Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere in Extractia Titeiului Si Gazelor Naturale PDF
Introducere in Extractia Titeiului Si Gazelor Naturale PDF
TEACHER
PROGRAM
DE
PERFECTIONARE PROFESIONALA
2010
INTRODUCERE
IN
EXTRACTIA TITEIULUI
SI
GAZELOR NATURALE
CUPRINS
1.
2.
3.
4.
5.
Inca din anul 1863 s-au obtinut, prin distilarea acizilor grasi intr-un curent
de vapori de apa supraincalzita, anumite hidrocarburi existente in petrol.
Unii cercetatori, distiland untura de peste la presiuni de 20-25 daN/ cm2 si
la temperaturi cuprinse intre 360-420oC au obtinut atat hidrocarburi gazoase cat
si lichide.
Ulterior, folosindu-se grasimi de peste, untdelemn de masline, rapita,
ceara de albine si alte materii grase de origine animala si vegetala, s-au obtinut
hidrocarburi. Hidrocarburile s-au obtinut si din celuloza, rasina de plante etc,
ceea ce a facut sa se considere ca din materia organica, animala sau vegetala, se
pot obtine hidrocarburi.
1.2 Conditiile formarii petrolului si gazelor in natura
Pentru formarea petrolului si gazelor se impun conditiile: existenta
materiei prime, a unui proces fizico-chimic si a unor conditii topografice sau
geologice.
Materia prima. In mediul continental, viata, atit in regnul animal cit si in
cel vegetal, este mai redusa fata de cel marin, iar conditiile de bituminizare a
materiilor organice nu sunt prielnice. In schimb, in mediul marin, in apele
oceanilor si marilor, vietuitoarele se dezvolta din abundenta, astfel ca ele pot
forma acumulari de mase mari de substante organice de origine animala si
vegetala.
Soarele furnizeaza energia necesara dezvoltarii tuturor fiintelor vii,
inclusiv planctonul sau alte forme de viata marine(Fig.1A) Microorganismele, in
special, dezvoltindu-se foarte repede si formind straturi groase de sute de metri,
constituie sursa cea mai importanta de materie organica. In mari si oceane mai
sunt si animale superioare care pot furniza un bogat material organic. In afara de
pesti trebuie luate in considerare si bancurile enorme de straturi cu fosile care
cindva au populat marile si oceanele si care arata ca, in mediu marin, a fost o
viata abundenta inca din perioadele cele mai indepartate ale scoartei terestre.
Figura 1A.
5
Viata
marina
Depozit
hidrocarburi
Fig. 4
Cind au loc miscari de coborire ale scoartei se reia legatura cu oceanul sau
marea deschisa si zona de apa superficiala este din nou improspatata de apele
oceanice cu microorganisme.
Aceste forme de viata mor la randul lor, ramasitele devenind captive
procesului de eroziune si sedimentare. Procesul de maturare
termica(descompunere, temperatura, presiune) transforma materia organica in
petrol. De-a lungul timpului geologic(milioane de ani), sedimentele imbogatite
organic au fost transformate in straturi de roci care au fost deformate, curbate,
rupte sau suprapuse. Petrolul lichid s-a ridicat prin rocile permeabile, ajungand
in zone din care nu au mai putut migra si formand zacamintele de titei si gaze
care sunt exploatate in prezent.
Astfel, se poate considera ca formula de baza pentru aparitia
petrolului(titei si gaze) este:
Petrolul = [(Materie vie + Acumulare + Transformare + Migrare) + Timp Geologic]
Camp Petrolier
Titei
Apa
Zacamant
Figura 5.
7
Adancime
Argila
Gaze
Zona de tranzitie titei - gaze
Titei
Zona de tranzitie apa - titei
Apa de fund
Figura 6.
Unele zacaminte nu au un cap de gaze, roca-colector fiind umpluta doar
cu lichid (titei cu gaze dizolvate la partea superioara, apa la partea inferioara).
In realitate, datorita unor fenomene capilare, trecerea de la zona de apa la
zona de titei, respectiv de la zona de titei in zona de gaze se face treptat: pornind
de la zona de apa in sus, stratul contine din ce in ce mai putina apa si din ce in
ce mai mult titei, continutul de titei in strat devenind maxim cind se ajunge in
zona de titei. Deci in zona de apa si zona de titei sau intre zona de titei si zona de
gaze nu sint suprafete de contact, ci zone de trecere de o anumita grosime.
Fluidele de zacamint sint supuse unor presiuni si temperaturi, ale caror
valori depind de adincime.
De obicei, exploatarea zacamintelor de titei si gaze se realizeaza cu
ajutorul sondelor. Dupa ce s-a forat prin roca-colector, se micsoreaza presiunea
exercitata de greutatea coloanei de lichid din gaura sondei asupra rocii-colector
prin golire sau prin reducerea greutatii specifice pina ce devine mai mica decit
presiunea zacamintului. Datorita diferentei de presiune creata in acest fel, intre
roca-colector si gaura de sonda, fluidele incep sa curga spre gaura de sonda, cu
atit mai intens cu cit diferenta de presiune e mai mare. Debitul de fluide nu
8
10
20
1010
60
1040
100
1070
150
1100
200
1130
250
1160
300
1190
Figura 7
16
Figura 8
Ultimul pas in utilizarea informatiei seismice este interpretarea. Aceasta
este realizata cu ajutorul calculatoarelor de mare putere si a softurilor
specializate, obiectivul final al metodei de explorare seismica fiind localizarea
zacamintelor de titei sau gaze care pot fi exploatate.
17
Figura 9.
-metoda de foraj
rotativ-hidraulica cu motoare scufundate
(submersibile), caracterizata prin plasarea motorului de rotire a sapei direct
deasupra acesteia, in gaura de sonda. In functie de tipul motorului folosit pentru
rotirea sapei se deosebesc si in cadrul acestei metode doua variante: forajul cu
turbina si forajul cu motoare electrice. Prin folosirea motoarelor submersibile
20
s-au imbunatatit simtitor conditiile de lucru ale prajinilor de foraj si s-au putut
concentra puteri mai mari la sapa, ceea ce a permis, in anumite conditii
geologice, sa se obtina rezultate mai bune decit la forajul cu masa.
Forajul cu motoare submersibile a aparut in practica industriala in jurul
anului 1940 (URSS) iar la noi in tara din 1952. Este demn de remarcat, ca in anul
1912 inginerul roman S. Cantili a construit si aplicat la forarea unei sonde
(Cimpina) un motor electric submersibil de conceptie originala.
c. Forajul directional
Restrictiile de mediu, dificultatile datorate reliefului si cele de natura
tehnologica fac necesara gasirea unor metode de exploatare a zacamintelor aflate
la distanta de locatia de foraj de la suprafata(Fig.10).
Figura 10
In acest scop au fost dezvoltate echipamente pentru foraj directional,
capabile sa realizeze sonde deviate atat ca inclinare, cat si ca directie.
Figura 11
21
Figura 12.
d. Traversarea stratelor productive
Caracteristicile fizice ale fluidelor de foraj in timpul traversarii stratelor
productive sint determinante pentru productivitatea sondelor. Debitele obtinute
prin doua sonde alaturate sapate la acelasi strat productiv pot fi mult diferite
daca in timpul traversarii acestuia au fost folosite fluide de foraj cu caracteristici
fizice deosebite. Sint cazuri in care, din cauza folosirii unor fluide de foraj
necorespunzatoare, sondele nu pot fi puse in productie\ necesita efectuarea unor
lucarari speciale (acidizari, tratamente etc).
Greutatea specifica a fluidului de foraj nu trebuie sa fie mult mai mare
decit cea corespunzatoare presiunii stratului traversat, pentru a nu provoca
patrunderea lui in strat si deci blocarea cu particule solide din componenta
acestuia. Chiar in cazul folosirii unui fluid de foraj corespunzator, apa din
compozitia acestuia poate filtra si patrunde in strat, modificandu-i
22
Figura 13
Din punct de vedere al profilului coloanelor de exploatare, sondele pot fi :
-cu coloana unica, la care diametrul interior este uniform de sus pina jos
-cu coloane telescopate(Fig.13), diametrul interior al acestora fiind mai
mic in partea inferioara. In acest caz se tubeaza o colana pina la o anumita
adincime, dupa care se continua forajul prin interiorul ei cu o sapa mai mica
pina la strabaterea obiectivului. Se tubeaza apoi in dreptul obiectivului o colana
de diametru mai mic, al carei cap ramine in interiorul coloanei precedente.
Aceste coloane se numesc coloane pierdute (linere). Coloanele pierdute se
introduc cu prajinile de foraj. Intre ele se monteaza o piesa de constructie
speciala (lansator) care permite, dupa tubare si cimentare, declansarea prajinilor
de la coloana si extragerea lor. Baza coloanelor de exploatare (sabotul) se
fixeaza sub stratul productiv. Diametrul acestora (in mod obisnuit) este de la
139, 7 la 177, 8 mm (5,5 -7 in). In ultimul timp, pentru reducerea costurilor
sondelor se preconizeaza folosirea coloanelor de exploatare de diametru mic, de
73,5-76,2 mm (2,5-3in), echipate de la inceput cu dispozitive pentru fixarea
echipamentului de productie (pompe de fund, duze etc), putind fi folosite astfel
si ca tevi de extractie. Pentru sondele de mare adincime se folosesc coloane din
otel superior (P 110-N80) cu filete speciale, mai rezistente si mai etanse, pentru
a putea face fata solicitarilor mari.
24
Figura 14
25
Figura 15
Probele de productie sunt incercari de scurta durata, realizate cu ajutorul
echipamentelor speciale constand in pakere si dispozitive de inchidere. Aceste
echipamente sunt, de obicei, introduse in sonda cu ajutorul prajinilor de foraj.
26
Figura 16
Sondele au functia de a aduce la suprafata petrolul, gazele si apa. Prin
ele se obtin, de asemenea, informatii geologice, fizice si hidrodinamice despre
zacamint. Un rol important al sondelor este acela de a constitui caile prin care
mecanismul de dislocuire poate fi controlat si influentat.
O data cu punerea in productie a primelor sonde, fluidele incep sa se
deplaseze prin strat catre acestea, deci echilibrul existent in zacamint este rupt.
Exploatarea zacamintelor de titei si gaze cuprinde toate lucrarile care
se executa pentru a dirija si controla curgerea acestor fluide in roca
colectoare spre sonde, in vederea extractiei lor.
Aceste lucrari se efectueaza in scopul :
-extragerii unei cantitati maxime de titei sau gaze cu consum minim de
energie naturala in vederea obtinerii unui factor final de recuperare maxim.
(Prin factor final de recuperare se intelege raportul dintre cantitatile de titei
28
in tara noastra un rol mai mic decit in cazul zacamintelor de titei. Energia de
compresiune a rocii colectoare, precum si energia gravitationala a fluidelor din
zacamintele de gaze au valori practic neglijabile.
Exploatarea zacamintelor de gaze se realizeaza in principal in doua
regimuri: regimul gazelor(Fig.17) si regimul apei.
Exploatarea zacamintelor de gaze in regimul gazelor. In regimul
gazelor, curgerea gazelor spre gaurile de sonda se datoreaza expansiunii gazelor
din zacamint, in vreme ce apa de zacamint nu avanseaza sau avanseaza relativ
incet.
Chiar daca in aceste zacaminte apa avanseaza de la inceputul exploatarii,
avansarea este lenta si la inceput, cand debitele de extractie sint mari, nu
influenteaza asupra mersului exploatarii.
Figura 17
Exploatarea zacamintelor de gaze in regimul apei. In regimul apei, apa
avanseaza in strat, micsorind intr-o masura simtitoare volumul spatiului poros
care initial a fost umplut cu gaze. Din aceasta cauza presiunea de zacamint scade
in general mai incet decit in exploatarea in regimul gazelor. In schimb, in zonele
in care a avansat apa ramin cantitati relativ mari la gaze , care nu se mai pot
extrage. Din aceasta cauza factorul final de recuperare in regimul apei este mai
mic decit in regimul gazelor, ajungind in medie la 70%.
In stadiul final al exploatarii zacamintelor gazeifere, cind debitele de
extractie sint mici, se resimte, de multe ori, atit expansiunea gazelor, cit si
avansarea apei de zacamint; in acest caz zacamintele se exploateaza in regimul
mixt.
In prezent nu se intrevad pentru zacamintele de gaze alte metode de
exploatare decit cele bazate pe energia lor naturala, purtatorii fiind gazele sau
apa.
30
Figura 18
Prin aplicarea acestor tehnologii, precum si a altor metode care se vor dovedi pe
parcurs eficiente si economice, se prevede imbunatatirea factorului de
recuperare pe ansamblul zacamintelor in exploatare.
31
Figura 19
In functie de situatia zacamintului in momentul aplicarii lor, metodele de
exploatare secundara se clasifica in:
-metode de mentinere a presiunii
-metode de refacere a presiunii
-metode de inundare (spalare) a stratelor
-metode termice.
-metode de exploatare prin pompaj de adancime cu pompe cu
piston(Fig.18), pompe centrifuge sau pompe cu cavitati progresive
-metode de exploatare prin energia suplimentara a gazelor(gaz-lift) fig.19
Trebuie aratat ca asupra clasificarii metodelor de exploatare a
zacamintelor exista inca opinii diferite. Astfel, plecind de la faptul ca unele
zacaminte au fost exploatate de la inceput prin aplicarea uneia din metodele de
mai sus, unii cercetatori considera ca orice metoda aplicata inca de la inceputul
exploatarii unui zacamint este o metoda primara de exploatare.
5. CICLUL DE PRODUCTIE AL ZACAMINTELOR
Industria petroliera este capital intensiva; dureaza destul de mult timp
pana cand capitalul investit poate aduce beneficii investitorului.
Durata totala a unui proiect, de la inceperea explorarii pentru hidrocarburi,
dezvoltarea zacamantului, productia si dezafectarea unui sistem de productie
constituie ciclul de viata. Acesta poate dura de la cativa ani pana la cateva
decenii.
32
Figura 20
33
34