Subiecte Urologie

Febra în urologie Un caracter unic şi dominat al infecţiilor urinare, acute îl reprezintă FEBRA. Trebuie ştiut k numai inflamaţiile parenchimatoase renale , prostatice, testiculare, ori ale ţesuturilor învecinate , evoluează cu febră. Infecţiile vezicale şi cele uretrale sunt afebrile, numai complicaţiile lor, ducând la febră. La fel şi infecţiile canaliculare : ureterale, pielice, sau deferenţiale, evoluează cu febră , deoarece sunt obligatoriu asociate deoarece sunt asociate cu inflamaţia parenchimului renal dar şi testicular. Febra urologică apare foarte rar ca unic simtom. De obicei ea apare însoţită cu alte semne urologice: 1. febra cu rinichi mare-apare în tumorile renale maligne, pionefrită, antraxul şi furunculul renal 2. febra cu piurie- pielonefrită 3. febra cu nefralgie-tumorile renale 4. febra cu durere hipogastrică- cistite gangrenoase 5. febra cu tulburări micţionale- prostatitele acute difuze 6. febra cu testicul mare- orhite acute În infecţiile urinare, indiferent de sediu, febra +frison =bacteremie. Dak se mai asociază şi hipotensiune, tahicardie, oligurie= septicemie urinară(urosepsis). Clinica colicii renale • • • • • • • • • Reprezintă o durere paroxistică cu următoarele caractere: Sediul. este de obicei regiunea lombară. Localizarea durerii nu corespunde nivelului unde se află obstacolul. De exemplu la pacienţii la care există un calcul ureteral pelvin, durerea va fi localizată tot lombar. Iradierea. Este către scrot, labiile mari, reg inghinală, rădăcina coapsei. Intensitatea. Foarte mare, unele femei o declară mai intensă decât durerea naşterii. Debutul. De obicei este brutal, apare în plină stare de sănătate, la orice oră, chiar şi în somn. Evoluţia. Cu dureri mari şi perioade de acalmie. Poziţia antalgică. Nu există. Durata. 2-3 ore. Factori agravanţi. Efortul + ingestia de lichide. Factori atenuanţi. Lichide puţine, tratament.

Alte simtome asociate: • Febră • Greţuri, vărsături, meteorism • Agitaţie • TA scăzută, puls crescut • Hematuria, polakiuria, piuria, oliguria, rinichi mare, palpabil Diagnosticul diferenţial al colicii renale Se face cu orice cauză de abdomen acut medical sau chirurgical. Mai concret cu : durerile vertrebromusculare, nevralgiile acute( lombosciatică, hernie de disc, zona Zoster), colică biliară, ulcer perforat, pancreatită acută, ocluzia intestinală.

1

Atribuţiile micţiunii fiziologice Cele 3 atribute ale micţiunii fiziologice sunt: ESTE voluntară, eficientă, confortabilă !!!!! Micţiunea este confortabilă deoarece nu implică un efort activ, are o durată de mai puţin de 40 secunde, şi nu este dureroasă , ba chiar este foarte plăcută de majoritatea oamenilor. Declanşarea voluntară a micţiunii este deseori întârziată, jetul este slab, subţiat, sau împrăştiat, iar sfârşitul se continuă cu picături care pătează lenjeria sau pantalonul. De multe ori golirea vezicii nu este eficientă , formându-se aşa zisul reziduu vezical, care uneori poate fi palpabil. VOLUNTARĂ (poate fi declanşată după vârstă, poate fi oprită după voinţă) CONFORTABILĂ(ushoară, nedureroasă) EFICIENTĂ( goleşte complet vezica, protejează aparatul urinar superior) Etiopatogenia polakiuriei Micţiunea frecventă , aşa zisa polakiurie, este un semn ce apare frecvent în afecţiunile urogenitale. Poate fi ca simtom unic sau acompaniată de altele. Reprezintă creşterea numărului de micţiuni pe 24 de h fără a creşte volumul urinar.(adică te pişi mai puţin şi mai des). Poate fi diurnă, nocturnă, permanentă. Ea apare prin: 1. reducerea capacităţii vezicale- cistită 2. stagnarea vezicală 3. poliurie- te pişi 3-4 l pe zi 4. instabilitate sfincterială În schimb ea poate fi şi de etiologie extraurinară: genitală, tumori pelvine, angioame. Etiopatogenia disuriei Este definită disurie cu efort, mai precis este o micţiune grea dificilă prin care pacientul depune efort activ(screamăt, blocaj în inspir, tracţiune sau masaj penian). Ea este remarcată prin scăderea debitului urinar maxim (15-30 ml/sec), el fiind în această situaţie sub 10 ml/sec, şi o creşterea a duratei micţiunii , normal este 40 sec, iar in situaţia de faţă este peste un minut. Ea este produsă prin următoarele 3 mecanisme: 1. diminuarea contracţiei vezicale 2. creşterea rezistenţei ureterale 3. disinergia vezico –urinare Etiologia disuriei este foarte variată având următoarele cauze: • urologice- adenomul + cancerul de prostată • iatrogene- medicamentoase • cauze reflexe- fractura de col femural • cauze pshihogne sau pshihiatrice- isterie • neurologice- diabetul, etilismul cronic, hernia de disc Etiopatogenia retenţiei de urină Retenţia de urină reprezintă o tulburare micţională, ce se datoarează golirii incomplete a vezicii , care în mod normal , între 2 micţiuni ar trebui sa fie goală. Etiopatogenic retenţia de urină are următoarele cauze: 1. nonurologice • după o operaţie abdominală sau pelvină 2

• leucemii, adenopatii pelvine • tabes, crush sindrom • sarcină, tumori • deshidratări 2. urologice- obstacolul are amprentă renală sau vezicală • calculi • franjuri tumorale • dopuri de puroi • cheaguri • vezicule hidatice • rupturi traumatice • corpi străini Retenţia de urină este acută şi cronică. Fiecare dintre acestea are câte o formă completă şi incompletă . Forma incompletă , pacientul urinează picătură cu picătură. Forma completă micţiunea devine imposibilă. Tratamentul retenţiei complete de urină Se face prin unul din cele 5 metode terapeutice: deblocarea farmacodinamică, puncţia vezicală, cateterismul uro-vezical, cistostomia minimă, cistostomia clasică. DEBLOCAREA FARMACODINAMICĂ Are şanse mici de reuşită. Se face administrând iv. 0,3 mg Hydergin + o fiolă de Miostin, foarte lent injectate. CATETERISMUL URO-VEZICAL Se face cu sonde urovezicale de diferite tipuri, autostatice sau neautostatice, adaptate sexului pacientului respectiv, calibrului uretrei, etc. De obicei se alege sondă autostatică de tip Foley pt cei cu trecut urologic, cu piurie, hematurie. La cei cu alte kestii se alege o sondă neautostatică din plastic sau cauciuc. La femei putem pune şi sonde de sticlă sau metalice. PUNCŢIA VEZICALĂ Se face când : medicul nu are sondă uretră impracticabilă contraindicaţiile cateterismului uretral

• • •

CISTOSTOMIA MINIMĂ Se montează un trocar gros, intravezical, şi prin hipogastru se scoate o sondă autostatică. Se face numai sub anestezie locală. CISTOSTOMIA CLASICĂ Se face prin act operator, şi constă prin montarea unei sonde Pezzer groase în vezică şi scoase prin hipogastru.

3

Etiopatogenia incontinenţei de urină Sunt pe 2 căi principale: prin meatul uretral, prin vagin sau rect. MEATUL URETRAL: 1. postsfincteriene: • efect gicleur în afecţiuni prostatice • diverticul ureteral • dilataţia uretrei bulbare 2. vezico-sfincteriene • vezică iritată • scăderea rezistenţei ureterale • prea plin • mecanism mxit VAGIN SAU RECT: fistule uretro-vezico-recto. Tipuri de incontinenţă de urină 1. 2. 3. 4. 5. 6. de efort(stress) prin instabilitate ureterală prin instabilitate vezicală insfuficientă sfincteriană mixtă prin 1 şi 3 prin prea plin

111111111111111111111111111111111111111111111 Este un simtom diagnostic, apare la efort al 50 % dintre femei chiar şi alea tinere, fără copii. Interogatoriul trebuie să precizeze modalităţile de apariţie şi caracteristicile pierderilor. Clasic se manifestă prin jet puternic, puţin abundent, sincron cu efortul inductor. Apare în ortostatism şi nu este precedată de jenă pelvină. După intensitatea efortului inductor: • Stadiul 1-tuse, strănut, râs • Stadiul 2-ridicarea în picioare, mers rapid, schimb de poziţie • Stadiul 3-eforturi minime Examenul clinic va încerca să pună în evidenţă pierderea urinară. Pacienta va fi pusă să tuşească în ortostatism , cu picioarele uşor depărtate. Obiectivarea pierderii este sincronă cu efortul , confirmă natura IUE, dar nu şi mecanismul. Testul Bonney-Marchetti constă în reascensionarea digitală a colului vezical prin tuşeu vaginal , cu dispariţia pierderilor de urină la tuse. Această metodă va fi completată şi de un examen ginecologic, statica pelvină, prolaps de col. Cauze ale incontinenţei de urină la efort la femeie sunt reprezentate de: afectarea planşeului pelvin, afectarea mijloacelor de susţinere a uretrei , vezicii , sau uterului, scăderea presiunii de închidere a uretrei faţă de cea vezicală(Pu<Pv). 333333333333333333333333333333333333333333 Este cauza pierderilor urinare date de disfuncţia vezicală. 222222222222222222222222222222222222222222222

4

Se manifestă prin ample variaţii ale presiunii uretrale, uneori merge până la anularea presiunii de închidere. 444444444444444444444444444444444444444444444 Se datorează afectării sfincterului uretral. 66666666666666666666666666666666666666666666 Apare datorită hiperpresiunii endovezicale. Etiologia hematuriei Hematuria reprezintă pierderea de sânge mai mare de 2500 ml/min. Aceasta este produsă de o leziune histopatologică a cărei natură trebuie precizată cât mai repede. Ea poate fi expresia şi altor patologii viscerale sau sistemice. Hematuria poate fi: • Mică/microscopică • Totală/iniţială/terminală • Spontană sau de efort • Episodică sau permanentă • Izolată sau asociată cu alte semne. Hematuria spontană după cum îi spune numele apare în repaus, nelegată de efort fizic. Apare de obicei dimineaţa la prima micţiune. Cea de efort apare în urma unui efort recent minuscul-cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, căruţa. Pierderile până în 2500 ml sunt normale, în schimb sunt situaţii în care pierderile de până la 5000 ml nu au expresie patologică. Pierderile cuprinse între 5000 şi 20 000 sunt denumite pierderi microscopice cu substrat patologic. Ce depăşeşte 20 000 este certitudinea k există proces patologic. Hematuria macroscopică apare atunci când în mai mult de 30 % din volumul urinar prezintă cheaguri de sânge. Hematuria este iniţială atunci când apare la începutul micţiunii, totală când apare pe tot parcursul micţiunii , iar terminală când apare la sfârşitul micţiunii. Hematuria izolată este aceea care apare ca unic semn al bolii respective, iar asociată însemnă că apare cu alte semne precum: febră, rinichi palpabil, polakiurie. Metodologia diagnosticului în hematurie • • • • • Se bazează pe stabilirea următoarelor categorii clinico-diagnostice: Stabilirea cu certitudine a hematuriei Diagnosticul diferenţial cu alte sângerări ale tractului urinar Natura nefrologică sau urologică a afecţiunii Nivelul anatomic al leziunii Natura leziunii urinare.

Diagnosticul de hematurie se pune cu certitudine prin studiul sedimentului urinar din examenul sumar de urină. Diagnosticul diferenţial se face cu uretroragia , hemoglobinuriile, porfirinuriile, mioglobinuria. Pentru stabilirea naturii nefrologice sau urologice a afecţiunii , se procedează astfel: în nefropatii , leziunea microscopică este sângerândă fiind localizată la nivelul nefronului, in schimb la uropatii leziunea este localizată oriunde de la nivelul papilei renale, până la meatul uretral.

5

sughiţ. cauzele acela mai frecvente fiind reprezentate de : litiaza pielouretrală. traumatismele ureterale. Rx. Dak îşi capătă lipiditatea prin acidifiere . Această obstrucţie duce la creşterea presiunii urinei în amonte. dar poate proveni şi din focarele extrarenale. pe rinichi unic anatomic. vărsături). Dak piuria se însoţeşte de polakiurie. funcţional sau chirurgical. diag fiind + prin încălzirea şi acidifierea cu acid acetic 10 % .Diagnosticul diferenţial de nefropatie este orientativ şi se bazează pe unele caracteristici ale nefropatiilor(vârstă. sete. cauza este dată de prezenţa carbonaţilor şi fosfaţilor . atunci este o cistită. ureteroscopie. sângerare. ureterostomie 3. Când este tulbure la emisie . Rx Tratamentul este reprezentat de : 1. cu condiţia unei ingestii normale de lichide. Dak apare piurie + durere lombară atunci este o litiază. urina poate fi hipostenurică(1018-1012). Datorită acestei hiperpresiuni şi a edemului interstiţial apărut. Dak este tulbure prima probă. Clinica anuriei obstructive • • Din punct de vedere clinic are 2 faze evolutive: Faza de toleranţă clinică. constă într-o colică renală . în cca o săptămână apar leziuni organice. Dak este tulbure în ambele probe. iar prin încălzire. Poate avea cauze renale. cateterismul ureteral cu extragerea calcului 2. . 6 + Echo renovezicală simplă. Apar tulburări digestive(greţuri. Stabilirea nivelului şi naturii afecţiunii pune probleme.cu durată de 3-4-7 zile . Pt aceasta se foloseşte echo. Mai rar se face CT sau RMN. nefrostomie percutanată echoghidată Piuria-etiologie Reprezintă prezenţa micro sau macroscopică a puroiului în urina din căile urinare. Pacientul are stare generală bună. Cel de certitudine se bazează tot pe examenul sumar de urină unde prezenţa cilindrilor indică sediul leziunii. Se ţine cont de densitatea urinară . Faza uremică sau critică. atunci originea este oricare segment al aparatului urinar. Modificările cantitative ale urinei Poliuria –reprezintă eliminarea unei cantităţi de urină mai mare de 2l pe 24 h . La un exam clinic se va recolta urină emisă. se va căuta cauza şi sediul piuriei . cantitatea de lichide ingerate. cauza este dată de prezenţa sărurilor de uraţi. neoplasme pelvine. Etiopatogenia anuriei obstructive IRA postrenală-urologică(anuria obstructivă) este produsă de obstrucţia ureterală bilaterală simultană. Semnele generale sunt pe prin plan. disurie +dureri micţionale. mucoase uscate.durează din a 4-7-15-a zi când apare decesul. Sediul poate fi oriunde în arborele urinar. prerenale. regimul alimentar. palpabil. subizostenurică(1008-1001). fibroza retroperitoneală. cu rinichi mare dureros. izostenurică( 1012-1008). febră). histologice ale nefronului. Obstrucţia ureterală poate fi intrinsecă sau extrinsecă . Apare somnolenţa care evoluează până la comă. atunci originea piuriei este uretra anterioară. După densitate. Diagnosticul anuriei + tratament Se bazează pe anamneză şi examen clinic amănunţit. postrenale. orografia.

este semnul major de alterare renală gravă şi trebuie diferenţiată de retenţia vezicală de urină care se îndepărtează prin sondaj vezical. Temperaturile ridicate cresc transpiraţia şi perspiraţia şi determină eliminarea unui volum mai scăzut de urină. cronică când densitatea urinară este izostenurică. În urina bolnavilor cu litiază au fost găsite cristale şi agregate de cristale mai mari . ea poate fi de cauză prerenală: prin scăderea de filtrare glomerulară: ICC.îndepărtarea unui calcul uretral sau alt obstacole de pe căile urinare.• • • Prerenale. săruri de Au. Cea prerenală este la fel ca la oligurie. Poliurie cu hipostenurie-covalescenţa unor boli infecţioase acute.poliurie cu densitate foarte mică (1002-1001)-DI. Factorii favorizanţi ai litiazei urinare FACTORII INTRINSECI FACTORII GENETICI Litiaza urinară este mai frecventă în regiuni cu climat temperat. şoc hemoragic. Consumul crescut de lichide determină creşterea diurezei. montane. ţările mediteraniene. prerenală. Oliguria. Anuria. Consumul de lichide este unul din factorii cei mai importanţi care influenţează formarea calculilor urinari. Ca. Postrenale. particulelor libere.calculi urinari obstructivi. N Pakistan. oxalaţi. Poliurie cu densitate izostenurică şi subizostenurică se constată în perioada de vindecare a unei IRA şi semnifică reluarea foiţei renale. Există 2 th: particulelor fixe. zone tropicale. ¼ din pacienţii cu litiază au AHC de litiază. N Indiei. anotimpul călduros. VÂRSTA ŞI SEXUL 20-40 ani FACTORI EXTRINSECI Aria geografica este un factor favorizant al litiazei urinare: SUA. Poate fi de cauză renală. care au fost rezultatul unor procese de creştere şi agregare a nucleilor cristalini apăruţi iniţial.reducerea diurezei sub 100 ml pe 24 h. Formarea calculilor este dată de consumul unor cantităţi mari de purine.reducerea diurezei sub 100 ml/24 h. Aceasta are 2 efecte: • Diluează componentele urinare care pot cristaliza • Reduce intervalul de prezenţă a cristalelor libere în urină. Renale. Acest proces depinde de conc totală a substanţelor în urină. intoxicaţie cu ciuperci.poliurie cu densitate izostenurică: bolnavii cu stadiu de scleriză renală. Creşterea incidenţei în aceste zone este dată de : deşert. Scandinavia. postrenală. care este urmată de poliurie cu densitate urinară scăzută. acută când densitatea urinară este hipostenurică . Poate fi şi de cauză renală . locuite de populaţie albă sau de asiatici. China. Teoriile litogenezei Formarea calculilor este un proces muli factorial în care suprasaturarea urinei este condiţia esenţială pentru formarea primilor nuclei – (nucleaţie) şi decelerarea procesului de cristalizare. Postrenală. Europa de C. Clasificare litiazei urinare 7 . Formarea cristalelor nu este suficientă pt apariţia calculilor. Poliurie cu densitate foarte mareDZ. Marea Britanie. fosfaţi şi Na . şoc cardiogen . Renală – necroză tubulară acută din stările de şoc . CCl 4. care se elimină în urină.

2. Mecanismele prin care acidul uric acţionează . PRIMARĂ Tip 1 – deficit alanin glioxilat aminotransferaza(AGT) Tip 2 . Se întâlneşte în boala Paget. HIPOMAGNEZIURIA Este o alterare care apare la pacienţii cu calculi calcici. hiperoxaluria metabolică uşoară.deficit de D –glicerat DH. 3. SECUNDARĂ • prin producţie crescută la nivelul ficatului . hipercalciuria absorbtivă. HIPOCITRATURIA A ca principală cauză acidoza. când este deficit de piroxină . secundară. 8 . B Cushing. hipertiroidism.LITIAZA CALCICĂ Principalele modificări apărute în compoziţia urinei în litiaza calcică sunt: • Hipercalciuria • Hiperoxaluria • Hiperuricozuria • Hipocitraturia • Hipomagneziemia HIPERCALCIURIA Excreţia în urină a peste 300 de mg de Ca /zi sau peste 4 mg pe kg corp pe zi. ingestie de antigel. Mielom Multiplu. glioxilat reductaza.este rezultatul rezorbţiei osoase de Ca şi absorţiei intestinale. sunt nucleaţia heterogenă. HIPEROXALURIA A clasificată în : primară. dependent/independent de vit D.apare secundar absorţiei intestinale crescute de Ca . şi anularea efectului inhibitor normal al mucopolizaharidelor acide din urină. excreţia urinară de Ca rămâne crescută şi în condiţii de foame. hipercalciuria resorbtivă. sau inhalare de metoxifluran • hiperoxaluria enterică • aport exogen crescut de alimente bogate în oxalaţi • iatrogen din cursul tratamentelor METABOLICĂ UŞOARĂ Apariţia calculului s-a corelat cu scăderea vol urinar + creşterea oxalatului urinar. În acest tip de hipercalciurie. Clasic sunt descrise 3 tipuri de astfel de hipercalciurie: 1. HIPERURICOZURIA Este rezultatul creşterii acidului uric . ca urmare a unei diete bogate în purine. hipercalciuria renală. Activitatea metabolică a litiazei s-a corelat mai bine cu nivelurile ce oxalat urinar decât cu cele de Ca urinar.reprezintă pierderea exagerată a calciului ca urmare a unei disfuncţii tubulare renale. Este prezentă la 50% din pacienţii cu litiază oxalică.

şi care nu răspunde la tratament obişnuit. biosinteza în exces al purinelor. Reducerea PU duce la reducerea peristalticii ureterale care se accentuează în prezenţa unei infecţii. LITIAZA CISTINICĂ Reprezintă 1-2 % din toate tipurile de litiază urinară. Un adult normal consumă 2 mg de purine/kg/zi. Consecinţele depinde de numărul . rezultă că majoritatea acidului uric excretat în urină este în formă insolubilă. amoniu. starea aparatului urinar anterior apariţiei calculului. după 5 h scad amândouă. Cistinuria normală este sub 150-200 mg/zi. Factorii care influenţează saturaţia urinei cu acid uric insolubil sunt: cantitatea de acid uric excretată(uricozuria). localizarea calculilor. gută) 3. 0-1. aceste modificări apar la infecţiile cu proteus. 1. vol urinar. săruri ale acidului uric. Modificările presiunii ureterale(PU) şi ale fluxului sanguin renal(FSR) trec prin 3 faze: 1.5-5 h creşte PU şi scade FSR 3. Pielonefrita acută obstructivă are evoluţii în condiţii de stază urinară foarte agresive. la pubertate. asocierea infecţiei urinare. Principalele modificări fiziopatologice sunt declanşate de obstrucţia urinară. fosfat) . astenie. Cea mai mare parte a calculilor asociaţi cu infecţia urinară sunt calculi coraliformi care dau o simtomatologie : stare de rău. germenii care produc urează +. dimensiunile. pseudomonas. ph alcalin mai mare de 7. Pt a se forma calculi de Struvit sunt necesare 2 condiţii: suprasaturarea cu substanţe componente(Mg.5 h creşte PU şi FSR 2. ph acid al urinei 4. Consecinţele fizio şi anatomopatologice ale litiazei urinare Orice calcul urinar este un corp străin în aparatul urinar şi produce modificări patologice în funcţia şi morfologia acestuia. 9 . cu uricemie normală 2. Clinic apare ca o litiază multiplă recidivantă care debutează precoce . Deoarece urina umană este predominat acidă. stări de deshidratare cronică. Cistinuria este o boală congenitală ereditară autozomal recesivă . perinefrita.2. Menon şi Resnick consideră k după 4 săptămâni nu se observă leziuni de obstrucţie ureterală completă într-un rinichi anterior . care determină eliminarea a 200 –300 mg de acid uric pe zi. Ca test de screening pt depistare se face TESTUL cu Nitroprusiat. LITIAZA FOSFO-AMONIACO-MAGNEZIANĂ Calculii asociaţi cu infecţia urinară cronică reprezintă 2-20 % din calculii urinari şi apar de 2 ori mai frecvent al femei. klebsiella. hiperuricemie(aport crescut de purine. Litiaza urică se clasifică: 1. caracterizată printr-un defect de transport transepitelial al cistinei. În urină există sub 2 forme: acid uric insolubil. rară .LITIAZA URICĂ Litiaza urică reprezintă 5-10% din totalul litiazei în lumea occidentală. O altă modificare este metaplazia epidermoidă care este o leziune preneoplazică care apare k o urmare a iritaţiei cronice a mucoasei uroteliale. pionefroza. normal. care este pozitiv dak cistinuria depăşeşte 75 mg/l. ph-ul urinar. inapetenţă. Principalele modificări morfopatologice sunt reprezentate de : pielonefrita acută.

Alteori este asimtomatică. ΔRI este RI al rinichiului obstruat –RI al rinichiului neobstruat. ginec. fosă----reg inghinală. hematurie. absenţa micţiunilor. formei. O altă manifestare este infecţia urinară care are o gravitate progresivă de: pag 38 • infecţie cronică a tractului urinar • pielonefrită acută • pionefroză • urosepsis • şoc septic Cea mai gravă manifestare este IRA Cr. RI peste 0. TA +Puls crescut. echo. Diagnosticul pozitiv îl dă regiunea unde apare durerea. greţuri. Calculii pot produce colică prin următoarele mecanisme: obstrucţie. organe genitale. Această simtomatologie dureroasă poate fi însoţită şi de : agitaţie pshihomotorie. poziţiei. febră. Este utilă în monitorizarea pacienţilor postinterveţional. Severitatea durerii depinde de rapiditatea instalării obstrucţiei şi este invers proporţională cu mărimea pietrei. Acesta este crescut în uropatia obstructivă. gastro-intest. cu sediu variabil care iradiază în lombă. fiind declanşată la efort. În obstrucţia cronică .Clinica litiazei urinare Alterările morfo shi fiziopatologice date d eprezenţa calculilor duce la apariţia unor semne şi sintome : durere. 1. Echografia Dopler permite măsurarea indexului de rezistivitate(RI). radiografia reno-vezicală simplă(RRVS). 10 . RRVS). flanc. în ceea ce priveşte litiaza ureterală calculii pot fi identificaţi de obicei numai la joncţiunea pielo-ureterală. iritaţie locală. piurie. explorările funcţionale izotopice. Ea ajută la evaluarea mărimii. În caz de obstrucţie acest ΔRI este mai mare de 0. Explorarea imagistică în litiază Este foarte necesară atunci când pacientul are febră rinichi unic. 5. Acesta este întărit şi de examenele paraclinice(examenul urinei. descoperindu-se prin echo sau CT.caracterizează calculii din punctul de vedere al mărimii şi localizării. echografia aparatului urinar. spasm al musculaturii netede. ieftină . urografia intravenoasă(UIV). Cea mai frecventă manifestare clinică a litiazei reno-ureterale este colica renală. ureterul proximal. 2. meteorism abdominal. instalată brusc. care pune în evidenţă calculii renali ca fiind imagini hiperecogene *cu con de umbră posterior* şi dilataţia pielocaliceală secundară sub forma unor imagini anecogene comunicante. orientării. vărsături. compoziţiei calculilor urinari. sau diag de calcul nu este sigur.04.7 diferenţiază dilataţia obstructivă de cea neobstructivă. Diagnosticul diferenţial se face cu alte cauze de colică renală prin obstacol. Această colică este o durere de intensitate mare . diversă.este o metodă rapidă repetabilă . 3. vasc. paroxistică.se foloseşte pt k majoritatea calculilor au un grad variabil de radioopacitate. 4. CT spirală nativă este cea mai bună investigaţie pt diag colicii renale. Calculii radiotransparenţi sunt puşi în evidenţă ca nişte imagini lacunare cu întreaga corcumferinţă înconjurată de substanţă de contrast. sau prin alte tipuri de durere lombo-abdominală de cauză: nv. joncţiunea uretero vezicală. Dak calculul este mobil poate produce şi heamturie macroscopică care are caracter provocat.

2. piroxicam. 3.fenilbutazonă. ibuprofen corticosteroizi bloc alfa 1 adrenergice blocante ale canalelor de Ca ATB Indicaţiile şi contraindicaţiile în ESWL Litrotriţia extracorporeală cu unde de şoc. 8. fie după fragmentarea in situ. piafen . NLP are indicaţie la 8-10% din cazurile de litiază renală: 11 . producând dezintegrarea acestuia în fragmente suficient de mici pt a fi eliminate . mialgin antispastice-papaverină.descriere. Tratamentul medical în litiază • • • • • • • • Este dat de calmarea durerii prin: aport hidric scăzut antialgice. 7.ESWL. nitroglicerină antiinflamatoare nesteroidiene. o dată cu fluxul urinar pe căile urinare normale. 9. indicaţii . contraindicaţii NLP este un procedeu chirurgical endoscopic prin care se creează percutanat un canal de acces în sistemul cavitar renal şi se extrag calculi fie ca piese unice .Examenele de laborator în litiază 1. 6. diclofenac. 5.algocalmin. 4. INDICAŢII • Calculi renali • Calculi ureterali lombari şi iliaci • Calculi ureterali juxtavezicali • În cadrul tratamentului multi nodal CONTRAINDICAŢII • Tulb de coagulare • Graviditate • Anevrisme • Malform sckeletice • Obezitate • La copii mai mici de 120 cm • IRA NLP. Cuprinde analize de sânge şi de urină.are la bază transmiterea de unde de şoc în afara organismului şi focalizate pe calcul . creatinina serică calciul ionizat(liber) + albumina ac uric seric examen sumar urină urocultura testul pt cistină HLG K seric analiza fragmentelor sau calculilor prin spectroscopie în roşu sau cristalografie cu raze X.

relative-infecţii urinare spec şi nespecif 3. ESWL +ureteroscopia au rămas cele 2 metode alternative terapeutice care se utilizează în litiaza ureterală. lipomul. vase sangvine. Diagnosticul se face prin echografie şi CT. unică şi unilaterală.5 cm Calculi cu compoziţie dură care nu pot fi fragmentaţi prin ESWL Calculi infecţioşi(struvit) Calculii la pacienţii cu profesii speciale(piloţi. Atitudinea terapeutică este nefrectomia radicală. Alte tumori renale benigne sunt reprezentate de leiomiomul. Diagnosticul lui este histologic astfel încât nu există alte criterii care sa facă diferenţierea de alte carcinoame renale. ONCOCITOMUL RENAL este o tumoare cu potenţial evolutiv variabil între benign şi malign. Histologic este alcătuit din 3 componente: celule grăsoase mature. 12 .• • • • • • Calculii renali asociaţia cu modificări anatomice care impiedică eliminarea fragmentelor la ESWL Calculii renali cu masă litiazică mare Calcul caliceal inferior cu Dmx mai mare de 1. localizarea. a cărei origine nu a fost în deplin stabilită. TIPURI DE INTERVENŢII DESCHISE: • pilolitotomie • pielonefrolitotomie • ureterolitotomie • extragere de clacul pielic + pieloplastie Tumorile renale parenchimatoase benigne ADENOMUL RENAL reprezintă leziunea solidă benignă. Calculii de 5-7 mm au o rată de eliminare mai redusă . poate chiar 95%. deformări ale scheletului. nefrectomiile parţiale. ANGIOMIOLIPOMUL sau HEMARTOMUL RENAL este o tumoare renală benignă rară apărută mai frecvent la adulţii cu scleroză tuberoasă Bourneville. Această intervenţie activă se face în caz de obstrucţie persistentă . La 20% din pacienţi pot apărea dureri lombare sau hematurii macroscopice. şi 2 slab diferenţiat. Indicaţiile actuale acoperă numai 1-5 % din cazuri şi sunt relative: litiază complexă . marinari). Chirurgia deschisă în litiaza urinară Intervenţiile chirurgicale deschise pt litiaza urinară au dispărut datorită tehnicilor de medicina modernă. embolizările parţiale. Tratamentul este reprezentat de enucleorezecţia. fiind necesară o intervenţie activă. cu risc de alterarea funcţiei renale. Macroscopic apare ca o tumore solidă . Este o tumoare epitelială glandulară bine diferenţiată situată în cortexul renal cu diametrul mic şi asimtomatică în majoritatea cazurilor. Tratamentul este nefrectomia radicală. tehnice-malformaţii renale sau scheletice Tratamentul litiazei ureterale În litiaza ureterală indicaţiile pentru tratamentul intervenţional depinde de: mărimea. Sunt 2 grade de diferenţiere: 1 bine diferenţiat. Macroscopic apar k tumori de culoare galben-gri. hemangiomul. CONTRAINDICAŢIILE pot fi clasificate în: 1. eşecul ESWL. şi forma calcului. URS. absolute-tulb de coag +graviditate 2. cea mai frecventă de la nivelul parenchimului renal. Calculii mai mici de 4-5 mm se elimină spontan în 80 % din cazuri . celule musculare netede. Calculii mai mari de 7 mm necesită intervenţie deoarece ratele de eliminare spontană sunt reduse. obezitate. NLP.

RCC este considerat un grup heterogen de tumori epiteliale maligne care se dezvoltă din structuri tubulare renale. • Disfuncţia hepatică nemetastatică 13 . • Febra de 38-38. neurologice. mature. spontană. medicaţia antihipertensivă. oţel. anemie. iar ASPECTELE SARCOMATOIDE sunt variante slab diferenţiate. RCC papilar sau tubulopapilar afectează mai des pacienţii cu IRC în stadiul terminal şi boala chistică renală dobândită. deosebim forme urologice. papilar. FORMELE UROLOGICE sunt caracterizate prin hematurie macroscopică. RCC cromofob se dezvoltă din segmentul cortical al tubului colector şi reprezintă 5% din RCC. petrol. şi anume : • Alterarea stării generale cu scăderea ponderală . forme metastatice. datorită conţinutului crescut de lipide sau aspect de mozaic. Modificările citogenetice acestui tip sunt trisomia Cr 7 şi 17 şi deleţia Cr Y.5. GRADUL DE DIFERENŢIERE CELULARĂ G0-adenom. anorexie. osteoarticulare. Este rotundă . Varicocelul simtomatic este secundar obstrucţiei venelor spermatice. fiind de 2 ori mai frecvent la B. Tipul papilar este mai frecvent multifocal. Alţi sunt reprezentaţi de: obezitate. astenie. al ductului colector. şi sonoritate abdominală. hipertensiunea. În funcţie de etiologia manifestărilor dominate. aportul nutritiv de proteine animale.Tumorile renale parenchimatoase maligne Carcinomul renal este o tumoare rară reprezentând cca 3% din toate cancerele adultului şi 85% din toate tumorile renale maligne primare. Este întâlnit în decadele a 5-a şi a 6-a de viaţă . durere lombară şi tumoare retroperitoneală . 1. Tumora devine manifestă clinic la un diametru de 5cm şi se palpează la polul inferior. Durerea apare în 40% din cazuri şi este sub formă de nefralgie surdă. • Sindromul hematologic reprezentat de poliglobulie şi anemie. Este pe locul trei între neoplasmele tractului urinar şi se caracterizează prin mortalitate dublă-40 %. 2. pe secţiune este de culoare galben portocaliu. permanentă. Se întâlneşte la 25% din cazuri ca fiind o masă retroperitoneală. capricioasă nedureroasă şi semnifică penetraţia tumorii în căile de excreţie. şi manifestările clinice apar în stadii avansate. RCC neclasificat nu poate fi încadrat în nici una din cele de mai sus. paloare. Hematuria macroscopică . etc. rinichi polichistic. balotare lombară. expunerea profesională la fier. 4. este totală. aceste caracteristici fiind asociate unei boli avansate. tumoare benignă G1-grad mare de diferenţiere G2-grad mediu de diferenţiere G3-grad minim de diferenţiere Clinica carcinomului renal Majoritatea tumorilor renale sunt asimtomatice o lungă perioadă de timp. RCC comun sau obişnuit este forma cea mai frecventă cca 70%. FORMELE METASTATICE se întâlnesc la cca 10% din pacienţii care se prezintă cu sindroame pulmonare. cu contact lombar . FORMELE CU SINDROAME PARANEOPLAZICE apare cu o frecvenţă de cca 30% şi se manifestă prin simtome şi semne şi sindroame care nu au legătură cu aparatul urinar. Mai apare şi la cei cu sindrom Hippel Lindau. Astăzi sunt 4 tipuri principale de carcinom cu celule renale: comun sau obişnuit. Această malformaţie are loc în corticală cu frecvenţă egală în ambii rinichi. Tumora este unilaterală şi pe secţiune este de culoare gălbuie maronie. 3. unică. sau la cei cu maladie chistică renală din urma unei IRC. RCC al tubului colector este un tip rar sub 1% localizat de obicei în medulară. şi forme cu sindrom para neoplazic. cromofob. rinichi în potcoavă. dură . multicentrică în 4-5% . Fumatul este singurul factor care reprezintă un risc pt apariţia cancerului.

Explorarea imagistică a carcinomului renal • • • • • • • Sunt reprezentate de : Radiografia renovezicală Urografia intravenoasă care poate da aspect normal.gl limf regionali nu pot fi evaluaţi N0-nu există metastaze în gang limf reg N1-metastaza într-un gang limfatic regional N2-metastaze în mai multi gang limfatici reg M-metastaze la distanţă Mx. Nefrotomografia ne arată dak masa tumorală este vascularizată sau nu Ecografia arată localizarea şi mărimea leziunii. T3a-tumoarea invadează glandele suprarenale dar nu depăşeşte fascia Gerota T3b-tumoarea se extinde in venele renale şi VCI sub diafragm T3c.tumoră primară Tx.nu există metastaze la distanţă M1. Renografia izotopică cu DMSA RMN sau rinichi Diagnosticul diferenţial în carcinomul renal Acesta este diagnosticul unei mase renale sau a unui rinichi mare descoperit prin examene imagistice. Diferenţierea de neoplasmele benigne este dificilă prin CT.tumoarea se extinde in venele renale şi VCI deasupra de diafragm T4-tumoarea invadează dincolo de fascia Gerota N-ganglionii limfatici regionali Nx.metastazele la dist nu pot fi evaluate M0.tumoarea are diametrul maxim de 7 cm. Diferenţierea se face de un chist renal simplu se face cu examen echografic sau CT . T1a-tumoare cu diametru maxim de 4 cm T1b-tumoarea are diametrul maxim peste 4 dar mai mic de 7 cm T2-tumoare cu diametrul maxim mai mare de 7 cm T3-tumoarea se extinde spre venele mari dar nu depăşeşte fascia Gerota. sindromul Cushing.există metastaze la distanţă Stadiul 1 2 T N M 14 .• • HTA Formele endocrine reprezentate de hipercalcemia.tumora primară nu poate fi evidenţiată T0-nu există semne de tumoare primară T1. CT este metoda de diagnostic de elecţie pt orice masă tumorală renală. hipoglicemia. Stadializarea carcinomului renal T. nefuncţional(mut). sindrom tumoral.

Studii au arătat că o serie de factori de risc cum ar fi : anilina. de pacient şi de tratament. O strategie nouă este inserţia genelor ce codifică citokine direct în celuele tumorale. în sensul curgerii urinei. Ace4astă teorie a fost infirmată de teoria patogenică a 15 . Supravieţuirea la 5 ani este sub 10% la pacienţii care se prezintă cu metastaze. ureterul fiind implicat în cca 25%. Tratamentul chirurgical al cancerul renal În stadiile T1. În general sunt considerate factori de risc acele substanţe care produc apoptoza urotelială.3 4 Prognosticul carcinomului renal Are supravieţuiri globale la 5 ani. Alţii o fac dak tumoarea renală este situată la polul superior sau invadează rinichiul în intregime. ortofenolul. Alţi factori prognostici sunt reprezentaţi de mărimea tumorii . Invazia prin fascia Gerota scade supravieţuirea la 5 ani la cca 45% . de cca 40-60% dar este mai favorabil decât alte cancere ale aparatului renal. Calea de acces în spaţiul retroperitoneal este fie anterioară transperitoneală. tipul histologic şi invazia microvasculară. nefrectomia reduce volumul tumoral din organism . Nefrectomia este o intervenţie majoră care poate aduce complicaţii precum hemoragii. Factorii de pronostic sunt clasificaţi în 3 mari categorii: determinaţi de tomoră. tratamentul multimodal este mai util decât monoterapia. îndepărtează sursa de noi metastaze şi are rol curativ. în prezenţa metastazelor M1 supravieţuirea la 5 ani este de 5-10%. Se face limfadectomia regională urmată de suprarenalectomia. Cauzele apariţiei acestor tumori nu sunt suficient cunoscute. T3.. Cea mai frecventă localizare este cea pielocaliceală . Invazia gang regionali este asociată cu supravieţuire la 5 ani de 5-30% . în a 7-a decadă de vârstă. Ea constă în extirparea în bloc a rinichiului cu grăsimea perirenală. Din punct de vedere patogenic a fost vehiculată teoria filiaţiei mamă-fiică ce susţine ideea diseminării distale . Peste 805 din pacienţii cu acestea sunt fumători. Etiopatogenia şi epidemiologia tumorilor de cale urinară superioară Tumorile căilor renale superioare sunt tumori relativ rare care reprezintă 1% din cancerul adultului şi cca 3-4% din totalitatea tumorilor căilor urinare. fie toracofrenolaparotomia. toluenul. Radioterapia are un rol în tratamentul paliativ al metastazelor dureroase sau hemoragice. Bărbaţii sunt afectaţi de cca 3x mai mult decât femeile. Tratamenul cancerului renal metastatic Supravieţuirea la 5 ani în cazurile cu adenopatie regională este între 8-35%. iar extensia la organele vecine este rar asociată cu supravieţuire al 5 ani. În tumorile metastatice . leziuni. Trombosul venos se poate extirpa prin cavotomie. T2. fie cea clasică lombară. benzidina. În cancerul renal metastatic. Dintre factorii dependenţi de tumoare cel mai important este stadiul anatomopatologic. Metastazele carcinomului renal sunt de obicei multi focale în acelaşi organ sau în locuri multiple.gradul . se practică nefrectomia radicală. Suprarenalectomia se face dk tumora renală este mai mare de 5 cm.

100-75% cel diferenţiate 2. sub 25% cel diferenţiate Manifestările clinice în tumorile de cale urinară superioară • • • • hematuria macroscopică este semnul dominat prezent în cca 90% din cazuri durerea este prezentă la o treime din pacienţi tumora palpabilă lombară sau de flanc varicocelul-dilataţia venelor plexului de la panfiniform de la nivelul scrotului. sesil-pediculare T. sesile. M-metastaze la distanţă Mx. Anatomie patologică a tumorilor de cale urinară superioară Peste 905 din tumorile căilor urinare superioare sunt tumori uroteliale maligne. Cca 7% sunt carcinoame şi sub 1% sunt adenocarcinoame. Din punct de vedere macroscopic acestea sunt pediculare.tumoare strict mucoasă fără interesarea membranei bazale T1-tumorea depăşeşte membrana bazală şi ajunge până la corion T2-tumora invadează musculara T3-tumora invadează adventicea ureterală T4-invazia organelor vecine N-gang limf reg N0.adenopatie multiplă peste 2 cm sau unică mai mare de 5 cm.absenţa adenopatiei regionale N1-adenopatie unica mai mică de 5 cm sau multiplă mai mică de 2 cm N2. Explorarea paraclinică în tumorile de cale superioară urinară • • • • • EXAMEN DE LABORATOR examen sumar de urină arată prezenţa hematuriei proba addis hamburger obiectivează hematuria microscopică urocultura-poate evidenţia o infecţie secundară tumorii determinarea ureei sanguine şi a creatininei serice apreciază funcţia renală determinarea probelor de coagulare şi a testelor hepatice 16 .prezenţa metastazelor nu poate fi apreciată M0-absenţa metastazelor la distanţă M1-metastaze la distanţă prezente Tumorile urogenitale sunt clasificate în 4 grade: 1.carcinom in situ Ta. 50-75% cel diferenţiate 3.carcinogenezei uroteliale multicentrice conform căreia întreg uroteliul este supus simultan aceleiaşi presiuni oncogenetice.tumora primară nu poate fi apreciată Tis.absenţa evidenţei tumorei primare Tx. 25-50% cel diferenţiate 4.tumoare primară T0.

suprainfecţie. sângerare. T1-90% • Stadiul T2-cca 40% • Stadiul T3. anemie severă. segmentară. Diagnosticul difereţial al TCC • • • • • Diagnosticul diferenţial se face cu afecţiunile: Tumorile renale parenchimatoase Litiaza reno-ureterală TBC urogenitală Necroza papilară Ureterita chistică Prognosticul TCC Netratată . T4. Ta. şi are ca principiu vindecarea bolii sau prelungirea vieţii pacienţilor. 17 . N1-cca 20% • Stadiul N2 sau M1-0% Supravieţuirea globală la 5 ani este de 35%. chimioterapia. unice şi mici. numărul acestora. cel mai important factor pronostic este reprezentat de stadializarea TNM. Indicaţia chirurgicală va ţine cont şi de unele kestii precum: stadiul tumorii. excizia parţială de bazinet. nefrectomia parţială.• • • • • • • • • citologia urinară este utilă pentru diagnosticul pozitiv şi pt urmărirea în timp a pacienţilor EXPLORĂRILE IMAGISTICE radiografia reno-vezicală simplă echografia urografia intravenoasă este cel mai util uretero pielo grafia retrogradă CT RMN EXPLORAREA ENDOSCOPICĂ Citoscopia Ureteroscopia retrogradă este investigaţia regină pt aceasta afecţiune. Tratamentul conservator este indicat în stadii incipiente. Boala este de 3 ori mai frecventă la bărbaţi decât le femei. radioterapia. endoscopică. localizarea. care dă supravieţuirea după 5 ani: • Stadiul Tis. Tratamentul chirurgical se realizează prin ureterectomia distală. Epidemiologia tumorilor vezicale Tumorile vezicii urinare sunt cele mai frecvente tumori ale tractului urinar şi se situează pe locul 2 după cancerul de prostată. laparoscopică. invazia organelor vecine. boala se complică cu obstrucţia căilor urinare . Pt pacienţii trataţi . cu tumori bine diferenţiate. mărimea. Acest tratament chirurgical se realizează prin mai multe modalităţi: chirurgie deschisă. Tratamentul conservator este dat de imunoterapia. Tratamentul Este chirurgical. Tratamentul chirurgical radical se face prin nefro-ureterectomia totală.

. sesil-pediculate. laptele.. tumorile vezicale pot fi : pediculate. Factorii dietetici(cafeaua.. B.din punct de vedere histopatologic sunt 3 tipuri de tumori vezicale: 1.... Anatomia patologică a tumorilor vezicale A. macroscopică T4a-. .. pictori. Aceasta era numita filiaţia mama-fiică.. uter. Un alt factor principal este fumatul... cei care lucrează în industria vopselurilor..carcinoame vezicale netranziţionale 3.. vagin T4b.carcinoame uroteliale sau carcinoame cu celule tranziţionale 2. Un alt factor care creşte riscul este dat de medicamente(folosirea îndelungată de analgetice). pielăriei.. industria aluminului..fără adenopatie regională N1. Etiopatogenia tumorilor vezicale Studiind evoluţia a mai multor cazuri de cancer vezical. cca 85% din cei cu tumore vezicală fumează. îndulcitorii artificiali) nu cresc riscul de tumoare vezicală. Fructele . N-adenopatie regională Nx.extensia tumorală nu poate fi apreciată T0-absenţa tumorii primare Tis-carcinom in situ Ta-pană la membrana bazală T1-trece membrana bazală T2a-juma interna a muşchiului vezical T2b-juma externă a muşchiului vezical T3a-invazie perivezicală microscopică T3b..-. alcoolul.adenopatie unică sau multiplă cu diametrul între 2 –5 cm 18 .prostată . . care a fost abandonată pentru noţiunea de tumori sincrone şi asincrone.adenopatie unică cu diametrul mai mic de 2 cm N2... alimentele bogate în vit A scad acest risc. C. a cauciucului. Până nu demult se considera k aceste tumori erau consecinţa grefării pe mucoasa vezicală a unor celule neoplazice din sens descendent.gradul invaziei tumorale parietale este profunzimea invaziei tumorale la nivelul peretelui vezical.din punct de vedere al aspectului macroscopic. perete pelvin sau abd. sesile. şoferi. . . -. Teoria multifocalităţii tumorilor uroteliale considera aceste tumori o maladie a întregului uroteliu. Stadializarea tumorilor vezicale T-extensia tumorală Tx.--.... s-a constatat k unii bolnavi au avut în antecedente tumori uroteliale....starea ganglionilor nu poate fi apreciată N0..Gradul de diferenţiere: 1-G1-tumori bine diferenţiate 2-G2-tumori mediu diferenţiate 3-G3-tumori slab diferenţiate D..tumori vezicale rare papilomul vezical tumoare vezicală benigna foarte rară.Persoanele predispuse la asemenea tumori sunt cei care au o expunere prelungită la anilina..

19 . localizarea şi baza de implantare a tumorii examenul histopatologic. Aceasta este spontană.nu poate fi apreciată M0. Tratamentul chirurgical al tumorilor vezicale Este reprezentat de mai multe metode precum: electrorezecţia transuretrală a tumorilor vezicale. microscopică C5-necrotică Manifestări clinice Hematuria este principalul semn clinic . vaporizarea laser.pasiva. La examenul local se va face palparea bimanuală. disuria. Evoluţia şi prognosticul tumorilor vezicale Evoluţia În momentul diagnosticului. Factorii de pronostic: extensia tumorală. utilizându-se ca modalitate diagnostică pt T. se va efectua examenul citoscopic. durere pelvină. localizarea tumorilor. fototerapia. Cistita tumorală este manifestarea tumorii. prezentă la cca 80-90 % din pac. Cel diferenţial se face de: • Adenom prostată • Litiază vezicală • Ureterocelul • Cistoidul • Tbc vezicală. Tratamentul complex al tumorilor vezicale Este reprezentată de radioterapia externă care se face prin tele-cobalt-terapie. capricioasă . nr tumori.absenţa M1. imunoterapia. cistostatice (thio-tepa. reprezentând indicele de certitudine. rezecţia tumorilor. electrofulgurarea endoscopică. afectarea ganglionară. adriablastina).prezenţa • • • • • Stadierea este notată cu litera C . chimioterapia. 75% din pac prezintă tumori vezicale superficiale. tuşeul rectal. episodică. care au o supravieţuire la 5 ani de 80%. aspectul .adenopatie peste 5 cm diametru M-metastaze Mx.N3. se foloseşte ca metodă de hemostază. indoloră. care dă mărimea. varsta pacientului. macroscopică C4-anatomo-patologică. C1-exclusiv clinică C2-imagistică C3-chirurgicală. Polakiuria. sau accelerator linear. cistectomia parţială. Diagnosticul tumorilor vezicale Pentru cel de certitudine . starea aparatului urinar.

Fiziopatologia simptomelor este dată de simtomele de umplere sau iritative(polakiuria. Factorii care provoacă boala sunt reprezentate de vârsta şi statusul hormonal. Anatomia patologică a adenomului de prostată Primele modificări apărute în HBP apar la vârsta de 35. def. fenomene care se manifestă de obicei la bărbaţii peste 50 de ani. epidemiologie Adenomul de prostată (hiperplazia benignă a prostatei) este cel mai frecvent neoplasm benign la om. Modificările hiperplazice se produc atât în stromă cât şi în ţesut glandular. Forma este aceea de castană sau con turtit anterior-posterior . O ipoteză afirmă k defectul primar în BPH este la nivelul stromei determinând o revenire la un fenotip embrionar cu o creştere de factori creştere embrionari. Ea este o glandă cu secreţie predominat externă . Iar pt progresia HBP avem PSA –antigenul prostatic specific seric. Acesta obstrucţie determina o reacţie adaptativă a detrusorului care induce alterări morfo-funcţionale. dată de o creştere în volum a prostatei . La această obstrucţie există 2 feluri de reacţie vezicală : vezica de luptă care apare prin hipertrofierea fibrelor musculare.Anatomia şi funcţiile prostatei Prostata este o glandă anexă a aparatului genital masculin situată în spaţiul subperitoneal pelvin în loja prostatică. Diagnosticul fiind de adenoleiomiofibrom. şi distensia rapidă. cu o greutate de 20 g. caracterizată prin hiperplazia celulelor stromale şi epiteliale din prostată. HBP este deci un proces patologic caracterizat prin hiperplazia stromei şi a epiteliului . Pe măsura creşterii nodulilor se dezvoltă o formaţiune tumorală intraprostatică. cale pe unde se elimină lichidul spermatic. Etiopatogenia adenomului de prostată Etiopatogenia este multi factorială şi este reprezentată de vârsta avansată şi testiculele funcţionale. La cel cu HBP castrarea produce regresia bolii. şi s-a arătat k primele aspecte sunt prezenţa nodulilor stromali periuretrali. ceea ce determină diverse grade de obstrucţie a fluxului urinar şi modificări secundare la nivelul detrusorului. nocturia. Macroscopic apare o creştere în volum a prostatei . Este formată din parenchimul glandular şi stroma fibromusculară. şi de simtomele de golire sau obstructive: • debutul tardiv sau iniţierea dificilă a micţiunii • jet urinar cu forţă şi calibru reduse • micţiunea întreruptă • durata lungă a micţiunii • senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare Scorul internaţional al simtomelor prostatice(IPPS) 20 . Adenomul de prostată –fiziopatologie Adenomul de prostată creează rezistenţă la fluxul urinar micţional prin uretra prostatică prin 2 mecanisme: obstacol mecanic şi obstrucţia dinamică. care generează obstrucţia fluxului urinar. Adenomul de prostată . micţiunea imperioasă). Clinic apar simtome ale aparatului urinar inferior cauzete de obstrucţia uretrală. Ea este stimulată să crească şi sa fie menţinută aşa prin prezenţa testosteronului seric. HBP nu apare la bărbatul castrat înainte de pubertate.

Este reprezentat de administrarea de inhibitori de 5 alfa reductaza: finasteride. Apare o hipertrofie globală uniformă şi simetrică. teste de coagulare. alfa 1 blocantele selective: doxazosin. pielonefrite Hematuria macroscopica Explorările paraclinice în HBP • • • • • • • • • Creatinina serică Examenul sumar de urină Hlg. probele hepatice Antigenul prostatic specific este crescut Uroflowmwtria Studiile de presiune-debit Imagistice Urografia intravenoasa Echo Endoscopia aparatului urinar inf Diagnosticul diferenţial al HBP Afecţiuni care produc predominant simtome obstructive(stricturiel de uretră. Un examen neurologic se face pt a elimina eventualele probleme neurologice. alfuzosin RS. terazosin. glicemia. şi preparatele filoterapeutice. cu micţiune imposibilă. Prin tuşeu se poate descoperi un cancer de prostată sau o tumoare rectală. contractura colului vezical). Prin acesta se urmăreşte creşterea volumului prostatei şi caracterele ale acesteia. dutasteride . afecţiuni care produc predominat simtome iritative(instabilitatea detrusorului. carcinomul in situ al vezicii urianre). dureri intense în hipogastru tuşeul rectal este esenţial care se face în poziţie ginecologică sau genupectorală. Tratamentul medicamentos Este indicat pacienţilor cu simptomatologie uşoară sau moderată. Acest chestionar constă din 7 întrebări al căror răspuns este cuantificat cu puncte de la 0 la 5.Este utilizat pentru a obiectiva şi măsura intensitatea suferinţei bolnavului. Examenul clinic în HBP • • • SEMNELE SINDROMULUI UREMIC globul vezical cu senzaţia d ea urina. Complicaţiile adenomului de prostată • • • • • • Retenţia cronică de urină completă/incompletă Retenţia acută de urină completă Dilatarea caii urinare superioare Diverticulii vezicali Cistite. 21 . Suma punctelor va fi cuprinsă între 0 şi 35 şi se interpretează astfel: • 0-7-simtomatologie ushoară • 8-19-simptomatologie moderată • 20-35-simtomatologie severă Întrebarea 8-a măsoară gradul în care pacienţii tolerează simtomele (cat de mult sunt deranjaţi de simtome).

Epidemiologia şi etiopatogenia ADKP Carcinomul de prostată constituie la ora actuală o problemă de sănătate majoră pe plan mondial. şi cea mai frecventă cauză de moarte la bărbat după cancerul bronhopulmonar. şi este indicat în IR. polimorfismele genetice. georgia. Anatomia patologică a cancerului de prostată Majoritatea cancerelor se dezvoltă în zona periferică. Scorul Gleason • • • • • Evaluează doar arhitectura acinară în microscopia de putere mică cu 5 grade de diferenţiere: 1-f bine dif 2-bine dif 3-moderat dif 4-slab dif 5-f slab dif bine dif au scor 2-4. clinic şi semnificativ • Diseminarea Se consideră k dezvoltarea se face printr-o progresie lentă . Ca metode avem: TURP. Istoria naturală şi mortalitatea ADKP Istoria este greu de urmărit deoarece este greu de observat cursul de evoluţie al bolii fără intervenţie terapeutică.Tratamentul chirurgical Are scopul de a îndepărta ţesutul hiperplazic. Cea mai mare frecvenţă o au negrii din atlanta. Invazia extracapsulară cuprinde veziculele seminale. japonia. retenţiile de urină. factorul de creştere IGF-1. H androgeni şi estrogeni. colul. La noi în românia incidenţa este de 11. vaporizarea transuretrală. trigonul vezical. cu colul vezical.51 la 100 de mii de loc. slab dif au scor 8-10. şi sunt nişte locuri de minima rezistenţă cum ar fi: joncţiunea prostato-uretrală. În evoluţia naturală sunt 3 paşi de parcurs: • Dezvoltarea de focare microscopice de cancer ocult • Cancerul ocult---cancerul de prostată localizat. Factorii de risc sunt reprezentaţi de : vârsta. El este cel mai frecvent cancer diagnosticat . iar altă ipoteză spune k este nevoie de anumite lovituri genetice multiple pt transformarea cancerului. ureterele. Clinica cancerului de prostată 22 . infecţiile urinare. incidenţa creşte cu vârsta. Se întâlneşte foarte foarte mult în ţările din Asia –extremul orient-china thaylanda. Cancerul de prostată este un adenocarcinom care are origine în stratul epitelial al acinilor secretori. adenectomia deschisă. restul fiind în zona de tranziţie şi zona centrală. mediu dif au scor 5-7. Un factor principal în apariţia cancerelor este localizarea cancerului.

