teorii despre stat, Teoriile clasice a contractului social i a democraiei.

Teoriile
explicative ale principiului statal. Teoria marxist. Anarhismul
Statul este considerat, pe bun dreptate, un fenomen istoric, deoarece de-a lungul
istoriei au existat societi fr stat sau, cel puin, societi care nu ntrunesc criteriile
unui stat modern (n China, n India, n Mesopotamia etc.).
Dintotdeauna numeroi autori au fost preocupai s explice originea statului, evoluia
acestuia, eventuala sa dispariie. Mult timp, s-a considerat c orice putere vine de la
Dumnezeu i c suveranul este reprezentantul su pe pmnt. Dar autori precum
Aristotel (384-322), Cicero (106-43) sau Sfntul Augustin n secolul al V-lea, Sfntul
Thomas dAquino n secolul al Xlll-lea susin deja c, dac puterea vine de la
Dumnezeu, suveranul nu trebuie s o utilizeze n interesul su personal.
Treptat, s-a conturat ideea c puterea nu rezult numai din voina divin, ci i dintr-un
acord al voinelor oamenilor.
n secolul al XVI-lea, monarhii considerau c puterea provine dintr-un pact de
supunere ntre rege i supuii si.
n secolul al XVII-lea, Hugo Grotius (1583-1645) i coala dreptului ginilor apr
ideea drepturilor inerente persoanei umane i care se impun statului. Sub influena
acestui curent de gndire, numit drept natural, teoriile asupra statului acord un loc
din ce n ce mai important voinei umane ca surs a puterii. Dar, ncepnd din secolul
al XVIII-lea, domin teoriile care fac din stat sursa puterii i a dreptului