Sunteți pe pagina 1din 42

Tema: Medicina Social ca obiect de studiu si tiina

Medicina Social este tiina protejrii oamenilor si sanatatilor a promovrii si a redobindirii sntii prin efortul
organizat al societii.
Medicina Social este tiina promovrii, pstrrii si fortificarii a prevenirii bolilor si controlul lor prin efortul
organizat al comunitaii.
Medicina Social este disciplina fr frontiera in care nglobeaz toi factorii care condiioneaz sntatea si
activitile tutoror sistemelor de sntate publica.
Medicina Social este un domeniu specializat al practicii medicale alctuit din discipline distincte care i
concentreaz disponibilitile asupra anumitei comuniti, asupra populaiei acestei comunitaii in scopul
promovri, mbuntirii, meninerii si fortificaii sntii, meninerii a bunei strii a oamenilor precum si
prevenerii a maladiilor, prevenirii incapacitii de munca, invaliditii si decesul prematur.
Medicina Social este o intervenie practica avnd ca aliant politicile de sntate promovate de ctre guvernani.
Medicina Social este o tiina intermultidisciplinara deoarece problemele abordate in cadrul medicinii sociale
depesc domeniul, practic domeniul pur practic in domeniul sntii, probleme importante in social reflectate in
politica de sntate aplicate in ara.
Elaborarea de strategii si dezvoltrii sistemelor si subsistemelor de sntate publica este strns legat de politica
general ale formelor economiei si sociale precum si proprieti acordate societ ii populatiei in cadrul aceste
politici.
Principalul obiectiv al medicinei sociale a teoriei si practica este reprezentat de asigurarea controlul asupra
sntii, asupra morbiditii populaiei cu participarea activa a ntregii societi.
Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar cunoaterea
nivelului de sntate,
strii de sntate a populaiei,
nivelul morbiditii prin populatie,
cunoaterea factorilor care determina si condiioneaz starea de sntate a populaiei in aspectul elaborrii
msurilor, compresie si efective, medicale sociale si economice care ar permite pastrarea, promovarea si
fortificarea sntii populaiei.
Prin metodele si tehnicile sale de lucru utilizate in cadrul medicinei sociale este posibil elaborarea, aplicarea si
evaluarea programelor de sntate intr-o populaiei trii.
Obiectivul proprietar de studiu a sntii unei populaii constituie grupurile umane populaiei unei comuniti
sau a ntregii societi.
Scopul medicinei sociale este reducerea disconfortului favorizat de ctre diferite maladii, reducerea diferitor
maladii in populaii, reducerea invaliditii si handicapului, reducerea decesul prematur.
Scopul majoritar in medicina social consta in cercetarea legitilor strii de sntate a popula iei pt elaborarea
propunerii tiinifice argumentate cu caracter strategic si tactic in aspectul sporii nivelului de sntate prevenirii
mbolnvirii, fortificaii sntii si sporii calitii a asistentei medicale prestate populaiei.
Sarcinile Medicinei Sociale:
Promovarea sanatatii
Ocrotirea sanatatii prin mentinerea sanatatii si prevenirea bolii
Combaterea bolilor si a consecintelor lor
Redobandirea sanatatii

In scopul realizarii acestor obiective fiecare medic trebuie sa posede:


cunotine, competente si abilitai in domeniul cunoaterii metodelor si tehnicilor statisticilor sanitare si
epidemiologice,
cunoaterea metodelor si tehniciilor de evaluare a morbiditii popula iei sub toate formele ei de expresie si a
relaiei din cauzalitate ntre factorii de risc si mbolnviri.
Posedarea metodelor si tehnicilor cu evaluarea fenomenelor demografice aproape in strnse legturi cu
sntatea populaiei si cu organizarea assistentei populaiei,
cunoaterea elementelor de economie sanitara si legislaie sanitara.
Posedarea metodelor de educaie pt sntate, administrarea si organizarea activitilor si a serviciilor de
asigurarea a sntii populaiei
cunoaterea influentei factorilor de risc de diferite natura care pot influena asupra snt ii populaiei cu
elaborarea unor programe de prevenire.
In apariia si dezvoltare se cunosc cteva etape:
- Etapa preistorica apruta cu cteva 90.000-100.000 ani urma cu apariia primilor forme de acordare a ajutorul
medical
- Etapa antica apruta cu 8000-3000 ani i.e.n - creterea nr de populaiei, dezvoltarea culturii in apari ia societ ii
urbane cu factorii lor de influena asupra societii
- Etapa Medieval sec V-XV cind boala era premiat ca pedeapsa pt pcate, par primele universit i de medicale
(universitatea din Paula 910, univers Paris 928, univers Aalau 1000 an)
- Etapa renaterii 1500-1700 caracteriz prin dezv industrii centrelor urbane, apariia factorilor noi de influena
asupra sntii, iar sntatea populaiei devine un obiectiv guvernantul primordial.
- Etapa iluminista 1750-1830 caracteriz prin impactul masiv asupra snti populaiei, a condi iilor de trai,
condiiilor de munca a industritii populat. Se dezv in tiina, biostatistic ca pri componente MS.
- Forma renaterii sociale 1830-1875 rolul statului in organizarea asistente populaiei devine prioritar. Apar
primele conducte cu ape potabile sistemele de canaliz puncte medicale
- Sec XX-XXI etapa unde se pun bazele dezv MS si manajmentul sanitar la nivel contemporan.
Din experiena cercetrilor in domeniul MS sa stabilit urmtoarele niveluri a sntii
1. Sntatea individual
2. Sntatea grupurilor sociale si etnice mici
3. Sntate populaiei unui teritoriu unei uniti administrative sociale
4. Sntatea ntregii societi
Se cunosc urmtoarele criterii pt definirii sntatii:
1. Sntatea este o buna stare funcional
2. Sntatea este capacitatea organismul de a se adapta la condiiile variate de viaa si munca
3. Santatea este o condiie uman care i-l face pe om creativ
4. Sntatea individuala este rezultatul interaciunii optimale in genetica a omului si in condi iile mediului
ambiant, modul de viaa, cond indiv
5. Sntatea individual este rezultatul calitii biologice si sociale care influeanteaza favorabil viaa si
actvitatea individului precum si lipsa bolii.
6. Sntatea individuala este o stare care permite persoana dea petrece o viaa nelimitata in libertatea sa dea
exercita funciile umane dea respecta un mod de viaa snttos.
Sanatatea dupa OMS spune ca o stare de bine completa din punct de vedere fizic mental si social si nu numai
absenta bolii sau infirmitii.
Sntate grupurilor umane sau a ntregii populaii poate fi definita ca fiind o sinteza a sanatatilor individuale a
fiecrei persoane din grupuri umane sau societate apreciata intr-o veziune sistemica.
Medicina sociala dispune de metode proprii de investigare:
Metoda statistica

Metoda sociologica
Metoda social-psihologica
Metoda experimentala
Metoda de expertiza
Metoda istorica
Metoda economica
Domeniul principale studiate in cadrul MS:
- Demografia
- Biostatistica
- Epedimiologia
- Sntatea si patologia familiei
- Expertiza medicale a umanitii
- Problemele medico-sociale a umanitii
- Sistemele de organizare publica si reorganizare
Pt aprecierea sntii unei populaii OMS recomanda urmtorii indicatorii:
- Accesibilitatea populaii la serviciile medico-sociale primare
- Acoperirea populaiei cu asistenta medicale
- Nivelul de imunizare a populaii
- Nivelul cunotinelor si culturii sntatii populaii
- Plenitudinea examinrii gravidelor in primele 12 sptmni de ctre medicul de familie apoi personal
medical calificat
- Starea alimentaii copilului. OMS cere ca copii sa fie alptai pina la 6 luni cu laptele matern
- Nivelurile mortalitii infantil
- Durata medie de viaa
- Defalcari produs pt sistemul de sntate publica.
Concepturile de stabilire a diferenierea dintre sntate,
medicina comunitar
medicina individual.
In cadrul medicinei individuale persoanele sunt izolate si solicita ngriji medicale, preocuprile prioritare sunt
bolnavii. Medicul lucreaz izolat in domeniul maladiilor suportate de bolnav, diagnosticul clinic de tratament
individual, aptibilitatea individual, bolnavul e izolat, rezultatele muncii sunt apreciate de bolnavii ngrijiri si rudele
lor.
In cadrul medicinei comunitate ngrijirea populatiei unei comuniti bine definite geografic di popilationala.
Preocuprile sunt persoanele si familiile santatoase sau bolnavii, lucrul se efectueaz in echipe interdisciplinare,
ngrijirile sunt intgrale pt ntreaga populaie. Aplicabilitatea este general prin cercetarea asupra problemelor de
sntate a colectivelor a populaii comunitaii si a nevoilor exprimate de ctre oamenii. Rezultatele sunt apreciate
mai mult decit cei care nu sunt bolnavi.
Tema: Biostatistic ca tiina si obiect practic
Statistica este o tiina uniersala care se ocupa de studiu cantitativ a tutoror fenomenelor din natura dintr-o
societate.
Statistica studiaz legitile cantitative a fenomenelor materiale care au o caracteristica calitativa, fiind o metoda de
cunoastere a diferitor fenomene de ordin biologic sau social.
Statistica este o tiina social care studiaz partea cantitativa a fenomenelor in masa sau de masa in strns legtura
cu particularitile lor calitative in condiii concrete de spaii si timp.
Statistica are 3 particulariti:
1. Statistica nu se ocupa cu studierea unor cazuri individuale care pot avea loc in natura si societatea dare
numai studierea fenomelor in masa.

2. Statistica studiaz diferite fenomene din natura si societate stabilidindule caracteristicile lor numerice in
condiii concrete de timp si spaiu
3. Descrierea cantitativa a fenomenelor de masa se face in strns legtura cu latura lor calitativa
Bazele teoretice a statisticile sunt:
- Dialectica materiei
- Materialismul istoric
- Legitatile economice
- Bazele medicinei sau a unor ramuri a teorii
- Teoria general a statici
- Procedeele matematicii
Statistica studiaz urmtoarele grupuri de probleme:
1. Starea populaii in ansamblu precum si a grupurilor lor de baza din care depinde nivelul de mortalitate de
Raspindirea a morbiditii, invaliditii, a duratei medii de viaa.
2. Elucidarea si determinarea legturii de corelaie a aspectelor anterior numrate cu factorii mediului ambiant
si mediului social in scopul elaborrii msurilor eficiente de mbuntire si pastrarea a sntatii
3. Acumularea si studiu datelor informative de activitate a reetei institu iilor medicale a cadrelor medicale,
datelor informative despre folosirea mijloacelor materiale financiare, mijloacelor tehnologice in aplicarea
lucrului curativ, lucrurilor de profilaxie si altele.
4. Sudarea si aprecierea experienei acumulate in aspectul profilaxiei si tratamentul bolilor sau a altor stri de
sntate la diferite niveluri de acordare a sntatii medicale
5. Noiuni si metode de planificare, de finanare a sistemului de sntate publica si ale structurilor sale.
Statistica are 3 compartimente:
- Statistica strii de sntate a populatiei
- Statistica activitii instituiilor sistemelor de sntate
- Manajmentul sanitar
Acumularea informaiei statistice se efectueaz in baza sistemului informaional de sntate. Drept surse de
informaie este sistemul formelor documnetare:
de evident
de dare de seama.
Evident primara in instituiilor medicale se efectueaz
sub forme de registre
sub forme de fise medicale,
sub forme de etichete statistice,
sub forme de cartele,
sub forma de liste
Darea de semna sau raportul instituiilor medicale furnizeaz informaiile despre toate aspectele de activitate a
institutitei date si a ntregului sistem de sntate publica care sunt acumulate pe baza de evidente primare ale
formelor medicale.
Cerintintele fta de darea de seama:
1. Autencitatea si exactivitatea informaiei primare
2. Plenitudinea informaiei de orice obiect, subiect sau fenomen de sntate in conformitate cu programul fixat
3. Comparabilitatea drii de seama care se atinge prin unificarea programului si procesului de prelucrare si
analiza a valorilor numerice
4. Oportunitatea primirii prelucrrii si prezentrii materialelor statistice
Totalitatea statistica este o grupare cu un nr mare de lucruri, obiecte, elemente numite uniti de observa ii relativ
omogene luate mpreuna pe baza unui factor comun in anumite hotare spaiile si de tip.

Totalitatea statistica este o suma mecanica a unitatilor de observatie.


Numarul de unitati de observatie determina volumul totalitatii statistice destinate studiului si se inseamna cu n.
Elementul primar al totalitatii statistice se numeste unitate de observatie.
Caracteristicele unitatii de observatie se numesc semne.
Fiecare semn in functie de caracter sau de exprimare poate fi:
atributiv sau descriptive exprimate prin litere. Aici include sexul, ocupatia, rezultatul tratamanetului.
cantitative sau numerice exprimate prin valori absolute relative sau determinante. Aici include durata bolii,
nivelul tensiunii arteriane, varsta, greutatea.
Semenele unitilor de observatie sub influena crora se schimba alte semne de observatie se numesc factoriali
sau determinate, iar cele care se schimba se numesc rezultative sau determintate.

Se cunoate:
Totatalitea statistici integrala generala este totalitatea tuturor unitatilor de observare, conform scopului
studiului, ce pot fi posibile in anumite hotare de spatiu si de timp.
Totalitatea statistica partiala include o partea din totalitatea integrala pe baza selectiei si este reprezentativa
pentru integrarea selectiei.
Cerintele totalitatea statistica pariale include:
Sa detina particularitile caracteristice de baza de care dispune totalitatea statistica integrala
Sa dispun de un numar suficient de unitati de observatie.
Totalitatea statistica partiala poate fi selectata in baza:
a. Teoria probabilitatilor teoriei matematici, care studiaza fenomenele intamplatoare ce pot aparea in gruparea
unui semn studiat.
b. Legea cifrelor mari care in determinarea totalitatii statistici are 2 aplicaii importante :
1. Pe msura majorrii nr unitilor de observatie rezultatele cercetrilor cptate pe baza totalit ii selective
tind sa reproduc datele totalitii integrale
2. La atingerea la unui anumit nr de observaii in totalitatea selectiva rezultatele cercetrii vor fi maxim
apropiate de cele posibile pe baza totalitii staticii integrale.
c. Teoria selectiei descrie legitatile respective la selectia unui santon.
Tipuri de selectie:
- Aliatorii (intamplatoare, randomizata simpla)
- Dirijata
- Mixte.
Cile folosite in selectarea totalaiti staticii pariala sunt :
- Cercetarea prin sondaj bazat printr-o metoda precisa aplicind ancheta
- Cercetarea monografica in care restrngerea volumului general a unitatii de observatie este completat cu
aprofundare a cercetrii caracteristice esenial
- Cercetarea selectiva care poate fi aleatorie sau mecanica.
2 Tema: Meteodele de cercetare aplicate in MS
Depistarea fenomenelor legate de sanatate si evidentierea tendintelor acestor fenomene, a corelatiei acestor
fenomene cu favpcotori de risc pot fi stabilite prun aplicarea metodelor de cercetare. Se cunosc urm metode
de cercetare:
- Metoda observatiei, poate fi aplicate prin urmatoarele cai:
A. Metoda statistica, permite acumulare inform sub forma de valori numerice
Observatia caiii statistice, se poate efectua prin cercetarea integrala si selectiva

B. Aprecierea prin expertiza, in cazul cand fenomenul de sanatate e cercetat pe fiecare aspect prin
intemrediul expertilor specialisti in domeniu. In tipul cand se efectueaza observatia, de cercetare curenta
sau permanenta continua, in cazul cand specialistul permanent inregistreaza fenomenele si dinamica lor pe
parcursulu unei unit de timp.
Cercetarea unui si aceluiasi fenomen e cercetat cu variabilitate mai mare sau mai mica
Cercetarea la un moment critic, aplicate in cazulcand se fixeaza data si ora inregistrarii fenomenelor
studiate. Se aplica in recensamantul populatiei
- Metoda epidemiologica, sintetizeaza elementele evidntiate a fenomenului prin metoda observatiei si
prezinta un studiu corelativ a fenomenelor aparutae in sanatatea populatiei
-

Metoda istorica aplicata prin analiza studiilor anterior efectuata in problema supusa cercetarii

- Metoda economica, ce determina si precizeaza prezenta surselor financiare, materiale si economice in


activitatea institutiilor medicale
- Metoda experimentala ,are drept scop elaborarea si implimentarea prin aprobare a noilor metode de
tratament si diagnostic
Metodele de colectare a materialului informativ primar:
- Metoda observatiei directe, aplicate mai des in medicina clinica prin observatia nemijlocita a medicului
dupa decurgerea tabloului clinic sau fenomenului dat
- Metoda extragerii informatiei (indirect) printr-un formular statistic financiar, se aplica prin acumularea
datelor statistice, darile de seama de institutiile medicale, fise de ambulator
- Metoda de anchetare, acumularea info prin intermediul unui anchete, chestionare, ce includ intrebarile
studiate in domeniul sanatate
Anchetele pot fi:
-

De tip deschis, cand in ancheta figureaza intrebarea iar raspunsul e liber de persoana interogata

- De tip semideshchis, o parte din intrebari au raspunsurile pregatite anterior, trebuie sa aleaga unul din
ele
-

De tip inchis, fiecare intebare contine raspunsurile, si trebuie ales varianata corecte

In dependenta de scopul urmarit:


-

Anvhete de tip transcpversakl, urmareste fenomene la moment concret dat

Anchet de tip longitudinal, studiaza fenomene in dinamica dea lungul unui anumit tip

In studiul epidemiologic, 2 anchete:


-

Prospectiv, se studiaza fenomenul din momentul actiunii factorului de risc peparcursul unui anumit timp

Retrospectiv, studiaza fenomenele aparute, analizand cauza ce a provocat acest fenomen

Prelucrarea info acumukate:

Informatia cumulata este prelucrata prin 2 metode:


-

Verificarea materialului acumulat- se efectueaza prin 2 momente:

a. Verificarea cantitativa, in scopul determinarii volumului de anchete acumulate sau alt material
b. Calea cantitativa sau logica, se verifica daca anchetele acumulate corespund cerintelor puse in fata
cercetatorului
-

Gruparea materialului acumulat

Materialuk cantitativ dupa rverificare este grupat unor semne statistice:


-

Gruparea unui singu semn

Combinate grupara, dupa mai multe semne de observatie se grupeaza materialul

Nr. Cantitativ a unitatii de observ din fiecngruoa sunt inregistr in tabelele statistice, pot fi simple, cand
gruparea a fost dupa un singur semn, si pot fi combinate tabele,cand tabelul contine mai multe gradari,
grupari, in dependentade semenlle studiate

Cerintele de intocmire a tablelelor statistice:


1.

Fiecare tabel trebuie sa dispuna de denumirea tabelului, nume

2.

Fiecare tabel trebuie sa corespunda de totalul pe verticala si orizontala

3.

In tabel se prezinta indicatorii relativi, valorile medii, uneori cifre absolute

Tema: valorile relative


Pentru a face o caracteristica a calitatii statistice studiate se utilizeaza valorile relative. Urmatoare valor
pinrelative:
- Indicatorii intensivi sau rata- determina frecventa sau nivelul de raspandire a unui fenomen studiat in
mediul sau intre populatia care la produs acest fenomen. Rata este aplicata in calcularea nivel natalit,
mortalit, morbitioid, se calcul nr de unit de observ inregistrate/ nr mediu de populatie din teritoriul
dat*10000 sau 100000. Rata sau indicatorii intensivi in statistica sanitara sunt utilizati pentru determinarea
nivelului de raspandire sau frecventa a oricarui fenomen intro tptalit statist concreta. Se utilizeaza pentru
compararea diferitor totalit statistice dupa nivelu,l de raspandire a fenomenului studiat
- Indicatorii extensivi sau de proportie, permit a determina repartitia cantitativa a paritlor componente ale
unei totalitati statistice fata de volumul lor total. Se exprima in procente si se calculeaza prin raport intre
val partii componente a totalit statistice/ intreaga totalit statistice * 100%
- Indicatorii demonstrativi sau de raport- permit dea caracteriza corelatia dintre 2 totalit statistice care nu
sunt legate intre ele si nu depind una de alta ai nu se reproduc una pe alta . Se calculeaza prin unit de
observ a unei totalit statistice/unit de observ altei totalit statistice*10000. Ex asigurarea populatiei cu
paturi, sau nr de medici care lucraeza un teritoriu
- Indicatorii intuidptivimsau demonstrativi arata raportul nivelul seriei dinamice fata de primul nivel sau
de oricare nivel considerat 100% .

Valorile medii , se cunosc urmatoarle valori medii:


- Media aritmetica simpla este o valoare medie care se obtine din suma valorilor individuali dintro totalit
statistica omogena raportata la frecventa sau cantitatea acestor valori. Media aritmetica ponderata e o
valoare medie care se obtine prun suma produsului valorilor dintro totalit statistica omogena cu frecvent
sale corespunsatoare raportata la nr total de cazuri studiate
-

Modulul- este valoarea medie corespunzatoare frecventei maximea unei seriimde distributie

- Mediana- val medie care se utilizeaza in serie mari de valori cu nivele apropiate ai imparte seria de
valori in jumatati egale. Calcularea valorilor medii se aplica in cazul acumularii informatiei datelor
statistice si prezentarii acestor date sub forme de serii variabile
Seriile cariabile sunt o ordonare a rezultatelor observatiilor atudiate in caszul unei fenom de sanatet in
raport cu o variabila calitativa sau cantitativa.
Variabila statistica este insusirea comuna a unitatii de observati eintro totalitate statistica a
fenomenulustudiat care isi poate schimba nivelul intimp sau in spatiu sub infleuenta diferitor factori. Poate
fi calitativa sau cantitativa.
Variabila este o insusire comuna a unitatilor de observatiei a unei toatlit statistice care insi paote fi shcimba
valoarea in timp si spatiu. Valoarea calitativa este omcaracsteristica prezentata sub forma literala sau
atributiva sau descriptiva. Poate fi recunoscuta ca si cantitativa prin marireea nr de untitati de observatie.
Variabila cantitativa este o caracteristica masurabila si exprimata prin cifre cu proprietati de irarhizare si
exprimant intesit fenom studiat
Tema: analiza corel dintre fenomene si semne
Majoritatea fenomenelor atat in natura cat si in societate sant supuse legitatii generale de legatura si
independenta. Pentru studierea kegaturilor multiple care au loc in diferite variabile, biostatistica foloseste
notiune de functie care consta in faptul ca fiecarei valori a variabilei independente numita argument ii
corespunde valoarea altei variabile numitei functie. In cazurile cand unei valori determinate a unei variabile
independente numita argument ii corespunde strict omvaloare a variabile independente numite functie o
spastfel de lagatura se numeste functionala. Legaturile functionale sunt caracteristice stiintelor exacte:
fizica matematica, astronomia, altele. In cadrul studierii mai multor fenomene sociale, inclusiv si din
domeniul de sanatate au legaturi nefunctionale cand fiecarei valori numaerice a variabilei numita argument
ii corespunde nu una dar mai mule valor numita finctie, o totalitate atatistica a acestei valori care se
grupeaza in jurul mediei dintre argument si functi. O asemena dependenta se numeste dependenta statistica
sau de corelatie.
Metoda de studiere a leg de corelatie poarta denumire de analiza a corelatiei. Dpre deosebire de
legatuepram functionala, leg de corelatie se modifica in cadrul intregii totali statistice sau mari npunit
functionale. Un aspect al analizei corelatiei este stabilirea grad de influenta a gradului principal rpecum si
determin formeri de corelatie.
Gradul deminfluenta principali se caluculeaza prin idnicii de corelatie. Dupa forma leg de corelatie poate fi
lineara numita leg rectilinii si poate fi neliniara, denumite leg curbe. Dupa sens, directi leg de corelatie
poate fi pozitiva (leg directa) , negativa (leg inversa). Leg de corelatie este curbilinie in cazul cpschimbarii
unui forme a unei valori in corespundere cu alte variabile ce poarta un caracter de crestere sau miscorare. In

cazul lag de corelatie este directa cu marirea variabilei, are loc mariree valorilor altei variabile. Iar leg de
corelat inversa cand concomitent cu marirea valorii unei variabile are loc micsorarea valorii altei variabile.
Interpretarea grafica a valorilor relative si medii
Reprezentarea grafica este o forma important de analiza si studiu a datelor statistice tiin ific argumentat.
Se cunosc urmtoarele forme grafice aplicate in statistica medical
- Diagrame se construiesc pe baza principiilor geometriiei analitice. Ele sunt sub forma de stnci de
mrimea respectiva indicatorul valorilor medii sau relative.
Diagramele dreptunghiulare pot verticale si orizontale
Diagrama polar este o varietate a diagramei liniare si se utilizeaz pr reprezentarea succesiv in
timp a unei singure probleme studiate pt parcursul cercetarii.
Diagrama copolar este datele unui studiu intrun timp concret (24 h, 1sapt, 1 an)
- Cartografie
- Cartodiagrame
- Figuri simbolice si naturale
Diagrama liniara este una din formele de prezentarea a fenomenului in dinamica pe o perioada de timp.
Diagramele dreptughiulare sau Prin culoare sau diagramele sub forma de cercuri pot prezenta indicatorii
extensibil sau de proporie prin structurarea acestor diagrame sau cercuri in dependent de mrimea
valorile Medii si relative.
Fiecare grafic trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
- Fiecare grafic trebuie sa aib titlu care reprezint coninutul lui
- Fiecare grafic trebuie expus clar fr multe elementel
- Fiecare grafic trebuie sa aib legenda care explica elementele problemei reprezentata.
- Fiecare grafic trebuie sa aib mrimea valorilor relative si medii.
Etapele organizrii si cercetrii statistice
Fiecare cercetare statistica se efectueaz in 4 etape:
1. ntocmirea programului si planului de cercetare
2. Acumularea inform primare
3. Preluarea inform primare acumulate
4. Analiza rezultatelor cu expunerea concluziilor si propunerilor pt aplicare in practica a rezultatelor
cptate.
La prima etapa programul cercetrii statice include scopul si sarcina cercetrii, inform necesar de
acumulat si deprecia de baza de cercetare. Sub programa acumulrii inform primare, sub programa
prelucrrii inform primare, si programului inform analizei obinut.
La etapa acumulrii inform primare se aplica una sau ambele metode de colectare inform primare: metoda
de observatie directa, indirecta, sau anchetrii.
La 3 etape materialul informativ acumulat este supus prelucrrii prin metoda verificrii prin metoda
gruprii si formarii tabelelor statistice.
La 4 etapa are loc analiza expunerea concluziilor si propunerilor pt practica.
In cadrul analizei materialul informativ acumulat se pot evidenia 2 tipuri de erori:
a. Erori metodice prin determin incorect a tot static, determin incorecta a obiectivului de ceretare,
prin grupare incorecta a materialul informativ primar,prin utiliz incorecta a valorilor medii sau
relative
b. Erorile logice aprecierea formala a rezultatelor argumentate fr a argumenta legit ile si
particularitile fenomenului studiat.
3 Tema: Epidemiologia
Epidemiologia este tiina medical care se ocupa cu studiul distributii si
determinrilor strilor de santat in anumite populaii cu aplicarea rezultatelor acestui
studiu in controlul problemelor de santarare.