La examenul clinic asimetrie a glandei prostatice.tumore fixă. Prostata are o consistenţă dură şi formă neregulată. antigenul prostatic specific(APS). Markerii tumorali ai ADKP Sunt elemente importante în evaluarea şi urmărirea tratamentului la pac cu cancer.există M-metastaze la distanţă Mx-nu au fost stabilite M0-nu există metastaze M1.tumore care se extinde la capsula prostatei T4.tumora nu poate fi evaluată T0. N-gang limfatici Nx. disurie. incontinenţă de urină Metastazele + invadarea gang. rectoragie. Biopsia prostatică Indicaţia majoră pt efectuarea biopsiei prostatice este diag histologic al cancerului şi stabilirea formei + grad. care este o glicoproteină secretată de epiteliul prostatic şi de glandele periuretrale. Riscul de cancer este cu atat mai mare cu cât PSA este mai mare.nu se evid tumora T1. Clasificarea TNM a cancerului de prostată T-tumoare primară Tx.nu poate fi stabilită N0-nu există N1. nepalpabilă T2.tumore inapetentă clinic. Hematurie.există Diagnosticul stadial al cancerului de prostată 23 .tumore limitată la prostată T3. dureri lombare. Metoda este puncţia prostatică pe cale transrectală cu un pistol de biopsie. Complicaţiile acestei metode sunt cele traumatice prin hematurie.SIMTOMELE APARATULUI URINAR INFERIOR Obstructive sau de golire. Imagistica • • • Este reprezentată de echografia transrectală care are k indicaţii : examinarea prostatei şi a veziculei seminale efectuarea biopsiei prostatice efectuarea biopsiei joncţiunii uretro-vezicale Diagnosticul echo se bazează pe leziunea hipoecogenă din zona periferică. iritative sau de umplere. Aceşti markeri sunt reprezentaţi de: fosfataza acidă prostatică.

hematogenă. Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de: • lipsa igienei locale • subnutriţia • microtraumatismele repetate • căldura locală • infecţiile virale Anatomie patologică. Alte combinaţii sunt pt diagnostic: valoarea PSA. în care extensia se face pe 2 căi : aproape în aproape. limfatică.carcinom neinvaziv T1. Este o afecţiune rară în Europa şi america de N . anti androgenii CHIMIOTERAPIA Se indică la bolnavii în stadii avansate de evoluţie locală sau sistemică. Se face la bolnavii cu carcinoame mixte. Macroscopic cancerul penian are 2 forme: papilar. estrogenii. Cancerul penian stad TNM T-tum primară Tis-carcinom in situ Ta. Aceasta se face cu doxorubicină. antagonistii/ agoniştii LH-RH. plan. Ea poate să se facă cu intensitate mare sau cu intensitate redusă. Majoritatea cancerelor sunt epitelioame spinocelulare. anat pat. aur. apare mai mult în Brazilia. Este o metodă pt cei cu cancer de prostată T1T2-N0-M0. India. Alte tehnici sunt prostatectomia radicală laparoscopică şi radioterapia. scorul Gleason. iod. Alta este RMN al prostatei. poate fi făcută şi pt stadiul T3 dar în anumite condiţii.invazia de ţesut conj subepitelial T2-invazia de corp spong şi cavernos 24 . Cancerul penian –epidemiologie. stadiul clinic. Ca metodă avem prostatectomia radicală care constă în extirparea prostatei şi a veziculelor seminale. HORMONOTERAPIA Are scop pliativ. Alta este dată de limfadenectomia. Prima metodă este: orhiectomia bilaterală care este o terapie pe termen lung care scade testosteronul plasmatic cu până la 90%. ciclofosfamidă. etiopatogenie.TUR-P este o metodă de diagnostic şi stadializare deoarece permite descoperirea bolii în stadiile T1a şi T1b. Diagnosticul diferenţial Adenomul de prostată TBC Prostatita cronică Litiaza prostatică Tratamentul Obiectivul este vindecarea pacientului. …………………………………………………… Supravieţuirea este de 80-94% la 5 ani. Radioterapia se face cu raze gama emise de radiu.

Cancerul penian –tratament CHIRURGIA PENISULUI • excizia totală a tumorii • amputaţie totală/parţială de penis • emasculaţia CHIRURGIA LIMFATICĂ • limfadectomia TERAPIA LASER. moale leukoplakia herpesul genital maladia Bowen şansele la supravieţuire la 5 ani sunt peste 90%. şi uşor sângerândă. suprainfectată. Tumora are formă de conopidă . RADIO/CHIMIO TERAPIA Tumorile testiculare – clasificare: 1. Adenopatia este prezentă inghinal superficial şi profund. Se produce o obstrucţie urinară sau fistule penoscrotale. chist dermoid. este roşie murdară.invazia uretrei sau prost T4.nu poate fi evid M1.prezente la distanţă Cancerul penian –clinică Leziunea de tip ulcerativ. care leziune are tendinţă de metastazare mare şi diseminare limfatică. pronostic • • • • Diferenţial diagnosticul se face cu: şancrul sifilitic.invazia altor structuri N-adenopatie regională N1-un singur gang N2-invazia inghinală superficială N3. Cancerul penian –diag dif.T3. cu componenta maligna 25 . Tumori ale cel germinale • Neoplazia germinala intratubulara (CIS) • Forme “pure” (un tip histologic) 99 seminom 100 seminom spermatocitic 101 carcinom embrionar 102 poliembriom 103 tumora de sac vitelin 104 tumori trofoblastice – coriocarcinom 105 teratom: matur / imatur.invazia inghinală profundă M-metastaze M0-fără Mx.

traumatisme testic (factor revelator).evid ecogf in cadrul unor af (cancer. Incidenta max -> 20-40 de ani.5 % din toate cancerele care apar la B si 4-5 % din cancerele aparatului uro-genital. poate metastaza pe cale limf sau sg. atrofie testic.2-6 % B vor dezvolta o tumora maligna testic 102 risc de 10 x mai mare 103 5-10 % . evrei). stari de intersexualitate. Tumorile testic neseminomatoase au o activit metab si o rata de crestere mare. expunerea mamei la estrogen in timpul sarcinii. Tunica albuginee rezistenta => invadarea epididimului si funiculului spermatic – destul de tarziu (10-15 % din cazuri). stromale diverse.● Tumori (forme) mixte – mai mult de un tip histologic. infetilitate CIS. orhiectomie. epididim. atrofie testic si cancer contralt. de obicei masive (duct toracic. Dg – biopsie testic. Lez se poate dezv chiar din viata fetala si evol spre cancer in 7 ani. = 1-1. calc la 10-30 de zile prin Rx pulmonare seriate. In 2-3 % sunt bilat simultan sau succesiv. ductul toracic. iar la cei unde este descoperita accidental – ecografie pe termen lung. 26 . limfonodulii supraclavic (stg) sau retrograd spre limfonodulii iliaci comuni si externi si ingh. Este cea mai frecventa tumora solida la B intre 20 si 35 de ani.tumora se dezv in testiculul contralateral 104 Orhidopexia ct mai precoce nu reduce risul. tum extragonadice cu cel germinale. Extensia si prognosticul T T. Diseminarea pe cale hematogena – direct din T primara (coriocarcinom). se face ordonat. cancer de testicul in AHC. Alternative ter: obs. apendice testic. Tumori ale cordoanelor sex si ale stromei gonadice 99 T ale cel Leydig 100 T ale cel Sertoli 101 T ale granuloasei 3. Tumori germinale ale cordoanelor sex si/sau stromei gonadice (gonadoblastoame) Alte categorii: ale ductelor colectoare si rete testis. a fost dovedit drenajul controlat. Se intalnesc dif intre grupurile etnice (albi – negri. Apoi -> cisterna chyli. criptorhidism etc) si in testic normale. vene subclavii. In cazurile unilat – incidenta usor > pe dreapta. Invazia epididimului sau funiculului spermatic poate => adenopatii pelviene sau inghinale. Epidemiologia si etiopatogenia T T. interv chir ant ingh/scrotale sau diseminare retrograda din cauza unor metastaze masive retroperit. depozitele sec – la ~ 50 % din pac. Diseminarea TT germinale – cu exceptia coriocarcinomului. Incidenta variabila pe plan mondial. predictibil. de vaginala. mai ales dr-> stg si cand metastazele sunt volum. 2. Caract prin cel mari. Factori de risc: cancer contralat. testic stg – reg paraaortica stg si preaortica). in majorit cazurilor sunt seminoame. crescuta in tarile industrializate (3-6 cazuri noi la 100000 B/an) si scazuta in Asia si Africa. Daca se asoc cu semne si simptome testic se recomanda biopsia testic. citoplasma bogata cu glicogen in cant mari si pot identif uniform in parenchimul testic. limfoide. radioterapie (RT). in tubii seminiferi (disp ordonat pe un rand pe mb tubilor). Carcinomul in situ (CIS) – considerat precursor al tum germinale testic (cu exceptia seminomului spermatocitic). secundare etc. Metastaze limf ingh – dupa invazia scrotului. Evolutia locala – invazia parenchimului testic dupa ce CIS a depasit mb bazala a tubului seminifer -> extensia in afara testic la nivelul hilului testic. din metastazele ggl. criptorhidism. infertilitate. CHT. A fost observata o crestere (aproape dublare) in ultimii 20-30 de ani. comunicari limf-venoase). funicul spermatic. Rata de crestere a seminoamelor – mai lenta – posibile recidive si la 10 ani dupa tratament. doar face posibila exam mai atenta a testic La pac cu tum sau neoplazie intraepit testic – 5 % risc de aparitie contralat Alti factori de risc: sdr Klinefelter. APP – criptorhidie: . sau mai frecvent indirect. Diseminarea pe cale limf – I – limfonodulii reg de la nivel retroperit (testic dr – interaortocav la T2. cu nc nereg. => inainte de invazia dincolo de albuginee. Microlitiaza testic .

de consist crescuta. cu cealalta cuprinderea intre police si restul deg. melena. Dg stadial si clasificarea TNM a TT. 27 . Etapa tumorala – 50 % . bilat. 5 Ggl supradiafragmatice care => sdr de compresiune mediastinala. exam gl mamare bilat. frica. Ex local – palpare bimanuala a cont scrotal incepand cu testic contralat. in reg ingh/anala. Pe partea afectata: crestere unif a dimens.Troisier) 6 Pulm – simptome resp: dispnee. cu ocazia unui ex local atent. 111 112 113 114 115 116 117 118 forma care simuleaza o af epididimara. 3 Examen fizic. normal in mom dg. varsaturi. Cu una din maini – imobiliz testic. cel mai frecv nedureroasa. erori med). cercetarea gr ggl superficiale. Indentif epididimului. In 1/3 din cazuri – la debut – durere surda sau senzatie de greutate sau disconfort local la niv scrotului. 10 % . dura sau neomogena. aparitia unor mase tum cervicale si supraclaviculare (ggl Virchow . estrogeni sau androgeni. durerea ac probabil <= hemoragia intratestic si inflam asociata. sensibilitatea putin modif (practic nedureroasa). La un procent important de seminoame. Forme clinice ale TT. normal la prezentare in majorit cazurilor – dzv intratestic a T.T este descoperita de pac / partenerul sex fie ca un nodul la nivelul testic. dureri toracice. vase si nervi) => dureri lombare si in flanc. consistenta ferma. dureri supraombilicale). 7 Dureri osoase. 9 SNC si periferic: simptome neuro. edeme ale mb inf sau comprima duodenul => simptome GI (greturi. Ginecomastia – mai ales in tum nesemin. La ex clinic se urmareste: ex local al T.debut ca o orhiepididimita. expect sg. ingh). pe testicul ectopic. fie in urma unui traumatism scrotal. T poate => aparitia unui hidrocel secundar care impiedica obtinerea unor info concludente. normal (elem de comparatie). Se poate asocia cu niveluri crescute ale unor hormoni: gonadotrofina corionica umana (HCG). Ex general – palparea abdom. palparea unei adenopatii superficiale (supraclavic. Etapa tardiva – la 10 % din pac simptomele la prezentare sunt prod de metastaze cu urm localizari: 4 ggl retroperit si pelvine care comprima sau invadeaza struct adiacente (ureter.Nat pluripotentiala -> aspect diferit de cel al T primare al dep sec (mai mult de 50 % din T neseminomatoase). hematemeza. 1 2 Etapa intiala – T este la debut si nu a produs decat modif minime de consist si sensiblitate intr-o zona relativ mica a unui testic perfect normal in rest. cu manif horm. Dg poate intarzia uneori luni de zile (ignoranta. Coriocarcinomul – in aceeasi forma histologica. cu pastrarea formei ovoide (albuginee f rezistenta). atrofica. 8 Viscerale: hepatomegalie etc. Clinica TT. ex gl mamare (ginecomastie). descoperirea – intamplatoare. fie ca o marire globala de vol. cu debut metastatic. unor mase tumorale abdom (adenopatia retroperit). muschiul psoas. forma cu hidrocel satelit. cu supraf neteda sau boselata. fiind o manif endocrina sistemica. forme ac pseudoinflam. tuse. Funicul spermatic de obicei suplu. metastazele contin T nesemin. Uneori T poate aparea pe un testic atrofic. fie in cadrul unui ex sist.

orice modif a ac caractere => suspiciunea unui pr neoplazic. ale caror val crescute simultan => activit tum crescuta. epididim. Lez intratestic cu struct solida = tumora testic pana la proba contrarie si -> biopsie. Markerii tumorali cu TT. in: carcinom embrionar. a caror determ serica -> detect unor mase tum mai mici decat cele detectabile imagistic. la adult apare in sarcina normala si in sit patol: neoplasme maligne (hep. Daca ex HP – negativ. Pe piesa de orhiectomie: 119 macroscopic: lateralitatea. omogena. 2. prez/abs invaziei ven si limf periT. biopsie din bontul funicular. al vezicii urinare). testic se reintroduce in bursa. in timp ce normalizarea markerilor nu reflecta absenta acestora. Prez unor val crescute la 3 sapt dupa interventie = metastaze. La adultul normal = ~ 1ng/ml. funicul sperm)  Pre/abs neoplaziei germinale intratubulare in parenchimul normal  Categoria pT. gastric. 2 categ: 121 subst oncofetale – in mod normal apar in timpul dezv embrionare. In TT – val crescute in coriocarcinom. Explorari imagistice in TT. cu contur nereg. renal. Testiculul normal – struct fina. 125 LDH – enz cel ubicuitara. Prot relativ specifice sintetizate de tes tum. 5-10 % din seminoamele “pure”.  Prez/abs invaziei struct adiacente (albuginee. testic) si in cateva af benigne. 123 Alfa fetoproteina (AFP) – glicoprot prod de cel trofoblastice. dimens max a T.Esentiala in eval continutului scrotal si rasp la 2 intrebari fundam: localiz intra/extratestic si natura solida / lichida a leziunii. 126 Fosfataza alcalina placentara (izoenzima fetala)si gama glutamil transpeptidaza (cel hep. mobiliz testic din bursa scrotala. mamar. T mixte (cu una din comp ant). a carei conc la un an dupa nastere < 40 ng/ml si la adult chiar sub 10-20 ng/ml. boselat cand devin volum 99 Poate identif form inaparente clinic. Val markerilor scad dupa orhiectomie. Ecografia scrotala . dimens testic. 124 Gonadotrofina corionica umana (Beta HCG) – glicoprot prod normal de cel sincitiotrofoblastice placentare cu rolul de a mentine corpul galben. TT – in majorit cazurilor apar lez hipoecogene fata de parenchimul normal cand sunt de dimens mici si au o ecostruct mixta. Tp de injumatatire 5-7 zile. dupa nastere fiind practic nedectabile. pancr. 28 . Orhiectomia radicala si ex anatomo-patol al T primare – esentiale pt stadializarea clinica ! Interv – pe cale ingh cu urm timpi: abordul initial al funiculului sperm in can ingh. In TT are val de mii ng/ml. fiind utila mai ales in monitorizarea pac cu boala avansata. carcinom embr de tip infantil (tum de sac vitelin). 122 enzime celulare. pulm. cu specificitate scazuta => niv serice – corelate cu alte aspecte clinice si paraclinice. pancr. pensarea ac cu o pensa vasc/intest. Exista metode de stadializare particulare: limfadenectomia retroperit pt T nesemin. ligatura funiculului spermatic. Tp de injumatatire 24-36 h. ~ 50% din carcinoamele embrionare. aspectul epididimului. care infl conduita terapeutica si progn. Conc in ser este direct prop cu vol tumoral (Boyle). pulm. Val crescute – neoplasme maligne (hep. Nu apare in seminomul pur si coriocarcinomul pur. gastric. teratocarcinom. vaginalei testic 120 microscopic:  tipul histologic cu precizarea comp individuale si a % acestora (T mixte). Sist de clasif: si o categ S a markerilor tum serici. crescuta in seminoame) – sensib si specif scazuta. 3. funiculului sperm. biopsie testic cu ex HP extemporaneu in cazuri neconcludente. excizia testic daca Dg HP e pozitiv sau testic este macroscopic evident tumoral.1. testic. vaginala.

Supravietuirea la 5 ani = 80-95 %. 102 Test de screening pt testiculul contralat. N1/N2 M0S0) Tratament std RT cu 30 Gy pt N1 si 35 Gy pt N2. cu rate asem. orhita TBC. Exista 3 alternative: . plamani. fara invazie vasc si cu nivel normal al bHCG. alte af pot fi confundate cu TT: torsiunea de testicul. DDX cu hidrocel. cand pac – alergic la subst de contrast sau exista pericolul supradozarii radioactive. maduva spinarii. 124 RMN. de obicei in afara ariei iradiate (ggl supradiafragm. Fact prognostici – SA indicata la pac cu T < 4-6 cm. Dg diferential al TT. spermatocel. cisterna chyli. toxicitate severa < 2%. sterilitate. Metode imagistice util in stadializare: 123 CT abdomen – std pt expl sp retroperit si ficatului. Este cea mai costisitoare optiune. N3M0S0) si III (orice T. hematocel. cu raspuns complet in peste 90 % din cazuri si fara semne de boala in urmatorii 4 ani. Seminom std IIC (orice T. 126 CT torace – toti pac cu T nonsemin si la pac cu seminoame care au adenopatii retroperit la CT abdom. .5 cm. 101 Poate descoperi form intrascrotale extratestic. toxic moderata ~ 50%. Tumori neseminomatoase std I (pT1-pT3 N0M0S0) La T nesemin % de metastaze subclinice este > comp cu seminoamele: 30 %. . cresterea riscului dezv unor T sec). cu ajustari si o lim de siguranta de 1-1. daca Ct si ecogf nu sunt concludente. GI. paracavi.CHT adjuvanta (1 sau 2 cure de carboplatin) – alternativa a RT. 125 Rx toraco-pulm – AP si lat pt expl toracelui la pac cu seminoame. mediastin. Postiradiere. 15-20 % sunt tratati cu RT sau RT si CHT in mom aparitiei recaderilor. T ale cordonului spermatic sau ale invelisurilor testic.RT – 20-25 Gy pe un camp paraaortic sau pe aria clasica (+ ggl iliaci ipsilat). Campurile de iradiere “in crosa de hochei” – ggl paraaortici. datorita posib scazute de recidiva in ac statii ggl. Tratam = optiune de supraveghere activa si doua optiuni de interventie activa: limfadenectomia retroperit si CHT. in functie de simptomatologie. Alte expl pt dg unor dep sec in creier. S2/S3) CHT: 3 si resp 4 cicluri BEP. mase epididimare.100 Elimina posib existentei unor form intratestic in cazul unor tumori germinale extragonadale. orhita xantogranulomatoasa. epididimita cr. In cele 1015 % cazuri care debuteaza cu durere scrotala ac. goma luetica. iar restul tumora reziduala activa => monitorizare imagistica si biologica.supravegherea activa – majorit pac cu seminom std I sunt vindecati numai prin orhiectomie. hernia inghinoscrotala. rata recaderilor = 1-3 %. Tratamentul TT Seminom std I (pT1-pT3 N0M0S0) 15-20 % au metastazari retroperit care nu pot fi depistate prin metodele de stadiere si vor => recidive dupa orhiectomia radicala. oase) si in I 18 luni. orice N. ggl iliaci comuni si iliaci ext ipsilat. ficat – numai daca exista suspiciune de metastaze in ac org. Supravietuirea la 5 ani = in cazul ter efect imediat postorhiectomie. => tratament adjuvant. epididimite sau orhiepididimite de diverse etiologii. 29 . M1. Seminom std II A/B (orice T. oase. Efecte adverse relativ reduse (hemato. Supravietuirea la 5 ani ~ 100 %. Caract: prez unor mase reziduale (identif prin CT) care majorit contin fibroza si necroza. iradiere pt consolidare sau rezectie chir (form bine delim > 3 cm). Dupa eval clinica.

