Tipuri de remorici

Remorca pentru transportat materiale lungi

Remorcile sunt reprezentate de o varietate de modele ce ndeplinesc anumite
sarcini fixe destinate pe tipuri de mrfuri i volume de ncrcare. n continuare vom
ncerca s conturm cteva din aceste tipuri de remorci.
Una din formele remorcilor mai frecvent ntlnite este remorca pentru
transportul materialelor lungi. Astfel de remorci sunt folosite la transportul
trunchiurilor de lemn (rsinoase, etc.) , a traverselor de oel, a evilor, a inelor i a
traverselor prefabricate din beton armat pentru cldiri i poduri, diametrul relativ
ngust
Scema amplasrii materialelor lungi pe o remorc este artat n figura de mai
jos.
or!a de trac!iune a autotractorului se transimite la remorc prin masa
transportat i prin sitemul de trac!iune telescopic" cu ajutorul cruia ampatamentul se
poate sc#im$a n func!ie de lungimea materialului.
%entru determinarea lungimilor &'" &( i &) se fac urmtoarele considera!ii*
&ungimea &'" adic distan!a dintre capetele materialului i ca$ina oferului se
sta$ilete n aa fel nct s fie posi$il ntoarcerea remorcii la +,
o
fa! de autotractor" n
am$ele sensuri.
-e valoarea distan!ei &( depinde nscrierea remorcii n cur$" cu ct &( este mai
mare" cu att este mai mare i ecartamentul real al autotrenului.
Repartizarea greut!ilor ncrcturii asuprea osiilor autotractorului i remorcii
depinde de lungimile &'" &( i &)
%entru calculul lungimilor &( i &) se folosete formula
.&'/,"0&(12.&)/,"0&(1 3 .4'56'12.4(56(1
n care*
4' etse capacitatea de ncrcare a pun!ii din spate a autotractorului
6' este masa proprie a pr!ii din spate a autotractorului
4( este capacitatea de ncrcare a remorcii
6( este masa proprie a remorcii
Remorci cu o singur osie pentru transportul materialelor lungi.
Aceste remorci sunt utilizate" de o$icei" n com$ina!ie cu o plac turnat fixat
pe autocamionul tractor" cu o singur osie pentru transportul materialelor lungi .figura de
mai jos 1.
Schema amplasrii materialelor lungi pe remorc cu lungime
Remorca const din grinda rotativ ' i asiul propriu zis care se poate roti fa!
de asiul (" nl!imea grinzii este regla$il pentru ca materialul transportat s se men!in
n pozi!ie orizontal.
7rinda rotativ ' are una sau dou traverse prevzute cu cte doi stlpi verticali
ra$ata$ili ) denumite 8rcoan!e9 lega!i ntre ei cu lan!urile :; aceti stlpi au rolul de a
men!ime materialul n ga$aritul prevzut.

Uneori remorcile sunt nzestrate cu volanul 0 pentru ca grinda s se poat roti
uor fa! de asiu; rotirea grinzii fa! de asiu determin nscrierea mai uoar a remorcii
n viraje. Acest volan este necesar mai ales la transportarea trunc#iurilpr pe drumurile de
pdure.
Ac!ionarea acestui volan se face de ctre nso!itor care st pe scaunul din spate a
remorcii
n func!ie de ncrcturile transportate exist mrimi diferite de asemenea
remorci; n ta$elul urmtor sunt indicate datele te#nice a trei remorci cu o singur osie cu
ncrctura util de <" =" i ', tone.
&egtura dintre autocamion i remorc se realizeaz prin frecarea produs de
materialul transportat. n afar de acesta mai este prevzut i un sistem de cuplare ntre
remorc i autocamionul tractor" care const dintr5o !eav sau un profil laminat denumit
8inim9" care poate fi deplasat ntr5un orificiu i fixat la lungimea necesar. &a captul
acestei !evi sau profil se gsete un oc#i de cuplare care este ag!at de crligul de remorc
al autocamionului.
4aracteristici
Unitatea de
msur
>ipul remorcii
? < ? = ? ',
ncrctura util a remorcii t < = ',
Remorc cu o osie pentru transportul materialelor lungi
?umrul ro!ilor i dimensiunea
gen!ilor
:@A"0 B (, :@=", B (, :@="0 B (('
%resiunea aerului din pneuri Cgf2cm
(
<",, <"0, <"(0
Sistemul de suspensie Arcuri longitudinale cu foi
Sistemul de frn %neumatic
-imensiunea tam$urului
mm
:(, :(, :(,
Suprafa!a de frnare cm
(
()A0 ()A0 ()A0
?umrul treptelor regulatorului
de frn
) ) )
Dcartamentul mm 'A=, '=,, '=,,
&ungimea total mpreun cu
pro!apul
mm :,0, :,0, :,0,
&!imea maxim
mm
(:0, (0,, (0,,
nl!imea total mm (0,, (0,, (0,,
7arda la sol mm :0, :0, :0,
7reutatea proprie
Egf
(,,, ((,, (0,,
7reutatea total
Egf
=,,, ',(,, '(0,,
Fitez maxim admis Cm2# <,
Suprafa!a vertical de ncrcare
util
mm ((,,2',,,
Remorca cu dou osii pentru transportul materialelor lungi. Remorcile cu
ncrctur util peste = t folosite trensportului materialelor lungi sunt uneori prevzute
cu dou osii.
n ta$elul urmtor sunt indicate datele te#nice caracteristice ale remorcilor
GA%6)" (%R', i (R'0.
4aracteristici
Unitatea de
msur
6odelul remorcii
'5A%6 ) ( %R ', ( R '0
Sarcina util Cg ),,, =,,, '0,,,
6asa proprie Cg +0, '==, ),0,
-imensiuni de ga$arit
&ungimea cu pro!ap fr
ncrctur
mm
)<(0 :<0, )<:0
&ungimea cu pro!ap cu
trunc#iuri
mm
'('', '(+,,
&!ime mm ((', ((:, (<:,
nl!ime fr trunc#iuri mm ()'0 (0,0 (=),
Dcartament mm '<A, 'A(, '+(,
7arda la sol mm :', )00 :(,
nl!imea de ncrcare mm '('0 '0,0 '<),
-istan!a ntre stlpi mm '+,, (,,, (',,
nl!imea stlpilor mm '',, ',,, '(,,
?umrul osiilor ' ( (
?umrul ro!ilor : = =
-imensiunea pneurilor (', B (, ="(0 B (, '(",, B (,
%resiunea aerului din pneuri
Egf2cm
(
:"0 :"0 :"0
Autocamion tractor
%ro!ap -e o!el -e lemn
%entru transportul materialelor lungi prevzute cu dou osii i opt ro!i i cu
dispozitiv pentru nscrierea mai uoar n viraje a autotrenului se folose!te (R'0.
Aceast remorc este folosit pentru transportul $utenilor grei i lungi pe
drumuri de pdure cu cur$e de raze mici. Remorca este tractat de autotractorul 6AH
0,'.
-ispozitivul de manevrare al ro!ilor const din dou ca$luri : aezate n cruce ca
n figura de mai jos.
4ele dou ca$lluri destinate s dirijeze ro!ile remorcii sunt legate de o paret de o
travers rigid fixat la spatele autotractorului" iar pe de alt parte de traversarea
remorcii. 4a$lurile sunt prevzute cu ntinztorul ) care permite s !in ca$lurile
ntotdeauna ntinse.
4u ajutorul acestu i dispozitiv remorca urmeaz ro!ile autotractorului n $une
condi!ii" astfel nct ncrctura cu $utenii de '( m lungime se poate face pe drumuri cu
raze de cur$e de '0 m
%e autocamion i pe remorc sunt montate dou suporturi rotative ca n figura de
mai jos. Aceste suporturi sun compuse din traversa ' cu placa de sprijin pe pivotul
central" ) doi stlpi (" ca$lul : de fixare n pozi!ie vertical. ntinztorii 0 permit fixarea
ca$lului : de fixare a stlpilor n pozi!ie vertical. ntinztorii 0 permit fixarea ca$lului :.
Stlpii ( smt montafi ntre traverse c.u ajutorul unor $uloane n jurul carora pot
sa pivoteze. %e partea superioara a traverser smt .sudafi pieptenii < cu dinfi ascufiti" n
care se mfig $ustenit ncarca!i" mpiedcndu5se astfel deplasarea lor longitudinala.
&a capatul de jos" ca$lul este fixat de un $ulon de siguran!a. &a partea superioara
a stlpilor ( sunt doua gauri" n care se monteaza lan!uri de siguran!a" n caz de defectare
a ca$lului.
Sc#ema de legare a remorcii cu dou osii cu dispozitiv de nscriere n cur$e
' B travers de trac!iune a autotractorului " ( B !eava central de trac!iune
) B ntinztorul ca$lurilor : B ca$luri pentru dirijarea ro!ilor
Gn timpul exploatarii este necesar sa se verifice zilnic" starea ca$lurilor de
ntindere si $una funcfionare a dispozitivului de zavorire a ca$lurilor.
Remorca pentru transportat materiale lungi" cu doua osii" este aratata n fig. de
mai jos; sasiul acestei remorci este sudat" din profiluri U si >
Suport rotativ al remorcii pentru transport lemne
%e rama sasiului este sudata traversa de trac!iune prevazuta cu gauri pentru
fixarea ca$lurilor ncrucisate.
Suportul rotativ este fixat pe sasiu cu ajutorul pivotului" care fixeaza totodata si
tija centrala de tractiune a remorcii.
>ija centrala de trac!iune este construita din lemn" im$racata cu o!el in locurile
de m$inare. &a capaiul din fafa al tijei se fixeaza oc#iul de tra!ctiune.
Remorca este prevazuta cu dona tije de trac!iune" .una scurta !i alta lunga. >ija
scurta este ftxata de sasiul remorcii n mod rigid cu ajutorul pivotului i a dou tendoane.
>ija lung se fixeaz numai cu ajutorul pivotului" astfel ca poate s osicleze fa! de asiul
remorcii.
Remorca ( R '0
' B asiu" ( B $utucul ro!ii ) B roata : B travers
0 B $alansor < B osie A B suport rotativ
Remorca cu tija scurta poate fi folosita pentru transportarea scndurilor si a altor
sortimente de c#erestea" iar cea cu tija lunga pentru $usteni.
>renul de rulare al remorcn se compune din doua $alansoare longitudinale si
doua osii.
Axul longitudinal al $alansoarelor este fixat ntr5un suport prevzut cu $ucse de
cauciuc &egatura $alansoarelo cu osia este facuta cu ajutorul cerceilor prevazu!i cu $ucse
de cauciuc
Remorca mi are suspensie si frna.
abestan
4a$estanele sunt mecanisme de ridicat cu ajutorul crora se poate efectua
trac!iunea pe orozontal i se utilizeaz n mod frecvent la manevrarea vagoanelor de cale
ferat i a navelor n porturi. %rincipiul de func!ionare a ca$estanelor se $azeaz pe
trac!iune" prin fric!iune" n acest caz roata de fric!iune fiind tam$urul ca$estanului care
este montat vertical.
abestan cu motor montat ori!ontal
4a$lul de tra!iune Ise fixeaza cu unul din capete de vagonul de cale ferata sau de
nava" dupa care se infasoara de mai multe ori pe tam$urul ca$estanului" iar capatui li$er
al ca$lului este tras fie de catre un manevrant" in cazul distanfelor scurte si sarcinilor
mici" fie de un troliu manual sau mecanic la distan!e. lungi si sarcinii mari. 4u ajutorul
ca$estanului" datorita frictiunii" forfa de trac!iune la capatul li$er al ca$lului este mica"
comparativ cu cea de la capatui fixat de sarcina. Acest lucru se datoreste ung#iul mare de
infasurare a ca$lului pe tam$urul ca$estanului.
Gn fig de mai sus este prezentat un ca$estan avmd motorul electric de ac!ionare
in pozi!ie orizontala" transmiterea momentului de la motor la tam$urul ca$estanului
facindu5se printr5un angrenaj melcat. 4onstruc!ia ca$estanului este compacta si introdusa
iritr5o funda!ie" deasupra solului gasindu5se numai tam$urul. 4omanda ca$estanului in
acest caz se poate face prin intermediul unei pedale sau a unei c#ei de contact in care caz
este asigurata si posi$ilitatea ca manevrarea sa fie facuta numai de personal instruit in
acest scop.
Gn fig de mai jos" este prezentat un ca$estan avind motorul electricde ac!ionare in
pozifie verticala" transmiterea momentului de la motor la tam$ur facindu5se prin
intermediul unui reductor cu ro!i din!ate cilindrice montat in interiorul tam$urului.
Gn am$ele cazuri" avind in vedere ca motorul electric de ac!ionare a ca$estanului
este amplasat su$ nivelul solului" unde este posi$ila o infiltratie de apa" motorul se va
alege cu protectia corespunzatoare capsulat. -e asemenea" este necesar ca sa se prevada
posi$ilitatea de acces usor si rapid la toate partile componente ale ca$estanului" pentru a
se asigura o intre!inere" revizie" depanare accidentala si verificare operativa.
"ccesoriile remorcilor pentru transportat lemn.
%entru a usura ncarcarea trunc#iurilor cit si pentru reducerea timpului de
ncrcarea trunc#iurilor ct i pentru reducerea timpului de ncrcare autocamioanele
tractoare sunt adesea nzestrate cu ca$estane
Astfel de ca$estane sunt montate n spatele ca$inei i sunt antrenate de la cutia
de vitez prin priza de for!. n cazul de fa! fiecare tam$ur are 0, m de ca$lu nfurat.
>am$urele au tura!ia de cca (0, rot2min. &a aceast tura!ie viteza de nfurare a ca$lului
este de '0 m2min" iar for!a de trac!iune ajunge la '0,, Egf. 4u aceast for! de trac!iune
se pot trage i ncrca pe remorc trunc#iurile cele mai grele. Acest ca$estan este n aa
fel construit nct cele dou tam$ure pot fi antrenate cu viteze diferite. ncrcarea
trunc#iurilor se face astefel cum este artat n figur.
#ncrcarea trunchiurilor de lemn cu a$utorul cabestanului
%rocesul de incarcare este urmatorul. 4te un stlp vertical al placi turnante a
autocamionului si remorcii se demonteaza iar pe stlpii ceilal!i se monteaza scripetele
necesare ca$lului. Un capat al ca$lului se fixeaza de stlp" iar celalalt se asaza peste
trunc#iurile de lemn i peste traversa care constituie rampa de ncrcare. n aceast
situa!ie trunc#iurile de lemn pot fi ridicate.
4a$estane similare pot fJ construite in mod independent de autocamion. Un
astfel de ca$estan montat pe un postarnent impreuna cu un motor mic de $enzina cu
racire pe aer este aratat in fig. de mai jos. 4ele doua tain$ure cu ca$luti pot fi comandate
prin am$reiaje si n sens contrar.
abestan pentru ncrcarea trunchiurilor de lemn cu motor propriu montat
pe postament
Aceast comnad se face cu ajutorul unui volan care este montat lng tam$ure
Un dispozitiv auxiliar care de asemenea reduce mult timpul pentru ncrcarea
trunc#iurilor de lemn este artat n figura '.
%entru evitarea aocidentelor" la descarcarea $ustenilor se utilizeaza un dispozitiv
simiplu .fig. '1. &an!ul ' pentru stringerea stlpilor este prevazut c.u un ntinzator ( si
siguran!a ) pentru a se evita eventuale caderi ale $ustenilor pe drum.
-aca pe lan!ul de siguran!a se monteaza crligul : si de acesta se leaga ca$lul 0"
un om" care sta la partea opusa descarcarii" trage de acest ca$lu si sla$este lan!ul ' fara
nici un pericol de accident.
%ispo!itiv de eliberare a ntin!torului de lan
&rincipiul de funcionare al cabestanului.
%riza de putere se folosete pe autove#icule cu destina!ie special
(autobasculante, autosanitarea, maini de pompieri etc.). Aceste componente fac parte
din construc!ia autove#iculului care fac parte din instala!ii auxiliare de pe autove#icul.
'nstalaii de basculare
abestanul
'nstalaia de ridicare a macaralei
(otopompe
&ompe de vacuum
Gnstala!ia prizei de putere consum o paret din puterea motorului" n func!ie de
ceea ce antreneaz priza de putere. -e o$icei priza de putere se ataeaz fie pe un ar$ore
de pe cutia de vitez" fie pe un ar$ore de pe reductor distri$uitor. Acestea fiind utilizate
pentru antrenarea anumitor instala!ii.
ig ' -ispozitiv auxiliar pentru incarcarea
trunc#iurilor de lemn Gn timp ce autotrenul este
in circulatie
n continuare vom prezenta sc#ema prizei de putere ce se folosete pentru
antreanrea ca$estanului" montat n spatele ca$inei autotrenului.
n care*
6 3 motor
A 3 am$reaj
4F 3 cutie de viteze
%% 3 priza de putere
%6S" %6 3 punti motoare spate fata
>&%% transmisie longitudinala a prizie de putere
Trolii
-in punct de vedere constructiv exsista o multitudine de tipuri de trolii. Acestea
po fi fie cu ac!ionare manual sau ca actionare electrica. n continuare vom vor$ii despre
aceste tipuri de trolii cu ac!ionare electric
Trolii cu acfionare electrica. .ig '1 %entru lucrarile de montaj" precum si
pentru ac!ionarea instala!iilor de ridicat pe plan nclinat" ascensoare de materiale etc." se
utilizeaza trolii cu actionare electrica" care" spre deose$ire de troliile manuale" permit
ridicarea unor sarcini foarte mari in regim de functionare continua la inaltimi de ridicare
mari.
>roliile cu actionare electrica se compun din urmatoarele su$ansam$luri
principale*
'. Sasiul troliului" care se executa in constructie sudata si areamplasate pe el toate
celelalte elemente componente ale troliului. Sasiul este prevazut de asemenea cu
gauri pentru prinderea de funda!ia pe care se monteaza troliul;
(. 6otorul electric de actionare a troliului" care se alege de tipul cu inele" pentru
macarale
). 4uplajul elastic pentru frina" care face cuplarea intre motorul electric de antrenare
si reductorul troliului" semicupla dinspre reductor fiind cu disc de frina;
:. frana cu ridicator de frn electro#idraulic

)ig * Troliu cu acionare electric
Ridictorul de frn electro#idrauluic poate sa fie neregla$il sau regla$il" func!ie
de necesitatea de a realiza viteza redus pentru aezarea sarcinii
0. Reductorul care de regul este de regul cu trei trepte de reduc!ie de tipul R
)
pentru macarale
<. rna de siguran! cu ac!ionarea manual; de o$icei se alege o frn cu $and cu
efect simplu
A. Angrenajul desc#is pentru antrenarea tam$urului de ctre reductor" angrenajul
desc#is pentru antrenarea tam$urului de ctre reductor . Se alege acest sistem de
antrenare a tam$urului pentru a se o$!ine suplimentar nc o treapt de reducere a
tura!iei respectiv de manipulare a momentului n scopul majorrii capacit!ii de
trac!iune a troliului
=. >an$urul de ca$lu cu $orduri nalte pentru a se putea nfura ca$lul de trac!iune
pe mai multe straturi
+. &imitatorul de sfrit de curs ridicar B co$orre n vederea mpiedicrii
desfurarii respectiv nfsurrii ca$lului pe tam$ur peste limitele admise
',. Gnstala!ia electric care con!ine i aparatajul electric de comand pentru protec!ie
necesar
&a troliile cu ac!ionare electric" utilizate la nl!imi de ridicare mari i la care
este necesar nfurarea ca$lului pe tam$ur pe ami multe straturi" troliul este prevzut cu
un dispozitiv de g#idare a ca$lului cu ajutorul crui se g#ideaz ca$lul astfel nct
nfurarea acestuia pe tam$ur s se fac corect fr a se produce nclecri nepermise
)ig + Troliu cu acionare electric utili!at la nlimi
n !ara noastr" troliile electrice au fost tipizate n variantele constructive
men!ionate mai sus i sunt proiectate n concordan! cu prevederile prescrip!iilor te#nice
R
'
5 colec!ia GS4GR. >roliile electrice utilizate ca trolii de extrac!ie n miniearit sunt
tipizate i ele i se respect prescrip!iile din domeniu.
>roliile electrice n construc!ie compact fig de mai jos care este mai uor de
manipulat i transportat
Acest tip de troliu cu ac!ionare electric se compune din urmtoarele
su$ansam$luri
)ig , Troliu electric n construcie compact
a1 >am$ur de ca$lu
$1 6otor electric de ac!ionare
c1 Reductor
d1 rn conic
e1 %rg#ie pentru ac!ionarea electromagnetic a frnei
f1 rn cu ac!ionare manual pentru co$orre i manevrare
&a acest tip de trolii este posi$il" prin desc#iderea frnei conice
4o$orrea neac!ionat cu vitez mare a sarcinii. rnarea i manevrarea troliului
n acest caz se face cu ajutorul frnei cu ac!ionare manual
Asemenea trolii sunt utilizate n special n porturi unde este necesar o
productivitate mare a muncii la opera!iile de descrcare respectiv ncrcare navelor
-egarea corect a trunchiurilor de lemn pe o remorc. (fig *).
&a transportul trunc#iurilor de lemn cu ajutorul remorcilor o pro$lem
important const n fixarea corect a trunc#iurilor. ?u este suficient ca lan!urile care
leag stlpii s fie $ine strnse" ci tre$uie luate i alte msuri de siguran! pentru evitarea
accidentelor. Astfel se recomand s se procedeze n modul urmtor.
-up aezarea primului rnd de trunc#iuri" lan!urile ( tre$uie ntinse deasupra
primului rnd de trunc#iuri" iar capetele lor s fie fixate cu clema '.

-egarea corect a trunchiurilor de lemn pe remorc
dupa terminarea ncarcarii remorcii se leaga stilpii < cu lan!urile A
pe drumuri accidentate" cind trunc#iurile sint su$!iri" se recomanda legarea
du$la a trunc#iurrlor cu lan!urile ).
%entru aceasta lan!urile formeaza cte un oc#i n care se introduce $rna de
lemm :. Aceasta $rna se rasuceste pna cnd lan!ul ) se ntinde complet" dupa care
capatul $rnei : se fixeaza cu clema 0
n timpul mersului si in special dupa primele sute de metri de mers" lan!urile )
tre$uie controlate si strinse daca este nevoie;
inematica miscarii remorcilor pentru transportat materiale lungi
-evierile posi$ile ale automo$ilului tractor si ale remorcii n plan vertical si.
orizontal smt aratate m fig'.
n timpul mersului" la urcarea unei rampe .fig. '" a1 distanta dintre punctele de
sprijin ale materialului Imcarcat pe remorca nu ramne fixa" ci se scurteaza cu marimea x.
-aca remorca co$oara o panta" in acest caz" aceasta distan!a se mareste cu marimea K
.fig. '" $1. Scurtarea si lungirea distantei ntre punctele de sprijin duce la ailunecarea
materialului transportat pe traverse. 4um aceasta alunecare nu este nsa poisi$ila
totdeauna" ca" de exemplu" la transportarea trunc#iurilor de lemn" cnd !epii de pe
$og#iuri mpiedica deplasarea" atunci remorca va lua o pozifie o$lica" ceea ce va produce
alunecarea pneurilor pe drum.
%e drumurile accidentate" cind rotile din stnga ale autocamionului si ro!ile din
dreapta ale remorcii se afia n pozi!ii denivelate se produce o torsiune a ncrcturii care
poate atinge valori mari" din care cauz se produc deplasri ntre diferitele rnduri ale
ncrcturii. Aceste deplasri produc o sl$ire a lan!urilor de strngere.
)ig *. inematica micrii remorcilor pentru transportat materiale lungi
&a sta$ilirea lungimii materialului care poate fi ncrcat pe autotren tre$uie avut
n vedere c materialul s nu ating asiul.
-in figura '" a i $ reiese c exist posi$ilitatea de atingere a asiului n punctele
A i L.
-eterminarea rezelor R i . R
'
fig ' c1 de nscrieire n cur$e se face n mod
similar ca i la remorca cu o singur osie.
#ncrcarea remorcilor pe autocamion
%ispo!itivul pentru urcare remorcii de transportat material lung pe autocamion
&a exploatarea autotrenuritor pentru transportui matenalelor lungi. deseori este
necesar sa se parcurga un drum mai lung fara incarcatura. Aceste transporturi sunt
anevoioase pentru sofer si pentru autove#icul" deoarece autotrenul in aceasta situa!ie nu
are sta$ilitate nici in direc!ie orizntala" nici n directie verticala" astfel ca viteza cu care
poate circula autotrenul" n special pc drumuri rele" este redusa.
%entru a se evita pierderi de timp in exploatare" "se coostruiesc dispozitive mai
simple sau mai complicate pentru ndicarea remorcii pe platforma autocamionului si a
stfel parcurge drumul tara incarcatura dar cu remorca ncarcata pe autocamion.
n fig de mai sus se arata un dispozitiv mecanizat cu ajutorul caruia soferul poate
urca remorca in autocamion. -ispozitivul consta dintr5o rampa de urcare" formata din
doua traverse .o traversa ra$ata$ila si cealalta fixa1 si un troliu cu ca$lu manevra$il cu
manivela laterala.
n figura se arata diferite faze de ncarcare ale autocamionului cu remorc.
Remorci pentru transportat tambure grele cu cabluri.
%entru transportarea si ntinderea ca$lurilor necesare re!elelor telefonice"
electrice isi pentru funiculare sunt utilizate remorci speciale cu una sau doua osii. Aceste
remorci smt nzestrate cu dispozitive pentru urcarcarea tam$urului si pentru desfasurarea
sau mfasurarea ca$lului. n fig. ' a se prezinta o remorca speciala pe o osie pentru
transportat tam$ure de dimensiuni mai reduse" dotata cu dispozitiv pentru deplasarea
suportului tam$urului si manivela pentru" rotirea tam$urului.
n fig.' $ si c se prezinta o remorca cu doua osii avnd dispozitive pentru
intinderea sau strngerea ca$lurilor. %entru ncarcare pe remorca" tam$urul ' este ridicat
pe o remorca fiind tras pe rampa de ncarcare + cu ajutorul troliului :. >am$urul ' este
asezat la partea superioara a sasiului '(" apoi ridicat n pozi!ie de lucru cu ajutorul
dispozitivului ) si 0. Rampa de ncarcare se ridica n pozitie verticala si se $loc#eaza cu
ajutorul consolelor ', si a tiran!ilor ''.
n timpul ncarcarii pe remorca a tam$urului" pneurile < sunt protejate de vinciur
de mn cu suru$uri A ac!ionate cu roata de mna = contra unor eventuale suprancarcari.
-esfasurarea ca$lului poate fi facuta foarte usor" tam$urul rotindu5se li$er n
jurul osiei (. %entru formarea tam$urului si pentru rotirea inversa la nfasurare se poate
dota remorca cu dispozitive auxiliare.
igura ' Remorc pentru transportat tam$uri
a B remorc cu o osie pentru transportat tam$$ure" $ B ncrcarea tam$urului"
c B pozi!ia tam$urului n timpul deplasrii
-ucrari de e.ecutat inaintea plecarii in cursa
&ucrarile de inretinerc tre$uie sa fie executale in conformitate cu instructiunile si
planul de lucru al unitatii de transport.
Remorcile cu posi$ilitatea de reglare a inal!imii protapului tre$uie reglate dupa
felul drumului pe care il va parcurge autotrenul. &a drumurile fara denivelari" naltimea
de la sol poate fi rnai mica; la drumurile cu denivelari" naltimea de la sol tre$uie sa fie
mai mare.
%resiunea aerului din pneuri tre$uie sa fie aceea prevazuta n instructiuni sau
noti!a te#nica a remorcii.
Repartizarea sarcinii tre$uie sa fie uniforma pe toata platforma remorcii.
-aca marfa transportata poate sa sc deplaseze pe platforrna" ea tre$uie sa fie
ancorata.
Remorcile nu tre$uie sa fie incarcate peste capacitatea normala" aceasta pentru a
feri" pe ct posi$il" pneurile de eventuate pene.
-ispozitivele de inc#idere ale o$loanelor" si siguran!ele de $asculare a $enei etc.
tre$uie sa fie $ine asigurate.
Li$liografie
Remorci i semiremorci auto. 4adar 7#eorg#e
6icro$uze i Autoutilitare -eaconu 4onstantin
>ocaicu 7#. %ropriet!ile te#nice de exploatare ale
autotrenurilor i semiremorcilor
6acarie >. Suport curs (,,A B (,,=