MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

MANAGEMENT FINANCIAR. CONCEPT si FUNCTII Generalitati asupra managementului: Managementul este unul din factorii esentiali care arata situatia economica si a productivitatii unei tari. Aceste identifica motivele pnetru care o tara este mai dezvoltata sau mai putin dezvoltata. Managementul este o art si nu una oarecare, ci arta artelor pentru c pune n valoare talentele oamenilor, fiind centrat foarte mult pe resursa umana. Omul este cel care gandeste, concepe , creaza si pune in practica orice metoda de management, platforma tehnologica sau aplicatie software, toate necesare unei evolutii a umanitatii spre un standard de viata sigur si ridicat.. Din cele dou definitii rezult c managementul are un pronuntat caracter uman. Conducerea nseamna o retea de oameni care lucreaz mpreun pentru a atinge obiectivele urmrite de ctre societate, fiecare structur a societatii si organizeaz si conduce propriile afaceri in functie de obiectivele si de resursele disponibile, insa isi asuma raspunderea pentru rezultat in fata conducerii societatii. Managementul in Romania in momentul de fata, trebuie sa faca fata mai multor situatii: 1. Trebuie s fac fat unui efort considerabil de adaptare la conditiile pietei. Acest efort de adaptare ridic probleme cu totul noi, complexe, si care necesita o cercetare si analiza amanuntita pentru a lua cele mai bune decizii. 2. Managemntul unei firme trebuie sa ne arate: ce anume trebuie s fac firma pentru a fi profitabil si competitiva acest rspuns putuand fi obtinut prin evaluarea concurentei, si al intregului mediu extern firmei. Anticiparea nevoilor consumatorilor. Prelucrarea informatiilor si realizarea unor indici de statistica la care firma sa se raporteze in vederea obtineri de profit. cum sa actioneze pentru obtinerea celor mai bune rezultate. Acest lucru se face din interiorul firmei prin interpretarea analizelor si a statisticelor obtinute in urma analizei mediului extern/concurential. 3. Managementul de multe ori are un caracter incert si evident ca orice activitate managerial prezinta un risc. Aceast stare de lucruri deriv din faptul c firmele nu-si mai pot programa activitatea n conditiile de certitudine pentru c activitatea e influentata de o multime de factori greu de stpnit. In acest context rezult doua concluzii: in cadrul unei firme planificarea este un compromis intre necesitatile si posibilitatile de cunoastere; lipsa de certitudine din planuri si programe este permanent suplinita de studii si statistici.
1

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

4. Amplificarea factorilor generatori de stocuri, largirea acestora, deci stocurile pe toate palierele activittii, stocuri care presupun imobilizri de fonduri, costuri mari cu dobnzi si alte consecinte, asadar contracararea factorilor generatori de stocuri trebuie sa fie o preocupare permanenta a managementului. 5. Comportamentul oamenilor a inceput sa se schimbe foarte mult incepand cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana (2007) asadar performantele managerilor se msoar prin gradul de punere n valoare a performantelor omului si capacitatea de adabtabilitate a firmei in concordanta cu standardele consumatorului. 6. Marginalitatea cercetrii stintifice - managementul trebuie s gseasc in permanenta resurse financiare pentru promovarea cercetrii. 7. Timpul nseamna profit sau pierdere. De asemenea, timpul nu este doar al productorului ci este si al clientului si al bncilor. 8. Asistam la o a treia dimensiune a dezvoltrii sociale: dezvoltarea informational, care presupune o modificare rational a comportamentului. Cunoasterea nseamn constientizare, civilizatie si perspective, iar managementul trebuie s aiba n primplan procesul de adaptare a resurselor umane la acest proces calificativ esential. 9. Restructurarea, att global ct si secvential a ntregii activittii economice. Restructurarea este trecerea de la organizarea piramidal la organizarea orizontal, la construirea de structuri plate, autonome, stimulative. 11. Globalizarea activittii economice - economia mondial are tendinte s devin un stat, un sistem n care elementele sistemului se conditioneaz tot mai puternic de la o zi la alta. Cerinte la care trebuie s rspund: 1. Att firma ct sI oamenii se pot legitima sI aprecia, salariza si stimula numai n raport cu valoarea adugat. 2. S situeze ca obiective prioritare ale firmei intre alti indicatori de performant urmorii: productivitatea muncii, investitiilor, gradul de absortie al pietei, inovarea, valoarea adugat, susccesul n concurent si gradul de eliminare a punctelor slabe ale firmei. 3. Utilizarea unor prghi si mijloace adecvate de stimularea personalului. Factorii care stimuleaz oamenii: a). Atribuirea de responsabilitate ( acestei prghi i se acord 24% din economia general a mijloacelor de stimulare ); b). Delegarea de autoritate 16%; c). Salariul 15%; d). Stimularea salariatului de a-si forma o carier 14,7%; e). Ambitia 8,8%; f). Crearea posibilittii ca salariatul s-siformeze un renume 6,7%;
2

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

g). Gradul de sigurant pe care l garanteaz firma; h). Politica de cadru a firmei 3,6%; i). Premierea 2%; l). Aranjarea orarului de lucru cu interesele salariatilor; k). Utilizarea rational a factorilor geografiei.

Conceptul de management financiar

Managementul firmei vizeaz toate componentele de care dispune o firm avnd ca solutie optimizarea utilizrii lor. Pentru a realiza aceste sarcini managementul firmei are mai multe functii atribuite ale actului de conducere. Functiile sau atributele actelor de conducere - functia de prevedere; - functia de organizare; - functia de coordonare; - functia de antrenare sau control; - functia de evaluare sicontrol. Aceste functii se interconditioneaz. Prevederea nseamn strpungerea viitorului, cunoasterea viitorului. Este esential si este cheia succesului firmei. O firma care prevede, cunoaste, se pregteste, este mai solid mai putin amenintata de riscuri. De accea stiinta a realizat o multitudine de mijloace si metode. Sunt multe si stiinta le-a grupat din punct de vedere al orizontului de timp pentru care s-au creat - previziune pe termen scurt, mediu si lung. Din punct de vedere al instrumentelor de previziune, cele pe termen lung sunt grupate sub genericul prognoze, cele pe termen mediu sunt denumite planuri iar cele pe termen scurt, programe. Previziunea este saltul din situatia actual. Pentru a se putea realiza acest salt firma trebuie sa se debaraseze sau s elimine factorii frnatori sisi amplifice pe cei pozitivi. Trebuie s asimileze noi procedurisau actiunini altele dect cele de pn acum. Organizarea nseamn asezarea elementelor structurale si functionale ale unei firme n cadrul dorit. Avem doua segmente de organizare:

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

1. organizarea structural este mprtirea firmei pe structurile organizatorice ( fabrici, uzine, sectii, servicii, compartimente, locuri de munc ). Stiinta a creat mai multe modalitti de organizare: organizare de tip ierarhic, de tip functional, mixt, de tip stat major. la organizarea de tip ierarhic - adunarea general , consiliul administrativ, directori, servicii n forma piramidal. Dezavantaj: alungeste procesul de decizie. Avantaj: asigur ordine desvrsit. la organizarea de tip functional - adunare general, consiliu de administratie, direcoti pe fiecare specialitate n parte siservicii pe fiecare specialitate. Dezavantaj: complic responsabilittile. Avantaj: introduc n sistemul de organizare performantele profesionale. - la organizarea de stat major - este un loc de unde se decide. Aprobarea comenzilor o d numai cineva care are rolul de stat major. 2. Organizarea funtional este mprtirea firmei pe functii.

