UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACAU FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA IEDM

PLANUL DE AFACERI SC. PRO- ALBINA SRL

PROFESOR COORDONATOR : Prof. univ. dr. ing. ec. GHEORGHE SIMIONESCU

STUDENTI:

Pasul 1
DENUMIREA FIRMEI : S.C. PRO-ALBINA S.R.L SEDIUL FAX ADRESA DE EMAIL : pro_albina@yahoo.com :

Logo

: : Societate comerciala : productie si distribuire : Societate Cu Raspundere Limitata

FORMA DE ORGANIZARE DOMENIU DE ACTIVITATE STATUTUL JURIDIC

NUMELE PROPRIETARULUI SI DETALII DE CONTACT : STR.STADIONULUI, NR.19, BL.19, SC A, AP. 13, ETJ. 3 OBIECT DE ACTIVITATE : ACTIVITATILE DIN CADRUL FERMEI DE DE SEMI-SUBZISTENTA A SRL. PRO-ALBINA SA, AU A SCOP PRINCIPAL OBTINEREA UNEI PRODUCTII MARFA DIN APICULTURA SI FAC OBIECTUL DEZVOLTARII EXPLOATATIEI PENTRU URMATORII 5 ANI.

Pasul 2
2.1 Scurt istoric Beneficiarul proiectului, SC PRO -ALBINA SRL fiind administrata de Preotu Adriana Alexandra, nascuta la data de 19.05.1990, judetul Bacau, provine din familie de apicultori, bunicul Preotu Petru lucrand in fostul Agrocoop ca apicultor,este inregistrat in Registrul Agricol din anul 2010. Pentru a se moderniza, acceseaza Programul National de Dezvoltare Rurala, masura 141- ferme de sumisubzistenta, intrucat dupa aderarea Romaniei la UE apicultorii sunt nevoieti sa fie foarte bine pregatiti teoretic si practic, pentru a deveni partenerii de piata ai apicultorilor din UE. Doreste de cativa ani sa mareasca veniturile familiei sale, prin desfasurarea unei activitati apicole. De aceea, in august 2012 a achizitionat un pavilion transport stupi, iar in noiembrie 2012 o autofurgoneta Dacia 1,9 Diesel carosata pentru trasport marfuri, ambele second-hand, deoarece a exista oportunitatea de a le achizitiona la preturi scazute (1.000 si respectiv 3.000). Societatea comercial PRO-ALBINA S.R.L. este o firma abia pus pe picioare n pia.n aceasta firm se gsesc foarte multe vieuitoare,anume albinele,i de asemenea si oameni care ajuta la producia i comercializarea mierei. Mierea este ambalat n bidoane mari de 10 l i este trimis ctre SC APICOLA SRL. Pentru nceput avem doar 25 de stupi n care se gsesc albinele lucratoare, matca i trntorii.Materiile prime de valoare produse de firma S.C. PRO-ALBINA S.A. sunt reunite intr-o alcatuire fina si gustoasa care reda consumatorului savoarea gustului traditional si placerea de a descoperi sortimente noi, menite sa satisfaca preferinte dintre cele mai exigente. Beneficiarul proiectului SC ALBINA SRL detine documente de proprietate pentru o suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat in comuna Ungureni, sat Botesti, judetul Bacau. 2.1.2 Prezentarea succint a produsului Mierea (din latin mellis; n greac nseamn "albin") este un produs apicol obinut prin transformarea i prelucrarea nectarului sau manei de ctre albine i depozitat n

celulele fagurilor pentru a constitui hrana populaiei din stup. Obinerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent i din trecut. Conform statisticilor, producia anual mondial de miere n 2005 a fost de de 1,4 milioane de tone. Mierea de albine a fost prima substan dulce folosit de om, fiind preuit n special de preoi n cadrul diverselor ritualuri. Exist suficiente mrturii c n civilizaiile antice mierea era folosit, printre altele, la prepararea unei buturi alcoolice la care se aduga polen i levuri din faguri, ns, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt dou fragmente scrise n limba sumerian. De la egipteni au rmas mrturii privind modul de recoltare i folosire a mierii. Babilonenii i diferitele civilizaii strvechi din India i China, utilizau mierea att ca medicament ct i la ritualuri i ceremonii. n Vechiul Testament gsim scris "miere" de peste 60 ori. n Grecia antic s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor afeciuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) i pentru tratamentul plgilor. Dioscoride, autorul unei cri n cinci volume, De Materia Medica, trata plgile fistulizate folosind mierea n aplicaii locale. Pliniu indica mierea n asociere cu untur de pete la tratarea rnilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boal. Folosirea mierii n alimentaie (ca hran, butur, conservant), n medicin, n ritualurile religioase a fost n continu cretere pn la descoperirea zahrului din trestie i sfecl. n anul 1871 a fost descoperit invertaza, (o enzim care grbete conversia zahrului n glucoz i fructoz), de ctre biochimistul german Felix Hoppe-Seyler. Utilizri Prin calitile sale nutritive este considerat un aliment de mare valoare n hrana oamenilor de toate vrstele, avnd utilizri largi n dietetic i terapeutic.Mierea este foarte des folosit n alimentaie, n buctrie sau ca medicament, fiind de medicina popular foarte apreciat. De asemenea are importante aplicaii n alimentaia artificial, n alimentaia pre- i post-operatorie, n pediatrie i ginecologie. Valoarea alimentar i dietetic Valoarea alimentar a mierii const n primul rnd n bogia ei n zaharuri (70-80%), din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelen. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, (glucoz i fructoz), care nu mai necesit o prelucrare special prin digestie, fiind direct asimilate i arse complet, pn la stadiul de bioxid de carbon i ap, elibernd energie n toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de zaharuri din miere elibereaz ca i zahrul de sfecl: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahr), aceast energie este pus n totalitate la dispoziia organismului, astfel c mierea este un

aliment uor asimilat i digerabil. Deosebirea esenial a mierii de albine de zahrul comercial const n coninutul su ridicat n unele substane nezaharoase (microelemente, enzime, acizi organici i vitamine), care i exercit efectul pozitiv att prin aciunea de reglare a unor funcii importante ale organismului, dar i contribuind la conferirea calitilor gustative specifice ("gust de miere"). Att aspectul, culoarea, consistena i gustul fac din miere un aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specific, datorit coninutului n uleiuri eterice (volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine. Valoarea terapeutic a mierii Mierea de albine nu are doar caliti nutritive ci, n urma studiilor, s-a demonstrat c are i o aciune terapeutic eficient, ce se exercit att asupra afeciunilor digestive, ct i n afeciunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afeciuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar, n bolile de nutriie i cele infecioase, n afeciunile sanguine i n cele cutanate. Cu toate calitile sale preioase, mierea are i contraindicaii pentru pacienii care sufer de obezitate, diabet zaharat, tulburri glicoregulatorii, insuficien pancreatic exocrin i pentru pacienii gastrectomizai, ct i n anumite tulburri alergice. Indicaiile apiterapice vor fi fcute numai de ctre medicul specialist, ca la orice medicament, iar tratamentele vor fi aplicate sub directa sa supraveghere, avndu-se n vedere aciunile farmaco-fiziologice generale i specifice ale produsului apiterapic, starea pacientului i evoluia bolii. 2.2 De ce crezi ca afacerea ta e viabila? Flora melifera din judetul Bacau este bogata si variata, cuprinzand numeroase specii de plante cu valoare apicola ridicata. Aceasta, poate conduce la obtinerea unor recolte de miere ridicate si constante in timp. Numarul actual al familiilor de albine din judetul Bacau este mic fata de posibilitatile de valorificare existente. 2.3 Viziunea-misiunea afacerii tale! Misiune Pro-ALBINA, are misiunea de a duce mai departe renumele apiculturii romanesti, vrem sa transmitem intregii lumi beneficiile mierii si produselor derivate. Dedicati servirii comunitatilor de apicultori, iubitori si consumatori ai produselor apicole, suntem la randul nostru iubitori de apicultura si chiar apicultori.

Viziune Livram beneficiile albinelor catre sanatatea consumatorului bazandu-ne pe principiul echitatii si returnand naturii ceea ce ne daruieste pentru consumul propriu. In atmosfera entuziasta de prietenie specifica crescatorilor de albine urmarim: Sa fim cel mai bun mediator posibil intre apicultor si consumator Sa stimulam mediului apicol Sa sprijinim apicultorii prin practici echitabile Sa servim drept resursa pentru apicultorii locali promovand cele mai bune practici de apicultura Sa educam publicului in sensul impactului benefic asupra sanatatii a produselor apicole Sa educam comunitatea Valori Ne vom urmari misiunea respectand mediul in care ne desfasuram activitatea punand pe primul plan: Oamenii Mediul Excelenta in calitate Colaborarea Traditia 2.4 O lista cu obiective pe termen lung , mediu si scurt Obiectivele pe termen scurt 1 an Atragerea a minim 10 clienti Realizarea unei pagini web Practicarea unui pret al produselor accesibil tuturor categoriilor sociale Mentinerea rapotului pret calitate in favoarea clientilor Dezvoltarea afacerii si in orasul Neamt Promovarea produselor prin spoturi publicitare la televizor si radio Realizarea unui nou produs in colaborare cu SC ANTIBIOTICE SRL Iasi

Obiective pe termen mediu 2 3 ani

 fiecare luna

Mentinerea relatiilor cu clientii actuali si cresterea numarului acestora cu 5 in

Obiective pe termen lung peste 3 ani Atingerea unei cote de piata de 15 % Mentinerea pretului produselor sub nivelul competitiei Crearea unui site propriu al firmei in care sa se faca prezentarea firmei si a Crearea unui produs pe baza de propolis

produselor comercializate

2.5 Un plan de marketing Strategiile se enunta din punctul de vedere al pietei si al celor 4 P : Piata. Produsele au o gama larga de utilizare si se adreseaza tuturor Penetrarea de noi piete Explorarea oportunitatilor Eliminarea amenintarilor aparute Ameliorarea capacitatii de previziune Imbunatatirea calitatii deciziilor Pret Corelarea cu pretul lider Situarea sub pretul pietii Metoda adaosului Preturi diferentiale Preturi promotionale Produs Mentinerea produsului la nivelul tuturor pietelor deservite de firma Diferentierea produselor in raport cu piata deservita Cercetari in domeniul farmaceutic in parteneriat cu SC ANTIBIOTICE SRL,

persoanelor indiferent de varsta, sex, ocupatie.

aceasta venind cu cercetatori, laboratoare si aparatura necesara cercetarii, iar noi aducand produsele necesare in cercetare

Promovare Mentinerea promovarii la nivelul tuturor pietelor Diferentierea promovarii in raport cu piata deservita Promovarea adaptata crearea unui site care sa contina informatii despre

firma, metode de prelucrare si o prezentare a tuturor produselor din firma. Siteul va fi construit de o firma de specialitate contractata de firma. Siteul va contine si posibilitatea comandarii online a produselor, pentru persoanele doritoare. Promovare neschimbata Plasare Canale noi de distributie Practicarea marketingului direct. Am ales acest tip de marketing pentru a

reduce costurile. Angajarea unei firme de transport ar presupune cheltuieli suplimentare. 2.6 Componenta echipei manageriale Preotu Adriana Alexandra Munteanu Irina Lungu Daniela Anghel Alexandra Maties Anca Ardeleanu Gabriela Tomozei Neculai 2.7 Un pronostic de vanzare si alte informatii financiare Obietivele restructurarii si detalierea investitilor propuse pentru atingerea acestora Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumui productiei destinate comercializarii printr-o utilizare mai buna a factorilor de productie. Obiectivele economico-financiare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie si resterea rentabilitatii eonomice a exploatatiei agriole, cresterea viabilitatii economice, respectiv cresterea venitului. Obiectul propus prin proiect este in acord cu potentialul zonei unde abundenta si varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata asigura din belsug hrana albinelor de primavara foarte timpuriu pana toamna tarziu.Aest fapt impune implicarea fortei de munca in dezvoltarea apiculturii si dotarea cu echipamente noi si moderne in vederea exploatarii eficiente a intregului potential existent. Activitatile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC PRO-ALBINA SRL au ca scop principal obtinerea unei productii marfa din apicultura si consta in cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine (2,075 UDE) detinute in sistem clasic. (Un UDE este 0.083)

Cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine detinute in sistem clasic, a celor 1,11 ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri. SC PRO-ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea si resterea numarului de familii de albine in urmatorii 3 ani pana la cel putin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o crestere de 3,237 UDE-uri, respectand in acest fel conditia de a creste in 3 ani cu 3 UDE. Concomitent va creste si cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand in anul 3 la o crestere de 190% respectandu-se conditiile cerute. In perioada de 5 ani, cuprinsa in acest plan de afaceri, investitia previzionata va avea o valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141. Investiile propuse in planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare estimativa de 4.500 euro. Diferenta de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folositi la ahizitionarea de 39 de stupi orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi isi mareste stupina pana in anul 3, asigurand cresterea cu cel putin 3 UDE. In ani 4 si 5 SC PRO-ALBINA SRL preconizeaza sa construiasca o incapere pentru extractie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor achizitiona stupi in vederea inlocuirii celor deteriorati, recipienti inox de 50 l pentru depozitarea si transportul mierii.Toate acestea concura la cresterea indicilor de calitate ai mieri extrase.

Pasul 3
3.1 Ce fel de firma ati ales? Societate cu raspundere limitata 3.2 Natura firmei In comandita 3.3 Listati cererile legale de afacerea ta Cererea de miere si produsele sale adiacente este in continua crestere, costurile continuand insa sa fie destul de mici. Din pacate in Romania consumul de miere este unul destul de redus in comparatie cu cel din celelate tari europene. Un roman consuma in medie cam 100 gr de miere pe an. Romanii nu au inca atat de dezvoltata conceptia referitoare la viata sanatoasa bazata pe o alimentatie sanatoasa. Practicand apicultura poti ajuta la schimbarea acestei mentalitati. De exemplu s-a abrobat deja o lege referitoare la consumul de miere in scolii in scopul educarii tinerei generatii cu privire la beneficiile mierii.

Pasul 4 PRODUSELE
4.1 Produsele si listele 4.2 Fotografii ale produselor tale

Miere Poliflora. Cea mai cunoscuta Miere.

Mierea poliflora este cea mai cunoscuta dintre tipurile de miere. Numele vine de la nectarul colectat de albine din diferite flori. Culoarea poate varia in functie de floarea dominanta. Buna ca mierea, pentru ca: trateaza afectiunile rinichilor, calmant al sistemului nervos, energizant, omoara bacteriile si inhiba stafilicocii(efect similiar antibioticului).

Miere de Flori de Salcam

Mierea monoflora de salcam este cea mai delicata miere, cu o aroma subtila, delicata, usor vanilata, clara si aproape transparenta. Mierea de salcam romaneasca a facut celebra apicultura romaneasca obtinand numeroase premii internationale. Bun ca mierea pentru ca: este cea mai buna alegere pentru diabetici- continut mic de zaharoza, regleaza functiile intestinale, lupta impotriva bolilor respiratorii, proprietati hidratante in cosmetica.

Miere de Flori de Tei

Mierea de tei este o miere puternica cu o aroma distinsa, de culoarea aurului clar. Aroma puternica este compusa de note lemnoase si proaspete, tonuri suave de caramel si dulceata florilor finalizate in cel mai dulce nectar. Buna ca mierea, pentru ca:are efect antiseptic, calmant al sistemului nervos, previne si trateaza afectiunile sistemului respirator (astm, bronsite), probleme gastrointestinale si ale bilei, revigorant cardiovascular, efect cicatrizant pentru arsuri.

Otet din mere si miere

Produs 100% natural, obtinut prin fermentatie naturala, otetul din mere si miere de albine detine calitati nutritive si terapeutice. Otetul din mere si miere este alternativa sanatoasa pentru otetul realizat prin procedee chimice care dauneaza organismului uman. Otetul din miere nu are doar un gust excelent dar si efecte terapeutice incredibile, spunandu-se despre otetul de mere si miere ca vindeca 100 de boli. 100 de boli vindecate de otet: anemie, intoxicatii, afectiuni renale, hipocolesterolemie, indigestie, litiaza renala oxalica si fosfatica(pietre la rinichi), pielite, cistite, nevroze, migrene, hipercorticism, nevralzii, sterilitate, antibacterian, reumatism, obezitate, migrene.

Miere Propolizata

Numele acestei substante miraculoase vine din limba greaca, grecii observand cum este construit stupul albinelor l-au numit partea dinaintea cetatii; propolisul jucand rolul de paza impotriva intrusilor, transformand stupul intr-o cetate veritabila. Propolisul este un biostimulator, produs de digestie al albinelor ce contine rasini vegetale, valsam, uleiuri eterice, fier, cupru, zinc, mangan, la care se adauga polenul.

Mierea propolizata imbina beneficiile mierii cu efectele antivirale, antitoxice si antiinflamatorii ale propolisului. Buna impotriva: durerilor de gat, tusei, enteritei, colitelor acute si cronice, infectiilor virale la nivelul intestinului, hipertensiunii, menopauzei, nefritei, prostatei, adenomului de prostata, cancerului, oboselii, microbilor, ranilor, durerii, sangerarilor gingiilor, degeraturilor, eczemelor infectioase, raditiilor

4.3 Daca esti producator include o descriere tehnica a echipamentelor de care ai nevoie Dotarile fermei in anul 0 MASINI SI UTILAJE APICOLE 1 2 3 TOTAL STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame 25 buc CENTRUFUGA TABLA ZINCATA AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU MIERE,CUTITE, DALTI VALOARE LEI 3.200 300 150 3650

Elemente Investitionale STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame

Parametri tehnici Acest stup este realizat din scndur de 25mm grosime, avnd fundul fix, confecionat din scnduri ncheiate ntre ele n faluri i aezate n lungimea stupului, fiind ntrit n partea posterioar cu dou bare transversale cu seciunea de 50 x 30mm i o lungime de 516mm. Corpul are forma paralelipipedic, fiind confecionat din scnduri aezate longitudinal, ncheiate n fal simplu i are dimensiunile exterioare de 516 x 828 x 400mm, iar cele interioare de 450 x 780 x 380mm. Volumul util al stupului este de 0,116m3 sau 116l. Peretele frontal are, n partea sa inferioar, dou urdiniuri nalte de 20mm, diferite ns ca mrime, primul avnd lungimea de 300mm iar cellalt de 150mm. Capacul mbrac partea de sus a stupului pe 20mm, sprijinindu-

se pe brul corpului, este rabatabil, fiind prevzut cu dou balamale cu care se fixeaz de corp. Dimensiunile exterioare ale capacului suntde 917 x 605 x 110mm. Partea superioar a capacului este plan, fiind construit de scndur subire, de 10mm. n pereii laterali sunt dou deschideri longitudinale, lungi de 380mm i nalte de 30mm prevzute cu sit metalic cu ochiuri de 2-2,5mm, n strat dublu, care au rolul de a asigura ventilaia pe timpul zilelor de canicul, n timpul marilor culesuri sau pe timpul transportului la pastoral. - Stupul orizontal este prevzut cu 20 de rame, dou diafragme (de reducere a cuibului i de separare) i 6 scndurele de podior, confecionate din scndur subire precum i cu un dispozitiv de fixare a ramelor pentru transport. - Ramele din interiorul stupului orizontal au urmtoarele dimensiunile exterioare: lungimea 435mm, limea 300mm, speteaza de sus are 470mm lungime, 25mm lime i 20mm grosime, iar spetezele laterale au grosimea de 10mm, limea de 37mm n partea superioar i de 25mm n partea mijlocie i inferioar, avnd n partea de jos un canal dreptunghiular n care intr i se fixeaz speteaza inferioar care are o seciune ptrat (10 x 10mm). - Diafragmele sunt construite din scnduri de 15mm grosime sau placaj i sunt ntrite jur mprejur cu o ram de 30mm lime, prevzut cu nut iar la dimensiuni i funcionalitate nu sunt identice. Prima diafragm servete la separarea familiei de albine ajuttoare (diafragm etan sau separatoare) i are dimensiunile de 484 x 330 x 15mm, speteaza de sus 470 x 20mm care formeaz umerae de 20 x 11mm pentru sprijinirea diafragmei pe falurile corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme interiorul stupului se mparte n dou compartimente, izolate unul de altul. Diafragma ajunge pn la fundul stupului, iar sus pn la faa inferioar a scndurelelor podiorului, astfel c albinele nu pot trece dintr-un compartiment n altul. Pentru o mai bun etaneizare, pe fundul stupului i pe pereii laterali, lng diafragm, pot fi btute ipci

subiri care acoper eventualele spaii libere create de suprafaa deformat a pereilor sau a marginilor diafragmei. - Cea de-a doua diafragm se folosete pentru reducerea cuibului, are aceleiai dimensiuni ca i prima, n afar de nlime, fiind mai scurt cu 20mm (310mm) deci este la nivel cu speteaza de jos a ramelor, permind circulaia albinelor n spaiul liber format ntre partea de jos i fundul stupului. Diafragma reductoare a cuibului, pe o fa, n partea de sus, este prevzut cu cte dou distanatoare. - Dispozitivul pentru transport este alctuit dintr-o bar de fixare care se aeaz perpendicular pe rame. Rolul acestui dispozitiv este de a rigidiza ramele n stup pe timpul transportului, de a nu permite micarea, deplasarea acestora i, implicit, strivirea albinelor. CENTRUFUGA TABLA ZINCATA Are urmatoarele componente: cazanul confectionat din tabla zincata, cosul confectionat din otel cu diametrul de 53 cm, angrenaj elicoidal, capace de protectie tabla zincata, canea de scurgere; inaltime 73 centimentri

Afumator

Afumatorul este format dintr-un corp cilindric facut din tabla zincata groasa de 0,5 mm, cu capac mobil, in forma de cos, acoperit in partea de jos cu un gratar. In interiorul corpului se gaseste un pahar mobil, pentru combustibil, facut din tabla de 1 mm grosime, avand de asemenea la partea inferioara un gratar care permite trecerea aerului. De corp este montata cu ajutorul a doua suruburi, o pereche de foale formate din doua scandurele prinse pe o latura in unghi mobil, celelalte trei parti fiind unite printr-un burduf. Prin actionarea foalelor se antreneaza in partea inferioara a corpului un curent de aer care impinge, prin orificiul corpului, fumul produs ca urmare a arderii diferitelor materiale (carpe, iasca etc.). Cutitul pentru descapacit este format dintr-o lama de otel avand grosimea de 3 mm, lungimea de 220 mm si latimea de 45 mm, montata intr-un maner de lemn.

Cutit de descapacit

Dalta apicola

Dalta apicola este formata dintr-o placa de otel groasa de 5 mm, avand un capat indoit in unghi drept pe o lungime de 20 mm. Capetele sunt latite si ascutite in forma de dalta; se foloseste la desprinderea partilor imbinate in falt sau lipite de albine cu propolis sau cu ceara, la curatirea ramelor si a partilor componente ale stupului de propolis sau de ceara, precum si la alte lucrari in stupina ca de exemplu, curatirea afumatorului, pregatirea materialului pentru afumat, etc.

Echipamente de care avem nevoie, care le vom achizitiona in anul 3 Dotarile fermei anul 3 Nr. crt Denumire Tip utilaj Echipament Centrifuga 4 R inox Caracteristici tehnico functionale Cantitate Valoare RON

Centrifuga este un aparat care se foloseste pentru extragerea mierii. Se achizitioneaza o centrifuga tangentiala, ce cuprinde 3 rame asezate perpendicular pe diametrul rotorului in niste casete special amenajate in rotor, astfel incat mierea se extrage mai intai de pe o fata, iar apoi de pe fata cealalta a ramei. Acesta se compune din trei parti principale: Un rezervor colector cilindric, din inox de 1 mm grosime. Fundul rezervorului este conic si inclinat spre partea in care se monteaza robinetul de scurgere, pentru a usura evacuarea mierii. Un rotor confectionat din bare metalice cu sectiunea de 25-30/3-5 mm, avand in centru un ax care se sprijina la partea inferioara printr-un lagar cu rulment pe fundul rezervorului, iar la partea superioara se fixeaza intr-o bara transversala, fixata la randul ei prin doua suruburi de marginile rezervorului. Un mecanism de actionare format dintrun cuplu de roti dintate conice. Pentru strecurarea si conditionarea mierii dupa extractie se folosesc strecuratoare si filtre, maturatoare, butoaie, in care mierea este lasata sa se limpezeasca si sa piarda surplusul de apa pe care-l contine.

2.100

4.4 Include o scurta descriere a fluxului operational intern OBINEREA I RECOLTAREA MIERII Producerea mierii de ctre albine reprezint un proces complex care cuprinde mai multe etape: - recoltarea nectarului, - prelucrarea enzimatic, - reducerea cantitii de ap. Prelucrarea nectarului ncepe chiar din timpul recoltrii nectarului cnd nectarul preluat n gu este mbogit cu saliv bogat n enzime zaharolitice, cantiti mici de polen i alte substane specifice. Finalizarea transformrii nectarului n miere se produce n stup unde albina culegtoare transfer nectarul recoltat altei albine care la rndul ei transfer mai departe nectarul altor albine, iar prin procesul de regurgitare-ngurgitare, nectarul se mbogete permanent cu echipament enzimatic, dup care este depus n celule unde se definitiveaz procesul de maturare. Prelucrarea enzimatic prin ngurgitare-regurgitare poate continua pn ce aproximativ 90% din zaharuri ajung sub form de zaharuri simple (monozaharide). Prelucrarea enzimatic a mierii conduce la transformarea unor zaharuri complexe din nectar (dizaharide, polizaharide) n zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelor secretate de albine, transformnd astfel nectarul ntr-un produs usor digestibil de ctre albine i conservabil. Ca urmare a prelucrrii enzimatice i a prelucrrii hidrice de catre albine, mierea devine un produs stabil i concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioad mai mare de timp. Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutul apei pn la un nivel care i asigur conservarea. Acest proces se realizeaz prin ventilaia

energic produs de albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35C) mprtierea mierii pe o suprafa mai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp n care se produce deshidratarea pn la cel mult 20% ap. Dup aceast etap albinele acoper celulele prin cpcire cu un strat de cear. Din punct de vedere practic aceste explicaii sunt foarte importante pentru a asigura calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut n vedere ca extracia mierii s se fac numai dup ce acest proces de maturare este ncheiat i anume cnd fagurii cu miere sunt cpcii n cea mai mare parte (1/3 din suprafaa acestora). RECOLTAREA SI CONDITIONAREA MIERII cuprinde mai multe etape: 1. Recoltarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea fagurilor este atunci cnd acetia sunt cel putin cpcii 1/3. acest fapt indic apicultorului c mierea este maturat n proporie ct mai mare, deci coninutul apei este adus la valoarea necesar conservrii acesteia. - recoltarea fagurilor din stup necesit eliminarea albinelor de pe acetia care se face prin scuturare i periere cu o perie apicol special sau prin alte metode utilizate n special n apicultura profesionist; - folosirea de podioare speciale prevzute cu un dispozitiv prin care albinele pot iei dar nu mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de baz cu cel puin o zi nainte este un sistem practicat n sistemul vertical de ntreinere; - folosirea unor suflante de aer pentru indepartarea albinelor dintre rame. - folosirea unor substane repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauiile de rigoare atat pentru apicultor ct i pentru a nu polua mierea sau ceara. - Fagurii recoltai sunt preluai n ldie speciale sau n corpuri de stupi i sunt adui ct mai repede n camerele de extracie. - Este foarte important temperatura n momentul extraciei deoarece la 20 C mierea este de 3 ori mai vscoas dect la 30C. 2. Extracia propriuzis a mierii se poate face n spaii special amenajate, fie n cadrul stupinei fie n alte locatii. Pentru extracie sunt utilizate extractoare de diferite capaciti i moduri de funcionare. Etapa prealabil extraciei este descpcirea fagurilor cpcii. Descapacirea este operatia de inlaturare a capacelului subtire de ceara cu care albinele acopera inchid fiecare celula cu miere maturata.

Descapacirea se realizeaza cu ajutorul unor unelte specifice (furculia de descpcit, cuit de descpcit incalzit sau nu) sau utilaje specifice de descpcit automate, n funcie de capacitatea i dotarea stupinii. Totodat pentru descpcire este utilizat o tav sau o cuv special prevazuta cu sit de scurgere a mierii, unde este recoltat cpceala i mierea poate fi separat pentru a fi recuperat. Indiferent de metoda utilizat odata cu eliminarea cpcelelor se preia si o cantitate semnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor metode: filtrare prin cadere libera si presare, centrifugare in centrifugi speciale, topire la temperatura controlata pentru ca mierea sa nu i piarda proprietatile. Extractia propriuzisa se realizeaz ajutorul unor extractoare (centrifugi) specifice. Fagurii introdusi in extractor in lacasuri speciale sunt rotiti manual sau automat la anumite viteze (de ex. 300 rotatii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractorului dupa care se scurge printr-o deschidere de la baza acestora, in bazine sau recipiente pentru a fi preluata manual sau prin pompe in maturatoare. 3. Conditionarea mierii. Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltarea nectarului sau altor sucuri dulci, fiind imbogatit de catre albine cu substante proprii. Fiind un produs natural, mierea trebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum. Spre deosebire de alte produse procesate mierea si celelalte produse apicole de importanta alimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind procesarea. Definitia procesarii: Orice proces ce modific substanial produsul iniial, incluznd nclzirea, afumarea, srarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracia, extrudarea sau o combinare a acestor procese). Definitia conditionarii: Operaie prin care un material, un produs, etc. este adus ntr-o anumit stare de umiditate, de temperatur, de puritate, etc. Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara sunt supuse doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt afectate de procese tehnologice. Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc cateva operatiuni care au in vedere punerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect cat mai atractiv, in conditiile mentinerii calitatilor initiale ale acestuia! Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt: umiditatea excesiva!

 bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare! particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul extractiei! procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului imbuteliat! Ca urmare principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care le pot aplica producatorii primari din apicultura sunt: 1. Prefiltrarea (strecurare) 2. Limpezirea (decantarea) 3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari pentru marii producatori) 4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20% 5. 6. Decristalizarea Cupajarea si (prelichefiere/lichefierea) omogenizarea (in mierii cristalizate cantitati -daca este cazul cazul unor mari/pentru marii producatori) 7. Imbutelierea si etichetarea. Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare prin amplasarea unui filtru din inox sau material plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in recipiente. Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stocare (maturatoare) de diverse dimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru decantare. In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai mari denumite maturatoare, realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel ca impuritile s se separe deasupra i mierea s poat fi preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie. n cazul cnd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele admise (20 %) mierea este preluat n vase i supus procesului de dezumidificare n camere speciale cu temperatur i alte condiii controlate (asa numitele camere calde) sau/si prin intermediul unor instalatii de dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta etapa poate fi evitata daca fagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti.

In cazul mierii cristalizate n recipientele de stocare, pentru a fi mbuteliata, este necesara lichefierea mierii prin incalzire in conditii de temperatura controlata. Decristalizarea este una din cele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie sporita pentru pastrarea integritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare necorespunzatoare conduce la cresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si a altor substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizat metod este incalzirea mierii in camere termostat la temperatura de 45C timp de 24-48 h. Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recristalizarea mierii se poate aplica o metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii creme, mierea lichefiata find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce). Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din mai multe recolte (surse) poate fi supusa procesului de amestecare (cupajare) si omogenizare. Aceasta masura se aplic mai des in cazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori. Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate alimentara asigurand pe eticheta mentiunile obligatorii. In acest context, pentru a fi mai aproape de definitia mierii si pentru a fi recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o operatiune a procesarii (cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca mierea produsa si ambalata de apicultor sa poata fi etichetata cu mentiunea de ex. miere conditionata la stupina, de catre apicultor; 2. CALITATEA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN Polenul = gruncioarele microscopice care se afl pe anterele florilor n sculeii de polen i care la maturitate se deschid pentru a-l elibera i fecunda partea feminin a florilor speciei respective. Polenul recoltat de albine reprezint acel polen recoltat de pe anumite plante care au caracteristici specifice pentru polenizarea cu insecte i care se numesc entomofile.

Polenul are aspectul unei pulberi fine i vzut la microscop acesta are forme i dimensiuni diferite specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristic ajut la identificarea plantelor de provenien a polenurilor, iar domeniu de studiu se numete palinologie. Polenul reprezint o sursa valoroasa de proteine, vitamine, enzime, minerale i alte elemente nutritive eseniale pentru procesele biologice din familia de albine: Polenul este bogat n proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, sruri minerale. n mod special proteinele i vitaminele se gsesc din abunden. Dintre vitamine menionm vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc. Din punct de vedere nutriional, polenul definit ca super-aliment - i derivatul su natural pstura, contribuie n mod esenial n alimentaie prin elemente nutritive de baz care i dovedesc valoarea n numeroase situaii. OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE Albinele recolteaz polenul prin micri i aciuni specifice i l aduna sub form de ghemotoace de polen pe picioruele posterioare ntr-o formaiune anatomic specificcorbicula. La un zbor, o albin culegtoare de polen aduce n stup cca 10 mg de polen, iar cantitatea de polen strns ntr-o zi este de cca 0,6 g polen. Greutatea celor dou ghemotoace de polen pe care albina le transport la stup este n medie de 5-7 mg i poate ajunge pn la 15 mg, n funcie de sursa de polen, condiii de vreme i alte variabile. Tehnologia recoltarii polenului se bazeaz pe particularitatea biologic a albinelor de a aduna polenul de la flori, de a-l transporta pe couletele picioruelor posterioare ale albinelor culegtoare i de a-l acumula n stup, adic de a-l nmagazina instinctiv ca rezerv de hran la fel ca i n cazul mierii, n perioadele cnd natura l ofer. 1. Polenul recoltat de albine este depozitat n fagurii din stup i odat cu depozitarea, acesta este mbogit cu diverse substane specifice i presat n celule pentru ca acesta s poat fi conservat pe o perioad lung de timp. 2. Dup depunerea n celule acesta sufera o serie de transformri biochimice rezultnd aa numita pstura care i asigur att conservarea ct i o mai buna digestibilitate. Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate pn n prezent se refera la obinerea polenului proaspat recoltat de albine, nainte ca acesta sa fie depozitat n faguri. Trebuie spus c perioada de recoltare a polenurilor de catre albine este februarie i pn n octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitat la perioada de abunden a acestuia: aprilie-iunie.

Polenul recoltat poate fi monocrom dac provine de la aceeai surs (specie) polenifera sau de diverse culori cnd acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu i galben, dar poate fi i negru, violet sau rou. Factorii care influeneaz recoltarea polenului i deci producia acestuia: - flora polenifer existent - calitatea i atractivitatea polenurilor - puterea familiei de albinei i starea fiziologic a acesteia (cantitatea de puiet necpcit) - nsuirile genetice ale coloniilor - prezena rezervelor de pstur n stup - condiiile de vreme - tipul de colector Cantitatea total care poate fi recoltat n timpul unui sezon activ poate fi ntre 10 i 30 kg de polen n funcie de factorii enumerai mai sus. Toate metodele de producie a polenului au la baz urmatorul principiu: albinele culegtoare la intrarea n stup sunt obligate sa treac printr-un dispozitiv, denumit placa activ, care determin dislocarea ghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, i acumularea acestora ntr-un spaiu colector, inaccesibil albinelor. Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoare de polen sunt alcatuite din 3 prti: 1. un dispozitiv prin care trece albina i determin dislocarea polenurilor din couletele de polenplaca activa. - o plac activ este o plac prevzut cu perforaii specifice, astfel nct la trecerea prin ea, ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre. - cea mai folosita fiind placa injectat din polietilen cu perforaii circulare de 5mm. - placa activ pote fi reglat pe dou poziii: poziia de lucru cnd albinele culegtoare sunt obligate sa treac prin ea, sau poziia de repaos cnd aceasta este rabatat pentru ca albinele sa treac liber n stup cnd nu se dorete colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rmn montat pe stup. 2. sertraul pentru polen. Reprezint componenta colectorului n care se strnge polenul. El este acoperit cu o sit rar prin care ghemotoacele de polen pot trece dar nu i albinele, iar la partea inferioar este prevazut cu o sit care sa permit aerisirea polenului. Acesta trebuie sa fie uor de preluat pentru a-l goli i cura. corpul propriuzis reprezint cadrul de susinere a plcii active i a sertraului i care permite ataarea de stup fr a perturba activitatea albinelor de zbor.

Unele modele prezint orificii laterale de 6,5 mm pentru ieirea trntorilor, deoarece acetia pot uneori bloca intrarea albinelor la urdini. Colectoarele de urdini sunt prevazute cu cleme de agare i cu un ecran de protecie (copertina) la 10 cm deasupra colectorului care ferete polenul strns de aciunea factorilor de vreme (razele soarelui, ploaia, roua, praful etc) Modele de colectoare n funcie de amplasarea acestora: 1. colectoare de exterior - amplasate n afara stupului pe peretele frontal n fa urdiniului; 2. colectoare de interior amplasate n interiorul stupului: 3. colector amplasat sub stup: ncorporat n soclul stupului sau amplasate ntre corp i soclu. 4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac. Atentie la contaminarea polenurilor n colectoarele amplasate aproape de sol, unde i umiditatea este mult mai mare! Colectoarele amplasate ntre corpuri sau deasupra stupului, sub podisor sau capac, asigura o contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar i se preteaz n special la stupine care nu pot fi vizitate zilnic. Cateva specificaii privind modul de folosire a colectorului : - montarea colectorului se va face numai pe colonii sntoase care au cel puin 5-7 rame cu puiet i doar pe perioada de abundena de polen ( n general aprilie-iunie); - n perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele de polen pentru a nu deranja trecerea albinelor i a afecta astfel producia de miere - montarea colectorului se face de regul seara dup ncetarea zborului sau cu cteva zile nainte, fr ca plcile active sa fie pe poziia de lucru; acestea vor fi activate cnd se dorete colectarea polenului. - cnd au loc tratamente fito-sanitare n arealul de cules nu se vor monta colectoarele pe poziia de lucru; - asigurarea trecerii trntorilor prin orificii laterale speciale sau o dat pe sptmn. acetia sunt lsai s treac prin suspendarea activitii colectorului - asigurarea golirii zilnice a sertraului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de urdini i ~1 kg la celelalte tipuri). - meninerea cureniei colectoarelor Condiionarea i pstrarea polenului recoltat: Polenul este un produs natural care n mod normal conine i o anumit cantitatea de apa, unele impuriti, dar i o serie de contaminani din natur, fiind foarte higroscopic. 1. Cernerea se realizeaz cu ajutorul unor site manuale sau mecanice i are scopul de a alege

impuritile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de srme, praf) dar i de a selecta polenul dup anumite dimensiuni ceea ce i asigur un aspect comercial mbuntit. 2. Conservarea are rolul pstrrii calitii acestuia pn la valorificare i consum. O metod de conservare are la baza eliminarea excesului de umiditate pn la un coninut minim de 810% prin uscare. 3. Uscarea poate avea o faz de preuscare sau nu. - Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, ntinzndu-l pe straturi de hrtie absorbant i beneficiind de caldura degajat de cuib i caldura solar. O suprafa bine ventilat, ncalzit i ferit de razele directe ale soarelui poate constitui o modalitate eficient de uscare. - Pentru profesionisti exist utilaje speciale denumite uscatoare de polen i care functioneaz pe baz de ap cald, rezistene electrice sau caldur solar. Prin uscare polenul pierde cca 30 % din greutatea iniial. 4. Depozitarea polenului uscat se face n diverse recipiente, n frigidere, care asigur temperatura de +4C. Este necesar depozitarea la temperaturi sczute deoarece n masa polenului pot exista diveri parazii (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ou ale acestora). Uscarea la temperatura de +45C omoar formele active-larve, aduli, dar oule nu pot fi distruse. Depozitarea la frig inactiveaz aceste forme dar nu le distruge, astfel c dup scoaterea acestora din condiile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat ntr-o perioada scurt de timp pentru a nu aparea noi forme active de parazii. Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18C pstreaz calitile polenului, nu mai necesita faza de uscare, dar n aceste condiii polenul trebuie utilizat imediat dup decongelare deoarece este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.

3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN. Propolisul reprezint un amestec de substane rinoase vegetale, cear vegetal i uleiuri eterice, cu arome specifice pe care albinele l culeg de pe diferite specii de plante i pe care l folosesc n principal pentru astuparea diverselor crpturi din stup, n poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelor fagurilor i a altor suprafee din stup.

Componenta principala a propolisului este dat de rinile vegetale care sunt recoltate de pe muguri sau alte pri ale unor specii vegetale cum ar fi: cire, viin, plop, castan, brad, molid etc. Albinele strng propolis de diferite culori (galben, rou, verde, brun etc.) i l transport la stup cu ajutorul membrelor posterioare, ca i polenul. Tendina de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare ntre rase i chiar n cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta nsuire mai pronunat. Recoltarea acestuia depinde i de disponibilitatea acestuia n natur (regiuni bogate n specii care secret aceste rini) sau n funcie de sezon - primavara i toamna albinele colecteaz mai mult propolis. Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat n apiterapie datorit proprietilor sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobian, antibiotic, antifungic, antiinflamatorie, analgezic, antioxidant i anti-tumoral. Constituenii farmacologic activi din propolis se gsesc n fraciunile solubile n diferii solveni organici, cum este cazul alcoolului etilic principalul solvent utilizat la obinerea de extracte de uz farmaceutic. Se poate folosi sub form de extract alcoolic sau sub form de unguente pe baza de extract. OBTINEREA PROPOLISULUI Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite materiale. n general apicultorul poate obine propolis din: rzuirea unor elemente ale stupului pe care se gsete propolisul (podior, faluri, speteze) mrirea spaiului dintre spetezele ramelor, albinele umplnd aceste spaii cu propolis; nlocuirea podiorului cu o plas din material plastic care dup propolizare se va ridica i se va cura; utilizarea colectorului de propolis care este alctuit dintr-un grtar lamelat din metal (dimeniunea de maxim 8 mm), o sit din material plastic i pnz colectoare (din bumbac) care se plaseaz deasupra cuibului n locul podiorului (colector tip Oros); Aplicarea colectorului de propolis se face astfel: Prima dat se aplic peste rame sita peste care se aeaz pnza colectoare i se ateapt propolizarea sitei. cnd aceasta s-a realizat i apare propolisul pe muchia ramei este momentul aplicrii grtarului lamelat. Grtarul se pune n luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i se ridic toamna n momentul pregtirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grtar se aeaz sita din plastic i apoi pnza colectoare care n prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi orificii n care sa fie depus propolis.

 n timpul sezonului apicol, ori de cte ori plasa din plastic este ncrcat pe majoritatea suprafeei cu propolis se desface prin desprindere pnza colectoare de care ader cea mai mare parte din propolis, reaezndu-se n poziia iniial. Recoltarea propolisului de pe pnza colectoare se face o dat pe an dup ce n prealabil a fost pstrat cteva zile la temperatur sczut (congelator). n acest mod se pot recolta ntre 100 i 300 grame de propolis/familie de albine/an. Propolisul brut obinut prin rzuire nu necesita o pregatire special, ci doar se elimin corpurile straine. n ceea ce privete conservarea, propolisul se poate ambala n pungi de plastic nchise etan pentru a se pstra principiile active. Propolisul fiind solubil n alcool etilic la rece, se pot uor prepara soluii i extracte specifice (extract moale de propolis). 4. CALITATEA LAPTISORULUI DE MATCA PENTRU CONSUMUL UMAN. Lptiorul de matc reprezint secreia complex pe care albinele lucrtoare doici o folosesc n hrnirea puietului larvar i a mtcilor. 1. Larvele de lucrtoare i trntor sunt hrnite numai n primele zile cu lptior de matca i mai trziu cu un amestec de lptior, polen i miere, n timp ce larvele de matc sunt hrnite doar cu lptior pe toata durata stadiului larvar. 2. n plus, cantitatea de lptior n celulele cu puiet difer, larvele de lucrtoare i trntori primesc o cantitate mic de lptior n timp ce larva de matc noat n lptior, cantitatea maxim ajungnd la 300 mg/botc. 3. Lptiorul de matc proaspt se prezint sub forma unui lichid vscos, lptos de culoare alb glbuie cu miros caracteristic i gust dulce-acrisor. Compoziia lptiorului de matc: Ap 60-79% i substana uscat care este alcatuit din proteine 60%, lipide 10 %, glucide 35%, aminoacizi, vitamine i enzime, cenu 2,5%. Interesant este ca 90% din fractiunea lipidic sunt acizi grai liberi. Lptiorul de matc este un produs bogat n aminoacizi, vitamine, hormoni, diferii factori de cretere etc. Sunt nc numeroase componente din lptiorul de matc care nu au putut fi identificate cu precizie. n ultimul timp, se acord o mare atenie acidului hidroxi-decinoic (AHD), precum i altor componeni cu aciune asupra glandelor endocrine, i, n primul rnd, asupra corticosuprarenalelor. Compusul Concentraie minim Concentraie maxim Ap 57% 70% Proteine (N x 6,25) 17% din SU 45% din SU Zaharuri 18% din SU 52% din SU.

Lipide 3,5% din SU 19% din SU Minerale 2% din SU 3% din SU OBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCA Recoltarea lptiorului de matc are la baza tehnica de cretere a matcilor, diferena fiind n densitatea mai mare de botci pe o ram de cretere (40-60) comparativ cu numrul de botci n creterea de mtci (maxim 36) i alte detalii specifice de tehnic i recoltare: Dupa introducerea larvelor n cretere (n stadiul larvar de 1,5 zile) se las trei zile timp n care botcile sunt aprovizionate cu lptior de matca. Dupa aceasta perioada leaurile cu botci sunt extrase i lptiorul este aspirat din celule cu ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare. Pentru aprovizionarea botcilor cu lptior din abunden sunt necesare o serie de msuri de pregtire i ngrijire a coloniilor de albine ca i n creterea matcilor. n acest mod se pot obine cca 250 mg lptior/botca, pe serie cca 15 g, iar pe sezon, n funcie de pregatire i ndemnare se poate obine 1kg de la 8-10 colonii de albine. Conservarea lptiorului se face doar prin congelare sau liofilizare. 5. CALITATEA CERII DE ALBINE Ceara reprezint produsul de secreie al albinelor lucrtoare utilizat pentru a cldi fagurii din cuib sau pentru a cpci fagurii cu miere sau puiet . Secreia cerii se face de ctre organe specializate denumite glandele cerifere. Acestea sunt situate n partea ventral a abdomenului pe ultimile 4 sternite. Activitatea acestor glande ncepe la albinele n vrst de 3 zile cnd acestea particip la cpcirea fagurilor i se intesific n a 7-a zi pn n a 18 -a zi, cnd albinele particip la construirea fagurilor, dei sunt situaii cnd i la albine mai n vrst s-a constatat secreia de cear. Acest fapt este datorat faptului c activitile albinelor n familia de albine au o mare plasticitate legat de vrsta acestora dar i de necesitile familiei de albinei. La momentul secreiei ceara este lichid, solidificndu-se imediat ce ia contactul cu aerul i formnd astfel solziorii specifici. Acestia sunt desprini de albine cu ajutorul picioruelor, apoi sunt frmntai pentru a fi folosii n construcia celulelor. Greutatea unui solzior este ntre 0,25 i 0,8 mg ceea ce nseamn c pentru 1 kg de cear sunt necesari ntre 4 mil i 1,25 milioane de solziori. Pentru a produce 1 kg de cear familia de albine consum n medie 3,5 kg de miere.

Secreia de cear este deci n strns legtur cu activitatea familiei de albinei de albine, practic, producia de cear fiind influenat de activitatea de cules, puterea familiei de albinei, nclinaia genetic, starea fiziologic a familiei de albinei de albine, asigurarea spaiului de cldit. Compoziia chimic a cerii: fiind un produs de secreie are o compoziie chimic relativ puin variabil, principalele elemente chimice fiind esterii unor acizi specifici (70-72%), acizi liberi (9%), hidrocarburi (12-13%). Pentru sanatatea omului, ceara de albine conine substane cu efect bacteriostatic i bactericid i se ntrebuineaz n numeroase ramuri ale industriei, n cercetri tiinifice, precum i pentru prepararea fagurilor artificiali. Se recomand mestecarea fagurelui cu miere precum guma de mestecat n cazul rcelilor, infeciilor cavitii bucale, gt. OBTINEREA CERII Ceara poate fi obinut n stupin din mai multe surse: Reformarea fagurilor vechi. Trebuie practicat n mod constant, annual, intr-o stupin. n fiecare an trebuiesc reformai fagurii vechi, negri i nlocuii cu alii noi care s poat fi crescui n perioadele optime. Aceasta practic poate fi fcut astfel nct n fiecare an s se reformeze cte din fagurii vechi i practic la 4 ani toi fagurii dintr-o familie de albine sunt complet nlocuii, durata optim de exploatare a fagurilor. Se considera ca un fagure trebuie reformat atunci cand lumina solara nu patrunde prin el. Se cunoate faptul c fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaiile de albine care sunt crescute las n urma lor celule cu diametru din ce n ce mai mic datorit cmuelor rezultate din procesul de ngogoare, acest fapt avnd repercusiuni negative asupra creterii de albine sntoase, de mrime i greutate normal. Fagurii vechi conin cear curat n proporie diferite n funcie de gradul de nvechire, de exemplu: fagurii negri conin doar 26% cear, fagurii brun nchis 36%, fagurii de culoare brun deschis 70%, cei de culoare galben 90%, n timp ce fagurii albi conin 100% cear curat. Cunoaterea acestor aspecte sunt de mare importan n practica apicol. Strngerea cpcelelor de cear rezultate n urma extraciei mierii. Din procesul de descpcire rezult cantiti nsemnate de cear de cea mai bun calitate dat fiind faptul c aceast cpceal este cear nou produs de albine.

Rztura fgurailor si celulelor crescute n afara ramelor cu fagurii reprezint o alt surs de cear dar nu deosebit de nsemnat. In acest fel sunt recuperati fgurai sau puni de cear crescute de albine i care mpiedic apicultorul n desprinderea ramelor i a altor pri componente ale stupului n munca de inspecie a familiei de albinei. Folosirea intens a coloniilor pentru creterea fagurilor artficiali i folosirea ramei clditoare (ram fr fagure artificial) reprezint msuri speciale pentru ridicarea produciei de cear de ctre apicultor. Aceste metode sunt aplicate n anumite condiii, dup tehnici specifice, n special cnd exist culesuri naturale, la colonii puternice la care exist semnele legate de secreia cerii (albirea fagurilor la partea superioar). Aceste rame sunt introduse n stup dup ultimul fagure cu puiet pentru a fi cldii Extragerea cerii din aceste surse de cear se face cel mai des prin utilizarea temperaturii. Metode: 1. extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate prin utilizarea topitorului solar n stupin, a cuptoarelor pe baz de energie electric sau ali combustibili. Topitorul solar reprezinta un mijloc relativ ieftin de obinere a cerii dar are o eficien relativ sczut n obinerea de cear de calitate deoarece deseori ceara rezultat are reziduuri i trebuie din nou supus unei retopiri prin alte mijloace. Este util pentru stupinele de mai mici dimensiunica mijloc foarte economic de obinere a cerii 2. extragerea cerii prin utilizarea apei nclzite: utilizarea topitorului cu abur. extragerea cerii prin topire n ap i presare ulterioar sau concomitent, si separarea fazelor -cear i ap. n acest scop sunt folosite prese de cear i sunt practicabile pentru extracia cerii din fagurii vechi deoarece asigur extracia ct mai mare a cerii curate din faguri cu procent mai sczut faa cum sunt fagurii vechi. Pentru extragerea cerii din cpcele, rztur, faguri din rame clditoare sau faguri de bun calitate poate fi utilizat un topitor special conceput pentru extragerea cerii de foarte bun calitate. i aceste topitoare pot fi realizate din materiale inxidabile pentru a pstra calitatea cerii.

Pasul 5 PLANUL DE MARKETING

5.1 INCLUDE O CERCETARE DE PIATA Piaa apicol romaneasc Consumul de miere din Romania ramane inca unul scazut, in ciuda beneficiilor pe care acest produs le are pentru sanatate. La noi, consumul pe cap de locuitor al "alimentuluimedicament" este foarte mic, fiind cumparat mai ales pentru proprietatile sale unice. Comparativ, faptele stau astfel: in tara noastra, media anuala a consumului de locuitor este de circa 100-150 de grame, in timp ce in Germania se ridica la 1.500-1.700 de grame. In Romania, se obtin in medie circa 15.000 de tone de miere din care circa 85% este destinata exportului. Cea mai mare parte este trimisa in Germania, Italia si pe indepartatul continent asiatic, in Japonia, chiar daca tara vecina, China, este cel mai mare exportator mondial de miere de albine. De altfel, este bine cunoscut ca est-europenii importa miere din China pe care o amesteca cu cea romaneasca. Oferta de pe piata se diversifica de la an la an, iar pe rafturile magazinelor apar noi sortimente cu ingrediente dintre cele mai interesante: miez de nuca, cocktail de fructe, fagure. In curand, in magazine urmeaza sa apara si mierea exotica.

Totusi, mierea poliflora si cea de salcam inregistreaza cele mai bune vanzar deoarece mierea poliflora este o miere din buchet floral, dulce si cu arome specifice florilor de camp, putin mai ieftina, dar foarte bogata in proprietati datorita buchetului floral. Mierea de salcam este o miere de calitate superioara, mai scumpa, dar cu o aroma discreta de salcam, suava si fina la gust. 5.2 Include cateva informatii despre tendintele pietei in industria in care activezi Creterea albinelor reprezint o ocupaie tradiional important n Romnia. n prezent, datorit polurii i diminurii numrului familiilor de albine la scar planetar, mierea i celelalte produse apicole produse la noi sunt dintre cele mai apreciate n Europa i n ntreaga lume. Romnia este una dintre puinele ri care ofer miere ecologic, iar cererea pentru acest produs este departe de a putea fi acoperit. Scderea masiv a numrului de familii de albine a cobort producia mondial, precum i calitatea produselor apicole. Apariia de noi boli i duntori i chimizarea excesiv a agriculturii au fcut ca numrul familiilor de de albine sa cunoasc o diminuare dramatic n multe ri. Pe de alt parte, creterea fr precedent a populaiei umane este pe cale s declaneze una dintre cele mai grave crizecriza alimentar. Cererea este n cretere vertiginoas, iar oferta este din ce n ce mai mic, produsele de substituie, care nu au niciuna din valorile naturale i curative ale produselor apicole, prolifernd. Cererea tot mai mare pentru produsele apicole i oferta tot mai mic, reprezint oportunitatea unei afaceri cu vnzare garantat. 5.3 Care sunt pietele pe care le tintesti

SC APICOLA SRL BACAU Str. Mihai Viteazu - CUI 11069201

TARGURI SI PIETE ORGANIZATE

5.4 Planul de produtie al fermei zootehnice Specii AN 0 Cap. Productie kg AN 1 Cap. Produtie Kg AN 2 Cap. Produtie kg AN 3 Cap Productie Kg AN 4 Cap Productie kg AN 5 Cap Productie kg

ALBINE MIERE TOTAL

25 fam x

500 x

240 x

40 Fam. x

800 X

50 Fam. X

1.000 X

64 Fam. X

1.280 X

640 x

70 Fam. x

1.400 x

70 Fam. x

1.400 x

Pentru anul o s-au luat in calcul la miere productia estimata din Certificatul de producator, iar pentru anul 3 au fost luate in calcul pentru fiecare familie de albine productia: - 20 kg miere/familie Mentionam ca in anul 0 cantitatea de ceara obtinuta de la cele 25 familii albine nu este comerilaizata, intrucat se asigura fagurii necesari cresterii numarului de albine, respectiv cresterea productiei si a numarului de UDE-URI.

5.5 Include informatii despre piata tinta a competitorilor tai si despre strategiile lor de marketing Pe ct de mare este oportunitatea de a dezvolta o ferm apicol, pe att de important este ca marketingul i vnzarea produselor s se fac ntr-un mod activ, ofensiv. Cu ct vor fi mai muli intermediari ntre productor i utilizatorii finali ai produselor, cu att marja de profit a productorului va fi mai mic. Cutarea clienilor, a oportunitilor, promovarea direct i investiia ntr-un mod de prezentare profesional a produselor sunt ci prin care se poate ajunge s se maximizeze profitul unei ferme apicole. n Italia fermele depesc frecvent 1000 de familii, ceea ce demonstreaz c apicultura nu mai este doar o ocupaie secundar de familie, ci este o afacere de sine stttoare, organizat astfel nct s valorifice din plin cererea din ce n ce mai mare de produse apicole. Cnd avem produse de cea mai bun calitate, se impune ca promovarea s fie una deosebit, menit s valorifice avantajul competitiv real de care dispunem. 5.6 Include o strategie detaliata de promovare Componenta a activitatii promotionale a firmei, promovarea vanzarilor poate fi definita drept un ansamblu de activitati, indreptate catre intermediari, vanzatori sau consumatori, in scopul stimularii cresterii vanzarilor, pe termen scurt. Promovarea vanzarilor este situata intre publicitate si vanzarea directa, avand in vedere ca nu se adreseaza nici unei audiente masive, cum este cazul publicitatii, nici unui grup redus de persoane, cum este cazul vanzarii directe. Acest tip de activitate promotionala poate fi utilizat pentru orice tip de produs, in general, dar cunoaste o frecventa mai mare pentru produsele de larg consum. De obicei, efectele promovarii vanzarilor sunt imediate, dar au un efect limitat in timp. De aceea actiunile de promovare a vanzarilor nu sunt utilizate in mod singular, ci in combinatie cu celelalte forme de promovare, mai ales cu publicitatea. In majoritatea cazurilor, promovarea vanzarilor vizeaza sporirea desfacerilor pe anumite piete, in anumite perioade de timp, in situatii de exceptie etc., alaturand in acest scop procesului de vanzare o serie de facilitati adresate direct cumparatorilor potentiali. Se poate spune ca actiunile de promovare a vanzarilor prezinta trei caracteristici importante si anume:

comunicarea - ele capteaza atentia consumatorului si, de obicei, ii ofera acestuia

informatii care l-ar putea orienta catre produsul respectiv;

 stimulentul - ele incorporeaza o oarecare concesie, ispita sau contributie care au o

anumita valoare pentru consumator;

invitatia - ele includ o invitatie clara de a incheia tranzactia pe loc.

In demersul sau de promovare a vanzarilor, un agent economic se poate adresa urmatoarelor grupuri distincte: vanzatorilor, care alcatuiesc reteaua de vanzari si care pot fi controlati in mod direct de catre producatori; intermediarilor, care faciliteaza transferul produsului de la producator la consumatorul final; Daca tinta unui program de promovare a vanzarilor este reprezentata de vanzatori sau intermediari, cele mai adecvate instrumente utilizate sunt animarea in reteaua proprie de puncte de vanzare, respectiv animarea in retelele externe de vanzare, indeosebi la nivelul detailistilor. Se face apel la instrumente precum: reduceri acordate la lansarea pe piata a produsului, reduceri la cumpararea unor cantitati mari, oferirea gratuita a unor produse, acordarea de premii, mostre gratuite, concursuri, vizite organizate etc. prescriptorilor, care recomanda, cu autoritate si in cunostinta de cauza, produsul. Cele mai eficiente instrumente care pot fi utilizate, in acest caz, sunt: oferirea unor mostre, organizarea unor seminarii sau conferinte, vizitarea unor fabrici etc.; consumatorilor finali, in cazul carora cele mai cunoscute instrumente de promovare a vanzarilor sunt: cupoanele, soldurile, concursurile, mostrele, degustarile, demonstratiile etc. Principalele actiuni de promovare a vanzarilor pe care le poate intreprinde un agent economic sunt: reducerea preturilor (tarifelor); vanzarile grupate; concursurile promotionale; publicitatea la locul vanzarii; merchandisingul; cadourile promotionale.

a. Reducerea preturilor are un efect psihologic important asupra clientilor potentiali, ea fiind receptata ca un gest de bunavointa din partea ofertantului si ca o dovada a pozitiei solide a acestuia pe piata. In activitatea practica, reducerile de preturi pot fi utilizate:

ca mijloc de eliminare a retinerilor de la cumparare ale anumitor categorii de

consumatori;

pentru scaderea sau chiar lichidarea stocurilor de produse lent sau greu vandabile; pentru mentinerea vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se
constata un reflux al cererii;

pentru lichidarea stocurilor la produsele care urmeaza a fi inlocuite cu altele noi.

b. Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici promotionale ce vizeaza vanzarea simultana sau succesiva a doua sau mai multe produse la un pret global, inferior celui rezultat prin insumarea preturilor individuale. Aceasta modalitate de promovare a vanzarilor prezinta avantaje atat pentru producator (care are posibilitatea de a-si vinde si produse mai putin solicitate), cat si pentru consumator (care are posibilitatea de a realiza unele economii banesti). c. Concursurile promotionale constituie o modalitate ofensiva de popularizare a ofertei unor agenti economici producatori sau firme comerciale (prezente in calitate de sponsori), prin crearea in jurul lor a unei atmosfere de interes in randul publicului, care sa favorizeze procesul de vanzare . Dupa continutul si modul lor de organizare, concursurile pot avea ca principale obiective: cresterea consumului; atenuarea sezonalitatii vanzarilor; lansarea de noi modele ale produsului; stimularea distribuitorilor; contracararea actiunii promotionale a concurentilor; depistarea de noi adrese pentru publicitatea directa; descoperirea de argumente specifice ce pot fi utilizate in actiunile de promovare etc.

d. Publicitatea la locul vanzarii cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare, in cadrul unitatilor comerciale, pentru a atrage, orienta si dirija interesul clientelei spre un anumit raion, produs sau oferta, utilizand in general mijloace auditive (sonore) pentru a readuce in memoria cumparatorilor potentiali o marca, un produs, o unitate, precum si pentru a anunta o oferta promotionala. Utilizand o serie de tehnici distincte, actiunile de publicitate la locul vanzarii urmaresc sa transforme motivatia de cumparare in act de cumparare efectiv, sa personalizeze unitatile comerciale si sa revitalizeze punctele de contact ale ofertantului cu consumatorii potentiali. e. Merchandisingul cuprinde un ansamblu de tehnici utilizate in procesul comercializarii, cu un rol promotional unanim acceptat, care se refera la prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite pietei. In general, tehnicile specifice de merchandising se refera la:

modalitatile optime de amplasare a produselor in spatiul de vanzare, pe suporturile

lor materiale;

acordarea unei importante deosebite factorului vizual in vanzare; crearea unei imagini pozitive a unui produs in procesul de vanzare, prin
intermediul altor produse (crearea unei complementaritati intre produse, cu efecte pozitive asupra imaginii generale). Tehnicile de merchandising enumerate anterior sunt utilizate cu precadere in retelele comerciale cu amanuntul. Aceste tehnici joaca de asemenea un rol foarte important si in cazul unor manifestari expozitionale, in cadrul carora ofertarea combinata a produselor apartinand mai multor agenti economici poate genera o crestere a volumului contractelor economice. f. Cadourile promotionale, folosite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate, privesc facilitatile (favorurile) pe care vanzatorul intelege sa le acorde cumparatorului, oferind prime, obiecte sau servicii cuprinse in pretul de vanzare al unui produs sub forma unor sume modice in cadrul unor concursuri, jocuri sau loterii. Cel mai bun lucru pe care l poi face pentru a crete vizibilitatea companiei este s vinzi produse sau s oferi servicii de calitate, pe care piaa le dorete urmand ca apoi folosind mijloacele potrivite de promovare sa ajungi la rezultatele dorite.

Flyer-ele sunt o alegere buna pentru servicii si produse de valoare mare, sau in cazul lansarii unei afaceri.Corect plasate, sunt un mijloc de promovare eficient. Forta reclamelor plasate pe mijloacele de transport este in general subestimata: aceasta modalitate este destul de eficienta iar potentialul sau ridicat, in primul rand datorita folosirii ei limitate, dar si datorita expunerii destul de mari a reclamei. O alegere buna este promovarea pe mijloacele de transport in comun (in orasele aglomerate), pe liniile lungi si care traverseaza zonele cel mai intens circulate. Campaniile de emailing: sunt o metoda ieftina, dar foarte eficienta de promovare si vanzare pe care o vom folosi, deoarece aceste campanii pot fi facute targetat si personalizat, avand o putere mare de convingere. Direct mailing-ul (DM) in cadrul strategiei de promovare: este potrivit in special daca furnizati servicii, atunci cand lansati un nou serviciu. Presupune costuri mult mai ridicate fata de emailing. Pentru serviciile cu abonament lunar, o varianta mai putin costisitoare, dar deseori si cu impact mai redus, o constituie bill insert-urile (flyer-ul promo este introdus in plicul de factura sau informatia este tiparita direct pe spatele facturii). Televiziunea este un mediu publicitar care a cunoscut o dezvoltare exploziva in ultimele decenii, asigurand o combinatie unica a sunetului, imaginii si miscarii. Mesajele transmise prin intermediul televiziunii ajung la intreaga populatie. Acest mediu se caracterizeaza prin naturalete, selectivitate geografica, costuri ridicate, viteza mare de transmitere a mesajelor, scaderea eficientei datorita schimbarii canalului atunci cand se transmite publicitate 5.8 Instrumentele de promovare pe care vrei sa le folosesti ca sa iti cresti Cifra de afaceri. Obiective ale promovarii vanzarilor: - atragerea atentiei consumatorilor privind oferta firmei, castigarea de noi clienti; - crearea unor noi ocazii de cumparare, incitare la achizitie imediata sau dintr-un anumit magazin, aducerea marcii in atentia consumatorilor; - cresterea loialitatii: confirmarea alegerii facute si incurajarea cumparatorilor sa sporeasca numarul si cantitatea achizitiilor; - largirea distributiei: atrage atentia unor noi detailisti sau angrosisti asupra produsului - targurile si manifestarile comerciale internationale, nationale si locale, concursurile de vanzari intre distribuitorii firmei sau intre membrii fortei de vanzare, obiecte promotionale personalizate etc.

5.8 Preturi estimative aferente Mierea - 8 lei/kg miere 5.9 ANALIZA SWOT Puncte tari

Firma o sa se evidentiaze prin calitate superioara a produselor comercializate cu scopul satisfacerii clientilor. Utilizarea unei tehnologii moderne in vederea cresterii productivitatii. Atitudinea pozitiva a firmei in vederea imbunatatii continue a calitatii produselor. Realizarea de campanii de promovare intense si eficiente. Deschiderea unei expozitii permanente la sediul firmei. Cunoasterea concurentilor Varietatea produselor duce la acoperirea unui segment mai mare de piata. Personal amabil, instruit si capabil de a oferi suport in scopul consilierii clientilor. Puncte slabe

Firma dispune de resurse financiare limitate Cresterea pretului de achizitie la stupi si accesorii Lipsa de experienta in domeniu a personalui. Oportunitati

Preocuparea crescuta a populatiei pentru sanatate si preocuparii asupra consumarii de produse naturale. Obtinerea de finantari de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala Intratrea pe alte piete : interne si externe Participarea la targuri nationale, internationale si expozitii. Receptivitatea populatiei. Amenintari Descresterea demografica duce la o scaderea a consumului de produse apicole. Fiscalitatea si birocratia duce la influentarea dezvoltarii Intrarea pe piata a noi competitori directi si agresivi. Cresterea preturilor la tratamente pentru albine. Deschiderea pietei nationale pentru produse straine. Concurenta crescuta. Conditii meteorologice nefavorabile. Imbolnavirea albinelor.

5.10 Include o lista a competitorilor principali Principalele companii de pe piaa de miere sunt Apis Prod, Apidava, Apicola Pastoral Georgescu, Apimond i Akybud.

Pasul 6 -Echipa 6.1 Cati salariati intentionezi sa angajezi? -7 angajati Secretara Diretor Tehnic Diretor Comercial Apicultori-2 Soferi -2 Contabil Paznici - 2 6.2. Organigrama

Administrator: Preotu Adriana- Alexandra Secretara: Maties Anca Director Comericial: Munteanu Irina Director Tehnic : Lungu Daniela Contabil: Maties Anca Oameni lucratori: Anghel Alexandra, Ardeleanu Mihaela Ambalare: Anghel Alexandra, Ardeleanu Mihaela Soferi: Tomozei Neculaie, Munteanu Irina Paznici: Tomozei Neculaie, Lungu Daniela

6.2 Descriere a fiecarui post 1.FI de POST-DIRECTOR COMERCIAL aferent contractului de munc nr. .230 din data de 19.06.2012 Denumire post: Director Comercial Locul desfurrii muncii: la sediul central al companiei Departament: Comercial Subordonare: Administratorul Numele si prenumele salariatului: Munteanu Irina Numele sefului ierarhic: Preotu Adriana- Alexandra Supervizare: Supervizeaz activitatea angajailor departamentului Comercial (3 paznici unul fiind i sofer,1 contabil ) Relaii funcionale: cu angajaii departamentelor Financiar-Contabil, Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura aplicarea corect a procedurilor operaionale de achiziii i livrare. Activiti principale: Urmrirea zilnic a activitii personalului aflat n subordine pentru asigurarea aplicrii corecte a procedurilor operaionale de achiziii i livrare; Organizarea departamentului Comercial pe criterii de cost efficiency, n vederea optimizrii activitii de aprovizionare/livrare a mrfii ctre SC APICOLA SRL Sarcini i ndatoriri specifice: Asigurarea buclei de feed-back n urmrirea aplicrii procedurilor comerciale i a stocurilor optime; Stabilirea unor relaii bune cu furnizorii, pentru rezolvarea n timp util i n bune condiii a tuturor problemelor ocazionale; Prospectarea pieei de profil i a condiiilor de achiziii/livrare n vederea optimizrii continue a stocurilor, avnd ca scop final obinerea unei rotaii bune ale acestora i realizarea de profituri (protecia marginii). Responsabiliti ale postului: Rspunde pentru calitatea negocierii contractelor/actelor adiionale cu furnizorii; i asum responsabilitatea pentru propunerile de noi furnizori, dup ce a verificat poziia n pia i standardele serviciilor oferite de ctre acetia;

 Rspunde pentru calitatea activitii personalului aflat n subordine i pentru fluxul operaional la nivelul departamentului pe care-l conduce. Specificaiile postului: Studii obligatorii: universitare economice; Bun cunoatere a mediului concurenial de afaceri; Experien n domeniul comercial de minim 4 ani; Foarte bune cunotine de limb englez; Spirit de observaie, dinamism, gndire comercial, eficien; Excelente abiliti de utilizare a computerului (Word, Excel); Experiena ntr-o funcie de conducere i de coordonare constituie un avantaj; Reale i excelente abiliti de comunicare i negociere. Deplasri Frecvena: frecvent Condiii asigurate: diurn, cazare, transport Relaiile cu alte departamente: descrise n Regulamentul de organizare i funcionare i Regulamentul de ordine interioar Condiii de munc: - munca este complex, preponderent de birou; - program normal de lucru, uneori prelungit. Salarizare: Salariul brut lunar este de 2000RON lei noi, la care se adaug sporurile negociate. Faciliti: main de serviciu, telefon mobil, laptop. Sanciunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevzute n fia de post sunt descrise pe larg n Regulamentul intern (ROI).

2.SECRETARA Numele si prenumele salariatului: Maties Anca NUME SI PRENUME SALARIAT Se subordoneaza:ADMINISTRATORULUI; Numele sefului ierarhic: Preotu Adriana- Alexandra Relatii functionale: Secretara colaboreaza cu: - ceilalti angajati ai firmei; - Serviciul financiar-contabil pentru confirmarea evidentei stocurilor - Coordonatorul departamentelor de marketing si secretariat Pregatirea si experienta: Studii: -absolvent al invatamantului superior sau mediu; Vechime: -sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu; Cunostinte: -sa posede cunostinte de calculator; Aptitudini: -inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza); -capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali; -corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii; Atitudini: - receptivitate, spirit de echipa (sincer,dispus la colaborare) Autoritate si libertate organizatorica: Daca este cazul Responsabilitati si sarcini: Secretara desfasoara urmatoarele activitati: - Intocmeste si actualizeaza baza de date; - Intocmeste oferte de marfuri; - Acorda asistenta d.p.d.v. tehnic si comercial clientilor si potentialilor clienti; - Tine evidenta stocurilor; - Intocmeste fisele de magazie - Intretine relatiile cu clientii din portofoliu; - Primeste vizitatorii; - Asigura protocolul; - Participa la sedintele saptamanale organizate in cadrul firmei;

In limita timpului disponibil si in conformitate cu dispozitiile primite participa la indeplinirea atributiilor generale privind vanzarea marfurilor.

3.DIRECTOR TEHNIC DEPARTAMENT: TEHNIC Obiectivul specific al muncii:

organizarea activitatii departamenului tehnic; supervizarea activitatii personalului din cadrul departamentului tehnic; elaborarea programelor de modernizare tehnologica; dotarea tehnica adecvata activitatii societatii, oferirea de consultanta si consiliere tehnica de specialitate;

Integrarea postului de munca in structura organizatorica:

1. postul imediat superior: director general adjunct; 2. postul imediat inferior: asistent tehnic; 3. subordonari: - are in subordine: personalul din cadrul departamentului tehnic; - este inlocuit de: director general adjunct; - inlocuieste pe: directorul de productie;

relatii: - ierarhice:director general, director general adjunct;

- functionale: director economic, director marketing si vanzari, director logistica, director resurse umane, director productie, consilier juridic, asistent manager;

Conditii materiale ale muncii:

instrumente specifice activitatii de birou: laptop, imprimanta, fax, telefon mobil; masina de serviciu;

Sarcini si atributii ale postului de munca:

coordonarea activitatii departamentului tehnic, acordarea de consultanta si consiliere tehnica directorului general adjunct in vederea luarii unor decizii eficiente in ceea ce priveste organizatia; intocmeste ofertele de pret pentru consultanta tehnica; colaboreaza cu directorul general adjunct in vederea organizarii comisiei de receptie a proiectelor executate si verifica periodic in teren exactitatea datelor din procesele verbale de receptie; asigura intocmirea siuatiilor lunare a situatiilor de plata partiale sau definitive, pentru proiectele executate; asigura urmarirea proiectelor executate in ceea ce priveste incadrarea lor in permisele de executie (graficul de executie) si clauzelor contractul de executie a proiectului; verifica intocmirea corecta a devizelor proiectelor de executie pentru lucrarile contractate; asigura consultanta tehnica in alegerea solutiilor constructive in ceea ce priveste ofertele finale catre clienti; luarea de masuri in domeniul protectiei muncii sub aspectul instruirii personalului si examinarii asupra cunostintelor acestuia; orice alte sarcini trasate de superiorii ierarhici in functie de necesitatile organizationale/departamentale in limitele de competenta ale postului ocupat;

Pregatirea necesara postului de munca:

de baza:superioare in domeniul tehnic de activitate; de specialitate: constructii; cursuri speciale: operare Pc, limbi straine, management organizational;

Competentele postului de munca:

Cunostinte si deprinderi:

1. cunostinte tehnice in domeniul constructiilor; 2. cunostinte in domeniul managementului organizitonal;

cerinte aptitudinale:

1. nivel de inteligenta: mediu - superior (capacitate de analiza si sinteza, judecata rapida);

aptitudini speciale:

1. capacitate de a intelege mesajul verbal, scris; 2. memorie dezvoltata, capacitate de retinere a informatiilor; 3. usurinta in exprimare; 4. flexibilitate in gandire; 5. deductie logica; 6. orientare spatiala; 7. atentie concentrata si distributiva;

4. Postul: CONTABIL 2. Cerinte: Studii: -absolvent al invatamantului superior economic de specialitate; Vechime: -sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu, cuprinzand toate aspectele activitatii financiar-contabile; Cunostinte: -sa posede cunostinte temeinice in ceea ce priveste sistemul organizatoric si financiar-contabil; -sa posede cunostinte solide in ceea ce priveste legislatia in vigoare privind domeniul financiar-contabil; -sa probeze o buna cunoastere a conducerii contabilitatii computerizate; Aptitudini: -inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza); -capacitate de organizare si conducere a activitatii serviciului; -capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali; -corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii; Atitudini: -obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice, financiare si sociale, receptivitate, spirit de echipa (sincer, dispus la colaborare)

3. Relatii: Ierarhice: -este subordonat Directorului General; -are in subordine personalul compartimentului economic Functionale: -are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile si alte entitati functionale; -are relatii cu persoane juridice si persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de activitate. 4. Atributii, competente si responsabilitati: -organizeaza, indruma, conduce, controleaza si raspunde de desfasurarea in mod eficient a activitatii financiar-contabile a societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare; -asigura, organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu al societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare si normele sau reglementarile interne ale societatatii; -organizeaza si coordoneaza contabilitatea operatiilor de capital, contabilitatea imobilizarilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea tertilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune in conformitate cu legislatia in vigoare; -urmareste respectarea principiilor contabile si ale evaluarii patrimoniului (prudentei, permanentei metodelor, continuitatii activitatii, independentei exercitiului, intangibilitatii bilantului de deschidere, necompensarii); -organizeaza si coordoneaza controlul financiar preventiv, stabilind operatiunile si documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum si persoanele care exercita acest control; -raspunde de consemnarea corecta si la timp, in scris, in momentul efectuarii ei, in documente justificative a oricarei operatii care afecteaza patrimoniul societatii si de inregistrarea cronologica si sistematica in evidenta contabila a documentelor justificative in conformitate cu prevederile legale in vigoare; -raspunde de stabilirea corecta a documentelor care se intocmesc si de circuitul lor in cadrul societatii. Pe document se va trece in mod obligatoriu numele, prenumele si functia celui care il intocmeste, semneaza si raspunde de realitatea datelor trecute in acestea;

-raspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin odata pe an, pe parcursul functionarii sale, in orice situatii prevazute de lege si de cite ori directorul general al societatii o cere; -organizeaza si participa la intocmirea lucrarilor de inchidere a exercitiului financiarcontabil, la operatiunile de inventariere a patrimoniului urmarind modul de valorificare a rezultatelor inventarierii; -raspunde de evidenta formularelor cu regim special; -organizeaza controlul asupra operatiilor patrimoniale; -raspunde de respectarea disciplinei de casa, a regulamentului operational de casa si a celorlalte dispozitii privind operatiunile cu numerar, efectuind personal sau prin alta persoana imputernicita, cel putin lunar si inopinant controlul casieriei, atit sub aspectul existentei faptice a valorilor banesti cit si sub aspectul securitatii acestora; -asigura si raspunde indeplinirea la termen a obligatiilor societatii fata de bugetul statului si terti in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare; -supervizeaza implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informational; -supravegheaza reconcilierea si inchiderea conturilor; -asigura si raspunde de elaborarea balantei de verificare la termenele stabilite de legislatia in vigoare; -efectueaza analiza financiar contabila pe baza de bilant, pe care o prezinta in consiliul de administratie si respectiv adunarii generale a asociatilor; -este consultat de catre entitatile functionale ale societatii in legatura cu problemele referitoare la activitatea serviciului; -este consultat de catre conducerea societatii in probleme care sunt de competenta serviciului; -avizeaza lucrari pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmarire, evidenta, decontari, cheltuieli-venituri, bilant, analize de sistem, tehnica de calcul; -participa la sustinerea si discutarea lucrarilor elaborate in cadrul serviciului; -intocmeste aprecieri asupra activitatii desfasurate de personalul din subordine si propune pentru promovare si stimulare materiala pe cei mai buni; -reprezinta societatea in cazurile incredintate prin delegare; -raspunde de eficienta si calitatea lucrarilor executate in cadrul serviciului la termenele stabilite prin reglementari interne sau prin alte acte normative;

-raspunde de buna pregatire profesionala a salariatilor din subordine si propune masuri pentru perfectionarea cunostintelor acestora; -raspunde de respectarea programului de lucru si a disciplinei muncii in cadrul serviciului pe care il coordoneaza; -raspunde de indeplinirea oricaror altor sarcini prevazute de Legea contabilitatii 82/1991, de regulamentul de aplicare a acesteia, precum si de celelalte reglementari legale in vigoare, pe linie economica si financiar-contabila; -raspunde disciplinar, civil, material si penal, pentru pagubele provocate unitatii prin executarea defectuoasa a atributiilor sau prin neexecutarea acestora. 5. APICULTOR Organizatia: SC . SRL Denumirea postului: Apicultor Codul COR: 612301 Titularul postului: Scopul postului ,activitati principale si responsabilitati : Crescatorul de albine are grija de coloniile de albine si colecteaza mierea si alte produse ale acestora. ATRIBUTIILE POSTULUI sa ntretina colonia de albine, sa se asigure ca aceasta sunt n stare buna, sa nmulteasca si sa combine coloniile, sa nlocuiasca matca din colonia de albine la nevoie. sa colecteze mierea, sa extraga laptisor de matca, venin de albina si alte produse. sa execute servicii de polenizare pentru livezi si pentru alte culturi. Poate sa creasca colonii de albine pentru a le vinde altora. DESFASURAREA ACTIVITATII

n general n aer liber, la stupii de albine. Contactul cu albinele, cu conditii de vreme schimbatoare, uneori cu substante chimice, toate sunt inevitabile. De notat faptul ca exista oameni care sunt extrem de alergici la ntepatura de albine. RESPONSABILITATILE POSTULUI DE MUNCA n raport cu aparatura si materialele utilizate: stupi, inclusiv rame pentru faguri, unelte manuale, lampa de fum pentru calmarea albinelor cnd se lucreaza la stupi. Se pot folosi si substante chimice n caul n care stupul este infectat de o boala. CERINTELE POSTULUI Studii necesare: Curs de calificare n domeniu APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE: rabdare abilitatea de a reactiona rapid n situatii critice. 6.FISA POSTULUI POSTUL: Sofer CERINTE: - scoala de conducatori auto categoria B+C+E; - atestat sofer profesionist transport marfa; - fara cazier judiciar; - fara antecedente rutiere grave (penal sau cu permis suspendat); - 10 clase + scoala profesionala/ studii medii; - experienta de cel putin 3 (trei) ani in conducerea de autovehicule in trafic international de marfa; - cunostinte minime de mecanica auto; - cunoasterea la nivel conversational a unei limbi de circulatie internationala (engleza, germana, franceza). RELATII IERARHICE: - este subordonat: sefului parcului auto (Coordonator Transport) - are n subordine: nu are angajati n subordine

OBLIGATII: - este obligat sa se prezinte la serviciu la ora fixata in program, odihnit, in tinuta corespunzatoare si sa respecte programul stabilit; - participa la pregatirea programului si la instructajele NTS si PSI; - va cunoaste si va respecta prevederile legale cu privire la circulatia pe drumurile publice, in trafic intern si international de marfuri; - pastreaza certificatul de nmatriculare, licenta de executie si copia licentei de transport, precum si actele masinii n conditii corespunzatoare, le prezinta la cerere organelor de control; - nu paraseste locul de munca decat in cazuri deosebite si numai cu aprobarea sefului de birou; - nu va conduce autovehiculul obosit sau sub influenta alcoolului, drogurilor, medicamentelor, etc. , care reduc capacitatea de conducere; - soferului ii este interzis sa transporte alte marfuri in afara celor trecute in documentele de transport; - soferul va respecta cu strictete intinerariul si instructiunile primite de la seful de birou; - soferului ii este interzis sa vorbeasca in numele firmei cu orice client al acesteia fara avizul prealabil al sefului coordonator; - se comporta civilizat n relatiile cu clientii, colegii de serviciu, superiorii ierarhici si organele de control; - atat la plecare cat si la sosirea din cursa, verifica starea tehnica a autovehicului, inclusiv anvelopele. Dupa verificare intocmeste impreuna cu seful coordonator un proces verbal de constatare, pe care il semneaza si il prezinta Biroului Auto; - nu pleaca n cursa daca constata defectiuni / nereguli ale autovehiculului si si anunta imediat superiorul pentru a se remedia defectiunile; - nu circula fara ca aparatul tahograf / contorul de nregistrare a km-lor sa fie n functiune; - la sosirea din cursa preda sefului direct Foaia de Parcurs completata corespunzator, insotita de decontul justificativ de cheltuieli si diagramele tahograf; - la incheierea unei curse verfica: confirmarea primirii transportului de catre beneficiarul trecut in documentele de transport prin aplicarea stampilei si semnaturii acestuia in rubrica special destinata acestui scop; inchiderea fara rezerve a carnetului TIR de catre vama de destinatie, dupa caz. - in timpul operatiunii de incarcare a compartimentelor pentru marfa, soferul are urmatoarele obligatii: sa supravegheze dispunerea corecta a marfii pe platforma autovehiculului astfel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisibila pe axe; sa fixeze si sa asigure incarcatura (cu chituci, sipci de lemn, centuri de ancorare sau alte materiale) astfel incat transportul acesteia sa se efectueze in conditii de maxima siguranta. - inainte de plecarea in cursa soferul are obligatia sa verifice: concordanta dintre documentele de transport (CMR si carnet TIR), documentele marfii, tipul marfii si specificatiile din comanda de transport primita de la birou; aplicarea stampilei expeditorului pe documentul de transport CMR, in rubrica special destinata acestui scop. - soferul nu are voie sa ia in cabina persoane straine, este interzis sa treaca frontiera romana si cea straina a persoanelor necunoscute; - la parcarea autovehiculului soferul va lua toate masurile pentru asigurarea masinii, a compartimentelor de marfa si a sigiliilor aplicate pe acestea; - comunica imediat sefului direct telefonic sau prin orice alt mijloc orice eveniment de circulatie n care este implicat;

- soferul va duce la indeplinire orice alte dispozitii primite de la seful de birou. RESPONSABILITATI: Soferul raspunde personal de: - integritatea autovehiculului pe care il are in primire; - integritatea marfurilor transportate; - cheltuirea judicioasa a sumelor primite ca avans de deplasare; - intretinerea autovehiculului, ceea ce presupune: - efectuarea la timp a reviziilor, schimburilor de ulei si filtre, gresarea elementelor ce necesita aceasta operatiune; - exploatarea autovehiculului in conformitate cu instructiunile prevazute in cartea tehnica a acestuia; - tine evidenta valabilitatii tuturor documentelor si verificarilor vehiculului; - tine legatura cu operatorul de transport care-l coordoneaza direct, transmitand informatii despre desfasurarea cursei; - soferul va raspunde personal in fata organelor in drept (politie, vama) de marfurile transportate si netrecute in documentele de transport; - soferul va raspunde in fata legii pentru pagubele cauzate firmei din vina sa si va avea contractul de munca desfacut potrivit art 130 litera i) din Codul Muncii.

7. FISA DE POST PAZNIC 1. Denumirea compartimentului: Logistica / Administrativ 2. Denumirea postului: Paznic 3. Numele si prenumele salariatului: NUME SI PRENUME SALARIAT 4. Se subordoneaza: Director General

5. Numele sefului ierarhic: NUME SI PRENUME SEF IERARHIC 6. Subordoneaza: Numai daca este cazul 7. Drept de semnatura: Intern: Extern: 8. Relatii functionale:

9. Pregatirea si experienta: Studii medii, Scoala de soferi categoria B 10. Autoritate si libertate organizatorica: Daca este cazul 11. Responsabilitati si sarcini: - Asigura paza cladirii; - Comunica catre conducere posibilele tentative de efractie; - Curatenie in incinta gradinii; - Mentine legatura cu institutiile care asigura utilitati generale; - Indeplineste atributii privind implementarea si functionarea SMC, in cadrul organizatiei. 12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora: Daca este cazul

6.4 CV al fiecarui angajat

Curriculum Vitae

INFORMAII PERSONALE Nume Adres Telefon E-mail Naionalitate Data naterii

Munteanu Irina Com. Magura Jud. Bacau nr. 827 0748818694 Irines2009@yahoo.com Romana 19.08.1990

EDUCAIE I FORMARE Perioada (de la - pn la) 2005-2009 Numele i tipul instituiei de nvmnt i al Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Bacau organizaiei profesionale prin care s-a realizat formarea profesional Domeniul studiat/aptitudini ocupaionale Tipul calificrii/diploma obinut Nivelul de clasificare a formei de instruire/nvmnt Tehnic Tehnician Proiectant CAD III 2009-2012 Facultatea de Inginerie, Bacau Specializarea:Inginerie si Management Tenacitate, comunicativ, optimism, spirit de echipa, responsabilitate. Romana Engleza bine Adaptare la situatii noi,buna relationare interpersonala, evitarea si aplanarea situatiilor conflictuale. Utilizare calculator si Microsoft office

APTITUDINI I COMPETENE PERSONALE Limba matern Limbi strine cunoscute Aptitudini i competene sociale

Aptitudini i competene tehnice

Curriculum Vitae ANCA MATIES

F, 18.05.1989, necasatorita Adresa: ORIZONTULUI 10 Telefon: 0745891494 Email anca.maties@gmail.com Permis conducere: Stagiu militar: n/a Oras de domiciliu: BACAU Oras de lucru: Bacau Nivel Cariera: Entry-Level/Primii 3 Ani Exp Disponibil: oricand EXPERIENTA Vanzator In Magazin,Gestionar In Prezent 05.11.2008 23.01.2012 Firma: SC.MEXXEM.SRL Oras lucru: Bacau Salariu: CONFIDENTIAL Departament: Customer, Client Service Domeniu Activitate Firma: Comert cu amanuntul al incaltamintei si al articolelor din piele,in magazine specializate. Responsabilitati: Gestiunea fizica a stocului de marfa,miscarea stocurilor in incinta magazinului si a depozitului aferent,evidenta documentelor de transport emise si primite cu semnaturile de predare si primire la zi,inventarul lunar prin sondaj a stocurilor de marfa. Punerea la dispozitia cilentilor servicii salutand,ajustand si raspunzand la intrebarile si plangerile acestora. Calitatea raportarilor si a informarilor,imbunatatirea permanenta a calitatii pregatirii profesionale si de specialitate,pastrarea confidentialitatii informatiilor legate de firma. Utilizarea si pastrarea in bune conditii a documentelor cu regim special. Beneficii: Bonuri de masa. Comision din vanzari.

PROIECTANT-CAD 22.10.2008 - 08.01.2009 Firma: CENTRUL DE PROIECTARI BC Oras lucru: Bacau Salariu: 800 Departament: Arhitectura, Design Domeniu Activitate Firma: PROIECTARI Responsabilitati: PROIECTANT-Arhicad Proiectare 3D a unor constructii civile si industriale . Hostess-promotor 03.09.2007 - 03.07.2008 Firma: FIRME COMERCIALE Oras lucru: Bacau Salariu: 1000RON Departament: Industria Alimentara Domeniu Activitate Firma: Nestle-prezentare prod kit-kat Procter &Gamble-prezentare prod bonux Coty-prezentare prod adidas Tnuva-prezentare oferta Enjoy-Prezentare si informare Spriders-Prezentare si informare Billa-Prezentare si informare Capry-Sanne-Prezentare si informare Responsabilitati: Comunicare,prezentare,munca in echipa,identificare potentiali clienti,atingerea si depasirea unui anumit target de vanzari, Recomandari: NESTLE COTY PROCTER &GAMBLE Realizari: Locurile de munca pe care le-am avut au avut ca esenta si suport comunicarea amiabila

si explicita pentru ca fara de acestea prezentarea produsului,vinderea sau chiar scoaterea pe piata ar fi fost imposibila. Munca de echipa este un alt element de baza in cadrul locurilor de munca pe care le-am avut. OSPATAR BARMAN 03.05.2007 - 03.09.2007 Firma: CUMETRO.SRL Oras lucru: Bacau Salariu: 700RON Departament: Industria Alimentara Domeniu Activitate Firma: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanata de produse alimentare,bauturi si tutun. Responsabilitati: Comunicare,munca in echipa,servire. Recomandari: HRISCU-administrator EDUCATIE Studii: 2004-2008 LIC "ANGHEL SALIGNY" 2009-UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU Cursuri, atestate si premii: ATESTAT CALIFICARE DE NIV.3 "TEHNICEAN DESENATOR CONSTRUCTII SI INSTALATII APTITUDINI Limbi straine(Nivel cunoastere): engleza (avansat) franceza (incepator) Cunostinte PC: CUNOSTIINTE PC: -EXCEL -WORD -CAD -ARHI-CAD Alte cunostinte, aptitudini sau observatii relevante pentru CVul tau SPIRIT ORGANIZATORIC

CAPACITATE DE CONVINGERE CREATIVITATE INITIATIVA ASUMAREA RESPONSABILITATILOR PROFESIONALE SERIOZITATE DESCHISA LA PROVOCARI

Informaii personale
Nume / Prenume
Telefon Naionalitate Data naterii Sex

Lungu Daniela Ionela

Adres Str Condorilor,nr. 206 Bacau

0746771014
Romana 29 iulie 1989 Feminin

Educaie i formare
Perioada Calificarea / diploma obinut Septembrie 1997-2011 Disciplinele principale studiate Numele i tipul instituiei de nvmnt Certificat de promovare a Testelor Nationale, sesiunea iunie 2004; Certificat de absolvire a Ciclului Inferior al Liceului, Filiera: Tehnologica, Profilul: tehnic, 2007; Certificat de absolvire a Liceului, Bacau, 2009; CERTIFICAT DE CALIFICARE PROFESIONALA, NIVEL 3; Filiera: Tehnologica; Profil: tehnic; Calificarea profesionala: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL; DIPLOMA DE ABSOLVIRE A EXAMENULUI DE BACALAUREAT; IULIE 2008, MEDIA: 7,84;

Electrotehnica Aplicata,Mecanica,Economie,CDS:Securitate si Sanatate in Munca,Matematica,Fizica,Masurari Electrice si Electronice,Desen Tehnic Liceul tehnic ,,LETEABacau, 2004-2008, Universitatea Vasile Alecsandri Bacau, 2009prezent;Departamentul pentru pregatirea personalului didactic,2009-prezent Romana

Limba matern Limbi strine cunoscute

nelegere
Ascultare Citire Dependent Independent Independent C1 Dependent

Vorbire
Participare la conversaie C2 Dependent Dependent C2 Discurs oral Depndent

Scriere
Exprimare scris C2 Dependent

Limba franceza Limba engleza Limba spaniola Competene i abiliti sociale Competene i aptitudini organizatorice Competene i aptitudini de utilizare a calculatorului Alte competene i aptitudini

C2 A2 B1

A1 Independent A2 A2 Dependent

A1 Independent A1 Independent Dependent A2 Independent

B1 Independent A2

Spirit de echipa,creativitate,rezistenta la stres, tensiune sau program incarcat. Spirit organizatoric; detin o buna logistica de organizare si experienta in managementul de proiect (realizare proiecte, intocmire, punere in aplicare). Abilitati de utilizare a computerului;experienta in creare de proiecte, lucrari pentru dezbateri, pentru conferinte, prezentari, grafice, pliante, programe de activitati,etc. Foarte buna stapanire a instrumentelor Microsoft Office (Word, Excel, Access, Publisher si Power Point Adaptabilitate in orice mediu de munca, invatare in timp foarte scurt, gandire analitica, capacitate de convingere, realizarea de rationamente logice rapide, capacitate de exprimare lingvistica la un nivel ridicat

6.5 Beneficii salariale suplimentare oferite angajatilor Beneficiile salariale ale angajailor cuprind: a) salarii, indemnizaii i contribuii de asigurri sociale; b) absene pe termen scurt compensate (concediul de odihn anual pltit i concediul medical pltit) atunci cnd absenele se ateapt s aib loc n termen de 12 luni de la sfritul perioadei n care angajatul a prestat serviciul n cauz (salariul cuprinde salariul de baz (salariul tarifar, salariul funciei), salariul suplimentar (adaosuri i sporuri la salariul de baz) i alte pli de stimulare i compensare); c) participri la profit (recompense conform rezultatelor activitii anuale) i prime de achitat n termen de 12 luni de la sfritul perioadei n care angajatul a prestat serviciul n cauz; d) beneficii nemonetare (asisten medical, cazare, transport, alte servicii sau bunuri gratuite sau subvenionate) pentru angajaii cureni. 6.6 Care este legislatia muncii in vigoare 1. Hotrre nr. 245 din 16 martie 2011 privind aprobarea Programului Naional Apicol pentru perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru apicultura, precum i a valorii sprijinului financiar Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 213 din data de 28 martie 2011 2. Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*) Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 549 din data de 5 august 2010 1 3. Legea nr. 266/2009 pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13 iulie 2009 4. Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de bovine, ovine, psri, albine i viermi de mtase din Romnia 5. Ordinul Ministrului nr.413/20.06.2008 privind aprobarea criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare

6. Ordin 522/798/317/2003 al Ministrului Agriculturii, alimentaiei i pdurilor i al ministrului sntii i familiei i presedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, coninutul, originea, prezentarea, compoziia, calitatea i etichetarea mierii; 7. Regulamentul (CE) NR. 939/2007 al comisiei din 7 august 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere n aplicare a Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind aciunile de mbuntire a condiiilor de producie i comercializare a produselor apicole 8. Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinele de sntate animal care reglementeaz schimburile i importurile n Comunitate de animale, material seminal, ovule i embrioni care nu se supun, n ceea ce privete cerinele de sntate animal, reglementrilor comunitare speciale prevzute n anexa A punctul I la Directiva 90/425/EEC 9. Ordin nr. 63 din 7 martie 2007 privind aprobarea Normei sanitare care stabilete reguli de sntate animala ce reglementeaz producia, prelucrarea, distribuia i introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman 10. Ordin 93/2008 - autorizare unitati care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta, distribuie produse de origine animala 11. Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004, republicat 2008 Codul Consumului Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 24 martie 2008 12. OG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile si completarile ulterioare 13. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianilor n relaia cu consumatorii i armonizarea reglementrilor cu legislaia european privind protecia consumatorilor, cu modificrile ulterioare; 14. Lege nr. 150/2004 privind sigurana alimentelor i a hranei pentru animale; 15. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor i a cerinelor generale ale legislaiei alimentare, de instituire a Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentar i de stabilire a procedurilor n domeniul siguranei produselor alimentare 16. Regulamentul (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitii cu legislaia privind hrana pentru animale i produsele alimentare i cu normele de sntate animal i de bunstare a animalelor; 17. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, republicat; 18. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alert pentru alimente i furaje;

19. Ordin ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare privind aprobarea normei sanitar veterinare privind notificarea intern i declararea oficial a unor boli transmisibile ale animalelor 20. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2377/90 AL CONSILIULUI din 26 iunie 1990 de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare n alimentele de origine animal 21. DIRECTIVA 2001/110/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2001 privind mierea 22. CODEX STANDARD FOR HONEY - CODEX STAN 12-1981 23. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igien care se aplic alimentelor de origine animal; 24. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificrile i completrile ulterioare 25. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind meniunile nutriionale i de sntate asociate alimentelor; 26. Regulamentul (CE) nr.1925/2006 privind adugarea de vitamine i minerale i de alte substane la alimente ; 27. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinai utilizrii n produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile si completarile ulterioare; 28. Regulamentul (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizri comune a pieelor agricole i privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP);

PASUL 7 Declaratii financiare 7.1 Detaliaza strategia de achizitii de la cine cumperi materia prima si ce profit ai MASINI SI UTILAJE APICOLE 1 2 3 TOTAL STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame 25 buc CENTRUFUGA TABLA ZINCATA AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU MIERE,CUTITE, DALTI VALOARE LEI 3.200 300 150 3650

Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumui productiei destinate comercializarii printr-o utilizare mai buna a factorilor de productie. Obiectivele economico-financiare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie si resterea rentabilitatii eonomice a exploatatiei agriole, cresterea viabilitatii economice, respectiv cresterea venitului. Obiectul propus prin proiect este in acord cu potentialul zonei unde abundenta si varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata asigura din belsug hrana albinelor de primavara foarte timpuriu pana toamna tarziu.Aest fapt impune implicarea fortei de munca in dezvoltarea apiculturii si dotarea cu echipamente noi si moderne in vederea exploatarii eficiente a intregului potential existent. Activitatile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC PRO-ALBINA SRL au ca scop principal obtinerea unei productii marfa din apicultura si consta in cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine (2,075 UDE) detinute in sistem clasic. (Un UDE este 0.083) Cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine detinute in sistem clasic, a celor 1,11 ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri.

SC PRO-ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea si cresterea numarului de familii de albine in urmatorii 3 ani pana la cel putin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o crestere de 3,237 UDE-uri, respectand in acest fel conditia de a creste in 3 ani cu 3 UDE. Concomitent va creste si cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand in anul 3 la o crestere de 190% respectandu-se conditiile cerute. In perioada de 5 ani, cuprinsa in acest plan de afaceri, investitia previzionata va avea o valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141. Investiile propuse in planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare estimativa de 4.500 euro. Diferenta de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folositi la ahizitionarea de 39 de stupi orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi isi mareste stupina pana in anul 3, asigurand cresterea cu cel putin 3 UDE. In ani 4 si 5 SC PRO-ALBINA SRL preconizeaza sa construiasca o incapere pentru extractie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor achizitiona stupi in vederea inlocuirii celor deteriorati, recipienti inox de 50 l pentru depozitarea si transportul mierii.Toate acestea concura la cresterea indicilor de calitate ai mieri extrase.

7.2 Sistemul contabil Societate n comandit simpl n cadrul acestei societi asociaii rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale. Creditorii societii se vor ndrepta mai nti mpotriva acesteia pentru obligaiile ei i, numai dac societatea nu le pltete n termen de cel mult 15 zile de la data punerii n ntrziere, se vor putea ndrepta mpotriva acestor asociai. Societatea comercial va avea cel puin doi asociai, n afar de cazul cnd legea prevede altfel. Se constituie prin contract de societate Contractul de societate poate fi ncheiat sub forma unui nscris unic, denumit act constitutiv Forma autentic a actului constitutiv este obligatorie atunci cnd: a)printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un imobil; b) se constituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl; Este obligat s verse integral la data constituirii capitalul social subscris. Administraia societii n comandit simpl se va ncredina unuia sau mai multor asociai comanditai. Comanditarul poate ncheia operaiuni n contul societii numai pe baza unei procuri speciale pentru operaiuni determinate, dat de reprezentanii societii i nscris n registrul comerului. n caz contrar, comanditarul devine rspunztor fa de teri nelimitat i solidar, pentru toate obligaiunile societii contractate de la data operaiunii ncheiate de el.

7.4 Calculeaza vanzarile anuale Categoria Venituri 1.920 ANUL 0 5.120 ANUL 3

Cheltuieli Rezultat Brut

1.475 445

3.776 1344

Cheltuielile luate in calcul pentru fiecare familie de albine sunt de 59 de lei si sunt reprezentate de cheltuieli cu mediamentele si biostimulatorii neesari, cat si cheltuielile cu transportul stupilor in pastoral, respectiv taxele necesare inscrierii ca produator ecologic. Astfel: cheltuieli anul 0: 25 fam. albine X 59 lei/fam=1.475 lei, cheltuieli anul 3: 64fam. albine X 59 lei/fam= 3.776 lei, TOTAL cheltuieli anul 0: 1.475 lei cheltuieli anul 3: 3.776 lei Pentru obtinerea veniturilor s-a luat in calcul un pret de 8 lei/kg miere. Astfel, venituri anul 0: la 25fam. albine : 240 kg miere X 8 lei/kg= 1.920 lei venituri anul 3: la 64 fam albine : 640 kg miere X 8 lei/kg= 5.120 lei TOTAL venituri anul 0: 1.920 lei venituri anul 3: 5.120 lei Diferenta intre productia de miere realizata si comercializata este reprezentata de consumul propriu familal cat si consumul necesar iernarii familiilor de albine. De asemenea, putem constata o crestere previzionata a productiei destinata comerializari cu 190% si cresterea cu 3.237 a numarului de UDE. 7.6 Vanzarile de rulaj Se calculeaza din contul 711 variatia stocurilor Contul 711 este un cont bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este foarte importanta pentru contabilizarea productiei. Contul se : crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente; debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente; Rulajul reprezinta sumele inregistrate succesiv intr-o perioada de gestiune in debitul si creditul unui cont corespunzator cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice referitoare la contul respectiv. A inscrie o suma in debitul unui cont inseamna a debita acel cont, iar sumele inregistrate in debitul contului se numesc sume debitoare. A inscrie o suma in creditul unui cont inseamna a credita acel cont, iar sumele evidentiate in creditul contului se numesc sume creditoare. Rulajul este de doua feluri:

Rulajul debitor - totalitatea inregistrarilor facute intr-o perioada de gestiune pe partea de debit a unui cont; Rulajul creditor - totalitatea inregistrarilor facute pe partea de credit a unui cont intro perioada de gestiune.

Soldul contului este diferenta dintre debitul si creditul unui cont, adica diferenta dintre rulaje, stabilita la un interval de timp dat, sau de cate ori este nevoie. In situatia in care totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul este zero, iar contul este soldat sau balansat si el nu apare in bilantul contabil. Soldul poate fi : sold initial - reflecta existentul de la inceputul lunii, respectiv starea elementului la deschiderea exercitiului. Poate fi debitor sau creditor in functie de continutul economic al contului; sold curent - adica stabilit dupa fiecare operatie economico - financiara. El se determina prin adunarea la soldul initial a cresterilor suferite de elementul patrimonial si scaderea din rezultatul obtinut a miscarilor elementului; sold final - adica socotit, calculat la inchiderea exercitiului, a perioadei de gestiune. Soldul final se determina ca diferenta intre total sume debitoare si total sume creditoare, dandu-i-se semnificatia sumei mai mari. Daca totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul sumelor creditoare, avem un sold debitor, iar daca totalul sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare, avem un sold creditor.

S.C PRO-ALBINA SRL detine la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 buc. inregistrate la cost de productie de 100 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500 buc. pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli: - materii prime : 3.000 ron; - materiale auxiliare : 1.500 ron; - colaboratori : 600 ron; -energia electrica facturata : 400 ron plus TVA , achitata in numerar; Se livreaza 600 buc la pret de vanzare de 15 ron/buc plus TVA, creanta incasandu-se prin banca. Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO. a) In cazul in care se utilieaza metoda inventarului permanent, monografiile contabile vor fi : cheltuieli cu materii prime: 601 = 301 3.000 ron cheltuieli cu materialele auxiliare : 6021 = 3021 1.500 ron cheltuieli cu colaboratorii : 621 = 401 600 ron cheltuieli cu energia electrica achitata in numerar :

% = 5311 476 ron 605 400 ron 4426 76 ron obtinerea produselor finite: 345 = 711 5.500 ron Nota. Costul de productie total se obtine astfel: 3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul unitar: 5.500/500 = 11 ron/buc. livrarea produselor produselor finite: 411 = % 10.710 ron 701 9.000 ron 4426 1.710 ron scoaterea din evidenta a produselor finite: 200 buc * 10 ron/buc + 400 buc * 11 ron/buc = 6.400 ron; 711 = 345 6.400 ron incasarea contravalorii produselor vandute : 5121 = 4111 10.710 ron In urma acestor operatii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.400 ron si un rulaj creditor de 5.500 ron, deci un sold final debitor de 900 ron. Inchiderea acestui cont se va efectua in mod similar conturilor de cheltuieli, astfel: 121 = 711 900 ron b) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile vor fi : scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei: 200 buc *10 ron/buc; 711 = 345 2.000 ron vanzarea produselor: 411 = % 10.710 ron 701 9.000 ron 4427 1.710 ron incasarea contravalorii produselor vandute: 5121 = 411 10.710 ron stabilirea prin inventariere a a stocului final de produse finite : 100 *11 ron/buc =1.100 ron 345 = 711 1.100 ron 7.6 Include un bilant estimativ Bilant simplificat Euro ACTIVE Active circulante Numerar existent la nceputul activitii Numerar generat de activitatea de exploatare Actual( N) 17600 1000 Previziuni( N+1) 17600 1500 1000

Creante Stocuri Alte active circulante Total active circulante Active fixe nete(inclusiv financiare si necorporale) Total active fixe TOTAL ACTIVE CAPITAL I DATORII Datorii curente Descoperit de cont la nceputul perioadei Credite pe termen scurt Furnizori Alte datorii Total datorii curente Datorii pe termen lung Credite pe termen lung Total credite pe termen lung Alte datorii pe termen lung si provizioane TOTAL DATORII CAPITALURI Capital social Profit repartizat n cursul anului Profituri repartizate n anii anteriori TOTAL CAPITALURI TOTAL CAPITALURI I DATORII Contul de profit si pierdere Euro Vnzri Interne Export Total vnzri Costuri i cheltuieli Costul bunurilor vndute Materii prime i materiale Combustibil i energie Servicii subcontractate Altele Salarii, prime i contribuii Costul total al bunurilor vndute Costuri administrative i de desfacere Amortizare Amortizare total N 28800 0 2400 12000 1200 0 5000 14200 2800 12000

600 200 19400 1200 1200 20200 0 3000 0 1000 0 4000 0 0 0 0 4000 2575 1000 10439 0 3575 7775

400 700 350 21550 2500 2500 24050 2000 5000 0 1200 0 8200 0 0 0 0 8200 7000 2000 20000 10439 9000 17200

N+1 42000 0 3500 15000 3000 0 7500 18000 4000 15000

Venituri / costuri nete din dobnzi Total venituri/costuri nete din 0 dobnzi Profit/ pierdere din activitatea extraordinar Total profit/pierdere 10439 extraordinar Venit net nainte de 25200 impozitare Impozitul pe profit 1983 Profit net 8456 Dividende pltite 0 Profit repartizat 5000 7.7 Proiecteaza un scenariu pesimist

10000 32400 52300 6156 26244 0 10500

Atunci cand construiesti un plan de afaceri, insotit evident de un buget de venituri si cheltuieli, te uiti in trecut daca afacerea are o istorie, sau daca este una noua, green field sau replicata sau transferata pe o piata noua, te informezi cat mai in detaliu in piata locala. Acest plan de afaceri nu este nimic altceva decat un scenariu in care crezi si care ar trebui sa se transforme in realitate. Sunt multe elemente-cheie de care trebuie sa tii cont, si de aceea trebuie sa ai o doza mare de realism, combinata cu putin pesimism. In general, este bine a se construi the worst case scenario. Daca aceasta constructie incepe bottom up, adica de la profit catre veniturile necesare obtinerii acestuia, avem o abordare corecta. Se vorbeste foarte mult despre productivitate sporita, pentru ca salariatii sa aspire la venituri mai mari. Aceasta productivitate nu inseamna altceva decat venituri cat mai mari, cu resursa umana cat mai redusa, mai ales cand aceasta devine tot mai scumpa. Investitiile straine asteptate sa vina cat mai mult in Romania iau in calcul in mod special costul mai redus cu forta de munca, dar nu stiu ca aceasta forta este ieftina pentru ca nu stie sa munceasca eficient si mult. Cu eficienta vin si banii, dar cu volumul de munca ar trebui sa venim noi. Preturile din piata, mai mult sau mai putin, s-au echilibrat cu cele din Europa, dar eficienta si munca lasa de dorit. Cei care aleg sa lucreze intr-o alta tara pentru un castig mai mare intra intr-un sistem in care trebuie sa se inscrie si sa raspunda pozitiv cerintelor acestuia. Sunt aceiasi oameni care castigau mai putin in Romania si mai mult in alte piete. Cum e posibil? Ajungem sa ne intrebam daca sistemele difera, si evident ca da. Daca am acomoda tot timpul volumele de afaceri cu nivelul fortei de munca, am incepe si noi sa functionam mult mai eficient. Pentru aceasta, insa, avem nevoie de o abordare in general pesimista, pentru a avea rezultate peste asteptari 7.8 Calculeaza si include necesaru de capital

cheltuieli anul 0: 1.475 lei + Venituri anul 0: 1920 = 3395lei cheltuieli anul 3: 3.776 lei + Venituri anul 3: 5120 = 8896lei

Pasul 8 Planul Operational

8.1 Locatia unde functionezi cu avantaje si dezantaje Beneficiarul proiectului SC ALBINA SRL detine documente de proprietate pentru o suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat in comuna Ungureni, sat Botesti, judetul Bacau. 8.2 De cat spatiu ai nevoie Vatra de stupin permanent este amplasat pe terenul proprietate privat a apicultorului - Teren extravilan 1,11 ha 8.3 Include un set plan a fluxului operational / 8.5 Daca esti producator include o descriere a planului de fabricatie 1. MIEREA IN SECTIUNI 1.1. Material utilizat pentru mierea in sectiuni mini-ramele utilizate pentru mierea in sectiuni vor fi realizate fie din lemn netratat fie din plastic alimentar. Apicultorul va folosi o amorsa de ceara obtinuta fie din descapaceala, fie din ceara bio (rezultata din practicarea apiculturii ecologice conform legislatiei nationale si europene, sau care beneficiaza de un buletin de analiza care atesta lipsa de reziduuri). 1.2. Recoltarea mierii n seciuni Aceast producie trebuie s se fac la familiile foarte puternice i n perioada de culesuri intense. Trebuie avut grij ca seciunile s fie total cpcite. 1.3. Condiionarea mierii n seciuni Sectiunile dar si ambalajele utilizate pentru comercializarea mierii n seciuni vor fi de calitate alimentar. Ambalarea se face in recipiente sau alte ambalaje ermetic nchise.

2. POLEN 2.1. Colectoarele de polen Toate elementele care vin in contact cu polenul (placa activa si cutia de recoltare) trebuie sa fie compatibile din punct de vedere alimentar a se vedea simbolul alimentar. Modelul de colector trebuie sa fie solid, etans, rezistent si sa permita o curatare usoara. Colectorul trebuie sa aiba prevazut un orificiu pentru trecerea trantorilor. In cazul colectoarelor exterioare, sertarul de recoltare a polenului trebuie sa fie bine protejat de umiditate. In cazul colectoarelor interioare, cutia de recoltare trebuie sa fie bine ventilata (aerisita). Dimensiunea placii active trebuie sa fie adaptata la puterea familiei de albine. Acesta nu trebuie sa raneasca albinele. 2.2. Recoltarea polenului Polenul se va recolta doar de la familii sntoase, bine dezvoltate i n absena puietului vros (ascosferozei) si in perioadele favorabile culesului de polen. Sertarasele colectoarelor de polen vor fi descarcate ct mai des posbil, zilnic sau la dou zile, n funcie de umiditatea mediului, indiferent de cantitatea de polen stransa. Dac este necesar acestea vor fi curatate prin periere. Se va verifica prezenta mucegaiului n cutiile colectoare. Dac este necesar, acestea vor fi nlocuite cu altele de la rezerva, pentru a fi curate. Colectoarele de polen nu vor intra n contact dect cu elemente curate (niciodata nu se pun pe pmnt). Orice polen suspect (aglomerat datorita umiditatii, mucegit, etc) va fi eliminat n mod sistematic. Resturile cazute in sertaras (albine, parti anatomice, etc) vor fi eliminate nainte de transport. Trebuie evitat cu orice pre ca excrementele de roztoare s cad n colectoarele de polen. Acestea pot fi extrem de infecioase. Recipientul (vasul) n care se transport polenul trebuie s fie de calitate alimentar. 2.3.Condiionarea polenului Spatii i materiale Toate elementele care intr n contact cu polenul trebuie s fie de calitate alimentar i rezistente la acizi. Condiionarea polenului nu se poate face dect n spatii ce rspund normelor definite pentru camerele de extracie permanente a mierii. O atenie particular trebuie acordat absenei

oricrei surse de contaminare (ca si in cazul mierii). Uscare Pentru o conservare la temperatura ambiental, uscarea polenului este indispensabil i aceasta se va face imediat dup recoltare (n interval de 24 de ore de la recoltare). Polenul trebuie s fie aezat pe nite tvi de inox sau material alimentar (lemn, plastic) n strat subire i uscat lent printr-un flux (curent) de aer uscat, la o temperatur maxima de 40C. Umiditatea polenului nu trebuie s depeasc 6 %: acest lucru se va controla cu un aparat ce msoar umiditatea cerealelor, sau prin cntriri difereniale, nainte i dup uscare (110 C timp de 1 or). Curare Se recomand s se utilizeze o main care elimin impuritile prezente n polen prin diferena de densitate i prin electromagnetism: resturi de albine, metale. Un control vizual final este indispensabil pentru a elimina impuritatile de aceiai densitate i volum ca i granulele de polen (ex. puiet vros). Congelare Dup curare, polenul proaspat poate fi congelat n sculei (pungulie) sau n borcane mici. Atenie lanul de frig nu poate fi ntrerupt. Punere n recipiente (borcane) Borcanele trebuie sa fie perfect curate i ermetice. Amestec cu miere- Este posibil ca polenul s fie conservat n amestec cu miere. 2.4. Etichetarea polenului Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet: Denumirea comercial a produsului: polen uscat sau polen congelat data de valabilitate: polen uscat: max. 1an de la data recoltrii, polen congelat, max. 18 luni de la data recoltrii, condiii de conservare (depozitare). Pentru polenul congelat, trebuie s se fac meniunea nu poate fi recongelat, i trebuie consumat n 5 zile de la decongelare (fiind mentinut in acest timp la frigider), greutatea net, numele i adresa apicultorului/ conditionatorului sau a vnztorului (comerciantului)- ara de recoltare a polenului (facultativ), - nr. lotului sau alte date care s asigure trasabilitatea produsului. Se recomand ca pe etichet s se specifice c produsul este potenial alergen pentru persoanele

sensibile la alergiile alimentare. Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA. Prezena a mai mult de 0,9% polen de la plante modificate genetic (OMG) impune o mentiune specific pe eticheta: produs OMG. 2.5. Depozitarea polenului Polenul uscat trebuie depozitat ntr-un loc uscat, rcoros (ideal este ca temperatura sa fie mai mica de +15C ) i departe de surse de lumin. Polenul congelat trebuie s fie meninut la o temperatur de sub -18C. 3. LAPTISOR DE MATCA 3.1. Botcile pentru productia de laptisor de matca Toate elementele stupului, sarma si ceara sunt acceptate in cadrul productiei de laptisor de matca tinand cont de specificatiile de mai sus sa fie de uz alimentar! Pentru realizarea de botci artificiale din ceara se recomanda doar folosirea cerii provenite din descapaceala; Botcile artificiale reutilizabile realizate din material plastic trebuie sa fie de calitate alimentara; Aceste celule trebuie sa fie fixate pe suport (pe leaturi) cu adezivi alimentari, cu ceara de albine sau cu ajutorul unor procedee mecanice netoxice. 3.2. Curatarea botcilor nainte de a le depozita, toate botcile din material plastic utlizate in producia de lptior de matc trebuie s fie splate cu ap potabil (sub jet de ap de la robinet) ct mai rapid cu putin. In ceea ce priveste spatiul de depozitare a materialului sunt necesare unele masuri de precautie: absena de produse chimice i de surse de fum n camera de depozitare. locul sa fie curat si igienizat. . 3.3. Recoltarea lptiorului de matc Cresterea larvelor Transvazarea trebuie s se fac n bune condiii de igien. Toate materialele utilizate in crestere i transvazare trebuie s fie de calitate alimentar i trebuie s fie n prealabil splatate i dezinfectate. Apa de spalare, n condiiile n care se folosete, trebuie s fie potabil. Transvazarea

 Transvazarea se face pornind de la familii sntoase i n afara perioadelor de tratament. Tifonul umed folosit pentru a proteja larvele de cldura soarelui trebuie s fie curat i umezit cu ap potabil. Recoltarea Indeprtarea albinelor de pe leaurile de cretere trebuie s se fac cu o cantitate minim de fum. Botcile cu laptisor trebuie s fie protejate de orice fel de surs de alterare (soare) sau de contaminanti. Transport Recipientele (vasele) folosite pentru transportul laptisorului trebuie s fie de calitate alimentar, curate, dezinfectate i inchise ermetic. Laptisorul se va pastra imediat dupa recoltare in frigidere pentru o perioada limitata de timp sau congelatoare 3.4. Condiionarea lptiorului de matc Igiena localurilor i a materialului Condiionarea lptiorului de matc nu se poate face dect n ncperi ce corespund normelor definte pentru camerele de extracie a mierii permanente. Operaiunile de condiionare a lptiorului de matc vor fi efectuate fie intr-o ncpere special fie n camera de extracie a mierii n afara perioadelor de lucru cu mierea (flux in campanie). Toate elementele care intr n contact cu lptiorul de matc (materialul de extracie, de filtrare, lanet de transvazare, borcane, furtune) trebuie s fie de calitate alimentar. Ele trebuie s fie curate i uor de ntreinut, de splat i dezinfectat inainte si imediat dup utilizare. Supraincalzirea Trebuie s se evite contactul ustensilelor nclzite cu lptiorul de matc . Eliminarea larvelor din celule (botci) Lptiorul din celulele n care s-au gsit larve moarte nu va fi extras. Eliminarea larvelor nainte de extracie este obligatorie. In timpul acestei operaiuni, trebuie acordat maxim atenie de a nu le rni i astfel s se produc scurgeri de hemolimf in laptisor. Extracie Extracia poate fi efectuat cu ajutorul unei spatule, a unei pompe de vid sau cu ajutorul unui aparat ce folosete fora centrifug.

 Operaiunile de extracie a lptiorului de matc ar trebui efectuate chiar n ziua scoaterii leaurilor cu botci, n timp ct se poate de scurt. Filtrare n scopul eliminrii eventualelor corpuri strine vizibile, n deosebi particule de cear, este recomandat filtrarea i aceasta trebuie s aiba loc n acelai timp sau n chiar ziua extraciei. Materialul filtrant va fi de tip alimentar si rezistent la acizi alctuit dintr-o retea cu ochiuri de la 0,4 la 0,7 mm. Congelare Lptiorul de matc va fi congelat la -18C. Atenie odat congelarea nceput, ea nu mai poate fi ntrerupt decat in momentul utilizarii finale. Stabilirea unei durate maxime de conservare este obligatorie. Imbuteliere Recipientele trebuie s fie perfect curate i s se nchid ermetic. 3.5. Etichetarea lptiorului de matc Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet: Denumirea comercial: lptior de matc prospt sau congelat, data de valabilitate: proaspt max. 6 luni, congelat: max. 18 luni de la data recoltrii. Aceast dat trebuie s specifice ziua, luna i anul, - temperatura de depozitare: proaspt ntre 2 i 5 C, congelat < -18C, greutatea net, numele i adresa apicultorului (conditionatorului sau comercianutului), ara de recolt (facultativ), nr. lotului si data produciei, Lptiorul de matc nu poate fi recongelat! Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA 3.6. Depozitarea lptiorului de matc Att la nivelul depozitrii ct i la locurile de vnzare, lptiorul de matc preambalat trebuie s fie protejat de lumin i meninut la temperaturi cuprinse ntre 2 i 5C. Lptiorul de matc congelat 8.5 Daca esti producator include o descriere a planului de fabricatie

Pasul 9-Informati IT

9.1 Ce sistem informational vei folosi? Un sistem informatic este un sistem care permite introducerea de date prin procedee manuale sau prin culegere automat de ctre sistem, stocarea acestora, prelucrarea lor i extragerea informaiei (rezultatelor) sub diverse forme. Componentele sistemului informatic sunt: calculatoarele, programele, reelele de calculatoare i utilizatorii. Exemple: cartea de telefoane a unui anumit operator, repertoriul de legi inclusiv funcia lor activ i pasiv, bnci de date medicale, sistemele de colectare i analiz a datelor furnizate de un telescop i multe, multe altele. 9.2 Care sunt cerintele de software? Specificatiile cerintelor software trebuie sa fie: Corecte Neambigue fiecare cerinta definita are o singura interpretare Complete ar trebui sa contina tot ceea ce este necesar pentru realizarea software-ului Consistente intre ele si cu documentele pe care le refera Clasificate dupa importanta si/sau stabilitate Verificabile. Trebuie evitate cerinte ca :va furniza un raspuns rapid, sistemul nu va cadea niciodata, etc. Modificabile. Atunci cand o aceeasi cerinta apare in mai multe parti, actualizarile documentului sunt mai greu de facut Usor de corelat cu cerinte formulate in alte documente, de ex. URD

Avantajele Sta la baza contractului dintre clienti si furnizori. Reduce efortul de dezvoltare. Sta la baza estimarii costurilor si a planificarii Permite planificarea testelor de verificare si validare Usureaza transferul produsului la noi utilizatori sau pe platforme noi. Serveste ca baza pentru viitoarele imbunatatiri sau modificari ale produsului.

2. Cine participa Definirea cerintelor software este o responsabilitate a dezvoltatorului. Alti participanti:utilizatori, ingineri de sistem, ingineri hardware si personal de operare.

9.3 Cum integrezi internetul? Internetul a schimbat modul in care oamenii se informeaza si comunica. A creat noi piete si oportunitati de afaceri. Modele de afaceri consacrate au devenit invechite si ineficiente. Orice companie care se dezvolta trebuie sa gaseasca metode de a introduce Internetul in modelul sau de afacere. Integrarea afacerilor pe Internet inseamna gasirea modalitatii optime prin care avantajele Internetului se pot transforma in avantaje concurentiale pornind de la premisa ca prezenta pe Internet a firmei este o componenta a politicii de marketing. Aceasta trebuie facuta in baza unei strategii adaptate conditiilor de piata. Pentru integrarea afacerii dvs pe internet ne implicam prin:

elaborarea strategiei de integrare a afacerii pe Internet; identificarea cerintelor pentru partea de programare si continut; implementarea efectiva a solutiilor optime: o nevoia de comunicare a firmei - site web, servicii de email, liste de discutii, forum etc o crearea unei identitati vizuale unitare; o programarea website-ului - interfata grafica, scripturi, baze de date etc - atat pentru site-uri de prezentare, cat si pentru aplicatii mai complexe de tipul magazinelor online sau a portalurilor de informare; o programarea de aplicatii informatice care raspund unei nevoi specifice activitatii partenerilor nostri si care se poate automatiza cu ajutorul Internetului; o promovarea site-lui pe Internet pentru o pozitionare optima in motoarele de cautare;

9.4 Ce service vei externaliza? - Servici de paza 9.5 Fotografii si alte materiale de suport