Epidem este studiul distributii strii si evenimentelor legate de stare popul precum si
a determinrilor strilor de santate.
Principiile fundament a epidemiologiei este:
- Bolile nu apar ntmplator si ele pot prevenite
OMS a formulat 3 obiective a epidemiol:
1. A da viaa anilor prin msuri de control si profilaxie a morbiditii si
incapacitii
2. A da sntate vieii prin porompvara sntatii
3. A da ani vieii prin reducerea nr decese prematuri
Epid general studiaz legile generale care dirijeaz procese epidemiologi, domeniile
de contact cu alte stiine, metode de lucru, aprecierea cauzalitii in conceptul
epidemiologic, determin factorilor endogen si exogeni care influenteaz procesel
epidemiologice elaborarea cailor de combatere, de prevenire si de reducere a unor
procese patologice cu Raspindirea larga in populaie.
In empiem general de destine urmtoarele domenii de lucru:
- Epid geografi
- Epid genetica
- Epid descriptiv
- Epid analitica
- Epid aplicativa
Unitatea de studiu in epid este popul unei tari, pop unui teritoriu, grupuri
populaionale sau grupuri de bolnavi. Scopurile epid
- Explicarea principiilor cauzale ale mbolnvirilor cu accent pe factorii
demmeediu variabili
- Stimularea aplicrii epid in prevenirea mbolnvirilor si in promovarea sntatii
popul, mediului nconjurator, loculuip de munca si de trai.
- Pregtirea specialitilor din prof conexte pt a studia mai multe aspecte ale
strii de sntate, pt asigura utilizarea optima a resurselor de existena in
aspectul asigurrii strii de sntate a popul.
Obiectivele generale a epid
1. Descrierea distributii bolilor si a factorilor de risc dintr-o populaie.
2. Explicarea etiologici bolilor si a modului de transmitere a acestora cu
argumetnararea existentei unei relaii cauzale dintre factorii de risc si
rezultatele pe care le genereaz acestea.
3. Prognozarea a nr probabil de mbolnviri dintr-o populaie, si caracterul
distributii bolilor in aceasta populaie.
4. Argumetnararea programelor de prevenire si de combatere a maladiilor dintr-o
popul concret si de ameliorarea serviciilor de santate a popul
Epid descriptiv organizeaz si sumeaza datele despre fenomenele de santate
independena de timp, de locul apariiei fenomenelor si de caracteristicile
persoanele. Aceste 3 caracteristice se numesc variabile epidemiologice.
Analiza datelor in funcie de timo de loc si caracteristici personale permite studierea
problemelor de santate in profunzime si cu amploarea mai mare.
Variabile epid permit descrierea detaliata a staii de sanate a populat si permite a
indentifica popul cu risc crescut pt anumite probleme de santate.
Epid analitica se preocupa de cercetarea cauzelor si efectelor si Rspunde la
ntrebrile dece si cum, sub influena unor si acelai factori de risc, apariia si
Raspindirea maladiilor in diferite grupuri de populaii este diferit.
Epid analitica este utilizat pt cuantificarea a asociaii n expunere si efect cu
testarea epotezilor cu privire la relaiile cauzale.
Epid aplicativa este orientata spre aciunea ofer informaii, pt a luat decizii raionale
pt ale aplica, pt prevenire apariii diferitor fenomene de santate.

Domeniile de aplicare a epid


1. Medicina social este ndreptit spre clasificarea maladiilor, descrierea
tabloului real de Raspindirea a maladiilor in populaii, determinarea frecventei
factorilor de risc, descrierea si explicarea modelelor de morbiditate si
mortalitate ca rezultat a influeanteaza a unui factor de risc, depistarea in masa
a maladiilor aprute, prevenirea si controlul comunitar al bolilor, planificarea
aciunilor de sntate
2. Medicina clinica permite descrierea istorii naturale a bolii, copletarea tabloului
clinic si identificarea noilor simptome, studiul etiologici bolilor, studiului
prognozai bolilor, evaluarea tehnologiilor medicale vechi si noi.
Cercetarea epid are 2 direcii fundamentala:
1. Direcia cunoaterii - apariiei si rspndirii unei maladii. Are 3 etape:
a. Iniierea procesului etiologic
b. Iniierea proceselui patologic
c. Declanarea procesului patologic
2. Direcia intervenii sau aciunii pt stoparea si prevenirea apariii diferitor
maladii. Are 3 componente:
a. Profilaxia primria care consta in ridicarea imunitii diferitor maladii prin
vaccinri, aplicarea msurilor de dezinfecie, dezinsecie si deratizare a
focarelor patogeni.
b. Profilaxia secundara depistarea in stadiile cit mai precoce a maladiilor
cu aplicarea metodelor calitative serviciilor medicale
c. Profilaxia teriare aplicarea serviciilor aplicative. Prentmpinaarea
capacitii
Elaborarea epotezilor epid se efectueaz prin una din urmtoarele 3 metode:
- Metoda concordantilor care pornete de la constatarea, existenei unei relaii
directe sau inverse ntre factorul de risc sau efectul
- Metoda diferenelor este sesizarea varietilor, previne apariia mbolnvirilor
in diferite grupuri populatiinale.
- Metoda analogia in comparaia tabloului clinic cu tabloul clinic al altor
maladii.
Metodele de cercetarea aplicate in epid
- Metoda empirica
- Metoda numerica
- Metoda provalistica
- Metoda comparativa
- Metoda statistica
Metodologii utilizate in epid:
- Sistemul curent de inform sanitare
- Metode speciale de definiri si determinare programelor tehnici.
- Tehnici de msurare de supravieuire si standardizare
Cauzalitatea - Este un set de criterii standartzate care permite a confirma sau aa
anula diagnoza unei maladii.
Cauzalitatea este o aprecierea dac o expunere anumit cauzeaz anumite
afeciuni.
Criteriile de determinarea a cauzalitii:
1. Succesiune corespunztoare in timp
2. Experimentul

3.
4.
5.
6.
7.

Doza rspuns
Puterea asocierii
Consistent asocierii
Specificitatea asocierii
Dovezile paralele a probabiliti biologice.

Tema:Medicina bazat pe dovezi


Este o concepie medical care are drept scop utilizarea contiina, explicit si judicios
acelor mai valoroase dovezi de cercetare clinica in luarea uner decizii medicale
individualizate in funcie de pacient.
Aplicarea medicinei bazate pe dovezi implica parcurgerea a 5 etape :
1. Formularea unei ntrebri specifice refiritor la problema ridicat in cazul
diagnosticrii unui pacient
2. Cutarea celor mai valoaroase dovezi tiinifice cu privire la problema de
sntate a pacientului
3. Evaluarea critica a validitii a impactului si a aplicabilitii dovezilor
4. Integrarea dovezilor relevante in practica innd cont de valorile i de
preferinele pacientului
5. Evaluarea eficientei si eficaciti in realizarea pailor descrii anterior.
Se cunosc unele metode si programe care faciliteaz aplicarea in practica a medicinii
bazate pe dovezi.
1. Dezvoltarea informaticii medicale
2. Apariia numeroaselor publicaii tiinifice
3. Exista sistemelor Informaionale de asistare a decizii medicale
Dovezile medicale este rezultatele care provin din cercetarea medical funda,enta si
se por referim la o multitudine de elemente si procese cu implicaii medicale cum ar
fi:
- Precizia si acurateea testelor diagnostice
- Putea marchiorilor de prognostic
- Eficientei si sigurana interveniilor terapeutice si preventive
Medicii care aplica medicina aplicat pe dovezi trebuie sa identifice si sa aplica cele
mai eficace intervenii medical pt maximiza calitatea si cantitatea vieii pt pacienii
si.
Medicina bazat pe dovezi are 2 grupuri:
- Dovezi interne - cunotinele acumulate in anii de studii Si Eperietnata
acumulate in timpul practicii predicat
- Dovezii externe este programul POEM conine informaia din care reesa
rezultatele cercetrilor pacientului concret.
Programul Poe care conine inform despre maladia depistata la pacientul dat, cele
mai precize si multe informa sunt in biblioteca medline, cohline
.....
Limitrile medicinii bazate pe dovezi:
- Medicina bazat de dovezi este menit sa subtiineze doar probleme
terapeutice pt tratament si diagnostic
- MBD nu poate substituie experimenta clinica individ a medicului atunci cind
este vorba dea emite o epotezilor diagnostic
- Produsele MBD sunt in limba englez fapt ce permite accesul tutoror la ele.
- Instrumentele MBD cum ar fi biblioteca cohraim, medline. Costa scump ce nun

Tema: supravegherea de sntate publica


Consta in colectarea, analiza interpretarea si difuzarea sistematica si continua a
datelor despre santate populaii necesare pt planificare, implementare, evaluarea
practii de promovarea a sntatii strns integrat cu difuzarea la timp a acestor date
structurilor responsabile de prevenire si combaterea fenomenelor patologice de
santate.
Utilizarea datelor de SSP :
1. Este marea magnitudine de problema de Sntate aprute
2. Determinarea distribuie geografice de santate aprute
3. Identificarea grupelor de risc crescut ctre maladiile aprute
4. Inditificarea modificrilor in frecventa de apariiei si distribuia a bolilor precum
si agenilor infecioi si a factorilor gazda.
5. Evaluarea programelor de control si stabilirea prioritilor in serviciile medicale.
Sursele de date SSP
- Statistici vitale,
- Raportrile bolilor declarabile
- Drile de seama din instituiile medicale si laborator
- Registrele
- Anchete de santate
- Indetificarii din cadrul comunitaii de la populaii
Boala declarabile este boala pt prevenirea cruia si controlul asupra cruia se
considera necesar o informaie regulata frecventa si la Timo cu privire la apariia
cazurilor individuale.
Rapoartea bolilor declarabile sunt obligatorii sunt prezentare de ctre medicii
cliclicienri, de ctre medicii medico-legale de ctre laborato, si sunt utilizate la toate
nivelele de derivare a sistemului de santate pt prevenirea si controlul bolilor.
Tipurile de supravegherea de santate
1. Raportarea cuprinztoare - conine informaii tutoror evenimentelor de santate
intr-o populaie intr-o anumit perioada de timp. Registrele si anc
2. De tip santinele monitorizeaz principalele evenimente de santate prin
intermediul instituiilor selectare, este un sistem de avertizare precoce a
creterii ferecventii fenomenelor de santate, informaia nu este bazat pe
populaie este redus completa si ieftin.
Componentele Ssp
- Scopuri si obiective
- Colectarea datelor
- Analiza datelor
- Interpreteaz rezultatelor
- Comunicarea si diseminarea informaii aprute
- Aplicarea rezultatelor in practica in viaa
3. Informaii bazate pe populaii sau de ka instituiile medicale
4. Datele primare sau secundare
Evaluarea sistemului sSp
Elementele de evaluare sunt:
- Importanta supravegherii pt sistemul de sntate publica
- Obiectivele sistemului de SSP
- Utilizarea SSP
- Atributiile SSP reprezentativitatea, acceptabilitatea, valoarea de prognozare
pozitiv, capacitatea de ASE ncadra in timp, felxibilitatatea, sensibilitate.
- Contul SSP

Recomandrii de aplicare in practica ca rezultat a evalurii

12.03.2015
Tema: Demografia
Demografia este stiinta care studiaza populatia, legitatile de reproducere a populatiei si dependenta dinamicii
populatiei uniti prin unii factori comuni de convetuire intr-o localitate sau o tara.
Sarcinile demografiei:
Studierea repartizarii teritoriale a populatiei
Analiza tendintelor si proceselor care au loc intr- o populatie, in dependenta de conditiile socio-economice,
conditiile de viata, in dependenta de traditiile si obiceiurile prezente in aceasta populatie, in dependenta de
factorii ecologici, biologici si normele de drept
Demografia este stiinta social economica ce studiaza structura si dinamica fenomenelor, evenimentelor, care au loc
in sanul unei populatii definite, legaturile cauzale, multifactoriale si determinante
1.

Demografia are 2 compartimente:


Statistica demografica- o disciplina stiintifica care studiaza nivelul si evolutia caracteristicilor cantitative intr-o
populatie cum ar fi: numarul populatiei, distributia spatiala a populatiei, structura populatiei, pentru
determinarea cauzelor si circumstantelor care le influenteaza cu stabilirea implicatiilor lor.
Statistica demografica se ocupa cu obtinerea, analiza si sinteza informatiilor privind evenimentele, fenomenul
din interiorul unei populatii in structura si dinamica lor.
Evenimentul demografic reprezinta aparitia unui caz individual de nastere, de deces, de casatorie sau
divort.
Fenomenul demografic reprezinta aparitia unei mase de evenimente intr-o populatie intr-o perioada de
timp si teritoriu concret.
Statistica demografica obtine evenimentele demografice din urmatoarele surse de date:
Recensamantul populatiei ce se efectueaza la 10 ani.
Cerintele:
1) Inregistrarea intregii populatii din teritoriul supus recensamantului
2) Unificarea programei de inregistrare pentru intreaga populatie
3) Personificarea informatiei de inregistrare acumulata cu trecerea ei in anonimat la etapa prelucrarii
informatiei
4) Anchetarea personala de catre registrator, a fiecarui cetatean mai invarsta de 18 ani, iar copii varsta
pana la 18 ani in prezenta parintilor
5) Pastrarea secretului despre fiecare persoana
6) Inregistrarea de moment intr-un timp cat mai scurt a intregii populatii
Se cunosc urmatoarele nr. de populatie:
Nr de populatie este definit prin efectivul de locuitori care traiesc la un moment dat intr-un teritoriu concret.
Se cunoaste numar de populatie:
- Inregistrat, determinat in mod necesar prin recensamant,
- Nr de populatie calculat este nr de populatie inregistrat la care se adauga nr de copii nascuti vii in
perioada respectiva si se scade nr de decese
- Nr de populatie proiectat este nr de populatie care poate fi intr-un anumit timp daca nivelul
natalitatii si mortalitatii se vor pastra acelasi ca la momentul formarii nr de populatie prognozat

Indicatorii de apreciere a statisticii demografici:


Indicii de densitate generala reprezinta numarul de populatii/ teritoriul la care traieste aceasta populatie
Indicii de densitate fiziologica este numarul de populatii/ teritoriul agricol

Criteriile de structurare a populatiei:


Populatia se structureaza in dependenta de sex, varsta, locul de trai, profesie si altele.
Indicatorii aprecierii populatiei dupa sex:
Indicatorul feminitatii este numarul total de femei/ numarul total de locuitori * 100%
Indicatorul masculinitatii este numarul total de barbati / numarul total de locuitori * 100%
Raportul dintre barbati si femei
3 grupe de varsta:
De la 0- 18 ani
18- 65 ani
Mai invarsta de 65 ani

F
-

Indicii de realitate este suprafata teritoriului/ numarul teritoriului dat


Dispersia populatiei este gradul de raspandire a locuitorilor pe centre populate urban sau rural

In dependenta de prima grupa si a 3 grupa de varsta se cunosc 3 tipuri de populatii:


Progresiv, cand varsta pana la 18 ani predomina asupra varstei mai mare de 65 ani, grafic se interpreteaza
sub forma de triunghi
Regresiv, cand populatia mai invarsta de 65 ani predomina populatiei pana la 18 ani grafic se interpreteaza
sub forma de triunghi cu varful in jos
Stationar, ambele grupe de varsta au aceeasi cota (sunt egale), grafic se interpreteaza sub forma de cilindru
Dupa locul de trai a populatiei:
Populatia urbana, se calculeaza: numarul de populatii urbane/ numarul total de populatii * 100%
Populatia rurala, numarul de populatii rurale/ numarul total de populatii * 100%
Se cunosc alte tipuri de populatii:
Locala, care are domiciliul legal
Stabila, populatia legal si populatia ce locuieste de numar de luni intr-o localitate (elevii si studentii veniti la
studii)
Populatii de tip deschis, afectata de migratia externa
Populatii de tip inchis , neafectata de migratia externa
In dependenta de profesii si ocupatii se deosebeste:
Populatia activa, ocupata sau incadrata in campul muncii
Popul neocupata sau persoanele neincadrate in campul muncii
Populatia inactiva este populatia varstei pensionare si invalizii

B. Statistica starii civile (deces, divort, )


C. Departamente de migratie, concretizarea starii mecanice
D. Starea de pasaport.
2.

Dinamica demografica are 2 despartituri:


Miscarea mecanica sau migratia reprezinta deplasarea unui numar de populatie dintr-un teritoriu in altul.
Se cunoaste:
- Migratie interna(deplasarea populatiei in interiorul teritoriului respectiv). Migratia interna poate fi
cu schimbarea sau fara schimbarea domiciliului legal

- Migratie externa (deplasarea populatiei in afara teritoriului)


Dupa criteriul teritorial:
- Migratia intercontinentala
- Migratia extrastatala
- Migratia intrastatala
In dependenta de durata de timp se cunosate:
- Migratie permanenta cu schimbarea locului de trai
- Migratia pe un timp determinat sau migartia periodica (deplasarea populatiei pana la 5 ani dintr-un teritoriu
in altul)
- Migratia sezoniera (participarea in campul de lucru sezonier)
- Migartia pendulatorie sau de naveta consta in deplasarea populatiei dintr-un tertoriu in alt teritoriu la munca cu
intoarcerea seara acasa
Se cunosc urmatorii indicatori ai migratiei:
Indicele migratiei brute reprezinta suma persoanelor sosite si suma persoanelor emigrate.
Sporul este indicii migratiei brute/ numarul de populatii *10000
Indicele migratiei net este diferenta dintre persoane sosite si numarul de persoane emigrate.
Sporul este indicele migratiei net/ numarul total de populatii * 10000
Soldul populational diferenta dintre primii 2 indici
Miscarea naturala a populatiei reprezinta schimbarea numarului de populatie dintr-un teritoriu dat intr-o perioada
concreta de timp ca rezultat al interactiunii fenomenelor de natalitate si mortalitate.
Miscarea naturala a populatiei se caracterizeaza prin 2 grupe de fenomene esentiale:
- Fenomenul de casatorie (nuptialitate)
- Fenomenul de divortalitate
- Fenomenul de natalitate este fenomenul demografic al aparitiei nascutilor vii intr-o populatie si intr-o
perioada concreta de timp.
Unitatea statistica de observatie este nascutul viu, sursa este certificatul de nastere.
Indicele natalitatii este numarul de copii nascuti vii/ numarul populatii * 1000.
Fertilitatea este fenomenul demografic al frecventei aparitiei nascutilor vii in subpopulatia feminina la varsta de
reproducere intre varsta de 16- 49 ani.
Factorii ce influenteaza natalitatea si fertilitatea populatiei:
- Factorii fiziologici
- Frecventa mortalitatii fetale
- Durata de procreare
- Prezenta sterilitatii feminine sau masculine
Factorii demografici:
- Ponderea populatiei feminine in varsta fertila
- Varsta de casatorie
- Indicele de casatorie, ditialitatii
- Structura familiei
- Unitatea infantila si juvenila
Factorii socio economici:
- Gradul de urbanizare
- Gradul de industrializare
- Venitul mediu pe un membru de fsmilie
- Incadrarea femeilor in activit economica

Factorii culturali si religiosi:


- Starea de sanatate ambelor sexe
- Factorii legislativi
Reproducerea populatiei este un ansamblu de fenomene demografice indreptate spre reinoirea populatiei in baza
procesului de natalitate.
Se cunosc:
- Indicele de reproducere brut (este numarul de fetite nascute vii de o femeie in decursul perioadei fertile)
- Indicele de reproducere net (este numarul de fetite nascute vii care au supravietuit varsta mamei la care au
nascut-o)
Mortalitatea este totalitatea de decese inregistrate in populatie dintr-un teritoriu dat intr-o perioada de timp concreta.
Indicicele mortalitatii generale este numarul de decese inregistrate in teritoriu intr-o perioada de timp/ numarul
mediu de populatie * 1000
Mortalitatea infantila este numarul de decese inregistrate intr-o perioada de timp a copiilor cu varsta pana la un an/
un teritoriu dat
Raportat la nr de copii nascuti in perioada respectiva * 1000
Mortalitatea materna reprezinta numarul de decese a femeilor gravide ca rezultat a complicatiilor in timpul sarcinii,
nasterii sau in perioada lauziei (pe 42 de zile dupa nastere).
Indicele mortalitatii materne reprezinta numarul de decese a mamelor/ la numarul de copii nascuti vii * 1000
Sporul natural al este diferenta dintre indicii natalitii si indicii mortalitatii generale raportat la numarul de populatii
* 1000
Se cunoaste:

Sporul natural inalt (caracterizeaza fenomenele pozitive demografice de cresterea numarului de populatie cand
numarul natalitatii este in crestere iar indicele mortalitatii scade)

Sporul natural scazut (se inregistreaza in cazul cand indicele natalitatii scade iar indicele mortalitatii ramane la
acelasi nivel)

Sporul natural negativ (indicele natalitatii scade iar indicele mortalitatii creste)
Speranta de viata la nastere este nr de ani pe care o generatie o poate trai daca nivelul mortalitatii pe grupe de varste
se va pastra acelasi ca si in anul prognozarii.
Cresterea lenta sau lipsa cresterii populatiei in tari pre industrializate urmata de o crestere rapida apoi de o crestere
lenta se numeste tranzitie demografica.
Tema: Morbiditatea
Morbiditatea este totalitatea evenimentelor de imbolnavire a populatiei intr-o perioada de timp dintr-un teritoriu
concret.
Morbiditatea populatiei se studiaza in baza:
Adresabilitatii populatiei institutiei medicale
In baza examenului medical profilactic
In baza cauzelor de deces
Adresarea in institutia medicala a persoanei poate fi primara in anul calindaristic sau poate fi pentru prima data in
viata.
Adresarea populatiei de mai multe ori cu aceeasi maladie se numsete vizita.

Sursa de informatie este etichetul statistic si fisa de ambulator, pentru bolnavii ce sau adresat prima data in viata se
pune semnul +, iar pentru cei care pentru prima data s-au adresat in anul calindaristic se pune semnul -.
Examenul medical poate fi periodic in cazul cand munca este in conditii nocive de lucru si poate fi selectiva pe grupe
de populatie.
Sursa de informatie este fisa persoanei suspuse examenului profilactic
Pe baza cauzei de deces sursa de informatie este certificatul medical
Scopul analizei morbiditatii este de a cunoaste cat mai complet frecventa bolii si tendintele de evolutie a
acesteia intr-o populatie.
Analiza morbiditatii populatiei este necesara pentru:
Controlul bolii populationale
Elaborarea si implimentarea masurilor de profilaxie, preventie
Planificarea serviciilor medicale de sanatate
Analiza factorilor socio economici in relatie cu sanatatea unei populatii
Estimarea importantei economice a bolii
Comparari nationale si internationale legate de aparitia si distributia bolilor
Criteriile aplicate in studiul morbiditatatii:
Prezenta bolii
Frecventa bolilor la un grup de populatie
Numarul de boli care se gasesc in populatie
Gravitatea decurgerii tabloului clinic
Impactul imbolnavirii populatiei asupra sanatatii intregii populatii
Factorii ce influenteaza nivelul morbiditatii:
Factorii sociali sau factorii modului de viata, influenta negativa nivelului de sanatate in 50% cazuri
Factori biologici si genetici, influenteaza 20% asupra nivelului de sanatate
Factorii mediului ambiant influenteaza 20% asupra sanatatii populatiei
Factorii meidicali influenteaza 10% cum ar fi serviciile medicale necalitative, intarzierea acordarii servicilor
medicale
Sarcinile:
Aprecierea partiala a starii sanatatii populatiei
Analiza si aprecierea schimbarii prezente in patologia populatiei
Planificarea serviciilor de asistenta medicala la moment si de perspectiva
Coordonarea politicii de pregatiri si acordarea cadrelor medicale
Aprecierea efectiva a serviciilor medicale
Examenul medical profilactic poate fi efectuat prin examinari in masa cu scop curativ sau preventiv pentru
diagnosticarea precoce a bolilor aparente, examinarea pentru cunoasterea factorilor de risc asupra sanatatii
predominante intr-o populatie si examinari cu scop terapeutic imediat.
Indicatorii de apreciere a morbiditatii:
Incidenta morbiditatii este numarul total de cazuri de imbolnaviri inregistrate pentru prima data in viata/
numarul mediu de populatie *10000
Prevalenta este numarul total de imbolnaviri inregistrate intr-o populatie pe parcursul anului calendaristic/
numarul mediu de populatie *10000

Afectiunea patologica este numarul total de persoane cu diferite maladii depistate in timpul examenului
medical profilactic/ numarului mediu de populatie *10000
Cresterea nivelului de prevalenta poate fi determinata de:

De aparitia noilor cazuri de imbolnaviri


De imigrarea, sosirea persoanelor bolnave intr-un teritoriu
De durata mare a bolii
Dintre factorii principali ce influenteaza nivelul incidentei
Modificarea modului de viata
Modificarea virulentei factorilor etiologici
Aparitia noilor factori de risc
Prezenta noilor metode de diagnostic
Modificari in structura grupelor de varsta in populatie
Tipurile de morbiditate dupa criteriul nozologic:
Morbiditatea generala repreazinta totalitatea de imbolnaviri inregistrate intr-o populatie intr-o perioada de timp
Indicatorii de apreciere, incidenta, prevalenta si afectiunea patologica
Morbiditatea epidemica sau infectioasa reprezinta totalitatea numarului de boli infectioase printre numarul de
populatii
Morbiditatea neepidemica sau neinfectioasa este totalitatea cazurilor de imbolnaviri neinfectioase inregistrate
intr-o populatie
Morbiditatea spitaliceasca este totalitatea de internari in spital a persoanelor bolnave
Morbiditatea temporara cu inacapacitatea de munca este totalitatea cazurilor de inbolnaviri inregistrate a
numarului total de populatii incadrate in capacitatea de munca.
Indicele de apreciere spitalicesc: numarul de persoane in spital internati totali/ numarului mediu de populatie
*10000
Indicatorii mortalitatii cu incapacitatea temporara de munca: numarul de cazuri de imbolnaviri cu incapacitatea
temporara de munca/ numarul lucratorilor din intreprinderea data *100
Numarul de zile incapacitatea temporara de munca/ numarul lucratorilor *100
Durata medie cu incapacitatea temporara de munca: numarul de zile cu incapacitatea temporara de munca/
numarul de cazuri cu incapacitatea de munca temporara
Unitatile de munca este persoana bolnava. In cadrul morbiditatii neepidemice este persoana cu o maladie cronica
neinfectioasa. In cadrul unitatii spitalicesti...
Sursa de informatie, morbiditatea generala este
In cazul morbiditatii spitalicesti este fisa de externare a persoanelor
In cazul este certificatul de boala
Se cunosc urmatoarele tipuri de morbiditate:
Morbiditatea reala include toate formele de morbiditate existenta
Morbiditatea diagnosticata include toate formele diagnosticare si permite de a confirma diagnoza
Morbiditatea resimtita include maladiile percepute de populatie dar nu se adreseaza la medic
Morbiditatea succesiva permite identificarea legaturilor de cauzalitate in aparitie, agravare si asocierea mai
frecventa a maladiilor

Morbiditatea spitaliceasca poate fi:


Structura unitatii spitalicesti
Durata de internare in spital
Spitalizari repetate, au urmatorii factori: examinarea superficiala a bolnavului, lipsa monitorizarii starii de
sanatate, nerespectarea regimului de tratament
Morbiditatea cu incapacitatea de munca este influentata de:
Componenta muncitorilor dupa varsta, sex, profesie, vechimea in lucru
Conditiile de trai si mucnca
Organizarea, accesibilitatea
Criteriile de clasificare a maladiilor:
Criteriul etiologic
Criteriul patogenezei
Criteriul de localizare
Comunitate de simptom
26.03.2015
5 Tema: Expertiza medicala a vitalitatii
Expertiza medicala a vitalitatii este o apreciere datorata si gradului a incapacitatii de munca a unei
persoane ca urmare a unei maladii sau traume suportate precum si depistarea cauzelor capacitatii de munca si
stabilirea gradului de invaliditate.
Expertiza medicala a vitalitatii este o stiinta aplicativa avand drept scop realizarea problemelor de
integrare medicala si sociala, care au o influenta asupra sanatatii unei persoane si dispune de un ansamblu
de particularitati cum ar fi:
- Importanta medico-sociala a expertizei medicale a vitalitatii
- Principiile de baza a expertizii medicale a vitalitatii
- Metodologiile de apreciere a gradului de incapacitate de munca
Importanta expertizei medicale a vitalitatii rezulta din dependenta calitatii asistentei medicale si de
sprijinul social acordat unei persoane din motive de sanatate.
Expertiza medicala a vitalitatii permite evitarea situatiilor conflictuale dintre persoana expertizata si
medicala.
Expertiza medicala a vitalitatii are 3 principii de baza:
- Caracter statal, confirmat prin faptul ca dreptul de a efectua expertiza medicala a vitalitatii la
institutiile de stat si private licentiate in acest drept
- Caracter profilactic, confirmat prin sarcinile expertizei medicale a vitalitatii de restabilire cat mai
rapida a capacitatilor de munca a persoanelor bolnave si preintampinarea invaliditatii prin aplicarea
metodelor calitative de diagnostic si tratament
- Colegialitate, confirmat prin participarea simultana a mai multor medici specialisti precum si a
organelor administrative in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii si in aprecierea incapacitatii
de munca si gradului de infermitate
Expertiza medicala a vitalitatii desfasoara urmatoarele activitati:
- Activitatea independenta datorita adoptarii deciziei de apreciere a incapacitatii de munca a unei
persoane in baza respectarii
- Activitatea medico-sociala prin rezolvarea in stransa coordonare si colaborare a problemelor actuale
in cadrul expertizei medicale a vitalitatii dintre personalul medical si lucratorii din sfera sociala
- Activitatea cu functii de decizii cantitative, calitative si indivizibile

Intregul complex de expertiza medicala a vitalitatii are 2 componente:


- La nivelul serviciului de asistenta medicala obiectivul este boala sau trauma
- La nivelul expertizii medicale a vitalitatii, obiectivul este consecintele bolii sau trauma, numite
dizabilitati
Sarcinile de baza a expertizii medicale a vitalitatii:
- Evaluarea gradului capacitatii de munca a lucratorilor stiinitific argumentata in caz de boala, trauma
sau defecte anatomice
- Determinarea incapacitatii de munca, gradului si duratei ei, cu eliberarea de la serviciu in legatura
cu prezenta, indicatiile medicale sociale
- Stabilirea caracterului cu incapacitatea de munca:
Temporara sau permanenta
Totala sau partiala
- Determinarea cauzelor incapacitatii de munca temporare sau permanente pentru aprecierea corecta a
marimii ajutorului material
- Angajarea rationala in campul muncii a persoanelor bolnave sau traumate care nu au indicatii
pentru anumite grupe de invaliditate, dar dupa starea sanatatii nu-si pot indeplini obligatiunile
profesionale anterioare
- Indrumarea invalizilor la reangajarea in campul muncii, folosind rezervele capacitatii de munca
ramase
- Evaluarea si analiza nivelului structurii si cauzelor morbiditatii populatiei cu pierderea capacitatii
de munca temporara sau permanenta
- Asigurarea reabilitatii medico-sociale si profesionale a invalizilor si bolnavilor care nu au grupe de
invaliditate
- Stabilirea formelor de asistenta sociala in caz de incapacitate de munca permanenta
Expertiza medicala a vitalitatii este:
- O functie statala confirmata prin legislatia in vigoare
- Baza legislativa a expertizei medicale este determinata de totalitatea legilor si actelor normative
care reglementeaza modalitatea de efectuare a expertizei medicale a vitalitatii
Esenta expertizei medicale a vitalitatii este determinata de urmatoarele criterii:
- Unitatea de observatie
- Capacitatea de munca
- Incapacitatea de munca
- Invaliditatea
Incapacitatea de munca reprezinta o imposibiliate a unei persoane de a-si continua activitatea de munca
ca urmare a contraindicatiilor medicale si sociale, survenite in cadrul bolii, traumei sau alte situatii.
Aprecierea incapacitatii de munca este un act juridic, ce permite lucratorului:
- Dreptul de a garanta serviciu
- Dreptul de a primi asiguarare
- Dreptul de a beneficia surselor medicale incapacitatii de munca si de sustinere.
Incapacitatea de munca poate fi totala sau partiala.
Incapacitatea de munca totala se apreciaza in cazul cand persoana nu poate si nici nu trebuie sa
indeplineasca oricare volum de lucru ca urmare a maladiei sau traumei suportate.
Incapacitatea de munca partiala se califica in cazul cand persoana bolnava sau traumata fara a intrerupe
tratamentul si fara dificultati pentru sanatate poate indeplini un volum de lucru mai mic sau in conditii de
munca mai favorabile.
Incapacitatea de munca poate fi: temporara si permanenta.

Incapacitatea de munca temporara este o stare a organismului uman conditionat de o boala sau trauma in
urma caruia au aparut dereglari functionale si anatomice a organismului care fac imposibila executarea
actiunilor de munca in conditii obisnuite pe parcursul unei perioade de timp neindelungate si poarta un
caracter reversibil datorita disparitiei dereglarilor functionale ca urmare a tratamentului.
Stabilirea incapacitatii de munca temporara este o functie a medicului curant indreptata spre inlaturarea
factorului de risc care a provocat maladia sau trauma, restabilirea dereglarii functionale sau morfologice,
prin efectuarea unui tratament clalitativ pe durata incapacitatii de munca.
Incpacitatea de munca temporara se stabileste pe perioada tratamentului prescris in caz de prognoza
favorabila a decurgerii maladiei sau traumei in caz nefavorabil. Persoanele sunt trimise la expertizele
medicale a vitalitatii permanente.
Unitatea de observatie este capacitatea de munca a persoanei.
Capacitatea de munca este o categorie sociala si juridica care regleaza posibilitatea unei persoane de a
efectua un volum de lucru independent de dezvoltarea fizica si spirituala in dependenta de starea de
sanatate, de cunostintele si experientele acumulate, de pregatirea profesionala, de capacitatatile morale si
intelectuale.
Se cunosc capacitati de munca generala si profesionala.
Capacitatea de munca generala este posibilitatea persoanei de a indeplini un volum de lucru calificat in
conditii obisnuite de munca.
Capacitatea de munca profesionala este posibilitatea unei persoane de a indeplini un volum de lucru
conform functiei detinute, profesiei.
Capacitatea de munca generala si profesionala poate fi totala si partiala.
Capacitatea de munca totala se considera in cazul cand persoana poate indeplini tot volumul de lucru in
conditii obisnuite. Capacitatea de munca partiala, generala sau profesionala este apreciata in cazul cand
persoana nu poate indeplini tot volumul de lucru sau necesita conditii speciale de lucru.
Criteriile medicale de evidentiere in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii sunt:
- Complexitatea diagnozei clinice stabilite
- Gradul schimbarii morfologice
- Nivelele dereglarilor fiziologice
- Caracterul si graviditatea decurgerii bolii
- Prezenta starilor de decompensare si gradul lor
- Complicatiile bolii
Criteriile sociale de evidentiere in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii sunt:
- Organizarea procesului de munca
- Ritmul de lucru
- Caracteristica predominarii activitatii de munca fizica sau orala
- Prezenta factorilor nocivi
- Sarcina ce revine sistemelor sau organelor activitatii
Cauzele incapacitatii de munca:
- Boala
- Trauma
- Sarcina
- Avortul

Carantina
Ingrijirea unuia din membrii familiei bolnavi
Tratamentul balneo-sanitorial ca metoda de reabilitare pentru cei care au suferit infarct miocardic
sau insult cerebral
Protezarea unei membre superioare sau inferioare
De hermetizarea

Veridicitatea concluziei expertizii medicale a vitalitatii trebuie sa reese din aprecierea corecta a criteriilor
medicale si sociale de catre medicul curant.
Expertiza incapacitatii temporare de munca se efectueaza in 2 etape:
- Medicul curant care are dreptul de a elabora concediul de boala pe 3 si inca pe 3 zile
- Comisia medicala consultativa in componenta medicului curant, seful sectiei sau unul din menajeri
institutiei medicale, are dreptul de a prelungi durata incapacitatii de munca pana la 4 luni
neintrerupt sau 5 luni intrerupte pe parcursul unui an cu trimitere mai apoi la consiliul expertizii
medicale a vitalitatii
Expertiza medicala a vitalitatii se efectueaza in 2 nivele:
- Medicii curanti
- Administratia institutiei medicale, care are obligatiunea de a organiza si controla calitatea expertizei
de vitalitate
Expertiza medicala a incapacitatii permanente de munca:
Incapacitatea de munca permanenta sau invaliditatea se determina dupa efectuarea unui sir de masuri
de diagnosticare, tratament, supraveghere si reabilitare medicala la determinarea invaliditatii, se ia in
considiratie complexul de factori:
- Clinici
- Sociali
- Profesionali
- Habituali cum ar fi:
Caracterul bolii si consecintele ei
Prezenta si gradul deficientei functionale
Efectuarea tratamentului si masurilor de reabilitare
Prognosticul bolii
Prognosticul activitatii profesionale
Posibilitatea reabilitarii sociale
Necesitatea acordarii asistentei sociale, varsta, sexul
Motivele de indreptare a consiliului:
- Prezenta semnelor de invaliditate
- Expirarea termenului de invaliditate
- Reexpertiza inainte de termen
- Necesitatea de prelungire a concediului medical in cauza de expirare a limitelor posibile
- Prezenta indicatiilor de deplasare
Documentele necesare pentru indreptare:
- Fisa de indreptare
- Extrasul
- Certificatul de concediu medical (buletinul de boala)
- Buletinul de identitate
Cauzele de incadrare in invaliditate:

Invaliditate de boala obisnuita ca urmare a maladiei sau traumei suportate


Invaliditatea de boala profesionala
Invaliditatea de accidente de munca
Invaliditatea din copilarie
Invaliditatea din armata
Invaliditatea din sindromul Cernobil

Criteriul de baza a determinarii invaliditatii serveste gradul de reducere (diminuarea deplasarii, diminuarea
autocontrolului la comportament, diminuarea sau lipsa la autodeservire).
Gradele infirmitatii:
- Usoara cu reducerea vitalitatii pana la 25%
- Moderata cu reducerea vitalitatii 25-50%
- Pronuntata cu reducerea vitalitatii 50-75%
- Accentuata cu reducerea vitalitatii peste 75%
In baza gradului de infermitate si cauzelor de incadrare personala se cunosc 3 grade de invaliditate:
Gradul I- persoanele ce nu pot indeplini nici un volum de lucru si nu se pot deservi, au
necesitatea de ingrijiri suplimentare
Gradul II- persoanele ce nu pot indeplini nici un volum de lucru, dar se pot autodeservi
Gradul III- persoanele care nu-si pot indeplini lucrul precedent, necesita un lucru de angajare
mai mic si remunirarea lucrului mai mica
Reexpertiza medicala a vitalitatii:
Gradul I- se face odata in 3 ani
Gradul II si III- se face in fiecare an

Tema: Reabilitarea sociala si profesioanala


Reabilitarea este un complex de masuri medicale, profesionale, sociale, pedagogice si juridice, care au
scopuri de-a restabili, recupera, reabilita functiile dereglate ale organismului si a incapacitatii de munca a
bolnavilor si invalizilor.
Scopul reabilitarii:
- Sanarea bolnavului
- Acordarea asistentei pentru restabilirea functiilor dereglate deprinderilor profesionale si dezvoltarea
altor deprinderi
Sarcinile reabilitarii:
- Adaptarea pacientului la locul precedent de munca
- A face pe pacient membru activ a sociaetatii
- Readaptarea pacientului la un loc nou de munca
- A preintampina cresterea si agravarea gradului de incapacitate de munca
- Schimbarea calificarii cu incorporarea pacientului in aceeasi intreprindere sau in alt loc de munca
Principiile organizatorici ale reabilitarii:
- Initierea cat mai precoce a tratamentului de recuperare
- Tratamentul continuu a recuperarii
- Individualizarea tratamentului

Caracterul complex a masurilor de recuperare


Reintegrarea invalizilor in activitatea sociala utila

Etapele reabilitarii:
- Intraspitaliceasca
- Balneo-sanitoreale pentru bolnavii ce au suportat infarct sau insult
- De ambulator
- Industriala si de productie
Aspectele reabilitarii:
- Medical, include masurile calitative si eficiente in plan de diagnoza, de tratament si de profilaxie
pentru combaterea recidivelor maladiilor sau traumelor care se soldeaza cu incapacitatea de munca,
folosind metodele de fizioterapie, mecanoterapie
- Aspectul psihologic care consta in intensificarea procesului de adaptare psihologica a persoanelor
traumate sau bolnave la o noua situatie creata la boala sau maladia respectiva cu tratarea
- Aspectul economic prevede cheltuirea si efectul economic care poate fi obtinuta in urma aplicarilor
diverselor metode, reabilitare medicala
- Aspectul profesional include reabilitarea capacitatii de munca, profilaxia minimizarii capacitatii de
munca sau a pierderii ei
- Aspectul social include aprecierea influentei factorilor sociali asupra dezvoltarii recurgerii bolii si
asupra masurilor de reabilitare
Tema: Dispensarizarea populatiei
Dispensarizarea populatiei este metoda curativ-profilactica de supraveghere, de monitorizare a starii de
sanatate a individului din initiativa medicului a persoanelor bolnave, supuse factorilor de risc sau a celor
sanatoase.
In cadrul dispensarizarii se aplica un sir de masuri medico-sociale in scopul:
- Mentinerii si fortificarii sanatatii
- Revenirii maladiilor
- Tratamentul maladiilor
- Evadarea maladiilor sau complicatiilor
Scopul dispensarizarii:
- Mentinerea sanatatii, depistarea precoce a maladiei
- Redobandirea sanatatii
- Evitarea complicatiei
- Reducerea consecintelor bolii
- Scaderea numarului de decese premature
- Cresterea numarului de ani potentiali
Efectuarea dispensarizairii populatiei are loc in doua etape:
- Etapa I de pregatire care prevede organizarea de personal medical pentru efectuarea controlului
medical profilactic.
Pregatirea si inzestrarea incaperilor pentru efectuarea examenului medical profilactic, efectuarea
seminarilor de instructaj, stabilirea contingentului de populatie care va fi supus examenului medical
profilactic, elaborarea sistemului de instiintare despre examenul medical profilactic
- Etapa II de lucru, are 3faze:
Faza I de investigare, examinarea persoanelor in scopul diagnosticarii maladiilor in stadiile
precoce sau stadiilor de risc
Faza II asigurarea sanarii profilacticii
Faza III

In baza investigarii, persoanele sunt supuse in 3 grupe de examinare:


- Grupa I sunt persoanele sanatoase a caror parametri fiziologici raman in limitele lor dupa
efectuarea unui test
- Grupa II de dispensarizare sunt:
Persoanele practic sanatoase a caror parametri fiziologici depasesc limitele normelor in cadrul
testarii
Persoanele ce activeaza in conditiile nocive de munca
Persoanele care fumeaza consuma droguri, consuma alcool, au un mod de activitate sinestatator
- Grupa III sunt persoanele bolnave, se imparte in 2 subgrupe:
Maladiile din stadiile decompensatorii
Maladiile in decompensatie
o Persoanele din I subgrupa sunt supravegheate de 2 ori/ani cu supravegherea, pastrarea si
fortificarea sanatatii
o Persoanele din a II-a subgrupa sunt examinati trimestrial cu masuri de inlaturare a
factorilor de risc cu scop de imbunatatire a sanatatii.
o Persoanele din grupa a III-a de dispensarizare din subgrupa I sunt supravegheati launtri in
scopul prevenirii recidivelor complicatiilor si imbunatatirii starilor de sanatate
o Persoanele din grupa a II-a sunt supravegheati zilnic, in fiecare saptamana sau pentru a
trata si imbunatatirii sanatatii
Indicatorii de apreciere a dispensarizarii populatiei:
Plenitudinea: Persoanele luate in evidenta/ numarul de persoane supuse la examenul de
profilaxic medicala * 100%
Numarul de persoane luate in primele 3 luni dupa efectuarea examenului profilactic/ numarul
de persoane luate la evidenta * 100%
Eficacitatea dispensarizarii: Persoane scoase de la evidenta sau trecute intr-o grupa de
dispensar mai joasa ca rezultatul imbunatatit starii de sanatate/ numarul de persoane scoase in
evidenta * 100%
Termenii de baza a eficacitatii de dispensarizare:
- Ameliorarea, agravarea, schimbarea
- Lipsa sau prezenta acutizatiei, recidivelor
- Indicii de pierdere a incapacitatii de munca
- Iesirea de invaliditate
- Nivelul morbiditatii si mortalitatii
Tema: Dezvoltarea fizica a copiilor
Dezvoltarea fizica a copiilor reprezinta totalitatea caracteristicilor morfofunctionale in interdependenta
intre ele care coexista intr-o stransa interrelatie cu mediul ambiant si care stau la baza dezvoltarii copilului
pe perioada cresterii sale.
Legile cresterii si dezvoltarii copilului:
- Ritmul dezvoltarii copilului scade cu varsta
- Cresterea intensa in perioada embrionara si fetala
- Cresterea le ta

Ritmul dezvoltarii este neuniform.


Factorii de mediu pot schimba momentul de aparitie a pubertatii.
Dezvoltarea fiecarui organ sau tesut sunt in stransa corelatie cu cresterea celorlalte organe sau tesuturi.
Coordonare se face prin sistemul endocrin, umoral sau sistemul nervos central.
Dezvoltarea sexelor are particularitati:
- Maturizarea are loc la fete mai precoce
- Forta musculara este mai mare la baieti
- Greutatea la baieti este mai mare decat la fete
Criteriile de dezvoltare morfologica a copilului:
- Metoda somatoscopica, consta in determinarea:
o Dezvoltarea tegumentelor cum ar fi vascularizarea, elasticitatea
o Starea tesutului celular subcutanat
o Starea sistemului ganglionar
o Starea sistemului muscular calitativ si dupa consistenta
o Starea sistemului osos al craniului, coloanei vertebrale
o Postura organismului
o Dezvoltarea dentitiei
- Metoda antropometrica consta in:
o Determinarea corpului
o Determinarea taliei
o Determinarea greutatii corporale
o Determinarea perimetrului cranian
o Determinarea perimetrului toracic
- Metoda fiziometrica prin aplicarea:
o Dinamometriei si masurarea fortei musculare
o Spirometriei cu determinarea capacitatii pulmonare vitale, determinarea pulsului frecventei,
tensiunii arteriale
Dezvoltarea copiilor are loc in 2 etape:
- Etapa intrauterina are 2 faze:
Faza dezvoltarii embrionare primele 2 luni,
Faza dezvoltarii plancetare de la 3- nasterea copilului
-

Etapa extrauterina are urmatoarele perioade:


Perioada antiprescolara de la nastere- 3 ani:
o Subperioada nou-nascutului: prima luna de viata
o Subperioada sugarului mic: o luna- 6 luni
o Subperioada sugarului mare: 6- 12
o Copilului mic: 1- 3 ani
Perioada prescolara 3- 6 ani:
o Grupa mica 3- 4,5 ani
o Grupa mijlocie 4,5- 5,5 ani
o Grupa mare 5,5- pana pleaca la scoala
Perioada scolarului:
o Clasa mica: I- IV
o Clasa mijlocie: V- VIII
o Clasa mare: IX- pana la varsta de 18 ani

02.04.2015
6 Tema: Sanatatea si patologia familiei
Familia este un grup permanent relativ de persoane, legati intre ei prin origine, prin casatorie sau prin
adoptie.
Exista 2 tipuri de reglementare maritala:
- Endogamia, stabileste alegerea partenerilor din interiorul aceluiasi grup. Persoanele se pot casatori
intre ei daca apartin aceeasi rase, etnii, religii sau caste
- Exogamia, stabileste alegerea partenerilor in afara grupului de rasa, religiie, caste si etnii
Pentru practica medicala familia ca sistem se impune prin urmatoarele:
- Prin componenta sa, fiind formata din membrii care sunt intr-o stare de interdependenta
- Prin echilibrul sau, adaptanduse continuu pentru asi exercita functiile
- Prin intregul sau cu sarcini unitare dar si diferentiale in functie de sarcinile societatii si
revindecarea membrilor sai
Se cunosc urmatoarele forme structurale ale familiei:
- Familia nucleara formata din sot si sotie si copiii lor naturali
- Familia nucleara cu copii adoptati formata din sot si sotie, copiii sai naturali si adoptati
- Familia nucleara largita reprezentata din sot si sotie, copiii sai naturali si cei adoptati, parintii si
rudele unuia sau ambelor soti
- Familia nucleara in curs de dezorganizare, famiile in care relatiile efective au un caracter
contradictoriu, predomina violenta, relatii care duc la divort
- Familia dezorganizata formata din sot si sotie si copiii lor naturali sau adoptivi ca urmare a
decesului unuia din soti sau divortului
- Concombinajul, o structura familiara pseudoconjugala dintre 2 persoane
Familia nucleara poate imbraca 2 forme:
- Familia de orientare in care copii se nasc si au statut de copil, frate
- Familie de procreere creata prin casatorii in care nu este rolul de parinte
Se cunosc urmatoarele etape ale vietii familiare:
- Etapa vietii familiare fara copii
- Etapa vietii familiare cu copii de varsta prescolara
- Etapa vietii familiare cu copii de varsta scolara
- Etapa vietii familiara cu copii adulti se numeste etapa cuibului gol, copii parasesc casa
- Etapa omului singuratic
Grupele de criterii de determinare a starii de sanatate a familiei:
1. Statutul familiar are urmatorii indicatori:
Starea economica, venitul pe cap de membru a familiei, prezenta locuintei
Incarcatura ereditara
Incarcatura prin stres, prezenta violentei, oamenilor cu boli cronice, invalizilor
Capacitatea de confruntare cu problemele vietii, experienta de ingrijire a copilului, gradul
exterior, anturajul
2. Statutul femeii in perioada de reproducere, are urmatorii indicatori:

Starea de sanatate generala a femeii


Fertilitatea
Varsta primei sarcini
Obiceiurile: practicarea sportului, consumul de tutun, alcool, droguri, alimentatia nerationala
Istoria reproductiva: prezenta copiilor nascuti morti, sarcinilor extrauterine, nasterilor premature sau
multibare, avorturile

3. Statutul copiilor, au urmatorii indicatori:


Sanatatea copiilor la nastere si in timpul nasterii
Imunizarea in timp a copilului
Starea de alimentatie si de crestere a copilului
Patologiile de crestere si morbiditatea
Performantele scolare
4. Statutul adolescentului, cu urmatorii indicatori:
Performantele scolare apoi profesionale
Nivelul de dezvoltare fizica si mentala
Activitatea fizica
Prezenta patologiilor si morbiditatii
Abuzul de alcool, droguri si tutun
5. Statutul adultului, a parintilor cu urmatorii indicatori:
Alimentatia sanatoasa
Practicarea activitatii fizice
Consumul de alcool, droguri si tutun
Respectarea securitatii rutiere si muncii
Patologii si morbiditate
6. Statutul varstnicilor, cu urmatorii indicatori:
Adaptarea fizica, psihica si sociala la schimbarile timpului
Prezenta dificultatii, regresiunilor mentale, asigurarea conditiilor de viata adecvate etapei
Mentinerea contactului cu noile generatii
Apelarea la serviciului medical in caz de dependenta
Factorii determinanti a starii de sanatate a familiei:
- Factorul biologic si genetic:
o Prezenta locuintei
o Conditiile de trai
- Factorul mediului ambiant:
o Modul de viata
o Accesul la serviciile de sanatate
- Factorii de risc pentru sanatatea membriilor familiei:
o Conditiile psihologice tensionate
o Prezenta maladiilor, handicapului a unuia din membrii ai familiei,
o Deprinderile nocive
o Conditiile de trai si de munca nesatisfacatoare
Prin structura si functiile sale, familia asigura menmbrilor sai:
Cadrul material de existenta
Pregatirea copiilor pentru rolul de adulti
Exercitarea functiei de stabilizator emotional si psihosocial
Asigurarea cooperarii economice intre membrii familiei, de repartitia bunurilor materiale
Asigurarea cadrelor de protectie
Familia are 2 grupuri de functii:
- Functii interne:
o Functia de reproducere

o Functia de ingrijire si dezvoltare a copilului


o Functia de educatie
o Functia economica de asigurare a familiei cu surse financiare
o Surse de socializare
Functii externe:
o Incadrarea vietii familiei in ansamblu activitatii comunitatii
o Incadrarea adultilor apti de munca in procesul social

Directiile principale de actiune pentru asigurarea sanatatii in familie:


- Formarea si functionarea optima a organismului familial
- Promovarea sanatatii familiei prin cultivarea unui stil de viata sanatos
- Asigurarea conditiilor pentru exprimarea deplina a functiilor familiei
- Depistarea factorilor de risc, de imbolnavire si supravegherea familiilor expuse actiunii acestor
factori
Masuri de psihoigiena si de prevenire a patologiilor familiale:
- Sfatul familial sau premaritar:
o Aplicarea unor consultatii preventive, de cunoastere a viitorilor soti si sotie, de cunoastere a
familiilor acestora
o De indrumare psihosociala si profilactica
-

Sfatul genetic:
o Consultatia obligatorie la determinarea factorilor de risc de transmitere a diferitor maladii
prin ereditare
o Masurile psihopedagocie consta in aplicarea celor mai eficiente metode si forme de educatie
a copiilor in mediul familial, eficiente metode de relatii dintre soti, parinti si copii
o Masurile psihoprofilactice consta in cadrul mediului familial, profilaxia tulburrarii psihice
care pot aparea ca urmare a stresului permanent
o Masurile de recuperare, necesare in cazul cand in familie apare un membru invalid, cu
handicap

Medicina de familie este o disciplina medicala capabila sa ofere servicii de sanatate familiei si membrilor
acesteia.
Asistenta medicului de familie are urmatoarele caracteristici:
- Ingrijirea de sinteza, integrativa prin:
o Accesibilitatea sporita la servicii medicale prin promtitudini si continuitate a metodelor de
profilaxie si tratament, din punct de vedere economic asistenta medicului de familie este cel
mai putin costisitoare si din punct de vedere social medicul trebuie sa devina consilier de
sanatate fiecarei familii
-

Problemaitica ingrij fiec familie:


o Formarea familiei, reproducere si contraceptia
o Supravegherea copilului de la nastere pana la viata de adult
o Supravegherea adultului persoanelor supuse factorului de risc
o Profilaxia imbatranirii precoce si supravegherea varstnicilor
o Educatia pentru sanatate
o Supravegherea epidemiologica si efectuarea vaccinarilor

Actele medicului de familie au 4 directii majore:


- Mentinerea sanatatii si prevenirii bolii in familie

Evitarea riscurilor si depistarea precoce a imbolnavirilor


Ingrijirea si supravegherea permanenta prin dispensarizare a bolnavului
Acordarea de consultatii in problemele vietii familiale

Tema: Planificarea familiala


Planificarea familiala este un complex de masuri profilactice si informativ educationale indreptat spre
formarea unei atitudini responsabile si sigure in comportamentul sexual in preintampinarea unei sarcini
nedorite sau cu risc ereditar inalt, protejarea fata de maladiile sexual transmisibile, reducerea morbitatii
infantile.
Sarcinile planificarii familiale:
- Profilaxia si reducerea mortalitatii si morbiditatii materne
- Profilaxia si reducerea mortalitatii si morbiditatii infantile
- Prevenirea avorturilor
- Asigurarea conditiilor pentru nasterea unor copii doriti si sanatosi
- Protejarea sanatatii reproductive a populatiei cu pastrarea genofondului natiunii
Programul national de planificare familiala are la baza 2 elemente principale:
- Relatia existenta intre avortul ilegal si nivelul inalt al mortalitatii si morbiditatii printre femei,
precum si numarul mare de copii abandonati si cu handicap
- Recunoasterea dreptului familiei de a restabili numarul de copii pe care si-l doreste
Directiile de actiune in asigurarea acestor elemente:
- Formarea unui personal medical competent si apt pentru desfasurarea programului de planificare
familiala, cu stabilirea a 3 actiuni specifice pentru fiecare categorie de personal medical
- Importarea de materiale contraceptive si punerea acestora la dispozitia populatiei
- Identificarea metodelor educationale adecvate nivelului cultural, cunostintelor, experientelor si
atitudinii populatiei fata de metodele de planificare
Strategiile principale a programului national de planificare familiala:
- Crearea bazei legislative despre dreptul omului legate de sanatatea reproductiva si sexuala
- Reorganizarea si optimizarea serviciului de planificare familiala si de sanatatea reproductiva
- Instituirea unui sistem educational pentru pregatirea tineretului catre viata de familie
- Stabilirea unui sistem informational privind planificarea familiala si protejarea sanatatii
reproductive
Asistenta medicala in domeniul de planificare si a sanatatii reproductive se acorda in 3 nivele:
1. Acordarea asistentei medicale in domeniul sanatatii reproductive de catre medicul de familie, care
are urmatoarele sarcini:
Consultarea problemelor planificarii familiale
Alegerea metodei de contraceptie
Asigurarea metodelor de contraceptie
Efectuarea contraceptiei de urgenta
Intreruperea sarcinii de urgenta pana la 3 luni
Selectarea pacientilor cu functii reproductive
Patronajul medico-social a grupelor populatiilor vulnerabile: adolescenti, gravide
2. Asigurarea asistentei specializate de catre medici la nivelul spitalelor raionale si municipale:
Asigurarea de medici ginecologisti: au functia de consultare in domeniul de planificare familale,
dirijare, tratare a patologiilor ginecologice si somatice

3. Asigurarea de asistenta in domentiul de planificare familiala si centrul sanatatii de planificare familiala


Tema: Modul de viata
Modul de viata este o totalitate a formelor activitatii vitale a persoanei, a grupului social sau a intregii
societati luate ca un ansamblu de activitati in conditiile existente.
Modul de viata este un anumit gen de activitate a omului in sfera spirituala si intelectuala.
Notiunea modului de viata se caracterizeaza prin sistemul de indicatori calitativi cum ar fi:
Caracteristica continutului muncii
Interrelatiile in colictiv
Satisfacerea de munca
Satisfacerea de profesii
Conditiile de trai,
Necesitati spirituale si valori morale produse si utilizate in procesul activitatii
Indicatorii cantitativi, cum ar fi nivelul salariului venite mediu pe cap de membru sau locuitor
Suprafata locativa
Durata timpului de lucru
Consumul de timp pentru satisfacerea necesitatii spirituale

Se cunosc urmatoarele notiuni a modului obisnuit de viata:


A. Nivelul de viata sau de trai care se caracterizeaza prin volumul si structura satisfacerii necesitatii
materiale si spirituale care pot fi apreciate numeric
Organizatia natiunilor unite (ONU) a determinat 12 criterii semnificativa a nivelului de trai a
unei natiuni:
1. Starea demografica
2. Alimentatia
3. Nutritia
4. Nivelul de instruire
5. Nivelul de educatie
6. Venitul
7. Consumul global
8. Conditiile de munca
9. Conditiile de trai
10. Confortul de trai
11. Imbracaminte
12. Conditiile de odihna
13. Securitatea sociala
B. Calitatea vietii este gradul de satisfacere a necesitatii materiale si spirituale care nu pot fi supuse
masurarii directe, care trebuie sa fie supuse unei cuantificari
C. Stilul de viata care consta in prezenta unei particularitati individuale ale conduitei, fiind o manifestare
a vitalitatii
D. Oranduirea vietii sau ordinea vietii sociale, regimul muncii, respectarea regimului muncii, regimul
traiului, prezenta responsabilitatii

E. Standartul vietii, reprezinta o totalitate de caracteristici de caracter normativ si comparativ:


Aprecierea standartelor de trai
Standartele calitatii vietii
Oranduirea vietii
Stilulul vietii
Elementele structurale ale modului obisnuit de viata:
- Activitatea de reformare a naturii, a societatii, a oamenilor
- Acitivitatea de satisfacere a starii spirituale umane
- Formele de participare in activitatea si dirijarea cu oamenii
- Activitatea cunoasterii, de a sti, de a cunoaste materia empirica
- Activitatea de comunicare
- Activitatea medicala
Factorii modelului de viata, pot fi repartizati dupa urmatoarele criterii:
- Caracterul activitatii fizice sau intelectuale
- Domeniile de activitate in orele de serviciu si in afara orelor de serviciu
- Forma de activitate, activitatea de producere sociala sau medicala
Aspectele activitatii de producere:
- Nivelul de satisfacere cu specialitati si lucrul efectuat
- Intensitatea muncii
- Functia detinuta
- Relatiile in colectivul de munca
- Conditiile sanitaro-igienice de munca si de trai
- Nivelul calificarii si pregatirii profesionale
- Participarea la diferite activitati obstesti
Criteriile activitatii social-politice:
- Indeplinirea unui lucru obstesc permanent
- Participarea in activitati electorale
- Interesul fata de literatura politica si situatia internationala
- Oratori in intrunire
Elementele de baza medicala:
- Comportamentul igienic, cu respectarea igienii individuale familale, sociale, la lucrul de trai si de
munca
- Respectul fata de valorile sanatatii individuale si sanatatii altor persoane
- Indeplinirea recomandarilor si tratamentului indicat de medic
- Vizitarea insitutiilor medicale preponderent cu tel profilactic
Activitatea medicala poate fi pozitiva indreptata spre pastrarea si fortificarea sanatatii si poate fi negativa
indreptata spre deteriorarea sanatatii.
Indicatorii activitatii medicale:
- Cunostintele medicale de care dispune persoana sau societatea
- Prezenta si aplicarea deprinderilor igienice sau neigienice
- Respectarea cerintelor de dispensarizare
- Adresarea dupa sfaturi profilactice la medici
- Participarea la masurile de pastrare si de fortificare a sanatatii publice

Modul de viata sanatos este o forma de activitate umana indreptata spre pastrarea si fortificarea sanatatii
si a intregii populatii.
Modul de viata sanatos este un tip de conduita, de comportament, de activitate in conditii socialeconomie, politice concret care nu depinde de activitatea sistemului public.
Informarea modului de viata, sanatatea trebuie sa respecte 2 directii:
- Formarea, dezvoltarea, fortificarea si activizarea conditiilor factorilor si imprejurarilor pozitive
pentru pastrarea si imbunatatirea sanatatii individuale si a intregii populatii
- Depistarea precoce a factorului de risc si micsorarea, minimizarea actiunii, afectiunii de risc asupra
nivelului de sanatate
Modul de viata sanatos are 10 norme prioritare:
1. Respectarea regulilor de igiena individuala, igiena muncii si tehnica securitatii
2. Cunoasterea procedeelor de psihoigiena si psihoterapie cu aplicarea ei
3. Refuzarea de la tabacism
4. Practicarea sportului si culturii fizice
5. Alimentatia rationala
6. Abstenenta alcoolica, refuzul de la consumul de alcool
7. Participarea activa la masurile de dispensarizare
8. Adresarea la timp dupa sfat sau ajutor medical
9. Pastrarea ecologica a mediului ambiant
10. Capabilitatea de a acorda primul ajutor medical in aparitia diferitor stari acute de sanatate
Sanologia este stiinta despre sanatate, despre sanatatea celor sanatosi, despre formele de pastrare, de
fortificare, de promovare si de reproducere a sanatatii populatiei.
Sanologia sintetizeaza cunostinte despre profilaxia primara a sanatatii individuale si sanatatii intregii
populatii, despre rolul si modul influentei asupra vietii, asupra nivelului de sanatate.
Rolul sanologiei este stiinta de pastrare si fortificare si producerea sanatatii precum si educatie pentru
sanatate.
Sanologia este stiinta care se preocupa cu studiul sanatatii spirituale sufletesti.

Tema: Educatia pentru sanatate


Educatia pentru sanatate este o ramura a sanatatii publice care studiaza nivelul de cultura sanitara ca:
cunostinte, deprinderi, atitudini si comportament a diferitor grupuri de populatii precum si mijloacele si
procedeele educationale necesare formarii modului de sanatate sanatos.
Sarcinile pentru educatie:
- Ridicarea nivelului de cunostinte medicale printre populatie in domeniul sanogenezei, profilaxiei
maladiilor si protectiei mediului ambiant
- Formarea si dezvoltarea unor indrumari corecte de pastrare si promovare a sanatatii
- Crearea unei pozitii active fata de sanatatea personala, fata de problemele sanatatii publice, pentru a
atrage masele de populatii la participarea activa in consolidarea sanatatii
Educatia pentru sanatate are 3 roluri:
- Rolul preventiv prin care temele de educatie contin elemente de instructie, instruire pentru
prevenirea imbolnavirilor

Rolul constructiv care consta in adeziunea opiniei publice in favoarea sanatatii


Rolul curativ indreptat spre convingerea pacientilor de a urma prescriptiile medicale

Educatia pentru sanatate are 4 compartimente principale:


- Medicina omului sanatos
- Medicina preventiva indreptata spre profilaxia primara
- Medicina curativa indreptata spre profilaxia secundara
- Medicina de reabilitare indreptata spre profilaxia tertiara
Educatia pentru sanatate are 3 laturi:
- Latura cognitiva care consta in comunicarea si insusirea de noi cunostinte necesare pastrarii si
fortificarii sanatatii
- Latura motivationala sau psihologica consta in convingerea populatiei despre necesitatile
prevenirii si combaterii bolii, rolul dezvoltarii armonioase a organismului si respectarea unui mod
de viata sanatos
- Latura comportamentala volitionala sau informativa consta in insusirea deprinderilor si
obisnuintelor sanogene cu aplicarea lor in latura cotidiana
Educatia pentru sanatate cuprinde 3 domenii:
- Domen cognitiv de a sti
- Domen psihomotoric de a sti sa faci
- Domen afectiv de a sti sa fii, sa aplici
La baza educatiei pentru sanatate sunt 3 principii:
- Principiul prioritatii consta in faptul: cu cat interventia este mai timpurie inceputa de la o varsta
cat mai mica, educatia pentru sanatate este mai eficace
- Principiul autoritatii opinia celor cu autoritate in grupul populational este mai credibila, daca
acestia constituie un exemplu de mod de viata sanatos
- Integrarea educatiei pentru sanatate in obiectivele politice de sanatate a guvernului, a tarii
Formele si mijloacele de instruire si educatie sanitara:
- Formele auditive sau orale
- Imagistice sau vizuale
- Autovizuale
- Tiparituri
- Complexe
Educatia pentru sanatate are 2 functii:
- Sanogenica pentru ridicarea sanatatii
- Profilactica sau preventiva consta ca prin intermediul selc....A transmite obiectiv pr
Tipuri de educatie pentru sanatate:
- Eduacatia pentru sanatate formala unde rezultatul unui proces planificat de transmitere de
experienta de cunostinte despre pastrarea si fortificarea sanatatii prin eforturi de inavatare de catre
educatori
- Educatia pentru sanatate neformala tine de componentele de conduita intre persoane prin
experienta si imitatii, de a transmite cunostintele si deprinderile modului de viata sanatos celor din
jur
- Educatia pentru sanatate comportamentala cuprinde educatia pentru sanatate conform normelor
legislative, sociale
- Educatia favorabila sanatatii principalul obiectiv: dezvoltarea cunostintelor si atitudinilor, in
domeniul cunostintei
Dupa criterii:

Adresabilitatea mijloacelor individuale


Adresabilitatea de grup
Adresabilitatea mijloacelor de comunicare mass media

In dependenta de mediul social, educatia pentru sanatate poate fi pentru:


- Populatia urbana
- Populatia rurala
- Varsta
- Sex
- In dependenta de colectivitate (scoala, gradinita, ntreprindere)
In dependenta de categoria de populatie, educatia pentru sanatate poate fi:
- Pentru cei sanatosi
- Pentru diferite categorii de bolnavi
7 Tema: Organizarea serviciului stomatologic

Organizarea serviciului stomatologic in republica Moldova este efectuata de catre ministerul


sanatatii in persoana stomatologica principala
Asistenta consultativa metodologica acorda centrul stomatologic republican
Asistenta medicala stomatologica la nivel municipal este acordata de catre centrele stomatologice
municipale
La nivel raional asistenta medicala este acordata de catre sectiile de stomatologie
La nivel rural a centrelor de sanatate asistenta medicala este acordata de catre cabinete
stomatologice. In localitatile in care nu sunt cabinete stomatologice, asistenta medicala
stomatologica este acordata de catre medicul de familie prin indicarea in caz de urgenta a diferitor
analgetice si indreptarea la medicul stomatolog

Scopul serviciilor stomatologice:


- Elaborarea si intreprinderea masurilor de profilaxie primara, secundara si tertiara a afectiunilor
stomatologice
- Aplicarea masurilor de depistare in stadiile cat mai timpurii a patologiilor stomatologice printre
populatie cu tratarea efectiva a lor
- Acordarea asistentei medicale stomatologice populatiei la nivel calitativ inalt si efectiv
- Educatia sanitara a populatiei in scopul profilaxiei primare, a patologiilor stomatologice
Sarcinile serviciilor stomatologice:
- Dezvoltare si pefectionarea structurii si functiilor serviciului stomatologic
- Efectuarea examenlor medicale profilactice stomatologice: copiilor, elevilor, studentilor si
lucratorilor colectivului de munca decretate (cei care lucreaza la industria alimentara)
- Sanarea cavitatii bucale a tuturor pacientilor care s-au adresat in institutiile medicale stomatologice
- Sanarea cavitatii bucale la necruti
- Acordarea asistentei medicale stomatologice de urgenta a populatiei
- Efectuarea expertizii medicale a vitalitatii bolnavilor cu patologii stomatologice
- Spitalizarea bolnavilor cu patologii stomatologice in dependenta de necesitate
- Acordarea tratamentului ortodontic si de protetica dentara
- Implimentarea noilor metode si tehnologii de diagnostic si tratament a patologiilor stomatologice
- Planificarea si efectuarea masurilor de perfectionare si ridicarea profesionalismului cadrelor
serviciilor stomatologice
- Educatia sanitara a populatiei in domeniul profilaxiei patologiilor stomatologice si promovare
modului sanatos de viata

Acordarea asistentei organizator-metodice consultative si instructive, structurilor serviciilor


stomatologice

Sanatia cavitatii bucale la copii se face in mod obligatoriu de 2 ori pe an prin organizarea examenului
medical profilactic in mod decentralizat sau centralizat.
Structura centrului stomatologic municipal:
- Registratura
- Sectia stomatologica terapeutica
- Sectia chirurgicala OMF
- Sectia ortodontica de protezare
- Laboratorul dentar
- Laboratorul flurografic
- Cabinetul fizioterapeutic
- Cabinetul de proceduri
- Laboratorul clinic
- Laboratorul biochimic
- Administratia
Documentatia structurii serviciilor stomatologice:
- Tichetul statistic pentru inregistrarea diagnozei finale
- Fisa de ambulator a bolnavului stomatologic
- Fisa de evidenta dispensaric a bolnavului stomatologic
- 3 registre:
a. Registru de evidenta a fisei de ambulator noi inregistrate
b. Registru de evidenta a certificatului concediului de boala
c. Registru de evidenta a persoanei careia s-a efectuat examenul medical profilactiv
-

Zilnicul de lucru a medicului stomatologic


Listele de evidenta zilnica a bolnavilor careia s-a acordat asistenta medicala stomatologica

Dispensarizarea bolnavilor cu patologii stomatologice se efectueaza in conformitate cu cerintele generale


ale dispensarizarii populatiei
Analiza activitatii institutiilor stomatologice se efectueaza dupa urmatorii indicatori:
- Gradul de completare a unitatii asistentei stomatologice
- Asigurarea populatiei inregistrata
- Numarul mediu de locuitori la o unitate de medic stomatologic
- Numarul mediu de vizite la medicul stomatologic al unui locuitor pe parcursul anului
- Raportul dintre numarul de bolnavi cu caries complicat si caries fara complicatii
- Raportul dintre numarul de dinti tratati si extrasi
- Ponderea populatiei care au trecut examenul medical profilacticic al stomatologului
- Ponderea populatiei ce necesita sanarea cavitatii bucale din numarul celor care au trecut examenul
medical profilactic
- Ponderea populatiei sanate din numarul celor care necesita
- Gradul complicatiei dupa plombarea dentara
- Ponderea protezelor dentare refacute
- Ponderea complicatiilor dupa extargerea dintilor
Optimizarea serviciului stomatologic prevede urmatoarele masuri:
- Structura existenta a serviciului stomatologic necesita a fi orientata spre o dezvoltare intensiva cu
asigurarea tehnico-materiala avansata si cu un potential de cadre de inalta performanta
- Aplicarea indicatorilor de calitate si de performanta la planificarea muncii si aprecierea personalului
serviciului stomatologic

Asigurarea sistemului de colaborare si coordonrare bine definita intre medicii de diferit profil in
scopul anularii tulburarilor consultatiilor si investigatiilor
- Asigurarea unui proces de instruire continuu a personalului medical, a serviciului stomatologic
Tema: Sisteme de sanatate publica, metodele de reorganizare a asistentei
Sistemul de sanatate publica constituie un ansamblu de subsisteme care interactioneaza intre ele in
directia obtinerii unui obiectiv comun de asigurare a populatiei cu servicii medicale calitative.
Sistemul de sanatate publica are urmatoarele caracteristici:
- Sistemul in ansamblu, prezinta mai multe calitati posibile decat suma calitatilor subsistemelor sale
- Circulatia informatiei in cadrul unui sistem bine organizat este mult mai rapida si usurata decat in
subsistemele sale luate in parte
- Gradul de independenta fata de mediul inconjurator a sistemului este mult mai mare decat a
subsistemelor sale
- Dirijarea sau manajmentul este mult mai eficient decat a fiecarui subsistem aparte
Formarea unui sistem de sanatate publica este in stransa dependenta de:
- Evolutia istorica a tarii
- Nivelului de dezvoltare economica a tarii
- Factorii culturali, sociali si de mediu a tarii
- Etiologia politicii de sanatate dusa in tara de catre guvernanti
- Nivelul de scolarizare, de educatie medicala a populatiei
Componentele de baza a unui sistem de sanatate publica sunt:
- Baza tehnico-materiala si dezvoltarea de resurse umane, tehnologice si financiare
- Planificarea, organizarea si aplicarea de programe directionate spre cele mai stringente probleme de
sanatate
- Asigurarea economica a sistemelor de sanatate
- Gradul de dezvoltare si calitatea serviciilor medicale prestate populatiei
- Eficienta manajmentului sanitar
Compararea sistemului de sanatate publica din diferite tari selecteaza prin:
- Compararea fiecarui din componentele sistemului de sanatate publica, exprimate prin productia de
servicii medicale calitative si impactul acestora asupra nivelului de sanatate a populatiei
- Prin compararea modului de viata a populatiei, compararea sanatatii mediului ambiant, compararea
structurii resurselor umane si tehnologice
- Compararea rezultatelor activitatii structurii de sanatate publica
Sistemele de sanatate publica necesita a fi supuse unui proces de evaluare continua pentru analiza
complexa a activitatii sistemului de sanatate publica.
Pe langa indicatorii mortalitatii, morbiditatii, natalitatii sunt necesari:
- Indicatorii profilaxiei primare a bolilor evitate prin vaccina
- Nivelul de imunizare a populatiei
- Nivelul calitatii si duratei medii de viata
- Nivelul de sanatate a populatiei
Contradictiile dintre moralitatea asistentei medicale a populatiei, prin actele de solidaritate, accesibilitate si
etichibilitate pe de o parte si partea economica financiara de retinere a costurilor serviciilor medicale si
cheltuielilor pentru structurile sistemelor de sanatate publica stau la baza reformelor sistemelor de sanatate
publica.
Reforma sistemului de sanatate publica consta in schimbarea politicii de sanatate si a institutiilor
sistmului de sanatate publica, care formeaza si promoveaza aceasta politica.

Problemele aparute a sistemlor de sanatate publica pot fi hotarate prin:


- Reforme institutionale
- Reorganizarea structurilor functionare si manajeriale a institutiilor medicale
- Reformarea insusi a insititutiilor medicale
Se cunosc 2 metode esentiale de reformare a sistemului de sanatate publica:
- I-a metoda- decentralizarea reprezinta o transferare a puterii si imputernicirilor in domeniul
manajmentului sanitar, planificarii serviciilor medicale, primirii deciziilor de la nivel national la
nivel local
Reorganizarea sistemului de sanatate publica prin metoda decentralizata trebuie sa determine:
- Pana la care nivel se va implimenta decentralizarea
- Cui trebuie de transmis functiile si de legat imputernicirile ca urmare a decentralizarii
- Care din functii si sarcini vor fi primile centralizate
Rezultatele decentralizarii se apreciaza prin:
- Gradul de sanatate a populatiei
- Gradul de echitabilitate si accesibilitate a populatiei la serviciile medicale
- Eficacitatea si calitatea serviciilor acordate populatiei
- Asigurarea dreptului pacientului la libera alegere a furnizorului de servicii medicale
-

A II-a metoda- pendulului de reorganizare a sistemului de sanatate publica are la baza 2 strategii:
a. Obtinerea consensului dintre cei care doresc schimbarea, reorganizarea si cei care se
ocupa, consta in:
Micsorarea temerii fata de schimbarile culturale si sociale ca urmare a reformei
Constientizarea de catre beneficiari a necesitatilor de reformare a sistemului de
sanatate
Formarea unei pozitii de sustinere pozitiva a reformei, explicand avantajele
reformelor celor cointeresati in reforme
Organizarea formatiunilor politice de sustinere a reformelor cu izolarea grupurilor
care se opun
b. Intensificarea procesului de reforma, consta in:
Repartizarea reformelor pe un termen admisibil
Planificarea implimentarii reformelor concomitent cu elaborarea lor
Atragerea in reorganizarea sistemului de sanatate publica atat a grupelor sustinatoare
cat si a celor care se opun prin obtinerea consensului

Masurile de reorganizare a sistemului de sanatate publica, pot fi repartizate in 4 categorii:


- Potentialul resurselor umane, de resurse tehnice, de resurse manajariale si resusre financiare
necesare aplicarii reformelor
- Analiza factorilor social- cultural care pot stimula reformele planificate
- Constituirea uniunilor politice de formare a relatiilor care pot stimula aplicarea reformelor
- Implimentarea masurilor de procedura pot stimula reformele
Tema: Asigurarile medicale
Asigurarea sanatatii populatiei este considerat a fi un obiectiv esential a unui sistem de sanatate publica.
Asigurarile medicale reprezinta o forma de asigurare a populatiei cu servicii medicale calitative,
echitabile, accesibile.
Medicina prin asigurare reperezinta un sistem de organizare a sistemului de sanatate publica prin
intermediul asigurarilor, prin efectul legii pentru toata populatia sau pentru unele categorii sociale.

Asigurator este persoana juridica care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurati isi asuma
obligatia sa plateasca acestora despagubirile care le revin in caz de distrugere sau disparitie a bunurilor
asigurate si sa plateasca suma de asigurare la survenirea unui eveniment in viata persoanei asigurate.
Asigurata este persoana fizica sau juridica care este detinator a politii de asigurare. Asigurarile medicale
sunt un gen de asigurari, in care riscul asigurat este necesitatea de mentinere sau de pierdere a sanatatii
persoanei asigurate la una sau mai multe maladii sau anumitei stari de sanatate, care necesita cheltuieli
medicale sau diferite compensatii pentru tratament.
Asigurarile de sanatate sunt o parte a asigurarilor medicale care tin numai de asigurarea riscului de
pierdere a sanatatii de catre persoana asigurata.
Despagubirile in asigurarile de sanatate pot fi sub forma de servicii medicale prestate si echitate de catre
companiile de asigurari sau prin achitarea unei sume de bani compensatorii cu despagubirea persoanei
asigurate.
Asiguararea de asistenta medicala reprezinta o parte din asigurarea de sanatate care garanteaza persoane
detinatoare de polite de asigurari, prestarea de servicii medicale in caz de necesitate in institutiile medicale
contractate.
Asigurarile de asistenta medicala nu prevad despagubiri daca asiguratul nu a beneficiat de serviciile
medicale.
Asigurarea de cheltuieli medicale prevede acoperirea tuturor cheltuielilor medicale suportate de persoana
asigurata in urma unor situatii de sanatate stipulate in contractul de asigurare.
Functiile asigurarii:
- Formarea fondului financiar special de asigurare ca garantie de plata pentru riscurile preluate de
catre companiile de asigurare
- Restituirea pagubelor parvenite pe parcursul asigurarii si sustinerea materiala a persoanei
- Preintampinarea si minimizarea daunei care presupune un complect vast de masuri inclusiv
finantarea masurilor de profilaxie si de diminuare a defectelor negative sau a calamitatilor naturale.
Tipurile de asigurare:
In baza volumului de risc se cunosc:
- Asigurarea in caz de deces
- Asigurare in caz de invaliditate sau incapacitate de actiune
- Asigurarea cheltuielilor medicale
Dupa numarul de persoane asigurate:
- Asigurari individuale
- Asigurari familiale
- Asigurari colective
Dupa perioada de asigurare:
- Asigurare de durata scurta (pana la un an)
- Asigurare de durata medie (de la 1-5 ani)
- Asigurare de durata lunga (de la 6-15 ani)
- Asigurare pe toata viata
Dupa forma de achitare a platilor:
- Asigurare cu achitare integrala
- Asigurare cu achitare in forma de renta (pe etape)
In baza formei de achitare a priului de asigurare:
- Asigurare cu achitare a priului dubla
- Asigurare cu achitare lunara a priului
- Asigurare cu achitare anuala a priului

Dupa efectul legii:


- Asigurarile medicale obligatorii
- Asigurarile medicale facultative sau de nevoie
Dupa volumul de acoperire:
- Asigurari complexe medicale sau de sanatate sau de cheltuieli medicale
- Asigurari pe anumite grupari de maladii
Avantajele asigurarii:
- Confortul financiar in momentul achitarii serviciilor medicale drept fiind polita de asigurare
- Accesibilitate la serviciile medicale de calitate la metodele contemporane de diagnostic, metode
contemporane calitative de tratament achitate de catre companiile de asigurari
Asigurarile obligatorii de asistente medicale prevede:
- Reprezinta un sistem garantat de stat in protectia in interesele populatiei in domeniul sanatatii
oferind cetatenilor republicii Moldovei posibilitati egale in obtinerea unei asistente medicale
calitative incluse intr-un program unic de servicii medicale
Particularitatile asigurarii obligatorii de asistenta medicala:
- Serviciile medicale similare pentru toti contemporanii
- Stabilirea primiilor de asigurare in functie de venit si nu in functie de riscurile individuale
- Contributiile pentru asigurare sunt platite atat de patron cat si de salariati
- Statul achita contributiile stabilite pentru persoanele social vulnerabile si dezavantajoase
- Efectuarea controlului public asupra administrarii fondurilor in care se acumuleaza mijloacele
financiare destinate pentru asigurarea obligatorie de asistenta medicala
Sursa financiara:
- Intreprinderile
- Institutiile
- Organele administratiei publice centrale si locale
- Cetatenii
Fondurile acopera cheltuielile necesare pentru tratarea afectiunilor si bolilor incluse in programul unic.
Principiile sistemului de sanatate, bazat pe asigurarile obligatorii de asistente medicale:
- Solidaritatea dintre generatii dintre persoanele sanatoase si cele bolnave
- Echitate in acordarea serviciilor de sanatate, inclusiv persoanelor si grupurilor social vulnerabile
- Accesul universal al populatiei la serviciile medicale
- Preocuparea pentru ingrijirile primare de sanatate, inclusiv de prevenire a bolilor tratate de catre
medicul de familie
- Decentralizarea economico-financiara a sistemului de sanatate publica cu asigurarea unui grad inalt
de autonomie prestatorilor de servicii medicale
- Garantarea calitatii ingrijirilor de sanatate prin acreditarea insititutiei medicale si acordarea de
licente pentru diferite activitati medicale
Volumul de servicii medicale incluse in cadrul asigurarii obligatorii de asistente medicale sunt:
- Asistenta medicala primara
- Asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca
- Asistenta medicala spitaliceasca
- Asistenta medicala specializata de ambulator
Dirijarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala este efectuata de catre compania nationala de
asigurari, care are urmatoarele competente:
- Organizarea, desfasurarea si administrarea asigurarii obligatorii de asistente medicale

Finantarea institutiei medicale in baza contractelor de procurare a serviciilor medicale incheiate


intre companiile si institutiile medicale
Apararea intereselor persoanelor asigurate cu exercitarea controlului si volumului de asistenta
medicala acordata acestuia
Organizarea si finantarea actiunilor prin care se promoveaza modul sanatos de viata si ocrotirea
mediului ambiant

Activitatea companiei nationale de asigurari in medicina este exercitata prin intermediul agentiilor
teritoriale.
Functiile acestor agentii:
- Puterea contractului de asistenta medicala care urmeaza sa fie acordata persoanelor asigurate
- Elabor politilor de asigurare persoanelor asigurate
- Apararea intereselor persoanelor asigurate
- Verificarea volumului termenilor calitatii si costurilor asistentei medicale acordate persoanelor
asigurate
- Organul de coordonare si supraveghere a activitatii companiei nationale de asigurari in medicina
este consiliul de administrare format din reprezentantii parlamentului, presedentia, ministerul
sanatatii, finantelor, economiei, muncii si protectiei sociale precum si a confederatiei nationale
Polita de asigurare este documentul de baza emis de catre CNAM prin care se certifica inchierea unui
contract de asigurare intre o persoana fizica sau juridica si companii, asigurand dreptul respectivei
persoane la asistenta medicala gratuita in cazul aparitiei unei maladii sau a unei afectiuni cu impact
asupra sanatatii.
Persoana asigurata beneficiaza de urmatoarele avantaje:
- Accesul liber la toate serviciile medicale incluse in programul unic al asigurarilor obligatorii de
asistenta medicala
- Asistenta medicala oportuna si calitativa
- Minimizarea cheltuielilor in mod propriu pentru sanatate
- Servicii profilactice ce mentine sau micsoreaza riscul de imbolnaviri
Din bugetul de stat sunt asigurati:
- Invalizii
- Studentii de la institutii de invatamant superior cu frecventa
- Elevii din invatamantul secundar profesional
Din bugetele administratiilor publice locale sunt asigurati:
- Pensionarii
- Somerii
- Copii de varsta prescolara
- Elevii din invatamantul primar, gimnazial, liceal si mediu general
Tema: Problemele mediului social al umanitatii (Din cartea rosie)