132 diureza abundenta scade nr de germeni raportat la suprafata muc vezicale. M1. numai 10 % din vol maselor contin cel tum viabile. orice N. tes fibro-necrotic. daca la completarea tratam T > 1 cm -> rezectie. IgG. 133 prez subst bacteriostatice in urina . iar femeile care nu secreta antigene de gr sg (nonsecretoare) sutn in mod particular susceptibile la inf urinare recurente. Vindecare ~ 98 % cu ambele optiuni. Femeile – predispuse la ITU datorita unor conditii favorizante anatomice (uretra mai scurta si mai larga) si endocrine (sarcina – compresie ureterala si vezicala. menstra si menopauza). N3M0S0) si III (orice T. peroxidaze. mez inf si pe partea afectata numai pana la bifurcatiai iliacei comune. Tumori neseminoamtoase std IIC (orice T. Vezica urinara are capacitatea de a se steriliza in 2-3 zile prin: 131 mictiune – cea mai importanta modalitate de lupta a VU impotriva colonizarii bact este golirea eficienta a urinii. Restul de 70 % din pac supusi LAR – supravegheati periodic (de obicei la 10 % apar in primii 2 ani metastaze in afara retroperit. Vezica urinara are capacitatea de a se steriliza in 2-3 zile prin: 134 mictiune – cea mai importanta modalitate de lupta a VU impotriva colonizarii bact este golirea eficienta a urinii. 135 diureza abundenta scade nr de germeni raportat la suprafata muc vezicale. S2/S3) CHT 3 sau 4 BEP in functie de prognostic. extensia locala a T si % de carcinom embrionar din T. in gen pulm -> CHT de salvare). 3 Scimbarea tratam cu alte combinatii CHT – CHT de salvare VIP.“factorul mucos” ce cuprinde fagocitoza de catre neutrofile si cel epit. iar la femei invecinarea anusului cu ureta potenteaza colonizarea cu flora fecala. 129 CHT primara 2 BEP aplicata dupa orhiectomie la pac cu factori de risc crescut pt recadere a scazut rata recidivelor sub 3 % in cond unei toxicitati reduse a unui protocol mai putin strict. cei cu progn rezervat pana la 40-50 %. excretia locala de ac org bacteriostatici. se excizeaza tes celul-grasos prevert cuprins cranial intre cei 2 pediculi renali. 2 Rezectia T daca markerii scad si masele retroperit cresc. conc crescute de ioni de amoniu si de uree.Limfadenectomia retroperit – pe cale ant transperit. VeIP. Rezervorul de germeni care ajung in TU este tubul dig.coli decat femeile sanatoase. Ulterior – modif: limita contralat nu mai cuprinde ureterul. restul – teratom. 136 prez subst bacteriostatice in urina . nu mai este folosita in cond CHT moderne Tumori neseminomatose std II A/B (orice T. Factori morfofunctionali de protectie antibacteriana. Se poate practica si LAR + CHT adjuvanta 2 BEP la pac in std II A/B patologic.“factorul mucos” ce cuprinde fagocitoza de catre 30 128 . Fact de risc pt recidiva: invazia vasc. N1/N2 M0S0) CHT 3 BEP si rezectia maselor tum reziduale (la ~ 1/3 din pac). lizozim. osmolaritatea crescuta a urinii. Dupa LAR la pac in std I clinic -> 30 % metastaze ggl = std II patologic si aproape 1/3 din acestia fac recaderi in alte zone decat abdomenul si pelvisul => tratament adjuvant cu CHT (2 BEP) => recidive sub 2 %. lateral intre cele 2 uretere si distal pana la micul bazin. Cei cu prognostic intermediar – supravietuire la 5 ani ~ 80 %. 130 Supravegherea activa si tratam in mom recidivei – SA minim 5-6 ani. IgA. Dupa 2 cicluri – reevaluare: 1 Continuarea tratamentului daca markerii scad si masele retroperit nu cresc. Iradierea externa – doze 40-50 Gy. iar pe partea afectata – de-a lungul vaselor iliace pana la bifurcatia iliacei int si inelul ingh profund. iar disectia inferior este bilat numai pana la emergenta a. Cel mucoasei periuretrale si vaginale la femeile cu inf urinare recurenteau capacitate mai mare de a adera la unele tulpini de E. Cazuri rare – markeri tum normali dupa orhiectomie: LA primara sau supraveghere. Factori favorizanti ai ITU.

Un factor precipitant major la femei este actul sex. dat contaminarii uretrale. Curatarea vezicii prin mec de mai sus – nu are loc in urm situatii: 1 corpi straini si calculi intravezicali. 2 La barbat mictiunea cu jet turbulent. In mod normal urina este sterila. La femei. Germeni f virulenti: stafilococ auriu. uretra cu ap sau sfincterian. Propr bactericide ale lich prostatic si uretra mai lunga la barbat fac ca acesta sa fie protejat suplimentar. 5 DZ – glucoza in urina – mediu propice pt dezv bact. 4 deficiente imune – scaderii prod de atc IgA sau IgG. ureterul (peristaltica. bacilul TBC. ITU se afirma cu certitudine la valori peste 100000 col/ml si doar in conditiile afirmarii unei suferinte clinice. dar se admite ca valori sub 103 col/ml sunt normale. Patogenia infectiilor de tract urinar. 5 Modif de statica genitala – prolaps genital. jocul presiunilor). fagocitoza si activ complementului) Factori ce tin de arborele urinar: 1 Uretra scurta la femeie – se deschide la niv introituslui vag – boga flora patogena. tumorile ap urinar. 138 Calea hematogena este mai rara la adulti. Germenii de la niv uretrei sau introitusului vag -> niv VU. Factori ce tin de rinichi: 1 Vasc renala abundenta – insamantare rapida. Diverse alterari ale fct si struct rinichiului cresc probabilitatea inf pe cale hematogena. salmonella. osmolaritatea crescuta a urinii. cistorectocel. inf urinara survine ca urmare a dezechil dintre acesti 2 factori. cu o frecv mai mare la femei.neutrofile si cel epit. 4 Hipertonicitatea med (inhiba migrarea leuc. excretia locala de ac org bacteriostatici. vezico-intest. Pp un episod de bacteriemie cu dif pct de plecare si invazie ulterioara a rinichiului si ap urinar. 6 Af bilio-dig cronice – constipatie. presiunea intravezicala crescuta. datorita act estrogenilor. colonul – peristaltica mai lenta => constipatia cr => lez la nic muc colice prin care germenii trec in circ (mec patogenic pt pielonefrita primitiva). 3 inflamatie preexistenta a vezicii. diskinezii bil. 6 Staza urinara – mictiunea incompleta in cazul prez obst subvezical. 7 Af genitale asociate 8 Af neuro – vezica neurogena. 3 Flux sg scazut in medulara. Prezenta bact in urina chiar in nr > 100000 col/ml fara existenta semnelor de boala = “bacteriuri asimptomatica”. IgG. La femei. conc crescute de ioni de amoniu si de uree. 4 Corpi straini – litiaza urinara. intrerupta. abcese intraperit. 3 Refluxul vezico-uretero-renal cu toate cele 5 sist fiziologice ce pot ecluza fluxul urinar: aria cribrosa cu musc fina (se opune refluxului). iar dupa 65 de ani frecventa este egala la ambele 31 . faecalis. Peste 95 % din inf urinare sunt produse de eneterobact si E. 2 urina reziduala. piocianic. lizozim. uretra scurta si tendinta bact rectale de a coloniza perineul si vestibulul vag => susceptibilitate mai mare. 139 Calea limf – mai mutl teoretica. dar poate fi importanta la nou-nascuti. ca urmare a echil dintre gazda si microorg. IgA. Urina – mod normal sterila. peroxidaze. 2 Absenta sist reticulohistiocitar renal la niv medularei. meatul ureteral cu cele 4 mec antireflux. Exista 2 cai principale prin care microorg pot ajunge in TU: 137 calea ascendenta (retrograda)de la niv uretrei este regula. 140 Extensia directa de la org inevcinate – fistule vezico-vaginale. colul vezical cu sist sau sfincterian. interpretare. chiar cu germeni la care rinichiul este rezistent. Urocultura – tehnica.

de lez asoc ale TU. 8 C de iradiere – sec iradierii reg hipogastrice (tum pelvisului). 6 C ulcerata – prez unor zone de ulceratie cu profunzime si dimens variabile raspandite in intreaga VU. elim d sfaceluri tum. Inflam este localiz initial si preponderent la muc VU. Rubin si Stamm – bacteriuria este considerata relevanta in urm cond: 141 >103 col/ml la femeile cu cistita ac necomplicata. In formele avansate capacitatea vez este sever diminuata. dureri suprapubiene. paralcinic – uroculturi sterile.sexe. Hematurie microscopica intotdeauna prez. cu caract evolutiv. in 32 . 3 C hematurica – manif clinice ale unei cistite obisnuite + hematurie microscopica. Semnele unei cistite necomplicate + dureri lombare. Existenta bacteriuriei asimptomatice => intre nr de germeni din urina si severitatea manif clinice nu exista o leg stricta. fara caracter invaziv sau evolutiv. urografic – hipotonia portiunii iliopelvine a ureterelor. Ex HP al pieselor de biopsie -> tes endometrial cu gl inconjurate de stroma citogena. 5 C ac la barbat – rara. muc – ingrosata. 4 Pielocistita – inf muc vez si a cailor urinare pana la bazinet. Forme clinice: 1 C neoplazica – clinic – prez simptomatologiei iritative (polachiurie. hematurie macroscopica. semn Giordano prez. sedim urinar trebuie eval repetat pt verif persistentei hematuriei. tratam se instituie dupa precizarea etiopatogenica. Tratam este acelasi cu al cistitei necomplicate. Ex sumar de urina – nu descop cilindri (martori ai af parench renale). 142 10000 col/ml la femeile cu pielonefrita neobstr. 10 C interstitiala – pr de fibroza extinsa in corion. Initial – asp[ect ac. Tratamentul medical al ITU. iar imagistic nu se descop modif ale parenchimului. Este contraindicat la B. edeme ale mb inf prin invazia statiilor ggl. vezica se diminueaza. polipoida. IU joase necomplicate la femei – tratament de 1 zi cu AB. usturimi mictionale a caror cauza poate fi Mycoplasma. Chlamydia. DDX – prin ex anatomopatol. Clinic – piurie. Dupa vindec ep ac. Cistita – definitie. 2 C “abacteriana” – cititele + uroculturi sterile + polachiurie intensa. Scopul tratam – elim completa a cresterii bact in TU prin tratam AB si tratam eventualei cauze anat sau funct pt a evita recaderea sau reinf. Cistita = inflam a VU ce pot fi acute (majoritatea) sau cr. 11 Endometrioza vezicala – form pseudotum endovez cu localiz predilecta la niv trigonului. Sunt foarte frecv la femei. 143 100000 col/ml la femei sau >10000 la barbati asimptomatici. gravide. neameliorata de AB sau AI. muc edematiata si ulcerata. nou-nascuti. putand sa apar piohematurie. Muc vez – edematiata cistoscopic cu ulceratii superf acoperite sau nu cu fibrina. Ulceratiile izolate -> biopsie si ex anatomopatol. Cistoscopic – muc prez zone de ulceratie. in aproape toate cazurile sec unei alte af urogenitale => explorare detaliata de la primul episod. cu prolif vegetante si edem difuz. Simptom – progresiva. Ab -> ales in fct de urocultura si ABG. varstnici. 144 Simpla prezenta o oricarui germeni in urina prelevata prin pct vezicala. nu modif flora comensala si are o rata a recaderilor mai mica decat cel de 1 zi. Semne la dist: dureri prin ureterohidronefroza sau prinderea unor filete nv (tum infiltrative). iar in timp muc se atrofiaza. forme clinice. Tablou clinic de sepsis -> drenaj chir si ABterapie energica. de gr afect renale. 9 C gangrenoasa – forma f grava. este hipovasc si prin scleroza detrusorului. Tratam de 3 zile este bine tolerat. Pac pot prez hemturie in per menstruala. in unele cazuri febra si frison. Se poate complica cu perf peretelui si dezv unei pericistite supurate sau gangrenoase. dureri int mictionale). Durata – dep de localiz inf. 7 C pseudotum – la ex cistoscopic. cu durata de cel putin 7 zile. prod de germeni anaerobi.

ef adverse sunt rare (tul. stafilococilor. IH. unele specii de Pseudomonas). vezica neurologica. varstnici. 33 . la B (investig suplim + tratam de cel putin 7 zile). trebuie sa fie elim sub forma activa in urina. Pielonefrita acuta (PNA) – anatomie patologica. Act impotriva majorit G ”-”. Cistita ac necomplicata la F tinere – empiric cu sulfamide (Biseptol) sau fluorochinolone (Norfloxacin. prostatite. Pe sect – benzi radiare alb-galbui (supuratia tubilor colectori). Activ impotriva majorit uropatogenilor (exceptie Enterococi. tulb GI. Fol + peniciline de generatie noua sau cefalosporine. la gravide. pruriginoase. dar la inf severe se pot asocia mai multe AB cu act sinergica. in inf aparute la pers cu anomalii ale TU – uroculturi la cateva zile de la intreruperea tratam. eruptii cutanate). ca r adversa – colita pseudomembranoasa. Ciprofloxacin) timp de 3 zile fara a fi necesara verif eficientei ter daca simptomele dispar. Tubii uriniferi contin puroi sar si zonele peritubulare sunt af. tulb GI. apoi bianual timp de 2 ani.. In gen – fol un singur AB. Alegerea AB – trebuie sa fie activ pe bact care produc frecv inf urinare. infiltratul inflam – f discret. care sunt uniform rasp). Ef adverse relativ frecv – eruptii cutanate eritem. la diabetici.pielonefrite.b GI. DZ. 4 Cefalosporinele – inh sint per cel bact. dau cu act scazuta asupra streptococilor si anaerobilor. sa fie activ indiferent de modif calit ale urinei (pH. Aminopenicilinele au act buna impotriva enterococilor. Val in jurul a 38 ºC. comp ionica). Nota caract a PNA – in afara zonelor supurative. 5 Penicilinele – inh sint per cel bact. sa fie adaptat la terenul biol al pac. Controlul eficientei tratam nu este necesar la F in inf urinare joase necomplicate. cateterism urinar. Spectru diferit in fct de generatie. sa aiba o buna elim renala (conc urinara este mai importanta decat cea serica). inclusiv pseudomonas. relativ grupate in zone coresp lobulilor renali (spre deosebire de cele din pionefrita. La pac cu stare septica sau intoleranta la ter orala se admin initial tratam parenteral + apoi terapie cu AB oral pana la 1421 zile. coli. Macroscopic – rinichi mariti de vol. Acc de percutia lombei (semn Giordano). Tratamentul cistitelor. durata tratam > 10 zile. Schema ter de 3 zile este contraindic in caz de recaderi frecv. In formele obstr – bazinetul si calicele sunt destinse si contin puroi. 2 Fluorochinolonele – inh enz necesara replicarii ADN bact. corticala are aspect pestrit <= prez a numeroase microabcese. Pozitiv – pe semnele clinice: 1 Febra – de reg primul semn. 1 Biseptolul – inh metab bact al folatilor si inh sint peretelui bact. Fol cu atentie la pers cu miastenia gravis. dar deseori creste brusc la 39-40 si + frison. cu traiect de la papila spre cortex. Pot determina r de hipersensib. cele de gen III acopera majorit G . E. Daca simptomele persista – investig suplim. Microscopic – microabcese diseminate in toata masa renala si infiltrat inflam PMN radiar. colita pseudomembranoasa. in caz de piurie fara bacteriurie (posib inf cu Chlamydia -> tratam cu doxiciclina / sulfonamide 7-14 zile). malform renale. atrage atentia asupra rinichiului. In inf urinare complicate. inclusiv pseudomonas. inspec pe speciile G ““enterale. 3 Aminoglicozidele – inh sint prot ribozomale. Afect glomeulara – min si tardiva. in caz de obstr de TU. 2 Durerea lombara – nefralgie sau coica. La pac cu deficit de folati sau de G-6-PDH poate sa apara toxicitatea hematologica. stafilococi. Nefrotoxic => folos pe per lim si ajustarea dozelor (IR. Contraindicat la copii si gravide – af cartilajele de crestere. Nu sunt nefrotox. cateterism uretral. osmolaritate. Diagnosticul PNA. DZ). litiaza. In pielonefrite – lunar in primele 6 luni. pana la 2-4 luni. Hepatotoxicitate fetala => evitarea fol la gravide. Pe parcursul admin – hidratare coresp pt prevenirea cristalizarii drogului in caile urinare. Spectru f larg. Determ r de hipersensib mai rar decat penicilinele.

oblig de ef in frison. eventuala staza sau prez calculilor si o red moderata a secr rinichiului af. leucocite. In forma cu abcese mici – aspect morf normal. eventual o secretie tardiva a rinichiului af. cu polakiurie si tenesme vezicale. cea canaliculara – pur ipotetica. Perinefrita – definitie. Lipsa raspunsului impune drenajul chir prin decapsularea rinichiului. hemidiafragmul homolat ascensionat. Umbra renala – marita. Lez – focare supurative de dimens var sit in coticala. Pac prez febra prelungita. Pot lipsi in formele complet obstr. Se fol AB active pe stafilococ. antrax renal – lez similara furunculului antracoid = confluarea mai multor microabcese ce realizeaza o zona centrala de necroza circumscrisa de o infiltratie dura. masoara densitatea pr inlocuitor de spatiu. abcesul si furunculul renal. 147 HLG – hiperleucocitoza cu neutrofilie. 146 urocultura – identif ag cauzal + ABG. Aztreonam. Anatomie patologica. in admin iv (Piperacilina. Clinica – initial tabloul clinic este cel de supuratie profunda nelocalizabila. UIV si CT – val relativ redusa. relatii suplim in pionefrita cu abcese mici – ingrosarea si neomogenitatea corticalei renale. calea de insamantare – hematogena. fara a avea insa acuze urinare. Tardiv – semnele de localiz renala: rinichi palpabil. = inf supurativa a parenchimului renal. Giordano +. Paraclinic – leucocitoza cu neutrofilie. flegmonul perinefritic. rar altii (E. 2 Abcesul renal – drenajul colectiei. transpiratii. 2 Abcesul renal – colectie supurativa de dimens mari cu localiz var la niv corticalei. 3 Furuncul. = inflam a tesutului perirenal. ecogf. cu evol var si alte manif ale sepsisului. etiopatogenie. – relevanta in abcesul si furunculul renal -> prez unui pr inlocuitor de spatiu cu dislocarea tijelor caliceale. Pot evid marirea rinichiului. hTA si tahicardie. 4 Alterarea st gen – astenie reflexa. carbuncul.3 Piuria + sdr cistic. Tratamentul pionefritei. cutanat sau faringo-amigdalian. conduce in majorit cazurilor la evitarea tratam chir. diseminate pe corticala renala. Ceftazidima).v. Pionefrita – etiopatogenie si anatomie patologica. Diagnosticul pionefritei. durere lombara sau la baza toracelui. contur modif. Utile in DDX cu alte supuratii renale. 1-2 mm. sub capsula renala. 1 Forma cu abcese mici – medicamentos. Hemocultura pozitiva in majorit cazurilor. Germenul cauzal implicat este stafilococul. Semne paraclinice: 145 ex sumar de urina – piocite. VSH crescut. fie prin lombotomie. In fct de dimens focarelor – 3 forme: 1 Pionefrita cu abcese mici – focare de mici dimens. greturi. a atmosferei celulo-adipoase situata intre capsula renala si fascia Gerota. VSH crescut.coli). Poarta de intrare de regula un focar dentar. Este adaptat formei anatomopatol si evol bolii. ex sumar de urina normal si urocultura neg. fibrinogen crescut. fie prin punctie ecoghidata. Vancomicina. 34 . 149 Imagistic – RRVS. DDX – toate af febrile cu debut acut si cu alte supuratii renale: pionefrita cu abcese mici. 151 Ecogf – informatii similare cu UIV – masa tisulara corticala 152 CT – date suplim. enucleere sau nefrectomie partiala. varsaturi. germeni microb si cilindri leuc. Etiopatogenie. Expl imagistice ce permit dg poz: 150 urogf i. 3 Carbuncul renal – incizie multipla si drenaj. 153 Scintigrafia cu Galiu – utila in localiz pr supurative. 148 Hemocultura – adesea poz. clasificare. pionefroza.

un tratament AB energic. 2 Abces perinefretic – supuratie localizata. presupurativa. hiperemie si edem cutanat. 162 Ecogf renala – info despre eventuala suferinta renala. impastare si dureri lombare. Se pune pe semnele clinice (vezi sb. estomparea mg psoasului si ascensionarea hemidiafragmului. Mult mai rar. nesupurativa. 158 hemocultura poz in ~ 70 % din cazuri. cand germenii implicati sunt cei specifici inf nosocomiale – proteus. Perinefrita – anatomie patologica. 158 Abces polar sup – clinic si Rx predomina semnele pleuropulm: durere la baza toracelui. 159 urocultura poz inconstant. In faza initiala.Insamantarea – de regula prin contiguitate sau prin fistulizarea unei supuratii parenchimatoase renale (pielonefrita. piocianic. infiltrativa. perinefrita scleroasa sau sclerolipomatoasa. 163 CT – prez colectiei.flegmon perinefretic. Radioscopia – prez unui mic revarsat pleural si imoblitatea hemidiafragmului. cu 3 faze evolutive: infiltratie. sdr septicemic sau sepsis. O varianta intalnita sporadic – supuratia perirenala sec lombotomiei sau lomboscopiei. imagistic: 160 RRVS marirea umbrei renale cu pierderea conturlui acesteia. abces perinefretic. 155 semne locale renale: nefromegalie. supuratie colectata si difuziune. Cea mai mare val diagnostica. 161 UIV poate sugera o pielonefrita. sediul si traiectele de difuziune ale ac. 2 Clinic: abces retrorenal. Masoara densitatea colectiei si poate evid eventualele bule de gaz (anaerobi). 159 Abces polar inf – impastare in flanc si semne de psoita (contr psoasului cu flexia si rot ext a coapsei). polar inf. 164 punctia lombara ecoghidata – dg de certitudine si permite executarea ex bacteriologic. durere lombara. 2. Clasificare: 1 Anatomo-patologic: . Dg pozitiv al perinefritei. 3 Perinefrita scleroasa sau sclerolipomatoasa – inflam cr. sediul si vol supuratiei. febra de tip supurativ. pionefrita. impastare. enterococ etc. klebsiella etc. pionefrita sau pionefroza. stafilococul fiind cel mai frecvent implicat. pionefroza). ex de lab: 157 leucocitoza si VSH crescut. Clinica perinefritei. 124) si pe expl paraclinice: 1. doar in formele sec unei inflam renale. polar sup. Tratamentul perinefritei. Germenii – cei intalniti frecvenet in ITU – E. insamantarea – pe cale hematogena. matitatea sinusului costodiafragmatic. bazat pe asoc mai multor 35 . Trepiedul clinic: 154 sdr febril prelungit. imobilit hemidiafragmului resp. prerenal. contractura musc. 156 semne legate de sediul colectiei -> 4 forme clinice: 157 abces retrorenal – cel mai frecvent. 160 Abces prerenal – semne de iritatie perit sau chiar peritonita in cazul fistulizarii colectiei in peritoneu. 3 forme: 1 Flegmon perinefretic – supuratie difuza a tes perinefretic.coli.

Giordano +. Trepiedul: Sdr septicemic: febra. Evolutia. Germenul cel mai des implicat – E. prezent numai atunci cand colectia pionefrotica este deterjata in VU. 7 CT – densitatea colectiei si DDX. Se realizeaza cel mai bine prin lombotomie larga si deschiderea manuala a tutror fundurilor de sac si traiectelor de difuziune -> inspectia rinichiului si lavajul abundent al cavitatii restante. pionefroza TBC. anatomie patologica. VSH crescut). fara tratament este infausta. piurie. Insamantarea – de regula canaliculara. DDX: 167 in primul rand cu uropionefroza (forma anatomoclinica in care distructia parench nu e completa. hTA. similare cu cele din orice supuratie cr (leucocitoza. In faza supurativa – tratam chir = evacuarea si drenajul colectiei piogene. Rinichiul -> punga multiseptata. etiopatogenie. mai rar. aprecierea morfofunct a rinichiului contralat. Evolutia spontana.AB cu spectru larg – cefalosporina gen III sau IV + aminoglicozid + metronidazol inj. Dg pozitiv si diferential in pionefroza. prezervarea chir e posibila). usturimi mictionale. polipnee. pionefrita. calculi. 4 Urogf iv – rinichi mut. 36 164 165 . 3 RRVS – cresterea umbrei renale. = inf supurativa a cavitatilor renale si a parenchimului. Pozitiv – bazat pe semnele clinice. Retentia azotata (uree sg. Sdr cistitic: polakiurie. complet obstr nu se insotesc de sdr cistitic. plina cu puroi si. Formele inchise. 166 Semne de af renala: rinichi palpabil. rinichi contralat. DDX cu uropionefroza (distructia parench nu e totala). pac decedeaza prin sepsis sever sau MODS. 2 Urocultura poate fi poz in formele deschise. Pionefroza – definitie. 168 PN obstr. in 1 sau 2 timpi chirurgicali. tahicardie. rinichi polichistic si rinichi multichistic. prez calculilor pielici sau caliceali. eventuala prez a unor calculi radioopaci.coli sau stafilococul in insamantarile hematogene. a unei pielonefrite sau pionefrite. mai rar hematogena. a unui calcul pielic sau ureteral obst sau. Tratamentul curativ – chir = nefrectomie. 1 Probele de lab – nespecifice. eventual. Un pr perinefretic supurativ sau sclerolipomatos insoteste majorit cazurilor. complicatiile si tratamentul pionefrozei. 6 Scintigf renala – rezerva functionala globala. Este de regula urmarea unei hidronefroze infectate (uropionefroza). cu distrugerea consecutiva a acestuia. Colectia piogena intrarenala poate fistuliza perirenal => flegmon perinefretic sau mult mai rar intraperit -> peritonita severa. hidronefroza. Este inconstant. Evacuarea puroiului prin punctie ecoghidata sau lombotomie min – rata mare de recidiva sau persistenta a bolii. Daca supuratia perinefretica este sec unei distructii supurative renale importante -> nefrectomia. ex de lab si expl imagistice. 5 Ecogf – dilatatii pielocaliceale cu reducerea marcata a indicelui parenchimatos. Bacilul Koch din inf specifice poate => pionefroza identica dpdv anatomopatologic celei din inf nespecifice. Uneori se pot asocia dif manif caract IRC. ca si hemocultura in formele septicemice. Clinica pionefrozei. poliurie. creatinina serica) – prez in formele complicate cu IR.

Uretritele nespecifice: 171 bacteriene: stafilococ. streptococ. UNG se dg poz in bloc prin proba SCHWARTZ. iar secretia devine rapid purulenta. Dg UNG: Exceptandu-le pe cele bact banale care pot fi evid prin culturi pe medii obisnuite sau prin col Gram. 175 virale – herpetice. calea extragenitala – exceptie. = inflamatii ale muc uretrale. muco/seropurulenta in UNG. Perioada de stare – secretia uretrala prez. micotice sau parazitare sunt mai rare decat cele macrovirale. seromucoasa sau seroasa in formele cr etc. 173 parazitae – trichomonas vaginalis. forma cr – la F. enterococ etc. Bazat pe ex ale scretiei uretrale si mai rar pe ex serologice. Cele bact banale. Uretrite – definitie. cele prod de chlamydia sunt cele mai frecv (70 %). UNG = 10 zile in medie -> 30 zile. Clinica uretritelor acute. Incubatia – dif in fct de etiologie: UG = 3-5 zile. Debutul – progresiv. Sunt considerate UNG nebact -> secretia uretrala contine un nr > 4 leucocite/camp iar cultura pt gonococ este neg. 179 testul GONOZYME – met imunoenz de depistare in secr a unui atg gonococic. Dg de lab al uretritelor acute. in perioada activit sex max. dar nu asigura un frenaj eficient al colectiei piogene. sau a insufic funct a rinichiului contralat -> nefrostomie (percutan in formele cu stare gen f alterata. Dpdv etiologic: 169 specifice (gonococice . Rap UG/UNG este greu de stabilit.UG) 170 nespecifice (non-gonococice UNG). etiopatogenie. epidemiologie. Dintre UNG. In UG buzele meatului uretral sunt congestionate. Dg UG: 176 ex microscopic al frotiului nativ din secretie – rez slabe. Chlamydiile – parazitism intracel oblig. acestea reprezinta rezervoarele oculte ale bolii. 1. mycoplasma hominis. Calea veneriana – modul cel mai ct de contaminare. Tratamentul medical – complementar celui chir = AB + masuri gen de desocare si sustinere a fct vitale. Forma ac – mai ales la B. imunologice. 177 ex microscopic Gram – prez diplococilor G – in leucocite (intracel). 172 inframicrobiene (cu macrovirusuri): chlamydia trachomatis. 174 micotice . caract in fct de ag etiologic. Pac – prurit si arsura uretrala spontana sau premictionala. 37 . clasificare.Perinefrita intensa ce face nefrectomia imposibila. clasica prin lombotomie). cu anumite caractere imprimate de ag cauzal. edematiate si eversate. Boala af mai ales pers intre 20-40 de ani. Ca aspect: purulenta in UG. iar cele prod de mycoplasme = ~ 10 %. mycoplasmele se pot multiplica in mediu acelular => pot fi cultivate pe medii speciale. ureaplasma urealyticum. ca de altfel si in formele cr fata de cele ac. 2.candida albicans. In UNG – secretia este mai putin abundenta. 178 cultura pe medii obisnuite cu ABG.

Celax 2. UNG candidozica – Ketoconazol (Nizoral) per os. sensibilitatea ac la anumite AB. Dg UNG mycoplasmatice: 184 culturi pe medii speciale (Stuart). aspect evol si forma clinica. 193 alterarea ef de spalare exercitat de jetul urinar etc. UNG herpetica: Aciclovir (Zovirax) per os Tratamentul se adreseaza oblig ambilor parteneri simultan. UNG mycoplasmatica – sensibile la Eritromicina 4. Periuretrita acuta localizata – abcesul urinos – abces cu tendita de fistulizare cutanata. corinebacteryum. pct de inoculare fiind zona de deasupra stricturii. Periuretritele – anatomie patologica. Periuretrita ac difuza – flegmonul difuz = forma anatomo-clinica a sdr Fournier sau gangrena fudroaianta a org genitale. dar se gasesc si pe muc uretrala. bacilus fragilis etc. Zinacef. contactele sex intempestive pe perioada tratam – interzise. streptococ. 2. eneterobacter. UNG trichomoniazica – Metronidazol. Miconazol iv 6. cu lez perineale. 1. UNG chlamydiene – tetracicline per os: Doxyciylina. c. diabetul. Zinnat. 3. perineoscrotale sau peniene. Necunoastearea fact predispozanti (prostatite. in gl sau lacune ori la niv ulceratiilor. Dg UNG chlamydiene: 180 ex dir prin fluorescenta cu atc monoclonali antichlamydia – randament > 90 %. Este de fapt o celulita progresiva ce se distribuie 38 . In majorit cazurilor – inf mixte. Patogenie: principalele elemente implicate in declansarea bolii: 1. cu lez gl si ulceratii. alcoolismul. necroza tes af si lipsa tendintei nat la limitare.a. caract prin propagare. Etiologie: germeni 188 aerobi – stafilococul epidermoid. 190 anaerobi – clostridium. 183 cultura pe fibroblasti (cel Mc-Coy). 182 testul de microimunofluorescenta (MIF). Fortum. 192 absenta apararii atg de suprafata la niv uretrei. sonde permanente. Este o inf septica ac si difuza a tes conj. Tratamentul uretritelor. lipsit de mb piogena. si forme in care puroiul e dat de colibacil – forme ac localizate. Infectie uretrala sau urinara – deseori – pac purtatori ai unei stricturi uretrale. Germenii pot fi adusi de corpul traumatizant. lactobacil. plagi accidentale sau operatorii sau la cei cu cai false iatrogene. varsta. = inflam supurative ale tes periuretrale. UG: 186 parenteral: Spectinomicina. coli. 189 facultativ anaerobi – E. 181 testul imunoenzimatic chlamydiazyme (Abbott). La tratamentul AB se asoc reguli de profilaxie si igieno-dietetice. Exista forme in care se gasesc numai anaerobi (f gangrenoase – bacilii perfringens). Dg UNG trichomoniazica sau candidozica: 185 ex microscopic al frotiului nativ. Tinidazol 5. stricturi uretrale etc) – cauza frecv a esecului ter = recidive sau cronicizare. 2. Patogenitatea germenilor – virulenta si toxicogeneza crescuta a ag inf. Factori locali predispozanti: 191 af integritatii anat a epiteliului uretral. se pot intalni in urina inf. 1. in rap de ag cauzal. 3. b. Factori generali predisp – malnutritia. Diferentiat. Etipatogenia periuretritelor. Minocylina. zone de unde inf -> profund. aparute la pac cu stricturi uretrale. Rocephine (cefalosporine) 187 per os: Rosoxacine. Eritromicina.

penis si plicile inghinale -> aspect ca in anasarca. 3. simptomatice sau metabolice – in cursul unei septicemii.zona centrala a inflam – cavit mica. banale sau spontane – apar aparent fara nici o explicatie. Evolueaza cy zone intinse de necroza tisulara. 195 Calea limfatica – mult mai rar. Merg prin tes subcutanat -> baza toracelui sau chiar mai sus. Astfel => mari pierderi tegum la niv burselor. faza de tumefactie – edem cu roseata. Tratamentul periuretritei acute difuze. tahicardic sau hTA. cu transmitere sex – dezv simultan sau in cont unei uretrite <= contact sex neprotejat. cu transmitere nonsex – cele sec unei inf urinare sau prostatoveziculite. fiind o sechela a unei periuretrite ac. Pct de plecare – af prostatica. 4. adenomectomie transvezicala sau masaj prostatic. planuri tisulare. cu evol torpida sau oscilanta. faza de reparatie – sfacelele se elimina lasand plagi cu fundul uscat si muguri ce se dezv cu tendinta la cicatrizare. 3. faza de eliminare – survine de reg dupa 2-4 zile. HE.fuzee de expansiune – nici o bariera anatomica nu este apriori stabilita. Operatia = incizii multiple si drenaj chir al tes infiltrate. Aparitia subicterului si oligoanuriei – semne ale insufic hepatorenale. urina iese prin fistula uretrala si inunda perineul. 5. la pac fara semne de inf urinare sau cu alta localiz. b. cautandu-se si pct de plecare. perivezicala si chiar retroperit. interventie chir + masuri intensive de desocare. delir. Periuretrita cr circumscrisa (tumora urinoasa) – inflam cr. Periuretrita acuta difuza – faze evolutive. urmate de perforatie spre ext. pct de plecare Imipenem + Cilastatin sau o cefalosporina gen III sau IV + aminoglicozid + chinolona. Cauza cea mai frecv – macrovirusuri (ureaplasma. penisului si perineului ant. . periuretrala. cu flictene. Secretia purulenta din plaga – rec pt ABG. cu lichid cenusiu negricios. Ca urmare a necrozei uretrale => fistule urinare. fiind in majorit cazurilor de fapt orhiepididimite. printre fascii datorita capacitatii crescute a germenilor de invazie (prod fibrinolizine si hialuronidaza). E. strabatut de multiple fistule uretroperineale ramificate si anfractuoase. pac febril. care inainteaza repede catre scrot. Infestarea cu germeni – pe urm cai: 194 calea canaliculara. pseudotum. sunt f rare. posibil epididimite sp. De extrema urgenta. scurgandu-se impreuna cu resturi sfacelate. agitatie. La acestea – oblig masuri de desocare (reechil volemica. Schematic. mycoplasma. Tes scleros – excesiv prolif. eventual in cazul stafilocociilor sistemice. uretrala sau o inf urinara. Derivatia urinara prin cistostomie clasica temporara – oblig. 39 . 196 Calea hematogena – exceptionala. In timpul mictiunii. Poate avea din start caracterul unui soc toxico-septic ce poate conduce rapid la decesul pac prin MODS. plagi livide sau negre. coli – a doua cauza ca frecv. Constituita din microabcese periuretrale prinse intr-o reactie fibroasa cicatriceala retractila intensa. acidobazica si metabolica. Stare gen profund alterata. 2. au 2 elem constitutive: . chlamydia). Dpdv etiologic: nespecifice (bact sau macrovirale) si specifice (TBC). Tratam AB – oblig. Dpdv patogenic – 5 categorii: 1.in tes celulo-adipos. a. din care se scurge o serozitate negricioasa + lambouri sfacelate si bule de gaz. Foarte rar – bacilul Koch – epididimita TBC ac Duplay.) Etiopatogenia epididimitei acute. deferentiala – calea comuna si cea mai frecv in epididimitele nesp. greu localizabila. provocate sau iatrogene – dupa o manevra instrumentala. c. aponevroza perineala mijlocie este depasita => celulita difuza periprostatica. care se deschide larg.

si hematogena(septicemie). iar suspensia scrotala exacerbeaza durerea – semnul Prehn). In formele severe cu risc de supuratie si abcedare – cefalosporine inj. adica in per de activitate sexual a barbatului. Diagn diferential: prostatita granulomatoasa. Tuseu rectal: prostate marita de volum. edematiate si deplisate. presupurativ. febra ridicata. cu tegum rosii.prostatica depaseste capsula. Tetrada clinica: 1. se poate/sau nu limita la un lob • Flegmonul pelviprostatic. extend caudal catre fosele ischiorectale fie cranial perivezical si retroperitoneal Diagnostic pozitiv si diferential al prostatitei acute Semne urinare: disurie pana la retentive complete de urina. usturimi mictionale. in care ag cauzal este frecv un macrovirus – tetraciclinele sunt f eficiente. piurie. sarcomul prostatic. apoi capul si in final intreg scrotul este marit de vol. betalactaminelor sau tetraciclinelor. suspensie scrotala si gheata local. congestive prostatica. eco hipogastrica=zona hipoecogena bine delimitate in interiorul glandei= abces. Tratament chir – forme complicate. in faza supurativa e foarte dureroasa. torsiunea de cordon spermatic (apare mai des la copii si rar la tinerri. scurgeri uretrale sau alte semne de inf urinara – deseori. eventual in formele f dureroase infiltratii locale in funicululul spermatic cu xilina 1%. posibil revers • Prostatita acuta localizata sau abcesul prostatic-faza supurativa. proteus. durere locala intensa. adenomita. stafilococ(30%). = drenajul abcesului. Tratamentul epididimitelor. In formele cu transmitere sex. supurate sau abcedate. 4. Prostatita acuta-anat pat Sunt descries 3 forme diferite de prostatita acuta : • Prostatita acuta difuza sau foliculara sau catarala-stadiu evolutiv incipient. polakiurie. epididimul este sit ant. epididimectomie sau orhiectomie de necesitate. iar pe masa tum se poate palpa epididimul distinct si de aspect normal). 3. Tratament specific – cu AB de tipul cefalosporinelor. Dg pozitiv – ex clinic. Germeni implicate: E Coli(40%). stare gen alterata. tumef epididimului – initial coada. 2. Tratament gen – f important: repaus absolut la pat (3-5 zile) -> repaus relativ (7-10 zile). in infectii urinare. scurgeri uretrale. distructiva. pseudomonas sau enterococ(20%). explorare endoscopica). frison. se produce in cazul unei uretrite acute. Infectarea prostate se produce pe 2 cai : canaliculara sau uretrala(e cea mai frecventa. deseori + frisoane si alterarea st gen. klebsiela. febra lipseste. Semne generale:febra. Etiopatogenia prostatitei acute Inf ac ale prostate se int mai frecvent intre16 si 60 ani. analgetica si AI. veziculite acute. localizata sau cu iradiere funiculara. DDX – tumora testic (lipsesc semnele inflam locale si sist. 40 . traumatisme scrotale. hernia ingh-scrotala strangulata.Dg epididimitei ac Ap la B tanar sau adult si mai rar batranii. torsiunea hidatidei Morgagni. calde. anamneza atenta si ex ecogf al scrotului.

TUG reprezinta a doua localizare dupa TBC cu o pondere de 20%. Diagnostic pozitiv si diferenţial in cancerul uretral Se pune pe uretroscopie. Imunitatea antituberculoasa este de tip cellular fiind realizata prin actiunea limf T=>limfokine. uretrografie antero sau retrograde. Infestarea are loc pe cale resp iar expresia antomopatologica este data de COMPLEXUL PRIMAR ce e constituit din: afectul primar. E mai frecv la femei si afecteaza orice categorie intre 20-90 ani cu varf in decada 7.sunt epitelioame scuamoase cilindrice nekeratinizate. in asociere cu amoniglicozide si METRONIDAZOL. Patogenia tuberculozei a fost sistematizata de Ranke in 3 etape: 1. durata prelungita.sau ischiorectal se va realize obligatoriu si drenajul paravezical bilateral + cistotomie clasica. E stric aerob si nesporulat rezistand la intuneric timp de luni de zile. poate exista tumora palpabila uretrala. amputatie totala de penis.5-1. Clinic:disurie. rezectia endoscopica a prostate.5 um. amputatie partial de penis. maladii venerice. E o afectiune extreme de rara. Tratamentul cancerului uretral Este complex. limfangita. CT. chirurgical. Infestarea se face in principal pe cale respiratory mai rar digestive sau cutanat. asimptomatica si autovindecabila. imprastiat). limfanedectomie inghinala si profunda Etiologia si etiopatogenia TUG(tuberculoza uro genitala) Agentul etiologic este Mycobacterium tuberculosis(bacilul Koch). Se inmulteste numai in organism sau pe medii de cultura special (Loewenstein-Jensen). pe langa drenajul trans. Se indica cistostomie minima asociata In forma de flegmon pelviprostatic. sau sonde uretero-vezicale “a demeure”. radioterapie externa sau radioterapie interstitial-pt formele strict superficial de pe uretra anterioara si chimioterapia citostatica.bastonas subtire si sinuos cu o lungime de 2-4 umsi o grosime de 0. fiind o boala de aparat si nu doar una de segment. anat pat. adenopatie axilara. ex citologic. hemospermie. debut tardiv. Imunitatea organismului fata de bacilul Koch se numeste PREMUNITIE fiind o forma de imunitate existent doar pe timpul prezentei bacilului in organism. 2. Tuberculoza primara-afecteaza practice toata populatia. Chirurgical: uretrectomia segmentara. emasculizatia. RMN. fiind descries pana in 1000 de cazuri in total. evolutia ei fiind subclinica. prostactetomie totala. biopsia tumorii. fumatul. scurgeri purulente. retentive compl de urina. sunt localiz pe uretra anterioara si mai ales bulbomembranoase -80% • Adenocarcinoame-au ca punct de plecare glandele periuretrale.Tratamentul prostatitei acute In faza presup: trat antibiotic(cefalospor III-IV cu aminoglicozid(gentamicina)timp de 5 zile) Faza de abces: drenaj chirurgical prin incizie transrectala. Anat pat: Exista 3 tipuri: • Carcinoame uroteliale tranzitionale -15% • Carcinoame epidermoide. Tuberculoza secundara este localizata in plaman sau alte organe.TUG este o etapa posibila in evolutia TBC. Antibiotice folosite: cefalospor de gen IV: TAZOCIN. Fact favorizanti: infectii urinare. Este o forma clinic manifesta 41 . hematurie. uretroragie. Cancerul uretral-epidemiologie. IMIPEMEN(TIENAM). flobografia corpului spongios. obiectivata prin modificarea parametrilor jetului urinare: forma modif (subtiata.

leziunea incepand in spatial dintre tubii contorti=FAZA CORTICALA. tenesme vezicale. permanenta. Macroscopic: leziuni circumscrise-granulatii miliare de 1-2 mm realizate prin confluent mai multor foliculi. BK în urină care poate fi evidenţiat prin baciloscopie libera sau inoc la cobai. proba addis-Hamburger(indică valori patologice ale hematiilor şi leucocitelor în sânge). Lipsesc semnele urinare. angulatii. nodule simpli si tuberculomul. hematurie. urocultura. devieri). chiar si la schelete ce datau din epoca de piatra. dilatatii. In 1812 Robert Koch descopera bacilul iar un an mai tarziu e evidentiat in coloratie specifica Ziehl-Nielsen. plasmexodie si diapedeza PMN). TUG renala inchisa-date clinice si paraclinice Manifestarile clinice sunt estompate. usturimi mictionale. calcifiere. modificari ureterale(stenoze. In sec IV Hipocrate realizeaa o descriere remarcabila a ftizicului in stadiile terminale. Au fost intalnite cazuri la mumiile egiptene. leziuni alterative(necroza de cazeificare ce consta in inchistare. colica renala. leziuni difuze. Pacientii prezinta PIURIE STERILA ACIDA. dar nu sunt afectati. congestia si infiltratul tuberculos. leziuni ulcerative(ulceratia si caverna). Calea de contaminare este exclusive hematogena de la plam. caverna). Sindromul de impregnare bacilara persista in continuare.edemul. fiind dominate CISTITA TUBERCULOASA: polakiurie intense. Tuberculoza tertiara(ftizia) este o forma de TBC secundara. prostatita. Glomerulii renali iau primii contact cu bacilul Koch. Apoi erodeaa tubii => progresie in “pata de ulei” poe cale endotubulara catre medulara=FAZA MEDULARA. Ex sg: leucocitoza cu limfocitoza si cresterea VSH. Momentul ulcerarii si deschiderii lor in calea urinara=TUG DESCHISA.3. retractii. Explorare paraclinica in TUG EXAMENE DE URINĂ Examenul sumar de urină. ramolire si evacuare. Urografia denoata posibile modificari renale(rinichi mut urografic. nefromegalie. TUG-anat pat Microscopic: leziuni exudative(hiperemie. EXAMENE SANGVINE IDR BIOPSIE VEZICALĂ 42 . Clinica este dominate de SINDROMUL DE IMPREGNARE BACILARA: astenie complexa. Ex urina:BK prin baciloscopie directa sau insamantare pe medii speciale de cultura sau inoculare la cobia. tuberculom. urea si creatinina sgpt aprecierea functiei renale. TUG renala deschisa-date clinice si paraclinice Manifestarile urinare sunt pregnant. Istoria naturala a TUG Este una din cele mai raspandite si periculoase infectii ce a afectat omenirea din cele mai vechi timpuri. Primul pas decisive in tratamentul medicamentos a fost facut in 1943 prin descoperirea streptomicinei. IDR cu PPD(tuberculina). inapetenta si scadere ponderala. Urina este de aspect normal. epidimita). transpiratii.in 1820 Laenec face studii aprofundate si prezinta fidel manifestarile clinice ale TBC. hidrocalioza. Faza corticala+ faza medulara=TUG INCHISA. leziuni proliferative(foliculul tuberculos KOSTER). modificari vezicale(vezica mica spastic sau afectari segmentare cum ar fi retractia homolaterala). subfebra. caverna). La acestea se pot adauga semne si simptome caracteristice diverselor forme anatomoclinice de localizare(nefralgie. remaniere proliferative.

conservator. Conservator: Cavernotomia. Plagi sau traumatisme deschise(12%) In functie de starea rinichiului in momentul traumatismului: 1. rezectie transuretrala. • De rezerva: KANAMICINA. Traumatism pe rinuichi pathologic: hidronefroza. flanc). nefrectomie partial. 43 . Grad 1. tumori renale Dupa Moore se impart in: -traumat renale minore(85%)-necesita doar trat medical. Se evidentiaza colectiile perirenale si retroperitoneale si chiar hematoame intraparenchimatoase. VIOMICINA Tratamentul chirurgical in TUG Este complementar trat med. reconstructiv) sau radical(extirpare de organ). Trat med se executa postoperator 8 luni. Radical:nefrectomie. litiaza renala. E utila pt urmarirea evolutiei urinoamelor si hematoamelor. Examenul poate depista rupture renale fara insa a permite o buna caracterizare a acestora. repetabila. CT. Trat chir poate fi conservator(plastic. poate contracara rapid aparitia stenozelor). Traumatism pe rinichi normal 2. nefroureterctomia. orhidectomia. STREPTOMICINA(actiune inclusive pe mycobacterii. epidimectomia. Explorare imagistica in traumatismele renale Ecografia-e rapida. uretero-pielo-grafia retrogradă. atat intra cat si extracelular)+RIFAMPICINA(are spectru larg) • De asociere: PIRAZINAMIDA(derivat al ac nicotinic folosit ca med de asociere cu Izoniazida si rifampicina).4. Hematuria macroscopic. uretrectomii segmentare si uretroplastii. urografia iv. nu iradiaza. Contuzii sau traumatisme inchise(88%): prin mec direct sau indirect 2. Clinica traumat renale Durerea-localizata in zona traumatizata(lomba. pieloplastia. Clasificarea traumatismelor renale In functie de integritatea cutaneo-parietala traumat se impart: 1. AMIKACINA. Se executa dupa 4 sapt de trat antiTBC. eventual pt ghidarea drenajului percutanat. nu necesita contrast.EXPLORAREA IMAGISTICĂ Radiografia renovezicală simplă. Endoscopia Tratament chimioterapic in TUG DPDV al eficientei si al modalitatii de utilizare medicamentele antiTBC se clasifica in 3 clase: • Esentiale: IZONIAZIDA=HIDRAZIDA(antiTBC major puternic bactericid. echo. localizarea si caracteristicile placilor. ETAMBUTOLUL(effect bacteriostatic). neinvaziva. se stabileste orificiul de intrare si orificiul de iesire. Poate fi difuza lomboabdominala sau abdominal(prin acumulare patologica de lichide retroperitoneal sau intraperitoneal). Existentza unor afectiuni preexistente sau a unor interventii chirurgicale la nivel renal are impt deosebita pt stadializarea leziunii si alegerea tratamentului. ieftina. In cazul traumat deschise se identifica numarul.5 si rupturile bazinetelor -traumat vasculare(<1%)-cele mai grave=> deces prin hemoragii massive.2-scara AAST -traumat renale majore(15%)-gradele 3. chisturi renale.

agreiuni individuale. antibioterapie. Tratamentul leziunilor ureterale Tratamentul depinde de gradul si sediul leziunii si de etiologie.ureterocistoneostomie(reimplantarea ureterului distal in vezica) Leziune a ureterului distal>5 cm. Se aplica in cazul leziunilor de gr 1 si 2 chiar si 3.ureterocistoneostomia cu lambou Bari. CT are o sensbiliatte si specificitate mai mari decat celelalte. ureterocistoneostomia cu fixare la psoas. extravazarea de subst de contrast. Rupturile iatrogene complete si ligaturile partiale sau complete recunoscute intraoperator necesita corectare imediata. Urografia intravenoasa (UIV) are o mare sensibilitate(peste 92%) pentru diagnosticul tuturor gradelor de traumatism renal. a pneumotorax si hemotorax. Stentul se mentine cel putin 3 sapt. Tratamentul chirurgical are drept scop reducerea morbiditatii si pastrarea functiei renale. Stabileste prezenta si starea morfofunctionala a rinichiului contralateral. extravazare persistent de urina. prezenta sau absenta umbrei psoasului. leziuni renale incomplete explorate imagistic.ureteroplastie cu grefa ileala. montarea unui stent ureteral si corectarea leziunii tardiv. ale apofizelor transverse). tromboza arterei renale principale. In cazul leziunilor partiale (grad 1 si 2) se poate monta un stent ureteral. fiind associate si cu alte leziuni viscerale=>mortalitate mare Traumatisme iatrogene: chirurgia deschisa:intereseaza frecvent ureterul pelvin. cu extravazare urinara si hematom mare retroperitoneal.Radiografia renovezicala simpla(RRVS)-apreciaza starea sistemului osos(fracture ale coastelor 11 si /sau 12. Leziune cu distrugerea jonctiunii pielo-ureterale. In cazul unei ligature complete cu obstructive manifesta se impune interventie chirurgicala imediata cu desfacerea ligaturilor si reconstructive ureterala. mai frecvente in treimea superioara a ureterului. Leziune a ureterului proximal<3cm-uretero-ureterostomie. Este metoda de elective pentru stadializarea pacientilor cu traumatism renal stabili hemodynamic. Etiopatogenia traumatismelor ureterale Traumatisme externe: acid de circulatie. vizualizeaza bine parenchimul renal si sistemul collector al rinichiului traumatizat.ureterocalicostomia. Intimpd e razboi: plagi impuscate sau injunghiate. Indicatii relative: distrugere renala importanta cu fragmente devitalizate mari. fracturilor costale. indicatie absoluta: hemoragie renala persistent. Daca are loc avulsia ureterului sau conditiile locale sunt dificile se recomanda drenajul percutanat al urinii. transuretero-ureterostomia(trecerea ureterului proximal contralateral retroperitoneal printr-o bresa create deasupra arterei mezenterice inferioare si nastomozat termino-lateral cu ureterul sanatos). reechilibrare hemodinamica. 44 . chirurgie endoscopica urologica:ureteroscopia diagnostic sau operatorie poate produce diverse leziuni Tratamentul traumatismelor renale Tratamentul conservator este tratamentul de elective pt majoritatea leziunilor renale si consta in repaus la pat.. Contraindicatii: sensibilitate la subst de contrast sau val TA< 80 mmHg. Rupturile complete dupa traumatismele externe sunt rezolvate prin interventii reconstructive deschise. Cele mai importante rezultate sunt : absenta functiei. autotransplantul renal Leziune a ureterului distal<5 cm. pneumoperitoneul. asigurarea diurezei. chirurgia laparoscopica. plagile renale. acid de munca sau de sport. conturul umbrei renale. Leziune a ureterului proximal>3 cm.JJ’’ care asigura drenajul urinii si stabilizarea leziunii reducand riscul de aparitie a unei stricture. Radiografia toraco-pleuro-pulmonara se efectueaza pt diagnostic.

include si hemoragiile intramural sau extravazarile de subst de contrast submucos. ileus.Diagnosticul traumatismelor ureterale In cazul agresiunilor externe diagn se bazeaza pe un grad mare de suspiciune in toate cazurile de plagi si in special cele impuscate. Rupture vezicale intraperitoneale: -marca parieto-cutanata a traumatismului la nivelul hipogastrului -durere initial hipogastrica apoi abdominal difuza -hematurie macroscopic care poate fi si absenta -smnele de revarsat peritoneal: matitate cu character lichidian deplasabila pe flancuri -semnele de iritatie peritoneala -diureza externa redusa(pt ca se duce in peritoneu) -leziunile altor organe intraabdominale si soc septic consecutive peritonitei urinoase. 5. Clasificarea traumatismelor vezicale Dupa gradul afectarii peretului vezical si pe localizare anatomica: 1. Leziune vezicala interstitial. Contuzie vezicala. Etiopatogenie.formatiune pseudo-tumorala acre umple hipogastrul. in spatiile parieto-colice. rinichi palpabil(nefromegalie). pot fi luate la pacientii la care cistografia nu arata o rupture mare.escoriatie. acumulare intraperitoneala(peritonita). Traumatismele uretrale.nu exista modificari imagistice. greturi. Manifestari clinice: durere lombara. frison. Rupture vezicala extraperitoneala-subst in spatial perivezical. 4. plaga -dureri locoregionale intense produse de fractura de bazin asociata -mictiunea spontana este posibila daca nu preinta rupture totala si complete a uretrei membranoase -hematurie macroscopic -semnele hemato-urinomului perivezical. fara extensie transmurala. stare de rau). Rupturile vezicale intraperitoneale reprezinta 25% din leziunile vezicale si sunt associate cu rupture vezicale extraperitoneale in alte 12% cazuri. 2. varsaturi. Anatomie patologica 45 . conservatoire. Leziuni combinate Dupa mecanismul de actiune a agentului traumatic: -contuzie cu rupture extraperitoneala -contuzie cu rupture intraperitoneala -plaga penetranta vezicala Diagnosticul rupturilor vezicale Durerea abdominal asociata cu fracture de bazin si hematuria. intre pliurile mezenterice 3. Daca pacientul este instabil se impune explorare chirurgicala cu rezolvarea leziunilor associate care prezinta risc vital si explorarea atenta a ureterului pt stabilirea diagnosticului. anurie. hematom. Rupture vezicala intraperitoneala-cistografaia arata prezenta subst de contrast intre ansele intestinale. Tratamentul rupturilor vezicale Masuri medicale. aparare sau contracture muscular. acumulare retroperitoneala sau in pelvis(dureri. Rupturile vezicale extraperitoneale: -semne parieto-cutanate de traumatism. Masuri chirurgicale au character de urgent si indifferent de semnele prezentate de bolnav sau de sediul leziunii este obligatory explorarea cavitatii peritoneale. echimoza.

