Subiecte Urologie

Febra în urologie Un caracter unic şi dominat al infecţiilor urinare, acute îl reprezintă FEBRA. Trebuie ştiut k numai inflamaţiile parenchimatoase renale , prostatice, testiculare, ori ale ţesuturilor învecinate , evoluează cu febră. Infecţiile vezicale şi cele uretrale sunt afebrile, numai complicaţiile lor, ducând la febră. La fel şi infecţiile canaliculare : ureterale, pielice, sau deferenţiale, evoluează cu febră , deoarece sunt obligatoriu asociate deoarece sunt asociate cu inflamaţia parenchimului renal dar şi testicular. Febra urologică apare foarte rar ca unic simtom. De obicei ea apare însoţită cu alte semne urologice: 1. febra cu rinichi mare-apare în tumorile renale maligne, pionefrită, antraxul şi furunculul renal 2. febra cu piurie- pielonefrită 3. febra cu nefralgie-tumorile renale 4. febra cu durere hipogastrică- cistite gangrenoase 5. febra cu tulburări micţionale- prostatitele acute difuze 6. febra cu testicul mare- orhite acute În infecţiile urinare, indiferent de sediu, febra +frison =bacteremie. Dak se mai asociază şi hipotensiune, tahicardie, oligurie= septicemie urinară(urosepsis). Clinica colicii renale • • • • • • • • • Reprezintă o durere paroxistică cu următoarele caractere: Sediul. este de obicei regiunea lombară. Localizarea durerii nu corespunde nivelului unde se află obstacolul. De exemplu la pacienţii la care există un calcul ureteral pelvin, durerea va fi localizată tot lombar. Iradierea. Este către scrot, labiile mari, reg inghinală, rădăcina coapsei. Intensitatea. Foarte mare, unele femei o declară mai intensă decât durerea naşterii. Debutul. De obicei este brutal, apare în plină stare de sănătate, la orice oră, chiar şi în somn. Evoluţia. Cu dureri mari şi perioade de acalmie. Poziţia antalgică. Nu există. Durata. 2-3 ore. Factori agravanţi. Efortul + ingestia de lichide. Factori atenuanţi. Lichide puţine, tratament.

Alte simtome asociate: • Febră • Greţuri, vărsături, meteorism • Agitaţie • TA scăzută, puls crescut • Hematuria, polakiuria, piuria, oliguria, rinichi mare, palpabil Diagnosticul diferenţial al colicii renale Se face cu orice cauză de abdomen acut medical sau chirurgical. Mai concret cu : durerile vertrebromusculare, nevralgiile acute( lombosciatică, hernie de disc, zona Zoster), colică biliară, ulcer perforat, pancreatită acută, ocluzia intestinală.

1

Atribuţiile micţiunii fiziologice Cele 3 atribute ale micţiunii fiziologice sunt: ESTE voluntară, eficientă, confortabilă !!!!! Micţiunea este confortabilă deoarece nu implică un efort activ, are o durată de mai puţin de 40 secunde, şi nu este dureroasă , ba chiar este foarte plăcută de majoritatea oamenilor. Declanşarea voluntară a micţiunii este deseori întârziată, jetul este slab, subţiat, sau împrăştiat, iar sfârşitul se continuă cu picături care pătează lenjeria sau pantalonul. De multe ori golirea vezicii nu este eficientă , formându-se aşa zisul reziduu vezical, care uneori poate fi palpabil. VOLUNTARĂ (poate fi declanşată după vârstă, poate fi oprită după voinţă) CONFORTABILĂ(ushoară, nedureroasă) EFICIENTĂ( goleşte complet vezica, protejează aparatul urinar superior) Etiopatogenia polakiuriei Micţiunea frecventă , aşa zisa polakiurie, este un semn ce apare frecvent în afecţiunile urogenitale. Poate fi ca simtom unic sau acompaniată de altele. Reprezintă creşterea numărului de micţiuni pe 24 de h fără a creşte volumul urinar.(adică te pişi mai puţin şi mai des). Poate fi diurnă, nocturnă, permanentă. Ea apare prin: 1. reducerea capacităţii vezicale- cistită 2. stagnarea vezicală 3. poliurie- te pişi 3-4 l pe zi 4. instabilitate sfincterială În schimb ea poate fi şi de etiologie extraurinară: genitală, tumori pelvine, angioame. Etiopatogenia disuriei Este definită disurie cu efort, mai precis este o micţiune grea dificilă prin care pacientul depune efort activ(screamăt, blocaj în inspir, tracţiune sau masaj penian). Ea este remarcată prin scăderea debitului urinar maxim (15-30 ml/sec), el fiind în această situaţie sub 10 ml/sec, şi o creşterea a duratei micţiunii , normal este 40 sec, iar in situaţia de faţă este peste un minut. Ea este produsă prin următoarele 3 mecanisme: 1. diminuarea contracţiei vezicale 2. creşterea rezistenţei ureterale 3. disinergia vezico –urinare Etiologia disuriei este foarte variată având următoarele cauze: • urologice- adenomul + cancerul de prostată • iatrogene- medicamentoase • cauze reflexe- fractura de col femural • cauze pshihogne sau pshihiatrice- isterie • neurologice- diabetul, etilismul cronic, hernia de disc Etiopatogenia retenţiei de urină Retenţia de urină reprezintă o tulburare micţională, ce se datoarează golirii incomplete a vezicii , care în mod normal , între 2 micţiuni ar trebui sa fie goală. Etiopatogenic retenţia de urină are următoarele cauze: 1. nonurologice • după o operaţie abdominală sau pelvină 2

• leucemii, adenopatii pelvine • tabes, crush sindrom • sarcină, tumori • deshidratări 2. urologice- obstacolul are amprentă renală sau vezicală • calculi • franjuri tumorale • dopuri de puroi • cheaguri • vezicule hidatice • rupturi traumatice • corpi străini Retenţia de urină este acută şi cronică. Fiecare dintre acestea are câte o formă completă şi incompletă . Forma incompletă , pacientul urinează picătură cu picătură. Forma completă micţiunea devine imposibilă. Tratamentul retenţiei complete de urină Se face prin unul din cele 5 metode terapeutice: deblocarea farmacodinamică, puncţia vezicală, cateterismul uro-vezical, cistostomia minimă, cistostomia clasică. DEBLOCAREA FARMACODINAMICĂ Are şanse mici de reuşită. Se face administrând iv. 0,3 mg Hydergin + o fiolă de Miostin, foarte lent injectate. CATETERISMUL URO-VEZICAL Se face cu sonde urovezicale de diferite tipuri, autostatice sau neautostatice, adaptate sexului pacientului respectiv, calibrului uretrei, etc. De obicei se alege sondă autostatică de tip Foley pt cei cu trecut urologic, cu piurie, hematurie. La cei cu alte kestii se alege o sondă neautostatică din plastic sau cauciuc. La femei putem pune şi sonde de sticlă sau metalice. PUNCŢIA VEZICALĂ Se face când : medicul nu are sondă uretră impracticabilă contraindicaţiile cateterismului uretral

• • •

CISTOSTOMIA MINIMĂ Se montează un trocar gros, intravezical, şi prin hipogastru se scoate o sondă autostatică. Se face numai sub anestezie locală. CISTOSTOMIA CLASICĂ Se face prin act operator, şi constă prin montarea unei sonde Pezzer groase în vezică şi scoase prin hipogastru.

3

Etiopatogenia incontinenţei de urină Sunt pe 2 căi principale: prin meatul uretral, prin vagin sau rect. MEATUL URETRAL: 1. postsfincteriene: • efect gicleur în afecţiuni prostatice • diverticul ureteral • dilataţia uretrei bulbare 2. vezico-sfincteriene • vezică iritată • scăderea rezistenţei ureterale • prea plin • mecanism mxit VAGIN SAU RECT: fistule uretro-vezico-recto. Tipuri de incontinenţă de urină 1. 2. 3. 4. 5. 6. de efort(stress) prin instabilitate ureterală prin instabilitate vezicală insfuficientă sfincteriană mixtă prin 1 şi 3 prin prea plin

111111111111111111111111111111111111111111111 Este un simtom diagnostic, apare la efort al 50 % dintre femei chiar şi alea tinere, fără copii. Interogatoriul trebuie să precizeze modalităţile de apariţie şi caracteristicile pierderilor. Clasic se manifestă prin jet puternic, puţin abundent, sincron cu efortul inductor. Apare în ortostatism şi nu este precedată de jenă pelvină. După intensitatea efortului inductor: • Stadiul 1-tuse, strănut, râs • Stadiul 2-ridicarea în picioare, mers rapid, schimb de poziţie • Stadiul 3-eforturi minime Examenul clinic va încerca să pună în evidenţă pierderea urinară. Pacienta va fi pusă să tuşească în ortostatism , cu picioarele uşor depărtate. Obiectivarea pierderii este sincronă cu efortul , confirmă natura IUE, dar nu şi mecanismul. Testul Bonney-Marchetti constă în reascensionarea digitală a colului vezical prin tuşeu vaginal , cu dispariţia pierderilor de urină la tuse. Această metodă va fi completată şi de un examen ginecologic, statica pelvină, prolaps de col. Cauze ale incontinenţei de urină la efort la femeie sunt reprezentate de: afectarea planşeului pelvin, afectarea mijloacelor de susţinere a uretrei , vezicii , sau uterului, scăderea presiunii de închidere a uretrei faţă de cea vezicală(Pu<Pv). 333333333333333333333333333333333333333333 Este cauza pierderilor urinare date de disfuncţia vezicală. 222222222222222222222222222222222222222222222

4

Se manifestă prin ample variaţii ale presiunii uretrale, uneori merge până la anularea presiunii de închidere. 444444444444444444444444444444444444444444444 Se datorează afectării sfincterului uretral. 66666666666666666666666666666666666666666666 Apare datorită hiperpresiunii endovezicale. Etiologia hematuriei Hematuria reprezintă pierderea de sânge mai mare de 2500 ml/min. Aceasta este produsă de o leziune histopatologică a cărei natură trebuie precizată cât mai repede. Ea poate fi expresia şi altor patologii viscerale sau sistemice. Hematuria poate fi: • Mică/microscopică • Totală/iniţială/terminală • Spontană sau de efort • Episodică sau permanentă • Izolată sau asociată cu alte semne. Hematuria spontană după cum îi spune numele apare în repaus, nelegată de efort fizic. Apare de obicei dimineaţa la prima micţiune. Cea de efort apare în urma unui efort recent minuscul-cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, căruţa. Pierderile până în 2500 ml sunt normale, în schimb sunt situaţii în care pierderile de până la 5000 ml nu au expresie patologică. Pierderile cuprinse între 5000 şi 20 000 sunt denumite pierderi microscopice cu substrat patologic. Ce depăşeşte 20 000 este certitudinea k există proces patologic. Hematuria macroscopică apare atunci când în mai mult de 30 % din volumul urinar prezintă cheaguri de sânge. Hematuria este iniţială atunci când apare la începutul micţiunii, totală când apare pe tot parcursul micţiunii , iar terminală când apare la sfârşitul micţiunii. Hematuria izolată este aceea care apare ca unic semn al bolii respective, iar asociată însemnă că apare cu alte semne precum: febră, rinichi palpabil, polakiurie. Metodologia diagnosticului în hematurie • • • • • Se bazează pe stabilirea următoarelor categorii clinico-diagnostice: Stabilirea cu certitudine a hematuriei Diagnosticul diferenţial cu alte sângerări ale tractului urinar Natura nefrologică sau urologică a afecţiunii Nivelul anatomic al leziunii Natura leziunii urinare.

Diagnosticul de hematurie se pune cu certitudine prin studiul sedimentului urinar din examenul sumar de urină. Diagnosticul diferenţial se face cu uretroragia , hemoglobinuriile, porfirinuriile, mioglobinuria. Pentru stabilirea naturii nefrologice sau urologice a afecţiunii , se procedează astfel: în nefropatii , leziunea microscopică este sângerândă fiind localizată la nivelul nefronului, in schimb la uropatii leziunea este localizată oriunde de la nivelul papilei renale, până la meatul uretral.

5

pe rinichi unic anatomic. vărsături). Diagnosticul anuriei + tratament Se bazează pe anamneză şi examen clinic amănunţit. Această obstrucţie duce la creşterea presiunii urinei în amonte. dar poate proveni şi din focarele extrarenale. izostenurică( 1012-1008). Când este tulbure la emisie . cauza este dată de prezenţa carbonaţilor şi fosfaţilor . atunci originea este oricare segment al aparatului urinar. atunci originea piuriei este uretra anterioară. Mai rar se face CT sau RMN. neoplasme pelvine. febră). După densitate. ureterostomie 3. atunci este o cistită. Pacientul are stare generală bună. cauza este dată de prezenţa sărurilor de uraţi. Stabilirea nivelului şi naturii afecţiunii pune probleme. cu condiţia unei ingestii normale de lichide. sete.Diagnosticul diferenţial de nefropatie este orientativ şi se bazează pe unele caracteristici ale nefropatiilor(vârstă. se va căuta cauza şi sediul piuriei . Dak îşi capătă lipiditatea prin acidifiere .cu durată de 3-4-7 zile . nefrostomie percutanată echoghidată Piuria-etiologie Reprezintă prezenţa micro sau macroscopică a puroiului în urina din căile urinare. Rx Tratamentul este reprezentat de : 1. sângerare. cateterismul ureteral cu extragerea calcului 2. . traumatismele ureterale. Se ţine cont de densitatea urinară . Dak piuria se însoţeşte de polakiurie. funcţional sau chirurgical. Cel de certitudine se bazează tot pe examenul sumar de urină unde prezenţa cilindrilor indică sediul leziunii. subizostenurică(1008-1001). Poate avea cauze renale. constă într-o colică renală . Apare somnolenţa care evoluează până la comă. regimul alimentar. palpabil. Modificările cantitative ale urinei Poliuria –reprezintă eliminarea unei cantităţi de urină mai mare de 2l pe 24 h . postrenale. 6 + Echo renovezicală simplă. disurie +dureri micţionale. fibroza retroperitoneală. La un exam clinic se va recolta urină emisă. prerenale. Apar tulburări digestive(greţuri. ureteroscopie. Dak este tulbure în ambele probe. Datorită acestei hiperpresiuni şi a edemului interstiţial apărut. orografia. Etiopatogenia anuriei obstructive IRA postrenală-urologică(anuria obstructivă) este produsă de obstrucţia ureterală bilaterală simultană. Semnele generale sunt pe prin plan. Pt aceasta se foloseşte echo. în cca o săptămână apar leziuni organice. cauzele acela mai frecvente fiind reprezentate de : litiaza pielouretrală. Sediul poate fi oriunde în arborele urinar. iar prin încălzire. cantitatea de lichide ingerate. Obstrucţia ureterală poate fi intrinsecă sau extrinsecă .durează din a 4-7-15-a zi când apare decesul. Dak este tulbure prima probă. Clinica anuriei obstructive • • Din punct de vedere clinic are 2 faze evolutive: Faza de toleranţă clinică. urina poate fi hipostenurică(1018-1012). Faza uremică sau critică. Rx. sughiţ. cu rinichi mare dureros. mucoase uscate. histologice ale nefronului. Dak apare piurie + durere lombară atunci este o litiază. diag fiind + prin încălzirea şi acidifierea cu acid acetic 10 % .

acută când densitatea urinară este hipostenurică . ¼ din pacienţii cu litiază au AHC de litiază. Formarea cristalelor nu este suficientă pt apariţia calculilor. zone tropicale. Europa de C. Marea Britanie. Poliurie cu hipostenurie-covalescenţa unor boli infecţioase acute. Cea prerenală este la fel ca la oligurie. Există 2 th: particulelor fixe. Consumul crescut de lichide determină creşterea diurezei. N Indiei. Poliurie cu densitate foarte mareDZ. şoc hemoragic. Poate fi şi de cauză renală . Creşterea incidenţei în aceste zone este dată de : deşert. Poliurie cu densitate izostenurică şi subizostenurică se constată în perioada de vindecare a unei IRA şi semnifică reluarea foiţei renale. locuite de populaţie albă sau de asiatici. Teoriile litogenezei Formarea calculilor este un proces muli factorial în care suprasaturarea urinei este condiţia esenţială pentru formarea primilor nuclei – (nucleaţie) şi decelerarea procesului de cristalizare. postrenală. Factorii favorizanţi ai litiazei urinare FACTORII INTRINSECI FACTORII GENETICI Litiaza urinară este mai frecventă în regiuni cu climat temperat. oxalaţi. montane. care este urmată de poliurie cu densitate urinară scăzută. particulelor libere. N Pakistan. VÂRSTA ŞI SEXUL 20-40 ani FACTORI EXTRINSECI Aria geografica este un factor favorizant al litiazei urinare: SUA. Ca. CCl 4. Clasificare litiazei urinare 7 . este semnul major de alterare renală gravă şi trebuie diferenţiată de retenţia vezicală de urină care se îndepărtează prin sondaj vezical. Consumul de lichide este unul din factorii cei mai importanţi care influenţează formarea calculilor urinari. şoc cardiogen . Poate fi de cauză renală. Scandinavia. În urina bolnavilor cu litiază au fost găsite cristale şi agregate de cristale mai mari . intoxicaţie cu ciuperci. Postrenală. ţările mediteraniene. fosfaţi şi Na .• • • Prerenale. Postrenale. Aceasta are 2 efecte: • Diluează componentele urinare care pot cristaliza • Reduce intervalul de prezenţă a cristalelor libere în urină. săruri de Au.reducerea diurezei sub 100 ml/24 h. Oliguria.reducerea diurezei sub 100 ml pe 24 h. Acest proces depinde de conc totală a substanţelor în urină. care se elimină în urină. care au fost rezultatul unor procese de creştere şi agregare a nucleilor cristalini apăruţi iniţial. Renale. anotimpul călduros. prerenală.calculi urinari obstructivi. Renală – necroză tubulară acută din stările de şoc . cronică când densitatea urinară este izostenurică. Anuria. ea poate fi de cauză prerenală: prin scăderea de filtrare glomerulară: ICC. Formarea calculilor este dată de consumul unor cantităţi mari de purine.îndepărtarea unui calcul uretral sau alt obstacole de pe căile urinare.poliurie cu densitate izostenurică: bolnavii cu stadiu de scleriză renală. Temperaturile ridicate cresc transpiraţia şi perspiraţia şi determină eliminarea unui volum mai scăzut de urină. China.poliurie cu densitate foarte mică (1002-1001)-DI.

hipercalciuria resorbtivă. excreţia urinară de Ca rămâne crescută şi în condiţii de foame. PRIMARĂ Tip 1 – deficit alanin glioxilat aminotransferaza(AGT) Tip 2 . HIPEROXALURIA A clasificată în : primară. B Cushing. sau inhalare de metoxifluran • hiperoxaluria enterică • aport exogen crescut de alimente bogate în oxalaţi • iatrogen din cursul tratamentelor METABOLICĂ UŞOARĂ Apariţia calculului s-a corelat cu scăderea vol urinar + creşterea oxalatului urinar. Activitatea metabolică a litiazei s-a corelat mai bine cu nivelurile ce oxalat urinar decât cu cele de Ca urinar. Se întâlneşte în boala Paget. 8 .este rezultatul rezorbţiei osoase de Ca şi absorţiei intestinale. hiperoxaluria metabolică uşoară. hipertiroidism. HIPOMAGNEZIURIA Este o alterare care apare la pacienţii cu calculi calcici. Este prezentă la 50% din pacienţii cu litiază oxalică. În acest tip de hipercalciurie.LITIAZA CALCICĂ Principalele modificări apărute în compoziţia urinei în litiaza calcică sunt: • Hipercalciuria • Hiperoxaluria • Hiperuricozuria • Hipocitraturia • Hipomagneziemia HIPERCALCIURIA Excreţia în urină a peste 300 de mg de Ca /zi sau peste 4 mg pe kg corp pe zi.deficit de D –glicerat DH.reprezintă pierderea exagerată a calciului ca urmare a unei disfuncţii tubulare renale. Mecanismele prin care acidul uric acţionează . hipercalciuria absorbtivă. ca urmare a unei diete bogate în purine. HIPOCITRATURIA A ca principală cauză acidoza. glioxilat reductaza. şi anularea efectului inhibitor normal al mucopolizaharidelor acide din urină. 3. ingestie de antigel. Mielom Multiplu. dependent/independent de vit D. 2. Clasic sunt descrise 3 tipuri de astfel de hipercalciurie: 1. când este deficit de piroxină . secundară. HIPERURICOZURIA Este rezultatul creşterii acidului uric .apare secundar absorţiei intestinale crescute de Ca . hipercalciuria renală. SECUNDARĂ • prin producţie crescută la nivelul ficatului . sunt nucleaţia heterogenă.

ph acid al urinei 4. rară . Un adult normal consumă 2 mg de purine/kg/zi. inapetenţă. Litiaza urică se clasifică: 1. fosfat) . pseudomonas. O altă modificare este metaplazia epidermoidă care este o leziune preneoplazică care apare k o urmare a iritaţiei cronice a mucoasei uroteliale.2. vol urinar. normal. gută) 3. Principalele modificări fiziopatologice sunt declanşate de obstrucţia urinară. Reducerea PU duce la reducerea peristalticii ureterale care se accentuează în prezenţa unei infecţii. săruri ale acidului uric. localizarea calculilor. LITIAZA CISTINICĂ Reprezintă 1-2 % din toate tipurile de litiază urinară. dimensiunile. amoniu. Principalele modificări morfopatologice sunt reprezentate de : pielonefrita acută. Cea mai mare parte a calculilor asociaţi cu infecţia urinară sunt calculi coraliformi care dau o simtomatologie : stare de rău. la pubertate. cu uricemie normală 2. LITIAZA FOSFO-AMONIACO-MAGNEZIANĂ Calculii asociaţi cu infecţia urinară cronică reprezintă 2-20 % din calculii urinari şi apar de 2 ori mai frecvent al femei. Modificările presiunii ureterale(PU) şi ale fluxului sanguin renal(FSR) trec prin 3 faze: 1. rezultă că majoritatea acidului uric excretat în urină este în formă insolubilă. Ca test de screening pt depistare se face TESTUL cu Nitroprusiat. caracterizată printr-un defect de transport transepitelial al cistinei. şi care nu răspunde la tratament obişnuit.LITIAZA URICĂ Litiaza urică reprezintă 5-10% din totalul litiazei în lumea occidentală. 9 . biosinteza în exces al purinelor. aceste modificări apar la infecţiile cu proteus. Clinic apare ca o litiază multiplă recidivantă care debutează precoce .5-5 h creşte PU şi scade FSR 3. ph-ul urinar. pionefroza. hiperuricemie(aport crescut de purine. germenii care produc urează +. Factorii care influenţează saturaţia urinei cu acid uric insolubil sunt: cantitatea de acid uric excretată(uricozuria). astenie. Cistinuria normală este sub 150-200 mg/zi. Consecinţele depinde de numărul . Pt a se forma calculi de Struvit sunt necesare 2 condiţii: suprasaturarea cu substanţe componente(Mg. 1. asocierea infecţiei urinare. Cistinuria este o boală congenitală ereditară autozomal recesivă . ph alcalin mai mare de 7. Pielonefrita acută obstructivă are evoluţii în condiţii de stază urinară foarte agresive. starea aparatului urinar anterior apariţiei calculului. care determină eliminarea a 200 –300 mg de acid uric pe zi. În urină există sub 2 forme: acid uric insolubil. după 5 h scad amândouă. care este pozitiv dak cistinuria depăşeşte 75 mg/l. Deoarece urina umană este predominat acidă. perinefrita. stări de deshidratare cronică.5 h creşte PU şi FSR 2. klebsiella. 0-1. Consecinţele fizio şi anatomopatologice ale litiazei urinare Orice calcul urinar este un corp străin în aparatul urinar şi produce modificări patologice în funcţia şi morfologia acestuia. Menon şi Resnick consideră k după 4 săptămâni nu se observă leziuni de obstrucţie ureterală completă într-un rinichi anterior .

Diagnosticul diferenţial se face cu alte cauze de colică renală prin obstacol. fosă----reg inghinală. vărsături. CT spirală nativă este cea mai bună investigaţie pt diag colicii renale. RRVS). ureterul proximal. flanc. explorările funcţionale izotopice. spasm al musculaturii netede. joncţiunea uretero vezicală. greţuri. echo. meteorism abdominal. Explorarea imagistică în litiază Este foarte necesară atunci când pacientul are febră rinichi unic.caracterizează calculii din punctul de vedere al mărimii şi localizării. În obstrucţia cronică . sau diag de calcul nu este sigur. Calculii pot produce colică prin următoarele mecanisme: obstrucţie. vasc. Severitatea durerii depinde de rapiditatea instalării obstrucţiei şi este invers proporţională cu mărimea pietrei. diversă. 2.04. O altă manifestare este infecţia urinară care are o gravitate progresivă de: pag 38 • infecţie cronică a tractului urinar • pielonefrită acută • pionefroză • urosepsis • şoc septic Cea mai gravă manifestare este IRA Cr. descoperindu-se prin echo sau CT. 10 . echografia aparatului urinar. sau prin alte tipuri de durere lombo-abdominală de cauză: nv. orientării. piurie. 4.este o metodă rapidă repetabilă . formei. ieftină . În caz de obstrucţie acest ΔRI este mai mare de 0. Acesta este întărit şi de examenele paraclinice(examenul urinei.7 diferenţiază dilataţia obstructivă de cea neobstructivă. organe genitale. hematurie. iritaţie locală. 1. radiografia reno-vezicală simplă(RRVS). TA +Puls crescut. compoziţiei calculilor urinari. febră. RI peste 0. Acesta este crescut în uropatia obstructivă. fiind declanşată la efort.se foloseşte pt k majoritatea calculilor au un grad variabil de radioopacitate. Calculii radiotransparenţi sunt puşi în evidenţă ca nişte imagini lacunare cu întreaga corcumferinţă înconjurată de substanţă de contrast. poziţiei. Dak calculul este mobil poate produce şi heamturie macroscopică care are caracter provocat. Este utilă în monitorizarea pacienţilor postinterveţional. gastro-intest. instalată brusc. Această colică este o durere de intensitate mare . 3. Ea ajută la evaluarea mărimii. Echografia Dopler permite măsurarea indexului de rezistivitate(RI). Această simtomatologie dureroasă poate fi însoţită şi de : agitaţie pshihomotorie. paroxistică. ΔRI este RI al rinichiului obstruat –RI al rinichiului neobstruat. care pune în evidenţă calculii renali ca fiind imagini hiperecogene *cu con de umbră posterior* şi dilataţia pielocaliceală secundară sub forma unor imagini anecogene comunicante. cu sediu variabil care iradiază în lombă. 5. ginec.Clinica litiazei urinare Alterările morfo shi fiziopatologice date d eprezenţa calculilor duce la apariţia unor semne şi sintome : durere. Cea mai frecventă manifestare clinică a litiazei reno-ureterale este colica renală. absenţa micţiunilor. Alteori este asimtomatică. urografia intravenoasă(UIV). în ceea ce priveşte litiaza ureterală calculii pot fi identificaţi de obicei numai la joncţiunea pielo-ureterală. Diagnosticul pozitiv îl dă regiunea unde apare durerea.

producând dezintegrarea acestuia în fragmente suficient de mici pt a fi eliminate .ESWL. mialgin antispastice-papaverină. 3. fie după fragmentarea in situ. contraindicaţii NLP este un procedeu chirurgical endoscopic prin care se creează percutanat un canal de acces în sistemul cavitar renal şi se extrag calculi fie ca piese unice . nitroglicerină antiinflamatoare nesteroidiene. ibuprofen corticosteroizi bloc alfa 1 adrenergice blocante ale canalelor de Ca ATB Indicaţiile şi contraindicaţiile în ESWL Litrotriţia extracorporeală cu unde de şoc. 9. Tratamentul medical în litiază • • • • • • • • Este dat de calmarea durerii prin: aport hidric scăzut antialgice. 4. o dată cu fluxul urinar pe căile urinare normale. 2. NLP are indicaţie la 8-10% din cazurile de litiază renală: 11 . 7. Cuprinde analize de sânge şi de urină.are la bază transmiterea de unde de şoc în afara organismului şi focalizate pe calcul . 6. 5. 8.fenilbutazonă. piroxicam. INDICAŢII • Calculi renali • Calculi ureterali lombari şi iliaci • Calculi ureterali juxtavezicali • În cadrul tratamentului multi nodal CONTRAINDICAŢII • Tulb de coagulare • Graviditate • Anevrisme • Malform sckeletice • Obezitate • La copii mai mici de 120 cm • IRA NLP.descriere. piafen .algocalmin.Examenele de laborator în litiază 1. indicaţii . diclofenac. creatinina serică calciul ionizat(liber) + albumina ac uric seric examen sumar urină urocultura testul pt cistină HLG K seric analiza fragmentelor sau calculilor prin spectroscopie în roşu sau cristalografie cu raze X.

NLP. Atitudinea terapeutică este nefrectomia radicală. cu risc de alterarea funcţiei renale. Diagnosticul lui este histologic astfel încât nu există alte criterii care sa facă diferenţierea de alte carcinoame renale. deformări ale scheletului. absolute-tulb de coag +graviditate 2. hemangiomul. CONTRAINDICAŢIILE pot fi clasificate în: 1. Diagnosticul se face prin echografie şi CT. ANGIOMIOLIPOMUL sau HEMARTOMUL RENAL este o tumoare renală benignă rară apărută mai frecvent la adulţii cu scleroză tuberoasă Bourneville. lipomul. eşecul ESWL. Această intervenţie activă se face în caz de obstrucţie persistentă . Tratamentul este nefrectomia radicală. Calculii mai mari de 7 mm necesită intervenţie deoarece ratele de eliminare spontană sunt reduse. Chirurgia deschisă în litiaza urinară Intervenţiile chirurgicale deschise pt litiaza urinară au dispărut datorită tehnicilor de medicina modernă. şi 2 slab diferenţiat. La 20% din pacienţi pot apărea dureri lombare sau hematurii macroscopice. obezitate. Indicaţiile actuale acoperă numai 1-5 % din cazuri şi sunt relative: litiază complexă . Macroscopic apare ca o tumore solidă . celule musculare netede. marinari).5 cm Calculi cu compoziţie dură care nu pot fi fragmentaţi prin ESWL Calculi infecţioşi(struvit) Calculii la pacienţii cu profesii speciale(piloţi. ESWL +ureteroscopia au rămas cele 2 metode alternative terapeutice care se utilizează în litiaza ureterală. Calculii de 5-7 mm au o rată de eliminare mai redusă . embolizările parţiale. Macroscopic apar k tumori de culoare galben-gri. ONCOCITOMUL RENAL este o tumoare cu potenţial evolutiv variabil între benign şi malign. Calculii mai mici de 4-5 mm se elimină spontan în 80 % din cazuri . relative-infecţii urinare spec şi nespecif 3. vase sangvine. localizarea. fiind necesară o intervenţie activă. cea mai frecventă de la nivelul parenchimului renal. Este o tumoare epitelială glandulară bine diferenţiată situată în cortexul renal cu diametrul mic şi asimtomatică în majoritatea cazurilor. URS. 12 . poate chiar 95%. Sunt 2 grade de diferenţiere: 1 bine diferenţiat. tehnice-malformaţii renale sau scheletice Tratamentul litiazei ureterale În litiaza ureterală indicaţiile pentru tratamentul intervenţional depinde de: mărimea. a cărei origine nu a fost în deplin stabilită. şi forma calcului. Alte tumori renale benigne sunt reprezentate de leiomiomul. TIPURI DE INTERVENŢII DESCHISE: • pilolitotomie • pielonefrolitotomie • ureterolitotomie • extragere de clacul pielic + pieloplastie Tumorile renale parenchimatoase benigne ADENOMUL RENAL reprezintă leziunea solidă benignă. Tratamentul este reprezentat de enucleorezecţia.• • • • • • Calculii renali asociaţia cu modificări anatomice care impiedică eliminarea fragmentelor la ESWL Calculii renali cu masă litiazică mare Calcul caliceal inferior cu Dmx mai mare de 1. unică şi unilaterală. Histologic este alcătuit din 3 componente: celule grăsoase mature. nefrectomiile parţiale.

3. Astăzi sunt 4 tipuri principale de carcinom cu celule renale: comun sau obişnuit. şi manifestările clinice apar în stadii avansate. FORMELE UROLOGICE sunt caracterizate prin hematurie macroscopică. fiind de 2 ori mai frecvent la B. rinichi polichistic. permanentă. şi forme cu sindrom para neoplazic. Tumora devine manifestă clinic la un diametru de 5cm şi se palpează la polul inferior. papilar. În funcţie de etiologia manifestărilor dominate. • Disfuncţia hepatică nemetastatică 13 . anorexie. Alţi sunt reprezentaţi de: obezitate. etc. Fumatul este singurul factor care reprezintă un risc pt apariţia cancerului. Mai apare şi la cei cu sindrom Hippel Lindau. RCC comun sau obişnuit este forma cea mai frecventă cca 70%. Tipul papilar este mai frecvent multifocal. iar ASPECTELE SARCOMATOIDE sunt variante slab diferenţiate.5. osteoarticulare. RCC papilar sau tubulopapilar afectează mai des pacienţii cu IRC în stadiul terminal şi boala chistică renală dobândită. unică. sau la cei cu maladie chistică renală din urma unei IRC. Este rotundă . spontană. 1. Hematuria macroscopică . capricioasă nedureroasă şi semnifică penetraţia tumorii în căile de excreţie. dură . şi sonoritate abdominală. petrol. RCC neclasificat nu poate fi încadrat în nici una din cele de mai sus. Este pe locul trei între neoplasmele tractului urinar şi se caracterizează prin mortalitate dublă-40 %. forme metastatice. deosebim forme urologice. Varicocelul simtomatic este secundar obstrucţiei venelor spermatice. Tumora este unilaterală şi pe secţiune este de culoare gălbuie maronie. paloare. Durerea apare în 40% din cazuri şi este sub formă de nefralgie surdă. aceste caracteristici fiind asociate unei boli avansate. 2. multicentrică în 4-5% . oţel. datorită conţinutului crescut de lipide sau aspect de mozaic. cu contact lombar . pe secţiune este de culoare galben portocaliu. • Febra de 38-38. hipertensiunea. anemie. Această malformaţie are loc în corticală cu frecvenţă egală în ambii rinichi. este totală. al ductului colector.Tumorile renale parenchimatoase maligne Carcinomul renal este o tumoare rară reprezentând cca 3% din toate cancerele adultului şi 85% din toate tumorile renale maligne primare. FORMELE CU SINDROAME PARANEOPLAZICE apare cu o frecvenţă de cca 30% şi se manifestă prin simtome şi semne şi sindroame care nu au legătură cu aparatul urinar. 4. RCC este considerat un grup heterogen de tumori epiteliale maligne care se dezvoltă din structuri tubulare renale. medicaţia antihipertensivă. Se întâlneşte la 25% din cazuri ca fiind o masă retroperitoneală. neurologice. GRADUL DE DIFERENŢIERE CELULARĂ G0-adenom. Este întâlnit în decadele a 5-a şi a 6-a de viaţă . Modificările citogenetice acestui tip sunt trisomia Cr 7 şi 17 şi deleţia Cr Y. şi anume : • Alterarea stării generale cu scăderea ponderală . mature. • Sindromul hematologic reprezentat de poliglobulie şi anemie. rinichi în potcoavă. RCC cromofob se dezvoltă din segmentul cortical al tubului colector şi reprezintă 5% din RCC. RCC al tubului colector este un tip rar sub 1% localizat de obicei în medulară. aportul nutritiv de proteine animale. FORMELE METASTATICE se întâlnesc la cca 10% din pacienţii care se prezintă cu sindroame pulmonare. tumoare benignă G1-grad mare de diferenţiere G2-grad mediu de diferenţiere G3-grad minim de diferenţiere Clinica carcinomului renal Majoritatea tumorilor renale sunt asimtomatice o lungă perioadă de timp. cromofob. expunerea profesională la fier. astenie. balotare lombară. durere lombară şi tumoare retroperitoneală .

Explorarea imagistică a carcinomului renal • • • • • • • Sunt reprezentate de : Radiografia renovezicală Urografia intravenoasă care poate da aspect normal.• • HTA Formele endocrine reprezentate de hipercalcemia. Diferenţierea se face de un chist renal simplu se face cu examen echografic sau CT . T1a-tumoare cu diametru maxim de 4 cm T1b-tumoarea are diametrul maxim peste 4 dar mai mic de 7 cm T2-tumoare cu diametrul maxim mai mare de 7 cm T3-tumoarea se extinde spre venele mari dar nu depăşeşte fascia Gerota.nu există metastaze la distanţă M1.tumora primară nu poate fi evidenţiată T0-nu există semne de tumoare primară T1. CT este metoda de diagnostic de elecţie pt orice masă tumorală renală. Renografia izotopică cu DMSA RMN sau rinichi Diagnosticul diferenţial în carcinomul renal Acesta este diagnosticul unei mase renale sau a unui rinichi mare descoperit prin examene imagistice.tumoarea se extinde in venele renale şi VCI deasupra de diafragm T4-tumoarea invadează dincolo de fascia Gerota N-ganglionii limfatici regionali Nx.tumoarea are diametrul maxim de 7 cm. hipoglicemia. Stadializarea carcinomului renal T. T3a-tumoarea invadează glandele suprarenale dar nu depăşeşte fascia Gerota T3b-tumoarea se extinde in venele renale şi VCI sub diafragm T3c.metastazele la dist nu pot fi evaluate M0.există metastaze la distanţă Stadiul 1 2 T N M 14 . nefuncţional(mut). sindrom tumoral. Nefrotomografia ne arată dak masa tumorală este vascularizată sau nu Ecografia arată localizarea şi mărimea leziunii. sindromul Cushing.tumoră primară Tx.gl limf regionali nu pot fi evaluaţi N0-nu există metastaze în gang limf reg N1-metastaza într-un gang limfatic regional N2-metastaze în mai multi gang limfatici reg M-metastaze la distanţă Mx. Diferenţierea de neoplasmele benigne este dificilă prin CT.

Tratamentul chirurgical al cancerul renal În stadiile T1. Ace4astă teorie a fost infirmată de teoria patogenică a 15 . îndepărtează sursa de noi metastaze şi are rol curativ. Supravieţuirea la 5 ani este sub 10% la pacienţii care se prezintă cu metastaze. Dintre factorii dependenţi de tumoare cel mai important este stadiul anatomopatologic. Peste 805 din pacienţii cu acestea sunt fumători. O strategie nouă este inserţia genelor ce codifică citokine direct în celuele tumorale. În general sunt considerate factori de risc acele substanţe care produc apoptoza urotelială. ureterul fiind implicat în cca 25%. În tumorile metastatice . de pacient şi de tratament. În cancerul renal metastatic. Tratamenul cancerului renal metastatic Supravieţuirea la 5 ani în cazurile cu adenopatie regională este între 8-35%. Metastazele carcinomului renal sunt de obicei multi focale în acelaşi organ sau în locuri multiple. Etiopatogenia şi epidemiologia tumorilor de cale urinară superioară Tumorile căilor renale superioare sunt tumori relativ rare care reprezintă 1% din cancerul adultului şi cca 3-4% din totalitatea tumorilor căilor urinare.3 4 Prognosticul carcinomului renal Are supravieţuiri globale la 5 ani. în sensul curgerii urinei. Se face limfadectomia regională urmată de suprarenalectomia. tratamentul multimodal este mai util decât monoterapia.. se practică nefrectomia radicală. Din punct de vedere patogenic a fost vehiculată teoria filiaţiei mamă-fiică ce susţine ideea diseminării distale . T2. de cca 40-60% dar este mai favorabil decât alte cancere ale aparatului renal. Invazia prin fascia Gerota scade supravieţuirea la 5 ani la cca 45% . Factorii de pronostic sunt clasificaţi în 3 mari categorii: determinaţi de tomoră. Ea constă în extirparea în bloc a rinichiului cu grăsimea perirenală. Radioterapia are un rol în tratamentul paliativ al metastazelor dureroase sau hemoragice. în prezenţa metastazelor M1 supravieţuirea la 5 ani este de 5-10%. tipul histologic şi invazia microvasculară. Studii au arătat că o serie de factori de risc cum ar fi : anilina. T3. Alţi factori prognostici sunt reprezentaţi de mărimea tumorii . ortofenolul. Cauzele apariţiei acestor tumori nu sunt suficient cunoscute.gradul . Calea de acces în spaţiul retroperitoneal este fie anterioară transperitoneală. Bărbaţii sunt afectaţi de cca 3x mai mult decât femeile. leziuni. Cea mai frecventă localizare este cea pielocaliceală . Invazia gang regionali este asociată cu supravieţuire la 5 ani de 5-30% . Trombosul venos se poate extirpa prin cavotomie. nefrectomia reduce volumul tumoral din organism . Nefrectomia este o intervenţie majoră care poate aduce complicaţii precum hemoragii. fie cea clasică lombară. Suprarenalectomia se face dk tumora renală este mai mare de 5 cm. Alţii o fac dak tumoarea renală este situată la polul superior sau invadează rinichiul în intregime. în a 7-a decadă de vârstă. benzidina. fie toracofrenolaparotomia. toluenul. iar extensia la organele vecine este rar asociată cu supravieţuire al 5 ani.

sesile. 25-50% cel diferenţiate 4.adenopatie multiplă peste 2 cm sau unică mai mare de 5 cm. sub 25% cel diferenţiate Manifestările clinice în tumorile de cale urinară superioară • • • • hematuria macroscopică este semnul dominat prezent în cca 90% din cazuri durerea este prezentă la o treime din pacienţi tumora palpabilă lombară sau de flanc varicocelul-dilataţia venelor plexului de la panfiniform de la nivelul scrotului.absenţa evidenţei tumorei primare Tx. Anatomie patologică a tumorilor de cale urinară superioară Peste 905 din tumorile căilor urinare superioare sunt tumori uroteliale maligne. Din punct de vedere macroscopic acestea sunt pediculare. Explorarea paraclinică în tumorile de cale superioară urinară • • • • • EXAMEN DE LABORATOR examen sumar de urină arată prezenţa hematuriei proba addis hamburger obiectivează hematuria microscopică urocultura-poate evidenţia o infecţie secundară tumorii determinarea ureei sanguine şi a creatininei serice apreciază funcţia renală determinarea probelor de coagulare şi a testelor hepatice 16 . Cca 7% sunt carcinoame şi sub 1% sunt adenocarcinoame.carcinom in situ Ta.absenţa adenopatiei regionale N1-adenopatie unica mai mică de 5 cm sau multiplă mai mică de 2 cm N2.tumoare strict mucoasă fără interesarea membranei bazale T1-tumorea depăşeşte membrana bazală şi ajunge până la corion T2-tumora invadează musculara T3-tumora invadează adventicea ureterală T4-invazia organelor vecine N-gang limf reg N0.carcinogenezei uroteliale multicentrice conform căreia întreg uroteliul este supus simultan aceleiaşi presiuni oncogenetice. sesil-pediculare T.prezenţa metastazelor nu poate fi apreciată M0-absenţa metastazelor la distanţă M1-metastaze la distanţă prezente Tumorile urogenitale sunt clasificate în 4 grade: 1. 100-75% cel diferenţiate 2.tumora primară nu poate fi apreciată Tis. M-metastaze la distanţă Mx. 50-75% cel diferenţiate 3.tumoare primară T0.

care dă supravieţuirea după 5 ani: • Stadiul Tis. localizarea. numărul acestora. radioterapia. T4. segmentară. invazia organelor vecine. Boala este de 3 ori mai frecventă la bărbaţi decât le femei. Tratamentul Este chirurgical. anemie severă.• • • • • • • • • citologia urinară este utilă pentru diagnosticul pozitiv şi pt urmărirea în timp a pacienţilor EXPLORĂRILE IMAGISTICE radiografia reno-vezicală simplă echografia urografia intravenoasă este cel mai util uretero pielo grafia retrogradă CT RMN EXPLORAREA ENDOSCOPICĂ Citoscopia Ureteroscopia retrogradă este investigaţia regină pt aceasta afecţiune. cel mai important factor pronostic este reprezentat de stadializarea TNM. Tratamentul conservator este indicat în stadii incipiente. laparoscopică. nefrectomia parţială. Tratamentul chirurgical radical se face prin nefro-ureterectomia totală. Acest tratament chirurgical se realizează prin mai multe modalităţi: chirurgie deschisă. 17 . şi are ca principiu vindecarea bolii sau prelungirea vieţii pacienţilor. unice şi mici. excizia parţială de bazinet. Ta. boala se complică cu obstrucţia căilor urinare . N1-cca 20% • Stadiul N2 sau M1-0% Supravieţuirea globală la 5 ani este de 35%. T1-90% • Stadiul T2-cca 40% • Stadiul T3. mărimea. Diagnosticul difereţial al TCC • • • • • Diagnosticul diferenţial se face cu afecţiunile: Tumorile renale parenchimatoase Litiaza reno-ureterală TBC urogenitală Necroza papilară Ureterita chistică Prognosticul TCC Netratată . Indicaţia chirurgicală va ţine cont şi de unele kestii precum: stadiul tumorii. Pt pacienţii trataţi . endoscopică. cu tumori bine diferenţiate. Epidemiologia tumorilor vezicale Tumorile vezicii urinare sunt cele mai frecvente tumori ale tractului urinar şi se situează pe locul 2 după cancerul de prostată. suprainfecţie. Tratamentul chirurgical se realizează prin ureterectomia distală. Tratamentul conservator este dat de imunoterapia. sângerare. chimioterapia.

adenopatie unică cu diametrul mai mic de 2 cm N2. . îndulcitorii artificiali) nu cresc riscul de tumoare vezicală.. tumorile vezicale pot fi : pediculate.. a cauciucului.. s-a constatat k unii bolnavi au avut în antecedente tumori uroteliale. macroscopică T4a-. vagin T4b. ... industria aluminului.carcinoame vezicale netranziţionale 3. pictori.. Un alt factor care creşte riscul este dat de medicamente(folosirea îndelungată de analgetice). cei care lucrează în industria vopselurilor.din punct de vedere histopatologic sunt 3 tipuri de tumori vezicale: 1.....prostată .. sesile. Teoria multifocalităţii tumorilor uroteliale considera aceste tumori o maladie a întregului uroteliu. alimentele bogate în vit A scad acest risc.Gradul de diferenţiere: 1-G1-tumori bine diferenţiate 2-G2-tumori mediu diferenţiate 3-G3-tumori slab diferenţiate D. care a fost abandonată pentru noţiunea de tumori sincrone şi asincrone.fără adenopatie regională N1. C. Etiopatogenia tumorilor vezicale Studiind evoluţia a mai multor cazuri de cancer vezical. -. .. Aceasta era numita filiaţia mama-fiică. Factorii dietetici(cafeaua. laptele. Fructele ..Persoanele predispuse la asemenea tumori sunt cei care au o expunere prelungită la anilina.gradul invaziei tumorale parietale este profunzimea invaziei tumorale la nivelul peretelui vezical. N-adenopatie regională Nx..... şoferi. sesil-pediculate... B. cca 85% din cei cu tumore vezicală fumează.carcinoame uroteliale sau carcinoame cu celule tranziţionale 2. perete pelvin sau abd. Un alt factor principal este fumatul. alcoolul. .din punct de vedere al aspectului macroscopic. Anatomia patologică a tumorilor vezicale A. pielăriei.adenopatie unică sau multiplă cu diametrul între 2 –5 cm 18 .tumori vezicale rare papilomul vezical tumoare vezicală benigna foarte rară.-..extensia tumorală nu poate fi apreciată T0-absenţa tumorii primare Tis-carcinom in situ Ta-pană la membrana bazală T1-trece membrana bazală T2a-juma interna a muşchiului vezical T2b-juma externă a muşchiului vezical T3a-invazie perivezicală microscopică T3b..... Până nu demult se considera k aceste tumori erau consecinţa grefării pe mucoasa vezicală a unor celule neoplazice din sens descendent.starea ganglionilor nu poate fi apreciată N0. Stadializarea tumorilor vezicale T-extensia tumorală Tx...--. uter.

fototerapia. 19 . localizarea tumorilor. localizarea şi baza de implantare a tumorii examenul histopatologic. electrofulgurarea endoscopică. se va efectua examenul citoscopic.absenţa M1. adriablastina). Factorii de pronostic: extensia tumorală. Aceasta este spontană. durere pelvină.prezenţa • • • • • Stadierea este notată cu litera C . rezecţia tumorilor. varsta pacientului.pasiva. reprezentând indicele de certitudine. C1-exclusiv clinică C2-imagistică C3-chirurgicală. cistostatice (thio-tepa. sau accelerator linear. care dă mărimea. Cistita tumorală este manifestarea tumorii. afectarea ganglionară. vaporizarea laser. imunoterapia.N3. capricioasă . utilizându-se ca modalitate diagnostică pt T. chimioterapia. Diagnosticul tumorilor vezicale Pentru cel de certitudine . disuria.nu poate fi apreciată M0. Polakiuria. episodică. aspectul . 75% din pac prezintă tumori vezicale superficiale. nr tumori. cistectomia parţială. care au o supravieţuire la 5 ani de 80%. tuşeul rectal. La examenul local se va face palparea bimanuală. Cel diferenţial se face de: • Adenom prostată • Litiază vezicală • Ureterocelul • Cistoidul • Tbc vezicală. microscopică C5-necrotică Manifestări clinice Hematuria este principalul semn clinic . starea aparatului urinar. indoloră.adenopatie peste 5 cm diametru M-metastaze Mx. macroscopică C4-anatomo-patologică. prezentă la cca 80-90 % din pac. se foloseşte ca metodă de hemostază. Evoluţia şi prognosticul tumorilor vezicale Evoluţia În momentul diagnosticului. Tratamentul chirurgical al tumorilor vezicale Este reprezentat de mai multe metode precum: electrorezecţia transuretrală a tumorilor vezicale. Tratamentul complex al tumorilor vezicale Este reprezentată de radioterapia externă care se face prin tele-cobalt-terapie.

Clinic apar simtome ale aparatului urinar inferior cauzete de obstrucţia uretrală. Forma este aceea de castană sau con turtit anterior-posterior . La această obstrucţie există 2 feluri de reacţie vezicală : vezica de luptă care apare prin hipertrofierea fibrelor musculare. caracterizată prin hiperplazia celulelor stromale şi epiteliale din prostată. dată de o creştere în volum a prostatei . Etiopatogenia adenomului de prostată Etiopatogenia este multi factorială şi este reprezentată de vârsta avansată şi testiculele funcţionale. def. Adenomul de prostată . Este formată din parenchimul glandular şi stroma fibromusculară. Diagnosticul fiind de adenoleiomiofibrom. Ea este o glandă cu secreţie predominat externă . şi distensia rapidă. ceea ce determină diverse grade de obstrucţie a fluxului urinar şi modificări secundare la nivelul detrusorului. care generează obstrucţia fluxului urinar.Anatomia şi funcţiile prostatei Prostata este o glandă anexă a aparatului genital masculin situată în spaţiul subperitoneal pelvin în loja prostatică. Iar pt progresia HBP avem PSA –antigenul prostatic specific seric. Macroscopic apare o creştere în volum a prostatei . La cel cu HBP castrarea produce regresia bolii. epidemiologie Adenomul de prostată (hiperplazia benignă a prostatei) este cel mai frecvent neoplasm benign la om. HBP nu apare la bărbatul castrat înainte de pubertate. Modificările hiperplazice se produc atât în stromă cât şi în ţesut glandular. HBP este deci un proces patologic caracterizat prin hiperplazia stromei şi a epiteliului . şi s-a arătat k primele aspecte sunt prezenţa nodulilor stromali periuretrali. nocturia. O ipoteză afirmă k defectul primar în BPH este la nivelul stromei determinând o revenire la un fenotip embrionar cu o creştere de factori creştere embrionari. micţiunea imperioasă). Pe măsura creşterii nodulilor se dezvoltă o formaţiune tumorală intraprostatică. Anatomia patologică a adenomului de prostată Primele modificări apărute în HBP apar la vârsta de 35. Fiziopatologia simptomelor este dată de simtomele de umplere sau iritative(polakiuria. Ea este stimulată să crească şi sa fie menţinută aşa prin prezenţa testosteronului seric. cale pe unde se elimină lichidul spermatic. Adenomul de prostată –fiziopatologie Adenomul de prostată creează rezistenţă la fluxul urinar micţional prin uretra prostatică prin 2 mecanisme: obstacol mecanic şi obstrucţia dinamică. şi de simtomele de golire sau obstructive: • debutul tardiv sau iniţierea dificilă a micţiunii • jet urinar cu forţă şi calibru reduse • micţiunea întreruptă • durata lungă a micţiunii • senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare Scorul internaţional al simtomelor prostatice(IPPS) 20 . cu o greutate de 20 g. fenomene care se manifestă de obicei la bărbaţii peste 50 de ani. Factorii care provoacă boala sunt reprezentate de vârsta şi statusul hormonal. Acesta obstrucţie determina o reacţie adaptativă a detrusorului care induce alterări morfo-funcţionale.

alfuzosin RS. Un examen neurologic se face pt a elimina eventualele probleme neurologice. probele hepatice Antigenul prostatic specific este crescut Uroflowmwtria Studiile de presiune-debit Imagistice Urografia intravenoasa Echo Endoscopia aparatului urinar inf Diagnosticul diferenţial al HBP Afecţiuni care produc predominant simtome obstructive(stricturiel de uretră. carcinomul in situ al vezicii urianre). afecţiuni care produc predominat simtome iritative(instabilitatea detrusorului. glicemia.Este utilizat pentru a obiectiva şi măsura intensitatea suferinţei bolnavului. Prin acesta se urmăreşte creşterea volumului prostatei şi caracterele ale acesteia. 21 . dureri intense în hipogastru tuşeul rectal este esenţial care se face în poziţie ginecologică sau genupectorală. pielonefrite Hematuria macroscopica Explorările paraclinice în HBP • • • • • • • • • Creatinina serică Examenul sumar de urină Hlg. contractura colului vezical). Complicaţiile adenomului de prostată • • • • • • Retenţia cronică de urină completă/incompletă Retenţia acută de urină completă Dilatarea caii urinare superioare Diverticulii vezicali Cistite. Acest chestionar constă din 7 întrebări al căror răspuns este cuantificat cu puncte de la 0 la 5. Examenul clinic în HBP • • • SEMNELE SINDROMULUI UREMIC globul vezical cu senzaţia d ea urina. dutasteride . Este reprezentat de administrarea de inhibitori de 5 alfa reductaza: finasteride. teste de coagulare. Suma punctelor va fi cuprinsă între 0 şi 35 şi se interpretează astfel: • 0-7-simtomatologie ushoară • 8-19-simptomatologie moderată • 20-35-simtomatologie severă Întrebarea 8-a măsoară gradul în care pacienţii tolerează simtomele (cat de mult sunt deranjaţi de simtome). Prin tuşeu se poate descoperi un cancer de prostată sau o tumoare rectală. Apare o hipertrofie globală uniformă şi simetrică. Tratamentul medicamentos Este indicat pacienţilor cu simptomatologie uşoară sau moderată. cu micţiune imposibilă. alfa 1 blocantele selective: doxazosin. şi preparatele filoterapeutice. terazosin.

adenectomia deschisă.51 la 100 de mii de loc. La noi în românia incidenţa este de 11. colul. şi sunt nişte locuri de minima rezistenţă cum ar fi: joncţiunea prostato-uretrală. Cancerul de prostată este un adenocarcinom care are origine în stratul epitelial al acinilor secretori. trigonul vezical. mediu dif au scor 5-7. retenţiile de urină. incidenţa creşte cu vârsta. Un factor principal în apariţia cancerelor este localizarea cancerului. În evoluţia naturală sunt 3 paşi de parcurs: • Dezvoltarea de focare microscopice de cancer ocult • Cancerul ocult---cancerul de prostată localizat. factorul de creştere IGF-1. ureterele. iar altă ipoteză spune k este nevoie de anumite lovituri genetice multiple pt transformarea cancerului. Se întâlneşte foarte foarte mult în ţările din Asia –extremul orient-china thaylanda. H androgeni şi estrogeni. infecţiile urinare. şi este indicat în IR. Cea mai mare frecvenţă o au negrii din atlanta. Factorii de risc sunt reprezentaţi de : vârsta. cu colul vezical. restul fiind în zona de tranziţie şi zona centrală. Istoria naturală şi mortalitatea ADKP Istoria este greu de urmărit deoarece este greu de observat cursul de evoluţie al bolii fără intervenţie terapeutică. vaporizarea transuretrală. polimorfismele genetice. Ca metode avem: TURP. şi cea mai frecventă cauză de moarte la bărbat după cancerul bronhopulmonar. Anatomia patologică a cancerului de prostată Majoritatea cancerelor se dezvoltă în zona periferică. El este cel mai frecvent cancer diagnosticat . georgia. slab dif au scor 8-10. Epidemiologia şi etiopatogenia ADKP Carcinomul de prostată constituie la ora actuală o problemă de sănătate majoră pe plan mondial. clinic şi semnificativ • Diseminarea Se consideră k dezvoltarea se face printr-o progresie lentă . Scorul Gleason • • • • • Evaluează doar arhitectura acinară în microscopia de putere mică cu 5 grade de diferenţiere: 1-f bine dif 2-bine dif 3-moderat dif 4-slab dif 5-f slab dif bine dif au scor 2-4. Invazia extracapsulară cuprinde veziculele seminale. Clinica cancerului de prostată 22 . japonia.Tratamentul chirurgical Are scopul de a îndepărta ţesutul hiperplazic.

Metoda este puncţia prostatică pe cale transrectală cu un pistol de biopsie. care este o glicoproteină secretată de epiteliul prostatic şi de glandele periuretrale. rectoragie.SIMTOMELE APARATULUI URINAR INFERIOR Obstructive sau de golire. Riscul de cancer este cu atat mai mare cu cât PSA este mai mare.tumore fixă. Biopsia prostatică Indicaţia majoră pt efectuarea biopsiei prostatice este diag histologic al cancerului şi stabilirea formei + grad. Imagistica • • • Este reprezentată de echografia transrectală care are k indicaţii : examinarea prostatei şi a veziculei seminale efectuarea biopsiei prostatice efectuarea biopsiei joncţiunii uretro-vezicale Diagnosticul echo se bazează pe leziunea hipoecogenă din zona periferică.nu poate fi stabilită N0-nu există N1. Hematurie.tumore inapetentă clinic. nepalpabilă T2. N-gang limfatici Nx.există M-metastaze la distanţă Mx-nu au fost stabilite M0-nu există metastaze M1. iritative sau de umplere.tumora nu poate fi evaluată T0. Clasificarea TNM a cancerului de prostată T-tumoare primară Tx. Complicaţiile acestei metode sunt cele traumatice prin hematurie. Markerii tumorali ai ADKP Sunt elemente importante în evaluarea şi urmărirea tratamentului la pac cu cancer. La examenul clinic asimetrie a glandei prostatice. incontinenţă de urină Metastazele + invadarea gang. dureri lombare.există Diagnosticul stadial al cancerului de prostată 23 . disurie. Prostata are o consistenţă dură şi formă neregulată. Aceşti markeri sunt reprezentaţi de: fosfataza acidă prostatică.tumore limitată la prostată T3. antigenul prostatic specific(APS).nu se evid tumora T1.tumore care se extinde la capsula prostatei T4.

Alte combinaţii sunt pt diagnostic: valoarea PSA. Este o afecţiune rară în Europa şi america de N . …………………………………………………… Supravieţuirea este de 80-94% la 5 ani.carcinom neinvaziv T1. Aceasta se face cu doxorubicină. Se face la bolnavii cu carcinoame mixte. Alta este dată de limfadenectomia. Prima metodă este: orhiectomia bilaterală care este o terapie pe termen lung care scade testosteronul plasmatic cu până la 90%. Radioterapia se face cu raze gama emise de radiu. Majoritatea cancerelor sunt epitelioame spinocelulare. scorul Gleason. antagonistii/ agoniştii LH-RH. Macroscopic cancerul penian are 2 forme: papilar. hematogenă. în care extensia se face pe 2 căi : aproape în aproape. HORMONOTERAPIA Are scop pliativ. iod. Ea poate să se facă cu intensitate mare sau cu intensitate redusă. Este o metodă pt cei cu cancer de prostată T1T2-N0-M0. India. Ca metodă avem prostatectomia radicală care constă în extirparea prostatei şi a veziculelor seminale. Alte tehnici sunt prostatectomia radicală laparoscopică şi radioterapia. plan. Diagnosticul diferenţial Adenomul de prostată TBC Prostatita cronică Litiaza prostatică Tratamentul Obiectivul este vindecarea pacientului. etiopatogenie. anti androgenii CHIMIOTERAPIA Se indică la bolnavii în stadii avansate de evoluţie locală sau sistemică.invazia de ţesut conj subepitelial T2-invazia de corp spong şi cavernos 24 . estrogenii. limfatică. ciclofosfamidă. Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de: • lipsa igienei locale • subnutriţia • microtraumatismele repetate • căldura locală • infecţiile virale Anatomie patologică. aur. Alta este RMN al prostatei. stadiul clinic.TUR-P este o metodă de diagnostic şi stadializare deoarece permite descoperirea bolii în stadiile T1a şi T1b. poate fi făcută şi pt stadiul T3 dar în anumite condiţii. anat pat. Cancerul penian stad TNM T-tum primară Tis-carcinom in situ Ta. Cancerul penian –epidemiologie. apare mai mult în Brazilia.

şi uşor sângerândă. Tumori ale cel germinale • Neoplazia germinala intratubulara (CIS) • Forme “pure” (un tip histologic) 99 seminom 100 seminom spermatocitic 101 carcinom embrionar 102 poliembriom 103 tumora de sac vitelin 104 tumori trofoblastice – coriocarcinom 105 teratom: matur / imatur.prezente la distanţă Cancerul penian –clinică Leziunea de tip ulcerativ.invazia inghinală profundă M-metastaze M0-fără Mx. care leziune are tendinţă de metastazare mare şi diseminare limfatică. Cancerul penian –diag dif. Tumora are formă de conopidă .invazia altor structuri N-adenopatie regională N1-un singur gang N2-invazia inghinală superficială N3. pronostic • • • • Diferenţial diagnosticul se face cu: şancrul sifilitic. suprainfectată.T3.invazia uretrei sau prost T4. RADIO/CHIMIO TERAPIA Tumorile testiculare – clasificare: 1. cu componenta maligna 25 . chist dermoid. Se produce o obstrucţie urinară sau fistule penoscrotale. Cancerul penian –tratament CHIRURGIA PENISULUI • excizia totală a tumorii • amputaţie totală/parţială de penis • emasculaţia CHIRURGIA LIMFATICĂ • limfadectomia TERAPIA LASER. moale leukoplakia herpesul genital maladia Bowen şansele la supravieţuire la 5 ani sunt peste 90%. este roşie murdară. Adenopatia este prezentă inghinal superficial şi profund.nu poate fi evid M1.

2. depozitele sec – la ~ 50 % din pac. Se intalnesc dif intre grupurile etnice (albi – negri. Incidenta max -> 20-40 de ani. atrofie testic si cancer contralt. Metastaze limf ingh – dupa invazia scrotului. Invazia epididimului sau funiculului spermatic poate => adenopatii pelviene sau inghinale. poate metastaza pe cale limf sau sg. Daca se asoc cu semne si simptome testic se recomanda biopsia testic. criptorhidism etc) si in testic normale. Caract prin cel mari. In 2-3 % sunt bilat simultan sau succesiv. In cazurile unilat – incidenta usor > pe dreapta. stari de intersexualitate. 26 . in majorit cazurilor sunt seminoame. de vaginala. orhiectomie. se face ordonat. ductul toracic. cancer de testicul in AHC. crescuta in tarile industrializate (3-6 cazuri noi la 100000 B/an) si scazuta in Asia si Africa. infertilitate. Carcinomul in situ (CIS) – considerat precursor al tum germinale testic (cu exceptia seminomului spermatocitic). stromale diverse. Tumori ale cordoanelor sex si ale stromei gonadice 99 T ale cel Leydig 100 T ale cel Sertoli 101 T ale granuloasei 3.5 % din toate cancerele care apar la B si 4-5 % din cancerele aparatului uro-genital. doar face posibila exam mai atenta a testic La pac cu tum sau neoplazie intraepit testic – 5 % risc de aparitie contralat Alti factori de risc: sdr Klinefelter. Alternative ter: obs. a fost dovedit drenajul controlat. = 1-1. interv chir ant ingh/scrotale sau diseminare retrograda din cauza unor metastaze masive retroperit. apendice testic. citoplasma bogata cu glicogen in cant mari si pot identif uniform in parenchimul testic. predictibil. Apoi -> cisterna chyli. calc la 10-30 de zile prin Rx pulmonare seriate. infetilitate CIS.● Tumori (forme) mixte – mai mult de un tip histologic. Diseminarea pe cale hematogena – direct din T primara (coriocarcinom). Extensia si prognosticul T T. Epidemiologia si etiopatogenia T T. CHT.tumora se dezv in testiculul contralateral 104 Orhidopexia ct mai precoce nu reduce risul. tum extragonadice cu cel germinale. Tumori germinale ale cordoanelor sex si/sau stromei gonadice (gonadoblastoame) Alte categorii: ale ductelor colectoare si rete testis. Rata de crestere a seminoamelor – mai lenta – posibile recidive si la 10 ani dupa tratament. Microlitiaza testic . epididim. expunerea mamei la estrogen in timpul sarcinii. funicul spermatic. A fost observata o crestere (aproape dublare) in ultimii 20-30 de ani. APP – criptorhidie: . de obicei masive (duct toracic. sau mai frecvent indirect. din metastazele ggl. cu nc nereg. comunicari limf-venoase). iar la cei unde este descoperita accidental – ecografie pe termen lung. in tubii seminiferi (disp ordonat pe un rand pe mb tubilor). evrei). Tunica albuginee rezistenta => invadarea epididimului si funiculului spermatic – destul de tarziu (10-15 % din cazuri). Tumorile testic neseminomatoase au o activit metab si o rata de crestere mare. Este cea mai frecventa tumora solida la B intre 20 si 35 de ani. mai ales dr-> stg si cand metastazele sunt volum. Lez se poate dezv chiar din viata fetala si evol spre cancer in 7 ani. => inainte de invazia dincolo de albuginee. Diseminarea pe cale limf – I – limfonodulii reg de la nivel retroperit (testic dr – interaortocav la T2. Evolutia locala – invazia parenchimului testic dupa ce CIS a depasit mb bazala a tubului seminifer -> extensia in afara testic la nivelul hilului testic. radioterapie (RT). limfoide. Incidenta variabila pe plan mondial. vene subclavii. atrofie testic. Dg – biopsie testic. Diseminarea TT germinale – cu exceptia coriocarcinomului. traumatisme testic (factor revelator). testic stg – reg paraaortica stg si preaortica). limfonodulii supraclavic (stg) sau retrograd spre limfonodulii iliaci comuni si externi si ingh.2-6 % B vor dezvolta o tumora maligna testic 102 risc de 10 x mai mare 103 5-10 % .evid ecogf in cadrul unor af (cancer. criptorhidism. Factori de risc: cancer contralat. secundare etc.

sensibilitatea putin modif (practic nedureroasa). 8 Viscerale: hepatomegalie etc. In 1/3 din cazuri – la debut – durere surda sau senzatie de greutate sau disconfort local la niv scrotului. aparitia unor mase tum cervicale si supraclaviculare (ggl Virchow . 10 % . normal la prezentare in majorit cazurilor – dzv intratestic a T. cu ocazia unui ex local atent. durerea ac probabil <= hemoragia intratestic si inflam asociata. Clinica TT. forma cu hidrocel satelit. ex gl mamare (ginecomastie). 9 SNC si periferic: simptome neuro. La ex clinic se urmareste: ex local al T. 7 Dureri osoase. exam gl mamare bilat. Ginecomastia – mai ales in tum nesemin. 111 112 113 114 115 116 117 118 forma care simuleaza o af epididimara. Se poate asocia cu niveluri crescute ale unor hormoni: gonadotrofina corionica umana (HCG). cu manif horm. dureri supraombilicale). dura sau neomogena. Dg poate intarzia uneori luni de zile (ignoranta. unor mase tumorale abdom (adenopatia retroperit). tuse. normal in mom dg. in reg ingh/anala. Ex general – palparea abdom. La un procent important de seminoame. dureri toracice. fie in urma unui traumatism scrotal. 27 . 5 Ggl supradiafragmatice care => sdr de compresiune mediastinala. forme ac pseudoinflam. Pe partea afectata: crestere unif a dimens.T este descoperita de pac / partenerul sex fie ca un nodul la nivelul testic.debut ca o orhiepididimita. melena. Cu una din maini – imobiliz testic. fie in cadrul unui ex sist. Funicul spermatic de obicei suplu. ingh). palparea unei adenopatii superficiale (supraclavic. normal (elem de comparatie). Etapa tardiva – la 10 % din pac simptomele la prezentare sunt prod de metastaze cu urm localizari: 4 ggl retroperit si pelvine care comprima sau invadeaza struct adiacente (ureter. descoperirea – intamplatoare. Dg stadial si clasificarea TNM a TT.Nat pluripotentiala -> aspect diferit de cel al T primare al dep sec (mai mult de 50 % din T neseminomatoase). frica. metastazele contin T nesemin. Etapa tumorala – 50 % . T poate => aparitia unui hidrocel secundar care impiedica obtinerea unor info concludente. Indentif epididimului. cu supraf neteda sau boselata. 1 2 Etapa intiala – T este la debut si nu a produs decat modif minime de consist si sensiblitate intr-o zona relativ mica a unui testic perfect normal in rest. expect sg. pe testicul ectopic. Coriocarcinomul – in aceeasi forma histologica. edeme ale mb inf sau comprima duodenul => simptome GI (greturi. hematemeza. muschiul psoas. cercetarea gr ggl superficiale. Ex local – palpare bimanuala a cont scrotal incepand cu testic contralat. erori med). cu cealalta cuprinderea intre police si restul deg. varsaturi. estrogeni sau androgeni. fie ca o marire globala de vol. cu pastrarea formei ovoide (albuginee f rezistenta). vase si nervi) => dureri lombare si in flanc.Troisier) 6 Pulm – simptome resp: dispnee. 3 Examen fizic. cel mai frecv nedureroasa. de consist crescuta. cu debut metastatic. atrofica. Forme clinice ale TT. consistenta ferma. bilat. fiind o manif endocrina sistemica. Uneori T poate aparea pe un testic atrofic.

Ecografia scrotala . pancr. funiculului sperm. pulm.Esentiala in eval continutului scrotal si rasp la 2 intrebari fundam: localiz intra/extratestic si natura solida / lichida a leziunii. 126 Fosfataza alcalina placentara (izoenzima fetala)si gama glutamil transpeptidaza (cel hep. Lez intratestic cu struct solida = tumora testic pana la proba contrarie si -> biopsie. dupa nastere fiind practic nedectabile. 2 categ: 121 subst oncofetale – in mod normal apar in timpul dezv embrionare. dimens max a T. in timp ce normalizarea markerilor nu reflecta absenta acestora. epididim. pancr. la adult apare in sarcina normala si in sit patol: neoplasme maligne (hep. Testiculul normal – struct fina. In TT are val de mii ng/ml. Orhiectomia radicala si ex anatomo-patol al T primare – esentiale pt stadializarea clinica ! Interv – pe cale ingh cu urm timpi: abordul initial al funiculului sperm in can ingh. funicul sperm)  Pre/abs neoplaziei germinale intratubulare in parenchimul normal  Categoria pT. Daca ex HP – negativ. testic se reintroduce in bursa. 2. Tp de injumatatire 5-7 zile. 123 Alfa fetoproteina (AFP) – glicoprot prod de cel trofoblastice. pensarea ac cu o pensa vasc/intest. in: carcinom embrionar. Conc in ser este direct prop cu vol tumoral (Boyle). renal. orice modif a ac caractere => suspiciunea unui pr neoplazic. Prot relativ specifice sintetizate de tes tum. Explorari imagistice in TT. biopsie din bontul funicular. gastric. 5-10 % din seminoamele “pure”. In TT – val crescute in coriocarcinom. ligatura funiculului spermatic. TT – in majorit cazurilor apar lez hipoecogene fata de parenchimul normal cand sunt de dimens mici si au o ecostruct mixta. al vezicii urinare). Sist de clasif: si o categ S a markerilor tum serici. vaginala. cu specificitate scazuta => niv serice – corelate cu alte aspecte clinice si paraclinice. T mixte (cu una din comp ant). vaginalei testic 120 microscopic:  tipul histologic cu precizarea comp individuale si a % acestora (T mixte). dimens testic. Markerii tumorali cu TT. prez/abs invaziei ven si limf periT. Prez unor val crescute la 3 sapt dupa interventie = metastaze. 28 .1. testic. teratocarcinom. gastric. excizia testic daca Dg HP e pozitiv sau testic este macroscopic evident tumoral. Tp de injumatatire 24-36 h.  Prez/abs invaziei struct adiacente (albuginee. care infl conduita terapeutica si progn. ~ 50% din carcinoamele embrionare. testic) si in cateva af benigne. La adultul normal = ~ 1ng/ml. cu contur nereg. Nu apare in seminomul pur si coriocarcinomul pur. mamar. Val markerilor scad dupa orhiectomie. omogena. Val crescute – neoplasme maligne (hep. Pe piesa de orhiectomie: 119 macroscopic: lateralitatea. a carei conc la un an dupa nastere < 40 ng/ml si la adult chiar sub 10-20 ng/ml. a caror determ serica -> detect unor mase tum mai mici decat cele detectabile imagistic. boselat cand devin volum 99 Poate identif form inaparente clinic. aspectul epididimului. 3. Exista metode de stadializare particulare: limfadenectomia retroperit pt T nesemin. 124 Gonadotrofina corionica umana (Beta HCG) – glicoprot prod normal de cel sincitiotrofoblastice placentare cu rolul de a mentine corpul galben. mobiliz testic din bursa scrotala. biopsie testic cu ex HP extemporaneu in cazuri neconcludente. 122 enzime celulare. fiind utila mai ales in monitorizarea pac cu boala avansata. 125 LDH – enz cel ubicuitara. pulm. ale caror val crescute simultan => activit tum crescuta. carcinom embr de tip infantil (tum de sac vitelin). crescuta in seminoame) – sensib si specif scazuta.

15-20 % sunt tratati cu RT sau RT si CHT in mom aparitiei recaderilor. daca Ct si ecogf nu sunt concludente. M1.CHT adjuvanta (1 sau 2 cure de carboplatin) – alternativa a RT. . Fact prognostici – SA indicata la pac cu T < 4-6 cm. Supravietuirea la 5 ani = in cazul ter efect imediat postorhiectomie. de obicei in afara ariei iradiate (ggl supradiafragm. Este cea mai costisitoare optiune. Alte expl pt dg unor dep sec in creier. 102 Test de screening pt testiculul contralat. rata recaderilor = 1-3 %. iradiere pt consolidare sau rezectie chir (form bine delim > 3 cm). datorita posib scazute de recidiva in ac statii ggl. Efecte adverse relativ reduse (hemato. . goma luetica. Caract: prez unor mase reziduale (identif prin CT) care majorit contin fibroza si necroza. oase) si in I 18 luni.RT – 20-25 Gy pe un camp paraaortic sau pe aria clasica (+ ggl iliaci ipsilat). In cele 1015 % cazuri care debuteaza cu durere scrotala ac. mediastin. ficat – numai daca exista suspiciune de metastaze in ac org. GI. iar restul tumora reziduala activa => monitorizare imagistica si biologica. spermatocel. Campurile de iradiere “in crosa de hochei” – ggl paraaortici. Dg diferential al TT. => tratament adjuvant. toxicitate severa < 2%. epididimita cr. orhita TBC. Dupa eval clinica. DDX cu hidrocel. cisterna chyli. orice N. Seminom std IIC (orice T. sterilitate. N3M0S0) si III (orice T. cu ajustari si o lim de siguranta de 1-1.100 Elimina posib existentei unor form intratestic in cazul unor tumori germinale extragonadale. N1/N2 M0S0) Tratament std RT cu 30 Gy pt N1 si 35 Gy pt N2. T ale cordonului spermatic sau ale invelisurilor testic. maduva spinarii. Tumori neseminomatoase std I (pT1-pT3 N0M0S0) La T nesemin % de metastaze subclinice este > comp cu seminoamele: 30 %. plamani.5 cm. 126 CT torace – toti pac cu T nonsemin si la pac cu seminoame care au adenopatii retroperit la CT abdom. orhita xantogranulomatoasa. oase. toxic moderata ~ 50%. cand pac – alergic la subst de contrast sau exista pericolul supradozarii radioactive. cu raspuns complet in peste 90 % din cazuri si fara semne de boala in urmatorii 4 ani. alte af pot fi confundate cu TT: torsiunea de testicul. mase epididimare. 101 Poate descoperi form intrascrotale extratestic. Supravietuirea la 5 ani ~ 100 %.supravegherea activa – majorit pac cu seminom std I sunt vindecati numai prin orhiectomie. 29 . Seminom std II A/B (orice T. hematocel. S2/S3) CHT: 3 si resp 4 cicluri BEP. 124 RMN. 125 Rx toraco-pulm – AP si lat pt expl toracelui la pac cu seminoame. fara invazie vasc si cu nivel normal al bHCG. Postiradiere. Tratamentul TT Seminom std I (pT1-pT3 N0M0S0) 15-20 % au metastazari retroperit care nu pot fi depistate prin metodele de stadiere si vor => recidive dupa orhiectomia radicala. Metode imagistice util in stadializare: 123 CT abdomen – std pt expl sp retroperit si ficatului. ggl iliaci comuni si iliaci ext ipsilat. Exista 3 alternative: . epididimite sau orhiepididimite de diverse etiologii. Tratam = optiune de supraveghere activa si doua optiuni de interventie activa: limfadenectomia retroperit si CHT. hernia inghinoscrotala. in functie de simptomatologie. paracavi. cu rate asem. Supravietuirea la 5 ani = 80-95 %. cresterea riscului dezv unor T sec).

132 diureza abundenta scade nr de germeni raportat la suprafata muc vezicale. Vezica urinara are capacitatea de a se steriliza in 2-3 zile prin: 131 mictiune – cea mai importanta modalitate de lupta a VU impotriva colonizarii bact este golirea eficienta a urinii. osmolaritatea crescuta a urinii. Vezica urinara are capacitatea de a se steriliza in 2-3 zile prin: 134 mictiune – cea mai importanta modalitate de lupta a VU impotriva colonizarii bact este golirea eficienta a urinii. Factori morfofunctionali de protectie antibacteriana. Vindecare ~ 98 % cu ambele optiuni. Cel mucoasei periuretrale si vaginale la femeile cu inf urinare recurenteau capacitate mai mare de a adera la unele tulpini de E. 3 Scimbarea tratam cu alte combinatii CHT – CHT de salvare VIP. IgG. orice N. 2 Rezectia T daca markerii scad si masele retroperit cresc. 133 prez subst bacteriostatice in urina . in gen pulm -> CHT de salvare). N1/N2 M0S0) CHT 3 BEP si rezectia maselor tum reziduale (la ~ 1/3 din pac). M1. menstra si menopauza). conc crescute de ioni de amoniu si de uree. Cazuri rare – markeri tum normali dupa orhiectomie: LA primara sau supraveghere. peroxidaze. numai 10 % din vol maselor contin cel tum viabile. Dupa 2 cicluri – reevaluare: 1 Continuarea tratamentului daca markerii scad si masele retroperit nu cresc. iar disectia inferior este bilat numai pana la emergenta a. 136 prez subst bacteriostatice in urina . iar femeile care nu secreta antigene de gr sg (nonsecretoare) sutn in mod particular susceptibile la inf urinare recurente. mez inf si pe partea afectata numai pana la bifurcatiai iliacei comune.“factorul mucos” ce cuprinde fagocitoza de catre neutrofile si cel epit. S2/S3) CHT 3 sau 4 BEP in functie de prognostic. Se poate practica si LAR + CHT adjuvanta 2 BEP la pac in std II A/B patologic. Cei cu prognostic intermediar – supravietuire la 5 ani ~ 80 %. nu mai este folosita in cond CHT moderne Tumori neseminomatose std II A/B (orice T. Iradierea externa – doze 40-50 Gy. iar la femei invecinarea anusului cu ureta potenteaza colonizarea cu flora fecala. restul – teratom. VeIP. cei cu progn rezervat pana la 40-50 %.“factorul mucos” ce cuprinde fagocitoza de catre 30 128 . iar pe partea afectata – de-a lungul vaselor iliace pana la bifurcatia iliacei int si inelul ingh profund. Factori favorizanti ai ITU. IgA. Fact de risc pt recidiva: invazia vasc. Tumori neseminoamtoase std IIC (orice T. 135 diureza abundenta scade nr de germeni raportat la suprafata muc vezicale.Limfadenectomia retroperit – pe cale ant transperit. Restul de 70 % din pac supusi LAR – supravegheati periodic (de obicei la 10 % apar in primii 2 ani metastaze in afara retroperit. 130 Supravegherea activa si tratam in mom recidivei – SA minim 5-6 ani. lizozim. Rezervorul de germeni care ajung in TU este tubul dig. Dupa LAR la pac in std I clinic -> 30 % metastaze ggl = std II patologic si aproape 1/3 din acestia fac recaderi in alte zone decat abdomenul si pelvisul => tratament adjuvant cu CHT (2 BEP) => recidive sub 2 %. excretia locala de ac org bacteriostatici. Femeile – predispuse la ITU datorita unor conditii favorizante anatomice (uretra mai scurta si mai larga) si endocrine (sarcina – compresie ureterala si vezicala.coli decat femeile sanatoase. Ulterior – modif: limita contralat nu mai cuprinde ureterul. lateral intre cele 2 uretere si distal pana la micul bazin. extensia locala a T si % de carcinom embrionar din T. N3M0S0) si III (orice T. daca la completarea tratam T > 1 cm -> rezectie. tes fibro-necrotic. 129 CHT primara 2 BEP aplicata dupa orhiectomie la pac cu factori de risc crescut pt recadere a scazut rata recidivelor sub 3 % in cond unei toxicitati reduse a unui protocol mai putin strict. se excizeaza tes celul-grasos prevert cuprins cranial intre cei 2 pediculi renali.

La femei. datorita act estrogenilor. IgA. tumorile ap urinar. cu o frecv mai mare la femei. jocul presiunilor). Diverse alterari ale fct si struct rinichiului cresc probabilitatea inf pe cale hematogena. 5 Modif de statica genitala – prolaps genital. uretra scurta si tendinta bact rectale de a coloniza perineul si vestibulul vag => susceptibilitate mai mare. intrerupta. piocianic. Urina – mod normal sterila. peroxidaze. 3 Flux sg scazut in medulara. 3 inflamatie preexistenta a vezicii. colonul – peristaltica mai lenta => constipatia cr => lez la nic muc colice prin care germenii trec in circ (mec patogenic pt pielonefrita primitiva). vezico-intest. 6 Af bilio-dig cronice – constipatie. 7 Af genitale asociate 8 Af neuro – vezica neurogena. Germenii de la niv uretrei sau introitusului vag -> niv VU. fagocitoza si activ complementului) Factori ce tin de arborele urinar: 1 Uretra scurta la femeie – se deschide la niv introituslui vag – boga flora patogena. Exista 2 cai principale prin care microorg pot ajunge in TU: 137 calea ascendenta (retrograda)de la niv uretrei este regula. La femei. 3 Refluxul vezico-uretero-renal cu toate cele 5 sist fiziologice ce pot ecluza fluxul urinar: aria cribrosa cu musc fina (se opune refluxului). chiar cu germeni la care rinichiul este rezistent. 6 Staza urinara – mictiunea incompleta in cazul prez obst subvezical. salmonella. 140 Extensia directa de la org inevcinate – fistule vezico-vaginale. conc crescute de ioni de amoniu si de uree. ITU se afirma cu certitudine la valori peste 100000 col/ml si doar in conditiile afirmarii unei suferinte clinice. excretia locala de ac org bacteriostatici. lizozim. interpretare. Prezenta bact in urina chiar in nr > 100000 col/ml fara existenta semnelor de boala = “bacteriuri asimptomatica”. dat contaminarii uretrale. uretra cu ap sau sfincterian. Factori ce tin de rinichi: 1 Vasc renala abundenta – insamantare rapida.neutrofile si cel epit. faecalis. Germeni f virulenti: stafilococ auriu. diskinezii bil. 4 deficiente imune – scaderii prod de atc IgA sau IgG. dar poate fi importanta la nou-nascuti. Curatarea vezicii prin mec de mai sus – nu are loc in urm situatii: 1 corpi straini si calculi intravezicali. 139 Calea limf – mai mutl teoretica. Patogenia infectiilor de tract urinar. presiunea intravezicala crescuta. 2 urina reziduala. dar se admite ca valori sub 103 col/ml sunt normale. abcese intraperit. 2 Absenta sist reticulohistiocitar renal la niv medularei. iar dupa 65 de ani frecventa este egala la ambele 31 . osmolaritatea crescuta a urinii. Un factor precipitant major la femei este actul sex. Peste 95 % din inf urinare sunt produse de eneterobact si E. In mod normal urina este sterila. inf urinara survine ca urmare a dezechil dintre acesti 2 factori. ca urmare a echil dintre gazda si microorg. bacilul TBC. 2 La barbat mictiunea cu jet turbulent. 4 Hipertonicitatea med (inhiba migrarea leuc. 138 Calea hematogena este mai rara la adulti. Pp un episod de bacteriemie cu dif pct de plecare si invazie ulterioara a rinichiului si ap urinar. cistorectocel. 5 DZ – glucoza in urina – mediu propice pt dezv bact. meatul ureteral cu cele 4 mec antireflux. ureterul (peristaltica. IgG. Propr bactericide ale lich prostatic si uretra mai lunga la barbat fac ca acesta sa fie protejat suplimentar. Urocultura – tehnica. 4 Corpi straini – litiaza urinara. colul vezical cu sist sau sfincterian.

Inflam este localiz initial si preponderent la muc VU. varstnici. Semne la dist: dureri prin ureterohidronefroza sau prinderea unor filete nv (tum infiltrative). Durata – dep de localiz inf. Semnele unei cistite necomplicate + dureri lombare. Existenta bacteriuriei asimptomatice => intre nr de germeni din urina si severitatea manif clinice nu exista o leg stricta. in 32 . Ex sumar de urina – nu descop cilindri (martori ai af parench renale). Dupa vindec ep ac. Sunt foarte frecv la femei. In formele avansate capacitatea vez este sever diminuata. Ex HP al pieselor de biopsie -> tes endometrial cu gl inconjurate de stroma citogena. cu caract evolutiv. dureri suprapubiene. muc – ingrosata. Ulceratiile izolate -> biopsie si ex anatomopatol. edeme ale mb inf prin invazia statiilor ggl. dureri int mictionale). nu modif flora comensala si are o rata a recaderilor mai mica decat cel de 1 zi.sexe. putand sa apar piohematurie. vezica se diminueaza. hematurie macroscopica. DDX – prin ex anatomopatol. 10 C interstitiala – pr de fibroza extinsa in corion. polipoida. cu prolif vegetante si edem difuz. prod de germeni anaerobi. Este contraindicat la B. Cistita = inflam a VU ce pot fi acute (majoritatea) sau cr. 5 C ac la barbat – rara. este hipovasc si prin scleroza detrusorului. Chlamydia. Tablou clinic de sepsis -> drenaj chir si ABterapie energica. urografic – hipotonia portiunii iliopelvine a ureterelor. Hematurie microscopica intotdeauna prez. 142 10000 col/ml la femeile cu pielonefrita neobstr. gravide. fara caracter invaziv sau evolutiv. Tratam de 3 zile este bine tolerat. 4 Pielocistita – inf muc vez si a cailor urinare pana la bazinet. Tratam este acelasi cu al cistitei necomplicate. 7 C pseudotum – la ex cistoscopic. muc edematiata si ulcerata. Forme clinice: 1 C neoplazica – clinic – prez simptomatologiei iritative (polachiurie. iar in timp muc se atrofiaza. Cistita – definitie. Ab -> ales in fct de urocultura si ABG. Cistoscopic – muc prez zone de ulceratie. IU joase necomplicate la femei – tratament de 1 zi cu AB. sedim urinar trebuie eval repetat pt verif persistentei hematuriei. Initial – asp[ect ac. Pac pot prez hemturie in per menstruala. iar imagistic nu se descop modif ale parenchimului. in aproape toate cazurile sec unei alte af urogenitale => explorare detaliata de la primul episod. in unele cazuri febra si frison. paralcinic – uroculturi sterile. 2 C “abacteriana” – cititele + uroculturi sterile + polachiurie intensa. 3 C hematurica – manif clinice ale unei cistite obisnuite + hematurie microscopica. 9 C gangrenoasa – forma f grava. usturimi mictionale a caror cauza poate fi Mycoplasma. Se poate complica cu perf peretelui si dezv unei pericistite supurate sau gangrenoase. de lez asoc ale TU. 143 100000 col/ml la femei sau >10000 la barbati asimptomatici. Tratamentul medical al ITU. neameliorata de AB sau AI. tratam se instituie dupa precizarea etiopatogenica. cu durata de cel putin 7 zile. Simptom – progresiva. nou-nascuti. 8 C de iradiere – sec iradierii reg hipogastrice (tum pelvisului). forme clinice. Clinic – piurie. Muc vez – edematiata cistoscopic cu ulceratii superf acoperite sau nu cu fibrina. 6 C ulcerata – prez unor zone de ulceratie cu profunzime si dimens variabile raspandite in intreaga VU. Scopul tratam – elim completa a cresterii bact in TU prin tratam AB si tratam eventualei cauze anat sau funct pt a evita recaderea sau reinf. elim d sfaceluri tum. de gr afect renale. semn Giordano prez. Rubin si Stamm – bacteriuria este considerata relevanta in urm cond: 141 >103 col/ml la femeile cu cistita ac necomplicata. 144 Simpla prezenta o oricarui germeni in urina prelevata prin pct vezicala. 11 Endometrioza vezicala – form pseudotum endovez cu localiz predilecta la niv trigonului.

Daca simptomele persista – investig suplim. corticala are aspect pestrit <= prez a numeroase microabcese. stafilococi. eruptii cutanate). Pielonefrita acuta (PNA) – anatomie patologica. colita pseudomembranoasa. durata tratam > 10 zile. La pac cu deficit de folati sau de G-6-PDH poate sa apara toxicitatea hematologica. La pac cu stare septica sau intoleranta la ter orala se admin initial tratam parenteral + apoi terapie cu AB oral pana la 1421 zile. tulb GI. la gravide. DZ. In inf urinare complicate. Fol + peniciline de generatie noua sau cefalosporine. tulb GI. unele specii de Pseudomonas). ca r adversa – colita pseudomembranoasa. In pielonefrite – lunar in primele 6 luni. DZ). 2 Fluorochinolonele – inh enz necesara replicarii ADN bact. E. Cistita ac necomplicata la F tinere – empiric cu sulfamide (Biseptol) sau fluorochinolone (Norfloxacin. 3 Aminoglicozidele – inh sint prot ribozomale. Macroscopic – rinichi mariti de vol. vezica neurologica. cu traiect de la papila spre cortex. inspec pe speciile G ““enterale. Nefrotoxic => folos pe per lim si ajustarea dozelor (IR. care sunt uniform rasp). in caz de piurie fara bacteriurie (posib inf cu Chlamydia -> tratam cu doxiciclina / sulfonamide 7-14 zile). Aminopenicilinele au act buna impotriva enterococilor. trebuie sa fie elim sub forma activa in urina. pruriginoase. Afect glomeulara – min si tardiva. Pe sect – benzi radiare alb-galbui (supuratia tubilor colectori). cateterism uretral. varstnici. Ciprofloxacin) timp de 3 zile fara a fi necesara verif eficientei ter daca simptomele dispar. Ef adverse relativ frecv – eruptii cutanate eritem. In formele obstr – bazinetul si calicele sunt destinse si contin puroi. Microscopic – microabcese diseminate in toata masa renala si infiltrat inflam PMN radiar. atrage atentia asupra rinichiului. Act impotriva majorit G ”-”. Val in jurul a 38 ºC. in caz de obstr de TU. dau cu act scazuta asupra streptococilor si anaerobilor. Hepatotoxicitate fetala => evitarea fol la gravide.b GI. Controlul eficientei tratam nu este necesar la F in inf urinare joase necomplicate. sa fie activ indiferent de modif calit ale urinei (pH. Pozitiv – pe semnele clinice: 1 Febra – de reg primul semn. In gen – fol un singur AB. malform renale. in inf aparute la pers cu anomalii ale TU – uroculturi la cateva zile de la intreruperea tratam. Contraindicat la copii si gravide – af cartilajele de crestere. Determ r de hipersensib mai rar decat penicilinele. inclusiv pseudomonas. sa fie adaptat la terenul biol al pac. prostatite. 2 Durerea lombara – nefralgie sau coica. Diagnosticul PNA.. coli. cateterism urinar. Activ impotriva majorit uropatogenilor (exceptie Enterococi. 5 Penicilinele – inh sint per cel bact. 1 Biseptolul – inh metab bact al folatilor si inh sint peretelui bact. dar la inf severe se pot asocia mai multe AB cu act sinergica. Spectru f larg. relativ grupate in zone coresp lobulilor renali (spre deosebire de cele din pionefrita. pana la 2-4 luni. litiaza. Tratamentul cistitelor. 4 Cefalosporinele – inh sint per cel bact. Nu sunt nefrotox. sa aiba o buna elim renala (conc urinara este mai importanta decat cea serica). Acc de percutia lombei (semn Giordano). Pe parcursul admin – hidratare coresp pt prevenirea cristalizarii drogului in caile urinare. 33 .pielonefrite. cele de gen III acopera majorit G . Spectru diferit in fct de generatie. Fol cu atentie la pers cu miastenia gravis. stafilococilor. comp ionica). osmolaritate. infiltratul inflam – f discret. la diabetici. Tubii uriniferi contin puroi sar si zonele peritubulare sunt af. la B (investig suplim + tratam de cel putin 7 zile). apoi bianual timp de 2 ani. inclusiv pseudomonas. IH. Nota caract a PNA – in afara zonelor supurative. ef adverse sunt rare (tul. Pot determina r de hipersensib. Schema ter de 3 zile este contraindic in caz de recaderi frecv. dar deseori creste brusc la 39-40 si + frison. Alegerea AB – trebuie sa fie activ pe bact care produc frecv inf urinare.

Utile in DDX cu alte supuratii renale. Lez – focare supurative de dimens var sit in coticala. Giordano +. eventual o secretie tardiva a rinichiului af. fie prin lombotomie. hemidiafragmul homolat ascensionat.3 Piuria + sdr cistic. VSH crescut. Pot evid marirea rinichiului. hTA si tahicardie. Pot lipsi in formele complet obstr. diseminate pe corticala renala. Diagnosticul pionefritei. – relevanta in abcesul si furunculul renal -> prez unui pr inlocuitor de spatiu cu dislocarea tijelor caliceale.coli). Aztreonam. a atmosferei celulo-adipoase situata intre capsula renala si fascia Gerota. DDX – toate af febrile cu debut acut si cu alte supuratii renale: pionefrita cu abcese mici. eventuala staza sau prez calculilor si o red moderata a secr rinichiului af. varsaturi. leucocite. fara a avea insa acuze urinare. masoara densitatea pr inlocuitor de spatiu. transpiratii. Pionefrita – etiopatogenie si anatomie patologica. germeni microb si cilindri leuc. In forma cu abcese mici – aspect morf normal. 148 Hemocultura – adesea poz. cu evol var si alte manif ale sepsisului. Ceftazidima). Vancomicina. 1-2 mm. etiopatogenie. VSH crescut. 149 Imagistic – RRVS. flegmonul perinefritic. UIV si CT – val relativ redusa. Semne paraclinice: 145 ex sumar de urina – piocite. Anatomie patologica. 1 Forma cu abcese mici – medicamentos. clasificare. 4 Alterarea st gen – astenie reflexa. cutanat sau faringo-amigdalian. antrax renal – lez similara furunculului antracoid = confluarea mai multor microabcese ce realizeaza o zona centrala de necroza circumscrisa de o infiltratie dura. Expl imagistice ce permit dg poz: 150 urogf i. 2 Abcesul renal – colectie supurativa de dimens mari cu localiz var la niv corticalei. In fct de dimens focarelor – 3 forme: 1 Pionefrita cu abcese mici – focare de mici dimens. relatii suplim in pionefrita cu abcese mici – ingrosarea si neomogenitatea corticalei renale. durere lombara sau la baza toracelui. fie prin punctie ecoghidata. cu polakiurie si tenesme vezicale. cea canaliculara – pur ipotetica. Tratamentul pionefritei. enucleere sau nefrectomie partiala. carbuncul. greturi. Umbra renala – marita. Pac prez febra prelungita. Clinica – initial tabloul clinic este cel de supuratie profunda nelocalizabila. Germenul cauzal implicat este stafilococul. 147 HLG – hiperleucocitoza cu neutrofilie. Este adaptat formei anatomopatol si evol bolii. = inf supurativa a parenchimului renal. Paraclinic – leucocitoza cu neutrofilie. in admin iv (Piperacilina. Se fol AB active pe stafilococ. Poarta de intrare de regula un focar dentar. 146 urocultura – identif ag cauzal + ABG. 2 Abcesul renal – drenajul colectiei. Perinefrita – definitie. fibrinogen crescut.v. Etiopatogenie. ex sumar de urina normal si urocultura neg. 153 Scintigrafia cu Galiu – utila in localiz pr supurative. contur modif. rar altii (E. sub capsula renala. abcesul si furunculul renal. calea de insamantare – hematogena. ecogf. oblig de ef in frison. 151 Ecogf – informatii similare cu UIV – masa tisulara corticala 152 CT – date suplim. Hemocultura pozitiva in majorit cazurilor. 3 Carbuncul renal – incizie multipla si drenaj. = inflam a tesutului perirenal. pionefroza. 3 Furuncul. Tardiv – semnele de localiz renala: rinichi palpabil. conduce in majorit cazurilor la evitarea tratam chir. Lipsa raspunsului impune drenajul chir prin decapsularea rinichiului. 34 .

pionefrita. Masoara densitatea colectiei si poate evid eventualele bule de gaz (anaerobi). impastare. hiperemie si edem cutanat. febra de tip supurativ. un tratament AB energic. sediul si vol supuratiei. cu 3 faze evolutive: infiltratie. 3 Perinefrita scleroasa sau sclerolipomatoasa – inflam cr. 164 punctia lombara ecoghidata – dg de certitudine si permite executarea ex bacteriologic. Clinica perinefritei. 163 CT – prez colectiei. 124) si pe expl paraclinice: 1. imagistic: 160 RRVS marirea umbrei renale cu pierderea conturlui acesteia. abces perinefretic. enterococ etc. 155 semne locale renale: nefromegalie. estomparea mg psoasului si ascensionarea hemidiafragmului. polar sup. klebsiella etc. cand germenii implicati sunt cei specifici inf nosocomiale – proteus. matitatea sinusului costodiafragmatic. Perinefrita – anatomie patologica. pionefrita sau pionefroza. Mult mai rar. insamantarea – pe cale hematogena. doar in formele sec unei inflam renale. contractura musc.coli. Trepiedul clinic: 154 sdr febril prelungit. Radioscopia – prez unui mic revarsat pleural si imoblitatea hemidiafragmului. 159 Abces polar inf – impastare in flanc si semne de psoita (contr psoasului cu flexia si rot ext a coapsei). 156 semne legate de sediul colectiei -> 4 forme clinice: 157 abces retrorenal – cel mai frecvent. nesupurativa. imobilit hemidiafragmului resp. supuratie colectata si difuziune. 159 urocultura poz inconstant. perinefrita scleroasa sau sclerolipomatoasa. 160 Abces prerenal – semne de iritatie perit sau chiar peritonita in cazul fistulizarii colectiei in peritoneu. sediul si traiectele de difuziune ale ac. stafilococul fiind cel mai frecvent implicat. impastare si dureri lombare. presupurativa. 2 Clinic: abces retrorenal.Insamantarea – de regula prin contiguitate sau prin fistulizarea unei supuratii parenchimatoase renale (pielonefrita. Tratamentul perinefritei. sdr septicemic sau sepsis. ex de lab: 157 leucocitoza si VSH crescut.flegmon perinefretic. 2. prerenal. Dg pozitiv al perinefritei. 3 forme: 1 Flegmon perinefretic – supuratie difuza a tes perinefretic. durere lombara. Germenii – cei intalniti frecvenet in ITU – E. 162 Ecogf renala – info despre eventuala suferinta renala. Se pune pe semnele clinice (vezi sb. infiltrativa. O varianta intalnita sporadic – supuratia perirenala sec lombotomiei sau lomboscopiei. polar inf. piocianic. 161 UIV poate sugera o pielonefrita. In faza initiala. 158 Abces polar sup – clinic si Rx predomina semnele pleuropulm: durere la baza toracelui. 2 Abces perinefretic – supuratie localizata. Cea mai mare val diagnostica. bazat pe asoc mai multor 35 . pionefroza). Clasificare: 1 Anatomo-patologic: . 158 hemocultura poz in ~ 70 % din cazuri.

AB cu spectru larg – cefalosporina gen III sau IV + aminoglicozid + metronidazol inj. similare cu cele din orice supuratie cr (leucocitoza. 5 Ecogf – dilatatii pielocaliceale cu reducerea marcata a indicelui parenchimatos. Evolutia. complicatiile si tratamentul pionefrozei. Germenul cel mai des implicat – E. complet obstr nu se insotesc de sdr cistitic. a unui calcul pielic sau ureteral obst sau. 6 Scintigf renala – rezerva functionala globala. 2 Urocultura poate fi poz in formele deschise. 36 164 165 . Un pr perinefretic supurativ sau sclerolipomatos insoteste majorit cazurilor. plina cu puroi si. Formele inchise. ex de lab si expl imagistice. etiopatogenie. Se realizeaza cel mai bine prin lombotomie larga si deschiderea manuala a tutror fundurilor de sac si traiectelor de difuziune -> inspectia rinichiului si lavajul abundent al cavitatii restante. calculi. Tratamentul curativ – chir = nefrectomie. 4 Urogf iv – rinichi mut. hTA. Dg pozitiv si diferential in pionefroza. mai rar. Giordano +. aprecierea morfofunct a rinichiului contralat. eventual. Bacilul Koch din inf specifice poate => pionefroza identica dpdv anatomopatologic celei din inf nespecifice. Uneori se pot asocia dif manif caract IRC. eventuala prez a unor calculi radioopaci. prezent numai atunci cand colectia pionefrotica este deterjata in VU. pionefrita. Sdr cistitic: polakiurie. pionefroza TBC. Colectia piogena intrarenala poate fistuliza perirenal => flegmon perinefretic sau mult mai rar intraperit -> peritonita severa. 3 RRVS – cresterea umbrei renale. Retentia azotata (uree sg. VSH crescut). Insamantarea – de regula canaliculara. tahicardie. = inf supurativa a cavitatilor renale si a parenchimului. Evacuarea puroiului prin punctie ecoghidata sau lombotomie min – rata mare de recidiva sau persistenta a bolii. fara tratament este infausta. Clinica pionefrozei. 168 PN obstr. usturimi mictionale. 1 Probele de lab – nespecifice. hidronefroza. in 1 sau 2 timpi chirurgicali. Daca supuratia perinefretica este sec unei distructii supurative renale importante -> nefrectomia. piurie. 7 CT – densitatea colectiei si DDX. prez calculilor pielici sau caliceali. rinichi contralat. mai rar hematogena. 166 Semne de af renala: rinichi palpabil. Evolutia spontana. In faza supurativa – tratam chir = evacuarea si drenajul colectiei piogene. anatomie patologica. polipnee. cu distrugerea consecutiva a acestuia. poliurie. Pionefroza – definitie. creatinina serica) – prez in formele complicate cu IR. rinichi polichistic si rinichi multichistic. Rinichiul -> punga multiseptata. Pozitiv – bazat pe semnele clinice. prezervarea chir e posibila). Este de regula urmarea unei hidronefroze infectate (uropionefroza). Trepiedul: Sdr septicemic: febra. a unei pielonefrite sau pionefrite. pac decedeaza prin sepsis sever sau MODS.coli sau stafilococul in insamantarile hematogene. DDX: 167 in primul rand cu uropionefroza (forma anatomoclinica in care distructia parench nu e completa. Este inconstant. ca si hemocultura in formele septicemice. DDX cu uropionefroza (distructia parench nu e totala).

Calea veneriana – modul cel mai ct de contaminare. Dintre UNG. Ca aspect: purulenta in UG. iar secretia devine rapid purulenta. Sunt considerate UNG nebact -> secretia uretrala contine un nr > 4 leucocite/camp iar cultura pt gonococ este neg. iar cele prod de mycoplasme = ~ 10 %. ca de altfel si in formele cr fata de cele ac. cu anumite caractere imprimate de ag cauzal. 175 virale – herpetice. Cele bact banale. In UNG – secretia este mai putin abundenta. caract in fct de ag etiologic. Dg de lab al uretritelor acute. ureaplasma urealyticum.Perinefrita intensa ce face nefrectomia imposibila. acestea reprezinta rezervoarele oculte ale bolii. Forma ac – mai ales la B. Incubatia – dif in fct de etiologie: UG = 3-5 zile. sau a insufic funct a rinichiului contralat -> nefrostomie (percutan in formele cu stare gen f alterata. 37 . epidemiologie. mycoplasmele se pot multiplica in mediu acelular => pot fi cultivate pe medii speciale. muco/seropurulenta in UNG. 1. 174 micotice . Chlamydiile – parazitism intracel oblig. calea extragenitala – exceptie. streptococ. Boala af mai ales pers intre 20-40 de ani. clasificare. UNG se dg poz in bloc prin proba SCHWARTZ. seromucoasa sau seroasa in formele cr etc. Clinica uretritelor acute. Perioada de stare – secretia uretrala prez. imunologice. enterococ etc. 178 cultura pe medii obisnuite cu ABG. Dg UG: 176 ex microscopic al frotiului nativ din secretie – rez slabe. etiopatogenie. clasica prin lombotomie). Dg UNG: Exceptandu-le pe cele bact banale care pot fi evid prin culturi pe medii obisnuite sau prin col Gram. edematiate si eversate. micotice sau parazitare sunt mai rare decat cele macrovirale. in perioada activit sex max. Bazat pe ex ale scretiei uretrale si mai rar pe ex serologice. dar nu asigura un frenaj eficient al colectiei piogene. mycoplasma hominis. 177 ex microscopic Gram – prez diplococilor G – in leucocite (intracel). Debutul – progresiv. In UG buzele meatului uretral sunt congestionate. 179 testul GONOZYME – met imunoenz de depistare in secr a unui atg gonococic. = inflamatii ale muc uretrale. Tratamentul medical – complementar celui chir = AB + masuri gen de desocare si sustinere a fct vitale. 173 parazitae – trichomonas vaginalis. Uretrite – definitie. UNG = 10 zile in medie -> 30 zile. forma cr – la F. Uretritele nespecifice: 171 bacteriene: stafilococ.UG) 170 nespecifice (non-gonococice UNG). 2. 172 inframicrobiene (cu macrovirusuri): chlamydia trachomatis.candida albicans. Dpdv etiologic: 169 specifice (gonococice . cele prod de chlamydia sunt cele mai frecv (70 %). Pac – prurit si arsura uretrala spontana sau premictionala. Rap UG/UNG este greu de stabilit.

Periuretritele – anatomie patologica. Zinacef. se pot intalni in urina inf. cu lez gl si ulceratii. UNG herpetica: Aciclovir (Zovirax) per os Tratamentul se adreseaza oblig ambilor parteneri simultan. Miconazol iv 6. 182 testul de microimunofluorescenta (MIF). Patogenie: principalele elemente implicate in declansarea bolii: 1. si forme in care puroiul e dat de colibacil – forme ac localizate. Tratamentul uretritelor. La tratamentul AB se asoc reguli de profilaxie si igieno-dietetice. 3. lactobacil. streptococ. in rap de ag cauzal. Zinnat. Diferentiat. Factori generali predisp – malnutritia. sensibilitatea ac la anumite AB. Etiologie: germeni 188 aerobi – stafilococul epidermoid. Necunoastearea fact predispozanti (prostatite. Factori locali predispozanti: 191 af integritatii anat a epiteliului uretral. Dg UNG chlamydiene: 180 ex dir prin fluorescenta cu atc monoclonali antichlamydia – randament > 90 %. Eritromicina. aparute la pac cu stricturi uretrale. Dg UNG trichomoniazica sau candidozica: 185 ex microscopic al frotiului nativ. dar se gasesc si pe muc uretrala. aspect evol si forma clinica. 190 anaerobi – clostridium. alcoolismul. Etipatogenia periuretritelor. Patogenitatea germenilor – virulenta si toxicogeneza crescuta a ag inf. coli. 192 absenta apararii atg de suprafata la niv uretrei. lipsit de mb piogena. Infectie uretrala sau urinara – deseori – pac purtatori ai unei stricturi uretrale. = inflam supurative ale tes periuretrale. Rocephine (cefalosporine) 187 per os: Rosoxacine. 189 facultativ anaerobi – E. caract prin propagare. 1. UNG trichomoniazica – Metronidazol. UNG mycoplasmatica – sensibile la Eritromicina 4. 1. Exista forme in care se gasesc numai anaerobi (f gangrenoase – bacilii perfringens). Dg UNG mycoplasmatice: 184 culturi pe medii speciale (Stuart). 193 alterarea ef de spalare exercitat de jetul urinar etc. 2. 183 cultura pe fibroblasti (cel Mc-Coy). plagi accidentale sau operatorii sau la cei cu cai false iatrogene. b. Minocylina. 2. pct de inoculare fiind zona de deasupra stricturii. Tinidazol 5. Celax 2. UNG candidozica – Ketoconazol (Nizoral) per os. c. eneterobacter. in gl sau lacune ori la niv ulceratiilor. Este de fapt o celulita progresiva ce se distribuie 38 . varsta. stricturi uretrale etc) – cauza frecv a esecului ter = recidive sau cronicizare. 181 testul imunoenzimatic chlamydiazyme (Abbott). UG: 186 parenteral: Spectinomicina. Periuretrita acuta localizata – abcesul urinos – abces cu tendita de fistulizare cutanata. UNG chlamydiene – tetracicline per os: Doxyciylina.a. cu lez perineale. Periuretrita ac difuza – flegmonul difuz = forma anatomo-clinica a sdr Fournier sau gangrena fudroaianta a org genitale. In majorit cazurilor – inf mixte. sonde permanente. bacilus fragilis etc. zone de unde inf -> profund. perineoscrotale sau peniene. 3. contactele sex intempestive pe perioada tratam – interzise. necroza tes af si lipsa tendintei nat la limitare. Este o inf septica ac si difuza a tes conj. corinebacteryum. diabetul. Germenii pot fi adusi de corpul traumatizant. Fortum.

Periuretrita acuta difuza – faze evolutive. care se deschide larg. cu transmitere nonsex – cele sec unei inf urinare sau prostatoveziculite. mycoplasma. Foarte rar – bacilul Koch – epididimita TBC ac Duplay. cu transmitere sex – dezv simultan sau in cont unei uretrite <= contact sex neprotejat. interventie chir + masuri intensive de desocare. De extrema urgenta. In timpul mictiunii. coli – a doua cauza ca frecv. care inainteaza repede catre scrot. urmate de perforatie spre ext. Cauza cea mai frecv – macrovirusuri (ureaplasma. la pac fara semne de inf urinare sau cu alta localiz. b. greu localizabila. 195 Calea limfatica – mult mai rar. Tratam AB – oblig. simptomatice sau metabolice – in cursul unei septicemii. provocate sau iatrogene – dupa o manevra instrumentala. Constituita din microabcese periuretrale prinse intr-o reactie fibroasa cicatriceala retractila intensa. cu lichid cenusiu negricios. pac febril. Tratamentul periuretritei acute difuze. Infestarea cu germeni – pe urm cai: 194 calea canaliculara.zona centrala a inflam – cavit mica. strabatut de multiple fistule uretroperineale ramificate si anfractuoase. aponevroza perineala mijlocie este depasita => celulita difuza periprostatica. 2. faza de reparatie – sfacelele se elimina lasand plagi cu fundul uscat si muguri ce se dezv cu tendinta la cicatrizare. Pct de plecare – af prostatica. adenomectomie transvezicala sau masaj prostatic. cu flictene. Stare gen profund alterata. cu evol torpida sau oscilanta. c. cautandu-se si pct de plecare. Tes scleros – excesiv prolif.in tes celulo-adipos. Periuretrita cr circumscrisa (tumora urinoasa) – inflam cr. E. pseudotum. tahicardic sau hTA. Ca urmare a necrozei uretrale => fistule urinare. au 2 elem constitutive: . 3. penisului si perineului ant. plagi livide sau negre. HE. urina iese prin fistula uretrala si inunda perineul. Operatia = incizii multiple si drenaj chir al tes infiltrate. fiind o sechela a unei periuretrite ac.) Etiopatogenia epididimitei acute. a. chlamydia). din care se scurge o serozitate negricioasa + lambouri sfacelate si bule de gaz. 4. posibil epididimite sp. Dpdv patogenic – 5 categorii: 1. scurgandu-se impreuna cu resturi sfacelate. pct de plecare Imipenem + Cilastatin sau o cefalosporina gen III sau IV + aminoglicozid + chinolona. Astfel => mari pierderi tegum la niv burselor. printre fascii datorita capacitatii crescute a germenilor de invazie (prod fibrinolizine si hialuronidaza). 3.fuzee de expansiune – nici o bariera anatomica nu este apriori stabilita. . sunt f rare. perivezicala si chiar retroperit. planuri tisulare. delir. Poate avea din start caracterul unui soc toxico-septic ce poate conduce rapid la decesul pac prin MODS. Derivatia urinara prin cistostomie clasica temporara – oblig. Aparitia subicterului si oligoanuriei – semne ale insufic hepatorenale. deferentiala – calea comuna si cea mai frecv in epididimitele nesp. eventual in cazul stafilocociilor sistemice. Schematic. 196 Calea hematogena – exceptionala. uretrala sau o inf urinara. periuretrala. banale sau spontane – apar aparent fara nici o explicatie. Evolueaza cy zone intinse de necroza tisulara. 39 . Secretia purulenta din plaga – rec pt ABG. faza de tumefactie – edem cu roseata. faza de eliminare – survine de reg dupa 2-4 zile. Merg prin tes subcutanat -> baza toracelui sau chiar mai sus. fiind in majorit cazurilor de fapt orhiepididimite. penis si plicile inghinale -> aspect ca in anasarca. La acestea – oblig masuri de desocare (reechil volemica. acidobazica si metabolica. Dpdv etiologic: nespecifice (bact sau macrovirale) si specifice (TBC). agitatie. 5.

Infectarea prostate se produce pe 2 cai : canaliculara sau uretrala(e cea mai frecventa. Tratament chir – forme complicate. suspensie scrotala si gheata local. veziculite acute. 2. DDX – tumora testic (lipsesc semnele inflam locale si sist. proteus. in faza supurativa e foarte dureroasa. usturimi mictionale. Semne generale:febra. explorare endoscopica). sarcomul prostatic. posibil revers • Prostatita acuta localizata sau abcesul prostatic-faza supurativa. Tetrada clinica: 1. Tuseu rectal: prostate marita de volum. epididimul este sit ant. apoi capul si in final intreg scrotul este marit de vol. betalactaminelor sau tetraciclinelor. adica in per de activitate sexual a barbatului. 40 . 3. extend caudal catre fosele ischiorectale fie cranial perivezical si retroperitoneal Diagnostic pozitiv si diferential al prostatitei acute Semne urinare: disurie pana la retentive complete de urina. stare gen alterata. Prostatita acuta-anat pat Sunt descries 3 forme diferite de prostatita acuta : • Prostatita acuta difuza sau foliculara sau catarala-stadiu evolutiv incipient. in care ag cauzal este frecv un macrovirus – tetraciclinele sunt f eficiente.prostatica depaseste capsula. hernia ingh-scrotala strangulata. si hematogena(septicemie). Diagn diferential: prostatita granulomatoasa. tumef epididimului – initial coada. In formele cu transmitere sex. scurgeri uretrale. distructiva. durere locala intensa. Tratament gen – f important: repaus absolut la pat (3-5 zile) -> repaus relativ (7-10 zile). piurie. polakiurie. febra ridicata. analgetica si AI. iar suspensia scrotala exacerbeaza durerea – semnul Prehn). pseudomonas sau enterococ(20%). traumatisme scrotale. torsiunea de cordon spermatic (apare mai des la copii si rar la tinerri. torsiunea hidatidei Morgagni. Etiopatogenia prostatitei acute Inf ac ale prostate se int mai frecvent intre16 si 60 ani. 4. epididimectomie sau orhiectomie de necesitate. frison. se poate/sau nu limita la un lob • Flegmonul pelviprostatic. Dg pozitiv – ex clinic. calde. iar pe masa tum se poate palpa epididimul distinct si de aspect normal). edematiate si deplisate. febra lipseste. Tratament specific – cu AB de tipul cefalosporinelor. eventual in formele f dureroase infiltratii locale in funicululul spermatic cu xilina 1%. klebsiela. presupurativ. congestive prostatica. deseori + frisoane si alterarea st gen. = drenajul abcesului. stafilococ(30%). localizata sau cu iradiere funiculara. Germeni implicate: E Coli(40%). se produce in cazul unei uretrite acute. eco hipogastrica=zona hipoecogena bine delimitate in interiorul glandei= abces. cu tegum rosii. anamneza atenta si ex ecogf al scrotului. Tratamentul epididimitelor. supurate sau abcedate. adenomita. in infectii urinare. scurgeri uretrale sau alte semne de inf urinara – deseori.Dg epididimitei ac Ap la B tanar sau adult si mai rar batranii. In formele severe cu risc de supuratie si abcedare – cefalosporine inj.

poate exista tumora palpabila uretrala. E o afectiune extreme de rara. prostactetomie totala. asimptomatica si autovindecabila. Fact favorizanti: infectii urinare. Patogenia tuberculozei a fost sistematizata de Ranke in 3 etape: 1. maladii venerice. amputatie partial de penis. CT. Tratamentul cancerului uretral Este complex. IMIPEMEN(TIENAM). ex citologic.sunt epitelioame scuamoase cilindrice nekeratinizate. durata prelungita. retentive compl de urina. Clinic:disurie. adenopatie axilara. hematurie. fiind descries pana in 1000 de cazuri in total. radioterapie externa sau radioterapie interstitial-pt formele strict superficial de pe uretra anterioara si chimioterapia citostatica. chirurgical. uretroragie. RMN. Este o forma clinic manifesta 41 . Cancerul uretral-epidemiologie. hemospermie. Se indica cistostomie minima asociata In forma de flegmon pelviprostatic. biopsia tumorii. fumatul. Se inmulteste numai in organism sau pe medii de cultura special (Loewenstein-Jensen). 2. amputatie totala de penis.5 um. in asociere cu amoniglicozide si METRONIDAZOL. limfanedectomie inghinala si profunda Etiologia si etiopatogenia TUG(tuberculoza uro genitala) Agentul etiologic este Mycobacterium tuberculosis(bacilul Koch). sunt localiz pe uretra anterioara si mai ales bulbomembranoase -80% • Adenocarcinoame-au ca punct de plecare glandele periuretrale. pe langa drenajul trans. Infestarea are loc pe cale resp iar expresia antomopatologica este data de COMPLEXUL PRIMAR ce e constituit din: afectul primar.sau ischiorectal se va realize obligatoriu si drenajul paravezical bilateral + cistotomie clasica. Anat pat: Exista 3 tipuri: • Carcinoame uroteliale tranzitionale -15% • Carcinoame epidermoide. Imunitatea antituberculoasa este de tip cellular fiind realizata prin actiunea limf T=>limfokine. scurgeri purulente. limfangita. sau sonde uretero-vezicale “a demeure”. Diagnostic pozitiv si diferenţial in cancerul uretral Se pune pe uretroscopie. Infestarea se face in principal pe cale respiratory mai rar digestive sau cutanat. imprastiat). Imunitatea organismului fata de bacilul Koch se numeste PREMUNITIE fiind o forma de imunitate existent doar pe timpul prezentei bacilului in organism. Chirurgical: uretrectomia segmentara.TUG este o etapa posibila in evolutia TBC. evolutia ei fiind subclinica. flobografia corpului spongios. E stric aerob si nesporulat rezistand la intuneric timp de luni de zile. anat pat.Tratamentul prostatitei acute In faza presup: trat antibiotic(cefalospor III-IV cu aminoglicozid(gentamicina)timp de 5 zile) Faza de abces: drenaj chirurgical prin incizie transrectala.bastonas subtire si sinuos cu o lungime de 2-4 umsi o grosime de 0. TUG reprezinta a doua localizare dupa TBC cu o pondere de 20%. emasculizatia.5-1. debut tardiv. Tuberculoza primara-afecteaza practice toata populatia. Antibiotice folosite: cefalospor de gen IV: TAZOCIN. uretrografie antero sau retrograde. fiind o boala de aparat si nu doar una de segment. Tuberculoza secundara este localizata in plaman sau alte organe. obiectivata prin modificarea parametrilor jetului urinare: forma modif (subtiata. rezectia endoscopica a prostate. E mai frecv la femei si afecteaza orice categorie intre 20-90 ani cu varf in decada 7.

tuberculom. proba addis-Hamburger(indică valori patologice ale hematiilor şi leucocitelor în sânge). nefromegalie. chiar si la schelete ce datau din epoca de piatra. devieri). urocultura. permanenta. subfebra. Macroscopic: leziuni circumscrise-granulatii miliare de 1-2 mm realizate prin confluent mai multor foliculi. Urografia denoata posibile modificari renale(rinichi mut urografic. BK în urină care poate fi evidenţiat prin baciloscopie libera sau inoc la cobai. Glomerulii renali iau primii contact cu bacilul Koch. Urina este de aspect normal. hidrocalioza.3. epidimita). hematurie. urea si creatinina sgpt aprecierea functiei renale. In 1812 Robert Koch descopera bacilul iar un an mai tarziu e evidentiat in coloratie specifica Ziehl-Nielsen. TUG-anat pat Microscopic: leziuni exudative(hiperemie. calcifiere. Au fost intalnite cazuri la mumiile egiptene. Clinica este dominate de SINDROMUL DE IMPREGNARE BACILARA: astenie complexa. Apoi erodeaa tubii => progresie in “pata de ulei” poe cale endotubulara catre medulara=FAZA MEDULARA. inapetenta si scadere ponderala. Pacientii prezinta PIURIE STERILA ACIDA.edemul. Momentul ulcerarii si deschiderii lor in calea urinara=TUG DESCHISA. fiind dominate CISTITA TUBERCULOASA: polakiurie intense. usturimi mictionale. dar nu sunt afectati. EXAMENE SANGVINE IDR BIOPSIE VEZICALĂ 42 . colica renala. dilatatii. Faza corticala+ faza medulara=TUG INCHISA. tenesme vezicale. leziuni ulcerative(ulceratia si caverna). angulatii. modificari ureterale(stenoze. ramolire si evacuare. nodule simpli si tuberculomul. Calea de contaminare este exclusive hematogena de la plam. remaniere proliferative. Ex urina:BK prin baciloscopie directa sau insamantare pe medii speciale de cultura sau inoculare la cobia. TUG renala deschisa-date clinice si paraclinice Manifestarile urinare sunt pregnant.in 1820 Laenec face studii aprofundate si prezinta fidel manifestarile clinice ale TBC. Explorare paraclinica in TUG EXAMENE DE URINĂ Examenul sumar de urină. TUG renala inchisa-date clinice si paraclinice Manifestarile clinice sunt estompate. retractii. leziuni proliferative(foliculul tuberculos KOSTER). plasmexodie si diapedeza PMN). prostatita. leziunea incepand in spatial dintre tubii contorti=FAZA CORTICALA. transpiratii. In sec IV Hipocrate realizeaa o descriere remarcabila a ftizicului in stadiile terminale. IDR cu PPD(tuberculina). caverna). Lipsesc semnele urinare. Sindromul de impregnare bacilara persista in continuare. Primul pas decisive in tratamentul medicamentos a fost facut in 1943 prin descoperirea streptomicinei. modificari vezicale(vezica mica spastic sau afectari segmentare cum ar fi retractia homolaterala). leziuni difuze. Tuberculoza tertiara(ftizia) este o forma de TBC secundara. La acestea se pot adauga semne si simptome caracteristice diverselor forme anatomoclinice de localizare(nefralgie. Istoria naturala a TUG Este una din cele mai raspandite si periculoase infectii ce a afectat omenirea din cele mai vechi timpuri. caverna). congestia si infiltratul tuberculos. leziuni alterative(necroza de cazeificare ce consta in inchistare. Ex sg: leucocitoza cu limfocitoza si cresterea VSH.

CT. Poate fi difuza lomboabdominala sau abdominal(prin acumulare patologica de lichide retroperitoneal sau intraperitoneal). flanc). rezectie transuretrala.EXPLORAREA IMAGISTICĂ Radiografia renovezicală simplă. 43 . Existentza unor afectiuni preexistente sau a unor interventii chirurgicale la nivel renal are impt deosebita pt stadializarea leziunii si alegerea tratamentului. • De rezerva: KANAMICINA. neinvaziva. nu necesita contrast. Hematuria macroscopic. Se evidentiaza colectiile perirenale si retroperitoneale si chiar hematoame intraparenchimatoase. Trat chir poate fi conservator(plastic. tumori renale Dupa Moore se impart in: -traumat renale minore(85%)-necesita doar trat medical. Trat med se executa postoperator 8 luni. uretero-pielo-grafia retrogradă. Endoscopia Tratament chimioterapic in TUG DPDV al eficientei si al modalitatii de utilizare medicamentele antiTBC se clasifica in 3 clase: • Esentiale: IZONIAZIDA=HIDRAZIDA(antiTBC major puternic bactericid. nefrectomie partial.5 si rupturile bazinetelor -traumat vasculare(<1%)-cele mai grave=> deces prin hemoragii massive. Plagi sau traumatisme deschise(12%) In functie de starea rinichiului in momentul traumatismului: 1. pieloplastia. AMIKACINA. atat intra cat si extracelular)+RIFAMPICINA(are spectru larg) • De asociere: PIRAZINAMIDA(derivat al ac nicotinic folosit ca med de asociere cu Izoniazida si rifampicina). Clinica traumat renale Durerea-localizata in zona traumatizata(lomba. Grad 1.4. nu iradiaza. Radical:nefrectomie. Explorare imagistica in traumatismele renale Ecografia-e rapida. STREPTOMICINA(actiune inclusive pe mycobacterii. Se executa dupa 4 sapt de trat antiTBC. localizarea si caracteristicile placilor. repetabila. Traumatism pe rinuichi pathologic: hidronefroza. In cazul traumat deschise se identifica numarul. uretrectomii segmentare si uretroplastii. Examenul poate depista rupture renale fara insa a permite o buna caracterizare a acestora. VIOMICINA Tratamentul chirurgical in TUG Este complementar trat med. nefroureterctomia. urografia iv. ETAMBUTOLUL(effect bacteriostatic).2-scara AAST -traumat renale majore(15%)-gradele 3. epidimectomia. Traumatism pe rinichi normal 2. ieftina. Contuzii sau traumatisme inchise(88%): prin mec direct sau indirect 2. reconstructiv) sau radical(extirpare de organ). Clasificarea traumatismelor renale In functie de integritatea cutaneo-parietala traumat se impart: 1. litiaza renala. orhidectomia. conservator. echo. Conservator: Cavernotomia. E utila pt urmarirea evolutiei urinoamelor si hematoamelor. poate contracara rapid aparitia stenozelor). eventual pt ghidarea drenajului percutanat. chisturi renale. se stabileste orificiul de intrare si orificiul de iesire.

Stentul se mentine cel putin 3 sapt. fiind associate si cu alte leziuni viscerale=>mortalitate mare Traumatisme iatrogene: chirurgia deschisa:intereseaza frecvent ureterul pelvin. ale apofizelor transverse). Intimpd e razboi: plagi impuscate sau injunghiate. autotransplantul renal Leziune a ureterului distal<5 cm. antibioterapie. Cele mai importante rezultate sunt : absenta functiei. montarea unui stent ureteral si corectarea leziunii tardiv.ureterocalicostomia. chirurgie endoscopica urologica:ureteroscopia diagnostic sau operatorie poate produce diverse leziuni Tratamentul traumatismelor renale Tratamentul conservator este tratamentul de elective pt majoritatea leziunilor renale si consta in repaus la pat. conturul umbrei renale. reechilibrare hemodinamica. Indicatii relative: distrugere renala importanta cu fragmente devitalizate mari. acid de munca sau de sport. chirurgia laparoscopica.. leziuni renale incomplete explorate imagistic. agreiuni individuale. Este metoda de elective pentru stadializarea pacientilor cu traumatism renal stabili hemodynamic. Tratamentul leziunilor ureterale Tratamentul depinde de gradul si sediul leziunii si de etiologie. cu extravazare urinara si hematom mare retroperitoneal. Rupturile complete dupa traumatismele externe sunt rezolvate prin interventii reconstructive deschise. Leziune cu distrugerea jonctiunii pielo-ureterale. asigurarea diurezei. Leziune a ureterului proximal<3cm-uretero-ureterostomie.ureterocistoneostomia cu lambou Bari. 44 .ureterocistoneostomie(reimplantarea ureterului distal in vezica) Leziune a ureterului distal>5 cm.ureteroplastie cu grefa ileala. vizualizeaza bine parenchimul renal si sistemul collector al rinichiului traumatizat. Stabileste prezenta si starea morfofunctionala a rinichiului contralateral. In cazul unei ligature complete cu obstructive manifesta se impune interventie chirurgicala imediata cu desfacerea ligaturilor si reconstructive ureterala. Se aplica in cazul leziunilor de gr 1 si 2 chiar si 3. transuretero-ureterostomia(trecerea ureterului proximal contralateral retroperitoneal printr-o bresa create deasupra arterei mezenterice inferioare si nastomozat termino-lateral cu ureterul sanatos). tromboza arterei renale principale. Tratamentul chirurgical are drept scop reducerea morbiditatii si pastrarea functiei renale. Radiografia toraco-pleuro-pulmonara se efectueaza pt diagnostic. ureterocistoneostomia cu fixare la psoas. Etiopatogenia traumatismelor ureterale Traumatisme externe: acid de circulatie. Rupturile iatrogene complete si ligaturile partiale sau complete recunoscute intraoperator necesita corectare imediata.Radiografia renovezicala simpla(RRVS)-apreciaza starea sistemului osos(fracture ale coastelor 11 si /sau 12.JJ’’ care asigura drenajul urinii si stabilizarea leziunii reducand riscul de aparitie a unei stricture. Contraindicatii: sensibilitate la subst de contrast sau val TA< 80 mmHg. Daca are loc avulsia ureterului sau conditiile locale sunt dificile se recomanda drenajul percutanat al urinii. pneumoperitoneul. plagile renale. mai frecvente in treimea superioara a ureterului. Urografia intravenoasa (UIV) are o mare sensibilitate(peste 92%) pentru diagnosticul tuturor gradelor de traumatism renal. a pneumotorax si hemotorax. fracturilor costale. extravazare persistent de urina. indicatie absoluta: hemoragie renala persistent. CT are o sensbiliatte si specificitate mai mari decat celelalte. In cazul leziunilor partiale (grad 1 si 2) se poate monta un stent ureteral. extravazarea de subst de contrast. prezenta sau absenta umbrei psoasului. Leziune a ureterului proximal>3 cm.

varsaturi. Etiopatogenie. 4. greturi. 5.formatiune pseudo-tumorala acre umple hipogastrul. Rupture vezicala extraperitoneala-subst in spatial perivezical. Rupturile vezicale intraperitoneale reprezinta 25% din leziunile vezicale si sunt associate cu rupture vezicale extraperitoneale in alte 12% cazuri. Contuzie vezicala. Clasificarea traumatismelor vezicale Dupa gradul afectarii peretului vezical si pe localizare anatomica: 1. echimoza. plaga -dureri locoregionale intense produse de fractura de bazin asociata -mictiunea spontana este posibila daca nu preinta rupture totala si complete a uretrei membranoase -hematurie macroscopic -semnele hemato-urinomului perivezical.include si hemoragiile intramural sau extravazarile de subst de contrast submucos. Anatomie patologica 45 . Masuri chirurgicale au character de urgent si indifferent de semnele prezentate de bolnav sau de sediul leziunii este obligatory explorarea cavitatii peritoneale. in spatiile parieto-colice. fara extensie transmurala. conservatoire. rinichi palpabil(nefromegalie).nu exista modificari imagistice. Rupture vezicala intraperitoneala-cistografaia arata prezenta subst de contrast intre ansele intestinale. intre pliurile mezenterice 3. Leziuni combinate Dupa mecanismul de actiune a agentului traumatic: -contuzie cu rupture extraperitoneala -contuzie cu rupture intraperitoneala -plaga penetranta vezicala Diagnosticul rupturilor vezicale Durerea abdominal asociata cu fracture de bazin si hematuria. anurie. Daca pacientul este instabil se impune explorare chirurgicala cu rezolvarea leziunilor associate care prezinta risc vital si explorarea atenta a ureterului pt stabilirea diagnosticului.escoriatie. ileus. stare de rau). Rupture vezicale intraperitoneale: -marca parieto-cutanata a traumatismului la nivelul hipogastrului -durere initial hipogastrica apoi abdominal difuza -hematurie macroscopic care poate fi si absenta -smnele de revarsat peritoneal: matitate cu character lichidian deplasabila pe flancuri -semnele de iritatie peritoneala -diureza externa redusa(pt ca se duce in peritoneu) -leziunile altor organe intraabdominale si soc septic consecutive peritonitei urinoase. frison. aparare sau contracture muscular. Leziune vezicala interstitial. Tratamentul rupturilor vezicale Masuri medicale. Manifestari clinice: durere lombara. Rupturile vezicale extraperitoneale: -semne parieto-cutanate de traumatism. hematom.Diagnosticul traumatismelor ureterale In cazul agresiunilor externe diagn se bazeaza pe un grad mare de suspiciune in toate cazurile de plagi si in special cele impuscate. 2. acumulare intraperitoneala(peritonita). pot fi luate la pacientii la care cistografia nu arata o rupture mare. acumulare retroperitoneala sau in pelvis(dureri. Traumatismele uretrale.

