DESFACEREA CASATORIEI CAZURILE DE DIVORT

INTRODUCERE
SECTIUNEA I CONSIDERENTE PRIVIND CASATORIA
Sectiunea I - Rolul i scopul ndeplinirii condiiilor de form privind ncheierea cstoriei
SECTIUNEA II - DESFACEREA CASATORIEI SI CAZURILE DE DIVORT
Sectiunea a I- Divorul
Sectiunea a II-a Divorul la cererea unuia dintre soi
Sectiunea a III-a Divorul prin consimmntul ambilor soi
Sectiunea a IV-a Procedura divorului
1. Cererea de divor
2. Competena n materie de divor
3. Prezena prilor n cadrul divorului
4. Actele de dispoziie ale prilor n cursul procesului de divor
5. Probele
6. Hotrrea de divor
7. Efectele hotrrii de divor
SECTIUNEA III- PROCEDURA DIVORTULUI SI DIVORTUL DIN CULPA SI
REGLEMENTARI
A. Importana cunoaterii problemei divorului
B.Reglementarea divortului
b) Particularitati ale procedurii divortului
c) Competenta materiala si teritoriala
C.Motivele de divort
CAPITOLUL IV Reguli procedurale privind judecata n fata instantei de fond
Sectiunea I Precizari prealabile
Sectiunea a II-a nfatisarea personala a partilor. Prezenta obligatorie a reclamantului
Sectiunea a III-a Actiunea reconventionala
Sectiunea a IV-a Participantii la actiunea de divort
Sectiunea a V-a Actele de dispozitie ale partilor
Sectiunea a VI-a Publicitatea dezbaterilor
Sectiunea a VII-a Probele n procesul de divort
Sectiunea a VIII-a Masuri provizorii n timpul procesului de divort
CAPITOLUL V Hotarrea de divort
Sectiunea I Continutul si efectele hotarrii de divort
Sectiunea a II-a Caile de atac
Sectiunea a III-a Asistarea si reprezentarea partilor n solutionarea cailor de atac
CAPITOLUL VI Divortul prin consimtamntul mutual
Sectiunea I Precizari prealabile
Sectiunea a II-a Conditiile divortului prin consimtamntul mutual
Sectiune a III-a Reguli procedurale privind divortul prin consimtamntul mutual
CAPITOLUL VII Concluzii si propuneri
BIBLIOGRAFIE

SECTIUNEA I
CONSIDERENTE PRIVIND CASATORIA
Sectiunea I- Rolul i scopul ndeplinirii condiiilor de form privind ncheierea
cstoriei
Condiiile de form pe care legea le impune cu privire la cstorie, au drept scop,
ntocmai ca i condiiile de fond, s asigure ncheierea unei cstorii, ca baz temeinic a unei
familii trainice.
Condiiile de form i n special ncheierea cstoriei n faa delegatului de stare civil
constituie forma recunoaterii sociale a cstoriei, premiza ocrotirii acesteia de ctre stat.
De asemeni, condiiile de form ale cstoriei prezint interes i din punct de vedere al
soilor, ncheierea cstoriei reprezentnd un moment deosebit de important n viaa lor.
Atitudinea societii noastre fa de instituia cstoriei, care st la baza familiei, se
reflect i n condiiile prevzute de lege cu privire la ncheierea cstoriei, formalitile ce
trebuie ndeplinite, procedura ce trebuie urmat, publicitatea i solemnitatea celebrrii
cstoriei
Toate aceste condiii sunt menite s pun i mai mult n lumin faptul c numai
cstoria, aa cum este reglementat de lege, se bucur de ocrotirea statului, care, n acelai
timp, exclude de sub ocrotirea sa orice alte relaii ntre sexe, cum ar fi convieuirea de fapt sau
concubinajul. Cunoaterea acestor dispoziii privind modul de ncheiere a cstoriei i
condiiile de form, contribuie la stabilirea unei atitudini sntoase fa de instituia cstoriei.
Drept urmare, n cele ce urmeaz vom analiza, n afar de condiiile de form ale
cstoriei i rolul pe care l au dispoziiile legale respective, modul n care acestea acioneaz
asupra cetenilor n concordan cu elurile cstoriei i familiei n societatea noastr1.
Cstoria, nceputul i temelia familiei, trebuie s se ncheie n condiiile care s
exprime toat semnificaia acestui moment, att de important n viaa unui om, i s aib n
acelai timp o influen educativ asupra celor care iau parte la celebrare i n primul rnd
asupra soilor.

Codul Civil al Romaniei.

Confruntndu-i profunzimea sentimentelor reciproce cu simul de rspundere fa de

ndatoririle ce i le asum prin ntemeierea unei familii, soii i iau n faa autoritii de stat
angajamentul solemn de a ndeplini ndatoririle pe care le implic ntemeierea unei familii.
Rezultatul acestei confruntri l reprezint decizia lor de a se cstori, contieni de
rspunderea pe care i-o asum fa de societate i de implicaiile de ordin social pe care le
comport acest act.
De aici cerina ncheierii cstoriei n condiii de o deosebit solemnitate, ntr-un cadru
de srbtoare, de adnc emotivitate, care s se ntipreasc adnc n mintea tinerilor
cstorii ca o permanent aducere aminte a uneia dintre cele mai frumoase clipe din viaa lor.
ncheierea cstoriei constituie aadar un angajament solemn pe care viitorii soi, cu
tot simul rspunderii i-l iau n faa reprezentantului autoritii de stat cu privire la
ndeplinirea ndatoririlor pe care le reclam ntemeierea unei familii.
n acest scop, legea prevede c ncheierea cstoriei trebuie s se fac ntr-un cadru
solemn, la serviciul de stare civil.
ncheierea cstoriei n faa delegatului de stare civil constituie forma recunoaterii
publice a cstoriei, importana deosebit pe care statul o acord acestei instituii i totodat
hotrrea nestrmutat a legiuitorului de a nu acorda ocrotirea sa exprimat prin efecte
juridice, dect uniunii dintre un brbat i o femeie ncheiat n modul prevzut de lege,
singura care constituie cstorie n lumina dreptului nostru.
Asumndu-i funcia de a recunoate fiecare raport de cstorie n parte, statul
exprim n acest fel, interesul social fa de familie i totodat creeaz premisa necesar
pentru a exercita o influen eficace asupra relaiilor de familie2
Dat fiind importana pe care statul o acord cstoriei ca baz a familiei, prezena
autoritii de stat la ncheierea acesteia se impune cu necesitate: ea trebuie s vegheze la
ndeplinirea condiiilor prevzute de lege pentru ntemeierea unei familii trainice3.

Pricopi Adrian Dreptul familiei,Edituta Lumina Lex.

.M.Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tanasescu,Constitutia Romaniei-comentarii

si explicatii, Editura All

Beck, Bucuresti,2004.

ncheierea cstoriei n faa delegatului de stare civil, adic recunoaterea public a

cstoriei, are o autoritate deosebit ce-i are fundamentul n concordana dintre concepia
legiuitorului asupra cstoriei i concepia cetenilor despre cstorie i familie.
n ceea ce privete publicitatea ncheierii cstoriei, trebuie s reinem c ncheierea
cstoriei n condiii care s-i asigure o anumit publicitate se impune att n interesul soilor
i a terilor, ct i din considerente de ordin general.
O larg publicitate a cstoriei constituie o msur n plus menit s duc la
respectarea condiiilor pe care legea le dicteaz cu privire la ncheierea cstoriei.
Ea permite exercitarea dreptului pe care cetenii l au de a face opoziie la cstorie,
relevnd impedimentele ce se opun la ncheierea acesteia.
Prin publicitate toi cei interesai sunt avertizai asupra ncheierii cstoriei i a
consecinelor juridice decurgnd din aceasta (cum ar fi de pild c toate bunurile dobndite de
soi n timpul cstoriei devin bunuri comune, cu un regim juridic special n ceea ce privete
administrarea, folosirea i dispoziia acestora sau dreptul creditorilor de a le urmri).
Reglementrile prevzute n Codul familiei cu privire la caracterul solemn al ncheierii
cstoriei, constituie ns numai un cadru legal, un punct de plecare pentru o desfurare larg
a solemnitii i a cadrului srbtoresc n care aceasta trebuie s se desfoare, pentru a-i
exercita ntreaga sa influen educativ, n condiii de o deosebit emotivitate.
Reglementarea formalitilor care se ndeplinesc n vederea ncheierii cstoriei are
drept scop s asigure consimmntul liber la cstorie al viitorilor soi care sunt chemai n
aceast faz s-i exprime n faa autoritii de stat, voina lor de a se cstori. Totodat aceste
formaliti sunt menite s informeze pe delegatul de stare civil asupra statutului civil al
viitorilor soi, care pe baza datelor astfel culese va putea verifica dac sunt ndeplinite
condiiile de fond i lipsa impedimentelor la cstorie.
Cu privire la ncheierea cstoriei trebuie s mai relevm un aspect: legea prevede ca o
cstorie s se ncheie numai n faa delegatului de stare civil (art. 3 C.fam.)4.
Aceasta arat de la nceput c n lumina legilor noastre, cstoria are un caracter laic
sau civil.
n virtutea dispoziiilor constituionale care garanteaz tuturor cetenilor libertatea de
contiin i libertatea exercitrii cultelor, soii au posibilitatea s procedeze i la celebrarea
4

n art. 3 C.fam. se prevede Numai cstoria ncheiat n faa ofierului de stare civil d natere drepturilor i
obligaiilor de soi prevzute n prezentul cod.

religioas a cstoriei lor dar aceasta numai dup ce ea a fost ncheiat n faa delegatului de
stare civil, adic numai dup ce potrivit legilor, uniunea dintre ei a devenit cstorie.
Astfel, ncheierea cstoriei numai sub aspect religios nu are nici o valoare juridic, nu
este cstorie5.
Toate formalitile pe care legea le impune pentru a se putea ncheia cstoria, precum
i opoziiile la cstorie, sunt prevzute n scopul de a prentmpina ncheierea unei cstorii
nevalabile sau nesntoase.
ntr-adevr, importana deosebit a familiei, pentru soi i descendena lor, precum i
pentru societate determin ca ndeosebi legislaiile s prevad msuri prealabile de verificare
temeinic a ndeplinirii cerinelor privind ncheierea cstoriei precum i o procedur solemn
i public de ncheiere a cstoriei, care s garanteze libertatea consimmntului pentru ca
astfel: s se evite ct mai mult posibil cazurile de ineficacitate juridic a cstoriei, deoarece
fotii soi nu mai pot fi repui n situaia anterioar ncheierii acesteia, aa cum de regul pot fi
repuse prile la alte acte juridice bilaterale ineficace; i pentru a se evita, de asemeni, ct mai
mult posibil ntemeierea unei familii nesntoase 6, n care nu s-ar putea realiza scopurile
cstoriei i nici ndeplini funciile familiei.
Condiiile de form ale cstoriei constau n formaliti premergtoare ncheierii
cstoriei, dup care n termenul legal de 10 zile se pot face opuneri la cstorie, i formaliti
concomitente celebrrii cstoriei.
Aceasta fiind succesiunea n timp a formalitilor, cum de altfel o prevede Codul
familiei (art. 12-18 C.fam.), vom expune mai nti formalitile premergtoare ncheierii
cstoriei, apoi opoziiile la cstorie, precum i formalitile concomitente oficierii cstoriei
ct i celelalte cerine legale necesare desfurrii actului juridic al cstoriei i dobndirea
strii legale de cstorie7.

SECTIUNEA II
DESFACEREA CASATORIEI SI CAZURILE DE DIVORT

I.P. FILIPESCU, Tratat..., op.cit., pag. 15.

.M.Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tanasescu,Constitutia Romaniei-comentarii

si explicatii, Editura All

Beck, Bucuresti,2004.
7

Dreptul Familiei, Editura Limes, Cluj Napoca,2003.

Familia reprezint grupul social fundamental, care asigur meninerea continuitii

biologice a societii prin procreare, ngrijirea i educarea copiilor, precum i meninerea
continuitii culturale prin transmiterea ctre descendeni a limbii, obiceiurilor, modelelor de
conduit8.
Familia ndeplinete, n raport cu individul i cu societatea, funcii fundamentale,
accentul punndu-se pe ansamblul i natura relaiilor manifestate n grup, ca i pe latura
dinamico-funcional care confer specificitate familiei, n raport cu alte forme de comunitate.
Relaiile de familie au un caracter de complexitate ce nu l mai ntalnim la alte
categorii sociale, dat fiind c, n cadrul relaiilor de familie, apar aspecte morale, psihologice,
fiziologice i economice ntre cei care formeaz comunitatea de via i interese.
Privind din prisma tiintelor juridice, familia desemneaz grupul de persoane ntre
care exist drepturi i obligaii, care izvorsc din cstorie, rudenie (inclusiv adopia), precum
i din alte raporturi asimilate9.
Cstoria, ca principal izvor al familiei, poate fi definit astfel ca fiind uniunea liber
consimit ntre un barbat i o femeie, ncheiat potrivit dispoziiilor legale, cu scopul de a
ntemeia o familie, i reglementat de normele imperative ale legii 10. Din aceast definiie a
cstoriei decurg mai multe caractere : este uniunea dintre un brbat i o femeie, este liber
consimit, este monogam, se ncheie n formele cerute de lege, are un caracter civil, se
ncheie pe via, se ntemeiaz pe deplin egalitate n drepturile dintre barbat i femeie i se
ncheie n scopul ntemeierii unei familii.
Cstoria, crend o familie, instituie o nou entitate social, care confer partenerilor
statusuri noi (so/soie, ginere/nor etc.) 11 i prilejuiete relaii sociale noi, contribuind att la
structurarea statusului social al partenerilor, ct i la structurarea societii.
Din punct de vedere juridic, n Codul familiei sunt prevazute o serie de condiii de
fond, ce au ca scop asigurarea ncheierii unei cstorii numai ntre acele persoane ce sunt apte,
din punct de vedere fizic i moral, s ntemeieze o familie, i condiii de form, ce constituie
forma recunoaterii sociale a cstoriei, premisa ocrotirii ei de ctre stat. Condiiile de fond
const n: condiii privitoare la aptitudinea fizic de a ncheia cstoria (diferena de sex,
vrsta matrimonial, comunicarea strii de sntate); condiii menite s asigure o cstorie
8

Maria Voinea Sociologie General i Juridic, editura Sylvi, 2000, pag. 73

Ion P. Filipescu Tratat de Dreptul Familiei, editura All Beck, 2000, pag. 2
10
I. Filipescu op. cit., pag.11-12
11
Nicolae Grosu Tratat de Sociologie, editura Expert, 2000, pag.127
9

liber consimit (consimmnt neviciat); condiii privitoare la aptitudinea moral de a ncheia

cstoria (oprirea bigamiei, interzicerea cstoriei ntre rude, interzicerea pe motive de
adopie). Condiiile de form au, din punct de vedere al coninutului, o anumit conduit ce
trebuie respectat i o serie de formaliti pentru a asigura legalitatea cstoriei (declaraia de
cstorie, opoziia la cstorie, ncheierea cstoriei n faa ofierului de stare civil)12.
Sectiunea a I- DIVORTUL

Epoca industrial i mai ales cea postindustrial au afectat n mod serios

funcionalitatea familiei, o serie dintre aceste funcii fiind ntr-un declin accentuat, iar familia
nsi ntr-o mare criz. Spre exemplu, funcia de socializare a fost diminuat prin apariia
instituiilor de educaie i apariia mijloacelor media, iar funcia afectiv este tot mai puin
resimit datorit nstrinrii partenerilor.
Acest declin, al funciilor unei familii, determin creterea spectaculoas a cazurilor de
divor, ca mijloc de desfacere a cstoriei, dar i apariia unor moduri diferite de vieuire i
convieuire.
Din punct de vedere juridic, divorul este unica modalitate de desfacere a cstoriei,
fcndu-se distincie cu ncetarea cstoriei ce intervine prin decesul unuia din soi, declararea
judectoreasc a morii unuia din soi i recstorirea soului celui ce a fost declarat mort (art.
37 Codul familiei). n noua reglementare, Legea nr. 59/ 1993, divorul nu mai are un caracter
excepional, putnd fi cerut de ambii soi, dac exist motive temeinice care au vtmat grav
raporturile dintre soi i cstoria nu mai poate continua. n acest fel, reglementarea divorului
are la baz mai mult ideea divorului-remediu, dect cea a divorului-sanciune, dei aceasta
din urm idee nu a fost prsit n ntregime, deoarece divorul se poate pronuna, exceptnd
cazurile prevzute de art. 38 alin.2 din Codul familiei, din vina unuia sau a ambilor soi
(art.617 alin.3 din Codul de procedur civil).
Efectele cstoriei vor fi stinse numai pentru viitor. Nu toate efectele vor fi stinse.
Astfel, rmn numele purtat pe timpul cstoriei i dreptul la pensia de ntreinere. Divorul e
judiciar, adic din momentul rmnerii irevocabile a hotrrii judectoreti i poate fi acordat
la cererea unuia dintre soi sau pe temeiul consimmntului ambilor soi.

12

M. Voinea op. cit., pag.76-78

Sectiunea a II-a Divorul la cererea unuia dintre soi

Admisibilitatea acestui tip de divor presupune prezena cumulativ a anumitor
condiii:
1) Existena unor motive temeinice, de natur subiectiv sau obiectiv. Cele de natur
subiectiv fac referire conduita culpabil a unuia dintre soi. Instana, soluionnd o cerere de
divort fondat pe vinovaia soilor, va putea pronuna un divor din vina exclusiv a unuia
dintre soi sau un divor din vina ambilor soi. Constatarea culpei exclusive sau a culpei
concurente a soilor produce efecte n sfera efectelor desfacerii cstoriei. Motive temeinice la
desfacerea cstoriei pot fi: relaiile extraconjugale, violena fizic i/sau verbal, desprirea
n fapt ndelungat,neglijena fa de familie, motive obiective -boala grav etc.;
2) Motivele temeinice invocate de pri trebuie s fi afectat grav relaiile dintre soi
3) Datorit motivelor temeinice care afecteaz grav relaiile dintre soi continuarea
cstoriei s nu mai fie posibil;
4) Din cstorie s nu fi rezultat copii minori la data cererii de divor.

Sectiunea a III-a Divorul prin consimmntul ambilor soi

Divorul prin consimmntul ambilor soi a fost introdus n anul 1993. Fiind judiciar,
divorul trebuie constatat de ctre instana judectoreasc.
Condiii:
- consimmntul ambilor soi;
- de la ncheierea cstoriei s fi trecut cel puin un an;
- din cstoria soilor s nu fi rezultat copii minori;
- n cazul fiicei minore cstorite, parinii acesteia pot divora.

Sectiunea a IV -a Procedura divorului

Procedura divorului este derogatorie de la dreptul comun. Dreptul la aciune n

materie de divor are caracter strict personal. Soii sau soul vor putea cere desfacerea
cstoriei. O cerere pronunat de o alt persoan e inadmisibil.
Moartea unuia dintre soi n cursul procesului de divor mpiedic desfurarea
cstoriei, urmnd ca instana s dispun nchiderea dosarului constatnd ncetarea cstoriei.
mpacarea soilor e posibil pe tot cursul procesului. Soul reclamant poate renuna
oricnd la cererea sa de divor.
Soii nu pot fi reprezentai. Lipsa reclamantului n instanele de fond duce la pierderea
procesului. Excepii care permit reprezentarea:
-soul se afl ntr-o pedeaps privativ de libertate;
-soul e grav bolnav;
-soul se afl sub interdicie judectoreasc;
-soul are domiciliul sau resedina n strinatate.

1. Cererea de divor cuprinde:

a) Consecinele posibile ale desfacerii cstoriei, aa cum le solict reclamantul
privitor la ncredinarea copiilor i stabilirea pensiei de ntreinere (obligatoriu);
b) Numele soilor dup divor -se poate reveni la numele anterior sau se poate pstra
numele comun (obligatoriu);
c) Partajarea/atribuirea folosinei spaiului locativ -dac e imobil comun se va mpri
(facultativ);
d) Pensia de ntreinere ntre fotii soi asupra creia instana nu se poate pronuna
dect n baza unei cereri exprese (facultativ)- acest drept poate fi valorificat i ulterior
divorului pe calea unei aciuni separate
e) mprirea bunurilor comune din timpul cstoriei (facultativ-pentru c partajul
poate fi i extrajudiciar, pe cale convenional) e condiionat de admiterea cererii de
desfacere a cstoriei.

f) Plata cheltuielilor judiciare -dac e vina exclusiv doar a unuia dintre soi acesta va
suporta cheltuielile proprii i va restitui cheltuielile celuilalt so, ns dac divorul e din vina
ambilor soi, atunci fiecare va suporta propriile cheltuieli.
Prtul are i el posibilitatea de a formula o cerere reconvenional prin care s solicite
desfacerea cstoriei. Cererea reconvenional ndeplinete aceleai condiii ca i cererea
reclamantului.
Divorul se va putea pronuna din vina exclusiv a reclamantului dac prtul, prin
cererea sa reconvenional, a solicitat acest lucru. Cererea principal i cererea
reconvenional, dac se refer la desfacerea cstoriei, nu vor putea fi judecate separat.
Cererea de divor fondat pe consimmntul ambilor soi va cuprinde solicitarea
soilor n sensul disoluiei cstoriei, artndu-se c sunt ndeplinite cerinele legale n aceast
materie i, dac este cazul, se va face precizarea c soii au convenit privitor la cererile
accesorii divorului. n lipsa nvoielii soilor, preteniile accesorii vor fi soluionate cu
respectarea procedurii divorului.

2. Competena n materie de divor

Indiferent de modalitatea n care s-a cerut divorul, cererea nu se va depune la
registratura instanei, ci va fi prezentat preedintelui sau vicepreedintelui instanei, personal
de ctre soul reclamant sau de ctre ambii soi.
Cererea se va depune la judectoria de la ultimul domiciliu comun al soilor cu
condiia ca cel puin unul dintre ei s domicilieze pe raza acelei instane. Dac nici unul din
soi nu mai are domiciliul n circumscripia instanei astfel determinate sau dac soii n-au
avut nicicnd un domiciliu comun, competena revine instanei de la domiciliul prtului.
Dac domiciliul prtului nu e cunoscut sau dac acesta are domiciliul n strinatate, va fi
competent instana de la domiciliul reclamantului. Ordinea n care sunt nirate aceste
competene e obligatorie.
Odat determinat instana competent n materie de divor, aceasta e ndreptit s se
pronune asupra tuturor capetelor de cerere chiar dac unele din aceste capete, solicitate
separat de divor, ar fi atras competena exclusiv a altei instane. Dac exist bunuri imobile,
instana competent e cea n a crei raz se afl acele imobile.

10

3. Prezena prilor n cadrul divorului

Legea instituie obligaia pentru ambii protagoniti de a fi prezeni la toate edinele de
judecat.
n cazul divorului la cerere, lipsa reclamantului la oricare din termenele de judecat n
faa instanelor de fond (judectorie i calea de atac a apelului) atrage respingerea cererii ca
nejustificat. Acest regim e aplicabil i reclamantului reconvenional
Legiuitorul permite reprezentarea soului la divor n urmtoarele ipoteze:
1) Unul din soi execut o pedeaps privativ de libertate;
2) Unul din soi sufer de o boal grav;
3) Unul din soi se afl sub interdicie judectoreasc;
4) Unul din soi are reedina n strinatate.
Indiferent c prtul s-ar afla sau nu ntr-una din cele patru ipoteze care i-ar permite
reprezentarea, lipsa acestuia nu produce consecine asupra desfurrii procesului.
n cazul divorului prin acordul soilor e obligatorie prezena ambilor soi n faa instanei de
judecat la termenul de judecat stabilit, la distana de dou luni de la data nregistrrii cererii.

4. Actele de dispoziie ale prilor n cursul procesului de divor

Ct privete cererea principal, e posibil renunarea la judecat pe tot cursul
procesului. Prin aceasta nu se renun ns la dreptul de a intenta divort. mpcarea prilor
poate interveni oricnd n timpul procesului.
n ceea ce privete capetele accesorii ale divorului, au relevan nelegerile privind
numele, precum i nvoiala asupra bunurilor supuse partajului. Soul care i-a dat
consimmntul n sensul pstrrii de ctre cellalt so al numelui comun din cstorie nu i-l
mai poate retracta. Cel care a cerut pstrarea numelui, chiar dac a obinut acordul celuilalt
so, poate renuna la acest drept pe toat durata procesului.

Ct privete bunurile de mprit, la fel ca n dreptul comun, prile se vor putea nvoi
oricnd, prezentnd instanei tranzacia.

11

5. Probele
Interogatoriul este interzis n dovedirea motivelor de divor. Se poate recurge la
interogatoriu pentru dovedirea motivelor temeinice din restul preteniilor accesorii divorului.
Pot fi audiai ca martori i rudele i afinii prilor pn la gradul III inclusiv, cu excepia
descendenilor. Copii minori care au mplinit vrsta de 10 ani vor fi audiai de ctre instan n
legatur cu ncredinarea lor. Acetia nu au calitate de martori, ci sunt asimilai unei poziii
asemanatoare cu poziia pe care o au experii. Instana va putea solicita i efectuarea
anchetelor sociale la domiciliul/ domiciliile prilor. Hotrrea pronunat n lipsa acordului
autoritii tutelare este ilegal.

6. Hotrrea de divort.
Hotrrea de divor trebuie s cuprind o statuare privind soarta cstoriei. Exist dou
posibiliti: respingerea cererii ca nefondat, meninndu-se cstoria cu toate efectele sale i
admiterea cererii i desfacerea cstoriei.
Dac soluia este de admitere i divorul s-a cerut pentru motive de ordin subiectiv,
urmeaz ca instana s statueze asupra vinoviei fiecaruia dintre soi. Din acest punct de
vedere, rezolvrile posibile sunt: divorul din vina exclusiv a prtului, divorul din vina
ambilor soi, divorul din vina exclusiv a reclamantului, nsa numai dac prtul a formulat o
cerere reconvenional.
n cazul divorului pentru motive de natur obiectiv, instana nu statueaz asupra
culpei, indiferent de natura motivelor invocate. Dac ambele pri solicit n mod expres,
instana nu-i va motiva hotrrea n partea referitoare la desfacerea sa. Hotrrea instanei
poate fi atacat cu apel i apoi cu recurs n termenul special de 30 de zile de la data
comunicrii hotrrii.
n cazul divorului prin consimmntul soilor hotrrea e definitiv i irevocabil n
privina divorului, din momentul pronunrii acestuia.

7. Efectele hotrrii de divor

Prile sunt divorate din momentul rmnerii definitive a hotrrii de desfacere a
cstoriei. Actul instanei produce efecte erga omnes, de aceea o copie a hotrrii va fi
transmis serviciului de stare civil care a nregistrat cstoria pentru a se opera meniunea
divorului. Fa de teri cstoria e desfacut din momentul n care s-a facut meniune n
registrul strii civile sau din momentul n care terul a aflat pe orice cale de desfacerea
12

cstoriei. Desfacerea cstoriei stinge principalele efecte ale acesteia cu efecte numai pentru
viitor att n planul relaiilor personale dintre soi, ct i n planul relaiilor patrimoniale dintre
acetia.

Concluzie
Divorul afecteaz relaiile dintre prini i copiii minori conducnd la scindarea
ocrotirii printeti. n cazul femeii minore, capacitatea de exerciiu dobndit prin ncheierea
cstoriei se pstreaz chiar dac a fost exclusiv vinovat.
Sub aspect patrimonial, obligaia de ntreinere dintre soi nceteaz, dar ia natere o
nou obligaie de ntreinere ntre fotii soi. Prezumia de comunitate i nceteaz eficacitatea
pe data ramnerii irevocabile a hotrrii divor. Prin urmare, nici mandatul tacit reciproc de
reprezentare nu supravieuiete.
Dei diminuarea funciilor familiei este evident, iar divorionalitatea accentuat,
totui familia rezist ca una din instituiile fundamentale i este posibil, din cauza agravrii
disfunciilor societii, ori s se destrame, ori s se transforme ntr-un bastion al
supravieuirii13.

13

N. Grosu op. cit., pag.133

13

SECTIUNEA III
PROCEDURA DIVORTULUI SI DIVORTUL DIN CULPA SI REGLEMENTARI

SECTIUNEA I - Importana cunoaterii problemei divorului

Divorul reprezint un mijloc legal pentru desfacerea cstoriei care produce efecte n
viitor. Articolul 37 al. 2 C.fam. art 44 C. fam. Precum i art 607 si urm. C. Proc.Civ.
constituie cadrul legal pentru reglementarea actual a divorului i a efectelor sale.
Statutul legal al persoanei este moidificat n urma rmnerii irevocabile a hotrrii de
divor, legea nr 119/1996 privitoare la actele de stare civil impunnd pin art. 44 lit. c
efectuarea obligatorie a unei meniuni pe actul csatoriei care s reflecte noua situaie juridic
a fostului so.
Complexitatea temei divorului i importana major a acestuia in stabilirea exact a
statutului juridic al persoanei impune cunoaterea urmtoarelor aspecte:
-

Reglementarea actual a divorului i condiiile impuse de lege pentru

exercitarea acestuia;

Motivele de divor;

Aspecte procedurale n procesele de divort;

Efectele divortului cu privire la relaiile personale si patrimonoale dintre soti;

Efectele divorului in legtura cu raporturile dintre parini i copii.14

SECTIUNEA II- a - Reglementarea divorului

Divorul are loc la cererea unuia sau a ambilor soi15, pentru motive temeinice, in cazul
in care continuarea casatoriei nu mai este cu putin, ori, conform noilor reglementri
introduce n legislatia divortului prin legea nr. 59/1993, desfacerea csatoriei poate avea
loc prin acordul sotilor, dac sunt ndeplinite, conf art. 38 al 2 C.fam. urmtoarele conditii
cumulative:
14
15

Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil, Ed. Junimea, Iai, 2004,pag. 82
Tomescu, M.,Dreptul familiei. Protecia copilului,Ed. All Beck, Buc., 2005, pag 105
14

Pna la data cererii de divort a trecut cel puin un an de la incheierea

csatoriei;

Nu exista copii minori rezultai din csatorie;

oricare dintre soi poate cere divorul atunci starea sntii sale face
imposibil continuarea csatoriei, nct boala poate fi invocat ca motiv de
divor nu numai dec de soul sntos, ci i de ctre cel bolnav.(art. 38, al. 3,
C.fam)

Motivele de divor nu sunt limitativ enumerate, ca n sistemul C. Civ.(astazi abrogat),

dar legea actual(C.fam.) da numai criteriul general al necesitii desfacerii csatoriei, datorit
unor motive temeinice care fac imposibila continuarea ei. Instana are sarcina de a impiedica
desfacerea cstoriei in mod uuratic.
Divortul se pronun prin hotrre judectoreasc, din culpa soului prt sau din vina
ambilor soi, iar n cazul divorului prin accord precum i in situatiile n care divorul este
cerut pentru motiv de boal survenit nainte sau in timpul cstoriei (alienaie mintala ori
debilitate mintal cronic sau pentru alt maladie grav si incurabil), instana urmeaz sa
constate desfacerea casatoriei fr a mai pronuna divorul din vina soului prt. In acest
sens, disp. Art. 617 al. 2 C. Proc.civil , prevd c instana nu va motive hotrrea dac
ambele pri o solicit.
Au fost nlturate termenele de conciliere i de gndire, iar in cazul divorului prin
acord, judectorul va acorda un termen de 2 luni in sedinta public pentru a constata dac soii
persist n hotrrea lor de a divora.
Aciunea se poate stinge n orice faz prin mpcarea soilor, iar pe durata procesului,
instana poate lua msuri vremelnice care se pot referi la raporturile personale sau
patrimoniale dintre soi.
In cadrul procesului de divor se pot soluiona i o serie de cereri accesorii referitoare
la ncredinarea copiilor minori pre cretere i educare, stabilirea pensiei de ntreinere,
numele pe care l vor purta soii dupa divor, atribuirea locuinei commune unuia dintre soi.
Data la care se condider desfacut cstoria, potriv art.39, al. 1 C. Fam., este dat cnd
hotrrea prin care s-a pronunat divorul a rmas irevocabil. Fa de cel, de-al treilea, care nu
a putut avea cunotin de hotrrea de divor, efectele patrimoniale ale cstoriei nceteaz la
data cnd s-a fcut meniune cu privire la hotrrea de divor pe marginea actului de cstorie,
sau la data cnd terii au luat cunotin de divor pe alt cale.

15

Efectele desfacerii cstoriei privesc att pe soi i patrimoniul lor, ct i pe copii

rezultai din cstorie. In ceea ce priveste persoana soilor, nceteaz cstoria i calitatea lor
de soi; ei se pot cstori, i pot relua numele pe cre l-au purtat anterior cstoriei, nafar de
invoila contraries au de ncuviinare de ctre instan, pentru motive temeinice, a meninerii
numelui purtat n timpul csatoriei (art 40 C. fam); obligatiile dintre soti iau sfrit; nu va
subzista dect obligatia de ntreinere n condiiile art. 41 C.fam., pna la ramnerea
irevocabil a hotrrii de divor. Soul divorat are dreptul la ntreinere din partea celuilt so,
daca se afl n nevoie din pricina unei incapaciti de munc survenite nainte de cstorie, n
timpul sau in decurs de 1 an de la desfacerea cstoriei, ca urmare a unei mprejurri legate de
csatorie. Aceast obligaie va dura ct dureaz i incapacitatea.
Soul din vina cruia s-a pronunat divorul va beneficia de ntreinere numai 1 an de
la desfacerea cstoriei i obligaia de ntreinere nceteaz, chiar dac condiiile de mai sus
sunt ntrunite, prin cstoria sotului ndreptit s o primesc (art.41 al. 3 C. fam.).
Totodata, nceteaza vocaia succesorala ntre oi, bunurile commune se impart ntre ei
potrivit nvoielii acestora sau n conformitate cu hotrrea instanei (art. 36 al 1 C. fam.).
Problemele referitoare la copii n urma pronunrii divorului, ocupa un loc nsemnat
in C.fam. Art. 42-44, 108-109 C.fam. stabilesc n sarcina instantei i autoritii tutelare
atribuii n rezolvarea acestora. Incredinarea copiilor minori unuia sau altuia dintre soi, unor
rude sau persoane strine, unor instituii de ocrotire, trebuie hotrt prin ascultarea tuturor
celor interesai, dar numai in conformitate cu interele copiilor, asigurndu-le acestora conditii
materiale si morale corespunztoare dezvoltrii normale.
Exercitarea drepturilor printeti (fixarea domiciliului copilului, dreptul de al cere de
la cei ce-l detin fra drept, de a-l ngriji i educa), precum si administrarea bunurilor copilului
i dreptul de a-l reprezenta ori de a-i ncuviina actele vor putea fi trecute asiupra celuilat sot
sau asupra unor alte persoane, atunci cnd motive temeinice dovedesc schimbarea
mprejurrilor avute n vedere iniial.
C. fam. (art. 42-44;108-109), reglementeaz toate aspectele acestei probleme,
acordnd autoritii tutelare un drept i totodat o obligaie de control efectiv i permanent
asupra felului cum prinii i ndeplinesc ndatoririle privitoare la persoana i bunurile
copilului i acordnd instanei judectoreti atribuii de a lua msurile dicatate de interesele
acestora.
Reglementarea procedurii divorului, ca de altfel a tuturor cazurilor de ncetare a
cstoriei este determinat de interesul social deosebit acordat instituiei cstoriei i relaiilor
de familie.
16

In redactarea sa anterioar, art.38 al 2 C.fam. prevede c n aprecierea temeiniciei

motivelor de divor i imposibilitii continurii cstoriei, se ine seama de durata cstoriei
i de interesele copiilor minori, nct, uneori respingerea divorului s-a intemeiat pe aceste
motive.
Actualele dispoziii sunt n sensul de a avea n vedere interesele copiilor minori, nu i
durata cstoriei, numai n ceea ce privete soluionarea cererilor accesorii divorului,
referitoare la incredinarea copiilor minori, obligaia de intreinere i folosina locuinei.
Oricare dintre soi poate cere divorul atunci cnd starea sntii sale face
imposibil continuarea cstoriei, deci boala poate fi invocat ca motiv de divort i de ctre
soul bolnav i de ctre cellalt so.16
Divorul, n reglementarea actual nu mai are caracter excepional, csatoria
putndu-se desface prin divor atunci cnd, datorit unor motive temeinice, raporturile dintre
soi s-au vtmat grav i nu mai este posibila continuarea lor.
Reglementarea divorului are la baz mai mult ideea divorului remediu, dect aceea
a divortului sanciune, dei aceast concepie nu a fost prasit n ntregime.
SECTIUNEA a- III-a Motivele de divor
Csatoria i unete pe barbat si femeie n cea mai fireasc uniune social, care
contopeste sentimentele lor reciproce, concepiile i modul de via, interesele i idealurile lor,
cnd intre soi iau natere relaii ce acoper ntreaga via spiritual i social, de la relaii de
dragoste i respect reciproc la cele ce privesc raporturile ptrimoniale dintre acetia.
Cstoria i are fundamental n substana moral a acesteia, n afeciunea i preuirea
reciproc a soilor. Fr o comunitate spiritual, fra o mare prietenie ntre soi, nu poate sa
existe cu adevrat dragoste pe care s se ntemeieze o castorie trainic.
Un rol insemnat revine dispoziiilor legale catre reglementeaz divorul, iar instantele
judectoreti au o mare raspundere, modul cum se soluioneaza procesele de divor avnd un
rol educativ deosebit de important pentru societate.
Dup natura subiectiv sau obiectiv a motivelor de divor distingem urmtoarele
concepii despre divor:
1. Concepia divorului sanciune

16

Tomescu, M.,Dreptul familiei. Protecia copilului,Ed. All Beck, Buc., 2005, pag.107

17

Potrivit acestei concepii restrictive, divorul este o sanciune pentru fapta culpabil pe
care, la cererea soului innocent, instanta o stabilete n sarcina soului vinovat fa de
consortul sau de nendeplinirea unor ndatoriri: cnd ambii soi sunt vinovai, divorul se
pronun din vina amndurora.
El nu se poate pronuna mpotriva soului innocent i apare ca o pedeaps civil n
sistemele de drept n care relaiile de familie sunt reglementate de dreptul civil, sau ca o
pedeaps de dreptul familiei, n sistemele de drept n care dreptul familiei constituie o ramur
de drept distinct de dreptul civil.
Divorul este o sanciune pentru o fapt culpabil, i se poate pronuna dac a afost cerut,
chiar atunci cnd meninerea cstoriei nu a devenit imposibil, datorit faptelor svrite.

2. Concepia divorului remediu

In aceasta concepie, divorul este o soluie, un remediu menit a pune capt vieii in comun
a soilor, devenit cu neputin de continuat, din motive fie imputabile, fie neimputabile
soilor.
Divorul este un remediu pentru o situaie care nu mai poate dinui, dac unul dintre soti
este bolnav, urmnd a se pronuna, fra a fi condiionat de culpa unuia dintre ei. Intre cele
dou conceptii exist, n consecin urmtoarele deosebiri:
- n prima concepie, a ivorului sanciune, divorul sancioneaz pe soul care s-a fcut
vinovat de vtmarea grav a relaiilor dintre soti, sau ambii soi dac este cazul, pe cnd n
cea de-a doua concepie, divorul remediaza, ndreapta o situaie intolerabila dintre soi.
- In prima conceptie, motivele care pot duce la desfacerea cstoriei sunt numai cele din culp
(infidelitatea, abandonul), pe cnd in cea de-a doua concepie, constituie motive divor i cele
fra culp, ca alienaia sau debilitatea mintal;

3. Concepia mixt
Rezulta din combinarea primelor doua concepii, c divorul se pronun dac un so a
svrit o fapt culpabil,datorit creia continuarea cstoriei a devenit cu neputina.

18

Admiterea divorului in acesat situaie impune ndeplinirea cumulativ a urmatoarelor

condiii:17
- Existena unor motive temeinice;
- Aceste motive s fi vtamat grav raporturile dintre soi, nct continuarea cstoriei
nu este cu putin
- Imposibilitatea continurii csatoriei s existe pentru cel care cere desfacerea ei.
Divorul nu se poate pronuna daca s-a stabilit numai culpa exclusiv a soului reclamant, iar
prtul nu a fcut cerere reconvenional, deoarece, ntr-o asemenea situaie, nu est ndeplinit
cerina imposibilitii continurii cstoriei pentru motive temeinice, cci faptele nelegale i
cele contrare regulii morale nu pot constitui motive temeinice pentru cele care le svrete.
Motivele de divor trebuie sa fie bine determinate i convingtoare i s reias ca traiul
soilor a devenit cu neputin datorit unui complex de imprejurri, astfel nct nu mai exist
nici o raiune pentru a se menine cstoria.
Instana de judecat va admite aciunea de divor numai nd se va dovedi c
mentinerea casatoriei ar putea deveni dauntoare din punct de vedere social, fiindc nu mai
corespunde scopului pentru care a fost creat. Acordul soilor pentru desfacerea casatoriei i
cererea de divor a unui so pe motive de sntate sunt considerate de lege motive temeinice,
un rol deosebit de important n stabilirea temeiniciei motivelor revenind jurisprudentei, care a
considerat motive temeinice de divor urmatoarele situaii:
- Parsirea domiciliului conjugal de ctre unul dintre soi atunci cnd este consecina
unor cause imputabile soului prt, care fac viaa n comun imposibil, i refuzul acestuia de
a se mai napoia;
Desprirea n fapt a soilor timp ndelungat poate constitui temei de divor numai
daca, n raport cu mprejurrile cauzei stabilite pe baz de probe, instana este n msur s-i
formeze convingerea c desprirea constituie o situaie ireversibil i c o continuare a
cstoriei nu mai este posibil.
Soul vinovat de separea n fapt i care a determinat prasirea domiciliului conjugal de
catre cellalt sot, nu se poate prevala de aceasta separare, pentru a obine desfacerea
cstoriei.
- Infidelitatea conjugal sub forma adulterului. Nu este necesar ca adulterul s fie
constatat printr-o hotrre judectoreasc alta dect cea de divor, dar n situaia n care
aceasta exist, credem c poate constitui o prob suficient pentru desfacerea csatoriei.

17

Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil, Ed. Junimea, Iai, 2004,pag.88

19

Chiar dac se invoc acest motiv, datorit dificultilor de probaiune, se ncearc a

demonstra existena altor motive. De cele mai multe ori se reuete a dovedi ca prtul, prin
comportarea sa., a generat bnuieli legitime de adulter, bnuieli care au afectat grav relaiile
dintre soi.
- Atitudinea necorespunztoare a unuia dintre soi, exprimat n acte de violen i alte
asemenea manifestri. Simpla existen a unor certuri ntre soi nu constituie prin ele nsele un
motiv de divor, fr a se examina daca nu au disprut sentimentele ce trebuie sa stea la baza
cstoriei
- Rele purtri de ordin moral concretizate n fapte evidente de destrmare a vieii de
familie constituie un alt motiv de divor. Existena unei boli grave i incurabile de care sufer
unul dintre soi i necunoscut de ctre cellalt so dect ulterior ncheierii castoriei, dac se
stabilete c manifestrile ulterioare ale bolii sunt din ce mai dese i de natur s justifice
refuzul soului reclamant de a mai coabita cu soul prt.
Temeinicia motivelor de divor implic o anumit gravitate i durata nenelegerilor
dintre soi, n care sens, instana de judecat este ndreptait si datoare s depun strduinele
i diligentele necesare pentru cunoaterea adevratelor motive de divor.18

SECTIUNEA a- IV a - Aspecte procedurale n litigiile avnd ca obiect

divorul
1. Instana competent

18

Imbrescu, I.,Tratat de dreptul familiei. Familia.Protecia copilului. Elemente de stare civil, Ed. Lumina Lex, Buc.,2006,
pag.185

20

Codul de procedur civila cuprinde un capitol special intitulat: procedura desfacerii

cstoriei, art 607 instituind o competen derogatorie de la regulile generale de stabilire a
competenei instanei, printr-o norm imperativ.19
S-a dispus ca cererea de desprenie s fie judecat de instana n a crei instan
teritorial se afl ultimul domiciliu comun al soilor. Nu intereseaz domiciliul declarat la
organele de eviden a populaiei ci domiciliul real efectiv al soilor,. Dac prtul nu are
domiciliul n ar sau domiciliul su nu este cunoscut instana competent a judeca divorul
este aceea n circumscripia ctreia se afl domiciliul reclamantului.20
Cnd soul prt nu are domiciliul cunoscut, judecta procesului la o alt instan dect
cea n circumscripia n care se afl domiciliul reclamantului, ar crea dificulti nejustificate
acestuia, modalitiloe de administrare a probelor.

2. Aciunea de divor
Aciunea de divor are un caracter strict personal, motiv pentru care ea nu poate fi
introdus dect de ctre soi.
Soia minor poate introduce singur aciunea de divor, i tot astfel figureaz ca
prt, deoarece ea dobndete prin cstorie capacitate deplin de exerciiu, pe care nu o
pierde n cazul n care divorul se pronun nainte de mplinirea vrstei majoratului.

Sotul

alienat sau debil mintal, neinterzis, atta timp ct nu se face dovada c nu a avut
discernmntul necesar pentru a avea reprezentarea pe care le ndeplinete poate introduce
singur aciunea de divor i poate figura i ca prt ntr-un astfel de process. Atta timp ct
alienatul nu a fost pus sub interdicie, el se bucur de prezumia capacitii sale de exerciiu.
Dac ulterior introducerii aciunii, soul respectiv ii pierde luciditatea, tutorele su va putea
sa-l reprezinte i s continue aciunea.
Soul alienat sau debil mintal pus sub interdicie, neavnd capacitate de exercitiu, nu
poate introduce aciunea de divor nici chiar intr-un moment de luciditate. Tutorele numit i
care-l reprezint nu va putea nici el aciona deoarece nu intr n atribuiile sale dreptul de
exercita aciunea cu caracter personal ale celui pus sub interdicie.
Care so este disprut, cellalt sot va putea cere desfacerea cstoriei, procedura
urmnd a se face prin afiare potrivit art. 95 C. proc. Civ.
19

Imbrescu, I.,Tratat de dreptul familiei. Familia.Protecia copilului. Elemente de stare civil, Ed. Lumina Lex, Buc.,2006,
pag.187
20
Bacaci, Al.,Dumitrache, V.C.,Hageanu, C.,Dreptul familiei,Ed. All Beck, Buc.,2005, pag. 142

21

Pe lng meniunile pe care trebuie s le cuprind orice cerere de chemare n judecat,

cererea de divor trebuie s conin numele copiilor minori nscui din csatorie sau a celora
care au aceeai situaie legal, iar dac nu exist copii, se va face o meniune n acest sens.
La cererea de divor se vor anexa copiile legalizate de pe certificatul de cstorie i de
pe cel de natere al copiilor minori.
Cererea de divort mpreun cu nscrisurile doveditoare se prezinta personal de catre
reclamant preedintelui judectoriei (art. 612 al.4 C. proc. civil).
Fiind o aciune cu caracter strict personal, cererea de divor presupune prezena
reclamantului la fiecare termen de judecat.

3. Prile n procesul de divort

In conformitate cu art 614 C. proc. Civ. n faa instanelor de fond prile se vor nfia n
persoan, afar numai dac unul dintre soi :
- Execut o pedeaps privata de libertate;
- Este impiedicat de o boal grav;
- Este pus sub interdicie;
- Are reedina n strintate.
Cu excepia acestor situaii n care parile se pot nfia prin mandatar, ele sunt
obligate sa e nfieze personal. Aceast obligaie nu exclude dreptul de aprare prin avocet,
care poate asista partea prezent, darn u o poate reprezenta n lipsa acesteia.21
Obligativitatea nfirii personale a soilor este prevzuta de lege numai pentru
judecata in prim instan, nu i n apel sau recurs, cnd soii pot s-i exercite drepturile
procedurale i numai prin mandatar.
Art. 616 C. proc.civ. dispune c dac procedura de chemare a soului prt a fost
ndeplinit prin afiare, iar aceasta nu s-a prezentat la primul termen de judecat, instana va
cere dovezi sau va dispune cercetrii pentru a verifica daca prtul ii are domiciliul la locuul
indicat in cerere, n cazul in care constat ca prtul nu domiciliaz acolo, va dispune citarea
lui la domiciliul sau precum si, dac este cazul, la locul sau de munc.
Instanele au obligatia de a verifica din oficiu ndeplinirea procedurii de citare a
prilor.
Prezena obligatorie a reclamantului
21

Trif, R.M.,Desfacerea cstoriei prin divor i partajul bunurilor commune ale soilor, Ed. Hamangiu,2006, pag.162

22

La procesul de divor se cere prezena obligatorie a reclamantului i daca la termenul

de judecata n prim instan reclamantul lipsete nejustificat i se prezint numai prtul
cererea va fi respins ca nesusinuta.22
La divorul prin acordul sotilor, la termenul de judecat n prim instan se cere
prezena ambilor soi, pentru a se verifica daca acestia struie n desfacerea cstoriei.

4. Ali participani la procesul de divor.

Daca soii au copii minori, instanta va dispune citarea i ascultarea autoritii tutelare,
iar dac minorii au mplinit vrsta de 10 ani instana i va asculta obligatoriu in vederea
ncredinrii lor.23
Soluionarea divorului

a) generaliti
Procedura de judecare a divorului este reglementat n cuprinsul art. 607-619 C. proc.
Civ. i preedintele instanei, primind cererea de divor, va da reclamantului sfaturi de
mpcare i, n cazul n care acesta struie n cererea se va fixa termen pentru judecarea cauzei
Preedintele instantei va verifica existena consimmntului soilor, i va fixa un
termen de 2 luni n edina public care reprezint un rgaz pe care instana l acord soilor
pentru a constata dac acetia persist n hotarrea lor de a divora.
b)Cererea reconvenional
Soul prt poate s fac cerere reconvenional, cel mai trziu pn la prima zi de
nfiare in edina publica, pentru faptele petrecute nainte de aceasta data. Pentru faptele
petrecut dup aceasta dat, prtul va putea face cerere reconvenional pn la nceperea
dezbaterilor asupra fondului n cererea reclamantului.24
c) Probele admise n procesele de divor

22

Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil, Ed. Junimea, Iai, 2004, pag.97
Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil Teorie i practic judiciar, Ed. Fundaiei Academice Gh. Zane, Iai,
2000, pag.98
24
Trif, R.M.,Desfacerea cstoriei prin divor i partajul bunurilor commune ale soilor, Ed. Hamangiu,2006, pag.189
23

23

Divorul cunoaste unele particularitati in material probatiunii judiciare, derogatorii de

la dispozitiile dreptului comun, sub doua aspecte i anume25:
a. Mijloace de proba neadmise in dreptul comun si admise in materia
divortului, tinnd seama c n procesele de divor se discut probleme de
familie care, in general, sunt cunoscute de persoanele mai apropiate, legea
prevede posibilitatea audierii ca martori si a rudelor pana la gradul III
inclusive, in afara de descendenti, care ar putea fi pusi in situatii delicate de a
aprecia in mod real faptle si atitudinile ascendentilor;
b. Mijloace de proba admise in dreptul comun si neadmise in material
divortului. Interogatoriul si marturisirea nu pot fi folosite pentru dovedirea
motivelor de divort. Acest mijloc de proba insa, va putea fi folosit in legatura
cu cererile accesorii cererii de desfacere a casatoriei.
d) Impacare in timpul litigiului privind divortul
Impacarea sotilor este posibila in toate fazele de judecta, in fata primei instante, in
apel sau reucurs (chir daca apelul si recursul nu sunt timbrate conform legii). Art. 618 al 2
C.proc. civ. dispunnd dispozitia stingerii procesului de divort in orice faza prin impacarea
sotilor, reprezinta o norma speciala incat, se aplica prioritar fata de dispozitia. Art. 248
C.pro.civ., care se refera la perimare.

e) Masuri provizorii in timpul procesului de divort

Art. 613 C. pro. Civ. introdus prin Decretul 174/ 1974, instanta poate lua pe tot timpul
procesului de divort, prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice.

Aceste masuri

provizorii se pot referi la urmatoarele aspecte:

- Incredintarea provizorie a copiilor minori. Criteriul dupa care se v conduce
instanta pentru a decide in aceasta privinta, il constituie interesul minorului.
25

Bacaci, Al.,Dumitrache, V.C.,Hageanu, C.,Dreptul familiei,Ed. All Beck, Buc.,2005, pag.148

24

- Obligatia de intretinere. Pe timpul procesului de divort, relatiile dintre soti au

incetat in fapt a fi normale, se ridica problema pensiei de intretinere pe care un sot trebuie sa o
asigure celuilalt sot, sau pentru copii minori.
- Folosirea locuintei. Pentru motive intemeiate fiecare dintre soti este indreptatit sa
ceara instantei ca sa I se atribuie prin ordonanta presedintiala, folosinta locuintei commune pe
timpul procesului de divort.
- Alocatia de stat pentru copii.

Hotararea de divort
Cand in urma dezbaterilor rezulta ca motivele de dvort invocate de sotul reclamant
sunt intemeiate si continuarea casatoriei este cu neputinta, instanta va pronunta divortul din
vina sotului prt.26
In situatia in care din dovezi administrate reiese culpa ambilor soti, divortul se va
pronunta din vina comuna, chiar si in cazul in care nu s-a promovat cerere reconventionala
(art.617 al 1 Cod proc. Civ.)27
Hotararea de divort poate cuprinde, dupa caz, unele mentiuni facultative, referitoare la
cererile accesorii privind:
-

numele pe care sotii il vor purta dupa divort;

stabilirea pensiei de intretinere intre soti;

impartirea bunurilor commune;

atribuirea locuintei commune;

parintele care va administra bunurile minorului, il reprezinta sau i incuviinteaza

actele, sau cand, acesta a fost incredinatat unei terte persoane sau unei institutii de
protectie.

Comunicarea hotararii. Instanta va comunica hotararea din oficiu serviciului de stare

civila, pentru a se face mentiunea pe marginea actului de casatorie.
Mentiuni despre hotarea de divort pe actul de casatorie

26

Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil Teorie i practic judiciar, Ed. Fundaiei Academice Gh. Zane, Iai,
2000, pag.101
27
Trif, R.M.,Desfacerea cstoriei prin divor i partajul bunurilor commune ale soilor, Ed. Hamangiu,2006, pag.257

25

Data desfacerii casatoriei este acea in care hotararea de divort ramane irevocabila. In a
doua situatie, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza de la data cand s-a facut mentiunea
despre hotararea de divort pe marginea actului de casatorie sau de la data cand ei au cunoscut
divortul pe alta cale, inainte de facerea mentiunii.
Data desfacerii casatoriei
Conform art. 39 al 1 Cod Fam. Casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin
care s-a pronuntat a ramas irevocabila.28
Sunt hotarari irevocabile in ceea ce priveste divortul urmatoarele:
-

date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel;

date in apel, dar nerecurate;

date in recurs, chiar daca prin acestea s-au solutionat fondul problemei.
Efectele divortului

Fa de teri, efectele patrimoniale ale cstoriei nceteaz de la data cnd s-a fcut
meniunea despre hotrrea de divor pe marginea actului de cstorie sau de la data cnd ei
au cunoscut divorul pe alt cale.
Hotrrea de divor care se pronun pe baza acordului ambilor soi este definitiv i
irevocabil, astfel nct nu sunt posibile nici apelul, nici recursul dar pot fi atacate cu apel sau
recurs numai n ceea ce privete cererile accesorii divorului.
Hotrrea de divor poate fi atacat prin contestaie n anulare, dei consecinele pe
care legiuitorul a dorit s le evite, interzicnd revizuirea, sunt aceleai.
Durata termenului de recurs este de 30 zile chiar i n cazul n care calea de atac nu
privete soluia dat n divor, ci modul n care au fost rezolvate cererile accesorii, ntruct a
accepta alt soluie nseamn a admite c una i aceeai hotrre s fie supus mai multor
termene de apel sau, dup caz, recurs, n raport cu partea de hotrre ce se atac.
Hotrrea de divor care se pronun pe baza acordului ambilor soi este definitiv i
irevocabil, astfel nct nu sunt posibile nici apelul, nici recursul dar pot fi atacate cu apel sau
recurs numai n ceea ce privete cererile accesorii divorului.
28

Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil Teorie i practic judiciar, Ed. Fundaiei Academice Gh. Zane, Iai,
2000, pag.104

26

n cazul n care prile nu convin ca, dup divor, soia s-i pstreze numele dobndit
prin cstorie, ea urmeaz s-i reia numele avut anterior.

29

Dac n timpul cstoriei a

intervenit adopia, urmat de schimbarea numelui unuia dintre soi i de emiterea unui nou act
de natere, soul respectiv va purta dup divor numele din noul su act de natere.
Din comunitatea de bunuri a soilor poate face parte nu numai dreptul de proprietate,
ci toate drepturile de natur patrimonial, recunoscut de lege persoanelor fizice, respectiv
toate drepturile reale, principale i accesorii, precum i drepturi de crean.
mprirea bunurilor comune la desfacerea cstoriei poate avea loc fie prin nvoiala
soilor, fie pe cale judectoreasc, atunci cnd soii nu se nvoiesc asupra partajrii. Regula
este ca la divor, bunurile comune s se mpart potrivit nvoielii soilor, iar n lipsa nvoielii
acestora, mprirea s se fac pe cale judectoreasc
nvoiala prilor poate avea loc, potrivit legi, n urmtoarele moduri:
-

concomitent cu intervenia hotrrii de divor;

n cursul procesului de divor, fie c nvoiala se face n faa instanei, fie printr-un
act ntocmit n faa notarului public;

n perioada imediat urmtoare rmnerii definitive a hotrrii de divor;

dup nregistrarea hotrrii de divor pe marginea actului de cstorie.

Partajul voluntar poate fi valabil ncheiat n orice form cerut de soi, chiar i verbal,
n anumite cazuri, cnd printre bunurile supuse mprelii sunt terenuri sau construcii,
convenia soilor se va putea face numai n forma autentic, cerut de lege, "ad validitatem" i
nerespectarea formei conveniei soilor de mprire a bunurilor comune n astfel de cazuri
este sancionat cu nulitate absolut.
Judectorii atunci cnd iau act de nvoiala soilor privitoare la mprirea bunurilor
comune ca efect al pronunrii hotrrii de divor, trebuie s exercite un dublu control,
urmnd s se conving att de realitatea i temeinicia motivelor de divor, ct i de coninutul
nvoielii prezentate.
Cnd soii nu se neleg n privina mpririi bunurilor comune, ea se va face prin
hotrre judectoreasc, de ctre instana de judecat. Partajul bunurilor ce au format obiectul
dreptului soilor presupune, nainte de toate, stabilirea cotei-pri ce se cuvine fiecruia dintre
ei i numai n funcie de aceasta, repartizarea bunurilor n materialitatea lor.
29

Trif, R.M.,Desfacerea cstoriei prin divor i partajul bunurilor comune ale soilor, Ed. Hamangiu,2006, pag. 243

27

Prin natura juridic, deosebit de aceea a aciunii n revendicare, cererea de partaj are
drept scop transformarea dreptului indiviz al prilor ntr-un drept divizibil i exclusiv asupra
unor bunuri anume din cele supuse mprelii
La mprirea bunurilor dobndite n timpul cstoriei se stabilete ntinderea dreptului
de proprietate sub form de cote pri ale fiecruia dintre soi asupra bunurilor comune, n
funcie de contribuia fiecruia la dobndirea i conservarea bunurilor comune.
Stabilirea contribuiei fiecrui so la dobndirea bunurilor comune se poate face prin
orice mijloace de prob
Patrimoniul supus mprelii este acel existent la data partajului, inclusiv
contravaloarea bunurilor comune care au fost nstrinate n mod nelegal pn la partaj. Dac
pn la mprirea bunurilor comune exist primejdia ca unul din soi s nstrineze o parte
din bunuri, n detrimentul celuilalt sau s le deterioreze, sau s nu poat folosi bunurile
comune, instana judectoreasc poate numi un sechestru judiciar, care poate fi chiar unul din
soi. Soul care se consider pgubit trebuie s fac dovada nstrinrii bunului n condiii
nelegale.
Naterea i meninerea raporturilor de proprietate comun n devlmie sunt
determinate de existena cstoriei ntre soi.
Comunitatea de bunuri a soilor nici nu se poate nate nainte de ncheierea cstoriei
i nici nu poate dinui dup ncetarea ei.

NCREDINAREA COPIILOR MINORI

n cazul n care din cstoria ce se desface au rezultat copii minori, hotrrea de divor
trebuie s arate, chiar n lipsa unei cereri exprese a soilor, cui se vor ncredina copiii spre
cretere i educare i care este contribuia fiecrui printe la cheltuielile de cretere i educare
a minorilor.30
Dac soii au copii minori, instana va dispune citarea i ascultarea autoritii tutelare,
iar dac minorii au mplinit vrsta de 10 arii, instana i va asculta obligatoriu, n vederea
ncredinrii lor.
30

Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil Teorie i practic judiciar, Ed. Fundaiei Academice Gh. Zane, Iai,
2000, pag.100

28

Copilul minor poate fi ncredinat i soului din a crui vin s-a desfcut cstoria,
dac interesele acestuia sunt n acest sens, deoarece "un so ru nu este neaprat i un printe
ru". Printre factorii care se vor lua n considerare pentru a decide n ceea ce privete
ncredinarea copilului minor, va fi culpa soului, chiar dac aceasta nu prezint importan
prin sine nsi sub acest aspect
Obligaia prinilor de a ntreine pe copiii lor minori nu este stins prin desfacerea
cstoriei, ci persist independent de legtura de cstorie a prinilor i indiferent cui au fost
ncredinai copiii spre cretere, unuia dintre prini, unei alte persoane ori unei instituii de
ocrotire, ntreinerea copiilor ns nu va putea suplini eficiena educativ a unei familii unite,
care s ofere acestora stabilitatea i dragostea de care au nevoie.
Voina exprimat de minorul care a mplinit vrsta de 10 ani cu privire la ncredinarea
lui n caz de divor trebuie analizat cu mult grij de ctre instane, innd seama de
influenarea psihic a copiilor, n special la vrste fragede.
Dei soii au dreptul de a se nvoi cu privire la ncredinarea copiilor minori n caz de
divor, creterea i educarea acestora nu poate fi lsat la discreia prinilor, n situaia n care
cstoria lor s-a destrmat din motive temeinice.
Legea dispune c "nvoiala prinilor cu privire ncredinarea copiilor .... va produce
efecte numai dac a fost ncuviinat de instana judectoreasc, care va trebui s verifice dac
nvoiala corespunde intereselor minorilor". nvoiala prinilor cu privire la ncredinarea
copiilor minori poate s intervin n orice faz a procesului, chiar n recurs.
Copiii trebuie s fie ncredinai spre cretere i educare unuia dintre prini, deoarece
este n interesul copiilor s continue a se bucura de ngrijirea prinilor, chiar i n aceast
situaie n care prinii triesc desprii.
Copilul minor ncredinat cu ocazia divorului unei tere persoane sau unei instituii de
ocrotire acord acestor persoane i instituii numai drepturile i ndatoririle ce revin prinilor
privitor Ia persoana copilului, adic numai exercitarea ocrotirii printeti privind persoana
copilului.
Plata alocaiei de ntreinere se face de la bugetul statului i ea se reduce sau nu se mai
pltete, dup criteriile stabilite de Ministerul Muncii, dac cel cruia i s-a ncredinat copilul
minor are obligaia legal de ntreinere fa de acesta.

29

Pentru acoperirea cheltuielilor de ntreinere a copilului minor, organul care dispune

msura ncredinrii acestuia unei alte persoane dect prinii, are obligaia de a stabili
contribuia pe care trebuie s o verse lunar statului cel care are obligaia legal de ntreinere a
copilului.
Dreptul de avea legturi personale cu copilul este necesar ct vreme printele cruia
nu i s-a ncredinat copilul nu a fost deczut din drepturile printeti, iar msura luat este
efectul divorului dintre soi i nu rezultatul relaiilor dintre prini i copiii lor minori. Aceste
drepturi printeti se exercit exclusiv n interesul copiilor minori.

Copii dup divor efect al desfacerii cstoriei

Din momentul in care instanta pronunta desfacerea casatoriei, intervin mai multe
probleme, printre care si incredintarea copiilor. Acest eveniment afecteaza, adesea, nu numai
partile intre care la un moment dat s-a incheiat casatoria, ci si pe cei mici.
Sunt foarte multe cazurile in care din casatoria ce se desface au rezultat unul sau mai
multi copii minori si se pune problema incredintarii spre crestere si educare unuia dintre
parinti. Precizam inca de la inceput ca stabilirea culpei unuia dintre soti in pronuntarea
divortului nu prezinta importanta numai prin ea insasi pentru incredintatrea copilului minor.
Acesta poate fi incredintat si sotului din a carui vina s-a desfacut casatoria, daca interesele lui
sunt in acest sens, considerandu-se ca un sot rau (impotriva caruia s-ar fi pronuntat divortul)
nu este neaparat si un parinte rau.
De subliniat este faptul ca instanta judecatoreasca este obligata, chiar daca nu exista o
cerere expresa a sotilor, sa se pronunte prin hotararea de divort si asupra incredintarii copiilor
minori, pentru a se evita introducerea ulterioara a unei noi actiuni, ceea ce nu ar fi in interesul
copiilor. Criteriul dupa care se va ghida instanta este interesul copiilor minori, urmarindu-se
factori precum: varsta copilului, sexul acestuia, starea sanatatii lui, posibilitatile materiale ale
parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copiii le pot gasi la
unul dintre parinti, comportarea parintilor fata de copii inainte de desfacerea casatoriei,
legaturile de afectiune stabilite intre copil si familie. Daca exista mai multi copii, instanta va
decide pentru fiecare in parte, in functie de interesele superioare ale fiecaruia.

30

Pentru a decide cu privire la incredintarea copiilor minori, instanta de judecata este

obligata sa ii asculte pe parinti, sa solicite un referat din partea autoritatii tutelare de la
domiciliul fiecaruia dintre soti (daca la desfacerea casatoriei nu mai locuiau impreuna) si,
daca minorul a implinit 10 ani va fi audiat si el. In general, parintii se invoiesc asupra
incredintarii copilului, dar aceasta invoiala trebuie incuviintata de instanta. Numai in cazuri
exceptionale copilul poate fi incredintat unor rude sau altor persoane.
In cazul in care un copil a fost incredintat unui parinte, acesta va fi cel care va exercita
drepturile si indatoririle parintesti. Celalalt parinte pastreaza dreptul de a avea legaturi
personale cu copilul, dar si el trebuie sa vegheze la cresterea, educarea, pregatirea
profesionala a fiului sau. Principalele modalitati de exercitare a dreptului de a avea legaturi cu
copilul sunt vizitarea copilului la locuinta parintelui caruia i-a fost incredintat, lasarea
copilului in vizita la locuinta parintelui caruia nu i-a fost incredintat, vizitarea copilului la
scoala, petrecerea vacantelor scolare la ambii parinti.
Parintii trebuie sa contribuie deopotriva la cheltuielile de crestere, educare, invatatura
si pregatire profesionala a copilului lor. Este inca un aspect avut in vedere de instanta in
hotararea de divort, chiar daca partile nu au facut cerere in acest sens. In lipsa unei intelegeri
intre parti, instanta va stabili pensia de intretinere sub forma unei cote procentuale din
retributia lunara a debitorului si in acest sens se va lua masura infiintarii unei popriri pentru
aceasta parte de salariu.
Art. 94 din Codul familiei stabileste urmatoarele cote : pana la o patrime din castigul
din munca pentru un copil, o treime pentru doi si o jumatate pentru trei sau mai multi copii. In
cazul in care debitorul nu are nici un fel de venituri, procentele de mai sus se vor calcula
raportate la salariul minim pe economie.
In stabilirea pensiei de intretinere se va tine cont si de un alt aspect, si anume acela
daca debitorul mai are in intretinere alti copii (de exemplu, daca din casatoria ce se desface a
rezultat un copil, iar sotul care va plati pensie mai avea un copil din casatorie, atunci debitorul
nu poate fi obligat sa plateasca mai mult de o treime pentru ambii copii).
Totodata, daca situatia se schimba (nevoile copilului cresc, posibilitatile materiale ale
debitorului cresc sau scad), se justifica introducerea unei actiuni de majorare sau de reducere a
pensiei de intretinere atat de catre minor (prin tutore, care poate fi unul dintre parinti), cat si
de catre debitor, dupa caz.

31

De asemenea, parintii se pot invoi cu privire la contributia lor pentru cresterea si

educarea copiilor, dar ea trebuie incuviintata de catre instanta. Renuntarea la pensia de
intretinere, care constituie un drept al copiilor, nu poate fi ratificata decat daca se constata ca
posibilitatile materiale ale parintelui care a renuntat sunt indestulatoare pentru a asigura
copilului cele mai bune conditii de trai.
Sa mai precizam ca actiunile in justitie pentru obligarea unuia dintre parinti la plata
pensiei de intretinere (inclusiv reducere sau majorare) sunt scutite de taxa de timbru. Exista si
un mod de contrangere la indeplinirea acestei obligatii, deoarece art. 305 din Codul penal
prevede in alineatul 1, litera c) ca neplata cu rea-credinta a pensiei de intretinere stabilite pe
cale judecatoreasca se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, iar daca partile nu s-au impacat, dar in cursul
judecatii inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta, in cazul cand stabileste vinovatia,
pronunta impotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii
pedepsei.

SPETA 1
Potrivit art. 30 din Codul familiei, bunurile dobndite n timpul cstoriei sunt
bunuri comune.

32

Prezumia relativ a achiziionrii bunurilor cu contribuia egal a soilor poate fi

infirmat prin orice mijloc de prob, de oricare din pri care, la mpreal, ar pretinde o
contribuie mai mare.
Cotele de contribuie ale soilor la dobndirea bunurilor comune se analizeaz
numai pn la desfacerea cstoriei n mod irevocabil.
Ceea ce fotii soi au achitat, din surse proprii, dup desfacerea irevocabil a
cstoriei, n contul datoriilor comune n spe ratele preului unui apartament,
cumprat n timpul cstoriei le confer dreptul de crean, n limita prilor din debit
achitate de fiecare, iar nu cote de proprietate.
I.C.C.J., secia civil i de proprietate intelectual, decizia nr. 2094 din 16 martie
2005
Relund judecata, ntr-un al doilea ciclu procesual, Judectoria sectorului 4
Bucureti, prin sentina civil nr. 2535 din 3 aprilie 2002, a admis n parte aciunea
reclamantei A.M., introdus mpotriva fostului su so A.M.T., i a admis n totalitate
cererea reconvenional a prtului, astfel :
- a constatat c prile au dobndit n timpul cstoriei, cu contribuii egale, un
apartament, situat n Bucureti, n valoare de 1.202.735 de lei;
- a dispus partajul prin atribuirea apartamentului ctre prt, care a fost obligat
s plteasc reclamantei suma de 601.367.908 de lei, cu titlu de sult (contravaloarea
cotei sale de din apartament).
Tribunalul Bucureti, secia a IV-a civil, prin decizia nr. 242/A din 6 februarie
2003, a admis apelul reclamantei, a schimbat n totul sentina judectoriei i, n fond, a
admis aciunea principal i a respins cererea reconvenional. A constatat c
reclamanta are o contribuie de 78,07 % la dobndirea apartamentului, iar prtul o
cot de 21,93%. S-a dispus partajul, s-a atribuit reclamantei apartamentul, cu obligarea
acesteia la plata, ctre prt, a unei sulte de 263.759.965 de lei. Apelul prtului a fost
respins ca nefondat.
Curtea de Apel Bucureti, secia a IV-a civil, prin decizia nr. 1540 din 19 iunie
2003, a respins ca nefondat recursul declarat de prt.
Prin recursul n anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie i Justiie recurs admisibil n raport cu data hotrrilor

33

atacate pronunate anterior abrogrii art. 330-334 C.proc.civ. s-au adus critici n sensul
ce va rezulta din considerentele naltei Curi, ce se prezint n continuare
Astfel, critica referitoare la cotele de contribuie ale prilor la dobndirea
imobilului bun comun este parial ntemeiat i sub acest aspect hotrrile pronunate
sunt vdit netemeinice.
Astfel, din probele administrate rezult c prile s-au cstorit la data de 20
septembrie 1986, iar prin sentina civil nr.8205 din 17 decembrie 1996 pronunat de
Judectoria sectorului 4 Bucureti s-a admis aciunea intimatei A.M. i s-a declarat
desfcut cstoria din vina exclusiv a prtului A.M.T. constatnd n aceea c avea un
comportament violent fa de soie, provoca scandaluri de proporii ceea ce a determinat
separarea n fapt a soilor.
Aceast sentin a rmas definitiv i irevocabil prin neexercitarea niciunei cii
de atac
In timpul cstoriei, prin contractul de vnzare-cumprare nr.3291/4/1992
prile au cumprat, conform Decretului-lege nr.61/1990, imobilul n litigiu cu plata
preului n rate. Ratele n contul rambursrii creditului au fost reinute din salariul
intimatului prt.
Din nscrisurile depuse la dosar, rezult c soii au avut salarii sensibil egale pe
parcursul cstoriei, intimata-reclamant fiind de profesie avocat cu venituri fluctuante
iar intimatul-prt, dup ce a ocupat funcia de viceprimar al capitalei, a devenit expert
parlamentar obinnd venituri apropiate cu ale soiei.
Prin aciunea de mpreal judiciar introdus la 11 martie 1998 intimata
reclamant a solicitat s i se atribuie apartamentul bun comun, iar dup achitarea sumei
de 350.000 lei reprezentnd restul ratelor pn la achitarea integral preului (la data de
7 mai 1998) a solicitat oral instanei s i se recunoasc o cot de contribuie major, fr
a indica cuantumul acesteia.
Prin cererea reconvenional, intimatul prt a pretins cote de contribuie egale
la dobndirea apartamentului, iar n apel a solicitat o cot major, cerere ce nu era
posibil a se face direct n apel conform art.294 Cod procedur civil i nu a fost luat n
consideraie de instane.

34

Potrivit art.30 Codul familie, bunurile dobndite n timpul cstoriei sunt bunuri
comune, achiziionate n mod egal de soi, n devlmie.
Aceast prezumie relativ poate fi infirmat prin orice mijloc de prob de
oricare din pri care ar pretinde o contribuie mai mare.
In cauz, cotele de contribuie ale soilor la dobndirea bunului comun se
analizeaz numai pn la desfacerea cstoriei n mod irevocabil. Ceea ce fotii soi au
achitat din surse proprii, dup aceast dat, n contul datoriilor comune, le confer un
drept de crean n limita prii din debit achitate de un so pentru cellalt.
In spe, plata fcut de unul din soi pentru achitarea integral a preului
apartamentului, dup rmnerea irevocabil a hotrrii de divor, nu este de natur s-i
confere o cot de contribuie majorat ci doar un drept de crean pentru partea din
datorie ce revenea celuilalt so.
Acelai regim juridic l au i ratele achitate de intimatul prt dup divor.
Ca atare, n mod vdit netemeinic, instanele au stabilit c intimata-reclamant,
achitnd restul din preul apartamentului i avnd venituri sensibil mai mari dect
fostul so, are o cot de contribuie de 78,07% la dobndirea apartamentului n litigiu.
Pn la rmnerea irevocabil a hotrrii de divor, prile au contribuit egal, n
proporie de 50% fiecare la dobndirea imobilului bun comun i cu niciun mijloc de
prob nu s-a dovedit c vreunul din ei are o cot major.
Sub acest aspect, recursul n anulare este ntemeiat.
Nu este fondat motivul invocat prin recursul n anulare referitor la atribuirea
apartamentului n proprietatea exclusiv a reclamantei.
Instanele au respectat criteriile enumerate de art.673 9 Cod procedur civil,
deoarece intimata-reclamant a fost nevoit s prseasc locuina comun datorit
atitudinii culpabile a intimatului prt fa de ea. De la separarea n fapt, intimatareclamant locuiete n spaiul nchiriat pentru cabinetul de avocatur iar nevoile sale
locative sunt mai mari dect ale fostului so deoarece este bolnav, avnd diagnosticul de
TBC pulmonar secundar, microcavitar, lob superior stng.
35

Intimatul prt s-a recstorit la 18 noiembrie 2001 i are un copil nscut la data
de 1 decembrie 2001, dar actuala soie deine un spaiu de locuit aa cum rezult din
contractul de vnzare cumprare autentificat sub nr.6578/3 iulie 1985 depus n cauza de
fa.
Se impune precizarea c reinnd cote de contribuie egale pentru pri la
dobndirea apartamentului n litigiu, Curtea va omologa valoarea de circulaie a
imobilului indicat n expertiza efectuat de expertul I.Gh., respectiv suma de
1.202.735.816 de lei, deoarece acesta este mai aproape de valoarea actual de circulaie,
fiind ultima lucrare ntocmit n cauz.
Fa de cele ce preced, Curtea a admis recursul n anulare, a casat deciziile
pronunate de Tribunalul Bucureti i Curtea de Apel Bucureti i n parte sentina
judectoriei, n sensul c a atribuit intimatei reclamante apartamentul n litigiu i a
obligat-o s plteasc intimatului prt, cu titlu de sult, suma de 601.367.908 de lei. Sau meninut celelalte dispoziii ale sentinei judectoriei.

SPETA 2
C. fam., art. 38 alin. (4)
C. proc. civ., art. 13 alin. (1), art. 17, art. 611

Cererea de partaj a bunurilor comune poate fi introdus alturi de

aciunea de divor, de competena judectoriei, caz n care, avnd caracterul
unei cereri accesorii, se judec n instana investit cu cererea principal,
conform art. 17 C. proc. Civ.

36

Dac aciunea de partaj a fost formulat dup rmnerea definitiv a

hotrrii de divor, nu mai are caracterul unei cereri accesorii, ci este o
aciune principal, de sine stttoare i avnd ca obiect partajul unui bun
imobil, competena de soluionare revine instanei prevzut de art. 13 alin.
(1) C. proc. civ.
I.C.C.J., secia civil i de proprietate intelectual, decizia nr. 1712 din 4 martie
2005
Reclamantul E.G. a chemat n judecat pe prta E.I.C. solicitnd a se constata
c apartamentul precizat n aciune, dobndit n timpul cstoriei, constituie bunul
propriu al celui dinti, ntruct a avut o contribuie exclusiv.
Prta, prin ntmpinare, a artat c bunul este comun, cota de participare a
fotilor soi la dobndirea imobilului fiind de cte 50%.
E.N. i N.E. au formulat cerere de intervenie solicitnd obligarea n solidar a
prilor la restituirea sumei de 38.000 de dolari SUA, mprumutat n vederea
dobndirii mai multor bunuri, printre care i imobilul n litigiu
Prin sentina civil nr. 903 din 17 februarie 2004, judectoria sectorului 4
Bucureti a declinat competena de soluionare a cauzei n favoarea Judectoriei Sfntu
Gheorghe cu motivarea c n cauz sunt aplicabile art. 17 C. proc. civ. i 36 C. fam.
La rndul su, Judectoria Sfntu Gheorghe, prin sentina civil nr. 1136 din 21
iunie 2004, a declinat la Judectoria sectorului 4 Bucureti competena de soluionare a
aciunii i a cererii de intervenie n interes propriu. Totodat, constatnd existena
conflictului negativ de competen ,s-a naintat dosarul naltei Curi de Casaie i
Justiie pentru a pronuna regulatorul de competen.
Examinnd actele i lucrrile dosarului, Curtea reine urmtoarele:
Divorul prilor s-a pronunat la 16 noiembrie 1998 prin sentina civil nr. 3490
de ctre Judectoria Sf. Gheorghe.
n cadrul aciunii de divor s-au soluionat i cererile accesorii astfel cum sunt ele
artate att n art. 38 al. 4 C. fam. ct i n art. 611 C.prov.civ.

37

Cererea de partaj a bunurilor dobndite n timpul cstoriei poate fi introdus

alturi de aciunea de divor i atunci se judec n instana investit cu cererea
principal. n spe, ns, aciunea de partaj, introdus dup rmnerea definitiv a
sentinei de divor, nu mai are caracterul unei cereri accesorii, ci este o aciune
principal, de sine stttoare, avnd ca obiect partajul unui bun imobil. Cererea fiind
formulat pe calea aciunii principale, judecata acesteia urmeaz procedura legal a
competenei instanei locului unde se afl imobilul, aa cum se arat n art. 13 alin. (1)
C.proc.civ., competen de nenlturat.
n spe, imobilul supus partajului se afl n Bucureti, sectorul 4.
Aa fiind, n temeiul prevederilor art. 20, Curtea a stabilit competena de
soluionare a pricinii n favoarea Judectoriei sectorului 4 Bucureti.

CAPITOLUL IV
REGULI PROCEDURALE PRIVIND JUDECATA IN FATA INSTANTEI IN FOND

Sectiunea I Precizari prealabile

Nerespectarea condiiilor cerute de lege pentru valabila ncheiere a cstoriei, ca act
juridic, se sancioneaz, ca i n dreptul comun, cu nulitatea.Cu toate acestea, n materia

38

cstoriei legea instituie ns unele dispoziii derogatorii de la dreptul comun, avnd n vedere
importana cstoriei i gravitatea consecinelor pe care le implic desfiinarea ei
Particularitile nulitii cstoriei se regsesc n cazurile de nulitate a cstoriei,
regimul juridic al nulitilor i efectele acestora.
Nulitile n materia cstoriei pot fi clasificate dup cum urmeaz:
a) dup modul cum sunt reglementate de lege, nulitile sunt de regul exprese, dar
exist i nuliti virtuale, care nu sunt expres prevzute de lege. n literatura juridic i n
jurispruden s-au admis dou asemenea cazuri de nulitate, i anume: cstoria ntre persoane
al cror sex nu este difereniat i cstoria fictiv;
b) din punctul de vedere al interesului ocrotit, nulitile cstoriei sunt absolute i
relative.

Sectiunea a II-a nfatisarea personala a partilor. Prezenta obligatorie

a reclamantului
Distinct de cerinta ca partile sa se infatiseze personal in fata instantelor de fond, legea
prevede prezenta reclamantului pe tot parcursul procesului de divort (art. 616 si art. 619 al.2).
31

Deci, prin derogare de la dreptul comun , unde judecata poate avea loc chiar daca este
prezent numai paratul, ori chiar in lipsa ambilor parti, dacacel putin una din ele a solicitat
judecata in lipsa, in materia divortului, potrivit art.616 CODUL DE PROCEDURA CIVILA,
daca la termenul de judecata, in prima instanta reclamantul lipseste si se prezinta numai
paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta. Aceasta solutie se bazeaza pe prezumtia legala
de renuntare la judecata si paratul nu se poate opune acestei prezumtii, cerand judecata
in lipsa
In lipsa sotului parat, actiunea se va judeca conform regulilor de drept comun. Totusi,
cand sotul parat a formulat cerere reconventionala, solicitand desfacerea casatoriei, el este
obligat sa participe personal la judecata in prima instanta, sub sanctiunea respingerii ca
nesustinuta a cererii sale.
In doctrina mai veche s-a sustinut ca actiunea reconventionala rezolvandu-se o data cu
cea principala, daca la un termen paratul nu se prezinta si reclamantul staruie in judecata .,

31

V. M. Ciobanu ,G. Boroi, Drept procesual civil,editia a II-a, Editura All Beck,Bucuresti,2003

39

actiunea reconventionala nu se va respinge ca nesustinuta, ci se va hotari asupra ei in fond,

impreuna cu cererea principala.
La prima vedere, aceasta solutie pare justa, pentru consideratia ca rezolvarea cererii
reconventionale o data cu actiunea principala asigura o mai buna stabilire a raporturilor dintre
parti.

Totusi,

in

lumina

principiilor,

ea

este

discutabila,

intr-adevar,

paratul,

facand cerere reconventionala, devine reclamant in actiunea lui si, ca atare, beneficiaza de
toate drepturile procedurale si totodata este tinut sa indeplineasca toate obligatiile prevazute
pentru reclamant. Aceste consecinte ale actiunii sunt aplicabile si in procedura de divort,
neexistand un text contrar, care sa-1 scuteasca pe paratul-reclamant de consecintele
neinfatisarii lui la judecata . Solutia preconizata poate duce si la situatia ca, in cazul in care
actiunea principala este nefondata si se respinge, ca atare, sa se desfaca totusi casatoria in
temeiul cererii reconventionale. de-si partea care a facut-o a lipsit de la judecarea ei. Or, acest
rezultateste impotriva obiectivului general de a se mentine, pe cat posibil, casatoriile si
totodata se indeparteaza de la prezumtia legala a renuntarii la actiunea de divort., de catre
partea care nu se prezinta pentru a si-o sustine.
In schimb, lipsa nejustificata a sotului reclamant nu impiedica solutionarea cererii
reconventionale a paratului prezent in instanta.
Cand divortul se intemeiaza pe acordul ambilor soti, la termenul de judecata in sedinta
publica este necesara prezenta personala a acestora, pentru a se putea verifica staruinta lor in
desfacerea casatoriei, in lipsa unuia dintre soti, casatoria nu poate fi desfacuta in baza art. 38
al.2 Codul Familiei; dar, sotul prezent in instanta poate solicita desfacerea casatoriei in
temeiul art. 38 al. l sau 3 CodulFamiliei, urmand sa faca dovada motivelor temeinice care au
vatamat grav raporturile dintre soti, tacand imposibila continuarea casatoriei.

32

Sectiunea a III-a Actiunea reconventionala

Actiunea reconventionala sau cererea reconventionala, este o actiune civila care poate
fi exercitata de parat in cursul unui proces si prin care formuleaza pretentii impotriva
32

P. Filipinescu, Tratat de dreptul familiei, editia a VIII-a, Editura Universul Juridic,Bucuresti,2006.

40

reclamantului, in legatura cu cererea sau lijloacele de aparare ale acestuia. Este facultativa
pentru parat, pretentiile sale putand forma si obiectul unei actiuni de sine statatoare.
Prezinta avantaje, deoarece rezolvarea, in cadrul aceluiasi proces, a pretentiilor
reclamantului si paratului, cand acestea au legatura intre ele, aduce partilor economii de timp
si de cheltuieli, usureaza munca instantei si evita posibilitatea pronuntarii unor hotarari
contradictorii in cauze ce izvorasc din acelasi raport juridic. In cazul cand rezolvarea actiunii
reconventionala ar duce la intarzierea nejustificata a solutionarii cererii reclamantului, instanta
poate dispune disjungerea celor doua actiuni.

Sectiunea a IV-a Participantii la actiunea de divort

Art. 46 Autorul si coautorii
(1) Autor este persoana care savarseste in mod nemijlocit o fapta prevazuta de legea
penala.
(2) Coautori sunt persoanele care savarsesc nemijlocit aceeasi fapta prevazuta de legea
penala.
Art. 47 Instigatorul
Instigator este persoana care, cu intentie, determina o alta persoana sa savarseasca o
fapta prevazuta de legea penala.
Art. 48 Complicele
(1) Complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
(2) Este de asemenea complice persoana care promite, inainte sau in timpul savarsirii
faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca
dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.
Art. 49 Pedeapsa in cazul participantilor
Coautorul, instigatorul si complicele la o infractiune savarsita cu intentie se
sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama
de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 74.
Art. 50 Circumstante personale si reale

41

(1) Circumstantele privitoare la persoana autorului sau a unui participant nu se

rasfrang asupra celorlalti.
(2) Circumstantele privitoare la fapta se rasfrang asupra autorului si a participantilor
numai in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut.
Art. 51 Impiedicarea savarsirii infractiunii
(1) Participantul nu se pedepseste daca, inainte de descoperirea faptei, denunta
savarsirea infractiunii, astfel incat consumarea acesteia sa poata fi impiedicata, sau daca
impiedica el insusi consumarea infractiunii.
(2) Daca actele indeplinite pana in momentul denuntarii sau impiedicarii constituie o
alta infractiune, participantului i se aplica pedeapsa pentru aceasta infractiune.
Art. 52 Participatia improprie
(1) Savarsirea nemijlocita, cu intentie, de catre o persoana, a unei fapte prevazute de
legea penala la care, din culpa sau fara vinovatie, contribuie cu acte de executare o alta
persoana, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie.
(2) Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie, la savarsirea din
culpa de catre o alta persoana, a unei fapte prevazute de legea penala, se sanctioneaza cu
pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie.
(3) Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie, la savarsirea unei
fapte prevazute de legea penala, de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, se
sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune.

33

Sectiunea a V-a Actele de dispozitie ale partilor

Legislatia noastra procesuala ii confera reclamantului si posibilitatea de a renunta la
insusi dreptul subiectiv dedus judecatii. Potrivit art. 247 alin. 1 C. proc. civ: "in caz de

33

I. Rusu, Procedura divortului in dreptul romanesc,Editura Rosseti,Bucuresti,2003.

42

renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond
si va hotari asupra cheltuielilor".
Renuntarea la drept se infatiseaza ca un act procedural unilateral prin care reclamantul
renunta la dreptul subiectiv dedus in justitie. O atare desistare prezinta urmatoarele trasaturi:
a) este un act unilateral de vointa al reclamantului. Efectele acestui act nu sunt insa
conditionate de acceptarea partii adverse. In acest sens art. 247 alin. 2 C. proc. civ. precizeaza
ca renuntarea "se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in
apel".
b) este un act de dispozitie cu efecte defavorabile pentru reclamant. De aceea, pentru a
fi valabila este necesar ca reclamantul sa aiba capacitate de exercitiu.
c) renuntarea reclamantului trebuie sa fie expresia libera si neconditionata a
consimtamantului reclamantului. Consimtamantul trebuie sa fie exprimat intr-o forma precisa
si neechivoca. in caz contrar, un asemenea act nu va putea produce efectele vizate de art. 247
C. proc. civ. Din punct de vedere al formei renuntarea la drept se poate face in
sedinta publica sau prin inscris autentic (art. 247 alin. 3 C. proc. civ.). Observam in aceasta
privinta redactarea diferita a textului mentionat anterior fata de art. 246 alin. 1 C. proc. civ.
Din acest punct de vedere remarcam ca date fiind consecintele mai grave ale renuntarii la
drept legea este mult mai exigenta; ea impune renuntarea in sedinta sau printr-un inscris
autentic.
In ceea ce priveste termenul in care se poate face renuntarea art. 247 alin. 2 C. proc.
civ. precizeaza ca aceasta poate avea loc atat in prima instanta cat si in apel. Din aceste
dispozitii procedurale se desprinde concluzia ca renuntarea la drept nu poate interveni in fata
instantei de recurs. In pofida dispozitiilor enuntate, se considera ca renuntarea la drept poate
avea loc si in fata instantei de recurs. Socotim judicioasa aceasta opinie care tine seama de
natura renuntarii la drept.
Asupra renuntarii la drept instanta se pronunta printr-o hotarare. Prin hotarare, instanta
dispune, astfel cum prevede in mod expres art. 247 C. proc. civ., respingerea in fond a
actiunii. In aceste conditii, hotararea prin care se ia act de renuntarea la drept are valoarea
unei hotarari de fond, desi judecatorul nu a fost chemat practic sa se pronunte asupra
temeiniciei actiunii.
Hotararea asupra renuntarii la drept se da fara drept de apel. La cererea paratului
reclamantul poate fi indatorat si la suportarea cheltuielilor de judecata pe care le-a ocazionat.
43

Daca renuntarea are loc in fata instantei de recurs hotararea nu este supusa nici unei cai de
atac. Cand renuntarea intervine in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in
totul sau in parte in masura renuntarii (art. 247 alin. 5 C. proc. civ.).
Achiesarea
Achiesarea reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile
reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa. Exista doua forme ale achiesarii:
achiesarea la pretentiile reclamantului si achiesarea la hotarare. Conditiile acestui act de
dispozitie nu difera esentialmente de cele ale renuntarii la drept. Ele se refera la capacitatea de
exercitiu a partii si la exprimarea valabila a consimtamantului.
Achiesarea la pretentii consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor
reclamantului. O atare achiesare poate fi totala sau partiala, dupa cum paratul recunoaste in
intregime sau numai in parte pretentiile adversarului. In ambele cazuri recunosterea trebuie sa
fie pura si simpla, adica neconditionata. O marturisire calificata sau complexa nu constituie o
achiesare. Recunoasterea pretentiilor partii adverse se obtine cel mai adesea pe calea
interogatoriului, dar ea poate fi si spontana.
Recunoasterea totala a pretentilor conduce la finalizarea activitatii judiciare in cauza
supusa instantei spre solutionare. Dar, asa cum am aratat, achiesarea poate fi si partiala, caz in
care instanta poate pronunta o hotarare in acest gens. Codul de procedura civila se ocupa in
mod special doar de recunoasterea partiala. Potrivit art. 270 C. proc. civ: "Daca paratul
recunoaste o parte din preteniiile reclamantului, instanta la cererea acestuia, va da o hotarare
partiala in masura recunoasterii".
Din textul citat rezulta ca achiesarea la pretentii este conditionata de acordul
reclamantului, in sensul ca numai in atare conditi se poate pronunta o hotarare partiala. Pentru
a constitui temei al unei hotarari partiale recunoasterea paratului trebuie sa fie data in forma
unei marturisiri judiciare; ea trebuie sa fie de asemenea expresa. Marturisirea extrajudiciara
nu poate determina pronuntarea unei hotarari partiale. De asemenea, hotararea partiala nu
poate fi pronuntata pe temeiul unei prezumtii de recunoastere dedusa din refuzul partii de a
raspunde la interogatoriu sau de a se infatisa pentru a raspunde la interogatoriul propus

Sectiunea a VI-a Publicitatea dezbaterilor

44

Principiul publicitii dezbaterilor este o regul n conformitate cu care judecarea

oricrui proces se face la sediul instanei, ntr-o ncpere numit sal de dezbateri, unde au
acces nu numai prile, ci i orice alte persoane ce doresc s urmreasc modul de desfurare
a procedurii judiciare n diferite litigii. Diferitele faze ale procesului civil - cum ar fi:
administrarea probelor, dezbaterile cauzei, pronunarea hotrrii - se desfoar n public,
putnd fi urmrite chiar de persoane care nu au nici o legtur cu litigiul supus judecii. Prin
excepie, deliberarea judectorilor are caracter secret, ea fcndu-se n camera de deliberare
(sau de consiliu), n care au acces numai membrii completului de judecat, iar n afar de ei
nici o persoan. Cu toate c deliberarea se face n secret, hotrrea adoptat n acest cadru se
pronun n toate cazurile n edin public, dispozitivul ei fiind citit cu glas tare de ctre
preedintele completului de judecat, n faa celor prezeni n sala de dezbateri.
Principiul publicitii dezbaterilor se realizeaz concomitent n dou planuri diferite:
- fa de prile din proces i aprtorii lor;
- fa de toate celelalte persoane care vor s asiste la judecat.
Indiferent de unghiul sub care este privit, de planul n care se nfptuiete, acest
principiu vizeaz un dublu scop i anume:
- asigurarea calitii i obiectivitii hotrrilor: judectorul desfurndu-i activitatea
sub controlul opiniei publice, va fi mai atent la observarea formelor procedurale cerute de lege
i totodat va fi mai stimulat s ncerce gsirea unei rezolvri ireproabile sub aspectul
justeei, dect atunci cnd judecata ar avea loc n secret, fr accesul publicului; controlul
exercitat de masele de oameni ai muncii cu privire la modul de nfptuire a justiiei de ctre
instanele judectoreti, prin participarea publicului la dezbaterile judiciare, nu comport
recunoaterea pe seama celor care asist la dezbateri a unui drept de a critica chiar n edina
de judecat hotrrea instanei sau modul n care completul i-a desfurat activitatea n
timpul dezbaterilor, ci el se concretizeaz n facultatea ce are fiecare cetean de a critica pe
judectori n adunrile n care acetia i fac cunoscut activitatea lor, precum i prin pres, iar
de ctre cei ce posed calificare juridic, prin publicarea unor materiale n revistele de
specialitate;
- cel de al doilea scop la realizarea cruia tinde principiul publicitii dezbaterilor
const n sporirea rolului educativ al activitii judiciare n general i al hotrrilor
judectoreti n special; prin activitatea de judecat, tribunalele i judectoriile apr
ornduirea socialist i drepturile persoanelor, educnd cetenii n spiritul respectrii legilor;

45

rolul educativ al activitii ce ele desfoar devine cu att mai eficient, cu ct publicitatea
dezbaterilor se nfptuiete pe o scar tot mai larg.
Un aspect important - dei oarecum colateral - al principiului publicitii dezbaterilor
este difuzarea prin pres i prin revistele de specialitate a coninutului esenial al unor hotrri
judectoreti, nsoit de comentarii aprobative sau critice. Asemenea hotrri dobndesc pe
aceast cale valoarea de practic judiciar adnotat i comentat. Din cunoaterea practicii
judiciare, cetenii afl cum sunt interpretate textele de lege de ctre instanele judectoreti,
precum i ce comportament ei trebuie s aib pentru a nu contraveni prevederilor acestor
texte. Un factor de publicitate cu rol major n asigurarea regularitii activitii instanei de
judecat este prezena necesar a grefierului n toate fazele procesului civil (administrarea
probelor, dezbaterea propriu-zis a cauzei, pronunarea hotrrii i contrasemnarea acesteia,
ca i a dispozitivului ei). Desigur, grefierul este un organ auxiliar al instanei, dar totodat i
un martor permanent al activitii ei. O form complementar de nfptuire a principiului
publicitii dezbaterilor se concretizeaz n obligativitatea instanei de a redacta n scris i de a
motiva hotrrea pronunat. Graie acestei obligaii devine posibil efectuarea controlului
judiciar de ctre instana superioar i totodat se exclude arbitrariul judectorilor.
Prin derogare de la principiul publicitii dezbaterilor legea dispune c instana poate
hotr ca dezbaterile s se fac n edin secret, dac dezbaterea public ar putea vtma
ordinea sau moralitatea public ori a prii. n acest caz, prile vor putea fi nsoite, n afar
de aprtorii lor, de cel mult dou persoane desemnate de ele. Stabilind aceast derogare,
legiuitorul i d un caracter de spe - lsnd instanei facultatea de a aprecia, de la caz la caz,
n funcie de criteriul artat - iar nu o valoare general pentru anumite categorii de litigii n
care aplicarea ei s-ar produce automat. Atunci cnd instana dispune judecarea pricinii n
edin secret, ea trebuie s-i motiveze hotrrea respectiv. Hotrrea privind judecarea n
edin secret se poate referi la ntreaga dezbatere a unui proces sau numai la o parte a
acesteia, cum ar fi, bunoar, audierea unui martor. La ncetarea cauzei care a justificat
declararea edinei secrete, instana este obligat s ordone continuarea dezbaterilor n edin
public. Chiar n cazul proceselor judecate n edin secret, hotrrea prin care se rezolv
litigiul dintre pri trebuie s fie pronunat n edin public.
Pe de alt parte, judecarea unui proces n edin secret nu nrurete dreptul prilor
i aprtorilor lor de a participa la dezbateri. Lor li se recunoate nelimitat facultatea de a
participa la judecat. Cu toate acestea, legea permite preedintelui completului de judecat s
ordone ndeprtarea prilor din sala de dezbateri - n toate cazurile - cnd ele tulbur
46

desfurarea normal a dezbaterilor. ntr-o atare ipotez ele vor fi reintroduse n sal mai
nainte de nchiderea dezbaterilor, spre a li se aduce la cunotin ce s-a petrecut n lipsa lor,
dar numai dac nu au avut.
Sectiunea a VII-a Probele n procesul de divort
In principiu, atat mijloacele de proba cat si sarcina probei, sunt reglementate de
dispozitiile dreptului comun
Astfel, si in materia divortului sunt aplicabile prevederile art. 1170 Codul Civil care
precizeaza ca "dovada se poate face prin inscrisuri, prin martori, prin marturisirea uneia dintre
parti si prin juramant" ( proba religioasa a juramantului a fost desfiintata prin decretul
nr.205/1950 ca fiind incompatibila cu principiile fundamentale ale probatiunii judiciare in
materie civila ).
Alaturi de aceste mijloace de probatiune judiciara trebuie adaugate cele reglementate
de Codul de

Procedura

civila,

si

anume

cercetarea

la

fata

locului

si expertiza.

Sarcina probei incuba reclamantului, care va trebui sa dovedeasca faptele invocate, iar paratul
daca face si el o cerere, devine prin aceasta reclamant si trebuie sa dovedeasca cele sustinute
Potrivit regulilor generale, propunerea martorilor se face de reclamant in cererea de
judecata, sau, cel mai tarziu, la prima zi de infatisare, iar paratul va indica martorii in
intampinarea sau la prima zi de infatisare, sub sanctiunea decaderii din proba .
In aceasta materie, mai mult ca altele, rolul activ al instantei se manifesta in mod
deosebit, in raport cu raspunderea pe care o are, atunci cand hotaraste cu privire la soarta unei
casatorii si a familiei intemeiata pe aceasta.
De aceea, in virtutea dispozitiilor art. 129 si 130 CODUL DE PROCEDURA CIVILA,
care consacra rolul activ al judecatorului, acesta este obligat, in primul rand, sa verifice, din
oficiu, regulata indeplinire a procedurii si sa amane judecata, cand procedura este incompleta.
Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat, pe de o parte, pronuntarea divortului produce
unele efecte ireparabile, iar, pe de alta parte, in aceasta materie revizuirea nu este ingaduita
( conform art. 619 al.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ).
Tribunalul Suprem a dat instantelor ce, avand ca sarcina sa cunoasca motivele reale de
divort, cauzele adanci ale neantelegerii dintre soti, aceasta nu trebuie -sa se limiteze
la probele si explicatiile partilor, indeosebi atunci cand ambii soti sunt de acord cu desfacerea
casatoriei, ci sa ordone, din oficiu, toateprobele care sunt necesare pentrua cunoaste traiul

47

sotilor, motivele reale ale neintelegerii dintre ei si pentru a se convinge daca reluarea vietii
comune este cu putiinta.
Asa cum am precizat anterior, in privinta mijloacelor de proba sunt aplicabile
dispozitiile

dreptului

comun.

Insa,

in

procesul

de

divort, probele

au

un regim

juridic specific sub urmatoarele aspecte:

- Unele probe neadmise in dreptul comun sunt totusi admise in procesul de divort,
anume posibilitatea audierii ca martori si a rudelor si a finilor pana la gradul trei inclusiv, cu
exceptia descendentilor ( art. 190CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). 34
Derogarea ce se face in materia divortului se explica prin faptul ca in procesele de
divort, in care se discuta chestiuni de familie, in general intime, cunoscute de foarte putine
persoane, rudele sunt cel mai adesea singurele persoane care ar putea sa dea relatii asupra
faptelor petrecute in familia respectiva, asupra raporturilor dintre soti. A-i exclude pe acestia
ar insemna a exclude aproape orice posibilitate de proba a faptelor invocate in proces. De
aceea, aceste persoane sunt admise a fi ascultate ca martori . Sigur ca asemenea martori pot fi
partinitori, dar judecatorii trebuie pe parcursul audierii martorilor sa caute prin intrebari,
confruntari si eventual audierea altor martori sa stabileasca adevaratele raporturi dintre soti,
deoarece in etapa deliberarii, inlaturarea depozitiilor unor asemenea martori trebuie temeinic
motivata, mai ales ca uneori alti martori sau alte probe nu pot fi administrate.
Sunt exceptati totusi ca martori, descendenti sotilor, atat cei din casatorie, cat si cei din afara
casatoriei, precum si cei adoptati. Intr-adevar, descendentii nu pot fi antrenati in astfel de
procese, unde ar putea ii pusi in situatii delicate, de a aprecia in mod real faptele si atitudinile
ascendentilor.
Unele mijloace de proba desi sunt admise in dreptul comun, ele nu sunt admise cu
prilejul procesului dedivort. Este cazul interogatoriului, care nu poate fi folosit pentru
dovedirea motivelor de divort - art.612 al. ultim CODUL DE PROCEDURA CIVILA.
Aceasta nu inseamna ca un sot nu poate fi chemat lainterogatoriu de catre celalalt sot. El poate
fi chemat cu privire la orice alte probleme in legatura cu procesul de divort (de ex., spre a
dovedi starea materiala) precum si in scopul combaterii motivelor dedivort.

34

Tabarca,Drept

procesual

civil,Vol.

si

Vol.

2,

Editura

Universul

Juridic,Bucuresti,2005.

48

- De asemenea, masura interzicerii interogatoriului nu exclude luarea in considerare a

recunoasterilor facute de soti in instanta in masura in care ele sunt confirmate de alte probe.
Solutia prevazuta de art. 612 a fost inscrisa in Cod pentni a nu permite sotilor sa desfaca
casatoria princonsimtamant mutual, in prezent, cand un astfel de divort este posibil,
mentinerea interdictiei are scopul de a nu se ajunge la desfacerea casatoriei
prin consimtamant mutual in alte conditii decat cele prevazute de art.38 Codul Familiei.
- Daca, la termenul de judecata, sotii staruiesc in desfacerea casatoriei pe baza acordului
lor, instanta va trece la judecarea cererii fara a administra probe cu privire la motivele
de divort. Daca sotii au convenit asupra modalitatilor in care sa fie solutionate cererile
accesorii divortului, instanta va lua act de intelegerea partilor, in caz contrar, pentru
solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care il vor purta sotii dupa divort, pensia
de intretinere in favoarea fostului sot si atribuirea locuintei, instanta va putea dispune, atunci
cand considera necesar, administrarea probelor prevazute de lege ( art.613 al.3CODUL DE
PROCEDURA CIVILA ).
Tot in legatura cu probele, trebuie evidentiat faptul ca in legatura cu una din cererile
accesorii care se solutioneaza chiar din oficiu de catre instanta - incredintarea copiilor minori
-art.42 al. l Codul Familieiprevede ca vor fi ascultati parintii, autoritatea tutelara si minorii,
daca au implinit varsta de 10 ani.
Sectiunea a VIII-a Masuri provizorii n timpul procesului de divort
Tinand seama ca procesul de divort dureaza un anumit timp, care, in general, este mai
lung cand exista copii minori, timp in care situatia de drept nu mai corespunde cu situatia de
fapt, legea permita luarea unor masuri vremelnice in cursul judecarii procesului de divort.
In conformitate cu art. 613 C. proc. Civ., instanta poate lua , pe tot timpul procesului,
prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice cu privire la:
- incredintarea provizorie a copiilor minori. Criteriul dupa care se va conduce instanta
pentru a decide in aceasta privinta, il constituie interesul minorului.
- obligatia de intretinere. Pe timpul procesului de divort, cand relatiile dintre soti au
incetat in fapt a fi normale, se ridica problema pensiei de intretinere pe care un sot trebuie sa o
asigure celuilalt sot, sau pentru copii minori.
- folosinta locuintei.
- alocatia de stat pentru copii.

49

Atunci cand nici unul dintre soti nu cere luarea masurilor provizorii corespunzatoare
cu privire la incredintarea copiilor minori, instanta le va pune din oficiu in discutia partilor
.De asemenea, daca sotia este bolnava, se poate acorda pensia de intretinere si fara citarea
partilor.
Daca ambele parti solicita instantei ca hotararea prin care se pronunta divortul sa nu se
motiveze, hotararea nu se va motiva ( art. 617 alin. 2 C. proc. Civ. ). Acest lucru este posibil si
in cazul in care divortul se pronunta pe baza acordului partilor, cand instanta va dispune
desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti ( art. 617 alin.
3 C. proc. Civ. ).
Daca din dovezile administrate reiese culpa ambilor soti, divortul se va pronunta din
vina comuna, chiar si in cazul in care nu s-a promovat cerere reconventionala. Culpa
concurenta a sotului reclamant trebuie sa fie grava si bine stabilita, incat, ea singura sa poata
duce la desfacerea casatoriei. Instanta de judecata nu poate desface casatoria din motive
imputabile exclusiv reclamantului, astfel ca, actiunea se respinge. Divortul se poate
pronunta din vina exclusiva a sotului reclamant daca paratul a introdus cerere reconventionala
ori actiune de divort si, in urma probelor administrate cererea principala a fost respinsa iar
cererea reconventionala ori actiunea de divora a paratului a fost admisa.
In cazurile in care divortul este cerut pentru alienatie mintala ori debilitate mintala
cronica sau pentru o boala grava si incurabila survenita inainte sau in timpul casatoriei, ori
pentru disparitia judecatoreasca declarata a paratului, instanta urmeaza, ca si in cazul
divortului prin acord, sa constate desfacerea casatoriei fara a mai pronunta divortul din vina
sotului parat.
Daca in cursul procesului de divort, chiar in instanta de recurs, unul dintre soti a
decedat, instanta va inchide dosarul, casatoria incetand prin deces, in cazul in care unul dintre
soti a decedat dupa pronuntarea sentintei de divort, dar pana la data introducerii recursului de
catre celalalt sot impotriva acelei sentinte, casatoria a incetat prin decesul sotului, nu s-a
desfacut prin divort, in aceasta situatie, recursul nu poate fi anulat ca netimbrat, deoarece nu
se mai pune problema desfacerii casatoriei prin divort; se impune admiterea recursului si
modificarea sentintei, in sensul inchiderii dosarului. Daca sotul a decedat inaintea ramanerii
definitive a hotararii de divort instanta urmeaza a modifica hotararea de desfacere a casatoriei
partilor, prin moartea sotului. Instanta va comunica hotararea din oficiu serviciului de stare
civila, pentru a se face mentiunea pe marginea actului de casatorie.

50

35

CAPITOLUL V
HOTARAREA DE DIVORT
Sectiunea I Continutul si efectele hotarrii de divort
35

. Lupascu, Dreptul Familiei, Editura Rosetti,Bucuresti,2005.

51

Fata de terti, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza de la data cand s-a facut
mentiunea despre hotararea de divort pe marginea actului de casatorie sau de la data cand ei
au cunoscut divortul pe alta cale.
Hotararea de divort care se pronunta pe baza acordului ambilor sotieste definitiva si
irevocabila, astfel incat nu sunt posibile nici apelul, nici recursul dar pot fi atacate cu apel sau
recurs numai in ceea ce priveste cererile accesorii divortului.
Hotararea de divort poate fi atacata prin contestatie in anulare, desi consecintele pe
care legiuitorul a dorit sa le evite, interzicand revizuirea, sunt aceleasi.
Durata termenului de recurs este de 30 zile chiar si in cazul in care calea de atac nu
priveste solutia data in divort, ci modul in care au fost rezolvate cererile accesorii, intrucat a
accepta alta solutie inseamna a admite ca una si aceeasi hotarare sa fie supusa mai multor
termene de apel sau, dupa caz, recurs, in raport cu partea de hotarare ce se ataca.
Hotararea de divort care se pronunta pe baza acordului ambilor soti este definitiva si
irevocabila, astfel incat nu sunt posibile nici apelul, nici recursul dar pot fi atacate cu apel sau
recurs numai in ceea ce priveste cererile accesorii divortului.
In cazul in care partile nu convin ca, dupa divort, sotia sa-si pastreze numele dobandit
prin casatorie, ea urmeaza sa-si reia numele avut anterior. Daca in timpul casatoriei a
intervenit adoptia, urmata de schimbarea numelui unuia dintre soti si de emiterea unui nou act
de nastere, sotul respectiv va purta dupa divort numele din noul sau act de nastere.

Sectiunea a II-a Caile de atac

Scurt istoric
a) Codul de procedur civil din 1865 i legea de organizare a naltei Curi de Casaie
au reglementat :

- dou ci de atac ordinare - opoziia i apelul, i

- patru ci de atac extraordinare : recursul (n casaie, n anulare i n interesul legii),
revizuirea, contestaia (n anulare i la executare) i aciunea recursorie
b) n perioada 1948 - 1993, recursul a devenit o cale ordinar de atac, iar dispoziiile
privind apelul, recursul n anulare i recursul n interesul legii au fost abrogate.

52

c) Prin Legea nr.59/1993 s-a reintrodus apelul, astfel c existau dou ci ordinare de
atac - apelul i recursul, precum i patru ci extraordinare de atac : recursul n anulare,
recursul n interesul legii, contestaia (n anulare i la executare) i revizuirea.
d) Potrivit art.I pct.106 din Ordonana de Urgen nr.138/2000, intrat n vigoare la
02.05.2001, recursul a fost reglementat ca o cale extraordinar de atac, iar apelul a fost
suprimat n materie comercial i ntr-un numr mare de cauze civile.
e) Aadar, n prezent, controlul judiciar se realizeaz de ctre tribunale, curi de apel i
de Inalta Curtea de Casatie si Justiie pe calea ordinar de atac a apelului i pe cile
extraordinare de atac - recursul i recursul n anulare, pstrndu-se i celelalte ci
extraordinare de atac - revizuirea i contestaia (n anulare i la executare). 36
Un element comun rilor din Uniunea European este faptul c apelul se judec de
instana superioar, iar recursul (care vizeaz numai probleme de drept), de regul, se
soluioneaz de instana de casaie sau din vrful piramidei judiciare, asigurndu-se, astfel,
unitatea de practic judiciar.
Procesul civil parcurge, n mod obinuit - dar nu obligatoriu, dou faze:
- judecata;
- executarea silit.
Faza judecii cuprinde:
- judecata n prim instan;
- judecata n cile de atac.

Indiferent c este n prim instan sau n cile de atac, n principiu, judecata parcurge
patru etape:
- etapa scris;
- etapa dezbaterilor;
36

L. Ivanovici, Procesul de divort. Ghid Practic,Editura C.H. Beck,Bucuresti,2006.

53

- etapa deliberrii i pronunrii hotrrii;

- etapa cotrolului judiciar de legalitate si temeinicie a hotararii.
1.2. Clasificarea cailor de atac:
a. in functie de conditiile de exercitare:
- caile ordinare: - sunt acelea care pot fi exercitate de partea nemultumita de hotarare,
fara sa se limiteze motivele de exercitare; poate fi exercitata in orice materie, daca legea nu o
interzice in mod expres.
apelul;
- caile extraordinare: - sun acelea care pot fi exercitate numai in conditiile legii si
pentru motivele expres si limitative prevazute de lege.
recursul,
contestatia in anulare;
revizuirea;
recursul in interesul legii;
b. in functie de instanta competenta:
- caile de atac de reformare - sunt cele care se solutioneaza de o instanta superioara
celei care a pronuntat hotararea, prin ele realizandu-se controlul judiciar;
- c. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond:
- caile de atac devolutive sunt cele care, in limitele cererilor formulate in prima
instanta si a ceea ce se atataca, provoaca o noua judecata de fond, fiind posibila
readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi.
- caile de atac nedevolutive realizeaza nu control asupra hotararii atacate, fara posibilitatea
de a administra, in principiu, probe noi si fara a avea loc o noua judecata de fond.
d. in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea cailor de atac:
- caile de atac comune;
- caile de atac speciale;
Majoritaea cailor de atac se incadreaza in prima categorie, fiind speciale numai
recursul in interesul legii si recursul in anulare ce apartine exclusiv procurorului general, care
poate exercita din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.
54

1.3.Principiile care guverneaza procesul civil:

Reprezinta reguli generale si imperative, care guverneaza desfasurarea si finalizarea
procesului

civil,

aflandu-se

intr-o

relatie

de

interferenta

si

interconditionare

a. Principiul accesului liber la justitie: Art. 21 din Constitutia Romaniei prevede ca orice
persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime, nici o lege neputand ingradi exercitarea acestui drept.Acest principiu implica si
consecinta ca orice persoana are dreptul de a se adresa acelor instante pe care legea i le pune
la dispozitie pentru ocrotirea drepturilor si intereselor sale legitime, nimeni neputand fi sustras
de la competenta instantelor create de lege.
b. Exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale Acest principiu este
reglementat in art. 54, Constitutia Romaniei si in art. 723, C.pr.civ. El impune ca drepturile
procesuale sa fie intrebuintate exclusiv in scopul recunoscut si garantat de lege, iar nu cu
scopuri sicanatorii, vexatorii sau dilatorii.
c. Principiul controlului judiciar Este concretizat in posibilitatea recunoscuta partilor
prin lege de a promova caile de atac ordinare si extraordinare in scopul inlaturarii erorilor
savarsite de instanta a carei hotarari este atacata.
Caile de atac sunt de doua feluri:
a) Cai ordinare - Acelea ce pot fi exercitate de partea interesata pentru orice motiv de
nemultumire al partii fata de hotararea pronuntata, indiferent daca nemultumirea partii vizeaza
nelegitimitatea sau netemeinicia hotararii.
b) Cai extraordinare - Acelea ce pot fi exercitate doar pentru anumite motive expres si
limitat prevazute de lege: recursul exercitat dupa apel, recursul in anulare, contestatia in
anulare, revizuirea. Codul de procedura civila face referire si la recursul in interesul legii.
d. Principiul colegialitatii instantei Desemneaza alcatuirea completelor de judecata
formate din mai multi judeca-tori. Acest principiu asigura o justitie obiectiva prin faptul ca el
permite controlul reciproc intre membrii completului de judecata, asigurand o justitie edificata
(hotararile pronuntate de judecatori se sprijina pe o confruntare de opinii, pe un schimb de
idei). De asemenea, el asigura o justitie independenta, deoarece permite anonimatul hotararii.
In prezent, judecata in prima instanta se face de un singur judecator, doar judecatile la nivelul
cailor de atac realizandu-se de catre un complet bazat pe colegialitate.

55

e. Principiul disponibilitatii Spre deosebire de dreptul penal, unde opereaza principiul

oficialitatii, de regula, instanta civila nu poate proceda la rezolvarea unui litigiu decat daca a
fost sesizata in acest scop de partea interesata.
Totusi exista in acest caz si unele exceptii prevazute de lege:
- Instanta trebuie sa se pronunte omnia petita, adica numai in legatura cu ceea ce i s-a
cerut si in limitele a ceea ce i s-a cerut (art. 129, alin. Ultim, C.pr.civ).
- Instanta nu se va putea pronunta minus petita, nerezolvand un capat de cerere
prezentat si nu se va putea pronunta plus petita, acordand mai mult decat i s-a cerut, daca
legea nu prevede expres altfel, si nu se va putea pronunta ultra petita, adica rezolvand ceea ce
nu i s-a cerut. 36
Principiul disponibilitatii se remarca in procesul civil si sub alte aspecte. Astfel, partea
poate sa renunte la judecata, la dreptul dedus judecatii sau poate pune capat litigiului inceput
prin incheierea unei tranzactii cu cealalta parte.De asemenea, partile pot incheia oricand pe
parcursul procesului diverse contracte judiciare sau conventii, daca astfel nu se incalca
normele imperative de procedura.In situatiile in care, prin ignorarea principiului
disponibilitatii, instanta s-a pronuntat minus petita partea are la dispozitie apelul sau, dupa
caz, recursul, iar cand s-a pronuntat plus ori ultra petita, are la dispozitie inclusiv
revizuirea.Printr-o reglementare mai noua, aceea cuprinsa la art. 281 (2), C.pr.civ., s-a
institutionalizat o procedura mai simpla si mai economicoasa pentru situatia in care instanta
nu a rezolvat un capat de cerere (institutia completarii hotararii).

Elementele definitorii ale institutiei de completare a hotararii sunt:

1) Partea poate face o cerere de completare a hotararii in cazul in care instanta,
rezolvand litigiul, nu a rezolvat totusi toate capetele de cerere.
2) Cererea se adreseaza aceleiasi instante care s-a pronuntat deja minus petita.
3) Cererea se poate face, dupa caz, inlauntrul termenului de apel sau de recurs.
4) Instanta rezolva cererea in aceeasi alcatuire a completului de judecata, apoi
pronunta o hotarare propriu-zisa, care se ataseaza primei hotarari. In acest caz, intrucat nu se
36

R.M. Trif, Desfacerea casatoriei

prin divort si partajul bunurilor comune ale sotilor,Editura

Hamangiu,Bucuresti,2007.

56

poate retine culpa partilor, partile nu pot fi obligate la cheltuieli de judecata.

f. Principiul continuitatii si al nemijlocirii Privind continuitatea, acest principiu impune ca
aceeasi judecatori care au participat la punerea concluziilor in fond de catre parti sa participe
si la deliberare in vederea pronuntarii hotararii.
In ceea ce priveste nemijlocirea, aceasta presupune ca instanta insasi, in mod direct, sa
ia act de toate elementele procesului.
g. Principiul oralitatii n temeiul acestui principiu preedintele completului are
obligaia, sub sanciunea nulitii hotrrii, de a da cuvntul prilor pentru a-i susine oral
preteniile, a discuta regularitatea actelor de procedur, a propune probe i a formula
concluzii. Codul de procedur civil consacr principiul oralitii dezbaterilor n art.127:
pricinile se dezbat verbal, dac legea nu dispune altfel.
Sectiunea a III-a Asistarea si reprezentarea partilor n solutionarea cailor de atac
1. In temeiul art. 28 alin. 2 lit. e) din Legea nr. 335/2007 a camerelor de comert din
Romania, Camera de Comert si Industrie a Romaniei, intre alte atributii principale,
organizeaza si activitatea de mediere si de solutionare prin arbitraj a litigiilor comerciale si
civile, interne si internationale, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila, de legile
speciale in domeniu si de conventiile internationale la care Romania este parte, iar,
corespunzator, camerele de comert judetene si a municipiului Bucuresti organizeaza
activitatea de solutionare a litigiilor comerciale si civile prin mediere si arbitraj ad-hoc si
institutionalizat (art. 4 lit. i)) din legea amintita).
In vederea realizarii acestor atributii, pe langa Camera de Comert si Industrie a
Romaniei (Camera Nationala) functioneaza Curtea de Arbitraj Comercial International,
institutie permanenta de arbitraj, fara personalitate juridica (art. 29 alin. (1) din Legea nr.
335/2007), iar corespunzator, pe langa camerele de comert judetene/a municipiului Bucuresti
functioneaza entitati asemanatoare, denumite, de regula, curti de arbitraj.
2. In studiul de fata examinam unele aspecte ale problematicii reprezentarii
conventionale si a asistarii partilor in arbitrajul comercial institutionalizat, organizat si
infaptuit de catre Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si
Industrie a Romaniei (in continuare, brevitatis causa, Curtea de Arbitraj), intrucat, pe de o
parte, acest arbitraj constituie, in Romania, arhetipul arbitrajului comercial nu doar organizat
de catre o institutie permanenta de arbitraj, ci, totodata, si prototipul arbitrajului comercial
institutional (jurisdictional) in materie, Curtea de Arbitraj, in covarsitoarea majoritate a

57

cazurilor, realizand, totodata, si finalizarea arbitrajului comercial (si civil) printr-o hotarare
arbitrala definitiva.
Abordam, hic et nunc, tematica mentionata deoarece, in general, problema
reprezentarii si asistarii partilor in procesul civil (la instantele judecatoresti) este examinata
doar in tratate de drept procesual civil9, ori in coduri de procedura comentate sau in dictionare
de drept procesual civil, iar in monografiile destinate arbitrajului comercial referirile in
materie sunt fie inexistente12, fie reduse la cateva randuri.
3. Art. 3584 C. pr. civ. (situat in cartea IV, intitulata Despre arbitraj) statorniceste ca
Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti si pot fi asistate de
orice persoana.
Din cuprinsul lapidar al acestui text, o dubla concluzie se impune, si anume:
cat priveste reprezentarea, in lipsa de prevederi exprese in sens contrar, se deduce ca
sunt aplicabile normele referitoare la reprezentare inscrise in art. 67 si art. 68 alin. (1)-(5) din
Codul de procedura civila;
in legatura cu asistarea de orice persoana a partilor in litigiul arbitral, textul deroga
de la legislatia de drept comun referitoare la organizarea si exercitarea profesiei
de avocat(Legea nr. 51/1995, republicata la 6 martie 2001, cu modificarile si completarile
ulterioare) sau de consilier juridic (Legea nr. 514/200316, cu modificarile ulterioare).
In

cele

ce

urmeaza,

avandu-se

in

vedere

tema

abordata

astfel cum rezulta din titlul studiului nostru nu intelegem sa tratam exhaustiv problematica
reprezentarii si asistarii partilor17, ci doar sa selectam unele chestiuni care pot suscita, in
materie, controverse, discutii si, in consecinta, interpretari divergente.
4. O precizare prealabila se impune, si anume: nu trebuie confundata reprezentarea
conventionala judiciara cu reprezentarea legala, asadar, in cazul societatilor comerciale,
reprezentarea statornicita prin dispozitii ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale.
Intr-adevar, in temeiul normei de principiu inscrise in art. 35 alin. (1) si (2) din Decretul nr.
31/1954 (Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele
sale; Actele juridice facute de organele persoanei juridice, in limitele puterilor care le-au
fost conferite, sunt actele persoanei juridice insasi), Legea nr. 31/1990 a societatilor
comerciale (republicata la 17 noiembrie 2004) dispune: 37
37

Decizia Curtii Constitutionale nr. 100 din 9 martie 2004,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.

261 din 24 martie 2004.

38

Legea nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul magistratilor,publicata in Monitorul Oficial,Partea I,nr.576 din 29

iunie 2004.

58

CAPITOLUL VI
DIVORTUL PRIN CONSIMTAMANTUL MUTUAL

Sectiunea I Precizari prealabile

59

Se realizeaza printr-o reclamatie facuta de petent la organul administrativ superior

celui care a emis actul nelegal sau refuza eliberarea actului pretins. Aceasta reclamatie se face
in termen de 30 de zile de la emiterea actului nelegal/implinirea termenului la care organul
administrativ trebuie sa raspiunda cererii.
Termenul de rezolvare e de 30 de zile. Dupa terminarea acestei proceduri, petentul
poate sesiza instanta in 30 de zile de la primirea raspunsului negativ de la organul superior sau
de la data la care expira obligatia de a raspunde
Toate aceste termene se calculeaza de la comunicare.
Legea impiedica orice plangere de contencios administrativ dupa trecerea a 1 an de la
emiterea actului administrativ nelegal.
Procedura prealabila e obligatorie, lipsa ei facand actiunea inadmisibila.

Sectiunea a II-a Conditiile divortului prin consimtamntul mutual

Pentru cea mai simpl modalitate de divort, ntemeiat pe prevederile

art. 38 CF(Codul Familiei), trebuiesc indeplinite cumulativ trei conditii:
1. pn la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la ncheierea cstoriei
art. 38 lit a) din CF;
2. nu exist copii minori rezultai din cstorie art. 38 lit b) din CF
3.

consimtamantul valabil exprimat al sotilor, materializat prin semnarea cererii de

divort.
Este cea mai simpla si eleganta forma de despartenie dintre doua persoane, avand si
avantajul solutionarii intr-o perioada foarte scurta, dar si cel al nemotivarii hotararii, ceea ce
presupune ca nu se stabileste cui ii revine vina/esecul casatoriei.
1. Termenul de un an nu este considerat nici de prescriptie nici de decadere, el se va
calcula pe zile intregi. Ziua de incheiere a casatoriei nu intra in calcul, dar ziua de implinire
intra in calcul, insa termenul se socoteste implinit dupa trecerea acelei zile. La calculul
termenului nu se tine seama de ziua complimentata a anilor bisecti. Zilele de sarbatori legale
intra in calcul.

60

Desigur ca atunci cand continuarea casatoriei nu mai este posibila, chiar daca sotii nu
sunt casatoriti de cel putin un an, se poate opta pentru divortul la cererea unuia dintre soti,
acesta trebuind sa demonstreze temeinicia motivelor ce au vatamat grav relatiile dintre ei.
2. Cerinta neexistentei copiilor minori, trebuie inteleasa in sensul ca nu trebuie sa
existe copii minori rezultati din casatoria sotilor care cer divortul, nu conteza daca unul dintre
soti sau amandoi au copii minori rezultati dintr-o alta casatorie anterioara, sau daca unul
dintre soti a adoptat un copil minor. In schimb daca ambii soti au adoptat un copil minor sau
daca unul dintre ei a adoptat copilul minor al celuilalt sot, acestia nu vor putea cere divortul
prin consimtamant, cat timp respectivul copil este minor.
Conditia este indeplinita si in cazul ficei minore a sotior, casatorita inainte de
implinirea majoratului - ea dobandind capacitate deplina de exercitiu prin efectul casatoriei art. 8 ailn. 3 din Decretul nr. 51/1954.
3. Desi nu este prevazuta in mod explicit printre cerintele divortului prin
consimtamant mutual, existenta si caracterul liber neviciat al consimtamantului sotilor, in
sensul desfacerii casatoriei este subanteleasa; de fapt, existenta acordului acestora este
premisa declansarii si conditia finalizarii procedurii judiciare.
In cazul divortului prin acord, presedintele instantei dupa ce primeste cererea de divort
, verifica existenta conimntamantului liber al sotiilor si fixeaza un termen de doua luni in
sedinta publica(acest terme nu se fixeaza in toate cazurile). Daca la implinirea acestui termen
sotii staruie cu privire la desfacerea casatoriei, instanta va trece la judecarea cererii fara a
administra probe privind motivele de divort, si fara a pronunta divortul din vina vreunuia
dintre soti.
Impacarea partilor stinge actiunea de divort. Hotarare cu privire la divort este
definitiva si irevocabila, neputand fi atacata prin apel sau recurs.
Sectiune a III-a Reguli procedurale privind divortul prin consimtamntul mutual

Legea nr. 202/2010 privind unele msuri pentru accelerarea soluionrii proceselor
numit i Mica reform a Justiiei aduce reglementri n ceea ce privete instituia divorului
atribuind unele competene notarilor publici. Astfel, "Dac soii sunt de acord cu divorul i nu
au copii minori nscui din cstorie sau adoptai, ofierul de stare civil ori notarul public de

61

la locul cstoriei sau al ultimei locuine comune a soilor poate constata desfacerea cstoriei
prin acordul soilor, eliberndu-le un certificat de divor, potrivit legii".
Aceste prevederi legale i-au gsit aplicare n Regulamentul de punere n aplicare a
Legii notarilor publici i a activitii notariale nr.36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului
justiiei nr.710/C/1995, publicat n Moniotorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.176 din 8
august 1995, cu modificrile i completrile ulterioare, prin care s-au adus noi reglementri
privind procedura divorului n faa notarului public.
Prevederile legale n materia divorului se completeaz cu Instruciunile privind
ndeplinirea procedurii divorului de ctre notarii publici precum i cu normele metodologice
privind Registrul Naional de Eviden a Cererilor de Divor, adoptate prin Hotrrea
nr.15/26.01.2011 i prin Hotrrea nr.4/14.01.2011 a Biroului Executiv al Consiliului Uniunii
Naionale a Notarilor Publici din Romnia.
Delimitare fa de procedura special prevzut de Codul de procedur civil
Pentru a nelege procedura divorului prevzut de actele normative menionate mai
sus trebuie analizate diferenele fa de procedura divorului ca procedur special prevzut
de codul de procedur civil.
n ceea ce privete competena material n privina procedurii divorului pe cale
judectoreasc aceasta revine judectorilor n baza dispoziiilor art.1 pct.1 C.proc.civ.,
dispoziiile derogatorii de la dreptul comun fiind stabilite de legiuitor numai n privina
competenei teritoriale.
Astfel prezint relevan n determinarea competenei teritoriale numai domiciliul
comun al soilor dar de la data introducerii aciunii, schimbrile ulterioare de domiciliu nu
influeneaz asupra competenei iar n situaia n care soii nu au avut un domiciliu comun sau
dac niciunul dintre soi nu mai locuiete n localitatea corespunztoare ultimului domiciliu
comun competena revine instanei n a crei raz teritorial se afl domiciliul prtului.
n cazul n care prtul nu are domiciliul n ara competent revine judectoriei n
circumscripia creia se afl domiciliul reclamantului.
n procedura divorului prevzut de Legea nr.202/2010 competena teritorial
revine notarului public cu sediul biroului n circumscripia judectoriei n a crei raz
teritorial se afl locul ncheierii cstoriei sau ultima locuin comun a soilor iar pentru

62

municipiul Bucureti, competena revine oricruia dintre notarii publici care i exercit
activitatea n circumscripia teritorial a Tribunalului Bucureti.
Potrivit art. 87 indice 1 alin. 2 din Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor
publici i a activitii notariale nr.36/1995 : "La primirea cererii, notarul public are obligaia
de a verifica, n prealabil, competena teritorial. n cazul n care stabilete c divorul prin
acordul soilor este de competena altui birou notarial, ndrum prile s se adreseze notarului
public competent. Dac prile insist s nregistreze cererea, notarul public va proceda la
nregistrarea cererii i va pronuna o ncheiere de respingere a acesteia."
"n cazul n care competente sunt mai multe birouri notariale, competena de
ndeplinire a procedurii divorului prin acordul prilor aparine primului birou sesizat."
n cazul n care cstoria s-a ncheiat la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare
competena soluionrii cererii dup locul ncheierii cstoriei revine notarului public din
Municipiul Bucureti, ntruct locul ncheierii cstoriei este considerat primria sector 1 n a
crei registru de stare civil sunt evideniate certificatele de cstorie emise de misiunile
diplomatice sau oficiile consulare.
n ceea ce privete competena material notarul public va verifica dac ambii soi sunt
prezeni n faa sa, au semnat cererea de divor n faa sa i au declarat n cererea de divor c:
a) Sunt de acord cu divorul; 39
b) Nu au copii nscui din cstorie sau adoptai n timpul cstoriei;
c) Au convenit asupra numelui pe care fiecare l va purta dup divor, respectiv numele
purtat la ncheierea cstoriei sau n timpul cstoriei;
d) Niciunul din soi nu este pus sub interdicie.

O alta deosebire ntre cele dou proceduri privete cererea de divor astfel n cazul
procedurii divorului pe cale judectoreasc cererea de divor trebuie s cuprind pe lng

39

Legea nr. 219 din 6 iulie 2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.138/2000 pentru

modificarea si completarea Codului de procedura civila,publicata in Monitorul Oficial nr. 609 din 14 iulie 2005.

63

toate elementele prevzute de art. 112 C. proc. civ i unele meniuni specifice care nu se
regsesc n procedura divorului prevzut de Legea nr. 202/2010 cum ar fi indicarea numelor
copiilor minori rezultai din cstorie sau care se bucur de situaia legal a copiilor
nscui din cstorie iar dac nu exist copii minori se va face meniune despre aceast
mprejurare.
Prin cererea de divor reclamantul poate deasemenea s formuleze unele capete
accesorii aciunii principale cum sunt cele referitoare la ncredinarea copiilor minori , plata
pensiei de nreinere, plata alocaiei de stat, mprierea bunurilor comune, precum
ncuviinarea purtrii numelui avut n timpul cstoriei.
Referitor la cererea de divor ca i n procedura prevzut de Legea nr.202/2010,
dreptul de a sesiza instana competent cu o aciune de divor aparine numai soilor fiind o
aciune cu caracter stric personal.
De aici rezult i cerina legii pentru nfiarea personal a prilor fiind o derogare de
la dreptul comun unde funcioneaz principiul potrivit criua prile pot s-i exercite
drepturile procesuale personal sau prin mandatar. O excepie n materie de divor este
prevzut de art. 614 C.proc.civ : "n faa instanei de fond prile se vor nfia n persoan,
afar numai dac unul dintre soi execut o pedeaps privativ de libertate, este mpiedicat de
o boal grav, este pus sub interdicie sau are reedina n strintate, n aceste cazuri prile
se vor putea nfia prin mandatar."
Ca regul aceast reglementare nu suport excepii n materia procedurii divorului
prevzut de Legea notarilor publici i a activitaii notariale nr.36/1995 unde nu se accept
reprezentarea soilor n cadrul procedurii aceasta fiind interzis, soii prezentndu-se personal
n faa notarului public pentru depunerea cererii de divor precum i ulterior, n cadrul
procedurii, pentru struina n cererea de divor i exprimarea consimmntului liber i
neviciat de desfacere a cstoriei.
O alt deosebire de procedura notarial a divorului sunt participanii n procesele de
divor n care este implicat i situaia juridic a minorilor unde este util i participarea
procurorului la activitatea judiciar, a autoritii tutelare precum i a minorului n cazul n care
acesta a mplinit vrsta de 10 ani, fiind ascultat n vederea soluionrii captului de cerere
privitor la ncredinarea acestuia.
Ca i procedur notarial a divorului, codul de procedur civil conine i unele
norme derogatorii de la dreptul comun n privina actelor de dispoziie ale prilor precum

64

renunarea la judecat dar i mpcarea soilor n cursul procesului de divor. Paralel ntre
procedura notarial a divorului i divorul prin consimmntul mutual al prilor reglementat
de codul familiei i de codul de procedur civil privind anumite reguli derogatorii :
1. Potrivit art. 38 alin.2 din Codului familiei: "Divorul poate fi pronunat i numai pe
baza acordului ambilor soi, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
a) pn la data cererii de divor a trecut cel mult un an de la ncheierea cstoriei i
b) nu exist copii minori rezultai din cstorie."
2. Ca i n procedura divorului notarial cererea de divor trebuie s fie semnat de
ambii soi ca o condiie legal a nvestirii instanei.
3. Diferena de procedur const n termenele date de notar, respectiv de preedinte
astfel n procedura notarial este dat un termen de 30 de zile n schimb n instan este dat un
termen de dou luni dar care urmrete aceeai finalitate aceea ca soii s reflecte asupra unei
eventuale concilieri n scopul salvrii cstoriei.
4. Ca i n procedura notarial a divorului nu sunt administrate dovezi pentru
soluionarea cauzei pentru c legea acord prilor fora decisiv n desfacerea cstoriei.
5. Privitor la cile de atac Codul de procedur civil face o singur precizare :
"Hotrrea care se pronun n condiiile art.613 indice 1 alin.1 este definitiv i iervocabil n
ceea ce privete divorul."
Legiuitorul vizeaz aici numai partea din hotrrea privitoare la divor, mpotriva
soluionrii cererilor accesorii pot fi exerciate cile legale de atac, prin urmare termenul de
apel i de recurs de 30 de zile.
Astfel se pune problema ndeplinirii condiiilor privind rectificarea actelor pe calea
contenciosului administrativ sau cele referitoare la rectificarea actelor notariale prevzute de
Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici i a activitii notariale
nr.36/1995, sau se poate adopta modalitatea anularii certificatului de divort si elibearea unui
nou certificat cu modificarile de rigoare.
40

CONCLUZII
40

Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenta,recunoasterea si

executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii raspunderii parintesti,de abrogare a
Regulamentului (CE) nr.1347/2000, Anexa in Revista de drept international privat si drept privat comparat,2006.

65

Finalitatea urmrit de Codul familiei prin edictarea condiiilor de form (art. 3, 12-18
C.fam.) este aceea de a asigura ncheierea unei cstorii potrivit cerinelor legale, n scopul
ntemeierii unei familii trainice, sntoase, att din punct de vedere fizic ct i moral (fiind
mijloc pentru a asigura ndeplinirea condiiilor de fond i lipsa impedimentelor la cstorie),
de a asigura forma recunoaterii publice a cstoriei (art. 3 C.fam.) i mijlocul de dovad a
cstoriei (art. 18 C.fam.)
Condiiile de form ale cstoriei se mpart n formaliti premergtoare sau anterioare
ncheierii cstoriei i formaliti privind nsi ncheierea cstoriei
Prima formalitate anterioar ncheierii cstoriei este declaraia la cstorie, prin care
viitorii soi i manifest voina n vederea ncheierii cstoriei.
n termen de 10 zile de la depunerea i nregistrarea declaraiei la cstorie se pot face
opoziii la cstorie.
n sistemul nostru de drept, opoziiile la cstorie sunt instrumente prin care cetenii
sunt antrenai n opera de respectare a legalitii, ntr-un domeniu care intereseaz, n cel mai
nalt grad, statul, preocupat pentru ntrirea familiei i respectul unanim al regulilor referitoare
la aceasta pentru formarea unei mentaliti sntoase despre cstorie i familie.
n ceea ce privete procedura ncheierii cstoriei, trebuie mai nti avut n vedere
localitatea i locul unde se ncheie cstoria dar i competena delegatului de stare civil.
Potrivit art. 11 C.fam., cstoria se poate ncheia n localitatea n care fiecare dintre
viitorii soi i are domiciliul sau reedina. Alegerea aparine viitorilor soi.
n localitatea astfel determinat, cstoria se poate ncheia ntr-un anumit loc i anume
la sediul serviciului de stare civil respectiv (art. 16 alin. 1 C.fam.). n cazuri excepionale,
cstoria se poate ncheia i n afara sediului serviciului de stare civil (art. 16 alin. 2 C.fam.),
cu respectarea, bineneles, a tuturor celorlalte dispoziii legale privind ncheierea cstoriei.
n cazul viitorilor soi care au amndoi cetenie romn, cstoria se poate ncheia pe
o nav sub pavilion romn aflat n timpul unei cltorii n afara granielor rii, comandantul
navei fiind investit cu atribuii de delegat de stare civil (art. 8 din Legea nr. 119/1996).
n ceea ce privete competena delegatului de stare civil, deosebim mai multe
aspecte:

66

a) Competena material (rationae materiae) aceast competen este determinat de

calitatea pe care o are cel ce instrumenteaz i de atribuiile ce i-au fost delegate. Cstoria se
ncheie n faa delegatului de stare civil. Numai o asemenea cstorie se bucur de protecia
legii.
Lipsa de calitate de delegat de stare civil nu mpiedic deci valabilitatea cstoriei
dac a existat convingerea general c persoana n faa creia s-a ncheiat cstoria avea
calitatea s instrumenteze (art. 7 din Legea nr. 119/1996 error communis facit jus).
b) Competena personal (rationae personae).
Aceast competen este determinat de domiciliul sau reedina viitorilor soi.
Nerespectarea dispoziiilor legale privind competena personal a delegatului de stare
civil nu este sancionat de nulitatea cstoriei ncheiat n aceste condiii.
c) Competena teritorial (rationae loci).
Aceast competen este determinat de limitele teritoriului, comunei, oraului,
municipiului sau sectorului de municipiu unde se afl primria n cadrul creia funcioneaz
delegatul de stare civil.
nclcarea dispoziiilor legale privind competena teritorial a delegatului de stare
civil nu e sancionat cu nulitatea cstoriei ncheiat n aceste condiii.
Momentul ncheierii cstoriei este acela n care delegatul de stare civil constat
existena consimmntului viitorilor soi i i declar cstorii (art. 16, 17 C.fam.).
nregistrarea cstoriei care urmeaz dup aceea, nu are valoare constitutiv, ci
constituie numai un element de prob, n principiu singurul mijloc de prob (art. 18 C.fam.).
Cstoria are un caracter solemn i public.
Att solemnitatea ct i publicitatea ncheierii cstoriei sunt condiii de form menite
s asigure ncheierea unei cstorii trainice i sntoase.
n ceea ce privete proba cstoriei pornindu-se de la caracterul solemn al cstoriei,
legea stabilete norme privitoare la proba acesteia.
Potrivit art. 18 C.fam., cstoria nu poate fi dovedit dect prin certificatul de
cstorie, eliberat pe baza actului ntocmit n registrul de stare civil.
n acelai sens, dar cu un domeniu mai larg de aplicare, este art. 22 alin. 1 din Decretul
nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice i persoanele juridice, potrivit cruia
67

starea civil se dovedete cu acte ntocmite n registrele de stare civil, iar alin. 2 al aceluiai
articol prevede c certificatele eliberate n temeiul registrelor de stare civil au aceeai putere
doveditoare ca i actele ntocmite sau nscrise n registre.
Tot astfel, potrivit art. 13 din Legea nr. 119/1996 starea civil se dovedete cu actele
ntocmite n registrele de stare civil, precum i cu certificatele de stare civil eliberate pe
baza acestora.
n literatura de specialitate s-a artat c domeniul de aplicare al art. 32 din Decretul nr.
278 din 1960 (n prezent art. 52 i 53 din Legea nr. 119/1996) nu coincide cu cel al art. 24 din
Decretul nr. 31 din 1954, n prezent i art. 16 din Legea nr. 119/1996, i c, n asemenea
cazuri, starea civil se poate dovedi n justiie i cu alte probe dect cu certificatul de stare
civil.
O situaie aparte o reprezint ncheierea cstoriei cnd exist un element de
extraneitate.
Cstoria ncheiat n strintate ntre ceteni romni n faa reprezentanilor notri
diplomatici i consulari este supus condiiilor de form prevzute de legea romn, iar
cstoria ncheiat n strintate ntre ceteni romni n faa organelor de stare civil locale
este supus condiiilor de form prevzute de legea local (locus regit actum).
Cstoria ncheiat n ara noastr ntre ceteni strini n faa organului de stare civil
este supus condiiilor de form prevzute de legea romn.
O

asemenea

cstorie

ncheiat

fata

reprezentanilor

diplomatici

sau

reprezentanilor consulari respectivi din ara noastr este supus condiiilor de form
prevzute de legea rii creia aparine acel reprezentant.
Cstoria mixt (ntre un cetean romn i un cetean strin) este supus condiiilor
de form prevzute de legea locului ncheierii acesteia (locus regit actum). n consecin, o
astfel de cstorie ncheiat n ara noastr este supus condiiilor de form prevzute de legea
romn i cstoria mixt ncheiat n strintate este supus condiiilor de form prevzute
de legea strin respectiv.
n concluzie toate condiiile de form, edictate de lege, att formalitile
premergtoare ncheierii cstoriei ct i formalitile privind nsi ncheierea cstoriei, sunt
prevzute n urmtoarele scopuri:

68

a) ca mijloc pentru a asigura ndeplinirea condiiilor de fond i lipsa

impedimentelor la cstorie;
b) ca form a recunoaterii publice a cstoriei (art. 3 C.fam.);
c) pentru a asigura mijlocul de prob, de dovad a cstoriei (art. 18 C.fam.).

BIBLIOGRAFIE:
1.Codul Civil al Romaniei.

69

2.Pricopi Adrian Dreptul familiei,Edituta Lumina Lex.

3.M.Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tanasescu,Constitutia Romanieicomentarii

si explicatii, Editura All Beck, Bucuresti,2004.

4.Dreptul Familiei, Editura Limes, Cluj Napoca,2003.

5.V. M. Ciobanu ,G. Boroi, Drept procesual civil,editia a II-a, Editura All
Beck,Bucuresti,2003.
6. P. Filipinescu, Tratat de dreptul familiei, editia a VIII-a, Editura Universul
Juridic,Bucuresti,2006.
7.M.

I.

Rusu,

Procedura

divortului

in

dreptul

romanesc,Editura

Rosseti,Bucuresti,2003.
8.M.

Tabarca,Drept

procesual

civil,Vol.

si

Vol.

2,

Editura

Universul

Juridic,Bucuresti,2005.
9. D. Lupascu, Dreptul Familiei, Editura Rosetti,Bucuresti,2005.
10.L. Ivanovici, Procesul de divort. Ghid Practic,Editura C.H. Beck,Bucuresti,2006.
11I.Les. Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck,Bucuresti,2000.
12.R.M. Trif, Desfacerea casatoriei

prin divort si partajul bunurilor comune ale

sotilor,Editura Hamangiu,Bucuresti,2007.
13.Decizia Curtii Constitutionale nr. 100 din 9 martie 2004,publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 261 din 24 martie 2004.
14.Curtea Contitutionala,decizia nr.163/22.05.2001,publicata in Monitorul Oficial nr.
453/09.08.2001.
15.O. U. G. nr. 138/2000

privind modificarea Codului de procedura civila al

Romaniei,publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 10 februarie 2000.

16.Legea nr.303

din 28 iunie 2004 privind statutul magistratilor,publicata in

Monitorul Oficial,Partea I,nr.576 din 29 iunie 2004.

17.Legea nr. 219 din 6 iulie 2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura
civila,publicata in Monitorul Oficial nr. 609 din 14 iulie 2005.

70

18.Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind

competenta,recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in
materia raspunderii raspunderii parintesti,de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1347/2000,
Anexa in Revista de drept international privat si drept privat comparat,2006.
19.Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil, Ed. Junimea, Iai, 2004
20.Harbd, M., Dreptul familiei i starea civil Teorie i practic judiciar, Ed.
Fundaiei Academice Gh. Zane, Iai, 2000;
21.Bacaci, Al.,Dumitrache, V.C.,Hageanu, C.,Dreptul familiei,Ed. All Beck,
Buc.,2005;
22.Tomescu, M.,Dreptul familiei. Protecia copilului,Ed. All Beck, Buc., 2005;
23.Imbrescu, I.,Tratat de dreptul familiei. Familia.Protecia copilului. Elemente de
stare civil, Ed. Lumina Lex, Buc.,2006;
24.Trif, R.M.,Desfacerea cstoriei prin divor i partajul bunurilor commune ale
soilor, Ed. Hamangiu,2006
25. Codul Familiei;
26.Codul de procedur civil;
27.I.C.C.J., secia civil i de proprietate intelectual
28.Maria Voinea Sociologie Generala si Juridica, edit. Sylvi, 2000
29.Ion P. Filipescu Tratat de Dreptul Familiei, edit. All Beck, 2000
30.Nicolae Grosu Tratat de Sociologie, edit. Expert, 2000

71