. cu fire rezorbabile. . H. Tratamentul rupturilor uretrale Chirurgical prin realinierea primara a uretrei se intelege montarea precoce a unui cateter uretrovezical 16Ch care sa traverseze zona de rupture. fare extravazare Citostomie suprapubiana Rupture partial Contrast in uretra proximala sau Sau cateterism uretral vezica. Uretroplastia anastomotica este o interventie de reconstructive a continuitatii uretrale prin sutura cap la cap a capetelor uretrale.artere accesorii.duplicitatea pieloureterala. . hematom periprostatovezical. . Interventia este indicate la 3 luni de la traumatism.. . F. prostatica si bulbar. .megacalicoza. Anomalii de pozitie – ectopia renala simpla. Anomalii de structura – rinichiul polichistic.simfiza unilateral.Anomaliile vasculare renale – artere multiple. intr-un singur timp si presupune disectia capetelor uretrale si excizia extremitatilor fibrozate pana in tesutul sanatos.hidrocalicoza. traverseaza planseul muscular pelvin.chistul renal solitar.rinichiul in potcoava. Daca pacientul are leziuni grave – cistostomie suprapubiana.ectopia renala incrucisata. cand leziunile associate s-au vindecat iar hematomul pelvin s-a rezorbit. Malformaţiile rinichiului A. Anomalii de rotatie . Anomalii de volum : . .stenoza arterei renale. retentive complete de urina(in functie de plinit vezicii poate exista glob vezical). .rinichiul supranumerar. Anomalii de fuziune – simfiza bilateral.hidronefroza.rinichiul hipertrofic congenital. . daca nu a intervenit o supuratie. . Anastomoza se realizeaza pe cale perineala.Se intalnesc in fracturile bazinului. urmata la 3 luni de uretroplastie anastomotica perineala. pelvi-subperitoneal. Anomalii de forma – rinichiul dromader. extravazare contrast imed/ tardiva Rupt complet uretr post Rupt uretrei post+rupture Interventie deschisa imediata colului vezical Diagnosticul traumatismelor uretrale Dureri locoregionale. Anomalii de numar: -agenezia renala. .anevrismul arterei renale.malrotatia excesiva. cateterul se scoate dupa 6 sapt daca cistouretrografia mictionala sau uretrografia pericateter nu arata extravazare de subst de contrast. . .rinichiul sigmoid. . fara evacuarea hematomului periuretral si fara disectia. B. .rinichiul cu lobulatie fetala. . Boala polichistica renala (BPR) 46 . avand raporturi foarte stranse cu structurile musculo-fasciale de la acest nivel. apropierea sau sutura capetelor uretrale.rinichiul multichistic. . Extravazare contrast Rupture complet uretr ant Fara contrast in uretra proximala Interventie deschisa/ endosc sau vezica. Anomaliile sistemului colector – diverticulul caliceal. G. bine dezvoltata la barbat. .chistul parapielic. fara extravazare Fara trat de contrast contuzie Sange al meat. intindere Alungirea uretrei.rinichiul spongios. .aplazia renala. I. pe o sonda modelata Ch20-22. .malrotatia incomplete. D. C.artere aberanta. .fistula arteriovenoasa. E. Uretra membranoasa e situate intre 2 portiuni fixe ale uretrei.malrotatia inversa.simfiza pelvina – rinichiul in placinta. uretroragie.hipoplazia renala.rinichiul miniatural. . In cazul in care realinierea a fost posibila.

V. megacalicoza. cu transmitere genetic. scinigrafie renala.leziunea cauzata consta intr-o stenoza intrinseca a jonctiuni. – igienodietetic: cura diureza. calicele apar in ‘ spita de roate’ . vascularizatie anormala. Anat pat. bazinetele sunt situate anterior. – explorări imagistice Hidronefroza eco – prezenta dilatatiilor caliceale ce comunica cu bazinetul dilatat.I. bilaterale. diferential – tumori renale.. – certifica prezenta precizand si aprecierea gradului de afectare. – dezorganizare armonica. Tratam. – urografie i. Diag. . dupa luna a IV a sarcini.V. cele peste 6 cm .v.Metoda terapeutica este punctia aspirativa percutanta ecoghidata.V. bazinetul si calicele sunt dilatate variabil in fct de grd stenozei si durata.. . U.incrucisate : unilateral. 47 . Rinichiul in potcoava Descriere : are o pozitie mai joasa. U. – in forme compresive si complicate . – date clinice si explorare imagistica. parenchimul renal se subtiaza treptat si sufera modificari distrofice. papilele renale sunt afectate. supraf boselata de numeroase chisturi pe corticala.v. rinichiul spongios. hiposodat. pozitiv – explorare inagistica. CT U. . -medical: contracararea princip complic . Ectopiile renale simple : iliaca. mai frecv la barbati . Hidronefroza etiopatogenie: afect ce consta in distensia bazinetului si a calicelor . . CT. Diag.Afectare bilateral intotdeauna. de certitudine punctie ecoghidata a chistului . metoda utiliz in prezent este chistectomia partial. Diag. Cauze extrinseci – prezenta unui vas sg anormal ce incruciseaza jonctiunea.chirurgical: punctie ecoghidata sau prin laparoscopie. se dezv in viata intrauterine . diferential – rinichiul polichistic. se pune pe urografie i. eco . Forma congenitala = sindrom de jonctiune pieloureterala.Reprezintă o afectiune congenital bilateral. Diag. Nefroscintigrafia curba de excretie a radiotrasorului este aplatizata. bazinetul inchis. Tratam. pelvina. regim hipoproteic. rinichiul polichistic. hidronefroza. secundara disectaziei jonctiunii pieloureterale. ureterele sunt departate lateral. Chistul renal simplu diag. chirurgical Hidronefroza chirurgia deschisa –pieloplastii: interventii reconstructive ale bazinetului si jonctiuni pieloureterale. Diag. Diag.tratam endoscopic : endopielotomia dilatatia jonctiunii pieloureterale sau endoproteza ureterale cu sonde JJ. toracica. Tratam.I. Rinichii mari . chirurgical – rezervat formelor grave. axul longitudinal vertical. datorata unui defect al mecanismului de unire intre tubii contorti si tubii coloectori.I. greutate totala mai mica. Eco : numeroase chiste renale bilaterale ‘ ciorchini de strugure ‘ . Tratam.

48 .V. nefroscintigrama. Tratam – endoscopic – incizia sau rezectia endoscopica a pungii lichidiene. 30% la 4 ani.. .Duplicitatea pieloureterala Descriere – este o malformatie relative frecventa ce consta in prezenta a doua sisteme colectoare distincte care dreneaza un singur rinichi. reflux congenital asociat cu : ureter ectopic. duplicitatea pieloureterala completa. Se produc lez de pielonefrita cr cauzatoare de hipertensiune arterial sec si IRC.I. 1. grd 2 – medical urmarire +chiurgie. obstructiile subvezicale. 70% din copii sub 1 an. urografie : dilatatia uneori giganta a ureterului + dilatatiile pielocaliceale. grd 3. – defect de umplere in ‘cap de cobra’ situate la niv bazei vezicii urinare . -chirurgical . Fiziopat. 3.V. U. 2.I.Poate fi uni sau bilateral. grd 5 – nefroureterectomie. cel superior heterotropic. Tratam – medical : profilaxia si combaterea infectiei urinare . – refulare urinii din vezica in uretar duce la dilatatia ureterului si pieleocaliceala realizand o ureterohidronefroza .eco . lung de 1-5 cm . ambele forme au comun alterarea peristaticii ureterale. eco : format tumorale chistice in zona de proiectie a orif ureterale. Diag. unde stratul muscular circular al tunici musculare ureterale lipseste. vezica neurogena. uretrocistoscopia. Tratam. citoscopia : dilat chistica de dimensiuni variabile la niv ureterului intramural. 15% la 10 12 ani. in forma obstructiva se int o zona cu calibru ingustat. – pune diag de certitudine obiectivand morfologia sist collector pieloureteral. – investigatii imagistice si endoscopice : U. meatotomia ureterala Incidenta – foarte mare. grd 1 – medical prin vindecare. masuri igienodietetice . + cistografie mictionala . Diag. reflux vezicoureteral dobandit prin : cistite cr .dializa sau transplant renal. 10 % din cazuri de insuficienta cardiac. Ureterocelul Reprezintă dilatatia chistica a portiuni terminale intramural a ureterului. situate imediat juxtavezical. ureterocelul. cura uroterocelului. reflux primar idiopatic. la adult pana la 5 % forme usoare. Diag. masa parenchimatoasa este mai mare decat a unui rinichi normal insa mai mica decat suma a doi rinichii. – investig imagistice. reflux iatrogen : postadenomectomie. 4. Diag. grd 4 – nefrostomie temporara si reimplantare ureterala ulterioara. Cel neobstructiv ureterul este dilatat pe toata lung sa. Megaureterul etiopatogenie – cauza megaureterului rezida in lipsa celulelor ganglionare ureterale + putine fibre musculate circulare ureterale. Reflux vezicoureteral (RVU) clasif. forme severe : nefroureterectomie.ureterocistoneostemie antireflux.forme usoare: ureterectomie partial pelvina cu ureterocistoneostomie antireflux. cistografia.Staza urinara si hiperpresiunea intrarenala favoriz suprainfectarea urinii si ischemie cr . ureterele pot fi unite intre ele sau pot fi separate .I. – investigatii imagistice : eco – rinichi cu dimensiuni crescute si cu doua sisteme pielocaliceale separate de o zona parenchimatoasa .se pune pe baza U. mai ales la copii dar si adulti.V. ureterul seg renal inf se deschide ortotopic.

eventual laparoscopie. penoscrotal. durere in ortostatism. palpare –tumefactie moale . penisul este scurt lat. Termografia scrotal – dif de temp de un grad intre cele doua scroturi.testicul neevidentiat. 49 . la pubertate. Tratam – medical.chirurgical –pana la 2 ani. Varicovelul simptomatic. Hipospadias/epispadias Reprezintă o deschiderea anormala a uretrei pe fata inferioara a penisului. barbat infertile. crurala. simptome : jena. valve absente sau incompetente care det reflux renospermatic. – tablou clinic : examen sistematic. Flebografia . examen clinic atent. pubiana. Incidenta – populatia adulta 15%. simfiza pubiana lipseste dar bazinetul este stabil. sfincterul ureteral este complet compromise. Epispadiasul reprezintă deschiderea uretrei pe faţa dorsală a penisului. calibrul mare al venei spermatice. la copiii si adolescenti se trat varicocelul de grad 3 cu hipotrofie testiculara. penian. intraperitoneal. Tratament. traiectul vertical lung si varsarea in unghi drept venei spermatice stangi in vena renale. Diag pozitiv se pune pe refluxul subst de contrast in vena spermatica in timpul opacifierii venei renale stangi . glandulare. Tratam – reconstituirea vezici urinare si a uretei . trecerea venei renale stangi prin pensa aorto-mezenterica. Exista doua forme : primitiv – ap la tineri. orhidopexie. Tratam – chirurgical – la fel + montare de sfincter artificial. Ectopia testiculara Reprezintă lipsa testiculului din scrot. Scintigrafia cu pertehnetat de Technetiu 99m . Varicocelul clinic este in 95% din cazuri stang. . Varicocelul Reprezintă o dilatatie varicoasa a venelor plexului pampiniform.compresiunea venei spermatice. crural profund. explorare imagistica. dilatatia venoasa a venelor plexului pampiniform. Examenul Doppler – se obs refluxul venos la examinarea cu o sonda. Diag. populatia de barbate infertile 30%.adm de gonadotrofine. Cauza este un viciu grav de dezv al sinusului urogenital. Prognostic – grav. greutate. nedureroasa cu consistenta unui ’ghem de rame’ . Forme clinice : balanic. la ex clinic in ortostatism se obs o deformare in partea poster-sup a scrotului. perineal. cura laparoscopica a varicocelului : copil la pubertate. deviatia urinara temporara. Diag. Forma aceasta este mai gravă decat hipospadiasul. Diag. Ca forme avem : peniene. deces prin urosepsis sever. lombar. are indicatie varicocelul cu simptomatilogie si la barbate infertili numai dupa optimizarea fertilitatii partenerei.mecanisme : insuf tubului fascio-muscular al cordonului spermatic. Varicocelul primitv. Tratam – chirurgical : este pt formele cu localizare posterioară corectarea viciilor de conformatie. Eco scrotala – imagini hipoecogene retrotesticulare si intrafuniculare.Extrofia vezicala Reprezintă o anomalie grava a vezicii urinare : abs peretelui abd ant hipogastric si a peretelui ant vezical. simptomatic – ap secundar obstructiei venei renale in carcinomul renal. retrovezical. peniana. clasif : inghinala . reconstructia uretei. tromboza venei renale. perineala.coborarea si fixarea testiculului in scrot. – este facil. Ligaturarea venelor spermatice clasi sau laparoscopic. orhidectomie sau autotransplant testicular. nou nascutul prezinta in H o plaga prin care se scurge urina. Criptorhidia.chirurgical : intrereuperea fluxului venos spermatic.

. sau ischemic (ca urmare a unei disfunctii a mecanismului de detumescenta )-eflux venos crescut. Diag diferential : inflamatii ac si cr ale burselor si scrotului .influx arterial scazut. poate fi congenital 10% la 3 ani. jetul urinar slab. injectii intracavernoase. operat in primele 4-6 ore – orhidopexie controlata . diurnal si nocturna si disurie mergand mana la retentie urinara. apendice testicular sau epididimar .dilatatia ureterala instrumental. alteori poate evid o orhiepididimita ac. Diag. terdiv.confirma natura lichidiana a tumorii si eventualele modificari.clinic: poliakiurie permanenta. Paraclinic.glandele atrofiate. regulate. cele mai frecv sunt cele iatrogene 40-45%. Anat pat – ingustarea lumenului este de natura cicatriciala. Parafimoza Conditia patologica in care glandul decalotat nu mai poate fi recalotat dat retractiei inelului de fimoza inapoia glandului . clinic ap o tumefectie scrotala . elastic. Priapismul Este primar (idiopatic) si secundar. chirurgical – desfintarea cavitatii vaginale si excizia foitei vaginale parietale.urografie intravenoasa cu ureterocistigrafie functional. subtire sau imprastiat. torsiune de testicul. tratam este o urgenta – comprimarea ferma a glandului timp de 5 min . submucoasa si muscular ingrosate si sclerozate. fixarea se face cu fire neresorbabile. se impart in : postinflamatorii. chirurgia deschisa. idiopatice. interupt sau in picatura. sau dobandita – dat unei infectii locale cr . Tratament – conservator consta in punctia evacuatoare . tumora testiculara. explorare endoscopica. nedureroasa . hematoame.ureteroplastii. Poate fi congenital : ca urmare a unei obliterari incomplete a canalului peritoneo-vaginal. afectiuni inflame ac. posttraumatice. torsiunea de testicol.Hidrocelul Reprezintă o acumulare de lichid intre foitele parietale si viscerala ale tunicii vaginale. Structurile ureterale Reprezinta ingustari intrinseci ale lumenului uretrei. talasemia. traumatisme scrotal. Fimoza Imposibilitatea decalotarii glandului datorita ingustarii orificiului preputial. afect maligne. initial se incearca detorsianare manuala . Tratament.. nutritia parenterala totala cu emulsii de lipide in concentratii mari.leucemii. neteda. tumora de testicul. sau poate fi dobandit : cel mai frecv este idiopatic (fara o cauza aparenta). Torsiunea de cordon spermatic Este dig scrotului ac. ocazional inelul necesita o incizie. clinic este o tumora ovoida . ovoida. senzatie de fluctuenta in tensiune.cateterism uretral foarte bland cu sonda de cauciuc moale. Tratam. Uretrotomia optica interna. hipoxie . epiteliul este keratinizat. hernie strangulata . tratate cu antibiotice sau o incizie dorsal a inelului fimotic . tratam chirurgical este indical la varsta de 3 ani – circumcizie plastic . explorare radiologica. Si 50 . tratam conservator – unguent cu corticoizi . Eco scrotal. acidoza. iatrogene. mucoasa. 8% la 6-7 ani. nedureroasa. cause neurogene. congenital. In cel secundar cauzele sunt siclemia.

hipertransfuzie. ex organelor genital. retroperitoneal. chirurgical – excizia placii fibroase si grefa dermica. terapie intrauretalaaprostadiul.inhibitori de PDE5. secundar – manevre terapeutice – hidratare. dispozitivele de erectie prin vacuum. DE nu poate fi vindecata. paraclinic . injectii intracavernoase. de grosime 1-20mm .non ischemic. – oral . Tratam de prima linie. ex ecografic indentif nr si localiz placilor si calcifierea acestira. eco. scala de determ a impactului DE. endocrina. unele antibiotic. boli endocrine. anamneza medicala –dc sufera de HTA. infiltratie PMN.embolizarea arterial supraselectiva. ex local al lez la niv penisului. Diag.ischemic este o urgenta – se urm cresterea drenajului venos . traumat sau lez ale penisului. arteriogen .suprimarea agentului cauzal. ale prostate. yohimbina. Diag. pieloureterografia percutanta anterograda.influx arterial crescut ca urmare a ap unei fistule intre artera si corp cavernos in urma unui traumatism penian sau perineal. pt formele inflame – corticoterapie. radiologic. teste de lab neconcludente – process inflamator subacut sau cr. verapamil. fentolamina. injectabil intralezional – corticosteroizi .farmacoterapia orala. procedeuri chirurgicale vasculare – revascularizarea arterial. chestionarul SHIM. situate pe linie mediana. CT. Clasif. ureterografia retrograde. exista optiuni terapeutice care sunt adresate simptomului. neurologice. RMN.profilul lipidic. psihogen.ureteroliza – elib ureterelor din placa fibroasa.iontroforeza si unde de soc extracorporeale. ex fizic – aspectul general si caract sexual secundare. cu transmitere sexuala . RMN depist unor placi la baza penisului. evaluarea statusului psihologic. testiculelor. Anat pat – leziunea se prezinta ca o placa fibroasa alb cenusie .eco color Duplex. cavografia.. multe fibroblaste si colagen. tratam etiologic cel de cauza hormonala. teoria infectioasa. analize de lab.prostaglandina PGE1. radioterapie in doze antiinflamatorii. Tratament. papaverina. anamneza psiho sexual si medicala. se face bilateral. psihogena.injectare intracavernoasa a unui agonist alfa adrenergic. – anamneza. nitrati organic. interlezional si chirurgical. 51 . ex clinic. local.scleroza retroperitoneala este alaturi de infect de vecinatate. – anamneza sexual.factori implicate: teoria imunologica. hematoamele. oral. anatomica/structurala . Tratam. analgezie. radiologic – urografia i.glicemia a jeun. diabet. medicamentoasa – abuz de analgetice. ketoconazolul. punctionarea corpilor cavernosi si aspirarea sangelui. Fibroza retroperitoneala – etiopatogenie. Disfunctia erectila. – atragere pe linia mediana a ambelor uretere.testiculelor.vitam E.incapacitatea persistent a unui barbat de a obtine sau mentine o erectie suficienta pentru actul sexual. Tratam.iatrogena. testosteronul seric. arterial . neurogena. Tratam – pt restabilirea vieti sexual satisfacatoare. arterial – scaderea influxului arterial. placa fibroasa inglobeaza marile vase abd si ambele uretere. alcalinizare. ischemic. anevrismele aortei abd cat si unele neoplasme. Induraţia plastică a corpilor cavernoşi Este reprezentată de boala Peyrone – diag. local. vasculogena. Proteze peniene. chirurgical.v. colchicina.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful