Subiecte Urologie

Febra în urologie Un caracter unic şi dominat al infecţiilor urinare, acute îl reprezintă FEBRA. Trebuie ştiut k numai inflamaţiile parenchimatoase renale , prostatice, testiculare, ori ale ţesuturilor învecinate , evoluează cu febră. Infecţiile vezicale şi cele uretrale sunt afebrile, numai complicaţiile lor, ducând la febră. La fel şi infecţiile canaliculare : ureterale, pielice, sau deferenţiale, evoluează cu febră , deoarece sunt obligatoriu asociate deoarece sunt asociate cu inflamaţia parenchimului renal dar şi testicular. Febra urologică apare foarte rar ca unic simtom. De obicei ea apare însoţită cu alte semne urologice: 1. febra cu rinichi mare-apare în tumorile renale maligne, pionefrită, antraxul şi furunculul renal 2. febra cu piurie- pielonefrită 3. febra cu nefralgie-tumorile renale 4. febra cu durere hipogastrică- cistite gangrenoase 5. febra cu tulburări micţionale- prostatitele acute difuze 6. febra cu testicul mare- orhite acute În infecţiile urinare, indiferent de sediu, febra +frison =bacteremie. Dak se mai asociază şi hipotensiune, tahicardie, oligurie= septicemie urinară(urosepsis). Clinica colicii renale • • • • • • • • • Reprezintă o durere paroxistică cu următoarele caractere: Sediul. este de obicei regiunea lombară. Localizarea durerii nu corespunde nivelului unde se află obstacolul. De exemplu la pacienţii la care există un calcul ureteral pelvin, durerea va fi localizată tot lombar. Iradierea. Este către scrot, labiile mari, reg inghinală, rădăcina coapsei. Intensitatea. Foarte mare, unele femei o declară mai intensă decât durerea naşterii. Debutul. De obicei este brutal, apare în plină stare de sănătate, la orice oră, chiar şi în somn. Evoluţia. Cu dureri mari şi perioade de acalmie. Poziţia antalgică. Nu există. Durata. 2-3 ore. Factori agravanţi. Efortul + ingestia de lichide. Factori atenuanţi. Lichide puţine, tratament.

Alte simtome asociate: • Febră • Greţuri, vărsături, meteorism • Agitaţie • TA scăzută, puls crescut • Hematuria, polakiuria, piuria, oliguria, rinichi mare, palpabil Diagnosticul diferenţial al colicii renale Se face cu orice cauză de abdomen acut medical sau chirurgical. Mai concret cu : durerile vertrebromusculare, nevralgiile acute( lombosciatică, hernie de disc, zona Zoster), colică biliară, ulcer perforat, pancreatită acută, ocluzia intestinală.

1

Atribuţiile micţiunii fiziologice Cele 3 atribute ale micţiunii fiziologice sunt: ESTE voluntară, eficientă, confortabilă !!!!! Micţiunea este confortabilă deoarece nu implică un efort activ, are o durată de mai puţin de 40 secunde, şi nu este dureroasă , ba chiar este foarte plăcută de majoritatea oamenilor. Declanşarea voluntară a micţiunii este deseori întârziată, jetul este slab, subţiat, sau împrăştiat, iar sfârşitul se continuă cu picături care pătează lenjeria sau pantalonul. De multe ori golirea vezicii nu este eficientă , formându-se aşa zisul reziduu vezical, care uneori poate fi palpabil. VOLUNTARĂ (poate fi declanşată după vârstă, poate fi oprită după voinţă) CONFORTABILĂ(ushoară, nedureroasă) EFICIENTĂ( goleşte complet vezica, protejează aparatul urinar superior) Etiopatogenia polakiuriei Micţiunea frecventă , aşa zisa polakiurie, este un semn ce apare frecvent în afecţiunile urogenitale. Poate fi ca simtom unic sau acompaniată de altele. Reprezintă creşterea numărului de micţiuni pe 24 de h fără a creşte volumul urinar.(adică te pişi mai puţin şi mai des). Poate fi diurnă, nocturnă, permanentă. Ea apare prin: 1. reducerea capacităţii vezicale- cistită 2. stagnarea vezicală 3. poliurie- te pişi 3-4 l pe zi 4. instabilitate sfincterială În schimb ea poate fi şi de etiologie extraurinară: genitală, tumori pelvine, angioame. Etiopatogenia disuriei Este definită disurie cu efort, mai precis este o micţiune grea dificilă prin care pacientul depune efort activ(screamăt, blocaj în inspir, tracţiune sau masaj penian). Ea este remarcată prin scăderea debitului urinar maxim (15-30 ml/sec), el fiind în această situaţie sub 10 ml/sec, şi o creşterea a duratei micţiunii , normal este 40 sec, iar in situaţia de faţă este peste un minut. Ea este produsă prin următoarele 3 mecanisme: 1. diminuarea contracţiei vezicale 2. creşterea rezistenţei ureterale 3. disinergia vezico –urinare Etiologia disuriei este foarte variată având următoarele cauze: • urologice- adenomul + cancerul de prostată • iatrogene- medicamentoase • cauze reflexe- fractura de col femural • cauze pshihogne sau pshihiatrice- isterie • neurologice- diabetul, etilismul cronic, hernia de disc Etiopatogenia retenţiei de urină Retenţia de urină reprezintă o tulburare micţională, ce se datoarează golirii incomplete a vezicii , care în mod normal , între 2 micţiuni ar trebui sa fie goală. Etiopatogenic retenţia de urină are următoarele cauze: 1. nonurologice • după o operaţie abdominală sau pelvină 2

• leucemii, adenopatii pelvine • tabes, crush sindrom • sarcină, tumori • deshidratări 2. urologice- obstacolul are amprentă renală sau vezicală • calculi • franjuri tumorale • dopuri de puroi • cheaguri • vezicule hidatice • rupturi traumatice • corpi străini Retenţia de urină este acută şi cronică. Fiecare dintre acestea are câte o formă completă şi incompletă . Forma incompletă , pacientul urinează picătură cu picătură. Forma completă micţiunea devine imposibilă. Tratamentul retenţiei complete de urină Se face prin unul din cele 5 metode terapeutice: deblocarea farmacodinamică, puncţia vezicală, cateterismul uro-vezical, cistostomia minimă, cistostomia clasică. DEBLOCAREA FARMACODINAMICĂ Are şanse mici de reuşită. Se face administrând iv. 0,3 mg Hydergin + o fiolă de Miostin, foarte lent injectate. CATETERISMUL URO-VEZICAL Se face cu sonde urovezicale de diferite tipuri, autostatice sau neautostatice, adaptate sexului pacientului respectiv, calibrului uretrei, etc. De obicei se alege sondă autostatică de tip Foley pt cei cu trecut urologic, cu piurie, hematurie. La cei cu alte kestii se alege o sondă neautostatică din plastic sau cauciuc. La femei putem pune şi sonde de sticlă sau metalice. PUNCŢIA VEZICALĂ Se face când : medicul nu are sondă uretră impracticabilă contraindicaţiile cateterismului uretral

• • •

CISTOSTOMIA MINIMĂ Se montează un trocar gros, intravezical, şi prin hipogastru se scoate o sondă autostatică. Se face numai sub anestezie locală. CISTOSTOMIA CLASICĂ Se face prin act operator, şi constă prin montarea unei sonde Pezzer groase în vezică şi scoase prin hipogastru.

3

Etiopatogenia incontinenţei de urină Sunt pe 2 căi principale: prin meatul uretral, prin vagin sau rect. MEATUL URETRAL: 1. postsfincteriene: • efect gicleur în afecţiuni prostatice • diverticul ureteral • dilataţia uretrei bulbare 2. vezico-sfincteriene • vezică iritată • scăderea rezistenţei ureterale • prea plin • mecanism mxit VAGIN SAU RECT: fistule uretro-vezico-recto. Tipuri de incontinenţă de urină 1. 2. 3. 4. 5. 6. de efort(stress) prin instabilitate ureterală prin instabilitate vezicală insfuficientă sfincteriană mixtă prin 1 şi 3 prin prea plin

111111111111111111111111111111111111111111111 Este un simtom diagnostic, apare la efort al 50 % dintre femei chiar şi alea tinere, fără copii. Interogatoriul trebuie să precizeze modalităţile de apariţie şi caracteristicile pierderilor. Clasic se manifestă prin jet puternic, puţin abundent, sincron cu efortul inductor. Apare în ortostatism şi nu este precedată de jenă pelvină. După intensitatea efortului inductor: • Stadiul 1-tuse, strănut, râs • Stadiul 2-ridicarea în picioare, mers rapid, schimb de poziţie • Stadiul 3-eforturi minime Examenul clinic va încerca să pună în evidenţă pierderea urinară. Pacienta va fi pusă să tuşească în ortostatism , cu picioarele uşor depărtate. Obiectivarea pierderii este sincronă cu efortul , confirmă natura IUE, dar nu şi mecanismul. Testul Bonney-Marchetti constă în reascensionarea digitală a colului vezical prin tuşeu vaginal , cu dispariţia pierderilor de urină la tuse. Această metodă va fi completată şi de un examen ginecologic, statica pelvină, prolaps de col. Cauze ale incontinenţei de urină la efort la femeie sunt reprezentate de: afectarea planşeului pelvin, afectarea mijloacelor de susţinere a uretrei , vezicii , sau uterului, scăderea presiunii de închidere a uretrei faţă de cea vezicală(Pu<Pv). 333333333333333333333333333333333333333333 Este cauza pierderilor urinare date de disfuncţia vezicală. 222222222222222222222222222222222222222222222

4

Se manifestă prin ample variaţii ale presiunii uretrale, uneori merge până la anularea presiunii de închidere. 444444444444444444444444444444444444444444444 Se datorează afectării sfincterului uretral. 66666666666666666666666666666666666666666666 Apare datorită hiperpresiunii endovezicale. Etiologia hematuriei Hematuria reprezintă pierderea de sânge mai mare de 2500 ml/min. Aceasta este produsă de o leziune histopatologică a cărei natură trebuie precizată cât mai repede. Ea poate fi expresia şi altor patologii viscerale sau sistemice. Hematuria poate fi: • Mică/microscopică • Totală/iniţială/terminală • Spontană sau de efort • Episodică sau permanentă • Izolată sau asociată cu alte semne. Hematuria spontană după cum îi spune numele apare în repaus, nelegată de efort fizic. Apare de obicei dimineaţa la prima micţiune. Cea de efort apare în urma unui efort recent minuscul-cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, căruţa. Pierderile până în 2500 ml sunt normale, în schimb sunt situaţii în care pierderile de până la 5000 ml nu au expresie patologică. Pierderile cuprinse între 5000 şi 20 000 sunt denumite pierderi microscopice cu substrat patologic. Ce depăşeşte 20 000 este certitudinea k există proces patologic. Hematuria macroscopică apare atunci când în mai mult de 30 % din volumul urinar prezintă cheaguri de sânge. Hematuria este iniţială atunci când apare la începutul micţiunii, totală când apare pe tot parcursul micţiunii , iar terminală când apare la sfârşitul micţiunii. Hematuria izolată este aceea care apare ca unic semn al bolii respective, iar asociată însemnă că apare cu alte semne precum: febră, rinichi palpabil, polakiurie. Metodologia diagnosticului în hematurie • • • • • Se bazează pe stabilirea următoarelor categorii clinico-diagnostice: Stabilirea cu certitudine a hematuriei Diagnosticul diferenţial cu alte sângerări ale tractului urinar Natura nefrologică sau urologică a afecţiunii Nivelul anatomic al leziunii Natura leziunii urinare.

Diagnosticul de hematurie se pune cu certitudine prin studiul sedimentului urinar din examenul sumar de urină. Diagnosticul diferenţial se face cu uretroragia , hemoglobinuriile, porfirinuriile, mioglobinuria. Pentru stabilirea naturii nefrologice sau urologice a afecţiunii , se procedează astfel: în nefropatii , leziunea microscopică este sângerândă fiind localizată la nivelul nefronului, in schimb la uropatii leziunea este localizată oriunde de la nivelul papilei renale, până la meatul uretral.

5

subizostenurică(1008-1001). regimul alimentar. cauza este dată de prezenţa sărurilor de uraţi. cu rinichi mare dureros. orografia. atunci este o cistită. sughiţ. După densitate. Dak piuria se însoţeşte de polakiurie. Cel de certitudine se bazează tot pe examenul sumar de urină unde prezenţa cilindrilor indică sediul leziunii. vărsături). postrenale. fibroza retroperitoneală. La un exam clinic se va recolta urină emisă. histologice ale nefronului. disurie +dureri micţionale. febră). Poate avea cauze renale. pe rinichi unic anatomic. Această obstrucţie duce la creşterea presiunii urinei în amonte. în cca o săptămână apar leziuni organice. Etiopatogenia anuriei obstructive IRA postrenală-urologică(anuria obstructivă) este produsă de obstrucţia ureterală bilaterală simultană. Pt aceasta se foloseşte echo.cu durată de 3-4-7 zile . Semnele generale sunt pe prin plan. nefrostomie percutanată echoghidată Piuria-etiologie Reprezintă prezenţa micro sau macroscopică a puroiului în urina din căile urinare. sete. Dak îşi capătă lipiditatea prin acidifiere . Dak este tulbure prima probă. 6 + Echo renovezicală simplă. Dak este tulbure în ambele probe. se va căuta cauza şi sediul piuriei . cauzele acela mai frecvente fiind reprezentate de : litiaza pielouretrală. cateterismul ureteral cu extragerea calcului 2. atunci originea piuriei este uretra anterioară.durează din a 4-7-15-a zi când apare decesul. Apar tulburări digestive(greţuri. traumatismele ureterale. Sediul poate fi oriunde în arborele urinar. neoplasme pelvine. mucoase uscate. Rx Tratamentul este reprezentat de : 1. Mai rar se face CT sau RMN. iar prin încălzire. cauza este dată de prezenţa carbonaţilor şi fosfaţilor . Stabilirea nivelului şi naturii afecţiunii pune probleme. constă într-o colică renală . Obstrucţia ureterală poate fi intrinsecă sau extrinsecă . diag fiind + prin încălzirea şi acidifierea cu acid acetic 10 % . Se ţine cont de densitatea urinară . Dak apare piurie + durere lombară atunci este o litiază. cu condiţia unei ingestii normale de lichide. Modificările cantitative ale urinei Poliuria –reprezintă eliminarea unei cantităţi de urină mai mare de 2l pe 24 h . Datorită acestei hiperpresiuni şi a edemului interstiţial apărut. funcţional sau chirurgical. Apare somnolenţa care evoluează până la comă.Diagnosticul diferenţial de nefropatie este orientativ şi se bazează pe unele caracteristici ale nefropatiilor(vârstă. Diagnosticul anuriei + tratament Se bazează pe anamneză şi examen clinic amănunţit. sângerare. Faza uremică sau critică. Clinica anuriei obstructive • • Din punct de vedere clinic are 2 faze evolutive: Faza de toleranţă clinică. ureteroscopie. urina poate fi hipostenurică(1018-1012). palpabil. dar poate proveni şi din focarele extrarenale. atunci originea este oricare segment al aparatului urinar. Rx. ureterostomie 3. cantitatea de lichide ingerate. Când este tulbure la emisie . Pacientul are stare generală bună. prerenale. . izostenurică( 1012-1008).

poliurie cu densitate izostenurică: bolnavii cu stadiu de scleriză renală. cronică când densitatea urinară este izostenurică. care au fost rezultatul unor procese de creştere şi agregare a nucleilor cristalini apăruţi iniţial.• • • Prerenale. Poate fi de cauză renală. şoc cardiogen . ea poate fi de cauză prerenală: prin scăderea de filtrare glomerulară: ICC. Scandinavia. Factorii favorizanţi ai litiazei urinare FACTORII INTRINSECI FACTORII GENETICI Litiaza urinară este mai frecventă în regiuni cu climat temperat. Postrenală. Formarea calculilor este dată de consumul unor cantităţi mari de purine.îndepărtarea unui calcul uretral sau alt obstacole de pe căile urinare. particulelor libere. Aceasta are 2 efecte: • Diluează componentele urinare care pot cristaliza • Reduce intervalul de prezenţă a cristalelor libere în urină. Acest proces depinde de conc totală a substanţelor în urină. prerenală. VÂRSTA ŞI SEXUL 20-40 ani FACTORI EXTRINSECI Aria geografica este un factor favorizant al litiazei urinare: SUA. Renală – necroză tubulară acută din stările de şoc . Cea prerenală este la fel ca la oligurie. Postrenale. ¼ din pacienţii cu litiază au AHC de litiază. Europa de C.reducerea diurezei sub 100 ml/24 h. postrenală. Poliurie cu hipostenurie-covalescenţa unor boli infecţioase acute. CCl 4. Există 2 th: particulelor fixe. Poliurie cu densitate foarte mareDZ. Ca. fosfaţi şi Na . Teoriile litogenezei Formarea calculilor este un proces muli factorial în care suprasaturarea urinei este condiţia esenţială pentru formarea primilor nuclei – (nucleaţie) şi decelerarea procesului de cristalizare. oxalaţi. montane. Clasificare litiazei urinare 7 . N Pakistan. Temperaturile ridicate cresc transpiraţia şi perspiraţia şi determină eliminarea unui volum mai scăzut de urină. Anuria. care se elimină în urină. zone tropicale. Consumul de lichide este unul din factorii cei mai importanţi care influenţează formarea calculilor urinari.poliurie cu densitate foarte mică (1002-1001)-DI.reducerea diurezei sub 100 ml pe 24 h. Poliurie cu densitate izostenurică şi subizostenurică se constată în perioada de vindecare a unei IRA şi semnifică reluarea foiţei renale. Oliguria. acută când densitatea urinară este hipostenurică . În urina bolnavilor cu litiază au fost găsite cristale şi agregate de cristale mai mari . şoc hemoragic. este semnul major de alterare renală gravă şi trebuie diferenţiată de retenţia vezicală de urină care se îndepărtează prin sondaj vezical. anotimpul călduros. locuite de populaţie albă sau de asiatici. săruri de Au.calculi urinari obstructivi. Creşterea incidenţei în aceste zone este dată de : deşert. China. Formarea cristalelor nu este suficientă pt apariţia calculilor. Poate fi şi de cauză renală . intoxicaţie cu ciuperci. ţările mediteraniene. N Indiei. Consumul crescut de lichide determină creşterea diurezei. Renale. care este urmată de poliurie cu densitate urinară scăzută. Marea Britanie.

ingestie de antigel. B Cushing. când este deficit de piroxină . 8 . glioxilat reductaza.este rezultatul rezorbţiei osoase de Ca şi absorţiei intestinale. Este prezentă la 50% din pacienţii cu litiază oxalică. şi anularea efectului inhibitor normal al mucopolizaharidelor acide din urină. Activitatea metabolică a litiazei s-a corelat mai bine cu nivelurile ce oxalat urinar decât cu cele de Ca urinar. sunt nucleaţia heterogenă. HIPERURICOZURIA Este rezultatul creşterii acidului uric . dependent/independent de vit D. sau inhalare de metoxifluran • hiperoxaluria enterică • aport exogen crescut de alimente bogate în oxalaţi • iatrogen din cursul tratamentelor METABOLICĂ UŞOARĂ Apariţia calculului s-a corelat cu scăderea vol urinar + creşterea oxalatului urinar.apare secundar absorţiei intestinale crescute de Ca . HIPEROXALURIA A clasificată în : primară. HIPOCITRATURIA A ca principală cauză acidoza. hipercalciuria resorbtivă. În acest tip de hipercalciurie.LITIAZA CALCICĂ Principalele modificări apărute în compoziţia urinei în litiaza calcică sunt: • Hipercalciuria • Hiperoxaluria • Hiperuricozuria • Hipocitraturia • Hipomagneziemia HIPERCALCIURIA Excreţia în urină a peste 300 de mg de Ca /zi sau peste 4 mg pe kg corp pe zi. hipercalciuria absorbtivă. excreţia urinară de Ca rămâne crescută şi în condiţii de foame.deficit de D –glicerat DH. secundară. 2.reprezintă pierderea exagerată a calciului ca urmare a unei disfuncţii tubulare renale. 3. PRIMARĂ Tip 1 – deficit alanin glioxilat aminotransferaza(AGT) Tip 2 . hipertiroidism. ca urmare a unei diete bogate în purine. Clasic sunt descrise 3 tipuri de astfel de hipercalciurie: 1. hiperoxaluria metabolică uşoară. Mecanismele prin care acidul uric acţionează . Mielom Multiplu. hipercalciuria renală. HIPOMAGNEZIURIA Este o alterare care apare la pacienţii cu calculi calcici. SECUNDARĂ • prin producţie crescută la nivelul ficatului . Se întâlneşte în boala Paget.

