P. 1
Urologie

Urologie

|Views: 1,686|Likes:
Published by Madalina Popazu

More info:

Published by: Madalina Popazu on Jun 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/17/2015

pdf

text

original

Sections

  • Febra în urologie
  • Clinica colicii renale
  • Diagnosticul diferenţial al colicii renale
  • Atribuţiile micţiunii fiziologice
  • Etiopatogenia polakiuriei
  • Etiopatogenia disuriei
  • Etiopatogenia retenţiei de urină
  • Tratamentul retenţiei complete de urină
  • Etiopatogenia incontinenţei de urină
  • Tipuri de incontinenţă de urină
  • Etiologia hematuriei
  • Metodologia diagnosticului în hematurie
  • Etiopatogenia anuriei obstructive
  • Clinica anuriei obstructive
  • Diagnosticul anuriei + tratament
  • Piuria-etiologie
  • Modificările cantitative ale urinei
  • Factorii favorizanţi ai litiazei urinare
  • Teoriile litogenezei
  • Consecinţele fizio şi anatomopatologice ale litiazei urinare
  • Clinica litiazei urinare
  • Explorarea imagistică în litiază
  • Examenele de laborator în litiază
  • Tratamentul medical în litiază
  • Indicaţiile şi contraindicaţiile în ESWL
  • Tratamentul litiazei ureterale
  • Chirurgia deschisă în litiaza urinară
  • Tumorile renale parenchimatoase benigne
  • Tumorile renale parenchimatoase maligne
  • Clinica carcinomului renal
  • Explorarea imagistică a carcinomului renal
  • Diagnosticul diferenţial în carcinomul renal
  • Stadializarea carcinomului renal
  • Prognosticul carcinomului renal
  • Tratamentul chirurgical al cancerul renal
  • Tratamenul cancerului renal metastatic
  • Etiopatogenia şi epidemiologia tumorilor de cale urinară superioară
  • Anatomie patologică a tumorilor de cale urinară superioară
  • Manifestările clinice în tumorile de cale urinară superioară
  • Explorarea paraclinică în tumorile de cale superioară urinară
  • Diagnosticul difereţial al TCC
  • Prognosticul TCC
  • Tratamentul
  • Epidemiologia tumorilor vezicale
  • Etiopatogenia tumorilor vezicale
  • Anatomia patologică a tumorilor vezicale
  • Stadializarea tumorilor vezicale
  • Manifestări clinice
  • Diagnosticul tumorilor vezicale
  • Evoluţia şi prognosticul tumorilor vezicale
  • Tratamentul chirurgical al tumorilor vezicale
  • Tratamentul complex al tumorilor vezicale
  • Anatomia şi funcţiile prostatei
  • Etiopatogenia adenomului de prostată
  • Anatomia patologică a adenomului de prostată
  • Adenomul de prostată –fiziopatologie
  • Scorul internaţional al simtomelor prostatice(IPPS)
  • Examenul clinic în HBP
  • Complicaţiile adenomului de prostată
  • Explorările paraclinice în HBP
  • Diagnosticul diferenţial al HBP
  • Tratamentul medicamentos
  • Tratamentul chirurgical
  • Epidemiologia şi etiopatogenia ADKP
  • Istoria naturală şi mortalitatea ADKP
  • Anatomia patologică a cancerului de prostată
  • Scorul Gleason
  • Markerii tumorali ai ADKP
  • Imagistica
  • Biopsia prostatică
  • Clasificarea TNM a cancerului de prostată
  • Cancerul penian stad TNM
  • Cancerul penian –clinică
  • Cancerul penian –diag dif, pronostic
  • Cancerul penian –tratament
  • Tumorile testiculare – clasificare:
  • Epidemiologia si etiopatogenia T T
  • Extensia si prognosticul T T
  • Clinica TT
  • Forme clinice ale TT
  • Dg stadial si clasificarea TNM a TT
  • Markerii tumorali cu TT
  • Explorari imagistice in TT
  • Dg diferential al TT
  • Tratamentul TT
  • Factori morfofunctionali de protectie antibacteriana
  • Factori favorizanti ai ITU
  • Patogenia infectiilor de tract urinar
  • Urocultura – tehnica, interpretare
  • Cistita – definitie, forme clinice
  • Tratamentul medical al ITU
  • Tratamentul cistitelor
  • Pielonefrita acuta (PNA) – anatomie patologica
  • Diagnosticul PNA
  • Pionefrita – etiopatogenie si anatomie patologica
  • Diagnosticul pionefritei
  • Tratamentul pionefritei
  • Clinica perinefritei
  • Perinefrita – anatomie patologica
  • Dg pozitiv al perinefritei
  • Tratamentul perinefritei
  • Clinica pionefrozei
  • Dg pozitiv si diferential in pionefroza
  • Evolutia, complicatiile si tratamentul pionefrozei
  • Clinica uretritelor acute
  • Dg de lab al uretritelor acute
  • Tratamentul uretritelor
  • Etipatogenia periuretritelor
  • Periuretritele – anatomie patologica
  • Periuretrita acuta difuza – faze evolutive
  • Tratamentul periuretritei acute difuze
  • Etiopatogenia epididimitei acute
  • Dg epididimitei ac
  • Tratamentul epididimitelor
  • Prostatita acuta-anat pat
  • Tratamentul prostatitei acute
  • Cancerul uretral-epidemiologie, anat pat
  • Etiologia si etiopatogenia TUG(tuberculoza uro genitala)
  • TUG-anat pat
  • Istoria naturala a TUG
  • TUG renala inchisa-date clinice si paraclinice
  • TUG renala deschisa-date clinice si paraclinice
  • Explorare paraclinica in TUG
  • Tratament chimioterapic in TUG
  • Tratamentul chirurgical in TUG
  • Clasificarea traumatismelor renale
  • Explorare imagistica in traumatismele renale
  • Diagnosticul traumatismelor ureterale
  • Clasificarea traumatismelor vezicale
  • Diagnosticul traumatismelor uretrale
  • Tratamentul rupturilor uretrale
  • Malformaţiile rinichiului
  • Boala polichistica renala (BPR)
  • Rinichiul in potcoava
  • Duplicitatea pieloureterala
  • Reflux vezicoureteral (RVU)
  • Megaureterul
  • Ureterocelul
  • Extrofia vezicala
  • Hidrocelul
  • Structurile ureterale
  • Fimoza
  • Parafimoza
  • Torsiunea de cordon spermatic
  • Priapismul
  • Induraţia plastică a corpilor cavernoşi

Subiecte Urologie

Febra în urologie Un caracter unic şi dominat al infecţiilor urinare, acute îl reprezintă FEBRA. Trebuie ştiut k numai inflamaţiile parenchimatoase renale , prostatice, testiculare, ori ale ţesuturilor învecinate , evoluează cu febră. Infecţiile vezicale şi cele uretrale sunt afebrile, numai complicaţiile lor, ducând la febră. La fel şi infecţiile canaliculare : ureterale, pielice, sau deferenţiale, evoluează cu febră , deoarece sunt obligatoriu asociate deoarece sunt asociate cu inflamaţia parenchimului renal dar şi testicular. Febra urologică apare foarte rar ca unic simtom. De obicei ea apare însoţită cu alte semne urologice: 1. febra cu rinichi mare-apare în tumorile renale maligne, pionefrită, antraxul şi furunculul renal 2. febra cu piurie- pielonefrită 3. febra cu nefralgie-tumorile renale 4. febra cu durere hipogastrică- cistite gangrenoase 5. febra cu tulburări micţionale- prostatitele acute difuze 6. febra cu testicul mare- orhite acute În infecţiile urinare, indiferent de sediu, febra +frison =bacteremie. Dak se mai asociază şi hipotensiune, tahicardie, oligurie= septicemie urinară(urosepsis). Clinica colicii renale • • • • • • • • • Reprezintă o durere paroxistică cu următoarele caractere: Sediul. este de obicei regiunea lombară. Localizarea durerii nu corespunde nivelului unde se află obstacolul. De exemplu la pacienţii la care există un calcul ureteral pelvin, durerea va fi localizată tot lombar. Iradierea. Este către scrot, labiile mari, reg inghinală, rădăcina coapsei. Intensitatea. Foarte mare, unele femei o declară mai intensă decât durerea naşterii. Debutul. De obicei este brutal, apare în plină stare de sănătate, la orice oră, chiar şi în somn. Evoluţia. Cu dureri mari şi perioade de acalmie. Poziţia antalgică. Nu există. Durata. 2-3 ore. Factori agravanţi. Efortul + ingestia de lichide. Factori atenuanţi. Lichide puţine, tratament.

Alte simtome asociate: • Febră • Greţuri, vărsături, meteorism • Agitaţie • TA scăzută, puls crescut • Hematuria, polakiuria, piuria, oliguria, rinichi mare, palpabil Diagnosticul diferenţial al colicii renale Se face cu orice cauză de abdomen acut medical sau chirurgical. Mai concret cu : durerile vertrebromusculare, nevralgiile acute( lombosciatică, hernie de disc, zona Zoster), colică biliară, ulcer perforat, pancreatită acută, ocluzia intestinală.

1

Atribuţiile micţiunii fiziologice Cele 3 atribute ale micţiunii fiziologice sunt: ESTE voluntară, eficientă, confortabilă !!!!! Micţiunea este confortabilă deoarece nu implică un efort activ, are o durată de mai puţin de 40 secunde, şi nu este dureroasă , ba chiar este foarte plăcută de majoritatea oamenilor. Declanşarea voluntară a micţiunii este deseori întârziată, jetul este slab, subţiat, sau împrăştiat, iar sfârşitul se continuă cu picături care pătează lenjeria sau pantalonul. De multe ori golirea vezicii nu este eficientă , formându-se aşa zisul reziduu vezical, care uneori poate fi palpabil. VOLUNTARĂ (poate fi declanşată după vârstă, poate fi oprită după voinţă) CONFORTABILĂ(ushoară, nedureroasă) EFICIENTĂ( goleşte complet vezica, protejează aparatul urinar superior) Etiopatogenia polakiuriei Micţiunea frecventă , aşa zisa polakiurie, este un semn ce apare frecvent în afecţiunile urogenitale. Poate fi ca simtom unic sau acompaniată de altele. Reprezintă creşterea numărului de micţiuni pe 24 de h fără a creşte volumul urinar.(adică te pişi mai puţin şi mai des). Poate fi diurnă, nocturnă, permanentă. Ea apare prin: 1. reducerea capacităţii vezicale- cistită 2. stagnarea vezicală 3. poliurie- te pişi 3-4 l pe zi 4. instabilitate sfincterială În schimb ea poate fi şi de etiologie extraurinară: genitală, tumori pelvine, angioame. Etiopatogenia disuriei Este definită disurie cu efort, mai precis este o micţiune grea dificilă prin care pacientul depune efort activ(screamăt, blocaj în inspir, tracţiune sau masaj penian). Ea este remarcată prin scăderea debitului urinar maxim (15-30 ml/sec), el fiind în această situaţie sub 10 ml/sec, şi o creşterea a duratei micţiunii , normal este 40 sec, iar in situaţia de faţă este peste un minut. Ea este produsă prin următoarele 3 mecanisme: 1. diminuarea contracţiei vezicale 2. creşterea rezistenţei ureterale 3. disinergia vezico –urinare Etiologia disuriei este foarte variată având următoarele cauze: • urologice- adenomul + cancerul de prostată • iatrogene- medicamentoase • cauze reflexe- fractura de col femural • cauze pshihogne sau pshihiatrice- isterie • neurologice- diabetul, etilismul cronic, hernia de disc Etiopatogenia retenţiei de urină Retenţia de urină reprezintă o tulburare micţională, ce se datoarează golirii incomplete a vezicii , care în mod normal , între 2 micţiuni ar trebui sa fie goală. Etiopatogenic retenţia de urină are următoarele cauze: 1. nonurologice • după o operaţie abdominală sau pelvină 2

• leucemii, adenopatii pelvine • tabes, crush sindrom • sarcină, tumori • deshidratări 2. urologice- obstacolul are amprentă renală sau vezicală • calculi • franjuri tumorale • dopuri de puroi • cheaguri • vezicule hidatice • rupturi traumatice • corpi străini Retenţia de urină este acută şi cronică. Fiecare dintre acestea are câte o formă completă şi incompletă . Forma incompletă , pacientul urinează picătură cu picătură. Forma completă micţiunea devine imposibilă. Tratamentul retenţiei complete de urină Se face prin unul din cele 5 metode terapeutice: deblocarea farmacodinamică, puncţia vezicală, cateterismul uro-vezical, cistostomia minimă, cistostomia clasică. DEBLOCAREA FARMACODINAMICĂ Are şanse mici de reuşită. Se face administrând iv. 0,3 mg Hydergin + o fiolă de Miostin, foarte lent injectate. CATETERISMUL URO-VEZICAL Se face cu sonde urovezicale de diferite tipuri, autostatice sau neautostatice, adaptate sexului pacientului respectiv, calibrului uretrei, etc. De obicei se alege sondă autostatică de tip Foley pt cei cu trecut urologic, cu piurie, hematurie. La cei cu alte kestii se alege o sondă neautostatică din plastic sau cauciuc. La femei putem pune şi sonde de sticlă sau metalice. PUNCŢIA VEZICALĂ Se face când : medicul nu are sondă uretră impracticabilă contraindicaţiile cateterismului uretral

• • •

CISTOSTOMIA MINIMĂ Se montează un trocar gros, intravezical, şi prin hipogastru se scoate o sondă autostatică. Se face numai sub anestezie locală. CISTOSTOMIA CLASICĂ Se face prin act operator, şi constă prin montarea unei sonde Pezzer groase în vezică şi scoase prin hipogastru.

3

Etiopatogenia incontinenţei de urină Sunt pe 2 căi principale: prin meatul uretral, prin vagin sau rect. MEATUL URETRAL: 1. postsfincteriene: • efect gicleur în afecţiuni prostatice • diverticul ureteral • dilataţia uretrei bulbare 2. vezico-sfincteriene • vezică iritată • scăderea rezistenţei ureterale • prea plin • mecanism mxit VAGIN SAU RECT: fistule uretro-vezico-recto. Tipuri de incontinenţă de urină 1. 2. 3. 4. 5. 6. de efort(stress) prin instabilitate ureterală prin instabilitate vezicală insfuficientă sfincteriană mixtă prin 1 şi 3 prin prea plin

111111111111111111111111111111111111111111111 Este un simtom diagnostic, apare la efort al 50 % dintre femei chiar şi alea tinere, fără copii. Interogatoriul trebuie să precizeze modalităţile de apariţie şi caracteristicile pierderilor. Clasic se manifestă prin jet puternic, puţin abundent, sincron cu efortul inductor. Apare în ortostatism şi nu este precedată de jenă pelvină. După intensitatea efortului inductor: • Stadiul 1-tuse, strănut, râs • Stadiul 2-ridicarea în picioare, mers rapid, schimb de poziţie • Stadiul 3-eforturi minime Examenul clinic va încerca să pună în evidenţă pierderea urinară. Pacienta va fi pusă să tuşească în ortostatism , cu picioarele uşor depărtate. Obiectivarea pierderii este sincronă cu efortul , confirmă natura IUE, dar nu şi mecanismul. Testul Bonney-Marchetti constă în reascensionarea digitală a colului vezical prin tuşeu vaginal , cu dispariţia pierderilor de urină la tuse. Această metodă va fi completată şi de un examen ginecologic, statica pelvină, prolaps de col. Cauze ale incontinenţei de urină la efort la femeie sunt reprezentate de: afectarea planşeului pelvin, afectarea mijloacelor de susţinere a uretrei , vezicii , sau uterului, scăderea presiunii de închidere a uretrei faţă de cea vezicală(Pu<Pv). 333333333333333333333333333333333333333333 Este cauza pierderilor urinare date de disfuncţia vezicală. 222222222222222222222222222222222222222222222

4

Se manifestă prin ample variaţii ale presiunii uretrale, uneori merge până la anularea presiunii de închidere. 444444444444444444444444444444444444444444444 Se datorează afectării sfincterului uretral. 66666666666666666666666666666666666666666666 Apare datorită hiperpresiunii endovezicale. Etiologia hematuriei Hematuria reprezintă pierderea de sânge mai mare de 2500 ml/min. Aceasta este produsă de o leziune histopatologică a cărei natură trebuie precizată cât mai repede. Ea poate fi expresia şi altor patologii viscerale sau sistemice. Hematuria poate fi: • Mică/microscopică • Totală/iniţială/terminală • Spontană sau de efort • Episodică sau permanentă • Izolată sau asociată cu alte semne. Hematuria spontană după cum îi spune numele apare în repaus, nelegată de efort fizic. Apare de obicei dimineaţa la prima micţiune. Cea de efort apare în urma unui efort recent minuscul-cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, căruţa. Pierderile până în 2500 ml sunt normale, în schimb sunt situaţii în care pierderile de până la 5000 ml nu au expresie patologică. Pierderile cuprinse între 5000 şi 20 000 sunt denumite pierderi microscopice cu substrat patologic. Ce depăşeşte 20 000 este certitudinea k există proces patologic. Hematuria macroscopică apare atunci când în mai mult de 30 % din volumul urinar prezintă cheaguri de sânge. Hematuria este iniţială atunci când apare la începutul micţiunii, totală când apare pe tot parcursul micţiunii , iar terminală când apare la sfârşitul micţiunii. Hematuria izolată este aceea care apare ca unic semn al bolii respective, iar asociată însemnă că apare cu alte semne precum: febră, rinichi palpabil, polakiurie. Metodologia diagnosticului în hematurie • • • • • Se bazează pe stabilirea următoarelor categorii clinico-diagnostice: Stabilirea cu certitudine a hematuriei Diagnosticul diferenţial cu alte sângerări ale tractului urinar Natura nefrologică sau urologică a afecţiunii Nivelul anatomic al leziunii Natura leziunii urinare.

Diagnosticul de hematurie se pune cu certitudine prin studiul sedimentului urinar din examenul sumar de urină. Diagnosticul diferenţial se face cu uretroragia , hemoglobinuriile, porfirinuriile, mioglobinuria. Pentru stabilirea naturii nefrologice sau urologice a afecţiunii , se procedează astfel: în nefropatii , leziunea microscopică este sângerândă fiind localizată la nivelul nefronului, in schimb la uropatii leziunea este localizată oriunde de la nivelul papilei renale, până la meatul uretral.

5

Semnele generale sunt pe prin plan. Dak este tulbure în ambele probe. iar prin încălzire. atunci originea este oricare segment al aparatului urinar. constă într-o colică renală . Rx Tratamentul este reprezentat de : 1.cu durată de 3-4-7 zile . ureterostomie 3. După densitate. Apare somnolenţa care evoluează până la comă. Această obstrucţie duce la creşterea presiunii urinei în amonte. urina poate fi hipostenurică(1018-1012). palpabil. disurie +dureri micţionale. cu rinichi mare dureros. Cel de certitudine se bazează tot pe examenul sumar de urină unde prezenţa cilindrilor indică sediul leziunii. Pacientul are stare generală bună. Apar tulburări digestive(greţuri. histologice ale nefronului. diag fiind + prin încălzirea şi acidifierea cu acid acetic 10 % . Etiopatogenia anuriei obstructive IRA postrenală-urologică(anuria obstructivă) este produsă de obstrucţia ureterală bilaterală simultană. cantitatea de lichide ingerate. pe rinichi unic anatomic. cauzele acela mai frecvente fiind reprezentate de : litiaza pielouretrală. prerenale. sughiţ. Mai rar se face CT sau RMN. subizostenurică(1008-1001). traumatismele ureterale. atunci este o cistită.Diagnosticul diferenţial de nefropatie este orientativ şi se bazează pe unele caracteristici ale nefropatiilor(vârstă. Clinica anuriei obstructive • • Din punct de vedere clinic are 2 faze evolutive: Faza de toleranţă clinică. febră). sete. în cca o săptămână apar leziuni organice. Dak apare piurie + durere lombară atunci este o litiază. Dak piuria se însoţeşte de polakiurie. Faza uremică sau critică. Obstrucţia ureterală poate fi intrinsecă sau extrinsecă . Pt aceasta se foloseşte echo.durează din a 4-7-15-a zi când apare decesul. se va căuta cauza şi sediul piuriei . Diagnosticul anuriei + tratament Se bazează pe anamneză şi examen clinic amănunţit. regimul alimentar. Modificările cantitative ale urinei Poliuria –reprezintă eliminarea unei cantităţi de urină mai mare de 2l pe 24 h . Datorită acestei hiperpresiuni şi a edemului interstiţial apărut. atunci originea piuriei este uretra anterioară. 6 + Echo renovezicală simplă. Stabilirea nivelului şi naturii afecţiunii pune probleme. Când este tulbure la emisie . mucoase uscate. funcţional sau chirurgical. dar poate proveni şi din focarele extrarenale. orografia. fibroza retroperitoneală. postrenale. Poate avea cauze renale. cateterismul ureteral cu extragerea calcului 2. sângerare. La un exam clinic se va recolta urină emisă. cauza este dată de prezenţa sărurilor de uraţi. cu condiţia unei ingestii normale de lichide. Dak este tulbure prima probă. izostenurică( 1012-1008). cauza este dată de prezenţa carbonaţilor şi fosfaţilor . nefrostomie percutanată echoghidată Piuria-etiologie Reprezintă prezenţa micro sau macroscopică a puroiului în urina din căile urinare. Sediul poate fi oriunde în arborele urinar. ureteroscopie. Dak îşi capătă lipiditatea prin acidifiere . vărsături). Se ţine cont de densitatea urinară . neoplasme pelvine. . Rx.

Scandinavia. care au fost rezultatul unor procese de creştere şi agregare a nucleilor cristalini apăruţi iniţial. anotimpul călduros. montane. care este urmată de poliurie cu densitate urinară scăzută. Postrenale. Renale. În urina bolnavilor cu litiază au fost găsite cristale şi agregate de cristale mai mari . este semnul major de alterare renală gravă şi trebuie diferenţiată de retenţia vezicală de urină care se îndepărtează prin sondaj vezical. postrenală. acută când densitatea urinară este hipostenurică . intoxicaţie cu ciuperci. Consumul crescut de lichide determină creşterea diurezei.• • • Prerenale. ea poate fi de cauză prerenală: prin scăderea de filtrare glomerulară: ICC. Poate fi de cauză renală. Există 2 th: particulelor fixe. Europa de C. Teoriile litogenezei Formarea calculilor este un proces muli factorial în care suprasaturarea urinei este condiţia esenţială pentru formarea primilor nuclei – (nucleaţie) şi decelerarea procesului de cristalizare. Cea prerenală este la fel ca la oligurie. cronică când densitatea urinară este izostenurică.îndepărtarea unui calcul uretral sau alt obstacole de pe căile urinare. Oliguria. Factorii favorizanţi ai litiazei urinare FACTORII INTRINSECI FACTORII GENETICI Litiaza urinară este mai frecventă în regiuni cu climat temperat.poliurie cu densitate foarte mică (1002-1001)-DI. particulelor libere. locuite de populaţie albă sau de asiatici. şoc cardiogen . Acest proces depinde de conc totală a substanţelor în urină. ¼ din pacienţii cu litiază au AHC de litiază. Formarea calculilor este dată de consumul unor cantităţi mari de purine. zone tropicale. N Indiei. CCl 4. Creşterea incidenţei în aceste zone este dată de : deşert. Marea Britanie. Aceasta are 2 efecte: • Diluează componentele urinare care pot cristaliza • Reduce intervalul de prezenţă a cristalelor libere în urină. Ca. oxalaţi.poliurie cu densitate izostenurică: bolnavii cu stadiu de scleriză renală. Clasificare litiazei urinare 7 . Postrenală. VÂRSTA ŞI SEXUL 20-40 ani FACTORI EXTRINSECI Aria geografica este un factor favorizant al litiazei urinare: SUA. prerenală. fosfaţi şi Na .reducerea diurezei sub 100 ml/24 h. Anuria. Temperaturile ridicate cresc transpiraţia şi perspiraţia şi determină eliminarea unui volum mai scăzut de urină. care se elimină în urină. Renală – necroză tubulară acută din stările de şoc . Consumul de lichide este unul din factorii cei mai importanţi care influenţează formarea calculilor urinari.calculi urinari obstructivi. China. săruri de Au. N Pakistan.reducerea diurezei sub 100 ml pe 24 h. Poliurie cu hipostenurie-covalescenţa unor boli infecţioase acute. şoc hemoragic. Poliurie cu densitate izostenurică şi subizostenurică se constată în perioada de vindecare a unei IRA şi semnifică reluarea foiţei renale. Poliurie cu densitate foarte mareDZ. ţările mediteraniene. Poate fi şi de cauză renală . Formarea cristalelor nu este suficientă pt apariţia calculilor.

hipertiroidism. hipercalciuria resorbtivă. Se întâlneşte în boala Paget. 2. sau inhalare de metoxifluran • hiperoxaluria enterică • aport exogen crescut de alimente bogate în oxalaţi • iatrogen din cursul tratamentelor METABOLICĂ UŞOARĂ Apariţia calculului s-a corelat cu scăderea vol urinar + creşterea oxalatului urinar. hipercalciuria absorbtivă. B Cushing. PRIMARĂ Tip 1 – deficit alanin glioxilat aminotransferaza(AGT) Tip 2 . hiperoxaluria metabolică uşoară. Activitatea metabolică a litiazei s-a corelat mai bine cu nivelurile ce oxalat urinar decât cu cele de Ca urinar. HIPOMAGNEZIURIA Este o alterare care apare la pacienţii cu calculi calcici. secundară. sunt nucleaţia heterogenă. HIPEROXALURIA A clasificată în : primară.reprezintă pierderea exagerată a calciului ca urmare a unei disfuncţii tubulare renale. glioxilat reductaza. şi anularea efectului inhibitor normal al mucopolizaharidelor acide din urină. dependent/independent de vit D. HIPERURICOZURIA Este rezultatul creşterii acidului uric .este rezultatul rezorbţiei osoase de Ca şi absorţiei intestinale. HIPOCITRATURIA A ca principală cauză acidoza.deficit de D –glicerat DH. 3. Mielom Multiplu.LITIAZA CALCICĂ Principalele modificări apărute în compoziţia urinei în litiaza calcică sunt: • Hipercalciuria • Hiperoxaluria • Hiperuricozuria • Hipocitraturia • Hipomagneziemia HIPERCALCIURIA Excreţia în urină a peste 300 de mg de Ca /zi sau peste 4 mg pe kg corp pe zi. SECUNDARĂ • prin producţie crescută la nivelul ficatului . ca urmare a unei diete bogate în purine. când este deficit de piroxină . hipercalciuria renală. excreţia urinară de Ca rămâne crescută şi în condiţii de foame. Mecanismele prin care acidul uric acţionează . În acest tip de hipercalciurie. Este prezentă la 50% din pacienţii cu litiază oxalică. Clasic sunt descrise 3 tipuri de astfel de hipercalciurie: 1. 8 .apare secundar absorţiei intestinale crescute de Ca . ingestie de antigel.

care determină eliminarea a 200 –300 mg de acid uric pe zi.5-5 h creşte PU şi scade FSR 3. Principalele modificări morfopatologice sunt reprezentate de : pielonefrita acută. Menon şi Resnick consideră k după 4 săptămâni nu se observă leziuni de obstrucţie ureterală completă într-un rinichi anterior . klebsiella. astenie. localizarea calculilor. Consecinţele depinde de numărul . LITIAZA FOSFO-AMONIACO-MAGNEZIANĂ Calculii asociaţi cu infecţia urinară cronică reprezintă 2-20 % din calculii urinari şi apar de 2 ori mai frecvent al femei. ph acid al urinei 4. rezultă că majoritatea acidului uric excretat în urină este în formă insolubilă. perinefrita. gută) 3. vol urinar. 9 . Pielonefrita acută obstructivă are evoluţii în condiţii de stază urinară foarte agresive. Pt a se forma calculi de Struvit sunt necesare 2 condiţii: suprasaturarea cu substanţe componente(Mg. Modificările presiunii ureterale(PU) şi ale fluxului sanguin renal(FSR) trec prin 3 faze: 1. amoniu. dimensiunile. Cistinuria normală este sub 150-200 mg/zi.2. ph-ul urinar. hiperuricemie(aport crescut de purine. Clinic apare ca o litiază multiplă recidivantă care debutează precoce . inapetenţă. Deoarece urina umană este predominat acidă. caracterizată printr-un defect de transport transepitelial al cistinei. Factorii care influenţează saturaţia urinei cu acid uric insolubil sunt: cantitatea de acid uric excretată(uricozuria). aceste modificări apar la infecţiile cu proteus. O altă modificare este metaplazia epidermoidă care este o leziune preneoplazică care apare k o urmare a iritaţiei cronice a mucoasei uroteliale.LITIAZA URICĂ Litiaza urică reprezintă 5-10% din totalul litiazei în lumea occidentală. asocierea infecţiei urinare. săruri ale acidului uric. la pubertate. Consecinţele fizio şi anatomopatologice ale litiazei urinare Orice calcul urinar este un corp străin în aparatul urinar şi produce modificări patologice în funcţia şi morfologia acestuia. ph alcalin mai mare de 7. fosfat) . pseudomonas. starea aparatului urinar anterior apariţiei calculului. normal. germenii care produc urează +. cu uricemie normală 2. stări de deshidratare cronică. care este pozitiv dak cistinuria depăşeşte 75 mg/l. Litiaza urică se clasifică: 1.5 h creşte PU şi FSR 2. rară . şi care nu răspunde la tratament obişnuit. LITIAZA CISTINICĂ Reprezintă 1-2 % din toate tipurile de litiază urinară. 0-1. pionefroza. Ca test de screening pt depistare se face TESTUL cu Nitroprusiat. după 5 h scad amândouă. Principalele modificări fiziopatologice sunt declanşate de obstrucţia urinară. Cea mai mare parte a calculilor asociaţi cu infecţia urinară sunt calculi coraliformi care dau o simtomatologie : stare de rău. Cistinuria este o boală congenitală ereditară autozomal recesivă . Reducerea PU duce la reducerea peristalticii ureterale care se accentuează în prezenţa unei infecţii. În urină există sub 2 forme: acid uric insolubil. biosinteza în exces al purinelor. Un adult normal consumă 2 mg de purine/kg/zi. 1.

absenţa micţiunilor. Acesta este întărit şi de examenele paraclinice(examenul urinei. flanc. vărsături. Dak calculul este mobil poate produce şi heamturie macroscopică care are caracter provocat. piurie. febră. iritaţie locală. fosă----reg inghinală. 4. ureterul proximal.7 diferenţiază dilataţia obstructivă de cea neobstructivă. CT spirală nativă este cea mai bună investigaţie pt diag colicii renale. 2. Această simtomatologie dureroasă poate fi însoţită şi de : agitaţie pshihomotorie. cu sediu variabil care iradiază în lombă. radiografia reno-vezicală simplă(RRVS). Ea ajută la evaluarea mărimii. RRVS).se foloseşte pt k majoritatea calculilor au un grad variabil de radioopacitate. 3. compoziţiei calculilor urinari. Severitatea durerii depinde de rapiditatea instalării obstrucţiei şi este invers proporţională cu mărimea pietrei.este o metodă rapidă repetabilă . Echografia Dopler permite măsurarea indexului de rezistivitate(RI). fiind declanşată la efort. vasc.caracterizează calculii din punctul de vedere al mărimii şi localizării. sau prin alte tipuri de durere lombo-abdominală de cauză: nv. Diagnosticul pozitiv îl dă regiunea unde apare durerea. În caz de obstrucţie acest ΔRI este mai mare de 0. paroxistică. descoperindu-se prin echo sau CT. spasm al musculaturii netede. greţuri. formei. TA +Puls crescut. poziţiei. urografia intravenoasă(UIV). ginec. O altă manifestare este infecţia urinară care are o gravitate progresivă de: pag 38 • infecţie cronică a tractului urinar • pielonefrită acută • pionefroză • urosepsis • şoc septic Cea mai gravă manifestare este IRA Cr. 10 . Această colică este o durere de intensitate mare . care pune în evidenţă calculii renali ca fiind imagini hiperecogene *cu con de umbră posterior* şi dilataţia pielocaliceală secundară sub forma unor imagini anecogene comunicante. Acesta este crescut în uropatia obstructivă. sau diag de calcul nu este sigur. ieftină . gastro-intest. instalată brusc. RI peste 0. diversă.Clinica litiazei urinare Alterările morfo shi fiziopatologice date d eprezenţa calculilor duce la apariţia unor semne şi sintome : durere. organe genitale. Diagnosticul diferenţial se face cu alte cauze de colică renală prin obstacol. Alteori este asimtomatică. 5. hematurie. meteorism abdominal. Calculii radiotransparenţi sunt puşi în evidenţă ca nişte imagini lacunare cu întreaga corcumferinţă înconjurată de substanţă de contrast. Este utilă în monitorizarea pacienţilor postinterveţional. ΔRI este RI al rinichiului obstruat –RI al rinichiului neobstruat. joncţiunea uretero vezicală. echografia aparatului urinar.04. 1. În obstrucţia cronică . echo. în ceea ce priveşte litiaza ureterală calculii pot fi identificaţi de obicei numai la joncţiunea pielo-ureterală. orientării. Explorarea imagistică în litiază Este foarte necesară atunci când pacientul are febră rinichi unic. explorările funcţionale izotopice. Calculii pot produce colică prin următoarele mecanisme: obstrucţie. Cea mai frecventă manifestare clinică a litiazei reno-ureterale este colica renală.

NLP are indicaţie la 8-10% din cazurile de litiază renală: 11 . 4. o dată cu fluxul urinar pe căile urinare normale.Examenele de laborator în litiază 1. 8. 5. mialgin antispastice-papaverină. INDICAŢII • Calculi renali • Calculi ureterali lombari şi iliaci • Calculi ureterali juxtavezicali • În cadrul tratamentului multi nodal CONTRAINDICAŢII • Tulb de coagulare • Graviditate • Anevrisme • Malform sckeletice • Obezitate • La copii mai mici de 120 cm • IRA NLP. 6. 3. piroxicam.fenilbutazonă. contraindicaţii NLP este un procedeu chirurgical endoscopic prin care se creează percutanat un canal de acces în sistemul cavitar renal şi se extrag calculi fie ca piese unice .ESWL. fie după fragmentarea in situ.algocalmin. 7. nitroglicerină antiinflamatoare nesteroidiene. ibuprofen corticosteroizi bloc alfa 1 adrenergice blocante ale canalelor de Ca ATB Indicaţiile şi contraindicaţiile în ESWL Litrotriţia extracorporeală cu unde de şoc. producând dezintegrarea acestuia în fragmente suficient de mici pt a fi eliminate .are la bază transmiterea de unde de şoc în afara organismului şi focalizate pe calcul . 9. creatinina serică calciul ionizat(liber) + albumina ac uric seric examen sumar urină urocultura testul pt cistină HLG K seric analiza fragmentelor sau calculilor prin spectroscopie în roşu sau cristalografie cu raze X. indicaţii . diclofenac. 2.descriere. piafen . Cuprinde analize de sânge şi de urină. Tratamentul medical în litiază • • • • • • • • Este dat de calmarea durerii prin: aport hidric scăzut antialgice.

Chirurgia deschisă în litiaza urinară Intervenţiile chirurgicale deschise pt litiaza urinară au dispărut datorită tehnicilor de medicina modernă. Această intervenţie activă se face în caz de obstrucţie persistentă . tehnice-malformaţii renale sau scheletice Tratamentul litiazei ureterale În litiaza ureterală indicaţiile pentru tratamentul intervenţional depinde de: mărimea. şi 2 slab diferenţiat. embolizările parţiale. fiind necesară o intervenţie activă. Tratamentul este reprezentat de enucleorezecţia. localizarea. şi forma calcului. eşecul ESWL. cea mai frecventă de la nivelul parenchimului renal. Sunt 2 grade de diferenţiere: 1 bine diferenţiat. Macroscopic apar k tumori de culoare galben-gri. poate chiar 95%. deformări ale scheletului. Macroscopic apare ca o tumore solidă . nefrectomiile parţiale. 12 . TIPURI DE INTERVENŢII DESCHISE: • pilolitotomie • pielonefrolitotomie • ureterolitotomie • extragere de clacul pielic + pieloplastie Tumorile renale parenchimatoase benigne ADENOMUL RENAL reprezintă leziunea solidă benignă. vase sangvine. CONTRAINDICAŢIILE pot fi clasificate în: 1. Este o tumoare epitelială glandulară bine diferenţiată situată în cortexul renal cu diametrul mic şi asimtomatică în majoritatea cazurilor. Indicaţiile actuale acoperă numai 1-5 % din cazuri şi sunt relative: litiază complexă . URS. Histologic este alcătuit din 3 componente: celule grăsoase mature. ESWL +ureteroscopia au rămas cele 2 metode alternative terapeutice care se utilizează în litiaza ureterală. ANGIOMIOLIPOMUL sau HEMARTOMUL RENAL este o tumoare renală benignă rară apărută mai frecvent la adulţii cu scleroză tuberoasă Bourneville. La 20% din pacienţi pot apărea dureri lombare sau hematurii macroscopice. NLP. marinari). obezitate. Diagnosticul se face prin echografie şi CT.• • • • • • Calculii renali asociaţia cu modificări anatomice care impiedică eliminarea fragmentelor la ESWL Calculii renali cu masă litiazică mare Calcul caliceal inferior cu Dmx mai mare de 1. Tratamentul este nefrectomia radicală. Atitudinea terapeutică este nefrectomia radicală. ONCOCITOMUL RENAL este o tumoare cu potenţial evolutiv variabil între benign şi malign. a cărei origine nu a fost în deplin stabilită. cu risc de alterarea funcţiei renale. lipomul. Calculii de 5-7 mm au o rată de eliminare mai redusă . Alte tumori renale benigne sunt reprezentate de leiomiomul. celule musculare netede. absolute-tulb de coag +graviditate 2. Calculii mai mici de 4-5 mm se elimină spontan în 80 % din cazuri . Diagnosticul lui este histologic astfel încât nu există alte criterii care sa facă diferenţierea de alte carcinoame renale. relative-infecţii urinare spec şi nespecif 3. unică şi unilaterală. Calculii mai mari de 7 mm necesită intervenţie deoarece ratele de eliminare spontană sunt reduse. hemangiomul.5 cm Calculi cu compoziţie dură care nu pot fi fragmentaţi prin ESWL Calculi infecţioşi(struvit) Calculii la pacienţii cu profesii speciale(piloţi.

FORMELE METASTATICE se întâlnesc la cca 10% din pacienţii care se prezintă cu sindroame pulmonare. Astăzi sunt 4 tipuri principale de carcinom cu celule renale: comun sau obişnuit. şi sonoritate abdominală. Tumora devine manifestă clinic la un diametru de 5cm şi se palpează la polul inferior. paloare. capricioasă nedureroasă şi semnifică penetraţia tumorii în căile de excreţie. cu contact lombar . fiind de 2 ori mai frecvent la B. medicaţia antihipertensivă. expunerea profesională la fier. Tumora este unilaterală şi pe secţiune este de culoare gălbuie maronie. Este rotundă . Se întâlneşte la 25% din cazuri ca fiind o masă retroperitoneală. multicentrică în 4-5% . astenie. RCC al tubului colector este un tip rar sub 1% localizat de obicei în medulară. • Febra de 38-38. Fumatul este singurul factor care reprezintă un risc pt apariţia cancerului. este totală. papilar. şi anume : • Alterarea stării generale cu scăderea ponderală . rinichi în potcoavă. Este pe locul trei între neoplasmele tractului urinar şi se caracterizează prin mortalitate dublă-40 %. balotare lombară. aceste caracteristici fiind asociate unei boli avansate. GRADUL DE DIFERENŢIERE CELULARĂ G0-adenom. Alţi sunt reprezentaţi de: obezitate. petrol. RCC neclasificat nu poate fi încadrat în nici una din cele de mai sus. dură . FORMELE CU SINDROAME PARANEOPLAZICE apare cu o frecvenţă de cca 30% şi se manifestă prin simtome şi semne şi sindroame care nu au legătură cu aparatul urinar. Varicocelul simtomatic este secundar obstrucţiei venelor spermatice. sau la cei cu maladie chistică renală din urma unei IRC. 4. Hematuria macroscopică . mature. neurologice. şi forme cu sindrom para neoplazic. iar ASPECTELE SARCOMATOIDE sunt variante slab diferenţiate. deosebim forme urologice. anemie. Durerea apare în 40% din cazuri şi este sub formă de nefralgie surdă. 2. RCC papilar sau tubulopapilar afectează mai des pacienţii cu IRC în stadiul terminal şi boala chistică renală dobândită. RCC este considerat un grup heterogen de tumori epiteliale maligne care se dezvoltă din structuri tubulare renale. durere lombară şi tumoare retroperitoneală . tumoare benignă G1-grad mare de diferenţiere G2-grad mediu de diferenţiere G3-grad minim de diferenţiere Clinica carcinomului renal Majoritatea tumorilor renale sunt asimtomatice o lungă perioadă de timp. 3. • Sindromul hematologic reprezentat de poliglobulie şi anemie. anorexie. 1. FORMELE UROLOGICE sunt caracterizate prin hematurie macroscopică. aportul nutritiv de proteine animale.Tumorile renale parenchimatoase maligne Carcinomul renal este o tumoare rară reprezentând cca 3% din toate cancerele adultului şi 85% din toate tumorile renale maligne primare. şi manifestările clinice apar în stadii avansate. Tipul papilar este mai frecvent multifocal. osteoarticulare. Este întâlnit în decadele a 5-a şi a 6-a de viaţă . permanentă. • Disfuncţia hepatică nemetastatică 13 . oţel. rinichi polichistic. În funcţie de etiologia manifestărilor dominate. Această malformaţie are loc în corticală cu frecvenţă egală în ambii rinichi. al ductului colector. pe secţiune este de culoare galben portocaliu. datorită conţinutului crescut de lipide sau aspect de mozaic. forme metastatice. etc. cromofob. unică. RCC cromofob se dezvoltă din segmentul cortical al tubului colector şi reprezintă 5% din RCC. Modificările citogenetice acestui tip sunt trisomia Cr 7 şi 17 şi deleţia Cr Y. hipertensiunea. spontană. Mai apare şi la cei cu sindrom Hippel Lindau.5. RCC comun sau obişnuit este forma cea mai frecventă cca 70%.

nu există metastaze la distanţă M1. Diferenţierea se face de un chist renal simplu se face cu examen echografic sau CT .metastazele la dist nu pot fi evaluate M0. sindromul Cushing.există metastaze la distanţă Stadiul 1 2 T N M 14 . sindrom tumoral. Stadializarea carcinomului renal T. CT este metoda de diagnostic de elecţie pt orice masă tumorală renală. Diferenţierea de neoplasmele benigne este dificilă prin CT. nefuncţional(mut).• • HTA Formele endocrine reprezentate de hipercalcemia.tumora primară nu poate fi evidenţiată T0-nu există semne de tumoare primară T1.tumoarea se extinde in venele renale şi VCI deasupra de diafragm T4-tumoarea invadează dincolo de fascia Gerota N-ganglionii limfatici regionali Nx. T3a-tumoarea invadează glandele suprarenale dar nu depăşeşte fascia Gerota T3b-tumoarea se extinde in venele renale şi VCI sub diafragm T3c.gl limf regionali nu pot fi evaluaţi N0-nu există metastaze în gang limf reg N1-metastaza într-un gang limfatic regional N2-metastaze în mai multi gang limfatici reg M-metastaze la distanţă Mx.tumoră primară Tx. Renografia izotopică cu DMSA RMN sau rinichi Diagnosticul diferenţial în carcinomul renal Acesta este diagnosticul unei mase renale sau a unui rinichi mare descoperit prin examene imagistice. Nefrotomografia ne arată dak masa tumorală este vascularizată sau nu Ecografia arată localizarea şi mărimea leziunii. hipoglicemia.tumoarea are diametrul maxim de 7 cm. T1a-tumoare cu diametru maxim de 4 cm T1b-tumoarea are diametrul maxim peste 4 dar mai mic de 7 cm T2-tumoare cu diametrul maxim mai mare de 7 cm T3-tumoarea se extinde spre venele mari dar nu depăşeşte fascia Gerota. Explorarea imagistică a carcinomului renal • • • • • • • Sunt reprezentate de : Radiografia renovezicală Urografia intravenoasă care poate da aspect normal.

Invazia gang regionali este asociată cu supravieţuire la 5 ani de 5-30% . Metastazele carcinomului renal sunt de obicei multi focale în acelaşi organ sau în locuri multiple. Din punct de vedere patogenic a fost vehiculată teoria filiaţiei mamă-fiică ce susţine ideea diseminării distale . benzidina. ortofenolul. În cancerul renal metastatic. Alţii o fac dak tumoarea renală este situată la polul superior sau invadează rinichiul în intregime. Calea de acces în spaţiul retroperitoneal este fie anterioară transperitoneală. Supravieţuirea la 5 ani este sub 10% la pacienţii care se prezintă cu metastaze. Factorii de pronostic sunt clasificaţi în 3 mari categorii: determinaţi de tomoră. Studii au arătat că o serie de factori de risc cum ar fi : anilina. Cea mai frecventă localizare este cea pielocaliceală . în prezenţa metastazelor M1 supravieţuirea la 5 ani este de 5-10%. îndepărtează sursa de noi metastaze şi are rol curativ. tipul histologic şi invazia microvasculară.. Trombosul venos se poate extirpa prin cavotomie. se practică nefrectomia radicală. Se face limfadectomia regională urmată de suprarenalectomia. Ace4astă teorie a fost infirmată de teoria patogenică a 15 .3 4 Prognosticul carcinomului renal Are supravieţuiri globale la 5 ani. În tumorile metastatice . ureterul fiind implicat în cca 25%. Nefrectomia este o intervenţie majoră care poate aduce complicaţii precum hemoragii.gradul . T3. Tratamentul chirurgical al cancerul renal În stadiile T1. Radioterapia are un rol în tratamentul paliativ al metastazelor dureroase sau hemoragice. fie toracofrenolaparotomia. Etiopatogenia şi epidemiologia tumorilor de cale urinară superioară Tumorile căilor renale superioare sunt tumori relativ rare care reprezintă 1% din cancerul adultului şi cca 3-4% din totalitatea tumorilor căilor urinare. tratamentul multimodal este mai util decât monoterapia. T2. Suprarenalectomia se face dk tumora renală este mai mare de 5 cm. Ea constă în extirparea în bloc a rinichiului cu grăsimea perirenală. în sensul curgerii urinei. În general sunt considerate factori de risc acele substanţe care produc apoptoza urotelială. Invazia prin fascia Gerota scade supravieţuirea la 5 ani la cca 45% . toluenul. Alţi factori prognostici sunt reprezentaţi de mărimea tumorii . leziuni. Cauzele apariţiei acestor tumori nu sunt suficient cunoscute. de pacient şi de tratament. Dintre factorii dependenţi de tumoare cel mai important este stadiul anatomopatologic. O strategie nouă este inserţia genelor ce codifică citokine direct în celuele tumorale. fie cea clasică lombară. în a 7-a decadă de vârstă. Peste 805 din pacienţii cu acestea sunt fumători. Bărbaţii sunt afectaţi de cca 3x mai mult decât femeile. de cca 40-60% dar este mai favorabil decât alte cancere ale aparatului renal. nefrectomia reduce volumul tumoral din organism . Tratamenul cancerului renal metastatic Supravieţuirea la 5 ani în cazurile cu adenopatie regională este între 8-35%. iar extensia la organele vecine este rar asociată cu supravieţuire al 5 ani.

Anatomie patologică a tumorilor de cale urinară superioară Peste 905 din tumorile căilor urinare superioare sunt tumori uroteliale maligne.tumoare strict mucoasă fără interesarea membranei bazale T1-tumorea depăşeşte membrana bazală şi ajunge până la corion T2-tumora invadează musculara T3-tumora invadează adventicea ureterală T4-invazia organelor vecine N-gang limf reg N0. Din punct de vedere macroscopic acestea sunt pediculare.absenţa evidenţei tumorei primare Tx. sub 25% cel diferenţiate Manifestările clinice în tumorile de cale urinară superioară • • • • hematuria macroscopică este semnul dominat prezent în cca 90% din cazuri durerea este prezentă la o treime din pacienţi tumora palpabilă lombară sau de flanc varicocelul-dilataţia venelor plexului de la panfiniform de la nivelul scrotului.adenopatie multiplă peste 2 cm sau unică mai mare de 5 cm.tumoare primară T0. M-metastaze la distanţă Mx. Cca 7% sunt carcinoame şi sub 1% sunt adenocarcinoame. 25-50% cel diferenţiate 4. sesile. Explorarea paraclinică în tumorile de cale superioară urinară • • • • • EXAMEN DE LABORATOR examen sumar de urină arată prezenţa hematuriei proba addis hamburger obiectivează hematuria microscopică urocultura-poate evidenţia o infecţie secundară tumorii determinarea ureei sanguine şi a creatininei serice apreciază funcţia renală determinarea probelor de coagulare şi a testelor hepatice 16 .carcinom in situ Ta.prezenţa metastazelor nu poate fi apreciată M0-absenţa metastazelor la distanţă M1-metastaze la distanţă prezente Tumorile urogenitale sunt clasificate în 4 grade: 1.tumora primară nu poate fi apreciată Tis. 50-75% cel diferenţiate 3. 100-75% cel diferenţiate 2.absenţa adenopatiei regionale N1-adenopatie unica mai mică de 5 cm sau multiplă mai mică de 2 cm N2. sesil-pediculare T.carcinogenezei uroteliale multicentrice conform căreia întreg uroteliul este supus simultan aceleiaşi presiuni oncogenetice.

sângerare. mărimea. Acest tratament chirurgical se realizează prin mai multe modalităţi: chirurgie deschisă. Indicaţia chirurgicală va ţine cont şi de unele kestii precum: stadiul tumorii. chimioterapia. Tratamentul conservator este dat de imunoterapia. Tratamentul chirurgical se realizează prin ureterectomia distală. T1-90% • Stadiul T2-cca 40% • Stadiul T3. care dă supravieţuirea după 5 ani: • Stadiul Tis. cel mai important factor pronostic este reprezentat de stadializarea TNM. excizia parţială de bazinet. unice şi mici. localizarea. cu tumori bine diferenţiate. radioterapia. boala se complică cu obstrucţia căilor urinare . nefrectomia parţială. laparoscopică. N1-cca 20% • Stadiul N2 sau M1-0% Supravieţuirea globală la 5 ani este de 35%. 17 . Tratamentul conservator este indicat în stadii incipiente. suprainfecţie. Boala este de 3 ori mai frecventă la bărbaţi decât le femei. Tratamentul chirurgical radical se face prin nefro-ureterectomia totală. Epidemiologia tumorilor vezicale Tumorile vezicii urinare sunt cele mai frecvente tumori ale tractului urinar şi se situează pe locul 2 după cancerul de prostată. Tratamentul Este chirurgical. numărul acestora. anemie severă. Diagnosticul difereţial al TCC • • • • • Diagnosticul diferenţial se face cu afecţiunile: Tumorile renale parenchimatoase Litiaza reno-ureterală TBC urogenitală Necroza papilară Ureterita chistică Prognosticul TCC Netratată . T4. Pt pacienţii trataţi . Ta. şi are ca principiu vindecarea bolii sau prelungirea vieţii pacienţilor. invazia organelor vecine.• • • • • • • • • citologia urinară este utilă pentru diagnosticul pozitiv şi pt urmărirea în timp a pacienţilor EXPLORĂRILE IMAGISTICE radiografia reno-vezicală simplă echografia urografia intravenoasă este cel mai util uretero pielo grafia retrogradă CT RMN EXPLORAREA ENDOSCOPICĂ Citoscopia Ureteroscopia retrogradă este investigaţia regină pt aceasta afecţiune. segmentară. endoscopică.

. macroscopică T4a-. Fructele ..din punct de vedere histopatologic sunt 3 tipuri de tumori vezicale: 1. Teoria multifocalităţii tumorilor uroteliale considera aceste tumori o maladie a întregului uroteliu.prostată ...tumori vezicale rare papilomul vezical tumoare vezicală benigna foarte rară.--.. pictori. sesile.starea ganglionilor nu poate fi apreciată N0. . perete pelvin sau abd. Anatomia patologică a tumorilor vezicale A.Persoanele predispuse la asemenea tumori sunt cei care au o expunere prelungită la anilina. s-a constatat k unii bolnavi au avut în antecedente tumori uroteliale. Până nu demult se considera k aceste tumori erau consecinţa grefării pe mucoasa vezicală a unor celule neoplazice din sens descendent. tumorile vezicale pot fi : pediculate.. Aceasta era numita filiaţia mama-fiică.. . Factorii dietetici(cafeaua. a cauciucului. pielăriei..adenopatie unică sau multiplă cu diametrul între 2 –5 cm 18 .. Un alt factor principal este fumatul.gradul invaziei tumorale parietale este profunzimea invaziei tumorale la nivelul peretelui vezical. cei care lucrează în industria vopselurilor. Stadializarea tumorilor vezicale T-extensia tumorală Tx.Gradul de diferenţiere: 1-G1-tumori bine diferenţiate 2-G2-tumori mediu diferenţiate 3-G3-tumori slab diferenţiate D.. Un alt factor care creşte riscul este dat de medicamente(folosirea îndelungată de analgetice). uter.carcinoame vezicale netranziţionale 3.extensia tumorală nu poate fi apreciată T0-absenţa tumorii primare Tis-carcinom in situ Ta-pană la membrana bazală T1-trece membrana bazală T2a-juma interna a muşchiului vezical T2b-juma externă a muşchiului vezical T3a-invazie perivezicală microscopică T3b. vagin T4b.. cca 85% din cei cu tumore vezicală fumează. alimentele bogate în vit A scad acest risc. care a fost abandonată pentru noţiunea de tumori sincrone şi asincrone.-. Etiopatogenia tumorilor vezicale Studiind evoluţia a mai multor cazuri de cancer vezical.. laptele... -.. .fără adenopatie regională N1.carcinoame uroteliale sau carcinoame cu celule tranziţionale 2.. alcoolul....adenopatie unică cu diametrul mai mic de 2 cm N2. N-adenopatie regională Nx. şoferi.... industria aluminului.. C. îndulcitorii artificiali) nu cresc riscul de tumoare vezicală. .din punct de vedere al aspectului macroscopic.. B.. sesil-pediculate..

nu poate fi apreciată M0. chimioterapia. adriablastina). Diagnosticul tumorilor vezicale Pentru cel de certitudine . starea aparatului urinar. prezentă la cca 80-90 % din pac. se va efectua examenul citoscopic. care au o supravieţuire la 5 ani de 80%. Cistita tumorală este manifestarea tumorii. Factorii de pronostic: extensia tumorală. electrofulgurarea endoscopică.pasiva. Tratamentul chirurgical al tumorilor vezicale Este reprezentat de mai multe metode precum: electrorezecţia transuretrală a tumorilor vezicale. disuria. 19 . cistectomia parţială. tuşeul rectal. macroscopică C4-anatomo-patologică. localizarea tumorilor. cistostatice (thio-tepa. Cel diferenţial se face de: • Adenom prostată • Litiază vezicală • Ureterocelul • Cistoidul • Tbc vezicală. C1-exclusiv clinică C2-imagistică C3-chirurgicală. varsta pacientului. durere pelvină.adenopatie peste 5 cm diametru M-metastaze Mx. Polakiuria. Evoluţia şi prognosticul tumorilor vezicale Evoluţia În momentul diagnosticului. 75% din pac prezintă tumori vezicale superficiale. aspectul . nr tumori.N3. utilizându-se ca modalitate diagnostică pt T. care dă mărimea. localizarea şi baza de implantare a tumorii examenul histopatologic. rezecţia tumorilor. episodică. afectarea ganglionară.prezenţa • • • • • Stadierea este notată cu litera C . Aceasta este spontană. microscopică C5-necrotică Manifestări clinice Hematuria este principalul semn clinic . vaporizarea laser.absenţa M1. sau accelerator linear. capricioasă . La examenul local se va face palparea bimanuală. imunoterapia. reprezentând indicele de certitudine. Tratamentul complex al tumorilor vezicale Este reprezentată de radioterapia externă care se face prin tele-cobalt-terapie. fototerapia. se foloseşte ca metodă de hemostază. indoloră.

Adenomul de prostată . care generează obstrucţia fluxului urinar. cale pe unde se elimină lichidul spermatic. Pe măsura creşterii nodulilor se dezvoltă o formaţiune tumorală intraprostatică. HBP este deci un proces patologic caracterizat prin hiperplazia stromei şi a epiteliului . ceea ce determină diverse grade de obstrucţie a fluxului urinar şi modificări secundare la nivelul detrusorului. La cel cu HBP castrarea produce regresia bolii. şi de simtomele de golire sau obstructive: • debutul tardiv sau iniţierea dificilă a micţiunii • jet urinar cu forţă şi calibru reduse • micţiunea întreruptă • durata lungă a micţiunii • senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare Scorul internaţional al simtomelor prostatice(IPPS) 20 . cu o greutate de 20 g. micţiunea imperioasă). Iar pt progresia HBP avem PSA –antigenul prostatic specific seric. Este formată din parenchimul glandular şi stroma fibromusculară. epidemiologie Adenomul de prostată (hiperplazia benignă a prostatei) este cel mai frecvent neoplasm benign la om. dată de o creştere în volum a prostatei . Adenomul de prostată –fiziopatologie Adenomul de prostată creează rezistenţă la fluxul urinar micţional prin uretra prostatică prin 2 mecanisme: obstacol mecanic şi obstrucţia dinamică. La această obstrucţie există 2 feluri de reacţie vezicală : vezica de luptă care apare prin hipertrofierea fibrelor musculare. Forma este aceea de castană sau con turtit anterior-posterior . Factorii care provoacă boala sunt reprezentate de vârsta şi statusul hormonal. Acesta obstrucţie determina o reacţie adaptativă a detrusorului care induce alterări morfo-funcţionale. nocturia. caracterizată prin hiperplazia celulelor stromale şi epiteliale din prostată. Ea este o glandă cu secreţie predominat externă . Fiziopatologia simptomelor este dată de simtomele de umplere sau iritative(polakiuria. Etiopatogenia adenomului de prostată Etiopatogenia este multi factorială şi este reprezentată de vârsta avansată şi testiculele funcţionale. Macroscopic apare o creştere în volum a prostatei . Anatomia patologică a adenomului de prostată Primele modificări apărute în HBP apar la vârsta de 35. HBP nu apare la bărbatul castrat înainte de pubertate. Ea este stimulată să crească şi sa fie menţinută aşa prin prezenţa testosteronului seric.Anatomia şi funcţiile prostatei Prostata este o glandă anexă a aparatului genital masculin situată în spaţiul subperitoneal pelvin în loja prostatică. fenomene care se manifestă de obicei la bărbaţii peste 50 de ani. Clinic apar simtome ale aparatului urinar inferior cauzete de obstrucţia uretrală. def. Modificările hiperplazice se produc atât în stromă cât şi în ţesut glandular. şi s-a arătat k primele aspecte sunt prezenţa nodulilor stromali periuretrali. Diagnosticul fiind de adenoleiomiofibrom. O ipoteză afirmă k defectul primar în BPH este la nivelul stromei determinând o revenire la un fenotip embrionar cu o creştere de factori creştere embrionari. şi distensia rapidă.

dutasteride . şi preparatele filoterapeutice. cu micţiune imposibilă. pielonefrite Hematuria macroscopica Explorările paraclinice în HBP • • • • • • • • • Creatinina serică Examenul sumar de urină Hlg. alfa 1 blocantele selective: doxazosin. Examenul clinic în HBP • • • SEMNELE SINDROMULUI UREMIC globul vezical cu senzaţia d ea urina. Complicaţiile adenomului de prostată • • • • • • Retenţia cronică de urină completă/incompletă Retenţia acută de urină completă Dilatarea caii urinare superioare Diverticulii vezicali Cistite. afecţiuni care produc predominat simtome iritative(instabilitatea detrusorului. Acest chestionar constă din 7 întrebări al căror răspuns este cuantificat cu puncte de la 0 la 5. teste de coagulare. Tratamentul medicamentos Este indicat pacienţilor cu simptomatologie uşoară sau moderată. 21 . terazosin. Un examen neurologic se face pt a elimina eventualele probleme neurologice. dureri intense în hipogastru tuşeul rectal este esenţial care se face în poziţie ginecologică sau genupectorală. alfuzosin RS. Prin tuşeu se poate descoperi un cancer de prostată sau o tumoare rectală. contractura colului vezical). glicemia. probele hepatice Antigenul prostatic specific este crescut Uroflowmwtria Studiile de presiune-debit Imagistice Urografia intravenoasa Echo Endoscopia aparatului urinar inf Diagnosticul diferenţial al HBP Afecţiuni care produc predominant simtome obstructive(stricturiel de uretră. carcinomul in situ al vezicii urianre). Este reprezentat de administrarea de inhibitori de 5 alfa reductaza: finasteride. Suma punctelor va fi cuprinsă între 0 şi 35 şi se interpretează astfel: • 0-7-simtomatologie ushoară • 8-19-simptomatologie moderată • 20-35-simtomatologie severă Întrebarea 8-a măsoară gradul în care pacienţii tolerează simtomele (cat de mult sunt deranjaţi de simtome).Este utilizat pentru a obiectiva şi măsura intensitatea suferinţei bolnavului. Apare o hipertrofie globală uniformă şi simetrică. Prin acesta se urmăreşte creşterea volumului prostatei şi caracterele ale acesteia.

Se întâlneşte foarte foarte mult în ţările din Asia –extremul orient-china thaylanda. iar altă ipoteză spune k este nevoie de anumite lovituri genetice multiple pt transformarea cancerului. Invazia extracapsulară cuprinde veziculele seminale. trigonul vezical. slab dif au scor 8-10. Scorul Gleason • • • • • Evaluează doar arhitectura acinară în microscopia de putere mică cu 5 grade de diferenţiere: 1-f bine dif 2-bine dif 3-moderat dif 4-slab dif 5-f slab dif bine dif au scor 2-4. factorul de creştere IGF-1. Epidemiologia şi etiopatogenia ADKP Carcinomul de prostată constituie la ora actuală o problemă de sănătate majoră pe plan mondial. şi sunt nişte locuri de minima rezistenţă cum ar fi: joncţiunea prostato-uretrală. retenţiile de urină. clinic şi semnificativ • Diseminarea Se consideră k dezvoltarea se face printr-o progresie lentă . Istoria naturală şi mortalitatea ADKP Istoria este greu de urmărit deoarece este greu de observat cursul de evoluţie al bolii fără intervenţie terapeutică.51 la 100 de mii de loc. La noi în românia incidenţa este de 11. Clinica cancerului de prostată 22 . Factorii de risc sunt reprezentaţi de : vârsta. În evoluţia naturală sunt 3 paşi de parcurs: • Dezvoltarea de focare microscopice de cancer ocult • Cancerul ocult---cancerul de prostată localizat. georgia. vaporizarea transuretrală. restul fiind în zona de tranziţie şi zona centrală. Ca metode avem: TURP.Tratamentul chirurgical Are scopul de a îndepărta ţesutul hiperplazic. polimorfismele genetice. cu colul vezical. ureterele. colul. Cea mai mare frecvenţă o au negrii din atlanta. Cancerul de prostată este un adenocarcinom care are origine în stratul epitelial al acinilor secretori. H androgeni şi estrogeni. Anatomia patologică a cancerului de prostată Majoritatea cancerelor se dezvoltă în zona periferică. infecţiile urinare. mediu dif au scor 5-7. şi este indicat în IR. El este cel mai frecvent cancer diagnosticat . şi cea mai frecventă cauză de moarte la bărbat după cancerul bronhopulmonar. incidenţa creşte cu vârsta. adenectomia deschisă. japonia. Un factor principal în apariţia cancerelor este localizarea cancerului.

dureri lombare. Metoda este puncţia prostatică pe cale transrectală cu un pistol de biopsie.există M-metastaze la distanţă Mx-nu au fost stabilite M0-nu există metastaze M1.tumore care se extinde la capsula prostatei T4.nu se evid tumora T1. Hematurie. disurie.există Diagnosticul stadial al cancerului de prostată 23 . rectoragie.tumore limitată la prostată T3.SIMTOMELE APARATULUI URINAR INFERIOR Obstructive sau de golire.tumore inapetentă clinic. Imagistica • • • Este reprezentată de echografia transrectală care are k indicaţii : examinarea prostatei şi a veziculei seminale efectuarea biopsiei prostatice efectuarea biopsiei joncţiunii uretro-vezicale Diagnosticul echo se bazează pe leziunea hipoecogenă din zona periferică. Clasificarea TNM a cancerului de prostată T-tumoare primară Tx.tumore fixă. care este o glicoproteină secretată de epiteliul prostatic şi de glandele periuretrale. N-gang limfatici Nx. Aceşti markeri sunt reprezentaţi de: fosfataza acidă prostatică. Complicaţiile acestei metode sunt cele traumatice prin hematurie. Prostata are o consistenţă dură şi formă neregulată.tumora nu poate fi evaluată T0. incontinenţă de urină Metastazele + invadarea gang.nu poate fi stabilită N0-nu există N1. antigenul prostatic specific(APS). La examenul clinic asimetrie a glandei prostatice. Biopsia prostatică Indicaţia majoră pt efectuarea biopsiei prostatice este diag histologic al cancerului şi stabilirea formei + grad. Markerii tumorali ai ADKP Sunt elemente importante în evaluarea şi urmărirea tratamentului la pac cu cancer. nepalpabilă T2. Riscul de cancer este cu atat mai mare cu cât PSA este mai mare. iritative sau de umplere.

carcinom neinvaziv T1. etiopatogenie. ciclofosfamidă. Alta este dată de limfadenectomia. Aceasta se face cu doxorubicină. Este o afecţiune rară în Europa şi america de N . poate fi făcută şi pt stadiul T3 dar în anumite condiţii. Macroscopic cancerul penian are 2 forme: papilar. Cancerul penian stad TNM T-tum primară Tis-carcinom in situ Ta. India. scorul Gleason. Majoritatea cancerelor sunt epitelioame spinocelulare. Este o metodă pt cei cu cancer de prostată T1T2-N0-M0. Se face la bolnavii cu carcinoame mixte. limfatică. …………………………………………………… Supravieţuirea este de 80-94% la 5 ani. iod. Alta este RMN al prostatei. Alte tehnici sunt prostatectomia radicală laparoscopică şi radioterapia. antagonistii/ agoniştii LH-RH. estrogenii. stadiul clinic. Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de: • lipsa igienei locale • subnutriţia • microtraumatismele repetate • căldura locală • infecţiile virale Anatomie patologică. anti androgenii CHIMIOTERAPIA Se indică la bolnavii în stadii avansate de evoluţie locală sau sistemică. Alte combinaţii sunt pt diagnostic: valoarea PSA. plan. Cancerul penian –epidemiologie.TUR-P este o metodă de diagnostic şi stadializare deoarece permite descoperirea bolii în stadiile T1a şi T1b. HORMONOTERAPIA Are scop pliativ. hematogenă. Prima metodă este: orhiectomia bilaterală care este o terapie pe termen lung care scade testosteronul plasmatic cu până la 90%.invazia de ţesut conj subepitelial T2-invazia de corp spong şi cavernos 24 . Radioterapia se face cu raze gama emise de radiu. în care extensia se face pe 2 căi : aproape în aproape. apare mai mult în Brazilia. Ea poate să se facă cu intensitate mare sau cu intensitate redusă. aur. anat pat. Ca metodă avem prostatectomia radicală care constă în extirparea prostatei şi a veziculelor seminale. Diagnosticul diferenţial Adenomul de prostată TBC Prostatita cronică Litiaza prostatică Tratamentul Obiectivul este vindecarea pacientului.

Cancerul penian –tratament CHIRURGIA PENISULUI • excizia totală a tumorii • amputaţie totală/parţială de penis • emasculaţia CHIRURGIA LIMFATICĂ • limfadectomia TERAPIA LASER. Adenopatia este prezentă inghinal superficial şi profund. Tumora are formă de conopidă .invazia altor structuri N-adenopatie regională N1-un singur gang N2-invazia inghinală superficială N3. moale leukoplakia herpesul genital maladia Bowen şansele la supravieţuire la 5 ani sunt peste 90%. este roşie murdară.prezente la distanţă Cancerul penian –clinică Leziunea de tip ulcerativ. pronostic • • • • Diferenţial diagnosticul se face cu: şancrul sifilitic. Cancerul penian –diag dif.nu poate fi evid M1.T3.invazia inghinală profundă M-metastaze M0-fără Mx. chist dermoid. Tumori ale cel germinale • Neoplazia germinala intratubulara (CIS) • Forme “pure” (un tip histologic) 99 seminom 100 seminom spermatocitic 101 carcinom embrionar 102 poliembriom 103 tumora de sac vitelin 104 tumori trofoblastice – coriocarcinom 105 teratom: matur / imatur. cu componenta maligna 25 . Se produce o obstrucţie urinară sau fistule penoscrotale. RADIO/CHIMIO TERAPIA Tumorile testiculare – clasificare: 1. şi uşor sângerândă.invazia uretrei sau prost T4. care leziune are tendinţă de metastazare mare şi diseminare limfatică. suprainfectată.

5 % din toate cancerele care apar la B si 4-5 % din cancerele aparatului uro-genital. stari de intersexualitate. comunicari limf-venoase). traumatisme testic (factor revelator). Carcinomul in situ (CIS) – considerat precursor al tum germinale testic (cu exceptia seminomului spermatocitic). Se intalnesc dif intre grupurile etnice (albi – negri. Invazia epididimului sau funiculului spermatic poate => adenopatii pelviene sau inghinale. din metastazele ggl. Este cea mai frecventa tumora solida la B intre 20 si 35 de ani. Tumorile testic neseminomatoase au o activit metab si o rata de crestere mare. iar la cei unde este descoperita accidental – ecografie pe termen lung. Tumori germinale ale cordoanelor sex si/sau stromei gonadice (gonadoblastoame) Alte categorii: ale ductelor colectoare si rete testis. 2. crescuta in tarile industrializate (3-6 cazuri noi la 100000 B/an) si scazuta in Asia si Africa. depozitele sec – la ~ 50 % din pac. testic stg – reg paraaortica stg si preaortica). limfoide. Lez se poate dezv chiar din viata fetala si evol spre cancer in 7 ani. radioterapie (RT). epididim.● Tumori (forme) mixte – mai mult de un tip histologic. secundare etc. predictibil. infertilitate. funicul spermatic. Factori de risc: cancer contralat. citoplasma bogata cu glicogen in cant mari si pot identif uniform in parenchimul testic. Microlitiaza testic . Metastaze limf ingh – dupa invazia scrotului. calc la 10-30 de zile prin Rx pulmonare seriate. In cazurile unilat – incidenta usor > pe dreapta. in tubii seminiferi (disp ordonat pe un rand pe mb tubilor).2-6 % B vor dezvolta o tumora maligna testic 102 risc de 10 x mai mare 103 5-10 % . Diseminarea pe cale hematogena – direct din T primara (coriocarcinom). a fost dovedit drenajul controlat. mai ales dr-> stg si cand metastazele sunt volum. in majorit cazurilor sunt seminoame. apendice testic. doar face posibila exam mai atenta a testic La pac cu tum sau neoplazie intraepit testic – 5 % risc de aparitie contralat Alti factori de risc: sdr Klinefelter. Tumori ale cordoanelor sex si ale stromei gonadice 99 T ale cel Leydig 100 T ale cel Sertoli 101 T ale granuloasei 3. sau mai frecvent indirect. expunerea mamei la estrogen in timpul sarcinii. = 1-1. Diseminarea TT germinale – cu exceptia coriocarcinomului. Tunica albuginee rezistenta => invadarea epididimului si funiculului spermatic – destul de tarziu (10-15 % din cazuri). Diseminarea pe cale limf – I – limfonodulii reg de la nivel retroperit (testic dr – interaortocav la T2. stromale diverse. interv chir ant ingh/scrotale sau diseminare retrograda din cauza unor metastaze masive retroperit. limfonodulii supraclavic (stg) sau retrograd spre limfonodulii iliaci comuni si externi si ingh. Daca se asoc cu semne si simptome testic se recomanda biopsia testic. Caract prin cel mari. cu nc nereg. vene subclavii. => inainte de invazia dincolo de albuginee. Epidemiologia si etiopatogenia T T. orhiectomie. A fost observata o crestere (aproape dublare) in ultimii 20-30 de ani. Incidenta variabila pe plan mondial. In 2-3 % sunt bilat simultan sau succesiv. Rata de crestere a seminoamelor – mai lenta – posibile recidive si la 10 ani dupa tratament. tum extragonadice cu cel germinale. de obicei masive (duct toracic. criptorhidism etc) si in testic normale. CHT. criptorhidism. se face ordonat. atrofie testic si cancer contralt.tumora se dezv in testiculul contralateral 104 Orhidopexia ct mai precoce nu reduce risul. 26 . Incidenta max -> 20-40 de ani. cancer de testicul in AHC.evid ecogf in cadrul unor af (cancer. atrofie testic. ductul toracic. de vaginala. evrei). poate metastaza pe cale limf sau sg. APP – criptorhidie: . infetilitate CIS. Dg – biopsie testic. Alternative ter: obs. Evolutia locala – invazia parenchimului testic dupa ce CIS a depasit mb bazala a tubului seminifer -> extensia in afara testic la nivelul hilului testic. Extensia si prognosticul T T. Apoi -> cisterna chyli.

1 2 Etapa intiala – T este la debut si nu a produs decat modif minime de consist si sensiblitate intr-o zona relativ mica a unui testic perfect normal in rest. hematemeza. Clinica TT. consistenta ferma. metastazele contin T nesemin. Indentif epididimului. 27 . Etapa tumorala – 50 % . 7 Dureri osoase. 5 Ggl supradiafragmatice care => sdr de compresiune mediastinala. normal la prezentare in majorit cazurilor – dzv intratestic a T. atrofica. Cu una din maini – imobiliz testic. cu pastrarea formei ovoide (albuginee f rezistenta). tuse. Dg poate intarzia uneori luni de zile (ignoranta. 10 % . in reg ingh/anala.debut ca o orhiepididimita. 8 Viscerale: hepatomegalie etc. Funicul spermatic de obicei suplu. bilat. forme ac pseudoinflam. edeme ale mb inf sau comprima duodenul => simptome GI (greturi. de consist crescuta. cu debut metastatic. ex gl mamare (ginecomastie).Troisier) 6 Pulm – simptome resp: dispnee. Forme clinice ale TT. Ginecomastia – mai ales in tum nesemin. La un procent important de seminoame. palparea unei adenopatii superficiale (supraclavic. erori med). cu cealalta cuprinderea intre police si restul deg. aparitia unor mase tum cervicale si supraclaviculare (ggl Virchow . normal (elem de comparatie). estrogeni sau androgeni. normal in mom dg. vase si nervi) => dureri lombare si in flanc. fie in cadrul unui ex sist. cel mai frecv nedureroasa. 3 Examen fizic. 9 SNC si periferic: simptome neuro. cu ocazia unui ex local atent. muschiul psoas. exam gl mamare bilat. cu manif horm.Nat pluripotentiala -> aspect diferit de cel al T primare al dep sec (mai mult de 50 % din T neseminomatoase). cercetarea gr ggl superficiale. Coriocarcinomul – in aceeasi forma histologica. dureri supraombilicale). Dg stadial si clasificarea TNM a TT. La ex clinic se urmareste: ex local al T. Ex local – palpare bimanuala a cont scrotal incepand cu testic contralat. sensibilitatea putin modif (practic nedureroasa). 111 112 113 114 115 116 117 118 forma care simuleaza o af epididimara. Se poate asocia cu niveluri crescute ale unor hormoni: gonadotrofina corionica umana (HCG). durerea ac probabil <= hemoragia intratestic si inflam asociata. T poate => aparitia unui hidrocel secundar care impiedica obtinerea unor info concludente. frica. melena. cu supraf neteda sau boselata. In 1/3 din cazuri – la debut – durere surda sau senzatie de greutate sau disconfort local la niv scrotului. fie in urma unui traumatism scrotal. Ex general – palparea abdom. Etapa tardiva – la 10 % din pac simptomele la prezentare sunt prod de metastaze cu urm localizari: 4 ggl retroperit si pelvine care comprima sau invadeaza struct adiacente (ureter. Pe partea afectata: crestere unif a dimens. expect sg. Uneori T poate aparea pe un testic atrofic. dura sau neomogena. fie ca o marire globala de vol. varsaturi. descoperirea – intamplatoare. ingh). forma cu hidrocel satelit. unor mase tumorale abdom (adenopatia retroperit).T este descoperita de pac / partenerul sex fie ca un nodul la nivelul testic. fiind o manif endocrina sistemica. dureri toracice. pe testicul ectopic.

2. vaginala. dimens max a T. epididim. excizia testic daca Dg HP e pozitiv sau testic este macroscopic evident tumoral. 2 categ: 121 subst oncofetale – in mod normal apar in timpul dezv embrionare. Sist de clasif: si o categ S a markerilor tum serici. Pe piesa de orhiectomie: 119 macroscopic: lateralitatea. Exista metode de stadializare particulare: limfadenectomia retroperit pt T nesemin. Val crescute – neoplasme maligne (hep. al vezicii urinare). 125 LDH – enz cel ubicuitara. Prez unor val crescute la 3 sapt dupa interventie = metastaze. TT – in majorit cazurilor apar lez hipoecogene fata de parenchimul normal cand sunt de dimens mici si au o ecostruct mixta. omogena.  Prez/abs invaziei struct adiacente (albuginee. Conc in ser este direct prop cu vol tumoral (Boyle). 122 enzime celulare. La adultul normal = ~ 1ng/ml. 5-10 % din seminoamele “pure”. la adult apare in sarcina normala si in sit patol: neoplasme maligne (hep. vaginalei testic 120 microscopic:  tipul histologic cu precizarea comp individuale si a % acestora (T mixte). 3. Val markerilor scad dupa orhiectomie. Testiculul normal – struct fina. gastric. cu contur nereg. biopsie din bontul funicular. a caror determ serica -> detect unor mase tum mai mici decat cele detectabile imagistic. pensarea ac cu o pensa vasc/intest.Esentiala in eval continutului scrotal si rasp la 2 intrebari fundam: localiz intra/extratestic si natura solida / lichida a leziunii. Explorari imagistice in TT. carcinom embr de tip infantil (tum de sac vitelin). 123 Alfa fetoproteina (AFP) – glicoprot prod de cel trofoblastice. crescuta in seminoame) – sensib si specif scazuta. pancr.1. funicul sperm)  Pre/abs neoplaziei germinale intratubulare in parenchimul normal  Categoria pT. dimens testic. ligatura funiculului spermatic. mamar. 28 . orice modif a ac caractere => suspiciunea unui pr neoplazic. pulm. prez/abs invaziei ven si limf periT. 124 Gonadotrofina corionica umana (Beta HCG) – glicoprot prod normal de cel sincitiotrofoblastice placentare cu rolul de a mentine corpul galben. mobiliz testic din bursa scrotala. Tp de injumatatire 5-7 zile. Lez intratestic cu struct solida = tumora testic pana la proba contrarie si -> biopsie. in timp ce normalizarea markerilor nu reflecta absenta acestora. testic se reintroduce in bursa. ale caror val crescute simultan => activit tum crescuta. a carei conc la un an dupa nastere < 40 ng/ml si la adult chiar sub 10-20 ng/ml. testic. care infl conduita terapeutica si progn. renal. teratocarcinom. gastric. Markerii tumorali cu TT. dupa nastere fiind practic nedectabile. In TT – val crescute in coriocarcinom. fiind utila mai ales in monitorizarea pac cu boala avansata. T mixte (cu una din comp ant). In TT are val de mii ng/ml. Nu apare in seminomul pur si coriocarcinomul pur. Tp de injumatatire 24-36 h. biopsie testic cu ex HP extemporaneu in cazuri neconcludente. funiculului sperm. Ecografia scrotala . cu specificitate scazuta => niv serice – corelate cu alte aspecte clinice si paraclinice. Prot relativ specifice sintetizate de tes tum. Orhiectomia radicala si ex anatomo-patol al T primare – esentiale pt stadializarea clinica ! Interv – pe cale ingh cu urm timpi: abordul initial al funiculului sperm in can ingh. 126 Fosfataza alcalina placentara (izoenzima fetala)si gama glutamil transpeptidaza (cel hep. Daca ex HP – negativ. in: carcinom embrionar. pulm. pancr. aspectul epididimului. boselat cand devin volum 99 Poate identif form inaparente clinic. testic) si in cateva af benigne. ~ 50% din carcinoamele embrionare.

Supravietuirea la 5 ani = 80-95 %. spermatocel.RT – 20-25 Gy pe un camp paraaortic sau pe aria clasica (+ ggl iliaci ipsilat). Tratam = optiune de supraveghere activa si doua optiuni de interventie activa: limfadenectomia retroperit si CHT. plamani. N1/N2 M0S0) Tratament std RT cu 30 Gy pt N1 si 35 Gy pt N2. N3M0S0) si III (orice T. orice N. daca Ct si ecogf nu sunt concludente. Seminom std II A/B (orice T. iradiere pt consolidare sau rezectie chir (form bine delim > 3 cm).100 Elimina posib existentei unor form intratestic in cazul unor tumori germinale extragonadale. datorita posib scazute de recidiva in ac statii ggl. 15-20 % sunt tratati cu RT sau RT si CHT in mom aparitiei recaderilor. 101 Poate descoperi form intrascrotale extratestic. Metode imagistice util in stadializare: 123 CT abdomen – std pt expl sp retroperit si ficatului. 125 Rx toraco-pulm – AP si lat pt expl toracelui la pac cu seminoame. 124 RMN. ggl iliaci comuni si iliaci ext ipsilat. oase) si in I 18 luni. orhita xantogranulomatoasa. => tratament adjuvant. Supravietuirea la 5 ani ~ 100 %. rata recaderilor = 1-3 %. de obicei in afara ariei iradiate (ggl supradiafragm. cresterea riscului dezv unor T sec). goma luetica. in functie de simptomatologie. Seminom std IIC (orice T. M1. orhita TBC. cu ajustari si o lim de siguranta de 1-1. maduva spinarii. iar restul tumora reziduala activa => monitorizare imagistica si biologica. . In cele 1015 % cazuri care debuteaza cu durere scrotala ac. Alte expl pt dg unor dep sec in creier. 126 CT torace – toti pac cu T nonsemin si la pac cu seminoame care au adenopatii retroperit la CT abdom. Dg diferential al TT. . epididimita cr. Dupa eval clinica. mase epididimare.5 cm. Campurile de iradiere “in crosa de hochei” – ggl paraaortici. 29 . Exista 3 alternative: . cisterna chyli. Postiradiere. toxicitate severa < 2%. Fact prognostici – SA indicata la pac cu T < 4-6 cm. toxic moderata ~ 50%. 102 Test de screening pt testiculul contralat. sterilitate. ficat – numai daca exista suspiciune de metastaze in ac org. Efecte adverse relativ reduse (hemato. T ale cordonului spermatic sau ale invelisurilor testic. cu rate asem. cand pac – alergic la subst de contrast sau exista pericolul supradozarii radioactive. cu raspuns complet in peste 90 % din cazuri si fara semne de boala in urmatorii 4 ani. Caract: prez unor mase reziduale (identif prin CT) care majorit contin fibroza si necroza. epididimite sau orhiepididimite de diverse etiologii. Supravietuirea la 5 ani = in cazul ter efect imediat postorhiectomie. alte af pot fi confundate cu TT: torsiunea de testicul. fara invazie vasc si cu nivel normal al bHCG.supravegherea activa – majorit pac cu seminom std I sunt vindecati numai prin orhiectomie. Tratamentul TT Seminom std I (pT1-pT3 N0M0S0) 15-20 % au metastazari retroperit care nu pot fi depistate prin metodele de stadiere si vor => recidive dupa orhiectomia radicala. S2/S3) CHT: 3 si resp 4 cicluri BEP. mediastin. oase.CHT adjuvanta (1 sau 2 cure de carboplatin) – alternativa a RT. Tumori neseminomatoase std I (pT1-pT3 N0M0S0) La T nesemin % de metastaze subclinice este > comp cu seminoamele: 30 %. hernia inghinoscrotala. DDX cu hidrocel. paracavi. Este cea mai costisitoare optiune. GI. hematocel.

peroxidaze. lizozim. Cel mucoasei periuretrale si vaginale la femeile cu inf urinare recurenteau capacitate mai mare de a adera la unele tulpini de E. Tumori neseminoamtoase std IIC (orice T. menstra si menopauza). Se poate practica si LAR + CHT adjuvanta 2 BEP la pac in std II A/B patologic. 132 diureza abundenta scade nr de germeni raportat la suprafata muc vezicale.“factorul mucos” ce cuprinde fagocitoza de catre neutrofile si cel epit. iar la femei invecinarea anusului cu ureta potenteaza colonizarea cu flora fecala. M1. iar pe partea afectata – de-a lungul vaselor iliace pana la bifurcatia iliacei int si inelul ingh profund. Cazuri rare – markeri tum normali dupa orhiectomie: LA primara sau supraveghere. Restul de 70 % din pac supusi LAR – supravegheati periodic (de obicei la 10 % apar in primii 2 ani metastaze in afara retroperit. Ulterior – modif: limita contralat nu mai cuprinde ureterul. extensia locala a T si % de carcinom embrionar din T. 136 prez subst bacteriostatice in urina . N1/N2 M0S0) CHT 3 BEP si rezectia maselor tum reziduale (la ~ 1/3 din pac). osmolaritatea crescuta a urinii.Limfadenectomia retroperit – pe cale ant transperit. daca la completarea tratam T > 1 cm -> rezectie. IgG. Factori morfofunctionali de protectie antibacteriana. cei cu progn rezervat pana la 40-50 %. Dupa 2 cicluri – reevaluare: 1 Continuarea tratamentului daca markerii scad si masele retroperit nu cresc. excretia locala de ac org bacteriostatici. N3M0S0) si III (orice T. IgA. lateral intre cele 2 uretere si distal pana la micul bazin. conc crescute de ioni de amoniu si de uree. iar disectia inferior este bilat numai pana la emergenta a. Rezervorul de germeni care ajung in TU este tubul dig. iar femeile care nu secreta antigene de gr sg (nonsecretoare) sutn in mod particular susceptibile la inf urinare recurente. 130 Supravegherea activa si tratam in mom recidivei – SA minim 5-6 ani. numai 10 % din vol maselor contin cel tum viabile. tes fibro-necrotic. Vindecare ~ 98 % cu ambele optiuni. Vezica urinara are capacitatea de a se steriliza in 2-3 zile prin: 131 mictiune – cea mai importanta modalitate de lupta a VU impotriva colonizarii bact este golirea eficienta a urinii. 133 prez subst bacteriostatice in urina . in gen pulm -> CHT de salvare). 135 diureza abundenta scade nr de germeni raportat la suprafata muc vezicale. VeIP. Dupa LAR la pac in std I clinic -> 30 % metastaze ggl = std II patologic si aproape 1/3 din acestia fac recaderi in alte zone decat abdomenul si pelvisul => tratament adjuvant cu CHT (2 BEP) => recidive sub 2 %. Factori favorizanti ai ITU. Fact de risc pt recidiva: invazia vasc. Iradierea externa – doze 40-50 Gy. nu mai este folosita in cond CHT moderne Tumori neseminomatose std II A/B (orice T. 3 Scimbarea tratam cu alte combinatii CHT – CHT de salvare VIP. Femeile – predispuse la ITU datorita unor conditii favorizante anatomice (uretra mai scurta si mai larga) si endocrine (sarcina – compresie ureterala si vezicala. Vezica urinara are capacitatea de a se steriliza in 2-3 zile prin: 134 mictiune – cea mai importanta modalitate de lupta a VU impotriva colonizarii bact este golirea eficienta a urinii. se excizeaza tes celul-grasos prevert cuprins cranial intre cei 2 pediculi renali. mez inf si pe partea afectata numai pana la bifurcatiai iliacei comune. Cei cu prognostic intermediar – supravietuire la 5 ani ~ 80 %.“factorul mucos” ce cuprinde fagocitoza de catre 30 128 .coli decat femeile sanatoase. 2 Rezectia T daca markerii scad si masele retroperit cresc. orice N. 129 CHT primara 2 BEP aplicata dupa orhiectomie la pac cu factori de risc crescut pt recadere a scazut rata recidivelor sub 3 % in cond unei toxicitati reduse a unui protocol mai putin strict. restul – teratom. S2/S3) CHT 3 sau 4 BEP in functie de prognostic.

5 Modif de statica genitala – prolaps genital. iar dupa 65 de ani frecventa este egala la ambele 31 . conc crescute de ioni de amoniu si de uree. cu o frecv mai mare la femei. ca urmare a echil dintre gazda si microorg. 2 Absenta sist reticulohistiocitar renal la niv medularei. La femei. ureterul (peristaltica. 3 inflamatie preexistenta a vezicii. inf urinara survine ca urmare a dezechil dintre acesti 2 factori. IgA. Prezenta bact in urina chiar in nr > 100000 col/ml fara existenta semnelor de boala = “bacteriuri asimptomatica”. datorita act estrogenilor. abcese intraperit. 7 Af genitale asociate 8 Af neuro – vezica neurogena. interpretare. peroxidaze. 138 Calea hematogena este mai rara la adulti. La femei. 5 DZ – glucoza in urina – mediu propice pt dezv bact. Exista 2 cai principale prin care microorg pot ajunge in TU: 137 calea ascendenta (retrograda)de la niv uretrei este regula. intrerupta. colonul – peristaltica mai lenta => constipatia cr => lez la nic muc colice prin care germenii trec in circ (mec patogenic pt pielonefrita primitiva). salmonella. 2 La barbat mictiunea cu jet turbulent. meatul ureteral cu cele 4 mec antireflux. 3 Flux sg scazut in medulara. 3 Refluxul vezico-uretero-renal cu toate cele 5 sist fiziologice ce pot ecluza fluxul urinar: aria cribrosa cu musc fina (se opune refluxului). fagocitoza si activ complementului) Factori ce tin de arborele urinar: 1 Uretra scurta la femeie – se deschide la niv introituslui vag – boga flora patogena. 4 deficiente imune – scaderii prod de atc IgA sau IgG. vezico-intest. excretia locala de ac org bacteriostatici. presiunea intravezicala crescuta. Pp un episod de bacteriemie cu dif pct de plecare si invazie ulterioara a rinichiului si ap urinar. dar poate fi importanta la nou-nascuti. ITU se afirma cu certitudine la valori peste 100000 col/ml si doar in conditiile afirmarii unei suferinte clinice. colul vezical cu sist sau sfincterian. Peste 95 % din inf urinare sunt produse de eneterobact si E. uretra scurta si tendinta bact rectale de a coloniza perineul si vestibulul vag => susceptibilitate mai mare. Germeni f virulenti: stafilococ auriu. 4 Corpi straini – litiaza urinara. Curatarea vezicii prin mec de mai sus – nu are loc in urm situatii: 1 corpi straini si calculi intravezicali. 140 Extensia directa de la org inevcinate – fistule vezico-vaginale. Urina – mod normal sterila. 6 Af bilio-dig cronice – constipatie. cistorectocel. Germenii de la niv uretrei sau introitusului vag -> niv VU. uretra cu ap sau sfincterian. diskinezii bil. 139 Calea limf – mai mutl teoretica. faecalis. bacilul TBC. 6 Staza urinara – mictiunea incompleta in cazul prez obst subvezical. chiar cu germeni la care rinichiul este rezistent. dat contaminarii uretrale. dar se admite ca valori sub 103 col/ml sunt normale. piocianic. Diverse alterari ale fct si struct rinichiului cresc probabilitatea inf pe cale hematogena. 2 urina reziduala. tumorile ap urinar. Propr bactericide ale lich prostatic si uretra mai lunga la barbat fac ca acesta sa fie protejat suplimentar. In mod normal urina este sterila.neutrofile si cel epit. Patogenia infectiilor de tract urinar. jocul presiunilor). Urocultura – tehnica. osmolaritatea crescuta a urinii. Factori ce tin de rinichi: 1 Vasc renala abundenta – insamantare rapida. lizozim. 4 Hipertonicitatea med (inhiba migrarea leuc. Un factor precipitant major la femei este actul sex. IgG.

cu durata de cel putin 7 zile. Este contraindicat la B. nou-nascuti. Initial – asp[ect ac. Tratam este acelasi cu al cistitei necomplicate. neameliorata de AB sau AI. polipoida. varstnici. muc edematiata si ulcerata. Clinic – piurie. DDX – prin ex anatomopatol. hematurie macroscopica. Semnele unei cistite necomplicate + dureri lombare. este hipovasc si prin scleroza detrusorului. usturimi mictionale a caror cauza poate fi Mycoplasma. in aproape toate cazurile sec unei alte af urogenitale => explorare detaliata de la primul episod. 9 C gangrenoasa – forma f grava. dureri suprapubiene. 3 C hematurica – manif clinice ale unei cistite obisnuite + hematurie microscopica. Pac pot prez hemturie in per menstruala. 6 C ulcerata – prez unor zone de ulceratie cu profunzime si dimens variabile raspandite in intreaga VU. Sunt foarte frecv la femei. Rubin si Stamm – bacteriuria este considerata relevanta in urm cond: 141 >103 col/ml la femeile cu cistita ac necomplicata. Chlamydia. Muc vez – edematiata cistoscopic cu ulceratii superf acoperite sau nu cu fibrina. Ab -> ales in fct de urocultura si ABG. Dupa vindec ep ac. 10 C interstitiala – pr de fibroza extinsa in corion. Durata – dep de localiz inf. prod de germeni anaerobi. urografic – hipotonia portiunii iliopelvine a ureterelor. elim d sfaceluri tum. muc – ingrosata. Tratamentul medical al ITU. iar in timp muc se atrofiaza. nu modif flora comensala si are o rata a recaderilor mai mica decat cel de 1 zi. de gr afect renale. in 32 . Cistita – definitie. de lez asoc ale TU. Ulceratiile izolate -> biopsie si ex anatomopatol. Cistoscopic – muc prez zone de ulceratie. semn Giordano prez. 5 C ac la barbat – rara. Tablou clinic de sepsis -> drenaj chir si ABterapie energica.sexe. 8 C de iradiere – sec iradierii reg hipogastrice (tum pelvisului). Ex HP al pieselor de biopsie -> tes endometrial cu gl inconjurate de stroma citogena. gravide. In formele avansate capacitatea vez este sever diminuata. 142 10000 col/ml la femeile cu pielonefrita neobstr. 11 Endometrioza vezicala – form pseudotum endovez cu localiz predilecta la niv trigonului. Cistita = inflam a VU ce pot fi acute (majoritatea) sau cr. Forme clinice: 1 C neoplazica – clinic – prez simptomatologiei iritative (polachiurie. cu prolif vegetante si edem difuz. fara caracter invaziv sau evolutiv. sedim urinar trebuie eval repetat pt verif persistentei hematuriei. dureri int mictionale). 144 Simpla prezenta o oricarui germeni in urina prelevata prin pct vezicala. Semne la dist: dureri prin ureterohidronefroza sau prinderea unor filete nv (tum infiltrative). forme clinice. 143 100000 col/ml la femei sau >10000 la barbati asimptomatici. Inflam este localiz initial si preponderent la muc VU. putand sa apar piohematurie. Se poate complica cu perf peretelui si dezv unei pericistite supurate sau gangrenoase. IU joase necomplicate la femei – tratament de 1 zi cu AB. 2 C “abacteriana” – cititele + uroculturi sterile + polachiurie intensa. Hematurie microscopica intotdeauna prez. 4 Pielocistita – inf muc vez si a cailor urinare pana la bazinet. Existenta bacteriuriei asimptomatice => intre nr de germeni din urina si severitatea manif clinice nu exista o leg stricta. in unele cazuri febra si frison. paralcinic – uroculturi sterile. cu caract evolutiv. 7 C pseudotum – la ex cistoscopic. tratam se instituie dupa precizarea etiopatogenica. Scopul tratam – elim completa a cresterii bact in TU prin tratam AB si tratam eventualei cauze anat sau funct pt a evita recaderea sau reinf. Simptom – progresiva. Ex sumar de urina – nu descop cilindri (martori ai af parench renale). Tratam de 3 zile este bine tolerat. iar imagistic nu se descop modif ale parenchimului. vezica se diminueaza. edeme ale mb inf prin invazia statiilor ggl.

prostatite. in caz de piurie fara bacteriurie (posib inf cu Chlamydia -> tratam cu doxiciclina / sulfonamide 7-14 zile). litiaza. Daca simptomele persista – investig suplim. malform renale. dar deseori creste brusc la 39-40 si + frison. Afect glomeulara – min si tardiva. relativ grupate in zone coresp lobulilor renali (spre deosebire de cele din pionefrita. sa fie adaptat la terenul biol al pac. coli. In inf urinare complicate.. ef adverse sunt rare (tul. pana la 2-4 luni. In gen – fol un singur AB. Val in jurul a 38 ºC. inspec pe speciile G ““enterale. cateterism urinar. Acc de percutia lombei (semn Giordano). Determ r de hipersensib mai rar decat penicilinele. Spectru diferit in fct de generatie. la diabetici. Pot determina r de hipersensib. sa aiba o buna elim renala (conc urinara este mai importanta decat cea serica). inclusiv pseudomonas. Schema ter de 3 zile este contraindic in caz de recaderi frecv. Microscopic – microabcese diseminate in toata masa renala si infiltrat inflam PMN radiar. Nota caract a PNA – in afara zonelor supurative. durata tratam > 10 zile. eruptii cutanate). Tratamentul cistitelor. Alegerea AB – trebuie sa fie activ pe bact care produc frecv inf urinare. la B (investig suplim + tratam de cel putin 7 zile). Fol + peniciline de generatie noua sau cefalosporine. inclusiv pseudomonas. Diagnosticul PNA. comp ionica). DZ. Controlul eficientei tratam nu este necesar la F in inf urinare joase necomplicate. corticala are aspect pestrit <= prez a numeroase microabcese. Cistita ac necomplicata la F tinere – empiric cu sulfamide (Biseptol) sau fluorochinolone (Norfloxacin. E. care sunt uniform rasp). pruriginoase.b GI. infiltratul inflam – f discret. dau cu act scazuta asupra streptococilor si anaerobilor. cu traiect de la papila spre cortex. Contraindicat la copii si gravide – af cartilajele de crestere. vezica neurologica. Pielonefrita acuta (PNA) – anatomie patologica. 2 Durerea lombara – nefralgie sau coica. IH. apoi bianual timp de 2 ani. In formele obstr – bazinetul si calicele sunt destinse si contin puroi. cateterism uretral. Fol cu atentie la pers cu miastenia gravis. DZ). Ciprofloxacin) timp de 3 zile fara a fi necesara verif eficientei ter daca simptomele dispar. dar la inf severe se pot asocia mai multe AB cu act sinergica. in caz de obstr de TU. Pe sect – benzi radiare alb-galbui (supuratia tubilor colectori). stafilococilor. varstnici. Pozitiv – pe semnele clinice: 1 Febra – de reg primul semn. osmolaritate. sa fie activ indiferent de modif calit ale urinei (pH. trebuie sa fie elim sub forma activa in urina. Nefrotoxic => folos pe per lim si ajustarea dozelor (IR. 5 Penicilinele – inh sint per cel bact. Act impotriva majorit G ”-”. colita pseudomembranoasa. Hepatotoxicitate fetala => evitarea fol la gravide. stafilococi. 1 Biseptolul – inh metab bact al folatilor si inh sint peretelui bact. Macroscopic – rinichi mariti de vol. La pac cu deficit de folati sau de G-6-PDH poate sa apara toxicitatea hematologica. cele de gen III acopera majorit G . la gravide. Pe parcursul admin – hidratare coresp pt prevenirea cristalizarii drogului in caile urinare. tulb GI. tulb GI. unele specii de Pseudomonas). In pielonefrite – lunar in primele 6 luni. 3 Aminoglicozidele – inh sint prot ribozomale. 33 . Ef adverse relativ frecv – eruptii cutanate eritem. Aminopenicilinele au act buna impotriva enterococilor. Nu sunt nefrotox. Spectru f larg. 2 Fluorochinolonele – inh enz necesara replicarii ADN bact. Tubii uriniferi contin puroi sar si zonele peritubulare sunt af.pielonefrite. ca r adversa – colita pseudomembranoasa. Activ impotriva majorit uropatogenilor (exceptie Enterococi. La pac cu stare septica sau intoleranta la ter orala se admin initial tratam parenteral + apoi terapie cu AB oral pana la 1421 zile. in inf aparute la pers cu anomalii ale TU – uroculturi la cateva zile de la intreruperea tratam. 4 Cefalosporinele – inh sint per cel bact. atrage atentia asupra rinichiului.

greturi. Utile in DDX cu alte supuratii renale. leucocite.v.coli). Lipsa raspunsului impune drenajul chir prin decapsularea rinichiului. 149 Imagistic – RRVS. VSH crescut. diseminate pe corticala renala. antrax renal – lez similara furunculului antracoid = confluarea mai multor microabcese ce realizeaza o zona centrala de necroza circumscrisa de o infiltratie dura. 3 Furuncul. Pionefrita – etiopatogenie si anatomie patologica. Expl imagistice ce permit dg poz: 150 urogf i. cu polakiurie si tenesme vezicale. UIV si CT – val relativ redusa. calea de insamantare – hematogena. Giordano +. 151 Ecogf – informatii similare cu UIV – masa tisulara corticala 152 CT – date suplim. cutanat sau faringo-amigdalian. Lez – focare supurative de dimens var sit in coticala. contur modif. Germenul cauzal implicat este stafilococul. 2 Abcesul renal – colectie supurativa de dimens mari cu localiz var la niv corticalei. Pot lipsi in formele complet obstr. fie prin lombotomie. = inf supurativa a parenchimului renal. Tratamentul pionefritei. fibrinogen crescut. hemidiafragmul homolat ascensionat. clasificare. 34 . Pac prez febra prelungita. = inflam a tesutului perirenal. flegmonul perinefritic. Etiopatogenie. conduce in majorit cazurilor la evitarea tratam chir. 147 HLG – hiperleucocitoza cu neutrofilie. Clinica – initial tabloul clinic este cel de supuratie profunda nelocalizabila. Semne paraclinice: 145 ex sumar de urina – piocite. transpiratii. Vancomicina. Pot evid marirea rinichiului.3 Piuria + sdr cistic. fara a avea insa acuze urinare. In fct de dimens focarelor – 3 forme: 1 Pionefrita cu abcese mici – focare de mici dimens. Paraclinic – leucocitoza cu neutrofilie. ex sumar de urina normal si urocultura neg. masoara densitatea pr inlocuitor de spatiu. eventual o secretie tardiva a rinichiului af. 1-2 mm. hTA si tahicardie. sub capsula renala. Anatomie patologica. Poarta de intrare de regula un focar dentar. Diagnosticul pionefritei. 3 Carbuncul renal – incizie multipla si drenaj. cu evol var si alte manif ale sepsisului. germeni microb si cilindri leuc. enucleere sau nefrectomie partiala. Hemocultura pozitiva in majorit cazurilor. – relevanta in abcesul si furunculul renal -> prez unui pr inlocuitor de spatiu cu dislocarea tijelor caliceale. carbuncul. cea canaliculara – pur ipotetica. 148 Hemocultura – adesea poz. Tardiv – semnele de localiz renala: rinichi palpabil. Este adaptat formei anatomopatol si evol bolii. Perinefrita – definitie. etiopatogenie. Se fol AB active pe stafilococ. a atmosferei celulo-adipoase situata intre capsula renala si fascia Gerota. ecogf. Ceftazidima). VSH crescut. durere lombara sau la baza toracelui. Aztreonam. 4 Alterarea st gen – astenie reflexa. 2 Abcesul renal – drenajul colectiei. 153 Scintigrafia cu Galiu – utila in localiz pr supurative. abcesul si furunculul renal. pionefroza. 146 urocultura – identif ag cauzal + ABG. 1 Forma cu abcese mici – medicamentos. Umbra renala – marita. in admin iv (Piperacilina. relatii suplim in pionefrita cu abcese mici – ingrosarea si neomogenitatea corticalei renale. oblig de ef in frison. DDX – toate af febrile cu debut acut si cu alte supuratii renale: pionefrita cu abcese mici. In forma cu abcese mici – aspect morf normal. rar altii (E. varsaturi. eventuala staza sau prez calculilor si o red moderata a secr rinichiului af. fie prin punctie ecoghidata.

coli. piocianic. 162 Ecogf renala – info despre eventuala suferinta renala. contractura musc. In faza initiala. polar inf. Mult mai rar. 155 semne locale renale: nefromegalie. klebsiella etc. 160 Abces prerenal – semne de iritatie perit sau chiar peritonita in cazul fistulizarii colectiei in peritoneu. pionefrita sau pionefroza. abces perinefretic. 158 Abces polar sup – clinic si Rx predomina semnele pleuropulm: durere la baza toracelui. doar in formele sec unei inflam renale. 159 urocultura poz inconstant. Tratamentul perinefritei. Perinefrita – anatomie patologica. 158 hemocultura poz in ~ 70 % din cazuri. 124) si pe expl paraclinice: 1. 3 forme: 1 Flegmon perinefretic – supuratie difuza a tes perinefretic. presupurativa. durere lombara. Dg pozitiv al perinefritei. Se pune pe semnele clinice (vezi sb. Clinica perinefritei. sediul si traiectele de difuziune ale ac. 2 Abces perinefretic – supuratie localizata. cu 3 faze evolutive: infiltratie. Clasificare: 1 Anatomo-patologic: . 161 UIV poate sugera o pielonefrita. Masoara densitatea colectiei si poate evid eventualele bule de gaz (anaerobi). febra de tip supurativ. pionefrita. cand germenii implicati sunt cei specifici inf nosocomiale – proteus.Insamantarea – de regula prin contiguitate sau prin fistulizarea unei supuratii parenchimatoase renale (pielonefrita. estomparea mg psoasului si ascensionarea hemidiafragmului. impastare. matitatea sinusului costodiafragmatic. un tratament AB energic. stafilococul fiind cel mai frecvent implicat. Radioscopia – prez unui mic revarsat pleural si imoblitatea hemidiafragmului. imagistic: 160 RRVS marirea umbrei renale cu pierderea conturlui acesteia. sediul si vol supuratiei. O varianta intalnita sporadic – supuratia perirenala sec lombotomiei sau lomboscopiei.flegmon perinefretic. Cea mai mare val diagnostica. bazat pe asoc mai multor 35 . 159 Abces polar inf – impastare in flanc si semne de psoita (contr psoasului cu flexia si rot ext a coapsei). 163 CT – prez colectiei. enterococ etc. perinefrita scleroasa sau sclerolipomatoasa. impastare si dureri lombare. ex de lab: 157 leucocitoza si VSH crescut. prerenal. 2. hiperemie si edem cutanat. 2 Clinic: abces retrorenal. 3 Perinefrita scleroasa sau sclerolipomatoasa – inflam cr. Germenii – cei intalniti frecvenet in ITU – E. Trepiedul clinic: 154 sdr febril prelungit. pionefroza). insamantarea – pe cale hematogena. supuratie colectata si difuziune. imobilit hemidiafragmului resp. nesupurativa. sdr septicemic sau sepsis. 156 semne legate de sediul colectiei -> 4 forme clinice: 157 abces retrorenal – cel mai frecvent. infiltrativa. polar sup. 164 punctia lombara ecoghidata – dg de certitudine si permite executarea ex bacteriologic.

Evolutia. 36 164 165 . Clinica pionefrozei. hidronefroza. Evolutia spontana. in 1 sau 2 timpi chirurgicali. pionefroza TBC. prezervarea chir e posibila). Pozitiv – bazat pe semnele clinice. rinichi polichistic si rinichi multichistic. a unui calcul pielic sau ureteral obst sau. prez calculilor pielici sau caliceali. tahicardie. Giordano +. Daca supuratia perinefretica este sec unei distructii supurative renale importante -> nefrectomia. Pionefroza – definitie. VSH crescut). 7 CT – densitatea colectiei si DDX. Sdr cistitic: polakiurie. Este de regula urmarea unei hidronefroze infectate (uropionefroza). Formele inchise. similare cu cele din orice supuratie cr (leucocitoza. ex de lab si expl imagistice. calculi. a unei pielonefrite sau pionefrite. aprecierea morfofunct a rinichiului contralat. fara tratament este infausta.coli sau stafilococul in insamantarile hematogene. Evacuarea puroiului prin punctie ecoghidata sau lombotomie min – rata mare de recidiva sau persistenta a bolii. cu distrugerea consecutiva a acestuia. 2 Urocultura poate fi poz in formele deschise. Insamantarea – de regula canaliculara. Un pr perinefretic supurativ sau sclerolipomatos insoteste majorit cazurilor. complet obstr nu se insotesc de sdr cistitic. mai rar. complicatiile si tratamentul pionefrozei. Se realizeaza cel mai bine prin lombotomie larga si deschiderea manuala a tutror fundurilor de sac si traiectelor de difuziune -> inspectia rinichiului si lavajul abundent al cavitatii restante. In faza supurativa – tratam chir = evacuarea si drenajul colectiei piogene. etiopatogenie. pac decedeaza prin sepsis sever sau MODS. 168 PN obstr. = inf supurativa a cavitatilor renale si a parenchimului. Dg pozitiv si diferential in pionefroza. Uneori se pot asocia dif manif caract IRC. eventuala prez a unor calculi radioopaci. 3 RRVS – cresterea umbrei renale. Colectia piogena intrarenala poate fistuliza perirenal => flegmon perinefretic sau mult mai rar intraperit -> peritonita severa. ca si hemocultura in formele septicemice. 6 Scintigf renala – rezerva functionala globala. usturimi mictionale. plina cu puroi si. Bacilul Koch din inf specifice poate => pionefroza identica dpdv anatomopatologic celei din inf nespecifice. Retentia azotata (uree sg. mai rar hematogena. Rinichiul -> punga multiseptata. polipnee. Germenul cel mai des implicat – E. DDX: 167 in primul rand cu uropionefroza (forma anatomoclinica in care distructia parench nu e completa. eventual. pionefrita. 4 Urogf iv – rinichi mut. prezent numai atunci cand colectia pionefrotica este deterjata in VU. piurie. 166 Semne de af renala: rinichi palpabil. hTA. 1 Probele de lab – nespecifice. 5 Ecogf – dilatatii pielocaliceale cu reducerea marcata a indicelui parenchimatos.AB cu spectru larg – cefalosporina gen III sau IV + aminoglicozid + metronidazol inj. poliurie. Este inconstant. Trepiedul: Sdr septicemic: febra. Tratamentul curativ – chir = nefrectomie. anatomie patologica. DDX cu uropionefroza (distructia parench nu e totala). creatinina serica) – prez in formele complicate cu IR. rinichi contralat.

streptococ. Incubatia – dif in fct de etiologie: UG = 3-5 zile. etiopatogenie. 2. Debutul – progresiv. UNG se dg poz in bloc prin proba SCHWARTZ. cele prod de chlamydia sunt cele mai frecv (70 %). Calea veneriana – modul cel mai ct de contaminare. In UG buzele meatului uretral sunt congestionate. Chlamydiile – parazitism intracel oblig. iar secretia devine rapid purulenta. clasica prin lombotomie). mycoplasmele se pot multiplica in mediu acelular => pot fi cultivate pe medii speciale. Uretrite – definitie. Dpdv etiologic: 169 specifice (gonococice . 172 inframicrobiene (cu macrovirusuri): chlamydia trachomatis. Dg UG: 176 ex microscopic al frotiului nativ din secretie – rez slabe. dar nu asigura un frenaj eficient al colectiei piogene. Ca aspect: purulenta in UG. Clinica uretritelor acute. Bazat pe ex ale scretiei uretrale si mai rar pe ex serologice. 175 virale – herpetice. = inflamatii ale muc uretrale. Boala af mai ales pers intre 20-40 de ani. 179 testul GONOZYME – met imunoenz de depistare in secr a unui atg gonococic. Dg de lab al uretritelor acute.Perinefrita intensa ce face nefrectomia imposibila. micotice sau parazitare sunt mai rare decat cele macrovirale. Sunt considerate UNG nebact -> secretia uretrala contine un nr > 4 leucocite/camp iar cultura pt gonococ este neg. clasificare. cu anumite caractere imprimate de ag cauzal.candida albicans. imunologice. Dg UNG: Exceptandu-le pe cele bact banale care pot fi evid prin culturi pe medii obisnuite sau prin col Gram. enterococ etc. acestea reprezinta rezervoarele oculte ale bolii. sau a insufic funct a rinichiului contralat -> nefrostomie (percutan in formele cu stare gen f alterata. seromucoasa sau seroasa in formele cr etc. caract in fct de ag etiologic. Pac – prurit si arsura uretrala spontana sau premictionala. epidemiologie. forma cr – la F. in perioada activit sex max. ureaplasma urealyticum. 174 micotice . calea extragenitala – exceptie. Tratamentul medical – complementar celui chir = AB + masuri gen de desocare si sustinere a fct vitale. Dintre UNG.UG) 170 nespecifice (non-gonococice UNG). iar cele prod de mycoplasme = ~ 10 %. muco/seropurulenta in UNG. 178 cultura pe medii obisnuite cu ABG. Rap UG/UNG este greu de stabilit. 173 parazitae – trichomonas vaginalis. mycoplasma hominis. Forma ac – mai ales la B. ca de altfel si in formele cr fata de cele ac. Uretritele nespecifice: 171 bacteriene: stafilococ. In UNG – secretia este mai putin abundenta. Perioada de stare – secretia uretrala prez. 177 ex microscopic Gram – prez diplococilor G – in leucocite (intracel). Cele bact banale. UNG = 10 zile in medie -> 30 zile. edematiate si eversate. 37 . 1.

Diferentiat. 1. 1. c. b. 190 anaerobi – clostridium. UNG candidozica – Ketoconazol (Nizoral) per os. si forme in care puroiul e dat de colibacil – forme ac localizate. UNG mycoplasmatica – sensibile la Eritromicina 4. Periuretrita ac difuza – flegmonul difuz = forma anatomo-clinica a sdr Fournier sau gangrena fudroaianta a org genitale. cu lez gl si ulceratii. Germenii pot fi adusi de corpul traumatizant. Factori generali predisp – malnutritia. Zinnat. Este de fapt o celulita progresiva ce se distribuie 38 . contactele sex intempestive pe perioada tratam – interzise. Periuretritele – anatomie patologica. eneterobacter. In majorit cazurilor – inf mixte. Tinidazol 5. Factori locali predispozanti: 191 af integritatii anat a epiteliului uretral. corinebacteryum. Infectie uretrala sau urinara – deseori – pac purtatori ai unei stricturi uretrale. 182 testul de microimunofluorescenta (MIF). 3. 193 alterarea ef de spalare exercitat de jetul urinar etc. in rap de ag cauzal. 189 facultativ anaerobi – E. stricturi uretrale etc) – cauza frecv a esecului ter = recidive sau cronicizare. plagi accidentale sau operatorii sau la cei cu cai false iatrogene. Rocephine (cefalosporine) 187 per os: Rosoxacine. UNG trichomoniazica – Metronidazol. Etiologie: germeni 188 aerobi – stafilococul epidermoid. se pot intalni in urina inf. Exista forme in care se gasesc numai anaerobi (f gangrenoase – bacilii perfringens). varsta. aparute la pac cu stricturi uretrale. sonde permanente. alcoolismul. perineoscrotale sau peniene. sensibilitatea ac la anumite AB. bacilus fragilis etc. Etipatogenia periuretritelor. necroza tes af si lipsa tendintei nat la limitare. 181 testul imunoenzimatic chlamydiazyme (Abbott). Minocylina. 192 absenta apararii atg de suprafata la niv uretrei. UG: 186 parenteral: Spectinomicina. 2. UNG herpetica: Aciclovir (Zovirax) per os Tratamentul se adreseaza oblig ambilor parteneri simultan. cu lez perineale. = inflam supurative ale tes periuretrale. Fortum. aspect evol si forma clinica. streptococ. Periuretrita acuta localizata – abcesul urinos – abces cu tendita de fistulizare cutanata. diabetul. Patogenitatea germenilor – virulenta si toxicogeneza crescuta a ag inf.a. 2. Miconazol iv 6. La tratamentul AB se asoc reguli de profilaxie si igieno-dietetice. zone de unde inf -> profund. Celax 2. caract prin propagare. UNG chlamydiene – tetracicline per os: Doxyciylina. Patogenie: principalele elemente implicate in declansarea bolii: 1. Dg UNG mycoplasmatice: 184 culturi pe medii speciale (Stuart). Necunoastearea fact predispozanti (prostatite. Eritromicina. lactobacil. 3. Zinacef. dar se gasesc si pe muc uretrala. lipsit de mb piogena. pct de inoculare fiind zona de deasupra stricturii. coli. 183 cultura pe fibroblasti (cel Mc-Coy). Dg UNG chlamydiene: 180 ex dir prin fluorescenta cu atc monoclonali antichlamydia – randament > 90 %. in gl sau lacune ori la niv ulceratiilor. Tratamentul uretritelor. Dg UNG trichomoniazica sau candidozica: 185 ex microscopic al frotiului nativ. Este o inf septica ac si difuza a tes conj.

Constituita din microabcese periuretrale prinse intr-o reactie fibroasa cicatriceala retractila intensa. cu evol torpida sau oscilanta. a. Cauza cea mai frecv – macrovirusuri (ureaplasma. Ca urmare a necrozei uretrale => fistule urinare. cautandu-se si pct de plecare. agitatie. care se deschide larg. delir. scurgandu-se impreuna cu resturi sfacelate. greu localizabila. c. strabatut de multiple fistule uretroperineale ramificate si anfractuoase.fuzee de expansiune – nici o bariera anatomica nu este apriori stabilita. fiind in majorit cazurilor de fapt orhiepididimite. Secretia purulenta din plaga – rec pt ABG. au 2 elem constitutive: . Derivatia urinara prin cistostomie clasica temporara – oblig. penis si plicile inghinale -> aspect ca in anasarca. Periuretrita acuta difuza – faze evolutive. pct de plecare Imipenem + Cilastatin sau o cefalosporina gen III sau IV + aminoglicozid + chinolona. Dpdv etiologic: nespecifice (bact sau macrovirale) si specifice (TBC). chlamydia). urmate de perforatie spre ext. Aparitia subicterului si oligoanuriei – semne ale insufic hepatorenale. adenomectomie transvezicala sau masaj prostatic. De extrema urgenta. 3. Tratam AB – oblig. 195 Calea limfatica – mult mai rar. tahicardic sau hTA. Infestarea cu germeni – pe urm cai: 194 calea canaliculara. E. Tratamentul periuretritei acute difuze. Pct de plecare – af prostatica. provocate sau iatrogene – dupa o manevra instrumentala. cu transmitere sex – dezv simultan sau in cont unei uretrite <= contact sex neprotejat.in tes celulo-adipos. 4. fiind o sechela a unei periuretrite ac. aponevroza perineala mijlocie este depasita => celulita difuza periprostatica. Schematic. In timpul mictiunii. cu lichid cenusiu negricios. b. la pac fara semne de inf urinare sau cu alta localiz. posibil epididimite sp. cu flictene. Merg prin tes subcutanat -> baza toracelui sau chiar mai sus. coli – a doua cauza ca frecv. faza de tumefactie – edem cu roseata. interventie chir + masuri intensive de desocare. Evolueaza cy zone intinse de necroza tisulara. deferentiala – calea comuna si cea mai frecv in epididimitele nesp. penisului si perineului ant. Stare gen profund alterata. Periuretrita cr circumscrisa (tumora urinoasa) – inflam cr. 2. . care inainteaza repede catre scrot. 5. planuri tisulare.zona centrala a inflam – cavit mica. eventual in cazul stafilocociilor sistemice. 3. acidobazica si metabolica. sunt f rare. plagi livide sau negre. HE. pac febril. faza de eliminare – survine de reg dupa 2-4 zile. banale sau spontane – apar aparent fara nici o explicatie. faza de reparatie – sfacelele se elimina lasand plagi cu fundul uscat si muguri ce se dezv cu tendinta la cicatrizare. 196 Calea hematogena – exceptionala. 39 . periuretrala. Tes scleros – excesiv prolif. Dpdv patogenic – 5 categorii: 1. din care se scurge o serozitate negricioasa + lambouri sfacelate si bule de gaz.) Etiopatogenia epididimitei acute. mycoplasma. cu transmitere nonsex – cele sec unei inf urinare sau prostatoveziculite. uretrala sau o inf urinara. perivezicala si chiar retroperit. urina iese prin fistula uretrala si inunda perineul. Foarte rar – bacilul Koch – epididimita TBC ac Duplay. Operatia = incizii multiple si drenaj chir al tes infiltrate. Astfel => mari pierderi tegum la niv burselor. pseudotum. La acestea – oblig masuri de desocare (reechil volemica. Poate avea din start caracterul unui soc toxico-septic ce poate conduce rapid la decesul pac prin MODS. printre fascii datorita capacitatii crescute a germenilor de invazie (prod fibrinolizine si hialuronidaza). simptomatice sau metabolice – in cursul unei septicemii.

suspensie scrotala si gheata local. febra ridicata. epididimectomie sau orhiectomie de necesitate. hernia ingh-scrotala strangulata. Tratamentul epididimitelor. tumef epididimului – initial coada. adenomita. Germeni implicate: E Coli(40%). usturimi mictionale. 4. Diagn diferential: prostatita granulomatoasa. congestive prostatica. betalactaminelor sau tetraciclinelor. 3. supurate sau abcedate.Dg epididimitei ac Ap la B tanar sau adult si mai rar batranii. scurgeri uretrale sau alte semne de inf urinara – deseori. traumatisme scrotale. 2. adica in per de activitate sexual a barbatului. analgetica si AI. in faza supurativa e foarte dureroasa. Dg pozitiv – ex clinic. iar suspensia scrotala exacerbeaza durerea – semnul Prehn). eventual in formele f dureroase infiltratii locale in funicululul spermatic cu xilina 1%. pseudomonas sau enterococ(20%). torsiunea hidatidei Morgagni. apoi capul si in final intreg scrotul este marit de vol. = drenajul abcesului. localizata sau cu iradiere funiculara. stafilococ(30%). distructiva. anamneza atenta si ex ecogf al scrotului. edematiate si deplisate. durere locala intensa. Tratament specific – cu AB de tipul cefalosporinelor. Tratament gen – f important: repaus absolut la pat (3-5 zile) -> repaus relativ (7-10 zile).prostatica depaseste capsula. frison. se produce in cazul unei uretrite acute. deseori + frisoane si alterarea st gen. DDX – tumora testic (lipsesc semnele inflam locale si sist. extend caudal catre fosele ischiorectale fie cranial perivezical si retroperitoneal Diagnostic pozitiv si diferential al prostatitei acute Semne urinare: disurie pana la retentive complete de urina. klebsiela. si hematogena(septicemie). proteus. Etiopatogenia prostatitei acute Inf ac ale prostate se int mai frecvent intre16 si 60 ani. Tuseu rectal: prostate marita de volum. polakiurie. Prostatita acuta-anat pat Sunt descries 3 forme diferite de prostatita acuta : • Prostatita acuta difuza sau foliculara sau catarala-stadiu evolutiv incipient. 40 . posibil revers • Prostatita acuta localizata sau abcesul prostatic-faza supurativa. Tratament chir – forme complicate. veziculite acute. Infectarea prostate se produce pe 2 cai : canaliculara sau uretrala(e cea mai frecventa. calde. iar pe masa tum se poate palpa epididimul distinct si de aspect normal). febra lipseste. In formele cu transmitere sex. se poate/sau nu limita la un lob • Flegmonul pelviprostatic. scurgeri uretrale. epididimul este sit ant. Tetrada clinica: 1. torsiunea de cordon spermatic (apare mai des la copii si rar la tinerri. presupurativ. Semne generale:febra. eco hipogastrica=zona hipoecogena bine delimitate in interiorul glandei= abces. sarcomul prostatic. piurie. explorare endoscopica). in infectii urinare. cu tegum rosii. in care ag cauzal este frecv un macrovirus – tetraciclinele sunt f eficiente. In formele severe cu risc de supuratie si abcedare – cefalosporine inj. stare gen alterata.

5 um. poate exista tumora palpabila uretrala. flobografia corpului spongios. fiind o boala de aparat si nu doar una de segment. scurgeri purulente. E stric aerob si nesporulat rezistand la intuneric timp de luni de zile. in asociere cu amoniglicozide si METRONIDAZOL. sau sonde uretero-vezicale “a demeure”. Anat pat: Exista 3 tipuri: • Carcinoame uroteliale tranzitionale -15% • Carcinoame epidermoide.bastonas subtire si sinuos cu o lungime de 2-4 umsi o grosime de 0. obiectivata prin modificarea parametrilor jetului urinare: forma modif (subtiata. asimptomatica si autovindecabila. retentive compl de urina. radioterapie externa sau radioterapie interstitial-pt formele strict superficial de pe uretra anterioara si chimioterapia citostatica. Imunitatea antituberculoasa este de tip cellular fiind realizata prin actiunea limf T=>limfokine. Patogenia tuberculozei a fost sistematizata de Ranke in 3 etape: 1. amputatie partial de penis. TUG reprezinta a doua localizare dupa TBC cu o pondere de 20%. prostactetomie totala. hematurie. 2. pe langa drenajul trans.sunt epitelioame scuamoase cilindrice nekeratinizate. adenopatie axilara. sunt localiz pe uretra anterioara si mai ales bulbomembranoase -80% • Adenocarcinoame-au ca punct de plecare glandele periuretrale. Tratamentul cancerului uretral Este complex. Clinic:disurie. imprastiat). Se indica cistostomie minima asociata In forma de flegmon pelviprostatic. E mai frecv la femei si afecteaza orice categorie intre 20-90 ani cu varf in decada 7.5-1. Fact favorizanti: infectii urinare. ex citologic. evolutia ei fiind subclinica. biopsia tumorii.Tratamentul prostatitei acute In faza presup: trat antibiotic(cefalospor III-IV cu aminoglicozid(gentamicina)timp de 5 zile) Faza de abces: drenaj chirurgical prin incizie transrectala. RMN. CT. fumatul. Tuberculoza primara-afecteaza practice toata populatia. Imunitatea organismului fata de bacilul Koch se numeste PREMUNITIE fiind o forma de imunitate existent doar pe timpul prezentei bacilului in organism.TUG este o etapa posibila in evolutia TBC. uretroragie. chirurgical. anat pat. Diagnostic pozitiv si diferenţial in cancerul uretral Se pune pe uretroscopie. uretrografie antero sau retrograde. Se inmulteste numai in organism sau pe medii de cultura special (Loewenstein-Jensen). Antibiotice folosite: cefalospor de gen IV: TAZOCIN. E o afectiune extreme de rara. IMIPEMEN(TIENAM). limfanedectomie inghinala si profunda Etiologia si etiopatogenia TUG(tuberculoza uro genitala) Agentul etiologic este Mycobacterium tuberculosis(bacilul Koch). Cancerul uretral-epidemiologie. emasculizatia. amputatie totala de penis. Infestarea se face in principal pe cale respiratory mai rar digestive sau cutanat.sau ischiorectal se va realize obligatoriu si drenajul paravezical bilateral + cistotomie clasica. rezectia endoscopica a prostate. limfangita. Infestarea are loc pe cale resp iar expresia antomopatologica este data de COMPLEXUL PRIMAR ce e constituit din: afectul primar. durata prelungita. maladii venerice. Este o forma clinic manifesta 41 . Chirurgical: uretrectomia segmentara. debut tardiv. fiind descries pana in 1000 de cazuri in total. hemospermie. Tuberculoza secundara este localizata in plaman sau alte organe.

TUG renala deschisa-date clinice si paraclinice Manifestarile urinare sunt pregnant. prostatita. nodule simpli si tuberculomul. Ex urina:BK prin baciloscopie directa sau insamantare pe medii speciale de cultura sau inoculare la cobia.in 1820 Laenec face studii aprofundate si prezinta fidel manifestarile clinice ale TBC. inapetenta si scadere ponderala. La acestea se pot adauga semne si simptome caracteristice diverselor forme anatomoclinice de localizare(nefralgie. epidimita). caverna). angulatii. Apoi erodeaa tubii => progresie in “pata de ulei” poe cale endotubulara catre medulara=FAZA MEDULARA. colica renala. Istoria naturala a TUG Este una din cele mai raspandite si periculoase infectii ce a afectat omenirea din cele mai vechi timpuri. plasmexodie si diapedeza PMN). devieri). congestia si infiltratul tuberculos. urocultura. IDR cu PPD(tuberculina). retractii. dilatatii. In sec IV Hipocrate realizeaa o descriere remarcabila a ftizicului in stadiile terminale. ramolire si evacuare. Tuberculoza tertiara(ftizia) este o forma de TBC secundara. transpiratii. BK în urină care poate fi evidenţiat prin baciloscopie libera sau inoc la cobai. Lipsesc semnele urinare. subfebra. remaniere proliferative. Urina este de aspect normal. Macroscopic: leziuni circumscrise-granulatii miliare de 1-2 mm realizate prin confluent mai multor foliculi. dar nu sunt afectati. TUG-anat pat Microscopic: leziuni exudative(hiperemie. Faza corticala+ faza medulara=TUG INCHISA. tuberculom. leziuni alterative(necroza de cazeificare ce consta in inchistare. Calea de contaminare este exclusive hematogena de la plam. permanenta. Explorare paraclinica in TUG EXAMENE DE URINĂ Examenul sumar de urină. usturimi mictionale. leziunea incepand in spatial dintre tubii contorti=FAZA CORTICALA. hidrocalioza. EXAMENE SANGVINE IDR BIOPSIE VEZICALĂ 42 . fiind dominate CISTITA TUBERCULOASA: polakiurie intense. leziuni ulcerative(ulceratia si caverna). leziuni proliferative(foliculul tuberculos KOSTER). Primul pas decisive in tratamentul medicamentos a fost facut in 1943 prin descoperirea streptomicinei. Au fost intalnite cazuri la mumiile egiptene. In 1812 Robert Koch descopera bacilul iar un an mai tarziu e evidentiat in coloratie specifica Ziehl-Nielsen. Glomerulii renali iau primii contact cu bacilul Koch. urea si creatinina sgpt aprecierea functiei renale. chiar si la schelete ce datau din epoca de piatra. Momentul ulcerarii si deschiderii lor in calea urinara=TUG DESCHISA. Sindromul de impregnare bacilara persista in continuare.edemul. calcifiere. TUG renala inchisa-date clinice si paraclinice Manifestarile clinice sunt estompate. nefromegalie. caverna). proba addis-Hamburger(indică valori patologice ale hematiilor şi leucocitelor în sânge). modificari vezicale(vezica mica spastic sau afectari segmentare cum ar fi retractia homolaterala). hematurie. Ex sg: leucocitoza cu limfocitoza si cresterea VSH. Clinica este dominate de SINDROMUL DE IMPREGNARE BACILARA: astenie complexa. leziuni difuze. modificari ureterale(stenoze. tenesme vezicale. Urografia denoata posibile modificari renale(rinichi mut urografic.3. Pacientii prezinta PIURIE STERILA ACIDA.

urografia iv. localizarea si caracteristicile placilor. Examenul poate depista rupture renale fara insa a permite o buna caracterizare a acestora.5 si rupturile bazinetelor -traumat vasculare(<1%)-cele mai grave=> deces prin hemoragii massive. eventual pt ghidarea drenajului percutanat. epidimectomia.2-scara AAST -traumat renale majore(15%)-gradele 3. flanc). poate contracara rapid aparitia stenozelor). se stabileste orificiul de intrare si orificiul de iesire. neinvaziva. Radical:nefrectomie. Endoscopia Tratament chimioterapic in TUG DPDV al eficientei si al modalitatii de utilizare medicamentele antiTBC se clasifica in 3 clase: • Esentiale: IZONIAZIDA=HIDRAZIDA(antiTBC major puternic bactericid. Plagi sau traumatisme deschise(12%) In functie de starea rinichiului in momentul traumatismului: 1. pieloplastia. E utila pt urmarirea evolutiei urinoamelor si hematoamelor. In cazul traumat deschise se identifica numarul. tumori renale Dupa Moore se impart in: -traumat renale minore(85%)-necesita doar trat medical. rezectie transuretrala. Explorare imagistica in traumatismele renale Ecografia-e rapida. Clasificarea traumatismelor renale In functie de integritatea cutaneo-parietala traumat se impart: 1. repetabila. Clinica traumat renale Durerea-localizata in zona traumatizata(lomba. CT. STREPTOMICINA(actiune inclusive pe mycobacterii. litiaza renala. Conservator: Cavernotomia. nefroureterctomia. 43 . Existentza unor afectiuni preexistente sau a unor interventii chirurgicale la nivel renal are impt deosebita pt stadializarea leziunii si alegerea tratamentului.EXPLORAREA IMAGISTICĂ Radiografia renovezicală simplă. uretrectomii segmentare si uretroplastii. VIOMICINA Tratamentul chirurgical in TUG Este complementar trat med. uretero-pielo-grafia retrogradă. nu iradiaza. Contuzii sau traumatisme inchise(88%): prin mec direct sau indirect 2. AMIKACINA.4. nu necesita contrast. Hematuria macroscopic. orhidectomia. conservator. • De rezerva: KANAMICINA. reconstructiv) sau radical(extirpare de organ). Trat med se executa postoperator 8 luni. Traumatism pe rinichi normal 2. Se executa dupa 4 sapt de trat antiTBC. Grad 1. ETAMBUTOLUL(effect bacteriostatic). nefrectomie partial. ieftina. atat intra cat si extracelular)+RIFAMPICINA(are spectru larg) • De asociere: PIRAZINAMIDA(derivat al ac nicotinic folosit ca med de asociere cu Izoniazida si rifampicina). Poate fi difuza lomboabdominala sau abdominal(prin acumulare patologica de lichide retroperitoneal sau intraperitoneal). echo. Trat chir poate fi conservator(plastic. Se evidentiaza colectiile perirenale si retroperitoneale si chiar hematoame intraparenchimatoase. Traumatism pe rinuichi pathologic: hidronefroza. chisturi renale.

indicatie absoluta: hemoragie renala persistent. Rupturile complete dupa traumatismele externe sunt rezolvate prin interventii reconstructive deschise. Leziune cu distrugerea jonctiunii pielo-ureterale. Este metoda de elective pentru stadializarea pacientilor cu traumatism renal stabili hemodynamic. Radiografia toraco-pleuro-pulmonara se efectueaza pt diagnostic. fracturilor costale. extravazare persistent de urina. Urografia intravenoasa (UIV) are o mare sensibilitate(peste 92%) pentru diagnosticul tuturor gradelor de traumatism renal. plagile renale.ureterocistoneostomia cu lambou Bari. Rupturile iatrogene complete si ligaturile partiale sau complete recunoscute intraoperator necesita corectare imediata. autotransplantul renal Leziune a ureterului distal<5 cm. Indicatii relative: distrugere renala importanta cu fragmente devitalizate mari. acid de munca sau de sport. leziuni renale incomplete explorate imagistic. extravazarea de subst de contrast. Intimpd e razboi: plagi impuscate sau injunghiate.JJ’’ care asigura drenajul urinii si stabilizarea leziunii reducand riscul de aparitie a unei stricture. chirurgie endoscopica urologica:ureteroscopia diagnostic sau operatorie poate produce diverse leziuni Tratamentul traumatismelor renale Tratamentul conservator este tratamentul de elective pt majoritatea leziunilor renale si consta in repaus la pat. Stentul se mentine cel putin 3 sapt. cu extravazare urinara si hematom mare retroperitoneal.Radiografia renovezicala simpla(RRVS)-apreciaza starea sistemului osos(fracture ale coastelor 11 si /sau 12. tromboza arterei renale principale.. vizualizeaza bine parenchimul renal si sistemul collector al rinichiului traumatizat. pneumoperitoneul. 44 .ureterocalicostomia. chirurgia laparoscopica. conturul umbrei renale. prezenta sau absenta umbrei psoasului. Cele mai importante rezultate sunt : absenta functiei. ureterocistoneostomia cu fixare la psoas. Contraindicatii: sensibilitate la subst de contrast sau val TA< 80 mmHg. Se aplica in cazul leziunilor de gr 1 si 2 chiar si 3. antibioterapie. a pneumotorax si hemotorax. In cazul leziunilor partiale (grad 1 si 2) se poate monta un stent ureteral. Tratamentul leziunilor ureterale Tratamentul depinde de gradul si sediul leziunii si de etiologie. CT are o sensbiliatte si specificitate mai mari decat celelalte. asigurarea diurezei. Stabileste prezenta si starea morfofunctionala a rinichiului contralateral. montarea unui stent ureteral si corectarea leziunii tardiv. transuretero-ureterostomia(trecerea ureterului proximal contralateral retroperitoneal printr-o bresa create deasupra arterei mezenterice inferioare si nastomozat termino-lateral cu ureterul sanatos). agreiuni individuale. fiind associate si cu alte leziuni viscerale=>mortalitate mare Traumatisme iatrogene: chirurgia deschisa:intereseaza frecvent ureterul pelvin. mai frecvente in treimea superioara a ureterului. Leziune a ureterului proximal<3cm-uretero-ureterostomie. ale apofizelor transverse). reechilibrare hemodinamica.ureteroplastie cu grefa ileala.ureterocistoneostomie(reimplantarea ureterului distal in vezica) Leziune a ureterului distal>5 cm. Leziune a ureterului proximal>3 cm. Tratamentul chirurgical are drept scop reducerea morbiditatii si pastrarea functiei renale. In cazul unei ligature complete cu obstructive manifesta se impune interventie chirurgicala imediata cu desfacerea ligaturilor si reconstructive ureterala. Daca are loc avulsia ureterului sau conditiile locale sunt dificile se recomanda drenajul percutanat al urinii. Etiopatogenia traumatismelor ureterale Traumatisme externe: acid de circulatie.

rinichi palpabil(nefromegalie). anurie. 2. ileus.nu exista modificari imagistice. plaga -dureri locoregionale intense produse de fractura de bazin asociata -mictiunea spontana este posibila daca nu preinta rupture totala si complete a uretrei membranoase -hematurie macroscopic -semnele hemato-urinomului perivezical. hematom. Rupturile vezicale intraperitoneale reprezinta 25% din leziunile vezicale si sunt associate cu rupture vezicale extraperitoneale in alte 12% cazuri. pot fi luate la pacientii la care cistografia nu arata o rupture mare.formatiune pseudo-tumorala acre umple hipogastrul. Leziune vezicala interstitial. Traumatismele uretrale. conservatoire. 4. Clasificarea traumatismelor vezicale Dupa gradul afectarii peretului vezical si pe localizare anatomica: 1. greturi. intre pliurile mezenterice 3. Daca pacientul este instabil se impune explorare chirurgicala cu rezolvarea leziunilor associate care prezinta risc vital si explorarea atenta a ureterului pt stabilirea diagnosticului. Tratamentul rupturilor vezicale Masuri medicale. Anatomie patologica 45 .Diagnosticul traumatismelor ureterale In cazul agresiunilor externe diagn se bazeaza pe un grad mare de suspiciune in toate cazurile de plagi si in special cele impuscate. frison.include si hemoragiile intramural sau extravazarile de subst de contrast submucos.escoriatie. Masuri chirurgicale au character de urgent si indifferent de semnele prezentate de bolnav sau de sediul leziunii este obligatory explorarea cavitatii peritoneale. Rupture vezicale intraperitoneale: -marca parieto-cutanata a traumatismului la nivelul hipogastrului -durere initial hipogastrica apoi abdominal difuza -hematurie macroscopic care poate fi si absenta -smnele de revarsat peritoneal: matitate cu character lichidian deplasabila pe flancuri -semnele de iritatie peritoneala -diureza externa redusa(pt ca se duce in peritoneu) -leziunile altor organe intraabdominale si soc septic consecutive peritonitei urinoase. Manifestari clinice: durere lombara. Rupture vezicala extraperitoneala-subst in spatial perivezical. varsaturi. in spatiile parieto-colice. fara extensie transmurala. Rupturile vezicale extraperitoneale: -semne parieto-cutanate de traumatism. acumulare intraperitoneala(peritonita). echimoza. stare de rau). Rupture vezicala intraperitoneala-cistografaia arata prezenta subst de contrast intre ansele intestinale. 5. Contuzie vezicala. acumulare retroperitoneala sau in pelvis(dureri. Etiopatogenie. aparare sau contracture muscular. Leziuni combinate Dupa mecanismul de actiune a agentului traumatic: -contuzie cu rupture extraperitoneala -contuzie cu rupture intraperitoneala -plaga penetranta vezicala Diagnosticul rupturilor vezicale Durerea abdominal asociata cu fracture de bazin si hematuria.

chistul renal solitar. pelvi-subperitoneal. Malformaţiile rinichiului A. Tratamentul rupturilor uretrale Chirurgical prin realinierea primara a uretrei se intelege montarea precoce a unui cateter uretrovezical 16Ch care sa traverseze zona de rupture.aplazia renala. daca nu a intervenit o supuratie. . Uretra membranoasa e situate intre 2 portiuni fixe ale uretrei. bine dezvoltata la barbat.duplicitatea pieloureterala.malrotatia incomplete.hidrocalicoza. intindere Alungirea uretrei. . uretroragie. . intr-un singur timp si presupune disectia capetelor uretrale si excizia extremitatilor fibrozate pana in tesutul sanatos. urmata la 3 luni de uretroplastie anastomotica perineala. prostatica si bulbar. F. .malrotatia inversa. H.. In cazul in care realinierea a fost posibila. .fistula arteriovenoasa. Extravazare contrast Rupture complet uretr ant Fara contrast in uretra proximala Interventie deschisa/ endosc sau vezica.stenoza arterei renale. . .simfiza pelvina – rinichiul in placinta. Uretroplastia anastomotica este o interventie de reconstructive a continuitatii uretrale prin sutura cap la cap a capetelor uretrale.rinichiul hipertrofic congenital.ectopia renala incrucisata. . Anomalii de structura – rinichiul polichistic. Anomaliile sistemului colector – diverticulul caliceal.artere accesorii. fara evacuarea hematomului periuretral si fara disectia.hidronefroza. .. Anomalii de fuziune – simfiza bilateral.rinichiul in potcoava. D.anevrismul arterei renale. Anomalii de volum : . cand leziunile associate s-au vindecat iar hematomul pelvin s-a rezorbit. Boala polichistica renala (BPR) 46 .rinichiul cu lobulatie fetala. . E.rinichiul miniatural. . Interventia este indicate la 3 luni de la traumatism. .hipoplazia renala. pe o sonda modelata Ch20-22.malrotatia excesiva. apropierea sau sutura capetelor uretrale. B.rinichiul supranumerar. Anomalii de rotatie . . cu fire rezorbabile. . I. . Anomalii de pozitie – ectopia renala simpla. fara extravazare Fara trat de contrast contuzie Sange al meat.chistul parapielic. Daca pacientul are leziuni grave – cistostomie suprapubiana.rinichiul multichistic.Se intalnesc in fracturile bazinului. Anomalii de forma – rinichiul dromader. .rinichiul spongios.rinichiul sigmoid.megacalicoza. retentive complete de urina(in functie de plinit vezicii poate exista glob vezical). traverseaza planseul muscular pelvin. C. fare extravazare Citostomie suprapubiana Rupture partial Contrast in uretra proximala sau Sau cateterism uretral vezica. extravazare contrast imed/ tardiva Rupt complet uretr post Rupt uretrei post+rupture Interventie deschisa imediata colului vezical Diagnosticul traumatismelor uretrale Dureri locoregionale. cateterul se scoate dupa 6 sapt daca cistouretrografia mictionala sau uretrografia pericateter nu arata extravazare de subst de contrast. . Anastomoza se realizeaza pe cale perineala. . Anomalii de numar: -agenezia renala.simfiza unilateral. G. . avand raporturi foarte stranse cu structurile musculo-fasciale de la acest nivel.artere aberanta. . hematom periprostatovezical.Anomaliile vasculare renale – artere multiple. .

Tratam. Ectopiile renale simple : iliaca. Anat pat. Nefroscintigrafia curba de excretie a radiotrasorului este aplatizata. U. Cauze extrinseci – prezenta unui vas sg anormal ce incruciseaza jonctiunea. mai frecv la barbati . hiposodat. eco . Tratam. – dezorganizare armonica. Tratam. toracica. . – explorări imagistice Hidronefroza eco – prezenta dilatatiilor caliceale ce comunica cu bazinetul dilatat..tratam endoscopic : endopielotomia dilatatia jonctiunii pieloureterale sau endoproteza ureterale cu sonde JJ. supraf boselata de numeroase chisturi pe corticala. bazinetul si calicele sunt dilatate variabil in fct de grd stenozei si durata.V. parenchimul renal se subtiaza treptat si sufera modificari distrofice. scinigrafie renala. ureterele sunt departate lateral.Reprezintă o afectiune congenital bilateral. vascularizatie anormala. . – in forme compresive si complicate . de certitudine punctie ecoghidata a chistului . cele peste 6 cm .I. -medical: contracararea princip complic . Rinichiul in potcoava Descriere : are o pozitie mai joasa. regim hipoproteic. rinichiul polichistic. – date clinice si explorare imagistica.chirurgical: punctie ecoghidata sau prin laparoscopie. se pune pe urografie i. Diag. papilele renale sunt afectate. Hidronefroza etiopatogenie: afect ce consta in distensia bazinetului si a calicelor .V. – urografie i. greutate totala mai mica. megacalicoza. chirurgical Hidronefroza chirurgia deschisa –pieloplastii: interventii reconstructive ale bazinetului si jonctiuni pieloureterale.I. hidronefroza. Chistul renal simplu diag. Forma congenitala = sindrom de jonctiune pieloureterala. se dezv in viata intrauterine . datorata unui defect al mecanismului de unire intre tubii contorti si tubii coloectori. . 47 . – certifica prezenta precizand si aprecierea gradului de afectare. CT U. pozitiv – explorare inagistica. Tratam.I. Diag. U. rinichiul spongios. diferential – rinichiul polichistic. bilaterale. Diag.leziunea cauzata consta intr-o stenoza intrinseca a jonctiuni. bazinetul inchis. calicele apar in ‘ spita de roate’ . metoda utiliz in prezent este chistectomia partial.. pelvina. secundara disectaziei jonctiunii pieloureterale. Diag. diferential – tumori renale. Rinichii mari . dupa luna a IV a sarcini.v. CT. chirurgical – rezervat formelor grave. Eco : numeroase chiste renale bilaterale ‘ ciorchini de strugure ‘ . axul longitudinal vertical. bazinetele sunt situate anterior.v.incrucisate : unilateral. cu transmitere genetic. . Diag.Afectare bilateral intotdeauna. – igienodietetic: cura diureza. Diag.V.Metoda terapeutica este punctia aspirativa percutanta ecoghidata.

reflux vezicoureteral dobandit prin : cistite cr .forme usoare: ureterectomie partial pelvina cu ureterocistoneostomie antireflux.I. in forma obstructiva se int o zona cu calibru ingustat. Megaureterul etiopatogenie – cauza megaureterului rezida in lipsa celulelor ganglionare ureterale + putine fibre musculate circulare ureterale. situate imediat juxtavezical.Poate fi uni sau bilateral.dializa sau transplant renal. vezica neurogena. reflux iatrogen : postadenomectomie. + cistografie mictionala . Tratam – medical : profilaxia si combaterea infectiei urinare . – defect de umplere in ‘cap de cobra’ situate la niv bazei vezicii urinare . . Reflux vezicoureteral (RVU) clasif. masuri igienodietetice . Se produc lez de pielonefrita cr cauzatoare de hipertensiune arterial sec si IRC. forme severe : nefroureterectomie. mai ales la copii dar si adulti. – refulare urinii din vezica in uretar duce la dilatatia ureterului si pieleocaliceala realizand o ureterohidronefroza . 48 . – investigatii imagistice : eco – rinichi cu dimensiuni crescute si cu doua sisteme pielocaliceale separate de o zona parenchimatoasa . obstructiile subvezicale. reflux primar idiopatic.I. reflux congenital asociat cu : ureter ectopic. eco : format tumorale chistice in zona de proiectie a orif ureterale. cura uroterocelului.V. meatotomia ureterala Incidenta – foarte mare. uretrocistoscopia. masa parenchimatoasa este mai mare decat a unui rinichi normal insa mai mica decat suma a doi rinichii.Staza urinara si hiperpresiunea intrarenala favoriz suprainfectarea urinii si ischemie cr .eco . – investig imagistice. Diag. grd 5 – nefroureterectomie. – investigatii imagistice si endoscopice : U. Fiziopat. grd 1 – medical prin vindecare. unde stratul muscular circular al tunici musculare ureterale lipseste. Diag. ureterul seg renal inf se deschide ortotopic.ureterocistoneostemie antireflux.V. 3. ambele forme au comun alterarea peristaticii ureterale. lung de 1-5 cm . U. Tratam – endoscopic – incizia sau rezectia endoscopica a pungii lichidiene. Cel neobstructiv ureterul este dilatat pe toata lung sa. grd 4 – nefrostomie temporara si reimplantare ureterala ulterioara. 2. ureterele pot fi unite intre ele sau pot fi separate . 15% la 10 12 ani. citoscopia : dilat chistica de dimensiuni variabile la niv ureterului intramural. 4. 1.Duplicitatea pieloureterala Descriere – este o malformatie relative frecventa ce consta in prezenta a doua sisteme colectoare distincte care dreneaza un singur rinichi. nefroscintigrama. 30% la 4 ani.V. Ureterocelul Reprezintă dilatatia chistica a portiuni terminale intramural a ureterului. Diag. duplicitatea pieloureterala completa. -chirurgical . grd 3. cel superior heterotropic. ureterocelul. Diag. urografie : dilatatia uneori giganta a ureterului + dilatatiile pielocaliceale.I.. la adult pana la 5 % forme usoare. cistografia. 70% din copii sub 1 an.se pune pe baza U. – pune diag de certitudine obiectivand morfologia sist collector pieloureteral. grd 2 – medical urmarire +chiurgie. Tratam. 10 % din cazuri de insuficienta cardiac.

examen clinic atent. Eco scrotala – imagini hipoecogene retrotesticulare si intrafuniculare. barbat infertile. orhidopexie. Ectopia testiculara Reprezintă lipsa testiculului din scrot. la ex clinic in ortostatism se obs o deformare in partea poster-sup a scrotului.Extrofia vezicala Reprezintă o anomalie grava a vezicii urinare : abs peretelui abd ant hipogastric si a peretelui ant vezical. perineala. peniana. palpare –tumefactie moale . tromboza venei renale. Scintigrafia cu pertehnetat de Technetiu 99m . Epispadiasul reprezintă deschiderea uretrei pe faţa dorsală a penisului. Diag. Tratam – chirurgical : este pt formele cu localizare posterioară corectarea viciilor de conformatie. Tratam – chirurgical – la fel + montare de sfincter artificial.mecanisme : insuf tubului fascio-muscular al cordonului spermatic. Tratament. Varicocelul Reprezintă o dilatatie varicoasa a venelor plexului pampiniform. glandulare. Exista doua forme : primitiv – ap la tineri. Forma aceasta este mai gravă decat hipospadiasul. la copiii si adolescenti se trat varicocelul de grad 3 cu hipotrofie testiculara. lombar. sfincterul ureteral este complet compromise. traiectul vertical lung si varsarea in unghi drept venei spermatice stangi in vena renale. Criptorhidia. reconstructia uretei. Termografia scrotal – dif de temp de un grad intre cele doua scroturi. Varicovelul simptomatic. Varicocelul clinic este in 95% din cazuri stang. nou nascutul prezinta in H o plaga prin care se scurge urina. dilatatia venoasa a venelor plexului pampiniform. nedureroasa cu consistenta unui ’ghem de rame’ . durere in ortostatism. Prognostic – grav. simfiza pubiana lipseste dar bazinetul este stabil. retrovezical. cura laparoscopica a varicocelului : copil la pubertate. Cauza este un viciu grav de dezv al sinusului urogenital. explorare imagistica. penisul este scurt lat. perineal. crurala. – este facil. penoscrotal. deces prin urosepsis sever. Diag. Tratam – reconstituirea vezici urinare si a uretei . Flebografia . intraperitoneal. eventual laparoscopie.coborarea si fixarea testiculului in scrot.adm de gonadotrofine. Diag. 49 .chirurgical : intrereuperea fluxului venos spermatic. calibrul mare al venei spermatice.chirurgical –pana la 2 ani. crural profund. Tratam – medical. Hipospadias/epispadias Reprezintă o deschiderea anormala a uretrei pe fata inferioara a penisului. Incidenta – populatia adulta 15%. pubiana. penian. clasif : inghinala . greutate. are indicatie varicocelul cu simptomatilogie si la barbate infertili numai dupa optimizarea fertilitatii partenerei. Ligaturarea venelor spermatice clasi sau laparoscopic. valve absente sau incompetente care det reflux renospermatic. orhidectomie sau autotransplant testicular. simptome : jena. Ca forme avem : peniene. Examenul Doppler – se obs refluxul venos la examinarea cu o sonda. Forme clinice : balanic.compresiunea venei spermatice. Varicocelul primitv. trecerea venei renale stangi prin pensa aorto-mezenterica. – tablou clinic : examen sistematic. simptomatic – ap secundar obstructiei venei renale in carcinomul renal. Diag pozitiv se pune pe refluxul subst de contrast in vena spermatica in timpul opacifierii venei renale stangi . deviatia urinara temporara. . la pubertate. populatia de barbate infertile 30%.testicul neevidentiat.

Eco scrotal. hematoame. afect maligne. submucoasa si muscular ingrosate si sclerozate. posttraumatice. nedureroasa. torsiunea de testicol.glandele atrofiate. sau poate fi dobandit : cel mai frecv este idiopatic (fara o cauza aparenta). In cel secundar cauzele sunt siclemia. se impart in : postinflamatorii.. cele mai frecv sunt cele iatrogene 40-45%. nedureroasa . Poate fi congenital : ca urmare a unei obliterari incomplete a canalului peritoneo-vaginal. initial se incearca detorsianare manuala . chirurgical – desfintarea cavitatii vaginale si excizia foitei vaginale parietale. mucoasa. tumora de testicul. 8% la 6-7 ani. epiteliul este keratinizat. poate fi congenital 10% la 3 ani. Fimoza Imposibilitatea decalotarii glandului datorita ingustarii orificiului preputial.. diurnal si nocturna si disurie mergand mana la retentie urinara. Uretrotomia optica interna. Tratam. nutritia parenterala totala cu emulsii de lipide in concentratii mari. Diag diferential : inflamatii ac si cr ale burselor si scrotului . clinic este o tumora ovoida . sau dobandita – dat unei infectii locale cr . sau ischemic (ca urmare a unei disfunctii a mecanismului de detumescenta )-eflux venos crescut. ovoida. senzatie de fluctuenta in tensiune. regulate. traumatisme scrotal. Priapismul Este primar (idiopatic) si secundar. Anat pat – ingustarea lumenului este de natura cicatriciala. iatrogene. afectiuni inflame ac. tratam este o urgenta – comprimarea ferma a glandului timp de 5 min .leucemii. Diag. chirurgia deschisa. interupt sau in picatura. injectii intracavernoase. jetul urinar slab. neteda. Tratament. Torsiunea de cordon spermatic Este dig scrotului ac. operat in primele 4-6 ore – orhidopexie controlata . ocazional inelul necesita o incizie.confirma natura lichidiana a tumorii si eventualele modificari. hipoxie . fixarea se face cu fire neresorbabile.Hidrocelul Reprezintă o acumulare de lichid intre foitele parietale si viscerala ale tunicii vaginale.clinic: poliakiurie permanenta. Paraclinic. apendice testicular sau epididimar . subtire sau imprastiat. idiopatice. Si 50 . talasemia. explorare endoscopica. Structurile ureterale Reprezinta ingustari intrinseci ale lumenului uretrei. Parafimoza Conditia patologica in care glandul decalotat nu mai poate fi recalotat dat retractiei inelului de fimoza inapoia glandului . acidoza. elastic.dilatatia ureterala instrumental. cause neurogene. terdiv. tumora testiculara. alteori poate evid o orhiepididimita ac. tratam conservator – unguent cu corticoizi .urografie intravenoasa cu ureterocistigrafie functional. tratate cu antibiotice sau o incizie dorsal a inelului fimotic . tratam chirurgical este indical la varsta de 3 ani – circumcizie plastic . congenital.influx arterial scazut.cateterism uretral foarte bland cu sonda de cauciuc moale.ureteroplastii. explorare radiologica. hernie strangulata . clinic ap o tumefectie scrotala . Tratament – conservator consta in punctia evacuatoare . torsiune de testicul.

inhibitori de PDE5. nitrati organic.testiculelor. teste de lab neconcludente – process inflamator subacut sau cr. radioterapie in doze antiinflamatorii.injectare intracavernoasa a unui agonist alfa adrenergic. – anamneza sexual. Tratam.vitam E. Diag.v. Clasif. ex ecografic indentif nr si localiz placilor si calcifierea acestira.incapacitatea persistent a unui barbat de a obtine sau mentine o erectie suficienta pentru actul sexual. ketoconazolul. de grosime 1-20mm . anamneza medicala –dc sufera de HTA. Anat pat – leziunea se prezinta ca o placa fibroasa alb cenusie . CT.ischemic este o urgenta – se urm cresterea drenajului venos . colchicina. RMN. secundar – manevre terapeutice – hidratare. boli endocrine. eco. ureterografia retrograde. pieloureterografia percutanta anterograda. Tratam – pt restabilirea vieti sexual satisfacatoare. chirurgical – excizia placii fibroase si grefa dermica. ex clinic. alcalinizare. Tratam. procedeuri chirurgicale vasculare – revascularizarea arterial. chirurgical. Tratament. testiculelor. analize de lab. papaverina. Tratam de prima linie. anatomica/structurala . Proteze peniene. situate pe linie mediana. injectabil intralezional – corticosteroizi . se face bilateral. teoria infectioasa. cu transmitere sexuala . RMN depist unor placi la baza penisului. endocrina. anevrismele aortei abd cat si unele neoplasme. chestionarul SHIM. local. injectii intracavernoase. verapamil. multe fibroblaste si colagen. neurogena. arterial .glicemia a jeun. evaluarea statusului psihologic. Diag.iontroforeza si unde de soc extracorporeale.scleroza retroperitoneala este alaturi de infect de vecinatate. arteriogen .factori implicate: teoria imunologica. 51 . analgezie. ex fizic – aspectul general si caract sexual secundare.influx arterial crescut ca urmare a ap unei fistule intre artera si corp cavernos in urma unui traumatism penian sau perineal. local. Induraţia plastică a corpilor cavernoşi Este reprezentată de boala Peyrone – diag. paraclinic . dispozitivele de erectie prin vacuum.eco color Duplex. Disfunctia erectila. scala de determ a impactului DE. DE nu poate fi vindecata. – anamneza. anamneza psiho sexual si medicala. yohimbina.prostaglandina PGE1. radiologic – urografia i. tratam etiologic cel de cauza hormonala. retroperitoneal. hipertransfuzie. neurologice. vasculogena. – atragere pe linia mediana a ambelor uretere. ex local al lez la niv penisului. oral. Fibroza retroperitoneala – etiopatogenie.ureteroliza – elib ureterelor din placa fibroasa. psihogena. psihogen. infiltratie PMN. unele antibiotic. – oral .farmacoterapia orala.suprimarea agentului cauzal. hematoamele. arterial – scaderea influxului arterial. ex organelor genital. exista optiuni terapeutice care sunt adresate simptomului.profilul lipidic. punctionarea corpilor cavernosi si aspirarea sangelui.iatrogena. placa fibroasa inglobeaza marile vase abd si ambele uretere. ale prostate. interlezional si chirurgical. fentolamina. radiologic. testosteronul seric. terapie intrauretalaaprostadiul. pt formele inflame – corticoterapie. traumat sau lez ale penisului. medicamentoasa – abuz de analgetice. diabet. cavografia..embolizarea arterial supraselectiva. ischemic.non ischemic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->