritual erotic de o idila pastorala.idee intarita de punctele de suspensie de dupa verb. Apare o alternanta a verbelor la prezent cu imperfectul (“dispare”.”stanca sta” sugerand concretul.”prapastie”.”ii da”. Se remarca o serie de elemente ludice caracterizand ritualului erotic popular. Punctul culminant al gradatiei ascendente in strofa 8.iubirea poetului acumuleaza patima generatiilor precedente.”n-am zis” ascund din nou o ironie. Elementele terestre se imbina cu cele cosmice “luna.de fixitate a eului poetic e redata prin comparatia “ca un stalp”. meditative. verbul “stam” exprima persistenta in aceasta stare de nemiscare.”izvoare”.iar luna devine un spatiu rece al ideilor. Versul “totusi… este trist in lume!” este unul concluzie cu valoarea de reflexive.in lume este.cadrul interior.(“vom sede”. Strofele 5. fixeaza povestea in interiorul unei amintiri. palpabila opusa gandirii reci.a dezolarii. Reprosul. transforma invitatia fetei dintr-un scenariu de dragoste real intrunul posibil ipotetic.Interogatia retorica din finalul acestei secvente exprima alintatul fetei in spiritul oralitati taranesti. .Are o gradatie ascendenta (strofele 1-8) si una descendenta (strofele 9-11).desi la prezent are intelesul unui trecut).care marcheaza iesirea din visare.”spuse”. In poezia “Pe langa plopii fara sot…” compozitia este romantica . Incipitul cuprinde o natatie rapida si esentializata a cadrului exterior “Pe langa plopii fara sot”. Verbul “este” exprima cunostinta unui adevar etern. Verbele la perfect compus “am ras”.pe care poetul o ridica la nivelul unui mister cosmic.Timpul este prezentul “plang”. Repetitia “o zi. Secventa III contine 8 catrene reprezentand vocea ei .”balta”. apropiata insa de momentul vorbirii.jocul nevinovat al gesturilor de tandrete.capabil de sacrificiu suprem.ca o incheiere a unei argumentari.Ceremonialul erotic cuprinde elemente stereotipe chemarea in codru .opozitia eu-tu intarita de elementele afirmativ-negativ.

cele 4 secvente se deosebesc prin tonalitate calma. ca proces sufletesc.iar albastru prin referire la cer.la inalt este simbolul aspiratiei spre absolut .sub trestie.cerul. este descrisa ca fiind un chip pururi adorat.sinteze la nivelul verbelor si adverbelor.esentializata.timpul verbelor:prezent concret. (D. In “Pe langa plopii fara sot…” motivul e geniul neinteles de persoana iubita “motivul eului poetic care incearca temerea de a muri nelumit “ .meditativa. In “Floare albastra” .ritm iambic si masura de 6-8 silabe. imperfect. cu fata rosie ca marul si cu parul de aur. Ceremonialul erotic se desfasoara in codru cu izvoare. In “Pe langa plopii fara sot “ natura este sumar schitata.strofele sunt de tip catren.populari.ochii de padure. In “Floare albastra” natura este spatial feeric. Particularitatile iubirii si naturii.o stanca .imediat.calda. repetitii.luna. Contine 11 catrene.perfectiune ce genereaza o traire apolinica bazata pe cunoastere(codru.palpabila opusa gandirii meditative sterile.Versificatia este in acord cu continutul de idei si sentimente .amestec de inocenta si senzualitate.familiara.Popovici). ca atitudine si ca solutie.ritmul trohaic si masura de 8 silabe. perfect simplu si compus . a timpului si melancoliei.singura alternativa a fericirii reala.izvorul.balta.intalnim verbe la timpurile perfect simpu si compus. Ceremonialul erotic lipseste . Din punctul de vedere al realizarii artistice a poeziei “Floare albastra” .“Floarea “ pentru Eminescu este un simbol vegetal al vietii care genereaza o traire dionisiaca . dragostea fiind ratiunea vietii.personificate.protector al cuplului de indragostiti.sugestia pustiiri interioare. termeni familiari.stanca.trestia). In “Pe langa plopii fara sot…” . mister cosmic. .(Zoe Dumitrescu Busulenga) Pe langa plopii fara sot :”Anticipeaza.Lucefarul. Dragostea in viziunea eului liric meditativ este o minune de o clipa. Imaginea iubitei in “Pe langa plopi fara sot…”. Floare albastra : “Un fel de premise la marea problematica a Luceafarului si a Scrisorilor inchinate dragostei. redusa la imaginea unor plopi fara sot.rima incrucisata.viitor popular.rima imbratisata . iubita este descrisa ca fiind apropiata.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->