rinichiul multichistic. In cazul in care realinierea a fost posibila.simfiza pelvina – rinichiul in placinta. . .ectopia renala incrucisata.duplicitatea pieloureterala. cand leziunile associate s-au vindecat iar hematomul pelvin s-a rezorbit. Anomalii de rotatie . pe o sonda modelata Ch20-22.Anomaliile vasculare renale – artere multiple. . fara extravazare Fara trat de contrast contuzie Sange al meat.malrotatia inversa. Anomalii de numar: -agenezia renala.rinichiul supranumerar. Anomalii de structura – rinichiul polichistic. Anomalii de volum : . traverseaza planseul muscular pelvin.hidronefroza. . . prostatica si bulbar. Boala polichistica renala (BPR) 46 . . retentive complete de urina(in functie de plinit vezicii poate exista glob vezical). apropierea sau sutura capetelor uretrale. pelvi-subperitoneal. Uretroplastia anastomotica este o interventie de reconstructive a continuitatii uretrale prin sutura cap la cap a capetelor uretrale.artere aberanta. Anomalii de fuziune – simfiza bilateral. . cateterul se scoate dupa 6 sapt daca cistouretrografia mictionala sau uretrografia pericateter nu arata extravazare de subst de contrast. B. G.fistula arteriovenoasa.chistul parapielic. Uretra membranoasa e situate intre 2 portiuni fixe ale uretrei. Anomalii de forma – rinichiul dromader. .rinichiul spongios. Malformaţiile rinichiului A. fara evacuarea hematomului periuretral si fara disectia. . .stenoza arterei renale. . C.Se intalnesc in fracturile bazinului. extravazare contrast imed/ tardiva Rupt complet uretr post Rupt uretrei post+rupture Interventie deschisa imediata colului vezical Diagnosticul traumatismelor uretrale Dureri locoregionale. .malrotatia incomplete.chistul renal solitar. urmata la 3 luni de uretroplastie anastomotica perineala. D. Extravazare contrast Rupture complet uretr ant Fara contrast in uretra proximala Interventie deschisa/ endosc sau vezica.simfiza unilateral. I. . F. hematom periprostatovezical. Tratamentul rupturilor uretrale Chirurgical prin realinierea primara a uretrei se intelege montarea precoce a unui cateter uretrovezical 16Ch care sa traverseze zona de rupture. intindere Alungirea uretrei. . . intr-un singur timp si presupune disectia capetelor uretrale si excizia extremitatilor fibrozate pana in tesutul sanatos. uretroragie. . .anevrismul arterei renale.hipoplazia renala. .rinichiul sigmoid. Anomalii de pozitie – ectopia renala simpla. daca nu a intervenit o supuratie.rinichiul cu lobulatie fetala.rinichiul in potcoava.rinichiul hipertrofic congenital. cu fire rezorbabile. E. .hidrocalicoza. . Daca pacientul are leziuni grave – cistostomie suprapubiana.. avand raporturi foarte stranse cu structurile musculo-fasciale de la acest nivel. fare extravazare Citostomie suprapubiana Rupture partial Contrast in uretra proximala sau Sau cateterism uretral vezica. bine dezvoltata la barbat..aplazia renala.artere accesorii.rinichiul miniatural. H. Anastomoza se realizeaza pe cale perineala. . Anomaliile sistemului colector – diverticulul caliceal.megacalicoza.malrotatia excesiva. Interventia este indicate la 3 luni de la traumatism.

– in forme compresive si complicate . – explorări imagistice Hidronefroza eco – prezenta dilatatiilor caliceale ce comunica cu bazinetul dilatat. rinichiul polichistic. . .I. secundara disectaziei jonctiunii pieloureterale. Ectopiile renale simple : iliaca. diferential – rinichiul polichistic. pelvina. datorata unui defect al mecanismului de unire intre tubii contorti si tubii coloectori.Metoda terapeutica este punctia aspirativa percutanta ecoghidata. pozitiv – explorare inagistica. cele peste 6 cm . bazinetele sunt situate anterior.I. .I. Diag.incrucisate : unilateral. se pune pe urografie i. de certitudine punctie ecoghidata a chistului . Tratam. se dezv in viata intrauterine . Nefroscintigrafia curba de excretie a radiotrasorului este aplatizata. chirurgical – rezervat formelor grave. Hidronefroza etiopatogenie: afect ce consta in distensia bazinetului si a calicelor .V. rinichiul spongios. – dezorganizare armonica. Anat pat. vascularizatie anormala. greutate totala mai mica.tratam endoscopic : endopielotomia dilatatia jonctiunii pieloureterale sau endoproteza ureterale cu sonde JJ. CT U. Eco : numeroase chiste renale bilaterale ‘ ciorchini de strugure ‘ .Reprezintă o afectiune congenital bilateral. U. regim hipoproteic. hiposodat. bazinetul inchis. Diag. Tratam. mai frecv la barbati . metoda utiliz in prezent este chistectomia partial.V. Diag. 47 . .. cu transmitere genetic. bazinetul si calicele sunt dilatate variabil in fct de grd stenozei si durata. dupa luna a IV a sarcini. hidronefroza. Diag. Rinichii mari . calicele apar in ‘ spita de roate’ . chirurgical Hidronefroza chirurgia deschisa –pieloplastii: interventii reconstructive ale bazinetului si jonctiuni pieloureterale. – urografie i. papilele renale sunt afectate. eco . megacalicoza. Tratam. Tratam. axul longitudinal vertical. – date clinice si explorare imagistica. ureterele sunt departate lateral. Diag. Chistul renal simplu diag. U.V. – igienodietetic: cura diureza. supraf boselata de numeroase chisturi pe corticala. -medical: contracararea princip complic . scinigrafie renala. parenchimul renal se subtiaza treptat si sufera modificari distrofice. Cauze extrinseci – prezenta unui vas sg anormal ce incruciseaza jonctiunea. – certifica prezenta precizand si aprecierea gradului de afectare.leziunea cauzata consta intr-o stenoza intrinseca a jonctiuni. Rinichiul in potcoava Descriere : are o pozitie mai joasa.v. toracica.chirurgical: punctie ecoghidata sau prin laparoscopie. CT..Afectare bilateral intotdeauna. bilaterale. diferential – tumori renale.v. Forma congenitala = sindrom de jonctiune pieloureterala. Diag.

eco . Tratam – medical : profilaxia si combaterea infectiei urinare . nefroscintigrama. grd 5 – nefroureterectomie. Reflux vezicoureteral (RVU) clasif. -chirurgical .V.V. cel superior heterotropic. 10 % din cazuri de insuficienta cardiac. unde stratul muscular circular al tunici musculare ureterale lipseste. – defect de umplere in ‘cap de cobra’ situate la niv bazei vezicii urinare .ureterocistoneostemie antireflux. ureterocelul. grd 4 – nefrostomie temporara si reimplantare ureterala ulterioara. Ureterocelul Reprezintă dilatatia chistica a portiuni terminale intramural a ureterului. uretrocistoscopia..forme usoare: ureterectomie partial pelvina cu ureterocistoneostomie antireflux. U. Diag. 48 .Duplicitatea pieloureterala Descriere – este o malformatie relative frecventa ce consta in prezenta a doua sisteme colectoare distincte care dreneaza un singur rinichi. grd 1 – medical prin vindecare. situate imediat juxtavezical.I. eco : format tumorale chistice in zona de proiectie a orif ureterale. la adult pana la 5 % forme usoare. + cistografie mictionala . Diag.dializa sau transplant renal. 2. reflux vezicoureteral dobandit prin : cistite cr . – investigatii imagistice si endoscopice : U.Staza urinara si hiperpresiunea intrarenala favoriz suprainfectarea urinii si ischemie cr .V. grd 2 – medical urmarire +chiurgie. ureterul seg renal inf se deschide ortotopic. reflux iatrogen : postadenomectomie. cura uroterocelului. Cel neobstructiv ureterul este dilatat pe toata lung sa. Diag. – refulare urinii din vezica in uretar duce la dilatatia ureterului si pieleocaliceala realizand o ureterohidronefroza . citoscopia : dilat chistica de dimensiuni variabile la niv ureterului intramural. masa parenchimatoasa este mai mare decat a unui rinichi normal insa mai mica decat suma a doi rinichii. 70% din copii sub 1 an. ureterele pot fi unite intre ele sau pot fi separate . cistografia. meatotomia ureterala Incidenta – foarte mare.I. masuri igienodietetice . 15% la 10 12 ani. 3. grd 3.Poate fi uni sau bilateral. ambele forme au comun alterarea peristaticii ureterale. – pune diag de certitudine obiectivand morfologia sist collector pieloureteral. Fiziopat. – investigatii imagistice : eco – rinichi cu dimensiuni crescute si cu doua sisteme pielocaliceale separate de o zona parenchimatoasa . lung de 1-5 cm . forme severe : nefroureterectomie. Tratam. 1. reflux primar idiopatic. Megaureterul etiopatogenie – cauza megaureterului rezida in lipsa celulelor ganglionare ureterale + putine fibre musculate circulare ureterale. . urografie : dilatatia uneori giganta a ureterului + dilatatiile pielocaliceale. 30% la 4 ani. reflux congenital asociat cu : ureter ectopic.I. Se produc lez de pielonefrita cr cauzatoare de hipertensiune arterial sec si IRC. duplicitatea pieloureterala completa. in forma obstructiva se int o zona cu calibru ingustat. Diag. obstructiile subvezicale. – investig imagistice. mai ales la copii dar si adulti. vezica neurogena.se pune pe baza U. Tratam – endoscopic – incizia sau rezectia endoscopica a pungii lichidiene. 4.

Tratam – chirurgical – la fel + montare de sfincter artificial. Varicovelul simptomatic. Varicocelul primitv. Termografia scrotal – dif de temp de un grad intre cele doua scroturi. nedureroasa cu consistenta unui ’ghem de rame’ . simfiza pubiana lipseste dar bazinetul este stabil. 49 . penisul este scurt lat. lombar. peniana. Tratam – reconstituirea vezici urinare si a uretei . Diag pozitiv se pune pe refluxul subst de contrast in vena spermatica in timpul opacifierii venei renale stangi .chirurgical –pana la 2 ani. orhidectomie sau autotransplant testicular. Forma aceasta este mai gravă decat hipospadiasul. Prognostic – grav.compresiunea venei spermatice. la ex clinic in ortostatism se obs o deformare in partea poster-sup a scrotului. Examenul Doppler – se obs refluxul venos la examinarea cu o sonda. Tratam – medical. .coborarea si fixarea testiculului in scrot. eventual laparoscopie. explorare imagistica. penoscrotal. Ligaturarea venelor spermatice clasi sau laparoscopic. la copiii si adolescenti se trat varicocelul de grad 3 cu hipotrofie testiculara. deviatia urinara temporara. perineal. greutate. crural profund. Diag. cura laparoscopica a varicocelului : copil la pubertate. are indicatie varicocelul cu simptomatilogie si la barbate infertili numai dupa optimizarea fertilitatii partenerei. glandulare. Criptorhidia. simptome : jena. Diag. Forme clinice : balanic. trecerea venei renale stangi prin pensa aorto-mezenterica. pubiana. – tablou clinic : examen sistematic. Epispadiasul reprezintă deschiderea uretrei pe faţa dorsală a penisului. orhidopexie. clasif : inghinala . simptomatic – ap secundar obstructiei venei renale in carcinomul renal. Ca forme avem : peniene. examen clinic atent. Ectopia testiculara Reprezintă lipsa testiculului din scrot. Exista doua forme : primitiv – ap la tineri. Flebografia . Varicocelul clinic este in 95% din cazuri stang.chirurgical : intrereuperea fluxului venos spermatic.mecanisme : insuf tubului fascio-muscular al cordonului spermatic. sfincterul ureteral este complet compromise. intraperitoneal. la pubertate. Scintigrafia cu pertehnetat de Technetiu 99m . deces prin urosepsis sever.Extrofia vezicala Reprezintă o anomalie grava a vezicii urinare : abs peretelui abd ant hipogastric si a peretelui ant vezical. dilatatia venoasa a venelor plexului pampiniform. palpare –tumefactie moale . populatia de barbate infertile 30%. Cauza este un viciu grav de dezv al sinusului urogenital. valve absente sau incompetente care det reflux renospermatic. Incidenta – populatia adulta 15%. Diag. tromboza venei renale.adm de gonadotrofine. penian. calibrul mare al venei spermatice. retrovezical. – este facil. traiectul vertical lung si varsarea in unghi drept venei spermatice stangi in vena renale. durere in ortostatism. Varicocelul Reprezintă o dilatatie varicoasa a venelor plexului pampiniform. crurala. reconstructia uretei. Tratament. perineala. Hipospadias/epispadias Reprezintă o deschiderea anormala a uretrei pe fata inferioara a penisului.testicul neevidentiat. Eco scrotala – imagini hipoecogene retrotesticulare si intrafuniculare. barbat infertile. nou nascutul prezinta in H o plaga prin care se scurge urina. Tratam – chirurgical : este pt formele cu localizare posterioară corectarea viciilor de conformatie.

poate fi congenital 10% la 3 ani. torsiunea de testicol. alteori poate evid o orhiepididimita ac.ureteroplastii. sau ischemic (ca urmare a unei disfunctii a mecanismului de detumescenta )-eflux venos crescut. jetul urinar slab. cause neurogene. posttraumatice.dilatatia ureterala instrumental. Parafimoza Conditia patologica in care glandul decalotat nu mai poate fi recalotat dat retractiei inelului de fimoza inapoia glandului . Anat pat – ingustarea lumenului este de natura cicatriciala. apendice testicular sau epididimar . tratam este o urgenta – comprimarea ferma a glandului timp de 5 min . clinic ap o tumefectie scrotala .confirma natura lichidiana a tumorii si eventualele modificari.Hidrocelul Reprezintă o acumulare de lichid intre foitele parietale si viscerala ale tunicii vaginale. Fimoza Imposibilitatea decalotarii glandului datorita ingustarii orificiului preputial. talasemia. traumatisme scrotal. nutritia parenterala totala cu emulsii de lipide in concentratii mari. tratam chirurgical este indical la varsta de 3 ani – circumcizie plastic . Poate fi congenital : ca urmare a unei obliterari incomplete a canalului peritoneo-vaginal. elastic. tumora de testicul.glandele atrofiate. Tratament – conservator consta in punctia evacuatoare . clinic este o tumora ovoida . terdiv. fixarea se face cu fire neresorbabile. idiopatice. injectii intracavernoase. hematoame. operat in primele 4-6 ore – orhidopexie controlata . mucoasa. epiteliul este keratinizat. sau poate fi dobandit : cel mai frecv este idiopatic (fara o cauza aparenta). senzatie de fluctuenta in tensiune. Diag. subtire sau imprastiat. congenital.. explorare endoscopica. ocazional inelul necesita o incizie. nedureroasa . chirurgia deschisa. 8% la 6-7 ani.influx arterial scazut. afect maligne. Torsiunea de cordon spermatic Este dig scrotului ac. torsiune de testicul. regulate. Tratam. sau dobandita – dat unei infectii locale cr . se impart in : postinflamatorii. neteda. afectiuni inflame ac. hernie strangulata . submucoasa si muscular ingrosate si sclerozate. Tratament. tratate cu antibiotice sau o incizie dorsal a inelului fimotic . Paraclinic. diurnal si nocturna si disurie mergand mana la retentie urinara.clinic: poliakiurie permanenta. Diag diferential : inflamatii ac si cr ale burselor si scrotului . iatrogene. Uretrotomia optica interna.cateterism uretral foarte bland cu sonda de cauciuc moale. Structurile ureterale Reprezinta ingustari intrinseci ale lumenului uretrei. chirurgical – desfintarea cavitatii vaginale si excizia foitei vaginale parietale. tratam conservator – unguent cu corticoizi . nedureroasa. Eco scrotal. In cel secundar cauzele sunt siclemia. tumora testiculara. explorare radiologica.leucemii. interupt sau in picatura. hipoxie . initial se incearca detorsianare manuala . Si 50 . ovoida.urografie intravenoasa cu ureterocistigrafie functional. Priapismul Este primar (idiopatic) si secundar.. cele mai frecv sunt cele iatrogene 40-45%. acidoza.

diabet. pt formele inflame – corticoterapie.. Disfunctia erectila. teste de lab neconcludente – process inflamator subacut sau cr. de grosime 1-20mm . verapamil.iontroforeza si unde de soc extracorporeale. Induraţia plastică a corpilor cavernoşi Este reprezentată de boala Peyrone – diag. endocrina. ex organelor genital. vasculogena. scala de determ a impactului DE. – oral . radiologic. ex local al lez la niv penisului. Fibroza retroperitoneala – etiopatogenie. local.non ischemic. testosteronul seric. local. traumat sau lez ale penisului.embolizarea arterial supraselectiva. Diag. eco. ureterografia retrograde. pieloureterografia percutanta anterograda. radioterapie in doze antiinflamatorii. ex ecografic indentif nr si localiz placilor si calcifierea acestira. Diag. RMN. analize de lab. chirurgical. boli endocrine.profilul lipidic. colchicina. Tratam. Proteze peniene. ischemic. Tratament. Tratam de prima linie. dispozitivele de erectie prin vacuum. – anamneza. terapie intrauretalaaprostadiul.v. retroperitoneal. situate pe linie mediana. psihogen. neurogena. psihogena. multe fibroblaste si colagen. ex fizic – aspectul general si caract sexual secundare. exista optiuni terapeutice care sunt adresate simptomului. anevrismele aortei abd cat si unele neoplasme. alcalinizare. yohimbina. DE nu poate fi vindecata. se face bilateral. radiologic – urografia i. arterial .influx arterial crescut ca urmare a ap unei fistule intre artera si corp cavernos in urma unui traumatism penian sau perineal.iatrogena. arterial – scaderea influxului arterial.suprimarea agentului cauzal. Anat pat – leziunea se prezinta ca o placa fibroasa alb cenusie . evaluarea statusului psihologic. infiltratie PMN. chirurgical – excizia placii fibroase si grefa dermica. medicamentoasa – abuz de analgetice. fentolamina.eco color Duplex. oral. cu transmitere sexuala . ketoconazolul. hipertransfuzie. anatomica/structurala . 51 . analgezie. placa fibroasa inglobeaza marile vase abd si ambele uretere. injectii intracavernoase.glicemia a jeun. Tratam. Clasif. ale prostate.inhibitori de PDE5.factori implicate: teoria imunologica.ureteroliza – elib ureterelor din placa fibroasa. secundar – manevre terapeutice – hidratare. testiculelor.injectare intracavernoasa a unui agonist alfa adrenergic. RMN depist unor placi la baza penisului.testiculelor. arteriogen . cavografia. punctionarea corpilor cavernosi si aspirarea sangelui.ischemic este o urgenta – se urm cresterea drenajului venos . nitrati organic. unele antibiotic.farmacoterapia orala. – anamneza sexual. anamneza psiho sexual si medicala. chestionarul SHIM. ex clinic.scleroza retroperitoneala este alaturi de infect de vecinatate. procedeuri chirurgicale vasculare – revascularizarea arterial. papaverina.incapacitatea persistent a unui barbat de a obtine sau mentine o erectie suficienta pentru actul sexual. teoria infectioasa. CT. – atragere pe linia mediana a ambelor uretere.prostaglandina PGE1. anamneza medicala –dc sufera de HTA. injectabil intralezional – corticosteroizi . hematoamele. neurologice.vitam E. Tratam – pt restabilirea vieti sexual satisfacatoare. interlezional si chirurgical. tratam etiologic cel de cauza hormonala. paraclinic .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful