Subiecte Urologie

Febra în urologie Un caracter unic şi dominat al infecţiilor urinare, acute îl reprezintă FEBRA. Trebuie ştiut k numai inflamaţiile parenchimatoase renale , prostatice, testiculare, ori ale ţesuturilor învecinate , evoluează cu febră. Infecţiile vezicale şi cele uretrale sunt afebrile, numai complicaţiile lor, ducând la febră. La fel şi infecţiile canaliculare : ureterale, pielice, sau deferenţiale, evoluează cu febră , deoarece sunt obligatoriu asociate deoarece sunt asociate cu inflamaţia parenchimului renal dar şi testicular. Febra urologică apare foarte rar ca unic simtom. De obicei ea apare însoţită cu alte semne urologice: 1. febra cu rinichi mare-apare în tumorile renale maligne, pionefrită, antraxul şi furunculul renal 2. febra cu piurie- pielonefrită 3. febra cu nefralgie-tumorile renale 4. febra cu durere hipogastrică- cistite gangrenoase 5. febra cu tulburări micţionale- prostatitele acute difuze 6. febra cu testicul mare- orhite acute În infecţiile urinare, indiferent de sediu, febra +frison =bacteremie. Dak se mai asociază şi hipotensiune, tahicardie, oligurie= septicemie urinară(urosepsis). Clinica colicii renale • • • • • • • • • Reprezintă o durere paroxistică cu următoarele caractere: Sediul. este de obicei regiunea lombară. Localizarea durerii nu corespunde nivelului unde se află obstacolul. De exemplu la pacienţii la care există un calcul ureteral pelvin, durerea va fi localizată tot lombar. Iradierea. Este către scrot, labiile mari, reg inghinală, rădăcina coapsei. Intensitatea. Foarte mare, unele femei o declară mai intensă decât durerea naşterii. Debutul. De obicei este brutal, apare în plină stare de sănătate, la orice oră, chiar şi în somn. Evoluţia. Cu dureri mari şi perioade de acalmie. Poziţia antalgică. Nu există. Durata. 2-3 ore. Factori agravanţi. Efortul + ingestia de lichide. Factori atenuanţi. Lichide puţine, tratament.

Alte simtome asociate: • Febră • Greţuri, vărsături, meteorism • Agitaţie • TA scăzută, puls crescut • Hematuria, polakiuria, piuria, oliguria, rinichi mare, palpabil Diagnosticul diferenţial al colicii renale Se face cu orice cauză de abdomen acut medical sau chirurgical. Mai concret cu : durerile vertrebromusculare, nevralgiile acute( lombosciatică, hernie de disc, zona Zoster), colică biliară, ulcer perforat, pancreatită acută, ocluzia intestinală.

1

Atribuţiile micţiunii fiziologice Cele 3 atribute ale micţiunii fiziologice sunt: ESTE voluntară, eficientă, confortabilă !!!!! Micţiunea este confortabilă deoarece nu implică un efort activ, are o durată de mai puţin de 40 secunde, şi nu este dureroasă , ba chiar este foarte plăcută de majoritatea oamenilor. Declanşarea voluntară a micţiunii este deseori întârziată, jetul este slab, subţiat, sau împrăştiat, iar sfârşitul se continuă cu picături care pătează lenjeria sau pantalonul. De multe ori golirea vezicii nu este eficientă , formându-se aşa zisul reziduu vezical, care uneori poate fi palpabil. VOLUNTARĂ (poate fi declanşată după vârstă, poate fi oprită după voinţă) CONFORTABILĂ(ushoară, nedureroasă) EFICIENTĂ( goleşte complet vezica, protejează aparatul urinar superior) Etiopatogenia polakiuriei Micţiunea frecventă , aşa zisa polakiurie, este un semn ce apare frecvent în afecţiunile urogenitale. Poate fi ca simtom unic sau acompaniată de altele. Reprezintă creşterea numărului de micţiuni pe 24 de h fără a creşte volumul urinar.(adică te pişi mai puţin şi mai des). Poate fi diurnă, nocturnă, permanentă. Ea apare prin: 1. reducerea capacităţii vezicale- cistită 2. stagnarea vezicală 3. poliurie- te pişi 3-4 l pe zi 4. instabilitate sfincterială În schimb ea poate fi şi de etiologie extraurinară: genitală, tumori pelvine, angioame. Etiopatogenia disuriei Este definită disurie cu efort, mai precis este o micţiune grea dificilă prin care pacientul depune efort activ(screamăt, blocaj în inspir, tracţiune sau masaj penian). Ea este remarcată prin scăderea debitului urinar maxim (15-30 ml/sec), el fiind în această situaţie sub 10 ml/sec, şi o creşterea a duratei micţiunii , normal este 40 sec, iar in situaţia de faţă este peste un minut. Ea este produsă prin următoarele 3 mecanisme: 1. diminuarea contracţiei vezicale 2. creşterea rezistenţei ureterale 3. disinergia vezico –urinare Etiologia disuriei este foarte variată având următoarele cauze: • urologice- adenomul + cancerul de prostată • iatrogene- medicamentoase • cauze reflexe- fractura de col femural • cauze pshihogne sau pshihiatrice- isterie • neurologice- diabetul, etilismul cronic, hernia de disc Etiopatogenia retenţiei de urină Retenţia de urină reprezintă o tulburare micţională, ce se datoarează golirii incomplete a vezicii , care în mod normal , între 2 micţiuni ar trebui sa fie goală. Etiopatogenic retenţia de urină are următoarele cauze: 1. nonurologice • după o operaţie abdominală sau pelvină 2

• leucemii, adenopatii pelvine • tabes, crush sindrom • sarcină, tumori • deshidratări 2. urologice- obstacolul are amprentă renală sau vezicală • calculi • franjuri tumorale • dopuri de puroi • cheaguri • vezicule hidatice • rupturi traumatice • corpi străini Retenţia de urină este acută şi cronică. Fiecare dintre acestea are câte o formă completă şi incompletă . Forma incompletă , pacientul urinează picătură cu picătură. Forma completă micţiunea devine imposibilă. Tratamentul retenţiei complete de urină Se face prin unul din cele 5 metode terapeutice: deblocarea farmacodinamică, puncţia vezicală, cateterismul uro-vezical, cistostomia minimă, cistostomia clasică. DEBLOCAREA FARMACODINAMICĂ Are şanse mici de reuşită. Se face administrând iv. 0,3 mg Hydergin + o fiolă de Miostin, foarte lent injectate. CATETERISMUL URO-VEZICAL Se face cu sonde urovezicale de diferite tipuri, autostatice sau neautostatice, adaptate sexului pacientului respectiv, calibrului uretrei, etc. De obicei se alege sondă autostatică de tip Foley pt cei cu trecut urologic, cu piurie, hematurie. La cei cu alte kestii se alege o sondă neautostatică din plastic sau cauciuc. La femei putem pune şi sonde de sticlă sau metalice. PUNCŢIA VEZICALĂ Se face când : medicul nu are sondă uretră impracticabilă contraindicaţiile cateterismului uretral

• • •

CISTOSTOMIA MINIMĂ Se montează un trocar gros, intravezical, şi prin hipogastru se scoate o sondă autostatică. Se face numai sub anestezie locală. CISTOSTOMIA CLASICĂ Se face prin act operator, şi constă prin montarea unei sonde Pezzer groase în vezică şi scoase prin hipogastru.

3

Etiopatogenia incontinenţei de urină Sunt pe 2 căi principale: prin meatul uretral, prin vagin sau rect. MEATUL URETRAL: 1. postsfincteriene: • efect gicleur în afecţiuni prostatice • diverticul ureteral • dilataţia uretrei bulbare 2. vezico-sfincteriene • vezică iritată • scăderea rezistenţei ureterale • prea plin • mecanism mxit VAGIN SAU RECT: fistule uretro-vezico-recto. Tipuri de incontinenţă de urină 1. 2. 3. 4. 5. 6. de efort(stress) prin instabilitate ureterală prin instabilitate vezicală insfuficientă sfincteriană mixtă prin 1 şi 3 prin prea plin

111111111111111111111111111111111111111111111 Este un simtom diagnostic, apare la efort al 50 % dintre femei chiar şi alea tinere, fără copii. Interogatoriul trebuie să precizeze modalităţile de apariţie şi caracteristicile pierderilor. Clasic se manifestă prin jet puternic, puţin abundent, sincron cu efortul inductor. Apare în ortostatism şi nu este precedată de jenă pelvină. După intensitatea efortului inductor: • Stadiul 1-tuse, strănut, râs • Stadiul 2-ridicarea în picioare, mers rapid, schimb de poziţie • Stadiul 3-eforturi minime Examenul clinic va încerca să pună în evidenţă pierderea urinară. Pacienta va fi pusă să tuşească în ortostatism , cu picioarele uşor depărtate. Obiectivarea pierderii este sincronă cu efortul , confirmă natura IUE, dar nu şi mecanismul. Testul Bonney-Marchetti constă în reascensionarea digitală a colului vezical prin tuşeu vaginal , cu dispariţia pierderilor de urină la tuse. Această metodă va fi completată şi de un examen ginecologic, statica pelvină, prolaps de col. Cauze ale incontinenţei de urină la efort la femeie sunt reprezentate de: afectarea planşeului pelvin, afectarea mijloacelor de susţinere a uretrei , vezicii , sau uterului, scăderea presiunii de închidere a uretrei faţă de cea vezicală(Pu<Pv). 333333333333333333333333333333333333333333 Este cauza pierderilor urinare date de disfuncţia vezicală. 222222222222222222222222222222222222222222222

4

Se manifestă prin ample variaţii ale presiunii uretrale, uneori merge până la anularea presiunii de închidere. 444444444444444444444444444444444444444444444 Se datorează afectării sfincterului uretral. 66666666666666666666666666666666666666666666 Apare datorită hiperpresiunii endovezicale. Etiologia hematuriei Hematuria reprezintă pierderea de sânge mai mare de 2500 ml/min. Aceasta este produsă de o leziune histopatologică a cărei natură trebuie precizată cât mai repede. Ea poate fi expresia şi altor patologii viscerale sau sistemice. Hematuria poate fi: • Mică/microscopică • Totală/iniţială/terminală • Spontană sau de efort • Episodică sau permanentă • Izolată sau asociată cu alte semne. Hematuria spontană după cum îi spune numele apare în repaus, nelegată de efort fizic. Apare de obicei dimineaţa la prima micţiune. Cea de efort apare în urma unui efort recent minuscul-cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, căruţa. Pierderile până în 2500 ml sunt normale, în schimb sunt situaţii în care pierderile de până la 5000 ml nu au expresie patologică. Pierderile cuprinse între 5000 şi 20 000 sunt denumite pierderi microscopice cu substrat patologic. Ce depăşeşte 20 000 este certitudinea k există proces patologic. Hematuria macroscopică apare atunci când în mai mult de 30 % din volumul urinar prezintă cheaguri de sânge. Hematuria este iniţială atunci când apare la începutul micţiunii, totală când apare pe tot parcursul micţiunii , iar terminală când apare la sfârşitul micţiunii. Hematuria izolată este aceea care apare ca unic semn al bolii respective, iar asociată însemnă că apare cu alte semne precum: febră, rinichi palpabil, polakiurie. Metodologia diagnosticului în hematurie • • • • • Se bazează pe stabilirea următoarelor categorii clinico-diagnostice: Stabilirea cu certitudine a hematuriei Diagnosticul diferenţial cu alte sângerări ale tractului urinar Natura nefrologică sau urologică a afecţiunii Nivelul anatomic al leziunii Natura leziunii urinare.

Diagnosticul de hematurie se pune cu certitudine prin studiul sedimentului urinar din examenul sumar de urină. Diagnosticul diferenţial se face cu uretroragia , hemoglobinuriile, porfirinuriile, mioglobinuria. Pentru stabilirea naturii nefrologice sau urologice a afecţiunii , se procedează astfel: în nefropatii , leziunea microscopică este sângerândă fiind localizată la nivelul nefronului, in schimb la uropatii leziunea este localizată oriunde de la nivelul papilei renale, până la meatul uretral.

5

iar prin încălzire. Pt aceasta se foloseşte echo. Cel de certitudine se bazează tot pe examenul sumar de urină unde prezenţa cilindrilor indică sediul leziunii. Stabilirea nivelului şi naturii afecţiunii pune probleme. sughiţ. traumatismele ureterale. postrenale. izostenurică( 1012-1008). atunci originea este oricare segment al aparatului urinar. febră). Sediul poate fi oriunde în arborele urinar. mucoase uscate. cauza este dată de prezenţa sărurilor de uraţi. cauza este dată de prezenţa carbonaţilor şi fosfaţilor . cateterismul ureteral cu extragerea calcului 2. fibroza retroperitoneală. . urina poate fi hipostenurică(1018-1012). cu rinichi mare dureros. Dak este tulbure în ambele probe. Etiopatogenia anuriei obstructive IRA postrenală-urologică(anuria obstructivă) este produsă de obstrucţia ureterală bilaterală simultană. ureteroscopie. Clinica anuriei obstructive • • Din punct de vedere clinic are 2 faze evolutive: Faza de toleranţă clinică. Obstrucţia ureterală poate fi intrinsecă sau extrinsecă . diag fiind + prin încălzirea şi acidifierea cu acid acetic 10 % . Când este tulbure la emisie . cauzele acela mai frecvente fiind reprezentate de : litiaza pielouretrală. Dak piuria se însoţeşte de polakiurie. cantitatea de lichide ingerate. atunci originea piuriei este uretra anterioară. Faza uremică sau critică. funcţional sau chirurgical. Poate avea cauze renale. constă într-o colică renală . Pacientul are stare generală bună.cu durată de 3-4-7 zile . La un exam clinic se va recolta urină emisă. Această obstrucţie duce la creşterea presiunii urinei în amonte. atunci este o cistită. palpabil. Datorită acestei hiperpresiuni şi a edemului interstiţial apărut. Diagnosticul anuriei + tratament Se bazează pe anamneză şi examen clinic amănunţit. Dak apare piurie + durere lombară atunci este o litiază. Rx. histologice ale nefronului. disurie +dureri micţionale. Se ţine cont de densitatea urinară . Apare somnolenţa care evoluează până la comă. subizostenurică(1008-1001).Diagnosticul diferenţial de nefropatie este orientativ şi se bazează pe unele caracteristici ale nefropatiilor(vârstă. regimul alimentar. vărsături). Dak îşi capătă lipiditatea prin acidifiere . Modificările cantitative ale urinei Poliuria –reprezintă eliminarea unei cantităţi de urină mai mare de 2l pe 24 h . neoplasme pelvine. dar poate proveni şi din focarele extrarenale. Rx Tratamentul este reprezentat de : 1. 6 + Echo renovezicală simplă. pe rinichi unic anatomic. prerenale. Dak este tulbure prima probă. Mai rar se face CT sau RMN. sângerare. ureterostomie 3.durează din a 4-7-15-a zi când apare decesul. nefrostomie percutanată echoghidată Piuria-etiologie Reprezintă prezenţa micro sau macroscopică a puroiului în urina din căile urinare. orografia. Semnele generale sunt pe prin plan. sete. în cca o săptămână apar leziuni organice. se va căuta cauza şi sediul piuriei . cu condiţia unei ingestii normale de lichide. Apar tulburări digestive(greţuri. După densitate.

prerenală. montane. N Indiei. fosfaţi şi Na .îndepărtarea unui calcul uretral sau alt obstacole de pe căile urinare. Cea prerenală este la fel ca la oligurie. şoc hemoragic. locuite de populaţie albă sau de asiatici. zone tropicale. Poate fi de cauză renală. Factorii favorizanţi ai litiazei urinare FACTORII INTRINSECI FACTORII GENETICI Litiaza urinară este mai frecventă în regiuni cu climat temperat. Temperaturile ridicate cresc transpiraţia şi perspiraţia şi determină eliminarea unui volum mai scăzut de urină.reducerea diurezei sub 100 ml/24 h.poliurie cu densitate foarte mică (1002-1001)-DI. ea poate fi de cauză prerenală: prin scăderea de filtrare glomerulară: ICC. CCl 4. Europa de C. Oliguria. În urina bolnavilor cu litiază au fost găsite cristale şi agregate de cristale mai mari . Formarea cristalelor nu este suficientă pt apariţia calculilor. N Pakistan. ţările mediteraniene. care este urmată de poliurie cu densitate urinară scăzută. Clasificare litiazei urinare 7 . VÂRSTA ŞI SEXUL 20-40 ani FACTORI EXTRINSECI Aria geografica este un factor favorizant al litiazei urinare: SUA. şoc cardiogen . Consumul crescut de lichide determină creşterea diurezei. particulelor libere. acută când densitatea urinară este hipostenurică . Creşterea incidenţei în aceste zone este dată de : deşert. oxalaţi. Postrenală. China. Anuria. Acest proces depinde de conc totală a substanţelor în urină. Postrenale. Renale. este semnul major de alterare renală gravă şi trebuie diferenţiată de retenţia vezicală de urină care se îndepărtează prin sondaj vezical. ¼ din pacienţii cu litiază au AHC de litiază. intoxicaţie cu ciuperci. Consumul de lichide este unul din factorii cei mai importanţi care influenţează formarea calculilor urinari. Poate fi şi de cauză renală .poliurie cu densitate izostenurică: bolnavii cu stadiu de scleriză renală.calculi urinari obstructivi. Renală – necroză tubulară acută din stările de şoc . săruri de Au. Scandinavia. care au fost rezultatul unor procese de creştere şi agregare a nucleilor cristalini apăruţi iniţial. Poliurie cu hipostenurie-covalescenţa unor boli infecţioase acute. Teoriile litogenezei Formarea calculilor este un proces muli factorial în care suprasaturarea urinei este condiţia esenţială pentru formarea primilor nuclei – (nucleaţie) şi decelerarea procesului de cristalizare.reducerea diurezei sub 100 ml pe 24 h. Poliurie cu densitate izostenurică şi subizostenurică se constată în perioada de vindecare a unei IRA şi semnifică reluarea foiţei renale.• • • Prerenale. care se elimină în urină. Ca. Există 2 th: particulelor fixe. Marea Britanie. Poliurie cu densitate foarte mareDZ. Aceasta are 2 efecte: • Diluează componentele urinare care pot cristaliza • Reduce intervalul de prezenţă a cristalelor libere în urină. Formarea calculilor este dată de consumul unor cantităţi mari de purine. anotimpul călduros. postrenală. cronică când densitatea urinară este izostenurică.

8 . 3. HIPOMAGNEZIURIA Este o alterare care apare la pacienţii cu calculi calcici. hipercalciuria renală.reprezintă pierderea exagerată a calciului ca urmare a unei disfuncţii tubulare renale. Clasic sunt descrise 3 tipuri de astfel de hipercalciurie: 1. ingestie de antigel. Mielom Multiplu. HIPOCITRATURIA A ca principală cauză acidoza. PRIMARĂ Tip 1 – deficit alanin glioxilat aminotransferaza(AGT) Tip 2 . Mecanismele prin care acidul uric acţionează . B Cushing.deficit de D –glicerat DH. Se întâlneşte în boala Paget. HIPERURICOZURIA Este rezultatul creşterii acidului uric . când este deficit de piroxină . secundară. hipercalciuria absorbtivă. 2. sau inhalare de metoxifluran • hiperoxaluria enterică • aport exogen crescut de alimente bogate în oxalaţi • iatrogen din cursul tratamentelor METABOLICĂ UŞOARĂ Apariţia calculului s-a corelat cu scăderea vol urinar + creşterea oxalatului urinar.este rezultatul rezorbţiei osoase de Ca şi absorţiei intestinale. ca urmare a unei diete bogate în purine. excreţia urinară de Ca rămâne crescută şi în condiţii de foame. HIPEROXALURIA A clasificată în : primară. glioxilat reductaza. hiperoxaluria metabolică uşoară.LITIAZA CALCICĂ Principalele modificări apărute în compoziţia urinei în litiaza calcică sunt: • Hipercalciuria • Hiperoxaluria • Hiperuricozuria • Hipocitraturia • Hipomagneziemia HIPERCALCIURIA Excreţia în urină a peste 300 de mg de Ca /zi sau peste 4 mg pe kg corp pe zi. SECUNDARĂ • prin producţie crescută la nivelul ficatului . Este prezentă la 50% din pacienţii cu litiază oxalică. hipertiroidism. şi anularea efectului inhibitor normal al mucopolizaharidelor acide din urină. dependent/independent de vit D. hipercalciuria resorbtivă. În acest tip de hipercalciurie. sunt nucleaţia heterogenă.apare secundar absorţiei intestinale crescute de Ca . Activitatea metabolică a litiazei s-a corelat mai bine cu nivelurile ce oxalat urinar decât cu cele de Ca urinar.

Consecinţele depinde de numărul . biosinteza în exces al purinelor. LITIAZA FOSFO-AMONIACO-MAGNEZIANĂ Calculii asociaţi cu infecţia urinară cronică reprezintă 2-20 % din calculii urinari şi apar de 2 ori mai frecvent al femei. Principalele modificări fiziopatologice sunt declanşate de obstrucţia urinară. aceste modificări apar la infecţiile cu proteus. ph acid al urinei 4. Clinic apare ca o litiază multiplă recidivantă care debutează precoce . după 5 h scad amândouă. ph-ul urinar. fosfat) . vol urinar. rară . O altă modificare este metaplazia epidermoidă care este o leziune preneoplazică care apare k o urmare a iritaţiei cronice a mucoasei uroteliale. Pt a se forma calculi de Struvit sunt necesare 2 condiţii: suprasaturarea cu substanţe componente(Mg. klebsiella. Cea mai mare parte a calculilor asociaţi cu infecţia urinară sunt calculi coraliformi care dau o simtomatologie : stare de rău. perinefrita. dimensiunile. caracterizată printr-un defect de transport transepitelial al cistinei. Deoarece urina umană este predominat acidă. gută) 3. 1. LITIAZA CISTINICĂ Reprezintă 1-2 % din toate tipurile de litiază urinară. care este pozitiv dak cistinuria depăşeşte 75 mg/l. Pielonefrita acută obstructivă are evoluţii în condiţii de stază urinară foarte agresive. starea aparatului urinar anterior apariţiei calculului. localizarea calculilor. şi care nu răspunde la tratament obişnuit. săruri ale acidului uric. rezultă că majoritatea acidului uric excretat în urină este în formă insolubilă.5 h creşte PU şi FSR 2.5-5 h creşte PU şi scade FSR 3.2. astenie. Litiaza urică se clasifică: 1. ph alcalin mai mare de 7. În urină există sub 2 forme: acid uric insolubil. care determină eliminarea a 200 –300 mg de acid uric pe zi. cu uricemie normală 2. asocierea infecţiei urinare. stări de deshidratare cronică. Reducerea PU duce la reducerea peristalticii ureterale care se accentuează în prezenţa unei infecţii. Un adult normal consumă 2 mg de purine/kg/zi. Consecinţele fizio şi anatomopatologice ale litiazei urinare Orice calcul urinar este un corp străin în aparatul urinar şi produce modificări patologice în funcţia şi morfologia acestuia. Modificările presiunii ureterale(PU) şi ale fluxului sanguin renal(FSR) trec prin 3 faze: 1. normal. Factorii care influenţează saturaţia urinei cu acid uric insolubil sunt: cantitatea de acid uric excretată(uricozuria). Principalele modificări morfopatologice sunt reprezentate de : pielonefrita acută. inapetenţă. 0-1. germenii care produc urează +.LITIAZA URICĂ Litiaza urică reprezintă 5-10% din totalul litiazei în lumea occidentală. Cistinuria este o boală congenitală ereditară autozomal recesivă . Menon şi Resnick consideră k după 4 săptămâni nu se observă leziuni de obstrucţie ureterală completă într-un rinichi anterior . Ca test de screening pt depistare se face TESTUL cu Nitroprusiat. pseudomonas. 9 . la pubertate. hiperuricemie(aport crescut de purine. amoniu. Cistinuria normală este sub 150-200 mg/zi. pionefroza.

Diagnosticul diferenţial se face cu alte cauze de colică renală prin obstacol. O altă manifestare este infecţia urinară care are o gravitate progresivă de: pag 38 • infecţie cronică a tractului urinar • pielonefrită acută • pionefroză • urosepsis • şoc septic Cea mai gravă manifestare este IRA Cr. Calculii pot produce colică prin următoarele mecanisme: obstrucţie.04. În obstrucţia cronică . Este utilă în monitorizarea pacienţilor postinterveţional. RI peste 0. RRVS). flanc. gastro-intest.caracterizează calculii din punctul de vedere al mărimii şi localizării. TA +Puls crescut. Acesta este crescut în uropatia obstructivă.este o metodă rapidă repetabilă . spasm al musculaturii netede. greţuri. organe genitale. Severitatea durerii depinde de rapiditatea instalării obstrucţiei şi este invers proporţională cu mărimea pietrei. Această colică este o durere de intensitate mare . vasc. 10 . piurie.se foloseşte pt k majoritatea calculilor au un grad variabil de radioopacitate. formei. fiind declanşată la efort. ΔRI este RI al rinichiului obstruat –RI al rinichiului neobstruat. diversă. Alteori este asimtomatică. echografia aparatului urinar. sau prin alte tipuri de durere lombo-abdominală de cauză: nv. urografia intravenoasă(UIV). explorările funcţionale izotopice. vărsături. ieftină . ureterul proximal. hematurie. În caz de obstrucţie acest ΔRI este mai mare de 0.Clinica litiazei urinare Alterările morfo shi fiziopatologice date d eprezenţa calculilor duce la apariţia unor semne şi sintome : durere. ginec. Calculii radiotransparenţi sunt puşi în evidenţă ca nişte imagini lacunare cu întreaga corcumferinţă înconjurată de substanţă de contrast. 2. Diagnosticul pozitiv îl dă regiunea unde apare durerea. sau diag de calcul nu este sigur. 4. Cea mai frecventă manifestare clinică a litiazei reno-ureterale este colica renală. Echografia Dopler permite măsurarea indexului de rezistivitate(RI). Acesta este întărit şi de examenele paraclinice(examenul urinei. fosă----reg inghinală. instalată brusc.7 diferenţiază dilataţia obstructivă de cea neobstructivă. 5. care pune în evidenţă calculii renali ca fiind imagini hiperecogene *cu con de umbră posterior* şi dilataţia pielocaliceală secundară sub forma unor imagini anecogene comunicante. radiografia reno-vezicală simplă(RRVS). Explorarea imagistică în litiază Este foarte necesară atunci când pacientul are febră rinichi unic. compoziţiei calculilor urinari. CT spirală nativă este cea mai bună investigaţie pt diag colicii renale. poziţiei. cu sediu variabil care iradiază în lombă. descoperindu-se prin echo sau CT. iritaţie locală. orientării. Dak calculul este mobil poate produce şi heamturie macroscopică care are caracter provocat. Ea ajută la evaluarea mărimii. joncţiunea uretero vezicală. Această simtomatologie dureroasă poate fi însoţită şi de : agitaţie pshihomotorie. febră. în ceea ce priveşte litiaza ureterală calculii pot fi identificaţi de obicei numai la joncţiunea pielo-ureterală. echo. absenţa micţiunilor. paroxistică. meteorism abdominal. 3. 1.

Tratamentul medical în litiază • • • • • • • • Este dat de calmarea durerii prin: aport hidric scăzut antialgice. 9. ibuprofen corticosteroizi bloc alfa 1 adrenergice blocante ale canalelor de Ca ATB Indicaţiile şi contraindicaţiile în ESWL Litrotriţia extracorporeală cu unde de şoc.algocalmin.Examenele de laborator în litiază 1. o dată cu fluxul urinar pe căile urinare normale. INDICAŢII • Calculi renali • Calculi ureterali lombari şi iliaci • Calculi ureterali juxtavezicali • În cadrul tratamentului multi nodal CONTRAINDICAŢII • Tulb de coagulare • Graviditate • Anevrisme • Malform sckeletice • Obezitate • La copii mai mici de 120 cm • IRA NLP. NLP are indicaţie la 8-10% din cazurile de litiază renală: 11 . piafen . diclofenac. creatinina serică calciul ionizat(liber) + albumina ac uric seric examen sumar urină urocultura testul pt cistină HLG K seric analiza fragmentelor sau calculilor prin spectroscopie în roşu sau cristalografie cu raze X. 8. contraindicaţii NLP este un procedeu chirurgical endoscopic prin care se creează percutanat un canal de acces în sistemul cavitar renal şi se extrag calculi fie ca piese unice .descriere. Cuprinde analize de sânge şi de urină. 4. 6. 3. nitroglicerină antiinflamatoare nesteroidiene. 7. mialgin antispastice-papaverină. 5. indicaţii . piroxicam. 2. fie după fragmentarea in situ.fenilbutazonă.ESWL.are la bază transmiterea de unde de şoc în afara organismului şi focalizate pe calcul . producând dezintegrarea acestuia în fragmente suficient de mici pt a fi eliminate .

Atitudinea terapeutică este nefrectomia radicală. vase sangvine. Este o tumoare epitelială glandulară bine diferenţiată situată în cortexul renal cu diametrul mic şi asimtomatică în majoritatea cazurilor. Chirurgia deschisă în litiaza urinară Intervenţiile chirurgicale deschise pt litiaza urinară au dispărut datorită tehnicilor de medicina modernă. obezitate. Alte tumori renale benigne sunt reprezentate de leiomiomul. poate chiar 95%. Diagnosticul se face prin echografie şi CT. NLP. deformări ale scheletului. Calculii mai mici de 4-5 mm se elimină spontan în 80 % din cazuri . ANGIOMIOLIPOMUL sau HEMARTOMUL RENAL este o tumoare renală benignă rară apărută mai frecvent la adulţii cu scleroză tuberoasă Bourneville. unică şi unilaterală. CONTRAINDICAŢIILE pot fi clasificate în: 1. eşecul ESWL. cu risc de alterarea funcţiei renale. embolizările parţiale.5 cm Calculi cu compoziţie dură care nu pot fi fragmentaţi prin ESWL Calculi infecţioşi(struvit) Calculii la pacienţii cu profesii speciale(piloţi. URS. nefrectomiile parţiale. Histologic este alcătuit din 3 componente: celule grăsoase mature. Macroscopic apar k tumori de culoare galben-gri. Tratamentul este reprezentat de enucleorezecţia. a cărei origine nu a fost în deplin stabilită. ESWL +ureteroscopia au rămas cele 2 metode alternative terapeutice care se utilizează în litiaza ureterală. Această intervenţie activă se face în caz de obstrucţie persistentă . 12 . cea mai frecventă de la nivelul parenchimului renal. Calculii mai mari de 7 mm necesită intervenţie deoarece ratele de eliminare spontană sunt reduse. hemangiomul. celule musculare netede. şi forma calcului. relative-infecţii urinare spec şi nespecif 3. Sunt 2 grade de diferenţiere: 1 bine diferenţiat. Indicaţiile actuale acoperă numai 1-5 % din cazuri şi sunt relative: litiază complexă . Macroscopic apare ca o tumore solidă . Diagnosticul lui este histologic astfel încât nu există alte criterii care sa facă diferenţierea de alte carcinoame renale. marinari). localizarea. Tratamentul este nefrectomia radicală. lipomul. ONCOCITOMUL RENAL este o tumoare cu potenţial evolutiv variabil între benign şi malign. şi 2 slab diferenţiat.• • • • • • Calculii renali asociaţia cu modificări anatomice care impiedică eliminarea fragmentelor la ESWL Calculii renali cu masă litiazică mare Calcul caliceal inferior cu Dmx mai mare de 1. absolute-tulb de coag +graviditate 2. TIPURI DE INTERVENŢII DESCHISE: • pilolitotomie • pielonefrolitotomie • ureterolitotomie • extragere de clacul pielic + pieloplastie Tumorile renale parenchimatoase benigne ADENOMUL RENAL reprezintă leziunea solidă benignă. La 20% din pacienţi pot apărea dureri lombare sau hematurii macroscopice. Calculii de 5-7 mm au o rată de eliminare mai redusă . tehnice-malformaţii renale sau scheletice Tratamentul litiazei ureterale În litiaza ureterală indicaţiile pentru tratamentul intervenţional depinde de: mărimea. fiind necesară o intervenţie activă.

Este întâlnit în decadele a 5-a şi a 6-a de viaţă . FORMELE METASTATICE se întâlnesc la cca 10% din pacienţii care se prezintă cu sindroame pulmonare. Mai apare şi la cei cu sindrom Hippel Lindau. sau la cei cu maladie chistică renală din urma unei IRC. osteoarticulare. spontană. În funcţie de etiologia manifestărilor dominate. Tumora este unilaterală şi pe secţiune este de culoare gălbuie maronie. aportul nutritiv de proteine animale. fiind de 2 ori mai frecvent la B. permanentă. pe secţiune este de culoare galben portocaliu. şi forme cu sindrom para neoplazic. cromofob. 3. RCC al tubului colector este un tip rar sub 1% localizat de obicei în medulară. GRADUL DE DIFERENŢIERE CELULARĂ G0-adenom. neurologice.Tumorile renale parenchimatoase maligne Carcinomul renal este o tumoare rară reprezentând cca 3% din toate cancerele adultului şi 85% din toate tumorile renale maligne primare. multicentrică în 4-5% . datorită conţinutului crescut de lipide sau aspect de mozaic. petrol. RCC cromofob se dezvoltă din segmentul cortical al tubului colector şi reprezintă 5% din RCC. rinichi în potcoavă. astenie. 1. RCC neclasificat nu poate fi încadrat în nici una din cele de mai sus. Este pe locul trei între neoplasmele tractului urinar şi se caracterizează prin mortalitate dublă-40 %. Hematuria macroscopică . expunerea profesională la fier. şi sonoritate abdominală. deosebim forme urologice. cu contact lombar . balotare lombară. iar ASPECTELE SARCOMATOIDE sunt variante slab diferenţiate. dură . Tumora devine manifestă clinic la un diametru de 5cm şi se palpează la polul inferior. FORMELE UROLOGICE sunt caracterizate prin hematurie macroscopică. 4. Astăzi sunt 4 tipuri principale de carcinom cu celule renale: comun sau obişnuit. • Febra de 38-38. medicaţia antihipertensivă. Această malformaţie are loc în corticală cu frecvenţă egală în ambii rinichi. Durerea apare în 40% din cazuri şi este sub formă de nefralgie surdă. RCC este considerat un grup heterogen de tumori epiteliale maligne care se dezvoltă din structuri tubulare renale. al ductului colector. hipertensiunea. Tipul papilar este mai frecvent multifocal. oţel. RCC comun sau obişnuit este forma cea mai frecventă cca 70%. este totală. capricioasă nedureroasă şi semnifică penetraţia tumorii în căile de excreţie. aceste caracteristici fiind asociate unei boli avansate. FORMELE CU SINDROAME PARANEOPLAZICE apare cu o frecvenţă de cca 30% şi se manifestă prin simtome şi semne şi sindroame care nu au legătură cu aparatul urinar. RCC papilar sau tubulopapilar afectează mai des pacienţii cu IRC în stadiul terminal şi boala chistică renală dobândită. şi manifestările clinice apar în stadii avansate. forme metastatice. unică. anemie. papilar. mature. • Sindromul hematologic reprezentat de poliglobulie şi anemie. Fumatul este singurul factor care reprezintă un risc pt apariţia cancerului. • Disfuncţia hepatică nemetastatică 13 . paloare. rinichi polichistic. 2. anorexie. durere lombară şi tumoare retroperitoneală . Alţi sunt reprezentaţi de: obezitate. etc. tumoare benignă G1-grad mare de diferenţiere G2-grad mediu de diferenţiere G3-grad minim de diferenţiere Clinica carcinomului renal Majoritatea tumorilor renale sunt asimtomatice o lungă perioadă de timp. Modificările citogenetice acestui tip sunt trisomia Cr 7 şi 17 şi deleţia Cr Y. Se întâlneşte la 25% din cazuri ca fiind o masă retroperitoneală. Varicocelul simtomatic este secundar obstrucţiei venelor spermatice. Este rotundă . şi anume : • Alterarea stării generale cu scăderea ponderală .5.

gl limf regionali nu pot fi evaluaţi N0-nu există metastaze în gang limf reg N1-metastaza într-un gang limfatic regional N2-metastaze în mai multi gang limfatici reg M-metastaze la distanţă Mx. T3a-tumoarea invadează glandele suprarenale dar nu depăşeşte fascia Gerota T3b-tumoarea se extinde in venele renale şi VCI sub diafragm T3c.nu există metastaze la distanţă M1. Renografia izotopică cu DMSA RMN sau rinichi Diagnosticul diferenţial în carcinomul renal Acesta este diagnosticul unei mase renale sau a unui rinichi mare descoperit prin examene imagistice.tumora primară nu poate fi evidenţiată T0-nu există semne de tumoare primară T1.există metastaze la distanţă Stadiul 1 2 T N M 14 . nefuncţional(mut). CT este metoda de diagnostic de elecţie pt orice masă tumorală renală. hipoglicemia. T1a-tumoare cu diametru maxim de 4 cm T1b-tumoarea are diametrul maxim peste 4 dar mai mic de 7 cm T2-tumoare cu diametrul maxim mai mare de 7 cm T3-tumoarea se extinde spre venele mari dar nu depăşeşte fascia Gerota. Stadializarea carcinomului renal T.metastazele la dist nu pot fi evaluate M0.tumoră primară Tx.tumoarea are diametrul maxim de 7 cm. Diferenţierea se face de un chist renal simplu se face cu examen echografic sau CT . Explorarea imagistică a carcinomului renal • • • • • • • Sunt reprezentate de : Radiografia renovezicală Urografia intravenoasă care poate da aspect normal.• • HTA Formele endocrine reprezentate de hipercalcemia. sindromul Cushing. sindrom tumoral. Nefrotomografia ne arată dak masa tumorală este vascularizată sau nu Ecografia arată localizarea şi mărimea leziunii. Diferenţierea de neoplasmele benigne este dificilă prin CT.tumoarea se extinde in venele renale şi VCI deasupra de diafragm T4-tumoarea invadează dincolo de fascia Gerota N-ganglionii limfatici regionali Nx.

se practică nefrectomia radicală. leziuni. Cauzele apariţiei acestor tumori nu sunt suficient cunoscute. Bărbaţii sunt afectaţi de cca 3x mai mult decât femeile. benzidina. Factorii de pronostic sunt clasificaţi în 3 mari categorii: determinaţi de tomoră. Radioterapia are un rol în tratamentul paliativ al metastazelor dureroase sau hemoragice. Invazia gang regionali este asociată cu supravieţuire la 5 ani de 5-30% . T3. În tumorile metastatice . Metastazele carcinomului renal sunt de obicei multi focale în acelaşi organ sau în locuri multiple. Ace4astă teorie a fost infirmată de teoria patogenică a 15 . în sensul curgerii urinei. Peste 805 din pacienţii cu acestea sunt fumători. în prezenţa metastazelor M1 supravieţuirea la 5 ani este de 5-10%. Tratamenul cancerului renal metastatic Supravieţuirea la 5 ani în cazurile cu adenopatie regională este între 8-35%. în a 7-a decadă de vârstă. toluenul. Alţii o fac dak tumoarea renală este situată la polul superior sau invadează rinichiul în intregime. Alţi factori prognostici sunt reprezentaţi de mărimea tumorii . fie cea clasică lombară. În cancerul renal metastatic. Supravieţuirea la 5 ani este sub 10% la pacienţii care se prezintă cu metastaze. Etiopatogenia şi epidemiologia tumorilor de cale urinară superioară Tumorile căilor renale superioare sunt tumori relativ rare care reprezintă 1% din cancerul adultului şi cca 3-4% din totalitatea tumorilor căilor urinare. iar extensia la organele vecine este rar asociată cu supravieţuire al 5 ani. O strategie nouă este inserţia genelor ce codifică citokine direct în celuele tumorale. Suprarenalectomia se face dk tumora renală este mai mare de 5 cm.. Invazia prin fascia Gerota scade supravieţuirea la 5 ani la cca 45% . tipul histologic şi invazia microvasculară. Calea de acces în spaţiul retroperitoneal este fie anterioară transperitoneală. Din punct de vedere patogenic a fost vehiculată teoria filiaţiei mamă-fiică ce susţine ideea diseminării distale . În general sunt considerate factori de risc acele substanţe care produc apoptoza urotelială. nefrectomia reduce volumul tumoral din organism . Ea constă în extirparea în bloc a rinichiului cu grăsimea perirenală. Tratamentul chirurgical al cancerul renal În stadiile T1. Nefrectomia este o intervenţie majoră care poate aduce complicaţii precum hemoragii. îndepărtează sursa de noi metastaze şi are rol curativ. de cca 40-60% dar este mai favorabil decât alte cancere ale aparatului renal. Cea mai frecventă localizare este cea pielocaliceală . ortofenolul. Trombosul venos se poate extirpa prin cavotomie. fie toracofrenolaparotomia. ureterul fiind implicat în cca 25%.gradul .3 4 Prognosticul carcinomului renal Are supravieţuiri globale la 5 ani. Studii au arătat că o serie de factori de risc cum ar fi : anilina. Dintre factorii dependenţi de tumoare cel mai important este stadiul anatomopatologic. T2. de pacient şi de tratament. tratamentul multimodal este mai util decât monoterapia. Se face limfadectomia regională urmată de suprarenalectomia.

absenţa adenopatiei regionale N1-adenopatie unica mai mică de 5 cm sau multiplă mai mică de 2 cm N2. sub 25% cel diferenţiate Manifestările clinice în tumorile de cale urinară superioară • • • • hematuria macroscopică este semnul dominat prezent în cca 90% din cazuri durerea este prezentă la o treime din pacienţi tumora palpabilă lombară sau de flanc varicocelul-dilataţia venelor plexului de la panfiniform de la nivelul scrotului. M-metastaze la distanţă Mx.absenţa evidenţei tumorei primare Tx. Explorarea paraclinică în tumorile de cale superioară urinară • • • • • EXAMEN DE LABORATOR examen sumar de urină arată prezenţa hematuriei proba addis hamburger obiectivează hematuria microscopică urocultura-poate evidenţia o infecţie secundară tumorii determinarea ureei sanguine şi a creatininei serice apreciază funcţia renală determinarea probelor de coagulare şi a testelor hepatice 16 .tumoare strict mucoasă fără interesarea membranei bazale T1-tumorea depăşeşte membrana bazală şi ajunge până la corion T2-tumora invadează musculara T3-tumora invadează adventicea ureterală T4-invazia organelor vecine N-gang limf reg N0. Din punct de vedere macroscopic acestea sunt pediculare.carcinom in situ Ta. 25-50% cel diferenţiate 4.tumoare primară T0. 100-75% cel diferenţiate 2.prezenţa metastazelor nu poate fi apreciată M0-absenţa metastazelor la distanţă M1-metastaze la distanţă prezente Tumorile urogenitale sunt clasificate în 4 grade: 1.carcinogenezei uroteliale multicentrice conform căreia întreg uroteliul este supus simultan aceleiaşi presiuni oncogenetice. Cca 7% sunt carcinoame şi sub 1% sunt adenocarcinoame. sesile. Anatomie patologică a tumorilor de cale urinară superioară Peste 905 din tumorile căilor urinare superioare sunt tumori uroteliale maligne.tumora primară nu poate fi apreciată Tis.adenopatie multiplă peste 2 cm sau unică mai mare de 5 cm. sesil-pediculare T. 50-75% cel diferenţiate 3.

Boala este de 3 ori mai frecventă la bărbaţi decât le femei. chimioterapia.• • • • • • • • • citologia urinară este utilă pentru diagnosticul pozitiv şi pt urmărirea în timp a pacienţilor EXPLORĂRILE IMAGISTICE radiografia reno-vezicală simplă echografia urografia intravenoasă este cel mai util uretero pielo grafia retrogradă CT RMN EXPLORAREA ENDOSCOPICĂ Citoscopia Ureteroscopia retrogradă este investigaţia regină pt aceasta afecţiune. Epidemiologia tumorilor vezicale Tumorile vezicii urinare sunt cele mai frecvente tumori ale tractului urinar şi se situează pe locul 2 după cancerul de prostată. Ta. unice şi mici. localizarea. boala se complică cu obstrucţia căilor urinare . Indicaţia chirurgicală va ţine cont şi de unele kestii precum: stadiul tumorii. invazia organelor vecine. Acest tratament chirurgical se realizează prin mai multe modalităţi: chirurgie deschisă. 17 . excizia parţială de bazinet. Diagnosticul difereţial al TCC • • • • • Diagnosticul diferenţial se face cu afecţiunile: Tumorile renale parenchimatoase Litiaza reno-ureterală TBC urogenitală Necroza papilară Ureterita chistică Prognosticul TCC Netratată . segmentară. numărul acestora. nefrectomia parţială. şi are ca principiu vindecarea bolii sau prelungirea vieţii pacienţilor. sângerare. Tratamentul chirurgical radical se face prin nefro-ureterectomia totală. N1-cca 20% • Stadiul N2 sau M1-0% Supravieţuirea globală la 5 ani este de 35%. endoscopică. Tratamentul chirurgical se realizează prin ureterectomia distală. Tratamentul conservator este dat de imunoterapia. laparoscopică. Pt pacienţii trataţi . suprainfecţie. cu tumori bine diferenţiate. T4. Tratamentul conservator este indicat în stadii incipiente. care dă supravieţuirea după 5 ani: • Stadiul Tis. anemie severă. radioterapia. cel mai important factor pronostic este reprezentat de stadializarea TNM. T1-90% • Stadiul T2-cca 40% • Stadiul T3. mărimea. Tratamentul Este chirurgical.

Aceasta era numita filiaţia mama-fiică. .carcinoame vezicale netranziţionale 3.adenopatie unică cu diametrul mai mic de 2 cm N2. laptele.din punct de vedere histopatologic sunt 3 tipuri de tumori vezicale: 1. îndulcitorii artificiali) nu cresc riscul de tumoare vezicală.. sesil-pediculate. pictori... alimentele bogate în vit A scad acest risc..adenopatie unică sau multiplă cu diametrul între 2 –5 cm 18 .starea ganglionilor nu poate fi apreciată N0. şoferi.. .fără adenopatie regională N1.carcinoame uroteliale sau carcinoame cu celule tranziţionale 2.. . C.. cei care lucrează în industria vopselurilor...prostată . .. industria aluminului.Persoanele predispuse la asemenea tumori sunt cei care au o expunere prelungită la anilina... sesile..Gradul de diferenţiere: 1-G1-tumori bine diferenţiate 2-G2-tumori mediu diferenţiate 3-G3-tumori slab diferenţiate D. Un alt factor principal este fumatul.. Factorii dietetici(cafeaua.extensia tumorală nu poate fi apreciată T0-absenţa tumorii primare Tis-carcinom in situ Ta-pană la membrana bazală T1-trece membrana bazală T2a-juma interna a muşchiului vezical T2b-juma externă a muşchiului vezical T3a-invazie perivezicală microscopică T3b.. Un alt factor care creşte riscul este dat de medicamente(folosirea îndelungată de analgetice). Până nu demult se considera k aceste tumori erau consecinţa grefării pe mucoasa vezicală a unor celule neoplazice din sens descendent. Etiopatogenia tumorilor vezicale Studiind evoluţia a mai multor cazuri de cancer vezical.-. s-a constatat k unii bolnavi au avut în antecedente tumori uroteliale. tumorile vezicale pot fi : pediculate. Anatomia patologică a tumorilor vezicale A.. Fructele . cca 85% din cei cu tumore vezicală fumează. -. vagin T4b. alcoolul... B. perete pelvin sau abd.--. Teoria multifocalităţii tumorilor uroteliale considera aceste tumori o maladie a întregului uroteliu. uter.tumori vezicale rare papilomul vezical tumoare vezicală benigna foarte rară.....gradul invaziei tumorale parietale este profunzimea invaziei tumorale la nivelul peretelui vezical. pielăriei. care a fost abandonată pentru noţiunea de tumori sincrone şi asincrone. a cauciucului... N-adenopatie regională Nx..din punct de vedere al aspectului macroscopic.. macroscopică T4a-. Stadializarea tumorilor vezicale T-extensia tumorală Tx.

75% din pac prezintă tumori vezicale superficiale. Polakiuria. imunoterapia. La examenul local se va face palparea bimanuală. adriablastina).absenţa M1.nu poate fi apreciată M0.pasiva. aspectul . varsta pacientului. Tratamentul chirurgical al tumorilor vezicale Este reprezentat de mai multe metode precum: electrorezecţia transuretrală a tumorilor vezicale. Evoluţia şi prognosticul tumorilor vezicale Evoluţia În momentul diagnosticului. care au o supravieţuire la 5 ani de 80%. cistectomia parţială. indoloră. durere pelvină. Cel diferenţial se face de: • Adenom prostată • Litiază vezicală • Ureterocelul • Cistoidul • Tbc vezicală. chimioterapia. Cistita tumorală este manifestarea tumorii. care dă mărimea. localizarea tumorilor. C1-exclusiv clinică C2-imagistică C3-chirurgicală. microscopică C5-necrotică Manifestări clinice Hematuria este principalul semn clinic . afectarea ganglionară.prezenţa • • • • • Stadierea este notată cu litera C . utilizându-se ca modalitate diagnostică pt T. episodică. sau accelerator linear. Diagnosticul tumorilor vezicale Pentru cel de certitudine . nr tumori. localizarea şi baza de implantare a tumorii examenul histopatologic. cistostatice (thio-tepa. vaporizarea laser.adenopatie peste 5 cm diametru M-metastaze Mx. se va efectua examenul citoscopic. Factorii de pronostic: extensia tumorală. tuşeul rectal. capricioasă . Aceasta este spontană. prezentă la cca 80-90 % din pac. Tratamentul complex al tumorilor vezicale Este reprezentată de radioterapia externă care se face prin tele-cobalt-terapie. macroscopică C4-anatomo-patologică. fototerapia. starea aparatului urinar. rezecţia tumorilor. electrofulgurarea endoscopică. se foloseşte ca metodă de hemostază. reprezentând indicele de certitudine. 19 .N3. disuria.

epidemiologie Adenomul de prostată (hiperplazia benignă a prostatei) este cel mai frecvent neoplasm benign la om. Modificările hiperplazice se produc atât în stromă cât şi în ţesut glandular. nocturia. La această obstrucţie există 2 feluri de reacţie vezicală : vezica de luptă care apare prin hipertrofierea fibrelor musculare. Forma este aceea de castană sau con turtit anterior-posterior . Adenomul de prostată –fiziopatologie Adenomul de prostată creează rezistenţă la fluxul urinar micţional prin uretra prostatică prin 2 mecanisme: obstacol mecanic şi obstrucţia dinamică. dată de o creştere în volum a prostatei . Ea este o glandă cu secreţie predominat externă . Etiopatogenia adenomului de prostată Etiopatogenia este multi factorială şi este reprezentată de vârsta avansată şi testiculele funcţionale. cu o greutate de 20 g. Iar pt progresia HBP avem PSA –antigenul prostatic specific seric. şi s-a arătat k primele aspecte sunt prezenţa nodulilor stromali periuretrali. Macroscopic apare o creştere în volum a prostatei . def. fenomene care se manifestă de obicei la bărbaţii peste 50 de ani. HBP este deci un proces patologic caracterizat prin hiperplazia stromei şi a epiteliului . O ipoteză afirmă k defectul primar în BPH este la nivelul stromei determinând o revenire la un fenotip embrionar cu o creştere de factori creştere embrionari. micţiunea imperioasă). Anatomia patologică a adenomului de prostată Primele modificări apărute în HBP apar la vârsta de 35.Anatomia şi funcţiile prostatei Prostata este o glandă anexă a aparatului genital masculin situată în spaţiul subperitoneal pelvin în loja prostatică. Adenomul de prostată . HBP nu apare la bărbatul castrat înainte de pubertate. Clinic apar simtome ale aparatului urinar inferior cauzete de obstrucţia uretrală. Factorii care provoacă boala sunt reprezentate de vârsta şi statusul hormonal. care generează obstrucţia fluxului urinar. cale pe unde se elimină lichidul spermatic. Ea este stimulată să crească şi sa fie menţinută aşa prin prezenţa testosteronului seric. Diagnosticul fiind de adenoleiomiofibrom. ceea ce determină diverse grade de obstrucţie a fluxului urinar şi modificări secundare la nivelul detrusorului. Acesta obstrucţie determina o reacţie adaptativă a detrusorului care induce alterări morfo-funcţionale. caracterizată prin hiperplazia celulelor stromale şi epiteliale din prostată. Pe măsura creşterii nodulilor se dezvoltă o formaţiune tumorală intraprostatică. Fiziopatologia simptomelor este dată de simtomele de umplere sau iritative(polakiuria. Este formată din parenchimul glandular şi stroma fibromusculară. La cel cu HBP castrarea produce regresia bolii. şi distensia rapidă. şi de simtomele de golire sau obstructive: • debutul tardiv sau iniţierea dificilă a micţiunii • jet urinar cu forţă şi calibru reduse • micţiunea întreruptă • durata lungă a micţiunii • senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare Scorul internaţional al simtomelor prostatice(IPPS) 20 .

Prin tuşeu se poate descoperi un cancer de prostată sau o tumoare rectală. terazosin. Apare o hipertrofie globală uniformă şi simetrică. alfa 1 blocantele selective: doxazosin. carcinomul in situ al vezicii urianre). şi preparatele filoterapeutice. alfuzosin RS. dutasteride . dureri intense în hipogastru tuşeul rectal este esenţial care se face în poziţie ginecologică sau genupectorală. Un examen neurologic se face pt a elimina eventualele probleme neurologice. Complicaţiile adenomului de prostată • • • • • • Retenţia cronică de urină completă/incompletă Retenţia acută de urină completă Dilatarea caii urinare superioare Diverticulii vezicali Cistite. glicemia. Acest chestionar constă din 7 întrebări al căror răspuns este cuantificat cu puncte de la 0 la 5.Este utilizat pentru a obiectiva şi măsura intensitatea suferinţei bolnavului. Tratamentul medicamentos Este indicat pacienţilor cu simptomatologie uşoară sau moderată. Suma punctelor va fi cuprinsă între 0 şi 35 şi se interpretează astfel: • 0-7-simtomatologie ushoară • 8-19-simptomatologie moderată • 20-35-simtomatologie severă Întrebarea 8-a măsoară gradul în care pacienţii tolerează simtomele (cat de mult sunt deranjaţi de simtome). cu micţiune imposibilă. Examenul clinic în HBP • • • SEMNELE SINDROMULUI UREMIC globul vezical cu senzaţia d ea urina. Este reprezentat de administrarea de inhibitori de 5 alfa reductaza: finasteride. probele hepatice Antigenul prostatic specific este crescut Uroflowmwtria Studiile de presiune-debit Imagistice Urografia intravenoasa Echo Endoscopia aparatului urinar inf Diagnosticul diferenţial al HBP Afecţiuni care produc predominant simtome obstructive(stricturiel de uretră. 21 . teste de coagulare. pielonefrite Hematuria macroscopica Explorările paraclinice în HBP • • • • • • • • • Creatinina serică Examenul sumar de urină Hlg. afecţiuni care produc predominat simtome iritative(instabilitatea detrusorului. contractura colului vezical). Prin acesta se urmăreşte creşterea volumului prostatei şi caracterele ale acesteia.

infecţiile urinare. incidenţa creşte cu vârsta. Epidemiologia şi etiopatogenia ADKP Carcinomul de prostată constituie la ora actuală o problemă de sănătate majoră pe plan mondial. colul. Invazia extracapsulară cuprinde veziculele seminale. mediu dif au scor 5-7.51 la 100 de mii de loc. vaporizarea transuretrală. adenectomia deschisă. japonia. Clinica cancerului de prostată 22 . Anatomia patologică a cancerului de prostată Majoritatea cancerelor se dezvoltă în zona periferică. Se întâlneşte foarte foarte mult în ţările din Asia –extremul orient-china thaylanda. georgia. şi cea mai frecventă cauză de moarte la bărbat după cancerul bronhopulmonar. polimorfismele genetice. Cea mai mare frecvenţă o au negrii din atlanta. clinic şi semnificativ • Diseminarea Se consideră k dezvoltarea se face printr-o progresie lentă . Istoria naturală şi mortalitatea ADKP Istoria este greu de urmărit deoarece este greu de observat cursul de evoluţie al bolii fără intervenţie terapeutică. iar altă ipoteză spune k este nevoie de anumite lovituri genetice multiple pt transformarea cancerului. şi este indicat în IR. slab dif au scor 8-10. Factorii de risc sunt reprezentaţi de : vârsta. restul fiind în zona de tranziţie şi zona centrală. În evoluţia naturală sunt 3 paşi de parcurs: • Dezvoltarea de focare microscopice de cancer ocult • Cancerul ocult---cancerul de prostată localizat. Cancerul de prostată este un adenocarcinom care are origine în stratul epitelial al acinilor secretori. Ca metode avem: TURP. retenţiile de urină. Scorul Gleason • • • • • Evaluează doar arhitectura acinară în microscopia de putere mică cu 5 grade de diferenţiere: 1-f bine dif 2-bine dif 3-moderat dif 4-slab dif 5-f slab dif bine dif au scor 2-4. cu colul vezical. Un factor principal în apariţia cancerelor este localizarea cancerului. La noi în românia incidenţa este de 11. trigonul vezical. factorul de creştere IGF-1. El este cel mai frecvent cancer diagnosticat .Tratamentul chirurgical Are scopul de a îndepărta ţesutul hiperplazic. ureterele. şi sunt nişte locuri de minima rezistenţă cum ar fi: joncţiunea prostato-uretrală. H androgeni şi estrogeni.

disurie.există Diagnosticul stadial al cancerului de prostată 23 .tumora nu poate fi evaluată T0.nu se evid tumora T1.nu poate fi stabilită N0-nu există N1. incontinenţă de urină Metastazele + invadarea gang. La examenul clinic asimetrie a glandei prostatice. Riscul de cancer este cu atat mai mare cu cât PSA este mai mare. Aceşti markeri sunt reprezentaţi de: fosfataza acidă prostatică.tumore fixă. iritative sau de umplere.tumore care se extinde la capsula prostatei T4. antigenul prostatic specific(APS). Metoda este puncţia prostatică pe cale transrectală cu un pistol de biopsie. Complicaţiile acestei metode sunt cele traumatice prin hematurie.tumore inapetentă clinic.SIMTOMELE APARATULUI URINAR INFERIOR Obstructive sau de golire. Imagistica • • • Este reprezentată de echografia transrectală care are k indicaţii : examinarea prostatei şi a veziculei seminale efectuarea biopsiei prostatice efectuarea biopsiei joncţiunii uretro-vezicale Diagnosticul echo se bazează pe leziunea hipoecogenă din zona periferică. rectoragie. N-gang limfatici Nx. care este o glicoproteină secretată de epiteliul prostatic şi de glandele periuretrale. Prostata are o consistenţă dură şi formă neregulată. Clasificarea TNM a cancerului de prostată T-tumoare primară Tx.tumore limitată la prostată T3.există M-metastaze la distanţă Mx-nu au fost stabilite M0-nu există metastaze M1. Biopsia prostatică Indicaţia majoră pt efectuarea biopsiei prostatice este diag histologic al cancerului şi stabilirea formei + grad. Hematurie. nepalpabilă T2. dureri lombare. Markerii tumorali ai ADKP Sunt elemente importante în evaluarea şi urmărirea tratamentului la pac cu cancer.

invazia de ţesut conj subepitelial T2-invazia de corp spong şi cavernos 24 . Ea poate să se facă cu intensitate mare sau cu intensitate redusă. Prima metodă este: orhiectomia bilaterală care este o terapie pe termen lung care scade testosteronul plasmatic cu până la 90%. Ca metodă avem prostatectomia radicală care constă în extirparea prostatei şi a veziculelor seminale. scorul Gleason. Alta este dată de limfadenectomia. Aceasta se face cu doxorubicină. Alta este RMN al prostatei. Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de: • lipsa igienei locale • subnutriţia • microtraumatismele repetate • căldura locală • infecţiile virale Anatomie patologică.carcinom neinvaziv T1. Majoritatea cancerelor sunt epitelioame spinocelulare. Cancerul penian –epidemiologie. etiopatogenie. HORMONOTERAPIA Are scop pliativ. anat pat. …………………………………………………… Supravieţuirea este de 80-94% la 5 ani. poate fi făcută şi pt stadiul T3 dar în anumite condiţii. ciclofosfamidă. antagonistii/ agoniştii LH-RH. Se face la bolnavii cu carcinoame mixte. hematogenă. Este o afecţiune rară în Europa şi america de N . Este o metodă pt cei cu cancer de prostată T1T2-N0-M0. India. plan. Diagnosticul diferenţial Adenomul de prostată TBC Prostatita cronică Litiaza prostatică Tratamentul Obiectivul este vindecarea pacientului. Alte combinaţii sunt pt diagnostic: valoarea PSA. aur. limfatică. Macroscopic cancerul penian are 2 forme: papilar. estrogenii. Radioterapia se face cu raze gama emise de radiu. apare mai mult în Brazilia. iod. Cancerul penian stad TNM T-tum primară Tis-carcinom in situ Ta. Alte tehnici sunt prostatectomia radicală laparoscopică şi radioterapia.TUR-P este o metodă de diagnostic şi stadializare deoarece permite descoperirea bolii în stadiile T1a şi T1b. în care extensia se face pe 2 căi : aproape în aproape. anti androgenii CHIMIOTERAPIA Se indică la bolnavii în stadii avansate de evoluţie locală sau sistemică. stadiul clinic.

pronostic • • • • Diferenţial diagnosticul se face cu: şancrul sifilitic.invazia uretrei sau prost T4. moale leukoplakia herpesul genital maladia Bowen şansele la supravieţuire la 5 ani sunt peste 90%. RADIO/CHIMIO TERAPIA Tumorile testiculare – clasificare: 1. care leziune are tendinţă de metastazare mare şi diseminare limfatică.invazia altor structuri N-adenopatie regională N1-un singur gang N2-invazia inghinală superficială N3.prezente la distanţă Cancerul penian –clinică Leziunea de tip ulcerativ. Cancerul penian –tratament CHIRURGIA PENISULUI • excizia totală a tumorii • amputaţie totală/parţială de penis • emasculaţia CHIRURGIA LIMFATICĂ • limfadectomia TERAPIA LASER. şi uşor sângerândă.invazia inghinală profundă M-metastaze M0-fără Mx.nu poate fi evid M1. Adenopatia este prezentă inghinal superficial şi profund. Cancerul penian –diag dif. cu componenta maligna 25 . este roşie murdară. Tumori ale cel germinale • Neoplazia germinala intratubulara (CIS) • Forme “pure” (un tip histologic) 99 seminom 100 seminom spermatocitic 101 carcinom embrionar 102 poliembriom 103 tumora de sac vitelin 104 tumori trofoblastice – coriocarcinom 105 teratom: matur / imatur. Tumora are formă de conopidă . suprainfectată.T3. chist dermoid. Se produce o obstrucţie urinară sau fistule penoscrotale.

Diseminarea TT germinale – cu exceptia coriocarcinomului. din metastazele ggl. stari de intersexualitate. Rata de crestere a seminoamelor – mai lenta – posibile recidive si la 10 ani dupa tratament. CHT. Carcinomul in situ (CIS) – considerat precursor al tum germinale testic (cu exceptia seminomului spermatocitic). Tumori germinale ale cordoanelor sex si/sau stromei gonadice (gonadoblastoame) Alte categorii: ale ductelor colectoare si rete testis.evid ecogf in cadrul unor af (cancer. Tumorile testic neseminomatoase au o activit metab si o rata de crestere mare. a fost dovedit drenajul controlat. cu nc nereg. vene subclavii. cancer de testicul in AHC. orhiectomie. Este cea mai frecventa tumora solida la B intre 20 si 35 de ani. poate metastaza pe cale limf sau sg. tum extragonadice cu cel germinale. infertilitate. Incidenta max -> 20-40 de ani. funicul spermatic. Tunica albuginee rezistenta => invadarea epididimului si funiculului spermatic – destul de tarziu (10-15 % din cazuri). atrofie testic si cancer contralt. depozitele sec – la ~ 50 % din pac. APP – criptorhidie: . Factori de risc: cancer contralat. comunicari limf-venoase). criptorhidism etc) si in testic normale. limfoide. Extensia si prognosticul T T. Diseminarea pe cale hematogena – direct din T primara (coriocarcinom). expunerea mamei la estrogen in timpul sarcinii. Dg – biopsie testic. In cazurile unilat – incidenta usor > pe dreapta. stromale diverse. epididim. Incidenta variabila pe plan mondial. radioterapie (RT). in majorit cazurilor sunt seminoame. = 1-1. iar la cei unde este descoperita accidental – ecografie pe termen lung. Apoi -> cisterna chyli. Se intalnesc dif intre grupurile etnice (albi – negri. infetilitate CIS. 2. se face ordonat. predictibil. A fost observata o crestere (aproape dublare) in ultimii 20-30 de ani. Alternative ter: obs. Epidemiologia si etiopatogenia T T.tumora se dezv in testiculul contralateral 104 Orhidopexia ct mai precoce nu reduce risul. ductul toracic. interv chir ant ingh/scrotale sau diseminare retrograda din cauza unor metastaze masive retroperit. Invazia epididimului sau funiculului spermatic poate => adenopatii pelviene sau inghinale. doar face posibila exam mai atenta a testic La pac cu tum sau neoplazie intraepit testic – 5 % risc de aparitie contralat Alti factori de risc: sdr Klinefelter. Caract prin cel mari. citoplasma bogata cu glicogen in cant mari si pot identif uniform in parenchimul testic. secundare etc. criptorhidism. calc la 10-30 de zile prin Rx pulmonare seriate. in tubii seminiferi (disp ordonat pe un rand pe mb tubilor). Evolutia locala – invazia parenchimului testic dupa ce CIS a depasit mb bazala a tubului seminifer -> extensia in afara testic la nivelul hilului testic. evrei). 26 . testic stg – reg paraaortica stg si preaortica). sau mai frecvent indirect. => inainte de invazia dincolo de albuginee. In 2-3 % sunt bilat simultan sau succesiv.● Tumori (forme) mixte – mai mult de un tip histologic. atrofie testic. limfonodulii supraclavic (stg) sau retrograd spre limfonodulii iliaci comuni si externi si ingh. Diseminarea pe cale limf – I – limfonodulii reg de la nivel retroperit (testic dr – interaortocav la T2. traumatisme testic (factor revelator). de vaginala.5 % din toate cancerele care apar la B si 4-5 % din cancerele aparatului uro-genital. Tumori ale cordoanelor sex si ale stromei gonadice 99 T ale cel Leydig 100 T ale cel Sertoli 101 T ale granuloasei 3. apendice testic. Microlitiaza testic . crescuta in tarile industrializate (3-6 cazuri noi la 100000 B/an) si scazuta in Asia si Africa. de obicei masive (duct toracic.2-6 % B vor dezvolta o tumora maligna testic 102 risc de 10 x mai mare 103 5-10 % . mai ales dr-> stg si cand metastazele sunt volum. Metastaze limf ingh – dupa invazia scrotului. Daca se asoc cu semne si simptome testic se recomanda biopsia testic. Lez se poate dezv chiar din viata fetala si evol spre cancer in 7 ani.

Cu una din maini – imobiliz testic. 7 Dureri osoase. in reg ingh/anala. Se poate asocia cu niveluri crescute ale unor hormoni: gonadotrofina corionica umana (HCG). unor mase tumorale abdom (adenopatia retroperit). La ex clinic se urmareste: ex local al T. aparitia unor mase tum cervicale si supraclaviculare (ggl Virchow . cu manif horm. forme ac pseudoinflam. 9 SNC si periferic: simptome neuro. ingh). melena. metastazele contin T nesemin. Funicul spermatic de obicei suplu. Ex local – palpare bimanuala a cont scrotal incepand cu testic contralat. pe testicul ectopic. 1 2 Etapa intiala – T este la debut si nu a produs decat modif minime de consist si sensiblitate intr-o zona relativ mica a unui testic perfect normal in rest. de consist crescuta. cercetarea gr ggl superficiale. Clinica TT. ex gl mamare (ginecomastie). 111 112 113 114 115 116 117 118 forma care simuleaza o af epididimara. Coriocarcinomul – in aceeasi forma histologica. normal (elem de comparatie). cu supraf neteda sau boselata. 3 Examen fizic. dureri toracice. fiind o manif endocrina sistemica.Nat pluripotentiala -> aspect diferit de cel al T primare al dep sec (mai mult de 50 % din T neseminomatoase). bilat. La un procent important de seminoame. fie in cadrul unui ex sist. erori med). tuse.T este descoperita de pac / partenerul sex fie ca un nodul la nivelul testic. Indentif epididimului. 10 % . cu ocazia unui ex local atent. normal in mom dg. exam gl mamare bilat. Uneori T poate aparea pe un testic atrofic. descoperirea – intamplatoare. estrogeni sau androgeni.debut ca o orhiepididimita. forma cu hidrocel satelit. Forme clinice ale TT. Dg poate intarzia uneori luni de zile (ignoranta. 5 Ggl supradiafragmatice care => sdr de compresiune mediastinala. expect sg. In 1/3 din cazuri – la debut – durere surda sau senzatie de greutate sau disconfort local la niv scrotului. frica. Ex general – palparea abdom. palparea unei adenopatii superficiale (supraclavic. Etapa tardiva – la 10 % din pac simptomele la prezentare sunt prod de metastaze cu urm localizari: 4 ggl retroperit si pelvine care comprima sau invadeaza struct adiacente (ureter. Ginecomastia – mai ales in tum nesemin. fie ca o marire globala de vol. cu cealalta cuprinderea intre police si restul deg. cu pastrarea formei ovoide (albuginee f rezistenta).Troisier) 6 Pulm – simptome resp: dispnee. dura sau neomogena. 8 Viscerale: hepatomegalie etc. durerea ac probabil <= hemoragia intratestic si inflam asociata. normal la prezentare in majorit cazurilor – dzv intratestic a T. muschiul psoas. atrofica. vase si nervi) => dureri lombare si in flanc. edeme ale mb inf sau comprima duodenul => simptome GI (greturi. hematemeza. Dg stadial si clasificarea TNM a TT. dureri supraombilicale). cel mai frecv nedureroasa. Etapa tumorala – 50 % . consistenta ferma. varsaturi. 27 . fie in urma unui traumatism scrotal. T poate => aparitia unui hidrocel secundar care impiedica obtinerea unor info concludente. cu debut metastatic. Pe partea afectata: crestere unif a dimens. sensibilitatea putin modif (practic nedureroasa).

a caror determ serica -> detect unor mase tum mai mici decat cele detectabile imagistic. ~ 50% din carcinoamele embrionare. 122 enzime celulare. care infl conduita terapeutica si progn. 5-10 % din seminoamele “pure”. funiculului sperm. Tp de injumatatire 24-36 h. al vezicii urinare). Orhiectomia radicala si ex anatomo-patol al T primare – esentiale pt stadializarea clinica ! Interv – pe cale ingh cu urm timpi: abordul initial al funiculului sperm in can ingh. 3. T mixte (cu una din comp ant). pensarea ac cu o pensa vasc/intest. pancr. aspectul epididimului. epididim. Sist de clasif: si o categ S a markerilor tum serici. 123 Alfa fetoproteina (AFP) – glicoprot prod de cel trofoblastice. In TT – val crescute in coriocarcinom. 125 LDH – enz cel ubicuitara. testic) si in cateva af benigne. biopsie din bontul funicular. cu specificitate scazuta => niv serice – corelate cu alte aspecte clinice si paraclinice. Exista metode de stadializare particulare: limfadenectomia retroperit pt T nesemin. teratocarcinom. vaginalei testic 120 microscopic:  tipul histologic cu precizarea comp individuale si a % acestora (T mixte). fiind utila mai ales in monitorizarea pac cu boala avansata. dupa nastere fiind practic nedectabile. testic se reintroduce in bursa. 28 . Val markerilor scad dupa orhiectomie. dimens max a T. la adult apare in sarcina normala si in sit patol: neoplasme maligne (hep. Daca ex HP – negativ. boselat cand devin volum 99 Poate identif form inaparente clinic. In TT are val de mii ng/ml. Tp de injumatatire 5-7 zile. carcinom embr de tip infantil (tum de sac vitelin). 126 Fosfataza alcalina placentara (izoenzima fetala)si gama glutamil transpeptidaza (cel hep. pulm. biopsie testic cu ex HP extemporaneu in cazuri neconcludente. pulm. 2 categ: 121 subst oncofetale – in mod normal apar in timpul dezv embrionare. cu contur nereg. renal. Prez unor val crescute la 3 sapt dupa interventie = metastaze. gastric. vaginala. pancr. dimens testic. mobiliz testic din bursa scrotala. Explorari imagistice in TT. Nu apare in seminomul pur si coriocarcinomul pur. Pe piesa de orhiectomie: 119 macroscopic: lateralitatea. Val crescute – neoplasme maligne (hep. Ecografia scrotala . La adultul normal = ~ 1ng/ml. excizia testic daca Dg HP e pozitiv sau testic este macroscopic evident tumoral.1. mamar. funicul sperm)  Pre/abs neoplaziei germinale intratubulare in parenchimul normal  Categoria pT. orice modif a ac caractere => suspiciunea unui pr neoplazic.  Prez/abs invaziei struct adiacente (albuginee. in timp ce normalizarea markerilor nu reflecta absenta acestora. 124 Gonadotrofina corionica umana (Beta HCG) – glicoprot prod normal de cel sincitiotrofoblastice placentare cu rolul de a mentine corpul galben. Conc in ser este direct prop cu vol tumoral (Boyle). 2.Esentiala in eval continutului scrotal si rasp la 2 intrebari fundam: localiz intra/extratestic si natura solida / lichida a leziunii. gastric. a carei conc la un an dupa nastere < 40 ng/ml si la adult chiar sub 10-20 ng/ml. ale caror val crescute simultan => activit tum crescuta. testic. ligatura funiculului spermatic. prez/abs invaziei ven si limf periT. TT – in majorit cazurilor apar lez hipoecogene fata de parenchimul normal cand sunt de dimens mici si au o ecostruct mixta. in: carcinom embrionar. Markerii tumorali cu TT. Testiculul normal – struct fina. omogena. Prot relativ specifice sintetizate de tes tum. Lez intratestic cu struct solida = tumora testic pana la proba contrarie si -> biopsie. crescuta in seminoame) – sensib si specif scazuta.

epididimite sau orhiepididimite de diverse etiologii.supravegherea activa – majorit pac cu seminom std I sunt vindecati numai prin orhiectomie. N3M0S0) si III (orice T. fara invazie vasc si cu nivel normal al bHCG. Dg diferential al TT. 15-20 % sunt tratati cu RT sau RT si CHT in mom aparitiei recaderilor. In cele 1015 % cazuri care debuteaza cu durere scrotala ac. T ale cordonului spermatic sau ale invelisurilor testic.5 cm. datorita posib scazute de recidiva in ac statii ggl. Supravietuirea la 5 ani = 80-95 %. 29 . ficat – numai daca exista suspiciune de metastaze in ac org. epididimita cr. paracavi. Dupa eval clinica. Exista 3 alternative: .100 Elimina posib existentei unor form intratestic in cazul unor tumori germinale extragonadale. cu ajustari si o lim de siguranta de 1-1. cand pac – alergic la subst de contrast sau exista pericolul supradozarii radioactive. . 125 Rx toraco-pulm – AP si lat pt expl toracelui la pac cu seminoame. cu raspuns complet in peste 90 % din cazuri si fara semne de boala in urmatorii 4 ani. Tratamentul TT Seminom std I (pT1-pT3 N0M0S0) 15-20 % au metastazari retroperit care nu pot fi depistate prin metodele de stadiere si vor => recidive dupa orhiectomia radicala. spermatocel. Seminom std II A/B (orice T. iar restul tumora reziduala activa => monitorizare imagistica si biologica. Supravietuirea la 5 ani ~ 100 %. orice N. toxicitate severa < 2%. toxic moderata ~ 50%. mediastin. hematocel.CHT adjuvanta (1 sau 2 cure de carboplatin) – alternativa a RT. M1. Metode imagistice util in stadializare: 123 CT abdomen – std pt expl sp retroperit si ficatului. rata recaderilor = 1-3 %. in functie de simptomatologie. Fact prognostici – SA indicata la pac cu T < 4-6 cm. 102 Test de screening pt testiculul contralat. oase. Este cea mai costisitoare optiune. Alte expl pt dg unor dep sec in creier. Postiradiere. N1/N2 M0S0) Tratament std RT cu 30 Gy pt N1 si 35 Gy pt N2. plamani.RT – 20-25 Gy pe un camp paraaortic sau pe aria clasica (+ ggl iliaci ipsilat). hernia inghinoscrotala. oase) si in I 18 luni. Supravietuirea la 5 ani = in cazul ter efect imediat postorhiectomie. orhita TBC. Tumori neseminomatoase std I (pT1-pT3 N0M0S0) La T nesemin % de metastaze subclinice este > comp cu seminoamele: 30 %. cresterea riscului dezv unor T sec). => tratament adjuvant. 126 CT torace – toti pac cu T nonsemin si la pac cu seminoame care au adenopatii retroperit la CT abdom. orhita xantogranulomatoasa. S2/S3) CHT: 3 si resp 4 cicluri BEP. GI. maduva spinarii. Caract: prez unor mase reziduale (identif prin CT) care majorit contin fibroza si necroza. daca Ct si ecogf nu sunt concludente. cisterna chyli. Efecte adverse relativ reduse (hemato. Tratam = optiune de supraveghere activa si doua optiuni de interventie activa: limfadenectomia retroperit si CHT. 101 Poate descoperi form intrascrotale extratestic. 124 RMN. cu rate asem. alte af pot fi confundate cu TT: torsiunea de testicul. de obicei in afara ariei iradiate (ggl supradiafragm. Campurile de iradiere “in crosa de hochei” – ggl paraaortici. sterilitate. DDX cu hidrocel. iradiere pt consolidare sau rezectie chir (form bine delim > 3 cm). ggl iliaci comuni si iliaci ext ipsilat. Seminom std IIC (orice T. . goma luetica. mase epididimare.

in gen pulm -> CHT de salvare). Restul de 70 % din pac supusi LAR – supravegheati periodic (de obicei la 10 % apar in primii 2 ani metastaze in afara retroperit. Cei cu prognostic intermediar – supravietuire la 5 ani ~ 80 %. restul – teratom. 133 prez subst bacteriostatice in urina .“factorul mucos” ce cuprinde fagocitoza de catre 30 128 . Rezervorul de germeni care ajung in TU este tubul dig. Dupa LAR la pac in std I clinic -> 30 % metastaze ggl = std II patologic si aproape 1/3 din acestia fac recaderi in alte zone decat abdomenul si pelvisul => tratament adjuvant cu CHT (2 BEP) => recidive sub 2 %. IgG. iar femeile care nu secreta antigene de gr sg (nonsecretoare) sutn in mod particular susceptibile la inf urinare recurente. iar pe partea afectata – de-a lungul vaselor iliace pana la bifurcatia iliacei int si inelul ingh profund. Fact de risc pt recidiva: invazia vasc. 129 CHT primara 2 BEP aplicata dupa orhiectomie la pac cu factori de risc crescut pt recadere a scazut rata recidivelor sub 3 % in cond unei toxicitati reduse a unui protocol mai putin strict.Limfadenectomia retroperit – pe cale ant transperit.coli decat femeile sanatoase.“factorul mucos” ce cuprinde fagocitoza de catre neutrofile si cel epit. mez inf si pe partea afectata numai pana la bifurcatiai iliacei comune. 135 diureza abundenta scade nr de germeni raportat la suprafata muc vezicale. Femeile – predispuse la ITU datorita unor conditii favorizante anatomice (uretra mai scurta si mai larga) si endocrine (sarcina – compresie ureterala si vezicala. nu mai este folosita in cond CHT moderne Tumori neseminomatose std II A/B (orice T. 3 Scimbarea tratam cu alte combinatii CHT – CHT de salvare VIP. 130 Supravegherea activa si tratam in mom recidivei – SA minim 5-6 ani. N1/N2 M0S0) CHT 3 BEP si rezectia maselor tum reziduale (la ~ 1/3 din pac). Cel mucoasei periuretrale si vaginale la femeile cu inf urinare recurenteau capacitate mai mare de a adera la unele tulpini de E. 136 prez subst bacteriostatice in urina . Iradierea externa – doze 40-50 Gy. iar disectia inferior este bilat numai pana la emergenta a. VeIP. numai 10 % din vol maselor contin cel tum viabile. N3M0S0) si III (orice T. excretia locala de ac org bacteriostatici. menstra si menopauza). lateral intre cele 2 uretere si distal pana la micul bazin. M1. Dupa 2 cicluri – reevaluare: 1 Continuarea tratamentului daca markerii scad si masele retroperit nu cresc. Vindecare ~ 98 % cu ambele optiuni. Factori favorizanti ai ITU. se excizeaza tes celul-grasos prevert cuprins cranial intre cei 2 pediculi renali. orice N. Vezica urinara are capacitatea de a se steriliza in 2-3 zile prin: 134 mictiune – cea mai importanta modalitate de lupta a VU impotriva colonizarii bact este golirea eficienta a urinii. Vezica urinara are capacitatea de a se steriliza in 2-3 zile prin: 131 mictiune – cea mai importanta modalitate de lupta a VU impotriva colonizarii bact este golirea eficienta a urinii. osmolaritatea crescuta a urinii. IgA. Cazuri rare – markeri tum normali dupa orhiectomie: LA primara sau supraveghere. extensia locala a T si % de carcinom embrionar din T. Se poate practica si LAR + CHT adjuvanta 2 BEP la pac in std II A/B patologic. Ulterior – modif: limita contralat nu mai cuprinde ureterul. peroxidaze. tes fibro-necrotic. S2/S3) CHT 3 sau 4 BEP in functie de prognostic. daca la completarea tratam T > 1 cm -> rezectie. Tumori neseminoamtoase std IIC (orice T. conc crescute de ioni de amoniu si de uree. 2 Rezectia T daca markerii scad si masele retroperit cresc. cei cu progn rezervat pana la 40-50 %. 132 diureza abundenta scade nr de germeni raportat la suprafata muc vezicale. Factori morfofunctionali de protectie antibacteriana. iar la femei invecinarea anusului cu ureta potenteaza colonizarea cu flora fecala. lizozim.

3 Flux sg scazut in medulara. meatul ureteral cu cele 4 mec antireflux. cistorectocel. 2 Absenta sist reticulohistiocitar renal la niv medularei. Pp un episod de bacteriemie cu dif pct de plecare si invazie ulterioara a rinichiului si ap urinar. bacilul TBC. iar dupa 65 de ani frecventa este egala la ambele 31 . 4 deficiente imune – scaderii prod de atc IgA sau IgG. chiar cu germeni la care rinichiul este rezistent. Propr bactericide ale lich prostatic si uretra mai lunga la barbat fac ca acesta sa fie protejat suplimentar. cu o frecv mai mare la femei. colul vezical cu sist sau sfincterian. 138 Calea hematogena este mai rara la adulti. 6 Staza urinara – mictiunea incompleta in cazul prez obst subvezical. Exista 2 cai principale prin care microorg pot ajunge in TU: 137 calea ascendenta (retrograda)de la niv uretrei este regula. Germenii de la niv uretrei sau introitusului vag -> niv VU. Diverse alterari ale fct si struct rinichiului cresc probabilitatea inf pe cale hematogena. abcese intraperit. 5 Modif de statica genitala – prolaps genital. salmonella. 4 Hipertonicitatea med (inhiba migrarea leuc. fagocitoza si activ complementului) Factori ce tin de arborele urinar: 1 Uretra scurta la femeie – se deschide la niv introituslui vag – boga flora patogena.neutrofile si cel epit. colonul – peristaltica mai lenta => constipatia cr => lez la nic muc colice prin care germenii trec in circ (mec patogenic pt pielonefrita primitiva). ca urmare a echil dintre gazda si microorg. Patogenia infectiilor de tract urinar. tumorile ap urinar. dar poate fi importanta la nou-nascuti. lizozim. 5 DZ – glucoza in urina – mediu propice pt dezv bact. vezico-intest. 6 Af bilio-dig cronice – constipatie. peroxidaze. ureterul (peristaltica. dar se admite ca valori sub 103 col/ml sunt normale. uretra scurta si tendinta bact rectale de a coloniza perineul si vestibulul vag => susceptibilitate mai mare. 7 Af genitale asociate 8 Af neuro – vezica neurogena. 4 Corpi straini – litiaza urinara. La femei. conc crescute de ioni de amoniu si de uree. Curatarea vezicii prin mec de mai sus – nu are loc in urm situatii: 1 corpi straini si calculi intravezicali. interpretare. excretia locala de ac org bacteriostatici. jocul presiunilor). Germeni f virulenti: stafilococ auriu. Urina – mod normal sterila. 3 Refluxul vezico-uretero-renal cu toate cele 5 sist fiziologice ce pot ecluza fluxul urinar: aria cribrosa cu musc fina (se opune refluxului). IgA. uretra cu ap sau sfincterian. faecalis. 2 urina reziduala. IgG. datorita act estrogenilor. In mod normal urina este sterila. 139 Calea limf – mai mutl teoretica. 2 La barbat mictiunea cu jet turbulent. ITU se afirma cu certitudine la valori peste 100000 col/ml si doar in conditiile afirmarii unei suferinte clinice. dat contaminarii uretrale. osmolaritatea crescuta a urinii. piocianic. 3 inflamatie preexistenta a vezicii. Urocultura – tehnica. 140 Extensia directa de la org inevcinate – fistule vezico-vaginale. Prezenta bact in urina chiar in nr > 100000 col/ml fara existenta semnelor de boala = “bacteriuri asimptomatica”. intrerupta. Peste 95 % din inf urinare sunt produse de eneterobact si E. presiunea intravezicala crescuta. La femei. diskinezii bil. inf urinara survine ca urmare a dezechil dintre acesti 2 factori. Un factor precipitant major la femei este actul sex. Factori ce tin de rinichi: 1 Vasc renala abundenta – insamantare rapida.

Hematurie microscopica intotdeauna prez. 6 C ulcerata – prez unor zone de ulceratie cu profunzime si dimens variabile raspandite in intreaga VU. 142 10000 col/ml la femeile cu pielonefrita neobstr. 8 C de iradiere – sec iradierii reg hipogastrice (tum pelvisului). dureri suprapubiene. 2 C “abacteriana” – cititele + uroculturi sterile + polachiurie intensa. Cistoscopic – muc prez zone de ulceratie. Initial – asp[ect ac. Dupa vindec ep ac. 5 C ac la barbat – rara. Muc vez – edematiata cistoscopic cu ulceratii superf acoperite sau nu cu fibrina. Semnele unei cistite necomplicate + dureri lombare. Tratam de 3 zile este bine tolerat. fara caracter invaziv sau evolutiv. nou-nascuti. iar imagistic nu se descop modif ale parenchimului. Sunt foarte frecv la femei. Cistita = inflam a VU ce pot fi acute (majoritatea) sau cr. Simptom – progresiva. Ulceratiile izolate -> biopsie si ex anatomopatol. in 32 . In formele avansate capacitatea vez este sever diminuata. Ex HP al pieselor de biopsie -> tes endometrial cu gl inconjurate de stroma citogena. prod de germeni anaerobi. Semne la dist: dureri prin ureterohidronefroza sau prinderea unor filete nv (tum infiltrative). iar in timp muc se atrofiaza. de gr afect renale. este hipovasc si prin scleroza detrusorului. Chlamydia. forme clinice. putand sa apar piohematurie. Ex sumar de urina – nu descop cilindri (martori ai af parench renale). Rubin si Stamm – bacteriuria este considerata relevanta in urm cond: 141 >103 col/ml la femeile cu cistita ac necomplicata. Durata – dep de localiz inf. cu durata de cel putin 7 zile. 4 Pielocistita – inf muc vez si a cailor urinare pana la bazinet. in unele cazuri febra si frison. nu modif flora comensala si are o rata a recaderilor mai mica decat cel de 1 zi. 144 Simpla prezenta o oricarui germeni in urina prelevata prin pct vezicala. 143 100000 col/ml la femei sau >10000 la barbati asimptomatici. cu prolif vegetante si edem difuz. Ab -> ales in fct de urocultura si ABG. vezica se diminueaza. cu caract evolutiv. gravide. 10 C interstitiala – pr de fibroza extinsa in corion. Este contraindicat la B. urografic – hipotonia portiunii iliopelvine a ureterelor. in aproape toate cazurile sec unei alte af urogenitale => explorare detaliata de la primul episod. DDX – prin ex anatomopatol. semn Giordano prez. Tratam este acelasi cu al cistitei necomplicate. Se poate complica cu perf peretelui si dezv unei pericistite supurate sau gangrenoase. edeme ale mb inf prin invazia statiilor ggl. muc – ingrosata. Clinic – piurie. Tablou clinic de sepsis -> drenaj chir si ABterapie energica. IU joase necomplicate la femei – tratament de 1 zi cu AB. de lez asoc ale TU. Tratamentul medical al ITU. paralcinic – uroculturi sterile. Pac pot prez hemturie in per menstruala. sedim urinar trebuie eval repetat pt verif persistentei hematuriei. hematurie macroscopica. Scopul tratam – elim completa a cresterii bact in TU prin tratam AB si tratam eventualei cauze anat sau funct pt a evita recaderea sau reinf. neameliorata de AB sau AI. 11 Endometrioza vezicala – form pseudotum endovez cu localiz predilecta la niv trigonului. polipoida. dureri int mictionale). 7 C pseudotum – la ex cistoscopic.sexe. Forme clinice: 1 C neoplazica – clinic – prez simptomatologiei iritative (polachiurie. Cistita – definitie. elim d sfaceluri tum. Inflam este localiz initial si preponderent la muc VU. tratam se instituie dupa precizarea etiopatogenica. usturimi mictionale a caror cauza poate fi Mycoplasma. 9 C gangrenoasa – forma f grava. varstnici. muc edematiata si ulcerata. Existenta bacteriuriei asimptomatice => intre nr de germeni din urina si severitatea manif clinice nu exista o leg stricta. 3 C hematurica – manif clinice ale unei cistite obisnuite + hematurie microscopica.

Nota caract a PNA – in afara zonelor supurative. Hepatotoxicitate fetala => evitarea fol la gravide. DZ. prostatite. durata tratam > 10 zile. tulb GI. sa aiba o buna elim renala (conc urinara este mai importanta decat cea serica). in inf aparute la pers cu anomalii ale TU – uroculturi la cateva zile de la intreruperea tratam. Tubii uriniferi contin puroi sar si zonele peritubulare sunt af. Cistita ac necomplicata la F tinere – empiric cu sulfamide (Biseptol) sau fluorochinolone (Norfloxacin. apoi bianual timp de 2 ani. inclusiv pseudomonas. coli.b GI. Pozitiv – pe semnele clinice: 1 Febra – de reg primul semn. ca r adversa – colita pseudomembranoasa. in caz de obstr de TU. Val in jurul a 38 ºC. Pot determina r de hipersensib. 33 . care sunt uniform rasp). cele de gen III acopera majorit G . Contraindicat la copii si gravide – af cartilajele de crestere. sa fie activ indiferent de modif calit ale urinei (pH. infiltratul inflam – f discret. tulb GI. Macroscopic – rinichi mariti de vol. Fol + peniciline de generatie noua sau cefalosporine. 3 Aminoglicozidele – inh sint prot ribozomale. In pielonefrite – lunar in primele 6 luni. Act impotriva majorit G ”-”. Alegerea AB – trebuie sa fie activ pe bact care produc frecv inf urinare. Daca simptomele persista – investig suplim. Ef adverse relativ frecv – eruptii cutanate eritem. 4 Cefalosporinele – inh sint per cel bact. Schema ter de 3 zile este contraindic in caz de recaderi frecv. comp ionica). Pe sect – benzi radiare alb-galbui (supuratia tubilor colectori).pielonefrite. Spectru f larg. Fol cu atentie la pers cu miastenia gravis. colita pseudomembranoasa. Pe parcursul admin – hidratare coresp pt prevenirea cristalizarii drogului in caile urinare. atrage atentia asupra rinichiului. stafilococilor. DZ). cateterism uretral. dau cu act scazuta asupra streptococilor si anaerobilor. vezica neurologica. Ciprofloxacin) timp de 3 zile fara a fi necesara verif eficientei ter daca simptomele dispar. Diagnosticul PNA. la diabetici. relativ grupate in zone coresp lobulilor renali (spre deosebire de cele din pionefrita. litiaza. cu traiect de la papila spre cortex. Pielonefrita acuta (PNA) – anatomie patologica. corticala are aspect pestrit <= prez a numeroase microabcese. 5 Penicilinele – inh sint per cel bact. dar la inf severe se pot asocia mai multe AB cu act sinergica. trebuie sa fie elim sub forma activa in urina. malform renale. pana la 2-4 luni. in caz de piurie fara bacteriurie (posib inf cu Chlamydia -> tratam cu doxiciclina / sulfonamide 7-14 zile). La pac cu stare septica sau intoleranta la ter orala se admin initial tratam parenteral + apoi terapie cu AB oral pana la 1421 zile. cateterism urinar. Activ impotriva majorit uropatogenilor (exceptie Enterococi. Determ r de hipersensib mai rar decat penicilinele.. osmolaritate. E. Aminopenicilinele au act buna impotriva enterococilor. Acc de percutia lombei (semn Giordano). In gen – fol un singur AB. unele specii de Pseudomonas). La pac cu deficit de folati sau de G-6-PDH poate sa apara toxicitatea hematologica. 2 Durerea lombara – nefralgie sau coica. Tratamentul cistitelor. la B (investig suplim + tratam de cel putin 7 zile). eruptii cutanate). stafilococi. inspec pe speciile G ““enterale. Nefrotoxic => folos pe per lim si ajustarea dozelor (IR. Microscopic – microabcese diseminate in toata masa renala si infiltrat inflam PMN radiar. dar deseori creste brusc la 39-40 si + frison. 1 Biseptolul – inh metab bact al folatilor si inh sint peretelui bact. Spectru diferit in fct de generatie. Afect glomeulara – min si tardiva. varstnici. In formele obstr – bazinetul si calicele sunt destinse si contin puroi. ef adverse sunt rare (tul. Nu sunt nefrotox. IH. In inf urinare complicate. Controlul eficientei tratam nu este necesar la F in inf urinare joase necomplicate. inclusiv pseudomonas. pruriginoase. 2 Fluorochinolonele – inh enz necesara replicarii ADN bact. la gravide. sa fie adaptat la terenul biol al pac.

coli). relatii suplim in pionefrita cu abcese mici – ingrosarea si neomogenitatea corticalei renale. calea de insamantare – hematogena. In fct de dimens focarelor – 3 forme: 1 Pionefrita cu abcese mici – focare de mici dimens. Tardiv – semnele de localiz renala: rinichi palpabil. germeni microb si cilindri leuc. fibrinogen crescut. ex sumar de urina normal si urocultura neg. greturi. Giordano +. transpiratii. 34 . a atmosferei celulo-adipoase situata intre capsula renala si fascia Gerota. masoara densitatea pr inlocuitor de spatiu. Perinefrita – definitie. fie prin punctie ecoghidata. Paraclinic – leucocitoza cu neutrofilie. flegmonul perinefritic. Umbra renala – marita. Vancomicina. 146 urocultura – identif ag cauzal + ABG.3 Piuria + sdr cistic. Semne paraclinice: 145 ex sumar de urina – piocite. Anatomie patologica. Tratamentul pionefritei.v. Poarta de intrare de regula un focar dentar. conduce in majorit cazurilor la evitarea tratam chir. cea canaliculara – pur ipotetica. enucleere sau nefrectomie partiala. Germenul cauzal implicat este stafilococul. 1 Forma cu abcese mici – medicamentos. varsaturi. diseminate pe corticala renala. 153 Scintigrafia cu Galiu – utila in localiz pr supurative. Ceftazidima). carbuncul. DDX – toate af febrile cu debut acut si cu alte supuratii renale: pionefrita cu abcese mici. sub capsula renala. rar altii (E. cu evol var si alte manif ale sepsisului. Lez – focare supurative de dimens var sit in coticala. Aztreonam. durere lombara sau la baza toracelui. = inflam a tesutului perirenal. Etiopatogenie. Pac prez febra prelungita. leucocite. fara a avea insa acuze urinare. Utile in DDX cu alte supuratii renale. – relevanta in abcesul si furunculul renal -> prez unui pr inlocuitor de spatiu cu dislocarea tijelor caliceale. eventuala staza sau prez calculilor si o red moderata a secr rinichiului af. in admin iv (Piperacilina. 4 Alterarea st gen – astenie reflexa. 3 Furuncul. Pot evid marirea rinichiului. 3 Carbuncul renal – incizie multipla si drenaj. oblig de ef in frison. In forma cu abcese mici – aspect morf normal. Lipsa raspunsului impune drenajul chir prin decapsularea rinichiului. Clinica – initial tabloul clinic este cel de supuratie profunda nelocalizabila. 2 Abcesul renal – colectie supurativa de dimens mari cu localiz var la niv corticalei. eventual o secretie tardiva a rinichiului af. pionefroza. Se fol AB active pe stafilococ. 149 Imagistic – RRVS. cu polakiurie si tenesme vezicale. VSH crescut. Expl imagistice ce permit dg poz: 150 urogf i. hTA si tahicardie. clasificare. Pot lipsi in formele complet obstr. Hemocultura pozitiva in majorit cazurilor. hemidiafragmul homolat ascensionat. Diagnosticul pionefritei. UIV si CT – val relativ redusa. abcesul si furunculul renal. VSH crescut. contur modif. cutanat sau faringo-amigdalian. = inf supurativa a parenchimului renal. 148 Hemocultura – adesea poz. Pionefrita – etiopatogenie si anatomie patologica. 151 Ecogf – informatii similare cu UIV – masa tisulara corticala 152 CT – date suplim. 1-2 mm. ecogf. fie prin lombotomie. 147 HLG – hiperleucocitoza cu neutrofilie. Este adaptat formei anatomopatol si evol bolii. 2 Abcesul renal – drenajul colectiei. antrax renal – lez similara furunculului antracoid = confluarea mai multor microabcese ce realizeaza o zona centrala de necroza circumscrisa de o infiltratie dura. etiopatogenie.

sdr septicemic sau sepsis. 3 Perinefrita scleroasa sau sclerolipomatoasa – inflam cr.flegmon perinefretic. Mult mai rar. enterococ etc. imobilit hemidiafragmului resp. Cea mai mare val diagnostica. 163 CT – prez colectiei. 156 semne legate de sediul colectiei -> 4 forme clinice: 157 abces retrorenal – cel mai frecvent. Dg pozitiv al perinefritei. pionefrita. impastare. 159 urocultura poz inconstant. 158 hemocultura poz in ~ 70 % din cazuri. estomparea mg psoasului si ascensionarea hemidiafragmului. piocianic. contractura musc. insamantarea – pe cale hematogena. Trepiedul clinic: 154 sdr febril prelungit. polar inf. febra de tip supurativ. 161 UIV poate sugera o pielonefrita. pionefroza). 160 Abces prerenal – semne de iritatie perit sau chiar peritonita in cazul fistulizarii colectiei in peritoneu. sediul si vol supuratiei. 155 semne locale renale: nefromegalie. 164 punctia lombara ecoghidata – dg de certitudine si permite executarea ex bacteriologic. 3 forme: 1 Flegmon perinefretic – supuratie difuza a tes perinefretic. matitatea sinusului costodiafragmatic. Clinica perinefritei. nesupurativa. O varianta intalnita sporadic – supuratia perirenala sec lombotomiei sau lomboscopiei. 159 Abces polar inf – impastare in flanc si semne de psoita (contr psoasului cu flexia si rot ext a coapsei). Clasificare: 1 Anatomo-patologic: . Perinefrita – anatomie patologica. 2. prerenal. 2 Abces perinefretic – supuratie localizata. impastare si dureri lombare. durere lombara. Tratamentul perinefritei. 158 Abces polar sup – clinic si Rx predomina semnele pleuropulm: durere la baza toracelui.coli. polar sup. sediul si traiectele de difuziune ale ac. doar in formele sec unei inflam renale. klebsiella etc. infiltrativa. un tratament AB energic. In faza initiala. stafilococul fiind cel mai frecvent implicat. hiperemie si edem cutanat. bazat pe asoc mai multor 35 . Masoara densitatea colectiei si poate evid eventualele bule de gaz (anaerobi). presupurativa. 124) si pe expl paraclinice: 1. cand germenii implicati sunt cei specifici inf nosocomiale – proteus. perinefrita scleroasa sau sclerolipomatoasa. ex de lab: 157 leucocitoza si VSH crescut. abces perinefretic. Germenii – cei intalniti frecvenet in ITU – E. Se pune pe semnele clinice (vezi sb. cu 3 faze evolutive: infiltratie. supuratie colectata si difuziune. Radioscopia – prez unui mic revarsat pleural si imoblitatea hemidiafragmului. 162 Ecogf renala – info despre eventuala suferinta renala. 2 Clinic: abces retrorenal. pionefrita sau pionefroza. imagistic: 160 RRVS marirea umbrei renale cu pierderea conturlui acesteia.Insamantarea – de regula prin contiguitate sau prin fistulizarea unei supuratii parenchimatoase renale (pielonefrita.

polipnee. Clinica pionefrozei. Formele inchise. cu distrugerea consecutiva a acestuia. 4 Urogf iv – rinichi mut. aprecierea morfofunct a rinichiului contralat. complet obstr nu se insotesc de sdr cistitic. 1 Probele de lab – nespecifice. rinichi polichistic si rinichi multichistic. hidronefroza. Uneori se pot asocia dif manif caract IRC. similare cu cele din orice supuratie cr (leucocitoza. 36 164 165 . Dg pozitiv si diferential in pionefroza. VSH crescut). a unui calcul pielic sau ureteral obst sau. Retentia azotata (uree sg. prezervarea chir e posibila). Este inconstant. Daca supuratia perinefretica este sec unei distructii supurative renale importante -> nefrectomia. 3 RRVS – cresterea umbrei renale. Colectia piogena intrarenala poate fistuliza perirenal => flegmon perinefretic sau mult mai rar intraperit -> peritonita severa. anatomie patologica. pionefroza TBC. pac decedeaza prin sepsis sever sau MODS. 2 Urocultura poate fi poz in formele deschise.coli sau stafilococul in insamantarile hematogene. Rinichiul -> punga multiseptata. creatinina serica) – prez in formele complicate cu IR. Evacuarea puroiului prin punctie ecoghidata sau lombotomie min – rata mare de recidiva sau persistenta a bolii. Pionefroza – definitie. DDX cu uropionefroza (distructia parench nu e totala). rinichi contralat. ex de lab si expl imagistice. prez calculilor pielici sau caliceali. 5 Ecogf – dilatatii pielocaliceale cu reducerea marcata a indicelui parenchimatos. poliurie. Sdr cistitic: polakiurie. tahicardie. etiopatogenie. Trepiedul: Sdr septicemic: febra. Evolutia. Insamantarea – de regula canaliculara. complicatiile si tratamentul pionefrozei. Pozitiv – bazat pe semnele clinice. In faza supurativa – tratam chir = evacuarea si drenajul colectiei piogene. piurie. plina cu puroi si. hTA. Este de regula urmarea unei hidronefroze infectate (uropionefroza). eventual. mai rar. ca si hemocultura in formele septicemice. calculi. 166 Semne de af renala: rinichi palpabil. mai rar hematogena. usturimi mictionale. pionefrita. a unei pielonefrite sau pionefrite. Giordano +. Germenul cel mai des implicat – E. Evolutia spontana. 7 CT – densitatea colectiei si DDX. DDX: 167 in primul rand cu uropionefroza (forma anatomoclinica in care distructia parench nu e completa. = inf supurativa a cavitatilor renale si a parenchimului. Bacilul Koch din inf specifice poate => pionefroza identica dpdv anatomopatologic celei din inf nespecifice. fara tratament este infausta. 6 Scintigf renala – rezerva functionala globala. Se realizeaza cel mai bine prin lombotomie larga si deschiderea manuala a tutror fundurilor de sac si traiectelor de difuziune -> inspectia rinichiului si lavajul abundent al cavitatii restante. eventuala prez a unor calculi radioopaci. Un pr perinefretic supurativ sau sclerolipomatos insoteste majorit cazurilor. prezent numai atunci cand colectia pionefrotica este deterjata in VU. Tratamentul curativ – chir = nefrectomie. in 1 sau 2 timpi chirurgicali. 168 PN obstr.AB cu spectru larg – cefalosporina gen III sau IV + aminoglicozid + metronidazol inj.

Pac – prurit si arsura uretrala spontana sau premictionala. Boala af mai ales pers intre 20-40 de ani. 172 inframicrobiene (cu macrovirusuri): chlamydia trachomatis. Sunt considerate UNG nebact -> secretia uretrala contine un nr > 4 leucocite/camp iar cultura pt gonococ este neg.Perinefrita intensa ce face nefrectomia imposibila. cele prod de chlamydia sunt cele mai frecv (70 %). mycoplasma hominis. Dpdv etiologic: 169 specifice (gonococice . UNG se dg poz in bloc prin proba SCHWARTZ. Dg UG: 176 ex microscopic al frotiului nativ din secretie – rez slabe. Rap UG/UNG este greu de stabilit. UNG = 10 zile in medie -> 30 zile. Chlamydiile – parazitism intracel oblig. In UNG – secretia este mai putin abundenta. Perioada de stare – secretia uretrala prez. etiopatogenie.UG) 170 nespecifice (non-gonococice UNG). imunologice. = inflamatii ale muc uretrale. cu anumite caractere imprimate de ag cauzal. edematiate si eversate. In UG buzele meatului uretral sunt congestionate. 177 ex microscopic Gram – prez diplococilor G – in leucocite (intracel). mycoplasmele se pot multiplica in mediu acelular => pot fi cultivate pe medii speciale. iar cele prod de mycoplasme = ~ 10 %. micotice sau parazitare sunt mai rare decat cele macrovirale. Cele bact banale. iar secretia devine rapid purulenta. caract in fct de ag etiologic. Ca aspect: purulenta in UG. enterococ etc. ureaplasma urealyticum. 174 micotice . Calea veneriana – modul cel mai ct de contaminare. in perioada activit sex max. 178 cultura pe medii obisnuite cu ABG. 1. Dg de lab al uretritelor acute. Debutul – progresiv. Dintre UNG. 173 parazitae – trichomonas vaginalis. epidemiologie.candida albicans. 2. clasica prin lombotomie). Tratamentul medical – complementar celui chir = AB + masuri gen de desocare si sustinere a fct vitale. 37 . dar nu asigura un frenaj eficient al colectiei piogene. ca de altfel si in formele cr fata de cele ac. Forma ac – mai ales la B. Uretritele nespecifice: 171 bacteriene: stafilococ. Dg UNG: Exceptandu-le pe cele bact banale care pot fi evid prin culturi pe medii obisnuite sau prin col Gram. seromucoasa sau seroasa in formele cr etc. Bazat pe ex ale scretiei uretrale si mai rar pe ex serologice. streptococ. 179 testul GONOZYME – met imunoenz de depistare in secr a unui atg gonococic. sau a insufic funct a rinichiului contralat -> nefrostomie (percutan in formele cu stare gen f alterata. 175 virale – herpetice. Clinica uretritelor acute. forma cr – la F. Uretrite – definitie. acestea reprezinta rezervoarele oculte ale bolii. muco/seropurulenta in UNG. calea extragenitala – exceptie. Incubatia – dif in fct de etiologie: UG = 3-5 zile. clasificare.

Tinidazol 5. sonde permanente. in gl sau lacune ori la niv ulceratiilor. UNG trichomoniazica – Metronidazol. coli. UNG herpetica: Aciclovir (Zovirax) per os Tratamentul se adreseaza oblig ambilor parteneri simultan. UNG mycoplasmatica – sensibile la Eritromicina 4. pct de inoculare fiind zona de deasupra stricturii. Miconazol iv 6. 181 testul imunoenzimatic chlamydiazyme (Abbott). 182 testul de microimunofluorescenta (MIF). Necunoastearea fact predispozanti (prostatite. lactobacil. Etiologie: germeni 188 aerobi – stafilococul epidermoid. varsta. in rap de ag cauzal. perineoscrotale sau peniene. 3. UNG candidozica – Ketoconazol (Nizoral) per os. 190 anaerobi – clostridium. Factori generali predisp – malnutritia. Patogenie: principalele elemente implicate in declansarea bolii: 1. Etipatogenia periuretritelor. 1. Periuretrita acuta localizata – abcesul urinos – abces cu tendita de fistulizare cutanata. Germenii pot fi adusi de corpul traumatizant.a. Minocylina. 192 absenta apararii atg de suprafata la niv uretrei. 189 facultativ anaerobi – E. Dg UNG mycoplasmatice: 184 culturi pe medii speciale (Stuart). = inflam supurative ale tes periuretrale. Patogenitatea germenilor – virulenta si toxicogeneza crescuta a ag inf. Dg UNG trichomoniazica sau candidozica: 185 ex microscopic al frotiului nativ. contactele sex intempestive pe perioada tratam – interzise. Eritromicina. Este o inf septica ac si difuza a tes conj. 2. Rocephine (cefalosporine) 187 per os: Rosoxacine. 3. se pot intalni in urina inf. UG: 186 parenteral: Spectinomicina. sensibilitatea ac la anumite AB. corinebacteryum. cu lez perineale. plagi accidentale sau operatorii sau la cei cu cai false iatrogene. b. 183 cultura pe fibroblasti (cel Mc-Coy). Zinnat. diabetul. Zinacef. 193 alterarea ef de spalare exercitat de jetul urinar etc. Celax 2. 2. Este de fapt o celulita progresiva ce se distribuie 38 . Periuretritele – anatomie patologica. eneterobacter. aspect evol si forma clinica. In majorit cazurilor – inf mixte. cu lez gl si ulceratii. caract prin propagare. La tratamentul AB se asoc reguli de profilaxie si igieno-dietetice. Fortum. Factori locali predispozanti: 191 af integritatii anat a epiteliului uretral. c. UNG chlamydiene – tetracicline per os: Doxyciylina. streptococ. alcoolismul. necroza tes af si lipsa tendintei nat la limitare. Tratamentul uretritelor. aparute la pac cu stricturi uretrale. dar se gasesc si pe muc uretrala. lipsit de mb piogena. Exista forme in care se gasesc numai anaerobi (f gangrenoase – bacilii perfringens). Diferentiat. si forme in care puroiul e dat de colibacil – forme ac localizate. Infectie uretrala sau urinara – deseori – pac purtatori ai unei stricturi uretrale. bacilus fragilis etc. 1. Dg UNG chlamydiene: 180 ex dir prin fluorescenta cu atc monoclonali antichlamydia – randament > 90 %. zone de unde inf -> profund. Periuretrita ac difuza – flegmonul difuz = forma anatomo-clinica a sdr Fournier sau gangrena fudroaianta a org genitale. stricturi uretrale etc) – cauza frecv a esecului ter = recidive sau cronicizare.

urina iese prin fistula uretrala si inunda perineul. fiind in majorit cazurilor de fapt orhiepididimite. aponevroza perineala mijlocie este depasita => celulita difuza periprostatica. Schematic.fuzee de expansiune – nici o bariera anatomica nu este apriori stabilita. pct de plecare Imipenem + Cilastatin sau o cefalosporina gen III sau IV + aminoglicozid + chinolona. mycoplasma. agitatie. la pac fara semne de inf urinare sau cu alta localiz. Tratam AB – oblig. Dpdv patogenic – 5 categorii: 1. Merg prin tes subcutanat -> baza toracelui sau chiar mai sus. delir. La acestea – oblig masuri de desocare (reechil volemica. chlamydia). Foarte rar – bacilul Koch – epididimita TBC ac Duplay. coli – a doua cauza ca frecv. Cauza cea mai frecv – macrovirusuri (ureaplasma. 2. 39 . Pct de plecare – af prostatica. tahicardic sau hTA. penisului si perineului ant. perivezicala si chiar retroperit. planuri tisulare. greu localizabila. Astfel => mari pierderi tegum la niv burselor. 196 Calea hematogena – exceptionala. cautandu-se si pct de plecare. plagi livide sau negre. cu transmitere nonsex – cele sec unei inf urinare sau prostatoveziculite. strabatut de multiple fistule uretroperineale ramificate si anfractuoase. acidobazica si metabolica. Ca urmare a necrozei uretrale => fistule urinare. Periuretrita cr circumscrisa (tumora urinoasa) – inflam cr. printre fascii datorita capacitatii crescute a germenilor de invazie (prod fibrinolizine si hialuronidaza). care se deschide larg. Tratamentul periuretritei acute difuze. fiind o sechela a unei periuretrite ac. periuretrala. faza de eliminare – survine de reg dupa 2-4 zile. urmate de perforatie spre ext. pac febril. Stare gen profund alterata. 3. simptomatice sau metabolice – in cursul unei septicemii. penis si plicile inghinale -> aspect ca in anasarca. cu transmitere sex – dezv simultan sau in cont unei uretrite <= contact sex neprotejat. pseudotum. provocate sau iatrogene – dupa o manevra instrumentala. Dpdv etiologic: nespecifice (bact sau macrovirale) si specifice (TBC). Aparitia subicterului si oligoanuriei – semne ale insufic hepatorenale. deferentiala – calea comuna si cea mai frecv in epididimitele nesp. De extrema urgenta. b.zona centrala a inflam – cavit mica. 4. Periuretrita acuta difuza – faze evolutive. Poate avea din start caracterul unui soc toxico-septic ce poate conduce rapid la decesul pac prin MODS. din care se scurge o serozitate negricioasa + lambouri sfacelate si bule de gaz. In timpul mictiunii. posibil epididimite sp. Evolueaza cy zone intinse de necroza tisulara. Infestarea cu germeni – pe urm cai: 194 calea canaliculara. cu lichid cenusiu negricios. faza de reparatie – sfacelele se elimina lasand plagi cu fundul uscat si muguri ce se dezv cu tendinta la cicatrizare. care inainteaza repede catre scrot. a. scurgandu-se impreuna cu resturi sfacelate. . 195 Calea limfatica – mult mai rar. HE.) Etiopatogenia epididimitei acute. adenomectomie transvezicala sau masaj prostatic. c. banale sau spontane – apar aparent fara nici o explicatie. Constituita din microabcese periuretrale prinse intr-o reactie fibroasa cicatriceala retractila intensa.in tes celulo-adipos. interventie chir + masuri intensive de desocare. Secretia purulenta din plaga – rec pt ABG. Tes scleros – excesiv prolif. cu flictene. sunt f rare. faza de tumefactie – edem cu roseata. eventual in cazul stafilocociilor sistemice. 3. uretrala sau o inf urinara. E. cu evol torpida sau oscilanta. 5. au 2 elem constitutive: . Operatia = incizii multiple si drenaj chir al tes infiltrate. Derivatia urinara prin cistostomie clasica temporara – oblig.

in faza supurativa e foarte dureroasa. 40 . suspensie scrotala si gheata local. febra ridicata. Tratament chir – forme complicate. supurate sau abcedate. calde. Dg pozitiv – ex clinic. epididimectomie sau orhiectomie de necesitate. eco hipogastrica=zona hipoecogena bine delimitate in interiorul glandei= abces. posibil revers • Prostatita acuta localizata sau abcesul prostatic-faza supurativa. torsiunea de cordon spermatic (apare mai des la copii si rar la tinerri. distructiva. In formele severe cu risc de supuratie si abcedare – cefalosporine inj. analgetica si AI. tumef epididimului – initial coada. congestive prostatica. stafilococ(30%). Tratament specific – cu AB de tipul cefalosporinelor. traumatisme scrotale. scurgeri uretrale.prostatica depaseste capsula. cu tegum rosii. scurgeri uretrale sau alte semne de inf urinara – deseori. Tratament gen – f important: repaus absolut la pat (3-5 zile) -> repaus relativ (7-10 zile). in infectii urinare. torsiunea hidatidei Morgagni. localizata sau cu iradiere funiculara. DDX – tumora testic (lipsesc semnele inflam locale si sist. Infectarea prostate se produce pe 2 cai : canaliculara sau uretrala(e cea mai frecventa. presupurativ. extend caudal catre fosele ischiorectale fie cranial perivezical si retroperitoneal Diagnostic pozitiv si diferential al prostatitei acute Semne urinare: disurie pana la retentive complete de urina. 3. febra lipseste.Dg epididimitei ac Ap la B tanar sau adult si mai rar batranii. = drenajul abcesului. proteus. Tuseu rectal: prostate marita de volum. anamneza atenta si ex ecogf al scrotului. Etiopatogenia prostatitei acute Inf ac ale prostate se int mai frecvent intre16 si 60 ani. sarcomul prostatic. deseori + frisoane si alterarea st gen. betalactaminelor sau tetraciclinelor. 2. iar suspensia scrotala exacerbeaza durerea – semnul Prehn). klebsiela. In formele cu transmitere sex. Germeni implicate: E Coli(40%). Semne generale:febra. Diagn diferential: prostatita granulomatoasa. iar pe masa tum se poate palpa epididimul distinct si de aspect normal). se produce in cazul unei uretrite acute. piurie. pseudomonas sau enterococ(20%). frison. 4. Prostatita acuta-anat pat Sunt descries 3 forme diferite de prostatita acuta : • Prostatita acuta difuza sau foliculara sau catarala-stadiu evolutiv incipient. si hematogena(septicemie). edematiate si deplisate. veziculite acute. stare gen alterata. eventual in formele f dureroase infiltratii locale in funicululul spermatic cu xilina 1%. adenomita. se poate/sau nu limita la un lob • Flegmonul pelviprostatic. adica in per de activitate sexual a barbatului. hernia ingh-scrotala strangulata. usturimi mictionale. epididimul este sit ant. in care ag cauzal este frecv un macrovirus – tetraciclinele sunt f eficiente. Tetrada clinica: 1. apoi capul si in final intreg scrotul este marit de vol. Tratamentul epididimitelor. explorare endoscopica). polakiurie. durere locala intensa.

rezectia endoscopica a prostate. uretroragie. biopsia tumorii. CT. in asociere cu amoniglicozide si METRONIDAZOL. Chirurgical: uretrectomia segmentara. TUG reprezinta a doua localizare dupa TBC cu o pondere de 20%. Imunitatea antituberculoasa este de tip cellular fiind realizata prin actiunea limf T=>limfokine. E stric aerob si nesporulat rezistand la intuneric timp de luni de zile. fiind descries pana in 1000 de cazuri in total.sunt epitelioame scuamoase cilindrice nekeratinizate. fiind o boala de aparat si nu doar una de segment. Se inmulteste numai in organism sau pe medii de cultura special (Loewenstein-Jensen). Se indica cistostomie minima asociata In forma de flegmon pelviprostatic. prostactetomie totala. scurgeri purulente. flobografia corpului spongios. amputatie partial de penis. anat pat. Infestarea are loc pe cale resp iar expresia antomopatologica este data de COMPLEXUL PRIMAR ce e constituit din: afectul primar. ex citologic. pe langa drenajul trans. retentive compl de urina. chirurgical.bastonas subtire si sinuos cu o lungime de 2-4 umsi o grosime de 0. Infestarea se face in principal pe cale respiratory mai rar digestive sau cutanat. limfangita. IMIPEMEN(TIENAM).5 um.TUG este o etapa posibila in evolutia TBC. sunt localiz pe uretra anterioara si mai ales bulbomembranoase -80% • Adenocarcinoame-au ca punct de plecare glandele periuretrale. poate exista tumora palpabila uretrala. hemospermie. E mai frecv la femei si afecteaza orice categorie intre 20-90 ani cu varf in decada 7. Cancerul uretral-epidemiologie. Tuberculoza secundara este localizata in plaman sau alte organe. debut tardiv. Diagnostic pozitiv si diferenţial in cancerul uretral Se pune pe uretroscopie. amputatie totala de penis. Tratamentul cancerului uretral Este complex. obiectivata prin modificarea parametrilor jetului urinare: forma modif (subtiata. Imunitatea organismului fata de bacilul Koch se numeste PREMUNITIE fiind o forma de imunitate existent doar pe timpul prezentei bacilului in organism. Tuberculoza primara-afecteaza practice toata populatia. durata prelungita. fumatul. Este o forma clinic manifesta 41 . Fact favorizanti: infectii urinare. 2. RMN. evolutia ei fiind subclinica. imprastiat). E o afectiune extreme de rara. hematurie. Clinic:disurie.5-1. uretrografie antero sau retrograde. maladii venerice. emasculizatia. Antibiotice folosite: cefalospor de gen IV: TAZOCIN. Anat pat: Exista 3 tipuri: • Carcinoame uroteliale tranzitionale -15% • Carcinoame epidermoide. radioterapie externa sau radioterapie interstitial-pt formele strict superficial de pe uretra anterioara si chimioterapia citostatica. Patogenia tuberculozei a fost sistematizata de Ranke in 3 etape: 1. sau sonde uretero-vezicale “a demeure”. adenopatie axilara. limfanedectomie inghinala si profunda Etiologia si etiopatogenia TUG(tuberculoza uro genitala) Agentul etiologic este Mycobacterium tuberculosis(bacilul Koch).sau ischiorectal se va realize obligatoriu si drenajul paravezical bilateral + cistotomie clasica. asimptomatica si autovindecabila.Tratamentul prostatitei acute In faza presup: trat antibiotic(cefalospor III-IV cu aminoglicozid(gentamicina)timp de 5 zile) Faza de abces: drenaj chirurgical prin incizie transrectala.

TUG renala inchisa-date clinice si paraclinice Manifestarile clinice sunt estompate. nodule simpli si tuberculomul. ramolire si evacuare. modificari ureterale(stenoze. caverna). Calea de contaminare este exclusive hematogena de la plam. prostatita. leziuni difuze. leziunea incepand in spatial dintre tubii contorti=FAZA CORTICALA. dilatatii. proba addis-Hamburger(indică valori patologice ale hematiilor şi leucocitelor în sânge). colica renala. inapetenta si scadere ponderala. modificari vezicale(vezica mica spastic sau afectari segmentare cum ar fi retractia homolaterala). Explorare paraclinica in TUG EXAMENE DE URINĂ Examenul sumar de urină. Faza corticala+ faza medulara=TUG INCHISA. IDR cu PPD(tuberculina). Sindromul de impregnare bacilara persista in continuare. BK în urină care poate fi evidenţiat prin baciloscopie libera sau inoc la cobai. leziuni ulcerative(ulceratia si caverna). EXAMENE SANGVINE IDR BIOPSIE VEZICALĂ 42 . nefromegalie. caverna). Pacientii prezinta PIURIE STERILA ACIDA. Ex urina:BK prin baciloscopie directa sau insamantare pe medii speciale de cultura sau inoculare la cobia. Tuberculoza tertiara(ftizia) este o forma de TBC secundara. tenesme vezicale. In sec IV Hipocrate realizeaa o descriere remarcabila a ftizicului in stadiile terminale.in 1820 Laenec face studii aprofundate si prezinta fidel manifestarile clinice ale TBC. In 1812 Robert Koch descopera bacilul iar un an mai tarziu e evidentiat in coloratie specifica Ziehl-Nielsen. Momentul ulcerarii si deschiderii lor in calea urinara=TUG DESCHISA.edemul. retractii. fiind dominate CISTITA TUBERCULOASA: polakiurie intense. dar nu sunt afectati. Clinica este dominate de SINDROMUL DE IMPREGNARE BACILARA: astenie complexa. plasmexodie si diapedeza PMN). usturimi mictionale. leziuni proliferative(foliculul tuberculos KOSTER). TUG-anat pat Microscopic: leziuni exudative(hiperemie. urea si creatinina sgpt aprecierea functiei renale. leziuni alterative(necroza de cazeificare ce consta in inchistare. subfebra. Lipsesc semnele urinare. devieri). epidimita). Apoi erodeaa tubii => progresie in “pata de ulei” poe cale endotubulara catre medulara=FAZA MEDULARA. Ex sg: leucocitoza cu limfocitoza si cresterea VSH. transpiratii. Urina este de aspect normal. remaniere proliferative. Au fost intalnite cazuri la mumiile egiptene. calcifiere. hidrocalioza. La acestea se pot adauga semne si simptome caracteristice diverselor forme anatomoclinice de localizare(nefralgie. Glomerulii renali iau primii contact cu bacilul Koch. urocultura. chiar si la schelete ce datau din epoca de piatra. Primul pas decisive in tratamentul medicamentos a fost facut in 1943 prin descoperirea streptomicinei. tuberculom. Urografia denoata posibile modificari renale(rinichi mut urografic. permanenta. hematurie. angulatii. Istoria naturala a TUG Este una din cele mai raspandite si periculoase infectii ce a afectat omenirea din cele mai vechi timpuri. Macroscopic: leziuni circumscrise-granulatii miliare de 1-2 mm realizate prin confluent mai multor foliculi.3. congestia si infiltratul tuberculos. TUG renala deschisa-date clinice si paraclinice Manifestarile urinare sunt pregnant.

CT. urografia iv. localizarea si caracteristicile placilor. Trat med se executa postoperator 8 luni. Endoscopia Tratament chimioterapic in TUG DPDV al eficientei si al modalitatii de utilizare medicamentele antiTBC se clasifica in 3 clase: • Esentiale: IZONIAZIDA=HIDRAZIDA(antiTBC major puternic bactericid. Poate fi difuza lomboabdominala sau abdominal(prin acumulare patologica de lichide retroperitoneal sau intraperitoneal). STREPTOMICINA(actiune inclusive pe mycobacterii. nu iradiaza. Clinica traumat renale Durerea-localizata in zona traumatizata(lomba. ieftina.EXPLORAREA IMAGISTICĂ Radiografia renovezicală simplă. pieloplastia. Traumatism pe rinichi normal 2. neinvaziva. Grad 1. uretero-pielo-grafia retrogradă. atat intra cat si extracelular)+RIFAMPICINA(are spectru larg) • De asociere: PIRAZINAMIDA(derivat al ac nicotinic folosit ca med de asociere cu Izoniazida si rifampicina). Trat chir poate fi conservator(plastic.4. nefroureterctomia. nu necesita contrast. conservator. epidimectomia. poate contracara rapid aparitia stenozelor). Traumatism pe rinuichi pathologic: hidronefroza. • De rezerva: KANAMICINA. ETAMBUTOLUL(effect bacteriostatic). Explorare imagistica in traumatismele renale Ecografia-e rapida. Se executa dupa 4 sapt de trat antiTBC. Conservator: Cavernotomia. litiaza renala. Examenul poate depista rupture renale fara insa a permite o buna caracterizare a acestora. echo. chisturi renale. In cazul traumat deschise se identifica numarul. nefrectomie partial. uretrectomii segmentare si uretroplastii. Se evidentiaza colectiile perirenale si retroperitoneale si chiar hematoame intraparenchimatoase. tumori renale Dupa Moore se impart in: -traumat renale minore(85%)-necesita doar trat medical.5 si rupturile bazinetelor -traumat vasculare(<1%)-cele mai grave=> deces prin hemoragii massive. orhidectomia.2-scara AAST -traumat renale majore(15%)-gradele 3. E utila pt urmarirea evolutiei urinoamelor si hematoamelor. 43 . Radical:nefrectomie. reconstructiv) sau radical(extirpare de organ). repetabila. VIOMICINA Tratamentul chirurgical in TUG Este complementar trat med. Contuzii sau traumatisme inchise(88%): prin mec direct sau indirect 2. AMIKACINA. rezectie transuretrala. Plagi sau traumatisme deschise(12%) In functie de starea rinichiului in momentul traumatismului: 1. flanc). Hematuria macroscopic. se stabileste orificiul de intrare si orificiul de iesire. eventual pt ghidarea drenajului percutanat. Existentza unor afectiuni preexistente sau a unor interventii chirurgicale la nivel renal are impt deosebita pt stadializarea leziunii si alegerea tratamentului. Clasificarea traumatismelor renale In functie de integritatea cutaneo-parietala traumat se impart: 1.

leziuni renale incomplete explorate imagistic. conturul umbrei renale. reechilibrare hemodinamica.Radiografia renovezicala simpla(RRVS)-apreciaza starea sistemului osos(fracture ale coastelor 11 si /sau 12. agreiuni individuale.ureteroplastie cu grefa ileala. Leziune a ureterului proximal<3cm-uretero-ureterostomie. Rupturile iatrogene complete si ligaturile partiale sau complete recunoscute intraoperator necesita corectare imediata. Leziune a ureterului proximal>3 cm. CT are o sensbiliatte si specificitate mai mari decat celelalte. vizualizeaza bine parenchimul renal si sistemul collector al rinichiului traumatizat. In cazul leziunilor partiale (grad 1 si 2) se poate monta un stent ureteral. Rupturile complete dupa traumatismele externe sunt rezolvate prin interventii reconstructive deschise. ale apofizelor transverse). Leziune cu distrugerea jonctiunii pielo-ureterale. cu extravazare urinara si hematom mare retroperitoneal. indicatie absoluta: hemoragie renala persistent. acid de munca sau de sport. prezenta sau absenta umbrei psoasului.JJ’’ care asigura drenajul urinii si stabilizarea leziunii reducand riscul de aparitie a unei stricture. 44 . plagile renale. mai frecvente in treimea superioara a ureterului. extravazarea de subst de contrast. extravazare persistent de urina. tromboza arterei renale principale. Tratamentul chirurgical are drept scop reducerea morbiditatii si pastrarea functiei renale. fiind associate si cu alte leziuni viscerale=>mortalitate mare Traumatisme iatrogene: chirurgia deschisa:intereseaza frecvent ureterul pelvin. Intimpd e razboi: plagi impuscate sau injunghiate. Radiografia toraco-pleuro-pulmonara se efectueaza pt diagnostic. Contraindicatii: sensibilitate la subst de contrast sau val TA< 80 mmHg. Tratamentul leziunilor ureterale Tratamentul depinde de gradul si sediul leziunii si de etiologie. In cazul unei ligature complete cu obstructive manifesta se impune interventie chirurgicala imediata cu desfacerea ligaturilor si reconstructive ureterala. Cele mai importante rezultate sunt : absenta functiei. Se aplica in cazul leziunilor de gr 1 si 2 chiar si 3. transuretero-ureterostomia(trecerea ureterului proximal contralateral retroperitoneal printr-o bresa create deasupra arterei mezenterice inferioare si nastomozat termino-lateral cu ureterul sanatos). Etiopatogenia traumatismelor ureterale Traumatisme externe: acid de circulatie. chirurgie endoscopica urologica:ureteroscopia diagnostic sau operatorie poate produce diverse leziuni Tratamentul traumatismelor renale Tratamentul conservator este tratamentul de elective pt majoritatea leziunilor renale si consta in repaus la pat. fracturilor costale. Stentul se mentine cel putin 3 sapt.ureterocistoneostomie(reimplantarea ureterului distal in vezica) Leziune a ureterului distal>5 cm.. chirurgia laparoscopica. montarea unui stent ureteral si corectarea leziunii tardiv. antibioterapie. Este metoda de elective pentru stadializarea pacientilor cu traumatism renal stabili hemodynamic. autotransplantul renal Leziune a ureterului distal<5 cm. Stabileste prezenta si starea morfofunctionala a rinichiului contralateral. Urografia intravenoasa (UIV) are o mare sensibilitate(peste 92%) pentru diagnosticul tuturor gradelor de traumatism renal.ureterocistoneostomia cu lambou Bari. ureterocistoneostomia cu fixare la psoas. a pneumotorax si hemotorax. Daca are loc avulsia ureterului sau conditiile locale sunt dificile se recomanda drenajul percutanat al urinii. pneumoperitoneul. Indicatii relative: distrugere renala importanta cu fragmente devitalizate mari. asigurarea diurezei.ureterocalicostomia.

frison. varsaturi. Clasificarea traumatismelor vezicale Dupa gradul afectarii peretului vezical si pe localizare anatomica: 1. echimoza. ileus. Daca pacientul este instabil se impune explorare chirurgicala cu rezolvarea leziunilor associate care prezinta risc vital si explorarea atenta a ureterului pt stabilirea diagnosticului. Rupture vezicale intraperitoneale: -marca parieto-cutanata a traumatismului la nivelul hipogastrului -durere initial hipogastrica apoi abdominal difuza -hematurie macroscopic care poate fi si absenta -smnele de revarsat peritoneal: matitate cu character lichidian deplasabila pe flancuri -semnele de iritatie peritoneala -diureza externa redusa(pt ca se duce in peritoneu) -leziunile altor organe intraabdominale si soc septic consecutive peritonitei urinoase. stare de rau). greturi. Leziuni combinate Dupa mecanismul de actiune a agentului traumatic: -contuzie cu rupture extraperitoneala -contuzie cu rupture intraperitoneala -plaga penetranta vezicala Diagnosticul rupturilor vezicale Durerea abdominal asociata cu fracture de bazin si hematuria. Traumatismele uretrale. fara extensie transmurala. Rupture vezicala intraperitoneala-cistografaia arata prezenta subst de contrast intre ansele intestinale.Diagnosticul traumatismelor ureterale In cazul agresiunilor externe diagn se bazeaza pe un grad mare de suspiciune in toate cazurile de plagi si in special cele impuscate. 5. plaga -dureri locoregionale intense produse de fractura de bazin asociata -mictiunea spontana este posibila daca nu preinta rupture totala si complete a uretrei membranoase -hematurie macroscopic -semnele hemato-urinomului perivezical. conservatoire. intre pliurile mezenterice 3. aparare sau contracture muscular. rinichi palpabil(nefromegalie). Masuri chirurgicale au character de urgent si indifferent de semnele prezentate de bolnav sau de sediul leziunii este obligatory explorarea cavitatii peritoneale. in spatiile parieto-colice. hematom. 2.include si hemoragiile intramural sau extravazarile de subst de contrast submucos. pot fi luate la pacientii la care cistografia nu arata o rupture mare. Manifestari clinice: durere lombara. Rupture vezicala extraperitoneala-subst in spatial perivezical.formatiune pseudo-tumorala acre umple hipogastrul. Leziune vezicala interstitial. Rupturile vezicale intraperitoneale reprezinta 25% din leziunile vezicale si sunt associate cu rupture vezicale extraperitoneale in alte 12% cazuri. Anatomie patologica 45 . acumulare retroperitoneala sau in pelvis(dureri. Tratamentul rupturilor vezicale Masuri medicale.escoriatie.nu exista modificari imagistice. Contuzie vezicala. acumulare intraperitoneala(peritonita). Rupturile vezicale extraperitoneale: -semne parieto-cutanate de traumatism. Etiopatogenie. anurie. 4.

Anomalii de rotatie . B. Anastomoza se realizeaza pe cale perineala.simfiza pelvina – rinichiul in placinta. . D.artere accesorii. . traverseaza planseul muscular pelvin. H. pelvi-subperitoneal. pe o sonda modelata Ch20-22.megacalicoza.hipoplazia renala.rinichiul in potcoava. avand raporturi foarte stranse cu structurile musculo-fasciale de la acest nivel. F. fara extravazare Fara trat de contrast contuzie Sange al meat. . Anomalii de numar: -agenezia renala. cand leziunile associate s-au vindecat iar hematomul pelvin s-a rezorbit. . C.fistula arteriovenoasa.rinichiul multichistic. .duplicitatea pieloureterala.chistul renal solitar. Tratamentul rupturilor uretrale Chirurgical prin realinierea primara a uretrei se intelege montarea precoce a unui cateter uretrovezical 16Ch care sa traverseze zona de rupture.rinichiul supranumerar. . . .Anomaliile vasculare renale – artere multiple. intindere Alungirea uretrei. In cazul in care realinierea a fost posibila.malrotatia inversa. fare extravazare Citostomie suprapubiana Rupture partial Contrast in uretra proximala sau Sau cateterism uretral vezica. .anevrismul arterei renale.rinichiul hipertrofic congenital. . Uretroplastia anastomotica este o interventie de reconstructive a continuitatii uretrale prin sutura cap la cap a capetelor uretrale. Extravazare contrast Rupture complet uretr ant Fara contrast in uretra proximala Interventie deschisa/ endosc sau vezica. . I. intr-un singur timp si presupune disectia capetelor uretrale si excizia extremitatilor fibrozate pana in tesutul sanatos.. bine dezvoltata la barbat. Malformaţiile rinichiului A. cu fire rezorbabile. hematom periprostatovezical. . extravazare contrast imed/ tardiva Rupt complet uretr post Rupt uretrei post+rupture Interventie deschisa imediata colului vezical Diagnosticul traumatismelor uretrale Dureri locoregionale. . .Se intalnesc in fracturile bazinului. . .. Interventia este indicate la 3 luni de la traumatism. . Daca pacientul are leziuni grave – cistostomie suprapubiana.simfiza unilateral. Anomalii de volum : . prostatica si bulbar.ectopia renala incrucisata.hidronefroza. uretroragie. Uretra membranoasa e situate intre 2 portiuni fixe ale uretrei. urmata la 3 luni de uretroplastie anastomotica perineala.malrotatia incomplete.stenoza arterei renale.hidrocalicoza. fara evacuarea hematomului periuretral si fara disectia.chistul parapielic. G. Anomalii de fuziune – simfiza bilateral. .rinichiul sigmoid. Anomaliile sistemului colector – diverticulul caliceal.aplazia renala.rinichiul miniatural. cateterul se scoate dupa 6 sapt daca cistouretrografia mictionala sau uretrografia pericateter nu arata extravazare de subst de contrast.rinichiul spongios. Anomalii de structura – rinichiul polichistic. Anomalii de pozitie – ectopia renala simpla.artere aberanta. E. daca nu a intervenit o supuratie.rinichiul cu lobulatie fetala. Anomalii de forma – rinichiul dromader. retentive complete de urina(in functie de plinit vezicii poate exista glob vezical). apropierea sau sutura capetelor uretrale.malrotatia excesiva. . . . Boala polichistica renala (BPR) 46 .

Hidronefroza etiopatogenie: afect ce consta in distensia bazinetului si a calicelor . eco .leziunea cauzata consta intr-o stenoza intrinseca a jonctiuni. bazinetul si calicele sunt dilatate variabil in fct de grd stenozei si durata. calicele apar in ‘ spita de roate’ . pozitiv – explorare inagistica. toracica.V.v. Diag.I. regim hipoproteic. Diag. – in forme compresive si complicate . Diag. Tratam. scinigrafie renala. diferential – rinichiul polichistic. Nefroscintigrafia curba de excretie a radiotrasorului este aplatizata.chirurgical: punctie ecoghidata sau prin laparoscopie. se pune pe urografie i. dupa luna a IV a sarcini. de certitudine punctie ecoghidata a chistului . Tratam. parenchimul renal se subtiaza treptat si sufera modificari distrofice. ureterele sunt departate lateral. Rinichii mari . Chistul renal simplu diag. Rinichiul in potcoava Descriere : are o pozitie mai joasa. chirurgical Hidronefroza chirurgia deschisa –pieloplastii: interventii reconstructive ale bazinetului si jonctiuni pieloureterale. – igienodietetic: cura diureza. Forma congenitala = sindrom de jonctiune pieloureterala. 47 . Tratam. Anat pat. – explorări imagistice Hidronefroza eco – prezenta dilatatiilor caliceale ce comunica cu bazinetul dilatat. Tratam.incrucisate : unilateral. papilele renale sunt afectate.. CT. – certifica prezenta precizand si aprecierea gradului de afectare. .I. U. axul longitudinal vertical. -medical: contracararea princip complic . . Diag. CT U. megacalicoza. – dezorganizare armonica. rinichiul spongios. metoda utiliz in prezent este chistectomia partial.tratam endoscopic : endopielotomia dilatatia jonctiunii pieloureterale sau endoproteza ureterale cu sonde JJ. se dezv in viata intrauterine . cele peste 6 cm . mai frecv la barbati . pelvina. chirurgical – rezervat formelor grave. cu transmitere genetic. rinichiul polichistic. – date clinice si explorare imagistica.Reprezintă o afectiune congenital bilateral. diferential – tumori renale.I. vascularizatie anormala.Metoda terapeutica este punctia aspirativa percutanta ecoghidata. . supraf boselata de numeroase chisturi pe corticala. Eco : numeroase chiste renale bilaterale ‘ ciorchini de strugure ‘ . Ectopiile renale simple : iliaca. bazinetele sunt situate anterior.Afectare bilateral intotdeauna. hiposodat. datorata unui defect al mecanismului de unire intre tubii contorti si tubii coloectori. greutate totala mai mica. hidronefroza. secundara disectaziei jonctiunii pieloureterale.v. – urografie i.. Diag.V. Diag. . Cauze extrinseci – prezenta unui vas sg anormal ce incruciseaza jonctiunea. bazinetul inchis. bilaterale.V. U.

U. – investig imagistice. 30% la 4 ani. obstructiile subvezicale. nefroscintigrama. urografie : dilatatia uneori giganta a ureterului + dilatatiile pielocaliceale. Tratam – medical : profilaxia si combaterea infectiei urinare .dializa sau transplant renal. ureterele pot fi unite intre ele sau pot fi separate .I. – investigatii imagistice : eco – rinichi cu dimensiuni crescute si cu doua sisteme pielocaliceale separate de o zona parenchimatoasa .Poate fi uni sau bilateral. grd 3.ureterocistoneostemie antireflux. 1. – refulare urinii din vezica in uretar duce la dilatatia ureterului si pieleocaliceala realizand o ureterohidronefroza . Diag. vezica neurogena. 70% din copii sub 1 an. reflux vezicoureteral dobandit prin : cistite cr .eco . . citoscopia : dilat chistica de dimensiuni variabile la niv ureterului intramural.se pune pe baza U.V.I. -chirurgical . lung de 1-5 cm . 3.I. + cistografie mictionala .forme usoare: ureterectomie partial pelvina cu ureterocistoneostomie antireflux. 48 . reflux congenital asociat cu : ureter ectopic. Ureterocelul Reprezintă dilatatia chistica a portiuni terminale intramural a ureterului. mai ales la copii dar si adulti..V. Cel neobstructiv ureterul este dilatat pe toata lung sa. in forma obstructiva se int o zona cu calibru ingustat. situate imediat juxtavezical. forme severe : nefroureterectomie. reflux iatrogen : postadenomectomie. meatotomia ureterala Incidenta – foarte mare. – pune diag de certitudine obiectivand morfologia sist collector pieloureteral. Diag. – defect de umplere in ‘cap de cobra’ situate la niv bazei vezicii urinare . ureterocelul. – investigatii imagistice si endoscopice : U. ambele forme au comun alterarea peristaticii ureterale. ureterul seg renal inf se deschide ortotopic. 15% la 10 12 ani. cistografia. cura uroterocelului. Tratam – endoscopic – incizia sau rezectia endoscopica a pungii lichidiene. masa parenchimatoasa este mai mare decat a unui rinichi normal insa mai mica decat suma a doi rinichii. cel superior heterotropic. unde stratul muscular circular al tunici musculare ureterale lipseste. 10 % din cazuri de insuficienta cardiac. Se produc lez de pielonefrita cr cauzatoare de hipertensiune arterial sec si IRC. Fiziopat.Duplicitatea pieloureterala Descriere – este o malformatie relative frecventa ce consta in prezenta a doua sisteme colectoare distincte care dreneaza un singur rinichi. duplicitatea pieloureterala completa. Tratam. masuri igienodietetice . Reflux vezicoureteral (RVU) clasif. Megaureterul etiopatogenie – cauza megaureterului rezida in lipsa celulelor ganglionare ureterale + putine fibre musculate circulare ureterale. grd 4 – nefrostomie temporara si reimplantare ureterala ulterioara. Diag. 2.V. la adult pana la 5 % forme usoare. reflux primar idiopatic. eco : format tumorale chistice in zona de proiectie a orif ureterale. grd 2 – medical urmarire +chiurgie. 4. grd 5 – nefroureterectomie. Diag. grd 1 – medical prin vindecare.Staza urinara si hiperpresiunea intrarenala favoriz suprainfectarea urinii si ischemie cr . uretrocistoscopia.

reconstructia uretei. clasif : inghinala . .compresiunea venei spermatice. penian. Scintigrafia cu pertehnetat de Technetiu 99m . deviatia urinara temporara. orhidopexie. – este facil. Exista doua forme : primitiv – ap la tineri. penisul este scurt lat. Tratam – chirurgical – la fel + montare de sfincter artificial. Eco scrotala – imagini hipoecogene retrotesticulare si intrafuniculare. Forma aceasta este mai gravă decat hipospadiasul. eventual laparoscopie. traiectul vertical lung si varsarea in unghi drept venei spermatice stangi in vena renale. – tablou clinic : examen sistematic. Examenul Doppler – se obs refluxul venos la examinarea cu o sonda. intraperitoneal.testicul neevidentiat. palpare –tumefactie moale . are indicatie varicocelul cu simptomatilogie si la barbate infertili numai dupa optimizarea fertilitatii partenerei. Forme clinice : balanic. retrovezical. Tratament. calibrul mare al venei spermatice. pubiana. populatia de barbate infertile 30%. Tratam – reconstituirea vezici urinare si a uretei . la pubertate. greutate. cura laparoscopica a varicocelului : copil la pubertate. nedureroasa cu consistenta unui ’ghem de rame’ . Varicocelul clinic este in 95% din cazuri stang. barbat infertile.chirurgical : intrereuperea fluxului venos spermatic. Varicovelul simptomatic. simptomatic – ap secundar obstructiei venei renale in carcinomul renal. tromboza venei renale. Tratam – chirurgical : este pt formele cu localizare posterioară corectarea viciilor de conformatie. durere in ortostatism.mecanisme : insuf tubului fascio-muscular al cordonului spermatic.adm de gonadotrofine. Varicocelul primitv. Termografia scrotal – dif de temp de un grad intre cele doua scroturi. examen clinic atent. Diag. perineal. perineala.chirurgical –pana la 2 ani. Hipospadias/epispadias Reprezintă o deschiderea anormala a uretrei pe fata inferioara a penisului. lombar. Ectopia testiculara Reprezintă lipsa testiculului din scrot. trecerea venei renale stangi prin pensa aorto-mezenterica. nou nascutul prezinta in H o plaga prin care se scurge urina.Extrofia vezicala Reprezintă o anomalie grava a vezicii urinare : abs peretelui abd ant hipogastric si a peretelui ant vezical.coborarea si fixarea testiculului in scrot. dilatatia venoasa a venelor plexului pampiniform. Ligaturarea venelor spermatice clasi sau laparoscopic. Cauza este un viciu grav de dezv al sinusului urogenital. 49 . la ex clinic in ortostatism se obs o deformare in partea poster-sup a scrotului. penoscrotal. crurala. Tratam – medical. peniana. Diag. glandulare. crural profund. Prognostic – grav. Diag pozitiv se pune pe refluxul subst de contrast in vena spermatica in timpul opacifierii venei renale stangi . Diag. simptome : jena. Ca forme avem : peniene. deces prin urosepsis sever. sfincterul ureteral este complet compromise. la copiii si adolescenti se trat varicocelul de grad 3 cu hipotrofie testiculara. valve absente sau incompetente care det reflux renospermatic. orhidectomie sau autotransplant testicular. simfiza pubiana lipseste dar bazinetul este stabil. Epispadiasul reprezintă deschiderea uretrei pe faţa dorsală a penisului. Incidenta – populatia adulta 15%. Criptorhidia. Flebografia . Varicocelul Reprezintă o dilatatie varicoasa a venelor plexului pampiniform. explorare imagistica.

ocazional inelul necesita o incizie.. clinic este o tumora ovoida .cateterism uretral foarte bland cu sonda de cauciuc moale. interupt sau in picatura. afect maligne. Diag diferential : inflamatii ac si cr ale burselor si scrotului . apendice testicular sau epididimar . initial se incearca detorsianare manuala . posttraumatice.glandele atrofiate.ureteroplastii. fixarea se face cu fire neresorbabile. tratam chirurgical este indical la varsta de 3 ani – circumcizie plastic . Anat pat – ingustarea lumenului este de natura cicatriciala. Structurile ureterale Reprezinta ingustari intrinseci ale lumenului uretrei. congenital. chirurgical – desfintarea cavitatii vaginale si excizia foitei vaginale parietale. cele mai frecv sunt cele iatrogene 40-45%. diurnal si nocturna si disurie mergand mana la retentie urinara. epiteliul este keratinizat. sau ischemic (ca urmare a unei disfunctii a mecanismului de detumescenta )-eflux venos crescut. Torsiunea de cordon spermatic Este dig scrotului ac. tumora testiculara. Tratam. injectii intracavernoase. Uretrotomia optica interna. traumatisme scrotal. cause neurogene. ovoida. poate fi congenital 10% la 3 ani. elastic.influx arterial scazut. hernie strangulata . clinic ap o tumefectie scrotala . Tratament. hematoame. Priapismul Este primar (idiopatic) si secundar. senzatie de fluctuenta in tensiune. alteori poate evid o orhiepididimita ac. Eco scrotal. Diag. operat in primele 4-6 ore – orhidopexie controlata . afectiuni inflame ac. jetul urinar slab. regulate. Poate fi congenital : ca urmare a unei obliterari incomplete a canalului peritoneo-vaginal. hipoxie . Paraclinic. mucoasa. tratam conservator – unguent cu corticoizi . se impart in : postinflamatorii. torsiune de testicul. talasemia. explorare radiologica. subtire sau imprastiat. tratam este o urgenta – comprimarea ferma a glandului timp de 5 min . tumora de testicul. sau poate fi dobandit : cel mai frecv este idiopatic (fara o cauza aparenta). terdiv. nedureroasa. Si 50 . Fimoza Imposibilitatea decalotarii glandului datorita ingustarii orificiului preputial. In cel secundar cauzele sunt siclemia. 8% la 6-7 ani. Parafimoza Conditia patologica in care glandul decalotat nu mai poate fi recalotat dat retractiei inelului de fimoza inapoia glandului .leucemii. nedureroasa .urografie intravenoasa cu ureterocistigrafie functional. submucoasa si muscular ingrosate si sclerozate. nutritia parenterala totala cu emulsii de lipide in concentratii mari. chirurgia deschisa.. tratate cu antibiotice sau o incizie dorsal a inelului fimotic . torsiunea de testicol.dilatatia ureterala instrumental. idiopatice. neteda. Tratament – conservator consta in punctia evacuatoare .confirma natura lichidiana a tumorii si eventualele modificari. acidoza. iatrogene.Hidrocelul Reprezintă o acumulare de lichid intre foitele parietale si viscerala ale tunicii vaginale. sau dobandita – dat unei infectii locale cr . explorare endoscopica.clinic: poliakiurie permanenta.

teste de lab neconcludente – process inflamator subacut sau cr. diabet. ale prostate. testiculelor. ketoconazolul.factori implicate: teoria imunologica. analize de lab. boli endocrine. radiologic – urografia i. unele antibiotic.embolizarea arterial supraselectiva. psihogen. neurogena. ex clinic.farmacoterapia orala. – oral . ischemic.suprimarea agentului cauzal. chirurgical.inhibitori de PDE5. fentolamina. chirurgical – excizia placii fibroase si grefa dermica. paraclinic . – anamneza. retroperitoneal. colchicina. 51 . interlezional si chirurgical.. Tratam de prima linie. psihogena. ex local al lez la niv penisului. radioterapie in doze antiinflamatorii.profilul lipidic.v.ischemic este o urgenta – se urm cresterea drenajului venos . analgezie. local. pieloureterografia percutanta anterograda. Tratam. verapamil. ureterografia retrograde. endocrina. arterial . terapie intrauretalaaprostadiul. ex ecografic indentif nr si localiz placilor si calcifierea acestira.incapacitatea persistent a unui barbat de a obtine sau mentine o erectie suficienta pentru actul sexual. placa fibroasa inglobeaza marile vase abd si ambele uretere. infiltratie PMN.vitam E. multe fibroblaste si colagen. ex fizic – aspectul general si caract sexual secundare. neurologice. – anamneza sexual. yohimbina. anamneza psiho sexual si medicala. Proteze peniene. tratam etiologic cel de cauza hormonala.injectare intracavernoasa a unui agonist alfa adrenergic. anamneza medicala –dc sufera de HTA. RMN.non ischemic.scleroza retroperitoneala este alaturi de infect de vecinatate. chestionarul SHIM.eco color Duplex. traumat sau lez ale penisului. cavografia. Tratam.influx arterial crescut ca urmare a ap unei fistule intre artera si corp cavernos in urma unui traumatism penian sau perineal. vasculogena. se face bilateral. Tratam – pt restabilirea vieti sexual satisfacatoare. ex organelor genital. procedeuri chirurgicale vasculare – revascularizarea arterial. anatomica/structurala . eco. oral. Diag. hipertransfuzie. de grosime 1-20mm . arteriogen . Tratament. radiologic. RMN depist unor placi la baza penisului. alcalinizare.glicemia a jeun. papaverina.prostaglandina PGE1. CT. dispozitivele de erectie prin vacuum.testiculelor. punctionarea corpilor cavernosi si aspirarea sangelui. Fibroza retroperitoneala – etiopatogenie.iatrogena. DE nu poate fi vindecata. nitrati organic.ureteroliza – elib ureterelor din placa fibroasa. Clasif. evaluarea statusului psihologic. arterial – scaderea influxului arterial. anevrismele aortei abd cat si unele neoplasme. secundar – manevre terapeutice – hidratare. Induraţia plastică a corpilor cavernoşi Este reprezentată de boala Peyrone – diag. Disfunctia erectila. pt formele inflame – corticoterapie. Diag. testosteronul seric. hematoamele. teoria infectioasa. – atragere pe linia mediana a ambelor uretere. Anat pat – leziunea se prezinta ca o placa fibroasa alb cenusie . injectabil intralezional – corticosteroizi . local. situate pe linie mediana. scala de determ a impactului DE. cu transmitere sexuala . medicamentoasa – abuz de analgetice. injectii intracavernoase.iontroforeza si unde de soc extracorporeale. exista optiuni terapeutice care sunt adresate simptomului.