Document al

Băncii Mondiale

Raport nr. 46822-MD

ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE

CORPORAŢIA FINANCIARĂ INTERNAŢIONALĂ

STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA

PENTRU

REPUBLICA MOLDOVA

PERIOADA AF09-AF12

23 decembrie 2008

Unitatea de management pentru Moldova

Regiunea Europa şi Asia Centrală

Corporaţia Financiară Internaţională

Departamentul CFI pentru Europa de Sud şi Asia Centrală

Acest document are o distribuţie limitată şi poate fi utilizat de către beneficiari doar cu scopul
exercitării sarcinilor oficiale. În caz contrar, conţinutul documentului nu poate fi dezvăluit fără
autorizarea Băncii Mondiale.
 Data Strategiei precedente de asistenţă pentru ţară este 14 decembrie 2004
ECHIVALENTE MONETARE
Leul moldovenesc (MDL)
Octombrie 2008: 1 dolar SUA= 10,3 MDL
Anul financiar al Guvernului: 1 ianuarie – 31 decembrie

ABREVIERI ŞI ACRONIME
AAC Activităţi analitice şi consultative
ABP Alocare bazată pe performanţă
ACB Analiză cost-beneficiu
ACP Analiza cheltuielilor publice
AEI Asociaţie de Economii şi Împrumut
AFP Analiza finanţelor publice
AGIM Agenţia pentru Garantarea Investiţiilor Multilaterale
AID Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare
ANRCETI Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi
Tehnologia Informaţiei
APGLF Aplicarea în practică a şi guvernare în legea forestieră
APP Avans pentru pregătirea proiectului
ASD Analiza sustenabilităţii datoriei
ASD Administraţia de Stat a Drumurilor
AT Asistenţă tehnică
BEEPS – abr. eng. Studiul performanţei mediului de afaceri şi a întreprinderilor
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BNM Banca Naţională a Moldovei
BNS Biroul Naţional de Statistică
CBGC Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice
CC Curtea de Conturi
CCTM Cadrul de cheltuieli pe termen mediu
CE Comisia Europeană
CFI Corporaţia Financiară Internaţională
CFM Calea Ferată de Stat din Moldova
CGA Cererea pentru guvernare adecvată
CNPF Comisia Naţională a Pieţei Financiare
CPD Creditare în baza politicilor de dezvoltare
CSI Comunitatea Statelor Independente
CSRS Credit pentru susţinerea reducerii sărăciei
DEP Document de evaluare a proiectului
DRUID Departamentul Regatului Unit pentru Dezvoltare
DST Drepturi speciale de tragere
EAC Europa şi Asia Centrală
ECPRF Evaluarea cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare
EPT-IAR Educaţie pentru toţi – iniţiativa cu aplicare rapidă
EPIT Evaluarea politicilor şi instituţiilor ţării
ERFT Evaluarea responsabilităţii financiare a ţării
FGCCT Fortificarea guvernării şi combaterea corupţiei în ţară
FMI Fondul Monetar Internaţional
FUS Fosta Uniune Sovietică
GAC Grupul pentru Asigurarea Calităţii
GEF – abr. eng. Fondul Global de Mediu

ii
GFP Gestiunea finanţelor publice
IBM Institutul Băncii Mondiale
IFI Instituţii financiare internaţionale
IMM Întreprinderi mici şi mijlocii
IMMM Întreprinderi micro, mici şi mijlocii
IS Întreprindere de stat
ISD Investiţii străine directe
JSAN – abr. eng. Evaluarea comună a BM şi FMI
MEC Ministerul Economiei şi Comerţului
MET Memorandum economic pe ţară
MET Ministerul Educaţiei şi Tineretului
MF Ministerul Finanţelor
mmc Mii metri3
MSTC Metrologie, standarde, testare şi calitate
OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
ODM Obiectivele de dezvoltare ale mileniului
OIM Organizaţia Internaţională pentru Migraţie
OMC Organizaţia Mondială a Comerţului
ONG Organizaţie neguvernamentală
OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa
PAC Proiectul de ameliorare a competitivităţii
PARMUE Planul de Acţiuni Republica Moldova-UE
PCRM Partidul comuniştilor din Republica Moldova
PESF Program de evaluare a sectorului financiar
PEV Politica europeană de vecinătate
PIB Produs Intern Brut
PIP Program de investiţii publice
PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
POP Poluanţi organici persistenţi
PRGF – abr. eng. Mecanismul pentru reducerea sărăciei şi creştere economică
RAE Raport anual de evaluare
REAT Raport de evaluare a achiziţiilor ţării
RES Raport de evaluare a sărăciei
RISP – abr. eng. Proiectul de investiţii şi servicii rurale
RRSC Raport privind respectarea standardelor şi codurilor
SAC – abr. eng. Credit pentru ajustări structurale
SAT Strategia de asistenţă pentru ţară
SCERS Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei
SCIS Servicii consultative în domeniul investiţiilor străine
SIC Standarde internaţionale de contabilitate
ASDI Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională
SIRS Strategie interimară de reducere a sărăciei
SND Strategia Naţională de Dezvoltare
SRS Strategie de reducere a sărăciei
TIC Tehnologii de informare şi comunicare
TTFSE – abr. eng. Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-est
TVA Taxa pe valoare adăugată
UE Uniunea Europeană
UICN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii
VNB Venit naţional brut
VPN Valoare prezentă netă

iii

Vicepreşedinte
Director regional
Conducător de echipă
AID CFI
Shigeo Katsu Vicepreşedinte CFI pentru Europa şi Asia Jyrki I. Koskelo
Centrală şi pieţele financiare globale
Martin Raiser Director pentru Europa de Sud şi Asia Shahbaz Mavaddat
Centrală
Melanie Marlett Conducător de echipă Kaikham Onedamdy

Această SPT a fost elaborată de către o echipă, în componenţa căreia au intrat Dawn Roberts,
Erwin Tiongson, Carolina Odobescu, Asa Giertz, Ivan Velev, Lawrence Bouton, Jana Kunicova,
Paul Bermingham, Martin Raiser, Iaroslav Baclajanschi, Alexander Pankov, Rekha Menon, Suzy
Yoon, Andrei Busuioc, Anatol Gobjila, Bogdan Costantinescu, Dejan Ostojic, Elena Nikulina,
Svetlana Proskurovska, Gloria LaCava, Valerie Stadlbauer, Menahem Prywes, Jong A. Choi,
Victor Burunsus, Matthias Grueninger, Pierre Olivier Colleye, Sergiy Kulyk, Elena Corman,
Maria Vannari, Sandu Ghidirim, Takao Ikegami, Andreas Schliessler, Ala Pinzari, Scherezad
Latif, Keta Ruiz, Anush Bezhanyan, Ana Maria Mihaescu, Michael Edwards, Juan Navas-
Sabater, Zoran Anusic, Arcadie Capcelea, Doina Visa, Alexei Ionascu, Anna Wielogorska.

STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA

MOLDOVA

CUPRINS

REZUMAT ................................................................................................................... VI
I. CONTEXTUL DE ŢARĂ.......................................................................................... 1
A. Contextul politic................................................................................................ 1
B. Evoluţia recentă a aspectelor economice .......................................................... 2
C. Perspectivele macroeconomice şi sustenabilitatea datoriei .............................. 4
D. Profilul sărăciei ................................................................................................. 6
E. Progresele obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului .... 8
F. Consolidarea guvernării şi combaterea corupţiei............................................ 11
II. PRIORITĂŢILE ŞI PROVOCĂRILE DE DEZVOLTARE ALE ŢĂRII........ 13
A. Programul de dezvoltare al ţării...................................................................... 13
B Problemele structurale şi sectoriale: progrese şi provocări............................. 15
III. STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII ................................. 23
A. Implementarea precedentei SAT..................................................................... 23
B. Programul de parteneriat cu ţara propus de Grupul Băncii Mondiale ............ 30
C. Parteneriate ..................................................................................................... 39
IV. GESTIUNEA ŞI MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE ŢARĂ ............. 42
A. Monitorizarea şi evaluarea bazate pe rezultate ....................................................... 42
B. Gestiunea riscurilor ................................................................................................. 43
ANEXA 1: MOLDOVA ŞI ODM ............................................................................... 46
ANEXA 2: STRATEGIA DE ŢARĂ PRIVIND FORTIFICAREA GUVERNĂRII
ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN MOLDOVA ................................... 49
ANEXA 3: RAPORTUL DE FINALIZARE A STRATEGIEI DE ASISTENŢĂ
PENTRU MOLDOVA.................................................................................. 62
Tabel A.1: Tabelul cu rezumatul rezultatelor al Raportului de finalizare SAT.... 87
Tabelul A.2: Moldova – Programul de creditare planificată şi implementată (AF
2005-2008)...................................................................................................... 98
Tabelul A.3. Servicii necreditare planificate şi implementate (AF 2005-2008)...... 99

iv
Anexa 4: fişa de rezultate sat şi auto-evaluarea programului de ţară în Moldova
....................................................................................................................... 101
Anexa 5 (Anexa B9): Matricea de rezultate SPT .................................................... 104
Anexa 6: sprijinul partenerilor de dezvoltare pentru strategia naţională ........... 114
Anexa A1- Principalii indicatori economici şi de program – amendamentele de la ultima SAT
din Moldova..................................................................................................... 124
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului .................................................................. 128
SAT Anexa B2 – Indicatori selecţi * ai performanţei şi gestiunii portofoliului
Băncii în Moldova ....................................................................................... 129
SAT – Anexa B3 – Sumarul programului BIRD/AID din Moldova ..................... 130
Anexa B3 ..................................................................................................................... 130
- Moldova: Programul CFI pentru operaţiuni investiţionale ................................ 130
SAT Anexa B4 – rezumatul serviciilor altele decât împrumuturi – Moldova...... 131
SAT Anexa B5 – Indicatorii sociali din Moldova, la data de 15/10/2008.............. 132
SAT Anexa B6 – Principalii indicatorii economici din Moldova, la data de
15/10/2008 .................................................................................................... 134
SAT Anexa B7 – Principalii indicatori ai expunerii din Moldova......................... 137
B8 (CFI) pentru Moldova – Portofoliul investiţiilor obligate şi defalcate neachitate
....................................................................................................................... 138
SAT Anexa B8 – Portofoliul operaţiunilor din Moldova (BIRD/AID şi granturi)
....................................................................................................................... 139
SAT Anexa B10 – Rezumatul priorităţilor de dezvoltare SAT în Moldova......... 140

v
 REPUBLICA MOLDOVA – STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA
REZUMAT

i. Pe măsura apropierii Republicii Moldova de statutul unui stat cu venituri

mici-medii, ţara are nevoie de o strategie de creştere durabilă, recunoscând,
totodată, că este improbabil ca fluxurile de remitenţe, care au impulsionat creşterea
economică, determinată de consum, din ultimii câţiva ani, să continue să crească
vertiginos. Deşi migraţia şi remitenţele probabil vor servi drept catalizatori ai creşterii pe
durata desfăşurării SPT şi în viitorul apropiat, Moldova trebuie să creeze condiţii pentru
utilizarea cât mai eficient posibilă a acestor remitenţe, cum ar fi, de exemplu, prin
fortificarea intermedierii financiare şi ameliorarea mediului de afaceri, fapt ce va permite
creşterea economiilor şi investiţiilor private.

ii. Această Strategie de Parteneriat cu Ţara (SPT), bazată pe rezultate, se

axează pe asistenţă în punerea bazelor unei creşteri economice incluzive în Moldova.
Aceasta va necesita abordarea a trei provocări corelate: (i) creşterea competitivităţii
economiei pentru susţinerea creşterii economice durabile, (ii) minimizarea riscurilor
sociale şi ambientale, dezvoltarea resurselor umane şi promovarea incluziunii sociale, şi
(iii) îmbunătăţirea guvernării în sectorul public. Aceste trei domenii constituie cei trei
piloni ai SPT pe anii AF09-AF12 şi sunt consecvente Strategiei Naţionale de Dezvoltare
a Moldovei (SND) pentru anii 2008-2011.

iii. Performanţa macroeconomică a Moldovei în cadrul precedentei Strategii de

asistenţă pentru ţară (SAT) a fost puternică. Autorităţile au înregistrat o antecedenţă
bună de stabilitate macroeconomică, creşterea cumulativă în perioada anilor 2004-2007
constituind circa 25%. Economia a rezistat mai multor şocuri externe, inclusiv creşterii
bruşte a preţurilor la gaze naturale, interdicţiilor impuse de Rusia asupra vinurilor din
Moldova şi secetei din 2007 ce a micşorat producţia agricolă cu aproximativ 30%.

iv. Perioada SAT precedentă a fost caracterizată de stabilitate politică, cu o

creştere a pluralismului politic şi un proces electoral competitiv. Preşedintele actual,
membru al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), îşi va încheia
maximul de două termene în 2009. Conflictul transnistrean a continuat să preseze asupra
dezvoltării ţării, însă reunificarea are o mare prioritate în SND a Moldovei şi se
anticipează eforturi continue de soluţionare a problemei pe motivul importanţei acesteia
pentru creşterea economică şi integrarea europeană.

v. Pe termen lung, Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană şi ţara a

beneficiat de finanţare sporită şi mai coordonată din partea instituţiilor europene. În
2007 Moldova a devenit ţară de hotar cu UE, odată cu accesiunea României. În 2008,
datorită implementării cu succes a Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE,
preferinţele comerciale autonome au intrat în vigoare şi acum se desfăşoară discuţii
privind un nou Acord legal cu UE.

vi. În pofida creşterii economice continue şi a stabilităţii politice relative,

reducerea nivelului general al sărăciei pare să fi stagnat între anii 2004 şi 2005.
Datele recent publicate de Guvern sugerează că în anul 2007 rata sărăciei absolute şi rata
sărăciei estreme s-au micşorat până la 25,8 la sută şi 2,8 la sută corespunzător. Echipa de

vi
evaluare a sărăciei desfăşoară o analiză mai sistematizată a promotorilor acestor realizări
recente. Recuperarea economică a Moldovei a ajutat să iasă din sărăcie 40% din populaţia
ţării în perioada anilor 1999-2004. Totuşi, întârzierea în restructurarea gospodăriilor
agricole a redus oportunităţile generatoare de venituri pentru producătorii agricoli
individuali şi a contribuit la creşterea sărăciei în spaţiul rural, cel puţin până în anul 2005.
Analiza dinamicii după 2005 este împiedicată de seriile de date statistice intermitente.

vii. Economia Moldovei rămâne a fi vulnerabilă. Afluxul mare de remitenţe a

condiţionat creşterea recentă, determinată de consum, dar, şi expune economia riscurilor
unei crize regionale. Deja există indicii că migraţiunea s-ar putea să fi încetinit şi că unii
muncitori s-ar putea să se fi întors în ţară. Creşterea continuă a preţurilor la gaze naturale
necesită ajustări în cadrul unei economii care este încă ineficientă în utilizarea resurselor
energetice. Creşterea subită a preţurilor la produsele alimentare şi criza economică
globală reprezintă riscuri potenţiale, care ar putea afecta negativ economia. Fenomenele
naturale prezintă pe viitor un risc continuu pentru agricultură.

viii. Flexibilitatea va fi crucială în abordarea Băncii pentru a permite adaptarea

la contextul economic şi politic schimbător. Dat fiind că venitul pe cap de locuitor în
Moldova a depăşit recent pragul AID, ţara intră într-o perioadă de tranziţie – mişcându-se
spre creditare posibilă din partea BIRD. Programul de ţară al Băncii va ajusta astfel
utilizarea instrumentelor în mod corespunzător, folosind în continuare toată asistenţa AID
disponibilă, dar probabil investind cu timpul mai puţin în proiecte şi mai mult în AAC,
după cum ar fi cazul unei ţări cu venituri medii. La mijlocul anului 2009, după alegerile
parlamentare, este anticipată numirea unui nou guvern şi colaborarea cu noul guvern ar
putea genera anumite schimbări.

ix. De aceea, această SPT reflectă tranziţia de la SAT precedentă printr-un

proces în doi timpi. Prima etapă implică extinderea intervenţiilor şi programelor care
funcţionează bine în cadrul portofoliului existent pe parcursul AF09 şi AF10. Pe
parcursul etapei doi, pentru anii rămaşi ai perioadei SPT intervenţiile vor fi definite în
termini mai specifici. Această abordare oferă Băncii un anumit grad de flexibilitate în
ajustarea portofoliului, la necesitate, ca răspuns la chestiunile ce vor apărea ulterior
alegerilor ce se apropie sau ca rezultat al crizei financiare regionale. Intervenţiile la etapa
doi vor fi clar stipulate în Raportul asupra progresului realizat în cadrul SPT, iar termenul
pentru acest raport va fi avansat, dacă va fi adecvat, pentru a asigura oportunitatea şi
efectivitatea programului de ţară.

x. SPT prevede un program de creditare din două-trei operaţiuni pe an – cel

puţin una dintre care va fi sprijin bugetar. Totalul angajamentelor va constitui
aproximativ 45-50 milioane de dolari pe an, alocaţia specifică pentru ţară fiind
determinată anual prin sistemul AID de alocări bazate pe performanţă. Banca va examina
finanţare suplimentară pentru operaţiunile existente în cadrul portofoliului actual şi
sprijin pentru proiectele cu componente de bunuri regionale sau globale. Operaţiunile
investiţionale vor întări antecedenţa Băncii şi avantajul comparativ faţă de alţi parteneri şi
se vor axa pe domeniile unde poate fi mobilizată altă finanţare.

xi. Moldova este o prioritate strategică pentru CFI şi aceasta îşi va spori
activităţile investiţionale şi serviciile consultative în ţară. Scopul principal al CFI este

vii
de a susţine dezvoltarea sectorului privat, cu un accent special pe sectorul financiar,
agribusiness, sectorul serviciilor medicale şi modernizarea infrastructurii. CFI va avea o
strânsă colaborare cu AID, în special în infrastructură şi sănătate.

xii. Activitatea Băncii în domeniul guvernării şi anti-corupţiei va fi consecventă

cu strategia corporativă recent aprobată a Băncii. Responsabilitatea şi conducerea
ţării sunt necesare pentru ca programul Băncii să poată produce o diferenţă decisivă în
perioada SPT şi să amelioreze poziţia Moldovei în raport cu anumite măsuri comparative
ale guvernării. De asemenea, Banca va lucra împreună cu alte părţi interesate, societatea
civilă şi sectorul privat pentru a asigura că acţiunile de reformă ale autorităţilor sunt
susţinute şi aprofundate printr-o cerere mai mare pentru o guvernare bună.

xiii. Implementarea eficientă a SPT va necesita o coordonare solidă cu alte

eforturi de dezvoltare şi activităţile de monitorizare şi evaluare vor capitaliza
oportunităţile pentru o armonizare sporită. Indicatorii din SND au fost incorporaţi în
cadrul de rezultate unde a fost necesar şi Banca se va baza pe sistemele de date ale ţării şi
pe sistemele de raportare unificate în cazurile când va fi necesar. Banca va monitoriza
riscurile fiduciare, capacitatea de implementare la nivelurile central şi descentralizat,
şocurile externe şi riscurile legate de economia politică.

xiv. Directorii executivi ar putea lua în consideraţie următoarele:

• Dacă lecţiile însuşite din perioada SAT precedentă au fost suficient de
bine reflectate în SPT;
• Dacă SPT a identificat provocările de dezvoltare relevante şi dacă pilonii
de sprijin în cadrul noului program oferă o reacţie de răspuns adecvată;
• Dacă SPT sprijină în suficientă măsură prevederile Declaraţiei de la Paris
şi Accra în eficientizarea asistenţei pentru dezvoltare;
• Dacă riscurile identificate de program sunt realiste şi dacă remediile
propuse sunt credibile; şi
• Dacă programul utilizează optimal resursele disponibile Grupului Băncii
Mondiale pentru a reacţiona la necesităţile Moldovei.

viii
 I. CONTEXTUL DE ŢARĂ
A. Contextul politic

1. Pe durata precedentei SAT (AF05-AF08) Moldova a înregistrat o stabilitate

politica, cu o creştere a pluralismului politic şi un proces electoral competitiv. Partidul
Comunist din Republica Moldova (PCRM) a câştigat majoritatea voturilor în Parlament în
urma alegerilor din 2001, iar Parlamentul, la rândul său, a ales un preşedinte comunist.
Majoritatea PCRM şi preşedintele au rămas la putere după următoarea rundă de alegeri
programate din 2005 – considerate drept libere si corecte de către Organizaţia pentru
Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi de către alte părţi. Prim-ministrul numit în
2001 a servit timp de şapte ani. Următoarele alegeri parlamentare sunt preconizate pentru
anul 2009, când se aşteaptă ca actualul preşedinte să elibereze funcţia după ce va fi servit
maximul de două termene. În 2007 partidele din opoziţie au preluat o serie de consilii
regionale de la PCRM, demonstrând că alegerile locale au oferit o alegere veritabilă.
Suplimentar, numărul femeilor alese în funcţie de primar a crescut de la 16% (2003) până
la 19% (2007), iar în 2008 o femeie a fost numită în funcţia de prim-ministru al Republicii
Moldova pentru prima oară.

2. În pofida acestei stabilităţi şi a progreselor, conflictul transnistrean a continuat

să preseze asupra dezvoltării generale a ţării. Relaţiile dintre cele două părţi au fost
tensionate din moment ce Transnistria şi-a declarat independenţa faţă de Moldova în 1990.
Dat fiind că acest teritoriu de est deţine o parte considerabilă a bazei industriale a
Moldovei, conflictul a forţat Moldova să devină şi mai dependentă de producţie agricolă şi
energia importată. Conflictul a mai creat şi un spaţiu vamal fragmentat, cu implicaţii pentru
mobilizarea veniturilor vamale şi fiscale. După un scurt conflict în 1992, s-a convenit
asupra unui armistiţiu. Totuşi, eforturile de a ajunge la o soluţionare permanentă sub egida
unui grup multi-statal au realizat puţine progrese în anii recenţi. Un dialog direct între
Chişinău şi Tiraspol a avut loc în aprilie 2008 şi se aşteaptă eforturi continue de soluţionare
în formatul 5+2 – participanţii principali incluzând guvernul central de la Chişinău,
Transnistria, OSCE, Ucraina şi Rusia, şi cei doi observatori incluzând UE şi SUA.
Reunificarea este o prioritate înaltă pentru Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) a
Moldovei, dată fiind importanţa acesteia atât pentru creşterea economică cât şi pentru
integrarea europeană.

3. Pe plan internaţional Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană în

termen lung. Moldova şi-a consolidat relaţiile cu UE şi ambele părţi au fost de acord cu
obiectivele specificate în Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană
(PARMUE) pe trei ani, semnat în 2005 în contextul Politicii Europene de Vecinătate
(PEV). În 2006 Comisia Europeană (CE) a instituit delegaţia sa la Chişinău. De la 1
ianuarie 2007, UE a ajuns la hotarul cu Moldova prin accesiunea României. În 2008,
datorită implementării reuşite a PARMUE, Moldova a obţinut dreptul la preferinţe
comerciale autonome, asigurând accesul scutit de taxe al produselor moldoveneşti pe
pieţele statelor din UE.

4. Moldova beneficiază de o finanţare sporită şi mai coordonată de la instituţiile

europene. Sprijinul UE oferit Moldovei s-a orientat preponderent spre dezvoltarea
capacităţii în administraţia publică, reformarea asistenţei sociale şi a asistenţei medicale

1
primare, elaborarea unei strategii de reformă a sectorului energetic, îmbunătăţirea
climatului de afaceri, în special a capacităţii de export, şi promovarea unui stat de drept, a
independenţei sistemului judecătoresc şi respectării drepturilor omului. Eforturile comune
ale Moldovei şi UE s-au axat de asemenea pe gestiunea frontierei şi măsuri de consolidare
a încrederii pentru Transnistria. Recent, Moldova a devenit primul stat PEV care a semnat
la 5 iunie 2008 un Parteneriat-pilot de Mobilitate cu scopul fortificării capacităţii ţării de a
gestiona migraţia.

5. În prezent se desfăşoară discuţii privind un nou acord juridic cu UE. Consiliul

Europei a constatat realizările pozitive în procesul reformelor politice şi economice din
cadrul primului PARMUE şi a salutat alinierea activă a Moldovei la Declaraţiile de politici
externe şi de securitate comune. Realizări importante au fost obţinute în facilitarea
procedurilor de obţinere a vizei, în acelaşi timp controlând migrarea ilegală, la fel şi în
sporirea accesului comercial pe piaţa europeană. Consiliul Europei a evidenţiat domeniile
care necesită prioritizarea eforturilor continue pentru consolidarea democraţiei şi a
supremaţiei legii, asigurarea respectării drepturilor omului, fortificarea eforturilor de luptă
cu corupţia şi îmbunătăţirea climatului investiţional.

6. Moldova a demonstrat stabilitate şi capacitatea implementării unui spectru

larg de iniţiative de dezvoltare economică, însă trebuie de lucrat mai mult în direcţia
menţinerii creşterii economice şi reducerii sărăciei. Cu o populaţie de aproximativ 3,8
milioane şi un venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor de circa 1.090 dolari SUA în
2007, Moldova rămâne a fi o ţară venituri relativ mici. Numărul celor implicaţi activ în
procesul politic rămâne relativ redus – în mare parte pe motiv că clasa de mijloc este încă
mică, societatea civilă este fragmentată şi mulţi tineri emigrează. Privind spre viitor,
Moldova trebuie să consolideze rezultatele reformelor structurale, care sunt necesare pentru
instituirea politicilor şi instituţiilor vitale, şi să accelereze a doua generaţie de reforme
pentru a oferi oportunităţi pe termen lung tinerilor moldoveni.

B. Evoluţia recentă a aspectelor economice

7. Performanţa macroeconomică a Moldovei pe durata precedentei SAT a fost

robustă. Autorităţile au avut o antecedenţă bună de stabilitate macroeconomică, cu o
creştere cumulativă de circa 25% în perioada anilor 2004-2007. Guvernul a menţinut o
poziţie fiscală prudentă, înregistrând mici excedente primare în majoritatea anilor. În anii
recenţi inflaţia a constituit principala provocare macroeconomică şi cu ajutorul unui
Mecanism pentru reducerea sărăciei şi creştere economică (PRGF) al Fondului Monetar
Internaţional, Guvernul a urmărit o politică monetară şi fiscală riguroasă. Totuşi, ca urmare
a turbulenţei economice globale recente, recesiunea creşterii apare drept o nouă provocare
macroeconomică pentru Moldova. În general, cadrul macroeconomic actual este în mare
parte favorabil (vezi Tabelul 1).

8. Economia a rezistat mai multor şocuri externe recente. Rusia a interzis în 2006
importul vinurilor din Moldova, care constituia aproximativ o pătrime din întregul export al
Moldovei şi 10% din PIB. Între timp, Moldova, un importator net de energie, s-a mai
confruntat cu creşterea drastică a preţurilor la gaze naturale, care s-au triplat din ianuarie
2006 până în iulie 2008. În vara anului 2007 sectorul agricol, care reprezintă direct circa
14% din PIB, a fost afectat grav de o secetă, cu pierderi în sector estimate la aproape 23,1%

2
din producţie. Creşterea economică a ţării a căzut până la aproximativ 4,8% în 2006, iar în
anul 2007 a persistat o creştere mai moderată, reflectând impactul secetei. În pofida unei
performanţe generale mai slabe decât cea anticipată, creşterea PIB-ului neagricol rămâne
puternică, fiind la nivel de 8% anul trecut. În prima jumătate a anului 2008, creşterea s-a
redresat robust şi în anul 2008 se prognozează expansiunea creşterii cu 6,5% în anul curent.

Tabelul 1. Moldova: Cadrul macroeconomic, 2001–2009

Real Estimat Prognozat
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Creşterea PIB real (%) 6.1 7.8 6.6 7.4 7.5 4.8 3.0 6.5 3.5
Inflaţia IPC (media, %) 9.6 5.2 11.6 12.4 11.9 12.7 12.3 12.8 7.8
Rata de schimb (media, MDL/$) 12.9 13.6 13.9 12.3 12.6 13.1 12.1 10.4 11,0
Rata de schimb efectivă reală, % -1.2 -6.1 -6.1 12.8 -1.1 0.6 7.0 11.4 -0.2

Venituri şi granturi, % în raport cu PIB 32.1 32.5 34.1 35.2 38.6 39.9 41.6 40.3 39.7
Cheltuieli şi împrumuturi nete, % în raport cu PIB 31.5 34.3 33.1 35.1 37.0 40.1 42.0 40.8 41.2
(din care): % în raport cu PIB
Salarii 7.8 8.2 9.2 9.1 9.2 9.8
Plăţi ale dobânzii 4.2 2.2 2.1 1.9 1.2 1.0 1.2 1.2 1.3

Balanţa primară (numerar), % în raport cu PIB 4.1 0.4 2.8 2.6 2.6 1.2 0.9 0.6 -0.2
Balanţa generală (numerar), % în raport cu PIB -0.1 -1.8 0.7 0.7 1.3 0.2 -0.2 -0.5 -1.5

Balanţa contului curent, % în raport cu PIB -1.8 -1.2 -6.6 -1.8 -7.6 -11.1 -15.8 -18.9 -19.2
Rezerve oficiale brute (luni de import) 2.5 1.9 2.1 2.7 2.6 3.0 3.7 3.3 3.2

Surse: Autorităţile din Moldova şi estimările şi prognozele personalului FMI şi al Băncii. Conturile fiscale sunt ale guvernului general.

9. Se atestă semnale încurajatoare, că modelul anterior al Moldovei de creştere

determinată de consum s-ar putea extinde, în care din ce în ce mai mult alţi promotori
ai creşterii joacă un rol mai distins. De la începutul recuperării economice din 2000,
creşterea economică este în medie de 5,5% anual şi este determinată în mare parte de
consum şi de activităţile de construcţie finanţate de influxul de remitenţe ale muncitorilor
(constituind în anul 2008 circa o-treime din PIB). Există unele indicii că remitenţele se
orientează tot mai mult spre activităţi de afaceri investiţionale decât doar spre consum şi
construcţia locuinţelor. Investiţiile private au crescut de la 12,4% din PIB în 2003 la 24,7%
din PIB în 2007, iar fluxul de investiţii străine directe (ISD) a crescut considerabil în cursul
aceleiaşi perioade. ISD reprezentau circa 11% din PIB în 2007, mult mai mult decât în alte
ţări din regiune (deşi cumulativ şi în valori la cap de locuitor, Moldova mai continuă să
rămână cu mult în urma vecinilor săi). Investiţiile publice de asemenea au crescut în anii
recenţi.

10. Criza economică globală a afectat substanţial perspectivele economice ale

Moldovei. Moldova ar putea fi grav afectată de micşorarea afluxului de remitenţe şi ISD în
lumina unei recesiuni regionale. În anii recenţi deficitul de cont curent s-a majorat (de la 10
la sută din PIB în anul 2005 până la 17 la sută în anul 2007), ca rezultat al majorării
preţurilor la energie, interdicţia exportului de vinuri moldoveneşti, cererea pentru import
robustă, determinată de remitenţe, şi sporirea activităţilor aferente ISD. Drept consecinţă a
recesiunii regionale anticipate, în anul 2008 deficitul de cont curent al Moldovei se
anticipează să se mărească în continuare până la circa 19 la sută din PIB. Rămâne în
continuare mare acoperirea generală a deficitului de cont curent prin ISD şi capital pe

3
termen lung – în jur de 90 la sută. Rezervele au fost în creştere, sugerând faptul că fluxurile
totale de capital au fost mai mult decât suficiente pentru finanţarea deficitului de cont
curent, determinând o acumulare de rezerve (de la 2,2 luni de import în anul 2005 până la
aproximativ 3,3 luni preconizate pentru anul 2008).

11. În pofida turbulenţelor financiare globale recente, sectorul financiar din

Moldova pare să fie poziţionat bine ca să reziste impactului crizelor în derulare de pe
pieţele financiare mondiale. Gradul înalt de capitalizare şi lichiditate, de rând cu structura
rezonabil adecvată a activelor, oferă o protecţie considerabilă împotriva potenţialelor şocuri
sistemice. Angajamentul Guvernului faţă de un regim flexibil al ratei de schimb va ajuta la
atenuarea impactului şocurilor externe. Cu toate acestea, perspectivele creşterii economice
pentru 2009 în cel mai bun caz sunt incerte. (În decembrie 2008, FMI a prognozat o rată de
creştere pentru anul 2009 egală cu 3,5 la sută.) Aprecierea reală anticipată a ratei de schimb
valutar exercită, de asemenea, presiuni asupra economiei, fapt ce va trebui abordat prin
politici care să sprijine ameliorarea în continuare a productivităţii şi competitivităţii.

C. Perspectivele macroeconomice şi sustenabilitatea datoriei

12. Economia Moldovei rămâne a fi vulnerabilă. Patru domenii în special prezintă

riscuri în continuare:

• Incertitudinile globale. Deşi estimările de până acum sugerează o recuperare solidă a

economiei ţării de pe urma încetinirii provocate de problemele în agricultură din anul
trecut, şocurile financiare globale recente ar putea afecta negativ Moldova, inclusiv prin
încetinirea creşterii în cadrul partenerilor săi comerciali principali şi în cadrul ţărilor de
destinaţie pentru muncitorii migranţi. Dependenţa sporită de remitenţe expune
economia riscurilor unei crize externe. Aceste riscuri sunt amplificate de lipsa
diversificării produselor şi pieţelor în fluxurile comerciale. Totuşi, s-ar putea ca
importurile determinate de remitenţe şi ISD de asemenea să stagneze, astfel atenuând
impactul net asupra balanţei de plăţi.
• Preţurile la energie. După cum prevede acordul cu Gazprom, preţurile la energie vor
continua să crească până când vor ajunge la nivelurile pieţei (adică ale UE) în 2011. În
iulie 2008 preţul a ajuns la 253 dolari SUA pentru o mie metri3, comparabil cu 80 dolari
SUA pentru o mie de metri3 în decembrie 2005. Micşorarea preţurilor la ţiţei în ultima
jumătate a anului 2008, la fel ca şi aprecierea ratei de schimb, ar putea ajuta la
temperarea majorărilor anticipate ale preţurilor domestice la gazele naturale. În pofida
acestui fapt, se anticipează ca preţul pe care Moldova îl achită pentru gazele naturale să
urce în continuare relativ cu nivelul său actual. Acest fapt va forţa ajustări suplimentare
într-o economie care este încă ineficientă în consumul său energetic, iar impactul se va
reflecta disproporţional asupra celor săraci.
• Preţurile la produse alimentare. Impactul creşterii preţurilor globale la produsele
alimentare va afecta probabil populaţia săracă din urban, care nu-şi produce propriile
alimente. De asemenea, în măsura în care politica guvernamentală discriminează
împotriva producătorilor de alimentaţie brută, preţurile mai înalte ar putea submina
dezvoltarea agricolă. În prima parte a anului 2008 creşterea bruscă a preţurilor la
produse alimentare a sporit inflaţia. Din acel moment, de rând cu micşorarea preţurilor
globale la produsele alimentare, redresarea din sectorul agrar autohton a contribuit la
reducerea inflaţiei preţurilor la produsele alimentare.

4
• Schimbările climatice. Seceta din 2007 va avea efecte durabile asupra sectorului
agricol. Încă nu este clar impactul inundaţiilor din 2008. Fenomenele naturale prezintă
pe viitor un risc continuu pentru agricultură şi, prin urmare, pentru creşterea economică
în întregime şi stabilitatea preţurilor.

13. Prognoza datoriilor este favorabilă, cu un risc mic de apariţie a unor probleme
majore la capitolul respectiv. Datoria de stat externă, cu excepţia datoriei întreprinderilor
aflate în proprietatea statului, s-a redus de la 61,5% din PIB în 2001 până la circa 20% din
PIB la sfârşitul anului 2007. Conform unei Analize recente de sustenabilitate a datoriei
(ASD), efectuată de către FMI în comun cu Banca Mondială, raporturile datorie publică şi
serviciul datoriei la venituri se încadrează în pragurile relevante din scenariile de bază şi
„istorice” (vezi Tabelul 2). În pofida şocurilor externe grave, autorităţile Republicii
Moldova au menţinut o poziţie prudentă în politica fiscală, care de rând cu o creştere
economică robustă, a dus la îmbunătăţiri continue la capitolul datorii. Suplimentar, există
perspective de durată medie încurajatoare pentru asistenţă oficială din partea donatorilor, în
mare parte datorită angajamentelor (în mare parte, sub formă de granturi) asumate de
donatori la adunarea Grupului Consultativ din 2006, ridicând astfel nivelul sustenabilităţii
datoriilor ţării.

14. Se preconizează că împrumuturile Republicii Moldova în termenul apropiat

vor fi oferite în condiţii concesionale, dar este probabil că datoriile externe vor deveni
mai puţin concesionale pe termen lung. Cu o creştere economică stabilă, venitul VNB pe
cap de locuitor în Moldova (1.090 de dolari SUA în 2007) a depăşit recent pragul de 1065
de dolari SUA al Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (AID). 1 Posibila tranziţie spre
împrumuturi de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) va purta
implicaţii politice importante pentru gestiunea eficientă a datoriei externe de către
Republica Moldova, adresând în acelaşi timp necesităţile de investiţii publice. Deosebit de
urgentă este necesitatea investirii în infrastructura critică şi în activele statului – precum
drumurile, spitalele şi şcolile – fără a ameninţa sustenabilitatea datoriilor sau a spori
veniturile publice.

Tabelul 2. Indicatorii poverii datoriei publice

Praguri 1
Slab Mediu 2007 2008-2027 2
VPN a datoriei externe ca procent
din
Exporturi 100 150 46,8 16
PIB 30 40 21,8 8,4
Venituri 200 250 54,2 26,2
Serviciul datoriei externe ca
procent din
Exporturi 15 25 3,9 1,1
Venituri 25 30 7,5 2,4

1
Pragul operaţional de eligibilitate a AID pentru AF08 este un VNB pe cap de locuitor de 1065 dolari SUA în
2006, utilizând metodologia Atlas.

5
1
Pragurile dependente de politici sunt utilizate în cadrul ASD comune a BM şi FMI în ţări cu venituri mici pentru
performanţe slabe sau medii. Gradaţiile pentru Moldova s-au îmbunătăţit recent până la medii, clasificările fiind bazate
pe medii anuale flotante de trei ani.
2
Media simplă.

Sursă: Analiza sustenabilităţii datoriei efectuată în comun de BM şi FMI, 13 februarie 2008.

15. Dimensiunea mare a guvernului limitează creşterea economică şi ar trebui

redusă 2. În timp ce deficitul fiscal a fost ţinut sub control, veniturile şi cheltuielile publice
au crescut rapid (cu circa 10 puncte procentuale din PIB în ultimii 5 ani, primordial
cheltuielile sociale, inclusiv pensiile şi fondurile de asigurări medicale) şi sunt în prezent
destul de înalte comparativ cu alte ţări, având în vedere nivelul de venit al Moldovei şi
dezvoltarea instituţională a ţării. Crearea spaţiului fiscal prin sporirea suplimentară a
mobilizării veniturilor nu reprezintă o opţiune dorită, dat fiind că veniturile constituie deja
8 p.p. din PIB, mai mult decât media altor ţări cu un nivel de venit similar. Pentru a
accelera creşterea, Moldova va trebui să-şi orienteze eforturile de reformă asupra sporirii
eficienţei utilizării resurselor publice întru producerea unui spaţiu mai larg pentru
cheltuielile investiţionale publice, însă lăsând spaţiu şi sectorului privat. Mai mult ca atât,
în termen scurt este necesar a elabora şi implementa anumite reforme pentru reducerea
sectorului public. Se preconizează că în anul 2009 cheltuielile publice vor rămâne la acelaşi
nivel ca procent din PIB.

D. Profilul sărăciei

16. Redresarea economică a Republicii Moldova a ajutat 40% din populaţie să

iasă din sărăcie în perioada anilor 1999-2004 (vezi Figura 1). Această reducere a sărăciei
a fost răspândită pe larg şi reprezintă cea mai mare scădere (în termeni procentuali) dintre
ţările din regiunea Europei şi Asiei Centrale (EAC). Cu toate acestea, reducerea nivelului
general al sărăciei a stagnat începând cu 2004 pe motivul creşterii sărăciei rurale (vezi
Tabelul 3). Datorită distorsiunilor şi imperfecţiunilor pe pieţele de materie primă şi de
producţie agricolă, producătorii agricoli primesc cu mult mai puţin pentru producţie şi
plătesc cu mult mai mult pentru materie primă decât s-ar cuveni comparativ cu preţurile de
paritate internaţionale.

2
O dezbatere detaliată este efectuată în cel mai recent raport Analiza cheltuielilor publice (ACP). Republica
Moldova: Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice pentru creştere economică şi reducerea sărăciei.
Raportul Băncii Mondiale nr. 37933-MD, februarie 2007. ACP abordează o serie de aspecte, inclusiv
corelarea dintre implicaţiile creşterii unui guvern mare; alocările mici de cheltuieli pentru articole importante,
cum ar fi întreţinerea drumurilor; ineficienţele din articolele majore de cheltuieli (cum ar fi, cheltuielile pentru
educaţie) şi opţiunile pentru ameliorarea eficienţei, concomitent asigurând spaţiul fiscal şi alte aspecte..

6
 Figure
Figura1:1.
GDP GrowthPIB
Creşterea and şi
therata
Poverty Rate:
sărăciei: 1997-2007
anii 1997-2007
(Moldova
(măsuraMET
METmeasure
a rateiof povertyîn
sărăciei rate)
Moldova)
20 80
Rata sărăciei
Poverty rate
70
15
Evoluţia
ChangeCBGC
in HBSîntre 2005
between şi 2006
2005 & 06
60
PIB real
Real GDP%%a change

Poverty Rate (%)

10

Rata sărăciei, %
50

5 40
Schimbarea

30
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20
-5
10
Real GDPPIB
Creşterea growth
real rate
-10 0

17. Remanierile metodologice efectuate în cadrul Cercetării bugetelor

gospodăriilor casnice (CBGC) previn comparaţia directă a datelor din anul 2006 şi
cele din anii precedenţi. În prezent sunt depuse eforturi pentru crearea unor serii
comparabile dintre anii 2005 şi 2006, utilizând tehnicile statistice elaborate recent (Caseta
1). Datele pentru anii 2006 şi 2007 sunt, ca şi principiu, comparabile. Cuantificarea
preliminară a sărăciei în anul 2007 în ansamblu a fost recent făcută public în Moldova
(Figura 1 şi Tabelul 3), iar aceste date sugerează că sărăcia s-ar putea să fi diminuat între
anii 2006 şi 2007 (Figura 1 şi Caseta 1). 3 O evaluare mai sistematizată a acestei dinamici
este în desfăşurare.

18. Consecinţele şocurilor economice recente asupra bunăstării sociale nu sunt

încă pe deplin clare. Seceta recentă, embargo-ul la vinuri şi creşterea continuă a preţurilor
la produsele alimentare şi la energie ar putea avea un impact considerabil asupra nivelului
sărăciei. Spre exemplu, deficitul relativ de produse alimentare în ţară a produs o creştere
bruscă a inflaţiei alimentare, care este la moment sursa principală a inflaţiei indicelui
preţului de consum. Conform estimărilor, inflaţia preţurilor alimentare an-de-an a crescut
cu 24% în mai 2008, preţul la pâine, fructe şi lapte crescând cu respectiv 20%, 56% şi 24%.
În aceeaşi perioada a anului trecut, inflaţia preţurilor alimentare era de circa 5%. O notă de
politici recentă referitoare la creşterea preţurilor la produsele alimentare în EAC, ce simula
impactul creşterii preţurilor la grâne asupra sărăciei în regiune, a sugerat că incidenţa
sărăciei în Moldova ar putea creşte cu aproape 3 p.p. 4 Mai mult ca atât, cheltuielile pentru
produse alimentare reprezintă circa 60 la sută din cheltuielile celor mai sărace gospodării
casnice 5 – accentuând că mărirea preţurilor la produsele alimentare ar putea avea un impact

3
Raportul oficial asupra sărăciei în Moldova în anul 2007 nu este disponibil public la momentul acestui
raport şi nu sunt disponibile alte date cu privire la sărăcie în afară de numărul total al persoanelor pauperizate.
Recent Guvernul a împărtăşit micro-datele din 2007, iar colaboratorii Băncii le analizează.
4
Alam, Asad, Sanjay Kathuria şi Olga Vybornaia. 2008. “Preţurile în ascensiune la cereale şi energie în
EAC: unele implicaţii economice şi asupra sărăciei şi răspunsul în aspect de politici” (mimeo).
5
Ministerul Economiei şi Comerţului din Republica Moldova, 2007. “Raport asupra sărăciei şi impactului în
aspect de politici, 2006,” (Chişinău: Ministerul Economiei şi Comerţului).

7
considerabil asupra bunăstării. Totuşi, estimările foarte preliminare sugerează că în anul
2006 sărăcia s-ar putea să se fi redus. O evaluare mai sistematizată a acestei dinamici mai
urmează încă a fi efectuată.

Tabelul 3. Privire în ansamblu asupra sărăciei în Moldova

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006* 2007*

Incidenţa sărăciei 67,8 54,6 40,4 29,0 26,5 29,1 30,2 25,8
Decalajul 5,9
27,0 19,3 12,4 7,3 6,8 8,0 7,9
sărăciei
Severitatea 2,1
13,7 9,1 5,2 2,7 2,5 3,2 3,0
sărăciei

Oraşele mari 16,5 12,8 6,9 5,9 20,6 14,0

Orăşelele mai 23,8
46,8 42,4 34,9 34,2 30,1
mici
Zonele rurale 45,1 31,1 31,2 36,0 34,1 31,3
Sursă: Autorităţile naţionale.
*Aceste cifre nu sunt strict comparabile cu datele din anii precedenţi, după cum se explică în Caseta 1.

19. Sărăcia în Moldova rămâne a fi un fenomen preponderent rural. Îmbunătăţirile

metodologice din Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) împiedică o
comparaţie directă între informaţia din 2006 şi cea din anii precedenţi (vezi Caseta 1).
Totuşi, ultima Notă de măsurare a sărăciei efectuată de guvern indică un profil în general
consecvent cu precedenta Evaluare a sărăciei a Băncii Mondiale. Circa un-sfert din
populaţie este săracă şi aproximativ 70% din cei săraci locuiesc în comunităţi rurale,
conform CBGC din 2007. Incidenţa sărăciei urbane este de 14%, în timp ce incidenţa
sărăciei rurale este de 31,3%. 6 Conform datelor anterioare, cei mai mulţi săraci sunt în
rândul pensionarilor, fermierilor şi lucrătorilor agricoli. Sărăcia în rândul fermierilor
reflectă lipsa oportunităţilor economice în regiunile rurale şi în sectorul agricol. În plus,
nivelurile sărăciei cresc odată cu mărimea gospodăriei casnice (numărul membrilor
gospodăriei), în special în cazul celor cu copii mici. De fapt, sărăcia în rândul copiilor
depăşeşte pe cea din rândul adulţilor: în anul 2006 sărăcia în rândul copiilor s-a poziţionat
la cota 27,4 la sută comparativ cu 25,8 la sută raportată la adulţi.

E. Progresele obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului

5
Rata sărăciei urbane din 2006 este mult mai înaltă decât cea din anii precedenţi. Aceasta s-ar putea datora
schimbărilor metodologice, dar şi creşterilor preţurilor la energie. Creşterea preţurilor la energie probabil a
afectat preponderent gospodăriile casnice urbane conectate la sursele de energie. Sărăcimea rurală,
dimpotrivă, este predispusă să aibă mai mult acces la surse de combustibil mai ieftine şi mai murdare.

8
20. Moldova acţionează în direcţia realizării Obiectivelor de dezvoltare ale
mileniului (ODM) şi a adaptat ţinte şi indicatori în baza contextului naţional. În anul
2000, Republica Moldova şi încă 191 de state ale lumii şi-au asumat angajamentul
realizării ODM până în anul 2015. Prima ajustare a acestor obiective la contextul Moldovei
a fost efectuată în 2004 şi a rezultat într-un şir de ţinte şi indicatori care au fost cizelaţi în
continuare în următorii ani. Realizarea acestor ţinte face parte din strategiile guvernului pe
termen mediu şi pe termen lung, după cum se articulează în Strategia Naţională de
Dezvoltare pentru anii 2008-2011. Moldova a înregistrat careva progrese în realizarea
ODM, iar ţintele pentru 2010 şi 2015 au fost revizuite în timpul procesului consultativ SND
cu autorităţile publice centrale, cât şi cu un
şir de organizaţii naţionale şi internaţionale Caseta 1. Revizuirile din 2006 ale
(vezi Tabelul 4). Lista deplină a ţintelor Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice
ODM naţionale ajustate este prezentată în Cadrul de eşantionare, metodologia de eşantionare
Anexa 1. şi chestionarele CBGC, sursa primară de date
pentru calcularea standardelor de viaţă, toate au
21. Moldova a obţinut progrese fost revizuite substanţial în 2006 pentru a face
sondajul mai reprezentativ şi a îmbunătăţi calculul
considerabile în realizarea Obiectivului 1 consumului. Aceste îmbunătăţiri metodologice
– Reducerea sărăciei extreme şi a foamei. împiedică analiza tendinţelor sărăciei până în 2006.
Date fiind îmbunătăţirile recente în Lipsa comparabilităţii ar putea fi adresată parţial
metodologia Cercetării bugetelor prin aplicarea unor metode noi, recent lansate de
gospodăriilor casnice, în 2006 au fost stabiliţi către personalul Băncii Mondiale, aşa-numitele
Estimări de arii mici (EAM). Scopul acestora este
noi indicatori iniţiali pentru reducerea de a prezice consumul pe cap de locuitor al unei
sărăciei şi se anticipează că evoluţia gospodării casnice într-o rundă ulterioară, în baza
ulterioară va ajuta la realizarea ţintelor unui model de consum estimat prin folosirea unei
pentru 2010 şi 2015. De asemenea, s-au runde anterioare, pentru a asigura faptul că
obţinut progrese în implementarea măsurilor definiţia consumului este aceeaşi pentru două
sondaje care ar fi de altfel incomparabile. S-a
de reducere a ratelor mortalităţii materne. iniţiat lucrul preliminar în aplicarea aceleiaşi
Mortalitatea maternă (la 100.000 născuţi vii) metodologii la sondajele din 2005 şi 2006.
a scăzut de la 28,0 în 2002 până la 16,0 in Rezultatele iniţiale sugerează că sărăcia ar fi putut
2006. Schimbările în metodologie s-au soldat descreşte în perioada respectivă, dar acest fapt
cu stabilirea de noi indicatori iniţiali pentru necesită o verificare sistematică suplimentară.
acest şi indicatorii mortalităţii infantile şi Sursă: Ferre, Celine, 2008 “Actualizarea
Moldova preconizează să realizeze noile ţinte profilurilor sărăciei între 2005 şi 2006: studiu de
stabilite pentru 2010 şi 2015. 7 caz al Moldovei,” mimeo.

Tabelul 4. Evoluţia realizării ODM – ţinte şi indicatori selectaţi

Ţinta Ţinta
Indicator de
2006 pentru pentru
bază*
2010 2015
Obiectivul 1. Reducerea sărăciei extreme şi a foamei
• Ponderea populaţiei sub pragul absolut al sărăciei 30,2 (2006) 30,2 25 20

7
Ministerul Sănătăţii aplică o nouă metodologie recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin care o
naştere vie este definită ca naştere după 22 săptămâni complete de sarcină şi cu o greutate a copilului de peste
500 grame. Anterior, o naştere era considerată vie după a treizecia săptămână completă de sarcină şi cu o
greutate a copilului de peste 1000 grame.

9
Obiectivul 2. Realizarea accesului universal la învăţământul general obligatoriu
• Rata înrolării în învăţământul general obligatoriu
94,1 90,5 95 98
(brut, %)
• Rata de alfabetizare a populaţiei cu vârsta
99,5 (2006) 99,5 99,5 99,5
cuprinsă între 15-24 ani (%)
Obiectivul 3. Promovarea egalităţii de gen şi abilitarea femeilor
18
ƒ Reprezentarea femeilor în funcţii de primar 18 (2007) --- 25
(2007)
ƒ Reprezentarea femeilor ca membri ai 22
22 (2005) --- 30
Parlamentului (2005)
Obiectivul 4. Rata mortalităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani (la 1000 născuţi vii)
ƒ Rata moralităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani
20,7 (2006) 20,7 18,6 15,3
(la 1000)
Obiectivul 5. Mortalitatea maternă (la 100.000
născuţi vii)
ƒ Rata mortalităţii materne (la 100.000 naşteri vii) 28 16 15,5 13,3
Obiectivul 6. Combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei şi altor boli
ƒ Incidenţa HIV/SIDA (la 100.000 populaţie) 10 (2006) 10 9,6 8
ƒ Mortalitatea asociată cu tuberculoza (la 100.000
16 18,6 15 10
populaţie)
Obiectivul 7. Asigurarea durabilităţii mediului
ƒ Acces la surse sigure de apă (% din populaţie) 38,5 59 65
ƒ Acces la canalizare îmbunătăţită (% din
41,7 45,0 51,3 71,8
populaţie)
Obiectivul 8. Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare
ƒ Rata şomajului în rândul tineretului (%) 18,1 17,1 9 5
Sursă: Republica Moldova: Calitatea creşterii economice şi impactul acesteia asupra dezvoltării resurselor umane,
Programul Naţiunilor pentru Dezvoltare 2006 şi Strategia Naţională de Dezvoltare pentru 2008-2011, Republica
Moldova 2008.
* Anul de bază pentru stabilirea ţintelor este acelaşi ca şi pentru raportul ODM iniţial (2002), cu excepţia cazurilor în care
metodologia de estimare a fost recent modificată.

22. Programul Naţional de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor

cu transmitere sexuală pe anii 2006-2010. Politicile de stopare a răspândirii HIV/SIDA
au fost formulate în cadrul Programului naţional pentru prevenţia şi controlul HIV/SIDA şi
a infecţiilor transmisibile pe cale sexuală pentru anii 2006-2011, care a fost aprobat de către
Guvern în 2005. Programul naţional include un spectru larg de măsuri pentru prevenirea
răspândirii infecţiei, cu o atenţie deosebită acordată copiilor şi tineretului, supravegherea
efectivă a situaţiei epidemiologice, dezvoltarea sistemelor de testare şi îngrijire medicală şi
sanitară pentru persoanele cu HIV/SIDA. Până în prezent, acţiunile Republicii Moldova de
combatere a HIV/SIDA au fost exemplare în comparaţie cu cele ale altor ţări din regiunea
EAC. Banca Mondială a elaborat recent un instrument de măsurare a reacţiei ţării la
epidemie, bazat pe indicatorii şi sursele de informaţie existente. Un studiu de jalonare ce a
utilizat acest instrument – Indicele compozit de reacţie la HIV/SIDA – a indicat că
Moldova are cele mai înalte scoruri dintre cele 14 state EAC. Politicile Moldovei sunt
deosebit de eficiente în ceea ce ţine de tratament şi programele naţionale şi mai puţin

10
eficiente în sfera prevenţiei. 8

F. Consolidarea guvernării şi combaterea corupţiei

23. Calitatea guvernării în Moldova rămâne în continuare o provocare

considerabilă pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei. Un mediu extern
nefavorabil, caracterizat printr-un conflict îngheţat, şocuri externe recurente şi un echilibru
geopolitic bivectorial fragil între UE şi Rusia, exacerbează această provocare. Tabloul ce
rezultă din activitatea analitică şi diagnostică extensivă, întreprinsă de Bancă şi alţi
donatori, relevă obstacole considerabile în guvernare şi perspective limitate pentru soluţii
rapide. În continuare sunt descrise principalele aspecte exhaustive legate de guvernare în
Moldova; obstacolele specifice sectoriale şi relevanţa acestora pentru dezvoltare sunt
abordate pe tot cuprinsul prezentului document SPT. În Anexa 2 este prezentată o analiză
detaliată a guvernării şi combaterii corupţiei din Moldova, inclusiv sistemul fiduciar şi cele
ale ţării, precum şi strategia de fortificare a guvernării şi combatere a corupţiei (FGCC).

24. Succesul Moldovei în remedierea corupţiei a fost inconstant. Comparată cu un

eşantion de ţări din fosta Uniune Sovietică (FUS), Moldova este cotată mai bine sau la
acelaşi nivel din punct de vedere al unor indicatori ai performanţei (vezi Anexa 2, Figura
1). Totuşi, Moldova se evidenţiază la capitolul plăţi “neoficiale” în curţile civile,
învăţământul public şi sănătatea publică. O treime din populaţie consideră că, pe parcursul
aflării la putere a prezentului guvern, corupţia s-a majorat. Acelaşi studiu a constatat că
70% din populaţie consideră corupţia ca fiind un fenomen larg răspândit; 78% au opinat că
situaţia cu corupţia în Moldova s-a înrăutăţit recent, iar 64% au afirmat că corupţia era
“ceva normal şi inevitabil”. În percepţia cetăţenilor cele mai corupte instituţii sunt poliţia,
vama, instituţiile judiciare, instituţiile de persecutare şi ministerele; cel mai puţin corupte
sunt Biroul Naţional de Statistică, primăriile, militarii şi consiliile locale.

25. Structura instituţională duce lipsă de un echilibru instituţional suficient.

Potrivit constituţiei, Moldova reprezintă o democraţie parlamentară, în care preşedintele
este ales de Parlament. Echilibrul instituţional între executiv şi legislativ este subdezvoltat,
iar sistemul judiciar rămâne în continuare slab. În linii mai generale, ca şi multe alte foste
republici sovietice, Moldova se confruntă cu moştenirea unei birocraţii vaste, care se
bucură de puteri discreţionare considerabile. Aceasta sufocă antreprenoriatul şi încetineşte
cererea pentru reforme economice, care ar fi rezultat dintr-un sector privat vibrant. Migraţia
în masă în afara ţării a tinerilor şi persoanelor cu studii a contribuit şi mai mult la reducerea
cererii pentru reforme.

26. Obstacolele în faţa competiţiei împiedică dezvoltarea sectorului privat. Analiza

prevederilor de guvernare în anumite sectoare relevă vicii instituţionale şi interese invazive
particulare, care distorsionează mediul de luare a deciziilor în aspect de politici şi care
împiedică potenţialul de creştere al Moldovei. Calitatea relativ precară a infrastructurii
fizice, plata mare de mituire (3,5% din valoarea contractului), procedurile împovărătoare de
licenţiere, cerinţele excesiv de exigente de autorizare şi proliferarea plăţilor pentru servicii
achitate autorităţilor publice şi organizaţiilor comerciale, toate contribuie la un mediu de

8
Indicele compus de reacţie la HIV/SIDA: Jalonarea performanţei ţărilor din Europa de Est şi Asia Centrală
în reacţia lor la HIV/SIDA. Banca Mondială, iunie 2008.

11
afaceri care rămâne printre cele mai provocătoare din regiune. De exemplu, la indicatorul
Realizarea afacerilor legate de permisele de construcţie, Moldova se clasează pe poziţia
158 din 176 de economii analizate, iar numărul procedurilor necesare este dublu faţă de
media din ţările OCDE.

27. Guvernul a realizat măsuri de modernizare a cadrului de politici în domeniul

combaterii corupţiei. De la momentul în care Moldova iniţiase reforma anticorupţie în
anul 2000, guvernul a lansat un spectru larg de iniţiative legislative şi reforme
instituţionale: legiferarea Planului de acţiune şi a unei noi Legi privind combaterea
corupţiei (2004-2005); adoptarea Planului de acţiuni UE-Moldova şi a unui cadru de
combatere a corupţiei sincronizat cu Strategia de Creştere Economică şi Reducere a
Sărăciei (SCERS); promulgarea Strategiei şi Legii cu privire la combaterea spălării banilor
(2007), Legii şi Planului de acţiuni privind combaterea traficului (2007); ratificarea
Convenţiei Europene pentru combaterea traficului de fiinţe umane din anul 2008, precum şi
adoptarea noii Legi cu privire la pază (2007). De asemenea, Moldova a optat pentru crearea
unei agenţii specializate – Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei –
care, totuşi, este perceput ca fiind politizat şi axându-se preponderent pe crime şi acte de
corupţie minore.

28. Guvernul recunoaşte guvernarea şi combaterea corupţiei ca fiind o provocare

considerabilă şi a realizat un progres încurajator în unele domenii. Acesta include
modernizarea instituţiilor de guvernare din sectorul public, responsabile pentru finanţele
publice, gestiunea macroeconomică, precum şi a instituţiei supreme de audit (Curtea de
Conturi), care trebuie să ajute la împiedicarea şi prevenirea oportunităţilor pentru corupţie.
Noua lege privind achiziţiile, legiferată în anul 2007, de asemenea se axează pe remanierea
unor probleme de corupţie din achiziţiile publice. Mai mult ca atât, a doua etapă a reformei
exhaustive a reglementărilor (ghilotina 2) vizează raţionalizarea şi integrarea sistemului,
precum şi crearea, printre altele, a unui sistem unic şi transparent de licenţiere.

29. În pofida acestor realizări, rămân în continuare provocări considerabile în

guvernare, aşa cum angajamentul guvernului a oscilat. Între anii 2004 şi 2007,
eforturile de implementare ale guvernului au încetinit. Acest fapt îşi găseşte reflectarea în
deteriorarea clasamentului ţării, potrivit indicelui de corupţie al Transparency International
(TI), plasând Moldova pe locul 109 în anul 2008 (o coborâre de pe poziţia 79 din anul
2006). Reforma administrării publice, iniţiată în anul 2006, în mare parte s-a stopat.
Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) semnalizează reînnoirea angajamentului
Guvernului de combatere a corupţiei şi identifică cu exactitate în calitate de priorităţi
independenţa judiciară, consolidarea sistemului judiciar, limitarea puterilor extensive ale
Procuraturii Generale, precum şi combaterea preventivă a corupţiei.

30. Aspiraţiile Europene ale Moldovei necesită acordarea atenţiei depline

aspectelor de guvernare şi dezvoltare instituţională şi un angajament durabil pentru
ameliorarea acestora pe termen lung. Strategia FGCC, ce acompaniază acest SPT, la
care se face referinţă mai detaliată în Anexa 2, subliniază angajamentul continuu pentru
reformele gestiunii finanţelor publice şi ale sectorului public, latura de ofertă a unei
guvernări adecvate, dar recunoaşte că progresul s-ar putea să fie în continuare gradual. De
aceea, în scopul aprofundării impactului intervenţiilor laturii de ofertă, Strategia FGCC
stipulează, de asemenea, un program de activităţi analitice şi de pledoarie în sprijinul

12
cererii pentru guvernare adecvată. Astfel, aceasta continuă analiza principalilor promotori
ai economiei politice din Moldova. Aceasta accentuează, în particular, importanţa
valorificării remitenţelor în investiţii productive, diminuând exodul de cadre calificate şi
ameliorând competitivitatea prin îmbunătăţirea oportunităţilor de dezvoltare a mediului de
afaceri rural şi agrar şi prin rolul de răspundere publică, pentru îmbunătăţirea prestării
serviciilor publice. De asemenea, Strategia FGCC include intervenţii de fortificare a
capacităţii de planificare a sectorului public, planificare a bugetului şi gestiune în bază de
performanţă, ca temelie pentru integrarea asistenţei crescânde a donatorilor în buget.
Aceasta va fortifica simţul de proprietate asupra procesului al ţării şi calitatea de lider
vizavi de agenda de guvernare adecvată şi în cele din urmă va canaliza resursele
donatorilor cu o eficacitate de dezvoltare considerabil mai mare.

II. PRIORITĂŢILE ŞI PROVOCĂRILE DE DEZVOLTARE ALE ŢĂRII

31. Pe măsura apropierii Republicii Moldova de statutul unui stat cu venituri

medii, ţara are nevoie de o strategie pentru creştere durabilă, recunoscând că este
improbabil ca fluxurile de remitenţe, care au impulsionat creşterea economică
determinată de consum din ultimii câţiva ani, să continue să crească vertiginos. Deşi
migraţiunea şi remitenţele probabil vor rămâne în continuare principalii promotori ai
creşterii şi dezvoltării pe perioada SPT şi în viitorul apropiat, Moldova urmează să creeze
condiţii pentru utilizarea cât mai eficient posibilă a acestor remitenţe, cum ar fi, de
exemplu, prin fortificarea intermedierii financiare şi ameliorarea mediului de afaceri, fapt
ce va permite majorarea economiilor şi investiţiilor private. Acest fapt va impune
necesitatea abordării a trei provocări corelate: (i) intensificarea competitivităţii economiei
pentru susţinerea creşterii economice durabile, (ii) promovarea dezvoltării resurselor
umane şi îmbunătăţirea serviciilor publice, şi (iii) consolidarea gestionării sectorului privat
pentru o utilizare mai eficientă a resurselor publice.

A. Programul de dezvoltare al ţării

32. Strategia Naţională de Dezvoltare este principalul document de planificare

strategică pe termen mediu, ce defineşte obiectivele de dezvoltare şi care va ghida
procesul bugetar în perioada anilor 2008-2011. SND, succesorul SCERS, a fost adoptată
de către Parlamentul Republicii Moldova în decembrie 2007. Aceasta a fost discutată
împreună cu Nota consultativă comună (JSAN – abr. eng.) de către consiliile directoare ale
AID şi FMI în martie 2008. În cadrul SND, Guvernul va urmări să-şi prioritizeze politicile
şi să-şi stabilească un mecanism clar de finanţare din surse interne şi externe. Ca şi în cazul
SCERS, SND a fost elaborată prin consultări generale cu părţile interesate şi societatea
civilă şi a beneficiat de un proces participativ organizat sub supravegherea unui Consiliu de
Participare compus din reprezentanţii tuturor grupurilor de părţi interesate.

33. SND reflectă obiectivele ţării de reducere a sărăciei dintr-o perspectivă de

dezvoltare multilaterală. În conformitate cu SCERS şi Planul de Acţiuni Republica
Moldova-UE, SND se axează pe cinci priorităţi inter-sectoriale de termen mediu
(stabilitatea macroeconomică şi capacităţile îmbunătăţite în administraţia publică fiind
condiţii premergătoare necesare pentru realizarea priorităţilor respective):

13
 • Consolidarea democraţiei pe baza principiilor supremaţiei legii şi respectării
drepturilor omului. Acest pilon se concentrează asupra sporirii încrederii în
instituţiile guvernului responsabile pentru luarea deciziilor. Scopul urmărit este de a
perfecţiona procesul participativ în luarea deciziilor, a moderniza şi spori eficienţa
ramurii judiciare şi a poliţiei, a desfăşura reforme adiţionale pentru prevenirea şi
combaterea corupţiei, şi a îmbunătăţi gestionarea hotarelor ţării.
• Aplanarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării. Reintegrarea ţării a fost
mereu o prioritate înaltă a guvernului. Acest pilon urmăreşte să soluţioneze
dimensiunile atât politice cât şi economice ale problemei prin promovarea
dezvoltării unor legături de societate civilă mai puternice, demilitarizare şi crearea
condiţiilor pentru cooperarea ulterioară dintre cele două maluri ale râului Nistru
prin eliminarea barierelor comerciale.
• Ameliorarea competitivităţii economiei naţionale. Abordând o serie de probleme
multilaterale, acest pilon se axează pe politicile menite să îmbunătăţească climatul
de afaceri întru promovarea unei activităţi investiţionale sporite, inovare
tehnologică şi modernizare; promovarea extinderii sectorului IMM; sporirea
productivităţii muncii; îmbunătăţirea gestionării activelor statului; promovarea
incluziunii în reţelele internaţionale; soluţionarea problemei deteriorării
infrastructurii fizice; şi reducerea vulnerabilităţii energetice.
• Dezvoltarea resurselor umane, sporirea angajării în câmpul muncii şi
promovarea incluziunii sociale. Politicile acestui pilon au drept scop sporirea
calităţii şi accesului la serviciile educaţionale, la fel şi a eficienţei cheltuielilor
publice pentru educaţie; sporirea calităţii serviciilor medicale prin optimizarea
ulterioară a infrastructurii şi extinderea domeniului de acoperire al asigurărilor
medicale; promovarea eficienţei pieţei muncii; înmulţirea oportunităţilor de
angajare a tineretului în câmpul muncii; sporirea eficienţei şi a direcţionării
asistenţei sociale; şi consolidarea stabilităţii financiare a sistemului de pensii.
• Dezvoltarea regională. În timp ce majoritatea populaţiei sărace din Moldova
locuieşte în spaţiul rural, acest pilon al SND îşi propune ca scop promovarea
dezvoltării orăşelelor mici drept “poli de creştere”; îmbunătăţirea performanţei în
sectorul agricol; sporirea investiţiilor în infrastructura rurală; şi perfecţionarea
cadrului de politici în domeniul mediului şi utilizării resurselor naturale.

34. SND se bazează pe cadrul instituţional de monitorizare şi evaluare elaborat în

cadrul SCERS. Acesta elaborează un cadru de rezultate cuprinzător prin includerea unui
şir de ţinte şi indicatori fundamentali. Mai concret, SND reflectă Obiectivele de dezvoltare
ale mileniului specifice ţării, scopurile urmând a fi realizate în cadrul perioadei de
implementare a SND. După cum se menţionează în Nota consultativă comună, numărul
mare de indicatori prezentaţi în SND vor spori probabil capacitatea guvernului de a colecta
şi analiza informaţia şi accentuează necesitatea prioritizării ulterioare a acestor indicatori de
monitorizare.

35. Pentru implementarea SND, Guvernul Republicii Moldova va trebui să

continue consolidarea capacităţii ministerelor de resort de a elabora şi implementa
planuri de acţiuni şi de a le integra în cadrul de cheltuieli pe termen mediu. Nota
consultativă comună (JSAN) recomandă dezvoltarea unei capacităţi solide de gestiune în
sectorul public; continuarea eforturilor de reducere a barierelor administrative şi de
reglementare, odată ce Moldova rămâne în urmă la o serie de indicatori de competitivitate;

14
accelerarea eforturilor de stopare a deteriorării infrastructurii fizice; şi continuarea
reformelor educaţionale şi ale sănătăţii, întrucât o forţă de muncă competitivă este absolut
necesară pentru dezvoltare şi realizarea ODM.

B Problemele structurale şi sectoriale: progrese şi provocări

Mediul de piaţă competitiv şi creştere economică durabilă

36. Producţia industrială a Moldovei şi exporturile continuă să fie dominate de

produse tradiţionale, cu o valoare adăugată mică, iar contul curent este întotdeauna
în deficit. În 2007 deficitul contului curent era estimat la 17% din PIB. Intensificarea
competitivităţii globale a economiei – abilitatea economiei de a participa la comerţul global
şi în reţelele investiţionale – este esenţială pentru realizarea creşterii de lungă durată.
Normalizarea relaţiilor comerciale cu Rusia şi introducerea preferinţelor comerciale
autonome de către Uniunea Europeană prezintă o oportunitate de a promova o creştere
bazată pe exporturi. Aceasta se va realiza prin: (i) sporirea calităţii şi a cantităţii
exporturilor Republicii Moldova şi promovarea integrării mai profunde a exportatorilor în
lanţurile de distribuţie globale; (ii) atragerea unui număr mai mare de fluxuri de investiţii
străine; şi (iii) dezvoltarea conexiunilor dintre companiile locale şi cele străine care deja
activează în Moldova.

37. În anii recenţi Moldova, cu ajutorul donatorilor, a urmărit un program de

reformă pentru obţinerea creşterii durabile generate de sectorul privat. Eforturile au
fost axate în special asupra climatului favorabil pentru afaceri, printre care: (i) revizuirea
sistemului de înregistrare a afacerilor, (ii) raţionalizarea regimului de reglementare prin
aşa-numita ghilotină pentru legislaţia în vigoare; (iii) introducerea unei Evaluări a
impactului de reglementare (EIR) pentru noua legislaţie ce afectează operaţiunile de
afaceri; (iv) modernizarea sistemului naţional de metrologie, standardizare, testare şi
calitate (MSTC), şi (v) acordarea stimulentelor fiscale pentru sectorul antreprenorial.

38. În pofida progresului realizat în cadrul programului de reformă, poziţia

Moldovei în clasamentele Doing Business rămâne la un nivel jos comparativ cu vecinii
săi europeni (103 conform raportului din 2008). Cele mai problematice sunt aspectele
legate de permisele pentru construcţii, comerţul transfrontalier, achitarea impozitelor,
angajarea muncitorilor şi protecţia investitorilor. Sondajele întreprinderilor şi interviurile
din studii de caz recente indică faptul că antreprenorii moldoveni sunt preocupaţi în
principal de: (i) climatul de reglementare apăsător şi imprevizibil, (ii) accesul insuficient la
finanţare pe termen lung, (iii) lipsa de muncă calificată, (iv) accesul insuficient la
cunoştinţe, (v) infrastructura MSTC inadecvată, şi (vi) infrastructura slabă de transporturi şi
logistică.

39. În timp ce sectorul financiar din Moldova a căpătat rapid profunzime, acesta
pare să fie într-o poziţie mai avantajoasă să reziste crizei financiare internaţionale
comparativ cu statele omoloage. Sectorul bancar a înregistrat o creştere rapidă a
creditelor (52% doar în 2007), schimbări majore în structura de proprietate şi micşorarea
marjelor. Participarea străină în sectorul bancar a crescut, un şir de bănci străine stabilindu-
se recent în Moldova. Recentul embargo la vinuri şi creşterea preţurilor la gaze au
demonstrat că sistemul financiar moldovenesc este capabil să facă faţă şocurilor exogene
majore ce afectează sectorul antreprenorial. Mai mult ca atât, actualizarea Programului de

15
evaluare a sectorului financiar (PESF), efectuată în 2007, a produs o opinie pozitivă despre
capacitatea de reglementare şi supraveghere a Băncii Naţionale a Moldovei, în baza
conformităţii substanţiale cu majoritatea principiilor de bază agreate la Basel.

40. Cu toate acestea, reieşind din recentele turbulenţe financiare globale şi

regionale, o oarecare prudenţă în perspectiva de altfel pozitivă a sectorului financiar
din Moldova este justificată. Deşi pe termen mic sectorul bancar este relativ stabil graţie
condiţiilor existente de prudenţă sporită şi integrarea slabă cu pieţele globale, acesta este
destul de vulnerabil pe termen mediu ca rezultat al unei recesiuni severe la principalii
parteneri comerciali ai Moldovei şi ar putea afecta negativ fluxul de remitenţe,
condiţionând o reducere a bazei de rezerve a băncilor. În acelaşi timp, reducerea cererii
pentru exportul moldovenesc şi o slăbire posibilă a monedei naţionale ar putea determina
majorarea împrumuturilor bancare neperformante.

41. O provocare majoră pentru autorităţi este sporirea nivelului de intermediere

financiară şi, în acelaşi timp, ţinerea sub control a potenţialelor riscuri sistemice.
Sistemul financiar din Moldova este mic comparativ cu cele din majoritatea altor economii
în tranziţie. Totalul activelor sectorului bancar însuma 60% din PIB la finele anului 2007,
în timp ce creditarea reprezenta doar 39% (în 2004 aceste cifre se ridicau până la 42% şi
respectiv 23%). Costul creditelor este relativ înalt, iar accesul la creditarea pe termen lung a
sectorului corporativ este foarte limitat. Dezvoltarea sectorului financiar non-bancar ar
putea ridica nivelul relativ scăzut de economii şi ar putea alimenta creşterea pieţei de
capital intern. Pentru a reduce riscurile, Moldova trebuie să finalizeze cadrul legislativ şi
reglementator pentru instituţiile financiare nebancare, supravegheate de recent înfiinţata
Comisie Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), să consolideze capacitatea CNPF de a
licenţia şi supraveghea, şi să îmbunătăţească protecţia consumatorului şi cunoştinţele
(alfabetizarea) financiare.

42. Raportarea financiară corporativă efectuată la timp, transparent şi sigur este

un factor esenţial pentru consolidarea încrederii în sectorul bancar, sporirea accesului
la creditare şi canalizarea favorabilă a remitenţelor. Banca a efectuat o evaluare în
cadrul Raportului privind respectarea standardelor şi codurilor (RRSC) în Moldova în
2004. De atunci, ţara a întreprins paşi substanţiali prin adoptarea în 2007 a legii
contabilităţii şi a legii auditului în baza prevederilor Directivelor şi Regulamentelor UE
relevante şi a celor mai bune practici internaţionale. În prezent, Ministerul Finanţelor, cu
susţinerea Băncii şi a Centrului pentru Raportare Financiară Corporativă de la Vena, este în
proces de implementare a Strategiei ţării şi a Planului de Acţiuni pentru intensificarea
raportării financiare şi auditului în Republica Moldova.

43. Economia ţării este dependentă de transportul rutier şi dezvoltarea acestei

infrastructuri fizice este un factor esenţial pentru ameliorarea competitivităţii.
Reţeaua de drumuri din Moldova, cu un total de circa 16.800 km, a fost grav neglijată în
ultimii 15 ani, foarte puţine resurse fiind investite în întreţinere şi reabilitare. Spre exemplu,
în 2006, pentru întreţinerea şi reabilitarea drumurilor a fost cheltuită de facto o sumă egală
cu 0,6% din PIB, pe când erau necesare circa 3,6%. O dinamică similară există şi în cadrul
companiei feroviare din Moldova (CFM – Calea Ferată din Moldova). Veniturile de la
traficul de marfă au fost utilizate pentru finanţarea operării şi întreţinerii întregii reţele de
căi ferate şi pentru subvenţionarea operaţiunilor de transport al pasagerilor. Sunt necesare

16
eforturi continue pentru restructurarea CFM, dar lipsa finanţării constituie un obstacol,
ţinând cont de faptul că separarea gestiunii infrastructurii şi a serviciilor de transport va
necesita din start investiţii în înfiinţarea unor companii separate si autonome.

44. Economia Moldovei rămâne vulnerabilă faţă de şocurile preţurilor la resursele

energetice din exterior. Acest fapt se datorează dependenţei ţării de importul de gaze
naturale, care acoperă circa două treimi din necesităţile energetice ale ţării. În pofida unui
nivel de consum al energiei pe cap de locuitor relativ scăzut, Moldova are o intensitate
energetică înaltă, folosind de două ori mai multă energie la unitate de PIB (la rata PPC)
decât România şi de trei ori mai multă decât media pe UE. În timp ce reformele
instituţionale importante de la sfârşitul anilor ’90 au ajutat la restructurarea sectorului,
ameliorarea climatului de reglementare şi atragerea investitorilor privaţi (trei din cinci
companii de distribuţie a energiei au fost privatizate în 2000), reformele în sector sunt
departe de a fi consolidate. Creşterea recentă a preţurilor la energie a contribuit la
acumularea de noi datorii, în mare parte pentru încălzirea municipală în Chişinău, unde
tarifele actuale pentru agentul termic acoperă circa 70% din costuri. Preţul gazului natural
importat continuă să crească şi se preconizează să atingă nivelul de paritate european până
în 2011. 9 În pofida acestei majorări a preţurilor, gazele naturale vor rămâne în continuare
cel mai competitiv carburant pentru termificare şi generarea electricităţii, reieşind din
infrastructura energetică existentă.

45. Sarcina de a reduce vulnerabilitatea energetică trebuie să includă ameliorarea

eficienţei, reducerea pierderilor energetice şi dezvoltarea surselor de energie
alternative. Guvernul trebuie să răspundă cu o politică care să se axeze pe: (i) consolidarea
reformei sectorului energetic, inclusiv prin adoptarea unei noi legi a energiei şi prin
armonizarea suplimentară a cadrului legislativ şi reglementator cu directivele şi cele mai
bune practici europene; (ii) menţinerea disciplinei financiare pe durata ajustării tarifelor la
energie la nivelul recuperării depline a costurilor; (iii) aprobarea şi asigurarea
implementării adecvate a planului de acţiuni pentru eficienţă energetică, inclusiv a
măsurilor de facilitare a investiţiilor în eficienţă energetică şi surse de energie alternative
(renovabile); şi (iv) consolidarea capacităţii instituţionale a guvernului pentru elaborarea
politicilor şi planificarea de contingenţă în sectorul energetic, în special din punct de vedere
al protejării celor mai vulnerabile grupuri sociale.

46. O abordare strategică şi integrată a sectorului telecomunicaţiilor ar putea

promova reducerea costului serviciilor, spori competitivitatea internaţională a
Moldovei şi îmbunătăţi guvernarea. Deşi sectorul telecomunicaţiilor se dezvoltă rapid,
Moldova o duce mult mai rău decât majoritatea statelor vecine la capitolul preţuri şi
disponibilitatea serviciilor. Pentru remedierea acestei situaţii sunt necesare un cadru de
reglementare mai adecvat şi creşterea competiţiei, implicând cooperarea dintre Agenţia
Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei
(ANRCETI) şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Competiţiei. Schimbările din cadrul
reglementator includ o nouă lege cu privire la comunicaţiile electronice în 2008 şi
aprobarea introducerii telefoniei mobile de generaţia a treia. Recent a fost numit un nou

9
Preţul actual al gazului importat (253 dolari SUA pentru o mie de metri cubi) constituie circa două treimi
din nivelul de paritate european.

17
director al ANRCETI, iar guvernul decide când şi dacă să privatizeze Moldtelecom.
Aceasta necesită o abordare prudentă în cadrul strategiei de dezvoltare TIC pentru
maximizarea efectelor dezvoltării asupra industriei şi economiei şi pentru a evita crearea
unui monopol privat. Guvernul elaborează strategia sa naţională TIC, care urmează a fi
ancorată în jurul a trei piloni: (i) promovarea competiţiei şi consolidarea mediului de
reglementare din sectorul telecomunicaţiilor; (ii) dezvoltarea industriei locale de tehnologii
de informare (TI) drept catalizator al inovaţiilor, antreprenoriatului, angajării tinerilor în
câmpul muncii şi diversificarea economică; precum şi (iii) aplicarea pe larg a aplicaţiilor TI
în cadrul Guvernului în scopul îmbunătăţirii guvernării în sectorul public, receptivităţii
clientelei şi eficienţei.

47. Strategia care va creşte competitivitatea Moldovei trebuie să acorde atenţie

competitivităţii sectorului agrar şi a sectorului de prelucrare aferent. Sectorul este
caracterizat de subdezvoltare, pieţi imperfecte şi incertitudini politice, ceea ce înseamnă că
agricultura a continuat să înregistreze sub-performanţă faţă de sectorul industrial şi cel al
serviciilor, atât în termeni absoluţi cât şi în termeni relativi. Mai mult ca atât, supra-
angajarea din sector duce la o productivitate a muncii scăzută şi venituri corespunzător de
mici. În acest context, nivelurile înalte de sărăcie şi oportunităţile limitate pentru afacerile
non-agricole alimentează migraţia – exodul continuu de resurse umane preţioase din
Moldova. Deşi producţia agricolă tinde să scadă ca cotă din PIB pe măsură ce economiile
cresc, sectorul ar trebui să continue să crească în termeni absoluţi.

48. Intervenţiile guvernului pentru protecţia consumatorilor urbani creează

probleme prin reducerea profitului şi necesitatea subvenţiilor. Reforma teritorială
începută la mijlocul anilor 1990 rămâne incompletă, gospodăriile agricole corporative
masive ocupând încă aproximativ 60% din terenurile arabile. Subvenţiile nu doar susţin
gospodăriile agricole corporative în mod disproporţional, dar şi sunt direcţionate mai mult
spre resurse sau producţie decât spre servicii de sporire a creşterii. Mai mult ca atât, un
mediu extrem de reglementat şi nivelul mic de investiţii publice în cercetările şi formarea
agricolă au contribuit la un număr mic de investiţii private în sector. Presiunea artificială
creată de aceste intervenţii împiedică investiţiile în produsele agricole mai valoroase (cum
ar fi horticultura cu o perioadă de gestaţie de mai mulţi ani), ceea ce ar contribui la
creşterea veniturilor şi la dezvoltarea unei economii agricole competitive. În plus, sistemul
generează un risc considerabil de pierderi şi corupţie.

49. Activităţile de reformă curente, cum ar fi armonizarea programului de

securitate alimentară al Republici Moldova cu cele ale Uniunii Europene, dezvoltarea
sistemului informaţional de piaţă şi întreprinderea măsurilor de a reforma sistemul
de subvenţii agricole avansează într-un ritm lent. Inflaţia globală a preţurilor la produse
alimentare, creşterea valorii pământului şi sporirea stimulentelor pentru consolidarea
micilor gospodării şi utilizarea mai eficientă a pământului de către gospodăriile corporative
mari, toate promovează mai multă înţelegere şi dorinţă de a investi în cunoştinţe şi în
tehnologii îmbunătăţite.

Dezvoltarea resurselor umane şi servicii publice îmbunătăţite

50. Provocarea imediată în sectorul asistenţei sociale este de a finaliza cu succes

programul de reformă în curs de desfăşurare – ameliorând direcţionarea şi accesul la

18
serviciile sociale şi sporind impactul general asupra sărăciei. Programul de beneficii sociale
în Moldova este regresiv, dar situaţia se ameliorează. În 2001 chintila inferioară a primit
doar 5,7% din suma beneficiilor, a doua chintilă a primit doar 7,8% din beneficii, iar a treia
şi a patra chintile au beneficiat de 44,6% şi respectiv 28,8%. În 2004 prima şi a doua
chintile primeau 8,1% şi 15,1% 10. În iunie 2008 Parlamentul a aprobat o lege a asistenţei
sociale pentru a promova o schemă de asistenţă îmbunătăţită şi mai bine direcţionată,
stipulând asigurarea unui venit lunar garantat minim familiilor vulnerabile. În octombrie
2008 legea a intrat în vigoare pentru familiile cu cel puţin un membru cu dizabilităţi. Noul
sistem, programat să devină funcţional în întregime în luna iulie 2009, va viza cele mai
sărace 10 procente din moldoveni. O bază de date a beneficiarilor de asistenţă socială
consolidată este în faza de design şi ar trebui să sporească capacitatea guvernului de a
evalua impactul şi efectivitatea asistenţei sociale în timp.

51. Beneficiile de pensii în Moldova încă nu sunt bazate viabil pe contribuţiile

plătite de facto. Legea generală cu privire la pensii (1999) pentru sistemul de pensii solidar
a realizat obiectivele pe termen scurt de a plăti pensiile la timp, în numerar (şi nu în natură)
şi fără necesitatea de transferuri bugetare. Totuşi, guvernul încă nu a eliminat cu succes
privilegiile la pensii. Prin urmare, este necesară rezolvarea mai multor probleme de bază,
cum ar fi conexiunile slabe dintre contribuţiile efectuate şi pensii, numărul redus de
contribuabili ce susţin un număr crescând de pensionari, în timp ce populaţia continuă să
îmbătrânească, precum şi capacitatea administrativă redusă a programului. Tendinţele
recente în raport cu migraţia accentuează provocările respective.

52. Se desfăşoară reforme şi în sectorul educaţional, dar sunt necesare

îmbunătăţiri ulterioare şi mai semnificative în eficientizarea cheltuielilor. Cheltuielile
publice pentru învăţământ alcătuiau 6,0% din PIB în 2001 şi au crescut până la 8,2% în
2006, constituind cel mai mare set de cheltuieli în bugetul public naţional (20% în 2006).
Cheltuielile sporite au generat măsuri pozitive pentru sporirea calităţii şi accesului, în
special aprovizionarea cu manuale şi produse alimentare a copiilor din familiile sărace, la
fel şi elaborarea noilor curricula. Totuşi, în pofida creşterii resurselor atât în termeni
absoluţi, cât şi în termeni pe cap de locuitor (populaţia copiilor de vârstă şcolară
micşorându-se), reforme fundamentale rămân a fi realizate. Un domeniu al reformei,
promiţător pentru viitorul Moldovei, în contextul unei economii tot mai globale bazate pe
cunoştinţe, este integrarea TIC în învăţământ, atât sub formă de obiect de studiu, cât şi ca
instrument pentru prestarea educaţiei în toate domeniile şi la toate nivelurile. Acest fapt are
o relevanţă deosebită în învăţământul superior, unde legătura robustă cu sectorul privat, în
speţă industria TI, va genera oportunităţi mai bune de angajare în câmpul muncii pentru
tinerele talente, cu potenţial de redresare a efluxului de cadre calificate.

53. Sectorul educaţional continuă să sufere de pe urma persistenţei problemelor

legate de calitatea serviciilor, accesul universal şi reglementări instituţionale ce nu
facilitează cea mai eficientă utilizare a resurselor publice. Datele CBGC din 2006
denotă că cheltuielile unei gospodării casnice pentru învăţământ variază considerabil în
funcţie de zona de reşedinţă şi nivelul bunăstării: în medie, familiile urbane cheltuiesc de

10
Republica Moldova: Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice pentru creştere economică şi reducerea
sărăciei. O analiză a cheltuielilor publice pentru Republica Moldova. Raport al Băncii Mondiale nr. 37933-
MD.

19
2,7 ori mai mult decât cele sărace sau de 30 de ori mai mult decât familiile extrem de
sărace. 11 Datele CBGC indică de asemenea că, o gospodărie condusă de o persoană cu
studii universitare, se confruntă cu riscul sărăciei de 5 ori mai puţin decât una condusă de o
persoană cu studii primare sau secundare incomplete – fapt ce semnalează importanţa
scăderii ratei de abandon şi a eliminării barierelor la serviciile educaţionale de calitate.
Ministerul Educaţiei şi Tineretului, cu susţinerea Băncii Mondiale, a finalizat o Strategie de
optimizare a reţelei de şcoli şi a expus opţiuni pentru formula de finanţare, ambele urmând
a fi implementate în regim pilot după alegeri, în cadrul eforturilor continue de sporire a
calităţii, accesului şi eficienţei.

54. Indicatorii de sănătate s-au îmbunătăţit, dar rămân sub nivelul mediilor UE.
Durata medie de speranţă a vieţii la naştere în Moldova a fost de 68,8 ani în anul 2007, cu
12 ani mai mică decât media ţărilor europene şi cu 6 ani mai mică decât cea a noilor
membri UE-10. Speranţa de viaţă la naştere a femeilor din Moldova este cea mai mică din
întreaga regiune europeană, constituind 72,6 ani în anul 2007. A fost înfăptuit un progres
remarcabil: de exemplu, mortalitatea copiilor şi cea maternă a scăzut (vezi Progresele
obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului). Cu toate acestea, bolile
cornice precum cele cardiovasculare generează o cotă de două ori mai mare a mortalităţii
evitabile în populaţia cu vârstă aptă de muncă faţă de UE-10. Reapariţia tuberculozei şi
apariţia HIV/SIDA în anii 1990 expune populaţia unor riscuri serioase. Însă, exerciţiul
recent de jalonare al EAC cu scopul clasificării performanţei ţărilor în combaterea HIV
arată că Moldova conduce regiunea în mai multe domenii.

55. Reformele sectorului sănătăţii în Moldova, deşi substanţiale, încă nu sunt

complete. Acestea includ introducerea asigurărilor medicale obligatorii (care acoperă
actualmente 76% din populaţie) pentru a rezolva problema cheltuielilor directe din fonduri
proprii, dar baza contribuabililor rămâne a fi redusă la lucrătorii din sectorul public.
Aproape jumătate din populaţia cu vârsta cuprinsă între 25 şi 44 ani nu are asigurare
medicală. Cheltuielile sectorului public pentru asistenţa medicală au crescut de la 4,2% din
PIB în 2004 până la 4,8% în 2006, ceea ce este mult faţă de alte ţări cu un nivel de
dezvoltare similar. Suplimentar, resursele alocate din buget şi contractele fondurilor de
asigurări medicale cu instituţiile medicale sunt legate de resurse şi nu de performanţă. Ca
rezultat, numărul stimulentelor pentru îmbunătăţirea eficienţei este redus. Co-plăţile
oficiale pentru serviciile medicale au scăzut ca parte a cheltuielilor private, însă co-plăţile
neoficiale rămân a fi substanţiale.

56. Serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare în Moldova sunt în mare parte

deficiente. Doar puţin mai mult de jumătate din comunităţile rurale beneficiază de sisteme
centralizate de aprovizionare cu apă şi doar aproximativ 40% din comunităţile rurale
dispun de o infrastructură de canalizare care, în multe cazuri, a încetat să funcţioneze. Circa
80% din locuitorii urbani sunt conectaţi la reţele de alimentare cu apă şi 63% la canalizare.
Puţine dintre staţiile de epurare a apelor reziduale corespund standardelor, iar multe sunt
abandonate din cauza costurilor operaţionale şi lipsei întreţinerii. Circa 10% din probele
apei aprovizionate în urban şi 16% din cea aprovizionată în rural sunt contaminate cu E.

11
Raport cu privire la sărăcie şi impactul politicilor 2006. Republica Moldova, Ministerul Economiei şi
Comerţului. Noiembrie 2007. Moldova: Actualizare asupra sărăciei. Raport al Băncii Mondiale nr. 35618,
iunie 2006.

20
coli. Calitatea bacteriologică a apei în comunităţile rurale este probabil şi mai joasă.
Deoarece Moldova este în continuare o ţară predominant rurală, este imperativă pregătirea
şi implementarea unui proiect de aprovizionare cu apă şi canalizare de proporţii largi în
spaţiul rural, în care să se accentueze replicabilitatea şi durabilitatea.

57. Degradarea mediului înconjurător şi schimbările climatice prezintă provocări

importante pentru viitor. În ultimele două decenii, Moldova a fost afectată de un număr
mai mare de secete, cea mai gravă fiind în 2007. Impactul inundaţiilor extreme recente
(iulie 2008) asupra producţiei agricole şi a bunăstării sociale încă nu este determinat. Alte
preocupări de mediu includ degradarea solurilor, poluarea apelor de suprafaţă de pe urma
scurgerilor şi chimicalelor agricole, lipsa gestiunii durabile a deşeurilor (atât solide cât şi
lichide) şi creşterea poluării apelor teritoriale de pe urma gestiunii ineficiente a gunoiului
de grajd în comunităţile rurale. În baza predicţiilor ce ţin de schimbările climatice pentru
Europa de Sud-est, Moldova s-ar putea confrunta cu probleme acute în disponibilitatea
resurselor acvatice, în special pentru irigaţie. Este importantă concentrarea continuă a
Moldovei şi a partenerilor de dezvoltare asupra reducerii emisiilor şi sechestrării carbonului
prin susţinerea proiectelor cu finanţare carbon şi a investiţiilor bio-carbon – în special
pentru a putea beneficia de pe urma pieţei globale de carbon şi pentru a conserva solurile şi
a extinde zonele împădurite ale ţării.

58. Moldova este stat cosemnatar la Declaraţia de la St. Petersburg privind

aplicarea în practică a şi guvernarea în legea forestieră (AGLF) şi şi-a asumat
angajamentul să combată defrişarea ilicită şi corupţia, precum şi ameliorarea
guvernării, în sectorul forestier. Totuşi, un studiu elaborat în anul 2005 asupra guvernării
şi defrişării ilicite în sectorul forestier, a identificat sectorul forestier drept unul din
sectoarele, în care corupţia este ceva obişnuit în Moldova şi s-a conchis că până la 42 la
sută din pădurea extrasă s-ar putea să provină din surse ilicite / nedeclarate / incerte. Drept
urmare a declaraţiei de la St. Petersburg, în prezent Banca oferă asistenţă Moldovei în
îmbunătăţirea AGLF sale prin intermediul elaborării şi implementării unui Plan naţional de
acţiuni. Un program de asistenţă, preconizat pentru trei ani, este în proces de implementare
în parteneriat cu Fondul Mondial pentru Natură (FMN) şi UICN, finanţat de un grant din
partea CE.

59. Migraţia şi remitenţele au avut o contribuţie considerabilă la reducerea

sărăciei, dar cauzează provocări sociale în familiile rurale şi în rândul tinerilor 12.
Biroul Naţional de Statistică (BNS) estimează că peste 300.000 de moldoveni, sau 21% din
forţa de muncă, erau peste hotare în a doilea sfert al anului 2006. Vârsta medie a
migranţilor este de 35 ani. Majoritatea sunt bărbaţi din comunităţi rurale, unde există puţine
oportunităţi de muncă; însă, tendinţele se schimbă spre o migraţie bazată pe oportunităţi, ce
atrage femei şi bărbaţi cu calificări şi studii superioare din regiunile rurale. O tendinţă
recentă importantă este creşterea numărului migranţilor ce obţin reşedinţă permanentă în
ţările de destinaţie. În consecinţă, migraţia permanentă a familiilor a sporit, ca şi riscul
exodului de intelect.

60. Tineretul din Moldova pleacă în volume masive din cauza lipsei locurilor de

12
Recesiunea, redresarea şi sărăcia în Moldova, Raport nr. 28024-MD, noiembrie 2004

21
muncă adecvate şi a oportunităţilor de dezvoltare, în particular în zonele rurale.
Tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 ani reprezintă circa o treime din populaţia
Moldovei, dar aceştia se confruntă cu obstacole majore în găsirea locurilor de muncă.
Conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, tineretul este de 3,5 ori mai
predispus şomajului decât adulţii. În mod similar, rata de şomaj a tineretului (numărul de
oameni fără serviciu, înafara căutării unui serviciu şi înafara unei instituţii de învăţământ)
este una din cele mai înalte din EAC, constituind 30%. În timp ce Moldova abordează
problemele tineretului într-o manieră exhaustivă şi inter-sectorială, există un şir de
constrângeri importante pentru realizarea programelor de tineret în ţară, inclusiv şi
capacitatea instituţională slabă la nivel naţional şi local, resurse financiare limitate, lipsa
echipamentului, direcţionarea limitată spre tineretul cel mai vulnerabil, programe slabe de
monitorizare şi evaluare şi lipsa de resurse umane, îndeosebi de specialişti. Lansarea
Anului Tineretului în Moldova în 2008 şi SND oferă oportunităţi substanţiale de facilitare a
antrenării şi a angajării tineretului în ţară şi de motivare a tinerilor migranţi să rămână în
ţară şi să contribuie la o creştere bazată pe sectorul privat, în combinare cu o abordare axată
pentru tinerii cei mai dezavantajaţi, în particular în zonele rurale. Moldova ar putea genera
noi locuri de muncă pentru mii de tineri absolvenţi, care activează în economia tenebră în
calitate de programatori, prin promovarea dezvoltării industriei TI locale, încurajarea
creării incubatoarelor şi tehno-parcurilor TI, facilitării creării afacerilor în acest domeniul şi
prin promovarea accesului la credit, inclusiv capital pentru afaceri cu risc sporit şi produse
de împrumut concepute pentru firmele TI orientate pe export.

61. În medie, femeile sunt remunerate mai puţin decât bărbaţii, ceea ce se
datorează parţial segregării ocupaţionale. Deşi indicatorii educaţionali sunt mai înalţi la
fete decât la băieţi, atât la nivel de învăţământ secundar cât şi terţiar, achiziţia capitalului
uman nu se transpune întotdeauna în rezultate mai bune pe pieţele de muncă. Femeile din
Moldova constituie 47% din forţa de muncă, dar estimările Organizaţiei Internaţionale a
Muncii arată că salariile femeilor constituie doar 60% din salariile bărbaţilor. Rata ocupării
forţei de muncă de asemenea este mai mică pentru femei (43% faţă de 53% la bărbaţi în
2006). Pe lângă aceasta, femeile sunt mai predispuse expunerii la traficul cu fiinţe umane şi
exploatare peste hotare. Totuşi, această dinamică se redresează, iar Raportul Decalajului
Gender Global pentru anul 2008 al Forului Economic Mondial poziţionează Moldova în
primele 20 de state. Raportul indică faptul că participarea femeilor în forţa de muncă este la
capacitate de aproximativ 85 la sută din cea a bărbaţilor, egalitatea percepută a salariilor
pentru activităţi similare este printre cele mai înalt cotate din lume, iar femeile deţin
aproape dublu numărul de posturi profesionale şi tehnice decât bărbaţii.

Managementul şi guvernarea în sectorul public

62. Agenda de guvernare a Moldovei în curs de derulare necesită un nou impuls.

Elementele critice ale acestei agende includ: reforma programelor de administraţie publică
cu scopul de îmbunătăţire a capacităţii guvernului de a elabora şi implementa noi politici,
consolidarea profesionalismului în serviciul public, îmbunătăţirea stimulentelor în serviciul
public pentru atragerea şi reţinerea personalului calificat, eliminarea straturilor şi
structurilor de guvernare excesive, promovarea răspândirii aplicaţiilor de guvernare
electronică pentru o prestare mai adecvată de servicii şi sporirea eficienţei guvernării.

63. Statul de salarii ca procent din cheltuielile totale ale guvernul în sectorul

22
public din Moldova se situează printre cele mai înalte din regiune, inclusiv în câteva
economii avansate OCDE. Totuşi, salariile din sectorul public sunt mici în comparaţie cu
cele din sectorul privat, iar programul de compensaţie este complex şi lipsit de
transparenţă. Guvernul a propus o agendă de reformă ambiţioasă, menită să modernizeze
serviciul public până la nivel european. În timp ce doar 30% din noii funcţionari publici au
fost numiţi în funcţii în urma unei selecţii competitive pe bază de merite, adoptarea recentă
a legii serviciului public ar trebui să accelereze această tendinţă. Elaborarea unui sistem
echitabil de salarizare în serviciul public, deşi întârziat, este totuşi în desfăşurare.
Suplimentar, crearea unităţilor de analiză şi coordonare a politicilor a contribuit la
consolidarea legăturilor dintre priorităţile politicilor guvernamentale şi procesul bugetar.
Continuarea acestui program de reforme este vitală pentru Republica Moldova, dat fiind că
salariile din sectorul public sunt pronosticate să crească şi să întreacă creşterea economică
într-un termen scurt, creând astfel presiuni fiscale şi macroeconomice substanţiale şi
limitând spaţiul pentru cheltuielile publice esenţiale.

64. Moldova şi-a consolidat procesele de alocare a resurselor prin extinderea

anvergurii sectoarelor incluse în Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (CCTM). În
timp ce gestiunea resurselor publice s-a îmbunătăţit, necesitatea integrării mai bune a
proiectelor cu finanţare externă, investiţiilor centralizate şi a altor surse de investiţii publice
într-un program de investiţii publice comun persistă. Eforturile de dezvoltare a unei
proceduri comune pentru identificare, prioritizare, pregătire şi evaluare a proiectelor de
investiţii publice sunt în demarare, în regim pilot. Aceste eforturi vor contribui la o
planificare mai bună a investiţiilor publice, astfel facilitând alocarea mai eficientă a
resurselor în vederea realizării obiectivelor stabilite în materie de politici.

65. Republica Moldova a dat dovadă de progrese solide şi în îmbunătăţirea altor

elemente ce ţin de programele şi procesele gestiunii financiare publice (GFP) la nivel
naţional. Actualizarea Evaluării cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare din
2008 confirmă progresul solid în domeniul calităţii proceselor şi sistemelor GFP în
perioada anilor 2006-2008. Cea mai importantă îmbunătăţire ce influenţează scorurile este
crearea contului trezorerial unic care a ameliorat scorurile generale în gestionarea
numerarului, înregistrarea şi raportarea contabilităţii. Alte domenii în care scorurile s-au
îmbunătăţit includ statul de salarizare, achiziţiile şi controalele interne. Lucrări substanţiale
au fost efectuate în domeniul revizuirii clasificării bugetare pentru sectorul public şi
pregătirii pentru implementarea sistemului integrat informaţional de gestiune financiară
(care urmează să fie operaţional în 2011). Un program solid de reformă se desfăşoară şi
pentru îmbunătăţirea controlului intern şi dezvoltarea unui sistem de audit intern, la fel şi
pentru fortificarea responsabilităţii financiare prin transformarea Curţii de Conturi într-o
instituţie modernă de audit suprem.

III. STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII

A. Implementarea precedentei SAT

66. Contextul ţării şi sistemul de alocare al AID au suferit modificări de la

23
momentul elaborării Strategiei precedente de asistenţă pentru Moldova (2005-2008). 13
Această strategie a fost prezentată Consiliului Director în condiţiile unui mediu de politici
dificil, programele PRGF al FMI şi SAC III al Băncii Mondiale fiind recent suspendate şi
mai puţin de o treime din mijloacele angajate fiind disbursate. Luând în consideraţie
îngrijorările privind angajamentul Moldovei faţă de reformele economice, SAT a
direcţionat sprijinul AID preponderent spre intervenţii locale în domeniile cu cea mai mare
concentraţie a sărăciei. Portofoliul AID pentru ţară a urmat un scenariu de bază, incluzând
doar operaţiuni investiţionale, şi specifica o serie de jaloane pentru reforme, care ar
declanşa un scenariu optimist de creditare bazată pe politici.

67. La momentul elaborării Raportului de progres SAT (2006), Moldova realizase

pe deplin sau în mare parte majoritatea jaloanelor de reforme stabilite ca
declanşatori pentru scenariul optimist. Totuşi, SAT pentru Moldova a fost una dintre
ultimele care au inclus scenarii de creditare explicite şi acest proces a fost înlocuit de
alocarea resurselor AID14 – specificând că alocările pentru ţară sunt determinate anual prin
sistemul AID de alocare bazată pe performanţă (ABP). Acest nou sistem a acordat finanţare
în baza categoriei de performanţă a ţării, determinată prin Evaluarea politicilor şi
instituţiilor ţării (EPIT), clasificării performanţei portofoliului şi a factorului de guvernare.
Moldova a beneficiat de sprijin financiar sporit în baza formulei ABP, însă acesta era sub
nivelul asistenţei preconizate în scenariul optimist de creditare.

68. În pofida schimbărilor menţionate, SAT precedentă a fost implementată

relativ uniform şi fără modificări majore ale obiectivelor iniţiale. SAT s-a axat pe trei
piloni: (i) promovarea unui mediu de piaţă competitiv, a stabilităţii şi creşterii economice
orientate spre cei săraci; (ii) minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului
uman şi promovarea incluziunii sociale; şi (iii) combaterea corupţiei şi ameliorarea
guvernării în sectorul public. Raportul de progres SAT a menţionat necesitatea realinierii
întregului program pentru a confirma că creditarea investiţională suplineşte noul program
de credite pentru susţinerea reducerii sărăciei (CSRS), că finanţarea atât de necesară este
oferită pentru infrastructură (drumuri) şi că operaţiunile planificate se încadrează în
alocaţiile AID determinate de ABP.

Gestiunea şi performanţa portofoliului

69. Întregul portofoliu, inclusiv fondurile fiduciare, a fost dominat de proiecte în

sectoarele infrastructurii, agriculturii şi mediului, precum şi în domeniul reformei
administraţiei publice. În decembrie 2008 operaţiunile creditare includeau un program
CSRS şi 10 operaţiuni investiţionale (plus 3 proiecte FGM), totalul angajamentelor
constituind 159,3 milioane dolari SUA, din care 100,4 milioane dolari SUA (63%) rămân a
fi disbursate. Portofoliul AID în curs de desfăşurare este unul amplu, acoperind practic
fiecare sector, însă cu o concentraţie mai mare a operaţiunilor în infrastructură şi în
dezvoltarea resurselor umane şi cea rurală. Banca Mondială administrează de asemenea un
portofoliu substanţial de fonduri fiduciare în sumă de 76,5 milioane dolari SUA, compus
din 23 activităţi – cel mai mare din regiunea EAC – care oferă cofinanţare pentru 6
operaţiuni AID (39%), finanţare pentru 6 operaţiuni individuale GEF/carbon (33%) şi oferă

13
Strategia de asistenţă pentru Republica Moldova, raport nr. 28556-MD, 12 noiembrie 2004.

24
alte forme de sprijin direct (28%), precum grantul EPT-IAR de 8,8 milioane dolari SUA
pentru învăţământul primar şi fondul fiduciar multi-donator de 6,15 milioane dolari SUA
pentru reforma administraţiei publice. Resursele din fondurile fiduciare susţin dezvoltarea
durabilă (46%), dezvoltarea resurselor umane (26%), reforma sectorului public (22%) şi
competitivitatea (6%).

70. Activităţile analitice şi consultative au complementat operaţiunile creditare.

Activităţile necreditare au inclus actualizarea Evaluării sectorului financiar realizată
împreună cu FMI, Memorandumul economic pe ţară în curs de desfăşurare, Analiza
cheltuielilor publice, actualizarea Evaluării cheltuielilor publice şi a responsabilităţii
financiare, Nota privind dezvoltarea sectorului privat, asistenţă tehnică pentru reforma
sistemului de pensii, lucru analitic în sectorul telecomunicaţiilor, Evaluarea gestiunii
datoriilor şi Evaluarea guvernării în ţară.

71. Toate operaţiunile AID şi GEF în curs de implementare se desfăşoară în mod

satisfăcător, la fel şi fondurile fiduciare. Performanţa proiectelor este satisfăcătoare în
ceea ce priveşte progresul implementării, proporţia disbursărilor atât pentru portofoliul
AID, cât şi pentru cel al fondurilor fiduciare, depăşind constant 20% anual, fiind
complementată de noii parametri de finanţare a ţării aprobaţi la 1 februarie 2005. Reieşind
din semnificaţia pentru programul general, în septembrie 2008 a fost efectuată o analiză
specială a portofoliului fondului fiduciar, oferind următoarea perspicacitate asupra
factorilor favorabili unei implementări adecvate şi, astfel, pentru creşterea probabilităţii
realizării rezultatelor: (i) apartenenţă şi guvernare robuste, de asemenea în linii generale
corelate cu capacitatea adecvată de gestionare, sunt cruciale pentru o implementare
continuă; (ii) capacitatea de adaptare la provocări şi ajustarea planului de proiect pe
parcursul implementării reduc considerabil riscul eşecului; (iii) sprijin proactiv oferit de
Bancă, în speţă de colaboratorii locali din teren, fapt ce se reflectă într-o implementare mai
efectivă; (iv) combinarea resurselor bugetului administrativ al Băncii cu resursele fondului
fiduciar ar putea permite un sprijin mai frecvent şi, ca atare, mai detaliat, implementării din
partea Băncii atunci, când o activitate este ancorată unui “program” mai vast; (v)
angajamentul incert din partea Băncii sau a clientului poate fi extrem de prejudicios; dar
(vi) beneficiile clare pentru beneficiari, în combinaţie cu o capacitate robustă de
implementare, ar putea compensa simţul precar de proprietate asupra procesului al
Guvernului.

72. Pe parcursul perioadei SAT precedente, CFI a continuat să dezvolte

întreprinderile private şi să ofere asistenţă în atragerea investitorilor străini
strategici. CFI a fost selectivă în investiţiile sale din Moldova, în special în sectorul
bancar, unde transparenţa şi guvernarea corporativă continuă să prezinte dificultăţi. CFI a
oferit peste 15 milioane dolari SUA din propriile mijloace pentru trei proiecte în perioada
anilor 2005-2008. Aceasta a inclus sprijin pentru sectorul bancar sub formă de finanţare pe
termen lung şi linii de creditare pentru finanţarea comerţului băncii locale MobiasBanca,
căreia CFI i-a oferit finanţarea atât de necesară pe termen lung, care nu ar fi fost disponibilă
în caz contrar din sursele pieţei. Aceasta a ajutat banca să extindă creditarea oferită
întreprinderilor mici şi mijlocii şi să stimuleze de asemenea importurile şi exporturile prin
sporirea accesului la finanţarea comerţului pentru antreprenori.

73. CFI a intensificat recent eforturile sale de susţinere a sectorului privat.

25
Guvernul a solicitat asistenţa CFI în agribusiness în vederea revitalizării sectorului vinicol
al ţării, ce oferă locuri de muncă pentru aproximativ 10% din populaţie. CFI a oferit
finanţare pe termen lung şi servicii consultative vinăriei Bostavan Wineries Limited şi
lucrează cu un partener privat pentru a ajuta în procesul recuperării companiei de pe urma
restricţiilor impuse de Rusia asupra producţiei vinicole timp de 20 de luni şi în procesul
dezvoltării acesteia într-un lider producător regional. Serviciile consultative ale CFI includ
asistenţa oferită la cei 700 de producători de struguri ai companiei să-şi îmbunătăţească
durabilitatea. Participarea CFI în proiectul respectiv poate stimula alţi investitori şi
creditori să investească în această industrie şi în ţară. Suplimentar, CFI a sprijinit două
fonduri de capital private regionale, care ar putea investi în întreprinderile mici şi mijlocii
din Moldova.

Rezultatele obţinute

74. Pe parcursul perioadei anilor 2005-2008, Moldova a realizat sau a depăşit

multe dintre rezultatele de dezvoltare stabilite ca ţinte în cadrul precedentei SAT.
Creşterea economică a depăşit în medie estimările şi nivelurile datoriei de stat s-au
micşorat cu mult sub limitele ce ar semnala probleme în domeniul datoriei. Odată cu
stabilitatea sporită a cadrului macroeconomic, Moldova a lucrat tot mai mult spre crearea
unui mediu de piaţă competitiv prin simplificarea şi reducerea costurilor de licenţiere şi
înregistrare a afacerilor, îmbunătăţirea serviciilor vamale, sporirea eficienţei sectorului
bancar şi ameliorarea eficienţei şi calităţii aprovizionării cu energie în zonele pilot. În
domeniul social, un număr mai mare de moldoveni au fost acoperiţi cu servicii medicale de
bază şi ratele mortalităţii materne şi infantile au fost reduse sub ţintele stabilite. Populaţia
din cinci comunităţi au obţinut acces la sisteme centralizate de aprovizionare cu apă şi
canalizare. În final dar nu şi în ultim rând, Moldova a lansat cu asistenţa AID un program
ambiţios de reformă a sectorului public, ce a inclus elaborarea unui cadru de cheltuieli pe
termen mediu pentru racordarea cheltuielilor publice la priorităţile de dezvoltare.

75. Deşi performanţa AID în cadrul precedentei SAT au fost satisfăcătoare, unele
eforturi încă nu s-au soldat cu rezultatele scontate. Se preconizează că activităţile din
portofoliu în curs de desfăşurare vor continua procesul de reformă a sistemului de pensii,
vor ameliora direcţionarea asistenţei sociale, finaliza transformarea mediului favorabil
pentru afaceri şi sistemul MSTC, spori accesul la educaţie şi calitatea acesteia – în special
pentru populaţia din spaţiul rural – şi continua să fortifice capacitatea în sectorul public.
Raportul de finalizare SAT a explorat modul în care rezultatele de dezvoltare individuale
ale ţării au fost obţinute pe parcursul perioadei precedentei SAT şi a identificat factorii care
au contribuit la sau au limitat progresele anticipate. Raportul din Anexa 3 descrie în detalii
rezultatele obţinute şi identifică lecţiile ce trebuie însuşite cu scop informativ pentru SPT
(vezi Caseta 2).

76. Portofoliul fondului fiduciar a contribuit la obţinerea rezultatelor. Aceasta s-a

realizat prin suplinirea resurselor AID în domeniile principale de program, precum reforma
finanţelor publice, sau iniţierea programelor în domenii care nu sunt acoperite de AID,
precum eforturile de conservare şi protejare a mediului în zonele rurale (vezi Tabelul 5).
Există o sinergie şi complementaritate în cadrul şi între portofoliile AID şi al fondului
fiduciar, unde 48 la sută din suma totală a granturilor fiind corelată unei activităţi fie a
AID, fie a fondului fiduciar. Evaluarea fondului fiduciar a elucidat importanţa acestor

26
sinergii pentru sporirea probabilităţii realizării impactului atunci, când activităţile sunt
strâns ancorate într-un program cu activităţi multiple. Acest fapt contribuie, de asemenea,
la profituri mai mari pentru client şi la resurse de implementare pentru Bancă, care vor fi
alocate ca sprijin pentru implementare.

Ce a funcţionat bine şi ce a funcţionat mai puţin bine

77. Priorităţile stabilite în SAT precedentă au fost racordate la obiectivele de

dezvoltare pe termen lung ale Moldovei identificate în SCERS. Un accent esenţial al
strategiei Băncii a fost susţinerea unui cadru macroeconomic stabil – prin asistenţă oferită
Moldovei în gestionarea şi reeşalonarea datoriei şi printr-o serie de activităţi analitice şi
consultative (AAC) cu scopul de a înţelege mai bine şi a promova factorii necesari pentru
stabilitate economică şi creştere economică durabilă, orientată spre cei săraci. Reducerea cu
succes a datoriei de stat a îmbunătăţit perspectivele pentru succesul asistenţei din partea
donatorilor, astfel sporind probabilitatea ca donatorii să ofere sprijin adiţional pentru
dezvoltare. Capacitatea Guvernului de a menţine un cadru financiar prudent a încurajat
veniturile fiscale, creând spaţiu fiscal pentru majorarea cheltuielilor publice fără creşterea
dimensiunii relative a guvernului. Pe scurt, asistenţa AID a sprijinit eficient ţara în
stabilizarea economiei, continuând să inverseze tendinţa unui deceniu de declin economic
şi sărăcie în creştere şi ajutând la instituirea unui context economic în care eforturile de
dezvoltare ar putea fi iniţiate cu perspective mai bune pentru succes.

Tabelul 5. Rezultate de portofoliu selectate în cadrul celor trei piloni SPT

Pilonul I: Mediu de piaţă
competitiv, stabilitate şi
creştere economică orientată
spre cei săraci
ƒ Evaluarea impactului de reglementare
(EIR) obligatorie pentru toată legislaţia
nouă; reducerea costurilor de
conformare cu reglementările de către
întreprinderi până la 16%; trecerea de la
standarde obligatorii la voluntare
începând cu 01/01/2007 (PHRD –
Proiectul ameliorarea competitivităţii)
ƒ Volumul creditării pentru sectorul
agriculturii şi cel rural în portofoliile
intermediarilor financiari a crescut de la
2,1 miliarde de lei moldoveneşti la
30/06/2006 până la 2,7 miliarde lei
moldoveneşti la 31/03/2008; numărul
beneficiarilor serviciilor consultative
rurală a crescut până la 350.000 anual;
245 afaceri au fost create şi înregistrate
din 2006 (Grant Sida pentru sprijinul
Proiectului investiţii şi servicii rurale 2)
ƒ Activităţile AT au ajutat Guvernul să
definească şi să elaboreze programul său
de reforme în domeniul agriculturii,
energeticii şi pensiilor – domenii de
reformă esenţiale sprijinite de CSRS 2
(PHRD – Creditul pentru susţinerea
reducerii sărăciei 2)
Pilonul II: Minimizarea
riscurilor sociale şi de mediu,
crearea capitalului uman şi
promovarea incluziunii sociale
ƒ Şapte întreprinderi agro-industriale cu
centrale de tratare a apelor reziduale; 450
platforme individuale pentru stocarea
gunoiului de grajd au fost finanţate; 130
fermieri au construit platforme
individuale pentru stocarea gunoiului de
grajd din propriile resurse (GEF3 FSP –
Proiectul controlul poluării în
agricultură)
ƒ 934,2 tone de condensatoare cu BPC au
fost distruse; 1272 tone de pesticide
învechite contaminate şi cu conţinut de
POP au fost distruse; proiectul legislaţiei
privind gestiunea POP a fost pregătit şi
urmează a fi aprobat la Guvern (GEF
FSP – Proiectul managementul durabil
al stocurilor de POP; Remedierea
locurilor contaminate cu pesticide POP
şi curăţirea echipamentului contaminat
cu BPC din echipamentul electric)
ƒ 14.500 hectare de terenuri agricole
degradate au fost restabilite (Conservarea
solurilor FBC)
ƒ 33 grădiniţe au fost renovate; 15 centre
comunitare au fost create drept
alternative pentru grădiniţe; un centru
pilot pentru copii cu dizabilităţi a fost
creat în Străşeni (Fondul catalitic EPT-
IAR)
Pilonul III: Combaterea corupţiei şi
ameliorarea guvernării în sectorul
public
ƒ A fost elaborat noul proiect al legii cu privire la
achiziţii, publicat în aprilie 2007 şi aprobat în
octombrie 2007; elaborarea iniţială a unei legislaţii
secundare; un program amplu de diseminare
pentru schimbarea paradigmei legate de achiziţiile
publice; tendinţe descrescătoare în utilizarea
contractării dintr-o singură sursă şi a contractării
directe şi creşterea numărului concursurilor
deschise pentru achiziţiile publice; materialele de
instruire au fost diseminate şi sunt utilizate pe
larg; circa 5000 angajaţi au fost instruiţi; website-
ul agenţiei a fost elaborat şi utilizat pentru
mediatizarea oportunităţilor de achiziţii publice,
distribuţia documentelor, anunţarea rezultatelor şi
diseminarea generală a informaţiei; sistemul
automatizat de colectare a datelor statistice a fost
elaborat şi este în prezent utilizat (IDF –
dezvoltarea infrastructurii achiziţiilor publice)
ƒ Analiza funcţională a guvernului central a fost
efectuată şi recomandările de restructurare au fost
implementate; coordonarea la nivel central a
politicilor a fost instituită; procesul de planificare
strategică coordonat la nivel central a demarat;
proiectul legii cu privire la serviciul public aprobat
în prima lectură; direcţia politici de personal a fost
creată în aparatul Guvernului (FFMD AT – Sprijin
pentru reforma administraţiei publice)

27
Caseta 2. Lecţiile însuşite din Raportul de finalizare SAT
• Gestiunea efectivă, eficientă şi transparentă a sectorului public este tot mai importantă pentru
realizarea obiectivelor de dezvoltare. Sprijinul axat joacă un rol crucial în fortificarea
instituţiilor ţării, îmbunătăţirea capacităţii ministerului şi favorizarea elaborării şi implementării
unor politici şi strategii pe termen mai lung.
• Îmbunătăţirea nivelului de apartenenţă guvernului vis-à-vis de eforturile de dezvoltare
reprezintă o prioritate: totalitatea sprijinului bugetar, împrumuturilor pentru investiţii şi a
serviciilor consultative ar putea fi strategice în a ajuta Guvernul să-şi fortifice rolul său de
dirijare.
• AID alocă doar o cotă mică a resurselor sale disponibile de la donatorii internaţionali pentru
dezvoltarea Moldovei, iar acestea ar putea fi direcţionate strategic pentru valorificarea
suportului de la alţi donatori pentru un impact de dezvoltare optimal.
• Serviciile analitice şi consultative ar putea duce la o înţelegere mai bună a corelaţiei dintre
creşterea economică şi reducerea sărăciei, în special pentru sectorul rural.
• Perfecţionarea continuă a orientării pe rezultate al programului de ţară oferă îndrumare pentru
identificarea, urmărirea şi realizarea rezultatelor la nivel de proiect şi program.

78. Mobilizarea resurselor din partea altor donatori sau susţinerea eforturilor
existente ale donatorilor au servit drept strategii eficiente pentru sporirea impactului
asistenţei relativ limitate a AID. AID a început să colaboreze tot mai mult cu alţi donatori
în contextul necesităţilor ţării, preluând în unele cazuri rolul de lider în eforturile de
dezvoltare şi oferind câteodată sprijin altor iniţiative. Relaţia constructivă şi evolutivă
dintre AID şi Guvern şi rolul de lider în mobilizarea donatorilor au fost exemplificate de
adunarea Grupului Consultativ la Bruxelles (2006). La acea adunare, co-găzduită de Banca
Mondială şi CE, donatorii şi-au confirmat angajamentul faţă de programul de reforme din
ţară şi au identificat finanţare externă suplimentară drept răspuns la şocurile economice
recente.

79. Sprijinul amplu şi asistenţa tehnică pentru iniţiativele Guvernului au produs

rezultatele scontate unde a existat o combinaţie de responsabilitate forte şi capacitate
suficientă în ministerele-parteneri. Personalul Băncii a dezvoltat relaţii de lucru strânse
cu partenerii de la Guvern şi asistenţa AID s-a dovedit a fi un sprijin efectiv la elaborarea şi
implementarea iniţiativelor Guvernului. Activităţile din sectorul sănătăţii şi, mai recent, în
sectorul transporturilor ilustrează exemple în cadrul cărora Moldova a lucrat cu AID şi alţi
parteneri de dezvoltare la elaborarea strategiilor sectoriale, ce includ planuri de cheltuieli şi
investiţii pe zece ani înainte. În alte cazuri, precum reformele cadrului de politici în
agricultură sau direcţionarea îmbunătăţită a asistenţei sociale, strategiile ţării erau
insuficient dezvoltate sau contradictorii recomandărilor oferite de Bancă în domeniile
cheie. În aşa cazuri, se adopta o abordare mai bine direcţionată pentru demonstrarea
viabilităţii şi rezultatelor pozitive ca urmare a strategiilor de reformă recomandate, în
tandem cu servicii analitice şi consultative orientate în vederea consolidării capacităţii
partenerilor.

80. Eforturile de reducere a sărăciei şi îmbunătăţire a direcţionării asistenţei

sociale au înregistrat rezultate modeste până în prezent, în special pentru cei săraci
din spaţiul rural. Recuperarea economică a ţării a fost însoţită de reducerea sărăciei, însă

28
această tendinţă a stopat în 2004, cu un număr puţin mai mare de persoane pauperizate în
zonele rurale. Activităţile din SAT precedentă nu au vizat eficient distorsiunile în materie
de politici şi imperfecţiunile pieţei ce afectau negativ sectorul gospodăriilor agricole sau nu
au direcţionat efectiv asistenţa socială pentru a minimiza beneficiile ce reveneau grupurilor
cu venituri medii sau mari.

81. Dat fiind că investiţiile publice interne au rămas la un nivel foarte redus, s-a
oferit mai mult sprijin pentru infrastructura publică decât s-a preconizat în SAT
precedentă. În special, deteriorarea continuă a drumurilor s-a soldat cu implicaţii negative
asupra creşterii economice. Strategia transporturilor din SCERS s-a axat pe reabilitarea
drumurilor drept factor esenţial în facilitarea transportului şi comerţului internaţional şi
Banca a recunoscut necesitatea adăugării Proiectului de sprijin al programului în sectorul
drumurilor după Raportul de progres SAT.

82. Eforturi continue sunt necesare pentru aprofundarea colaborării în cadrul

Grupului Băncii Mondiale. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) a rămas activă în
Moldova, cu un portofoliu de circa 30 milioane dolari SUA, sprijinind sectoarele de energie
electrică, telecomunicaţii, agribusiness, întreprinderi mici şi mijlocii şi băncile locale.
Dezvoltând în continuare eforturile AID din sectoarele sănătăţii şi infrastructurii, CFI va
colabora şi complementa activitatea AID cu iniţiativele de parteneriat public-privat.
Agenţia pentru Garantarea Investiţiilor Multilaterale (AGIM) a fost, de asemenea, activă în
Moldova, acoperind o parte din privatizarea la scară largă a sectorului electroenergetic ce a
fost sprijinită de CFI. AGIM a sprijinit recent o investiţie de start a unei instituţii financiare
austriece în subsidiarul său din sectorul de concesiune. În iunie 2008 cheltuielile creditoare
brute ale AGIM în Moldova au constituit circa 69 milioane de dolari SUA. AGIM rămâne
deschisă pentru noi oportunităţi în vederea susţinerii investiţiilor străine directe în Moldova
prin acordarea garanţiilor contra riscurilor politice şi îşi va coordona participarea sa cu
AID.

83. Accentul pe rezultate al programului de ţară a fost întărit în cadrul

precedentei SAT pentru a identifica, monitoriza şi realiza mai bine rezultatele la nivel
de proiecte şi programe. Evaluările SCERS şi ale Planului de Acţiuni Republica Moldova
– UE finalizate în 2006 şi tranziţia la sistemul ABP pentru asistenţa AID au informat şi
promovat o ajustare continuă a rezultatelor în colaborare cu alţi donatori. În acest context,
echipa de ţară a elaborat o grilă a rezultatelor (vezi Anexa 4) care urmează să servească
drept instrument utilizat cu regularitate şi actualizat pentru a înţelege mai bine legăturile
între resursele, acţiunile şi rezultatele activităţilor susţinute de AID şi fondurile fiduciare.
Această grilă a oferit o evaluare utilă a progresului obţinut în raport cu rezultatele
individuale ale ţării pe parcursul precedentei SAT, a măsurat calitatea orientării rezultatelor
în fiecare activitate ca parte a portofoliului total, inclusiv în cele finanţate din fonduri
fiduciare, a evaluat contribuţia Băncii în obţinerea rezultatelor la nivel de ţară şi a dirijat
deciziile strategice pentru sporirea impactului. O versiune actualizată a grilei va fi utilizată
cu regularitate pentru monitorizarea progresului în cadrul acestei SPT şi evaluarea
accentului pe rezultate în cadrul produselor AAC pe viitor.

Perspectivele clienţilor

84. Părţile interesate sunt de părerea că îmbunătăţirea guvernării şi amplificarea

29
creşterii economice sunt esenţiale pentru reducerea sărăciei în Moldova. Studiul
clienţilor din AF08 a analizat modul în care diverse părţi interesate din ţară percep valoarea
generală a Băncii Mondiale în Moldova (vezi Caseta 3). Majoritatea celor intervievaţi au
fost de părerea că Banca prioritiza domeniile de acţiune adecvate şi 58% au indicat că
Banca ar trebui să fie mai implicată. Îngrijorările principale printre respondenţi se refereau
la capacitatea Băncii de luptă cu corupţia în propriile sale programe şi succesul eforturilor
Băncii de a ajuta ţara în reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei în cadrul guvernului.

Caseta 3. Constatările Studiului clienţilor 2008

• Guvernarea şi creşterea economică sunt percepute în ţară ca probleme
esenţiale.
• Accentul Băncii asupra creşterii economice este dorit de majoritate.
• Creşterea sectorului privat şi a investiţiilor străine directe sunt menţionate
în tot studiul ca fiind domenii esenţiale ce necesită atenţie.
• Banca are o bună bază de relaţii în Moldova pe fundalul căreia să
desfăşoare un program de succes.
• Cea mai mare îngrijorare este capacitatea Băncii de a proteja contra
corupţiei în propriile sale proiecte.

B. Programul de parteneriat cu ţara propus de Grupul Băncii Mondiale

85. Această SPT bazată pe rezultate îşi propune să ajute la crearea bazei pentru o
creştere economică participativă şi durabilă în Moldova. Strategia Băncii va găsi un
echilibru între obiectivele de selectivitate şi flexibilitate, angrenându-se în domeniile în
care Banca poate contribui cel mai bine la rezultatele de ţară scontate, concomitent
ajustându-le la schimbările economice şi politice pe termen scurt. Rezultatele scontate ale
acestei SPT sunt elucidate în cei trei piloni: (i) ameliorarea competitivităţii economice în
sprijinul unei creşteri economice durabile; (ii) minimizarea riscurilor sociale şi ambientale,
dezvoltarea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale; precum şi (iii)
îmbunătăţirea guvernării în sectorul public.

86. Această strategie este direct aliniată la Strategia Naţională de Dezvoltare a

Moldovei. Banca va lucra în strânsă colaborare cu Guvernul şi alţi parteneri de dezvoltare
întru susţinerea celor doi piloni ai SND: (i) ameliorarea competitivităţii economice; şi (ii)
dezvoltarea resurselor umane, sporirea ocupării şi promovarea incluziunii sociale. Procesul
consultativ utilizat la elaborarea strategiei a identificat subsetul rezultatelor de ţară dorite,
în cadrul cărora Banca poate contribui cel mai bine la realizarea obiectivelor strategice
reflectate în SND (vezi Figura 2).

87. Alegerea pilonilor pentru această SPT a fost ghidată de propria strategie de
dezvoltare a Guvernului, perspectivele clienţilor, lecţiile însuşite din SAT precedentă
şi înţelegerea de către Bancă a provocărilor întâmpinate de Moldova în procesul
dezvoltării. Ea a ţinut cont de punctele forte ale precedentei SAT, care la rândul ei era
conformă obiectivelor de dezvoltare ale Guvernului, după cum erau articulate în SCERS.
Ea promovează colaborarea inter-sectorială pentru maximizarea impactului acţiunilor şi

30
mobilizează resursele altor donatori. După cum se explică mai jos, primul pilon întruneşte
un set divers de activităţi analitice şi operaţionale pentru sporirea competitivităţii ţării,
stimularea şi aprofundarea reformelor sprijinite de precedenta SAT şi asistenţă oferită
Guvernului în accelerarea creşterii economice. Al doilea pilon întruneşte, pe de altă parte,
un meniu de acţiuni pentru a ajuta Moldova să utilizeze pe deplin resursele sale umane.
Acesta include eforturi de creare a capacităţii, promovarea dezvoltării aptitudinilor şi
acordarea adecvată a protecţiei sociale. Al treilea pilon oferă sprijin inter-sectorial pentru
toate scopurile strategice ale SPT prin promovarea unei guvernări mai bune şi a instituţiilor
publice moderne şi eficiente.

Figura 2. Sumarul lanţului de rezultate pentru Moldova

Obiectivul Ameliorarea competitivităţii şi

global al
Strategiei de
crearea bazei pentru creşterea
part. cu ţara economică participativă în Moldova

Pilonul I: Mediu de Pilonul II: Minimizarea Pilonul III:

Rezultatele de piaţă competitiv, riscurilor sociale şi de Îmbunătăţirea
dezvoltare ale stabilitate şi mediu, crearea capitalului guvernării în
ţării creştere în favoarea uman şi promovarea sectorul public
săracilor incluziunii sociale

• Concurenţă ameliorată în • Incluziune mai vastă şi • Serviciu public

sectorul antreprenorial din protecţie socială profesionist
Moldova îmbunătăţită
Rezultatele • Capacitatea sporită a
specifice • Gestiunea îmbunătăţită a • Calitate sporită şi acces sectorului public de a
ţării la care reţelei drumurilor la învăţământ elabora şi implementa
contribuie politici publice
SPT • Eficienţă energetică • Acces şi calitate
îmbunătăţită şi diversificarea îmbunătăţită a serviciilor • Transparenţă şi
sporită a surselor energetice în sănătate, responsabilitate sporită
aprovizionare cu apă şi în gestiunea finanţelor
• Competitivitate în agricultură canalizare şi degradarea publice
redusă a mediului

Principii operaţionale

88. Această SPT reflectă tranziţia de la SAT precedentă printr-un proces în doi
timpi. Prima etapă implică extinderea intervenţiilor şi programelor care funcţionează bine
în cadrul portofoliului existent pe parcursul AF09 şi AF10. Pe parcursul etapei doi, pentru
anii rămaşi ai perioadei SPT intervenţiile vor fi definite în termini mai specifici. Această
abordare oferă Băncii un anumit grad de flexibilitate în ajustarea portofoliului, la
necesitate, ca răspuns la chestiunile ce vor apărea ulterior alegerilor ce se apropie sau ca
rezultat al crizei financiare regionale. Intervenţiile la etapa doi vor fi clar stipulate în
Raportul asupra progresului realizat în cadrul SPT, iar termenul pentru acest raport va fi
avansat, dacă va fi adecvat, pentru a asigura oportunitatea şi efectivitatea programului de
ţară.

89. Programul propus de Grupul Băncii Mondiale întru susţinerea Moldovei va

fortifica acele domenii în care Banca dispune de un avantaj comparativ pentru
obţinerea impactului optim. Strategia Naţională de Dezvoltare a Moldovei include

31
integrarea europeană drept obiectiv centralo şi ţara colaborează tot mai mult cu instituţiile
europene şi beneficiază de asistenţă de la mai mulţi donatori. În acest context, Banca
trebuie să fie strategică în angajamentele sale, nu doar în ceea ce ţine de direcţionarea
resurselor AID şi a fondurilor fiduciare asociate, ci şi modul în care să mobilizeze cel mai
bine parteneriatele sale interne. De exemplu, CFI poate avea un rol esenţial în asigurarea
faptului că programul Băncii vizează adecvat necesităţile sectorului privat în cadrul de
resurse stipulat în SPT.

90. Eficacitatea acestui angajament va depinde de coordonarea puternică şi

armonizarea cu alte acţiuni de dezvoltare. În unele cazuri, expertiza Băncii sau prezenţa
bine-stabilită într-un domeniu va determina rolul său de lider într-o acţiune de dezvoltare
cu participarea mai multor donatori. Prezenţa partenerilor poate spori considerabil
beneficiile de pe urma investiţiilor Băncii. Totuşi, în alte cazuri, asistenţa AID sau alte
resurse ale Băncii ar putea să nu adauge suficientă valoare iniţiativelor susţinute deja de alţi
donatori. Mai presus de toate, coordonarea strânsă între donatori este necesară pentru a
minimiza povara administrativă şi costul tranzacţiilor pentru Moldova. Date fiind resursele
şi bugetul administrativ limitate ale AID, alegerile Băncii în ceea ce priveşte angajamentul
său vor fi ghidate de: (i) responsabilitatea clientului, (ii) consecvenţa cu priorităţile Băncii,
(iii) dorinţa donatorilor de a oferi un buget administrativ atunci când Băncii i se solicită să
preia rolul de lider, şi (iv) posibilităţile de adăugare la finanţarea AID pentru a spori
material eficacitatea mijloacelor AID.

91. Flexibilitatea va fi crucială în abordarea Băncii pentru a permite adaptarea la

contextul economic şi politic schimbător. Dat fiind că venitul pe cap de locuitor în
Moldova a depăşit recent pragul AID, ţara intră într-o perioadă de tranziţie – mişcându-se
spre creditare posibilă din partea BIRD. Programul de ţară al Băncii va ajusta astfel
utilizarea instrumentelor în mod corespunzător, folosind în continuare toată asistenţa AID
disponibilă, dar probabil investind cu timpul mai puţin în proiecte şi mai mult în activităţi
analitice şi consultative (AAC), după cum ar fi cazul unei ţări cu venituri medii. Reieşind
din cheltuielile suplimentare pentru administrarea fondurilor fiduciare, Banca va fi, de
asemenea, mai strategică în valorificarea acestora pentru a se asigura că acestea sunt direct
complementare activităţilor AAC şi AID. Ţara se confruntă de asemenea cu un careva grad
de incertitudine politică, anticipându-se un nou guvern în 2009, şi colaborarea cu noul
guvern ar putea genera anumite schimbări. Situaţia schimbătoare în raport cu Transnistria
ar putea deschide de asemenea posibilităţi de angajare în acea regiune prin programe sub
conducerea guvernului ţării. 14 În final dar nu şi în ultim rând, domenii noi de acţiune,
precum schimbările climatice, ar putea căpăta importanţă pe parcursul acestei perioade SPT
şi necesită ca programul ţării să fie adaptat pentru a profita de instrumentele existente şi
noi, inclusiv Fondurile de Finanţare Carbon şi Fondurile de Investiţii Climatice nou-create.

92. Toate activităţile şi resursele livrate ca parte a programului Băncii vor adera
la cadrul de rezultate, cu indicatori clari pentru monitorizarea implementării şi
rezultatelor de ţară, astfel sporind impactul. Această SPT bazată pe rezultate încurajează
ca asistenţa AID şi oricare alte resurse ale Băncii, inclusiv fondurile fiduciare, să fie

14
Recent a fost aprobat un grant din partea Fondului Japonez pentru Dezvoltare Socială (FJDS) pentru
finanţare suplimentară în cadrul Fondului de investiţii sociale 2 pentru Transnistria. Aceasta este unica
activitate care implică Transnistria preconizată la moment în această SPT.

32
utilizate doar pentru activităţi ce sunt realiste ca domeniu de acţiune şi care se preconizează
a avea influenţă directă asupra rezultatelor SPT. Dată fiind tensiunea dintre flexibilitate şi
rezultate, Banca va avea un cadru de rezultate adaptabil ce va putea fi ajustat în timp.

Măsurile de implementare

93. SPT prevede un program de creditare din două-trei operaţiuni pe an – cel

puţin una din care va fi sprijin bugetar. Totalul angajamentelor va constitui aproximativ
45-50 milioane de dolari pe an, alocaţia specifică pentru ţară fiind determinată anual prin
sistemul AID de alocări bazate pe performanţă. Suplimentar, Banca va examina finanţare
suplimentară pentru operaţiunile existente în cadrul portofoliului actual şi sprijin pentru
proiectele cu componente de bunuri regionale sau globale. În general, operaţiunile
investiţionale şi fondurile fiduciare aferente vor întări antecedenţa Băncii şi avantajul
comparativ faţă de alţi parteneri şi se vor axa pe domeniile unde poate fi mobilizată altă
finanţare. Componentele programului de creditare vor fi selectate strategic şi perfecţionate
întru realizarea rezultatelor stabilite pentru cele trei priorităţi SPT: competitivitatea,
dezvoltarea resurselor umane şi buna guvernare.

94. Se anticipează ca Moldova să valorifice din plin cadrul de împrumuturi AID-

15. Totuşi, s-ar putea să existe circumstanţe, în care întreg pachetul AID să nu fie posibil de
valorificat din cauza: i) unui mediu de guvernare politic şi/sau economic care nu este
favorabil creditării; şi/sau ii) unei perioade prelungite de tranziţie politică, rezultând în
capacitatea insuficientă a guvernului să valorifice eficient resursele AID.

95. Parteneriatele în cadrul Grupului Băncii Mondiale vor fi mobilizate strategic

pentru a realiza mai bine rezultatele de dezvoltare ale ţării. CFI şi AGIM vor continua
prezenţa lor în Moldova şi vor rămâne deschise oportunităţilor posibile pentru susţinerea
priorităţilor de dezvoltare a competitivităţii şi sectorului privat. Grupul Băncii Mondiale are
domenii posibile de colaborare în sectorul sănătăţii şi în sectorul infrastructurii, cu condiţia
că privatizarea se va extinde graţie eforturilor depuse de AID.

96. Moldova este o prioritate strategică pentru CFI şi în cadrul perioadei SPT
actuale CFI va amplifica activităţile sale investiţionale şi serviciile consultative în ţară.
Scopul principal al CFI este susţinerea dezvoltării sectorului privat, axându-se în special pe
sectorul financiar, agribusiness, modernizarea serviciilor medicale şi a infrastructurii. CFI
va avea o strânsă colaborare cu AID în aceste domenii. Discuţiile cu Guvernul sunt deja în
curs de derulare privind beneficiile unui parteneriat public-privat (PPP) pentru
modernizarea infrastructurii, iar în sectorul sănătăţii CFI va colabora cu AID în cadrul unui
proiect comun de evaluare a modului în care rolul sectorului privat poate fi amplificat.
Această evaluare va fi urmată de cel puţin un PPP ce va fi structurat de Ministrul Sănătăţii
cu sprijinul CFI. În sectorul real, CFI va rămâne oportunistă şi va sprijini companiile din
regiune, care caută să se extindă şi să investească în Moldova. De exemplu, în sectorul
telecomunicaţiilor şi TIC, dacă guvernul va decide să privatizeze Moldtelecom, CFI este
pregătită să examineze posibilitatea oferirii serviciilor consultative şi a investiţiilor întru
sprijinirea acestui proces, cât şi a unei industrii TI locale în formare, în eventualitatea unei
oportunităţi. CFI va continua să susţină fondurile regionale de capital privat, care pot oferi
nu doar finanţarea necesară de capital, ci şi sprijin managerial şi strategic pentru
ameliorarea competitivităţii companiilor din Moldova.

33
97. Prioritatea CFI în Moldova este de a oferi investiţii direcţionate spre
fortificarea sectorului financiar, extinzând capacitatea de creditare şi îmbunătăţind
guvernarea. Sistemul financiar al Moldovei este foarte mult subdezvoltat şi suferă de lipsa
transparenţei şi practici precare de guvernare corporativă. CFI va acorda linii de credit şi
servicii consultative băncilor majore pentru creditarea IMM care sunt insuficient deservite
de sectorul financiar. Acest sprijin este esenţial pentru dezvoltarea durabilă a sectorului
privat în Moldova şi va contribui la o concurenţă sporită în sectorul financiar şi va genera
un efect demonstrativ pentru alţi investitori. Suplimentar, CFI va promova linii de credit
pentru eficienţă energetică şi dezvoltarea instituţiilor financiare nebancare.

98. În cazurile fezabile CFI va încerca să investească direct în companiile ce

operează în agribusiness. CFI va lucra de asemenea cu instituţiile financiare care oferă
împrumuturi în sector pentru a le acorda finanţare pe termen lung şi servicii consultative de
creare a capacităţii. De exemplu, în continuarea sprijinului său acordat Bostavan Wineries
Limited, CFI lansează deja un proiect de servicii consultative, finanţate dintr-un fond
fiduciar italian, pentru a determina modul în care 700 de furnizori de struguri îşi pot spori
veniturile fie printr-o producere mai eficientă sau prin diversificare.

99. AGIM va continua să promoveze investiţii străine directe în Moldova prin

acordarea garanţiilor contra riscurilor politice. AGIM va sprijini investiţiile instituţiilor
financiare regionale orientate spre consolidarea sectorului financiar. În speţă, AGIM va
continua să sprijine investiţiile care promovează dezvoltarea instituţiilor financiare
nebancare. AGIM va examina, de asemenea, oportunităţile din sectorul infrastructurii.
AGIM va coordona cu AID implicarea sa în acest domeniu . Suplimentar, AGIM este gata
să sprijine proiecte în agribusiness, confecţii şi servicii. AGIM este deschisă susţinerii
investiţiilor ce promovează dezvoltarea IMM în Moldova prin Programul său de investiţii
mici.

100. Pe parcursul perioadei de implementare a SPT vor avea loc discuţii cu

autorităţile, la fel şi în cadrul Băncii, asupra unui plan pe termen mediu de tranziţie a
Moldovei spre statut de ţară BIRD. O evaluare iniţială a creditelor va fi efectuată de
către Departamentul Credite al BIRD în AF09. În paralel, Banca va lucra cu autorităţile
pentru fortificarea gestiunii datoriilor. Eligibilitatea pentru împrumuturile BIRD va depinde
de antecedenţa solidă şi credibilă a performanţei economice şi evaluarea creditelor se va
baza pe analiza a opt componente de bonitate: risc politic, datoria externă şi lichiditatea,
politica fiscală şi povara datoriei publice, riscurile asociate balanţei de plăţi, structura
economică şi perspectivele creşterii economice, politica monetară şi a ratei de schimb,
riscurile asociate sectorului financiar, datoria sectorului corporativ şi vulnerabilităţile.

101. Activităţile analitice şi consultative vor continua să reprezinte un element de

bază al programului, Banca orientându-se spre finanţarea sporită a AAC faţă de
operaţiunile investiţionale. Banca va continua în calitate de sursă externă-lider de analize
economice şi sociale şi va utiliza aceste analize pentru a discuta alegerile în materie de
politici cu autorităţile. Activităţile analitice se vor axa pe reformele structurale necesare şi
pe aspectele cele mai importante în reducerea riscurilor pentru populaţie, care sunt generate
de tranziţie şi şocurile externe. De exemplu, Memorandumul economic pe ţară (AF09) va
spori volumul existent de cunoştinţe privind competitivitatea, constrângerile pentru sursele
posibile ale viitoarei creşteri economice şi opţiunile de politici pentru a asigura că viitoarea

34
creştere economică va fi durabilă, amplă şi va putea utiliza pe deplin resursele umane şi
financiare ale Moldovei. Ca parte a tranziţiei mai generale spre un program de creditare
mixt sau BIRD, Banca se va orienta spre o finanţare mai mare a AAC faţă de operaţiunile
investiţionale, cu accent pe domeniile unde se atestă decalaje reale de cunoştinţe, precum
schimbările climatice, securitatea alimentară, guvernarea locală, sărăcia rurală.

102. Programul CSRS (şi creditarea ulterioară în bază de politici) va rămâne

instrumentul principal de creditare bazată pe politici (CBP) pentru susţinerea
implementării SND. Agenda inter-sectorială CSRS va fi racordată explicit la sprijinul
bugetar UE, cea de-a doua serie de 3 ani începând în AF10. Complementaritatea eforturilor
dintre sprijinul programatic în cadrul CSRS/CBP va fi esenţială pentru utilizarea eficientă a
resurselor Băncii. Se vor constata sinergii între creditarea bazată pe politici, proiectele
investiţionale şi fondurile fiduciare cu scopul susţinerii reformelor instituţionale şi creării
capacităţii necesare pentru ameliorarea competitivităţii şi guvernării – ajutând guvernul în
realizarea viziunii sale a economiei bazate pe sectorul privat. Aceste proiecte investiţionale
sprijină activităţi în mediul de afaceri şi în agricultură şi spaţiul rural. Banca sprijină de
asemenea mai multe proiecte menite să amelioreze eficienţa utilizării resurselor în sectorul
public, inclusiv gestiunea mai eficientă şi transparentă a finanţelor publice, precum şi
eforturi mai ample de reformă a administraţiei publice. Operaţiunile Băncii s-au axat de
asemenea pe îmbunătăţirea utilizării resurselor în sectoare specifice, inclusiv energetică,
alimentare cu apă şi canalizare şi infrastructura drumurilor. În sectoarele sociale sprijinul
Băncii este oferit în contextul programelor de dezvoltare umană în sănătate, educaţie şi
protecţie socială, la fel şi sprijin oferit guvernului pentru amplificarea eforturilor de
direcţionare îmbunătăţită a programelor de asistenţă socială.

103. Banca va efectua de asemenea progrese în direcţia abordărilor programatice şi

a modalităţilor de sprijin bugetar în sectoare selectate, reducând numărul
operaţiunilor active până la finele AF12. Această mişcare trebuie să meargă în paralel cu
progresul demonstrat şi măsurat al Guvernului în îmbunătăţirea sistemelor de ţară şi
planificarea responsabilă a investiţiilor sectoriale (de exemplu, infrastructură, sănătate şi
educaţie), precum şi cu mecanisme întărite de dezvăluire a informaţiei publicului şi o
eficienţă sporită a serviciilor guvernamentale (de exemplu, soluţii electronice, inclusiv
guvernarea electronică şi achiziţiile electronice). Banca va evalua modul în care aceste
eforturi pot fi sprijinite cela mai bine pe parcursul perioadei SPT. În scopul sprijinirii
tranziţiei la sistemele ţării, Evaluarea sistemelor ţării – o abordare programatică a evaluării
sistemelor guvernului – va include REAT, ERFT, ECPRF şi alte instrumente diagnostice,
la necesitate.

104. Proiectele non-AID administrate de Banca Mondială, finanţate din fonduri

fiduciare şi alte granturi, vor fi integrate strategic în programul de parteneriat cu
ţara al Grupului Băncii. În cazul în care circa jumătate (48 la sută) din fondurile fiduciare
suplinesc direct operaţiunile existente ale Băncii, sprijinul sub formă de granturi va rămâne
în continuare crucial pentru realizarea rezultatelor scontate în cadrul tuturor celor trei piloni
ai prezentei SPT. Banca va fi mai strategică în utilizarea resurselor non-AID pentru a
asigura că acestea: (i) contribuie la obiectivele şi rezultatele SPT; şi (ii) nu implică presiuni
suplimentare asupra bugetului administrativ. O analiză a portofoliului fondurilor fiduciare
va fi lansată în AF09 cu scopul instituirii unui cadru ce va întări legătura între fondurile
fiduciare, priorităţile strategice şi rezultatele SPT şi care va oferi baza pentru exercitarea

35
selectivităţii.

105. Activitatea Băncii în domeniul guvernării şi anti-corupţiei va fi consecventă cu

strategia corporativă recent aprobată a Băncii. 15 La fel ca şi în alte domenii importante
de reforme, responsabilitatea şi conducerea ţării sunt esenţiale, împreună cu rolurile
coordonate ale altor donatori. Aceasta este unica modalitate prin care programul Băncii
poate produce o diferenţă decisivă în perioada strategiei propuse şi poate ameliora poziţia
Moldovei în raport cu anumite măsuri comparative ale guvernării. Angajamentul propus va
include un rol de pledoarie pentru reformele guvernării şi măsuri de luptă cu corupţia, va
încerca să dezvolte domeniile în care guvernul şi Banca au scopuri comune şi va asigura
aplicarea supravegherii fiduciare adecvate în cadrul transferurilor de resurse propuse din
partea Băncii, pe durata pregătirii, implementării, precum şi în cadrul evaluărilor de
portofoliu, efectuate cu regularitate.

106. Suplimentar, Banca va accentua necesitatea bunei guvernări pentru

favorizarea unui mediu de afaceri competitiv. Accentul va include: (i) continuarea
asistenţei în implementarea reformei cadrului de concurenţă şi reglementare şi reducerea
deciziilor birocratice discreţionare; (ii) consolidarea intermedierii/infrastructurii financiare
în sectorul bancar şi creşterea transparenţei în raportarea financiară corporativă, cu
asistenţa oferită de Centrul de Raportare Financiară Corporativă de la Vena; (iii)
soluţionarea deficienţelor în domeniul competitivităţii prin dezvoltarea continuă a
potenţialului de export al agriculturii; şi (iv) angajarea sectorului privat în fortificarea
cererii pentru buna guvernare. Anexa 2 prezintă programul de sprijin propus pentru
activităţile FGCC. Activităţile propuse sunt pe deplin integrate în obiectivele acestei SPT şi
vor ajuta la obţinerea unei profunzimi şi a durabilităţii obiectivelor SPT prin consolidarea
laturii de cerere a unei guvernări adecvate (LCGA).

Programul de sprijin propus

107. Programul propus de creditare şi AAC are o legătură sistemică cu portofoliul

Băncii în curs de derulare pentru a sprijini agenda de dezvoltare a ţării, după cum
este reflectată în SND. Tabelul 6 prezintă activităţile planificate pentru AF09 şi AF10. Ca
parte a abordării în doi timpi, expusă în prezenta strategie, creditarea marcată în cursiv
reprezintă operaţiunile cu performanţă bună, unde resurse suplimentare pot fi absorbite
pentru realizarea obiectivelor SPT. Programul AAC susţinut de SPT conţine studii
diagnostice esenţiale şi activităţi sectoriale şi economice (ASE) pentru fortificarea
capacităţii de guvernare adecvată, preponderent de partea ofertei, dar şi de partea cererii,
cum ar fi, de exemplu, promovarea sporirii transparenţei şi responsabilităţii instituţiilor
publice şi private. Programul cu durata de doi ani respectă principiile de selectivitate
expuse în alineatul 90, deoarece reflectă explicit solicitările din partea Guvernului
Moldovei (apartenenţa la client) şi se bazează pe operaţiunile existente şi încununate cu
succes ale AID (avantaj comparativ). Deciziile de programare după AF10 vor fi ghidate de
principii operaţionale şi priorităţile ce pot apărea în următorii doi ani (de exemplu, drumuri,
competitivitatea în agricultură, securitatea alimentară, comerţul, de-instituţionalizarea,
eficienţa energetică, reforma sectorului public).

15
Vezi Consolidarea angajamentului Grupului Băncii Mondiale în guvernare şi anti-corupţie, martie 2007.

36
108. Această propunere de program este elaborată pentru realizarea progresului în
cadrul celor trei piloni ai SPT prin axarea pe zece obiective strategice. Matricea
rezultatelor (vezi Anexa 5) prezintă fiecare din aceste obiective pentru a evidenţia modul în
care portofoliul în derulare şi noul program de suport ce urmează vor contribui la
obiectivele şi rezultatele finale generale ale SPT vis-à-vis de ameliorarea competitivităţii
economice, dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea gestiunii în sectorul public.

Tabelul 6: Creditarea şi activităţile necreditare planificate ale Grupului Băncii Mondiale

AF09 AF10
Ameliorarea AAC/AT AAC/AT
competitivităţii Memorandum economic pe ţară: Studiu al Notă privind politicile în sectorul energetic
economice în creşterii economice în Moldova Securitatea alimentară
sprijinul unei Autorităţile publice locale şi serviciile Monitorizarea sectorului financiar
creşteri comunitare Grantul pentru reforma sectorului financiar
economice Asistenţă în domeniul telecomunicaţiilor (FF olandez)
durabile Actualizare asupra sărăciei Planificarea investiţiilor în sectorul INF
Analiza cheltuielilor publice (ACP) Schimbările climatice
Strategia de minimizare a riscurilor naturale în AT pentru raportarea financiară corporativă
spaţiul rural (FJDS)
Dialog DSP/DSF Creditare/Investiţii
Grantul pentru reforma sectorului financiar Reducerea şi adaptarea la riscurile
(FF olandez) naturale/regional
AT pentru raportare financiară corporativă FS pentru Proiectul ameliorarea
competitivităţii
Creditare/Investiţii FS pentru RISP2
Finanţare suplimentară (FS) pentru Proiectul CSRS4 (plus FF olandez şi DFID)
energetic 2
CSRS3 (plus fondurile fiduciare olandez şi
DFID)

CFI
Împrumuturi şi investiţii în capital propriu şi
servicii consultative în sectorul financiar
Servicii consultative şi investiţii pentru
promovarea PPP
Linii de credit pentru eficienţă energetică
oferite băncilor locale
Finanţare directă pentru companiile din
agribusiness, linii de credit pentru băncile
locale care oferă împrumuturi sectorului
agribusiness şi zonelor rurale
Dezvoltarea AAC/AT AAC/AT
resurselor Analiza cheltuielilor publice Securitatea alimentară
umane şi Autorităţile publice locale şi serviciile
servicii publice comunitare Creditare/Investiţii
îmbunătăţite Actualizare asupra sărăciei FS pentru Sănătate şi Asistenţă Socială
Notă privind politicile în domeniul pensiilor CSRS4 (plus FF olandez şi DRUID)
Reforma guvernării şi a sectorului sănătăţii

Creditare/Investiţii
FS pentru FISM2, plus FJDS pentru
Transnistria
Sănătate – FJDS pentru hepatită

37
 CSRS3 (plus FF olandez şi DFID)

CFI
Servicii consultative şi investiţii pentru
promovarea parteneriatelor public-private în
sănătate
Managementul AAC/AT AAC/AT
şi guvernarea în Analiza cheltuielilor publice Planificarea investiţiilor în sectorul INF
sectorul public Evaluarea sistemelor ţării *

Creditare/Investiţii
CSRS4 (plus FF olandez şi DFID)
Creditare/Investiţii
CSRS3 (plus FF olandez şi DFID)
*Note: Evaluarea sistemelor ţarii reflectă o abordare programatică a evaluării sistemelor guvernului.
Aceasta va cuprinde REAT, ERFT, ECPRF şi altele, după necesitate

109. În cadrul primului pilon, eforturile în desfăşurare de îmbunătăţire a

competitivităţii sectorului antreprenorial din Moldova vor fi augmentate cu un accent
sporit din partea AID şi CFI pe sectorul de prelucrare agricol. Va fi oferită finanţare
suplimentară pentru Proiectul de ameliorare a competitivităţii (PAC) şi pentru Proiectul de
sprijin al investiţiilor rurale 2 (RISP-2), încununat cu succes, în vederea extinderii
domeniului de acţiune şi a varietăţii de instrumente disponibile, bazate pe principii de piaţă.
Această finanţare suplimentară pentru proiect va facilita creşterea sectorului real orientat
spre exporturi, cu o valoarea adăugată pentru Moldova, printr-o combinaţie de: (i) schema
granturilor de coparticipare (în baza implementării de succes în regim pilot în cadrul PAC)
pentru a ajuta întreprinderile să-şi actualizeze aptitudinile pe piaţa muncii, practicile de
management şi introducerea noilor produse; (ii) linii de credit prin bănci comerciale
calificate pentru susţinerea investiţiilor pe termen lung şi a necesităţilor de capital de lucru
ale exportatorilor; precum şi (iii) acordarea serviciilor de testare în laborator, recunoscute
pe plan internaţional, pentru producătorii locali, în special în domeniul securităţii
alimentare. Împrumuturile preconizate vor fi strategice pentru sporirea exportului de bunuri
al Moldovei şi pentru atragerea investiţiilor străine şi vor fi informate prin activităţi
analitice complementare.

110. Dezvoltarea infrastructurii fizice principale în Moldova este o parte

indispensabilă a ameliorării competitivităţii, care va continua în cadrul prezentei
SPT. În scopul micşorării taxei pentru folosirea drumurilor, va fi oferită finanţare
suplimentară în cadrul Programului de suport în sectorul drumurilor, iar colaborarea Băncii
cu Moldova şi alţi donatori va continua în elaborarea unei Strategii în sectorul
transporturilor. Asistenţa pentru micşorarea pierderilor de curent electric şi reducerea
intensităţii energetice a Moldovei va include extinderea finanţării pentru proiectul energetic
2 încununat cu succes, de rând cu ASDI. Mai mult ca atât, va fi implementat un set
complementar de activităţi analitice, consultative şi împrumut pentru promovarea eficienţei
energetice şi a producţiei de energie regenerabilă, inclusiv o potenţială linie de credit
pentru eficientizarea energetică de la CFI. Pe tot cuprinsul portofoliului său, Banca va
continua să sprijine măsurile de eficientizare energetică, de exemplu, Fondul de Investiţii
Sociale, proiectul de sănătate şi asistenţă socială etc.

111. Asistenţa din cadrul pilonului doi cuprinde un program coordonat şi inter-
sectorial pentru dezvoltarea capitalului uman, promovarea incluziunii sociale şi

38
minimizarea riscurilor sociale şi ambientale. Finanţarea suplimentară se va baza pe
succesele înregistrate de proiectul Fondul de Investiţii Sociale din Moldova 2 (FISM-2) şi
Proiectul de sănătate şi asistenţă socială în derulare, inclusiv PPP cu implicarea CFI în
sectorul sănătăţii. Lecţiile însuşite în cadrul precedentei SAT şi cizelarea continuă a axării
rezultatelor portofoliului vor îndruma implementarea noilor activităţi şi selectarea
intervenţiilor potenţiale care vor contribui la rezultatele de ţară scontate — în speţă,
reducerea sărăciei, sporirea accesului la programe educaţionale de calitate şi îmbunătăţirea
indicatorilor de sănătate. Dată fiind importanţa acordării oportunităţilor pentru ca tineretul
să rămână în Moldova şi să contribuie la creşterea economiei, echipa de ţară va continua să
identifice modalităţi de raţionalizare a agendei în programul de lucru curent şi cel viitor.
Agenda privind schimbările climaterice va fi încadrată în SPT începând cu AF09 printr-o
evaluare de inventariere şi identificarea viitoarelor puncte de pornire ale programului
pentru ţară, de exemplu prin intermediul finanţării carbon ulterioare, fondurilor de investiţii
climaterice etc. Sprijinul continuu pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă şi salubrizare şi
realizarea ODM în acest domeniu va continua să reprezinte o prioritate în cadrul prezentei
SPT. Coordonarea activă a donatorilor din acest domeniu va fi crucială.

112. Pilonul trei al programului sugerat va oferi Moldovei sprijin multilateral în

fortificarea guvernării sectorului său public. Combinaţia de intervenţii susţinută de
multipli donatori, va ajuta Moldova la compartimentele îmbunătăţirea calităţii serviciilor de
reglementare, elaborarea şi implementarea politicilor publice robuste şi fortificarea
proceselor de alocare a resurselor. Suplimentar, programul SPT va lansa un efort intens de
generare a conştientizării şi o implicare mai activă a cetăţenilor în cererea pentru guvernare
adecvată.

113. Drept sprijin pentru rezultatele SPT, programul AAC va sta la temelia
programului de creditare. AAC se va axa pe oferirea cunoştinţelor şi contribuţiilor
oportune în cadrul politicilor guvernamentale, precum şi informarea discuţiilor despre
dezvoltare din ţară, de exemplu în domeniul pensiilor, telecomunicaţiilor, energeticii,
guvernării determinate de cerere, comerţului, mediului (schimbările climatice, domeniul
forestier). Suplimentar, această SPT reflectă abordarea programatică a planificării AAC,
care va include o evaluare generală a sistemelor Guvernului pentru identificarea
oportunităţilor sporirii valorificării sistemelor ţării în anumite sectoare şi proiecte. Această
componentă va fi crucială pentru sprijinirea eforturilor continue ale Moldovei de creştere
statistică a competenţelor. Programul AAC va fi coordonat activ cu Guvernul şi alţi
parteneri de dezvoltare.

C. Parteneriate

114. Parteneriatul dintre AID şi FMI în strategia de dezvoltare a Moldovei a fost

unul puternic în ultimii ani. Banca şi FMI au realizat lucrări comune şi au continuat să
efectueze misiuni comune cel puţin de două ori pe an pentru a analiza politicile
macroeconomice ale ţării. Dialogul în materie de politici dintre FMI şi Guvern este realizat
în contextul programului PRGF în curs de derulare, vizând perioada anilor 2006-2008.
CSRS a fost pregătit în conjunctură cu PRGF în vederea asigurării consecvenţei reformelor
de politici macroeconomice şi structurale sprijinite de ambele programe. FMI a preluat
rolul de conducere asupra problemelor macroeconomice, în timp ce AID a preluat rolul de
conducere asupra problemelor structurale şi sociale. În mai multe domenii unde mandatele

39
celor două instituţii se suprapun, aşa ca finanţele publice, activitatea este bine coordonată
pentru a asigura recomandări consecvente în adresa autorităţilor. Existenţa unui program
FMI, care va expira anul viitor, a fost o contribuţie importantă pentru determinarea
caracterului adecvat al cadrului de politici macroeconomice.

115. Banca a fost activă în procesul de ameliorarea a coordonării în rândul

donatorilor. Moldova a lucrat împreună cu alţi donatori pentru a armoniza eforturile de
dezvoltare şi a realizat progrese considerabile începând cu anul 2006 (vezi Caseta 4).
Alinierea dintre Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi Planul de
Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană şi disponibilitatea partenerilor externi –
SUA, UE, ONU, Suedia, DFID, Elveţia şi Olanda – de a-şi conforma asistenţa cu SCERS
(în prezent SND) a facilitat coordonarea în practică. Banca a lucrat în strânsă colaborare cu
alţi donatori în cadrul activităţilor analitice şi al operaţiunilor individuale de creditare.

116. Procesul de armonizare a fost realizat prin Cadrul de Parteneriat pentru

Dezvoltare elaborat în vederea implementării Declaraţiei de la Paris privind
eficientizarea asistenţei. Cadrul “Coordonarea şi armonizarea activităţilor Guvernului şi
ale donatorilor pentru eficientizarea asistenţei în Republica Moldova” a fost semnat la
Chişinău de către Guvern, AID, Olanda, Regatul Unit, Suedia, ONU, FMI şi UE la 29 mai
2006. Acest Cadru de Parteneriat angajează părţile în analize comune, armonizarea
indicatorilor şi acţiuni preliminare şi sincronizarea cu ciclurile bugetare ale ţării cu scopul
reducerii costurilor de tranzacţii ale asistenţei oferite ţării. El conţine de asemenea
indicatori de performanţă pentru guvern şi partenerii externi în vederea evaluării
progreselor în eficacitatea sporită a asistenţei.

Caseta 4. Reperele armonizării şi coordonării în rândul donatorilor

• Moldova a devenit semnatar al Declaraţiei de la Paris privind armonizarea asistenţei în
anul 2005
• Cadrul de parteneriat pentru dezvoltare între Guvern şi donatorii majori a fost semnat în
mai 2006
• Întrunirea Grupului Consultativ de la Bruxelles, găzduită de CE şi Banca Mondială în
decembrie 2006, a generat angajamente în valoare de 1,2 miliarde dolari SUA
• Strategia Naţională de Dezvoltare este în concordanţă deplină cu Planul de Acţiuni PEV
• Donatorii şi Guvernul elaborează noi mecanisme de coordonare, inclusiv o echipă de lucru
compusă din donatori în vederea articulării unui răspuns comun la SND.

117. Moldova beneficiază de asistenţă pentru dezvoltare de la un număr tot mai

mare de donatori multilaterali şi bilaterali. Accentul acestor eforturi ale donatorilor
variază după cum urmează, în dependenţă de expertiza acestora şi selectivitate:

• Noua strategie a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pe 2007-11 se axează

pe: (i) guvernare şi participare; (ii) acces la serviciile sociale; şi (iii) dezvoltarea
regională şi locală.

• Strategia de asistenţă pentru ţară a UE pentru anii 2007-11 accentuează: (i) dezvoltarea
democratică şi buna guvernare; (ii) reforma cadrului de reglementare şi crearea
capacităţii administrative; şi (iii) reducerea sărăciei şi creşterea economică. Planul de

40
 Acţiuni Republica Moldova-UE a fost aprobat în februarie 2005. Ultimul Raport de
progres asupra Planului de Acţiuni a fost emis în februarie 2008.

• Strategia de asistenţă pentru ţară a BERD (aprobată de Consiliul BERD în septembrie

2007) se axează pe dezvoltarea sectorului privat, inclusiv sprijin pentru instituţiile
financiare şi infrastructura publică.

• Priorităţile principale ale USAID includ ameliorarea climatului pentru dezvoltarea

sectorului privat, promovarea unor comunităţi puternice şi a instituţiilor democratice
responsabile, ajutor în controlarea celor mai acute pericole legate de sănătatea publică.

• Buna guvernare este un domeniu major pentru Sida, DFID şi Olanda. Sida sprijină de
asemenea eficienţa energetică şi investiţiile rurale, în timp ce DFID pune accent pe
gestiunea finanţelor publice, reforma administraţiei publice şi asistenţă socială. Olanda
a aprobat recent un grant pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi supraveghere
a instituţiilor financiare nebancare.

• În decembrie 2006 Moldova a primit 24,7 milioane dolari SUA de la Corporaţia

Provocările Mileniului (CPM) din SUA pentru implementarea unui plan de luptă cu
corupţia cu durata de doi ani, care includea cinci componente:
o Consolidarea capacităţii sistemului judiciar în prevenirea şi combaterea
corupţiei;
o Fortificarea capacităţii de monitorizare a societăţii civile şi mass-media;
o Prevenirea şi eliminarea corupţiei în sistemul asistenţei medicale;
o Eliminarea corupţiei în administraţia vamală şi fiscală şi în cadrul organelor de
poliţie; şi
o Reformarea şi îmbunătăţirea capacităţii Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice şi a Corupţiei.
Guvernul a prezentat CPM la începutul anului 2008 propunerea sa compact, care
includea irigaţia şi drumurile.

• Ţările din Europa Centrală, inclusiv România, Polonia, Republica Cehă, Letonia şi
Lituania, oferă de asemenea asistenţă, preponderent în domeniul creării capacităţii şi
bunei guvernări.

118. Guvernul şi partenerii săi de dezvoltare şi-au exprimat recent interesul într-o
abordare comună de a ajuta Moldova în perioada iminentă, utilizând noua Strategie
Naţională de Dezvoltare drept cadru general în acest proces. În vederea susţinerii
acestei abordări comune, partenerii de dezvoltare au lansat un exerciţiu de diviziune a
muncii şi inventariere (vezi Anexa 6). Raţionamentul de la baza acestui exerciţiu este de:
(i) a oferi un rezumat util, de nivel înalt al sprijinului acordat sub formă de asistenţă oficială
pentru dezvoltare în cadrul SND, şi (ii) a inventaria şi alinia proiectele/programele cu
rezultatele Strategiei Naţionale de Dezvoltare pentru a asigura mai bine coordonarea, a
evita dedublarea şi, în final, a eficientiza asistenţa de dezvoltare. Se anticipează că analizele
implementării şi monitorizarea progreselor în realizarea obiectivelor SND se vor efectua cu
regularitate, prezentând oportunităţi pentru căutarea de sprijin suplimentar sau cizelarea
strategiilor de implementare, la necesitate, în scopul realizării rezultatelor scontate.

41
 IV. GESTIUNEA ŞI MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE ŢARĂ
A. Monitorizarea şi evaluarea bazate pe rezultate

119. Succesul strategiei Băncii în Moldova va fi măsurat prin obţinerea rezultatelor

SPT racordate la priorităţile selectate, ce sunt reflectate în Strategia Naţională de
Dezvoltare a Moldovei pe anii 2008-2011. Cadrul de rezultate identifică rezultatele la
obţinerea cărora se anticipează să contribuie SPT şi oferă indicatori măsurabili pentru
evaluarea realizării fiecărui rezultat. Indicatorii progresului la mijloc de termen identifică
acţiunile şi reformele principale în materie de politici necesare pentru obţinerea rezultatelor
SPT. Indicatorii de bază SPT identificaţi în cadrul de rezultate sunt prezentaţi sumar în
Figura 3.

120. Cadrul de rezultate va ghida Banca în monitorizarea evoluţiei şi modificarea

strategiei, în dependenţă de necesităţi, pentru a rămâne un partener de dezvoltare
relevant şi eficient. Această matrice (vezi Anexa 5) face legătura între creditarea,
investiţiile şi activităţile necreditare ale Grupului Băncii şi rezultate, repere specifice şi
valori ţintă pentru a evalua dacă implementarea şi rezultatele se realizează conform
planului. Acest cadru de rezultate reflectă accentul pe rezultate al portofoliului ţării, descris
anterior, şi a beneficiat de la: (i) rigoarea sporită a cadrelor de rezultate pentru proiectele
mai recente, (ii) capacitatea sporită a sistemelor de ţară, fiind sprijinite de Bancă şi
Institutul Băncii Mondiale (IBM), pentru monitorizare şi evaluare, şi (iii) elaborarea unei
fişe de evaluare pentru a sprijini managementul în monitorizarea performanţei portofoliului
vizavi de rezultatele ţării, a calităţii orientării rezultatelor în fiecare activitate – inclusiv
cele finanţate din fonduri fiduciare – şi contribuţia Băncii în management pentru rezultate
la nivel de ţară. Această realizare prezintă un pas evolutiv considerabil de la matricea
rezultatelor prezentată în precedenta SAT. Matricea rezultatelor vizate de SPT se bazează
intens pe activităţile din portofoliul existent şi finanţarea suplimentară preconizată pentru
AF09 şi AF10. La mijloc de termen vor fi efectuate remanieri pentru a încorpora noile
activităţi preconizate în anii ulteriori ai SPT, recunoscând că în majoritatea cazurilor
implementarea nu se va derula destul de active, pentru a contribui la rezultatele de
dezvoltare pe termen lung în viitorul apropiat al acestei strategii.

42
 Figura 3. Indicatorii de monitorizare şi evaluare de bază, AF09-AF12
• Venitul real pe cap de locuitor al cele mai sărace chintile
creşte cel puţin la fel de repede ca venitul mediu
• Incidenţa sărăciei este redusă de la 30,2% în 2006 până la
25% în 2010 şi 20% în 2015.
• Rata brută a înscrierilor în învăţământul general secundar a
Rezultate de Ameliorarea competitivităţii şi crearea crescut de la 90,5% în 2006 până la 95% în 2010 şi 98% în
ţară la nivel bazei pentru creşterea economică 2015.
înalt participativă în Moldova • Mortalitatea copiilor în vârsta de până la 5 ani este redusă
de la 20,7 în 2006 până la 18,6 în 2010 şi 15,3 în 2015.
• Accesul la surse de apă sigure a crescut de la 38,5% a
populaţiei în 2006 până la 59% în 2010 şi 65% în 2015.

Rezultatele la Mediu de piaţă Minimizarea riscurilor sociale

care competitiv, stabilitate şi de mediu, crearea capitalului Îmbunătăţirea
contribuie şi creştere în favoarea uman şi promovarea guvernării în sectorul
SPT săracilor incluziunii sociale public

• Exportul de bunuri a crescut
ca procent din PIB
• ISD crescute
• Majorarea lungimii drumurilor
reparate
• Cota redusă a pierderilor de
energie electrică ca proporţie
din consumul total de energie
• Competitivitatea ameliorată a
sectorului de fermierit rural
• Procentul micşorat de oameni sub pragul sărăciei • Profesionalismul
• Accesul şi calitatea mai bune a programelor îmbunătăţit al
preşcolare funcţionarilor publici
• Calitatea îmbunătăţită şi accesul echitabil la • Calitatea îmbunătăţită a
învăţământul general serviciilor de
• Reducerea ratei mortalităţii materne reglementare
• Reducerea incidenţei HIV/SIDA • Politici publice viabile
• Reducerea mortalităţii TBC asociate • Disciplina fiscală şi
• Acoperirea şi calitatea mai bune a serviciilor de alocarea resurselor
alimentare cu apă şi canalizare îmbunătăţite

121. Planurile pentru monitorizare şi evaluare în cadrul acestei SPT vor face uz de
oportunităţile pentru o armonizare mai bună. În contextul dat, indicatorii SND au fost
incorporaţi într-un cadru de rezultate şi Banca se va baza pe sistemele de date ale ţării şi pe
sistemele unificate de raportare, unde va fi posibil. De asemenea, Banca va monitoriza cota
angajamentelor AID în aranjamentele comune de finanţare şi cota operaţiunilor AID în curs
de desfăşurare prin utilizarea misiunilor de supraveghere comune între donatori.

122. Banca va monitoriza activ evoluţia implementării SPT împreună cu Guvernul

şi partenerii principali prin intermediul analizelor anuale SND/SPT. Fişa de rezultate
va fi un instrument utilizat în acest proces şi Banca va folosi tot mai mult indicatorii de
rezultate SND şi sistemele ţării pentru măsurarea rezultatelor.

B. Gestiunea riscurilor

123. Riscurile acestei SPT includ: (i) riscuri fiduciare; (ii) capacitatea de implementare la
nivel central şi descentralizat; (iii) şocuri externe; şi (iv) riscuri ale economiei politice.

124. Riscurile fiduciare în proiectele finanţate de Banca Mondială în Moldova sunt

substanţiale şi depăşesc media EAC. Lecţiile însuşite din strategiile de asistenţă
precedente au subliniat că sunt necesare precauţia şi analiza corespunzătoare în utilizarea
sistemelor de ţară pentru implementarea noilor proiecte. Totuşi, riscul rezidual nu interzice
utilizarea sporită a sistemelor ţării pentru proiecte şi sectoare selectate în măsură maximal
posibilă. Reducerea riscurilor fiduciare prin îmbunătăţirea controalelor fiduciare la nivel de

43
sector şi proiect şi ajutorarea Moldovei în îmbunătăţirea transparenţei şi consolidarea
capacităţii sistemelor de achiziţii publice şi gestiune financiară publică, precum şi
identificarea prevederilor optime pentru implementarea proiectelor, care valorifică, unde e
posibil, sistemele ţării, vor constitui principalele priorităţi de gestiune a portofoliului
fiduciar în cadrul ciclului iminent SPT. Programul CSRS, precum şi activitatea Băncii şi a
donatorilor în domeniile respective, oferă deja asistenţă Guvernului în aceste acţiuni.

125. Guvernul dispune de capacitate instituţională limitată, fapt ce ar putea

întârzia implementarea agendei sale de reforme ambiţioase. Majoritatea ministerelor de
resort încă se confruntă cu o capacitate limitată pentru selecţia şi evaluarea sistematică a
proiectelor, la fel pentru implementare şi evaluare, şi aceasta poate conduce la alocarea
sub-optimă a resurselor bugetare. Pentru a diminua aceste riscuri, toate domeniile de
reformă beneficiază de AT oferită de Bancă şi donatori, programe de creare a capacităţii
sau operaţiuni investiţionale. În domeniile în care angajamentul donatorilor este limitat,
riscul implementării va rămâne probabil înalt.

126. Integrarea sporită în economia globală, sub aspect de comerţ şi fluxuri ale
muncii (adică remitenţe), generează o vulnerabilitate sporită a Moldovei faţă de
evoluţiile pieţei externe. De exemplu, turbulenţa recentă a pieţelor financiare se poate
solda cu efecte adverse asupra Moldovei printr-o încetinire a creşterii economice în cadrul
partenerilor săi comerciali principali şi în ţările de destinaţie majore pentru migranţii din
Moldova. Acestea pot avea implicaţii considerabile la nivel de gospodării casnice, în
funcţie de dependenţa relativă a gospodăriei de remitenţe şi sectoarele de angajare.
Suplimentar, influxul de capital străin se poate reduce din cauza reducerii globale în
volumul de creditare. Aceasta, la rândul său, poate reduce intensitatea activităţii economice
şi crearea locurilor de muncă. Mai mult ca atât, preţul gazelor naturale importate în
Moldova va creşte până la niveluri europene în următorii trei ani. Preţuri mai mari la
energia electrică importată din Ucraina sunt de asemenea iminente. Preţurile mai mari la
resursele energetice pot avea implicaţii substanţiale asupra sărăciei, povara majorării
afectându-i disproporţional pe cei săraci şi gospodăriile cu surse alternative de
combustibili. Preţurile în creştere la produse alimentare, provenind din surse interne sau
internaţionale, ar putea avea un impact disproporţional asupra gospodăriilor sărace în cazul
în care vor depăşi creşterea veniturilor.

127. Banca, FMI şi alţi donatori au demonstrat flexibilitate în suma finanţării

disponibile pentru răspuns, în caz de necesitate, la şocurile externe. Un grant în sumă
de 7 milioane dolari SUA, aprobat în august 2008 în cadrul Mecanismului global cu
aplicare rapidă pentru criza alimentară, va ajuta la reducerea impactului cauzat de creşterea
preţurilor la produse alimentare în 2008/9. În cadrul programului CSRS Banca promovează
reforme cu scopul îmbunătăţirii eficienţei sectoarelor energetic şi agricol, precum şi a
sistemului de asistenţă socială al Guvernului. După cum s-a constatat la adunarea Grupului
Consultativ, Moldova va fi beneficiarul unui volum considerabil de finanţare din partea
donatorilor în următorii ani.

128. Un şir de reforme – în serviciul public, învăţământ şi agricultură – ar putea

prezenta dificultăţi din punct de vedere politic, odată ce se apropie alegerile de la
începutul anului viitor. În cadrul SCERS şi SND, Moldova a articulat un program de
reforme ambiţioase. Pe parcursul ultimilor ani Guvernul a avut o antecedenţă solidă de

44
implementare a reformelor, deşi unele acţiuni se derulau mai repede decât altele.
Consultările extensive ce au stat la baza SND demonstrează că un grad sporit de consens
politic s-a instituit în acest program de reforme. Împreună cu reafirmarea aspiraţiilor de
integrarea europeană ale Moldovei, aceasta oferă un semnal încurajator, că agenda
reflectată în SND va fi urmată. Alegerile iminente se pot solda cu un impact asupra
consensului politic ce s-a dezvoltat la baza programului de reforme al Guvernului. Totuşi,
legătura strânsă dintre agenda de reforme susţinută de Bancă şi asistenţa substanţială din
partea donatorilor (DFID, Sida, Olanda şi UE) planificată pentru Moldova continuă a fi un
factor temperare.

45
 ANEXA 1: MOLDOVA ŞI ODM 16
Anul de bază pentru stabilirea ţintelor pe termen mediu şi lung va fi acelaşi ca şi pentru
raportul ODM iniţial (2002), cu excepţia cazurilor în care metodologia de estimare a fost
recent modificată pentru unii indicatori. [Este important de reflectat rezultatele reale faţă de
acestea]
Obiectivul 1. Reducerea sărăciei extreme şi a foamei
• Reducerea ratei populaţiei cu un consum sub 4,3 dolari pe zi/persoană (la PPC) de
la 34,5% în 2006, până la 29% în 2010 şi până la 23% în 2015.
• Micşorarea ponderii populaţiei sub pragul absolut al sărăciei de la 30,2% în 2006,
până la 25% în 2010 şi până la 20% în 2015.
• Micşorarea ponderii populaţiei sub pragul sărăciei extreme de la 4,5% în 2006, până
la 4% în 2010 şi până la 3,5% în 2015.
Obiectivul 2. Realizarea accesului universal la învăţământul general obligatoriu
• Asigurarea posibilităţilor pentru toţi copiii de a frecventa învăţământul general
obligatoriu. Majorarea ratei brute de înmatriculare în învăţământul general obligatoriu de
la 94,1 % în 2002, până la 95 % în 2010 şi până la 98 % în 2015.
• Menţinerea ratei de alfabetizare la persoanele de 15-24 ani la nivel de 99,5%.
• Majorarea ratei de înrolare în programele preşcolare pentru copii de 3-6 ani de la
41,3% în 2002 până la 75% în 2010 şi 78% în 2015, iar pentru copii de 6-7 ani de la 66,5%
în 2002 până la 95% în 2010 şi 98% în 2015, precum şi reducerea cu mai puţin de 5% a
discrepanţelor dintre regiunile rurale şi urbane, dintre grupele dezavantajate şi cele cu
venituri medii.
Obiectivul 3. Promovarea egalităţii de gen şi abilitarea femeilor
• Sporirea reprezentării femeilor în funcţii decizionale. Sporirea reprezentării
femeilor în funcţii decizionale de la 26,5% în consiliile locale în 2007 până la 40% în 2015,
de la 13,2% în consiliile raionale în 2007 până la 25% în 2015, de la 18% femei-primari în
2007 până la 25% în 2015, şi de la 22% femei-membri ai Parlamentului în 2005 până la
30% în 2015.
• Reducerea inegalităţii de gen în angajarea la muncă. Reducerea inegalităţii de gen
pe piaţa muncii prin micşorarea discrepanţei între salariile femeilor şi bărbaţilor cu cel
puţin 10% până în 2015 (salariul mediu al femeilor reprezentând 68,1% din salariul
bărbaţilor în 2006).

16
Vezi: "Strategia Naţională de Dezvoltare a Moldovei, ianuarie 2008.

46
Obiectivul 4. Reducerea mortalităţii copiilor
• Reducerea ratei mortalităţii infantile de la 18,5 (la 1.000 născuţi vii) în 2006 până la
16,3 în 2010 şi până la 13,2 în 2015.
• Reducerea ratei mortalităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani de la 20,7 (la 1.000
născuţi vii) în 2006 până la 18,6 în 2010, şi până la 15,3 în 2015.
• Menţinerea ponderii copiilor în vârstă de până la 2 ani vaccinaţi împotriva rujeolei
către anii 2010 şi 2015 la nivel de cel puţin 96%.
Obiectivul 5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne
• Micşorarea mortalităţii materne de la 28 (la 100.000 născuţi vii) în 2002 până la
15,5 în 2010 şi până la 13,3 în 2015.
• Menţinerea numărului naşterilor asistate de personal medical calificat, pe parcursul
anului 2010 şi 2015 la nivel de 99%.
Obiectivul 6. Combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei şi a altor boli
• Stabilizarea răspândirii infecţiei HIV/SIDA către anul 2015. Reducerea incidenţei
HIV/SIDA la100 mii populaţie până la 9,6 către anul 2010 şi 8 către anul 2015.
• Reducerea incidenţei HIV/SIDA la 100 mii populaţie în vârstă între 15-24 ani până
la 11,2 către anul 2010 şi 11 către anul 2015.
• Stoparea către anul 2015 a răspândirii şi începerea procesului de reducere a
tuberculozei. Reducerea mortalităţii asociate cu tuberculoza de la 16 (la 100.000 locuitori)
în 2002 până la 15 în 2010 şi până la 10 în 2015.
Obiectivul 7. Asigurarea durabilităţii mediului
• Integrarea principiilor dezvoltării durabile în politicile şi programele ţării şi
reducerea degradării resurselor naturale. Creşterea gradului de împădurire de la 10,3 % în
2002 până la 12.1% în 2010 şi până la 13,2% în 2015%.
• Creşterea proporţiei ariilor protejate pentru conservarea diversităţii biologice de la
1,96% în 2002, la 4,65% în 2010 şi până la 4,65% în 2015.
• Majorarea ponderii populaţiei cu acces la surse sigure de apă de la 38,5% în 2002
până la 59% în 2010 şi până la 65% în 2015.
• Reducerea în jumătate a numărului de persoane fără acces la canalizare
îmbunătăţită. Majorarea ponderii populaţiei cu acces la canalizare îmbunătăţită de la 31,3%
în 2002 până la 50,3% în 2010 şi 65% în 2015. Majorarea ponderii populaţiei cu acces la
salubrizare de la 41,7% în 2002 până la 51,3% în 2010 şi până la 71,8% în 2015.
Obiectivul 8. Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare
• Dezvoltarea în continuare a unui sistem comercial şi financiar transparent, baza pe
reguli, previzibil şi non-discriminatoriu, prin promovarea exporturilor şi atragerea
investiţiilor.

47
• Soluţionarea problemei închiderii terestre a Republicii Moldova, prin modernizarea
infrastructurii de transport şi vamale.
• Restructurarea şi abordarea complexă a problemei datoriei externe.
• Elaborarea şi implementarea strategiilor pentru tineret.
• Asigurarea accesului populaţiei la medicamentele esenţiale.
• Edificarea societăţii informaţionale.

48
 ANEXA 2: STRATEGIA DE ŢARĂ PRIVIND FORTIFICAREA GUVERNĂRII ŞI
COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN MOLDOVA

Sumar executiv

Reieşind din mediul instituţional şi direcţia de dezvoltare curentă din Moldova, guvernarea
rămâne o provocare considerabilă pentru creştere şi reducerea sărăciei în Moldova. Guvernarea
slabă, sectorul privat necompetitiv şi societatea civilă fragmentată, toate creează un ciclu
dinamic, în care o proporţie mare a populaţiei active migrează în străinătate în loc să devină
agenţii creării bunăstării la sine acasă. Guvernul recunoaşte guvernarea şi combaterea corupţiei
ca fiind o provocare definitorie; totuşi, angajamentul autorităţilor nu a fost consecvent, iar
realizările la acest capitol au fost variabile. Recent eforturile guvernului în combaterea corupţiei
par să se fi accelerat, dar rezultatele urmează a fi observate.

Obiectivul STFGCC în Moldova. Obiectivul pe termen mai lung al strategiei STFGCC a

Băncii constă în oferirea de asistenţă Moldovei la dezvoltarea unei guvernări durabile în baza
legii, care să sprijine opţiunea pro-UE prin eliminarea anumitor decalaje majore existente
între calitatea instituţiilor din Moldova şi cea a instituţiilor din statele membre. Pe termen
mediu, programul de guvernare SPT va fi orientat spre oferirea de asistenţă Guvernului în
realizarea predictibilităţii macroeconomice, durabilităţii şi a unei tranziţii treptate – de la
economia bazată pe fluxurile de remitenţe – spre competitivitate durabilă, un mediu de
afaceri sănătos şi investiţii în dezvoltarea umană. Principiile, de care se conduc eforturile de
guvernare ale SPT, constau în identificarea noilor puncte de pornire pentru prestarea unei
guvernări adecvate, suplinirea acesteia cu intervenţii selecte şi promiţătoare ce ţin de latura
de cerere, precum şi pentru valorificarea eficientă a resurselor limitate prin selectivitate şi
parteneriate.

Abordare, concesiuni şi selectivitate. Lecţiile însuşite din agenda nefinalizată a reformelor şi

rezultatele SAT 2004, care au elucidat, în primul rând, latura de ofertă a guvernării, au
condiţionat o nouă abordare din partea Băncii. Elementele acestei abordări sunt precum
urmează:

(i) Sincronizarea STFGCC din Moldova cu obiectivele Strategiei Naţionale de

Dezvoltare (SND) şi adoptarea, la general, a unei abordări care subliniază calităţile de
lider ale ţării prin eforturi de consolidare a sistemelor ţării, inclusiv cele pentru
achiziţii publice;
(ii) Ulterior, abordarea problemei guvernării în Moldova, atât în calitate de unul din
pilonii SPT, cât şi ca platformă complexă, care este la temelia celorlalţi doi piloni ai
SPT – competitivitatea şi dezvoltarea umană;
(iii) Continuarea angrenării cu guvernul în latura de ofertă a unei guvernări adecvate
prin intermediul seriilor de CSRS, agendei nefinalizate a reformelor guvernării
publice (MFP, RAP şi RSP), prin accelerarea implementării serviciilor electronice
pentru afaceri şi persoanele fizice, cât şi prin măsuri de creare a unui mediu
competitiv de afaceri, recunoscând, însă, faptul că, progresul realizat în aceste direcţii
ar putea fi gradual şi în continuare;
(iv) Transpunerea eforturilor şi resurselor incrementale în măsuri de fortificare a laturii
de cerere a guvernării adecvate (LCGA) la nivel de ţară, sector şi proiect.

49
 (v) Sprijinirea rolului principal al donatorilor în eforturile de combatere a corupţiei
acolo, unde aceştia au programe active şi avantaj comparativ; continuarea prestării
bunurilor publice pentru monitorizarea şi analiza interstatală a guvernării.

Punctele de pornire şi programul sugerate. La nivel de ţară, agenda de reforme ce

derulează în sectorul public, implementată prin intermediul împrumuturilor pentru politici
CSRS, granturilor pentru reforma GSP şi asistenţei tehnice, va rămâne punctul principal de
pornire pentru promovarea reformei sistemelor de guvernare centrală şi pentru reducerea
oportunităţilor şi stimulentelor pentru corupţie. Implementarea soluţiilor de guvernare
electronică în gestiunea financiară, achiziţii şi prestarea serviciilor, de asemenea, va
îmbunătăţi guvernarea şi va reduce oportunităţile pentru corupţie. Continuând progresul
remarcabil realizat în reformele managementului finanţelor publice, Banca îşi va extinde
eforturile sale asupra agendei sistemelor ţării, cu accent pe achiziţiile publice, auditul intern
şi extern, la fel ca şi pe creşterea competenţelor autorităţilor centrale şi ale ministerelor de
ramură în gestiunea bugetului corelată performanţei. Aceasta va servi drept fundament
pentru o tranziţie treptată spre un sprijin bugetar mai mare, după cum solicitat de autorităţi.

Punctele specifice de pornire pentru strategia SPT la nivel de ţară şi de sector ar putea fi
precum urmează:

(a) Ameliorarea planificării sectoriale a investiţiilor în infrastructură, sănătate şi

învăţământ;
(b) Reforma sistemului de salarizare în serviciul public pentru a oferi stimulente
suplimentare;
(c) Fortificarea mecanismelor de dezvăluire a informaţiei publice pentru a îmbunătăţi
căile de comunicare a sugestiilor şi recomandărilor;
(d) Dezvoltarea în continuare a potenţialului de export în sectorul agricol şi
promovarea securităţii produselor alimentare fără a distorsiona stimulentele de
producţie în scopul ameliorări rezultatelor rurale şi reducerii stimulentelor pentru
migraţia în afară;
(e) Creşterea transparenţei în raportarea financiară corporativă, astfel atrăgând fluxuri
investiţionale mai mari din afară;
(f) Fortificarea sectorului bancar şi a intermedierii financiare a fluxurilor de
remitenţe, pentru a le face disponibile pentru investiţii;
(g) Sporirea eficienţei serviciilor guvernamentale prin aplicarea soluţiilor de guvernare
electronică (de exemplu, guvern electronic; achiziţii electronice);
(h) Abordarea laturii de cerere a guvernări adecvate (LCGA) prin implicarea actorilor
vulnerabili cu potenţial ascendent (pătura medie) şi interes pe termen mai lung în
guvernare adecvată – de exemplu, asociaţiile din sectorul privat şi civil, prin creşterea
competenţelor pentru acţiuni colective şi pledoarie.

Riscurile şi atenuarea acestora. Portofoliul de investiţii va continua să se confrunte cu

riscuri fiduciare; totuşi, Banca trebuie să continue să promoveze utilizarea sistemelor ţării
pentru anumite sectoare şi proiecte acolo, unde riscurile reziduale nu sunt prohibitive după
atenuare. Principalele măsuri de atenuare pentru fortificarea controalelor fiduciare la nivel
de portofoliu şi proiect vor include: (i) investirea într-o înţelegere mai profundă a devizelor
de cheltuieli (DC) şi gestiunea entităţilor corporative de stat, planificarea strategică a
investiţiilor şi prevederea în buget a alocaţiilor de capital pentru a dezvolta dialogul în

50
aspect de politici în aceste domenii; (ii) creşterea în continuare a competenţelor pentru
perfecţionarea sistemului de achiziţii publice, (iii) depistarea unui model optimal de
tranziţie de la UIP; precum şi (iv) fortificarea propunerii de proiect prin adăugarea
controalelor pe parcursul ciclului de proiect şi o supraveghere publică mai amplă. În baza
celor elucidate, Banca va examina posibilitatea pregătirii, pe parcursul acestui SPT, pentru
implementarea primului împrumut investiţional, care va fi implementat utilizând doar
sistemele ţării.

Rezultatele şi monitorizarea acestora. Monitorizarea rezultatelor STFGCC din Moldova va

cuantifica succesul prin monitorizarea indicatorilor acţionabili şi armonizarea rezultatelor
finale la matricea rezultatelor de dezvoltare şi a politicilor SPT intercorelate descendente.
Progresul realizat în implementare va fi monitorizat prin intermediul rapoartelor existente şi
adaptate STFGCC ale ţării şi al rapoartelor de portofoliu privind FGCC ale ECCU2, iar
Comisia ECCU2 FGCC va oferi consultanţă privind acţiunile de remediere.

***

Anexa prezentată în continuare elucidează detalii despre strategia de ţară a Moldovei

privind fortificarea guvernării şi combaterea corupţiei. Strategia defineşte obiectivele şi
abordarea STFGCC rezultantă din experienţa de până acum a Băncii, precum şi
principalele provocări identificate şi promotorii reformei pe termen mediu; ulterior,
strategia prezintă rezumatul selectivităţii / concesiunilor sectoriale şi tematice, bazându-se
pe consultările realizate cu echipa de ţară a Băncii, Guvernul şi donatorii; în cele din urmă,
ţinând cont de magnitudinea riscurilor fiduciare şi atenuarea acestora, strategia elucidează
priorităţile STFGCC pentru anii 2009-2012 şi oferă recomandări privind un program
“adecvat” şi un cadru pentru raportarea rezultatelor.

Guvernarea, creşterea economică şi reducerea sărăciei

1. Recenta creştere economică impunătoare a Moldovei a fost condiţionată de

creşterea consumului domestic, migraţiune şi fluxul de remitenţe, dar există dubii
serioase vizavi de durabilitatea acestui model pe termen mediu. Moldova a înregistrat
realizări impresionante la capitolul creştere economică şi reducerea sărăciei – o creştere
economică medie de 7,0 la sută anual, începând cu anul 2001 şi realizări remarcabile în
indicatorii tranziţiei. Este probabilă o reducere considerabilă a fluxurilor de remitenţe ca
urmare a crizei economice globale, în timp ce investiţiile directe străine şi alte fluxuri
interne de capital suferă, forţând o reducere a cererii domestice şi probabil o creştere mai
lentă în viitorul apropiat.

2. Guvernarea rămâne în continuare o provocare considerabilă pentru creşterea

economică şi reducerea sărăciei în Moldova. Tabloul în ansamblu ce rezultă din studiile
diagnostice şi analitice ample efectuate de Bancă şi alţi donatori 17 relevă obstacole de

17
Această evaluare a guvernării se bazează pe rezultatele scanării vulnerabilităţii la corupţie (CVS, 2008); Studiului
asupra cheltuielilor publice şi responsabilităţii financiare (CPRF, 2008); Analizei cheltuielilor publice (ACP, 2006);
Raportului de ţară asupra evaluării achiziţiilor (RTEA, 2006); Programului de evaluare a sistemului financiar (PESF,
2007); Evaluării de ţară instituţionale şi a politicilor (ETIP, 2006); Studiului asupra mediului de afaceri şi performanţei
întreprinderilor (SMAPI, 2005); Studiului vieţilor în tranziţie (LiTS, 2006); Studiului asupra mediului de afaceri
(2007); şi ale altor studii şi evaluări efectuate de donatori, de exemplu, Raportul GRECO (grupul de state contra
corupţiei) al Consiliului Europei (2006) şi Studiul asupra combaterii corupţiei MOLICO (combaterea corupţiei şi

51
guvernare şi premize limitate pentru soluţii prompte. Aceste limitări sunt complexe şi se
datorează nu doar factorilor structurali externi, dar şi valorilor prevalente şi moştenirilor
instituţionale. Progresul este încetinit datorită echilibrului instituţional precoce şi care
creează premize pentru concentrări mari ale puterii de stat, ce favorizează capturarea de
către interesele particulare. Sectorul privat este slab, iar societatea civilă este fragmentată 18.
Mai mult ca atât, perspectivele de aderare la UE ale Moldovei sunt îndepărtate 19 şi ca
urmare lipseşte o motivaţie puternică pentru reforme instituţionale şi fortificarea guvernării.
În pofida acestor constrângeri, Moldova a rămas în continuare devotată angajamentului său
faţă de reformele de piaţă şi procesul electoral competitiv; majoritatea moldovenilor preferă o
formă democratică de guvernare.

3. Corupţia omniprezentă contribuie la cultura răspândită pe larg a cinismului şi a

senzaţiei că publicul este lipsit de drepturile sale de cetăţeni. Comparată cu un eşantion
de ţări din fosta Uniune Sovietică (FUS), Moldova este cotată mai bine sau la acelaşi nivel
din punct de vedere al unor indicatori ai
performanţei (Fig.1). Totuşi, Moldova se Fig.1 Rezultatele de dezvoltare şi guvernare
Control of Corruption
evidenţiază la capitolul plăţi “neoficiale” în 10.0

curţile civile, învăţământul public şi

9.0

8.0

7.0

sănătatea publică. O-treime din populaţie Quality of Policies

6.0

Child Mortality Rate under 5

5.0

consideră că în cadrul prezentului guvern

4.0

3.0

corupţia s-a majorat 20. Acelaşi studiu a

2.0

1.0

0.0

constatat că 70 la sută din populaţie

consideră corupţia un fenomen răspândit pe Access to improved water
Average FDI Inflows
larg; 78 la sută au opinat că situaţia cu source

corupţia în Moldova s-a înrăutăţit recent, iar

64 la sută au afirmat că corupţia era “ceva Average GDP Growth
normal şi inevitabil.” Cetăţenii intervievaţi ECA Moldova
consideră că cele mai corupte instituţii sunt
poliţia, vama, instituţiile judiciare, More corruption today than in
instituţiile de persecutare şi ministerele; cel 1989

mai puţin corupte sunt Biroul Naţional de

125.0

Getting ahead in life using

Statistică, primăriile, militarii şi consiliile nepotism and criminal or
Prefere Democratic
Governance
21
locale. corrupt practices 55.0

4. Guvernul recunoaşte guvernarea şi - 15.0

Unofficial payments in the civil

combaterea corupţiei ca fiind provocări courts
Trust in People

serioase; totuşi, în timp ce angajamentul

arăta bine pe hârtie, implementarea a fost
inconstantă, iar realizările – variabile. În Unofficial payment in public
education
Unofficial payment in the
public health
anul 2000 Moldova a iniţiat reforma ECA Moldova
anticorupţie; cu asistenţă din partea
donatorilor majori guvernul a demarat Sursa: autorii; datele IGG, ETIP, SVT, ODM
modernizarea capacităţii legale şi

spălării banilor, 2007); evaluarea de bază din partea USAID/Corporaţia Provocările Mileniului (CPM, 2007); analiza
instituţională efectuată de proiectul de asistenţă tehnică comunităţii statelor independente (UE TACIS, 2007).
18
Peste 30 de partide politice şi circa 7.000 de ONG activează preponderent în Chişinău.
19
Una din precondiţiile înaintate de UE pentru a dezbate includerea Moldovei în calitate de membru este soluţionarea
tuturor revendicărilor frontaliere şi teritoriale adiacente aferente conflictului transnistrean.
20
Studiul anticorupţie MOLICO 2007, Chişinău, Consiliul Europei.
21
About 80 percent of Moldovans believe that almost all civil servants are corrupt; many citizens typically solve
problems with the authorities by bribing civil servant with money (73 percent), gifts (65 percent), or favors (60
percent). Since 2005, corruption among parliamentarians and ministers has grown;

52
instituţionale pentru reducerea corupţiei şi spălării banilor, precum şi implementarea noilor
instrumente legislative şi politici. Instituţional vorbind, Moldova a optat pentru crearea unei
agenţii specializate robuste – Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei
(CCCEC) – responsabil pentru analiza, prevenirea, cercetarea şi persecutarea corupţiei. 22
Totuşi, este vehiculată pe larg percepţia că unele anchete CCCEC sunt motivate politic şi se
axează pe corupţia minoră şi nu pe cea de proporţii. Mai mult ca atât, CCCEC a apelat la
împuternicirile sale preponderent pentru a combate corupţia în sectorul privat şi nu în
instituţiile publice, după cum a fost intenţia iniţială. Reformele legislative au fost călăuzite de
progresul măsurat de Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea corupţiei din anul
2005 şi de Planul de acţiuni aferent, la fel ca şi de Planul de acţiuni cu UE. Totuşi, după cum
reflectat în clasamentul internaţional, progresul a fost modest. Indicele de corupţie al
Transparency International (TI) s-a ameliorat minimal, de la 2,8 în anul 2007 la 2,9 în anul
2008, plasând Moldova în clasament pe poziţia 100 de pe 111, din 180 de ţări. Potrivit
constatărilor ETIP a Băncii Mondiale, Moldova rămâne în urma comparatorilor săi din EAC
la capitolele transparenţă şi responsabilitate şi este cotată la egal cu Bosnia-Herţegovina,
Muntenegru, Serbia, Rusia şi Ucraina. 23

5. Recent, eforturile anticorupţie ale guvernului par să se fi accelerat, deşi mult-

aşteptatele rezultate mai urmează încă a fi observate. Strategia naţională de dezvoltare
(SND) indică un angajament reînnoit din partea guvernului pentru combaterea corupţiei.
SND identifică priorităţile, cum ar fi independenţa judiciară, consolidarea în continuare a
sistemului judiciar, limitarea împuternicirilor vaste ale procuraturii generale şi accentuarea
eforturilor preventive anticorupţie. În pofida unor neajunsuri, cel puţin pe hârtie, regulile de
răspundere a funcţionarilor publici oferă baza pentru implementarea robustă a reformelor.
De exemplu, sistemul de imunităţi limitate ca şi durată este superior celor din unele ţări,
deşi acoperirea cu imunităţi este excesiv de vastă şi scuteşte nu doar membrii de parlament
şi preşedintele, dar şi o lungă listă de procurori, judecători şi funcţionari publici.

6. A fost realizat un progres în reforma achiziţiilor publice în vederea alinierii la

acquis-ul European. Potrivit datelor statistice ale Agenţiei Achiziţiilor, în ultimii ani,
proporţia contractării dintr-o singură sursă a diminuat de la 16 la sută (din valoarea totală)
în anul 2004 până la 7,2 la sută către în anul 2006. În octombrie 2007 a intrat în vigoare
noua lege cu privire la achiziţii. Din structura centrală de achiziţii a Ministerului Economiei
a fost creată o agenţie de achiziţii publice, care raportează Prim Ministrului.

7. Moldova este parte la regimurile internaţionale de combatere a activităţilor

transfrontaliere ilicite, combaterea spălării banilor şi contracararea finanţării
terorismului (AML-CFT) şi anti-trafic. În iulie 2007 guvernul a adoptat legea privind
prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului 24, iar CCCEC a fost
desemnat responsabil pentru coordonarea şi implementarea legii. În perioada anilor 2007-
2009, Comisia naţională pentru combaterea traficului a adoptat un nou plan de acţiuni pentru
combaterea traficului de droguri. Mai mult ca atât, Moldova a ratificat Convenţia Europeană
privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane din anul 2008, iar în 2007 a adoptat noua
lege privind paza. În cele din urmă, în anul 2008 Parlamentul a adoptat o lege privind
asistenţa juridică internaţională în aspecte penale.

22
www.CCCEC.md
23
Indicatorul ETIP evaluează măsura în care un funcţionar executiv poate fi tras la răspundere de electorat şi de legislativ
şi instituţiile judiciare pentru utilizare de fonduri şi rezultatele acţiunilor sale, la fel ca şi măsura în care angajaţii
publici din executiv sunt impuşi să raporteze cu privire la utilizarea surselor financiare, deciziile administrative şi
rezultatele obţinute.
24
Legea nr.190-IX, din iulie 2007, intrată în vigoare din septembrie 2007.

53
8. Reieşind din capacitatea şi resursele limitate ale societăţii civile din Moldova,
impactul său asupra impunerii unei răspunderi pe prestaţiile guvernului sau
interesele private este destul de slab. Deşi societatea civilă din Moldova este implicată
activ şi multilateral în acoperirea nevoilor sociale identificate şi reprezentând de asemenea
un spectru larg de valori civice (de la guvernare adecvată, stabilitate socială, protecţia
consumatorilor, aspecte gender şi minorităţi, sărăcie şi protecţia socială, standarde
ambientale, precum şi alte interese publice), aproape jumătate din ONG-uri activează în
sectorul social. Majoritatea ONG-lor din Moldova se confruntă cu probleme financiare. În
pofida rolului recunoscut al ONG-lor în ameliorarea eficacităţii şi receptivităţii guvernării
în multe ţări, doar 28 la sută 25 din publicul din Moldova se exprimă favorabil despre ONG-
uri. Proiectele finanţate de donatori rămân principala sursă de finanţare a ONG-urilor.
Capacitatea ONG-lor de a monitoriza reformele specializate sau complexe este percepută
ca fiind foarte scăzută de asemenea şi pe motiv de existenţa lacunelor în competenţe şi
deprinderi în organizarea campaniilor de pledoarie şi angrenarea eficientă a Guvernului.

Efortul Băncii Mondiale în materie de guvernare şi reformă instituţională până în

prezent

9. SAT 2004 a plasat un accent deosebit pe guvernare şi anticorupţie şi a abordat

guvernarea din sectorul public drept unul din cei trei piloni aliniaţi la obiectivele de
program ale SCERS a guvernului. Un portofoliu impresionant de împrumuturi şi servicii
analitice 26 s-a axat pe implementarea a două obiective de guvernare şi reformă
instituţională ale SAT: fortificarea capacităţii sectorului public de a elabora şi implementa
politici publice; îmbunătăţirea transparenţei şi răspunderii pentru MFP şi îmbunătăţirea
percepţiilor publice despre guvernare. Principalele intervenţii de împrumuturi şi asistenţă
tehnică au vizat reforma MFP, reforma serviciului public, reforma curţilor şi angrenarea
societăţii civile în deciziile legate de creşterea economică şi reducerea sărăciei.

10. La general, implementare a fost satisfăcătoare. Totuşi, majoritatea rezultatelor se

referă la produse şi s-a remarcat un impact limitat asupra nivelului perceput al
corupţiei. Mai mult ca atât, deşi progresul realizat în reforma MFP şi achiziţiile publice a
fost constant, rezultatele pozitive ale reformei administrării publice şi reformei serviciului
public nu s-au materializat, pe măsură, pe parcursul SAT 2005-2008. Una din cele mai
importante realizări a fost lansarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM), rezultând
în posibilitatea creării unui singur cont în trezorerie pentru toate tranzacţiile bugetare. 27
Sistemele informaţionale pentru managementul financiar (SIMF), elaborate cu AT din
proiectul MFP, au contribuit la creşterea calităţii pregătirii bugetului şi gestiunii cheltuielilor.
A fost elaborat un sistem de control financiar intern şi audit ce corespunde exigenţelor UE. A
fost creată o unitate centrală pentru politici pentru a îmbunătăţi deciziile în materie de politici
şi a le orienta spre reducerea sărăciei. Curtea de conturi (CC) se transformă într-o instituţie de
stat de audit (ISA) capabilă, ce corespunde standardelor internaţionale 28.

25
Studiul PPI, aprilie 2008 http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=31
26
Portofoliul de împrumuturi a inclus: grantul FDI pentru reforma curţilor (AF06); creditul pentru susţinerea reducerii
sărăciei (AF07; AF08); fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administrării publice (AF07); managementul
finanţelor publice (AF07); Portofoliul altul decât împrumuturile a executat zece produse diagnostice şi de asistenţă
tehnică: notă asupra guvernării ascendente (AF05); AT în guvernarea serviciilor publice (AF06, AF07); notă asupra
guvernului local şi serviciilor comunitare (AF07); analiza finanţelor publice (AF07); AT-FDI în achiziţii publice
(FY07); AT pentru Curtea de conturi (AF07); evoluţia reformei administraţiei publice centrale (progresul); analiza de
ţară a răspunderii financiare (2006); FSAP (2007); scanarea vulnerabilităţii la corupţie (AF08);
27
Cu excepţia fondurilor medical şi social, care deţin în continuare conturi separate cu Banca Naţională a Moldovei.
28
Modernizarea CC este asistată de instituţia naţională de audit a Suediei, este finanţată din fondul fiduciar multi-donator
(FFMD), executat de Banca Mondială.

54
11. O proporţie considerabilă a eforturilor în guvernare din SAT 2005 a fost sprijinită
de fondurile fiduciare ale donatorilor. În timp ce acest fapt i-a permis Băncii să amplifice
resursele sale limitate, aceasta a condiţionat o careva fragmentare a eforturilor şi o utilizare
suboptimală a sinergiilor cu alte părţi ale portofoliului. Actuala strategie prezintă activităţile
FGCC sub formă de pilon exhaustiv ca recunoaştere a anvergurii şi necesităţii examinării
unor atare sinergii în continuare.

Riscurile fiduciare în portofoliul Băncii şi atenuarea acestora

12. Riscul fiduciar în proiectele finanţate de Bancă în Moldova este substanţial şi peste
mediile din EAC. La finele anului fiscal 2008 al Băncii, portofoliul din Moldova a inclus 14
operaţiuni (inclusiv, FGM), majoritatea proiectelor în derulare fiind calificate ca fiind
satisfăcătoare pentru progresul realizat la capitolul obiectiv de dezvoltare şi implementare.
Echipa care a analizat prevederile de implementare şi care a evaluat vulnerabilitatea la
corupţie în anul 2008 a conchis că vulnerabilitatea la corupţie în proiectele finanţate de Bancă
în Moldova este substanţială.. Sistemul de monitorizare a managementului financiar (MF) al
Băncii recunoaşte Moldova drept ţară cu “risc sporit”, cu riscuri fiduciare considerabile (11 la
sută) în proiectele de investiţii active (Fig.2) comparativ cu media din regiunea EAC (6 la
sută).

13. Achiziţiile reprezintă un aspect deosebit de vulnerabil al portofoliului Băncii

pentru Moldova. Personalul fiduciar al proiectului este
presat de agenţiile de implementare să influenţeze Fig.2. Nivelul riscurilor MF în Moldova
rezultatele de licitaţie ale evaluării şi procesele de FM Risk Band - All ECA, Moldova
desemnare a contractelor. În pofida augmentării examinării High Risk

minuţioase din partea Băncii şi intensităţii analizelor Substantial

Moderate
100%
anterioare, măsurile de atenuare par să exercite un efect Low Risk

limitat pe motiv de următoarele patru cauze principale: 80%

valorificarea insuficientă de către agenţiile de 60%

implementare a instrumentelor de gestiune a portofoliului şi 40%

a proiectului; prevederi inadecvate pentru controalele 20%

interne şi auditul extern; rotaţia mare a cadrelor în rândul 0%

ECA Moldova

consultanţilor fiduciari; precum şi dezvăluirea inadecvată a RAPMAN-PRIMA as of June 16, 2008

informaţiei. FM ISR Ratings - All ECA, Moldova

U
14. Urmează a fi încurajaţi paşii pentru perfecţionarea MU

sistemelor ţării şi sporirea valorificării acestora în cadrul 100% HS

S
operaţiunilor finanţate de Bancă. Reieşind din realizările 80%
MS

Moldovei şi riscurile sistemice sporite, o atare abordare 60%

urmează a fi aplicată de la caz la caz şi doar dacă riscurile 40%

reziduale după atenuare sunt considerate ca fiind 20%

acceptabile. Totuşi, actuala strategie consideră că, prin 0%

ECA Moldova

orientarea în această direcţie, agenda guvernării ar putea RAPMAN-PRIMA as of June 16, 2008

rezulta în calităţi de lider suplimentare pentru ţară şi în cele

din urmă să contribuie la o eficacitate mai mare în
dezvoltare. Atenuarea riscurilor fiduciare prin ameliorarea controalelor fiduciare şi oferirea
asistenţei Moldovei în consolidarea capacităţii sistemului de achiziţii al guvernului, la fel ca
şi în identificarea unui model optimal de implementare UIP, vor constitui una din priorităţile
fiduciare principale pentru următorul ciclu SPT.

15. Identificarea modelului potrivit de implementare se confruntă cu concesiuni

considerabile între riscurile pentru proiect şi transferul de cunoştinţe şi competenţe.

55
Majoritatea proiectelor de investiţie sunt implementate de unităţi tradiţionale de
implementare a proiectelor (UIP); au fost depuse eforturi recente pentru o integrare mai bună
a implementării proiectelor cu agenţii responsabili pentru executarea generală a proiectelor.
Există trei modele distincte (Caseta 1) aplicabile implementării împrumuturilor de investiţie
din Moldova. Totuşi, experienţa denotă faptul că niciunul din aceste modele nu poate asigura
protecţia deplină a proiectului contra manipulării rezultatelor licitaţiilor sau desemnării
contractelor. De aceea, ca parte a prevederilor de tranziţie spre integrarea UIP, este necesar a
efectua o evaluare a gradului de pregătire pentru a determina şi remedia criteriile, lacunele şi
planul de tranziţie în direcţia valorificării mai mari a sistemelor ţării.

16. Între timp va fi necesar a depune eforturi suplimentare pentru a perfecţiona

controalele fiduciare la nivel de ţară. Analiza minuţioasă la nivel de ţară urmează să includă
gestiunea întreprinderilor aflate în
proprietatea statului, planificarea Caseta 1. Modele de UIP în portofoliul din
strategică a investiţiilor şi stabilirea Moldova
bugetului pentru alocaţii capitale. Tot (i) “Segregarea” completă prevede consultanţii fiduciari
mai mult, Banca a valorificat elemente să nu fie integraţi în instituţia implementatoare; acest
ale sistemelor ţării şi instituţiile model opune cea mai mare rezistenţă presiunilor nedorite
existente, astfel reducând cheltuielile din partea beneficiarilor şi a agenţiilor de implementare,
dar determină cel mai mic grad de proprietate asupra
de tranzacţie din proiectele de investiţie procesului din partea părţii împrumutate;
ale Băncii. Realizarea acestui fapt va (ii) “Agentul legal” este versiunea extremă a
necesita o modernizare în continuare a “segregării”, în care toate împuternicirile şi autorizările
controalelor fiduciare publice şi sunt preluate de UIP, care este creat ca entitate legală
doar pentru implementarea proiectelor. Neajunsul constă
avansări în planificarea şi executarea în dependenţa totală de integritatea personalului UIP şi
investiţiilor publice. Creşterea lipsa completă de transfer al cunoştinţelor şi
valorificării acestor elemente competenţelor agenţiei guvernamentale.
(inclusiv, utilizarea Trezoreriei, (iii) “Funcţia fiduciară contractată din afară”
Curţii de Conturi pentru audit şi reprezintă un model hibrid, în care beneficiarii sunt
responsabili de implementare şi nominalizează personal
regulile naţionale pentru achiziţii) va în funcţie de coordonatori de proiect, iar neajunsul este
rezulta în substituirea treptată a similar modelului de agent legal descris mai sus.
condiţiilor Băncii, cu utilizarea (iv) “Sisteme de ţară absolut integrate” reprezintă
deplină a sistemelor ţării şi, deşi modelul în care implementarea responsabilităţii de
acest fapt nu va fi fezabil pe durata management este a ministerelor, iar beneficiarii valorifică
fluxul de fonduri prin intermediul sistemului trezorerial.
prezentei SPT, se anticipează Cel mai evident neajuns este riscul existent în achiziţii
realizarea paşilor în direcţia datorită capacităţii slabe a guvernului.
pregătirii pentru aceasta.

Strategia FGCC a Băncii pentru Moldova pentru anii 2009-2012

17. Îmbunătăţirea guvernării în Moldova are un loc central pentru dezvoltare. Totuşi,
există un mare decalaj între nivelul curent al calităţii guvernării şi aspiraţiile ţării de aderare
la UE. Agenda nefinalizată a reformei GSP impune abordare de extindere din partea Băncii.
Deşi Guvernul manifestă dorinţă şi angajament pentru realizarea unei guvernări perfecţionate
şi a agendei anticorupţie, eforturile sale sunt limitate de dinamica politică internă a ţării. De
aceea, eforturile anterioare ale Băncii s-au axat în principal pe latura de ofertă a instituţiilor
de guvernare şi s-au axat pe Guvern ca pe principala parte cointeresată şi client. Ultimele
rezultate SAT indică realizarea unui angajament redus cu sectorul civil şi actorii cointeresaţi
din sectorul privat pentru a genera cerere pentru transparenţă şi răspundere mare în prestarea
serviciilor publice de către guvern.

18. Obiectivul strategic pe termen mai lung al strategiei Băncii privind guvernarea va fi
oferirea de asistenţă Moldovei în dezvoltarea unei guvernări în baza legii, care să
sprijine opţiunea pro-UE şi va reduce din handicapul care desparte calitatea

56
instituţională din Moldova de cea din statele membre ale UE. Strategia CGAC a Băncii
va continua să sublinieze latura de ofertă a intervenţiilor, dar le va suplini cu o atenţie sporită
faţă de cererea de guvernare adecvată. Mai mult ca atât, eforturile pentru perfecţionarea
instituţiilor din Moldova vor fi lărgite pentru a include planificarea sectorială a investiţiilor,
raportarea financiară corporativă, aprofundarea sectorului financiar şi altele, ca recunoaştere
a rolului pe care guvernarea adecvată îl joacă nu doar în prestarea serviciilor publice, dar şi în
investiţii şi ameliorarea competitivităţii economice.

19. Răspunsul strategic sugerat al Băncii va aborda provocarea de guvernare din

Moldova în calitate de pilon şi în cadrul unui context multilateral pentru a sprijini
obiectivele celor doi piloni SPT, alineate la SND a Guvernului – competitivitate şi
dezvoltare umană. Abordarea adoptată de Bancă se va baza pe trei imbolduri principale,
reieşind din resursele limitate ale Băncii, domeniile de eficacitate ale Băncii şi
probabilitatea obţinerii rezultatelor:

ƒ Continuarea angrenării strategice a guvernului în latura de ofertă a guvernării prin

implementarea seriei de CSRS şi a agendei nefinalizate a reformei guvernării publice
(MFP, RAP şi CSR) şi printr-un mediu de afaceri competitiv la nivel de ţară;

ƒ Susţinerea rolului donatorilor în efortul anticorupţie acolo, unde donatorii au programe

active şi au fost mai eficienţi şi au un avantaj comparativ; prestarea bunurilor publice
pentru analiza şi monitorizarea guvernării la nivel de ţară prin instrumentele Mediul de
afaceri (MA), Studiul asupra mediului de afaceri şi performanţei întreprinderilor
(SMAPI) şi indicatorul global al guvernării (IGG), sau prin diagnosticul cofinanţării (de
exemplu, SIGMA), care ar putea deschide noi oportunităţi pentru antrenarea donatorilor
în promovarea agendei anticorupţie;

ƒ Intensificarea efortului incremental şi majorarea resurselor în domeniile, în care

eforturile Băncii vor oferi rezultatele pe termen mediu, adică diagnosticul guvernării
sectoriale, latura de cerere a guvernării, consolidarea sistemelor ţării şi achiziţii publice.

(i) La nivel de ţară: asigurarea durabilităţii reformei sistemelor centrale

20. Activităţile în derulare ale reformei sectorului public, vizate prin intermediul
împrumuturilor pentru politici CSRS şi asistenţei tehnice a sistemului generalizat de
preferinţe (SGP), vor rămâne principalele intervenţii de împrumut pentru stimularea
reformei sistemelor de guvernare centrală. Programul CSRS, asigurând dialogul şi
declanşatorii intersectoriali, va oferi pârghiile pentru promovarea perfecţionării proceselor
de management al investiţiilor publice, în timp ce proiectele în desfăşurare ale Băncii
pentru reforma administrării publice centrale, stabilind un serviciu public în bază de merite
şi asigurând gestiunea eficientă a finanţelor publice şi diminuarea poverii birocratice, vor
creşte competenţele pentru a reduce oportunităţile şi stimulentele pentru corupţie.

21. Banca va depune eforturi în vederea pregătirii terenului pentru augmentarea

sprijinului bugetar, prin consolidarea capacităţii de planificare strategică, determinare
a bugetului şi monitorizare a performanţei, la fel ca şi de creare a stimulentelor
potrivite, care reiese din gestiunea îmbunătăţită a sectorului public. Realizarea acestui
fapt va necesita o modernizare în continuare a controalelor fiduciare publice şi progres în
planificarea şi executarea investiţiilor publice. Aceasta va fi implementată prin fortificarea
capacităţii guvernului central de gestiune a implementării CSR şi RAP, promovarea reformei
MFP (care va asigura utilizarea adecvată a planificării şi monitorizării achiziţiilor), sprijinind
dezvoltarea continuă a achiziţiilor publice, inclusiv achiziţiile electronice, şi actualizarea
competenţelor CC şi reforma sistemului de salarizare în serviciul public. Fortificarea

57
capacităţii de gestiune a sectorului public şi asigurarea elementelor principale ale unui sistem
perfecţionat în ţară (de exemplu, finalizarea reformei finanţării publice şi structura pentru
prognoze pe termen mediu, alinierea cheltuielilor la priorităţi, precum şi fortificarea
capacităţilor pentru achiziţii publice) va crea premise pentru tranziţia la sprijinul bugetar şi
abordări la nivel de sector pe termen mediu şi lung.

ii) La nivel de sector: riscuri şi oportunităţi pentru sprijinul bugetar

22. Diagnosticul evaluării guvernării sugerează următoarele domenii de dezvoltare

pentru creşterea eficacităţii guvernării la nivel de sector ca răspuns la provocările
identificate în guvernarea sectorială:

ƒ Ameliorarea planificării investiţiilor sectoriale în infrastructură, sănătate şi educaţie

pentru asigurarea unei eficacităţi mai mare şi alinierea strategică a cheltuielilor publice;
ƒ Reforma sistemului de salarizare în serviciul public întru crearea stimulentelor pentru
ameliorarea gestiunii sectorului public;
ƒ Fortificarea mecanismelor de dezvăluire a informaţiei publice întru creşterea
răspunderii;
ƒ Consolidarea infrastructurii / intermedierii financiare pentru fluxurile de remitenţe şi
creşterea transparenţei în raportarea financiară corporativă întru promovarea
investiţiilor;
ƒ Dezvoltarea potenţialului de export pentru sectorul agrar şi promovarea securităţii
produselor alimentare fără distorsionarea stimulentelor de producţie întru crearea
oportunităţilor de venituri în zonele rurale şi prevenirea exodului forţei de muncă;
ƒ Creşterea eficienţei serviciilor guvernamentale prin aplicarea guvernului electronic;
soluţiilor de achiziţii electronice);

23. Tabelul 1 ce urmează prezintă rezumatul intervenţiilor AAC legate de programul de

guvernare, preconizate în cadrul SPT. Programul reflectă un diagnostic detaliat al guvernării
şi o serie de consultări cu partenerii implicaţi, donatorii şi autorităţile şi este axat pe
aprofundarea înţelegerii legăturilor dintre diversele provocări sectoriale din guvernare şi
rezultatele generale de dezvoltare. Acesta este elaborat pentru îmbunătăţirea eficacităţii
asistenţei esenţiale a Băncii, finanţată de AID, inclusiv prin accent pe măsurile de sporire a
cererii pentru guvernare adecvată. Programul consolidat este prezentat în Tabelul 1 ce urmează.

Tabelul 1. Programul sugerat FGCC al Băncii

Unitatea
Sursa de
Sector / subiect AAC Sarcini responsabil Comentariu
finanţare
ă
Management macroeconomic;
creştere economică; şocuri, CEM – creştere şi competitivitate ECSPE În derulare AID
predictibilitate
Monitorizarea AT ameliorarea competitivităţii ECSPF În derulare AID
Guvernarea sectorului privat
Raportarea finanţării corporative ECSPF/PS În derulare AID/FF
Capacitatea de planificare a investiţiilor din
Infrastructură ECSSD Nou AID/FF
sector INF
Notă asupra guvernării locale, servicii ECSPF În derulare AID
Guvernare locală
comunitare
Sănătate, învăţământ şi
Guvernare şi reforma sănătăţii ECSHD În derulare AID
protecţia socială
Gestiunea sectorului public, RAP centrale (monitorizare) ECSPE În derulare AID

58
 răspundere şi combaterea
Evaluările sistemelor ţării ECSPS/PE Nou FF
corupţiei

(iii) La nivel de proiect: planurile de acţiune ale proiectului

24. La nivel de proiect, strategia se va axa pe integrarea în continuare a măsurilor

anticorupţie în proiectele şi programele sectoriale şi pe fortificarea planului
proiectului. În baza volumului în creştere a practicilor bune ale Băncii, strategia vizează
implementarea acestui obiectiv în trei moduri:
ƒ Un plan chibzuit al proiectului şi o supraveghere chibzuită a portofoliului fiduciar pe
parcursul ciclului de proiect;
ƒ Proces de analiză şi abordare de tip portofoliu;
ƒ Răspundere şi supraveghere socială, îmbunătăţirea supravegherii publice;
ƒ Procesul didactic al personalului şi formare pentru cadrele operaţionale şi echipele de
coordonare.

Donatori, parteneriate şi comunicare

25. Chiar şi în condiţiile creşterii recente a economiei şi majorării fluxurilor sau

remitenţelor, proporţia de asistenţă oferită de donatori în Moldova a rămas
considerabilă comparativ cu cheltuielile statului; criza financiară globală şi recesiunea
ar putea în continuare să accentueze această dependenţă. Asistenţa donatorilor ar fi vitală
pentru continuarea dezvoltării instituţionale a ţării şi reforma guvernării în aspect de
combaterea corupţiei (faceţi referinţă la Tabelul 2). În luna mai 2006, Guvernul şi donatorii
principali au semnat un Cadru de parteneriat pentru dezvoltare pentru a implementa
Declaraţia de la Paris cu privire la sporirea eficienţei asistenţei şi armonizare din 2005.
Astfel, Guvernul s-a angajat să crească competenţele în conducerea efortului de armonizare
prin perfecţionarea sistemelor ţării şi crearea premiselor pentru tranziţia la sprijinul bugetar.

26. Donatorii majori din Moldova includ UE 29, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD) 30, precum şi o serie de donatori bilaterali. Printre aceştia din urmă, cei
mai remarcabili contribuitori sunt USAID 31/CPM 32, Suedia (ASDI), PNUD33, Regatul Unit
(DFID) şi Olanda. Ţările din Europa de Est, inclusiv România, Polonia, Republica Cehă,
Letonia şi Lituania oferă de asemenea asistenţă, preponderent pentru creşterea competenţelor

29
Strategia de asistenţă a ţării UE 2007-11 stipulează (i) dezvoltare democratică şi ameliorarea guvernării; (ii) reforma
reglementării şi creşterea competenţelor administrative; plus (iii) reducerea sărăciei şi creşterea economică. În februarie
2005 a fost aprobat un Plan de acţiuni UE/Moldova pentru trei ani; cel mai recent raport asupra progresului realizat
datează din decembrie 2006.
30
Strategia de asistenţă a ţării BERD 2007 se axează pe dezvoltarea sectorului privat, inclusiv sprijin instituţiilor
financiare şi infrastructurii publice.
31
Principalele priorităţi ale USAID includ ameliorarea mediului pentru dezvoltarea sectorului privat, promovarea
comunităţilor robuste şi a instituţiilor democratice ce poartă răspundere, precum şi asistenţă în controlul majorităţii
riscurilor periculoase din sănătatea publică.
32
În decembrie 2006 Moldova a beneficiat de un grant în valoare de 24,7 milioane de dolari SUA din partea Corporaţiei
Provocările Mileniului (CPM) pentru a implementa un plan anticorupţie de doi ani, compus din cinci componente: (i)
consolidarea capacităţii sistemului judiciar în prevenirea şi combaterea corupţiei; (ii) fortificarea competenţelor de
monitorizare ale societăţii civile şi mass-mediei; (iii) prevenirea şi împiedicarea corupţiei în sistemul sănătăţii; (iv)
împiedicarea corupţiei în rândul administraţiei vamale, fiscale şi în rândul organelor de poliţie; plus (v) reforma
Centrului de combatere a crimelor economice şi corupţiei (CCCEC).
33
Strategia PNUD 2007-2011 se axează pe (i) guvernare şi participare; (ii) acces la serviciile sociale; precum şi (iii)
dezvoltare regională şi locală.

59
şi ameliorarea guvernării.

27. Banca va trata coordonarea donatorilor şi parteneriatele în scopul obţinerii

rezultatelor de guvernare drept un alt instrument de prestare. Banca urmează să: (i)
continue să fie donatorul principal, care să stimuleze principalele părţi cointeresate şi să
mobilizeze resursele donatorilor întru abordarea priorităţilor naţionale; (ii) să preia
conducerea în anumite domenii ale guvernării acolo, unde deja a stabilit programe şi a
iniţiat dialogul. În domeniile în care alţi donatori şi parteneri au demonstrat un avantaj
dovedit sau în care implementează programe de anvergură considerabilă, Banca va ceda
rolul de donator conducător, oferindu-se, după necesitate, pentru rolul de convocare şi
rămânând în continuare un prestator de suport analitic. În continuare sunt prezentate
domeniile, în care Banca poate ar putea miza pe rolul coordonator al altor donatori: reforme
judiciare (USAID/CPM; PNUD; CE); serviciul vamal, serviciul de pază, poliţie; aplicare
legii (CE; USAID/CPM); controlul frontalier, serviciul vamal, combaterea corupţiei şi anti-
trafic (CE, USAID); dezvoltare regională şi împuternicirea societăţii civile şi a
comunităţilor locale (DFID; PNUD; CE, USAID).

28. Pe parcursul perioadei de implementare a prezentei SPT, Banca îşi va extinde

anvergura asupra unei audienţe mai ample de entităţi din sectoarele public şi privat,
guvernul sub-naţional, sistemul judiciar şi societatea civilă, pentru a oferi asistenţă în
campaniile anticorupţie sau pentru a sprijini iniţiativele civice în grup pentru îmbunătăţirea
dezvăluirii publice a informaţiei şi transparenţă întru reducerea oportunităţilor pentru practici
corupte şi fraudă. De asemenea, Banca va trebui să adopte o abordare mai strategică vizavi de
comunicare, integrând, la cerere, cartografierea economiei politice şi analiza poziţiilor
principalelor părţi cointeresate pentru crearea coaliţiilor pe toată durata ciclului de proiect.
Mai mult ca atât, Banca va îmbunătăţi transparenţa tranzacţiilor sale prin punerea la
dispoziţia publicului mai multă informaţie despre activităţile sale de proiect.

Monitorizarea şi raportarea rezultatelor FGCC

29. Rezultate şi monitorizare. Monitorizarea rezultatelor STFGCC Moldova va cuantifica

succesul prin înregistrarea indicatorilor acţionabili, integraţi în întregime în rezultatele finale
ale matricei de rezultate SPT. Progresul realizat în implementare va fi cuantificat prin
intermediul rapoartelor portofoliului de ţară STFGCC, existente şi adaptate, informând despre
acţiunile de remediere analizate şi recomandate de Comisia FGCC a ECCU2.

60
 Tabelul 2. Asistenţa oferită de către donatori Moldovei pentru reformele instituţionale şi
ale guvernării

USAID/CPM

Eurasia Fon.
Germania

Republica
Mondială

Consiliul
Europei

Olanda

Elveţia
Suedia
BERD

PNUD
Banca

DFID

Cehă
BEI
CE
Reforma sectorului public, guvernare şi decentralizare
AP şi reforma guvernării „ „ „ „ „ „ „ „ „ „
Autorităţi locale „ „ „ „
Administrarea impozitelor „ „ „ „ „
Societatea civil㠄 „ „ „ „ „ „ „ „
Drepturile omului „ „ „ „ „
Management şi planificare economică
Stabilitate macroeconomic㠄 „ „
Statistic㠄 „ „ „
Asistenţă tehnică şi recomandări „ „ „ „
Supremaţia legii
Sistemul judiciar „ „ „ „ „ „
Drepturile asupra proprietăţii „ „
Securitate şi poliţie „ „ „ „
Dezvoltarea sectorului privat
Guvernarea corporativ㠄 „ „ „
Climatul investiţional „ „ „ „
ÎMM „ „ „ „ „ „
Reforma reglementărilor „
Infrastructura
Energie „ „ „ „
Transport „ „ „
APS „ „ „ „ „ „
Gestiunea municipiului „ „
Sectorul social
Sănătate „ „ „ „ „ „
Învăţământ „ „ „ „ „ „
Protecţie social㠄 „ „ „ „
Alte sectoare şi domenii specifice (listaţi care
anume)
Combaterea corupţiei „ „ „
Alegeri libere şi corecte / democraţie „ „ „
Mediu ambiant „ „ „ „
Dezvoltare regional㠄 „
Prevenirea şi remedierea conflictelor „
Mass-media „ „ „
Sursă: Compilaţia autorilor

61
 ANEXA 3: RAPORTUL DE FINALIZARE A STRATEGIEI DE ASISTENŢĂ PENTRU
MOLDOVA

Ţara: Moldova Data SAT: 14 decembrie 2004

Data Raportului de progres: 25 septembrie 2006
Perioada cuprinsă de Raportul de finalizare SAT: AF05-AF08

Elaborat de: Dawn Roberts

Data raportului: 15 decembrie 2008

I. INTRODUCERE
1. Acest raport examinează implementarea şi eficacitatea Strategiei de asistenţă pentru ţară
(SAT), după cum este definită în documentul SAT din AF05 şi ajustată în Raportul de progres
SAT din AF07. Pentru a identifica lecţiile relevante în elaborarea şi implementarea noii Strategii
de parteneriat cu ţara (SPT) bazate pe rezultate, această evaluare a ţinut cont de:

ƒ Alinierea obiectivelor SAT la obiectivele strategice pe termen lung ale Moldovei şi

rezultatele de dezvoltare anticipate (Secţiunea II)
ƒ Progresele Moldovei în realizarea obiectivelor sale de dezvoltare (Secţiunea II)
ƒ Obţinerea rezultatelor SAT şi contribuţia lor la obiectivele strategice pe termen lung ale
Moldovei (Secţiunea III)
ƒ Performanţa Băncii în perioada SAT (Secţiune IV)

Suplimentar discuţiilor cu echipa de ţară şi alte părţi interesate, această evaluare se bazează pe
documente de referinţă, precum sunt documentele de evaluare a proiectelor, rapoarte de
implementare şi rezultate (IR), rapoarte de supraveghere (memorii de activitate şi rapoarte de
oficiu ale Băncii), rapoarte de activităţi economice şi sectoriale (AES), rapoarte de finalizare a
implementării (RFI) şi rapoarte de evaluare şi gradaţii ale Grupului Independent de Evaluare
(GIE) al Băncii şi ale Grupului pentru Asigurarea Calităţii (GAC).

II. OBIECTIVELE STRATEGICE PE TERMEN LUNG ALE MOLDOVEI

2. SAT ce este evaluată în prezentul raport a fost elaborată întru sprijinul Strategiei de
creştere economică şi reducere a sărăciei (SCERS), stabilind sprijinul creditar şi necreditar al
Băncii pentru Moldova în perioada AF05-AF08. SCERS, adoptată în mai 2004, a fost prima
strategie de reducere a sărăciei elaborată de Guvernul Republicii Moldova (GRM) în consultare
cu părţile interesate şi societatea civilă. Acest document conţinea o evaluare diagnostică a
sărăciei în Moldova şi o viziune pentru reducerea durabilă şi exhaustivă a sărăciei în perioada
anilor 2004-2006. În 2006, SCERS a fost extinsă până în 2007.

Privire în ansamblu asupra SCERS

3. SCERS a identificat trei piloni pentru soluţionarea obstacolelor principale ale ţării
în dezvoltarea sa pe termen lung: creşterea economică durabilă, dezvoltarea resurselor
umane şi protecţia socială. Utilizând acest cadru, strategia ţării a reflectat viziunea pe termen
lung de dezvoltare a Moldovei, stabilind priorităţile în soluţionarea obstacolelor curente pentru

62
creşterea economică durabilă şi reducerea sărăciei şi a identificat obiectivele pe termen mediu ce
trebuie realizate în perioada anilor 2004-2006. Aceste obiective au constituit accentul principal al
SCERS şi au servit drept forţe motrice pentru indicatorii şi acţiunile prescrise:

ƒ Creşterea economică durabilă şi participativă

ƒ Reducerea sărăciei şi a inegalităţilor şi participarea sporită a celor săraci în dezvoltarea
economică
ƒ Dezvoltarea resurselor umane

4. Priorităţile pe termen mediu şi lung ale Moldovei, identificate în SCERS, au fost

explicit relaţionate la Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM). ODM au fost adaptate
la “realitatea Moldovei,” indicatorii-ţintă fiind stabiliţi pentru a defini o evoluţie de succes până
în 2006, 2010 şi 2015. 34 Astfel, strategia a indicat priorităţile ample pentru dezvoltare şi a
identificat ţinte specifice în unele domenii principale, prin intermediul cărora se va măsura
succesul.

Contextul SAT şi alinierea la obiectivele strategice pe termen lung ale Moldovei

5. Strategia de asistenţă a Băncii pentru Moldova a fost prezentată Consiliului director

în contextul unui mediu dificil de politici, şi alinierea SAT din AF05 la obiectivele strategice
reflectate în SCERS este cel mai bine înţeleasă prin analiza contextului ţării. Tranziţia
Moldovei spre o economie de piaţă a fost una dificilă, cu o vulnerabilitate sporită faţă de şocurile
externe, un mediu politic intern volatil şi implementare mixtă a reformelor. Ambele programe ale
FMI (PRGF) şi ale Băncii Mondiale (Creditul pentru ajustări structurale III) au fost recent
suspendate, cu mai puţin de o treime din mijloacele angajate în aceste programe fiind disbursate.
Suplimentar, politicile şi acţiunile propuse în SCERS au reflectat o deviere considerabilă de la
Programul de revitalizare economică a Moldovei din 2001. Aceste circumstanţe au generat
îngrijorări despre angajamentul GRM faţă de programul reformelor articulate în SCERS.

6. SAT a descris o abordare precaută şi a sprijinit preponderent intervenţii la nivel

comunitar în domeniile cu cea mai mare concentraţie a sărăciei – inclusiv zonele rurale şi
orăşelele mici. Prin definiţie, aceste intervenţii direcţionate aveau drept scop soluţionarea
necesităţilor în unul sau mai mulţi piloni de dezvoltare legaţi între ei, definiţi de SAT:

ƒ Promovarea unui mediu de piaţă competitiv, a stabilităţii şi creşterii economice în favoarea

celor săraci
ƒ Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului uman şi promovarea incluziunii
sociale
ƒ Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul public.

Aceşti piloni au organizat priorităţile diferit de temele principale pentru dezvoltare identificate în
SCERS, însă această abordare a fost elaborată exact pentru asigurarea realizării de către Moldova
a obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu.

34
Pentru discuţii suplimentare privind legăturile dintre strategia de dezvoltare a Moldovei şi ODM, vezi SCERS
(Secţiunea 5.3).

63
7. Fiecare dintre pilonii SAT a fost elaborat strategic pentru promovarea obiectivelor
expuse în SCERS. Primul pilon SAT a sprijinit acţiunile GRM în eliminarea obstacolelor de
obţinere a creşterii economice prin acordarea unei priorităţi înalte îmbunătăţirii mediului de
afaceri şi climatului investiţional. Cel de-al doilea pilon a promovat dezvoltarea resurselor
umane şi a identificat intervenţii selectate pentru ajutorarea ţării în atingerea ODM, inclusiv
acţiuni de ameliorare a calităţii şi accesului la servicii sociale în educaţie, sănătate, protecţie
socială şi infrastructură comunitară. Al treilea pilon SAT a sprijinit obiectivul SCERS de „creare
a unui sistem modern şi eficient de administrare publică, care va consolida procesele democratice
şi economia bazată pe principiile de piaţă.” Necesitatea pentru buna guvernare a fost probabil
rezumată cel mai bine în Memorandumul economic al ţării (MET), care a fost finalizat în
următorul an: “Buna guvernare este fundamentală pentru creşterea economică. Un stat eficient
trebuie să asigure un climat investiţional atractiv şi stabil şi să aloce resursele limitate într-un
mod eficient şi echitabil. Nereuşita livrării serviciilor într-o manieră eficientă şi transparentă
sporeşte riscul corupţiei şi reduce credibilitatea politicilor publice în ochii cetăţenilor şi
investitorilor.”

Evoluţia Moldovei în atingerea obiectivelor de dezvoltare

8. Contextul ţării s-a schimbat considerabil pe parcursul perioadei SAT şi noua

Strategie de parteneriat cu ţara (SPT) va fi elaborată în circumstanţe cu mult diferite de
cele în care a fost elaborată SAT. La începutul anului AF05, portofoliul Băncii în ţară a urmat
un scenariu de bază, ce includea doar operaţiuni investiţionale. Totuşi, SAT mai includea şi o
serie de jaloane-cheie de reformă, ce constituiau baza pentru evaluarea reformelor în domeniile
vitale. Aceste jaloane ofereau declanşatori pentru un scenariu optimist pentru a permite
posibilitatea reluării creditării în bază de politici. La momentul elaborării Raportului de progres
SAT, GRM a realizat pe deplin sau substanţial majoritatea jaloanelor de reformă preconizate de
declanşatorii scenariului optimist – permiţându-i programului CSRS să fie implementat începând
cu AF07. 35

9. Raportul anual de evaluare (RAE) elaborat de GRM (2006), raportul de progres

SAT, documentele de program CSRS şi rapoartele de finalizare a implementării
proiectelor prezintă probe ale unor progrese remarcabile în realizarea obiectivelor de
dezvoltare pe termen lung ale Moldovei. Moldova a sporit stabilitatea cadrului său
macroeconomic – cu o creştere general solidă, sărăcie diminuată şi reducere substanţială a
datoriei. GRM a ameliorat de asemenea gestiunea finanţelor publice, a lansat un program de
reforme considerabile în administraţia publică şi a intensificat parteneriatele sale cu donatorii
internaţionali pentru majorarea volumului asistenţei.

10. Totuşi, evoluţia a fost mixtă pentru un set esenţial de indicatori legaţi de ODM. În
timp ce RAE a identificat peste 150 de indicatori prin care se monitoriza evoluţia SCERS, Nota
consultativă comună pentru SCERS a subliniat indicatori selectaţi legaţi de ODM, pe care
obiectivele pe termen mediu ale strategiei îşi propuneau să-i atingă. Aceşti indicatori sunt
prezentaţi în Tabelul 1. Moldova a obţinut o creştere economică solidă, depăşind ţinta pentru

35
SAT pentru Moldova a fost una dintre ultimele ce conţinea scenarii de creditare explicite. Procesul de alocare a
AID14 specifică determinarea anuală a alocaţiilor ţării printr-un sistem ed alocări bazate pe performanţă (ABP), care
a înlocuit scenariile indicative de creditare în SAT. Implicaţiile tranziţiei de la scenariile de creditare SAT pentru
Moldova sunt analizate în secţiunea despre performanţa Băncii (Secţiunea IV).

64
creşterea PIB până în 2006, când şocurile externe au încetinit ritmurile economiei (analizate mai
mult în secţiunea următoare despre rezultatele SAT). De asemenea, în timp ce sărăcia a fost
redusă la general, o tendinţă îngrijorătoare a apărut după anul 2003, sărăcia majorându-se în
spaţiul rural între anii 2004 şi 2005. Evoluţia în sectorul sănătăţii a inclus reducerea ratei
mortalităţii în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani şi a celei materne, care au depăşit ţintele
stabilite. Deşi incidenţa HIV/SIDA rămâne de asupra nivelului-ţintă pentru 2006, creşterea
numărului de cazuri noi diagnosticate reflectă îmbunătăţiri în detectare, tot mai multe teste
identificând infecţii anterior nediagnosticate. Reforma educaţională a avansat mai încet decât s-a
planificat (analizată mai mult în secţiunea următoare despre rezultatele SAT).
Tabelul 1. Indicatorii principali ai progresului SCERS
Obiective pe termen
Indicator(i) Ţinta 2004 2005 2006
mediu

I. Creştere economică Cel puţin 5%

Rata creşterii PIB, % 7,4 7,5 4,8
durabilă şi participativă anual

II. reducerea sărăciei şi

Proporţia populaţiei cu un venit
a inegalităţilor şi
pe cap de locuitor sub pragul Reducere până
participarea sporită a 26,5 29,1 30,2a
absolut al sărăciei (echivalentul la 28% în 2006
celor săraci în
MDL per adult lunar), %
dezvoltarea economică

Rata netă a înscrierilor în Creştere până

învăţământul general secundar, la 88,9% în 88,5 86,8 86,1
% 2006
Reducerea mortalităţii copiilor înReducere până
15,3 15,7 14,0
vârstă de până la 5 ani la 15,0 în 2006
Rata mortalităţii materne (la Reducere până
III. Dezvoltarea 23,5 18,6 16,0
100.000 naşteri vii) la 23,0 în 2006
resurselor umane
Incidenţa HIV/SIDA (la 100.000 Reducere până
6,20 8,53 10,0b
populaţie) la 4,0 în 2006
Reducere până
Rata mortalităţii asociată cu
la 12,0 în 2010
tuberculoza (la 100.000 16,8 18,9 18,6
(nu există ţintă
populaţie)
pentru 2006)
Sursă: Raportul anual de evaluare privind implementarea SCERS (2006)
a
Datele pentru 2006 nu sunt comparabile cu cele din anii precedenţi datorită schimbărilor în metodologia
Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice. Datele pentru 2006 reprezintă indicatori de bază pentru analiza
sărăciei în următorii ani.
b
Creşterea incidenţei HIV/SIDA se datorează cel puţin parţial activităţilor de testare sporite şi îmbunătăţirilor în
detectare.

11. În general, o analiză a indicatorilor SCERS şi alte probe ale progreselor au identificat
unele probleme-cheie ce prezintă dificultăţi rămase pentru noua SPT:

ƒ Vulnerabilitatea faţă de şocurile externe: Exporturile Moldovei rămân concentrate în câteva

mărfuri şi sunt susceptibile riscurilor de mediu (seceta din 2007) şi embargourilor (interdicţiile
Rusiei din 2006 asupra producţiei vinicole). Ţara de asemenea importă practic toate resursele
energetice şi este vulnerabilă la fluctuaţiile preţurilor internaţionale. Aceşti factori au afectat
creşterea economică.

ƒ Sărăcia în spaţiul rural: Gospodăriile casnice din spaţiul rural sunt tot mai sărace din cauza

65
 lipsei accesului la servicii publice, seceta recentă şi distorsiunile pieţei ce au redus preţurile de
realizare şi au afectat astfel veniturile fermierilor.

ƒ Necesitatea pentru investiţii străine şi interne sporite: GRM are o antecedenţă mixtă de
reforme economice şi structurale. Un mediu de afaceri îmbunătăţit şi competitivitatea sporită
sunt necesare pentru menţinerea creşterii economice.

ƒ Emigrarea de proporţii: Printre lucrătorii migranţi moldoveni plecaţi la muncă în străinătate

sunt mulţi tineri şi specialişti calificaţi. Astfel, un climat investiţional favorabil este necesar
pentru crearea condiţiilor de atragere a acestor persoane în ţară şi pentru reducerea fluxurilor
posibile de emigranţi pe viitor.

III. REZULTATELE SAT

12. Performanţa în cadrul SAT din AF05 a fost satisfăcătoare. Echipa de ţară a lucrat în
vederea fortificării accentului pe rezultate în perioada SAT şi un produs esenţial al acestui efort a
fost Fişa de rezultate pentru Moldova 36. Deşi acest instrument este încă în proces de
perfecţionare, el oferă o evaluare rezumativă utilă a performanţei asistenţei AID în cadrul SAT.
Rezultatele pe care Banca preconizează să le influenţeze şi scorurile corespunzătoare pentru
rezultate sunt prezentate în Tabelul 2.

Tabelul 2. Fişa de rezultate SAT pentru Moldova, AF08

Rezultat la nivel de ţară Rezultate pe care Banca le poate influenţa – SAT Progres Scor
AF05-08
I. Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi
creştere pro-săraci
Menţinerea unui cadru macroeconomic stabil Strategia cu privire la datorii Potrivit planului 4

Reducerea VPN a datoriei de stat Deservirea redusă a datoriilor Potrivit planului 4

Inflaţia ţinută sub 10 la sută Guvernul îşi onorează obligaţiile sale bugetare Potrivit planului 4

Crearea unui sistem de pensii financiar şi Fără privilegii la pensii/redistribuirea privilegiilor la Mixt 3
social viabil pensii/100% contribuabili cu conturi individuale
Costuri reduse de desfăşurare a afacerilor Timpul de vămuire redus/costuri de licenţiere Mixt 3
reduse/inspecţiile reduse
Sistarea deteriorării infrastructurii de transport Implementarea unui sistem de plăţi pentru utilizarea În derulare 2
drumurilor

Ameliorarea eficienţei energetice şi reducerea Creşterea disponibilităţii şi reducerea consumului Potrivit planului 4
vulnerabilităţii energetice specific de agent termic în comunităţile pilot şi edificiile
publice

Agricultura: consolidarea drepturilor de Acces îmbunătăţit la credite şi servicii de outreach Mixt 3

proprietate şi ameliorarea accesului la finanţe, pentru producătorii agricoli/cooperative de producere
cunoştinţe şi tehnologie în zonele rurale voluntare/strategia de reducere a riscurilor naturale
implementată
II. Minimizarea riscurilor sociale şi de
mediu
Direcţionarea mai bună a asistenţei sociale Creşterea proporţiei de asistenţă socială vizând În derulare 2
persoanele sărace

36
Fişa de rezultate a fost elaborată ca instrument actualizabil pentru îmbunătăţirea accentului pe rezultate la nivel de
proiecte şi programe. Scorurile pentru rezultate sunt bazate pe o auto-evaluare de către conducere şi de echipele de
proiect.

66
Calitate şi acces mai bune în învăţământ
Îmbunătăţirea eficienţei alocărilor de surse în
sectorul sănătăţii şi indicatori îmbunătăţiţi
Ameliorarea accesului la şi a calităţii
serviciilor de aprovizionare cu apă şi
salubrizare şi reducerea degradării mediului
ambiant şi a noxelor ambientale
III. Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea
guvernării în sectorul public
Creşterea competenţelor sectorului public în
elaborarea şi implementarea politicilor publice
Diminuarea percepţiei publice a corupţiei în
guvern prin îmbunătăţirea transparenţei şi
răspunderii în gestiunea fondurilor publice
* Sistemul de gradare: 1=deteriorare; 2=stare stabilă; 3=careva îmbunătăţiri; şi 4=îmbunătăţiri substanţiale.
Majorarea ratei nete a înrolării (RNÎ) în învăţământul În derulare 2
primar în zonele rurale/reducerea decalajului între
performanţa studenţilor din zonele rurale şi cele urbane
Reducerea mortalităţii infantile, a mortalităţii până la 5 Potrivit planului 4
ani şi a mortalităţii materne/reducerea incidenţei şi
mortalităţii TBC/majorarea proporţiei de populaţie
acoperită cu intervenţii de sănătate esenţiale
16 ore de aprovizionare cu apă în regiunile pilot/rata Potrivit planului 4
colectărilor este îmbunătăţită/ cheltuielile de operare şi
întreţinere (OÎ) acoperite/îmbunătăţirea calităţii
apei/stocurile de POP reduse/împădurire sporită
Selectarea competitivă, în bază de merite, a În derulare 2
funcţionarilor publici/instituirea unui sistem naţional de
formare în serviciul public/îmbunătăţirea planificării la
nivel local a bugetului de stat
Reducerea proporţiei achiziţiilor dintr-o singură Potrivit planului 4
sursă/elaborarea bugetelor anuale în baza CCTM
SCOR MEDIU – 3,2

13. Alineatele de mai jos oferă o explicaţie narativă a realizărilor SAT în cadrul fiecărui
pilon, contribuţia lor la obiectivele de dezvoltare pe termen lung şi paşii planificaţi pentru
soluţionarea deficienţelor. Diverse exemple ilustrează modul în care combinaţia de creditare şi
servicii consultative a permis Băncii să lucreze eficient cu partenerii-clienţi şi alţi donatori cu
scopul consolidării sistemelor ţării şi obţinerii rezultatelor. Alte exemple subliniază domenii în
care rezultatele încă nu au fost realizate, deseori din multiple motive. GRM nu acţionează
întotdeauna într-o singură voce, şi astfel o iniţiativă poate fi condusă de un minister sau o
oficialitate şi apoi tergiversată de alta. Capacitatea sistemelor ţării sau a ministerelor de resort
este încă limitată în unele cazuri pentru implementarea proiectelor. Implicaţiile generate de
rotaţia conducătorilor de echipe şi de procesele birocratice în cadrul Băncii trebuie revizuite
pentru a evita careva afectări în dialogul dintre Bancă şi GRM. În final, crearea unei noi strategii
sau a unei noi legi – accentul principal al programului CSRS – este un pas potenţial critic pentru
schimbări durabile, însă astfel de realizări deseori nu s-au soldat cu rezultate pe parcursul
perioadei SAT. În loc de a explora rezultatele fiecărei activităţi din această SAT, secţiunea
respectivă se axează pe fiecare rezultat principal de ţară şi explorează măsura în care asistenţa
AID a produs rezultate legate de aceste obiective. O listă a rezultatelor SAT este prezentată într-o
anexă, împreună cu activităţile creditare şi serviciile consultative planificate şi cele
implementate.

Pilonul I: Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi creştere economică în favoarea celor

săraci
14. Pe parcursul pregătirii acestei SAT, consultările cu comunitatea de afaceri, Studiul de
diagnosticare a comerţului şi Evaluarea climatului investiţional au indicat că costurile mari de
desfăşurare a afacerilor au constrâns dezvoltarea sectorului privat şi crearea locurilor de muncă.
Primul pilon SAT a determinat o abordare vastă, intersectorială pentru îmbunătăţirea
infrastructurii investiţionale şi a activităţii economice, simplificarea controalelor birocratice şi a
procedurilor de licenţiere, raţionalizarea procesului de aplicare, îmbunătăţirea guvernării
corporative şi susţinerea dezvoltării economiei rurale, unde locuieşte majoritatea celor săraci.
Combinaţia de intervenţii rezultată, sprijinită de AID pentru promovarea rezultatelor la nivel de
ţară legate de acest pilon, este prezentată în Tabelul 3.

67
Rezultat I.1: Cadru macroeconomic stabil
15. Cadrul macroeconomic actual este satisfăcător. GRM a menţinut o poziţie fiscală
prudentă pe parcursul perioadei SAT, cu excedente fiscale în 2003-2006 şi o ţintă de deficit
bugetar de 0,5% în 2008. Sprijinul AID a jucat un rol important prin acordarea serviciilor
consultative şi asistenţă în elaborarea unei strategii credibile de gestiune a arieratelor aferente
datoriei de stat (acordul din mai 2006 cu creditorii Clubului de la Paris). Abilitatea reeşalonării
datoriei a atenuat dificultăţile pe termen scurt de lichiditate şi a oferit acces la resurse pentru
soluţionarea problemelor de dezvoltare.

16. Moldova a înregistrat o creştere economică puternică în perioada anilor 2001-2005, cu o

medie a creşterii PIB real de 7,1%. Totuşi, începând cu 2006, preţurile la gaze naturale s-au
dublat şi au atins cote şi mai mari, importurile de vinuri moldoveneşti au fost interzise de Rusia
şi sectorul agricol din Moldova a fost afectat de o secetă puternică. Creşterea PIB real a încetinit
în 2006, reprezentând 4,8%, şi, odată cu impactul produs de secetă, creşterea a încetinit şi mai
mult în 2007, constituind 3,0%. Luând în consideraţie gravitatea acestor şocuri, economia s-a
dovedit a face faţă situaţiei şi se anticipează o recuperare bruscă a economiei în 2008-2009.

17. Deşi performanţa economică a ţării a fost pozitivă în cadrul acestei SAT, raportul în
cauză accentuează factorii ce ar putea încetini creşterea şi reducerea sărăciei şi ar putea
împiedica sau afecta competitivitatea pe plan internaţional. Astfel, trebuie de remarcat că orice
analiză a cadrului macroeconomic curent trebuie să includă o evaluare a altor rezultate scontate
pentru Pilonul I.

Tabelul 3. Asistenţa Băncii în cadrul Pilonului I

Creditarea în
Creditare/granturi, real
derulare la AES/AT, real
(AID şi IDF)
începutul SAT
ƒ Dezvoltarea ƒ Supliment pentru cadastru ƒ Macro monitorizare (continuu)
sectorului (AF05) ƒ Dialogul cu privire la politicile de pensii împreună cu CE şi
privat ƒ Grant GEF Energie renovabilă FMI (continuu)
(încheiat) din deşeuri agricole (biomasă) ƒ Studiul anual Doing Business (continuu)
ƒ Cadastru I (AF05)
ƒ Dialogul privind dezvoltarea sectorului privat şi financiar
(AF98) ƒ Ameliorarea competitivităţii (continuu)
ƒ Gestiunea (AF06)
ƒ Evaluarea climatului investiţional (AF04)
protecţiei ƒ Conservarea energiei şi
sociale ƒ Raportul de contabilitate şi audit privind respectarea
reducerea emisiilor (Fondul
(AF99) standardelor şi codurilor (AF04)
Carbon pentru dezvoltare
ƒ Investiţii şi comunitară – CDCF) (AF06) ƒ Studiu al comerţului (FY04)
servicii rurale ƒ Sisteme de încălzire cu ƒ Memorandum economic al ţării: Oportunităţi pentru
(AF02) biomasă în comunităţile rurale creştere economică accelerată (AF05)
ƒ Facilitarea din Moldova – CDCF (AF06) ƒ Notă privind impactul preţurilor la gaz (AF06)
comerţului şi ƒ Investiţii şi servicii rurale -2 ƒ Note privind politicile în agricultură pentru domeniul
transportului (AF06) funciar, pieţe şi cheltuieli publice (AF06)
în Europa de
ƒ Servicii de sănătate şi asistenţ㠃 AT continuă pentru Programul de evaluare a sectorului
Sud-est
socială (AF07) financiar (AF06)
(AF03)
ƒ Sprijin pentru programul din ƒ Actualizare a profilului sărăciei şi AT pentru sprijinul SRS
ƒ Energetic-2
sectorul drumurilor (AF07) (AF06)
(AF04)
ƒ Creditul pentru susţinerea ƒ Analiza cheltuielilor publice (AF07)

68
 reducerii sărăciei (AF07) şi ƒ Notă privind autorităţile publice locale şi serviciile
CSRS-2 (AF08) comunale: O oportunitate pentru reformă (AF07)
ƒ Notă privind gestiunea hazardelor naturale (AF07)
ƒ Notă privind gestiunea riscurilor naturale (AF07)
ƒ Strategia Băncii pentru sectorul transporturilor (AF08)
ƒ Analiza sărăciei şi impactului social (AF08)
ƒ Fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administraţiei
publice (AF07)

Rezultat I.2: VPN redusă a datoriei de stat

18. Perspectivele datoriei pentru Moldova sunt favorabile, cu un risc redus de apariţie a
problemelor. Datoria de stat externă (DS), cu excepţia datoriei întreprinderilor din proprietatea
statului, a fost redusă substanţial în cadrul acestei SAT, de la 53% din PIB în 2003 până la o cifră
estimată de 20% la finele anului 2007. Acest nivel al datoriei de stat plasează Moldova cu mult
mai jos de pragul de 40% (valoare prezentă netă din PIB) ce ar semnala probleme cu datoria
pentru ţări cu scorul general al Moldovei la Evaluarea instituţiilor şi politicilor ţării (EPIT).

19. Reducerea rapidă a datoriei de stat a fost sprijinită de politica fiscală prudentă, creşterea
economică solidă şi operaţiunile favorabile de reeşalonare a datoriei reflectate anterior în
Rezultatul I.1. Suplimentar, GRM a menţinut politici ce nu au permis situaţiei în domeniul
datoriilor să se deterioreze, în pofida şocurilor externe grave. Angajamentele Grupului
Consultativ şi ale Corporaţiei Provocările Mileniului au demonstrat perspective mai bune pentru
asistenţa donatorilor care, la rândul lor, au crescut sustenabilitatea datoriilor. Pe scurt, progresele
în reducerea datoriei de stat a oferit posibilitatea creditării adiţionale pentru infrastructură şi alte
proiecte prioritare de dezvoltare.

20. În timp ce reducerea datoriei de stat realizată în cadrul SAT este remarcabilă, succesul
trebuie examinat în contextul unor riscuri continue. În special, oricare întrerupere a influxurilor
de remitenţe ar putea afecta sustenabilitatea datoriilor, dată fiind dependenţa economiei de
lucrătorii de peste hotare. Această dinamică subliniază importanţa ameliorării climatului
investiţional pentru sporirea surselor interne ale creşterii.

Rezultat I.3: Inflaţia redusă până la numere dintr-o singură cifră

21. Inflaţia înaltă rămâne o îngrijorare în Moldova şi eforturi reînnoite sunt necesare
pentru reducerea inflaţiei sub 10%. Deşi ţinta pentru controlul inflaţiei nu a fost realizată în
perioada SAT, asistenţa AID a sprijinit eficient GRM în menţinerea poziţiei la capitolul
obligaţiilor bugetare. Creşterea considerabilă a preţurilor la energie de la mijlocul anului 2005 şi
impactul secetei asupra preţurilor interne la produse alimentare au împiedicat eforturile Băncii
Naţionale Moldovei în reducerea inflaţiei. IPC (mediu anual) a crescut cu 12% în 2007, cu mult
peste ţinta de 10% stabilită în această SAT. În contextul actual, reducerea inflaţiei va necesita
politici monetare constrânse şi o creştere mai rapidă a productivităţii interne.

Rezultat I.4: Sistem de pensii financiar şi social viabil

22. S-au înregistrat progrese substanţiale în reformarea sistemului de pensionare, dar
mai rămâne încă mult de lucru. Prin susţinerea acordată de către Proiectul de gestionare al
protecţiei sociale şi dialogul privind politica pensionară, legea privind pensiile (1999) pentru

69
reformarea sistemului de pensii solidar şi-a atins obiectivul pe termen scurt de efectuare a plăţilor
pensiilor la timp, în bani (şi nu în natură) şi fără a
recurge la transferuri bugetare. Sistemul şi-a mărit Caseta 1. Un sistem modernizat de
transparenţa – s-au introdus standarde facilitare a comerţului vamal
internaţionale de contabilitate şi s-au efectuat Proiect: Moldova, Facilitarea comerţului
audituri financiare periodice (1999, 2002, 2003, şi transportului în Europa de Sud-est
2004, 2005 şi 2006). Casa Naţională de Asigurări Cu patru ani în urmă, aşteptarea de patru
Sociale a înregistrat progrese la crearea şi ore în vamă era ceva obişnuit pentru
introducerea datelor privind contribuţiile oameni ca Vasile Danu, managerul unei
companii de export din Moldova. Însă
individuale într-o bază de date care ar permite aceasta s-a schimbat. “Eu nu mai trebuie
calcularea pensiilor în baza contribuţiilor să aştept la infinit pentru a înregistra marfa,
individuale. deoarece procedurile de vămuire se
înfăptuiesc în mai puţin de două ore,”
23. În pofida acestor progrese, pensiile încă spune Danu. “Când brokerii vamali îşi încep
lucrul, ştiu că toate procedurile de
nu se calculează în baza contribuţiilor reale
înregistrare vor fi efectuate într-o manieră
plătite. În unele cazuri, legile sau politicile din profesionistă şi eficientă.” Îmbunătăţiri
Moldova au creat obstacole pentru reformarea cu majore ale serviciilor vamale în Moldova s-
succes a sistemului de pensionare. De exemplu, au produs după introducerea sistemului
patronii poartă responsabilitatea pentru plata automatizat pentru date vamale ASYCUDA
World la 15 birouri vamale din Moldova, cu
contribuţiilor în numele angajaţilor săi, dar legea asistenţă din partea Băncii Mondiale.
recentă privind amnistia datoriilor la contribuţii a
creat motivări pentru patroni de a evita aceste plăţi. Guvernul nu a eliminat încă cu succes
privilegiile la pensii, dar Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a elaborat o strategie
de unificare pentru toate categoriile de contribuabili/pensionari.

24. Personalul Băncii a identificat pericolele existente pentru durabilitatea sistemului de

pensionare şi au evaluat riscul eşecului rezultatelor de dezvoltare obţinute în cadrul Proiectului
de gestionare al protecţiei sociale (închis la 31 martie 2007) ca fiind substanţial. Elementele
cheie ce au contribuit la o asemenea evaluare reprezintă legea privind amnistia contribuţiilor
sociale, durabilitate financiară pe termen lung a sistemului pensionar şi capacitatea limitată a
ministerului în analiza, monitorizarea şi evaluarea politicilor. O cauză majoră ce afectează
capacitatea ministerului este fluxul mare de cadre din cauza salariilor mici (vezi Rezultatul III.1).

25. Crearea unui sistem de pensii viabil din punct de vedere social şi financiar este extrem de
important pentru creşterea economică durabilă şi reducerea sărăciei, după cum este menţionat în
secţiunea privind asigurările sociale din SCERS. Echipa de ţară a Băncii prevede că CSRS3 va
acorda o asistenţă crucială pentru consolidarea rezultatelor obţinute până acum. În special,
susţinerea bugetară se va axa pe crearea conturilor individuale pentru 100% din toţi
contribuabilii şa pensii; unificarea sistemului de pensii pentru toate categoriile de pensionari (ne-
agricol, agricol şi privilegiaţi), astfel realizând progrese în continuare la crearea legăturii între
beneficii şi contribuţii.

Rezultat I.5: Condiţii create pentru investiţii interne şi străine sporite prin reducerea costurilor de
desfăşurare a afacerilor şi îmbunătăţirea facilitării comerţului
26. Climatul investiţional s-a îmbunătăţit în perioada SAT, însă mai trebuie soluţionate
riscuri şi bariere considerabile. Jaloanele reformei stabilite ca declanşatori în scenariul optimist
SAT au fost realizate cu succes la momentul elaborării Raportului de progres SAT (septembrie
2006). Moldova a simplificat înregistrarea afacerilor şi procedurile de licenţiere şi a redus

70
numărul de licenţe şi documente necesare pentru înregistrarea afacerilor. Analiza exhaustivă a
tuturor actelor normative a fost efectuată (aşa-numita Ghilotină I), rezultând în înlăturarea unui
număr mare de reglementări învechite şi/sau redundante. Colaborarea continuă dintre echipa ţării
şi GRM prin intermediul Proiectului de ameliorare a competitivităţii are drept scop continuarea
raţionalizării mediului de afaceri. Legea privind principiile de bază ale reglementării de stat a
activităţii de întreprinzător (legea 235) a fost adoptată în iulie 2006 şi a inclus o serie de
prevederi tranzitorii pentru: (i) efectuarea unei analize exhaustive a legislaţiei existente (ghilotina
II) şi (ii) crearea capacităţii pentru aplicarea metodologiei Evaluării impactului reglementărilor
(EIR) în legislaţia nouă. Ghilotina II s-a soldat cu amendamente la peste 100 de legi, pachetul
legislativ fiind aprobat de Parlament. Începând cu martie 2008, EIR a devenit obligatorie pentru
toată legislaţia nouă ce are tangenţă cu funcţionarea afacerilor.

27. De asemenea, o bază solidă pentru raportarea financiară şi auditul în sectorul corporativ,
în corespundere cu practicile internaţionale şi legislaţia UE, a fost creată în Moldova. Urmare a
Raportului privind respectarea standardelor şi codurilor (RRSC) pentru contabilitate şi audit din
AF04 şi a activităţilor continue în domeniu oferite sau sprijinite de Bancă, GRM a adoptat noi
legi de contabilitate şi audit în 2007, ce au intrat în vigoare în 2008. Modalitatea de
implementare în practică a acestei legislaţii rămâne a fi o provocare pentru Moldova şi, în
prezent, GRM lucrează cu asistenţa Băncii la elaborarea strategiei ţării şi a planului de acţiuni
pentru consolidarea raportării financiare în sectorul corporativ.

28. Studiul de diagnosticare a comerţului, implementat la începutul perioadei SAT, a scos în

evidenţă mai multe probleme în funcţionarea Serviciului Vamal al Moldovei (SVM), legate de
procedurile ineficiente şi costisitoare la frontiere. În cadrul Proiectului de facilitare a comerţului
şi transportului în Europa de Sud-est, SVM şi-a îmbunătăţit performanţa şi a implementat un
sistem automatizat pentru datele vamale în vederea accelerării procesării. Acest sistem a avut un
rol important în promovarea competitivităţii exporturilor şi a permis companiilor locale să
participe în reţelele de producere globale (vezi Caseta 1).

29. Progrese considerabile au fost obţinute în sectorul financiar al Moldovei pe parcursul

perioadei SAT, inclusiv o creştere remarcabilă a creditelor (50% numai în 2007) şi depozitelor.
Marjele reduse ale ratelor pentru împrumuturi şi credite şi concurenţa sporită oferită de apariţia
băncilor străine sugerează îmbunătăţirea continuă a eficienţei sectorului bancar.

30. O misiune a FMI în Moldova (decembrie 2007) a constatat că remitenţele sunt tot mai
mult direcţionate spre investiţii decât spre consum. Investiţiile străine directe (ISD) sunt în
creştere şi s-au estimat să atingă 11,2% din PIB în 2007 (comparativ cu 7,4% în 2006). Stocul
ISD pe cap de locuitor a crescut de la 199 dolari SUA în 2003 până la 519 dolari SUA în anul
2007, care depăşeşte ţinta SAT de 430 dolari SUA în 2008.

31. Creşterea productivităţii interne este esenţială pentru susţinerea creşterii economice şi
reducerea sărăciei, şi o astfel de creştere este posibilă doar prin investiţii sporite şi inovaţii de
către firme şi fermieri. Pe parcursul perioadei SAT, formarea capitalului fix intern a crescut de la
18,6% din PIB în 2003 până la 33,3% în 2007 – peste ţinta SAT de 22% stabilită pentru 2008.

32. În pofida acestor progrese realizate în cadrul SAT, Moldova încă se confruntă cu unul
dintre cele mai mari costuri din regiunea de conformitate cu reglementările şi poziţia generală a
ţării la capitolul uşurinţei desfăşurării afacerilor s-a redus considerabil în 2007, de la locul 88
până la 103 (Doing Business 2007). Aceasta semnalează ineficienţele rămase în mediul de

71
afaceri al Moldovei.

33. Agricultura continuă să fie unul dintre cele mai mari sectoare reale ale economiei, însă
fermierii din Moldova primesc în general mai puţin pentru produsele lor şi plătesc mai mult
pentru resurse comparativ cu preţurile de paritate internaţionale. Acest fapt constrânge veniturile
fermierilor şi reduce câştigurile pentru factori ca terenurile şi munca. Pe scurt, distorsiunile în
materie de politici şi imperfecţiunile pieţei continuă să rezulte în transferuri economice de la
sectorul agrar şi să afecteze potenţialul agriculturii. În timp ce este ceva obişnuit pentru producţia
agricolă să se reducă ca proporţie din PIB odată cu dezvoltarea economiilor, ea trebuie să crească
în termeni absoluţi. Aceasta nu se întâmplă în Moldova şi Banca nu a direcţionat careva activităţi
sau nu a sprijinit direct competitivitatea sporită sau reducerea hazardelor naturale în sectorul
agricol în perioada precedentei SAT.

34. În sumar, aceste detalii selectate demonstrează felul în care condiţiile s-au ameliorat
pentru investiţiile interne şi străine, însă mai subliniază şi domenii ce necesită îmbunătăţiri
continue. Echipa de ţară anticipează că sprijinul bugetar şi activităţile investiţionale esenţiale vor
juca un rol important complementar pe viitor. CSRS este un instrument intersectorial ce cuprinde
un dialog la nivel înalt şi aduce o pondere în reforma cadrului de reglementare. Totuşi, GRM
încă nu poate realiza declanşatorii CSRS fără sprijin. Proiectele individuale rămân a fi esenţiale
pentru crearea capacităţii GRM în sporirea sau atingerea rezultatelor specifice în practică.

Rezultat I.6: Stoparea deteriorării infrastructurii transporturilor

35. S-au întreprins acţiuni preliminare pentru implementarea strategiei pentru sectorul
drumurilor, inclusiv lucrări de reabilitare. În cadrul Strategiei de asistenţă pentru ţară,
suportul principal al Băncii pentru infrastructura transporturilor s-a axat pe o mai amplă
conştientizare a constrângerilor care împiedică competitivitatea prin intermediul unei analize
economice a sectorului. Drumurile au continuat să se deterioreze din cauza că investiţiile publice
în drumuri rămân la un nivel foarte scăzut (mai puţin de 2% din PIB), cu implicaţii negative
pentru creştere. Echipa pentru ţară a recunoscut această omitere din SAT, iar Proiectul de
susţinere a Programului în sectorul Drumurilor a intrat de curând în vigoare. Acest proiect se
aşteaptă să conducă la reducerea în termen lung a costurilor pentru utilizatorii de drumuri, prin
îmbunătăţirea condiţiilor de trafic şi calităţii reţelei de drumuri şi prin consolidarea capacităţii
Administraţiei de Stat a Drumurilor de a administra, întreţine şi reabilita reţeaua de drumuri într-
o manieră eficientă şi transparentă.

36. Echipa Băncii a colaborat activ cu partenerii din cadru Guvernului Republicii Moldova şi
alţi parteneri de dezvoltare la elaborarea Strategiei de infrastructură a transportului terestru,
inclusiv a unui Plan de investiţii şi cheltuieli pe 10 ani care include infrastructura drumurilor,
căilor ferate şi transportului urban. Urmând solicitarea guvernului, Banca a asistat guvernul la
elaborarea unui Program mai amplu în sectorul drumurilor, care ar putea fi finanţat de guvern şi
de cel puţin cinci parteneri externi. Contribuţia Băncii este reprezentată de Proiectul de susţinere
a Programului în sectorul Drumurilor care a intrat în vigoare în 2007. Procesul aplicat în sectorul
transporturilor a fost considerat un model care ar putea fi ulterior aplicat şi în alte operaţiuni în
infrastructură. Dar, este absolut importantă coordonarea continuă a instituţiilor financiare
internaţionale, cât şi capacitatea de absorbţie a guvernului. Iar operaţiunile curente trebuie
neapărat monitorizate foarte minuţios, în special cu Comisia Europeană (CE) şi Corporaţia
Provocările Mileniului. Acestea şi-au exprimat interesul în oferirea unor resurse financiare
adiţionale importante pentru Programul în sectorul drumurilor.

72
 Caseta 2. Servii medical mai bune într-un mediu de temperatură mai bun
Project: Energetic II
Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a eşuat în majoritatea comunităţilor din Moldova în
anul 2001. Cel puţin 300 de lucrători medicali ai Spitalului Raional Ialoveni lucrau pe timpul sezonului rece
îmbrăcaţi în haine călduroase, mănuşi şi ciorapi de lână. Administraţia raionului Ialoveni a beneficiat de un
împrumut de 210 mii dolari SUA prin intermediul Proiectului Energetic II finanţat de Bancă. Proiectul a
folosit la construcţia unei cazangerii autonome şi înlocuirea sistemului intern de încălzire al spitalului, care
era ireversibil deteriorat după îngheţare. „Am activat în condiţii confortabile de lucru de mai bine de doi
ani, ceea ce a rezultat în reducerea de două ori a morbidităţii produse de bolile respiratorii între personalul
din ocrotirea sănătăţii”, spunea Lidia Hanganu, Şeful Spitalului Raional Ialoveni. „Înainte, timp de 4 ani
încălzeam spaţiile de lucru cu încălzitoare electrice, iar lucrătorii noştri se adunau mai mulţi într-o încăpere
pentru a economisi energia. Temperatura aerului era de 8°C pe coridoare, majoritatea pacienţilor cu
anumite probleme de sănătate riscând să capete şi o răceală”. Noul sistem de încălzire economiseşte
importante sume băneşti. Capacitatea de eficienţă a cazanului este de peste 92%, rezultând în emisii
reduse de gaze de seră şi componente dăunătoare sănătăţii. Mai mult ca atât, noul cazan a făcut posibilă
livrarea de apă caldă pentru secţia de internare şi secţia de terapie intensivă.

De pe urma implementării componentei termice a proiectului Energetic II au beneficiat circa 170 de

obiecte, cu peste 1,2 mln de vizitatori anual, cu o sumă totală de finanţare de 35 de milioane. Majoritatea
obiectelor – şcoli, grădiniţe, spitale raionale, etc. – se află în centrele raionale. Proiectul a finanţat de
asemenea livrarea de apă caldă şi abur pentru obiecte de importanţă naţională, precum Spitalul Clinic
Republican şi Institutul Naţional de Oncologie.

Rezultat I.7: Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea vulnerabilităţii energetice

37. S-au obţinut îmbunătăţire a eficienţei energetice prin măsuri orientate, dar pe
durata SAT a sporit urgenţa necesităţii reducerii vulnerabilităţii energetice. Activităţile
proiectului au realizat economii importante prin implementarea tehnologiilor de cu grad sporit de
eficienţă energetică de modernizare a măsurării consumului, susţinerii unei funcţionări mai
fiabile a sistemului de transmisie şi reducerii ratei întreruperilor de livrare în liniile şi staţii de
transformare de tensiune înaltă. Disponibilitatea căldurii în clădirile selectate a sporit de la 30 la
120 de zile pe an, iar numărul clădirilor conectate de la sistemul de încălzire a depăşit indicatorii
ţintă. Îmbunătăţirile în infrastructura energetică au produs rezultate palpabile în bunăstarea
socială, ceea ce inevitabil a contribuit la realizarea altor indicatori de calitate în SAT (vezi Caseta
2).

38. După cum s-a menţionat în Raportul de progres SAT, problema vulnerabilităţii energetice
devine tot mai importantă odată cu creşterea preţurilor mondiale la petrol şi majorarea bruscă în
ianuarie 2007 a preţurilor la gazele naturale de la 80 dolari SUA în 2006 la 253 dolari SUA în
iulie 2008, cu o majorare pe etape a acestuia, până când nu vor atinge cotele de piaţă (adică, UE)
către anul 2011. Reformele din sectorul energetic au permis ca aceste majorări de preţuri să fie
adecvat reflectate prin majorarea cu 70% a tarifelor interne în perioada februarie 2006 –
februarie 2007, astfel reducând considerabil cererea la gaze dat fiind că costurile sunt achitate de
consumatorii finali. Cu toate acestea, tarifele la încălzirea municipală centralizată (dominată de
întreprinderea de stat Termocom care livrează energia termică în Chişinău) rămânând sub nivelul
de recuperare a costurilor, rezultând în acumularea de datorii faţă de producătorii de energie.
Aceste subvenţii încrucişate atât pentru cei mai înstăriţi cât şi pentru cei mai bogaţi sunt
inechitabile şi subminează viabilitatea financiară a sectorului.

39. Programul CSRS propune soluţionarea problemei vulnerabilităţii energetice – în special

73
prin accentele pe reducerea intensităţii energetice a Moldovei, menţinerii sau sporirii disciplinei
financiare în sector, continuării politicii de tarifare care permite recuperarea costurilor, cât şi
abordarea adecvată a implicaţiilor sărăciei şi celor sociale. Guvernul Moldovei a realizat un jalon
important din cadrul CSRS-2 prin adoptarea Strategiei Energetice (în iulie 2007) care stabileşte
calea reformelor pentru armonizarea legislativă, de reglementare şi tehnică a sectorului energetic
al Moldovei cu piaţa internă a UE, în special a Tratatului Comunităţii Energetice (UCTE).

Rezultat I.8: Drepturi de proprietate consolidate şi acces mai bun la finanţare, cunoştinţe şi
tehnologii în spaţiul rural
40. Un sistem cadastral naţional unificat de bunuri imobiliare pentru terenurile urbane
şi rurale a fost creat, iar creditul şi asistenţa tehnică oferite fermierilor individuali a
depăşit ţintele SAT. Securitatea drepturilor şi titlurilor de proprietate în Moldova a crescut, 75%
din proprietatea rurală privată fiind complet înregistrată. Venitul mediu în ariile acoperite de
Proiectul de investiţii şi servicii rurale (RISP-1) a crescut cu 23% în perioada de derulare a
proiectului şi 194 afaceri noi au fost create în localităţile rurale în cadrul RISP-2 pe parcursul
perioadei anilor 2006-2007.

41. Deşi aceste intervenţii ale proiectului s-au soldat cu rezultate promiţătoare, Banca încă nu
a elaborat o strategie pentru soluţionarea exhaustivă a diverselor obstacole în sectorul agricol.
Agricultura avut o performanţă insuficientă faţă de creşterea economică generală şi această
tendinţă a contribuit la creşterea sărăciei în localităţile rurale începând cu 2003 (vezi Rezultatul
II.1 în continuare). Serviciile publice şi investiţiile în sector rămân inadecvate, incluzând măsuri
de reducere a vulnerabilităţii faţă de hazardele naturale. În cadrul acestei SAT, AID a concentrat
doar resurse limitate în sectorul agricol şi în ameliorarea accesului la finanţare, cunoştinţe şi
tehnologii în spaţiul rural, însă pe viitor există oportunităţi de mobilizare a acestei finanţări în
parteneriat cu alţi donatori ce oferă finanţare substanţială (în special Sida şi Corporaţia
Provocările Mileniului) în vederea atingerii rezultatelor scontate.

Pilonul II: Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, consolidarea capitalului uman şi

promovarea incluziunii sociale

42. SAT a susţinut activităţi îndreptate spre consolidarea capitalului uman, social şi fizic,
recunoscând faptul că acestea reprezintă aspecte critice pentru o creştere durabilă şi reducerea
sărăciei. Asistenţa AID s-a axat asupra îmbunătăţirii direcţionării asistenţei sociale, accesului
populaţiei sărace la servicii publice şi infrastructură esenţială, cum ar fi serviciile comunale
publice. Combinaţia de activităţi de împrumut şi asistenţă tehnică acordată pentru promovarea
rezultatelor în cadrul acestui pilon este arătat în tabelul 4. Datorită faptului că pilonii SAT şi
rezultatele scontate sunt adeseori interdependenţi, aceste liste uneori se suprapun cu cele din alţi
piloni.

Tabelul 4. Asistenţa Băncii în cadrul Pilonului II

Creditarea în
Creditare/granturi, real
derulare la începutul AES/AT, real
(AID şi IDF)
SAT
ƒ Gestiunea protecţiei ƒ Grant GEF Energie renovabilă din deşeuri agricole ƒ Analiza sărăciei şi
sociale (AF99) (biomasă) (AF05) impactului social (AF06)
ƒ Fondul de investiţii ƒ Conservarea energiei şi reducerea emisiilor FCDC ƒ Notă asupra politicilor în
în sănătate (AF01) (AF06) educaţie (AF06)

74
ƒ Controlul SIDA ƒ Gripa aviară-Moldova (AF06) ƒ Notă asupra politicilor în
(AF03) ƒ Educaţie de calitate în localităţile rurale ale sănătate (AF06)
ƒ Proiectul pilot de Moldovei (AF06) ƒ Actualizare a evaluării
alimentare cu apă şi ƒ Reconciliere prin învăţământ general secundar în sărăciei (AF07)
salubrizare (AF03) Transnistria- Grant JSDF (AF06) ƒ Analiza cheltuielilor publice
ƒ Fondul de investiţii ƒ Gestiunea durabilă a stocurilor POP- GEF (AF06) (AF07)
sociale-2 (AF04) ƒ Notă privind autorităţile
ƒ FCP Conservarea solurilor (AF06)
ƒ Controlul poluării în publice locale şi serviciile
ƒ Servicii în sănătate şi asistenţă socială (AF07)
agricultură GEF comunale (AF07)
(AF04) ƒ Creditul pentru susţinerea reducerii sărăciei (AF07)
ƒ AT pentru abilitarea
şi CSRS-2 (AF08)
ƒ Conservarea solului juridică a celor mai sărace
PCF (AF04) ƒ Grant Educaţie pentru toţi, Iniţiativă cu aplicare comunităţi (AF08)
rapidă (AF07)
ƒ Infrastructura de mediu (AF07)
ƒ Proiectul naţional de aprovizionare cu apă (AF08)

Rezultat II.1: Rata sărăciei redusă printre populaţia rurală şi grupurile vulnerabile şi excluse
43. Asistenţa socială se direcţionează către familiile cu venituri foarte mici. Analiza
sistemului de asistenţă socială relevă necesitatea unei noi orientări în politica socială a statului,
pentru a asigura persoanele şi familiile care se confruntă cu condiţii de trai dificile, pe care nu le
pot depăşi prin propriile mijloace şi capacităţi. Actualmente majoritatea prestaţiilor sociale sunt
oferite anumitor categorii de populaţie, fără a se lua în consideraţie nivelul de trai şi necesitatea
acestora pentru acordarea asistenţei sociale. Conform rezultatelor studiilor efectuate, s-a
constatat că principiului categorial, nu asigură direcţionarea asistenţei sociale spre cele mai
nevoiaşe pături ale populaţiei. În acest sens, Parlamentul a adoptat la data de 13 iunie 2008,
Legea nr. 133-XVI cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui venit lunar
minim garantat, familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate
cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei şi necesitatea de asistenţă socială.

44. Activităţile în derulare ale portofoliului (Servicii de sănătate şi asistenţă socială,

Programul CRSR, Analiza sărăciei şi impactul social, etc.) continuă pentru a reduce într-un mod
eficace ratele sărăciei. La data de 13 iunie 2008, Parlamentul a adoptat Legea nr. 133-XVI cu
privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat,
familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea
venitului global mediu lunar al familiei şi necesitatea de asistenţă socială. Legea a intrat în
vigoare, pentru familiile cu cel puţin un membru cu grad de invaliditate, la 1 octombrie 2008;
pentru familiile cu unul şi mai mulţi copii, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, iar pentru toate
celelalte familii, la 1 iulie 2009. Întru implementarea legii menţionate, la 16 octombrie 2008, prin
Hotărârea Guvernului nr. 1167 a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi
plată al ajutorului social. Totodată, în şedinţa Guvernul Republicii Moldova din 12 noiembrie
2008, a fost aprobată Hotărârea Guvernului „Cu privire la aprobarea Structurii Sistemului
Informaţional Automatizat „Asistenţa Socială”, care va spori eficienţa sistemului de asistenţă
socială atât prin oferirea unui instrument de formare continuă, cât şi prin asigurarea
informaţională a autorităţilor la nivel central şi local, precum şi a personalului din sistemul de
asistenţă socială. Aceste măsuri ar trebui să mărească capacitatea Guvernului să evalueze
impactul şi eficacitatea asistenţei sociale pe parcursul unei perioade de timp pentru a asigura un
acces mai bun al populaţiei sărace şi vulnerabile la aceste programe.

75
Rezultat II.2: O calitate mai înaltă a educaţiei şi acces îmbunătăţit la servicii educaţionale în
concordanţă cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM)
45. Provocări semnificative continuă să existe în privinţa asigurării calităţii şi accesului
la educaţie în Moldova, dar reforma sistemului educaţional progresează. Pachetul AID a
oferit o combinaţie relevantă de experienţe internaţionale şi dialog privind politicile din sector,
precum şi activităţi de asistenţă financiară şi împrumuturi pe parcursul perioadei SAT. Nu există
o evidenţă concludentă privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei sau accesului la servicii
educaţionale la ziua de azi. Această situaţie se explică printr-o combinaţie de indicatori
insuficienţi pentru evaluarea performanţei Băncii şi capacităţii limitate a Ministerului Educaţiei
şi Tineretului la capitolul de implementare al proiectelor şi gestionarea schimbărilor. Proiectele
Băncii au acordat manuale noi şi au schimbat curricula (Proiectul educaţiei generale) şi au
renovat şcolile (Fondul de investiţii sociale 1 şi 2) în mare măsură conform planului, dar
indicatorii s-au axat asupra acestor produse (progrese în implementare) în loc să indice dacă
aceste activităţi au produs îmbunătăţiri în calitate sau acces. Proiectul educaţiei de calitate în
localităţile rurale urmează să îmbunătăţească accesul la serviciile educaţionale şi va măsura
calitatea prin intermediul rezultatelor obţinute la bacalaureat de către elevii din zonele urbane şi
rurale.

46. Moldova rămâne în urmă în reformarea sistemului educaţional, iar sistemul curent este
inechitabil şi ineficient în alocarea resurselor. Guvernul Moldovei a început cartografierea
şcolilor pentru a primi mai multă informaţie în scopul alocării mai eficiente a resurselor şi a
pregătit proiectul strategiei de optimizarea a reţelei de şcoli (ambele fiind declanşatori în cadrul
programului CSRS). Aceşti paşi, concomitent cu activităţile noi şi mai vechi (inclusiv şi noua
iniţiativă rapidă de educaţie pentru toţi) şi îmbunătăţiri în indicatorii de monitorizare şi evaluare,
urmează să ducă la atingerea acestui rezultat.

Rezultat II.3: Alocarea mai eficientă în sectorul sănătăţii şi indicatori îmbunătăţi în conformitate
cu ODM

47. Asistenţa AID a contribuit eficace la atingerea indicatorilor din sectorul sănătăţii în
conformitate cu ODM şi au îmbunătăţit eficienta de alocare în sectorul sănătăţii. Sistemul de
asigurare în sănătate a fost introdus în 2004 şi acoperirea de către acest sistem a populaţiei a
ajuns la 75% din anul 2006. Guvernul Moldovei a pus accentul pe prestarea serviciilor într-un
mod cost-eficient în instituţiile din medicina primară şi respectiv, a cheltuit mai mult pe
medicina primară din resursele AID şi sursele donatorilor. Mortalitatea copiilor de până la cinci
ani şi mortalitatea maternă au scăzut. Incidenţa HIV/SIDA continue să crească, dar rapiditatea
creşterii este în scădere. Într-o anumită măsură, rata infecţiei HIV/SIDA a fost mărită artificial
din cauza unor proceduri de testare mai bune care depistează cazurile ce nu puteau fi
diagnosticate anterior. În realitate, proiectul de control al HIV este un exemplu bun al
rezultatelor de dezvoltare umană realizate prin asistenţa AID (vezi Caseta 3).

76
 Caseta 3. Prestarea eficientă a serviciilor de sănătate grupurilor vulnerabile
Proiect: Controlul SIDA în Moldova
Proiectul de control al SIDA a influenţat pozitiv vieţile grupurilor de populaţie vulnerabilă – femei şi
copii în situaţie de risc al infecţiei HIF, persoanele care trăiesc cu virusul HIV/SIDA, utilizatori de
droguri injectabile (UDI), deţinuţi, lucrătorii sexului comercial şi tinerii:
ƒ Femeile gravide beneficiază de toate serviciile examinare şi preventive pentru HIV. Un număr total
de 301 femei gravide au fost identificate ca HIV pozitive de la începutul proiectului, celor 213 femei
care au decis să nască li s-a oferit profilactice ART şi gratis formule de lapte pentru a înlocui
alăptarea. Ca rezultat, transmiterea de la mamă la copil a infecţiei HIV s-a redus de la 13,3% în
2002 la 0% în 2006.
ƒ Numărul UDI cuprinşi de activităţi de reducere a efectelor nocive (11.761) prin cele 14 proiecte a
depăşit numărul UDI înregistraţi oficial în ţară. Toate penitenciarele din ţară sunt cuprinse de
serviciile de prevenire a HIV/SIDA şi bolilor sexual transmisibile (materiale informaţionale, distribuţia
prezervativelor). 75% din penitenciarele unde pot fi introduse servicii de reducere a efectelor nocive
sunt cuprinse de programe de schimb de ace şi seringi. Prevalenţa HIV printre UDI a scăzut de la
15.96 pe 1000 de utilizatori testaţi în 2005 la 12.1 pe 1000 de utilizatori testaţi în 2006 în
Moldova.
ƒ Tratamentul cu terapie antiretrovirală foarte activă (TTAFA) a fost pus la dispoziţia pacienţilor din
toată ţara, inclusiv şi Transnistria şi deţinuţilor penitenciarilor. Numărul total al pacienţilor HIV/SIDA
care au început tratamentul TTAFA a atins cifra de 549 (inclusiv 19 copii şi 530 adulţi) cuprinzând
atât populaţia civilă cât şi deţinuţii penitenciarelor. Aceste servicii sunt prestate în comun cu GFATM,
guvernul şi ONG-urile prezente în ţară (Medicii fără Frontiere). Ca rezultat, mortalitatea SIDA a
scăzut considerabil.
ƒ Conceptul centrelor de sănătate prietenoase tinerilor a fost introdus de către UNICEF şi OMS cu
nişte standarde de servicii clar definite şi cu finanţare durabilă din fondurile de asigurare în sănătate.
Nivelul cunoştinţelor privind riscul HIV printre tineri a crescut.
Produsele şi rezultatele proiectului au fost măsurate de un sistem cuprinzător de monitorizare şi
evaluare care a utilizat măsurări atât calitative cât şi cantitative (studii KAP, supravegherii de
santinelă, statisticii de servicii, etc.) în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale. Echipa de
proiect a guvernului monitorizează rezultatele pentru implementarea proiectului şi a asigura un grad
de responsabilitate.

48. Reforma pe termen lung a sistemului de sănătate. Obiectivele iniţiale de a asigura

acoperirea echitabilă a ţării cu servicii de sănătate primară urmează a fi realizate—mai rămân
ineficienţe în sectorul spitalicesc, iar numărul posturilor vacante pentru medicii de familie în
centrele de sănătate în zonele rurale rămâne să fie înalt. Cu atât mai mult, deşi Guvernul
Moldovei contribuie la asigurarea medicală a populaţiei ce nu lucrează, există un risc
considerabil al sărăciei din cauza costului înalt al bolilor printre populaţia rurală şi auto-angajaţi.

49. În pofida necesităţilor ce continuă să rămână, s-a înregistrat un progres considerabil în

sectorul de sănătate pe parcursul perioadei SAT. Ministerul Sănătăţii a condus procesul de
elaborare şi aprobare al unei strategii de reforme, demonstrând iniţiativă şi capacitatea de a
determina politici şi de a colabora cu donatorii pentru obţinerea susţinerii lor la implementarea
strategiei generale de sănătate printr-un program consolidat al donatorilor. Proiectul de Asistenţă
Socială şi Servicii în Sănătate face parte din acest program consolidat şi se preconizează ca
Banca să continue să lucreze eficace cu Ministerul Sănătăţii şi donatorii pentru a spori în
continuare echitatea şi eficienţa sectorului de sănătate.

77
Rezultat II.4: Acces îmbunătăţit la servicii de apă calitativă şi salubrizare şi reducerea degradării
mediului şi riscurilor de sănătate

50. Suportul Băncii a fost extrem de important în îmbunătăţirea aprovizionării cu apă

calitativă în zonele alese şi în eliminarea poluanţilor organici persistenţi. Proiectul pilot de
aprovizionare cu apă şi salubrizare a produs rezultate tangibile în cinci orăşele din Moldova,
astfel atingând sau chiar depăşind obiectivele din SAT (vezi Caseta 4). Aprovizionarea cu apă
îmbunătăţită s-a produs concomitent cu o colectare sporită de către serviciile comunale (în mediu
92%) din zonele pilot, sporind astfel performanţa lor financiară şi asigurând durabilitatea
rezultatelor realizate de către proiect.

51. Alte activităţi de asemenea au contribuit substanţial la aprovizionare cu apă şi condiţii de

mediu îmbunătăţite – în special prin colectarea, tratarea şi utilizarea deşeurilor agricole (atât în
calitate de îngrăşăminte cât şi ca surse de energie regenerabile). Proiectul de conservare a solului
a obţinut succese la împădurirea a 21000 de hectare de terenuri degradate (vezi Caseta 5).
Caseta 4. Aprovizionare sigură, suficientă şi durabilă cu apă
Proiect: Proiectul pilot de aprovizionare cu apă şi salubrizare
Cinci orăşele din Moldova cu o populaţie totală de aproximativ 250000 de oameni au beneficiat de la
îmbunătăţirea durabilităţii şi siguranţei aprovizionării cu apă şi serviciilor de salubrizare. Sistemele
centralizate de aprovizionare cu apă şi salubrizare din Moldova au fost grav deteriorate după aproximativ
două decenii fără cheltuieli pentru menţinere. Înainte de începerea proiectului, aproximativ 10% din
probele de apă urbană erau contaminate cu bacterii coliforme, iar reţelele de apă şi de tratare a apelor
uzate erau într-o condiţie deplorabilă—era nevoie de schimbat aproape 80% din ţevile existente. Orele
de aprovizionare cu apă erau de la 2 până la 16 ore pe zi. Costurile de energie electrică erau mari şi
consumau 60% din toate costurile operaţionale. Rata de colectare varia de la 40% la 60%, punând
serviciile comunale într-o situaţie financiară precară.

Activităţile implementate în cadrul proiectului au contribuit semnificativ la îmbunătăţirile din zonele-ţintă:

ƒ 100% din probele de apă la moment arată o lipsă de agenţi patogeni;
ƒ Serviciul de aprovizionare funcţionează 24 de ore în patru orăşele şi 19 ore în Ştefan Vodă comparativ
cu 2 ore pe parcursul ultimilor 15 ani;
ƒ Economiile de energie electrică datorită înlocuirii echipamentului învechit care consuma multă energie
au ajuns la aproximativ 30% - 35%;
ƒ Lungimea ţevilor de aprovizionare cu apă şi salubrizare reabilitate a depăşit ţintă iniţială de aproximativ
1,5 ori datorită procurărilor eficiente;
ƒ Rata colectărilor a crescut până la media de 100% (în timp real la 95%-98%).
Reprezentanţii media au vizitat oraşul Orhei în luna decembrie 2007 în partea centrală a Moldovei.
Primarul din Orhei Dl. Ion Stratulat a raportat că, “la situaţia din decembrie 2006, oraşul Orhei pentru
prima oară s-a bucurat de aprovizionare cu apă potabilă timp de 24 de ore. Orice activitate implementată
cu ajutorul Băncii Mondiale şi al altor instituţii financiare produc beneficii importante pentru Moldova şi
îmbunătăţesc infrastructura socială şi bunăstarea. Dacă la începutul proiectului în anul 2004, oraşul era
aprovizionat cu apă doar câteva ore pe zi, către sfârşitul anului 2007, aprovizionarea cu apă se
efectuează fără întreruperi’.”

Asistenţa AID se axează pe protecţia mediului şi sănătăţii umane prin administrarea sigură şi
eliminarea stocurilor de poluanţi organici persistenţi (POP) şi BPC. Chiar dacă performanţa
acestui proiect a fost satisfăcătoare până la moment, reţinerile semnificative în sub-componentele
ce ţin de crearea unui sistem modern de gestionare a substanţelor chimice pot să pună în pericol

78
atingerea obiectivelor de dezvoltare ale proiectului. Acest fapt solicită atenţie sporită acordată
gestionării proiectului şi problemelor de asistenţă tehnică pentru a asigura durabilitatea
eforturilor îndreptate spre reducerea degradării mediului.

Caseta 5. Protecţia celei mai valoroase resurse a Moldovei – solul

Proiecte: Fondul FCP/BioCarbon şi conservarea solului
Terenurile publice şi comunitare în Moldova au suferit pe parcursul ultimelor decenii nişte declinuri
semnificative în productivitate şi au devenit tot mai susceptibile la eroziunea solului, alunecări de
teren şi alte probleme fiziografice, în special datorită lipsei de investiţii în recuperarea terenurilor
degradate pe termen lung.

Activităţile de proiect au susţinut împădurirea a 21000 de hectare de terenuri degradate. Proiectul

asigură posibilitatea sechestrări de bioxid de carbon ce permite ţării să beneficieze de piaţa de
carbon. Costul total al proiectului este de aproximativ 18 milioane dolari SUA, acoperit de către
Agenţia Forestieră de Stat “Moldsilva”. Moldsilva va primi o sumă de aproximativ 7 milioane dolari în
rezultatul vânzării a 1.9 milioane de tone de CO2. Finanţarea de carbon suplimentară s-a dovedit a fi
o motivare puternică pentru expansiunea activităţilor de împădurire: în 1990-2001 500-600 de
hectare au fost împădurite anual, dar din 2002 până-n 2007, au fost împădurite aproximativ 7000-
8000 de hectare anual. În baza acestei experienţe, comunităţile locale în cooperare cu Moldsilva au
iniţiat recent un proiect nou de sechestrare a carbonului “Proiectul comunitar de dezvoltare
forestieră” care va fi susţinut de către Fondul BioCarbon al Băncii Mondiale, scopul principal fiind
împădurirea a 8000 hectare de terenuri degradate ce ar reduce emisiile de CO2 cu aproximativ
600,000 tone pe parcursul următorilor 10 ani. Proiectul va avea multiple beneficii pentru comunităţile
locale, inclusiv prevenirea eroziunii solului, restaurarea terenurilor degradate şi îmbunătăţirea
productivităţii lor, restaurarea habitatului unor specii de flora şi faună pe cale de dispariţie,
producerea lemnului de foc, produselor din lemn pentru a servi necesităţile comunităţilor rurale şi
crearea locurilor de muncă locale.

Proiectul este primul proiect de sechestrare a carbonului din lume finalizat complet în cadrul
Mecanismului de Dezvoltare Curată al Protocolului de la Kyoto. Acest proiect a servit drept pilot
pentru multe ţări din regiune.

Pilonul III. Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul public

52. Moldova a moştenit instituţii slabe. Reglementările excesive, discreţia birocratică şi
corupţia asociată afectează competitivitatea economiei, generează presiuni asupra salariilor şi
cauzează emigrarea sau activitatea oamenilor în economia tenebră. Activităţile din această SAT,
după cum sunt reflectate în Tabelul 5, şi-au propus drept scop facilitarea gestiunii eficiente şi
transparente a mijloacelor publice, consolidarea sistemului din serviciul public, reforma
sistemului judiciar, abilitarea autorităţilor publice locale şi sporirea participării societăţii civile în
luarea deciziilor pentru crearea creşterii economice durabile şi reducerea sărăciei.

Rezultat III.1: Capacitatea sporită a sectorului public în elaborarea şi implementarea politicilor

publice
53. Un fundament pentru crearea capacităţii în sectorul public a fost creat printr-o
strategie de reformă a administraţiei publice. În cadrul programului CSRS, GRM a elaborat o
lege a serviciului public pentru clasificarea şi gradarea funcţiilor în serviciul public şi crearea
legăturii dintre remunerare şi dezvoltarea şi performanţa profesională. Unitatea de gestiune a
serviciului public pentru implementarea acestei reforme a fost creată în aprilie 2008, iar legea a
fost adoptată de Parlament în noiembrie 2008.

79
 Tabelul 5. Asistenţa Băncii în cadrul Pilonului III

Creditarea în
Creditare/granturi, real
derulare la AES/AT, real
(AID şi IDF)
începutul SAT
None ƒ Reforma instanţelor ƒ Notă privind guvernarea pe verticală în ascendenţă (AF05)
judecătoreşti - IDF ƒ Continuare şi actualizare a Evaluării responsabilităţii
(AF06) financiare a ţării (AF05)
ƒ Creditul pentru ƒ Continuare a reformei administraţiei publice centrale
susţinerea reducerii (AF05)
sărăciei (AF07) şi
ƒ AT pentru guvernarea în serviciul public (AF06, AF07)
CSRS-2 (AF08)
ƒ Notă privind autorităţile publice locale şi serviciile
ƒ Gestiunea finanţelor
comunale (AF07)
publice (AF07)
ƒ Analiza cheltuielilor publice (AF07)
ƒ AT pentru achiziţiile publice - IDF (AF07)
ƒ AT pentru Curtea de Conturi (AF07)
ƒ Fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administraţiei
publice (AF07)

Rezultat III.2: Percepţia redusă a publicului referitor la corupţia în cadrul Guvernului şi

transparenţa şi responsabilitatea sporită în gestiunea mijloacelor publice
54. Asistenţa AID a facilitat şi sprijinit îmbunătăţiri continue ale Cadrului de cheltuieli
pe termen mediu (CCTM) şi a sporit concurenţa în procesul de achiziţii publice. Banca a
ajutat Moldova în consolidarea proceselor de alocare a resurselor prin CCTM şi expansiunea
sectoarelor incluse drept răspuns la SCERS. Un sistem de control financiar şi audit intern bazat
pe standardele Uniunii Europene a fost elaborat. GRM a creat unitatea de politici la nivel central
pentru a institui un consens politic asupra politicilor şi pentru a asigura că bugetul este un
instrument eficient de luptă cu sărăcia şi promovare a politicilor de dezvoltare. Aceşti paşi,
combinaţi cu concurenţa sporită în achiziţiile publice, îmbunătăţesc transparenţa şi
responsabilitatea în gestiunea mijloacelor publice.

55. Se preconizează ca activităţile în curs de desfăşurare în cadrul acestei SAT să contribuie

în continuare la atingerea acestui rezultat. De exemplu, programul CSRS promovează
îmbunătăţirea proceselor de gestiune a investiţiilor publice, astfel încât proiectele cu finanţare
externă, investiţiile centralizate şi alte surse de investiţii publice să fie integrate într-un program
unic de investiţii publice, cu procese clare de prioritizare şi implementare (inclusiv studii de
fezabilitate economică). Un plan strategic pentru dezvoltarea instituţională a Curţii de Conturi a
fost aprobat şi implementarea a demarat. Proiectele Băncii sunt de asemenea axate pe asistenţă
tehnică pentru crearea capacităţii în administraţia publică şi pe reforma instanţelor judecătoreşti
pentru reducerea corupţiei.

56. Măsurile internaţionale denotă că percepţia publicului referitoare la corupţie în Moldova

s-a redus în general pe parcursul perioadei SAT. Indicele de percepţie a corupţiei al
Transparency International s-a îmbunătăţit de la 2,4 până la 3,2 din 2003 până în 2006. Mulţi
indicatori din studiul BEEPS al BERD-BM denotă de asemenea îmbunătăţiri. Totuşi, mai sunt
necesare progrese la capitolul respectiv. În special, datele BEEPS – deşi constată în mare parte o
tendinţă pozitivă – au indicat că proporţia companiilor unde mitele au constituit o problemă în
obţinerea contractelor guvernamentale, influenţarea conţinutului legislaţiei noi şi procedurile

80
judecătoreşti s-a majorat din 2002 până în 2005. De fapt, procentul companiilor intervievate ce
au menţionat că aspectul judiciar a fost o problemă pentru desfăşurarea afacerilor a crescut brusc
din 2002 până în 2005 şi era cu mult peste media altor ţări din regiune. Aceste constatări
subliniază necesitatea unor acţiuni continue pentru îmbunătăţirea guvernării în sectorul public.

IV. PERFORMANŢA BĂNCII

Calitatea produselor şi serviciilor
57. Performanţa AID pe parcursul perioadei SAT a fost satisfăcătoare. Evaluările
Grupului de Evaluare Internă (GEI) şi a Grupului pentru Asigurarea Calităţii (GAC), precum şi a
altor mecanisme interne de calitate au arătat că calitatea produselor şi serviciilor Băncii în
Moldova se îmbunătăţeşte, neavând proiecte riscante din anul fiscal 2005. Unicul proiect evaluat
de către GAC privind calitatea la faza incipientă a proiectului în anii 2004-2007 (Proiectul
energetic 2) a primit o notă satisfăcătoare. 37 Din şase proiecte închise pe parcursul perioadei
SAT, cinci proiecte au fost examinate de către GEI şi notate satisfăcător. Mai mult ca atât,
rapoartele privind implementarea proiectelor active indică faptul că ele sunt pe cale de a atinge
obiectivele sale de dezvoltare.

58. Echipa Băncii Mondiale pentru Moldova a demonstrat o orientare spre rezultate,
inclusiv prin menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor, lucrând în
continuu la îmbunătăţirea indicatorilor de monitorizare şi evaluare. După cum a fost
menţionat mai devreme, echipa a adoptat recent utilizarea fişei de punctaj a rezultatelor SAT
pentru Moldova pentru a evalua mai bine contribuţia activităţilor din SAT la atingerea
obiectivelor scontate pentru ţară. Analiza Programului de ţară pentru anul 2006 a menţionat că
calitatea cadrului de rezultate pentru proiectele individuale în general a fost bună, cu indicatori
clari, concişi, realizabili şi care pot fi măsuraţi şi sunt în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare
ale proiectelor. Mai mult ca atât, Moldova a primit cel mai înalt punctaj privind rezultatele
obţinute din toate ţările Europei şi Asiei Centrale (EAC) la evaluarea rapoartelor de
implementare pentru anul 2007, efectuată de către Grupul de Calitate al EAC.

59. Banca a utilizat activităţile analitice şi consultative (AAC) într-un mod eficient
pentru a complementa proiectele sale investiţionale şi CSRS. Memorandumul economic al
ţării, studiul de actualizare a sărăciei, lucrul consultativ în agricultură şi sondajele mediului de
afaceri au informat în mod direct conţinutul programului CSRS. Analiza cheltuielilor publice
(ACP) din 2007 a fost în strânsă legătură cu notele privind politica în domeniul sănătăţii şi
educaţiei, ce a permis o analiza mai largă şi a asigurat o contribuţie adecvată din partea
sectoarelor. După cum s-a menţionat în secţiunea privind rezultatele SAT, lucrul analitic a fost
integrat în alte domenii de angajament, cum ar fi agricultura, asistenţa socială şi accesul
îmbunătăţit la servicii de sănătate şi educaţie. Echipa pentru ţară şi alţi parteneri au contribuit în
permanenţă la identificarea deficienţelor analitice şi elaborarea strategiilor de soluţionare a
acestor deficienţe. De exemplu, la moment se pune un accent deosebit asupra necesităţii de a
înţelege mai bine catalizatorii creşterii economice şi modul în care influenţează reducerea

37
Calitatea măsurată de GAC include calitatea la faza incipientă, calitatea supravegherii şi calitatea evaluărilor
activităţilor economice şi sectoriale (AES) (ultimele două tipuri de evaluări nu au fost efectuate pentru Moldova
în perioada SAT). Alte măsurări interne includ analiza GEI a proiectelor, rapoarte de implementare, analizele
interne a cadrelor de rezultate, acestea făcând parte din Analiza portofoliului de ţară pentru anul 2006 şi o
analiza a rapoartelor de implementare efectuată de către Grupul de Calitate din EAC în anul 2007.

81
sărăciei, în special pentru populaţia rurală.

60. CSRS a fost elaborat având legături strategice cu programul investiţional şi în

coordonare strânsă cu alţi donatori. Proiectele investiţionale acordă asistenţă tehnică
substanţială pentru a permite implementarea reformelor de politici susţinute de către programul
CSRS. Un şir de programe ale donatorilor sunt aliniate obiectivelor CSRS: în cadrul CSRS1
resursele limitate ale AID (10 milioane dolari SUA) au fost completate de aproape 7 milioane de
dolari SUA de la alţi donatori. CSRS2 va beneficia de asemenea de finanţare substanţială din
partea altor donatori.

61. Planurile de implementare a produselor şi serviciilor au fost ajustate pentru a

consolida rezultatele în baza experienţei de implementare a portofoliului, iniţiativelor din
partea Guvernului Republicii Moldova şi posibilităţilor de a complementa resursele oferite
de alţi donatori. Un proiect în sectorul drumurilor a fost adăugat pentru anul fiscal 2007 pentru
a acorda mult-necesara finanţare în infrastructură. Problemele identificate în RAE denotă
necesitatea axării asupra eficacităţii limitate a cheltuielilor publice, reducerii neuniforme a
sărăciei şi guvernării în sectorul public. Armonizarea dintre SCERS şi Planul de Acţiuni
Republica Moldova-UE (PARMUE) şi suportul tot mai mare acordat de către donatori lucrului
comun în acest cadru a creat posibilităţi pentru coordonare în aşa domenii cum ar fi tratamentul
şi prevenirea HIV-SIDA, pilotarea asistenţei sociale şi altele.

62. Parteneriatul AID-FMI în strategia de dezvoltare a Moldovei a fost excelent pe

parcursul ultimilor ani. Personalul Băncii şi FMI a lucrat în comun şi a efectuat vizite comune
cel puţin de două ori pe an pentru dialogul privind politica macroeconomică cu Guvernul.
Dialogul de politici al FMI cu Guvernul are loc în cadrul Programului pentru creştere economică
şi reducere a sărăciei (PRGF), ce cuprinde perioada anilor 2006-2008. Programul CSRS a fost
pregătit odată cu PRGF pentru a asigura consecvenţa reformelor macroeconomice şi structurale
susţinute de ambele programe. FMI este liderul discuţiilor privind problemele macroeconomice,
iar AID îşi asumă responsabilitatea pentru problemele structurale şi sociale. Într-un şir de
domenii, prerogativele acestor două instituţii se suprapun, aşa cum este cazul în domeniul
finanţelor publice, unde lucrul este strâns coordonat pentru a asigura consecvenţa mesajului de
politici adresat autorităţilor moldoveneşti. Existenţa unui program FMI este o contribuţie
importantă pentru determinarea suficienţei cadrului de politică macroeconomică pentru CSRS.

63. Sunt necesare eforturi permanente pentru a intensifica colaborarea în cadrul

Grupului Băncii Mondiale. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) a rămas activă în
Moldova, acordând susţinere sectoarelor de telecomunicaţii, agribusiness, întreprinderile mici şi
mijlocii, precum şi băncilor locale. Continuând eforturile AID din sectoarele sănătăţii şi
infrastructurii, CFI va colabora cu şi va complementa activitatea AID cu privire la iniţiativele de
parteneriat public-privat. Suplimentar, Agenţia pentru Garantarea Investiţiilor Multilaterale
(AGIM) este activă în Republic Moldova, cuprinzând o parte a procesului de privatizare a
sectorului energetic, care a fost susţinut de CFI. AGIM este deschisă oportunităţilor de susţinere
a investiţiilor directe străine în Moldova prin acordarea garanţiilor împotriva riscurilor politice şi
ea va coordona activitatea sa cu AID.

Evaluarea portofoliului
64. Calitatea portofoliului s-a îmbunătăţit treptat pe parcursul perioadei SAT. După
cum se arată în Tabelul 6, procentul angajamentelor în situaţie de risc a fost redus de la 23,5 în

82
2004 până la 0 în 2005. Rata disbursărilor este una relativ înaltă, cu o medie de 22% în pofida
vârstei fragede a portofoliului (la moment, vârsta media a unui proiect este de 2,4 ani).

Tabelul 6: Indicatori selectaţi de performanţă a portofoliului, anii fiscali 2005-2008

Performanţa
Indicatori
AF05 AF06 AF07 AF08*
Numărul de proiecte 11 15 15 14
Angajamente net (mln.
148,7 181,3 179,9 185,2
dolari SUA)
Rata disbursărilor, % 18,6 25,5 27,5 21,8
Proiecte în situaţie de risc
9,0 0,0 0,0 0,0
(%)
Angajamente în situaţie de
23,5 0,0 0,0 0,0
risc (%)
Proiecte problematice (%) 0,0 0,0 0,0 0,0

Indicele de proactivitate 100,0 N/A N/A N/A

Indicele de realism 0,0 N/A N/A N/A
* Aceste cifre reflectă situaţia la 13 decembrie 2008.

65. Portofoliul este dominat de proiecte în sectoarele pentru dezvoltare umană şi

infrastructură. La momentul lunii decembrie 2008, operaţiunile de creditare ale AID includeau
un program CSRS şi operaţiuni 10 investiţionale (cu 3 proiecte GEF suplimentare), pentru o
sumă totală de 159,3 milioane de dolari SUA, din care 100,4 milioane dolari SUA (63 la sută)
mai urmează încă a fi disbursaţi. Toate proiectele IDA şi GEF se află în proces de implementare
şi progresează bine fără ca nici un proiect să fie în situaţie de risc.

66. Împrumuturile investiţionale prevăzute în SAT pentru AF05 (în cadrul AID13),
AF06, AF07 şi AF08 au fost aprobate conform planului. Ele au cuprins şase operaţiuni
investiţionale pentru susţinerea gestiunii finanţelor publice, a competitivităţii, educaţiei în zonele
rurale, serviciilor de investiţii rurale, sănătate şi asistenţă socială, drumuri şi finanţare
suplimentară pentru proiectul cadastral. Au fost aprobate şi operaţiuni suplimentare, inclusiv în
2006 un proiect de combatere şi prevenire a gripei aviare şi proiectul naţional de alimentare cu
apă în anul fiscal 2008. Moldova a utilizat toată alocaţia AID pe parcursul perioadei SAT.

67. Totuşi, volumul împrumuturilor acordate şi accentul activităţilor creditare şi

necreditare au fost uneori diferite decât cele planificate iniţial în SAT. Diferenţa între
împrumuturile planificate şi actuale poate fi explicată prin faptul că Moldova a atins cu succes
declanşatorii pentru scenariul optimist şi de ajustările programului Băncii în dependenţă de
circumstanţele ţării. Aceste modificări au fost efectuate pentru a asigura coerenţa cu programul
CSRS, pentru a acorda finanţare flexibilă ce ar răspunde priorităţilor guvernului nou în
infrastructură (drumuri) şi pentru a se conforma alocaţiilor noi bazate pe performanţă (ABP) în
cadrul AID. Lista deplină a activităţilor planificate şi actuale o puteţi găsi în anexă (vezi tabelele
2 şi 3).

68. Tranziţia de la o Strategie de asistenţă a ţării bazată pe diverse scenarii de creditare

către o abordare bazată pe performanţă a cauzat dificultăţi atât pentru atingerea unei

83
înţelegeri comune cu Guvernul Moldovei, cât şi pentru planificarea operaţiunilor creditare.
Moldova s-a calificat pentru creditarea din scenariul optimist, dar nu a mai avut acces la acest
nivel de creditare în cadrul sistemului nou de alocaţii bazate pe performanţă. Îmbunătăţirile
performanţei portofoliului şi ale punctajelor obţinute în cadrul Evaluării politicilor şi instituţiilor
ţării (EPIT) în anul fiscal 2006 a dus la o creştere a alocaţiei pentru anii fiscali 2007 şi 2008, dar
volumul de susţinere financiară totuşi era mai jos decât cel prevăzut iniţial în scenariul optimist.
Tranziţia pare să fi fost cauza principală a reţinerilor în implementarea programului – aproape
jumate din activităţi au întârziat cel puţin cu un an fiscal comparativ cu orarul lor iniţial.

69. Portofoliul a inclus un număr mare de proiecte comparativ cu volumul alocării AID
şi costurile de supraveghere a acestor proiecte au redus resursele disponibile pentru
activităţile economice şi sectoriale şi pentru asistenţă tehnică. Procesul de punctare a
rezultatelor a inclus şi o analiză a eficienţei şi eficacităţii operaţionale şi a arătat că costul de
supraveghere a portofoliului din Moldova este substanţial mai mare decât media ţărilor EAC. De
exemplu, supravegherea activităţilor în Moldova a reprezentat 52% din totalul serviciilor pe ţară
în anul fiscal 2007 comparativ cu media de 35% în ţările EAC. Pe parcursul perioadei 10% din
serviciile ţării au reprezentat activităţi economice şi sectoriale şi doar 6% asistenţă tehnică,
comparativ cu media de 20% şi respectiv 12% pentru ţările EAC.

Dialogul în ţară şi coordonarea asistenţei

70. Banca şi-a consolidat relaţiile cu Guvernul Republicii Moldova pe parcursul
perioadei SAT. Guvernul a demonstrat angajamentul său faţă de reformele economice prin
implementarea schimbărilor solicitate în cadrul scenariului optimist, prin adoptarea Planului de
Acţiuni Republica Moldova-UE (2005) şi prin lucrul asupra dezvoltării sistemelor de ţară.
Aceste sisteme, printre altele, au inclus funcţia de gestiune a datoriei de stat, sisteme
informaţionale esenţiale pentru executarea bugetului şi transformarea Curţii de Conturi într-o
instituţie de control financiar în ţară. Deşi autorităţile nu întotdeauna au împărtăşit o viziune
comună privind metodele de atingere a unor obiective de dezvoltare, personalul Băncii a reuşit să
realizeze un dialog eficient cu reprezentanţii ţării în vederea atingerii rezultatelor.

71. Elaborarea Strategiei de parteneriat cu ţara (SPT) se va baza pe un proces

consultativ. Echipa de ţară comunică permanent cu partenerii implicaţi şi îi informează în
privinţa activităţilor consultative şi creditare, precum şi solicită comentariile lor. De exemplu,
Oficiul Băncii Mondiale din Moldova a organizat un şir de mese rotunde cu reprezentanţii mass-
media, ai grupurilor analitice şi alte părţi implicate la tema remitenţelor, mediului de afaceri,
tineretului şi sectorului energetic. Guvernul Moldovei a implementat recent un proces vast
consultativ la elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi echipa de ţară anticipează
adoptarea unui proces similar pentru Strategia de parteneriat cu ţara.

72. Deşi împrumuturile AID şi serviciile consultative reprezintă o rată destul de mică a
asistenţei oficiale pentru dezvoltare (AOD) anul acesta, Banca joacă un rol esenţial în
coordonarea asistenţei. Rolul de lider al Băncii în procesul întrunirii donatorilor a fost
exemplificat la adunarea Grupului Consultativ din Bruxelles în luna decembrie a anului 2006.
Adunarea a fost organizată în comun de către Banca Mondială şi Comisia Europeană (CE) şi a
întrunit reprezentanţii ţării şi ai partenerilor internaţionali pentru a confirma angajamentul ţării
faţă de programul de reforme şi agenda sa de dezvoltare, precum şi pentru a identifica finanţarea
externă suplimentară ca răspuns la şocurile externe recente. La moment, portofoliul Moldovei
include granturi din fonduri fiduciare în sumă de 61 milioane dolari SUA. O colaborare destul de

84
strânsă a fost realizată în procesul pregătirii CSRS cu CE şi cu câţiva donatori bilaterali (Marea
Britanie, Suedia şi Olanda). Secţiunea SAT privind rezultatele obţinute aduce câteva exemple de
lucru în comun asupra unor operaţiuni investiţionale şi lucru analitic efectuat în comun de către
personalul Băncii şi donatori. Eforturile întreprinse spre armonizarea şi coordonarea asistenţei
donatorilor a dus la semnarea Cadrului de parteneriat pentru dezvoltare (2006) de către un şir de
donatori, iar personalul Băncii a avut deseori posibilitatea şi responsabilitatea de a mobiliza
resursele altor donatori pentru a adresa priorităţile naţionale şi a acorda un flux previzibil de
asistenţă. Rolul Băncii în Moldova ar putea deveni unul mai important odată cu creşterea
asistenţei acordate de către donatori.

V. LECŢIILE ÎNSUŞITE
73. Asistenţa bine-direcţionată joacă un rol important în consolidarea sistemelor de
ţară, a capacităţii ministerelor în elaborarea şi implementarea unor politici şi strategii de
durată lungă. Exemple numeroase au evidenţiat contribuţia operaţiunilor Băncii la atingerea
rezultatelor scontate pentru dezvoltarea ţării – accelerarea procedurilor vamale, eficienţa sporită
a consumului de energie, calitatea şi aprovizionarea îmbunătăţită cu apă, dezvoltarea sistemului
de asigurare în sănătate şi sporirea securităţii drepturilor de proprietate în zonele rurale fiind doar
unele din exemple. Operaţiuni investiţionale specifice au acordat asistenţă valoroasă Guvernului
Moldovei pentru atingerea jaloanelor din cadrul programului CSRS.

74. Ministerele capabile şi dedicate reprezintă un factor cheie în atingerea obiectivelor

de dezvoltare. Agenţiile naţionale contribuie eficient la promovarea dezvoltării atunci când ele
dispun de liderii şi capacitatea necesară pentru elaborarea şi implementarea strategiilor şi
politicilor necesare. Această analiza a evidenţiat cazurile – de exemplu în transport sau sănătate –
unde agenţiile naţionale au demonstrat angajamentul faţă de rezultatele de dezvoltare ale ţării. În
alte cazuri, agenţiile naţionale urmează încă să dezvolte sistemele de ţară necesare. După cum au
arătat experienţele reformelor de pensii si educaţie, capacitatea redusă a ministerelor şi lipsa unui
angajament clar poate împiedica eforturile de dezvoltare şi necesită nişte intervenţii mult mai
bine direcţionate.

75. Abordări intersectoriale îmbunătăţesc eficacitatea intervenţiilor. Legăturile între

multiple tematici pot împiedica eforturile de dezvoltare care au un accent prea îngust.
Vulnerabilitatea energetică şi accesul la servicii de sănătate au consecinţe directe pentru
programele de asistenţă socială. Calitatea apei şi poluanţii organici influenţează rezultatele în
sănătate. Capacitatea slabă a ministerului ce împiedică reforma pensiilor se datorează parţial
rotaţiei mari de cadre, o problemă legată direct de reforma administraţiei publice. După cum este
descris mai sus, intervenţiile bine-direcţionate pot avea un rol important în consolidarea
sistemelor necesare de ţară şi facilitarea angajamentului de lungă durată al Guvernului, dar aceste
operaţiuni sunt mai bine planificate la nivel individual atunci când fac parte dintr-o strategie de
dezvoltare cuprinzătoare.

76. Resursele Băncii pot fi direcţionate în mod strategic pentru a complementa

resursele donatorilor şi pentru a obţine un impact de dezvoltare optim. Armonizarea
asistenţei – accentuată în Declaraţia de la Paris (2005) şi Cadrul de parteneriat pentru dezvoltare
(2006) – a fost tema principală în perioada SAT, iar susţinerea consolidată a donatorilor a fost
una determinantă în avansarea obiectivelor de dezvoltare. Resursele altor organizaţii au sporit
impactul asistenţei disponibile a AID – în sănătate, transport, reforma administraţiei publice şi

85
programul CSRS reprezentând unele exemple. Banca a dezvoltat o relaţie eficientă cu
reprezentanţii Guvernului Moldovei în facilitarea unui dialog constructiv de dezvoltare,
direcţionarea resurselor în domeniile necesare şi şi-a asumat rolul de lider, ce este foarte
important pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare ale ţării.

77. Legăturile între creşterea economică şi reducerea sărăciei nu sunt suficient de bine
înţelese în Moldova. Asistenţa AID a contribuit la crearea unui cadru macroeconomic stabil şi o
creştere economică puternică, iar economia a făcut faţă unor şocuri externe destul de severe.
Totuşi, reducerea sărăciei s-a dovedit a fi un obiectiv mai complicat, în special pentru populaţia
din zonele rurale. Lipsa unei corelaţii directe între creşterea economică durabilă şi reducerea
sărăciei evidenţiază un gol analitic în portofoliul curent al Băncii.

78. O administraţie eficace, eficientă şi transparentă a sectorului public devine tot mai
importantă pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare. Portofoliul Băncii în Moldova este
dominat la moment de proiecte în sectoarele de infrastructură şi dezvoltare umană şi accentul
strategic în perioada SAT a fost pus pe îmbunătăţirea mediului investiţional pentru a spori
productivitatea internă şi investiţiile străine cu scopul obţinerii unei creşteri economice durabile.
Toate aceste iniţiative depind de o administraţie sănătoasă a sectorului public pentru alocarea
resurselor, dezvoltarea strategiilor, analiza sărăciei, gestionarea proiectelor, monitorizare şi
evaluare. Pilonul trei al SAT, Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul
public, devine tot mai important cu adăugarea programului CSRS, integrarea unităţilor de
implementare în cadrul agenţiilor de resort şi explorarea posibilităţilor de adoptare a abordărilor
sectoriale integrate.

86
 ANEXĂ : TABELELE ANEXATE RAPORTULUI DE FINALIZARE SAT
Tabel A.1: Tabelul cu rezumatul rezultatelor al Raportului de finalizare SAT
Rezultate Obiective vizate şi statutul la
scontate momentul elaborării SAT
Obiective strategice pe termen mai lung
Cadru macroeconomic • VPN redusă a datoriei de stat (53 la sută
stabil din PIB în anul 2003)
• Inflaţie sub 10 la sută (media anuală a
constituit 12 la sută în anul 2003)
• Sistem de pensii financiar şi social viabil
Condiţii favorabile • Rata durabilă a creşterii economice situată
pentru creşterea în jur de media de 5 la sută pe an în
investiţiilor domestice vederea realizării obiectivului de
şi străine dezvoltare al mileniului (ODM) pentru
sărăcie către anul 2010
• Creşterea cotei sectorului privat în PIB de
la 50 la sută către anul 2002 până la peste
70 la sută în anul 2008
Statutul la momentul finalizării Lecţiile însuşite
• Gestiune fiscală prudentă, cu excedent fiscal în anii 2003-2006. • Progresul realizat în reducerea
Nivelul deficitului vizat la 0,5 la sută din bugetul anual pentru 2008. datoriei de stat a creat
• Datoria de stat s-a redus subit. VPN a datoriei de stat este oportunitate pentru împrumuturi
planificată la 20 la sută din PIB în 2007 (sub jumătate din valoarea suplimentare în infrastructură şi
iniţială). alte proiecte prioritare de
• Datoria externă totală raportată la PIB a diminuat de la valoarea de dezvoltare. Moldova se situează
106% din PIB în anul 2001 până la circa 54,1 la sută în anul 2007. cu mult sub nivelul prag de 40 la
• În perioada anilor 2003-2007, inflaţia s-a poziţionat în jur de 12 la sută din PIB pentru ţările cu un
sută anual. scor total de evaluare
• Dezvoltarea competenţelor de sprijin a unui sistem de pensii instituţională şi a politicilor ţării
eficient şi durabil prin intermediul (i) implementării standardelor (EIPŢ) similar cu cel al
internaţionale de contabilitate pentru un proces bugetar transparent; Moldovei.
(ii) dezvoltării unui sistem de tehnologii informaţionale, care ar • Controlul inflaţiei va necesita
corela pensiile cu contribuţiile; precum şi prin (iii) crearea în cadrul politici monetare austere şi o
ministerului a unui departament pentru analize şi monitorizare a creştere accelerată a
politicilor de protecţie socială. productivităţii domestice.
• Achitarea la timp a pensiilor. • Ameliorarea în continuare a
• Ameliorarea transparenţei sistemului de pensii– eliminarea sistemului de pensii este crucială
contribuţiilor în bunuri materiale. pentru creşterea economică şi
• Neintroducerea unor noi categorii privilegiate de pensionari şi ridicarea reducerea sărăciei durabile.
vârstei generale de pensionare pe motiv de etate de la 60 până la 62 de Amendamentele aplicate la
ani pentru bărbaţi şi de la 55 până la 57 de ani pentru femei. Legea cu privire la sistemul
public de asigurări sociale vor
augmenta corelaţia între
contribuţii şi plăţile efectuate
tuturor tipurilor de pensionari.
• Creşterea medie a PIB a constituit 5,1 la sută între anii 2005 şi 2007. • Experienţele bazate pe majorarea
Totuşi, rata creşterii PIB în anul 2007 a constituit circa 3 la sută. preţurilor la energie, interdicţia
• În anul 2007 cota sectorului privat în PIB a constituit 65 la sută. impusă asupra vinurilor şi seceta
• Creşterea formării capitalului fix domestic de la 18,6 la sută din PIB au demonstrat că economia este
în anul 2003 până la 28,4 la sută în anul 2006 elastică la şocurile externe;
• Sporirea volumului de IDE la cap de locuitor de la 199 dolari SUA în totuşi, este necesară ameliorarea
anul 2003 până la 423 dolari SUA în prima jumătate a anului 2007. continuă a climatului
• În anii recenţi clasamentul general al Moldovei la capitolul Mediul investiţional pentru a promova
creşterea economică şi reducerea
87
 • Creşterea formării de capital fix domestic
de la 13 la sută din PIB în anul 2003 până
la 25 la sută în anul 2006
• Creşterea volumului de investiţii directe
externe (IDE) ce revin pe cap de locuitor
de la 240 dolari SUA în anul 2003 până la
430 dolari SUA în anul 2008
Îmbunătăţirea • Pe parcursul implementării SAT a ieşit la
eficienţei energetice şi suprafaţă un nou aspect – diminuarea
diminuarea vulnerabilităţii energetice (fapt reflectat
vulnerabilităţii în Raportul asupra progresului realizat în
energetice SAT)
Agricultură şi • Majorarea creşterii PIB agrar de la media
dezvoltare rurală de 4,5 la sută pe an, înregistrată pe
parcursul anilor 1999-2002, până la 5,0 la
sută
de afaceri facilitant nu s-a ameliorat (poziţionându-se pe locul 90 în sărăciei.
anul 2007 şi ajungând la borna 92 în anul 2008, aplicând aceeaşi • În condiţia în care investiţiile
metodologie). Moldova este cotată de Agenţiile de asigurare a publice au rămas la un nivel
exporturilor în Europa ca fiind ţara cu cel mai ridicat risc al scăzut, drumurile au continuat să
operaţiunilor comerciale. se deterioreze, împiedicând
• În bugetul pentru anul 2007 Guvernul au sporit alocările de fonduri creşterea economică. Aceasta a
destinate reparării drumurilor şi a intensificat lucrările de reparaţie a reflectat o lacună în SAT iniţială,
drumurilor. Finanţarea totală din toate sursele pentru întreţinerea, ulterior fiind adăugat sprijinul
reconstrucţia şi reparaţiile capitale ale drumurilor urmează să se pentru repararea drumurilor.
ridice până la suma de 50 milioane de dolari SUA în anul 2007 şi
până la 90 milioane de dolari SUA în anul 2009.
• Între februarie 2006 şi februarie 2007 tarifele domestice la gaze • Vulnerabilitatea energetică a ieşit
naturale s-a majorat cu 70 la sută ca răspuns la majorarea mai mult în evidenţă odată cu majorarea
de două ori a preţurilor la gaze naturale. preţurilor internaţionale la ţiţei şi
• Cererea pentru gaz s-a redus considerabil în anul 2007 (cifra majorarea subită a preţurilor la
anticipată este de 15 la sută). În condiţia continuării creşterii gaze naturale.
economice, aceasta semnalizează o diminuare a intensităţii • Tarifele trebuie să fie stabilite la
consumului energetic şi reducerea vulnerabilităţii energetice a niveluri de recuperare a
economiei Moldovei. costurilor: subvenţii tuturor –
• Nivelul general de colectare a plăţilor pentru gaze naturale a rămas atât celor cu venit mare, cât şi
peste 90 la sută, fapt ce a prevenit acumularea de noi datorii faţă de celor săraci – nu sunt echitabile
Gazprom. şi subminează viabilitatea
• Intensitatea consumului energetic, după cum măsurată prin raportul financiară a sectorului.
energiei totale consumate la PIB real (lei) a diminuat cu 6 la sută • Reforma în sectorul energetic
între anii 2004 şi 2006. este importantă nu doar pentru
stabilitate economică şi creştere,
dar şi pentru alte rezultate de
dezvoltare (bunăstarea socială).
Nu s-a înregistrat o creştere a PIB în agricultură – parţial, probabil, • Distorsiunile în aspect de politici
datorită secetei din anul 2007 şi imperfecţiunile pieţelor
Progresul realizat în liberalizarea exportului agrar: continuă să genereze transferuri
• A fost eliminată condiţia de export obligatoriu prin intermediul economice din sectorul agrar
bursei de mărfuri, fapt considerat că ar fi ţinut preţurile • Asistenţa AID nu s-a axat pe
producătorilor la grâne sub nivelul preţurilor internaţionale, la fel ca activităţile de ameliorare a
şi administrarea directă a producţiei de recolte. competitivităţii în sectorul agrar
• În prezent au fost majorate preţurile producătorilor la grâne, care sau pe atenuarea riscurilor
anterior erau ţinute artificial sub nivelul preţurilor internaţionale; naturale; potenţialul pentru atare
• Au fost reduse perioadele de testare pentru import a seminţelor şi activităţi urmează a fi examinat
răsadului până la 2 ani pentru grâu şi până la 5 ani pentru răsad. în contextul politicilor existente.
• În acelaşi timp, reglementarea funcţionării pieţelor agricole rămâne
în continuare foarte pronunţată: s-a păstrat sistemul de cote pentru
produsele lactate şi mezeluri, precum şi restricţiile de import pentru
pieţele de resurse.
• A fost înregistrat un progres mixt în eficientizarea cheltuielilor din
88
 sectorul agrar, din moment ce (i) în mare parte a fost eliminată
restricţia impusă asupra dimensiunii / tipului de proprietate pentru
accesul la subvenţii (cu excepţia sectorului de vinificare), în timp ce
(ii) bugetul pentru anul 2007 a majorat cheltuielile pentru subvenţii
agricole recurente ca răspuns la seceta din anul 2007.

Reducerea nivelului • Reducerea ratei sărăciei: nivelul sărăciei • Nivelul sărăciei în rândul populaţiei rurale a constituit 36 la sută în • Este necesară o asistenţă
sărăciei în rândul în anul 2002 a constituit 52 la sută din anul 2005 şi 34 la sută în anul 2006; nivelul sărăciei în rândul analitică şi consultative (AAC)
locuitorilor rurali şi în populaţia rurală şi 63 la sută pentru cei populaţiei permanente a orăşelelor mici a constituit 34 la sută în vizată pentru o mai bună
rândul grupurilor din orăşelele mici. anul 2005 şi 30 la sută în anul 2006 (datele pentru anul 2006 nu sunt înţelegere a relaţiile dintre
vulnerabile şi excluse strict comparabile cu anii precedenţi). creşterea economică şi reducerea
• Rata de şomaj a diminuat de la 8 la sută în anul 2003 până la 5,6 la sărăciei. Care promotori ai
sută în anul 2006, inclusiv pentru şomajul de lungă durată (o creşterii vor reduce efectiv
scădere de la 48,3 la sută până la 38,1 la sută), într-o măsură mai sărăcia în rândul populaţiei
mică micşorându-se şi în rândul tineretului (de la 18,1 la sută până rurale?
la 17,1 la sută) în acelaşi interval de timp.
Creşterea calităţii • Acces universal la şcolarizare obligatorie • Rata netă de înrolare în învăţământul secundar a constituit 86 la sută • Prezentul SAT include proiectul
învăţământului şi (creşterea ratei nete de înrolare în în anul 2006 comparativ cu 88.5 la sută în anul 2004. de remediere a inechităţilor în
îmbunătăţirea învăţământul primar şi gimnazial până la • Progresul realizat la capitolul creşterea calităţii şcolarizării încă nu a accesul la învăţământ, dar cadrul
accesului la serviciile 100% către anul 2015) fost cuantificat. de rezultate nu măsoară încă dacă
de educaţie în • Ameliorarea calităţii şcolarizării, potrivit • Rata abandonului şcolar s-a majorat de la 21,8 în anul 2004 până la accesul la învăţământul de calitate
conformitate cu ODM cuantificării performanţei studenţilor în 23,6 în anul 2006. s-a ameliorat şi dacă rezultatele
evaluările naţionale şi studiile • A fost realizat un progres modest la capitolul alte dimensiuni decât anticipate nu au fost excesiv de
internaţionale cele de venit ale sărăciei – persistă sau se augmentează inechităţile ambiţioase, reieşind din perioada
• Reducerea inechităţilor la toate nivelurile în accesul la învăţământ. de timp necesară pentru
de învăţământ (rural-urban, săraci-avuţi) implementarea reformei educaţiei.
Sporirea eficienţei • Reducerea mortalităţii infantile la 1000 • A fost micşorată rata mortalităţii infantile (sub 1 la 1.000) de la 14,4 • Reforma sănătăţii reprezintă o
alocării surselor în născuţi vii (16.3 în anul 2001) şi a în anul 2003 până la 11,8 în anul 2006. agendă pe termen lung, care nu
sectorul sănătăţii şi mortalităţii materne la 100.000 născuţi vii • A fost micşorată rata mortalităţii materne (la 100.000) de la 22 în poate fi realizată în întregime
ameliorarea (43,9 la 100.000 în anul 2001 anul 2003 până la 16 în anul 2006. doar pe perioada SAT.
indicatorilor de corespunzător) • Continuă să crească incidenţa HIV/SIDA, dar cu o rată continuu în • Ministerul Sănătăţii (MS) de
sănătate în descreştere. În trimestrul I al anului 2007, pentru prima oară de la demonstrat iniţiativă şi
conformitate cu ODM • Reducerea incidenţei TBC şi SIDA (85 şi debutul epidemiei incidenţa s-a micşorat comparativ cu trimestrul I competenţe prin stabilirea
0,2 la 100.000 în anul 2001) al anului 2006. Creşterea incidenţei infecţiei a fost determinată politicilor şi elaborarea unei
parţial de intensificarea testării şi depistării. strategii generale în sănătate.
• Mortalitatea asociată SIDA s-a micşorat de la 100% în anul 2002 • Îmbunătăţirea testării şi gestiunii
până la 30 la sută în anul 2005. informaţiei au rezultat în sporirea
• Rata mortalităţii asociate TBC s-a majorat de la 15,9 (la 100.000 depistării cazurilor de
populaţie) în anul 2002 până la 19,7 în anul 2007 HIV/SIDA, astfel încât nu este
cert progresul realizat în direcţia
realizării acestor indicatori.
• Rezultatele naţionale în sănătate au
fost compromise de nivelurile
înalte ale infecţiei din Transnistria.

89
Îmbunătăţirea • Sporirea către anul 2015 a nivelului de
accesului la şi a acces al populaţiei urbane la
calităţii serviciilor de aprovizionarea centralizată cu apă de la 70
aprovizionare cu apă şi la sută până la 85 la sută, iar la salubrizare
salubrizare, precum şi – de la 55 la sută până la 75 la sută
reducerea degradării
mediului ambiant şi a • Creşterea împăduririi până la 13,2 la sută
noxelor ambientale către anul 2015
• Reambalarea şi depozitarea sigură a
poluanţilor organici persistenţi (POP)
învechiţi (circa 7.000 tone de pesticide şi
22.000 tone de policlorură de bifenil
(PCB) în anul 2000)
• Creşterea valorificării deşeurilor biologice
în calitate de surse regenerabile de energie
Creşterea • Selectarea competitivă, în bază de merite, a
competenţelor funcţionarilor publici (în anul 2004,
sectorului public în administrare publică politizată, cu premise
elaborarea şi incerte pentru carieră şi salarii joase
implementarea • Creşterea competenţelor guvernului în
politicilor publice gestiunea reformei administrării publice
Diminuarea percepţiei • Reducerea proporţiei achiziţiilor dintr-o
publice a corupţiei în singură sursă până la 20 la sută din
guvern prin numărul total de contracte şi până la 15 la
îmbunătăţirea sută din valoarea totală a contractelor (cu
transparenţei şi excepţia serviciilor comunale). În anul
răspunderii în 2004, achiziţiile publice erau deschise
gestiunea fondurilor pentru abuz şi corupţie
publice • Elaborarea bugetelor anuale în baza
cadrului de cheltuieli pe termen mediu
(CCTM), reflectând priorităţile GM,
precum indicate în strategia de creştere
economică şi reducere a sărăciei (SCERS)
• Proporţia persoanelor cu acces durabil la surse îmbunătăţite de apă a • Guvernul Moldovei (GM) mai
sport în regiunile deservite de proiectele pilot (5 oraşe). urmează încă să creeze un sistem
• Aproximativ 80 la sută din toţi locuitorii zonelor urbane au fost modern de gestiune a agenţilor
conectaţi la surse de aprovizionare cu apă şi 63 la sută au fost chimici.
conectaţi la canalizare. • Activităţile pilot au demonstrat
• 52 la sută din comunităţile rurale deţin sisteme de aprovizionare posibilitatea creşterii ratelor de
centralizată cu apă şi aproximativ 40 la sută au infrastructură de colectare a plăţilor pentru
salubrizare. servicii comunale în vederea
• Circa 45 la sută din infrastructura existentă necesită reparare: rata unui acces durabil la
defectării ţevilor este de aproximativ 30 de ori mai mare decât în aprovizionarea cu apă de calitate,
sistemele Europene gestionate adecvat. iar aceste practici trebuie să fie
• Proporţia de terenuri împădurite a crescut de la 10,3 la sută în anul extinse şi în afara oraşelor pilot.
2002 până la 11 la sută în anul 2006. • Asistenţa oferită de AID a fost
• Au fost gestionate / distruse 100% din POP (1.272 tone de pesticide şi eficientă în ameliorarea
17.300 de condensatoare cu PCB au fost dezasamblate şi distruse). aprovizionării cu şi calităţii apei
• Au fost instalate 11 cazane pentru biomasă în localităţile de în regiunile vizate şi în gestiunea
demonstrare, în cadrul proiectului Energie regenerabilă din deşeuri deşeurilor de şeptel.
agricole, pentru a servi drept catalizator pentru introducerea şi
promovarea valorificării deşeurilor agricole.
• În anul 2007, în absenţa unei noi legi cu privire la serviciul public, • În noiembrie 2008 Parlamentul a
30 la sută din noii funcţionari publici au fost desemnaţi în post adoptat Legea cu privire la
printr-un proces competitiv, în bază de merite. serviciul public. Au fost
• A demarat o reformă exhaustivă a administrării publice: a fost întreprinse acţiuni pentru
creată unitatea pentru analize şi planificare centrală a politicilor. dezvoltarea capacităţii de
• Efortul în derulare de reformare a administrării publice sprijinit de planificare strategică în cadrul
Fondul fiduciar iniţiat de mai mulţi donatori (FFMD) şi prelungirea ministerelor prin instituirea
solicitată de Guvern în decembrie 2008. Planurilor de dezvoltare
• Noua lege cu privire la serviciul public va permite înrolare şi instituţională. Este necesar un
promovare în bază de merite a cadrelor. sprijin continuu şi durabil pentru
eforturile de creştere a
competenţelor sectorului public
• Oferirea contractelor în bază de sursă unică în 8,9 la sută din cazuri • GM a realizat un progres notabil
(anul 2007) – o scădere de la 45 la sută în anul 2003. În prima parte în crearea proceselor bugetare şi
a anului 2007, nu mai puţin de 70,4 la sută din contracte au fost a unui sistem de audit şi control
desemnate prin licitaţii deschise – în ascensiune de la 19 la sută în financiar inter; totuşi, datele
anul 2003. studiului SMAPÎ elucidează
• A fost ameliorată gestiunea cheltuielilor publice – a fost creat şi corupţia ca fiind în continuare un
operaţionalizat un sistem unic de conturi trezoreriale. motiv de îngrijorare şi că
• S-a îmbunătăţit indicele de percepţie a corupţiei al Transparency eforturile de continuare a
International – de la 2,4 la 3,2 în perioada anilor 2003-2006; ameliorării guvernării în sectorul
studiile asupra mediului de afaceri şi performanţei întreprinderilor public trebuie să fie o prioritate.
(SMAPÎ) indicând o ameliorare a guvernării şi diminuarea nivelului
corupţiei percepute.
• Creşterea transparenţei şi răspunderii sistemului bugetar: o
90

Rezultatele SAT
Pilonul 1. Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi creştere pro-săraci
Menţinerea unui cadru • Stabilirea strategiei cu privire la datorii
macroeconomic stabil (inclusiv, faţă de Clubul de la Paris)
• Reducerea VPN a
datorii de stat • Micşorarea deservirii datoriei de stat (45 la
• Inflaţia ţinută sub sută din veniturile guvernului central în
10 la sută anul 2003)
• Situaţia curentă a Guvernului privind
obligaţiile sale bugetare
Crearea unui sistem de • Excluderea privilegiilor în pensii
pensii financiar şi
social viabil • Reducerea redistribuirii contribuţiilor la
pensii din sectorul industrial la cel agrar de
la 85 până la 60 la sută din total
• Deţinerea în proporţie de 100% de către
membrii fondului de pensii a conturilor
individuale
Crearea condiţiilor • Micşorarea costului de desfăşurare a
favorabile pentru afacerilor şi ameliorarea facilitării
majorarea investiţiilor comerţului
domestice şi străine • Micşorarea costurilor de licenţiere până
la 20 la sută din venitul pe cap de locuitor
• Reducerea numărului de inspecţii ce
revin unei companii până la 8 pe an
acoperire mai exhaustivă cu bugetul de stat, consolidarea treptată a
fondurilor extrabugetare în bugetul de stat (în ultimii trei ani s-a
înjumătăţit numărul de fonduri extrabugetare).
• A fost stabilit CCTM, îmbunătăţind anvergura sa, cu fortificarea
legăturilor cu bugetul şi priorităţile de politici naţionale.
• Adoptarea strategiei cu privire la datorii. • Memorandul economic al ţării
• Oferirea de către Bancă a finanţării non-inflaţioniste. (MEŢ) şi alte activităţi AAC au
• Remanierea arieratelor ca parte a acordului de reeşalonare cu oferit o analiză a surselor şi a
creditorii Clubului de la Paris din luna mai 2006. impedimentelor pentru creşterea
• Deservirea datoriei de stat estimată la 8,1 la sută din veniturile economică şi recomandări în
guvernului central în anul 2007. aspect de politici în atenţia GM
• Nu sunt înregistrate arierate externe de stat; totuşi, rămân în pentru o creştere economică
continuare sume externe restante datorate pentru energie (321 durabilă şi atenuarea riscurilor
milioane de dolari SUA în anul 2007). sociale şi economice.
• Elaborarea sistemului de tehnologii informaţionale pentru înregistrarea • Proiectul de gestiune şi protecţie
colectării contribuţiilor la pensii, cu crearea conturilor personale. socială a realizat un progres
• Îmbunătăţirea viabilităţii tehnice şi financiare a fondului de pensii important în reforma sistemului
(redresat din deficit în excedent bugetar în anul 2006). de pensii, dar există un risc
• Creşterea competenţelor fondului de pensii în gestiunea sistemului considerabil pentru rezultatul de
de pensii şi calculul pensiilor propriu-zise şi sporirea răspunderii dezvoltare. Factorii contribuitori
sale (ca rezultat al reorganizării administrative, perfecţionării la acest risc includ durabilitatea
practicilor, programului de creştere a competenţelor). financiară pe termen lung a
• Introducerea şi efectuarea cu regularitate a analizei şi evaluării sistemului de pensii, capacitatea
politicilor de protecţie socială. limitată a ministerului de a
• Elaborarea unui proiect de strategie a reformei pensiilor pentru a efectua analize şi evaluări în
unifica reglementările din sistemul de pensii pentru toate tipurile de aspect de politici, precum şi
pensionari (neagrari, producători agricoli şi categoriile privilegiate). politicile GM care nu sprijină în
• Crearea conturilor individuale pentru toţi contribuitorii cunoscuţi la totalitate reforma pensiilor.
fondul de pensii; toate datele din perioada ce urmează anul 2005 au • Eforturile pentru creşterea
fost înregistrate în conturi individuale pentru toţi contribuitorii competenţelor ministerului vor fi
cunoscuţi la fondul de pensii sprijinite de reforma serviciului
public: rotaţia cadrelor reprezintă
o provocare majoră.
• Reducerea costurilor de licenţiere – în anul 2007 obţinerea unei • Asistenţa din partea AID a oferit
licenţe dura în medie 20 de zile şi costa 286 de dolari SUA un sprijin eficient GM în
comparativ cu declanşatorul din scenariul cu cost înalt al SAT, egal simplificarea procedurilor de
cu 550 de dolari SUA; desfăşurare şi înregistrare a
• Reducerea costului şi numărului de inspecţii – cheltuielile medii afacerilor.
aferente unei inspecţii se ridica la 184 de dolari SUA comparativ cu • Studiul de diagnostic al
declanşatorul din scenariul cu cost înalt al SAT, egal cu 1.000 de comerţului a elucidat o serie de
91
 dolari SUA. probleme cu Serviciul vamal din
• În anul 2007 întreprinderile examinate au fost inspectate în medie Moldova, care au fost remediate
de 8,7 ori, comparativ cu 18 inspecţii în anul 2004 şi jalonul prin intermediul Proiectului de
scenariului cu cost înalt al SAT, egal cu 12 inspecţii. facilitare a transportului şi
comerţului în Europa de Sud-est
Reducerea considerabilă a costurilor netarifare pentru comerţ şi (FTCESE).
transport după cum reflectat în: • Ameliorarea productivităţii
• Micşorarea timpului de vămuire la principalul terminal din teritoriul domestice este crucială pentru
ţării de la Chişinău, graţie introducerii sistemului de vămuire în sprijinirea creşterii economice şi
baza riscurilor, de la 500 minute în anul 2002 până la 124 minute în a reducerii sărăciei, dar acestea
anul 2007 (75 la sută); sunt posibile doar prin efectuarea
• Reducerea procentului de inspecţii vamale fizice în numărul total de unor investiţii mai mari şi
declaraţii de la 90 la sută în anul 2002 până la 48 la sută în anul inovaţii din partea firmelor şi
2007 (60 la sută); producătorilor agricoli.
• Înregistrarea unui succes sesizabil la ameliorarea transparenţei şi • Distorsiunile în aspect de politici
eficienţei vamale (Studiu asupra percepţiei corupţiei efectuat de TI- şi imperfecţiunile de piaţă
Moldova în rândul firmelor de expediere/intermediere, precum şi a continuă să determine transferuri
companiilor de transport şi comerţ din localităţile pilot ale economice din sectorul agrar şi
FTCESE). obscurarea potenţialului agrar,
iar asistenţa oferită de AID nu s-
a axat pe activităţile menite să
amelioreze competitivitatea în
sectorul agrar.
Sistarea deteriorării • Implementarea unui sistem de plăţi pentru • Până în prezent este raportat un progres limitat, din moment ce • Activitatea economică şi de
infrastructurii de utilizarea drumurilor activităţile de bază în sprijinul acestui obiectiv au demarat târziu în sector (AES) a augmentat
transport implementarea SAT – proiectul privind drumurile doar a intrat în conştientizarea constrângerilor
vigoare, iar principalele lucrări de reparare a drumurilor vor demara ce împiedică competitivitatea în
în anul 2008. sectorul transportului.
• Au fost elaborate strategia pentru
infrastructura de transport,
inclusiv pentru gestionarea şi
finanţarea întreţinerii fondului de
drumuri, precum şi un plan pe
zece ani de investiţii prioritare în
infrastructura de drumuri şi căi
ferate (cu sprijinul asistenţei
tehnice), ulterior fiind consolidate
cu sprijinul donatorilor.
• Programul creditului pentru
susţinerea reducerii sărăciei
(CSRS) şi proiectul pentru drumuri
vor sprijini adoptarea şi
implementarea unei strategii
pentru sectorul de drumuri şi căi

92

Ameliorarea eficienţei Creşterea disponibilităţii şi reducerea
energetice şi reducerea consumului specific de agent termic în
vulnerabilităţii comunităţile pilot şi edificiile publice
energetice
Fortificarea drepturilor • Ameliorarea accesului la credit în zonele
de proprietate şi rurale. Sporirea împrumuturilor oferite
ameliorarea accesului sectoarelor agrar şi de prelucrare a
la finanţe, cunoştinţe şi produselor alimentare cu 50 la sută
tehnologie în zonele • Sporirea împrumuturilor sectoarelor agrar
rurale şi de prelucrare a produselor alimentare cu
50 la sută
• Prestarea serviciilor comunitare (outreach)
pentru 200.000 de producători agricoli
înregistraţi
• Iniţierea implementării strategiei pentru
ajutorarea producătorilor agricoli să
atenueze riscul aferent vremii şi pentru
reducerea instabilităţii creşterii.
ferate, inclusiv renovarea
infrastructurii şi reforma finanţării.
Ameliorarea eficienţei energetice în comunităţile pilot şi edificiile • Un accent continuu este imperial
publice: pentru soluţionarea aspectelor de
vulnerabilitate energetică,
• Realizarea economiilor considerabile prin implementarea noilor inclusiv reducerea intensităţii
tehnologii de eficientizare energetică. consumului energetic,
• Sporirea disponibilităţii încălzirii în anumite edificii de la 30 până la ameliorarea disciplinei financiare
120 de zile pe an. din sector, vizarea recuperării
• Numărul de clădiri conectate depăşeşte indicatorul de produs: 39 de continue a costului tarifelor
obiecte / instituţii de uz social şi 37 de obiecte / blocuri de locuit energetice şi remedierea
beneficiază de măsuri de ameliorare a încălzirii. implicaţiilor sociale şi a sărăciei.
• Adoptarea strategiei cu privire la energie în iulie 2007, vizând • GM a realizat un jalon major
armonizarea legală, tehnică şi de reglementare a sectorului energetic prin elaborarea unei strategii
din Moldova la piaţa energetică internă a UE (Creditul pentru energetice, iar programul CSRS
susţinerea reducerii sărăciei – CSRS-2). urmează să se axeze pe aspectele
de vulnerabilitate energetică.
• Ameliorarea accesului producătorilor agricoli la finanţe este • Asistenţa tehnică şi creditele
reflectată în majorarea portofoliului sectorului bancar în sectoarele producătorilor agricoli privaţi au
AID agrar şi rural cu 144 la sută în perioada anilor 2002–2004. depăşit valorile vizate în SAT;
Sporirea împrumuturilor oferite sectoarelor agrar şi rural în totuşi, Banca are nevoie de o
portofoliile ţărilor intermediatoare financiare, estimate la 25 la sută strategie pentru o abordare mai
din anul 2006 până în anul 2008. exhaustivă a neajunsurilor din
• Servicii consultative rurală, determinate de cerere, prestate 350.000 sectorul agrar.
de producători agricoli pe an (al doilea proiect de investiţii şi • Există oportunităţi considerabile
servicii rurale (PISR 2)). pentru obţinerea finanţării din
• Crearea unui sistem cadastral unificat pentru bunurile imobiliare partea altor donatori în scopul
pentru terenurile urbane şi rurale. îmbunătăţirii serviciilor publice
• În modul corespunzător a fost înregistrată 85 la sută din proprietatea necesare şi a investiţiilor din
rurală aflată în mâini private, fortificând securitatea drepturilor de sector.
proprietate şi posesiune în Moldova — comparativ cu 20 la sută
(rezultatul anticipat al portofoliului).
• Dezvoltarea şi funcţionalitatea deplină a pieţii de bunuri imobiliare.
Creşterea numărului de tranzacţii de la 23,6 mii în anul 1999 până
la 201,6 mii în anul 2006.
• În perioada anilor 2006-2007 au fost create 194 de afaceri noi în
zonele rurale în cadrul PISR-2.
• În perioada anilor 2006-2007 au fost oferite 149 de împrumuturi
beneficiarilor rurali.
• Venitul mediu al afacerilor din zonele acoperite de PISR-1 s-a
majorat cu 23 la sută pe durata proiectului.
• Nu a fost elaborată strategia cu privire la atenuarea noxelor.
93
Pilonul 2. Minimizarea riscurilor sociale şi ambientale, dezvoltarea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale
Reducerea ratei • Direcţionarea asistenţei sociale prin • La data de 13 iunie 2008, Parlamentul a adoptat Legea nr. 133- • Progresul limitat realizat în
sărăciei printre asigurarea unui venit lunar minim garantat, XVI cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui redresarea sărăciei în rândul
familiile cu venituri familiilor defavorizate cu venituri foarte venit lunar minim garantat, familiilor defavorizate, prin acordarea grupurilor rurale începând cu anul
foarte mici mici ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global 2002 sugerează necesitatea unei
mediu lunar al familiei şi necesitatea de asistenţă socială. Legea a intrat înţelegeri mai bune a promotorilor
în vigoare, pentru familiile cu cel puţin un membru cu grad de creşterii economice şi ai reducerii
invaliditate, la 1 octombrie 2008; pentru familiile cu unul şi mai mulţi sărăciei.
copii, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, iar pentru toate celelalte • Multiple programe de
familii, la 1 iulie 2009. asistenţă socială au suferit dispersii
• Întru implementarea legii menţionate, la 16 octombrie 2008, prin în grupurile cu venit mediu şi înalt .
Hotărârea Guvernului nr. 1167 a fost aprobat Regulamentul cu privire • Activităţile în derulare ale
la modul de stabilire şi plată al ajutorului social. portofoliului (servicii de sănătate
• În şedinţa Guvernul Republicii Moldova din 12 noiembrie 2008, a şi asistenţă socială, programul
fost aprobată Hotărârea Guvernului „Cu privire la aprobarea CRSR, analiza impactul social şi
Structurii Sistemului Informaţional Automatizat „Asistenţa sărăciei etc.) sunt continuate în
Socială”, care va spori eficienţa sistemului de asistenţă socială atât scopul creşterii competenţelor
prin oferirea unui instrument de formare continuă, cât şi prin guvernului şi reducerii eficiente
asigurarea informaţională a autorităţilor la nivel central şi local, a nivelului sărăciei
precum şi a personalului din sistemul de asistenţă socială.

Prestarea Majorarea ratei nete a înrolării (RNÎ) în • Datele şi indicatorii de evaluare

învăţământului de învăţământul primar în zonele rurale de la 96 • Elaborarea proiectului strategiei privind optimizarea reţelei de a proiectului au fost insuficienţi
calitate superioară şi la sută până la 98 la sută, în instituţiile instituţii şcolare. pentru a evalua creşterea
ameliorarea accesului gimnaziale – de la 92 la sută până la 95 la sută • Trasarea reformei curriculei, activităţilor de formare şi debursării accesului studenţilor rurali la
la serviciile de şi în instituţiile liceene – de la 28 la sută până unor granturi şcolare pentru sporirea echităţii. învăţământul de calitate; totuşi,
învăţământ în la 35 la sută • Derularea lucrărilor de renovare în 33 de grădiniţe şi 15 centre cadrul de rezultate al proiectului
conformitate cu ODM comunitare alternative, finalizarea formării pentru 2.600 de educaţie de calitate în zonele
Reducerea decalajului între performanţa manageri şi profesori preşcolari, urmând a fi prestate materiale de rurale din Moldova stabileşte
studenţilor din zonele rurale şi cele urbane cu studiu şi didactice şi echipament la debutul anului 2008, cu iniţierea valoarea iniţială şi va măsura
50 la sută unei campanii de comunicare la scară naţională. progresul realizat pe viitor la
• În prezent nu există măsuri pentru a evalua dacă decalajul dintre acest compartiment.
studenţii rurali şi urbani a fost redus. • Exerciţiul de cartografiere a
instituţiilor şcolare şi noua
Iniţiativă cu acces rapid (IAR)
Educaţie pentru toţi (EPT)
urmează să contribuie efectiv la
realizarea rezultatelor SAT.
• Ministerul Educaţiei şi
Tineretului (MET) deţine
competenţe de implementare
limitate; pentru creşterea
competenţelor sunt necesare
eforturi axate, iar iniţiativele

94
 susţinute din buget, solicitând
calitatea de lider şi competenţele
MET, ar fi premature. Lipsa unui
simţ clar de proprietate din
partea MET în prezent sugerează
că aşteptările din partea reformei
învăţământului s-ar putea să fie
prea ambiţioase.
Îmbunătăţirea • Reducerea mortalităţii infantile, a • Diminuarea mortalităţii infantile de la 14,4 în anul 2003 până la • Datele cu privire la rezultatele de
eficienţei alocărilor de mortalităţii copiilor în vârstă de până la 5 11,8 în anul 2006; reducerea mortalităţii copiilor în vârstă de până sănătate trebuie să fie
surse în sectorul ani şi a mortalităţii materne la 5 ani de la 18 în anul 2003 până la 14 în anul 2006. Micşorarea interpretate cu precauţie.
sănătăţii şi ameliorarea mortalităţii materne de la 22 în anul 2003 până la 16 în anul 2006. Sporirea ratei de infectare (de
indicatorilor de • Reducerea incidenţei şi mortalităţii TBC • Majorarea proporţiei cheltuielilor destinate asistenţei medicale exemplu, în HIV/SIDA) se
sănătate în primare în cheltuielile totale pentru sectorul sănătăţii şi fondul de datorează, cel puţin parţial,
conformitate cu ODM • Stabilizarea incidenţei HIV şi a mortalităţii asigurări pentru sănătate de la 16 până la 31 la sută în perioada intensificării testării, care a
asociate SIDA anilor 2003-2006. depistat cazurile anterior
• Introducerea asigurărilor pentru sănătate şi creşterea acoperirii cu nediagnosticate.
• Majorarea proporţiei de populaţie acoperită acestea până la 75 la sută în anul 2006. • În rândul populaţiei rurale şi a
cu intervenţii de sănătate esenţiale • Adoptarea strategiilor guvernamentale privind TBC şi SIDA; 80 la persoanelor angajate pe cont
sută din femeile gravide cu infecţia HIV au primit tratament; peste propriu există în continuare un
100% din consumatorii de droguri injectabile (CDI) depistaţi sunt risc considerabil de sărăcie
acoperiţi cu programe de reducere a riscurilor. condiţionat de costul maladiilor.
• Dotarea a 343 de centre de asistenţă medicală primară (AMP) şi Trebuie recunoscut faptul că
renovarea a 100 centre AMP în cadrul Fondului de investiţii în reforma sănătăţii reprezintă o
sănătate (FIS); toate oficiile medicilor de familie funcţionale agendă pe termen lung.
prestează servicii esenţiale de asistenţă medicală primară. • Ministerul Sănătăţii a demonstrat
competenţe de implementare a
proiectului, elaborare a
politicilor şi conducerea
procesului de elaborare a unei
strategii generale pentru sănătate.
Prevederea unei susţineri
bugetare sau ANS în acest
context ar fi probabil eficient.
• Multipli donatori contribuie sau
oferă resurse sectorului sănătăţii,
astfel încât asistenţa oferită de
AID trebuie să fie direcţionată
strategic pentru valorificarea
acestor resurse după posibilitate.
Ameliorarea accesului • Media aprovizionării cu apă în regiunile • Aprovizionarea cu apă în regiunile pilot este 18-24 ore pe zi; • Majorarea ratei colectării plăţilor
la şi a calităţii pilot – 16 ore pe zi reducerea pierderilor de apă; creşterea aproape dublă a consumului pentru serviciile comunale a fost
serviciilor de de apă pe cap de locuitor. crucială pentru amplificarea
aprovizionare cu apă şi • Rata colectărilor depăşeşte 80 la sută • Rata colectărilor în regiunile pilot ale proiectului variau între 95 la performanţei financiare a

95
salubrizare şi sută şi 98 la sută. acestora şi pentru îmbunătăţirea
reducerea degradării • Cheltuielile de operare şi întreţinere (OÎ) • Veniturile operaţionale în numerar ca proporţie din cheltuielile asigurării durabilităţii
mediului ambiant şi a acoperite de veniturile operaţionale operaţionale plus deservirea datoriei au variat între 71 la sută şi 85 rezultatelor proiectului.
noxelor ambientale la sută din profit în anul 2007 în cele cinci oraşe pilot comparativ cu • Alţi donatori au oferit sprijin în
• Îmbunătăţirea calităţii apei pierderile operaţionale nete din anul 2003. extinderea eforturilor existente;
• 100% din probele de apă, calitatea cărora a fost testată aceste resurse ar putea fi
• Stocurile de POP învechite reambalate şi microbiologic, din regiunile pilot corespund valorilor vizate. direcţionate strategic pentru
depozitate într-un mod sigur Anterior, 10 la sută din probe erau contaminate cu patogeni E. coli. optimizarea impactului.
• Împădurirea a circa 21.000 hectare de terenuri degradate. • În Moldova nu a fost încă creat un
• Gestiunea / distrugerea 100% din POP. sistem modern de gestiune a
• Proiectul(ele) de conservare a solului va(vor) condiţiona o reducere substanţelor chimice din cauza
a emisiilor de CO2 în valoare de 4,3 milioane tone în următorii 10 unor tergiversări de proiect.
ani. Aspectele de gestiune a proiectului
şi AT urmează a fi analizate pentru
a asigura durabilitatea rezultatelor
de dezvoltare.
Pilonul 3. Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării sectorului public
Creşterea • Selectarea competitivă, în bază de merite, a • Finalizarea analizei funcţionale a Guvernului, cu implementarea • Bancă necesită o înţelegere mai
competenţelor funcţionarilor publici recomandărilor selectate privind reorganizarea entităţilor bună cum ar putea asista GM în
sectorului public în guvernamentale. dezvoltarea simţului de
elaborarea şi • Crearea unei Unităţi centrale de coordonare a politicilor în cadrul proprietate şi reformarea
implementarea • Instituirea unui sistem naţional de formare Aparatului Guvernului, conducerea desemnată în toamna anului 2007. guvernării sectorului public.
politicilor publice în serviciul public • Elaborarea unui nou nomenclator al posturilor din serviciul public şi
desfăşurarea unui cadru de categorisire pentru introducerea unui
• Îmbunătăţirea planificării locale a sistem transparent şi uniform de remunerare a funcţionarilor publici.
bugetului de stat • Inexistenţa unui sistem naţional de formare în serviciul public.
• Sprijinirea de către FFMD în derulare a unui efort mai amplu de
reformă a administrării publice (RAP).

Diminuarea percepţiei • Reducerea proporţiei achiziţiilor dintr-o • Fortificarea competiţiei în achiziţiile publice prin reducerea • Banca a oferit sprijin eficient în
publice a corupţiei în singură sursă până la 20 la sută din numărului de achiziţiilor efectuate dintr-o singură sursă de la 51 la îmbunătăţirea transparenţei şi
guvern prin numărul total de contracte şi până la 15 la sută până la 45 la sută din valoarea totală a contractelor desemnate. răspunderii în gestiunea
îmbunătăţirea sută din valoarea totală a contractelor (cu Sporirea licitaţiilor deschise de la 28 la sută până la 40 la sută din fondurilor publice.
transparenţei şi excepţia serviciilor comunale). În anul valoarea contractelor desemnate. • Deşi SAT a accentuat importanţa
răspunderii în 2004, achiziţiile publice erau deschise • Instituţionalizarea CCTM drept fază de planificare strategică a ameliorării accesului persoanelor
gestiunea fondurilor pentru abuz şi corupţie ciclului bugetar regulat prin aplicarea amendamentelor la Legea cu pauperizate la serviciile judiciare,
publice privire la sistemul bugetar şi procesul bugetar. a fost înregistrat un progres
• Elaborarea bugetelor anuale în baza • Până în prezent CCTM cuprinde toate resursele din bugetul public limitat la acest capitol. Banca
CCTM, reflectând priorităţile GM, precum naţional, inclusiv bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor urmează să examineze strategic
indicate în SCERS. sociale de stat, bugetul asigurărilor naţionale de sănătate, proiectele ce sprijin ar fi eficient pentru
investiţionale finanţate de donatori; extinderea acoperirii planurilor îmbunătăţirea simţului de
detaliate de cheltuieli pe sectoare pentru CCTM de la 3 sectoare în proprietate al guvernului asupra
anul 2005 până la 6 sectoare în anul 2007). procesului şi competenţele
• Finalizarea proiectului conceptual şi funcţional al noului sistem acestuia în domeniul în cauză sau

96

• Elaborarea şi lansarea implementării conceptului de dezvoltare a
• Aprobarea şi lansarea implementării planului strategic pentru
• Percepţia corupţiei a diminuat la punctele de trecere transfrontalieră
Performanţa Băncii şi coordonarea asistenţei
Calitatea produselor şi • Programele FMI (instrumentul pentru
serviciilor reducerea sărăciei şi creştere economică -
IRSCE) şi ale Băncii Mondiale (Creditul de
ajustare structurală III) au fost recent
suspendate, doar puţin sub o-treime din
fondurile obligate fiind debursate
Dialogul ţării şi • Moldova s-a confruntat cu necesitatea
coordonarea asistenţei achitării restanţelor la datoria externă şi de
aceea a avut acces limitat la resurse pentru
abordarea nevoilor de dezvoltare
informaţional integrat de gestiune financiară, la nivel de Guvern. să opteze pentru lăsarea acestui
subiect să fie abordat de alţii.
unui sistem guvernamental de control financiar intern şi audit • Ameliorarea continuă a
intern, în baza standardelor UE. procesului de alocare a bugetului
oferă oportunitatea lărgirii
dezvoltarea instituţională a Curţii de conturi (sprijinită financiar din spaţiului fiscal pentru investiţii
FFMD paralel pentru AT Curţii de conturi). publice printr-o eficienţă şi
eficacitate sporită. Aceasta va
(Studiul asupra percepţiei corupţiei efectuat de TI-Moldova în implica dezvoltarea în continuare
rândul firmelor de expediere / intermediere, precum şi în rândul a competenţelor în elaborarea
companiilor de transport şi comerţ din localităţile pilot ale politicilor şi asigurarea faptului că
proiectului FTCESE). lecţiile însuşite din intervenţiile
pilot sunt încorporate într-un
proces mai vast de elaborare a
politicilor din sector.
• Performanţa portofoliului este satisfăcătoare – 14 proiecte (3 • Intervenţiile localizate şi vizate s-
Fonduri globale de mediu – FGM), totalizând 185,2 milioane de au dovedit eficiente, reieşind din
dolari SUA. contextul ţării la debutul perioadei
• Fonduri fiduciare în proces de implementare în valoare de 69 SAT. În prezent se impune o
milioane de dolari SUA. selectivitate mai mare pentru
• Inexistenţa problemelor sau proiectelor PP. optimizarea cheltuielilor AID
• Înlăturarea jalonului ambiental al ţării, aşa cum EIPŢ a depăşit (diminuarea costurilor de
valoarea 3,5 supraveghere) şi pentru
• Înlăturarea recentă de către Grupul de asigurare a calităţii (GAC) a valorificarea strategică a resurselor
jalonului pentru dosarul ţării, graţie unei performanţe bune şi durabile. donatorilor.
• Co-finanţare considerabilă din partea donatorilor, în particular CE; • Echipa din ţară implementează un
Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) şi-a amplificat proces consultativ cu partenerii
implicarea, iar Corporaţia Provocările Mileniului (CPM) a elaborat implicaţi pentru elaborarea SPT,
un acord pentru anul 2008. similar celui utilizat de GM pentru
• A fost creat un mecanism pentru coordonarea asistenţei externe, dar crearea Strategiei naţionale de
acesta rămâne fragmentat – Cabinetului primului vice prim ministru dezvoltare.
i-a fost încredinţată responsabilitatea pentru supravegherea
funcţiilor de coordonare, exercitate în prezent de Ministerul
Economiei şi Comerţului (MEC) şi Ministerul Finanţelor (MF).
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) coordonează asistenţa din
partea CE.
97
 Tabelul A.2: Moldova – Programul de creditare planificată şi implementată (AF 2005-2008)
Planurile SAT (12 noiembrie 2004) AID Raport de progres (25 septembrie 2006) AID
AF Proiect US$ (M) Status a/ US$ (M)
2005 AT în gestiunea finanţelor publice 10,0 Real 8,5

Proiecte adiţionale, real:

Supliment pentru cadastru 3,0

Sub-total 10,0 Sub-total 11,5

2006 Servicii şi investiţii rurale - 2 15,0 Real 15,0
Educaţie de calitate în localităţile rurale din Moldova 10,0 Real 10,0
Ameliorarea competitivităţii 5,0 Real 9,8

Proiecte adiţionale, real:

Gripa aviară - Moldova 8,0

Sub-total 30,0 Sub-total 42,8

Sub-total AF2005-2006 40,0 Sub-total AF2005-2006 54,3

Raport de progres (25 septembrie 2006) AID Raport de finalizare (27 noiembrie 2007) AID
AF Proiect US$ (M) Status US$ (M)
2007 Asistenţă medicală primară şi asistenţă socială 15,0 Real 17,0
CSRS 10,0 Real 10,0
Proiectul de reabilitare a reţelei drumurilor b/ 16,0 Real 16,0

Sub-total 41,0 Sub-total 43,0

2008 Reducerea riscurilor naturale în spaţiul rural 10,0 Transferat pentru AF 2009 0,0

[Proiecte adiţionale, real:]

CSRS-2 10,0
Proiectul naţional de alimentare cu apă 14,0
RISP2 AF 6,0
Sub-total 10,0 Sub-total 30,0
Sub-total AF2007-2008 51,0 Sub-total AF2007-2008 69,0

TOTAL AF 2005-2008 91,0 TOTAL AF 2005-2008 123,3

a/ Real, abandonat sau transferat pentru alt AF
b/ Denumirea proiectului a fost schimbată în Proiectul de susţinere a programului în sectorul drumurilor
98
 Tabelul A.3. Servicii necreditare planificate şi implementate (AF 2005-2008)

Planurile SAT (12 noiembrie 2004) Raport de progres (25 septembrie 2006)
FY Produs Status a/
2005 Studiu al creşterii economice (MET) Real
Notă asupra educaţiei Transferat pentru AF 2006
Notă asupra agriculturii Transferat pentru AF 2006
AT/dialog DSP/DSF Transferat pentru AF 2007
Note cu privire la politici Real
Continuare ERFT Real
Continuare REAT Real
COMO Macro-monitorizare În desfăşurare
Dezvoltarea autorităţilor publice locale/ comunitară Transferat pentru AF 2008

Produse adiţionale, real:

Notă asupra guvernării pe verticală ascendentă
2006 Reconciliere prin educaţie Real
Achiziţii publice (IDF)
Actualizare a evaluării sărăciei Transferat pentru AF07
Actualizare a SRS b/ Real
Notă asupra gestiunii riscurilor naturale Transferat pentru AF07
Notă asupra asistenţei sociale Transferat pentru AF07
Continuare AT PESF Real
Actualizare ERFT Transferat pentru AF08

Produse adiţionale, real:

Notă asupra sănătăţii
Notă asupra educaţiei
Notă asupra agriculturii
AT/dialog cu privire la protecţia socială
Analiza sărăciei şi impactului social (ASIS)
AT pentru guvernarea în serviciul public

99
 Planuri/Raport de progres (25 septembrie 2006) Raport de finalizare (27 noiembrie 2007)
2007 Analiza finanţelor publice Real
COMO Macro-monitorizare În desfăşurare
AT/dialog DSP/DSF Real
ROSC Contabilitate şi Audit Real
Strategia Băncii în sectorul transporturilor Transferat pentru AF08
Achiziţii publice (IDF)

Produse adiţionale, real:

Actualizarea evaluării sărăciei
Notă asupra asistenţei sociale
Notă asupra gestiunii riscurilor naturale
2008 Actualizare ERFT
Actualizare REAT
AT pentru abilitarea juridică a celor mai sărace Real
comunităţi
[ Produse adiţionale, real:]
Actualizare PESF
AT pentru Strategia Băncii în sectorul
transporturilor
Dezvoltarea autorităţilor publice locale/
comunitară
AT/dialog DSP

SRS/JSAN ?
a/ Real, abandonat sau transferat pentru alt AF.
b/ Denumirea a fost schimbată în AT pentru actualizarea profilului sărăciei şi sprijin SRS

100
 Anexa 4: fişa de rezultate sat şi auto-evaluarea programului de ţară în Moldova

Fişa de evaluare a rezultatelor Strategiei de Asistenţă a Ţării (SAT) pentru Moldova, AF2008
(1=deteriorare) (2=fără schimbare) (3=ameliorare parţială) (4=ameliorare considerabilă)
Rezultatele de ţară Rezultatele pe care Banca anticipează să le influenţeze – SAT AF05-08 Progres Scor
I. Mediu competitiv de comerţ, stabilitate şi creştere pro-săraci
Menţinerea cadrului macroeconomic stabil Strategia cu privire la datorii Potrivit planului 4
Reducerea valorii prezente nete (VPN) a datoriei de stat Reducerea deservirii datoriei de stat Potrivit planului 4
Inflaţia ţinută sub 10 la sută Situaţia curentă a Guvernului privind obligaţiile sale bugetare Potrivit planului 4
Implementarea unui sistem de pensii financiar şi social Absenţa privilegiilor în pensii / redistribuirea privilegiilor de pensii / deţinerea
Mixt 3
viabil de către 100% din contribuitori a conturilor individuale
Reducerea timpului de vămuire / reducerea costului de licenţiere / reducerea
Micşorarea costului de administrare a afacerilor Mixt 3
numărului de inspecţii
Stoparea deteriorării infrastructurii transporturilor Instituirea unui sistem de colectare a plăţilor rutiere În derulare 2
Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea Creşterea disponibilităţii şi reducerea consumului specific de agent termic în
Potrivit planului 4
vulnerabilităţii energetice sectoarele pilot
Ameliorarea accesului la credite şi outreach pentru producătorii agricoli /
Agricultură: fortificarea drepturilor de proprietate şi
cooperative voluntare de producţie / implementarea strategiei privind riscurile şi Mixt 3
creşterea accesului la finanţe, cunoştinţe şi tehnologii
noxele
II. Minimizarea riscurilor sociale şi ambientale, dezvoltare capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale
Îmbunătăţirea axării asistenţei sociale Majorarea proporţiei de asistenţă socială axată pe cei săraci În derulare 2
Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi sporirea accesului la Majorarea ratei nete de înrolare (RNÎ) în sectorul rural / reducerea decalajului În derulare 2
educaţie din performanţă între sectoarele rural şi urban
Îmbunătăţirea eficienţei alocărilor în sănătate şi Diminuarea ratelor mortalităţii infantile (RMI) şi materne (RMM), incidenţei şi Potrivit planului 4
ameliorarea indicatorilor mortalităţii TBC/HIV / creşterea procentului de populaţie acoperită cu intervenţii
esenţiale de sănătate
Sporirea accesului la şi calităţii serviciilor de alimentare Alimentarea cu apă 16 ore în sectoarele pilot / îmbunătăţirea ratelor de colectare Potrivit planului 4
cu apă (SAA) şi reducerea degradării mediului ambiant şi a plăţilor / acoperirea costurilor de operare şi întreţinere / ameliorarea calităţii
a noxelor ambientale apei / reducerea stocurilor de POP învechite / sporirea împăduririi
III. Combaterea corupţiei şi ameliorarea guvernării sectorului public
Creşterea competenţelor sectorului public în elaborarea şi Selectarea competitivă, în bază de merite, a funcţionarilor publici / introducerea În derulare 2
implementarea politicilor unui sistem de formare profesională în serviciul public / perfecţionarea sistemelor
de planificare a bugetului pentru guvernele locale
Diminuarea percepţiei publice a corupţiei în guvern prin Reducerea numărului de achiziţii dintr-o singură sursă / bugetele anuale în baza Potrivit planului 4
îmbunătăţirea transparenţei şi răspunderii în gestiunea CCTM
fondurilor publice
Scorul mediu = 3,2

101
 Autoevaluarea programului de ţară pentru Moldova
Clasificarea progresului realizat în baza
Cadrul evaluării rezultatelor SAT (probabilitatea
regional realizării rezultatelor SAT în intervalul de
asamblat timp stipulat) 1=improbabil; 2=moderat
Rezultate SAT b Bornele indicative ale priorităţilor c improbabil; 3=moderat probabil; 4=probabil;
N/A=inactiv / abandonat
intervenţiilor h

autoevaluare d
Directorul Directorul Directorul Scorul mediu de
Dovezi ale relevanţei

Nivel Nivel de sector

Disponibilitatea datelor
pentru rezultatele SAT g

macro mediu de ţară 1 de sector 2

sector / Menţinerea cadrului macroeconomic stabil Strategia cu privire la datorii Potrivit planului 4 4
temă a
Reducerea VPN a datoriei de stat Reducerea deservirii datoriei de stat Potrivit planului 4 4
Inflaţia ţinută sub 10 la sută Situaţia curentă a Guvernului privind obligaţiile sale bugetare Potrivit planului 4 4

justiţie
Implementarea unui sistem de pensii financiar Absenţa privilegiilor în pensii / redistribuirea privilegiilor de pensii /

Administrare
Mixt 3 3

publică, lege şi
şi social viabil 100% din contribuitori deţin conturi individuale
Industrie Micşorarea costului de administrare a Reducerea timpului de vămuire; reducerea costului de licenţiere;
Mixt 3 3
şi comerţ afacerilor diminuarea numărului de inspecţii
Stoparea deteriorării infrastructurii
Transport Instituirea unui sistem de colectare a plăţilor rutiere În derulare 2 2
transporturilor

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi Creşterea disponibilităţii şi reducerea consumului specific de

Potrivit planului 4 4

minerit
reducerea vulnerabilităţii energetice agent termic în sectoarele pilot

şi creştere pro-săraci
Energetică şi
Agricultură: fortificarea drepturilor de Ameliorarea accesului la credite şi outreach pentru producătorii

Mediu competitiv de comerţ, stabilitate

proprietate şi creşterea accesului la agricoli / cooperative voluntare de producţie / implementarea Mixt 3 3
finanţe, cunoştinţe şi tehnologii strategiei privind riscurile şi noxele

silvicultură

Agricultură,
piscicultură,
Îmbunătăţirea axării asistenţei sociale Majorarea proporţiei de asistenţă socială axată pe cei săraci În derulare 2 2

Diminuarea RMI şi RMM, incidenţei şi mortalităţii TBC/HIV /

servicii sociale
Îmbunătăţirea eficienţei alocărilor în

Sănătate şi alte
creşterea procentului de populaţie acoperită cu intervenţii Potrivit planului 4 4
sănătate şi ameliorarea indicatorilor

incluziunii sociale
esenţiale de sănătate

ambientale, dezvoltarea
Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi Majorarea ratei nete de înrolare (RNÎ) în sectorul rural / reducerea
Educaţie În derulare 2 2

Minimizarea riscurilor sociale şi

capitalului uman şi promovarea
sporirea accesului la educaţie decalajului din performanţă între sectoarele rural şi urban

102
 Alimentarea cu apă 16 ore în sectoarele pilot / îmbunătăţirea
Sporirea accesului la şi calităţii SAA şi
ratelor de colectare a plăţilor / acoperirea costurilor de operare şi
reducerea degradării mediului ambiant şi Potrivit planului 4 4
întreţinere (OÎ) / ameliorarea calităţii apei / reducerea stocurilor de

alimentare
a noxelor ambientale

salubrizare,
POP învechite / sporirea împăduririi

protecţia produselor

Alimentarea cu apă,
Selectarea competitivă, în bază de merite, a funcţionarilor publici /
Creşterea competenţelor sectorului
introducerea unui sistem de formare profesională în serviciul
public în elaborarea şi implementarea În derulare 2 2
public / perfecţionarea sistemelor de planificare a bugetului pentru
politicilor
guvernele locale
Diminuarea percepţiei publice a corupţiei

lege şi justiţie
în guvern prin îmbunătăţirea Reducerea numărului de achiziţii dintr-o singură sursă / bugetele

sectorului public
Potrivit planului 4 4
transparenţei şi răspunderii în gestiunea anuale în baza CCTM

ameliorarea guvernării
Administrare publică,

Combaterea corupţiei şi
fondurilor publice
Media generală 3.21
Numărul total de borne prioritare 14
Nr. %
Bornele "moderat probabil" sau cotate mai bine 10 71,4%
Bornele cotate sub "moderat probabile" 4 28,6%
Bornele abandonate / inactive / ce urmează a fi determinate 0 0,0%
Note:
a/ Rezultatele SAT sunt clasificate în categorii standard de nivel mediu ale cadrului regional de rezultate.
b/ Rezultatele SAT din Cadrul de rezultate al SAT în bază de rezultate (SATBR) (coloana 3 din Anexa B9 model standard Operaţiuni Politici şi Servicii de Ţară (OPSŢ) a SAT).
c/ Selectarea bornelor din Anexa B9 la SATBR (coloana 4) care au prioritate supremă şi oferă indicii dacă activităţile derulează potrivit planului. Pentru programele vaste ale ţarii poate fi selectat un set vast de
borne, iar pentru programele mici ale ţării – un set limitat.
d/ Media autoevaluărilor directorului de ţară ş a directorului de sector a probabilităţii / progresului realizat în îndeplinirea indicatorilor de rezultat ai SAT.
e/ Datele în dinamică ale indicatorului de rezultat final (pentru suplinirea laturii de autoevaluare).
f/ Scorul combinat al clasificării în baza mediei autoevaluării (d) şi a dinamicii indicatorului de rezultat (e) care va fi utilizat / inclus în fişa de evaluare a ţării / în cadrul unităţii vice preşedinţiale (UVP) (formula RAG
urmează a fi determinată).
g/ Clasificarea disponibilităţii rezultatelor SAT: 1 nu există date deloc; 2 date insuficiente pentru cuantificarea progresului în realizarea rezultatelor SAT; 3 unele lacune în valorile iniţiale de referinţă, valorile vizate
sau valorile recente, dar suficiente pentru cuantificarea progresului în realizarea rezultatelor SAT; 4 setul deplin de date disponibil.
h) Clasificarea relevanţei intervenţiilor: 1 lipsa activităţilor / acţiunilor sau preconizarea evaluării relevanţei continue a intervenţiei(lor) pentru rezultatul SAT; 2 există dovezi dar nu au fost utilizate pentru evaluarea
relevanţei intervenţiilor pentru rezultatul SAT.

103
 Anexa 5 (Anexa B9): Matricea de rezultate SPT
Rezultatele SPT
Obiectivele /
(rezultatele pe care Grupul Instrumentele şi
rezultatele de Probleme şi obstacole Jaloane
BM urmează să-i influenţeze partenerii SAT
dezvoltare ale ţării
pe perioada SPT)
Pilonul I. Ameliorarea competitivităţii economice în sprijinul creşterii economice durabile
Obiectivul strategic 1: Ameliorarea competitivităţii sectorului întreprinderilor din Moldova
Creşterea exportului de Structura producţiei şi Sistem de metrologie, Majorarea numărului de standarde Împrumuturi în derulare
bunuri şi servicii ca şi exportului din Moldova este standardizare, testare a calităţii adoptate ce corespund UE de la 200 (în / preconizate:
cotă a PIB de la 30,5 la dominată de produse cu (MSTC) ce respectă obligaţiile anul 2007) până la 500. CSRS şi împrumuturi pentru
sută în anul 2007 valoare mică. Anvergura asumate faţă de Organizaţia politici de dezvoltare (ÎPD)
pieţelor şi bunurilor pentru Mondială a Comerţului (OMC) Creşterea numărului de firme ce obţin posibile pe viitor; Proiectul
export este slab diversificată. certificate de calitate, recunoscute de ameliorare a
Necorespunderea produselor Diminuarea costurilor de internaţional, de la 130 (în anul 2007) competitivităţii – finanţare
standardelor internaţionale de corespundere exigenţelor de până la 300. suplimentară; Proiectul de
calitate reprezintă o limitare reglementare, suportate de investiţii şi servicii rurale 2
deosebită pentru accesul la întreprinderi, de la 16 la sută în Reducerea costului obţinerii permisului (ASDI) FA; Proiectul de
pieţele de desfacere. anul 2007 sub 12 la sută (după de construcţie de la 292 de zile (BD09) ameliorare a competitivităţii
cum măsurate prin studiul Costul până la mai puţin de 200 de zile. II – PAC-2 FA; Grant din
Moldova continuă să fie una administrării afacerilor) fondul fiduciar (FF) pentru
din ţările din regiune cu cele reforma sectorului financiar
mai mari costuri legate de Sporirea proporţiei Crearea unui birou al istoriei de credit din Moldova (Olanda)
Majorarea (netă) a corespunderea exigenţelor de întreprinderilor cu acces la surse perfect funcţional.
investiţiilor directe reglementare. oficiale de finanţare AAC în derulare /
externe (IDE) de la investiţională de la 17,71 la sută Direcţionarea unei proporţii mai mari de preconizate:
130 dolari SUA pe cap Costul intermedierii financiare (în anul 2005) până la 25 la sută credite spre sectorul privat de la 27.9 la Actualizarea Programului
de locuitor în anul este relativ mare, iar accesul la (Studiul SMAPÎ) sută (2006). de evaluare a sectorului
2007 finanţarea de lungă durată în financiar – PESF (FMI);
scopuri investiţionale rămâne Memorandul economic al
a fi în continuare limitat. ţării – Competitivitate;
Competenţele de
planificare a investiţiilor în
sector INF; Raportare
financiară corporativă;
Raport asupra mediului de
afaceri; Securitatea
produselor alimentare;

104
 Telecomunicaţii şi TI

CFI:
Împrumuturi şi investiţii în
capital propriu, plus servicii
consultative în sectorul
financiar, pentru fortificarea
băncilor locale, finanţare
directă în sectoarele reale şi
fondul regional privat pentru
echitate, plus dezvoltarea
instituţiilor financiare
nebancare.

Obiectivul strategic 2: Ameliorarea gestiunii reţelei de drumuri

Majorarea lungimii Pentru atragerea investiţiilor şi Majorarea proporţiei drumurilor Audituri tehnice confirmând că lucrările Împrumuturi în derulare
drumurilor reparate sprijinirea producţiei este în condiţie satisfăcătoare sau de reparare a drumurilor corespund / preconizate:
necesară o infrastructură fizică bună de la 7 la sută în anul 2006 cerinţelor contractuale. CSRS şi ÎPD posibile pe
adecvată. – costurile de transport vor fi viitor; Proiectul de
estimate în baza procentului de Fonduri totale disponibile pentru lucrările susţinere a programului din
În ultimii 15 ani reţeaua drumuri naţionale în stare de întreţinere a drumurilor publice. sectorul drumurilor –
drumurilor a ajuns într-o stare satisfăcătoare, bună şi precară. finanţare suplimentară
avansată şi cronică de (BERD, BIE, CE, CPM)
decădere din cauza lipsei unei Diminuarea cheltuielilor de Majorarea cotei finanţării alocate
întreţineri adecvate. operare a vehiculelor pe drumuri, întreţinerii drumurilor prin intermediul AAC în derulare /
în cadrul Programului din unui proces competitiv de la 0 la sută în preconizate:
Reparaţia drumurilor va sectorul drumurilor, cu cel puţin 2008 până la 20 la sută către 2010 şi 30 la Strategia pentru sectorul
solicita sprijinul oferit de 8 la sută, potrivit evaluării ex- sută către 2011. transportului (BERD, BIE)
comunitatea de donatori post.
internaţionali şi utilizarea
contractorilor externi pentru
executarea lucrărilor, ţinând
cont de competenţele precare Majorarea valorii bunurilor
ale industriei domestice de rutiere de la 8,4 miliarde de
construcţie a drumurilor. dolari SUA în anul 2007

Obiectivul strategic 3: Reducerea vulnerabilităţii energetice prin ameliorarea eficienţei energetice şi sporirea diversificării surselor de energie
Diminuarea proporţiei Consumul energetic este Reducerea cu 10 la sută a Adoptarea şi demararea iniţierii de către Împrumuturi în derulare

105
de pierderi de energie intensiv datorită utilajului şi
electrică ca si cotă a tehnologiilor învechite,
consumului total de totalizând aproximativ de trei
energie de la 12,7 la ori mai mult decât indicatorii
sută în anul 2007 respectivi raportaţi în ţările
dezvoltate.
Întrebuinţarea considerabilă în
economie a surselor energetice
importate, de rând cu
majorarea considerabilă a
preţurilor, restricţionează
sectorul producerii.
Agenda nefinalizată de
reforme şi acumularea noilor
datorii (preponderent în
sectorul de termificare
sectorială în Chişinău)
periclitează viabilitatea
financiară a principalelor piese
ale sectorului energetic.
Obiectivul strategic 4: Competitivitatea agrară
Ameliorarea Lipsa accesului la finanţe
competitivităţii pentru cultivarea productivă a
sectorului agrar rural, culturilor şi a investiţiilor în
după cum reflectată în ameliorarea terenurilor
intensităţii energetice, măsurată
prin consumul total primar de
energie (TE) ce revine la 1.000
dolari SUA de PIB, la rata
parităţii puterii de cumpărare
(PPC)
Majorarea cu 10 la sută a
producţiei din surse regenerabile
de energie (SRE)
Recuperarea costului pentru
tarifele la agentul termic, gazele
naturale şi electricitate pentru
toate categoriile de consumatori
se apropie de 100%, în timp ce
rata colectării numerarului
depăşeşte în continuare 95 la sută
(pentru gaze naturale şi
electricitate) şi 90 la sută pentru
agentul termic sectorial
Majorarea numărului de
întreprinderi agricole cu
certificate ale calităţii
recunoscute internaţional de la
106
Guvern a unui Program de eficientizare
energetică în sprijinul Strategiei
Energetice 2020 a Moldovei (adoptată în
anul 2007).
Adoptarea unei noi Legi energetice, care
ar permite Moldovei să corespundă
cerinţelor şi să devină membru cu
drepturi depline al Tratatului Comunităţii
Energetice.
Elaborarea şi adoptarea de către Guvern
şi Agenţia Naţională pentru Reglementare
în Energetică (ANRE) a măsurilor de
sprijin a producţiei de energie
regenerabilă, inclusiv tarifele de plăţi
pentru sistemele de energie regenerabilă
(SER).
Dispunerea de către Moldelectrica a unui
nou centru de distribuţie a energiei
electrice şi introducerea unui control
modern de supraveghere şi monitorizare
la distanţă a tuturor substaţiilor de
transmisie.
Semnarea a cel puţin unui proiect şi
demararea debursărilor cu componentă de
eficientizare energetică.
Legiferarea Legii privind promovarea
unui mediu facilitant pentru dezvoltarea
AEÎ.
/ preconizate:
CSRS şi ÎPD posibile pe
viitor; proiectul energetic 2,
inclusiv finanţare
suplimentară; Eficienţă
energetică; Sisteme publice
de încălzire în bază de
biomasă (Fondul carbon
pentru dezvoltare
comunitară – FCDC);
Conservarea energiei şi
reducerea emisiilor
(FCDC)
AAC în derulare /
preconizate:
Studiu asupra eficienţei
energetice; Studiu asupra
subvenţiilor pentru
serviciile comunale publice
(Departamentul Regatului
Unit pentru dezvoltare
internaţională – DFID);
Notă în aspect de politici
energetice
CFI:
Servicii consultative şi
investiţii pentru promovarea
PPC, linii de credit pentru
eficientizare energetică
oferite băncilor locale
Împrumuturi în derulare
/ preconizate:
CSRS şi ÎPD posibile pe
viitor; Proiectul de
sporirea exporturilor şi
a valorilor per unitate Lipsa informaţiei şi
ale produsele agricole controlului calităţii au redus
productivitatea şi potenţialul
de export al gospodăriilor
agricole
Privatizarea terenurilor a
rezultat în fragmentarea
dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole,
proprietăţile mici ale
individului fiind repartizate pe
3 sau mai multe parcele
diferite, amplasate la kilometri
depărtare unele de altele.
30 în anul 2007 până la 80 către
finele anului 2011.
O utilizare mai eficientă a
informaţiei despre pieţe şi a
cunoştinţelor tehnice de-a lungul
lanţului valoric agrar,
condiţionând (după cum măsurat
în 6 sate pilot comparativ cu
valorile iniţiale şi cazurile
control):
• Creşterea valorii producţiei
şi reducerea variabilităţii;
• Reducerea numărului de
firme generatoare de
pierderi;
• Majorarea productivităţii
totale a factorilor (PTF) în
gospodăriile agricole
intervievate.
Sporirea activităţii de antreprenoriat în investiţii şi servicii rurale 2
zonele Proiectului de investiţii şi servicii (ASDI) FA; Proiectul de
rurale şi ameliorarea ratelor de ameliorare a
supravieţuire. competitivităţii 2 FA
Implementarea reparcelării terenurilor, cu AAC în derulare /
participarea a cel puţin 30 la sută din preconizate:
populaţie în 6 comune rurale. Securitatea produselor
alimentare; Memorandul
economic al ţării
Valoarea în dolari SUA a împrumuturilor CFI:
debursate în cadrul liniilor de credit Finanţare directă
vizate ale CFI sectorului rural. companiilor din agro-
business, linii de credit
băncilor locale care oferă
împrumuturi sectorului de
business agrar şi zonelor
rurale

Pilonul II. Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, dezvoltarea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale
Obiectivul strategic 5: Lărgirea anvergurii incluziunii şi ameliorarea protecţiei sociale
Fragmentarea transferurilor de Majorarea cotei transferurilor Majorarea proporţiei de noi pensionari, Împrumuturi în derulare
asistenţă socială a limitat sociale fără contribuţii, pentru care eligibilitatea pensiei a fost / preconizate:
abilitatea acestora de a viza recepţionate de gospodăriile determinată în afara Legii privind pensiile CSRS şi ÎPD posibile pe
păturile pauperizate. casnice din chintila (20%) de asigurări sociale, de la 98 la sută (cu viitor; Servicii de sănătate
inferioară, ca şi venituri, de la 40 excepţia militarilor şi organelor de şi asistenţă socială
Este necesară creşterea la sută în anul 2009 până la 50 la poliţie) până la 100% Fondul de investiţii sociale
competenţelor Guvernului în sută către anul 2011 2; Potenţial proiect al
implementarea legii recent O vârstă a pensionării mai durabilă din deinstituţionalizării
aprobate privind sprijinul Majorarea proporţiei calcului punct de vedere al actuarilor – majorând-
social noilor pensii, în baza o cu 6 luni în fiecare an calendaristic (în
contribuţiilor actuale achitate, de anul 2008 valoarea iniţială a vârstei AAC în derulare /
Beneficiile de pensii din la 60 la sută până la 100% constituia 62 ani pentru bărbaţi şi 57 – preconizate:
Moldova nu sunt încă bazate pentru femei) Pilotul migraţiunii
cu siguranţă pe contribuţiile sezoniere (Organizaţia

107
Diminuarea proporţiei achitate de facto. Durabilitatea Elaborarea documentului strategiei Internaţională pentru
persoanelor aflate sub financiară pe termen lung a privind asistenţa în bază de comunitate Migraţie – OIM); Analiza
nivelul pragului de sistemului de pensii va sau deinstituţionalizarea. cheltuielilor publice
sărăcie, egal cu PPC necesita extinderea (ASDI)
4,3 dolari SUA în zi, competenţelor limitate ale
de la 34,5 la sută în ministerului în domeniul
anul 2006 analizelor şi monitorizării
politicilor, precum şi în
evaluarea aspectelor de
protecţie socială.

Obiectivul strategic 6: Ameliorarea calităţii şi accesului la educaţie, potrivit ODM

Ameliorarea accesului Capacitatea serviciilor Creşterea înrolării în programele Renovarea şi dotarea instituţiilor Împrumuturi preconizate
la programe şcolare de preşcolare este redusă, în preşcolare de la 71,1 la sută în preşcolare în comunele selectate. / în derulare:
calitate de la 71,1 la particular în comunităţile anul 2008 până la 75 la sută către CSRS şi ÎPD posibile pe
sută în anul 2008 până rurale. anul 2011 pentru copiii cu vârsta Sporirea proporţiei de cadre didactice viitor; Educaţie de calitate
la 75 la sută către anul cuprinsă între 3 şi 6 ani şi de la preşcolare formate în cadrul EPT-IAR, în sectorul rural; Educaţie
2011 pentru copiii cu Urmează a fi elaborate şi 77,1 la sută în anul 2008 până la cumulativ cu alte cursuri de formare pentru toţi (EPT)—
vârsta cuprinsă între 3 implementate standardele 85 la sută către anul 2011 pentru oferite de MET din alte surse, de la iniţiativa cu acces rapid
şi 6 ani şi de la 77,1 la moderne de studiu şi copiii cu vârsta 5-6 ani valoarea iniţială egală cu 14,7 la sută în (IAR) – componenta
sută în anul 2008 până dezvoltare, în conformitate cu anul 2008. preşcolară (EPT,
la 85 la sută către anul curricula pentru dezvoltare Ameliorarea calităţii educaţiei în UNICEF); Fondul de
2011 pentru copiii cu timpurie; resursele umane sectorul rural, după cum investiţii sociale 2
vârsta 5-6 ani urmează a fi formate în măsurată prin ameliorarea Participarea Moldovei în cel puţin un
metode moderne de predare; reuşitei elevilor (rezultatele program internaţional de evaluare. AAC:
urmează a fi introduse noi testelor naţionale de evaluare Analiza cheltuielilor
materiale de predare şi studiu iniţiale a clasei 9 şi mediile Pilotarea şi extinderea la scară naţională a publice (ASDI)
examenelor de bacalaureat, formulei revizuite de finanţare pentru
Înrolarea şcolară variază în calculate în funcţie de subiect: instituţiile şcolare.
funcţie de nivelul de venituri. reuşita va spori cu cel puţin 5 la
sută) Majorarea proporţiei de şcoli din
Ameliorarea calităţii şi La alocarea bugetelor raioanele pilot care au devenit autonome
acces echitabil la instituţiilor şcolare este Ameliorarea eficienţei de la 0 înregistrate în anul 2008.
învăţământ general de utilizată o formulă de finanţare cheltuielilor pentru educaţie:
la 94,1 la sută în anul per capita, dar directorii de • Finanţarea în bază de Pilotarea şi extinderea la scară naţională a
2004 până la 95 la sută şcoli nu au flexibilitate în formulă, elaborată în anul strategiei de optimizare a instituţiilor
către anul 2011 şi până utilizarea bugetelor sale. 2008, în 2 raioane către anul şcolare.
la 98 la sută către anul

108
2015 Numărul în descreştere a 2010;
copiilor de vârstă şcolară a • Majorarea dimensiunii medii
rezultat în clase şi şcoli de a claselor de la 22 elevi în
dimensiuni mai mici sectorul urban şi de la 18
elevi în sectorul rural în anul
2007 până la 23 elevi în
zonele urbane şi 19 elevi în
zonele rurale către anul 2012
Obiectivul strategic 7: Ameliorarea accesului la şi calităţii serviciilor de sănătate, alimentare cu apă şi salubrizare, precum şi reducerea degradării mediului
ambiant şi a noxelor ambientale
Reducerea nivelului Indicatorii de sănătate rămân Sporirea eficienţei în Creşterea transparenţei finanţării din Împrumuturi în derulare
mortalităţii materne în continuare sub mediile UE. valorificarea resurselor din sectorul sănătăţii prin publicarea bianuală / preconizate:
Cota maladiilor cronice, cum sectorul sănătăţii, măsurată prin a Conturilor naţionale de sănătate CSRS şi ÎPD posibile pe
Reducerea incidenţei ar fi bolile cardiovasculare, creşterea cu 5 la sută a ratei de viitor; Servicii de sănătate
HIV/SIDA la 100.000 este dublu în structura externare din spital ce revine Finalizarea şi aprobarea de către Guvern a şi asistenţă socială; Fondul
populaţie mortalităţii evitabile a unui medic în funcţie de Planului naţional general pentru spitale japonez pentru dezvoltare
populaţiei în vârstă aptă de categoria spitalului şi regiune; pentru direcţionarea investiţiilor din socială (FJDS) pentru
Reducerea mortalităţii muncă, ca în UE-10. valorile de referinţă: municipale: infrastructura sănătăţii. hepatitele virale B şi C;
asociate TBC la 30; specializate: 72; raionale: 72; Proiectul gripa aviară;
100.000 populaţie Problemele sectorului sănătăţii generale: 104; psihiatrie: 124 Sporirea autonomiei financiare şi Proiectul de susţinere a
includ: manageriale a medicilor din asistenţa investiţiilor rurale 2;
• co-plăţile neoficiale pentru medicală primară cu cel puţin 12 la sută Proiectul pilot de
serviciile de sănătate Creşterea calităţii asistenţei din alocările contractate direct de alimentare cu apă şi
• lipsa asigurărilor medicale medicale, după cum măsurată Compania Naţională de Asigurări în salubrizare; Programul
Îmbunătăţirea pentru populaţia activă prin îmbunătăţirea conduitei Medicină (CNAM). naţional de alimentare cu
acoperirii cu şi calităţii angajată în afara sectorului hipertensiunii arteriale – apă şi salubrizare; Fondul
serviciilor de public creşterea numărului de pacienţi Numărul de instituţii rurale de asistenţă de investiţii sociale 2;
alimentare cu apă şi cu hipertensiune arterială medicală primară modernizate şi Infrastructura ambientală
• lipsa medicilor şi
salubrizare — 57 la confirmată ţinută sub control / asigurate cu personal calificat (35 centre (Facilitatea globală pentru
asistentelor medicale cu
sută din populaţie va supravegheată, cu nivelul vizat al de sănătate). mediu – FGM); Gestiunea
competenţe adecvate
avea acces durabil la tensiunii arteriale egal cu şi distrugerea stocurilor de
surse adecvate de apă • necesitatea consolidării 140/80mmHg, de la 11 la sută Reducerea posturilor vacante de medici POP (FGM, Olanda,
către anul 2010 şi 68,5 infrastructurii de sănătate din populaţia asigurată până la de familie (MF) în instituţiile medicale Canada); Controlul poluării
la sută vor beneficia de • capacitate redusă pentru 15 la sută. rurale de la 20 la sută până la 15 la sută agricole (FGM); Proiectele
acces către anul 2015 supravegherea şi către anul 2011. de conservare a solului 1 şi
diagnosticul bolilor 2 (Fondul Carbon); Energie
infecţioase Ameliorarea accesului la servicii Elaborarea şi implementarea unei strategii regenerabilă din deşeuri

109
 Calitatea şi siguranţa
serviciilor de alimentare cu
apă şi salubrizare din Moldova
sunt, la general, precare.
Puţine din structurile existente
de tratament a apelor reziduale
corespund standardelor, iar
multe din acestea sunt
abandonate din cauza
costurilor imposibile de
operare şi întreţinere.
Acoperea cu servicii de
alimentare cu apă şi
salubrizare trebuie să fie
extinsă într-un mod, care ar
favoriza persoanele
pauperizate, care de regulă
sunt branşaţi la serviciile
publice în ultimul rând.
Lipsa unei strategii de
gestiune a pesticidelor
învechite a sporit
probabilitatea unor scurgeri de
materiale toxice în mediul
ambiant.
Moldova deţine de cantităţi
neobişnuit de mari de PCB ce
necesită lichidare
Pilonul III. Ameliorarea managementului în sectorul public
Obiectivul strategic 8: Edificarea unui serviciu public profesional
Îmbunătăţirea Nu se practică evaluarea
performanţei sistematică a performanţei
funcţionarilor publici funcţionarilor publici corelată funcţionarii publici, după cum
cu dezvoltarea carierei
de sănătate de calitate – 33 la
sută din respondenţi consideră că
accesul s-a îmbunătăţit
comparativ cu anul precedent,
până la rata curentă de 27,8 la
sută
Sporirea protecţiei contra riscului
financiar în sănătate: valoarea de
referinţă –52 la sută femei, 50 la
sută bărbaţi; majorarea acoperirii
cu asigurări medicale în rândul
persoanelor cu vârsta 15-49 ani
până la 70 la sută pentru femei şi
60 la sută pentru bărbaţi.
Majorarea proporţiei de
populaţie cu acces durabil la
surse adecvate de apă, în
sectoarele urban şi rural
(indicatorul ODM 29: către anul
2010 (AF11) – 57 la sută şi către
anul 2015 (AF16) – 68,5 la sută.
Sistem bazat pe merite şi
îmbunătăţirea eticii pentru
măsurat prin indicele evaluării
110
pentru majorarea acoperirii cu asigurări în agricole (GFM);
rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă Termificare publică în bază
între 15 şi 49 de ani. de biomasă (Fondul
Carbon); Conservarea
Prestarea unui plan de răspuns operaţional energiei şi reducerea
şi integrat pentru sănătatea umană şi emisiilor (Fondul Carbon);
veterinară. Silvicultura comunitară
(Fondul Carbon)
Efectuarea campaniei naţionale de
informare şi conştientizare publică AAC în derulare /
preconizate:
Numărul de angajaţi ai Apă Canal ce Guvernare şi sănătate
revin la o mie de gospodării casnice adecvate; Serviciu
conectate la reţeaua de alimentare cu apă consultative şi investiţii
(valorile iniţiale urmează a fi stabilite pentru promovarea
pentru fiecare sat în parte). parteneriatelor public-
privat în sănătate (CFI);
Numărul de probe de apă potabilă ce Strategia de atenuare a
corespund standardelor bacteriologice ale riscurilor / pericolelor
Moldovei prelevate din sistemul de rurale
alimentare cu apă din comunele rurale
participante
Implementarea sistemului de gestiune şi
raportare a informaţiei despre POP
Implementarea sistemului şi bazei de date
pentru înregistrarea inventarului PCB
Majorarea proporţiei de posturi vacante Împrumuturi în derulare
completate prin selectare competitivă, / preconizate:
în bază de merite, de la 50 la sută până CSRS şi ÎPD posibile pe
la 80 la sută; viitor; AT în administrarea

Sistemul de remunerare este
fragmentat şi opac datorită
multiplelor adaosuri, nu
motivează o performanţă
Ameliorarea calităţii consecventă şi dezvoltarea
serviciilor de profesională, iar remunerarea
reglementare în serviciul public nu este
competitivă pe piaţa muncii
Cetăţenii sunt nemulţumiţi de
aşteptările infinite, serviciul
clientelă precar şi procedurile
complexe ale serviciilor
prestate de agenţiile
regulatoare ale Guvernului
(eliberarea permiselor,
licenţelor, certificatelor)
Obiectivul strategic 9: Creşterea competenţelor sectorului public în elaborarea şi implementarea politicilor publice
Elaborarea, aprobarea Adoptarea Strategiei naţionale Alinierea noilor politici din
şi implementarea de de dezvoltare, trecerea
instituţionale şi în aspect de
politici a ţării (EIPŢ) nr.15.c de
la 3,0 până la cel puţin 3,5
puncte. Realizarea corespunderii
elementare cerinţelor UE pentru
evaluarea serviciului public
Implementarea unui sistem de
gestiune a performanţei în
serviciul public; evaluările
anuale ale performanţei se
încadrează în categoriile de
evaluare
Îmbunătăţirea structurii de
remunerare în serviciul public
prin încorporarea plăţilor
suplimentare în salariul de bază
şi permiterea a nu mai mult de 20
la sută drept bonus pentru
performanţă;
Majorarea scorului EIPŢ nr.15.d
(caracterul adecvat al
remunerării şi gestiunea fondului
de salarii) de la 2,5 până la cel
puţin 3,0
Aprobarea şi iniţierea implementării bazei
sector la SND, planificarea metodologice şi legale pentru procesul de
111
publică — Fondul fiduciar
Diminuarea rotaţiei funcţionarilor publici administrat de mai mulţi
nou angajaţi timp de cinci ani donatori – FFMD (DFID,
ASDI, Olanda)
Majorarea numărului de funcţionari
publici calificaţi ce depun dosarele
pentru posturi vacante în guvern AAC în derulare /
preconizate:
Adoptarea şi aplicarea în practică la nivel Evaluarea sistemelor ţării;
de autorităţi ale administraţiei public Analiza cheltuielilor
centrale a regulamentului privind publice (DFID, ASDI)
gestiunea performanţei în serviciul public
Aprobarea şi implementarea către anul
2010 a noului act de remunerare în
serviciul public (în baza gradării care
reflectă criteriile de clasificare a postului)
Majorarea salariului mediu în serviciul
public relativ cu sectorul privat, fiind egal
cu cel puţin 80 la sută din media
corespunzătoare de pe piaţa muncii
Revizuirea cerinţelor obligatorii pentru
obţinerea unor servicii de reglementare,
cu abolirea cerinţelor excesive; re-
elaborarea serviciilor de reglementare
pentru procesele de afaceri în scopul
oferirii unui acces convenient şi al
reducerii poverii; îmbunătăţirea
performanţei funcţionarilor publici din
agenţiile de reglementare, după cum
evaluată prin studiile de satisfacţie a
clientelei.
În derulare / preconizate:
către Guvern a unor gestiunii acesteia de la bugetului şi evaluarea impactului politici. RAP FFMD; CSRS
politici robuste Ministerul Economiei la acestora anterior să fie aprobate (răspundere în aspect de
Cabinetul Guvernului (CG); de Guvern. Toate aspectele Îmbunătăţirea capacităţii de coordonare politici)
au demarat eforturile iniţiale aferente impactului exercitat de centrală a politicilor de către CG prin
de creştere a competenţelor în politici urmează să fie completarea corespunzătoare cu cadre şi
aspect de analize şi soluţionate la nivel tehnic formare.
coordonare a politicilor, dar anterior luării deciziei în materie
lipsesc procedurile, de politici din partea CG şi Elaborarea metodologiei de evaluare a
metodologia şi competenţele ministerelor impactului, cu formarea funcţionarilor
în elaborarea politicilor li publici respectivi.
corelarea acestora cu Creşterea indicelui EIPŢ nr.15.a
obiectivele în aspect de (coordonarea politicilor şi Ministerele şi agenţiile sunt obligate să
politici de nivel mai superior receptivitate) de la 3,5 până la remită (şi să publice pe sit-urile sale din
cel puţin 4,0 Internet) rapoartele anuale asupra
rezultatelor, potrivit metodologiei
aprobate de Guvern.
Obiectivul strategic 10: Ameliorarea transparenţei şi răspunderii în gestiunea surselor monetare publice
Ameliorarea Informaţia despre gestiunea Îmbunătăţirea scorului evaluării Integrarea noii clasificări bugetare cu Împrumuturi în derulare
disciplinei fiscale bugetului este fragmentată şi cheltuielilor publice şi a planul de conturi unificat şi alinierea cu / preconizate:
generale şi a alocării nu este disponibilă imediat răspunderii financiare (CPRF) la standardele clasificării funcţiilor CSRS şi ÎPD posibile pe
resurselor (după cum factorilor de decizie IP5 privind clasificarea bugetului Guvernului (CFG) şi ale statisticii viitor; Managementul
dovedit prin (scorul iniţial – C, scorul scontat financiare a guvernului (SFG 2001). finanţelor publice (MFP);
monitorizarea şi Deciziile financiare publice se – A) AT în administrarea
evaluarea efectuate de bazează excesiv pe controale Crearea unui sistem de audit şi control publică — FFMD (DFID,
FMI) financiare şi gestiune excesiv Îmbunătăţirea scorului CPRF la financiar intern public în baza modelului ASDI, Olanda);
de centralizate şi orientate pe IP21 măsurând eficacitatea UE Dezvoltarea strategică a
comenzi, sisteme auditului intern (scorul iniţial – Curţii de Conturi (DFID,
subdezvoltate de audit, C+, scorul scontat – cel puţin B) Fortificarea capacităţii instituţionale a Olanda)
Curţii de conturi să exercite funcţia de
Îmbunătăţirea scorului CPRF la audit extern AAC în derulare /
Un sistem eficient de achiziţii IP26 măsurând eficacitatea preconizate:
publice depinde de Legea auditului extern (scorul iniţial – Implementarea tuturor actelor legislative Evaluarea sistemelor ţării;
achiziţiilor publice, care se C+, scorul scontat – cel puţin B) secundare necesare privind achiziţiile,
concordă cu standardele fortificarea departamentului pentru
internaţionale, legislaţia Creşterea proporţiei contractelor achiziţii publice (Agenţia pentru rezerve Analiza cheltuielilor
secundară efectivă şi un mediu de achiziţii desemnate prin materiale, achiziţii publice şi ajutoare publice (DFID, ASDI);
de autorizare eficient şi efectiv proces competitiv umanitare – ARMAPAU), implementarea
sistemului electronic de achiziţii şi

112
Creşterea competitivităţii în
achiziţiile publice (majorarea în
% din valoarea tuturor
contractelor desemnate prin
proces competitiv)
introducerea amendamentelor
corespunzătoare în legislaţia primară
(PPL)

113
 Anexa 6: Sprijinul partenerilor de dezvoltare38 pentru Strategia Naţională
de Dezvoltare a Moldovei (SND) pe anii 2008-2011
Indicatorii SND Activităţile partenerilor de dezvoltare contribuind
la principalele rezultate ale SND
Obiectivele SND

SND
2008
2009
2010
2011

Principalele
rezultate ale
iniţială
2006 / 7

Valoarea
Obiectivul
CONDIŢIE OBLIGATORIE I: Asigurarea stabilităţii macroeconomice
I.a. Asigurarea şi menţinerea stabilităţii Micşorarea ratei 13,4% Partener Proiect / Program 2008 2009 2010 2011
inflaţiei Finanţare
preţurilor (media anuală) DRUDI CSRS – Sprijin bugetului general * X X X
I.b. Promovarea unor politici flexibile privind Olanda CSRS – Sprijin bugetului general X X
AID CSRS – Sprijin bugetului general X X X X
rata de schimb CE Sprijin bugetului ** 30 35 X X
FMI PRGF *** X X
I.c. Promovarea unor politici fiscale şi Reducerea datoriei 77,4% Total
externe ca şi cotă în Activităţi analitice
bugetare echilibrate PIB FMI
I.d. Îmbunătăţirea managementului AID/CE/ Răspundere financiară şi cheltuieli publice
X
DRUDI (RFCP)
finanţelor publice (MFP) AID/
Majorarea creşterii 5% DRUDI/ Analiza cheltuielilor publice (ACP) X
I.e. Reducerea poverii fiscale asupra PIB ASDI
economiei şi prevenirea extinderii sectorului AID Evaluarea sistemelor ţării (ESŢ) X
* Reformele în aspect de politici sprijinite de CSRS în anii 2008 şi 2009 (adică, sprijin bugetului general) cu
public finanţare din partea Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (AID), Departamentului Regatului Unit
pentru Dezvoltare Internaţională (DRUDI) şi Guvernului Olandei includ reforma sectorului public,
managementul finanţelor publice, agricultură, transport, energetică, asistenţă socială, educaţie, reforma
pensiilor, reforma regulatoare. Finanţarea CSRS este menţionată doar o singură dată în această matrice în
cadrul cerinţei I chiar dacă finanţarea sprijină multe alte priorităţi NDS. Activităţile analitice sectoriale ce
stau la baza CSRS vor fi incluse în cadrul celor cinci piloni. Sumele de surse financiare ale CSRS urmează
a fi determinate.
** Toate sumele CE din prezentul tabel sunt în Euro. Sprijin bugetului din partea CE pentru Moldova vine
sub formă de sprijin bugetelor sectoriale şi ca asistenţă macro-financiară (ultimul program în derulare 45
MILIOANE EUR fiind sprijin bugetelor cvasi-sectoriale şi este corelat ca fiind condiţie 'uşoară' în MFP). În
anul 2008, sectorul sănătăţii va fi ţinta sprijinului bugetar, pentru anul 2009 sectorul nu a fost încă stabilit,
dar s-ar putea să fie alimentarea cu apă / salubrizare. Sumele pentru sprijinul bugetar se referă la totalitatea
programelor de sprijin bugetar obligat şi prognozat sectoarelor din anul respectiv, defalcările variind (detalii
vor fi oferite la o etapă ulterioară).
*** Reformele sprijinite în cadrul Instrumentului pentru reducerea sărăciei şi creştere economică (IRSCE)
includ reformele planificării bugetului / fiscale, climatul investiţional, privatizare, tarifele la agentul termic,
politici monetare, administrare publică, combaterea spălării banilor (CSB), parteneriate privat-public (PPP).
CONDIŢIE OBLIGATORIE II: Creşterea competenţelor administraţiei publice centrale şi locale

38
Deşi Moldova are mulţi parteneri de dezvoltare, în scopurile acestui tabel, sintagma “parteneri de dezvoltare” se referă doar la acei parteneri, care oferă asistenţă oficială de
dezvoltare (AOD).
114
 Indicatorii SND Activităţile partenerilor de dezvoltare contribuind
la principalele rezultate ale SND
Obiectivele SND

SND
2008
2009
2010
2011

Principalele
rezultate ale
iniţială
2006 / 7

Valoarea
Obiectivul
Administraţia publică centrală Reducerea 13.203 Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011
numărului de Finanţare
II.a. Modernizarea administrării publice în baza funcţionari publici la CE * Înrudire 1 2 2
analizei funcţionale şi reorganizării instituţionale nivel central AID Proiectul MFP X X X
II.b. Ameliorarea gestiunii resurselor umane Îmbunătăţirea 121,5 Olanda “ “ “ X X X
raportului salariului ASDI “ “ “ X X X
mediu lunar din DRUDI/
administrarea ADI/
publică la salariul Olanda/ AT administrarea publică – Fondul fiduciar
mediu nominal lunar AID iniţiat de mai mulţi donatori (FFMD) X X X X
în economie PNUD Sprijin în aspect de politici pro-săraci X X X X
PNUD Dezvoltarea capacităţii instituţionale X X X X
II.c. Optimizarea procesului de luare a deciziilor PNUD Fortificarea sistemului naţional de statistică X X X
II.d. Îmbunătăţirea managementului finanţelor Realizările pozitive DRUDI/
reflectate în Olanda/
publice evaluarea AID Dezvoltare strategică a Curţii de conturi X X
managementului AID LC pentru contabilitatea din sectorul public X X X
financiar şi a ASDI
Suport pentru dezvoltarea competenţelor
cheltuielilor publice ADA
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrare X X X
Estonia
(MFCP) Europeană
PNUD
Activităţi analitice
AID/CE/D
RUDI Actualizare PEFA X
AID/
DRUDI/
ASDI Analiza cheltuielilor publice X X
DRUDI CCTM X X
UNIFEM
ADA Planificarea bugetului în aspect de gen X X
* Valoarea minimă estimată a defalcării pentru diverse proiecte
Administraţia publică locală Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011
II.e. Perfecţionarea cadrului instituţional pentru Finanţare
ASDI/
politici locale PNUD Formarea primarilor X
II.f. Claritate în delimitarea funcţiilor între autorităţile Micşorarea 7.988 CE* AT acordurilor MDA-UE, Taiex etc. 2 3 4 4
numărului de PNUD Dezvoltarea guvernelor locale X X X X
publice centrale şi locale funcţionari publici la PNUD
nivel local România Dezvoltare locală integrată X X X X
II.g. Fortificarea autonomiei locale a autorităţilor Soros
PNUD
publice locale prin sporirea decentralizării fiscale Dezvoltarea Municipiului Chişinău X X X
Soros
II.h. Creşterea competenţelor în planificare, Activităţi analitice
stabilirea bugetelor, monitorizare şi evaluare AID Servicii comunitare şi autorităţi locale X

115
 Indicatorii SND Activităţile partenerilor de dezvoltare contribuind
la principalele rezultate ale SND
Obiectivele SND

SND
2008
2009
2010
2011

Principalele
rezultate ale
iniţială
2006 / 7

Valoarea
Obiectivul
1. Fortificarea democraţiei în baza statului de drept şi a respectului principiilor drepturilor omului
1.1. Fortificarea democraţiei, respectarea drepturilor Îmbunătăţirea 60 Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011
nivelului de
omului încredere în
organele de poliţie
(% care nu au
încredere)
1.2. Modernizarea şi sporirea eficienţei sistemului Majorarea % de
cazuri în curţi, în
judiciar care deponenţii
dosarelor au avut
câştig de cauză
1.3. Prevenirea şi combaterea corupţiei Îmbunătăţirea 3,2
indicelui corupţiei
percepute
Şi 1.4. Gestiunea frontierelor de stat Reducerea 468
numărului de crime
implicând trafic de
fiinţe umane

116
 Indicatorii SND Activităţile partenerilor de dezvoltare contribuind
la principalele rezultate ale SND
Obiectivele SND

SND
2008
2009
2010
2011

Principalele
rezultate ale
iniţială
2006 / 7

Valoarea
Obiectivul
ASDI Iniţiativa de supraveghere civilă X X X
ASDI Drepturile omului (SHC) X X X
AID AT Guvernarea sectorului public X X X X

2. Remedierea conflictului Transnistrean şi reintegrarea ţării 39

2.1. Democratizare şi dezvoltarea societăţii civile în Majorarea numărului Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011
de proiecte Finanţare
baza valorilor Europene coordonate sprijinind USAID Dezvoltarea democraţiei X X
comunicarea şi OSCE Asistenţă legală / drepturile omului X
societatea civilă Asistenţă legală / drepturile omului
2.2. Demilitarizare şi asigurarea securităţii USAID /combaterea corupţiei X X
CE Sprijin societăţii civile din Transnistria ..5 .5 1
2.3. Reintegrare socio-economică Majorarea numărului Regatul
de proiecte Unit (RU) Sprijin mass-mediei X X
coordonate sprijinind SUA “ “ X
dezvoltarea socio- USAID Acces la internet X X X
economică IOM/ ASDI Închiderea anti-traficului regional X X
USAID Reducerea traficului uman X X
PNUD
Japonez Proiectul securitatea umană
RU Educaţia / dezvoltarea tinerilor X X
SUA “ “ “ X
Cehia “ “ “
OSCE “ “ “
Austria “ “ “ X X
UNICEF “ “ “ X
UNICEF/
ASDI Drepturile copiilor X X
Cehia Dezvoltarea societăţii civile
PNUD Dezvoltarea comunitară X X PNUD
PNUD Dezvoltarea comunităţilor X X
CED Renovarea instituţiilor sociale X
Cehia Dezvoltarea întreprinderilor / afacerilor
USAID “ “ “ X X X
PNUD/CE
ASDI/SUA Atenuarea secetei X
USAID Afaceri în sectorul agrar X X
OSCE Protecţia mediului ambiant X
PNUD “ “ “ X X X X
UNICEF/
CED Sănătatea mamei / copilului X X

39
O matrice distinctă, mai detaliată, a activităţilor tuturor partenerilor de dezvoltare, inclusiv ONG, a fost compilată de Ambasada Britanică. De aceea, prezentul tabel include doar
un sumar al asistenţei oficiale de dezvoltare, de rând cu sprijinul oferit de misiunile diplomatice.
117
 Indicatorii SND Activităţile partenerilor de dezvoltare contribuind
la principalele rezultate ale SND
Obiectivele SND

SND
2008
2009
2010
2011

Principalele
rezultate ale
iniţială
2006 / 7

Valoarea
Obiectivul
USAID HIV/SIDA + Hepatite X X X
UNICEF HIV/SIDA (inclusiv analize) X
OMS HIV/SIDA/TBC
OMS Sănătatea reproducerii X X X X
UNICEF/
AID Gripa aviară X X
AID Fondul de investiţii sociale MDA X X X
Activităţi analitice
RU Analizele scenariilor / dezvoltare strategică X X
RU Cost/Beneficiile reintegrării X X
3. Ameliorarea competitivităţii economiei naţionale
3.1. Ameliorarea mediului de afaceri Majorarea 222,3 Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011
investiţiilor directe milioane Finanţare
externe (IDE) (nete) dolari CE* Comerţul şi climatul investiţional 1 1 2
Creşterea exportului 31,3% CE Reforma reglementării X X X
de bunuri ca % din ASDI Creşterea competenţelor în politici comerciale X X X X
PIB AID Proiectul de ameliorare a competitivităţii X X X
Ameliorarea Japonia “ “ “
clasamentului la Ameliorarea competitivităţii şi dezvoltarea
compartimentul USAID întreprinderilor (ACDÎ) X X X
mediul de afaceri USAID Dezvoltarea afacerilor în sectorul agrar X X
AID/ Proiectul de sprijin a investiţiilor în sectorul rural
ASDI 2 X X X
CED Finanţarea sectorului rural X X
IFAD Finanţarea sectorului rural X X X X
USAID Iniţiativa de acces la credite X
USAID Iniţiativa de ameliorare a creditelor X X
USAID Fondul occidental pentru întreprinderi din CSI X X X X
Activităţi analitice
FMI/AID Actualizarea PESF X
AID Memoriul economic al ţării - competitivitate X X
AID Raport asupra mediului de afaceri X X X X
AID Raportarea financiară a companiilor X
* se referă la două proiecte TACIS privind promovarea exporturilor şi a investiţiilor (2 AT milioane EUR, 2
milioane EUR echipament de laborator)
3.2. Promovarea întreprinderilor de talie mică şi Creşterea numărului 1.271
de angajaţi, mii
medie (ÎMM)
Creşterea numărului 31,2%
de credite oferite de
băncile comerciale
ca % din PIB
3.3. Ameliorarea eficienţei întreprinderilor Majorarea numărului 12
de întreprinderi cu
certificate ISO, anual
3.4. Dezvoltarea inovaţiilor şi cercetărilor Majorarea fondurilor 5,5M

118
 Indicatorii SND Activităţile partenerilor de dezvoltare contribuind
la principalele rezultate ale SND
Obiectivele SND

SND
2008
2009
2010
2011

Principalele
rezultate ale
iniţială
2006 / 7

Valoarea
Obiectivul
investite de MDL
companii pentru
inovare internă în
sectorul real al
economiei
3.5. Dezvoltarea infrastructurii fizice Creşterea lungimii Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011
traseului de drumuri Finanţare
reparate (km) AID Energetic 2 X X
Micşorarea cotei 12,7 USAID “ “ X X
pierderilor de EC Eficienţă energetică X X X
electricitate ca şi Programul de susţinere a sectorului
cotă din consumul AID drumurilor X X X X
total de energie, % BERD “ “ “ X X
Creşterea cotei EIB “ “ “ X X
investiţiilor în CE* “ “ “ 2 1
sectorul transportului CPM Drumuri? X X
ca % din investiţii Total
publice totale Activităţi analitice
Majorarea numărului 21,2 AID Studiu asupra eficienţei energetice X
de utilizatori de AID Notă în aspect de politici energetice X
internet la 100 AID
rezidenţi BERD
EIB Strategia în sectorul transportului X
AID Strategia de telecomunicaţii X X
AID/ Studiu asupra subvenţionării serviciilor
DRUDI comunale publice X
USAID Studiu asupra tarifelor la agentul termic X
AID PER - INF Planificarea investiţiilor X
• Se referă la granturi de co-finanţare CE prin intermediul Băncii Mondiale pentru repararea traseului
Orhei-Bălţi. Sumele ar putea să se majoreze considerabil graţie unor posibile proiecte ale noului
Instrument pentru infrastructură (instrument de parteneriat şi vecinătate European) IPVE ENPI al CE.
4. Dezvoltarea resurselor umane, oferirea oportunităţilor de angajare în câmpul muncii şi promovarea incluziunii sociale
4.1. Ameliorarea calităţii şi accesului la educaţie Creşterea ratei nete 87,6% Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011
de înrolare în Finanţare
învăţământul primar Învăţământ esenţial şi egalitate în aspect de
Reducerea nivelului 22,1% UNICEF în aspect de gen X X X X
de abandon precoce AID Educaţie de calitate în sectorul rural X X X
în rândul tineretului AID/EFA/U Educaţie pentru toţi - iniţiativa cu acces
NICEF rapid – învăţământul preşcolar X X
Majorarea raportului
CED Studii vocaţionale X X
cadre didactice /
nedidactice ASDI “ “ “ X
LED “ “ “ X
CE* Proiecte regionale 1 1 1 1

Total

119
 Indicatorii SND Activităţile partenerilor de dezvoltare contribuind
la principalele rezultate ale SND
Obiectivele SND

SND
2008
2009
2010
2011

Principalele
rezultate ale
iniţială
2006 / 7

Valoarea
Obiectivul
Activităţi analitice
AID Strategia de optimizare a instituţiilor şcolare X
* contribuţia estimată CE printr-o serie de proiecte de învăţământ regionale, cum ar fi Erasmus Mundus,
Tempus etc.
Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011
Finanţare
UNICEF Dezvoltarea şi supravieţuirea copiilor X X X X
AID Proiectul de sănătate şi asistenţă socială X X X X
4.2. Fortificarea unei societăţi sănătoase Sănătatea mamei / copilului / sănătatea
CED mintală X X X X
UNFPA Sănătatea reproducerii X X X X
CE/ TACIS Sănătate 2 3 1
UNICEF
USAID HIV/SIDA şi copiii X X
PNUD Extinderea răspunsului la HIV/SIDA în
Austria serviciile purtătoare de uniformă X X
USAID Comunicare în HIV/SIDA X
USAID HIV/SIDA şi ONG X
AID Proiectul HIV/SIDA X
AID Proiectul gripei aviare X X
USAID HIV/SIDA + Hepatite X X X
Japonia “ “
CE “ “ X X X X
UNICEF “ “ X X X X
UNFPA Politici în aspect de populaţii
AID Deinstituţionalizare? X X
Activităţi analitice
AID Sănătate şi guvernare adecvată X X
Fişa de evaluare a cetăţenilor –sănătate /
AID educaţie X
AID Actualizare asupra sărăciei X
• Se referă la două proiecte TACIS pentru aprovizionarea medicală a centrelor de sănătate (4,5
milioane EUR) şi asistenţă tehnică (1,5 milioane EUR)

Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011

Finanţare
PNUD Crearea locurilor de muncă X X X X
OIM
ASDI LC pentru politici în aspect de migraţiune X
Sprijin serviciului de angajare în sectorul
ASDI public X X

ASDI
UNICEF Mediu protector pentru familii şi copii X
AID Sănătate şi asistenţă socială X X X X
DRUDI Asistenţă socială X X X

120
 Indicatorii SND Activităţile partenerilor de dezvoltare contribuind
la principalele rezultate ale SND
Obiectivele SND

SND
2008
2009
2010
2011

Principalele
rezultate ale
iniţială
2006 / 7

Valoarea
Obiectivul
ASDI Asistenţă socială X X X
PNUD Oportunităţi mai bune pentru tineret şi femei
România / generarea de locuri de muncă X X
UNICEF
ASDI
CE Protecţia copiilor 2 3 1 X
UNFPA Protecţia socială – femei X X X X
ASDI
AID
CE FISM 2 – servicii de asistenţă socială X X X
CED Renovarea instituţiilor sociale X
ASDI
UNIFEM Egalitate în aspect de gen X X
Activităţi analitice
OIM Pilot pentru migraţia sezonieră X X
ASDI
AID PER – piaţa de muncă şi aspectul de gen X X
UNIFEM
ADA Planificarea bugetului în aspect de gen X X
Analiza cheltuielilor intrărilor valutare din
munca moldovenilor de peste hotare –
AID gospodăriile casnice X
* se referă la două proiecte TACIS pentru renovarea şi demararea centrelor de zi pentru asistenţă socială
(4,5 milioane EUR prin intermediul Băncii Mondiale şi FISM) şi asistenţă tehnică (1,5 milioane EUR(
Micşorarea ratei 27,4
mortalităţii materne
Micşorarea 9,95
incidenţei HIV/SIDA
la 100.000 populaţie

Micşorarea
mortalităţi asociate
TBC la 18,6
100.000 populaţie

Reducerea 10,6%
şomajului în rândul
tineretului (15-24
ani)
4.3. Mai multe oportunităţi de angajare în câmpul Reducerea 24,9%
muncii şi creşterea competenţelor forţei de muncă numărului de
migranţi pe motiv de
muncă ca proporţie
a populaţiei active
Majorarea salariului 1.926

121
 Indicatorii SND Activităţile partenerilor de dezvoltare contribuind
la principalele rezultate ale SND
Obiectivele SND

SND
2008
2009
2010
2011

Principalele
rezultate ale
iniţială
2006 / 7

Valoarea
Obiectivul
mediu lunar nominal,
lei
4.4. Extinderea incluziunii şi ameliorarea protecţiei Ameliorarea
distribuirii asistenţei
sociale sociale în bază de
evaluarea veniturilor
Reducerea % de 34,5%
persoane aflate sub
pragul sărăciei de
$4,3/zi PPC
5. Dezvoltare regională
5.1. Participare echilibrată a tuturor regiunilor în Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011
dezvoltarea socio-economică a ţării
5.2. Accelerarea dezvoltării orăşelelor mici în calitate Majorarea sumei 3.042
investiţiilor în capital
de “noduri de creştere” regionale fix, la cap de
locuitor, lei
5.3. Dezvoltarea economiei rurale şi ameliorarea Majorarea cotei de 5.2%
terenuri irigate din
productivităţii în agricultură suprafaţa totală a
terenurilor
Micşorarea 39%
proporţiei terenurilor
erodate în suprafaţa
totală a terenurilor
5.4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii Majorarea % de 34,8%
gospodării casnice
regionale şi promovarea PPP alimentate cu apă
5.5. Prevenirea poluării mediului ambiant şi Majorarea % de
terenuri împădurite
promovarea valorificării eficiente a resurselor
Majorarea % zonelor 10,8%
naturale protejate pentru
asigurarea
biodiversităţii
Îmbunătăţirea şi 926.000
majorarea tone
cantităţilor
gestionate şi
valorificate de
deşeuri

122
 Indicatorii SND Activităţile partenerilor de dezvoltare contribuind
la principalele rezultate ale SND
Obiectivele SND

SND
2008
2009
2010
2011

Principalele
rezultate ale
iniţială
2006 / 7

Valoarea
Obiectivul
(FC)
AID/
FGM Energie regenerabilă din deşeuri agricole X
AID/
FC Termificarea publică cu biomasă - Rural X X X X
AID/
FC Conservarea energiei şi reducerea emisiilor X
AID/
FC Silvicultură comunitară X X X X
Activităţi analitice
Strategia de atenuare a riscurilor şi noxelor
AID în zonele rurale X

123
 Anexa A1- Principalii indicatori economici şi de program – amendamentele de la ultima SAT din Moldova
Pregătită pentru toate SAT / rapoartele asupra progresului realizat, dar inclusă doar în versiunea Consiliului Executiv a rapoartelor asupra progresului
La data de 16/12/2008

Prognozele din ultima SAT Real Prognozele SAT curente

Economie (AC) 2004a 2005b 2006b 2007b 2006c 2007c 2008a 2009b 2010b 2011b
Ratele creşterii (%)
PIB 7,0 5,0 3,0 3,0 4,8 3,0 6,5 3,5 5,0 5.0
Export 11,2 7,9 6,3 5,2 -25,3 9,1 11,1 3,0 5,0 5.0
Import 9,3 7,5 5,4 4,9 9,4 24,6 14,6 0,0 2,0 2.0

Inflaţie (la sută) 10.8 11,4 6,9 5,5 12,7 21,3 12,8 7,8 7,8 7,8

Conturi naţionale (% PIB)

Balanţa contului curent -7,2 -6,7 -6,1 -5,7 -11,1 -15,8 -18,9 -19,2 -17,0 -16..2
Investiţii brute 19,2 18,8 18,9 18,9 28,4 33,3 33,5 30,1 31,4 32.0

Finanţe publice (% PIB)

Soldul fiscal -0,7 0,0 -0,1 -0,2 0,3 -0,2 -0,5 -1,5 -1,0 -1.0
Finanţare externă -1,6 -1,9 -1,2 -1 -0,5 0,2 1,6 3,1 3,0 3.0

Rezerve internaţionale
(ca luni de import) 1.9 1,8 1,8 1,8 3,0 3,7 3,3 3,2 3,3 3,4
Program (AF al Băncii) AF05a AF06b AF07b AF08b AF07c AF08c AF09d AF10b AF11b AF12b
Împrumuturi (milioane dolari SUA) 43 30
a. Anul estimat
b. Anul prognozat
c. Rezultatul real

124
 Repartitia pe varste, anul 2007
Moldova – privire generală
M ale
Bărbaţi Female
Femei
Principalii indicatori ai dezvoltării 15/10/08 75-79
(Anul 2007) Moldova Europa şi Asia Centrală Venit mic-mediu
60-64
Populaţia, mijlocul anului (milioane) 3,6 445 3.437
45-49
Suprafaţa (mii km pătraţi) 34 23.972 35.510
Sporul populaţiei (%) -1,1 0,0 1,0 30-34

Populaţia urbană (% din total populaţie) 41 64 42 15-19

VNB (metoda Atlas, miliarde USD) 4,1 2.694 6.485 Procente
0-4
VNB pe cap de locuitor (metoda Atlas, USD) 1.090 6.051 1.887 15 10 5 0 5 10 15
VNB pe cap de locuitor (PPP, internaţionale, USD) 2.930 11.116 4.544 (la 1.000)
Rata mortalitatii sub 5 anipercent
Creşterea PIB (%) 3,0 6,8 9,7
Creşterea PIB pe cap de locuitor (%) 4,1 6,7 8,6 60

(cele mai recente estimări, 2000-2007) 50

Rata sărăciei pe cap de locuitor de 1,25 dolari SUA pe zi (PPP, %) … 5 ... 40
Rata sărăciei pe cap de locuitor de 2 dolari SUA pe zi (PPP, %) … 11 ... 30
Speranţa la viaţă la naştere (ani) 68 69 69 20
Mortalitatea infantilă (la 1.000 nou-născuţi vii) 19 23 41 10
Malnutriţia la copiii (% copiilor sub 5 ani) 4 … 25 0
Ştiinţa de carte la adulţi, bărbaţi (% din persoanele de 15 ani şi mai mult) 100 99 93 1990 1995 2000 2006

Ştiinţa de carte la adulţi, femei (% din persoanele de 15 ani şi mai mult) 99 96 85

Rata brută a înrolării în învăţământul primar, băieţi (% din grupul de vârstă) 93 98 112 M oldova Europa
Europe şi Asia
& Cent Centrală
ral Asia
Rata brută a înrolării în învăţământul primar, fete (% din grupul de vârstă) 92 96 109
Acces la sursă îmbunătăţită de apă (% din populaţie) 46 95 88
Acces la facilităţi îmbunătăţite de canalizare (% din populaţie) 44 89 54 Cresterea PIB si PIB pe cap locuitor (%)
Fluxurile nete de ajutor 1980 1990 2000 2007 a
(milioane dolari SUA) 10
AOD şi ajutor oficiale nete ... 10 123 221 5
Primii 3 donatori (în 2004): 0

Comisia Europeană ... 0 5 60 -5

-10
Statele Unite ... 9 35 25
-15
Suedia ... 0 2 17
-20
Ajutor (% din VNB) ... 0,4 9,4 6,0 -25
Ajutor pe cap de locuitor (dolari SUA) ... 3 34 60 -30
Tendinţe economice pe termen lung -35
90 95 00 05
Preţuri de consum (variaţia anuală în %) ... 1,2 31,2 12,3
Deflatorul implicit al PIB (variaţia anuală în %) ... 11,6 27,3 15,8
PIB
GDP
PIB pe cap de locuitor
GDP per capita
Rata de schimb (media anuală, locală pentru dolar SUA) ... 0,0 12,4 12,1
Indicele codiţiilor comerţului exterior (2000=100) ... ... … …
1980 1990 2000 2007 1980-90 1990-2000 2000-07
(sporul mediu anual, %)
Populaţia, mijlocul anului 4,0 4,4 3,6 3,8 0,8 -1,8 0,6
125
PIB (milioane dolari SUA) ... 3.593 1.288 4.396 2,7 -9,6 6,5
(% din PIB)
Agricultură ... 36,1 29,0 12,0 ... -11,2 -1,8
Industrie* ... 36,7 18,6 17,8 ... -13,6 0,8
Fabricare ... 36,0 16,3 14,2 ... -7,1 4,8
Servicii* ... 27,2 55,0 73,6 ... 0,7 11,5
Cheltuielile de consum finale ale gospodăriei casnice ... 57,5 87,6 91,5 ... 9,9 10,1
Cheltuielile de consum finale ale Guvernului ... 15,1 10,3 18,9 ... -12,4 7,0
Formarea capitalului brut ... 24,9 14,7 19,6 ... -15,5 11,9
Exportul de bunuri şi servicii ... 48,2 49,6 45,3 ... 1,0 13,0
Importul de bunuri şi servicii ... 50,6 76,6 96,1 ... 5,9 15,4
Economii brute ... 58,1 13,1 23,8 ... ... ...
* la valoarea adăugată brută Indicatorii guvernarii, 2000 si 2007
Notă: Cifrele cu caractere cursive sunt pentru alţi ani decât cei indicaţi. Datele pentru 2007 sunt estimări preliminare.
… indică lipsa unor date disponibile. a. Datele cu privire la ajutare sunt pentru anul 2006.
Sursa: Economia dezvoltării, Grupul Datelor de Dezvoltare (DECDG) Vo iceVoce
and şi răspundere
acco untability

Stabilitate stability
P o litical politică
Balanţa de plăţi (milioane dolari SUA) 2000 2007
Total exporturi de mărfuri (fob) 477 1.369 Regulato
Calitatea ry quality
reglementării
Total importuri de mărfuri (cif) 770 3.676
Bunuri şi servicii -331 -2.288 Rule
Stat o f law
de drept
Transferuri efectuate de muncitori şi compensarea pentru muncă 178 1.491
Controlul
Co ntro l o f cocorupţiei
rruptio n
(intrări)
Contul curent -98 -695 0 25 50 75 100
ca procent din PIB -7,6 -15,8 2007 Clasamentul (0-100
Co untry's percentile
centileirank
ţării (0-100) )
Rezerve, inclusiv aur 222 1.334 valoare mai mare – clasament mai bun
2000 higher values imply bet t er rat ings
Finanţele Guvernului central (% din PIB) 2000 2005
Source: Kaufmann-Kraay-M astruzzi, World Bank
Venituri 33,9 41,6
Venituri din impozite 25,0 33,6
C o m po s it io n o f t o t a l e xt e rna l de bt , 2 0 0 7
Cheltuieli curente 36,4 41,9 Structura datoriei externe, 2007
Excedent/deficit de mijloace băneşti -2,5 -0,1
Cea mai mare rată marginală a impozitului (%) IDA,
AID292
– 292
BIRD – 141
Persoane fizice ... 18 IBRD, 141
IMF,
FMI160– 160
Companii … 15
Datoria externă şi fluxurile de resurse (milioane dolari SUA)
Pe termen
Short scurt
- t erm, 1095
Total datorii restante şi debursate 1.693 3.203 – 1.095 Ot Alţi mult i-
her multilaterali – 42
lat er al, 42
Total deservirea datoriilor 150 338 Bilat eral, 286
Bilaterali – 286
Anularea datoriilor HIPC şi MDRI (preconizată; flux) - -
Total datorii (% din PIB) 131,4 72,9
Total deservirea datoriilor (intrări nete) 18,1 9,5
Investiţiile străine directe (intrări nete) 127 0
Privat e, 1187
Capitalul propriu portofoliu (intrări nete) 117 0 Private – 1.187

Dezvoltarea sectorului privat 2000 2008

Milioane
US$ millio nsdolari SUA

126
Timpul necesar pentru a începe o afacere (zile) - 15
Costul lansării afacerii (% din VNB pe cap de locuitor) - 8,9 Indicatorii educatiei (%)
Timpul necesar pentru înregistrarea proprietăţii (zile) - 48
Clasificat ca una din principalele restricţii asupra afacerilor (% din 2000 2007 125

managerii intervievaţi care au fost de acord) 100

Costul finanţării ... 40,4 75

Ratele impozitelor ... 37,2 50
Capitalizarea pieţei de valori (% din PIB) 30,4 22,1 25
Raportul capitalului bancar la active (%) 30.6 17.0
0
Tehnologii şi infrastructură 2000 2007 2000 2002 2004 2006
Drumuri pavate (% din total) 86,1 86,3
Telefonie fixă şi mobilă (abonaţi per 100 persoane) 17 78 Primary
Nivelulnet enrollment
înrolării ratio
primare nete
Exportul tehnologiilor înalte (% din exporturile fabricate) 3,2 4,7 Raportul fetiţe / băieţei în
Rat io of girls t o boys in primary &
învăţământul primar şi secundar
Mediul ambiant secondary educat ion

Teren agricol (% din suprafaţa totală a terenurilor) 77 77 Vaccinarea contra rujeolei (% din copiii cu varsta
Păduri (din suprafaţa totală, 2000 şi 2005) 9,9 10,7 de 1 an)
100
Zone protejate la nivel naţional ... 2,0
Resurse de apă potabilă pe cap de locuitor (metri cubici) ... 258
75
Extragerea apei potabile (% din resursele interne) 231.0 …
Emisiile CO2 pe cap de locuitor (tm) 1,6 2,0 50
PIB per unitate de consum de energie 2,1 2,4
(2000 PPP $ per kg de echivalent a petrolului) 25

Consumul de energie pe cap de locuitor (kg de echivalent a petrolului) 692 917

Portofoliul Grupului Băncii Mondiale (milioane dolari SUA) 2000 2007 0
1990 1995 2000 2006
BIRD:
Total datorii restante şi defalcate 191 141 Europa şi Asia Centrală
M oldova Europe & Central Asia
Defalcări 6 0
Rambursarea sumei de bază 5 15 Indicatorii TIC (la 100 persoane)
Achitarea dobânzii 11 8
AID: 90

Total datorii restante şi debursate 103 292 80

70
Defalcări 30 39 60
Total deservirea datoriei 1 3 50
CFI (an fiscal): 40

Total defalcate şi datorate 35 28 30

20
din care contul propriu al CFI 19 28 10
Defalcări din contul propriu CFI 1 3 0
Vânzări din portofoliu, plăţi şi rambursări în contul CFI 0 8 2000 2002 2004 2006

AMGI: Abonaţi reţeaua fixă + mobilă

Fixed + mobile subscribers
Expunere brută 3 61 Utilizatori
Internet usersinternet
Garanţii noi 3 0
Notă: Cifrele cu caractere cursive sunt pentru alţi ani decât cei indicaţi. Datele pentru 2007 sunt estimări preliminare. … indică lipsa unor date disponibile; - indică faptul că observările nu sunt aplicabile
Sursa: Economia dezvoltării, Grupul Datelor de Dezvoltare (DECDG)

127
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului
Cu sarcini selectate ce urmează a fi realizate între 1990 şi 2015 (estimările cele mai apropiate de data indicată, +/- 2 ani) Moldova
1990 1995 2000 2007
Obiectivul 1: Reducerea în jumătate a ratei sărăciei de 1 dolar SUA pe zi şi a malnutriţiei
Rata sărăciei pe cap de locuitor de 1 UDS pe zi (PPP, % din populaţie) … … … ...
Rata sărăciei pe cap de locuitor la pragul naţional al sărăciei (% din populaţie) ... ... 62.4 30.2
Cota venitului sau a consumului a celor mai sărace chintile (%) 6.9 6.5 7.1 7.8
Prevalenţa malnutriţiei (% din copiii sub 5 ani) ... 3.2 ... 4.3
Obiectivul 2: Asigurarea posibilităţii pentru toţi copiii de a absolvi şcoala primară
Încadrarea în învăţământul primar (net, %) 89 ... 89 86
Rata absolvirii şcolii primare (% din grupul de vârstă relevant) ... 94 98 98
Înrolarea în învăţământul secundar (brut, %) 78 ... 82 89
Rata ştiinţei de carte a tineretului (% din tinerii de vârsta 15-24 ani) 99 99 100 100
Obiectivul 3: Eliminarea diferenţelor în aspect de gen în învăţământ şi abilitarea femeilor
Raportul fetelor la băieţi în învăţământul primar şi secundar (%) 105 ... 99 102
Femei angajate în sectorul neagricol (% din angajaţii neagricoli) 49 50 53 70
Rata mandatelor deţinute de femei în Parlament (%) ... 5 9 22
Obiectivul 4: Reducerea cu două treimi a ratei mortalităţii copiilor până la 5 ani
Rata mortalităţii copiilor până la 5 ani (la 1.000) 35 30 26 21
Rata mortalităţii infantile (la 1.000 nou-născuţi vii) 29 25 22 19
Vaccinarea împotriva rujeolei (proporţia copiilor de un an imunizaţi, %) 92 99 87 96
Obiectivul 5: Reducerea cu trei pătrimi a ratei mortalităţii materne
Rata mortalităţii materne (la 1.000) ... ... 36 16
Prevalenţa utilizări prezervativului (% din femeile cu vârsta 15-49 ani) … 74 62 68
Rata naşterilor asistate de personal medical calificat (5 din total) ... 99 ... 100
Obiectivul 6: Stoparea către anul 2015 a răspândirii şi începerea procesului de reducere a HIV/SIDA şi altor boli majore
Prevalenţa HIV/SIDA (% din populaţia cu vârsta 15-49) ... ... 0.1 0.4
Incidenţa tuberculozei (per 100 000 persoane) 64 91 138 138
Cazuri de tuberculoză depistate în cadrul Programului DOTS (%) ... ... 40 65
Obiectivul 7: Reducerea în jumătate a numărului de oameni fără acces durabil la serviciile de bază
Acces la sursă îmbunătăţită de apă (% din populaţie) … 92 92 46
Acces la facilităţi de canalizare îmbunătăţite (% din populaţiei) … 68 68 44
Păduri (% din suprafaţa totală) 9.7 … 9.9 10.7
Zone naţionale protejate (% din suprafaţa totală) ... ... ... 2.0
Emisii CO2 (% din suprafaţa totală) 5.4 2.6 1.6 2.0
PIB per unitate de energie consumată (PPP constante 2005, USD per kg de echivalent al petrolului) 1.7 1.5 2.1 2.4
Obiectivul 8: Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare
Abonaţi ai telefoniei fixe şi mobile (per 100 persoane) 10.5 12.9 14.1 28.5
Utilizatori de internet (per 100 persoane) 0.0 0.0 3.4 49.7
Computere personale (per 100 persoane) 0.0 0.0 1.3 18.5
Şomajul la tineret (% din forţa de muncă totală cu vârsta de 15-24 ani) ... 0.2 1.5 11.1
Notă: Cifrele cu caractere cursive sunt pentru alţi ani decât cei indicaţi. Datele pentru 2007 sunt estimări preliminare. … indică lipsa unor date disponibile
Sursa: Economia dezvoltării, Grupul Datelor de Dezvoltare (DECDG)
128
SAT Anexa B2 – Indicatori selecţi * ai performanţei şi gestiunii portofoliului Băncii în Moldova
La data de 10/6/2008
Indicator 2006 2007 2008 2009
Evaluarea portofoliului
Numărul de proiecte în implementare a 15 15 14 13
Perioada medie de implementare (ani) b 2,7 2,1 2,3 2,8
Proporţia proiectelor problematice, ca număr absolut a, c 0,0 0,0 0,0 0,0
Proporţia proiectelor problematice, ca sumă a, c 0,0 0,0 0,0 0,0
Proporţia proiectelor expuse riscului, ca număr absolut a, d 0,0 0,0 0,0 0,0
Proporţia proiectelor expuse riscului, ca sumă a, d 0,0 0,0 0,0 0,0
Rata defalcărilor (%) e 26,6 27,6 21,8 8,4
Gestiunea portofoliului
Analiza performanţei portofoliului de ţară (APPŢ) pe da nu nu nu
parcursul anului (da/nu)
Sursele financiare pentru supraveghere (total, dolari SUA) 928,8 1335,4 1200,1 536,74
Media pentru supraveghere (dolari SUA / proiect) 66,3 83,5 85,7 48,79

Articol din memorand Începând cu AF80 Ultimii 5 AF

Evaluarea proiectului de către Departamentul de evaluare 20 8
a operaţiunilor (DEO), ca număr absolut
Evaluarea proiectului de către DEO în funcţie de sumă 429,0 87,5
(milioane dolari SUA)
Proporţia (%) de proiecte categorisite de DEO cu N 21,1 0,0
(nesatisfăcătoare) sau FN (foarte nesatisfăcătoare) în
funcţie de număr
Proporţia (%) de proiecte categorisite de DEO cu N sau FN 18,8 0,0
în funcţie de sumă

a. După cum indicat în Raportul anual asupra performanţei portofoliului (cu excepţia AF curent).
b. Vârsta medie a proiectelor din portofoliul de ţară al Băncii.
c. Proporţia de proiecte categorisite cu N sau FN la obiectivele de dezvoltare (OD) şi/sau progresul în implementare (PI).
d. După cum definită în cadrul Programului de îmbunătăţire a portofoliului.
e. Raportul dintre defalcările efectuate pe parcursul anului şi soldul nedefalcat din portofoliul Băncii la începutul anului: doar proiectele investiţionale.
* Toţi indicatorii sunt pentru proiectele active din Portofoliu, cu excepţia ratei defalcărilor, care include toate proiectele active plus proiectele care s-
au terminat pe parcursul anului fiscal (AF).

129
 SAT – Anexa B3 – Sumarul programului BIRD/AID din Moldova
La data de 6/10/2008
Programul de împrumuturi sugerat al BIRD/AID, cazul de bază a
Recompense Riscuri de
Milioane b
Anul fiscal Denumirea proiectului strategice implementare b
dolari SUA
(R/M/S) (R/M/S)
2009 Proiectul energetic, finanţare suplimentară 10,0 R M
CSRS 3 10,0 R R
Finanţare suplimentară FIS2 5,0 R M
Rezultat 25,0
Rezultatul general 25,0
a
/ Acest tabel prezintă programul sugerat pentru următorii doi ani fiscali
b
/ Pentru fiecare proiect în parte, indicaţi dacă recompensele strategice şi riscurile de implementare sunt anticipate să fie moderate (M), ridicate (R) sau
scăzute (S)

Anexa B3 - Moldova: Programul CFI pentru operaţiuni investiţionale

2006 2007 2008 2009*
Obligaţii (milioane dolari SUA)
Brute 5,00 0,05 10,00
Nete ** 5,00 0,05 10,00
Obligaţii nete în funcţie de sector (%)
Capital propriu 50
Garanţii 100
Împrumuturi 100 50
Total 100 100 100 0
Obligaţii nete în funcţie de instrumentul investiţional (%)
Capital propriu 50
Garanţii 100
Împrumuturi 100 50
Total 100 100 100 0
* la data de 31 martie 2009
** Doar contul propriu al FCI

130
 SAT Anexa B4 – rezumatul serviciilor altele decât împrumuturi – Moldova
La data de 6/10/2008
Product Finalizare AF Cost (mii dolari SUA) Audienţă a Obiectiv b
Finalizate recent
NOTĂ AGRIC 2006 402 G, B, DP GC, DP, SP
A.T. P.E.S.F. P.A.V.F. 2006 58 G, B, D GC, SP
NOTĂ EDUC 2006 66 G, B, DP GC, DP, SP
ACTUALIZ ASUPRA SĂRĂCIEI ŞI A.T. SPRIJIN S.R.S. 2006 21 G, B, D, DP GC, DP, SP
NOTĂ SĂNĂTATE 2006 48 G, B, DP GC, DP, SP
A.T. GUVERNARE SERVICIUL PUBLIC 2006 280 G, B, D GC, SP
DIALOG PROT SOC 2006 22 G, B GC, SP
D.S.P./A.T. A.S.F./DIALOG 2007 271 G, B GC, SP
A.C.P. 2007 172 G, B, D, DP GC, DP, SP
NOTĂ PRIVIND GESTIUNE RISCURILOR NATURALE 2007 280 G, B, DP GC, SP
ACTUALIZARE ASUPRA SĂRĂCIEI 2007 129 G, B, D, DP GC, DP, SP
ROSC ACCT & AUDIT FLWP TA - MD 2007 126 G, B GC, SP
STRATEGIE PENTRU SECT. TRANSPORTURI 2008 382 G, B, D, DP GC, DP, SP
LEGAL EMPOWERMENT TA FOR POOR 2008 19 G, B GC, SP
D.S.P./A.T. DIALOG 2008 164 G, B KS, SP
ACTUALIZ P.E.S.F. MOLDOVA 2008 196 G, B, D GC, SP
PRIMA FORTIFIC AA 2008 21 G, B KS, SP
PRIMA DEZV PIEŢEI MONET II 2008 34 G, B KS, SP
În derulare
SERVICII COMUNALE ŞI GUVERN LOCAL 2009 154 G, B GC, SP
NOTĂ ÎN POLITICI DE PENSII 2009 27 G, B GC, SP
A.C.P. 2 2009 108 G, B, D, DP GC, DP, SP
ASISTENŢĂ TELECOM MOLDOVA 2009 110 G, B GC, SP
M.E.Ţ. – STUDIU ASUPRA CREŞTERII ÎN MOLDOVA 2009 150 G, B, D, DP GC, DP, SP
Preconizate
D.S.P./A.S.F. DGL: POST P.E.S.F. 2009 50 G, B GC, SP
R.A.P.C. 2010 100 G, B GC, SP
ACTUALIZARE ASUPRA SĂRĂCIEI ŞI A.T. 2010 82 G, B, D, DP GC, DP, SP
a. Guvern, donatori, Bancă, diseminare publică.
b. Generare de cunoştinţe, dezbateri publice, soluţionarea problemelor.

131
 SAT Anexa B5 – Indicatorii sociali din Moldova, la data de 15/10/2008
Ultimul singur an Aceeaşi regiune / grup venit
1980-85 1990-95 2001-07
POPULAŢIE
Total populaţie, mijlocul anului (milioane) 4,2 3,6 445,1 3,437,1
Rata creşterii (% creştere anuală pentru perioadă) 1,0 -3,8 0,7 0,0 1,1
Populaţie urbană (% din populaţie) 44,2 46,3 41,3 63,6 41,7
Nivelul total al fertilităţii (naşteri ce revin unei femei) 2,8 1,9 1,3 1,6 2,3
SĂRĂCIE (% din populaţie)
Indicele naţional pe cap de locuitor ... ... 30,2 ... ..
Indicele pe cap de locuitor urban ... ... 42,6 ... ..
Indicele pe cap de locuitor rural ... ... 67,2 ... ..
VENITURI
VNB pe cap de locuitor (dolari SUA) ... 480 1,090 6,052 1,887
Indicele preţului de consum (2000=100) ... 37 212 159 144
Indicele preţurilor la produse alimentare (2000=100) ... ... 203 ... ..
REPARTIŢIA VENITURILOR/CONSUMULUI
Indicele Gini ... 34,3 33,2 ... ..
Chintila cea mai mică (% din venituri sau consum) ... 6,9 7,8 ... ..
Chintila cea mai mare (% din venituri sau consum) ... 41,4 41,4 ... ..
INDICATORI SOCIALI
Cheltuieli publice
Sănătate (% din PIB) .. .. 4,2 4,1 2,0
Educaţie (% din VNB) .. .. ... 4,6 4,7
Rata înrolării nete în instituţiile şcolare primare (% din grupul de vârstă)
Total .. 89 86 91 90
Bărbaţi .. 89 86 92 91
Femei .. 89 86 90 90
Acces la surse adecvate de apă (% din populaţie)
Total .. 92 46 95 88
Urban .. 97 97 99 96
Rural .. 88 88 88 83
Rata imunizărilor (% de copii cu vârsta 12-23 luni)
Rujeolă .. 99 96 97 77
DTP .. 76 98 95 75
Malnutriţia copiilor (% sub 5 ani) .. .. 4 .. 25
Speranţa la viaţă la naştere (ani)
Total 66 66 68 69 69
Bărbaţi 63 62 65 64 67
Femei 69 70 72 74 71
Mortalitate
Infantilă (la1.000 nou-născuţi vii) 34 25 19 23 41
Sub 5 ani (la 1.,000) 42 30 21 26 54
132
 Adulţilor (vârsta 15-59 ani)
Bărbaţi (la 1.000 populaţie) 289 269 276 299 202
Femei (la 1.000 populaţie) 173 146 137 123 128
Maternă (la 100.000 de nou-născuţi vii) .. .. 16 44 300
Naşteri primite de personal medical calificat (%) .. .. 100 95 69
SAŢ Anexa B5. Tabelul a fost generat de sistemul CMU LDB 02/06/09
Notă: 0 sau 0,0 reprezintă zero sau mai puţin decât jumătatea de unitate indicată. Rata netă a înrolării: prezentată în serii de ani între 1997 şi 1998 pe motiv de trecere de la ISCED76
la ISCED97. Imunizări: se referă la copiii cu vârstele cuprinse între 12 şi 23 luni care au fost vaccinaţi anterior vârstei de un an sau oricând anterior de studiu.

133
 SAT Anexa B6 – Principalii indicatorii economici din Moldova, la data de 15/10/2008
Reale Estimate Prognozate
Indicator 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Conturi naţionale (% din PIB)
Produsul intern brut a 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Agricultură 20 20 17 12 11 11 11 11 11
Industrie 20 19 18 18 15 15 15 15 15
Servicii 62 64 68 74 74 74 74 74 74
Consumul final total 104 110 114 113 115 113 112 111 111
Formarea brută de capital fix 21 25 28 33 31 29 27 25 24
Investiţii guvernamentale* 2 3 4 3 3 3 3 3 3
Investiţii private 19 22 24 31 28 26 24 22 21
Exporturi (BSNF)b 51 51 45 46 43 46 48 49 52
Importuri (BSNF) 82 92 92 98 95 98 97 97 97
Economicii interne brute -5 -10 -14 -13 -15 -13 -12 -11 -11
Economii naţionale brute c 22 21 21 24 13 13 13 12 11
Articole din memorandum
Produsul intern brut (milioane dolari SUA la preţurile curente) 2598 2988 3408 4396 6035 5923 6219 6530 6857
VNB pe cap de locuitor (dolari SUA, metoda Atlas) 720 820 960 1090 1360 1640 1890 2010 2210
Rata reală de creştere anuală (%, calculat reieşind din preţurile din anul 1996)
Produsul intern brut la preţurile de piaţă 7,4 7,5 4,8 3,0 6,5 3,5 5,0 5,0 5,0
Venitul intern brut 2,6 3,0 3,7 1,7 2,4 5,6 3,5 0,6 0,6
Ratele reale de creştere anuală pe cap de locuitor (%, calculat la preţurile din anul 1996)
Produsul intern brut la preţurile de piaţă 7,7 0,0 6,0 4,1 6,6 4,1 4,1 4,1 5,1
Consumul total 0,6 7,4 12,2 7,0 9,6 6,2 4,4 3,5 3,9
Consumul privat 3,7 7,9 10,8 8,5 10,1 5,8 4,2 3,4 3,8
Balanţa de plăţi – poziţii nete (milioane dolari SUA)
Exporturi (BSNF)b 1326 1504 1547 2288 2591 2724 2962 3213 3534
Mărfuri FOB 994 1105 1059 1368 1721 1829 2012 2213 2434
Importuri (BSNF)b 2101 2716 3129 4306 5716 5794 6062 6345 6685
Mărfuri FOB 1748 2296 2644 3676 4880 4954 5202 5462 5735
Balanţa comercială (BSNF)b -775 -1212 -1582 -2288 -3125 -3070 -3100 -3132 -3150
Transferuri curente nete 372 576 800 1179 1393 1352 1420 1491 1565
Contul curent -46 -226 -380 -695 -1143 -1135 -1057 -1058 -1097
Investiţii directe străine private 136 185 212 414 672 599 659 725 797
Împrumuturi pe termen lung (nete) 1 74 26 266 240 250 260 270 280
Oficiale -50 -10 -30 27 10 42 50 50 50
Private 50 84 56 239 230 208 210 220 230
Alt capital (net, inclusiv erori şi omisiuni) 112 114 169 404 456 350 350 350 350
Modificări în rezerve d -148 -129 -141 -529 -261 -75 -216 -202 -246
134
 Articole din memorandum
Balanţa resurselor (% din PIB) -31.3 -40.5 -46.6 -52.2 -52.3 -52.8 -51.3 -49.7 -48.1
Ratele reale de creştere anuală (preţurile din anul 96)
Exportul de mărfuri (FOB) .. .. -25.3 9.1 11.1 3.0 5.0 5.0 5.0
Primare .. .. -33.6 1.3 35.8 3.0 5.0 5.0 5.0
Fabricare 24.7 -15.6 34.2 45.9 10.3 3.0 5.0 5.0 5.0
Importuri de mărfuri (CIF) 16.1 22.9 9.4 24.6 14.6 0.0 2.0 2.0 2.0
* Datele sistemului conturilor naţionale

135
 Moldova – Principalii indicatori economici (continuare)
Reale Estimate Prognozate
Indicator 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Finanţe publice (ca % din PIB la preţurile de piaţă)e
Venituri curente 35,6 38,6 39,9 41,6 39,7 38,3 38,0 38,0 38,0
Cheltuieli curente 34,8 30,7 32,4 34,6 33,8 34,8 34,7 34 ,6 34,5
Excedentul (+) sau deficitul (-) de cont curent 1,0 7,4 7,4 6,5 5,9 3,5 3,3 3,4 3,5
Cheltuieli capitale -0,2 6,4 7,8 7,6 7,1 6,4 6,5 6,6 6,7
Finanţare din extern -2,4 -0,1 -0,5 0,2 1,6 3,1 3,0 3,0 3,0

Indicatorii monetari
M2 / PIB 36,6 42,0 43,7 51,3 53,5 55,6 56,8 56,8 56,8
Creşterea M2 (%) 37,7 35,0 23,6 39,8 16,5 5,3 18,1 14,4 14,5
Creşterea creditelor sectorului privat / 73,5 155,1 103,1 110,8 101,7 101,8 101,3 101,6 101,7
Creşterea totală a creditelor (%)

Indicii de preţ (anul 96 =100)

Indicele preţului de export al mărfurilor .. 82,4 106,3 124,4 159,2 197,4 211,2 216,5 219,8
Indicele preţului de import al mărfurilor 263,3 277,6 298,3 328,1 397,0 444,6 458,0 471,7 485,9
Indicele de comerţ al mărfurilor .. 29,7 35,6 37,9 40,1 44,4 46,1 45,9 45,2
Rata reală de schimb valutar (dolari SUA / UML)f 115,8 114,3 114,3 101,7 81,8 90,0 90,0 90,0 90,0

Ratele dobânzilor reale

Indicele preţurilor de consum, mediu anual (schimbare %) 12,4 11,9 12,7 12,3 12,8 7,8 7,8 7,8 7,8
Deflatorul PIB (schimbare %) 8,0 7,2 13,4 15,8 10,3 8,2 8,2 8,2 8,2

a. PIB la costul factorului

b. "BSNF" reprezintă "bunuri şi servicii nefactoriale."
c. Includ transferurile necompensate nete, excluzând granturile oficiale de capital.
d. Includ valorificarea resurselor FMI.
e. Guvern central consolidat.
f. "UML" reprezintă "unităţi monetare locale." O majorare a raportului dolar SUA la UML denotă apreciere.

136
 SAT Anexa B7 – Principalii indicatori ai expunerii din Moldova
De la data 15/10/2008
Actuale Estimate Prognozate
Indicator
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
a
Datoria totală neachitată şi defalcată (DTN) (milioane dolari SUA) 1946 2053 2417 3203 2830 2501 2187 2075 1986
a
Defalcări nete (milioane dolari SUA) -207 -151 370 383 -314 -305 -314 -112 -89
a
Deservirea datoriei totale (DDT) (milioane dolari SUA) 295 267 335 338 397 376 371 152 118
Indicatorii datoriei şi deservirii datoriei (%)
DTN/XBS b 95,9 83,4 87,9 90,0 61,9 44,3 33,9 28,7 24,4
DTN/PIB 74,9 68,7 70,9 72,9 44,6 30,7 22,8 18,9 15,9
DDT/XBS 14,6 10,8 12,2 9,5 8,7 6,7 5,7 2,1 1,4
Concesional / DTN 18,0 17,1 10,0 14,1 17,0 19,9 23,0 24,3 25,1
Indicatorii expunerii ai BIRD (%)
Deservirea datoriei (DD) BIRD / DD publice 13,6 22,1 21,9 28,2 28,3 27,3 30,4 31,7 27,1
DD creditorilor preferenţiali / publice 51,3 78,3 62,8 69,2 50,4 53,0 60,3 57,7 62,0
c
DD (%)
DD BIRD / XBS 0,9 0,8 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,3
d
DTN BIRD (milioane dolari SUA) 185 161 151 141 121 101 82 64 47
inclusiv valoarea prezentă a garanţiilor (milioane dolari SUA)
Proporţia din portofoliul BIRD (%) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
d
DTN AID (milioane dolari SUA) 201 209 242 292 305 321 334 343 349
FCI (milioane dolari SUA)
Împrumuturi 48 39 32 26 18 16
Capital propriu şi cvasi-propriu /c 2 2 2 2 7 7
AMGI
Garanţiile AMGI (milioane dolari SUA) 62,0 62,0 61,1 61,1 68,6

a. Includ datoria de stat, privată negarantată, valorificarea creditelor FMI şi a capitalului net pe termen scurt.
b. "XBS" reprezintă exporturi de bunuri şi servicii, inclusiv intrările valutare din munca cetăţenilor moldoveni de peste hotare.
c. Creditorii preferenţiali sunt definiţi ca BIRD, AID, băncile de dezvoltare multilaterale regionale, FMI, precum şi Banca pentru Reconcilieri Internaţionale.
d. Includ valoarea prezentă a garanţiilor.
e. Includ tipurile de capital propriu şi cvasi-propriu atât a instrumentelor de împrumut, cât şi a celor de capital propriu.

137
 B8 (CFI) pentru Moldova – Portofoliul investiţiilor obligate şi defalcate neachitate
La data de 31/8/2008
(în milioane dolari SUA)

Obligat Defalcările neachitate

**Capitalul **Capitalul
Capital cvasi- Capital cvasi-
Aprovarea AF Compania Împrumuturi propriu propriu *GT/RM Participant Împrumuturi propriu propriu *GT/RM Participant

2008 Bostavan 0 5 0 0 0 0 5 0 0 0
2006 Mobiasbanca 3,5 0 0 0 0 3,5 0 0 0 0
2004 Moldindconbank 0,5 0 0 0 0 0,5 0 0 0 0
2000 Procredit MDA 0 0 0,9 0 0 0 0 0,9 0 0
2001 Uf moldova 8,57 0 0 0 0 8,57 0 0 0 0
2004 Victoriabank 3 0 0 0 0 3 0 0 0 0
0 Vinaria Bostavan 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1999/00/01 Voxtel 0 0 1,62 0 0 0 0 1,62 0 0

Portofoliul Total: 20,57 5 2,52 0 0 15,57 5 2,52 0 0

* Reprezintă produse de gestiune a riscurilor şi garantului.

** Capitalul cvasi-propriu include tipurile de împrumut şi capital propriu.

138
 SAT Anexa B8 – Portofoliul operaţiunilor din Moldova (BIRD/AID şi granturi)
La data de 6/10/2008
Proiecte închise 25
BIRD/AID *
Total defalcate (active) 63,16
Din care au fost rambursate 0,00
Total defalcate (închise) 468,44
Din care au fost rambursate 111,24
Total defalcate (active + închise) 531,60
Din care au fost rambursate 111,24
Total nedefalcate (active) 102,61
Total nedefalcate (închise) 0,00
Total nedefalcate (active + închise) 102,61
Clasificarea de supraveghere Suma iniţială în milioane
Proiecte active Decalajul dintre defalcările anticipate şi cele reale /a
la ultima RSP dolari SUA
Obiectiv de Progres în An
ID proiectului Denumirea proiectului BIRD AID Grant Anulate Nedefalcate Iniţiale Revizuite
dezvoltare implementare fiscal
P075995 Controlul poluării în agricultură (FGM) FS FS 2004 4,95 0,227004 -0,806329
P099841 Gripa aviară - MD S MS 2006 8 5,728455 5,0618924 2,383583
P089124 Ameliorarea competitivităţii MS S 2006 9,8 8,320947 6,701278
P040558 Energetic 2 S S 2004 35 15,14563 11,128641 2,655569
P074139 Infrastructura de mediu (FGM) S S 2007 4,562 3,823415 0,5030811
P095250 Servicii de sănătate şi asistenţă socială S S 2007 17 15,66954 2,3880946
P107612 Proiectul naţional de alimentare cu apă şi
# # 2008 14 13,93793
salubrizare
P090037 Gestiunea şi distrugerea POP S S 2006 6,35 1,426875 0,8768749
P082916 AT gestiunea finanţelor publice S MS 2005 8,548 8,718486 7,465 6,975
P090340 Educaţie de calitate în sectorul rural S S 2006 10 6,854899 0,5029318
P090673 PSIR (ÎPA #2) S S 2006 21 8,038534 -4,81673
P100929 Proiectul de sprijin programului din
S S 2007 16 15,68407 8,2726739
sectorul drumurilor
P079314 FIS 2 S S 2004 20 4,507217 0,4475274
Rezultatul general 159,348 15,862 108,083 37,724936 12,01415

139
 SAT Anexa B10 – Rezumatul priorităţilor de dezvoltare SAT în Moldova
La data de 10/6/2008
Prioritatea Reconcilierea
Performanţa Prioritatea pentru
Domeniul Probleme majore b pentru priorităţilor ţării şi
ţării a Bancă c
ţară c ale Băncii d

Reducerea sărăciei şi gestiunea economiei

Reducerea sărăciei moderată Sărăcia rurală, axare mare mare
Politici economice moderată Consecvenţă, durabilitate mare mare
Sectorul public moderată Eficienţă, răspundere mare mare
Aspecte de gen satisfăcătoare Prevalenţa în rândul persoanelor pauperizate moderată moderată

Departamentul dezvoltare umană

Educaţie moderată Îmbunătăţirea calităţii, acces egal mare mare
Sănătate, nutriţie şi populaţie moderată mortalitate, morbiditate, acces egal mare mare
Protecţie socială moderată Axare pe sprijinul păturilor vulnerabile mare mare

Dezvoltare socială şi ambientală durabilă

Dezvoltare rurală moderată Sărăcia rurală mare mare
Mediul ambiant satisfăcătoare Accesul la apă moderată mare Dialog continuu
Dezvoltare socială moderată Inechităţi regionale mare mare

Finanţe, sectorul privat şi infrastructură

Sectorul financiar moderată Guvernare, transparenţă mare mare
Sectorul privat satisfăcătoare Cadrul de reglementare mare mare
Energetică şi minerit moderată Eficienţă, viabilitate mare mare
Infrastructură moderată Calitate mare mare

a. Utilizaţi categorisirea “excelentă,” “satisfăcătoare,” “moderată,” sau “nesatisfăcătoare.”

b. Indicaţi principalele probleme specifice ţării (de exemplu, pentru reducerea sărăciei - “sărăcia rurală;” pentru educaţie - “absolvirea studiilor medii de femei;” pentru mediul ambiant -
“poluarea aerului urban”).
c. Pentru indicarea priorităţii, utilizaţi categorisirea “joasă”, “moderate,” or “mare.”
d. În cazul în care priorităţile nu se racordează, oferiţi explicaţii; de exemplu, s-ar putea ca Banca Multilaterală de Dezvoltare (BMD) să fie lider în domeniu, sau este purtat un dialog
continuu.

140