O altă modificare este metaplazia epidermoidă care este o leziune preneoplazică care apare k o urmare a iritaţiei cronice a mucoasei uroteliale. Factorii care influenţează saturaţia urinei cu acid uric insolubil sunt: cantitatea de acid uric excretată(uricozuria). klebsiella. starea aparatului urinar anterior apariţiei calculului.5-5 h creşte PU şi scade FSR 3. germenii care produc urează +. Ca test de screening pt depistare se face TESTUL cu Nitroprusiat. 0-1. stări de deshidratare cronică. Principalele modificări morfopatologice sunt reprezentate de : pielonefrita acută.2. Pielonefrita acută obstructivă are evoluţii în condiţii de stază urinară foarte agresive. Clinic apare ca o litiază multiplă recidivantă care debutează precoce . aceste modificări apar la infecţiile cu proteus. rezultă că majoritatea acidului uric excretat în urină este în formă insolubilă. după 5 h scad amândouă. şi care nu răspunde la tratament obişnuit. asocierea infecţiei urinare. 1. Pt a se forma calculi de Struvit sunt necesare 2 condiţii: suprasaturarea cu substanţe componente(Mg. Cistinuria normală este sub 150-200 mg/zi. 9 . rară . fosfat) . săruri ale acidului uric. LITIAZA FOSFO-AMONIACO-MAGNEZIANĂ Calculii asociaţi cu infecţia urinară cronică reprezintă 2-20 % din calculii urinari şi apar de 2 ori mai frecvent al femei. Modificările presiunii ureterale(PU) şi ale fluxului sanguin renal(FSR) trec prin 3 faze: 1. Consecinţele fizio şi anatomopatologice ale litiazei urinare Orice calcul urinar este un corp străin în aparatul urinar şi produce modificări patologice în funcţia şi morfologia acestuia. caracterizată printr-un defect de transport transepitelial al cistinei. inapetenţă. vol urinar. care determină eliminarea a 200 –300 mg de acid uric pe zi. pionefroza. gută) 3. Reducerea PU duce la reducerea peristalticii ureterale care se accentuează în prezenţa unei infecţii. amoniu. dimensiunile. Litiaza urică se clasifică: 1. ph-ul urinar. hiperuricemie(aport crescut de purine. perinefrita. cu uricemie normală 2. Cea mai mare parte a calculilor asociaţi cu infecţia urinară sunt calculi coraliformi care dau o simtomatologie : stare de rău.LITIAZA URICĂ Litiaza urică reprezintă 5-10% din totalul litiazei în lumea occidentală. ph alcalin mai mare de 7. Cistinuria este o boală congenitală ereditară autozomal recesivă . LITIAZA CISTINICĂ Reprezintă 1-2 % din toate tipurile de litiază urinară.5 h creşte PU şi FSR 2. astenie. Un adult normal consumă 2 mg de purine/kg/zi. biosinteza în exces al purinelor. În urină există sub 2 forme: acid uric insolubil. Menon şi Resnick consideră k după 4 săptămâni nu se observă leziuni de obstrucţie ureterală completă într-un rinichi anterior . Consecinţele depinde de numărul . pseudomonas. Deoarece urina umană este predominat acidă. normal. care este pozitiv dak cistinuria depăşeşte 75 mg/l. ph acid al urinei 4. la pubertate. Principalele modificări fiziopatologice sunt declanşate de obstrucţia urinară. localizarea calculilor.

Diagnosticul diferenţial se face cu alte cauze de colică renală prin obstacol. hematurie. Echografia Dopler permite măsurarea indexului de rezistivitate(RI). paroxistică.este o metodă rapidă repetabilă . ginec. 5. Acesta este întărit şi de examenele paraclinice(examenul urinei. sau prin alte tipuri de durere lombo-abdominală de cauză: nv. RI peste 0.se foloseşte pt k majoritatea calculilor au un grad variabil de radioopacitate. 10 . 2. 4. iritaţie locală. CT spirală nativă este cea mai bună investigaţie pt diag colicii renale. 1. ureterul proximal. Acesta este crescut în uropatia obstructivă. absenţa micţiunilor. vasc. fosă----reg inghinală. Ea ajută la evaluarea mărimii. Această simtomatologie dureroasă poate fi însoţită şi de : agitaţie pshihomotorie. greţuri. compoziţiei calculilor urinari. gastro-intest. explorările funcţionale izotopice.7 diferenţiază dilataţia obstructivă de cea neobstructivă. poziţiei. echografia aparatului urinar.04. ΔRI este RI al rinichiului obstruat –RI al rinichiului neobstruat. vărsături. 3. joncţiunea uretero vezicală. care pune în evidenţă calculii renali ca fiind imagini hiperecogene *cu con de umbră posterior* şi dilataţia pielocaliceală secundară sub forma unor imagini anecogene comunicante. piurie. TA +Puls crescut. instalată brusc. O altă manifestare este infecţia urinară care are o gravitate progresivă de: pag 38 • infecţie cronică a tractului urinar • pielonefrită acută • pionefroză • urosepsis • şoc septic Cea mai gravă manifestare este IRA Cr. orientării. În obstrucţia cronică . urografia intravenoasă(UIV). meteorism abdominal. Această colică este o durere de intensitate mare . în ceea ce priveşte litiaza ureterală calculii pot fi identificaţi de obicei numai la joncţiunea pielo-ureterală. Alteori este asimtomatică. În caz de obstrucţie acest ΔRI este mai mare de 0. fiind declanşată la efort. cu sediu variabil care iradiază în lombă. Este utilă în monitorizarea pacienţilor postinterveţional. Explorarea imagistică în litiază Este foarte necesară atunci când pacientul are febră rinichi unic. Severitatea durerii depinde de rapiditatea instalării obstrucţiei şi este invers proporţională cu mărimea pietrei.Clinica litiazei urinare Alterările morfo shi fiziopatologice date d eprezenţa calculilor duce la apariţia unor semne şi sintome : durere. Calculii pot produce colică prin următoarele mecanisme: obstrucţie. echo. Dak calculul este mobil poate produce şi heamturie macroscopică care are caracter provocat. formei. organe genitale. diversă. descoperindu-se prin echo sau CT. radiografia reno-vezicală simplă(RRVS). Diagnosticul pozitiv îl dă regiunea unde apare durerea. ieftină . Cea mai frecventă manifestare clinică a litiazei reno-ureterale este colica renală. RRVS). febră.caracterizează calculii din punctul de vedere al mărimii şi localizării. spasm al musculaturii netede. Calculii radiotransparenţi sunt puşi în evidenţă ca nişte imagini lacunare cu întreaga corcumferinţă înconjurată de substanţă de contrast. sau diag de calcul nu este sigur. flanc.

6. INDICAŢII • Calculi renali • Calculi ureterali lombari şi iliaci • Calculi ureterali juxtavezicali • În cadrul tratamentului multi nodal CONTRAINDICAŢII • Tulb de coagulare • Graviditate • Anevrisme • Malform sckeletice • Obezitate • La copii mai mici de 120 cm • IRA NLP. diclofenac.descriere. piafen . 7. indicaţii . producând dezintegrarea acestuia în fragmente suficient de mici pt a fi eliminate . fie după fragmentarea in situ. Cuprinde analize de sânge şi de urină.ESWL.Examenele de laborator în litiază 1. Tratamentul medical în litiază • • • • • • • • Este dat de calmarea durerii prin: aport hidric scăzut antialgice. piroxicam. 3. mialgin antispastice-papaverină. 8.are la bază transmiterea de unde de şoc în afara organismului şi focalizate pe calcul . contraindicaţii NLP este un procedeu chirurgical endoscopic prin care se creează percutanat un canal de acces în sistemul cavitar renal şi se extrag calculi fie ca piese unice . 9. nitroglicerină antiinflamatoare nesteroidiene.fenilbutazonă. ibuprofen corticosteroizi bloc alfa 1 adrenergice blocante ale canalelor de Ca ATB Indicaţiile şi contraindicaţiile în ESWL Litrotriţia extracorporeală cu unde de şoc. creatinina serică calciul ionizat(liber) + albumina ac uric seric examen sumar urină urocultura testul pt cistină HLG K seric analiza fragmentelor sau calculilor prin spectroscopie în roşu sau cristalografie cu raze X.algocalmin. 5. NLP are indicaţie la 8-10% din cazurile de litiază renală: 11 . o dată cu fluxul urinar pe căile urinare normale. 4. 2.

Indicaţiile actuale acoperă numai 1-5 % din cazuri şi sunt relative: litiază complexă . Macroscopic apar k tumori de culoare galben-gri. şi 2 slab diferenţiat. Este o tumoare epitelială glandulară bine diferenţiată situată în cortexul renal cu diametrul mic şi asimtomatică în majoritatea cazurilor. hemangiomul. Diagnosticul se face prin echografie şi CT. localizarea.• • • • • • Calculii renali asociaţia cu modificări anatomice care impiedică eliminarea fragmentelor la ESWL Calculii renali cu masă litiazică mare Calcul caliceal inferior cu Dmx mai mare de 1. celule musculare netede. ESWL +ureteroscopia au rămas cele 2 metode alternative terapeutice care se utilizează în litiaza ureterală. Calculii mai mici de 4-5 mm se elimină spontan în 80 % din cazuri . Calculii mai mari de 7 mm necesită intervenţie deoarece ratele de eliminare spontană sunt reduse. 12 . Alte tumori renale benigne sunt reprezentate de leiomiomul. cu risc de alterarea funcţiei renale. absolute-tulb de coag +graviditate 2. TIPURI DE INTERVENŢII DESCHISE: • pilolitotomie • pielonefrolitotomie • ureterolitotomie • extragere de clacul pielic + pieloplastie Tumorile renale parenchimatoase benigne ADENOMUL RENAL reprezintă leziunea solidă benignă. Chirurgia deschisă în litiaza urinară Intervenţiile chirurgicale deschise pt litiaza urinară au dispărut datorită tehnicilor de medicina modernă. nefrectomiile parţiale. şi forma calcului. Histologic este alcătuit din 3 componente: celule grăsoase mature. obezitate. deformări ale scheletului. ONCOCITOMUL RENAL este o tumoare cu potenţial evolutiv variabil între benign şi malign. relative-infecţii urinare spec şi nespecif 3. CONTRAINDICAŢIILE pot fi clasificate în: 1. tehnice-malformaţii renale sau scheletice Tratamentul litiazei ureterale În litiaza ureterală indicaţiile pentru tratamentul intervenţional depinde de: mărimea. Tratamentul este nefrectomia radicală. poate chiar 95%. cea mai frecventă de la nivelul parenchimului renal. Atitudinea terapeutică este nefrectomia radicală. marinari). embolizările parţiale. URS. vase sangvine. NLP. eşecul ESWL. Sunt 2 grade de diferenţiere: 1 bine diferenţiat. Această intervenţie activă se face în caz de obstrucţie persistentă . unică şi unilaterală. Tratamentul este reprezentat de enucleorezecţia. Calculii de 5-7 mm au o rată de eliminare mai redusă . Diagnosticul lui este histologic astfel încât nu există alte criterii care sa facă diferenţierea de alte carcinoame renale.5 cm Calculi cu compoziţie dură care nu pot fi fragmentaţi prin ESWL Calculi infecţioşi(struvit) Calculii la pacienţii cu profesii speciale(piloţi. La 20% din pacienţi pot apărea dureri lombare sau hematurii macroscopice. Macroscopic apare ca o tumore solidă . ANGIOMIOLIPOMUL sau HEMARTOMUL RENAL este o tumoare renală benignă rară apărută mai frecvent la adulţii cu scleroză tuberoasă Bourneville. fiind necesară o intervenţie activă. lipomul. a cărei origine nu a fost în deplin stabilită.

RCC papilar sau tubulopapilar afectează mai des pacienţii cu IRC în stadiul terminal şi boala chistică renală dobândită. Astăzi sunt 4 tipuri principale de carcinom cu celule renale: comun sau obişnuit. expunerea profesională la fier. Alţi sunt reprezentaţi de: obezitate. anorexie. • Febra de 38-38. FORMELE METASTATICE se întâlnesc la cca 10% din pacienţii care se prezintă cu sindroame pulmonare. În funcţie de etiologia manifestărilor dominate. aportul nutritiv de proteine animale. • Disfuncţia hepatică nemetastatică 13 . 3. sau la cei cu maladie chistică renală din urma unei IRC. Modificările citogenetice acestui tip sunt trisomia Cr 7 şi 17 şi deleţia Cr Y. Durerea apare în 40% din cazuri şi este sub formă de nefralgie surdă. Această malformaţie are loc în corticală cu frecvenţă egală în ambii rinichi. datorită conţinutului crescut de lipide sau aspect de mozaic. hipertensiunea. RCC neclasificat nu poate fi încadrat în nici una din cele de mai sus. aceste caracteristici fiind asociate unei boli avansate. Varicocelul simtomatic este secundar obstrucţiei venelor spermatice. RCC este considerat un grup heterogen de tumori epiteliale maligne care se dezvoltă din structuri tubulare renale. osteoarticulare. anemie. medicaţia antihipertensivă. rinichi în potcoavă. Se întâlneşte la 25% din cazuri ca fiind o masă retroperitoneală. iar ASPECTELE SARCOMATOIDE sunt variante slab diferenţiate. forme metastatice. GRADUL DE DIFERENŢIERE CELULARĂ G0-adenom. durere lombară şi tumoare retroperitoneală . cromofob. capricioasă nedureroasă şi semnifică penetraţia tumorii în căile de excreţie. multicentrică în 4-5% . papilar. rinichi polichistic. şi forme cu sindrom para neoplazic.5. paloare. spontană. dură . permanentă. Hematuria macroscopică . unică. deosebim forme urologice. RCC al tubului colector este un tip rar sub 1% localizat de obicei în medulară. Este rotundă . astenie. pe secţiune este de culoare galben portocaliu. Mai apare şi la cei cu sindrom Hippel Lindau. şi sonoritate abdominală. mature. al ductului colector. • Sindromul hematologic reprezentat de poliglobulie şi anemie. şi anume : • Alterarea stării generale cu scăderea ponderală . Tipul papilar este mai frecvent multifocal. fiind de 2 ori mai frecvent la B. FORMELE UROLOGICE sunt caracterizate prin hematurie macroscopică. petrol. balotare lombară. FORMELE CU SINDROAME PARANEOPLAZICE apare cu o frecvenţă de cca 30% şi se manifestă prin simtome şi semne şi sindroame care nu au legătură cu aparatul urinar. etc. este totală. RCC cromofob se dezvoltă din segmentul cortical al tubului colector şi reprezintă 5% din RCC. RCC comun sau obişnuit este forma cea mai frecventă cca 70%. Tumora este unilaterală şi pe secţiune este de culoare gălbuie maronie. Este pe locul trei între neoplasmele tractului urinar şi se caracterizează prin mortalitate dublă-40 %. tumoare benignă G1-grad mare de diferenţiere G2-grad mediu de diferenţiere G3-grad minim de diferenţiere Clinica carcinomului renal Majoritatea tumorilor renale sunt asimtomatice o lungă perioadă de timp. 2. Este întâlnit în decadele a 5-a şi a 6-a de viaţă . oţel. neurologice.Tumorile renale parenchimatoase maligne Carcinomul renal este o tumoare rară reprezentând cca 3% din toate cancerele adultului şi 85% din toate tumorile renale maligne primare. Fumatul este singurul factor care reprezintă un risc pt apariţia cancerului. şi manifestările clinice apar în stadii avansate. cu contact lombar . 1. Tumora devine manifestă clinic la un diametru de 5cm şi se palpează la polul inferior. 4.

Diferenţierea se face de un chist renal simplu se face cu examen echografic sau CT . nefuncţional(mut). sindrom tumoral.tumora primară nu poate fi evidenţiată T0-nu există semne de tumoare primară T1.gl limf regionali nu pot fi evaluaţi N0-nu există metastaze în gang limf reg N1-metastaza într-un gang limfatic regional N2-metastaze în mai multi gang limfatici reg M-metastaze la distanţă Mx.metastazele la dist nu pot fi evaluate M0. T1a-tumoare cu diametru maxim de 4 cm T1b-tumoarea are diametrul maxim peste 4 dar mai mic de 7 cm T2-tumoare cu diametrul maxim mai mare de 7 cm T3-tumoarea se extinde spre venele mari dar nu depăşeşte fascia Gerota.tumoarea are diametrul maxim de 7 cm.• • HTA Formele endocrine reprezentate de hipercalcemia. Renografia izotopică cu DMSA RMN sau rinichi Diagnosticul diferenţial în carcinomul renal Acesta este diagnosticul unei mase renale sau a unui rinichi mare descoperit prin examene imagistice. Nefrotomografia ne arată dak masa tumorală este vascularizată sau nu Ecografia arată localizarea şi mărimea leziunii.nu există metastaze la distanţă M1. sindromul Cushing. hipoglicemia.tumoarea se extinde in venele renale şi VCI deasupra de diafragm T4-tumoarea invadează dincolo de fascia Gerota N-ganglionii limfatici regionali Nx.tumoră primară Tx. Explorarea imagistică a carcinomului renal • • • • • • • Sunt reprezentate de : Radiografia renovezicală Urografia intravenoasă care poate da aspect normal.există metastaze la distanţă Stadiul 1 2 T N M 14 . Stadializarea carcinomului renal T. Diferenţierea de neoplasmele benigne este dificilă prin CT. CT este metoda de diagnostic de elecţie pt orice masă tumorală renală. T3a-tumoarea invadează glandele suprarenale dar nu depăşeşte fascia Gerota T3b-tumoarea se extinde in venele renale şi VCI sub diafragm T3c.

Ace4astă teorie a fost infirmată de teoria patogenică a 15 . Cea mai frecventă localizare este cea pielocaliceală . Invazia prin fascia Gerota scade supravieţuirea la 5 ani la cca 45% . tipul histologic şi invazia microvasculară. fie cea clasică lombară. Alţi factori prognostici sunt reprezentaţi de mărimea tumorii . Supravieţuirea la 5 ani este sub 10% la pacienţii care se prezintă cu metastaze. Alţii o fac dak tumoarea renală este situată la polul superior sau invadează rinichiul în intregime.3 4 Prognosticul carcinomului renal Are supravieţuiri globale la 5 ani.. în a 7-a decadă de vârstă. Studii au arătat că o serie de factori de risc cum ar fi : anilina. T3. Bărbaţii sunt afectaţi de cca 3x mai mult decât femeile. Peste 805 din pacienţii cu acestea sunt fumători. Metastazele carcinomului renal sunt de obicei multi focale în acelaşi organ sau în locuri multiple. Factorii de pronostic sunt clasificaţi în 3 mari categorii: determinaţi de tomoră. Tratamenul cancerului renal metastatic Supravieţuirea la 5 ani în cazurile cu adenopatie regională este între 8-35%. se practică nefrectomia radicală. T2. Cauzele apariţiei acestor tumori nu sunt suficient cunoscute. nefrectomia reduce volumul tumoral din organism . îndepărtează sursa de noi metastaze şi are rol curativ. O strategie nouă este inserţia genelor ce codifică citokine direct în celuele tumorale. tratamentul multimodal este mai util decât monoterapia. Trombosul venos se poate extirpa prin cavotomie. Se face limfadectomia regională urmată de suprarenalectomia. Invazia gang regionali este asociată cu supravieţuire la 5 ani de 5-30% . Radioterapia are un rol în tratamentul paliativ al metastazelor dureroase sau hemoragice. iar extensia la organele vecine este rar asociată cu supravieţuire al 5 ani. ureterul fiind implicat în cca 25%. ortofenolul. de cca 40-60% dar este mai favorabil decât alte cancere ale aparatului renal. Dintre factorii dependenţi de tumoare cel mai important este stadiul anatomopatologic. În general sunt considerate factori de risc acele substanţe care produc apoptoza urotelială. în prezenţa metastazelor M1 supravieţuirea la 5 ani este de 5-10%.gradul . Calea de acces în spaţiul retroperitoneal este fie anterioară transperitoneală. Suprarenalectomia se face dk tumora renală este mai mare de 5 cm. toluenul. de pacient şi de tratament. Etiopatogenia şi epidemiologia tumorilor de cale urinară superioară Tumorile căilor renale superioare sunt tumori relativ rare care reprezintă 1% din cancerul adultului şi cca 3-4% din totalitatea tumorilor căilor urinare. în sensul curgerii urinei. În tumorile metastatice . În cancerul renal metastatic. Din punct de vedere patogenic a fost vehiculată teoria filiaţiei mamă-fiică ce susţine ideea diseminării distale . benzidina. Ea constă în extirparea în bloc a rinichiului cu grăsimea perirenală. leziuni. fie toracofrenolaparotomia. Nefrectomia este o intervenţie majoră care poate aduce complicaţii precum hemoragii. Tratamentul chirurgical al cancerul renal În stadiile T1.

tumoare primară T0.carcinogenezei uroteliale multicentrice conform căreia întreg uroteliul este supus simultan aceleiaşi presiuni oncogenetice. sesil-pediculare T. 50-75% cel diferenţiate 3. 25-50% cel diferenţiate 4.carcinom in situ Ta. Anatomie patologică a tumorilor de cale urinară superioară Peste 905 din tumorile căilor urinare superioare sunt tumori uroteliale maligne.absenţa evidenţei tumorei primare Tx.prezenţa metastazelor nu poate fi apreciată M0-absenţa metastazelor la distanţă M1-metastaze la distanţă prezente Tumorile urogenitale sunt clasificate în 4 grade: 1.absenţa adenopatiei regionale N1-adenopatie unica mai mică de 5 cm sau multiplă mai mică de 2 cm N2.tumora primară nu poate fi apreciată Tis. Din punct de vedere macroscopic acestea sunt pediculare. sub 25% cel diferenţiate Manifestările clinice în tumorile de cale urinară superioară • • • • hematuria macroscopică este semnul dominat prezent în cca 90% din cazuri durerea este prezentă la o treime din pacienţi tumora palpabilă lombară sau de flanc varicocelul-dilataţia venelor plexului de la panfiniform de la nivelul scrotului. Explorarea paraclinică în tumorile de cale superioară urinară • • • • • EXAMEN DE LABORATOR examen sumar de urină arată prezenţa hematuriei proba addis hamburger obiectivează hematuria microscopică urocultura-poate evidenţia o infecţie secundară tumorii determinarea ureei sanguine şi a creatininei serice apreciază funcţia renală determinarea probelor de coagulare şi a testelor hepatice 16 .adenopatie multiplă peste 2 cm sau unică mai mare de 5 cm.tumoare strict mucoasă fără interesarea membranei bazale T1-tumorea depăşeşte membrana bazală şi ajunge până la corion T2-tumora invadează musculara T3-tumora invadează adventicea ureterală T4-invazia organelor vecine N-gang limf reg N0. 100-75% cel diferenţiate 2. Cca 7% sunt carcinoame şi sub 1% sunt adenocarcinoame. M-metastaze la distanţă Mx. sesile.

Diagnosticul difereţial al TCC • • • • • Diagnosticul diferenţial se face cu afecţiunile: Tumorile renale parenchimatoase Litiaza reno-ureterală TBC urogenitală Necroza papilară Ureterita chistică Prognosticul TCC Netratată . N1-cca 20% • Stadiul N2 sau M1-0% Supravieţuirea globală la 5 ani este de 35%. Pt pacienţii trataţi . T1-90% • Stadiul T2-cca 40% • Stadiul T3. radioterapia. Ta. Acest tratament chirurgical se realizează prin mai multe modalităţi: chirurgie deschisă. Tratamentul Este chirurgical. excizia parţială de bazinet. laparoscopică. 17 . boala se complică cu obstrucţia căilor urinare . Epidemiologia tumorilor vezicale Tumorile vezicii urinare sunt cele mai frecvente tumori ale tractului urinar şi se situează pe locul 2 după cancerul de prostată. cel mai important factor pronostic este reprezentat de stadializarea TNM. Tratamentul chirurgical se realizează prin ureterectomia distală. Tratamentul conservator este dat de imunoterapia. endoscopică. Boala este de 3 ori mai frecventă la bărbaţi decât le femei. localizarea. cu tumori bine diferenţiate. nefrectomia parţială. mărimea. numărul acestora. sângerare. Tratamentul conservator este indicat în stadii incipiente. segmentară. invazia organelor vecine. unice şi mici. anemie severă. şi are ca principiu vindecarea bolii sau prelungirea vieţii pacienţilor.• • • • • • • • • citologia urinară este utilă pentru diagnosticul pozitiv şi pt urmărirea în timp a pacienţilor EXPLORĂRILE IMAGISTICE radiografia reno-vezicală simplă echografia urografia intravenoasă este cel mai util uretero pielo grafia retrogradă CT RMN EXPLORAREA ENDOSCOPICĂ Citoscopia Ureteroscopia retrogradă este investigaţia regină pt aceasta afecţiune. chimioterapia. T4. care dă supravieţuirea după 5 ani: • Stadiul Tis. Indicaţia chirurgicală va ţine cont şi de unele kestii precum: stadiul tumorii. suprainfecţie. Tratamentul chirurgical radical se face prin nefro-ureterectomia totală.

carcinoame uroteliale sau carcinoame cu celule tranziţionale 2.adenopatie unică cu diametrul mai mic de 2 cm N2. vagin T4b... uter.-.. laptele.. Un alt factor principal este fumatul.. C.... industria aluminului.din punct de vedere al aspectului macroscopic.din punct de vedere histopatologic sunt 3 tipuri de tumori vezicale: 1. Etiopatogenia tumorilor vezicale Studiind evoluţia a mai multor cazuri de cancer vezical.carcinoame vezicale netranziţionale 3. Factorii dietetici(cafeaua. care a fost abandonată pentru noţiunea de tumori sincrone şi asincrone. sesil-pediculate. . Anatomia patologică a tumorilor vezicale A. -. Stadializarea tumorilor vezicale T-extensia tumorală Tx. cca 85% din cei cu tumore vezicală fumează. macroscopică T4a-. pictori..gradul invaziei tumorale parietale este profunzimea invaziei tumorale la nivelul peretelui vezical.. pielăriei... tumorile vezicale pot fi : pediculate. îndulcitorii artificiali) nu cresc riscul de tumoare vezicală. Până nu demult se considera k aceste tumori erau consecinţa grefării pe mucoasa vezicală a unor celule neoplazice din sens descendent. a cauciucului. B. cei care lucrează în industria vopselurilor...starea ganglionilor nu poate fi apreciată N0. .. Aceasta era numita filiaţia mama-fiică.. sesile..Gradul de diferenţiere: 1-G1-tumori bine diferenţiate 2-G2-tumori mediu diferenţiate 3-G3-tumori slab diferenţiate D.. . alimentele bogate în vit A scad acest risc. s-a constatat k unii bolnavi au avut în antecedente tumori uroteliale.extensia tumorală nu poate fi apreciată T0-absenţa tumorii primare Tis-carcinom in situ Ta-pană la membrana bazală T1-trece membrana bazală T2a-juma interna a muşchiului vezical T2b-juma externă a muşchiului vezical T3a-invazie perivezicală microscopică T3b. Un alt factor care creşte riscul este dat de medicamente(folosirea îndelungată de analgetice). Fructele .prostată .adenopatie unică sau multiplă cu diametrul între 2 –5 cm 18 ...fără adenopatie regională N1. ... N-adenopatie regională Nx. alcoolul. şoferi.... perete pelvin sau abd.--.tumori vezicale rare papilomul vezical tumoare vezicală benigna foarte rară. Teoria multifocalităţii tumorilor uroteliale considera aceste tumori o maladie a întregului uroteliu.Persoanele predispuse la asemenea tumori sunt cei care au o expunere prelungită la anilina..

Aceasta este spontană. tuşeul rectal. Cel diferenţial se face de: • Adenom prostată • Litiază vezicală • Ureterocelul • Cistoidul • Tbc vezicală. starea aparatului urinar.prezenţa • • • • • Stadierea este notată cu litera C .nu poate fi apreciată M0. Tratamentul chirurgical al tumorilor vezicale Este reprezentat de mai multe metode precum: electrorezecţia transuretrală a tumorilor vezicale. adriablastina).N3. La examenul local se va face palparea bimanuală. care au o supravieţuire la 5 ani de 80%. 19 . cistectomia parţială. Polakiuria. macroscopică C4-anatomo-patologică. indoloră. localizarea şi baza de implantare a tumorii examenul histopatologic. rezecţia tumorilor. sau accelerator linear. Factorii de pronostic: extensia tumorală. episodică.absenţa M1. localizarea tumorilor. cistostatice (thio-tepa. capricioasă . durere pelvină. reprezentând indicele de certitudine. chimioterapia. utilizându-se ca modalitate diagnostică pt T. prezentă la cca 80-90 % din pac. Tratamentul complex al tumorilor vezicale Este reprezentată de radioterapia externă care se face prin tele-cobalt-terapie. varsta pacientului. vaporizarea laser. 75% din pac prezintă tumori vezicale superficiale. aspectul . imunoterapia. Diagnosticul tumorilor vezicale Pentru cel de certitudine . electrofulgurarea endoscopică. Cistita tumorală este manifestarea tumorii. microscopică C5-necrotică Manifestări clinice Hematuria este principalul semn clinic . disuria. Evoluţia şi prognosticul tumorilor vezicale Evoluţia În momentul diagnosticului. afectarea ganglionară.adenopatie peste 5 cm diametru M-metastaze Mx. se foloseşte ca metodă de hemostază. fototerapia.pasiva. C1-exclusiv clinică C2-imagistică C3-chirurgicală. nr tumori. se va efectua examenul citoscopic. care dă mărimea.

epidemiologie Adenomul de prostată (hiperplazia benignă a prostatei) este cel mai frecvent neoplasm benign la om. Clinic apar simtome ale aparatului urinar inferior cauzete de obstrucţia uretrală. HBP nu apare la bărbatul castrat înainte de pubertate. dată de o creştere în volum a prostatei . Ea este o glandă cu secreţie predominat externă . Este formată din parenchimul glandular şi stroma fibromusculară. La această obstrucţie există 2 feluri de reacţie vezicală : vezica de luptă care apare prin hipertrofierea fibrelor musculare. Factorii care provoacă boala sunt reprezentate de vârsta şi statusul hormonal. Adenomul de prostată –fiziopatologie Adenomul de prostată creează rezistenţă la fluxul urinar micţional prin uretra prostatică prin 2 mecanisme: obstacol mecanic şi obstrucţia dinamică. Fiziopatologia simptomelor este dată de simtomele de umplere sau iritative(polakiuria. Diagnosticul fiind de adenoleiomiofibrom.Anatomia şi funcţiile prostatei Prostata este o glandă anexă a aparatului genital masculin situată în spaţiul subperitoneal pelvin în loja prostatică. Etiopatogenia adenomului de prostată Etiopatogenia este multi factorială şi este reprezentată de vârsta avansată şi testiculele funcţionale. Adenomul de prostată . nocturia. cu o greutate de 20 g. şi s-a arătat k primele aspecte sunt prezenţa nodulilor stromali periuretrali. şi distensia rapidă. cale pe unde se elimină lichidul spermatic. Pe măsura creşterii nodulilor se dezvoltă o formaţiune tumorală intraprostatică. def. fenomene care se manifestă de obicei la bărbaţii peste 50 de ani. şi de simtomele de golire sau obstructive: • debutul tardiv sau iniţierea dificilă a micţiunii • jet urinar cu forţă şi calibru reduse • micţiunea întreruptă • durata lungă a micţiunii • senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare Scorul internaţional al simtomelor prostatice(IPPS) 20 . Acesta obstrucţie determina o reacţie adaptativă a detrusorului care induce alterări morfo-funcţionale. La cel cu HBP castrarea produce regresia bolii. ceea ce determină diverse grade de obstrucţie a fluxului urinar şi modificări secundare la nivelul detrusorului. Anatomia patologică a adenomului de prostată Primele modificări apărute în HBP apar la vârsta de 35. micţiunea imperioasă). Iar pt progresia HBP avem PSA –antigenul prostatic specific seric. caracterizată prin hiperplazia celulelor stromale şi epiteliale din prostată. Macroscopic apare o creştere în volum a prostatei . HBP este deci un proces patologic caracterizat prin hiperplazia stromei şi a epiteliului . O ipoteză afirmă k defectul primar în BPH este la nivelul stromei determinând o revenire la un fenotip embrionar cu o creştere de factori creştere embrionari. Modificările hiperplazice se produc atât în stromă cât şi în ţesut glandular. Forma este aceea de castană sau con turtit anterior-posterior . Ea este stimulată să crească şi sa fie menţinută aşa prin prezenţa testosteronului seric. care generează obstrucţia fluxului urinar.

Acest chestionar constă din 7 întrebări al căror răspuns este cuantificat cu puncte de la 0 la 5. dureri intense în hipogastru tuşeul rectal este esenţial care se face în poziţie ginecologică sau genupectorală. Prin acesta se urmăreşte creşterea volumului prostatei şi caracterele ale acesteia. glicemia. alfuzosin RS. Complicaţiile adenomului de prostată • • • • • • Retenţia cronică de urină completă/incompletă Retenţia acută de urină completă Dilatarea caii urinare superioare Diverticulii vezicali Cistite. Suma punctelor va fi cuprinsă între 0 şi 35 şi se interpretează astfel: • 0-7-simtomatologie ushoară • 8-19-simptomatologie moderată • 20-35-simtomatologie severă Întrebarea 8-a măsoară gradul în care pacienţii tolerează simtomele (cat de mult sunt deranjaţi de simtome). şi preparatele filoterapeutice. Tratamentul medicamentos Este indicat pacienţilor cu simptomatologie uşoară sau moderată. Un examen neurologic se face pt a elimina eventualele probleme neurologice. Este reprezentat de administrarea de inhibitori de 5 alfa reductaza: finasteride. cu micţiune imposibilă. Examenul clinic în HBP • • • SEMNELE SINDROMULUI UREMIC globul vezical cu senzaţia d ea urina. afecţiuni care produc predominat simtome iritative(instabilitatea detrusorului.Este utilizat pentru a obiectiva şi măsura intensitatea suferinţei bolnavului. Apare o hipertrofie globală uniformă şi simetrică. dutasteride . terazosin. teste de coagulare. alfa 1 blocantele selective: doxazosin. probele hepatice Antigenul prostatic specific este crescut Uroflowmwtria Studiile de presiune-debit Imagistice Urografia intravenoasa Echo Endoscopia aparatului urinar inf Diagnosticul diferenţial al HBP Afecţiuni care produc predominant simtome obstructive(stricturiel de uretră. 21 . carcinomul in situ al vezicii urianre). Prin tuşeu se poate descoperi un cancer de prostată sau o tumoare rectală. pielonefrite Hematuria macroscopica Explorările paraclinice în HBP • • • • • • • • • Creatinina serică Examenul sumar de urină Hlg. contractura colului vezical).

restul fiind în zona de tranziţie şi zona centrală. Epidemiologia şi etiopatogenia ADKP Carcinomul de prostată constituie la ora actuală o problemă de sănătate majoră pe plan mondial. japonia. iar altă ipoteză spune k este nevoie de anumite lovituri genetice multiple pt transformarea cancerului. Invazia extracapsulară cuprinde veziculele seminale. şi sunt nişte locuri de minima rezistenţă cum ar fi: joncţiunea prostato-uretrală. Anatomia patologică a cancerului de prostată Majoritatea cancerelor se dezvoltă în zona periferică. Se întâlneşte foarte foarte mult în ţările din Asia –extremul orient-china thaylanda. şi este indicat în IR. Cancerul de prostată este un adenocarcinom care are origine în stratul epitelial al acinilor secretori.Tratamentul chirurgical Are scopul de a îndepărta ţesutul hiperplazic. Istoria naturală şi mortalitatea ADKP Istoria este greu de urmărit deoarece este greu de observat cursul de evoluţie al bolii fără intervenţie terapeutică. factorul de creştere IGF-1. Scorul Gleason • • • • • Evaluează doar arhitectura acinară în microscopia de putere mică cu 5 grade de diferenţiere: 1-f bine dif 2-bine dif 3-moderat dif 4-slab dif 5-f slab dif bine dif au scor 2-4. Factorii de risc sunt reprezentaţi de : vârsta. În evoluţia naturală sunt 3 paşi de parcurs: • Dezvoltarea de focare microscopice de cancer ocult • Cancerul ocult---cancerul de prostată localizat. clinic şi semnificativ • Diseminarea Se consideră k dezvoltarea se face printr-o progresie lentă . El este cel mai frecvent cancer diagnosticat . trigonul vezical. cu colul vezical. vaporizarea transuretrală. ureterele. retenţiile de urină. Clinica cancerului de prostată 22 . polimorfismele genetice. Cea mai mare frecvenţă o au negrii din atlanta. infecţiile urinare. slab dif au scor 8-10. adenectomia deschisă. Ca metode avem: TURP.51 la 100 de mii de loc. georgia. Un factor principal în apariţia cancerelor este localizarea cancerului. H androgeni şi estrogeni. colul. La noi în românia incidenţa este de 11. incidenţa creşte cu vârsta. mediu dif au scor 5-7. şi cea mai frecventă cauză de moarte la bărbat după cancerul bronhopulmonar.