Coordonarea este unirea eforturilor pe directiile necesare. Pentru coordonare sunt necesare n primul rnd obiective clare, apoi trebuie cuantificate cu claritate resursele si toate trebuiesc ncorporate n programe. In legtur cu coordonarea, specialistii spun c numai prin cuplarea rationala a eforturilor se poate realiza o crestere a productie cu peste 20%. Coordonarea presupune comunicare. Comunicarea nseamn informatie iar informatia nseamna fort. Antrenarea ( comanda ) nseamna sistemul decizional al firmei. O decizie din punct de vedere al managementului - ntelegem alagerea unei variante de urmat dintr-o multitudine de alternative posibile. Este o relatie direct proportional ntre calitatea deciziei si valoarea profitului. Fiecare decizie nainte de a se aplica trebuie tradusa in eforturi si efecte. S-a dezvoltat o ntrega literatur privind elaborarea, fundamentarea si urmarirea deciziilor. Deciziile au fost clasificate dup criteriile urmtoare: o decizii n conditiile de risc, o de certitudine, o de previziune o de corectie. S nu se ia niciodat o decizie care s nu fie nsotit de un sistem de control. Inseamna c avem de-a face cu un management hazardant. Evaluarea si controlul este functia prin care se confirma sau se infirm realizarea celorlalte functii. Aceast functie e fit-back-ul
4

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

managementului. Controlul nu trebuie s perburbe activitatea, trebuie s o coordoneze, s o stimuleze, trebuie sa aiba un pronuntat caracter prospectiv, preventiv sicorectiv. Functia - reprezint un grup de actiuni omogene ndreptate spre un anumit scop. Functii: de cercetare-dezvoltare, productie, comercial, de personal, financiar-contabil. Aceste functii se ntreptrund. Atributele managementului financiar: previziunea financiar face parte din actiunea de previziune general a firmei, a firmei, dar nu ca o component nglobat prin aditie ci ca o component cu un rol deosebit.; organizarea financiar trebuie s ndeplineasc un rol activ n preocuprile organizationale ale firmei; comunicarea financiar este transmiterea de mesaje. Mesajele mplic cheltuieli. Managementul financiar are rolul de a asigura fundamentele deciziilor. controlul financiar fundamenteaz toate celelalte functii ale actului managerial. Orice proiect trebuie urmrit in executie, urmrire ce se face cu ajutorul acelui indicatori. Controlul financiar este o component de baz a controlului economic iar mpreun ndeplinesc functiile principale n controlul firmei. Managementul financiar este un segment al managementul firmei, o prelungire a acestuia n zona economic si financiar a firmei. Managementul financiar trebuie tratat cu aceasi seriozitate ca si managementul cercetrii, resurselor umane, productivittii, etc. MANAGEMENTUL CAPITALULUI FIX Potrivit teoriei sistemului dac se aplic o corectie la un element a sistemului, acea corectie genereaz o relatie n lant n ntreg sistemul, modificnd structura, relatiile, comportamentul sieficienta existentei sale. 1.CONCEPTUL DE FINANTE PUBLICE SI DE FINANTE ALE INTREPRINDERII Conceptul de finante publice1: cuvntul finante a cptat un sens foarte larg incluznd bugetul statului, creditul, operatiile bancare si de burs, etc. Finantele sunt: - fonduri banesti la dispozitia statului; - mijloace de interventie a statului n economie; - metode de gestionare a banului public;
1

Iulian Vcrel, Tatiana Mosteanu - Finane Publice 1994, Bucuresti 5

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

- act juridic. Conceptul de finante ale ntreprinderii2: activul economic reflectat ntrun bilant este aparatul de productie adic ansamblul mijloacelor prin a cror punere n oper se realizeaz obiectivul ntreprinderii, pasivul financiar reprezint ansamblul fondurilor care asigur finantarea acestuia. Activul economic cuprinde: cldiri, masini, materiale pentru investitii, stocuri de materii prime, semifabricate, productie neterminat, produse finite, etc, iar pasivul financiar este format din fonduri proprii si datorii din care se finanteaz elementele de activ. Statul, pentru a isi exercita functiile, are nevoie de resurse sau fonduri financiare a cror mobilizare, repartizare si utilizare dau nastere unor raporturi exprimate n form bneasc si care reprezint esenta finantelor publice. Fenomenul financiar se naste din relatiile pe care ntreprinderea le detine cu toti agentii economici si financiari, cu statul si alte organisme. Agentii economici si financiari ce se ntlnesc pe diferite piete si ntre care apar variate raporturi, constituie contextul social n care functioneaz si evolueaz ntreprinderea. Acesti agenti pot fi grupati n urmtoarele grupe: furnizori, pe care ntreprinderea i ntlneste pe piata de materii prime siservicii; clientii, pe care ntreprinderea i ntlneste pe piata de produse siservicii; salariatii, pe care ntreprinderea i gseste pe piata muncii; actionarii sau asociatii, pe care ntreprinderea i gseste pe piata financiar. De asemenea ntreprinderea are raporturi cu: diferite organe statale, care se concretizeaz n plata impozitelor si taxelor sau primirea de subventii de la bugetul statului; societtile de asigurare. Totalitatea raporturilor generate de formarea, repartizarea siutilizarea fondurilor bnesti necesare realizrii variatelor activitti economice, sociale, culturale, la nivel de ntreprindere, reprezint esenta finantelor acesteia. Finantele ntreprinderii se prezint ca o ramur a stiintei financiare, care analizeaz mecanismele si metodele de procurare si gestionare a resurselor financiare, precum si destinatia acestor resurse, n vederea satisfacerii diferitelor nevoi si obtinerea unor profituri ct mai mari. Intr-o ntreprindere se pot crea mai multe fonduri ca: fondul pentru investitii, fondul de rulment, fondul de rezerv, fondul de cercetare stiintific, fonduri pentru actiuni sociale, culturale si sportive, fonduri pentru recalificare.
2

Mihai Adochitei - Finantele ntreprinderii 1992, URA Bucuresti 6

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

Principalele metode utilizate n colectarea fondurilor sunt: aportul asociatilor sau actionarilor, autonfiintarea, creditarea si finantarea bugetar. Functia de repartitie - reflect colectarea capitalelor initiale circuitul si reprezentarea pe destinatii, utilizarea si reconstituirea lor. Prin functia de repartitie se formeaz si utilizeaz o gama variat de fonduri pentru satisfacerea nevoilor proprii ale intreprinderii. In regiile autonome capitalul initial provine de la bugetul statului iar n societtile comerciale capitalul initial este privat. Functia de repartitie se realizeaz printr-o diversitate de mecanisme si tehnici de procurare si gestionare a fondurilor, dnd nastere la diferite raporturi financiare interne si externe. Functia de control - are dou laturi, una constatativ si una corectiv. Rolul acestei functii este de a intervenii cu actiuni corective prin care s contribuie la optimizarea activittii. Functia de control are o sfera larg de actiune cuprinznd toate fazele si laturile economice si financiare ale circuitului economic. Controlul trebuie s fie organizat n asa fel nct s constituie un instrument de prevenire si combatere a cauzelor care provoac risip. Contolul poate fi: preventiv, concomitent si post operativ. 2. MECANISME, FLUXURI SI CICLURI FINANCIARE Prin mecanisme financiare ale ntreprinderii metode, prghii, instrumente si proceduri de formare, colectare sigestionare a capitalurilor. Cantittile de bunuri sau moned transferate ntr-o anumit perioad ntre agentii economici se numeste flux. Fluxurile pot fi: o fluxuri reale sau fizice o fluxuri financiare. Cantitatea de bunuri sau de moned existent la un moment dat reprezint stocul. Relatiile dintre fluxuri si stocuri stau la baza mecanismelor financiare. Fluxurile financiare pot fi: o de contrapartid care se caracterizeaz prin nlocuirea imediat a unui activ fix cu moned sau invers, o fluxuri decalate care apar n cazul n care fluxurile fizice nu le corespund imediat niste fluxuri financiare, o fluxuri autohtone care se degaj din operatiuni financiare privind acordarea sau primirea de mprumuturi cnd au loc transferuri de moned de la o persoan la alta,

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

o fluxuri multiple care se desfsoar astfel: bunurile vndute de furnizor sunt transferate la cumprtor, furnizorul vinde creante unei terte persoane si ncaseaz contravaloarea produselor si cumprtorul de mrfuri achit suma. Ciclul financiar este ansamblul de operatiuni si proceduri care intervin ntre momentul transformrii monedei n bunuri sau servicii pn la cel n care se recupereaz. Intr-o ntreprindere apar trei cicluri financiare: ciclul investitii-amortizare; ciclul de exploatare; ciclul operatiunilor financiare.

Notiuni de baz privind capitalul, surplusul monetar si cererea de moned

Capitalul este suma de moned adus de asociati sau actionari, plus cea generat de activitatea proprie si imobilizat n detinerea capitalului economic, putndu-se dimensiona prin deducerea datoriilor din capitalul economic. Capiatlul financiar reprezint fonduri proprii. Capitalul financiar poate fi schimbat la pretul pietei care este dat de burs la actiuni. Capitalul social reprezint contributia in numerar si n natur a asociatiilor sau actionarilor la societatea respectiv. Din ciclurile financiare se degaj un surplus monetar. Acest surplus rezult din excedentul pretului de vnzare asupra costurilor putnd fi folosit pentru autonfiintare, achitarea impozitului ctre stat, distribuirea de dividente sau participarea angajatilor la profit. Incasrile din vnzarea produselor si serviciilor depsesc cheltuielile de productie. Metode de formare a fondurilor ntreprinderilor Metoda aportului in bani siin natur const n angajarea de ctre proprietarii individuali, actionari sau asociati, a unor capitaluri in bani lichizi sau in bunuri, n scopul crerii sau dezvoltrii intreprinderii. Metoda autofinantrii se caracterizeaz prin retinerea de ctre ntreprinderia unei prti din rezultatele ce se degaj din activitatea lor. Aplicarea pe o scar mai larg a acestei metode depinde de capacitatea ntreprinderii de a produce profit ct mai mare. Autofinantarea are anumite avantaje ca: - creterea cointeresrii ntreprinderii n obtinerea de rezultate financiare superioare; - constituie un mijloc sigur de acoperire financiar a necesittilor; - apr libertatea de actiuni ale ntreprinderii, asigurnd independenta sau autonomia de gestionare.

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

Metoda creditrii este metoda prin care se formeaz fonduri imprumutate. Aceste fonduri au caracter restituibil sisunt purttoare de dobnzi. Creditorii sunt foarte diveri: bnci, organisme financiare specializate, populatie sau ntreprinderi. Creditorii impun uneori conditii de utilizare a resurselor mprumutate siputnd efectua un control asupra activittii economice sifinanciare a debitorilor pentru asiasigura restituirea sumelor mprumutate. Metoda finantrii bugetare este utilizat mai rar simai ales n cazul ntreprinderilor de stat. Aceasta metod se utilizeaz la nfiintarea ntreprinderilor de stat, cnd sunt dotate de ctre stat cu active fixe sicirculante dar si pe parcursul desfurrii activittii. Interventia statului n economie prin alocatii sau subventii trebuie s urmreasc stimularea productiei n perioade de criz, mpiedicarea creterii preturilor, mentinerea puterii de cumprare a monedei in cazuri de inflatie. Structura sipolitica financiar a ntreprinderii reflect compozitia capitalurilor acesteia. Capitalurile intreprinderii pot fi propri provenind din autonfiintare si aportul asociatiilor, proprietarilor sau actionarilor simprumutate care sunt credite pe termen scurt, mediu si lung. Unii economiti prefer mprumuturile pe termen scurt pentru c ofer mai mult suplete iar altii prefer finantarea din capitaluri permanente deoarece este mai putin costisitoare. Agentii economici siorganismele care acord credite calculeaz anumite rate care permit s se examineze compozitia sau repartitia capitalelor. Ratele sunt: rata de ndatorare la termen; rata de autonomie financiar: rata total de ndatorare. Politica financiara reprezint o competent a politicii generale a ntreprinderii avnd o nsemntate mare asupra cointeresrii, repartizrii sifolosirii fondurilor n scopul realizrii programelor economice. Scopul intreprinderi este de a obtine profit, al carui nivel depinde de creterea capitalului financiar. Costul capitalului se refer la cheltuieli de procurare si folosire a tuturor mijloacelor de finantare. Costul capitalului poate s scad printr-o folosire judicioas a mprumuturilor. ntreprinderea trebuie s se strduiasc s asigure scderea costului capitalului sis nu investeasc dect pentru o rentabilitate superioar acestui cost. Gestiunea financiar poate fi definit ca un ansamblu de decizii siactivitti care concur la reglarea siajustarea fluxurilor financiare sia fondurilor, la gospodrirea resurselor financiare ale ntreprinderii. Gestiunea financiar are ca scop asigurarea n mod regulat a ntreprinderii cu fondurile necesare echipamentului siexploatrii curente dar side a controla buna utilizare a fondurilor sirentabilittii operatiunilor pentru care sunt afectate. Gestiunea financiar are scopuri multiple subordonate supravietuirii, obtinerii de profit sicreterii economice a intreprinderii.
9

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

Scopurile gestiunii se pot controla cu ajutorul mai multor indicatori: nivelul fondului de rulment n comparatie cu necesarul, coeficientul de ndatorare, rentabilitatea economic, ratele de cretere a activelor sicifrei de afaceri, capacitatea de autonfiintare sivolumul lichidittilor. Functia financiara a intreprinderii are un rol operational, un rol functional siun rol politic Rolul operational implic luarea unor decizii de colectare a capitalurilor, fr de care intreprinderea nu se poate constitui sifunctiona. Domeniul operational cuprinde ncasarea creantelor asupra clientilor siplata furnizorilor, gestionarea trezoreriei sinegocierea creditelor bancare, relatiile cu organismele financiare sirealizarea operatiilor de mprumut. Rolul functional const n participarea la tratarea sidifuzarea informatiilor necesare gestiunii ntreprinderii. Rolul politic const n integrarea constrngerilor externe, sociale, economice, financiare sipolitice care apas asupra intreprinderii side care depinde creterea siautonomia acesteia. Activitatea intreprinderii poate fi redat prin urmtoarele trei functii: - functia de productie; - functia de comercializare; - functia financiar. Activittile financiare mai importante sunt: elaborarea siexecutarea bugetului de venituri sicheltuieli, efectuarea de studii sianalize privind formarea, alocarea siutilizarea capitalurilor, stabilirea de preturi sitarife, luarea de msuri pentru asigurarea lichidittii, solvabilittii, echilibrului financiar sievitarea riscurilor. Sistemul informational financiar al intreprinderii cuprinde totalitatea informatiilor care reflect, repartizarea siutilizarea fondurilor bneti. Pentru obtinerea de informatii de calitate este necesar existenta unor indicatori care s reflecte fenomenele, procesele, siactivitatea economic sifinanciar a ntreprinderii. Indicatorii principali sunt: capitalul economic, capitalul social, capitalurile mprumutate sicapitalul permanent; profitul, repartizarea lui pe destinatii; valoarea adugat; costurile de productie; impozitul pe profit, fondul de salarii. 3. CAPITALURILE NTREPRINDERII

10

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

Capitalurile proprii se formeaz din contributii externe care cuprin aportul proprietarilor si contributii interne care se degaj din capacitatea de autofinantare a ntreprinderii. Contributiile externe - aceste contributii provin n proportia cea mai mare de la proprietari. Orice intreprindere, individual sau sociatate, nu poate fi nfiintat dac nu dispune initial de un capital minim. Fiecare asociat va primii un numr de actiuni care reprezint dreptul su asupra capitalului intreprinderii. Actionarul primete un divident, dup ce din beneficii sau efectuat scderile pentru plata impozitului siconstituirea de rezerve. Societtile mari sunt cotate la burs. Detintorul de actiuni care dorete s-sirecapete fondurile depuse nu poate s ceara ntreprinderii banii inapoi dar se poate adresa bursei, unde n urma unei negocieri siva primii napoi banii. Actiunile pot fi actiuni comune si actiuni preferate. Actiunile mai pot fi la purttor sinominative. Statul poate acorda societtilor n anumite situatii prime sau subventii nerambursabile. Contributiile interne - se formeaz din resurse ce se degaj din propria activitate pe care o desfoara firma. Pentru desfurarea activittii firma face o serie de cheltuieli, obtinnd concomitent sinite ncasri din vnzarea produselor, executarea de lucrri si prestarea de servicii. Diferenta dintre ncasri sicheltuieli se duce la: - plata impozitului pe profit - plata pe dividente; - plata participrilor la beneficii; - formarea fondului de amortizare, fondului de rezerv. n evolutia societtilor apar mai multe nevoi suplimentare. n acest caz firma poate solicita de la actionarii si noi contributii ceea ce d natere la o majorare de capital. Majorrile de capital prin aporturi noi n numerar pot fi realizate prin aport suplimentar de la actionarii vechi siemiterea de noi actiuni. Majorarea de capital prin ncorporarea rezervelor este operatiune fra fluxuri financiare, ne aducnd resurse financiare noi. n momentul nfiintrii societtii capitalului social este egal cu produsul dintre numrul de actiuni sivaloarea nominala a acestora. Dup nfiintare activitatea ntreprinderii genereaz beneficii din care o parte se pune n rezerv. Capitaluri mprumutate pot fi grupate n capitaluri mprumutate pe termen scurt, mediu silung. Capitalurile imprumutate pe termen lung reprezint mprumuturile care depesc 5 ani sisunt destinate s acopere elementele durabile ale patrimoniului. Aceste mprumuturi se pot mprti n mprumuturi oblicgatare, mprumuturi de la organismele publice specializate, mprumuturi de la stat, mprumuturi de la bnci. mprumuturile obligatare - nevoile de capital pe termen lung ale unei societti comerciale se pot satisface prin calea emisiuni de actiuni sia emiterii de obligatiuni. Emisiunea de obligatiuni asigur fonduri mprumutate, generng n acelasitimp cheltuieli pentru plata
11

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

dobnzilor sirestituirea mprumuturilor. Obligatiunea se caracterizeaz prin valoarea ei nominal, o rat a dobnzii sipretul de rambursare. Ramburasarea se face prin tragerea la sort. Obligatiunile sunt titluri care pot fi cotate la burs. Obligatiunile nu confer detintorului nici o putere de decizie n ntreprindere. Obligatiunile pot fi: simple sau clasice, indexate, participante siobligatiuni convertibile n actiuni, euroobligatiunile. mprumuturile de la organismele publice specializate - aceste institutii intervin direct pe piata financiar permitnd ntreprinderilor s obtin indirect sipe termen lung capitaluri de mprumutat. mprumuturile de la stat - asemenea mprumuturi reprezint interventii financiare ale statului determinate de dificulttile pe care le au ntreprinderile de a-si procura capitaluri de pe piata financiar. mprumuturi de la bnci - bncile pot intervenii n acordarea de mprumuturi pe termen lung. Capitalurile mprumutate pe termen mediu - ntreprinderile sunt interesate s coreleze termenul de rambursare a mprumuturilor cu durata amortizrii unor elemente de imobilizri. Unele elemente de active fixe ca utilaje, masini-unelte, sipierd din ce n ce mai repede valoarea astfel c trebuie s fie nlocuite.Amortizarea este necesara sa fie accelerat. Creditele pe termen mediu au rolul de a acoperi nevoile financiare determinate de procurarea unor elemente de imobilizri sise acord pe o durat de 5 ani. Capitalurile mprumutate pe termen scurt se acord pe o durat de pna la un an siau rolul de a permite ntreprinderii s-sifinanteze operatiunile de exploatare. Piata capitalurilor - o intreprindere care dorete s-si procure resurse din afara se adreseaz pietei capitalurilor. Aceast piat permite confruntarea ofertei cu cererea de moned sicuprinde piata financiar sipiata monetar. Piata financiar cuprinde piata primara si piata secundar. Pe piata primar se emit obligatiuni siactiuni iar piata secundar se refer la bursa de valori. Piata financiar este o piata a capitalurilor acordate pe termen lung. Piata financiar are rolul de a-i pune n legtur pe detintorii de disponibilitti cu agentii economici care au nevoie de o finantare pe termen lung. Aceast piat cuprinde bncile siinstitutiile financiare specializate, bursele de valori mobiliare, companiile de asigurri, notariile. Bursa cuprinde piata n numerar sipiata la termen. Piata monetar este o piat a capitalurilor ce acorda mprumuturi pe termen scurt. Cea mai mare parte a acestei piete este reprezentat de ctre bnci si institutii financiare. Piata monetara este alctuit din din cei care acord credite pe termen scurt sidin ntreprinderi n cutare de finantare pe perioade reduse. Costul capitalelor
12

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

Conceptul privind costul capitalelor - pentru ca o ntreprindere s-si atrag sursele de capital, trebuie sa cheltuiasc anumite sume. Capitalul social provine in unele tri din emiterea de actiuni comune siactiuni preferate. Dreptul de a utiliza banii altora adic cu imprumut se obtine cu un anume pret, care este stabilit n functie de fortele ce actioneaz pe piat. Pretul capitalului mprumutat variaz n raport cu cererea si oferta de capital. Sumele ce se pltesc pentru mprumuturi variaz foarte mult. Asemenea variatii de cheltuieli sunt determinate de riscurile sicheltuielile de administrare a resurselor bneti. Pentru estimarea cheltuielilor pe care le implic mprumuturile este necesar s se fac previziuni pe baz de date statistice dintr-o perioad precedent ndelungat. 4. DECIZIA MANAGERIAL N PROCESUL INVESTIIONAL1 Conceptul de investitii siclasificarea lor Notiunea de investitii cuprinde totalitatea cheltuielilor sau alocrilor de fonduri de la care se ateapt nite venituri viitoare. Investitiile reprezint cheltuieli ce se efctueaz pentru obtinerea de active fixe, adic pentru construirea, reconstruirea, lrgirea, modernizarea siachizitionarea de active fizice de natura mainilor, utilajelor, instalatiilor, cldirilor, mijloacelor de transport sia altor instrumente de munc. Se asimileaz investitiilor sicheltuielilor referitoare la lucrrile de proiectare, exploatri geologice, pregtirea personalului necesar obiectivelor n constructie. Prin procesul de investitii moneda se transform n active fixe. Clasificarea investitiilor: dpdv al locului investitiile pot fi: interne siexterne; dpdv al naturii activittii pot fi: productive sineproductive; dpdv al influentei asupra patrimoniului: investitii de mentinere siinvestitii de expansiune; dpdv al obiectivelor urmrite: investitii strategice, umane, sociale, de interes public, reducerea polurii; dpdv al scopului urmrit: investitii de productie, investitii de modernizare; dpdv al structurii: lucrri de constructii, achizitii de utilaje siinstrumente de munc, lucrri geologice; dpdv al metodei de executare: n antrepriz, n regie; dpdv al surselor de finantare: investitii finantate din fonduri propri si investitii finantate din fonduri mprumutate. Eficienta, necesitatea si documentatia investitiilor - eficienta investitiilor reprezint o problem de maxim nsemntate pentru ntreprindere, deoarece arat dac un proiect trebuie s fie sau nu
1

Mihai Adochiei - Finanele ntreprinderii, URA 1992 cap. III p.60-74 13

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

aplicat. Eficienta se reflect n raportul rezultatelor sau efectelor obtinute din exploatare sieforturile sau cheltuielile de investitii. Investitiile au efecte materiale, valorice sisociale. Indicatorii de apreciare a eficientei investitiilor trebuie s permit: - compararea cu alte proiecte din ramura respectiv; - compararea mai multor variante de proiect pentru aceeasiinvestitie; Indicatorii care exprim eficienta investitiilor sicare se folosesc pe plan mondial sunt cei care se bazeaz pe calcule de actualizare. Aceti indicatori sunt: 1. Raportul dintre veniturile actualizate sicosturile actualizate; 2. Beneficiile actualizate, calculate ca diferent ntre veniturile actualizate sicheltuielile actualizate; 3.Valoarea actuala net; 4. Rata intern de rentabilitate; 5. Cursul de revenire net actualizat; 6. Durata recuperrii, calculat ca raport ntre cheltuielile de investitii sivenitul mediu anual. Lucrrile de investitii trebuie s aiba la baz o documentatie amnuntit. Aceast documentatie trebuie sa contin: studiul tehnicoeconomic, proiectul si devizele. n studiul tehnico-economic se cuprin informatii economice, tehnice sifinanciare cu caracter general, prin care se justific necesitatea sioportunitatea investitiilor. Prin documentatia de proiect se stabilesc indicatorii tehnico-economici sise solutioneaz diferite probleme tehnice.n cadrul documentatiei de deviz se stabileste volumul cheltuielilor pentru realizarea investitiilor. Bugetul de finantare al investitiilor - n realizarea unui proiect de investitii un rol important are rezolvarea unor probleme ca: asigurarea resurselor financiare, alegerea izvoarelor de finantare n conditiile asigurrii unui cost ct mai redus al capitalurilor ce se vor folosi pentru realizarea investitiilor, recuperarea fondurilor investite sireducerea duratei acestei recuperri, rambursarea creditelor siplata dobnzii la termen. Sursele principale de finantare a investitiilor sunt capitalurile propri si capitalurile mprumutate. n acoperirea financiara a investitiilor, ntreprinderile trebuie s-simobilizeze mai nti fondurile proprii ce se degaja din autofinantare siapoi s apeleze la resurse externe. Izvoarele concrete de finantare a investitiilor n RA siSC cu capital de stat sunt: surse propri care alctuiesc fondul de dezvoltare; surse mprumutate, care apar sub forma creditelor bancare; surse care provin de la bugetul statului. n cadrul surselor propri, se includ: profitul, fondul de amortizare, sume din lichidare sivnzarea activelor fixe.
14

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

Creditul bancar pe termen lung si mediu - asemenea credite se stabilesc prin contracte ncheiate de ctre banc cu agentii economici siprivesc durata de pn la 5 ani pentru creditele pe termen mediu sipeste 5 ani pentru creditele pe termen lung. La baza acestor credite stau urmtoarele principii: ncheierea unui contract intre agentii economici si banca; acordarea creditului pe baz de garantii indiferent de termenul de rambursare sivaloare; plata unei dobnzi; acordarea creditului se face numai dup analiza situatiei patrimoniale sia rezultatelor financiare; pentru acordarea creditelor agentii economici vor depune la banc o anumit documentatie. Documentatia va cuprinde toate datele necesare caracterizrii situatiei patrimoniului sia rezultatelor financiare. Banca efectueaz o analiza amanuntit a activittii economico-financiare pe baza datelor din bilant, urmrind solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea care arata capacitatea agentului economic de a realiza profit. La acordarea creditelor agentii economici trebuie s prezinte bancii garanti asiguratorii, care s acopere valoarea creditelor cerute. Garantiile pe care banca le ia in considerare sunt gajul asupra unor bunuri, garantii bancare emise de bnci sau institutii financiare, depozite n lei sau n valut existente n cont la banc, bunuri achizitionate prin credite, ipoteca unor bunuri imobiliare. Dupa aprobarea credituluide catre banc se va ncheia contractul de credite care treguie respectat de ambele prti. Decizia de investitii cade n sarcina conducerii superioare a ntreprinderii. Deciziile de investitii side finantare sunt legate ntre ele. Decizia de finantare poate const n hotrrea detintorului de capital din afara ntreprinderii, care dorete sau nu s accepte schimbarea monedei pe o creant asupra ntreprinderii. Pentru a face posibile comparatiile trebuie sa eliminam influenta timpului, aducnd toate operatiile la data realizrii investitiilor. Asta nseamn a actualiza valorile n functie de data lor de realizare, astfel c se obtine o valoare actuala. Criterii n luarea deciziei de investitii - metoda ratei medii de rentabilitate; - metoda timpului de recuperare; - metoda valorii catuale nete; - metoda ratei interne de rentabilitate. Metoda ratei medii de rentabilitate se poate stabilii pe baza beneficului mediu anual sia valorii medii anuale a investitiilor prin formula Rr= beneficul mediu anual / investitiile medii anuale X 100 Metoda timpului de recuperare permite urmrirea n timp a obtinerii lichidittilor a recuperrii sumelor investite. Metoda const n a msura intervalul de timp necesar recuperrii cheltuielilor angajate. Metoda valorii actuale nete const n calcularea pentru fiecare proiect a valorii actuale nete. Valoarea actual net este diferenta
15

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

dintre venitul net total actualizat sisuma cheltuielilor initiale pentru investitii. Veniturile actualizate, se obtin prin nmultirea veniturilor neactualizate cu coeficientul de actualizare. Metoda ratei interne de rentabilitate poate fi definit ca acea roata de actualizare la care valoarea actualizat a costurilor este egal cu valoarea actualizat a veniturilor sila care beneficiile actualizate sunt egale cu zero.

5.DECIZIA MANAGERIAL N PROCESUL DE AMORTIZARE A ACTIVELOR CORPORALE I NECORPORALE Conceptul privin activele fixe Desfurarea activittii unei ntreprinderi reclam existenta unor instrumente sau unelte de munc, parte integrata a aparatului de productie sia patrimoniului cunoscute sub denumirea de active fixe, mijloace, capitaluri siimobilizri. Activele fixe sunt mainile, uneltele, utilajele, instalatiile, mijloacele de transport, cldiri, siformeaz baza tehnica a ntreprinderii. nlocuirea activelor fixe, mentinerea n stare de functionare si expansiunea lor reclama acumularea sistematic de resurse financiare. nlocuirea siexpansiunea activelor fixe au loc prin investitii. Sunt considerate active fixe acele instrumente care ndeplinesc conditiile: - au o durat de serviciu de peste un an; - au o valoare de inventar de cel putin x lei. Necesarul de active fixe depinde de volumul activittii. Mrimea activelor fixe are incident asupra rentabilittii generale, deoarece acestea sunt purttoare de cheltuieli de amortizare, ntretinere, chirii. Activele fixe se uzeaz fizic simoral. Uzura fizic reprezint baza materiala pierderii valorii activelor fixe, fiind determinat de ntrebuintare, actiunea unor factori naturali side scurgere a timpului. Uzura moral are loc atunci cnd activele fixe se demodeaz, se nvechesc din punct de vedere tehnologic siapoar altele mai perfectionate.n asemenea conditii se poate renunta la unele active fixe sicumpra altele noi cu caracteristici tehnico-functionale superioare. Uzura fizic sicea moral reprezinta cadrul obiectiv al fondului de amortizare. Continutul, destinatia sirolul amortizrii

16

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

Amortizarea este o expresie bneasc a uzurii dar poate fi sio sum de bani ce se detaeaz din activele fixe permitnd ntreprinderilor s: - mentinerea constant a activelor fixe; - rambursarea corect a creditelor. Amortizarea ca element al costurilor se refer la o parte a cheltuielilor cu munc trecut ce se va recupera odat cu celelalte cheltuieli cu ocazia vnzrii sincasrii produselor. Ponderea amortizrii n costuri variaz de la un sector de activitate la altul sichiar de la o ntreprindere la alta. Valoarea rezidual este mic si foarte greu de stabilit. Prin procesul de amortizare se recupereaz valoarea activelor fixe constituindu-se n acest scop un fond de amortizare.Acest fond este destinat nlocuirii activelor fixe scoase din uz. Fondul de amortizare se consider ca o component a fondului de dezvoltare. Regimul de amortizare trebuie sa fac din amortizare o prghie financiar sitrebuie sa rspund la urmtoarele cerinte: stabilirea exact a cheltuielilor cu amortizarea n costurile de productie; recuperarea valorii activelor fixe ntr-o perioad de timp corespunztoare; respectarea unor principii de fiscalitate. Amortizarea are un rol de a evidentia valoric deprecierea activelor fize side a permite repartizarea acesteia pe costuri. Amortizarea mai are rolul de a elibera resurse de finantare pentru renoirea activelor fixe. Amortizarea apare ca o surs a autofinantrii sau finantrii interne. Amortizarea trebuie s nceap din momentul drii n functiune a activelor fixe sipn n cel al recuperrii integrale a valorii acestora. Unele active fize pot fi scoase din functiune ca efect al uzurii fizice simorale nainte de recuperarea normal a valorii. 6. PROCESUL DE EVALUARE A ACTIVELOR CORPORALE SI NECORPORALE n evidenta ntreprinderii, activele fixe sunt nregistrate cu o anumit valoare de inventar, care poate fi: o valoare initial sau de origine; o valoare de nlocuiresau actualizat. Valoarea de origine reprezint nivelul cheltuielilor de investitii n active fixe. Valoarea de nlocuire este data de totalitatea cheltuielilor ce s-ar efectua de o ntreprindere pentru nlocuirea activelor fixe cu altele identice sau echivalante. Activele fixe sunt nscrise n bilantla costul real de cumprare sau la costul real de productie. Valoarea initial este exprimat n unitti monetare ce corespund datei la care s-au obtinut activele fixe. Moneda se depreciaz siantreneaz inconveniente din punct de vedere
17

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

al evalurii activelor fixe adic nu pot fi cumprate ntre ele. Aceleasiactive fixe procurate la date diferite, au preturi diferite, valori de inventar diferite siamortizri diferite. Reevaluarea activelor fixe are la baz preturi existente n momentul n care are loc aceast operatiune, avnd ca scop stabilirea unei valori de inventar actualizate a activelor fixe. Tehnici de reevaluare: valoarea de intrate corectat cu un indice de preturi specific familiei de bunuri creia i apartine elementul de active fixe; valoarea dintrare corectat cu indicele care exprim variatiile nivelului general al preturilor. n cadrul reevalurii se stabilete sivaloarea actualizat rmas (Var) n functie de valoarea de inventar actualizat (Via), durata consumat (Dc), sidurata rmas (Dr), dup relatia: Var=Via x Dr/ Dc+Dr Reevaluarea presupune inventarierea activelor fixe sianaliza acestora spre a se determina cu exactitate durata ct mai pot functiona activele fixe sivaloarea rmasa a acestora.

7. METODE I INDICATORI DE ANALIZ EFICIENEI UTILIZRII MIJLOACELOR FIXE Dimensionarea cheltuielilor cu caracter economic este necesar pentru cunoaterea posibilittilor de acoperire a acestora sipentru stabilirea eficientei utilizrii resurselor respective. Eficienta cheltuielilor privind actiunile economice se determin sise urmrete pe baza metodei de analiz costuri-avantaje sau costuri eficacitate. Aceasta presupune: definirea obiectivelor care trebuie atinse, identificarea resurselor posibile sia mijloacelor tehnice susceptibile de a fi loate n considerare n cadrul solutiilor alternative proiectate sideterminarea costurilor. La calculele de eficient se folosesc indicatori previzionali pentru orientarea anticipat a activittilor economice pe calea utilizrii cu avantaje maxime a resurselor financiare. Pentru analiza eficientei economice a cheltuielilor se stabilesc siindicatori ai utilizrii efective a resurselor. Cu ajutorul lor se compar previziunile n perioadele anterioare cu cele actuale. Pentru stabilirea nivelului cheltuielilor aferente unei perioade de timp se folosesc instrumente specifice de normare. Pentru cheltuielile cu materii prime, materiale combustibil, energie se stabilesc indici ai consumurilor specifice siai gradului de utilizare a acestora, n raport cu numrul de unitti de produse finite care se pot obtine, prin exploatarea normal a capacittii de productie. Se urmarete
18

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

eliminarea risipei simbunttirea performantelor tehnice ale produselor de fabricatie. Pentru cheltuielile cu salariile se folosesc normele de munc. Pentru cheltuielile privind amortismentele sunt dimensionate pe baza duratelor de serviciu normate, prin luarea n calcul a ritmului uzurii morale, prin folosirea metodei amortizrii accelerate. Pentru cheltuielile cu dobnziile se stabilesc pe baza volumului de credite bancare minime necesare sia folosirii acestora n cadrul termenelor. Cheltuielile privind investitiile se stabilesc pe baza proiectelor de executie a lucrrilor de constructii, a normelor de consum de materiale, , manoper, a pretului sitarifelor la care se aprovizioneaz. Eficienta cheltuielilor privind obiectivele siactiunile economice se stabilete, ca raport ntre indicatorii de efect siindicatorii de efort. Indicatorii de efect reprezint productia marf, valoarea adugat, profitul, ncasrile din export. Indicatorii de efort reprezint investitiile, costurile de productie, importurile. Indicatorii de eficient se stabilesc pe componente ale efortului sau ale efectului pentru: a. capitalul total sau separat pentru capitalul fix sau circulant. Se calculeaz: - productia la 1000 unitti monetare capital total ( q1000 Ct), capital 1000 Cf fix (q ) sau circulant (q1000 Cc): q1000 Ct= Q/Ct x 1000 q1000 Cf= Q/Cf x 1000 q1000 Cc= Q/Cc x 1000 - valoarea adugat la 1000 unitti monetare capital total (va1000 Ct ), capital fix (va1000 Cf) sau capital circulant (va1000 Cc): va1000 Ct= VA/Ct x 1000 va1000 Cf= VA/Cf x 1000 va1000 Cc= VA/Cc x 1000; - profitul la 1000 unitti monetare capital total ( 1000 Ct), capital fix ( 1000 Cf) sau capital circulant ( 1000 Cc): 1000 Ct= /Ct x 1000 1000 Cf= /Cf x 1000 1000 Cc= /Cc x 1000 b. Pentru investitii privind ntreprinderile noi sau dezvoltri si modernizri: Investitia specific (Is) Is= It/Q Durata de recuperare a investitiilor (Dr) Dr= It/ a a reprezinta profitul anual

19

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

- pentru investitiile efectuate pe seama eforturilor valutare se calculeaz durata de recuperare pe baza ncasrilor n valut din exportul de bunuri obtinute pe seama investitiilor efectuate. 8. GESTIUNEA ACTIVELOR I PASIVELOR CIRCULANTE Continut, structur siclasificare Orice ntreprindere, trebuie s dispun de mijloace industriale sicomerciale, adic de maini, utilaje, cldiri sialtele. Pentru a face s functioneze aceste instrumente, ntreprinderea va trebui s: cumpere materii prime; asigure stocuri pe diferite stadii ale lantului de productie; vnda pentru asirecupera resursele cheltuite. Bunurile care formeaz patrimoniul ntreprinderii, pot fi clasificate n active fixe siactive circulante. Activele circulante sunt alctuite din stocuri, valori realizabile pe termen scurt sivalori disponibile. Din punct de vedere al duratei, activele circulante sunt bunuri destinate a fi consumate ntr-un timp scurt. Stocurile au ponderea cea mai mare n structura activelor circulante. Necesarul de stocuri depinde de valoarea productiei, ritmicitatea aprovizionrii sidesfacerii. Stocul nu trebuie s fie nici foarte mic sinici foarte mare. Stocul prea redus va produce rupturi iar stocul prea mare va solicita un necesar exagerat de capitaluri. Activele circulante sunt o parte a activului economic care se caracterizeaz prin transformarea permanent a formelor functionale prin consularea lor ntr-un singur ciclu de exploatare. n structura activelor circulante sunt elementele: materii prime, materiale, combustibil, semifabricate, clienti, mijloace bneti. Activele circulante mai pot fi: active circulante care tin de sfera aprovizionrii - materii prime, materiale, combustibil active circulante care tin de sfera productiei - productia neterminata; active circulante care tin de sfera comercializrii - produsele finite. Din punct de vedere al surselor financiare activele circulante pot fi active circulante procurate din fonduri proprii sau din fonduri mprumutate. Din punct de vedere al formei activele circulante pot fi n form material sin forma baneasc. Ciclul de exploatare, stocuri sigestiunea lor - prin ciclu de exploatare se ntelege ansamblul operatiunilor realizate de

20

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

ntreprindere pentru a-siatinge scopul. Ciclul de exploatare cuprinde trei faze: achizitionarea de bunuri siservicii, aceasta fiind faza aprovizionrii; transformarea bunurilor siserviciilor spre a se ajunge la un produs finit, aceasta fiind faza productiei; vnzarea produselor, aceasta fiind faza comercializrii. Fluxul fizic al intrrilor sifluxul fizic al ieirilor intervin n mod discontinuu. Functionarea normal sicontinu a ciclului de exploatare este asigurat prin existenta stocurilor. Stocurile se exprim fizic sivaloric. Ntreprinderea este determinat s detin trei categorii importante de stocuri: stocuri de materiale simaterii; stocuri n curs de fabricatie; stocuri de produse finite. Fluxurilor reale le corespund o retea de fluxuri financiare si un ansamblu de active de active financiare format din creante sidatorii. Stocul global trebuie s ndeplineasc: s fie complet, cuprinznd toate felurile de resurse naturale; s fie sucicient n orice moment; sa fie completat n mod sistematic. Stocul se formeaza prin intrri si se micoreaz prin ieiri. Intrarea resurselor materiale poate fi continu sau discontinu. Pentru stabilirea stocului optim la materii simateriale trebuie s se gseasc o solutie matematic ntre rentregirea stocului la intervale lungi si renoirea frecvent a stocurilor. 9. MANAGEMENTUL FINANCIAR AL APROVIZIONRII TEHNICO-MATERIALE Metode de dimensionare a stocurilor Nivelul optim al stocului este acela care tine seama de conditiile rele de aprovizionare, tehnologice, de productie sicomercializare, de reducerea capitalurilor blocate sia costurilor sieste orientat spre accelerarea vitezei de rotatie, spre creterea eficientei economice. Metode: analitica, pe elemente, mixt, sintetic. Metoda analitic - se caracterizeaz prin determinarea stocurilor anual sitrimestrial. Pentru stabilirea stocului la materii simateriale avem nevoie de necesarul fizic sivaloric de materii simateriale pentru realizarea programului sitimpul de imobilizare total al materiilor simaterialelor. Necesarul fizic de materii simateriale se determin n functie de cantitatea de produse prevzut a se fabrica side consumul specific, iar necesarul valoric reprezint produsul dintre necesarul fizic sipretul
21

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

de aprovizionare. Timpul de imobilizare total este numrul total de zile n care vor fi stocate materiile simaterialele n depozite.Acest timp total cuprinde timpul pentru stocul curent de sigurant dar si alti timpi. Timpul pentru stocul curent reprezinta un anumit numr de zile mediu ntre aprovizionri. Timpul pentru stocul de conditionare cuprinde numrul de zile necesar efecturii unor operatiuni de pregtire a materialelor de sortare side analize. Timpul pentru stocul de sigurant reprezinta numrul de zile necesar prevenirii ntreruperii procesului de productie. Stocul curent are rolul de a asigura continuitatea procesului de productie ntre aprovizionri. Stocul de conditionare asigur continuitatea productiei pe perioada de timp ct lucreaz operatiunile de conditionare. Stocul de sigurant asigur continuitatea productiei n perioada n care au loc ntreruperi n procesul de aprovizionare. Modele matematice de optimizare sigestionare a stocurilor de materii si materiale necesit un volum mare de munc mai ales n conditiile existentei unei multitudini de sortimente de materii prime simateriale. Pentru micorarea muncii n acest domeniu este necesara dotarea ntreprinderilor cu aparatur modern. Principalele elemente care intervin ntr-o gestiune de stocuri sunt: nivelul stocului la diferite momente; cererea de materiale sau volumul comenzii; termenele de reaprovizionare; costul global, costul de lansare si costul de penurie. Modele matematice de gestionare astocurilor la materii simateriale: gestiune cu cerere constant siperioad fix preaprovizionare, fra posibilitatea aparitiei lipsei de stoc; gestiune cu perioad fix, cerere constant sicu posibilitate de aparitie a lipsei de stoc; gestiune de stocuri cu mai multe materiale; gestiune cu perioad fix, cerere aleatoare discret fr posibilitatea aparitiei lipsei de stoc

11. METODE I TEHNICI DE ANALIZA FINANCIAR A PRODUCIEI NETERMINATE

22

MANAGEMENT FINANCIAR FLORIN BUGHIRICA

Dimensionarea stocului la productia neterminat Productia neterminat reprezint acea productie al crei proces tehnologic nu este ncheiat sicare se gsete n sectiile de productie n diferite stadii de prelucrare. Valoric productia neterminat reflect toate cheltuielile incluse n pretul de cost. Mrimea stocului de productie neterminat depinde de urmtorii factori: valoarea productiei marf; durata ciclului de fabricatia; ritmul de cretere a cheltuielilor. Durata ciclului de fabricatie este timpul de la nceperea prelucrrii materiilor prime sipn la data predrii la magazie a ultimilor produse din lot sise stabilete n cadrul documentatiei tehnologice a produselor. Stabilirea duratei ciclului de fabricatie se face de ctre eful serviciului de productie. Coeficientul de corectare este subunitar siintervine n relatia de calcul a stocului mai ales la ntreprinderile cu productie continu, deoarece cheltuielile nu se efectueaz n ntregime la nceputul ciclului de fabricatie, ci ele cresc succesiv sicontinuu. Coeficientul de corectare se determin n functie de modul n care se succed costurile de produc costurile de productie. n situatia n care costurile de productie cresc uniform coeficientul de corectare se determin astfel: K= c+C/2C unde: c=cheltuielile de productie de la nceputul ciclului, C=cheltuielile de productie de la sfritul ciclului; Dimensionarea stocurilor Stocurile se stabilesc tinndu-se seama de stocul initial, stocul fra micare, achizitiile ca se vor face n perioada respectiv siconsumul sau uzura acestora. Stocul la produsele finite depinde de doi factori: costul compect al produselor; durata medie de stationare a produselor care sete timpul care se scurge de la terminarea proceselor de fabricatie pn la expedierea acestora.

23