Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Documents - Tips - Desfacerea Casatoriei Cazurile de Divort
Documents - Tips - Desfacerea Casatoriei Cazurile de Divort
INTRODUCERE
SECTIUNEA I CONSIDERENTE PRIVIND CASATORIA
Sectiunea I - Rolul i scopul ndeplinirii condiiilor de form privind ncheierea cstoriei
SECTIUNEA II - DESFACEREA CASATORIEI SI CAZURILE DE DIVORT
Sectiunea a I- Divorul
Sectiunea a II-a Divorul la cererea unuia dintre soi
Sectiunea a III-a Divorul prin consimmntul ambilor soi
Sectiunea a IV-a Procedura divorului
1. Cererea de divor
2. Competena n materie de divor
3. Prezena prilor n cadrul divorului
4. Actele de dispoziie ale prilor n cursul procesului de divor
5. Probele
6. Hotrrea de divor
7. Efectele hotrrii de divor
SECTIUNEA III- PROCEDURA DIVORTULUI SI DIVORTUL DIN CULPA SI
REGLEMENTARI
A. Importana cunoaterii problemei divorului
B.Reglementarea divortului
b) Particularitati ale procedurii divortului
c) Competenta materiala si teritoriala
C.Motivele de divort
CAPITOLUL IV Reguli procedurale privind judecata n fata instantei de fond
Sectiunea I Precizari prealabile
Sectiunea a II-a nfatisarea personala a partilor. Prezenta obligatorie a reclamantului
Sectiunea a III-a Actiunea reconventionala
Sectiunea a IV-a Participantii la actiunea de divort
Sectiunea a V-a Actele de dispozitie ale partilor
Sectiunea a VI-a Publicitatea dezbaterilor
Sectiunea a VII-a Probele n procesul de divort
Sectiunea a VIII-a Masuri provizorii n timpul procesului de divort
CAPITOLUL V Hotarrea de divort
Sectiunea I Continutul si efectele hotarrii de divort
Sectiunea a II-a Caile de atac
Sectiunea a III-a Asistarea si reprezentarea partilor n solutionarea cailor de atac
CAPITOLUL VI Divortul prin consimtamntul mutual
Sectiunea I Precizari prealabile
Sectiunea a II-a Conditiile divortului prin consimtamntul mutual
Sectiune a III-a Reguli procedurale privind divortul prin consimtamntul mutual
CAPITOLUL VII Concluzii si propuneri
BIBLIOGRAFIE
SECTIUNEA I
CONSIDERENTE PRIVIND CASATORIA
Sectiunea I- Rolul i scopul ndeplinirii condiiilor de form privind ncheierea
cstoriei
Condiiile de form pe care legea le impune cu privire la cstorie, au drept scop,
ntocmai ca i condiiile de fond, s asigure ncheierea unei cstorii, ca baz temeinic a unei
familii trainice.
Condiiile de form i n special ncheierea cstoriei n faa delegatului de stare civil
constituie forma recunoaterii sociale a cstoriei, premiza ocrotirii acesteia de ctre stat.
De asemeni, condiiile de form ale cstoriei prezint interes i din punct de vedere al
soilor, ncheierea cstoriei reprezentnd un moment deosebit de important n viaa lor.
Atitudinea societii noastre fa de instituia cstoriei, care st la baza familiei, se
reflect i n condiiile prevzute de lege cu privire la ncheierea cstoriei, formalitile ce
trebuie ndeplinite, procedura ce trebuie urmat, publicitatea i solemnitatea celebrrii
cstoriei
Toate aceste condiii sunt menite s pun i mai mult n lumin faptul c numai
cstoria, aa cum este reglementat de lege, se bucur de ocrotirea statului, care, n acelai
timp, exclude de sub ocrotirea sa orice alte relaii ntre sexe, cum ar fi convieuirea de fapt sau
concubinajul. Cunoaterea acestor dispoziii privind modul de ncheiere a cstoriei i
condiiile de form, contribuie la stabilirea unei atitudini sntoase fa de instituia cstoriei.
Drept urmare, n cele ce urmeaz vom analiza, n afar de condiiile de form ale
cstoriei i rolul pe care l au dispoziiile legale respective, modul n care acestea acioneaz
asupra cetenilor n concordan cu elurile cstoriei i familiei n societatea noastr1.
Cstoria, nceputul i temelia familiei, trebuie s se ncheie n condiiile care s
exprime toat semnificaia acestui moment, att de important n viaa unui om, i s aib n
acelai timp o influen educativ asupra celor care iau parte la celebrare i n primul rnd
asupra soilor.
Beck, Bucuresti,2004.
n art. 3 C.fam. se prevede Numai cstoria ncheiat n faa ofierului de stare civil d natere drepturilor i
obligaiilor de soi prevzute n prezentul cod.
religioas a cstoriei lor dar aceasta numai dup ce ea a fost ncheiat n faa delegatului de
stare civil, adic numai dup ce potrivit legilor, uniunea dintre ei a devenit cstorie.
Astfel, ncheierea cstoriei numai sub aspect religios nu are nici o valoare juridic, nu
este cstorie5.
Toate formalitile pe care legea le impune pentru a se putea ncheia cstoria, precum
i opoziiile la cstorie, sunt prevzute n scopul de a prentmpina ncheierea unei cstorii
nevalabile sau nesntoase.
ntr-adevr, importana deosebit a familiei, pentru soi i descendena lor, precum i
pentru societate determin ca ndeosebi legislaiile s prevad msuri prealabile de verificare
temeinic a ndeplinirii cerinelor privind ncheierea cstoriei precum i o procedur solemn
i public de ncheiere a cstoriei, care s garanteze libertatea consimmntului pentru ca
astfel: s se evite ct mai mult posibil cazurile de ineficacitate juridic a cstoriei, deoarece
fotii soi nu mai pot fi repui n situaia anterioar ncheierii acesteia, aa cum de regul pot fi
repuse prile la alte acte juridice bilaterale ineficace; i pentru a se evita, de asemeni, ct mai
mult posibil ntemeierea unei familii nesntoase 6, n care nu s-ar putea realiza scopurile
cstoriei i nici ndeplini funciile familiei.
Condiiile de form ale cstoriei constau n formaliti premergtoare ncheierii
cstoriei, dup care n termenul legal de 10 zile se pot face opuneri la cstorie, i formaliti
concomitente celebrrii cstoriei.
Aceasta fiind succesiunea n timp a formalitilor, cum de altfel o prevede Codul
familiei (art. 12-18 C.fam.), vom expune mai nti formalitile premergtoare ncheierii
cstoriei, apoi opoziiile la cstorie, precum i formalitile concomitente oficierii cstoriei
ct i celelalte cerine legale necesare desfurrii actului juridic al cstoriei i dobndirea
strii legale de cstorie7.
SECTIUNEA II
DESFACEREA CASATORIEI SI CAZURILE DE DIVORT
Beck, Bucuresti,2004.
7
12
f) Plata cheltuielilor judiciare -dac e vina exclusiv doar a unuia dintre soi acesta va
suporta cheltuielile proprii i va restitui cheltuielile celuilalt so, ns dac divorul e din vina
ambilor soi, atunci fiecare va suporta propriile cheltuieli.
Prtul are i el posibilitatea de a formula o cerere reconvenional prin care s solicite
desfacerea cstoriei. Cererea reconvenional ndeplinete aceleai condiii ca i cererea
reclamantului.
Divorul se va putea pronuna din vina exclusiv a reclamantului dac prtul, prin
cererea sa reconvenional, a solicitat acest lucru. Cererea principal i cererea
reconvenional, dac se refer la desfacerea cstoriei, nu vor putea fi judecate separat.
Cererea de divor fondat pe consimmntul ambilor soi va cuprinde solicitarea
soilor n sensul disoluiei cstoriei, artndu-se c sunt ndeplinite cerinele legale n aceast
materie i, dac este cazul, se va face precizarea c soii au convenit privitor la cererile
accesorii divorului. n lipsa nvoielii soilor, preteniile accesorii vor fi soluionate cu
respectarea procedurii divorului.
10
Ct privete bunurile de mprit, la fel ca n dreptul comun, prile se vor putea nvoi
oricnd, prezentnd instanei tranzacia.
11
5. Probele
Interogatoriul este interzis n dovedirea motivelor de divor. Se poate recurge la
interogatoriu pentru dovedirea motivelor temeinice din restul preteniilor accesorii divorului.
Pot fi audiai ca martori i rudele i afinii prilor pn la gradul III inclusiv, cu excepia
descendenilor. Copii minori care au mplinit vrsta de 10 ani vor fi audiai de ctre instan n
legatur cu ncredinarea lor. Acetia nu au calitate de martori, ci sunt asimilai unei poziii
asemanatoare cu poziia pe care o au experii. Instana va putea solicita i efectuarea
anchetelor sociale la domiciliul/ domiciliile prilor. Hotrrea pronunat n lipsa acordului
autoritii tutelare este ilegal.
6. Hotrrea de divort.
Hotrrea de divor trebuie s cuprind o statuare privind soarta cstoriei. Exist dou
posibiliti: respingerea cererii ca nefondat, meninndu-se cstoria cu toate efectele sale i
admiterea cererii i desfacerea cstoriei.
Dac soluia este de admitere i divorul s-a cerut pentru motive de ordin subiectiv,
urmeaz ca instana s statueze asupra vinoviei fiecaruia dintre soi. Din acest punct de
vedere, rezolvrile posibile sunt: divorul din vina exclusiv a prtului, divorul din vina
ambilor soi, divorul din vina exclusiv a reclamantului, nsa numai dac prtul a formulat o
cerere reconvenional.
n cazul divorului pentru motive de natur obiectiv, instana nu statueaz asupra
culpei, indiferent de natura motivelor invocate. Dac ambele pri solicit n mod expres,
instana nu-i va motiva hotrrea n partea referitoare la desfacerea sa. Hotrrea instanei
poate fi atacat cu apel i apoi cu recurs n termenul special de 30 de zile de la data
comunicrii hotrrii.
n cazul divorului prin consimmntul soilor hotrrea e definitiv i irevocabil n
privina divorului, din momentul pronunrii acestuia.
cstoriei. Desfacerea cstoriei stinge principalele efecte ale acesteia cu efecte numai pentru
viitor att n planul relaiilor personale dintre soi, ct i n planul relaiilor patrimoniale dintre
acetia.
Concluzie
Divorul afecteaz relaiile dintre prini i copiii minori conducnd la scindarea
ocrotirii printeti. n cazul femeii minore, capacitatea de exerciiu dobndit prin ncheierea
cstoriei se pstreaz chiar dac a fost exclusiv vinovat.
Sub aspect patrimonial, obligaia de ntreinere dintre soi nceteaz, dar ia natere o
nou obligaie de ntreinere ntre fotii soi. Prezumia de comunitate i nceteaz eficacitatea
pe data ramnerii irevocabile a hotrrii divor. Prin urmare, nici mandatul tacit reciproc de
reprezentare nu supravieuiete.
Dei diminuarea funciilor familiei este evident, iar divorionalitatea accentuat,
totui familia rezist ca una din instituiile fundamentale i este posibil, din cauza agravrii
disfunciilor societii, ori s se destrame, ori s se transforme ntr-un bastion al
supravieuirii13.
13
13
SECTIUNEA III
PROCEDURA DIVORTULUI SI DIVORTUL DIN CULPA SI REGLEMENTARI
Motivele de divor;
Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil, Ed. Junimea, Iai, 2004,pag. 82
Tomescu, M.,Dreptul familiei. Protecia copilului,Ed. All Beck, Buc., 2005, pag 105
14
oricare dintre soi poate cere divorul atunci starea sntii sale face
imposibil continuarea csatoriei, nct boala poate fi invocat ca motiv de
divor nu numai dec de soul sntos, ci i de ctre cel bolnav.(art. 38, al. 3,
C.fam)
15
16
Tomescu, M.,Dreptul familiei. Protecia copilului,Ed. All Beck, Buc., 2005, pag.107
17
Potrivit acestei concepii restrictive, divorul este o sanciune pentru fapta culpabil pe
care, la cererea soului innocent, instanta o stabilete n sarcina soului vinovat fa de
consortul sau de nendeplinirea unor ndatoriri: cnd ambii soi sunt vinovai, divorul se
pronun din vina amndurora.
El nu se poate pronuna mpotriva soului innocent i apare ca o pedeaps civil n
sistemele de drept n care relaiile de familie sunt reglementate de dreptul civil, sau ca o
pedeaps de dreptul familiei, n sistemele de drept n care dreptul familiei constituie o ramur
de drept distinct de dreptul civil.
Divorul este o sanciune pentru o fapt culpabil, i se poate pronuna dac a afost cerut,
chiar atunci cnd meninerea cstoriei nu a devenit imposibil, datorit faptelor svrite.
3. Concepia mixt
Rezulta din combinarea primelor doua concepii, c divorul se pronun dac un so a
svrit o fapt culpabil,datorit creia continuarea cstoriei a devenit cu neputina.
18
17
Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil, Ed. Junimea, Iai, 2004,pag.88
19
18
Imbrescu, I.,Tratat de dreptul familiei. Familia.Protecia copilului. Elemente de stare civil, Ed. Lumina Lex, Buc.,2006,
pag.185
20
2. Aciunea de divor
Aciunea de divor are un caracter strict personal, motiv pentru care ea nu poate fi
introdus dect de ctre soi.
Soia minor poate introduce singur aciunea de divor, i tot astfel figureaz ca
prt, deoarece ea dobndete prin cstorie capacitate deplin de exerciiu, pe care nu o
pierde n cazul n care divorul se pronun nainte de mplinirea vrstei majoratului.
Sotul
alienat sau debil mintal, neinterzis, atta timp ct nu se face dovada c nu a avut
discernmntul necesar pentru a avea reprezentarea pe care le ndeplinete poate introduce
singur aciunea de divor i poate figura i ca prt ntr-un astfel de process. Atta timp ct
alienatul nu a fost pus sub interdicie, el se bucur de prezumia capacitii sale de exerciiu.
Dac ulterior introducerii aciunii, soul respectiv ii pierde luciditatea, tutorele su va putea
sa-l reprezinte i s continue aciunea.
Soul alienat sau debil mintal pus sub interdicie, neavnd capacitate de exercitiu, nu
poate introduce aciunea de divor nici chiar intr-un moment de luciditate. Tutorele numit i
care-l reprezint nu va putea nici el aciona deoarece nu intr n atribuiile sale dreptul de
exercita aciunea cu caracter personal ale celui pus sub interdicie.
Care so este disprut, cellalt sot va putea cere desfacerea cstoriei, procedura
urmnd a se face prin afiare potrivit art. 95 C. proc. Civ.
19
Imbrescu, I.,Tratat de dreptul familiei. Familia.Protecia copilului. Elemente de stare civil, Ed. Lumina Lex, Buc.,2006,
pag.187
20
Bacaci, Al.,Dumitrache, V.C.,Hageanu, C.,Dreptul familiei,Ed. All Beck, Buc.,2005, pag. 142
21
Trif, R.M.,Desfacerea cstoriei prin divor i partajul bunurilor commune ale soilor, Ed. Hamangiu,2006, pag.162
22
a) generaliti
Procedura de judecare a divorului este reglementat n cuprinsul art. 607-619 C. proc.
Civ. i preedintele instanei, primind cererea de divor, va da reclamantului sfaturi de
mpcare i, n cazul n care acesta struie n cererea se va fixa termen pentru judecarea cauzei
Preedintele instantei va verifica existena consimmntului soilor, i va fixa un
termen de 2 luni n edina public care reprezint un rgaz pe care instana l acord soilor
pentru a constata dac acetia persist n hotarrea lor de a divora.
b)Cererea reconvenional
Soul prt poate s fac cerere reconvenional, cel mai trziu pn la prima zi de
nfiare in edina publica, pentru faptele petrecute nainte de aceasta data. Pentru faptele
petrecut dup aceasta dat, prtul va putea face cerere reconvenional pn la nceperea
dezbaterilor asupra fondului n cererea reclamantului.24
c) Probele admise n procesele de divor
22
Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil, Ed. Junimea, Iai, 2004, pag.97
Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil Teorie i practic judiciar, Ed. Fundaiei Academice Gh. Zane, Iai,
2000, pag.98
24
Trif, R.M.,Desfacerea cstoriei prin divor i partajul bunurilor commune ale soilor, Ed. Hamangiu,2006, pag.189
23
23
Aceste masuri
24
Hotararea de divort
Cand in urma dezbaterilor rezulta ca motivele de dvort invocate de sotul reclamant
sunt intemeiate si continuarea casatoriei este cu neputinta, instanta va pronunta divortul din
vina sotului prt.26
In situatia in care din dovezi administrate reiese culpa ambilor soti, divortul se va
pronunta din vina comuna, chiar si in cazul in care nu s-a promovat cerere reconventionala
(art.617 al 1 Cod proc. Civ.)27
Hotararea de divort poate cuprinde, dupa caz, unele mentiuni facultative, referitoare la
cererile accesorii privind:
-
26
Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil Teorie i practic judiciar, Ed. Fundaiei Academice Gh. Zane, Iai,
2000, pag.101
27
Trif, R.M.,Desfacerea cstoriei prin divor i partajul bunurilor commune ale soilor, Ed. Hamangiu,2006, pag.257
25
Data desfacerii casatoriei este acea in care hotararea de divort ramane irevocabila. In a
doua situatie, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza de la data cand s-a facut mentiunea
despre hotararea de divort pe marginea actului de casatorie sau de la data cand ei au cunoscut
divortul pe alta cale, inainte de facerea mentiunii.
Data desfacerii casatoriei
Conform art. 39 al 1 Cod Fam. Casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin
care s-a pronuntat a ramas irevocabila.28
Sunt hotarari irevocabile in ceea ce priveste divortul urmatoarele:
-
date in recurs, chiar daca prin acestea s-au solutionat fondul problemei.
Efectele divortului
Fa de teri, efectele patrimoniale ale cstoriei nceteaz de la data cnd s-a fcut
meniunea despre hotrrea de divor pe marginea actului de cstorie sau de la data cnd ei
au cunoscut divorul pe alt cale.
Hotrrea de divor care se pronun pe baza acordului ambilor soi este definitiv i
irevocabil, astfel nct nu sunt posibile nici apelul, nici recursul dar pot fi atacate cu apel sau
recurs numai n ceea ce privete cererile accesorii divorului.
Hotrrea de divor poate fi atacat prin contestaie n anulare, dei consecinele pe
care legiuitorul a dorit s le evite, interzicnd revizuirea, sunt aceleai.
Durata termenului de recurs este de 30 zile chiar i n cazul n care calea de atac nu
privete soluia dat n divor, ci modul n care au fost rezolvate cererile accesorii, ntruct a
accepta alt soluie nseamn a admite c una i aceeai hotrre s fie supus mai multor
termene de apel sau, dup caz, recurs, n raport cu partea de hotrre ce se atac.
Hotrrea de divor care se pronun pe baza acordului ambilor soi este definitiv i
irevocabil, astfel nct nu sunt posibile nici apelul, nici recursul dar pot fi atacate cu apel sau
recurs numai n ceea ce privete cererile accesorii divorului.
28
Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil Teorie i practic judiciar, Ed. Fundaiei Academice Gh. Zane, Iai,
2000, pag.104
26
n cazul n care prile nu convin ca, dup divor, soia s-i pstreze numele dobndit
prin cstorie, ea urmeaz s-i reia numele avut anterior.
29
intervenit adopia, urmat de schimbarea numelui unuia dintre soi i de emiterea unui nou act
de natere, soul respectiv va purta dup divor numele din noul su act de natere.
Din comunitatea de bunuri a soilor poate face parte nu numai dreptul de proprietate,
ci toate drepturile de natur patrimonial, recunoscut de lege persoanelor fizice, respectiv
toate drepturile reale, principale i accesorii, precum i drepturi de crean.
mprirea bunurilor comune la desfacerea cstoriei poate avea loc fie prin nvoiala
soilor, fie pe cale judectoreasc, atunci cnd soii nu se nvoiesc asupra partajrii. Regula
este ca la divor, bunurile comune s se mpart potrivit nvoielii soilor, iar n lipsa nvoielii
acestora, mprirea s se fac pe cale judectoreasc
nvoiala prilor poate avea loc, potrivit legi, n urmtoarele moduri:
-
n cursul procesului de divor, fie c nvoiala se face n faa instanei, fie printr-un
act ntocmit n faa notarului public;
Partajul voluntar poate fi valabil ncheiat n orice form cerut de soi, chiar i verbal,
n anumite cazuri, cnd printre bunurile supuse mprelii sunt terenuri sau construcii,
convenia soilor se va putea face numai n forma autentic, cerut de lege, "ad validitatem" i
nerespectarea formei conveniei soilor de mprire a bunurilor comune n astfel de cazuri
este sancionat cu nulitate absolut.
Judectorii atunci cnd iau act de nvoiala soilor privitoare la mprirea bunurilor
comune ca efect al pronunrii hotrrii de divor, trebuie s exercite un dublu control,
urmnd s se conving att de realitatea i temeinicia motivelor de divor, ct i de coninutul
nvoielii prezentate.
Cnd soii nu se neleg n privina mpririi bunurilor comune, ea se va face prin
hotrre judectoreasc, de ctre instana de judecat. Partajul bunurilor ce au format obiectul
dreptului soilor presupune, nainte de toate, stabilirea cotei-pri ce se cuvine fiecruia dintre
ei i numai n funcie de aceasta, repartizarea bunurilor n materialitatea lor.
29
Trif, R.M.,Desfacerea cstoriei prin divor i partajul bunurilor comune ale soilor, Ed. Hamangiu,2006, pag. 243
27
Prin natura juridic, deosebit de aceea a aciunii n revendicare, cererea de partaj are
drept scop transformarea dreptului indiviz al prilor ntr-un drept divizibil i exclusiv asupra
unor bunuri anume din cele supuse mprelii
La mprirea bunurilor dobndite n timpul cstoriei se stabilete ntinderea dreptului
de proprietate sub form de cote pri ale fiecruia dintre soi asupra bunurilor comune, n
funcie de contribuia fiecruia la dobndirea i conservarea bunurilor comune.
Stabilirea contribuiei fiecrui so la dobndirea bunurilor comune se poate face prin
orice mijloace de prob
Patrimoniul supus mprelii este acel existent la data partajului, inclusiv
contravaloarea bunurilor comune care au fost nstrinate n mod nelegal pn la partaj. Dac
pn la mprirea bunurilor comune exist primejdia ca unul din soi s nstrineze o parte
din bunuri, n detrimentul celuilalt sau s le deterioreze, sau s nu poat folosi bunurile
comune, instana judectoreasc poate numi un sechestru judiciar, care poate fi chiar unul din
soi. Soul care se consider pgubit trebuie s fac dovada nstrinrii bunului n condiii
nelegale.
Naterea i meninerea raporturilor de proprietate comun n devlmie sunt
determinate de existena cstoriei ntre soi.
Comunitatea de bunuri a soilor nici nu se poate nate nainte de ncheierea cstoriei
i nici nu poate dinui dup ncetarea ei.
Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil Teorie i practic judiciar, Ed. Fundaiei Academice Gh. Zane, Iai,
2000, pag.100
28
Copilul minor poate fi ncredinat i soului din a crui vin s-a desfcut cstoria,
dac interesele acestuia sunt n acest sens, deoarece "un so ru nu este neaprat i un printe
ru". Printre factorii care se vor lua n considerare pentru a decide n ceea ce privete
ncredinarea copilului minor, va fi culpa soului, chiar dac aceasta nu prezint importan
prin sine nsi sub acest aspect
Obligaia prinilor de a ntreine pe copiii lor minori nu este stins prin desfacerea
cstoriei, ci persist independent de legtura de cstorie a prinilor i indiferent cui au fost
ncredinai copiii spre cretere, unuia dintre prini, unei alte persoane ori unei instituii de
ocrotire, ntreinerea copiilor ns nu va putea suplini eficiena educativ a unei familii unite,
care s ofere acestora stabilitatea i dragostea de care au nevoie.
Voina exprimat de minorul care a mplinit vrsta de 10 ani cu privire la ncredinarea
lui n caz de divor trebuie analizat cu mult grij de ctre instane, innd seama de
influenarea psihic a copiilor, n special la vrste fragede.
Dei soii au dreptul de a se nvoi cu privire la ncredinarea copiilor minori n caz de
divor, creterea i educarea acestora nu poate fi lsat la discreia prinilor, n situaia n care
cstoria lor s-a destrmat din motive temeinice.
Legea dispune c "nvoiala prinilor cu privire ncredinarea copiilor .... va produce
efecte numai dac a fost ncuviinat de instana judectoreasc, care va trebui s verifice dac
nvoiala corespunde intereselor minorilor". nvoiala prinilor cu privire la ncredinarea
copiilor minori poate s intervin n orice faz a procesului, chiar n recurs.
Copiii trebuie s fie ncredinai spre cretere i educare unuia dintre prini, deoarece
este n interesul copiilor s continue a se bucura de ngrijirea prinilor, chiar i n aceast
situaie n care prinii triesc desprii.
Copilul minor ncredinat cu ocazia divorului unei tere persoane sau unei instituii de
ocrotire acord acestor persoane i instituii numai drepturile i ndatoririle ce revin prinilor
privitor Ia persoana copilului, adic numai exercitarea ocrotirii printeti privind persoana
copilului.
Plata alocaiei de ntreinere se face de la bugetul statului i ea se reduce sau nu se mai
pltete, dup criteriile stabilite de Ministerul Muncii, dac cel cruia i s-a ncredinat copilul
minor are obligaia legal de ntreinere fa de acesta.
29
Din momentul in care instanta pronunta desfacerea casatoriei, intervin mai multe
probleme, printre care si incredintarea copiilor. Acest eveniment afecteaza, adesea, nu numai
partile intre care la un moment dat s-a incheiat casatoria, ci si pe cei mici.
Sunt foarte multe cazurile in care din casatoria ce se desface au rezultat unul sau mai
multi copii minori si se pune problema incredintarii spre crestere si educare unuia dintre
parinti. Precizam inca de la inceput ca stabilirea culpei unuia dintre soti in pronuntarea
divortului nu prezinta importanta numai prin ea insasi pentru incredintatrea copilului minor.
Acesta poate fi incredintat si sotului din a carui vina s-a desfacut casatoria, daca interesele lui
sunt in acest sens, considerandu-se ca un sot rau (impotriva caruia s-ar fi pronuntat divortul)
nu este neaparat si un parinte rau.
De subliniat este faptul ca instanta judecatoreasca este obligata, chiar daca nu exista o
cerere expresa a sotilor, sa se pronunte prin hotararea de divort si asupra incredintarii copiilor
minori, pentru a se evita introducerea ulterioara a unei noi actiuni, ceea ce nu ar fi in interesul
copiilor. Criteriul dupa care se va ghida instanta este interesul copiilor minori, urmarindu-se
factori precum: varsta copilului, sexul acestuia, starea sanatatii lui, posibilitatile materiale ale
parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copiii le pot gasi la
unul dintre parinti, comportarea parintilor fata de copii inainte de desfacerea casatoriei,
legaturile de afectiune stabilite intre copil si familie. Daca exista mai multi copii, instanta va
decide pentru fiecare in parte, in functie de interesele superioare ale fiecaruia.
30
31
SPETA 1
Potrivit art. 30 din Codul familiei, bunurile dobndite n timpul cstoriei sunt
bunuri comune.
32
33
atacate pronunate anterior abrogrii art. 330-334 C.proc.civ. s-au adus critici n sensul
ce va rezulta din considerentele naltei Curi, ce se prezint n continuare
Astfel, critica referitoare la cotele de contribuie ale prilor la dobndirea
imobilului bun comun este parial ntemeiat i sub acest aspect hotrrile pronunate
sunt vdit netemeinice.
Astfel, din probele administrate rezult c prile s-au cstorit la data de 20
septembrie 1986, iar prin sentina civil nr.8205 din 17 decembrie 1996 pronunat de
Judectoria sectorului 4 Bucureti s-a admis aciunea intimatei A.M. i s-a declarat
desfcut cstoria din vina exclusiv a prtului A.M.T. constatnd n aceea c avea un
comportament violent fa de soie, provoca scandaluri de proporii ceea ce a determinat
separarea n fapt a soilor.
Aceast sentin a rmas definitiv i irevocabil prin neexercitarea niciunei cii
de atac
In timpul cstoriei, prin contractul de vnzare-cumprare nr.3291/4/1992
prile au cumprat, conform Decretului-lege nr.61/1990, imobilul n litigiu cu plata
preului n rate. Ratele n contul rambursrii creditului au fost reinute din salariul
intimatului prt.
Din nscrisurile depuse la dosar, rezult c soii au avut salarii sensibil egale pe
parcursul cstoriei, intimata-reclamant fiind de profesie avocat cu venituri fluctuante
iar intimatul-prt, dup ce a ocupat funcia de viceprimar al capitalei, a devenit expert
parlamentar obinnd venituri apropiate cu ale soiei.
Prin aciunea de mpreal judiciar introdus la 11 martie 1998 intimata
reclamant a solicitat s i se atribuie apartamentul bun comun, iar dup achitarea sumei
de 350.000 lei reprezentnd restul ratelor pn la achitarea integral preului (la data de
7 mai 1998) a solicitat oral instanei s i se recunoasc o cot de contribuie major, fr
a indica cuantumul acesteia.
Prin cererea reconvenional, intimatul prt a pretins cote de contribuie egale
la dobndirea apartamentului, iar n apel a solicitat o cot major, cerere ce nu era
posibil a se face direct n apel conform art.294 Cod procedur civil i nu a fost luat n
consideraie de instane.
34
Potrivit art.30 Codul familie, bunurile dobndite n timpul cstoriei sunt bunuri
comune, achiziionate n mod egal de soi, n devlmie.
Aceast prezumie relativ poate fi infirmat prin orice mijloc de prob de
oricare din pri care ar pretinde o contribuie mai mare.
In cauz, cotele de contribuie ale soilor la dobndirea bunului comun se
analizeaz numai pn la desfacerea cstoriei n mod irevocabil. Ceea ce fotii soi au
achitat din surse proprii, dup aceast dat, n contul datoriilor comune, le confer un
drept de crean n limita prii din debit achitate de un so pentru cellalt.
In spe, plata fcut de unul din soi pentru achitarea integral a preului
apartamentului, dup rmnerea irevocabil a hotrrii de divor, nu este de natur s-i
confere o cot de contribuie majorat ci doar un drept de crean pentru partea din
datorie ce revenea celuilalt so.
Acelai regim juridic l au i ratele achitate de intimatul prt dup divor.
Ca atare, n mod vdit netemeinic, instanele au stabilit c intimata-reclamant,
achitnd restul din preul apartamentului i avnd venituri sensibil mai mari dect
fostul so, are o cot de contribuie de 78,07% la dobndirea apartamentului n litigiu.
Pn la rmnerea irevocabil a hotrrii de divor, prile au contribuit egal, n
proporie de 50% fiecare la dobndirea imobilului bun comun i cu niciun mijloc de
prob nu s-a dovedit c vreunul din ei are o cot major.
Sub acest aspect, recursul n anulare este ntemeiat.
Nu este fondat motivul invocat prin recursul n anulare referitor la atribuirea
apartamentului n proprietatea exclusiv a reclamantei.
Instanele au respectat criteriile enumerate de art.673 9 Cod procedur civil,
deoarece intimata-reclamant a fost nevoit s prseasc locuina comun datorit
atitudinii culpabile a intimatului prt fa de ea. De la separarea n fapt, intimatareclamant locuiete n spaiul nchiriat pentru cabinetul de avocatur iar nevoile sale
locative sunt mai mari dect ale fostului so deoarece este bolnav, avnd diagnosticul de
TBC pulmonar secundar, microcavitar, lob superior stng.
35
Intimatul prt s-a recstorit la 18 noiembrie 2001 i are un copil nscut la data
de 1 decembrie 2001, dar actuala soie deine un spaiu de locuit aa cum rezult din
contractul de vnzare cumprare autentificat sub nr.6578/3 iulie 1985 depus n cauza de
fa.
Se impune precizarea c reinnd cote de contribuie egale pentru pri la
dobndirea apartamentului n litigiu, Curtea va omologa valoarea de circulaie a
imobilului indicat n expertiza efectuat de expertul I.Gh., respectiv suma de
1.202.735.816 de lei, deoarece acesta este mai aproape de valoarea actual de circulaie,
fiind ultima lucrare ntocmit n cauz.
Fa de cele ce preced, Curtea a admis recursul n anulare, a casat deciziile
pronunate de Tribunalul Bucureti i Curtea de Apel Bucureti i n parte sentina
judectoriei, n sensul c a atribuit intimatei reclamante apartamentul n litigiu i a
obligat-o s plteasc intimatului prt, cu titlu de sult, suma de 601.367.908 de lei. Sau meninut celelalte dispoziii ale sentinei judectoriei.
SPETA 2
C. fam., art. 38 alin. (4)
C. proc. civ., art. 13 alin. (1), art. 17, art. 611
36
37
CAPITOLUL IV
REGULI PROCEDURALE PRIVIND JUDECATA IN FATA INSTANTEI IN FOND
38
cstoriei legea instituie ns unele dispoziii derogatorii de la dreptul comun, avnd n vedere
importana cstoriei i gravitatea consecinelor pe care le implic desfiinarea ei
Particularitile nulitii cstoriei se regsesc n cazurile de nulitate a cstoriei,
regimul juridic al nulitilor i efectele acestora.
Nulitile n materia cstoriei pot fi clasificate dup cum urmeaz:
a) dup modul cum sunt reglementate de lege, nulitile sunt de regul exprese, dar
exist i nuliti virtuale, care nu sunt expres prevzute de lege. n literatura juridic i n
jurispruden s-au admis dou asemenea cazuri de nulitate, i anume: cstoria ntre persoane
al cror sex nu este difereniat i cstoria fictiv;
b) din punctul de vedere al interesului ocrotit, nulitile cstoriei sunt absolute i
relative.
Deci, prin derogare de la dreptul comun , unde judecata poate avea loc chiar daca este
prezent numai paratul, ori chiar in lipsa ambilor parti, dacacel putin una din ele a solicitat
judecata in lipsa, in materia divortului, potrivit art.616 CODUL DE PROCEDURA CIVILA,
daca la termenul de judecata, in prima instanta reclamantul lipseste si se prezinta numai
paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta. Aceasta solutie se bazeaza pe prezumtia legala
de renuntare la judecata si paratul nu se poate opune acestei prezumtii, cerand judecata
in lipsa
In lipsa sotului parat, actiunea se va judeca conform regulilor de drept comun. Totusi,
cand sotul parat a formulat cerere reconventionala, solicitand desfacerea casatoriei, el este
obligat sa participe personal la judecata in prima instanta, sub sanctiunea respingerii ca
nesustinuta a cererii sale.
In doctrina mai veche s-a sustinut ca actiunea reconventionala rezolvandu-se o data cu
cea principala, daca la un termen paratul nu se prezinta si reclamantul staruie in judecata .,
31
V. M. Ciobanu ,G. Boroi, Drept procesual civil,editia a II-a, Editura All Beck,Bucuresti,2003
39
Totusi,
in
lumina
principiilor,
ea
este
discutabila,
intr-adevar,
paratul,
facand cerere reconventionala, devine reclamant in actiunea lui si, ca atare, beneficiaza de
toate drepturile procedurale si totodata este tinut sa indeplineasca toate obligatiile prevazute
pentru reclamant. Aceste consecinte ale actiunii sunt aplicabile si in procedura de divort,
neexistand un text contrar, care sa-1 scuteasca pe paratul-reclamant de consecintele
neinfatisarii lui la judecata . Solutia preconizata poate duce si la situatia ca, in cazul in care
actiunea principala este nefondata si se respinge, ca atare, sa se desfaca totusi casatoria in
temeiul cererii reconventionale. de-si partea care a facut-o a lipsit de la judecarea ei. Or, acest
rezultateste impotriva obiectivului general de a se mentine, pe cat posibil, casatoriile si
totodata se indeparteaza de la prezumtia legala a renuntarii la actiunea de divort., de catre
partea care nu se prezinta pentru a si-o sustine.
In schimb, lipsa nejustificata a sotului reclamant nu impiedica solutionarea cererii
reconventionale a paratului prezent in instanta.
Cand divortul se intemeiaza pe acordul ambilor soti, la termenul de judecata in sedinta
publica este necesara prezenta personala a acestora, pentru a se putea verifica staruinta lor in
desfacerea casatoriei, in lipsa unuia dintre soti, casatoria nu poate fi desfacuta in baza art. 38
al.2 Codul Familiei; dar, sotul prezent in instanta poate solicita desfacerea casatoriei in
temeiul art. 38 al. l sau 3 CodulFamiliei, urmand sa faca dovada motivelor temeinice care au
vatamat grav raporturile dintre soti, tacand imposibila continuarea casatoriei.
32
40
reclamantului, in legatura cu cererea sau lijloacele de aparare ale acestuia. Este facultativa
pentru parat, pretentiile sale putand forma si obiectul unei actiuni de sine statatoare.
Prezinta avantaje, deoarece rezolvarea, in cadrul aceluiasi proces, a pretentiilor
reclamantului si paratului, cand acestea au legatura intre ele, aduce partilor economii de timp
si de cheltuieli, usureaza munca instantei si evita posibilitatea pronuntarii unor hotarari
contradictorii in cauze ce izvorasc din acelasi raport juridic. In cazul cand rezolvarea actiunii
reconventionala ar duce la intarzierea nejustificata a solutionarii cererii reclamantului, instanta
poate dispune disjungerea celor doua actiuni.
41
33
33
42
renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond
si va hotari asupra cheltuielilor".
Renuntarea la drept se infatiseaza ca un act procedural unilateral prin care reclamantul
renunta la dreptul subiectiv dedus in justitie. O atare desistare prezinta urmatoarele trasaturi:
a) este un act unilateral de vointa al reclamantului. Efectele acestui act nu sunt insa
conditionate de acceptarea partii adverse. In acest sens art. 247 alin. 2 C. proc. civ. precizeaza
ca renuntarea "se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in
apel".
b) este un act de dispozitie cu efecte defavorabile pentru reclamant. De aceea, pentru a
fi valabila este necesar ca reclamantul sa aiba capacitate de exercitiu.
c) renuntarea reclamantului trebuie sa fie expresia libera si neconditionata a
consimtamantului reclamantului. Consimtamantul trebuie sa fie exprimat intr-o forma precisa
si neechivoca. in caz contrar, un asemenea act nu va putea produce efectele vizate de art. 247
C. proc. civ. Din punct de vedere al formei renuntarea la drept se poate face in
sedinta publica sau prin inscris autentic (art. 247 alin. 3 C. proc. civ.). Observam in aceasta
privinta redactarea diferita a textului mentionat anterior fata de art. 246 alin. 1 C. proc. civ.
Din acest punct de vedere remarcam ca date fiind consecintele mai grave ale renuntarii la
drept legea este mult mai exigenta; ea impune renuntarea in sedinta sau printr-un inscris
autentic.
In ceea ce priveste termenul in care se poate face renuntarea art. 247 alin. 2 C. proc.
civ. precizeaza ca aceasta poate avea loc atat in prima instanta cat si in apel. Din aceste
dispozitii procedurale se desprinde concluzia ca renuntarea la drept nu poate interveni in fata
instantei de recurs. In pofida dispozitiilor enuntate, se considera ca renuntarea la drept poate
avea loc si in fata instantei de recurs. Socotim judicioasa aceasta opinie care tine seama de
natura renuntarii la drept.
Asupra renuntarii la drept instanta se pronunta printr-o hotarare. Prin hotarare, instanta
dispune, astfel cum prevede in mod expres art. 247 C. proc. civ., respingerea in fond a
actiunii. In aceste conditii, hotararea prin care se ia act de renuntarea la drept are valoarea
unei hotarari de fond, desi judecatorul nu a fost chemat practic sa se pronunte asupra
temeiniciei actiunii.
Hotararea asupra renuntarii la drept se da fara drept de apel. La cererea paratului
reclamantul poate fi indatorat si la suportarea cheltuielilor de judecata pe care le-a ocazionat.
43
Daca renuntarea are loc in fata instantei de recurs hotararea nu este supusa nici unei cai de
atac. Cand renuntarea intervine in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in
totul sau in parte in masura renuntarii (art. 247 alin. 5 C. proc. civ.).
Achiesarea
Achiesarea reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile
reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa. Exista doua forme ale achiesarii:
achiesarea la pretentiile reclamantului si achiesarea la hotarare. Conditiile acestui act de
dispozitie nu difera esentialmente de cele ale renuntarii la drept. Ele se refera la capacitatea de
exercitiu a partii si la exprimarea valabila a consimtamantului.
Achiesarea la pretentii consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor
reclamantului. O atare achiesare poate fi totala sau partiala, dupa cum paratul recunoaste in
intregime sau numai in parte pretentiile adversarului. In ambele cazuri recunosterea trebuie sa
fie pura si simpla, adica neconditionata. O marturisire calificata sau complexa nu constituie o
achiesare. Recunoasterea pretentiilor partii adverse se obtine cel mai adesea pe calea
interogatoriului, dar ea poate fi si spontana.
Recunoasterea totala a pretentilor conduce la finalizarea activitatii judiciare in cauza
supusa instantei spre solutionare. Dar, asa cum am aratat, achiesarea poate fi si partiala, caz in
care instanta poate pronunta o hotarare in acest gens. Codul de procedura civila se ocupa in
mod special doar de recunoasterea partiala. Potrivit art. 270 C. proc. civ: "Daca paratul
recunoaste o parte din preteniiile reclamantului, instanta la cererea acestuia, va da o hotarare
partiala in masura recunoasterii".
Din textul citat rezulta ca achiesarea la pretentii este conditionata de acordul
reclamantului, in sensul ca numai in atare conditi se poate pronunta o hotarare partiala. Pentru
a constitui temei al unei hotarari partiale recunoasterea paratului trebuie sa fie data in forma
unei marturisiri judiciare; ea trebuie sa fie de asemenea expresa. Marturisirea extrajudiciara
nu poate determina pronuntarea unei hotarari partiale. De asemenea, hotararea partiala nu
poate fi pronuntata pe temeiul unei prezumtii de recunoastere dedusa din refuzul partii de a
raspunde la interogatoriu sau de a se infatisa pentru a raspunde la interogatoriul propus
44
45
rolul educativ al activitii ce ele desfoar devine cu att mai eficient, cu ct publicitatea
dezbaterilor se nfptuiete pe o scar tot mai larg.
Un aspect important - dei oarecum colateral - al principiului publicitii dezbaterilor
este difuzarea prin pres i prin revistele de specialitate a coninutului esenial al unor hotrri
judectoreti, nsoit de comentarii aprobative sau critice. Asemenea hotrri dobndesc pe
aceast cale valoarea de practic judiciar adnotat i comentat. Din cunoaterea practicii
judiciare, cetenii afl cum sunt interpretate textele de lege de ctre instanele judectoreti,
precum i ce comportament ei trebuie s aib pentru a nu contraveni prevederilor acestor
texte. Un factor de publicitate cu rol major n asigurarea regularitii activitii instanei de
judecat este prezena necesar a grefierului n toate fazele procesului civil (administrarea
probelor, dezbaterea propriu-zis a cauzei, pronunarea hotrrii i contrasemnarea acesteia,
ca i a dispozitivului ei). Desigur, grefierul este un organ auxiliar al instanei, dar totodat i
un martor permanent al activitii ei. O form complementar de nfptuire a principiului
publicitii dezbaterilor se concretizeaz n obligativitatea instanei de a redacta n scris i de a
motiva hotrrea pronunat. Graie acestei obligaii devine posibil efectuarea controlului
judiciar de ctre instana superioar i totodat se exclude arbitrariul judectorilor.
Prin derogare de la principiul publicitii dezbaterilor legea dispune c instana poate
hotr ca dezbaterile s se fac n edin secret, dac dezbaterea public ar putea vtma
ordinea sau moralitatea public ori a prii. n acest caz, prile vor putea fi nsoite, n afar
de aprtorii lor, de cel mult dou persoane desemnate de ele. Stabilind aceast derogare,
legiuitorul i d un caracter de spe - lsnd instanei facultatea de a aprecia, de la caz la caz,
n funcie de criteriul artat - iar nu o valoare general pentru anumite categorii de litigii n
care aplicarea ei s-ar produce automat. Atunci cnd instana dispune judecarea pricinii n
edin secret, ea trebuie s-i motiveze hotrrea respectiv. Hotrrea privind judecarea n
edin secret se poate referi la ntreaga dezbatere a unui proces sau numai la o parte a
acesteia, cum ar fi, bunoar, audierea unui martor. La ncetarea cauzei care a justificat
declararea edinei secrete, instana este obligat s ordone continuarea dezbaterilor n edin
public. Chiar n cazul proceselor judecate n edin secret, hotrrea prin care se rezolv
litigiul dintre pri trebuie s fie pronunat n edin public.
Pe de alt parte, judecarea unui proces n edin secret nu nrurete dreptul prilor
i aprtorilor lor de a participa la dezbateri. Lor li se recunoate nelimitat facultatea de a
participa la judecat. Cu toate acestea, legea permite preedintelui completului de judecat s
ordone ndeprtarea prilor din sala de dezbateri - n toate cazurile - cnd ele tulbur
46
desfurarea normal a dezbaterilor. ntr-o atare ipotez ele vor fi reintroduse n sal mai
nainte de nchiderea dezbaterilor, spre a li se aduce la cunotin ce s-a petrecut n lipsa lor,
dar numai dac nu au avut.
Sectiunea a VII-a Probele n procesul de divort
In principiu, atat mijloacele de proba cat si sarcina probei, sunt reglementate de
dispozitiile dreptului comun
Astfel, si in materia divortului sunt aplicabile prevederile art. 1170 Codul Civil care
precizeaza ca "dovada se poate face prin inscrisuri, prin martori, prin marturisirea uneia dintre
parti si prin juramant" ( proba religioasa a juramantului a fost desfiintata prin decretul
nr.205/1950 ca fiind incompatibila cu principiile fundamentale ale probatiunii judiciare in
materie civila ).
Alaturi de aceste mijloace de probatiune judiciara trebuie adaugate cele reglementate
de Codul de
Procedura
civila,
si
anume
cercetarea
la
fata
locului
si expertiza.
Sarcina probei incuba reclamantului, care va trebui sa dovedeasca faptele invocate, iar paratul
daca face si el o cerere, devine prin aceasta reclamant si trebuie sa dovedeasca cele sustinute
Potrivit regulilor generale, propunerea martorilor se face de reclamant in cererea de
judecata, sau, cel mai tarziu, la prima zi de infatisare, iar paratul va indica martorii in
intampinarea sau la prima zi de infatisare, sub sanctiunea decaderii din proba .
In aceasta materie, mai mult ca altele, rolul activ al instantei se manifesta in mod
deosebit, in raport cu raspunderea pe care o are, atunci cand hotaraste cu privire la soarta unei
casatorii si a familiei intemeiata pe aceasta.
De aceea, in virtutea dispozitiilor art. 129 si 130 CODUL DE PROCEDURA CIVILA,
care consacra rolul activ al judecatorului, acesta este obligat, in primul rand, sa verifice, din
oficiu, regulata indeplinire a procedurii si sa amane judecata, cand procedura este incompleta.
Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat, pe de o parte, pronuntarea divortului produce
unele efecte ireparabile, iar, pe de alta parte, in aceasta materie revizuirea nu este ingaduita
( conform art. 619 al.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ).
Tribunalul Suprem a dat instantelor ce, avand ca sarcina sa cunoasca motivele reale de
divort, cauzele adanci ale neantelegerii dintre soti, aceasta nu trebuie -sa se limiteze
la probele si explicatiile partilor, indeosebi atunci cand ambii soti sunt de acord cu desfacerea
casatoriei, ci sa ordone, din oficiu, toateprobele care sunt necesare pentrua cunoaste traiul
47
sotilor, motivele reale ale neintelegerii dintre ei si pentru a se convinge daca reluarea vietii
comune este cu putiinta.
Asa cum am precizat anterior, in privinta mijloacelor de proba sunt aplicabile
dispozitiile
dreptului
comun.
Insa,
in
procesul
de
divort, probele
au
un regim
34
Tabarca,Drept
procesual
civil,Vol.
si
Vol.
2,
Editura
Universul
Juridic,Bucuresti,2005.
48
49
Atunci cand nici unul dintre soti nu cere luarea masurilor provizorii corespunzatoare
cu privire la incredintarea copiilor minori, instanta le va pune din oficiu in discutia partilor
.De asemenea, daca sotia este bolnava, se poate acorda pensia de intretinere si fara citarea
partilor.
Daca ambele parti solicita instantei ca hotararea prin care se pronunta divortul sa nu se
motiveze, hotararea nu se va motiva ( art. 617 alin. 2 C. proc. Civ. ). Acest lucru este posibil si
in cazul in care divortul se pronunta pe baza acordului partilor, cand instanta va dispune
desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti ( art. 617 alin.
3 C. proc. Civ. ).
Daca din dovezile administrate reiese culpa ambilor soti, divortul se va pronunta din
vina comuna, chiar si in cazul in care nu s-a promovat cerere reconventionala. Culpa
concurenta a sotului reclamant trebuie sa fie grava si bine stabilita, incat, ea singura sa poata
duce la desfacerea casatoriei. Instanta de judecata nu poate desface casatoria din motive
imputabile exclusiv reclamantului, astfel ca, actiunea se respinge. Divortul se poate
pronunta din vina exclusiva a sotului reclamant daca paratul a introdus cerere reconventionala
ori actiune de divort si, in urma probelor administrate cererea principala a fost respinsa iar
cererea reconventionala ori actiunea de divora a paratului a fost admisa.
In cazurile in care divortul este cerut pentru alienatie mintala ori debilitate mintala
cronica sau pentru o boala grava si incurabila survenita inainte sau in timpul casatoriei, ori
pentru disparitia judecatoreasca declarata a paratului, instanta urmeaza, ca si in cazul
divortului prin acord, sa constate desfacerea casatoriei fara a mai pronunta divortul din vina
sotului parat.
Daca in cursul procesului de divort, chiar in instanta de recurs, unul dintre soti a
decedat, instanta va inchide dosarul, casatoria incetand prin deces, in cazul in care unul dintre
soti a decedat dupa pronuntarea sentintei de divort, dar pana la data introducerii recursului de
catre celalalt sot impotriva acelei sentinte, casatoria a incetat prin decesul sotului, nu s-a
desfacut prin divort, in aceasta situatie, recursul nu poate fi anulat ca netimbrat, deoarece nu
se mai pune problema desfacerii casatoriei prin divort; se impune admiterea recursului si
modificarea sentintei, in sensul inchiderii dosarului. Daca sotul a decedat inaintea ramanerii
definitive a hotararii de divort instanta urmeaza a modifica hotararea de desfacere a casatoriei
partilor, prin moartea sotului. Instanta va comunica hotararea din oficiu serviciului de stare
civila, pentru a se face mentiunea pe marginea actului de casatorie.
50
35
CAPITOLUL V
HOTARAREA DE DIVORT
Sectiunea I Continutul si efectele hotarrii de divort
35
51
Fata de terti, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza de la data cand s-a facut
mentiunea despre hotararea de divort pe marginea actului de casatorie sau de la data cand ei
au cunoscut divortul pe alta cale.
Hotararea de divort care se pronunta pe baza acordului ambilor sotieste definitiva si
irevocabila, astfel incat nu sunt posibile nici apelul, nici recursul dar pot fi atacate cu apel sau
recurs numai in ceea ce priveste cererile accesorii divortului.
Hotararea de divort poate fi atacata prin contestatie in anulare, desi consecintele pe
care legiuitorul a dorit sa le evite, interzicand revizuirea, sunt aceleasi.
Durata termenului de recurs este de 30 zile chiar si in cazul in care calea de atac nu
priveste solutia data in divort, ci modul in care au fost rezolvate cererile accesorii, intrucat a
accepta alta solutie inseamna a admite ca una si aceeasi hotarare sa fie supusa mai multor
termene de apel sau, dupa caz, recurs, in raport cu partea de hotarare ce se ataca.
Hotararea de divort care se pronunta pe baza acordului ambilor soti este definitiva si
irevocabila, astfel incat nu sunt posibile nici apelul, nici recursul dar pot fi atacate cu apel sau
recurs numai in ceea ce priveste cererile accesorii divortului.
In cazul in care partile nu convin ca, dupa divort, sotia sa-si pastreze numele dobandit
prin casatorie, ea urmeaza sa-si reia numele avut anterior. Daca in timpul casatoriei a
intervenit adoptia, urmata de schimbarea numelui unuia dintre soti si de emiterea unui nou act
de nastere, sotul respectiv va purta dupa divort numele din noul sau act de nastere.
52
c) Prin Legea nr.59/1993 s-a reintrodus apelul, astfel c existau dou ci ordinare de
atac - apelul i recursul, precum i patru ci extraordinare de atac : recursul n anulare,
recursul n interesul legii, contestaia (n anulare i la executare) i revizuirea.
d) Potrivit art.I pct.106 din Ordonana de Urgen nr.138/2000, intrat n vigoare la
02.05.2001, recursul a fost reglementat ca o cale extraordinar de atac, iar apelul a fost
suprimat n materie comercial i ntr-un numr mare de cauze civile.
e) Aadar, n prezent, controlul judiciar se realizeaz de ctre tribunale, curi de apel i
de Inalta Curtea de Casatie si Justiie pe calea ordinar de atac a apelului i pe cile
extraordinare de atac - recursul i recursul n anulare, pstrndu-se i celelalte ci
extraordinare de atac - revizuirea i contestaia (n anulare i la executare). 36
Un element comun rilor din Uniunea European este faptul c apelul se judec de
instana superioar, iar recursul (care vizeaz numai probleme de drept), de regul, se
soluioneaz de instana de casaie sau din vrful piramidei judiciare, asigurndu-se, astfel,
unitatea de practic judiciar.
Procesul civil parcurge, n mod obinuit - dar nu obligatoriu, dou faze:
- judecata;
- executarea silit.
Faza judecii cuprinde:
- judecata n prim instan;
- judecata n cile de atac.
Indiferent c este n prim instan sau n cile de atac, n principiu, judecata parcurge
patru etape:
- etapa scris;
- etapa dezbaterilor;
36
53
civil,
aflandu-se
intr-o
relatie
de
interferenta
si
interconditionare
a. Principiul accesului liber la justitie: Art. 21 din Constitutia Romaniei prevede ca orice
persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime, nici o lege neputand ingradi exercitarea acestui drept.Acest principiu implica si
consecinta ca orice persoana are dreptul de a se adresa acelor instante pe care legea i le pune
la dispozitie pentru ocrotirea drepturilor si intereselor sale legitime, nimeni neputand fi sustras
de la competenta instantelor create de lege.
b. Exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale Acest principiu este
reglementat in art. 54, Constitutia Romaniei si in art. 723, C.pr.civ. El impune ca drepturile
procesuale sa fie intrebuintate exclusiv in scopul recunoscut si garantat de lege, iar nu cu
scopuri sicanatorii, vexatorii sau dilatorii.
c. Principiul controlului judiciar Este concretizat in posibilitatea recunoscuta partilor
prin lege de a promova caile de atac ordinare si extraordinare in scopul inlaturarii erorilor
savarsite de instanta a carei hotarari este atacata.
Caile de atac sunt de doua feluri:
a) Cai ordinare - Acelea ce pot fi exercitate de partea interesata pentru orice motiv de
nemultumire al partii fata de hotararea pronuntata, indiferent daca nemultumirea partii vizeaza
nelegitimitatea sau netemeinicia hotararii.
b) Cai extraordinare - Acelea ce pot fi exercitate doar pentru anumite motive expres si
limitat prevazute de lege: recursul exercitat dupa apel, recursul in anulare, contestatia in
anulare, revizuirea. Codul de procedura civila face referire si la recursul in interesul legii.
d. Principiul colegialitatii instantei Desemneaza alcatuirea completelor de judecata
formate din mai multi judeca-tori. Acest principiu asigura o justitie obiectiva prin faptul ca el
permite controlul reciproc intre membrii completului de judecata, asigurand o justitie edificata
(hotararile pronuntate de judecatori se sprijina pe o confruntare de opinii, pe un schimb de
idei). De asemenea, el asigura o justitie independenta, deoarece permite anonimatul hotararii.
In prezent, judecata in prima instanta se face de un singur judecator, doar judecatile la nivelul
cailor de atac realizandu-se de catre un complet bazat pe colegialitate.
55
Hamangiu,Bucuresti,2007.
56
57
cazurilor, realizand, totodata, si finalizarea arbitrajului comercial (si civil) printr-o hotarare
arbitrala definitiva.
Abordam, hic et nunc, tematica mentionata deoarece, in general, problema
reprezentarii si asistarii partilor in procesul civil (la instantele judecatoresti) este examinata
doar in tratate de drept procesual civil9, ori in coduri de procedura comentate sau in dictionare
de drept procesual civil, iar in monografiile destinate arbitrajului comercial referirile in
materie sunt fie inexistente12, fie reduse la cateva randuri.
3. Art. 3584 C. pr. civ. (situat in cartea IV, intitulata Despre arbitraj) statorniceste ca
Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti si pot fi asistate de
orice persoana.
Din cuprinsul lapidar al acestui text, o dubla concluzie se impune, si anume:
cat priveste reprezentarea, in lipsa de prevederi exprese in sens contrar, se deduce ca
sunt aplicabile normele referitoare la reprezentare inscrise in art. 67 si art. 68 alin. (1)-(5) din
Codul de procedura civila;
in legatura cu asistarea de orice persoana a partilor in litigiul arbitral, textul deroga
de la legislatia de drept comun referitoare la organizarea si exercitarea profesiei
de avocat(Legea nr. 51/1995, republicata la 6 martie 2001, cu modificarile si completarile
ulterioare) sau de consilier juridic (Legea nr. 514/200316, cu modificarile ulterioare).
In
cele
ce
urmeaza,
avandu-se
in
vedere
tema
abordata
astfel cum rezulta din titlul studiului nostru nu intelegem sa tratam exhaustiv problematica
reprezentarii si asistarii partilor17, ci doar sa selectam unele chestiuni care pot suscita, in
materie, controverse, discutii si, in consecinta, interpretari divergente.
4. O precizare prealabila se impune, si anume: nu trebuie confundata reprezentarea
conventionala judiciara cu reprezentarea legala, asadar, in cazul societatilor comerciale,
reprezentarea statornicita prin dispozitii ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale.
Intr-adevar, in temeiul normei de principiu inscrise in art. 35 alin. (1) si (2) din Decretul nr.
31/1954 (Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele
sale; Actele juridice facute de organele persoanei juridice, in limitele puterilor care le-au
fost conferite, sunt actele persoanei juridice insasi), Legea nr. 31/1990 a societatilor
comerciale (republicata la 17 noiembrie 2004) dispune: 37
37
Decizia Curtii Constitutionale nr. 100 din 9 martie 2004,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.
Legea nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul magistratilor,publicata in Monitorul Oficial,Partea I,nr.576 din 29
iunie 2004.
58
CAPITOLUL VI
DIVORTUL PRIN CONSIMTAMANTUL MUTUAL
59
divort.
Este cea mai simpla si eleganta forma de despartenie dintre doua persoane, avand si
avantajul solutionarii intr-o perioada foarte scurta, dar si cel al nemotivarii hotararii, ceea ce
presupune ca nu se stabileste cui ii revine vina/esecul casatoriei.
1. Termenul de un an nu este considerat nici de prescriptie nici de decadere, el se va
calcula pe zile intregi. Ziua de incheiere a casatoriei nu intra in calcul, dar ziua de implinire
intra in calcul, insa termenul se socoteste implinit dupa trecerea acelei zile. La calculul
termenului nu se tine seama de ziua complimentata a anilor bisecti. Zilele de sarbatori legale
intra in calcul.
60
Desigur ca atunci cand continuarea casatoriei nu mai este posibila, chiar daca sotii nu
sunt casatoriti de cel putin un an, se poate opta pentru divortul la cererea unuia dintre soti,
acesta trebuind sa demonstreze temeinicia motivelor ce au vatamat grav relatiile dintre ei.
2. Cerinta neexistentei copiilor minori, trebuie inteleasa in sensul ca nu trebuie sa
existe copii minori rezultati din casatoria sotilor care cer divortul, nu conteza daca unul dintre
soti sau amandoi au copii minori rezultati dintr-o alta casatorie anterioara, sau daca unul
dintre soti a adoptat un copil minor. In schimb daca ambii soti au adoptat un copil minor sau
daca unul dintre ei a adoptat copilul minor al celuilalt sot, acestia nu vor putea cere divortul
prin consimtamant, cat timp respectivul copil este minor.
Conditia este indeplinita si in cazul ficei minore a sotior, casatorita inainte de
implinirea majoratului - ea dobandind capacitate deplina de exercitiu prin efectul casatoriei art. 8 ailn. 3 din Decretul nr. 51/1954.
3. Desi nu este prevazuta in mod explicit printre cerintele divortului prin
consimtamant mutual, existenta si caracterul liber neviciat al consimtamantului sotilor, in
sensul desfacerii casatoriei este subanteleasa; de fapt, existenta acordului acestora este
premisa declansarii si conditia finalizarii procedurii judiciare.
In cazul divortului prin acord, presedintele instantei dupa ce primeste cererea de divort
, verifica existenta conimntamantului liber al sotiilor si fixeaza un termen de doua luni in
sedinta publica(acest terme nu se fixeaza in toate cazurile). Daca la implinirea acestui termen
sotii staruie cu privire la desfacerea casatoriei, instanta va trece la judecarea cererii fara a
administra probe privind motivele de divort, si fara a pronunta divortul din vina vreunuia
dintre soti.
Impacarea partilor stinge actiunea de divort. Hotarare cu privire la divort este
definitiva si irevocabila, neputand fi atacata prin apel sau recurs.
Sectiune a III-a Reguli procedurale privind divortul prin consimtamntul mutual
Legea nr. 202/2010 privind unele msuri pentru accelerarea soluionrii proceselor
numit i Mica reform a Justiiei aduce reglementri n ceea ce privete instituia divorului
atribuind unele competene notarilor publici. Astfel, "Dac soii sunt de acord cu divorul i nu
au copii minori nscui din cstorie sau adoptai, ofierul de stare civil ori notarul public de
61
la locul cstoriei sau al ultimei locuine comune a soilor poate constata desfacerea cstoriei
prin acordul soilor, eliberndu-le un certificat de divor, potrivit legii".
Aceste prevederi legale i-au gsit aplicare n Regulamentul de punere n aplicare a
Legii notarilor publici i a activitii notariale nr.36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului
justiiei nr.710/C/1995, publicat n Moniotorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.176 din 8
august 1995, cu modificrile i completrile ulterioare, prin care s-au adus noi reglementri
privind procedura divorului n faa notarului public.
Prevederile legale n materia divorului se completeaz cu Instruciunile privind
ndeplinirea procedurii divorului de ctre notarii publici precum i cu normele metodologice
privind Registrul Naional de Eviden a Cererilor de Divor, adoptate prin Hotrrea
nr.15/26.01.2011 i prin Hotrrea nr.4/14.01.2011 a Biroului Executiv al Consiliului Uniunii
Naionale a Notarilor Publici din Romnia.
Delimitare fa de procedura special prevzut de Codul de procedur civil
Pentru a nelege procedura divorului prevzut de actele normative menionate mai
sus trebuie analizate diferenele fa de procedura divorului ca procedur special prevzut
de codul de procedur civil.
n ceea ce privete competena material n privina procedurii divorului pe cale
judectoreasc aceasta revine judectorilor n baza dispoziiilor art.1 pct.1 C.proc.civ.,
dispoziiile derogatorii de la dreptul comun fiind stabilite de legiuitor numai n privina
competenei teritoriale.
Astfel prezint relevan n determinarea competenei teritoriale numai domiciliul
comun al soilor dar de la data introducerii aciunii, schimbrile ulterioare de domiciliu nu
influeneaz asupra competenei iar n situaia n care soii nu au avut un domiciliu comun sau
dac niciunul dintre soi nu mai locuiete n localitatea corespunztoare ultimului domiciliu
comun competena revine instanei n a crei raz teritorial se afl domiciliul prtului.
n cazul n care prtul nu are domiciliul n ara competent revine judectoriei n
circumscripia creia se afl domiciliul reclamantului.
n procedura divorului prevzut de Legea nr.202/2010 competena teritorial
revine notarului public cu sediul biroului n circumscripia judectoriei n a crei raz
teritorial se afl locul ncheierii cstoriei sau ultima locuin comun a soilor iar pentru
62
municipiul Bucureti, competena revine oricruia dintre notarii publici care i exercit
activitatea n circumscripia teritorial a Tribunalului Bucureti.
Potrivit art. 87 indice 1 alin. 2 din Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor
publici i a activitii notariale nr.36/1995 : "La primirea cererii, notarul public are obligaia
de a verifica, n prealabil, competena teritorial. n cazul n care stabilete c divorul prin
acordul soilor este de competena altui birou notarial, ndrum prile s se adreseze notarului
public competent. Dac prile insist s nregistreze cererea, notarul public va proceda la
nregistrarea cererii i va pronuna o ncheiere de respingere a acesteia."
"n cazul n care competente sunt mai multe birouri notariale, competena de
ndeplinire a procedurii divorului prin acordul prilor aparine primului birou sesizat."
n cazul n care cstoria s-a ncheiat la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare
competena soluionrii cererii dup locul ncheierii cstoriei revine notarului public din
Municipiul Bucureti, ntruct locul ncheierii cstoriei este considerat primria sector 1 n a
crei registru de stare civil sunt evideniate certificatele de cstorie emise de misiunile
diplomatice sau oficiile consulare.
n ceea ce privete competena material notarul public va verifica dac ambii soi sunt
prezeni n faa sa, au semnat cererea de divor n faa sa i au declarat n cererea de divor c:
a) Sunt de acord cu divorul; 39
b) Nu au copii nscui din cstorie sau adoptai n timpul cstoriei;
c) Au convenit asupra numelui pe care fiecare l va purta dup divor, respectiv numele
purtat la ncheierea cstoriei sau n timpul cstoriei;
d) Niciunul din soi nu este pus sub interdicie.
O alta deosebire ntre cele dou proceduri privete cererea de divor astfel n cazul
procedurii divorului pe cale judectoreasc cererea de divor trebuie s cuprind pe lng
39
Legea nr. 219 din 6 iulie 2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.138/2000 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura civila,publicata in Monitorul Oficial nr. 609 din 14 iulie 2005.
63
toate elementele prevzute de art. 112 C. proc. civ i unele meniuni specifice care nu se
regsesc n procedura divorului prevzut de Legea nr. 202/2010 cum ar fi indicarea numelor
copiilor minori rezultai din cstorie sau care se bucur de situaia legal a copiilor
nscui din cstorie iar dac nu exist copii minori se va face meniune despre aceast
mprejurare.
Prin cererea de divor reclamantul poate deasemenea s formuleze unele capete
accesorii aciunii principale cum sunt cele referitoare la ncredinarea copiilor minori , plata
pensiei de nreinere, plata alocaiei de stat, mprierea bunurilor comune, precum
ncuviinarea purtrii numelui avut n timpul cstoriei.
Referitor la cererea de divor ca i n procedura prevzut de Legea nr.202/2010,
dreptul de a sesiza instana competent cu o aciune de divor aparine numai soilor fiind o
aciune cu caracter stric personal.
De aici rezult i cerina legii pentru nfiarea personal a prilor fiind o derogare de
la dreptul comun unde funcioneaz principiul potrivit criua prile pot s-i exercite
drepturile procesuale personal sau prin mandatar. O excepie n materie de divor este
prevzut de art. 614 C.proc.civ : "n faa instanei de fond prile se vor nfia n persoan,
afar numai dac unul dintre soi execut o pedeaps privativ de libertate, este mpiedicat de
o boal grav, este pus sub interdicie sau are reedina n strintate, n aceste cazuri prile
se vor putea nfia prin mandatar."
Ca regul aceast reglementare nu suport excepii n materia procedurii divorului
prevzut de Legea notarilor publici i a activitaii notariale nr.36/1995 unde nu se accept
reprezentarea soilor n cadrul procedurii aceasta fiind interzis, soii prezentndu-se personal
n faa notarului public pentru depunerea cererii de divor precum i ulterior, n cadrul
procedurii, pentru struina n cererea de divor i exprimarea consimmntului liber i
neviciat de desfacere a cstoriei.
O alt deosebire de procedura notarial a divorului sunt participanii n procesele de
divor n care este implicat i situaia juridic a minorilor unde este util i participarea
procurorului la activitatea judiciar, a autoritii tutelare precum i a minorului n cazul n care
acesta a mplinit vrsta de 10 ani, fiind ascultat n vederea soluionrii captului de cerere
privitor la ncredinarea acestuia.
Ca i procedur notarial a divorului, codul de procedur civil conine i unele
norme derogatorii de la dreptul comun n privina actelor de dispoziie ale prilor precum
64
renunarea la judecat dar i mpcarea soilor n cursul procesului de divor. Paralel ntre
procedura notarial a divorului i divorul prin consimmntul mutual al prilor reglementat
de codul familiei i de codul de procedur civil privind anumite reguli derogatorii :
1. Potrivit art. 38 alin.2 din Codului familiei: "Divorul poate fi pronunat i numai pe
baza acordului ambilor soi, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
a) pn la data cererii de divor a trecut cel mult un an de la ncheierea cstoriei i
b) nu exist copii minori rezultai din cstorie."
2. Ca i n procedura divorului notarial cererea de divor trebuie s fie semnat de
ambii soi ca o condiie legal a nvestirii instanei.
3. Diferena de procedur const n termenele date de notar, respectiv de preedinte
astfel n procedura notarial este dat un termen de 30 de zile n schimb n instan este dat un
termen de dou luni dar care urmrete aceeai finalitate aceea ca soii s reflecte asupra unei
eventuale concilieri n scopul salvrii cstoriei.
4. Ca i n procedura notarial a divorului nu sunt administrate dovezi pentru
soluionarea cauzei pentru c legea acord prilor fora decisiv n desfacerea cstoriei.
5. Privitor la cile de atac Codul de procedur civil face o singur precizare :
"Hotrrea care se pronun n condiiile art.613 indice 1 alin.1 este definitiv i iervocabil n
ceea ce privete divorul."
Legiuitorul vizeaz aici numai partea din hotrrea privitoare la divor, mpotriva
soluionrii cererilor accesorii pot fi exerciate cile legale de atac, prin urmare termenul de
apel i de recurs de 30 de zile.
Astfel se pune problema ndeplinirii condiiilor privind rectificarea actelor pe calea
contenciosului administrativ sau cele referitoare la rectificarea actelor notariale prevzute de
Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici i a activitii notariale
nr.36/1995, sau se poate adopta modalitatea anularii certificatului de divort si elibearea unui
nou certificat cu modificarile de rigoare.
40
CONCLUZII
40
Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenta,recunoasterea si
executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii raspunderii parintesti,de abrogare a
Regulamentului (CE) nr.1347/2000, Anexa in Revista de drept international privat si drept privat comparat,2006.
65
Finalitatea urmrit de Codul familiei prin edictarea condiiilor de form (art. 3, 12-18
C.fam.) este aceea de a asigura ncheierea unei cstorii potrivit cerinelor legale, n scopul
ntemeierii unei familii trainice, sntoase, att din punct de vedere fizic ct i moral (fiind
mijloc pentru a asigura ndeplinirea condiiilor de fond i lipsa impedimentelor la cstorie),
de a asigura forma recunoaterii publice a cstoriei (art. 3 C.fam.) i mijlocul de dovad a
cstoriei (art. 18 C.fam.)
Condiiile de form ale cstoriei se mpart n formaliti premergtoare sau anterioare
ncheierii cstoriei i formaliti privind nsi ncheierea cstoriei
Prima formalitate anterioar ncheierii cstoriei este declaraia la cstorie, prin care
viitorii soi i manifest voina n vederea ncheierii cstoriei.
n termen de 10 zile de la depunerea i nregistrarea declaraiei la cstorie se pot face
opoziii la cstorie.
n sistemul nostru de drept, opoziiile la cstorie sunt instrumente prin care cetenii
sunt antrenai n opera de respectare a legalitii, ntr-un domeniu care intereseaz, n cel mai
nalt grad, statul, preocupat pentru ntrirea familiei i respectul unanim al regulilor referitoare
la aceasta pentru formarea unei mentaliti sntoase despre cstorie i familie.
n ceea ce privete procedura ncheierii cstoriei, trebuie mai nti avut n vedere
localitatea i locul unde se ncheie cstoria dar i competena delegatului de stare civil.
Potrivit art. 11 C.fam., cstoria se poate ncheia n localitatea n care fiecare dintre
viitorii soi i are domiciliul sau reedina. Alegerea aparine viitorilor soi.
n localitatea astfel determinat, cstoria se poate ncheia ntr-un anumit loc i anume
la sediul serviciului de stare civil respectiv (art. 16 alin. 1 C.fam.). n cazuri excepionale,
cstoria se poate ncheia i n afara sediului serviciului de stare civil (art. 16 alin. 2 C.fam.),
cu respectarea, bineneles, a tuturor celorlalte dispoziii legale privind ncheierea cstoriei.
n cazul viitorilor soi care au amndoi cetenie romn, cstoria se poate ncheia pe
o nav sub pavilion romn aflat n timpul unei cltorii n afara granielor rii, comandantul
navei fiind investit cu atribuii de delegat de stare civil (art. 8 din Legea nr. 119/1996).
n ceea ce privete competena delegatului de stare civil, deosebim mai multe
aspecte:
66
starea civil se dovedete cu acte ntocmite n registrele de stare civil, iar alin. 2 al aceluiai
articol prevede c certificatele eliberate n temeiul registrelor de stare civil au aceeai putere
doveditoare ca i actele ntocmite sau nscrise n registre.
Tot astfel, potrivit art. 13 din Legea nr. 119/1996 starea civil se dovedete cu actele
ntocmite n registrele de stare civil, precum i cu certificatele de stare civil eliberate pe
baza acestora.
n literatura de specialitate s-a artat c domeniul de aplicare al art. 32 din Decretul nr.
278 din 1960 (n prezent art. 52 i 53 din Legea nr. 119/1996) nu coincide cu cel al art. 24 din
Decretul nr. 31 din 1954, n prezent i art. 16 din Legea nr. 119/1996, i c, n asemenea
cazuri, starea civil se poate dovedi n justiie i cu alte probe dect cu certificatul de stare
civil.
O situaie aparte o reprezint ncheierea cstoriei cnd exist un element de
extraneitate.
Cstoria ncheiat n strintate ntre ceteni romni n faa reprezentanilor notri
diplomatici i consulari este supus condiiilor de form prevzute de legea romn, iar
cstoria ncheiat n strintate ntre ceteni romni n faa organelor de stare civil locale
este supus condiiilor de form prevzute de legea local (locus regit actum).
Cstoria ncheiat n ara noastr ntre ceteni strini n faa organului de stare civil
este supus condiiilor de form prevzute de legea romn.
O
asemenea
cstorie
ncheiat
fata
reprezentanilor
diplomatici
sau
reprezentanilor consulari respectivi din ara noastr este supus condiiilor de form
prevzute de legea rii creia aparine acel reprezentant.
Cstoria mixt (ntre un cetean romn i un cetean strin) este supus condiiilor
de form prevzute de legea locului ncheierii acesteia (locus regit actum). n consecin, o
astfel de cstorie ncheiat n ara noastr este supus condiiilor de form prevzute de legea
romn i cstoria mixt ncheiat n strintate este supus condiiilor de form prevzute
de legea strin respectiv.
n concluzie toate condiiile de form, edictate de lege, att formalitile
premergtoare ncheierii cstoriei ct i formalitile privind nsi ncheierea cstoriei, sunt
prevzute n urmtoarele scopuri:
68
BIBLIOGRAFIE:
1.Codul Civil al Romaniei.
69
I.
Rusu,
Procedura
divortului
in
dreptul
romanesc,Editura
Rosseti,Bucuresti,2003.
8.M.
Tabarca,Drept
procesual
civil,Vol.
si
Vol.
2,
Editura
Universul
Juridic,Bucuresti,2005.
9. D. Lupascu, Dreptul Familiei, Editura Rosetti,Bucuresti,2005.
10.L. Ivanovici, Procesul de divort. Ghid Practic,Editura C.H. Beck,Bucuresti,2006.
11I.Les. Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck,Bucuresti,2000.
12.R.M. Trif, Desfacerea casatoriei
sotilor,Editura Hamangiu,Bucuresti,2007.
13.Decizia Curtii Constitutionale nr. 100 din 9 martie 2004,publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 261 din 24 martie 2004.
14.Curtea Contitutionala,decizia nr.163/22.05.2001,publicata in Monitorul Oficial nr.
453/09.08.2001.
15.O. U. G. nr. 138/2000
70
71