Aceşti markeri sunt reprezentaţi de: fosfataza acidă prostatică.există Diagnosticul stadial al cancerului de prostată 23 . Metoda este puncţia prostatică pe cale transrectală cu un pistol de biopsie. care este o glicoproteină secretată de epiteliul prostatic şi de glandele periuretrale.nu se evid tumora T1.tumora nu poate fi evaluată T0. Biopsia prostatică Indicaţia majoră pt efectuarea biopsiei prostatice este diag histologic al cancerului şi stabilirea formei + grad. dureri lombare.tumore care se extinde la capsula prostatei T4. Riscul de cancer este cu atat mai mare cu cât PSA este mai mare. Imagistica • • • Este reprezentată de echografia transrectală care are k indicaţii : examinarea prostatei şi a veziculei seminale efectuarea biopsiei prostatice efectuarea biopsiei joncţiunii uretro-vezicale Diagnosticul echo se bazează pe leziunea hipoecogenă din zona periferică.tumore fixă. Prostata are o consistenţă dură şi formă neregulată. incontinenţă de urină Metastazele + invadarea gang. nepalpabilă T2. rectoragie. La examenul clinic asimetrie a glandei prostatice. disurie. Markerii tumorali ai ADKP Sunt elemente importante în evaluarea şi urmărirea tratamentului la pac cu cancer. Clasificarea TNM a cancerului de prostată T-tumoare primară Tx. iritative sau de umplere.nu poate fi stabilită N0-nu există N1. N-gang limfatici Nx.există M-metastaze la distanţă Mx-nu au fost stabilite M0-nu există metastaze M1.SIMTOMELE APARATULUI URINAR INFERIOR Obstructive sau de golire.tumore inapetentă clinic. Complicaţiile acestei metode sunt cele traumatice prin hematurie. antigenul prostatic specific(APS).tumore limitată la prostată T3. Hematurie.

Este o metodă pt cei cu cancer de prostată T1T2-N0-M0. Radioterapia se face cu raze gama emise de radiu. Ca metodă avem prostatectomia radicală care constă în extirparea prostatei şi a veziculelor seminale. în care extensia se face pe 2 căi : aproape în aproape.TUR-P este o metodă de diagnostic şi stadializare deoarece permite descoperirea bolii în stadiile T1a şi T1b. Prima metodă este: orhiectomia bilaterală care este o terapie pe termen lung care scade testosteronul plasmatic cu până la 90%. iod. plan. Majoritatea cancerelor sunt epitelioame spinocelulare. Alta este dată de limfadenectomia. Diagnosticul diferenţial Adenomul de prostată TBC Prostatita cronică Litiaza prostatică Tratamentul Obiectivul este vindecarea pacientului. Aceasta se face cu doxorubicină. scorul Gleason. Se face la bolnavii cu carcinoame mixte. Alte tehnici sunt prostatectomia radicală laparoscopică şi radioterapia. Alte combinaţii sunt pt diagnostic: valoarea PSA. Cancerul penian stad TNM T-tum primară Tis-carcinom in situ Ta. etiopatogenie. HORMONOTERAPIA Are scop pliativ. antagonistii/ agoniştii LH-RH. Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de: • lipsa igienei locale • subnutriţia • microtraumatismele repetate • căldura locală • infecţiile virale Anatomie patologică. poate fi făcută şi pt stadiul T3 dar în anumite condiţii. Cancerul penian –epidemiologie. hematogenă. aur. ciclofosfamidă. apare mai mult în Brazilia. India. Alta este RMN al prostatei. …………………………………………………… Supravieţuirea este de 80-94% la 5 ani. anti androgenii CHIMIOTERAPIA Se indică la bolnavii în stadii avansate de evoluţie locală sau sistemică. Este o afecţiune rară în Europa şi america de N . stadiul clinic. limfatică.carcinom neinvaziv T1.invazia de ţesut conj subepitelial T2-invazia de corp spong şi cavernos 24 . Macroscopic cancerul penian are 2 forme: papilar. Ea poate să se facă cu intensitate mare sau cu intensitate redusă. estrogenii. anat pat.

Se produce o obstrucţie urinară sau fistule penoscrotale. suprainfectată. Tumori ale cel germinale • Neoplazia germinala intratubulara (CIS) • Forme “pure” (un tip histologic) 99 seminom 100 seminom spermatocitic 101 carcinom embrionar 102 poliembriom 103 tumora de sac vitelin 104 tumori trofoblastice – coriocarcinom 105 teratom: matur / imatur.invazia uretrei sau prost T4. Tumora are formă de conopidă . Cancerul penian –tratament CHIRURGIA PENISULUI • excizia totală a tumorii • amputaţie totală/parţială de penis • emasculaţia CHIRURGIA LIMFATICĂ • limfadectomia TERAPIA LASER. este roşie murdară. care leziune are tendinţă de metastazare mare şi diseminare limfatică.prezente la distanţă Cancerul penian –clinică Leziunea de tip ulcerativ. RADIO/CHIMIO TERAPIA Tumorile testiculare – clasificare: 1. cu componenta maligna 25 . moale leukoplakia herpesul genital maladia Bowen şansele la supravieţuire la 5 ani sunt peste 90%.invazia altor structuri N-adenopatie regională N1-un singur gang N2-invazia inghinală superficială N3.nu poate fi evid M1.invazia inghinală profundă M-metastaze M0-fără Mx. Adenopatia este prezentă inghinal superficial şi profund. Cancerul penian –diag dif.T3. chist dermoid. pronostic • • • • Diferenţial diagnosticul se face cu: şancrul sifilitic. şi uşor sângerândă.

Diseminarea pe cale hematogena – direct din T primara (coriocarcinom). secundare etc. Invazia epididimului sau funiculului spermatic poate => adenopatii pelviene sau inghinale. criptorhidism etc) si in testic normale. Se intalnesc dif intre grupurile etnice (albi – negri. poate metastaza pe cale limf sau sg. depozitele sec – la ~ 50 % din pac. mai ales dr-> stg si cand metastazele sunt volum. cu nc nereg. limfoide. tum extragonadice cu cel germinale. Metastaze limf ingh – dupa invazia scrotului. Factori de risc: cancer contralat. calc la 10-30 de zile prin Rx pulmonare seriate. se face ordonat. Este cea mai frecventa tumora solida la B intre 20 si 35 de ani. comunicari limf-venoase). Carcinomul in situ (CIS) – considerat precursor al tum germinale testic (cu exceptia seminomului spermatocitic). cancer de testicul in AHC. Caract prin cel mari. Daca se asoc cu semne si simptome testic se recomanda biopsia testic. de obicei masive (duct toracic. APP – criptorhidie: . stari de intersexualitate. Rata de crestere a seminoamelor – mai lenta – posibile recidive si la 10 ani dupa tratament. citoplasma bogata cu glicogen in cant mari si pot identif uniform in parenchimul testic. predictibil. crescuta in tarile industrializate (3-6 cazuri noi la 100000 B/an) si scazuta in Asia si Africa. de vaginala. Microlitiaza testic .2-6 % B vor dezvolta o tumora maligna testic 102 risc de 10 x mai mare 103 5-10 % . Tumori germinale ale cordoanelor sex si/sau stromei gonadice (gonadoblastoame) Alte categorii: ale ductelor colectoare si rete testis. stromale diverse. traumatisme testic (factor revelator). Tunica albuginee rezistenta => invadarea epididimului si funiculului spermatic – destul de tarziu (10-15 % din cazuri). Incidenta variabila pe plan mondial. A fost observata o crestere (aproape dublare) in ultimii 20-30 de ani. atrofie testic si cancer contralt. a fost dovedit drenajul controlat. in tubii seminiferi (disp ordonat pe un rand pe mb tubilor). Tumorile testic neseminomatoase au o activit metab si o rata de crestere mare.tumora se dezv in testiculul contralateral 104 Orhidopexia ct mai precoce nu reduce risul. evrei). infertilitate. => inainte de invazia dincolo de albuginee. limfonodulii supraclavic (stg) sau retrograd spre limfonodulii iliaci comuni si externi si ingh. apendice testic. In cazurile unilat – incidenta usor > pe dreapta. vene subclavii. Evolutia locala – invazia parenchimului testic dupa ce CIS a depasit mb bazala a tubului seminifer -> extensia in afara testic la nivelul hilului testic. In 2-3 % sunt bilat simultan sau succesiv. expunerea mamei la estrogen in timpul sarcinii. 26 . Lez se poate dezv chiar din viata fetala si evol spre cancer in 7 ani.evid ecogf in cadrul unor af (cancer.5 % din toate cancerele care apar la B si 4-5 % din cancerele aparatului uro-genital. Apoi -> cisterna chyli. epididim. Diseminarea TT germinale – cu exceptia coriocarcinomului. Diseminarea pe cale limf – I – limfonodulii reg de la nivel retroperit (testic dr – interaortocav la T2. Extensia si prognosticul T T.● Tumori (forme) mixte – mai mult de un tip histologic. din metastazele ggl. Dg – biopsie testic. atrofie testic. radioterapie (RT). infetilitate CIS. ductul toracic. Epidemiologia si etiopatogenia T T. criptorhidism. Alternative ter: obs. iar la cei unde este descoperita accidental – ecografie pe termen lung. sau mai frecvent indirect. CHT. interv chir ant ingh/scrotale sau diseminare retrograda din cauza unor metastaze masive retroperit. testic stg – reg paraaortica stg si preaortica). = 1-1. doar face posibila exam mai atenta a testic La pac cu tum sau neoplazie intraepit testic – 5 % risc de aparitie contralat Alti factori de risc: sdr Klinefelter. Tumori ale cordoanelor sex si ale stromei gonadice 99 T ale cel Leydig 100 T ale cel Sertoli 101 T ale granuloasei 3. in majorit cazurilor sunt seminoame. orhiectomie. 2. funicul spermatic. Incidenta max -> 20-40 de ani.

frica. hematemeza. T poate => aparitia unui hidrocel secundar care impiedica obtinerea unor info concludente. La un procent important de seminoame. erori med).debut ca o orhiepididimita. aparitia unor mase tum cervicale si supraclaviculare (ggl Virchow . varsaturi. 27 . Se poate asocia cu niveluri crescute ale unor hormoni: gonadotrofina corionica umana (HCG). metastazele contin T nesemin. exam gl mamare bilat. descoperirea – intamplatoare. expect sg. cu cealalta cuprinderea intre police si restul deg. edeme ale mb inf sau comprima duodenul => simptome GI (greturi. in reg ingh/anala. 5 Ggl supradiafragmatice care => sdr de compresiune mediastinala. cercetarea gr ggl superficiale. sensibilitatea putin modif (practic nedureroasa). pe testicul ectopic. cu ocazia unui ex local atent. normal in mom dg. cel mai frecv nedureroasa. fie in cadrul unui ex sist. cu supraf neteda sau boselata. Forme clinice ale TT. atrofica. forma cu hidrocel satelit.T este descoperita de pac / partenerul sex fie ca un nodul la nivelul testic. Etapa tardiva – la 10 % din pac simptomele la prezentare sunt prod de metastaze cu urm localizari: 4 ggl retroperit si pelvine care comprima sau invadeaza struct adiacente (ureter. normal la prezentare in majorit cazurilor – dzv intratestic a T. 3 Examen fizic. Dg poate intarzia uneori luni de zile (ignoranta. vase si nervi) => dureri lombare si in flanc. de consist crescuta. 7 Dureri osoase. palparea unei adenopatii superficiale (supraclavic. 8 Viscerale: hepatomegalie etc. fie in urma unui traumatism scrotal. dureri supraombilicale). ingh). Ex local – palpare bimanuala a cont scrotal incepand cu testic contralat.Troisier) 6 Pulm – simptome resp: dispnee. Dg stadial si clasificarea TNM a TT. Ex general – palparea abdom. fiind o manif endocrina sistemica. 111 112 113 114 115 116 117 118 forma care simuleaza o af epididimara. unor mase tumorale abdom (adenopatia retroperit). forme ac pseudoinflam. estrogeni sau androgeni. Clinica TT. Funicul spermatic de obicei suplu. Ginecomastia – mai ales in tum nesemin. In 1/3 din cazuri – la debut – durere surda sau senzatie de greutate sau disconfort local la niv scrotului. 10 % . fie ca o marire globala de vol. 1 2 Etapa intiala – T este la debut si nu a produs decat modif minime de consist si sensiblitate intr-o zona relativ mica a unui testic perfect normal in rest. melena. cu debut metastatic. Coriocarcinomul – in aceeasi forma histologica. 9 SNC si periferic: simptome neuro. dureri toracice. Etapa tumorala – 50 % . muschiul psoas. cu pastrarea formei ovoide (albuginee f rezistenta). Pe partea afectata: crestere unif a dimens. bilat. Cu una din maini – imobiliz testic. Uneori T poate aparea pe un testic atrofic. cu manif horm.Nat pluripotentiala -> aspect diferit de cel al T primare al dep sec (mai mult de 50 % din T neseminomatoase). Indentif epididimului. consistenta ferma. La ex clinic se urmareste: ex local al T. normal (elem de comparatie). durerea ac probabil <= hemoragia intratestic si inflam asociata. ex gl mamare (ginecomastie). dura sau neomogena. tuse.

omogena. Nu apare in seminomul pur si coriocarcinomul pur. 125 LDH – enz cel ubicuitara. ale caror val crescute simultan => activit tum crescuta. dimens max a T. Daca ex HP – negativ. 5-10 % din seminoamele “pure”. Exista metode de stadializare particulare: limfadenectomia retroperit pt T nesemin.  Prez/abs invaziei struct adiacente (albuginee. pancr. a carei conc la un an dupa nastere < 40 ng/ml si la adult chiar sub 10-20 ng/ml. vaginalei testic 120 microscopic:  tipul histologic cu precizarea comp individuale si a % acestora (T mixte). prez/abs invaziei ven si limf periT. funicul sperm)  Pre/abs neoplaziei germinale intratubulare in parenchimul normal  Categoria pT. Conc in ser este direct prop cu vol tumoral (Boyle). TT – in majorit cazurilor apar lez hipoecogene fata de parenchimul normal cand sunt de dimens mici si au o ecostruct mixta. 124 Gonadotrofina corionica umana (Beta HCG) – glicoprot prod normal de cel sincitiotrofoblastice placentare cu rolul de a mentine corpul galben. Prot relativ specifice sintetizate de tes tum. Sist de clasif: si o categ S a markerilor tum serici. in timp ce normalizarea markerilor nu reflecta absenta acestora. Val crescute – neoplasme maligne (hep. renal. aspectul epididimului. 3. Testiculul normal – struct fina. cu contur nereg. Val markerilor scad dupa orhiectomie. mamar. 122 enzime celulare. biopsie testic cu ex HP extemporaneu in cazuri neconcludente. mobiliz testic din bursa scrotala. T mixte (cu una din comp ant). testic) si in cateva af benigne. Ecografia scrotala . In TT – val crescute in coriocarcinom.1. gastric. Tp de injumatatire 24-36 h. In TT are val de mii ng/ml. a caror determ serica -> detect unor mase tum mai mici decat cele detectabile imagistic. al vezicii urinare). 28 . Markerii tumorali cu TT. pulm. Explorari imagistice in TT. 126 Fosfataza alcalina placentara (izoenzima fetala)si gama glutamil transpeptidaza (cel hep. ~ 50% din carcinoamele embrionare. gastric.Esentiala in eval continutului scrotal si rasp la 2 intrebari fundam: localiz intra/extratestic si natura solida / lichida a leziunii. La adultul normal = ~ 1ng/ml. biopsie din bontul funicular. in: carcinom embrionar. Tp de injumatatire 5-7 zile. orice modif a ac caractere => suspiciunea unui pr neoplazic. Pe piesa de orhiectomie: 119 macroscopic: lateralitatea. dimens testic. funiculului sperm. 2. la adult apare in sarcina normala si in sit patol: neoplasme maligne (hep. excizia testic daca Dg HP e pozitiv sau testic este macroscopic evident tumoral. care infl conduita terapeutica si progn. pensarea ac cu o pensa vasc/intest. pulm. boselat cand devin volum 99 Poate identif form inaparente clinic. pancr. Prez unor val crescute la 3 sapt dupa interventie = metastaze. carcinom embr de tip infantil (tum de sac vitelin). crescuta in seminoame) – sensib si specif scazuta. fiind utila mai ales in monitorizarea pac cu boala avansata. Orhiectomia radicala si ex anatomo-patol al T primare – esentiale pt stadializarea clinica ! Interv – pe cale ingh cu urm timpi: abordul initial al funiculului sperm in can ingh. testic se reintroduce in bursa. cu specificitate scazuta => niv serice – corelate cu alte aspecte clinice si paraclinice. 2 categ: 121 subst oncofetale – in mod normal apar in timpul dezv embrionare. Lez intratestic cu struct solida = tumora testic pana la proba contrarie si -> biopsie. ligatura funiculului spermatic. epididim. vaginala. teratocarcinom. 123 Alfa fetoproteina (AFP) – glicoprot prod de cel trofoblastice. testic. dupa nastere fiind practic nedectabile.

=> tratament adjuvant. toxicitate severa < 2%. orhita TBC. mase epididimare. Alte expl pt dg unor dep sec in creier. Tumori neseminomatoase std I (pT1-pT3 N0M0S0) La T nesemin % de metastaze subclinice este > comp cu seminoamele: 30 %. maduva spinarii. 125 Rx toraco-pulm – AP si lat pt expl toracelui la pac cu seminoame. Seminom std IIC (orice T. cisterna chyli. spermatocel. 102 Test de screening pt testiculul contralat. cand pac – alergic la subst de contrast sau exista pericolul supradozarii radioactive. Caract: prez unor mase reziduale (identif prin CT) care majorit contin fibroza si necroza. Tratamentul TT Seminom std I (pT1-pT3 N0M0S0) 15-20 % au metastazari retroperit care nu pot fi depistate prin metodele de stadiere si vor => recidive dupa orhiectomia radicala. iar restul tumora reziduala activa => monitorizare imagistica si biologica. Este cea mai costisitoare optiune. hematocel. Efecte adverse relativ reduse (hemato. GI. datorita posib scazute de recidiva in ac statii ggl.CHT adjuvanta (1 sau 2 cure de carboplatin) – alternativa a RT. 124 RMN. sterilitate.5 cm. Metode imagistice util in stadializare: 123 CT abdomen – std pt expl sp retroperit si ficatului. daca Ct si ecogf nu sunt concludente. cu rate asem. ggl iliaci comuni si iliaci ext ipsilat.100 Elimina posib existentei unor form intratestic in cazul unor tumori germinale extragonadale. Postiradiere.RT – 20-25 Gy pe un camp paraaortic sau pe aria clasica (+ ggl iliaci ipsilat). Dupa eval clinica. epididimita cr. oase. orhita xantogranulomatoasa. mediastin. Seminom std II A/B (orice T. Fact prognostici – SA indicata la pac cu T < 4-6 cm. cu ajustari si o lim de siguranta de 1-1. Supravietuirea la 5 ani ~ 100 %. goma luetica. N1/N2 M0S0) Tratament std RT cu 30 Gy pt N1 si 35 Gy pt N2. N3M0S0) si III (orice T. alte af pot fi confundate cu TT: torsiunea de testicul. epididimite sau orhiepididimite de diverse etiologii. Tratam = optiune de supraveghere activa si doua optiuni de interventie activa: limfadenectomia retroperit si CHT. hernia inghinoscrotala. DDX cu hidrocel. cresterea riscului dezv unor T sec). 126 CT torace – toti pac cu T nonsemin si la pac cu seminoame care au adenopatii retroperit la CT abdom. In cele 1015 % cazuri care debuteaza cu durere scrotala ac. Supravietuirea la 5 ani = in cazul ter efect imediat postorhiectomie. orice N. iradiere pt consolidare sau rezectie chir (form bine delim > 3 cm). ficat – numai daca exista suspiciune de metastaze in ac org. 29 . S2/S3) CHT: 3 si resp 4 cicluri BEP. M1. .supravegherea activa – majorit pac cu seminom std I sunt vindecati numai prin orhiectomie. plamani. T ale cordonului spermatic sau ale invelisurilor testic. 101 Poate descoperi form intrascrotale extratestic. Exista 3 alternative: . 15-20 % sunt tratati cu RT sau RT si CHT in mom aparitiei recaderilor. oase) si in I 18 luni. Dg diferential al TT. fara invazie vasc si cu nivel normal al bHCG. paracavi. . rata recaderilor = 1-3 %. de obicei in afara ariei iradiate (ggl supradiafragm. Campurile de iradiere “in crosa de hochei” – ggl paraaortici. cu raspuns complet in peste 90 % din cazuri si fara semne de boala in urmatorii 4 ani. in functie de simptomatologie. Supravietuirea la 5 ani = 80-95 %. toxic moderata ~ 50%.

Factori favorizanti ai ITU. 130 Supravegherea activa si tratam in mom recidivei – SA minim 5-6 ani.“factorul mucos” ce cuprinde fagocitoza de catre 30 128 . tes fibro-necrotic. orice N. Vindecare ~ 98 % cu ambele optiuni. Dupa 2 cicluri – reevaluare: 1 Continuarea tratamentului daca markerii scad si masele retroperit nu cresc. iar pe partea afectata – de-a lungul vaselor iliace pana la bifurcatia iliacei int si inelul ingh profund. 129 CHT primara 2 BEP aplicata dupa orhiectomie la pac cu factori de risc crescut pt recadere a scazut rata recidivelor sub 3 % in cond unei toxicitati reduse a unui protocol mai putin strict. lizozim. iar disectia inferior este bilat numai pana la emergenta a. restul – teratom. IgA. 136 prez subst bacteriostatice in urina . Se poate practica si LAR + CHT adjuvanta 2 BEP la pac in std II A/B patologic. M1. Cazuri rare – markeri tum normali dupa orhiectomie: LA primara sau supraveghere. Tumori neseminoamtoase std IIC (orice T. Cel mucoasei periuretrale si vaginale la femeile cu inf urinare recurenteau capacitate mai mare de a adera la unele tulpini de E. N1/N2 M0S0) CHT 3 BEP si rezectia maselor tum reziduale (la ~ 1/3 din pac). nu mai este folosita in cond CHT moderne Tumori neseminomatose std II A/B (orice T. extensia locala a T si % de carcinom embrionar din T. Femeile – predispuse la ITU datorita unor conditii favorizante anatomice (uretra mai scurta si mai larga) si endocrine (sarcina – compresie ureterala si vezicala.coli decat femeile sanatoase. 132 diureza abundenta scade nr de germeni raportat la suprafata muc vezicale. 2 Rezectia T daca markerii scad si masele retroperit cresc. Factori morfofunctionali de protectie antibacteriana. Cei cu prognostic intermediar – supravietuire la 5 ani ~ 80 %. S2/S3) CHT 3 sau 4 BEP in functie de prognostic. Vezica urinara are capacitatea de a se steriliza in 2-3 zile prin: 131 mictiune – cea mai importanta modalitate de lupta a VU impotriva colonizarii bact este golirea eficienta a urinii. Ulterior – modif: limita contralat nu mai cuprinde ureterul. 135 diureza abundenta scade nr de germeni raportat la suprafata muc vezicale. iar la femei invecinarea anusului cu ureta potenteaza colonizarea cu flora fecala.Limfadenectomia retroperit – pe cale ant transperit. IgG. Dupa LAR la pac in std I clinic -> 30 % metastaze ggl = std II patologic si aproape 1/3 din acestia fac recaderi in alte zone decat abdomenul si pelvisul => tratament adjuvant cu CHT (2 BEP) => recidive sub 2 %. se excizeaza tes celul-grasos prevert cuprins cranial intre cei 2 pediculi renali. Fact de risc pt recidiva: invazia vasc. N3M0S0) si III (orice T. mez inf si pe partea afectata numai pana la bifurcatiai iliacei comune. peroxidaze. daca la completarea tratam T > 1 cm -> rezectie. 133 prez subst bacteriostatice in urina . cei cu progn rezervat pana la 40-50 %. conc crescute de ioni de amoniu si de uree. in gen pulm -> CHT de salvare). lateral intre cele 2 uretere si distal pana la micul bazin. VeIP. numai 10 % din vol maselor contin cel tum viabile. excretia locala de ac org bacteriostatici. Rezervorul de germeni care ajung in TU este tubul dig. Restul de 70 % din pac supusi LAR – supravegheati periodic (de obicei la 10 % apar in primii 2 ani metastaze in afara retroperit. Iradierea externa – doze 40-50 Gy. Vezica urinara are capacitatea de a se steriliza in 2-3 zile prin: 134 mictiune – cea mai importanta modalitate de lupta a VU impotriva colonizarii bact este golirea eficienta a urinii. menstra si menopauza). iar femeile care nu secreta antigene de gr sg (nonsecretoare) sutn in mod particular susceptibile la inf urinare recurente. osmolaritatea crescuta a urinii.“factorul mucos” ce cuprinde fagocitoza de catre neutrofile si cel epit. 3 Scimbarea tratam cu alte combinatii CHT – CHT de salvare VIP.

2 urina reziduala. iar dupa 65 de ani frecventa este egala la ambele 31 . IgA. interpretare. dar poate fi importanta la nou-nascuti. In mod normal urina este sterila. salmonella. peroxidaze. lizozim. Germeni f virulenti: stafilococ auriu. IgG. Factori ce tin de rinichi: 1 Vasc renala abundenta – insamantare rapida. cistorectocel. chiar cu germeni la care rinichiul este rezistent. ca urmare a echil dintre gazda si microorg. intrerupta. Germenii de la niv uretrei sau introitusului vag -> niv VU. 7 Af genitale asociate 8 Af neuro – vezica neurogena. uretra cu ap sau sfincterian. 6 Af bilio-dig cronice – constipatie. dar se admite ca valori sub 103 col/ml sunt normale. bacilul TBC. La femei. Un factor precipitant major la femei este actul sex. Diverse alterari ale fct si struct rinichiului cresc probabilitatea inf pe cale hematogena. uretra scurta si tendinta bact rectale de a coloniza perineul si vestibulul vag => susceptibilitate mai mare. datorita act estrogenilor. piocianic. La femei. ureterul (peristaltica. 5 DZ – glucoza in urina – mediu propice pt dezv bact. excretia locala de ac org bacteriostatici. 3 inflamatie preexistenta a vezicii. 4 Corpi straini – litiaza urinara. diskinezii bil. 2 Absenta sist reticulohistiocitar renal la niv medularei. 6 Staza urinara – mictiunea incompleta in cazul prez obst subvezical. vezico-intest. 5 Modif de statica genitala – prolaps genital. fagocitoza si activ complementului) Factori ce tin de arborele urinar: 1 Uretra scurta la femeie – se deschide la niv introituslui vag – boga flora patogena. abcese intraperit. ITU se afirma cu certitudine la valori peste 100000 col/ml si doar in conditiile afirmarii unei suferinte clinice. 139 Calea limf – mai mutl teoretica. Patogenia infectiilor de tract urinar. jocul presiunilor). Urina – mod normal sterila. osmolaritatea crescuta a urinii. meatul ureteral cu cele 4 mec antireflux. presiunea intravezicala crescuta. 140 Extensia directa de la org inevcinate – fistule vezico-vaginale. inf urinara survine ca urmare a dezechil dintre acesti 2 factori. Exista 2 cai principale prin care microorg pot ajunge in TU: 137 calea ascendenta (retrograda)de la niv uretrei este regula.neutrofile si cel epit. Curatarea vezicii prin mec de mai sus – nu are loc in urm situatii: 1 corpi straini si calculi intravezicali. conc crescute de ioni de amoniu si de uree. 4 deficiente imune – scaderii prod de atc IgA sau IgG. Urocultura – tehnica. 2 La barbat mictiunea cu jet turbulent. colul vezical cu sist sau sfincterian. Peste 95 % din inf urinare sunt produse de eneterobact si E. 4 Hipertonicitatea med (inhiba migrarea leuc. Propr bactericide ale lich prostatic si uretra mai lunga la barbat fac ca acesta sa fie protejat suplimentar. dat contaminarii uretrale. faecalis. cu o frecv mai mare la femei. Prezenta bact in urina chiar in nr > 100000 col/ml fara existenta semnelor de boala = “bacteriuri asimptomatica”. tumorile ap urinar. colonul – peristaltica mai lenta => constipatia cr => lez la nic muc colice prin care germenii trec in circ (mec patogenic pt pielonefrita primitiva). Pp un episod de bacteriemie cu dif pct de plecare si invazie ulterioara a rinichiului si ap urinar. 3 Refluxul vezico-uretero-renal cu toate cele 5 sist fiziologice ce pot ecluza fluxul urinar: aria cribrosa cu musc fina (se opune refluxului). 3 Flux sg scazut in medulara. 138 Calea hematogena este mai rara la adulti.

Sunt foarte frecv la femei. Tablou clinic de sepsis -> drenaj chir si ABterapie energica. Este contraindicat la B. 11 Endometrioza vezicala – form pseudotum endovez cu localiz predilecta la niv trigonului. Scopul tratam – elim completa a cresterii bact in TU prin tratam AB si tratam eventualei cauze anat sau funct pt a evita recaderea sau reinf. 10 C interstitiala – pr de fibroza extinsa in corion. de lez asoc ale TU. Existenta bacteriuriei asimptomatice => intre nr de germeni din urina si severitatea manif clinice nu exista o leg stricta. varstnici. dureri int mictionale). vezica se diminueaza. 4 Pielocistita – inf muc vez si a cailor urinare pana la bazinet. elim d sfaceluri tum. polipoida. Durata – dep de localiz inf. 144 Simpla prezenta o oricarui germeni in urina prelevata prin pct vezicala. Inflam este localiz initial si preponderent la muc VU. gravide. nu modif flora comensala si are o rata a recaderilor mai mica decat cel de 1 zi. tratam se instituie dupa precizarea etiopatogenica. muc – ingrosata. in 32 . Tratamentul medical al ITU. cu durata de cel putin 7 zile. cu caract evolutiv. muc edematiata si ulcerata. Muc vez – edematiata cistoscopic cu ulceratii superf acoperite sau nu cu fibrina. usturimi mictionale a caror cauza poate fi Mycoplasma. 5 C ac la barbat – rara. Cistita – definitie. in unele cazuri febra si frison. Initial – asp[ect ac. Ex HP al pieselor de biopsie -> tes endometrial cu gl inconjurate de stroma citogena. prod de germeni anaerobi. 143 100000 col/ml la femei sau >10000 la barbati asimptomatici. forme clinice. Pac pot prez hemturie in per menstruala. Forme clinice: 1 C neoplazica – clinic – prez simptomatologiei iritative (polachiurie. 2 C “abacteriana” – cititele + uroculturi sterile + polachiurie intensa. Tratam de 3 zile este bine tolerat. este hipovasc si prin scleroza detrusorului. Cistita = inflam a VU ce pot fi acute (majoritatea) sau cr. Semne la dist: dureri prin ureterohidronefroza sau prinderea unor filete nv (tum infiltrative). 8 C de iradiere – sec iradierii reg hipogastrice (tum pelvisului). Dupa vindec ep ac. Simptom – progresiva. cu prolif vegetante si edem difuz. IU joase necomplicate la femei – tratament de 1 zi cu AB. nou-nascuti. DDX – prin ex anatomopatol. neameliorata de AB sau AI. Chlamydia. 7 C pseudotum – la ex cistoscopic. paralcinic – uroculturi sterile. In formele avansate capacitatea vez este sever diminuata. semn Giordano prez. Ex sumar de urina – nu descop cilindri (martori ai af parench renale). 142 10000 col/ml la femeile cu pielonefrita neobstr. iar imagistic nu se descop modif ale parenchimului. edeme ale mb inf prin invazia statiilor ggl. Se poate complica cu perf peretelui si dezv unei pericistite supurate sau gangrenoase. in aproape toate cazurile sec unei alte af urogenitale => explorare detaliata de la primul episod. sedim urinar trebuie eval repetat pt verif persistentei hematuriei. Hematurie microscopica intotdeauna prez. putand sa apar piohematurie. hematurie macroscopica. dureri suprapubiene. Semnele unei cistite necomplicate + dureri lombare. Clinic – piurie. Tratam este acelasi cu al cistitei necomplicate. 3 C hematurica – manif clinice ale unei cistite obisnuite + hematurie microscopica. fara caracter invaziv sau evolutiv. iar in timp muc se atrofiaza. 6 C ulcerata – prez unor zone de ulceratie cu profunzime si dimens variabile raspandite in intreaga VU. Ab -> ales in fct de urocultura si ABG. Cistoscopic – muc prez zone de ulceratie. de gr afect renale. urografic – hipotonia portiunii iliopelvine a ureterelor. Ulceratiile izolate -> biopsie si ex anatomopatol. Rubin si Stamm – bacteriuria este considerata relevanta in urm cond: 141 >103 col/ml la femeile cu cistita ac necomplicata. 9 C gangrenoasa – forma f grava.sexe.

inclusiv pseudomonas. 3 Aminoglicozidele – inh sint prot ribozomale. colita pseudomembranoasa. unele specii de Pseudomonas). Schema ter de 3 zile este contraindic in caz de recaderi frecv. Macroscopic – rinichi mariti de vol. coli. dar la inf severe se pot asocia mai multe AB cu act sinergica. tulb GI. Pielonefrita acuta (PNA) – anatomie patologica. relativ grupate in zone coresp lobulilor renali (spre deosebire de cele din pionefrita. Alegerea AB – trebuie sa fie activ pe bact care produc frecv inf urinare. Fol cu atentie la pers cu miastenia gravis. corticala are aspect pestrit <= prez a numeroase microabcese. durata tratam > 10 zile. In pielonefrite – lunar in primele 6 luni. Nu sunt nefrotox. 2 Durerea lombara – nefralgie sau coica. Tubii uriniferi contin puroi sar si zonele peritubulare sunt af. cateterism urinar. Ef adverse relativ frecv – eruptii cutanate eritem. Diagnosticul PNA. 2 Fluorochinolonele – inh enz necesara replicarii ADN bact. Val in jurul a 38 ºC. la gravide. DZ). Fol + peniciline de generatie noua sau cefalosporine. varstnici.b GI. 1 Biseptolul – inh metab bact al folatilor si inh sint peretelui bact. Controlul eficientei tratam nu este necesar la F in inf urinare joase necomplicate. Ciprofloxacin) timp de 3 zile fara a fi necesara verif eficientei ter daca simptomele dispar. pruriginoase. in caz de piurie fara bacteriurie (posib inf cu Chlamydia -> tratam cu doxiciclina / sulfonamide 7-14 zile). comp ionica). stafilococi. La pac cu stare septica sau intoleranta la ter orala se admin initial tratam parenteral + apoi terapie cu AB oral pana la 1421 zile. Pot determina r de hipersensib. dau cu act scazuta asupra streptococilor si anaerobilor. Pozitiv – pe semnele clinice: 1 Febra – de reg primul semn. Act impotriva majorit G ”-”. In inf urinare complicate. care sunt uniform rasp). La pac cu deficit de folati sau de G-6-PDH poate sa apara toxicitatea hematologica. Hepatotoxicitate fetala => evitarea fol la gravide. Contraindicat la copii si gravide – af cartilajele de crestere. cele de gen III acopera majorit G . pana la 2-4 luni.pielonefrite. inclusiv pseudomonas. la B (investig suplim + tratam de cel putin 7 zile). sa fie activ indiferent de modif calit ale urinei (pH. litiaza. infiltratul inflam – f discret. E. DZ. in inf aparute la pers cu anomalii ale TU – uroculturi la cateva zile de la intreruperea tratam. apoi bianual timp de 2 ani. Pe parcursul admin – hidratare coresp pt prevenirea cristalizarii drogului in caile urinare. 4 Cefalosporinele – inh sint per cel bact. Afect glomeulara – min si tardiva. Daca simptomele persista – investig suplim. osmolaritate. atrage atentia asupra rinichiului. eruptii cutanate). 5 Penicilinele – inh sint per cel bact. prostatite. sa fie adaptat la terenul biol al pac. trebuie sa fie elim sub forma activa in urina. ca r adversa – colita pseudomembranoasa. ef adverse sunt rare (tul. In formele obstr – bazinetul si calicele sunt destinse si contin puroi. in caz de obstr de TU. cateterism uretral. stafilococilor. Spectru diferit in fct de generatie. cu traiect de la papila spre cortex. Acc de percutia lombei (semn Giordano). sa aiba o buna elim renala (conc urinara este mai importanta decat cea serica).. In gen – fol un singur AB. la diabetici. IH. Tratamentul cistitelor. tulb GI. Nefrotoxic => folos pe per lim si ajustarea dozelor (IR. Cistita ac necomplicata la F tinere – empiric cu sulfamide (Biseptol) sau fluorochinolone (Norfloxacin. Microscopic – microabcese diseminate in toata masa renala si infiltrat inflam PMN radiar. malform renale. Determ r de hipersensib mai rar decat penicilinele. Aminopenicilinele au act buna impotriva enterococilor. 33 . Nota caract a PNA – in afara zonelor supurative. inspec pe speciile G ““enterale. vezica neurologica. dar deseori creste brusc la 39-40 si + frison. Activ impotriva majorit uropatogenilor (exceptie Enterococi. Pe sect – benzi radiare alb-galbui (supuratia tubilor colectori). Spectru f larg.

3 Carbuncul renal – incizie multipla si drenaj. Lez – focare supurative de dimens var sit in coticala. 34 . cu polakiurie si tenesme vezicale. fie prin punctie ecoghidata. 149 Imagistic – RRVS. eventuala staza sau prez calculilor si o red moderata a secr rinichiului af.3 Piuria + sdr cistic. Pionefrita – etiopatogenie si anatomie patologica. fibrinogen crescut. Ceftazidima). Se fol AB active pe stafilococ. 4 Alterarea st gen – astenie reflexa. Clinica – initial tabloul clinic este cel de supuratie profunda nelocalizabila. Semne paraclinice: 145 ex sumar de urina – piocite. Germenul cauzal implicat este stafilococul. diseminate pe corticala renala. carbuncul. 153 Scintigrafia cu Galiu – utila in localiz pr supurative. Utile in DDX cu alte supuratii renale. 2 Abcesul renal – colectie supurativa de dimens mari cu localiz var la niv corticalei. fie prin lombotomie. DDX – toate af febrile cu debut acut si cu alte supuratii renale: pionefrita cu abcese mici. Pot lipsi in formele complet obstr. In fct de dimens focarelor – 3 forme: 1 Pionefrita cu abcese mici – focare de mici dimens. cutanat sau faringo-amigdalian. calea de insamantare – hematogena. Hemocultura pozitiva in majorit cazurilor. relatii suplim in pionefrita cu abcese mici – ingrosarea si neomogenitatea corticalei renale. = inflam a tesutului perirenal. Diagnosticul pionefritei. eventual o secretie tardiva a rinichiului af. Pot evid marirea rinichiului. Lipsa raspunsului impune drenajul chir prin decapsularea rinichiului. leucocite. Aztreonam. Paraclinic – leucocitoza cu neutrofilie. 1 Forma cu abcese mici – medicamentos. fara a avea insa acuze urinare. 146 urocultura – identif ag cauzal + ABG. Pac prez febra prelungita. – relevanta in abcesul si furunculul renal -> prez unui pr inlocuitor de spatiu cu dislocarea tijelor caliceale. hTA si tahicardie. flegmonul perinefritic. etiopatogenie. sub capsula renala. conduce in majorit cazurilor la evitarea tratam chir. UIV si CT – val relativ redusa. 3 Furuncul. Tratamentul pionefritei. 147 HLG – hiperleucocitoza cu neutrofilie. Anatomie patologica. Etiopatogenie. clasificare. hemidiafragmul homolat ascensionat. 1-2 mm. Umbra renala – marita. greturi. cea canaliculara – pur ipotetica. = inf supurativa a parenchimului renal.coli). Giordano +. rar altii (E. 2 Abcesul renal – drenajul colectiei. in admin iv (Piperacilina. contur modif. varsaturi. germeni microb si cilindri leuc.v. transpiratii. Vancomicina. 151 Ecogf – informatii similare cu UIV – masa tisulara corticala 152 CT – date suplim. ex sumar de urina normal si urocultura neg. ecogf. enucleere sau nefrectomie partiala. abcesul si furunculul renal. antrax renal – lez similara furunculului antracoid = confluarea mai multor microabcese ce realizeaza o zona centrala de necroza circumscrisa de o infiltratie dura. pionefroza. Este adaptat formei anatomopatol si evol bolii. VSH crescut. cu evol var si alte manif ale sepsisului. Perinefrita – definitie. masoara densitatea pr inlocuitor de spatiu. Tardiv – semnele de localiz renala: rinichi palpabil. a atmosferei celulo-adipoase situata intre capsula renala si fascia Gerota. oblig de ef in frison. In forma cu abcese mici – aspect morf normal. durere lombara sau la baza toracelui. 148 Hemocultura – adesea poz. Poarta de intrare de regula un focar dentar. Expl imagistice ce permit dg poz: 150 urogf i. VSH crescut.

sediul si traiectele de difuziune ale ac. pionefrita. polar sup. Mult mai rar. prerenal. Clinica perinefritei. cu 3 faze evolutive: infiltratie. pionefroza). 161 UIV poate sugera o pielonefrita. matitatea sinusului costodiafragmatic. 159 Abces polar inf – impastare in flanc si semne de psoita (contr psoasului cu flexia si rot ext a coapsei). 159 urocultura poz inconstant. supuratie colectata si difuziune. 158 Abces polar sup – clinic si Rx predomina semnele pleuropulm: durere la baza toracelui. Trepiedul clinic: 154 sdr febril prelungit. imagistic: 160 RRVS marirea umbrei renale cu pierderea conturlui acesteia. 2 Abces perinefretic – supuratie localizata. presupurativa. estomparea mg psoasului si ascensionarea hemidiafragmului. 163 CT – prez colectiei. piocianic. 3 Perinefrita scleroasa sau sclerolipomatoasa – inflam cr. contractura musc. Masoara densitatea colectiei si poate evid eventualele bule de gaz (anaerobi). stafilococul fiind cel mai frecvent implicat. 156 semne legate de sediul colectiei -> 4 forme clinice: 157 abces retrorenal – cel mai frecvent.coli. 3 forme: 1 Flegmon perinefretic – supuratie difuza a tes perinefretic. 155 semne locale renale: nefromegalie. 158 hemocultura poz in ~ 70 % din cazuri. hiperemie si edem cutanat. Germenii – cei intalniti frecvenet in ITU – E. cand germenii implicati sunt cei specifici inf nosocomiale – proteus. imobilit hemidiafragmului resp. ex de lab: 157 leucocitoza si VSH crescut. 124) si pe expl paraclinice: 1. In faza initiala. 164 punctia lombara ecoghidata – dg de certitudine si permite executarea ex bacteriologic. infiltrativa. durere lombara. doar in formele sec unei inflam renale. insamantarea – pe cale hematogena. Clasificare: 1 Anatomo-patologic: . bazat pe asoc mai multor 35 . 160 Abces prerenal – semne de iritatie perit sau chiar peritonita in cazul fistulizarii colectiei in peritoneu. O varianta intalnita sporadic – supuratia perirenala sec lombotomiei sau lomboscopiei. Dg pozitiv al perinefritei. Se pune pe semnele clinice (vezi sb.flegmon perinefretic. 2. Perinefrita – anatomie patologica. enterococ etc. nesupurativa. 2 Clinic: abces retrorenal. sdr septicemic sau sepsis. sediul si vol supuratiei. abces perinefretic. perinefrita scleroasa sau sclerolipomatoasa. impastare si dureri lombare. Tratamentul perinefritei. impastare. Radioscopia – prez unui mic revarsat pleural si imoblitatea hemidiafragmului.Insamantarea – de regula prin contiguitate sau prin fistulizarea unei supuratii parenchimatoase renale (pielonefrita. klebsiella etc. un tratament AB energic. pionefrita sau pionefroza. 162 Ecogf renala – info despre eventuala suferinta renala. febra de tip supurativ. Cea mai mare val diagnostica. polar inf.

tahicardie. complicatiile si tratamentul pionefrozei. Evacuarea puroiului prin punctie ecoghidata sau lombotomie min – rata mare de recidiva sau persistenta a bolii. Dg pozitiv si diferential in pionefroza. 6 Scintigf renala – rezerva functionala globala. calculi. Trepiedul: Sdr septicemic: febra. prez calculilor pielici sau caliceali. Retentia azotata (uree sg. Pozitiv – bazat pe semnele clinice. Evolutia. complet obstr nu se insotesc de sdr cistitic. usturimi mictionale.coli sau stafilococul in insamantarile hematogene. Evolutia spontana. hidronefroza. mai rar. Un pr perinefretic supurativ sau sclerolipomatos insoteste majorit cazurilor. Sdr cistitic: polakiurie. pionefroza TBC. in 1 sau 2 timpi chirurgicali. pionefrita. fara tratament este infausta. eventual. 4 Urogf iv – rinichi mut. Daca supuratia perinefretica este sec unei distructii supurative renale importante -> nefrectomia. 2 Urocultura poate fi poz in formele deschise. Este de regula urmarea unei hidronefroze infectate (uropionefroza). 36 164 165 . DDX cu uropionefroza (distructia parench nu e totala). Colectia piogena intrarenala poate fistuliza perirenal => flegmon perinefretic sau mult mai rar intraperit -> peritonita severa. Giordano +. Se realizeaza cel mai bine prin lombotomie larga si deschiderea manuala a tutror fundurilor de sac si traiectelor de difuziune -> inspectia rinichiului si lavajul abundent al cavitatii restante. hTA. 5 Ecogf – dilatatii pielocaliceale cu reducerea marcata a indicelui parenchimatos. creatinina serica) – prez in formele complicate cu IR. Tratamentul curativ – chir = nefrectomie. Pionefroza – definitie. 168 PN obstr. rinichi contralat. poliurie. ex de lab si expl imagistice. prezervarea chir e posibila). pac decedeaza prin sepsis sever sau MODS. Bacilul Koch din inf specifice poate => pionefroza identica dpdv anatomopatologic celei din inf nespecifice. a unui calcul pielic sau ureteral obst sau. plina cu puroi si. Clinica pionefrozei.AB cu spectru larg – cefalosporina gen III sau IV + aminoglicozid + metronidazol inj. 1 Probele de lab – nespecifice. Germenul cel mai des implicat – E. similare cu cele din orice supuratie cr (leucocitoza. a unei pielonefrite sau pionefrite. aprecierea morfofunct a rinichiului contralat. rinichi polichistic si rinichi multichistic. 3 RRVS – cresterea umbrei renale. cu distrugerea consecutiva a acestuia. mai rar hematogena. = inf supurativa a cavitatilor renale si a parenchimului. VSH crescut). Formele inchise. eventuala prez a unor calculi radioopaci. In faza supurativa – tratam chir = evacuarea si drenajul colectiei piogene. Rinichiul -> punga multiseptata. DDX: 167 in primul rand cu uropionefroza (forma anatomoclinica in care distructia parench nu e completa. Este inconstant. Insamantarea – de regula canaliculara. 7 CT – densitatea colectiei si DDX. anatomie patologica. Uneori se pot asocia dif manif caract IRC. polipnee. 166 Semne de af renala: rinichi palpabil. etiopatogenie. prezent numai atunci cand colectia pionefrotica este deterjata in VU. piurie. ca si hemocultura in formele septicemice.

micotice sau parazitare sunt mai rare decat cele macrovirale. Sunt considerate UNG nebact -> secretia uretrala contine un nr > 4 leucocite/camp iar cultura pt gonococ este neg. forma cr – la F. Bazat pe ex ale scretiei uretrale si mai rar pe ex serologice. 174 micotice . 179 testul GONOZYME – met imunoenz de depistare in secr a unui atg gonococic. enterococ etc. iar cele prod de mycoplasme = ~ 10 %. UNG = 10 zile in medie -> 30 zile. Dg UNG: Exceptandu-le pe cele bact banale care pot fi evid prin culturi pe medii obisnuite sau prin col Gram. Calea veneriana – modul cel mai ct de contaminare. Clinica uretritelor acute. Dpdv etiologic: 169 specifice (gonococice . Uretrite – definitie. 172 inframicrobiene (cu macrovirusuri): chlamydia trachomatis. sau a insufic funct a rinichiului contralat -> nefrostomie (percutan in formele cu stare gen f alterata. clasica prin lombotomie). 173 parazitae – trichomonas vaginalis. = inflamatii ale muc uretrale. Pac – prurit si arsura uretrala spontana sau premictionala. dar nu asigura un frenaj eficient al colectiei piogene. Debutul – progresiv. 2. 177 ex microscopic Gram – prez diplococilor G – in leucocite (intracel). epidemiologie. Dg de lab al uretritelor acute. In UG buzele meatului uretral sunt congestionate. Uretritele nespecifice: 171 bacteriene: stafilococ. 175 virale – herpetice. clasificare. mycoplasmele se pot multiplica in mediu acelular => pot fi cultivate pe medii speciale. imunologice. caract in fct de ag etiologic. in perioada activit sex max. Perioada de stare – secretia uretrala prez.Perinefrita intensa ce face nefrectomia imposibila. etiopatogenie. ca de altfel si in formele cr fata de cele ac. iar secretia devine rapid purulenta. Dg UG: 176 ex microscopic al frotiului nativ din secretie – rez slabe. Cele bact banale. ureaplasma urealyticum. edematiate si eversate. Dintre UNG. Ca aspect: purulenta in UG. Incubatia – dif in fct de etiologie: UG = 3-5 zile. Rap UG/UNG este greu de stabilit. In UNG – secretia este mai putin abundenta. seromucoasa sau seroasa in formele cr etc.UG) 170 nespecifice (non-gonococice UNG). 37 . Chlamydiile – parazitism intracel oblig. streptococ. Forma ac – mai ales la B. muco/seropurulenta in UNG. acestea reprezinta rezervoarele oculte ale bolii. 1. Boala af mai ales pers intre 20-40 de ani. 178 cultura pe medii obisnuite cu ABG. mycoplasma hominis.candida albicans. calea extragenitala – exceptie. Tratamentul medical – complementar celui chir = AB + masuri gen de desocare si sustinere a fct vitale. cu anumite caractere imprimate de ag cauzal. cele prod de chlamydia sunt cele mai frecv (70 %). UNG se dg poz in bloc prin proba SCHWARTZ.

Necunoastearea fact predispozanti (prostatite. Fortum. Etiologie: germeni 188 aerobi – stafilococul epidermoid. cu lez perineale. Factori locali predispozanti: 191 af integritatii anat a epiteliului uretral. Periuretritele – anatomie patologica. b. Minocylina. eneterobacter. necroza tes af si lipsa tendintei nat la limitare. Etipatogenia periuretritelor. lactobacil. 192 absenta apararii atg de suprafata la niv uretrei. 1. 193 alterarea ef de spalare exercitat de jetul urinar etc. in rap de ag cauzal. 183 cultura pe fibroblasti (cel Mc-Coy). contactele sex intempestive pe perioada tratam – interzise. alcoolismul. Exista forme in care se gasesc numai anaerobi (f gangrenoase – bacilii perfringens). bacilus fragilis etc. pct de inoculare fiind zona de deasupra stricturii. Infectie uretrala sau urinara – deseori – pac purtatori ai unei stricturi uretrale. Dg UNG mycoplasmatice: 184 culturi pe medii speciale (Stuart). Patogenie: principalele elemente implicate in declansarea bolii: 1. se pot intalni in urina inf. In majorit cazurilor – inf mixte. 190 anaerobi – clostridium. Tinidazol 5. caract prin propagare. Celax 2. si forme in care puroiul e dat de colibacil – forme ac localizate. Tratamentul uretritelor. Este de fapt o celulita progresiva ce se distribuie 38 . La tratamentul AB se asoc reguli de profilaxie si igieno-dietetice. lipsit de mb piogena. plagi accidentale sau operatorii sau la cei cu cai false iatrogene. Factori generali predisp – malnutritia. diabetul. UNG candidozica – Ketoconazol (Nizoral) per os. Periuretrita ac difuza – flegmonul difuz = forma anatomo-clinica a sdr Fournier sau gangrena fudroaianta a org genitale. streptococ. UG: 186 parenteral: Spectinomicina. aparute la pac cu stricturi uretrale. UNG trichomoniazica – Metronidazol. Rocephine (cefalosporine) 187 per os: Rosoxacine. in gl sau lacune ori la niv ulceratiilor. Este o inf septica ac si difuza a tes conj. coli. Dg UNG chlamydiene: 180 ex dir prin fluorescenta cu atc monoclonali antichlamydia – randament > 90 %. aspect evol si forma clinica. 182 testul de microimunofluorescenta (MIF). = inflam supurative ale tes periuretrale. zone de unde inf -> profund. Diferentiat. Zinacef. 2. sensibilitatea ac la anumite AB. 1.a. UNG herpetica: Aciclovir (Zovirax) per os Tratamentul se adreseaza oblig ambilor parteneri simultan. UNG mycoplasmatica – sensibile la Eritromicina 4. varsta. dar se gasesc si pe muc uretrala. stricturi uretrale etc) – cauza frecv a esecului ter = recidive sau cronicizare. cu lez gl si ulceratii. Miconazol iv 6. perineoscrotale sau peniene. 3. Dg UNG trichomoniazica sau candidozica: 185 ex microscopic al frotiului nativ. 181 testul imunoenzimatic chlamydiazyme (Abbott). Eritromicina. corinebacteryum. Germenii pot fi adusi de corpul traumatizant. sonde permanente. 2. Patogenitatea germenilor – virulenta si toxicogeneza crescuta a ag inf. UNG chlamydiene – tetracicline per os: Doxyciylina. Zinnat. 189 facultativ anaerobi – E. Periuretrita acuta localizata – abcesul urinos – abces cu tendita de fistulizare cutanata. 3. c.

195 Calea limfatica – mult mai rar. Foarte rar – bacilul Koch – epididimita TBC ac Duplay. 5. coli – a doua cauza ca frecv. cu transmitere sex – dezv simultan sau in cont unei uretrite <= contact sex neprotejat. faza de tumefactie – edem cu roseata. banale sau spontane – apar aparent fara nici o explicatie. Poate avea din start caracterul unui soc toxico-septic ce poate conduce rapid la decesul pac prin MODS. 3. . strabatut de multiple fistule uretroperineale ramificate si anfractuoase. Ca urmare a necrozei uretrale => fistule urinare. cu evol torpida sau oscilanta. fiind o sechela a unei periuretrite ac. 4. scurgandu-se impreuna cu resturi sfacelate.) Etiopatogenia epididimitei acute. deferentiala – calea comuna si cea mai frecv in epididimitele nesp. a. greu localizabila. cu transmitere nonsex – cele sec unei inf urinare sau prostatoveziculite. La acestea – oblig masuri de desocare (reechil volemica. cu lichid cenusiu negricios. urina iese prin fistula uretrala si inunda perineul. 2. 196 Calea hematogena – exceptionala. E. Stare gen profund alterata. urmate de perforatie spre ext. Merg prin tes subcutanat -> baza toracelui sau chiar mai sus. sunt f rare. Evolueaza cy zone intinse de necroza tisulara. Periuretrita acuta difuza – faze evolutive.fuzee de expansiune – nici o bariera anatomica nu este apriori stabilita. HE. penisului si perineului ant. aponevroza perineala mijlocie este depasita => celulita difuza periprostatica. adenomectomie transvezicala sau masaj prostatic. b. chlamydia). delir. faza de reparatie – sfacelele se elimina lasand plagi cu fundul uscat si muguri ce se dezv cu tendinta la cicatrizare. Derivatia urinara prin cistostomie clasica temporara – oblig. perivezicala si chiar retroperit. cautandu-se si pct de plecare. Tes scleros – excesiv prolif. plagi livide sau negre. provocate sau iatrogene – dupa o manevra instrumentala. Infestarea cu germeni – pe urm cai: 194 calea canaliculara. printre fascii datorita capacitatii crescute a germenilor de invazie (prod fibrinolizine si hialuronidaza). interventie chir + masuri intensive de desocare. Periuretrita cr circumscrisa (tumora urinoasa) – inflam cr. penis si plicile inghinale -> aspect ca in anasarca. planuri tisulare. Dpdv etiologic: nespecifice (bact sau macrovirale) si specifice (TBC).zona centrala a inflam – cavit mica. Aparitia subicterului si oligoanuriei – semne ale insufic hepatorenale. din care se scurge o serozitate negricioasa + lambouri sfacelate si bule de gaz. 3. Tratam AB – oblig. agitatie.in tes celulo-adipos. periuretrala. au 2 elem constitutive: . eventual in cazul stafilocociilor sistemice. cu flictene. acidobazica si metabolica. simptomatice sau metabolice – in cursul unei septicemii. uretrala sau o inf urinara. Schematic. De extrema urgenta. Operatia = incizii multiple si drenaj chir al tes infiltrate. fiind in majorit cazurilor de fapt orhiepididimite. faza de eliminare – survine de reg dupa 2-4 zile. pct de plecare Imipenem + Cilastatin sau o cefalosporina gen III sau IV + aminoglicozid + chinolona. Astfel => mari pierderi tegum la niv burselor. 39 . care inainteaza repede catre scrot. care se deschide larg. c. pac febril. Tratamentul periuretritei acute difuze. Constituita din microabcese periuretrale prinse intr-o reactie fibroasa cicatriceala retractila intensa. posibil epididimite sp. Cauza cea mai frecv – macrovirusuri (ureaplasma. Dpdv patogenic – 5 categorii: 1. mycoplasma. Pct de plecare – af prostatica. pseudotum. Secretia purulenta din plaga – rec pt ABG. In timpul mictiunii. tahicardic sau hTA. la pac fara semne de inf urinare sau cu alta localiz.

Tratament chir – forme complicate. Germeni implicate: E Coli(40%). eventual in formele f dureroase infiltratii locale in funicululul spermatic cu xilina 1%. 40 . congestive prostatica. supurate sau abcedate. febra lipseste. Tratament specific – cu AB de tipul cefalosporinelor. stafilococ(30%).Dg epididimitei ac Ap la B tanar sau adult si mai rar batranii.prostatica depaseste capsula. Dg pozitiv – ex clinic. 2. Diagn diferential: prostatita granulomatoasa. Infectarea prostate se produce pe 2 cai : canaliculara sau uretrala(e cea mai frecventa. cu tegum rosii. torsiunea hidatidei Morgagni. distructiva. durere locala intensa. se poate/sau nu limita la un lob • Flegmonul pelviprostatic. posibil revers • Prostatita acuta localizata sau abcesul prostatic-faza supurativa. epididimul este sit ant. In formele severe cu risc de supuratie si abcedare – cefalosporine inj. betalactaminelor sau tetraciclinelor. piurie. suspensie scrotala si gheata local. adenomita. febra ridicata. DDX – tumora testic (lipsesc semnele inflam locale si sist. proteus. extend caudal catre fosele ischiorectale fie cranial perivezical si retroperitoneal Diagnostic pozitiv si diferential al prostatitei acute Semne urinare: disurie pana la retentive complete de urina. anamneza atenta si ex ecogf al scrotului. Tuseu rectal: prostate marita de volum. tumef epididimului – initial coada. veziculite acute. usturimi mictionale. Etiopatogenia prostatitei acute Inf ac ale prostate se int mai frecvent intre16 si 60 ani. = drenajul abcesului. In formele cu transmitere sex. presupurativ. in faza supurativa e foarte dureroasa. torsiunea de cordon spermatic (apare mai des la copii si rar la tinerri. analgetica si AI. deseori + frisoane si alterarea st gen. Tetrada clinica: 1. apoi capul si in final intreg scrotul este marit de vol. 3. adica in per de activitate sexual a barbatului. 4. scurgeri uretrale. eco hipogastrica=zona hipoecogena bine delimitate in interiorul glandei= abces. se produce in cazul unei uretrite acute. in infectii urinare. in care ag cauzal este frecv un macrovirus – tetraciclinele sunt f eficiente. Prostatita acuta-anat pat Sunt descries 3 forme diferite de prostatita acuta : • Prostatita acuta difuza sau foliculara sau catarala-stadiu evolutiv incipient. explorare endoscopica). iar pe masa tum se poate palpa epididimul distinct si de aspect normal). epididimectomie sau orhiectomie de necesitate. Semne generale:febra. traumatisme scrotale. Tratament gen – f important: repaus absolut la pat (3-5 zile) -> repaus relativ (7-10 zile). Tratamentul epididimitelor. hernia ingh-scrotala strangulata. stare gen alterata. scurgeri uretrale sau alte semne de inf urinara – deseori. calde. iar suspensia scrotala exacerbeaza durerea – semnul Prehn). klebsiela. pseudomonas sau enterococ(20%). polakiurie. frison. sarcomul prostatic. si hematogena(septicemie). localizata sau cu iradiere funiculara. edematiate si deplisate.

Diagnostic pozitiv si diferenţial in cancerul uretral Se pune pe uretroscopie. Se indica cistostomie minima asociata In forma de flegmon pelviprostatic. RMN. fiind descries pana in 1000 de cazuri in total. E o afectiune extreme de rara. Imunitatea organismului fata de bacilul Koch se numeste PREMUNITIE fiind o forma de imunitate existent doar pe timpul prezentei bacilului in organism. pe langa drenajul trans. adenopatie axilara. evolutia ei fiind subclinica. emasculizatia.5 um. limfanedectomie inghinala si profunda Etiologia si etiopatogenia TUG(tuberculoza uro genitala) Agentul etiologic este Mycobacterium tuberculosis(bacilul Koch). Anat pat: Exista 3 tipuri: • Carcinoame uroteliale tranzitionale -15% • Carcinoame epidermoide. TUG reprezinta a doua localizare dupa TBC cu o pondere de 20%. Imunitatea antituberculoasa este de tip cellular fiind realizata prin actiunea limf T=>limfokine. rezectia endoscopica a prostate. E stric aerob si nesporulat rezistand la intuneric timp de luni de zile. retentive compl de urina. amputatie partial de penis. ex citologic. flobografia corpului spongios. uretrografie antero sau retrograde. hemospermie. amputatie totala de penis.5-1. Chirurgical: uretrectomia segmentara. anat pat. radioterapie externa sau radioterapie interstitial-pt formele strict superficial de pe uretra anterioara si chimioterapia citostatica. Patogenia tuberculozei a fost sistematizata de Ranke in 3 etape: 1. hematurie. Este o forma clinic manifesta 41 . 2. sau sonde uretero-vezicale “a demeure”. fumatul. chirurgical. Antibiotice folosite: cefalospor de gen IV: TAZOCIN. in asociere cu amoniglicozide si METRONIDAZOL. CT. durata prelungita. IMIPEMEN(TIENAM).sau ischiorectal se va realize obligatoriu si drenajul paravezical bilateral + cistotomie clasica.bastonas subtire si sinuos cu o lungime de 2-4 umsi o grosime de 0. scurgeri purulente. uretroragie. maladii venerice. Se inmulteste numai in organism sau pe medii de cultura special (Loewenstein-Jensen). Clinic:disurie. Infestarea are loc pe cale resp iar expresia antomopatologica este data de COMPLEXUL PRIMAR ce e constituit din: afectul primar. E mai frecv la femei si afecteaza orice categorie intre 20-90 ani cu varf in decada 7. Tuberculoza primara-afecteaza practice toata populatia. asimptomatica si autovindecabila.Tratamentul prostatitei acute In faza presup: trat antibiotic(cefalospor III-IV cu aminoglicozid(gentamicina)timp de 5 zile) Faza de abces: drenaj chirurgical prin incizie transrectala.TUG este o etapa posibila in evolutia TBC. fiind o boala de aparat si nu doar una de segment. Fact favorizanti: infectii urinare. imprastiat). biopsia tumorii. Tuberculoza secundara este localizata in plaman sau alte organe. Infestarea se face in principal pe cale respiratory mai rar digestive sau cutanat. prostactetomie totala. debut tardiv. obiectivata prin modificarea parametrilor jetului urinare: forma modif (subtiata. poate exista tumora palpabila uretrala. Cancerul uretral-epidemiologie. Tratamentul cancerului uretral Este complex.sunt epitelioame scuamoase cilindrice nekeratinizate. limfangita. sunt localiz pe uretra anterioara si mai ales bulbomembranoase -80% • Adenocarcinoame-au ca punct de plecare glandele periuretrale.

proba addis-Hamburger(indică valori patologice ale hematiilor şi leucocitelor în sânge). leziuni alterative(necroza de cazeificare ce consta in inchistare.edemul. modificari ureterale(stenoze.3. Urina este de aspect normal. Calea de contaminare este exclusive hematogena de la plam. chiar si la schelete ce datau din epoca de piatra. Clinica este dominate de SINDROMUL DE IMPREGNARE BACILARA: astenie complexa. Sindromul de impregnare bacilara persista in continuare. Primul pas decisive in tratamentul medicamentos a fost facut in 1943 prin descoperirea streptomicinei. congestia si infiltratul tuberculos. dar nu sunt afectati. Ex sg: leucocitoza cu limfocitoza si cresterea VSH. ramolire si evacuare. nodule simpli si tuberculomul. caverna). caverna). remaniere proliferative. hematurie. angulatii. Macroscopic: leziuni circumscrise-granulatii miliare de 1-2 mm realizate prin confluent mai multor foliculi. urea si creatinina sgpt aprecierea functiei renale. Pacientii prezinta PIURIE STERILA ACIDA. hidrocalioza. leziuni difuze. IDR cu PPD(tuberculina). Explorare paraclinica in TUG EXAMENE DE URINĂ Examenul sumar de urină. transpiratii. permanenta. TUG renala deschisa-date clinice si paraclinice Manifestarile urinare sunt pregnant. tenesme vezicale. tuberculom. Urografia denoata posibile modificari renale(rinichi mut urografic. devieri). dilatatii. epidimita).in 1820 Laenec face studii aprofundate si prezinta fidel manifestarile clinice ale TBC. inapetenta si scadere ponderala. BK în urină care poate fi evidenţiat prin baciloscopie libera sau inoc la cobai. La acestea se pot adauga semne si simptome caracteristice diverselor forme anatomoclinice de localizare(nefralgie. leziuni ulcerative(ulceratia si caverna). usturimi mictionale. EXAMENE SANGVINE IDR BIOPSIE VEZICALĂ 42 . In 1812 Robert Koch descopera bacilul iar un an mai tarziu e evidentiat in coloratie specifica Ziehl-Nielsen. Faza corticala+ faza medulara=TUG INCHISA. TUG renala inchisa-date clinice si paraclinice Manifestarile clinice sunt estompate. Momentul ulcerarii si deschiderii lor in calea urinara=TUG DESCHISA. prostatita. Ex urina:BK prin baciloscopie directa sau insamantare pe medii speciale de cultura sau inoculare la cobia. plasmexodie si diapedeza PMN). Apoi erodeaa tubii => progresie in “pata de ulei” poe cale endotubulara catre medulara=FAZA MEDULARA. fiind dominate CISTITA TUBERCULOASA: polakiurie intense. leziunea incepand in spatial dintre tubii contorti=FAZA CORTICALA. TUG-anat pat Microscopic: leziuni exudative(hiperemie. Lipsesc semnele urinare. leziuni proliferative(foliculul tuberculos KOSTER). In sec IV Hipocrate realizeaa o descriere remarcabila a ftizicului in stadiile terminale. subfebra. urocultura. Istoria naturala a TUG Este una din cele mai raspandite si periculoase infectii ce a afectat omenirea din cele mai vechi timpuri. retractii. modificari vezicale(vezica mica spastic sau afectari segmentare cum ar fi retractia homolaterala). Tuberculoza tertiara(ftizia) este o forma de TBC secundara. calcifiere. colica renala. nefromegalie. Au fost intalnite cazuri la mumiile egiptene. Glomerulii renali iau primii contact cu bacilul Koch.

conservator. epidimectomia. echo. poate contracara rapid aparitia stenozelor). urografia iv. nefroureterctomia. Conservator: Cavernotomia. uretrectomii segmentare si uretroplastii. litiaza renala. AMIKACINA. Trat chir poate fi conservator(plastic. nefrectomie partial.5 si rupturile bazinetelor -traumat vasculare(<1%)-cele mai grave=> deces prin hemoragii massive. pieloplastia. ieftina.2-scara AAST -traumat renale majore(15%)-gradele 3. Hematuria macroscopic. Contuzii sau traumatisme inchise(88%): prin mec direct sau indirect 2. uretero-pielo-grafia retrogradă. orhidectomia. E utila pt urmarirea evolutiei urinoamelor si hematoamelor. Endoscopia Tratament chimioterapic in TUG DPDV al eficientei si al modalitatii de utilizare medicamentele antiTBC se clasifica in 3 clase: • Esentiale: IZONIAZIDA=HIDRAZIDA(antiTBC major puternic bactericid. localizarea si caracteristicile placilor. Se executa dupa 4 sapt de trat antiTBC. In cazul traumat deschise se identifica numarul. 43 . Existentza unor afectiuni preexistente sau a unor interventii chirurgicale la nivel renal are impt deosebita pt stadializarea leziunii si alegerea tratamentului. nu necesita contrast.EXPLORAREA IMAGISTICĂ Radiografia renovezicală simplă. rezectie transuretrala. nu iradiaza. atat intra cat si extracelular)+RIFAMPICINA(are spectru larg) • De asociere: PIRAZINAMIDA(derivat al ac nicotinic folosit ca med de asociere cu Izoniazida si rifampicina). STREPTOMICINA(actiune inclusive pe mycobacterii. Explorare imagistica in traumatismele renale Ecografia-e rapida. ETAMBUTOLUL(effect bacteriostatic). Plagi sau traumatisme deschise(12%) In functie de starea rinichiului in momentul traumatismului: 1. VIOMICINA Tratamentul chirurgical in TUG Este complementar trat med. tumori renale Dupa Moore se impart in: -traumat renale minore(85%)-necesita doar trat medical. flanc). Examenul poate depista rupture renale fara insa a permite o buna caracterizare a acestora. Clinica traumat renale Durerea-localizata in zona traumatizata(lomba. Grad 1. Radical:nefrectomie. Traumatism pe rinuichi pathologic: hidronefroza. se stabileste orificiul de intrare si orificiul de iesire. Se evidentiaza colectiile perirenale si retroperitoneale si chiar hematoame intraparenchimatoase. CT. Traumatism pe rinichi normal 2. eventual pt ghidarea drenajului percutanat.4. reconstructiv) sau radical(extirpare de organ). Trat med se executa postoperator 8 luni. neinvaziva. repetabila. • De rezerva: KANAMICINA. chisturi renale. Poate fi difuza lomboabdominala sau abdominal(prin acumulare patologica de lichide retroperitoneal sau intraperitoneal). Clasificarea traumatismelor renale In functie de integritatea cutaneo-parietala traumat se impart: 1.

CT are o sensbiliatte si specificitate mai mari decat celelalte. In cazul leziunilor partiale (grad 1 si 2) se poate monta un stent ureteral.ureterocistoneostomie(reimplantarea ureterului distal in vezica) Leziune a ureterului distal>5 cm.ureterocistoneostomia cu lambou Bari. extravazarea de subst de contrast. leziuni renale incomplete explorate imagistic. In cazul unei ligature complete cu obstructive manifesta se impune interventie chirurgicala imediata cu desfacerea ligaturilor si reconstructive ureterala. Indicatii relative: distrugere renala importanta cu fragmente devitalizate mari.Radiografia renovezicala simpla(RRVS)-apreciaza starea sistemului osos(fracture ale coastelor 11 si /sau 12. vizualizeaza bine parenchimul renal si sistemul collector al rinichiului traumatizat. fiind associate si cu alte leziuni viscerale=>mortalitate mare Traumatisme iatrogene: chirurgia deschisa:intereseaza frecvent ureterul pelvin. asigurarea diurezei. tromboza arterei renale principale. plagile renale.ureterocalicostomia. montarea unui stent ureteral si corectarea leziunii tardiv. Leziune cu distrugerea jonctiunii pielo-ureterale. Este metoda de elective pentru stadializarea pacientilor cu traumatism renal stabili hemodynamic. Cele mai importante rezultate sunt : absenta functiei. Tratamentul leziunilor ureterale Tratamentul depinde de gradul si sediul leziunii si de etiologie. ureterocistoneostomia cu fixare la psoas. prezenta sau absenta umbrei psoasului. Daca are loc avulsia ureterului sau conditiile locale sunt dificile se recomanda drenajul percutanat al urinii. agreiuni individuale. antibioterapie. Rupturile complete dupa traumatismele externe sunt rezolvate prin interventii reconstructive deschise. a pneumotorax si hemotorax.. Radiografia toraco-pleuro-pulmonara se efectueaza pt diagnostic. acid de munca sau de sport. pneumoperitoneul. autotransplantul renal Leziune a ureterului distal<5 cm. Rupturile iatrogene complete si ligaturile partiale sau complete recunoscute intraoperator necesita corectare imediata. Tratamentul chirurgical are drept scop reducerea morbiditatii si pastrarea functiei renale. Se aplica in cazul leziunilor de gr 1 si 2 chiar si 3. Contraindicatii: sensibilitate la subst de contrast sau val TA< 80 mmHg. indicatie absoluta: hemoragie renala persistent. Leziune a ureterului proximal<3cm-uretero-ureterostomie. 44 . fracturilor costale. Stentul se mentine cel putin 3 sapt. Etiopatogenia traumatismelor ureterale Traumatisme externe: acid de circulatie. reechilibrare hemodinamica. transuretero-ureterostomia(trecerea ureterului proximal contralateral retroperitoneal printr-o bresa create deasupra arterei mezenterice inferioare si nastomozat termino-lateral cu ureterul sanatos).JJ’’ care asigura drenajul urinii si stabilizarea leziunii reducand riscul de aparitie a unei stricture. Urografia intravenoasa (UIV) are o mare sensibilitate(peste 92%) pentru diagnosticul tuturor gradelor de traumatism renal. chirurgia laparoscopica. Intimpd e razboi: plagi impuscate sau injunghiate. chirurgie endoscopica urologica:ureteroscopia diagnostic sau operatorie poate produce diverse leziuni Tratamentul traumatismelor renale Tratamentul conservator este tratamentul de elective pt majoritatea leziunilor renale si consta in repaus la pat. conturul umbrei renale. extravazare persistent de urina. ale apofizelor transverse). Leziune a ureterului proximal>3 cm.ureteroplastie cu grefa ileala. mai frecvente in treimea superioara a ureterului. Stabileste prezenta si starea morfofunctionala a rinichiului contralateral. cu extravazare urinara si hematom mare retroperitoneal.

Anatomie patologica 45 . Rupture vezicala intraperitoneala-cistografaia arata prezenta subst de contrast intre ansele intestinale. Rupturile vezicale intraperitoneale reprezinta 25% din leziunile vezicale si sunt associate cu rupture vezicale extraperitoneale in alte 12% cazuri. frison.escoriatie. Manifestari clinice: durere lombara. Leziune vezicala interstitial. Traumatismele uretrale. anurie. echimoza. plaga -dureri locoregionale intense produse de fractura de bazin asociata -mictiunea spontana este posibila daca nu preinta rupture totala si complete a uretrei membranoase -hematurie macroscopic -semnele hemato-urinomului perivezical.nu exista modificari imagistice. ileus. 5. acumulare intraperitoneala(peritonita). in spatiile parieto-colice. conservatoire.formatiune pseudo-tumorala acre umple hipogastrul. Masuri chirurgicale au character de urgent si indifferent de semnele prezentate de bolnav sau de sediul leziunii este obligatory explorarea cavitatii peritoneale. Tratamentul rupturilor vezicale Masuri medicale. varsaturi. Clasificarea traumatismelor vezicale Dupa gradul afectarii peretului vezical si pe localizare anatomica: 1. Leziuni combinate Dupa mecanismul de actiune a agentului traumatic: -contuzie cu rupture extraperitoneala -contuzie cu rupture intraperitoneala -plaga penetranta vezicala Diagnosticul rupturilor vezicale Durerea abdominal asociata cu fracture de bazin si hematuria. Rupture vezicale intraperitoneale: -marca parieto-cutanata a traumatismului la nivelul hipogastrului -durere initial hipogastrica apoi abdominal difuza -hematurie macroscopic care poate fi si absenta -smnele de revarsat peritoneal: matitate cu character lichidian deplasabila pe flancuri -semnele de iritatie peritoneala -diureza externa redusa(pt ca se duce in peritoneu) -leziunile altor organe intraabdominale si soc septic consecutive peritonitei urinoase. Rupture vezicala extraperitoneala-subst in spatial perivezical. Contuzie vezicala. aparare sau contracture muscular. Rupturile vezicale extraperitoneale: -semne parieto-cutanate de traumatism. 2. 4. stare de rau). hematom.include si hemoragiile intramural sau extravazarile de subst de contrast submucos. fara extensie transmurala. Etiopatogenie. rinichi palpabil(nefromegalie). Daca pacientul este instabil se impune explorare chirurgicala cu rezolvarea leziunilor associate care prezinta risc vital si explorarea atenta a ureterului pt stabilirea diagnosticului. pot fi luate la pacientii la care cistografia nu arata o rupture mare. greturi.Diagnosticul traumatismelor ureterale In cazul agresiunilor externe diagn se bazeaza pe un grad mare de suspiciune in toate cazurile de plagi si in special cele impuscate. acumulare retroperitoneala sau in pelvis(dureri. intre pliurile mezenterice 3.

. fara extravazare Fara trat de contrast contuzie Sange al meat. Malformaţiile rinichiului A.rinichiul supranumerar. Anomalii de fuziune – simfiza bilateral. . Uretroplastia anastomotica este o interventie de reconstructive a continuitatii uretrale prin sutura cap la cap a capetelor uretrale.simfiza pelvina – rinichiul in placinta. . C. intr-un singur timp si presupune disectia capetelor uretrale si excizia extremitatilor fibrozate pana in tesutul sanatos. Anomaliile sistemului colector – diverticulul caliceal. . urmata la 3 luni de uretroplastie anastomotica perineala. Boala polichistica renala (BPR) 46 . .Anomaliile vasculare renale – artere multiple.malrotatia inversa.malrotatia excesiva.rinichiul sigmoid. D. .ectopia renala incrucisata. Daca pacientul are leziuni grave – cistostomie suprapubiana.megacalicoza.artere accesorii. . Anomalii de rotatie . I.simfiza unilateral. daca nu a intervenit o supuratie. retentive complete de urina(in functie de plinit vezicii poate exista glob vezical).chistul parapielic. . ..rinichiul in potcoava.rinichiul hipertrofic congenital.artere aberanta. H. . pe o sonda modelata Ch20-22.aplazia renala. Tratamentul rupturilor uretrale Chirurgical prin realinierea primara a uretrei se intelege montarea precoce a unui cateter uretrovezical 16Ch care sa traverseze zona de rupture.hidrocalicoza.chistul renal solitar. hematom periprostatovezical.rinichiul cu lobulatie fetala. . B.rinichiul miniatural. F. In cazul in care realinierea a fost posibila..rinichiul spongios. fara evacuarea hematomului periuretral si fara disectia. Anomalii de structura – rinichiul polichistic. apropierea sau sutura capetelor uretrale. Anomalii de volum : . .hipoplazia renala. . . cu fire rezorbabile. prostatica si bulbar. avand raporturi foarte stranse cu structurile musculo-fasciale de la acest nivel.stenoza arterei renale. intindere Alungirea uretrei. cand leziunile associate s-au vindecat iar hematomul pelvin s-a rezorbit. uretroragie.malrotatia incomplete. pelvi-subperitoneal. Anomalii de pozitie – ectopia renala simpla. .anevrismul arterei renale. Extravazare contrast Rupture complet uretr ant Fara contrast in uretra proximala Interventie deschisa/ endosc sau vezica. G. Anomalii de numar: -agenezia renala. . E. . fare extravazare Citostomie suprapubiana Rupture partial Contrast in uretra proximala sau Sau cateterism uretral vezica. Interventia este indicate la 3 luni de la traumatism.Se intalnesc in fracturile bazinului. Uretra membranoasa e situate intre 2 portiuni fixe ale uretrei. . . . Anastomoza se realizeaza pe cale perineala. extravazare contrast imed/ tardiva Rupt complet uretr post Rupt uretrei post+rupture Interventie deschisa imediata colului vezical Diagnosticul traumatismelor uretrale Dureri locoregionale.duplicitatea pieloureterala. Anomalii de forma – rinichiul dromader. bine dezvoltata la barbat. .rinichiul multichistic. traverseaza planseul muscular pelvin. cateterul se scoate dupa 6 sapt daca cistouretrografia mictionala sau uretrografia pericateter nu arata extravazare de subst de contrast.fistula arteriovenoasa.hidronefroza.

pelvina.. . se pune pe urografie i. Rinichiul in potcoava Descriere : are o pozitie mai joasa. secundara disectaziei jonctiunii pieloureterale. bazinetul si calicele sunt dilatate variabil in fct de grd stenozei si durata. Diag. Diag.leziunea cauzata consta intr-o stenoza intrinseca a jonctiuni. – in forme compresive si complicate . – igienodietetic: cura diureza. cele peste 6 cm .Metoda terapeutica este punctia aspirativa percutanta ecoghidata.V. papilele renale sunt afectate. diferential – tumori renale. CT. – certifica prezenta precizand si aprecierea gradului de afectare. Chistul renal simplu diag.v. diferential – rinichiul polichistic. 47 . vascularizatie anormala. megacalicoza. Hidronefroza etiopatogenie: afect ce consta in distensia bazinetului si a calicelor . bilaterale. cu transmitere genetic. bazinetul inchis. hidronefroza. Tratam. .Reprezintă o afectiune congenital bilateral. axul longitudinal vertical. .chirurgical: punctie ecoghidata sau prin laparoscopie. Nefroscintigrafia curba de excretie a radiotrasorului este aplatizata. – urografie i. rinichiul polichistic. dupa luna a IV a sarcini. pozitiv – explorare inagistica.incrucisate : unilateral. calicele apar in ‘ spita de roate’ . Diag. Forma congenitala = sindrom de jonctiune pieloureterala. .I. hiposodat. rinichiul spongios. U. – date clinice si explorare imagistica. Diag.v.I. Ectopiile renale simple : iliaca. se dezv in viata intrauterine .tratam endoscopic : endopielotomia dilatatia jonctiunii pieloureterale sau endoproteza ureterale cu sonde JJ. toracica. Diag. scinigrafie renala. – dezorganizare armonica. mai frecv la barbati . Tratam. Tratam. Tratam. Diag. greutate totala mai mica. CT U. Anat pat. eco .I. bazinetele sunt situate anterior.Afectare bilateral intotdeauna. -medical: contracararea princip complic . Cauze extrinseci – prezenta unui vas sg anormal ce incruciseaza jonctiunea.. datorata unui defect al mecanismului de unire intre tubii contorti si tubii coloectori. de certitudine punctie ecoghidata a chistului . Rinichii mari . supraf boselata de numeroase chisturi pe corticala.V. chirurgical – rezervat formelor grave. metoda utiliz in prezent este chistectomia partial. ureterele sunt departate lateral. parenchimul renal se subtiaza treptat si sufera modificari distrofice.V. regim hipoproteic. chirurgical Hidronefroza chirurgia deschisa –pieloplastii: interventii reconstructive ale bazinetului si jonctiuni pieloureterale. – explorări imagistice Hidronefroza eco – prezenta dilatatiilor caliceale ce comunica cu bazinetul dilatat. U. Eco : numeroase chiste renale bilaterale ‘ ciorchini de strugure ‘ .

Cel neobstructiv ureterul este dilatat pe toata lung sa. ureterul seg renal inf se deschide ortotopic.eco . Diag. grd 1 – medical prin vindecare.V. ureterocelul.forme usoare: ureterectomie partial pelvina cu ureterocistoneostomie antireflux. forme severe : nefroureterectomie. ureterele pot fi unite intre ele sau pot fi separate . ambele forme au comun alterarea peristaticii ureterale. Tratam. duplicitatea pieloureterala completa. 4.dializa sau transplant renal. lung de 1-5 cm . la adult pana la 5 % forme usoare. cistografia. citoscopia : dilat chistica de dimensiuni variabile la niv ureterului intramural. unde stratul muscular circular al tunici musculare ureterale lipseste.I. vezica neurogena. Se produc lez de pielonefrita cr cauzatoare de hipertensiune arterial sec si IRC. masuri igienodietetice . grd 3. reflux primar idiopatic.Staza urinara si hiperpresiunea intrarenala favoriz suprainfectarea urinii si ischemie cr . grd 4 – nefrostomie temporara si reimplantare ureterala ulterioara. 2. Tratam – endoscopic – incizia sau rezectia endoscopica a pungii lichidiene. – refulare urinii din vezica in uretar duce la dilatatia ureterului si pieleocaliceala realizand o ureterohidronefroza . cel superior heterotropic. reflux congenital asociat cu : ureter ectopic. uretrocistoscopia. . 30% la 4 ani. grd 2 – medical urmarire +chiurgie. nefroscintigrama. obstructiile subvezicale. – investigatii imagistice si endoscopice : U. mai ales la copii dar si adulti. reflux iatrogen : postadenomectomie. Tratam – medical : profilaxia si combaterea infectiei urinare . – investigatii imagistice : eco – rinichi cu dimensiuni crescute si cu doua sisteme pielocaliceale separate de o zona parenchimatoasa . masa parenchimatoasa este mai mare decat a unui rinichi normal insa mai mica decat suma a doi rinichii.I. U. 3. – investig imagistice. grd 5 – nefroureterectomie.Poate fi uni sau bilateral. in forma obstructiva se int o zona cu calibru ingustat. eco : format tumorale chistice in zona de proiectie a orif ureterale. -chirurgical . – defect de umplere in ‘cap de cobra’ situate la niv bazei vezicii urinare . – pune diag de certitudine obiectivand morfologia sist collector pieloureteral.V.ureterocistoneostemie antireflux.Duplicitatea pieloureterala Descriere – este o malformatie relative frecventa ce consta in prezenta a doua sisteme colectoare distincte care dreneaza un singur rinichi. Diag. situate imediat juxtavezical. 70% din copii sub 1 an.I. 10 % din cazuri de insuficienta cardiac. cura uroterocelului. reflux vezicoureteral dobandit prin : cistite cr . + cistografie mictionala .V.se pune pe baza U. Reflux vezicoureteral (RVU) clasif. Ureterocelul Reprezintă dilatatia chistica a portiuni terminale intramural a ureterului. 48 .. 1. Megaureterul etiopatogenie – cauza megaureterului rezida in lipsa celulelor ganglionare ureterale + putine fibre musculate circulare ureterale. Fiziopat. urografie : dilatatia uneori giganta a ureterului + dilatatiile pielocaliceale. meatotomia ureterala Incidenta – foarte mare. Diag. 15% la 10 12 ani. Diag.

explorare imagistica. barbat infertile. la copiii si adolescenti se trat varicocelul de grad 3 cu hipotrofie testiculara. Forme clinice : balanic. Criptorhidia. Diag. Epispadiasul reprezintă deschiderea uretrei pe faţa dorsală a penisului. perineala. Exista doua forme : primitiv – ap la tineri. durere in ortostatism. Diag.chirurgical –pana la 2 ani. Ligaturarea venelor spermatice clasi sau laparoscopic. Tratam – chirurgical : este pt formele cu localizare posterioară corectarea viciilor de conformatie. greutate. simptomatic – ap secundar obstructiei venei renale in carcinomul renal. Ectopia testiculara Reprezintă lipsa testiculului din scrot. – tablou clinic : examen sistematic. Tratam – reconstituirea vezici urinare si a uretei . nedureroasa cu consistenta unui ’ghem de rame’ . lombar. crural profund. intraperitoneal. .coborarea si fixarea testiculului in scrot. Varicocelul primitv. palpare –tumefactie moale . dilatatia venoasa a venelor plexului pampiniform. Termografia scrotal – dif de temp de un grad intre cele doua scroturi. la ex clinic in ortostatism se obs o deformare in partea poster-sup a scrotului. valve absente sau incompetente care det reflux renospermatic.Extrofia vezicala Reprezintă o anomalie grava a vezicii urinare : abs peretelui abd ant hipogastric si a peretelui ant vezical. crurala. pubiana. calibrul mare al venei spermatice. eventual laparoscopie. retrovezical. Cauza este un viciu grav de dezv al sinusului urogenital.adm de gonadotrofine. Diag pozitiv se pune pe refluxul subst de contrast in vena spermatica in timpul opacifierii venei renale stangi . populatia de barbate infertile 30%. deviatia urinara temporara. Scintigrafia cu pertehnetat de Technetiu 99m . Flebografia . simfiza pubiana lipseste dar bazinetul este stabil. Prognostic – grav. traiectul vertical lung si varsarea in unghi drept venei spermatice stangi in vena renale. Examenul Doppler – se obs refluxul venos la examinarea cu o sonda.testicul neevidentiat. perineal. Ca forme avem : peniene. – este facil. simptome : jena. Forma aceasta este mai gravă decat hipospadiasul. 49 . are indicatie varicocelul cu simptomatilogie si la barbate infertili numai dupa optimizarea fertilitatii partenerei.chirurgical : intrereuperea fluxului venos spermatic. Tratam – medical. Eco scrotala – imagini hipoecogene retrotesticulare si intrafuniculare. Diag. penoscrotal. reconstructia uretei. tromboza venei renale. Hipospadias/epispadias Reprezintă o deschiderea anormala a uretrei pe fata inferioara a penisului. trecerea venei renale stangi prin pensa aorto-mezenterica. sfincterul ureteral este complet compromise. examen clinic atent. la pubertate.compresiunea venei spermatice. Incidenta – populatia adulta 15%. clasif : inghinala . orhidectomie sau autotransplant testicular. penian. Tratament. cura laparoscopica a varicocelului : copil la pubertate.mecanisme : insuf tubului fascio-muscular al cordonului spermatic. Varicovelul simptomatic. peniana. Varicocelul clinic este in 95% din cazuri stang. deces prin urosepsis sever. orhidopexie. penisul este scurt lat. Tratam – chirurgical – la fel + montare de sfincter artificial. glandulare. nou nascutul prezinta in H o plaga prin care se scurge urina. Varicocelul Reprezintă o dilatatie varicoasa a venelor plexului pampiniform.

ureteroplastii. nedureroasa.. regulate. senzatie de fluctuenta in tensiune. injectii intracavernoase.confirma natura lichidiana a tumorii si eventualele modificari. se impart in : postinflamatorii. Anat pat – ingustarea lumenului este de natura cicatriciala. Fimoza Imposibilitatea decalotarii glandului datorita ingustarii orificiului preputial.Hidrocelul Reprezintă o acumulare de lichid intre foitele parietale si viscerala ale tunicii vaginale. Diag diferential : inflamatii ac si cr ale burselor si scrotului . subtire sau imprastiat. tratam este o urgenta – comprimarea ferma a glandului timp de 5 min . iatrogene. submucoasa si muscular ingrosate si sclerozate. nutritia parenterala totala cu emulsii de lipide in concentratii mari. explorare radiologica. ovoida. Tratament – conservator consta in punctia evacuatoare . Si 50 . idiopatice. hernie strangulata . torsiunea de testicol. epiteliul este keratinizat. Poate fi congenital : ca urmare a unei obliterari incomplete a canalului peritoneo-vaginal. traumatisme scrotal.cateterism uretral foarte bland cu sonda de cauciuc moale. poate fi congenital 10% la 3 ani. neteda. sau dobandita – dat unei infectii locale cr .influx arterial scazut. hipoxie . sau ischemic (ca urmare a unei disfunctii a mecanismului de detumescenta )-eflux venos crescut. ocazional inelul necesita o incizie. Uretrotomia optica interna. 8% la 6-7 ani.urografie intravenoasa cu ureterocistigrafie functional. Torsiunea de cordon spermatic Este dig scrotului ac. terdiv. elastic. sau poate fi dobandit : cel mai frecv este idiopatic (fara o cauza aparenta). Tratam. Paraclinic. fixarea se face cu fire neresorbabile. hematoame. apendice testicular sau epididimar . interupt sau in picatura. clinic ap o tumefectie scrotala . jetul urinar slab. Tratament.dilatatia ureterala instrumental.clinic: poliakiurie permanenta. tumora testiculara. chirurgia deschisa. In cel secundar cauzele sunt siclemia. Priapismul Este primar (idiopatic) si secundar.glandele atrofiate. tratam conservator – unguent cu corticoizi . alteori poate evid o orhiepididimita ac. mucoasa. Structurile ureterale Reprezinta ingustari intrinseci ale lumenului uretrei. operat in primele 4-6 ore – orhidopexie controlata . talasemia. chirurgical – desfintarea cavitatii vaginale si excizia foitei vaginale parietale. Eco scrotal. acidoza. congenital. torsiune de testicul. tratate cu antibiotice sau o incizie dorsal a inelului fimotic . Diag. cele mai frecv sunt cele iatrogene 40-45%. explorare endoscopica. initial se incearca detorsianare manuala . diurnal si nocturna si disurie mergand mana la retentie urinara. cause neurogene.leucemii. posttraumatice. afectiuni inflame ac. afect maligne. tratam chirurgical este indical la varsta de 3 ani – circumcizie plastic .. Parafimoza Conditia patologica in care glandul decalotat nu mai poate fi recalotat dat retractiei inelului de fimoza inapoia glandului . tumora de testicul. nedureroasa . clinic este o tumora ovoida .

Tratament. ale prostate. Diag. situate pe linie mediana. endocrina.injectare intracavernoasa a unui agonist alfa adrenergic. Fibroza retroperitoneala – etiopatogenie. colchicina.testiculelor.profilul lipidic. procedeuri chirurgicale vasculare – revascularizarea arterial. verapamil. Disfunctia erectila. pt formele inflame – corticoterapie. chirurgical. teste de lab neconcludente – process inflamator subacut sau cr. cu transmitere sexuala .influx arterial crescut ca urmare a ap unei fistule intre artera si corp cavernos in urma unui traumatism penian sau perineal. Tratam.non ischemic. se face bilateral. pieloureterografia percutanta anterograda. ischemic. ex ecografic indentif nr si localiz placilor si calcifierea acestira. ureterografia retrograde. terapie intrauretalaaprostadiul. arterial .suprimarea agentului cauzal. papaverina. nitrati organic. – oral . – anamneza.iatrogena. exista optiuni terapeutice care sunt adresate simptomului. injectabil intralezional – corticosteroizi . radioterapie in doze antiinflamatorii.. radiologic – urografia i. psihogena. Proteze peniene. ex fizic – aspectul general si caract sexual secundare. CT.eco color Duplex. analgezie. local. paraclinic . hematoamele.incapacitatea persistent a unui barbat de a obtine sau mentine o erectie suficienta pentru actul sexual. alcalinizare. neurologice. fentolamina.v. yohimbina. traumat sau lez ale penisului. DE nu poate fi vindecata. neurogena. anamneza psiho sexual si medicala. local. arteriogen . RMN depist unor placi la baza penisului. oral. Diag.farmacoterapia orala. ex local al lez la niv penisului. testosteronul seric. – anamneza sexual. injectii intracavernoase. analize de lab. interlezional si chirurgical. chestionarul SHIM. multe fibroblaste si colagen. cavografia. tratam etiologic cel de cauza hormonala. anatomica/structurala . placa fibroasa inglobeaza marile vase abd si ambele uretere. arterial – scaderea influxului arterial.ischemic este o urgenta – se urm cresterea drenajului venos . ketoconazolul.embolizarea arterial supraselectiva.inhibitori de PDE5. RMN.iontroforeza si unde de soc extracorporeale. medicamentoasa – abuz de analgetice. Induraţia plastică a corpilor cavernoşi Este reprezentată de boala Peyrone – diag. chirurgical – excizia placii fibroase si grefa dermica. Tratam. 51 . anamneza medicala –dc sufera de HTA.factori implicate: teoria imunologica. secundar – manevre terapeutice – hidratare.vitam E. Tratam de prima linie. Tratam – pt restabilirea vieti sexual satisfacatoare. radiologic. boli endocrine. anevrismele aortei abd cat si unele neoplasme. vasculogena. scala de determ a impactului DE. Anat pat – leziunea se prezinta ca o placa fibroasa alb cenusie . retroperitoneal. unele antibiotic. ex organelor genital. ex clinic. de grosime 1-20mm . testiculelor. hipertransfuzie. Clasif. punctionarea corpilor cavernosi si aspirarea sangelui. infiltratie PMN. eco. diabet.prostaglandina PGE1. teoria infectioasa. evaluarea statusului psihologic. psihogen. – atragere pe linia mediana a ambelor uretere.glicemia a jeun. dispozitivele de erectie prin vacuum.ureteroliza – elib ureterelor din placa fibroasa.scleroza retroperitoneala este alaturi de infect de vecinatate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful