Facultatea De Medicin i Farmacie

Specializarea Medicin General

LP. nr. 1
Fiziopatologie
Reactia inflamatorie
As univ.drd.Dr. Craescu
Mihaela

Definitie

Raspunsul tesuturilor la stimuli lezionali externi/

interni
Reactie complexa de aparare nespecifica
a organismului

La locul leziunii apar modificari:

Vasculare(modif. calibru vase, vit. de circ a
sange,crestere permeabilitate vase mici)
celulare(infiltrat leucocitar)
Metabolice (rol imp. mediatorii chimici)

Etiologie

Microorganisme(bacterii,

paraziti)
Traumatisme fizice
Radiatii
Necroze
Ractii imune
Hipoxia

virusuri, fungi,

simtomatologie
generala

Stare

de astenie
Indispozitie
Febra
Tahicardie
Tahipnee

Locala/semne cardinale
ale R I

Rubor

(roseata)
Calor (caldura)
Dolor(durere)
Tumor (tumefiere)
Functio lesa (impotenta
functionala)

Raspunsul biologic sistemic

se caracterizeaza prin :
accelerarea

V.S.H.(viteza de sedimentare a

hematiilor)
Pozitivarea

reactiilor de floculare ale proteinelor

plasmatice
Sinteza

proteinelor de faza acuta

Modificarea
aspectului

leucogramei

electroforetic al serului si

Etapele reactiei inflamatorii:

A.

Etapa vasculara este reprezentata de un aflux puternic de celule

proinflamatorii (PMN, monocite, eozinofile) la nivelul peretelui vascular din aria
inflamata. Acest aflux se desfasoara sub actiunea unor mediatori solubili formati
si eliberati din focarul inflamator.
Efectele acestor mediatori se pot mpartii n:
Efecte vasculare: vasodilatatie; cresterea permeabilitatii capilarelor;
modificari functionale la nivelul celulelor endoteliale
B.

Etapa celulara cuprinde activarea metabolica completa a celulelor

proinflamatorii chemo-atrase si migrarea lor prin peretele vascular pna n centrul
focarului inflamator unde si exercita functiile:

Fagocitoza;

Citotoxicitatea oxigen dependenta.

C.

Etapa de reparatie tisulara, cuprinde urmatoarele sub-etape:

a)
Fibroplazia
- refacerea structurii matricei extracelulare;

b) Angiogeneza- refacerea structurilor vasculare;

c) Remodelarea tisulara locala (etapa cicatriciala).

clasificare
Acuta:durata

scurta,raspuns la o singura
agresiune,aparitie exudat si migrare neutrofile si
monocite

Cronica:

proces prelungit, raspuns la o agresiune

continua/ repetata, prezenta limfocitelor si
macrofagelor, proliferarea vaselor sgv. si a tes. conj.
inflamator in focarul inflamtor.

Granulomatoasa:

forma specifica a inflam cr. ce

apare ca raspuns la anumiti agenti: micobacterii si
fungi

Diagnostic

Se

stabileste utilizand teste nespecifice

care

definesc prezenta fenomenului

fara insa a-i preciza cauza,
dar apreciaza gravitatea.

VSH
Cea

mai utilizata investigatie

Test

de disproteinemie

Apreciaza

evolutia inflamatiei, ramane

accelerat si dupa disparitia semnelor clinice,
daca inca mai persista reactia inflamatorie

Factori care influenteaza

VSH

Factori

eritrocitari:
Anemia creste VSH
Policitemia- scade VSH

Factori

plasmatici:
Albuminele- protejeaza stabilitatea
eritrocitelor
Globulinele+fibrinogenul- au efect contrar

Tehnica VSH
seringa
In

sterila se aspira sol. de anticuagulant cu care se

clateste toata seringa.
Apoi se aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8% sol sterila
Se punctioneaza cu aceasta seringa prevazuta cu ac de
punctie o vena netraumatizata , de preferinta fara garou
Se aspira sange pana la 2 ml , apoi prin miscari de rasturnare
se amesteca sangele cu anticuagulantul
Continutul seringii este apoi trecut intr-o eprubeta curata
Se aspira sangele in pipeta Westergreen pana la diviziunea 0,
apoi se acopera cu aratatorul partea de sus pentru a opri pe
loc coloana de sange
Varful pipetei se aplica pe dopul de cauciuc de la partea
inferioara a stativului, iar capatul superior al pipetei se
fixeaza in partea de sus a stativ.
Pipeta in poz verticala pentru a nu influenta rezultatele
Citirea dupa 1-2 h (mm plasma- rezultatul)

VSH
Val

N la 1h:

B=1-10
F=

mm
2-13 mm

Cop

val N la 2h:
B= 7-15 mm
F= 12-20 mm

mici + sugari = 9-12 mmla 1 h

Cresteri:

fiziologice: ultimele luni sarcina, persoane obeze, vrstnici, naintea menstruaiei, atunci
cnd nivelul colesterolului este crescut sau n urma administrrii unor medicamente.
patologice:TBC, RAA, septicemii,infectii ac de organ,IMA,hemopatii maligne,neoplazii

Val

scazute:
Hepatita epidemica, alergii, BPOC, CPC, maladii congenitale de cord.
Pot arata o cretere a numrului de leucocite, creterea globulelor roii din organism,
scderea gamaglobulinelor sau a fibrinogenului.
De asemenea, VSH-ul scade i dup administrarea de cortizon, antiinflamatori
nesteroidieni, tamoxifen, chinin, sulfasalazin sau trimetoprim.

Reactii de floculare ale

proteinelor plasmatice

Cu

sarurile metalelor grele- sunt reactii

nespecifice
Se practica tot mai putin in prezent
Ex:
R. Gros,
R.Wunderly,
R. Timol,
R Kunkel

Proteinele de faza acuta

negative
a caror concentratie
scade in inflamatie:

pozitive
a caror concentratie
creste in inflamatie:

Antitripsina
Ceruloplasmina
Haptoglobina

CRP
Fib
Complementul

Albumina
Prealbumina
Transferina
Apolipoproteina A1

PCR
Val

N=0,7-2,3mg/l
( produsa de hepatocite, ca raspuns la lezarea /distrugerea
diverselor celule)

Exista

o tendinta de crestere odata cu varsta

Infectii, traumatisme, ischemii, neoplasme
In

cancer de pancreas: 6-23mg/l

In pancreatite cronice: 4-13mg/l
Poate

fi determinat prin mai multe metode:

aglutinare vizual,
ELISA, imunoturbidimetrie, imunodifuzare .

Fibrinogenul

protein sintetizat de ficat cu rol n procesul de coagulare;

Val

N = 2-4g/l

In

reumatism poate creste la val 6-7g/l- reflecta extinderea si intensitatea procesului

inflamator

Niveluri

crescute de fibrinogen se ntlnesc n: sarcin, inflamaii acute, cancer, boala

arterelor coronariene, infarct miocardic, atac cerebral, afeciuni inflamatorii, boala
Hodgkin, eclampsie, fumat, traumatisme, necroz tisular, boal coronarian etc.

Niveluri

sczute de fibrinogen se ntlnesc n: afeciuni hepatice, coagulopatie de

consum, fibrinolizine, deficit congenital de fibrinogen, malnutriie, boli hepatice,
transfuzii sanguine masive, deficit congenital de fibrinogen, neoplasme, transfuzii
sangvine masive etc.

Cnd

nivelul de fibrinogen este crescut, apare riscul de dezvoltare a cheagurilor

sanguine, ceea ce n timp, paote avea ca rezultat dezvoltarea afeciunilor
cardiovasculare.

Nivelurile

sczute de fibrinogen scad capacitatea de coagulare a organismului. La

valori mai mici 100 mg/dl pot aprea sngerri spontane.

Electroforeza proteinelor serice

Poate

evidentia o inflamatie acuta prin

cresterea
alfa 1
Alfa 2
Sau beta globulinelor

Leucograma in RI

Creste

nr. de leucocite( leucocitoza)

Cresterea

% de granulocite neutrofile
(neutrofilie)

Modificari vasculare

Prin

experienta lui Cohnheim

Tehnica:spinalizare broasca, fixata in
decubit dorsal

Se

constata:
in vasele mici si in capilare pe masura
incetinirii circ. sgv., deplasarea continua a
eritrocitelor spre centrul patului vascular
o trecere a leucocitelor spre endoteliul
vascular

Modificari celulare

Marginatia

Diapedeza

Fagocitoza

Modificari metabolice
Au

drept consecinta generarea unor

substante biologic active:

1.
2.
3.
4.

Amine biogene
Substante polipeptidice
Compusi adenilici
Prostaglandine

Examenul lichidelor din

seroase
Reactia

Rivalta:- Reactie biochimica

calitativa
Tehnica:
Se toarna in paharul Berzelius 100 ml apa
distilata+ 2-3 picaturi de acid acetic glacial
Se omogenizeaza amestecul
Din lichidul de cercetat se picura usor 1-2
picaturi
Obtinerea unei opalescente ca un fum=
reactie poz.= EXUDAT
Daca nu se prod. nici o modif. = reactie
neg.= TRANSUDAT

DG. DIF. AL REVARSATE

PLEURALE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

TRANSUDAT
Clar
Absenta chiagurilor
Reactie Rivalta neg.
Glucoza= cu val serica
LDH<0,6
Densitate<1,015
Proteine totale<30g/L
Proteine
revarsat/Pser<0,5

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

EXUDAT

Opalescent
Cheaguri prezente
Poz
<60mg/L
>0,6
>1,015
>/= 30 g/l
>0,5

Buletin de analiza

de 23 ani acuza:
Astenie fizica, Indispozitie, Febra, Scaderea poftei de
mancare, greata, dureri flanc dr. stare subfebrila

Ex

laborator:

VSH=38mm/l-1h;70mm/l-2h
Leucocite=14.000/mmc
Proteine

totale=72g/l
Fibrinogen=5g/l

Dg=???

(PMN=90%)

Buletin de analiza
diagnostic
Pacient

cu varsta de 47 ani acuza:

Durere
in
HP DR.

indispozitie

Fatigabilitate

Reactie inflamatorie(probabil Apendicita ac.)

Laborator:

VSH=28mm/l-1h; PCR= 10 mg/l

Leucocite=12.000/mmc (PMN=70%)

Proteine totale=62g/l
Fibrinogen=6g/l
TGP=48

TGO=23

GGT=112

Dg=???